Wikipedia rowiki https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 MediaWiki 1.45.0-wmf.3 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikipedia Discuție Wikipedia Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie Portal Discuție Portal Proiect Discuție Proiect Cod Discuție Cod Carte Discuție Carte Campaign Campaign talk TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul 0 51 17024745 16904439 2025-06-11T01:45:51Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024745 wikitext text/x-wiki {{pp-semi-vandalism|small=yes}} {{Infocaseta Râu | tip-curs = Fluviul | nume-râu = Dunărea | cod-râu = XIV.1 | imaginerâu = DonauknieVisegrad.jpg | mărimeimagine = 300 | titimagine = Cotul Dunării la [[Visegrád]] | zonă-izvor = [[Munții Pădurea Neagră]] | cotă-izvor = 1.078 | nume-emisar = [[Marea Neagră]] | cotă-vărsare = 0. | punct-vărsare = [[Sulina]] | difer-altitudine = 1.078 | supr-bazin = 817.000 | lungime = 2.850<ref name=britannica>{{Citation | url=https://www.britannica.com/place/Danube-River| title=Danube River | newspaper=Encyclopedia Britannica| date= | accessdate=2022-06-03}}</ref> | debit-mediu = 6.500 | afluenți = [[Râul Iller|Iller]]-{{Ill-wd|Q701688|3=Günz}} -[[Râul Mindel|Mindel]]-[[Râul Ris|Ris]]- [[Râul Lech|Lech]] - [[Râul Regen|Regen]] - [[Altmühl]] - [[Râul Isar|Isar]] - '''[[Râul Inn|Inn]]''' - [[Râul Enns|Enns]] - '''[[Râul Morava|Morava]]''' - [[Râul Leitha|Leitha]] - [[Râul Váh|Váh]] - [[Râul Hron|Hron]] - [[Râul Ipel|Ipel]] - [[Râul Sió|Sió]] - '''[[Râul Dráva|Dráva]]''' - [[Râul Vuka|Vuka]] - '''[[Râul Tisa|Tisa]]''' - '''[[Râul Sava|Sava]]''' - [[Râul Timiș|Timiș]] - [[Râul Morava Mare|Velika Morava]] - [[Râul Caraș|Caraș]] - [[Râul Nera|Nera]] - [[Râul Ponicova, Dunăre|Ponicova]] - [[Râul Cerna (Dunăre)|Cerna]] - '''[[Râul Jiu|Jiu]]''' - '''[[Râul Iskar|Iskar]]''' - '''[[Râul Olt|Olt]]''' - [[Râul Vedea|Vedea]] - '''[[Râul Argeș|Argeș]]''' - '''[[Râul Ialomița|Ialomița]]''' - '''[[Râul Siret|Siret]]''' - '''[[Râul Prut|Prut]]''' | afl-stânga = [[Altmühl]] - [[Râul Regen|Regen]] - [[Râul Váh|Váh]] '''[[Râul Morava|Morava]]''' - '''[[Râul Tisa|Tisa]]''' - [[Râul Timiș|Timiș]] - [[Râul Caraș|Caraș]] - [[Râul Nera|Nera]] - '''[[Râul Jiu|Jiu]]''' - '''[[Râul Olt|Olt]]''' - [[Râul Vedea|Vedea]] - '''[[Râul Argeș|Argeș]]''' - '''[[Râul Ialomița|Ialomița]]''' - '''[[Râul Siret|Siret]]''' - '''[[Râul Prut|Prut]]''' | afl-dreapta = [[Râul Iller|Iller]] - [[Râul Lech|Lech]]- [[Râul Isar|Isar]] '''[[Râul Inn|Inn]]''' - [[Râul Enns|Enns]] - [[Râul Leitha|Leitha]] - '''[[Râul Dráva|Dráva]]''' - '''[[Râul Sava|Sava]]''' - '''[[Râul Sava|Sava]]''' - [[Râul Morava Mare|Velika Morava]] - [[Râul Timok]] - '''[[Râul Iskar|Iskar]]''' | local-traversate = [[Sigmaringen]] [[Germania]] <br />[[Ulm (oraș)|Ulm]] - Germania<br />[[Ingolstadt]] - Germania<br />[[Regensburg]] - Germania<br />[[Straubing]] - Germania<br />[[Deggendorf]] - Germania<br />[[Passau]] - Germania<br />[[Linz]] - [[Austria]]<br />[[Krems an der Donau|Krems]] - Austria<br />[[Viena]] - Austria <br />[[Bratislava]] - [[Slovacia]]<br />[[Komárno]] - Slovakia<br />[[Komárom]] - [[Ungaria]]<br />[[Esztergom]] - Ungaria<br />[[Visegrád]] - Ungaria<br />[[Budapesta]] - Ungaria<br />[[Baja, Hungary|Baja]] - Ungaria<br />[[Vukovar]] - [[Croația]]<br />[[Bačka Palanka]] - [[Serbia]]<br />[[Novi Sad]] - Serbia<br />[[Belgrad]] - Serbia<br />[[Smederevo]] - Serbia<br />[[Moldova Nouă]] - [[România]]<br />[[Orșova]] - România <br />[[Drobeta-Turnu Severin]] - România<br />[[Calafat]] - România<br />[[Vidin]] - [[Bulgaria]]<br />[[Lom, Bulgaria|Lom]] - Bulgaria<br />[[Oreahovo]] - Bulgaria<br />[[Nikopol, Bulgaria|Nikopol]] - Bulgaria<br />[[Svishtov]] - Bulgaria<br />[[Ruse]] - Bulgaria<br />[[Silistra]] - Bulgaria<br />[[Corabia]] - România<br />[[Turnu Măgurele]] - România<br />[[Zimnicea]] - România<br />[[Giurgiu]] - România<br />[[Oltenița]] - România<br />[[Călărași]] - România<br />[[Fetești]] - România<br />[[Cernavodă]] - România<br />[[Hârșova]] - România<br />[[Brăila]] - România<br />[[Galați]] - România<br />[[Pătlăgeanca, Tulcea|Pătlăgeanca]] - România<br />[[Tulcea]] - România<br />[[Sulina]] - România<br />[[Izmail]] - [[Ucraina]]<br /> | baraje = 62<ref>{{Citation |title=Danube + The Upper Danube |publisher=danube.panda.org |url=http://danube.panda.org/wwf/web/search/details.jsp?pid=144}}</ref> | hartă = Donau Einzugsgebiet.png | mărimehartă = 300 | texthartă = Hartă a cursului principal al Dunării }} '''Dunărea''' este al doilea cel mai lung [[fluviu]] din [[Europa]] (după [[Volga]] care curge în întregime în [[Rusia]]). [[Izvor]]ăște din [[Pădurea Neagră|Munții Pădurea Neagră]] din [[Germania]], de unde provin două râuri, [[Brigach]] și [[Breg (râu)|Breg]], care se întâlnesc la [[Donaueschingen]], punct de unde râul ia denumirea de ''Dunăre''. Lungimea Dunării depinde de punctul de pornire considerat: {{Unități|2852|km}} de la [[Confluență|confluența]] din [[Donaueschingen]], sau {{Unități|3019|km}} de la [[izvor]]ul [[Breg (râu)|Bregului]].<ref name="universalis"/> Curge [[Est|spre est]] și trece prin mai multe [[Capitală|capitale]] din [[Europa Centrală|centrul]], [[Europa de Est|estul]] și [[Europa de Sud|sudul]] Europei: [[Viena]], [[Bratislava]], [[Budapesta]] și [[Belgrad]]. [[Delta Dunării]] se deschide spre [[Marea Neagră]], este împărțită între [[România]] și [[Ucraina]], este protejată de o {{Ill-wd|Q22343266|3=rezervație a biosferei}} și este inclusă în [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniul Mondial UNESCO]]. De secole, Dunărea este o importantă cale navigabilă. Cunoscut în antichitate drept [[graniță]] de nord a [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]], râul străbate zece țări: [[Germania]] (7,5 %), [[Austria]] (10,3 %), [[Slovacia]] (5,8 %), [[Ungaria]] (11,7 %), [[Croația]] (4,5 %), [[Serbia]] (9,4 %), [[Bulgaria]] (5,2 %), [[România]] (28,9 %), [[Republica Moldova]] (1,7 %) și [[Ucraina]] (3,8 %). [[Bazin hidrografic|Bazinul său hidrografic]] se întinde pe alte nouă țări: [[Italia]] (0,15 %), [[Polonia]] (0,09 %), [[Elveția]] (0,32 %), [[Cehia]] (2,6 %), [[Slovenia]] (2,2 %), [[Bosnia și Herțegovina]] (4,8 %), [[Muntenegru]], [[Macedonia de Nord]], [[Albania]] (0,03 %) și [[Kosovo]]. == Etimologie == În [[Limba germană|germană]], numele Dunării este ''{{Lang|de|Donau}}'' {{Audio|Donau.ogg}}, în [[Limba slovacă|slovacă]] se numește ''Dunaj'', în [[Limba maghiară|maghiară]] ''{{Lang|hu|Duna}}'', în [[Limba croată|croată]], [[Limba sârbă|sârbă]] și [[Limba bulgară|bulgară]] se numește ''Dunav'' (cu litere chirilice {{Lang|bg|Дунав}}), în [[Limba rusă|rusă]] și [[Limba ucraineană|ucraineană]] {{Lang|ru|Дунай}} (''Dunai''), în [[Limba engleză|engleză]] și în [[Limba franceză|franceză]] {{Lang|en|Danube}} iar în [[Limba turcă|turcă]] ''{{Lang|tr|Tuna}}''. Toate aceste nume provin din latinescul ''{{Lang|la|Danubius}}'' care ar fi numele unei zeități a râurilor.<ref>{{Citat revistă|nume=Berthelot|nume2=Toutain|prenume=André|prenume2=Jules|dată=1901|titlu=VIII. Religions de la Grèce et de Rome|url=https://www.persee.fr/doc/ephe_0000-0002_1901_num_15_11_19579|journal=Annuaires de l'École pratique des hautes études|volum=15|număr=11|pagini=36–37|access-date=2021-03-06}}</ref> Acest etimon indo-european se regăsește în cuvântul sanscrit ''dānu'' care înseamnă „râu" sau „care curge”. Și alte râuri europene au denumiri ce ar putea avea aceeași rădăcină [[Limbi indo-europene|indo-europeană]]: [[Râul Doneț|Donețul]], [[Nipru]]l, [[Nistru]]l, [[Râul Don (Rusia)|Donul]] în Rusia, râul {{Ill-WD|Don|Q1570197|Râul Don (Regatul Unit)}} din Regatul Unit și Dão în Portugalia. În germană, terminația ''au'' provine din hidronimul germanic ''*awa'', iar termenul „Donau” este în uz din [[1763]]. În documentele germane mai vechi, găsim și terminologiile „''{{Lang|de|Tonach}}''" Și mai târziu „''{{Lang|de|Donaw}}''”. [[Limba latină|Latinescul]] ''{{Lang|la|Danubius}}'' mai are și versiunea ''{{Lang|la|Danuvius}}'', iar în [[Limba greacă veche|greaca veche]] i se spunea {{Lang|grc|Ἴστρος (Istros)}}.<ref>{{En icon}} [http://www.theoi.com/Potamos/PotamosIstros.html ''Istros''] sur Theoi Greek Mythology.</ref> == Mitologie == Sub numele de Istros (în {{Lang-grc|Ἴστρος}}), Dunărea este unul dintre cei 25 de copii ai lui [[Thetys|Tethys]] și ai lui [[Oceanus]], numiți de [[Hesiod]] în ''[[Teogonia]]'' sa, unde relatează crearea [[Lume|lumii]]:{{Citat|[[Thetys|Tethys]] i-a născut lui [[Ocean]]us râurile învolburate: [[Nil]], [[Râul Alfios|Alfios]], {{Ill-wd|Q1135146|3=Eridan}} cu {{Ill-wd|Q732722|3=vârtejuri}} adânci, [[Strymon]], {{Ill-wd|Q211089|3=Meandru}}, Istros cu frumoase ape curgătoare, [[Rioni|Phasis]], [[Rhésos (fleuve)|Rhesos]], [[Achelous|Ahelous]] cu vârtejuri de argint, [[Râul Nestos|Nessos]], {{Ill-wd|Q65040466|3=Rhodios}}, [[Halliacmon]], [[Heptaporos]], {{Ill-wd|Q1268444|3=Granicos}}, {{Ill-wd|Q2441792|3=Aisepos}}, divinul {{Ill-wd|Q2479077|3=Simois}}, [[Peneus]], [[Râul Gediz|Hermos]], și {{Ill-wd|Q1436746|3=Caicul}} frumos curgător, marele [[Râul Sakarya|Sangarios]], [[Râul Ladonas|Ladon]], {{Ill-wd|Q2886191|3=Parthenios}}, [[Râul Evinos|Evenos]], {{Ill-wd|Q8203830|3=Ardescos}} și divinul {{Ill-wd|Q1134694|3=Scamandru}}.|<ref>{{Citat carte|title=[[Théogonie (Hésiode)|Teogonia]]|author=[[Hésiode|Hesiod]]}}</ref>}} Mitul [[argonauți]]lor relatează că, pentru a se întoarce în [[Argos]], aceștia au urcat pe Istros (Istru) de la [[Marea Neagră|Pontul Euxin]] ([[Marea Neagră]]) până la izvoare și apoi s-au întors în [[Marea Adriatică]] printr-o altă ramură a râului.<ref>{{Citation|author2=H. J. Rose|p=393|author1=Robin Hard|data=2004|publisher=Psychology Press|language=en|title=The Routledge Handbook of Greek Mythology: Based on H.J. Rose's "Handbook of Greek Mythology"|url={{Google books|plain-url=yes|id=r1Y3xZWVlnIC|page=393}}}}</ref> [[Diodorus Siculus|Diodor din Sicilia]] (secolul I î.e.n.) observă că acest lucru este imposibil<ref>{{Citation|p=84|author1=G.R. Tsetskhladze|data=2018-07-17|publisher=BRILL|language=en|title=Greek Colonisation: An Account of Greek Colonies and Other Settlements Overseas, Volume One|url={{Google books|plain-url=yes|id=Hux5DwAAQBAJ|page=84}}}}</ref> și atribuie această legendă omonimiei dintre Istros (Dunăre) și zona numită [[Peninsula Istria|Istria]] din nordul Mării Adriatice. În ipoteza că ei considerau că Dunărea ar fi cea care se varsă în Inn la Passau (Germania), străvechii ar fi urcat nu pe Dunăre, ci pe Inn (cu debit mai mare) până la izvorul său (de lângă St. Moritz), unde se află o importantă [[Cumpăna apelor|limită de bazine hidrografice]] (între Rinul care duce spre Marea Nordului, Dunărea care duce spre Marea Neagră și Padul care duce spre Marea Adriatică). Sudul gurilor Dunării era ocupat de orașul grecesc [[Milet|milesian]] [[Histria|Istros]] sau ''Histria'' fondat în jurul secolului al VII-lea î.e.n.,<ref>{{Citation|p=158|author1=Robert D. Morritt|data=2010-04-16|publisher=Cambridge Scholars Publishing|language=en|title=Stones that Speak|url={{Google books|plain-url=yes|id=M1EaBwAAQBAJ|page=158}}}}</ref> care marca granița dintre lumea grecească și lumea [[Sciți|scitică]]. == Hidrografie == [[Fișier:Passau3Fluesse-Denis-Barthel.jpg|alt=Photo de l'Inn.|miniatura| Confluența [[Râul Inn|Innului]] (stânga) cu Dunărea (dreapta) și cu Ilz la [[Passau]] („{{Lang|de|Dreiflüssestadt}}”{{Mdash}} orașul celor trei râuri), [[Germania]].]] [[Fișier:Isar_River_in_the_north_of_Munich.jpeg|miniatura|[[Isar]], unul dintre afluenții alpini ai Dunării, aici la nord de [[München]].]] Dunărea este unul dintre puținele mari râuri europene (alături de Pad) care curg de la vest la est. Ajunge, după o călătorie de {{Dim|2852|km}}<ref name="universalis">Le Danube, ''Encyclopaedia Universalis 10'', articol de André Blanc și Pierre Carrière.</ref> (lungime prescurtată), la Marea Neagră în regiunea [[Delta Dunării|Deltei Dunării]] ({{Dim|4300|km2}}), în [[România]] și [[Ucraina]]. Spre deosebire de alte râuri, kilometrii Dunării se numără de la vărsare până la izvor, kilometrul „zero” oficial fiind la farul [[Sulina]] de pe malul Mării Negre. Prin urmare, nu sunt luate în considerare cursul [[Breg (râu)|Bregului]], cursul inițial al Dunării și cursul principal din [[Deltă|delta]] acesteia. Bazinul hidrografic al Dunării are o suprafață de {{Dim|802266|km2}}.<ref name="universalis" /> Izvorând în principal din [[Alpi]], cei mai importanți afluenți ai Dunării vin de pe malul drept. O etimologie comună a dat același nume la doi dintre ei: Morava. De la izvor până la vărsare, afluenții majori sunt:{{Coloane-listă|* [[Iller]] cu {{dim|70|m³/s}} {{Coloane-listă|colwidth=200|1= * [[Lech]] cu {{dim|118|m³/s}} * [[Altmühl]] cu {{dim|22|m³/s}} * [[Naab]] cu {{dim|49|m³/s}} * [[Isar]] cu {{dim|174|m³/s}} * [[Râul Inn|Inn]] cu {{dim|735|m³/s}} * [[Traun (Dunăre)|Traun]] cu {{dim|150|m³/s}} * [[Râul Enns|Enns]] cu {{dim|195|m³/s}} * {{Ill-wd|Q268589|3=Kamp}} * [[Râul Morava|Morava (Moravia)]] cu {{dim|110|m³/s}} * [[Raab]] cu {{dim|63|m³/s}} * [[Váh]] cu {{dim|161|m³/s}} * [[Hron]] cu {{dim|55|m³/s}} * {{Ill-wd|Q748872|3=Ipeľ}} cu {{dim|22|m³/s}} * {{Ill-wd|Q1076530|3=Sió}}, emisar al [[Lacul Balaton|lacului Balaton]], cu {{dim|39|m³/s}} * [[Râul Drava|Drava]] cu {{dim|577|m³/s}} * [[Râul Tisa|Tisa]] cu {{dim|794|m³/s}} * [[Râul Sava|Sava]] cu {{dim|1564|m³/s}} * [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]] cu {{dim|47|m³/s}} * [[Velika Morava|Morava]] din Serbia cu {{dim|232|m³/s}} * [[Râul Timok|Timok]] cu {{dim|31|m³/s}} * [[Râul Jiu|Jiu]] cu {{dim|86|m³/s}} * [[Râul Iskăr|Iskăr]] cu {{dim|54|m³/s}} * [[Râul Olt|Olt]] cu {{dim|174|m³/s}} * [[Râul Vedea|Vedea]] * [[Râul Iantra|Iantra]] cu {{dim|47|m³/s}} * [[Râul Argeș|Argeș]] cu {{dim|71|m³/s}} * [[Râul Ialomița|Ialomița]] cu {{dim|45|m³/s}} * [[Râul Siret|Siret]] cu {{dim|240|m³/s}} * [[Râul Prut|Prut]] cu {{dim|110|m³/s}}}} }} == Hidrologie == [[Fișier:Lignedepartagedeseaux(1).png|alt=Carte des bassins hydrographiques d’Europe.|miniatura| Dintre bazinele hidrografice din Europa, cel al Dunării este unul dintre cele mai mari. Liniile roșii corespund principalelor bazine hidrografice europene.]] [[Fișier:Affluents_du_Danube.jpg|alt=Graphisme des contributions des affluents du Danube.|stanga|miniatura]] [[Hidrometrie|Debitul]] Dunării, {{Dim|6500|m³/s}} măsurat la defluența celor trei brațe ale deltei, pentru un [[debit specific]] sau Q_sp de {{Unități|8.1|l||s|-1|km|-2}}, este rezultatul debitului [[Precipitație (meteorologie)|precipitațiilor]] pe întreaga sa [[Bazin hidrografic|zonă de captare]], între {{Unități|2000|mm}} și {{Unități|3000|mm}} în partea alpină până la {{Unități|600|mm}} în [[Moravia]] pentru o medie de aproximativ {{Unități|800|mm}}. Diferiții afluenți ai Dunării prezintă o mare eterogenitate în {{Ill-wd|Q320072|3=regimul}} lor: {{Ill-wd|Q1986504|3=regim pluvial}} oceanic în [[Bavaria]] apuseană, nivo-pluvial montan în [[Austria]], pluvio-nival de câmpie în [[Ungaria]], {{Ill-wd|Q3455074|3=nival}} de câmpie în [[Principatele Dunărene|Muntenia-Moldova]]. Complexul {{Ill-wd|Q3455080|3=regim pluvio-nival}} al Dunării explică aceste influențe variate. Până la [[Ulm (oraș)|Ulm]], ea se află sub influența oceanică cu un maxim de abundență a precipitațiilor iarna. Apoi, afluenții săi alpini — [[Râul Lech|Lech]], [[Isar]], [[Râul Inn|Inn]], [[Râul Enns|Enns]], [[Ybbs]], aduc Dunărea Alpină la 80 %. Fluviul este apoi sensibil la retenția hibernală și topirea zăpezilor îi conferă la [[Linz]] un debit minim în decembrie și unul maxim în mai sau iunie (pentru o medie de {{Dim|1710|m³/s}}). Influența zăpezii se menține sesizabilă până la [[Viena]] (debit mediu de {{Dim|2237|m³/s}}), maximul din iunie fiind sporit și mai mult de ploile de vară specifice Europei centrale.<ref name="guide" /> Aceste precipitații sunt responsabile de inundațiile catastrofale, Dunărea ajungând la de până la 5 ori debitul său obișnuit: {{Dim|8000|m³/s}} în iunie [[1965]] și [[1970]], {{Dim|9000|m³/s}} în iulie [[1899]]. În [[Budapesta]] și [[Bratislava]], topirea de iarnă de la câmpie menține debitul maxim în mai-iunie. Aportul apelor [[Râul Tisa|Tisei]] și [[Râul Sava|Savei]] face să crească apele mai devreme, de acum primăvara (aprilie-mai), și coboară apele din iunie până în septembrie (este cazul la [[Giurgiu]] unde debitul ajunge la {{Dim|5900|m³/s}}).<ref name="guide" /> De la [[Porțile de Fier]], Dunărea devine sensibilă la regimul climatic care îl anunță pe cel al [[Stepa euroasiatică|stepei]] rusești, cu debite de vară foarte scăzute.<ref name="régime" /> Iernile grele asociate [[Climat temperat-continental|climei continentale]] fac ca Dunărea să înghețe aproape în fiecare an și să aibă pod de gheață în cel puțin un punct al cursului (în special în defileuri) într-un an din două sau trei. Pot urma, în timpul dezghețului, inundații în amonte de podul de gheață (cele din martie [[1956]] au fost cele mai importante). Principalele pagube se înregistrează în Ungaria, unde câmpia este regulat inundată de apă, ceea ce a necesitat o politică de dezvoltare cu construirea de diguri și rectificarea cursului. {{Debite lunare râu |stație=Gura Dunării |date=Date calculate pe 15 ani |unitate=m³/s |scară maxi = 9000 |scară principală = 2000 |scară secundară = 1000 |ian1=5850 |feb1=6180 |mar1=7360 |apr1=8570 |mai1=8950 |iun1=8330 |iul1=7150 |aug1=5550 |sep1=4700 |oct1=4460 |nov1=4965 |dec1=5800 }} În anul 2022, seceta care a afectat întreaga Europă a făcut ca apele Dunării să scadă, temperatura apei să crească, iar nivelul de oxigen să ajungă să fie periculos de scăzut, ceea ce s-a soldat cu moartea a numeroși pești.<ref>{{Citation |title=Rivers across Europe are too dry, too low and too warm |date= 2022-08-10 |publisher=DW.COM |url=https://www.dw.com/en/rivers-across-europe-are-too-dry-too-low-and-too-warm/a-62758853}}</ref> Traficul naval a fost și el afectat, întrucât șenalul navigabil s-a îngustat, în special la [[Futog]] în Serbia și la [[Zimnicea]]/[[Sviștov]] pe granița româno-bulgară; s-a recurs la operațiuni de dragare de urgență.<ref>{{Citation |date=2022-08-10 |publisher=Bloomberg.com |language=en |title=Major Rivers Across Europe Are Drying Up at the Worst Possible Moment |url=https://www.bloomberg.com/news/features/2022-08-10/europe-s-low-water-levels-threaten-rhine-river-hit-80b-trade-lifeline}}</ref> == Geologie == [[Fișier:Donauversickerung01.jpg|alt=Photo du Danube asséché.|stanga|miniatura| {{Ill-wd|Q542495|3=Ponoarele Dunării}} (''{{Lang|de|{{Ill-wd|Q542495|3=Donauversickerung}}}}'') între comunele [[Immendingen]] și [[Fridingen an der Donau|Fridingen]] din Germania]] Din punct de vedere geologic, Dunărea este mult mai veche decât [[Rin]]ul, al cărui bazin hidrografic din sudul [[Germania|Germaniei]] concurează cu cel al Dunării. Acest lucru duce la unele particularități. Rinul este singurul râu alpin care curge spre nord, spre [[Marea Nordului]]. Procedând astfel, recuperează apele europene care curg spre nord și împarte părți din sudul Germaniei în două. Până la ultima eră glaciară, Rinul izvora abia din capătul de sud-vest al [[Pădurea Neagră|Pădurii Negre]]. Apele din [[Alpi]], care se varsă în prezent în Rin, erau transportate la acea vreme, până în perioada {{Ill-wd|Q14663456|3=glaciațiunii Riss}}, la est de Dunărea originară. Cursul acesteia trecea mai spre nord, de-a lungul liniei Wellheim–Dollnstein–[[Eichstätt]]–[[Beilngries]]–[[Riedenburg]]. Defileele din actuala [[Jura Șvabă|Jura Suabă]], astăzi lipsită de cursuri de apă, sunt rămășițele albiei acestui râu străvechi care era mult mai mare decât Dunărea pe care o cunoaștem. După ce o parte din câmpia Rinului Superior s-a format prin [[Eroziunea solului|eroziune]], majoritatea apelor care coborau din Alpi și-au schimbat direcția și au început să se verse în Rin. [[Fișier:Donau_Hafenhallen.JPG|alt=Fotografie a Dunării ieșind din albie|miniatura|Inundația secolului din 1954 la [[Passau]], pe Dunăre]] Până în prezent, o parte din apele Dunării se pierd în stâncile poroase de calcar din Jura Suabă și se alătură Rinului situat la altitudine mai joasă. Pe măsură ce aceste cantități mari de apă erodează din ce în ce mai mult această rocă de calcar, se presupune că Dunărea Superioară va dispărea complet într-o zi în favoarea Rinului. Lângă [[Immendingen]], Dunărea seacă aproape complet pe măsură ce apele sale se infiltrează în pământ și, trecând prin râuri și peșteri subterane, se varsă la 14&nbsp;km distanță, în {{Ill-wd|Q300771|3=Aachtopf}}, care alimentează [[Lacul Constanța|Lacul Konstanz]] și, implicit, Rinul. Aceste zone unde râul este absorbit în propria albie se numesc {{Ill-wd|Q542495|3=ponoarele Dunării}}, iar fenomenul se numește {{Ill-wd|Q20482|3=captură}}. Când nivelul apei este foarte scăzut, apele Dunării se infiltrează în întregime în pământ și atunci ea este alimentată doar de {{Ill|en|Krähenbach|Krähenbach (Danube)}} (care devine ''de facto'' izvorul Dunării pe timp de vară) și de {{Ill|en|Elta|Elta (river)}}. Întrucât aceste perioade de secetă au crescut brusc în ultimii ani, o parte din apa Dunării a fost deviată din această zonă printr-o galerie subterană. Galeria, precum și cascada artificială care face parte din lucrare, sunt situate după ieșirea din satul Immendingen și duc la Möhringen an der Donau. Până în regiunea din aval de [[Viena]], regimul Dunării seamănă mai degrabă cu al unui râu de munte și abia acolo prezintă caracteristicile unui mare râu de câmpie. Factori precum topirea rapidă a zăpezii și precipitațiile abundente din mediul alpin favorizează o creștere bruscă a debitului râului și declanșarea inundațiilor. Regularizând râul și înlăturând o parte din zonele inundabile, omul a amplificat acest fenomen: amploarea inundațiilor a crescut pe parcursul secolului al XX-lea. Cele mai mari inundații din ultimul secol au avut loc în [[1954]], [[1988]], [[2002]] și [[2013]].<ref name="régime">{{Citation|first=Marinela|last=Simota|language=fr|title=L'exemple et l'expérience du Danube|archive-url=https://archive.is/Rif03|archivedate=2013-08-22|url=https://www.eaurmc.fr/lyon-fleuves-2001/fleuves/DANUBE.htm|date=iunie 2001|accessdate=2008-06-14|dead-url=yes}}, rezumat al unei conferințe ținute la Lyon</ref> == Geografie == === Prezentare generală === {{Dunărea și țările riverane}} Dunărea este formată din două pâraie care izvorăsc din [[Pădurea Neagră|Munții Pădurea Neagră]]: [[Breg (râu)|Breg]] și [[Brigach]]. Breg își are izvorul lângă [[Furtwangen im Schwarzwald]], la {{Dim|1078|m}} deasupra nivelului mării. Având un curs mai lung, izvorul său, care se află la numai o sută de metri de linia hidrografică a bazinului [[Rin]]ului, este considerată izvorul geografic al Dunării. Cele două pâraie se întâlnesc la [[Donaueschingen]] unde, în parcul castelului, se află monumentala fântână din secolul al XIX-lea, numită „{{Lang|de|Donauquelle}}”, simbol al izvorului oficial. Dunărea traversează apoi landurile germane [[Baden-Württemberg]] și [[Bavaria]], udând orașele [[Sigmaringen]], [[Ulm (oraș)|Ulm]], [[Regensburg]] și [[Passau]], apoi nordul [[Austria|Austriei]] (trecând prin [[Linz]] și [[Viena]]), străbate sudul [[Slovacia|Slovaciei]] trecând prin [[Bratislava]], traversează [[Ungaria]] de la nord la sud prin [[Budapesta]], se învecinează cu [[Croația]] la est, traversează nordul [[Serbia|Serbiei]] prin [[Belgrad]], marchează [[Frontiera între România și Serbia|granița dintre Serbia și România]] apoi [[Frontiera între Bulgaria și România|între România și Bulgaria]] înainte de a se vărsa în [[Marea Neagră]] în [[România]], formând o [[deltă]] largă care se învecinează cu [[Frontiera între România și Ucraina|granița cu Ucraina]]. [[Republica Moldova]] are un acces de aproximativ {{Dim|300|m}} pe malul stâng al râului la Giurgiulești (între [[Galați]] și [[Reni]]), pe care [[Schimb teritorial între Republica Moldova și Ucraina|urmărește să-l lărgească]]. Între Moldova și România, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, rămân câteva mici dispute. [[Delta Dunării]] are mai multe brațe, dintre care trei principale sunt accesibile navelor maritime de mare tonaj: [[Brațul Chilia|Chilia]], [[Brațul Sulina|Sulina]] si [[Brațul Sfântu Gheorghe|Sfântu Gheorghe]]. Este o arie naturală protejată în [[România]], în special pentru pădurea cu [[Letea, Tulcea|aspect tropical Letea]]. A fost inclusă în [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniul Mondial]] de către [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|Unesco]] din [[1991]]. [[România]], care a inaugurat în [[1984]] [[Canalul Dunăre-Marea Neagră]] care leagă [[Cernavodă]] de [[Marea Neagră]] pe {{Unități|64|km}} ca scurtătură de {{Unități|400|km}}, este îngrijorată de repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra mediului dezvoltarea [[Canalul Bâstroe|Canalului Bîstroe]] de către [[Ucraina]]. Contribuția diferitelor țări riverane la fluxul Dunării este următoarea:<ref>{{En icon}} ''Internationale Komission zum Schutz der Donau : Facts and Figures about the Danube River Basin'' [http://www.ecologic-events.de/danube/en/documents/info_danube_river_basin.pdf Lire en ligne] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110816172236/http://www.ecologic-events.de/danube/en/documents/info_danube_river_basin.pdf |date=2011-08-16 }}. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Austria (22,1 %), România (17,6 %), Germania (14,5 %), Serbia (11,3 %), Bosnia (8,8 %), Croația (6,4 %), Ungaria (4,3 %), Ucraina (4,3 %), Bulgaria (3,7 %), Slovenia (3,1 %), Slovacia (1,9 %), Cehia (1,2 %), Moldova (0,7 %). Populația situată în bazinul fluviului Dunărea era de 81 de milioane în 2005. Zece țări se întind de-a lungul Dunării. Râul servește drept graniță pe o lungime de {{Dim|1070.9|km}} sau 37 % din lungimea sa totală. Patru țări se află pe un singur mal ([[Croația]], [[Bulgaria]], [[Republica Moldova]] și [[Ucraina]]). === Traseu detaliat de la Pădurea Neagră la Marea Neagră === [[Fișier:Bassin-du-Danube.png|alt=Carte politique du bassin du Danube.|centru|miniatura|700x700px| Harta politică a bazinului Dunării.]] ==== Germania ==== [[Fișier:DE VS Donaueschingen Danube spring well.jpg|thumb|„Izvorul Dunării” la [[Donaueschingen]].]] [[Fișier:DE VS Brigach Breg confluence.jpg|thumb|left|Confluența râurilor Breg și Brigach care formează Dunărea, împreună cu ultima bornă kilometrică a cursului râului]] Dunărea formează propriu-zis la {{Dim|1.4|km}} est de [[Donaueschingen]], [[Germania]], la confluența celor două pârâuri [[Brigach]] și [[Breg (râu)|Breg]], după cum amintește refrenul cântecul pentru copii „{{Lang|de|Brigach und Breg bringen die Donau zu Weg|italic=nu}}” („Brigachul și Bregul au pus Dunărea în mișcare”). Dunărea străbate {{Dim|687|km}} în [[Germania]],<ref>{{Citat web|url=http://www.danube-river.org/en_donau-d-statistik.html|titlu=Statistiques sur le Danube en Allemagne|accessdate=2008-06-14|limbă=en|archive-date=2007-07-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20070705021005/http://www.danube-river.org/en_donau-d-statistik.html|dead-url=yes}}.</ref> de la izvor până la {{Ill-wd|Q1991986|3=granița cu Austria}}, și este, prin urmare, al treilea râu ca lungime din țară. Cele mai mari orașe situate de-a lungul râului sunt [[Tuttlingen]], [[Sigmaringen]], [[Ulm (oraș)|Ulm]], [[Neu-Ulm]], [[Ingolstadt]], [[Regensburg]], [[Straubing]] și [[Passau]]. Principalii săi afluenți pe dreapta sunt [[Iller]] la Neu-Ulm, [[Râul Lech|Lech]] lângă Marxheim (la est de [[Donauwörth|Donauworth]]) și [[Isar]] lângă [[Deggendorf]], precum și [[Râul Inn|Inn]] la [[Passau]]; ce de pe stânga sunt [[Wörnitz]] la Donauworth, [[Altmühl]] după [[Kelheim]], [[Naab]] și [[Regen (râu)|Regen]] lângă Regensburg. În Dunăre se varsă și multe alte râuri mai mici, cum ar fi {{Ill-wd|Q632309|3=Riß}}, Rot, Große Lauter, Blau, Günz, [[Brenz (râu)|Brenz]], Mindel, Zusam, {{Ill-wd|Q562314|3=Schmutter}}, Paar, Abens, Große Laber, [[Vils (râu)|Vils]], precum și [[Râul Ilz|Ilz]], Erlau și Ranna. [[Fișier:Ulm2-midsize.jpg|alt=Photo du Danube à Ulm.|stanga|miniatura| Dunărea la [[Ulm (oraș)|Ulm]] (văzută din turnul-clopotniță al [[Domul din Ulm|catedralei]]).]] La [[Passau]], mai întâi se varsă în Dunăre [[Râul Ilz|Ilzul]] dinspre stânga și imediat după acesta, [[Râul Inn|Innul]] dinspre dreapta. Apa Innului care vine din [[Alpi]] este verde, cea a Dunării este albastră, iar apa Ilzului, care provine dintr-o regiune mlăștinoasă, este neagră. Predominanța apei verzi a Innului odată ce cele trei râuri se reunesc se datorează, pe de o parte, cantității mari de apă transportată de Inn în timpul topirii zăpezilor, precum și diferenței mari de adâncime între Inn și Dunăre ({{Dim|1.90|m}} primul față de {{Dim|6.8|m}} la a doua). Practic, apa Innului „plutește” deasupra Dunării. [[Fișier:Regensburg_Donaupanorama.jpg|alt=Photo du Danube à Ratisbonne.|miniatura| Dunărea trecând pe sub Podul de Piatră („{{Lang|de|Steinerne Brucke|italic=nu}}”) din [[Regensburg]], Germania.]] Clădirile remarcabile de-a lungul Dunării germane sunt în special Abația Beuron, castelul princiar {{Ill-wd|Q3279396|3=Hohenzollern-Sigmaringen}}, [[Domul din Ulm|catedrala gotică din Ulm]] cu cea mai înaltă turlă din lume ({{Dim|161.6|m}}), {{Ill-wd|Q260108|3=Abația din Weltenburg}} și {{Lang|de|Befreiungshalle}}, ambele situate lângă [[Kelheim]], Podul de Piatră (1135) și [[Catedrala Sfântul Petru din Regensburg|catedrala Sfântul Petru]] din Regensburg, precum și „[[Walhalla (templu)|Walhalla]]” aflat la zece kilometri est de [[Donaustauf]]. Între Abația Weltenburg și Kelheim se întinde valea {{Lang|de|Donaudurchbruch}}, interesantă din punct de vedere peisagistic și geologic. ==== Austria ==== [[Fișier:Stift_melk_001_2004.jpg|alt=Photo de l'abbaye de Melk.|miniatura| [[Abația Melk]], pe malul Dunării în [[Wachau]] ([[Austria]])]] [[Fișier:Friedenspagode_Wien_Frontansicht.jpg|miniatura| {{Ill-wd|Q1456865|3=Pagoda Păcii}}, construită pe unul dintre malurile Dunării la [[Viena]], [[1983]].]] [[Fișier:Stadtteile_von_Wien_entlang_der_Donau_(gesehen_von_Nordwesten).jpg|alt=Photo du Danube à Vienne.|stanga|miniatura| Dunărea și „Dunărea Nouă” (stânga) pe lângă [[Viena]].]] Nicio țară nu este atât de strâns asociată cu Dunărea ca [[Austria]], atât prin valsul ''[[Dunărea albastră|Dunărea Albastră]]'', cât și prin porecla populară de „Monarhia Dunăreană” atribuită [[Austro-Ungaria|Imperiului Austro-Ungar]] pe vremea când se întindea pe aproximativ {{Dim|1300|km}} din malurile râului. Austria are acum doar {{Dim|350|km}} din lungimea Dunării pe teritoriul său,<ref>{{En icon}} [http://www.danube-river.org/en_donau-a-statistik.html Statistiques sur le Danube en Autriche] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070422132208/http://www.danube-river.org/en_donau-a-statistik.html |date=2007-04-22 }} sur danube-river.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> fiind pe locul șase între țările riverane la acest capitol. Pe de altă parte, cursurile de apă din aproape toată țara alimentează Dunărea și astfel [[Marea Neagră]]. Doar landul [[Vorarlberg]] face parte din [[Bazin hidrografic|bazinul hidrografic]] al [[Rin]]ului ([[Marea Nordului]]), precum și o parte foarte mică din nord-vestul landului [[Austria Inferioară]], drenat de [[Lužnice (râu)|Lainsitz]] ([[Râul Vltava|Vltava (Moldau)]] > [[Râul Elba|Elba]] > [[Marea Nordului]]). La doar câțiva kilometri de orașul german [[Passau]] se află granița Germaniei cu Austria, urmată de „bucla de la Schlögen”, unde Dunărea cotește 180°. La puțin peste {{Dim|70|km}} de graniță, Dunărea trece prin [[Linz]], al treilea oraș ca mărime al Austriei. Râul trece apoi pe lângă [[Lagărul de concentrare Mauthausen-Gusen|Mauthausen]], [[Enns]] (situat la confluența râurilor [[Râul Enns|Enns]] și Grein), unde se află cel mai adânc punct al Dunării din Austria, apoi ajunge după {{Dim|90|km}} la [[Melk]] și la impunătoarea sa [[Abația Melk|abație]]. [[Fișier:Frachtschiff_Linz_2007.jpg|alt=Photo de péniche sur le Danube.|miniatura| O {{Ill-wd|Q7578326|3=barjă}} pe Dunăre la [[Linz]] ([[Austria Superioară]]).]] Apoi, râul trece pe aproape {{Dim|36|km}} prin mijlocul unuia dintre cele mai pitorești peisaje ale văii Dunării, [[Wachau]] (înscris de [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]] în {{Ill-wd|Q254957|3=lista patrimoniului mondial}}), care se întinde de la [[Dürnstein]] până la [[Krems an der Donau|Krems]]. Deja aproape de {{Ill-wd|Q1991275|3=granița slovacă}}, Dunărea mai curge prin capitala Austriei, [[Viena]]. Orașul a fost timp de secole cel mai mare și mai important oraș dunărean, dar astăzi trebuie să împărtășească acest statut cu [[Belgrad]]ul și [[Budapesta]]. Fluviul a permis orașului să devină un important centru economic, și astăzi Dunărea încă este o axă comercială importantă între Orient și Occident. Pentru a reduce efectele nocive ale inundațiilor, zona de acolo a fost regularizată artificial.<ref name="autriche" /> Orașul își ia numele de la un afluent, {{Ill-wd|Q702289|3=Viena}} ({{Lang|de|Wienfluss}}), care se varsă în Dunăre în acest punct. Afluenți importanți în Austria sunt [[Râul Inn|Inn]] (malul drept; la granița cu Germania), Aist (malul stâng), [[Traun (Dunăre)|Traun]] (malul drept), [[Râul Enns|Enns]] (malul drept), [[Ybbs]] (malul drept), {{Ill-wd|Q700692|3=Traisen}} (malul drept), {{Ill-wd|Q268589|3=Kamp}} (malul stâng), {{Ill-wd|Q702289|3=Viena}} (malul drept), {{Ill-wd|Q280155|3=Schwechat}} (malul drept) și [[Râul Leitha|Leitha]] (malul drept), care a avut o importanță istorică prin aceea că a servit drept {{Ill-wd|Q1991943|3=graniță cu Ungaria}} până în [[1921]]. Pe teritoriul austriac, cursul Dunării este punctat de unsprezece [[Hidroelectricitate|baraje hidroelectrice]]. La Viena se află și sediul Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării ({{Lang|de|Internationale Kommission zum Schutz der Donau}}, IKSD), înființată în 1998.<ref>{{En icon}} [http://www.icpdr.org/icpdr-pages/about_us.htm Présentation de l’IKSD] sur icpdr.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> ==== Slovacia ==== [[Fișier:Bratislava_New_Bridge_from_castle_hill.JPG|alt=Photo du Danube à Bratislava.|miniatura| Dunărea la [[Bratislava]] (capitala [[Slovacia|Slovaciei]])]] La intrarea în [[Slovacia]], Dunărea formează mai întâi {{Ill-wd|Q1991275|3=granița cu Austria}} și apoi, la doar {{Dim|45|km}} de [[Viena]], trece prin [[Bratislava]], capitala Slovaciei, unde primește apele afluentului [[Râul Morava|Morava]]. În cele din urmă, ea formează din nou frontiera Slovaciei, de această dată cu [[Ungaria]]. În afară de deja menționata [[Bratislava]], un alt mare oraș slovac de pe malul Dunării este [[Komárno]], un centru populat de minoritatea maghiară din Slovacia, unde [[Râul Váh|Váh]], cel mai mare râu slovac, se varsă în Dunăre. Dunărea primește apoi [[Râul Hron|Hronul]] la [[Štúrovo]], dar și un râu numit {{Ill-wd|Q748872|3=Ipeľ}} în [[Limba slovacă|slovacă]] sau Ipoly în [[Limba maghiară|maghiară]] în satul [[Chľaba]] înainte de a ajunge la {{Ill-wd|Q1993093|3=granița cu Ungaria}}. ==== Ungaria ==== [[Fișier:DonauknieVisegrad.jpg|alt=Photo du Danube à Visegrád.|stanga|miniatura| „{{Ill-wd|Q573498|3=Cotul Dunării}}” lângă [[Visegrád]].]] Mai departe, Dunărea formează granița dintre [[Ungaria]] și [[Slovacia]], după care primul oraș important întâlnit este [[Győr]], la confluența Dunării cu [[Râul Rába|Raab]]. Aproape de confluența cu {{Ill-wd|Q748872|3=Ipeľ}}, lângă [[Szob]], Dunărea traversează în întregime granița și acum ambele maluri ale râului sunt maghiare. Puțin mai departe, râul întâlnește lanțul muntos Börzsöny și se găsește înconjurat de munții Gerecse și Pilis la sud. Urmează apoi „cotul Dunării”, lângă [[Visegrád]], unde râul virează la 90° spre sud. Apoi curge în această direcție timp de aproape {{Dim|500|km}}, și nu de la vest la est, ca până acolo. După ce a parcurs aproximativ {{Dim|40|km}}, Dunărea trece prin cel mai mare oraș de pe drumul său, [[Budapesta]] (1,8 milioane de locuitori), capitala [[Ungaria|Ungariei]]. Dunărea părăsește aici zona munților și intră în [[Marea Câmpie Ungară]] a cărei limită vestică o marchează. După ce a trecut prin câteva orașe mai mici precum [[Dunaújváros]], [[Baja]], Paks și Kalocsa, Dunărea părăsește teritoriul maghiar imediat după [[Mohács]]. ==== Croația ==== [[Fișier:Batina.jpg|alt=Photo du Danube à Batina.|miniatura| Dunărea la [[Batina]]]] Cu doar {{Dim|137|km}}, [[Croația]] are, după [[Republica Moldova]], cea mai mică parte a Dunării pe teritoriul său. Râul intră în Croația la [[Batina]], un port dunărean situat la punctul de întâlnire a frontierelor între Croația, [[Ungaria]] și [[Serbia]]. Cel mai important oraș croat situat pe malul Dunării este [[Vukovar]], care a suferit pagube majore în timpul [[Războiul de Independență al Croației|Războiului de Independență al Croației]]. Un alt oraș important din Croația, [[Osijek]], se află și el în apropierea râului, la aproximativ douăzeci de kilometri de confluența Dunării cu [[Râul Drava|Drava]], al doilea afluent al acesteia ca lungime. ==== Zona disputată între Croația și Serbia ==== [[Fișier:Croatia Serbia border Backa Baranja text.svg|thumb|left|Frontiera sârbo-croată pe Dunăre, având marcate zonele revendicate de ambele țări (galben) și cele nerevendicate de niciuna (verde)]] Pe o lungime de {{Dim|217|km}}, {{Ill-wd|Q641617|3=granița dintre Croația și Serbia}} este orientată aproximativ de la nord la sud. Pornind din nord, ea pleacă din [[Frontieră triplă|punctul triplu]] dintre cele două țări și [[Ungaria]] și cotește spre est, până la orașul sârb [[Bačka Palanka]]. Apoi se ramifică spre sud, apoi spre vest și din nou spre sud, până aproape de frontiera triplă cu [[Bosnia și Herțegovina]]. Cele două țări au însă o dispută în privința cursului [[Frontieră naturală|graniței lor naturale]] de {{Dim|137|km}} de-a lungul Dunării, din care doar {{Dim|40|km}}, delimitați de [[Talveg|talwegul]] Dunării, sunt recunoscuți de cele două state. Pentru {{Dim|97|km}}, Croația revendică vechile granițe între [[Comitatele Ungariei|comitatele maghiare]] [[Comitatul Baranya|Baranya]] și [[Comitatul Bács-Bodrog|Bács-Bodrog]] din vremea [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], datând din vremea când cursul râului era diferit de actualul talweg. Această dispută generează mai multe pretenții croate pe malul sârbesc al râului, precum și o ''[[terra nullius]]'' pe partea croată care nu este revendicată de nicio țară (dar pe care s-au proclamat trei [[Micronațiune|micronațiuni]]: [[Paradis fiscal|paradisul fiscal]] al „[[Liberland]]ului”,<ref name="novinky-1">{{Citat revistă|nume=Martínek Jan|an=2015|titlu=Člen Svobodných vyhlásil na území bývalé Jugoslávie vlastní stát|url=http://www.novinky.cz/domaci/367000-clen-svobodnych-vyhlasil-na-uzemi-byvale-jugoslavie-vlastni-stat.html|journal=Novinky|language=cs|access-date=2015-04-15|archive-date=2015-04-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20150417140654/http://www.novinky.cz/domaci/367000-clen-svobodnych-vyhlasil-na-uzemi-byvale-jugoslavie-vlastni-stat.html|dead-url=yes}}.</ref> {{Ill-wd|Q20220084|3=Principatul Ecologic Dunărean Ongal}}<ref>{{Citat web|url=https://www.bta.bg/bg/pressclub/archive/1238|title={{Transliterează|Обявяване на Манифест за създаването на първото в света екологично княжество – Екологично дунавско княжество „Онгъл”.|bg}}|script-title=Обявяване на Манифест за създаването на първото в света екологично княжество – Екологично дунавско княжество „Онгъл”.|accessdate=2021-03-06|limbă=bg}}</ref> și {{Ill-wd|Q19928833|3=Regatul Enclava}}<ref>{{Citat revistă|nume=Squires, Nick|an=2015-05-15|titlu=Welcome to the world's newest country – the Kingdom of Enclava|url=https://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/croatia/11609226/Welcome-to-the-worlds-newest-country-the-Kingdom-of-Enclava.html|journal=The Daily Telegraph|language=en|access-date=2015-07-8}} și {{Citat revistă|nume=|an=2015-05-24|titlu=Kingdom of Enclava: new micro-nation settles for spot on Croat-Serb border|url=https://www.theguardian.com/world/2015/may/24/kingdom-of-enclava-new-micro-nation-settles-for-spot-on-croat-serb-border|journal=The Guardian|language=en|access-date=2015-07-8}}.</ref>). ==== Serbia ==== [[Fișier:Donau_bei_Novi_Sad.jpg|alt=Photo du Danube à Novi Sad.|stanga|miniatura| Dunărea la [[Novi Sad]]]] La început, Croația (malul drept) împărțea Dunărea cu [[Serbia]] (malul stâng). Lângă [[Bačka Palanka]], Dunărea formează un cot și apoi traversează Serbia spre sud-est îndepărtându-se de granița cu Croația și apropiindu-se de granița cu România. La doar {{Dim|25|km}} de granița cu Ungaria se află primul oraș important al Serbiei, orașul-port [[Apatin]], care a fost odată populat aproape exclusiv de descendenți ai emigranților germani din XVIII-lea până la sfârșitul celui de [[al Doilea Război Mondial]]. [[Fișier:Le_Danube_entre_Novi_Beograd_et_Zemun.jpg|alt=Photo du Danube à Belgrade.|miniatura| Dunărea la [[Belgrad]]]] În aval de acest oraș, râul trece pe la [[Novi Sad]] ale cărui poduri au fost grav avariate în [[1999]] în timpul [[Războiul din Kosovo|Războiului din Kosovo]].<ref name="Serbie">{{En icon}} [http://www.danube-river.org/en_donau-cs-view.html Le Danube en Serbie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070423193558/http://www.danube-river.org/en_donau-cs-view.html |date=2007-04-23 }} sur danube-river.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Timp de mai bine de șase ani, traficul între cele două părți ale orașului s-a desfășurat folosind un pod plutitor improvizat. Acest lucru a perturbat navigația pe Dunăre deoarece podul era deschis doar de trei ori pe săptămână.<ref name="Serbie" /> De la punerea în funcțiune a „Podului Libertății” la {{Dată|2005|10|11}}, navigația pe râu se poate face din nou fără probleme. După ce a parcurs încă {{Dim|70|km}}, Dunărea ajunge la Belgrad, al treilea oraș ca mărime de pe malul râului, cu 1,6 milioane de locuitori. Zona este locuită de 7000 de ani, ceea ce îl face unul dintre cele mai vechi orașe locuite continuu de pe malul Dunării. Este construită în jurul confluenței cu [[Râul Sava|Sava]] iar centrul său este dominat de impunătoarea cetate [[Kalemegdan]].<ref name="Serbie"/> Continuându-și cursul prin Serbia, Dunărea trece prin orașele industriale [[Panciova|Pančevo]], unde Dunărea primește apele râurilor [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]] și [[Semendria|Smederevo]], unde [[Velika Morava|Morava]] se varsă în Dunăre. Trece apoi prin fața impozantei cetăți [[Golubăț|Golubac]] și intră în defileul „[[Porțile de Fier]]”. Dunărea servește apoi drept [[Frontiera între România și Serbia|graniță între Serbia și România]] până la barajele Porțile de Fier I și II. Pe partea sârbă se află [[Parcul Național Đerdap]] care conține [[Tabula Traiana]]. ==== Bulgaria ==== [[Fișier:OrjachowoBGHafen.jpg|alt=Photo d'un port sur le Danube à Oryahovo.|miniatura| Port pe Dunăre la [[Rahova]] (Bulgaria).]] La nivelul [[Bulgaria|Bulgariei]], Dunărea marchează granița nordică a acestei țări cu România: doar malul drept este bulgăresc, pe o distanță de {{Dim|470|km}}. Pentru Bulgaria, este singura cale navigabilă din țară, care o leagă de [[Europa Centrală]] și [[Germania]]. Dintre cele douăsprezece porturi bulgare dunărene, cele mai importante sunt [[Vidin]], [[Lom (Bulgaria)|Lom]], [[Rahova]], [[Nikopol, Bulgaria|Nikopol]], [[Sviștov]], [[Ruse]], [[Turtucaia]] și [[Silistra]]. Doar două poduri traversează Dunărea în acest sector: [[Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse|cel construit în 1954]] care leagă cel mai mare oraș dunărean bulgăresc, [[Ruse]], cu orașul românesc [[Giurgiu]], și [[Podul Calafat-Vidin|unul deschis în 2013]], dintre [[Vidin]] și [[Calafat]]. Bacuri traversează dunărea de la [[Rahova]] la [[Bechet]], de la [[Nikopol, Bulgaria|Nikopol]] la [[Turnu Măgurele]], precum și de la [[Sviștov]] la [[Zimnicea]]. În portul Sviștov, Dunărea ajunge la punctul cel mai sudic: în aval de acolo, urcă spre nord pe teritoriul României, și părăsește teritoriul bulgar imediat după Silistra. [[Fișier:Danube_near_Iron_Gate_2006.JPG|alt=Photo des Portes de Fer.|stanga|miniatura| „Porțile de Fier” (România și Serbia)]] ==== România ==== De-a lungul a {{Dim|1075|km}}, sau aproximativ o treime din lungimea sa totală,<ref>{{En icon}} [http://www.danube-river.org/en_donau-r-view.html Le Danube en Roumanie] sur danube-river.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Dunărea trece prin [[România]], care deține deci cea mai lungă porțiune a fluviului. La început, aceasta formează granița cu [[Serbia]] și [[Bulgaria]], apoi, în regiunea dintre [[Câmpia Bărăganului|Bărăgan]] și [[Dobrogea]], ocolește Podișul Dobrogei pe la nord înainte de a se vărsa în [[Marea Neagră]] după ce marchează [[Frontiera între România și Ucraina|granița cu Ucraina]]. Râul înconjoară în sud-vest [[Munții Banatului]], traversează spectaculosul defileu „[[Porțile de Fier]]”, despărțind [[Carpații Occidentali Românești]] de [[Peninsula Balcanică|Balcani]], periculos prin vârtejele sale înainte de lucrările din [[anii 1970]], trece apoi la [[Orșova]] și [[Drobeta-Turnu Severin]]. Acolo, râul cotește spre sud și trece prin Gruia, Pristol, Cetatea, [[Calafat]], apoi spre est până la [[Islaz, Teleorman|Islaz]], unde râul [[Râul Olt|Olt]] se varsă în Dunăre. Formează granița cu [[Bulgaria]] pe {{Dim|400|km}}. Trece astfel prin orașele [[Dăbuleni]], [[Corabia]], [[Turnu Măgurele]], [[Zimnicea]], [[Giurgiu]] (situat chiar pe malul opus față de orașul bulgar [[Ruse]]), [[Oltenița]], unde râul [[Râul Argeș|Argeș]] se varsă în Dunăre, și [[Călărași]]. Apoi formează limita de vest a reliefului [[dobrogea]]n și trece pe la [[Cernavodă]], Topalu, [[Hârșova]], [[Giurgeni, Ialomița|Giurgeni]] și Gropeni înainte de a ajunge la marile orașe [[Brăila]] și [[Galați]]. La patruzeci și șapte de kilometri după ce a trecut de acest din urmă oraș, Dunărea se împarte în trei brațe prin două {{Ill-wd|Q720349|3=difluențe}}, formând o [[Delta Dunării|deltă]] în care se află porturile [[Tulcea]] și [[Sulina]] și care se termină în [[Marea Neagră]]. Pe o sută de kilometri începând de la [[Galați]], cursul Dunării servește drept graniță între România la sud, și la nord [[Republica Moldova]] (pe {{Dim|340|m}}) și [[Ucraina]] (în rest, granița urmând brațul cel mai nordic al Deltei, [[Brațul Chilia|Chilia]], a cărei deltă secundară este ucraineană). ==== Republica Moldova ==== Republica Moldova are cea mai mică porțiune de malul Dunării: {{Dim|340|m}}. La [[Confluență|confluența]] râului [[Râul Prut|Prut]] în aval de [[Galați]], malul stâng al Dunării devine moldovenesc, iar râul marchează granița dintre România și Republica Moldova. Acolo, autoritățile moldovenești au construit un [[port]] la sud-est de orășelul [[Giurgiulești, Cahul|Giurgiulești]], dar acest port este limitat în funcționare de eșecul [[Schimb teritorial între Republica Moldova și Ucraina|schimbului teritorial cu Ucraina]] care nu a mai avut loc din cauza disputei asupra teritoriului care ar urma să fie schimbat (cătunul Mîndrești, de la est de port, între hotarul ''[[de facto]]'' aflat la {{Dim|340|m}} în aval de Prut și hotarul {{Lang|la|de jure}} aflat mai la est, la {{Dim|1577|m}} în aval de Prut), astfel că Moldova nu a putut recupera/dobândi cei {{Dim|1237|m}} de mal al Dunării necesar extinderii acestui port pentru a primi nave de mare tonaj. [[Fișier:Danube_Vilkovo1.jpg|alt=Photo du Danube près de Vylkove.|stanga|miniatura| Dunărea lângă Vâlcov (Ucraina).]] ==== Ucraina ==== După granița cu Republica Moldova, malul stâng al Dunării devine ucrainean, iar fluviul marchează granița dintre [[România]] și [[Ucraina]] pe {{Dim|47|km}}, deservind porturile [[Reni]] din Ucraina și [[Isaccea]] din România.<ref>{{En icon}} [http://www.danube-river.org/en_donau-ukr-statistik.html Statistiques sur le Danube en Ukraine] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070423124916/http://www.danube-river.org/en_donau-ukr-statistik.html |date=2007-04-23 }} sur danube-river.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Dunărea se împarte apoi în trei brațe: două dintre ele, [[Brațul Sulina|Sulina]] și [[Brațul Sfântu Gheorghe|Sfântu Gheorghe]], se varsă în mare pe teritoriul românesc, deservind porturile [[Tulcea]] și [[Sulina]]; al treilea, cel mai nordic, [[Brațul Chilia|Chilia]], continuă să servească drept graniță pentru încă {{Dim|56|km}} și deservește porturile ucrainene [[Ismail]], [[Chilia Nouă|Chilia]] și [[Vâlcov]], de unde începe [[Canalul Bâstroe|Canalul Bîstroe]]. După Vâlcov, brațul Chilia trece în întregime prin Ucraina și se varsă câțiva kilometri mai departe în [[Marea Neagră]]. Și aici [[Pierderi teritoriale ale României|persistă două dispute teritoriale]] între Ucraina și România, referitoare la insulița Maican de pe malul drept (românesc) al [[Brațul Chilia|brațului Chilia]], dar deținută de Ucraina, și la [[Canalul și golful Musura|Golful Musura]] de la gura aceluiași braț la [[Marea Neagră]]. [[Fișier:Ihopulele_0665_Gura_Portitei.jpg|alt=Bouches du Danube : Gura Portiței.|miniatura| Gurile Dunării la sud de [[Comuna Sfântu Gheorghe, Tulcea|Sfântu Gheorghe]] ([[Marea Neagră]], România).]] ==== Gurile Dunării ==== [[Delta Dunării|Gurile Dunării]] la [[Marea Neagră]] formează un mediu [[Geomorfologie|geomorfologic]] în schimbare rapidă, în special la nivelul deltei secundare a brațului Chilia, care este în continuă lărgire prin depunerea de aluviuni. Debitul de apă dulce scade salinitatea mării la mai puțin de {{Dim|10|g}} de sare pe litru (față de media mondială de 35). Atât pe partea românească, cât și pe cea ucraineană, o „{{Ill-wd|Q22343266|3=rezervație naturală a biosferei}}” protejează acest mediu în cadrul {{Ill-wd|Q14018439|3=programului MAB}} („''Omul și Biosfera''”) al [[Organizația Națiunilor Unite|Națiunilor Unite]], dar situația geopolitică de la granițele de est ale [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]] îi împiedică pe cei doi directori Băboianu (român) și Voloșkevîci (ucrainean) să colaboreze atât cât ar dori, deoarece cel mai apropiat punct de trecere autorizat este la Isaccea, la {{Unități|210|km}} vest și în amonte de Delta Dunării. == Istorie == [[Fișier:Danube_Delta_evolution.gif|stanga|miniatura| Evoluția gurilor Dunării din antichitate până în zilele noastre (<small>multe hărți istorice nu țin cont de acest lucru și arată anacronic malul actual</small>).]] === Preistorie === Unele dintre cele mai vechi civilizații europene s-au așezat în bazinul Dunării. Printre civilizațiile [[neolitic]]ului dunărean se întâlnesc în special {{Ill-wd|Q806348|3=civilizațiile ceramicii liniare}} din bazinul mijlociu al Dunării. În [[Epoca cuprului]], {{Ill-wd|Q922829|3=cultura Vučedol}} (numită după situl arheologic Vučedol de lângă [[Vukovar]] în Croația), remarcabilă pentru ceramica sa, a apărut în jurul râului.<ref>La culture de Vučedol dans l'article ''Les pontiques des poteries cordées'' [http://perso.orange.fr/atil/atil/z9.htm Lire en ligne]. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Numeroase situri ale [[Cultura Vinča|culturii Vinča]], datând din [[mileniul al VI-lea î.Hr.]] până în [[mileniul al III-lea î.Hr.]], sunt situate de-a lungul Dunării.<ref>La culture de Vinča dans l'article ''Les Pelasges Vinciens'' [http://perso.orange.fr/atil/atil/y15.htm Lire en ligne]. Consulté le 14 juin 2008.</ref> === Antichitatea === [[Fișier:Turnu_Severin_Drobeta.jpg|alt=Photo de ruines romaines de Drobeta-Turnu Severin.|stanga|miniatura| Ruinele romane de la Drobeta-Turnu Severin, pe Dunăre.]] În secolul al VII-lea î.e.n., [[Grecia Antică|grecii]] au călătorit pe Dunăre de la [[Marea Neagră]] pe lângă orașul Tomis, actuala [[Constanța]]. Călătoria lor de descoperire în amonte s-a încheiat în apropiere de [[Drobeta-Turnu Severin|Drobeta]], punctul de unde vârtejurile de la „[[Porțile de Fier]]”, un defileu îngust și abrupt, făceau ca trecerea navelor vremii spre [[Munții Carpați|Carpații Meridionali]] și Munții Metaliferi Sârbi să fie imposibilă. Pentru [[Roma Antică|romani]], din [[37|37 e.n.]], Dunărea a format granița dintre al lor ''[[Imperiul Roman|Imperium]]'' și ''[[Barbar]]icum'' din Nord, între lumea civilizată și urbanizată guvernată de lege și o lume mai liberă, condusă prin cutume. Practic, de la izvor până la gura de vărsare, acolo a fost întreținută o [[Flota romană|flotă]] permanentă, {{Lang|la|classis}}. Atâta timp cât fluviul nu îngheța, această flotă a fost suficientă pentru a împiedica trecerea [[Triburi germanice|germanilor]], [[Cultura și civilizația dacică|dacilor]] și [[sarmați]]lor, întrucât aceștia nu dețineau nicio tehnologie care să o contracareze. Când râul îngheța, [[Legiune|legiunile]] staționate pe malul drept al râului preluau controlul. [[Marc Aureliu]] a repurtat mai multe victorii asupra [[marcomani]]lor mulțumită {{Lang|la|classis}}ului. Romanii au dominat fluviul până la [[Valentinian I]] ([[364|364–375]]) cu excepția unor ani foarte reci ([[375|256–259]][[259|,]] când bazele și multe bărci au fost luate prin surprindere). Imperiul Roman a trecut Dunărea în [[Dacia romană|Dacia]] abia după ce a construit podul lui [[Apolodor din Damasc|Apolodor]] în anul [[101]] la nivelul orașului garnizoană [[Drobeta-Turnu Severin|Drobeta]] situat în apropiere de„Porțile de fier”, și după ce a purtat două războaie, în [[102]] și [[106]]. Această victorie a împăratului [[Traian]] asupra dacilor în frunte cu [[Decebal]] a permis crearea provinciei [[Dacia romană|Dacia]], care a fost abandonată în anul [[271]]. Aceste două bătălii formează friza [[Columna lui Traian|Columnei lui Traian]], din centrul [[Forul lui Traian|forului]] său de la [[Roma]]. Pe ambele maluri ale Dunării de Jos, [[Romanizare (cultură)|romanizarea]] [[traci]]lor a avut ca rezultat [[traco-romani]]i, vorbitori ai [[Limbi romanice orientale|limbilor romanice orientale]], și numiți mai târziu „''[[vlahi]]”'' de valurile de invadatori din Orient ([[huni]], [[vizigoți]], [[ostrogoți]], [[vandali]], [[gepizi]], [[Longobarzi|lombarzi]], [[avari]] și [[slavi]]), care, din secolul al III-lea până într-al V-lea, au trecut prin bazinul Dunării de la est la vest și de la nord la sud. În timpul acestor [[Migrația popoarelor|mari invazii]], pe vechea frontieră romană, în mijlocul acestor noi populații, s-au păstrat mici comunități [[Limbi romanice|romane]]: ''Walcheren'', ''Welschenlants'', ''Walchengaue'' sau ''valahii'' (pe care istoricii le numesc ''[[romanii populare]]''), în marile zone împădurite ({{Ill-wd|Q3297613|3=Ardeni}}, [[Munții Vosgi|Vosgi]]): [[valoni]] și welsches) sau muntoase (în [[Alpi]]: {{Ill-wd|Q689533|3=romanși}}, {{Ill-wd|Q1799968|3=ladini}}; în [[Munții Carpați|Carpați]] și [[Peninsula Balcanică|Balcani]]: [[vlahi]]). Imperiul Roman a lăsat locul regatelor [[Triburi germanice|germanice]] în [[Imperiul Roman de Apus|partea sa de vest]] în [[476]]: [[Imperiul Roman de Răsărit|partea de est]] s-a menținut până în [[1453]], dar a rămas detașată de Dunăre în [[679]] când au sosit [[bulgari]]i, revenind acolo doar pentru două secole, din [[971]] până în [[1180]]. === Evul mediu === În secolul al IX-lea, bazinul Dunării de Mijloc este [[Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic|zona de așezare]] a triburilor [[Maghiari|maghiare]] provenite din [[Munții Ural|Urali]], care populează [[Ungaria]] actuală pentru a întemeia, alături de populațiile germanică, slavă și vlahă care deja practicau [[Transhumanță|transhumanța]] acolo, statul maghiar, sub regele [[Ștefan I al Ungariei|Ștefan I]]. [[Fișier:LeteaMill.jpg|alt=Photo d'un moulin en bois à Letea.|thumb|upright| Moară de lemn la [[Letea, Tulcea|Letea]], în Delta Dunării.]] Drumul lui Carol cel Mare, care a fost folosit între [[1096]] și [[1099]] de armata lui [[Godefroy de Bouillon]] în timpul [[Prima cruciadă|primei cruciade]], urma și el cursul Dunării de la [[Regensburg]] la [[Belgrad]]. Aproximativ 340 de ani mai târziu, armata otomană a urmat același traseu în sens opus. Dunărea a fost pentru ea principala arteră de transport de trupe și provizii în timpul campaniei sale prin Europa de Sud-Est. Râul a permis [[Imperiul Otoman|otomanilor]] să avanseze rapid, iar din [[1440]] au purtat primele bătălii pentru Belgrad, situat la {{Dim|2000|km}} de gura râului. Cucerirea orașului nu a reușit însă decât în [[1521]] și doar câțiva ani mai târziu, în [[1526]], armata otomană a învins Regatul Ungariei în prima [[Bătălia de la Mohács (1526)|bătălie de la Mohács]]. Întrucât regele [[Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei|Ludovic al II-lea al Ungariei]] a fost ucis în timpul bătăliei, [[Ungaria]] fost împărțită între [[Pașalâcul Buda|pașalâcul de la Buda]] și [[casa de Habsburg]]. Acest eveniment marchează nașterea așa-numitei „monarhii dunărene”. === Epocile modernă și contemporană === [[Fișier:Sturovo widok na Ostrzyhom 4.jpg|thumb|left|[[Bazilica din Esztergom|Catedrala]] [[Esztergom]] din [[Ungaria]], pe Dunăre.]] În [[1529]] turcii au ajuns la [[Viena]], în inima Europei Centrale, dar au fost învinși acolo. Astfel a fost oprită expansiunea otomanilor de-a lungul Dunării și, după o nouă [[Bătălia de la Mohács (1687)|bătălie dusă la Mohács]] în [[1687]], aceștia au pierdut treptat teren și putere. Reprimarea progresivă a turcilor s-a bazat în esență pe inițiativa Austriei, apoi a [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]] care a câștigat puterea acolo în timp ce, în paralel, era respinsă din [[Sfântul Imperiu Roman]] și apoi din zona germanică. Alături de Austria, [[Imperiul Otoman]] a rămas unul dintre cei mai importanți factori politici din sud-estul Europei până la pierderea definitivă a teritoriilor sale [[Peninsula Balcanică|balcanice]] în [[Războiul Ruso-Turc (1768–1774)|Războaiele Ruso-Turce]] ([[1768]]–[[1774]]) și apoi în [[Războaiele Balcanice]] din 1912–1913. Dunărea a jucat atunci nu doar rolul de arteră militară și comercială, ci și de legătură politică, culturală și religioasă între Orient și Occident. De asemenea, râul a jucat un rol și în timpul [[Războiul celei de-a Cincea Coaliții|Războiului celei de a Cincea Coaliții]] din 1809, în care s-au înfruntat Austria și împăratul [[Napoleon I]]. După înfrângerile din aprilie, armata austriacă s-a retras în spatele Dunării și l-a obligat pe Napoleon să vină pe cealaltă parte, dacă dorea să obțină pacea cu Austria,<ref>{{Citat web|url=http://www.napopedia.fr/fr/Campagnes/sautriche|titlu=La Seconde Campagne d'Autriche/Napopédia}}.</ref> ceea ce avea să ducă la bătăliile de la [[Bătălia de la Aspern-Essling|Essling]] și [[Bătălia de la Wagram|Wagram]].<ref>{{Citat web|url=http://www.napopedia.fr/fr/Campagnes/wagram|titlu=La bataille de Wagram/Napopédia}}.</ref> În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Dunărea a fost una dintre principalele căi de transport pentru petrolul românesc, pe atunci principala sursă de aprovizionare a germanilor, către fabricile Reich-ului.<ref name="G & H" /> În vara anului 1944, [[Royal Air Force]] a aruncat acolo peste 1500 de mine, între [[Giurgiu]] și [[Bratislava]]. În câteva luni, aceste mine au scufundat peste 250 de nave, dintre care 29 de nave transportatoare de petrol, și au avariat peste 200 altele,<ref name="G & H" /> cu un excepțional raport de o navă lovită la fiecare 3 sau 4 mine lansate. Această minare a întrerupt aproape în întregime traficul pe râu.<ref name="G & H" /> După [[al Doilea Război Mondial]], în [[1946]], a fost elaborat un nou regulament al traficului fluvial care avea să înlocuiască acordurile de la Paris din [[1921]]. Toate țările riverane fluviului au participat la conferința de la [[Belgrad]] din [[1948]], cu excepția țărilor învinse, [[Germania]] și Austria. Când a fost semnat tratatul, a fost semnat și un act adițional care accepta Austria în {{Ill-wd|Q911204|3=Comisia Dunării}}. [[Germania|Republica Federală Germania]] a putut intra în comisie abia în [[1998]], la aproape cincizeci de ani după conferința de la Belgrad, din cauza opoziției sovieticilor. În prezent, doar țările dunărene se bucură de libertate de comerț și navigație pe râu. == Dunărea în cultură == * Dunărea a găsit cel mai important ecou cultural în muzică, cu celebrul [[Vals (dans)|vals]] vienez ''[[Dunărea albastră|Frumoasa Dunăre Albastră]]'' compus de [[Johann Strauss (fiul)]]. Această lucrare a fost compusă de Strauss în timp ce călătorea pe Dunăre. * Un alt [[Vals (dans)|vals]] celebru legat de Dunăre este ''[[Valurile Dunării (vals)|Valurile Dunării]]'' al compozitorului român [[Iosif Ivanovici|Ion Ivanovici]] (1845–1902) a cărui operă a cucerit publicul când a fost interpretat la {{Ill-wd|Q3062262|3=Expoziția Universală}} de la [[Paris]] din [[1889]]. * Al doilea râu ca mărime din Europa a lăsat și multe urme în culturile țărilor vecine. Dunărea este astfel strâns legată de [[istoria României]], pentru că a servit drept fundal pentru confruntări între [[Imperiul Roman|romani]] și [[Cultura și civilizația dacică|daci]] dar mai ales pentru că este axa [[Originile românilor|regiunii de origine]] a [[Limbi romanice orientale|popoarelor romanice răsăritene]]. * Pe lângă numeroasele povești și legende, scriitorii s-au inspirat și de la Dunăre, de la [[Publius Ovidius Naso|Ovidiu]] la [[Péter Esterházy]], care a devenit interesat de subiectul fluviului la sfârșitul secolului al XX-lea.<ref>{{De icon}} Un exemple de l’œuvre de Pierre Esterházy, ''An der Frankfurter Buchmesse'', 1998 [http://www.frankfurt.matav.hu/nemet/esterhazy.htm Lire en ligne]. Consulté le 14 juin 2008.</ref> * ''Dunărea'', eseu-fluviu de [[Claudio Magris]], explorează fluviul de la izvor până la vărsare străbătând istoria {{Lang|de|''Mitteleuropa''}} ([[Europa Centrală|Europei Centrale]]). * În romanul său ''Europolis'', apărut în 1933, [[Jean Bart (scriitor)|Eugeniu P. Botez]] evocă mult gurile Dunării de la Sulina. * ''[[Le Beau Danube jaune|Frumoasa Dunăre Galbenă]]'' este un roman polițist de [[Jules Verne]] în care Dunărea este decorul întregii sale intrigi. Acest roman a fost ulterior rescris și modificat de [[Michel Verne]] sub titlul ''[[Pilotul de pe Dunăre]]''.<ref>[http://www.jules-verne.co.uk/french-le-pilote-du-danube/ ''Le Pilote du Danube'', texte version intégrale] sur jules-verne.co.uk. Consulté le 14 juin 2008.</ref> * ''{{Lang|en|The Willows}}'', cea mai cunoscută dintre nuvelele scriitorului de groază Algernon Blackwood, se concentrează pe o călătorie pe Dunăre.<ref>{{En icon}} Algernon Blackwood, ''The Willows'' [http://www.gordon-fernandes.com/hp-lovecraft/other_authors/willows.htm Lire en ligne] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071103034644/http://gordon-fernandes.com/hp-lovecraft/other_authors/willows.htm |date=2007-11-03 }}. Consulté le 14 juin 2008.</ref> * {{Ill-wd|Q587691|3=Școala Dunăreană}}, care s-a dezvoltat în secolulal XVI-lea în Valea Dunării este o tradiție germană de pictură a peisajelor. * ''Vers La Mer'' de {{Ill-wd|Q2851726|3=Annik Leroy}} (87 minute, [[1999]]), selectat la [[Festivalul Internațional de Film de la Berlin|Berlinală]]: {{Ill-wd|Q11356864|3=eseu cinematografic}} sub formă de {{Ill-wd|Q628165|3=Road movie}}, de la izvorul Dunării până la gura ei.<ref>[http://www.cfwb.be/av/KIOSK/HTM/FILMS/Fdanube.htm Synopsis du film d’Annick Leroy] sur cfwb.be. Consulté le 14 juin 2008.</ref> * ''Im Juli'' de [[Fatih Akın]] (95 de minute, [[2000]]): {{Ill-wd|Q628165|3=Road movie}} cu acțiunea în mare parte de-a lungul Dunării.<ref>{{De icon}} [http://www.dieterwunderlich.de/Akin_Juli.htm Résumé du film et commentaire] sur dieterwunderlich.de. Consulté le 14 juin 2008.</ref> * ''The Ister'' de David Barison și Daniel Ross (189 minute, [[2004]]), câștigător al {{Lang|fr|Prix de l'Association québécoise des critiques}} în [[2004]] și al {{Lang|fr|Prix du Groupement national des cinémas de recherche}}, tot în [[2004]]: [[Film documentar|documentar]] inspirat dintr-o prelegere susținută de [[Martin Heidegger]] în [[1942]].<ref>[http://www.theister.com/fr/intro.html Large documentation sur ce film] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070705224348/http://www.theister.com/fr/intro.html |date=2007-07-05 }} sur theister.com. Consulté le 14 juin 2008.</ref> * Dunărea este și subiectul unei colecții de filme documentare de Ulrike Bartels, Joël Jenin și Dieter Zeppenfeld.<ref>[http://www.info-culture.com/public/annonce/1196 Fiche de la collection documentaire] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110719044252/http://www.info-culture.com/public/annonce/1196 |date=2011-07-19 }} sur Infoculture.com.</ref> * ''Donauwellen'' este un tort german al cărui nume înseamnă: ''Valurile Dunării''.<ref>{{De icon}} [http://www.hausfrauenseite.de/index.shtml?http://www.hausfrauenseite.de/rezepte/kuchen/modetorten/donauwelle.html La recette du Donauwellen] sur hausfrauenseite.de. Consulté le 14 juin 2008.</ref> * ''Donaukinder'' este o melodie a trupei germane ''Rammstein'' găsite pe CD-ul bonus al albumului lor {{Lang|de|Liebe Ist Fur Alle Da}}. == Ecologia Dunării == Pe parcursul a sute de kilometri ai cursului său, Dunărea traversează zone climatice și peisaje variate care explică varietatea faunei și florei de-a lungul râului. Aceasta face din Dunăre un [[Coridor ecologic|coridor biologic]] major al {{Ill-wd|Q3457075|3=Rețelei ecologice paneuropene}}, în special pentru aspectele sale de {{Ill-wd|Q2373357|3=infrastructură albastră}} și pentru {{Ill-wd|Q2993449|3=conectivitatea ecologică}} dintre Marea Neagră și [[Europa Centrală]]. În ciuda numeroaselor și semnificativelor intervenții umane de-a lungul cursului său, multe tronsoane ale Dunării prezintă încă o [[Sălbăticie|naturalitate]] puternică și joacă rol de rezervor de [[biodiversitate]], parțial datorită înființării de [[Arie protejată|arii protejate]] în zonele cele mai sensibile sau vulnerabile. În ciuda eforturilor de control al poluării apei, Dunărea primește încă [[poluare]] cronică (agricolă, industrială și urbană) din mai multe regiuni agricole și industriale majore și din precipitațiile atmosferice. Este uneori supusă poluării acute, în urma accidentelor industriale ([[Accidentul nuclear de la Cernobîl|accidentul de la Cernobîl]], [[accidentul de la uzina de aluminiu din Ajka]]). === Fauna Dunării === [[Fișier:Couleuvre_Esculape59.JPG|alt=Photo d'une couleuvre d'Esculape.|miniatura| [[Șarpele lui Esculap]] ({{Lang|la|Elaphe longissima}}).]] În total, peste 300 de specii de păsări trăiesc de-a lungul malurilor Dunării. Acest râu este unul dintre cele mai importante rute europene de migrație a păsărilor, iar zonele încă virgine situate pe malul său sunt toate zone de iernat, de odihnă și de cuibărit, uneori pentru specii rare precum [[Buhă|buha]], [[Pescăraș albastru|pescărașul albastru]], [[codalb]]ul, [[Barză neagră|barza neagră]], [[Gaie neagră|gaia neagră]]. Parcurile naturale din Donauauen (câmpiile aluviale), din „{{Lang|sh|Kopački rit}}” și în special din Delta Dunării sunt arii protejate excepționale.<ref>{{De icon}} [http://www.donauauen.at/ Site officiel du parc naturel Donauauen]. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Astfel, Donauauen sunt punctul de întâlnire al regiunii [[Lacul Neusiedler|Lacului Neusiedl]], bazinului Dunării și râului [[Râul Morava|Morava]]. Acest mediu natural găzduiește, mai ales iarna, un număr mare de animale precum [[Gâscă de vară|gâsca de vară]], [[Chiră|chirele]], [[Ferestraș mare|ferestrașul mare]], [[Rață sunătoare|rața sunătoare]], [[caradriiforme]]le, [[Rață mare|rața mare]], dar și multe specii rare, cum ar fi [[Acvilă țipătoare|acvila țipătoare]], [[Uligan pescar|uliganul pescar]] sau [[Lebădă de iarnă|lebăda de iarnă]]. Un alt loc important de iernare și odihnă este parcul natural {{Lang|sh|Kopački rit}}, o zonă mlăștinoasă încă virgină situată în nord-estul [[Croația|Croației]], unde cuibăresc peste 260 de specii de păsări, printre care specii rare precum [[codalb]]ul.<ref>{{En icon}} [http://www.kopacki-rit.com/index_flash.html Fichiers audio-vidéo sur la faune du parc naturel de Kopački rit] sur le site officiel. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Pentru lumea ornitologică, cea mai importantă regiune este [[Delta Dunării]], o răscruce centrală a rutelor de migrație în Europa și, în același timp, un punct de întâlnire între fauna europeană și fauna asiatică, protejată de o{{Ill-wd|Q22343266|3=rezervație a biosferei}} aflată în [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|patrimoniul mondial]] [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]]. Aici trăiesc peste 300 de specii de păsări, printre altele [[Pelican creț|pelicanul creț]] și [[Pelican comun|pelicanul alb]], [[cocor]]i, [[lopătar]]i, [[Pasăre răpitoare|păsări răpitoare]] și rarele [[Gâscă cu gât roșu|gâște cu gât roșu]].<ref name="faunedelta">{{De icon}} Martin Kyek, Andreas Maletzky, Stefan Achleitner, Rainer Mysliewitz, Wilfried Rieder, Rosemarie Grossmann, Marcus Weber, ''Donaudelta 2004, Skriptum Herpetologie'' [http://www.herpag-hdn.amphibien.at/doku/skriptum%20donaudelta_herpag.pdf Lire en ligne] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071009052157/http://www.herpag-hdn.amphibien.at/doku/skriptum%20donaudelta_herpag.pdf |date=2007-10-09 }}. Consulté le 14 juin 2008.</ref> {{Ill-wd|Q3147702|3=Ihtiofauna}} Dunării este cea mai bogată dintre toate bazinele hidrografice ale Europei, deoarece, pe lângă dimensiunile sale mari, acest bazin a fost un {{Ill-wd|Q20768488|3=refugiu glaciar}} pentru multe specii de pești europeni în timpul [[Pleistocen]]ului. Majoritatea peștilor de apă dulce obișnuiți în Europa sunt prezenți în Dunăre, la care se adaugă specii care nu se găsesc în Europa de Vest, precum și specii endemice din bazinul Dunării. Găsim [[crap]], [[lin]], {{Ill-wd|Q237800|3=caras}}, [[Barbus|mreană]], [[batcă]] [[cosac cu bot turtit]], [[cosac]], [[plătică]], [[avat]], [[clean mic]], [[văduviță]], [[morunaș]], [[babușcă]], [[roșioară]], [[clean]], [[beldiță]], [[boiștean]], [[plevușcă]], [[scobar]], [[sabiță]], [[știucă]], [[Biban european|biban comun]], [[anghilă europeană]], [[Mihalț (pește)|mihalț]], [[lipan]], [[Somn (pește)|somn]], dar si 3 specii de {{Ill-wd|Q310386|3=șalău}}, [[lostriță]] (sau somon de Dunăre), aproape 6 specii de [[Acipenser|sturioni]], [[morun]] si mai multe {{Ill-wd|Q344999|3=alafore}}. Există și numeroși {{Ill-wd|Q4468|3=gobi}}, 3 specii de {{Ill-wd|Q927216|3=Gymnocephalus}}, 2 specii de [[zingel]], cel puțin 4 specii de {{Ill-wd|Q1088873|3=Alburnus}} (inclusiv [[obleț]]ul), ''[[Gobio]]'' și ''[[Romanogobio]]'', ''[[Sabanejewia]]'', ''[[Cottus]]'' și ''[[Cobitis]]'', precum și [[Țipar (pește)|țipar]] și [[grindel]]. Toți peștii de mai sus sunt originari din bazinul Dunării, spre deosebire de râurile din Europa de Vest, unde au fost introduse mai multe dintre aceste specii, adesea din Dunăre. La aceasta se adaugă specii neindigene, cum ar fi {{Ill-wd|Q601085|3=somnul}}, {{Ill-wd|Q826713|3=soretele}}, {{Ill-wd|Q755105|3=bibanul cu gură mare}}, [[Murgoi bălțat|pseudorasbora]], diversele carpes asiatiques sau ''Perccottus glenii''. În genul ''Salmo'' (păstrăvi și somoni din Europa), specia autohtonă este mai ales ''{{Ill-wd|Q1034056|3=Salmo labrax}}'' (păstrăv sau somon de Marea Neagră), dar foarte prezent este și ''[[Păstrăv|Salmo trutta]]'', introdus în mare măsură, iar cele două specii hibridizează. Dintre [[agnate]] se găsesc ''[[Chișcar|Eudontomyzon danfordi]]'' și ''{{Ill-wd|Q1240845|3=Eudontomyzon vladykovi}}'', primul fiind cvasi-endemic, iar al doilea endemic în bazinul Dunării. [[Acipenseriforme|Sturionii]] nu mai ajung până la Viena în urma construcției barajului Porțile de Fier, dar, favorizate de protecția consolidată a mediului și de renaturalizarea malurilor, speciile rare de pești au putut fi din nou aclimatizate, în special în [[Germania]] și [[Austria]]. Astfel, [[Țigănuș (pește)|țigănușul]] ({{Lang|la|Umbra krameri}}), o rudă minusculă a [[Știucă|știucii]] despre care se crede că a dispărut din [[1975]], a fost redescoperit în [[1992]]. Peste 150 de specii de pești se găsesc în Delta Dunării, care găzduiește [[Acipenser|sturioni]] și [[morun]]i.<ref>{{En icon}} [http://fishbase.sinica.edu.tw/summary/SpeciesSummary.php?id=2067&lang=Portuguese Fiche sur le béluga européen] sur fishbase.sinica.edu.tw. Consulté le 14 juin 2008.</ref><ref>{{En icon}} [http://fish.mongabay.com/data/ecosystems/Danube.htm Liste des différentes espèces de poissons rencontrées dans les eaux du Danube]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://fish.mongabay.com/data/ecosystems/Danube.htm }} sur fish.mongabay.com. Consulté le 14 juin 2008.</ref> De-a lungul râului, se întâlnesc și multe [[mamifer]]e precum [[jder]]ul, [[Nevăstuică|nevăstuica]], [[viezure]]le sau chiar [[Pisică sălbatică|pisica sălbatică]], [[Breb|castorul]] și [[Vidră de râu|vidra de râu]]. În deltă, se întâlnesc și [[Nurcă|nurca]], dihorul și [[Spermophilus|popândăul]], din familia veverițelor. Dunărea este un habitat și pentru mulți [[amfibieni]] și [[Reptilă|reptile]], cum ar fi [[șarpele lui Esculap]], [[gușter]]ul, {{Ill-wd|Q186615|3=șopârla de ziduri}}, [[Șarpe de apă|șarpele de apă]], [[Șarpe rău|șarpele rău]], [[șopârla de câmp]], {{Ill-wd|Q504549|3=țestoasa de uscat dobrogeană}} și [[Broasca-țestoasă europeană de baltă|țestoasa europeană de baltă]] precum și specii endemice precum {{Ill-wd|Q253442|3=tritonul cu creastă}}.<ref name="faunedelta"/> Pentru toate aceste specii, este și delta care adăpostește cea mai mare diversitate.<ref name="faunedelta" /> === Flora Dunării === Speciile de arbori des întâlnite în pajiștile aluviale cu rășinoase sunt [[Plop alb|plopul alb]] ({{Lang|la|Populus alba}}), {{Ill-wd|Q157641|3=arinul alb}} ({{Lang|la|Alnus incana}}) și [[Salcie albă|salcia albă]] ({{Lang|la|Salix alba}}). În pajiștile aluviale cu foioase se remarcă prezența {{Ill-wd|Q518949|3=frasinului de câmp}} ({{Lang|la|Fraxinus angustifolia}}) care se întâlnește în aval de [[Viena]], precum și [[Ulm (botanică)|ulmul]] și [[Stejar|stejarul pedunculat]]. În Dunăre însăși se găsesc plante acvatice rare precum roata de apă (''{{Ill-wd|Q572652|3=Aldrovanda vesiculosa}}'') și [[Utricularia|otrățelul]].<ref>{{De icon}} [http://www.icpdr.org/icpdr-pages/plants_and_animals.htm La faune et la flore du Danube] sur icpdr.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> === Daune ecologice semnificative === Ca multe alte râuri, Dunărea a suferit multe agresiuni grave asupra mediului său natural încă de la începutul epocii industriale. Doar 20 % din câmpiile inundabile care mai existau în secolul al XIX-lea mai există astăzi, și doar jumătate din cursul râului mai poate fi considerat „natural”. Pe lângă creșterea poluării legate de [[industrie]] ([[Defectarea barajului|ruperea digului minier]] de la {{Ill-wd|Q909261|3=Ajka}}), [[agricultură]], turism și ape uzate,<ref>{{En icon}} [http://www.icpdr.org/icpdr-pages/floods_droughts.htm La pollution des eaux du Danube] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630072241/http://www.icpdr.org/icpdr-pages/floods_droughts.htm |date=2007-06-30 }} sur icpdr.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> precum și regularizarea prin diguri, baraje, ecluze și canale, în special marile proiecte perturbă puternic [[ecosistem]]ul Dunării. O protecție internațională eficientă a acesteia se dovedește dificilă deoarece pe maurile râului sunt zece țări, dintre care unele dintre cele mai sărace din [[Europa]], care doresc să profite economic de pe urma poziției lor la marginea fluviului.<ref>{{En icon}} [http://www.icpdr.org/icpdr-pages/nature_protection.htm Les mesures de protection et de préservation de l’environnement danubien] sur icpdr.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> ==== Gabčíkovo-Nagymaros ==== În acordurile din {{Dată|1977|9|16}} încheiate între [[Cehoslovacia]] și [[Ungaria]], s-a decis construirea (între [[Gabčíkovo]], lângă [[Bratislava]], și [[Nagymaros]] în [[Ungaria]]) a unui imens ansamblu de baraje și ecluze destinate producerii de energie. Primele studii pentru proiect văzuseră lumina zilei în [[1956]].<ref name="jacquesB" /> Experții maghiari și [[austrieci]] și-au exprimat temerile că lucrările ar putea presupune distrugerea pajiștilor aluvionare austriece, a peisajelor de-a lungul {{Ill-wd|Q1993093|3=graniței slovaco-ungare}} și ar putea pune în pericol alimentarea cu apă potabilă a [[Budapesta|Budapestei]]. După ce lucrările la proiect erau deja încetinite în [[1983]], mișcarea {{Lang|hu|Duna Kör}} („Dunărea bolnavă”) a fost înființată în [[1984]] la [[Budapesta]] și {{Unități|140000|de persoane}} au semnat petiția împotriva barajului; o manifestație de {{Formatnum|40000}} de persoane a avut loc în [[1988]] în fața parlamentului ungar. După [[Revoluțiile de la 1989|căderea regimurilor comuniste din Europa]] în [[1989]], [[Ungaria]] s-a retras din proiect sub presiunea populației. După divizarea [[Cehoslovacia|Cehoslovaciei]] în [[1993]], [[Slovacia]] a continuat construcția centralei în alt loc și a depus o plângere împotriva [[Ungaria|Ungariei]] în același an, apoi din nou în [[1997]] la [[Curtea Internațională de Justiție]] pentru nerespectarea acordului de la [[Budapesta]] din [[1977]]. [[Ungaria]] a acuzat apoi [[Slovacia]] că a deturnat apa Dunării în noul canal artificial Gabčíkovo. [[Curtea Internațională de Justiție]] a decis că acordurile din [[1977]] sunt încă valabile și că cele două țări ar trebui să găsească o înțelegere pentru continuarea proiectului. Deocamdată nu s-a găsit niciun compromis și această situație deteriorează și astăzi relațiile dintre [[Ungaria]] și [[Slovacia]]. ==== Hidrocentrala „Porțile de Fier” ==== [[Fișier:Eisernes_Tor_Staudamm.JPG|alt=Photo du barrage des « Portes de Fer ».|miniatura| Barajul de „[[Porțile de Fier|Porțile de fier]]”.]] În anul [[1964]], [[Iugoslavia]] și România au început să construiască împreună o hidrocentrală, finalizată în [[1972]] și situată între [[Munții Carpați|Carpații Meridionali]] și Munții Metaliferi Sârbi, în aval de „[[Porțile de Fier]]”. Barajul a creat un lac artificial lung de {{Dim|150|km}}, nivelul apei crescând cu {{Dim|35|m}}.<ref>{{En icon}} [http://www.icpdr.org/icpdr-pages/dams_structures.htm Les différents barrages sur le Danube (exemple du celui des Portes de fer)] sur icpdr.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Pentru a asigura o cale navigabilă care să permită trecerea ambarcațiunilor, s-au construit două [[Ecluză|ecluze]] și au fost dinamitate stâncile care flancau repezișurile.<ref>{{En icon}} [http://earthobservatory.nasa.gov/Newsroom/NewImages/images.php3?img_id=17361 Images et explications] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061001023806/http://earthobservatory.nasa.gov/Newsroom/NewImages/images.php3?img_id=17361 |date=2006-10-01 }} sur Earth observatory (Nasa). Consulté le 14 juin 2008.</ref> Lacul de acumulare a cuprins orașul [[Orșova]], cinci sate și insula [[Insula Ada Kaleh|Ada Kaleh]], locuită din [[1669]] de turci (care au părăsit [[România]] și s-au mutat în [[Turcia]]). În total, {{Dim|17000|de persoane}} a trebuit să fie strămutate și multe situri culturale au fost pierdute.<ref>{{En icon}} [http://donsmaps.com/engravings.html Le site de la Porte de fer avant la construction du barrage] sur donsmaps.com. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Și pentru mediu, construcția barajului nu a rămas fără urmări: [[sturion]]ii nu mai pot urca pe Dunăre să depună icre.<ref>{{En icon}} Serguei Bokaniov, ''Hydrodynamics and Sediment-related Nutrient Retention in the Lower Reach of the Iron Gate 1 Reservoir (Danube River, Romania)'' [http://www.eawag.ch/research_e/apec/aquaticphysics/bocaniov.pdf Lire en ligne] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081116032150/http://www.eawag.ch/research_e/apec/aquaticphysics/bocaniov.pdf |date=2008-11-16 }}. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Pentru a limita pagubele culturale și ecologice, anumite elemente de floră și faună, precum și bunuri arheologice, culturale și istorice au fost mutate și conservate în două parcuri naționale și în muzee. Parcurile naționale create în acest scop sunt [[Parcul Național Đerdap|Đerdap]] din [[Serbia]] creat în [[1974]],<ref>{{En icon}} [http://whc.unesco.org/fr/listesindicatives/1693/ Le parc national de Djerdap] sur le site de l’[[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|Unesco]]. Consulté le 14 juin 2008.</ref> și „[[Porțile de Fier|Porțile de fier]]” din [[România]], creat în [[2001]]. ==== Portul Giurgiulești ==== [[Fișier:DrawingBlueSkyM.jpg|alt=Photo du cargo moldave ''Blue Sky M''.|dreapta|miniatura| Cargovul moldovenesc ''Blue Sky M'' poate transporta [[container]]e sau automobile.]] În [[1995]], Guvernul Republicii Moldova a creat compania ''Terminal SA'', o societate mixtă cu participare grecească pentru dezvoltarea unui [[Portul Giurgiulești|port]] și a unei {{Ill-wd|Q214261|3=rafinării de petrol}} la est de [[Giurgiulești, Cahul|Giurgiulești]]. Acest port a fost aprig contestat din patru motive: * îndoieli cu privire la însăși necesitatea acestui port, când Moldova ar fi putut negocia cu ușurință acces facil la porturile învecinate, românești sau ucrainene, [[Galați]] și [[Reni]], legate direct de rețeaua rutieră și feroviară; * costul ridicat al investițiilor, a căror rentabilitate este incertă în plină [[Criza economică mondială din 2007–2009|criză financiară internațională]]; * eșecul [[Schimb teritorial între Republica Moldova și Ucraina|schimbului teritorial cu Ucraina]] care împiedică accesul navelor de mare tonaj; * în caz de avarie, poluanții ar ajunge în câteva ore în [[Delta Dunării]] din apropiere, fără a fi diluați, ceea ce amenință grav acest ecosistem protejat. Guvernul moldovean a ignorat aceste probleme și în [[1996]] [[Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare|BERD]] i-a acordat un împrumut de peste 19 milioane de dolari și astfel deține 20 % din societate. 41 % sunt deținute de compania moldovenească ''Tirex-Petrol'' și 39 % de către compania elenă ''Technovax''.<ref>Raport BERD, 1996 [http://ebrd.com/pubs/general/ar/ar96fr.pdf Online] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070713124154/http://www.ebrd.com/pubs/general/ar/ar96fr.pdf |date=2007-07-13 }}. Accesat la 14 iunie 2008.</ref> Lucrările au început în{{Dată|1997|11|}}, dar scepticii s-au dovedit a avea dreptate și, după [[2001]] guvernul Republicii Moldova a fost nevoit să anunțe că vrea să-și vândă participațiunea. Interesele din Rusia și Azerbaidjan s-au implicat în [[2003]],<ref>{{Citat web|url=http://newsfromrussia.com/world/2003/06/30/48828.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20070929120751/http://newsfromrussia.com/world/2003/06/30/48828.html|archive-date=2007-09-29|date=2003-06-30|accessdate=2008-06-14|title=Russia to name strategic investor to build Giurgiulesti port|language=en}}</ref> permițând finalizarea lucrărilor începute și inaugurarea, la {{Dată|2007|4|13}},<ref>{{Citation |date=2006-10-28 |publisher=9AM |language=en |title=Vladimir Voronin ataca Romania si Ucraina |url=https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/46649/Vladimir-Voronin-ataca-Romania-si-Ucraina.html}}</ref> a unei gări fluviale. Traficul rămâne episodic. ==== Canalul Bîstroe ==== La {{Dată|2004|8|27}}, în [[Ucraina]] a fost deschisă construcția [[Canalul Bâstroe|canalului Bîstroe]].<ref>[http://www.nouvelle-europe.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=65&Itemid=61&lang=en Les enjeux du nouveau canal] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220927230425/http://www.nouvelle-europe.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=65&Itemid=61&lang=en |date=2022-09-27 }} pe site-ul Nouvelle Europe.eu. Accesat la 14 iunie 2008.</ref> Conectând [[Vâlcov]]ul de pe [[brațul Chilia]] de [[liman]]ul Sasîk (Conduc), acest canal permite barjelor fluviale să evite trecerea prin gura maritimă, la aproximativ douăzeci de kilometri mai spre est. Elemente discordante: niciun port nu se învecinează cu acest [[liman]] de mică adâncime, trecerea pe mare spre [[Odesa]] rămâne inevitabilă, iar acest canal duce pe de o parte la necesitatea dragării limanului (al cărui nămol anoxic cu {{math|''H₂ SO₄''}} va ucide biodiversitatea) și drenează zona umedă Drăculia-Jibrieni-Gălilești (Drakulia- Jebrianî-Primorske), accelerând curgerea și crescând eroziunea malurilor. Organizațiile pentru apărarea mediului, guvernul român și comisarul pentru mediu al Uniunii Europene au protestat așadar, în zadar, împotriva acestui canal.<ref>{{Citat carte|author=Mircea Duțu|title=Legal Implications of the “Bystroe” Danube-Black Sea Canal Project|publisher=Universitatea din București|url=http://www.environmental-law.ro/evenimente/Canal%20Bastroe-engl.DN.pdf|accessdate=2008-06-14|language=en|archive-date=2007-08-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20070812073505/http://www.environmental-law.ro/evenimente/Canal%20Bastroe-engl.DN.pdf|dead-url=yes}}</ref> Deși Ucraina deține ambele maluri ale gurii [[Brațul Chilia|brațului Chilia]], precum și ambele maluri ale principalului canal navigabil de la nivelul arhipelagului Chislița, guvernul ucrainean a acuzat aceste proteste de „diferite interesele hegemonice ale [[România|României]] care ar dori să monopolizeze traficul fluvial”, a continuat lucrarea și a inaugurat structura pe {{Dată|2007|mai|14}}.<ref>[http://balkans.courriers.info/article8274.html L'inauguration du canal] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140726202312/http://balkans.courriers.info/article8274.html |date=2014-07-26 }} sur le Courrier des Balkans. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Traficul a rămas și aici unul foarte modest. Cu toate acestea, în timpul blocadei rusești a porturilor ucrainene în cadrul [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei ruse a Ucrainei din 2022]], canalul a putut fi folosit, inclusiv cu acordul autorităților române, pentru exportul cerealelor din Ucraina pe Dunăre.<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/romania-a-permis-in-mod-exceptional-ca-navele-incarcate-cu-cereale-sa-circule-pe-canalele-chilia-si-bastroe.html|titlu=România a permis ”în mod excepțional” ca navele încărcate cu cereale să circule pe canalele Chilia și Bâstroe|publisher=G4Media.ro|date=2022-07-13|accessdate=2022-07-20|limbă=ro-RO}}</ref> == Bazinul economic al Dunării == === Utilizarea apei === ==== Apa potabilă ==== Dunărea este o sursă importantă de apă potabilă pentru zece milioane de oameni care trăiesc de-a lungul râului. În [[Landurile Germaniei|landul]] [[Baden-Württemberg]], compania care furnizează apă potabilă în regiunea dintre [[Stuttgart]], [[Bad Mergentheim]], [[Aalen]] și [[Alb-Donau-Kreis|districtul Alb-Dunăre]] folosește apă tratată din Dunăre în proporție de până la 30 % din cele treizeci de milioane de metri cubi distribuiți în [[2004]]. Alte orașe precum [[Ulm (oraș)|Ulm]] sau [[Passau]] folosesc încă în mare măsură apa din Dunăre ca apă potabilă. În [[Austria]], pe de altă parte, 99 % din apa potabilă este extrasă din apele subterane și izvoare și doar foarte rar, de exemplu în timpul valurilor de căldură, din apa Dunării. Același lucru este valabil și pentru [[Ungaria]], care folosește apă din apele subterane în proporție de 91 %. Celelalte state situate de-a lungul Dunării centrale se abțin de la a extrage apă potabilă din Dunăre din cauza poluării puternice a acesteia. Doar localitățile situate pe malul său în [[România]], unde râul este din nou mai curat, folosesc din nou apa Dunării ([[Drobeta-Turnu Severin]], [[Delta Dunării]]).<ref>{{Citat web|url=https://rotarydrobeta.org/proiecte-pentru-apa-potabila-in-drobeta-turnu-severin/|titlu=Proiecte pentru apa potabilă în Drobeta Turnu Severin|publisher=Rotary Club Drobeta Turnu Severin Continental|accessdate=2022-07-20|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.dspmh.ro/data_files/content/raport-calitate-apa-potabila/files/raport-judetean-calitate-apa-potabila-mehedinti2021.pdf|titlu=Raport județean al calității apei potabile anul 2021|publisher=DSP Mehedinți|accessdate=2022-07-20}}</ref> ==== Energie hidraulică ==== Cinci state riverane folosesc Dunărea ca o sursă importantă de energie; acestea sunt [[Germania]], [[Austria]], [[Slovacia]], [[Serbia]] și [[România]]. Pentru celelalte state fie lipsește controlul teritorial parțial al Dunării pentru construcția autonomă ([[Croația]], [[Bulgaria]] și [[Republica Moldova|Moldova]] au un singur mal al fluviului), fie nu există nicio posibilitate politică ca în [[Ungaria]], unde opinia publică este împotriva acesteia, fie cursul Dunării nu o permite ca în [[Ucraina]]. În [[Germania]], primele centrale hidroelectrice au fost construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, în special în regiunea Dunării Superioare, dar și lângă [[Ulm (oraș)|Ulm]]. Cu toate acestea, Dunărea nu a atins niciodată în [[Germania]] importanța pe care o ocupă mai departe în aval, deoarece debitul fluviului este încă scăzut și, prin urmare, cu energie redusă. În [[Austria]] situația este complet diferită chiar dacă construcția primei hidrocentrale datează abia din [[1953]]. Astăzi, [[Austria]] este a treia țară din [[Europa]], după [[Islanda]] și [[Norvegia]], în care hidroelectricitatea reprezintă cea mai mare pondere din producția de energie și 20 % din producția totală de energie este asigurată de centralele de pe Dunăre. Dar această evoluție nu are doar laturi pozitive: monocultura de energie hidroelectrică, care în [[Austria]] este concentrată esențialmente de-a lungul Dunării și cea de la frontiera cu Germania pâna la [[Viena]] (exclusiv [[Wachau]]), modifică traseul și viteza de curgere a apei si previne inundarea periodica a pădurii aluviale, fenomen cu rol important din punct de vedere ecologic. În plus, ecluzele formează bariere artificiale pentru pești și alte organisme vii care nu se mai pot deplasa liber în râu. În [[Slovacia]], energia hidroelectrică este, cu 16 % din producția totală, a doua cea mai importantă sursă de energie după [[Huilă|cărbune]]. Și cea mai mare parte din această energie este produsă de centrala electrică Gabčíkovo-Nagymaros, inițial planificată să fie exploatată în cooperare cu [[Ungaria]], țară care în cele din urmă s-a retras (vezi mai sus). Astăzi, cea mai mare centrală hidroelectrică din [[Europa]] este centrala „Porțile de Fier”, care, după opt ani de construcție, a început să fie operată din [[1972]] de [[Republica Socialistă Federativă Iugoslavia|Iugoslavia]] și [[România]]. După destrămarea Iugoslaviei, partea iugoslavă a centralei a revenit Serbiei, iar hidroenergia este o sursă importantă de energie pentru aceste două țări cu 37,1 % (Serbia) și 27,6 % (România) din producția totală. ==== Energie nucleară ==== Apa Dunării este folosită și pentru răcirea a două centrale nucleare : * [[Centrala nucleară de la Kozlodui]] ([[Bulgaria]]); * [[Centrala nucleară de la Cernavodă]] ([[România]]). === Navigația === [[Fișier:Containerschiff_in_Linz.jpg|alt=Photo de navires marchands.|miniatura| Nave comerciale pe Dunăre la Linz, Austria.]] Dunărea este navigabilă doar din [[Kelheim]], la aproape {{Unități|500|km}} de la izvor, o distanță totală de {{Unități|2415|km}} până la gura de vărsare.<ref name="navigation">{{En icon}} [http://www.danube-river.org/en_schiff-schiff.html La navigation sur le Danube] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070629045325/http://www.danube-river.org/en_schiff-schiff.html |date=2007-06-29 }} sur danube-river.org. Consulté le 14 juin 2008.</ref> [[Canalul Main-Dunăre|Canalul Main–Dunăre]], care se contopește cu acesta lângă Kelheim, asigură legătura fluvială între [[Marea Nordului]] și [[Marea Neagră]] prin [[Rin]] și [[Main]].<ref name="navigation" /> În ceea ce privește navigația pe Dunăre, fluviul este împărțit în trei secțiuni : * ''Dunărea de Sus'' de la Kelheim la [[Komárom]]/Komárno; * ''Dunărea Mijlocie'' de la Komárom/Komárno la [[Drobeta-Turnu Severin]]; * ''Dunărea de Jos'' de la Drobeta Turnu-Severin pana la gura de vărsare. ==== Navigație istorică pe Dunărea de Sus ==== Dunărea figurează printre cele mai vechi și mai importante rute comerciale europene. Din timpuri preistorice, râul a fost folosit ca mijloc de transport, de exemplu pentru blănuri care erau transportate de-a lungul râului pe plute. În epoca romană, a apărut navigația cu bărci care, după ce efectuau o călătorie lungă și periculoasă, erau dezmembrate și vândute ca lemn de foc odată ajunse în portul lor de destinație pentru că dacă nu se putea câștiga suficient în timpul călătoriei de întoarcere împotriva curentului, mai lentă și mai greoaie, se prefera evitarea ei. Drept urmare, bărcile destinate navigației pe Dunăre erau mai simple în construcție și consumau mai puțin lemn decât plutele. Ambarcațiunile mai mari, cu lungimi de treizeci de metri și două tone de încărcătură utilă, numite bărci obișnuite de Kelheim sau de [[Ulm (oraș)|Ulm]], erau totuși încărcate uneori cu mărfuri mai scumpe, cum ar fi [[vin]] sau [[Sare de bucătărie|sare comestibilă]], și trase contra curentului. Timp de secole, bărcile, adesea grupate în convoaie, au putut fi trase împotriva curentului de-a lungul căilor de tractare, mai întâi de oameni și apoi, secolul al XV-lea, cu animale de tracțiune.<ref name="musée">{{De icon}} [http://www.museumonline.at/1998/schools/niederoe/no_amste/Projtext.htm#Die%20Schiffahrt%20im%20Altertum Histoire de la navigation sur le Danube] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070527181147/http://www.museumonline.at/1998/schools/niederoe/no_amste/Projtext.htm#Die%20Schiffahrt%20im%20Altertum |date=2007-05-27 }} sur le site de l’''Oberösterreichisches Schifffahrsmuseum''. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Aceste convoaie de [[Barcă|bărci]] erau organizate cu strictețe și foloseau până la șaizeci de [[Cal|cai]] și tot atâția membri ai echipajului. Pe lângă bărcile care transportau mărfurile, pe drum erau implicate și alte bărci care transportau funii, mâncare și cai de rezervă. Din cauza numeroaselor brațe ale râului și a diferitelor sale adâncimi, un astfel de convoi se deplasa doar foarte încet. Adesea, se făceau doar câțiva kilometri pe zi. Trebuia să se schimbe în mod regulat malul, iar caii, vremea și nivelul apelor râului încetineau și ele înaintarea.<ref name="musée"/> ==== Navigație istorică pe Dunărea de Jos ==== [[Fișier:Colonne_trajane_1-27.jpg|alt=Photo d'un relief de la [[Columna lui Traian|Colonne Trajane]].|stanga|miniatura| [[Flota romană|{{lang|la|Classis}}]] (flota [[Imperiul Roman|romană]] a Dunării) pe [[Columna lui Traian]]]] [[Fișier:Lipovean.jpg|thumb|left|[[Lotcă]] din [[Delta Dunării]]]] {{Ill-wd|Q596073|3=Monoxile}} datând din timpuri preistorice au fost găsite de George Vâlsan și Vasile Pârvan la începutul secolului al XX-lea, iar [[Herodot]] le amintește și el, dar grecii, perșii, [[Macedonia Antică|macedonenii]] și [[Imperiul Roman|romanii]] au făcut din navigația pe Dunăre o industrie și o artă militară, așa cum se vede, de exemplu, pe [[Columna lui Traian]]. Ștafeta a fost preluată apoi, din secolul al IV-lea, de către [[Imperiul Roman de Răsărit]] (Bizantin), cu [[dromon]]i, ouzii, liburne și ophidii,<ref>{{Citat revistă|nume=Bibicou|prenume=Hélène|an=1958|titlu=Problèmes de la Marine byzantine|url=http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/ahess_0395-2649_1958_num_13_2_2743|journal=Annales économies, sociétés et civilisations}} </ref> dar și de bărcile zvelte ale popoarelor din nord: [[slavi]] si [[varegi]]i, a căror arhitectură s-a perpetuat la lotcile [[lipoveni]]lor de astăzi. Mai târziu, în [[Evul Mediu]], pe lângă șlepurile trase de [[Cal|cai]] pe pasajele dificile (în esență la [[Porțile de Fier]] unde curentul este puternic), Dunărea a fost străbătută de bolozane, nave de marfă cu vâsle și pânze, și de tot felul de corăbii și [[Mahonă|mahone]] [[Istoria Bulgariei|bulgărești]], [[Istoria Serbiei|sârbești]], [[Regatul Ungariei|maghiare]], [[Țara Românească|muntenești]], [[Republica Genova|genoveze]], [[Imperiul Otoman|turcești]], [[Principatul Moldovei|moldovenești]] și, mai târziu, [[Imperiul Rus|rusești]], ale căror echipaje erau recrutate din popoarele de pe râu. [[Republica Genova|Genova]] a avut în secolul al XIV-lea un veritabil imperiu comercial la Dunărea de Jos, pe atunci grânarul său: [[Giurgiu|San Giorgio]], [[Brăila|Barilla]], [[Galați|Caladda]], [[Ismail|Licovrissi]], [[Chilia Nouă|Licostomo]] erau escale legate de punctele sale comerciale din [[Marea Neagră]] precum [[Constanța]], [[Cetatea Albă|Montecastro]] și [[Soroca|Policromia]]. În vremurile moderne, Dunărea de Jos a devenit o problemă strategică în [[Războiul Ruso-Turc|Războaiele Ruso-Turce]] care s-au desfășurat din [[1568]] până în [[1878]], dar mai ales în secolul al XVIII-lea, iar râul a fost scena multor bătălii navale. La sfârșitul [[Războiul Crimeii|Războiului Crimeei]], o primă încercare de neutralizare a fluviului a fost concretizată prin instalarea primei {{Ill-wd|Q911204|3=Comisii a Dunării}}, sediul acesteia fiind fixat la [[Galați]], în [[Principatul Moldovei|Moldova]], prin [[Tratatul de la Paris (1856)|tratatul de la Paris]] din {{Dată|1856|3|30}}. Dar totul a fost pus sub semnul întrebării de [[Războiul Ruso-Turc (1877–1878)|Războiul Ruso-Turc din 1877-1878]], după care noi și sângeroase bătălii navale s-au dat în timpul [[Războaiele Balcanice|Războaielor Balcanice]] și al [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], între navele de război (de această dată vapoare și [[cuirasat]]e), [[Imperiul Rus|rusești]], [[Regatul României|românești]] și [[Regatul Serbiei|sârbești]] pe de o parte, și cele [[Regatul Bulgariei|bulgărești]], [[Austro-Ungaria|austro-ungare]], [[Imperiul German|germane]] și [[Imperiul Otoman|turcești]] pe de altă parte. Abia în [[1921]] a fost activată din nou Comisia Dunării, dar numai până la [[al Doilea Război Mondial]]. În timpul acestui conflict, nu au existat ostilități pe fluviu între statele riverane, aflate în aceleași alianțe în aceleași perioade (după ce au fost state-satelit ale [[Puterile Axei|Axei]], România și Bulgaria au trecut ambele în august și septembrie [[1944]] de partea Aliaților), dar [[Operațiunea București-Arad|au existat unele lupte]] cu [[Wehrmacht]] și [[Kriegsmarine]] care se aflau în retragere: Porturi precum [[Giurgiu]], [[Ruse]], [[Drobeta-Turnu Severin|Severin]], [[Vidin]] sau [[Zimnicea]] au suferit pagube mari. În plus, vapoarele de pe fluviu au servit la {{Ill-wd|Q837556|3=transferul forțat al populațiilor}}. Astfel, flotele maghiară și română au transportat, închiriate de [[Germania Nazistă|Reich-ul nazist]] în conformitate cu [[Pactul Ribbentrop-Molotov]], sute de mii de oameni aparținând [[Germani basarabeni|minorităților germane]] în amonte (spre [[Viena]], pentru a fi duși de acolo cu trenul spre {{Ill-wd|Q694187|3=Wartheland}}) și, preluate de către organizația sionistă ''Aliyah'', cu sediul la [[București]] și condusă de Eugen Meissner și Samuel Leibovici, cât mai mulți [[evrei]] fugiți de [[Holocaust]] în aval (la [[Sulina]], pentru a se îmbarca de acolo pe navele maritime ale [[Serviciul Maritim Român|SMR]] cu destinația [[Haifa]] sau [[Istanbul]]).<ref>{{Citat carte|url=https://biblioteca-digitala.ro/reviste/CSIER-izvoare/dl.asp?filename=Evreii-din-romania-intre-anii-1940-1944_vol-IV_1998.pdf|page=120|title=Evreii din România între anii 1940&ndash;1944|volume=IV. 1943&ndash;1944: Bilanțul tragediei &ndash; renașterea speranței|publisher=Editura Hasefer|date=1998|author=Federația Comunităților Evreiești din România}}</ref> Multe dintre aceste ambarcațiuni, care au funcționat până în [[anii 1960]], acum ruginesc în porturile riverane. Actuala Comisie a Dunării este a treia: a fost creată de Convenția de la Belgrad din {{Dată|1948|8|18}} pentru regimul navigației pe Dunăre. În prezent, în afară de poliția fluvială, poliția de frontieră și navele vamale, pe Dunăre nu există flote militare, cu excepția secțiunii [[Ucraina|ucrainene]]. ==== Navigația cu vaporul pe Dunăre ==== [[Fișier:IronGatesSteamer.jpg|alt=Photo d'un bateau-mouche à vapeur.|miniatura| Vapor cu aburi pentru vizitarea obiectivelor turistice la [[Porțile de Fier]].]] Odată cu apariția navelor cu aburi și a locomotivelor de mai târziu, navigația istorică pe Dunăre a început să scadă și în jurul anului [[1900]] ultimele convoaie împotriva curentului au fost trase de-a lungul fluviului. În [[1812]], primul vas cu [[Navă cu aburi|aburi]] a intrat în serviciu la [[Viena]]. Doar câțiva ani mai târziu, în [[1829]], s-a născut prima companie de navigație cu abur de pe Dunăre, {{Lang|de|Donaudampfschiffahrtsgesellschaft}}. Drept urmare, bărcile au devenit din ce în ce mai rapide și, de exemplu, primul vapor cu aburi ''Franz I'' a coborât fluviul de la [[Viena]] la [[Budapesta]] în 14 ore și 15 minute în [[1830]].<ref name="muséeRegen">{{De icon}} [http://www.dsmr.de/ Site du Donau-Schiffarts Museum de Regensburg]. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Pentru întoarcerea contra curentului a fost nevoie de 48 de ore și 20 de minute. În septembrie [[1837]], prima navă, ''Maria Anna'', a navigat de la [[Viena]] la [[Linz]]. Unul dintre ultimele exemple de acest tip de ambarcațiune se poate vizita la [[Regensburg]].<ref name="muséeRegen" /> A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost și epoca de aur a bărcilor cu lanțuri care urcau împotriva curentului de-a lungul unui lanț ancorat în albia râului cu forța unei mașini cu abur. Astfel de lanțuri au fost instalate mai întâi pe linia [[Viena]]–[[Bratislava]], dar și lângă [[Ybbs]] și [[Regensburg]]. Toate țările succesoare ale [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]] au avut după [[1918]] o flotă de vapoare cu abur și cu zbaturi, majoritatea de fabricație germană și austriacă, plus câteva cehoslovace sau românești. La origine, Dunărea era un fluviu deschis comerțului, utilizabil de toată lumea, dar fiecare țară riverană încă percepea taxe vamale. Prin [[Tratatul de la Paris (1856)|tratatul de la Paris]] din [[1856]], dreptul la comerț liber pe Dunăre a fost reglementat pentru prima dată și a fost creată o Comisie Europeană a Dunării, pe baza textului acordurilor [[Congresul de la Viena|Congresului de la Viena]] din [[1815]] privind libera navigație. 120 de ani mai târziu, la {{Dată|1948|8|18}}, acest drept a fost reconfirmat la conferința de la Belgrad. Navigația pe Dunăre este permisă navelor de toate naționalitățile, cu excepția navelor de război străine. Respectarea acestor reguli și navigabilitatea continuă sunt monitorizate de {{Ill-wd|Q911204|3=Comisia Internațională a Dunării}}. ==== Navigația pe Dunăre astăzi ==== [[Fișier:DDSG-Eugen.jpg|alt=Photo du bateau d'excursion « Prinz Eugen ».|dreapta|miniatura|220x220px| Barca de excursii ''Prinz Eugen'' în [[Wachau]], Austria.]] [[Fișier:Motonava_Moldova.jpg|alt=Photo du bateau d'excursion « Moldova ».|dreapta|miniatura|220x220px| Barca de excursii ''Moldova'' în [[Delta Dunării]].]] Pe lângă aproximativ 100 de bărci hoteliere care circulă în principal între [[Passau]], [[Budapesta]] și [[Marea Neagră]], există multe bărci care fac excursii de o zi, în special în [[Germania]], în regiunea Passau și în [[Austria]], în regiunea [[Wachau]], precum și nenumărate mici ambarcațiuni de agrement. Dunărea constituie astăzi unul dintre cele două mari grupuri europene de transport fluvial de mărfuri, primul fiind Rinul, al cărui trafic în [[2000|anul 2000]] se ridica la 300 de milioane de tone. Spre deosebire de dinamismul Rinului, traficul de mărfuri pe Dunăre a scăzut brusc între [[1980]] și [[2002]], de la 90 la 39 de milioane de tone. Această evoluție se explică prin conjuncția mai multor fenomene:<ref>''Prospects for Inland Navigation within the Enlarged Europe'' [http://ec.europa.eu/transport/iw/studies/doc/2004_pine_report_summary_fr.pdf Lire le résumé en français]. Consulté le 14 juin 2008.</ref> * Schimbările politice din țările est-europene și tranziția la [[Economie de piață|o economie de piață]] au schimbat situația în domeniul transporturilor, reducând ponderea modală a transportului fluvial: dezvoltarea transportului rutier, scăderea producției din industria grea; * Prima criză iugoslavă dintre [[1992]] și [[1995]] a fost însoțită de un [[embargo]] al ONU care a dus la o scădere bruscă a traficului pe Dunăre; * A doua criză iugoslavă dintre [[1999]] și [[2002]], cu distrugerea podului de la [[Novi Sad]] a blocat traficul local;<ref name="navigation"/> * O modificare a metodei statistice intervenită în [[1990]], cu excluderea transportului pe distanțe mai mici de doi kilometri, explică o parte din scăderea traficului intern din tabelul de mai jos. În schimb, deschiderea canalului [[Main]]-Dunăre în [[1992]] a dus la o creștere a traficului pe Dunărea Superioară. {{Traficul de mărfuri pe Dunăre după țară}} === Bușteni plutitori === În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Dunărea a servit drept cale de transport pentru lemnul din [[Munții Pădurea Boemiei|Pădurea Boemiei]]. Buștenii erau {{Ill-wd|Q395976|3=lăsați să plutească}} în râul {{Ill-wd|Q873910|3=Große Mühl}} prin canalul Schwarzenberg, transferați pe bărci și apoi transportați la [[Viena]] unde erau vânduți ca lemn de foc.<ref>{{De icon}} [http://www.sonntagsausflug.at/tours/index.php/action.view/entity.detail/key.48/ Histoire du flottage du bois jusqu’à Vienne] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070624165816/http://www.sonntagsausflug.at/tours/index.php/action.view/entity.detail/key.48/ |date=2007-06-24 }} sur sonntagsausflug.at. Consulté le 14 juin 2008.</ref> Plute similare de bușteni coborau, din [[Munții Carpați|Carpați]], pe afluenții [[Râul Olt|Olt]] sau [[Râul Siret|Siret]], până la gurile fluviului ([[Tulcea]] sau [[Sulina]]) de unde mergeau spre [[Istanbul]] pentru a fi transformate acolo în grinzi, mobilier sau corăbii. === Pescuitul === [[Fișier:Fisherman_on_Danube.jpg|thumb|upright| Pescar la Dunăre, martie 2011.]] Importanța pescuitului, din care trăia întreaga populație a anumitor zone în [[Evul Mediu]], a scăzut brusc în cursul secolului al XIX-lea . În [[Germania]], de exemplu, mai există un singur pescar pe Dunăre între [[Straubing]] și [[Vilshofen an der Donau]]. În [[Austria]], pescuitul se mai practică oarecum în jurul orașelor [[Linz]] și [[Viena]], dar în [[Delta Dunării]] este încă practicat mai intens. În bazinul Dunării de Jos, unul dintre discipolii lui [[Ernst Haeckel]] (inventatorul [[ecologie]]i), naturalistul și geograful [[Grigore Antipa]], a pus la punct, începând cu [[1898]], cu sprijinul regelui [[Carol I al României|Carol I]], un [[Geonomie|sistem de gestionare rațională a resurselor naturale]] din zonele umede, care are ca scop facilitarea navigației, creșterea producției de pește și trestie, și reducerea {{Ill-wd|Q2945560|3=biomasei}} țânțarilor, fără a perturba echilibrele ecologice sau rolul de filtrare și absorbție a inundațiilor jucat de zonele umede.<ref>Grigore Antipa, ''Ihtiologia României'', Ed. Carol Göbl, București, 1909.</ref> După [[al Doilea Război Mondial]], în secolul al XX-lea s-a dezvoltat gândirea duală, care opune omul naturii și economia ecologiei, și a pus capăt experimentelor fructuoase ale lui Antipa, iar regimul [[Nicolae Ceaușescu|Ceaușescu]] i-a distrus amenajările, a îndiguit căile navigabile și [[Polder|a desecat zone imense]] între [[Silistra]] și [[Galați]], precum și în Deltă, provocând dispariția zonelor naturale de {{Ill-wd|Q935672|3=icre}}, blocând căile de migrație și scăderea producției de pește (cauzând și suprasalinizarea solului și risc crescut de inundații din cauza dispariției zonelor-tampon). Politicile actuale încearcă să repare aceste daune, în special în {{Ill-wd|Q22343266|3=Rezervația Biosferei Delta Dunării}}. === Viticultură === [[Fișier:Wachau_Spitz.jpg|miniatura|Podgorii lângă Spitz (Wachau).]] [[Fișier:Arhitectură-din-Deltă.jpg|miniatura| Pensiune în [[Delta Dunării]].]] Dunărea este și o regiune viticolă, în principal în două țări. Regiunea care produce vinuri de cea mai bună calitate este [[Wachau]], în [[Austria]], unde se cultivă în principal strugurii {{Ill-wd|Q180175|3=Grüner Veltliner}}, [[Riesling de Rhin|riesling]] și [[chardonnay]].<ref>{{De icon}} [http://aeiou.iicm.tugraz.at/aeiou.encyclop.w/w306686.htm La viticulture en Autriche] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070812122216/http://aeiou.iicm.tugraz.at/aeiou.encyclop.w/w306686.htm |date=2007-08-12 }} sur ''aeiou'', das kulturinformationssystem. Consulté le 14 juin 2008.</ref> În [[Ungaria]], vița de vie se cultivă aproape de-a lungul întregului curs al Dunării, de la [[Visegrád]] la granița de sud a țării. Capitala viticolă a Ungariei este Vác. În epoca socialistă, vinurile maghiare, cândva celebre, au pierdut mult din calitate, dar din [[anii 1990]] podgoriile maghiare au cunoscut o renaștere. O a treia țară, [[Germania]], produce și ea puțin vin lângă Bach an der Donau, între [[Regensburg]] și [[Straubing]]. Este vorba de o curiozitate nesemnificativă din punct de vedere economic, dar rămâne ultima relicvă culturală, cândva foarte vie, a vinului bavarez importat de romani. === Turism === Pe lângă numeroasele locuri de interes celebre situate de-a lungul Dunării, multe peisaje și parcuri naționale (descrise deja mai sus) sunt și ele importante pentru turism. Există multe locuri, în special pe Dunărea Superioară nenavigabilă, unde se poate face {{Ill-wd|Q350709|3=canoe}} sau {{Ill-wd|Q1335189|3=canotaj}}. Râul este mărginit și de numeroase piste de biciclete, în special în [[Germania]] și [[Austria]] (ruta [[EuroVelo 6]]<ref>{{Citation |author1=ECF |publisher=EuroVelo |language=en |title=Cycling tourism: Atlantic-Black Sea cycle route |url=https://en.eurovelo.com/ev6}}</ref>). Navigația de croazieră fluvială este foarte activă pe Dunăre, unde, în afară de tronsonul aglomerat de la [[Viena]] la [[Budapesta]], unele nave circulă de la [[Passau]] până în deltă. În sezonul de vârf, peste 70 de nave de croazieră navighează pe râu. [[Fișier:Danube_in_Ritopek,_Serbia.jpg|centru|miniatura| Dunărea la Ritopek, o suburbie a [[Belgrad]]ului ([[Serbia]]).]] [[Fișier:Devin_Donau_Panorama_R01.jpg|centru|miniatura| Cotul Dunării la [[Devín]], lângă [[Bratislava]] ([[Slovacia]]), la granița austro-slovacă. La dreapta: gura [[Râul Morava|Moravei]], a cărei apă mai limpede contrastează cu aspectul tulbure al Dunării.]] == Note == <references> <ref name="autriche">{{Citat carte|language=de|title=Geographische Beschreibung der Donau und ihres Einzugsgebietes - Landschaften, Naturräume, Größe des Einzugsgebietes, Zuflüsse, Länge, Hydrologie|publisher=Universitatea din Kassel|pages=5-7}}</ref> <ref name="guide">Articol despre Dunăre, {{lang|fr|Dictionnaire illustré des merveilles naturelles du monde}}, Reader 's Digest, 1977, {{p.|120-121}}.</ref> <ref name="G & H">{{Cite journal|title=1500 mines dans le Danube|journal=[[Guerres & Histoire]]|issue=9|date=octombrie 2012|page=57}}</ref> <ref name="jacquesB">Jacques Bethemont, {{lang|fr|Les grands fleuves}}, PUF, 2000, p. 190 + harta p. 191</ref> </references> == Bibliografie == * {{Citat carte|last=Bruhàcs|first=János|title=Le Régime international du Danube en cette fin de siècle. Les hommes et l’environnement|location=Paris|publisher=Frison-Roche|date=1998|language=fr}} * {{Cite conference|title=Water pollution control in the Danube basin|conference=International conference on water pollution control in the basin of the river Danube, Novi Sad, Iugoslavia, 20-23 iunie 1989|location=Oxford, New York|publisher=Pergamon press|date=1990|language=en}} * {{Citat carte|title=Danube delta: Genesis and biodiversity|location=Leyde|publisher= Backhuys|date= 2006|language=en}} * {{Citat carte|last=Blühberger|first=Günther|title=Wie die Donau nach Wien kam : die erdgeschichtliche Entwicklung der Landschaft des Donautals und der Nebenflüsse vom Ursprung der Donau bis zum Wiener Becken|language=de|location=Viena|publisher=Böhlau|date=1996}} * {{Citat carte|author=Irene Lyons Murphy|title=The Danube: a river basin in transition|location=Dordrecht|publisher=Kluwer academic publications|date=1997|language=en}} * {{Citation|title=Danube delta: Geology, sedimentology, evolution: field trip, 28 September-2 October 1998|location=Paris|publisher=Association des sédimentologistes français|date=1999|language=en}} * {{Citation|language=en|author=György Ránki|title=Economy and foreign policy: the struggle of the great powers for hegemony in the Danube Valley, 1919-1939|location=New York|publisher=Columbia university press|date=1983}} * {{Citation|author=Martin Graff|language=fr|title=Le Réveil du Danube: géopolitique vagabonde de l’Europe|location=Strasbourg|publisher=la Nuée bleue|date=1998}} * {{Citat carte|author=Claudio Magris|title=Danube|language=fr|publisher=Gallimard|date=1988|ISBN=2070780023}} * {{Citat carte|last=Ștefănescu|first=Constantin-Mircea|language=fr|title=Nouvelles contributions à l’étude de la formation et de l’évolution du delta du Danube : essai d’interprétation de la morphogenèse du delta à l’époque historique à partir de la toponymie, de l’histoire et des cartes anciennes|location=Paris|publisher=Bibliothèque nationale|date=1981}} * {{Citat carte|last=Frucht|first=Richard C.|url={{Google books|uCx6zgEACAAJ|plain-url=yes}}|language=en|title=Dunărea Noastră: Romania, the great powers and the Danube question, 1914-1921|location=New York|publisher=Columbia university press|date=1982}} * {{Citat carte|author=Charles R. Bowlus|title=Franks, Moravians and Magyars: the struggle for the Middle Danube, 788-907|language=en|url={{Google books|x5x0BAAAQBAJ|plain-url=yes}}|location=Philadelphia|publisher=University of Pennsylvania press|date=1995}} * {{Citat carte|language=en|last=Dise|first=Robert L.|title=Cultural change and imperial administration: the middle Danube provinces of the Roman Empire|location=New York|publisher=P. Lang|date=1991}} * {{lang|fr|Rapport d’information sur l’exemple que constitue pour la liaison Rhin-Rhône et les voies navigables françaises, l’achèvement de l’axe fluvial à gabarit européen Rhin-Main-Danube}}, Senat, a treia sesiune extraordinară din 1993-1994 ; fait au nom de la Commission des affaires économiques et du plan, Paris, Sénat, 1994. * {{Citat carte|last=Ørsted|first=Peter|language=en|title=Roman imperial economy and Romanization: a study in Roman imperial administration and the public lease system in the Danubian provinces from the first to the third century A.D.|location=Copenhaga|publisher=Museum Tusculanum press|date=1985}} * {{Citat carte|last=Robert|first=Éric|language=fr|title=L’Affaire relative au projet Gabcikovo-Nagymaros (Hongrie/Slovaquie). Un nouveau conflit en matière d’environnement devant la Cour internationale de justice?|publisher=Studia diplomatica|volume=47 (1994-5)|pages=17-52}} * {{Cite journal|language=en|last=McIntyre|first=Owen|title=Case concering the Gabcikovo-Nagymaros project (Hungary/Slovakia): International Court of Justice|location=Haga|date=1997-09-25|journal=Journal of Environmental Law|volume=10 (1998-1)|pages=79-91}} * {{Cite journal|language=fr|last=Maljean-Dubois|first=Sandrine|title=L’arrêt rendu par la Cour internationale de Justice le 25 septembre 1997 en l’affaire relative au projet Gabcikovo-Nagymaros (Hongrie/Slovaquie)|journal=Annuaire français de droit international|volume=43/1997 (1998)|pages=286-332}} * {{Cite journal|language=fr|last=Kovács|first=Péter|title=Quelques considérations sur l’appréciation et l’interprétation de l’arrêt de la Cour internationale de justice, rendu dans l’affaire Gabcikovo-Nagymaros|journal=German Yearbook of International Law|volume=41 (1999)|pages=252-266}} * {{Citat carte|language=en|last1=Romsics|first1=Ignác|first2=Nóra|last2=Arató|title=Geopolitics in the Danube region: Hungarian reconciliation efforts, 1848-1998|publisher=Central European University Press|date=1999}} {{Dunăre}} {{Geografia militară a României}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Dunărea| ]] 0tacyhfwcvhsmygsc4aly2jl51chm4a 0 141 17024331 17020639 2025-06-10T19:24:41Z ~2025-66239 703669 /* Nedatate */ 17024331 wikitext text/x-wiki {{Anul}}{{Anul în alte calendare}} '''2003 (MMIII)''' a fost un an obișnuit al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]], care a început într-o zi de [[miercuri]]. A fost al 2003-lea an [[d.Hr.]], al 3-lea an din [[mileniul al III-lea]] și din [[secolul al XXI-lea]], precum și al 4-lea an din [[Anii 2000|deceniul 2000-2009]]. A fost desemnat: * ''Anul Internațional al apei dulci''. * ''Anul European al Dizabilității''. == Evenimente == [[File:Close-up STS-107 Launch - GPN-2003-00080.jpg|thumb|left|150 px|Naveta spațială Columbia]] [[File:London Anti Iraq War march, 15Feb 2003.jpg|thumb|left|150 px|Proteste anti-război]] [[File:Hu Jintao Cannes2011.jpg|thumb|left|150 px|Hu Jintao]] [[File:Iraq War montage.png|thumb|300 px|Războiul din Irak]] === Ianuarie === *[[1 ianuarie]]: [[OTE]] preia 54,01% din actiunile Operatorului National de telefonie fixă [[Romtelecom]], devenind acționar majoritar, prin finalizarea procesului de privatizare al operatorului roman. * [[1 ianuarie]]: [[Luiz Inácio Lula da Silva|Luíz Inácio Lula Da Silva]] devine al 37-lea președinte al [[Brazilia|Braziliei]]. * [[22 ianuarie]]: Ultimul semnal al sondei ''Pioneer 10'' este primit de NASA de la aproximativ 7,6 miliarde de mile de la Pământ. * [[30 ianuarie]]: Belgia recunoaște legal căsătoria între persoane de același sex, devenind a doua țară din lume care a făcut acest lucru. * [[30 ianuarie]]: [[România]] alături de alte 7 state semnează "''[[scrisoarea celor opt]]''" prin care își demonstrează suportul față de planul [[SUA]] pentru invazia în [[Irak]]. === Februarie === * [[1 februarie]]: Naveta spațială americană [[Naveta spațială Columbia|Columbia]] s-a dezintegrat deasupra [[Texas]]ului, la intrarea în atmosferă, toți cei șapte astronauți și-au pierdut viața în catastrofă. * [[4 februarie]]: Conducătorii ''Republicii Federale Iugoslavia'' reconstituie țara într-o uniune de stat liberă dintre Muntenegru și Serbia, care marchează sfârșitul statului iugoslav de 85 de ani. * [[14 februarie]]: După o jumătate de secol de la moartea [[Carol al II-lea al României|regelui Carol al II-lea]], rămășițele sale pământești au fost aduse în [[România]] din [[Portugalia]], unde au fost depuse într-o capelă a [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]]. * [[15 februarie]]: Protest împotriva războiului din [[Irak]]: mai mult de 10 milioane de oameni au protestat în peste 600 de orașe din lume; cel mai mare protest care a avut loc împotriva unui război înainte ca acesta să înceapă. * [[26 februarie]]: Războiul din Darfur începe după ce grupurile rebele se ridică împotriva guvernului sudanez. * [[27 februarie]]: Fostul lider sârb bosniac [[Biljana Plavšić]] este condamnat de ''ICTY'' la 11 ani de închisoare pentru crime de război comise în timpul războiului bosniac. === Martie === * [[12 martie]]: Premierul sârb [[Zoran Đinđić]] este asasinat la [[Belgrad]]. * [[15 martie]]: [[Hu Jintao]] devine al 6-lea președinte al [[China|Chinei]], succedându-l pe [[Jiang Zemin]]. * [[17 martie]]: Președintele american, [[George W. Bush]], i-a dat un ultimatum lui [[Saddam Hussein]] de a părăsi țara în 48 de ore, pentru a evita atacurile militare preconizate de [[SUA]]. * [[20 martie]]: [[Invazia Irakului din 2003|Invazia Irakului]] din 2003: trupe din [[SUA]], [[Marea Britanie]], [[Australia]] și [[Polonia]] au atacat [[Irak]]ul; războiul a luat sfârșit în mod oficial pe [[1 mai]] cu victoria SUA. === Aprilie === * [[1 aprilie]]: Vizita de stat în [[România]] a regelui [[Juan Carlos al Spaniei]] și a reginei Sofia, la invitația președintelui [[Ion Iliescu]]. * [[1 aprilie]]: S-a constituit, la [[Sfântu Gheorghe]], ''„[[Mișcarea Civică Maghiară]]”'', organizație înființată la inițiativa unor membri ai aripii reformiste din cadrul [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR]] Covasna. * [[8 aprilie]]: Regele [[Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei]] și [[Regina Silvia a Suediei|regina Silvia]] au început o vizită de 3 zile în [[România]]. * [[9 aprilie]]: Forțele americane se confruntă cu controlul asupra Bagdadului, punând capăt regimului lui Saddam Hussein. * [[12 aprilie]]: [[Ungaria]] aprobă aderarea la [[Uniunea Europeană]] într-un referendum . * [[14 aprilie]]: Proiectul genomului uman este finalizat, 99% din genomul uman fiind secvențializat cu 99,99% precizie. * [[23 aprilie]]: La [[Beijing]] se închid toate școlile pentru două săptămâni din cauza virusului [[SARS]]. * [[29 aprilie]]: [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]] anunță retragerea trupelor staționate în [[Arabia Saudită]] și redistribuirea unor persoane la baza aeriană Al Udeid din [[Qatar]]. === Mai === * [[1 mai]]: A intrat în vigoare noul [[Cod poștal|Cod Poștal]] din [[România]]. *[[11 mai]]: [[Lituania]] aprobă aderarea la [[Uniunea Europeană]] într-un referendum. *[[12 mai]]: În [[Riad]], [[Arabia Saudită]], peste 30 de persoane sunt ucise în bombardamente multiple la un complex de locuințe, în special expatriați străini. *[[17 mai]]: [[Slovacia]] aprobă aderarea la [[Uniunea Europeană]] printr-un referendum. *[[23 mai]]: Se naște ''Dewey'', primul cerb clonat de oamenii de știință de la Universitatea Texas A & M. *[[24 mai]]: [[Eurovision|Concursul de muzică Eurovision]], [[Riga]], [[Letonia]]. Câștigătoarea ediției este [[Turcia]] prin [[Sertab Erener]]. [[România]] s-a clasat pe locul 10 cu piesa ''[[Don't Break My Heart]]'' a [[Nicola|Nicolei]]. *[[28 mai]]: S-a născut ''Prometea'', primul cal clonat de oameni de știință italieni. ===Iunie=== * [[8 iunie]]: [[Polonia]] aprobă aderarea la Uniunea Europeană printr-un referendum. * [[14 iunie]]: [[Cehia|Republica Cehă]] aprobă aderarea la Uniunea Europeană printr-un referendum. * [[30 iunie]]: Partidele de război din [[Republica Democrată Congo]] semnează un acord de pace, punând capăt celui de-al doilea război din Congo din care a rezultat milioane de morți. ===Iulie=== * [[6 iulie]]: Radarul planetar, ''Eupatoria'', de 70 de metri, trimite un mesaj METI Cosmic Call 2 la 5 stele: Hip 4872, HD 245409, 55 Cancri, HD 10307 și 47 Ursae Majoris, care va ajunge la aceste stele în 2036, 2040, mai 2044, septembrie 2044 și, respectiv, 2049. * [[18 iulie]]: Convenția privind viitorul Europei și-a încheiat activitatea și propune prima Constituție europeană. * [[24 iulie]]: Misiunea de asistență regională a [[Insulele Solomon|Insulelor Solomon]], condusă de Australia, începe după ce violența etnică atrage țara insulară. ===August=== * [[11 august]]: Al doilea război civil liberian se încheie după ce președintele [[Charles Taylor (politician liberian)|Charles Taylor]] demisionează și fuge din țară. * [[25 august]]: Telescopul ''Spitzer Spațial'' este lansat din [[Centrul Spațial Kennedy|Cape Canaveral]], Florida. * [[27 august]]: [[Marte (planetă)|Marte]] se apropie cel mai aproape de Pământ în ultimii 60.000 de ani. === Septembrie === [[File:Artist's impression of the SMART-1 mission ESA199399.jpg|thumb| SMART-1]] * [[4 septembrie]]: Cel mai aglomerat centru comercial din Europa, Bull Ring din Birmingham, este deschis oficial. * [[14 septembrie]]: [[Estonia]] aprobă aderarea la Uniunea Europeană printr- un referendum. * [[15 septembrie]]: Rebelii ELN răpesc opt turiști străini la Ciudad Perdida, Columbia, fiind eliberați 100 de zile mai târziu în urma negocierilor cu guvernul columbian. * [[20 septembrie]]: [[Letonia]] aprobă aderarea la Uniunea Europeană printr- un referendum. * [[24 septembrie]]: Telescopul spațial Hubble lansează câmpul Hubble Ultra-Deep, făcând 800 de expuneri până la 16 ianuarie 2004. * [[27 septembrie]]: Este lansat SMART-1, satelitul Agenției Spațiale Europene, pentru prima misiune pe lună. * [[30 septembrie]]: [[Paul Bérenger]] devine prim-ministru al statului [[Mauritius]]. === Octombrie === * [[5 octombrie]]: Avioanele de război israeliene lovesc presupuse baze ale jihadistilor islamici în interiorul teritoriului sirian, fiind primul atac israelian asupra țării de la războiul din Yom Kippur din 1973 . * [[12 octombrie]]: [[Michael Schumacher]] își câștigă al șaselea titlu mondial în [[Formula 1]] și astfel dărâmă recordul lui [[Juan Manuel Fangio]] stabilit în [[1957]]. * [[15 octombrie]]: Prima misiune chineză în spațiu; [[China]] a trimis o capsulă spațială având la bord un astronaut, [[Yang Liwei]]. * [[18 octombrie|18]]-[[19 octombrie]]: Referendum național privind revizuirea [[Constituția României|Constituției României]]. * [[29 octombrie]]: Noua [[Constituția României|Constituție a României]] este publicată în [[Monitorul Oficial al României|Monitorul Oficial]] și intră în vigoare. * [[31 octombrie]]: [[Mahathir Mohamad]] a demisionat din funcția de prim-ministru al Malaeziei. El fusese liderul țării timp de peste 22 de ani. === Noiembrie === * [[5 noiembrie]]: [[Radio Contact]] își schimbă numele și echipa și devine [[Kiss FM]]. ===Decembrie=== [[File:SaddamSpiderHole.jpg|thumb|[[Saddam Hussein]] capturat de forțele americane]] * [[13 decembrie]]: Saddam Hussein, fostul dictator al Irakului, este capturat în micul oraș [[Ad-Dawr]] de către armata americană. * [[26 decembrie]]: Un cutremur de 6,6 grade zguduie sud - estul Iranului, cu un maxim de intensitate IX Mercalli (violent), provocând moartea a aproximativ 30.000 de oameni. === Nedatate === * [[iunie]]: A fost lansată versiunea în [[limba română]] a [[Wikipedia|enciclopediei online]] deschise, [[:ro:|Wikipedia]]. * [[august]]: NATO preia comanda forței de menținere a păcii în [[Afganistan]], marcând prima sa operațiune majoră în afara Europei în istoria sa de 54 de ani. * [[august]]: Primele discuții cu șase părți, care implică [[Coreea de Sud]], [[Coreea de Nord]], [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], [[China]], [[Japonia]] și [[Rusia]], se reunesc pentru a găsi o soluționare pașnică a preocupărilor de securitate ale programului de arme nucleare nord-coreene. == Nașteri == === Ianuarie === [[File:Greta Thunberg 02 cropped.jpg|right|miniatura|190px|[[Greta Thunberg]]]] *[[3 ianuarie]]: [[Greta Thunberg]], activistă suedeză împotriva încălzirii climatice === Februarie === * [[10 februarie|3 februarie]]: IURRI, cântăreț, rapper și compozitor român * [[20 februarie]]: [[Olivia Rodrigo]], actriță americană === Mai === * [[27 mai]]: [[Alexia Aștelian]], cântăreață română === Iulie === * [[18 iulie]]: [[Modibo Diaby]], jucător român de baschet născut în Mali * [[26 iulie]]: [[Robin Mandisodza]], jucător român de baschet === Octombrie === * [[22 octombrie]]: [[Momona Kasahara]], cântăreață japoneză === Noiembrie === * [[8 noiembrie]]: [[Louise Windsor]], aristocrată britanică * [[24 noiembrie]]: [[Charlotte Cleverley-Bisman]], activistă neozeelandeză == Decese == ===Ianuarie=== *[[1 ianuarie]]: [[Dumitru Tinu]], 62 ani, jurnalist român (n. [[1940]]) * [[5 ianuarie]]: [[Massimo Girotti]], 84 ani, actor italian (n. [[1918]]) * [[5 ianuarie]]: [[Roy Harris Jenkins]], 82 ani, politician britanic (n. [[1920]]) * [[11 ianuarie]]: [[Maurice Pialat]], 77 ani, actor, regizor francez (n. [[1925]]) * [[13 ianuarie]]: [[Giuseppe Petronio]], 93 ani, critic literar și istoric italian (n. [[1909]]) * [[13 ianuarie]]: [[Mickey Finn]] (Michael Norman Finn), 55 ani, muzician britanic (n. [[1947]]) * [[16 ianuarie]]: [[Andrei Codarcea]], 77 ani, actor român (n. [[1925]]) * [[16 ianuarie]]: [[Chris Mead]] (n. Christopher John Mead), 62 ani, autor britanic (n. [[1940]]) * [[17 ianuarie]]: [[Richard Crenna]] (Richard Donald Crenna), 76 ani, actor american (n. [[1926]]) *[[17 ianuarie]]: [[Cantemir Rișcuția]], 79 ani, antropolog român (n. [[1923]]) * [[18 ianuarie]]: [[Gavin Lyall]] (Gavin Tudor Lyall), 70 ani, scriitor britanic (n. [[1932]]) * [[20 ianuarie]]: [[Gusztáv Juhász]], 91 ani, fotbalist român (n. [[1911]]) * [[21 ianuarie]]: [[Khin Hnin Yu]], 79 ani, scriitoare birmaneză (n. [[1925]]) * [[28 ianuarie]]: [[Miloš Milutinović|Miloš Obrad Milutinović]], 69 ani, fotbalist și antrenor sârb (n. [[1933]]) * [[29 ianuarie]]: [[Lee Yoo-Hyung]], 92 ani, fotbalist japonez (n. [[1911]]) * [[31 ianuarie]]: [[Ștefan Imreh]], 84 ani, istoric și cadru didactic universitar de etnie maghiară din România (n. [[1919]]) * [[31 ianuarie]]: [[Dumitru Nagîț]], 53 ani, primar al Iașului (1989), (n. [[1949]]) ===Februarie=== * [[1 februarie]]: [[Michael P. Anderson]], 43 ani, astronaut american ([[Dezastrul navetei spațiale Columbia|Columbia]]), (n. [[1959]]) * [[1 februarie]]: [[David M. Brown]], 46 ani, astronaut american ([[Dezastrul navetei spațiale Columbia|Columbia]]), (n. [[1956]]) * [[1 februarie]]: [[Kalpana Chawla]], 40 ani, astronaut americande etnie indiană ([[Dezastrul navetei spațiale Columbia|Columbia]]), (n. [[1962]]) * [[1 februarie]]: [[Laurel Clark|Laurel Blair Salton Clark]], 41 ani, astronaut american ([[Dezastrul navetei spațiale Columbia|Columbia]]), (n. [[1961]]) * [[1 februarie]]: [[William C. McCool]], 41 ani, astronaut american ([[Dezastrul navetei spațiale Columbia|Columbia]]), (n. [[1961]]) * [[1 februarie]]: [[Rick Husband|Rick Douglas Husband]], 45 ani, astronaut american ([[Dezastrul navetei spațiale Columbia|Columbia]]), (n. [[1957]]) * [[1 februarie]]: [[Ilan Ramon]] (n. Ilan Wolferman), 48 ani, astronaut israelian ([[Dezastrul navetei spațiale Columbia|Columbia]]), (n. [[1954]]) * [[1 februarie]]: [[Herbert Wilhelmy]], 92 ani, geograf german (n. [[1910]]) * [[2 februarie]]: [[Eizo Yuguchi]], 57 ani, fotbalist japonez (n. [[1945]]) * [[3 februarie]]: [[Venanzo Crocetti]], 89 ani, sculptor italian (n. [[1913]]) * [[4 februarie]]: [[André Noyelle]], 71 ani, ciclist belgian (n. [[1931]]) * [[6 februarie]]: [[José Craveirinha]], 80 ani, jurnalist, povestitor și poet mozambican (n. [[1922]]) * [[8 februarie]]: [[Anghelos S. Vlahos]], 88 ani, scriitor, poet și diplomat grec (n. [[1915]]) * [[10 februarie]]: [[Curt Hennig]] (Curtis Michael Hennig), 44 ani, wrestler american (n. [[1958]]) * [[17 februarie]]: [[Silvano Signori]], 73 ani, politician italian (n. [[1929]]) * [[18 februarie]]: [[Isser Harel]] (n. Isser Halperin), 91 ani, politician israelian (n. [[1912]]) * [[19 februarie]]: [[Mihai V. Ionescu]], 77 ani, jurnalist sportiv, scriitor român (n. [[1925]]) * [[23 februarie]]: [[Robert Merton|Robert K. Merton]], 72 ani, sociolog american laureat al [[Premiul Nobel pentru Științe Economice|Premiului Nobel]] (1997), (n. [[1910]]) * [[25 februarie]]: [[Alberto Sordi]], 82 ani, actor și regizor italian (n. [[1920]]) * [[26 februarie]]: [[George Togan]], 92 ani, istoric român (n. [[1910]]) * [[27 februarie]]: [[Wolfgang Larrazábal]] (Wolfgang Enrique Larrazábal Ugueto), 91 ani, președinte al Venezuelei (1958), (n. [[1911]]) * [[27 februarie]]: [[Fred Rogers]] (Fred McFeely Rogers), 74 ani, prezentator TV american (n. [[1928]]) ===Martie=== * [[4 martie]]: [[Isidora Rosenthal-Kamarinea]], 84 ani, specialistă în literatura neogreacă și profesoară de filologie neogreacă și bizantină la Universitatea din Bochum (n. [[1918]]) * [[8 martie]]: [[Constantin Constantinov]], 87 ani, actor din R. Moldova (n. [[1915]]) * [[11 martie]]: [[Ludmila Erofeeva]], 65 ani, soprană din R. Moldova, de etnie rusă (n. [[1937]]) * [[12 martie]]: [[Zoran Đinđić|Zoran Djindjic]], 50 ani, premier al Serbiei (2001-2003), (n. [[1952]]) * [[14 martie]]: [[Lucian Boz]], 94 ani, autor român (n. [[1908]]) * [[14 martie]]: [[Haralambie Grămescu]], 77 ani, traducător român (n. [[1926]]) * [[15 martie]]: [[Vasile Breban]], 95 ani, lingvist român (n. [[1907]]) * [[15 martie]]: [[Thora Hird]], 91 ani, actriță, comediantă, prezentatoare și scriitoare engleză (n. [[1911]]) * [[16 martie]]: [[Elena Albu]], 53 ani, actriță română (n. 1949) * [[16 martie]]: [[Rachel Corrie]], 23 ani, pacifistă americană (n. [[1979]]) * [[16 martie]]: [[Cezar Dinu]], 27 ani, fotbalist român (n. [[1975]]) * [[17 martie]]: [[Robert Shelton (Ku Klux Klan)|Robert Shelton]] (Robert Marvin Shelton), 73 ani, vânzător de anvelope și tipograf american (n. [[1929]]) * [[18 martie]]: [[Oles Berdnîk]], 76 ani, scriitor ucrainean de ficțiune științifico-fantastică (n. [[1926]]) * [[18 martie]]: [[Karl Kling]], 92 ani, pilot german de Formula 1 (n. [[1910]]) * [[19 martie]]: [[Micheline Coulibaly]], 52 ani, scriitoare ivoriană (n. [[1950]]) * [[19 martie]]: [[Dragan Stojnić]], 65 ani, șansonetist sârb (n. [[1937]]) * [[23 martie]]: [[Hideyo Amamoto]], 77 ani, actor japonez de film (n. [[1926]]) * [[24 martie]]: [[Constantin I. Aramă|Constantin Aramă]], 83 ani, inginer român (n. [[1919]]) * [[25 martie]]: [[Gineta Stoenescu]], 74 ani, antrenoare română de gimnastică ritmică (n. [[1928]]) * [[27 martie]]: [[Eugen Nechifor|Eugen Nechifor-Moraru]], 73 ani, primar al Iașului (1979-1989), (n. [[1929]]) * [[27 martie]]: [[Daniel Ceccaldi]], actor francez (n. [[1927]]) * [[28 martie]]: [[Aleksey Kuznetsov]], 73 ani, schior de fond sovietic (n. [[1929]]) * [[29 martie]]: [[Tadao Horie]], 89 ani, fotbalist japonez (n. [[1913]]) * [[30 martie]]: [[Valentin Pavlov]], 65 ani, politician comunist rus (n. [[1937]]) * [[30 martie]]: [[Vasilica Tastaman]], 69 ani, actriță română (n. [[1933]]) * [[30 martie]]: [[Michael Jeter]], 50 ani, actor american (n. [[1952]]) * [[31 martie]]: [[Mariana Marin]], 46 ani, poetă română (n. [[1956]]) * [[31 martie]]: [[Harold Scott MacDonald Coxeter]], 96 ani, matematician canadian (n. [[1907]]) ===Aprilie=== * [[1 aprilie]]: [[Mihai Mereuță]], 78 ani, actor român (n. [[1924]]) * [[2 aprilie]]: [[Petre Sirin]], 76 ani, regizor și scriitor român (n. [[1926]]) * [[8 aprilie]]: [[Yōko Mizuki]], 92 ani, scenaristă japoneză (n. [[1910]]) * [[8 aprilie]]: [[Nicolae Sulac]], 66 ani, interpret de muzică populară din R. Moldova (n. [[1936]]) * [[8 aprilie]]: [[Imre Szász]], 76 ani, scriitor maghiar (n. [[1927]]) * [[9 aprilie]]: [[Jorge Oteiza|Jorge Enbil]] (Jorge Oteiza Enbil), 94 ani, sculptor spaniol (n. [[1908]]) * [[13 aprilie]]: [[Mircea Săucan]], 75 ani, regizor român (n. [[1928]]) * [[15 aprilie]]: [[Petru Iambor]], 63 ani, istoric și arheolog român (n. [[1939]]) * [[16 aprilie]]: [[Isao Iwabuchi]], 69 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. [[1933]]) * [[17 aprilie]]: [[Robert Atkins (nutriționist)|Robert Atkins]], 72 ani, medic american (n. [[1930]]) * [[17 aprilie]]: [[Koji Kondo]], 30 ani, fotbalist japonez (n. [[1972]]) * [[18 aprilie]]: [[Radu Bărbulescu]] (aka R.F. Barth), 61 ani, scriitor român (n. [[1952]]) * [[18 aprilie]]: [[Edgar F. Codd]] (Edgar Frank Codd), 79 ani, informatician american (n. [[1923]]) * [[18 aprilie]]: [[Emil Loteanu]], 66 ani, actor, regizor, scenarist, poet și scriitor din R. Moldova (n. [[1936]]) * [[21 aprilie]]: [[Nina Simone]] (n. Eunice Kathleen Waymon), 70 ani, cântăreață, compozitoare, pianistă și activistă americană (n. [[1933]]) * [[22 aprilie]]: [[Viorel Sălăgean]], 61 ani, jurnalist, scriitor și politician român (n. [[1942]]) * [[26 aprilie]]: [[Yun Hyon-seok]], 18 ani, activist sud coreean pentru drepturile omului (n. [[1984]]) * [[27 aprilie]]: [[Efim Tcaci]], 75 ani, evreu basarabean, muzicolog, critic muzical, publicist și profesor sovietic și moldovenean (n. [[1928]]) * [[28 aprilie]]: [[Richard Proenneke]] (Richard Louis Proenneke), 86 ani, naturalist american (n. [[1916]]) * [[30 aprilie]]: [[Vasile Deheleanu]], 92 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1910]]) ===Mai=== * [[1 mai]]: [[Alexandru Păunescu]], 72 ani, arheolog și cercetător român (n. [[1931]]) * [[2 mai]]: [[George Țărnea]], 57 ani, poet român (n. [[1945]]) * [[2 mai]]: [[Mohammed Dib]], 82 ani, scriitor algerian (n. [[1920]]) * [[3 mai]]: [[Constantin Piliuță]], 74 ani, pictor român (n. [[1929]]) * [[11 mai]]: [[Constantin Moiceanu]], 90 ani, senator român (1992-1996), (n. [[1912]]) * [[11 mai]]: [[Noel Redding|David Redding]], 57 ani, basist britanic ([[The Jimi Hendrix Experience]]), (n. [[1945]]) * [[14 mai]]: [[Ingvar Helle|Ingvar Lars Helle]], 70 ani, politician norvegian (n. [[1933]]) * [[14 mai]]: [[Robert Stack]] (Robert Langford Modini Stack), 84 ani, actor american (n. [[1919]]) * [[15 mai]]: [[Constantin Dăscălescu]], 79 ani, comunist român (n. [[1923]]) * [[17 mai]]: [[Moses Rosenkranz]], 99 ani, poet evreu de limba germană (n. [[1904]]) * [[24 mai]]: [[François Boyer]] (François Georges Boyer), 83 ani, scriitor, scenarist și regizor francez (n. [[1920]]) * [[24 mai]]: [[Ion Hîncu]], 71 ani, arheolog și istoric din R. Moldova (n. [[1931]]) * [[27 mai]]: [[Luciano Berio]], 77 ani, compozitor italian (n. [[1925]]) * [[28 mai]]: [[Ilya Prigogine]], 86 ani, chimist și fizician belgian de etnie rusă (n. [[1917]]) * [[29 mai]]: [[Henry Garson]], 91 ani, scenarist, producător de film și dramaturg american (n. [[1912]]) * [[29 mai]]: [[Pierre Restany]], 72 ani, filosof francez (n. [[1930]]) * [[30 mai]]: [[Zagir Ismagilov]], 86 ani, compozitor și educator rus de etnie bașkiră (n. [[1917]]) * [[31 mai]]: [[Francesco Colasuonno]], 78 ani, cardinal italian (n. [[1925]]) ===Iunie=== * [[2 iunie]]: [[Donald Jack]] (Donald Lamont Jack), 78 ani, scriitor canadian (n. [[1924]]) * [[5 iunie]]: [[Cornelia Gavrilescu]], 82 ani, cântăreață de operă română (n. [[1921]]) * [[6 iunie]]: [[Adalbert Boroș]], 94 ani, preot romano-catolic, român (n. [[1908]]) * [[6 iunie]]: [[Ken Grimwood]] (Kenneth Milton Grimwood), 59 ani, scriitor american (n. [[1944]]) * [[6 iunie]]: [[Ioan Puia]], 89, agronom, pratolog, profesor universitar și cercetător român (n. [[1923]]) * [[6 iunie]]: [[Vlad lonescu - Șișești]], 85 ani, agronom, profesor universitar și cercetător român (n. [[1918]]) * [[11 iunie]]: [[Gheorghe Mărdărescu (antrenor)|Gheorghe Mărdărescu]], 81 ani, fotbalist și antrenor român (n. [[1921]]) * [[11 iunie]]: [[Florea Răgălie]], 88 ani, militar român (n. [[1915]]) *[[12 iunie]]: [[Gregory Peck]] (n. Eldered Gregory), 87 ani, actor american (n. [[1916]]) * [[15 iunie]]: [[Milu Oșlobeanu]],81 ani, agronom, viticultor și profesor universitar român (n. [[1921]]) * [[15 iunie]]: [[Alberto Pigaiani]], 74 ani, halterofil italian (n. [[1928]]) * [[16 iunie]]: [[Georg Henrik von Wright]], 87 ani, filosof finlandez (n. [[1916]]) * [[17 iunie]]: [[Emanuel Elenescu]], 92 ani, compozitor și dirijor român (n. [[1911]]) * [[17 iunie]]: [[Jenő Knézy|Knézy Jenő]], 58 ani, jurnalist maghiar (n. [[1944]]) * [[22 iunie]]: [[Vasil Bykaŭ]], 79 ani, scriitor belarus (n. [[1924]]) * [[24 iunie]]: [[Eugeniu Mustea]], 68 ani, esperantist suedez (n. [[1935]]) * [[26 iunie]]: [[Strom Thurmond]] (James Strom Thurmond Sr.), 100 ani, politician american, ofițer și avocat care a reprezentat Carolina de Sud în Senatul Statelor Unite între 1954 și 2003 (n. [[1902]]) * [[27 iunie]]: [[Prințul Carl, Duce de Östergötland]] (n. Carl Gustaf Oscar Fredrik Christian), 92 ani, prinț suedez (n. [[1911]]) * [[27 iunie]]: [[Winfried Bruckner]], 65 ani, scriitor austriac (n. [[1937]]) * [[27 iunie]]: [[Giuseppe Pontiggia]], 68 ani, scriitor italian (n. [[1934]]) * [[28 iunie]]: [[Iacob Burghiu]], 61 ani, regizor din R. Moldova (n. [[1941]]) * [[29 iunie]]: [[Mordechai Hod]], 76 ani, general israelian (n. [[1926]]) * [[29 iunie]]: [[Constantin Sofroni]], 53 ani, primar al municipiului Suceava (1996-2000), (n. [[1950]]) * [[30 iunie]]: [[Joseph P. Overton]] (Joseph Paul Overton), 43 ani, politolog american (n. [[1960]]) ===Iulie=== * [[1 iulie]]: [[Mihai Liță]], 61 ani, deputat român (1992-1996), (n. [[1942]]) * [[2 iulie]]: [[Paul Decei]], 76 ani, inginer român (n. [[1926]]) * [[3 iulie]]: [[Károly Ács (cel tânăr)|Károly Ács]], 78 ani, scriitor maghiar (n. [[1928]]) * [[4 iulie]]: [[Jerzy Gościk]], 69 ani, operator de film, polonez (n. [[1934]]) * [[4 iulie]]: [[Barry White]] (n. Barry Eugene Carter), 58 ani, cântăreț american (n. [[1944]]) * [[5 iulie]]: [[Isabela, contesă de Paris]], 91 ani, contesă de Orléans (n. [[1911]]) * [[5 iulie]]: [[Bebu Silvetti]], 59 ani, cantautor și dirijor mexican de origine argentiniană (n. [[1944]]) * [[5 iulie]]: [[Nǃxau ǂToma]], 58-59 ani, fermier și actor boșiman namibian (n. [[1944]]) * [[8 iulie]]: [[Lajos Csőgör]], 99 ani, medic român de etnie maghiară (n. [[1904]]) * [[10 iulie]]: [[Sheldon Jaffery]], 69 ani, bibliograf american (n. [[1934]]) * [[11 iulie]]: [[Florin Bănescu]], 64 ani, medic și prozator român (n. [[1939]]) * [[12 iulie]]: [[Benny Carter]], 95 ani, saxofonist american (n. [[1907]]) * [[14 iulie]]: [[André Claveau]], 91 ani, actor francez (n. [[1911]]) * [[14 iulie]]: [[Compay Segundo]] (n. Máximo Francisco Repilado Múñoz), 95 ani, cântăreț cubanez (n. [[1907]]) * [[17 iulie]]: [[Emil Drăgănescu]], 84 ani, om politic și comunist român (n. [[1919]]) * [[22 iulie]]: [[Uday Hussein]] (Uday Saddam Hussein al-Tikriti), 39 ani, fiul lui Saddam Hussein (n. [[1964]]) * [[24 iulie]]: [[Iia Arepina]], 73 ani, actriță sovietică și rusă de teatru și film (n. [[1930]]) * [[26 iulie]]: [[Victor Gaga]], 73 ani, sculptor român (n. [[1930]]) * [[26 iulie]]: [[Hilde Levi]], 94 ani, fiziciană germano-daneză (n. [[1909]]) * [[30 iulie]]: [[Ewa Krzyżewska]], 64 ani, actriță poloneză de film și teatru (n. [[1939]]) * [[31 iulie]]: [[Pavel Kozak]], 71 ani, autodidact român (n. [[1932]]) ===August=== * [[3 august]]: [[Alexandru Usatiuc-Bulgăr]], 88 ani, politician din R. Moldova (n. [[1915]]) * [[3 august]]: [[Traian Furnea]], 48 ani, poet român (n. [[1954]]) * [[4 august]]: [[Valentina Crețoiu]], 94 ani, soprană română (n. [[1909]]) * [[4 august]]: [[Antonie (Bloom) de Suroj|Antonie Bloom)de Suroj]] (n. Andrei Borisovici Bloom), 89 ani, filosof britanic (n. [[1914]]) * [[5 august]]: [[Gheorghe Viziru]], 79 ani, jucător român de tenis (n. [[1924]]) * [[7 august]]: [[Lorica Gavriliță]], 75 ani, medic anatomo-patolog român (n. [[1928]]) * [[9 august]]: [[Jacques Deray]], regizor de film francez (n. [[1929]]) * [[10 august]]: [[Constantin Galeriu]], 85 ani, preot român și profesor de teologie (n. [[1918]]) * [[11 august]]: [[Miloș Cristea]], 72 ani, arhitect român (n. [[1931]]) * [[14 august]]: [[Helmut Rahn]], 73 ani, fotbalist german (atacant), (n. [[1929]]) * [[15 august]]: [[Janny Brandes-Brilleslijper]], 86 ani, evreică neerlandeză, supraviețuitoare a Holocaustului (n. [[1916]]) * [[16 august]]: [[Idi Amin]], 78 ani, al 3-lea președinte al Ugandei (1971-1979), (n. [[1925]]) * [[19 august]]: [[Gabriella Angi]], 42 ani, actriță de teatru română de origine maghiară (n. [[1961]]) * [[21 august]]: [[Vasili Borisov]], 80 ani, trăgător de tir sovietic (n. [[1922]]) * [[24 august]]: [[Wilfred Thesiger|Wilfred Patrick Thesiger]], 93 ani, explorator britanic (n. [[1910]]) * [[26 august]]: [[Eugenia Dumitrașcu]], 72 ani, artistă plastică română (n. [[1931]]) * [[27 august]]: [[Lisette Verea]], 89 ani, renumită actriță de talie internațională și vedetă a cabaretului românesc (n. [[1914]]) * [[28 august]]: [[Irmgard Höchsmann-Maly]], 83 ani, scriitoare germană de etnie română (n. [[1920]]) * [[28 august]]: [[Maria Neumann]], 98 ani, matematiciană română (n. [[1905]]) * [[29 august]]: [[Michel Constantin]] (n. Constantin Hokhloff), 79 ani, actor francez (n. [[1924]]) * [[30 august]]: [[Charles Bronson]] (n. Charles Dennis Buchinsky), 81 ani, actor american de film (n. [[1921]]) * [[30 august]]: [[Donald Davidson]] (Donald Herbert Davidson), 86 ani, filosof american (n. [[1917]]) * [[31 august]]: [[Jelena de Belder-Kovačič]], 78 ani, botanistă și horticultoare sloveno-belgiană (n. [[1925]]) ===Septembrie=== [[File:Johnny Cash 1977.jpg|right|miniatura|190px|[[Johnny Cash]]]] * [[1 septembrie]]: [[Jack Smight]], 78 ani, regizor american de film (n. [[1925]]) * [[3 septembrie]]: [[Miklos-Gyula Teleky]], 54 ani, actor maghiar (n. [[1949]]) * [[3 septembrie]]: [[David King-Wood]], 89 ani, actor britanic (n. [[1913]]) * [[4 septembrie]]: [[Lola Bobescu]] (n. Lola Violeta Ana-Maria Bobescu), 84 ani, violonistă română (n. [[1919]]) * [[5 septembrie]]: [[Kir Bulîciov]], 68 ani, istoric și scriitor rus (n. [[1934]]) * [[6 septembrie]]: [[Marshall Joseph Caifano]] (n. Marcello Giuseppe Caifano), 91 ani, gangster american (n. [[1911]]) * [[6 septembrie]]: [[Louise Platt]], 88 ani, actriță americană de teatru, film și televiziune (n. [[1915]]) * [[9 septembrie]]: [[Edward Teller]], 95 ani, fizician american, evreu născut în Ungaria (n. [[1908]]) * [[11 septembrie]]: [[John Ritter]], 54 ani, actor american (n. [[1948]]) * [[12 septembrie]]: [[Johnny Cash]] (John R. Cash), 71 ani, cântăreț american (n. [[1932]]) * [[18 septembrie]]: [[Yitzhak Artzi]], 82 ani, politician israelian (n. [[1920]]) * [[18 septembrie]]: [[Bob Mitchell (politician)|Bob Mitchell]] (n. Richard Charles Mitchell), 76 ani, politician britanic (n. [[1927]]) * [[19 septembrie]]: [[Kenneth Hagin|Kenneth Erwin Hagin]], 86 ani, teolog protestant american (n. [[1917]]) * [[20 septembrie]]: [[Gordon Mitchell]], 80 ani, actor și culturist american (n. [[1923]]) * [[22 septembrie]]: [[Modest Iftinchi]], 73 ani, muzician român (n. [[1930]]) * [[23 septembrie]]: [[Pál Almásy]] (Paul Almasy), 97 ani, scriitor maghiar (n. [[1906]]) * [[23 septembrie]]: [[Vasile Ciocanu]], 61 ani, filolog, istoric literar din R. Moldova (n. [[1942]]) * [[23 septembrie]]: [[Simcha Dinitz]], 74 ani, politician israelian (n. [[1929]]) * [[23 septembrie]]: [[Iuri Senkevici]], 66 ani, explorator rus de etnie mongolă (n. [[1937]]) * [[24 septembrie]]: [[Derek Prince]] (n. Peter Derek Vaughan Prince), 88 ani, penticostal britanic (n. [[1915]]) * [[25 septembrie]]: [[Franco Modigliani]], 86 ani, economist italian, laureat al [[Premiul Nobel pentru Științe Economice|Premiului Nobel]] (1985), (n. [[1918]]) * [[25 septembrie]]: [[Donald Nicol]], 80 ani, bizantinist englez (n. [[1923]]) * [[28 septembrie]]: [[Marshall Rosenbluth|Marshall Nicholas Rosenbluth]], 76 ani, fizician american (n. [[1927]]) * [[30 septembrie]]: [[Robert Kardashian|Robert George Kardashian]], 59 ani, avocat american (n. [[1944]]) ===Octombrie=== * [[1 octombrie]]: [[Vasile Zagorschi]], 77 ani, compozitor din R. Moldova (n. [[1926]]) * [[2 octombrie]]: [[Ion Ferenz]], 71 ani, jucător român de hochei pe gheață (n. [[1932]]) * [[2 octombrie]]: [[Otto Günsche]], 86 ani, ofițer german (n. [[1917]]) * [[3 octombrie]]: [[Profira Sadoveanu]], 97 ani, scriitoare română (n. [[1906]]) * [[4 octombrie]]: [[Fred Tuttle|Fred Herman Tuttle]], 84 ani, fermier și actor american (n. [[1919]]) * [[5 octombrie]]: [[Mircea Mureșan (jurist)|Mircea Mureșan]], 66 ani, jurist și profesor universitar român (n. [[1937]]) * [[6 octombrie]]: [[Elisabeta Rizea]], 91 ani, partizană anticomunistă română (n. [[1912]]) * [[8 octombrie]]: [[Jean Buhman]], 81 ani, inginer feroviar și epigramist român (n. [[1922]]) * [[9 octombrie]]: [[Gheorghe Guzun (jurist)|Gheorghe Guzun]], 68 ani, profesor, jurist, doctor în jurisprudență (1975) și conferențiar universitar sovietic și moldovean (n. [[1935]]) * [[12 octombrie]]: [[Ion Ioanid]], 77 ani, disident român (n. [[1926]]) * [[13 octombrie]]: [[Bertram Neville Brockhouse]], 85 ani, fizician canadian, laureat al [[Premiului Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (1994), (n. [[1918]]) * [[14 octombrie]]: [[Zoltan Crișan]], 48 ani, fotbalist român (atacant), (n. [[1955]]) * [[16 octombrie]]: [[László Papp]], 77 ani, boxer maghiar (n. [[1926]]) * [[16 octombrie]]: [[Valeriu Senic]], 64 ani, scriitor, lingvist, istoric al literaturii și om politic sovietic moldovean (n. [[1939]]) * [[17 octombrie]]: [[Richard Crenna|Richard Donald Crenna]], 76 ani, actor de film, televiziune, radio și regizor de televiziune american (n. [[1926]]) * [[19 octombrie]]: [[Alija Izetbegovici]], 78 ani, primul președinte al Bosniei și Herțegovina (1990-1996), (n. [[1925]]) * [[20 octombrie]]: [[Jack Elam]], 82 ani, actor american (n. [[1920]]) * [[27 octombrie]]: [[Johnny Boyd]], 77 ani, pilot american de Formula 1 (n. [[1926]]) * [[27 octombrie]]: [[Rod Roddy]] (n. Robert Ray Roddy), 66 ani, actor american (n. [[1937]]) * [[30 octombrie]]: [[Þorgeir Þorgeirson|Thorgeir Thorgeirson]], 70 ani, scriitor, traducător și regizor de film, islandez (n. [[1933]]) * [[31 octombrie]]: [[Ioan Dan]], 81 ani, romancier și memorialist român (n. [[1922]]) ===Noiembrie=== * [[1 noiembrie|2 noiembrie]]: [[Daishiro Yoshimura]], 56 ani, fotbalist japonez (n. [[1947]]) * [[4 noiembrie]]: [[Rachel de Queiroz]], 92 ani, scriitoare, traducătoare și jurnalistă braziliană (n. [[1910]]) * [[6 noiembrie]]: [[Eduardo Palomo|Eduardo Estrada Palomo]], 41 ani, actor mexican (n. [[1962]]) * [[7 noiembrie]]: [[Iosif Naghiu]], 71 ani, scriitor român (n. [[1932]]) * [[9 noiembrie]]: [[Art Carney]], 85 ani, actor american (n. [[1918]]) * [[10 noiembrie]]: [[Margaret Armen]], 82 ani, scenarist și autor american (n. [[1921]]) * [[10 noiembrie]]: [[Canaan Banana]], 67 ani, ministru, teolog și politician metodist din Zimbabwe (n. [[1936]]) * [[11 noiembrie]]: [[Paul Janssen]], 77 ani, medic belgiano-francez (n. [[1926]]) * [[15 noiembrie]]: [[Mohamed Choukri]] (n. Muḥammad Šukrī ibn Ḥasan al-Anqarawī), 68 ani, romancier marocan (n. [[1935]]) * [[18 noiembrie]]: [[Michael Kamen]], 55 ani, compozitor american (n. [[1948]]) * [[19 noiembrie]]: [[Dola de Jong]], 92 ani, scriitoare neerlandezo-americană (n. [[1911]]) * [[19 noiembrie]]: [[Života Panić]], 70 ani, ministru iugoslav (n. [[1933]]) * [[19 noiembrie]]: [[Michele Prisco]], 83 ani, scriitor italian (n. [[1920]]) * [[22 noiembrie]]: [[Iosif Budahazi]], 56 ani, scrimer român (n. [[1947]]) * [[22 noiembrie]]: [[Mario Beccaria]], 83 ani, deputat italian (n. [[1920]]) * [[22 noiembrie]]: [[Ion Ciornîi]], 75 ani, filolog, jurnalist, lingvist și profesor universitar sovietic și moldovean (n. [[1928]]) * [[23 noiembrie]]: [[Richard Dogbeh|Gbèmagon Richard Dogbeh]], 70 ani, scriitor beninez (n. [[1932]]) * [[23 noiembrie]]: [[Antonio Palandri]], 78 ani, politician italian (n. [[1925]]) * [[24 noiembrie]]: [[Saifuddin Azizi]], 88 ani, primul președinte al regiunii autonome uigure Xinjiang a Republicii Populare Chineze (n. [[1915]]) * [[24 noiembrie]]: [[Reiko Dan]], 68 ani, actriță japoneză (n. [[1935]]) * [[25 noiembrie]]: [[Mircea Mihail Ghiorghiu]], 50 ani, artist plastic român (n. [[1953]]) * [[26 noiembrie]]: [[Miklós Molnár]], 85 ani, scriitor, istoric de artă și traducător maghiar (n. [[1918]]) * [[26 noiembrie]]: [[Stefan Wul]] (n. Pierre Pairault), 81 ani, scriitor francez de literatură SF (n. [[1922]]) * [[29 noiembrie]]: [[Camelia Ionescu]], 68 ani, profesor de educație fizică la Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu, Buzău, arbitru internațional (n. [[1935]]) * [[29 noiembrie]]: [[Béla Kis]], 79 ani, entomolog român de etnie maghiară (n. [[1924]]) * [[30 noiembrie]]: [[Gertrude Ederle]], 98 ani, înotătoare americană de performanță, campioană olimpică⁠ și deținătoare a recordurilor mondiale în cinci probe (n. [[1905]]) ===Decembrie=== * [[6 decembrie]]: [[Haddis Alemayehu]], 93 ani, scriitor etiopian (n. [[1910]]) * [[7 decembrie]]: [[Carl F. H. Henry]] (n. Carl Ferdinand Howard Henry), 90 ani, teolog american (n. [[1913]]) * [[11 decembrie]]: [[Ahmadou Kourouma]], 76 ani, scriitor ivorian (n. [[1927]]) * [[12 decembrie]]: [[Heidar Aliev]] (n. Heidar Alirza oglu Aliyev), 80 ani, politician azer, al 3-lea președinte al Azerbaidjanului (1993-2003), (n. [[1923]]) * [[12 decembrie]]: [[Adrian C. Petre]], 75 ani, genetist zootehnist și profesor universitar român (n. [[1928]]) * [[14 decembrie]]: [[Christian Bernadac]], 66 ani, scriitor francez (n. [[1937]]) * [[14 decembrie]]: [[Frank Sheeran]], 83 ani, sindicalist american, veteran de război, acuzat că ar fi avut legături cu organizația criminală Bufalino (n. [[1920]]) * [[16 decembrie]]: [[Gioni Dimitriu]], 70 ani, cântăreț și actor al Teatrului de revistă „Constantin Tănase” din București, impresar și organizator de concerte (n. [[1933]]) * [[17 decembrie]]: [[Vladimir Novițchi]], 86 ani, inginer proiectant și constructor de planoare și de avioane, aviator român (n. [[1917]]) * [[20 decembrie]]: [[Nicolae Oprea (general)]], 53 ani, general român (n. [[1950]]) * [[20 decembrie]]: [[Grigore Grigoriu|Grigore Grigoriu Petru]], 62 ani, actor din R. Moldova ([[Șatra (film)|Șatra]]), (n. [[1941]]) * [[30 decembrie]]: [[Vladimir Bogomolov]], 79 ani, scriitor sovietic și rus (n. [[1924]]) * [[31 decembrie]]: [[Francesc Dalmau i Norat]], 88 ani, politician spaniol (n. [[1915]]) ===Nedatate=== * [[Abdul Qadir al-Badri]], 81 ani, prim-ministru al Libiei (1967), (n. [[1921]]) *[[Selfixhe Ciu]], 85 ani, scriitoare albaneză (n. [[1918]]) *[[Ghelasie Gheorghe]], 59 ani, ieromonah la Mănăstirea Frăsinei și autor a numeroase scrieri de mistică isihastă (n. [[1944]]) *[[Vasile Iorga]], 57 ani, luptător român (n. [[1945]]) *[[Meir Kotik]], 95 ani, evreu basarabean, jurist (istoric al dreptului), publicist și jurnalist israelian (n. [[1908]] *[[Aurelian Stan]], 93 ani, inginer român (n. [[1910]]) * [[Gheorghe Șaru]], 83 ani, pictor român (n. [[1920]]) * [[Dorina Tănăsescu]], 83 ani, actriță română (n. [[1920]]) * [[Anghel T. Anuțoiu]], 89 ani, erou, luptător pentru drepturile omului, salvator de mii de evrei în timpul Holocaustului din România, fost comunist, apoi dizident încarcerat și persecutat de regimul comunist, autorecomandat „invalid politic antifascist”, cinstit cu titlurile de „Cetățean de onoare al Israelului” și de „Drept între popoare (n. [[1914]]) * [[Michael Wolf]], 102 ani, arhitect român de origine germană (n. [[1901]]) * [[Nicolae Neaga]], 101 ani, unul dintre cei mai prolifici teologi români (n. [[1902]]) * [[Oliviu Rusu]], 84 ani, inginer constructor român, profesor universitar, specialist în rezistența materialelor (n. [[1919]]) * [[Jan Aristide]], dizident român în timpul comunismului * [[Iosif Kovacs (fotbalist)]], 81 ani, fotbalist român (n. [[1921]]) * [[Stavru Teodorov]], 71 ani, canoist român de sprint (n. [[1931]]) * [[Doru Calotă]], 62 ani, cântăreț român de manele și muzică lăutărească, de etnie romă (n. [[1941]]) == Premii Nobel == [[Fișier:Alfred Nobel mirrored.png|right|100px]] {{commonscat|2003}} * [[Premiul Nobel pentru Fizică|Fizică]]: [[Alexei Abrikosov|Alexei A. Abrikosov]], [[Vitaly Ginzburg|Vitaly L. Ginzburg]] (Rusia) și [[Anthony Leggett|Anthony J. Leggett]] (SUA) * [[Premiul Nobel pentru Chimie|Chimie]]: [[Peter Agre]], [[Roderick MacKinnon]] (SUA) * [[Premiul Nobel pentru Medicină|Medicină]]: [[Paul Lauterbur|Paul C. Lauterbur]] (SUA) și [[Sir Peter Mansfield]] (Regatul Unit) * [[Premiul Nobel pentru Literatură|Literatură]]: [[John Coetzee|John M. Coetzee]] (Africa de Sud) * [[Premiul Nobel pentru Pace|Pace]]: [[Shirin Ebadi]] (Iran) [[Categorie:2003|*]] 5lpdhgtpt8h8e2fixmtb1hn5q1oq9ek 0 410 17023875 16994801 2025-06-10T13:53:07Z Stephan Condurachis 464050 /* Ianuarie */ 17023875 wikitext text/x-wiki {{Anul}} __FARACUPRINS__ '''1955 (MCMLV)''' a fost un an obișnuit al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]], care a început într-o zi de [[sâmbătă]]. == Evenimente == [[Fișier:Location Warsaw Pakt.svg|thumb|300px|14 mai: State membre ale [[Pactul de la Varșovia|Pactului de la Varșovia]].]] [[Fișier:SleepingBeautyCastle50th.JPG|thumb|250px|17 iulie: Deschiderea primului parc de distracții din California, Disneyland.]] [[File:Bundesarchiv B 145 Bild-107546, Köln-Bonn, Adenauer, Mutter eines Kriegsgefangenen.jpg|thumb|250px|8 septembrie: La [[Moscova]], cancelarul [[Konrad Adenauer]] determină eliberarea ultimilor (aproximativ 10.000) prizonieri germani de război. În fotografie, mama unui prizonier de război și Konrad Adenauer după întoarcerea sa de la Moscova.]] === Ianuarie === * [[28 ianuarie]]: [[Congresul Statelor Unite]] l-a autorizat pe președintele [[Dwight D. Eisenhower]] să folosească forța pentru a proteja [[Taiwan]]ul de [[Republica Populară Chineză]]. === Februarie === * [[16 februarie]]: Se încheie [[Incidentul de la Berna]], când legația [[Republica Populară Română|Republicii Populare Române]] de la [[Berna]], [[Elveția]], este ocupată de un grup de emigranți români, care se opuneau regimului comunist. * [[24 februarie]]: [[Pactul de la Bagdad]] între [[Irak]] și [[Turcia]]. === Martie === * [[2 martie]]: [[Claudette Colvin]] (o fată de cincisprezece ani, afro-americană), refuză să renunțe la scaunul ei dintr-un autobuz din Montgomery, Alabama, pentru o femeie albă, la cererea șoferului. Ea este dată jos din autobuz și este lovită, încătușată și hărțuită pe drumul spre secția de poliție. === Aprilie === * [[5 aprilie]]: Sir [[Winston Churchill]] se retrage din viața politică, la vârsta de 80 de ani, pentru a se dedica scrisului. * [[6 aprilie]]: [[Anthony Eden]] devine prim-ministru al [[Marea Britanie|Marii Britanii]]. * [[12 aprilie]]: A început să fie comercializat pe piața americană vaccinul împotriva [[poliomielită|poliomielitei]]. === Mai === * [[9 mai]]: Intrarea Germaniei de Vest ([[Germania de Vest|RFG]]) în Organizația Tratatului Alanticului de Nord ([[NATO]]). * [[10 mai]]: La [[Festivalul de Film de la Cannes]] se acordă pentru prima oară premiul ''[[Palme d'Or]]'' (pentru filmul american ''Marty''). * [[14 mai]]: Semnarea [[Pactul de la Varșovia|Pactulului de la Varșovia]] (Tratatul de la Varșovia) între [[URSS]] și șapte țări ale Europei de Est ([[Albania]] (până în 1968), [[Bulgaria]], [[Cehoslovacia]], [[Polonia]], [[Republica Populară Română]], [[Republica Democrată Germană]] și [[Republica Populară Ungară]]). Alianța a fost destrâmată pe [[3 martie]] [[1991]]. * [[15 mai]]: La [[Palatul Belvedere]] din [[Viena]] se semnează [[Tratatul de independență a Austriei]], care a reînființat [[Austria]] ca stat suveran. === Iunie === * [[3 iunie]]: [[Tunisia|Tunisiei]] îi este recunoscută autonomia internă. * [[25 iunie]]: A fost înființată la [[București]], [[Biblioteca Națională a României|''Bibioteca Centrală de Stat'']], azi [[Biblioteca Națională a României]]. === Iulie === * [[10 iulie]]: S-a înființat ''[[Comitetul pentru Energie Nucleară]]''. * [[10 iulie]]: [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|URSS]]: Primul zbor al avionului ''[[Tupolev Tu-104|TU–104]]'', pionier al aviației civile cu reacție. * [[17 iulie]]: A fost inaugurat parcul de distracții "Disneyland", cu mult fast, în prezența a peste 30.000 de vizitatori veniți de pretutindeni (sudul orașului [[Los Angeles]], [[Statele Unite]]). === August === * [[21 august]]: Se fondează [[Societatea Română de Televiziune]] (SRTV) sau mai simplu, [[Televiziunea Română]]. * [[25 august]]: Ultimele trupe sovietice părăsesc [[Austria]]. === Septembrie === * [[1 septembrie]]: A fost înființată [[Filarmonica de Stat din Cluj]]. * [[8 septembrie]]: La [[Moscova]], cancelarul [[Konrad Adenauer]] determină eliberarea ultimilor (aproximativ 10.000) prizonieri germani de război. * [[14 septembrie]]: [[Republica Federală Germania|Germania de Vest]] încheie un acord cu [[Uniunea Sovietică]] prin care se reiau legăturile diplomatice dintre cele două state. * [[19 septembrie]]: Președintele [[Argentina|Argentinei]], [[Juan Peron]], este dat jos de la putere în urma unei lovituri de stat militare. * [[20 septembrie]]: [[Republica Democrată Germană]] este declarată de către [[Uniunea Sovietică]] "stat suveran". === Octombrie === * [[5 octombrie]]: Decretul 421, pentru amnistierea unor deținuți politici din [[Republica Populară Română]]. * [[26 octombrie]]: [[Ngo Dinh Diem]] proclamă [[Vietnam]]ul republică, iar pe sine președinte. === Noiembrie === * [[1 noiembrie]] - [[30 aprilie]] [[1975]]: [[Războiul din Vietnam]]. A fost purtat de [[Vietnamul de Nord|Republica Democrată Vietnam]] (Vietnamul de Nord), sprijinită de [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|URSS]] și [[China]], pe de o parte, și [[Vietnamul de Sud|Republica Vietnam]] (Vietnamul de Sud) sprijinită de [[Statele Unite ale Americii|SUA]]. S-a încheiat cu un acord de încetare a luptei, nerespectat însă. La [[2 iulie]] [[1976]] prin reunificarea Vietnamului de Sud cu Vietnamul de Nord a fost creată [[Vietnam|Republica Socialistă Vietnam]]. * [[2 noiembrie]]: [[David Ben Gurion]] redevine prim-ministru al [[Israel]]ului. === Decembrie === * [[1 decembrie]]: Într-un autobuz din [[Montgomery]], [[Alabama]], afro-americana [[Rosa Parks]] refuză să cedeze locul unei persoane albe. Începe lupta împotriva segregării. * [[14 decembrie]]: [[Republica Populară Română]] devine membră a Organizației Națiunilor Unite ([[ONU]]), printr-un val de extindere ce a cuprins alte 15 țări: [[Albania]], [[Austria]], [[Bulgaria]], [[Cambodgia]], [[Finlanda]], [[Iordania]], [[Irlanda]], [[Italia]], [[Laos]], [[Libia]], [[Nepal]], [[Portugalia]], [[Spania]], [[Sri Lanka]] și [[Ungaria]]. * [[23 decembrie|23]] - [[28 decembrie]]: După amânări îndelungi, are loc cel de-al II-lea Congres al [[Partidul Muncitoresc Român|Partidului Muncitoresc Român]], la care au participat delegați reprezentând un număr de 33 de partide comuniste. În Biroul Politic intră trei noi membri: [[Petre Borilă]], [[Alexandru Drăghici]] și [[Nicolae Ceaușescu]]. Raportul lui [[Gheorghe Gheorghiu-Dej|Dej]] a arătat că partidul număra 595.398 membri și candidați. == Arte, știință, literatură și filozofie == * [[23 ianuarie]]: A avut loc prima audiție, la [[Paris]], a ''Simfoniei de cameră pentru 12 instrumente'' de [[George Enescu]]. * [[2 mai]]: [[Tennessee Williams]] câștigă premiul Pulitzer pentru ''Pisica pe acoperișul fierbinte''. * [[22 septembrie]]: Intră în tipografie primul volum al romanului ''Moromeții'' scris de [[Marin Preda]]; la [[29 noiembrie]] romanul era pregătit pentru tipărire. Tirajul primei ediții a fost de 20.100 exemplare . * [[13 octombrie]]: [[Jean Monnet]] creeză Comitetul pentru Statele Unite ale Europei. * [[Raymond Aron]] publică ''Opiumul intelectualilor''. * [[Vladimir Nabokov]] publică la Paris controversatul roman ''Lolita''. == Nașteri == === Ianuarie === <gallery> File:RowanAtkinsonMar07.jpg|<small>[[Rowan Atkinson]], comediant, actor englez</small> File:Kevin Costner DF-SD-05-08959 crop.jpg|<small>[[Kevin Costner]], actor american</small> File:Nicolas Sarkozy - EPP Summit (35).jpg|<small>[[Nicolas Sarkozy]], politician francez, președinte al Franței</small> </gallery> * [[1 ianuarie]]: [[Ioan-Aurel Pop]], istoric român * [[2 ianuarie]]: [[Agathonas Iakovidis]], cântăreț grec (d. [[2020]]) * [[5 ianuarie]]: [[Ioan Atanasiu Delamare]], pictor român (d. [[2015]]) * [[6 ianuarie]]: [[Rowan Atkinson]], actor englez de comedie * [[8 ianuarie]]: [[Maria Martens]], politiciană neerlandeză * [[9 ianuarie]]: [[J. K. Simmons|Jonathan Kimble Simmons]], actor american de film * [[10 ianuarie]]: [[Yasmina Khadra]] (n. Mohammed Moulessehoul), scriitor algerian * [[12 ianuarie]]: [[Tom Spencer]], politician britanic * [[12 ianuarie]]: [[David Thomas (politician)|David Thomas]], politician britanic * [[13 ianuarie]]: [[Huh Jung-Moo]], fotbalist (atacant) și antrenor sud-coreean * [[17 ianuarie]]: [[Pietro Parolin]], cardinal italian * [[18 ianuarie]]: [[Kevin Costner]], actor american de film * [[19 ianuarie]]: [[Luminița Iordache]], politiciană română (d. [[2020]]) * [[19 ianuarie]]: [[Gheorghe Sârb]], politician român * [[21 ianuarie]]: [[Jeff Koons]], artist american * [[21 ianuarie]]: [[Sebastiano Musumeci]], politician italian * [[23 ianuarie]]: [[Petru Filip]], politician român * [[23 ianuarie]]: [[Sylvia-Yvonne Kaufmann]], politiciană germană * [[23 ianuarie]]: [[Raymond Ndong Sima]], politician gabonez care a ocupat funcția de prim-ministru al Gabonului * [[27 ianuarie]]: [[John G. Roberts, Jr.|John Glover Roberts, Jr.]], șeful Curții Supreme de Justiție a [[SUA]] * [[28 ianuarie]]: [[Nicolas Sarkozy]] (n. Nicolas Paul Stéphane Sarközy de Nagy-Bocsa), politician francez, al 23-lea președinte al Franței (2007-2012) * [[30 ianuarie]]: [[Mircea Dogaru]], istoric român * [[31 ianuarie]]: [[Viorel Cataramă]], om de afaceri și politician român * [[31 ianuarie]]: [[Virginia Ruzici]], jucătoare română de tenis, câștigătoare la [[Roland Garros]] (1978) === Februarie === * [[1 februarie]]: [[Alexandru Lăpușan]], politician român, ministru al agriculturii (1992–1996), (d. [[2016]]) * [[2 februarie]]: [[Leszek Engelking]], scriitor polonez (d.[[2022]]) * [[7 februarie]]: [[Nicolae Burcea (fotbalist)|Nicolae Burcea]], fotbalist român (d. [[2009]]) * [[8 februarie]]: [[Livia Ante]], pictoriță și scenografă română *[[8 februarie]]: [[John Grisham]], romancier american, politician, avocat * [[9 februarie]]: [[Domenico Bianchi]], pictor italian *[[9 februarie]]: [[Anne Robillard]], scriitoare canadiană * [[11 februarie]]: [[Anneli Jäätteenmäki]], politiciană finlandeză * [[12 februarie]]: [[Octavian-Liviu Bumbu]], politician român * [[13 februarie]]: [[Alexandru Dabija]], regizor român de teatru * [[13 februarie]]: [[Mihai Dragolea]], prozator, eseist și critic literar român (d. [[2016]]) * [[14 februarie]]: [[Mitsuhisa Taguchi]], fotbalist japonez (portar), (d. [[2019]]) * [[15 februarie]]: [[Liviu Neculai Marcu]], politician român *[[15 februarie]]: [[Jose Manuel Sabucedo]], psiholog social * [[16 februarie]]: [[Steve Roach]], compozitor american * [[17 februarie]]: [[Mo Yan]], scriitor chinez, laureat al Premiului Nobel * [[18 februarie]]: [[Constantin Cotimanis]], actor român de film * [[19 februarie]]: [[Jeff Daniels]], actor, muzician și autor dramatic american * [[20 februarie]]: [[Stelian Duțu]], politician român * [[21 februarie]]: [[Alexandru Leșco]], politician din R. Moldova * [[21 februarie]]: [[Ioan Rus]], politician român * [[23 februarie]]: [[Maria Iliuț]], interpretă română de muzică populară * [[24 februarie]]: [[Steve Jobs|Steven Paul Jobs]], om de afaceri american, cofondatorul [[Apple Inc.]] (d. [[2011]]) *[[24 februarie]]: [[Csaba-Tiberiu Kovacs]], politician român * [[24 februarie]]: [[Heini Wathén]], model finlandeză * [[24 februarie]]: [[Alain Prost]], pilot auto francez de [[Formula 1]] * [[26 februarie]]: [[Andreas Maislinger]], istoric și politolog austriac *[[26 februarie]]: [[Virgil Popescu (compozitor)|Virgil Popescu]], muzician român === Martie === * [[1 martie]]: [[Denis Mukwege]], medic ginecolog și activist congolez * [[5 martie]]: [[Georgios Papastamkos]], politician grec * [[9 martie]]: [[Ornella Muti]] (n. Francesca Romana Rivelli), actriță italiană * [[9 martie]]: [[Józef Pinior]], politician polonez * [[10 martie]]: [[Mihaela Miroiu]], filosoafă română *[[10 martie]]: [[Adrian Ordean]], compozitor român *[[10 martie]]: [[Toshio Suzuki]], pilot japonez de Formula 1 * [[11 martie]]: [[D. J. MacHale]] (Donald James MacHale), scriitor, scenarist, regizor și producător de film * [[12 martie]]: [[Ion Marin (publicist)|Ion Marin]], jurnalist român (d. [[2016]]) * [[12 martie]]: [[Petre Nicolae]], actor român * [[13 martie]]: [[Bruno Conti]], fotbalist și antrenor italian * [[13 martie]]: [[Marek Siwiec]], politician polonez * [[14 martie]]: [[Marta Petreu]], poetă română * [[17 martie]]: [[Alexandru Nicolae]], fotbalist român * [[17 martie]]: [[Gary Sinise]] (Gary Alan Sinise), actor american * [[18 martie]]: [[István Bessenyei]], actor maghiar (d. [[2018]]) * [[21 martie]]: [[Jair Bolsonaro]], politician brazilian * [[21 martie]]: [[Dimitrios Papadimoulis]], politician grec * [[22 martie]]: [[Lena Olin]] (Lena Maria Jonna Olin), actriță suedeză *[[22 martie]]: [[Radu Podgorean]], politician român * [[23 martie]]: [[Vasile Groapă]], halterofil român * [[24 martie]]: [[Vasile Vatamanu]], politician din R. Moldova (d. [[2011]]) * [[25 martie]]: [[Carmen Harra]], cântăreață și scriitoare română *[[25 martie]]: [[Árpád-Francisc Márton]], politician român * [[27 martie]]: [[Patrick McCabe]], scriitor irlandez * [[27 martie]]: [[Mariano Rajoy]], politician spaniol * [[28 martie]]: [[Florică Murariu]], jucător de rugby român (d. [[1989]]) * [[29 martie]]: [[Brendan Gleeson]], actor irlandez * [[30 martie]]: [[Adrian Rădulescu, ministru]], om politic român (d. [[2021]]) * [[31 martie]]: [[Filip Dimitrov]], politician bulgar * [[31 martie]]: [[Svetozar Marović]], politician muntenegrean === Aprilie === * [[1 aprilie]]: [[Matthias Behr]], scrimer german *[[1 aprilie]]: [[Mircea Dușa]], politician român (d. [[2022]]) * [[5 aprilie]]: [[Antolín Sánchez]], politician spaniol * [[5 aprilie]]: [[Takayoshi Yamano]], fotbalist japonez * [[6 aprilie]]: [[Robert Jezek]], actor canadian *[[6 aprilie]]: [[Michael Rooker]], actor american * [[7 aprilie]]: [[Akira Nishino]], fotbalist și antrenor japonez * [[8 aprilie]]: [[Kazuyoshi Nakamura]], fotbalist japonez (atacant) * [[10 aprilie]]: [[Vasile Dohotaru]], pictor din R. Moldova *[[10 aprilie]]: [[Marin Jugravu]], politician român * [[12 aprilie]]: [[Gheorghe Chivorchian]], fotbalist român *[[12 aprilie]]: [[Maria Teslaru]], actriță română (d. [[2019]]) * [[13 aprilie]]: [[Irina Hakamada]], politiciană rusă * [[13 aprilie]]: [[Safet Sušić]], fotbalist bosniac * [[16 aprilie]]: [[Henric, Mare Duce de Luxemburg]], suveranul statului Luxemburg (din 2000) *[[17 aprilie]]: [[Val Butnaru]], jurnalist român * [[17 aprilie]]: [[Angela Ciochină]], compozitoare română (d. [[2015]]) * [[18 aprilie]]: [[Adrian Sârbu (om de afaceri)|Adrian Sârbu]], om de afaceri român * [[19 aprilie]]: [[Gheorghe Duțu]], deputat român * [[23 aprilie]]: [[Paul J. McAuley|Paul McAuley]], scriitor britanic * [[24 aprilie]]: [[Cristian Sorin Dumitrescu]], politician român * [[27 aprilie]]: [[Katsuyuki Kawachi]], fotbalist japonez * [[28 aprilie]]: [[Eddie Jobson]], muzician britanic * [[28 aprilie]]: [[Ona Juknevičienė]], politiciană lituaniană * [[29 aprilie]]: [[Horia-Victor Toma]], politician român === Mai === <gallery> File:MoYan Hamburg 2008.jpg|<small>[[Mo Yan]], scriitor chinez, laureat Nobel</small> File:Festival automobile international 2012 - Photocall - Alain Prost - 013.jpg|<small>[[Alain Prost]], pilot de [[Formula 1]]</small> File:Michel Platini 2010.jpg|<small>[[Michel Platini]], fotbalist și antrenor francez, președinte al UEFA</small> </gallery> * [[1 mai]]: [[István Erdei-Dolóczki]], politician român * [[1 mai]]: [[Rodoljub Roki Vulović]], cântăreț sârb * [[2 mai]]: [[Donatella Versace]], designer italian de modă * [[3 mai]]: [[Zoltan Crișan]], fotbalist român (atacant), (d. [[2003]]) * [[4 mai]]: [[Giovanni Procacci]], politician italian *[[4 mai]]: [[Mihaela Runceanu]], solistă română de muzică ușoară (d. [[1989]]) * [[4 mai]]: [[Mircea Tiberian]], pianist român * [[5 mai]]: [[Emil Klein]], violoncelist și dirijor român (d. [[2004]]) * [[6 mai]]: [[Dorin Vataman]], politician român * [[7 mai]]: [[Florența Crăciunescu]], atletă română, laureată olimpică (d. [[2008]]) * [[8 mai]]: [[Andrea Fraunschiel]], politiciană austriacă (d. [[2019]]) * [[8 mai]]: [[Meles Zenawi]], politician etiopian (d. [[2012]]) * [[10 mai]]: [[Mark David Chapman]], criminal american * [[12 mai]]: [[Horia Văsioiu]], politician român (d.[[2011]]) * [[13 mai]]: [[Dinu Manolache]], actor român de film și teatru (d. [[1998]]) * [[14 mai]]: [[Edith Konradt]], scriitoare română *[[14 mai]]: [[Wilhelm Molterer]], politician austriac * [[14 mai]]: [[Nicolae Șerdin]], politician român * [[14 mai]]: [[Robert Tapert]], producător american de film * [[15 mai]]: [[Mohamed Brahmi]], politician tunisian (d. [[2013]]) * [[16 mai]]: [[Olga Korbut]], sportivă rusă (gimnastică artistică) * [[16 mai]]: [[Richard Phillips (căpitan)|Richard Phillips]], scriitor american * [[20 mai]]: [[Dumitru-Anghel Horváth]], deputat român (1996-2000) * [[21 mai]]: [[Levente Csaba Szekely]], politician român * [[22 mai]]: [[Petru Kuki]], scrimer român * [[23 mai]]: [[Nati Meir]], politician român de etnie israeliană * [[23 mai]]: [[John Stevens (politician)|John Stevens]], politician britanic * [[26 mai]]: [[Paul Stoddart]], antreprenor australian * [[28 mai]]: [[Nicolae Robu]], inginer, profesor universitar și politician român, primar al Timișoarei (2012-2020), rector al [[Universitatea „Politehnica” din Timișoara|Universității „Politehnica”]] * [[29 mai]]: [[Aurel Gubandru]], politician român * [[30 mai]]: [[Topper Headon]] (Nicholas Bowen Headon), baterist și compozitor britanic ([[The Clash]]) * [[31 mai]]: [[José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra|José Salafranca Sánchez-Neira]], politician spaniol === Iunie === * [[3 iunie]]: [[Lucian Gheorghiu]], jurnalist român (d. [[2016]]) * [[3 iunie]]: [[Ingrid Austlid Rise]], artistă norvegiană * [[4 iunie]]: [[Paulina Chiziane]], scriitoare mozambicană * [[5 iunie]]: [[Ioan-Silviu Lefter]], politician român * [[6 iunie]]: [[Antonio Panzeri|Pier Antonio Panzeri]], politician italian * [[7 iunie]]: [[William Forsythe]], actor american * [[8 iunie]]: [[José Antonio Camacho]] (José Antonio Camacho Alfaro), fotbalist și antrenor spaniol * [[8 iunie]]: [[Tim Berners-Lee]], programator britanic * [[10 iunie]]: [[Gheorghe Firczak]], politician român de etnie ruteană *[[10 iunie]]: [[Annette Schavan]], politician german * [[10 iunie]]: [[Andrew Stevens]], actor american * [[11 iunie]]: [[Marie Gruber]], actriță germană (d. [[2018]]) * [[14 iunie]]: [[Claudia Partole]], scriitoare și jurnalistă din Republica Moldova * [[20 iunie]]: [[Viorica Ionică]], handbalistă română (d.[[2020]]) * [[21 iunie]]: [[Michel Platini]] (Michel François Platini), fotbalist și antrenor francez, președinte al UEFA (2007-2015), * [[22 iunie]]: [[Teodor Gavrilaș]], politician român * [[22 iunie]]: [[Bashkim Shehu]], scriitor albanez * [[27 iunie]]: [[Isabelle Adjani]], actriță franceză de film * [[28 iunie]]: [[:hu:Heribert Weber|Heribert Weber]], fost fotbalist austriac === Iulie === <gallery> File:Renate Weber.jpg|<small>[[Renate Weber]], juristă, politician român</small> File:BillGates2012.jpg|<small>[[Bill Gates]], cofondator al corporației [[Microsoft]]</small> File:Billy-idol-cradle-of-love-tour.jpg|<small>[[Billy Idol]], muzician englez de hard rock</small> </gallery> * [[1 iulie]]: [[Vladimir Petrović]], fotbalist și antrenor sârb * [[2 iulie]]: [[Vasile Duță]], politician român, senator (2000–2004), (d. [[2016]]) * [[3 iulie]]: [[Walter Veltroni]], politician italian * [[5 iulie]]: [[Mia Couto]], scriitor mozambican *[[8 iulie]]: [[Lena Endre]] (Lena Endre Hobert), actriță suedeză *[[8 iulie]]: [[Mihaela Mitrache]], actriță română de film, radio, teatru, TV și voce (d. [[2008]]) * [[9 iulie]]: [[Constantin Bălălău]], politician român (d. [[2010]]) * [[9 iulie]]: [[John Michael Botean]], preot american * [[11 iulie]]: [[Mariana Buruiană]], actriță română de film, radio, teatru, TV și voce * [[11 iulie]]: [[Maria Dragomiroiu]], interpretă română de muzică populară * [[12 iulie]]: [[Leonardo Domenici]], politician italian * [[15 iulie]]: [[Cornelia Cazacu]], politiciană română * [[15 iulie]]: [[Fiona Hall]], politiciană britanică * [[19 iulie]]: [[David Bowe]], politician britanic * [[21 iulie]]: [[Marcelo Bielsa]] (Marcelo Alberto Bielsa Caldera), fotbalist argentinian *[[21 iulie]]: [[Dan Chișu]], actor român * [[21 iulie]]: [[Véronique Tadjo]], scriitoare ivoriană * [[22 iulie]]: [[Willem Dafoe]] (William James Dafoe), actor american de film * [[23 iulie]]: [[Constantin Rotaru]], politician român * [[24 iulie]]: [[Mihai-Apostol Enăchescu]], politician român * [[25 iulie]]: [[Egidio Miragoli]], [[episcop]] [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolic]] al [[Dieceză|Diecezei]] de [[Mondovì]] (Italia) * [[27 iulie]]: [[Bobby Rondinelli]], muzician american * [[28 iulie]]: [[Vasile Andrei]], sportiv român (lupte libere și greco-romane) * [[29 iulie]]: [[Cornelia Pavlovici]], actriță română === August === * [[1 august]]: [[Ioan Popa (scriitor)|Ioan Popa]], jurnalist român * [[2 august]]: [[Marius Mihălăchioiu]], politician român *[[2 august]]: [[Eugen Nicolăescu]], politician român * [[3 august]]: [[Renate Weber]], juristă, politiciană română * [[5 august]]: [[Dumitru Giurescu]], politician român *[[5 august]]: [[Sorin Constantin Stragea]], politician român * [[11 august]]: [[Diana Turconi-Bubenek]], jurnalistă română * [[12 august]]: [[Dumitru Buzatu]], politician român * [[12 august]]: [[Iurie Colesnic]], politician din R. Moldova * [[13 august]]: [[Ion Stan]], politician român (d.[[2018]]) * [[15 august]]: [[Ion Dumitru]], politician român * [[16 august]]: [[Mihai Furtună]], politician din R. Moldova *[[16 august]]: [[Jeff Perry (actor american)|Jeff Perry]], actor american * [[16 august]]: [[Søren Søndergaard|Søren Bo Søndergaard]], politician danez * [[17 august]]: [[Isabelle Caullery]], politiciană franceză * [[20 august]]: [[Viorica Marcu]], politiciană română * [[20 august]]: [[Nicolae Tăbăcaru]], politician din R. Moldova * 22 august: [[Vasile Poenaru]], poet și editor român * [[26 august]]: [[Emil Hurezeanu]], poet, eseist și jurnalist român * [[28 august]]: [[Nicolae Păsărică]], sportiv (oină) român (d. [[2016]]) * [[30 august]]: [[Alexander de Roo]], politician neerlandez * [[31 august]]: [[Filip Adwent]] (Filip Stanisław Adwent), medic polonez (d. [[2005]]) === Septembrie === * [[2 septembrie]]: [[Florența Mihai]], jucătoare română de tenis (d. [[2015]]) * [[3 septembrie]]: [[Scarlat Iriza]], politician român (d.[[2023]]) * [[5 septembrie]]: [[Antonio De Blasio]], politician maghiar * [[6 septembrie]]: [[Costică Macaleți]], politician român * [[6 septembrie]]: [[Călina Pandele Yttredal]], scriitoare norvegiană * [[7 septembrie]]: [[Mira Furlan]], actriță și cântăreață croată (d. [[2021]]) * [[7 septembrie]]: [[Dumitru Șerban]], politician român * [[10 septembrie]]: [[Pat Mastelotto]], muzician american * [[11 septembrie]]: [[Ion Mihai Dumitrescu]], politician român * [[14 septembrie]]: [[Pak Thae-song]], politician nord-coreean, vicepreședinte al Partidului Muncitorilor din Coreea, președintele Adunării Supreme a Poporului (2019 - 2023), prim-ministru * [[15 septembrie]]: [[Ovidiu Mușetescu|Ovidiu-Tiberiu Mușetescu]], politician român (d. [[2009]]) * [[16 septembrie]]: [[Dănuț Culețu]], economist român * [[16 septembrie]]: [[Aurel Plasari]], lector, cercetător, scriitor, traducător și profesor albanez * [[20 septembrie]]: [[Christine Oddy]], politiciană britanică (d. [[2014]]) * [[21 septembrie]]: [[Ducu Bertzi]], cantautor și folkist român * [[21 septembrie]]: [[François Cluzet]], actor francez * [[21 septembrie]]: [[Israel Katz]], politician israelian, ministrul de finanțe al Israelului * [[23 septembrie]]: [[David Hammerstein Mintz]], politician spaniol * [[24 septembrie]]: [[Fritz Springmeier]], scriitor american * [[25 septembrie]]: [[Karl-Heinz Rummenigge]], fotbalist german (atacant) === Octombrie === * [[1 octombrie]]: [[Ion Stratan]], scriitor român (d. [[2005]]) * [[4 octombrie]]: [[Luis Herrero-Tejedor Algar]], politician spaniol * [[4 octombrie]]: [[Aurică Popescu]], politician român * [[4 octombrie]]: [[Jorge Valdano]] (Jorge Alberto Francisco Valdano Castellanos), fotbalist argentinian (atacant) * [[5 octombrie]]: [[Viorica Cherecheș]], politiciană română * [[5 octombrie]]: [[Aurora Dan]], scrimeră româncă * [[11 octombrie]]: [[Ionel Augustin]], fotbalist (atacant) și antremor român * [[12 octombrie]]: [[Vera Osoianu]], scriitoare din R. Moldova * [[14 octombrie]]: [[Ion Giurescu]], politician român * [[14 octombrie]]: [[Carole Tongue]], politiciană britanică * [[15 octombrie]]: [[Tanya Roberts]], actriță, model și producătoare americană (d. [[2021]]) * [[17 octombrie]]: [[Cornel Itu]], politician român * [[18 octombrie]]: [[Paul Ichim]], politician român * [[18 octombrie]]: [[Victor Țvircun]], politician din R. Moldova * [[20 octombrie]]: [[Thomas Newman]], compozitor american * [[22 octombrie]]: [[Patrick Louis]], politician francez *[[22 octombrie]]: [[Doru Pruteanu]], politician român (d. [[2006]]) * [[22 octombrie]]: [[Glicherie Stanciu]], politician român * [[23 octombrie]]: [[Romeo Nanu]], politician român * [[24 octombrie]]: [[Minodora Cliveti]], politician român * [[26 octombrie]]: [[Bernd Drogan]], ciclist german *[[26 octombrie]]: [[Nicolae Furdui Iancu]] (n. Nicolae Furdui), interpret român de muzică populară * [[28 octombrie]]: [[Bill Gates]] (n. William Henry Gates III), cofondator al corporației Microsoft * [[28 octombrie]]: [[Véronique Mathieu]], politiciană franceză * [[29 octombrie]]: [[Tudor Deliu]], politician din R. Moldova (d.[[2023]]) * [[30 octombrie]]: [[Toma Simionov]], canoist român * [[31 octombrie]]: [[Mihail Pop]], economist din R. Moldova === Noiembrie === * [[1 noiembrie]]: [[Gabriel Cotabiță]], interpret român de muzică ușoară și pop-rock (d.[[2024]]) * [[2 noiembrie]]: [[Koji Tanaka]], fotbalist japonez * [[4 noiembrie]]: [[Matti Vanhanen]], politician finlandez * [[5 noiembrie]]: [[Kris Jenner]], personalitate americană de televiziune * [[6 noiembrie]]: [[Erich Karkoschka]], astronom american *[[6 noiembrie]]: [[Paul Romer]], economist american * [[8 noiembrie]]: [[Dumitru Toma]], jurnalist român * [[10 noiembrie]]: [[Roland Emmerich]], regizor de film și scenarist german * [[12 noiembrie]]: [[Sorin Cârțu|Sorin Cîrțu]], fotbalist român (atacant) * [[13 noiembrie]]: [[Mihai Doru Oprișcan]], politician român *[[13 noiembrie]]: [[Cristian Rădulescu]], politician român *[[13 noiembrie]]: [[Ivan Banari]], politician din R. Moldova * [[13 noiembrie]]: [[Whoopi Goldberg]] (n. Caryn Elaine Johnson), actriță americană, comediantă și cântăreață * [[14 noiembrie]]: [[Anatol Dumitraș]], cântăreț de muzică ușoară din R. Moldova (d. [[2016]]) * [[14 noiembrie]]: [[Bernd Lange]], politician german * [[15 noiembrie]]: [[Ildikó Enyedi]], regizor de film maghiar, scenarist *[[15 noiembrie]]: [[N. Lee Wood]] (Nancy Lee Wood), scriitoare americană * [[16 noiembrie]]: [[Marie-Hélène Aubert]], politiciană franceză * [[16 noiembrie]]: [[Héctor Cúper]], fotbalist argentinian * [[20 noiembrie]]: [[Toshio Matsuura]], fotbalist japonez (atacant) * [[23 noiembrie]]: [[Sorin Ovidiu Vântu]], om de afaceri român * [[24 noiembrie]]: [[Valeriu Cosarciuc]], politician din R. Moldova * [[26 noiembrie]]: [[Tracy Hickman]], scriitor american *[[26 noiembrie]]: [[Jelko Kacin]], politician sloven *[[26 noiembrie]]: [[Oldřich Vlasák]], politician ceh (d.[[2024]]) * [[27 noiembrie]]: [[Leonid Bujor]], politician din R. Moldova (d. [[2021]]) *[[27 noiembrie]]: [[Petre Grosu]], fotbalist român (atacant) *[[27 noiembrie]]: [[Constantin Niță]], politician român * [[28 noiembrie]]: [[Neculai Vasilcă]], handbalist român * [[29 noiembrie]]: [[Franco Trevisi]], actor italian * [[30 noiembrie]]: [[Billy Idol]] (n. William Michael Albert Broad), muzician, cântăreț, compozitor și actor englez === Decembrie === * [[2 decembrie]]: [[Neagu Mihai]], politician român * [[3 decembrie]]: [[József Pál|Iosif Csaba Pal]], episcop de Timișoara * [[4 decembrie]]: [[Philip Hammond]], politician britanic * [[4 decembrie]]: [[Cassandra Wilson]], muziciană americană * [[5 decembrie]]: [[Dumitru Găleșanu]], scriitor, poet-filosof, ilustrator și jurist român * [[7 decembrie]]: [[Vasile Pavel (politician)|Vasile Pavel]], politician român * [[8 decembrie]]: [[Deborra-Lee Furness]], actriță australiană *[[9 decembrie]]: [[David Dabydeen]], scriitor guyanez * [[9 decembrie]]: [[Aurel Gabriel Simionescu]], politician român * [[10 decembrie]]: [[Reinhold Mitterlehner]], politician austriac * [[11 decembrie]]: [[Constantin Petrea]], politician român * [[11 decembrie]]: [[Constantin Petrea]], politician român * [[16 decembrie]]: [[Lorenz al Belgiei, Arhiduce de Austria-Este]], membru al familiei regale belgiene, șeful Casei de Austria-Este (din 1996) * [[16 decembrie]]: [[Epifanie-Tiberiu Maerean]], politician român * [[18 decembrie]]: [[Mihail Olteanu]], politician român * [[20 decembrie]]: [[Martin Schulz]], politician german * [[21 decembrie]]: [[Gheorghe Pogea]], politician român * [[25 decembrie]]: [[Valentin Dinescu]], politician român (d. [[2008]]) * [[26 decembrie]]: [[Dawood Ibrahim]], mafiot indian * [[28 decembrie]]: [[Magda Cârneci]], poetă română * [[29 decembrie]]: [[Marian Miluț|Marian Petre Miluț]], inginer român *[[29 decembrie]]: [[Pavel Složil]], jucător ceh de tenis * [[30 decembrie]]: [[Kim Hae-sook]], actriță sud-coreeană == Decese == <gallery> File:Constantin Argetoianu 1933.jpg|<small>[[Constantin Argetoianu]], politician român, prim-ministru al României</small> File:Paul Claudel 01.jpg|<small>[[Paul Claudel]], dramaturg, poet francez</small> File:Alexander Fleming 3.jpg|<small>[[Alexander Fleming]], om de știință scoțian, laureat Nobel</small> </gallery> * [[11 ianuarie]]: [[Prințesa Elisabeta a Greciei și Danemarcei]], 50 ani (n. [[1904]]) * [[15 ianuarie]]: [[Tit Liviu Chinezu]], 50 ani, episcop român unit (n. [[1904]]) * [[25 ianuarie]]: [[Ica Lenkeffy]] (n. Ilona Kaukál), 58 ani, actriță maghiară (n. [[1896]]) * [[31 ianuarie]]: [[Mihail Lozinski]], 63 ani, scriitor rus (n. [[1886]]) * [[31 ianuarie]]: [[John Mott]] (John Raleigh Mott), 89 ani, diplomat american (n. [[1865]]) * [[6 februarie]]: [[Constantin Argetoianu]], 83 ani, politician român, prim-ministru al României (1939), (n. [[1871]]) * [[23 februarie]]: [[Paul Claudel]], 86 ani, dramaturg, poet francez (n. [[1868]]) * [[28 februarie]]: [[Prințul Gabriel Constantinovici al Rusiei]], 67 ani (n. [[1887]]) * [[5 martie]]: [[Hortensia Papadat-Bengescu]], 78 ani, scriitoare română (n. [[1876]]) * [[5 martie]]: [[Antanas Merkys]], 68 ani, politician lituanian (n. [[1887]]) * [[6 martie]]: [[Mammad Emin Rasulzade]], 71 ani, politician azer (n. [[1884]]) * [[8 martie]]: [[Prințesa Clémentine a Belgiei]] (n. Clémentine Albertine Marie Léopoldine), 82 ani, soția lui [[Napoléon Victor Bonaparte]] (n. [[1872]]) * [[9 martie]]: [[Dimitrie Negru]], 71 ani, medic român (n. [[1883]]) * [[11 martie]]: Sir [[Alexander Fleming]], 73 ani, om de știință scoțian, laureat al [[Premiul Nobel pentru Medicină|Premiului Nobel]] (1945), (n. [[1881]]) * [[14 martie]]: [[Jenő Fuchs]], 72 ani, scrimer maghiar (n. [[1882]]) * [[22 martie]]: [[Ernst al II-lea, Duce de Saxa-Altenburg]] (n. Ernst II Bernhard Georg Johann Karl Frederick Peter Albert), 83 ani (n. [[1871]]) * [[22 martie]]: [[Ivan Șubașici]] (Ivan Šubašić), 62 ani, politician croat (n. [[1892]]) * [[8 aprilie]]: [[Enrica von Handel-Mazzetti]], 84 ani, scriitoare austriacă (n. [[1871]]) * [[10 aprilie]]: [[Pierre Teilhard de Chardin]], 73 ani, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și teolog francez (n. [[1881]]) * [[10 aprilie]]: [[Oskar Lindberg]], 68 ani, compozitor suedez (n. [[1877]]) * [[11 aprilie]]: [[Clifton Sprague]] (Clifton Albert Frederick Sprague), 59 ani, ofițer american (n. [[1896]]) * [[18 aprilie]]: [[Albert Einstein]], 76 ani, fizician american originar din Germania, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (1921), (n. [[1879]]) * [[25 aprilie]]: [[José Moreno Villa]], 68 ani, poet spaniol (n. [[1887]]) * [[2 mai]]: [[Margareta Clementina de Austria]] (n. Margarethe Klementine Maria), 84 ani, prințesă de Thurn și Taxis (n. [[1870]]) * [[4 mai]]: [[George Enescu]], 73 ani, compozitor român (n. [[1881]]) * [[29 mai]]: [[Aristide Caradja]], 93 ani, entomolog român (n. [[1861]]) * [[13 iunie]]: [[Stanley Price]], 62 ani, actor american (n. [[1892]]) * [[29 iunie]]: [[Max Pechstein]], 73 ani, artist german (n. [[1881]]) <gallery> File:Enescu24.jpg|<small>[[George Enescu]], compozitor român</small> File:Thomas Mann 1937.jpg|<small>[[Thomas Mann]], scriitor german, laureat Nobel</small> File:JoseOrtegayGasset.jpg|<small>[[José Ortega y Gasset]], scriitor, filosof spaniol</small> </gallery> * [[2 august]]: [[Rupert, Prinț Moștenitor al Bavariei]], 86 ani (n. [[1869]]) * [[2 august]]: [[Wallace Stevens]], 75 ani, poet american (n. [[1879]]) *[[12 august]]: [[Lynne Carver]], 38 ani, actriță americană (n. [[1916]]) * [[12 august]]: [[Thomas Mann]] (n. Paul Thomas Mann), 80 ani, scriitor german, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (1929), (n. [[1875]]) * [[12 august]]: [[James B. Sumner]] (James Batcheller Sumner), 67 ani, chimist american laureat al Premiului Nobel (1946), (n. [[1887]]) * [[17 august]]: [[Fernand Léger]] (Jules Fernand Henri Lége), 74 ani, pictor francez (n. [[1881]]) * [[24 august]]: [[Lothar Rădăceanu]] (n. Lothar Wuertzel), 56 ani, poet și politician român (n. [[1895]]) * [[27 august]]: [[Joachim Wach]] (Joachim Ernst Adolphe Felix Wach), 57 ani, sociolog german (n. [[1898]]) * [[3 septembrie]]: [[Ducesa Elisabeta Alexandrine de Mecklenburg-Schwerin]], 86 ani, mare ducesă consort de Oldenburg (n. [[1869]]) * [[8 septembrie]]: [[Ștefan Vencov]], 55 ani, fizician român (n. [[1899]]) * [[16 septembrie]]: [[Gustav von Bergmann]], 76 ani, medic internist german (n. [[1878]]) * [[20 septembrie]]: [[Robert Riskin]], 58 ani, scriitor american (n. [[1897]]) * [[30 septembrie]]: [[Mihail Cehov]], 64 ani, actor, regizor și scriitor rus (n. [[1891]]) * [[30 septembrie]]: [[James Dean]] (James Byron Dean), 24 ani, actor american de film (n. [[1931]]) * [[17 octombrie]]: [[Demetrios Maximos]], 82 ani, politician grec (n. [[1873]]) * [[18 octombrie]]: [[José Ortega y Gasset]], 72 ani, scriitor, filosof spaniol (n. [[1883]]) * [[19 octombrie]]: [[Eugène Joseph Delporte]], 73 ani, astronom belgian (n. [[1882]]) * [[25 octombrie]]: [[Sadako Sasaki]], 12 ani, supraviețuitoare a bombardamentului atomic de la Hiroshima și artistă de origami japoneză (n. [[1943]]) * [[30 octombrie]]: [[Dimitrie Gusti]], 75 ani, etician, filosof și sociolog român (n. [[1880]]) * [[31 octombrie]]: [[Albert Dauzat]], lingvist francez (n. [[1877]]) * [[5 noiembrie]]: [[Maurice Utrillo]], 71 ani, pictor francez (n. [[1883]]) * [[12 noiembrie]]: [[Tin Ujević]] (Augustin Ujević), 64 ani, poet croat (n. [[1891]]) * [[13 noiembrie]]: [[Romulus Cioflec]], 73 ani, activist și scriitor român (n. [[1882]]) * [[25 noiembrie]]: [[Arthur Tansley]], 84 ani, botanist britanic (n. [[1871]]) * [[14 decembrie]]: [[Alexandru Proca]], 57 ani, fizician român, a elaborat teoria mezonică a forțelor nucleare și ecuațiile ce îi poartă numele, ecuațiile Proca (n. [[1897]]) * [[25 decembrie]]: [[Alexandre-Marie Desrousseaux]], 94 ani, politician francez (n. [[1861]]) == Premii Nobel == [[Fișier:Alfred Nobel mirrored.png|right|100px]] * [[Premiul Nobel pentru Fizică|Fizică]]: [[Willis Eugene Lamb]], [[Polykarp Kusch]] (SUA) * [[Premiul Nobel pentru Chimie|Chimie]]: [[Vincent du Vigneaud]] (SUA) * [[Premiul Nobel pentru Medicină|Medicină]]: [[Axel Hugo Theodor Theorell|Hugo Theorell]] (Suedia) * [[Premiul Nobel pentru Literatură|Literatură]]: [[Halldór Kiljan Laxness]] (Islanda) * [[Premiul Nobel pentru Pace|Pace]]: Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii [[Categorie:1955]] 1r01c6rrou8yt58jk8j9chkuphtljxx 0 700 17025084 17010658 2025-06-11T09:56:24Z Timisorean 383374 17025084 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Județe | nume = Timiș | stema = ROU Timis County CoA.svg | imagine = | imagine_descriere = | harta = Timis in Romania.svg | regiune = [[Banat]] | resedinta = [[Timișoara]] | populatie = {{increase}} 758.380 | an = 2020 | locpop = 4 | densitate = 78,6 | locdens = | suprafata = 8.696,7 | locsup = 1 | municipii = 2 | orase = 8 | comune = 89 | sate = | webc = {{URL|http://www.cjtimis.ro/}} | prefect = Mihai Ritivoiu (2022) | webp = {{URL|http://www.prefecturatimis.ro/}} | abr = TM | preftel = +40 256/356 | tip_subdiviziune = Țara | nume_subdiviziune = [[România]] | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile de dezvoltare ale României|Regiune de dezvoltare]] | nume_subdiviziune1 = [[Regiunea de dezvoltare Vest|Vest]] | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[Ora de vară a Europei de Est|EEST]] | utc_offset_DST = +3 |steag_imagine=|steag_link=}} '''Timiș''' este un [[Județele României|județ]] așezat în partea de vest a [[România|României]], în centrul provinciei istorice [[Banat]]. Reședința lui este municipiul [[Timișoara]], capitala [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii de Vest]] și cel mai mare și important oraș al [[Macroregiunea 4|macroregiunii de dezvoltare Sud-Vest]] a [[România|României]]. Geografic, este cel mai vestic județ al țării. Se învecinează cu județele [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], precum și cu districtele [[Districtul Banatul de Sud|Banatul de Sud]], [[Districtul Banatul Central|Banatul Central]] și [[Districtul Banatul de Nord|Banatul de Nord]] din [[Serbia]] și cu [[județul Csongrád|județul Csongrád-Csanád]] din [[Ungaria]], cu care formează frontiere de stat. Teritorial, este cel mai mare [[județ]] al României, cu {{dim|8696,7|km²}} (3,65% din suprafața întregii țări). A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a [[Regiunea Banat|regiunii Banat]] (cu părți din raioanele [[Plasa Aradul-Nou, județul Arad|Arad]], [[Bozovici, Caraș-Severin|Bozovici]], [[Caransebeș]], [[Plasa Ciacova, județul Timiș-Torontal|Ciacova]], [[Făget]], [[Plasa Gătaia, județul Timiș-Torontal|Gătaia]], [[Plasa Jimbolia, județul Timiș-Torontal|Jimbolia]], [[Plasa Lipova, județul Timiș-Torontal|Lipova]], [[Plasa Sânnicolaul Mare, județul Timiș-Torontal|Sânnicolau Mare]] și [[Plasa Timișoara, județul Timiș-Torontal|Timișoara]]). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte din [[Județele interbelice ale Regatului României|județul]] [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)|Timiș-Torontal]], [[ținutul Timiș]], [[regiunea Timișoara]], precum și din [[comitatul Timiș]], la care se adaugă actuala [[Zona metropolitană Timișoara|zonă metropolitană Timișoara.]] În plan european, județul face parte din [[euroregiunea DKMT]]. La o distanță de 34, respectiv 25 de km de [[Timișoara]] se află stațiunile turistice [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]], menționate încă de pe vremea [[Imperiul Roman|romanilor]] pentru proprietățile curative ale [[Izvor termal|apelor termo-minerale]] din zonă <ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/descopera-timisul/|titlu=Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș|date=2021-12-17|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turism/|titlu=Turism - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-16|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref>, iar regiunile viticole [[Recaș]] și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru [[Vin|vinurile]] produse aici.<ref>{{Citat web|url=https://coltisorderomania.ro/2019/08/03/cramele-recas-renumite-pentru-turismul-viticol/|titlu=Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol|publisher=Your Site NAME Goes HERE|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://citywine.be/ro/content/11-reca|titlu=Recaș|publisher=citywine.be|accessdate=2024-09-10}}</ref> Timișul este județul cu cea rapidă [[urbanizare]] din România, trendul [[Demografie|demografic]] fiind în creștere, datorită fenomenului de [[Migrație umană|migrație internă]] și navetism, corelat cu [[Creștere economică|dezvoltarea economică]] accelerată a [[Timișoara|Timișoarei]].<ref>{{Citat web|url=https://cursdeguvernare.ro/banca-mondiala-trend-nou-orasele-magnet-numarul-romanilor-care-doresc-sa-emigreze-mai-mic-decat-al-celor-care-vor-sa-se-mute-in-alta-localitate-din-tara.html|nume=Ionescu|prenume=Vladimir|titlu=Banca Mondială / Trend nou - ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară|publisher=CursDeGuvernare.ro|date=2017-07-23|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Timișul este din anul [[2023]] cea mai mare piață de [[:Categorie:Afaceri imobiliare|real-estate]] din [[România]], cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/analiza-imobiliara-la-jumatate-de-an-piata-rezidentiala-pe-panta-descendenta-a-scazut-numarul-de-proiecte-de-locuinte-sunt-pe-minus-tranzactiile-autorizatiile-de-construire-cererea-si-oferta.html|titlu=Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta|publisher=Economedia.ro|date=2023-07-06|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Conform datelor oficiale furnizate de [[Banca Mondială]], Timișoara este orașul cu cea mai mare [[creștere economică]] din [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnaluldeafaceri.ro/timisoara-orasul-cu-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue/|nume=Nicoleta|titlu=Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE|publisher=Jurnalul de Afaceri|date=2018-02-28|accessdate=2023-11-07|limbă=ro}}</ref> În clasamentul mondial al [[Calitatea vieții|calității vieții]] realizat de platforma ''Numbeo'', Timișoara se află pe primul loc în [[România|România,]] pe poziția 84 în [[lume]] și 53 în [[Europa]], imediat după [[Philadelphia]], [[Birmingham]], [[Praga]] sau [[Berlin]], și peste [[Lisabona]], [[Bruxelles]], [[Manchester]] sau [[Lyon]].<ref>{{Citat web|url=https://financialintelligence.ro/calitatea-vietii-timisoara-mai-bine-decat-lisabona-clujul-peste-bruxelles-bucurestiul-devanseaza-roma/|nume=Intelligence|prenume=Financial|titlu=Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma|publisher=Financial Intelligence|date=2023-08-10|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Este singurul oraș din [[România]] inclus de publicația ''[[Time]]'' în topul destinațiilor [[Turism|turistice]] din [[lume]], alături de [[Washington, D.C.]], [[Barcelona]] sau [[Napoli]].<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/social/timisoara-a-ajuns-in-topul-celor-mai-grozave-locuri-din-lume-21701491|titlu=Timișoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2023-11-10|limbă=ro}}</ref> A fost desemnat cel mai bun [[oraș]] de [[Călătorie|city-break]] din [[Europa]] în anul [[2023]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/travel/un-oras-din-romania-desemnat-destinatia-perfecta-de-toamna-din-europa-in-2023.html|titlu=Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-12|limbă=ro}}</ref> [[Timișoara]] are cea mai dinamică [[economie]] din România și cel mai mare aflux de [[Investiție|investiții]] dintre orașele regionale ale țării, având cea mai ridicată [[Antreprenoriat|rată antreprenorială]] din [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunea de Vest]] și un sistem de [[Startup|Startup-uri]] în plină [[dezvoltare]].<ref>{{Citat web|url=https://timisoarastartups.ro/|titlu=Timisoara Startups|publisher=timisoarastartups.ro|accessdate=2023-11-06|limbă=en}}{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://timisoarastartups.ro/ }}</ref> Timișoara este cel mai bun oraș pentru [[Afacere|afaceri]] din România, conform companiei [[Forbes]].<ref>{{Citat web|url=http://www.tvr.ro/timi-oara-cel-mai-bun-ora-pentru-afaceri-din-romania_39000.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România|publisher=TVR.RO|accessdate=2023-11-08|limbă=Romanian}}</ref> Este singurul [[oraș]] din [[Europa de Est]] cu grad investițional AAA, calculat de agenția [[Fitch Ratings]].<ref>{{Citat web|url=https://www.fitchratings.com/|titlu=Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets|publisher=Fitch Ratings|accessdate=2023-11-14|limbă=en-US}}</ref> [[Piețe emergente|Tendința]] se va accentua odată cu aderarea României la [[Spațiul Schengen]] și celelalte [[Listă a organizațiilor internaționale în domeniul economiei|structuri euro-atlantice]], datorită proximității imediate la [[graniță]] și accesului rapid al Timișului la [[Economie de piață|piețele]] din [[Lumea occidentală|Occident]] și [[Balcanii de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://cursdeguvernare.ro/banca-mondiala-trend-nou-orasele-magnet-numarul-romanilor-care-doresc-sa-emigreze-mai-mic-decat-al-celor-care-vor-sa-se-mute-in-alta-localitate-din-tara.html|nume=Ionescu|prenume=Vladimir|titlu=Banca Mondială / Trend nou - ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară|publisher=CursDeGuvernare.ro|date=2017-07-23|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> Reședința [[Timișoara]] a fost în anul [[2016]] primul oraș ''Capitală a Tineretului din România'' <ref>{{Citat web|url=https://capitalatineretului.ro/|titlu=Capitala Tineretului din Romania|publisher=capitalatineretului.ro|accessdate=2024-09-10}}</ref>; în anul [[2023]] a fost [[Capitală Europeană a Culturii|''Capitală Europeană a Culturii'']], alături de orașele [[Eleusina]] și [[Veszprém]] <ref>{{en icon}} {{cite web |url=https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/files/ecoc-2021-report-romania_en.pdf |title=The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel’s Final Report |work=Comisia Europeană |location=București |date=octombrie 2016}}</ref>; iar pentru anul [[2028]] candidează la titlul de ''Regiune Gastronomică Europeană'' din partea [[România|României]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/judetul-timis-va-fi-regiune-gastronomica-europeana/|titlu=Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș|date=2024-05-09|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref> == Etimologie == Numele județului provine de la denumirea [[Râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]]. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil că numele râului vine din [[limba dacă]]: ''thibh-isjo'' (în traducere „mlăștinos”).<ref name="lajos">{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/timis-mai-mare-judet-romania-provine-cuvantul-dac-thibh-isjo-1_50efd55f56a0a6567e6932b4/index.html|title=Timiș - cel mai mare județ din România, provine din cuvântul dac thibh-isjo|work=Adevărul|author=Ștefan Both|date=11 ianuarie 2013}}</ref> La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și ''Tamiș''. Acesta a fost preluat de maghiari prin ''Temes'', de germani prin ''Temesch'' și de români prin ''Timiș''.<ref name="lajos" /> În perioada romană, Timișul a fost numit ''Tibisis'' sau ''Tibiscus''. == Stema == Stema județului Timiș se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp roșu, un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit; leul ține și de o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint; în colțul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stânga sus, o lună din argint în creștere. În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undată din argint.<ref name=":10">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_54d8ef97448e03c0fd70b91c/index.html|titlu=Stema judetului Timis}}</ref> === Semnificațiile elementelor însumate === * Leul cu braț înarmat, caracteristic [[Banatul Timișoarei|Banatului Timișan]], simbolizează apărătorii ținutului și ai [[Creștinism|creștinătății]] împotriva [[Armata otomană|armatelor otomane]]. Leul poartă sabia lui [[Paul Chinezu|Pavel Chinezu]], comite de Timiș, neînvins în luptele în care a comandat oștile, autorul celebrei [[Bătălia de la Câmpul Pâinii|bătălii de la Câmpul Pâinii]], una din cele mai răsunătoare victorii împotriva [[Turci|turcilor]] din [[istoria României]]. * Zidul din aur simbolizează [[Cetatea Timișoara|cetatea Timișoarei]]. * [[Soare|Soarele]] din aur simbolizează, prin poziția sa, țelurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut. * [[Luna]] din argint reprezintă perechea soarelui. * Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează [[Râul Timiș, Dunăre|râul Timiș]], cel care dă numele județului. === Variante vechi ale stemei === <gallery perrow="4"> Fișier:Unapproved interbelic Timis-Torontal County CoA.png|în perioada interbelică Fișier:RSR Jud Timis.png|în perioada comunistă </gallery> == Geografie == {{Vezi și|Județul Timiș-Torontal (interbelic)}} Timișul este cel mai întins județ al [[România|României]], ocupând 8.696,7 km², respectiv 3,65% din suprafața țării. Este intersectat de paralela de 46° lat. N, de meridianul de 21° long. E și de 22° long. E. Pe teritoriul său se găsește cel mai vestic punct al României, respectiv [[Beba Veche, Timiș|Beba Veche]], la 20°15'44", în punctul [[Triplex Confinium]].<ref name="isu">{{cite book|url=https://www.isutimis.ro/images/pdf/PAAR.pdf|chapter=Capitolul II - Caracteristicile județului Timiș|title=Planul de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale din județul Timiș|publisher=Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș|date=2013}}</ref> Prin poziția sa geografică, aproape o treime din limitele județului constituie în același timp și frontiere de stat. Astfel, în partea de nord-vest, se învecinează cu [[județul Csongrád|județul Csongrád-Csanád]] ([[Ungaria]]), 18 km din această frontieră fiind pe râul Mureș. La sud-vest, între Beba Veche și [[Lățunaș, Timiș|Lățunaș]], județul Timiș se învecinează cu [[Voivodina|Provincia Autonomă Voivodina]] ([[Serbia]]). Legătura terestră cu județele țărilor învecinate este asigurată de punctele de trecere a frontierei de la [[Cenad]], respectiv cele de la [[Moravița, Timiș|Stamora Moravița]], [[Jimbolia]] (deschise non-stop), [[Valcani, Timiș|Valcani]], [[Lunga, Timiș|Lunga]] și [[Foeni, Timiș|Foeni]] (deschise între orele 8-20). Județele române vecine cu județul Timiș sunt Arad la nord, Hunedoara la est și Caraș-Severin la sud-est. Județul Timiș face parte din [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa]] (DKMT), regiune transfrontalieră ce se întinde pe 71.879 km și cuprinde o populație de 6 milioane de locuitori.<ref>{{en icon}} {{cite web|url=http://www.dkmt.net/en/index.php?bov=61361200392410|title=Presentation|work=DKMT}}</ref> === Relief === {{multiple image | align = left | direction = vertical | width = 200 | image1 = Periam - panoramio.jpg | caption1 = Câmpia Jimboliei | image2 = DubestiTM (75).JPG | caption2 = Dealurile Lipovei | total_width = 275 }} Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la 75 m în [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]] și ajung la 1.384 m în [[Vârful Padeș, Munții Poiana Ruscă|vârful Padeș]] din [[Munții Poiana Ruscă]]. [[Câmpia de Vest]], aparținând [[Bazinul Panonic|Bazinului Panonic]], ocupă aproximativ 6.700 km², reprezentând 77,2% din suprafața județului. [[Dealurile de Vest]], de [[Orogeneza hercinică|orogeneză hercinică]], cu înălțimi cuprinse între 300 și 600 m, ocupă aproximativ 1.650 km² respectiv 19,01% din suprafață. [[Munții Poiana Ruscă]], aparținând grupei [[Carpații Occidentali Românești|Carpaților Occidentali]] acoperă o suprafață de cca. 350 km², respectiv 3,50% din suprafața totală a județului.<ref name="bnr">{{cite web|url=http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|title=Monografia județului Timiș|work=Banca Națională a României|page=3|accessdate=2018-10-24|archive-date=2020-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20201118044200/https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|dead-url=yes}}</ref> === Hidrografie === Județul Timiș are o rețea hidrografică codificată de 3.104 km. Rețeaua hidrografică a județului Timiș este compusă din două bazine hidrografice: Bega–Timiș–Caraș și Mureș. Cele mai importante râuri din acest județ se consideră a fi: [[râul Bega|Bega]], [[râul Bega Veche|Bega Veche]], [[râul Timiș|Timiș]], [[râul Bârzava|Bârzava]], [[râul Moravița|Moravița]], [[râul Nădrag|Nădrag]] din bazinul hidrografic Bega–Timiș–Caraș și [[râul Aranca|Aranca]] din bazinul hidrografic Mureș.<ref name="isu" /> [[Fișier:Prelucrare 3D pentru Muntii Poiana Rusca.gif|miniatura|275x275px|stanga|Prelucrare [[3D|tri-dimensională]] pentru [[Munții Poiana Ruscă]]]] În județul Timiș există numeroase lacuri, cel mai mare fiind [[Lacul Surduc|Surduc]] (530 ha), totodată cel mai mare lac din [[Regiunea de dezvoltare Vest|vestul]] [[România|României]]. Alte lacuri mari sunt [[Satchinez, Timiș|Satchinez]] (40 ha), [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]] (33 ha), etc. Dintre lacurile artificiale pot fi enumerate: [[Timișoara]] (115 ha), [[Jimbolia]], [[Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]], [[Deta]], [[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Lovrin, Timiș|Lovrin]], [[Biled, Timiș|Biled]], [[Sânnicolau Mare]], [[Diniaș, Timiș|Diniaș]], [[Partoș, Timiș|Partoș]], [[Urseni, Timiș|Urseni]], [[Nădrag, Timiș|Nădrag]], [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]], [[Surducu Mic, Timiș|Surducu Mic]], etc. În județ sunt și două lacuri cu apă geotermală (25°C) și unul cu apă minerală la [[Românești, Timiș|Românești]] lângă [[Peștera Românești|peșteră]], cu o suprafață de 100 m² și vulcanul noroios de la Forgaci, (Vulcanul Noroios de tip „grifon” de la Forocici) în valea Magheruș, de 85 m².<ref name="isu" /> === Soluri === Cea mai mare parte a județului este ocupată de solurile zonale și anume, în partea de nord-vest apar [[Cernoziom|cernoziomuri]] levigate și cernoziomuri de fânețe, apoi în zona deluroasă se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care predomină cele [[Sol brun|brune]]. [[Sol brun|Solurile brun-închise]], [[Sol cenușiu|solurile cenușii]] și brun-roșcate ocupă suprafețe în jumătatea vestică. Solurile silvestre podzolite se dispun sub forma unei benzi aproape continue în colțul sud-estic al județului. Solurile de munte (silvestre-brune, brun-gălbui podzolite și brun-acide), dezvoltate sub păduri și pajiști secundare, apar pe o suprafață montană, în partea de est a județului. Solurile azonale ocupă suprafețe reduse, insulare, dintre acestea o extindere mai mare având-o lăcoviștile, semilăcoviștile și humicogleicele, urmate de smolnițe, în jumătatea sudică, apoi rendzinele brune, roșii-brune și terra rossa, în partea de est. Solonețurile sunt răspândite în jumătatea de vest, iar solurile erodate și rogosolurile, în bazinul [[râul Bega|râului Bega]]. Solul județului Timiș oferă condiții prielnice pentru cultura plantelor [[Agricultură|agricole]], îndeosebi pentru cultura [[Cereale|cerealelor]], dar și a plantelor tehnice și furajere, a [[Pom fructifer|pomilor fructiferi]] și [[Viță de vie|viței de vie]].<ref name="atlas">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/001-014%20Mic%20Atlas%20-%20&#91;QUARK%208&#93;%20-%20Ed%20V%20-%20Cap%20Introd%20-%20%20finala_Layout%201.pdf|title=Mic atlas al județului Timiș (caleidoscop)|edition=a V-a, revăzută și adăugită|author=Dinu Barbu|date=2013|work=Artpress|publisher=Consiliul Județean Timiș|isbn=978-973-108-553-1|access-date=2018-10-24|archive-date=2021-02-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20210225030020/http://www.cjtimis.ro/upload/001-014%20Mic%20Atlas%20-%20%5BQUARK%208%5D%20-%20Ed%20V%20-%20Cap%20Introd%20-%20%20finala_Layout%201.pdf|dead-url=yes}}</ref> === Resurse naturale === În subsolul județului Timiș se găsesc zăcăminte de [[lignit]] ([[Sinersig, Timiș|Sinersig]]), [[bazalt]] ([[Lucareț, Timiș|Lucareț]]–[[Șanovița, Timiș|Șanovița]]), [[mangan]] ([[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]]), [[argilă]] ([[Biled, Timiș|Biled]], [[Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]], [[Jimbolia]], [[Lugoj]] și [[Sânnicolau Mare]]), [[țiței]] și [[gaz natural|gaze]] (în zona de vest a județului), [[nisip]] ([[Șag, Timiș|Șag]]) și nisip pentru [[sticlă]] ([[Groși, Timiș|Groși]]–[[Făget]], [[Tomești, Timiș|Tomești]] și [[Gladna Română, Timiș|Gladna]]). Se exploatează, de asemenea, ape minerale la [[Buziaș]], [[Călacea, Timiș|Călacea]], [[Ivanda, Timiș|Ivanda]], [[Bogda]] și [[Timișoara]].<ref name="prefect">{{cite web|url=http://www.prefecturatimis.ro/judet.php?nivel=4|title=Resurse de importanță economică|work=Instituția Prefectului – Județul Timiș}}</ref> === Flora === Corespunzător reliefului și factorilor fizico-geografici, ca urmare a situării într-o regiune de interferență a elementelor central-europene cu cele submediteraneene, atlantice, continentale pontice și circumpolare, județul Timiș are o vegetație complexă și variată. În județ se regăsesc trei din cele cinci bioregiuni geografice desemnate la nivel național, respectiv bioregiunea panonică, continentală și alpină.<ref>{{cite book|url=http://apmtm.anpm.ro/documents/28351/2116733/Raport+anual+privind+starea+factorilor+de+mediu+in+judetul+Timis+-+2017.pdf/3044fba7-a330-43f8-9af1-d88e06024d46|chapter=V. Protecția naturii și biodiversitatea terenurilor|title=Raport județean privind starea mediului pentru anul 2017|publisher=Agenția pentru Protecția Mediului Timiș|date=15 august 2018|page=141|access-date=2018-10-24|archive-date=2018-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20181024232241/http://apmtm.anpm.ro/documents/28351/2116733/Raport+anual+privind+starea+factorilor+de+mediu+in+judetul+Timis+-+2017.pdf/3044fba7-a330-43f8-9af1-d88e06024d46|dead-url=yes}}</ref> În accepțiunea fitogeografică generală, partea centrală și de vest a zonei de câmpie a județului Timiș se încadreaza în zona de [[silvostepă]], cu toate că, pe fondul unei aridizări climatice, se constată o extindere a elementelor specifice [[stepă|stepei]]: specii de ''Festuca valesiaca'', ''Festuca suleata'', ''Festuca pseudovina'', numeroase plante cu bulb, labiate, papilionacee și alte ierburi xeromezofile ce alcătuiesc pajiști stepice. Zona de [[silvostepă]] este reprezentată prin asociații care se întrepătrund cu terenurile cultivate. Ea se extinde în campie și pătrunde adânc în cadrul dealurilor pe culoarele largi de vale, cu excepția golfului de câmpie al Făgetului, copiind cu multă fidelitate configurația reliefului. În zona deluroasă, contactul cu pădurile de foioase este puternic modificat de activitatea antropică. În prezent, silvostepa a fost înlocuită, în cea mai mare parte, cu culturile de câmp; cele rămase sunt puternic transformate datorită pășunatului în pădure și exploatărilor forestiere. Din pădurile xerofile caracteristice silvostepei s-au păstrat doar câteva pâlcuri în apropiere de [[Murani, Timiș|Murani]], [[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Denta, Timiș|Denta]], [[Deta]] și [[Macedonia, Timiș|Macedonia]]. Astfel, în Câmpia Gătaiei, de exemplu, gradul de împădurire este de 7%, în golful de câmpie al Lugojului de 5%, în Câmpia Timișului de 4%, în Câmpia Vingăi de 3%, iar în Câmpia Torontalului de numai 0,3%. Există și tufișuri de arbuști compuse din [[porumbar]] (''Prunus spinosa''), [[păducel]] (''Crataegus monogyna'') și [[lemn câinesc]] (''Ligustrum vulgare'').<ref name="nat">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20II%20Cadrul%20natural,%20mediu,%20zone%20de%20risc.pdf|chapter=Cadru natural, mediu, zone de risc|title=Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș|publisher=Consiliul Județean Timiș|date=aprilie 2013|access-date=2018-10-24|archive-date=2018-10-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20181025070903/http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20II%20Cadrul%20natural,%20mediu,%20zone%20de%20risc.pdf|dead-url=yes}}</ref> [[Fag]]ul are un areal foarte larg, putând coborî, în condiții staționale specifice, până la 200–250 m și urca, în masiv, până la limita altitudinală a județului. [[Cer]]ul prezintă și el un areal destul de larg, întinzându-se de la câmpie (90–100 m altitudine absolută) până în regiunea „submontană” (500–600 m), pe versanți însoriți și soluri scheletice. În acest interval altitudinal, cerul se asociază cu alte specii caracteristice zonei, cu [[stejar]]ul, [[gorun]]ul, [[gârniță|gârnița]] și chiar cu [[Fag|fagul]]. În zona de deal din bazinul superior al râului Bega este caracteristică alternanța pădurilor de [[fag]] (pe versanții umbriți) cu păduri de [[gorun]] (pe cei însoriți). La altitudini mai mari se asociază [[brad]]ul (''Abies alba'') și [[molid]]ul (''Picea abies''), iar în unele locuri, alături de speciile autohtone, se află câteva conifere străine plantate: ''Pinus nigra'', ''Pinus strobus'', ''Pseudotsuga menziensi'' etc.<ref name="nat" /> Subzona cereto-gârnițetelor ocupă, în general, câmpiile înalte și porțiunile cu fragmentare slabă-medie ale piemonturilor joase (aproximativ între 100–300 m). În Dealurile Buziașului se întâlnesc, în general, cereto-gârnițete (''Quercus cerris'', ''Quercus frainetto'') sau cerete pure. Aceeași compoziție floristică dar în proporții diferite apare și în Dealurile Surducului, Sacoșului sau piemontul [[Munții Poiana Ruscă|Poiana Ruscă]] unde predomină [[Gorunul lui Horea|gorunul]], [[Cerul crud|cerul]] și [[Gârniță|gârnița]], formând areale mai mari pe versanții însoriți. Dintre speciile de amestec mai frecvente sunt [[ulm]]ul (''Ulmus minor''), [[jugastru]]l (''Acer campestre'') și sorbul (''Sorbus torminalis''). Acest tip apare și în Câmpia Timișului și Câmpia Bârzavei.<ref name="nat" /> Vegetația de sărătură ocupă suprafețe mici, în jurul lacurilor și izvoarelor sărate sau în locuri depresionare, cu sol sărăturat, din Câmpia Banatului. Speciile halofile caracteristice sunt ''Puccinelia distans'', ''Obione pedunculata'', ''Festuca pseudovina'' etc. Vegetația luncilor din lungul râurilor [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]], [[Râul Bârzava, Timiș|Bârzava]] și [[Râul Mureș|Mureș]], în Câmpiile Timișului și Moraviței, a fost transformată prin acțiunile de îndiguire, desecare, crearea de lacuri de acumulare, legumicultura intensivă etc. Totuși, local s-au mai păstrat unele păduri de luncă, alcătuite din zăvoaie de [[salcie]] (''Salix alba'', ''Salix fragilis'', ''Salix trianda'') și [[plop]] (''Populus alba''), dar și arbuști ca [[sânger]], [[călin]], [[crușin]], lemn câinesc, [[soc negru]], [[măceș]] etc. Există și vegetație de nisip cu ''Festuca vaginata'', pâlcuri de [[salcâm]] plantat etc. Vegetația de mlaștini și lacuri este dispusă în fâșii, după gradul de umezeală ([[pipirig]], [[rogoz]], [[papură]] și stuf la mal, iar spre interior [[nufăr]], [[iris]], albăstriță de apă etc.).<ref name="nat" /> La nivelul județului Timiș sunt desemnate un număr de 45 arii naturale protejate (arii naturale protejate de interes național, internațional, comunitar, județean și local), arii ale căror limite se găsesc localizate integral sau parțial pe teritoriul județului. Suprafața cuprinsă în ariile naturale protejate este de 134.766,49 ha, reprezentând aproximativ 13% din suprafața județului.<ref>{{cite web|url=http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/cele-45-arii-naturale-protejate-din-judetul-timis_17812|title=Cele 45 ARII NATURALE PROTEJATE din județul TIMIȘ|work=Timișoara Express|date=3 iulie 2016|accessdate=2018-10-24|archive-date=2018-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20181024232134/http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/cele-45-arii-naturale-protejate-din-judetul-timis_17812|dead-url=yes}}</ref> === Faună === În ceea ce privește fauna, pe teritoriul județului Timiș sunt prezente trei unități zoogeografice: provincia dacică, provincia panonică și provincia moesică. Teritoriul județului Timiș este traversat de două din cele 10 drumuri de migrație a păsărilor în România: drumul panono-adriatic și drumul panono-bulgar.<ref name="nat" /> Fauna stepei și silvostepei a suferit puternice modificări, în sensul că numărul speciilor și densitatea acestora au scăzut datorită intervenției antropice. Dintre mamifere se remarcă prezența rozătoarelor: [[popândău]]l (''Citellus citellus''), [[hârciog]]ul (''Cricetus cricetus''), cățelul pământului (''Sphalax leocodon''), [[Șoarece|șoarecele de câmp]] (''Microtus arvalis''), [[Iepure|iepurele]] etc. Dintre păsări pot fi amintite: [[prepeliță|prepelița]], [[potârniche]]a, [[sitar]]ul, cristeiul roșu etc. Pe teritoriul județului Timiș nu s-a mai semnalat prezența [[dropie]]i (''Otis tarda''). Dintre răpitoarele de zi pot fi amintite șorecarul mare (''Buteo buteo'') și șorecarul încălțat (''Buteo lagopus''), iar dintre cele de noapte, [[bufniță|bufnița]] și [[Ciuf de câmp|ciuful]]. Asociația faunistică specifică pădurilor de stejar este compusă din ierbivore precum [[căprioară|căprioara]] (în pădurile de luncă de la [[Sânnicolau Mare]], [[Bazoș, Timiș|Bazoș]], [[Banloc, Timiș|Banloc]] și [[Jimbolia]]), [[Cerb lopătar|cerbul lopătar]] (introdus în pădurile de la [[Bazoș, Timiș|Bazoș]] și [[Pișchia, Timiș|Pișchia]]), unele carnivore ([[vulpe]], [[dihor]], [[hermelină]], [[nevăstuică]], [[pisică sălbatică]]), apoi [[iepure]]le, [[veveriță|veverița]] etc. De dată recentă este introducerea [[muflon]]ului (''Ovis musimon'') în rezervația de vânătoare de la [[Charlottenburg, Timiș|Charlotenburg]], în Dealurile Lipovei. Dintre păsări sunt relativ frecvente: [[Ciocănitoare verzuie|ciocănitoarea verzuie]], [[șoimul rândunelelor]], [[Cucuvea|cucuveaua pitică]], [[Turturică|turturica]], [[Botgros|botgrosul]], [[Sturz cântător|sturzul cântător,]] [[Mierlă|mierla neagră]], [[Pițigoi mare|pițigoiul mare,]] [[Luscinia|privighetoarea]], [[Egretă|egretele]], [[Porumbel|porumbelul de scorbură]], [[Grangur|grangurul]], [[Dumbrăveancă|dumbrăveanca]], [[Fazan|fazanul]] (colonizat în pădurile de lângă [[Timișoara]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia]] și [[Pădurea Macedonia|Macedonia]]).<ref name="nat" /> Fauna piscicolă aparține de două zone: [[mreană|mreana]] (în est) și [[crap]]ul (în vest). În cadrul zonei mrenei (''Barbus barbus'') se mai găsesc: [[scobar]], [[clean]], morunaș, [[somn]], [[obleț]], [[răspăr]]. În cadrul zonei crapului (''Cyprinus carpio'') se mai găsesc: [[plătică]], [[babușcă]], obleț, [[caras]], [[știucă]], porcușor de șes si, mai recent, au fost colonizați [[Biban (pește)|bibanul]] soare și [[Somn (pește)|somnul]] pitic. În apele cu pantă foarte mică, în canaluri, domină [[biban]]ul, [[Babușcă|babușca]] și [[Caras|carasul]]. În lacuri, în afară de [[crap]], se află [[țipar]] și [[lin]]. Există și unele mamifere acvatice, unele cu blană prețioasă, ca [[vidră de râu|vidra de râu]] (''Lutra lutra'') și [[bizam]]ul (scăpat din crescătoriile din [[Ungaria]]). Avifauna se compune din [[Rață|rațe]] și [[Gâscă|gâște sălbatice]], [[Stârc roșu|stârci]], [[Egretă|egrete]], [[Lișiță|lișițe]], iar în bălțile de la [[Cerneteaz, Timiș|Cerneteaz]], [[Satchinez, Timiș|Satchinez]] și [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]] trăiește gușul vânat (''Luscinis svecica''), o specie rară pentru [[fauna României]].<ref name="nat" /> === Climă === Climatul este unul temperat-continental, cu influențe mediteraneene și oceanice, datorită faptului că [[Banat]]ul se găsește la adăpostul lanțului carpatic, care oprește masele de aer rece dinspre nord și nord-est și permite pătrunderea celor maritime dinspre sud-vest și vest. Temperatura medie anuală a aerului depășește 11°C în câmpie și 10°C în regiunea [[Dealurile de Vest|dealurilor Lipovei]]. Maxima absolută de 42°C a fost înregistrată în 1952, la [[Teremia Mare]] și în anul 2000, la [[Timișoara]], iar temperatura minimă absolută de -39,9°C, în 1942, la [[Lugoj]]. Intervalul de zile fără îngheț depășește 195 de zile în vest și 180 de zile în est.<ref name="atlas" /> Precipitațiile atmosferice prezintă variații ample de peste 80 mm chiar în cadrul ținutului cu climă de câmpie și creșteri importante pe dealurile din est. Maximul pluviometric se produce în luna [[iunie]], ca urmare a intensificării activității ciclonice din nordul Oceanului Atlantic sau din bazinul Mării Mediterane. Durata medie anuală este de 29,8 zile la Timișoara și crește la 40–50 de zile pe dealurile din est. Grosimile medii ating maximum 8 cm în ianuarie și cca. 10 cm în est.<ref name="isu" /> Vântul bate în câmpie dominant dinspre nord, în timp ce sudul județului este frecvent bântuit de vântul cald și uscat numit coșava.<ref name="atlas" /> În județul Timiș își desfășoară activitatea cinci stații meteorologice: [[Timișoara]] (alt. 86 m), [[Sânnicolau Mare]] (alt. 85 m), [[Banloc, Timiș|Banloc]] (alt. 83 m), [[Jimbolia]] (alt. 79 m) și [[Lugoj]] (alt. 123 m), toate fiind situate în zona de câmpie din [[Banat]].<ref name="isu" /> {| class="wikitable sortable" |+ Temperaturi – medii lunare și anuale (°C) |- ! Luna ! rowspan="2" | {{abbr|Ian.|Ianuarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Feb.|Februarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Mar.|Martie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Apr.|Aprilie}} ! rowspan="2" | Mai ! rowspan="2" | {{abbr|Iun.|Iunie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Iul.|Iulie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Aug.|August}} ! rowspan="2" | {{abbr|Sep.|Septembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Oct.|Octombrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Nov.|Noiembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Dec.|Decembrie}} ! rowspan="2" | Anual |- ! Stația |- align="center" | align="left" | [[Timișoara]] | -1,1 || 1,3 || 5,8 || 11,1 || 16,4 || 19,4 || 21,2 || 20,7 || 16,3 || 11,2 || 5,8 || 1,2 || '''10,9''' |- align="center" | align="left" | [[Sânnicolau Mare]] | -1,5 || 0,9 || 5,5 || 11,1 || 16,6 || 19,7 || 21,4 || 21,1 || 16,7 || 11,2 || 5,3 || 0,3 || '''10,7''' |- align="center" | align="left" | [[Banloc]] | -1 || 1,4 || 5,8 || 11,2 || 16,6 || 19,8 || 21,5 || 21,1 || 16,6 || 11,4 || 5,9 || 1,1 || '''10,9''' |- align="center" | align="left" | [[Jimbolia]] | -0,4 || 1,5 || 5,5 || 11,3 || 16,9 || 20 || 22 || 21,6 || 16,3 || 11,2 || 5 || 0,1 || '''10,9''' |- align="center" | align="left" | [[Lugoj]] | -0,9 || 1,4 || 5,7 || 10,9 || 16 || 19 || 20,7 || 20,2 || 16 || 10,9 || 5,8 || 0,9 || '''10,6''' |} {| class="wikitable sortable" |+ Regimul precipitațiilor – medii lunare și multianuale (mm) |- ! Luna ! rowspan="2" | {{abbr|Ian.|Ianuarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Feb.|Februarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Mar.|Martie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Apr.|Aprilie}} ! rowspan="2" | Mai ! rowspan="2" | {{abbr|Iun.|Iunie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Iul.|Iulie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Aug.|August}} ! rowspan="2" | {{abbr|Sep.|Septembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Oct.|Octombrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Nov.|Noiembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Dec.|Decembrie}} ! rowspan="2" | Anual |- ! Stația |- align="center" | align="left" | [[Timișoara]] | 39,8 || 36 || 36,7 || 48,7 || 64,6 || 76,1 || 63 || 49,8 || 40,3 || 38,9 || 48,2 || 49,8 || '''591,9''' |- align="center" | align="left" | [[Sânnicolau Mare]] | 33,8 || 28,7 || 32,7 || 42,5 || 55,3 || 79,6 || 53,7 || 48,2 || 36,6 || 29,8 || 41 || 45,6 || '''527,5''' |- align="center" | align="left" | [[Banloc]] | 36,4 || 36,7 || 35,5 || 49,4 || 72 || 79,4 || 55,9 || 57,5 || 41,3 || 38,5 || 45,2 || 49,6 || '''597,4''' |- align="center" | align="left" | [[Jimbolia]] | 33,8 || 38,9 || 33,2 || 45 || 58,2 || 70,8 || 51,7 || 50,6 || 41,2 || 46,4 || 44,7 || 47,2 || '''566,7''' |- align="center" | align="left" | [[Lugoj]] | 48,3 || 40 || 40,7 || 55,4 || 79,8 || 90,8 || 63,5 || 56,7 || 47,1 || 44 || 48,2 || 57,5 || '''672''' |} == Demografie == [[Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date|''Direcția de Evidență a Persoanelor Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], pe strada Franz Liszt nr. 3.<ref>{{Citat web|url=https://dept.cjtimis.ro/|titlu=dept_v1 - Direcția de Evidență a Persoanelor Timiș|date=2022-02-16|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația județului se ridică la 683.540 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră 677.926 de locuitori.<ref name="demografie">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20IV%20Populatia%20si%20reteaua%20de%20localitati_4.pdf|chapter=Populația și rețeaua de localități|title=Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș|publisher=Consiliul Județean Timiș|date=ianuarie 2013|access-date=2018-10-26|archive-date=2018-10-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20181026182744/http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20IV%20Populatia%20si%20reteaua%20de%20localitati_4.pdf|dead-url=yes}}</ref> La 1 ianuarie 2020, potrivit datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], populația județului Timiș era de 758.380 de locuitori, 366.159 de sex masculin și 392.221 de sex feminin, ceea ce îl face al patrulea județ ca populație din [[România]] după Iași (903.634 locuitori), Prahova (777.529 locuitori) și Constanța (760.549 locuitori). Populația urbană din Timiș depășește 62%, valoare cu șapte puncte procentuale peste ponderea populației urbane a României. Populația urbană din județ a fost preponderent majoritară în ultimii 20 de ani, în ciuda fluxurilor migrației de revenire în rural, în perioadele de recesiune economică a orașelor. Pe grupe de vârstă, în 2020 majoritatea populației (52,25%) avea între 15 și 49 de ani. Populația tânără (sub 14 ani) reprezenta 14,03% din total, iar cea bătrână (peste 65 de ani) 14,97%. Procesul îmbătrânirii populației este mai intens la femei decât la bărbați, datorită speranței de viață mai mari a populației feminine și mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranței de viață mai mari în localitățile urbane.<ref name="dsptimis">{{cite web|url=https://www.dsptimis.ro/data_files/content/files/raport-sanatate-2016.pdf|title=Raportul stării de sănătate a populației județului Timiș 2013 – 2016|work=Direcția de Sănătate Publică Timiș|pages=2, 6}}</ref> === Evoluție demografică === Comunele cu creșteri de populație sunt în jur de 40% din total, iar cele cu creșterile cele mai accentuate sunt grupate în jurul municipiului Timișoara: [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] (102,6%), [[Ghiroda]] (20,4%), [[Remetea Mare]] (16,8%), [[Moșnița Nouă]] (27,9%), [[Sacoșu Turcesc]] (20,1%), [[Giroc]] (54,4%), [[Șag]] (15,4%), [[Sânmihaiu Român]] (40,8%), [[Săcălaz]] (16,8%), [[Dudeștii Noi]] (17,1%) și [[Sânandrei]] (16,1%). Dintre orașe, [[Jimbolia]] înregistrează o creștere de populație mai semnificativă (14,4%).<ref name="demografie" /> <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.6,0.7,0.8) ImageSize = width:500 height:350 PlotArea = left:60 bottom:60 top:40 right:40 DateFormat = x.y Period = from:0 till:800000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:100000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:50000 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1930 text:1930 bar:1948 text:1948 bar:1956 text:1956 bar:1966 text:1966 bar:1977 text:1977 bar:1992 text:1992 bar:2002 text:2002 bar:2011 text:2011 bar:2020 text:2020 PlotData= color:barra width:20 align:left bar:1930 from:0 till:559591 bar:1948 from:0 till:588936 bar:1956 from:0 till:568881 bar:1966 from:0 till:607596 bar:1977 from:0 till:696884 bar:1992 from:0 till:700033 bar:2002 from:0 till:677926 bar:2011 from:0 till:683540 bar:2020 from:0 till:758380 PlotData= bar:1930 at:559591 fontsize:S text:559591 shift:(-7,5) bar:1948 at:588936 fontsize:S text:588936 shift:(-7,5) bar:1956 at:568881 fontsize:S text:568881 shift:(-7,5) bar:1966 at:607596 fontsize:S text:607596 shift:(-7,5) bar:1977 at:696884 fontsize:S text:696884 shift:(-7,5) bar:1992 at:700033 fontsize:S text:700033 shift:(-7,5) bar:2002 at:677926 fontsize:S text:677926 shift:(-7,5) bar:2011 at:683540 fontsize:S text:683540 shift:(-7,5) bar:2020 at:758380 fontsize:S text:758380 shift:(-7,5) TextData= fontsize:S pos:(20,20) text:Evoluția populației județului Timiș (1930–2020) </timeline> === Comunități etnice === După etnie, populația județului Timiș este relativ diversificată comparativ cu structura la nivel național. La recensământul din octombrie 2011, cea mai mare parte a locuitorilor județului (80,58%) s-au declarat ca fiind [[români]]. Aceștia sunt urmați de [[maghiari]] (5,16%), [[sârbi]] (2,12%), [[romi]] (1,47%), [[germani]] (1,24%), [[ucraineni]] (0,87%) și [[bulgari]] (0,65%), dintre etniile care au o pondere peste 0,5% din populație. Distribuția pe medii a etniilor arată că romii și ucrainenii sunt plasați majoritar în rural, pe când restul etniilor au reprezentanți stabiliți majoritar în mediul urban.<ref name="demografie" /> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din 2021]] județul Timiș are o populație de 650.533 cu o majoritate de [[români]] (74,44%) și minorități de [[maghiari]] (3,27%), [[romi]] (1,91%), [[sârbi]] (0,99%), [[germani]] (0,72%), [[ucraineni]] (0,64%), [[bulgari]] (0,5%), alte etnii (0,49%) și necunoscută (17,04%).<ref>{{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive/|titlu=Rezultate definitive RPL 2021 - Recensământul Populației și Locuințelor}}</ref> {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em;" width="35%" |- ! colspan="2" align="center" style="background:#ccccff;" | Recensământ ! colspan="9" align="center" style="background:#ccccff;" | Evoluția istorică a principalelor etnii<ref>{{hu icon}} {{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erdstat/tmetn.pdf|title=Temes megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai|work=A Kulturális Innovációs Alapítvány Könyvtára|author=Varga E. Árpád}}</ref> |- ! An !! Populație ! [[Români]] !! [[Maghiari]] !! [[Romi]]!! [[Sârbi]]!! [[Germani]] !! [[Ucraineni]] !! [[Bulgari]] !! [[Slovaci]] !! [[Evrei]] |- | [[1880]] || 454.205 | 200.834 || 33.947 || 31.316 || — || 171.599 || 64 || — || 3.549 || — |- | [[1900]] || 541.849 | 221.305 || 70.338 || 30.939 || — || 201.795 || 69 || — || 2.911 || — |- | [[1930]] || 559.591 | 236.305 || 84.756 || 27.075 || 8.090 || 178.238 || 1.399 || 7.527 || 3.919 || 9.768 |- | [[1941]] || 578.881 | 263.474 || 74.745 || — || — || 176.732 || — || — || — || — |- | [[1956]] || 568.881 | 325.834 || 77.530 || 23.781 || 6.089 || 114.194 || 1.405 || 7.440 || 2.667 || 7.378 |- | [[1966]] || 607.596 | 378.183 || 76.183 || 22.709 || 4.637 || 109.315 || 1.780 || 7.509 || 2.300 || 2.909 |- | [[1977]] || 696.884 | 472.912 || 77.525 || 20.891 || 9.828 || 98.296 || 3.773 || 7.151 || 2.128 || 1.799 |- | [[1992]] || 700.033 | 561.200 || 62.866 || 17.144 || 14.836 || 26.722 || 6.468 || 6.466 || 2.229 || 625 |- | [[2002]]<ref>{{cite web|url=http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=2057&localitate_id=0|title=Structura etno-demografică pe arii geografice|work=Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală}}</ref> || 677.926 | 565.639 || 50.556 || 13.273 || 16.084 || 14.174 || 7.321 || 5.562 || 1.908 || 441 |- | [[2011]] || 683.540 || 550.836 || 35.295 || 10.102 || 14.525 || 8.504 || 5.950 || 4.478 || 1.424 || 220 |- |[[2021]] |650.533 |484.243 |21.285 |12.438 |6.447 |4.684 |4.131 |3.244 |939 |144 |} === Religii === Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]] cei mai mulți dintre locuitorii județului Timiș s-au declarat [[ortodocși]] (74,25% din populație). 7,98% s-au declarat [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]], 3,82% [[penticostali]], 1,37% [[Biserica Reformată din România|reformați]], 1,27% [[baptiști]] și 1,21% [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]].<ref>{{cite web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_12.xls|title=Tab12. Populația stabilă pe sexe, după religie – categorii de localități, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe|work=RPL 2011|publisher=Institutul Național de Statistică}}</ref> De asemenea, 0,12% din populație [[ireligiozitate|nu are o religie]], iar 0,16% se declară [[ateism|atei]].<ref>{{cite web|url=http://incont.stirileprotv.ro/infografice/religiile-romaniei-bucurestiul-cel-mai-mare-procent-de-atei-din-tara-judetul-unde-se-regasesc-cei-mai.html|title=Religiile României. Orașul cu cel mai mare procent de atei din țară|work=inCont.ro|author=Vlad Moldoveanu|date=7 octombrie 2013}}</ref> [[Timișoara]] este reședința [[Arhiepiscopia Timișoarei|Arhiepiscopiei Timișoarei]], scaunul [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]]. Arhiepiscopia își are jurisdicția asupra teritoriului județului Timiș, care este împărțit în 273 de parohii organizate în șase protopopiate: {{div col|2}} * Timișoara I * Timișoara II * [[Lugoj]] * [[Făget]] * [[Deta]] * [[Sânnicolau Mare]] {{div col end}} == Politică și administrație == [[Fișier:Palatul Administrativ Timișoara.jpg|miniatura|Palatul Administrativ Timiș este sediul Consiliului Județean Timiș și Instituția Prefectului Județului Timiș, construcția sa a fost finalizată în 1938|275x275px]] [[Consiliul Județean Timiș|''Consiliul Județean Timiș'']] are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989, nr.17.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/|titlu=Prima pagină - Consiliul Județean Timiș|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Județul Timiș este administrat de un [[Consiliul Județean Timiș (CJT)|consiliu județean]] format din 36 consilieri. În urma [[Alegeri locale în România, 2024|alegerilor locale din 2024]], consiliul este prezidat de {{Date înlănțuite de la Wikidata|Q28113951}} de la {{Partid|q={{Date înlănțuite de la Wikidata|Q752435|raw}} }}, iar componența politică a Consiliului este următoarea:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bh_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-26}}</ref> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = CNR | nume_complet1 = Alianța PSD-PNL | mandate1 = 20 | nume_scurt2 = ADU | nume_complet2 = Alianța Dreapta Unită | mandate2 = 11 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 5 }}<!-- sfârșit secțiune administrație--> == Infrastructură == === Transport rutier === {{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | image1 = A1 Arad-Timisoara - 01.JPG | caption1 = [[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]] în apropiere de [[Timișoara]] | caption2 = [[Coridoare pan-europene|Coridoarele TEN-T Orient-Est mediteraneean]] ([[Dresda|Dresda]]-[[Istanbul|Istanbul]]) și [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]] ([[Strasbourg]]-[[Constanța]]/[[Sulina]]), [[Transport feroviar|componenta feroviară]] a Noului [[Drumul mătăsii|Drum al Mătăsii]] ([[Xi'an]]-[[Praga]]), traseul european [[Via Carpatia]] ([[Marea Baltică]]-[[Marea Egee]]), precum și ramura sudică a culoarului transcontinental [[Rail-2-Sea]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]), tranzitează [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] pe relația nord-est - fiind unul din [[Județele României|județele României]] aflat pe toate cele 5 axe geostrategice de [[Transport|transport]] ce străbat țara | image2 = Pan-European_corridor_4.svg | total_width = 275 }} ''[[Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere|Direcția Regională de Drumuri și Poduri]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Coriolan Băran nr. 18.<ref>{{Citat web|url=https://www.drdptm.ro/|titlu=CNAIR - DRDP Timisoara|publisher=www.drdptm.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Județul Timiș este traversat de trei drumuri europene majore și de [[Coridoare pan-europene|Coridorul IV de transport paneuropean]] ([[Transport rutier|rutier]] și [[Transport feroviar|feroviar]]) – cea mai importantă axă de transport a [[România|României]], datorită situării pe [[Rețeaua trans-europeană de transport|rețeaua transeuropeană TEN-T]]. [[Fișier:La Premier ministre polonaise Beata Szydlo faisant une présentation de Via Carpatia.jpg|miniatura|275x275px|Traseul rutier transeuropean [[Via Carpatia]], cu ''[[Timișoara]]'' și ''[[Lugoj]]'' indicate pe [[hartă]]]] Transportul județean, național și internațional de călători este deservit de [[Autocar|autocarele]] și [[Microbuz|microbuzele]] companiilor private, prin autogările existente, ce oferă servicii de [[Partajare de mașină|carpooling]] și curse zilnice spre destinații din [[Europa]], cum ar fi [[Flixbus]], [[Eurolines]], [[Dacos]] sau [[Atlassib]]. Alternativ, în Timiș operează firme private de ridesharing precum [[Uber (companie)|Uber]], [[Bolt (companie)|Bolt]], BlackCab, Free Now, BlaBlaCar sau WhiteCab.<ref>{{Citat web|url=https://bolt.eu/ro-ro/cities/timisoara/|titlu=Bolt Timișoara|publisher=bolt.eu|accessdate=2025-03-30|autor=Bolt Mobility Europe}}</ref>[[Fișier:Timișoara, autogara Autotim, 1.jpeg|miniatura|275x275px|Autogara din [[Timișoara]]]]Legăturile interjudețene și intrajudețene sunt asigurate de drumurile naționale principale și secundare, din care se desprinde o rețea densă de drumuri locale. Drumurile naționale aveau în județul Timiș în anul 2013 o lungime de 533,8 km, cele județene 1.273,7 km, iar cele comunale 1.108,6 km. Lungimea autostrăzilor în funcțiune în septembrie 2021 era de 106 km.<ref name="vol5">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20V%20Cai%20de%20comunicatie%20si%20transport.pdf|chapter=Căi de comunicație și transport|title=Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș|publisher=Consiliul Județean Timiș|date=ianuarie 2013|access-date=2018-10-27|archive-date=2018-10-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20181028073817/http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20V%20Cai%20de%20comunicatie%20si%20transport.pdf|dead-url=yes}}</ref> Timișul este conectat la [[rețeaua de drumuri europene]], respectiv [[Drumurile Naționale din România|naționale,]] prin următoarele căi rutiere: {| class="wikitable" |- ! Categorie !! Drum !! Observații |- | '''Autostrăzi''' | [[File:A1-RO.svg|15px]] [[Autostrada A1 (România)|A1]]|| parte a [[Coridoare pan-europene|Coridorului IV paneuropean;]] |- | || [[File:A6-RO.svg|15px]] [[Autostrada A6 (România)|A6]]|| parte a traseului transeuropean [[Via Carpatia]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]); |- | '''Drumuri europene'''|| [[File:Tabliczka E70.svg|15px]] [[Drumul european E70|E70]]|| [[Tbilisi]] - [[Batumi]] - [[Trabzon]] - [[Istanbul]] - [[Varna]] - [[Ruse]]- [[București]] - [[Craiova]] - Timișoara - [[Deta]] > [[Vârșeț]] - [[Panciova]] - [[Belgrad]] - [[Zagreb]] - [[Ljubljana]] - [[Triest|Trieste]] - [[Veneția]] - [[Padova]] - [[Verona]] - [[Brescia]] - [[Torino]] - [[Lyon]]- [[Saint-Étienne]] - [[Bordeaux]] - [[Bilbao]] - [[Gijón]] - [[A Coruña|A Coruña;]] |- | || [[File:Tabliczka E671.svg|15px]] [[Drumul european E671|E671]]|| Timișoara - [[Arad]] - [[Chișineu-Criș]] - [[Carei]] - [[Satu Mare]]; |- | || [[File:Tabliczka E673.svg|15px]] E673 || [[Lugoj]] - [[Făget]] - [[Margina, Timiș|Margina]] - [[Ilia, Hunedoara|Ilia;]] |- | '''Drumuri naționale'''|| || |- | Drumuri naționale principale || [[File:RO Roadsign 6.svg|15px]] [[DN6]]|| [[București]] - [[Alexandria, România|Alexandria]] - [[Roșiorii de Vede]] - [[Caracal]] - [[Craiova]] - [[Filiași]] - [[Strehaia]] - [[Drobeta-Turnu Severin]] - [[Porțile de Fier I|Porțile de Fier]] - [[Orșova]] - [[Băile Herculane]] - [[Caransebeș]] - [[Lugoj]] - [[Recaș]] - Timișoara - [[Sânnicolau Mare]] > [[Macău]] - [[Seghedin]] - [[Kecskemét]] - [[Budapesta]] - [[Tatabánya]] - [[Győr]] - [[Bratislava]] - [[Viena]]; |- | || [[File:RO Roadsign 58B.svg|15px]] [[DN58B]]|| [[Voiteg, Timiș|Voiteg]] - [[Gătaia]] - [[Bocșa]] - [[Reșița|Reșița;]] |- | | [[Fișier:RO Roadsign 59.svg|15x15px]][[DN59]] | Timișoara - [[Deta]] > [[Vârșeț]] - [[Panciova]] - [[Belgrad|Belgrad;]] |- | || [[File:RO Roadsign 59A.svg|15px]] [[DN59A]]|| Timișoara - [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] > [[Becicherecu Mare]] - [[Novi Sad]] - [[Belgrad]] - [[Čačak]] - [[Višegrad|Visegrád]] - [[Sarajevo]] - [[Mostar]] - [[Split|Split;]] |- | | [[Fișier:RO Roadsign 69.svg|15x15px]] [[DN69]]|| Timișoara - [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara]] - [[Vinga, Arad|Vinga]]- [[Șagu, Arad|Șagu]] - [[Arad|Arad;]] |- | Drumuri naționale secundare || [[File:RO Roadsign 57.svg|15px]] [[DN57]]|| [[Orșova]] - [[Moldova Nouă]] - [[Oravița]] - [[Jamu Mare, Timiș|Jamu Mare]] - [[Stamora-Moravița|Stamora-Moravița;]] |- | || [[File:RO Roadsign 58A.svg|15px]] [[DN58A]]|| [[Reșița]] - [[Victor Vlad Delamarina, Timiș|Victor Vlad Delamarina]] - [[Lugoj|Lugoj;]] |- | || [[File:RO Roadsign 59B.svg|15px]] [[DN59B]]|| [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] - [[Foeni, Timiș|Foeni]] - [[Banloc, Timiș|Banloc]] - [[Deta|Deta;]] |- | || [[File:RO Roadsign 59C.svg|15px]] [[DN59C]]|| [[Jimbolia]] - [[Comloșu Mare, Timiș|Comloșu Mare]] - [[Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]] - [[Sânnicolau Mare|Sânnicolau Mare;]] |- | || DN59F|| [[Sânnicolau Mare]] - [[Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi]] - [[Valcani, Timiș|Valcani]] > [[Serbia|Serbia;]] |- | || DN59E|| [[Comloșu Mare, Timiș|Comloșu Mare]] - [[Lunga, Timiș|Lunga]] > [[Chichinda Mare|Chichinda Mare;]] |- | || DN59D|| [[Foeni, Timiș|Foeni]] > [[Modoș, Banatul Central|Modoș;]] |- |- | '''Drumuri locale'''|| || |- | Drumuri județene || || 47 de trasee |- | Drumuri comunale || || 176 de trasee |} '''Proiectele rutiere în pregătire,''' cuprinse în Masterplanul General definitivat de [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Republica Moldova)|Ministerul Transporturilor]] sunt: [[Autostrada A9 (România)|autostrada A9]] [[Timișoara]]-[[Moravița, Timiș|Moravița]]-[[Belgrad]], completarea și finalizarea [[Șoseaua de centură a Timișoarei|variantei de ocolire Timișoara]] și [[Drum expres|Drumul Expres]] [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]]-[[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]].<ref>{{Citat web|url=https://www.observatordetimis.ro/2020/08/15/conectare-intre-aeroportul-timisoara-si-a1-printr-un-nou-drum-judetean/|titlu=Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 printr-un nou drum județean}}</ref> Un alt proiect de infrastructură major pentru [[Timișoara]] și Județul Timiș îl reprezintă noua legătură rutieră dintre [[România]] și [[Serbia]] la '''Autostrada „Zâmbetul Voivodinei”''' ''(Vojvođanski osmeh)'', aflată în construcție.<ref>{{Citat web|url=https://r3media.ro/un-nou-proiect-sarbo-roman-se-face-o-autostrada-care-va-lega-voivodina-de-tara-noastra-ambasadorul-romaniei-la-belgrad-suntem-foarte-interesati-de-proiecte-care-sa-ne-lege-de-serbia/|nume=Ursan|prenume=Radu|titlu=Un nou proiect sârbo-român: se face o autostradă care va lega Voivodina de țara noastră. Ambasadorul României la Belgrad: Suntem foarte interesați de proiecte care să ne lege de Serbia|publisher=R3media|date=2024-06-05|accessdate=2024-09-06|limbă=ro-RO}}</ref> Aceasta va conecta [[Voivodina]] de punctul de frontieră cu [[România]] la [[Cernea Sârbească|Srpska Crnja]], aproape de [[Jimbolia]], asigurând legătură directă între [[Timișoara]] și [[Coridoare paneuropene|Coridorul Pan-European X]] care traversează [[Serbia]], rută ce leagă [[Europa occidentala|Europa Occidentală]] de [[Peninsula Balcanică|Balcanii de Sud]] și [[Turcia]].<ref>{{Citat web|url=https://rtv.rs/ro/politic%C4%83/vucic-va-vizita-ast%C4%83zi-lucr%C4%83rile-la-construirea-%C8%99oselei-de-mare-vitez%C4%83-z%C3%A2mbetul-voivodinei_1504759.html|nume=Voivodinei|prenume=Instituția de radiodifuziune a Voivodinei Radioteleviziunea|titlu=Vučić va vizita astăzi lucrările la construirea șoselei de mare viteză ”Zâmbetul Voivodinei”|publisher=Radioteleviziunea Voivodinei|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> [[Fișier:TEN-T CORR 9.svg|miniatura|275x275px|[[Coridoare paneuropene|Coridorul]] [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]], având ''[[Timișoara]]'' ca punct nodal de [[transport]], constituie conexiunea dintre [[Europa Centrală]] și [[Europa de Est|cea de Est]]]] === Transport feroviar === Rețeaua de cale ferată însuma în anul 2012 un număr de 795 km, din care 113 cale ferată electrificată. Cu 91,4 km de cale ferată la 1.000 km², județul Timiș are cea mai densă rețea de căi ferate din țară. Operatorii feroviari din județ sunt: [[Căile Ferate Române|CFR]], [[Astra Vagoane Arad|Astra Trans Carpatic]] și [[Regio Călători]].<ref name="bnr" /> [[Fișier:TEN-T 04.svg|miniatura|275x275px|[[Coridoare paneuropene|Traseul paneuropean]] al [[Coridorul Orient/Est- Marea Mediterană|Coridorului Orient/Est-Marea Mediterană]] traversează [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]], transformând județul în singurul nod intermodal complet al [[România|României]] ([[Transport rutier|rutier]]/[[Transport rutier de marfă|de marfă]] & [[Transport rutier internațional de marfă|logistic internațional]], [[Transport feroviar|feroviar]], [[Transport aerian|aerian]], [[Transport pe apă|fluvial]], [[Cicloturism|cicloturistic]], [[Ecologie urbană|ecologic]]/[[Sustenabilitate|sustenabil]] și [[Energetică|energetic]] - gazoductele BRUA și [[Recaș]]-[[Mokrin]], precum și [[Linie de înaltă tensiune în curent continuu|linia electrică de înaltă tensiune]] Mid Contiental East Corridor) - integrat în fluxurile continentale primare de [[transport]] și [[distribuție]]]] Pe teritoriul județului Timiș rețeaua feroviară este formată dintr-o magistrală principală ([[Magistrala CFR 900|900]]) și 14 linii secundare care aparțin magistralelor [[Magistrala CFR 900|900]] (București Nord-Timișoara Nord), [[Magistrala CFR 200|200]] (București Nord-Curtici) și [[Magistrala CFR 300|300]] (București Nord-Episcopia Bihor). [[Magistrala CFR 900|Magistrala 900]] de cale ferată, străbate teritoriul județului pe relația Jena-Lugoj-Recaș-Remetea Mare-Timișoara Nord. Aceasta face parte din [[Coridoare pan-europene|Coridorul paneuropean feroviar IV-ramura sudică]], ce străbate [[Europa]] pe traseul [[Dresda]]-[[Praga]]-[[Brno]]-[[Bratislava]]-[[Viena]]-[[Győr]]-[[Budapesta]]-[[Timișoara]]-[[Lugoj]]-[[Băile Herculane]]-[[Orșova]]-[[Porțile de Fier I|Porțile de Fier]]-[[Drobeta-Turnu Severin]]-[[Calafat]]-[[Vidin]]-[[Sofia]]-[[Plovdiv]]-[[Istanbul]]. De la [[Timișoara]] există legături internaționale directe spre [[Vârșeț]], [[Budapesta]], [[Viena]], [[Belgrad]] și [[Sofia]] prin [[InterRail]].<ref name="vol5" /> Județul este străbătut de următoarele linii feroviare: * [[Calea ferată Lugoj–Ilia|magistrala CFR 212]] [[Gara Lugoj|(Lugoj–]][[Gara Ilia|Ilia);]] * [[Calea ferată Timișoara–Radna|magistrala CFR 213]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Gara Timișoara Est|Timișoara Est–]][[Gara Radna|Radna);]] * magistrala CFR 216 [[Sânnicolau Mare|(Sânnicolau Mare–]][[Valcani, Timiș|Valcani);]] * magistrala CFR 217 [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord]]–[[Nerău, Timiș|Nerău);]] * [[Calea ferată Timișoara–Cenad|magistrala CFR 218]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Cenad, Timiș|Cenad);]] * [[Calea ferată Timișoara–Arad|magistrala CFR 310]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Gara Ronaț Triaj|Ronaț Triaj–]][[Gara Aradul Nou|Aradul Nou–]][[Gara Arad|Arad]][[Gara Oradea|);]] * [[magistrala CFR 900]] [[Gara București Nord|(București Nord–]][[Gara Craiova|Craiova–]][[Gara Caransebeș|Caransebeș]]–[[Gara Timișoara Nord|Timișoara Nord]]) parte a [[Coridoare pan-europene|coridorului IV paneuropean feroviar]] [[Dresda]]–[[Istanbul]] (ramura sudică). Segment în reabilitare integrală, pe porțiunea [[Arad]] – [[Timișoara]] – [[Caransebeș]], cu o valoare investițională de 8,77 miliarde de lei.<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/a-fost-semnat-contractul-pentru-modernizarea-a-162-km-ai-liniei-de-cale-ferata-caransebes-timisoara-arad-877-miliarde-lei-din-pnrr_606751.html|titlu=A fost semnat contractul pentru modernizarea a 162 km ai liniei de cale ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. 8,77 miliarde lei din PNRR|publisher=Economica.net|date=2022-08-22|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; * [[Calea ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj|magistrala CFR 918]] [[Gara Timișoara Sud|(Timișoara Sud]][[Gara Timișoara Nord|–]][[Buziaș|Buziaș–]][[Gara Lugoj|Lugoj);]] * [[Calea ferată Timișoara–Jimbolia–Kikinda|magistrala CFR 919]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Jimbolia|Jimbolia–]][[Chichinda Mare|Kikinda);]] * [[Calea ferată Jebel–Liebling|magistrala CFR 920]] [[Jebel, Timiș|(Jebel–]][[Liebling, Timiș|Liebling);]] * [[Calea ferată Jebel–Giera|magistrala CFR 921]] [[Jebel, Timiș|(Jebel–]][[Giera, Timiș|Giera);]] * [[Calea ferată Timișoara–Stamora Moravița|magistrala CFR 922 (Timișoara Nord–Stamora Moravița)]] – [[Rețeaua trans-europeană de transport|TEN-T Comprehensive]]. Tronson în modernizare și [[electrificare]], cu un cost de peste 380 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/ministerul-transporturilor-a-aprobat-modernizarea-caii-ferate-dintre-resita-si-timisoara-cu-extensie-voiteni-stamora-moravita-frontiera-proiectul-ar-urma-sa-coste-400-de-milioane-de-euro/|titlu=Ministerul Transporturilor a aprobat modernizarea căii ferate dintre Reșița și Timișoara cu extensie Voiteni, Stamora Moravița, frontieră – proiectul ar urma să coste 400 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; * magistrala CFR 922A [[Voiteg, Timiș|(Voiteg–]][[Gătaia|Gătaia–]][[Gara Reșița Nord|Reșița Nord);]] * [[Calea ferată Timișoara–Cruceni|magistrala CFR 926]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Gara Timișoara Vest|Timișoara Vest–]][[Cruceni, Timiș|Cruceni);]] * [[Calea ferată Cărpiniș–Ionel|magistrala CFR 927]] [[Cărpiniș, Timiș|(Cărpiniș–]][[Iohanisfeld, Timiș|Iohanisfeld)]]. [[Fișier:Die neun Kernkorridore des Transeuropäischen Verkehrsnetzes TEN-V.jpg|miniatura|275x275px|Harta celor 9 rute de transport TEN-T, cu traseul nodal [[Rail-2-Sea]] Gdańsk-Constanța evidențiat, traversând [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] ]] Conform Mersul trenurilor de călători publicat de [[Căile Ferate Române|Compania Naționala de Căi Ferate „CFR” SA]], în județul Timiș există 133 de stații operabile ce se clasifică astfel:<ref>{{cite web|url=https://mytrain.ro/ro/|title=Mersul trenurilor}}</ref> * 30 de stații; * 12 halte (hcv.); * 24 de halte deschise pentru traficul de călători cu vânzător de bilete (hc.); * 48 de halte deschise pentru traficul de călători fără vânzător de bilete (h.); * 19 halte de mișcare (hm.). [[Fișier:The train route from China to Europe.png|miniatura|275x275px|Traseul feroviar al [[Drumul mătăsii|Noului Drum al Mătăsii]], cea mai mare rută comercială din lume, leagă [[Xi'an|Xi’an]] ([[China]]) de [[Praga]] ([[Cehia]]). Calea ferată traversează [[Eurasia]] - [[Asia de Est]] și [[Asia Centrală|Centrală]], [[Marea Caspică]] ([[feribot]]), [[Caucaz|Caucazul]] și [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]]. Ramificația estică a liniei străbate [[România]] pe relația [[Calafat]]-[[Craiova]]-[[Drobeta-Turnu Severin]]-''[[Timișoara]]''-[[Curtici]], înainte de a ajunge în [[Europa Centrală]], consolidând rolul județului în rețeaua mondială de [[Transport|transporturi]] de [[marfă]], [[Bunuri și servicii|schimb de bunuri]] și [[comerț internațional]]]] '''Metrou''' Din anul [[2018]] au început demersurile pentru implementarea serviciului de [[Transport în comun|transport public]] cu [[Metrou|metroul]] în [[Timișoara]], alocându-se 145.000 de lei pentru studiile de fezabilitate necesare. Acesta cuprinde, în primă fază, două magistrale principale: una care leagă [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] de [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] pe axa N-S (M1); și alta care leagă [[Calea Șagului]] de [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] (M2), pe axa E-V. Proiectul prevede două tronsoane de aproximativ 25 de km, cu un cost de peste 2 miliarde de [[euro]]. Durata de execuție estimată este de 120 de luni.<ref>{{Citat web|url=https://www.birouinfo.ro/articol/stiri/primaria-timisoara-va-contracta-un-studiu-de-fezabilitate-pentru-introducerea-metroului-in-oras|titlu=Primăria Timişoara va contracta un studiu de fezabilitate pentru introducerea metroului în oraş|publisher=www.birouinfo.ro|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> === Transport aerian === {{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | caption1 = [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] | caption2 = [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar „Cioca”]] | image1 = Timisoara-airport-romania-march-2017.jpg | image2 = Air_show_at_Cioca_2017.jpg | total_width = 275 }} În județul Timiș se găsesc două aeroporturi, de mărimi și cu funcțiuni diferite, ambele situate în apropierea municipiului Timișoara și cu acces din [[DN6]], respectiv: * [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia]]; * [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar Cioca]]. [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia]], amplasat la nord-est de municipiul Timișoara, la o distanță de aproximativ 10 km de centrul orașului, deservește populația județului Timiș, clasându-se al treilea aeroport ca importanță din România (în funcție de numărul pasagerilor și cantitatea de marfă transportată). Acesta are 11 operatori de călatori ce oferă zboruri regulate spre destinații interne și externe: [[Blue Air]], [[Ryanair]], [[TAROM]], [[Wizz Air]], [[Lufthansa]], [[Aegean Airlines]], Corendon Airlines, Eurowings, FlyEgipt și Freebird Airlines precum și 6 operatori cargo: Airest, ASL Airlines Belgium, DHL Aviation, Silver Air, Swiftair și TAROM Cargo. În medie, 256 de curse aeriene de pasageri decolează sau aterizează la Timișoara, în fiecare săptămână. La acestea se adaugă alte 45 de curse săptămânale de marfă spre sau dinspre Köln-Bonn, Budapesta, Katowice, București-Otopeni, Cluj-Napoca, Nürnberg, Erfurt și München. În anul 2017, prin Aeroportul Internațional Timișoara au trecut 1,7 milioane de pasageri.<ref>{{cite web|url=http://aerotim.ro/evolutie-trafic/|title=Evoluție Trafic|work=Aerotim|accessdate=2018-10-28|archive-date=2018-07-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20180701164859/http://aerotim.ro/evolutie-trafic/|dead-url=yes}}</ref> [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar Cioca din Timișoara]] este situat în partea de vest a localității, la circa 5 km distanță de aceasta, într-o zonă cu o dezvoltare economică continuă determinată de investiții private și publice, respectiv între drumurile naționale [[DN6]] și [[DN59A]] pe direcția [[Timișoara]]–[[Cenad, Timiș|Cenad]] și [[Timișoara]]–[[Jimbolia|Jimbolia.]] Acesta este unicul aeroport utilitar al [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii Vest]]. În prezent, aeroportul are o pistă inierbată de 750 m lungime și o lățime de 30 m, pentru activități specifice de zbor pe care se operează la vedere pe timp de zi, precum și construcții destinate activității utilitare și sportive pe direcția 50–230°.<ref name="vol5" /> ==== Centru Logistic Intermodal ==== În August [[2022]] au început demersurile pentru construirea ''Centrului Logistic Intermodal Timișoara.'' Proiectul are suprafață de 65 de hectare, va necesita investiții de peste 300 de milioane de euro și va oferi facilități de [[Depozit de mărfuri|depozitare]] și [[Transport|transport multimodal]] pentru mărfurile intercontinentale.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-de-300-de-milioane-de-euro-2193619.html|titlu=Proiect gigantic, de 300 de milioane de euro, pentru Aeroportul Timișoara. Grindeanu s-a întâlnit cu arabii|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-10|accessdate=2023-10-31|limbă=ro}}</ref> === Transport naval === {{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = Un hidrobuz/vaporetto STPT apropiindu-se de stația Dacia, lângă [[Fabrică|fabrica]] de [[Material textil|textile]] 1 Iunie, zona [[Piață|Pieței]] [[Badea Cârțan]] | caption2 = Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișul este conectat la [[Coridoare pan-europene|coridorul VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre-Main-Rin]], cea mai importantă rută fluvială de transport a [[Europa|Europei]], pe relația [[Constanța]]-[[Belgrad]]-[[Budapesta]]-[[Bratislava]]-[[Viena]]-[[Rotterdam]] | image1 = DaciaAmonte2.jpg | image2 = | total_width = 275 }}{{Articol principal|Transportul public naval din Timișoara}}{{Vezi și|Portul Timișoara}}Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișul are acces la [[Coridoare pan-europene|Coridorul pan-european VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre–Main–Rin]], diagonală fluvială ce unește [[Europa de Nord|nordul]] de [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]] ([[Marea Nordului]] de [[Marea Neagră]]), permițând [[Barjă|barjelor]] și [[Șlep|șlepurilor]] transportul [[Marfă|mărfurilor]] pe calea apei, legând Timișul de [[Regiunea Ruhr|bazinul Ruhr]] și 4 capitale europene ([[Belgrad]], [[Budapesta]], [[Bratislava]] și [[Viena]]), și mai departe până în [[Portul Rotterdam|port la Rotterdam]], pe relația [[Linz]]-[[Frankfurt pe Main]]-[[Köln]]-[[Düsseldorf]].<ref name=":312">{{cite web|url=http://www.capital.ro/fonduri-europene-pentru-redeschiderea-navigatiei-pe-canalul-bega.html|title=Fonduri europene pentru redeschiderea navigației pe Canalul Bega|date=22 iulie 2017|work=Capital|author=Vlad Petrini}}</ref> === Transport alternativ === Timișoara este singurul oraș românesc cu transport public urban de călători pe apă, realizat cu [[Ambarcațiune|ambarcațiuni]] de tip [[vaporetto]], aflate în directa exploatare a [[Transportul public din Timișoara|Societății de Transport Public Timișoara (STPT)]]. Călătoria se poate achita prin SMS la 7442 cu textul V. Se poate naviga de asemenea pe Bega cu [[Șalupă|șalupe]], de 6 sau 12 persoane, ce efectuează curse private de agrement la cerere, din Timișoara până la [[Casa Baraj din Sânmihaiu Român|ecluza din Sânmihaiu Român]] și mai departe până la [[Stăvilar|stăvilarele]] de la [[Srpski Itabej, Banatul Central|Srpski Itabej]] și [[Clec, Banatul Central|Klek]]. Pentru agrement turistic există hidrobiciclete și bărci care pot fi închiriate.<ref name=":302">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-timisoara-oras-romania-transport-comun-apa-inceput-circule-vaporasele-pasageri-bega-1_5b642ca9df52022f75f5a5ad/index.html|titlu=Timișoara primul oraș din România cu vaporetto}}</ref> {{Imagine multiplă | align = Center | direction = Orizontal | footer = Coridoarele [[Cicloturism|cicloturistice]] [[EuroVelo]] 13 și Centura Verde a Europei/European Green Belt ([[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniul Mondial UNESCO]]) – cunoscute și ca Traseele [[Cortina de Fier|Cortinei de Fier]], intră în [[România]] prin localitatea [[Lunga, Timiș|Lunga]] și ies prin [[Comuna Moravița, Timiș|Stamora-Moravița]], străbătând județul Timiș. Componente ale [[Rețeaua transeuropeană de transport|Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T)]], aceste rute leagă nordul [[Scandinavia|Scandinaviei]] ([[Marea Barents]]) de litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] ([[Cadrilater]]), traversând 20 de [[Țară|țări]] și 10 [[Capitală|capitale]]: [[Helsinki]], [[Tallinn]], [[Riga]], [[Vilnius]], [[Berlin]], [[Bratislava]], [[Viena]], [[Budapesta]], [[Belgrad]] și [[Sofia]]. | image1 = EuroVelo Route 13.svg | total_width = 900 | image2 = Iron Curtain Trail August 2009.jpg | image3 = EuGB solid labels web.png }} În planul [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de vest]], se construiește ''rețeaua regională de piste cicloturistice'', cu o lungime totală de 1.729 de kilometri, cel mai mare proiect de [[infrastructură]] velo din România. Aceasta cuprinde județele Timiș, [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Hunedoara]], și are un cost de 142 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/470-de-km-de-piste-de-biciclete-amenajate-in-timis-prin-pnrr-reteaua-va-lega-timisul-de-arad-caras-severin-si-hunedoara/|titlu=470 de km de piste de biciclete, amenajate în Timiș prin PNRR. Rețeaua va lega Timișul de Arad, Caraș – Severin și Hunedoara - Consiliul Județean Timiș|date=2022-12-30|accessdate=2023-10-05|limbă=ro-RO}}</ref> == Economie == {{Vezi și|Listă de companii din Timișoara}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Fabrica de bere Timișoreana|Timișoreana]], liderul pieței românești de bere | caption2 = [[Smithfield Romania|Comtim]], cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii de porc din [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]] | caption3 = Producătorul de contoare și regulatoare electrice [[Luxten Lighting Company|AEM]] | caption4 = | image1 = Bere Timișoreana (2023) 01.jpg | image2 = Smithfield Ferme -production (1).jpg | image3 = Timisoara - Tramway 04.jpg | image4 = | total_width = 900 }} ''Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri'' are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989 nr.17.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Prin dezvoltarea antreprenoriatului și a companiilor locale într-o [[economie de piață]] bazată pe [[cerere și ofertă]], [[concurență]] și [[comerț liber]], Timișul a beneficiat totodată de [[globalizare]] și [[Investiție|investiții]] ale [[Corporație|corporațiilor internaționale]], generând [[bogăție]] și [[creștere economică]] într-un județ caracterizat de [[liberalism economic]] și [[Piața liberă|piață liberă]], susținut de o [[Mâna de lucru salariată|mână de lucru salariată]] calificată ce creează [[Valoare adăugată brută|valoare adăugată ridicată]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Se oferă facilități atractive, precum reduceri fiscale semnificative, sprijin financiar substanțial și infrastructură de suport tuturor [[Investitor|investitorilor]] care dezvoltă [[Parc de afaceri|parcuri de afaceri,]] [[Parc industrial|parcuri industriale]], [[Ansamblu rezidențial|proiecte rezidențiale]] și de [[retail]], precum și din celelalte [[Sector economic|sectoare economice]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Timișul are cea mai dinamică [[economie]] din România și cel mai mare aflux de noi investiții dintre zonele [[Regiunile de dezvoltare ale României|regionale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-pentru-afaceri-211675|nume=Romania|prenume=Forbes|titlu=Forbes Best Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2016-02-05|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Județul Timiș are un [[produs intern brut]] (PIB) aferent anului [[2020]] de 50,27 miliarde de lei, depășit doar de [[București]] (245 miliarde), conform datelor [[Comisia Națională de Prognoză|Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză]] și [[Ministerul Economiei (România)|Ministerului Economiei]], contribuind cu peste 5% din [[Produsul intern brut al României|PIB-ul total al României]], având o [[Economie|economie dezvoltată]] și printre cele mai ridicate rate [[Antreprenoriat|antreprenoriale]] din țară.<ref name=":4">{{cite web|url=https://debanat.ro/2017/03/timisul-pe-locul-ii-in-tara-la-rata-angajarilor-ultimul-e-giurgiu-judet-care-da-cei-mai-multi-membri-in-guvern_186890.html|title=Timișul, pe locul II în țară la rata angajărilor. Ultimul e Giurgiu, județ care dă cei mai mulți membri în guvern|date=14 martie 2017|work=deBanat.ro|author=Iulia Avram}}</ref> Județul înregistrează una dintre cele mai scăzute rate ale [[Șomaj|șomajului]], de sub 1% în [[2018]]. În [[2016]], Timișul avea, după București, cel mai mare număr de companii din țară (peste 31.000). În anul [[2019]], 257,766 de persoane, reprezentând 36% din populație, lucrau în [[Companie|companiile]] din județ, fiind cea mai mare rată de [[angajare]] din România după zona București–Ilfov.<ref name=":9" /> Conform datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], soldul total al [[Investiție|investițiilor străine directe]] (ISD) din județul Timiș, fără cele autohtone, a fost la sfârșitul anului [[2023]] de cca. 5,2 miliarde de [[euro]], cifră care clasează [[Județele României|județul]] pe locul trei în [[România|țară]], după [[București]] și [[Ilfov]], și primul din [[Provincie|provincie]].<ref>{{Citation |publisher=www.bnr.ro |title=Eroare/ Error |url=https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=41092&idInfoClass=9403}}</ref> [[Fișier:Romania - Net Salary per County.png|miniatura|275x275px|Harta [[Salariul mediu în economia României|salariului net]], pe [[Județele României|județe]], în [[România|România.]] [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] are cel mai mare [[Venit|venit mediu]] din țară după București, iar reședința [[Timișoara]] cel mai ridicat [[Standard de viață|standard al vieții]] la nivel național (locul 53 în [[Europa]]) ]] Timișul are al doilea cel mai mare [[Salariul mediu în economia României|salariu mediu net]] din [[România]], ajungând în [[2024]] la 6.649 de [[Leu românesc|lei]], depășit doar de capitala [[București]] (6.690 lei), fiind în creștere cu 16,1% față de anul [[2023]], cea mai mare valoare din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnaldeortisoara.com/2024/07/salariile-din-timis-se-apropie-de-cele-din-bucuresti/|nume=Orţişoara|prenume=Jurnal de|titlu=Salariile din Timiș se apropie de cele din București|publisher=Jurnal de Orţişoara|date=2024-07-30|accessdate=2024-09-11|limbă=ro-RO}}</ref> Pe lângă acesta, se adaugă stimulente fiscale adiționale și beneficii extrasalariale semnificative - [[Tichet de masă|bonuri de masă]], [[Tichet cadou|tichete cadou]] și [[Tichet de creșă|de creșă]], [[Voucher|vouchere de vacanță]], [[carduri preplătite]] sau pachete de [[Asigurare|asigurări]], precum și [[Deducere fiscală|deduceri fiscale]], [[Sistem de plăți|decontări]] și [[Subvenție|subvenții]] majore, acordate de angajatorii timișeni.<ref>{{Citat web|url=https://www.ey.com/ro_ro/newsroom/2023/02/cele-mai-folosite-beneficii-extrasalariale-si-perceptia-angajatorilor-romani-vizavi-de-modificarile|titlu=Sondaj EY: Cele mai folosite beneficii extrasalariale şi percepţia angajatorilor români vizavi de modificările legislative aplicabile acestora|publisher=www.ey.com|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref> Județul are cea mai mare [[creștere economică]] din [[România]] între anii [[2014]] - [[2024]], valoarea [[Produs intern brut|PIB-ului pe cap de locuitor]] crescând cu 217%.<ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/la-zi/topul-salariilor-din-romania-timis-se-apropie-de-bucuresti-in-clasament/|titlu=Topul salariilor naționale: Județull care se apropie de București|publisher=România Liberă|date=2025-02-18|accessdate=2025-04-12|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Palatul Banca Națională a României, Timișoara (2023) - IMG 04.jpg|miniatura|275x275px|Sediul Sucursalei Regionale Timiș a [[Banca Națională a României|Băncii Naționale a României]], lângă [[Palatul Poștelor din Timișoara]] ]]În același timp, populația are un nivel de [[educație financiară]] superior mediei naționale, obținând [[Venit|venituri suplimentare]] semnificative din [[Oră suplimentară|ore adiționale de lucru]], [[Contract de muncă|contracte parțiale de muncă]] și prestări de [[Serviciu (economie)|servicii]] în regim [[Freelancer|liber-profesionist]], [[Leasing|închirierea]] de [[Proprietate|proprietăți]]/[[Imobil de raport|imobile de raport]]/[[regim hotelier]] ([[Imobiliare.ro]], [[Lajumate.ro|HomeZZ]], [[Inform Media|Romimo.ro]], [[Airbnb]], [[TripAdvisor]], [[Trivago]], Booking.com, [[OLX]], [[Momondo]], [[HotelsCombined]], [[CouchSurfing]], etc.), [[Acțiune (economie)|acțiuni]] și [[Obligațiune|obligațiuni]] ([[Bursă de valori|bursă]], [[Titlu de valoare|titluri de valoare]], [[Dividend|dividende]], etc.), [[Investiție|investiții]] ([[Metal prețios|metale]], [[Piatră prețioasă|pietre prețioase]], etc.), [[economisire]] ([[Depozit bancar|depozite bancare]], [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[instrumente financiare derivate]]), [[finanțe descentralizate]] ([[Criptomonedă|criptomonede,]] [[Initial coin offering|initial coin offerings]], [[Monedă digitală|monede digitale]]), ș.a.m.d.<ref>{{Citat web|url=https://timis.insse.ro/|titlu=DRS-TIMIȘ – Direcţia Regională de Statistică TIMIȘ|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://edukiwi.ro/idei-de-afaceri-acasa-la-domiciliu/|titlu=50 Idei de afaceri de acasa (la domiciliu) care merg ❤️|publisher=edukiwi.ro|date=2021-03-24|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Eurostat GDP Regions 2018.png|miniatura|285x285px|[[Produsul intern brut]] per capita al regiunilor [[Europa|Europei.]] [[Regiunea de dezvoltare Vest|Zona de Vest]] este cea mai [[Dezvoltare economică|dezvoltată economic]] din [[România]], alături de București-Ilfov, datorită [[Industrie|industriei]] puternice, [[Tehnologia informației|sectorului IT]]/[[Tehnologie|Tech]] în expansiune accelerată și atragerii constante de [[Investiție|investiții]]]] Timișul este, la rândul său, unul din principalele centre financiare ale [[România|României]], beneficiind de prezența tuturor [[Bancă (instituție financiară)|băncilor]] active pe [[Lista băncilor din România|piața națională]], reședința Timișoara găzduind majoritatea sediilor [[Filială|filialelor]] regionale din [[Regiunea de dezvoltare Vest|zona de Vest]], având o rețea extinsă de [[Agenție|agenții]] și [[Bancomat|bancomate]], precum și o dinamică emergentă în zona [[Tehnologie financiară|sectorului fintech]], susținută de infrastructura locală de [[Comunicație|comunicații]] dezvoltată și de interesul crescut al timișenilor pentru [[Digitalizare|digitalizarea]] [[Sistemul financiar|serviciilor financiare]]. Pe lângă acestea, județul găzduiește un număr semnificativ de [[Instituție financiară nebancară|Instituții Financiare Nebancare]] (IFN-uri); companii de [[Asigurare|asigurări]]; [[Cooperativă de credit|cooperative de credite]] și [[Contract de împrumut|contracte de împrumut]]; [[Agent de vânzări|societăți și firme de brokeraj]]; [[Corporație|corporații]] de [[Listă de companii de consultanță financiară și audit|consultanță financiară, audit]] și [[contabilitate]]; [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[Fond speculativ|speculative]] & [[capital de risc]]; [[Capital (economie)|business angels]] și [[Grup de experți|grupuri de experți]] (Financial Think Tanks); [[Incubator de afaceri|incubatoare și acceleratoare de afaceri]]; [[Modelul entitate-asociere|entități/asocieri]] și [[Organizație|organizații]] specializate în scrierea și atragerea de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]] și [[Finanțare|finanțări]] pentru [[sectorul privat]]/[[Parteneriat public-privat|parteneriate publice-private]]; [[Concern|concerne]] autohtone și internaționale cu soluții de [[Credit|refinanțare]]; [[Structură|structuri]] de [[publicitate]] și [[Promoție (marketing)|promovare]], [[Plan de marketing|planuri]]/[[Strategie de marketing|politici de marketing]]/[[Strategie de investiții|strategii de investiții]] și [[Scalabilitate|scalabilizare]] a [[Afacere|afacerilor]]; [[Firmă|firme]] de [[Cercetare de marketing|cercetări de piață]]/[[analiză media]]; [[Companie|companii]]/ [[PFA|persoane fizice autorizate]] și [[Training|traineri]]/[[Formator|formatori]] de [[Cybermarketing|marketing digital]] & [[Marketing afiliat|afiliat]]/[[Comerț electronic|e-Commerce]]/[[Marketing pe motoare de căutare|SEM]]-[[Optimizare pentru motoare de căutare|SEO]] și [[telemarketing]]; [[Întreprindere|întreprinderi]] de suport pentru [[Structură de date|stocarea informațiilor]] în [[Bază de date|baze]]/[[Depozit de date|centre de date]]; [[:Categorie:Holding-uri|holding-ur]]<nowiki/>i de [[Marcă comercială|branding]]/[[Externalizare (economie)|externalizare]]/[[Merchandising|mercantizare]] și [[plasare de produse]]; [[Operator (dezambiguizare)|operatori economici]] de recuperare a [[Taxă|taxelor]] și [[Impozit|impozitelor]]/[[Creanță|creanțelor]] și [[Datorie|datoriilor]]/colectare debite și [[Fiscalitatea în România|restanțe fiscale;]] etc., cu [[Serviciu (economie)|servicii]] dedicate clienților [[Persoană fizică|persoane fizice]] și [[Persoană juridică|persoane juridice.]]<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/sucursale_banci/|titlu=Lista băncilor din Timișoara|publisher=timișoreni.ro|accessdate=2024-09-12|autor=}}</ref> Județul Timiș are, după [[București]], cel mai mare raport pozitiv dintre [[Angajat|populația activă]] și [[Pensionar|pensionari]] dintre [[Județele României|județele țării]] (+43,5%), urmat la mică distanță, de [[Județul Arad]] (+39%).<ref>{{Citat web|url=https://insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficial%C4%83-din-rom%C3%A2nia|titlu=Statistica oficială din România {{!}} Institutul Național de Statistică|publisher=insse.ro|accessdate=2024-09-12}}</ref> [[Fișier:Romania - Nominal GDP per Capita by County.png|miniatura|275x275px|[[Produsul intern brut]] per capita al [[Județele României|județelor României]]. [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] se numără printre [[Dezvoltare economică|cele mai dezvoltate 5 regiuni]] ale [[România|țării]] din punct de vedere [[Economie|economic]]]] Potrivit unui raport al [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] din anul [[2024]], [[Timișoara]] are cel mai ridicat nivel al [[Indicele dezvoltării umane|Indicelui de Dezvoltare Umană]] (IDU) (0.984) din [[România]]. Raportul a analizat parametri precum [[Speranță de viață|speranța de viață]], [[Educație|nivelul educației]], [[Calitatea vieții|standardele de trai]] și [[Venit|venitul pe cap de locuitor]].<ref>{{Citat web|url=https://databank.worldbank.org/Human-development-index/id/363d401b|titlu=World Development Indicators {{!}} DataBank|publisher=databank.worldbank.org|accessdate=2024-09-11}}</ref> Totodată, municipiul [[Timișoara]] este lider în privința proiectelor de [[Investiție|investiții private]] din afara Bucureștiului în perioada [[2021]]-[[2024]], atrăgând [[Capital (economie)|capital]] de peste 1 miliard de euro, mai mult de jumătate din totalul [[Investiție|investițiilor]] regionale desfășurate în [[România]], în proiecte de [[Birou (încăpere)|birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[Depozit de mărfuri|depozite de mărfuri]], [[retail]] și [[Hotel|hoteluri]].<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/timisoara-atrage-investitii-de-un-miliard-de-euro-in-imobiliare-jumatate-din-valoarea-celorlalte-mari-orase-din-romania_543934.html|titlu=Timișoara atrage investiții de un miliard de euro în imobiliare, jumătate din valoarea celorlalte mari orașe din România|publisher=Economica.net|date=2021-11-17|accessdate=2023-10-22|limbă=ro}}</ref> Potrivit unei analize efectuate de ''Romania Property Club'' în anul [[2024]], Timișoara atrage în perioada [[2025]]-[[2029]] investiții de peste 4 miliarde de euro, cca. 22% din [[Capital|capitalul total]] investit în [[România]], depășită doar de [[București]], care atrage aproape 40%.<ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/analiza-timisoara-ar-putea-atrage-investitii-publice-si-private-de-peste-4-miliarde-de-euro-411119|nume=Turp|prenume=Amelia|titlu=Analiză: Timișoara ar putea atrage investiții publice și private de peste 4 miliarde de euro - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2024-10-03|accessdate=2024-10-04|limbă=ro-RO}}</ref> În anul [[2021]] Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din [[România]] și al treilea din [[Europa]] pentru [[Telemunca|munca la distanță]], conform raportului de specialitate efectuat de platforma ''OVO Network''.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-din-romania-si-al-treilea-din-europa-pentru-munca-la-distanta.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță|publisher=Economedia.ro|date=2021-07-24|accessdate=2023-11-09|limbă=ro-RO}}</ref> Cu o viteză de [[download]] de 90,27 de [[Viteză de transfer de date|megabiți pe secundă]], Timișoara a fost în [[2013]] orașul cu cel mai rapid [[Internet]] din lume.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/timisoara-este-pe-locul-1-in-topul-mondial-al-oraselor-cu-viteza-mare-la-internet.html|titlu=Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-09|limbă=ro}}</ref> Sediul [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|''Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă'']] se află în apropierea [[Gara Timișoara Nord|Gării de Nord]], pe Bulevardul Republicii nr. 21, în [[Timișoara]].<ref>{{Citat web|url=https://www.anofm.ro/?agentie=Timi%C8%99&page=0|titlu=ANOFM|publisher=www.anofm.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> Manifestări precum ''Angajatori de TOP –'' cel mai mare târg de job-uri din România, ''Zilele Carierei'' sau ''Târgul Locurilor de Muncă,'' sunt evenimente de tradiție în peisajul economic timișean.<ref name=":9">{{Citat web|url=https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/locuri_de_munca/|nume=www.hipo.ro|titlu=Job|publisher=www.HiPo.ro|accessdate=2023-09-22|limbă=en}}</ref> [[Fișier:Timisoara - Regional Business Centre.jpg|miniatura|275x275px|[[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Centrul Regional de Afaceri]] din zona [[Olimpia-Stadion]] (Timișoara)]] === Sectorul industrial === Industria județului Timiș este puternică și diversificată, datorată ratei ridicate a investițiilor [[Investiție Greenfield|Greenfield și Brownfield]], localizării vestice a județului, înaltei calificări a forței de muncă precum și tradiției antreprenoriale. Ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului o deține industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică, [[Industrie alimentară|industria alimentară]], [[Industrie chimică|industria chimică]], industria textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului. La 1 ianuarie 2019, 35,8% din populația ocupată civilă a județului activa în sectorul [[industrie]] și [[construcții]]. [[Export|Exporturile]] Timișului, județ care se clasează la capitolul livrări pe piețele externe pe poziția a doua, după București, s-au situat în anul 2020 la peste 35,5 de miliarde de lei, fiind printre puținele din țară cu [[Balanța de plăți|balanță comercială pozitivă]], totodată Timișul fiind cel mai mare [[Import|importator]] de [[Bun economic|bunuri de consum]], după Capitală.<ref name=":5" /> Județul Timiș avea la sfârșitul anului [[2020]], conform [[Comisia Națională de Prognoză|Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză]], un [[Produs intern brut|Produs Intern Brut]] pe cap de locuitor în valoare de 15,870 euro, 30% peste media națională, și o rată anuală de creștere de 5-10%.<ref name=":5">{{Citat știre|title=Timisul pe locul II ca Pib pe cap de locuitor|url=https://www.cotidianul.ro/cum-se-minte-clujul-pe-el-insusi/|newspaper=Cotidianul|data=12.12.2018|accessdate=}}</ref> Dintre principalele unități care activează în industrie în județul Timiș pot fi amintite: [[ELBA]], [[Luxten Lighting Company|AEM]], [[Frigoglass]], [[Lipoplast]], [[Bega Tehnomet]], [[Azur Timișoara|Azur]], [[Linde AG|Linde Gas]], [[ThyssenKrupp]], [[Rus Savitar]], [[Mondial Lugoj|Mondial]], [[ButanGas]], [[Procter & Gamble]], [[Timișoreana]], [[Comtim]], [[Coca-Cola]], [[Fornetti]], ș.a.<ref name=":5" /> [[Fișier:Gheorghe Lazăr Street, Timișoara, August 2022 (2).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenției pentru Dezvoltare Regională]] Vest, în zona [[Circumvalațiunii]] din [[Timișoara]]]] === Sectorul IMM și Start-Up=== ''[[Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii|Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe Bd. Eroilor de la Tisa nr.22.<ref>{{Citat web|url=https://immtimisoara.ro/|titlu=IMM Timișoara – Agenția pentru IMM Timișoara|date=2023-05-08|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Întreprinderile mici și mijlocii, precum și [[Persoană fizică|persoanele fizice și juridice]] autorizate sau asociațiile familiale au cunoscut, începând din anul [[1990]], o dezvoltare puternică în cadrul economiei județene, reprezentând în prezent cca. 80% din totalul firmelor înmatriculate la [[Oficiul Național al Registrului Comerțului]], conform datelor furnizate de [[Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat]], sector accelerat de granturile specifice oferite de [[România Start-up Nation|Start-up Nation]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Universitate|universități]]. Analiza structurii IMM-urilor a [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă]] reliefează faptul că majoritatea forței de muncă din acest sector este angrenată în [[Serviciu (economie)|servicii]], [[comerț]] și operațiuni de [[import]]–[[export]].<ref name="economie">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/economie.html|title=Economie|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref> Timișul are un număr mare de firme în întreprinderi mici și mijlocii, în domenii tradiționale – cum sunt [[Material textil|industria textilă]] și a confecțiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și industria pielăriei și [[Încălțăminte|încălțămintei]]: [[Guban]], [[Banatim]], [[Moda Tim]] sau [[Technic Development Timișoara|Technic Development]]. De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorită societăților autohtone, tradiționale în județ, precum [[Uzinele Textile Timișoara|Uzinele Textile]] sau [[Pasmatex]].<ref name="economie" /> [[Fișier:Timișoara Convention Center, Timișoara, August 2022.jpg|miniatura|275x275px|Timișoara Convention Center]] === Sectorul automobilistic și de înaltă tehnologie === Dintre principalele unități care activează în [[industria automobilistică]] și [[Înaltă tehnologie|high tech]] în județul Timiș pot fi amintite: [[Componentă electronică|AKWEL]], [[Continental AG]], [[Industrie|Zoppas Industries]], [[ABB Group|ABB Rometrics]], [[Hella (companie)|Forvia]], [[Porsche|Porsche Engineering]], [[ZF Friedrichshafen]], [[Automobil|Litens Automotive]], [[Honeywell]], [[Siemens]], [[Kromberg & Schubert]], [[Dräxlmaier]], [[Mahle]], [[Autoliv]], [[TRW Automotive]], [[Componentă electronică|Heraeus]], [[Tehnologie|Saguaro Technology]], [[Componentă electronică|Kimball Electronics]], [[EYBL]], [[Continental AG|Vitesco Technologies]], [[Companie|Hamilton]], [[Companie|ELSTER Rometrics]], [[Componentă electronică|Liberty Spring]], [[Componentă electronică|Helbako Electronica]], [[Componentă electronică|Noventa]], [[Valeo]], [[Flextronics]], [[Dura Automotive Systems|Dura,]] [[Ericsson]], și multe altele.<ref>{{cite book|url=http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2018.pdf|title=Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2018|publisher=Institutul Național de Statistică|date=2018|page=41|issn=2067-0311}}</ref> În anul 2016 în zona cartierului [[Freidorf]] din [[Timișoara]], a fost inaugurat ''incubatorul CERC (Centrul Regional de Competențe și Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Automotive)'' care sprijină investițiile în sectorul automotive prin implementarea unui pachet de servicii și a unor programe de training în beneficiul întreprinderilor din sector, cu scopul creșterii competențelor acestora, și implicit a performanței sectorului automotive la nivel regional. Acestă ramură economică are vechi tradiții, la Timișoara fabricându-se, între anii [[1988]] și [[1991]], modelul de [[autoturism]] românesc [[Dacia 500 Lăstun]] în uzinele [[Întreprinderea de Autoturisme Timișoara|Technometal]].<ref>{{Citat web|url=http://www.cerctm.ro/ro/|titlu=Centrul Regional de Competente si Dezvoltare a Furnizorilor in Industria Automotive}}</ref> ''Clusterul Regional în Domeniul Automotive'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Gheorghe Lazăr nr. 14.<ref>{{Citat web|url=https://automotivest.ro/|titlu=Automotivest|publisher=automotivest.ro|accessdate=2023-10-24}}</ref> ''Noua'' ''Pistă de Testare Auto,'' proiect de 100 de milioane de euro, care cuprinde un centru integrat de [[cercetare]] – [[Dezvoltare (dezambiguizare)|dezvoltare]] și un ''Smart City'' dedicat testării [[Vehicul autonom|vehiculelor autonome]], se construiește în localitatea [[Biled, Timiș|Biled]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-intr-o-comuna-din-timis-pista-de-2196676.html|titlu=Proiect gigantic într-o comună din Timiș. Pistă de testare pentru industria auto, de 100 de milioane de euro|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-18|accessdate=2023-10-21|limbă=ro}}</ref> ''Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic'' are sediul în [[Palatul Dejan]] din [[Timișoara]], pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.tehimpuls.ro/|titlu=Acasă|publisher=Centrul Regional de Inovare si Transfer Tehnologic|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Sectorul construcțiilor === ''[[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Armoniei nr. 1C.<ref>{{Citat web|url=https://ocpitimis.ro/|titlu=OCPI Timis|publisher=ocpitimis.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> În vederea reducerii consumului de [[energie]] și a nivelului [[Emisivitate|emisiilor]] generate de clădirile din sectorul [[Construcții|construcțiilor]], autoritățile județene oferă sprijin [[Investitor|investitorilor]] pentru implementarea celor mai înalte standarde de [[sustenabilitate]] și [[Randament termic|eficiență energetică]] pentru [[Clădire verde|clădirile verzi]], precum '''LEED''', '''BREEAM''', '''WELL''' și '''nZEB+''', atât pentru [[Parc de afaceri|proiectele de birouri]], cât și pentru cele de [[Apartament|locuințe]], [[Centru comercial|comerciale]], [[Logistică|logistice]] sau [[Industrie|industriale]], asigurând totodată dezvoltatorilor, prin acest pachet de măsuri, [[Mentenanță|costuri minime de întreținere și operare]] și o [[Profit|rentabilitate investițională maximă]], proiect stimulat și prin inițiativele guvernamentale cu [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|finanțare europeană nerambursabilă]], cum ar fi [[Casa Verde]].<ref>{{Citat web|url=https://timisplus.ro/timisoara-are-un-plan-de-actiune-pentru-a-deveni-un-oras-verde/|nume=DELIU|prenume=Anda|titlu=Timișoara are un plan de acțiune pentru a deveni un oraș verde|publisher=timisplus.ro|date=2024-10-02|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO}}</ref> Piața rezidențială timișeană, susținută de trendul [[Economie|economic]] ascendent, a cunoscut un boom în a doua jumătate a anilor 2010. În anul 2020 un record regional de 6.003 locuințe au fost livrate pieței, în creștere cu 223% comparativ cu anul 2010.<ref name=":3">{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/timisul-in-topul-tranzactiilor-imobiliare-din-romania-cate-case-si-terenuri-s-au-vandut/31/10/2016|titlu=Efervescență pe piața imobiliară - câte imobile și terenuri s-au vândut în Timiș}}</ref> În primele 9 luni din 2016, potrivit datelor [[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)]], s-au încheiat 32.836 tranzacții de vânzare/cumpărare, județul Timiș fiind astfel cea mai mare piață imobiliară din țară după [[București]]–[[Județul Ilfov|Ilfov]], performanță impulsionată și de programele guvernamentale dedicate, cum ar fi [[Prima Casă|Noua Casă]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/703509-tranzactii-imobiliare-in-primele-trei-trimestre/a/NTQ2MTMyMTA0MzQ5NzE2M-HLtDe7JgrDFPMjWN_zY9s|titlu=703.509 tranzacţii imobiliare în primele trei trimestre / CECCAR Business Magazine|publisher=CECCAR Business Magazine|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref> 87% din acestea au avut loc în Timișoara și comunele limitrofe. Comunitățile rezidențiale suburbane reprezintă un fenomen din ce în ce mai vizibil în [[Zona metropolitană Timișoara|zona metropolitană]], găzduind locuitori din clasele de mijloc și superioară, datorită procesului de gentrificare.<ref name=":3" /> În [[2023]], cu un total de 1.459 de proiecte rezidențiale în execuție și pregătire, Timișul a devenit oficial cea mai mare piață imobiliară din [[România]], devansând zona [[București]]-[[Județul Ilfov|Ilfov]] (1.130 proiecte).<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/analiza-imobiliara-la-jumatate-de-an-piata-rezidentiala-pe-panta-descendenta-a-scazut-numarul-de-proiecte-de-locuinte-sunt-pe-minus-tranzactiile-autorizatiile-de-construire-cererea-si-oferta.html|titlu=Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta|publisher=Economedia.ro|date=2023-07-06|accessdate=2023-07-16|limbă=ro-RO}}</ref> [[Construcții|Proiecte imobiliare integrate]] și [[Dezvoltare cu utilizare mixtă|dezvoltări cu utilizare mixtă]] de mare anvergură, ce urmează principiile de [[planificare urbană]] ale [[Oraș de 15 minute|Orașului de 15 Minute]] și ale [[Bauhaus (dezambiguizare)|Noului Bauhaus European (NEB)]], sunt în construcție, cu precădere în zona [[Timișoara|Timișoarei]] - ''noul [[cartier]]'' ''Timișoara Nord'', cu o suprafață de peste 1.000 de hectare, ce cuprinde [[Investiție|investiții private]] de peste 5 miliarde de euro <ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-cartier-de-1-000-de-hectare-vor-fi-sase-centre-de-cartier-sase-scoli-si-21-de-statii-de-transport-in-comun/|titlu=Timișoara: cartier de 1.000 de hectare – vor fi șase centre de cartier, șase școli și 21 de stații de transport în comun|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref>, sau ''noua'' ''zonă de regenerare urbană'' ''Antenelor,'' din jurul [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|ansamblului urbanistic Iulius Town Timișoara,]] ce cuprinde [[Birou (încăpere)|clădiri de birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[Hotel|hoteluri]], [[Centru comercial|spații comerciale]] și [[Parc|zone verzi]], fiind doar câteva exemple.<ref>{{Citat web|url=https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|titlu=Zona Antenelor se transformă total. Vor fi locuințe, birouri și spații comerciale, dar și școli, grădinițe, drumuri și un centru cultural modern/FOTO - Stiri din surse|date=2024-09-19|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO|archive-date=2024-10-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20241007105843/https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|dead-url=yes}}</ref> ''Filiala Teritorială Timiș'' a [[Ordinul Arhitecților din România|Ordinului Arhitecților din România]], are sediul în [[Timișoara]], pe strada Take Ionescu nr. 50.<ref>{{Citat web|url=https://oartimis.ro/|nume=CK|titlu=Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș|publisher=OAR Timiș|accessdate=2023-10-10|limbă=ro}}</ref> ''Târgul Imobiliar Timișoara'', cel mai mare eveniment de profil din [[Regiunea de dezvoltare Vest|vestul României]], reunește în fiecare an peste 200 de dezvoltatori și profesioniști în domeniu.<ref>{{Citat web|url=https://www.cciat.ro/|titlu=Camera de Comerț Industrie și Agricultură TIMIȘ - Împreună pentru afacerea ta|publisher=www.cciat.ro|accessdate=2023-09-22}}</ref> [[Fișier:Magazinul Dedeman din Timisoara 2 (5542737888).jpg|stanga|miniatura|275x275px|Imagine interioară dintr-un [[Hipermarket|hypermarket]] din [[Comerț|zona comercială]] Antenelor (Divizia 9 Cavalerie) în [[Timișoara]], unul din polurile de [[retail]] ale zonei, ce cuprinde [[Centru comercial|centrele comerciale]] Galeria 1, Kapa Center și EURO; [[Bricolaj|magazinele de bricolaj]] [[Dedeman]] și [[Brico Dépôt]]; dar și numeroase [[Agenție|reprezentanțe]], [[Magazin (dezambiguizare)|showroom-uri]], puncte de [[comerț]] [[Angrosist|en-gros]], [[Comerț cu amănuntul|vânzare cu amănuntul]], [[Supermagazin|spații]] de [[Shopping|cumpărături]] și [[Serviciu (economie)|servicii]]]] === Sectorul comercial === Piața timișeană de [[comerț cu amănuntul]] cuprinde numeroase [[Magazin|magazine]], [[Supermagazin|supermarketuri]] și [[Hipermarket|hipermarketuri]] operate de către concerne naționale și internaționale precum: [[Auchan]] (Auchan Holding); [[Kaufland]] & [[Lidl]] (Schwarz Gruppe); [[Carrefour|Carrefour Hypermarket]], [[Carrefour Market]], [[Carrefour Express]] și [[Carrefour|Supeco]] (Carrefour Group); [[Penny Market]] (Rewe Group); [[Mega Image]] & [[Mega Image|Shop&Go]] (Delhaize Group); [[Real (hipermarket)|reMarkt]] (Real); [[METRO AG|METRO]] & [[La Doi Pași]] (Metro AG); [[Selgros]] (Coop Group); [[Supermagazin|Super Mercato]] (Super Mercato Group); [[Profi]] (Mid Europa Partners); [[Unicarm]] (Vasile Lucuț); [[Jumbo (magazin)|Jumbo]] (Apostolos E. Vakakis) și [[Decathlon (companie)|Decathlon]] (Mulliez Group).<ref name=":42">{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-megaimage-inaugurat-supermarket-timisoara-unitati-vor-mai-deschidebelgo-olandezii-vor-primele-shopgo-uri-1_5b2b74a4df52022f755e7827/index.html|title=Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri|date=21 iunie 2018|work=Adevărul|author=Ștefan Both}}</ref> Pe piața de [[bricolaj]] și [[DIY]] sunt prezente magazinele companiilor [[IKEA]] (Inter IKEA Systems B.V. Group); [[Dedeman]] (Dragoș și Adrian Pavăl); [[Hornbach (hypermarket)|Hornbach]] (Hornbach Holding AG); [[Brico Dépôt]] (Kingfisher); [[Arabesque (companie)|Arabesque]] (Cezar Rapotan); [[Leroy Merlin]] (Adeo Group) și [[XXXLutz|Mömax]] (XXXLutz), parte a unor rețele autohtone și internaționale.<ref>{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-megaimage-inaugurat-supermarket-timisoara-unitati-vor-mai-deschidebelgo-olandezii-vor-primele-shopgo-uri-1_5b2b74a4df52022f755e7827/index.html|title=Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri|date=21 iunie 2018|work=Adevărul|author=Ștefan Both}}</ref> [[Fișier:Timişoara (5).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură]] din [[Timișoara]]]] === Sectorul agricol, horticol și silvic === ''[[Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale|Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Timiș (AFIR)]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe str. Calea Buziașului nr. 11A, etaj 2.<ref>{{Citat web|url=https://www.afir.ro/en/about-afir/county-offices/ojfir-timis/|titlu=OJFIR Timiș - AFIR|publisher=www.afir.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Județul Timiș ocupă locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă și cea arabilă, cât și la volumul tranzacționării terenurilor.<ref>{{Citat web|url=https://priaevents.ro/timis-dolj-si-arad-pe-primele-locuri-topul-judetelor-cu-cel-mai-mare-numar-de-tranzactii-cu-terenuri-agricole-incheiate-primele-opt-luni-din/|titlu=Timiș, Dolj și Arad pe primele locuri în topul județelor cu cel mai mare număr de tranzacții cu terenuri agricole încheiate în primele opt luni din an – Pria Events|accessdate=2023-09-19|limbă=ro-RO}}</ref> Județul are o suprafață agricolă de 693.034 ha, dintre care: suprafață arabilă 530.808 ha, [[Pomicultură|plantații pomicole]] 8.503 ha, [[Viticultură|plantații viticole]] 3.803 ha, [[Pășune|pășuni]] 121.814 ha, [[Fâneață|fânețe]] 28.106 ha. În nord-vestul județului, în comuna [[Lovrin, Timiș|Lovrin]], se află ''Stațiunea de cercetare și dezvoltare agricolă'', ce valorifică și implementează noile dezvoltări tehnologice în domeniul [[Agronomie|agronomiei]].<ref>{{Citat web|url=https://scdalovrin.com/|nume=admin|titlu=Landscaper Home|publisher=SCDA-Lovrin|accessdate=2023-09-28|limbă=en-US}}</ref> În vederea susținerii și promovării produselor și tradițiilor locale, în anul [[2013]] s-a înregistrat, prin sprijinul [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timiș]] și [[Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (România)|Ministerului Agriculturii și Dezvoltării]], marca ''„Made in Banat”''.<ref name=":7">{{cite web|url=https://www.ziuadevest.ro/situatia-din-agricultura-din-timis-la-sfarsitul-anului-2017/|title=Situația din agricultura din Timiș, la sfârșitul anului 2017|work=Ziua de Vest|author=Gheorghe Miron|date=19 decembrie 2017}}</ref> Una din cele mai vechi și importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este [[Agricultură|cultivarea cerealelor]] și a plantelor tehnice ([[grâu]], [[secară]], [[triticale]], [[orz]], [[orzoaică]], [[ovăz]], [[porumb]], [[floarea-soarelui]], [[sorg]], [[soia]], [[hrișcă]], [[mei]], [[rapiță]], [[Mac de grădină|mac]], [[hamei]], [[Cânepă indiană|cânepă]] și [[tutun]]), iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată [[Viticultură|viticultura]]. Localități ca [[Recaș]], [[Buziaș]] și [[Giarmata]] sunt renumite în ceea ce privește producția de [[vin]].<ref name=":7" /> Producția de [[Legumă|legume]] și [[Fruct|fructe]] și [[Zootehnie|creșterea plantelor]] în [[Fermă|ferme]], [[Seră|sere]] și [[Pepinieră|pepiniere]] este, de asemenea, o activitate economică de tradiție. [[Gottlob, Timiș|Gottlob]]-ul este supranumit ''„Patria lubeniței din Banat”'', producția de [[pepene verde]] de aici ridicându-se la peste 10.000 de tone anual, iar localitățile [[Biled, Timiș|Biled]] și [[Tomnatic, Timiș|Tomnatic]] – unde se află un centru zonal de procesare, sunt recunoscute pentru recoltele de [[Legumă|legume]] și [[Fruct|fructe]] de calitate superioară.<ref name=":7" /> În județul Timiș, în anul 2019, au fost [[Sămânță|însămânțate]] 611.418 ha: [[cereale]] pentru boabe – 331.691 ha, [[porumb]] boabe – 193.852 ha, [[Plantă|plante uleioase]] – 35.888 ha, [[Legumă|legume]] – 10.933 ha, [[cartof]]i – 8.298 ha, [[sfeclă de zahăr]] – 716 ha, [[varză]] – 691 ha, [[ceapă]] – 559 ha, [[roșie]] – 447 ha, [[mazăre]] – 319 ha, etc.<ref name=":7" /> [[Zootehnie|Creșterea animalelor]] constituie, de asemenea, o ramură importantă a agriculturii timișene, în ultimii ani înregistrându-se o creștere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat. Efectivele de [[Regnul Animalia|animale]] în anul 2012 au fost următoarele: [[Bovinae|bovine]] – 38.918, [[Porc domestic|porcine]] – 595.247, [[Ovis|ovine]] – 564.796, [[caprine]] – 15.682, [[Cal|cabaline]] – 7.071, [[Pasăre|păsări]] – 1.741.644, [[Iepure|iepuri]] – 19.119, etc.<ref name="atlas" /> == Educație == === Învățământul preuniversitar === ''Vezi și:'' [[Lista liceelor din Timișoara|''Lista liceelor din Timișoara'']]{{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = | image2 = Timisoara, Liceul Bartok Bela.jpg | image3 = Timisoara, str Pestalozzi 14.jpg | image4 = Liceul Dositei Obradovici, Timisoara.jpg | image5 = Colegiul National Coriolan Brediceanu Lugoj.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara|Liceul Teoretic „Grigore Moisil”]] | caption2 = [[Liceul Teoretic „Bartók Béla” din Timișoara|Liceul „Bartók Béla”]] | caption3 = Liceul Teoretic „Jean-Louis Calderon” | caption4 = Liceul Teoretic „Dositei Obradovici” | caption5 = [[Colegiul Național „Coriolan Brediceanu” din Lugoj|Colegiul Național „Coriolan Brediceanu”]] }}[[Ministerul Educației (România)|''Inspectoratul Școlar Județean Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], pe strada Doctor Liviu Gabor nr.1.<ref>{{Citat web|url=https://www.isj.tm.edu.ro/|titlu=Inspectoratul Școlar Județean Timiș|publisher=www.isj.tm.edu.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Județul Timiș avea în anul școlar 2019-2020 o populație școlară de 177.301 de persoane: în învățământul preșcolar 25.266 de [[Copil|copii]], în cel preuniversitar 97.934 de [[Elev|elevi]] și 54.101 de [[Student|studenți]] în cel universitar, post-universitar, academic și de dezvoltare profesională continuă. În județul Timiș sunt acreditate și autorizate 617 [[Școală|unități de învățământ]].<ref name=":8" /> Potrivit unui clasament realizat de portalul ''AdmitereLiceu.ro'' în 2020, șapte licee din [[Timișoara]] ([[Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara|Liceul „Grigore Moisil”]], [[Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara|Colegiul Național „CD Loga”]], [[Colegiul Național Bănățean]], [[Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara|Colegiul Național „Carmen Sylva”]], [[Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara|Liceul german „Nikolaus Lenau”]], [[Colegiul Național Ana Aslan, Timișoara|Colegiul Național Ana Aslan]], [[Calderón (autor)|Liceul Teoretic „J.L. Calderon”]]), și unul din [[Lugoj]] ([[Colegiul Național „Coriolan Brediceanu” din Lugoj|Colegiul Național „Coriolan Brediceanu”]]), se află în top 150 școli din [[România]].<ref name=":0" /> În același timp, [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] înregistrează un nivel superior mediei naționale în ceea ce privește adoptarea cursurilor educaționale digitale, precum și a programelor de [[Formator|formare]] [[Profesie|profesională]] și [[Dezvoltare personală|dezvoltare]] a competențelor în sistem [[stagiar]], hibrid sau [[Școlirea acasă|la distanță]]. Mulți timișeni sunt atât [[Formator|formatori]], cât și [[Student|cursanți]] și [[Cercetător|cercetători]] în cadrul unor platforme autohtone și internaționale de [[educație deschisă]], [[Resurse educaționale deschise|resurse educaționale digitale]] și [[Mediu virtual de învățare|medii virtuale de învățare]] precum eduKiwi, [[EUROSCI Network|EUROSCI Network,]] [[Udemy]], [[Memrise]], [[Researchgate|ResearchGate]], [[Brainly]], [[Udacity]] sau [[Coursera]], alături de numeroase alte [[Școală|școli]], [[Universitate|universități]] și [[Instituție|instituții]] de [[Educație|învățământ]] care oferă cursuri în format digital. Acest trend este în creștere accelerată pe plan local, fenomen susținut de [[Economie|economia]] dinamică a [[Timiș (dezambiguizare)|județului]], în care calificările, certificările și competențele continue sunt un criteriu esențial de diferențiere profesională și avantaj competitiv pe [[Piața muncii (economie)|piața muncii]].<ref>{{Citat web|url=https://www.scoalaeurotraining.ro/|titlu=Cursuri Calificare - Scoala Eurotraining|publisher=Scoala Eurotraining - Cursuri Calificare|accessdate=2025-05-11|limbă=ro-ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://henricoandatm.ro/centrul-de-formare-profesionala/|titlu=Centrul de Formare Profesionala|publisher=Henri Coanda|accessdate=2025-05-11|limbă=en-US}}</ref> === Învățământul vocațional și profesional === Numeroase unități de învățământ din județ sunt centrate pe dezvoltarea și formarea competențelor în sistem profesional dual, în funcție de specializare, profil sau calificare: tehnic (Colegiul Tehnic de Vest, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul „Emanuil Ungureanu”, Liceul Tehnologic "Valeriu Brăniște" ș.a.), economic ([[Colegiul Economic „F.S. Nitti” din Timișoara|Colegiul „F.S. Nitti”]]), artistic ([[Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara|Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”]], [[Liceul de Arte Plastice din Timișoara|Liceul de Arte Plastice]], Școala de Muzică Filaret Barbu, etc.), medical [[Colegiul Național Ana Aslan, Timișoara|(Colegiul Național Ana Aslan]]), teologic ([[Liceul Piarist din Timișoara|Liceul Romano-Catolic „Gerhardinum”]], Liceul Penticostal ,,Logos” ), ș.a.m.d.<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.admitereliceu.ro/|titlu=Admitere Liceu 2020}}</ref> ''Centrul Specializat de Învățare Permanentă'' se află în Parcul Industrial și Tehnologic din [[Timișoara]], în cartierul [[Torontalului]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/se-pune-baza-unui-centru-specializat-de-invatare-permanenta-in-timis-cu-dotari-performante-si-formare-profesionala-1579473/|titlu=Un nou Centru Specializat de Învățare Permanentă în Timiș, cu dotări performante și formare profesională|publisher=Tion|date=2022-04-21|accessdate=2023-10-21}}</ref> Noul ''Campus Regional pentru Învățământul Dual'' din [[Timișoara]], investiție de peste 20 de milioane de euro, se construiește în zona [[Ciarda Roșie|Calea Buziașului]].<ref name=":10" /> === Învățământul universitar === ''Vezi și: [[Lista universităților din Timișoara]]'' {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] | caption2 = [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]] | caption3 = [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] | caption4 = [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] | image1 = West University of Timisoara (1).jpg | image2 = Universitatea_Politehnica_Timisoara_-_Rectorat.jpg | image3 = Victor_Babeș_University_of_Medicine_and_Pharmacy,_Timișoara.jpg | total_width = 900 | image5 = | caption5 = [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea Tibiscus]] | image4 = Agronomie (2).JPG }} Reședința [[Timișoara]] este unul din cele patru centre universitare naționale, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, stabilite prin HG de [[Ministerul Educației Naționale|Ministerul Educației Naționale și a Învățământului]], adunând cca. 10-12% din totalul [[Student|studenților]] de la nivel național înscriși în programele de [[Studii universitare de licență|licență]], [[Studii universitare de masterat|masterat]], [[Doctorand|doctorat]] și [[Medicină|rezidențiat]], întrunind o calitate ridicată a calificărilor și procesului educațional conform standardelor [[Procesul Bologna|procesului Bologna]]. Învățământul superior este accesibil prin prezența a opt universități, patru publice și patru private:<ref name=":8">{{cite web|url=https://www.siiir.edu.ro/carto/|title=Unități de învățământ acreditate și autorizate|work=Cartografia școlară|publisher=Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România}}</ref> {| class="wikitable" |- ! Universitate !! Localitate !! Fondată !! Facultăți !! Studenți |- ! colspan="5" | Universități de stat |- | [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] || [[Timișoara]] || 1944 || 11 || 15.727 |- | [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]] || [[Timișoara]] || 1920 || 10 || 13.756 |- | [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] || [[Timișoara]] || 1944 || 3 || 7.599 |- | [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] || [[Timișoara]] || 1991 || 6 || 6.994 |- ! colspan="5" | Universități private |- | Universitatea „Ioan Slavici” || [[Timișoara]] || 2000 || 2 || 3.500+ |- | [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea „Tibiscus”]] || [[Timișoara]] || 1991 || 4 || 2.000+ |- | [[Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj|Universitatea Europeană „Drăgan”]] || [[Lugoj]] || 2003 || 2 || 258 |- | [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir|Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”]] || [[Timișoara]] || 1991 || 1 || 1.800+ |} ''Clusterul HPC (High Performance Computing),'' de la [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] din [[Timișoara]], asigură extinderea platformei integrate de cercetare pe baza noilor tehnologii [[Tehnologia informației|IT]] în regiune. Platforma ''HPC'' existentă cuprinde 7 unități de procesare [[IBM]], în combinație cu 7 unități de procesare de tip [[GPU]] de la [[Nvidia]], toate acestea găzduite într-un șasiu [[IBM]] BladeCenter H. Aici se află de asemenea și un [[supercalculator]] IBM Blue Gene/P, instalat în acest [[Bază de date|Data Center]] de către [[ETA2U]] în anul [[2011]].<ref>{{Citat web|url=https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|titlu=Studii de caz IT SERVICE|publisher=www.eta2u.ro|accessdate=2023-10-23|limbă=ro-ro|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134942/https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|dead-url=yes}}</ref> Noul ''Centru de Cercetare în Ingineria Datelor, Inteligență Artificială și Sisteme Inteligente (CIDIAS)'' din [[Timișoara]]'','' proiect al [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universității Politehnica]] în valoare de 19 milioane de euro, va avea peste 5.000 de mp de spații și [[Laborator|laboratoare]] dedicate cercetării în [[Inteligență artificială|Inteligența artificială]], [[Cloud computing|Cloud Computing]], [[Cibernetică|Securitate Cibernetică]] și [[Robotică]] și [[Sistem de control (dezambiguizare)|Control Inteligent]].<ref>{{Citat web|url=https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|titlu=UPT, singura universitate timișoreană în foaia de parcurs națională a infrastructurilor de cercetare {{!}} Universitatea Politehnica Timișoara|publisher=www.upt.ro|accessdate=2023-10-22|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195832/https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|dead-url=yes}}</ref> === Învățământul academic. Cercetarea științifică === {{Imagine multiplă | align = dreapta | direction = horizontal | image1 = Academia Română Filiala Timișoara.jpg | caption1 = [[Academia Română|Academia Română Timișoara]] | image2 = LERF Timisoara RO 2018 1.jpg | caption2 = [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic]] | total_width = 500 }} Se desfășoară în municipiul reședință de județ, [[Timișoara]].<ref name=":6">{{Citat web|url=http://aspc.cs.upt.ro/astr/|titlu=Academia de Științe Tehnice Timișoara}}</ref> Centru național de [[Cercetare|cercetare științifică]] avansată, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, în cadrul filialei din Timișoara a [[Academia Română|Academiei Române]] își desfășoară activitatea următoarele centre: Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”; [[Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată;]] [[ISIM Timișoara|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale;]] [[INCERC|Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor;]] [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic|Laboratorul de Energii Regenerabile–Fotovoltaic;]] [[Observatorul Astronomic Timișoara|Observatorul Astronomic]] (secție a [[Institutul Astronomic al Academiei Române|Institutului Astronomic al Academiei Române]]), și [[Planetariul Universității de Vest din Timișoara|Planetariul Universității de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.incd.ro/despre/sucursale/sucursala-timisoara/|titlu=INCERC sucursala Timișoara}}</ref> Tot în Timișoara mai activează numeroase centre și institute naționale de cercetare–dezvoltare: Centrul de Cercetări în Metode Avansate de Studiu al Fenomenelor Fizice; Centrul de Cercetări în Mecatronică și Robotică; Centrul de Cercetări pentru Materiale Anorganice și Energii Alternative; Centrul de Cercetări în Inginerie și Management, etc. Tot aici funcționează și filiale ale [[Academia de Științe Medicale|Academiei de Științe Medicale]], respectiv ale [[Academia de Științe Tehnice din România|Academiei de Științe Tehnice]] din România.<ref name=":6" /> Prezența ''Clusterului de Energii Sustenabile ROSENC'' din [[Timișoara]]'','' cu sediul pe splaiul Tudor Vladimirescu nr. 33, crește competivitatea [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunii de Vest]] pe plan internațional în domeniul [[Sustenabilitate|energiilor sustenabile]], accelerând implementarea investițiilor în sectoarele [[Energie regenerabilă|energiilor regenerabile]] și [[Inginerie energetică|ingineriei energetice]].<ref>{{Citat web|url=https://rosenc.ro/|titlu=ROSENC {{!}} Romanian Sustainable Energy Cluster|accessdate=2023-10-24|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134932/http://rosenc.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Zilele Tehnice Studentesti Mecanica Timisoara.jpg|miniatura|296x296px|Zilele Tehnice Studențești la [[Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica]] din [[Timișoara]]]] Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice timișene”.<ref>{{Citat web|url=http://acad-tim.tm.edu.ro/?p=1357|titlu=Zilele Academice Timișene}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}}</ref> ''Clusterul Regional de Tehnologia Informației și Comunicațiilor'' are sediul în zona [[Cetate, Timișoara|Cetate]] din [[Timișoara|Timișoara,]] pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.digivest.ro/|titlu=Cluster Regional TIC|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> Noul ''cloud guvernamental'', investiție de peste 2,2 miliarde de lei, va avea un [[Bază de date|centru de date]] în localitatea [[Giroc, Timiș|Giroc]], lângă [[Timișoara]].<ref>{{Citat web|url=https://www.adr.gov.ro/cloud/|titlu=Cloud|publisher=Autoritatea Pentru Digitalizarea Romaniei|accessdate=2023-10-04|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20231005145139/https://www.adr.gov.ro/cloud/|dead-url=yes}}</ref> == Turism == {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Buziaș|Stațiunea Buziaș]] | caption2 = [[Etnografie|Zona etnografică]] Țara Făgetului, [[Munții Poiana Ruscă|Munții Poiana Ruscă]] | caption3 = [[Lacul Surduc|Surduc]], cel mai mare lac din vestul țării | image1 = Buzias Ansamblu balnear (2).jpg | image2 = Poiana Rusca.jpg | image3 = RO_TM_Surduc_3.jpg | image4 = Fritillaria meleagris 1.jpg | caption4 = [[Fritillaria meleagris|Lalea pestriță]] în rezervația naturală [[Lunca Pogănișului]] | total_width = 900 | image5 = Concert_Romanesti_2006.jpg | caption5 = Concertul anual de [[Muzică simfonică|muzică simfonică]] de la [[Peștera Românești|peștera Românești]] }} Timișul are o ofertă foarte bogată în ceea ce privește activitățile de [[Turismul în România|turism]] și loisir, fiind constant în topul destinațiilor alese de [[Turism|turiștii străini]] ce vizitează [[România]]. În anul [[2017]] a fost al treilea cel mai vizitat județ al [[România|României]], din punct de vedere al numărului de turiști străini.<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/business-travel/topul-judetelor-care-au-atras-cei-mai-multi-turisti-straini-brasov-timis-cluj-si-sibiu-au-atras-20-din-totalul-strainilor-care-s-au-cazat-in-hotelurile-din-tara-in-primul-semestru-16693889|titlu=Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru}}</ref> [[Fișier:Hotel Continental Timisoara.jpg|miniatura|367x367px|North Star Continental Resort [[Timișoara]], lângă [[Bega Shopping Center]]]] În județul Timiș se aflau în [[Construcții|construcție]] 73 de noi proiecte de [[Investiție|investiții]] hoteliere la finalul anului [[2022]].<ref>{{Citat web|url=https://hotelinvest.ro/80-gradul-de-ocupare-al-hotelurilor-din-timisoara-cate-hoteluri-se-mai-construiesc/|titlu=80% gradul de ocupare al hotelurilor din Timisoara. Cate hoteluri se mai construiesc?|publisher=Hotel Invest|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> Timișoara este pe primul loc în [[România]] și pe locul cinci în [[Europa]] în topul celor mai sigure destinații [[Turism|turistice]] de pe [[continent]], alături de [[Praga]], [[Zürich]] sau [[Helsinki]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/timisoara-inclusa-intr-un-top-al-celor-mai-sigure-destinatii-europene-pentru-vacante-1690774/|titlu=Timișoara, inclusă într-un top al celor mai sigure destinații europene pentru vacanțe|publisher=Tion|date=2023-03-06|accessdate=2023-11-11}}</ref> ''Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș'' are sediul în zona [[Fabric]] din [[Timișoara]], pe strada Dacilor nr. 25.<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/|titlu=Home|publisher=Turism Timis|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://turismtimis.ro/ }}</ref> La câțiva kilometri de Timișoara se află renumitele stațiuni balneare [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]]. Printre obiectivele turistice de aici: * [[Zona cu parcul din Buziaș|Zona cu parcul și colonada imperială]], unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al [[Elisabeta, împărăteasa Austriei|împărătesei Elisabeta]]. Cuprinde un întreg ansamblu de monumente istorice format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un [[parc dendrologic]] cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de arbori seculari, cel mai important fiind [[Paltin occidental|platanul]]. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, [[Arhitectura bizantină|bizantin]], unică în [[România]]. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în [[Karlovy Vary]] și în [[Baden-Baden]]; * Ștrandurile cu [[apă minerală]] din Buziaș (1874), primele de acest gen din [[Europa]]; * Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș<nowiki>''</nowiki> (1984), Mihai și Iosif; * Buveta ,,Izvorul Sănătății<nowiki>''</nowiki> din centrul stațiunii; * Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din ceramică tracică, vase din [[Neolitic]], numeroase fotomontaje; * Colecția de artă populară ,,Iulia Florea Troceanu<nowiki>''</nowiki>, ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene; * Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric; * [[Mlaștinile Satchinez|Rezervația naturală Satchinez;]] * [[Mlaștinile Murani]], ș.a. În prezent, în ambele stațiuni sunt multe [[Pensiune|pensiuni]] și [[Casa|vile]], precum și [[Hotel|hoteluri]] de trei și patru stele, cu confort deosebit, și se situează la nivelul [[Turism|turismului]] internațional. ==== Rezervații și arii naturale ==== {{Articol principal|Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista siturilor arheologice din județul Timiș}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Parcul Dendrologic Bazoș|Parcul Dendrologic Bazoș]] | caption2 = Pui de [[Dropie|dropie]] în [[Rezervația ornitologică Beba Veche|rezervația ornitologică Beba Veche]] | caption3 = Stârc cenușiu în „Delta Banatului”, [[Mlaștinile Satchinez|rezervația naturală Satchinez]] | image1 = Parc bazos.jpg | image2 = Bet.jpg | image3 = Purple Heron near Hodal I IMG 9518.jpg | image4 = Aster tripolium3.jpg | caption4 = [[Sărăturile Diniaș|Sărăturile Diniaș]] | total_width = 900 | image5 = Pochard (Aythya ferina) (4).JPG | caption5 = [[Rață|Rață]] cu cap castaniu în [[Mlaștinile Murani|Mlaștinile Murani]] }}''[[Agenția Națională pentru Protecția Mediului|Agenția Națională pentru Protecția Mediului Vest]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe Bd. Liviu Rebreanu nr.18-18A.<ref>{{Citat web|url=https://www.protectiamediului.org/apm/scrie-agentiei-pentru-protectia-mediului-timis/|titlu=Scrie Agenției pentru Protecția Mediului Timiș {{!}} Protecția Mediului|publisher=protectiamediului.org|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> În județ se găsesc numeroase rezervații naturale care adăpostesc un număr mare de specii de [[Plantă|plante]] și [[Regnul Animalia|animale]] rare, [[Specii amenințate|ocrotite de lege]]. Lângă [[Satchinez, Timiș|Satchinez]], la 25 km nord-est de Timișoara, se găsește cel mai mare areal natural din vestul României ([[Mlaștinile Satchinez]] – [[Mlaștinile Murani|Murani]] – [[Rezervația ornitologică Beba Veche|Rezervația Beba Veche]]). Ariile naturale din județ cuprind: [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]], [[Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)|Lunca Mureșului Inferior]] și [[Lunca Pogănișului|Lunca Pogănișului;]] rezervațiile forestiere [[Parcul Dendrologic Bazoș|Bazoș]], [[Pădurea Bistra|Bistra]] și [[Pădurea Cenad|Cenad]] – ce conțin o varietate mare de specii arboricole și botanice; lacurile [[Lacul Cotu Morii|Cotu Morii]], [[Lacul Verbunci|Verbunci]], [[Lacul Hergheșceu|Hergheșceu]], [[Lacul Râtu Mare|Râtu Mare]], [[Lacul Satchinez|Satchinez]], [[Ianova, Timiș|Ianova]] și [[Lacurile Becicherecu Mic|Lacurile Becicherecu Mic.]]<ref name="bnr3">{{cite web|url=http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|title=Monografia județului Timiș|work=Banca Națională a României|page=3|accessdate=2018-10-24|archive-date=2020-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20201118044200/https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|dead-url=yes}}</ref>{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Stârc galben în [[Insula Mare Cenad|Insula Mare Cenad]] | caption2 = Ghizdei de sărătură în [[Becicherecu Mic (sit SCI)|situl natural Becicherecu Mic]] | caption3 = Exemplar de [[Stârc|Nycticorax]] în [[Pădurea Macedonia|Pădurea Macedonia]] | image1 = Ardeola ralloides in Ariège.jpg | image2 = Lotus tenuis.jpeg | image3 = Nycticorax nycticorax (Lukasz Lukasik).jpg | image4 =  Narcissus poeticus.jpg | caption4 = [[Pajiștea cu narcise Bătești|Pajiștea cu narcise Bătești]] | total_width = 900 | image5 = Ardpur3.jpg | caption5 = Stârc purpuriu în [[Insula Igriș|Insula Igriș]] }}Ariile protejate cuprind [[Sărăturile Diniaș]], [[Becicherecu Mic (sit SCI)|Becicherecu Mic]], [[Hunedoara Timișană (sit SPA)|Hunedoara Timișană]], [[Insula Igriș]] și [[Insula Mare Cenad|Insula Mare de la Cenad;]] zonele de protecție avifaunistică de la [[Pădurea Macedonia]] și [[Livezile - Dolaț]]; [[Pajiștea cu narcise Bătești]] și [[Movila Sisitak|Movila Sisitak;]] etc.<ref name="bnr3" /> Alte obiective turistice sunt [[Peșteră|peșterile]], dintre care amintim: [[Peștera Românești|peștera de la Românești]], [[peștera Albastră]] – lângă [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]], [[Peștera cu Apă din județul Timiș|Peștera cu Apă,]] peștera „Stânca lui Florian” – lângă [[Tomești, Timiș|Tomești]], respectiv [[Cascadă|cascadele]]: Cornet ([[Nădrag, Timiș|Nădrag]]) și Șopot ([[Poieni, Timiș|Poieni]]).<ref name="bnr3" />{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Pădurea Bistra|Pădurea Bistra]] | caption2 = Localitatea [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]] | caption3 = [[Traseu turistic (montan)|Traseu turistic montan]] în [[Nădrag, Timiș|Nădrag]] | image1 = Bistra (7).JPG | image2 = RO TM Pietroasa 13.jpg | image3 = Timis Nadrag Casute Suspendate.jpg | image4 = CharlottenburgBanat2.jpg | caption4 = [[Charlottenburg, Timiș|Charlottenburg]], [[Dealurile de Vest|Dealurile de Vest]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Poieni 84.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Biserica de lemn]] din [[Poieni, Timiș|Poieni]] }}Turismul montan este practicat sub formă de [[alpinism]], [[Escaladă sportivă|escalade]], [[Drumeție|drumeții]], și [[Ciclism|cicloturism]] pe [[Traseu turistic (montan)|traseele turistice montane]] din [[Munții Poiana Ruscă]], zonă cunoscută [[Etnografie|etnografic]] ca Țara Făgetului, areal cu potențial turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural și peisagistic, zona fiind ideală pentru activități de [[Drumeție|hiking]], [[trekking]] și [[Recreere|recreere;]] iar în parcul de aventură de la [[Nădrag, Timiș|Nădrag]], la poalele [[Vârful Padeș, Munții Poiana Ruscă|Vârfului Padeș]], se pot practica [[Escaladă|cățărările]], [[Tiroliană|tirolienele]], [[bungee jumping]], [[paintball]], [[geocaching]], etc.<ref name="turism2" /> Zona de agrement a [[Lacul Surduc|lacului Surduc]], amenajat în perioada [[1972]]–[[1978]], într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune recreativă multiplă: [[natație]], [[înot cu labele]], [[Scufundare|scufundări]], [[schi nautic]], [[orientare subacvatică]], [[pescuit]], [[Piscină|ștrand]] și [[camping]]. Activitățile de [[canotaj]] și [[Caiac-Canoe|caiac-canoe]] pot fi practicate pe [[Canalul Bega]], iar cele de [[rafting]] pe [[Râul Timiș, Dunăre|Râul Timiș]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turism/|titlu=Turism - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-16|accessdate=2023-09-19|limbă=ro-RO}}</ref> Enoturismul este reprezentat de localitățile [[Recaș]] ([[Cramele Recaș]]) și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] ([[Silagiu, Timiș|Aramic Silagiu]]), renumite atât în țară cât și în străinătate pentru vinurile lor.<ref name="turism2">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turismul.html|title=Turismul|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Lunca Timișului]], în zona [[Mănăstirea Timișeni|Mănăstirii de la Șag]] | caption2 = [[Vulcan|Vulcanul]] stins [[Șumigu]], văzut din [[Gătaia]] | caption3 = [[Râul Valea Cornetului|Valea Cornetului]], în dreptul taberei de copii [[Nădrag]] | image1 = Sunset on river Timis - panoramio.jpg | image2 = Sumigu.jpg | image3 = Cornetu.JPG | image4 = Agropyron cristatum (5459344503).jpg | caption4 = Pir crestat în [[Rezervație naturală|rezervația]] [[Botanică|botanică]] [[Movila Sisitak]], în apropierea [[Abația Igriș|Abației de la Igriș]] din [[Sânpetru Mare]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Cosevita 2010 19.jpg | caption5 = [[Panoramă (dezambiguizare)|Panorama]] de pe Vârful Rusca, [[Podișul Lipovei - Poiana Ruscă|Podișul Lipovei]] }} ==== Fortificații medievale ==== {{Articol principal|Lista monumentelor istorice din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista castelelor și conacelor din județul Timiș}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Castelul Huniade din Timișoara|Castelul Huniade din Timișoara]], construit între anii [[1308]]–[[1315]] de regele Ungariei [[Carol Robert de Anjou|Carol Robert de Anjou]] | caption2 = [[Bastionul Theresia|Bastionul Maria Theresia]], fortificație din [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], din perioada apartenenței [[Banat|Banatului]] la [[Imperiul Austriac|Imperiul Austriac]] | caption3 = [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioara]] | image1 = Huniade Castle, Timișoara, August 2022.jpg | image2 = Bastion Theresia corp A, B, C, E.jpg | image3 = Cetatea Jdioara.JPG | image4 = TurnulMedievalCiacova-Timis.jpg | caption4 = Turnul medieval de apărare [[Ciacova|Ciacova]] | total_width = 900 | image5 = Sannicolau Mare, Castelul Nako (1).jpg | caption5 = [[Castelul Nakó|Castelul Nakó]] din [[Sânnicolau Mare|Sânnicolau Mare]] }} Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente de arhitectură și muzee. Astfel pe lângă vizite, sejururi și excursii s-au adăugat city break-urile, stagiile și circuitele tematice.[[Timișoara]] deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit din patrimoniul urban al cartierelor [[Cetate, Timișoara|Cetate]], [[Iosefin]], [[Fabric]] și [[Elisabetin]] și este totodată [[Capitală Europeană a Culturii]] pentru anul [[2023]].<ref name="apdt">{{cite web|url=http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|title=Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș 2018-2028|accessdate=2018-11-03|work=Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș|archive-date=2018-11-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20181103210926/http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul „Cassina”]] din [[Făget|Făget]] | caption2 = [[Conacul familiei Mocioni|Conacul Mocioni]] | caption3 = [[Castelul Banloc|Domeniul nobiliar Banloc]] | image1 = Cassina Făget - față.JPG | image2 = Conacul Mocioni.jpg | image3 = 2007 castel banloc.JPG | image4 = Lovrin, Conacul Liptay.jpg | caption4 = Conacul Liptay Károly din [[Comuna Lovrin, Timiș|Lovrin]] | total_width = 900 | image5 = Cripta familiei Mocioni din Foeni.jpg | caption5 = [[Mausoleul familiei Mocioni|Mausoleul familiei Mocioni]] din [[Comuna Foeni, Timiș|Foeni]] }}În județ, dintre fortificațiile medievale amintim [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], [[Bastionul Theresia]], [[Cetatea medievală de la Făget]] și [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioarei;]] castelele [[Castelul Huniade din Timișoara|Huniade]], [[Castelul Nakó|Nakó]], [[Castelul Mercy din Carani|Mercy]], [[Castelul Banloc|Karátsonyi]] și [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul Cassina din Făget;]] conacele [[Conacul Gudenus|Gudenus]] și [[Mausoleul familiei Mocioni|ansamblul conacului și mausoleului familiei Mocioni din Foeni;]] hanurile [[Hanul Poștei din Lugoj|Poștei și „Ana Lugojana”]] din [[Lugoj|Lugoj;]] etc.<ref name="apdt" /> ==== Lăcașuri de cult ==== {{Vezi și|Biserici de lemn din Banat}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica de lemn din Margina|Biserica de lemn din Margina]] | caption2 = Interiorul [[Naos|naosului]] de la [[Mănăstirea Săraca|Săraca]] | caption3 = [[Mănăstirea Partoș|Mănăstirea Partoș]] | image1 = Biserica lemn Margina Timis.jpg | image2 = Saraca.iconostasul.jpg | image3 = Partos man bisericile.jpg | image4 = Mănăstire Sf. Gheorghe, sat Mănăstire, com. Birda, jud. Timiş, Romania.jpg | caption4 = [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Așezământul monahal din Birda]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Pietroasa 12.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Biserica din Pietroasa de Sus]] }}Turismul ecumenic și religios cuprinde numeroase lăcașuri de cult, biserici și mănăstiri istorice. Dintre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile istorice de lemn din ținuturile Făgetului: [[Biserica de lemn din Bătești|Bătești]], [[Biserica de lemn din Curtea, Timiș|Curtea]], [[Biserica de lemn din Crivina de Sus|Crivina de Sus]], [[Biserica de lemn din Căpăt|Căpăt]], [[Biserica de lemn din Coșevița|Coșevița]], [[Biserica de lemn din Crivobara|Crivobara]], [[Biserica de lemn din Dragomirești, Timiș|Dragomirești]], [[Biserica de lemn din Dubești|Dubești]], [[Biserica de lemn din Dobrești, Timiș|Dobrești]], [[Biserica de lemn din Groși, Timiș|Groși]], [[Biserica de lemn din Hezeriș|Hezeriș]], [[Biserica de lemn din Homojdia|Homojdia]], [[Biserica de lemn din Jupânești, Timiș|Jupânești]], [[Biserica de lemn din Lucareț|Lucareț]], [[Biserica de lemn din Margina|Margina]], [[Biserica de lemn din Nemeșești|Nemeșești]], [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Pietroasa]], [[Biserica de lemn din Povârgina|Povârgina]], [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Poieni]], [[Biserica de lemn din Românești, Timiș|Românești]], și [[Biserica de lemn din Zolt|Zolt]]. În satul [[Partoș, Timiș|Partoș]] se află [[Mănăstirea Partoș]], care datează din [[secolul al XIV-lea|secolul al XIV-lea;]] la [[Cebza, Timiș|Cebza]] se află [[Mănăstirea Cebza]] ridicată în [[1759|1759;]] în [[Comuna Birda, Timiș|comuna Birda]] se află [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Mănăstirea Sfântul Gheorghe;]] în [[Lugoj|municipiul Lugoj]] găsim [[Mănăstirea minoriților din Lugoj|Mănăstirea minoriților]] din [[1733|1733;]] iar în apropiere de [[Șemlacu Mic, Timiș|Șemlacu Mic]] se află [[Mănăstirea Săraca]], declarată monument istoric.<ref name="turism" />{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Mănăstirea minoriților din Lugoj|Mănăstirea minoriților din Lugoj]] | caption2 = [[Biserica de lemn din Crivina de Sus|Biserica de lemn din Crivina de Sus]] | caption3 = [[Mănăstirea Cebza|Mănăstirea Cebza]] | image1 = Biserica Romano-Catolica Lugoj.jpg | image2 = RO RM Crivina de Sus 20.jpg | image3 = Manastirea Cebza.jpg | image4 = RO TM Cosevita 19.jpg | caption4 = [[Biserica de lemn din Coșevița|Biserica de lemn din Coșevița]] | total_width = 900 | image5 = GalerieFoto 4123.jpg | caption5 = [[Biserica Sf. Vasile din Dumbrăvița|Biserica Sf. Vasile din Dumbrăvița]] }} ==== Alte atracții și puncte de interes ==== [[Tratament medical|Bazele de tratament]] și centrele de [[Spa (fizioterapie)|welness&spa]] cu [[Izvor termal|apă geo-termală terapeutică]] constituie punctul principal de atracție al zonei. Județul Timiș are cel mai mare potențial turistic [[Balneologie|balnear]] din România, având patru [[Oraș|orașe]] și nouă [[Comună|comune]] ce dețin resurse specifice, exploatate în scop de [[agrement]].<ref>{{Citat web|url=https://renasterea.ro/timisul-aur-poarta-patru-orase-si-cinci-comune-figureaza-pe-balneomap-instrument-creat-pentru-promovarea-resurselor-balneare/|nume=Nistorescu|prenume=Laurențiu|titlu=Timișul aur poartă! Patru orașe și cinci comune figurează pe BalneoMap, instrument creat pentru promovarea resurselor balneare|date=2023-11-03|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Apele minerale captate sunt [[Calciu|calcice]], [[Magneziu|magneziene]] hipotone, [[Clorură de sodiu|cloruro-sodice]], puternic [[Carbon|carbonatate]] (2.000-2.600 mg / litru), cu [[PH]] peste 7,2, temperatura apei la captare fiind de 30°C, fiind recomandate în [[Boli cardiovasculare|insuficiență cardiacă]], [[Astm bronșic|afecțiuni respiratorii]], [[Aparatul cardiovascular|circulatorii]], [[Reumatism|reumatismale]], [[Neurologie|neurologice]], [[Boală autoimună|boli autoimune]] și [[Hormoni tiroidieni|hormonale]], [[Metabolism|metabolice]] și de [[nutriție]], [[Astenie|nevroză astenică]], [[anemie feriprivă]], precum și boli profesionale.<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|titlu=Turismul în județul Timiș|accessdate=2020-10-06|archive-date=2023-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20231209122442/https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|dead-url=yes}}</ref>[[Fișier:Salina din Oras Timisoara 2019.jpg|miniatura|275x275px|[[Salină|Salina]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]]] [[Stațiune balneară|Turismul balnear]] se practică în stațiunea de interes național [[Buziaș]], stațiunea de interes local [[Călacea, Timiș|Băile Călacea]], orașele [[Deta]], [[Sânnicolau Mare]] și [[Jimbolia]], precum și în localitățile [[Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Sacoșu Mare, Timiș|Sacoșu Mare,]] [[Sânmihaiu German, Timiș|Sânmihaiu German]] și [[Lovrin, Timiș|Lovrin]]. Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia [[Râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]], unde există două zone amenajate: la [[Șag, Timiș|Șag]] și la [[Albina, Timiș|Albina]], unde există numeroase terenuri sportive special amenajate care permit practicarea unor sporturi precum [[tenis]], [[fotbal]], [[handbal]], [[baschet]], [[tenis de masă]] sau [[volei]].<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|titlu=Turismul în județul Timiș|accessdate=2020-10-06|archive-date=2023-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20231209122442/https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|dead-url=yes}}</ref> Zonele cu un bogat fond cinegetic ([[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Bogda, Timiș|Bogda]], [[Breștea, Timiș|Breștea]], [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]], [[Dumbrava, Timiș|Dumbrava]], [[Giroc, Timiș|Giroc]], [[Hitiaș, Timiș|Hitiaș]], [[Pădureni, Timiș|Pădureni]], [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia]], [[Remetea Mică, Timiș|Remetea Mică]], [[Silagiu, Timiș|Silagiu]]), precum și cele cu un fond piscicol diversificat ([[Râul Bega|Bega]]–[[Luncanii de Sus, Timiș|Luncani]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Tomești, Timiș|Tomești]]–[[Românești, Timiș|Românești]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Poieni, Timiș|Poieni]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Margina, Timiș|Margina]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Cebza, Timiș|Cebza]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Coșteiu, Timiș|Coșteiu]]) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv. Pe teritoriul județului Timiș există 86 de fonduri de [[vânătoare]] și 30 de fonduri de [[Pescuit|pescuit.]]<ref name="apdt" /> [[Agroturism|Agroturismul]] și [[Ecoturism|ecoturismul]] este reprezentat de ansamblurile gospodărești tradiționale din mediul rural, spațiile monahale, [[Cabană|cabanele]] și [[Casă de vacanță|casele de vacanță]].<ref name="turism" /> == Cultură == {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Cunoscut inițial ca Teatrul Franz Joseph, Palatul Culturii găzduiește astăzi [[Opera Națională Română din Timișoara|Opera Națională Română]] | caption2 = [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonica Banatul]] | image1 = Centrum Timisoara.jpg | image2 = Banater-Philharmonie.JPG | total_width = 900 | image3 = German_State_Theatre_in_Timișoara_-_the_entrance.jpg | caption3 = [[Teatrul German de Stat din Timișoara|Teatrul German de Stat]] | image4 = Krecsányi Ignác.jpg | caption4 = [[Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara|Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”]] | image5 = Palatul Janos Kassay, Timisoara.jpg | caption5 = [[Teatru de animație|Teatrul pentru Copii și Tineret "Merlin"]] }}{{Vezi și|Capitală Europeană a Culturii}} === Viața cultural-artistică === {{Vezi și|Listă de festivaluri din Timișoara}} [[Ministerul Culturii (România)|''Direcția Județeană pentru Cultură Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], pe strada Augustin Pacha nr. 8.<ref>{{Citat web|url=https://culturatimis.ro/home/home-test/|titlu=Direcția Județeană pentru Cultură Timiș {{!}} Directia judeteana pentru cultura Timis|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:FMTR-USVT.jpg|miniatura|275x275px|[[Tradiții românești|Aranjament tradițional]] cu obiecte specifice [[Cultura României|culturii românești]], expus în cadrul competiției studențești ''„Inițierea și dezvoltarea unei afaceri inovative”'' – Ediția a VII-a la [[Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara|Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I”]] din [[Timișoara]]]] Cea mai importantă colecție de artă se află în păstrarea și valorificarea [[Muzeul de Artă din Timișoara|Muzeului de Artă]] din Timișoara. Colecția își are începuturile în perioada 1888–1895, având la bază o importantă donație din colecția lui [[Zsigmond Ormós]], personalitate marcantă a vieții culturale timișorene, colecționar, istoric de artă, unul dintre fondatorii muzeului. Donația sa, cuprinzând pictură italiană, flamandă, olandeză, germană, austriacă, maghiară și lucrări de pictură românească, formează nucleul pinacotecii de astăzi din Timișoara. Muzeul de Artă din Timișoara deține și cea mai importantă colecție [[Corneliu Baba]]. Cea mai mare parte din colecție a fost donată muzeului de soția artistului prin intermediul legatarului testamentar, Maria Albani Muscalu.<ref>{{cite book|url=http://culturatimis.ro/wp-content/uploads/publicatii/Traditie-si-postmodernitate.pdf|title=Tradiție și postmodernitate: 200 de ani de artă plastică în Banat|author=Andrei I. Medinski|edition=a II-a, revăzută și adăugită|publisher=Editura Graphite|location=Timișoara|date=2012|page=41|isbn=978-973-88663-6-2}}</ref>[[Fișier:Opera Națională Română din Timișoara (April - 2023).jpg|miniatura|300x300px|Timișoara, [[Capitală Europeană a Culturii]] 2023]]Colecțiile de la [[Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara|Episcopia ortodoxă sârbă]], de la [[Dieceza de Timișoara|Episcopia romano-catolică]] și de la [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala ortodoxă română din Timișoara]] sunt marcate de valori de patrimoniu inestimabile ale artei religioase din arealul bănățean și nu numai.<ref name="propuneri">{{cite book|url=https://www.scribd.com/doc/36932228/Strategia-de-Dezvoltare-a-Turismului-Cultural-Banat|title=Propuneri strategice pentru dezvoltarea turismului cultural în Banat|author=Adriana Aciu, Alina Albu, Rodica Giurgiu, Ioan Hațegan, Otilia Hedeșan, Nicolae Popa, Corina Răceanu, Ludovic Satmari|publisher=Institutul Intercultural Timișoara|date=aprilie 2009|isbn=978-973-0-06377-6}}</ref> === Muzică === {{Vezi și|Listă de cântece legate de Timișoara}} Încă de la sfârșitul [[secolul al XVIII-lea|secolului al XVIII-lea]] exista o viață muzicală integrată în spațiul cultural european. În prezent, aceasta este asigurată de prestigioasa activitate a [[Opera Națională Română din Timișoara|Operei Naționale Române]] din [[Timișoara]] și a [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonicii „Banatul”]].<ref name="propuneri" /> == Sănătate == [[Fișier:Spitalul_Clinic_Județean_de_Urgență_„Pius_Brînzeu”_din_Timișoara_(2023)_-_img_02.jpg|miniatura|275x275px|Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara]] ''[[Autoritatea de Sănătate Publică|Direcția de Sănătate Publică Timiș]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Nicolaus Lenau nr. 10.<ref>{{Citat web|url=https://www.dsptimis.ro/|titlu=Direcția de Sănătate Publică Timiș|publisher=www.dsptimis.ro|accessdate=2023-11-05|limbă=RO}}</ref> În ceea ce privește rețeaua farmaceutică din județul Timiș, în anul [[2012]] existau: 271 de [[farmacie|farmacii]], trei puncte farmaceutice și 33 de depozite farmaceutice. La nivelul județului, activează 16 [[spital]]e, cinci [[Dispensar|dispensare]] medicale, 517 [[Cabinet medical|cabinete medicale]], nouă [[Clinică|policlinici]], două centre de sănătate, un centru de [[transfuzie de sânge|transfuzie sangvină]] și un centru de [[cardiologie]], 15 [[Laborator|laboratoare medicale]], patru laboratoare de [[Medicină de Reabilitare|recuperare medicală]] și [[Balneologie|balneofizioterapie]], 533 de cabinete [[stomatologie|stomatologice]] și 91 de laboratoare de [[tehnică dentară]]. Timișul este printre județele cu cel mai ridicat nivel al calității serviciilor medicale, având unități dotate cu aparatură performantă și cadre cu înaltă specializare, în directa subordine a [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerului Sănătății]]. Dintre unitățile sanitare se remarcă: * Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” (inclus de Ministerul Sănătății în clasa I de competență). În extindere cu o nouă Maternitate, proiect transfrontalier [[România]] - [[Serbia]] pe [[fonduri europene]], cu o valoare investițională de 14 milioane de euro; * Institutul de Boli Cardiovasculare (clasa I); * Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, extins cu un nou corp de clădire; * Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”; * Spitalul Clinic Municipal de Urgență din [[Timișoara]]. În extindere cu o nouă Clinică de [[Balneologie]], ce cuprinde [[Bazin|bazine]] de [[Tratament medical|tratament]] cu [[Izvor termal|apă termală]], cu facilități pentru [[Spa (fizioterapie)|hidroterapie]]; * Spitalul Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”; * Spitalul [[Regina Maria (dezambiguizare)|Regina Maria]]; etc.<ref>{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/sanatate.html|title=Sănătate|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref> Pe piața de servicii medicale private sunt prezenți jucători precum [[MedLife]], [[Regina Maria (companie)|Clinicile Regina Maria]], [[Synevo România|Synevo]] sau [[Medicover]].[1] === Proiecte === - Spitalul Regional Timișoara, va fi construit cu [[:Categorie:Fonduri pentru dezvoltare|fonduri]] provenite din [[Guvernul României|surse guvernamentale]], [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|europene]] și axe de [[Finanțare|finanțări]] publice și private pe programul [[Sănătate]]; - Centrul Național de Mari Arși din [[Timișoara|Timișoara,]] în valoare de 66 de milioane de euro, în construcție în zona [[Girocului|Calea Girocului]]/[[Braytim]], cu termen de finalizare [[An|anul]] [[2026]].<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/se-deschide-santierul-la-hub-ul-de-sanatate-de-66-de-milioane-de-euro-de-la-spitalul-judetean-timisoara-va-avea-urgente-ati-si-un-nou-centru-de-mari-arsi-interconectate-prin-pasarele-cand-trebuie/26/05/2023|nume=Dichis|prenume=Bianca|titlu=Se deschide santierul la hub-ul de sanatate de 66 de milioane de euro de la Spitalul Judetean Timisoara. Va avea Urgente, ATI si un nou Centru de Mari Arsi, interconectate prin pasarele. Cand trebuie sa fie gata {{!}} OpiniaTimisoarei.ro|publisher=Opinia Timisoarei|date=2023-05-26|accessdate=2023-09-22|limbă=ro-RO}}</ref> - Noul Institut Regional de Oncologie – proiect de peste 1,5 miliarde de lei, aprobat de [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerul Sănătății]], în construcție pe [[Torontalului|Calea Torontalului]] din [[Timișoara|Timișoara;]] - Noul Spital Municipal „Dr. Teodor Andrei” – cu un cost de peste 150 de milioane de euro, se construiește la [[Lugoj]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ms.ro/ro/|titlu=Ministerul Sănătății|publisher=www.ms.ro|accessdate=2023-09-22|limbă=en}}</ref> - Noul corp al Spitalului Județean de Urgență ,,Pius Brânzeu" din [[Timișoara]], ce va cuprinde 284 de paturi, 6 săli noi de [[Chirurgie|operații]] și 3 noi spații pentru [[radioterapie]] și [[Chirurgie vasculară|radiochirurgie]] – proiect cu o valoare [[Investiție|investițională]] de peste 200 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-spitalul-judetean-se-va-extinde-va-fi-construit-un-nou-corp-de-cladire-cu-284-de-paturi-vor-fi-6-sali-noi-de-operatorii-si-3-spatii-pentru-radioterapie-si-radiochirurgie/|titlu=Timișoara: Spitalul Județean se va extinde – va fi construit un nou corp de clădire cu 284 de paturi – vor fi 6 săli noi de operații și 3 spații pentru radioterapie și radiochirurgie – costă 200 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-09-21|limbă=ro}}</ref> - Noul „Centru de Medicină Intervențională și Transplant Pulmonar” al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ,,Victor Babeș", în zona [[Uzinele Mecanice Timișoara|UMT]] din [[Timișoara]], ce va avea patru [[Chirurgie|săli de operație]], două pentru [[chirurgie toracică]] și două pentru [[Transplantare de organ|transplant pulmonar]]. Investiție de 120 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/proiect-ambitios-de-peste-100-de-milioane-de-euro-la-spitalul-victor-babes-timisoara-finantare-pentru-un-centru-de-transplant-pulmonar-1901480/|titlu=Proiect ambițios, de peste 100 de milioane de euro, la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara. Finanțare pentru un centru de transplant pulmonar|publisher=Tion|date=2024-07-25|accessdate=2024-09-21}}</ref> - Cel mai mare [[Spital|spital privat]] din județ, [[investiție]] de peste 20 de milioane de euro a grupului Medici's, este în construcție în [[zona Odobescu]] din Timișoara.<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/companii/zf-live-adrian-badescu-fondatorul-clinicilor-medici-s-timisoara-22166959|titlu=ZF Live. Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medici’s din Timișoara: Spitalul pe care îl dezvoltăm în Timișoara va fi gata la începutul anului viitor. Medlife are o investiție bugetată de 20 mil. euro, vorbim de un spital mediu, care va avea 116 paturi|publisher=ZF.ro|accessdate=2023-11-05|limbă=ro}}</ref> == Gastronomie și obiceiuri culinare == {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Paprikahuhn.jpg | image2 = Pljeskavica 1.JPG | image3 = 2009-09-gulasch-pörkölt-paprikas-3.jpg | image4 = Galuste cu prune 03.jpg | image5 = Langos Eger Hungary.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Papricaș|Papricaș de pui]] cu găluște de făină și [[Smântână|smântână]] | caption2 = [[Ćevapi|Pljeskavicà bănățeană]] | caption3 = [[Gulaș|Gulaș de vită]] | caption4 = [[Găluște cu prune|Gomboți cu prune]] | caption5 = [[Langoș|Langoș]] cu [[Cașcaval|cașcaval]] }}[[Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor|''Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], în Piața Unirii nr. 3.<ref>{{Citat web|url=https://anpc.ro/cjpc-timis/|titlu=CJPC Timiș {{!}} ANPC|publisher=anpc.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Bucătăria bănățeană a fost puternic influențată de cea austro-ungară, dar, într-o bună măsură, și de bucătăria grecească, italienească sau franceză. Mâncărurile pregătite în [[Banat]] sunt făcute în cea mai mare parte din carne de [[porc]], [[pui]], vită, [[Ovis|miel]] sau [[pește]], cu garnituri de [[Legumă|legume]] prăjite în untură sau [[ulei]], cu [[Sos (gastronomie)|sosuri]] din [[făină]] cum ar fi [[Rântaș|rântașul]], pentru a le face mai consistente, condimentate din belșug cu [[piper]], [[Sare de mare|sare,]] [[cimbru]], [[paprică]], [[rozmarin]], [[chimen]] sau [[ierburi aromatice]].<ref name="gastro2">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015|title=Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!|date=23 februarie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Magda Mihalache}}</ref> Bucătăria din [[Banat]] se caracterizează prin mâncăruri grase, hrănitoare și gustoase. [[Rasol|Rasolul cu os]], [[Friptură|fripturile]], [[Papricaș|papricașul]], [[Tochitură|tochiturile]], [[Piftie|piftia]], [[Ardei umpluți|ardeii umpluți]], [[Saramură|saramura de pește]], [[Plachie|plachia]], [[Drob|drobul]], [[Supă|zupele]], [[Ciorbă|ciorbele]], [[Sarma|sarmalele]], preparatele și semipreparatele proaspete din [[carne]] de [[Porc domestic|porc]] ([[Grătar (gastronomie)|grătarul]], [[Șnițel vienez|șnițelul]], [[Cârnat|cârnatul]], [[Caltaboș|caltaboșul]], [[Pastramă|pastrama]], [[Jambon|jambonul]], [[Slănină|slănina]], [[Salam (aliment)|salamul]], [[Tobă (aliment)|toba]] sau [[Jumară|jumările]]), [[Brânză|brânzeturile]] ([[Caș|cașul]], [[Telemea|telemeaua]] sau [[Urdă|urda]]) și [[Mâncare|deserturile]] ([[Găluște cu prune|crumpii cu găluște]], [[Cozonac|cozonacul]], [[Plăcintă|plăcintele]], [[Prăjitură|prăjiturile]] sau [[Papanași|papanașii]]) sunt doar câteva dintre mâncărurile tradiționale care se consumă în zilele de sărbătoare, la evenimentele speciale, dar și în zilele obișnuite.<ref name="gastro3">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015|title=Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!|date=23 februarie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Magda Mihalache}}</ref> Prezența [[Maghiarii din România|minorităților maghiare]], [[Sârbii din România|sârbești]], [[Germanii din România|germane]], [[Slovenia|slovene]] și [[Turcii din România|turce]], dar și a altor [[Grup etnic|grupuri etnice]] de-a lungul timpului, a asigurat continuitatea bucătăriei internaționale în județ. Sunt prezente [[Bar (local)|baruri]], [[Cafenea|cafenele]] și [[Restaurant|restaurante]], unde se servesc preparate precum [[Ćevapi|pljeskavića]], [[Gulaș|gulașul]], [[Șnițel vienez|șnițelul vienez]], [[bigos]], sau [[Halászlé|supa halászlé]], deserturi precum [[Vargabeleș|vargabeleșul]], [[Baclava|baclavaua]], [[Cataif|cataiful]], [[palačinka]] sau [[Găluște cu prune|gomboții cu prune]], și produse de patiserie precum [[Covrig|covrigul bavarez]], [[șuberec]], [[Piroșcă|pirogi,]] [[halva]], [[börek]], [[Cozonac secuiesc|cozonacul secuiesc]] sau [[Langoș|langoșul]].<ref>{{Citat web|url=https://ialoc.ro/restaurante-timisoara|titlu=Cele mai populare localuri din Timișoara|publisher=ialoc.ro|accessdate=2023-09-03|limbă=ro}}</ref> Datorită ritmului alert al vieții și accesului facil la o gamă largă de [[Livrare (comerț)|servicii de livrare și catering]], mulți timișeni manifestă și o preferință notabilă pentru mâncarea de tip [[Fast food|fast-food]]. Această tendință este evidențiată de prezența lanțurilor de [[Restaurant|restaurante]] și a [[Local|localurilor]] care oferă preparate rapide, de la [[șaorma]], [[kebab]], [[Hamburger|burgeri]], [[Cartofi pai|cartofi prăjiți]], [[orez]] sau [[Tăiței|noodles]], până la [[pizza]], [[hotdog]], [[Grătar mixt|grill]], [[Salată (mâncare)|salate]], [[Sandviș|sandwich-uri]] sau produse de [[patiserie]] și [[cofetărie]], consumate alături de [[Suc|sucuri]], [[Băutură energizantă|energizante]] sau [[Băutură răcoritoare|băuturi răcoritoare]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--fastfood/|titlu=79 fast-food-uri din Timisoara si Timis|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-10|limbă=ro}}</ref> [[Fișier:Timișoara 4 iulie 2016 (006).jpg|miniatura|275x275px|[[Desert|Deserturi]] românești și internaționale ([[Tiramisu]], [[Amandină (desert)|Amandine]], [[Fursec|Fursecuri]], [[Tartă cu sirop de zahăr|Tarte cu fructe]], Choux à la Crème, Profiterol etc.) și [[Produs alimentar|produse]] de [[patiserie]], expuse într-o [[cofetărie]] din reședința [[Timișoara]]]] Activează restaurante cu specific [[Bucătăria românească|tradițional româneasc]], precum și ale [[Bucătăriile lumii|gastronomiei internaționale]], cu specific [[Bucătăria moldovenească|moldovenesc]], [[Bucătăria mediteraneeană|mediteranean]], [[Ravioli|italian]], [[Bucătăria franceză|francez]], [[Bucătăria spaniolă|iberic]], [[Scandinavia|scandinav]], [[Mâncare|american]], [[Mexic|mexican]], [[Bucătăria portugheză|portughez]], [[Bucătăria argentiniană|argentinian]], [[India|indian]], [[Bucătăria turcească|turcesc]], [[Bucătăria arabă|arăbesc]], [[Liban|libanez]], [[Bucătăria iraniană|persan]], [[Shakshuka|tunisian]], [[Bucătăria coreeană|coreean]], [[Bucătărie chinezească|chinezesc]] sau [[Bucătăria japoneză|japonez]].<ref>{{Citat web|url=https://bookingham.ro/timisoara|titlu=+140 Restaurante Timisoara {{!}} Unde sa mananci in Timisoara|publisher=bookingham.ro|accessdate=2023-09-02|limbă=en}}</ref> În plus, sunt prezente [[Restaurant|restaurante]] și [[Local|localuri]] ce servesc [[mâncare]] pentru diete specifice: [[Polizaharidă|FODMAP;]] [[Vegetarianism|vegetariană]] și [[Ovo vegetarianism|ovo-vegetariană;]] [[Semi-vegetarianism|pescatariană;]] [[Alimente organice|organică;]] [[Dieta ketogenică|ketogenică;]] [[Veganism|vegană;]] [[Utilizator:Tematice/Dietă pe bază de plante|pe bază de plante;]] fără [[Zahăr|zahăr;]] fără [[gluten]], [[soia]] și [[Lactoză|lactoză;]] precum și cea [[Halal și haram în islam|halal]].<ref>{{Citat web|url=https://ialoc.ro/restaurante-timisoara|titlu=Cele mai populare localuri din Timișoara|publisher=ialoc.ro|accessdate=2023-09-02|limbă=ro}}</ref> Manifestări precum ''Banat Brunch'' <ref>{{Citat web|url=https://mybanat.ro/|titlu=Acasă|publisher=My Banat|accessdate=2024-10-08|limbă=en-US}}</ref> sau ''Mic Dejun la Margina'' <ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/MicDejunLaMargina|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-10-08}}</ref>, ce celebrează bogăția [[Mâncare|culinară]] și tradițiile bucătăriei bănățene, sunt evenimente populare în peisajul [[Gastronomie|gastronomic]] local.<ref>{{Citat web|url=https://ghidulbanatului.ro/un-nou-premiu-international-pentru-cea-mai-vizitata-comuna-din-banat-mancarea-si-traditiile-au-facut-o-faimoasa_16875.html|nume=Ivascu|prenume=Adrian|titlu=Un nou premiu internațional pentru cea mai vizitată comună din Banat. Mâncarea și tradițiile au făcut-o faimoasă|publisher=Ghidul Banatului|date=2023-10-07|accessdate=2024-10-08|limbă=ro-RO}}</ref> La acestea se adaugă și răspândirea accelerată a conceptului de ''Puncte Gastronomice Locale (PGL)'' în [[Timiș (dezambiguizare)|județ]], un fenomen cultural ce reflectă atât oferta culinară locală vastă, cât și identitatea gastronomică regională, în contextul unei cereri în creștere din partea [[Turism|turiștilor]] și [[Localnici|localnicilor]].<ref>{{Citat web|url=https://www.via-profi.ro/blog/ce-este-un-punct-gastronomic-local-cum-sa-deschizi-unul/|nume=DWF|titlu=Ce este un punct gastronomic local si cum poti sa deschizi unul?|publisher=VIA PROFI|date=2024-07-11|accessdate=2025-04-27|limbă=ro-RO}}</ref> Cele mai importante [[Companie|companii]] de pe piața locală de [[Livrare (comerț)|food delivery]] sunt [[EMAG|Tazz]], [[Glovo]], [[Bolt (companie)|Bolt Food]] și [[Groupe Carrefour|Bringo]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--livrare_la_domiciliu/|titlu=103 restaurante din Timisoara si Timis care ofera livrare la domiciliu|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-08|limbă=ro}}</ref> Totodată, numeroase [[Local|localuri]] din sfera [[HoReCa]] dispun de propriile [[Aplicație mobilă|aplicații mobile]] și [[Site web|site-uri]], disponibile atât în [[App Store]] (pentru [[IOS (Apple)|iOS]]), [[Google Play]] (pentru [[Android (sistem de operare)|Android]]), [[Samsung Galaxy|Galaxy Store]] (pentru [[Samsung]]), [[Huawei|AppGallery]] (pentru [[Huawei]]), cât și pe [[Motor de căutare|motoarele de căutare]], prin care clienții beneficiază de [[Ofertă (dezambiguizare)|oferte]] majore, [[Promoție (marketing)|promoții]] exclusive și [[Reducere (comerț)|reduceri]] semnificative, programe de [[loialitate]] și [[Retenția clienților|fidelizare]] personalizate, precum și propria linie/propriul număr de [[Apel telefonic|apelare telefonică]] pentru comenzi. Majoritatea dintre aceste [[Restaurant|restaurante]] sunt dotate cu flote extinse de [[transport]] și curieri bine pregătiți pentru [[Livrare (comerț)|livrări]], contribuind semnificativ la [[Accesibilitate|accesibilitatea]] generală a [[Serviciu (economie)|serviciilor]] și la menținerea unor [[Standard|standarde]] ridicate de [[calitate]] în livrarea [[Mâncare|mâncării]] la [[Domiciliu (drept civil)|domiciliu]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--intre_50_si_100/|titlu=69 restaurante din Timisoara si Timis cu 50-100 locuri|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2025-04-13|limbă=ro}}</ref> În plus, mulți [[Antreprenor|antreprenori]] și [[Patron (dezambiguizare)|proprietari]] din domeniu colaborează direct cu [[Producător|producători]] certificați și [[Gestiunea lanțului de aprovizionare|lanțuri de aprovizionare]] locale, asigurând trasabilitatea [[Materie primă|materiei prime]] și integrarea completă a proceselor de [[distribuție]], [[Proces tehnologic|prelucrare]] și [[Producţie|producție]], garantând astfel prospețimea [[Ingredient|ingredientelor]] și autenticitatea preparatelor culinare - aspecte ce se aliniază tendințelor globale de [[gastronomie]] [[Sustenabilitate|sustenabilă]], [[Mâncare|mâncare artizanală]] și [[Nutriție|alimentație]] [[Alimente organice|organică]], contribuind semnificativ la dinamica locală deosebită a acestui [[sector economic]] .<ref>{{Citat web|url=https://www.restaurante-timisoara.com/|titlu=Restaurante Timisoara. Lista restaurantelor si saloanelor de evenimente din Timisoara|publisher=www.restaurante-timisoara.com|accessdate=2025-04-13}}</ref> De asemenea, segmentul dedicat reducerii risipei alimentare constituie un pilon emergent al [[Economie circulară|economiei circulare]] din [[Timișoara]], evidențiindu-se printr-un ecosistem extins și diversificat, cu [[Firmă|firme]], [[Antreprenoriat|inițiative antreprenoriale]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Instituție|structuri instituționale]] cu rol activ în redistribuirea resurselor alimentare. Cele mai importante [[Companie|companii]] care activează pe piața timișeană din domeniu sunt BonApp Eco (by Munch), JustNow Food și Olio, platforme ce facilitează [[Vânzare|vânzarea]] la [[Reducere (comerț)|prețuri semnificativ reduse]] a [[Produse alimentare|produselor alimentare]] din [[Restaurant|restaurante]], [[Local|localuri]], [[Cafenea|cafenele]], [[Magazin (dezambiguizare)|magazine]] și a altor operatori economici din [[Industrie alimentară|industria alimentară]].<ref>{{Citat web|url=https://bonapp.eco/parteneri/|titlu=Parteneri – Bonapp Eco|accessdate=2025-04-21|limbă=ro-RO}}</ref> == Mass-media == În județul Timiș emit numeroase posturi de [[televiziune]] și [[radio]] naționale și locale. Principalii operatori de televiziune prin cablu de pe teritoriul județului sunt [[Vodafone România]] (fostul [[UPC România]]), [[RCS & RDS]] și [[Orange România]] (fostul [[Telekom Romania|Telekom România]]). Presa scrisă este prezentă cu numeroase [[Ziar|ziare]] și [[Revistă|reviste]]: cotidiene locale, săptămânale locale și regionale, reviste în limbile [[Limba germană|germană]], [[Limba italiană|italiană]], [[Limba franceză|franceză]], [[Limba engleză|engleză]], [[Limba maghiară|maghiară]] și [[Limba sârbă|sârbă]], reviste lunare locale și regionale, săptămânale de anunțuri de [[Mica publicitate|mică publicitate]], publicații ale administrației locale, cotidiene naționale cu redacții locale sau corespondenți locali etc. Județul Timiș se situează printre primele județe din țară în privința posturilor [[Telefonie prin satelit|telefonice publice]] și a ponderii abonaților conectați în centrale digitale. De asemenea, se constată o dezvoltare puternică a [[Telefonie mobilă|telefoniei mobile]], toți operatorii de telefonie mobilă din țară fiind prezenți și în județul Timiș. == Diviziuni administrative == === Zona metropolitană Timișoara === {{Articol principal|Zona metropolitană Timișoara}}Zona metropolitană Timișoara este o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] din județul Timiș, constituită din municipiul Timișoara, orașul [[Recaș]], și alte 26 de comune periurbane. Zona are o [[suprafață]] de 2.439,19 [[km²]], și o [[populație]] de 468,162 de [[locuitori]].<ref>{{cite web|url=http://www.zf.ro/eveniment/timisoara-isi-pregateste-zona-metropolitana-3176076|title=Timișoara își pregătește zona metropolitană|date=24 iulie 2008|work=[[Ziarul Financiar]]}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Timișoara'' are sediul în zona [[Piața Unirii din Timișoara|Pieței Unirii]], pe strada Vasile Alecsandri nr. 6.<ref>{{Citat web|url=https://adi-pct.ro/|titlu=Timișoara - Zona Metropolitană|publisher=ADI-PCT|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195834/https://adi-pct.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Timisoara_Metropolitan_Area_jud_Timis.png|miniatura|350x350px|Poziția [[Zona metropolitană Timișoara|zonei metropolitane Timișoara]] în [[județul Timiș]]]] ==== Componență: ==== * [[Timișoara|Municipiul Timișoara''';''']] * [[Recaș|Orașul Recaș''';''']] * Comunele: [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]], [[Bucovăț (Dumbrava), Timiș|Bucovăț,]] [[Biled, Timiș|Biled,]] [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare,]] [[Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi,]] [[Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi,]] [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița,]] [[Ghiroda, Timiș|Ghiroda,]] [[Giarmata, Timiș|Giarmata,]] [[Giroc, Timiș|Giroc,]] [[Jebel, Timiș|Jebel,]] [[Liebling, Timiș|Liebling,]] [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă,]] [[Mașloc, Timiș|Mașloc,]] [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara,]] [[Parța, Timiș|Parța,]] [[Pădureni, Timiș|Pădureni,]] [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou,]] [[Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare,]] [[Sacoșu Turcesc, Timiș|Sacoșu Turcesc,]] [[Șag, Timiș|Șag,]] [[Săcălaz, Timiș|Săcălaz,]] [[Sânandrei, Timiș|Sânandrei,]] [[Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]] și [[Satchinez, Timiș|Satchinez]].<ref name=":22">{{cite web|url=http://arhiva.gov.ro/upload/articles/119757/nf-hg-998-2008.pdf|title=NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională|work=Guvernul României|page=2}}</ref> [[Fișier:Metro-Regions-2021.png|miniatura|301x301px|Hartă a regiunilor metropolitane din [[Europa]], conform tipologiei calculate de [[Eurostat]]. [[Zona metropolitană Timișoara|Zona Metropolitană Timișoara]] și [[Timiș (dezambiguizare)|județul]] se disting printr-un ritm de [[urbanizare]] accelerat, net superior mediei naționale]] La nivel național, reședința Timișoara a fost recunoscută ca cel mai mare centru polarizator în [[regiunea de dezvoltare Vest]]. Acest fapt a fost consemnat prin HG nr. 998/27 august 2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, Timișoara fiind declarată polul național de creștere al [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii Vest]]. Polul de creștere Timișoara s-a conturat ca a doua mare [[Aglomerare urbană|aglomerație urbană]] a României (după [[București]]) din punct de vedere al performanțelor [[Om|social]]-[[Economie|economice]] înregistrate în ultimele două decenii.<ref name="stareecon">{{cite web|url=http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|title=Starea economică, socială și de mediu a municipiului Timișoara|date=2013|accessdate=2018-04-12|work=Primăria Timișoara|author=Daniela Ghinea, Ramona Miclăuș, Mihaela Sîrbu, Maria Pantic-Telbis|archive-date=2018-04-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20180413125555/http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|dead-url=yes}}</ref><ref name=":02">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/in-ultimii-20-de-ani-timisoara-s-a-extins-cu-1-000-de-hectare-vezi-aici-in-ce-directii-si-cum-anume-a-crescut-orasul/25/11/2011|title=În ultimii 20 de ani, Timișoara s-a extins cu 1.000 de hectare! Vezi aici în ce direcții și cum anume a crescut orașul!|date=25 noiembrie 2011|work=Opinia Timișoarei}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zurobara a Județului Timiș'' are sediul în localitatea [[Cerneteaz, Timiș|Cerneteaz,]] pe strada Nica Iancu Iancovici nr. 100.<ref>{{Citat web|url=https://zurobara.ro/|titlu=ADI Zurobara|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Metropola Timișoara–Arad === {{Vezi și|Regiunea de dezvoltare Vest}} [[Fișier:Map of the metropolitan areas of Romania.png|miniatura|275x275px|Zonele metropolitane din [[România]]. ''[[Conurbație|Conurbația]] [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]–[[Arad]]'' ([[Regiunea de dezvoltare Vest|Vest]]) este cea mai mare [[aglomerare urbană]] pe axa [[București]]–[[Budapesta]]–[[Belgrad]] (peste 800.000 de locuitori) - o [[Zonă urbană|zonă]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] cu impact direct asupra [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Urbanism|urbane]] din [[Europa Centrală și de Est]]]] În data de [[2 august|2 August]] [[2016]] s-a semnat actul oficial de înființare al [[Metropolă|metropolei Timișoara–Arad]], parte a strategiei integrate de [[dezvoltare durabilă]] Timișoara Vision 2030, elaborată de [[Banca Mondială]], [[Eurostat]], și de [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenția de Dezvoltare Regională Vest]] din [[România]].<ref>{{Citat web|url=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|titlu=Strategia Timisoara Vision 2030|accessdate=2018-09-09|autor=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909150651/http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|dead-url=yes}}</ref> Proiectul a implicat unirea celor două [[Zonă metropolitană|zone metropolitane]] într-o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] unitară, cu rol de hub de [[transport]], [[Investiție|investițional]], [[Cultură|cultural]], [[Turism|turistic]], [[Medicină|medical]] și [[Educație|educațional]] în [[Euroregiunea DKMT|euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/timisoara-si-arad-se-unesc-ca-sa-constituie-prima-metropola-din-romania.html|nume=Arhiva|titlu=Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România|publisher=Evenimentul Zilei|date=2016-08-03|accessdate=2023-09-05|limbă=Romanian}}</ref> Populația [[Aglomerare urbană|aglomerării urbane]] are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol [[Om|socio]]-[[Economie|economic]] al [[Europa|Europei]] pe axa [[București]][[Metropolă|–]][[Budapesta]][[Metropolă|–]][[Belgrad]].<ref>{{Citat web|url=https://www.pressalert.ro/2018/01/de-ce-timisoara-trebuie-sa-faca-pace-cu-aradul/|titlu=Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere|autor=Adriana, Mîț}}</ref> === Alianța Vestului === {{Imagine multiplă | align = Right | direction = Orizontal | footer = Hărțile [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunii DKMT]] și ale [[Macroregiunea 4|Macroregiunii 4]], compusă din zonele istorice [[Banat]], [[Crișana]], [[Transilvania]] și [[Oltenia]]. [[Timișoara]] - [[Capitală|capitala]] [[Administrație publică|administrativă]] a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] și reședința județului Timiș, este cel mai mare [[Oraș|oraș]] din aceste [[Organizarea administrativ-teritorială a României|unități administrativ-teritoriale]], și cel mai important centru [[Economie|economic]], [[Investiție|investițional]] și [[Universitate|universitar]] din aceste [[Regiune|regiuni]] transnaționale | image1 = Dkmt2004.png | total_width = 550 | image2 = România macroregiunea 4.svg }}Pe data de [[8 decembrie|8 Decembrie]] [[2018]], la Timișoara, s-a semnat [[Document|documentul]] oficial de înființare al '''Alianței Vestului''' (''AVE''), în parteneriat cu municipiile [[Arad]], [[Oradea]] și [[Cluj-Napoca]], prima asociere intercomunitară de acest tip din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/AliantaVestuluiAVE|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-09-07}}</ref> Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Umanitate|sociale]] a orașelor membre (Timișoara, [[Cluj-Napoca]], [[Arad]] și [[Oradea]]) și a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] prin [[Colaborare|colaborare regională]], dezvoltarea [[Infrastructură|infrastructurii]], absorbția de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]], atragerea [[Investiție|investițiilor private]] și îmbunătățirea [[Calitatea vieții|calității vieții]], urmând principiile socio-economice ale [[Megalopolis (aglomerare urbană)|megalopolisului]] de [[urbanizare]] [[Banana albastră|Banana Albastră]], din [[Europa de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/alianta-vestului-fondata-de-timisoara-arad-oradea-si-cluj-napoca-id118054.html|titlu=”Alianța Vestului”, fondată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca|publisher=romania-actualitati.ro|accessdate=2024-09-07|limbă=ro}}</ref> === Localități === {{articol principal|Listă de localități din județul Timiș}}{{Vezi și|Listă de comune din județul Timiș}} Județul este format din 99 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 8 orașe și 89 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Timiș. ''Grupul de Acțiune Locală Asociația "Timiș Torontal Bârzava"'' are sediul în orașul [[Deta]], pe strada Voitegului nr. 3.<ref>{{Citat web|url=http://timistorontalbarzava.ro/|titlu=Asociatia Timis-Torontal-Barzava|publisher=timistorontalbarzava.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> <!--NU EDITAȚI ACEASTĂ LISTĂ. EA ESTE ACTUALIZATĂ AUTOMAT DE UN ROBOT FOLOSIND DATE DE LA WIKIDATA --> {{Început tabel localități}} {{Header tabel localități|nume=Municipii și orașe|tag=h3}} {{Element listă localități |uat1link = [[Lugoj|Lugoj]] |uat1coa = ROU_TM_Lugoj_CoA.jpg |uat1area = 88.05 |uat1image = Lugoj_Center.jpg |uat1population = 40361 |uat1type1 = municipiu }} {{Element listă localități |uat2link = [[Timișoara|Timișoara]] |uat2coa = ROU_TM_Timisoara_CoA1.png |uat2area = 130.5 |uat2image = Geschäftshäuser und Läden am Piata Unirii in Timișoara.jpg |uat2population = 319279 |uat2type1 = municipiu reședință de județ }} {{Element listă localități |uat3link = [[Buziaș|Buziaș]] |uat3coa = ROU_TM_Buzias_CoA1.jpg |uat3area = 105.2 |uat3image = Buzias Ansamblu balnear (2).jpg |uat3population = 7023 |uat3type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat4link = [[Ciacova|Ciacova]] |uat4area = 252.76 |uat4image = Ciacova_catholic_church.jpg |uat4population = 5348 |uat4type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat5link = [[Deta|Deta]] |uat5coa = ROU_TM_Deta_CoA.jpg |uat5area = 33.81 |uat5image = Detta, római katolikus templom 2022 03.jpg |uat5population = 6260 |uat5type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat6link = [[Făget|Făget]] |uat6coa = ROU_TM_Faget_CoA.jpg |uat6area = 150.87 |uat6image = Cassina_F%C4%83get_-_lateral_01.JPG |uat6population = 6761 |uat6type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat7link = [[Gătaia|Gătaia]] |uat7coa = Stema-orasului-gataia.png |uat7area = 149.23 |uat7image = Gataia_Station.JPG |uat7population = 5861 |uat7type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat8link = [[Jimbolia|Jimbolia]] |uat8coa = ROU_TM_Jimbolia_CoA.jpg |uat8area = 108.61 |uat8image = Statuia_Sf._Florian_Jimbolia.jpg |uat8population = 13597 |uat8type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat9link = [[Recaș|Recaș]] |uat9coa = ROU_TM_Recas_CoA.png |uat9area = 229.88 |uat9image = Orasul_Reca%C5%9F_-_Casa_de_Cultura_si_Biblioteca_oraseneasca.jpeg |uat9population = 8336 |uat9type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat10link = [[Sânnicolau Mare|Sânnicolau Mare]] |uat10coa = ROU_TM_Sannicolau_Mare_CoA.jpg |uat10area = 136.77 |uat10image = Sannicolau_Mare_2008.jpg |uat10population = 12312 |uat10type1 = oraș }} {{Header tabel localități|nume=Comune|tag=h3}} {{Element listă localități |uat11link = [[Comuna Balinț, Timiș|Balinț]] |uat11coa = ROU_TM_Balint_CoA.jpg |uat11area = 55.6 |uat11image = BalintTM_%282%29.JPG |uat11population = 1596 |uat11type1 = comună }} {{Element listă localități |uat12link = [[Comuna Banloc, Timiș|Banloc]] |uat12area = 125 |uat12image = 2007_castel_banloc.JPG |uat12population = 2631 |uat12type1 = comună }} {{Element listă localități |uat13link = [[Comuna Bara, Timiș|Bara]] |uat13area = 70.67 |uat13image = BaraTM_%282%29.JPG |uat13population = 388 |uat13type1 = comună }} {{Element listă localități |uat14link = [[Comuna Beba Veche, Timiș|Beba Veche]] |uat14area = 94.05 |uat14image = Beba_veche.JPG |uat14population = 1539 |uat14type1 = comună }} {{Element listă localități |uat15link = [[Comuna Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]] |uat15coa = ROU_TM_Becicherecu_Mic_CoA.PNG |uat15area = 61.42 |uat15image = %C3%89glise_03565.JPG |uat15population = 2853 |uat15type1 = comună }} {{Element listă localități |uat16link = [[Comuna Belinț, Timiș|Belinț]] |uat16area = 63.2 |uat16image = Fatada_laterala_a_bisericii_din_Chizatau.jpg |uat16population = 2789 |uat16type1 = comună }} {{Element listă localități |uat17link = [[Comuna Bethausen, Timiș|Bethausen]] |uat17area = 90.27 |uat17image = Vas%C3%BAt%C3%A1llom%C3%A1s_a_B%C3%A1ns%C3%A1gban._Fortepan_17675.jpg |uat17population = 3057 |uat17type1 = comună }} {{Element listă localități |uat18link = [[Comuna Biled, Timiș|Biled]] |uat18area = 63.23 |uat18image = Katholische_Kirche_Billed_20.08.2005.jpg |uat18population = 3294 |uat18type1 = comună }} {{Element listă localități |uat19link = [[Comuna Birda, Timiș|Birda]] |uat19area = 45.33 |uat19image = M%C4%83n%C4%83stire_Sf._Gheorghe%2C_sat_M%C4%83n%C4%83stire%2C_com._Birda%2C_jud._Timi%C5%9F%2C_Romania.jpg |uat19population = 1846 |uat19type1 = comună }} {{Element listă localități |uat20link = [[Comuna Bogda, Timiș|Bogda]] |uat20area = 78.68 |uat20image = CharlottenburgBanat2.jpg |uat20population = 460 |uat20type1 = comună }} {{Element listă localități |uat21link = [[Comuna Boldur, Timiș|Boldur]] |uat21area = 84.88 |uat21image = Biserica_ortodox%C4%83_din_Jab%C4%83r.jpg |uat21population = 2439 |uat21type1 = comună }} {{Element listă localități |uat22link = [[Comuna Brestovăț, Timiș|Brestovăț]] |uat22area = 103.15 |uat22image = RO_TM_Lucaret_24.jpg |uat22population = 674 |uat22type1 = comună }} {{Element listă localități |uat23link = [[Comuna Bucovăț, Timiș|Bucovăț]] |uat23coa = ROU_TM_Bucovat_CoA.jpg |uat23area = 32.35 |uat23population = 1601 |uat23type1 = comună }} {{Element listă localități |uat24link = [[Comuna Bârna, Timiș|Bârna]] |uat24area = 78.62 |uat24population = 1640 |uat24type1 = comună }} {{Element listă localități |uat25link = [[Comuna Cenad, Timiș|Cenad]] |uat25coa = ROU_TM_Cenad_CoA.jpg |uat25area = 84.91 |uat25image = Cenad%2C_Timi%C8%99.jpg |uat25population = 4207 |uat25type1 = comună }} {{Element listă localități |uat26link = [[Comuna Cenei, Timiș|Cenei]] |uat26coa = ROU_TM_Cenei_CoA.jpg |uat26area = 67.85 |uat26image = Biserica_Romano-Catolica.jpg |uat26population = 2670 |uat26type1 = comună }} {{Element listă localități |uat27link = [[Comuna Checea, Timiș|Checea]] |uat27area = 57.46 |uat27population = 1838 |uat27type1 = comună }} {{Element listă localități |uat28link = [[Comuna Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]] |uat28area = 81.17 |uat28image = Fatade_baroce_la_Cheveres.jpg |uat28population = 2272 |uat28type1 = comună }} {{Element listă localități |uat29link = [[Comuna Comloșu Mare, Timiș|Comloșu Mare]] |uat29coa = ROU_TM_Comlosu_Mare_CoA.png |uat29area = 101.42 |uat29image = Comlo%C8%99u_Mare_Main_Road.jpg |uat29population = 4737 |uat29type1 = comună }} {{Element listă localități |uat30link = [[Comuna Coșteiu, Timiș|Coșteiu]] |uat30area = 83.63 |uat30image = RO_TM_Hezeris_4.jpg |uat30population = 3635 |uat30type1 = comună }} {{Element listă localități |uat31link = [[Comuna Criciova, Timiș|Criciova]] |uat31coa = ROU_TM_Criciova_CoA.jpg |uat31area = 50.51 |uat31image = Cetatea_Jdioara.JPG |uat31population = 1587 |uat31type1 = comună }} {{Element listă localități |uat32link = [[Comuna Curtea, Timiș|Curtea]] |uat32area = 44.34 |uat32image = RO_TM_Curtea_9.jpg |uat32population = 1193 |uat32type1 = comună }} {{Element listă localități |uat33link = [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] |uat33area = 46.85 |uat33image = Biserica_din_Carpinis%2C_Jud._Timis.jpg |uat33population = 4477 |uat33type1 = comună }} {{Element listă localități |uat34link = [[Comuna Darova, Timiș|Darova]] |uat34area = 104.59 |uat34image = Biserica_Ortodoxa_Sacosu_Mare.jpg |uat34population = 3049 |uat34type1 = comună }} {{Element listă localități |uat35link = [[Comuna Denta, Timiș|Denta]] |uat35area = 91.4 |uat35population = 2982 |uat35type1 = comună }} {{Element listă localități |uat36link = [[Comuna Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi]] |uat36coa = ROU_TM_Dudestii_Noi_CoA.jpg |uat36area = 53.96 |uat36image = Dude%C8%99tii_Noi_-_Aerial_view.jpg |uat36population = 3179 |uat36type1 = comună }} {{Element listă localități |uat37link = [[Comuna Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi]] |uat37coa = ROU_TM_Dudestii_Vechi_CoA.jpg |uat37area = 95.64 |uat37image = Star_beshenov_cyrkva.JPG |uat37population = 4203 |uat37type1 = comună }} {{Element listă localități |uat38link = [[Comuna Dumbrava, Timiș|Dumbrava]] |uat38coa = ROU_TM_Dumbrava_CoA.jpg |uat38area = 56.67 |uat38image = Biserica_reformat%C4%83_din_Dumbrava.jpg |uat38population = 2659 |uat38type1 = comună }} {{Element listă localități |uat39link = [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] |uat39area = 18.98 |uat39image = Timisoara_-_Aerial_view.jpg |uat39population = 7522 |uat39type1 = comună }} {{Element listă localități |uat40link = [[Comuna Fibiș, Timiș|Fibiș]] |uat40area = 52.22 |uat40image = 1973_Ferma_de_ingrasare_a_ovinelor_Fibis%2C_Timis.JPG |uat40population = 1590 |uat40type1 = comună }} {{Element listă localități |uat41link = [[Comuna Foeni, Timiș|Foeni]] |uat41area = 131 |uat41image = Foeni1.jpg |uat41population = 1737 |uat41type1 = comună }} {{Element listă localități |uat42link = [[Comuna Fârdea, Timiș|Fârdea]] |uat42area = 22.14 |uat42image = RO_TM_Surduc_3.jpg |uat42population = 1750 |uat42type1 = comună }} {{Element listă localități |uat43link = [[Comuna Gavojdia, Timiș|Gavojdia]] |uat43coa = ROU_TM_Gavojdia_CoA.jpg |uat43area = 79.44 |uat43image = Primaria_Gavojdia.jpg |uat43population = 3034 |uat43type1 = comună }} {{Element listă localități |uat44link = [[Comuna Ghilad, Timiș|Ghilad]] |uat44area = 115.26 |uat44image = Conacul_Gudenus_%282009%29.JPG |uat44population = 2078 |uat44type1 = comună }} {{Element listă localități |uat45link = [[Comuna Ghiroda, Timiș|Ghiroda]] |uat45area = 34.13 |uat45population = 6200 |uat45type1 = comună }} {{Element listă localități |uat46link = [[Comuna Ghizela, Timiș|Ghizela]] |uat46area = 92.07 |uat46image = Biserica_din_Paniova_%28rotated%29.jpg |uat46population = 1155 |uat46type1 = comună }} {{Element listă localități |uat47link = [[Comuna Giarmata, Timiș|Giarmata]] |uat47area = 71.5 |uat47image = Turnul_pompierilor_Giarmata.JPG |uat47population = 6502 |uat47type1 = comună }} {{Element listă localități |uat48link = [[Comuna Giera, Timiș|Giera]] |uat48area = 91 |uat48population = 1239 |uat48type1 = comună }} {{Element listă localități |uat49link = [[Comuna Giroc, Timiș|Giroc]] |uat49coa = ROU_TM_Giroc_CoA.jpg |uat49area = 55.28 |uat49image = Giroc_155242.jpg |uat49population = 8388 |uat49type1 = comună }} {{Element listă localități |uat50link = [[Comuna Giulvăz, Timiș|Giulvăz]] |uat50coa = ROU_TM_Giulvaz_CoA.jpg |uat50area = 102.96 |uat50image = RO_TM_Giulvaz_church.jpg |uat50population = 3075 |uat50type1 = comună }} {{Element listă localități |uat51link = [[Comuna Gottlob, Timiș|Gottlob]] |uat51area = 32.29 |uat51image = SchuleGottlobs2.jpg |uat51population = 2041 |uat51type1 = comună }} {{Element listă localități |uat52link = [[Comuna Iecea Mare, Timiș|Iecea Mare]] |uat52area = 35.31 |uat52image = Kirche_Grossjetscha.jpg |uat52population = 2231 |uat52type1 = comună }} {{Element listă localități |uat53link = [[Comuna Jamu Mare, Timiș|Jamu Mare]] |uat53area = 196.88 |uat53image = Jamu_Mare_Station.JPG |uat53population = 2971 |uat53type1 = comună }} {{Element listă localități |uat54link = [[Comuna Jebel, Timiș|Jebel]] |uat54area = 78.41 |uat54population = 3584 |uat54type1 = comună }} {{Element listă localități |uat55link = [[Comuna Lenauheim, Timiș|Lenauheim]] |uat55coa = ROU_TM_Lenauheim_CoA.jpg |uat55area = 112.75 |uat55population = 5109 |uat55type1 = comună }} {{Element listă localități |uat56link = [[Comuna Liebling, Timiș|Liebling]] |uat56area = 82.26 |uat56population = 3723 |uat56type1 = comună }} {{Element listă localități |uat57link = [[Comuna Livezile, Timiș|Livezile]] |uat57area = 55.79 |uat57population = 1566 |uat57type1 = comună }} {{Element listă localități |uat58link = [[Comuna Lovrin, Timiș|Lovrin]] |uat58coa = ROU_TM_Lovrin_CoA.jpg |uat58area = 57.63 |uat58image = Lovrin_Scoala_si_Biserica.jpg |uat58population = 3223 |uat58type1 = comună }} {{Element listă localități |uat59link = [[Comuna Margina, Timiș|Margina]] |uat59area = 132.81 |uat59image = RO_TM_Margina_9.jpg |uat59population = 2186 |uat59type1 = comună }} {{Element listă localități |uat60link = [[Comuna Mașloc, Timiș|Mașloc]] |uat60area = 82.91 |uat60population = 2285 |uat60type1 = comună }} {{Element listă localități |uat61link = [[Comuna Moravița, Timiș|Moravița]] |uat61area = 84.78 |uat61population = 2289 |uat61type1 = comună }} {{Element listă localități |uat62link = [[Comuna Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] |uat62area = 66.37 |uat62population = 6203 |uat62type1 = comună }} {{Element listă localități |uat63link = [[Comuna Mănăștiur, Timiș|Mănăștiur]] |uat63area = 41.86 |uat63image = Prim%C4%83ria_comunei_M%C4%83n%C4%83%C8%99tiur.jpg |uat63population = 1658 |uat63type1 = comună }} {{Element listă localități |uat64link = [[Comuna Nițchidorf, Timiș|Nițchidorf]] |uat64area = 64.13 |uat64image = Ni%C8%9Bchidorf-Biserica_ortodox%C4%83.jpg |uat64population = 1523 |uat64type1 = comună }} {{Element listă localități |uat65link = [[Comuna Nădrag, Timiș|Nădrag]] |uat65area = 132.51 |uat65image = |uat65population = 2836 |uat65type1 = comună }} {{Element listă localități |uat66link = [[Comuna Ohaba Lungă, Timiș|Ohaba Lungă]] |uat66area = 104.79 |uat66image = DubestiTM_%2895%29.JPG |uat66population = 1084 |uat66type1 = comună }} {{Element listă localități |uat67link = [[Comuna Orțișoara, Timiș|Orțișoara]] |uat67area = 145.63 |uat67image = Biserica_Cuvioasa_Parascheva%2C_Ier%C8%99nic.jpg |uat67population = 4190 |uat67type1 = comună }} {{Element listă localități |uat68link = [[Comuna Otelec, Timiș|Otelec]] |uat68area = 83.14 |uat68population = 1499 |uat68type1 = comună }} {{Element listă localități |uat69link = [[Parța, Timiș|Parța]] |uat69area = 44.59 |uat69population = 2172 |uat69type1 = comună }} {{Element listă localități |uat70link = [[Comuna Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou]] |uat70area = 129.74 |uat70image = Peciu_Nou_Biserica_romano-catolica%281776%29.jpg |uat70population = 4982 |uat70type1 = comună }} {{Element listă localități |uat71link = [[Comuna Periam, Timiș|Periam]] |uat71area = 64.47 |uat71population = 4505 |uat71type1 = comună }} {{Element listă localități |uat72link = [[Comuna Pesac, Timiș|Pesac]] |uat72area = 34.17 |uat72population = 1990 |uat72type1 = comună }} {{Element listă localități |uat73link = [[Comuna Pietroasa, Timiș|Pietroasa]] |uat73area = 156.46 |uat73image = RO_RM_Crivina_de_Sus_20.jpg |uat73population = 1120 |uat73type1 = comună }} {{Element listă localități |uat74link = [[Comuna Pișchia, Timiș|Pișchia]] |uat74area = 123.61 |uat74image = Biserica_Pogor%C3%A2rea_Sf%C3%A2ntului_Duh_din_Pi%C8%99chia.jpg |uat74population = 3051 |uat74type1 = comună }} {{Element listă localități |uat75link = [[Comuna Pădureni, Timiș|Pădureni]] |uat75area = 42.33 |uat75population = 1938 |uat75type1 = comună }} {{Element listă localități |uat76link = [[Comuna Racovița, Timiș|Racovița]] |uat76area = 117.18 |uat76image = RacovitaTM_%287%29.JPG |uat76population = 3168 |uat76type1 = comună }} {{Element listă localități |uat77link = [[Comuna Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare]] |uat77area = 105.41 |uat77population = 2302 |uat77type1 = comună }} {{Element listă localități |uat78link = [[Comuna Sacoșu Turcesc, Timiș|Sacoșu Turcesc]] |uat78area = 124.53 |uat78population = 3307 |uat78type1 = comună }} {{Element listă localități |uat79link = [[Comuna Saravale, Timiș|Saravale]] |uat79area = 95.53 |uat79population = 2628 |uat79type1 = comună }} {{Element listă localități |uat80link = [[Comuna Satchinez, Timiș|Satchinez]] |uat80area = 99.88 |uat80image = Satchinez_jud_Timis.jpg |uat80population = 4743 |uat80type1 = comună }} {{Element listă localități |uat81link = [[Comuna Secaș, Timiș|Secaș]] |uat81area = 57.67 |uat81image = Biserica_din_Crivobara_%285%29.jpg |uat81population = 299 |uat81type1 = comună }} {{Element listă localități |uat82link = [[Comuna Sânandrei, Timiș|Sânandrei]] |uat82area = 92.4 |uat82image = Castelul_Contelui_Mercy.jpg |uat82population = 5717 |uat82type1 = comună }} {{Element listă localități |uat83link = [[Comuna Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]] |uat83coa = ROU_TM_Sanmihaiu_Roman_CoA.jpg |uat83area = 75.26 |uat83image = Casa_Baraj_-_Sanmihaiu_Roman.jpg |uat83population = 6121 |uat83type1 = comună }} {{Element listă localități |uat84link = [[Comuna Sânpetru Mare, Timiș|Sânpetru Mare]] |uat84area = 101.59 |uat84image = Biserica_ortodox%C4%83_s%C3%A2rb%C4%83.jpg |uat84population = 3145 |uat84type1 = comună }} {{Element listă localități |uat85link = [[Comuna Săcălaz, Timiș|Săcălaz]] |uat85area = 119.49 |uat85population = 7204 |uat85type1 = comună }} {{Element listă localități |uat86link = [[Comuna Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]] |uat86area = 83.66 |uat86image = Gara_Teremia_Mare.jpg |uat86population = 4019 |uat86type1 = comună }} {{Element listă localități |uat87link = [[Comuna Tomești, Timiș|Tomești]] |uat87area = 140.94 |uat87image = Biserica_lemn_Romanesti.jpg |uat87population = 2093 |uat87type1 = comună }} {{Element listă localități |uat88link = [[Comuna Tomnatic, Timiș|Tomnatic]] |uat88area = 32.16 |uat88population = 3144 |uat88type1 = comună }} {{Element listă localități |uat89link = [[Comuna Topolovățu Mare, Timiș|Topolovățu Mare]] |uat89area = 99.88 |uat89population = 2574 |uat89type1 = comună }} {{Element listă localități |uat90link = [[Comuna Tormac, Timiș|Tormac]] |uat90area = 134.08 |uat90population = 2714 |uat90type1 = comună }} {{Element listă localități |uat91link = [[Comuna Traian Vuia, Timiș|Traian Vuia]] |uat91area = 69.76 |uat91image = RO_TM_Traian_Vuia_village_2.jpg |uat91population = 2059 |uat91type1 = comună }} {{Element listă localități |uat92link = [[Comuna Uivar, Timiș|Uivar]] |uat92area = 108.16 |uat92population = 2453 |uat92type1 = comună }} {{Element listă localități |uat93link = [[Comuna Valcani, Timiș|Valcani]] |uat93area = 110 |uat93population = 1350 |uat93type1 = comună }} {{Element listă localități |uat94link = [[Comuna Variaș, Timiș|Variaș]] |uat94coa = ROU_TM_Varias_CoA.jpg |uat94area = 111.67 |uat94population = 5682 |uat94type1 = comună }} {{Element listă localități |uat95link = [[Comuna Victor Vlad Delamarina, Timiș|Victor Vlad Delamarina]] |uat95area = 111.67 |uat95image = Vedere_Victor_Vlad_Delamarina.jpg |uat95population = 2604 |uat95type1 = comună }} {{Element listă localități |uat96link = [[Comuna Voiteg, Timiș|Voiteg]] |uat96area = 69.62 |uat96population = 2437 |uat96type1 = comună }} {{Element listă localități |uat97link = [[Comuna Șag, Timiș|Șag]] |uat97area = 50.8 |uat97population = 3009 |uat97type1 = comună }} {{Element listă localități |uat98link = [[Comuna Șandra, Timiș|Șandra]] |uat98area = 43.69 |uat98image = Sandorhaza_church.jpg |uat98population = 2882 |uat98type1 = comună }} {{Element listă localități |uat99link = [[Comuna Știuca, Timiș|Știuca]] |uat99area = 103.56 |uat99image = Stiuca_Roman_Catholic_Church.JPG |uat99population = 1813 |uat99type1 = comună }} {{Sfârșit tabel localități}} <!--NU EDITAȚI ACEASTĂ LISTĂ. EA ESTE ACTUALIZATĂ AUTOMAT DE UN ROBOT FOLOSIND DATE DE LA WIKIDATA --> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * {{cite book|title=Enciclopedia geografică a României|author=Dan Ghinea|publisher=Editura Enciclopedică|location=București|date=2000}} * {{cite book|title=Organizarea spațiului geografic în Banat|author=Raularian Rusu|publisher=Editura Mirton|location=Timișoara|date=2007|isbn=978-973-52-02019}} * {{cite book|title=Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș|author=Remus Crețan|publisher=Editura Universității de Vest|location=Timișoara|date=2006|isbn=973-7608-65-8}} == Vezi și == {{România - harta județelor|dimensiune=220px}} * [[Județele României]] * [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)]] * [[:c:Coats of arms of cities and communes of Timiș County|Galeria de steme și steaguri ale județului Timiș]] * [[Lista stadioanelor de fotbal din județul Timiș]] * [[Timișu de Jos, Brașov|Timișu de Jos]] și [[Timișu de Sus, Brașov]] - din componența orașului Predeal, jud. Brașov == Legături externe == {{commonscat-inline|Timiș County}} * [http://www.cjtimis.ro Consiliul Județean Timiș] * [http://www.prefecturatimis.ro/ Instituția Prefectului – Județul Timiș] {{Orase-Timis}} {{NUTS-Ro}} {{Portal bar|Banat|România}} [[Categorie:Banat]] [[Categorie:Județul Timiș]] 9gq03fzbjsi38npty68t2om0s9xc3oe 17025116 17025084 2025-06-11T10:29:22Z Timisorean 383374 17025116 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Județe | nume = Timiș | stema = ROU Timis County CoA.svg | imagine = | imagine_descriere = | harta = Timis in Romania.svg | regiune = [[Banat]] | resedinta = [[Timișoara]] | populatie = {{increase}} 758.380 | an = 2020 | locpop = 4 | densitate = 78,6 | locdens = | suprafata = 8.696,7 | locsup = 1 | municipii = 2 | orase = 8 | comune = 89 | sate = | webc = {{URL|http://www.cjtimis.ro/}} | prefect = Mihai Ritivoiu (2022) | webp = {{URL|http://www.prefecturatimis.ro/}} | abr = TM | preftel = +40 256/356 | tip_subdiviziune = Țara | nume_subdiviziune = [[România]] | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile de dezvoltare ale României|Regiune de dezvoltare]] | nume_subdiviziune1 = [[Regiunea de dezvoltare Vest|Vest]] | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[Ora de vară a Europei de Est|EEST]] | utc_offset_DST = +3 |steag_imagine=|steag_link=}} '''Timiș''' este un [[Județele României|județ]] așezat în partea de vest a [[România|României]], în centrul provinciei istorice [[Banat]]. Reședința lui este municipiul [[Timișoara]], capitala [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii de Vest]] și cel mai mare și important oraș al [[Macroregiunea 4|macroregiunii de dezvoltare Sud-Vest]] a [[România|României]]. Geografic, este cel mai vestic județ al țării. Se învecinează cu județele [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], precum și cu districtele [[Districtul Banatul de Sud|Banatul de Sud]], [[Districtul Banatul Central|Banatul Central]] și [[Districtul Banatul de Nord|Banatul de Nord]] din [[Serbia]] și cu [[județul Csongrád|județul Csongrád-Csanád]] din [[Ungaria]], cu care formează frontiere de stat. Teritorial, este cel mai mare [[județ]] al României, cu {{dim|8696,7|km²}} (3,65% din suprafața întregii țări). A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a [[Regiunea Banat|regiunii Banat]] (cu părți din raioanele [[Plasa Aradul-Nou, județul Arad|Arad]], [[Bozovici, Caraș-Severin|Bozovici]], [[Caransebeș]], [[Plasa Ciacova, județul Timiș-Torontal|Ciacova]], [[Făget]], [[Plasa Gătaia, județul Timiș-Torontal|Gătaia]], [[Plasa Jimbolia, județul Timiș-Torontal|Jimbolia]], [[Plasa Lipova, județul Timiș-Torontal|Lipova]], [[Plasa Sânnicolaul Mare, județul Timiș-Torontal|Sânnicolau Mare]] și [[Plasa Timișoara, județul Timiș-Torontal|Timișoara]]). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte din [[Județele interbelice ale Regatului României|județul]] [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)|Timiș-Torontal]], [[ținutul Timiș]], [[regiunea Timișoara]], precum și din [[comitatul Timiș]], la care se adaugă actuala [[Zona metropolitană Timișoara|zonă metropolitană Timișoara.]] În plan european, județul face parte din [[euroregiunea DKMT]]. La o distanță de 34, respectiv 25 de km de [[Timișoara]] se află stațiunile turistice [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]], menționate încă de pe vremea [[Imperiul Roman|romanilor]] pentru proprietățile curative ale [[Izvor termal|apelor termo-minerale]] din zonă <ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/descopera-timisul/|titlu=Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș|date=2021-12-17|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turism/|titlu=Turism - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-16|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref>, iar regiunile viticole [[Recaș]] și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru [[Vin|vinurile]] produse aici.<ref>{{Citat web|url=https://coltisorderomania.ro/2019/08/03/cramele-recas-renumite-pentru-turismul-viticol/|titlu=Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol|publisher=Your Site NAME Goes HERE|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://citywine.be/ro/content/11-reca|titlu=Recaș|publisher=citywine.be|accessdate=2024-09-10}}</ref> Timișul este județul cu cea rapidă [[urbanizare]] din România, trendul [[Demografie|demografic]] fiind în creștere, datorită fenomenului de [[Migrație umană|migrație internă]] și navetism, corelat cu [[Creștere economică|dezvoltarea economică]] accelerată a [[Timișoara|Timișoarei]].<ref>{{Citat web|url=https://cursdeguvernare.ro/banca-mondiala-trend-nou-orasele-magnet-numarul-romanilor-care-doresc-sa-emigreze-mai-mic-decat-al-celor-care-vor-sa-se-mute-in-alta-localitate-din-tara.html|nume=Ionescu|prenume=Vladimir|titlu=Banca Mondială / Trend nou - ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară|publisher=CursDeGuvernare.ro|date=2017-07-23|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Timișul este din anul [[2023]] cea mai mare piață de [[:Categorie:Afaceri imobiliare|real-estate]] din [[România]], cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/analiza-imobiliara-la-jumatate-de-an-piata-rezidentiala-pe-panta-descendenta-a-scazut-numarul-de-proiecte-de-locuinte-sunt-pe-minus-tranzactiile-autorizatiile-de-construire-cererea-si-oferta.html|titlu=Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta|publisher=Economedia.ro|date=2023-07-06|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Conform datelor oficiale furnizate de [[Banca Mondială]], Timișoara este orașul cu cea mai mare [[creștere economică]] din [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnaluldeafaceri.ro/timisoara-orasul-cu-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue/|nume=Nicoleta|titlu=Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE|publisher=Jurnalul de Afaceri|date=2018-02-28|accessdate=2023-11-07|limbă=ro}}</ref> În clasamentul mondial al [[Calitatea vieții|calității vieții]] realizat de platforma ''Numbeo'', Timișoara se află pe primul loc în [[România|România,]] pe poziția 84 în [[lume]] și 53 în [[Europa]], imediat după [[Philadelphia]], [[Birmingham]], [[Praga]] sau [[Berlin]], și peste [[Lisabona]], [[Bruxelles]], [[Manchester]] sau [[Lyon]].<ref>{{Citat web|url=https://financialintelligence.ro/calitatea-vietii-timisoara-mai-bine-decat-lisabona-clujul-peste-bruxelles-bucurestiul-devanseaza-roma/|nume=Intelligence|prenume=Financial|titlu=Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma|publisher=Financial Intelligence|date=2023-08-10|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Este singurul oraș din [[România]] inclus de publicația ''[[Time]]'' în topul destinațiilor [[Turism|turistice]] din [[lume]], alături de [[Washington, D.C.]], [[Barcelona]] sau [[Napoli]].<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/social/timisoara-a-ajuns-in-topul-celor-mai-grozave-locuri-din-lume-21701491|titlu=Timișoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2023-11-10|limbă=ro}}</ref> A fost desemnat cel mai bun [[oraș]] de [[Călătorie|city-break]] din [[Europa]] în anul [[2023]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/travel/un-oras-din-romania-desemnat-destinatia-perfecta-de-toamna-din-europa-in-2023.html|titlu=Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-12|limbă=ro}}</ref> [[Timișoara]] are cea mai dinamică [[economie]] din România și cel mai mare aflux de [[Investiție|investiții]] dintre orașele regionale ale țării, având cea mai ridicată [[Antreprenoriat|rată antreprenorială]] din [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunea de Vest]] și un sistem de [[Startup|Startup-uri]] în plină [[dezvoltare]].<ref>{{Citat web|url=https://timisoarastartups.ro/|titlu=Timisoara Startups|publisher=timisoarastartups.ro|accessdate=2023-11-06|limbă=en}}{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://timisoarastartups.ro/ }}</ref> Timișoara este cel mai bun oraș pentru [[Afacere|afaceri]] din România, conform companiei [[Forbes]].<ref>{{Citat web|url=http://www.tvr.ro/timi-oara-cel-mai-bun-ora-pentru-afaceri-din-romania_39000.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România|publisher=TVR.RO|accessdate=2023-11-08|limbă=Romanian}}</ref> Este singurul [[oraș]] din [[Europa de Est]] cu grad investițional AAA, calculat de agenția [[Fitch Ratings]].<ref>{{Citat web|url=https://www.fitchratings.com/|titlu=Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets|publisher=Fitch Ratings|accessdate=2023-11-14|limbă=en-US}}</ref> [[Piețe emergente|Tendința]] se va accentua odată cu aderarea României la [[Spațiul Schengen]] și celelalte [[Listă a organizațiilor internaționale în domeniul economiei|structuri euro-atlantice]], datorită proximității imediate la [[graniță]] și accesului rapid al Timișului la [[Economie de piață|piețele]] din [[Lumea occidentală|Occident]] și [[Balcanii de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://cursdeguvernare.ro/banca-mondiala-trend-nou-orasele-magnet-numarul-romanilor-care-doresc-sa-emigreze-mai-mic-decat-al-celor-care-vor-sa-se-mute-in-alta-localitate-din-tara.html|nume=Ionescu|prenume=Vladimir|titlu=Banca Mondială / Trend nou - ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară|publisher=CursDeGuvernare.ro|date=2017-07-23|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> Reședința [[Timișoara]] a fost în anul [[2016]] primul oraș ''Capitală a Tineretului din România'' <ref>{{Citat web|url=https://capitalatineretului.ro/|titlu=Capitala Tineretului din Romania|publisher=capitalatineretului.ro|accessdate=2024-09-10}}</ref>; în anul [[2023]] a fost [[Capitală Europeană a Culturii|''Capitală Europeană a Culturii'']], alături de orașele [[Eleusina]] și [[Veszprém]] <ref>{{en icon}} {{cite web |url=https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/files/ecoc-2021-report-romania_en.pdf |title=The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel’s Final Report |work=Comisia Europeană |location=București |date=octombrie 2016}}</ref>; iar pentru anul [[2028]] candidează la titlul de ''Regiune Gastronomică Europeană'' din partea [[România|României]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/judetul-timis-va-fi-regiune-gastronomica-europeana/|titlu=Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș|date=2024-05-09|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref> == Etimologie == Numele județului provine de la denumirea [[Râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]]. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil că numele râului vine din [[limba dacă]]: ''thibh-isjo'' (în traducere „mlăștinos”).<ref name="lajos">{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/timis-mai-mare-judet-romania-provine-cuvantul-dac-thibh-isjo-1_50efd55f56a0a6567e6932b4/index.html|title=Timiș - cel mai mare județ din România, provine din cuvântul dac thibh-isjo|work=Adevărul|author=Ștefan Both|date=11 ianuarie 2013}}</ref> La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și ''Tamiș''. Acesta a fost preluat de maghiari prin ''Temes'', de germani prin ''Temesch'' și de români prin ''Timiș''.<ref name="lajos" /> În perioada romană, Timișul a fost numit ''Tibisis'' sau ''Tibiscus''. == Stema == Stema județului Timiș se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp roșu, un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit; leul ține și de o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint; în colțul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stânga sus, o lună din argint în creștere. În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undată din argint.<ref name=":10">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_54d8ef97448e03c0fd70b91c/index.html|titlu=Stema judetului Timis}}</ref> === Semnificațiile elementelor însumate === * Leul cu braț înarmat, caracteristic [[Banatul Timișoarei|Banatului Timișan]], simbolizează apărătorii ținutului și ai [[Creștinism|creștinătății]] împotriva [[Armata otomană|armatelor otomane]]. Leul poartă sabia lui [[Paul Chinezu|Pavel Chinezu]], comite de Timiș, neînvins în luptele în care a comandat oștile, autorul celebrei [[Bătălia de la Câmpul Pâinii|bătălii de la Câmpul Pâinii]], una din cele mai răsunătoare victorii împotriva [[Turci|turcilor]] din [[istoria României]]. * Zidul din aur simbolizează [[Cetatea Timișoara|cetatea Timișoarei]]. * [[Soare|Soarele]] din aur simbolizează, prin poziția sa, țelurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut. * [[Luna]] din argint reprezintă perechea soarelui. * Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează [[Râul Timiș, Dunăre|râul Timiș]], cel care dă numele județului. === Variante vechi ale stemei === <gallery perrow="4"> Fișier:Unapproved interbelic Timis-Torontal County CoA.png|în perioada interbelică Fișier:RSR Jud Timis.png|în perioada comunistă </gallery> == Geografie == {{Vezi și|Județul Timiș-Torontal (interbelic)}} Timișul este cel mai întins județ al [[România|României]], ocupând 8.696,7 km², respectiv 3,65% din suprafața țării. Este intersectat de paralela de 46° lat. N, de meridianul de 21° long. E și de 22° long. E. Pe teritoriul său se găsește cel mai vestic punct al României, respectiv [[Beba Veche, Timiș|Beba Veche]], la 20°15'44", în punctul [[Triplex Confinium]].<ref name="isu">{{cite book|url=https://www.isutimis.ro/images/pdf/PAAR.pdf|chapter=Capitolul II - Caracteristicile județului Timiș|title=Planul de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale din județul Timiș|publisher=Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș|date=2013}}</ref> Prin poziția sa geografică, aproape o treime din limitele județului constituie în același timp și frontiere de stat. Astfel, în partea de nord-vest, se învecinează cu [[județul Csongrád|județul Csongrád-Csanád]] ([[Ungaria]]), 18 km din această frontieră fiind pe râul Mureș. La sud-vest, între Beba Veche și [[Lățunaș, Timiș|Lățunaș]], județul Timiș se învecinează cu [[Voivodina|Provincia Autonomă Voivodina]] ([[Serbia]]). Legătura terestră cu județele țărilor învecinate este asigurată de punctele de trecere a frontierei de la [[Cenad]], respectiv cele de la [[Moravița, Timiș|Stamora Moravița]], [[Jimbolia]] (deschise non-stop), [[Valcani, Timiș|Valcani]], [[Lunga, Timiș|Lunga]] și [[Foeni, Timiș|Foeni]] (deschise între orele 8-20). Județele române vecine cu județul Timiș sunt Arad la nord, Hunedoara la est și Caraș-Severin la sud-est. Județul Timiș face parte din [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa]] (DKMT), regiune transfrontalieră ce se întinde pe 71.879 km și cuprinde o populație de 6 milioane de locuitori.<ref>{{en icon}} {{cite web|url=http://www.dkmt.net/en/index.php?bov=61361200392410|title=Presentation|work=DKMT}}</ref> === Relief === {{multiple image | align = left | direction = vertical | width = 200 | image1 = Periam - panoramio.jpg | caption1 = Câmpia Jimboliei | image2 = DubestiTM (75).JPG | caption2 = Dealurile Lipovei | total_width = 275 }} Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la 75 m în [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]] și ajung la 1.384 m în [[Vârful Padeș, Munții Poiana Ruscă|vârful Padeș]] din [[Munții Poiana Ruscă]]. [[Câmpia de Vest]], aparținând [[Bazinul Panonic|Bazinului Panonic]], ocupă aproximativ 6.700 km², reprezentând 77,2% din suprafața județului. [[Dealurile de Vest]], de [[Orogeneza hercinică|orogeneză hercinică]], cu înălțimi cuprinse între 300 și 600 m, ocupă aproximativ 1.650 km² respectiv 19,01% din suprafață. [[Munții Poiana Ruscă]], aparținând grupei [[Carpații Occidentali Românești|Carpaților Occidentali]] acoperă o suprafață de cca. 350 km², respectiv 3,50% din suprafața totală a județului.<ref name="bnr">{{cite web|url=http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|title=Monografia județului Timiș|work=Banca Națională a României|page=3|accessdate=2018-10-24|archive-date=2020-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20201118044200/https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|dead-url=yes}}</ref> === Hidrografie === Județul Timiș are o rețea hidrografică codificată de 3.104 km. Rețeaua hidrografică a județului Timiș este compusă din două bazine hidrografice: Bega–Timiș–Caraș și Mureș. Cele mai importante râuri din acest județ se consideră a fi: [[râul Bega|Bega]], [[râul Bega Veche|Bega Veche]], [[râul Timiș|Timiș]], [[râul Bârzava|Bârzava]], [[râul Moravița|Moravița]], [[râul Nădrag|Nădrag]] din bazinul hidrografic Bega–Timiș–Caraș și [[râul Aranca|Aranca]] din bazinul hidrografic Mureș.<ref name="isu" /> [[Fișier:Prelucrare 3D pentru Muntii Poiana Rusca.gif|miniatura|275x275px|stanga|Prelucrare [[3D|tri-dimensională]] pentru [[Munții Poiana Ruscă]]]] În județul Timiș există numeroase lacuri, cel mai mare fiind [[Lacul Surduc|Surduc]] (530 ha), totodată cel mai mare lac din [[Regiunea de dezvoltare Vest|vestul]] [[România|României]]. Alte lacuri mari sunt [[Satchinez, Timiș|Satchinez]] (40 ha), [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]] (33 ha), etc. Dintre lacurile artificiale pot fi enumerate: [[Timișoara]] (115 ha), [[Jimbolia]], [[Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]], [[Deta]], [[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Lovrin, Timiș|Lovrin]], [[Biled, Timiș|Biled]], [[Sânnicolau Mare]], [[Diniaș, Timiș|Diniaș]], [[Partoș, Timiș|Partoș]], [[Urseni, Timiș|Urseni]], [[Nădrag, Timiș|Nădrag]], [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]], [[Surducu Mic, Timiș|Surducu Mic]], etc. În județ sunt și două lacuri cu apă geotermală (25°C) și unul cu apă minerală la [[Românești, Timiș|Românești]] lângă [[Peștera Românești|peșteră]], cu o suprafață de 100 m² și vulcanul noroios de la Forgaci, (Vulcanul Noroios de tip „grifon” de la Forocici) în valea Magheruș, de 85 m².<ref name="isu" /> === Soluri === Cea mai mare parte a județului este ocupată de solurile zonale și anume, în partea de nord-vest apar [[Cernoziom|cernoziomuri]] levigate și cernoziomuri de fânețe, apoi în zona deluroasă se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care predomină cele [[Sol brun|brune]]. [[Sol brun|Solurile brun-închise]], [[Sol cenușiu|solurile cenușii]] și brun-roșcate ocupă suprafețe în jumătatea vestică. Solurile silvestre podzolite se dispun sub forma unei benzi aproape continue în colțul sud-estic al județului. Solurile de munte (silvestre-brune, brun-gălbui podzolite și brun-acide), dezvoltate sub păduri și pajiști secundare, apar pe o suprafață montană, în partea de est a județului. Solurile azonale ocupă suprafețe reduse, insulare, dintre acestea o extindere mai mare având-o lăcoviștile, semilăcoviștile și humicogleicele, urmate de smolnițe, în jumătatea sudică, apoi rendzinele brune, roșii-brune și terra rossa, în partea de est. Solonețurile sunt răspândite în jumătatea de vest, iar solurile erodate și rogosolurile, în bazinul [[râul Bega|râului Bega]]. Solul județului Timiș oferă condiții prielnice pentru cultura plantelor [[Agricultură|agricole]], îndeosebi pentru cultura [[Cereale|cerealelor]], dar și a plantelor tehnice și furajere, a [[Pom fructifer|pomilor fructiferi]] și [[Viță de vie|viței de vie]].<ref name="atlas">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/001-014%20Mic%20Atlas%20-%20&#91;QUARK%208&#93;%20-%20Ed%20V%20-%20Cap%20Introd%20-%20%20finala_Layout%201.pdf|title=Mic atlas al județului Timiș (caleidoscop)|edition=a V-a, revăzută și adăugită|author=Dinu Barbu|date=2013|work=Artpress|publisher=Consiliul Județean Timiș|isbn=978-973-108-553-1|access-date=2018-10-24|archive-date=2021-02-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20210225030020/http://www.cjtimis.ro/upload/001-014%20Mic%20Atlas%20-%20%5BQUARK%208%5D%20-%20Ed%20V%20-%20Cap%20Introd%20-%20%20finala_Layout%201.pdf|dead-url=yes}}</ref> === Resurse naturale === În subsolul județului Timiș se găsesc zăcăminte de [[lignit]] ([[Sinersig, Timiș|Sinersig]]), [[bazalt]] ([[Lucareț, Timiș|Lucareț]]–[[Șanovița, Timiș|Șanovița]]), [[mangan]] ([[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]]), [[argilă]] ([[Biled, Timiș|Biled]], [[Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]], [[Jimbolia]], [[Lugoj]] și [[Sânnicolau Mare]]), [[țiței]] și [[gaz natural|gaze]] (în zona de vest a județului), [[nisip]] ([[Șag, Timiș|Șag]]) și nisip pentru [[sticlă]] ([[Groși, Timiș|Groși]]–[[Făget]], [[Tomești, Timiș|Tomești]] și [[Gladna Română, Timiș|Gladna]]). Se exploatează, de asemenea, ape minerale la [[Buziaș]], [[Călacea, Timiș|Călacea]], [[Ivanda, Timiș|Ivanda]], [[Bogda]] și [[Timișoara]].<ref name="prefect">{{cite web|url=http://www.prefecturatimis.ro/judet.php?nivel=4|title=Resurse de importanță economică|work=Instituția Prefectului – Județul Timiș}}</ref> === Flora === Corespunzător reliefului și factorilor fizico-geografici, ca urmare a situării într-o regiune de interferență a elementelor central-europene cu cele submediteraneene, atlantice, continentale pontice și circumpolare, județul Timiș are o vegetație complexă și variată. În județ se regăsesc trei din cele cinci bioregiuni geografice desemnate la nivel național, respectiv bioregiunea panonică, continentală și alpină.<ref>{{cite book|url=http://apmtm.anpm.ro/documents/28351/2116733/Raport+anual+privind+starea+factorilor+de+mediu+in+judetul+Timis+-+2017.pdf/3044fba7-a330-43f8-9af1-d88e06024d46|chapter=V. Protecția naturii și biodiversitatea terenurilor|title=Raport județean privind starea mediului pentru anul 2017|publisher=Agenția pentru Protecția Mediului Timiș|date=15 august 2018|page=141|access-date=2018-10-24|archive-date=2018-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20181024232241/http://apmtm.anpm.ro/documents/28351/2116733/Raport+anual+privind+starea+factorilor+de+mediu+in+judetul+Timis+-+2017.pdf/3044fba7-a330-43f8-9af1-d88e06024d46|dead-url=yes}}</ref> În accepțiunea fitogeografică generală, partea centrală și de vest a zonei de câmpie a județului Timiș se încadreaza în zona de [[silvostepă]], cu toate că, pe fondul unei aridizări climatice, se constată o extindere a elementelor specifice [[stepă|stepei]]: specii de ''Festuca valesiaca'', ''Festuca suleata'', ''Festuca pseudovina'', numeroase plante cu bulb, labiate, papilionacee și alte ierburi xeromezofile ce alcătuiesc pajiști stepice. Zona de [[silvostepă]] este reprezentată prin asociații care se întrepătrund cu terenurile cultivate. Ea se extinde în campie și pătrunde adânc în cadrul dealurilor pe culoarele largi de vale, cu excepția golfului de câmpie al Făgetului, copiind cu multă fidelitate configurația reliefului. În zona deluroasă, contactul cu pădurile de foioase este puternic modificat de activitatea antropică. În prezent, silvostepa a fost înlocuită, în cea mai mare parte, cu culturile de câmp; cele rămase sunt puternic transformate datorită pășunatului în pădure și exploatărilor forestiere. Din pădurile xerofile caracteristice silvostepei s-au păstrat doar câteva pâlcuri în apropiere de [[Murani, Timiș|Murani]], [[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Denta, Timiș|Denta]], [[Deta]] și [[Macedonia, Timiș|Macedonia]]. Astfel, în Câmpia Gătaiei, de exemplu, gradul de împădurire este de 7%, în golful de câmpie al Lugojului de 5%, în Câmpia Timișului de 4%, în Câmpia Vingăi de 3%, iar în Câmpia Torontalului de numai 0,3%. Există și tufișuri de arbuști compuse din [[porumbar]] (''Prunus spinosa''), [[păducel]] (''Crataegus monogyna'') și [[lemn câinesc]] (''Ligustrum vulgare'').<ref name="nat">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20II%20Cadrul%20natural,%20mediu,%20zone%20de%20risc.pdf|chapter=Cadru natural, mediu, zone de risc|title=Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș|publisher=Consiliul Județean Timiș|date=aprilie 2013|access-date=2018-10-24|archive-date=2018-10-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20181025070903/http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20II%20Cadrul%20natural,%20mediu,%20zone%20de%20risc.pdf|dead-url=yes}}</ref> [[Fag]]ul are un areal foarte larg, putând coborî, în condiții staționale specifice, până la 200–250 m și urca, în masiv, până la limita altitudinală a județului. [[Cer]]ul prezintă și el un areal destul de larg, întinzându-se de la câmpie (90–100 m altitudine absolută) până în regiunea „submontană” (500–600 m), pe versanți însoriți și soluri scheletice. În acest interval altitudinal, cerul se asociază cu alte specii caracteristice zonei, cu [[stejar]]ul, [[gorun]]ul, [[gârniță|gârnița]] și chiar cu [[Fag|fagul]]. În zona de deal din bazinul superior al râului Bega este caracteristică alternanța pădurilor de [[fag]] (pe versanții umbriți) cu păduri de [[gorun]] (pe cei însoriți). La altitudini mai mari se asociază [[brad]]ul (''Abies alba'') și [[molid]]ul (''Picea abies''), iar în unele locuri, alături de speciile autohtone, se află câteva conifere străine plantate: ''Pinus nigra'', ''Pinus strobus'', ''Pseudotsuga menziensi'' etc.<ref name="nat" /> Subzona cereto-gârnițetelor ocupă, în general, câmpiile înalte și porțiunile cu fragmentare slabă-medie ale piemonturilor joase (aproximativ între 100–300 m). În Dealurile Buziașului se întâlnesc, în general, cereto-gârnițete (''Quercus cerris'', ''Quercus frainetto'') sau cerete pure. Aceeași compoziție floristică dar în proporții diferite apare și în Dealurile Surducului, Sacoșului sau piemontul [[Munții Poiana Ruscă|Poiana Ruscă]] unde predomină [[Gorunul lui Horea|gorunul]], [[Cerul crud|cerul]] și [[Gârniță|gârnița]], formând areale mai mari pe versanții însoriți. Dintre speciile de amestec mai frecvente sunt [[ulm]]ul (''Ulmus minor''), [[jugastru]]l (''Acer campestre'') și sorbul (''Sorbus torminalis''). Acest tip apare și în Câmpia Timișului și Câmpia Bârzavei.<ref name="nat" /> Vegetația de sărătură ocupă suprafețe mici, în jurul lacurilor și izvoarelor sărate sau în locuri depresionare, cu sol sărăturat, din Câmpia Banatului. Speciile halofile caracteristice sunt ''Puccinelia distans'', ''Obione pedunculata'', ''Festuca pseudovina'' etc. Vegetația luncilor din lungul râurilor [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]], [[Râul Bârzava, Timiș|Bârzava]] și [[Râul Mureș|Mureș]], în Câmpiile Timișului și Moraviței, a fost transformată prin acțiunile de îndiguire, desecare, crearea de lacuri de acumulare, legumicultura intensivă etc. Totuși, local s-au mai păstrat unele păduri de luncă, alcătuite din zăvoaie de [[salcie]] (''Salix alba'', ''Salix fragilis'', ''Salix trianda'') și [[plop]] (''Populus alba''), dar și arbuști ca [[sânger]], [[călin]], [[crușin]], lemn câinesc, [[soc negru]], [[măceș]] etc. Există și vegetație de nisip cu ''Festuca vaginata'', pâlcuri de [[salcâm]] plantat etc. Vegetația de mlaștini și lacuri este dispusă în fâșii, după gradul de umezeală ([[pipirig]], [[rogoz]], [[papură]] și stuf la mal, iar spre interior [[nufăr]], [[iris]], albăstriță de apă etc.).<ref name="nat" /> La nivelul județului Timiș sunt desemnate un număr de 45 arii naturale protejate (arii naturale protejate de interes național, internațional, comunitar, județean și local), arii ale căror limite se găsesc localizate integral sau parțial pe teritoriul județului. Suprafața cuprinsă în ariile naturale protejate este de 134.766,49 ha, reprezentând aproximativ 13% din suprafața județului.<ref>{{cite web|url=http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/cele-45-arii-naturale-protejate-din-judetul-timis_17812|title=Cele 45 ARII NATURALE PROTEJATE din județul TIMIȘ|work=Timișoara Express|date=3 iulie 2016|accessdate=2018-10-24|archive-date=2018-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20181024232134/http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/cele-45-arii-naturale-protejate-din-judetul-timis_17812|dead-url=yes}}</ref> === Faună === În ceea ce privește fauna, pe teritoriul județului Timiș sunt prezente trei unități zoogeografice: provincia dacică, provincia panonică și provincia moesică. Teritoriul județului Timiș este traversat de două din cele 10 drumuri de migrație a păsărilor în România: drumul panono-adriatic și drumul panono-bulgar.<ref name="nat" /> Fauna stepei și silvostepei a suferit puternice modificări, în sensul că numărul speciilor și densitatea acestora au scăzut datorită intervenției antropice. Dintre mamifere se remarcă prezența rozătoarelor: [[popândău]]l (''Citellus citellus''), [[hârciog]]ul (''Cricetus cricetus''), cățelul pământului (''Sphalax leocodon''), [[Șoarece|șoarecele de câmp]] (''Microtus arvalis''), [[Iepure|iepurele]] etc. Dintre păsări pot fi amintite: [[prepeliță|prepelița]], [[potârniche]]a, [[sitar]]ul, cristeiul roșu etc. Pe teritoriul județului Timiș nu s-a mai semnalat prezența [[dropie]]i (''Otis tarda''). Dintre răpitoarele de zi pot fi amintite șorecarul mare (''Buteo buteo'') și șorecarul încălțat (''Buteo lagopus''), iar dintre cele de noapte, [[bufniță|bufnița]] și [[Ciuf de câmp|ciuful]]. Asociația faunistică specifică pădurilor de stejar este compusă din ierbivore precum [[căprioară|căprioara]] (în pădurile de luncă de la [[Sânnicolau Mare]], [[Bazoș, Timiș|Bazoș]], [[Banloc, Timiș|Banloc]] și [[Jimbolia]]), [[Cerb lopătar|cerbul lopătar]] (introdus în pădurile de la [[Bazoș, Timiș|Bazoș]] și [[Pișchia, Timiș|Pișchia]]), unele carnivore ([[vulpe]], [[dihor]], [[hermelină]], [[nevăstuică]], [[pisică sălbatică]]), apoi [[iepure]]le, [[veveriță|veverița]] etc. De dată recentă este introducerea [[muflon]]ului (''Ovis musimon'') în rezervația de vânătoare de la [[Charlottenburg, Timiș|Charlotenburg]], în Dealurile Lipovei. Dintre păsări sunt relativ frecvente: [[Ciocănitoare verzuie|ciocănitoarea verzuie]], [[șoimul rândunelelor]], [[Cucuvea|cucuveaua pitică]], [[Turturică|turturica]], [[Botgros|botgrosul]], [[Sturz cântător|sturzul cântător,]] [[Mierlă|mierla neagră]], [[Pițigoi mare|pițigoiul mare,]] [[Luscinia|privighetoarea]], [[Egretă|egretele]], [[Porumbel|porumbelul de scorbură]], [[Grangur|grangurul]], [[Dumbrăveancă|dumbrăveanca]], [[Fazan|fazanul]] (colonizat în pădurile de lângă [[Timișoara]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia]] și [[Pădurea Macedonia|Macedonia]]).<ref name="nat" /> Fauna piscicolă aparține de două zone: [[mreană|mreana]] (în est) și [[crap]]ul (în vest). În cadrul zonei mrenei (''Barbus barbus'') se mai găsesc: [[scobar]], [[clean]], morunaș, [[somn]], [[obleț]], [[răspăr]]. În cadrul zonei crapului (''Cyprinus carpio'') se mai găsesc: [[plătică]], [[babușcă]], obleț, [[caras]], [[știucă]], porcușor de șes si, mai recent, au fost colonizați [[Biban (pește)|bibanul]] soare și [[Somn (pește)|somnul]] pitic. În apele cu pantă foarte mică, în canaluri, domină [[biban]]ul, [[Babușcă|babușca]] și [[Caras|carasul]]. În lacuri, în afară de [[crap]], se află [[țipar]] și [[lin]]. Există și unele mamifere acvatice, unele cu blană prețioasă, ca [[vidră de râu|vidra de râu]] (''Lutra lutra'') și [[bizam]]ul (scăpat din crescătoriile din [[Ungaria]]). Avifauna se compune din [[Rață|rațe]] și [[Gâscă|gâște sălbatice]], [[Stârc roșu|stârci]], [[Egretă|egrete]], [[Lișiță|lișițe]], iar în bălțile de la [[Cerneteaz, Timiș|Cerneteaz]], [[Satchinez, Timiș|Satchinez]] și [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]] trăiește gușul vânat (''Luscinis svecica''), o specie rară pentru [[fauna României]].<ref name="nat" /> === Climă === Climatul este unul temperat-continental, cu influențe mediteraneene și oceanice, datorită faptului că [[Banat]]ul se găsește la adăpostul lanțului carpatic, care oprește masele de aer rece dinspre nord și nord-est și permite pătrunderea celor maritime dinspre sud-vest și vest. Temperatura medie anuală a aerului depășește 11°C în câmpie și 10°C în regiunea [[Dealurile de Vest|dealurilor Lipovei]]. Maxima absolută de 42°C a fost înregistrată în 1952, la [[Teremia Mare]] și în anul 2000, la [[Timișoara]], iar temperatura minimă absolută de -39,9°C, în 1942, la [[Lugoj]]. Intervalul de zile fără îngheț depășește 195 de zile în vest și 180 de zile în est.<ref name="atlas" /> Precipitațiile atmosferice prezintă variații ample de peste 80 mm chiar în cadrul ținutului cu climă de câmpie și creșteri importante pe dealurile din est. Maximul pluviometric se produce în luna [[iunie]], ca urmare a intensificării activității ciclonice din nordul Oceanului Atlantic sau din bazinul Mării Mediterane. Durata medie anuală este de 29,8 zile la Timișoara și crește la 40–50 de zile pe dealurile din est. Grosimile medii ating maximum 8 cm în ianuarie și cca. 10 cm în est.<ref name="isu" /> Vântul bate în câmpie dominant dinspre nord, în timp ce sudul județului este frecvent bântuit de vântul cald și uscat numit coșava.<ref name="atlas" /> În județul Timiș își desfășoară activitatea cinci stații meteorologice: [[Timișoara]] (alt. 86 m), [[Sânnicolau Mare]] (alt. 85 m), [[Banloc, Timiș|Banloc]] (alt. 83 m), [[Jimbolia]] (alt. 79 m) și [[Lugoj]] (alt. 123 m), toate fiind situate în zona de câmpie din [[Banat]].<ref name="isu" /> {| class="wikitable sortable" |+ Temperaturi – medii lunare și anuale (°C) |- ! Luna ! rowspan="2" | {{abbr|Ian.|Ianuarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Feb.|Februarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Mar.|Martie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Apr.|Aprilie}} ! rowspan="2" | Mai ! rowspan="2" | {{abbr|Iun.|Iunie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Iul.|Iulie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Aug.|August}} ! rowspan="2" | {{abbr|Sep.|Septembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Oct.|Octombrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Nov.|Noiembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Dec.|Decembrie}} ! rowspan="2" | Anual |- ! Stația |- align="center" | align="left" | [[Timișoara]] | -1,1 || 1,3 || 5,8 || 11,1 || 16,4 || 19,4 || 21,2 || 20,7 || 16,3 || 11,2 || 5,8 || 1,2 || '''10,9''' |- align="center" | align="left" | [[Sânnicolau Mare]] | -1,5 || 0,9 || 5,5 || 11,1 || 16,6 || 19,7 || 21,4 || 21,1 || 16,7 || 11,2 || 5,3 || 0,3 || '''10,7''' |- align="center" | align="left" | [[Banloc]] | -1 || 1,4 || 5,8 || 11,2 || 16,6 || 19,8 || 21,5 || 21,1 || 16,6 || 11,4 || 5,9 || 1,1 || '''10,9''' |- align="center" | align="left" | [[Jimbolia]] | -0,4 || 1,5 || 5,5 || 11,3 || 16,9 || 20 || 22 || 21,6 || 16,3 || 11,2 || 5 || 0,1 || '''10,9''' |- align="center" | align="left" | [[Lugoj]] | -0,9 || 1,4 || 5,7 || 10,9 || 16 || 19 || 20,7 || 20,2 || 16 || 10,9 || 5,8 || 0,9 || '''10,6''' |} {| class="wikitable sortable" |+ Regimul precipitațiilor – medii lunare și multianuale (mm) |- ! Luna ! rowspan="2" | {{abbr|Ian.|Ianuarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Feb.|Februarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Mar.|Martie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Apr.|Aprilie}} ! rowspan="2" | Mai ! rowspan="2" | {{abbr|Iun.|Iunie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Iul.|Iulie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Aug.|August}} ! rowspan="2" | {{abbr|Sep.|Septembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Oct.|Octombrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Nov.|Noiembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Dec.|Decembrie}} ! rowspan="2" | Anual |- ! Stația |- align="center" | align="left" | [[Timișoara]] | 39,8 || 36 || 36,7 || 48,7 || 64,6 || 76,1 || 63 || 49,8 || 40,3 || 38,9 || 48,2 || 49,8 || '''591,9''' |- align="center" | align="left" | [[Sânnicolau Mare]] | 33,8 || 28,7 || 32,7 || 42,5 || 55,3 || 79,6 || 53,7 || 48,2 || 36,6 || 29,8 || 41 || 45,6 || '''527,5''' |- align="center" | align="left" | [[Banloc]] | 36,4 || 36,7 || 35,5 || 49,4 || 72 || 79,4 || 55,9 || 57,5 || 41,3 || 38,5 || 45,2 || 49,6 || '''597,4''' |- align="center" | align="left" | [[Jimbolia]] | 33,8 || 38,9 || 33,2 || 45 || 58,2 || 70,8 || 51,7 || 50,6 || 41,2 || 46,4 || 44,7 || 47,2 || '''566,7''' |- align="center" | align="left" | [[Lugoj]] | 48,3 || 40 || 40,7 || 55,4 || 79,8 || 90,8 || 63,5 || 56,7 || 47,1 || 44 || 48,2 || 57,5 || '''672''' |} == Demografie == [[Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date|''Direcția de Evidență a Persoanelor Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], pe strada Franz Liszt nr. 3.<ref>{{Citat web|url=https://dept.cjtimis.ro/|titlu=dept_v1 - Direcția de Evidență a Persoanelor Timiș|date=2022-02-16|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația județului se ridică la 683.540 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră 677.926 de locuitori.<ref name="demografie">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20IV%20Populatia%20si%20reteaua%20de%20localitati_4.pdf|chapter=Populația și rețeaua de localități|title=Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș|publisher=Consiliul Județean Timiș|date=ianuarie 2013|access-date=2018-10-26|archive-date=2018-10-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20181026182744/http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20IV%20Populatia%20si%20reteaua%20de%20localitati_4.pdf|dead-url=yes}}</ref> La 1 ianuarie 2020, potrivit datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], populația județului Timiș era de 758.380 de locuitori, 366.159 de sex masculin și 392.221 de sex feminin, ceea ce îl face al patrulea județ ca populație din [[România]] după Iași (903.634 locuitori), Prahova (777.529 locuitori) și Constanța (760.549 locuitori). Populația urbană din Timiș depășește 62%, valoare cu șapte puncte procentuale peste ponderea populației urbane a României. Populația urbană din județ a fost preponderent majoritară în ultimii 20 de ani, în ciuda fluxurilor migrației de revenire în rural, în perioadele de recesiune economică a orașelor. Pe grupe de vârstă, în 2020 majoritatea populației (52,25%) avea între 15 și 49 de ani. Populația tânără (sub 14 ani) reprezenta 14,03% din total, iar cea bătrână (peste 65 de ani) 14,97%. Procesul îmbătrânirii populației este mai intens la femei decât la bărbați, datorită speranței de viață mai mari a populației feminine și mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranței de viață mai mari în localitățile urbane.<ref name="dsptimis">{{cite web|url=https://www.dsptimis.ro/data_files/content/files/raport-sanatate-2016.pdf|title=Raportul stării de sănătate a populației județului Timiș 2013 – 2016|work=Direcția de Sănătate Publică Timiș|pages=2, 6}}</ref> === Evoluție demografică === Comunele cu creșteri de populație sunt în jur de 40% din total, iar cele cu creșterile cele mai accentuate sunt grupate în jurul municipiului Timișoara: [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] (102,6%), [[Ghiroda]] (20,4%), [[Remetea Mare]] (16,8%), [[Moșnița Nouă]] (27,9%), [[Sacoșu Turcesc]] (20,1%), [[Giroc]] (54,4%), [[Șag]] (15,4%), [[Sânmihaiu Român]] (40,8%), [[Săcălaz]] (16,8%), [[Dudeștii Noi]] (17,1%) și [[Sânandrei]] (16,1%). Dintre orașe, [[Jimbolia]] înregistrează o creștere de populație mai semnificativă (14,4%).<ref name="demografie" /> <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.6,0.7,0.8) ImageSize = width:500 height:350 PlotArea = left:60 bottom:60 top:40 right:40 DateFormat = x.y Period = from:0 till:800000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:100000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:50000 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1930 text:1930 bar:1948 text:1948 bar:1956 text:1956 bar:1966 text:1966 bar:1977 text:1977 bar:1992 text:1992 bar:2002 text:2002 bar:2011 text:2011 bar:2020 text:2020 PlotData= color:barra width:20 align:left bar:1930 from:0 till:559591 bar:1948 from:0 till:588936 bar:1956 from:0 till:568881 bar:1966 from:0 till:607596 bar:1977 from:0 till:696884 bar:1992 from:0 till:700033 bar:2002 from:0 till:677926 bar:2011 from:0 till:683540 bar:2020 from:0 till:758380 PlotData= bar:1930 at:559591 fontsize:S text:559591 shift:(-7,5) bar:1948 at:588936 fontsize:S text:588936 shift:(-7,5) bar:1956 at:568881 fontsize:S text:568881 shift:(-7,5) bar:1966 at:607596 fontsize:S text:607596 shift:(-7,5) bar:1977 at:696884 fontsize:S text:696884 shift:(-7,5) bar:1992 at:700033 fontsize:S text:700033 shift:(-7,5) bar:2002 at:677926 fontsize:S text:677926 shift:(-7,5) bar:2011 at:683540 fontsize:S text:683540 shift:(-7,5) bar:2020 at:758380 fontsize:S text:758380 shift:(-7,5) TextData= fontsize:S pos:(20,20) text:Evoluția populației județului Timiș (1930–2020) </timeline> === Comunități etnice === După etnie, populația județului Timiș este relativ diversificată comparativ cu structura la nivel național. La recensământul din octombrie 2011, cea mai mare parte a locuitorilor județului (80,58%) s-au declarat ca fiind [[români]]. Aceștia sunt urmați de [[maghiari]] (5,16%), [[sârbi]] (2,12%), [[romi]] (1,47%), [[germani]] (1,24%), [[ucraineni]] (0,87%) și [[bulgari]] (0,65%), dintre etniile care au o pondere peste 0,5% din populație. Distribuția pe medii a etniilor arată că romii și ucrainenii sunt plasați majoritar în rural, pe când restul etniilor au reprezentanți stabiliți majoritar în mediul urban.<ref name="demografie" /> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din 2021]] județul Timiș are o populație de 650.533 cu o majoritate de [[români]] (74,44%) și minorități de [[maghiari]] (3,27%), [[romi]] (1,91%), [[sârbi]] (0,99%), [[germani]] (0,72%), [[ucraineni]] (0,64%), [[bulgari]] (0,5%), alte etnii (0,49%) și necunoscută (17,04%).<ref>{{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive/|titlu=Rezultate definitive RPL 2021 - Recensământul Populației și Locuințelor}}</ref> {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em;" width="35%" |- ! colspan="2" align="center" style="background:#ccccff;" | Recensământ ! colspan="9" align="center" style="background:#ccccff;" | Evoluția istorică a principalelor etnii<ref>{{hu icon}} {{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erdstat/tmetn.pdf|title=Temes megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai|work=A Kulturális Innovációs Alapítvány Könyvtára|author=Varga E. Árpád}}</ref> |- ! An !! Populație ! [[Români]] !! [[Maghiari]] !! [[Romi]]!! [[Sârbi]]!! [[Germani]] !! [[Ucraineni]] !! [[Bulgari]] !! [[Slovaci]] !! [[Evrei]] |- | [[1880]] || 454.205 | 200.834 || 33.947 || 31.316 || — || 171.599 || 64 || — || 3.549 || — |- | [[1900]] || 541.849 | 221.305 || 70.338 || 30.939 || — || 201.795 || 69 || — || 2.911 || — |- | [[1930]] || 559.591 | 236.305 || 84.756 || 27.075 || 8.090 || 178.238 || 1.399 || 7.527 || 3.919 || 9.768 |- | [[1941]] || 578.881 | 263.474 || 74.745 || — || — || 176.732 || — || — || — || — |- | [[1956]] || 568.881 | 325.834 || 77.530 || 23.781 || 6.089 || 114.194 || 1.405 || 7.440 || 2.667 || 7.378 |- | [[1966]] || 607.596 | 378.183 || 76.183 || 22.709 || 4.637 || 109.315 || 1.780 || 7.509 || 2.300 || 2.909 |- | [[1977]] || 696.884 | 472.912 || 77.525 || 20.891 || 9.828 || 98.296 || 3.773 || 7.151 || 2.128 || 1.799 |- | [[1992]] || 700.033 | 561.200 || 62.866 || 17.144 || 14.836 || 26.722 || 6.468 || 6.466 || 2.229 || 625 |- | [[2002]]<ref>{{cite web|url=http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=2057&localitate_id=0|title=Structura etno-demografică pe arii geografice|work=Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală}}</ref> || 677.926 | 565.639 || 50.556 || 13.273 || 16.084 || 14.174 || 7.321 || 5.562 || 1.908 || 441 |- | [[2011]] || 683.540 || 550.836 || 35.295 || 10.102 || 14.525 || 8.504 || 5.950 || 4.478 || 1.424 || 220 |- |[[2021]] |650.533 |484.243 |21.285 |12.438 |6.447 |4.684 |4.131 |3.244 |939 |144 |} === Religii === Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]] cei mai mulți dintre locuitorii județului Timiș s-au declarat [[ortodocși]] (74,25% din populație). 7,98% s-au declarat [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]], 3,82% [[penticostali]], 1,37% [[Biserica Reformată din România|reformați]], 1,27% [[baptiști]] și 1,21% [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]].<ref>{{cite web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_12.xls|title=Tab12. Populația stabilă pe sexe, după religie – categorii de localități, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe|work=RPL 2011|publisher=Institutul Național de Statistică}}</ref> De asemenea, 0,12% din populație [[ireligiozitate|nu are o religie]], iar 0,16% se declară [[ateism|atei]].<ref>{{cite web|url=http://incont.stirileprotv.ro/infografice/religiile-romaniei-bucurestiul-cel-mai-mare-procent-de-atei-din-tara-judetul-unde-se-regasesc-cei-mai.html|title=Religiile României. Orașul cu cel mai mare procent de atei din țară|work=inCont.ro|author=Vlad Moldoveanu|date=7 octombrie 2013}}</ref> [[Timișoara]] este reședința [[Arhiepiscopia Timișoarei|Arhiepiscopiei Timișoarei]], scaunul [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]]. Arhiepiscopia își are jurisdicția asupra teritoriului județului Timiș, care este împărțit în 273 de parohii organizate în șase protopopiate: {{div col|2}} * Timișoara I * Timișoara II * [[Lugoj]] * [[Făget]] * [[Deta]] * [[Sânnicolau Mare]] {{div col end}} == Politică și administrație == [[Fișier:Palatul Administrativ Timișoara.jpg|miniatura|Palatul Administrativ Timiș este sediul Consiliului Județean Timiș și Instituția Prefectului Județului Timiș, construcția sa a fost finalizată în 1938|275x275px]] [[Consiliul Județean Timiș|''Consiliul Județean Timiș'']] are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989, nr.17.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/|titlu=Prima pagină - Consiliul Județean Timiș|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Județul Timiș este administrat de un [[Consiliul Județean Timiș (CJT)|consiliu județean]] format din 36 consilieri. În urma [[Alegeri locale în România, 2024|alegerilor locale din 2024]], consiliul este prezidat de {{Date înlănțuite de la Wikidata|Q28113951}} de la {{Partid|q={{Date înlănțuite de la Wikidata|Q752435|raw}} }}, iar componența politică a Consiliului este următoarea:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bh_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-26}}</ref> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = CNR | nume_complet1 = Alianța PSD-PNL | mandate1 = 20 | nume_scurt2 = ADU | nume_complet2 = Alianța Dreapta Unită | mandate2 = 11 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 5 }}<!-- sfârșit secțiune administrație--> == Infrastructură == === Transport rutier === {{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | image1 = A1 Arad-Timisoara - 01.JPG | caption1 = [[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]] în apropiere de [[Timișoara]] | caption2 = [[Coridoare pan-europene|Coridoarele TEN-T Orient-Est mediteraneean]] ([[Dresda|Dresda]]-[[Istanbul|Istanbul]]) și [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]] ([[Strasbourg]]-[[Constanța]]/[[Sulina]]), [[Transport feroviar|componenta feroviară]] a Noului [[Drumul mătăsii|Drum al Mătăsii]] ([[Xi'an]]-[[Praga]]), traseul european [[Via Carpatia]] ([[Marea Baltică]]-[[Marea Egee]]), precum și ramura sudică a culoarului transcontinental [[Rail-2-Sea]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]), tranzitează [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] pe relația nord-est - fiind unul din [[Județele României|județele României]] aflat pe toate cele 5 axe geostrategice de [[Transport|transport]] ce străbat țara | image2 = Pan-European_corridor_4.svg | total_width = 275 }} ''[[Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere|Direcția Regională de Drumuri și Poduri]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Coriolan Băran nr. 18.<ref>{{Citat web|url=https://www.drdptm.ro/|titlu=CNAIR - DRDP Timisoara|publisher=www.drdptm.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Județul Timiș este traversat de trei drumuri europene majore și de [[Coridoare pan-europene|Coridorul IV de transport paneuropean]] ([[Transport rutier|rutier]] și [[Transport feroviar|feroviar]]) – cea mai importantă axă de transport a [[România|României]], datorită situării pe [[Rețeaua trans-europeană de transport|rețeaua transeuropeană TEN-T]]. [[Fișier:La Premier ministre polonaise Beata Szydlo faisant une présentation de Via Carpatia.jpg|miniatura|275x275px|Traseul rutier transeuropean [[Via Carpatia]], cu ''[[Timișoara]]'' și ''[[Lugoj]]'' indicate pe [[hartă]]]] Transportul județean, național și internațional de călători este deservit de [[Autocar|autocarele]] și [[Microbuz|microbuzele]] companiilor private, prin autogările existente, ce oferă servicii de [[Partajare de mașină|carpooling]] și curse zilnice spre destinații din [[Europa]], cum ar fi [[Flixbus]], [[Eurolines]], [[Dacos]] sau [[Atlassib]]. Alternativ, în Timiș operează firme private de ridesharing precum [[Uber (companie)|Uber]], [[Bolt (companie)|Bolt]], BlackCab, Free Now, BlaBlaCar sau WhiteCab.<ref>{{Citat web|url=https://bolt.eu/ro-ro/cities/timisoara/|titlu=Bolt Timișoara|publisher=bolt.eu|accessdate=2025-03-30|autor=Bolt Mobility Europe}}</ref>[[Fișier:Timișoara, autogara Autotim, 1.jpeg|miniatura|275x275px|Autogara din [[Timișoara]]]]Legăturile interjudețene și intrajudețene sunt asigurate de drumurile naționale principale și secundare, din care se desprinde o rețea densă de drumuri locale. Drumurile naționale aveau în județul Timiș în anul 2013 o lungime de 533,8 km, cele județene 1.273,7 km, iar cele comunale 1.108,6 km. Lungimea autostrăzilor în funcțiune în septembrie 2021 era de 106 km.<ref name="vol5">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20V%20Cai%20de%20comunicatie%20si%20transport.pdf|chapter=Căi de comunicație și transport|title=Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș|publisher=Consiliul Județean Timiș|date=ianuarie 2013|access-date=2018-10-27|archive-date=2018-10-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20181028073817/http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20V%20Cai%20de%20comunicatie%20si%20transport.pdf|dead-url=yes}}</ref> Timișul este conectat la [[rețeaua de drumuri europene]], respectiv [[Drumurile Naționale din România|naționale,]] prin următoarele căi rutiere: {| class="wikitable" |- ! Categorie !! Drum !! Observații |- | '''Autostrăzi''' | [[File:A1-RO.svg|15px]] [[Autostrada A1 (România)|A1]]|| parte a [[Coridoare pan-europene|Coridorului IV paneuropean;]] |- | || [[File:A6-RO.svg|15px]] [[Autostrada A6 (România)|A6]]|| parte a traseului transeuropean [[Via Carpatia]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]); |- | '''Drumuri europene'''|| [[File:Tabliczka E70.svg|15px]] [[Drumul european E70|E70]]|| [[Tbilisi]] - [[Batumi]] - [[Trabzon]] - [[Istanbul]] - [[Varna]] - [[Ruse]]- [[București]] - [[Craiova]] - Timișoara - [[Deta]] > [[Vârșeț]] - [[Panciova]] - [[Belgrad]] - [[Zagreb]] - [[Ljubljana]] - [[Triest|Trieste]] - [[Veneția]] - [[Padova]] - [[Verona]] - [[Brescia]] - [[Torino]] - [[Lyon]]- [[Saint-Étienne]] - [[Bordeaux]] - [[Bilbao]] - [[Gijón]] - [[A Coruña|A Coruña;]] |- | || [[File:Tabliczka E671.svg|15px]] [[Drumul european E671|E671]]|| Timișoara - [[Arad]] - [[Chișineu-Criș]] - [[Carei]] - [[Satu Mare]]; |- | || [[File:Tabliczka E673.svg|15px]] E673 || [[Lugoj]] - [[Făget]] - [[Margina, Timiș|Margina]] - [[Ilia, Hunedoara|Ilia;]] |- | '''Drumuri naționale'''|| || |- | Drumuri naționale principale || [[File:RO Roadsign 6.svg|15px]] [[DN6]]|| [[București]] - [[Alexandria, România|Alexandria]] - [[Roșiorii de Vede]] - [[Caracal]] - [[Craiova]] - [[Filiași]] - [[Strehaia]] - [[Drobeta-Turnu Severin]] - [[Porțile de Fier I|Porțile de Fier]] - [[Orșova]] - [[Băile Herculane]] - [[Caransebeș]] - [[Lugoj]] - [[Recaș]] - Timișoara - [[Sânnicolau Mare]] > [[Macău]] - [[Seghedin]] - [[Kecskemét]] - [[Budapesta]] - [[Tatabánya]] - [[Győr]] - [[Bratislava]] - [[Viena]]; |- | || [[File:RO Roadsign 58B.svg|15px]] [[DN58B]]|| [[Voiteg, Timiș|Voiteg]] - [[Gătaia]] - [[Bocșa]] - [[Reșița|Reșița;]] |- | | [[Fișier:RO Roadsign 59.svg|15x15px]][[DN59]] | Timișoara - [[Deta]] > [[Vârșeț]] - [[Panciova]] - [[Belgrad|Belgrad;]] |- | || [[File:RO Roadsign 59A.svg|15px]] [[DN59A]]|| Timișoara - [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] > [[Becicherecu Mare]] - [[Novi Sad]] - [[Belgrad]] - [[Čačak]] - [[Višegrad|Visegrád]] - [[Sarajevo]] - [[Mostar]] - [[Split|Split;]] |- | | [[Fișier:RO Roadsign 69.svg|15x15px]] [[DN69]]|| Timișoara - [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara]] - [[Vinga, Arad|Vinga]]- [[Șagu, Arad|Șagu]] - [[Arad|Arad;]] |- | Drumuri naționale secundare || [[File:RO Roadsign 57.svg|15px]] [[DN57]]|| [[Orșova]] - [[Moldova Nouă]] - [[Oravița]] - [[Jamu Mare, Timiș|Jamu Mare]] - [[Stamora-Moravița|Stamora-Moravița;]] |- | || [[File:RO Roadsign 58A.svg|15px]] [[DN58A]]|| [[Reșița]] - [[Victor Vlad Delamarina, Timiș|Victor Vlad Delamarina]] - [[Lugoj|Lugoj;]] |- | || [[File:RO Roadsign 59B.svg|15px]] [[DN59B]]|| [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] - [[Foeni, Timiș|Foeni]] - [[Banloc, Timiș|Banloc]] - [[Deta|Deta;]] |- | || [[File:RO Roadsign 59C.svg|15px]] [[DN59C]]|| [[Jimbolia]] - [[Comloșu Mare, Timiș|Comloșu Mare]] - [[Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]] - [[Sânnicolau Mare|Sânnicolau Mare;]] |- | || DN59F|| [[Sânnicolau Mare]] - [[Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi]] - [[Valcani, Timiș|Valcani]] > [[Serbia|Serbia;]] |- | || DN59E|| [[Comloșu Mare, Timiș|Comloșu Mare]] - [[Lunga, Timiș|Lunga]] > [[Chichinda Mare|Chichinda Mare;]] |- | || DN59D|| [[Foeni, Timiș|Foeni]] > [[Modoș, Banatul Central|Modoș;]] |- |- | '''Drumuri locale'''|| || |- | Drumuri județene || || 47 de trasee |- | Drumuri comunale || || 176 de trasee |} '''Proiectele rutiere în pregătire,''' cuprinse în Masterplanul General definitivat de [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Republica Moldova)|Ministerul Transporturilor]] sunt: [[Autostrada A9 (România)|autostrada A9]] [[Timișoara]]-[[Moravița, Timiș|Moravița]]-[[Belgrad]], completarea și finalizarea [[Șoseaua de centură a Timișoarei|variantei de ocolire Timișoara]] și [[Drum expres|Drumul Expres]] [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]]-[[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]].<ref>{{Citat web|url=https://www.observatordetimis.ro/2020/08/15/conectare-intre-aeroportul-timisoara-si-a1-printr-un-nou-drum-judetean/|titlu=Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 printr-un nou drum județean}}</ref> Un alt proiect de infrastructură major pentru [[Timișoara]] și Județul Timiș îl reprezintă noua legătură rutieră dintre [[România]] și [[Serbia]] la '''Autostrada „Zâmbetul Voivodinei”''' ''(Vojvođanski osmeh)'', aflată în construcție.<ref>{{Citat web|url=https://r3media.ro/un-nou-proiect-sarbo-roman-se-face-o-autostrada-care-va-lega-voivodina-de-tara-noastra-ambasadorul-romaniei-la-belgrad-suntem-foarte-interesati-de-proiecte-care-sa-ne-lege-de-serbia/|nume=Ursan|prenume=Radu|titlu=Un nou proiect sârbo-român: se face o autostradă care va lega Voivodina de țara noastră. Ambasadorul României la Belgrad: Suntem foarte interesați de proiecte care să ne lege de Serbia|publisher=R3media|date=2024-06-05|accessdate=2024-09-06|limbă=ro-RO}}</ref> Aceasta va conecta [[Voivodina]] de punctul de frontieră cu [[România]] la [[Cernea Sârbească|Srpska Crnja]], aproape de [[Jimbolia]], asigurând legătură directă între [[Timișoara]] și [[Coridoare paneuropene|Coridorul Pan-European X]] care traversează [[Serbia]], rută ce leagă [[Europa occidentala|Europa Occidentală]] de [[Peninsula Balcanică|Balcanii de Sud]] și [[Turcia]].<ref>{{Citat web|url=https://rtv.rs/ro/politic%C4%83/vucic-va-vizita-ast%C4%83zi-lucr%C4%83rile-la-construirea-%C8%99oselei-de-mare-vitez%C4%83-z%C3%A2mbetul-voivodinei_1504759.html|nume=Voivodinei|prenume=Instituția de radiodifuziune a Voivodinei Radioteleviziunea|titlu=Vučić va vizita astăzi lucrările la construirea șoselei de mare viteză ”Zâmbetul Voivodinei”|publisher=Radioteleviziunea Voivodinei|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> [[Fișier:TEN-T CORR 9.svg|miniatura|275x275px|[[Coridoare paneuropene|Coridorul]] [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]], având ''[[Timișoara]]'' ca punct nodal de [[transport]], constituie conexiunea dintre [[Europa Centrală]] și [[Europa de Est|cea de Est]]]] === Transport feroviar === Rețeaua de cale ferată însuma în anul 2012 un număr de 795 km, din care 113 cale ferată electrificată. Cu 91,4 km de cale ferată la 1.000 km², județul Timiș are cea mai densă rețea de căi ferate din țară. Operatorii feroviari din județ sunt: [[Căile Ferate Române|CFR]], [[Astra Vagoane Arad|Astra Trans Carpatic]] și [[Regio Călători]].<ref name="bnr" /> [[Fișier:TEN-T 04.svg|miniatura|275x275px|[[Coridoare paneuropene|Traseul paneuropean]] al [[Coridorul Orient/Est- Marea Mediterană|Coridorului Orient/Est-Marea Mediterană]] traversează [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]], transformând județul în singurul nod intermodal complet al [[România|României]] ([[Transport rutier|rutier]]/[[Transport rutier de marfă|de marfă]] & [[Transport rutier internațional de marfă|logistic internațional]], [[Transport feroviar|feroviar]], [[Transport aerian|aerian]], [[Transport pe apă|fluvial]], [[Cicloturism|cicloturistic]], [[Ecologie urbană|ecologic]]/[[Sustenabilitate|sustenabil]] și [[Energetică|energetic]] - gazoductele BRUA și [[Recaș]]-[[Mokrin]], precum și [[Linie de înaltă tensiune în curent continuu|linia electrică de înaltă tensiune]] Mid Contiental East Corridor) - integrat în fluxurile continentale primare de [[transport]] și [[distribuție]]]] Pe teritoriul județului Timiș rețeaua feroviară este formată dintr-o magistrală principală ([[Magistrala CFR 900|900]]) și 14 linii secundare care aparțin magistralelor [[Magistrala CFR 900|900]] (București Nord-Timișoara Nord), [[Magistrala CFR 200|200]] (București Nord-Curtici) și [[Magistrala CFR 300|300]] (București Nord-Episcopia Bihor). [[Magistrala CFR 900|Magistrala 900]] de cale ferată, străbate teritoriul județului pe relația Jena-Lugoj-Recaș-Remetea Mare-Timișoara Nord. Aceasta face parte din [[Coridoare pan-europene|Coridorul paneuropean feroviar IV-ramura sudică]], ce străbate [[Europa]] pe traseul [[Dresda]]-[[Praga]]-[[Brno]]-[[Bratislava]]-[[Viena]]-[[Győr]]-[[Budapesta]]-[[Timișoara]]-[[Lugoj]]-[[Băile Herculane]]-[[Orșova]]-[[Porțile de Fier I|Porțile de Fier]]-[[Drobeta-Turnu Severin]]-[[Calafat]]-[[Vidin]]-[[Sofia]]-[[Plovdiv]]-[[Istanbul]]. De la [[Timișoara]] există legături internaționale directe spre [[Vârșeț]], [[Budapesta]], [[Viena]], [[Belgrad]] și [[Sofia]] prin [[InterRail]].<ref name="vol5" /> Județul este străbătut de următoarele linii feroviare: * [[Calea ferată Lugoj–Ilia|magistrala CFR 212]] [[Gara Lugoj|(Lugoj–]][[Gara Ilia|Ilia);]] * [[Calea ferată Timișoara–Radna|magistrala CFR 213]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Gara Timișoara Est|Timișoara Est–]][[Gara Radna|Radna);]] * magistrala CFR 216 [[Sânnicolau Mare|(Sânnicolau Mare–]][[Valcani, Timiș|Valcani);]] * magistrala CFR 217 [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord]]–[[Nerău, Timiș|Nerău);]] * [[Calea ferată Timișoara–Cenad|magistrala CFR 218]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Cenad, Timiș|Cenad);]] * [[Calea ferată Timișoara–Arad|magistrala CFR 310]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Gara Ronaț Triaj|Ronaț Triaj–]][[Gara Aradul Nou|Aradul Nou–]][[Gara Arad|Arad]][[Gara Oradea|);]] * [[magistrala CFR 900]] [[Gara București Nord|(București Nord–]][[Gara Craiova|Craiova–]][[Gara Caransebeș|Caransebeș]]–[[Gara Timișoara Nord|Timișoara Nord]]) parte a [[Coridoare pan-europene|coridorului IV paneuropean feroviar]] [[Dresda]]–[[Istanbul]] (ramura sudică). Segment în reabilitare integrală, pe porțiunea [[Arad]] – [[Timișoara]] – [[Caransebeș]], cu o valoare investițională de 8,77 miliarde de lei.<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/a-fost-semnat-contractul-pentru-modernizarea-a-162-km-ai-liniei-de-cale-ferata-caransebes-timisoara-arad-877-miliarde-lei-din-pnrr_606751.html|titlu=A fost semnat contractul pentru modernizarea a 162 km ai liniei de cale ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. 8,77 miliarde lei din PNRR|publisher=Economica.net|date=2022-08-22|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; * [[Calea ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj|magistrala CFR 918]] [[Gara Timișoara Sud|(Timișoara Sud]][[Gara Timișoara Nord|–]][[Buziaș|Buziaș–]][[Gara Lugoj|Lugoj);]] * [[Calea ferată Timișoara–Jimbolia–Kikinda|magistrala CFR 919]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Jimbolia|Jimbolia–]][[Chichinda Mare|Kikinda);]] * [[Calea ferată Jebel–Liebling|magistrala CFR 920]] [[Jebel, Timiș|(Jebel–]][[Liebling, Timiș|Liebling);]] * [[Calea ferată Jebel–Giera|magistrala CFR 921]] [[Jebel, Timiș|(Jebel–]][[Giera, Timiș|Giera);]] * [[Calea ferată Timișoara–Stamora Moravița|magistrala CFR 922 (Timișoara Nord–Stamora Moravița)]] – [[Rețeaua trans-europeană de transport|TEN-T Comprehensive]]. Tronson în modernizare și [[electrificare]], cu un cost de peste 380 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/ministerul-transporturilor-a-aprobat-modernizarea-caii-ferate-dintre-resita-si-timisoara-cu-extensie-voiteni-stamora-moravita-frontiera-proiectul-ar-urma-sa-coste-400-de-milioane-de-euro/|titlu=Ministerul Transporturilor a aprobat modernizarea căii ferate dintre Reșița și Timișoara cu extensie Voiteni, Stamora Moravița, frontieră – proiectul ar urma să coste 400 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; * magistrala CFR 922A [[Voiteg, Timiș|(Voiteg–]][[Gătaia|Gătaia–]][[Gara Reșița Nord|Reșița Nord);]] * [[Calea ferată Timișoara–Cruceni|magistrala CFR 926]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Gara Timișoara Vest|Timișoara Vest–]][[Cruceni, Timiș|Cruceni);]] * [[Calea ferată Cărpiniș–Ionel|magistrala CFR 927]] [[Cărpiniș, Timiș|(Cărpiniș–]][[Iohanisfeld, Timiș|Iohanisfeld)]]. [[Fișier:Die neun Kernkorridore des Transeuropäischen Verkehrsnetzes TEN-V.jpg|miniatura|275x275px|Harta celor 9 rute de transport TEN-T, cu traseul nodal [[Rail-2-Sea]] Gdańsk-Constanța evidențiat, traversând [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] ]] Conform Mersul trenurilor de călători publicat de [[Căile Ferate Române|Compania Naționala de Căi Ferate „CFR” SA]], în județul Timiș există 133 de stații operabile ce se clasifică astfel:<ref>{{cite web|url=https://mytrain.ro/ro/|title=Mersul trenurilor}}</ref> * 30 de stații; * 12 halte (hcv.); * 24 de halte deschise pentru traficul de călători cu vânzător de bilete (hc.); * 48 de halte deschise pentru traficul de călători fără vânzător de bilete (h.); * 19 halte de mișcare (hm.). [[Fișier:The train route from China to Europe.png|miniatura|275x275px|Traseul feroviar al [[Drumul mătăsii|Noului Drum al Mătăsii]], cea mai mare rută comercială din lume, leagă [[Xi'an|Xi’an]] ([[China]]) de [[Praga]] ([[Cehia]]). Calea ferată traversează [[Eurasia]] - [[Asia de Est]] și [[Asia Centrală|Centrală]], [[Marea Caspică]] ([[feribot]]), [[Caucaz|Caucazul]] și [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]]. Ramificația estică a liniei străbate [[România]] pe relația [[Calafat]]-[[Craiova]]-[[Drobeta-Turnu Severin]]-''[[Timișoara]]''-[[Curtici]], înainte de a ajunge în [[Europa Centrală]], consolidând rolul județului în rețeaua mondială de [[Transport|transporturi]] de [[marfă]], [[Bunuri și servicii|schimb de bunuri]] și [[comerț internațional]]]] '''Metrou''' Din anul [[2018]] au început demersurile pentru implementarea serviciului de [[Transport în comun|transport public]] cu [[Metrou|metroul]] în [[Timișoara]], alocându-se 145.000 de lei pentru studiile de fezabilitate necesare. Acesta cuprinde, în primă fază, două magistrale principale: una care leagă [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] de [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] pe axa N-S (M1); și alta care leagă [[Calea Șagului]] de [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] (M2), pe axa E-V. Proiectul prevede două tronsoane de aproximativ 25 de km, cu un cost de peste 2 miliarde de [[euro]]. Durata de execuție estimată este de 120 de luni.<ref>{{Citat web|url=https://www.birouinfo.ro/articol/stiri/primaria-timisoara-va-contracta-un-studiu-de-fezabilitate-pentru-introducerea-metroului-in-oras|titlu=Primăria Timişoara va contracta un studiu de fezabilitate pentru introducerea metroului în oraş|publisher=www.birouinfo.ro|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> === Transport aerian === {{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | caption1 = [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] | caption2 = [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar „Cioca”]] | image1 = Timisoara-airport-romania-march-2017.jpg | image2 = Air_show_at_Cioca_2017.jpg | total_width = 275 }} În județul Timiș se găsesc două aeroporturi, de mărimi și cu funcțiuni diferite, ambele situate în apropierea municipiului Timișoara și cu acces din [[DN6]], respectiv: * [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia]]; * [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar Cioca]]. [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia]], amplasat la nord-est de municipiul Timișoara, la o distanță de aproximativ 10 km de centrul orașului, deservește populația județului Timiș, clasându-se al treilea aeroport ca importanță din România (în funcție de numărul pasagerilor și cantitatea de marfă transportată). Acesta are 11 operatori de călatori ce oferă zboruri regulate spre destinații interne și externe: [[Blue Air]], [[Ryanair]], [[TAROM]], [[Wizz Air]], [[Lufthansa]], [[Aegean Airlines]], Corendon Airlines, Eurowings, FlyEgipt și Freebird Airlines precum și 6 operatori cargo: Airest, ASL Airlines Belgium, DHL Aviation, Silver Air, Swiftair și TAROM Cargo. În medie, 256 de curse aeriene de pasageri decolează sau aterizează la Timișoara, în fiecare săptămână. La acestea se adaugă alte 45 de curse săptămânale de marfă spre sau dinspre Köln-Bonn, Budapesta, Katowice, București-Otopeni, Cluj-Napoca, Nürnberg, Erfurt și München. În anul 2017, prin Aeroportul Internațional Timișoara au trecut 1,7 milioane de pasageri.<ref>{{cite web|url=http://aerotim.ro/evolutie-trafic/|title=Evoluție Trafic|work=Aerotim|accessdate=2018-10-28|archive-date=2018-07-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20180701164859/http://aerotim.ro/evolutie-trafic/|dead-url=yes}}</ref> [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar Cioca din Timișoara]] este situat în partea de vest a localității, la circa 5 km distanță de aceasta, într-o zonă cu o dezvoltare economică continuă determinată de investiții private și publice, respectiv între drumurile naționale [[DN6]] și [[DN59A]] pe direcția [[Timișoara]]–[[Cenad, Timiș|Cenad]] și [[Timișoara]]–[[Jimbolia|Jimbolia.]] Acesta este unicul aeroport utilitar al [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii Vest]]. În prezent, aeroportul are o pistă inierbată de 750 m lungime și o lățime de 30 m, pentru activități specifice de zbor pe care se operează la vedere pe timp de zi, precum și construcții destinate activității utilitare și sportive pe direcția 50–230°.<ref name="vol5" /> ==== Centru Logistic Intermodal ==== În August [[2022]] au început demersurile pentru construirea ''Centrului Logistic Intermodal Timișoara.'' Proiectul are suprafață de 65 de hectare, va necesita investiții de peste 300 de milioane de euro și va oferi facilități de [[Depozit de mărfuri|depozitare]] și [[Transport|transport multimodal]] pentru mărfurile intercontinentale.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-de-300-de-milioane-de-euro-2193619.html|titlu=Proiect gigantic, de 300 de milioane de euro, pentru Aeroportul Timișoara. Grindeanu s-a întâlnit cu arabii|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-10|accessdate=2023-10-31|limbă=ro}}</ref> === Transport naval === {{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = Un hidrobuz/vaporetto STPT apropiindu-se de stația Dacia, lângă [[Fabrică|fabrica]] de [[Material textil|textile]] 1 Iunie, zona [[Piață|Pieței]] [[Badea Cârțan]] | caption2 = Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișul este conectat la [[Coridoare pan-europene|coridorul VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre-Main-Rin]], cea mai importantă rută fluvială de transport a [[Europa|Europei]], pe relația [[Constanța]]-[[Belgrad]]-[[Budapesta]]-[[Bratislava]]-[[Viena]]-[[Rotterdam]] | image1 = DaciaAmonte2.jpg | image2 = | total_width = 275 }}{{Articol principal|Transportul public naval din Timișoara}}{{Vezi și|Portul Timișoara}}Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișul are acces la [[Coridoare pan-europene|Coridorul pan-european VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre–Main–Rin]], diagonală fluvială ce unește [[Europa de Nord|nordul]] de [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]] ([[Marea Nordului]] de [[Marea Neagră]]), permițând [[Barjă|barjelor]] și [[Șlep|șlepurilor]] transportul [[Marfă|mărfurilor]] pe calea apei, legând Timișul de [[Regiunea Ruhr|bazinul Ruhr]] și 4 capitale europene ([[Belgrad]], [[Budapesta]], [[Bratislava]] și [[Viena]]), și mai departe până în [[Portul Rotterdam|port la Rotterdam]], pe relația [[Linz]]-[[Frankfurt pe Main]]-[[Köln]]-[[Düsseldorf]].<ref name=":312">{{cite web|url=http://www.capital.ro/fonduri-europene-pentru-redeschiderea-navigatiei-pe-canalul-bega.html|title=Fonduri europene pentru redeschiderea navigației pe Canalul Bega|date=22 iulie 2017|work=Capital|author=Vlad Petrini}}</ref> === Transport alternativ === Timișoara este singurul oraș românesc cu transport public urban de călători pe apă, realizat cu [[Ambarcațiune|ambarcațiuni]] de tip [[vaporetto]], aflate în directa exploatare a [[Transportul public din Timișoara|Societății de Transport Public Timișoara (STPT)]]. Călătoria se poate achita prin SMS la 7442 cu textul V. Se poate naviga de asemenea pe Bega cu [[Șalupă|șalupe]], de 6 sau 12 persoane, ce efectuează curse private de agrement la cerere, din Timișoara până la [[Casa Baraj din Sânmihaiu Român|ecluza din Sânmihaiu Român]] și mai departe până la [[Stăvilar|stăvilarele]] de la [[Srpski Itabej, Banatul Central|Srpski Itabej]] și [[Clec, Banatul Central|Klek]]. Pentru agrement turistic există hidrobiciclete și bărci care pot fi închiriate.<ref name=":302">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-timisoara-oras-romania-transport-comun-apa-inceput-circule-vaporasele-pasageri-bega-1_5b642ca9df52022f75f5a5ad/index.html|titlu=Timișoara primul oraș din România cu vaporetto}}</ref> {{Imagine multiplă | align = Center | direction = Orizontal | footer = Coridoarele [[Cicloturism|cicloturistice]] [[EuroVelo]] 13 și Centura Verde a Europei/European Green Belt ([[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniul Mondial UNESCO]]) – cunoscute și ca Traseele [[Cortina de Fier|Cortinei de Fier]], intră în [[România]] prin localitatea [[Lunga, Timiș|Lunga]] și ies prin [[Comuna Moravița, Timiș|Stamora-Moravița]], străbătând județul Timiș. Componente ale [[Rețeaua transeuropeană de transport|Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T)]], aceste rute leagă nordul [[Scandinavia|Scandinaviei]] ([[Marea Barents]]) de litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] ([[Cadrilater]]), traversând 20 de [[Țară|țări]] și 10 [[Capitală|capitale]]: [[Helsinki]], [[Tallinn]], [[Riga]], [[Vilnius]], [[Berlin]], [[Bratislava]], [[Viena]], [[Budapesta]], [[Belgrad]] și [[Sofia]]. | image1 = EuroVelo Route 13.svg | total_width = 900 | image2 = Iron Curtain Trail August 2009.jpg | image3 = EuGB solid labels web.png }} În planul [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de vest]], se construiește ''rețeaua regională de piste cicloturistice'', cu o lungime totală de 1.729 de kilometri, cel mai mare proiect de [[infrastructură]] velo din România. Aceasta cuprinde județele Timiș, [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Hunedoara]], și are un cost de 142 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/470-de-km-de-piste-de-biciclete-amenajate-in-timis-prin-pnrr-reteaua-va-lega-timisul-de-arad-caras-severin-si-hunedoara/|titlu=470 de km de piste de biciclete, amenajate în Timiș prin PNRR. Rețeaua va lega Timișul de Arad, Caraș – Severin și Hunedoara - Consiliul Județean Timiș|date=2022-12-30|accessdate=2023-10-05|limbă=ro-RO}}</ref> == Economie == {{Vezi și|Listă de companii din Timișoara}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Fabrica de bere Timișoreana|Timișoreana]], liderul pieței românești de bere | caption2 = [[Smithfield Romania|Comtim]], cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii de porc din [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]] | caption3 = Producătorul de contoare și regulatoare electrice [[Luxten Lighting Company|AEM]] | caption4 = | image1 = Bere Timișoreana (2023) 01.jpg | image2 = Smithfield Ferme -production (1).jpg | image3 = Timisoara - Tramway 04.jpg | image4 = | total_width = 900 }} ''Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri'' are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989 nr.17.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Prin dezvoltarea antreprenoriatului și a companiilor locale într-o [[economie de piață]] bazată pe [[cerere și ofertă]], [[concurență]] și [[comerț liber]], Timișul a beneficiat totodată de [[globalizare]] și [[Investiție|investiții]] ale [[Corporație|corporațiilor internaționale]], generând [[bogăție]] și [[creștere economică]] într-un județ caracterizat de [[liberalism economic]] și [[Piața liberă|piață liberă]], susținut de o [[Mâna de lucru salariată|mână de lucru salariată]] calificată ce creează [[Valoare adăugată brută|valoare adăugată ridicată]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Se oferă facilități atractive, precum reduceri fiscale semnificative, sprijin financiar substanțial și infrastructură de suport tuturor [[Investitor|investitorilor]] care dezvoltă [[Parc de afaceri|parcuri de afaceri,]] [[Parc industrial|parcuri industriale]], [[Ansamblu rezidențial|proiecte rezidențiale]] și de [[retail]], precum și din celelalte [[Sector economic|sectoare economice]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Timișul are cea mai dinamică [[economie]] din România și cel mai mare aflux de noi investiții dintre zonele [[Regiunile de dezvoltare ale României|regionale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-pentru-afaceri-211675|nume=Romania|prenume=Forbes|titlu=Forbes Best Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2016-02-05|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Județul Timiș are un [[produs intern brut]] (PIB) aferent anului [[2020]] de 50,27 miliarde de lei, depășit doar de [[București]] (245 miliarde), conform datelor [[Comisia Națională de Prognoză|Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză]] și [[Ministerul Economiei (România)|Ministerului Economiei]], contribuind cu peste 5% din [[Produsul intern brut al României|PIB-ul total al României]], având o [[Economie|economie dezvoltată]] și printre cele mai ridicate rate [[Antreprenoriat|antreprenoriale]] din țară.<ref name=":4">{{cite web|url=https://debanat.ro/2017/03/timisul-pe-locul-ii-in-tara-la-rata-angajarilor-ultimul-e-giurgiu-judet-care-da-cei-mai-multi-membri-in-guvern_186890.html|title=Timișul, pe locul II în țară la rata angajărilor. Ultimul e Giurgiu, județ care dă cei mai mulți membri în guvern|date=14 martie 2017|work=deBanat.ro|author=Iulia Avram}}</ref> Județul înregistrează una dintre cele mai scăzute rate ale [[Șomaj|șomajului]], de sub 1% în [[2018]]. În [[2016]], Timișul avea, după București, cel mai mare număr de companii din țară (peste 31.000). În anul [[2019]], 257,766 de persoane, reprezentând 36% din populație, lucrau în [[Companie|companiile]] din județ, fiind cea mai mare rată de [[angajare]] din România după zona București–Ilfov.<ref name=":9" /> Conform datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], soldul total al [[Investiție|investițiilor străine directe]] (ISD) din județul Timiș, fără cele autohtone, a fost la sfârșitul anului [[2023]] de cca. 5,2 miliarde de [[euro]], cifră care clasează [[Județele României|județul]] pe locul trei în [[România|țară]], după [[București]] și [[Ilfov]], și primul din [[Provincie|provincie]].<ref>{{Citation |publisher=www.bnr.ro |title=Eroare/ Error |url=https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=41092&idInfoClass=9403}}</ref> [[Fișier:Romania - Net Salary per County.png|miniatura|275x275px|Harta [[Salariul mediu în economia României|salariului net]], pe [[Județele României|județe]], în [[România|România.]] [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] are cel mai mare [[Venit|venit mediu]] din țară după București, iar reședința [[Timișoara]] cel mai ridicat [[Standard de viață|standard al vieții]] la nivel național (locul 53 în [[Europa]]) ]] Timișul are al doilea cel mai mare [[Salariul mediu în economia României|salariu mediu net]] din [[România]], ajungând în [[2024]] la 6.649 de [[Leu românesc|lei]], depășit doar de capitala [[București]] (6.690 lei), fiind în creștere cu 16,1% față de anul [[2023]], cea mai mare valoare din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnaldeortisoara.com/2024/07/salariile-din-timis-se-apropie-de-cele-din-bucuresti/|nume=Orţişoara|prenume=Jurnal de|titlu=Salariile din Timiș se apropie de cele din București|publisher=Jurnal de Orţişoara|date=2024-07-30|accessdate=2024-09-11|limbă=ro-RO}}</ref> Pe lângă acesta, se adaugă stimulente fiscale adiționale și beneficii extrasalariale semnificative - [[Tichet de masă|bonuri de masă]], [[Tichet cadou|tichete cadou]] și [[Tichet de creșă|de creșă]], [[Voucher|vouchere de vacanță]], [[carduri preplătite]] sau pachete de [[Asigurare|asigurări]], precum și [[Deducere fiscală|deduceri fiscale]], [[Sistem de plăți|decontări]] și [[Subvenție|subvenții]] majore, acordate de angajatorii timișeni.<ref>{{Citat web|url=https://www.ey.com/ro_ro/newsroom/2023/02/cele-mai-folosite-beneficii-extrasalariale-si-perceptia-angajatorilor-romani-vizavi-de-modificarile|titlu=Sondaj EY: Cele mai folosite beneficii extrasalariale şi percepţia angajatorilor români vizavi de modificările legislative aplicabile acestora|publisher=www.ey.com|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref> Județul are cea mai mare [[creștere economică]] din [[România]] între anii [[2014]] - [[2024]], valoarea [[Produs intern brut|PIB-ului pe cap de locuitor]] crescând cu 217%.<ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/la-zi/topul-salariilor-din-romania-timis-se-apropie-de-bucuresti-in-clasament/|titlu=Topul salariilor naționale: Județull care se apropie de București|publisher=România Liberă|date=2025-02-18|accessdate=2025-04-12|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Palatul Banca Națională a României, Timișoara (2023) - IMG 04.jpg|miniatura|275x275px|Sediul Sucursalei Regionale Timiș a [[Banca Națională a României|Băncii Naționale a României]], lângă [[Palatul Poștelor din Timișoara]] ]]În același timp, populația are un nivel de [[educație financiară]] superior mediei naționale, obținând [[Venit|venituri suplimentare]] semnificative din [[Oră suplimentară|ore adiționale de lucru]], [[Contract de muncă|contracte parțiale de muncă]] și prestări de [[Serviciu (economie)|servicii]] în regim [[Freelancer|liber-profesionist]], [[Leasing|închirierea]] de [[Proprietate|proprietăți]]/[[Imobil de raport|imobile de raport]]/[[regim hotelier]] ([[Imobiliare.ro]], [[Lajumate.ro|HomeZZ]], [[Inform Media|Romimo.ro]], [[Airbnb]], [[TripAdvisor]], [[Trivago]], Booking.com, [[OLX]], [[Momondo]], [[HotelsCombined]], [[CouchSurfing]], etc.), [[Acțiune (economie)|acțiuni]] și [[Obligațiune|obligațiuni]] ([[Bursă de valori|bursă]], [[Titlu de valoare|titluri de valoare]], [[Dividend|dividende]], etc.), [[Investiție|investiții]] ([[Metal prețios|metale]], [[Piatră prețioasă|pietre prețioase]], etc.), [[economisire]] ([[Depozit bancar|depozite bancare]], [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[instrumente financiare derivate]]), [[finanțe descentralizate]] ([[Criptomonedă|criptomonede,]] [[Initial coin offering|initial coin offerings]], [[Monedă digitală|monede digitale]]), ș.a.m.d.<ref>{{Citat web|url=https://timis.insse.ro/|titlu=DRS-TIMIȘ – Direcţia Regională de Statistică TIMIȘ|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://edukiwi.ro/idei-de-afaceri-acasa-la-domiciliu/|titlu=50 Idei de afaceri de acasa (la domiciliu) care merg ❤️|publisher=edukiwi.ro|date=2021-03-24|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Eurostat GDP Regions 2018.png|miniatura|285x285px|[[Produsul intern brut]] per capita al regiunilor [[Europa|Europei.]] [[Regiunea de dezvoltare Vest|Zona de Vest]] este cea mai [[Dezvoltare economică|dezvoltată economic]] din [[România]], alături de București-Ilfov, datorită [[Industrie|industriei]] puternice, [[Tehnologia informației|sectorului IT]]/[[Tehnologie|Tech]] în expansiune accelerată și atragerii constante de [[Investiție|investiții]]]] Timișul este, la rândul său, unul din principalele centre financiare ale [[România|României]], beneficiind de prezența tuturor [[Bancă (instituție financiară)|băncilor]] active pe [[Lista băncilor din România|piața națională]], reședința Timișoara găzduind majoritatea sediilor [[Filială|filialelor]] regionale din [[Regiunea de dezvoltare Vest|zona de Vest]], având o rețea extinsă de [[Agenție|agenții]] și [[Bancomat|bancomate]], precum și o dinamică emergentă în zona [[Tehnologie financiară|sectorului fintech]], susținută de infrastructura locală de [[Comunicație|comunicații]] dezvoltată și de interesul crescut al timișenilor pentru [[Digitalizare|digitalizarea]] [[Sistemul financiar|serviciilor financiare]]. Pe lângă acestea, județul găzduiește un număr semnificativ de [[Instituție financiară nebancară|Instituții Financiare Nebancare]] (IFN-uri); companii de [[Asigurare|asigurări]]; [[Cooperativă de credit|cooperative de credite]] și [[Contract de împrumut|contracte de împrumut]]; [[Agent de vânzări|societăți și firme de brokeraj]]; [[Corporație|corporații]] de [[Listă de companii de consultanță financiară și audit|consultanță financiară, audit]] și [[contabilitate]]; [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[Fond speculativ|speculative]] & [[capital de risc]]; [[Capital (economie)|business angels]] și [[Grup de experți|grupuri de experți]] (Financial Think Tanks); [[Incubator de afaceri|incubatoare și acceleratoare de afaceri]]; [[Modelul entitate-asociere|entități/asocieri]] și [[Organizație|organizații]] specializate în scrierea și atragerea de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]] și [[Finanțare|finanțări]] pentru [[sectorul privat]]/[[Parteneriat public-privat|parteneriate publice-private]]; [[Concern|concerne]] autohtone și internaționale cu soluții de [[Credit|refinanțare]]; [[Structură|structuri]] de [[publicitate]] și [[Promoție (marketing)|promovare]], [[Plan de marketing|planuri]]/[[Strategie de marketing|politici de marketing]]/[[Strategie de investiții|strategii de investiții]] și [[Scalabilitate|scalabilizare]] a [[Afacere|afacerilor]]; [[Firmă|firme]] de [[Cercetare de marketing|cercetări de piață]]/[[analiză media]]; [[Companie|companii]]/ [[PFA|persoane fizice autorizate]] și [[Training|traineri]]/[[Formator|formatori]] de [[Cybermarketing|marketing digital]] & [[Marketing afiliat|afiliat]]/[[Comerț electronic|e-Commerce]]/[[Marketing pe motoare de căutare|SEM]]-[[Optimizare pentru motoare de căutare|SEO]] și [[telemarketing]]; [[Întreprindere|întreprinderi]] de suport pentru [[Structură de date|stocarea informațiilor]] în [[Bază de date|baze]]/[[Depozit de date|centre de date]]; [[:Categorie:Holding-uri|holding-ur]]<nowiki/>i de [[Marcă comercială|branding]]/[[Externalizare (economie)|externalizare]]/[[Merchandising|mercantizare]] și [[plasare de produse]]; [[Operator (dezambiguizare)|operatori economici]] de recuperare a [[Taxă|taxelor]] și [[Impozit|impozitelor]]/[[Creanță|creanțelor]] și [[Datorie|datoriilor]]/colectare debite și [[Fiscalitatea în România|restanțe fiscale;]] etc., cu [[Serviciu (economie)|servicii]] dedicate clienților [[Persoană fizică|persoane fizice]] și [[Persoană juridică|persoane juridice.]]<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/sucursale_banci/|titlu=Lista băncilor din Timișoara|publisher=timișoreni.ro|accessdate=2024-09-12|autor=}}</ref> Județul Timiș are, după [[București]], cel mai mare raport pozitiv dintre [[Angajat|populația activă]] și [[Pensionar|pensionari]] dintre [[Județele României|județele țării]] (+43,5%), urmat la mică distanță, de [[Județul Arad]] (+39%).<ref>{{Citat web|url=https://insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficial%C4%83-din-rom%C3%A2nia|titlu=Statistica oficială din România {{!}} Institutul Național de Statistică|publisher=insse.ro|accessdate=2024-09-12}}</ref> [[Fișier:Romania - Nominal GDP per Capita by County.png|miniatura|275x275px|[[Produsul intern brut]] per capita al [[Județele României|județelor României]]. [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] se numără printre [[Dezvoltare economică|cele mai dezvoltate 5 regiuni]] ale [[România|țării]] din punct de vedere [[Economie|economic]]]] Potrivit unui raport al [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] din anul [[2024]], [[Timișoara]] are cel mai ridicat nivel al [[Indicele dezvoltării umane|Indicelui de Dezvoltare Umană]] (IDU) (0.984) din [[România]]. Raportul a analizat parametri precum [[Speranță de viață|speranța de viață]], [[Educație|nivelul educației]], [[Calitatea vieții|standardele de trai]] și [[Venit|venitul pe cap de locuitor]].<ref>{{Citat web|url=https://databank.worldbank.org/Human-development-index/id/363d401b|titlu=World Development Indicators {{!}} DataBank|publisher=databank.worldbank.org|accessdate=2024-09-11}}</ref> Totodată, municipiul [[Timișoara]] este lider în privința proiectelor de [[Investiție|investiții private]] din afara Bucureștiului în perioada [[2021]]-[[2024]], atrăgând [[Capital (economie)|capital]] de peste 1 miliard de euro, mai mult de jumătate din totalul [[Investiție|investițiilor]] regionale desfășurate în [[România]], în proiecte de [[Birou (încăpere)|birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[Depozit de mărfuri|depozite de mărfuri]], [[retail]] și [[Hotel|hoteluri]].<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/timisoara-atrage-investitii-de-un-miliard-de-euro-in-imobiliare-jumatate-din-valoarea-celorlalte-mari-orase-din-romania_543934.html|titlu=Timișoara atrage investiții de un miliard de euro în imobiliare, jumătate din valoarea celorlalte mari orașe din România|publisher=Economica.net|date=2021-11-17|accessdate=2023-10-22|limbă=ro}}</ref> Potrivit unei analize efectuate de ''Romania Property Club'' în anul [[2024]], Timișoara atrage în perioada [[2025]]-[[2029]] investiții de peste 4 miliarde de euro, cca. 22% din [[Capital|capitalul total]] investit în [[România]], depășită doar de [[București]], care atrage aproape 40%.<ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/analiza-timisoara-ar-putea-atrage-investitii-publice-si-private-de-peste-4-miliarde-de-euro-411119|nume=Turp|prenume=Amelia|titlu=Analiză: Timișoara ar putea atrage investiții publice și private de peste 4 miliarde de euro - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2024-10-03|accessdate=2024-10-04|limbă=ro-RO}}</ref> În anul [[2021]] Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din [[România]] și al treilea din [[Europa]] pentru [[Telemunca|munca la distanță]], conform raportului de specialitate efectuat de platforma ''OVO Network''.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-din-romania-si-al-treilea-din-europa-pentru-munca-la-distanta.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță|publisher=Economedia.ro|date=2021-07-24|accessdate=2023-11-09|limbă=ro-RO}}</ref> Cu o viteză de [[download]] de 90,27 de [[Viteză de transfer de date|megabiți pe secundă]], Timișoara a fost în [[2013]] orașul cu cel mai rapid [[Internet]] din lume.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/timisoara-este-pe-locul-1-in-topul-mondial-al-oraselor-cu-viteza-mare-la-internet.html|titlu=Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-09|limbă=ro}}</ref> Sediul [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|''Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă'']] se află în apropierea [[Gara Timișoara Nord|Gării de Nord]], pe Bulevardul Republicii nr. 21, în [[Timișoara]].<ref>{{Citat web|url=https://www.anofm.ro/?agentie=Timi%C8%99&page=0|titlu=ANOFM|publisher=www.anofm.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> Manifestări precum ''Angajatori de TOP –'' cel mai mare târg de job-uri din România, ''Zilele Carierei'' sau ''Târgul Locurilor de Muncă,'' sunt evenimente de tradiție în peisajul economic timișean.<ref name=":9">{{Citat web|url=https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/locuri_de_munca/|nume=www.hipo.ro|titlu=Job|publisher=www.HiPo.ro|accessdate=2023-09-22|limbă=en}}</ref> [[Fișier:Timisoara - Regional Business Centre.jpg|miniatura|275x275px|[[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Centrul Regional de Afaceri]] din zona [[Olimpia-Stadion]] (Timișoara)]] === Sectorul industrial === Industria județului Timiș este puternică și diversificată, datorată ratei ridicate a investițiilor [[Investiție Greenfield|Greenfield și Brownfield]], localizării vestice a județului, înaltei calificări a forței de muncă precum și tradiției antreprenoriale. Ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului o deține industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică, [[Industrie alimentară|industria alimentară]], [[Industrie chimică|industria chimică]], industria textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului. La 1 ianuarie 2019, 35,8% din populația ocupată civilă a județului activa în sectorul [[industrie]] și [[construcții]]. [[Export|Exporturile]] Timișului, județ care se clasează la capitolul livrări pe piețele externe pe poziția a doua, după București, s-au situat în anul 2020 la peste 35,5 de miliarde de lei, fiind printre puținele din țară cu [[Balanța de plăți|balanță comercială pozitivă]], totodată Timișul fiind cel mai mare [[Import|importator]] de [[Bun economic|bunuri de consum]], după Capitală.<ref name=":5" /> Județul Timiș avea la sfârșitul anului [[2020]], conform [[Comisia Națională de Prognoză|Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză]], un [[Produs intern brut|Produs Intern Brut]] pe cap de locuitor în valoare de 15,870 euro, 30% peste media națională, și o rată anuală de creștere de 5-10%.<ref name=":5">{{Citat știre|title=Timisul pe locul II ca Pib pe cap de locuitor|url=https://www.cotidianul.ro/cum-se-minte-clujul-pe-el-insusi/|newspaper=Cotidianul|data=12.12.2018|accessdate=}}</ref> Dintre principalele unități care activează în industrie în județul Timiș pot fi amintite: [[ELBA]], [[Luxten Lighting Company|AEM]], [[Frigoglass]], [[Lipoplast]], [[Bega Tehnomet]], [[Azur Timișoara|Azur]], [[Linde AG|Linde Gas]], [[ThyssenKrupp]], [[Rus Savitar]], [[Mondial Lugoj|Mondial]], [[ButanGas]], [[Procter & Gamble]], [[Timișoreana]], [[Comtim]], [[Coca-Cola]], [[Fornetti]], ș.a.<ref name=":5" /> [[Fișier:Gheorghe Lazăr Street, Timișoara, August 2022 (2).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenției pentru Dezvoltare Regională]] Vest, în zona [[Circumvalațiunii]] din [[Timișoara]]]] === Sectorul IMM și Start-Up=== ''[[Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii|Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe Bd. Eroilor de la Tisa nr.22.<ref>{{Citat web|url=https://immtimisoara.ro/|titlu=IMM Timișoara – Agenția pentru IMM Timișoara|date=2023-05-08|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Întreprinderile mici și mijlocii, precum și [[Persoană fizică|persoanele fizice și juridice]] autorizate sau asociațiile familiale au cunoscut, începând din anul [[1990]], o dezvoltare puternică în cadrul economiei județene, reprezentând în prezent cca. 80% din totalul firmelor înmatriculate la [[Oficiul Național al Registrului Comerțului]], conform datelor furnizate de [[Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat]], sector accelerat de granturile specifice oferite de [[România Start-up Nation|Start-up Nation]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Universitate|universități]]. Analiza structurii IMM-urilor a [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă]] reliefează faptul că majoritatea forței de muncă din acest sector este angrenată în [[Serviciu (economie)|servicii]], [[comerț]] și operațiuni de [[import]]–[[export]].<ref name="economie">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/economie.html|title=Economie|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref> Timișul are un număr mare de firme în întreprinderi mici și mijlocii, în domenii tradiționale – cum sunt [[Material textil|industria textilă]] și a confecțiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și industria pielăriei și [[Încălțăminte|încălțămintei]]: [[Guban]], [[Banatim]], [[Moda Tim]] sau [[Technic Development Timișoara|Technic Development]]. De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorită societăților autohtone, tradiționale în județ, precum [[Uzinele Textile Timișoara|Uzinele Textile]] sau [[Pasmatex]].<ref name="economie" /> [[Fișier:Timișoara Convention Center, Timișoara, August 2022.jpg|miniatura|275x275px|Timișoara Convention Center]] === Sectorul automobilistic și de înaltă tehnologie === Dintre principalele unități care activează în [[industria automobilistică]] și [[Înaltă tehnologie|high tech]] în județul Timiș pot fi amintite: [[Componentă electronică|AKWEL]], [[Continental AG]], [[Industrie|Zoppas Industries]], [[ABB Group|ABB Rometrics]], [[Hella (companie)|Forvia]], [[Porsche|Porsche Engineering]], [[ZF Friedrichshafen]], [[Automobil|Litens Automotive]], [[Honeywell]], [[Siemens]], [[Kromberg & Schubert]], [[Dräxlmaier]], [[Mahle]], [[Autoliv]], [[TRW Automotive]], [[Componentă electronică|Heraeus]], [[Tehnologie|Saguaro Technology]], [[Componentă electronică|Kimball Electronics]], [[EYBL]], [[Continental AG|Vitesco Technologies]], [[Companie|Hamilton]], [[Companie|ELSTER Rometrics]], [[Componentă electronică|Liberty Spring]], [[Componentă electronică|Helbako Electronica]], [[Componentă electronică|Noventa]], [[Valeo]], [[Flextronics]], [[Dura Automotive Systems|Dura,]] [[Ericsson]], și multe altele.<ref>{{cite book|url=http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2018.pdf|title=Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2018|publisher=Institutul Național de Statistică|date=2018|page=41|issn=2067-0311}}</ref> În anul 2016 în zona cartierului [[Freidorf]] din [[Timișoara]], a fost inaugurat ''incubatorul CERC (Centrul Regional de Competențe și Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Automotive)'' care sprijină investițiile în sectorul automotive prin implementarea unui pachet de servicii și a unor programe de training în beneficiul întreprinderilor din sector, cu scopul creșterii competențelor acestora, și implicit a performanței sectorului automotive la nivel regional. Acestă ramură economică are vechi tradiții, la Timișoara fabricându-se, între anii [[1988]] și [[1991]], modelul de [[autoturism]] românesc [[Dacia 500 Lăstun]] în uzinele [[Întreprinderea de Autoturisme Timișoara|Technometal]].<ref>{{Citat web|url=http://www.cerctm.ro/ro/|titlu=Centrul Regional de Competente si Dezvoltare a Furnizorilor in Industria Automotive}}</ref> ''Clusterul Regional în Domeniul Automotive'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Gheorghe Lazăr nr. 14.<ref>{{Citat web|url=https://automotivest.ro/|titlu=Automotivest|publisher=automotivest.ro|accessdate=2023-10-24}}</ref> ''Noua'' ''Pistă de Testare Auto,'' proiect de 100 de milioane de euro, care cuprinde un centru integrat de [[cercetare]] – [[Dezvoltare (dezambiguizare)|dezvoltare]] și un ''Smart City'' dedicat testării [[Vehicul autonom|vehiculelor autonome]], se construiește în localitatea [[Biled, Timiș|Biled]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-intr-o-comuna-din-timis-pista-de-2196676.html|titlu=Proiect gigantic într-o comună din Timiș. Pistă de testare pentru industria auto, de 100 de milioane de euro|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-18|accessdate=2023-10-21|limbă=ro}}</ref> ''Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic'' are sediul în [[Palatul Dejan]] din [[Timișoara]], pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.tehimpuls.ro/|titlu=Acasă|publisher=Centrul Regional de Inovare si Transfer Tehnologic|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Sectorul construcțiilor === ''[[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Armoniei nr. 1C.<ref>{{Citat web|url=https://ocpitimis.ro/|titlu=OCPI Timis|publisher=ocpitimis.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> În vederea reducerii consumului de [[energie]] și a nivelului [[Emisivitate|emisiilor]] generate de clădirile din sectorul [[Construcții|construcțiilor]], autoritățile județene oferă sprijin [[Investitor|investitorilor]] pentru implementarea celor mai înalte standarde de [[sustenabilitate]] și [[Randament termic|eficiență energetică]] pentru [[Clădire verde|clădirile verzi]], precum '''LEED''', '''BREEAM''', '''WELL''' și '''nZEB+''', atât pentru [[Parc de afaceri|proiectele de birouri]], cât și pentru cele de [[Apartament|locuințe]], [[Centru comercial|comerciale]], [[Logistică|logistice]] sau [[Industrie|industriale]], asigurând totodată dezvoltatorilor, prin acest pachet de măsuri, [[Mentenanță|costuri minime de întreținere și operare]] și o [[Profit|rentabilitate investițională maximă]], proiect stimulat și prin inițiativele guvernamentale cu [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|finanțare europeană nerambursabilă]], cum ar fi [[Casa Verde]].<ref>{{Citat web|url=https://timisplus.ro/timisoara-are-un-plan-de-actiune-pentru-a-deveni-un-oras-verde/|nume=DELIU|prenume=Anda|titlu=Timișoara are un plan de acțiune pentru a deveni un oraș verde|publisher=timisplus.ro|date=2024-10-02|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO}}</ref> Piața rezidențială timișeană, susținută de trendul [[Economie|economic]] ascendent, a cunoscut un boom în a doua jumătate a anilor 2010. În anul 2020 un record regional de 6.003 locuințe au fost livrate pieței, în creștere cu 223% comparativ cu anul 2010.<ref name=":3">{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/timisul-in-topul-tranzactiilor-imobiliare-din-romania-cate-case-si-terenuri-s-au-vandut/31/10/2016|titlu=Efervescență pe piața imobiliară - câte imobile și terenuri s-au vândut în Timiș}}</ref> În primele 9 luni din 2016, potrivit datelor [[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)]], s-au încheiat 32.836 tranzacții de vânzare/cumpărare, județul Timiș fiind astfel cea mai mare piață imobiliară din țară după [[București]]–[[Județul Ilfov|Ilfov]], performanță impulsionată și de programele guvernamentale dedicate, cum ar fi [[Prima Casă|Noua Casă]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/703509-tranzactii-imobiliare-in-primele-trei-trimestre/a/NTQ2MTMyMTA0MzQ5NzE2M-HLtDe7JgrDFPMjWN_zY9s|titlu=703.509 tranzacţii imobiliare în primele trei trimestre / CECCAR Business Magazine|publisher=CECCAR Business Magazine|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref> 87% din acestea au avut loc în Timișoara și comunele limitrofe. Comunitățile rezidențiale suburbane reprezintă un fenomen din ce în ce mai vizibil în [[Zona metropolitană Timișoara|zona metropolitană]], găzduind locuitori din clasele de mijloc și superioară, datorită procesului de gentrificare.<ref name=":3" /> În [[2023]], cu un total de 1.459 de proiecte rezidențiale în execuție și pregătire, Timișul a devenit oficial cea mai mare piață imobiliară din [[România]], devansând zona [[București]]-[[Județul Ilfov|Ilfov]] (1.130 proiecte).<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/analiza-imobiliara-la-jumatate-de-an-piata-rezidentiala-pe-panta-descendenta-a-scazut-numarul-de-proiecte-de-locuinte-sunt-pe-minus-tranzactiile-autorizatiile-de-construire-cererea-si-oferta.html|titlu=Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta|publisher=Economedia.ro|date=2023-07-06|accessdate=2023-07-16|limbă=ro-RO}}</ref> [[Construcții|Proiecte imobiliare integrate]] și [[Dezvoltare cu utilizare mixtă|dezvoltări cu utilizare mixtă]] de mare anvergură, ce urmează principiile de [[planificare urbană]] ale [[Oraș de 15 minute|Orașului de 15 Minute]] și ale [[Bauhaus (dezambiguizare)|Noului Bauhaus European (NEB)]], sunt în construcție, cu precădere în zona [[Timișoara|Timișoarei]] - ''noul [[cartier]]'' ''Timișoara Nord'', cu o suprafață de peste 1.000 de hectare, ce cuprinde [[Investiție|investiții private]] de peste 5 miliarde de euro <ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-cartier-de-1-000-de-hectare-vor-fi-sase-centre-de-cartier-sase-scoli-si-21-de-statii-de-transport-in-comun/|titlu=Timișoara: cartier de 1.000 de hectare – vor fi șase centre de cartier, șase școli și 21 de stații de transport în comun|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref>, sau ''noua'' ''zonă de regenerare urbană'' ''Antenelor,'' din jurul [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|ansamblului urbanistic Iulius Town Timișoara,]] ce cuprinde [[Birou (încăpere)|clădiri de birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[Hotel|hoteluri]], [[Centru comercial|spații comerciale]] și [[Parc|zone verzi]], fiind doar câteva exemple.<ref>{{Citat web|url=https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|titlu=Zona Antenelor se transformă total. Vor fi locuințe, birouri și spații comerciale, dar și școli, grădinițe, drumuri și un centru cultural modern/FOTO - Stiri din surse|date=2024-09-19|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO|archive-date=2024-10-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20241007105843/https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|dead-url=yes}}</ref> ''Filiala Teritorială Timiș'' a [[Ordinul Arhitecților din România|Ordinului Arhitecților din România]], are sediul în [[Timișoara]], pe strada Take Ionescu nr. 50.<ref>{{Citat web|url=https://oartimis.ro/|nume=CK|titlu=Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș|publisher=OAR Timiș|accessdate=2023-10-10|limbă=ro}}</ref> ''Târgul Imobiliar Timișoara'', cel mai mare eveniment de profil din [[Regiunea de dezvoltare Vest|vestul României]], reunește în fiecare an peste 200 de dezvoltatori și profesioniști în domeniu.<ref>{{Citat web|url=https://www.cciat.ro/|titlu=Camera de Comerț Industrie și Agricultură TIMIȘ - Împreună pentru afacerea ta|publisher=www.cciat.ro|accessdate=2023-09-22}}</ref> [[Fișier:Magazinul Dedeman din Timisoara 2 (5542737888).jpg|stanga|miniatura|275x275px|Imagine interioară dintr-un [[Hipermarket|hypermarket]] din [[Comerț|zona comercială]] Antenelor (Divizia 9 Cavalerie) în [[Timișoara]], unul din polurile de [[retail]] ale zonei, ce cuprinde [[Centru comercial|centrele comerciale]] Galeria 1, Kapa Center și EURO; [[Bricolaj|magazinele de bricolaj]] [[Dedeman]] și [[Brico Dépôt]]; dar și numeroase [[Agenție|reprezentanțe]], [[Magazin (dezambiguizare)|showroom-uri]], puncte de [[comerț]] [[Angrosist|en-gros]], [[Comerț cu amănuntul|vânzare cu amănuntul]], [[Supermagazin|spații]] de [[Shopping|cumpărături]] și [[Serviciu (economie)|servicii]]]] === Sectorul comercial === Piața timișeană de [[comerț cu amănuntul]] cuprinde numeroase [[Magazin|magazine]], [[Supermagazin|supermarketuri]] și [[Hipermarket|hipermarketuri]] operate de către concerne naționale și internaționale precum: [[Auchan]] (Auchan Holding); [[Kaufland]] & [[Lidl]] (Schwarz Gruppe); [[Carrefour|Carrefour Hypermarket]], [[Carrefour Market]], [[Carrefour Express]] și [[Carrefour|Supeco]] (Carrefour Group); [[Penny Market]] (Rewe Group); [[Mega Image]] & [[Mega Image|Shop&Go]] (Delhaize Group); [[Real (hipermarket)|reMarkt]] (Real); [[METRO AG|METRO]] & [[La Doi Pași]] (Metro AG); [[Selgros]] (Coop Group); [[Supermagazin|Super Mercato]] (Super Mercato Group); [[Profi]] (Mid Europa Partners); [[Unicarm]] (Vasile Lucuț); [[Jumbo (magazin)|Jumbo]] (Apostolos E. Vakakis) și [[Decathlon (companie)|Decathlon]] (Mulliez Group).<ref name=":42">{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-megaimage-inaugurat-supermarket-timisoara-unitati-vor-mai-deschidebelgo-olandezii-vor-primele-shopgo-uri-1_5b2b74a4df52022f755e7827/index.html|title=Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri|date=21 iunie 2018|work=Adevărul|author=Ștefan Both}}</ref> Pe piața de [[bricolaj]] și [[DIY]] sunt prezente magazinele companiilor [[IKEA]] (Inter IKEA Systems B.V. Group); [[Dedeman]] (Dragoș și Adrian Pavăl); [[Hornbach (hypermarket)|Hornbach]] (Hornbach Holding AG); [[Brico Dépôt]] (Kingfisher); [[Arabesque (companie)|Arabesque]] (Cezar Rapotan); [[Leroy Merlin]] (Adeo Group) și [[XXXLutz|Mömax]] (XXXLutz), parte a unor rețele autohtone și internaționale.<ref>{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-megaimage-inaugurat-supermarket-timisoara-unitati-vor-mai-deschidebelgo-olandezii-vor-primele-shopgo-uri-1_5b2b74a4df52022f755e7827/index.html|title=Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri|date=21 iunie 2018|work=Adevărul|author=Ștefan Both}}</ref> [[Fișier:Timişoara (5).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură]] din [[Timișoara]]]] === Sectorul agricol, horticol și silvic === ''[[Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale|Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Timiș (AFIR)]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe str. Calea Buziașului nr. 11A, etaj 2.<ref>{{Citat web|url=https://www.afir.ro/en/about-afir/county-offices/ojfir-timis/|titlu=OJFIR Timiș - AFIR|publisher=www.afir.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Județul Timiș ocupă locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă și cea arabilă, cât și la volumul tranzacționării terenurilor.<ref>{{Citat web|url=https://priaevents.ro/timis-dolj-si-arad-pe-primele-locuri-topul-judetelor-cu-cel-mai-mare-numar-de-tranzactii-cu-terenuri-agricole-incheiate-primele-opt-luni-din/|titlu=Timiș, Dolj și Arad pe primele locuri în topul județelor cu cel mai mare număr de tranzacții cu terenuri agricole încheiate în primele opt luni din an – Pria Events|accessdate=2023-09-19|limbă=ro-RO}}</ref> Județul are o suprafață agricolă de 693.034 ha, dintre care: suprafață arabilă 530.808 ha, [[Pomicultură|plantații pomicole]] 8.503 ha, [[Viticultură|plantații viticole]] 3.803 ha, [[Pășune|pășuni]] 121.814 ha, [[Fâneață|fânețe]] 28.106 ha. În nord-vestul județului, în comuna [[Lovrin, Timiș|Lovrin]], se află ''Stațiunea de cercetare și dezvoltare agricolă'', ce valorifică și implementează noile dezvoltări tehnologice în domeniul [[Agronomie|agronomiei]].<ref>{{Citat web|url=https://scdalovrin.com/|nume=admin|titlu=Landscaper Home|publisher=SCDA-Lovrin|accessdate=2023-09-28|limbă=en-US}}</ref> În vederea susținerii și promovării produselor și tradițiilor locale, în anul [[2013]] s-a înregistrat, prin sprijinul [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timiș]] și [[Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (România)|Ministerului Agriculturii și Dezvoltării]], marca ''„Made in Banat”''.<ref name=":7">{{cite web|url=https://www.ziuadevest.ro/situatia-din-agricultura-din-timis-la-sfarsitul-anului-2017/|title=Situația din agricultura din Timiș, la sfârșitul anului 2017|work=Ziua de Vest|author=Gheorghe Miron|date=19 decembrie 2017}}</ref> Una din cele mai vechi și importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este [[Agricultură|cultivarea cerealelor]] și a plantelor tehnice ([[grâu]], [[secară]], [[triticale]], [[orz]], [[orzoaică]], [[ovăz]], [[porumb]], [[floarea-soarelui]], [[sorg]], [[soia]], [[hrișcă]], [[mei]], [[rapiță]], [[Mac de grădină|mac]], [[hamei]], [[Cânepă indiană|cânepă]] și [[tutun]]), iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată [[Viticultură|viticultura]]. Localități ca [[Recaș]], [[Buziaș]] și [[Giarmata]] sunt renumite în ceea ce privește producția de [[vin]].<ref name=":7" /> Producția de [[Legumă|legume]] și [[Fruct|fructe]] și [[Zootehnie|creșterea plantelor]] în [[Fermă|ferme]], [[Seră|sere]] și [[Pepinieră|pepiniere]] este, de asemenea, o activitate economică de tradiție. [[Gottlob, Timiș|Gottlob]]-ul este supranumit ''„Patria lubeniței din Banat”'', producția de [[pepene verde]] de aici ridicându-se la peste 10.000 de tone anual, iar localitățile [[Biled, Timiș|Biled]] și [[Tomnatic, Timiș|Tomnatic]] – unde se află un centru zonal de procesare, sunt recunoscute pentru recoltele de [[Legumă|legume]] și [[Fruct|fructe]] de calitate superioară.<ref name=":7" /> În județul Timiș, în anul 2019, au fost [[Sămânță|însămânțate]] 611.418 ha: [[cereale]] pentru boabe – 331.691 ha, [[porumb]] boabe – 193.852 ha, [[Plantă|plante uleioase]] – 35.888 ha, [[Legumă|legume]] – 10.933 ha, [[cartof]]i – 8.298 ha, [[sfeclă de zahăr]] – 716 ha, [[varză]] – 691 ha, [[ceapă]] – 559 ha, [[roșie]] – 447 ha, [[mazăre]] – 319 ha, etc.<ref name=":7" /> [[Zootehnie|Creșterea animalelor]] constituie, de asemenea, o ramură importantă a agriculturii timișene, în ultimii ani înregistrându-se o creștere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat. Efectivele de [[Regnul Animalia|animale]] în anul 2012 au fost următoarele: [[Bovinae|bovine]] – 38.918, [[Porc domestic|porcine]] – 595.247, [[Ovis|ovine]] – 564.796, [[caprine]] – 15.682, [[Cal|cabaline]] – 7.071, [[Pasăre|păsări]] – 1.741.644, [[Iepure|iepuri]] – 19.119, etc.<ref name="atlas" /> == Educație == === Învățământul preuniversitar === ''Vezi și:'' [[Lista liceelor din Timișoara|''Lista liceelor din Timișoara'']]{{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = | image2 = Timisoara, Liceul Bartok Bela.jpg | image3 = Timisoara, str Pestalozzi 14.jpg | image4 = Liceul Dositei Obradovici, Timisoara.jpg | image5 = Colegiul National Coriolan Brediceanu Lugoj.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara|Liceul Teoretic „Grigore Moisil”]] | caption2 = [[Liceul Teoretic „Bartók Béla” din Timișoara|Liceul „Bartók Béla”]] | caption3 = Liceul Teoretic „Jean-Louis Calderon” | caption4 = Liceul Teoretic „Dositei Obradovici” | caption5 = [[Colegiul Național „Coriolan Brediceanu” din Lugoj|Colegiul Național „Coriolan Brediceanu”]] }}[[Ministerul Educației (România)|''Inspectoratul Școlar Județean Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], pe strada Doctor Liviu Gabor nr.1.<ref>{{Citat web|url=https://www.isj.tm.edu.ro/|titlu=Inspectoratul Școlar Județean Timiș|publisher=www.isj.tm.edu.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Județul Timiș avea în anul școlar 2019-2020 o populație școlară de 177.301 de persoane: în învățământul preșcolar 25.266 de [[Copil|copii]], în cel preuniversitar 97.934 de [[Elev|elevi]] și 54.101 de [[Student|studenți]] în cel universitar, post-universitar, academic și de dezvoltare profesională continuă. În județul Timiș sunt acreditate și autorizate 617 [[Școală|unități de învățământ]].<ref name=":8" /> Potrivit unui clasament realizat de portalul ''AdmitereLiceu.ro'' în 2020, șapte licee din [[Timișoara]] ([[Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara|Liceul „Grigore Moisil”]], [[Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara|Colegiul Național „CD Loga”]], [[Colegiul Național Bănățean]], [[Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara|Colegiul Național „Carmen Sylva”]], [[Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara|Liceul german „Nikolaus Lenau”]], [[Colegiul Național Ana Aslan, Timișoara|Colegiul Național Ana Aslan]], [[Calderón (autor)|Liceul Teoretic „J.L. Calderon”]]), și unul din [[Lugoj]] ([[Colegiul Național „Coriolan Brediceanu” din Lugoj|Colegiul Național „Coriolan Brediceanu”]]), se află în top 150 școli din [[România]].<ref name=":0" /> În același timp, [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] înregistrează un nivel superior mediei naționale în ceea ce privește adoptarea cursurilor educaționale digitale, precum și a programelor de [[Formator|formare]] [[Profesie|profesională]] și [[Dezvoltare personală|dezvoltare]] a competențelor în sistem [[stagiar]], hibrid sau [[Școlirea acasă|la distanță]]. Mulți timișeni sunt atât [[Formator|formatori]], cât și [[Student|cursanți]] și [[Cercetător|cercetători]] în cadrul unor platforme autohtone și internaționale de [[educație deschisă]], [[Resurse educaționale deschise|resurse educaționale digitale]] și [[Mediu virtual de învățare|medii virtuale de învățare]] precum eduKiwi, [[EUROSCI Network|EUROSCI Network,]] [[Udemy]], [[Memrise]], [[Researchgate|ResearchGate]], [[Brainly]], [[Udacity]] sau [[Coursera]], alături de numeroase alte [[Școală|școli]], [[Universitate|universități]] și [[Instituție|instituții]] de [[Educație|învățământ]] care oferă cursuri în format digital. Acest trend este în creștere accelerată pe plan local, fenomen susținut de [[Economie|economia]] dinamică a [[Timiș (dezambiguizare)|județului]], în care calificările, certificările și competențele continue sunt un criteriu esențial de diferențiere profesională și avantaj competitiv pe [[Piața muncii (economie)|piața muncii]].<ref>{{Citat web|url=https://www.scoalaeurotraining.ro/|titlu=Cursuri Calificare - Scoala Eurotraining|publisher=Scoala Eurotraining - Cursuri Calificare|accessdate=2025-05-11|limbă=ro-ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://henricoandatm.ro/centrul-de-formare-profesionala/|titlu=Centrul de Formare Profesionala|publisher=Henri Coanda|accessdate=2025-05-11|limbă=en-US}}</ref> === Învățământul vocațional și profesional === Numeroase unități de învățământ din județ sunt centrate pe dezvoltarea și formarea competențelor în sistem profesional dual, în funcție de specializare, profil sau calificare: tehnic (Colegiul Tehnic de Vest, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul „Emanuil Ungureanu”, Liceul Tehnologic "Valeriu Brăniște" ș.a.), economic ([[Colegiul Economic „F.S. Nitti” din Timișoara|Colegiul „F.S. Nitti”]]), artistic ([[Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara|Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”]], [[Liceul de Arte Plastice din Timișoara|Liceul de Arte Plastice]], Școala de Muzică Filaret Barbu, etc.), medical [[Colegiul Național Ana Aslan, Timișoara|(Colegiul Național Ana Aslan]]), teologic ([[Liceul Piarist din Timișoara|Liceul Romano-Catolic „Gerhardinum”]], Liceul Penticostal ,,Logos” ), ș.a.m.d.<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.admitereliceu.ro/|titlu=Admitere Liceu 2020}}</ref> ''Centrul Specializat de Învățare Permanentă'' se află în Parcul Industrial și Tehnologic din [[Timișoara]], în cartierul [[Torontalului]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/se-pune-baza-unui-centru-specializat-de-invatare-permanenta-in-timis-cu-dotari-performante-si-formare-profesionala-1579473/|titlu=Un nou Centru Specializat de Învățare Permanentă în Timiș, cu dotări performante și formare profesională|publisher=Tion|date=2022-04-21|accessdate=2023-10-21}}</ref> Noul ''Campus Regional pentru Învățământul Dual'' din [[Timișoara]], investiție de peste 20 de milioane de euro, se construiește în zona [[Ciarda Roșie|Calea Buziașului]].<ref name=":10" /> === Învățământul universitar === ''Vezi și: [[Lista universităților din Timișoara]]'' {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] | caption2 = [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]] | caption3 = [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] | caption4 = [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] | image1 = West University of Timisoara (1).jpg | image2 = Universitatea_Politehnica_Timisoara_-_Rectorat.jpg | image3 = Victor_Babeș_University_of_Medicine_and_Pharmacy,_Timișoara.jpg | total_width = 900 | image5 = | caption5 = [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea Tibiscus]] | image4 = Agronomie (2).JPG }} Reședința [[Timișoara]] este unul din cele patru centre universitare naționale, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, stabilite prin HG de [[Ministerul Educației Naționale|Ministerul Educației Naționale și a Învățământului]], adunând cca. 10-12% din totalul [[Student|studenților]] de la nivel național înscriși în programele de [[Studii universitare de licență|licență]], [[Studii universitare de masterat|masterat]], [[Doctorand|doctorat]] și [[Medicină|rezidențiat]], întrunind o calitate ridicată a calificărilor și procesului educațional conform standardelor [[Procesul Bologna|procesului Bologna]]. Învățământul superior este accesibil prin prezența a opt universități, patru publice și patru private:<ref name=":8">{{cite web|url=https://www.siiir.edu.ro/carto/|title=Unități de învățământ acreditate și autorizate|work=Cartografia școlară|publisher=Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România}}</ref> {| class="wikitable" |- ! Universitate !! Localitate !! Fondată !! Facultăți !! Studenți |- ! colspan="5" | Universități de stat |- | [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] || [[Timișoara]] || 1944 || 11 || 15.727 |- | [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]] || [[Timișoara]] || 1920 || 10 || 13.756 |- | [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] || [[Timișoara]] || 1944 || 3 || 7.599 |- | [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] || [[Timișoara]] || 1991 || 6 || 6.994 |- ! colspan="5" | Universități private |- | Universitatea „Ioan Slavici” || [[Timișoara]] || 2000 || 2 || 3.500+ |- | [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea „Tibiscus”]] || [[Timișoara]] || 1991 || 4 || 2.000+ |- | [[Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj|Universitatea Europeană „Drăgan”]] || [[Lugoj]] || 2003 || 2 || 258 |- | [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir|Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”]] || [[Timișoara]] || 1991 || 1 || 1.800+ |} ''Clusterul HPC (High Performance Computing),'' de la [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] din [[Timișoara]], asigură extinderea platformei integrate de cercetare pe baza noilor tehnologii [[Tehnologia informației|IT]] în regiune. Platforma ''HPC'' existentă cuprinde 7 unități de procesare [[IBM]], în combinație cu 7 unități de procesare de tip [[GPU]] de la [[Nvidia]], toate acestea găzduite într-un șasiu [[IBM]] BladeCenter H. Aici se află de asemenea și un [[supercalculator]] IBM Blue Gene/P, instalat în acest [[Bază de date|Data Center]] de către [[ETA2U]] în anul [[2011]].<ref>{{Citat web|url=https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|titlu=Studii de caz IT SERVICE|publisher=www.eta2u.ro|accessdate=2023-10-23|limbă=ro-ro|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134942/https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|dead-url=yes}}</ref> Noul ''Centru de Cercetare în Ingineria Datelor, Inteligență Artificială și Sisteme Inteligente (CIDIAS)'' din [[Timișoara]]'','' proiect al [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universității Politehnica]] în valoare de 19 milioane de euro, va avea peste 5.000 de mp de spații și [[Laborator|laboratoare]] dedicate cercetării în [[Inteligență artificială|Inteligența artificială]], [[Cloud computing|Cloud Computing]], [[Cibernetică|Securitate Cibernetică]] și [[Robotică]] și [[Sistem de control (dezambiguizare)|Control Inteligent]].<ref>{{Citat web|url=https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|titlu=UPT, singura universitate timișoreană în foaia de parcurs națională a infrastructurilor de cercetare {{!}} Universitatea Politehnica Timișoara|publisher=www.upt.ro|accessdate=2023-10-22|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195832/https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|dead-url=yes}}</ref> === Învățământul academic. Cercetarea științifică === {{Imagine multiplă | align = dreapta | direction = horizontal | image1 = Academia Română Filiala Timișoara.jpg | caption1 = [[Academia Română|Academia Română Timișoara]] | image2 = LERF Timisoara RO 2018 1.jpg | caption2 = [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic]] | total_width = 500 }} Se desfășoară în municipiul reședință de județ, [[Timișoara]].<ref name=":6">{{Citat web|url=http://aspc.cs.upt.ro/astr/|titlu=Academia de Științe Tehnice Timișoara}}</ref> Centru național de [[Cercetare|cercetare științifică]] avansată, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, în cadrul filialei din Timișoara a [[Academia Română|Academiei Române]] își desfășoară activitatea următoarele centre: Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”; [[Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată;]] [[ISIM Timișoara|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale;]] [[INCERC|Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor;]] [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic|Laboratorul de Energii Regenerabile–Fotovoltaic;]] [[Observatorul Astronomic Timișoara|Observatorul Astronomic]] (secție a [[Institutul Astronomic al Academiei Române|Institutului Astronomic al Academiei Române]]), și [[Planetariul Universității de Vest din Timișoara|Planetariul Universității de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.incd.ro/despre/sucursale/sucursala-timisoara/|titlu=INCERC sucursala Timișoara}}</ref> Tot în Timișoara mai activează numeroase centre și institute naționale de cercetare–dezvoltare: Centrul de Cercetări în Metode Avansate de Studiu al Fenomenelor Fizice; Centrul de Cercetări în Mecatronică și Robotică; Centrul de Cercetări pentru Materiale Anorganice și Energii Alternative; Centrul de Cercetări în Inginerie și Management, etc. Tot aici funcționează și filiale ale [[Academia de Științe Medicale|Academiei de Științe Medicale]], respectiv ale [[Academia de Științe Tehnice din România|Academiei de Științe Tehnice]] din România.<ref name=":6" /> Prezența ''Clusterului de Energii Sustenabile ROSENC'' din [[Timișoara]]'','' cu sediul pe splaiul Tudor Vladimirescu nr. 33, crește competivitatea [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunii de Vest]] pe plan internațional în domeniul [[Sustenabilitate|energiilor sustenabile]], accelerând implementarea investițiilor în sectoarele [[Energie regenerabilă|energiilor regenerabile]] și [[Inginerie energetică|ingineriei energetice]].<ref>{{Citat web|url=https://rosenc.ro/|titlu=ROSENC {{!}} Romanian Sustainable Energy Cluster|accessdate=2023-10-24|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134932/http://rosenc.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Zilele Tehnice Studentesti Mecanica Timisoara.jpg|miniatura|296x296px|Zilele Tehnice Studențești la [[Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica]] din [[Timișoara]]]] Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice timișene”.<ref>{{Citat web|url=http://acad-tim.tm.edu.ro/?p=1357|titlu=Zilele Academice Timișene}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}}</ref> ''Clusterul Regional de Tehnologia Informației și Comunicațiilor'' are sediul în zona [[Cetate, Timișoara|Cetate]] din [[Timișoara|Timișoara,]] pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.digivest.ro/|titlu=Cluster Regional TIC|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> Noul ''cloud guvernamental'', investiție de peste 2,2 miliarde de lei, va avea un [[Bază de date|centru de date]] în localitatea [[Giroc, Timiș|Giroc]], lângă [[Timișoara]].<ref>{{Citat web|url=https://www.adr.gov.ro/cloud/|titlu=Cloud|publisher=Autoritatea Pentru Digitalizarea Romaniei|accessdate=2023-10-04|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20231005145139/https://www.adr.gov.ro/cloud/|dead-url=yes}}</ref> == Turism == {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Buziaș|Stațiunea Buziaș]] | caption2 = [[Etnografie|Zona etnografică]] Țara Făgetului, [[Munții Poiana Ruscă|Munții Poiana Ruscă]] | caption3 = [[Lacul Surduc|Surduc]], cel mai mare lac din vestul țării | image1 = Buzias Ansamblu balnear (2).jpg | image2 = Poiana Rusca.jpg | image3 = RO_TM_Surduc_3.jpg | image4 = Fritillaria meleagris 1.jpg | caption4 = [[Fritillaria meleagris|Lalea pestriță]] în rezervația naturală [[Lunca Pogănișului]] | total_width = 900 | image5 = Concert_Romanesti_2006.jpg | caption5 = Concertul anual de [[Muzică simfonică|muzică simfonică]] de la [[Peștera Românești|peștera Românești]] }} Timișul are o ofertă foarte bogată în ceea ce privește activitățile de [[Turismul în România|turism]] și loisir, fiind constant în topul destinațiilor alese de [[Turism|turiștii străini]] ce vizitează [[România]]. În anul [[2017]] a fost al treilea cel mai vizitat județ al [[România|României]], din punct de vedere al numărului de turiști străini.<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/business-travel/topul-judetelor-care-au-atras-cei-mai-multi-turisti-straini-brasov-timis-cluj-si-sibiu-au-atras-20-din-totalul-strainilor-care-s-au-cazat-in-hotelurile-din-tara-in-primul-semestru-16693889|titlu=Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru}}</ref> [[Fișier:Hotel Continental Timisoara.jpg|miniatura|367x367px|North Star Continental Resort [[Timișoara]], lângă [[Bega Shopping Center]]]] În județul Timiș se aflau în [[Construcții|construcție]] 73 de noi proiecte de [[Investiție|investiții]] hoteliere la finalul anului [[2022]].<ref>{{Citat web|url=https://hotelinvest.ro/80-gradul-de-ocupare-al-hotelurilor-din-timisoara-cate-hoteluri-se-mai-construiesc/|titlu=80% gradul de ocupare al hotelurilor din Timisoara. Cate hoteluri se mai construiesc?|publisher=Hotel Invest|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> Timișoara este pe primul loc în [[România]] și pe locul cinci în [[Europa]] în topul celor mai sigure destinații [[Turism|turistice]] de pe [[continent]], alături de [[Praga]], [[Zürich]] sau [[Helsinki]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/timisoara-inclusa-intr-un-top-al-celor-mai-sigure-destinatii-europene-pentru-vacante-1690774/|titlu=Timișoara, inclusă într-un top al celor mai sigure destinații europene pentru vacanțe|publisher=Tion|date=2023-03-06|accessdate=2023-11-11}}</ref> ''Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș'' are sediul în zona [[Fabric]] din [[Timișoara]], pe strada Dacilor nr. 25.<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/|titlu=Home|publisher=Turism Timis|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://turismtimis.ro/ }}</ref> La câțiva kilometri de Timișoara se află renumitele stațiuni balneare [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]]. Printre obiectivele turistice de aici: * [[Zona cu parcul din Buziaș|Zona cu parcul și colonada imperială]], unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al [[Elisabeta, împărăteasa Austriei|împărătesei Elisabeta]]. Cuprinde un întreg ansamblu de monumente istorice format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un [[parc dendrologic]] cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de arbori seculari, cel mai important fiind [[Paltin occidental|platanul]]. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, [[Arhitectura bizantină|bizantin]], unică în [[România]]. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în [[Karlovy Vary]] și în [[Baden-Baden]]; * Ștrandurile cu [[apă minerală]] din Buziaș (1874), primele de acest gen din [[Europa]]; * Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș<nowiki>''</nowiki> (1984), Mihai și Iosif; * Buveta ,,Izvorul Sănătății<nowiki>''</nowiki> din centrul stațiunii; * Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din ceramică tracică, vase din [[Neolitic]], numeroase fotomontaje; * Colecția de artă populară ,,Iulia Florea Troceanu<nowiki>''</nowiki>, ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene; * Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric; * [[Mlaștinile Satchinez|Rezervația naturală Satchinez;]] * [[Mlaștinile Murani]], ș.a. În prezent, în ambele stațiuni sunt multe [[Pensiune|pensiuni]] și [[Casa|vile]], precum și [[Hotel|hoteluri]] de trei și patru stele, cu confort deosebit, și se situează la nivelul [[Turism|turismului]] internațional. ==== Rezervații și arii naturale ==== {{Articol principal|Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista siturilor arheologice din județul Timiș}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Parcul Dendrologic Bazoș|Parcul Dendrologic Bazoș]] | caption2 = Pui de [[Dropie|dropie]] în [[Rezervația ornitologică Beba Veche|rezervația ornitologică Beba Veche]] | caption3 = Stârc cenușiu în „Delta Banatului”, [[Mlaștinile Satchinez|rezervația naturală Satchinez]] | image1 = Parc bazos.jpg | image2 = Bet.jpg | image3 = Purple Heron near Hodal I IMG 9518.jpg | image4 = Aster tripolium3.jpg | caption4 = [[Sărăturile Diniaș|Sărăturile Diniaș]] | total_width = 900 | image5 = Pochard (Aythya ferina) (4).JPG | caption5 = [[Rață|Rață]] cu cap castaniu în [[Mlaștinile Murani|Mlaștinile Murani]] }}''[[Agenția Națională pentru Protecția Mediului|Agenția Națională pentru Protecția Mediului Vest]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe Bd. Liviu Rebreanu nr.18-18A.<ref>{{Citat web|url=https://www.protectiamediului.org/apm/scrie-agentiei-pentru-protectia-mediului-timis/|titlu=Scrie Agenției pentru Protecția Mediului Timiș {{!}} Protecția Mediului|publisher=protectiamediului.org|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> În județ se găsesc numeroase rezervații naturale care adăpostesc un număr mare de specii de [[Plantă|plante]] și [[Regnul Animalia|animale]] rare, [[Specii amenințate|ocrotite de lege]]. Lângă [[Satchinez, Timiș|Satchinez]], la 25 km nord-est de Timișoara, se găsește cel mai mare areal natural din vestul României ([[Mlaștinile Satchinez]] – [[Mlaștinile Murani|Murani]] – [[Rezervația ornitologică Beba Veche|Rezervația Beba Veche]]). Ariile naturale din județ cuprind: [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]], [[Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)|Lunca Mureșului Inferior]] și [[Lunca Pogănișului|Lunca Pogănișului;]] rezervațiile forestiere [[Parcul Dendrologic Bazoș|Bazoș]], [[Pădurea Bistra|Bistra]] și [[Pădurea Cenad|Cenad]] – ce conțin o varietate mare de specii arboricole și botanice; lacurile [[Lacul Cotu Morii|Cotu Morii]], [[Lacul Verbunci|Verbunci]], [[Lacul Hergheșceu|Hergheșceu]], [[Lacul Râtu Mare|Râtu Mare]], [[Lacul Satchinez|Satchinez]], [[Ianova, Timiș|Ianova]] și [[Lacurile Becicherecu Mic|Lacurile Becicherecu Mic.]]<ref name="bnr3">{{cite web|url=http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|title=Monografia județului Timiș|work=Banca Națională a României|page=3|accessdate=2018-10-24|archive-date=2020-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20201118044200/https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Stârc galben în [[Insula Mare Cenad|Insula Mare Cenad]], în apropierea [[Mănăstirea Morisena|Mănăstirii Morisena]] | caption2 = Ghizdei de sărătură în [[Becicherecu Mic (sit SCI)|situl natural Becicherecu Mic]] | caption3 = Exemplar de [[Stârc|Nycticorax]] în [[Pădurea Macedonia|Pădurea Macedonia]] | image1 = Ardeola ralloides in Ariège.jpg | image2 = Lotus tenuis.jpeg | image3 = Nycticorax nycticorax (Lukasz Lukasik).jpg | image4 =  Narcissus poeticus.jpg | caption4 = [[Pajiștea cu narcise Bătești|Pajiștea cu narcise Bătești]] | total_width = 900 | image5 = Ardpur3.jpg | caption5 = Stârc purpuriu la [[Insula Igriș|Insula Igriș]], în zona [[Maresiana|cetății istorice Maresiana]] }}Ariile protejate cuprind [[Sărăturile Diniaș]], [[Becicherecu Mic (sit SCI)|Becicherecu Mic]], [[Hunedoara Timișană (sit SPA)|Hunedoara Timișană]], [[Insula Igriș]] și [[Insula Mare Cenad|Insula Mare de la Cenad;]] zonele de protecție avifaunistică de la [[Pădurea Macedonia]] și [[Livezile - Dolaț]]; [[Pajiștea cu narcise Bătești]] și [[Movila Sisitak|Movila Sisitak;]] etc.<ref name="bnr3" /> Alte obiective turistice sunt [[Peșteră|peșterile]], dintre care amintim: [[Peștera Românești|peștera de la Românești]], [[peștera Albastră]] – lângă [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]], [[Peștera cu Apă din județul Timiș|Peștera cu Apă,]] peștera „Stânca lui Florian” – lângă [[Tomești, Timiș|Tomești]], respectiv [[Cascadă|cascadele]]: Cornet ([[Nădrag, Timiș|Nădrag]]) și Șopot ([[Poieni, Timiș|Poieni]]).<ref name="bnr3" />{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Pădurea Bistra|Pădurea Bistra]] | caption2 = Localitatea [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]] | caption3 = [[Traseu turistic (montan)|Traseu turistic montan]] în [[Nădrag, Timiș|Nădrag]] | image1 = Bistra (7).JPG | image2 = RO TM Pietroasa 13.jpg | image3 = Timis Nadrag Casute Suspendate.jpg | image4 = CharlottenburgBanat2.jpg | caption4 = [[Charlottenburg, Timiș|Charlottenburg]], [[Dealurile de Vest|Dealurile de Vest]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Poieni 84.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Biserica de lemn]] din [[Poieni, Timiș|Poieni]] }}Turismul montan este practicat sub formă de [[alpinism]], [[Escaladă sportivă|escalade]], [[Drumeție|drumeții]], și [[Ciclism|cicloturism]] pe [[Traseu turistic (montan)|traseele turistice montane]] din [[Munții Poiana Ruscă]], zonă cunoscută [[Etnografie|etnografic]] ca Țara Făgetului, areal cu potențial turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural și peisagistic, zona fiind ideală pentru activități de [[Drumeție|hiking]], [[trekking]] și [[Recreere|recreere;]] iar în parcul de aventură de la [[Nădrag, Timiș|Nădrag]], la poalele [[Vârful Padeș, Munții Poiana Ruscă|Vârfului Padeș]], se pot practica [[Escaladă|cățărările]], [[Tiroliană|tirolienele]], [[bungee jumping]], [[paintball]], [[geocaching]], etc.<ref name="turism2" /> Zona de agrement a [[Lacul Surduc|lacului Surduc]], amenajat în perioada [[1972]]–[[1978]], într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune recreativă multiplă: [[natație]], [[înot cu labele]], [[Scufundare|scufundări]], [[schi nautic]], [[orientare subacvatică]], [[pescuit]], [[Piscină|ștrand]] și [[camping]]. Activitățile de [[canotaj]] și [[Caiac-Canoe|caiac-canoe]] pot fi practicate pe [[Canalul Bega]], iar cele de [[rafting]] pe [[Râul Timiș, Dunăre|Râul Timiș]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turism/|titlu=Turism - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-16|accessdate=2023-09-19|limbă=ro-RO}}</ref> Enoturismul este reprezentat de localitățile [[Recaș]] ([[Cramele Recaș]]) și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] ([[Silagiu, Timiș|Aramic Silagiu]]), renumite atât în țară cât și în străinătate pentru vinurile lor.<ref name="turism2">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turismul.html|title=Turismul|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Lunca Timișului]], în zona [[Mănăstirea Timișeni|Mănăstirii de la Șag]] | caption2 = [[Vulcan|Vulcanul]] stins [[Șumigu]], văzut din [[Gătaia]] | caption3 = [[Râul Valea Cornetului|Valea Cornetului]], în dreptul taberei de copii [[Nădrag]] | image1 = Sunset on river Timis - panoramio.jpg | image2 = Sumigu.jpg | image3 = Cornetu.JPG | image4 = Agropyron cristatum (5459344503).jpg | caption4 = Pir crestat în [[Rezervație naturală|rezervația]] [[Botanică|botanică]] [[Movila Sisitak]], în apropierea [[Abația Igriș|Abației de la Igriș]] din [[Sânpetru Mare]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Cosevita 2010 19.jpg | caption5 = [[Panoramă (dezambiguizare)|Panorama]] de pe Vârful Rusca, [[Podișul Lipovei - Poiana Ruscă|Podișul Lipovei]] }} ==== Fortificații medievale ==== {{Articol principal|Lista monumentelor istorice din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista castelelor și conacelor din județul Timiș}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Castelul Huniade din Timișoara|Castelul Huniade din Timișoara]], construit între anii [[1308]]–[[1315]] de regele Ungariei [[Carol Robert de Anjou|Carol Robert de Anjou]] | caption2 = [[Bastionul Theresia|Bastionul Maria Theresia]], fortificație din [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], din perioada apartenenței [[Banat|Banatului]] la [[Imperiul Austriac|Imperiul Austriac]] | caption3 = [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioara]] | image1 = Huniade Castle, Timișoara, August 2022.jpg | image2 = Bastion Theresia corp A, B, C, E.jpg | image3 = Cetatea Jdioara.JPG | image4 = TurnulMedievalCiacova-Timis.jpg | caption4 = Turnul medieval de apărare [[Ciacova|Ciacova]] | total_width = 900 | image5 = Sannicolau Mare, Castelul Nako (1).jpg | caption5 = [[Castelul Nakó|Castelul Nakó]] din [[Sânnicolau Mare|Sânnicolau Mare]] }} Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente de arhitectură și muzee. Astfel pe lângă vizite, sejururi și excursii s-au adăugat city break-urile, stagiile și circuitele tematice.[[Timișoara]] deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit din patrimoniul urban al cartierelor [[Cetate, Timișoara|Cetate]], [[Iosefin]], [[Fabric]] și [[Elisabetin]] și este totodată [[Capitală Europeană a Culturii]] pentru anul [[2023]].<ref name="apdt">{{cite web|url=http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|title=Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș 2018-2028|accessdate=2018-11-03|work=Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș|archive-date=2018-11-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20181103210926/http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul „Cassina”]] din [[Făget|Făget]] | caption2 = [[Conacul familiei Mocioni|Conacul Mocioni]] | caption3 = [[Castelul Banloc|Domeniul nobiliar Banloc]] | image1 = Cassina Făget - față.JPG | image2 = Conacul Mocioni.jpg | image3 = 2007 castel banloc.JPG | image4 = Lovrin, Conacul Liptay.jpg | caption4 = Conacul Liptay Károly din [[Comuna Lovrin, Timiș|Lovrin]] | total_width = 900 | image5 = Cripta familiei Mocioni din Foeni.jpg | caption5 = [[Mausoleul familiei Mocioni|Mausoleul familiei Mocioni]] din [[Comuna Foeni, Timiș|Foeni]] }}În județ, dintre fortificațiile medievale amintim [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], [[Bastionul Theresia]], [[Cetatea medievală de la Făget]] și [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioarei;]] castelele [[Castelul Huniade din Timișoara|Huniade]], [[Castelul Nakó|Nakó]], [[Castelul Mercy din Carani|Mercy]], [[Castelul Banloc|Karátsonyi]] și [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul Cassina din Făget;]] conacele [[Conacul Gudenus|Gudenus]] și [[Mausoleul familiei Mocioni|ansamblul conacului și mausoleului familiei Mocioni din Foeni;]] hanurile [[Hanul Poștei din Lugoj|Poștei și „Ana Lugojana”]] din [[Lugoj|Lugoj;]] etc.<ref name="apdt" /> ==== Lăcașuri de cult ==== {{Vezi și|Biserici de lemn din Banat}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica de lemn din Margina|Biserica de lemn din Margina]] | caption2 = Interiorul [[Naos|naosului]] de la [[Mănăstirea Săraca|Săraca]] | caption3 = [[Mănăstirea Partoș|Mănăstirea Partoș]] | image1 = Biserica lemn Margina Timis.jpg | image2 = Saraca.iconostasul.jpg | image3 = Partos man bisericile.jpg | image4 = Mănăstire Sf. Gheorghe, sat Mănăstire, com. Birda, jud. Timiş, Romania.jpg | caption4 = [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Așezământul monahal din Birda]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Pietroasa 12.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Biserica din Pietroasa de Sus]] }}Turismul ecumenic și religios cuprinde numeroase lăcașuri de cult, biserici și mănăstiri istorice. Dintre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile istorice de lemn din ținuturile Făgetului: [[Biserica de lemn din Bătești|Bătești]], [[Biserica de lemn din Curtea, Timiș|Curtea]], [[Biserica de lemn din Crivina de Sus|Crivina de Sus]], [[Biserica de lemn din Căpăt|Căpăt]], [[Biserica de lemn din Coșevița|Coșevița]], [[Biserica de lemn din Crivobara|Crivobara]], [[Biserica de lemn din Dragomirești, Timiș|Dragomirești]], [[Biserica de lemn din Dubești|Dubești]], [[Biserica de lemn din Dobrești, Timiș|Dobrești]], [[Biserica de lemn din Groși, Timiș|Groși]], [[Biserica de lemn din Hezeriș|Hezeriș]], [[Biserica de lemn din Homojdia|Homojdia]], [[Biserica de lemn din Jupânești, Timiș|Jupânești]], [[Biserica de lemn din Lucareț|Lucareț]], [[Biserica de lemn din Margina|Margina]], [[Biserica de lemn din Nemeșești|Nemeșești]], [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Pietroasa]], [[Biserica de lemn din Povârgina|Povârgina]], [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Poieni]], [[Biserica de lemn din Românești, Timiș|Românești]], și [[Biserica de lemn din Zolt|Zolt]]. În satul [[Partoș, Timiș|Partoș]] se află [[Mănăstirea Partoș]], care datează din [[secolul al XIV-lea|secolul al XIV-lea;]] la [[Cebza, Timiș|Cebza]] se află [[Mănăstirea Cebza]] ridicată în [[1759|1759;]] în [[Comuna Birda, Timiș|comuna Birda]] se află [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Mănăstirea Sfântul Gheorghe;]] în [[Lugoj|municipiul Lugoj]] găsim [[Mănăstirea minoriților din Lugoj|Mănăstirea minoriților]] din [[1733|1733;]] iar în apropiere de [[Șemlacu Mic, Timiș|Șemlacu Mic]] se află [[Mănăstirea Săraca]], declarată monument istoric.<ref name="turism" />{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Mănăstirea minoriților din Lugoj|Mănăstirea minoriților din Lugoj]] | caption2 = [[Biserica de lemn din Crivina de Sus|Biserica de lemn din Crivina de Sus]] | caption3 = [[Mănăstirea Cebza|Mănăstirea Cebza]] | image1 = Biserica Romano-Catolica Lugoj.jpg | image2 = RO RM Crivina de Sus 20.jpg | image3 = Manastirea Cebza.jpg | image4 = RO TM Cosevita 19.jpg | caption4 = [[Biserica de lemn din Coșevița|Biserica de lemn din Coșevița]] | total_width = 900 | image5 = GalerieFoto 4123.jpg | caption5 = [[Biserica Sf. Vasile din Dumbrăvița|Biserica Sf. Vasile din Dumbrăvița]] }} ==== Alte atracții și puncte de interes ==== [[Tratament medical|Bazele de tratament]] și centrele de [[Spa (fizioterapie)|welness&spa]] cu [[Izvor termal|apă geo-termală terapeutică]] constituie punctul principal de atracție al zonei. Județul Timiș are cel mai mare potențial turistic [[Balneologie|balnear]] din România, având patru [[Oraș|orașe]] și nouă [[Comună|comune]] ce dețin resurse specifice, exploatate în scop de [[agrement]].<ref>{{Citat web|url=https://renasterea.ro/timisul-aur-poarta-patru-orase-si-cinci-comune-figureaza-pe-balneomap-instrument-creat-pentru-promovarea-resurselor-balneare/|nume=Nistorescu|prenume=Laurențiu|titlu=Timișul aur poartă! Patru orașe și cinci comune figurează pe BalneoMap, instrument creat pentru promovarea resurselor balneare|date=2023-11-03|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Apele minerale captate sunt [[Calciu|calcice]], [[Magneziu|magneziene]] hipotone, [[Clorură de sodiu|cloruro-sodice]], puternic [[Carbon|carbonatate]] (2.000-2.600 mg / litru), cu [[PH]] peste 7,2, temperatura apei la captare fiind de 30°C, fiind recomandate în [[Boli cardiovasculare|insuficiență cardiacă]], [[Astm bronșic|afecțiuni respiratorii]], [[Aparatul cardiovascular|circulatorii]], [[Reumatism|reumatismale]], [[Neurologie|neurologice]], [[Boală autoimună|boli autoimune]] și [[Hormoni tiroidieni|hormonale]], [[Metabolism|metabolice]] și de [[nutriție]], [[Astenie|nevroză astenică]], [[anemie feriprivă]], precum și boli profesionale.<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|titlu=Turismul în județul Timiș|accessdate=2020-10-06|archive-date=2023-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20231209122442/https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|dead-url=yes}}</ref>[[Fișier:Salina din Oras Timisoara 2019.jpg|miniatura|275x275px|[[Salină|Salina]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]]] [[Stațiune balneară|Turismul balnear]] se practică în stațiunea de interes național [[Buziaș]], stațiunea de interes local [[Călacea, Timiș|Băile Călacea]], orașele [[Deta]], [[Sânnicolau Mare]] și [[Jimbolia]], precum și în localitățile [[Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Sacoșu Mare, Timiș|Sacoșu Mare,]] [[Sânmihaiu German, Timiș|Sânmihaiu German]] și [[Lovrin, Timiș|Lovrin]]. Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia [[Râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]], unde există două zone amenajate: la [[Șag, Timiș|Șag]] și la [[Albina, Timiș|Albina]], unde există numeroase terenuri sportive special amenajate care permit practicarea unor sporturi precum [[tenis]], [[fotbal]], [[handbal]], [[baschet]], [[tenis de masă]] sau [[volei]].<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|titlu=Turismul în județul Timiș|accessdate=2020-10-06|archive-date=2023-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20231209122442/https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|dead-url=yes}}</ref> Zonele cu un bogat fond cinegetic ([[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Bogda, Timiș|Bogda]], [[Breștea, Timiș|Breștea]], [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]], [[Dumbrava, Timiș|Dumbrava]], [[Giroc, Timiș|Giroc]], [[Hitiaș, Timiș|Hitiaș]], [[Pădureni, Timiș|Pădureni]], [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia]], [[Remetea Mică, Timiș|Remetea Mică]], [[Silagiu, Timiș|Silagiu]]), precum și cele cu un fond piscicol diversificat ([[Râul Bega|Bega]]–[[Luncanii de Sus, Timiș|Luncani]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Tomești, Timiș|Tomești]]–[[Românești, Timiș|Românești]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Poieni, Timiș|Poieni]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Margina, Timiș|Margina]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Cebza, Timiș|Cebza]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Coșteiu, Timiș|Coșteiu]]) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv. Pe teritoriul județului Timiș există 86 de fonduri de [[vânătoare]] și 30 de fonduri de [[Pescuit|pescuit.]]<ref name="apdt" /> [[Agroturism|Agroturismul]] și [[Ecoturism|ecoturismul]] este reprezentat de ansamblurile gospodărești tradiționale din mediul rural, spațiile monahale, [[Cabană|cabanele]] și [[Casă de vacanță|casele de vacanță]].<ref name="turism" /> == Cultură == {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Cunoscut inițial ca Teatrul Franz Joseph, Palatul Culturii găzduiește astăzi [[Opera Națională Română din Timișoara|Opera Națională Română]] | caption2 = [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonica Banatul]] | image1 = Centrum Timisoara.jpg | image2 = Banater-Philharmonie.JPG | total_width = 900 | image3 = German_State_Theatre_in_Timișoara_-_the_entrance.jpg | caption3 = [[Teatrul German de Stat din Timișoara|Teatrul German de Stat]] | image4 = Krecsányi Ignác.jpg | caption4 = [[Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara|Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”]] | image5 = Palatul Janos Kassay, Timisoara.jpg | caption5 = [[Teatru de animație|Teatrul pentru Copii și Tineret "Merlin"]] }}{{Vezi și|Capitală Europeană a Culturii}} === Viața cultural-artistică === {{Vezi și|Listă de festivaluri din Timișoara}} [[Ministerul Culturii (România)|''Direcția Județeană pentru Cultură Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], pe strada Augustin Pacha nr. 8.<ref>{{Citat web|url=https://culturatimis.ro/home/home-test/|titlu=Direcția Județeană pentru Cultură Timiș {{!}} Directia judeteana pentru cultura Timis|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:FMTR-USVT.jpg|miniatura|275x275px|[[Tradiții românești|Aranjament tradițional]] cu obiecte specifice [[Cultura României|culturii românești]], expus în cadrul competiției studențești ''„Inițierea și dezvoltarea unei afaceri inovative”'' – Ediția a VII-a la [[Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara|Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I”]] din [[Timișoara]]]] Cea mai importantă colecție de artă se află în păstrarea și valorificarea [[Muzeul de Artă din Timișoara|Muzeului de Artă]] din Timișoara. Colecția își are începuturile în perioada 1888–1895, având la bază o importantă donație din colecția lui [[Zsigmond Ormós]], personalitate marcantă a vieții culturale timișorene, colecționar, istoric de artă, unul dintre fondatorii muzeului. Donația sa, cuprinzând pictură italiană, flamandă, olandeză, germană, austriacă, maghiară și lucrări de pictură românească, formează nucleul pinacotecii de astăzi din Timișoara. Muzeul de Artă din Timișoara deține și cea mai importantă colecție [[Corneliu Baba]]. Cea mai mare parte din colecție a fost donată muzeului de soția artistului prin intermediul legatarului testamentar, Maria Albani Muscalu.<ref>{{cite book|url=http://culturatimis.ro/wp-content/uploads/publicatii/Traditie-si-postmodernitate.pdf|title=Tradiție și postmodernitate: 200 de ani de artă plastică în Banat|author=Andrei I. Medinski|edition=a II-a, revăzută și adăugită|publisher=Editura Graphite|location=Timișoara|date=2012|page=41|isbn=978-973-88663-6-2}}</ref>[[Fișier:Opera Națională Română din Timișoara (April - 2023).jpg|miniatura|300x300px|Timișoara, [[Capitală Europeană a Culturii]] 2023]]Colecțiile de la [[Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara|Episcopia ortodoxă sârbă]], de la [[Dieceza de Timișoara|Episcopia romano-catolică]] și de la [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala ortodoxă română din Timișoara]] sunt marcate de valori de patrimoniu inestimabile ale artei religioase din arealul bănățean și nu numai.<ref name="propuneri">{{cite book|url=https://www.scribd.com/doc/36932228/Strategia-de-Dezvoltare-a-Turismului-Cultural-Banat|title=Propuneri strategice pentru dezvoltarea turismului cultural în Banat|author=Adriana Aciu, Alina Albu, Rodica Giurgiu, Ioan Hațegan, Otilia Hedeșan, Nicolae Popa, Corina Răceanu, Ludovic Satmari|publisher=Institutul Intercultural Timișoara|date=aprilie 2009|isbn=978-973-0-06377-6}}</ref> === Muzică === {{Vezi și|Listă de cântece legate de Timișoara}} Încă de la sfârșitul [[secolul al XVIII-lea|secolului al XVIII-lea]] exista o viață muzicală integrată în spațiul cultural european. În prezent, aceasta este asigurată de prestigioasa activitate a [[Opera Națională Română din Timișoara|Operei Naționale Române]] din [[Timișoara]] și a [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonicii „Banatul”]].<ref name="propuneri" /> == Sănătate == [[Fișier:Spitalul_Clinic_Județean_de_Urgență_„Pius_Brînzeu”_din_Timișoara_(2023)_-_img_02.jpg|miniatura|275x275px|Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara]] ''[[Autoritatea de Sănătate Publică|Direcția de Sănătate Publică Timiș]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Nicolaus Lenau nr. 10.<ref>{{Citat web|url=https://www.dsptimis.ro/|titlu=Direcția de Sănătate Publică Timiș|publisher=www.dsptimis.ro|accessdate=2023-11-05|limbă=RO}}</ref> În ceea ce privește rețeaua farmaceutică din județul Timiș, în anul [[2012]] existau: 271 de [[farmacie|farmacii]], trei puncte farmaceutice și 33 de depozite farmaceutice. La nivelul județului, activează 16 [[spital]]e, cinci [[Dispensar|dispensare]] medicale, 517 [[Cabinet medical|cabinete medicale]], nouă [[Clinică|policlinici]], două centre de sănătate, un centru de [[transfuzie de sânge|transfuzie sangvină]] și un centru de [[cardiologie]], 15 [[Laborator|laboratoare medicale]], patru laboratoare de [[Medicină de Reabilitare|recuperare medicală]] și [[Balneologie|balneofizioterapie]], 533 de cabinete [[stomatologie|stomatologice]] și 91 de laboratoare de [[tehnică dentară]]. Timișul este printre județele cu cel mai ridicat nivel al calității serviciilor medicale, având unități dotate cu aparatură performantă și cadre cu înaltă specializare, în directa subordine a [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerului Sănătății]]. Dintre unitățile sanitare se remarcă: * Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” (inclus de Ministerul Sănătății în clasa I de competență). În extindere cu o nouă Maternitate, proiect transfrontalier [[România]] - [[Serbia]] pe [[fonduri europene]], cu o valoare investițională de 14 milioane de euro; * Institutul de Boli Cardiovasculare (clasa I); * Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, extins cu un nou corp de clădire; * Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”; * Spitalul Clinic Municipal de Urgență din [[Timișoara]]. În extindere cu o nouă Clinică de [[Balneologie]], ce cuprinde [[Bazin|bazine]] de [[Tratament medical|tratament]] cu [[Izvor termal|apă termală]], cu facilități pentru [[Spa (fizioterapie)|hidroterapie]]; * Spitalul Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”; * Spitalul [[Regina Maria (dezambiguizare)|Regina Maria]]; etc.<ref>{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/sanatate.html|title=Sănătate|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref> Pe piața de servicii medicale private sunt prezenți jucători precum [[MedLife]], [[Regina Maria (companie)|Clinicile Regina Maria]], [[Synevo România|Synevo]] sau [[Medicover]].[1] === Proiecte === - Spitalul Regional Timișoara, va fi construit cu [[:Categorie:Fonduri pentru dezvoltare|fonduri]] provenite din [[Guvernul României|surse guvernamentale]], [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|europene]] și axe de [[Finanțare|finanțări]] publice și private pe programul [[Sănătate]]; - Centrul Național de Mari Arși din [[Timișoara|Timișoara,]] în valoare de 66 de milioane de euro, în construcție în zona [[Girocului|Calea Girocului]]/[[Braytim]], cu termen de finalizare [[An|anul]] [[2026]].<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/se-deschide-santierul-la-hub-ul-de-sanatate-de-66-de-milioane-de-euro-de-la-spitalul-judetean-timisoara-va-avea-urgente-ati-si-un-nou-centru-de-mari-arsi-interconectate-prin-pasarele-cand-trebuie/26/05/2023|nume=Dichis|prenume=Bianca|titlu=Se deschide santierul la hub-ul de sanatate de 66 de milioane de euro de la Spitalul Judetean Timisoara. Va avea Urgente, ATI si un nou Centru de Mari Arsi, interconectate prin pasarele. Cand trebuie sa fie gata {{!}} OpiniaTimisoarei.ro|publisher=Opinia Timisoarei|date=2023-05-26|accessdate=2023-09-22|limbă=ro-RO}}</ref> - Noul Institut Regional de Oncologie – proiect de peste 1,5 miliarde de lei, aprobat de [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerul Sănătății]], în construcție pe [[Torontalului|Calea Torontalului]] din [[Timișoara|Timișoara;]] - Noul Spital Municipal „Dr. Teodor Andrei” – cu un cost de peste 150 de milioane de euro, se construiește la [[Lugoj]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ms.ro/ro/|titlu=Ministerul Sănătății|publisher=www.ms.ro|accessdate=2023-09-22|limbă=en}}</ref> - Noul corp al Spitalului Județean de Urgență ,,Pius Brânzeu" din [[Timișoara]], ce va cuprinde 284 de paturi, 6 săli noi de [[Chirurgie|operații]] și 3 noi spații pentru [[radioterapie]] și [[Chirurgie vasculară|radiochirurgie]] – proiect cu o valoare [[Investiție|investițională]] de peste 200 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-spitalul-judetean-se-va-extinde-va-fi-construit-un-nou-corp-de-cladire-cu-284-de-paturi-vor-fi-6-sali-noi-de-operatorii-si-3-spatii-pentru-radioterapie-si-radiochirurgie/|titlu=Timișoara: Spitalul Județean se va extinde – va fi construit un nou corp de clădire cu 284 de paturi – vor fi 6 săli noi de operații și 3 spații pentru radioterapie și radiochirurgie – costă 200 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-09-21|limbă=ro}}</ref> - Noul „Centru de Medicină Intervențională și Transplant Pulmonar” al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ,,Victor Babeș", în zona [[Uzinele Mecanice Timișoara|UMT]] din [[Timișoara]], ce va avea patru [[Chirurgie|săli de operație]], două pentru [[chirurgie toracică]] și două pentru [[Transplantare de organ|transplant pulmonar]]. Investiție de 120 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/proiect-ambitios-de-peste-100-de-milioane-de-euro-la-spitalul-victor-babes-timisoara-finantare-pentru-un-centru-de-transplant-pulmonar-1901480/|titlu=Proiect ambițios, de peste 100 de milioane de euro, la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara. Finanțare pentru un centru de transplant pulmonar|publisher=Tion|date=2024-07-25|accessdate=2024-09-21}}</ref> - Cel mai mare [[Spital|spital privat]] din județ, [[investiție]] de peste 20 de milioane de euro a grupului Medici's, este în construcție în [[zona Odobescu]] din Timișoara.<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/companii/zf-live-adrian-badescu-fondatorul-clinicilor-medici-s-timisoara-22166959|titlu=ZF Live. Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medici’s din Timișoara: Spitalul pe care îl dezvoltăm în Timișoara va fi gata la începutul anului viitor. Medlife are o investiție bugetată de 20 mil. euro, vorbim de un spital mediu, care va avea 116 paturi|publisher=ZF.ro|accessdate=2023-11-05|limbă=ro}}</ref> == Gastronomie și obiceiuri culinare == {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Paprikahuhn.jpg | image2 = Pljeskavica 1.JPG | image3 = 2009-09-gulasch-pörkölt-paprikas-3.jpg | image4 = Galuste cu prune 03.jpg | image5 = Langos Eger Hungary.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Papricaș|Papricaș de pui]] cu găluște de făină și [[Smântână|smântână]] | caption2 = [[Ćevapi|Pljeskavicà bănățeană]] | caption3 = [[Gulaș|Gulaș de vită]] | caption4 = [[Găluște cu prune|Gomboți cu prune]] | caption5 = [[Langoș|Langoș]] cu [[Cașcaval|cașcaval]] }}[[Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor|''Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], în Piața Unirii nr. 3.<ref>{{Citat web|url=https://anpc.ro/cjpc-timis/|titlu=CJPC Timiș {{!}} ANPC|publisher=anpc.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Bucătăria bănățeană a fost puternic influențată de cea austro-ungară, dar, într-o bună măsură, și de bucătăria grecească, italienească sau franceză. Mâncărurile pregătite în [[Banat]] sunt făcute în cea mai mare parte din carne de [[porc]], [[pui]], vită, [[Ovis|miel]] sau [[pește]], cu garnituri de [[Legumă|legume]] prăjite în untură sau [[ulei]], cu [[Sos (gastronomie)|sosuri]] din [[făină]] cum ar fi [[Rântaș|rântașul]], pentru a le face mai consistente, condimentate din belșug cu [[piper]], [[Sare de mare|sare,]] [[cimbru]], [[paprică]], [[rozmarin]], [[chimen]] sau [[ierburi aromatice]].<ref name="gastro2">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015|title=Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!|date=23 februarie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Magda Mihalache}}</ref> Bucătăria din [[Banat]] se caracterizează prin mâncăruri grase, hrănitoare și gustoase. [[Rasol|Rasolul cu os]], [[Friptură|fripturile]], [[Papricaș|papricașul]], [[Tochitură|tochiturile]], [[Piftie|piftia]], [[Ardei umpluți|ardeii umpluți]], [[Saramură|saramura de pește]], [[Plachie|plachia]], [[Drob|drobul]], [[Supă|zupele]], [[Ciorbă|ciorbele]], [[Sarma|sarmalele]], preparatele și semipreparatele proaspete din [[carne]] de [[Porc domestic|porc]] ([[Grătar (gastronomie)|grătarul]], [[Șnițel vienez|șnițelul]], [[Cârnat|cârnatul]], [[Caltaboș|caltaboșul]], [[Pastramă|pastrama]], [[Jambon|jambonul]], [[Slănină|slănina]], [[Salam (aliment)|salamul]], [[Tobă (aliment)|toba]] sau [[Jumară|jumările]]), [[Brânză|brânzeturile]] ([[Caș|cașul]], [[Telemea|telemeaua]] sau [[Urdă|urda]]) și [[Mâncare|deserturile]] ([[Găluște cu prune|crumpii cu găluște]], [[Cozonac|cozonacul]], [[Plăcintă|plăcintele]], [[Prăjitură|prăjiturile]] sau [[Papanași|papanașii]]) sunt doar câteva dintre mâncărurile tradiționale care se consumă în zilele de sărbătoare, la evenimentele speciale, dar și în zilele obișnuite.<ref name="gastro3">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015|title=Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!|date=23 februarie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Magda Mihalache}}</ref> Prezența [[Maghiarii din România|minorităților maghiare]], [[Sârbii din România|sârbești]], [[Germanii din România|germane]], [[Slovenia|slovene]] și [[Turcii din România|turce]], dar și a altor [[Grup etnic|grupuri etnice]] de-a lungul timpului, a asigurat continuitatea bucătăriei internaționale în județ. Sunt prezente [[Bar (local)|baruri]], [[Cafenea|cafenele]] și [[Restaurant|restaurante]], unde se servesc preparate precum [[Ćevapi|pljeskavića]], [[Gulaș|gulașul]], [[Șnițel vienez|șnițelul vienez]], [[bigos]], sau [[Halászlé|supa halászlé]], deserturi precum [[Vargabeleș|vargabeleșul]], [[Baclava|baclavaua]], [[Cataif|cataiful]], [[palačinka]] sau [[Găluște cu prune|gomboții cu prune]], și produse de patiserie precum [[Covrig|covrigul bavarez]], [[șuberec]], [[Piroșcă|pirogi,]] [[halva]], [[börek]], [[Cozonac secuiesc|cozonacul secuiesc]] sau [[Langoș|langoșul]].<ref>{{Citat web|url=https://ialoc.ro/restaurante-timisoara|titlu=Cele mai populare localuri din Timișoara|publisher=ialoc.ro|accessdate=2023-09-03|limbă=ro}}</ref> Datorită ritmului alert al vieții și accesului facil la o gamă largă de [[Livrare (comerț)|servicii de livrare și catering]], mulți timișeni manifestă și o preferință notabilă pentru mâncarea de tip [[Fast food|fast-food]]. Această tendință este evidențiată de prezența lanțurilor de [[Restaurant|restaurante]] și a [[Local|localurilor]] care oferă preparate rapide, de la [[șaorma]], [[kebab]], [[Hamburger|burgeri]], [[Cartofi pai|cartofi prăjiți]], [[orez]] sau [[Tăiței|noodles]], până la [[pizza]], [[hotdog]], [[Grătar mixt|grill]], [[Salată (mâncare)|salate]], [[Sandviș|sandwich-uri]] sau produse de [[patiserie]] și [[cofetărie]], consumate alături de [[Suc|sucuri]], [[Băutură energizantă|energizante]] sau [[Băutură răcoritoare|băuturi răcoritoare]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--fastfood/|titlu=79 fast-food-uri din Timisoara si Timis|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-10|limbă=ro}}</ref> [[Fișier:Timișoara 4 iulie 2016 (006).jpg|miniatura|275x275px|[[Desert|Deserturi]] românești și internaționale ([[Tiramisu]], [[Amandină (desert)|Amandine]], [[Fursec|Fursecuri]], [[Tartă cu sirop de zahăr|Tarte cu fructe]], Choux à la Crème, Profiterol etc.) și [[Produs alimentar|produse]] de [[patiserie]], expuse într-o [[cofetărie]] din reședința [[Timișoara]]]] Activează restaurante cu specific [[Bucătăria românească|tradițional româneasc]], precum și ale [[Bucătăriile lumii|gastronomiei internaționale]], cu specific [[Bucătăria moldovenească|moldovenesc]], [[Bucătăria mediteraneeană|mediteranean]], [[Ravioli|italian]], [[Bucătăria franceză|francez]], [[Bucătăria spaniolă|iberic]], [[Scandinavia|scandinav]], [[Mâncare|american]], [[Mexic|mexican]], [[Bucătăria portugheză|portughez]], [[Bucătăria argentiniană|argentinian]], [[India|indian]], [[Bucătăria turcească|turcesc]], [[Bucătăria arabă|arăbesc]], [[Liban|libanez]], [[Bucătăria iraniană|persan]], [[Shakshuka|tunisian]], [[Bucătăria coreeană|coreean]], [[Bucătărie chinezească|chinezesc]] sau [[Bucătăria japoneză|japonez]].<ref>{{Citat web|url=https://bookingham.ro/timisoara|titlu=+140 Restaurante Timisoara {{!}} Unde sa mananci in Timisoara|publisher=bookingham.ro|accessdate=2023-09-02|limbă=en}}</ref> În plus, sunt prezente [[Restaurant|restaurante]] și [[Local|localuri]] ce servesc [[mâncare]] pentru diete specifice: [[Polizaharidă|FODMAP;]] [[Vegetarianism|vegetariană]] și [[Ovo vegetarianism|ovo-vegetariană;]] [[Semi-vegetarianism|pescatariană;]] [[Alimente organice|organică;]] [[Dieta ketogenică|ketogenică;]] [[Veganism|vegană;]] [[Utilizator:Tematice/Dietă pe bază de plante|pe bază de plante;]] fără [[Zahăr|zahăr;]] fără [[gluten]], [[soia]] și [[Lactoză|lactoză;]] precum și cea [[Halal și haram în islam|halal]].<ref>{{Citat web|url=https://ialoc.ro/restaurante-timisoara|titlu=Cele mai populare localuri din Timișoara|publisher=ialoc.ro|accessdate=2023-09-02|limbă=ro}}</ref> Manifestări precum ''Banat Brunch'' <ref>{{Citat web|url=https://mybanat.ro/|titlu=Acasă|publisher=My Banat|accessdate=2024-10-08|limbă=en-US}}</ref> sau ''Mic Dejun la Margina'' <ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/MicDejunLaMargina|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-10-08}}</ref>, ce celebrează bogăția [[Mâncare|culinară]] și tradițiile bucătăriei bănățene, sunt evenimente populare în peisajul [[Gastronomie|gastronomic]] local.<ref>{{Citat web|url=https://ghidulbanatului.ro/un-nou-premiu-international-pentru-cea-mai-vizitata-comuna-din-banat-mancarea-si-traditiile-au-facut-o-faimoasa_16875.html|nume=Ivascu|prenume=Adrian|titlu=Un nou premiu internațional pentru cea mai vizitată comună din Banat. Mâncarea și tradițiile au făcut-o faimoasă|publisher=Ghidul Banatului|date=2023-10-07|accessdate=2024-10-08|limbă=ro-RO}}</ref> La acestea se adaugă și răspândirea accelerată a conceptului de ''Puncte Gastronomice Locale (PGL)'' în [[Timiș (dezambiguizare)|județ]], un fenomen cultural ce reflectă atât oferta culinară locală vastă, cât și identitatea gastronomică regională, în contextul unei cereri în creștere din partea [[Turism|turiștilor]] și [[Localnici|localnicilor]].<ref>{{Citat web|url=https://www.via-profi.ro/blog/ce-este-un-punct-gastronomic-local-cum-sa-deschizi-unul/|nume=DWF|titlu=Ce este un punct gastronomic local si cum poti sa deschizi unul?|publisher=VIA PROFI|date=2024-07-11|accessdate=2025-04-27|limbă=ro-RO}}</ref> Cele mai importante [[Companie|companii]] de pe piața locală de [[Livrare (comerț)|food delivery]] sunt [[EMAG|Tazz]], [[Glovo]], [[Bolt (companie)|Bolt Food]] și [[Groupe Carrefour|Bringo]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--livrare_la_domiciliu/|titlu=103 restaurante din Timisoara si Timis care ofera livrare la domiciliu|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-08|limbă=ro}}</ref> Totodată, numeroase [[Local|localuri]] din sfera [[HoReCa]] dispun de propriile [[Aplicație mobilă|aplicații mobile]] și [[Site web|site-uri]], disponibile atât în [[App Store]] (pentru [[IOS (Apple)|iOS]]), [[Google Play]] (pentru [[Android (sistem de operare)|Android]]), [[Samsung Galaxy|Galaxy Store]] (pentru [[Samsung]]), [[Huawei|AppGallery]] (pentru [[Huawei]]), cât și pe [[Motor de căutare|motoarele de căutare]], prin care clienții beneficiază de [[Ofertă (dezambiguizare)|oferte]] majore, [[Promoție (marketing)|promoții]] exclusive și [[Reducere (comerț)|reduceri]] semnificative, programe de [[loialitate]] și [[Retenția clienților|fidelizare]] personalizate, precum și propria linie/propriul număr de [[Apel telefonic|apelare telefonică]] pentru comenzi. Majoritatea dintre aceste [[Restaurant|restaurante]] sunt dotate cu flote extinse de [[transport]] și curieri bine pregătiți pentru [[Livrare (comerț)|livrări]], contribuind semnificativ la [[Accesibilitate|accesibilitatea]] generală a [[Serviciu (economie)|serviciilor]] și la menținerea unor [[Standard|standarde]] ridicate de [[calitate]] în livrarea [[Mâncare|mâncării]] la [[Domiciliu (drept civil)|domiciliu]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--intre_50_si_100/|titlu=69 restaurante din Timisoara si Timis cu 50-100 locuri|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2025-04-13|limbă=ro}}</ref> În plus, mulți [[Antreprenor|antreprenori]] și [[Patron (dezambiguizare)|proprietari]] din domeniu colaborează direct cu [[Producător|producători]] certificați și [[Gestiunea lanțului de aprovizionare|lanțuri de aprovizionare]] locale, asigurând trasabilitatea [[Materie primă|materiei prime]] și integrarea completă a proceselor de [[distribuție]], [[Proces tehnologic|prelucrare]] și [[Producţie|producție]], garantând astfel prospețimea [[Ingredient|ingredientelor]] și autenticitatea preparatelor culinare - aspecte ce se aliniază tendințelor globale de [[gastronomie]] [[Sustenabilitate|sustenabilă]], [[Mâncare|mâncare artizanală]] și [[Nutriție|alimentație]] [[Alimente organice|organică]], contribuind semnificativ la dinamica locală deosebită a acestui [[sector economic]] .<ref>{{Citat web|url=https://www.restaurante-timisoara.com/|titlu=Restaurante Timisoara. Lista restaurantelor si saloanelor de evenimente din Timisoara|publisher=www.restaurante-timisoara.com|accessdate=2025-04-13}}</ref> De asemenea, segmentul dedicat reducerii risipei alimentare constituie un pilon emergent al [[Economie circulară|economiei circulare]] din [[Timișoara]], evidențiindu-se printr-un ecosistem extins și diversificat, cu [[Firmă|firme]], [[Antreprenoriat|inițiative antreprenoriale]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Instituție|structuri instituționale]] cu rol activ în redistribuirea resurselor alimentare. Cele mai importante [[Companie|companii]] care activează pe piața timișeană din domeniu sunt BonApp Eco (by Munch), JustNow Food și Olio, platforme ce facilitează [[Vânzare|vânzarea]] la [[Reducere (comerț)|prețuri semnificativ reduse]] a [[Produse alimentare|produselor alimentare]] din [[Restaurant|restaurante]], [[Local|localuri]], [[Cafenea|cafenele]], [[Magazin (dezambiguizare)|magazine]] și a altor operatori economici din [[Industrie alimentară|industria alimentară]].<ref>{{Citat web|url=https://bonapp.eco/parteneri/|titlu=Parteneri – Bonapp Eco|accessdate=2025-04-21|limbă=ro-RO}}</ref> == Mass-media == În județul Timiș emit numeroase posturi de [[televiziune]] și [[radio]] naționale și locale. Principalii operatori de televiziune prin cablu de pe teritoriul județului sunt [[Vodafone România]] (fostul [[UPC România]]), [[RCS & RDS]] și [[Orange România]] (fostul [[Telekom Romania|Telekom România]]). Presa scrisă este prezentă cu numeroase [[Ziar|ziare]] și [[Revistă|reviste]]: cotidiene locale, săptămânale locale și regionale, reviste în limbile [[Limba germană|germană]], [[Limba italiană|italiană]], [[Limba franceză|franceză]], [[Limba engleză|engleză]], [[Limba maghiară|maghiară]] și [[Limba sârbă|sârbă]], reviste lunare locale și regionale, săptămânale de anunțuri de [[Mica publicitate|mică publicitate]], publicații ale administrației locale, cotidiene naționale cu redacții locale sau corespondenți locali etc. Județul Timiș se situează printre primele județe din țară în privința posturilor [[Telefonie prin satelit|telefonice publice]] și a ponderii abonaților conectați în centrale digitale. De asemenea, se constată o dezvoltare puternică a [[Telefonie mobilă|telefoniei mobile]], toți operatorii de telefonie mobilă din țară fiind prezenți și în județul Timiș. == Diviziuni administrative == === Zona metropolitană Timișoara === {{Articol principal|Zona metropolitană Timișoara}}Zona metropolitană Timișoara este o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] din județul Timiș, constituită din municipiul Timișoara, orașul [[Recaș]], și alte 26 de comune periurbane. Zona are o [[suprafață]] de 2.439,19 [[km²]], și o [[populație]] de 468,162 de [[locuitori]].<ref>{{cite web|url=http://www.zf.ro/eveniment/timisoara-isi-pregateste-zona-metropolitana-3176076|title=Timișoara își pregătește zona metropolitană|date=24 iulie 2008|work=[[Ziarul Financiar]]}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Timișoara'' are sediul în zona [[Piața Unirii din Timișoara|Pieței Unirii]], pe strada Vasile Alecsandri nr. 6.<ref>{{Citat web|url=https://adi-pct.ro/|titlu=Timișoara - Zona Metropolitană|publisher=ADI-PCT|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195834/https://adi-pct.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Timisoara_Metropolitan_Area_jud_Timis.png|miniatura|350x350px|Poziția [[Zona metropolitană Timișoara|zonei metropolitane Timișoara]] în [[județul Timiș]]]] ==== Componență: ==== * [[Timișoara|Municipiul Timișoara''';''']] * [[Recaș|Orașul Recaș''';''']] * Comunele: [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]], [[Bucovăț (Dumbrava), Timiș|Bucovăț,]] [[Biled, Timiș|Biled,]] [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare,]] [[Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi,]] [[Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi,]] [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița,]] [[Ghiroda, Timiș|Ghiroda,]] [[Giarmata, Timiș|Giarmata,]] [[Giroc, Timiș|Giroc,]] [[Jebel, Timiș|Jebel,]] [[Liebling, Timiș|Liebling,]] [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă,]] [[Mașloc, Timiș|Mașloc,]] [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara,]] [[Parța, Timiș|Parța,]] [[Pădureni, Timiș|Pădureni,]] [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou,]] [[Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare,]] [[Sacoșu Turcesc, Timiș|Sacoșu Turcesc,]] [[Șag, Timiș|Șag,]] [[Săcălaz, Timiș|Săcălaz,]] [[Sânandrei, Timiș|Sânandrei,]] [[Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]] și [[Satchinez, Timiș|Satchinez]].<ref name=":22">{{cite web|url=http://arhiva.gov.ro/upload/articles/119757/nf-hg-998-2008.pdf|title=NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională|work=Guvernul României|page=2}}</ref> [[Fișier:Metro-Regions-2021.png|miniatura|301x301px|Hartă a regiunilor metropolitane din [[Europa]], conform tipologiei calculate de [[Eurostat]]. [[Zona metropolitană Timișoara|Zona Metropolitană Timișoara]] și [[Timiș (dezambiguizare)|județul]] se disting printr-un ritm de [[urbanizare]] accelerat, net superior mediei naționale]] La nivel național, reședința Timișoara a fost recunoscută ca cel mai mare centru polarizator în [[regiunea de dezvoltare Vest]]. Acest fapt a fost consemnat prin HG nr. 998/27 august 2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, Timișoara fiind declarată polul național de creștere al [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii Vest]]. Polul de creștere Timișoara s-a conturat ca a doua mare [[Aglomerare urbană|aglomerație urbană]] a României (după [[București]]) din punct de vedere al performanțelor [[Om|social]]-[[Economie|economice]] înregistrate în ultimele două decenii.<ref name="stareecon">{{cite web|url=http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|title=Starea economică, socială și de mediu a municipiului Timișoara|date=2013|accessdate=2018-04-12|work=Primăria Timișoara|author=Daniela Ghinea, Ramona Miclăuș, Mihaela Sîrbu, Maria Pantic-Telbis|archive-date=2018-04-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20180413125555/http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|dead-url=yes}}</ref><ref name=":02">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/in-ultimii-20-de-ani-timisoara-s-a-extins-cu-1-000-de-hectare-vezi-aici-in-ce-directii-si-cum-anume-a-crescut-orasul/25/11/2011|title=În ultimii 20 de ani, Timișoara s-a extins cu 1.000 de hectare! Vezi aici în ce direcții și cum anume a crescut orașul!|date=25 noiembrie 2011|work=Opinia Timișoarei}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zurobara a Județului Timiș'' are sediul în localitatea [[Cerneteaz, Timiș|Cerneteaz,]] pe strada Nica Iancu Iancovici nr. 100.<ref>{{Citat web|url=https://zurobara.ro/|titlu=ADI Zurobara|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Metropola Timișoara–Arad === {{Vezi și|Regiunea de dezvoltare Vest}} [[Fișier:Map of the metropolitan areas of Romania.png|miniatura|275x275px|Zonele metropolitane din [[România]]. ''[[Conurbație|Conurbația]] [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]–[[Arad]]'' ([[Regiunea de dezvoltare Vest|Vest]]) este cea mai mare [[aglomerare urbană]] pe axa [[București]]–[[Budapesta]]–[[Belgrad]] (peste 800.000 de locuitori) - o [[Zonă urbană|zonă]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] cu impact direct asupra [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Urbanism|urbane]] din [[Europa Centrală și de Est]]]] În data de [[2 august|2 August]] [[2016]] s-a semnat actul oficial de înființare al [[Metropolă|metropolei Timișoara–Arad]], parte a strategiei integrate de [[dezvoltare durabilă]] Timișoara Vision 2030, elaborată de [[Banca Mondială]], [[Eurostat]], și de [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenția de Dezvoltare Regională Vest]] din [[România]].<ref>{{Citat web|url=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|titlu=Strategia Timisoara Vision 2030|accessdate=2018-09-09|autor=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909150651/http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|dead-url=yes}}</ref> Proiectul a implicat unirea celor două [[Zonă metropolitană|zone metropolitane]] într-o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] unitară, cu rol de hub de [[transport]], [[Investiție|investițional]], [[Cultură|cultural]], [[Turism|turistic]], [[Medicină|medical]] și [[Educație|educațional]] în [[Euroregiunea DKMT|euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/timisoara-si-arad-se-unesc-ca-sa-constituie-prima-metropola-din-romania.html|nume=Arhiva|titlu=Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România|publisher=Evenimentul Zilei|date=2016-08-03|accessdate=2023-09-05|limbă=Romanian}}</ref> Populația [[Aglomerare urbană|aglomerării urbane]] are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol [[Om|socio]]-[[Economie|economic]] al [[Europa|Europei]] pe axa [[București]][[Metropolă|–]][[Budapesta]][[Metropolă|–]][[Belgrad]].<ref>{{Citat web|url=https://www.pressalert.ro/2018/01/de-ce-timisoara-trebuie-sa-faca-pace-cu-aradul/|titlu=Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere|autor=Adriana, Mîț}}</ref> === Alianța Vestului === {{Imagine multiplă | align = Right | direction = Orizontal | footer = Hărțile [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunii DKMT]] și ale [[Macroregiunea 4|Macroregiunii 4]], compusă din zonele istorice [[Banat]], [[Crișana]], [[Transilvania]] și [[Oltenia]]. [[Timișoara]] - [[Capitală|capitala]] [[Administrație publică|administrativă]] a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] și reședința județului Timiș, este cel mai mare [[Oraș|oraș]] din aceste [[Organizarea administrativ-teritorială a României|unități administrativ-teritoriale]], și cel mai important centru [[Economie|economic]], [[Investiție|investițional]] și [[Universitate|universitar]] din aceste [[Regiune|regiuni]] transnaționale | image1 = Dkmt2004.png | total_width = 550 | image2 = România macroregiunea 4.svg }}Pe data de [[8 decembrie|8 Decembrie]] [[2018]], la Timișoara, s-a semnat [[Document|documentul]] oficial de înființare al '''Alianței Vestului''' (''AVE''), în parteneriat cu municipiile [[Arad]], [[Oradea]] și [[Cluj-Napoca]], prima asociere intercomunitară de acest tip din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/AliantaVestuluiAVE|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-09-07}}</ref> Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Umanitate|sociale]] a orașelor membre (Timișoara, [[Cluj-Napoca]], [[Arad]] și [[Oradea]]) și a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] prin [[Colaborare|colaborare regională]], dezvoltarea [[Infrastructură|infrastructurii]], absorbția de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]], atragerea [[Investiție|investițiilor private]] și îmbunătățirea [[Calitatea vieții|calității vieții]], urmând principiile socio-economice ale [[Megalopolis (aglomerare urbană)|megalopolisului]] de [[urbanizare]] [[Banana albastră|Banana Albastră]], din [[Europa de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/alianta-vestului-fondata-de-timisoara-arad-oradea-si-cluj-napoca-id118054.html|titlu=”Alianța Vestului”, fondată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca|publisher=romania-actualitati.ro|accessdate=2024-09-07|limbă=ro}}</ref> === Localități === {{articol principal|Listă de localități din județul Timiș}}{{Vezi și|Listă de comune din județul Timiș}} Județul este format din 99 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 8 orașe și 89 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Timiș. ''Grupul de Acțiune Locală Asociația "Timiș Torontal Bârzava"'' are sediul în orașul [[Deta]], pe strada Voitegului nr. 3.<ref>{{Citat web|url=http://timistorontalbarzava.ro/|titlu=Asociatia Timis-Torontal-Barzava|publisher=timistorontalbarzava.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> <!--NU EDITAȚI ACEASTĂ LISTĂ. EA ESTE ACTUALIZATĂ AUTOMAT DE UN ROBOT FOLOSIND DATE DE LA WIKIDATA --> {{Început tabel localități}} {{Header tabel localități|nume=Municipii și orașe|tag=h3}} {{Element listă localități |uat1link = [[Lugoj|Lugoj]] |uat1coa = ROU_TM_Lugoj_CoA.jpg |uat1area = 88.05 |uat1image = Lugoj_Center.jpg |uat1population = 40361 |uat1type1 = municipiu }} {{Element listă localități |uat2link = [[Timișoara|Timișoara]] |uat2coa = ROU_TM_Timisoara_CoA1.png |uat2area = 130.5 |uat2image = Geschäftshäuser und Läden am Piata Unirii in Timișoara.jpg |uat2population = 319279 |uat2type1 = municipiu reședință de județ }} {{Element listă localități |uat3link = [[Buziaș|Buziaș]] |uat3coa = ROU_TM_Buzias_CoA1.jpg |uat3area = 105.2 |uat3image = Buzias Ansamblu balnear (2).jpg |uat3population = 7023 |uat3type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat4link = [[Ciacova|Ciacova]] |uat4area = 252.76 |uat4image = Ciacova_catholic_church.jpg |uat4population = 5348 |uat4type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat5link = [[Deta|Deta]] |uat5coa = ROU_TM_Deta_CoA.jpg |uat5area = 33.81 |uat5image = Detta, római katolikus templom 2022 03.jpg |uat5population = 6260 |uat5type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat6link = [[Făget|Făget]] |uat6coa = ROU_TM_Faget_CoA.jpg |uat6area = 150.87 |uat6image = Cassina_F%C4%83get_-_lateral_01.JPG |uat6population = 6761 |uat6type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat7link = [[Gătaia|Gătaia]] |uat7coa = Stema-orasului-gataia.png |uat7area = 149.23 |uat7image = Gataia_Station.JPG |uat7population = 5861 |uat7type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat8link = [[Jimbolia|Jimbolia]] |uat8coa = ROU_TM_Jimbolia_CoA.jpg |uat8area = 108.61 |uat8image = Statuia_Sf._Florian_Jimbolia.jpg |uat8population = 13597 |uat8type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat9link = [[Recaș|Recaș]] |uat9coa = ROU_TM_Recas_CoA.png |uat9area = 229.88 |uat9image = Orasul_Reca%C5%9F_-_Casa_de_Cultura_si_Biblioteca_oraseneasca.jpeg |uat9population = 8336 |uat9type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat10link = [[Sânnicolau Mare|Sânnicolau Mare]] |uat10coa = ROU_TM_Sannicolau_Mare_CoA.jpg |uat10area = 136.77 |uat10image = Sannicolau_Mare_2008.jpg |uat10population = 12312 |uat10type1 = oraș }} {{Header tabel localități|nume=Comune|tag=h3}} {{Element listă localități |uat11link = [[Comuna Balinț, Timiș|Balinț]] |uat11coa = ROU_TM_Balint_CoA.jpg |uat11area = 55.6 |uat11image = BalintTM_%282%29.JPG |uat11population = 1596 |uat11type1 = comună }} {{Element listă localități |uat12link = [[Comuna Banloc, Timiș|Banloc]] |uat12area = 125 |uat12image = 2007_castel_banloc.JPG |uat12population = 2631 |uat12type1 = comună }} {{Element listă localități |uat13link = [[Comuna Bara, Timiș|Bara]] |uat13area = 70.67 |uat13image = BaraTM_%282%29.JPG |uat13population = 388 |uat13type1 = comună }} {{Element listă localități |uat14link = [[Comuna Beba Veche, Timiș|Beba Veche]] |uat14area = 94.05 |uat14image = Beba_veche.JPG |uat14population = 1539 |uat14type1 = comună }} {{Element listă localități |uat15link = [[Comuna Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]] |uat15coa = ROU_TM_Becicherecu_Mic_CoA.PNG |uat15area = 61.42 |uat15image = %C3%89glise_03565.JPG |uat15population = 2853 |uat15type1 = comună }} {{Element listă localități |uat16link = [[Comuna Belinț, Timiș|Belinț]] |uat16area = 63.2 |uat16image = Fatada_laterala_a_bisericii_din_Chizatau.jpg |uat16population = 2789 |uat16type1 = comună }} {{Element listă localități |uat17link = [[Comuna Bethausen, Timiș|Bethausen]] |uat17area = 90.27 |uat17image = Vas%C3%BAt%C3%A1llom%C3%A1s_a_B%C3%A1ns%C3%A1gban._Fortepan_17675.jpg |uat17population = 3057 |uat17type1 = comună }} {{Element listă localități |uat18link = [[Comuna Biled, Timiș|Biled]] |uat18area = 63.23 |uat18image = Katholische_Kirche_Billed_20.08.2005.jpg |uat18population = 3294 |uat18type1 = comună }} {{Element listă localități |uat19link = [[Comuna Birda, Timiș|Birda]] |uat19area = 45.33 |uat19image = M%C4%83n%C4%83stire_Sf._Gheorghe%2C_sat_M%C4%83n%C4%83stire%2C_com._Birda%2C_jud._Timi%C5%9F%2C_Romania.jpg |uat19population = 1846 |uat19type1 = comună }} {{Element listă localități |uat20link = [[Comuna Bogda, Timiș|Bogda]] |uat20area = 78.68 |uat20image = CharlottenburgBanat2.jpg |uat20population = 460 |uat20type1 = comună }} {{Element listă localități |uat21link = [[Comuna Boldur, Timiș|Boldur]] |uat21area = 84.88 |uat21image = Biserica_ortodox%C4%83_din_Jab%C4%83r.jpg |uat21population = 2439 |uat21type1 = comună }} {{Element listă localități |uat22link = [[Comuna Brestovăț, Timiș|Brestovăț]] |uat22area = 103.15 |uat22image = RO_TM_Lucaret_24.jpg |uat22population = 674 |uat22type1 = comună }} {{Element listă localități |uat23link = [[Comuna Bucovăț, Timiș|Bucovăț]] |uat23coa = ROU_TM_Bucovat_CoA.jpg |uat23area = 32.35 |uat23population = 1601 |uat23type1 = comună }} {{Element listă localități |uat24link = [[Comuna Bârna, Timiș|Bârna]] |uat24area = 78.62 |uat24population = 1640 |uat24type1 = comună }} {{Element listă localități |uat25link = [[Comuna Cenad, Timiș|Cenad]] |uat25coa = ROU_TM_Cenad_CoA.jpg |uat25area = 84.91 |uat25image = Cenad%2C_Timi%C8%99.jpg |uat25population = 4207 |uat25type1 = comună }} {{Element listă localități |uat26link = [[Comuna Cenei, Timiș|Cenei]] |uat26coa = ROU_TM_Cenei_CoA.jpg |uat26area = 67.85 |uat26image = Biserica_Romano-Catolica.jpg |uat26population = 2670 |uat26type1 = comună }} {{Element listă localități |uat27link = [[Comuna Checea, Timiș|Checea]] |uat27area = 57.46 |uat27population = 1838 |uat27type1 = comună }} {{Element listă localități |uat28link = [[Comuna Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]] |uat28area = 81.17 |uat28image = Fatade_baroce_la_Cheveres.jpg |uat28population = 2272 |uat28type1 = comună }} {{Element listă localități |uat29link = [[Comuna Comloșu Mare, Timiș|Comloșu Mare]] |uat29coa = ROU_TM_Comlosu_Mare_CoA.png |uat29area = 101.42 |uat29image = Comlo%C8%99u_Mare_Main_Road.jpg |uat29population = 4737 |uat29type1 = comună }} {{Element listă localități |uat30link = [[Comuna Coșteiu, Timiș|Coșteiu]] |uat30area = 83.63 |uat30image = RO_TM_Hezeris_4.jpg |uat30population = 3635 |uat30type1 = comună }} {{Element listă localități |uat31link = [[Comuna Criciova, Timiș|Criciova]] |uat31coa = ROU_TM_Criciova_CoA.jpg |uat31area = 50.51 |uat31image = Cetatea_Jdioara.JPG |uat31population = 1587 |uat31type1 = comună }} {{Element listă localități |uat32link = [[Comuna Curtea, Timiș|Curtea]] |uat32area = 44.34 |uat32image = RO_TM_Curtea_9.jpg |uat32population = 1193 |uat32type1 = comună }} {{Element listă localități |uat33link = [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] |uat33area = 46.85 |uat33image = Biserica_din_Carpinis%2C_Jud._Timis.jpg |uat33population = 4477 |uat33type1 = comună }} {{Element listă localități |uat34link = [[Comuna Darova, Timiș|Darova]] |uat34area = 104.59 |uat34image = Biserica_Ortodoxa_Sacosu_Mare.jpg |uat34population = 3049 |uat34type1 = comună }} {{Element listă localități |uat35link = [[Comuna Denta, Timiș|Denta]] |uat35area = 91.4 |uat35population = 2982 |uat35type1 = comună }} {{Element listă localități |uat36link = [[Comuna Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi]] |uat36coa = ROU_TM_Dudestii_Noi_CoA.jpg |uat36area = 53.96 |uat36image = Dude%C8%99tii_Noi_-_Aerial_view.jpg |uat36population = 3179 |uat36type1 = comună }} {{Element listă localități |uat37link = [[Comuna Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi]] |uat37coa = ROU_TM_Dudestii_Vechi_CoA.jpg |uat37area = 95.64 |uat37image = Star_beshenov_cyrkva.JPG |uat37population = 4203 |uat37type1 = comună }} {{Element listă localități |uat38link = [[Comuna Dumbrava, Timiș|Dumbrava]] |uat38coa = ROU_TM_Dumbrava_CoA.jpg |uat38area = 56.67 |uat38image = Biserica_reformat%C4%83_din_Dumbrava.jpg |uat38population = 2659 |uat38type1 = comună }} {{Element listă localități |uat39link = [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] |uat39area = 18.98 |uat39image = Timisoara_-_Aerial_view.jpg |uat39population = 7522 |uat39type1 = comună }} {{Element listă localități |uat40link = [[Comuna Fibiș, Timiș|Fibiș]] |uat40area = 52.22 |uat40image = 1973_Ferma_de_ingrasare_a_ovinelor_Fibis%2C_Timis.JPG |uat40population = 1590 |uat40type1 = comună }} {{Element listă localități |uat41link = [[Comuna Foeni, Timiș|Foeni]] |uat41area = 131 |uat41image = Foeni1.jpg |uat41population = 1737 |uat41type1 = comună }} {{Element listă localități |uat42link = [[Comuna Fârdea, Timiș|Fârdea]] |uat42area = 22.14 |uat42image = RO_TM_Surduc_3.jpg |uat42population = 1750 |uat42type1 = comună }} {{Element listă localități |uat43link = [[Comuna Gavojdia, Timiș|Gavojdia]] |uat43coa = ROU_TM_Gavojdia_CoA.jpg |uat43area = 79.44 |uat43image = Primaria_Gavojdia.jpg |uat43population = 3034 |uat43type1 = comună }} {{Element listă localități |uat44link = [[Comuna Ghilad, Timiș|Ghilad]] |uat44area = 115.26 |uat44image = Conacul_Gudenus_%282009%29.JPG |uat44population = 2078 |uat44type1 = comună }} {{Element listă localități |uat45link = [[Comuna Ghiroda, Timiș|Ghiroda]] |uat45area = 34.13 |uat45population = 6200 |uat45type1 = comună }} {{Element listă localități |uat46link = [[Comuna Ghizela, Timiș|Ghizela]] |uat46area = 92.07 |uat46image = Biserica_din_Paniova_%28rotated%29.jpg |uat46population = 1155 |uat46type1 = comună }} {{Element listă localități |uat47link = [[Comuna Giarmata, Timiș|Giarmata]] |uat47area = 71.5 |uat47image = Turnul_pompierilor_Giarmata.JPG |uat47population = 6502 |uat47type1 = comună }} {{Element listă localități |uat48link = [[Comuna Giera, Timiș|Giera]] |uat48area = 91 |uat48population = 1239 |uat48type1 = comună }} {{Element listă localități |uat49link = [[Comuna Giroc, Timiș|Giroc]] |uat49coa = ROU_TM_Giroc_CoA.jpg |uat49area = 55.28 |uat49image = Giroc_155242.jpg |uat49population = 8388 |uat49type1 = comună }} {{Element listă localități |uat50link = [[Comuna Giulvăz, Timiș|Giulvăz]] |uat50coa = ROU_TM_Giulvaz_CoA.jpg |uat50area = 102.96 |uat50image = RO_TM_Giulvaz_church.jpg |uat50population = 3075 |uat50type1 = comună }} {{Element listă localități |uat51link = [[Comuna Gottlob, Timiș|Gottlob]] |uat51area = 32.29 |uat51image = SchuleGottlobs2.jpg |uat51population = 2041 |uat51type1 = comună }} {{Element listă localități |uat52link = [[Comuna Iecea Mare, Timiș|Iecea Mare]] |uat52area = 35.31 |uat52image = Kirche_Grossjetscha.jpg |uat52population = 2231 |uat52type1 = comună }} {{Element listă localități |uat53link = [[Comuna Jamu Mare, Timiș|Jamu Mare]] |uat53area = 196.88 |uat53image = Jamu_Mare_Station.JPG |uat53population = 2971 |uat53type1 = comună }} {{Element listă localități |uat54link = [[Comuna Jebel, Timiș|Jebel]] |uat54area = 78.41 |uat54population = 3584 |uat54type1 = comună }} {{Element listă localități |uat55link = [[Comuna Lenauheim, Timiș|Lenauheim]] |uat55coa = ROU_TM_Lenauheim_CoA.jpg |uat55area = 112.75 |uat55population = 5109 |uat55type1 = comună }} {{Element listă localități |uat56link = [[Comuna Liebling, Timiș|Liebling]] |uat56area = 82.26 |uat56population = 3723 |uat56type1 = comună }} {{Element listă localități |uat57link = [[Comuna Livezile, Timiș|Livezile]] |uat57area = 55.79 |uat57population = 1566 |uat57type1 = comună }} {{Element listă localități |uat58link = [[Comuna Lovrin, Timiș|Lovrin]] |uat58coa = ROU_TM_Lovrin_CoA.jpg |uat58area = 57.63 |uat58image = Lovrin_Scoala_si_Biserica.jpg |uat58population = 3223 |uat58type1 = comună }} {{Element listă localități |uat59link = [[Comuna Margina, Timiș|Margina]] |uat59area = 132.81 |uat59image = RO_TM_Margina_9.jpg |uat59population = 2186 |uat59type1 = comună }} {{Element listă localități |uat60link = [[Comuna Mașloc, Timiș|Mașloc]] |uat60area = 82.91 |uat60population = 2285 |uat60type1 = comună }} {{Element listă localități |uat61link = [[Comuna Moravița, Timiș|Moravița]] |uat61area = 84.78 |uat61population = 2289 |uat61type1 = comună }} {{Element listă localități |uat62link = [[Comuna Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] |uat62area = 66.37 |uat62population = 6203 |uat62type1 = comună }} {{Element listă localități |uat63link = [[Comuna Mănăștiur, Timiș|Mănăștiur]] |uat63area = 41.86 |uat63image = Prim%C4%83ria_comunei_M%C4%83n%C4%83%C8%99tiur.jpg |uat63population = 1658 |uat63type1 = comună }} {{Element listă localități |uat64link = [[Comuna Nițchidorf, Timiș|Nițchidorf]] |uat64area = 64.13 |uat64image = Ni%C8%9Bchidorf-Biserica_ortodox%C4%83.jpg |uat64population = 1523 |uat64type1 = comună }} {{Element listă localități |uat65link = [[Comuna Nădrag, Timiș|Nădrag]] |uat65area = 132.51 |uat65image = |uat65population = 2836 |uat65type1 = comună }} {{Element listă localități |uat66link = [[Comuna Ohaba Lungă, Timiș|Ohaba Lungă]] |uat66area = 104.79 |uat66image = DubestiTM_%2895%29.JPG |uat66population = 1084 |uat66type1 = comună }} {{Element listă localități |uat67link = [[Comuna Orțișoara, Timiș|Orțișoara]] |uat67area = 145.63 |uat67image = Biserica_Cuvioasa_Parascheva%2C_Ier%C8%99nic.jpg |uat67population = 4190 |uat67type1 = comună }} {{Element listă localități |uat68link = [[Comuna Otelec, Timiș|Otelec]] |uat68area = 83.14 |uat68population = 1499 |uat68type1 = comună }} {{Element listă localități |uat69link = [[Parța, Timiș|Parța]] |uat69area = 44.59 |uat69population = 2172 |uat69type1 = comună }} {{Element listă localități |uat70link = [[Comuna Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou]] |uat70area = 129.74 |uat70image = Peciu_Nou_Biserica_romano-catolica%281776%29.jpg |uat70population = 4982 |uat70type1 = comună }} {{Element listă localități |uat71link = [[Comuna Periam, Timiș|Periam]] |uat71area = 64.47 |uat71population = 4505 |uat71type1 = comună }} {{Element listă localități |uat72link = [[Comuna Pesac, Timiș|Pesac]] |uat72area = 34.17 |uat72population = 1990 |uat72type1 = comună }} {{Element listă localități |uat73link = [[Comuna Pietroasa, Timiș|Pietroasa]] |uat73area = 156.46 |uat73image = RO_RM_Crivina_de_Sus_20.jpg |uat73population = 1120 |uat73type1 = comună }} {{Element listă localități |uat74link = [[Comuna Pișchia, Timiș|Pișchia]] |uat74area = 123.61 |uat74image = Biserica_Pogor%C3%A2rea_Sf%C3%A2ntului_Duh_din_Pi%C8%99chia.jpg |uat74population = 3051 |uat74type1 = comună }} {{Element listă localități |uat75link = [[Comuna Pădureni, Timiș|Pădureni]] |uat75area = 42.33 |uat75population = 1938 |uat75type1 = comună }} {{Element listă localități |uat76link = [[Comuna Racovița, Timiș|Racovița]] |uat76area = 117.18 |uat76image = RacovitaTM_%287%29.JPG |uat76population = 3168 |uat76type1 = comună }} {{Element listă localități |uat77link = [[Comuna Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare]] |uat77area = 105.41 |uat77population = 2302 |uat77type1 = comună }} {{Element listă localități |uat78link = [[Comuna Sacoșu Turcesc, Timiș|Sacoșu Turcesc]] |uat78area = 124.53 |uat78population = 3307 |uat78type1 = comună }} {{Element listă localități |uat79link = [[Comuna Saravale, Timiș|Saravale]] |uat79area = 95.53 |uat79population = 2628 |uat79type1 = comună }} {{Element listă localități |uat80link = [[Comuna Satchinez, Timiș|Satchinez]] |uat80area = 99.88 |uat80image = Satchinez_jud_Timis.jpg |uat80population = 4743 |uat80type1 = comună }} {{Element listă localități |uat81link = [[Comuna Secaș, Timiș|Secaș]] |uat81area = 57.67 |uat81image = Biserica_din_Crivobara_%285%29.jpg |uat81population = 299 |uat81type1 = comună }} {{Element listă localități |uat82link = [[Comuna Sânandrei, Timiș|Sânandrei]] |uat82area = 92.4 |uat82image = Castelul_Contelui_Mercy.jpg |uat82population = 5717 |uat82type1 = comună }} {{Element listă localități |uat83link = [[Comuna Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]] |uat83coa = ROU_TM_Sanmihaiu_Roman_CoA.jpg |uat83area = 75.26 |uat83image = Casa_Baraj_-_Sanmihaiu_Roman.jpg |uat83population = 6121 |uat83type1 = comună }} {{Element listă localități |uat84link = [[Comuna Sânpetru Mare, Timiș|Sânpetru Mare]] |uat84area = 101.59 |uat84image = Biserica_ortodox%C4%83_s%C3%A2rb%C4%83.jpg |uat84population = 3145 |uat84type1 = comună }} {{Element listă localități |uat85link = [[Comuna Săcălaz, Timiș|Săcălaz]] |uat85area = 119.49 |uat85population = 7204 |uat85type1 = comună }} {{Element listă localități |uat86link = [[Comuna Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]] |uat86area = 83.66 |uat86image = Gara_Teremia_Mare.jpg |uat86population = 4019 |uat86type1 = comună }} {{Element listă localități |uat87link = [[Comuna Tomești, Timiș|Tomești]] |uat87area = 140.94 |uat87image = Biserica_lemn_Romanesti.jpg |uat87population = 2093 |uat87type1 = comună }} {{Element listă localități |uat88link = [[Comuna Tomnatic, Timiș|Tomnatic]] |uat88area = 32.16 |uat88population = 3144 |uat88type1 = comună }} {{Element listă localități |uat89link = [[Comuna Topolovățu Mare, Timiș|Topolovățu Mare]] |uat89area = 99.88 |uat89population = 2574 |uat89type1 = comună }} {{Element listă localități |uat90link = [[Comuna Tormac, Timiș|Tormac]] |uat90area = 134.08 |uat90population = 2714 |uat90type1 = comună }} {{Element listă localități |uat91link = [[Comuna Traian Vuia, Timiș|Traian Vuia]] |uat91area = 69.76 |uat91image = RO_TM_Traian_Vuia_village_2.jpg |uat91population = 2059 |uat91type1 = comună }} {{Element listă localități |uat92link = [[Comuna Uivar, Timiș|Uivar]] |uat92area = 108.16 |uat92population = 2453 |uat92type1 = comună }} {{Element listă localități |uat93link = [[Comuna Valcani, Timiș|Valcani]] |uat93area = 110 |uat93population = 1350 |uat93type1 = comună }} {{Element listă localități |uat94link = [[Comuna Variaș, Timiș|Variaș]] |uat94coa = ROU_TM_Varias_CoA.jpg |uat94area = 111.67 |uat94population = 5682 |uat94type1 = comună }} {{Element listă localități |uat95link = [[Comuna Victor Vlad Delamarina, Timiș|Victor Vlad Delamarina]] |uat95area = 111.67 |uat95image = Vedere_Victor_Vlad_Delamarina.jpg |uat95population = 2604 |uat95type1 = comună }} {{Element listă localități |uat96link = [[Comuna Voiteg, Timiș|Voiteg]] |uat96area = 69.62 |uat96population = 2437 |uat96type1 = comună }} {{Element listă localități |uat97link = [[Comuna Șag, Timiș|Șag]] |uat97area = 50.8 |uat97population = 3009 |uat97type1 = comună }} {{Element listă localități |uat98link = [[Comuna Șandra, Timiș|Șandra]] |uat98area = 43.69 |uat98image = Sandorhaza_church.jpg |uat98population = 2882 |uat98type1 = comună }} {{Element listă localități |uat99link = [[Comuna Știuca, Timiș|Știuca]] |uat99area = 103.56 |uat99image = Stiuca_Roman_Catholic_Church.JPG |uat99population = 1813 |uat99type1 = comună }} {{Sfârșit tabel localități}} <!--NU EDITAȚI ACEASTĂ LISTĂ. EA ESTE ACTUALIZATĂ AUTOMAT DE UN ROBOT FOLOSIND DATE DE LA WIKIDATA --> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * {{cite book|title=Enciclopedia geografică a României|author=Dan Ghinea|publisher=Editura Enciclopedică|location=București|date=2000}} * {{cite book|title=Organizarea spațiului geografic în Banat|author=Raularian Rusu|publisher=Editura Mirton|location=Timișoara|date=2007|isbn=978-973-52-02019}} * {{cite book|title=Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș|author=Remus Crețan|publisher=Editura Universității de Vest|location=Timișoara|date=2006|isbn=973-7608-65-8}} == Vezi și == {{România - harta județelor|dimensiune=220px}} * [[Județele României]] * [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)]] * [[:c:Coats of arms of cities and communes of Timiș County|Galeria de steme și steaguri ale județului Timiș]] * [[Lista stadioanelor de fotbal din județul Timiș]] * [[Timișu de Jos, Brașov|Timișu de Jos]] și [[Timișu de Sus, Brașov]] - din componența orașului Predeal, jud. Brașov == Legături externe == {{commonscat-inline|Timiș County}} * [http://www.cjtimis.ro Consiliul Județean Timiș] * [http://www.prefecturatimis.ro/ Instituția Prefectului – Județul Timiș] {{Orase-Timis}} {{NUTS-Ro}} {{Portal bar|Banat|România}} [[Categorie:Banat]] [[Categorie:Județul Timiș]] 9l3bpclfkyecbylf7auclwasq182qvj 17025194 17025116 2025-06-11T11:51:38Z Timisorean 383374 17025194 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Județe | nume = Timiș | stema = ROU Timis County CoA.svg | imagine = | imagine_descriere = | harta = Timis in Romania.svg | regiune = [[Banat]] | resedinta = [[Timișoara]] | populatie = {{increase}} 758.380 | an = 2020 | locpop = 4 | densitate = 78,6 | locdens = | suprafata = 8.696,7 | locsup = 1 | municipii = 2 | orase = 8 | comune = 89 | sate = | webc = {{URL|http://www.cjtimis.ro/}} | prefect = Mihai Ritivoiu (2022) | webp = {{URL|http://www.prefecturatimis.ro/}} | abr = TM | preftel = +40 256/356 | tip_subdiviziune = Țara | nume_subdiviziune = [[România]] | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile de dezvoltare ale României|Regiune de dezvoltare]] | nume_subdiviziune1 = [[Regiunea de dezvoltare Vest|Vest]] | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[Ora de vară a Europei de Est|EEST]] | utc_offset_DST = +3 |steag_imagine=|steag_link=}} '''Timiș''' este un [[Județele României|județ]] așezat în partea de vest a [[România|României]], în centrul provinciei istorice [[Banat]]. Reședința lui este municipiul [[Timișoara]], capitala [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii de Vest]] și cel mai mare și important oraș al [[Macroregiunea 4|macroregiunii de dezvoltare Sud-Vest]] a [[România|României]]. Geografic, este cel mai vestic județ al țării. Se învecinează cu județele [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], precum și cu districtele [[Districtul Banatul de Sud|Banatul de Sud]], [[Districtul Banatul Central|Banatul Central]] și [[Districtul Banatul de Nord|Banatul de Nord]] din [[Serbia]] și cu [[județul Csongrád|județul Csongrád-Csanád]] din [[Ungaria]], cu care formează frontiere de stat. Teritorial, este cel mai mare [[județ]] al României, cu {{dim|8696,7|km²}} (3,65% din suprafața întregii țări). A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a [[Regiunea Banat|regiunii Banat]] (cu părți din raioanele [[Plasa Aradul-Nou, județul Arad|Arad]], [[Bozovici, Caraș-Severin|Bozovici]], [[Caransebeș]], [[Plasa Ciacova, județul Timiș-Torontal|Ciacova]], [[Făget]], [[Plasa Gătaia, județul Timiș-Torontal|Gătaia]], [[Plasa Jimbolia, județul Timiș-Torontal|Jimbolia]], [[Plasa Lipova, județul Timiș-Torontal|Lipova]], [[Plasa Sânnicolaul Mare, județul Timiș-Torontal|Sânnicolau Mare]] și [[Plasa Timișoara, județul Timiș-Torontal|Timișoara]]). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte din [[Județele interbelice ale Regatului României|județul]] [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)|Timiș-Torontal]], [[ținutul Timiș]], [[regiunea Timișoara]], precum și din [[comitatul Timiș]], la care se adaugă actuala [[Zona metropolitană Timișoara|zonă metropolitană Timișoara.]] În plan european, județul face parte din [[euroregiunea DKMT]]. La o distanță de 34, respectiv 25 de km de [[Timișoara]] se află stațiunile turistice [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]], menționate încă de pe vremea [[Imperiul Roman|romanilor]] pentru proprietățile curative ale [[Izvor termal|apelor termo-minerale]] din zonă <ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/descopera-timisul/|titlu=Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș|date=2021-12-17|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turism/|titlu=Turism - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-16|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref>, iar regiunile viticole [[Recaș]] și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru [[Vin|vinurile]] produse aici.<ref>{{Citat web|url=https://coltisorderomania.ro/2019/08/03/cramele-recas-renumite-pentru-turismul-viticol/|titlu=Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol|publisher=Your Site NAME Goes HERE|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://citywine.be/ro/content/11-reca|titlu=Recaș|publisher=citywine.be|accessdate=2024-09-10}}</ref> Timișul este județul cu cea rapidă [[urbanizare]] din România, trendul [[Demografie|demografic]] fiind în creștere, datorită fenomenului de [[Migrație umană|migrație internă]] și navetism, corelat cu [[Creștere economică|dezvoltarea economică]] accelerată a [[Timișoara|Timișoarei]].<ref>{{Citat web|url=https://cursdeguvernare.ro/banca-mondiala-trend-nou-orasele-magnet-numarul-romanilor-care-doresc-sa-emigreze-mai-mic-decat-al-celor-care-vor-sa-se-mute-in-alta-localitate-din-tara.html|nume=Ionescu|prenume=Vladimir|titlu=Banca Mondială / Trend nou - ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară|publisher=CursDeGuvernare.ro|date=2017-07-23|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Timișul este din anul [[2023]] cea mai mare piață de [[:Categorie:Afaceri imobiliare|real-estate]] din [[România]], cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/analiza-imobiliara-la-jumatate-de-an-piata-rezidentiala-pe-panta-descendenta-a-scazut-numarul-de-proiecte-de-locuinte-sunt-pe-minus-tranzactiile-autorizatiile-de-construire-cererea-si-oferta.html|titlu=Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta|publisher=Economedia.ro|date=2023-07-06|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Conform datelor oficiale furnizate de [[Banca Mondială]], Timișoara este orașul cu cea mai mare [[creștere economică]] din [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnaluldeafaceri.ro/timisoara-orasul-cu-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue/|nume=Nicoleta|titlu=Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE|publisher=Jurnalul de Afaceri|date=2018-02-28|accessdate=2023-11-07|limbă=ro}}</ref> În clasamentul mondial al [[Calitatea vieții|calității vieții]] realizat de platforma ''Numbeo'', Timișoara se află pe primul loc în [[România|România,]] pe poziția 84 în [[lume]] și 53 în [[Europa]], imediat după [[Philadelphia]], [[Birmingham]], [[Praga]] sau [[Berlin]], și peste [[Lisabona]], [[Bruxelles]], [[Manchester]] sau [[Lyon]].<ref>{{Citat web|url=https://financialintelligence.ro/calitatea-vietii-timisoara-mai-bine-decat-lisabona-clujul-peste-bruxelles-bucurestiul-devanseaza-roma/|nume=Intelligence|prenume=Financial|titlu=Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma|publisher=Financial Intelligence|date=2023-08-10|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Este singurul oraș din [[România]] inclus de publicația ''[[Time]]'' în topul destinațiilor [[Turism|turistice]] din [[lume]], alături de [[Washington, D.C.]], [[Barcelona]] sau [[Napoli]].<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/social/timisoara-a-ajuns-in-topul-celor-mai-grozave-locuri-din-lume-21701491|titlu=Timișoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2023-11-10|limbă=ro}}</ref> A fost desemnat cel mai bun [[oraș]] de [[Călătorie|city-break]] din [[Europa]] în anul [[2023]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/travel/un-oras-din-romania-desemnat-destinatia-perfecta-de-toamna-din-europa-in-2023.html|titlu=Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-12|limbă=ro}}</ref> [[Timișoara]] are cea mai dinamică [[economie]] din România și cel mai mare aflux de [[Investiție|investiții]] dintre orașele regionale ale țării, având cea mai ridicată [[Antreprenoriat|rată antreprenorială]] din [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunea de Vest]] și un sistem de [[Startup|Startup-uri]] în plină [[dezvoltare]].<ref>{{Citat web|url=https://timisoarastartups.ro/|titlu=Timisoara Startups|publisher=timisoarastartups.ro|accessdate=2023-11-06|limbă=en}}{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://timisoarastartups.ro/ }}</ref> Timișoara este cel mai bun oraș pentru [[Afacere|afaceri]] din România, conform companiei [[Forbes]].<ref>{{Citat web|url=http://www.tvr.ro/timi-oara-cel-mai-bun-ora-pentru-afaceri-din-romania_39000.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România|publisher=TVR.RO|accessdate=2023-11-08|limbă=Romanian}}</ref> Este singurul [[oraș]] din [[Europa de Est]] cu grad investițional AAA, calculat de agenția [[Fitch Ratings]].<ref>{{Citat web|url=https://www.fitchratings.com/|titlu=Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets|publisher=Fitch Ratings|accessdate=2023-11-14|limbă=en-US}}</ref> [[Piețe emergente|Tendința]] se va accentua odată cu aderarea României la [[Spațiul Schengen]] și celelalte [[Listă a organizațiilor internaționale în domeniul economiei|structuri euro-atlantice]], datorită proximității imediate la [[graniță]] și accesului rapid al Timișului la [[Economie de piață|piețele]] din [[Lumea occidentală|Occident]] și [[Balcanii de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://cursdeguvernare.ro/banca-mondiala-trend-nou-orasele-magnet-numarul-romanilor-care-doresc-sa-emigreze-mai-mic-decat-al-celor-care-vor-sa-se-mute-in-alta-localitate-din-tara.html|nume=Ionescu|prenume=Vladimir|titlu=Banca Mondială / Trend nou - ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară|publisher=CursDeGuvernare.ro|date=2017-07-23|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> Reședința [[Timișoara]] a fost în anul [[2016]] primul oraș ''Capitală a Tineretului din România'' <ref>{{Citat web|url=https://capitalatineretului.ro/|titlu=Capitala Tineretului din Romania|publisher=capitalatineretului.ro|accessdate=2024-09-10}}</ref>; în anul [[2023]] a fost [[Capitală Europeană a Culturii|''Capitală Europeană a Culturii'']], alături de orașele [[Eleusina]] și [[Veszprém]] <ref>{{en icon}} {{cite web |url=https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/files/ecoc-2021-report-romania_en.pdf |title=The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel’s Final Report |work=Comisia Europeană |location=București |date=octombrie 2016}}</ref>; iar pentru anul [[2028]] candidează la titlul de ''Regiune Gastronomică Europeană'' din partea [[România|României]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/judetul-timis-va-fi-regiune-gastronomica-europeana/|titlu=Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș|date=2024-05-09|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref> == Etimologie == Numele județului provine de la denumirea [[Râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]]. Conform dicționarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil că numele râului vine din [[limba dacă]]: ''thibh-isjo'' (în traducere „mlăștinos”).<ref name="lajos">{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/timis-mai-mare-judet-romania-provine-cuvantul-dac-thibh-isjo-1_50efd55f56a0a6567e6932b4/index.html|title=Timiș - cel mai mare județ din România, provine din cuvântul dac thibh-isjo|work=Adevărul|author=Ștefan Both|date=11 ianuarie 2013}}</ref> La sosirea slavilor de nord, acest cuvânt a fost folosit ca și ''Tamiș''. Acesta a fost preluat de maghiari prin ''Temes'', de germani prin ''Temesch'' și de români prin ''Timiș''.<ref name="lajos" /> În perioada romană, Timișul a fost numit ''Tibisis'' sau ''Tibiscus''. == Stema == Stema județului Timiș se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp roșu, un leu din aur ieșind din crenelurile unui zid din aur zidit; leul ține și de o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint; în colțul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stânga sus, o lună din argint în creștere. În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undată din argint.<ref name=":10">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_54d8ef97448e03c0fd70b91c/index.html|titlu=Stema judetului Timis}}</ref> === Semnificațiile elementelor însumate === * Leul cu braț înarmat, caracteristic [[Banatul Timișoarei|Banatului Timișan]], simbolizează apărătorii ținutului și ai [[Creștinism|creștinătății]] împotriva [[Armata otomană|armatelor otomane]]. Leul poartă sabia lui [[Paul Chinezu|Pavel Chinezu]], comite de Timiș, neînvins în luptele în care a comandat oștile, autorul celebrei [[Bătălia de la Câmpul Pâinii|bătălii de la Câmpul Pâinii]], una din cele mai răsunătoare victorii împotriva [[Turci|turcilor]] din [[istoria României]]. * Zidul din aur simbolizează [[Cetatea Timișoara|cetatea Timișoarei]]. * [[Soare|Soarele]] din aur simbolizează, prin poziția sa, țelurile înalte pentru care au luptat eroii acestui ținut. * [[Luna]] din argint reprezintă perechea soarelui. * Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează [[Râul Timiș, Dunăre|râul Timiș]], cel care dă numele județului. === Variante vechi ale stemei === <gallery perrow="4"> Fișier:Unapproved interbelic Timis-Torontal County CoA.png|în perioada interbelică Fișier:RSR Jud Timis.png|în perioada comunistă </gallery> == Geografie == {{Vezi și|Județul Timiș-Torontal (interbelic)}} Timișul este cel mai întins județ al [[România|României]], ocupând 8.696,7 km², respectiv 3,65% din suprafața țării. Este intersectat de paralela de 46° lat. N, de meridianul de 21° long. E și de 22° long. E. Pe teritoriul său se găsește cel mai vestic punct al României, respectiv [[Beba Veche, Timiș|Beba Veche]], la 20°15'44", în punctul [[Triplex Confinium]].<ref name="isu">{{cite book|url=https://www.isutimis.ro/images/pdf/PAAR.pdf|chapter=Capitolul II - Caracteristicile județului Timiș|title=Planul de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale din județul Timiș|publisher=Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș|date=2013}}</ref> Prin poziția sa geografică, aproape o treime din limitele județului constituie în același timp și frontiere de stat. Astfel, în partea de nord-vest, se învecinează cu [[județul Csongrád|județul Csongrád-Csanád]] ([[Ungaria]]), 18 km din această frontieră fiind pe râul Mureș. La sud-vest, între Beba Veche și [[Lățunaș, Timiș|Lățunaș]], județul Timiș se învecinează cu [[Voivodina|Provincia Autonomă Voivodina]] ([[Serbia]]). Legătura terestră cu județele țărilor învecinate este asigurată de punctele de trecere a frontierei de la [[Cenad]], respectiv cele de la [[Moravița, Timiș|Stamora Moravița]], [[Jimbolia]] (deschise non-stop), [[Valcani, Timiș|Valcani]], [[Lunga, Timiș|Lunga]] și [[Foeni, Timiș|Foeni]] (deschise între orele 8-20). Județele române vecine cu județul Timiș sunt Arad la nord, Hunedoara la est și Caraș-Severin la sud-est. Județul Timiș face parte din [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa]] (DKMT), regiune transfrontalieră ce se întinde pe 71.879 km și cuprinde o populație de 6 milioane de locuitori.<ref>{{en icon}} {{cite web|url=http://www.dkmt.net/en/index.php?bov=61361200392410|title=Presentation|work=DKMT}}</ref> === Relief === {{multiple image | align = left | direction = vertical | width = 200 | image1 = Periam - panoramio.jpg | caption1 = Câmpia Jimboliei | image2 = DubestiTM (75).JPG | caption2 = Dealurile Lipovei | total_width = 275 }} Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la 75 m în [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]] și ajung la 1.384 m în [[Vârful Padeș, Munții Poiana Ruscă|vârful Padeș]] din [[Munții Poiana Ruscă]]. [[Câmpia de Vest]], aparținând [[Bazinul Panonic|Bazinului Panonic]], ocupă aproximativ 6.700 km², reprezentând 77,2% din suprafața județului. [[Dealurile de Vest]], de [[Orogeneza hercinică|orogeneză hercinică]], cu înălțimi cuprinse între 300 și 600 m, ocupă aproximativ 1.650 km² respectiv 19,01% din suprafață. [[Munții Poiana Ruscă]], aparținând grupei [[Carpații Occidentali Românești|Carpaților Occidentali]] acoperă o suprafață de cca. 350 km², respectiv 3,50% din suprafața totală a județului.<ref name="bnr">{{cite web|url=http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|title=Monografia județului Timiș|work=Banca Națională a României|page=3|accessdate=2018-10-24|archive-date=2020-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20201118044200/https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|dead-url=yes}}</ref> === Hidrografie === Județul Timiș are o rețea hidrografică codificată de 3.104 km. Rețeaua hidrografică a județului Timiș este compusă din două bazine hidrografice: Bega–Timiș–Caraș și Mureș. Cele mai importante râuri din acest județ se consideră a fi: [[râul Bega|Bega]], [[râul Bega Veche|Bega Veche]], [[râul Timiș|Timiș]], [[râul Bârzava|Bârzava]], [[râul Moravița|Moravița]], [[râul Nădrag|Nădrag]] din bazinul hidrografic Bega–Timiș–Caraș și [[râul Aranca|Aranca]] din bazinul hidrografic Mureș.<ref name="isu" /> [[Fișier:Prelucrare 3D pentru Muntii Poiana Rusca.gif|miniatura|275x275px|stanga|Prelucrare [[3D|tri-dimensională]] pentru [[Munții Poiana Ruscă]]]] În județul Timiș există numeroase lacuri, cel mai mare fiind [[Lacul Surduc|Surduc]] (530 ha), totodată cel mai mare lac din [[Regiunea de dezvoltare Vest|vestul]] [[România|României]]. Alte lacuri mari sunt [[Satchinez, Timiș|Satchinez]] (40 ha), [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]] (33 ha), etc. Dintre lacurile artificiale pot fi enumerate: [[Timișoara]] (115 ha), [[Jimbolia]], [[Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]], [[Deta]], [[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Lovrin, Timiș|Lovrin]], [[Biled, Timiș|Biled]], [[Sânnicolau Mare]], [[Diniaș, Timiș|Diniaș]], [[Partoș, Timiș|Partoș]], [[Urseni, Timiș|Urseni]], [[Nădrag, Timiș|Nădrag]], [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]], [[Surducu Mic, Timiș|Surducu Mic]], etc. În județ sunt și două lacuri cu apă geotermală (25°C) și unul cu apă minerală la [[Românești, Timiș|Românești]] lângă [[Peștera Românești|peșteră]], cu o suprafață de 100 m² și vulcanul noroios de la Forgaci, (Vulcanul Noroios de tip „grifon” de la Forocici) în valea Magheruș, de 85 m².<ref name="isu" /> === Soluri === Cea mai mare parte a județului este ocupată de solurile zonale și anume, în partea de nord-vest apar [[Cernoziom|cernoziomuri]] levigate și cernoziomuri de fânețe, apoi în zona deluroasă se succed de la vest spre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care predomină cele [[Sol brun|brune]]. [[Sol brun|Solurile brun-închise]], [[Sol cenușiu|solurile cenușii]] și brun-roșcate ocupă suprafețe în jumătatea vestică. Solurile silvestre podzolite se dispun sub forma unei benzi aproape continue în colțul sud-estic al județului. Solurile de munte (silvestre-brune, brun-gălbui podzolite și brun-acide), dezvoltate sub păduri și pajiști secundare, apar pe o suprafață montană, în partea de est a județului. Solurile azonale ocupă suprafețe reduse, insulare, dintre acestea o extindere mai mare având-o lăcoviștile, semilăcoviștile și humicogleicele, urmate de smolnițe, în jumătatea sudică, apoi rendzinele brune, roșii-brune și terra rossa, în partea de est. Solonețurile sunt răspândite în jumătatea de vest, iar solurile erodate și rogosolurile, în bazinul [[râul Bega|râului Bega]]. Solul județului Timiș oferă condiții prielnice pentru cultura plantelor [[Agricultură|agricole]], îndeosebi pentru cultura [[Cereale|cerealelor]], dar și a plantelor tehnice și furajere, a [[Pom fructifer|pomilor fructiferi]] și [[Viță de vie|viței de vie]].<ref name="atlas">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/001-014%20Mic%20Atlas%20-%20&#91;QUARK%208&#93;%20-%20Ed%20V%20-%20Cap%20Introd%20-%20%20finala_Layout%201.pdf|title=Mic atlas al județului Timiș (caleidoscop)|edition=a V-a, revăzută și adăugită|author=Dinu Barbu|date=2013|work=Artpress|publisher=Consiliul Județean Timiș|isbn=978-973-108-553-1|access-date=2018-10-24|archive-date=2021-02-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20210225030020/http://www.cjtimis.ro/upload/001-014%20Mic%20Atlas%20-%20%5BQUARK%208%5D%20-%20Ed%20V%20-%20Cap%20Introd%20-%20%20finala_Layout%201.pdf|dead-url=yes}}</ref> === Resurse naturale === În subsolul județului Timiș se găsesc zăcăminte de [[lignit]] ([[Sinersig, Timiș|Sinersig]]), [[bazalt]] ([[Lucareț, Timiș|Lucareț]]–[[Șanovița, Timiș|Șanovița]]), [[mangan]] ([[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]]), [[argilă]] ([[Biled, Timiș|Biled]], [[Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]], [[Jimbolia]], [[Lugoj]] și [[Sânnicolau Mare]]), [[țiței]] și [[gaz natural|gaze]] (în zona de vest a județului), [[nisip]] ([[Șag, Timiș|Șag]]) și nisip pentru [[sticlă]] ([[Groși, Timiș|Groși]]–[[Făget]], [[Tomești, Timiș|Tomești]] și [[Gladna Română, Timiș|Gladna]]). Se exploatează, de asemenea, ape minerale la [[Buziaș]], [[Călacea, Timiș|Călacea]], [[Ivanda, Timiș|Ivanda]], [[Bogda]] și [[Timișoara]].<ref name="prefect">{{cite web|url=http://www.prefecturatimis.ro/judet.php?nivel=4|title=Resurse de importanță economică|work=Instituția Prefectului – Județul Timiș}}</ref> === Flora === Corespunzător reliefului și factorilor fizico-geografici, ca urmare a situării într-o regiune de interferență a elementelor central-europene cu cele submediteraneene, atlantice, continentale pontice și circumpolare, județul Timiș are o vegetație complexă și variată. În județ se regăsesc trei din cele cinci bioregiuni geografice desemnate la nivel național, respectiv bioregiunea panonică, continentală și alpină.<ref>{{cite book|url=http://apmtm.anpm.ro/documents/28351/2116733/Raport+anual+privind+starea+factorilor+de+mediu+in+judetul+Timis+-+2017.pdf/3044fba7-a330-43f8-9af1-d88e06024d46|chapter=V. Protecția naturii și biodiversitatea terenurilor|title=Raport județean privind starea mediului pentru anul 2017|publisher=Agenția pentru Protecția Mediului Timiș|date=15 august 2018|page=141|access-date=2018-10-24|archive-date=2018-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20181024232241/http://apmtm.anpm.ro/documents/28351/2116733/Raport+anual+privind+starea+factorilor+de+mediu+in+judetul+Timis+-+2017.pdf/3044fba7-a330-43f8-9af1-d88e06024d46|dead-url=yes}}</ref> În accepțiunea fitogeografică generală, partea centrală și de vest a zonei de câmpie a județului Timiș se încadreaza în zona de [[silvostepă]], cu toate că, pe fondul unei aridizări climatice, se constată o extindere a elementelor specifice [[stepă|stepei]]: specii de ''Festuca valesiaca'', ''Festuca suleata'', ''Festuca pseudovina'', numeroase plante cu bulb, labiate, papilionacee și alte ierburi xeromezofile ce alcătuiesc pajiști stepice. Zona de [[silvostepă]] este reprezentată prin asociații care se întrepătrund cu terenurile cultivate. Ea se extinde în campie și pătrunde adânc în cadrul dealurilor pe culoarele largi de vale, cu excepția golfului de câmpie al Făgetului, copiind cu multă fidelitate configurația reliefului. În zona deluroasă, contactul cu pădurile de foioase este puternic modificat de activitatea antropică. În prezent, silvostepa a fost înlocuită, în cea mai mare parte, cu culturile de câmp; cele rămase sunt puternic transformate datorită pășunatului în pădure și exploatărilor forestiere. Din pădurile xerofile caracteristice silvostepei s-au păstrat doar câteva pâlcuri în apropiere de [[Murani, Timiș|Murani]], [[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Denta, Timiș|Denta]], [[Deta]] și [[Macedonia, Timiș|Macedonia]]. Astfel, în Câmpia Gătaiei, de exemplu, gradul de împădurire este de 7%, în golful de câmpie al Lugojului de 5%, în Câmpia Timișului de 4%, în Câmpia Vingăi de 3%, iar în Câmpia Torontalului de numai 0,3%. Există și tufișuri de arbuști compuse din [[porumbar]] (''Prunus spinosa''), [[păducel]] (''Crataegus monogyna'') și [[lemn câinesc]] (''Ligustrum vulgare'').<ref name="nat">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20II%20Cadrul%20natural,%20mediu,%20zone%20de%20risc.pdf|chapter=Cadru natural, mediu, zone de risc|title=Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș|publisher=Consiliul Județean Timiș|date=aprilie 2013|access-date=2018-10-24|archive-date=2018-10-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20181025070903/http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20II%20Cadrul%20natural,%20mediu,%20zone%20de%20risc.pdf|dead-url=yes}}</ref> [[Fag]]ul are un areal foarte larg, putând coborî, în condiții staționale specifice, până la 200–250 m și urca, în masiv, până la limita altitudinală a județului. [[Cer]]ul prezintă și el un areal destul de larg, întinzându-se de la câmpie (90–100 m altitudine absolută) până în regiunea „submontană” (500–600 m), pe versanți însoriți și soluri scheletice. În acest interval altitudinal, cerul se asociază cu alte specii caracteristice zonei, cu [[stejar]]ul, [[gorun]]ul, [[gârniță|gârnița]] și chiar cu [[Fag|fagul]]. În zona de deal din bazinul superior al râului Bega este caracteristică alternanța pădurilor de [[fag]] (pe versanții umbriți) cu păduri de [[gorun]] (pe cei însoriți). La altitudini mai mari se asociază [[brad]]ul (''Abies alba'') și [[molid]]ul (''Picea abies''), iar în unele locuri, alături de speciile autohtone, se află câteva conifere străine plantate: ''Pinus nigra'', ''Pinus strobus'', ''Pseudotsuga menziensi'' etc.<ref name="nat" /> Subzona cereto-gârnițetelor ocupă, în general, câmpiile înalte și porțiunile cu fragmentare slabă-medie ale piemonturilor joase (aproximativ între 100–300 m). În Dealurile Buziașului se întâlnesc, în general, cereto-gârnițete (''Quercus cerris'', ''Quercus frainetto'') sau cerete pure. Aceeași compoziție floristică dar în proporții diferite apare și în Dealurile Surducului, Sacoșului sau piemontul [[Munții Poiana Ruscă|Poiana Ruscă]] unde predomină [[Gorunul lui Horea|gorunul]], [[Cerul crud|cerul]] și [[Gârniță|gârnița]], formând areale mai mari pe versanții însoriți. Dintre speciile de amestec mai frecvente sunt [[ulm]]ul (''Ulmus minor''), [[jugastru]]l (''Acer campestre'') și sorbul (''Sorbus torminalis''). Acest tip apare și în Câmpia Timișului și Câmpia Bârzavei.<ref name="nat" /> Vegetația de sărătură ocupă suprafețe mici, în jurul lacurilor și izvoarelor sărate sau în locuri depresionare, cu sol sărăturat, din Câmpia Banatului. Speciile halofile caracteristice sunt ''Puccinelia distans'', ''Obione pedunculata'', ''Festuca pseudovina'' etc. Vegetația luncilor din lungul râurilor [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]], [[Râul Bârzava, Timiș|Bârzava]] și [[Râul Mureș|Mureș]], în Câmpiile Timișului și Moraviței, a fost transformată prin acțiunile de îndiguire, desecare, crearea de lacuri de acumulare, legumicultura intensivă etc. Totuși, local s-au mai păstrat unele păduri de luncă, alcătuite din zăvoaie de [[salcie]] (''Salix alba'', ''Salix fragilis'', ''Salix trianda'') și [[plop]] (''Populus alba''), dar și arbuști ca [[sânger]], [[călin]], [[crușin]], lemn câinesc, [[soc negru]], [[măceș]] etc. Există și vegetație de nisip cu ''Festuca vaginata'', pâlcuri de [[salcâm]] plantat etc. Vegetația de mlaștini și lacuri este dispusă în fâșii, după gradul de umezeală ([[pipirig]], [[rogoz]], [[papură]] și stuf la mal, iar spre interior [[nufăr]], [[iris]], albăstriță de apă etc.).<ref name="nat" /> La nivelul județului Timiș sunt desemnate un număr de 45 arii naturale protejate (arii naturale protejate de interes național, internațional, comunitar, județean și local), arii ale căror limite se găsesc localizate integral sau parțial pe teritoriul județului. Suprafața cuprinsă în ariile naturale protejate este de 134.766,49 ha, reprezentând aproximativ 13% din suprafața județului.<ref>{{cite web|url=http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/cele-45-arii-naturale-protejate-din-judetul-timis_17812|title=Cele 45 ARII NATURALE PROTEJATE din județul TIMIȘ|work=Timișoara Express|date=3 iulie 2016|accessdate=2018-10-24|archive-date=2018-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20181024232134/http://www.timisoaraexpress.ro/ghid-util/cele-45-arii-naturale-protejate-din-judetul-timis_17812|dead-url=yes}}</ref> === Faună === În ceea ce privește fauna, pe teritoriul județului Timiș sunt prezente trei unități zoogeografice: provincia dacică, provincia panonică și provincia moesică. Teritoriul județului Timiș este traversat de două din cele 10 drumuri de migrație a păsărilor în România: drumul panono-adriatic și drumul panono-bulgar.<ref name="nat" /> Fauna stepei și silvostepei a suferit puternice modificări, în sensul că numărul speciilor și densitatea acestora au scăzut datorită intervenției antropice. Dintre mamifere se remarcă prezența rozătoarelor: [[popândău]]l (''Citellus citellus''), [[hârciog]]ul (''Cricetus cricetus''), cățelul pământului (''Sphalax leocodon''), [[Șoarece|șoarecele de câmp]] (''Microtus arvalis''), [[Iepure|iepurele]] etc. Dintre păsări pot fi amintite: [[prepeliță|prepelița]], [[potârniche]]a, [[sitar]]ul, cristeiul roșu etc. Pe teritoriul județului Timiș nu s-a mai semnalat prezența [[dropie]]i (''Otis tarda''). Dintre răpitoarele de zi pot fi amintite șorecarul mare (''Buteo buteo'') și șorecarul încălțat (''Buteo lagopus''), iar dintre cele de noapte, [[bufniță|bufnița]] și [[Ciuf de câmp|ciuful]]. Asociația faunistică specifică pădurilor de stejar este compusă din ierbivore precum [[căprioară|căprioara]] (în pădurile de luncă de la [[Sânnicolau Mare]], [[Bazoș, Timiș|Bazoș]], [[Banloc, Timiș|Banloc]] și [[Jimbolia]]), [[Cerb lopătar|cerbul lopătar]] (introdus în pădurile de la [[Bazoș, Timiș|Bazoș]] și [[Pișchia, Timiș|Pișchia]]), unele carnivore ([[vulpe]], [[dihor]], [[hermelină]], [[nevăstuică]], [[pisică sălbatică]]), apoi [[iepure]]le, [[veveriță|veverița]] etc. De dată recentă este introducerea [[muflon]]ului (''Ovis musimon'') în rezervația de vânătoare de la [[Charlottenburg, Timiș|Charlotenburg]], în Dealurile Lipovei. Dintre păsări sunt relativ frecvente: [[Ciocănitoare verzuie|ciocănitoarea verzuie]], [[șoimul rândunelelor]], [[Cucuvea|cucuveaua pitică]], [[Turturică|turturica]], [[Botgros|botgrosul]], [[Sturz cântător|sturzul cântător,]] [[Mierlă|mierla neagră]], [[Pițigoi mare|pițigoiul mare,]] [[Luscinia|privighetoarea]], [[Egretă|egretele]], [[Porumbel|porumbelul de scorbură]], [[Grangur|grangurul]], [[Dumbrăveancă|dumbrăveanca]], [[Fazan|fazanul]] (colonizat în pădurile de lângă [[Timișoara]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia]] și [[Pădurea Macedonia|Macedonia]]).<ref name="nat" /> Fauna piscicolă aparține de două zone: [[mreană|mreana]] (în est) și [[crap]]ul (în vest). În cadrul zonei mrenei (''Barbus barbus'') se mai găsesc: [[scobar]], [[clean]], morunaș, [[somn]], [[obleț]], [[răspăr]]. În cadrul zonei crapului (''Cyprinus carpio'') se mai găsesc: [[plătică]], [[babușcă]], obleț, [[caras]], [[știucă]], porcușor de șes si, mai recent, au fost colonizați [[Biban (pește)|bibanul]] soare și [[Somn (pește)|somnul]] pitic. În apele cu pantă foarte mică, în canaluri, domină [[biban]]ul, [[Babușcă|babușca]] și [[Caras|carasul]]. În lacuri, în afară de [[crap]], se află [[țipar]] și [[lin]]. Există și unele mamifere acvatice, unele cu blană prețioasă, ca [[vidră de râu|vidra de râu]] (''Lutra lutra'') și [[bizam]]ul (scăpat din crescătoriile din [[Ungaria]]). Avifauna se compune din [[Rață|rațe]] și [[Gâscă|gâște sălbatice]], [[Stârc roșu|stârci]], [[Egretă|egrete]], [[Lișiță|lișițe]], iar în bălțile de la [[Cerneteaz, Timiș|Cerneteaz]], [[Satchinez, Timiș|Satchinez]] și [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]] trăiește gușul vânat (''Luscinis svecica''), o specie rară pentru [[fauna României]].<ref name="nat" /> === Climă === Climatul este unul temperat-continental, cu influențe mediteraneene și oceanice, datorită faptului că [[Banat]]ul se găsește la adăpostul lanțului carpatic, care oprește masele de aer rece dinspre nord și nord-est și permite pătrunderea celor maritime dinspre sud-vest și vest. Temperatura medie anuală a aerului depășește 11°C în câmpie și 10°C în regiunea [[Dealurile de Vest|dealurilor Lipovei]]. Maxima absolută de 42°C a fost înregistrată în 1952, la [[Teremia Mare]] și în anul 2000, la [[Timișoara]], iar temperatura minimă absolută de -39,9°C, în 1942, la [[Lugoj]]. Intervalul de zile fără îngheț depășește 195 de zile în vest și 180 de zile în est.<ref name="atlas" /> Precipitațiile atmosferice prezintă variații ample de peste 80 mm chiar în cadrul ținutului cu climă de câmpie și creșteri importante pe dealurile din est. Maximul pluviometric se produce în luna [[iunie]], ca urmare a intensificării activității ciclonice din nordul Oceanului Atlantic sau din bazinul Mării Mediterane. Durata medie anuală este de 29,8 zile la Timișoara și crește la 40–50 de zile pe dealurile din est. Grosimile medii ating maximum 8 cm în ianuarie și cca. 10 cm în est.<ref name="isu" /> Vântul bate în câmpie dominant dinspre nord, în timp ce sudul județului este frecvent bântuit de vântul cald și uscat numit coșava.<ref name="atlas" /> În județul Timiș își desfășoară activitatea cinci stații meteorologice: [[Timișoara]] (alt. 86 m), [[Sânnicolau Mare]] (alt. 85 m), [[Banloc, Timiș|Banloc]] (alt. 83 m), [[Jimbolia]] (alt. 79 m) și [[Lugoj]] (alt. 123 m), toate fiind situate în zona de câmpie din [[Banat]].<ref name="isu" /> {| class="wikitable sortable" |+ Temperaturi – medii lunare și anuale (°C) |- ! Luna ! rowspan="2" | {{abbr|Ian.|Ianuarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Feb.|Februarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Mar.|Martie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Apr.|Aprilie}} ! rowspan="2" | Mai ! rowspan="2" | {{abbr|Iun.|Iunie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Iul.|Iulie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Aug.|August}} ! rowspan="2" | {{abbr|Sep.|Septembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Oct.|Octombrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Nov.|Noiembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Dec.|Decembrie}} ! rowspan="2" | Anual |- ! Stația |- align="center" | align="left" | [[Timișoara]] | -1,1 || 1,3 || 5,8 || 11,1 || 16,4 || 19,4 || 21,2 || 20,7 || 16,3 || 11,2 || 5,8 || 1,2 || '''10,9''' |- align="center" | align="left" | [[Sânnicolau Mare]] | -1,5 || 0,9 || 5,5 || 11,1 || 16,6 || 19,7 || 21,4 || 21,1 || 16,7 || 11,2 || 5,3 || 0,3 || '''10,7''' |- align="center" | align="left" | [[Banloc]] | -1 || 1,4 || 5,8 || 11,2 || 16,6 || 19,8 || 21,5 || 21,1 || 16,6 || 11,4 || 5,9 || 1,1 || '''10,9''' |- align="center" | align="left" | [[Jimbolia]] | -0,4 || 1,5 || 5,5 || 11,3 || 16,9 || 20 || 22 || 21,6 || 16,3 || 11,2 || 5 || 0,1 || '''10,9''' |- align="center" | align="left" | [[Lugoj]] | -0,9 || 1,4 || 5,7 || 10,9 || 16 || 19 || 20,7 || 20,2 || 16 || 10,9 || 5,8 || 0,9 || '''10,6''' |} {| class="wikitable sortable" |+ Regimul precipitațiilor – medii lunare și multianuale (mm) |- ! Luna ! rowspan="2" | {{abbr|Ian.|Ianuarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Feb.|Februarie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Mar.|Martie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Apr.|Aprilie}} ! rowspan="2" | Mai ! rowspan="2" | {{abbr|Iun.|Iunie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Iul.|Iulie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Aug.|August}} ! rowspan="2" | {{abbr|Sep.|Septembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Oct.|Octombrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Nov.|Noiembrie}} ! rowspan="2" | {{abbr|Dec.|Decembrie}} ! rowspan="2" | Anual |- ! Stația |- align="center" | align="left" | [[Timișoara]] | 39,8 || 36 || 36,7 || 48,7 || 64,6 || 76,1 || 63 || 49,8 || 40,3 || 38,9 || 48,2 || 49,8 || '''591,9''' |- align="center" | align="left" | [[Sânnicolau Mare]] | 33,8 || 28,7 || 32,7 || 42,5 || 55,3 || 79,6 || 53,7 || 48,2 || 36,6 || 29,8 || 41 || 45,6 || '''527,5''' |- align="center" | align="left" | [[Banloc]] | 36,4 || 36,7 || 35,5 || 49,4 || 72 || 79,4 || 55,9 || 57,5 || 41,3 || 38,5 || 45,2 || 49,6 || '''597,4''' |- align="center" | align="left" | [[Jimbolia]] | 33,8 || 38,9 || 33,2 || 45 || 58,2 || 70,8 || 51,7 || 50,6 || 41,2 || 46,4 || 44,7 || 47,2 || '''566,7''' |- align="center" | align="left" | [[Lugoj]] | 48,3 || 40 || 40,7 || 55,4 || 79,8 || 90,8 || 63,5 || 56,7 || 47,1 || 44 || 48,2 || 57,5 || '''672''' |} == Demografie == [[Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date|''Direcția de Evidență a Persoanelor Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], pe strada Franz Liszt nr. 3.<ref>{{Citat web|url=https://dept.cjtimis.ro/|titlu=dept_v1 - Direcția de Evidență a Persoanelor Timiș|date=2022-02-16|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația județului se ridică la 683.540 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră 677.926 de locuitori.<ref name="demografie">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20IV%20Populatia%20si%20reteaua%20de%20localitati_4.pdf|chapter=Populația și rețeaua de localități|title=Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș|publisher=Consiliul Județean Timiș|date=ianuarie 2013|access-date=2018-10-26|archive-date=2018-10-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20181026182744/http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20IV%20Populatia%20si%20reteaua%20de%20localitati_4.pdf|dead-url=yes}}</ref> La 1 ianuarie 2020, potrivit datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], populația județului Timiș era de 758.380 de locuitori, 366.159 de sex masculin și 392.221 de sex feminin, ceea ce îl face al patrulea județ ca populație din [[România]] după Iași (903.634 locuitori), Prahova (777.529 locuitori) și Constanța (760.549 locuitori). Populația urbană din Timiș depășește 62%, valoare cu șapte puncte procentuale peste ponderea populației urbane a României. Populația urbană din județ a fost preponderent majoritară în ultimii 20 de ani, în ciuda fluxurilor migrației de revenire în rural, în perioadele de recesiune economică a orașelor. Pe grupe de vârstă, în 2020 majoritatea populației (52,25%) avea între 15 și 49 de ani. Populația tânără (sub 14 ani) reprezenta 14,03% din total, iar cea bătrână (peste 65 de ani) 14,97%. Procesul îmbătrânirii populației este mai intens la femei decât la bărbați, datorită speranței de viață mai mari a populației feminine și mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranței de viață mai mari în localitățile urbane.<ref name="dsptimis">{{cite web|url=https://www.dsptimis.ro/data_files/content/files/raport-sanatate-2016.pdf|title=Raportul stării de sănătate a populației județului Timiș 2013 – 2016|work=Direcția de Sănătate Publică Timiș|pages=2, 6}}</ref> === Evoluție demografică === Comunele cu creșteri de populație sunt în jur de 40% din total, iar cele cu creșterile cele mai accentuate sunt grupate în jurul municipiului Timișoara: [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] (102,6%), [[Ghiroda]] (20,4%), [[Remetea Mare]] (16,8%), [[Moșnița Nouă]] (27,9%), [[Sacoșu Turcesc]] (20,1%), [[Giroc]] (54,4%), [[Șag]] (15,4%), [[Sânmihaiu Român]] (40,8%), [[Săcălaz]] (16,8%), [[Dudeștii Noi]] (17,1%) și [[Sânandrei]] (16,1%). Dintre orașe, [[Jimbolia]] înregistrează o creștere de populație mai semnificativă (14,4%).<ref name="demografie" /> <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.6,0.7,0.8) ImageSize = width:500 height:350 PlotArea = left:60 bottom:60 top:40 right:40 DateFormat = x.y Period = from:0 till:800000 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:100000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:50000 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1930 text:1930 bar:1948 text:1948 bar:1956 text:1956 bar:1966 text:1966 bar:1977 text:1977 bar:1992 text:1992 bar:2002 text:2002 bar:2011 text:2011 bar:2020 text:2020 PlotData= color:barra width:20 align:left bar:1930 from:0 till:559591 bar:1948 from:0 till:588936 bar:1956 from:0 till:568881 bar:1966 from:0 till:607596 bar:1977 from:0 till:696884 bar:1992 from:0 till:700033 bar:2002 from:0 till:677926 bar:2011 from:0 till:683540 bar:2020 from:0 till:758380 PlotData= bar:1930 at:559591 fontsize:S text:559591 shift:(-7,5) bar:1948 at:588936 fontsize:S text:588936 shift:(-7,5) bar:1956 at:568881 fontsize:S text:568881 shift:(-7,5) bar:1966 at:607596 fontsize:S text:607596 shift:(-7,5) bar:1977 at:696884 fontsize:S text:696884 shift:(-7,5) bar:1992 at:700033 fontsize:S text:700033 shift:(-7,5) bar:2002 at:677926 fontsize:S text:677926 shift:(-7,5) bar:2011 at:683540 fontsize:S text:683540 shift:(-7,5) bar:2020 at:758380 fontsize:S text:758380 shift:(-7,5) TextData= fontsize:S pos:(20,20) text:Evoluția populației județului Timiș (1930–2020) </timeline> === Comunități etnice === După etnie, populația județului Timiș este relativ diversificată comparativ cu structura la nivel național. La recensământul din octombrie 2011, cea mai mare parte a locuitorilor județului (80,58%) s-au declarat ca fiind [[români]]. Aceștia sunt urmați de [[maghiari]] (5,16%), [[sârbi]] (2,12%), [[romi]] (1,47%), [[germani]] (1,24%), [[ucraineni]] (0,87%) și [[bulgari]] (0,65%), dintre etniile care au o pondere peste 0,5% din populație. Distribuția pe medii a etniilor arată că romii și ucrainenii sunt plasați majoritar în rural, pe când restul etniilor au reprezentanți stabiliți majoritar în mediul urban.<ref name="demografie" /> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din 2021]] județul Timiș are o populație de 650.533 cu o majoritate de [[români]] (74,44%) și minorități de [[maghiari]] (3,27%), [[romi]] (1,91%), [[sârbi]] (0,99%), [[germani]] (0,72%), [[ucraineni]] (0,64%), [[bulgari]] (0,5%), alte etnii (0,49%) și necunoscută (17,04%).<ref>{{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive/|titlu=Rezultate definitive RPL 2021 - Recensământul Populației și Locuințelor}}</ref> {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em;" width="35%" |- ! colspan="2" align="center" style="background:#ccccff;" | Recensământ ! colspan="9" align="center" style="background:#ccccff;" | Evoluția istorică a principalelor etnii<ref>{{hu icon}} {{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erdstat/tmetn.pdf|title=Temes megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai|work=A Kulturális Innovációs Alapítvány Könyvtára|author=Varga E. Árpád}}</ref> |- ! An !! Populație ! [[Români]] !! [[Maghiari]] !! [[Romi]]!! [[Sârbi]]!! [[Germani]] !! [[Ucraineni]] !! [[Bulgari]] !! [[Slovaci]] !! [[Evrei]] |- | [[1880]] || 454.205 | 200.834 || 33.947 || 31.316 || — || 171.599 || 64 || — || 3.549 || — |- | [[1900]] || 541.849 | 221.305 || 70.338 || 30.939 || — || 201.795 || 69 || — || 2.911 || — |- | [[1930]] || 559.591 | 236.305 || 84.756 || 27.075 || 8.090 || 178.238 || 1.399 || 7.527 || 3.919 || 9.768 |- | [[1941]] || 578.881 | 263.474 || 74.745 || — || — || 176.732 || — || — || — || — |- | [[1956]] || 568.881 | 325.834 || 77.530 || 23.781 || 6.089 || 114.194 || 1.405 || 7.440 || 2.667 || 7.378 |- | [[1966]] || 607.596 | 378.183 || 76.183 || 22.709 || 4.637 || 109.315 || 1.780 || 7.509 || 2.300 || 2.909 |- | [[1977]] || 696.884 | 472.912 || 77.525 || 20.891 || 9.828 || 98.296 || 3.773 || 7.151 || 2.128 || 1.799 |- | [[1992]] || 700.033 | 561.200 || 62.866 || 17.144 || 14.836 || 26.722 || 6.468 || 6.466 || 2.229 || 625 |- | [[2002]]<ref>{{cite web|url=http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1832&judet_id=2057&localitate_id=0|title=Structura etno-demografică pe arii geografice|work=Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală}}</ref> || 677.926 | 565.639 || 50.556 || 13.273 || 16.084 || 14.174 || 7.321 || 5.562 || 1.908 || 441 |- | [[2011]] || 683.540 || 550.836 || 35.295 || 10.102 || 14.525 || 8.504 || 5.950 || 4.478 || 1.424 || 220 |- |[[2021]] |650.533 |484.243 |21.285 |12.438 |6.447 |4.684 |4.131 |3.244 |939 |144 |} === Religii === Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]] cei mai mulți dintre locuitorii județului Timiș s-au declarat [[ortodocși]] (74,25% din populație). 7,98% s-au declarat [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]], 3,82% [[penticostali]], 1,37% [[Biserica Reformată din România|reformați]], 1,27% [[baptiști]] și 1,21% [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]].<ref>{{cite web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_12.xls|title=Tab12. Populația stabilă pe sexe, după religie – categorii de localități, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe|work=RPL 2011|publisher=Institutul Național de Statistică}}</ref> De asemenea, 0,12% din populație [[ireligiozitate|nu are o religie]], iar 0,16% se declară [[ateism|atei]].<ref>{{cite web|url=http://incont.stirileprotv.ro/infografice/religiile-romaniei-bucurestiul-cel-mai-mare-procent-de-atei-din-tara-judetul-unde-se-regasesc-cei-mai.html|title=Religiile României. Orașul cu cel mai mare procent de atei din țară|work=inCont.ro|author=Vlad Moldoveanu|date=7 octombrie 2013}}</ref> [[Timișoara]] este reședința [[Arhiepiscopia Timișoarei|Arhiepiscopiei Timișoarei]], scaunul [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]]. Arhiepiscopia își are jurisdicția asupra teritoriului județului Timiș, care este împărțit în 273 de parohii organizate în șase protopopiate: {{div col|2}} * Timișoara I * Timișoara II * [[Lugoj]] * [[Făget]] * [[Deta]] * [[Sânnicolau Mare]] {{div col end}} == Politică și administrație == [[Fișier:Palatul Administrativ Timișoara.jpg|miniatura|Palatul Administrativ Timiș este sediul Consiliului Județean Timiș și Instituția Prefectului Județului Timiș, construcția sa a fost finalizată în 1938|275x275px]] [[Consiliul Județean Timiș|''Consiliul Județean Timiș'']] are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989, nr.17.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/|titlu=Prima pagină - Consiliul Județean Timiș|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Județul Timiș este administrat de un [[Consiliul Județean Timiș (CJT)|consiliu județean]] format din 36 consilieri. În urma [[Alegeri locale în România, 2024|alegerilor locale din 2024]], consiliul este prezidat de {{Date înlănțuite de la Wikidata|Q28113951}} de la {{Partid|q={{Date înlănțuite de la Wikidata|Q752435|raw}} }}, iar componența politică a Consiliului este următoarea:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bh_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-26}}</ref> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = CNR | nume_complet1 = Alianța PSD-PNL | mandate1 = 20 | nume_scurt2 = ADU | nume_complet2 = Alianța Dreapta Unită | mandate2 = 11 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 5 }}<!-- sfârșit secțiune administrație--> == Infrastructură == === Transport rutier === {{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | image1 = A1 Arad-Timisoara - 01.JPG | caption1 = [[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]] în apropiere de [[Timișoara]] | caption2 = [[Coridoare pan-europene|Coridoarele TEN-T Orient-Est mediteraneean]] ([[Dresda|Dresda]]-[[Istanbul|Istanbul]]) și [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]] ([[Strasbourg]]-[[Constanța]]/[[Sulina]]), [[Transport feroviar|componenta feroviară]] a Noului [[Drumul mătăsii|Drum al Mătăsii]] ([[Xi'an]]-[[Praga]]), traseul european [[Via Carpatia]] ([[Marea Baltică]]-[[Marea Egee]]), precum și ramura sudică a culoarului transcontinental [[Rail-2-Sea]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]), tranzitează [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] pe relația nord-est - fiind unul din [[Județele României|județele României]] aflat pe toate cele 5 axe geostrategice de [[Transport|transport]] ce străbat țara | image2 = Pan-European_corridor_4.svg | total_width = 275 }} ''[[Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere|Direcția Regională de Drumuri și Poduri]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Coriolan Băran nr. 18.<ref>{{Citat web|url=https://www.drdptm.ro/|titlu=CNAIR - DRDP Timisoara|publisher=www.drdptm.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Județul Timiș este traversat de trei drumuri europene majore și de [[Coridoare pan-europene|Coridorul IV de transport paneuropean]] ([[Transport rutier|rutier]] și [[Transport feroviar|feroviar]]) – cea mai importantă axă de transport a [[România|României]], datorită situării pe [[Rețeaua trans-europeană de transport|rețeaua transeuropeană TEN-T]]. [[Fișier:La Premier ministre polonaise Beata Szydlo faisant une présentation de Via Carpatia.jpg|miniatura|275x275px|Traseul rutier transeuropean [[Via Carpatia]], cu ''[[Timișoara]]'' și ''[[Lugoj]]'' indicate pe [[hartă]]]] Transportul județean, național și internațional de călători este deservit de [[Autocar|autocarele]] și [[Microbuz|microbuzele]] companiilor private, prin autogările existente, ce oferă servicii de [[Partajare de mașină|carpooling]] și curse zilnice spre destinații din [[Europa]], cum ar fi [[Flixbus]], [[Eurolines]], [[Dacos]] sau [[Atlassib]]. Alternativ, în Timiș operează firme private de ridesharing precum [[Uber (companie)|Uber]], [[Bolt (companie)|Bolt]], BlackCab, Free Now, BlaBlaCar sau WhiteCab.<ref>{{Citat web|url=https://bolt.eu/ro-ro/cities/timisoara/|titlu=Bolt Timișoara|publisher=bolt.eu|accessdate=2025-03-30|autor=Bolt Mobility Europe}}</ref>[[Fișier:Timișoara, autogara Autotim, 1.jpeg|miniatura|275x275px|Autogara din [[Timișoara]]]]Legăturile interjudețene și intrajudețene sunt asigurate de drumurile naționale principale și secundare, din care se desprinde o rețea densă de drumuri locale. Drumurile naționale aveau în județul Timiș în anul 2013 o lungime de 533,8 km, cele județene 1.273,7 km, iar cele comunale 1.108,6 km. Lungimea autostrăzilor în funcțiune în septembrie 2021 era de 106 km.<ref name="vol5">{{cite book|url=http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20V%20Cai%20de%20comunicatie%20si%20transport.pdf|chapter=Căi de comunicație și transport|title=Actualizare plan de amenajare a teritoriului județului Timiș|publisher=Consiliul Județean Timiș|date=ianuarie 2013|access-date=2018-10-27|archive-date=2018-10-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20181028073817/http://www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20Volumul%20V%20Cai%20de%20comunicatie%20si%20transport.pdf|dead-url=yes}}</ref> Timișul este conectat la [[rețeaua de drumuri europene]], respectiv [[Drumurile Naționale din România|naționale,]] prin următoarele căi rutiere: {| class="wikitable" |- ! Categorie !! Drum !! Observații |- | '''Autostrăzi''' | [[File:A1-RO.svg|15px]] [[Autostrada A1 (România)|A1]]|| parte a [[Coridoare pan-europene|Coridorului IV paneuropean;]] |- | || [[File:A6-RO.svg|15px]] [[Autostrada A6 (România)|A6]]|| parte a traseului transeuropean [[Via Carpatia]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]); |- | '''Drumuri europene'''|| [[File:Tabliczka E70.svg|15px]] [[Drumul european E70|E70]]|| [[Tbilisi]] - [[Batumi]] - [[Trabzon]] - [[Istanbul]] - [[Varna]] - [[Ruse]]- [[București]] - [[Craiova]] - Timișoara - [[Deta]] > [[Vârșeț]] - [[Panciova]] - [[Belgrad]] - [[Zagreb]] - [[Ljubljana]] - [[Triest|Trieste]] - [[Veneția]] - [[Padova]] - [[Verona]] - [[Brescia]] - [[Torino]] - [[Lyon]]- [[Saint-Étienne]] - [[Bordeaux]] - [[Bilbao]] - [[Gijón]] - [[A Coruña|A Coruña;]] |- | || [[File:Tabliczka E671.svg|15px]] [[Drumul european E671|E671]]|| Timișoara - [[Arad]] - [[Chișineu-Criș]] - [[Carei]] - [[Satu Mare]]; |- | || [[File:Tabliczka E673.svg|15px]] E673 || [[Lugoj]] - [[Făget]] - [[Margina, Timiș|Margina]] - [[Ilia, Hunedoara|Ilia;]] |- | '''Drumuri naționale'''|| || |- | Drumuri naționale principale || [[File:RO Roadsign 6.svg|15px]] [[DN6]]|| [[București]] - [[Alexandria, România|Alexandria]] - [[Roșiorii de Vede]] - [[Caracal]] - [[Craiova]] - [[Filiași]] - [[Strehaia]] - [[Drobeta-Turnu Severin]] - [[Porțile de Fier I|Porțile de Fier]] - [[Orșova]] - [[Băile Herculane]] - [[Caransebeș]] - [[Lugoj]] - [[Recaș]] - Timișoara - [[Sânnicolau Mare]] > [[Macău]] - [[Seghedin]] - [[Kecskemét]] - [[Budapesta]] - [[Tatabánya]] - [[Győr]] - [[Bratislava]] - [[Viena]]; |- | || [[File:RO Roadsign 58B.svg|15px]] [[DN58B]]|| [[Voiteg, Timiș|Voiteg]] - [[Gătaia]] - [[Bocșa]] - [[Reșița|Reșița;]] |- | | [[Fișier:RO Roadsign 59.svg|15x15px]][[DN59]] | Timișoara - [[Deta]] > [[Vârșeț]] - [[Panciova]] - [[Belgrad|Belgrad;]] |- | || [[File:RO Roadsign 59A.svg|15px]] [[DN59A]]|| Timișoara - [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] > [[Becicherecu Mare]] - [[Novi Sad]] - [[Belgrad]] - [[Čačak]] - [[Višegrad|Visegrád]] - [[Sarajevo]] - [[Mostar]] - [[Split|Split;]] |- | | [[Fișier:RO Roadsign 69.svg|15x15px]] [[DN69]]|| Timișoara - [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara]] - [[Vinga, Arad|Vinga]]- [[Șagu, Arad|Șagu]] - [[Arad|Arad;]] |- | Drumuri naționale secundare || [[File:RO Roadsign 57.svg|15px]] [[DN57]]|| [[Orșova]] - [[Moldova Nouă]] - [[Oravița]] - [[Jamu Mare, Timiș|Jamu Mare]] - [[Stamora-Moravița|Stamora-Moravița;]] |- | || [[File:RO Roadsign 58A.svg|15px]] [[DN58A]]|| [[Reșița]] - [[Victor Vlad Delamarina, Timiș|Victor Vlad Delamarina]] - [[Lugoj|Lugoj;]] |- | || [[File:RO Roadsign 59B.svg|15px]] [[DN59B]]|| [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] - [[Foeni, Timiș|Foeni]] - [[Banloc, Timiș|Banloc]] - [[Deta|Deta;]] |- | || [[File:RO Roadsign 59C.svg|15px]] [[DN59C]]|| [[Jimbolia]] - [[Comloșu Mare, Timiș|Comloșu Mare]] - [[Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]] - [[Sânnicolau Mare|Sânnicolau Mare;]] |- | || DN59F|| [[Sânnicolau Mare]] - [[Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi]] - [[Valcani, Timiș|Valcani]] > [[Serbia|Serbia;]] |- | || DN59E|| [[Comloșu Mare, Timiș|Comloșu Mare]] - [[Lunga, Timiș|Lunga]] > [[Chichinda Mare|Chichinda Mare;]] |- | || DN59D|| [[Foeni, Timiș|Foeni]] > [[Modoș, Banatul Central|Modoș;]] |- |- | '''Drumuri locale'''|| || |- | Drumuri județene || || 47 de trasee |- | Drumuri comunale || || 176 de trasee |} '''Proiectele rutiere în pregătire,''' cuprinse în Masterplanul General definitivat de [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Republica Moldova)|Ministerul Transporturilor]] sunt: [[Autostrada A9 (România)|autostrada A9]] [[Timișoara]]-[[Moravița, Timiș|Moravița]]-[[Belgrad]], completarea și finalizarea [[Șoseaua de centură a Timișoarei|variantei de ocolire Timișoara]] și [[Drum expres|Drumul Expres]] [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]]-[[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]].<ref>{{Citat web|url=https://www.observatordetimis.ro/2020/08/15/conectare-intre-aeroportul-timisoara-si-a1-printr-un-nou-drum-judetean/|titlu=Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 printr-un nou drum județean}}</ref> Un alt proiect de infrastructură major pentru [[Timișoara]] și Județul Timiș îl reprezintă noua legătură rutieră dintre [[România]] și [[Serbia]] la '''Autostrada „Zâmbetul Voivodinei”''' ''(Vojvođanski osmeh)'', aflată în construcție.<ref>{{Citat web|url=https://r3media.ro/un-nou-proiect-sarbo-roman-se-face-o-autostrada-care-va-lega-voivodina-de-tara-noastra-ambasadorul-romaniei-la-belgrad-suntem-foarte-interesati-de-proiecte-care-sa-ne-lege-de-serbia/|nume=Ursan|prenume=Radu|titlu=Un nou proiect sârbo-român: se face o autostradă care va lega Voivodina de țara noastră. Ambasadorul României la Belgrad: Suntem foarte interesați de proiecte care să ne lege de Serbia|publisher=R3media|date=2024-06-05|accessdate=2024-09-06|limbă=ro-RO}}</ref> Aceasta va conecta [[Voivodina]] de punctul de frontieră cu [[România]] la [[Cernea Sârbească|Srpska Crnja]], aproape de [[Jimbolia]], asigurând legătură directă între [[Timișoara]] și [[Coridoare paneuropene|Coridorul Pan-European X]] care traversează [[Serbia]], rută ce leagă [[Europa occidentala|Europa Occidentală]] de [[Peninsula Balcanică|Balcanii de Sud]] și [[Turcia]].<ref>{{Citat web|url=https://rtv.rs/ro/politic%C4%83/vucic-va-vizita-ast%C4%83zi-lucr%C4%83rile-la-construirea-%C8%99oselei-de-mare-vitez%C4%83-z%C3%A2mbetul-voivodinei_1504759.html|nume=Voivodinei|prenume=Instituția de radiodifuziune a Voivodinei Radioteleviziunea|titlu=Vučić va vizita astăzi lucrările la construirea șoselei de mare viteză ”Zâmbetul Voivodinei”|publisher=Radioteleviziunea Voivodinei|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> [[Fișier:TEN-T CORR 9.svg|miniatura|275x275px|[[Coridoare paneuropene|Coridorul]] [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]], având ''[[Timișoara]]'' ca punct nodal de [[transport]], constituie conexiunea dintre [[Europa Centrală]] și [[Europa de Est|cea de Est]]]] === Transport feroviar === Rețeaua de cale ferată însuma în anul 2012 un număr de 795 km, din care 113 cale ferată electrificată. Cu 91,4 km de cale ferată la 1.000 km², județul Timiș are cea mai densă rețea de căi ferate din țară. Operatorii feroviari din județ sunt: [[Căile Ferate Române|CFR]], [[Astra Vagoane Arad|Astra Trans Carpatic]] și [[Regio Călători]].<ref name="bnr" /> [[Fișier:TEN-T 04.svg|miniatura|275x275px|[[Coridoare paneuropene|Traseul paneuropean]] al [[Coridorul Orient/Est- Marea Mediterană|Coridorului Orient/Est-Marea Mediterană]] traversează [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]], transformând județul în singurul nod intermodal complet al [[România|României]] ([[Transport rutier|rutier]]/[[Transport rutier de marfă|de marfă]] & [[Transport rutier internațional de marfă|logistic internațional]], [[Transport feroviar|feroviar]], [[Transport aerian|aerian]], [[Transport pe apă|fluvial]], [[Cicloturism|cicloturistic]], [[Ecologie urbană|ecologic]]/[[Sustenabilitate|sustenabil]] și [[Energetică|energetic]] - gazoductele BRUA și [[Recaș]]-[[Mokrin]], precum și [[Linie de înaltă tensiune în curent continuu|linia electrică de înaltă tensiune]] Mid Contiental East Corridor) - integrat în fluxurile continentale primare de [[transport]] și [[distribuție]]]] Pe teritoriul județului Timiș rețeaua feroviară este formată dintr-o magistrală principală ([[Magistrala CFR 900|900]]) și 14 linii secundare care aparțin magistralelor [[Magistrala CFR 900|900]] (București Nord-Timișoara Nord), [[Magistrala CFR 200|200]] (București Nord-Curtici) și [[Magistrala CFR 300|300]] (București Nord-Episcopia Bihor). [[Magistrala CFR 900|Magistrala 900]] de cale ferată, străbate teritoriul județului pe relația Jena-Lugoj-Recaș-Remetea Mare-Timișoara Nord. Aceasta face parte din [[Coridoare pan-europene|Coridorul paneuropean feroviar IV-ramura sudică]], ce străbate [[Europa]] pe traseul [[Dresda]]-[[Praga]]-[[Brno]]-[[Bratislava]]-[[Viena]]-[[Győr]]-[[Budapesta]]-[[Timișoara]]-[[Lugoj]]-[[Băile Herculane]]-[[Orșova]]-[[Porțile de Fier I|Porțile de Fier]]-[[Drobeta-Turnu Severin]]-[[Calafat]]-[[Vidin]]-[[Sofia]]-[[Plovdiv]]-[[Istanbul]]. De la [[Timișoara]] există legături internaționale directe spre [[Vârșeț]], [[Budapesta]], [[Viena]], [[Belgrad]] și [[Sofia]] prin [[InterRail]].<ref name="vol5" /> Județul este străbătut de următoarele linii feroviare: * [[Calea ferată Lugoj–Ilia|magistrala CFR 212]] [[Gara Lugoj|(Lugoj–]][[Gara Ilia|Ilia);]] * [[Calea ferată Timișoara–Radna|magistrala CFR 213]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Gara Timișoara Est|Timișoara Est–]][[Gara Radna|Radna);]] * magistrala CFR 216 [[Sânnicolau Mare|(Sânnicolau Mare–]][[Valcani, Timiș|Valcani);]] * magistrala CFR 217 [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord]]–[[Nerău, Timiș|Nerău);]] * [[Calea ferată Timișoara–Cenad|magistrala CFR 218]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Cenad, Timiș|Cenad);]] * [[Calea ferată Timișoara–Arad|magistrala CFR 310]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Gara Ronaț Triaj|Ronaț Triaj–]][[Gara Aradul Nou|Aradul Nou–]][[Gara Arad|Arad]][[Gara Oradea|);]] * [[magistrala CFR 900]] [[Gara București Nord|(București Nord–]][[Gara Craiova|Craiova–]][[Gara Caransebeș|Caransebeș]]–[[Gara Timișoara Nord|Timișoara Nord]]) parte a [[Coridoare pan-europene|coridorului IV paneuropean feroviar]] [[Dresda]]–[[Istanbul]] (ramura sudică). Segment în reabilitare integrală, pe porțiunea [[Arad]] – [[Timișoara]] – [[Caransebeș]], cu o valoare investițională de 8,77 miliarde de lei.<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/a-fost-semnat-contractul-pentru-modernizarea-a-162-km-ai-liniei-de-cale-ferata-caransebes-timisoara-arad-877-miliarde-lei-din-pnrr_606751.html|titlu=A fost semnat contractul pentru modernizarea a 162 km ai liniei de cale ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. 8,77 miliarde lei din PNRR|publisher=Economica.net|date=2022-08-22|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; * [[Calea ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj|magistrala CFR 918]] [[Gara Timișoara Sud|(Timișoara Sud]][[Gara Timișoara Nord|–]][[Buziaș|Buziaș–]][[Gara Lugoj|Lugoj);]] * [[Calea ferată Timișoara–Jimbolia–Kikinda|magistrala CFR 919]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Jimbolia|Jimbolia–]][[Chichinda Mare|Kikinda);]] * [[Calea ferată Jebel–Liebling|magistrala CFR 920]] [[Jebel, Timiș|(Jebel–]][[Liebling, Timiș|Liebling);]] * [[Calea ferată Jebel–Giera|magistrala CFR 921]] [[Jebel, Timiș|(Jebel–]][[Giera, Timiș|Giera);]] * [[Calea ferată Timișoara–Stamora Moravița|magistrala CFR 922 (Timișoara Nord–Stamora Moravița)]] – [[Rețeaua trans-europeană de transport|TEN-T Comprehensive]]. Tronson în modernizare și [[electrificare]], cu un cost de peste 380 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/ministerul-transporturilor-a-aprobat-modernizarea-caii-ferate-dintre-resita-si-timisoara-cu-extensie-voiteni-stamora-moravita-frontiera-proiectul-ar-urma-sa-coste-400-de-milioane-de-euro/|titlu=Ministerul Transporturilor a aprobat modernizarea căii ferate dintre Reșița și Timișoara cu extensie Voiteni, Stamora Moravița, frontieră – proiectul ar urma să coste 400 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; * magistrala CFR 922A [[Voiteg, Timiș|(Voiteg–]][[Gătaia|Gătaia–]][[Gara Reșița Nord|Reșița Nord);]] * [[Calea ferată Timișoara–Cruceni|magistrala CFR 926]] [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord–]][[Gara Timișoara Vest|Timișoara Vest–]][[Cruceni, Timiș|Cruceni);]] * [[Calea ferată Cărpiniș–Ionel|magistrala CFR 927]] [[Cărpiniș, Timiș|(Cărpiniș–]][[Iohanisfeld, Timiș|Iohanisfeld)]]. [[Fișier:Die neun Kernkorridore des Transeuropäischen Verkehrsnetzes TEN-V.jpg|miniatura|275x275px|Harta celor 9 rute de transport TEN-T, cu traseul nodal [[Rail-2-Sea]] Gdańsk-Constanța evidențiat, traversând [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] ]] Conform Mersul trenurilor de călători publicat de [[Căile Ferate Române|Compania Naționala de Căi Ferate „CFR” SA]], în județul Timiș există 133 de stații operabile ce se clasifică astfel:<ref>{{cite web|url=https://mytrain.ro/ro/|title=Mersul trenurilor}}</ref> * 30 de stații; * 12 halte (hcv.); * 24 de halte deschise pentru traficul de călători cu vânzător de bilete (hc.); * 48 de halte deschise pentru traficul de călători fără vânzător de bilete (h.); * 19 halte de mișcare (hm.). [[Fișier:The train route from China to Europe.png|miniatura|275x275px|Traseul feroviar al [[Drumul mătăsii|Noului Drum al Mătăsii]], cea mai mare rută comercială din lume, leagă [[Xi'an|Xi’an]] ([[China]]) de [[Praga]] ([[Cehia]]). Calea ferată traversează [[Eurasia]] - [[Asia de Est]] și [[Asia Centrală|Centrală]], [[Marea Caspică]] ([[feribot]]), [[Caucaz|Caucazul]] și [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]]. Ramificația estică a liniei străbate [[România]] pe relația [[Calafat]]-[[Craiova]]-[[Drobeta-Turnu Severin]]-''[[Timișoara]]''-[[Curtici]], înainte de a ajunge în [[Europa Centrală]], consolidând rolul județului în rețeaua mondială de [[Transport|transporturi]] de [[marfă]], [[Bunuri și servicii|schimb de bunuri]] și [[comerț internațional]]]] '''Metrou''' Din anul [[2018]] au început demersurile pentru implementarea serviciului de [[Transport în comun|transport public]] cu [[Metrou|metroul]] în [[Timișoara]], alocându-se 145.000 de lei pentru studiile de fezabilitate necesare. Acesta cuprinde, în primă fază, două magistrale principale: una care leagă [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] de [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] pe axa N-S (M1); și alta care leagă [[Calea Șagului]] de [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] (M2), pe axa E-V. Proiectul prevede două tronsoane de aproximativ 25 de km, cu un cost de peste 2 miliarde de [[euro]]. Durata de execuție estimată este de 120 de luni.<ref>{{Citat web|url=https://www.birouinfo.ro/articol/stiri/primaria-timisoara-va-contracta-un-studiu-de-fezabilitate-pentru-introducerea-metroului-in-oras|titlu=Primăria Timişoara va contracta un studiu de fezabilitate pentru introducerea metroului în oraş|publisher=www.birouinfo.ro|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> === Transport aerian === {{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | caption1 = [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] | caption2 = [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar „Cioca”]] | image1 = Timisoara-airport-romania-march-2017.jpg | image2 = Air_show_at_Cioca_2017.jpg | total_width = 275 }} În județul Timiș se găsesc două aeroporturi, de mărimi și cu funcțiuni diferite, ambele situate în apropierea municipiului Timișoara și cu acces din [[DN6]], respectiv: * [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia]]; * [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar Cioca]]. [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia]], amplasat la nord-est de municipiul Timișoara, la o distanță de aproximativ 10 km de centrul orașului, deservește populația județului Timiș, clasându-se al treilea aeroport ca importanță din România (în funcție de numărul pasagerilor și cantitatea de marfă transportată). Acesta are 11 operatori de călatori ce oferă zboruri regulate spre destinații interne și externe: [[Blue Air]], [[Ryanair]], [[TAROM]], [[Wizz Air]], [[Lufthansa]], [[Aegean Airlines]], Corendon Airlines, Eurowings, FlyEgipt și Freebird Airlines precum și 6 operatori cargo: Airest, ASL Airlines Belgium, DHL Aviation, Silver Air, Swiftair și TAROM Cargo. În medie, 256 de curse aeriene de pasageri decolează sau aterizează la Timișoara, în fiecare săptămână. La acestea se adaugă alte 45 de curse săptămânale de marfă spre sau dinspre Köln-Bonn, Budapesta, Katowice, București-Otopeni, Cluj-Napoca, Nürnberg, Erfurt și München. În anul 2017, prin Aeroportul Internațional Timișoara au trecut 1,7 milioane de pasageri.<ref>{{cite web|url=http://aerotim.ro/evolutie-trafic/|title=Evoluție Trafic|work=Aerotim|accessdate=2018-10-28|archive-date=2018-07-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20180701164859/http://aerotim.ro/evolutie-trafic/|dead-url=yes}}</ref> [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar Cioca din Timișoara]] este situat în partea de vest a localității, la circa 5 km distanță de aceasta, într-o zonă cu o dezvoltare economică continuă determinată de investiții private și publice, respectiv între drumurile naționale [[DN6]] și [[DN59A]] pe direcția [[Timișoara]]–[[Cenad, Timiș|Cenad]] și [[Timișoara]]–[[Jimbolia|Jimbolia.]] Acesta este unicul aeroport utilitar al [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii Vest]]. În prezent, aeroportul are o pistă inierbată de 750 m lungime și o lățime de 30 m, pentru activități specifice de zbor pe care se operează la vedere pe timp de zi, precum și construcții destinate activității utilitare și sportive pe direcția 50–230°.<ref name="vol5" /> ==== Centru Logistic Intermodal ==== În August [[2022]] au început demersurile pentru construirea ''Centrului Logistic Intermodal Timișoara.'' Proiectul are suprafață de 65 de hectare, va necesita investiții de peste 300 de milioane de euro și va oferi facilități de [[Depozit de mărfuri|depozitare]] și [[Transport|transport multimodal]] pentru mărfurile intercontinentale.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-de-300-de-milioane-de-euro-2193619.html|titlu=Proiect gigantic, de 300 de milioane de euro, pentru Aeroportul Timișoara. Grindeanu s-a întâlnit cu arabii|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-10|accessdate=2023-10-31|limbă=ro}}</ref> === Transport naval === {{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = Un hidrobuz/vaporetto STPT apropiindu-se de stația Dacia, lângă [[Fabrică|fabrica]] de [[Material textil|textile]] 1 Iunie, zona [[Piață|Pieței]] [[Badea Cârțan]] | caption2 = Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișul este conectat la [[Coridoare pan-europene|coridorul VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre-Main-Rin]], cea mai importantă rută fluvială de transport a [[Europa|Europei]], pe relația [[Constanța]]-[[Belgrad]]-[[Budapesta]]-[[Bratislava]]-[[Viena]]-[[Rotterdam]] | image1 = DaciaAmonte2.jpg | image2 = | total_width = 275 }}{{Articol principal|Transportul public naval din Timișoara}}{{Vezi și|Portul Timișoara}}Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișul are acces la [[Coridoare pan-europene|Coridorul pan-european VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre–Main–Rin]], diagonală fluvială ce unește [[Europa de Nord|nordul]] de [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]] ([[Marea Nordului]] de [[Marea Neagră]]), permițând [[Barjă|barjelor]] și [[Șlep|șlepurilor]] transportul [[Marfă|mărfurilor]] pe calea apei, legând Timișul de [[Regiunea Ruhr|bazinul Ruhr]] și 4 capitale europene ([[Belgrad]], [[Budapesta]], [[Bratislava]] și [[Viena]]), și mai departe până în [[Portul Rotterdam|port la Rotterdam]], pe relația [[Linz]]-[[Frankfurt pe Main]]-[[Köln]]-[[Düsseldorf]].<ref name=":312">{{cite web|url=http://www.capital.ro/fonduri-europene-pentru-redeschiderea-navigatiei-pe-canalul-bega.html|title=Fonduri europene pentru redeschiderea navigației pe Canalul Bega|date=22 iulie 2017|work=Capital|author=Vlad Petrini}}</ref> === Transport alternativ === Timișoara este singurul oraș românesc cu transport public urban de călători pe apă, realizat cu [[Ambarcațiune|ambarcațiuni]] de tip [[vaporetto]], aflate în directa exploatare a [[Transportul public din Timișoara|Societății de Transport Public Timișoara (STPT)]]. Călătoria se poate achita prin SMS la 7442 cu textul V. Se poate naviga de asemenea pe Bega cu [[Șalupă|șalupe]], de 6 sau 12 persoane, ce efectuează curse private de agrement la cerere, din Timișoara până la [[Casa Baraj din Sânmihaiu Român|ecluza din Sânmihaiu Român]] și mai departe până la [[Stăvilar|stăvilarele]] de la [[Srpski Itabej, Banatul Central|Srpski Itabej]] și [[Clec, Banatul Central|Klek]]. Pentru agrement turistic există hidrobiciclete și bărci care pot fi închiriate.<ref name=":302">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-timisoara-oras-romania-transport-comun-apa-inceput-circule-vaporasele-pasageri-bega-1_5b642ca9df52022f75f5a5ad/index.html|titlu=Timișoara primul oraș din România cu vaporetto}}</ref> {{Imagine multiplă | align = Center | direction = Orizontal | footer = Coridoarele [[Cicloturism|cicloturistice]] [[EuroVelo]] 13 și Centura Verde a Europei/European Green Belt ([[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniul Mondial UNESCO]]) – cunoscute și ca Traseele [[Cortina de Fier|Cortinei de Fier]], intră în [[România]] prin localitatea [[Lunga, Timiș|Lunga]] și ies prin [[Comuna Moravița, Timiș|Stamora-Moravița]], străbătând județul Timiș. Componente ale [[Rețeaua transeuropeană de transport|Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T)]], aceste rute leagă nordul [[Scandinavia|Scandinaviei]] ([[Marea Barents]]) de litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] ([[Cadrilater]]), traversând 20 de [[Țară|țări]] și 10 [[Capitală|capitale]]: [[Helsinki]], [[Tallinn]], [[Riga]], [[Vilnius]], [[Berlin]], [[Bratislava]], [[Viena]], [[Budapesta]], [[Belgrad]] și [[Sofia]]. | image1 = EuroVelo Route 13.svg | total_width = 900 | image2 = Iron Curtain Trail August 2009.jpg | image3 = EuGB solid labels web.png }} În planul [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de vest]], se construiește ''rețeaua regională de piste cicloturistice'', cu o lungime totală de 1.729 de kilometri, cel mai mare proiect de [[infrastructură]] velo din România. Aceasta cuprinde județele Timiș, [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Hunedoara]], și are un cost de 142 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/470-de-km-de-piste-de-biciclete-amenajate-in-timis-prin-pnrr-reteaua-va-lega-timisul-de-arad-caras-severin-si-hunedoara/|titlu=470 de km de piste de biciclete, amenajate în Timiș prin PNRR. Rețeaua va lega Timișul de Arad, Caraș – Severin și Hunedoara - Consiliul Județean Timiș|date=2022-12-30|accessdate=2023-10-05|limbă=ro-RO}}</ref> == Economie == {{Vezi și|Listă de companii din Timișoara}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Fabrica de bere Timișoreana|Timișoreana]], liderul pieței românești de bere | caption2 = [[Smithfield Romania|Comtim]], cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii de porc din [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]] | caption3 = Producătorul de contoare și regulatoare electrice [[Luxten Lighting Company|AEM]] | caption4 = | image1 = Bere Timișoreana (2023) 01.jpg | image2 = Smithfield Ferme -production (1).jpg | image3 = Timisoara - Tramway 04.jpg | image4 = | total_width = 900 }} ''Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri'' are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989 nr.17.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Prin dezvoltarea antreprenoriatului și a companiilor locale într-o [[economie de piață]] bazată pe [[cerere și ofertă]], [[concurență]] și [[comerț liber]], Timișul a beneficiat totodată de [[globalizare]] și [[Investiție|investiții]] ale [[Corporație|corporațiilor internaționale]], generând [[bogăție]] și [[creștere economică]] într-un județ caracterizat de [[liberalism economic]] și [[Piața liberă|piață liberă]], susținut de o [[Mâna de lucru salariată|mână de lucru salariată]] calificată ce creează [[Valoare adăugată brută|valoare adăugată ridicată]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Se oferă facilități atractive, precum reduceri fiscale semnificative, sprijin financiar substanțial și infrastructură de suport tuturor [[Investitor|investitorilor]] care dezvoltă [[Parc de afaceri|parcuri de afaceri,]] [[Parc industrial|parcuri industriale]], [[Ansamblu rezidențial|proiecte rezidențiale]] și de [[retail]], precum și din celelalte [[Sector economic|sectoare economice]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Timișul are cea mai dinamică [[economie]] din România și cel mai mare aflux de noi investiții dintre zonele [[Regiunile de dezvoltare ale României|regionale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-pentru-afaceri-211675|nume=Romania|prenume=Forbes|titlu=Forbes Best Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2016-02-05|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Județul Timiș are un [[produs intern brut]] (PIB) aferent anului [[2020]] de 50,27 miliarde de lei, depășit doar de [[București]] (245 miliarde), conform datelor [[Comisia Națională de Prognoză|Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză]] și [[Ministerul Economiei (România)|Ministerului Economiei]], contribuind cu peste 5% din [[Produsul intern brut al României|PIB-ul total al României]], având o [[Economie|economie dezvoltată]] și printre cele mai ridicate rate [[Antreprenoriat|antreprenoriale]] din țară.<ref name=":4">{{cite web|url=https://debanat.ro/2017/03/timisul-pe-locul-ii-in-tara-la-rata-angajarilor-ultimul-e-giurgiu-judet-care-da-cei-mai-multi-membri-in-guvern_186890.html|title=Timișul, pe locul II în țară la rata angajărilor. Ultimul e Giurgiu, județ care dă cei mai mulți membri în guvern|date=14 martie 2017|work=deBanat.ro|author=Iulia Avram}}</ref> Județul înregistrează una dintre cele mai scăzute rate ale [[Șomaj|șomajului]], de sub 1% în [[2018]]. În [[2016]], Timișul avea, după București, cel mai mare număr de companii din țară (peste 31.000). În anul [[2019]], 257,766 de persoane, reprezentând 36% din populație, lucrau în [[Companie|companiile]] din județ, fiind cea mai mare rată de [[angajare]] din România după zona București–Ilfov.<ref name=":9" /> Conform datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], soldul total al [[Investiție|investițiilor străine directe]] (ISD) din județul Timiș, fără cele autohtone, a fost la sfârșitul anului [[2023]] de cca. 5,2 miliarde de [[euro]], cifră care clasează [[Județele României|județul]] pe locul trei în [[România|țară]], după [[București]] și [[Ilfov]], și primul din [[Provincie|provincie]].<ref>{{Citation |publisher=www.bnr.ro |title=Eroare/ Error |url=https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=41092&idInfoClass=9403}}</ref> [[Fișier:Romania - Net Salary per County.png|miniatura|275x275px|Harta [[Salariul mediu în economia României|salariului net]], pe [[Județele României|județe]], în [[România|România.]] [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] are cel mai mare [[Venit|venit mediu]] din țară după București, iar reședința [[Timișoara]] cel mai ridicat [[Standard de viață|standard al vieții]] la nivel național (locul 53 în [[Europa]]) ]] Timișul are al doilea cel mai mare [[Salariul mediu în economia României|salariu mediu net]] din [[România]], ajungând în [[2024]] la 6.649 de [[Leu românesc|lei]], depășit doar de capitala [[București]] (6.690 lei), fiind în creștere cu 16,1% față de anul [[2023]], cea mai mare valoare din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnaldeortisoara.com/2024/07/salariile-din-timis-se-apropie-de-cele-din-bucuresti/|nume=Orţişoara|prenume=Jurnal de|titlu=Salariile din Timiș se apropie de cele din București|publisher=Jurnal de Orţişoara|date=2024-07-30|accessdate=2024-09-11|limbă=ro-RO}}</ref> Pe lângă acesta, se adaugă stimulente fiscale adiționale și beneficii extrasalariale semnificative - [[Tichet de masă|bonuri de masă]], [[Tichet cadou|tichete cadou]] și [[Tichet de creșă|de creșă]], [[Voucher|vouchere de vacanță]], [[carduri preplătite]] sau pachete de [[Asigurare|asigurări]], precum și [[Deducere fiscală|deduceri fiscale]], [[Sistem de plăți|decontări]] și [[Subvenție|subvenții]] majore, acordate de angajatorii timișeni.<ref>{{Citat web|url=https://www.ey.com/ro_ro/newsroom/2023/02/cele-mai-folosite-beneficii-extrasalariale-si-perceptia-angajatorilor-romani-vizavi-de-modificarile|titlu=Sondaj EY: Cele mai folosite beneficii extrasalariale şi percepţia angajatorilor români vizavi de modificările legislative aplicabile acestora|publisher=www.ey.com|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref> Județul are cea mai mare [[creștere economică]] din [[România]] între anii [[2014]] - [[2024]], valoarea [[Produs intern brut|PIB-ului pe cap de locuitor]] crescând cu 217%.<ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/la-zi/topul-salariilor-din-romania-timis-se-apropie-de-bucuresti-in-clasament/|titlu=Topul salariilor naționale: Județull care se apropie de București|publisher=România Liberă|date=2025-02-18|accessdate=2025-04-12|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Palatul Banca Națională a României, Timișoara (2023) - IMG 04.jpg|miniatura|275x275px|Sediul Sucursalei Regionale Timiș a [[Banca Națională a României|Băncii Naționale a României]], lângă [[Palatul Poștelor din Timișoara]] ]]În același timp, populația are un nivel de [[educație financiară]] superior mediei naționale, obținând [[Venit|venituri suplimentare]] semnificative din [[Oră suplimentară|ore adiționale de lucru]], [[Contract de muncă|contracte parțiale de muncă]] și prestări de [[Serviciu (economie)|servicii]] în regim [[Freelancer|liber-profesionist]], [[Leasing|închirierea]] de [[Proprietate|proprietăți]]/[[Imobil de raport|imobile de raport]]/[[regim hotelier]] ([[Imobiliare.ro]], [[Lajumate.ro|HomeZZ]], [[Inform Media|Romimo.ro]], [[Airbnb]], [[TripAdvisor]], [[Trivago]], Booking.com, [[OLX]], [[Momondo]], [[HotelsCombined]], [[CouchSurfing]], etc.), [[Acțiune (economie)|acțiuni]] și [[Obligațiune|obligațiuni]] ([[Bursă de valori|bursă]], [[Titlu de valoare|titluri de valoare]], [[Dividend|dividende]], etc.), [[Investiție|investiții]] ([[Metal prețios|metale]], [[Piatră prețioasă|pietre prețioase]], etc.), [[economisire]] ([[Depozit bancar|depozite bancare]], [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[instrumente financiare derivate]]), [[finanțe descentralizate]] ([[Criptomonedă|criptomonede,]] [[Initial coin offering|initial coin offerings]], [[Monedă digitală|monede digitale]]), ș.a.m.d.<ref>{{Citat web|url=https://timis.insse.ro/|titlu=DRS-TIMIȘ – Direcţia Regională de Statistică TIMIȘ|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://edukiwi.ro/idei-de-afaceri-acasa-la-domiciliu/|titlu=50 Idei de afaceri de acasa (la domiciliu) care merg ❤️|publisher=edukiwi.ro|date=2021-03-24|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Eurostat GDP Regions 2018.png|miniatura|285x285px|[[Produsul intern brut]] per capita al regiunilor [[Europa|Europei.]] [[Regiunea de dezvoltare Vest|Zona de Vest]] este cea mai [[Dezvoltare economică|dezvoltată economic]] din [[România]], alături de București-Ilfov, datorită [[Industrie|industriei]] puternice, [[Tehnologia informației|sectorului IT]]/[[Tehnologie|Tech]] în expansiune accelerată și atragerii constante de [[Investiție|investiții]]]] Timișul este, la rândul său, unul din principalele centre financiare ale [[România|României]], beneficiind de prezența tuturor [[Bancă (instituție financiară)|băncilor]] active pe [[Lista băncilor din România|piața națională]], reședința Timișoara găzduind majoritatea sediilor [[Filială|filialelor]] regionale din [[Regiunea de dezvoltare Vest|zona de Vest]], având o rețea extinsă de [[Agenție|agenții]] și [[Bancomat|bancomate]], precum și o dinamică emergentă în zona [[Tehnologie financiară|sectorului fintech]], susținută de infrastructura locală de [[Comunicație|comunicații]] dezvoltată și de interesul crescut al timișenilor pentru [[Digitalizare|digitalizarea]] [[Sistemul financiar|serviciilor financiare]]. Pe lângă acestea, județul găzduiește un număr semnificativ de [[Instituție financiară nebancară|Instituții Financiare Nebancare]] (IFN-uri); companii de [[Asigurare|asigurări]]; [[Cooperativă de credit|cooperative de credite]] și [[Contract de împrumut|contracte de împrumut]]; [[Agent de vânzări|societăți și firme de brokeraj]]; [[Corporație|corporații]] de [[Listă de companii de consultanță financiară și audit|consultanță financiară, audit]] și [[contabilitate]]; [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[Fond speculativ|speculative]] & [[capital de risc]]; [[Capital (economie)|business angels]] și [[Grup de experți|grupuri de experți]] (Financial Think Tanks); [[Incubator de afaceri|incubatoare și acceleratoare de afaceri]]; [[Modelul entitate-asociere|entități/asocieri]] și [[Organizație|organizații]] specializate în scrierea și atragerea de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]] și [[Finanțare|finanțări]] pentru [[sectorul privat]]/[[Parteneriat public-privat|parteneriate publice-private]]; [[Concern|concerne]] autohtone și internaționale cu soluții de [[Credit|refinanțare]]; [[Structură|structuri]] de [[publicitate]] și [[Promoție (marketing)|promovare]], [[Plan de marketing|planuri]]/[[Strategie de marketing|politici de marketing]]/[[Strategie de investiții|strategii de investiții]] și [[Scalabilitate|scalabilizare]] a [[Afacere|afacerilor]]; [[Firmă|firme]] de [[Cercetare de marketing|cercetări de piață]]/[[analiză media]]; [[Companie|companii]]/ [[PFA|persoane fizice autorizate]] și [[Training|traineri]]/[[Formator|formatori]] de [[Cybermarketing|marketing digital]] & [[Marketing afiliat|afiliat]]/[[Comerț electronic|e-Commerce]]/[[Marketing pe motoare de căutare|SEM]]-[[Optimizare pentru motoare de căutare|SEO]] și [[telemarketing]]; [[Întreprindere|întreprinderi]] de suport pentru [[Structură de date|stocarea informațiilor]] în [[Bază de date|baze]]/[[Depozit de date|centre de date]]; [[:Categorie:Holding-uri|holding-ur]]<nowiki/>i de [[Marcă comercială|branding]]/[[Externalizare (economie)|externalizare]]/[[Merchandising|mercantizare]] și [[plasare de produse]]; [[Operator (dezambiguizare)|operatori economici]] de recuperare a [[Taxă|taxelor]] și [[Impozit|impozitelor]]/[[Creanță|creanțelor]] și [[Datorie|datoriilor]]/colectare debite și [[Fiscalitatea în România|restanțe fiscale;]] etc., cu [[Serviciu (economie)|servicii]] dedicate clienților [[Persoană fizică|persoane fizice]] și [[Persoană juridică|persoane juridice.]]<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/sucursale_banci/|titlu=Lista băncilor din Timișoara|publisher=timișoreni.ro|accessdate=2024-09-12|autor=}}</ref> Județul Timiș are, după [[București]], cel mai mare raport pozitiv dintre [[Angajat|populația activă]] și [[Pensionar|pensionari]] dintre [[Județele României|județele țării]] (+43,5%), urmat la mică distanță, de [[Județul Arad]] (+39%).<ref>{{Citat web|url=https://insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficial%C4%83-din-rom%C3%A2nia|titlu=Statistica oficială din România {{!}} Institutul Național de Statistică|publisher=insse.ro|accessdate=2024-09-12}}</ref> [[Fișier:Romania - Nominal GDP per Capita by County.png|miniatura|275x275px|[[Produsul intern brut]] per capita al [[Județele României|județelor României]]. [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] se numără printre [[Dezvoltare economică|cele mai dezvoltate 5 regiuni]] ale [[România|țării]] din punct de vedere [[Economie|economic]]]] Potrivit unui raport al [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] din anul [[2024]], [[Timișoara]] are cel mai ridicat nivel al [[Indicele dezvoltării umane|Indicelui de Dezvoltare Umană]] (IDU) (0.984) din [[România]]. Raportul a analizat parametri precum [[Speranță de viață|speranța de viață]], [[Educație|nivelul educației]], [[Calitatea vieții|standardele de trai]] și [[Venit|venitul pe cap de locuitor]].<ref>{{Citat web|url=https://databank.worldbank.org/Human-development-index/id/363d401b|titlu=World Development Indicators {{!}} DataBank|publisher=databank.worldbank.org|accessdate=2024-09-11}}</ref> Totodată, municipiul [[Timișoara]] este lider în privința proiectelor de [[Investiție|investiții private]] din afara Bucureștiului în perioada [[2021]]-[[2024]], atrăgând [[Capital (economie)|capital]] de peste 1 miliard de euro, mai mult de jumătate din totalul [[Investiție|investițiilor]] regionale desfășurate în [[România]], în proiecte de [[Birou (încăpere)|birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[Depozit de mărfuri|depozite de mărfuri]], [[retail]] și [[Hotel|hoteluri]].<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/timisoara-atrage-investitii-de-un-miliard-de-euro-in-imobiliare-jumatate-din-valoarea-celorlalte-mari-orase-din-romania_543934.html|titlu=Timișoara atrage investiții de un miliard de euro în imobiliare, jumătate din valoarea celorlalte mari orașe din România|publisher=Economica.net|date=2021-11-17|accessdate=2023-10-22|limbă=ro}}</ref> Potrivit unei analize efectuate de ''Romania Property Club'' în anul [[2024]], Timișoara atrage în perioada [[2025]]-[[2029]] investiții de peste 4 miliarde de euro, cca. 22% din [[Capital|capitalul total]] investit în [[România]], depășită doar de [[București]], care atrage aproape 40%.<ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/analiza-timisoara-ar-putea-atrage-investitii-publice-si-private-de-peste-4-miliarde-de-euro-411119|nume=Turp|prenume=Amelia|titlu=Analiză: Timișoara ar putea atrage investiții publice și private de peste 4 miliarde de euro - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2024-10-03|accessdate=2024-10-04|limbă=ro-RO}}</ref> În anul [[2021]] Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din [[România]] și al treilea din [[Europa]] pentru [[Telemunca|munca la distanță]], conform raportului de specialitate efectuat de platforma ''OVO Network''.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-din-romania-si-al-treilea-din-europa-pentru-munca-la-distanta.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță|publisher=Economedia.ro|date=2021-07-24|accessdate=2023-11-09|limbă=ro-RO}}</ref> Cu o viteză de [[download]] de 90,27 de [[Viteză de transfer de date|megabiți pe secundă]], Timișoara a fost în [[2013]] orașul cu cel mai rapid [[Internet]] din lume.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/timisoara-este-pe-locul-1-in-topul-mondial-al-oraselor-cu-viteza-mare-la-internet.html|titlu=Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-09|limbă=ro}}</ref> Sediul [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|''Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă'']] se află în apropierea [[Gara Timișoara Nord|Gării de Nord]], pe Bulevardul Republicii nr. 21, în [[Timișoara]].<ref>{{Citat web|url=https://www.anofm.ro/?agentie=Timi%C8%99&page=0|titlu=ANOFM|publisher=www.anofm.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> Manifestări precum ''Angajatori de TOP –'' cel mai mare târg de job-uri din România, ''Zilele Carierei'' sau ''Târgul Locurilor de Muncă,'' sunt evenimente de tradiție în peisajul economic timișean.<ref name=":9">{{Citat web|url=https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/locuri_de_munca/|nume=www.hipo.ro|titlu=Job|publisher=www.HiPo.ro|accessdate=2023-09-22|limbă=en}}</ref> [[Fișier:Timisoara - Regional Business Centre.jpg|miniatura|275x275px|[[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Centrul Regional de Afaceri]] din zona [[Olimpia-Stadion]] (Timișoara)]] === Sectorul industrial === Industria județului Timiș este puternică și diversificată, datorată ratei ridicate a investițiilor [[Investiție Greenfield|Greenfield și Brownfield]], localizării vestice a județului, înaltei calificări a forței de muncă precum și tradiției antreprenoriale. Ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului o deține industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică, [[Industrie alimentară|industria alimentară]], [[Industrie chimică|industria chimică]], industria textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului. La 1 ianuarie 2019, 35,8% din populația ocupată civilă a județului activa în sectorul [[industrie]] și [[construcții]]. [[Export|Exporturile]] Timișului, județ care se clasează la capitolul livrări pe piețele externe pe poziția a doua, după București, s-au situat în anul 2020 la peste 35,5 de miliarde de lei, fiind printre puținele din țară cu [[Balanța de plăți|balanță comercială pozitivă]], totodată Timișul fiind cel mai mare [[Import|importator]] de [[Bun economic|bunuri de consum]], după Capitală.<ref name=":5" /> Județul Timiș avea la sfârșitul anului [[2020]], conform [[Comisia Națională de Prognoză|Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză]], un [[Produs intern brut|Produs Intern Brut]] pe cap de locuitor în valoare de 15,870 euro, 30% peste media națională, și o rată anuală de creștere de 5-10%.<ref name=":5">{{Citat știre|title=Timisul pe locul II ca Pib pe cap de locuitor|url=https://www.cotidianul.ro/cum-se-minte-clujul-pe-el-insusi/|newspaper=Cotidianul|data=12.12.2018|accessdate=}}</ref> Dintre principalele unități care activează în industrie în județul Timiș pot fi amintite: [[ELBA]], [[Luxten Lighting Company|AEM]], [[Frigoglass]], [[Lipoplast]], [[Bega Tehnomet]], [[Azur Timișoara|Azur]], [[Linde AG|Linde Gas]], [[ThyssenKrupp]], [[Rus Savitar]], [[Mondial Lugoj|Mondial]], [[ButanGas]], [[Procter & Gamble]], [[Timișoreana]], [[Comtim]], [[Coca-Cola]], [[Fornetti]], ș.a.<ref name=":5" /> [[Fișier:Gheorghe Lazăr Street, Timișoara, August 2022 (2).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenției pentru Dezvoltare Regională]] Vest, în zona [[Circumvalațiunii]] din [[Timișoara]]]] === Sectorul IMM și Start-Up=== ''[[Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii|Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe Bd. Eroilor de la Tisa nr.22.<ref>{{Citat web|url=https://immtimisoara.ro/|titlu=IMM Timișoara – Agenția pentru IMM Timișoara|date=2023-05-08|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Întreprinderile mici și mijlocii, precum și [[Persoană fizică|persoanele fizice și juridice]] autorizate sau asociațiile familiale au cunoscut, începând din anul [[1990]], o dezvoltare puternică în cadrul economiei județene, reprezentând în prezent cca. 80% din totalul firmelor înmatriculate la [[Oficiul Național al Registrului Comerțului]], conform datelor furnizate de [[Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat]], sector accelerat de granturile specifice oferite de [[România Start-up Nation|Start-up Nation]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Universitate|universități]]. Analiza structurii IMM-urilor a [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă]] reliefează faptul că majoritatea forței de muncă din acest sector este angrenată în [[Serviciu (economie)|servicii]], [[comerț]] și operațiuni de [[import]]–[[export]].<ref name="economie">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/economie.html|title=Economie|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref> Timișul are un număr mare de firme în întreprinderi mici și mijlocii, în domenii tradiționale – cum sunt [[Material textil|industria textilă]] și a confecțiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și industria pielăriei și [[Încălțăminte|încălțămintei]]: [[Guban]], [[Banatim]], [[Moda Tim]] sau [[Technic Development Timișoara|Technic Development]]. De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorită societăților autohtone, tradiționale în județ, precum [[Uzinele Textile Timișoara|Uzinele Textile]] sau [[Pasmatex]].<ref name="economie" /> [[Fișier:Timișoara Convention Center, Timișoara, August 2022.jpg|miniatura|275x275px|Timișoara Convention Center]] === Sectorul automobilistic și de înaltă tehnologie === Dintre principalele unități care activează în [[industria automobilistică]] și [[Înaltă tehnologie|high tech]] în județul Timiș pot fi amintite: [[Componentă electronică|AKWEL]], [[Continental AG]], [[Industrie|Zoppas Industries]], [[ABB Group|ABB Rometrics]], [[Hella (companie)|Forvia]], [[Porsche|Porsche Engineering]], [[ZF Friedrichshafen]], [[Automobil|Litens Automotive]], [[Honeywell]], [[Siemens]], [[Kromberg & Schubert]], [[Dräxlmaier]], [[Mahle]], [[Autoliv]], [[TRW Automotive]], [[Componentă electronică|Heraeus]], [[Tehnologie|Saguaro Technology]], [[Componentă electronică|Kimball Electronics]], [[EYBL]], [[Continental AG|Vitesco Technologies]], [[Companie|Hamilton]], [[Companie|ELSTER Rometrics]], [[Componentă electronică|Liberty Spring]], [[Componentă electronică|Helbako Electronica]], [[Componentă electronică|Noventa]], [[Valeo]], [[Flextronics]], [[Dura Automotive Systems|Dura,]] [[Ericsson]], și multe altele.<ref>{{cite book|url=http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/balanta_fortei_de_munca_la_1_ianuarie_2018.pdf|title=Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2018|publisher=Institutul Național de Statistică|date=2018|page=41|issn=2067-0311}}</ref> În anul 2016 în zona cartierului [[Freidorf]] din [[Timișoara]], a fost inaugurat ''incubatorul CERC (Centrul Regional de Competențe și Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Automotive)'' care sprijină investițiile în sectorul automotive prin implementarea unui pachet de servicii și a unor programe de training în beneficiul întreprinderilor din sector, cu scopul creșterii competențelor acestora, și implicit a performanței sectorului automotive la nivel regional. Acestă ramură economică are vechi tradiții, la Timișoara fabricându-se, între anii [[1988]] și [[1991]], modelul de [[autoturism]] românesc [[Dacia 500 Lăstun]] în uzinele [[Întreprinderea de Autoturisme Timișoara|Technometal]].<ref>{{Citat web|url=http://www.cerctm.ro/ro/|titlu=Centrul Regional de Competente si Dezvoltare a Furnizorilor in Industria Automotive}}</ref> ''Clusterul Regional în Domeniul Automotive'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Gheorghe Lazăr nr. 14.<ref>{{Citat web|url=https://automotivest.ro/|titlu=Automotivest|publisher=automotivest.ro|accessdate=2023-10-24}}</ref> ''Noua'' ''Pistă de Testare Auto,'' proiect de 100 de milioane de euro, care cuprinde un centru integrat de [[cercetare]] – [[Dezvoltare (dezambiguizare)|dezvoltare]] și un ''Smart City'' dedicat testării [[Vehicul autonom|vehiculelor autonome]], se construiește în localitatea [[Biled, Timiș|Biled]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-intr-o-comuna-din-timis-pista-de-2196676.html|titlu=Proiect gigantic într-o comună din Timiș. Pistă de testare pentru industria auto, de 100 de milioane de euro|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-18|accessdate=2023-10-21|limbă=ro}}</ref> ''Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic'' are sediul în [[Palatul Dejan]] din [[Timișoara]], pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.tehimpuls.ro/|titlu=Acasă|publisher=Centrul Regional de Inovare si Transfer Tehnologic|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Sectorul construcțiilor === ''[[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Armoniei nr. 1C.<ref>{{Citat web|url=https://ocpitimis.ro/|titlu=OCPI Timis|publisher=ocpitimis.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> În vederea reducerii consumului de [[energie]] și a nivelului [[Emisivitate|emisiilor]] generate de clădirile din sectorul [[Construcții|construcțiilor]], autoritățile județene oferă sprijin [[Investitor|investitorilor]] pentru implementarea celor mai înalte standarde de [[sustenabilitate]] și [[Randament termic|eficiență energetică]] pentru [[Clădire verde|clădirile verzi]], precum '''LEED''', '''BREEAM''', '''WELL''' și '''nZEB+''', atât pentru [[Parc de afaceri|proiectele de birouri]], cât și pentru cele de [[Apartament|locuințe]], [[Centru comercial|comerciale]], [[Logistică|logistice]] sau [[Industrie|industriale]], asigurând totodată dezvoltatorilor, prin acest pachet de măsuri, [[Mentenanță|costuri minime de întreținere și operare]] și o [[Profit|rentabilitate investițională maximă]], proiect stimulat și prin inițiativele guvernamentale cu [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|finanțare europeană nerambursabilă]], cum ar fi [[Casa Verde]].<ref>{{Citat web|url=https://timisplus.ro/timisoara-are-un-plan-de-actiune-pentru-a-deveni-un-oras-verde/|nume=DELIU|prenume=Anda|titlu=Timișoara are un plan de acțiune pentru a deveni un oraș verde|publisher=timisplus.ro|date=2024-10-02|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO}}</ref> Piața rezidențială timișeană, susținută de trendul [[Economie|economic]] ascendent, a cunoscut un boom în a doua jumătate a anilor 2010. În anul 2020 un record regional de 6.003 locuințe au fost livrate pieței, în creștere cu 223% comparativ cu anul 2010.<ref name=":3">{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/timisul-in-topul-tranzactiilor-imobiliare-din-romania-cate-case-si-terenuri-s-au-vandut/31/10/2016|titlu=Efervescență pe piața imobiliară - câte imobile și terenuri s-au vândut în Timiș}}</ref> În primele 9 luni din 2016, potrivit datelor [[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)]], s-au încheiat 32.836 tranzacții de vânzare/cumpărare, județul Timiș fiind astfel cea mai mare piață imobiliară din țară după [[București]]–[[Județul Ilfov|Ilfov]], performanță impulsionată și de programele guvernamentale dedicate, cum ar fi [[Prima Casă|Noua Casă]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/703509-tranzactii-imobiliare-in-primele-trei-trimestre/a/NTQ2MTMyMTA0MzQ5NzE2M-HLtDe7JgrDFPMjWN_zY9s|titlu=703.509 tranzacţii imobiliare în primele trei trimestre / CECCAR Business Magazine|publisher=CECCAR Business Magazine|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref> 87% din acestea au avut loc în Timișoara și comunele limitrofe. Comunitățile rezidențiale suburbane reprezintă un fenomen din ce în ce mai vizibil în [[Zona metropolitană Timișoara|zona metropolitană]], găzduind locuitori din clasele de mijloc și superioară, datorită procesului de gentrificare.<ref name=":3" /> În [[2023]], cu un total de 1.459 de proiecte rezidențiale în execuție și pregătire, Timișul a devenit oficial cea mai mare piață imobiliară din [[România]], devansând zona [[București]]-[[Județul Ilfov|Ilfov]] (1.130 proiecte).<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/analiza-imobiliara-la-jumatate-de-an-piata-rezidentiala-pe-panta-descendenta-a-scazut-numarul-de-proiecte-de-locuinte-sunt-pe-minus-tranzactiile-autorizatiile-de-construire-cererea-si-oferta.html|titlu=Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta|publisher=Economedia.ro|date=2023-07-06|accessdate=2023-07-16|limbă=ro-RO}}</ref> [[Construcții|Proiecte imobiliare integrate]] și [[Dezvoltare cu utilizare mixtă|dezvoltări cu utilizare mixtă]] de mare anvergură, ce urmează principiile de [[planificare urbană]] ale [[Oraș de 15 minute|Orașului de 15 Minute]] și ale [[Bauhaus (dezambiguizare)|Noului Bauhaus European (NEB)]], sunt în construcție, cu precădere în zona [[Timișoara|Timișoarei]] - ''noul [[cartier]]'' ''Timișoara Nord'', cu o suprafață de peste 1.000 de hectare, ce cuprinde [[Investiție|investiții private]] de peste 5 miliarde de euro <ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-cartier-de-1-000-de-hectare-vor-fi-sase-centre-de-cartier-sase-scoli-si-21-de-statii-de-transport-in-comun/|titlu=Timișoara: cartier de 1.000 de hectare – vor fi șase centre de cartier, șase școli și 21 de stații de transport în comun|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref>, sau ''noua'' ''zonă de regenerare urbană'' ''Antenelor,'' din jurul [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|ansamblului urbanistic Iulius Town Timișoara,]] ce cuprinde [[Birou (încăpere)|clădiri de birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[Hotel|hoteluri]], [[Centru comercial|spații comerciale]] și [[Parc|zone verzi]], fiind doar câteva exemple.<ref>{{Citat web|url=https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|titlu=Zona Antenelor se transformă total. Vor fi locuințe, birouri și spații comerciale, dar și școli, grădinițe, drumuri și un centru cultural modern/FOTO - Stiri din surse|date=2024-09-19|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO|archive-date=2024-10-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20241007105843/https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|dead-url=yes}}</ref> ''Filiala Teritorială Timiș'' a [[Ordinul Arhitecților din România|Ordinului Arhitecților din România]], are sediul în [[Timișoara]], pe strada Take Ionescu nr. 50.<ref>{{Citat web|url=https://oartimis.ro/|nume=CK|titlu=Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș|publisher=OAR Timiș|accessdate=2023-10-10|limbă=ro}}</ref> ''Târgul Imobiliar Timișoara'', cel mai mare eveniment de profil din [[Regiunea de dezvoltare Vest|vestul României]], reunește în fiecare an peste 200 de dezvoltatori și profesioniști în domeniu.<ref>{{Citat web|url=https://www.cciat.ro/|titlu=Camera de Comerț Industrie și Agricultură TIMIȘ - Împreună pentru afacerea ta|publisher=www.cciat.ro|accessdate=2023-09-22}}</ref> [[Fișier:Magazinul Dedeman din Timisoara 2 (5542737888).jpg|stanga|miniatura|275x275px|Imagine interioară dintr-un [[Hipermarket|hypermarket]] din [[Comerț|zona comercială]] Antenelor (Divizia 9 Cavalerie) în [[Timișoara]], unul din polurile de [[retail]] ale zonei, ce cuprinde [[Centru comercial|centrele comerciale]] Galeria 1, Kapa Center și EURO; [[Bricolaj|magazinele de bricolaj]] [[Dedeman]] și [[Brico Dépôt]]; dar și numeroase [[Agenție|reprezentanțe]], [[Magazin (dezambiguizare)|showroom-uri]], puncte de [[comerț]] [[Angrosist|en-gros]], [[Comerț cu amănuntul|vânzare cu amănuntul]], [[Supermagazin|spații]] de [[Shopping|cumpărături]] și [[Serviciu (economie)|servicii]]]] === Sectorul comercial === Piața timișeană de [[comerț cu amănuntul]] cuprinde numeroase [[Magazin|magazine]], [[Supermagazin|supermarketuri]] și [[Hipermarket|hipermarketuri]] operate de către concerne naționale și internaționale precum: [[Auchan]] (Auchan Holding); [[Kaufland]] & [[Lidl]] (Schwarz Gruppe); [[Carrefour|Carrefour Hypermarket]], [[Carrefour Market]], [[Carrefour Express]] și [[Carrefour|Supeco]] (Carrefour Group); [[Penny Market]] (Rewe Group); [[Mega Image]] & [[Mega Image|Shop&Go]] (Delhaize Group); [[Real (hipermarket)|reMarkt]] (Real); [[METRO AG|METRO]] & [[La Doi Pași]] (Metro AG); [[Selgros]] (Coop Group); [[Supermagazin|Super Mercato]] (Super Mercato Group); [[Profi]] (Mid Europa Partners); [[Unicarm]] (Vasile Lucuț); [[Jumbo (magazin)|Jumbo]] (Apostolos E. Vakakis) și [[Decathlon (companie)|Decathlon]] (Mulliez Group).<ref name=":42">{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-megaimage-inaugurat-supermarket-timisoara-unitati-vor-mai-deschidebelgo-olandezii-vor-primele-shopgo-uri-1_5b2b74a4df52022f755e7827/index.html|title=Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri|date=21 iunie 2018|work=Adevărul|author=Ștefan Both}}</ref> Pe piața de [[bricolaj]] și [[DIY]] sunt prezente magazinele companiilor [[IKEA]] (Inter IKEA Systems B.V. Group); [[Dedeman]] (Dragoș și Adrian Pavăl); [[Hornbach (hypermarket)|Hornbach]] (Hornbach Holding AG); [[Brico Dépôt]] (Kingfisher); [[Arabesque (companie)|Arabesque]] (Cezar Rapotan); [[Leroy Merlin]] (Adeo Group) și [[XXXLutz|Mömax]] (XXXLutz), parte a unor rețele autohtone și internaționale.<ref>{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-megaimage-inaugurat-supermarket-timisoara-unitati-vor-mai-deschidebelgo-olandezii-vor-primele-shopgo-uri-1_5b2b74a4df52022f755e7827/index.html|title=Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri|date=21 iunie 2018|work=Adevărul|author=Ștefan Both}}</ref> [[Fișier:Timişoara (5).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură]] din [[Timișoara]]]] === Sectorul agricol, horticol și silvic === ''[[Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale|Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Timiș (AFIR)]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe str. Calea Buziașului nr. 11A, etaj 2.<ref>{{Citat web|url=https://www.afir.ro/en/about-afir/county-offices/ojfir-timis/|titlu=OJFIR Timiș - AFIR|publisher=www.afir.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Județul Timiș ocupă locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă și cea arabilă, cât și la volumul tranzacționării terenurilor.<ref>{{Citat web|url=https://priaevents.ro/timis-dolj-si-arad-pe-primele-locuri-topul-judetelor-cu-cel-mai-mare-numar-de-tranzactii-cu-terenuri-agricole-incheiate-primele-opt-luni-din/|titlu=Timiș, Dolj și Arad pe primele locuri în topul județelor cu cel mai mare număr de tranzacții cu terenuri agricole încheiate în primele opt luni din an – Pria Events|accessdate=2023-09-19|limbă=ro-RO}}</ref> Județul are o suprafață agricolă de 693.034 ha, dintre care: suprafață arabilă 530.808 ha, [[Pomicultură|plantații pomicole]] 8.503 ha, [[Viticultură|plantații viticole]] 3.803 ha, [[Pășune|pășuni]] 121.814 ha, [[Fâneață|fânețe]] 28.106 ha. În nord-vestul județului, în comuna [[Lovrin, Timiș|Lovrin]], se află ''Stațiunea de cercetare și dezvoltare agricolă'', ce valorifică și implementează noile dezvoltări tehnologice în domeniul [[Agronomie|agronomiei]].<ref>{{Citat web|url=https://scdalovrin.com/|nume=admin|titlu=Landscaper Home|publisher=SCDA-Lovrin|accessdate=2023-09-28|limbă=en-US}}</ref> În vederea susținerii și promovării produselor și tradițiilor locale, în anul [[2013]] s-a înregistrat, prin sprijinul [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timiș]] și [[Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (România)|Ministerului Agriculturii și Dezvoltării]], marca ''„Made in Banat”''.<ref name=":7">{{cite web|url=https://www.ziuadevest.ro/situatia-din-agricultura-din-timis-la-sfarsitul-anului-2017/|title=Situația din agricultura din Timiș, la sfârșitul anului 2017|work=Ziua de Vest|author=Gheorghe Miron|date=19 decembrie 2017}}</ref> Una din cele mai vechi și importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este [[Agricultură|cultivarea cerealelor]] și a plantelor tehnice ([[grâu]], [[secară]], [[triticale]], [[orz]], [[orzoaică]], [[ovăz]], [[porumb]], [[floarea-soarelui]], [[sorg]], [[soia]], [[hrișcă]], [[mei]], [[rapiță]], [[Mac de grădină|mac]], [[hamei]], [[Cânepă indiană|cânepă]] și [[tutun]]), iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată [[Viticultură|viticultura]]. Localități ca [[Recaș]], [[Buziaș]] și [[Giarmata]] sunt renumite în ceea ce privește producția de [[vin]].<ref name=":7" /> Producția de [[Legumă|legume]] și [[Fruct|fructe]] și [[Zootehnie|creșterea plantelor]] în [[Fermă|ferme]], [[Seră|sere]] și [[Pepinieră|pepiniere]] este, de asemenea, o activitate economică de tradiție. [[Gottlob, Timiș|Gottlob]]-ul este supranumit ''„Patria lubeniței din Banat”'', producția de [[pepene verde]] de aici ridicându-se la peste 10.000 de tone anual, iar localitățile [[Biled, Timiș|Biled]] și [[Tomnatic, Timiș|Tomnatic]] – unde se află un centru zonal de procesare, sunt recunoscute pentru recoltele de [[Legumă|legume]] și [[Fruct|fructe]] de calitate superioară.<ref name=":7" /> În județul Timiș, în anul 2019, au fost [[Sămânță|însămânțate]] 611.418 ha: [[cereale]] pentru boabe – 331.691 ha, [[porumb]] boabe – 193.852 ha, [[Plantă|plante uleioase]] – 35.888 ha, [[Legumă|legume]] – 10.933 ha, [[cartof]]i – 8.298 ha, [[sfeclă de zahăr]] – 716 ha, [[varză]] – 691 ha, [[ceapă]] – 559 ha, [[roșie]] – 447 ha, [[mazăre]] – 319 ha, etc.<ref name=":7" /> [[Zootehnie|Creșterea animalelor]] constituie, de asemenea, o ramură importantă a agriculturii timișene, în ultimii ani înregistrându-se o creștere semnificativă a numărului de animale în sectorul privat. Efectivele de [[Regnul Animalia|animale]] în anul 2012 au fost următoarele: [[Bovinae|bovine]] – 38.918, [[Porc domestic|porcine]] – 595.247, [[Ovis|ovine]] – 564.796, [[caprine]] – 15.682, [[Cal|cabaline]] – 7.071, [[Pasăre|păsări]] – 1.741.644, [[Iepure|iepuri]] – 19.119, etc.<ref name="atlas" /> == Educație == === Învățământul preuniversitar === ''Vezi și:'' [[Lista liceelor din Timișoara|''Lista liceelor din Timișoara'']]{{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = | image2 = Timisoara, Liceul Bartok Bela.jpg | image3 = Timisoara, str Pestalozzi 14.jpg | image4 = Liceul Dositei Obradovici, Timisoara.jpg | image5 = Colegiul National Coriolan Brediceanu Lugoj.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara|Liceul Teoretic „Grigore Moisil”]] | caption2 = [[Liceul Teoretic „Bartók Béla” din Timișoara|Liceul „Bartók Béla”]] | caption3 = Liceul Teoretic „Jean-Louis Calderon” | caption4 = Liceul Teoretic „Dositei Obradovici” | caption5 = [[Colegiul Național „Coriolan Brediceanu” din Lugoj|Colegiul Național „Coriolan Brediceanu”]] }}[[Ministerul Educației (România)|''Inspectoratul Școlar Județean Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], pe strada Doctor Liviu Gabor nr.1.<ref>{{Citat web|url=https://www.isj.tm.edu.ro/|titlu=Inspectoratul Școlar Județean Timiș|publisher=www.isj.tm.edu.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Județul Timiș avea în anul școlar 2019-2020 o populație școlară de 177.301 de persoane: în învățământul preșcolar 25.266 de [[Copil|copii]], în cel preuniversitar 97.934 de [[Elev|elevi]] și 54.101 de [[Student|studenți]] în cel universitar, post-universitar, academic și de dezvoltare profesională continuă. În județul Timiș sunt acreditate și autorizate 617 [[Școală|unități de învățământ]].<ref name=":8" /> Potrivit unui clasament realizat de portalul ''AdmitereLiceu.ro'' în 2020, șapte licee din [[Timișoara]] ([[Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara|Liceul „Grigore Moisil”]], [[Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara|Colegiul Național „CD Loga”]], [[Colegiul Național Bănățean]], [[Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara|Colegiul Național „Carmen Sylva”]], [[Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara|Liceul german „Nikolaus Lenau”]], [[Colegiul Național Ana Aslan, Timișoara|Colegiul Național Ana Aslan]], [[Calderón (autor)|Liceul Teoretic „J.L. Calderon”]]), și unul din [[Lugoj]] ([[Colegiul Național „Coriolan Brediceanu” din Lugoj|Colegiul Național „Coriolan Brediceanu”]]), se află în top 150 școli din [[România]].<ref name=":0" /> În același timp, [[Timiș (dezambiguizare)|Timișul]] înregistrează un nivel superior mediei naționale în ceea ce privește adoptarea cursurilor educaționale digitale, precum și a programelor de [[Formator|formare]] [[Profesie|profesională]] și [[Dezvoltare personală|dezvoltare]] a competențelor în sistem [[stagiar]], hibrid sau [[Școlirea acasă|la distanță]]. Mulți timișeni sunt atât [[Formator|formatori]], cât și [[Student|cursanți]] și [[Cercetător|cercetători]] în cadrul unor platforme autohtone și internaționale de [[educație deschisă]], [[Resurse educaționale deschise|resurse educaționale digitale]] și [[Mediu virtual de învățare|medii virtuale de învățare]] precum eduKiwi, [[EUROSCI Network|EUROSCI Network,]] [[Udemy]], [[Memrise]], [[Researchgate|ResearchGate]], [[Brainly]], [[Udacity]] sau [[Coursera]], alături de numeroase alte [[Școală|școli]], [[Universitate|universități]] și [[Instituție|instituții]] de [[Educație|învățământ]] care oferă cursuri în format digital. Acest trend este în creștere accelerată pe plan local, fenomen susținut de [[Economie|economia]] dinamică a [[Timiș (dezambiguizare)|județului]], în care calificările, certificările și competențele continue sunt un criteriu esențial de diferențiere profesională și avantaj competitiv pe [[Piața muncii (economie)|piața muncii]].<ref>{{Citat web|url=https://www.scoalaeurotraining.ro/|titlu=Cursuri Calificare - Scoala Eurotraining|publisher=Scoala Eurotraining - Cursuri Calificare|accessdate=2025-05-11|limbă=ro-ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://henricoandatm.ro/centrul-de-formare-profesionala/|titlu=Centrul de Formare Profesionala|publisher=Henri Coanda|accessdate=2025-05-11|limbă=en-US}}</ref> === Învățământul vocațional și profesional === Numeroase unități de învățământ din județ sunt centrate pe dezvoltarea și formarea competențelor în sistem profesional dual, în funcție de specializare, profil sau calificare: tehnic (Colegiul Tehnic de Vest, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul „Emanuil Ungureanu”, Liceul Tehnologic "Valeriu Brăniște" ș.a.), economic ([[Colegiul Economic „F.S. Nitti” din Timișoara|Colegiul „F.S. Nitti”]]), artistic ([[Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara|Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”]], [[Liceul de Arte Plastice din Timișoara|Liceul de Arte Plastice]], Școala de Muzică Filaret Barbu, etc.), medical [[Colegiul Național Ana Aslan, Timișoara|(Colegiul Național Ana Aslan]]), teologic ([[Liceul Piarist din Timișoara|Liceul Romano-Catolic „Gerhardinum”]], Liceul Penticostal ,,Logos” ), ș.a.m.d.<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.admitereliceu.ro/|titlu=Admitere Liceu 2020}}</ref> ''Centrul Specializat de Învățare Permanentă'' se află în Parcul Industrial și Tehnologic din [[Timișoara]], în cartierul [[Torontalului]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/se-pune-baza-unui-centru-specializat-de-invatare-permanenta-in-timis-cu-dotari-performante-si-formare-profesionala-1579473/|titlu=Un nou Centru Specializat de Învățare Permanentă în Timiș, cu dotări performante și formare profesională|publisher=Tion|date=2022-04-21|accessdate=2023-10-21}}</ref> Noul ''Campus Regional pentru Învățământul Dual'' din [[Timișoara]], investiție de peste 20 de milioane de euro, se construiește în zona [[Ciarda Roșie|Calea Buziașului]].<ref name=":10" /> === Învățământul universitar === ''Vezi și: [[Lista universităților din Timișoara]]'' {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] | caption2 = [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]] | caption3 = [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] | caption4 = [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] | image1 = West University of Timisoara (1).jpg | image2 = Universitatea_Politehnica_Timisoara_-_Rectorat.jpg | image3 = Victor_Babeș_University_of_Medicine_and_Pharmacy,_Timișoara.jpg | total_width = 900 | image5 = | caption5 = [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea Tibiscus]] | image4 = Agronomie (2).JPG }} Reședința [[Timișoara]] este unul din cele patru centre universitare naționale, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, stabilite prin HG de [[Ministerul Educației Naționale|Ministerul Educației Naționale și a Învățământului]], adunând cca. 10-12% din totalul [[Student|studenților]] de la nivel național înscriși în programele de [[Studii universitare de licență|licență]], [[Studii universitare de masterat|masterat]], [[Doctorand|doctorat]] și [[Medicină|rezidențiat]], întrunind o calitate ridicată a calificărilor și procesului educațional conform standardelor [[Procesul Bologna|procesului Bologna]]. Învățământul superior este accesibil prin prezența a opt universități, patru publice și patru private:<ref name=":8">{{cite web|url=https://www.siiir.edu.ro/carto/|title=Unități de învățământ acreditate și autorizate|work=Cartografia școlară|publisher=Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România}}</ref> {| class="wikitable" |- ! Universitate !! Localitate !! Fondată !! Facultăți !! Studenți |- ! colspan="5" | Universități de stat |- | [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] || [[Timișoara]] || 1944 || 11 || 15.727 |- | [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]] || [[Timișoara]] || 1920 || 10 || 13.756 |- | [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] || [[Timișoara]] || 1944 || 3 || 7.599 |- | [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] || [[Timișoara]] || 1991 || 6 || 6.994 |- ! colspan="5" | Universități private |- | Universitatea „Ioan Slavici” || [[Timișoara]] || 2000 || 2 || 3.500+ |- | [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea „Tibiscus”]] || [[Timișoara]] || 1991 || 4 || 2.000+ |- | [[Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj|Universitatea Europeană „Drăgan”]] || [[Lugoj]] || 2003 || 2 || 258 |- | [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir|Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”]] || [[Timișoara]] || 1991 || 1 || 1.800+ |} ''Clusterul HPC (High Performance Computing),'' de la [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] din [[Timișoara]], asigură extinderea platformei integrate de cercetare pe baza noilor tehnologii [[Tehnologia informației|IT]] în regiune. Platforma ''HPC'' existentă cuprinde 7 unități de procesare [[IBM]], în combinație cu 7 unități de procesare de tip [[GPU]] de la [[Nvidia]], toate acestea găzduite într-un șasiu [[IBM]] BladeCenter H. Aici se află de asemenea și un [[supercalculator]] IBM Blue Gene/P, instalat în acest [[Bază de date|Data Center]] de către [[ETA2U]] în anul [[2011]].<ref>{{Citat web|url=https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|titlu=Studii de caz IT SERVICE|publisher=www.eta2u.ro|accessdate=2023-10-23|limbă=ro-ro|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134942/https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|dead-url=yes}}</ref> Noul ''Centru de Cercetare în Ingineria Datelor, Inteligență Artificială și Sisteme Inteligente (CIDIAS)'' din [[Timișoara]]'','' proiect al [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universității Politehnica]] în valoare de 19 milioane de euro, va avea peste 5.000 de mp de spații și [[Laborator|laboratoare]] dedicate cercetării în [[Inteligență artificială|Inteligența artificială]], [[Cloud computing|Cloud Computing]], [[Cibernetică|Securitate Cibernetică]] și [[Robotică]] și [[Sistem de control (dezambiguizare)|Control Inteligent]].<ref>{{Citat web|url=https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|titlu=UPT, singura universitate timișoreană în foaia de parcurs națională a infrastructurilor de cercetare {{!}} Universitatea Politehnica Timișoara|publisher=www.upt.ro|accessdate=2023-10-22|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195832/https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|dead-url=yes}}</ref> === Învățământul academic. Cercetarea științifică === {{Imagine multiplă | align = dreapta | direction = horizontal | image1 = Academia Română Filiala Timișoara.jpg | caption1 = [[Academia Română|Academia Română Timișoara]] | image2 = LERF Timisoara RO 2018 1.jpg | caption2 = [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic]] | total_width = 500 }} Se desfășoară în municipiul reședință de județ, [[Timișoara]].<ref name=":6">{{Citat web|url=http://aspc.cs.upt.ro/astr/|titlu=Academia de Științe Tehnice Timișoara}}</ref> Centru național de [[Cercetare|cercetare științifică]] avansată, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, în cadrul filialei din Timișoara a [[Academia Română|Academiei Române]] își desfășoară activitatea următoarele centre: Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”; [[Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată;]] [[ISIM Timișoara|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale;]] [[INCERC|Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor;]] [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic|Laboratorul de Energii Regenerabile–Fotovoltaic;]] [[Observatorul Astronomic Timișoara|Observatorul Astronomic]] (secție a [[Institutul Astronomic al Academiei Române|Institutului Astronomic al Academiei Române]]), și [[Planetariul Universității de Vest din Timișoara|Planetariul Universității de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.incd.ro/despre/sucursale/sucursala-timisoara/|titlu=INCERC sucursala Timișoara}}</ref> Tot în Timișoara mai activează numeroase centre și institute naționale de cercetare–dezvoltare: Centrul de Cercetări în Metode Avansate de Studiu al Fenomenelor Fizice; Centrul de Cercetări în Mecatronică și Robotică; Centrul de Cercetări pentru Materiale Anorganice și Energii Alternative; Centrul de Cercetări în Inginerie și Management, etc. Tot aici funcționează și filiale ale [[Academia de Științe Medicale|Academiei de Științe Medicale]], respectiv ale [[Academia de Științe Tehnice din România|Academiei de Științe Tehnice]] din România.<ref name=":6" /> Prezența ''Clusterului de Energii Sustenabile ROSENC'' din [[Timișoara]]'','' cu sediul pe splaiul Tudor Vladimirescu nr. 33, crește competivitatea [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunii de Vest]] pe plan internațional în domeniul [[Sustenabilitate|energiilor sustenabile]], accelerând implementarea investițiilor în sectoarele [[Energie regenerabilă|energiilor regenerabile]] și [[Inginerie energetică|ingineriei energetice]].<ref>{{Citat web|url=https://rosenc.ro/|titlu=ROSENC {{!}} Romanian Sustainable Energy Cluster|accessdate=2023-10-24|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134932/http://rosenc.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Zilele Tehnice Studentesti Mecanica Timisoara.jpg|miniatura|296x296px|Zilele Tehnice Studențești la [[Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica]] din [[Timișoara]]]] Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice timișene”.<ref>{{Citat web|url=http://acad-tim.tm.edu.ro/?p=1357|titlu=Zilele Academice Timișene}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}}</ref> ''Clusterul Regional de Tehnologia Informației și Comunicațiilor'' are sediul în zona [[Cetate, Timișoara|Cetate]] din [[Timișoara|Timișoara,]] pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.digivest.ro/|titlu=Cluster Regional TIC|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> Noul ''cloud guvernamental'', investiție de peste 2,2 miliarde de lei, va avea un [[Bază de date|centru de date]] în localitatea [[Giroc, Timiș|Giroc]], lângă [[Timișoara]].<ref>{{Citat web|url=https://www.adr.gov.ro/cloud/|titlu=Cloud|publisher=Autoritatea Pentru Digitalizarea Romaniei|accessdate=2023-10-04|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20231005145139/https://www.adr.gov.ro/cloud/|dead-url=yes}}</ref> == Turism == {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Buziaș|Stațiunea Buziaș]] | caption2 = [[Etnografie|Zona etnografică]] Țara Făgetului, [[Munții Poiana Ruscă|Munții Poiana Ruscă]] | caption3 = [[Lacul Surduc|Surduc]], cel mai mare lac din vestul țării | image1 = Buzias Ansamblu balnear (2).jpg | image2 = Poiana Rusca.jpg | image3 = RO_TM_Surduc_3.jpg | image4 = Fritillaria meleagris 1.jpg | caption4 = [[Fritillaria meleagris|Lalea pestriță]] în rezervația naturală [[Lunca Pogănișului]] | total_width = 900 | image5 = Concert_Romanesti_2006.jpg | caption5 = Concertul anual de [[Muzică simfonică|muzică simfonică]] de la [[Peștera Românești|peștera Românești]] }} Timișul are o ofertă foarte bogată în ceea ce privește activitățile de [[Turismul în România|turism]] și loisir, fiind constant în topul destinațiilor alese de [[Turism|turiștii străini]] ce vizitează [[România]]. În anul [[2017]] a fost al treilea cel mai vizitat județ al [[România|României]], din punct de vedere al numărului de turiști străini.<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/business-travel/topul-judetelor-care-au-atras-cei-mai-multi-turisti-straini-brasov-timis-cluj-si-sibiu-au-atras-20-din-totalul-strainilor-care-s-au-cazat-in-hotelurile-din-tara-in-primul-semestru-16693889|titlu=Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru}}</ref> [[Fișier:Hotel Continental Timisoara.jpg|miniatura|367x367px|North Star Continental Resort [[Timișoara]], lângă [[Bega Shopping Center]]]] În județul Timiș se aflau în [[Construcții|construcție]] 73 de noi proiecte de [[Investiție|investiții]] hoteliere la finalul anului [[2022]].<ref>{{Citat web|url=https://hotelinvest.ro/80-gradul-de-ocupare-al-hotelurilor-din-timisoara-cate-hoteluri-se-mai-construiesc/|titlu=80% gradul de ocupare al hotelurilor din Timisoara. Cate hoteluri se mai construiesc?|publisher=Hotel Invest|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> Timișoara este pe primul loc în [[România]] și pe locul cinci în [[Europa]] în topul celor mai sigure destinații [[Turism|turistice]] de pe [[continent]], alături de [[Praga]], [[Zürich]] sau [[Helsinki]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/timisoara-inclusa-intr-un-top-al-celor-mai-sigure-destinatii-europene-pentru-vacante-1690774/|titlu=Timișoara, inclusă într-un top al celor mai sigure destinații europene pentru vacanțe|publisher=Tion|date=2023-03-06|accessdate=2023-11-11}}</ref> ''Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș'' are sediul în zona [[Fabric]] din [[Timișoara]], pe strada Dacilor nr. 25.<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/|titlu=Home|publisher=Turism Timis|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://turismtimis.ro/ }}</ref> La câțiva kilometri de Timișoara se află renumitele stațiuni balneare [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]]. Printre obiectivele turistice de aici: * [[Zona cu parcul din Buziaș|Zona cu parcul și colonada imperială]], unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al [[Elisabeta, împărăteasa Austriei|împărătesei Elisabeta]]. Cuprinde un întreg ansamblu de monumente istorice format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un [[parc dendrologic]] cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de arbori seculari, cel mai important fiind [[Paltin occidental|platanul]]. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, [[Arhitectura bizantină|bizantin]], unică în [[România]]. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în [[Karlovy Vary]] și în [[Baden-Baden]]; * Ștrandurile cu [[apă minerală]] din Buziaș (1874), primele de acest gen din [[Europa]]; * Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș<nowiki>''</nowiki> (1984), Mihai și Iosif; * Buveta ,,Izvorul Sănătății<nowiki>''</nowiki> din centrul stațiunii; * Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din ceramică tracică, vase din [[Neolitic]], numeroase fotomontaje; * Colecția de artă populară ,,Iulia Florea Troceanu<nowiki>''</nowiki>, ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene; * Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric; * [[Mlaștinile Satchinez|Rezervația naturală Satchinez;]] * [[Mlaștinile Murani]], ș.a. În prezent, în ambele stațiuni sunt multe [[Pensiune|pensiuni]] și [[Casa|vile]], precum și [[Hotel|hoteluri]] de trei și patru stele, cu confort deosebit, și se situează la nivelul [[Turism|turismului]] internațional. ==== Rezervații și arii naturale ==== {{Articol principal|Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista siturilor arheologice din județul Timiș}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Parcul Dendrologic Bazoș|Parcul Dendrologic Bazoș]] | caption2 = Pui de [[Dropie|dropie]] în [[Rezervația ornitologică Beba Veche|rezervația ornitologică Beba Veche]] | caption3 = Stârc cenușiu în „Delta Banatului”, [[Mlaștinile Satchinez|rezervația naturală Satchinez]] | image1 = Parc bazos.jpg | image2 = Bet.jpg | image3 = Purple Heron near Hodal I IMG 9518.jpg | image4 = Aster tripolium3.jpg | caption4 = [[Sărăturile Diniaș|Sărăturile Diniaș]] | total_width = 900 | image5 = Pochard (Aythya ferina) (4).JPG | caption5 = [[Rață|Rață]] cu cap castaniu în [[Mlaștinile Murani|Mlaștinile Murani]] }}''[[Agenția Națională pentru Protecția Mediului|Agenția Națională pentru Protecția Mediului Vest]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe Bd. Liviu Rebreanu nr.18-18A.<ref>{{Citat web|url=https://www.protectiamediului.org/apm/scrie-agentiei-pentru-protectia-mediului-timis/|titlu=Scrie Agenției pentru Protecția Mediului Timiș {{!}} Protecția Mediului|publisher=protectiamediului.org|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> În județ se găsesc numeroase rezervații naturale care adăpostesc un număr mare de specii de [[Plantă|plante]] și [[Regnul Animalia|animale]] rare, [[Specii amenințate|ocrotite de lege]]. Lângă [[Satchinez, Timiș|Satchinez]], la 25 km nord-est de Timișoara, se găsește cel mai mare areal natural din vestul României ([[Mlaștinile Satchinez]] – [[Mlaștinile Murani|Murani]] – [[Rezervația ornitologică Beba Veche|Rezervația Beba Veche]]). Ariile naturale din județ cuprind: [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]], [[Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)|Lunca Mureșului Inferior]] și [[Lunca Pogănișului|Lunca Pogănișului;]] rezervațiile forestiere [[Parcul Dendrologic Bazoș|Bazoș]], [[Pădurea Bistra|Bistra]] și [[Pădurea Cenad|Cenad]] – ce conțin o varietate mare de specii arboricole și botanice; lacurile [[Lacul Cotu Morii|Cotu Morii]], [[Lacul Verbunci|Verbunci]], [[Lacul Hergheșceu|Hergheșceu]], [[Lacul Râtu Mare|Râtu Mare]], [[Lacul Satchinez|Satchinez]], [[Ianova, Timiș|Ianova]] și [[Lacurile Becicherecu Mic|Lacurile Becicherecu Mic.]]<ref name="bnr3">{{cite web|url=http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|title=Monografia județului Timiș|work=Banca Națională a României|page=3|accessdate=2018-10-24|archive-date=2020-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20201118044200/https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Stârc galben în [[Insula Mare Cenad|Insula Mare Cenad]], în apropierea [[Mănăstirea Morisena|Mănăstirii Morisena]] | caption2 = Ghizdei de sărătură în [[Becicherecu Mic (sit SCI)|situl natural Becicherecu Mic]] | caption3 = Exemplar de [[Stârc|Nycticorax]] în [[Pădurea Macedonia|Pădurea Macedonia]] | image1 = Ardeola ralloides in Ariège.jpg | image2 = Lotus tenuis.jpeg | image3 = Nycticorax nycticorax (Lukasz Lukasik).jpg | image4 =  Narcissus poeticus.jpg | caption4 = [[Pajiștea cu narcise Bătești|Pajiștea cu narcise Bătești]] | total_width = 900 | image5 = Ardpur3.jpg | caption5 = Stârc purpuriu la [[Insula Igriș|Insula Igriș]], în zona [[Maresiana|cetății istorice Maresiana]] }}Ariile protejate cuprind [[Sărăturile Diniaș]], [[Becicherecu Mic (sit SCI)|Becicherecu Mic]], [[Hunedoara Timișană (sit SPA)|Hunedoara Timișană]], [[Insula Igriș]] și [[Insula Mare Cenad|Insula Mare de la Cenad;]] zonele de protecție avifaunistică de la [[Pădurea Macedonia]] și [[Livezile - Dolaț]]; [[Pajiștea cu narcise Bătești]] și [[Movila Sisitak|Movila Sisitak;]] etc.<ref name="bnr3" /> Alte obiective turistice sunt [[Peșteră|peșterile]], dintre care amintim: [[Peștera Românești|peștera de la Românești]], [[peștera Albastră]] – lângă [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]], [[Peștera cu Apă din județul Timiș|Peștera cu Apă,]] peștera „Stânca lui Florian” – lângă [[Tomești, Timiș|Tomești]], respectiv [[Cascadă|cascadele]]: Cornet ([[Nădrag, Timiș|Nădrag]]) și Șopot ([[Poieni, Timiș|Poieni]]).<ref name="bnr3" />{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Pădurea Bistra|Pădurea Bistra]] | caption2 = Localitatea [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]] | caption3 = [[Traseu turistic (montan)|Traseu turistic montan]] în [[Nădrag, Timiș|Nădrag]] | image1 = Bistra (7).JPG | image2 = RO TM Pietroasa 13.jpg | image3 = Timis Nadrag Casute Suspendate.jpg | image4 = CharlottenburgBanat2.jpg | caption4 = [[Charlottenburg, Timiș|Charlottenburg]], [[Dealurile de Vest|Dealurile de Vest]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Poieni 84.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Biserica de lemn]] din [[Poieni, Timiș|Poieni]] }}Turismul montan este practicat sub formă de [[alpinism]], [[Escaladă sportivă|escalade]], [[Drumeție|drumeții]], și [[Ciclism|cicloturism]] pe [[Traseu turistic (montan)|traseele turistice montane]] din [[Munții Poiana Ruscă]], zonă cunoscută [[Etnografie|etnografic]] ca Țara Făgetului, areal cu potențial turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural și peisagistic, zona fiind ideală pentru activități de [[Drumeție|hiking]], [[trekking]] și [[Recreere|recreere;]] iar în parcul de aventură de la [[Nădrag, Timiș|Nădrag]], la poalele [[Vârful Padeș, Munții Poiana Ruscă|Vârfului Padeș]], se pot practica [[Escaladă|cățărările]], [[Tiroliană|tirolienele]], [[bungee jumping]], [[paintball]], [[geocaching]], etc.<ref name="turism2" /> Zona de agrement a [[Lacul Surduc|lacului Surduc]], amenajat în perioada [[1972]]–[[1978]], într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune recreativă multiplă: [[natație]], [[înot cu labele]], [[Scufundare|scufundări]], [[schi nautic]], [[orientare subacvatică]], [[pescuit]], [[Piscină|ștrand]] și [[camping]]. Activitățile de [[canotaj]] și [[Caiac-Canoe|caiac-canoe]] pot fi practicate pe [[Canalul Bega]], iar cele de [[rafting]] pe [[Râul Timiș, Dunăre|Râul Timiș]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turism/|titlu=Turism - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-16|accessdate=2023-09-19|limbă=ro-RO}}</ref> Enoturismul este reprezentat de localitățile [[Recaș]] ([[Cramele Recaș]]) și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] ([[Silagiu, Timiș|Aramic Silagiu]]), renumite atât în țară cât și în străinătate pentru vinurile lor.<ref name="turism2">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turismul.html|title=Turismul|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Lunca Timișului]], în zona [[Mănăstirea Timișeni|Mănăstirii de la Șag]] | caption2 = [[Vulcan|Vulcanul]] stins [[Șumigu]], văzut din [[Gătaia]] | caption3 = [[Râul Valea Cornetului|Valea Cornetului]], în dreptul taberei de copii [[Nădrag]] | image1 = Sunset on river Timis - panoramio.jpg | image2 = Sumigu.jpg | image3 = Cornetu.JPG | image4 = Agropyron cristatum (5459344503).jpg | caption4 = Pir crestat în [[Rezervație naturală|rezervația]] [[Botanică|botanică]] [[Movila Sisitak]], în apropierea [[Abația Igriș|Abației de la Igriș]] din [[Sânpetru Mare]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Cosevita 2010 19.jpg | caption5 = [[Panoramă (dezambiguizare)|Panorama]] de pe Vârful Rusca, [[Podișul Lipovei - Poiana Ruscă|Podișul Lipovei]] }} ==== Fortificații medievale ==== {{Articol principal|Lista monumentelor istorice din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista castelelor și conacelor din județul Timiș}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Castelul Huniade din Timișoara|Castelul Huniade din Timișoara]], construit între anii [[1308]]–[[1315]] de regele Ungariei [[Carol Robert de Anjou|Carol Robert de Anjou]] | caption2 = [[Bastionul Theresia|Bastionul Maria Theresia]], fortificație din [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], din perioada apartenenței [[Banat|Banatului]] la [[Imperiul Austriac|Imperiul Austriac]] | caption3 = [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioara]] | image1 = Huniade Castle, Timișoara, August 2022.jpg | image2 = Bastion Theresia corp A, B, C, E.jpg | image3 = Cetatea Jdioara.JPG | image4 = TurnulMedievalCiacova-Timis.jpg | caption4 = Turnul medieval de apărare [[Ciacova|Ciacova]] | total_width = 900 | image5 = Sannicolau Mare, Castelul Nako (1).jpg | caption5 = [[Castelul Nakó|Castelul Nakó]] din [[Sânnicolau Mare|Sânnicolau Mare]] }} Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente de arhitectură și muzee. Astfel pe lângă vizite, sejururi și excursii s-au adăugat city break-urile, stagiile și circuitele tematice.[[Timișoara]] deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit din patrimoniul urban al cartierelor [[Cetate, Timișoara|Cetate]], [[Iosefin]], [[Fabric]] și [[Elisabetin]] și este totodată [[Capitală Europeană a Culturii]] pentru anul [[2023]].<ref name="apdt">{{cite web|url=http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|title=Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș 2018-2028|accessdate=2018-11-03|work=Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș|archive-date=2018-11-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20181103210926/http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul „Cassina”]] din [[Făget|Făget]] | caption2 = [[Conacul familiei Mocioni|Conacul Mocioni]] | caption3 = [[Castelul Banloc|Domeniul nobiliar Banloc]] | image1 = Cassina Făget - față.JPG | image2 = Conacul Mocioni.jpg | image3 = 2007 castel banloc.JPG | image4 = Lovrin, Conacul Liptay.jpg | caption4 = Conacul Liptay Károly din [[Comuna Lovrin, Timiș|Lovrin]] | total_width = 900 | image5 = Cripta familiei Mocioni din Foeni.jpg | caption5 = [[Mausoleul familiei Mocioni|Mausoleul familiei Mocioni]] din [[Comuna Foeni, Timiș|Foeni]] }}În județ, dintre fortificațiile medievale amintim [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], [[Bastionul Theresia]], [[Cetatea medievală de la Făget]] și [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioarei;]] castelele [[Castelul Huniade din Timișoara|Huniade]], [[Castelul Nakó|Nakó]], [[Castelul Mercy din Carani|Mercy]], [[Castelul Banloc|Karátsonyi]] și [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul Cassina din Făget;]] conacele [[Conacul Gudenus|Gudenus]] și [[Mausoleul familiei Mocioni|ansamblul conacului și mausoleului familiei Mocioni din Foeni;]] hanurile [[Hanul Poștei din Lugoj|Poștei și „Ana Lugojana”]] din [[Lugoj|Lugoj;]] etc.<ref name="apdt" /> ==== Lăcașuri de cult ==== {{Vezi și|Biserici de lemn din Banat}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica de lemn din Margina|Biserica de lemn din Margina]] | caption2 = Interiorul [[Naos|naosului]] de la [[Mănăstirea Săraca|Săraca]] | caption3 = [[Mănăstirea Partoș|Mănăstirea Partoș]] | image1 = Biserica lemn Margina Timis.jpg | image2 = Saraca.iconostasul.jpg | image3 = Partos man bisericile.jpg | image4 = Mănăstire Sf. Gheorghe, sat Mănăstire, com. Birda, jud. Timiş, Romania.jpg | caption4 = [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Așezământul monahal din Birda]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Pietroasa 12.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Biserica din Pietroasa de Sus]] }}Turismul ecumenic și religios cuprinde numeroase lăcașuri de cult, biserici și mănăstiri istorice. Dintre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile istorice de lemn din ținuturile Făgetului: [[Biserica de lemn din Bătești|Bătești]], [[Biserica de lemn din Curtea, Timiș|Curtea]], [[Biserica de lemn din Crivina de Sus|Crivina de Sus]], [[Biserica de lemn din Căpăt|Căpăt]], [[Biserica de lemn din Coșevița|Coșevița]], [[Biserica de lemn din Crivobara|Crivobara]], [[Biserica de lemn din Dragomirești, Timiș|Dragomirești]], [[Biserica de lemn din Dubești|Dubești]], [[Biserica de lemn din Dobrești, Timiș|Dobrești]], [[Biserica de lemn din Groși, Timiș|Groși]], [[Biserica de lemn din Hezeriș|Hezeriș]], [[Biserica de lemn din Homojdia|Homojdia]], [[Biserica de lemn din Jupânești, Timiș|Jupânești]], [[Biserica de lemn din Lucareț|Lucareț]], [[Biserica de lemn din Margina|Margina]], [[Biserica de lemn din Nemeșești|Nemeșești]], [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Pietroasa]], [[Biserica de lemn din Povârgina|Povârgina]], [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Poieni]], [[Biserica de lemn din Românești, Timiș|Românești]], și [[Biserica de lemn din Zolt|Zolt]]. În satul [[Partoș, Timiș|Partoș]] se află [[Mănăstirea Partoș]], care datează din [[secolul al XIV-lea|secolul al XIV-lea;]] la [[Cebza, Timiș|Cebza]] se află [[Mănăstirea Cebza]] ridicată în [[1759|1759;]] în [[Comuna Birda, Timiș|comuna Birda]] se află [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Mănăstirea Sfântul Gheorghe;]] în [[Lugoj|municipiul Lugoj]] găsim [[Mănăstirea minoriților din Lugoj|Mănăstirea minoriților]] din [[1733|1733;]] iar în apropiere de [[Șemlacu Mic, Timiș|Șemlacu Mic]] se află [[Mănăstirea Săraca]], declarată monument istoric.<ref name="turism" />{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Mănăstirea minoriților din Lugoj|Mănăstirea minoriților din Lugoj]] | caption2 = [[Biserica de lemn din Crivina de Sus|Biserica de lemn din Crivina de Sus]] | caption3 = [[Mănăstirea Cebza|Mănăstirea Cebza]] | image1 = Biserica Romano-Catolica Lugoj.jpg | image2 = RO RM Crivina de Sus 20.jpg | image3 = Manastirea Cebza.jpg | image4 = RO TM Cosevita 19.jpg | caption4 = [[Biserica de lemn din Coșevița|Biserica de lemn din Coșevița]] | total_width = 900 | image5 = GalerieFoto 4123.jpg | caption5 = [[Biserica Sf. Vasile din Dumbrăvița|Biserica Sf. Vasile din Dumbrăvița]] }} ==== Alte atracții și puncte de interes ==== [[Tratament medical|Bazele de tratament]] și centrele de [[Spa (fizioterapie)|welness&spa]] cu [[Izvor termal|apă geo-termală terapeutică]] constituie punctul principal de atracție al zonei. Județul Timiș are cel mai mare potențial turistic [[Balneologie|balnear]] din România, având patru [[Oraș|orașe]] și nouă [[Comună|comune]] ce dețin resurse specifice, exploatate în scop de [[agrement]].<ref>{{Citat web|url=https://renasterea.ro/timisul-aur-poarta-patru-orase-si-cinci-comune-figureaza-pe-balneomap-instrument-creat-pentru-promovarea-resurselor-balneare/|nume=Nistorescu|prenume=Laurențiu|titlu=Timișul aur poartă! Patru orașe și cinci comune figurează pe BalneoMap, instrument creat pentru promovarea resurselor balneare|date=2023-11-03|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Apele minerale captate sunt [[Calciu|calcice]], [[Magneziu|magneziene]] hipotone, [[Clorură de sodiu|cloruro-sodice]], puternic [[Carbon|carbonatate]] (2.000-2.600 mg / litru), cu [[PH]] peste 7,2, temperatura apei la captare fiind de 30°C, fiind recomandate în [[Boli cardiovasculare|insuficiență cardiacă]], [[Astm bronșic|afecțiuni respiratorii]], [[Aparatul cardiovascular|circulatorii]], [[Reumatism|reumatismale]], [[Neurologie|neurologice]], [[Boală autoimună|boli autoimune]] și [[Hormoni tiroidieni|hormonale]], [[Metabolism|metabolice]] și de [[nutriție]], [[Astenie|nevroză astenică]], [[anemie feriprivă]], precum și boli profesionale.<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|titlu=Turismul în județul Timiș|accessdate=2020-10-06|archive-date=2023-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20231209122442/https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|dead-url=yes}}</ref>[[Fișier:Salina din Oras Timisoara 2019.jpg|miniatura|275x275px|[[Salină|Salina]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]]] [[Stațiune balneară|Turismul balnear]] se practică în stațiunea de interes național [[Buziaș]], stațiunea de interes local [[Călacea, Timiș|Băile Călacea]], orașele [[Deta]], [[Sânnicolau Mare]] și [[Jimbolia]], precum și în localitățile [[Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Sacoșu Mare, Timiș|Sacoșu Mare,]] [[Sânmihaiu German, Timiș|Sânmihaiu German]] și [[Lovrin, Timiș|Lovrin]]. Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia [[Râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]], unde există două zone amenajate: la [[Șag, Timiș|Șag]] și la [[Albina, Timiș|Albina]], unde există numeroase terenuri sportive special amenajate care permit practicarea unor sporturi precum [[tenis]], [[fotbal]], [[handbal]], [[baschet]], [[tenis de masă]] sau [[volei]].<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|titlu=Turismul în județul Timiș|accessdate=2020-10-06|archive-date=2023-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20231209122442/https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|dead-url=yes}}</ref> Zonele cu un bogat fond cinegetic ([[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Bogda, Timiș|Bogda]], [[Breștea, Timiș|Breștea]], [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]], [[Dumbrava, Timiș|Dumbrava]], [[Giroc, Timiș|Giroc]], [[Hitiaș, Timiș|Hitiaș]], [[Pădureni, Timiș|Pădureni]], [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia]], [[Remetea Mică, Timiș|Remetea Mică]], [[Silagiu, Timiș|Silagiu]]), precum și cele cu un fond piscicol diversificat ([[Râul Bega|Bega]]–[[Luncanii de Sus, Timiș|Luncani]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Tomești, Timiș|Tomești]]–[[Românești, Timiș|Românești]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Poieni, Timiș|Poieni]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Margina, Timiș|Margina]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Cebza, Timiș|Cebza]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Coșteiu, Timiș|Coșteiu]]) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv. Pe teritoriul județului Timiș există 86 de fonduri de [[vânătoare]] și 30 de fonduri de [[Pescuit|pescuit.]]<ref name="apdt" /> [[Agroturism|Agroturismul]] și [[Ecoturism|ecoturismul]] este reprezentat de ansamblurile gospodărești tradiționale din mediul rural, spațiile monahale, [[Cabană|cabanele]] și [[Casă de vacanță|casele de vacanță]].<ref name="turism" /> == Cultură == {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Cunoscut inițial ca Teatrul Franz Joseph, Palatul Culturii găzduiește astăzi [[Opera Națională Română din Timișoara|Opera Națională Română]] | caption2 = [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonica Banatul]] | image1 = Centrum Timisoara.jpg | image2 = Banater-Philharmonie.JPG | total_width = 900 | image3 = German_State_Theatre_in_Timișoara_-_the_entrance.jpg | caption3 = [[Teatrul German de Stat din Timișoara|Teatrul German de Stat]] | image4 = Krecsányi Ignác.jpg | caption4 = [[Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara|Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”]] | image5 = Palatul Janos Kassay, Timisoara.jpg | caption5 = [[Teatru de animație|Teatrul pentru Copii și Tineret "Merlin"]] }}{{Vezi și|Capitală Europeană a Culturii}} === Viața cultural-artistică === {{Vezi și|Listă de festivaluri din Timișoara}} [[Ministerul Culturii (România)|''Direcția Județeană pentru Cultură Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], pe strada Augustin Pacha nr. 8.<ref>{{Citat web|url=https://culturatimis.ro/home/home-test/|titlu=Direcția Județeană pentru Cultură Timiș {{!}} Directia judeteana pentru cultura Timis|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:FMTR-USVT.jpg|miniatura|275x275px|[[Tradiții românești|Aranjament tradițional]] cu obiecte specifice [[Cultura României|culturii românești]], expus în cadrul competiției studențești ''„Inițierea și dezvoltarea unei afaceri inovative”'' – Ediția a VII-a la [[Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara|Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I”]] din [[Timișoara]]]] [[Fișier:Tezaurul Sannicolau Mare 1.jpg|miniatura|367x367px|Una din cele mai valoroase comori ale [[Evul Mediu Timpuriu|Evului Mediu Timpuriu]], [[Tezaurul de la Sânnicolau Mare]] este în prezent expus la [[Muzeul de Istorie a Artei din Viena]] (Kunsthistorisches Museum), fiind una din cele mai importante [[Colecționare|colecții]] din patrimoniul medieval european ]] Cea mai importantă colecție de artă se află în păstrarea și valorificarea [[Muzeul de Artă din Timișoara|Muzeului de Artă]] din Timișoara. Colecția își are începuturile în perioada 1888–1895, având la bază o importantă donație din colecția lui [[Zsigmond Ormós]], personalitate marcantă a vieții culturale timișorene, colecționar, istoric de artă, unul dintre fondatorii muzeului. Donația sa, cuprinzând pictură italiană, flamandă, olandeză, germană, austriacă, maghiară și lucrări de pictură românească, formează nucleul pinacotecii de astăzi din Timișoara. Muzeul de Artă din Timișoara deține și cea mai importantă colecție [[Corneliu Baba]]. Cea mai mare parte din colecție a fost donată muzeului de soția artistului prin intermediul legatarului testamentar, Maria Albani Muscalu.<ref>{{cite book|url=http://culturatimis.ro/wp-content/uploads/publicatii/Traditie-si-postmodernitate.pdf|title=Tradiție și postmodernitate: 200 de ani de artă plastică în Banat|author=Andrei I. Medinski|edition=a II-a, revăzută și adăugită|publisher=Editura Graphite|location=Timișoara|date=2012|page=41|isbn=978-973-88663-6-2}}</ref> Colecțiile de la [[Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara|Episcopia ortodoxă sârbă]], de la [[Dieceza de Timișoara|Episcopia romano-catolică]] și de la [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala ortodoxă română din Timișoara]] sunt marcate de valori de patrimoniu inestimabile ale artei religioase din arealul bănățean și nu numai.<ref name="propuneri">{{cite book|url=https://www.scribd.com/doc/36932228/Strategia-de-Dezvoltare-a-Turismului-Cultural-Banat|title=Propuneri strategice pentru dezvoltarea turismului cultural în Banat|author=Adriana Aciu, Alina Albu, Rodica Giurgiu, Ioan Hațegan, Otilia Hedeșan, Nicolae Popa, Corina Răceanu, Ludovic Satmari|publisher=Institutul Intercultural Timișoara|date=aprilie 2009|isbn=978-973-0-06377-6}}</ref> === Muzică === {{Vezi și|Listă de cântece legate de Timișoara}} [[Fișier:Opera Națională Română din Timișoara (April - 2023).jpg|miniatura|275x275px|[[Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în 2023|Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2023]]]] Încă de la sfârșitul [[secolul al XVIII-lea|secolului al XVIII-lea]] exista o viață muzicală integrată în spațiul cultural european. În prezent, aceasta este asigurată de prestigioasa activitate a [[Opera Națională Română din Timișoara|Operei Naționale Române]] din [[Timișoara]] și a [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonicii „Banatul”]].<ref name="propuneri" /> == Sănătate == [[Fișier:Spitalul_Clinic_Județean_de_Urgență_„Pius_Brînzeu”_din_Timișoara_(2023)_-_img_02.jpg|miniatura|275x275px|Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara]] ''[[Autoritatea de Sănătate Publică|Direcția de Sănătate Publică Timiș]]'' are sediul în [[Timișoara]], pe strada Nicolaus Lenau nr. 10.<ref>{{Citat web|url=https://www.dsptimis.ro/|titlu=Direcția de Sănătate Publică Timiș|publisher=www.dsptimis.ro|accessdate=2023-11-05|limbă=RO}}</ref> În ceea ce privește rețeaua farmaceutică din județul Timiș, în anul [[2012]] existau: 271 de [[farmacie|farmacii]], trei puncte farmaceutice și 33 de depozite farmaceutice. La nivelul județului, activează 16 [[spital]]e, cinci [[Dispensar|dispensare]] medicale, 517 [[Cabinet medical|cabinete medicale]], nouă [[Clinică|policlinici]], două centre de sănătate, un centru de [[transfuzie de sânge|transfuzie sangvină]] și un centru de [[cardiologie]], 15 [[Laborator|laboratoare medicale]], patru laboratoare de [[Medicină de Reabilitare|recuperare medicală]] și [[Balneologie|balneofizioterapie]], 533 de cabinete [[stomatologie|stomatologice]] și 91 de laboratoare de [[tehnică dentară]]. Timișul este printre județele cu cel mai ridicat nivel al calității serviciilor medicale, având unități dotate cu aparatură performantă și cadre cu înaltă specializare, în directa subordine a [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerului Sănătății]]. Dintre unitățile sanitare se remarcă: * Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” (inclus de Ministerul Sănătății în clasa I de competență). În extindere cu o nouă Maternitate, proiect transfrontalier [[România]] - [[Serbia]] pe [[fonduri europene]], cu o valoare investițională de 14 milioane de euro; * Institutul de Boli Cardiovasculare (clasa I); * Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, extins cu un nou corp de clădire; * Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”; * Spitalul Clinic Municipal de Urgență din [[Timișoara]]. În extindere cu o nouă Clinică de [[Balneologie]], ce cuprinde [[Bazin|bazine]] de [[Tratament medical|tratament]] cu [[Izvor termal|apă termală]], cu facilități pentru [[Spa (fizioterapie)|hidroterapie]]; * Spitalul Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”; * Spitalul [[Regina Maria (dezambiguizare)|Regina Maria]]; etc.<ref>{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/sanatate.html|title=Sănătate|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref> Pe piața de servicii medicale private sunt prezenți jucători precum [[MedLife]], [[Regina Maria (companie)|Clinicile Regina Maria]], [[Synevo România|Synevo]] sau [[Medicover]].[1] === Proiecte === - Spitalul Regional Timișoara, va fi construit cu [[:Categorie:Fonduri pentru dezvoltare|fonduri]] provenite din [[Guvernul României|surse guvernamentale]], [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|europene]] și axe de [[Finanțare|finanțări]] publice și private pe programul [[Sănătate]]; - Centrul Național de Mari Arși din [[Timișoara|Timișoara,]] în valoare de 66 de milioane de euro, în construcție în zona [[Girocului|Calea Girocului]]/[[Braytim]], cu termen de finalizare [[An|anul]] [[2026]].<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/se-deschide-santierul-la-hub-ul-de-sanatate-de-66-de-milioane-de-euro-de-la-spitalul-judetean-timisoara-va-avea-urgente-ati-si-un-nou-centru-de-mari-arsi-interconectate-prin-pasarele-cand-trebuie/26/05/2023|nume=Dichis|prenume=Bianca|titlu=Se deschide santierul la hub-ul de sanatate de 66 de milioane de euro de la Spitalul Judetean Timisoara. Va avea Urgente, ATI si un nou Centru de Mari Arsi, interconectate prin pasarele. Cand trebuie sa fie gata {{!}} OpiniaTimisoarei.ro|publisher=Opinia Timisoarei|date=2023-05-26|accessdate=2023-09-22|limbă=ro-RO}}</ref> - Noul Institut Regional de Oncologie – proiect de peste 1,5 miliarde de lei, aprobat de [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerul Sănătății]], în construcție pe [[Torontalului|Calea Torontalului]] din [[Timișoara|Timișoara;]] - Noul Spital Municipal „Dr. Teodor Andrei” – cu un cost de peste 150 de milioane de euro, se construiește la [[Lugoj]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ms.ro/ro/|titlu=Ministerul Sănătății|publisher=www.ms.ro|accessdate=2023-09-22|limbă=en}}</ref> - Noul corp al Spitalului Județean de Urgență ,,Pius Brânzeu" din [[Timișoara]], ce va cuprinde 284 de paturi, 6 săli noi de [[Chirurgie|operații]] și 3 noi spații pentru [[radioterapie]] și [[Chirurgie vasculară|radiochirurgie]] – proiect cu o valoare [[Investiție|investițională]] de peste 200 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-spitalul-judetean-se-va-extinde-va-fi-construit-un-nou-corp-de-cladire-cu-284-de-paturi-vor-fi-6-sali-noi-de-operatorii-si-3-spatii-pentru-radioterapie-si-radiochirurgie/|titlu=Timișoara: Spitalul Județean se va extinde – va fi construit un nou corp de clădire cu 284 de paturi – vor fi 6 săli noi de operații și 3 spații pentru radioterapie și radiochirurgie – costă 200 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-09-21|limbă=ro}}</ref> - Noul „Centru de Medicină Intervențională și Transplant Pulmonar” al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ,,Victor Babeș", în zona [[Uzinele Mecanice Timișoara|UMT]] din [[Timișoara]], ce va avea patru [[Chirurgie|săli de operație]], două pentru [[chirurgie toracică]] și două pentru [[Transplantare de organ|transplant pulmonar]]. Investiție de 120 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/proiect-ambitios-de-peste-100-de-milioane-de-euro-la-spitalul-victor-babes-timisoara-finantare-pentru-un-centru-de-transplant-pulmonar-1901480/|titlu=Proiect ambițios, de peste 100 de milioane de euro, la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara. Finanțare pentru un centru de transplant pulmonar|publisher=Tion|date=2024-07-25|accessdate=2024-09-21}}</ref> - Cel mai mare [[Spital|spital privat]] din județ, [[investiție]] de peste 20 de milioane de euro a grupului Medici's, este în construcție în [[zona Odobescu]] din Timișoara.<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/companii/zf-live-adrian-badescu-fondatorul-clinicilor-medici-s-timisoara-22166959|titlu=ZF Live. Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medici’s din Timișoara: Spitalul pe care îl dezvoltăm în Timișoara va fi gata la începutul anului viitor. Medlife are o investiție bugetată de 20 mil. euro, vorbim de un spital mediu, care va avea 116 paturi|publisher=ZF.ro|accessdate=2023-11-05|limbă=ro}}</ref> == Gastronomie și obiceiuri culinare == {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Paprikahuhn.jpg | image2 = Pljeskavica 1.JPG | image3 = 2009-09-gulasch-pörkölt-paprikas-3.jpg | image4 = Galuste cu prune 03.jpg | image5 = Langos Eger Hungary.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Papricaș|Papricaș de pui]] cu găluște de făină și [[Smântână|smântână]] | caption2 = [[Ćevapi|Pljeskavicà bănățeană]] | caption3 = [[Gulaș|Gulaș de vită]] | caption4 = [[Găluște cu prune|Gomboți cu prune]] | caption5 = [[Langoș|Langoș]] cu [[Cașcaval|cașcaval]] }}[[Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor|''Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor Timiș'']] are sediul în [[Timișoara]], în Piața Unirii nr. 3.<ref>{{Citat web|url=https://anpc.ro/cjpc-timis/|titlu=CJPC Timiș {{!}} ANPC|publisher=anpc.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Bucătăria bănățeană a fost puternic influențată de cea austro-ungară, dar, într-o bună măsură, și de bucătăria grecească, italienească sau franceză. Mâncărurile pregătite în [[Banat]] sunt făcute în cea mai mare parte din carne de [[porc]], [[pui]], vită, [[Ovis|miel]] sau [[pește]], cu garnituri de [[Legumă|legume]] prăjite în untură sau [[ulei]], cu [[Sos (gastronomie)|sosuri]] din [[făină]] cum ar fi [[Rântaș|rântașul]], pentru a le face mai consistente, condimentate din belșug cu [[piper]], [[Sare de mare|sare,]] [[cimbru]], [[paprică]], [[rozmarin]], [[chimen]] sau [[ierburi aromatice]].<ref name="gastro2">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015|title=Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!|date=23 februarie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Magda Mihalache}}</ref> Bucătăria din [[Banat]] se caracterizează prin mâncăruri grase, hrănitoare și gustoase. [[Rasol|Rasolul cu os]], [[Friptură|fripturile]], [[Papricaș|papricașul]], [[Tochitură|tochiturile]], [[Piftie|piftia]], [[Ardei umpluți|ardeii umpluți]], [[Saramură|saramura de pește]], [[Plachie|plachia]], [[Drob|drobul]], [[Supă|zupele]], [[Ciorbă|ciorbele]], [[Sarma|sarmalele]], preparatele și semipreparatele proaspete din [[carne]] de [[Porc domestic|porc]] ([[Grătar (gastronomie)|grătarul]], [[Șnițel vienez|șnițelul]], [[Cârnat|cârnatul]], [[Caltaboș|caltaboșul]], [[Pastramă|pastrama]], [[Jambon|jambonul]], [[Slănină|slănina]], [[Salam (aliment)|salamul]], [[Tobă (aliment)|toba]] sau [[Jumară|jumările]]), [[Brânză|brânzeturile]] ([[Caș|cașul]], [[Telemea|telemeaua]] sau [[Urdă|urda]]) și [[Mâncare|deserturile]] ([[Găluște cu prune|crumpii cu găluște]], [[Cozonac|cozonacul]], [[Plăcintă|plăcintele]], [[Prăjitură|prăjiturile]] sau [[Papanași|papanașii]]) sunt doar câteva dintre mâncărurile tradiționale care se consumă în zilele de sărbătoare, la evenimentele speciale, dar și în zilele obișnuite.<ref name="gastro3">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015|title=Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!|date=23 februarie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Magda Mihalache}}</ref> Prezența [[Maghiarii din România|minorităților maghiare]], [[Sârbii din România|sârbești]], [[Germanii din România|germane]], [[Slovenia|slovene]] și [[Turcii din România|turce]], dar și a altor [[Grup etnic|grupuri etnice]] de-a lungul timpului, a asigurat continuitatea bucătăriei internaționale în județ. Sunt prezente [[Bar (local)|baruri]], [[Cafenea|cafenele]] și [[Restaurant|restaurante]], unde se servesc preparate precum [[Ćevapi|pljeskavića]], [[Gulaș|gulașul]], [[Șnițel vienez|șnițelul vienez]], [[bigos]], sau [[Halászlé|supa halászlé]], deserturi precum [[Vargabeleș|vargabeleșul]], [[Baclava|baclavaua]], [[Cataif|cataiful]], [[palačinka]] sau [[Găluște cu prune|gomboții cu prune]], și produse de patiserie precum [[Covrig|covrigul bavarez]], [[șuberec]], [[Piroșcă|pirogi,]] [[halva]], [[börek]], [[Cozonac secuiesc|cozonacul secuiesc]] sau [[Langoș|langoșul]].<ref>{{Citat web|url=https://ialoc.ro/restaurante-timisoara|titlu=Cele mai populare localuri din Timișoara|publisher=ialoc.ro|accessdate=2023-09-03|limbă=ro}}</ref> Datorită ritmului alert al vieții și accesului facil la o gamă largă de [[Livrare (comerț)|servicii de livrare și catering]], mulți timișeni manifestă și o preferință notabilă pentru mâncarea de tip [[Fast food|fast-food]]. Această tendință este evidențiată de prezența lanțurilor de [[Restaurant|restaurante]] și a [[Local|localurilor]] care oferă preparate rapide, de la [[șaorma]], [[kebab]], [[Hamburger|burgeri]], [[Cartofi pai|cartofi prăjiți]], [[orez]] sau [[Tăiței|noodles]], până la [[pizza]], [[hotdog]], [[Grătar mixt|grill]], [[Salată (mâncare)|salate]], [[Sandviș|sandwich-uri]] sau produse de [[patiserie]] și [[cofetărie]], consumate alături de [[Suc|sucuri]], [[Băutură energizantă|energizante]] sau [[Băutură răcoritoare|băuturi răcoritoare]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--fastfood/|titlu=79 fast-food-uri din Timisoara si Timis|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-10|limbă=ro}}</ref> [[Fișier:Timișoara 4 iulie 2016 (006).jpg|miniatura|275x275px|[[Desert|Deserturi]] românești și internaționale ([[Tiramisu]], [[Amandină (desert)|Amandine]], [[Fursec|Fursecuri]], [[Tartă cu sirop de zahăr|Tarte cu fructe]], Choux à la Crème, Profiterol etc.) și [[Produs alimentar|produse]] de [[patiserie]], expuse într-o [[cofetărie]] din reședința [[Timișoara]]]] Activează restaurante cu specific [[Bucătăria românească|tradițional româneasc]], precum și ale [[Bucătăriile lumii|gastronomiei internaționale]], cu specific [[Bucătăria moldovenească|moldovenesc]], [[Bucătăria mediteraneeană|mediteranean]], [[Ravioli|italian]], [[Bucătăria franceză|francez]], [[Bucătăria spaniolă|iberic]], [[Scandinavia|scandinav]], [[Mâncare|american]], [[Mexic|mexican]], [[Bucătăria portugheză|portughez]], [[Bucătăria argentiniană|argentinian]], [[India|indian]], [[Bucătăria turcească|turcesc]], [[Bucătăria arabă|arăbesc]], [[Liban|libanez]], [[Bucătăria iraniană|persan]], [[Shakshuka|tunisian]], [[Bucătăria coreeană|coreean]], [[Bucătărie chinezească|chinezesc]] sau [[Bucătăria japoneză|japonez]].<ref>{{Citat web|url=https://bookingham.ro/timisoara|titlu=+140 Restaurante Timisoara {{!}} Unde sa mananci in Timisoara|publisher=bookingham.ro|accessdate=2023-09-02|limbă=en}}</ref> În plus, sunt prezente [[Restaurant|restaurante]] și [[Local|localuri]] ce servesc [[mâncare]] pentru diete specifice: [[Polizaharidă|FODMAP;]] [[Vegetarianism|vegetariană]] și [[Ovo vegetarianism|ovo-vegetariană;]] [[Semi-vegetarianism|pescatariană;]] [[Alimente organice|organică;]] [[Dieta ketogenică|ketogenică;]] [[Veganism|vegană;]] [[Utilizator:Tematice/Dietă pe bază de plante|pe bază de plante;]] fără [[Zahăr|zahăr;]] fără [[gluten]], [[soia]] și [[Lactoză|lactoză;]] precum și cea [[Halal și haram în islam|halal]].<ref>{{Citat web|url=https://ialoc.ro/restaurante-timisoara|titlu=Cele mai populare localuri din Timișoara|publisher=ialoc.ro|accessdate=2023-09-02|limbă=ro}}</ref> Manifestări precum ''Banat Brunch'' <ref>{{Citat web|url=https://mybanat.ro/|titlu=Acasă|publisher=My Banat|accessdate=2024-10-08|limbă=en-US}}</ref> sau ''Mic Dejun la Margina'' <ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/MicDejunLaMargina|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-10-08}}</ref>, ce celebrează bogăția [[Mâncare|culinară]] și tradițiile bucătăriei bănățene, sunt evenimente populare în peisajul [[Gastronomie|gastronomic]] local.<ref>{{Citat web|url=https://ghidulbanatului.ro/un-nou-premiu-international-pentru-cea-mai-vizitata-comuna-din-banat-mancarea-si-traditiile-au-facut-o-faimoasa_16875.html|nume=Ivascu|prenume=Adrian|titlu=Un nou premiu internațional pentru cea mai vizitată comună din Banat. Mâncarea și tradițiile au făcut-o faimoasă|publisher=Ghidul Banatului|date=2023-10-07|accessdate=2024-10-08|limbă=ro-RO}}</ref> La acestea se adaugă și răspândirea accelerată a conceptului de ''Puncte Gastronomice Locale (PGL)'' în [[Timiș (dezambiguizare)|județ]], un fenomen cultural ce reflectă atât oferta culinară locală vastă, cât și identitatea gastronomică regională, în contextul unei cereri în creștere din partea [[Turism|turiștilor]] și [[Localnici|localnicilor]].<ref>{{Citat web|url=https://www.via-profi.ro/blog/ce-este-un-punct-gastronomic-local-cum-sa-deschizi-unul/|nume=DWF|titlu=Ce este un punct gastronomic local si cum poti sa deschizi unul?|publisher=VIA PROFI|date=2024-07-11|accessdate=2025-04-27|limbă=ro-RO}}</ref> Cele mai importante [[Companie|companii]] de pe piața locală de [[Livrare (comerț)|food delivery]] sunt [[EMAG|Tazz]], [[Glovo]], [[Bolt (companie)|Bolt Food]] și [[Groupe Carrefour|Bringo]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--livrare_la_domiciliu/|titlu=103 restaurante din Timisoara si Timis care ofera livrare la domiciliu|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-08|limbă=ro}}</ref> Totodată, numeroase [[Local|localuri]] din sfera [[HoReCa]] dispun de propriile [[Aplicație mobilă|aplicații mobile]] și [[Site web|site-uri]], disponibile atât în [[App Store]] (pentru [[IOS (Apple)|iOS]]), [[Google Play]] (pentru [[Android (sistem de operare)|Android]]), [[Samsung Galaxy|Galaxy Store]] (pentru [[Samsung]]), [[Huawei|AppGallery]] (pentru [[Huawei]]), cât și pe [[Motor de căutare|motoarele de căutare]], prin care clienții beneficiază de [[Ofertă (dezambiguizare)|oferte]] majore, [[Promoție (marketing)|promoții]] exclusive și [[Reducere (comerț)|reduceri]] semnificative, programe de [[loialitate]] și [[Retenția clienților|fidelizare]] personalizate, precum și propria linie/propriul număr de [[Apel telefonic|apelare telefonică]] pentru comenzi. Majoritatea dintre aceste [[Restaurant|restaurante]] sunt dotate cu flote extinse de [[transport]] și curieri bine pregătiți pentru [[Livrare (comerț)|livrări]], contribuind semnificativ la [[Accesibilitate|accesibilitatea]] generală a [[Serviciu (economie)|serviciilor]] și la menținerea unor [[Standard|standarde]] ridicate de [[calitate]] în livrarea [[Mâncare|mâncării]] la [[Domiciliu (drept civil)|domiciliu]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--intre_50_si_100/|titlu=69 restaurante din Timisoara si Timis cu 50-100 locuri|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2025-04-13|limbă=ro}}</ref> În plus, mulți [[Antreprenor|antreprenori]] și [[Patron (dezambiguizare)|proprietari]] din domeniu colaborează direct cu [[Producător|producători]] certificați și [[Gestiunea lanțului de aprovizionare|lanțuri de aprovizionare]] locale, asigurând trasabilitatea [[Materie primă|materiei prime]] și integrarea completă a proceselor de [[distribuție]], [[Proces tehnologic|prelucrare]] și [[Producţie|producție]], garantând astfel prospețimea [[Ingredient|ingredientelor]] și autenticitatea preparatelor culinare - aspecte ce se aliniază tendințelor globale de [[gastronomie]] [[Sustenabilitate|sustenabilă]], [[Mâncare|mâncare artizanală]] și [[Nutriție|alimentație]] [[Alimente organice|organică]], contribuind semnificativ la dinamica locală deosebită a acestui [[sector economic]] .<ref>{{Citat web|url=https://www.restaurante-timisoara.com/|titlu=Restaurante Timisoara. Lista restaurantelor si saloanelor de evenimente din Timisoara|publisher=www.restaurante-timisoara.com|accessdate=2025-04-13}}</ref> De asemenea, segmentul dedicat reducerii risipei alimentare constituie un pilon emergent al [[Economie circulară|economiei circulare]] din [[Timișoara]], evidențiindu-se printr-un ecosistem extins și diversificat, cu [[Firmă|firme]], [[Antreprenoriat|inițiative antreprenoriale]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Instituție|structuri instituționale]] cu rol activ în redistribuirea resurselor alimentare. Cele mai importante [[Companie|companii]] care activează pe piața timișeană din domeniu sunt BonApp Eco (by Munch), JustNow Food și Olio, platforme ce facilitează [[Vânzare|vânzarea]] la [[Reducere (comerț)|prețuri semnificativ reduse]] a [[Produse alimentare|produselor alimentare]] din [[Restaurant|restaurante]], [[Local|localuri]], [[Cafenea|cafenele]], [[Magazin (dezambiguizare)|magazine]] și a altor operatori economici din [[Industrie alimentară|industria alimentară]].<ref>{{Citat web|url=https://bonapp.eco/parteneri/|titlu=Parteneri – Bonapp Eco|accessdate=2025-04-21|limbă=ro-RO}}</ref> == Mass-media == În județul Timiș emit numeroase posturi de [[televiziune]] și [[radio]] naționale și locale. Principalii operatori de televiziune prin cablu de pe teritoriul județului sunt [[Vodafone România]] (fostul [[UPC România]]), [[RCS & RDS]] și [[Orange România]] (fostul [[Telekom Romania|Telekom România]]). Presa scrisă este prezentă cu numeroase [[Ziar|ziare]] și [[Revistă|reviste]]: cotidiene locale, săptămânale locale și regionale, reviste în limbile [[Limba germană|germană]], [[Limba italiană|italiană]], [[Limba franceză|franceză]], [[Limba engleză|engleză]], [[Limba maghiară|maghiară]] și [[Limba sârbă|sârbă]], reviste lunare locale și regionale, săptămânale de anunțuri de [[Mica publicitate|mică publicitate]], publicații ale administrației locale, cotidiene naționale cu redacții locale sau corespondenți locali etc. Județul Timiș se situează printre primele județe din țară în privința posturilor [[Telefonie prin satelit|telefonice publice]] și a ponderii abonaților conectați în centrale digitale. De asemenea, se constată o dezvoltare puternică a [[Telefonie mobilă|telefoniei mobile]], toți operatorii de telefonie mobilă din țară fiind prezenți și în județul Timiș. == Diviziuni administrative == === Zona metropolitană Timișoara === {{Articol principal|Zona metropolitană Timișoara}}Zona metropolitană Timișoara este o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] din județul Timiș, constituită din municipiul Timișoara, orașul [[Recaș]], și alte 26 de comune periurbane. Zona are o [[suprafață]] de 2.439,19 [[km²]], și o [[populație]] de 468,162 de [[locuitori]].<ref>{{cite web|url=http://www.zf.ro/eveniment/timisoara-isi-pregateste-zona-metropolitana-3176076|title=Timișoara își pregătește zona metropolitană|date=24 iulie 2008|work=[[Ziarul Financiar]]}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Timișoara'' are sediul în zona [[Piața Unirii din Timișoara|Pieței Unirii]], pe strada Vasile Alecsandri nr. 6.<ref>{{Citat web|url=https://adi-pct.ro/|titlu=Timișoara - Zona Metropolitană|publisher=ADI-PCT|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195834/https://adi-pct.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Timisoara_Metropolitan_Area_jud_Timis.png|miniatura|350x350px|Poziția [[Zona metropolitană Timișoara|zonei metropolitane Timișoara]] în [[județul Timiș]]]] ==== Componență: ==== * [[Timișoara|Municipiul Timișoara''';''']] * [[Recaș|Orașul Recaș''';''']] * Comunele: [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]], [[Bucovăț (Dumbrava), Timiș|Bucovăț,]] [[Biled, Timiș|Biled,]] [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare,]] [[Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi,]] [[Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi,]] [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița,]] [[Ghiroda, Timiș|Ghiroda,]] [[Giarmata, Timiș|Giarmata,]] [[Giroc, Timiș|Giroc,]] [[Jebel, Timiș|Jebel,]] [[Liebling, Timiș|Liebling,]] [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă,]] [[Mașloc, Timiș|Mașloc,]] [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara,]] [[Parța, Timiș|Parța,]] [[Pădureni, Timiș|Pădureni,]] [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou,]] [[Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare,]] [[Sacoșu Turcesc, Timiș|Sacoșu Turcesc,]] [[Șag, Timiș|Șag,]] [[Săcălaz, Timiș|Săcălaz,]] [[Sânandrei, Timiș|Sânandrei,]] [[Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]] și [[Satchinez, Timiș|Satchinez]].<ref name=":22">{{cite web|url=http://arhiva.gov.ro/upload/articles/119757/nf-hg-998-2008.pdf|title=NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională|work=Guvernul României|page=2}}</ref> [[Fișier:Metro-Regions-2021.png|miniatura|301x301px|Hartă a regiunilor metropolitane din [[Europa]], conform tipologiei calculate de [[Eurostat]]. [[Zona metropolitană Timișoara|Zona Metropolitană Timișoara]] și [[Timiș (dezambiguizare)|județul]] se disting printr-un ritm de [[urbanizare]] accelerat, net superior mediei naționale]] La nivel național, reședința Timișoara a fost recunoscută ca cel mai mare centru polarizator în [[regiunea de dezvoltare Vest]]. Acest fapt a fost consemnat prin HG nr. 998/27 august 2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională, Timișoara fiind declarată polul național de creștere al [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii Vest]]. Polul de creștere Timișoara s-a conturat ca a doua mare [[Aglomerare urbană|aglomerație urbană]] a României (după [[București]]) din punct de vedere al performanțelor [[Om|social]]-[[Economie|economice]] înregistrate în ultimele două decenii.<ref name="stareecon">{{cite web|url=http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|title=Starea economică, socială și de mediu a municipiului Timișoara|date=2013|accessdate=2018-04-12|work=Primăria Timișoara|author=Daniela Ghinea, Ramona Miclăuș, Mihaela Sîrbu, Maria Pantic-Telbis|archive-date=2018-04-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20180413125555/http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|dead-url=yes}}</ref><ref name=":02">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/in-ultimii-20-de-ani-timisoara-s-a-extins-cu-1-000-de-hectare-vezi-aici-in-ce-directii-si-cum-anume-a-crescut-orasul/25/11/2011|title=În ultimii 20 de ani, Timișoara s-a extins cu 1.000 de hectare! Vezi aici în ce direcții și cum anume a crescut orașul!|date=25 noiembrie 2011|work=Opinia Timișoarei}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zurobara a Județului Timiș'' are sediul în localitatea [[Cerneteaz, Timiș|Cerneteaz,]] pe strada Nica Iancu Iancovici nr. 100.<ref>{{Citat web|url=https://zurobara.ro/|titlu=ADI Zurobara|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Metropola Timișoara–Arad === {{Vezi și|Regiunea de dezvoltare Vest}} [[Fișier:Map of the metropolitan areas of Romania.png|miniatura|275x275px|Zonele metropolitane din [[România]]. ''[[Conurbație|Conurbația]] [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]–[[Arad]]'' ([[Regiunea de dezvoltare Vest|Vest]]) este cea mai mare [[aglomerare urbană]] pe axa [[București]]–[[Budapesta]]–[[Belgrad]] (peste 800.000 de locuitori) - o [[Zonă urbană|zonă]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] cu impact direct asupra [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Urbanism|urbane]] din [[Europa Centrală și de Est]]]] În data de [[2 august|2 August]] [[2016]] s-a semnat actul oficial de înființare al [[Metropolă|metropolei Timișoara–Arad]], parte a strategiei integrate de [[dezvoltare durabilă]] Timișoara Vision 2030, elaborată de [[Banca Mondială]], [[Eurostat]], și de [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenția de Dezvoltare Regională Vest]] din [[România]].<ref>{{Citat web|url=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|titlu=Strategia Timisoara Vision 2030|accessdate=2018-09-09|autor=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909150651/http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|dead-url=yes}}</ref> Proiectul a implicat unirea celor două [[Zonă metropolitană|zone metropolitane]] într-o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] unitară, cu rol de hub de [[transport]], [[Investiție|investițional]], [[Cultură|cultural]], [[Turism|turistic]], [[Medicină|medical]] și [[Educație|educațional]] în [[Euroregiunea DKMT|euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/timisoara-si-arad-se-unesc-ca-sa-constituie-prima-metropola-din-romania.html|nume=Arhiva|titlu=Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România|publisher=Evenimentul Zilei|date=2016-08-03|accessdate=2023-09-05|limbă=Romanian}}</ref> Populația [[Aglomerare urbană|aglomerării urbane]] are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol [[Om|socio]]-[[Economie|economic]] al [[Europa|Europei]] pe axa [[București]][[Metropolă|–]][[Budapesta]][[Metropolă|–]][[Belgrad]].<ref>{{Citat web|url=https://www.pressalert.ro/2018/01/de-ce-timisoara-trebuie-sa-faca-pace-cu-aradul/|titlu=Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere|autor=Adriana, Mîț}}</ref> === Alianța Vestului === {{Imagine multiplă | align = Right | direction = Orizontal | footer = Hărțile [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunii DKMT]] și ale [[Macroregiunea 4|Macroregiunii 4]], compusă din zonele istorice [[Banat]], [[Crișana]], [[Transilvania]] și [[Oltenia]]. [[Timișoara]] - [[Capitală|capitala]] [[Administrație publică|administrativă]] a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] și reședința județului Timiș, este cel mai mare [[Oraș|oraș]] din aceste [[Organizarea administrativ-teritorială a României|unități administrativ-teritoriale]], și cel mai important centru [[Economie|economic]], [[Investiție|investițional]] și [[Universitate|universitar]] din aceste [[Regiune|regiuni]] transnaționale | image1 = Dkmt2004.png | total_width = 550 | image2 = România macroregiunea 4.svg }}Pe data de [[8 decembrie|8 Decembrie]] [[2018]], la Timișoara, s-a semnat [[Document|documentul]] oficial de înființare al '''Alianței Vestului''' (''AVE''), în parteneriat cu municipiile [[Arad]], [[Oradea]] și [[Cluj-Napoca]], prima asociere intercomunitară de acest tip din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/AliantaVestuluiAVE|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-09-07}}</ref> Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Umanitate|sociale]] a orașelor membre (Timișoara, [[Cluj-Napoca]], [[Arad]] și [[Oradea]]) și a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] prin [[Colaborare|colaborare regională]], dezvoltarea [[Infrastructură|infrastructurii]], absorbția de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]], atragerea [[Investiție|investițiilor private]] și îmbunătățirea [[Calitatea vieții|calității vieții]], urmând principiile socio-economice ale [[Megalopolis (aglomerare urbană)|megalopolisului]] de [[urbanizare]] [[Banana albastră|Banana Albastră]], din [[Europa de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/alianta-vestului-fondata-de-timisoara-arad-oradea-si-cluj-napoca-id118054.html|titlu=”Alianța Vestului”, fondată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca|publisher=romania-actualitati.ro|accessdate=2024-09-07|limbă=ro}}</ref> === Localități === {{articol principal|Listă de localități din județul Timiș}}{{Vezi și|Listă de comune din județul Timiș}} Județul este format din 99 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 8 orașe și 89 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Timiș. ''Grupul de Acțiune Locală Asociația "Timiș Torontal Bârzava"'' are sediul în orașul [[Deta]], pe strada Voitegului nr. 3.<ref>{{Citat web|url=http://timistorontalbarzava.ro/|titlu=Asociatia Timis-Torontal-Barzava|publisher=timistorontalbarzava.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> <!--NU EDITAȚI ACEASTĂ LISTĂ. EA ESTE ACTUALIZATĂ AUTOMAT DE UN ROBOT FOLOSIND DATE DE LA WIKIDATA --> {{Început tabel localități}} {{Header tabel localități|nume=Municipii și orașe|tag=h3}} {{Element listă localități |uat1link = [[Lugoj|Lugoj]] |uat1coa = ROU_TM_Lugoj_CoA.jpg |uat1area = 88.05 |uat1image = Lugoj_Center.jpg |uat1population = 40361 |uat1type1 = municipiu }} {{Element listă localități |uat2link = [[Timișoara|Timișoara]] |uat2coa = ROU_TM_Timisoara_CoA1.png |uat2area = 130.5 |uat2image = Geschäftshäuser und Läden am Piata Unirii in Timișoara.jpg |uat2population = 319279 |uat2type1 = municipiu reședință de județ }} {{Element listă localități |uat3link = [[Buziaș|Buziaș]] |uat3coa = ROU_TM_Buzias_CoA1.jpg |uat3area = 105.2 |uat3image = Buzias Ansamblu balnear (2).jpg |uat3population = 7023 |uat3type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat4link = [[Ciacova|Ciacova]] |uat4area = 252.76 |uat4image = Ciacova_catholic_church.jpg |uat4population = 5348 |uat4type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat5link = [[Deta|Deta]] |uat5coa = ROU_TM_Deta_CoA.jpg |uat5area = 33.81 |uat5image = Detta, római katolikus templom 2022 03.jpg |uat5population = 6260 |uat5type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat6link = [[Făget|Făget]] |uat6coa = ROU_TM_Faget_CoA.jpg |uat6area = 150.87 |uat6image = Cassina_F%C4%83get_-_lateral_01.JPG |uat6population = 6761 |uat6type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat7link = [[Gătaia|Gătaia]] |uat7coa = Stema-orasului-gataia.png |uat7area = 149.23 |uat7image = Gataia_Station.JPG |uat7population = 5861 |uat7type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat8link = [[Jimbolia|Jimbolia]] |uat8coa = ROU_TM_Jimbolia_CoA.jpg |uat8area = 108.61 |uat8image = Statuia_Sf._Florian_Jimbolia.jpg |uat8population = 13597 |uat8type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat9link = [[Recaș|Recaș]] |uat9coa = ROU_TM_Recas_CoA.png |uat9area = 229.88 |uat9image = Orasul_Reca%C5%9F_-_Casa_de_Cultura_si_Biblioteca_oraseneasca.jpeg |uat9population = 8336 |uat9type1 = oraș }} {{Element listă localități |uat10link = [[Sânnicolau Mare|Sânnicolau Mare]] |uat10coa = ROU_TM_Sannicolau_Mare_CoA.jpg |uat10area = 136.77 |uat10image = Sannicolau_Mare_2008.jpg |uat10population = 12312 |uat10type1 = oraș }} {{Header tabel localități|nume=Comune|tag=h3}} {{Element listă localități |uat11link = [[Comuna Balinț, Timiș|Balinț]] |uat11coa = ROU_TM_Balint_CoA.jpg |uat11area = 55.6 |uat11image = BalintTM_%282%29.JPG |uat11population = 1596 |uat11type1 = comună }} {{Element listă localități |uat12link = [[Comuna Banloc, Timiș|Banloc]] |uat12area = 125 |uat12image = 2007_castel_banloc.JPG |uat12population = 2631 |uat12type1 = comună }} {{Element listă localități |uat13link = [[Comuna Bara, Timiș|Bara]] |uat13area = 70.67 |uat13image = BaraTM_%282%29.JPG |uat13population = 388 |uat13type1 = comună }} {{Element listă localități |uat14link = [[Comuna Beba Veche, Timiș|Beba Veche]] |uat14area = 94.05 |uat14image = Beba_veche.JPG |uat14population = 1539 |uat14type1 = comună }} {{Element listă localități |uat15link = [[Comuna Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]] |uat15coa = ROU_TM_Becicherecu_Mic_CoA.PNG |uat15area = 61.42 |uat15image = %C3%89glise_03565.JPG |uat15population = 2853 |uat15type1 = comună }} {{Element listă localități |uat16link = [[Comuna Belinț, Timiș|Belinț]] |uat16area = 63.2 |uat16image = Fatada_laterala_a_bisericii_din_Chizatau.jpg |uat16population = 2789 |uat16type1 = comună }} {{Element listă localități |uat17link = [[Comuna Bethausen, Timiș|Bethausen]] |uat17area = 90.27 |uat17image = Vas%C3%BAt%C3%A1llom%C3%A1s_a_B%C3%A1ns%C3%A1gban._Fortepan_17675.jpg |uat17population = 3057 |uat17type1 = comună }} {{Element listă localități |uat18link = [[Comuna Biled, Timiș|Biled]] |uat18area = 63.23 |uat18image = Katholische_Kirche_Billed_20.08.2005.jpg |uat18population = 3294 |uat18type1 = comună }} {{Element listă localități |uat19link = [[Comuna Birda, Timiș|Birda]] |uat19area = 45.33 |uat19image = M%C4%83n%C4%83stire_Sf._Gheorghe%2C_sat_M%C4%83n%C4%83stire%2C_com._Birda%2C_jud._Timi%C5%9F%2C_Romania.jpg |uat19population = 1846 |uat19type1 = comună }} {{Element listă localități |uat20link = [[Comuna Bogda, Timiș|Bogda]] |uat20area = 78.68 |uat20image = CharlottenburgBanat2.jpg |uat20population = 460 |uat20type1 = comună }} {{Element listă localități |uat21link = [[Comuna Boldur, Timiș|Boldur]] |uat21area = 84.88 |uat21image = Biserica_ortodox%C4%83_din_Jab%C4%83r.jpg |uat21population = 2439 |uat21type1 = comună }} {{Element listă localități |uat22link = [[Comuna Brestovăț, Timiș|Brestovăț]] |uat22area = 103.15 |uat22image = RO_TM_Lucaret_24.jpg |uat22population = 674 |uat22type1 = comună }} {{Element listă localități |uat23link = [[Comuna Bucovăț, Timiș|Bucovăț]] |uat23coa = ROU_TM_Bucovat_CoA.jpg |uat23area = 32.35 |uat23population = 1601 |uat23type1 = comună }} {{Element listă localități |uat24link = [[Comuna Bârna, Timiș|Bârna]] |uat24area = 78.62 |uat24population = 1640 |uat24type1 = comună }} {{Element listă localități |uat25link = [[Comuna Cenad, Timiș|Cenad]] |uat25coa = ROU_TM_Cenad_CoA.jpg |uat25area = 84.91 |uat25image = Cenad%2C_Timi%C8%99.jpg |uat25population = 4207 |uat25type1 = comună }} {{Element listă localități |uat26link = [[Comuna Cenei, Timiș|Cenei]] |uat26coa = ROU_TM_Cenei_CoA.jpg |uat26area = 67.85 |uat26image = Biserica_Romano-Catolica.jpg |uat26population = 2670 |uat26type1 = comună }} {{Element listă localități |uat27link = [[Comuna Checea, Timiș|Checea]] |uat27area = 57.46 |uat27population = 1838 |uat27type1 = comună }} {{Element listă localități |uat28link = [[Comuna Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]] |uat28area = 81.17 |uat28image = Fatade_baroce_la_Cheveres.jpg |uat28population = 2272 |uat28type1 = comună }} {{Element listă localități |uat29link = [[Comuna Comloșu Mare, Timiș|Comloșu Mare]] |uat29coa = ROU_TM_Comlosu_Mare_CoA.png |uat29area = 101.42 |uat29image = Comlo%C8%99u_Mare_Main_Road.jpg |uat29population = 4737 |uat29type1 = comună }} {{Element listă localități |uat30link = [[Comuna Coșteiu, Timiș|Coșteiu]] |uat30area = 83.63 |uat30image = RO_TM_Hezeris_4.jpg |uat30population = 3635 |uat30type1 = comună }} {{Element listă localități |uat31link = [[Comuna Criciova, Timiș|Criciova]] |uat31coa = ROU_TM_Criciova_CoA.jpg |uat31area = 50.51 |uat31image = Cetatea_Jdioara.JPG |uat31population = 1587 |uat31type1 = comună }} {{Element listă localități |uat32link = [[Comuna Curtea, Timiș|Curtea]] |uat32area = 44.34 |uat32image = RO_TM_Curtea_9.jpg |uat32population = 1193 |uat32type1 = comună }} {{Element listă localități |uat33link = [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] |uat33area = 46.85 |uat33image = Biserica_din_Carpinis%2C_Jud._Timis.jpg |uat33population = 4477 |uat33type1 = comună }} {{Element listă localități |uat34link = [[Comuna Darova, Timiș|Darova]] |uat34area = 104.59 |uat34image = Biserica_Ortodoxa_Sacosu_Mare.jpg |uat34population = 3049 |uat34type1 = comună }} {{Element listă localități |uat35link = [[Comuna Denta, Timiș|Denta]] |uat35area = 91.4 |uat35population = 2982 |uat35type1 = comună }} {{Element listă localități |uat36link = [[Comuna Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi]] |uat36coa = ROU_TM_Dudestii_Noi_CoA.jpg |uat36area = 53.96 |uat36image = Dude%C8%99tii_Noi_-_Aerial_view.jpg |uat36population = 3179 |uat36type1 = comună }} {{Element listă localități |uat37link = [[Comuna Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi]] |uat37coa = ROU_TM_Dudestii_Vechi_CoA.jpg |uat37area = 95.64 |uat37image = Star_beshenov_cyrkva.JPG |uat37population = 4203 |uat37type1 = comună }} {{Element listă localități |uat38link = [[Comuna Dumbrava, Timiș|Dumbrava]] |uat38coa = ROU_TM_Dumbrava_CoA.jpg |uat38area = 56.67 |uat38image = Biserica_reformat%C4%83_din_Dumbrava.jpg |uat38population = 2659 |uat38type1 = comună }} {{Element listă localități |uat39link = [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] |uat39area = 18.98 |uat39image = Timisoara_-_Aerial_view.jpg |uat39population = 7522 |uat39type1 = comună }} {{Element listă localități |uat40link = [[Comuna Fibiș, Timiș|Fibiș]] |uat40area = 52.22 |uat40image = 1973_Ferma_de_ingrasare_a_ovinelor_Fibis%2C_Timis.JPG |uat40population = 1590 |uat40type1 = comună }} {{Element listă localități |uat41link = [[Comuna Foeni, Timiș|Foeni]] |uat41area = 131 |uat41image = Foeni1.jpg |uat41population = 1737 |uat41type1 = comună }} {{Element listă localități |uat42link = [[Comuna Fârdea, Timiș|Fârdea]] |uat42area = 22.14 |uat42image = RO_TM_Surduc_3.jpg |uat42population = 1750 |uat42type1 = comună }} {{Element listă localități |uat43link = [[Comuna Gavojdia, Timiș|Gavojdia]] |uat43coa = ROU_TM_Gavojdia_CoA.jpg |uat43area = 79.44 |uat43image = Primaria_Gavojdia.jpg |uat43population = 3034 |uat43type1 = comună }} {{Element listă localități |uat44link = [[Comuna Ghilad, Timiș|Ghilad]] |uat44area = 115.26 |uat44image = Conacul_Gudenus_%282009%29.JPG |uat44population = 2078 |uat44type1 = comună }} {{Element listă localități |uat45link = [[Comuna Ghiroda, Timiș|Ghiroda]] |uat45area = 34.13 |uat45population = 6200 |uat45type1 = comună }} {{Element listă localități |uat46link = [[Comuna Ghizela, Timiș|Ghizela]] |uat46area = 92.07 |uat46image = Biserica_din_Paniova_%28rotated%29.jpg |uat46population = 1155 |uat46type1 = comună }} {{Element listă localități |uat47link = [[Comuna Giarmata, Timiș|Giarmata]] |uat47area = 71.5 |uat47image = Turnul_pompierilor_Giarmata.JPG |uat47population = 6502 |uat47type1 = comună }} {{Element listă localități |uat48link = [[Comuna Giera, Timiș|Giera]] |uat48area = 91 |uat48population = 1239 |uat48type1 = comună }} {{Element listă localități |uat49link = [[Comuna Giroc, Timiș|Giroc]] |uat49coa = ROU_TM_Giroc_CoA.jpg |uat49area = 55.28 |uat49image = Giroc_155242.jpg |uat49population = 8388 |uat49type1 = comună }} {{Element listă localități |uat50link = [[Comuna Giulvăz, Timiș|Giulvăz]] |uat50coa = ROU_TM_Giulvaz_CoA.jpg |uat50area = 102.96 |uat50image = RO_TM_Giulvaz_church.jpg |uat50population = 3075 |uat50type1 = comună }} {{Element listă localități |uat51link = [[Comuna Gottlob, Timiș|Gottlob]] |uat51area = 32.29 |uat51image = SchuleGottlobs2.jpg |uat51population = 2041 |uat51type1 = comună }} {{Element listă localități |uat52link = [[Comuna Iecea Mare, Timiș|Iecea Mare]] |uat52area = 35.31 |uat52image = Kirche_Grossjetscha.jpg |uat52population = 2231 |uat52type1 = comună }} {{Element listă localități |uat53link = [[Comuna Jamu Mare, Timiș|Jamu Mare]] |uat53area = 196.88 |uat53image = Jamu_Mare_Station.JPG |uat53population = 2971 |uat53type1 = comună }} {{Element listă localități |uat54link = [[Comuna Jebel, Timiș|Jebel]] |uat54area = 78.41 |uat54population = 3584 |uat54type1 = comună }} {{Element listă localități |uat55link = [[Comuna Lenauheim, Timiș|Lenauheim]] |uat55coa = ROU_TM_Lenauheim_CoA.jpg |uat55area = 112.75 |uat55population = 5109 |uat55type1 = comună }} {{Element listă localități |uat56link = [[Comuna Liebling, Timiș|Liebling]] |uat56area = 82.26 |uat56population = 3723 |uat56type1 = comună }} {{Element listă localități |uat57link = [[Comuna Livezile, Timiș|Livezile]] |uat57area = 55.79 |uat57population = 1566 |uat57type1 = comună }} {{Element listă localități |uat58link = [[Comuna Lovrin, Timiș|Lovrin]] |uat58coa = ROU_TM_Lovrin_CoA.jpg |uat58area = 57.63 |uat58image = Lovrin_Scoala_si_Biserica.jpg |uat58population = 3223 |uat58type1 = comună }} {{Element listă localități |uat59link = [[Comuna Margina, Timiș|Margina]] |uat59area = 132.81 |uat59image = RO_TM_Margina_9.jpg |uat59population = 2186 |uat59type1 = comună }} {{Element listă localități |uat60link = [[Comuna Mașloc, Timiș|Mașloc]] |uat60area = 82.91 |uat60population = 2285 |uat60type1 = comună }} {{Element listă localități |uat61link = [[Comuna Moravița, Timiș|Moravița]] |uat61area = 84.78 |uat61population = 2289 |uat61type1 = comună }} {{Element listă localități |uat62link = [[Comuna Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] |uat62area = 66.37 |uat62population = 6203 |uat62type1 = comună }} {{Element listă localități |uat63link = [[Comuna Mănăștiur, Timiș|Mănăștiur]] |uat63area = 41.86 |uat63image = Prim%C4%83ria_comunei_M%C4%83n%C4%83%C8%99tiur.jpg |uat63population = 1658 |uat63type1 = comună }} {{Element listă localități |uat64link = [[Comuna Nițchidorf, Timiș|Nițchidorf]] |uat64area = 64.13 |uat64image = Ni%C8%9Bchidorf-Biserica_ortodox%C4%83.jpg |uat64population = 1523 |uat64type1 = comună }} {{Element listă localități |uat65link = [[Comuna Nădrag, Timiș|Nădrag]] |uat65area = 132.51 |uat65image = |uat65population = 2836 |uat65type1 = comună }} {{Element listă localități |uat66link = [[Comuna Ohaba Lungă, Timiș|Ohaba Lungă]] |uat66area = 104.79 |uat66image = DubestiTM_%2895%29.JPG |uat66population = 1084 |uat66type1 = comună }} {{Element listă localități |uat67link = [[Comuna Orțișoara, Timiș|Orțișoara]] |uat67area = 145.63 |uat67image = Biserica_Cuvioasa_Parascheva%2C_Ier%C8%99nic.jpg |uat67population = 4190 |uat67type1 = comună }} {{Element listă localități |uat68link = [[Comuna Otelec, Timiș|Otelec]] |uat68area = 83.14 |uat68population = 1499 |uat68type1 = comună }} {{Element listă localități |uat69link = [[Parța, Timiș|Parța]] |uat69area = 44.59 |uat69population = 2172 |uat69type1 = comună }} {{Element listă localități |uat70link = [[Comuna Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou]] |uat70area = 129.74 |uat70image = Peciu_Nou_Biserica_romano-catolica%281776%29.jpg |uat70population = 4982 |uat70type1 = comună }} {{Element listă localități |uat71link = [[Comuna Periam, Timiș|Periam]] |uat71area = 64.47 |uat71population = 4505 |uat71type1 = comună }} {{Element listă localități |uat72link = [[Comuna Pesac, Timiș|Pesac]] |uat72area = 34.17 |uat72population = 1990 |uat72type1 = comună }} {{Element listă localități |uat73link = [[Comuna Pietroasa, Timiș|Pietroasa]] |uat73area = 156.46 |uat73image = RO_RM_Crivina_de_Sus_20.jpg |uat73population = 1120 |uat73type1 = comună }} {{Element listă localități |uat74link = [[Comuna Pișchia, Timiș|Pișchia]] |uat74area = 123.61 |uat74image = Biserica_Pogor%C3%A2rea_Sf%C3%A2ntului_Duh_din_Pi%C8%99chia.jpg |uat74population = 3051 |uat74type1 = comună }} {{Element listă localități |uat75link = [[Comuna Pădureni, Timiș|Pădureni]] |uat75area = 42.33 |uat75population = 1938 |uat75type1 = comună }} {{Element listă localități |uat76link = [[Comuna Racovița, Timiș|Racovița]] |uat76area = 117.18 |uat76image = RacovitaTM_%287%29.JPG |uat76population = 3168 |uat76type1 = comună }} {{Element listă localități |uat77link = [[Comuna Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare]] |uat77area = 105.41 |uat77population = 2302 |uat77type1 = comună }} {{Element listă localități |uat78link = [[Comuna Sacoșu Turcesc, Timiș|Sacoșu Turcesc]] |uat78area = 124.53 |uat78population = 3307 |uat78type1 = comună }} {{Element listă localități |uat79link = [[Comuna Saravale, Timiș|Saravale]] |uat79area = 95.53 |uat79population = 2628 |uat79type1 = comună }} {{Element listă localități |uat80link = [[Comuna Satchinez, Timiș|Satchinez]] |uat80area = 99.88 |uat80image = Satchinez_jud_Timis.jpg |uat80population = 4743 |uat80type1 = comună }} {{Element listă localități |uat81link = [[Comuna Secaș, Timiș|Secaș]] |uat81area = 57.67 |uat81image = Biserica_din_Crivobara_%285%29.jpg |uat81population = 299 |uat81type1 = comună }} {{Element listă localități |uat82link = [[Comuna Sânandrei, Timiș|Sânandrei]] |uat82area = 92.4 |uat82image = Castelul_Contelui_Mercy.jpg |uat82population = 5717 |uat82type1 = comună }} {{Element listă localități |uat83link = [[Comuna Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]] |uat83coa = ROU_TM_Sanmihaiu_Roman_CoA.jpg |uat83area = 75.26 |uat83image = Casa_Baraj_-_Sanmihaiu_Roman.jpg |uat83population = 6121 |uat83type1 = comună }} {{Element listă localități |uat84link = [[Comuna Sânpetru Mare, Timiș|Sânpetru Mare]] |uat84area = 101.59 |uat84image = Biserica_ortodox%C4%83_s%C3%A2rb%C4%83.jpg |uat84population = 3145 |uat84type1 = comună }} {{Element listă localități |uat85link = [[Comuna Săcălaz, Timiș|Săcălaz]] |uat85area = 119.49 |uat85population = 7204 |uat85type1 = comună }} {{Element listă localități |uat86link = [[Comuna Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]] |uat86area = 83.66 |uat86image = Gara_Teremia_Mare.jpg |uat86population = 4019 |uat86type1 = comună }} {{Element listă localități |uat87link = [[Comuna Tomești, Timiș|Tomești]] |uat87area = 140.94 |uat87image = Biserica_lemn_Romanesti.jpg |uat87population = 2093 |uat87type1 = comună }} {{Element listă localități |uat88link = [[Comuna Tomnatic, Timiș|Tomnatic]] |uat88area = 32.16 |uat88population = 3144 |uat88type1 = comună }} {{Element listă localități |uat89link = [[Comuna Topolovățu Mare, Timiș|Topolovățu Mare]] |uat89area = 99.88 |uat89population = 2574 |uat89type1 = comună }} {{Element listă localități |uat90link = [[Comuna Tormac, Timiș|Tormac]] |uat90area = 134.08 |uat90population = 2714 |uat90type1 = comună }} {{Element listă localități |uat91link = [[Comuna Traian Vuia, Timiș|Traian Vuia]] |uat91area = 69.76 |uat91image = RO_TM_Traian_Vuia_village_2.jpg |uat91population = 2059 |uat91type1 = comună }} {{Element listă localități |uat92link = [[Comuna Uivar, Timiș|Uivar]] |uat92area = 108.16 |uat92population = 2453 |uat92type1 = comună }} {{Element listă localități |uat93link = [[Comuna Valcani, Timiș|Valcani]] |uat93area = 110 |uat93population = 1350 |uat93type1 = comună }} {{Element listă localități |uat94link = [[Comuna Variaș, Timiș|Variaș]] |uat94coa = ROU_TM_Varias_CoA.jpg |uat94area = 111.67 |uat94population = 5682 |uat94type1 = comună }} {{Element listă localități |uat95link = [[Comuna Victor Vlad Delamarina, Timiș|Victor Vlad Delamarina]] |uat95area = 111.67 |uat95image = Vedere_Victor_Vlad_Delamarina.jpg |uat95population = 2604 |uat95type1 = comună }} {{Element listă localități |uat96link = [[Comuna Voiteg, Timiș|Voiteg]] |uat96area = 69.62 |uat96population = 2437 |uat96type1 = comună }} {{Element listă localități |uat97link = [[Comuna Șag, Timiș|Șag]] |uat97area = 50.8 |uat97population = 3009 |uat97type1 = comună }} {{Element listă localități |uat98link = [[Comuna Șandra, Timiș|Șandra]] |uat98area = 43.69 |uat98image = Sandorhaza_church.jpg |uat98population = 2882 |uat98type1 = comună }} {{Element listă localități |uat99link = [[Comuna Știuca, Timiș|Știuca]] |uat99area = 103.56 |uat99image = Stiuca_Roman_Catholic_Church.JPG |uat99population = 1813 |uat99type1 = comună }} {{Sfârșit tabel localități}} <!--NU EDITAȚI ACEASTĂ LISTĂ. EA ESTE ACTUALIZATĂ AUTOMAT DE UN ROBOT FOLOSIND DATE DE LA WIKIDATA --> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * {{cite book|title=Enciclopedia geografică a României|author=Dan Ghinea|publisher=Editura Enciclopedică|location=București|date=2000}} * {{cite book|title=Organizarea spațiului geografic în Banat|author=Raularian Rusu|publisher=Editura Mirton|location=Timișoara|date=2007|isbn=978-973-52-02019}} * {{cite book|title=Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș|author=Remus Crețan|publisher=Editura Universității de Vest|location=Timișoara|date=2006|isbn=973-7608-65-8}} == Vezi și == {{România - harta județelor|dimensiune=220px}} * [[Județele României]] * [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)]] * [[:c:Coats of arms of cities and communes of Timiș County|Galeria de steme și steaguri ale județului Timiș]] * [[Lista stadioanelor de fotbal din județul Timiș]] * [[Timișu de Jos, Brașov|Timișu de Jos]] și [[Timișu de Sus, Brașov]] - din componența orașului Predeal, jud. Brașov == Legături externe == {{commonscat-inline|Timiș County}} * [http://www.cjtimis.ro Consiliul Județean Timiș] * [http://www.prefecturatimis.ro/ Instituția Prefectului – Județul Timiș] {{Orase-Timis}} {{NUTS-Ro}} {{Portal bar|Banat|România}} [[Categorie:Banat]] [[Categorie:Județul Timiș]] 51f5wyu0obpyfv32axbrfu7gmhddl2p 0 763 17024328 16969862 2025-06-10T19:22:26Z ~2025-66239 703669 Ianuarie 17024328 wikitext text/x-wiki {{Anul}}{{Anul în alte calendare}} '''2004 (MMIV)''' a fost un [[an bisect]] al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian]], care a început într-o zi de [[joi]]. A fost al 2004-lea an [[d.Hr.]], al 4-lea an din [[mileniul al III-lea]] și din [[secolul al XXI-lea]], precum și al 5-lea an din [[Anii 2000|deceniul 2000-2009]]. A fost desemnat: * ''Anul Internațional al Orezului'', de către [[Națiunile Unite]]. * ''Anul Internațional pentru Comemorarea Luptei împotriva Sclavagismului și a Abolirii sale'', de către [[UNESCO]]. * Anul orașelor [[Genova]] ([[Italia]]) și [[Lille]] ([[Franța]]), numite ''[[Capitală Europeană a Culturii|Capitale Europene ale Culturii]]''. * Anul maimuței în calendarul chinezesc. __TOC__ == Evenimente == === Ianuarie === [[File:NASA Mars Rover.jpg|thumb|24 ianuarie: Roverul [[NASA]] ''[[Opportunity (rover)|Opportunity]]'' asolizează pe [[Marte (planetă)|Marte]].]] * [[1 ianuarie]]: [[Irlanda]] devine primul stat care interzice fumatul în localuri. * [[3 ianuarie]]: Zborul 604 al companiei egiptene Flash Airlines s-a prăbușit în [[Marea Roșie]], în largul coastei Egiptului, ucigându-i pe toți cei 148 de persoane aflate la bord și devenind unul dintre cele mai catastrofale accidente aeriene din istoria egipteană la acea vreme.<ref>{{Cite web|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/middle_east/3365721.stm|title=Egypt plane crash claims 148 lives|date=2004-01-03|website=BBC News|access-date=2017-01-25}}</ref> * [[4 ianuarie]]: [[Mikhail Saakashvili]] câștigă alegerile prezidențiale în [[Georgia]]. * [[4 ianuarie]]: Roverul [[NASA]] ''[[Spirit (rover)|Spirit]]'' asolizează pe [[Marte (planetă)|Marte]]. * [[14 ianuarie]]: [[D.A.|Alianța PNL-PD]] a fost legalizată ca urmare a deciziei Tribunalului București. Alianța va avea denumirea integrală "Dreptate și Adevăr PNL-PD". * [[24 ianuarie]]: Roverul [[NASA]] ''[[Opportunity (rover)|Opportunity]]'' asolizează pe [[Marte (planetă)|Marte]]. === Februarie === * [[4 februarie]]: Este lansată [[Rețea de socializare|rețeaua de socializare]] ''[[Facebook]]''. * [[8 februarie]]: Roverul ''[[Opportunity (rover)|Opportunity]]'' al NASA colectează imagini ale unui sistem de roci de pe Marte, indicând existența apei pe planetă. === Martie === [[File:Cyclone Catarina from the ISS on March 26 2004.JPG|thumb|Între 27 și 28 martie Uraganul Catarina lovește o parte a coastei de sud a Braziliei]] * [[11 martie]]: [[Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid|Atentatele teroriste de la Madrid]]: Explozii simultane la oră de vârf în patru trenuri madrilene omoară 200 de oameni, printre care și 16 cetățeni români. * [[14 martie]]: Pontificatul papei [[Ioan Paul al II-lea]] depășește lungimea pontificatului lui [[papa Leon al XIII-lea|Leon al XIII-lea]], devenind astfel ca lungime cel de-al treilea pontificat din istorie. * [[14 martie]]: Au loc alegeri parlamentare în [[Spania]]. Partidul Popular al lui [[José María Aznar]] este învins de Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol al lui [[José Luis Rodríguez Zapatero]]. * [[14 martie]]: Au loc alegeri prezidențiale în [[Rusia]]. [[Vladimir Putin]] câștigă cu 71,2%. * [[18 martie]]: În jurul orei 9 AM este declanșată Operațiunea Christ împotriva [[Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut|Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut]]. * [[29 martie]]: [[Bulgaria]], [[Estonia]], [[Letonia]], [[Lituania]], [[România]], [[Slovacia]] și [[Slovenia]] sunt admise în [[NATO]], cea mai mare extindere a organizației.<ref>{{Cite news|url=https://www.theguardian.com/world/2004/apr/02/nato|title=Seven join Nato in biggest expansion|last=Association|first=Press|date=2004-04-02|newspaper=The Guardian|language=en-GB|issn=0261-3077|access-date=2017-01-26}}</ref> === Aprilie === * [[5 aprilie]]: Regina [[Elisabeta a II-a a Marii Britanii]] începe o vizită de stat în [[Franța]] pentru a celebra cea de-a 100-a aniversare a "''[[înțelegerii prietenești]]''". * [[9 aprilie]]: A fost răsturnată cea mai importantă statuie a fostului lider irakian, [[Saddam Hussein]] din centrul [[Bagdad]]ului. * [[28 aprilie]]: [[CBS]] a difuzat fotografii în care erau surprinși soldați americani maltratând și umilind prizonieri irakieni din închisoarea ''d'Abou Ghraib'', de lângă [[Bagdad]]. Imaginile datau din perioada octombrie-decembrie [[2003]]. === Mai === [[Fișier:Monument Mihailesti.jpg|thumb|220px|24 mai: [[Explozia de la Mihăilești]]. Monumentul de la Mihăilești ridicat în 2007 în memoria victimelor]] * [[1 mai]]: [[Uniunea Europeană]] se extinde cu 10 noi state membre: [[Cipru]], [[Cehia]], [[Estonia]], [[Ungaria]], [[Letonia]], [[Lituania]], [[Malta]], [[Polonia]], [[Slovacia]] și [[Slovenia]].<ref>{{Cite web|url=http://www.cnn.com/2004/WORLD/europe/04/30/eu.enlargement/|title=EU welcomes 10 new members|date=2004-05-01|website=CNN|access-date=2017-01-26}}</ref> * [[2 mai]]: Premierul polonez [[Leszek Miller]] a demisionat din funcție, cabinetul său fiind dizolvat. Președintele Poloniei, [[Aleksander Kwaśniewski|Aleksander Kwasniewski]], l-a numit oficial în aceasta funcție pe [[Marek Belka]] și a învestit noul guvern, social-democrat. * [[4 mai]]: Spaniolul [[Rodrigo Rato]] a fost ales director general al [[Fondul Monetar Internațional|Fondului Monetar Internațional]]. * [[15 mai]]: [[Josh Findley]] a calculat cel mai mare [[număr prim]] cunoscut până la această dată, 2^24036583&nbsp;−&nbsp;1. Numărul conține șapte milioane de cifre. * [[21 mai]]: Comitetul [[ONU]] împotriva torturii a cerut explicații [[SUA|Statelor Unite ale Americii]] și [[Marea Britanie|Marii Britanii]] în legătură cu tratamentele inumane aplicate deținuților [[irak]]ieni. * [[24 mai]]: [[Explozia de la Mihăilești]]: Un camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu a explodat la [[Comuna Mihăilești, Buzău|Mihăilești, Buzău]]. A fost cel mai mare dezastru produs pe șoselele din România și s-a soldat cu 18 morți și 13 răniți grav. * [[27 mai]]: Orașele [[Sibiu]] și [[Luxemburg (oraș)|Luxemburg]] au fost desemnate drept "[[Capitală Europeană a Culturii|capitale europene ale culturii]]" pentru anul [[2007]], de către miniștrii pentru educație, tineret și cultură din cele 25 de state membre [[UE]] întruniți la [[Bruxelles]]. === Iunie === [[File:Flickr - europeanpeoplesparty - "I Struggle, I Overcome" - book launch (21).jpg|thumb|30 iunie: Premierul portughez [[José Manuel Barroso]] este numit [[președinte al Comisiei Europene]].]] * [[4 iunie]]: A fost inaugurat "''[[Water Park]]''" cel mai mare parc acvatic din România (lângă Aeroportul Otopeni). * [[6 iunie]]: [[Alegeri locale în România, 2004|Primul tur al alegerilor locale]] din [[România]]. Prezență la vot a fost de 54,23%. La București, [[Traian Băsescu]], care a candidat din partea [[Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)|Alianței DA]] câștigă Primăria Generală a Capitalei din primul tur cu 54,94% învingându-l pe contracandidatul PSD [[Mircea Geoană]] care a obținut 29,74%.<ref>{{Citation | url=http://alegeri.roaep.ro/?alegeri=alegeri-locale-2004| title=Autoritatea Electorală Permanentă| newspaper=Alegeri.ro| date= | accessdate=2021-06-02}}</ref> * [[7 iunie]]: Printr-un decret emis de președintele Franței, [[Jacques Chirac]], actorului român [[Ion Lucian]] i-a fost decernat titlul de Ofițer al ''Ordinului Național al Legiunii de Onoare'', ca o recunoaștere a meritelor excepționale în domeniul [[teatru]]lui. * [[8 iunie]]: Pentru prima dată după [[1882]], s-a produs un fenomen astronomic deosebit: [[Venus (planetă)|planeta Venus]] a trecut prin fața [[Soare]]lui, între orele 05.20 și 11.24 GMT, fenomen observat de peste trei sferturi din populația [[Terra|Terrei]]. * [[9 iunie]]: Comisarul european pentru extindere [[Gunter Verheugen]] declară că [[Bulgaria]] a închis 29 dintre cele 31 de capitole de negociere în vederea integrării în [[UE]] iar [[România]] doar 24 de capitole, menționând că deocamdată este prevazut ca România și Bulgaria să adere în același timp la UE, la 1 ianuarie 2007.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1266844-verheugen-spune-romania-este-intarziere-raport-bulgaria.htm| title=Verheugen spune ca Romania este in intarziere in raport cu Bulgaria| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-06-09| accessdate=2004-06-09}}</ref> * [[11 iunie]]: Au loc funeraliile lui [[Ronald Reagan]] la [[Washington National Cathedral]]. * [[12 iunie]]: [[Guvernul Năstase]] promite dublarea salariilor minime pe economie până în anul 2008, de la 66-68 euro, cât este în prezent, la 118 euro.<ref>{{Citation |title =Guvernul promite creșteri salariale| newspaper=Jurnalul Național| author = Daniela Ivan}}</ref> * [[14 iunie]]: În vederea turului doi al alegerilor locale, se încheie noi protocoale de colaborare: [[PSD]] cu [[PRM]] și [[Alianța D.A.]] cu [[PUR]].<ref>{{Citation |title =PSD merge cu PRM, Alianta D.A. cu PUR| newspaper=Jurnalul Național| author = Monica Iordache}}</ref> * [[15 iunie]]: În București se lansează oficial Sistemul Național de Apeluri de Urgență 112. Serviciul de Telecomunicații Speciale precizează că până la sfârșitul anului, sistemul va funcționa în întreaga țară. Sistemul 112 va costa 40 milioane de euro.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1266240-sistemul-national-unic-pentru-apeluri-urgenta-112-lansat-marti.htm| title=Sistemul National Unic pentru apeluri de urgenta 112 va fi lansat marti| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-06-14| accessdate=2004-06-14 |author = Consuela Stegarescu}}</ref> * [[15 iunie]]: [[Ivan Gašparovič]] a fost învestit oficial în funcția de președinte al [[Slovacia|Republicii Slovacia]]. * [[16 iunie]]: Premierul [[Adrian Năstase]] ([[PSD]]) inaugurează lucrările la [[Autostrada Transilvania]]. * [[16 iunie]]: O echipă de cercetători de la Universitatea Innsbruck ([[Austria]]) a publicat în revista de știință ''[[Nature]]'' un articol în care anunța realizarea primei „[[Teleportare|teleportări]]”; experimentul nu presupunea deplasarea dintr-un spațiu în altul, ci transferarea proprietăților fizice ale unui foton unui alt foton, instantaneu, fără a exista nici o cale de comunicare între cele două particule de [[lumină]]. * [[20 iunie]]: [[Alegeri locale în România, 2004|Al doilea tur al alegerilor locale]] din [[România]]. La București, [[Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)|Alianța DA]] câștigă patru sectoare (1, 3, 4 și 6). La Cluj-Napoca, [[Emil Boc]] obține 56,25% câștigând în fața lui [[Ioan Rus]] care obține 43,74%. [[Gheorghe Funar]], primar al Clujului timp de 12 ani, nu a intrat în turul doi. * [[23 iunie]]: [[Gloria Macapagal-Arroyo|Gloria Macapagal Arroyo]], a fost proclamată oficial, de Congresul filipinez, învingătoare în alegerile prezidențiale din 10 mai 2004. * [[25 iunie]]: Trupa [[O-Zone]] a ajuns numarul unu în Eurochart Singles Sales cu piesa ''[[Dragostea din tei]]''. * [[28 iunie]]: Conform Grupul de Lucru pentru Standarde Internaționale de Raportare Financiara la nivel mondial, începând cu 1 iulie România scapă de statutul de economie hiperinflaționistă.<ref>{{Citation | title= România scapă de statutul de economie hiperinflaționistă| newspaper=Cotidianul| |author = Cristian Matache}}</ref> * [[30 iunie]]: Premierul portughez [[José Manuel Barroso]] este numit [[președinte al Comisiei Europene]]. === Iulie === [[File:Cassini Saturn Orbit Insertion.jpg|thumb|Sonda ''[[Cassini–Huygens]]'' ajunge pe orbita planetei [[Planeta Saturn|Saturn]].]] * [[1 iulie]]: Președintele [[Iraq|Iraqului]], [[Saddam Hussein]], este arestat. * [[1 iulie]]: Sonda ''[[Cassini–Huygens]]'' ajunge pe orbita planetei [[Planeta Saturn|Saturn]].<ref>{{Cite web|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/3846195.stm|title=Cassini probe enters Rhea orbit|date=2004-07-01|website=BBC News|access-date=2017-01-26}}</ref> * [[1 iulie]]: Postul de radio „[[Radio România Tineret|România Tineret]]” emite doar pe [[internet]], devenind un post experimental. Directorul postului este actorul [[Florian Pittiș]]. * [[4 iulie]]: [[Grecia]] învinge [[Portugalia]] cu scorul de 1-0 și câștigă Campionatul European de Fotbal din Portugalia. * [[5 iulie]]: [[Jaful secolului (România)|„Jaful secolului”]] - un angajat al unei firme de pază a fugit cu o mașină blindată încărcată cu bani proveniți de la filialele din Galați, Constanța și Ploiești ale băncii ABN Amro. Suma totală ransportată în autospecială a fost de 88,5 miliarde lei, 33.396 dolari și 525 de euro.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1248505-autorii-jafului-secolului-trimisi-judecata.htm| title=Autorii "jafului secolului" - trimisi in judecata| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-12-07| accessdate=2004-12-07}}</ref> * [[5 iulie]]: În [[Indonezia]] au avut loc primele alegeri prezidențiale directe. Scrutinul, desfășurat după șase ani de la căderea dictatorului [[Suharto]], s–a încheiat cu alegerea generalului [[Susilo Bambang Yudhoyono]] în funcția de președinte al țării. * [[24 iulie]]: Se semnează preluarea celei mai mari companii din Romania, [[Petrom]], de către [[OMV]], Petrom păstrându-și denumirea pe piața română. OMV va achita 669 milioane de euro pentru 33,34% din acțiunile Petrom.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1262225-petrom-devenit-proprietatea-austriecilor-omv.htm| title=Petrom a devenit proprietatea austriecilor de la OMV| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-07-24| accessdate=2004-07-24}}</ref> * [[24 iulie]]: Trofeul „Cerbul de Aur” este câștigat de malteza Eleanor. * [[25 iulie]]: Ciclistul american [[Lance Armstrong]] câștigă pentru a 6-a oară consecutiv [[Turul Franței]]. * [[28 iulie]]: Alpinistul timișorean [[Horia Colibășanu]] devine primul român care a escaladat vârful himalayan [[K2]].<ref>{{Citation |title=Primul roman care a cucerit virful K2| newspaper=Evenimentul Zilei|}}</ref> === August === [[File:Olympic flame at opening ceremony 2004.jpg|thumb|250px|13 august: La [[Atena (oraș)|Atena]] încep [[Jocurile Olimpice din 2004|Jocurile olimpice]].]] * [[3 august]]: Este lansată nava ''[[MESSENGER]]'' a [[NASA]], misiunea sa principală fiind studiul lui [[Planeta Mercur|Mercur]].<ref>{{Cite news|url=http://www.space.com/210-nasa-sends-mercury-messenger.html|title=NASA Sends Mercury a MESSENGER|last=Malik|first=Tariq|date=2004-08-03|newspaper=Space.com|access-date=2017-01-26}}</ref> * [[9 august]]: Într-un top al inflației care cuprinde 221 de țări, alcătuit de CIA, România s-a plasat pe locul 201, cu o inflație oficială de 14,3% în 2003.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1261088-romania-catalogata-tara-inflatie-prea-mare.htm| title=Romania, catalogata o tara cu inflatie prea mare| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-08-09| accessdate=2004-08-09}}</ref> * [[12 august]]: Cancelarul Germaniei, [[Gerhard Schroeder]], face o vizită în România. El merge în localitatea clujeană Ceanu Mare, unde e înmormântat tatăl său, decedat în cel de-[[Al Doilea Război Mondial]], pentru a depune un buchet de flori. Ulterior a purtat discuții cu premierul Năstase și cu președintele Iliescu.<ref>{{Citation | url=https://www.dw.com/ro/vizita-lui-gerhard-schr%C3%B6der-%C3%AEn-rom%C3%A2nia/a-2625961| title=Vizita lui Gerhard Schröder în România |newspaper=DW.COM}}</ref> * [[13 august]]: La [[Atena (oraș)|Atena]] încep [[Jocurile Olimpice de vară din 2004]]. România a obținut 19 medalii (8 aur, 5 argint, 6 bronz). * [[17 august]]: Prima ediție a Festivalul Internațional de Film Independent Anonimul. 60 de filme au intrat în competiție la cele trei secțiuni: lung-metraj, documentar și scurt-metraj. * [[19 august]]: Un studiu realizat de Biroul de referință asupra populației din Washington arată că până în anul 2050, România va ajunge la 15,7 milioane de locuitori.<ref>{{Citation | title=Romania va ajunge la 15,7 milioane locuitori in 2050 | newspaper=Adevărul|author= Oana Popescu}}</ref> * [[19 august]]: [[INSOMAR]] a dat publicității un sondaj de opinie în care candidatul [[PSD]] la Președinție, [[Adrian Năstase]] este cotat cu 41% iar candidatul [[Alianța DA|Alianței DA]], [[Theodor Stolojan]], cu 24%.<ref>{{Citation| url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-08-19&id=155145| title=Nastase si PSD - primii in top: ZIUA| newspaper=Ziua.ro| access-date=2021-12-18| archive-date=2021-12-18| archive-url=https://web.archive.org/web/20211218124930/http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-08-19&id=155145| dead-url=yes}}</ref> * [[26 august]]: Fabrica de ciocolată „Kandia” din Timișoara se închide odată cu disponibilizarea ultimilor 200 de angajati. În primăvara anului 2003, firma „Excelent” București a preluat pachetul majoritar al Kandia de la un grup austriac cu care se făcuse prima privatizare a fabricii de ciocolată.<ref>{{Citation | title=Fabrica de ciocolata Kandia s-a inchis| newspaper=Evenimentul Zilei|author= Bianca Toma}}</ref> * [[29 august]]: [[Michael Schumacher]] câștigă ultimul său titlu mondial în [[Formula 1]], extinzând recordul de titluri câștigate la șapte. === Septembrie === [[File:Beslan kollazh.jpg|thumb|1 septembrie: Un comando cecen format din 32 de persoane înarmate iau ostateci peste 1300 de oameni, printre care 777 de elevi ai școlii nr.1 din Beslan, Oseția de Nord. Intervenția forțelor speciale rusești a dus la moartea a 338 de persoane, dintre care 186 de copii și sute de răniți. Singurul terorist care a supraviețuit a fost condamnat în 2006 la moarte, sentința fiind preschimbată în închisoare pe viață. În 2017, [[Curtea Europeană a Drepturilor Omului|CEDO]] a condamnat Moscova la plata a 3 milioane de euro pentru modul defectuos în care a soluționat criza. ]] * [[1 septembrie]]: Un comando cecen format din 32 de persoane înarmate iau ostateci peste 1300 de oameni, printre care 777 de elevi ai școlii nr.1 din Beslan, Oseția de Nord. Intervenția forțelor speciale rusești a dus la moartea a 338 de persoane, dintre care 186 de copii și sute de răniți. Singurul terorist care a supraviețuit a fost condamnat în 2006 la moarte, sentința fiind preschimbată în închisoare pe viață. În 2017, [[Curtea Europeană a Drepturilor Omului|CEDO]] a condamnat Moscova la plata a 3 milioane de euro pentru modul defectuos în care a soluționat criza. * [[7 septembrie]]: La solicitarea [[FMI]], ca urmare a unei decizii a [[Curtea Europeană a Drepturilor Omului|Curții Europene a Drepturilor Omului]], România a acceptat să treacă la egalizarea treptată, începând cu 1 iulie 2005, a vârstelor de pensionare ale bărbaților și femeilor. În prezent, în România, femeile se pensioneaza la vârsta de 57 de ani și 5 luni, iar bărbații la 62 de ani și 5 luni.<ref>{{Citation | title=Creste varsta de pensionare| newspaper=Adevărul|author= Rober Veress}}</ref> * [[9 septembrie]]: Justiția a decis ca statul român are să-i dea generalului [[Ion Mihai Pacepa]], fost adjunct al [[DIE|Departamentului de Informații Externe]] al României până în 1978, aproximativ 3 milioane de dolari, reprezentând averea sechestrată de [[Securitate]] și alte drepturi ce i s-ar fi cuvenit din 1978 până în prezent.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1258119-pacepa-primi-statul-roman-3-milioane.htm| title=Pacepa va primi de la statul roman 3 milioane $| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-09-09| accessdate=2004-09-09}}</ref> * [[9 septembrie]]: Are loc Congresul de constituire a Uniunii Naționale [[PSD]]-[[PUR]]. [[Adrian Năstase]] a fost declarat drept candidat al [[Uniunea Națională PSD+PUR|Uniunii Naționale PSD+PUR]] la Președinție iar candidatul PSD-PUR la funcția de prim-ministru va fi actualul ministru de externe, [[Mircea Geoană]]. * [[16 septembrie]]: Președinții celor doua Camere, [[Valer Dorneanu]] și [[Nicolae Văcăroiu]], alături de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, [[Teoctist]], au inaugurat noul sediu al Senatului din [[Palatul Parlamentului]]. * [[29 septembrie]]: Asteroidul Toutatis cu o lungime de 4,6 kilometri și o lățime de 2,4 kilometri trece la 1,5 milioane de km de [[Terra]], distanță considerată „razantă” la scara universală de către specialiștii de la [[NASA]]. * [[30 septembrie]]: Un sondaj realizat de [[INSOMAR]] arată o competiție strânsă la viitoarele alegeri între alianța [[PSD]]+[[PUR]] (36%) și alianța [[PNL]]+[[PD]] (31%). În schimb, în cursa pentru președinție [[Adrian Năstase]] are 13% în fața lui [[Theodor Stolojan]]. * [[30 septembrie]]: Cele mai mari confederații sindicale din România anunță că își vor uni forțele. [[BNS|Blocul Național Sindical]] și [[CNSLR-Frăția]] au semnat acordul ce va sta la baza noii confederații – BNS-Frăția. După două săptămâni, liderii au anunțat că au decis sa suspende fuziunea confederațiilor sindicale, cu patru zile înainte de congresul de constituire a noii structuri. Motivul invocat: divergențele politice.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1254897-cnslr-fratia-bns-renuntat-fuziune.htm| title=CNSLR-Fratia si BNS au renuntat la fuziune| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-10-12| accessdate=2004-10-12 |author = Laurentiu Solomon}}</ref> === Octombrie === * [[2 octombrie]]: Debutul primei telenovele românești „Numai iubirea”. * [[2 octombrie]]: [[Theodor Stolojan]] a anunțat că se retrage din cursa prezidențială și de la conducerea [[PNL|Partidului Liberal]] din motive de sănatate.<ref>{{Citation | url=http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2004/10/041002_stolojan.shtml| title=BBC Romanian| newspaper=BBC}}</ref> * [[3 octombrie]]: Copreședintele [[Alianța DA|Alianței DA]], [[Traian Băsescu]], declară într-o conferință de presă că retragerea lui Stolojan este efectul unui șantaj inițiat de partidul de la putere, precizând că lui Stolojan i se pregăteau dosare trucate legate de afacerea „Megapower”, iar liderul liberal nu a mai rezistat presiunilor la care era supus. Băsescu a declarat ca va accepta să candideze pentru funcția de șef al statului, dacă [[PNL]] îi va face o astfel de propunere.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1255680-zilei-stolojan-santajat-retraga.htm| title=Ev.Zilei: Stolojan santajat sa se retraga| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-10-04| accessdate=2004-10-04}}</ref> * [[6 octombrie]]: [[Traian Băsescu]] este nominalizat candidat al [[Alianța DA|Alianței DA]] pentru funcția de președinte al României. Dacă Alianța va câștiga alegerile postul de prim-ministru va reveni [[PNL|Partidului Național Liberal]]. * [[6 octombrie]]: Se dă publicității ultimul raport de țară pe care [[Comisia Europeană]] îl face asupra României, în calitate de țară candidată la [[UE]]. România este evaluată ca fiind o țară în care „corupția rămâne o problemă serioasă și larg răspândită, afectând aproape toate aspectele societății”, în care politicienii fac presiuni mari asupra justiției și a presei, iar administrația publică rămâne „greoaie, lipsită de profesionalism, prost plătită și prost organizată”. Pe de altă parte se remarcă accelerarea ritmului reformelor, realizarea unor privatizări masive. România mai are de închis 3 capitole dintre care două (concurența și justiție și afaceri interne) au „probleme serioase”. România primește statutul de economie funcțională de piață și se recomandă aderarea comuna la UE a României și Bulgariei în 2007.<ref>{{Citation| url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-10-07&id=159285| title=Buna vestire: ZIUA| newspaper=Ziua.ro| access-date=2021-12-18| archive-date=2023-05-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20230523134300/http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-10-07&id=159285| dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1255473-bruxellesul-dat-cinciul.htm| title=Bruxellesul ne-a dat cinciul| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-10-06| accessdate=2004-10-06}}</ref> * [[7 octombrie]]: Agenția Națională de Administrare Fiscală ceare în instanță declanșarea procedurilor de faliment a peste 2.000 de firme care au datorii uriașe la bugetul de stat. În capul listei se află societatea [[RAFO Onești]], cu o datorie de 7.673,2 miliarde de lei, circa 204 milioane de euro.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1255393-rafo-liderul-datornicilor-stat.htm| title=RAFO, liderul datornicilor la stat| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-10-07| accessdate=2004-10-07 |author = George Tarata}}</ref> A doua zi s-a anunțat că RAFO Onești a cumpărat societatea Carom Onești deținută de omul de afaceri [[Ovidiu Tender]], preluând și datoriile acestei societăți la stat. În acest fel, datoria RAFO Onești către statul român devine aproape 14.000 de miliarde (424 de milioane de dolari).<ref name="Rafo">{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1255245-patronul-rafo-cel-mai-dator-din-romania.htm| title=Patronul RAFO, cel mai dator din Romania| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-10-08| accessdate=2004-10-08 |author = Mihai Nicut}}</ref> * [[7 octombrie]]: [[Andrei Pleșu]] și [[Mircea Dinescu]] și-au anunțat demisia din Colegiul [[CNSAS]] în semn de protest față de votul din Colegiu conform căruia liderul [[PRM]] [[Corneliu Vadim Tudor]] nu a făcut poliție politică, deși documentele primite de la [[SRI]] susțineau contrariul.<ref>{{Citation| url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-10-08&id=159383| title=Securitatea a invins: ZIUA| newspaper=Ziua.ro| access-date=2021-12-18| archive-date=2023-05-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20230523134254/http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-10-08&id=159383| dead-url=yes}}</ref> * [[9 octombrie]]: În [[Afganistan]] au loc primele alegeri democratice. [[Hamid Karzai]] este ales președinte. * [[11 octombrie]]: Senatul a votat Proiectul de lege privind construirea [[Catedrala Mântuirii Neamului|Catedralei Mântuirii Neamului]] în Parcul Carol. S-a stabilit trecerea unui teren de 13.814 m², cu titlu gratuit, în proprietatea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1254907-senatul-decis-catedrala-ridica-parcul-carol.htm| title=Senatul a decis: Catedrala se ridica in Parcul Carol| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-10-12| accessdate=2004-10-12 |author = Bogdan Apostolescu}}</ref> * [[12 octombrie]]: România a cucerit 20 de medalii de aur la Campionatul Mondial de karate. * [[12 octombrie]]: Camera Deputaților din România a aprobat proiectul de lege prin care publicitatea la produsele din tutun va fi interzisă în presa scrisă, la radio și televiziune, cinematografe sau pe panouri publicitare. * [[14 octombrie]]: [[Guvernul Năstase]] dă o Ordonanță de Urgență care să-i permită lui [[Adrian Năstase]] să candideze la președinție; legea prevedea că partidele politice sau alianțele politice pot prezenta candidați la funcția supremă în stat, însă Năstase este susținut de o alianță electorală ([[Uniunea Națională PSD+PUR|PSD+PUR]]) și nu de una politică, înregistrată la tribunal.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1254629-nastase-dat-ordonanta-urgenta-poata-candida-presedintie.htm| title=Nastase si-a dat ordonanta de urgenta ca sa poata candida la Presedintie| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-10-14| accessdate=2004-10-14}}</ref> * [[27 octombrie]]: [[Cutremur]] în [[Vrancea]], cu o magnitudine de 6 grade pe [[scara Richter|Richter]] și o intensitate în zona epicentrală de 7 grade [[scara Mercalli|Mercalli]]. Fără victime sau pagube materiale. === Noiembrie === [[File:Morning first day of Orange Revolution.jpg|thumb|22 noiembrie: În [[Ucraina]] începe [[Revoluția Portocalie]], imediat după scrutinul prezidențial al alegerilor, despre care s-a pretins a fi afectat de corupție masivă, intimidare a alegătorilor și fraudă electorală.]] * [[1 noiembrie]]: [[Biroul Electoral Central]] a acceptat 12 candidaturi la președinția României pentru alegerile din 28 noimebrie. * [[2 noiembrie]]: Au loc alegeri prezidențiale în [[SUA]]. Este reales președintele republican [[George W. Bush]], care îl învinge pe senatorul democrat [[John Kerry]]. * [[2 noiembrie]]: Regizorul neerlandez, [[Theo van Gogh]], este asasinat la [[Amsterdam]], [[Țările de Jos]], de către [[Mohammed Bouyeri]]. * [[10 noiembrie]]: S-a anunțat descoperirea de către o echipă de paleontologi clujeni a unor fosile de [[dinozaur]]i care au populat zona localității Jibou în urmă cu peste 65 de milioane de ani. Dinozaurii aveau trei metri lungime și doi înălțime, erau ierbivori și mergeau atât în două, cât și în patru picioare.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1254907-senatul-decis-catedrala-ridica-parcul-carol.htm| title=Senatul a decis: Catedrala se ridica in Parcul Carol| newspaper=Evenimentul Zilei| date= 2004-11-10| accessdate=2004-11-10 |author =Marius Avram}}</ref> * [[17 noiembrie]]: [[Guvernul Năstase]] adoptă prin ordonanță de urgență, ca toate creanțele la stat ale [[Rafo Onești]] și Carom, în valoare de aproape 16.000 de miliarde (470 de milioane de dolari), să fie preluate de [[Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului]] (AVAS). Rafo Onești a beneficiat și în [[1999]] de o eșalonare pe 5 ani a unei datorii de 600 de miliarde iar în 2001, creanțele de la acea vreme s-au transformat în acțiuni. Datoriile de 16.000 de miliarde de lei vor fi reconvertite în acțiuni, care vor transforma statul în acționar majoritar la Rafo și Carom.<ref>{{Citation | title=Statul preia datoriile de 16.000 miliarde ale Rafo si Carom | newspaper=Evenimentul Zilei| date= 2004-11-17| accessdate=2004-11-17 |author =Mihaela Balea, Gabriela Palade, Lidia Truica, Nicoleta Bichescu}}</ref> * [[19 noiembrie]]: Este dat publicității un sondaj realizat de Data Media și [[IRSOP]] la comanda [[PSD]] în legătură cu viitoarele alegeri la președinția României, cu următoarele rezultate: [[Adrian Năstase]] - 41%; [[Traian Băsescu]] - 32%. * [[19 noiembrie]]: Noua [[Comisia Europeană|Comisie Europeană]], condusă de portughezul [[José Manuel Barroso]], a obținut investitura Parlamentului European la capatul unei crize de trei săptămâni fără precedent în istoria [[Uniunii Europene]]. * [[22 noiembrie]]: În [[Ucraina]] începe [[Revoluția Portocalie]], imediat după scrutinul prezidențial al alegerilor, despre care s-a pretins a fi afectat de corupție masivă, intimidare a alegătorilor și fraudă electorală. * [[24 noiembrie]]: [[Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2004|Alegeri prezidențiale în Ucraina]]: Parlamentul îl declară oficial învingător al alegerilor pe [[Viktor Ianukovici]]. * [[27 noiembrie]]: [[Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2004|Alegeri prezidențiale în Ucraina]]: Curtea Supremă a Ucrainei invalidează victoria lui Ianukovici. * [[28 noiembrie]]: [[Alegeri legislative în România, 2004|Alegeri generale în România]]: La alegerile prezidențiale, după primul scrutin, [[Adrian Năstase]] conduce cu 40,94% din voturi, urmat de [[Traian Băsescu]] cu 33,92%. La alegerile parlamentare rezultatele au fost următoarele: [[Uniunea Națională PSD+PUR]] - 37,12%; [[Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)|Alianța Dreptate și Adevăr]] - 31,77%; [[PRM]] - 13,63%; [[UDMR]] - 6,22%. Prezența la vot a fost de 58,5%.<ref>{{Citation | url=http://alegeri.roaep.ro/?alegeri=alegeri-parlamentul-romaniei-2004| title=Autoritatea Electorală Permanentă| newspaper=Alegeri.ro| date= | accessdate=2021-06-06}}</ref> * [[29 noiembrie]]: S-a semnat acordul prin care datoria [[Republica Moldova|Republicii Moldova]] față de [[România]], în valoare de 9,4 milioane de dolari, va fi reeșalonată pe o perioada de 15 ani.<ref>{{Citation | title=Datoriile Republicii Moldova catre Romania vor fi reesalonate pe 15 ani | newspaper=Adevărul | date= 2004-11-29| accessdate=2004-11-29 }}</ref> * [[30 noiembrie]]: [[Traian Băsescu]] depune la [[Biroul Electoral Central]] contestație de fraudare a alegerilor. Dovada constă în comunicatele oficiale ale Biroului Electoral Central; analizând datele din aceste comunicate din 29 noiembrie, emise la orele 12:00 și 17:00, se constată în acest interval o scădere a numărului de voturi nule: la Președinție – 159.850, Senat – 111.849, Camera Deputatilor – 101.205. Numărul voturilor nule nu are cum să scadă pe perioada numărării proceselor verbale, ci doar să crească.<ref>{{Citation| url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-12-01&id=163837| title=Criza politica: ZIUA| newspaper=Ziua.ro| access-date=2021-12-18| archive-date=2021-12-18| archive-url=https://web.archive.org/web/20211218124932/http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-12-01&id=163837| dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1249216-alianta-pnl-vrea-anularea-repetarea-alegerilor.htm| title=Alianta D.A. PNL-PD vrea anularea si repetarea alegerilor!| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-12-01| accessdate=2004-12-01}}</ref><ref name=BEC>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1607804-aritmetica-acuza-bec.htm| title=Aritmetica acuza BEC| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-12-01| accessdate=2004-12-01 |author = Lucian Gheorghiu, Claudiu Tarziu}}</ref> === Decembrie === [[File:US Navy 050102-N-9593M-040 A village near the coast of Sumatra lays in ruin after the Tsunami that struck South East Asia.jpg|thumb|250 px|left|Cutremur în Indonezia]] [[File:2004-tsunami.jpg|thumb|250 px|Tsunami în Indonezia]] * [[1 decembrie]]: Președintele [[Biroul Electoral Central|Biroului Electoral Central]] declară că sesizarea Alianței PNL-PD, Dreptate și Adevar, privind anularea alegerilor a fost respinsă cu majoritate de voturi, iar diferența de voturi nule s-a înregistrat din pricina unei erori săvârșite de un număr neprecizat de comisii electorale.<ref name=BEC/> * [[5 decembrie]]: [[Cupa Davis 2004]] a fost câștigată de [[Spania]] care a învins [[Statele Unite ale Americii|SUA]] cu scorul de 3-2. * [[7 decembrie]]: O parte dintre jurnaliștii [[TVR|Televiziunii publice]] declară în cadrul unei conferințe de presă cenzura la care sunt supuși angajații din TVR.<ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1607760-jurnalistii-tvr-plang-cenzura.htm| title=Jurnalistii de la TVR se plang de cenzura| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-12-07| accessdate=2004-12-07 |author = Cristina Hurdubaia}}</ref><ref>{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1248513-revolta-jurnalistilor-din-tvr-extinde.htm| title=Revolta jurnalistilor din TVR se extinde| newspaper=HotNews.ro| date= 2004-12-07| accessdate=2004-12-07}}</ref> O serie de organizații neguvernamentale au adresat jurnaliștilor o scrisoare deschisă pentru un examen de [[conștiință]].<ref>{{Citation| url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-12-07&id=164362| title=Mega-scandal TV: ZIUA| newspaper=Ziua.ro| date=| accessdate=2021-06-06| archive-date=2021-12-18| archive-url=https://web.archive.org/web/20211218124932/http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-12-07&id=164362| dead-url=yes}}</ref> * [[8 decembrie]]: Potrivit unui sondaj realizat de [[IMAS]] în ceea ce privește intenția de vot pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, Adrian Năstase este creditat cu 57% iar Traian Băsescu cu 43%.<ref>{{Citation | title=Sondaje - Nastase ia avans fata de Basescu| newspaper=Jurnalul Național| date= 2004-12-08| accessdate=2004-12-08}}</ref> * [[10 decembrie]]: Președintele [[Ion Iliescu]] îl decorează pe liderului peremist, Corneliu Vadim Tudor, cu [[Ordinul național „Steaua României”]] în grad de Cavaler, pentru „contribuția meritorie la desfașurarea actului legislativ, la adoptarea unor legi fundamentale, necesare dezvoltării țării”. * [[12 decembrie]]: [[Alegeri prezidențiale în România, 2004|Alegeri prezidențiale în România]]: Al doilea tur de scrutin îl desemnează câștigător pe [[Traian Băsescu]] care obține 51,23% din voturi în fața lui [[Adrian Năstase]] cu 48,77% din voturi. * [[13 decembrie]]: Se deschide Teatrul independent „Arca” cu spectacolul ''Top Dogs'' regizat de Theo Herghelegiu. [[File:EPP Summit; Meise, Dec. 2013 (11449226465) (cropped 2).jpg|thumb|150px|12 decembrie: [[Traian Băsescu]] este ales cu 51,23% din voturi în fața lui [[Adrian Năstase]] și devine cel de-al treilea președinte al [[România după 1989|României post-decembriste]].]] [[File:Tower of Taipei 101.jpg|thumb|left|31 decembrie: [[Taipei 101]] devine cea mai înaltă clădire din lume. Va deține acest record în perioada 2004-2009.<ref>{{Citation | url=https://www.skyscrapercenter.com/building/wd/117| title=TAIPEI 101 - The Skyscraper Center| newspaper=Skyscrapercenter.com| date= | accessdate=2021-12-18}}</ref>]] * [[15 decembrie]]: Cu trei zile înainte de expirarea legală a mandatului prezidențial, [[Ion Iliescu]] a semnat decretul prin care îl grațiază pe [[Miron Cozma]], liderul minerilor. A doua zi e a revocat propriul decret de grațiere. Cozma a fost condamnat la 18 ani de închisoare, pentru subminarea puterii de stat în septembrie 1991 și a fost încarcerat 8 ani mai târziu, în februarie 1999.<ref>{{Citation | url=http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/06/050614_cozma_liber.shtml| title=BBC Romanian| newspaper=BBC}}</ref><ref>{{Citation | url=http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2004/12/041216_cozma_istorie.shtml| title=BBC Romanian| newspaper=BBC}}</ref><ref>{{Citation| url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-12-17&id=165311| title=Ultima crima: ZIUA| newspaper=Ziua.ro| access-date=2021-12-18| archive-date=2021-12-18| archive-url=https://web.archive.org/web/20211218124934/http://www.ziua.ro/display.php?data=2004-12-17&id=165311| dead-url=yes}}</ref> * [[16 decembrie]]: [[Parlamentul European]] a votat raportul referitor la progresele României pe calea aderarii la [[Uniunea Europeană]] și recomandă semnarea Tratatului de aderare în primăvara anului viitor și aderarea efectivă la 1 ianuarie 2007. * [[20 decembrie]]: Un grup de hoți au furat 50 de milioane dolari de la Banca Nordică din [[Belfast]], [[Irlanda de Nord]]. Jaful este considerat unul dintre cele mai mari din istoria Regatului Unit. * [[20 decembrie]]: [[Adrian Năstase]] și [[Nicolae Văcăroiu]] au fost aleși președinți ai Camerei și Senatului, cu ajutorul [[PRM]] și [[PUR]] și în absența [[PNL]] și [[PD]] care au părăsit lucrările. * [[21 decembrie]]: [[Traian Băsescu]] preia mandatul de șef al statului. Este primul președinte al României cu mandat de 5 ani, după ce Constituția a fost modificată în 2003 extinzând mandatul prezidențial de la 4 la 5 ani. * [[22 decembrie]]: Președintele Băsescu l-a desemnat pe liderul PNL, [[Călin Popescu-Tăriceanu]], în funcția de prim-ministru. * [[26 decembrie]]: [[Cutremurul din Oceanul Indian din 2004|Cutremur cu magnitudinea de 9 grade]] pe [[scara Richter]] în [[Oceanul Indian]], cel mai puternic [[cutremur]] în ultimii 40 de ani, peste 290.000 de persoane decedate din 12 țări [[Indonezia]], [[Sri Lanka]], [[India]], [[Thailanda]], [[Somalia]], [[Maldive]], [[Myanmar]], [[Tanzania]], [[Seychelles]], [[Bangladesh]], [[Kenya]]. * [[26 decembrie]]: [[Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2004|Alegeri prezidențiale în Ucraina]]: Al treilea tur de scrutin a fost câștigat de [[Viktor Iușcenko]] cu 51,99 % din totalul voturilor exprimate. [[Viktor Ianukovici]] a obținut 44,19 %. * [[28 decembrie]]: [[Guvernul Tăriceanu|Guvernul]] condus de noul prim-ministru desemnat, [[Călin Popescu Tăriceanu]], este validat de către [[Parlamentul României]]. * [[30 decembrie]]: Un incendiu într-un club de noapte din [[Buenos Aires]] omoară 194 de persoane în timpul unui concert rock. * [[31 decembrie]]: [[Taipei 101]] devine cea mai înaltă clădire din lume. Va deține acest record în perioada 2004-2009.<ref>{{Citation | url=https://www.skyscrapercenter.com/building/wd/117| title=TAIPEI 101 - The Skyscraper Center| newspaper=Skyscrapercenter.com| date= | accessdate=2021-12-18}}</ref> * [[31 decembrie]]: Prim-ministrul ucrainean [[Viktor Ianukovici]] demisionează. * [[31 decembrie]]: [[România]] și [[Bulgaria]] închid neocierile de aderare la [[Uniunea Europeană]]. == Nașteri == === Ianuarie === *[[10 ianuarie]]: [[Kaitlyn Maher]] (Kaitlyn Ashley Maher), muziciană americană * [[21 ianuarie]]: [[Prințesa Ingrid Alexandra a Norvegiei]], fiica [[Haakon, Prințul Moștenitor al Norvegiei|Prințului Moștenitor al Norvegiei, Haakon]] === Februarie === * [[6 februarie]]: [[Prințesa Louise a Belgiei]], nepoata regelui [[Albert al II-lea al Belgiei|Albert al II-lea]] * [[7 februarie]]: [[Horia Stamatin]], jurnalist român * [[19 februarie]]: [[Millie Bobby Brown]], actriță britanică === Martie === * [[13 martie]]: [[Coco Gauff]], jucătoare de tenis americană * [[27 martie]]: [[Amira Willighagen]], cântăreață neerlandeză === August === * [[14 august]]: [[Alessia-Maria Raiciu]], jucătoare de baschet română === Septembrie === * [[15 septembrie]]: [[David Popovici]], sportiv român (înot) === Octombrie === * [[8 octombrie]]: [[Antonia Duță]], gimnastă română * [[10 octombrie]]: [[Zain al-Rafeea]], actor sirian == Decese == ===Ianuarie=== * [[1 ianuarie]]: [[Igor Torkar]], 90 ani, scriitor, dramaturg și poet sloven (n. [[1913]]) * [[2 ianuarie]]: [[Mihai Ivăncescu]], 61 ani, fotbalist român, (n. [[1942]]) * [[4 ianuarie]]: [[Joan Aiken]], 79 ani, scriitoare engleză (n. [[1924]]) * [[4 ianuarie]]: [[Helena Růžičková]], 67 ani, actriță cehă (n. [[1936]]) * [[5 ianuarie]]: [[Fraydele Oysher]], 90 ani, evreică basarabeană, actriță de teatru și muzică idiș (n. [[1913]]) * [[5 ianuarie]]: [[Ioan Șerb]], 77 ani, general român (n. [[1926]]) * [[10 ianuarie]]: [[Kira a Prusiei]] (n. Kira Auguste Viktoria Friederike), 60 ani, prințesă prusacă (n. [[1943]]) * [[10 ianuarie]]: [[Alexandra Ripley]], 70 ani, scriitoare americană (n. [[1934]]) * [[13 ianuarie]]: [[Sorin Holban]], 70 ani, prozator, poet român (n. [[1933]]) * [[13 ianuarie]]: [[Tom Hurndall]], 22 ani, student britanic (n. [[1981]]) * [[16 ianuarie]]: [[Niculae Cerveni]], 77 ani, senator român (1996-2000), (n. [[1926]]) * [[17 ianuarie]]: [[Czesław Niemen]] (n. Czesław Juliusz Niemen-Wydrzycki), 64 ani, compozitor polonez (n. [[1939]]) * [[20 ianuarie]]: [[Alan Brown]], 84 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. [[1919]]) * [[20 ianuarie]]: [[Gil Ioniță]], 51 ani, cântăreț român (n. [[1952]]) * [[21 ianuarie]]: [[Dinu Adameșteanu]], 90 ani, arheolog italian de origine română, membru de onoare al Academiei Române (n. [[1913]]) * [[21 ianuarie]]: [[Juan Zambudio Velasco]], 82 ani, fotbalist spaniol (portar), (n. [[1921]]) * [[22 ianuarie]]: [[Erwin M. Friedländer]], 78 ani, fizician american de origine evreiască (n. [[1925]]) * [[23 ianuarie]]: [[Helmut Newton]] (n. Helmut Neustädter), 83 ani, artist fotograf german (n. [[1920]]) * [[24 ianuarie]]: [[Abdul Rahman Munif]], 70 ani, romancier saudit (n. [[1933]]) *[[24 ianuarie]]: [[Leônidas da Silva]], 90 ani, fotbalist brazilian (atacant), (n. [[1913]]) * [[25 ianuarie]]: [[Fanny Blankers-Koen]], 85 ani, atletă neerlandeză (n. [[1918]]) * [[25 ianuarie]]: [[Miklos Feher]], 24 ani, fotbalist maghiar (atacant), (n. [[1979]]) * [[26 ianuarie]]: [[Eva Behring]], 66 ani, traducătoare germană, de etnie poloneză (n. [[1936]]) * [[28 ianuarie]]: [[Dino Dines]] (n. Peter Leslie Dines), 59 ani, muzician britanic ([[T. Rex (formație)|T. Rex]]), (n. [[1944]]) * [[28 ianuarie]]: [[André Van Lysebeth]], 84 ani, yoghin belgian (n. [[1919]]) * [[28 ianuarie]]: [[Joe Viterelli]] (n. Joseph Viterelli), 66 ani, actor american (n. [[1937]]) * [[29 ianuarie]]: [[Augustin Deac]], 75 ani, istoric român (n. [[1928]]) * [[29 ianuarie]]: [[Otto Wilhelm Fischer]], 88 ani, actor austriac de film (n. [[1915]]) * [[29 ianuarie]]: [[Janet Frame|Janet Paterson Frame]], 79 ani, scriitoare neozeelandeză (n. [[1924]]) * [[29 ianuarie]]: [[O. W. Fischer]], actor austriac (n. [[1915]]) * [[30 ianuarie]]: [[Ion Barnea]], 90 ani, istoric și arheolog român (n. [[1913]]) * [[30 ianuarie]]: [[Octavian Zegreanu|Octavian Gr. Zegreanu]], 65 ani, poet român (n. [[1938]]) ===Februarie=== * [[1 februarie]]: [[Márton Izsák]], 90 ani, sculptor evreu de naționalitate maghiară din Transilvania, personalitate și cetățean de onoare al orașului Târgu Mureș (n. [[1913]]) * [[1 februarie]]: [[O. W. Fischer]], actor austriac (n. [[1915]]) * [[1 februarie]]: [[Dino Verde]], 81 ani, scriitor, dramaturg, textier si scenarist italian (n. [[1922]]) * [[7 februarie]]: [[Safia Farhat]], 80 ani, pionier al artelor vizuale în Tunisia (n. [[1924]]) * [[10 februarie]]: [[Vasile Tăbârță]], 55 ani, actor din R. Moldova (n. [[1949]]) * [[11 februarie]]: [[Mihai Dascal]], 57 ani, critic și istoric literar român (n. [[1946]]) * [[11 februarie]]: [[Shirley Strickland de la Hunty]], 78 ani, atletă australiană (n. [[1925]]) * [[14 februarie]]: [[Marco Pantani]], 34 ani, ciclist italian (n. [[1970]]) * [[15 februarie]]: [[Hasse Ekman]], 88 ani, actor suedez (n. [[1915]]) * [[19 februarie]]: [[Gurghen Margarian]], 25 ani, soldat armean (n. [[1978]]) * [[21 februarie]]: [[John Charles|William John Charles]], 72 ani, fotbalist britanic (atacant), (n. [[1931]]) * [[23 februarie]]: [[Ion Eremia]], 90 ani, deținut politic român (n. [[1913]]) * [[24 februarie]]: [[Albert Axelrod]], 83 ani, scrimer american (n. [[1921]]) * [[25 februarie]]: [[Ahmed Sefrioui]], scriitor marocan (n. [[1915]]) * [[26 februarie]]: [[Boris Trajkovski]], 47 ani, președinte al R. Macedonia (1999-2004), (n. [[1956]]) * [[28 februarie]]: [[Carmen Laforet]], 82 ani, scriitoare spaniolă (n. [[1921]]) * [[29 februarie]]: [[Oleksandr Bereș]], 26 ani, gimnast artistic ucrainean (n. [[1977]]) * [[29 februarie]]: [[Dumitru Ionescu (inginer)|Dumitru Ionescu]], 82 ani, inginer militar român (n. [[1921]]) * [[29 februarie]]: [[Jerome Lawrence]], 88 ani, dramaturg și scriitor american (n. [[1915]]) ===Martie=== * [[4 martie]]: [[Claude Nougaro]], 74 ani, poet francez (n. [[1929]]) *[[4 martie]]: [[Malcolm Pasley]], 77 ani, istoric literar britanic (n. [[1926]]) * [[5 martie]]: [[Irina Coroiu]], 53 ani, critic român de teatru și film (n. [[1950]]) * [[5 martie]]: [[Pierre Lévêque]], 82 ani, istoric francez, specializat în istoria Greciei antice și elenistice (n. [[1921]]) * [[5 martie]]: [[Masanori Tokita]], 78 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. [[1925]]) * [[6 martie]]: [[János Fazekas]], 78 ani, comunist român (n. [[1926]]) * [[7 martie]]: [[Nicolae Cajal]], 84 ani, medic român (n. [[1919]]) * [[7 martie]]: [[Eugeniu Gh. Proca]], 77 ani, medic român (n. [[1927]]) * [[7 martie]]: [[Paul Winfield|Paul Edward Winfield]], 64 ani, actor afro-american (n. [[1939]]) * [[8 martie]]: [[Alfons Lütke-Westhues]], 73 ani, sportiv german (n. [[1930]]) * [[10 martie]]: [[Borislav Brondukov]], 66 ani, actor ucrainean (n. [[1938]]) *[[10 martie]]: [[Mihai Ursachi]], 63 ani, poet și traducător român (n. [[1941]]) * [[11 martie]]: [[Nelu Stănescu]], 46 ani, fotbalist român, (n. [[1957]]) * [[12 martie]]: [[Finn Carling]], 78 ani, scriitor norvegian (n. [[1925]]) * [[12 martie]]: [[Valentina Juravliova]], 70 ani, scriitoare rusă (n. [[1933]]) * [[12 martie]]: [[Karel Kachyňa]], 79 ani, regizor de film și scenarist ceh (n. [[1924]]) * [[13 martie]]: [[Franz König]], 98 ani, cardinal austriac (n. [[1905]]) * [[14 martie]]: [[René Laloux]], 74 ani, regizor francez (n. [[1929]]) * [[15 martie]]: [[John Pople|John Anthony Pople]], 78 ani, chimist englez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel]] (1998), (n. [[1925]]) * [[18 martie]]: [[Radu Manicatide]], 91 ani, inginer român (n. [[1912]]) * [[19 martie]]: [[Pavel Creangă]], 71 ani, general din Republica Moldova (n. [[1933]]) * [[20 martie]]: [[Juliana a Țărilor de Jos|Regina Juliana a Țărilor de Jos]] (n. Juliana Louise Emma Marie Wilhelmina), 94 ani (n. [[1909]]) * [[21 martie]]: [[Gheorghe Baciu (coregraf)|Gheorghe Baciu]], 80 ani, maestru coregraf român (n. [[1923]]) * [[21 martie]]: [[Sergiu Duca]], 68 ani, medic român (n. [[1936]]) * [[21 martie]]: [[Paraschiv Oprea]], 66 ani, dirijor, pianist și compozitor român (n. [[1937]]) * [[22 martie]]: [[Lisa Ferraday]], 83 ani, actriță și fotomodel de origine română (n. [[1921]]) * [[25 martie]]: [[Adrian Ovidiu Moțiu]], 73 ani, senator român (1992-1996), (n. [[1930]]) * [[26 martie]]: [[Alexandru V. Grossu]], 93 ani, biolog român (n. [[1910]]) * [[26 martie]]: [[Takeshi Kamo]], 89 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. [[1915]]) * [[28 martie]]: [[Robert Merle]], 95 ani, romancier francez de etnie algeriană (n. [[1908]]) * [[28 martie]]: [[Peter Ustinov]], (n. Peter Alexander Freiherr von Ustinov), 82 ani, actor, regizor britanic (n. [[1921]]) * [[30 martie]]: [[Aurel Giurumia]], 73 ani, actor român (n. [[1931]]) ===Aprilie=== * [[1 aprilie]]: [[Mîkola Rudenko]], 83 ani, poet ucrainean (n. [[1920]]) * [[2 aprilie]]: [[John Argyris|John Hadji Argyris]], 90 ani, inginer german, membru de onoare al Academiei Române (n. [[1913]]) * [[2 aprilie]]: [[Dionisie Giuchici]], 66 ani, scriitor român (n. [[1938]]) * [[2 aprilie]]: [[Ioan Victor Pica]], 71 ani, poet român (n. [[1933]]) * [[4 aprilie]]: [[Nikita Bogoslovski]], 90 ani, compozitor rus (n. [[1913]]) * [[5 aprilie]]: [[Sławomir Rawicz]], 88 ani, ofițer polonez (n. [[1915]]) * [[9 aprilie]]: [[Florian Anastasiu]], 75 ani, arheolog român (n. [[1929]]) * [[9 aprilie]]: [[Jiří Weiss]], 91 ani, scenarist și regizor de film, scriitor și pedagog ceh (n. [[1913]]) * [[14 aprilie]]: [[Micheline Charest]], 51 ani, producător canadian de televiziune (n. [[1953]]) * [[16 aprilie]]: [[Jan Szczepański]], 90 ani, sociolog polonez (n. [[1913]]) * [[17 aprilie]]: [[Hubert Caspari]], 77 ani, arhitect sas (n. [[1926]]) * [[20 aprilie]]: [[Thomas G. Winner]], 86 ani, eminent cercetator american (n. [[1917]]) * [[21 aprilie]]: [[Eduard Asadov]], 80 ani, poet și prozator rus de origine armeană (n. [[1923]]) * [[21 aprilie]]: [[Ernest Neumann]], 87 ani, rabin evreu (n. [[1917]]) * [[22 aprilie]]: [[Sunčana Škrinjarić]], 72 ani, scriitoare, poetă și jurnalistă croată (n. [[1931]]) * [[24 aprilie]]: [[Estée Lauder]] (n. Josephine Esther Mentzer), 95 ani, antreprenor american de cosmetice (n. [[1906]]) * [[25 aprilie]]: [[Thom Gunn]], 74 ani, scriitor britanic (n. [[1929]]) * [[25 aprilie]]: [[Șota Kveliașvili]], 66 ani, trăgător de tir sovietic (n. [[1938]]) * [[25 aprilie]]: [[Albert Paulsen]], 78 ani, actor american de etnie ecuadoriană (n. [[1925]]) * [[26 aprilie]]: [[Ermanno Benocci]], 73 ani, politician italian (n. [[1930]]) * [[26 aprilie]]: [[Titus Mocanu]], 80 ani, estetician român (n. [[1923]]) * [[27 aprilie]]: [[Ion Dămăceanu]], 89 ani, sculptor român (n. [[1924]]) * [[28 aprilie]]: [[Ion Gonța]], 50 ani, jurnalist din R. Moldova (n. [[1953]]) * [[29 aprilie]]: [[Nick Joaquin]] (n. Nicomedes Márquez Joaquín), 86 ani, scriitor filipinez (n. [[1917]]) * [[29 aprilie]]: [[Emil Klein]], 48 ani, violonist român (n. [[1955]]) ===Mai=== * [[2 mai]]: [[Franț Țandără]], 74 ani, comunist român și torționar auto-descris (n. [[1930]]) * [[3 mai]]: [[Friedrich Cloos]], 95 ani, șeful organizației naziste a Muncitorilor Germani din România (n. [[1909]]) * [[3 mai]]: [[Ken Downing]], 86 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. [[1917]]) * [[5 mai]]: [[Thea Beckman]] (n. Theodora Petie), 80 ani, scriitoare neerlandeză (n. [[1923]]) * [[5 mai]]: [[Paul Schuster]], 74 ani, scriitor german de etnie română (n. [[1933]]) * [[8 mai]]: [[John Peel (politician)|John Peel]], 91 ani, politician britanic (n. [[1912]]) * [[8 mai]]: [[John Peel (politician)|John Peel]], politician britanic (n. [[1912]]) * [[9 mai]]: [[Ahmat Kadîrov|Ahmat (Ahmad) Kadîrov]], 52 ani, muftiu al Republicii Cecene Icikeria (n. [[1951]]) * [[11 mai]]: [[Ion Gheție]], 73 ani, lingvist român (n. [[1930]]) * [[11 mai]]: [[Valeriu Penișoară]], 53 ani, cântăreț de muzică folk (n. [[1950]]) * [[12 mai]]: [[Reuven Pfeffermann]], 67 ani, medic israelian (n. [[1936]]) * [[14 mai]]: [[Gheorghe Poenaru-Bordea]], 66 ani, istoric român (n. [[1937]]) * [[16 mai]]: [[Veronica Constantinescu]], 92 ani, pictoriță română (n. [[1912]]) * [[17 mai]]: [[Noche Crist]], 95 ani, artistă americană de origine română (n. [[1909]]) * [[17 mai]]: [[Tony Randall]] (n. Arthur Leonard Rosenberg), 84 ani, actor american de etnie evreiască (n. [[1920]]) * [[22 mai]]: [[Richard Biggs]], 44 ani, actor american (n. [[1960]]) * [[26 mai]]: [[Nikolai Cernîh]], 72 ani, astronom rus (n. [[1931]]) * [[27 mai]]: [[Umberto Agnelli]], 69 ani, om de afaceri italian (n. [[1934]]) * [[28 mai]]: [[Irene Manning]], 91 ani, actriță și cântăreață americană care a jucat în filme muzicale precum Yankee Doodle Dandy și The Desert Song (n. [[1912]]) * [[30 mai]]: [[Alfred Coppel]] (n. Alfredo Jose de Arana-Marini Coppel), 82 ani, scriitor american (n. [[1921]]) ===Iunie=== * [[1 iunie]]: [[Stelian Baboi]], 65 ani, pedagog român (n. [[1938]]) * [[1 iunie]]: [[Petre Constantinescu (general)]], 84 ani, general locotenent român de artilerie (n. [[1919]]) * [[1 iunie]]: [[George Muntean]], 71 ani, lingvist român (n. [[1932]]) * [[1 iunie]]: [[Mihail Părăluță]], 76 ani, economist, publicist, om de știință, manager, universitar și deputat român (n. [[1927]]) * [[2 iunie]]: [[Nicolai Ghiaurov]] (Nikolai Gjaurov), 74 ani, solist bulgar de operă (n. [[1929]]) * [[3 iunie]]: [[Chiril Draganiuc]], 72 ani, medic din R. Moldova (n. [[1931]]) * [[3 iunie]]: [[Frances Shand Kydd]] (n. Frances Ruth Roche), 68 ani, soția lui John Spencer, al VIII-lea Conte Spencer și mama prințesei Diana, Prințesă de Wales (n. [[1936]]) * [[4 iunie]]: [[Zenoviu Borlan]], 71 ani, agrochimist român (n. [[1933]]) * [[4 iunie]]: [[Nino Manfredi]] (n. Saturnino Manfredi), 83 ani, actor italian de film (n. [[1921]]) * [[5 iunie]]: [[Ronald Reagan|Ronald Wilson Reagan]], 93 ani, al 40-lea președinte al SUA (1981-1989), (n. [[1911]]) * [[7 iunie]]: [[Quorthon]] (n. Thomas Börje Forsberg), 38 ani, muzician suedez ([[Bathory (formație)|Bathory]]), (n. [[1966]]) * [[8 iunie]]: [[Núria Torray]], 69 ani, actriță de teatru și film spaniolă (n. [[1934]]) * [[9 iunie]]: [[Māris Liniņš]], 41 ani, actor leton de teatru și film (n. [[1963]]) * [[10 iunie]]: [[Ray Charles|Ray Charles Robinson]], 73 ani, muzician american (n. [[1930]]) * [[16 iunie]]: [[Paul Neagu]], 66 ani, pictor român (n. [[1938]]) * [[17 iunie]]: [[Todor Dinov]], 84 ani, regizor bulgar (n. [[1919]]) * [[17 iunie]]: [[Jacek Kuroń]], 70 ani, politician polonez (n. [[1934]]) * [[19 iunie]]: [[Óscar Ribas|Óscar Bento Ribas]], 94 ani, scriitor angolez (n. [[1909]]) * [[26 iunie]]: [[Naomi Shemer]], 73 ani, poetă și compozitoare israeliană (n. [[1930]]) * [[27 iunie]]: [[Boris Holban]] (n. Baruch Bruhman), 96 ani, comunist român de etnie evreiască (n. [[1908]]) * [[29 iunie]]: [[Arik Lavie]], 77 ani, cântăreț de muzică ușoară (folk, pop, rock) și actor israelian, născut în Germania (n. [[1927]]) ===Iulie=== * [[1 iulie]]: [[Marlon Brando|Marlon Brando jr.]], 80 ani, actor american de film (n. [[1924]]) * [[1 iulie]]: [[Mihail Horváth]], 56 ani, politician român de etnie maghiară (n. [[1947]]) * [[2 iulie]]: [[Mochtar Lubis]], 82 ani, scriitor indonezian (n. [[1922]]) * [[6 iulie]]: [[Thomas Klestil]], 71 ani, diplomat și politician austriac (n. [[1932]]) * [[7 iulie]]: [[Moshe Barasch]], 83 ani, istoric israelian al artelor, născut în Bucovina, specializat mai ales în istoria artei Renașterii (n. [[1920]]) * [[7 iulie]]: [[Mihail Șerban]], 74 ani, biochimist român, membru al Academiei Române (n. [[1930]]) * [[8 iulie]]: [[Jean Lefebvre]], 84 ani, actor francez de film (n. [[1922]]) * [[10 iulie]]: [[Inge Meysel]] (n. Ingeborg Charlotte Meysel), 94 ani, actriță germană (n. [[1910]]) * [[12 iulie]]: [[Mioara Avram]], 72 ani, lingvistă română (n. [[1932]]) * [[17 iulie]]: [[Ion Ionescu (preot, dirijor)]], 82 ani, preot si dirijor român (n. [[1922]]) * [[19 iulie]]: [[Ilie Cazacu]], 92 ani, instrumentist român (n. [[1912]]) * [[21 iulie]]: [[Jerry Goldsmith]], 75 ani, compozitor și dirijor american, cunoscut în special pentru coloanele sonore realizate pentru filme și televiziune (n. [[1929]]) * [[22 iulie]]: [[Sacha Distel]], 71 ani, cântăreț și compozitor francez (n. [[1933]]) * [[22 iulie]]: [[Serge Reggiani]], 82 ani, actor de teatru, de film și cântăreț italian naturalizat francez (n. [[1922]]) * [[24 iulie]]: [[Bob Azzam]], 78 ani, cântăreț egiptean (n. [[1925]]) * [[28 iulie]]: [[Francis Crick]] (n. Francis Harry Compton Crick), 88 ani, om de știință britanic, laureat al [[Premiul Nobel pentru Medicină|Premiului Nobel]] (1962), (n. [[1916]]) * [[28 iulie]]: [[Tiziano Terzani]], 65 ani, scriitor italian (n. [[1938]]) * [[29 iulie]]: [[Vasile Hobjilă]], 56 ani, politician român (n. [[1948]]) ===August=== * [[1 august]]: [[Philip Abelson]], 91 ani, fizician american (n. [[1913]]) * [[1 august]]: [[Madeleine Robinson]] (n. Madeleine Yvonne Svoboda), 86 ani, actriță franceză (n. [[1916]]) * [[6 august]]: [[Andrei Ciurunga]] (n. Robert Eisenbraun), 83 ani, poet român (n. [[1920]]) * [[12 august]]: [[Godfrey Hounsfield|Godfrey Newbold Hounsfield]], 84 ani, inginer britanic (n. [[1919]]) * [[13 august]]: [[Julia Child]] (n. Julia McWilliams), 91 ani, bucătar chef american (n. [[1912]]) * [[14 august]]: [[Cselav Miłosz|Czeslav Miłosz]], 93 ani, scriitor polonez laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (1980), (n. [[1911]]) * [[17 august]]: [[Thea Astley]], 78 ani, scriitoare australiană (n. [[1925]]) * [[22 august]]: [[Haralambie Ivanov]], 63 ani, canoist român (n. [[1941]]) * [[23 august]]: [[Aurel Berinde]], 77 ani, istoric și prozator român (n. [[1927]]) * [[26 august]]: [[Laura Branigan|Laura Ann Branigan]], 51 ani, actriță și cântăreață americană (n. [[1953]]) ===Septembrie=== * [[1 septembrie]]: [[Hripsime Djanpoladjian]], 86 ani, arheologă și epigrafistă sovietică (n. [[1918]]) * [[1 septembrie]]: [[Vlad Sorianu]], 73 ani, critic literar și traducător român (n. [[1931]]) * [[6 septembrie]]: [[Grigore Gheba]], 92 ani, general de armată și matematician român (n. [[1912]]) * [[8 septembrie]]: [[Richard Butler]], 86 ani, inginer american (n. [[1918]]) * [[8 septembrie]]: [[Dan Spătaru|Dan George Spătaru]], 64 ani, cântăreț român (n. [[1939]]) * [[11 septembrie]]: [[Fred Ebb]], 72 ani, textier american de teatru muzical (n. [[1932]]) *[[11 septembrie]]: [[György Puskás]], 93 ani, medic maghiar (n. [[1911]]) * [[12 septembrie]]: [[Jack Turner]], 84 ani, pilot american de Formula 1 (n. [[1920]]) * [[15 septembrie]]: [[Mary Elizabeth Frye]], 98 ani, poetă americană (n. [[1905]]) * [[15 septembrie]]: [[Paul Melchior]], 78 ani, geofizician belgian membru de onoare al Academiei Române (n. [[1925]]) * [[19 septembrie]]: [[Ion R. Baciu]], 83 ani, medic român (n. [[1921]]) * [[20 septembrie]]: [[Brian Clough|Brian Howard Clough]], 69 ani, fotbalist (atacant) și antrenor britanic (n. [[1935]]) * [[22 septembrie]]: [[Alex Wayman]], 83 ani, tibetolog și indianist american (n. [[1921]]) * [[23 septembrie]]: [[Bryce DeWitt]], 81 ani, fizician american (n. [[1923]]) * [[24 septembrie]]: [[Jože Gale]], 91 ani, regizor de film, actor, scenarist, publicist și educator sloven (n. [[1913]]) * [[24 septembrie]]: [[Françoise Sagan]] (n. Françoise Quoirez), 69 ani, scriitoare franceză (n. [[1935]]) * [[26 septembrie]]: [[Ion Aramă]], 67 ani, scriitor român (n. [[1936]]) * [[27 septembrie]]: [[John Edward Mack]], 74 ani, medic psihiatru, scriitor și profesor american la Harvard Medical School (n. [[1929]]) * [[28 septembrie]]: [[Mulk Raj Anand]], 98 ani, scriitor indian (n. [[1905]]) * [[28 septembrie]]: [[Liviu Comes]], 85 ani, muzicolog român (n. [[1918]]) * [[28 septembrie]]: [[Christl Cranz]] (n. Christl Franziska Antonia Cranz-Borchers), 90 ani, sportivă germană (schi alpin), (n. [[1914]]) * [[28 septembrie]]: [[Geo Dumitrescu]], 84 ani, poet român (n. [[1920]]) * [[29 septembrie]]: [[Ștefan Ruha]] (n. István Ruha), 73 ani, violonist, dirijor și profesor român de etnie maghiară (n. [[1931]]) ===Octombrie=== * [[1 octombrie]]: [[Aleksandr Rogov]], 48 ani, canoist sovietic (n. [[1956]]) * [[2 octombrie]]: [[Vasile Pascaru]], 67 ani, regizor de film, cineast și scenarist din R. Moldova (n. [[1937]]) * [[3 octombrie]]: [[Helmut Bantz]], 83 ani, gimnast și cadru didactic universitar german (n. [[1921]]) * [[3 octombrie]]: [[Janet Leigh]], 77 ani, actriță, cântăreață, dansatoare și autoare americană (n. [[1927]]) * [[5 octombrie]]: [[Rodney Dangerfield]], 82 ani, comic, actor, scenarist și producător american (n. [[1921]]) * [[5 octombrie]]: [[Maurice Wilkins]], 87 ani, biofizician britanic (n. [[1916]]) * [[6 octombrie]]: [[Clem Tholet]], 56 ani, cântăreț rhodesian cunoscut pentru melodiile sale patriotice (n. [[1948]]) * [[7 octombrie]]: [[Miki Matsubara]], 44 ani, cântăreață și compozitoare de J-pop, japoneză (n. [[1959]]) * [[8 octombrie]]: [[Jacques Derrida]] (n. Jackie Derrida), 74 ani, filosof francez (n. [[1930]]) * [[10 octombrie]]: [[Christopher Reeve|Christopher D'Olier Reeve]], 52 ani, actor, regizor și producător american (n. [[1952]]) * [[10 octombrie]]: [[Maurice Shadbolt]] (n. Maurice Francis Richard Shadbolt), 72 ani, scriitor neozeelandez (n. [[1932]]) * [[11 octombrie]]: [[Peter Kerr, 12th Marquess of Lothian|Peter Kerr,]] 82 ani, politician britanic (n. [[1922]]) * [[11 octombrie]]: [[Alexandru Ungureanu (scriitor)|Alexandru Ungureanu]], 47 ani, scriitor român de literatură SF (n. [[1957]]) * [[11 octombrie]]: [[Alexandru Ungureanu (scriitor)|Alexandru Ungureanu]], scriitor român (n. [[1957]]) * [[14 octombrie]]: [[Ivan Shamiakin]], 83 ani, scriitor belarus (n. [[1921]]) * [[18 octombrie]]: [[Johnny Haynes|Johnny Norman Haynes]], 71 ani, fotbalist britanic (atacant), (n. [[1934]]) * [[19 octombrie]]: [[Kenneth Iverson|Kenneth Eugene Iverson]], 83 ani, informatician canadian (n. [[1920]]) * [[19 octombrie]]: [[Liviu Vasilică]], 54 ani, interpret român de muzică populară din zona Olteniei (n. [[1950]]) * [[20 octombrie]]: [[Vasile Constantinescu]], 61 ani, poet, prozator și eseist român (n. [[1943]]) * [[23 octombrie]]: [[Bill Nicholson]] (n. William Edward Nicholson), 85 ani, fotbalist și antrenor britanic (n. [[1919]]) * [[24 octombrie]]: [[Gabriel Popescu (balerin)]], 72 ani, prim-balerin al Operei din București (n. [[1932]]) * [[25 octombrie]]: [[John Peel]] (n. John Robert Parker Ravenscroft), 65 ani, jurnalist și producător muzical britanic (n. [[1939]]) * [[28 octombrie]]: [[Rosalind Hicks]] (n. Rosalind Margaret Clarissa Christie), 85 ani, fiica scriitoarei britanice Agatha Christie (n. [[1919]]) * [[29 octombrie]]: [[Prințesa Alice, Ducesă de Gloucester]] (n. Alice Christabel Montagu Douglas Scott), 102 ani (n. [[1901]]) * [[30 octombrie]]: [[Aurel Daraban]], 65 ani, deputat român (2000-2004), (n. [[1939]]) ===Noiembrie=== * [[2 noiembrie]]: [[Theo van Gogh|Theodore van Gogh]], 46 ani, regizor neerlandez (n. [[1957]]) *[[2 noiembrie]]: [[Zayed bin Sultan Al Nahyan]], 86 ani, primul președinte al Emiratelor Arabe Unite (1971-2004), (n. [[1918]]) * [[3 noiembrie]]: [[Maria Popescu]], 85 ani, memorialistă română (n. [[1919]]) * [[7 noiembrie]]: [[Howard Keel]] (n. Harold Clifford Keel), 85 ani, actor american (n. [[1919]]) * [[9 noiembrie]]: [[Stieg Larsson]] (n. Karl Stig-Erland Larsson), 50 ani, jurnalist și scriitor suedez de romane polițiste (n. [[1954]]) * [[11 noiembrie]]: [[Yasser Arafat]] (n. Muhamed Abdel Rauf Arafat al-Qudwa al-Husseini), 75 ani, liderul Autorității Naționale Palestiniene (n. [[1929]]) * [[11 noiembrie]]: [[David Davidescu]], 88 ani, agronom român, membru titular al Academiei Române (n. [[1916]]) * [[12 noiembrie]]: [[Jacques Dynam]], 80 ani, actor francez (n. [[1923]]) * [[12 noiembrie]]: [[Alexandru Vona]] (n. Alberto Henrique Samuel Bejar y Mayor), 82 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. [[1922]]) * [[13 noiembrie]]: [[Ol' Dirty Bastard]] (n. Russell Tyrone Jones), 35 ani, rapper american (n. [[1968]]) * [[13 noiembrie]]: [[Richard Alan Simmons]], 80 ani, scenarist canadiano-american (n. [[1924]]) * [[14 noiembrie]]: [[Dinu Negreanu]], regizor de film (n. [[1917]]) * [[22 noiembrie]]: [[Mefodie Apostolov]], 89 ani, actor de teatru și film sovietic și moldovean (n. [[1915]]) * [[22 noiembrie]]: [[Mefodie Apostolov|Metodiu Apostolov]], actor moldovean (n. [[1915]]) * [[23 noiembrie]]: [[Rafael Eitan]], 75 ani, general israelian (n. [[1929]]) * [[26 noiembrie]]: [[Philippe de Broca]], 71 ani, regizor francez (n. [[1933]]) * [[28 noiembrie]]: [[Ioana Postelnicu]] (n. Eugenia Banu), 94 ani, scriitoare română (n. [[1910]]) * [[29 noiembrie]]: [[John Drew Barrymore]], 72 ani, actor american de teatru, film și de televiziune (n. [[1932]]) * [[30 noiembrie]]: [[Pierre Berton]] (n. Pierre Francis De Marigny Berton), 84 ani, scriitor canadian (n. [[1920]]) ===Decembrie=== * [[1 decembrie]]: [[Bernhard de Lippe-Biesterfeld|Prințul Bernhard de Lippe-Biesterfeld]] (n. Bernhard Leopold Frederik Everhard Julius Coert Karel Godfried Pieter), 93 ani (n. [[1911]]) * [[2 decembrie]]: [[Larry Buchanan]], 81 ani, regizor, producător și scenarist de filme, american (n. [[1923]]) * [[2 decembrie]]: [[Alicia Markova]], 94 ani, balerină britanică (n. [[1910]]) * [[3 decembrie]]: [[Shiing-Shen Chern]], 93 ani, matematician american, de etnie chineză (n. [[1911]]) * [[4 decembrie]]: [[Carl Esmond]] (n. Karl Simon), 102 ani, actor de film, de televiziune și de teatru austriac (n. [[1902]]) * [[4 decembrie]]: [[Teo Peter]] (Teofil Peter), 50 ani, muzician român ([[Compact (formație)|Compact]]), (n. [[1954]]) * [[6 decembrie]]: [[Gherasim Cucoșel]], 80 ani, episcop român (n. [[1924]]) * [[6 decembrie]]: [[Raymond Goethals]], 83 ani, fotbalist (portar) și antrenor belgian (n. [[1921]]) * [[8 decembrie]]: [[Dimebag Darrell|Darrell Lance Abbott]], 38 ani, chitarist american ([[Pantera (formație)|Pantera]], [[Damageplan (band)|Damageplan]]) (n. [[1966]]) * [[9 decembrie]]: [[Andrea Absolonová]], 27 ani, săritoare în apă cehă (n. [[1976]]) * [[10 decembrie]]: [[Victor Apostolache]], 58 ani, senator român (1992-2004), (n. [[1946]]) * [[15 decembrie]]: [[Lucien Musset]], 82 ani, istoric francez (n. [[1922]]) * [[16 decembrie]]: [[Ilie Gașpăr]], 74 ani, ameliorator și genetician român (n. [[1930]]) * [[19 decembrie]]: [[Herbert C. Brown|Herbert Charles Brown]], 92 ani, chimist britanic, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Chimie|Premiului Nobel]] (1979), (n. [[1912]]) * [[19 decembrie]]: [[Gheorghe Tătaru]], 56 ani, fotbalist român, (n. [[1948]]) * [[19 decembrie]]: [[Renata Tebaldi]] (n. Renata Ersilia Clotilde Tebaldi), 82 ani, soprană italiană (n. [[1922]]) * [[23 decembrie]]: [[Peter Beazley]], 82 ani, politician britanic (n. [[1922]]) * [[23 decembrie]]: [[P. V. Narasimha Rao]] (n. Pamulaparthi Venkata Narasimha Rao), 83 ani, politician indian, prim-ministru al Indiei (1991-1996), (n. [[1921]]) * [[24 decembrie]]: [[Ernst Christian]], 84 ani, scriitor german născut în România (n. [[1920]]) * [[24 decembrie]]: [[Abdul Rahman Munif]], 70 ani, scriitor saudit (n. [[1933]]) * [[25 decembrie]]: [[Romulus Neagu]], 74 ani, deputat român (1996-2000), (n. [[1930]]) * [[27 decembrie]]: [[Ferenc Bessenyei]], 85 ani, actor maghiar (n. [[1919]]) * [[28 decembrie]]: [[Susan Sontag]] (n. Susan Rosenblatt), 71 ani, critic literar american (n. [[1933]]) *[[28 decembrie]]: [[Tzvi Tzur]] (n. Tzvi Czertenko), 80 ani, general israelian (n. [[1923]]) * [[29 decembrie]]: [[Julius Axelrod]], 92 ani, chimist american de etnie evreiască, laureat al [[Lista laureaților Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină|Premiului Nobel]] (1970), (n. [[1912]]) * [[29 decembrie]]: [[William Boyett]], 77 ani, actor american (n. [[1927]]) * [[30 decembrie]]: [[Jacques Van Herp]], 81 ani, editor, antologator și scriitor belgian (n. [[1923]]) * [[30 decembrie]]: [[Artie Shaw]] (n. Arthur Jacob Arshawsky), 94 ani, muzician american (n. [[1910]]) * [[31 decembrie]]: [[Gérard Debreu]], 83 ani, economist francez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Științe Economice|Premiului Nobel]] (1983), (n. [[1921]]) ===Nedatate=== * [[februarie]]: [[Anton Ciobanu]], 64 ani, ceramist român (n. [[1939]]) *[[aprilie]]: [[Constantin Simionescu (scenograf)|Constantin Simionescu]], scenograf român (n. [[1926]]) * [[mai]]: [[Pavel Barbalat]], 69 ani, jurist din R. Moldova (n. [[1935]]) *[[Marcel Bogos]], 77 ani, scenograf român (n. [[1926]]) * [[Grigore Bostan|Grigore Constantin Bostan]], 63 ani, folclorist ucrainean de origine română (n. [[1940]]) *[[Eliza Campus]], 96 ani, profesoară, istoric, autor de cărți de istorie și roman istorice și popularizator a istoriei prin cărțile de istorie și ficțiune istorică pe care le-a publicat (n. [[1908]]) *[[Ernesto Cortázar II]], 63 ani, compozitor și pianist mexican (n. [[1940]]) *[[Traian Costea]], 58 ani, actor și regizor român de teatru (n. [[1946]]) * [[Gică Cristea]], 66 ani, acordeonist român (n. [[1937]]) *[[Dionisie Ignat]], 95 ani, călugăr român (n. [[1909]]) * [[Alexandru Întorsureanu]], 71 ani, operator de imagine român (n. [[1932]]) * [[Dorio Lazăr]], 82 ani, sculptor român (n. [[1922]]) * [[Vasile Pandelescu]], 59 ani, acordeonist român (n. [[1944]]) * [[Tudor Radu Popescu]], 90 ani, jurist român (n. [[1913]]) * [[Ahmed Sefrioui]], 88 ani, romancier marocan (n. [[1915]]) * [[Vitalie Tonu]], medic din R. Moldova (n. [[1955]]) * [[Ghizela Vass]] (n. Gitta Vass), 91 ani, comunistă de etnie evreiască (n. [[1912]]) * [[Eduard Jurist]], 75 ani, scriitor (de literatură pentru copii și proză science-fiction) și dramaturg român (n. [[1928]]) * [[John Lemont]], 90 ani, regizor de film și de televiziune canadian (n. [[1914]]) * [[Mircea Popescu (istoric de artă)]], 84 ani, istoric și critic de artă român (n. [[1920]]) * [[iulie]]: [[Constantin Manolache (Titi)]], 79 ani, ofițer de aviație român (n. [[1924]]) * [[Saizo Saito]], 96 ani, fotbalist japonez (n. [[1908]]) * [[Thuy Yen Dinh]], 70 ani, personalitate politică proeminentă în istoria Vietnamului și una dintre primele femei din lume care au deținut funcții politice importante (n. [[1934]]) == Premii Nobel == [[Fișier:Alfred Nobel mirrored.png|right|100px]] {{commons|:category:2004}} * [[Premiul Nobel pentru Fizică|Fizică]]: [[David J. Gross]] (Israel), [[H. David Politzer]], [[Frank Wilczek]] (SUA) * [[Premiul Nobel pentru Chimie|Chimie]]: [[Aaron Ciechanover]], [[Avram Hershko]], [[Irwin Rose]] (SUA) * [[Premiul Nobel pentru Medicină|Medicină]]: [[Linda B. Buck]], [[Richard Axel]] (SUA) * [[Premiul Nobel pentru Literatură|Literatură]]: [[Elfriede Jelinek]] (Austria) * [[Premiul Nobel pentru Pace|Pace]]: [[Wangari Maathai]] (Kenya) ==Note== <references/> == Legături externe == * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anul-jurnalul-national-54057.html Anul Jurnalul National], 28 decembrie 2004, Poliana Mardari, ''Jurnalul Național'' [[Categorie:2004|*]] ke0fdns7z68w4ljnh5ffrclsztwpezc 0 1059 17024590 16954064 2025-06-10T21:45:47Z Stephan Condurachis 464050 /* Februarie */ 17024590 wikitext text/x-wiki {{Anul}} __FARACUPRINS__ '''1965 (MCMLXV)''' a fost un an obișnuit al [[calendarul gregorian|calendarului gregorian,]] care a început într-o zi de [[vineri]]. == Evenimente == [[Fișier:Nicolae Ceausescu.png|thumb|180px|22 martie: [[Nicolae Ceaușescu]] devine prim-secretar al PMR.]] [[File:Super Guppy N941 NASA.jpg|thumb|200px|31 august: ''[[Aero Spacelines Super Guppy|Super Guppy]]'' și-a finalizat primul său zbor. Aeronava este folosită pentru a transporta piese de rachete.]] === Ianuarie === * [[26 ianuarie]]: ''[[Limba hindi|Hindi]]'' devine limba oficială în [[India]]. * [[30 ianuarie]]: Au loc funeralii de stat pentru Sir [[Winston Churchill]], cea mai mare adunare de stat din lume până în anul [[2005]], la funeraliile [[Papa Ioan Paul al II-lea|Papei Ioan Paul al II-lea]].<ref>{{cite news| url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/4421081.stm | work=BBC News | title=Holding history's largest funeral | date=8 aprilie 2005 | accessdate=29 martie 2010}}</ref> === Februarie === * [[15 februarie]]: Noul steag al [[Canada|Canadei]] a devenit roșu cu alb și cu frunza de arțar. * [[18 februarie]]: [[Gambia]] devine stat independent față de [[Marea Britanie]]. === Martie === * [[18 martie]]: Un cosmonaut sovietic, lt. [[Aleksei Leonov|Alexei Leonov]], pășește pentru prima dată în afara unei nave spațiale (pentru 12 minute). La [[3 iunie]], va fi imitat de astronautul american [[Edward White]]. * [[19 martie]]: Președintele Consiliului de Stat al [[Republica Populară România|Republicii Populare Române]], [[Gheorghe Gheorghiu Dej]], moare de cancer la plămâni, la [[București]]. * [[22 martie]]: După moartea lui [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]], [[Nicolae Ceaușescu]] devine prim-secretar al [[Partidul Muncitoresc Român|Partidului Muncitoresc Român]] (vechea denumire a [[Partidul Comunist Român|PCR]]), la propunerea lui [[Ion Gheorghe Maurer|I.G. Maurer]]. * [[24 martie]]: Funcția de președinte al Consiliului de Stat al României a revenit lui [[Chivu Stoica]], în urma decesului lui [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]]. === Mai === * [[21 mai]]: Debutează la [[Televiziunea Română]], emisiunea "[[Teleenciclopedia]]" - record de audiență până în anul [[1990]]. === Iunie === * [[3 iunie]]: Astronautul [[Edward Higgins White]], devine primul american care a ieșit în spațiu. * [[13 iunie]]: În finala ''Cupei campionilor europeni'' la volei masculin, desfășurată la [[Bruxelles]], echipa [[CS Rapid București|Rapid București]] cucerește pentru a treia oară ''Cupa de Cristal'' decernată celei mai bune echipe de pe continent. === Iulie === * [[16 iulie]]: Generalul [[Charles de Gaulle]] și președintele Italiei, [[Giuseppe Saragat]], inaugurează tunelul de sub [[Mont Blanc]], care leagă localitatea franceză [[Chamonix]] de cea italiană [[Aosta]]; considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume (11.600 m), în prezent ocupă locul al patrulea. * [[18 iulie]]: A fost lansată stația automată rusească "''Sonda 3''" care a fotografiat [[Fața invizibilă a Lunii|partea nevăzută a Lunii]]. === August === * [[21 august]]: Prin hotărârea [[Marea Adunare Națională|Marii Adunări Naționale]], Republica Populară Română devine [[Republica Socialistă România]]. Se adoptă [[Constituția din 1965|noua constituție]] a României. * [[29 august]]: Întoarcerea pe [[Terra|Pământ]] a navei spațiale americane ''Gemini 5''. Primul zbor spațial care a durat o săptămână. * [[31 august]]: ''[[Aero Spacelines Super Guppy|Super Guppy]]'' și-a finalizat primul său zbor. Avionul de fabricație americană este folosit pentru a transporta piese mari de aeronave. === Octombrie === * [[14 octombrie]]: [[Leonid Brejnev]] devine prim-secretar al [[Partidul Comunist al Uniunii Sovietice|PCUS]] (Partidul Comunist al Uniunii Sovitice). * [[25 octombrie]]: A fost înființat, la [[Mangalia]], primul [[Muzeul Marinei|Muzeu al Marinei]]. * [[28 octombrie]]: [[Conciliul Vatican II]] adoptă declarația [[Nostra Aetate]], în care arată, între altele, că evreii nu sunt responsabili, în mod colectiv, pentru uciderea lui [[Isus din Nazaret]]. === Noiembrie === * [[9 noiembrie]]: O pană de curent în câteva state americane și părți din [[Canada]] paralizează viața timp de 13,5 ore. Pana de curent a afectat rutina de zi cu zi a aproximativ 30 milioane de oameni. * [[16 noiembrie]]: Sovieticii lansează de la baza [[Baikonur]] din [[Kazahstan]], sonda spațială ''Venera III''. * [[18 noiembrie]]: [[Conciliul Vatican II]] adoptă constituția [[Dei Verbum]], despre revelația divină. * [[26 noiembrie]]: A fost lansat primul satelit artificial francez, "''Asterix-1''", [[Franța]] devenind a patra putere spațială din lume. === Decembrie === * [[5 decembrie]]: [[Conciliul Vatican II]] adoptă declarația [[Dignitatis Humanae]], despre libertatea religioasă și de conștiință. * [[7 decembrie]]: [[Papa Paul al VI-lea]] și patriarhul [[Athenagoras I|Athenagoras]] își ridică simultan excomunicările, care fuseseră emise de predecesorii lor în contextul [[Marea Schismă|Marii Schisme]] (1054). * [[18 decembrie]]: Întoarcerea pe [[Terra|Pământ]] a navei spațiale americane ''Gemini 7''. Primul zbor spațial care a durat două săptămâni. == Arte, știință, literatură și filozofie == * [[2 martie]]: La Rivoli Theater în [[New York City]] are loc premiera peliculei ''[[Sunetul muzicii]]'', unul din cele mai celebre filme muzicale. * [[16 martie]]: A avut loc premiera filmului "Pădurea spînzuraților", regia [[Liviu Ciulei]], film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes. * [[22 martie]]: [[Bob Dylan]] lansează albumul ''Bringing It All Back Home''. * [[21 iunie]]: Trupa [[The Byrds]] lansează albumul ''Mr. Tambourine Man''. * [[6 august]]: [[Beatles]] lansează albumul ''Help!''. * [[3 decembrie]]: [[Beatles]] lansează albumul ''Rubber Soul''. == Nașteri == === Ianuarie === * [[4 ianuarie]]: [[Beth Gibbons]], cântăreață britanică ([[Portishead]]) * [[4 ianuarie]]: [[Julia Ormond|Julia Karin Ormond]], actriță britanică * [[5 ianuarie]]: [[Laurențiu Chirvăsuță]], politician român * [[6 ianuarie]]: [[Steliana Sima]], cântăreață română * [[8 ianuarie]]: [[Francisco Assis]], politician portughez * [[10 ianuarie]]: [[Hiroshi Hirakawa]], fotbalist japonez * [[12 ianuarie]]: [[Maybrit Illner]], jurnalistă germană *[[12 ianuarie]]: [[Rob Zombie]], cântăreț american * [[15 ianuarie]]: [[Markus Ferber]], politician german * [[15 ianuarie]]: [[Nicu Gheară]], fotbalist român (atacant) *[[16 ianuarie]]: [[Gabriela Crețu]], politician român <gallery> File:Gica Hagi.jpg|<small>[[Gheorghe Hagi]], fotbalist și antrenor român</small> File:Chris Rock WE 2012 Shankbone.JPG|<small>[[Chris Rock]], actor, scenarist, comedian, producător de televiziune și regizor american</small> File:Dr. Dre.jpg|<small>[[Dr. Dre]], muzician, rapper, compozitor, antreprenor, inginer audio, producător de înregistrare și actor american</small> File:Robert Downey Jr 2014 Comic Con (cropped).jpg|<small>[[Robert Downey, Jr.]], actor, producător, scenarist, cântăreț și comedian american</small> </gallery> * [[20 ianuarie]]: [[Anton Weissenbacher]], fotbalist român stabilit în Germania * [[21 ianuarie]]: [[Geena Davis]] (Virginia Elizabeth Davis), actriță americană * [[22 ianuarie]]: [[Diane Lane]], actriță americană * [[24 ianuarie]]: [[Mike Awesome]], wrestler american (d. [[2007]]) * [[28 ianuarie]]: [[Vitalie Nagacevschi]], politician din R. Moldova * [[30 ianuarie]]: [[Emeric Imre]], muzician român === Februarie === * [[1 februarie]]: [[Roberta Angelilli]], politiciană italiană * [[1 februarie]]: [[Sherilyn Fenn]], actriță americană * [[1 februarie]]: [[Brandon Lee|Brandon Bruce Lee]], artist de arte marțiale și actor american (d. [[1993]]) * [[2 februarie]]: [[Quique Sánchez Flores]], fotbalist spaniol * [[5 februarie]]: [[Gheorghe Hagi]], fotbalist (atacant) și antrenor român * [[6 februarie]]: [[Sorina Plăcintă|Sorina-Luminița Plăcintă]], ingineră și om politic român * [[7 februarie]]: [[Chris Rock]] (Christopher Julius Rock), actor, scenarist, comedian, producător de televiziune și regizor american * [[8 februarie]]: [[Mathilda May]], actriță franceză * [[12 februarie]]: [[Ion Stoica (informatician)|Ion Stoica]], informatician român * [[13 februarie]]: [[Emilia Arcan]], politician român * [[15 februarie]]: [[Badri Kvarațkhelia]], fotbalist azer (atacant) * [[16 februarie]]: [[Marko Babić (militar)|Marko Babić]], soldat croat (d. [[2007]]) * [[16 februarie]]: [[Adama Barrow]], om de afaceri și om de stat gambian, președinte al Republicii Gambia * [[16 februarie]]: [[Mihai Valentin Popa]], politician român * [[16 februarie]]: [[Valérie Trierweiler]], jurnalistă franceză * [[17 februarie]]: [[Jonathan Breck]], actor american * [[18 februarie]]: [[Florin Cazacu]], politician român * [[18 februarie]]: [[Dr. Dre]] (n. Andre Romelle Young), muzician, rapper, compozitor, antreprenor, inginer audio, producător de înregistrare și actor american * [[23 februarie]]: [[Oleg Bodrug]], politician din R. Moldova * [[27 februarie]]: [[Pedro Chaves|Pedro António Matos Chaves]], pilot portughez de Formula 1 === Martie === * [[1 martie]]: [[Booker Huffman]], wrestler american * [[1 martie]]: [[Emil Săndoi|Emil Gheorghe Săndoi]], fotbalist și antrenor român * [[3 martie]]: [[Dragan Stojković]], fotbalist sârb * [[5 martie]]: [[Elena Bodnarenco]], politiciană din R. Moldova (d. [[2022]]) * [[10 martie]]: [[Simona Popescu]], poetă română * [[11 martie]]: [[Erzsébet Kocsis]], handbalistă maghiară * [[12 martie]]: [[Javier Moreno]], politician spaniol *[[12 martie]]: [[Gabriel Plăiașu]], politician român * [[14 martie]]: [[Billy Sherwood]], muzician american * [[15 martie]]: [[Mihai Stepanescu]], politician român * [[17 martie]]: [[Isabelle Spennato-Lamour|Isabelle Spennato]], scrimeră franceză * [[19 martie]]: [[Viorel Ilie]], politician român * [[19 martie]]: [[Rudolf Vouk]], politician austriac * [[21 martie]]: [[Cătălin Voicu]], politician român * [[24 martie]]: [[The Undertaker]], wrestler american * [[25 martie]]: [[Sarah Jessica Parker]], actriță americană * [[26 martie]]: [[Violeta Beclea-Szekely]], atletă română * [[27 martie]]: [[Gregor Foitek]], pilot elvețian de Formula 1 * [[31 martie]]: [[Johannes Kabatek]], lingvist german === Aprilie === * [[2 aprilie]]: [[Sorin Mitu]], istoric român * [[3 aprilie]]: [[Rovnag Abdullayev]], om de afaceri azer *[[3 aprilie]]: [[Katsumi Oenoki]], fotbalist japonez * [[4 aprilie]]: [[Robert Downey, Jr.]], actor, producător, scenarist, cântăreț și comedian american * [[7 aprilie]]: [[Cătălin-Florin Teodorescu]], politician român * [[8 aprilie]]: [[Țvetan Țvetanov]], politician bulgar *[[8 aprilie]]: [[Robin Wright]], actriță americană * [[9 aprilie]]: [[Mark Pellegrino]], actor american * [[12 aprilie]]: [[Iurie Scala]], fotbalist din R. Moldova (atacant), de etnie ucraineană * [[12 aprilie]]: [[Mihai Stoica]], fotbalist român * [[14 aprilie]]: [[Tom Dey]], regizor de film american * [[15 aprilie]]: [[Perseo Miranda]], muzician italian *[[15 aprilie]]: [[Linda Perry]], cântăreață americană * [[16 aprilie]]: [[Manuel Mejuto González|Manuel Enrique Mejuto González]], arbitru spaniol de fotbal * [[17 aprilie]]: [[William Mapother]], actor american * [[18 aprilie]]: [[Rob Stenders]], DJ neerlandez * [[19 aprilie]]: [[Melita Rühn]], sportivă română (gimnastică artistică) * [[20 aprilie]]: [[Konstantinos Hatzidakis]], politician grec * [[21 aprilie]]: [[Christina Plate]], actriță germană * [[26 aprilie]]: [[Kevin James]] (n. Kevin George Knipfing), actor, comedian, scenarist și producător american * [[27 aprilie]]: [[Andrei Bodiu]], scriitor român (d. [[2014]]) * [[30 aprilie]]: [[Daniela Costian]], atletă australiană === Mai === * [[1 mai]]: [[Marian Damaschin]], fotbalist român * [[2 mai]]: [[Dmitri Firtaș]], om de afaceri ucrainean * [[3 mai]]: [[Adrian Inimăroiu]], politician român *[[3 mai]]: [[Sorin Vlaicu]], fotbalist român *[[5 mai]]: [[Irina Schrotter]] (n. Irina Dobrea), creatoare română de modă * [[7 mai]]: [[Owen Hart]], wrestler canadian (d. [[1999]]) * [[9 mai]]: [[Małgorzata Chodakowska]], sculptoriță poloneză * [[13 mai]]: [[Rozália Biró]], politician român * [[14 mai]]: [[Costel Câmpeanu]], fotbalist român (portar) * [[14 mai]]: [[Bernd Fabritius]], politician german * [[16 mai]]: [[Rodica Dunca]], sportivă română (gimnastică artistică) * [[17 mai]]: [[Trent Reznor]], muzician american * [[17 mai]]: [[Ian Wright (prezentator TV)|Ian Wright]], prezentator de televiziune britanic * [[20 mai]]: [[Peter Liese]], politician german * [[23 mai]]: [[Manuel Sanchís Hontiyuelo]], fotbalist spaniol * [[24 mai]]: [[Philip Claeys]], politician belgian * [[24 mai]]: [[John C. Reilly]], actor american <gallery> File:Kevin James 2011 (Cropped).jpg|<small>[[Kevin James]], actor, comedian, scenarist și producător american</small> File:J. K. Rowling 2010.jpg|<small>[[J. K. Rowling]], scriitoare britanică</small> File:ShaniaTwain3.jpg|<small>[[Shania Twain]], cântăreață și textieră canadiană</small> File:Benstillernyc2.jpg|<small>[[Ben Stiller]], actor, scenarist, comedian, regizor și producător american</small> </gallery> * [[27 mai]]: [[Grațiela Iordache]], politician român * [[28 mai]]: [[Mugur Călinescu]], luptător român împotriva regimului totalitar (d. [[1985]]) * [[30 mai]]: [[Antoine Fuqua]], regizor de film, american * [[31 mai]]: [[Vasile Emilian Cutean]], politician român === Iunie === * [[1 iunie]]: [[Zita Gurmai]], politiciană maghiară *[[1 iunie]]: [[Nigel Short]], șahist britanic *[[5 iunie]]: [[Béla Sóki]], politician român * [[5 iunie]]: [[George Șișcu]], politician român * [[6 iunie]]: [[Valentin Busuioc]], jurnalist român * [[7 iunie]]: [[Mihai Moldovanu]], politician din R. Moldova * [[8 iunie]]: [[Frank Grillo]], actor american * [[8 iunie]]: [[Giovanni Cesare Pagazzi]], arhiepiscop italian * [[9 iunie]]: [[Mario-Ovidiu Oprea]], politician român * [[10 iunie]]: [[Elizabeth Hurley|Elizabeth Jane Hurley]], actriță și fotomodel englez * [[11 iunie]]: [[Nelu Stratan]], cântăreț din R. Moldova (d. [[2017]]) * [[12 iunie]]: [[Karin Thaler]], actriță germană * [[14 iunie]]: [[Mihaela Adriana Rusu]], politician român * [[16 iunie]]: [[Andrea Ghez]], astronomă americană, laureată a [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (2020) * [[17 iunie]]: [[Teodor Marius Spînu]], politician român (d.[[2024]]) * [[18 iunie]]: [[Ivan Mandricenco]], fotbalist și antrenor din R. Moldova * [[19 iunie]]: [[Ronaldo Rodrigues de Jesus]], fotbalist brazilian * [[20 iunie]]: [[Zsolt Muzsnay]], fotbalist român * [[22 iunie]]: [[Vlad Alexandrescu]], istoric român *[[22 iunie]]: [[Ľubomír Moravčík]], fotbalist slovac * [[25 iunie]]: [[Jean Castex]], politician francez * [[26 iunie]]: [[Jana Hybášková]], politiciană cehă * [[29 iunie]]: [[Călin Vieru]], politician din R. Moldova === Iulie === * [[1 iulie]]: [[Leonard Cadăr]], politician român * [[3 iulie]]: [[Relu Fenechiu]], politician român * [[3 iulie]]: [[Connie Nielsen]], actriță daneză * [[4 iulie]]: [[Kiriakos Karataidis]], fotbalist grec * [[8 iulie]]: [[Franc Kangler]], politician sloven * [[8 iulie]]: [[Dorel-Constantin Onaca]], politician român *[[8 iulie]]: [[Lee Tergesen|Lee Allen Tergesen]], actor american * [[9 iulie]]: [[Frank Bello]], muzician american * [[9 iulie]]: [[Nechita-Adrian Oros]], politician român * [[10 iulie]]: [[Gabriela Maria Schmeide]], actriță germană * [[11 iulie]]: [[László Böcskei]], episcop romano-catolic * [[11 iulie]]: [[Marian Iancu]], om de afaceri român * [[12 iulie]]: [[Damian Florea]], politician român * [[14 iulie]]: [[Igor Horoșev]], compozitor rus * [[15 iulie]]: [[Yasutoshi Miura]], fotbalist japonez * [[18 iulie]]: [[Vesselina Kasarova]], cântăreață bulgară * [[19 iulie]]: [[Claudiu Ciprian Tănăsescu]], politician român * [[20 iulie]]: [[Waberi Abdourahman]], scriitor djiboutian * [[21 iulie]]: [[Gigel Valentin Calcan]], politician român * [[26 iulie]]: [[Matthijs van Heijningen Jr.]], regizor de film neerlandez * [[27 iulie]]: [[José Luis Chilavert|José Luis Felix Chilavert González]], fotbalist paraguayan (portar) * [[28 iulie]]: [[Pedro Troglio]], fotbalist argentinian * [[29 iulie]]: [[Cristian Poteraș]], politician român * [[31 iulie]]: [[Pat Finn|Patrick Finn]], actor american *[[31 iulie]]: [[J. K. Rowling]] (n. Joanne Rowling), scriitoare britanică === August === * [[1 august]]: [[Adrian Țuțuianu]], politician român * [[5 august]]: [[Laurențiu Leoreanu]], politician român *[[5 august]]: [[Dorin Mateuț]], fotbalist român * [[6 august]]: [[Olivier Megaton]], regizor de film, francez * [[6 august]]: [[Rudel Obreja]], boxer român (d.[[2023]]) * [[9 august]]: [[Khames Farhan Ali Al-Khanjar Al-Issawi]], politician irakian * [[14 august]]: [[Terry Richardson]] (Terrence Richardson), fotograf american * [[19 august]]: [[Kevin Dillon]], actor american *[[19 august]]: [[Victor Șelin]], politician din R. Moldova * [[20 august]]: [[KRS-One]], muzician american * [[21 august]]: [[Ilie Botoș]], jurist român * [[24 august]]: [[Reggie Miller]], baschetbalist american * [[27 august]]: [[René Higuita|José René Higuita Zapata]], fotbalist columbian (portar) * [[27 august]]: [[Paulo Silas]], fotbalist brazilian *[[27 august]]: [[E-Type]] (n. Bo Martin Erik Eriksson), cântăreț suedez * [[28 august]]: [[Shania Twain]] (n. Eilleen Regina Edwards), cântăreață și textieră canadiană * [[30 august]]: [[Shekhar Gurera]], caricaturist Indian === Septembrie === * [[3 septembrie]]: [[Charlie Sheen]], actor american * [[5 septembrie]]: [[David Brabham]], pilot australian de Formula 1 * [[5 septembrie]]: [[Osamu Maeda]], fotbalist japonez (atacant) * [[6 septembrie]]: [[Takumi Horiike]], fotbalist japonez * [[7 septembrie]]: [[Angela Gheorghiu]], cântăreață română * [[7 septembrie]]: [[Darko Pančev]], fotbalist macedonean (atacant) * [[8 septembrie]]: [[Matt Ruff|Matthew Theron Ruff]], scriitor american * [[11 septembrie]]: [[Bashar al-Assad|Bashar Hafez al-Assad]], președinte al Siriei (din 2000) * [[13 septembrie]]: [[Sam Mostyn]], femeie de afaceri și susținătoare a diverselor cauze sociale din Australia, al 28-lea guvernator general al Australiei (din 2024) * [[13 septembrie]]: [[Sorina Pintea]], politiciană română, ministru al sănătății (2018-2019) * [[13 septembrie]]: [[Ludwik Sobolewski]], avocat polonez * [[14 septembrie]]: [[Dmitri Medvedev]], politician rus * [[14 septembrie]]: [[Marian Oprișan]], politician român * [[16 septembrie]]: [[Karl-Heinz Riedle]], fotbalist german (atacant) * [[21 septembrie]]: [[Marius Neculoiu]], politician român * [[21 septembrie]]: [[David Wenham]], actor australian * [[24 septembrie]]: [[Vlad Cubreacov]], politician din R. Moldova * [[24 septembrie]]: [[Richard K. Morgan]], scriitor britanic * [[24 septembrie]]: [[Valeriu-Andrei Steriu|Valeriu Andrei Steriu]], politician român * [[25 septembrie]]: [[Ioan Cupșa]], politician român * [[25 septembrie]]: [[Gordon Currie]], actor canadian * [[25 septembrie]]: [[Kenta Hasegawa]], fotbalist japonez (atacant) * [[26 septembrie]]: [[Petro Poroșenko]], om de afaceri și politician ucrainean * [[29 septembrie]]: [[Grigori Kirienko]], scrimer rus === Octombrie === * [[2 octombrie]]: [[Darren Cahill]], jucător australian de tenis * [[4 octombrie]]: [[Micky Ward]] (George Michael Ward, Jr.), boxer american * [[6 octombrie]]: [[Aldis Kušķis]], politician leton * [[7 octombrie]]: [[Marco Apicella]], pilot italian de Formula 1 * [[11 octombrie]]: [[Rikishi|Solofa Fatu]], wrestler american *[[11 octombrie]]: [[Sean Patrick Flanery]], actor american * [[11 octombrie]]: [[Nicola Zingaretti]], politician italian * [[13 octombrie]]: [[Philippe Torreton]], actor francez * [[18 octombrie]]: [[Suleiman Tony Frangieh|Sleiman Tony Frangieh]], politician libanez * [[20 octombrie]]: [[Carlos José Iturgáiz Angulo]], politician spaniol * [[21 octombrie]]: [[Ion Andoni Goikoetxea]], fotbalist spaniol *[[21 octombrie]]: [[Petr Tomailî]], politician din R. Moldova * [[22 octombrie]]: [[Claude Moraes]], politician britanic * [[24 octombrie]]: [[Dave McClain]], muzician german * [[31 octombrie]]: [[Cristian Marina]], compozitor român === Noiembrie === * [[2 noiembrie]]: [[Samuel Le Bihan]], actor francez * [[4 noiembrie]]: [[Pata (muzician)|Pata]] (n. Tomoaki Ishizuka), muzician japonez * [[10 noiembrie]]: [[Eddie Irvine]], pilot britanic de Formula 1 * [[13 noiembrie]]: [[Lucian-Ovidiu Heiuș]], politician român * [[13 noiembrie]]: [[Željko Petrović]], fotbalist muntenegrean * [[15 noiembrie]]: [[George Adamescu]], regizor de film, român * [[15 noiembrie]]: [[Veronica Cochelea-Cogeanu|Veronica Cochela-Cogeanu]], canotoare română * [[19 noiembrie]]: [[Laurent Blanc|Laurent Robert Blanc]], fotbalist francez * [[20 noiembrie]]: [[Yoshiki (X Japan)|Yoshiki]] (Yoshiki Hayashi), muzician japonez * [[20 noiembrie]]: [[Olga Veliciko|Olga Velișko]], scrimeră rusă * [[22 noiembrie]]: [[Mads Mikkelsen]], actor danez *[[27 noiembrie]]: [[Ekaterina Andreeva]], jurnalistă rusă * [[27 noiembrie]]: [[Rachida Dati]], politiciană franceză * [[27 noiembrie]]: [[Anvar Ibraghimov]], scrimer rus (d.[[2023]]) * [[28 noiembrie]]: [[Nicolae Mihăilescu (scrimer născut în 1965)|Nicolae Mihăilescu]], scrimer român *[[30 noiembrie]]: [[Marina-Adelina Coste|Marina Coste]], politician român (d. [[2017]]) * [[30 noiembrie]]: [[Ben Stiller]] (Benjamin Edward Stiller), actor, scenarist, comedian, regizor și producător american === Decembrie === * [[2 decembrie]]: [[Ioan Drăgan (fotbalist)|Ioan Drăgan]], fotbalist român (d. [[2012]]) * [[3 decembrie]]: [[Katarina Witt]], patinatoare germană * [[5 decembrie]]: [[Vasile Baghiu]], poet român * [[6 decembrie]]: [[Cornel Mihai Ungureanu]], scriitor român * [[9 decembrie]]: [[Gheorghe Mihali]], fotbalist român * [[10 decembrie]]: [[Sandu Minciu]], fotbalist român * [[19 decembrie]]: [[Thomas Brussig]], scriitor german * [[19 decembrie]]: [[Gary Fleder]], regizor de film, american * [[21 decembrie]]: [[Cem Özdemir]], politician german * [[26 decembrie]]: [[Slavoliub Adnagi]], politician român * [[27 decembrie]]: [[Tănase Barde]], politician român * [[27 decembrie]]: [[Salman Khan]], actor indian de film * [[28 decembrie]]: [[Kazuo Echigo]], fotbalist japonez == Decese == <gallery> File:Thomas Stearns Eliot by Lady Ottoline Morrell (1934).jpg|<small>[[T.S. Eliot]], poet, dramaturg și critic literar britanic de origine americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]]</small> File:Sir Winston S Churchill.jpg|<small>[[Winston Churchill]], politician și scriitor britanic, prim-ministru al Regatului Unit, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]]</small> File:Nat King Cole (Gottlieb 01511).jpg|<small>[[Nat King Cole]], pianist, compozitor, interpret de jazz, cântăreț și actor american</small> File:Stan Laurel c1920.jpg|<small>[[Stan Laurel]], actor, director, comedian și regizor american de origine britanică (''[[Stan și Bran]]'')</small> </gallery> * [[4 ianuarie]]: [[T.S. Eliot|Thomas Stearns Eliot]], 76 ani, poet, dramaturg și critic literar britanic de origine americană, laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (1948), (n. [[1888]]) * [[15 ianuarie]]: [[Dumitru Furtună]], 74 ani, preot, etnograf, istoriograf și folclorist român (n. [[1890]]) * [[17 ianuarie]]: [[Hans Marchwitza]], 74 ani, scriitor german (n. [[1890]]) * [[21 ianuarie]]: [[Jean Favard|Jean Aimé Favard]], 66 ani, matematician francez (n. [[1902]]) * [[23 ianuarie]]: [[Constantin Bedreag]], 81 ani, fizician român (n. [[1883]]) * [[24 ianuarie]]: [[Winston Churchill]], 90 ani, politician și scriitor britanic, prim-ministru al [[Regatul Unit|Regatului Unit]], laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel]] (1953), (n. [[1874]]) * [[26 ianuarie]]: [[George Enacovici]], 73 ani, compozitor român (n. [[1891]]) * [[6 februarie]]: [[Frederic, Prinț de Hohenzollern]], 73 ani, șeful Casei de Hohenzollern-Sigmaringen (n. [[1891]]) * [[10 februarie]]: [[Wilhelm Friedrich, Duce de Schleswig-Holstein]], 73 ani, Șeful Casei de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (n. [[1891]]) * [[15 februarie]]: [[Nat King Cole]] (n. Nathaniel Adams Coles), 45 ani, pianist, compozitor, interpret de jazz, cântăreț și actor de film american (n. [[1919]]) * [[20 februarie]]: [[René Jeannel]], 85 ani, zoolog francez (n. [[1879]]) * [[23 februarie]]: [[Stan Laurel]] (n. Arthur Stanley Jefferson), 74 ani, actor de comedie, director, comedian și regizor american de etnie britanică (n. [[1890]]) * [[7 martie]]: [[Louise Mountbatten]], 75 ani, regină a Suediei (n. [[1889]]) * [[12 martie]]: [[George Călinescu]], 65 ani, critic, istoric literar și scriitor român (n. [[1899]]) * [[13 martie]]: [[Fan Noli]] (n. Theofan Stilian Noli), 83 ani, politician albanez (n. [[1882]]) * [[14 martie]]: [[Dimitrie Leonida]], 81 ani, inginer român (n. [[1883]]) * [[18 martie]]: Regele [[Farouk al Egiptului]], 45 ani (n. [[1920]]) * [[19 martie]]: [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] (n. Gheorghe Gheorghiu), 63 ani, liderul comunist al României (1947-1965), (n. [[1901]]) * [[28 martie]]: [[Mary a Marii Britanii]] (n. Victoria Alexandra Maria Alice Lascelles), 67 ani, fiica Regelui [[George al V-lea al Regatului Unit]] (n. [[1897]]) * [[13 aprilie]]: [[Gheorghe Ciolac]], 56 ani, fotbalist român (atacant), (n. [[1908]]) * [[22 aprilie]]: [[Petre Antonescu]], 91 ani, arhitect român (n. [[1873]]) * [[27 aprilie]]: [[Edward R. Murrow]] (n. Egbert Roscoe Murrow), 57 ani, jurnalist american (n. [[1908]]) <gallery> File:GeorgeCalinescu.jpg|<small>[[George Călinescu]], critic, istoric literar și scriitor român</small> File:Gheorghe Gheorghiu-Dej1.jpg|<small>[[Gheorghe Gheorghiu-Dej]], liderul comunist al României</small> Fișier:Matila Ghyka.jpg|<small>[[Matila Ghyka]], ofițer de marină, diplomat, scriitor, estetician, matematician, inginer și istoric român</small> File:Eusebiu Camilar.jpg|<small>[[Eusebiu Camilar]], scriitor și traducător român</small> </gallery> * [[7 mai]]: [[Prințesa Pauline de Württemberg (1877–1965)|Prințesa Pauline de Württemberg]] (n. Pauline Olga Helene Emma), 87 ani (n. [[1877]]) * [[19 mai]]: [[Maria Dąbrowska]], 75 ani, scriitoare poloneză (n. [[1889]]) * [[1 iunie]]: [[Vince Nagy]], 79 ani, politician maghiar (n. [[1886]]) * [[5 iunie]]: [[Prințul Wilhelm, Duce de Södermanland]], 80 ani (n. [[1884]]) * [[13 iunie]]: [[Martin Buber]], 87 ani, filosof austriac de etnie evreiască (n. [[1878]]) * [[22 iunie]]: [[David O. Selznick]], 63 ani, producător american de film (n. [[1902]]) * [[4 iulie]]: [[Alexandru Myller]], 85 ani, matematician român (n. [[1879]]) * [[9 iulie]]: [[Louis Harold Gray]], 59 ani, fizician britanic (n. [[1905]]) * [[14 iulie]]: [[Matila Ghyka]] (n. Matila Costiescu Ghica), 83 ani, ofițer de marină, diplomat, scriitor, estetician, matematician, inginer și istoric român (n. [[1881]]) * [[19 iulie]]: [[Syngman Rhee|Rhee Syng-man]], 90 ani, primul Președinte al Coreei de Sud (1948-1960), (n. [[1875]]) * [[28 iulie]]: [[Edogawa Rampo]] (n. Tarō Hirai), 70 ani, scriitor japonez (n. [[1894]]) * [[3 august]]: [[Georges Le Roy]], 80 ani, actor francez (n. [[1885]]) * [[12 august]]: [[Constantin Kirițescu]], 88 ani, istoric român (n. [[1876]]) * [[27 august]]: [[Eusebiu Camilar]], 55 ani, scriitor și traducător român, membru corespondent al [[Academia Română|Academiei Române]] (n. [[1910]]) * [[27 august]]: [[Le Corbusier]] (n. Charles-Édouard Jeanneret-Gris), 78 ani, arhitect, pictor, sculptor, teoretician și scriitor elvețian stabilit în Franța (n. [[1887]]) * [[16 septembrie]]: [[Fred Quimby|Frederick C. Quimby]], 79 ani, producător de film, american (n. [[1886]]) * [[17 septembrie]]: [[Alejandro Casona]] (n. Alejandro Rodríguez Álvarez), 62 ani, dramaturg și poet spaniol (n. [[1903]]) * [[15 octombrie]]: [[Abraham Fraenkel]], 74 ani, matematician israelian (n. [[1891]]) * [[18 octombrie]]: [[Oszkár Beregi|Oscar Beregi]] (n. Oszkár Beregi), 89 ani, actor maghiar (n. [[1876]]) *[[18 octombrie]]: [[Lauri Törni|Lauri Allan Törni]], 46 ani, ofițer finlandez (n. [[1919]]) * [[25 octombrie]]: [[Oszkár Ascher]], 68 ani, actor maghiar (n. [[1897]]) * [[28 octombrie]]: [[Lucian Grigorescu]], 71 ani, pictor român postimpresionist (n. [[1894]]) * [[5 noiembrie]]: [[René Blancard]], 68 ani, actor francez (n. [[1897]]) * [[7 noiembrie]]: [[Otto Wernicke|Otto Karl Robert Wernicke]], 72 ani, actor german (n. [[1893]]) * [[18 noiembrie]]: [[Henry A. Wallace|Henry Agard Wallace]], 77 ani, politician american (n. [[1888]]) * [[22 noiembrie]]: [[Dipa Nusantara Aidit]], 42 ani, politician indonezian (n. [[1923]]) * [[23 noiembrie]]: [[Elisabeta de Bavaria (1876–1965)|Elisabeta de Bavaria]], 89 ani, regină consort a Belgiei (n. [[1876]]) * [[28 noiembrie]]: [[José Belloni|José Leoncio Belloni Garaycochea]], 83 ani, artist uruguayan (n. [[1882]]) * [[3 decembrie]]: [[Ilie Gropșianu]], 76 ani, avocat român (n. [[1889]]) * [[11 decembrie]]: [[George Constantinescu]], 84 ani, inginer român (n. [[1881]]) == Premii Nobel == [[Fișier:Alfred Nobel mirrored.png|right|100px]] * [[Premiul Nobel pentru Fizică|Fizică]]: [[Sin-Itiro Tomonaga]] (Japonia), [[Julian Schwinger]], [[Richard Feynman]] (SUA) * [[Premiul Nobel pentru Chimie|Chimie]]: [[Robert Burns Woodward]] (SUA) * [[Premiul Nobel pentru Medicină|Medicină]]: [[François Jacob]], [[André Lwoff]], [[Jacques Monod]] (Franța) * [[Premiul Nobel pentru Literatură|Literatură]]: [[Mihail Șolohov]] (URSS) * [[Premiul Nobel pentru Pace|Pace]]: [[UNICEF]] ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[1965 în știință]] * [[1965 în film]] * [[1965 în literatură]] * [[1965 în științifico-fantastic]] * [[1965 în televiziune]] [[Categorie:1965]] nmkrzh0wbeb8m1134xkzuit6pbmq4o7 0 1397 17024486 17023088 2025-06-10T20:46:05Z DariusANM 700436 17024486 wikitext text/x-wiki {{Politica României}} Aceasta este o '''listă a partidelor politice din România'''. România are un [[Pluripartidism|sistem multipartid]] [[Democrație|democratic]], cu numeroase partide politice, în care un partid politic nu are adesea șansa de a obține majoritate parlamentară singur și, astfel, partidele parlamentare trebuie să colaboreze și/sau să formeze alianțe între acestea pentru a forma guverne de coaliție, existând ipotetic și parțial practic în istoria relativ recentă a țării și opțiunea susținerii unui guvern minoritar. Actualul sistem politic a fost instituit în urma [[Revoluția Română din 1989|Revoluției Române din 1989]] și a adoptării unei noi [[Constituția României|constituții]] în 1991; înainte de aceste evenimente, România a fost un stat totalitar cu un [[Sistem monopartid|singur partid]] sub conducerea [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]] (PCR) de [[Extrema stângă|extremă stângă]]. De la începutul anilor 1990, politica românească a cunoscut o scădere treptată a numărului de partide politice care au intrat în Parlament și o relativă consolidare a celor mari, deja existente pe anumite linii ideologice revendicate. Partidele politice majore pot fi grupate aproximativ în trei „familii” principale, mai precis [[Liberalism|liberale]], [[Social-democrație|social-democrate]] sau [[Conservatorism|conservatoare]]/[[Creștin democrație|creștin democrate]].<ref>{{citat web|url=http://www.sar.org.ro/polsci/?p=605|titlu=The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System « Romanian Journal of Political Science|accessdate=2023-02-11|limbă=en-US}}</ref> Pe lângă aceste „familii” de partide, mai există alte grupuri care sunt afiliate următoarelor ideologii: [[ecologism]], [[libertarianism]] sau [[naționalism]]. Grupurile extremist-naționaliste au un profil politic relativ scăzut în România, în ciuda creșterii popularității partidelor politice de [[Extrema dreaptă|extremă dreapta]] și [[Euroscepticism|eurosceptice]] în multe țări ale [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]] (UE) în anii 2010.<ref>{{cite web|url=http://library.fes.de/pdf-files/id-moe/09408.pdf|title=The Extreme Right in Contemporary Romania|access-date=17 December 2014}}</ref> Cu toate acestea, începând cu anii 2020 pe fondul [[Pandemia de COVID-19 în România|pandemiei de COVID-19]], a crizei economice ce a urmat, a noului val naționalist din Europa și a [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|invaziei Rusiei din Ucraina]], profilul partidelor [[Radicalism|extremist]]-[[Naționalism|naționaliste]] a crescut în România, principalii exponenți fiind partidul parlamentar [[Alianța pentru Unirea Românilor]] (AUR) intrat în 2020 în parlament și [[S.O.S. România]] (S.O.S.), un partid cu un profil mai mic decât AUR dar care a reușit să trimită în [[Parlamentul European]] 2 eurodeputați (mai precis [[Luis Lazarus]] și fosta [[Senatul României|senatoare]] [[Diana Iovanovici-Șoșoacă|Diana Șoșoacă]]). [[Traseismul politic în România|Traseismul politic]] rămâne totuși o problemă foarte îngrijorătoare și semnificativă, la fel ca și corupția pe scară largă, ceea ce duce la un nivel general foarte scăzut de încredere a publicului în partidele politice (12% spre exemplu conform unui sondaj de opinie din decembrie 2014).<ref>{{cite web|url=http://www.ziare.com/social/romani/creste-increderea-in-presedintie-si-armata-scade-in-biserica-si-presa-sondaj-inscop-1338049|title=Crește încrederea în Președinție și Armata, scade în Biserica și presa - sondaj INSCOP|access-date=17 December 2014}}</ref> Pentru a contracara această percepție, cele mai mari două partide din [[România după 1989|România postdecembristă]] (mai exact [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]], PSD pe scurt și [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]], PNL pe scurt) ar fi inițiat o serie de reforme interne în 2015 pentru a-și consolida criteriile de integritate și a impune sancțiuni disciplinare membrilor de partid anchetați sau condamnați pentru acuzații de corupție.<ref>{{cite web|url=http://www.b365.ro/psd-si-pnl-se-intrec-in-demonstratii-de-reforma-interna-sa-i-excluda-pe-membrii-corup-i_223768.html|title=PSD și PNL se întrec în demonstrații de reformă internă, să-i excludă pe membrii corupți|access-date=22 May 2015|archive-date=2018-09-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20180905065231/http://www.b365.ro/psd-si-pnl-se-intrec-in-demonstratii-de-reforma-interna-sa-i-excluda-pe-membrii-corup-i_223768.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.realitatea.net/modificare-statut-psd-membrii-condamna-i-in-prima-instan-a-pentru-corup-ie-suspenda-i-din-partid_1655306.html|title=Modificare statut PSD: Membrii condamnați în primă instanță pentru corupție, suspendați din partid|access-date=22 May 2015}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.mediafax.ro/politic/pnl-a-definitivat-modificarile-la-statut-in-privinta-criteriilor-de-integritate-14315873|title=PNL a definitivat modificările la Statut, în privința criteriilor de integritate|access-date=22 May 2015}}</ref> == Cadru legal == [[Constituția României]] prevede că cetățenii se pot asocia liber în partide politice, cu excepția magistraților, a personalului militar și de poliție, precum și a altor funcționari publici care sunt apolitici prin lege.<ref name="Cdep_CR art 40">{{Citation| url=https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba40| title=Constituția României, art. 40| newspaper=Camera Deputaților| date=| accessdate=2024-7-18| archive-date=2024-07-18| archive-url=https://web.archive.org/web/20240718194852/https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba40| dead-url=yes}}</ref> Sistemul de partide din România este reglementat de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice. Legea interzice partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activități pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituția României.<ref name="Legislatie.just.ro_Lege 14_2003">{{Citation | url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/168687| title=LEGE (R) 14 09/01/2003 - Portal Legislativ| newspaper=Legislatie.just.ro| date= | accessdate=2024-7-18}}</ref> Articolul 30 din Constituția României prevede că sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.<ref name="Cdep_CR art 30">{{Citation| url=https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba30| title=Constituția României, art. 30 alin. (7)| newspaper=Camera Deputaților| date=| accessdate=2024-7-18| archive-date=2024-07-18| archive-url=https://web.archive.org/web/20240718194852/https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba30| dead-url=yes}}</ref> Articolul 40 din Constituția României prevede că partidele politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva [[Pluralism politic|pluralismului politic]], a principiilor [[Stat de drept|statului de drept]], ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.<ref name="Cdep_CR art 40"/> [[Curtea Constituțională a României|Curtea Constituțională]] are printre atribuțiile sale deciderea constituționalității unui partid politic și marcarea sa drept ''neconstituțional'' în cazul în care [[ideologie|ideologia]] sa încalcă unul dintre principiile constituționale.<ref name="Cdep_CR art 146">{{Citation| url=https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=5#t5c0s0sba146| title=Constituția României, art. 146 alin. (k)| newspaper=Camera Deputaților| date=| accessdate=2024-7-18| archive-date=2024-07-18| archive-url=https://web.archive.org/web/20240718194857/https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=5#t5c0s0sba146| dead-url=yes}}</ref> Legea nr. 14/2003 prevede că partidele politice se pot organiza și funcționa conform statutului propriu. Statutul și programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă și aprobate de organele împuternicite prin statut.<ref name="Legislatie.just.ro_Lege 14_2003"/> Inițial, legea prevedea o listă de 25.000 de susținători, cu reședința în cel puțin 18 [[Județele României|județe]] și [[București|Municipiul București]], pentru ca un partid politic să fie înregistrat oficial. Cu toate acestea, în februarie 2015, [[Partidul Pirat din România]], neînregistrat, a depus o plângere la Curtea Constituțională, argumentând că cerința listei este o încălcare a dispozițiilor constituționale privind [[Libertate de asociere|libertatea de asociere]]. Ulterior, Curtea a anulat cerința ca neconstituțională, iar pe 6 mai 2015, Parlamentul României a aprobat o versiune modificată a legii, care permite formarea unui partid politic cu 3 semnături.<ref>{{cite web | url=http://www.gandul.info/stiri/partidul-pirat-din-romania-schimba-legea-partidelor-politice-la-ccr-nu-mai-e-nevoie-de-minimum-25-000-de-membri-fondatori-13899122 | title=Partidul Pirat din România schimbă legea partidelor politice la CCR: nu mai e nevoie de minimum 25.000 de membri fondatori | access-date=14 May 2015}}</ref><ref>{{cite web | url=http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20078427-camera-deputatilor-adoptat-trei-legi-electorale-legea-finantarii-partidelor-reexaminata-legea-partidelor-politice-legea-alegerilor-locale.htm | title=Camera Deputaților a adoptat trei legi electorale: legea finanțarii partidelor reexaminata, legea partidelor politice și legea alegerilor locale | access-date=14 May 2015}}</ref> == Partide parlamentare == Partidele parlamentare sunt acele partide politice care au reprezentanți în [[Senatul României|Senat]] (i.e., [[Senator|senatori]]) și/sau în [[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]] (i.e., [[Camera Deputaților|deputați]]). Acestea sunt organizate în grupuri parlamentare, în mod obișnuit formate la începutul fiecărei legislaturi. Conform Regulamentului Camerei Deputaților, pentru a forma un grup parlamentar, este necesar un număr minim de 10 deputați care trebuie să aparțină aceluiași partid politic sau alianță electorală care a participat la alegeri.<ref>{{citat web|url=https://lege5.ro/gratuit/gezdenjwge3q/grupurile-parlamentare-regulament?dp=geydcnzxg4ztemy|titlu=Organizarea Camerei Deputaților|publisher=Lege5.ro|accessdate=8 iunie 2024}}</ref> În mod similar, în cazul Senatului, este necesar un număr minim de 7 senatori pentru a constitui un grup parlamentar.<ref>{{citat web|url=https://lege5.ro/gratuit/haydenrt/grupurile-parlamentare-regulament?dp=ge2teojrgi3de|titlu=Organizarea Senatului|publisher=Lege5.ro|accessdate=8 iunie 2024}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Logo ! colspan="2"| Nume ! Abreviere ! Fondat ! Lider ! [[Spectru politic|Poziție]]<ref name="fed">{{citat web|url=https://www.thenewfederalist.eu/top-30-partide-politice-din-romania|title=Top 30 partide politice din România|author=Narcis George Matache|work=The New Federalist|date=3 mai 2018}}</ref> ! [[Ideologie]]<ref name="fed" /> ! [[Senatul României|Senat]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.senat.ro/EnumGrupuri.aspx|title=Grupuri parlamentare|work=[[Senatul României]]|accessdate=2 iunie 2025}}</ref> ! [[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp|title=Grupuri parlamentare|work=[[Camera Deputaților din România]]|accessdate=2 iunie 2025}}</ref> ! [[Parlamentul European]]<ref>{{citat web|url=https://results.elections.europa.eu/ro/romania/|title=Rezultate finale - Alegeri europene 2024|publisher=Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European 9 Iunie 2024|accessdate=18 iunie 2024|work=Website-ul Parlamentului European}}</ref> ! Statut |- ! [[Fișier:Partidul Social Democrat logo.svg|centru|faracadru|100x100px]] ! style="background:#DD2C24;" | | [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] | PSD | 1989{{efn|Ca [[Frontul Salvării Naționale]] (FSN), în decembrie 1989 mai precis.}}<br /> 2001{{efn|Ca PSD după fuziunea dintre Partidul Democrației Sociale în România (PDSR) și [[Partidul Social-Democrat Român]] (PSDR)}} | [[Sorin Grindeanu]]<br /> <small>(interimar/ad interim) | style="background:#FF0000;" |[[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] | [[Conservatorism social]]<br />[[Naționalism de stânga]]<br />[[Populism de stânga]] | style="text-align:center;" |{{Composition bar|37|136|#DD2C24}} | style="text-align:center;" |{{Composition bar|92|330|#DD2C24}} | style="text-align:center;" |{{Composition bar|11|33|#DD2C24}} | {{yes|Coaliție}} |- ! [[Fișier:Logo-ul Alianței pentru Unirea Românilor.png|centru|faracadru|100x100px]] ! style="background:#FFD700;" | | [[Alianța pentru Unirea Românilor]] | AUR | 2019 | [[George Simion]] |style="background:#000099"| [[Dreapta politică|<span style="color:white">Dreapta</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">extrema dreaptă</span>]]<ref name="adevarul">{{cite news|url=https://adevarul.ro/news/politica/care-programul-politic-aur-partid-conservator-vrea-educatie-sexuala-adolescenti-1_5fce05855163ec4271a2feee/index.html|title=Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți|first=Dan|last=Anghel|newspaper=[[Adevărul]]|date=7 December 2020|language=ro|archive-url=https://web.archive.org/web/20201208084940/https://adevarul.ro/news/politica/care-programul-politic-aur-partid-conservator-vrea-educatie-sexuala-adolescenti-1_5fce05855163ec4271a2feee/index.html|archive-date=8 December 2020|url-status=live}}</ref> |<br>[[Naționalism românesc]]<br>[[Unirea Republicii Moldova cu România|Unionism]]<br>[[Euroscepticism]]<br>[[Populism de dreapta]]<ref>{{cite news|url=https://www.bbc.com/news/world-europe-55211972|title=Romanian opposition takes narrow lead after election|date=7 December 2020|newspaper=[[BBC News]]|archive-url=https://web.archive.org/web/20201208084302/https://www.bbc.com/news/world-europe-55211972|archive-date=8 December 2020|url-status=live}}</ref><br/> | {{Composition bar|28|136|#FFD700}} | {{Composition bar|62|330|#FFD700}} | {{Composition bar|2|33|#FFD700}} | {{no2|Opoziție}} |- ! [[Fișier:Partidul Național Liberal (PNL) logo.svg|centru|faracadru|100x100px]] ! style="background:#FFE000;" | | [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] | PNL | 1875{{efn|Fondat în acest an ca [[Partidul Național Liberal (istoric)|Partidul Național Liberal]] (PNL) istoric.}}<br />1990{{efn|Reînființat de [[Radu Câmpeanu]] și alți vechi liberali încarcerați anterior de comuniști și/sau exilați în străinătate.}} | [[Ilie Bolojan]]<br /> <small>(interimar/ad interim)</small> | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Conservatorism social]]<br />[[Creștin democrație]]<br />[[Populism de dreapta]] | style="text-align:center;" | {{Composition bar|22|136|#FFE000}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|50|330|#FFE000}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|8|33|#FFE000}} | {{yes|Coaliție}} |- ! [[Fișier:Logo USR 2022 (2).svg|faracadru|100x100px]] ! style="background:#002b57;" | | [[Uniunea Salvați România]] | USR | 2016 | [[Dominic Fritz]]<br /> <small>(interimar/ad interim)</small> | style="background:#0099FF;"| [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Europenism]]<br />[[Liberalism]]<br />[[Liberalism economic]] | style="text-align:center;" |{{Composition bar|19|136|#002b57}} | style="text-align:center;" |{{Composition bar|40|330|#002b57}} | style="text-align:center;" |{{Composition bar|2|33|#002b57}} | {{no2|Opoziție}} |- ! [[Fișier:Party logo of the Democratic Alliance of Hungarians in Romania.svg|centru|faracadru|100x100px]] ! style="background:#01843E;" | | [[Uniunea Democrată Maghiară din România]]<br><small>Romániai Magyar Demokrata Szövetség</small> | UDMR<br><small>RMDSZ</small> | 1989 | [[Hunor Kelemen]] | style="background:#0099FF;" |[[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Autonomie (politică)|Regionalism]]<br>[[Liberalism conservator]]<br>[[Europenism]] | style="text-align:center;" | {{Composition bar|10|136|#01843E}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|22|330|#01843E}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|2|33|#01843E}} | {{yes|Coaliție}} |- ! [[Fișier:SOS_Romania_logo.svg|centru|faracadru|100x100px]] ! style="background:#89CFF0;" | | [[S.O.S. România]] | SOS RO | 2021 | [[Diana Iovanovici-Șoșoacă]] | style="background:#000099" | [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] | [[Naționalism românesc]]<br>[[Populism de dreapta]]<br>[[Conservatorism social]] | style="text-align:center;" | {{Composition bar|9|136|#89CFF0}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|20|330|#89CFF0}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|2|33|#89CFF0}} | {{no2|Opoziție}} |- ! [[Fișier:Logo_of_the_Party_of_Young_People.png|centru|faracadru|100x100px]] ! style="background:#330099;" | | [[Partidul Oamenilor Tineri]] | POT | 2023 | [[Anamaria Gavrilă]] | style="background:#000099"| [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] | [[Naționalism românesc]]<br>[[Populism de dreapta]]<br>[[Conservatorism național]]<br>[[Suveranism]]<br>[[Dreapta creștină]] | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|136|#330099}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|14|330|#330099}} | style="text-align:center;" | {{Composition bar|0|33|#330099}} | {{no2|Opoziție}} |- |} Pe lângă partidele reprezentate în Parlamentul României, următoarele partide au reprezentare numai în [[Parlamentul European]] (în timp ce unul dintre eurodeputați este [[Politician independent|independent]]):<ref>Eurodeputatul independent, la data de 18 iunie 2024, este [[Nicolae Ștefănuță]].</ref> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |+ ! Logo ! colspan="2" | Nume ! Fondat ! Lider ! Poziție ! Ideologie ! Parlamentul European ! Afiliere europeană |- | [[Fișier:Logo_Partidul_Miscarea_Populara.png|centru|faracadru|118x118px]] ! style="background:#81F781;" | | [[Partidul Mișcarea Populară]] | 2014 | [[Eugen Tomac]] | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Conservatorism|Conservatorism social]],<br />[[Creștin democrație]],<br />[[Conservatorism național]],<br />[[Unirea Republicii Moldova cu România|Unionism]] | {{Composition bar|1|33|#81F781}} | [[Partidul Popular European|PPE]] |- ! [[Fișier:Logo Partidul Național Conservator Român.svg.png|118x118px]] ! style="background:#0055a4;" | | [[Partidul Național Conservator Român]] | 2023 | [[Cristian Terheș]] | style="background:#000099" | [[Dreapta politică|<span style="color:white">Dreapta</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">extrema dreaptă</span>]] | [[Conservatorism național]],<br />[[Naționalism românesc]], [[Suveranism]] | {{Composition bar|1|33|#0055a4}} | [[Conservatorii și Reformiștii Europeni|ECR]] |} == Partide extra-parlamentare == {| class="wikitable" |- ! colspan="2" |Nume ! Abr. ! Fondat ! Lider(i) ! Poziție<ref name="fed" /> ! Ideologie<ref name="fed" /> |- ! style="background:#CC0001;" | | [[Partidul Socialist Român]] | PSR | 2003 | [[Constantin Rotaru]] | style="background:#8F014B;" | [[Politică de stânga|<span style="color:white">Extrema stângă</span>]] | [[Comunism]], [[Socialism]] |- ! style="background:#8b0000;" | | [[Partidul Justiției Sociale (România)|Partidul Justiției Sociale]] | PJS | 2025 | [[Bogdan Frîncu]], Daria Petrache și Cristina Tărteață | style="background:#8b0000;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] | [[Stat social]], [[Justiție Socială]], [[Libertate]], [[Echitate socială]], [[Pluralism politic]], [[Progres social]], [[Democrație participativă]], [[Solidaritate intergenerațională]], [[Suveranitate și identitate națională]], [[Demnitate Umană]], [[Educție și Progres]], [[Corupția în România|Transparență și integritate]] |- |- ! style="background:#8F014B;" | | [[Partidul Democrației și Solidarității|Partidul Democrației și Solidarității- DEMOS]] | Demos | 2018 | Ionuț Tudor, Nona Șerbănescu și [[Claudiu Crăciun]] | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] | [[Progresism|Sindicalism]], [[Progresism]], [[Stat social]], [[Feminism]], [[Ecologism]], [[Pluralism politic]], [[Alternativa sociala]], [[Corupția în România|Anticorupție]] |- ! style="background:#43c23f;" | | [[Partidul ACUM]] | ACUM | 2021 | Adela Maghear, Bogdan Barbu | style="background:#FF0000;" |[[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] | [[Ecologism]], [[Politică verde]], [[Europenism|Pro-europenism]] |- ! style="background:#43c23f;" | | [[Partidul SENS]] | SENS | 2023 | Macsut Andrei | style="background:#FF0000;" |[[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] | [[Progresism]], Ecologism, [[Politică verde]], [[Europenism|Pro-europenism]] |- ! style="background:#FD0006;" | | [[PRO România|Partidul PRO România]] | PRO România | 2018 | [[Victor Ponta]] | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] | [[Social-democrație]], <ref>{{Citat web|url=https://www.proromaniaonline.ro/wp-content/uploads/2019/06/Statut_Pro_Romania.pdf|titlu=„Statut - Partidul PRO România” (PDF), Proromaniaonline.ro, accesat în 7 iunie 2024}}</ref>[[Conservatorism social]] |- ! style="background:#FD0006;" | | Blocul Unității Naționale | BUN | 2015 | Dorel Vulpoiu | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] | [[Social-democrație]] |- ! style="background:#B8080A;" | | [[ADER România]] | ADER | 2018 | [[Orlando Culea]] | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] | [[Democrație]] |- ! style="background:#361851" | | [[Volt România]] | Volt | 2021 | Ciprian Sandu, Mihaela Sirițanu | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] | [[Progresism]], [[Federalism european]], [[Liberalism social]] |- !style="background:#800080;" | | Partidul Națiune Oameni Împreună | NOI | 2022 | [[Viorica Dăncilă]] | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] | [[Conservatorism social]], [[Naționalism de stânga]], [[Izolaționism]] |- ! style="background:#FD0006;" | | Partidul Cinste, Onoare, Demnitate | C.O.D. | 2023 | Bădină Ionuț | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] |[[Social-democrație]] [[Ecologism]] |- ! style="background:#32CD32;" | | [[Partidul Verde (România)|Partidul Verde]] | PV | 2022 | Marius Lazăr și [[Lavinia Cosma]] | style="background:#FFA500" | <span style="color:white">Centru spre centru-stânga</span> | [[Politică verde]], [[Pro-europenism]], Anti-corupție |- ! style="background:#A12844;" | | Partidul Adevăr și Dreptate | PAD | 2017 | Toroican Ioan | style="background:#FFA500" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Creștin democrație|Creștin democrație]] |- ! style="background:#024B90;" | | Platforma Social-Liberală | PSL | 2019 | [[Ilan Laufer]] | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Liberalism social]] |- ! style="background:#43c23f;" | | Uniunea pentru Reforma Statului și Protecția Drepturilor Fundamentale | URS.PDF | 2023 | Tudor Benga | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Liberalism social]], [[Liberalism economic]], [[Europenism]] |- ! style="background:#024B90;" | | Partidul Republican din România | PPR | 2020 | Alexandru Coita | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Republicanism]] |- ! style="background:#c40075;" | | [[Reînnoim Proiectul European al României]] | REPER | 2022 | [[Dragoș Pîslaru]] și [[Ramona Strugariu]] | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Liberalism social]], [[Europenism]], [[Tehnocrație]], [[Progresism]] |- ! style="background:#1bbeff;" | | [[Partidul DREPT|Partidul Dreptate și Respect în Europa Pentru Toți]] | DREPT | 2023 | Alexandru Gâdiuță | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Centru politic|Centrism]], [[Anticorupție]], [[Big tent]] |- ! style="background:#0066B6;" | | [[Partidul Umanist Social Liberal]] | PUSL | 2015 | Daniel Ionașcu | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Umanism pragmatic]], [[Protecționism]], [[Populism]] |- ! style="background:#01538F;" | | [[Partidul Noua Românie]] | PNR | 2015 | [[Sebastian Popescu]] | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Liberalism economic]], [[Conservatorism liberal]] |- ! style="background:#c2c2d6;" | | [[Partidul Oamenilor Liberi]]<br><small>A Szabad Emberek Pártja</small><br><small>Die Partei der freien Menschen</small> | [https://oameniliberi.com/ POL] | 2015 | Dan Mașca, Radu Bălaș, Cătălin Hegheș, Eugen Tothpal | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Progresism]], [[Democrație participativă]] |- ! style="background:#32CD32;" | | [[Uniunea Națională pentru Democrație, Omenie și Respect]] | [https://www.undor.ro/ UNDOR] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201022024700/https://www.undor.ro/ |date=2020-10-22 }} | 2020 | Cătălin Badiu | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] | [[Umanism]] |- ! | Partidul România în Acțiune | [https://romaniainactiune.ro/ PRA] | 2022 | Mihai Apostolache | style="background:#FFA500;"| Centru<ref>{{Citat web|url=https://romaniainactiune.ro/statut.pdf|titlu=STATUTUL PARTIDULUI ROMÂNIA ÎN ACȚIUNE|publisher=Partidul România în Acțiune}}</ref> | |- ! style="background:#1b7535;" | | [[Forța Dreptei]] | FD | 2021 | [[Ludovic Orban]] | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Liberalism conservator]], [[Creștin democrație|Creștin-democrație]] |- ! style="background:#509dea;" | | [[Partidul Diaspora Unită]] | PDU | 2019 | Mocan Marius-Simion | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Liberalism]], [[Europenism|Pro-europenism]] |- ! style="background:#146032;" | | [[Partidul Ecologist Român]] (începând cu legislatura 2000–2004 după desființarea [[Convenția Democrată Română|Convenției Democrate Române]], CDR pe scurt) | PER | 1990 | Dănuț Pop | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]]<ref name="votez.info2">{{cite web|url=http://www.votez.info/partid/partidul-ecologist-roman-per|title=Partidul Ecologist Român (PER)|accessdate=21 noiembrie 2019|website=votez.info}}</ref> | {{Ill|en|Liberalism verde|Green liberalism|}}, [[Ecologism]]<ref name="votez.info2" /> |- ! style="background:#024B90;" | | [[Partidul Monarhist (România)|Partidul Monarhist]] | PM23 | 2017 | Christian Em. de Hillerin | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Monarhism|Monarhie constituțională]] |- ! style="background: #122c6b;" | | [[Partidul Forța Națională]] | [https://fortanationala.org/ FN] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211108160515/https://fortanationala.org/ |date=2021-11-08 }} | 2016 | Sorin Valeriu Naș <ref>{{cite web|url=http://www.monitorulcj.ro/politica-administratie/79249-partidul-forta-nationala-are-o-nou-conducere-presedintele-interimar-al-formatiunii-este-un-clujean#sthash.dlRplbCy.dpbs|title=Partidul Forța Națională are o nouă conducere. Președintele interimar al formațiunii este un clujean|website=monitorulcj.ro}}</ref> | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Suveranism]], [[Nationalism economic]], [[Creștin democrație|Creștin-democrație]], [[Tradiționalism]] |- ! style="background:#0759A3;" | | [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat]] | PNȚCD | 1989{{efn|Partid politic care este continuator al [[Partidul Național-Țărănesc|Partidului Național-Țărănesc]] (PNȚ).}} | [[Aurelian Pavelescu]] | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Dreapta politică|<span style="color:white">dreapta</span>]] | [[Creștin democrație|Creștin-democrație]], [[Conservatorism național|Conservatorism național,]] [[Monarhism]], [[Agrarianism]], [[Suveranism]], [[Euroscepticism]] |- ! style="background:#000080;" | | [[Alianța Național Țărănistă]] | [https://www.taranistii.eu/ ANȚ] | 2019 | [[Radu Ghidău]] | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Dreapta politică|<span style="color:white">dreapta</span>]] | [[Creștin democrație]], [[Conservatorism social]], [[Agrarianism]] |- ! style="background:#000080;" | | [[Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache]] | [https://pntmm.ro/ PNȚMM] | 2019 | [[Mircea Taloș]] | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Dreapta politică|<span style="color:white">dreapta</span>]] | [[Creștin democrație]], [[Monarhism]], [[Conservatorism social]], [[Agrarianism]] |- ! style="background:#004DCC" | | Partidul România ECO (CURAJ pentru România) | România ECO | 2021 | [[Cosette Chichirău]] | style="background:#0099FF;" |[[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Liberalism economic]], [[Naționalism moderat]] |- ! style="background:#044908;" | | Partidul Lege Educație Unitate | LEU | 2022 | Andy Lupu | style="background:#0099FF;" |[[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] | [[Conservatorism național|Conservatorism național moderat]] |- ! style="background:#016B3A;" | | [[Alianța Maghiară din Transilvania]]<br><small>Erdélyi Magyar Szövetség</small> | |[https://emsz.org/ AMT]<br><small>EMSZ</small> | 2022 | [[Zoltán Zakariás]] | style="background:#004DCC" | [[Dreapta politică|<span style="color:white">Dreapta</span>]] | [[Maghiarii din România|Interesele minorității maghiare]], [[Regionalism (politică)|Regionalism]], [[Conservatorism]] |- ! style="background:#FFE000;" | | Alianța Națională pentru Renaștere și Dezvoltare | ANRD | 2024 | Mihai Vinereanu | style="background:#004DCC" | [[Dreapta politică|<span style="color:white">Dreapta</span>]] | [[Protecționism]], [[Iredentism]] |- ! style="background:#004DCC" | | Partidul Români pentru România | PRR | 2022 | [[Nicolae Roman]] | style="background:#004DCC" | [[Dreapta politică|<span style="color:white">Dreapta</span>]] | [[Conservatorism]] |- ! style="background:#044908;" | | Partidul Patrioții Poporului Român | PPR | 2022 | Mihai Lasca | style="background:#000099" | [[Dreapta politică|<span style="color:white">Dreapta</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">extrema dreaptă</span>]] | [[Naționalism românesc]], [[Conservatorism]], [[Suveranism]], [[Euroscepticism]] |- ! style="background:#000099" | | [[Partidul România Mare]] | PRM | 1991 | Victor Iovici | style="background:#000099" | [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]]<ref>{{Citat web|url=http://www.sferapoliticii.ro/sfera/120-121-122/art14-tiut.html|titlu=Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)|publisher=Sfera Politicii. Arhivat din original la 5 septembrie 2018.|accessdate=8 iunie 2024|autor=Andrei Tiut|archive-date=2018-09-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20180905000616/http://www.sferapoliticii.ro/sfera/120-121-122/art14-tiut.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.sar.org.ro/polsci/?p=605|titlu=The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System|publisher=Romanian Journal of Political Science|accessdate=8 iunie 2024|autor=George Jiglău; Sergiu Gherghina}}</ref> |[[Conservatorism național]], [[Naționalism românesc]]<ref>{{Citat web|url=https://www.votez.info/partid/prm|titlu=Partidul România Mare (PRM)|publisher=votez.info|accessdate=8 iunie 2024}}</ref>, [[Euroscepticism]]<ref>{{Citat web|url=https://www.monitorulcj.ro/politica-administratie/64984-prm-vrea-sa-ob%C8%9Bina-13-la-viitoarele-alegeri-la-nivel-na%C8%9Bional-#sthash.R2U6vEm5.dpbs|titlu=PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național|publisher=Monitorul Cluj|accessdate=18 iulie 2018|autor=Anca M. Colibășanu}}</ref> |- ! style="background:#FD0006;" | | Partidul România Rațională | [https://partid.romania-rationala.ro ЯR] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200811152120/https://partid.romania-rationala.ro/ |date=2020-08-11 }} | 2019 | Liviu Cornel Popa, Gheorghe Voinea, Cristiana Johanna Popa | style="background:#000099" | [[Dreapta politică|<span style="color:white">Dreapta</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">extrema dreaptă</span>]] | [[Naționalism românesc]], [[Conservatorism social]], [[Populism de dreapta]], [[Tehnocrație]] |- ! style="background:#21732C;"| | [[Partidul Mișcarea Națională]] | MN | 2023 | [[Mihai Tîrnoveanu]] | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] | [[Naționalism românesc]], [[Creștin democrație]], [[Conservatorism social]], [[Agrarianism]], |- ! style="background:#019934;" | | [[Noua Dreaptă|Partidul Noua Dreaptă]] | ND | 2015 | Constantin Nechita | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] | [[Ultranaționalism]] [[Naționalism românesc|românesc]], [[Neolegionarism]], [[Fundamentalism|Fundamentalism creștin]] |- ! style="background:#DD2C24;" | | Partidul Mișcarea Noi, Ploieștenii! | Noi, Ploieștenii | 2024 | Șerban Pitic | style="background:#c2c2d6;" | Neutru | [[Localism]] |- ! style="background:#282A74;" | | [[PACT pentru Galați]] | Pentru GALAȚI | 2018 | Gregor Teodorescu | style="background:#c2c2d6;" | Neutru | [[Localism]] |- |} {| class="wikitable" |- ! Nume ! Abr. ! Reprezentant<ref>{{cite web |url=http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp?idg=7&poz=1 |title=Grupul parlamentar al minorităților naționale |work=Camera Deputaților }}{{Legătură nefuncțională|date=mai 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp?idg=7&poz=1 }}</ref> |- | [[Uniunea Armenilor din România]]<br><small>[[Limba armeană|Armeană]]: Ռումինիայի Հայոց Միություն</small> || UAR || [[Varujan Pambuccian]] |- | Uniunea Elenă din România<br><small>[[Limba greacă|Greacă]]: Ενωση Ελληνων Ρουμανιας</small> || UER || [[Dragoș Zisopol]] |- | Uniunea Culturală a Rutenilor din România<br><small>[[Limba ruteană|Ruteană]]: Културне Товариство Русинів Романії</small> || UCRR || [[Iulius Marian Firczak|Iulius Firczak]] |- | Uniunea Croaților din România<br><small>[[Limba croată|Croată]]: Zajedništvo Hrvata u Rumunjskoj</small> || UCR || [[Giureci-Slobodan Ghera|Slobodan Ghera]] |- | [[Uniunea Sârbilor din România]]<br><small>[[Limba sârbă|Sârbă]]: Савез Срба у Румунији</small> || USR || [[Slavoliub Adnagi]] |- | Comunitatea Rușilor Lipoveni din România<br><small>[[Limba rusă|Rusă]]: Община русских-липован Румынии</small> || CRLR || [[Andrian Ampleev]] |- | [[Uniunea Bulgară din Banat-România]]<br><small>[[Limba bulgară|Bulgară bănățeană]]: Balgarsku Družstvu ud Banát-Rumanija</small> || UBB-R || [[Petronela-Mihaela Csokany|Petronela Csokany]] |- | [[Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din România|Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România]]<br><small>[[Limba slovacă|Slovacă]]: Demokratický zväz Slovákov a Čechov v Rumunsku<br>[[Limba cehă|Cehă]]: Demokratický svaz Slováků a Čechů v Rumunsku</small> || UDSCR || [[Iarco Furic]] |- | [[Forumul Democrat al Germanilor din România]]<br><small>[[Limba germană|Germană]]: Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien</small> || FDGR || [[Ovidiu Ganț]] |- | [[Asociația Italienilor din România]]<br><small>[[Limba italiană|Italiană]]: Associazione Italiani di Romania</small> || Ro.As.It. || [[Andi-Gabriel Grosaru|Andi Grosaru]] |- | [[Uniunea Democrată Turcă din România]]<br><small>[[Limba turcă|Turcă]]: Romanya Demokrat Türk Birliği</small> || UDTR || [[Iusein Ibram]] |- | [[Uniunea Polonezilor din România]]<br><small>[[Limba poloneză|Poloneză]]: Związek Polaków w Rumunii</small> || Dom Polski || [[Victoria Longher]] |- | Uniunea Ucrainenilor din România<br><small>[[Limba ucraineană|Ucraineană]]: Cоюз Українців Румунії</small> || UUR || [[Nicolae-Miroslav Petrețchi|Miroslav Petrețchi]] |- | Asociația Macedonenilor din România<br><small>[[Limba macedoneană|Macedoneană]]: Друштвото на Македонците од Романија</small> || AMR || [[Mariana-Venera Popescu|Venera Popescu]] |- | Asociația Liga Albanezilor din România<br><small>[[Limba albaneză|Albaneză]]: Shoqata Lidhja e Shqiptarëve të Rumanisë</small> || ALAR || [[Bogdan-Alin Stoica|Bogdan Stoica]] |- | [[Partida Romilor „Pro Europa”|Asociația Partida Romilor Pro-Europa]]<br><small>[[Limba romani|Romani]]: Asociatiasa Partida le Romengi Pro-Europa</small> || PRPE || [[Daniel Vasile]] |- | [[Federația Comunităților Evreiești din România]]<br><small>[[Limba ebraică|Ebraică]]: פדרציית הקהילות היהודיות של רומניה</small> || FCER || [[Silviu Vexler]] |- | [[Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania]]<br><small>[[Limba turcă|Turcă]]: ROMANYA MÜSLÜMAN TATAR TÜRKLERİNİN DEMOKRAT BİRLİĞİ</small> || UDTTMR || [[Amet Varol]] |} == Partide desființate == === Partide active în perioada 1859–1918 === {{Vezi și|Vechiul Regat}} {| class="wikitable" |+ !Nume !Abr. !Poziție !Ideologie !Note |- |[[Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România]] |PSDMR | style="background:#8F014B" | [[Politică de stânga|<span style="color:white">Stânga</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema stângă|<span style="color:white">extrema stângă</span>]] |[[Socialism]], [[Marxism]] |Activ între 1893–1899; cea mai mare parte a conducerii sale s-a alăturat [[Partidul Național Liberal (istoric)|Partidului Național Liberal]], iar alți membri s-au alăturat în cele din urmă [[Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidului Social Democrat din România]] |- |[[Partidul Social Democrat Român (1910-1918)|Partidul Social Democrat Român]] |PSDR | style="background:#8F014B" | [[Politică de stânga|<span style="color:white">Stânga</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema stângă|<span style="color:white">extrema stângă</span>]] |[[Social-democrație]], [[Marxism]] |Activ între 1910–1916, grupuri active ilegal între 1916–1918; Transformat în [[Partidul Socialist din România]] |- |[[Partidul Țărănesc]] |PȚ | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism agrar]], [[Agrarianism|Agriarianism]], [[Poporanism]] |Activ în diferite forme din 1895 până-n 1926 |- |[[Fracțiunea Liberă și Independentă]] |– | style="background:#FF0000" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema stângă|<span style="color:white">extrema stângă</span>]] |[[Național-liberalism]], [[Republicanism]], [[Naționalism etnic]], [[Germanofobie]] |Activă între 1866–1875; fuzionată în [[Partidul Național Liberal (istoric)|Partidul Național Liberal]] |- |[[Partidul Național Liberal (istoric)|Partidul Național Liberal]] |PNL | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] |[[Liberalism]], [[Național-liberalism]], [[Antisemitism]] |Activ între 1875–1947 |- |[[Partidul Radical (România)|Partidul Radical]] |PR | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Liberalism]] |O ramură a [[Partidul Național Liberal (istoric)|Partidului Național Liberal]], condus de [[Gheorghe Panu|George Panu]]; activ între c.c.a. 1884–1895; fuzionat în [[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|Partidul Conservator]] |- |[[Partida Națională]] |– | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Naționalism românesc]] |Activ între 1856–1859 |- |[[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|Partidul Conservator]] |– | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Conservatorism]] |Activ între 1888–1918 |- |[[Junimea|Partidul Constituțional]] |– | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Conservatorism]] |Activ între 1891–1907 |- |[[Partidul Conservator Naționalist]] |– | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Conservatorism național]] |O ramură a [[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|Partidului Conservator]]; activ între 1916–c.c.a. 1935 |- |[[Partidul Conservator-Democrat]] |– | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Conservatorism liberal]] |O ramură a [[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|Partidului Conservator]], condus de [[Take Ionescu]]; fuzionat în [[Partidul Conservator Naționalist]]; activ între 1908–1922 |- |[[Partidul Naționalist-Democrat]] |PND | style="background:#000099" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga (economic)</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">extrema dreaptă (social)</span>]] |[[Naționalism etnic]], [[Antisemitism]], [[Corporatism]], [[Agrarianism]] |Partid [[Naționalism românesc|naționalist]] cu politici economice de [[Centru-stânga|stânga]] și politici sociale de [[Extrema dreaptă|extremă dreapta]];activ între 1910–1946 |} === Partide active în perioada 1918–1947 === {{Vezi și|Regatul României#România interbelică}} Următoarele partide au fost toate active în România în [[perioada interbelică]] și, în unele cazuri, prin și după al Doilea Război Mondial. Datele de înființare și dizolvare sunt date, acolo unde sunt cunoscute. În caz contrar, sunt date cele mai vechi și cele mai recente date cunoscute pentru activități. Această perioadă a văzut proliferarea a numeroase partide extremiste inspirate de [[fascism]], [[socialism]] și [[comunism]]. Acestea din urmă au fost efectiv interzise în 1924 de așa-numita [[Legea Mârzescu|lege Mârzescu]].<ref>{{cite web | url=https://freehaifax.wordpress.com/tag/marzescu-law/ | title=Mârzescu Law | access-date=8 June 2016}}</ref> O succesiune de lovituri de stat a modificat drastic peisajul politic pe măsură ce România a trecut printr-o dictatură cu un singur partid sub [[Frontul Renașterii Naționale]] (1938–1940), apoi o dictatură militară fără partide politice (1940–1944), apoi revenind pentru scurt timp la democrație pluripartinică înainte de a deveni în sfârșit o [[Republica Populară Română|republică populară]] (1944–1947). {| class="wikitable" !Nume !Abr. !Poziție !Ideologie !Note |- |[[Grupul Bolșevic Leninist din România]] |– | style="background:#8F014B;" | [[Extrema stângă|<span style="color:white">Extrema stângă</span>]] |[[Troțkism]] |Un grup [[Troțkism|troțkist]] condus de [[David Korner]]; active în 1935 |- |[[Partidul Comunist din România]] |PCdR | style="background:#8F014B;" | [[Extrema stângă|<span style="color:white">Extrema stângă</span>]] |[[Marxism]], [[Bolșevic|Bolșevism]], [[Comunism]] |Înființat în 1921 ca [[Partidul Socialist din România|Partidul Socialist-Comunist]], grup care a apărut din Partidul Socialist din România; după 1944 [[Partidul Comunist Român]] (PCR); activ între 1921–1948. A absorbit [[Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidul Social Democrat]] și s-a redenumit [[Partidul Muncitoresc Român]] |- |[[Blocul Democratic]] |– | style="background:#8F014B;" | [[Extrema stângă|<span style="color:white">Extrema stângă</span>]] |[[Marxism]] |Organizații politice [[Antifascism|antifasciste]] sub influența [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], active între 1935–1936, 1937–1939 |- |[[Partidul Muncitorilor Ucraineni din România]] {{Small|Партія українських працюючих Румунії "Визволення"/Vîzvolenia}} |– | style="background:#8F014B" | [[Politică de stânga|<span style="color:white">Stânga</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema stângă|<span style="color:white">extrema stângă</span>]] |[[Leninism]], [[Ucrainenii din România|interesele minorității ucrainene]] |O ramură a [[Partidului Social Democrat Român din Bucovina]], a colaborat strâns cu Blocul Muncitor-Țărănesc; activ, în primul rând, în nordul Bucovinei, în anii 1929–1934. |- |[[Partidul Național Popular]] |PNP | style="background:#8F014B" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema stângă|<span style="color:white">extrema stângă</span>]] |[[Antifascism]], [[Naționalism de stânga]] |În strânsă alianță cu [[Partidul Comunist din România]]; activ între 1942–1948 |- |[[Partidul Socialist din România]] |PSdR | style="background:#8F014B" | [[Politică de stânga|<span style="color:white">Stânga</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema stângă|<span style="color:white">extrema stângă</span>]] |[[Marxism]], [[Socialism]] |Format din membri ai [[Partidul Social Democrat Român (1910-1918)|Partidului Social Democrat]], a absorbit [[Partidul Social-Democrat din Transilvania și Banat|Partidul Social Democrat din Transilvania și Banat]] și [[Partidul Social Democrat Român din Bucovina]]; activ între 1918–1921 |- |[[Partidul Socialist Unitar]] |PSU | style="background:#8F014B" | [[Politică de stânga|<span style="color:white">Stânga</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema stângă|<span style="color:white">extrema stângă</span>]] |[[Marxism]] |Fuziunea [[Partidul Socialist Independent|Partidului Socialist Independent]] și a [[Partidul Socialist (Popovici)|Partidului Socialist (Popovici)]], fuzionat în [[Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidul Social Democrat]]; activ între 1933–1938, 1944 |- |[[Partidul Socialist al Muncitorilor din România]] |PSMR | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Marxism]], [[Socialism]] |O ramură a Partidului Social Democrat, condus de [[Leon Ghelerter]], a fuzionat cu [[Partidul Socialist (Popovici)]] pentru a crea [[Partidul Socialist Unitar]]; activ între 1928–1933 |- |[[Partidul Socialist Țărănesc]] |PSȚ | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism]], [[Agrarianism]], [[Corporatism]] |O aripă dizidentă a [[Partidul Național-Țărănesc|Partidului Național Țărănesc]], fuzionat în [[Frontul Plugarilor]]; activ între 1943–1944 |- |[[Frontul Plugarilor]] |FP | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Republicanism]], [[Socialism agrar]] |Strâns asociat cu [[Partidul Comunist Român]]; activ între 1933–1953 |- |[[Blocul Muncitoresc-Țărănesc]] |BMȚ | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism agrar]] |Un grup umbrelă pentru interzisul [[Partidul Comunist din România|Partid Comunist din România]]; activ între 1925–1933 |- |[[Partidul Socialist Democrat]] |PSD | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism]] |Creat de [[Ion Flueraș|Ioan Flueraș]] și [[Gheorghe Grigorovici|Gheorge Grigorovici]], exclus din [[Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidul Social Democrat]] pentru colaborare cu regimurile totalitare; activ între 1945–1946 |- |[[Partidul Țărănesc-Nicolae Lupu|Partidul Țărănesc Nicolae L. Lupu]] |– | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism agrar]], [[Poporanism]] |O aripă dizidentă a [[Partidul Național-Țărănesc|Partidului Național Țărănesc]]; activ între 1927–1934 |- |[[Partidul Național Țărănesc - Anton Alexandrescu|Partidul Național Țărănesc-Anton Alexandrescu]] |– | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism agrar]] |O ramură a [[Partidul Național-Țărănesc|Partidului Național Țărănesc]], în strânsă alianță cu [[Partidul Comunist Român]], a fuzionat cu [[Frontul Plugarilor]]; activ între 1945–1948 |- |[[Partidul Socialist din Transilvania și Banat|Partidul Socialist din Transilvania]] |PST | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism democratic]], interesele minorității române din Austro-Ungaria |Fondat în interiorul [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], a ieșit din [[Partidul Social Democrat Ungar (istoric)|Partidul Social Democrat Maghiar]] și s-a alăturat pentru scurt timp [[Partidul Socialist din România|Partidului Socialist din România]], înainte de a se separa din nou și a deveni o secțiune autonomă a [[Federația Partidelor Socialiste din România|Federației Partidelor Socialiste Române]], care a evoluat în [[Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidul Social Democrat]]; activ între 1906–1920 și 1921–1927 |- |[[Partidul Socialist (Popovici)|Partidul Socialist]] |PS | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism]] |O ramură a [[Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidului Social Democrat]], condus de Constantin Popovici, a fuzionat cu [[Partidul Socialist Independent]] pentru a crea [[Partidul Socialist Unitar]], după s-a rupt de acesta și a aderat în cele din urmă la Uniunea Patrioților; activ din 1933 și între 1935–1944 |- |[[Partidul Țărănesc Radical]] |PȚR | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism agrar]] |O aripă dizidentă a [[Partidul Național-Țărănesc|Partidului Național Țărănesc]]; activ între 1933–1938 |- |[[Partidul Țărănesc]] |PȚ | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism agrar]], [[Poporanism]] |Înființat în 1918, fuzionat cu [[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|Partidul Național Român]] în [[Partidul Național-Țărănesc|Partidul Național Țărănesc]] în 1927 |- |[[Partidul Muncitor]] |PM | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism]] |Activ în 1918; fuzionat în Partidul Țărănesc |- |[[Uniunea Națională Muncă și Refacere]] |– | style="background:#CC0001;" | [[Stânga politică|<span style="color:white">Stânga</span>]] |[[Socialism]] |Condus de [[Constantin Argetoianu]], fuzionat parțial în Uniunea Patrioților și [[Frontul Plugarilor]]; activ în 1947 |- |[[Uniunea Populară Maghiară]] {{Small|Magyar Népi Szövetség}} |UPM/MNSZ | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] |[[Maghiarii din România|Interesele minorității maghiare]], [[social-democrație]] |O ramură a [[Partidul Național Maghiar din România|Partidului Maghiar]], creat ca Uniunea Muncitorilor Maghiari din România” (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége (MADOSZ)), în strânsă alianță cu [[Partidul Comunist din România]]; activ între 1934–1953 |- |[[Partidul Social Democrat din Bucovina]] |PSDB | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] |[[Social-democrație]] |Fondat în interiorul [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], a ieșit din [[Partidul Social Democrat Ungar (istoric)|Partidul Social Democrat Maghiar]] și s-a alăturat pentru scurt timp [[Partidul Socialist din România|Partidului Socialist din România]], înainte de a se separa din nou și a deveni o secțiune autonomă a [[Federația Partidelor Socialiste din România|Federației Partidelor Socialiste Române]], care a evoluat în [[Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidul Social Democrat]]; activ între 1896–1920 și 1921–1927 |- |[[Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidul Social Democrat Român]] |PSDR | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] |[[Social-democrație]], [[Anticomunism]] |Creat prin fuziunea partidelor care formează [[Federația Partidelor Socialiste din România|Federația Partidelor Socialiste Române]], comasate în [[Partidul Comunist Român]]; activ între 1927–1948 |- |[[Comitetul Democrat Evreiesc]] {{Small|הוועד הדמוקרטי היהודי}} |CDE/DZK | style="background:#FF0000;" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga</span>]] |[[Istoria evreilor din România|Interesele minorității evreiești]], [[Sionism#Antisionismul|Antisionism]], [[Antifascism]], [[Stânga evreiească|Socialism evreiesc]] |În strânsă colaborare cu [[Partidul Comunist din România]]; activ între 1946–1948 |- |[[Partidul Național Liberal-Tătărăscu|Partidul Național-Liberal-Tătărescu]] / [[Partidul Național Liberal-Tătărăscu|Partidul Național-Liberal-Bejan]] |PNL | style="background:#FFA500" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Centru-stânga|<span style="color:white">centru-stânga</span>]] |[[Liberalism social]] |O aripă dizidentă a Partidului Național Liberal; activ între 1944–1948 |- |[[Partidul Național Maghiar din România|Partidul Național Maghiar]] |PNM | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] |[[Maghiarii din România|Interesele minorității maghiare]], [[Regionalism (politică)|Regionalism]] [[Transilvania|transilvănean]] |Activ între 1922–1938 |- |[[Partidul Conservator-Progresist]] |PCP | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] |[[Liberalism conservator]] |O ramură a [[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|Partidului Conservator]], condus de [[Alexandru Marghiloman]]; activ în 1918 |- |[[Partidul Poporului]] |PP | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] |[[Poporanism]] |Înființat sub denumirea de Liga Poporului; activ între 1918–1929 |- |[[Partidul Țărănesc-Democrat Constantin Stere]] |– | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] |[[Liberalism social]] |O aripă dizidentă a [[Partidul Național-Țărănesc|Partidului Național Țărănesc]], fuzionată cu [[Partidul Țărănesc Radical]]; activ între 1930–1933 |- |[[Partidul Național Liberal (istoric)|Partidul Național Liberal]] |PNL | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] |[[Liberalism]], [[Național-liberalism]] |Activ între 1875–1947; PNL-ul de azi se pretinde a fi succesorul acestui partid. |- |[[Partidul Național Liberal-Brătianu]] |PNL | style="background:#FFA500;" | [[Centru politic|<span style="color:white">Centru</span>]] |[[Național-liberalism]], ''[[Laissez-faire]]'', [[Conservatorism social]] |O aripă dizidentă a [[Partidul Național Liberal (istoric)|Partidului Național Liberal]]; activ între 1931–1935 |- |[[Partidul Țărănesc din Basarabia]] |PȚB | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Agrarianism]], [[Naționalism etnic]], [[Anticomunism]] |Fondat în [[Republica Democratică Moldovenească|Republica Democrată Moldovenească]]; cea mai mare parte a fuzionat în [[Partidul Țărănesc]] în 1921, o aripă condusă de [[Ion C. Inculeț|Ion Inculeț]] a păstrat numele și a intrat ulterior în [[Partidul Național Liberal (istoric)|Partidul Național Liberal]]; activ între 1918–1923 |- |[[Partidul Conservator-Democrat]] |PCD | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Conservatorism liberal]] |O ramură a [[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|Partidului Conservator]], condus de [[Take Ionescu]]; fuzionat în [[Partidul Conservator Naționalist]]; activ între 1908–1922 |- |[[Partidul Conservator Naționalist]] |PCN | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Conservatorism național]] |O ramură a [[Partidul Conservator (România, 1880–1918)|Partidului Conservator]]; activ între 1916–c.c.a. 1935 |- |[[Partidul German din România]] {{Small|Deutsche Partei in Rumänien}} |PGR/DPR | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Germanii din România|Interesele minorității germane]] |În general, sprijinind partidul din guvern, acesta a devenit puternic influențat de nazism după 1936; activ între 1919–1944 |- |[[Partidul Poporului German din România]] {{Small|Deutsche Volkspartei in Rumänien}} |PPGR/DVPR | style="background:#0099FF;" | [[Centru-dreapta|<span style="color:white">Centru-dreapta</span>]] |[[Germanii din România|Interesele minorității germane]], [[Național-socialism|Nazism]] (din 1935) |O ramură a [[Partidul German din România|Partidului German]], activ între 1935–1938 |- |[[Partidul Naționalist-Democrat]] |PND | style="background:#000099" | [[Centru-stânga|<span style="color:white">Centru-stânga (economic)</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">extrema dreaptă (social)</span>]] |[[Naționalism etnic]], [[Antisemitism]], [[Corporatism]], [[Agrarianism]] |Partid [[Naționalism românesc|naționalist]] cu politici economice de [[Centru-stânga|stânga]] și politici sociale de [[Extrema dreaptă|extremă dreapta]];activ între 1910–1946 |- |[[Partidul Evreiesc din România|Partidul Evreiesc]] {{Small|המפלגה היהודית הרומנית אידישע פארטיי}} {{Small|Országos Zsidó Párt}} {{Small|Jüdische Reichspartei}} |PER | style="background:#000099" | [[Dreapta politică|<span style="color:white">Dreapta</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">extrema dreaptă</span>]] |[[Istoria evreilor din România|Interesele minorității evreiești]], [[Sionism]], [[Sionism religios]], [[Antifascism]] |Activ între 1923–1938 |- |[[Frontul Renașterii Naționale]] |FRN | style="background:#000099" | [[Dreapta politică|<span style="color:white">Dreapta</span>]] <span style="color:white">spre</span> [[Extrema dreaptă|<span style="color:white">extrema dreaptă</span>]] |[[Conservatorism autoritar]], [[Naționalism românesc]], [[Antisemitism]], [[Etatism]] |Redenumit [[Partidul Națiunii]] în 1940, creat ca un singur partid oficial [[Corporatism|corporatist]] de inspirație [[Fascism|fascistă]] de regele [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]]; activ între 1938–1940 |- |[[Cruciada Românismului]] |– | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Poziția a treia]], [[Naționalism românesc]], [[Fascism]], [[Anticapitalism]], [[Anticomunism]] |Partid fascist; activ între 1935–1936 |- |[[Mișcarea Legionară|Garda de Fier]] |– | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Mișcarea Legionară|Legionarism]] ([[Ultranaționalism]], [[Misticism]], [[Fascism clerical]], [[Antisemitism]], [[Populism]]) |Numele obișnuit al grupului înființat ca [[Mișcarea Legionară|Legiunea Arhanghelului Mihail]], candida la alegeri mai întâi sub denumirea de Gruparea „Corneliu Codreanu” și apoi ca Totul pentru țară. Partidul Totul pentru Țară (TPȚ) - partid fascist activ între 1927 și c.c.a. 1944–1945 (cu grupuri minore care [[Neolegionarism|revendică moștenirea până în prezent]]) |- |[[Svastica de Foc]] |– | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Nazism]] |Partid fascist, o ramură a [[Liga Apărării Național-Creștine|Ligii Apărării Național Creștine]]; activ între 1935–1938 |- |[[Liga contra Cametei|Liga Contra Cametei]] |– | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Agrarianism]], [[Fascism]] |Activ între 1922–c.c.a. 1931 |- |[[Acțiunea Național-Agrară]] |– | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Fascism]] |O ramură a [[Partidul Național-Țărănesc|Partidului Național Țărănesc]], fuzionată în Uniunea Națională pentru Muncă și Reconstrucție; activ între 1946–1947 |- |[[Partidul Național Agrar]] |PNA | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Agrarianism]], [[Monarhism]], [[Corporatism]], [[Antisemitism]] |O ramură a [[Partidul Poporului|Partidului Poporului]], fuzionată în [[Partidul Național Creștin]]; activ între c.c.a. 1931–1935 |- |[[Garda Conștiinței Naționale]] |GCN | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Naționalism românesc]], [[Anticomunism]] |Partid fascist creat în jurul lui [[Constantin Iancu|Constantin Pancu]]; activ între 1919–1922 |- |[[Liga Apărării Național-Creștine]] |LANC | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Ultranaționalism]] [[Naționalism românesc|românesc]], [[Antisemitism]] |Un partid [[Protofascism|protofascist]] de extremă dreaptă, fuzionat în [[Partidul Național Creștin]]; activ între 1920–1935 |- |[[Partidul Național Creștin|Partidul Național-Creștin]] |PNC | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Naționalism românesc]], [[Naționalism creștin]], [[Antisemitism]] |Partid fascist; activ între 1935–1938 |- |[[Liga Național-Corporatistă]] |LNC | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Corporatism]], [[Fascism]] |Un partid fascist, condus de [[Mihail Manoilescu]]; activ între 1932–1938 |- |[[Mișcarea Națională Fascistă]] |MNF | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Fascism]] |Activ c.c.a. 1923 |- |[[Mișcarea Națională Fascistă Italo-Română|Mișcarea Națională Culturală și Economică Italo-Română]] |– | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Fascism]] |Partid fascist, fuzionat în [[Mișcarea Națională Fascistă]]; activ între 1921–1923 |- |[[Fascia Națională Română]] |FNR | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Fascism]] |Fuzionat în [[Mișcarea Națională Fascistă]]; activ între c.c.a. 1920–1923 |- |[[Partidul Național-Socialist din România|Partidul Național-Socialist]] |PNS | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Nazism]] |Partid nazist; activ în 1933 |- |[[Partidul Național-Socialist Muncitoresc German al Grupului Etnic German din România]] {{Small|Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei der deutschen Volksgruppe in Rumänien}} |– | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Nazism]], [[Germanii din România|Interesele minorității germane]] |Filială locală a [[NSDAP|Partidului Nazist]], apartenență limitată la minoritatea germană; activ între 1940–1944 |- |[[Frontul Românesc (partid)|Frontul Românesc]] |FR | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Fascism]], [[Monarhism]] |O ramură de extremă dreaptă a [[Partidul Național-Țărănesc|Partidului Național Țărănesc]]; activ între 1935 – c.c.a. 1944 |- |[[Liga Vlad Țepeș|Liga "Vlad Țepeș"]] |– | style="background:#000099" |[[Extrema dreaptă|<span style="color:white">Extrema dreaptă</span>]] |[[Conservatorism]], [[Critica asupra democrației|Antidemocrație]], [[Monarhism]], [[Anticomunism]], [[Antifascism]], [[Fascism]] (din 1931) |Ramură a [[Partidul Poporului|Partidului Poporului]], condus de [[Grigore N. Filipescu|Grigore Filipescu]]; activ între 1929–1938 |- |[[Partidul Național-Țărănesc|Partidul Național Țărănesc]] |PNȚ |style="background:#c2c2d6;" | [[Politică sincretică|Sincretică]] |[[Naționalism cultural]], [[Republicanism]] (1927-1928), [[Monarhism]] (din 1928), [[Antifascism]], [[Anticomunism]], [[Poporanism]], [[Liberalism economic]] |Fuziunea [[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|Partidului Național Român]] și a [[Partidul Țărănesc|Partidului Țărănesc]]; activ între 1926–1947 |} === Partide din perioada comunistă === Deși partidele nu au fost recunoscute în perioada comunistă și nu erau relevante politic, următoarele au fost forțele politice recunoscute oficial: Au mai existat unele forțe politice cărora li s-a permis să existe, cu un statut neclar, până în 1948.<ref>Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990, p.357</ref> {| class="wikitable" !Nume !Abr. !Note |- |[[Partidul Comunist Român]] |PCR |Cunoscut și ca Partidul Muncitoresc Român, (PMR) între 1948 și 1965; desființat în 1989. |- |[[Frontul Democrației și Unității Socialiste]] |FDUS |O organizație creată ca și aripă a PCR; activ 1975-1989. |- |[[Uniunea Generală a Sindicatelor din România]] |UGSR |Activ 1948-1989. |- |[[Uniunea Populară Maghiară]] {{Small|Magyar Népi Szövetség}} |UPM/MNSZ |Creat ca și Uniunea Muncitorilor Maghiari din România (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége, [[MADOSZ]]), în strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1934-1953 |- |[[Comitetul Democratic Evreiesc]] |CDE |În strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1946-1953.<ref>M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, noiembrie 1995</ref> |- |[[Frontul Plugarilor]] |FP |În strânse legături cu Partidul Comunist Român; activ 1933-1953. |} === Partide de după 1989 === * [[Acțiunea Populară]] - absorbit de [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] * [[Partidul Republican]] - autodizolvat * [[Partidul Unității Națiunii Române]] - absorbit de Partidul Conservator * Partidul Vieții Românești (PVR) * [[Partidul Socialist al Muncii]] (PSM) * [[Partidul Popular (România)|Partidul Popular]] * [[Alianța pentru România]] - fuziune cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] * [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] - fuziune cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] * [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților]] - fuziune cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] (2022) * [[Partidul Democrat Agrar din România]] ([[PDAR]]) * [[Partidul Alianța Civică]] ([[PAC]]) - fuziune cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] * [[Forța Civică]] - fuziune cu [[PDL]] * [[Frontul Democrat al Salvării Naționale]] - redenumit Partidul Democrației Socialiste din România, a fuzionat cu [[PSDR]] pentru a forma [[PSD]] * [[Frontul Salvării Naționale]] - redenumit Partidul Democrat, a absorbit [[Partidul Liberal Democrat (România, 2006)|Partidul Liberal Democrat]] și a devenit [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] * [[Forța Democrată din România]] - desființat în 2013 * [[Uniunea Forțelor de Dreapta]] - absorbit de [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] * [[Partidul Solidarității Sociale]] - absorbit de [[PDSR]] * [[Partidul Național Român (1998)]] - a fuzionat cu [[PD]] * [[Partidul Național Democrat Creștin]] - autodizolvat * [[Partidul Inițiativa Națională]] - absorbit de [[Uniunea Națională pentru Progresul României|UNPR]] * [[Partidul Liberal'93]] - absorbit de [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] * [[Partidul Conservator (România)|Partidul Conservator]] (PC) - fuzionat cu PLR * [[Partidul Liberal Reformator]] (PLR) - fuzionat cu PC * [[Partidul Poporului - Dan Diaconescu]] ([[PP-DD]]) - absorbit de UNPR * [[Uniunea Națională pentru Progresul României]] * [[Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate]] (PLUS) - absorbit în [[USR PLUS]] * [[USR PLUS]] - a revenit la denumirea de USR * [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților]] - absorbit în [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/pnl-anunta-ca-incepe-negocierile-cu-alde-in-vederea-fuziunii.html|titlu=PNL anunță că începe negocierile cu ALDE în vederea fuziunii|autor=G4Media|access-date=25 martie 2022}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://ziare.com/fuziune-pnl-alde/conducerea-pnl-a-aprobat-fuziunea-cu-alde-1731650|titlu=Conducerea liberalilor a aprobat fuziunea PNL cu ALDE|autor=Ziare.ro|access-date=25 martie 2022}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/se-naste-o-noua-forta-in-politica-in-romania-pnl-tocmai-a-batut-palma-fuziunea-a-fost-parafata.html|titlu=Se naște o nouă forță în politică în România. PNL tocmai a bătut palma, fuziunea a fost parafată!|autor=EVZ.ro}}</ref> * [[Partidul România Unită]] - desființat în 2022 * [[Partidul Popular Maghiar din Transilvania]] - a fuzionat cu PCM pentru a forma [[Alianța Maghiară din Transilvania]]<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/doua-partide-maghiare-din-romania-au-fuzionat-noul-partid-se-numeste-alianta-maghiara-din-transilvania-amt-si-promoveaza-autonomia.html|nume=Mihăescu|prenume=Alexandru|titlu=Două partide maghiare din România au fuzionat. Noul partid se numește Alianța Maghiară din Transilvania (AMT) și promovează autonomia|publisher=G4Media.ro|date=2022-11-03|accessdate=2023-08-18|limbă=ro-RO}}</ref> * [[Partidul Civic Maghiar]] - a fuzionat cu PPMT pentru a forma Alianța Maghiară din Transilvania<ref name=":0" /> * [[Alianța pentru Patrie]] (ApP) * [[Partidul Alternativa Dreaptă]] - absorbit în [[Partidul Național Conservator Român|PNCR]]<ref name=":1">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/politica/fortele-conservatoare-din-romania-se-unesc-ad-si-2383356.html|titlu=Forțele conservatoare din România se unesc: AD și ARN fuzionează cu PNCR VIDEO|publisher=adevarul.ro|date=2024-08-23|accessdate=2024-08-24|limbă=ro}}</ref> * [[Alianța Renașterea Națională]] - absorbit în [[Partidul Național Conservator Român|PNCR]]<ref name=":1" /> == Note explicative == {{notelist}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Ion Constantinescu, "Dr. N. Lupu: «Dacă și d-ta ai fi fost bătut...»" în Magazin Istoric, August 1971 * Victor Frunză, ''Istoria stalinismului în România'', Editura Humanitas, București, 1990 * [http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/an-gruber_000.pdf Victoria Gabriela Gruber, Despre ''Partidul Național Liberal (Gheorghe Brătianu)'' (PDF)] * [http://erasmus.ong.ro/art8.htm Gabriel Marin, "Între culpabilitate și mit: George Călinescu - Un istoric literar român în timpul regimului comunist"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061111011241/http://erasmus.ong.ro/art8.htm |date=2006-11-11 }}, în ''Erasmus'', 1997 * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/dubla-criza-a-romaniei-profunde-41423.htm Dubla criză a "României profunde"] {{Webarchive|url=https://archive.is/20130705212421/http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/dubla-criza-a-romaniei-profunde-41423.htm |date=2013-07-05 }}, 12 iulie 2005, Paula Mihailov, ''Jurnalul Național'' * Vasile Niculae, Ion Ilincioiu, Stelian Neagoe, ''Doctrina țărănistă în România. Antologie de texte'', Editura Noua Alternativă, București, 1994 * Z. Ornea, George Panu - ''Amintiri de la "Junimea" din Iași'', Ed. Minerva, București, 1998 * [http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current5/mi37.htm Petre Otu, "1946-1947. Se pregătește guvernul Argetoianu!"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071007125456/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current5/mi37.htm |date=2007-10-07 }}, în ''Magazin Istoric'', May 2000 * Ioan Scurtu, ''Viața Politică din România 1918–1914'', Editura Albatros, București, 1982 * M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în ''Magazin Istoric'', November 1995 * Francisco Veiga, ''Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941: Mistica ultranaționalismului'', Humanitas, București, 1993 * Nicolae Videnie, "«Alegerile» din martie 1948: epilogul listelor electorale alternative. Obsesia unanimității - primii pași", în ''Dosarele Istoriei'', 11/V, 2000 * [http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/istorie1918-1940/cap4.htm Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu, ''Istoria românilor între anii 1918-1940: IV. Partidele politice în primul deceniu interbelic''] == Lectură suplimentară == * ''Enciclopedia istoriei politice a României: 1859-2002'', [[Stelian Neagoe]], Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2003 * ''Oameni politici români - enciclopedie'', Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 2007 - [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/oameni-politici-romani-carte-de-istorie-si-de-invatatura-93104.html recenzie] == Vezi și == * [[Partidele minorităților etnice din România]] * [[Politica României]] == Legături externe == * [http://infoalegeri.ro/?page_id=562#finantare Legislatia referitoare la finantarea Partidelor Politice] * [http://www.ziuadecj.ro/editorial/democratia-interna-in-partidele-romanesti--10330.html Democrația internă în partidele românești] {{Partide politice în România}} [[Categorie:Liste de partide politice după țară|România]] [[Categorie:Liste de partide politice din Europa]] [[Categorie:Partide politice din România|#Listă]] [[Categorie:Liste de organizații din România|Partide politice]] 8peszb27lnei7edrcw9ixevxkhg2m34 0 1473 17023833 17022949 2025-06-10T13:36:09Z Ionel141 266126 /* Iunie */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17023833 wikitext text/x-wiki {{în desfășurare}}{{Anul}}{{Anul în alte calendare}} '''2025 (MMXXV)''' este anul curent al [[calendarul gregorian]], care a început într-o zi de [[miercuri]]. Este al 2025-lea an de d.Hr., al 25-lea an din [[mileniul al III-lea]] și din [[secolul al XXI-lea]], precum și al 6-lea an din [[Anii 2020|deceniul 2020-2029]] Este desemnat: * Anul orașului [[Vilnius]] din Lituania, denumit [[European Green Capital Award|''Capitala verde a Europei'']]. * Anul orașelor [[Chemnitz]] din Germania, [[Nova Gorica]] din Slovenia și [[Gorizia]] din Italia, numite [[Capitală Europeană a Culturii|''Capitale Europene ale Culturii'']]. * Anul orașului [[Liov]] din Ucraina, numit [[Capitala Europeană a Tineretului|''Capitală Europeană a Tineretului'']]. * Anul orașului [[Macao]] din China, numit ''Capitala culturală a Asiei de Vest''. *''Mocha Mousse'' este aleasă [[Pantone#Culoarea anului|culoarea anului 2025]]. == Evenimente == === Ianuarie: === [[File:Karin Keller-Sutter (2024, cropped).jpg|thumb|1 ianuarie 2025: [[Karin Keller-Sutter]] noul președinte al Elveției. ]] *[[1 ianuarie]]: [[Pedeapsa capitală în Arabia Saudită]]: Arabia Saudită anunță execuția a șase cetățeni iranieni condamnați pentru contrabandă cu hașiș. La Teheran, Ministerul iranian de Externe l-a convocat pe ambasadorul saudit în semn de protest. *[[1 ianuarie]]: [[Bulgaria]] și [[România]] au aderat la [[Spațiul Schengen]] cu frontierele terestre. *[[1 ianuarie]]: [[Karin Keller-Sutter]] își începe mandatul de un an ca președinte al Elveției. *[[1 ianuarie]]: [[Retragerea armatei franceze din Africa de Vest (2022 – prezent)|Retragerea armatei franceze din Africa de Vest]]: [[Relațiile Franța – Coasta de Fildeș]]: Președintele Coastei de Fildeș, Alassane Ouattara, anunță expulzarea planificată a armatei franceze din națiune, punând capăt deceniilor de prezență militară și alăturându-se fostelor colonii franceze Senegal, Ciad, Mali, Niger, Burkina Faso și Republicii Centrafricane în acest sens. *[[1 ianuarie]]: Cinci persoane au murit, mai multe sunt rănite și cel puțin 330 au fost arestați din cauza manipulării greșite a obiectelor pirotehnice în timpul sărbătorilor de Anul Nou în Germania. *[[1 ianuarie]]: Cinci persoane sunt ucise într-o înjunghiere în masă, când un fiu își ucide patru surori și mama în Lucknow, Uttar Pradesh, India. *[[1 ianuarie]]: [[Războiul Israel-Hamas]]: [[Invazia israeliană a Fâșiei Gaza]]: Atacurile aeriene israeliene peste Fâșia Gaza au ucis cel puțin 26 de palestinieni, inclusiv patru copii. Cel puțin alte zece sunt date dispărute și se crede că sunt îngropate sub dărâmături. *[[1 ianuarie]]: [[Drepturile LGBTQ în Liechtenstein]]: Liechtenstein devine a 39-a țară care a legalizat căsătoria între persoane de același sex. *[[1 ianuarie]]: [[Relațiile externe ale Mexicului]]: Serviciul de Administrare Fiscală din Mexic implementează noi tarife, inclusiv o taxă de 19% pentru mărfurile din țări fără acorduri comerciale internaționale cu Mexic și o taxă de 17% pentru articolele din Canada și Statele Unite sub anumite praguri de valoare. *[[1 ianuarie]]: [[Atacul armat din orașul Cetinje din 2025|Atacul armat din orașul Cetinje]]: Douăsprezece persoane sunt ucise și alte patru sunt rănite într-o serie de împușcături în orașul [[Cetinje]] din Muntenegru. Ulterior, făptuitorul se sinucide. *[[1 ianuarie]]: Un ofițer de poliție este ucis și alte patru persoane sunt rănite într-un atac cu un vehicul în timpul unei patrule în Nelson, Noua Zeelandă. Un suspect în vârstă de 32 de ani este arestat. *[[1 ianuarie]]: [[Controverse și critici Al Jazeera]]: Autoritatea Palestiniană suspendă emisiunile și operațiunile Al Jazeera în Palestina, acuzând rețeaua că se amestecă în afacerile interne și că răspândește incitare și dezinformare. *[[1 ianuarie]]: [[Polonia]] preia [[președinția Consiliului Uniunii Europene]] pentru următoarele 6 luni. Ședințele Consiliului pentru Afaceri Generale vor fi conduse de ministrul de externe [[Radosław Sikorski]]. *[[1 ianuarie]]: [[Disputa privind gazele dintre Rusia și Uniunea Europeană din anii 2022–2023|Disputa privind gazele dintre Rusia și Uniunea Europeană]]: Firma rusă de gaze Gazprom oprește exporturile de gaz natural rusesc prin conductele ucrainene, după ce Ucraina a refuzat să reînnoiască un acord de tranzit. Ungaria va continua să primească gaz rusesc prin conducta TurkStream. *[[1 ianuarie]]: Compania energetică de stat a Rusiei, [[Gazprom]], își întrerupe alimentarea cu gaz în regiunea separatistă [[Transnistria]], recunoscută internațional ca parte a Moldovei. *[[1 ianuarie]]: [[Războiul civil din Somalia]]: Misiunea de Sprijin și Stabilizare a Uniunii Africane înlocuiește Misiunea de Tranziție a Uniunii Africane ca misiune de menținere a păcii a Uniunii Africane în Somalia. *[[1 ianuarie]]: [[Atacul cu mașină din New Orleans din 2025|Atacul cu mașină din New Orleans]]: Un bărbat ucide 15 persoane și rănește alte 35 de persoane, inclusiv doi ofițeri de poliție, într-un atac cu împușcături și lovituri de vehicule pe Bourbon Street din New Orleans, Louisiana, Statele Unite, înainte de a fi împușcat. FBI spune că a găsit un steag al Statului Islamic în vehiculul suspectului. *[[1 ianuarie]]: Trei persoane au murit și alte douăzeci sunt rănite într-o explozie cu artificii la o casă din Honolulu, Hawaii, Statele Unite. *[[1 ianuarie]]: [[Explozia de la Trump International Hotel Las Vegas]]: Un Cybertruck Tesla a explodat în fața hotelului Trump International Las Vegas din Paradise, Nevada, Statele Unite, ucigând șoferul și rănind ușor alte șapte persoane. Poliția investighează în prezent dacă artificiile pe care le transporta camionul au făcut parte dintr-un complot terorist. *[[1 ianuarie]]: Unsprezece persoane sunt rănite în timpul în urma unei serii de împușcături în masă în afara unui club de noapte din Queens, New York, Statele Unite. *[[1 ianuarie]]: Agenții FBI anunță confiscarea a peste 150 de bombe cu țevi de casă și alte dispozitive explozive dintr-o casă din județul Isle of Wight, Virginia, Statele Unite, „cea mai mare confiscare după numărul de dispozitive explozive finite din istoria FBI”. *[[1 ianuarie]]: S-au născut primii copii ai cohortei demografice din lumea occidentală numită „Generația Beta”. *[[1 ianuarie]]: [[Ziua Domeniului Public]]: Romanul [[Adio, arme (roman)|Adio, arme]] și personajele de desene animate Popeye și Tintin intră în domeniul public în Statele Unite. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul Israel-Hamas]]: 11 persoane sunt ucise, inclusiv un șef al poliției, într-un atac aerian israelian asupra unei tabere de refugiați din al-Mawasi, la vest de Khan Younis din Gaza. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul Israel-Hamas]]: Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu anunță că a aprobat o delegație la Doha, Qatar, pentru discuțiile de încetare a focului. *[[2 ianuarie]]: [[Paleontologie]]: Cel mai mare sit de urme de dinozaur ale Cetiosaurus și [[Megalosaurus]] datând din [[Jurasic|Jurasicul mijlociu]] de acum 166 de milioane de ani a fost descoperit într-o carieră din Oxfordshire. *[[2 ianuarie]]: Ministerul Educației din Siria a anunțat modificări de curriculum pentru toate clasele, etichetând Zenobia drept fictivă, eliminând istoria arameenilor, canaaniților și a zeităților antice și ștergând textele legate de curajul femeilor siriene și egalitatea de gen. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul Civil Sirian]]: [[Invazia israeliană a Siriei din 2024|Invazia israeliană a Siriei]]: Avioane de război israeliene efectuează lovituri aeriene asupra fabricilor de apărare și a unui centru de cercetare din Al-Safira, [[Guvernoratul Alep]], Siria. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul Civil Sirian]]: [[Intervenția SUA în războiul civil sirian]]: Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, forțele americane desfășoară un nou convoi în zonele controlate de Forțele Democratice Siriene din Kobani, Guvernoratul Alep, ca parte a operațiunilor de înființare a unei noi baze militare americane în nord-estul Siriei. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul civil din Somalia]]: [[Intervenție militară împotriva Statului Islamic]]: [[Ofensive militare din Puntland înpotriva ISIS]]: Forțele din Puntland efectuează lovituri aeriene asupra ascunzătoarelor ISIL din Bari, Puntland, Somalia, după ce au anunțat o ofensivă militară împotriva ISIL și Al-Shabaab. *[[2 ianuarie]]: [[Atacul cu mașină din New Orleans din 2025|Atacul cu mașină din New Orleans]]: Christopher Raia, directorul adjunct al diviziei de combatere a terorismului FBI, spune că nu există „o legătură definitivă” între cei doi presupuși militari ai armatei americane autori ai atacurilor, Shamsud-Din Jabbar din New Orleans și Matthew Alan Livelsberger din Las Vegas. *[[2 ianuarie]]: [[Criza economică germană (2022–)|Criza economică germană]]: Institutul de Cercetare Handelsblatt raportează că economia germană se află în „cea mai mare criză din istoria postbelică” după ce a estimat că economia va intra în al treilea an de recesiune în 2025, cu o contracție de 0,1%, după o contracție de 0,3% atât în ​​2023, cât și în 2024. *[[2 ianuarie]]: Un avion mic s-a prăbușit pe acoperișul unui depozit comercial din Fullerton, California, Statele Unite, provocând un incendiu, ucigând două persoane și rănind cel puțin 18 alte persoane. *[[2 ianuarie]]: Doi ofițeri au fost răniți în urma exploziei unui obiect necunoscut la un gard de poliție din Berlin-Wittenau; motivele pentru aceasta sunt încă neclare. *[[2 ianuarie]]: [[Relațiile Iran-Italia]]: Autoritățile italiene îl cheamă pe ambasadorul Iranului pentru a cere eliberarea reporterei Il Foglio Cecilia Sala, reținută la Teheran pentru presupuse încălcări legale. *[[2 ianuarie]]: [[Relațiile Siria-Ucraina]]: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina va promite sprijin guvernului de tranziție sirian. *[[2 ianuarie]]: [[Crizele politice din Venezuela din 2024|Crizele politice din Venezuela]]: Guvernul președintelui venezuelean Nicolás Maduro oferă o recompensă de 100.000 de dolari pentru capturarea liderului opoziției în exil Edmundo González Urrutia, care susține că este gata să preia funcția de președinte legitim pe 10 ianuarie. *[[2 ianuarie]]: Președintele ecuadorian Daniel Noboa decretă suspendarea vicepreședintelui său, Verónica Abad, acuzând-o de dispreț și predarea funcțiilor sale către secretarul național de planificare, Sariha Moya. Noboa l-a numit deja pe Moya să-l înlocuiască pe Abad în noiembrie 2024, dar un judecător constituțional a anulat decretul în decembrie. *[[2 ianuarie]]: Parlamentul Ghanei previne o posibilă închidere a guvernului prin aprobarea unui buget provizoriu de 68,1 miliarde ₵ (4,65 miliarde dolari) pentru finanțarea operațiunilor guvernamentale până în martie, pe fondul tranziției la președinția lui John Mahama. *[[2 ianuarie]]: Curtea Constituțională a Indoneziei stabilește că pragul electoral de 20% pentru partidele politice pentru a desemna un candidat la președinție nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, permițând eventual partidelor mai mici să participe la viitoarele alegeri prezidențiale fără a fi nevoie să formeze coaliții cu partide mai mari. *[[3 ianuarie]]: [[Războiul Civil Sirian]]: [[Ofensiva din Estul Alepului]]: Confruntările dintre Forțele Democratice Siriene (SDF) conduse de kurzi și armata națională siriană susținută de Turcia escaladează în apropierea barajului Tishrin din Guvernoratul Alep. Forțele aeriene turcești desfășoară și atacuri aeriene asupra pozițiilor SDF. *[[3 ianuarie]]: [[Războiul Civil Sirian]]: [[Intervenția SUA în războiul civil sirian]]: Secretarul de presă adjunct al Apărării al SUA, Sabrina Singh, spune că, în ciuda rapoartelor locale, armata americană „nu are niciun plan” să construiască o bază militară la Kobani, Guvernoratul Alep, care se află în prezent sub controlul Forțelor Democratice Siriene. *[[3 ianuarie]]: [[Criza haitiană (2018–prezent)|Criza haitiană]]: [[Războiul bandelor în Haiti]]: Un contingent de trupe de menținere a păcii din Guatemala și El Salvador sosesc în Port-au-Prince, Haiti, pentru a impune o misiune de securitate multinațională susținută de Națiunile Unite pentru a restabili ordinea în Port-au-Prince pe fondul creșterii violenței bandelor. *[[3 ianuarie]]: [[Criza Mării Roșii]]: Forțele de Apărare Israeliene raportează interceptarea unei rachete balistice și a unei drone lansate din Yemen. *[[3 ianuarie]]: [[Propunerea de achiziție a U.S. Steel de către Nippon Steel]]: Președintele american Joe Biden blochează o ofertă de cumpărare a japonezilor Nippon Steel pentru U.S. Steel. *[[3 ianuarie]]: Qatar Airways anunță reluarea zborurilor către Aeroportul Internațional Damasc din Siria începând cu 7 ianuarie, devenind prima companie aeriană internațională importantă care reia serviciul regulat către Siria de la începutul războiului civil sirian în 2011. *[[3 ianuarie]]: [[Furtuna de zăpadă nord-americană din ianuarie 2025]]: Serviciul Național de Meteorologie emite avertismente de furtună de zăpadă în Marea Câmpie centrală și o avertizare de lapoviță în Missouri, în așteptarea unor evenimente puternice de ploaie înghețată. Furtuna de iarnă începe să afecteze nord-vestul continental al Statelor Unite cu ninsori abundente. *[[3 ianuarie]]: Evacuările sunt ordonate în centrul Etiopiei din cauza tremurului vulcanic în creștere și a altor tulburări de la stratovulcanul Muntele Fentale, care a erupt ultima dată în secolul al XIX-lea. *[[3 ianuarie]]: Cel puțin douăsprezece persoane au murit și alte 30 sunt rănite după ce un autobuz care transporta turiști a căzut într-o râpă în apropierea Autostrăzii Panamericane dintre Pasto și Rumichaca din Departamentul Nariño, Columbia. *[[3 ianuarie]]: Compania de tehnologie a calității aerului IQAir raportează că Hanoi, Vietnam, are cea mai mare poluare a aerului dintre orice oraș de pe Pământ, cu niveluri de particule mici periculoase, cunoscute sub numele de PM2,5, măsurate la 266 de micrograme pe metru cub. *[[3 ianuarie]]: [[Relațiile Egipt-Siria]]: Egiptul interzice intrarea sirienilor din toate țările din întreaga lume, cu excepția celor care dețin permise de ședere temporare în scopuri non-turistice. Interdicția include și sirienii căsătoriți cu egipteni, cu excepția cazului în care obțin o autorizație de securitate. *[[3 ianuarie]]: [[Relațiile Germania-Siria]], [[Relațiile Franța-Siria]]: Ministrul german de externe Annalena Baerbock și ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot devin primii miniștri de externe ai Uniunii Europene care au călătorit la Damasc, Siria, după căderea regimului Assad pentru a discuta despre noi relații diplomatice cu Guvernul de tranziție sirian și societatea civilă siriană. *[[3 ianuarie]]: [[Criza legii marțiale din Coreea de Sud din 2024]]: [[Confruntarea din fața reședinței lui Yoon Suk Yeol]]: Anchetatorii și procurorii în materie de corupție efectuează o percheziție în reședința centrală a Seulului a președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol, recent acuzat de acuzatori, pentru al aresta pe Yoon pentru că a refuzat să răspundă la trei citații ale instanței. Raidul nu a reușit, deoarece Serviciul de Securitate Prezidențial a blocat intrarea ulterioară în reședință, ceea ce duce la un impas de mai multe ore. *[[3 ianuarie]]: [[Incidentul Estlink 2 din 2024|Incidentul Estlink 2]]: Un tribunal districtual din Helsinki, Finlanda, respinge cererea de eliberare a petrolierului reținut Eagle S, suspectat că a deteriorat cablul de alimentare al submarinului Estlink 2 și că transporta petrol rusesc sancționat. *[[3 ianuarie]]: [[Crime de război în războiul civil sirian]]: Guvernul sirian îl arestează pe Aws Salloum, cunoscut drept „Îngerul morții” din închisoarea Sednaya. Salloum este acuzat de multiple crime și abuzuri asupra prizonierilor de la Sednaya, inclusiv uciderea lui Mazen al-Hamada. *[[3 ianuarie]]: Un suspect este arestat la Rotterdam, Olanda, pentru că a împușcat și ucis trei bărbați între 21 decembrie și 2 ianuarie. Victimele au fost alese la întâmplare. *[[3 ianuarie]]: [[Alegerile pentru Camera Reprezentanților din 2025 a Statelor Unite]]: Camera Reprezentanților Statelor Unite, compusă din 219 republicani și 215 democrați, îl realege pe Mike Johnson în funcția de președinte al Camerei în locul liderului în exercițiu al minorității, Hakeem Jeffries. *[[3 ianuarie]]: [[Următoarele alegeri prezidențiale din Ucraina]]: Președintele ucrainean [[Volodimir Zelenski]] spune că țara nu va organiza alegeri prezidențiale atâta timp cât țara este sub legea marțială, chiar dacă Rusia o pune ca o precondiție pentru negocieri. *[[3 ianuarie]]: SpaceX lansează cu succes satelitul de comunicații Thuraya 4-NGS al Agenției Spațiale din Emiratele Arabe Unite printr-o rachetă Falcon 9 de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral, Florida, Statele Unite. *[[4 ianuarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|Invazia Rusiei în Ucraina]]: Un corespondent de război pentru ziarul rus Izvestia a fost ucis într-un atac cu dronă ucraineană în Regiunea Donețk. *[[4 ianuarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|Invazia Rusiei în Ucraina]]: Forțele Armate Ruse susțin că au doborât opt ​​rachete americane ATACMS lansate de Ucraina și promite să se răzbune. *[[4 ianuarie]]: [[Criza din Haiti]]: [[Relațiile Guatemala-Haiti]]: [[Războiul bandelor în Haiti]]: Alte 75 de trupe ale armatei guatemalene sosesc în Haiti, alăturându-se celor 75 care au sosit ieri, pentru a combate escaladarea violenței bandelor. *[[4 ianuarie]]: [[Războiul Israel-Hamas]]: [[Invazia israeliană a Fâșiei Gaza]]: Cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși și alți 14 sunt dispăruți în atacurile aeriene israeliene asupra orașului Gaza și a lui Khan Younis în Fâșia Gaza. *[[4 ianuarie]]: [[Conflictul Kivu]]: [[Ofensiva M23]]: Rebelii M23 au capturat orașul strategic Katale din Teritoriul Masisi, [[Provincia Nord-Kivu]], Republica Democrată Congo. *[[4 ianuarie]]: [[Criza anglofonă]]: Bărbați înarmați din Nigeria ucid cel puțin cinci soldați camerunezi și îi rănesc pe alții în Bakinjaw, [[Provincia de Sud-Vest, Camerun|Provincia de Sud-Vest]], Camerun. *[[7 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Un excepțional vânt din Santa Ana, care a atins forța uraganului în unele locații din sudul Californiei, Statele Unite ale Americii, care provoacă mai multe întreruperi de curent și izbucniri de incendii de vegetație, inclusiv un incendiu de vegetație care se răspândește rapid de peste 2.900 de acri în [[Comitatul Los Angeles]], care provoacă mai multe arsuri și obligă 30.000 de oameni să evacueze. [[File:Palisades Fire (54254895365).jpg|thumb|left|Incendiile din California]] *[[8 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: [[Incediul din Pacific Palisades, Los Angeles|Incediul din Pacific Palisades]]: [[Incendiul Eaton]]: [[Incendiul Hurst]]: Peste 100.000 de oameni sunt evacuați din apropierea incendiilor din cartierele Pacific Palisades și Hollywood din Los Angeles și Altadena, California, Statele Unite, care au ars peste 3.000 de acri, agravate de o furtună extremă în curs de desfășurare și de condiții de secetă. Cinci persoane au fost ucise, alte zeci au fost rănite și aproximativ 1.000 de structuri au fost distruse. *[[8 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Conducta CALNEV care conectează rafinăriile de petrol din sudul Californiei de [[Comitatul Clark, Nevada|Comitatul Clark]], se oprește din cauza întreruperilor de curent, întrerupând temporar alimentarea cu benzină către Las Vegas și baza aeriană Nellis. Conducta Kinder Morgan SFPP care leagă sudul Californiei de Phoenix, Arizona, se închide și ea. *[[9 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Cel puțin șase oameni sunt uciși din cauza răspândirii incendiilor de vegetație în județul Los Angeles, Statele Unite. Incendiul Kenneth a intrat în Woodland Hills, adăugând încă 179.000 de persoane care au primit ordine de evacuare. *[[10 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Pe fondul incendiilor de vegetație în desfășurare, autoritățile din județul Los Angeles, impun o stare de urgență și anunță desfășurarea Gărzii Naționale din California pentru a proteja casele din zonele evacuate de jaf. Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite emite o urgență de sănătate publică pentru California, ca răspuns la rănile și impactul asupra sănătății mintale cauzate de incendiile în desfășurare. *[[11 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Cel puțin 939 de deținuți SDSR sunt desfășurați pentru a lupta cu incendiile în desfășurare în [[Comitatul Los Angeles]]. Numărul de decese în incediile de vegetație din California crește la 16. *[[12 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Guvernatorul Californiei, [[Gavin Newsom]], afirmă că incendiile în curs de desfășurare care au impact asupra [[Comitatul Los Angeles|Comitatului Los Angeles]] ar putea deveni cel mai grav dezastru natural din istoria Americii „în ceea ce privește amploarea”, pe fondul pagubelor estimate în prezent de peste 135 de miliarde de dolari. Numărul morților în incendiile de pădure crește la 24. Oficialii spun că Incendiul Kenneth a fost oprit. *[[13 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: AccuWeather a publicat o estimare preliminară a pierderilor fizice și economice totale cauzate de incendiile în desfășurare în California de Sud, între 250 și 275 de miliarde de dolari, o cifră care se atribuie valorilor excepțional de ridicate ale proprietăților din Santa Monica și din apropiere, care ar depăși estimările lor privind costurile întregului sezon de incendii din Statele Unite din 2020, la fel ca Uraganul Helene din 2024. *[[16 ianuarie]]: Au loc alegerile generale din [[Vanuatu]]. *[[18 ianuarie]]: 77 de oamenii au fost uciși într-o explozie a unei cisterne combustibilă în nord-vestul [[Nigeria|Nigeriei]]. *[[19 ianuarie]]-[[20 ianuarie]]: Are loc o interdicție la platforma [[TikTok]] și alte produse a companiei [[ByteDance]] în [[Statele Unite ale Americii]]. Însă după doar 14 ore, [[TikTok|platforma TikTok]] și aplicația de editare [[CapCut]] sunt iar accesibile. [[File:Donald Trump takes the oath of office (2025).jpg|thumb|350 px|Donald Trump depune jurământul ca cel de-al 47-lea președinte al SUA. ]] *[[20 ianuarie]]: [[Donald Trump]] a fost învestit în funcția de [[Președinte al Statelor Unite ale Americii]], iar [[J.D. Vance]] a fost învestit în funcția de [[Vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii|vicepreședinte]] *[[22 ianuarie]]: [[Thailanda]] devine a 40-a țară care legalizează casătoriile de aceelași sex și prima din Sud-Estul [[Asia|Asiei]]. [[File:Deepseek login error.png|thumb|left| DeepSeek - pagina de logare]] *[[23 ianuarie]]: [[Micheál Martin]] este reales prim-ministru ([[Taoiseach]]) al [[Irlanda|Irlandei]] pentru un al doilea mandat neconsecutiv. *[[24 ianuarie]]: [[Furtuna Eowyn 2025]]: [[Furtuna Eowyn]] lovește [[Irlanda]] și [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]. Viteze record ale vântului, de 183 km/oră, sunt înregistrate în [[Irlanda]], în timp ce peste un milion de case au rămas fără electricitate. *[[25 ianuarie]]: Primul tur al [[Alegeri prezidențiale în Grecia|alegerilor prezidențiale din Grecia 2025]] are loc fără ca niciun candidat să obțină majoritatea. *[[26 ianuarie]]: Au loc [[Alegerile prezidențiale din Belarus|alegerile prezidențiale din Belarus, 2025]], iar actualul președinte [[Aleksandr Lukașenko]] câștigă alegerile împotriva lui [[Serghey Syrankov]] cu 87%, fiind reales pentru un nou mandat ca președinte a [[Belarus|Belarusului]]. *[[27 ianuarie]]: Cotele tehnologice globale scad brusc ca răspuns la [[DeepSeek]] , un concurent chinez al [[ChatGPT]] de la [[OpenAI]]. Gigantul de cipuri [[Nvidia]] pierde aproape 600 miliarde de dolari din valoarea sa, cea mai mare scădere pentru o singură companie din istoria bursei americane. *[[29 ianuarie]]: [[Zborul American Eagle 5342|Zborul American Eagle 5342:]] un Bombardier [[CRJ700]] cu 64 de pasageri la bord, se ciocnește în aer cu un elicopter [[Black Hawk]] al Armatei Statelor Unite cu trei ocupanți la bord , în [[Washington, D.C.]], [[Statele Unite ale Americii]]. Nu există supraviețuitori. *[[29 ianuarie]]: [[Ahmad al-Sharaa]] este numit de-al 20-lea președinte al [[Siria|Siriei]], după un post vacant de o lună după căderea regimului Assad. *[[31 ianuarie]]: Al doilea tur al [[alegerilor prezidențiale din Grecia 2025]] are loc pe această dată , dar din nou nimeni nu obține majoritatea iar turul al 3-lea va avea loc pe [[6 februarie]]. === Februarie === [[File:2024-08-21 Event, CDU, Wahlkampf mit Friedrich Merz in Erfurt 2024 STP 3041 by Stepro (cropped).jpg|thumb|Friedrich Merz (CDU/CSU) - Câștigătorul alegerilor federale organizate în Germania (23 februarie 2025) ]] * (începutul lunii:) [[Cutremurele din Santorini din 2025|Cutremurele din Santorini]] * [[1 februarie]]: Președintele al [[Statele Unite ale Americii]], [[Donald Trump]] impune un tarif de 10% la importurile din [[China]]. * [[4 februarie]]: [[Războiul Comercial SUA-China 2025]]: [[China]] anunță controale la export și majorarea tarifelor la anumite importuri americane ca răzbunare pentru impunerea de taxe vamale de către [[Donald Trump]] la mărfurile chinezești. * [[4 februarie]]: Cel puțin 11 persoane sunt ucise (inclusiv făptuitorul) iar alte 15 sunt rănite după ce un bărbat înarmat deschide focul într-un centru de educație pentru adulți din [[Orebo]] , [[Suedia]], cea mai mortală împușcătură în masă din istoria țării. * [[4 februarie]]: Președintele american, [[Donald Trump]], anunță că [[Statele Unite ale Americii]] vor prelua controlul asupra [[Fâșia Gaza|Fâșiei Gaza]] printr-un acord cu [[Israel|Israelul]] și că armata SUA va fi responsabilă de reconstrucția Gazei. * [[6 februarie]]: Are loc al 3-lea tur al [[Alegerile prezidențiale din Grecia 2025|alegerilor prezidențiale din Grecia 2025]], dar din nou nu s-a putut decide un câștigător al alegerilor așa că se va face un al 4-lea tur pe [[12 februarie]]. * [[9 februarie]]: Au loc alegerile generale din [[Ecuador]]. * [[9 februarie]]: Au loc alegerile generale din [[Liechtenstein]]. * [[10 februarie]]: [[Klaus Iohannis]], președintele [[România|României,]] își dă demisia într-un discurs din [[Palatul Cotroceni]], făcându-l primul președinte român care își dă demisia după revoluție. Noul președinte interimar va fi [[Ilie Bolojan]]. [[File:Ilie Bolojan - 6 March 2025 (cropped).jpg|thumb|left|Ilie Bolojan - Președinte interimar al României din 12 februarie 2025]] * [[10 februarie]]: Președintele [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite ale Americii]], [[Donald Trump]], impune un tarif de 25% pentru toate importurile din oțel și aluminiu, fără scutiri. * [[11 februarie]]: Este lansat jocul de strategie pe ture [[Sid Meier's Civilization VII]] pe PC, PlayStation 5 și Xbox Series X/S. * [[11 februarie]]: [[Ilie Bolojan]] preia interimatul președinției României după plecarea din funcție al lui [[Klaus Iohannis]]. * [[12 februarie]]: Konstantinos Tasoulas devine noul președinte ales al Greciei de către Parlament Elenic. *[[18 februarie]]: Vladimir Putin anunță că Rusia și SUA au fost de acord să-și refacă relațiile diplomatice la trei ani de la invazia rusă a Ucrainei, urmată de sancțiunile occidentale. Un summit ruso-american care a durat 4 ore a fost desfășurat la Riad. *[[18 februarie]]: În Egipt este confirmată descoperirea mormântului faraonului Tutmose al II-lea. Găsit în 2022, este considerat primul mormânt regal descoperit de la cel al faraonului Tutankhamon în 1922. * [[23 februarie]]: Alegerile federale din Germania sunt câștigate de partidele creștin-democrate de centru dreapta „Uniunea” CDU/CSU. Liderul formațiunii, Friedrich Merz, este considerat potențial cancelar. Alternativa pentru Germania, partid naționalist eurosceptic și anti-imigrație, se situează pe locul 2, cu 19%. Partidul Social Democrat condus de cancelarul Olaf Scholz pierde alegerile, situându-se pe locul 3. * [[25 februarie]]: Un avion Antonov An-26 al aviației sudaneze se prăbușește lângă baza aeriană Wadi Seidna Air Base. Toți cei 17 pasageri și piloții mor, pe lângă alte 29 de persoane aflate la sol. [[File:President Trump and Ukrainian President Zelenskyy Clash During Meeting in Oval Office, Feb. 28, 2025.jpg|thumb| Președintele american Donald Trump și vicepreședintele JD Vance, într-o discuție aprinsă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval, Casa Albă]] * [[26 februarie]]: Fostul candidat prezidențial independent și câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, este audiat și pus sub control judiciar pentru 60 zile. Procuratura Generală a României a reținut 18 suspecți într-un dosar în care au fost aduse acuzații împotriva fostului candidat la președinție Călin Georgescu pentru șase infracțiuni.Inculpații sunt în arest preventiv timp de 30 de zile, sub suspiciunea de tentativă de subminare a ordinii constituționale, încălcarea reglementărilor privind depozitarea armelor și munițiilor și incitare. Au fost emise mandate de arestare în lipsă pentru mercenarul Horatiu Potra și fiul său. * [[28 februarie]]: Are loc întâlnirea dintre președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski de la Casa Albă. După o discuție aprinsă, Zelenski refuză să semneze acordul privind cedarea resurselor metalurgice în valoare de 350 miliarde de dolari către SUA. === Martie === [[File:Blue Ghost Mission 1 rendering.jpg|thumb|Blue Ghost Mission 1]] [[File:Mikey Madison at the 2024 New York Film Festival 2 (cropped 2).jpg|thumb|left|Mikey Madison din „Anora”, filmul premiat la Oscar ]] * [[1 martie]] - [[Protestele din România din 2025|Protest]] [[AUR]] pentru demiterea Guvernului Ciolacu și [[Cronologia anulării alegerilor prezidențiale în România, 2024|reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale]]. * [[1 martie]] - Se desfășoară Summitul de la Londra privind ajutorarea Ucrainei. Este înființată „Coaliția Bunăvoinței a Europei” prin care 18 state membre NATO semnează garanții de securitate pentru Ucraina. Keir Starmer, premierul Marii Britanii, și președintele francez Emmanuel Macron intenționează să pregătească un plan de pace pentru Ucraina. Marea Britanie oferă 5.000 de sisteme antiaeriene 2,42 miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru Kiev, iar sancțiunile împotriva regimului putinist de la Moscova sunt intensificate. Ursula von der Leyen militează pentru reînarmarea Europei împotriva amenințării ruse. <ref>{{Citation |date=2025-03-02 |publisher=euronews |language=en |title=EU must 'urgently' rearm and turn Ukraine into 'steel porcupine': VDL |url=https://www.euronews.com/my-europe/2025/03/02/eu-must-urgently-rearm-and-turn-ukraine-into-steel-porcupine-says-von-der-leyen}}</ref> [[File:Securing Our Future (EC pic) 2025-03-02-15-13.jpg|thumb|Liderii europeni la Summitul de la Londra, 1 martie 2025 ]] * [[2 martie]] - Firefly Aerospace a devenit prima companie comercială care a lansat o misiune spațială pe Lună. Robotul spațial Blue Ghost Mission 1 a ajuns la destinație, fără dificultăți tehnice, în bazinul „Mare Crisium” de pe Lună. * [[2 martie]] - [[Anora (film)|''Anora'']], un film despre viața unei lucrătoare sexuale, primește [[Premiul Oscar pentru cel mai bun film]] al anului 2024, iar Mike Madison din rolul protagonistei câștigă premiul pentru „cea mai bună actriță în rol principal”. Actorul Adrien Brody obține premiul pentru „cel mai bun actor în rol principal” după prestația sa în „The Brutalist”. * [[5 martie]] - președintele [[CCR]], [[Marian Enache]], s-a întâlnit cu ambasadorul Franței la București, [[Nicolas Warnery]], având discuții despre cooperarea strânsă în domeniul juridic și constituțional dintre România și Franța.<ref>[https://60m.ro/fost-judecator-ccr-bec-a-inventat-o-hotarare-a-ccr-care-in-realitate-nu-exista-constatarea-aceea-este-pur-si-simplu-un-fals/ Întâlnirea dintre ambasadorul Franței și președintele CCR arată intervenții străine în procesul electoral. Primim dictate de la Înalta Poartă], 60m.ro</ref><ref>[https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/presedintele-ccr-si-ambasadorul-frantei-la-2426551.html Președintele CCR și ambasadorul Franței la București au discutat despre statul de drept și colaborarea juridică]</ref> * [[9 martie]] - candidatura lui [[Călin Georgescu]] a fost respinsă pentru nerespectarea procedurilor electorale, comportamentul său la alegerile anterioare și pentru respectarea hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024.<ref>{{Citat web|url=https://agerpres.ro/politic/2025/03/09/prezidentiale2025-biroul-electoral-central-a-respins-inregistrarea-candidaturii-lui-calin-georgescu---1429181|titlu=Prezidențiale2025/ Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu (oficial)|publisher=agerpres.ro|date=2025-03-09}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/anunt-oficial-al-biroului-electoral-central-privind-respingerea-candidaturii-lui-calin-georgescu-1920327|titlu=Anunț oficial al Biroului Electoral Central privind respingerea candidaturii lui Călin Georgescu - HotNews.ro|date=2025-03-09|accessdate=2025-03-09|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://agerpres.ro/politic/2025/03/09/prezidentiale2024-bec-a-tinut-cont-de-aspectele-fundamentale-deja-transate-de-ccr-la-respingerea-can--1429203|titlu=Prezidențiale2024/BEC a ținut cont de aspectele fundamentale 'deja tranșate' de CCR la respingerea candidaturii lui Georgescu|publisher=agerpres.ro|date=2025-03-09}}</ref> * [[28 martie]] – un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a lovit Myanmarul, cutremurul resimțindu-se și în Thailanda. Bilanțul până pe 29 martie crescând la 1,644 de morți și 3,408 de răniți.<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/social/cutremur-puternic-in-centrul-myanmarului-panica-in-bangkok-23533951|titlu=Cutremur puternic în centrul Myanmarului, panică în Bangkok|date=2025-03-28|accessdate=2025-03-28|limbă=ro-RO}}</ref> === Aprilie === * [[28 aprilie]] - [[Pana de curent din Peninsula Iberică din 2025|A avut loc o întrerupere majoră a curentului electric]] în [[Peninsula Iberică]] și în părți din sudul [[Franța|Franței]], care a afectat [[Andorra]], [[Portugalia]], [[Spania]] și sudul Franței. === Mai === * [[3 mai]] - Alegeri federale în Australia: Partidul Laburist aflat la guvernare, condus de [[Anthony Albanese]], câștigă realegerea, obținând o majoritate sporită. <ref>{{Cite web |last=Adler |first=Nils |title=Albanese's Labor Party projected to win as Australia vote count under way |url=https://www.aljazeera.com/news/liveblog/2025/5/3/australia-election-results-2025-live-pm-albanese-faces-off-with-dutton |access-date=2025-05-03 |website=Al Jazeera |language=en}}</ref><ref>{{Cite news |last1=Dhanji |first1=Krishani |last2=Cassidy |first2=Caitlin |last3=Touma |first3=Rafqa |last4=Doherty |first4=Ben |last5=Dhanji (now) |first5=Krishani |last6=Doherty (earlier) |first6=Ben |date=2025-05-03 |title=Australian federal election 2025 live: Labor wins election; Anthony Albanese to be returned as Australia PM; Peter Dutton set to lose Dickson – latest news and updates |url=https://www.theguardian.com/australia-news/live/2025/may/03/australian-federal-election-2025-live-news-today-anthony-albanese-labor-peter-dutton-liberal-coalition-greens-polls-vote-odds-results-politics-latest-updates |access-date=2025-05-03 |work=the Guardian |language=en-GB |issn=0261-3077}}</ref> * Alegeri generale în Singapore: Partidul Acțiunii Populare, condus de [[Lawrence Wong]], câștigă realegerea cu o victorie categorică, păstrând un guvern cu supermajoritate. <ref>{{cite web | last=Koh | first=Fabian | title=GE2025: Parliament dissolved ahead of General Election; Nomination Day on Apr 23 | website=CNA | date=15 April 2025 | url=https://www.channelnewsasia.com/singapore/ge2025-general-election-parliament-dissolved-5064316 | access-date=15 April 2025}}</ref> ** Proteste în Mali: Sute de manifestanți se adună în [[Bamako]], [[Mali]], pentru a protesta față de propunerea guvernului de a dizolva partidele politice și de a prelungi mandatul președintelui [[Assimi Goïta]] cu 5 ani. <ref>{{Cite web |last=Lawal |first=Shola |title='A step too far': Malians protest military gov't moves to hold on to power |url=https://www.aljazeera.com/news/2025/5/8/malian-juntas-move-to-hold-on-to-power-sparks-rare-revolt |access-date=2025-05-10 |website=Al Jazeera |language=en}}</ref> Protestele marchează primele manifestații pro-democrație din țară de la preluarea puterii de către regim în [[Puciul din Mali din 2021|2021]]. * [[6 mai]] - [[Friedrich Merz]] este ales [[Cancelar al Germaniei]] în al doilea tur al votului parlamentar, la doar câteva ore după ce fusese înfrânt în primul tur – o premieră în istoria Germaniei de după [[Al Doilea Război Mondial]]. <ref>{{Cite web |title=Germany's Merz elected chancellor in second round vote |url=https://www.aljazeera.com/news/2025/5/6/germanys-merz-elected-chancellor-in-second-round-vote |access-date=2025-05-06 |website=Al Jazeera |language=en}}</ref><ref>{{Cite web |date=2025-05-06 |title=Friedrich Merz wins on second ballot to become Germany's chancellor, hours after his historic defeat |url=https://apnews.com/article/germany-government-merz-coalition-98e9007ea41b8bbd36be8d09baefb632 |access-date=2025-05-06 |website=AP News |language=en}}</ref><ref>{{Cite web |title=Merz fails to be elected Germany's chancellor in first parliament vote |url=https://www.aljazeera.com/news/2025/5/6/merz-fails-to-be-elected-germanys-chancellor-in-first-parliament-vote |access-date=2025-05-06 |website=Al Jazeera |language=en}}</ref> **Conflictul India–Pakistan: India lansează mai multe rachete pe teritoriul pakistanez, ca răspuns la atacul din Pahalgam produs cu două săptămâni în urmă. <ref>[https://www.bbc.com/news/live/cwyneele13qt India says it has launched strikes on Pakistan and Pakistan-administered Kashmir]</ref> * [[7 mai]]–[[8 mai]] – Conclavul papal din 2025: Cei 133 de cardinali electori îl aleg pe Robert Francis Prevost ca succesor pentru [[Papa Francisc]], în al patrulea tur de scrutin. Acesta ia numele de [[Papa Leon al XIV-lea]], devenind primul papă din America de Nord, primul cu cetățenie peruană sau americană și primul din [[Ordinul Sfântului Augustin]]. <ref>{{Cite web |date=21 April 2025 |title=When Does the Papal Conclave Begin? |first=Emily |last=Burack |url=https://www.townandcountrymag.com/society/money-and-power/a63882845/when-is-papal-conclave-2025/ |access-date=21 April 2025|website=[[Town & Country (magazine)|Town & Country]] }}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.nytimes.com/2025/04/28/world/europe/papal-conclave-date.html|title=Conclave to Choose New Pope Will Start May 7, Vatican Says|work=The New York Times |date=April 28, 2025 |last1=Bubola |first1=Emma }}</ref> [[File:Pope Leo XIV on the loggia.jpg|thumb|left|Papa Leon al XIV-lea, din loggia Bazilicii Sf. Petru, salultă credincioșii în prima sa apariție publică]] * [[9 mai]]–[[25 mai]] – Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață 2025 are loc în [[Stockholm]], Suedia și [[Herning]], Danemarca. <ref>{{Cite web|url=https://www.iihf.com/en/events/2025/wm/schedule|title=IIHF - Schedule and Results 2025|date=January 1, 2025|access-date=January 1, 2025|website=IIHF.com}}</ref> * [[11 mai]] – Alegeri parlamentare în Albania : Partidul Socialist aflat la guvernare, condus de [[Edi Rama]], câștigă realegerea, menținând o majoritate parlamentară. <ref>{{Cite web |title=IFES Election Guide {{!}} Elections: Albanian Parliament 2025 General |url=https://www.electionguide.org/elections/id/4563/ |access-date=2025-01-01 |website=www.electionguide.org |archive-date=January 1, 2025 |archive-url=https://web.archive.org/web/20250101073743/https://www.electionguide.org/elections/id/4563/ |url-status=live }}</ref> * [[12 mai]] - Au loc alegerile generale în Filipine. <ref>{{Cite web |date=March 5, 2024 |title=COMELEC Guide: How to register for 2025 Philippine Elections |url=https://assistance.ph/comelec-how-to-register-philippine-elections/ |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20240621035947/https://assistance.ph/comelec-how-to-register-philippine-elections/ |archive-date=June 21, 2024 |access-date=2024-11-17 |website=assistance.ph}}</ref> *** Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) își anunță autodizolvarea, după ce anterior a declarat o încetare a focului cu Turcia. <ref>{{Cite web |date=2025-05-12 |title=Kurdish group PKK says it is laying down arms and disbanding |url=https://www.bbc.co.uk/news/articles/czel3ry9x1do |access-date=2025-05-16 |website=BBC News |language=en-GB}}</ref> * [[13 mai]]–[[17 mai]] – [[Concursul Muzical Eurovision 2025]] are loc în [[Basel]], Elveția; reprezentantul [[Austriei]], [[JJ]], câștigă cu piesa „[[Wasted Love (JJ song)|Wasted Love]]”. <ref>{{cite web | url = https://eurovision.tv/event/basel-2025 | title = Basel 2025 | publisher = Eurovision.tv | access-date = 28 September 2024 | archive-date = September 26, 2024 | archive-url = https://web.archive.org/web/20240926011418/https://eurovision.tv/event/basel-2025 | url-status = live }}</ref> * [[18 mai]] - Alegeri legislative în Portugalia: Partidul Social Democrat (aflat la guvernare), condus de [[Luís Montenegro]], câștigă o [[pluralitate (vot)|pluralitate]], dar nu reușește să obțină majoritate. [[File:George Simion versus Nicușor Dan 8.5.2025 (11).jpg|thumb|George Simion (AUR) versus Nicușor Dan (independent), într-o dezbatere electorală organizată la Euronews România]] * [[Alegeri prezidențiale în România, 2025]]: După ce au fost anulate [[Alegeri prezidențiale în România, 2024]], primarul [[București]]ului, [[Nicușor Dan]], câștigă în turul al doilea, învingându-l pe [[George Simion]].<ref>{{Cite web |last=Garguli |first=Deniz |date=2025-01-08 |title=Guvernul a decis data noilor alegeri prezidențiale din România. Vor avea loc în luna mai 2025 {{!}} SURSE • Alegeri 2024-2025 |url=https://b365.ro/guvernul-a-decis-data-noilor-alegeri-prezidentiale-din-romania-vor-avea-loc-in-luna-mai-2025-surse-553388/ |access-date=2025-01-08 |website=B365 |language=ro}}</ref> === Iunie === [[File:Karol Nawrocki (2025).jpg|thumb|left|Karol Nawrocki, noul președinte ales al Poloniei]] * [[1 iunie]]: – Polonezii votează în al doilea tur pentru a-și alege președintele. Președintele populist de dreapta al Institutului Memoriei Naționale, [[Karol Nawrocki]], câștigă 50,89% din voturile populare în fața primarului pro-european al Varșoviei, [[Rafał Trzaskowski]].<ref>[https://www.theguardian.com/world/2025/jun/01/poland-goes-to-the-polls-in-second-round-of-close-fought-presidential-election (''The Guardian'')]</ref> <ref>[https://tvn24.pl/polska/wybory-prezydenckie-2025-kto-wygral-dane-pkw-ze-100-procent-obwodow-glosowania-st8491422 (TVN24)]</ref> <ref>[https://www.aljazeera.com/news/2025/6/2/karol-nawrocki-wins-polands-presidential-election-media-reports-say (Al Jazeera)]</ref> [[File:Lee Jae-myung January 2025.jpg|thumb|Lee Jae-Myung, noul președinte ales al Coreei de Sud]] * [[3 iunie]]: – Cetățenii din Coreea de Sud votează în cadrul unor alegeri anticipate pentru a-și alege președintele dintre cinci candidați. Alegerile au loc la 60 de zile după ce Yoon Suk Yeol a fost înlăturat de Curtea Constituțională a Coreei, la șase luni după declararea eșuată a legii marțiale. <ref>[[https://www.ft.com/content/814195d4-e5a0-40ef-b1a7-a3165192ecb9 (''Financial Times'')]</ref> Lee Jae-Myung este ales al 14-lea președinte al Coreei de Sud.<ref>[[https://en.yna.co.kr/view/AEN20250602004960315?section=national/politics (Yonhap News Agency)]</ref> * [[3 iunie]]: – Partidul pentru Libertate se retrage din actualul cabinet olandez după ce nu a reușit să ajungă la un acord cu partenerii de coaliție privind modificarea regulilor de azil din Olanda.<ref>[https://nltimes.nl/2025/06/03/dutch-cabinet-collapses-wilders-pulls-coalition-pvv-stalls-asylum-policy (NLTimes)]</ref> Prim-ministrul [[Dick Schoof]] își anunță demisia.<ref>[https://www.theguardian.com/world/live/2025/jun/03/europe-live-dutch-netherlands-far-right-leader-geert-wilders-quits-ukraine-russia-poland (''The Guardian'')]</ref> ===Evenimente anticipate=== *[[Toamnă|toamna]]: [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2025|Alegeri parlamentare în Republica Moldova]] *La [[Niceea]] va avea loc un sinod ecumenic ortodox-catolic<ref>[http://www.catholica.ro/2014/05/31/in-2025-catolicii-si-ortodocsi-se-vor-intalni-la-niceea-pentru-celebrarea-primului-conciliu-ecumenic/ ''În 2025 catolicii și ortodocși se vor întâlni la Niceea pentru aniversarea primului conciliu ecumenic'']</ref> == Nașteri == *[[7 februarie]]: [[Ines a Suediei]], prințesă suedeză == Decese == === Ianuarie === * [[1 ianuarie]]: [[David Lodge]], scriitor englez (n. [[1935]]) * [[1 ianuarie]]: [[Nora Orlandi]], muziciană și compozitoare italiană (n. [[1933]]) * [[2 ianuarie]]: [[Ágnes Keleti]], gimnastă olimpică maghiară (n. [[1921]]) * [[5 ianuarie]]: [[Costas Simitis]], om politic grec, prim-ministru al Greciei (1996-2004), (n. [[1936]]) * [[7 ianuarie]]: [[Jean-Marie Le Pen]], politician francez, membru al Parlamentului European (1984–2003, 2004–2019) (n. [[1928]]) * [[8 ianuarie]]: [[Gabriel de Broglie]], istoric și om de stat francez, membru de onoare al Academiei Române (n. [[1931]]) * [[9 ianuarie]]: [[Marius Ciugarin]], fotbalist român (n. [[1949]]) * [[12 ianuarie]]: [[Stuart Spencer]], consultant politic american (n. [[1927]]) * [[13 ianuarie]]: [[Jean Penders]], om politic din Țările de Jos, membru al Parlamentul European (1979–1994) (n. [[1939]]) * [[15 ianuarie]]: [[Jeannot Szwarc]], regizor de film și televiziune francez (n. [[1939]]) * [[16 ianuarie]]: [[Vasile Ardeleanu]], fotbalist român (n. [[1974]]) * [[16 ianuarie]]: [[Jack Guittet]], scrimer francez, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1964|1964]]) cu echipa (n. [[1930]]) * [[16 ianuarie]]: [[David Lynch]], regizor american (n. [[1946]]) * [[16 ianuarie]]: [[Joan Plowright]], actriță britanică (n. [[1929]]) * [[16 ianuarie]]: [[Masaharu Ueda]], operator de film și director de imagine japonez (n. [[1938]]) * [[16 ianuarie]]: [[Dmitri Volkov]], înotător rus, medaliat olimpic cu argint ([[Jocurile Olimpice de vară din 1992|1992]], cu echipa) și cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1988|1988]], individual și cu echipa) (n. [[1966]]) * [[17 ianuarie]]: [[Denis Law]], fotbalist scoțian (n. [[1940]]) * [[17 ianuarie]]: [[Punsalmaagiin Ochirbat]], om politic din Mongolia, primul președinte al Republicii Mongolia (1990–1997) (n. [[1942]]) * [[18 ianuarie]]: [[Mărin Cornea]], interpret român de muzică populară (n. [[1947]]) * [[18 ianuarie]]: [[Nicolae Oaidă]], fotbalist român (n. [[1933]]) * [[19 ianuarie]]: [[Gheorghe Udriște]], inginer român, cunoscut pentru activitatea sa din cadrul metroului din București (n. [[1947]]) * [[19 ianuarie]]: [[Eva Klein]], om de știință suedezo-maghiar (n. [[1925]]) * [[19 ianuarie]]: [[Nicolae Pojoga]], corespondent, fotograf, cameraman de război și profesor universitar moldovean (n. [[1950]]) * [[21 ianuarie]]: [[Mauricio Funes]], jurnalist și om politic salvadorez, președinte al Republicii El Salvador (2009–2014) (n. [[1959]]) * [[22 ianuarie]]: [[Constantin Abăluță]], arhitect, poet, prozator, antologist și traducător român (n. [[1938]]) * [[22 ianuarie]]: [[Teoharie Coca-Cosma]], comentator român (n. [[1941]]) * [[22 ianuarie]]: [[Cornel Oțelea]], handbalist român (n. [[1940]]) * [[25 ianuarie]]: [[Anastasios Yannoulatos|Anastasios al Albaniei]], arhiepiscopul ortodox al Tiranei, al Durrës-ului și al întregii Albanii (1992–2025) (n. [[1929]]) * [[26 ianuarie]]: [[Yannis Ziagas]], politician grec, Membru al Parlamentului European (1982–1984) (n. [[1940]]) * [[27 ianuarie]]: [[Iusein Ibram]], politician român de etnie turcă, membru al Parlamentului României (2004–2025) (n. [[1953]]) * [[27 ianuarie]]: [[Baldur Preiml]], săritor cu schiurile austriac, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de iarnă din 1968|1968]]) (n. [[1939]]) * [[28 ianuarie]]: [[Galina Minaiceva]], gimnastă artistică sovietică (n. [[1929]]) * [[29 ianuarie]]: [[Dinu Gheorghe]], președinte de club de fotbal din România (n. [[1956]]) * [[29 ianuarie]]: [[Richard Williamson]], episcop catolic britanic, excomunicat de mai multe ori și fără sediu episcopal (n. [[1940]]) * [[30 ianuarie]]: [[Dick Button]], patinator american, campion olimpic ([[Jocurile Olimpice de iarnă din 1948|1948]], [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1952|1952]]) (n. [[1929]]) * [[ianuarie]]: [[Grigore Eremei]], politician sovietic moldovean (n. [[1935]]) === Februarie === * [[1 februarie]]: [[Horst Köhler]], economist și politician german, președinte al Germaniei (2004–2010) (n. [[1943]]) * [[3 februarie]]: [[Gheorghe Lazarovici]], arheolog român (n. [[1941]]) * [[5 februarie]]: [[Irv Gotti]], producător american de muzică hip hop și R&B (n. [[1970]]) * [[5 februarie]]: [[Mike Ratledge]], muzician britanic (n. [[1943]]) * [[5 februarie]]: [[Aldo Tortorella]], jurnalist, politician și partizan italian (n. [[1926]]) * [[8 februarie]]: [[Sam Nujoma]], politician namibian, președinte al Namibiei (1990–2005) (n. [[1929]]) * [[9 februarie]]: [[Mara Corday]], actriță, showgirl, model și Playboy Playmate americană (n. [[1930]]) * [[9 februarie]]: [[Elena Grölz]], handbalistă germană de origine română (n. [[1960]]) * [[11 februarie]]: [[Georgios Roubanis]], atlet grec, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1956|1956]]) (n. [[1929]]) * [[13 februarie]]: [[Jacqueline van Maarsen]], autoare neerlandeză (n. [[1929]]) * [[14 februarie]]: [[Geneviève Page]], actriță franceză (n. [[1927]]) * [[15 februarie]]: [[Muhsin Hendricks]], imam sud-african, savant islamic și activist pentru drepturile LGBT (n. [[1967]]) * [[17 februarie]]: [[Frits Bolkestein]], politician neerlandez, comisar european (1999–2004) (n. [[1933]]) * [[17 februarie]]: [[Antonine Maillet]], scriitoare, scenaristă și cercetătoare franco-canadiană (n. [[1929]]) * [[17 februarie]]: [[Jamie Muir]], muzician britanic, percuționist în cadrul formației [[King Crimson]] (n. [[1942]]) * [[18 februarie]]: [[Iudith Szabo]], medic chirurg, conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj, prima femeie chirurg generalist din Transilvania (n. [[1928]]) * [[20 februarie]]: [[Frankétienne]], scriitor, poet, dramaturg, muzician și pictor din Haiti (n. [[1936]]) * [[20 februarie]]: [[Friedrich-Wilhelm Junge]], actor de teatru german (n. [[1938]]) * [[22 februarie]]: [[Gianni Pettenati]], cântăreț și critic muzical italian (n. [[1945]]) * [[25 februarie]]: [[Vladimir Beșleagă]], eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990–1994) (n. [[1931]]) * [[25 februarie]]: [[Roberto Orci]], scriitor și producător de film și televiziune americano-mexican (n. [[1973]]) * [[26 februarie]]: [[Károly Mécs]], actor și regizor de teatru maghiar (n. [[1936]]) * [[26 februarie]]: [[Michelle Trachtenberg]], actriță americană (n. [[1985]]) * [[26 februarie]]: [[Gene Hackman]], actor american (n. [[1930]]) * [[27 februarie]]: [[Boris Spasski]], șahmatist rus, maestru internațional (n. [[1937]]) * [[28 februarie]]: [[Petre Brănișteanu]], jucător de baschet român (n. [[1959]]) * [[28 februarie]]: [[Luca Manolache]], fotbalist român (n. [[2005]]) * [[februarie]]: [[William Browder]], matematician american (n. [[1934]]) * [[februarie]]: [[Hans Kjeld Rasmussen]], trăgător de tir danez, medaliat olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1980|1980]]) (n. [[1954]]) === Martie === * [[2 martie]]: [[Buvaisar Saitiev]], luptător rus, medaliat olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1996|1996]], [[Jocurile Olimpice de vară din 2004|2004]], [[Jocurile Olimpice de vară din 2008|2008]]) (n. [[1975]]) * [[3 martie]]: [[Eleonora Giorgi]], actriță și regizoare italiană de film (n. [[1953]]) * [[3 martie]]: [[Felicia Țilea-Moldovan]], aruncătoare de suliță română (n. [[1967]]) * [[5 martie]]: [[Sandra Harding]], filozoafă feministă americană (n. [[1935]]) * [[6 martie]]: [[Meredith Belbin]], cercetător și teoretician englez în domeniul managementului (n. [[1926]]) * [[6 martie]]: [[Klaus Richtzenhain]], semifondist german, medaliat olimpic cu argint ([[Jocurile Olimpice de vară din 1956|1956]]) (n. [[1934]]) * [[7 martie]]: [[Răzvan Ionilă]], fotbalist român (n. [[1982]]) * [[7 martie]]: [[Jürgen Piepenburg]], fotbalist și antrenor german (n. [[1941]]) * [[8 martie]]: [[Ella Zeller]], jucătoare și antrenoare română de tenis de masă (n. [[1933]]) * [[9 martie]]: [[Akinori Nakayama]], gimnast artistic japonez, medaliat olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1968|1968]], [[Jocurile Olimpice de vară din 1972|1972]]) (n. [[1943]]) * [[11 martie]]: [[Clive Revill]], actor de film neozeelandez (n. [[1930]]) * [[11 martie]]: [[Witold Tomczak]], om politic polonez, membru al Parlamentului European (2004-2009) (n. [[1957]]) * [[12 martie]]: [[Alexandr Ivanovici Baranov]], general de armată rus, comandantul Districtului Militar Caucazul de Nord din iulie 2004 și până în mai 2008 (n. [[1946]]) * [[12 martie]]: [[Klaus Kobusch]], ciclist de performanță german, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1964|1964]]) (n. [[1941]]) * [[13 martie]]: [[Sofia Gubaidulina]], compozitoare sovietică și rusă de muzică spirituală modernă (n. [[1931]]) * [[13 martie]]: [[Grazia Maria Spina]], actriță italiană (n. [[1936]]) * [[14 martie]]: [[Dag Solstad]], romancier, dramaturg și nuvelist norvegian (n. [[1941]]) * [[16 martie]]: [[Gavrilă Birău]], fotbalist român (n. [[1945]]) * [[16 martie]]: [[Peter Kocher]], astronom amator elvețian (n. [[1939]]) * [[16 martie]]: [[Andrej Lazarov]], fotbalist macedonean (n. [[1999]]) * [[17 martie]]: [[Gheorghe Vărzaru]], ruigbyst român (n. [[1960]]) * [[18 martie]]: [[Bob Harvey]], cântăreț american, basistul trupei [[Jefferson Airplane]] (n. [[1933]]) * [[19 martie]]: [[Calistrat Cuțov]], boxer român, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1968|1968]]) (n. [[1948]]) * [[19 martie]]: [[Vasile Simionaș]], jucător și antrenor român de fotbal (n. [[1950]]) * [[20 martie]]: [[Eddie Jordan]], om de afaceri irlandez, personalitate de televiziune și fost proprietar de echipă de sport cu motor (n. [[1948]]) * [[21 martie]]: [[Florin Popa (deputat)|Florin Popa]], deputat român, ales în 2016 (n. [[1954]]) * [[21 martie]]: [[George Foreman]], boxer american, medaliat olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1968|1968]]) (n. [[1949]]) * [[21 martie]]: [[Filiz Akın]], actriță, model, scriitoare și prezentatoare de televiziune turcă (n. [[1943]]) * [[22 martie]]: [[Ulpiu Traian Bodea]], politician, scriitor și anti-comunist român, cetățean de onoare al Municipiului [[Beiuș]] (n. 1941) * [[22 martie]]: [[Dan Buciu]], compozitor și profesor român (n. 1943) * [[23 martie]]: [[Charles Towneley Strachey, 4th Baron O'Hagan]], om politic britanic, membru al Parlamentului European (1973–1994) (n. [[1945]]) * [[25 martie]]: [[Radu Țuculescu]], romancier, dramaturg, traducător din limba germană (n. [[1949]]) * [[26 martie]]: [[Kerry Greenwood]], scriitoare australiană (n. [[1954]]) * [[26 martie]]: [[Doina Jela]], prozatoare, eseistă, editoare și jurnalistă română (n. [[1951]]) * [[27 martie]]: [[Alexandru Bacaci]], avocat și profesor universitar, co-fondator al Facultății de Drept din cadrul [[Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu|Universității „Lucian Blaga” din Sibiu]] (n. [[1944]]) * [[27 martie]]: [[Ottó Tolnai]], scriitor maghiar (n. [[1940]]) * [[28 martie]]: [[Alexandru Bantoș]], scriitor și publicist din Republica Moldova (n. [[1950]]) * [[28 martie]]: [[Richard Norton]], actor australian ([[Mad Max: Drumul furiei]], [[Brigada sinucigașilor (film)|Brigada sinucigașilor]], [[X-Men: Dark Phoenix|Dark Phoenix]]) (n. [[1950]]) * [[29 martie]]: [[László Miske]], actor maghiar născut în România (n. [[1935]]) * [[30 martie]]: [[Richard Chamberlain]], actor și cântăreț american (n. [[1934]]) * [[30 martie]]: [[Novi fosili|Marinko Colnago]], cântăreț croat, membru al formației [[Novi fosili]] (n. [[1942]]) === Aprilie === * [[1 aprilie]]: [[Val Kilmer]], actor american (n. [[1959]]) * [[2 aprilie]]: [[Khamtai Siphandone]], politician din Laos, președinte al statului Laos (1998–2006) (n. [[1924]]) * [[3 aprilie]]: [[Andreas, Prinț de Saxa-Coburg și Gotha]], șeful Casei de Saxa-Coburg și Gotha (din 1998) (n. [[1943]]) * [[3 aprilie]]: [[Margarita Xhepa]], actriță albaneză de etnie aromână (n. [[1932]]) * [[5 aprilie]]: [[Heikki Hasu]], schior finlandez și politician, campion și medaliat olimpic cu argint (individual și cu echipa) ([[Jocurile Olimpice de iarnă din 1948|1948]], [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1952|1952]]) (n. [[1926]]) * [[6 aprilie]]: [[Blondie|Clem Burke]], muzician american, bateristul formației rock [[Blondie]] (n. [[1954]]) * [[8 aprilie]]: [[Bogdan Teodorescu]], scriitor și jurnalist român (n. [[1963]]) * [[10 aprilie]]: [[Leo Beenhakker]], fotbalist și antrenor neerlandez de fotbal (n. [[1942]]) * [[10 aprilie]]: [[Joseph Mewis]], luptător belgian (n. [[1931]]) * [[11 aprilie]]: [[Silvia Cinca]], scriitoare, critic de film și jurnalistă română (n. [[1934]]) * [[11 aprilie]]: [[Max Romeo]], muzician jamaican (n. [[1944]]) * [[13 aprilie]]: [[Mario Vargas Llosa]], scriitor peruan, laureat al [[Premiul Nobel pentru literatură|Premiului Nobel pentru Literatură]] (2010) (n. [[1936]]) * [[16 aprilie]]: [[Aaron Boupendza]], fotbalist gabonez ([[FC Rapid București|Rapid București]]) (n. [[1996]]) * [[16 aprilie]]: [[João Cravinho]], politician portughez, membru al Parlamentului European (1989–1994) (n. [[1936]]) * [[17 aprilie]]: [[Jaromír Štětina]], jurnalist, scriitor și politician ceh, membru al Parlamentului European (2014–2019) (n. [[1943]]) * [[18 aprilie]]: [[Ion Arachelu]], actor de teatru și film din Republica Moldova, de etnie armeană (n. [[1948]]) * [[18 aprilie]]: [[Julieta Szönyi]], actriță română de film, radio, televiziune, scenă și voce (n. [[1949]]) * [[19 aprilie]]: [[Alexandru Georgescu (actor)|Alexandru Georgescu]], actor român (n. [[1948]]) * [[20 aprilie]]: [[Hugo Gatti]], fotbalist argentinian ([[Club de Gimnasia y Esgrima La Plata|Gimnasia La Plata]], [[Club Atlético Boca Juniors|Boca Juniors]], [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|naționala]]) (n. [[1944]]) * [[20 aprilie]]: [[Nawaf Salameh]], om de afaceri român, fondator și Chairman al Alexandrion Group (n. [[1965]]) * [[20 aprilie]]: [[Maria Șubina]], caiacistă rusă, medaliată olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1960|1960]]) (n. [[1930]]) * [[21 aprilie]]: [[Francis Zammit Dimech]], politician maltez, ministru al afacerilor externe (2012–2013), membru al Parlamentului European (2017–2019) (n. [[1954]]) * [[21 aprilie]]: [[Papa Francisc]], al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice (2013–2025) (n. [[1936]]) * [[21 aprilie]]: [[Dumitru Zamfira]], cântăreț de muzică populară român (n. [[1940]]) * [[22 aprilie]]: [[Lar Park Lincoln]], actriță americană ([[Vineri 13: Sânge proaspăt - Partea a 7-a]]) (n. [[1961]]) * [[22 aprilie]]: [[V. Y. Mudimbe]], filosof polimatic, profesor și scriitor din Republica Democratică Congo (n. [[1941]]) * [[22 aprilie]]: [[Zurab Tsereteli]], pictor, sculptor și arhitect georgiano-rus (n. [[1934]]) * [[24 aprilie]]: [[Ivan Sotirov]], fotbalist bulgar (n. [[1935]]) * [[29 aprilie]]: [[David Horowitz]], scriitor și activist american (n. [[1939]]) * [[29 aprilie]]: [[Valeriu Tabără]], politician român, membru al Partidului Democrat (n. [[1949]]) * [[30 aprilie]]: [[Ferenc Mohácsi]], canoist maghiar, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1956|1956]]) (n. [[1929]]) * [[30 aprilie]]: [[Jules Wijdenbosch]], politician surinamez, președinte al statului Surinam (1996–2000) (n. [[1941]]) === Mai === * [[2 mai]]: [[Alexandra Bellow]], matematiciană română-americană (n. [[1935]]) * [[2 mai]]: [[Karel Bláha]], actor și cântăreț ceh (n. [[1947]]) * [[4 mai]]: [[Jochen Mass]], pilot de curse auto german (n. [[1946]]) * [[6 mai]]: [[Barry B. Longyear]], scriitor și romancier american (n. [[1942]]) * [[6 mai]]: [[Valeri Șevciuk]], scriitor ucrainean (n. [[1939]]) * [[7 mai]]: [[Joe Don Baker]], actor american (n. [[1936]]) * [[7 mai]]: [[Cleopa Msuya]], politician tanzanian, prim-ministru al statului Tanzania (1980–1983, 1994–1995) (n. [[1931]]) * [[8 mai]]: [[Kikuo Wada]], luptător japonez, medaliat olimpic cu argint ([[Jocurile Olimpice de vară din 1972|1972]]) (n. [[1951]]) * [[9 mai]]: [[Nadja Abd el Farrag]], moderatoare TV și actriță germană (n. [[1965]]) * [[11 mai]]: [[Sabu (wrestler)|Sabu]], wrestler american (n. [[1964]]) * [[13 mai]]: [[José Mujica]], politician din Uruguay, președinte al Uruguayului (2010–2015) (n. [[1935]]) * [[13 mai]]: [[Gheorghe Paladi]], medic moldovean, specialist în obstetrică și ginecologie, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1929]]) * [[13 mai]]: [[Teijiro Tanikawa]], înotător japonez, medaliat olimpic cu argint ([[Jocurile Olimpice de vară din 1952|1952]]) (n. [[1932]]) * [[13 mai]]: [[Szvetiszláv Sasics]], pentatlonist maghiar, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1976|1976]], cu echipa) (n. [[1948]]) * [[14 mai]]: [[Doan Viet Hoat|Đoàn Viết Hoạt]], jurnalist, pedagog și luptător pentru drepturile omului vietnamez (n. [[1942]]) * [[15 mai]]: [[Cristina Deleanu]], actriță română de film, radio, televiziune, teatru și voce (n. [[1940]]) * [[16 mai]]: [[Peter Lax]], matematician maghiar, câștigător al [[Premiul Abel|Premiului Abel]] (2005) (n. [[1926]]) * [[19 mai]]: [[Kathleen Hughes]], actriță americană de film și televiziune (n. [[1928]]) * [[20 mai]]: [[Francisco de Paula Enrique de Borbón y Escasany, al 5-lea duce de Sevilla]], aristocrat spaniol, membru al familiei regale a Spaniei (n. [[1943]]) * [[20 mai]]: [[Joan Harrison]], înotătoare sud-africană, medaliată olimpică ([[Jocurile Olimpice de vară din 1952|1952]]) (n. [[1935]]) * [[20 mai]]: [[Trần Đức Lương]], politician vietnamez, președinte al Vietnamului (1997–2006) (n. [[1937]]) * [[20 mai]]: [[George Wendt]], actor american de film și televiziune (n. [[1948]]) * [[22 mai]]: [[Alfredo Palacio]], politician ecuadorian, președinte al statului Ecuador (2005–2007) (n. [[1939]]) * [[23 mai]]: [[Sebastião Salgado]], fotograf și fotojurnalist brazilian (n. [[1944]]) * [[23 mai]]: [[Leonard Zăicescu]], supraviețuitor al Pogromului de la Iași și ultimul supraviețuitor al Trenului morții Iași-Podu Iloaiei (n. [[1927]]) * [[24 mai]]: [[Susan Brownmiller]], activistă și jurnalistă americană radical-feministă (n. [[1935]]) * [[25 mai]]: [[Silvia Radu (sculptor)|Silvia Radu]], sculptoriță și pictoriță română (n. [[1935]]) * [[26 mai]]: [[Robert Jarvik]], om de știință american, medic, cercetător, inventator și întreprinzător american (n. [[1946]]) * [[28 mai]]: [[George E. Smith]], fizician american, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel pentru fizică]] (2009) (n. [[1930]]) * [[28 mai]]: [[Ngugi wa Thiong'o]], scriitor kenyan (n. [[1938]]) * [[30 mai]]: [[Mario Primicerio]], matematician și politician italian, primar al orașului [[Florența]] (1995–1999) (n. [[1940]]) === Iunie === * [[1 iunie]]: [[Ayșe Seitmuratova]], jurnalistă, istoric și disident sovietic de naționalitate ucraineană (n. [[1937]]) * [[3 iunie]]: [[Eugen Doga]], compozitor moldovean, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1992) (n. [[1937]]) * [[3 iunie]]: [[Acsinte Gaspar]], jurist român (n. [[1937]]) * [[4 iunie]]: [[Raul ws]], rapper român (n. [[2002]]) * [[5 iunie]]: [[Edgar Lungu]], politician zambian, președinte al Zambiei (2015-2021) (n. [[1956]]) * [[6 iunie]]: [[Virgil Nemoianu]], eseist, critic literar, filozof al culturii și pedagog american născut în România (n. [[1940]]) * [[9 iunie]]: [[Frederick Forsyth]], scriitor englez de thriller (n. [[1938]]) * [[10 iunie]]: [[Vasile Mănăilă]], antrenor și fost fotbalist român (n. [[1962]]) === Nedatate === * [[Georgeta Ciungan]], atletă română, specializată în proba de 400 m garduri (n. [[1973]]) === Galeria celor decedați în 2025 === <gallery> Fișier:Jean-Marie Le Pen 1984.jpg|7 ianuarie: [[Jean-Marie Le Pen]], politician francez, membru al Parlamentului European Fișier:Gabriel de Broglie.jpg|8 ianuarie: [[Gabriel de Broglie]], istoric și om de stat francez, membru de onoare al Academiei Române Fișier:C25146-9 (cropped).jpg|12 ianuarie: [[Stuart Spencer]], consultant politic american Fișier:Jean Penders, lijsttrekker voor het Europees Parlement, Bestanddeelnr 934-4612 (cropped).jpg|13 ianuarie: [[Jean Penders]], om politic din Țările de Jos, membru al Parlamentul European Fișier:JackGuittet.jpg|16 ianuarie: [[Jack Guittet]], scrimer francez, medaliat olimpic cu bronz Fișier:David Lynch Cannes 2017.jpg|16 ianuarie: [[David Lynch]], regizor american Fișier:Joan Plowright 1960 (cropped).jpg|16 ianuarie: [[Joan Plowright]], actriță britanică Fișier:Denis Law.jpg|17 ianuarie: [[Denis Law]], fotbalist scoțian Fișier:Очирбат Пунсалмаа.jpg|17 ianuarie: [[Punsalmaagiin Ochirbat]], om politic din Mongolia, primul președinte al Republicii Mongolia Fișier:Nicolae Oaidă.jpg|18 ianuarie: [[Nicolae Oaidă]], fotbalist român Fișier:Nci-vol-8175-300 George Klein.jpg|19 ianuarie: [[Eva Klein]], om de știință suedezo-maghiar Fișier:Mauricio Funes (Brasilia, May 2008).jpg|21 ianuarie: [[Mauricio Funes]], jurnalist și om politic salvadorez, președinte al Republicii El Salvador Fișier:Gheorghe Gruia si Cornel Otelea.jpg|22 ianuarie: [[Cornel Oțelea]], handbalist român Fișier:Anastasi, Kryepeshkop i Tiranës, Durrësit dhe Gjithë Shqipërisë.jpg|25 ianuarie: [[Anastasios Yannoulatos|Anastasios al Albaniei]], arhiepiscopul ortodox al Tiranei, al Durrës-ului și al întregii Albanii Fișier:Dick Button at 1980 Winter Olympics.jpg|30 ianuarie: [[Dick Button]], patinator american, campion olimpic Fișier:Horst Köhler.jpg|1 februarie: [[Horst Köhler]], economist și politician german, președinte al Germaniei Fișier:IrvGottiFeb05.jpg|5 februarie: [[Irv Gotti]], producător american de muzică hip hop și R&B Fișier:Mike Ratledge.jpg|5 februarie: [[Mike Ratledge]], muzician britanic Fișier:Sam Nujoma (2004) cropped.jpg|8 februarie: [[Sam Nujoma]], politician namibian, președinte al Namibiei Fișier:Publicity photo of Genevieve Page for the film Youngblond Hawke, 1964.jpg|14 februarie: [[Geneviève Page]], actriță franceză Fișier:Frits Bolkestein 1999.jpg|17 februarie: [[Frits Bolkestein]], politician neerlandez, comisar european Fișier:Jean Laposte 2.jpg|20 februarie: [[Frankétienne]], scriitor, poet, dramaturg, muzician și pictor din Haiti Fișier:Nüssler Theaterkahn - Friedrich-Wilhelm Junge - Der Traum eines lächerlichen Menschen.jpg|20 februarie: [[Friedrich-Wilhelm Junge]], actor de teatru german Fișier:Gianni Pettenati.jpg|22 februarie: [[Gianni Pettenati]], cântăreț și critic muzical italian Fișier:Vladimir Beşleagă (cropped).jpg|25 februarie: [[Vladimir Beșleagă]], eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova Fișier:Roberto Orci by Gage Skidmore.jpg|25 februarie: [[Roberto Orci]], scriitor și producător de film și televiziune americano-mexican Fișier:Michelle Trachtenberg (43904360470).jpg|26 februarie: [[Michelle Trachtenberg]], actriță americană Fișier:Gene Hackman - 1972.jpg|26 februarie: [[Gene Hackman]], actor american Fișier:Boris Spasski 3-2.jpg|27 februarie: [[Boris Spasski]], șahmatist rus, maestru internațional Fișier:Бувайсар Сайтиев.jpg|2 martie: [[Buvaisar Saitiev]], luptător rus, medaliat olimpic cu aur Fișier:Eleonora Giorgi 75.jpg|3 martie: [[Eleonora Giorgi]], actriță și regizoare italiană de film Fișier:Felicia Țilea-Moldovan.jpg|3 martie: [[Felicia Țilea-Moldovan]], aruncătoare de suliță română Fișier:Bundesarchiv Bild 183-39836-0017, Klaus Richtzenhain.jpg|6 martie: [[Klaus Richtzenhain]], semifondist german, medaliat olimpic cu argint Fișier:Juergen Piepenburg 1966.gif|7 martie: [[Jürgen Piepenburg]], fotbalist și antrenor german Fișier:Ella Zeller 1955.jpg|8 martie: [[Ella Zeller]], jucătoare și antrenoare română de tenis de masă Fișier:Akinori Nakayama 1966d.jpg|9 martie: [[Akinori Nakayama]], gimnast artistic japonez, medaliat olimpic cu aur Fișier:Clive Revill Fagin Oliver 1963.jpg|11 martie: [[Clive Revill]], actor de film neozeelandez Fișier:Witold Tomczak.jpg|11 martie: [[Witold Tomczak]], om politic polonez, membru al Parlamentului European Fișier:Willi Fuggerer and Klaus Kobusch 1964.jpg|12 martie: [[Klaus Kobusch]], ciclist de performanță german, medaliat olimpic cu bronz Fișier:SpinaRugantino.jpg|13 martie: [[Grazia Maria Spina]], actriță italiană Fișier:Dag Solstad2.JPG|14 martie: [[Dag Solstad]], romancier, dramaturg și nuvelist norvegian Fișier:Eddie Jordan 1996 (cropped).jpg|20 martie: [[Eddie Jordan]], om de afaceri irlandez, personalitate de televiziune și fost proprietar de echipă de sport cu motor Fișier:George Foreman 2016.jpg|21 martie: [[George Foreman]], boxer american Fișier:Filiz Akın.JPG|21 martie: [[Filiz Akın]], actriță, model, scriitoare și prezentatoare de televiziune turcă Fișier:Tolnai Ottó.jpg|27 martie: [[Ottó Tolnai]], scriitor maghiar Fișier:Richard-norton.jpg|28 martie: [[Richard Norton]], actor australian Fișier:Miske László.jpg|29 martie: [[László Miske]], actor maghiar născut în România Fișier:Richard Chamberlain - Dr Kildare 1964 (cropped).jpg|30 martie: [[Richard Chamberlain]], actor și cântăreț american Fișier:Simion and Calistrat Cuţov 2.jpg|martie: [[Calistrat Cuțov]], boxer român, medaliat olimpic cu bronz Fișier:Val Kilmer Cannes.jpg|1 aprilie: [[Val Kilmer]], actor american Fișier:The Prime Minister, Dr. Manmohan Singh meeting with the President of Laos, Mr. Khamtay Siphandone at Vientiane in Laos on November 29, 2004 (cropped).jpg|2 aprilie: [[Khamtai Siphandone]], politician din Laos, președinte al statului Laos Fișier:Prince Andreas.jpg|3 aprilie: [[Andreas, Prinț de Saxa-Coburg și Gotha]], șeful Casei de Saxa-Coburg și Gotha Fișier:Margarita Xhepa, aktore.jpg|3 aprilie: [[Margarita Xhepa]], actriță albaneză de etnie aromână Fișier:Heikki Hasu 2.jpg|5 aprilie: [[Heikki Hasu]], schior finlandez și politician, campion și medaliat olimpic cu argint Fișier:Blondie drummer Clem Burke on July 11, 2008.jpg|6 aprilie: [[Blondie|Clem Burke]], muzician american, bateristul formației rock [[Blondie]] Fișier:Bogdan Teodorescu.jpg|8 aprilie: [[Bogdan Teodorescu]], scriitor și jurnalist român Fișier:Leo Beenhakker 1986.jpg|10 aprilie: [[Leo Beenhakker]], fotbalist și antrenor neerlandez de fotbal Fișier:MaxRomeo1.jpg|11 aprilie: [[Max Romeo]], muzician jamaican Fișier:18. Internationales Management-Gespräch 1988-Schriftsteller und Politiker Mario Vargas Llosa am Symposium-HSGH 022-000745-02 (cropped).jpg|13 aprilie: [[Mario Vargas Llosa]], scriitor peruan, laureat al [[Premiul Nobel pentru literatură|Premiului Nobel pentru Literatură]] Fișier:RC Lens - GFC Ajaccio (22-10-2018) 42 (cropped).jpg|16 aprilie: [[Aaron Boupendza]], fotbalist gabonez Fișier:João Cravinho ('Mão Invisível', Centro de Estudos Sociais da Universidade de Coimbra), cropped.png|16 aprilie: [[João Cravinho]], politician portughez, membru al Parlamentului European Fișier:Jaromír Štětina (2017).jpg|17 aprilie: [[Jaromír Štětina]], jurnalist, scriitor și politician ceh, membru al Parlamentului European Fișier:Hugo gatti boca.jpg|20 aprilie: [[Hugo Gatti]], fotbalist argentinian Fișier:Mariya Shubina 1960.jpg|20 aprilie: [[Maria Șubina]], caiacistă rusă, medaliată olimpic cu aur Fișier:Francis Zammit-Dimech.jpg|21 aprilie: [[Francis Zammit Dimech]], politician maltez, ministru al afacerilor externe, membru al Parlamentului European Fișier:Portrait of Pope Francis (2021) FXD.jpg|21 aprilie: [[Papa Francisc]], al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice Fișier:Zurab Tsereteli 2014 3x4 portrait.jpg|22 aprilie: [[Zurab Tsereteli]], pictor, sculptor și arhitect georgiano-rus Fișier:David Horowitz by Gage Skidmore.jpg|29 aprilie: [[David Horowitz]], scriitor și activist american Fișier:Mohácsi Ferenc (crop).jpg|30 aprilie: [[Ferenc Mohácsi]], canoist maghiar, medaliat olimpic cu bronz Fișier:JulesWijdenbosch2017.jpg|30 aprilie: [[Jules Wijdenbosch]], politician surinamez, președinte al statului Surinam Fișier:Ionescu tulcea.jpg|2 mai: [[Alexandra Bellow]], matematiciană română-americană Fișier:Karel Bláha.jpg|2 mai: [[Karel Bláha]], actor și cântăreț ceh Fișier:Mass at 1982 Dutch Grand Prix.jpg|4 mai: [[Jochen Mass]], pilot de curse auto german Fișier:Barry B. Longyear.jpg|6 mai: [[Barry B. Longyear]], scriitor și romancier american Fișier:Cleopa David Msuya.jpg|7 mai: [[Cleopa Msuya]], politician tanzanian, prin-ministru al statului Tanzania Fișier:Nadja Abd el Farrag - offizielles Wiegen, Promiboxen 2013.JPG|9 mai: [[Nadja Abd el Farrag]], moderatoare TV și actriță germană Fișier:Sabu and Super Genie (cropped).jpg|11 mai: [[Sabu (wrestler)|Sabu]], wrestler american Fișier:13.07.2023 - 59º Congresso da União Nacional dos Estudantes – UNE (53044654694) (cropped2).jpg|13 mai: [[José Mujica]], politician din Uruguay, președinte al Uruguayului Fișier:Francisco de Borbon, duc de Séville.JPG|20 mai: [[Francisco de Paula Enrique de Borbón y Escasany, al 5-lea duce de Sevilla]], aristocrat spaniol, membru al familiei regale a Spaniei Fișier:Joan Harrison 1950.jpg|20 mai: [[Joan Harrison]], înotătoare sud-africană, medaliată olimpică Fișier:Tran Duc Luong, Nov 17, 2004.jpg|20 mai: [[Trần Đức Lương]], politician vietnamez, președinte al Vietnamului Fișier:George Wendt 1989.jpg|20 mai: [[George Wendt]], actor american de film și televiziune Fișier:Luis Alfredo Palacio.png|22 mai: [[Alfredo Palacio]], politician ecuadorian, președinte al statului Ecuador Fișier:Silvia-radu.jpg|25 mai: [[Silvia Radu (sculptor)|Silvia Radu]], sculptoriță și pictoriță română Fișier:Nobel Prize 2009-Press Conference KVA-27.jpg|28 mai: [[George E. Smith]], fizician american, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel pentru fizică]] Fișier:Ngugi wa Thiong'o - Festivaletteratura 2012.JPG|28 mai: [[Ngugi wa Thiong'o]], scriitor kenyan Fișier:Mario_Primicerio.jpg|30 mai: [[Mario Primicerio]], matematician și politician italian Fișier:Eugen Doga (3).JPG|3 iunie: [[Eugen Doga]], compozitor moldovean, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei Fișier:President Edgar Lungu 2019.jpg|5 iunie: [[Edgar Lungu]], politician zambian, președinte al Zambiei Fișier:Virgil Nemoianu.jpg|6 iunie: [[Virgil Nemoianu]], eseist, critic literar, filozof al culturii și pedagog american născut în România Fișier:Frederick Forsyth - 01.jpg|9 iunie: [[Frederick Forsyth]], scriitor englez de thriller </gallery> ==Note== <references/> <!-- pentru ani în viitor nu are sens să creăm acum categorii --> [[Categorie:2025| ]] mjq0i3mf5mayca55os591g325dfyqh7 17024399 17023833 2025-06-10T20:03:24Z Ionel141 266126 /* Iunie */ 17024399 wikitext text/x-wiki {{în desfășurare}}{{Anul}}{{Anul în alte calendare}} '''2025 (MMXXV)''' este anul curent al [[calendarul gregorian]], care a început într-o zi de [[miercuri]]. Este al 2025-lea an de d.Hr., al 25-lea an din [[mileniul al III-lea]] și din [[secolul al XXI-lea]], precum și al 6-lea an din [[Anii 2020|deceniul 2020-2029]] Este desemnat: * Anul orașului [[Vilnius]] din Lituania, denumit [[European Green Capital Award|''Capitala verde a Europei'']]. * Anul orașelor [[Chemnitz]] din Germania, [[Nova Gorica]] din Slovenia și [[Gorizia]] din Italia, numite [[Capitală Europeană a Culturii|''Capitale Europene ale Culturii'']]. * Anul orașului [[Liov]] din Ucraina, numit [[Capitala Europeană a Tineretului|''Capitală Europeană a Tineretului'']]. * Anul orașului [[Macao]] din China, numit ''Capitala culturală a Asiei de Vest''. *''Mocha Mousse'' este aleasă [[Pantone#Culoarea anului|culoarea anului 2025]]. == Evenimente == === Ianuarie: === [[File:Karin Keller-Sutter (2024, cropped).jpg|thumb|1 ianuarie 2025: [[Karin Keller-Sutter]] noul președinte al Elveției. ]] *[[1 ianuarie]]: [[Pedeapsa capitală în Arabia Saudită]]: Arabia Saudită anunță execuția a șase cetățeni iranieni condamnați pentru contrabandă cu hașiș. La Teheran, Ministerul iranian de Externe l-a convocat pe ambasadorul saudit în semn de protest. *[[1 ianuarie]]: [[Bulgaria]] și [[România]] au aderat la [[Spațiul Schengen]] cu frontierele terestre. *[[1 ianuarie]]: [[Karin Keller-Sutter]] își începe mandatul de un an ca președinte al Elveției. *[[1 ianuarie]]: [[Retragerea armatei franceze din Africa de Vest (2022 – prezent)|Retragerea armatei franceze din Africa de Vest]]: [[Relațiile Franța – Coasta de Fildeș]]: Președintele Coastei de Fildeș, Alassane Ouattara, anunță expulzarea planificată a armatei franceze din națiune, punând capăt deceniilor de prezență militară și alăturându-se fostelor colonii franceze Senegal, Ciad, Mali, Niger, Burkina Faso și Republicii Centrafricane în acest sens. *[[1 ianuarie]]: Cinci persoane au murit, mai multe sunt rănite și cel puțin 330 au fost arestați din cauza manipulării greșite a obiectelor pirotehnice în timpul sărbătorilor de Anul Nou în Germania. *[[1 ianuarie]]: Cinci persoane sunt ucise într-o înjunghiere în masă, când un fiu își ucide patru surori și mama în Lucknow, Uttar Pradesh, India. *[[1 ianuarie]]: [[Războiul Israel-Hamas]]: [[Invazia israeliană a Fâșiei Gaza]]: Atacurile aeriene israeliene peste Fâșia Gaza au ucis cel puțin 26 de palestinieni, inclusiv patru copii. Cel puțin alte zece sunt date dispărute și se crede că sunt îngropate sub dărâmături. *[[1 ianuarie]]: [[Drepturile LGBTQ în Liechtenstein]]: Liechtenstein devine a 39-a țară care a legalizat căsătoria între persoane de același sex. *[[1 ianuarie]]: [[Relațiile externe ale Mexicului]]: Serviciul de Administrare Fiscală din Mexic implementează noi tarife, inclusiv o taxă de 19% pentru mărfurile din țări fără acorduri comerciale internaționale cu Mexic și o taxă de 17% pentru articolele din Canada și Statele Unite sub anumite praguri de valoare. *[[1 ianuarie]]: [[Atacul armat din orașul Cetinje din 2025|Atacul armat din orașul Cetinje]]: Douăsprezece persoane sunt ucise și alte patru sunt rănite într-o serie de împușcături în orașul [[Cetinje]] din Muntenegru. Ulterior, făptuitorul se sinucide. *[[1 ianuarie]]: Un ofițer de poliție este ucis și alte patru persoane sunt rănite într-un atac cu un vehicul în timpul unei patrule în Nelson, Noua Zeelandă. Un suspect în vârstă de 32 de ani este arestat. *[[1 ianuarie]]: [[Controverse și critici Al Jazeera]]: Autoritatea Palestiniană suspendă emisiunile și operațiunile Al Jazeera în Palestina, acuzând rețeaua că se amestecă în afacerile interne și că răspândește incitare și dezinformare. *[[1 ianuarie]]: [[Polonia]] preia [[președinția Consiliului Uniunii Europene]] pentru următoarele 6 luni. Ședințele Consiliului pentru Afaceri Generale vor fi conduse de ministrul de externe [[Radosław Sikorski]]. *[[1 ianuarie]]: [[Disputa privind gazele dintre Rusia și Uniunea Europeană din anii 2022–2023|Disputa privind gazele dintre Rusia și Uniunea Europeană]]: Firma rusă de gaze Gazprom oprește exporturile de gaz natural rusesc prin conductele ucrainene, după ce Ucraina a refuzat să reînnoiască un acord de tranzit. Ungaria va continua să primească gaz rusesc prin conducta TurkStream. *[[1 ianuarie]]: Compania energetică de stat a Rusiei, [[Gazprom]], își întrerupe alimentarea cu gaz în regiunea separatistă [[Transnistria]], recunoscută internațional ca parte a Moldovei. *[[1 ianuarie]]: [[Războiul civil din Somalia]]: Misiunea de Sprijin și Stabilizare a Uniunii Africane înlocuiește Misiunea de Tranziție a Uniunii Africane ca misiune de menținere a păcii a Uniunii Africane în Somalia. *[[1 ianuarie]]: [[Atacul cu mașină din New Orleans din 2025|Atacul cu mașină din New Orleans]]: Un bărbat ucide 15 persoane și rănește alte 35 de persoane, inclusiv doi ofițeri de poliție, într-un atac cu împușcături și lovituri de vehicule pe Bourbon Street din New Orleans, Louisiana, Statele Unite, înainte de a fi împușcat. FBI spune că a găsit un steag al Statului Islamic în vehiculul suspectului. *[[1 ianuarie]]: Trei persoane au murit și alte douăzeci sunt rănite într-o explozie cu artificii la o casă din Honolulu, Hawaii, Statele Unite. *[[1 ianuarie]]: [[Explozia de la Trump International Hotel Las Vegas]]: Un Cybertruck Tesla a explodat în fața hotelului Trump International Las Vegas din Paradise, Nevada, Statele Unite, ucigând șoferul și rănind ușor alte șapte persoane. Poliția investighează în prezent dacă artificiile pe care le transporta camionul au făcut parte dintr-un complot terorist. *[[1 ianuarie]]: Unsprezece persoane sunt rănite în timpul în urma unei serii de împușcături în masă în afara unui club de noapte din Queens, New York, Statele Unite. *[[1 ianuarie]]: Agenții FBI anunță confiscarea a peste 150 de bombe cu țevi de casă și alte dispozitive explozive dintr-o casă din județul Isle of Wight, Virginia, Statele Unite, „cea mai mare confiscare după numărul de dispozitive explozive finite din istoria FBI”. *[[1 ianuarie]]: S-au născut primii copii ai cohortei demografice din lumea occidentală numită „Generația Beta”. *[[1 ianuarie]]: [[Ziua Domeniului Public]]: Romanul [[Adio, arme (roman)|Adio, arme]] și personajele de desene animate Popeye și Tintin intră în domeniul public în Statele Unite. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul Israel-Hamas]]: 11 persoane sunt ucise, inclusiv un șef al poliției, într-un atac aerian israelian asupra unei tabere de refugiați din al-Mawasi, la vest de Khan Younis din Gaza. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul Israel-Hamas]]: Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu anunță că a aprobat o delegație la Doha, Qatar, pentru discuțiile de încetare a focului. *[[2 ianuarie]]: [[Paleontologie]]: Cel mai mare sit de urme de dinozaur ale Cetiosaurus și [[Megalosaurus]] datând din [[Jurasic|Jurasicul mijlociu]] de acum 166 de milioane de ani a fost descoperit într-o carieră din Oxfordshire. *[[2 ianuarie]]: Ministerul Educației din Siria a anunțat modificări de curriculum pentru toate clasele, etichetând Zenobia drept fictivă, eliminând istoria arameenilor, canaaniților și a zeităților antice și ștergând textele legate de curajul femeilor siriene și egalitatea de gen. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul Civil Sirian]]: [[Invazia israeliană a Siriei din 2024|Invazia israeliană a Siriei]]: Avioane de război israeliene efectuează lovituri aeriene asupra fabricilor de apărare și a unui centru de cercetare din Al-Safira, [[Guvernoratul Alep]], Siria. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul Civil Sirian]]: [[Intervenția SUA în războiul civil sirian]]: Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, forțele americane desfășoară un nou convoi în zonele controlate de Forțele Democratice Siriene din Kobani, Guvernoratul Alep, ca parte a operațiunilor de înființare a unei noi baze militare americane în nord-estul Siriei. *[[2 ianuarie]]: [[Războiul civil din Somalia]]: [[Intervenție militară împotriva Statului Islamic]]: [[Ofensive militare din Puntland înpotriva ISIS]]: Forțele din Puntland efectuează lovituri aeriene asupra ascunzătoarelor ISIL din Bari, Puntland, Somalia, după ce au anunțat o ofensivă militară împotriva ISIL și Al-Shabaab. *[[2 ianuarie]]: [[Atacul cu mașină din New Orleans din 2025|Atacul cu mașină din New Orleans]]: Christopher Raia, directorul adjunct al diviziei de combatere a terorismului FBI, spune că nu există „o legătură definitivă” între cei doi presupuși militari ai armatei americane autori ai atacurilor, Shamsud-Din Jabbar din New Orleans și Matthew Alan Livelsberger din Las Vegas. *[[2 ianuarie]]: [[Criza economică germană (2022–)|Criza economică germană]]: Institutul de Cercetare Handelsblatt raportează că economia germană se află în „cea mai mare criză din istoria postbelică” după ce a estimat că economia va intra în al treilea an de recesiune în 2025, cu o contracție de 0,1%, după o contracție de 0,3% atât în ​​2023, cât și în 2024. *[[2 ianuarie]]: Un avion mic s-a prăbușit pe acoperișul unui depozit comercial din Fullerton, California, Statele Unite, provocând un incendiu, ucigând două persoane și rănind cel puțin 18 alte persoane. *[[2 ianuarie]]: Doi ofițeri au fost răniți în urma exploziei unui obiect necunoscut la un gard de poliție din Berlin-Wittenau; motivele pentru aceasta sunt încă neclare. *[[2 ianuarie]]: [[Relațiile Iran-Italia]]: Autoritățile italiene îl cheamă pe ambasadorul Iranului pentru a cere eliberarea reporterei Il Foglio Cecilia Sala, reținută la Teheran pentru presupuse încălcări legale. *[[2 ianuarie]]: [[Relațiile Siria-Ucraina]]: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina va promite sprijin guvernului de tranziție sirian. *[[2 ianuarie]]: [[Crizele politice din Venezuela din 2024|Crizele politice din Venezuela]]: Guvernul președintelui venezuelean Nicolás Maduro oferă o recompensă de 100.000 de dolari pentru capturarea liderului opoziției în exil Edmundo González Urrutia, care susține că este gata să preia funcția de președinte legitim pe 10 ianuarie. *[[2 ianuarie]]: Președintele ecuadorian Daniel Noboa decretă suspendarea vicepreședintelui său, Verónica Abad, acuzând-o de dispreț și predarea funcțiilor sale către secretarul național de planificare, Sariha Moya. Noboa l-a numit deja pe Moya să-l înlocuiască pe Abad în noiembrie 2024, dar un judecător constituțional a anulat decretul în decembrie. *[[2 ianuarie]]: Parlamentul Ghanei previne o posibilă închidere a guvernului prin aprobarea unui buget provizoriu de 68,1 miliarde ₵ (4,65 miliarde dolari) pentru finanțarea operațiunilor guvernamentale până în martie, pe fondul tranziției la președinția lui John Mahama. *[[2 ianuarie]]: Curtea Constituțională a Indoneziei stabilește că pragul electoral de 20% pentru partidele politice pentru a desemna un candidat la președinție nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, permițând eventual partidelor mai mici să participe la viitoarele alegeri prezidențiale fără a fi nevoie să formeze coaliții cu partide mai mari. *[[3 ianuarie]]: [[Războiul Civil Sirian]]: [[Ofensiva din Estul Alepului]]: Confruntările dintre Forțele Democratice Siriene (SDF) conduse de kurzi și armata națională siriană susținută de Turcia escaladează în apropierea barajului Tishrin din Guvernoratul Alep. Forțele aeriene turcești desfășoară și atacuri aeriene asupra pozițiilor SDF. *[[3 ianuarie]]: [[Războiul Civil Sirian]]: [[Intervenția SUA în războiul civil sirian]]: Secretarul de presă adjunct al Apărării al SUA, Sabrina Singh, spune că, în ciuda rapoartelor locale, armata americană „nu are niciun plan” să construiască o bază militară la Kobani, Guvernoratul Alep, care se află în prezent sub controlul Forțelor Democratice Siriene. *[[3 ianuarie]]: [[Criza haitiană (2018–prezent)|Criza haitiană]]: [[Războiul bandelor în Haiti]]: Un contingent de trupe de menținere a păcii din Guatemala și El Salvador sosesc în Port-au-Prince, Haiti, pentru a impune o misiune de securitate multinațională susținută de Națiunile Unite pentru a restabili ordinea în Port-au-Prince pe fondul creșterii violenței bandelor. *[[3 ianuarie]]: [[Criza Mării Roșii]]: Forțele de Apărare Israeliene raportează interceptarea unei rachete balistice și a unei drone lansate din Yemen. *[[3 ianuarie]]: [[Propunerea de achiziție a U.S. Steel de către Nippon Steel]]: Președintele american Joe Biden blochează o ofertă de cumpărare a japonezilor Nippon Steel pentru U.S. Steel. *[[3 ianuarie]]: Qatar Airways anunță reluarea zborurilor către Aeroportul Internațional Damasc din Siria începând cu 7 ianuarie, devenind prima companie aeriană internațională importantă care reia serviciul regulat către Siria de la începutul războiului civil sirian în 2011. *[[3 ianuarie]]: [[Furtuna de zăpadă nord-americană din ianuarie 2025]]: Serviciul Național de Meteorologie emite avertismente de furtună de zăpadă în Marea Câmpie centrală și o avertizare de lapoviță în Missouri, în așteptarea unor evenimente puternice de ploaie înghețată. Furtuna de iarnă începe să afecteze nord-vestul continental al Statelor Unite cu ninsori abundente. *[[3 ianuarie]]: Evacuările sunt ordonate în centrul Etiopiei din cauza tremurului vulcanic în creștere și a altor tulburări de la stratovulcanul Muntele Fentale, care a erupt ultima dată în secolul al XIX-lea. *[[3 ianuarie]]: Cel puțin douăsprezece persoane au murit și alte 30 sunt rănite după ce un autobuz care transporta turiști a căzut într-o râpă în apropierea Autostrăzii Panamericane dintre Pasto și Rumichaca din Departamentul Nariño, Columbia. *[[3 ianuarie]]: Compania de tehnologie a calității aerului IQAir raportează că Hanoi, Vietnam, are cea mai mare poluare a aerului dintre orice oraș de pe Pământ, cu niveluri de particule mici periculoase, cunoscute sub numele de PM2,5, măsurate la 266 de micrograme pe metru cub. *[[3 ianuarie]]: [[Relațiile Egipt-Siria]]: Egiptul interzice intrarea sirienilor din toate țările din întreaga lume, cu excepția celor care dețin permise de ședere temporare în scopuri non-turistice. Interdicția include și sirienii căsătoriți cu egipteni, cu excepția cazului în care obțin o autorizație de securitate. *[[3 ianuarie]]: [[Relațiile Germania-Siria]], [[Relațiile Franța-Siria]]: Ministrul german de externe Annalena Baerbock și ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot devin primii miniștri de externe ai Uniunii Europene care au călătorit la Damasc, Siria, după căderea regimului Assad pentru a discuta despre noi relații diplomatice cu Guvernul de tranziție sirian și societatea civilă siriană. *[[3 ianuarie]]: [[Criza legii marțiale din Coreea de Sud din 2024]]: [[Confruntarea din fața reședinței lui Yoon Suk Yeol]]: Anchetatorii și procurorii în materie de corupție efectuează o percheziție în reședința centrală a Seulului a președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol, recent acuzat de acuzatori, pentru al aresta pe Yoon pentru că a refuzat să răspundă la trei citații ale instanței. Raidul nu a reușit, deoarece Serviciul de Securitate Prezidențial a blocat intrarea ulterioară în reședință, ceea ce duce la un impas de mai multe ore. *[[3 ianuarie]]: [[Incidentul Estlink 2 din 2024|Incidentul Estlink 2]]: Un tribunal districtual din Helsinki, Finlanda, respinge cererea de eliberare a petrolierului reținut Eagle S, suspectat că a deteriorat cablul de alimentare al submarinului Estlink 2 și că transporta petrol rusesc sancționat. *[[3 ianuarie]]: [[Crime de război în războiul civil sirian]]: Guvernul sirian îl arestează pe Aws Salloum, cunoscut drept „Îngerul morții” din închisoarea Sednaya. Salloum este acuzat de multiple crime și abuzuri asupra prizonierilor de la Sednaya, inclusiv uciderea lui Mazen al-Hamada. *[[3 ianuarie]]: Un suspect este arestat la Rotterdam, Olanda, pentru că a împușcat și ucis trei bărbați între 21 decembrie și 2 ianuarie. Victimele au fost alese la întâmplare. *[[3 ianuarie]]: [[Alegerile pentru Camera Reprezentanților din 2025 a Statelor Unite]]: Camera Reprezentanților Statelor Unite, compusă din 219 republicani și 215 democrați, îl realege pe Mike Johnson în funcția de președinte al Camerei în locul liderului în exercițiu al minorității, Hakeem Jeffries. *[[3 ianuarie]]: [[Următoarele alegeri prezidențiale din Ucraina]]: Președintele ucrainean [[Volodimir Zelenski]] spune că țara nu va organiza alegeri prezidențiale atâta timp cât țara este sub legea marțială, chiar dacă Rusia o pune ca o precondiție pentru negocieri. *[[3 ianuarie]]: SpaceX lansează cu succes satelitul de comunicații Thuraya 4-NGS al Agenției Spațiale din Emiratele Arabe Unite printr-o rachetă Falcon 9 de la Stația Forțelor Spațiale Cape Canaveral, Florida, Statele Unite. *[[4 ianuarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|Invazia Rusiei în Ucraina]]: Un corespondent de război pentru ziarul rus Izvestia a fost ucis într-un atac cu dronă ucraineană în Regiunea Donețk. *[[4 ianuarie]]: [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|Invazia Rusiei în Ucraina]]: Forțele Armate Ruse susțin că au doborât opt ​​rachete americane ATACMS lansate de Ucraina și promite să se răzbune. *[[4 ianuarie]]: [[Criza din Haiti]]: [[Relațiile Guatemala-Haiti]]: [[Războiul bandelor în Haiti]]: Alte 75 de trupe ale armatei guatemalene sosesc în Haiti, alăturându-se celor 75 care au sosit ieri, pentru a combate escaladarea violenței bandelor. *[[4 ianuarie]]: [[Războiul Israel-Hamas]]: [[Invazia israeliană a Fâșiei Gaza]]: Cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși și alți 14 sunt dispăruți în atacurile aeriene israeliene asupra orașului Gaza și a lui Khan Younis în Fâșia Gaza. *[[4 ianuarie]]: [[Conflictul Kivu]]: [[Ofensiva M23]]: Rebelii M23 au capturat orașul strategic Katale din Teritoriul Masisi, [[Provincia Nord-Kivu]], Republica Democrată Congo. *[[4 ianuarie]]: [[Criza anglofonă]]: Bărbați înarmați din Nigeria ucid cel puțin cinci soldați camerunezi și îi rănesc pe alții în Bakinjaw, [[Provincia de Sud-Vest, Camerun|Provincia de Sud-Vest]], Camerun. *[[7 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Un excepțional vânt din Santa Ana, care a atins forța uraganului în unele locații din sudul Californiei, Statele Unite ale Americii, care provoacă mai multe întreruperi de curent și izbucniri de incendii de vegetație, inclusiv un incendiu de vegetație care se răspândește rapid de peste 2.900 de acri în [[Comitatul Los Angeles]], care provoacă mai multe arsuri și obligă 30.000 de oameni să evacueze. [[File:Palisades Fire (54254895365).jpg|thumb|left|Incendiile din California]] *[[8 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: [[Incediul din Pacific Palisades, Los Angeles|Incediul din Pacific Palisades]]: [[Incendiul Eaton]]: [[Incendiul Hurst]]: Peste 100.000 de oameni sunt evacuați din apropierea incendiilor din cartierele Pacific Palisades și Hollywood din Los Angeles și Altadena, California, Statele Unite, care au ars peste 3.000 de acri, agravate de o furtună extremă în curs de desfășurare și de condiții de secetă. Cinci persoane au fost ucise, alte zeci au fost rănite și aproximativ 1.000 de structuri au fost distruse. *[[8 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Conducta CALNEV care conectează rafinăriile de petrol din sudul Californiei de [[Comitatul Clark, Nevada|Comitatul Clark]], se oprește din cauza întreruperilor de curent, întrerupând temporar alimentarea cu benzină către Las Vegas și baza aeriană Nellis. Conducta Kinder Morgan SFPP care leagă sudul Californiei de Phoenix, Arizona, se închide și ea. *[[9 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Cel puțin șase oameni sunt uciși din cauza răspândirii incendiilor de vegetație în județul Los Angeles, Statele Unite. Incendiul Kenneth a intrat în Woodland Hills, adăugând încă 179.000 de persoane care au primit ordine de evacuare. *[[10 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Pe fondul incendiilor de vegetație în desfășurare, autoritățile din județul Los Angeles, impun o stare de urgență și anunță desfășurarea Gărzii Naționale din California pentru a proteja casele din zonele evacuate de jaf. Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al Statelor Unite emite o urgență de sănătate publică pentru California, ca răspuns la rănile și impactul asupra sănătății mintale cauzate de incendiile în desfășurare. *[[11 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Cel puțin 939 de deținuți SDSR sunt desfășurați pentru a lupta cu incendiile în desfășurare în [[Comitatul Los Angeles]]. Numărul de decese în incediile de vegetație din California crește la 16. *[[12 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: Guvernatorul Californiei, [[Gavin Newsom]], afirmă că incendiile în curs de desfășurare care au impact asupra [[Comitatul Los Angeles|Comitatului Los Angeles]] ar putea deveni cel mai grav dezastru natural din istoria Americii „în ceea ce privește amploarea”, pe fondul pagubelor estimate în prezent de peste 135 de miliarde de dolari. Numărul morților în incendiile de pădure crește la 24. Oficialii spun că Incendiul Kenneth a fost oprit. *[[13 ianuarie]]: [[Incendiile din California din 2025]]: [[Incendiile din California de Sud din ianuarie 2025]]: AccuWeather a publicat o estimare preliminară a pierderilor fizice și economice totale cauzate de incendiile în desfășurare în California de Sud, între 250 și 275 de miliarde de dolari, o cifră care se atribuie valorilor excepțional de ridicate ale proprietăților din Santa Monica și din apropiere, care ar depăși estimările lor privind costurile întregului sezon de incendii din Statele Unite din 2020, la fel ca Uraganul Helene din 2024. *[[16 ianuarie]]: Au loc alegerile generale din [[Vanuatu]]. *[[18 ianuarie]]: 77 de oamenii au fost uciși într-o explozie a unei cisterne combustibilă în nord-vestul [[Nigeria|Nigeriei]]. *[[19 ianuarie]]-[[20 ianuarie]]: Are loc o interdicție la platforma [[TikTok]] și alte produse a companiei [[ByteDance]] în [[Statele Unite ale Americii]]. Însă după doar 14 ore, [[TikTok|platforma TikTok]] și aplicația de editare [[CapCut]] sunt iar accesibile. [[File:Donald Trump takes the oath of office (2025).jpg|thumb|350 px|Donald Trump depune jurământul ca cel de-al 47-lea președinte al SUA. ]] *[[20 ianuarie]]: [[Donald Trump]] a fost învestit în funcția de [[Președinte al Statelor Unite ale Americii]], iar [[J.D. Vance]] a fost învestit în funcția de [[Vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii|vicepreședinte]] *[[22 ianuarie]]: [[Thailanda]] devine a 40-a țară care legalizează casătoriile de aceelași sex și prima din Sud-Estul [[Asia|Asiei]]. [[File:Deepseek login error.png|thumb|left| DeepSeek - pagina de logare]] *[[23 ianuarie]]: [[Micheál Martin]] este reales prim-ministru ([[Taoiseach]]) al [[Irlanda|Irlandei]] pentru un al doilea mandat neconsecutiv. *[[24 ianuarie]]: [[Furtuna Eowyn 2025]]: [[Furtuna Eowyn]] lovește [[Irlanda]] și [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]. Viteze record ale vântului, de 183 km/oră, sunt înregistrate în [[Irlanda]], în timp ce peste un milion de case au rămas fără electricitate. *[[25 ianuarie]]: Primul tur al [[Alegeri prezidențiale în Grecia|alegerilor prezidențiale din Grecia 2025]] are loc fără ca niciun candidat să obțină majoritatea. *[[26 ianuarie]]: Au loc [[Alegerile prezidențiale din Belarus|alegerile prezidențiale din Belarus, 2025]], iar actualul președinte [[Aleksandr Lukașenko]] câștigă alegerile împotriva lui [[Serghey Syrankov]] cu 87%, fiind reales pentru un nou mandat ca președinte a [[Belarus|Belarusului]]. *[[27 ianuarie]]: Cotele tehnologice globale scad brusc ca răspuns la [[DeepSeek]] , un concurent chinez al [[ChatGPT]] de la [[OpenAI]]. Gigantul de cipuri [[Nvidia]] pierde aproape 600 miliarde de dolari din valoarea sa, cea mai mare scădere pentru o singură companie din istoria bursei americane. *[[29 ianuarie]]: [[Zborul American Eagle 5342|Zborul American Eagle 5342:]] un Bombardier [[CRJ700]] cu 64 de pasageri la bord, se ciocnește în aer cu un elicopter [[Black Hawk]] al Armatei Statelor Unite cu trei ocupanți la bord , în [[Washington, D.C.]], [[Statele Unite ale Americii]]. Nu există supraviețuitori. *[[29 ianuarie]]: [[Ahmad al-Sharaa]] este numit de-al 20-lea președinte al [[Siria|Siriei]], după un post vacant de o lună după căderea regimului Assad. *[[31 ianuarie]]: Al doilea tur al [[alegerilor prezidențiale din Grecia 2025]] are loc pe această dată , dar din nou nimeni nu obține majoritatea iar turul al 3-lea va avea loc pe [[6 februarie]]. === Februarie === [[File:2024-08-21 Event, CDU, Wahlkampf mit Friedrich Merz in Erfurt 2024 STP 3041 by Stepro (cropped).jpg|thumb|Friedrich Merz (CDU/CSU) - Câștigătorul alegerilor federale organizate în Germania (23 februarie 2025) ]] * (începutul lunii:) [[Cutremurele din Santorini din 2025|Cutremurele din Santorini]] * [[1 februarie]]: Președintele al [[Statele Unite ale Americii]], [[Donald Trump]] impune un tarif de 10% la importurile din [[China]]. * [[4 februarie]]: [[Războiul Comercial SUA-China 2025]]: [[China]] anunță controale la export și majorarea tarifelor la anumite importuri americane ca răzbunare pentru impunerea de taxe vamale de către [[Donald Trump]] la mărfurile chinezești. * [[4 februarie]]: Cel puțin 11 persoane sunt ucise (inclusiv făptuitorul) iar alte 15 sunt rănite după ce un bărbat înarmat deschide focul într-un centru de educație pentru adulți din [[Orebo]] , [[Suedia]], cea mai mortală împușcătură în masă din istoria țării. * [[4 februarie]]: Președintele american, [[Donald Trump]], anunță că [[Statele Unite ale Americii]] vor prelua controlul asupra [[Fâșia Gaza|Fâșiei Gaza]] printr-un acord cu [[Israel|Israelul]] și că armata SUA va fi responsabilă de reconstrucția Gazei. * [[6 februarie]]: Are loc al 3-lea tur al [[Alegerile prezidențiale din Grecia 2025|alegerilor prezidențiale din Grecia 2025]], dar din nou nu s-a putut decide un câștigător al alegerilor așa că se va face un al 4-lea tur pe [[12 februarie]]. * [[9 februarie]]: Au loc alegerile generale din [[Ecuador]]. * [[9 februarie]]: Au loc alegerile generale din [[Liechtenstein]]. * [[10 februarie]]: [[Klaus Iohannis]], președintele [[România|României,]] își dă demisia într-un discurs din [[Palatul Cotroceni]], făcându-l primul președinte român care își dă demisia după revoluție. Noul președinte interimar va fi [[Ilie Bolojan]]. [[File:Ilie Bolojan - 6 March 2025 (cropped).jpg|thumb|left|Ilie Bolojan - Președinte interimar al României din 12 februarie 2025]] * [[10 februarie]]: Președintele [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite ale Americii]], [[Donald Trump]], impune un tarif de 25% pentru toate importurile din oțel și aluminiu, fără scutiri. * [[11 februarie]]: Este lansat jocul de strategie pe ture [[Sid Meier's Civilization VII]] pe PC, PlayStation 5 și Xbox Series X/S. * [[11 februarie]]: [[Ilie Bolojan]] preia interimatul președinției României după plecarea din funcție al lui [[Klaus Iohannis]]. * [[12 februarie]]: Konstantinos Tasoulas devine noul președinte ales al Greciei de către Parlament Elenic. *[[18 februarie]]: Vladimir Putin anunță că Rusia și SUA au fost de acord să-și refacă relațiile diplomatice la trei ani de la invazia rusă a Ucrainei, urmată de sancțiunile occidentale. Un summit ruso-american care a durat 4 ore a fost desfășurat la Riad. *[[18 februarie]]: În Egipt este confirmată descoperirea mormântului faraonului Tutmose al II-lea. Găsit în 2022, este considerat primul mormânt regal descoperit de la cel al faraonului Tutankhamon în 1922. * [[23 februarie]]: Alegerile federale din Germania sunt câștigate de partidele creștin-democrate de centru dreapta „Uniunea” CDU/CSU. Liderul formațiunii, Friedrich Merz, este considerat potențial cancelar. Alternativa pentru Germania, partid naționalist eurosceptic și anti-imigrație, se situează pe locul 2, cu 19%. Partidul Social Democrat condus de cancelarul Olaf Scholz pierde alegerile, situându-se pe locul 3. * [[25 februarie]]: Un avion Antonov An-26 al aviației sudaneze se prăbușește lângă baza aeriană Wadi Seidna Air Base. Toți cei 17 pasageri și piloții mor, pe lângă alte 29 de persoane aflate la sol. [[File:President Trump and Ukrainian President Zelenskyy Clash During Meeting in Oval Office, Feb. 28, 2025.jpg|thumb| Președintele american Donald Trump și vicepreședintele JD Vance, într-o discuție aprinsă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval, Casa Albă]] * [[26 februarie]]: Fostul candidat prezidențial independent și câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, este audiat și pus sub control judiciar pentru 60 zile. Procuratura Generală a României a reținut 18 suspecți într-un dosar în care au fost aduse acuzații împotriva fostului candidat la președinție Călin Georgescu pentru șase infracțiuni.Inculpații sunt în arest preventiv timp de 30 de zile, sub suspiciunea de tentativă de subminare a ordinii constituționale, încălcarea reglementărilor privind depozitarea armelor și munițiilor și incitare. Au fost emise mandate de arestare în lipsă pentru mercenarul Horatiu Potra și fiul său. * [[28 februarie]]: Are loc întâlnirea dintre președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski de la Casa Albă. După o discuție aprinsă, Zelenski refuză să semneze acordul privind cedarea resurselor metalurgice în valoare de 350 miliarde de dolari către SUA. === Martie === [[File:Blue Ghost Mission 1 rendering.jpg|thumb|Blue Ghost Mission 1]] [[File:Mikey Madison at the 2024 New York Film Festival 2 (cropped 2).jpg|thumb|left|Mikey Madison din „Anora”, filmul premiat la Oscar ]] * [[1 martie]] - [[Protestele din România din 2025|Protest]] [[AUR]] pentru demiterea Guvernului Ciolacu și [[Cronologia anulării alegerilor prezidențiale în România, 2024|reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale]]. * [[1 martie]] - Se desfășoară Summitul de la Londra privind ajutorarea Ucrainei. Este înființată „Coaliția Bunăvoinței a Europei” prin care 18 state membre NATO semnează garanții de securitate pentru Ucraina. Keir Starmer, premierul Marii Britanii, și președintele francez Emmanuel Macron intenționează să pregătească un plan de pace pentru Ucraina. Marea Britanie oferă 5.000 de sisteme antiaeriene 2,42 miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru Kiev, iar sancțiunile împotriva regimului putinist de la Moscova sunt intensificate. Ursula von der Leyen militează pentru reînarmarea Europei împotriva amenințării ruse. <ref>{{Citation |date=2025-03-02 |publisher=euronews |language=en |title=EU must 'urgently' rearm and turn Ukraine into 'steel porcupine': VDL |url=https://www.euronews.com/my-europe/2025/03/02/eu-must-urgently-rearm-and-turn-ukraine-into-steel-porcupine-says-von-der-leyen}}</ref> [[File:Securing Our Future (EC pic) 2025-03-02-15-13.jpg|thumb|Liderii europeni la Summitul de la Londra, 1 martie 2025 ]] * [[2 martie]] - Firefly Aerospace a devenit prima companie comercială care a lansat o misiune spațială pe Lună. Robotul spațial Blue Ghost Mission 1 a ajuns la destinație, fără dificultăți tehnice, în bazinul „Mare Crisium” de pe Lună. * [[2 martie]] - [[Anora (film)|''Anora'']], un film despre viața unei lucrătoare sexuale, primește [[Premiul Oscar pentru cel mai bun film]] al anului 2024, iar Mike Madison din rolul protagonistei câștigă premiul pentru „cea mai bună actriță în rol principal”. Actorul Adrien Brody obține premiul pentru „cel mai bun actor în rol principal” după prestația sa în „The Brutalist”. * [[5 martie]] - președintele [[CCR]], [[Marian Enache]], s-a întâlnit cu ambasadorul Franței la București, [[Nicolas Warnery]], având discuții despre cooperarea strânsă în domeniul juridic și constituțional dintre România și Franța.<ref>[https://60m.ro/fost-judecator-ccr-bec-a-inventat-o-hotarare-a-ccr-care-in-realitate-nu-exista-constatarea-aceea-este-pur-si-simplu-un-fals/ Întâlnirea dintre ambasadorul Franței și președintele CCR arată intervenții străine în procesul electoral. Primim dictate de la Înalta Poartă], 60m.ro</ref><ref>[https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/presedintele-ccr-si-ambasadorul-frantei-la-2426551.html Președintele CCR și ambasadorul Franței la București au discutat despre statul de drept și colaborarea juridică]</ref> * [[9 martie]] - candidatura lui [[Călin Georgescu]] a fost respinsă pentru nerespectarea procedurilor electorale, comportamentul său la alegerile anterioare și pentru respectarea hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024.<ref>{{Citat web|url=https://agerpres.ro/politic/2025/03/09/prezidentiale2025-biroul-electoral-central-a-respins-inregistrarea-candidaturii-lui-calin-georgescu---1429181|titlu=Prezidențiale2025/ Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu (oficial)|publisher=agerpres.ro|date=2025-03-09}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/anunt-oficial-al-biroului-electoral-central-privind-respingerea-candidaturii-lui-calin-georgescu-1920327|titlu=Anunț oficial al Biroului Electoral Central privind respingerea candidaturii lui Călin Georgescu - HotNews.ro|date=2025-03-09|accessdate=2025-03-09|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://agerpres.ro/politic/2025/03/09/prezidentiale2024-bec-a-tinut-cont-de-aspectele-fundamentale-deja-transate-de-ccr-la-respingerea-can--1429203|titlu=Prezidențiale2024/BEC a ținut cont de aspectele fundamentale 'deja tranșate' de CCR la respingerea candidaturii lui Georgescu|publisher=agerpres.ro|date=2025-03-09}}</ref> * [[28 martie]] – un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a lovit Myanmarul, cutremurul resimțindu-se și în Thailanda. Bilanțul până pe 29 martie crescând la 1,644 de morți și 3,408 de răniți.<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/social/cutremur-puternic-in-centrul-myanmarului-panica-in-bangkok-23533951|titlu=Cutremur puternic în centrul Myanmarului, panică în Bangkok|date=2025-03-28|accessdate=2025-03-28|limbă=ro-RO}}</ref> === Aprilie === * [[28 aprilie]] - [[Pana de curent din Peninsula Iberică din 2025|A avut loc o întrerupere majoră a curentului electric]] în [[Peninsula Iberică]] și în părți din sudul [[Franța|Franței]], care a afectat [[Andorra]], [[Portugalia]], [[Spania]] și sudul Franței. === Mai === * [[3 mai]] - Alegeri federale în Australia: Partidul Laburist aflat la guvernare, condus de [[Anthony Albanese]], câștigă realegerea, obținând o majoritate sporită. <ref>{{Cite web |last=Adler |first=Nils |title=Albanese's Labor Party projected to win as Australia vote count under way |url=https://www.aljazeera.com/news/liveblog/2025/5/3/australia-election-results-2025-live-pm-albanese-faces-off-with-dutton |access-date=2025-05-03 |website=Al Jazeera |language=en}}</ref><ref>{{Cite news |last1=Dhanji |first1=Krishani |last2=Cassidy |first2=Caitlin |last3=Touma |first3=Rafqa |last4=Doherty |first4=Ben |last5=Dhanji (now) |first5=Krishani |last6=Doherty (earlier) |first6=Ben |date=2025-05-03 |title=Australian federal election 2025 live: Labor wins election; Anthony Albanese to be returned as Australia PM; Peter Dutton set to lose Dickson – latest news and updates |url=https://www.theguardian.com/australia-news/live/2025/may/03/australian-federal-election-2025-live-news-today-anthony-albanese-labor-peter-dutton-liberal-coalition-greens-polls-vote-odds-results-politics-latest-updates |access-date=2025-05-03 |work=the Guardian |language=en-GB |issn=0261-3077}}</ref> * Alegeri generale în Singapore: Partidul Acțiunii Populare, condus de [[Lawrence Wong]], câștigă realegerea cu o victorie categorică, păstrând un guvern cu supermajoritate. <ref>{{cite web | last=Koh | first=Fabian | title=GE2025: Parliament dissolved ahead of General Election; Nomination Day on Apr 23 | website=CNA | date=15 April 2025 | url=https://www.channelnewsasia.com/singapore/ge2025-general-election-parliament-dissolved-5064316 | access-date=15 April 2025}}</ref> ** Proteste în Mali: Sute de manifestanți se adună în [[Bamako]], [[Mali]], pentru a protesta față de propunerea guvernului de a dizolva partidele politice și de a prelungi mandatul președintelui [[Assimi Goïta]] cu 5 ani. <ref>{{Cite web |last=Lawal |first=Shola |title='A step too far': Malians protest military gov't moves to hold on to power |url=https://www.aljazeera.com/news/2025/5/8/malian-juntas-move-to-hold-on-to-power-sparks-rare-revolt |access-date=2025-05-10 |website=Al Jazeera |language=en}}</ref> Protestele marchează primele manifestații pro-democrație din țară de la preluarea puterii de către regim în [[Puciul din Mali din 2021|2021]]. * [[6 mai]] - [[Friedrich Merz]] este ales [[Cancelar al Germaniei]] în al doilea tur al votului parlamentar, la doar câteva ore după ce fusese înfrânt în primul tur – o premieră în istoria Germaniei de după [[Al Doilea Război Mondial]]. <ref>{{Cite web |title=Germany's Merz elected chancellor in second round vote |url=https://www.aljazeera.com/news/2025/5/6/germanys-merz-elected-chancellor-in-second-round-vote |access-date=2025-05-06 |website=Al Jazeera |language=en}}</ref><ref>{{Cite web |date=2025-05-06 |title=Friedrich Merz wins on second ballot to become Germany's chancellor, hours after his historic defeat |url=https://apnews.com/article/germany-government-merz-coalition-98e9007ea41b8bbd36be8d09baefb632 |access-date=2025-05-06 |website=AP News |language=en}}</ref><ref>{{Cite web |title=Merz fails to be elected Germany's chancellor in first parliament vote |url=https://www.aljazeera.com/news/2025/5/6/merz-fails-to-be-elected-germanys-chancellor-in-first-parliament-vote |access-date=2025-05-06 |website=Al Jazeera |language=en}}</ref> **Conflictul India–Pakistan: India lansează mai multe rachete pe teritoriul pakistanez, ca răspuns la atacul din Pahalgam produs cu două săptămâni în urmă. <ref>[https://www.bbc.com/news/live/cwyneele13qt India says it has launched strikes on Pakistan and Pakistan-administered Kashmir]</ref> * [[7 mai]]–[[8 mai]] – Conclavul papal din 2025: Cei 133 de cardinali electori îl aleg pe Robert Francis Prevost ca succesor pentru [[Papa Francisc]], în al patrulea tur de scrutin. Acesta ia numele de [[Papa Leon al XIV-lea]], devenind primul papă din America de Nord, primul cu cetățenie peruană sau americană și primul din [[Ordinul Sfântului Augustin]]. <ref>{{Cite web |date=21 April 2025 |title=When Does the Papal Conclave Begin? |first=Emily |last=Burack |url=https://www.townandcountrymag.com/society/money-and-power/a63882845/when-is-papal-conclave-2025/ |access-date=21 April 2025|website=[[Town & Country (magazine)|Town & Country]] }}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.nytimes.com/2025/04/28/world/europe/papal-conclave-date.html|title=Conclave to Choose New Pope Will Start May 7, Vatican Says|work=The New York Times |date=April 28, 2025 |last1=Bubola |first1=Emma }}</ref> [[File:Pope Leo XIV on the loggia.jpg|thumb|left|Papa Leon al XIV-lea, din loggia Bazilicii Sf. Petru, salultă credincioșii în prima sa apariție publică]] * [[9 mai]]–[[25 mai]] – Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață 2025 are loc în [[Stockholm]], Suedia și [[Herning]], Danemarca. <ref>{{Cite web|url=https://www.iihf.com/en/events/2025/wm/schedule|title=IIHF - Schedule and Results 2025|date=January 1, 2025|access-date=January 1, 2025|website=IIHF.com}}</ref> * [[11 mai]] – Alegeri parlamentare în Albania : Partidul Socialist aflat la guvernare, condus de [[Edi Rama]], câștigă realegerea, menținând o majoritate parlamentară. <ref>{{Cite web |title=IFES Election Guide {{!}} Elections: Albanian Parliament 2025 General |url=https://www.electionguide.org/elections/id/4563/ |access-date=2025-01-01 |website=www.electionguide.org |archive-date=January 1, 2025 |archive-url=https://web.archive.org/web/20250101073743/https://www.electionguide.org/elections/id/4563/ |url-status=live }}</ref> * [[12 mai]] - Au loc alegerile generale în Filipine. <ref>{{Cite web |date=March 5, 2024 |title=COMELEC Guide: How to register for 2025 Philippine Elections |url=https://assistance.ph/comelec-how-to-register-philippine-elections/ |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20240621035947/https://assistance.ph/comelec-how-to-register-philippine-elections/ |archive-date=June 21, 2024 |access-date=2024-11-17 |website=assistance.ph}}</ref> *** Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) își anunță autodizolvarea, după ce anterior a declarat o încetare a focului cu Turcia. <ref>{{Cite web |date=2025-05-12 |title=Kurdish group PKK says it is laying down arms and disbanding |url=https://www.bbc.co.uk/news/articles/czel3ry9x1do |access-date=2025-05-16 |website=BBC News |language=en-GB}}</ref> * [[13 mai]]–[[17 mai]] – [[Concursul Muzical Eurovision 2025]] are loc în [[Basel]], Elveția; reprezentantul [[Austriei]], [[JJ]], câștigă cu piesa „[[Wasted Love (JJ song)|Wasted Love]]”. <ref>{{cite web | url = https://eurovision.tv/event/basel-2025 | title = Basel 2025 | publisher = Eurovision.tv | access-date = 28 September 2024 | archive-date = September 26, 2024 | archive-url = https://web.archive.org/web/20240926011418/https://eurovision.tv/event/basel-2025 | url-status = live }}</ref> * [[18 mai]] - Alegeri legislative în Portugalia: Partidul Social Democrat (aflat la guvernare), condus de [[Luís Montenegro]], câștigă o [[pluralitate (vot)|pluralitate]], dar nu reușește să obțină majoritate. [[File:George Simion versus Nicușor Dan 8.5.2025 (11).jpg|thumb|George Simion (AUR) versus Nicușor Dan (independent), într-o dezbatere electorală organizată la Euronews România]] * [[Alegeri prezidențiale în România, 2025]]: După ce au fost anulate [[Alegeri prezidențiale în România, 2024]], primarul [[București]]ului, [[Nicușor Dan]], câștigă în turul al doilea, învingându-l pe [[George Simion]].<ref>{{Cite web |last=Garguli |first=Deniz |date=2025-01-08 |title=Guvernul a decis data noilor alegeri prezidențiale din România. Vor avea loc în luna mai 2025 {{!}} SURSE • Alegeri 2024-2025 |url=https://b365.ro/guvernul-a-decis-data-noilor-alegeri-prezidentiale-din-romania-vor-avea-loc-in-luna-mai-2025-surse-553388/ |access-date=2025-01-08 |website=B365 |language=ro}}</ref> === Iunie === [[File:Karol Nawrocki (2025).jpg|thumb|left|Karol Nawrocki, noul președinte ales al Poloniei]] * [[1 iunie]]: – Polonezii votează în al doilea tur pentru a-și alege președintele. Președintele populist de dreapta al Institutului Memoriei Naționale, [[Karol Nawrocki]], câștigă 50,89% din voturile populare în fața primarului pro-european al Varșoviei, [[Rafał Trzaskowski]].<ref>[https://www.theguardian.com/world/2025/jun/01/poland-goes-to-the-polls-in-second-round-of-close-fought-presidential-election (''The Guardian'')]</ref> <ref>[https://tvn24.pl/polska/wybory-prezydenckie-2025-kto-wygral-dane-pkw-ze-100-procent-obwodow-glosowania-st8491422 (TVN24)]</ref> <ref>[https://www.aljazeera.com/news/2025/6/2/karol-nawrocki-wins-polands-presidential-election-media-reports-say (Al Jazeera)]</ref> [[File:Lee Jae-myung January 2025.jpg|thumb|Lee Jae-Myung, noul președinte ales al Coreei de Sud]] * [[3 iunie]]: – Cetățenii din Coreea de Sud votează în cadrul unor alegeri anticipate pentru a-și alege președintele dintre cinci candidați. Alegerile au loc la 60 de zile după ce Yoon Suk Yeol a fost înlăturat de Curtea Constituțională a Coreei, la șase luni după declararea eșuată a legii marțiale. <ref>[[https://www.ft.com/content/814195d4-e5a0-40ef-b1a7-a3165192ecb9 (''Financial Times'')]</ref> Lee Jae-Myung este ales al 14-lea președinte al Coreei de Sud.<ref>[[https://en.yna.co.kr/view/AEN20250602004960315?section=national/politics (Yonhap News Agency)]</ref> * [[3 iunie]]: – Partidul pentru Libertate se retrage din actualul cabinet olandez după ce nu a reușit să ajungă la un acord cu partenerii de coaliție privind modificarea regulilor de azil din Olanda.<ref>[https://nltimes.nl/2025/06/03/dutch-cabinet-collapses-wilders-pulls-coalition-pvv-stalls-asylum-policy (NLTimes)]</ref> Prim-ministrul [[Dick Schoof]] își anunță demisia.<ref>[https://www.theguardian.com/world/live/2025/jun/03/europe-live-dutch-netherlands-far-right-leader-geert-wilders-quits-ukraine-russia-poland (''The Guardian'')]</ref> ===Evenimente anticipate=== *[[Toamnă|toamna]]: [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2025|Alegeri parlamentare în Republica Moldova]] *La [[Niceea]] va avea loc un sinod ecumenic ortodox-catolic<ref>[http://www.catholica.ro/2014/05/31/in-2025-catolicii-si-ortodocsi-se-vor-intalni-la-niceea-pentru-celebrarea-primului-conciliu-ecumenic/ ''În 2025 catolicii și ortodocși se vor întâlni la Niceea pentru aniversarea primului conciliu ecumenic'']</ref> == Nașteri == *[[7 februarie]]: [[Ines a Suediei]], prințesă suedeză == Decese == === Ianuarie === * [[1 ianuarie]]: [[David Lodge]], scriitor englez (n. [[1935]]) * [[1 ianuarie]]: [[Nora Orlandi]], muziciană și compozitoare italiană (n. [[1933]]) * [[2 ianuarie]]: [[Ágnes Keleti]], gimnastă olimpică maghiară (n. [[1921]]) * [[5 ianuarie]]: [[Costas Simitis]], om politic grec, prim-ministru al Greciei (1996-2004), (n. [[1936]]) * [[7 ianuarie]]: [[Jean-Marie Le Pen]], politician francez, membru al Parlamentului European (1984–2003, 2004–2019) (n. [[1928]]) * [[8 ianuarie]]: [[Gabriel de Broglie]], istoric și om de stat francez, membru de onoare al Academiei Române (n. [[1931]]) * [[9 ianuarie]]: [[Marius Ciugarin]], fotbalist român (n. [[1949]]) * [[12 ianuarie]]: [[Stuart Spencer]], consultant politic american (n. [[1927]]) * [[13 ianuarie]]: [[Jean Penders]], om politic din Țările de Jos, membru al Parlamentul European (1979–1994) (n. [[1939]]) * [[15 ianuarie]]: [[Jeannot Szwarc]], regizor de film și televiziune francez (n. [[1939]]) * [[16 ianuarie]]: [[Vasile Ardeleanu]], fotbalist român (n. [[1974]]) * [[16 ianuarie]]: [[Jack Guittet]], scrimer francez, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1964|1964]]) cu echipa (n. [[1930]]) * [[16 ianuarie]]: [[David Lynch]], regizor american (n. [[1946]]) * [[16 ianuarie]]: [[Joan Plowright]], actriță britanică (n. [[1929]]) * [[16 ianuarie]]: [[Masaharu Ueda]], operator de film și director de imagine japonez (n. [[1938]]) * [[16 ianuarie]]: [[Dmitri Volkov]], înotător rus, medaliat olimpic cu argint ([[Jocurile Olimpice de vară din 1992|1992]], cu echipa) și cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1988|1988]], individual și cu echipa) (n. [[1966]]) * [[17 ianuarie]]: [[Denis Law]], fotbalist scoțian (n. [[1940]]) * [[17 ianuarie]]: [[Punsalmaagiin Ochirbat]], om politic din Mongolia, primul președinte al Republicii Mongolia (1990–1997) (n. [[1942]]) * [[18 ianuarie]]: [[Mărin Cornea]], interpret român de muzică populară (n. [[1947]]) * [[18 ianuarie]]: [[Nicolae Oaidă]], fotbalist român (n. [[1933]]) * [[19 ianuarie]]: [[Gheorghe Udriște]], inginer român, cunoscut pentru activitatea sa din cadrul metroului din București (n. [[1947]]) * [[19 ianuarie]]: [[Eva Klein]], om de știință suedezo-maghiar (n. [[1925]]) * [[19 ianuarie]]: [[Nicolae Pojoga]], corespondent, fotograf, cameraman de război și profesor universitar moldovean (n. [[1950]]) * [[21 ianuarie]]: [[Mauricio Funes]], jurnalist și om politic salvadorez, președinte al Republicii El Salvador (2009–2014) (n. [[1959]]) * [[22 ianuarie]]: [[Constantin Abăluță]], arhitect, poet, prozator, antologist și traducător român (n. [[1938]]) * [[22 ianuarie]]: [[Teoharie Coca-Cosma]], comentator român (n. [[1941]]) * [[22 ianuarie]]: [[Cornel Oțelea]], handbalist român (n. [[1940]]) * [[25 ianuarie]]: [[Anastasios Yannoulatos|Anastasios al Albaniei]], arhiepiscopul ortodox al Tiranei, al Durrës-ului și al întregii Albanii (1992–2025) (n. [[1929]]) * [[26 ianuarie]]: [[Yannis Ziagas]], politician grec, Membru al Parlamentului European (1982–1984) (n. [[1940]]) * [[27 ianuarie]]: [[Iusein Ibram]], politician român de etnie turcă, membru al Parlamentului României (2004–2025) (n. [[1953]]) * [[27 ianuarie]]: [[Baldur Preiml]], săritor cu schiurile austriac, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de iarnă din 1968|1968]]) (n. [[1939]]) * [[28 ianuarie]]: [[Galina Minaiceva]], gimnastă artistică sovietică (n. [[1929]]) * [[29 ianuarie]]: [[Dinu Gheorghe]], președinte de club de fotbal din România (n. [[1956]]) * [[29 ianuarie]]: [[Richard Williamson]], episcop catolic britanic, excomunicat de mai multe ori și fără sediu episcopal (n. [[1940]]) * [[30 ianuarie]]: [[Dick Button]], patinator american, campion olimpic ([[Jocurile Olimpice de iarnă din 1948|1948]], [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1952|1952]]) (n. [[1929]]) * [[ianuarie]]: [[Grigore Eremei]], politician sovietic moldovean (n. [[1935]]) === Februarie === * [[1 februarie]]: [[Horst Köhler]], economist și politician german, președinte al Germaniei (2004–2010) (n. [[1943]]) * [[3 februarie]]: [[Gheorghe Lazarovici]], arheolog român (n. [[1941]]) * [[5 februarie]]: [[Irv Gotti]], producător american de muzică hip hop și R&B (n. [[1970]]) * [[5 februarie]]: [[Mike Ratledge]], muzician britanic (n. [[1943]]) * [[5 februarie]]: [[Aldo Tortorella]], jurnalist, politician și partizan italian (n. [[1926]]) * [[8 februarie]]: [[Sam Nujoma]], politician namibian, președinte al Namibiei (1990–2005) (n. [[1929]]) * [[9 februarie]]: [[Mara Corday]], actriță, showgirl, model și Playboy Playmate americană (n. [[1930]]) * [[9 februarie]]: [[Elena Grölz]], handbalistă germană de origine română (n. [[1960]]) * [[11 februarie]]: [[Georgios Roubanis]], atlet grec, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1956|1956]]) (n. [[1929]]) * [[13 februarie]]: [[Jacqueline van Maarsen]], autoare neerlandeză (n. [[1929]]) * [[14 februarie]]: [[Geneviève Page]], actriță franceză (n. [[1927]]) * [[15 februarie]]: [[Muhsin Hendricks]], imam sud-african, savant islamic și activist pentru drepturile LGBT (n. [[1967]]) * [[17 februarie]]: [[Frits Bolkestein]], politician neerlandez, comisar european (1999–2004) (n. [[1933]]) * [[17 februarie]]: [[Antonine Maillet]], scriitoare, scenaristă și cercetătoare franco-canadiană (n. [[1929]]) * [[17 februarie]]: [[Jamie Muir]], muzician britanic, percuționist în cadrul formației [[King Crimson]] (n. [[1942]]) * [[18 februarie]]: [[Iudith Szabo]], medic chirurg, conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj, prima femeie chirurg generalist din Transilvania (n. [[1928]]) * [[20 februarie]]: [[Frankétienne]], scriitor, poet, dramaturg, muzician și pictor din Haiti (n. [[1936]]) * [[20 februarie]]: [[Friedrich-Wilhelm Junge]], actor de teatru german (n. [[1938]]) * [[22 februarie]]: [[Gianni Pettenati]], cântăreț și critic muzical italian (n. [[1945]]) * [[25 februarie]]: [[Vladimir Beșleagă]], eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990–1994) (n. [[1931]]) * [[25 februarie]]: [[Roberto Orci]], scriitor și producător de film și televiziune americano-mexican (n. [[1973]]) * [[26 februarie]]: [[Károly Mécs]], actor și regizor de teatru maghiar (n. [[1936]]) * [[26 februarie]]: [[Michelle Trachtenberg]], actriță americană (n. [[1985]]) * [[26 februarie]]: [[Gene Hackman]], actor american (n. [[1930]]) * [[27 februarie]]: [[Boris Spasski]], șahmatist rus, maestru internațional (n. [[1937]]) * [[28 februarie]]: [[Petre Brănișteanu]], jucător de baschet român (n. [[1959]]) * [[28 februarie]]: [[Luca Manolache]], fotbalist român (n. [[2005]]) * [[februarie]]: [[William Browder]], matematician american (n. [[1934]]) * [[februarie]]: [[Hans Kjeld Rasmussen]], trăgător de tir danez, medaliat olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1980|1980]]) (n. [[1954]]) === Martie === * [[2 martie]]: [[Buvaisar Saitiev]], luptător rus, medaliat olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1996|1996]], [[Jocurile Olimpice de vară din 2004|2004]], [[Jocurile Olimpice de vară din 2008|2008]]) (n. [[1975]]) * [[3 martie]]: [[Eleonora Giorgi]], actriță și regizoare italiană de film (n. [[1953]]) * [[3 martie]]: [[Felicia Țilea-Moldovan]], aruncătoare de suliță română (n. [[1967]]) * [[5 martie]]: [[Sandra Harding]], filozoafă feministă americană (n. [[1935]]) * [[6 martie]]: [[Meredith Belbin]], cercetător și teoretician englez în domeniul managementului (n. [[1926]]) * [[6 martie]]: [[Klaus Richtzenhain]], semifondist german, medaliat olimpic cu argint ([[Jocurile Olimpice de vară din 1956|1956]]) (n. [[1934]]) * [[7 martie]]: [[Răzvan Ionilă]], fotbalist român (n. [[1982]]) * [[7 martie]]: [[Jürgen Piepenburg]], fotbalist și antrenor german (n. [[1941]]) * [[8 martie]]: [[Ella Zeller]], jucătoare și antrenoare română de tenis de masă (n. [[1933]]) * [[9 martie]]: [[Akinori Nakayama]], gimnast artistic japonez, medaliat olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1968|1968]], [[Jocurile Olimpice de vară din 1972|1972]]) (n. [[1943]]) * [[11 martie]]: [[Clive Revill]], actor de film neozeelandez (n. [[1930]]) * [[11 martie]]: [[Witold Tomczak]], om politic polonez, membru al Parlamentului European (2004-2009) (n. [[1957]]) * [[12 martie]]: [[Alexandr Ivanovici Baranov]], general de armată rus, comandantul Districtului Militar Caucazul de Nord din iulie 2004 și până în mai 2008 (n. [[1946]]) * [[12 martie]]: [[Klaus Kobusch]], ciclist de performanță german, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1964|1964]]) (n. [[1941]]) * [[13 martie]]: [[Sofia Gubaidulina]], compozitoare sovietică și rusă de muzică spirituală modernă (n. [[1931]]) * [[13 martie]]: [[Grazia Maria Spina]], actriță italiană (n. [[1936]]) * [[14 martie]]: [[Dag Solstad]], romancier, dramaturg și nuvelist norvegian (n. [[1941]]) * [[16 martie]]: [[Gavrilă Birău]], fotbalist român (n. [[1945]]) * [[16 martie]]: [[Peter Kocher]], astronom amator elvețian (n. [[1939]]) * [[16 martie]]: [[Andrej Lazarov]], fotbalist macedonean (n. [[1999]]) * [[17 martie]]: [[Gheorghe Vărzaru]], ruigbyst român (n. [[1960]]) * [[18 martie]]: [[Bob Harvey]], cântăreț american, basistul trupei [[Jefferson Airplane]] (n. [[1933]]) * [[19 martie]]: [[Calistrat Cuțov]], boxer român, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1968|1968]]) (n. [[1948]]) * [[19 martie]]: [[Vasile Simionaș]], jucător și antrenor român de fotbal (n. [[1950]]) * [[20 martie]]: [[Eddie Jordan]], om de afaceri irlandez, personalitate de televiziune și fost proprietar de echipă de sport cu motor (n. [[1948]]) * [[21 martie]]: [[Florin Popa (deputat)|Florin Popa]], deputat român, ales în 2016 (n. [[1954]]) * [[21 martie]]: [[George Foreman]], boxer american, medaliat olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1968|1968]]) (n. [[1949]]) * [[21 martie]]: [[Filiz Akın]], actriță, model, scriitoare și prezentatoare de televiziune turcă (n. [[1943]]) * [[22 martie]]: [[Ulpiu Traian Bodea]], politician, scriitor și anti-comunist român, cetățean de onoare al Municipiului [[Beiuș]] (n. 1941) * [[22 martie]]: [[Dan Buciu]], compozitor și profesor român (n. 1943) * [[23 martie]]: [[Charles Towneley Strachey, 4th Baron O'Hagan]], om politic britanic, membru al Parlamentului European (1973–1994) (n. [[1945]]) * [[25 martie]]: [[Radu Țuculescu]], romancier, dramaturg, traducător din limba germană (n. [[1949]]) * [[26 martie]]: [[Kerry Greenwood]], scriitoare australiană (n. [[1954]]) * [[26 martie]]: [[Doina Jela]], prozatoare, eseistă, editoare și jurnalistă română (n. [[1951]]) * [[27 martie]]: [[Alexandru Bacaci]], avocat și profesor universitar, co-fondator al Facultății de Drept din cadrul [[Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu|Universității „Lucian Blaga” din Sibiu]] (n. [[1944]]) * [[27 martie]]: [[Ottó Tolnai]], scriitor maghiar (n. [[1940]]) * [[28 martie]]: [[Alexandru Bantoș]], scriitor și publicist din Republica Moldova (n. [[1950]]) * [[28 martie]]: [[Richard Norton]], actor australian ([[Mad Max: Drumul furiei]], [[Brigada sinucigașilor (film)|Brigada sinucigașilor]], [[X-Men: Dark Phoenix|Dark Phoenix]]) (n. [[1950]]) * [[29 martie]]: [[László Miske]], actor maghiar născut în România (n. [[1935]]) * [[30 martie]]: [[Richard Chamberlain]], actor și cântăreț american (n. [[1934]]) * [[30 martie]]: [[Novi fosili|Marinko Colnago]], cântăreț croat, membru al formației [[Novi fosili]] (n. [[1942]]) === Aprilie === * [[1 aprilie]]: [[Val Kilmer]], actor american (n. [[1959]]) * [[2 aprilie]]: [[Khamtai Siphandone]], politician din Laos, președinte al statului Laos (1998–2006) (n. [[1924]]) * [[3 aprilie]]: [[Andreas, Prinț de Saxa-Coburg și Gotha]], șeful Casei de Saxa-Coburg și Gotha (din 1998) (n. [[1943]]) * [[3 aprilie]]: [[Margarita Xhepa]], actriță albaneză de etnie aromână (n. [[1932]]) * [[5 aprilie]]: [[Heikki Hasu]], schior finlandez și politician, campion și medaliat olimpic cu argint (individual și cu echipa) ([[Jocurile Olimpice de iarnă din 1948|1948]], [[Jocurile Olimpice de iarnă din 1952|1952]]) (n. [[1926]]) * [[6 aprilie]]: [[Blondie|Clem Burke]], muzician american, bateristul formației rock [[Blondie]] (n. [[1954]]) * [[8 aprilie]]: [[Bogdan Teodorescu]], scriitor și jurnalist român (n. [[1963]]) * [[10 aprilie]]: [[Leo Beenhakker]], fotbalist și antrenor neerlandez de fotbal (n. [[1942]]) * [[10 aprilie]]: [[Joseph Mewis]], luptător belgian (n. [[1931]]) * [[11 aprilie]]: [[Silvia Cinca]], scriitoare, critic de film și jurnalistă română (n. [[1934]]) * [[11 aprilie]]: [[Max Romeo]], muzician jamaican (n. [[1944]]) * [[13 aprilie]]: [[Mario Vargas Llosa]], scriitor peruan, laureat al [[Premiul Nobel pentru literatură|Premiului Nobel pentru Literatură]] (2010) (n. [[1936]]) * [[16 aprilie]]: [[Aaron Boupendza]], fotbalist gabonez ([[FC Rapid București|Rapid București]]) (n. [[1996]]) * [[16 aprilie]]: [[João Cravinho]], politician portughez, membru al Parlamentului European (1989–1994) (n. [[1936]]) * [[17 aprilie]]: [[Jaromír Štětina]], jurnalist, scriitor și politician ceh, membru al Parlamentului European (2014–2019) (n. [[1943]]) * [[18 aprilie]]: [[Ion Arachelu]], actor de teatru și film din Republica Moldova, de etnie armeană (n. [[1948]]) * [[18 aprilie]]: [[Julieta Szönyi]], actriță română de film, radio, televiziune, scenă și voce (n. [[1949]]) * [[19 aprilie]]: [[Alexandru Georgescu (actor)|Alexandru Georgescu]], actor român (n. [[1948]]) * [[20 aprilie]]: [[Hugo Gatti]], fotbalist argentinian ([[Club de Gimnasia y Esgrima La Plata|Gimnasia La Plata]], [[Club Atlético Boca Juniors|Boca Juniors]], [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|naționala]]) (n. [[1944]]) * [[20 aprilie]]: [[Nawaf Salameh]], om de afaceri român, fondator și Chairman al Alexandrion Group (n. [[1965]]) * [[20 aprilie]]: [[Maria Șubina]], caiacistă rusă, medaliată olimpic cu aur ([[Jocurile Olimpice de vară din 1960|1960]]) (n. [[1930]]) * [[21 aprilie]]: [[Francis Zammit Dimech]], politician maltez, ministru al afacerilor externe (2012–2013), membru al Parlamentului European (2017–2019) (n. [[1954]]) * [[21 aprilie]]: [[Papa Francisc]], al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice (2013–2025) (n. [[1936]]) * [[21 aprilie]]: [[Dumitru Zamfira]], cântăreț de muzică populară român (n. [[1940]]) * [[22 aprilie]]: [[Lar Park Lincoln]], actriță americană ([[Vineri 13: Sânge proaspăt - Partea a 7-a]]) (n. [[1961]]) * [[22 aprilie]]: [[V. Y. Mudimbe]], filosof polimatic, profesor și scriitor din Republica Democratică Congo (n. [[1941]]) * [[22 aprilie]]: [[Zurab Tsereteli]], pictor, sculptor și arhitect georgiano-rus (n. [[1934]]) * [[24 aprilie]]: [[Ivan Sotirov]], fotbalist bulgar (n. [[1935]]) * [[29 aprilie]]: [[David Horowitz]], scriitor și activist american (n. [[1939]]) * [[29 aprilie]]: [[Valeriu Tabără]], politician român, membru al Partidului Democrat (n. [[1949]]) * [[30 aprilie]]: [[Ferenc Mohácsi]], canoist maghiar, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1956|1956]]) (n. [[1929]]) * [[30 aprilie]]: [[Jules Wijdenbosch]], politician surinamez, președinte al statului Surinam (1996–2000) (n. [[1941]]) === Mai === * [[2 mai]]: [[Alexandra Bellow]], matematiciană română-americană (n. [[1935]]) * [[2 mai]]: [[Karel Bláha]], actor și cântăreț ceh (n. [[1947]]) * [[4 mai]]: [[Jochen Mass]], pilot de curse auto german (n. [[1946]]) * [[6 mai]]: [[Barry B. Longyear]], scriitor și romancier american (n. [[1942]]) * [[6 mai]]: [[Valeri Șevciuk]], scriitor ucrainean (n. [[1939]]) * [[7 mai]]: [[Joe Don Baker]], actor american (n. [[1936]]) * [[7 mai]]: [[Cleopa Msuya]], politician tanzanian, prim-ministru al statului Tanzania (1980–1983, 1994–1995) (n. [[1931]]) * [[8 mai]]: [[Kikuo Wada]], luptător japonez, medaliat olimpic cu argint ([[Jocurile Olimpice de vară din 1972|1972]]) (n. [[1951]]) * [[9 mai]]: [[Nadja Abd el Farrag]], moderatoare TV și actriță germană (n. [[1965]]) * [[11 mai]]: [[Sabu (wrestler)|Sabu]], wrestler american (n. [[1964]]) * [[13 mai]]: [[José Mujica]], politician din Uruguay, președinte al Uruguayului (2010–2015) (n. [[1935]]) * [[13 mai]]: [[Gheorghe Paladi]], medic moldovean, specialist în obstetrică și ginecologie, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. [[1929]]) * [[13 mai]]: [[Teijiro Tanikawa]], înotător japonez, medaliat olimpic cu argint ([[Jocurile Olimpice de vară din 1952|1952]]) (n. [[1932]]) * [[13 mai]]: [[Szvetiszláv Sasics]], pentatlonist maghiar, medaliat olimpic cu bronz ([[Jocurile Olimpice de vară din 1976|1976]], cu echipa) (n. [[1948]]) * [[14 mai]]: [[Doan Viet Hoat|Đoàn Viết Hoạt]], jurnalist, pedagog și luptător pentru drepturile omului vietnamez (n. [[1942]]) * [[15 mai]]: [[Cristina Deleanu]], actriță română de film, radio, televiziune, teatru și voce (n. [[1940]]) * [[16 mai]]: [[Peter Lax]], matematician maghiar, câștigător al [[Premiul Abel|Premiului Abel]] (2005) (n. [[1926]]) * [[19 mai]]: [[Kathleen Hughes]], actriță americană de film și televiziune (n. [[1928]]) * [[20 mai]]: [[Francisco de Paula Enrique de Borbón y Escasany, al 5-lea duce de Sevilla]], aristocrat spaniol, membru al familiei regale a Spaniei (n. [[1943]]) * [[20 mai]]: [[Joan Harrison]], înotătoare sud-africană, medaliată olimpică ([[Jocurile Olimpice de vară din 1952|1952]]) (n. [[1935]]) * [[20 mai]]: [[Trần Đức Lương]], politician vietnamez, președinte al Vietnamului (1997–2006) (n. [[1937]]) * [[20 mai]]: [[George Wendt]], actor american de film și televiziune (n. [[1948]]) * [[22 mai]]: [[Alfredo Palacio]], politician ecuadorian, președinte al statului Ecuador (2005–2007) (n. [[1939]]) * [[23 mai]]: [[Sebastião Salgado]], fotograf și fotojurnalist brazilian (n. [[1944]]) * [[23 mai]]: [[Leonard Zăicescu]], supraviețuitor al Pogromului de la Iași și ultimul supraviețuitor al Trenului morții Iași-Podu Iloaiei (n. [[1927]]) * [[24 mai]]: [[Susan Brownmiller]], activistă și jurnalistă americană radical-feministă (n. [[1935]]) * [[25 mai]]: [[Silvia Radu (sculptor)|Silvia Radu]], sculptoriță și pictoriță română (n. [[1935]]) * [[26 mai]]: [[Robert Jarvik]], om de știință american, medic, cercetător, inventator și întreprinzător american (n. [[1946]]) * [[28 mai]]: [[George E. Smith]], fizician american, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel pentru fizică]] (2009) (n. [[1930]]) * [[28 mai]]: [[Ngugi wa Thiong'o]], scriitor kenyan (n. [[1938]]) * [[30 mai]]: [[Mario Primicerio]], matematician și politician italian, primar al orașului [[Florența]] (1995–1999) (n. [[1940]]) === Iunie === * [[1 iunie]]: [[Ayșe Seitmuratova]], jurnalistă, istoric și disident sovietic de naționalitate ucraineană (n. [[1937]]) * [[3 iunie]]: [[Eugen Doga]], compozitor moldovean, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1992) (n. [[1937]]) * [[3 iunie]]: [[Acsinte Gaspar]], jurist român (n. [[1937]]) * [[4 iunie]]: [[Raul ws]], rapper român (n. [[2002]]) * [[5 iunie]]: [[Edgar Lungu]], politician zambian, președinte al Zambiei (2015-2021) (n. [[1956]]) * [[6 iunie]]: [[Virgil Nemoianu]], eseist, critic literar, filozof al culturii și pedagog american născut în România (n. [[1940]]) * [[9 iunie]]: [[Frederick Forsyth]], scriitor englez de thriller (n. [[1938]]) * [[10 iunie]]: [[Vasile Mănăilă]], antrenor și fost fotbalist român (n. [[1962]]) * [[10 iunie]]: [[Marcel Sabou]], fotbalist român (n. [[1965]]) === Nedatate === * [[Georgeta Ciungan]], atletă română, specializată în proba de 400 m garduri (n. [[1973]]) === Galeria celor decedați în 2025 === <gallery> Fișier:Jean-Marie Le Pen 1984.jpg|7 ianuarie: [[Jean-Marie Le Pen]], politician francez, membru al Parlamentului European Fișier:Gabriel de Broglie.jpg|8 ianuarie: [[Gabriel de Broglie]], istoric și om de stat francez, membru de onoare al Academiei Române Fișier:C25146-9 (cropped).jpg|12 ianuarie: [[Stuart Spencer]], consultant politic american Fișier:Jean Penders, lijsttrekker voor het Europees Parlement, Bestanddeelnr 934-4612 (cropped).jpg|13 ianuarie: [[Jean Penders]], om politic din Țările de Jos, membru al Parlamentul European Fișier:JackGuittet.jpg|16 ianuarie: [[Jack Guittet]], scrimer francez, medaliat olimpic cu bronz Fișier:David Lynch Cannes 2017.jpg|16 ianuarie: [[David Lynch]], regizor american Fișier:Joan Plowright 1960 (cropped).jpg|16 ianuarie: [[Joan Plowright]], actriță britanică Fișier:Denis Law.jpg|17 ianuarie: [[Denis Law]], fotbalist scoțian Fișier:Очирбат Пунсалмаа.jpg|17 ianuarie: [[Punsalmaagiin Ochirbat]], om politic din Mongolia, primul președinte al Republicii Mongolia Fișier:Nicolae Oaidă.jpg|18 ianuarie: [[Nicolae Oaidă]], fotbalist român Fișier:Nci-vol-8175-300 George Klein.jpg|19 ianuarie: [[Eva Klein]], om de știință suedezo-maghiar Fișier:Mauricio Funes (Brasilia, May 2008).jpg|21 ianuarie: [[Mauricio Funes]], jurnalist și om politic salvadorez, președinte al Republicii El Salvador Fișier:Gheorghe Gruia si Cornel Otelea.jpg|22 ianuarie: [[Cornel Oțelea]], handbalist român Fișier:Anastasi, Kryepeshkop i Tiranës, Durrësit dhe Gjithë Shqipërisë.jpg|25 ianuarie: [[Anastasios Yannoulatos|Anastasios al Albaniei]], arhiepiscopul ortodox al Tiranei, al Durrës-ului și al întregii Albanii Fișier:Dick Button at 1980 Winter Olympics.jpg|30 ianuarie: [[Dick Button]], patinator american, campion olimpic Fișier:Horst Köhler.jpg|1 februarie: [[Horst Köhler]], economist și politician german, președinte al Germaniei Fișier:IrvGottiFeb05.jpg|5 februarie: [[Irv Gotti]], producător american de muzică hip hop și R&B Fișier:Mike Ratledge.jpg|5 februarie: [[Mike Ratledge]], muzician britanic Fișier:Sam Nujoma (2004) cropped.jpg|8 februarie: [[Sam Nujoma]], politician namibian, președinte al Namibiei Fișier:Publicity photo of Genevieve Page for the film Youngblond Hawke, 1964.jpg|14 februarie: [[Geneviève Page]], actriță franceză Fișier:Frits Bolkestein 1999.jpg|17 februarie: [[Frits Bolkestein]], politician neerlandez, comisar european Fișier:Jean Laposte 2.jpg|20 februarie: [[Frankétienne]], scriitor, poet, dramaturg, muzician și pictor din Haiti Fișier:Nüssler Theaterkahn - Friedrich-Wilhelm Junge - Der Traum eines lächerlichen Menschen.jpg|20 februarie: [[Friedrich-Wilhelm Junge]], actor de teatru german Fișier:Gianni Pettenati.jpg|22 februarie: [[Gianni Pettenati]], cântăreț și critic muzical italian Fișier:Vladimir Beşleagă (cropped).jpg|25 februarie: [[Vladimir Beșleagă]], eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova Fișier:Roberto Orci by Gage Skidmore.jpg|25 februarie: [[Roberto Orci]], scriitor și producător de film și televiziune americano-mexican Fișier:Michelle Trachtenberg (43904360470).jpg|26 februarie: [[Michelle Trachtenberg]], actriță americană Fișier:Gene Hackman - 1972.jpg|26 februarie: [[Gene Hackman]], actor american Fișier:Boris Spasski 3-2.jpg|27 februarie: [[Boris Spasski]], șahmatist rus, maestru internațional Fișier:Бувайсар Сайтиев.jpg|2 martie: [[Buvaisar Saitiev]], luptător rus, medaliat olimpic cu aur Fișier:Eleonora Giorgi 75.jpg|3 martie: [[Eleonora Giorgi]], actriță și regizoare italiană de film Fișier:Felicia Țilea-Moldovan.jpg|3 martie: [[Felicia Țilea-Moldovan]], aruncătoare de suliță română Fișier:Bundesarchiv Bild 183-39836-0017, Klaus Richtzenhain.jpg|6 martie: [[Klaus Richtzenhain]], semifondist german, medaliat olimpic cu argint Fișier:Juergen Piepenburg 1966.gif|7 martie: [[Jürgen Piepenburg]], fotbalist și antrenor german Fișier:Ella Zeller 1955.jpg|8 martie: [[Ella Zeller]], jucătoare și antrenoare română de tenis de masă Fișier:Akinori Nakayama 1966d.jpg|9 martie: [[Akinori Nakayama]], gimnast artistic japonez, medaliat olimpic cu aur Fișier:Clive Revill Fagin Oliver 1963.jpg|11 martie: [[Clive Revill]], actor de film neozeelandez Fișier:Witold Tomczak.jpg|11 martie: [[Witold Tomczak]], om politic polonez, membru al Parlamentului European Fișier:Willi Fuggerer and Klaus Kobusch 1964.jpg|12 martie: [[Klaus Kobusch]], ciclist de performanță german, medaliat olimpic cu bronz Fișier:SpinaRugantino.jpg|13 martie: [[Grazia Maria Spina]], actriță italiană Fișier:Dag Solstad2.JPG|14 martie: [[Dag Solstad]], romancier, dramaturg și nuvelist norvegian Fișier:Eddie Jordan 1996 (cropped).jpg|20 martie: [[Eddie Jordan]], om de afaceri irlandez, personalitate de televiziune și fost proprietar de echipă de sport cu motor Fișier:George Foreman 2016.jpg|21 martie: [[George Foreman]], boxer american Fișier:Filiz Akın.JPG|21 martie: [[Filiz Akın]], actriță, model, scriitoare și prezentatoare de televiziune turcă Fișier:Tolnai Ottó.jpg|27 martie: [[Ottó Tolnai]], scriitor maghiar Fișier:Richard-norton.jpg|28 martie: [[Richard Norton]], actor australian Fișier:Miske László.jpg|29 martie: [[László Miske]], actor maghiar născut în România Fișier:Richard Chamberlain - Dr Kildare 1964 (cropped).jpg|30 martie: [[Richard Chamberlain]], actor și cântăreț american Fișier:Simion and Calistrat Cuţov 2.jpg|martie: [[Calistrat Cuțov]], boxer român, medaliat olimpic cu bronz Fișier:Val Kilmer Cannes.jpg|1 aprilie: [[Val Kilmer]], actor american Fișier:The Prime Minister, Dr. Manmohan Singh meeting with the President of Laos, Mr. Khamtay Siphandone at Vientiane in Laos on November 29, 2004 (cropped).jpg|2 aprilie: [[Khamtai Siphandone]], politician din Laos, președinte al statului Laos Fișier:Prince Andreas.jpg|3 aprilie: [[Andreas, Prinț de Saxa-Coburg și Gotha]], șeful Casei de Saxa-Coburg și Gotha Fișier:Margarita Xhepa, aktore.jpg|3 aprilie: [[Margarita Xhepa]], actriță albaneză de etnie aromână Fișier:Heikki Hasu 2.jpg|5 aprilie: [[Heikki Hasu]], schior finlandez și politician, campion și medaliat olimpic cu argint Fișier:Blondie drummer Clem Burke on July 11, 2008.jpg|6 aprilie: [[Blondie|Clem Burke]], muzician american, bateristul formației rock [[Blondie]] Fișier:Bogdan Teodorescu.jpg|8 aprilie: [[Bogdan Teodorescu]], scriitor și jurnalist român Fișier:Leo Beenhakker 1986.jpg|10 aprilie: [[Leo Beenhakker]], fotbalist și antrenor neerlandez de fotbal Fișier:MaxRomeo1.jpg|11 aprilie: [[Max Romeo]], muzician jamaican Fișier:18. Internationales Management-Gespräch 1988-Schriftsteller und Politiker Mario Vargas Llosa am Symposium-HSGH 022-000745-02 (cropped).jpg|13 aprilie: [[Mario Vargas Llosa]], scriitor peruan, laureat al [[Premiul Nobel pentru literatură|Premiului Nobel pentru Literatură]] Fișier:RC Lens - GFC Ajaccio (22-10-2018) 42 (cropped).jpg|16 aprilie: [[Aaron Boupendza]], fotbalist gabonez Fișier:João Cravinho ('Mão Invisível', Centro de Estudos Sociais da Universidade de Coimbra), cropped.png|16 aprilie: [[João Cravinho]], politician portughez, membru al Parlamentului European Fișier:Jaromír Štětina (2017).jpg|17 aprilie: [[Jaromír Štětina]], jurnalist, scriitor și politician ceh, membru al Parlamentului European Fișier:Hugo gatti boca.jpg|20 aprilie: [[Hugo Gatti]], fotbalist argentinian Fișier:Mariya Shubina 1960.jpg|20 aprilie: [[Maria Șubina]], caiacistă rusă, medaliată olimpic cu aur Fișier:Francis Zammit-Dimech.jpg|21 aprilie: [[Francis Zammit Dimech]], politician maltez, ministru al afacerilor externe, membru al Parlamentului European Fișier:Portrait of Pope Francis (2021) FXD.jpg|21 aprilie: [[Papa Francisc]], al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice Fișier:Zurab Tsereteli 2014 3x4 portrait.jpg|22 aprilie: [[Zurab Tsereteli]], pictor, sculptor și arhitect georgiano-rus Fișier:David Horowitz by Gage Skidmore.jpg|29 aprilie: [[David Horowitz]], scriitor și activist american Fișier:Mohácsi Ferenc (crop).jpg|30 aprilie: [[Ferenc Mohácsi]], canoist maghiar, medaliat olimpic cu bronz Fișier:JulesWijdenbosch2017.jpg|30 aprilie: [[Jules Wijdenbosch]], politician surinamez, președinte al statului Surinam Fișier:Ionescu tulcea.jpg|2 mai: [[Alexandra Bellow]], matematiciană română-americană Fișier:Karel Bláha.jpg|2 mai: [[Karel Bláha]], actor și cântăreț ceh Fișier:Mass at 1982 Dutch Grand Prix.jpg|4 mai: [[Jochen Mass]], pilot de curse auto german Fișier:Barry B. Longyear.jpg|6 mai: [[Barry B. Longyear]], scriitor și romancier american Fișier:Cleopa David Msuya.jpg|7 mai: [[Cleopa Msuya]], politician tanzanian, prin-ministru al statului Tanzania Fișier:Nadja Abd el Farrag - offizielles Wiegen, Promiboxen 2013.JPG|9 mai: [[Nadja Abd el Farrag]], moderatoare TV și actriță germană Fișier:Sabu and Super Genie (cropped).jpg|11 mai: [[Sabu (wrestler)|Sabu]], wrestler american Fișier:13.07.2023 - 59º Congresso da União Nacional dos Estudantes – UNE (53044654694) (cropped2).jpg|13 mai: [[José Mujica]], politician din Uruguay, președinte al Uruguayului Fișier:Francisco de Borbon, duc de Séville.JPG|20 mai: [[Francisco de Paula Enrique de Borbón y Escasany, al 5-lea duce de Sevilla]], aristocrat spaniol, membru al familiei regale a Spaniei Fișier:Joan Harrison 1950.jpg|20 mai: [[Joan Harrison]], înotătoare sud-africană, medaliată olimpică Fișier:Tran Duc Luong, Nov 17, 2004.jpg|20 mai: [[Trần Đức Lương]], politician vietnamez, președinte al Vietnamului Fișier:George Wendt 1989.jpg|20 mai: [[George Wendt]], actor american de film și televiziune Fișier:Luis Alfredo Palacio.png|22 mai: [[Alfredo Palacio]], politician ecuadorian, președinte al statului Ecuador Fișier:Silvia-radu.jpg|25 mai: [[Silvia Radu (sculptor)|Silvia Radu]], sculptoriță și pictoriță română Fișier:Nobel Prize 2009-Press Conference KVA-27.jpg|28 mai: [[George E. Smith]], fizician american, laureat al [[Premiul Nobel pentru fizică|Premiului Nobel pentru fizică]] Fișier:Ngugi wa Thiong'o - Festivaletteratura 2012.JPG|28 mai: [[Ngugi wa Thiong'o]], scriitor kenyan Fișier:Mario_Primicerio.jpg|30 mai: [[Mario Primicerio]], matematician și politician italian Fișier:Eugen Doga (3).JPG|3 iunie: [[Eugen Doga]], compozitor moldovean, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei Fișier:President Edgar Lungu 2019.jpg|5 iunie: [[Edgar Lungu]], politician zambian, președinte al Zambiei Fișier:Virgil Nemoianu.jpg|6 iunie: [[Virgil Nemoianu]], eseist, critic literar, filozof al culturii și pedagog american născut în România Fișier:Frederick Forsyth - 01.jpg|9 iunie: [[Frederick Forsyth]], scriitor englez de thriller </gallery> ==Note== <references/> <!-- pentru ani în viitor nu are sens să creăm acum categorii --> [[Categorie:2025| ]] kfhmnaq0tvod188hwr3ply1gtv81jja 0 1641 17023872 16064747 2025-06-10T13:52:42Z Stephan Condurachis 464050 /* Nașteri */ 17023872 wikitext text/x-wiki {{Luni antet}} ---- {{CalendarIanuarie}} '''23 ianuarie''' este a 23-a zi a calendarului [[Calendarul gregorian|gregorian]]. Mai sunt 342 de zile până la sfârșitul anului (343 de zile în [[an bisect|anii bisecți]]). == Evenimente == [[File:Theodor Aman - Tudor Vladimirescu2.jpg|thumb|200px|1821: [[Tudor Vladimirescu]] s-a adresat printr-o proclamație locuitorilor [[Țara Românească|Țării Românești]], chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanșării revoluției conduse de Tudor Vladimirescu.]] * [[1465]]: [[Ștefan cel Mare]], domn al Moldovei, începea asediul care va duce la cucerirea cetății [[Cetatea Chilia|Chilia]]. * [[1512]]: Începe domnia, în [[Țara Românească]], a lui [[Neagoe Basarab]] ([[1512]]-[[1521]]). * [[1556]]: A avut loc cel mai dezastruos cutremur din lume, ducând la uciderea a 830.000 de oameni, în provincia chineză [[Shaanxi]]. * [[1656]]: [[Blaise Pascal]] publică pentru prima dată ''Lettres provinciales''. * [[1793]]: [[A doua împărțire a Poloniei]]. * [[1821]]: [[Tudor Vladimirescu]] s-a adresat printr-o proclamație locuitorilor [[Țara Românească|Țării Românești]], chemându-i la luptă împotriva orânduirii. Acesta a fost momentul declanșării revoluției conduse de Tudor Vladimirescu. * [[1878]]: Armistițiul din războiul ruso-româno-turc de la [[1877]]-[[1878]]. Sfârșitul Războiului de Independență. * [[1945]]: Armata a 4-a română eliberează orașul [[Roznava]] din [[Cehoslovacia]]. * [[1946]]: Prima reuniune a Consiliului Economic și Social al [[ONU]]. * [[1948]]: Adunarea Deputaților adoptă o nouă lege electorală care exceptează, sub diferite motivații, participarea unor categorii importante la vot. * [[1955]]: A avut loc prima audiție, la [[Paris]], a "Simfoniei de cameră pentru 12 instrumente", de [[George Enescu]]. * [[1961]]: A fost promulgată în [[Venezuela]] noua Constituție. * [[1973]]: Președintele [[SUA|american]], [[Richard Nixon]], a anunțat încheierea unui acord care a dus la încetarea ostilitățiilor militare din [[Vietnam]]. [[File:China edcp location map.svg|thumb|left|200px|1556: La [[Shaanxi]], [[China]], a avut loc cel mai dezastruos cutremur din lume. Au murit 830.000 de oameni.]] * [[1981]]: Municipiul [[București]] înglobează, alături de cele șase sectoare administrative, și Sectorul Agricol Ilfov. Acest al șaptelea sector al Capitalei, alcătuit din 38 de comune și orașul [[Buftea]] a fost transformat ([[24 septembrie]] [[1996]]) în județ, cu reședința în București. * [[1986]]: [[Rock and Roll Hall of Fame]] au fost introduși primii membri: [[Little Richard]], [[Chuck Berry]], [[James Brown]], [[Ray Charles]], [[Fats Domino]], [[Everly Brothers]], [[Buddy Holly]], [[Jerry Lee Lewis]] și [[Elvis Presley]]. * [[1990]]: [[CFSN]] hotărăște participarea Frontului Salvării Naționale la alegeri și amânarea alegerilor pentru [[20 mai]]. Ca urmare, [[Doina Cornea]] demisionează din CFSN. * [[1991]]: A fost semnat, la [[București]], Acordul de cooperare dintre Guvernul României și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. * [[1997]]: Guvernul elvețian anunță acordul privind crearea unui fond "de ajutorare a victimelor Holocaustului". * [[1999]]: A cincea mineriadă: [[Miron Cozma]] și [[Romeo Beja]], liderii minerilor, îl conving pe primul-ministru [[Radu Vasile]] să redeschidă minele Dâlja și Bărbăteni și să promită o creștere salarială pentru ortaci de 30–35%. Minerii se reîntorc în [[Valea Jiului]]. * [[2001]]: Camera Lorzilor a Parlamentului [[Marea Britanie|Marii Britanii]] a adoptat o lege care autorizează clonarea embrionilor umani în scopuri științifice. * [[2005]]: [[Viktor Iușcenko]] a fost investit oficial ca președinte al [[Ucraina|Ucrainei]]. == Nașteri == * [[1673]]: [[Ducesa Violante Beatrice de Bavaria]], Mare Prințesă de Toscana (d. [[1731]]) * [[1688]]: [[Ulrica Eleonora a Suediei]], regină a Suediei (d. [[1741]]) * [[1783]]: [[Stendhal]] (Marie-Henri Beyle), scriitor francez (d. [[1842]]) * [[1832]]: [[Édouard Manet]], pictor francez (d. [[1883]]) * [[1840]]: [[Ernst Karl Abbe]], fizician german (d. [[1905]]) * [[1853]]: [[Vintilă C.A. Rosetti]], publicist român (d. [[1916]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Stendhal.jpg|[[Stendhal]], scriitor francez File:Édouard Manet-crop.jpg|[[Édouard Manet]], pictor francez File:Sergei Eisenstein 03.jpg|[[Serghei Eisenstein]], regizor, scenarist, scenograf rus </gallery> * [[1862]]: [[David Hilbert]], matematician german (d. [[1943]]) * [[1872]]: [[Paul Langevin]], fizician și inventator francez (d. [[1946]]) * [[1890]]: [[Prințesa Tatiana Constantinovna a Rusiei]] (d. [[1946]]) * [[1896]]: [[Charlotte, Mare Ducesă de Luxemburg]] (d. [[1985]]) * [[1898]]: [[Serghei Eisenstein]], regizor, scenarist, scenograf, teoretician rus (d. [[1948]]) * [[1899]]: [[Eugen Aburel]], medic român (d. [[1975]]) * [[1907]]: [[Hideki Yukawa]], fizician japonez, laureat al [[Premiul Nobel pentru Fizică|Premiului Nobel]] (d. [[1981]]) * [[1914]]: [[Louis, Prinț Napoléon]], șeful Casei Bonaparte (d. [[1997]]) * [[1915]]: [[Arthur Lewis]], economist britanic, laureat Nobel (d. [[1991]]) * [[1918]]: [[Gertrude Elion]], om de știință american, laureat Nobel (d. [[1999]]) * [[1922]]: [[Grigore Baștan]], primul general parașutist român (d. [[1983]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Yukawa.jpg|[[Hideki Yukawa]], fizician japonez, laureat Nobel File:Jeanne Moreau 1958.jpg|[[Jeanne Moreau]], actriță franceză File:Doutzen Kroes 2012 Shankbone.JPG|[[Doutzen Kroes]], fotomodel neerlandez </gallery> * [[1923]]: [[Walter M. Miller, Jr.]], scriitor american (d. [[1996]]) * [[1928]]: [[Mircea Horia Simionescu]], scriitor român (d. [[2011]]) * [[1928]]: [[Jeanne Moreau]], actriță franceză (d. [[2017]]) * [[1929]]: [[John Charles Polanyi]], chimist canadian, laureat Nobel * [[1936]]: [[Horst Mahler]], extremist german * [[1940]]: [[Ileana Mălăncioiu]], poetă română * [[1944]]: [[Rutger Hauer]], actor olandez (d. [[2019]]) * [[1948]]: [[Edoardo Nevola]], actor italian * [[1955]]: [[Raymond Ndong Sima]], politician gabonez care a ocupat funcția de prim-ministru al Gabonului * [[1957]]: [[Caroline de Monaco|Prințesa Caroline de Monaco]] * [[1960]]: [[Aurel Olărean]], politician român * [[1964]]: [[Monalisa Găleteanu]], politician român * [[1970]]: [[Constantina Diță-Tomescu]], atletă română * [[1982]]: [[Oceana]], cântăreață germană * [[1985]]: [[Doutzen Kroes]], fotomodel neerlandez * [[1998]]: [[XXXTentacion]], rapper american (d. [[2018]]) == Decese == * [[1516]]: [[Ferdinand al II-lea de Aragon]], rege al Castiliei (n. [[1452]]) * [[1549]]: [[Ioan Honterus]], umanist sas din [[Transilvania]] (n. [[1498]]) * [[1567]]: [[Împăratul Jiajing]] al Chinei (n. [[1507]]) * [[1698]]: [[Ernest Augustus, Elector de Braunschweig-Lüneburg]], tatăl regelui [[George I al Marii Britanii]] (n. [[1629]]) * [[1744]]: [[Giambattista Vico]], filosof italian (n. [[1668]]) * [[1806]]: [[William Pitt cel Tânăr]], politician britanic (n. [[1759]]) * [[1820]]: [[Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn|Prințul Eduard, Duce de Kent]], al patrulea fiu al [[George al III-lea al Regatului Unit|regelui George al III-lea]] și tatăl [[Victoria a Regatului Unit|reginei Victoria]] (n. [[1767]]) * [[1888]]: [[Eugène Labiche]], dramaturg francez (n. [[1815]]) * [[1891]]: [[Baudouin al Belgiei (1869-1891)|Baudouin al Belgiei]], fiul cel mare al Prințul Filip, Conte de Flandra (n. [[1869]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:George-Romney-xx-William-Pitt-the-Younger-xx-Tate-Britain.jpg|[[William Pitt cel Tânăr]], politician britanic File:Salvador Dalí 1939.jpg|[[Salvador Dalí]], pictor spaniol File:Larry King by Gage Skidmore 2.jpg|[[Larry King]], moderator american de radio-tv </gallery> * [[1901]]: [[Matei Vlădescu]], politician și general român (n. [[1835]]) * [[1918]]: [[Eugenio Lucas Villaamil]], pictor spaniol (n. [[1858]]) * [[1934]]: [[László Székely]], arhitect maghiar (n. [[1877]]) * [[1947]]: [[Pierre Bonnard]], pictor francez (n. [[1867]]) * [[1963]]: [[Constantin Bedreag]], fizician român (n. [[1883]]) * [[1989]]: [[Salvador Dalí]], pictor, grafician, eseist spaniol (n. [[1904]]) * [[1993]]: [[Keith Laumer]], scriitor american (n. [[1925]]) * [[2000]]: [[Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu]], personalitate a chimiei românești, membră a [[Academia Română|Academiei Române]] (n. [[1909]]) * [[2002]]: [[Pierre Bourdieu]], sociolog francez (n. [[1930]]) * [[2004]]: [[Helmut Newton]], artist fotograf german (n. [[1920]]) * [[2005]]: [[Johnny Carson]], prezentator, actor, scriitor, producător și muzician american (n. [[1925]]) * [[2014]]: [[Alexandru Andriescu]], critic literar român (n. [[1926]]) * [[2015]]: [[Abdullah bin Abdulaziz al-Saud|Regele Abdullah al Arabiei Saudite]] (n. [[1924]]) * [[2016]]: [[Elisabeta Polihroniade]], șahistă română (n. [[1935]]) * [[2021]]: [[Harold Holbrook]], actor american (n. [[1925]]) * [[2021]]: [[Larry King]], moderator american de radio și televiziune (n. [[1933]]) * [[2021]]: [[Oana Ștefănescu]], actriță română de teatru și film (n. [[1960]]) * [[2022]]: [[Renato Cecchetto]], actor italian (n. [[1951]]) * [[2024]]: [[Frank Farian]], producător și compozitor german (n. [[1941]]) == Sărbători == {{Commonscat|23 January}} * Sf. Mc. Clement, episcopul Ancirei; Sf. Mc. Agatanghel (calendar creștin-ortodox) * Sf. Emerentiana; Ildefons (calendar romano-catolic) * Sf. Clemente, ep. și Agatanghel (calendar greco-catolic) ==Note== <references /> {{Lunile și zilele anului}} [[Categorie:23 ianuarie| ]] [[Categorie:Ianuarie|! 23]] [[Categorie:Zile|! 01 23]] 6zs4m5tdmrcmro57jg2a0gvxuucnmjx 0 1680 17024588 16830321 2025-06-10T21:45:35Z Stephan Condurachis 464050 /* Nașteri */ 17024588 wikitext text/x-wiki {{Luni antet}} ---- {{CalendarFebruarie}} '''16 februarie''' este a 47-a zi a calendarului [[Calendarul gregorian|gregorian]]. Mai sunt 318 zile până la sfârșitul anului (319 zile în [[an bisect|anii bisecți]]). == Evenimente == [[File:Egypt.KV62.01.jpg|thumb|200px|1923: Mormântul faraonului [[Tutankamon]] a fost inclus în circuitul turistic egiptean.]] * [[1646]]: Are loc bătălia de la Torrington, din cadrul primului război civil englez. Forțele parlamentare, conduse de Thomas Fairfax, au obținut victoria punând capăt rezistenței regaliste în vestul țării. * [[1699]]: Prima diplomă leopoldină ce recunoaștea clerului greco-catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici. * [[1742]]: [[Spencer Compton]], Conte de Wilmington, devine prim-ministru al Regatului Unit. * [[1875]]: Are loc prima ședință publică a [[Societatea Studenților în Medicină din București|Societății Studenților în Medicină]]. * [[1918]]: Consiliul [[Lituania|Lituaniei]] a adoptat [[Declarația de Independență a Lituaniei|Declarația de Independență]], prin care cerea crearea unui stat lituanian democratic. * [[1923]]: La [[Geneva]] s-au pus bazele noului pact al ''Micii Înțelegeri''. * [[1923]]: Mormântul faraonului [[Tutankamon]] a fost inclus în circuitul turistic egiptean. * [[1930]]: [[Federația Română de Fotbal]] s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal ([[FIFA]]). * [[1933]]: [[Greva de la Atelierele CFR Grivița]]: Jandarmeria deschide focul asupra demonstranților și împușcă mortal 7 muncitori, între care pe ucenicul [[Vasile Roaită]]. * [[1935]]: A fost adoptată Legea pentru înființarea Monetăriei Naționale. * [[1959]]: [[Fidel Castro]] a preluat conducerea [[Cuba|Cubei]]. * [[1968]]: [[România]] a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul [[București]]. * [[1976]]: S-a desemnat, la [[Barcelona]], de către reprezentanții a 12 state mediteraneene, "Convenția pentru protecția Mediteranei împotriva poluării". * [[1985]]: Șeicul Ibrahim al-Amin face public manifestul grupării islamice [[Hezbollah]], ce luase recent ființă, pe fondul războiului din [[Liban]]. * [[2005]]: A intrat în vigoare [[Protocolul de la Kyoto]], după ratificarea sa de către [[Rusia]]. == Nașteri == * [[1497]]: [[Philipp Melanchthon]], umanist și reformator german (d. [[1560]]) * [[1603]]: [[Giovanni Battista Carlone]], pictor italian (d. [[1684]]) * [[1620]]: [[Frederic Wilhelm, Elector de Brandenburg]] (d. [[1688]]) * [[1679]]: [[Friedrich Wilhelm, Duce de Saxa-Meiningen]] (d. [[1746]]) * [[1698]]: [[Pierre Bouguer]], matematician, geofizician, geodez și astronom francez (d. [[1758]]) * [[1761]]: [[Jean-Charles Pichegru]], general francez (d. [[1804]]) * [[1786]]: [[Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (1786–1859)|Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei]] (d. [[1859]]) * [[1801]]: [[Constantin, Prinț de Hohenzollern-Hechingen]] (d. [[1869]]) * [[1822]]: Sir [[Francis Galton]], explorator, biolog și statistician englez (d. [[1911]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:PhilippMelanchthon.jpg|[[Philipp Melanchthon]], umanist și reformator german File:Pierre Bouguer - Jean-Baptiste Perronneau.jpg|[[Pierre Bouguer]], matematician, geofizician francez File:Francis Galton 1850s.jpg|Sir [[Francis Galton]], explorator, biolog englez </gallery> * [[1826]]: [[Joseph Victor von Scheffel]], poet german (d. [[1886]]) * [[1831]]: [[Nicolai Leskov]], scriitor rus (d. [[1895]]) * [[1834]]: [[Ernst Haeckel]], biolog și filozof german (d. [[1919]]) * [[1841]]: [[Armand Guillaumin]], pictor francez (d. [[1927]]) * [[1846]]: [[Prințesa Marguerite d'Orléans]], prințesă franceză, membră a Casei de Orléans (d. [[1893]]) * [[1848]]: [[Octave Mirbeau]], scriitor francez (d. [[1917]]) * [[1852]]: [[Charles Taze Russell]], comerciant american, fondatorul organizației religioase Martorii lui Iehova (d. [[1916]]) * [[1854]]: [[Marea Ducesă Vera Constantinovna a Rusiei]], fiica Marelui Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei (d. [[1912]]) * [[1866]]: [[Viaceslav Ivanov]], poet rus (d. [[1949]]) * [[1878]]: [[Lajos Ágner]], scriitor, istoric literar și orientalist maghiar (d. [[1949]]) * [[1886]]: [[Constantin Budeanu]], inginer român, unul dintre întemeietorii școlii românești de electrotehnică, membru al Academiei Române (d. [[1959]]) * [[1902]]: [[Teodor Bordeianu]], inginer agronom român, membru titular al Academiei Române (d. [[1969]]) * [[1906]]: [[Tiberiu Popoviciu]], matematician român, membru al Academiei Române (d. [[1975]]) * [[1910]]: [[Lucia Demetrius]], scriitoare română (d. [[1992]]) * [[1928]]: [[Pedro Casaldáliga]], episcop brazilian, activist pentru drepturile omului (d. [[2020]]) * [[1935]]: [[Sonny Bono]], membru al grupului ''Sonny and Cher'' (d. [[1998]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Octave Mirbeau formal portrait.jpg|[[Octave Mirbeau]], scriitor francez File:Mcenroe dunlop ad.jpg|[[John McEnroe]], jucător american de tenis File:Valentino Rossi 2010 Qatar.jpg|[[Valentino Rossi]], pilot italian de motociclism </gallery> * [[1939]]: [[Ilie Constantin]], poet, prozator și eseist român stabilit în Franța (d. [[2020]]) * [[1939]]: [[Czesław Niemen]], compozitor polonez și muzician rock (d. [[2004]]) * [[1942]]: [[Kim Jong-il]], fiul dictatorului [[Kim Ir Sen]], președinte nord-coreean (d. [[2011]]) * [[1949]]: [[Maria Elena Bjornson]], scenografă franceză de teatru de origine norvegiană și română (d. [[2002]]) * [[1959]]: [[John McEnroe]], jucător american de tenis * [[1964]]: [[Constantin Enceanu]], interpret român de folclor * [[1965]]: [[Adama Barrow]], om de afaceri și om de stat gambian, președinte al Republicii Gambia * [[1968]]: [[Adina Vălean]], politician român * [[1969]]: [[Liviu Alexandru Miroșeanu]], politician român * [[1979]]: [[Valentino Rossi]], pilot italian de motociclism * [[1979]]: [[Simone Vanni]], scrimer italian * [[1990]]: [[The Weeknd]], cântăreț canadian * [[1983]]: [[Mihai Bendeac]], actor, scriitor, regizor român * [[1986]]: [[Ciprian Deac]], fotbalist român * [[1997]]: [[Alexandra Dindiligan]], handbalistă română == Decese == * [[1279]]: Regele [[Alfonso al III-lea al Portugaliei]] (n. [[1210]]) * [[1391]]: [[Ioan al V-lea Paleologul]], împărat bizantin (n. [[1332]]) * [[1899]]: [[Félix Faure]], președinte al Franței (n. [[1841]]) * [[1905]]: [[Cesare Dell'Acqua]], pictor italian (n. [[1821]]) * [[1907]]: [[Giosuè Carducci]], poet, prozator și eseist italian, laureat Nobel (n. [[1835]]) * [[1909]]: [[Ernest Victor Hareux]], pictor francez (n. [[1847]]) * [[1917]]: [[Octave Mirbeau]], scriitor francez (n. [[1848]]) * [[1930]]: [[Ion N. Angelescu]], economist, profesor universitar și om politic român (n. [[1884]]) * [[1932]]: [[Ferdinand Buisson]], pacifist francez, laureat Nobel (n. [[1841]]) <gallery widths="132px" heights="176px"> File:Giosuè Carducci2.jpg|[[Giosuè Carducci]], poet italian, laureat Nobel File:Ferdinand Buisson 1932cr.jpg|[[Ferdinand Buisson]], pacifist francez, laureat Nobel File:Naelachohanboutrosghali-2.jpg|[[Boutros Boutros-Ghali]], secretar general al ONU </gallery> * [[1975]]: [[Chivu Stoica]], om politic, președinte al Consiliului de Stat (1965-1967) (n. [[1908]]) * [[1982]]: [[Tamás Barta]], muzician maghiar (n. [[1948]]) * [[1995]]: [[Victor Kernbach]], prozator, poet, eseist, traducător, autor al unui ''Dicționar de mitologie generală'' (n. [[1923]]) * [[1996]]: [[Nicolae Carandino]], gazetar, traducător și director al Teatrului Național din București, ultimul dintre supraviețuitorii procesului [[Iuliu Maniu]] (n. [[1905]]) * [[2000]]: [[Lila Kedrova]], actriță de origine rusă, laureată a [[Premiul Oscar|Premiului Oscar]] pentru cel mai bun rol secundar feminin în filmul ''Zorba grecul'' (n. [[1919]]) * [[2010]]: [[John Davis Chandler]], actor american (n. [[1935]]) * [[2011]]: [[Len Lesser]], actor american (n. [[1922]]) * [[2012]]: [[Cornel Mihai Ionescu]], eseist și traducător (n. [[1941]]) * [[2013]]: [[Dumitru Sechelariu]], om de afaceri, primar al Bacăului în perioada 1996-2004 (n. [[1958]]) * [[2016]]: [[Boutros Boutros-Ghali]], fost [[Secretarul General al Națiunilor Unite|secretar general]] al [[ONU]] (n. [[1922]]). * [[2024]]: [[Aleksei Navalnîi]], jurist, activist și politician rus (n. [[1976]]) == Sărbători == {{Commonscat|16 February}} * In calendrul ortodox: Sfintii Mucenici Pamfil si Valentin * [[Lituania]]—Ziua națională - Aniversarea proclamării independenței ([[1918]]) ==Note== <references /> {{Lunile și zilele anului}} [[Categorie:16 februarie| ]] [[Categorie:Februarie|! 16]] [[Categorie:Zile|! 02 16]] f8o20b054ptspdhmq4wn8n03ibuolil 0 2066 17025086 17008524 2025-06-11T09:58:26Z Evelina Frunzete 690028 am adăugat resursele electronice disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17025086 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate | nume =Carol I | titlu =[[Domnitor]] al [[România|României]]<br>[[Rege al României]] | image =Carol I - Foto021.jpg|220px | descriere = | succesiune = [[File:Principality_of_Romania_-_1872_CoA.svg|40px]] [[Domnitor]], apoi [[File:Kingdom of Romania - 1881 CoA.svg|40px]] [[Rege al României|Primul Rege al României]] | domnie =10 mai [[1866]] – [[27 septembrie]]/[[10 octombrie]] [[1914]] <br> (48 de ani și 102 zile) | regent = | predecesor =[[Alexandru Ioan Cuza]] | succesor =[[Ferdinand al României|Ferdinand I]] | încoronare =[[10 mai]] [[1866]] | titluri = | nume complet =Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen | soț =[[Elisabeta de Neuwied|Regina Elisabeta]] | urmași =[[Maria, Principesă de Hohenzollern]] | casa =[[Casa regală de Hohenzollern-Sigmaringen|Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen]] | imn regal =[[Imnul Regal|Trăiască regele]] | tată =[[Prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen]] | mamă =[[Prințesa Josephine Friederike Luise de Baden]] | semnătură =SemnaturaCarol I.jpg |}} {{Membru Academia Română| tip_membru = de onoare}} '''Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen''', pe numele său complet '''Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen''', ({{Date biografice}}) a fost [[domnitor]]ul, apoi [[Rege al României|regele]] [[România|României]], care a condus [[Principatele Unite Române|Principatele Române]] și apoi România după abdicarea forțată<ref>"Ultima romantică - Viața reginei Maria a României". Hannah Pakula. Editura Lider 2003. - "Bine intenționat, dar autoindulgent și lipsit de experiență, Cuza a devenit o țintă ușoară pentru paraziții și "vânătorii" coroanei. […] În timp ce ceilalți conspiratori organizau lovitura de stat, liderul Partidului Liberal și întîiul om de stat al României, Ion Brătianu, a plecat în Europa Apuseană în căutarea unui prinț străin."</ref><ref>"Carol I (1839 - 1914)". Barbara and Charles Jelavich (Indiana University). Encyclopedia Americana. Grolier Online, 2013. © 2013 Scholastic Inc. (In 1866, following a coup that removed Prince Alexander Cuza as ruler of the principality of Romania (technically part of the Ottoman empire), Carol was chosen as his successor.)</ref> a lui [[Alexandru Ioan Cuza]] în urma unei lovituri de stat. Din 1867 a devenit membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]], iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții. În cei 48 de ani de domnie (cea mai lungă din istoria statelor românești), Carol I a obținut [[Războiul de Independență al României|independența țării]], datorită căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat [[Economia României|economia]], a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în [[Munții Carpați]] [[Castelul Peleș]], care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După [[Războiul Ruso-Turc (1877-1878)|războiul ruso-turc (1877-1878)]], România a câștigat [[Dobrogea]] (dar a pierdut sudul Basarabiei)<ref>"Carol I (1839 - 1914)". Barbara and Charles Jelavich (Indiana University). Encyclopedia Americana. Grolier Online, 2013. © 2013 Scholastic Inc. - "în 1877 România se alătură Rusiei într-un război contra Imperiului Otoman, dar în ciuda asigurărilor rusești dinainte de război, țara pierde sudul Basarabiei la Congresul de la Berlin, fiind compensată prin obținerea mai sărăcăcioasei Dobrogea."</ref>, iar Carol a dispus ridicarea [[Podul Regele Carol I|podului]] peste [[Dunăre]], între [[Fetești]] și [[Cernavodă]], care să lege noua provincie de restul țării. Neîmplinirea cea mai importantă a domniei regelui Carol I, ca și a succesorilor lui în perioada monarhică a istoriei moderne a țării, a fost eșecul rezolvării problemelor tipice unei țări a cărei economie era bazată pe agricultură și a cărei populație era reprezentată în covârșitoare majoritate de [[Țăran|țărani]].<ref>"Carol I, primul rege al României, al cărei lungi domnii a adus o importantă dezvoltare militară și economică pe modelul occidental, dar care a eșuat să rezolve problemele fundamentale ale unei țări în covărșitoare majoritate agrară." ("Carol I." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. - "Carol I, original name Karl Eitel Friedrich, Prinz Von Hohenzollern-Sigmaringen (born 20 aprilie 1839, Sigmaringen, Prussia [now in Germany] - died Oct. 10, 1914, Sinaia, Rom.), first king of Romania, whose long reign (as prince, 1866-81, and as king, 1881-1914) brought notable military and economic development along Western lines but failed to solve the basic problems of an overwhelmingly rural country.")</ref> După urcarea pe tron a lui Carol I, situația țărănimii române începe să se degradeze serios<ref>"Theorizing Underdevelopment: Latin America and Romania, 1860-1950". Author(s): Joseph L. Love. Source: Review (Fernand Braudel Center), Vol. 11, No. 4 (Fall, 1988), pp. 453 - 496. Published by: Research Foundation of SUNY for and on behalf of the Fernand Braudel Center. "Abolirea iobăgiei a fost un act de modernizare simbolică, ca să folosim sintagma lui J. K. Galbraith, iar condițiile de viață ale țăranilor s-a deteriorat serios din 1870 până în primii ani ai secolului al XX-lea: moșierii români au reușit să rămână competitivi pe piața internațională reducând costurile, adică muncind țăranii din ce în ce mai mult. (Chirot, 1976: chs. 6-7; Eidelberg, 1974; Dobrogeanu-Gherea, 1977a). Marea răscoală țărănească din 1907, a cărei cauză stă în caracterul malefic al unei agriculturi organizată spre beneficiul unor latifundiari adesea absenți, a dus la masacrarea de către armată a 10 000 de țărani și a stimulat eforturile celor care încercau să critice bazele economiei "liberale"." ("The abolition of serfdom had been an instance of "symbolic modernization," in J. K. Galbraith's phrase, and the peasants' living conditions seriously deteriorated from the 1870's through the early years of the new century: Romanian landlords had been able to compete in the international market by reducing costs, i.e., by squeezing more and more labor out of the peasantry (Chirot, 1976: chs. 6-7; Eidelberg, 1974; Dobrogeanu-Gherea, 1977a). The great peasant revolt of 1907, arising from the evils of latifundist (and often absentee) agriculture, resulted in the army's massacring 10,000 peasants, and stimulated the efforts of those who sought to critique the foundations of the "liberal" economy.")</ref>, pe măsură ce moșierimea, pentru a face față competiției pe piețele externe, ridică continuu nivelul de exploatare al [[Țărănime|țărănimii]].<ref>p. 24 în ''Istoria Gărzii de Fier 1919-1941, Mistica Ultranaționalismului'', autor Francisco Veiga, Ediția a II-a, Humanitas, București, 1995, ISBN 9789732803929. - "Etapa ascuțirii acestor contradicții a început de la jumătatea ultimei treimi a secolului al XlX-lea, cînd presiunea marilor proprietari de pămînt asupra țăranilor s-a agravat brusc; concurența giganticelor grînare americane și a vecinilor ruși a dus la prăbușirea prețurilor grîului românesc și unica soluție care s-a pus în practică a fost de a se strînge șurubul neoiobăgiei în care trăia cea mai mare parte a țărănimii. O lege a contractelor, promulgată în 1893, crea serioase probleme țăranului care se întîmpla să caute de lucru în alt sat decît satul natal, iar posibilitatea de a emigra în America a fost în același timp restrînsă sever. În mod paralel, moșierii au cedat exploatarea posesiunilor, inclusiv pe țărani, arendașilor, care și-au luat angajamentul să obțină un maxim de beneficii într-o perioadă scurtă, suportînd pînă și cheltuielile derivate din recoltele proaste. Arendașii, care nu manifestau mare interes în modernizarea moșiilor, avînd în vedere că mîna de lucru era abundentă și ieftină, au devenit repede o bombă socială cu ceas: după o frază foarte expresivă a economistului român Madgearu, acum țărănimea trebuia, "cu o alimentație subumană, să facă o muncă supraomenească". La sate, mii de copii împlineau chiar doisprezece ani fără să fi ajuns să guste vreodată lapte de vacă. Ura față de arendași era întărită de faptul că majoritatea erau greci și bulgari în Muntenia și Oltenia, și evrei, în Moldova."</ref> Sistemul injust pentru covârșitoarea majoritate a populației României din acea perioadă era în plus aproape o excepție în regiune<ref>"Varieties of Unsuccessful Industrialization: The Balkan States Before 1914." Author(s): John R. Lampe. Source: The Journal of Economic History, Vol. 35, No. 1. The Tasks of Economic History (Mar., 1975), pp. 56-85. Published by: Cambridge University Press on behalf of the Economic History Association. - "Marile latifundii boierești din România, unice în Balcanii secolului al XIX-lea cu excepția nordului Greciei, obțineau e adevărat randamente mai ridicate decât micile gospodării țărănești. Dar asta era mai mult rezultatul păstrării de către moșieri a terenurilor mai bune, atunci când s-a făcut limitata reformă agrară în 1864, decât pentru că foloseau metode mai avansate de cultivare decât țăranii. Înțelegerile de arendare tipice bazate pe un contract annual între capul gospodăriei țărănești și boierul proprietar, sau din ce în ce mai frecvent între capul gospodăriei țărănești și arendaș, erau cu greu de natură să evolueze într-o agricultură modernă pe mare suprafață." ("The large Romanian boyar estates, unique in the nineteenth-century Balkan states except for northern Greece, admittedly achieved higher yields than peasant smallholdings. But this was more the result of their retaining better quality land in the limited land reform of 1864 that it was of using better methods of cultivation. The typical share-cropping arrangement based on an annual contract between the head of the individual peasant household and the boyar owner, or increasingly his lessee manager, was hardly conducive to modern, large-scale agriculture.")</ref><ref>p.166-167 în "The Last Romantic: A Biography of Queen Marie of Roumania". Hannah Pakula. Simon and Schuster 1984. - "Dar asupra moșierilor români, această victorie a avut repercusiuni de care nu vor mai scăpa niciodată. Avansând prin satele bulgărești, țăranul-soldat român a văzut cât de bine trăia țăranul bulgar. Ținutul de la sud de Dunăre era plin de gospodării mici și prospere, unde metode de cultivare superioare produceau recolte mai mari. Nu existau moșieri aristocrați sau arendașii lor, care să ia cea mai mare parte din câștigurile obținute cu trudă de țăran prin munca lui. Feudalismului românesc de-o parte a Dunării îi era contrapusă prosperitatea și mândria bulgărească de cealaltă. Deși regelui Carol i-au scăpat implicațiile acestei lecții, Brătianu, noul leader al Partidului Liberal, a inițiat programe politice menite să-i îmbuneze pe țărani."</ref><ref name="Five Reigning Consorts 2005">p. 184 în "Born to Rule - Five Reigning Consorts, Granddaughters of Queen Victoria". Julia Gelardi. Headline Book Publishing 2005. - "Când soldații români au pătruns în Bulgaria, au găsit acolo niște semeni ai lor mai prosperi, ale căror pământuri erau mai bine folosite decât cele din România."</ref>, fapt care totuși nu l-a stimulat pe suveran să inițieze un program de reformă agrară, situație care a condus la repetate<ref>"The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907". Author(s): Daniel Chirot and Charles Ragin. Source: "American Sociological Review", Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444. Published by: American Sociological Association. - "Au avut loc revolte țărănești locale în 1888, 1889 și 1900. Însă în martie 1907, a avut loc o răscoală majoră." ("There were local peasant uprisings in 1888, 1889 and 1900. But in March, 1907, a massive rebellion occurred (Roberts, 1951:4).")</ref> explozii sociale în mediul rural la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, inclusiv [[Răscoala Țărănească din 1907|Răscoala de la 1907]]. Rezultatul a fost că principalul sector al economiei românești în epocă, în care era antrenată majoritatea covârșitoare a populației, a rămas într-o stare primitivă.<ref>"Relații Agrare și Mișcări Țărănești în România, 1908-1921". Author(s): Vasile Liveanu. Review by: Philip Eidelberg. "Slavic Review", Vol. 31, No. 2 (Jun., 1972), pp. 487-488. - "''Relații agrare'' ajunge la o concluzie diferită de aceea a poziției marxist-leniniste timpurii, care susținea că agricultura românească dinainte de 1918 era deja bine înscrisă pe drumul modernizării. Autorii subliniază, din contră, că aceasta era încă extrem de primitivă, opinie care este mult mai realistă." ("''Relatii agrare''" departs from the earlier Marxist-Leninist position that pre-1918 Rumanian agriculture was already well on its way to modernization. The authors stress that, on the contrary, agriculture was still extremely backward - a much more realistic view.")</ref><ref>"Romania". Author(s): Keith Hitchins. Source: The American Historical Review, Vol. 97, No. 4 (Oct., 1992), pp. 1064-1083. Published by: Oxford University Press on behalf of the American Historical Association. - "Trăsătura caracteristică a rămas agricultura țărănească, un sistem de producție bazat pe mici exploatări agricole ale familiilor țărănești individuale. Global, sistemul era primitiv din punct de vedere tehnologic și al metodelor aplicate, fiind tarat în plus de creșterea continuă a numărului de membrii din familia țărănească care exploata o suprafață, ca și de datorii, situație rezultată în mare măsură din concentrarea pe producția de cereale pentru export. Nici măcar amplele reforme ale anilor 1920 n-au schimbat de manieră semnificativă modul tradițional de producție, în ciuda dovezilor clare că acesta împiedica progresul. De reformele introduse de guvernele din perioada interbelică, precum sprijinul financiar pentru cooperative, o răspândire a creditului agricol și stimularea cultivării plantelor industriale, au profitat aproape în exclusivitate numărul relativ mic al țăranilor prosperi." ("Its characteristic feature remained "peasant agriculture," a system of production carried on by individual peasant families on small holdings. On the whole, it was primitive in technology and methods and burdened by overpopulation and debt, conditions perpetuated in large measure by a concentration on the production of grain for export. Not even the extensive land reforms of the 1920s significantly altered the traditional patterns of production, despite clear evidence that they impeded progress. The reforms that governments did introduce in the interwar period, such as support for cooperatives, an expansion of rural credit, and the promotion of industrial crops, benefited almost exclusively the relatively small number of prosperous peasants."</ref> == Tinerețea == [[File:Prince Karl of Hohenzollern Sigmaringen later King of Romania.jpg|thumb|200px|left|Prințul Karl de Hohenzollern Sigmaringen]] Carol s-a născut în Principatul Hohenzollern-Sigmaringen la [[Sigmaringen]] ca ''Prinț Karl von [[Hohenzollern-Sigmaringen]]''. Era cel de-al doilea fiu al [[Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen|prințului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen]] (ramura catolică a familiei Hohenzollern) și al soției sale, [[Prințesa Josephine de Baden|prințesa Josephine]]. Prințul Karl Anton, tatăl lui Carol, servise ca ministru-prezident al Prusiei în anii 1858-1862. După finalizarea studiilor elementare din [[Dresda]] s-a înscris la școala de cadeți din [[Münster]], pe care a absolvit-o cu calificativul bine, devenind sublocotenent de dragoni. La 1 ianuarie 1857 a fost numit locotenent secund în suita unui regiment de artilerie. În 1857 a terminat cursurile Școlii de Artilerie și Geniu din [[Berlin]] iar în anul 1864 a participat ca voluntar în armata Prusiei, la [[Al Doilea Război al Schleswigului]], mai ales la asaltul [[citadelă|citadelelor]] [[Fredericia]] și [[Dybbøl]], experiență care îi va fi de folos mai târziu în [[Războiul ruso-turc]]. În 1866 a fost înaintat la gradul de căpitan. Deși nu era de statură înaltă, Carol a fost descris drept soldatul perfect, sănătos, disciplinat și, de asemenea, un politician excelent, cu vederi liberale. Cunoștea bine mai multe limbi europene. Familia sa, [[Hohenzollern-Sigmaringen]], era înrudită cu familia lui [[Napoleon al III-lea al Franței|Napoleon al III-lea]] și avea relații excelente cu acesta. România era în acea perioadă sub o influență puternică a culturii franceze, iar recomandarea de către Napoleon al III-lea a prințului Carol a valorat mult în ochii politicienilor români, la fel ca și rudenia de sânge cu familia prusacă domnitoare. [[Ion Brătianu]] a fost politicianul român trimis să negocieze cu Carol și familia acestuia posibilitatea ca prințul Carol să vină pe tronul României. În 10 aprilie 1866, o proclamație a guvernului provizoriu ajuns la putere după alungarea lui Cuza de către coaliția formată din liberalii radicali și conservatori, a declarat că va organiza un plebiscit prin care populația cu drept de vot să accepte sau să respingă accederea lui Karl von Hohenzollern-Sigmaringen ca principe ("domn", sau "gospodar") al Principatelor Unite (care din 1862 purtau numele de România). Plebiscitul a avut loc în data de 15 aprilie 1866, rezultatul arătând că 99.9% dintre electori sprijineau propunerea. Termenul "plebiscit" trebuie, firește, înțeles în sensul acordat acestuia în epocă, anume de consultare a populației cu drept de vot (boieri și anumite segmente ale populației urbane), ceea ce în cazul dat reprezenta mai puțin de 16% din populația totală a Principatelor Dunărene (686.193 electori<ref name="England 1960 pp. 73-94">"England, Russia and the Rumanian Revolution of 1866". Author(s): W. E. Mosse. Source: The Slavonic and East European Review, Vol. 39, No. 92 (Dec., 1960), pp. 73-94. Published by: the Modern Humanities Research Association and University College London, School ofSlavonic and East European Studies.</ref> din aproximativ 4.400.000 locuitori). Franța a susținut suirea pe tron a domnitorului Carol, Marea Britanie a oscilat între temerile că Rusia s-ar vedea invitată să intervină pentru a recaptura sudul Basarabiei (și a avansa astfel în Balcani), dacă românii continuă să agite apele politice de abia liniștite după războiul Crimeii și o neutralitate bine-voitoare, Prusia - țara de origine a prințului - a fost, firește de acord, în timp ce dușmanii păstrării unității administrative și politice a Principatelor au fost Imperiul Habsburgic (Austria), care constata cu îngrijorare cum românii de la sud de Carpați avansează pe drumul spre neatârnare, și, cum era de așteptat, Imperiul Otoman, care înțelegea foarte bine că gestul românilor înseamnă un pas în plus în direcția destrămării imperiului lor colonial în Europa.<ref name="England 1960 pp. 73-94"/> Turcii considerau că prințul Karl von Hohenzollern-Sigmaringen, acceptând cererile aristocraților români, s-a pus în fruntea unei insurecții armate contra Imperiului Otoman, drept pentru ca trupele sultanului vor invada provincia pentru a-l alunga.<ref name="England 1960 pp. 73-94"/> Noul domn român, știindu-se amenințat de Înalta Poartă, se va grăbi, de altfel, de îndată ce a ajuns în România, să îmbarce armata într-o serie de reforme modernizatoare inspirate, care doar într-un deceniu distanță se vor fi dovedit salvatoare pentru națiune și dinastie. Obiecțiile adversarilor întronării prințului de Hohenzollern s-au materializat prin reclamarea respectării articolului XII din Convenția semnată în 9 august 1858, care cerea ca deputații moldoveni și valahi, în adunare, să fie cei care aleg conducătorul.<ref name="England 1960 pp. 73-94"/> Elitele românești n-au întârziat să îndeplinească această cerere, astfel încât la 10 mai 1866, cu unanimitate de voturi ale deputaților din Camera Deputaților, prințul prusac a fost ales domn al Principatelor. După sosirea sa la București, la 22 mai 1866 Carol a depus în fața Camerei jurământul că va domni pe baze constituționale, va numi ,imediat, un guvern de coaliție avându-l ca prim-ministru pe conservatorul [[Lascăr Catargiu]]. La presiunile Franței și Marii Britanii, Imperiul Otoman a acceptat păstrarea unității Principatelor, cu condiția însă ca principele străin să recunoască statutul de vasalitate în fața Înaltei Porți, ceea ce acesta a și făcut: în 23 octombrie 1866 a fost emis un firman imperial prin care Carol a fost recunoscut domn ereditar al Pincipatelor Unite sub suzeranitatea sultanului.<ref name="England 1960 pp. 73-94"/> == Intrarea în România == [[File:George Healy - Carol I.jpg|thumb|left|200px|Portret al lui Carol I al României, de George P. A. Healy, 1881.]] După exilarea lui [[Alexandru Ioan Cuza]], conducătorii loviturii de stat au format un guvern provizoriu, puterea executivă fiind încredințată unei Locotenențe Domnești, formată din [[Nicolae Golescu]], ministru de Interne și de Război sub Cuza; [[Lascăr Catargiu]], unul dintre fruntașii conservatori și generalul [[Nicolae Haralambie]], prefectul de poliție al Bucureștilor. [[Ion Ghica]], pașoptist și unionist, a devenit prim-ministru și ministru de Externe. Alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele principate fusese singurul motiv pentru care puterile europene permiseseră unirea principatelor Moldovei și Țării Românești, iar acum țara risca să ajungă la dizolvarea acestei uniri. [[Ion C. Brătianu]], călătorește în Germania și se întâlnește la [[Düsseldorf]] cu Carol și cu tatăl său, obținând acordul acestuia de a deveni principe. Brătianu a telegrafiat guvernului provizoriu că obținuse acordul lui Carol. Tânărul Carol a trebuit să călătorească incognito (pe traseu a fost nevoit să apeleze la experiența dobândită de Brătianu și Rosetti pe parcursul revoluției pașoptiste; astfel el, practic, s-a deghizat), sub numele de Karl Hettingen, cu trenul pe ruta [[Düsseldorf]] - [[Bonn]] - [[Freiburg]] - [[Zürich]] - [[Viena]] - [[Budapesta]], datorită conflictului care exista între țara sa și Imperiul Austriac. Nici chiar în țara sa de origine nu era bine văzută această preluare a scaunului Principatelor, fapt afirmat de [[Otto von Bismarck|cancelarul Bismarck]] (care l-a avertizat mai mult sau mai puțin amical că va fi nevoit să sărute "papucul Sultanului", fapt în sine care a fost ocolit de Carol și de predecesorul acestuia). După ce a pășit pe teritoriul țării, punând prima dată piciorul pe pământ românesc în localitatea [[Drobeta-Turnu Severin]] la 1/12 mai 1866 (prima casă în care a intrat fiind actualmente bibliotecă), Brătianu l-a însoțit mai departe cu trăsura până la podul Mogoșoaiei. Traseul prin țară, de la [[Turnu Severin]] la [[București]], a cuprins orașele [[Horezu]], [[Râmnicu-Vâlcea]], [[Curtea de Argeș]], [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]], vechiul drum al țării, păstrat mai târziu în memorie drept ''„Drumul lui Carol”''. În volumul biografic CAROL I (editat în 1906 de Paul Lindenberg după jurnalul regelui) se menționează cu lux de amănunte alt traseu parcurs uneori direct peste câmpuri, spre București cu opriri foarte scurte și schimbări ale cailor, respectiv Turnu Severin - Craiova - Slatina - Pitești, cu înnoptare numai la moșia boierilor Golești și pornire în dimineața următoare spre București. Alte surse confirmă semnarea chiar la Golești a primului act de grațiere a Mitropolitului Moldovei, judecat pentru revolta sa împotriva unirii principatelor. [[File:Entering of Carol I in Bucharest, 10 May 1866.jpg|thumb|300px|10 mai 1866: Intrarea în București a principelui Carol I.]] Pe 10/22 mai [[1866]]<ref>''Memoriile regelui Carol I al României de un martor ocular'', vol. I 1866-1869, Editura Scripta, București, 1992, p. 57</ref> Carol a intrat în [[București]]. Vestea sosirii sale fusese transmisă prin telegraf și a fost întâmpinat de o mulțime entuziastă de circa 30.000 de oameni, dornici să cunoască noul conducător. La [[Băneasa (cartier)|Băneasa]] i s-a înmânat cheia orașului. Principele a fost binecuvântat în aceeași zi în [[Dealul Mitropoliei]] de către [[Nifon Rusailă|Nifon]], [[Mitropolia Ungrovlahiei|mitropolitul Ungrovlahiei]]<ref>[http://adevarul.ro/cultura/istorie/regi-catolici-regine-protestante-copii-ortodocsi-1_50b9ea627c42d5a663acd649/index.html ''Regi catolici''], [[Adevărul]], 25 octombrie 2012.</ref> care l-a invitat să depună jurământul pe legile țării. [[Nicolae Haralambie|Colonelul Haralambie]] citește formula de jurământ românesc comunicată prințului în traducere franțuzească: „''Jur de a păzi legile României; de a menține drepturile sale și integritatea teritoriului.''”, după care prințul Carol, cu mâna dreaptă pe Evanghelie, rosti în românește, cu voce fermă: ''Jur''<ref>''Memoriile regelui Carol I al României de un martor ocular'', vol. I 1866-1869, Editura Scripta, București, 1992, p. 62</ref>. Din acest moment începe domnia lui Carol I. Proclamat [[domnitor]] al [[România|României]] în ziua de 10/22 mai [[1866]], rămâne cu acest titlu până în data de [[14 martie]] [[1881]], când este proclamat rege, devenind astfel primul rege al României. A fost primul [[monarh]] din dinastia [[Hohenzollern-Sigmaringen]], al cărei nume se transformă, începând cu [[Ferdinand I al României|regele Ferdinand I]], în [[Casa Regală de România]], dinastie care va conduce țara până la proclamarea [[Republica Populară Română|Republicii Populare Române]] în [[1947]]. == Noua Constituție a României == În aprilie 1866 au avut loc alegeri pentru o nouă Cameră a Deputaților ce urma să fie și Adunare Constituantă, iar noua Adunare și-a început lucrările la 10 mai 1866. Între 14 și 20 aprilie 1866 s-a organizat plebiscitul prin care a fost aprobată alegerea lui Carol ca domn al României. Imediat după sosirea în țară, [[parlamentul României]] a adoptat la [[29 iunie]] 1866 noua [[Constituția României|constituție]] a țării cu votul unanim al celor 91 de deputați din Adunarea Electivă,<ref>Cristian Preda, ''Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent.'' Editura Polirom, Iași, 2011. p. 110</ref> una dintre cele mai avansate constituții ale timpului, aceasta fiind inspirată din constituția Belgiei, care dobândise independența din 1831. [[Constituția din 1866]] îi conferă domnului României dreptul de a numi titularii tuturor funcțiilor publice, de a conferi gradele militare, de a comanda armata, de a bate monedă, de a sancționa legile sau de a le refuza semnarea, de a amnistia condamnați sau de a le comuta pedepsele.<ref>Élisée Reclus, ''Nouvelle geographie universelle. La terre et les'' ''hommes''. Cap. VI ''La Roumanie'', pp. 239-276. Paris, Librairie Hachette et Cie, 1876</ref> Aceasta era liberală, însă nu și democratică.<ref>Source: "Encyclopedia of World History", 2001, p522. (The Modern Period, 1789-1914 - The French Revolution and Europe, 1789-1914 - Eastern Europe and the Balkans, 1762-1914 - The Balkans - Romania. - "Iulie. Carol introduce o nouă constituție, bazată pe carta belgiană din 1831 (liberală, însă nu democratică)." ("July. Charles introduced a new constitution, based upon the Belgian charter of 1831 (liberal, but not democratic).")</ref> Constituția a permis dezvoltarea și modernizarea țării. S-a decis ca aceasta să ignore dependența curentă a țării de [[Imperiul Otoman]] (în practică acest fapt a fost transpus în omiterea constituționalizării obligațiilor față de Poartă), acțiune care s-a constituit într-un prim pas spre independență. Articolul 82 specifica: „Puterile conducătorului sunt ereditare, pornind direct de la Majestatea Sa, prințul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, pe linie masculină prin dreptul de primogenitură (primului-născut), excluzând femeile. Descendenții Majestății Sale vor fi crescuți în spiritul religiei ortodoxe”.Prin Constituție s-a oficializat schimbarea denumirii din "Principatele Unite" în "România". Pentru consolidarea prestigiului personal și al țării, pe [[9 septembrie]] [[1878]] a primit titlul de „[[Alteță regală]]”. Pe 15 martie 1881, Constituția a fost modificată pentru a specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului va fi numit [[rege]]. Ceremonia de încoronare a avut loc pe [[10 mai]] [[1881]]. {{articol principal|Ceremonia de încoronare a regelui Carol I al României‎}} Ideea de bază a tuturor constituțiilor regale din România era aceea că ''regele domnește fără a guverna''. În perioada monarhiei constituționale, a domniei regelui Carol I, regelui Ferdinand I și regelui Carol al II-lea, regele avea o influență deosebită asupra guvernării. <ref>"Ultima romantică - Viața reginei Maria a României". Hannah Pakula. Editura Lider 2003. - " Îngrozit să-și vadă diplomația sa secretă expusă public, dar îmboldit de Germania și Austria să declare război de partea lor, Carol nu putea face nimic mai decisiv decît să convoace o ședință a Consiliului de Coroană, o conferință la care el a promis să susțină mobilizarea în direcția sprijinirii prietenilor săi. Că aceasta era tot ceea ce a putut face el mai bun pentru patria natală l-a umilit pe bătrînul autocrat. […] Dar el era mut, cumplit de mut; nimic nu-1 putea face să-mi dea un indiciu despre înțelegerea secretă cu unchiul lui, despre ce pregăteau ei pentru noi, peste capetele noastre, fără să ne consulte sentimentele sau să ne îngăduie să protestăm... în cele din urmă, neputînd face față curentului, am trimis după Prințul Știrbey... și l-am întrebat dacă știa ceva precis. Nu, nu i se spusese și nici nu fusese consultat: și el era neliniștit, dar nici el nu putea să confirme și nici să-mi curme temerile." Măria era uimită că nici măcar Barbu, permanentă sursă de informații, nu putea să deslușească intențiile regelui. Tăcerea înnebunitoare a lui Ferdinand se baza probabil pe faptul că principele moștenitor nu știa mai mult decît principesa moștenitoare. Este puțin probabil ca autocraticul Rege să-și fi consultat moștenitorul cu privire la planurile sale de viitor, și ar fi fost greu pentru Ferdinand să recunoască aceasta în fața soției sale. Era mai ușor pentru el să facă pe mutul înțelept."</ref> <ref>"Carol I." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. - "Domnia lui a adus într-o mare măsură demnitate și stabilitate administrației și guvernării, însă manipularea partidelor politice de către rege a perpetuat însă și unele dintre cele mai negative caracteristici ale vieții publice românești." ("His rule brought a great measure of dignity and stability to the administration of government, but his manipulation of political parties also perpetuated some of the worst features of Romanian public life.")</ref> <ref>"Social Background of Roumanian Politics". Author(s): Joseph S. Roucek. Source: "Social Forces", Vol. 10, No. 3 (Mar., 1932), pp. 419-425. Published by: Oxford University Press. - "Mai exista un centru important de gravitație politică, care este încă și azi foarte puternic. Cel mai important factor a fost regele (Carol I), care a practicat o politică de absolutism arbitrar." ("There was another central point of political gravity, which is very strong even today. The most important factor was the King (Carol I), who assumed the policy of arbitrary absolutism.")</ref> <ref>"The Political Evolution of Roumania". Author(s): Joseph S. Rouček. Source: The Slavonic and East European Review, Vol. 10, No. 30 (Apr., 1932), pp. 602-615. Published by: the Modern Humanities Research Association and University College London, School of Slavonic and East European Studies. - "Baza personală a politicii românești nu trebuie să escamoteze realitatea că singurul factor cel mai important în viața politică românească, cu excepția scurtei perioade a regenței, a fost regele. Carol, Ferdinand și acum din nou cel de-al doilea Carol, așa cum demonstrează evenimentele recente, au fost în varii grade arbitrii între partide. Puterea de veto absolut și dreptul de dizolvare al parlamentului, care se adaugă puterii de a numi și demite miniștri, au pus adesea Coroana în poziția de a stabili dinainte rezultatul alegerilor, asta prin aducerea la putere a favoriților lui pentru organizarea procesului electoral următor. Căci în România guvernul care organizează alegerile n-a pierdut încă niciodată." ("The personal basis of Roumanian politics must not obscure the fact that the most important single factor in Roumanian political life has been, with the exception of the brief period of the Regency, the Crown. Carol, Ferdinand, and now the second Carol, as recent events point out, have been in varying degrees arbiters between the parties. The power of absolute veto and the right of dissolution, in addition to the power to nominate and dismiss its Ministers, often enabled the Crown to determine the electoral result beforehand by appointing its chosen favourites to office as the Government in charge of the elections. The Government managing the elections has never met defeat in Roumania.")</ref> <ref>"Social Background of Roumanian Politics". Author(s): Joseph S. Roucek. Source: "Social Forces", Vol. 10, No. 3 (Mar., 1932), pp. 419-425. Published by: Oxford University Press. - "Cum nu exista aproape deloc democrație în România dinainte de (primul) razboi (mondial), brusca tranziție de după conflagrație se poate spune că a fost un dar cam otrăvit pentru leaderii asaltați de probleme ai țării." ("As there was hardly any democracy in pre-war Roumania, the sudden transition after the War was at least a mixed blessing to her hard-pressed leaders.")</ref> <ref>"Faschismus als Reflex und Voraussetzung autoritärer Herrschaft in Rumänien." Author(s): Armin Heinen. Source: Geschichte und Gesellschaft, 12. Jahrg., H. 2, Faschismus in autoritären Systemen (1986), pp. 139-162. Published by: Vandenhoeck & Ruprecht (GmbH & Co. KG). - "Constituția României din 1923 dădea conducerea guvernului (executivului) în mâna regilor (art. 88), partidele nefiind menționate." ("Die rumänische Konstitution von 1923 legte die Leitung der Exekutive in die Hand des Königs (Art. 88), die Parteien wurden nicht erwähnt.")</ref> <ref>p. 89-90 în "Ultima romantică - Viața reginei Maria a României". Hannah Pakula. Editura Lider 2003. - "La 11 iulie 1866, după numai cincizeci de zile de la sosirea sa în România, Carol a fost în posesia unui document care recunoștea de formă libertatea de conștiință, a presei, aînvățămîntului, de întrunire și egalitatea în drepturi în virtutea legii. Noua constituție românească a fost o creație abilă, menită să favorizeze aristocrația cu un procentaj exagerat de mare de voturi."</ref> <ref>"Social Background of Roumanian Politics". Author(s): Joseph S. Roucek. Source: "Social Forces", Vol. 10, No. 3 (Mar., 1932), pp. 419-425. Published by: Oxford University Press. - "" ("Țăranilor le-a fost înmânată arma democrației. Dar autorii acestui act politic au vrut totuși să se asigure că măsura este nobilă, însă nu și tot atât de utilizabilă. Așa că ce au dat cu o mână, au luat cu cealaltă: pe de-o parte democrația a fost oferită pe platoul aurit, dar pe de cealaltă aplicarea măsurii a dat în continuare dominația politică unui grup privilegiat al clasei de sus. Rezultatul a fost dezastruos din toate punctele de vedere. […] Contextul politic al ciorovăielilor politice românești a fost destul de simplu. Înainte de primul război mondial România era în mare măsură un stat feudal, prin variate mijloace țăranul fiind legat, mâini și picioare, de pământ și cu obligații față de stăpânul lui feudal. Independența politică a noului regat nu i-a adus aproape nici un avantaj, pentru că beneficiile independenței n-ajungeau la el, ci la clasa conducătoare, care era foarte mică în număr, dar foarte mare în privința influenței ei atotstăpânitoare." ("The peasant was thus given the weapon of democracy. The makers of this measure, however, wanted to be sure that the gesture was noble but not too practicable. So with one hand, democracy was offered on a golden platter; on the other hand the application of the measure was taken away and the rule of a privileged group of the political upper class went merrily on. The results were disastrous in every way. […] The political background of Roumanian political squabbles has been rather simple. Before the World War Roumania was largely a feudal state and there were ways and means whereby the peasant was bound, hand and foot, to the soil and obligations to the feudal lords. The political independence of the new Kingdom could hardly be profitable to him, because the benefits of independence did not accrue to him, but to the ruling class, very small in size, but very large in dominating influence.")</ref> == Un rege devotat == Regele Carol a fost descris drept o persoană rece. Era permanent preocupat de prestigiul dinastiei pe care o fondase. Soția sa, [[Elisabeta de Neuwied|regina Elisabeta]], îl caracteriza ca „o persoană care își poartă coroana și în somn”. Era foarte meticulos și încerca să își impună stilul fiecărei persoane care îl înconjura. Deși era foarte devotat sarcinilor sale de rege al României, niciodată nu și-a uitat rădăcinile germane. În 1870, cu ocazia războiului franco-prusac, germanofilia lui Carol I a fost de altfel pe punctul de a-l costa coroana, preferințele românilor în acel moment fiind în contradicție cu cele ale suveranului.<ref>"Carol I." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. - "Germanofilia l-a făcut impopular în rândurile populației în timpul războiului franco-prusac (1870 - 1871), în 1871 fiind aproape forțat să abdice din cauza tulburărilor;" ("His Germanophile sentiments caused him to be domestically unpopular during the Franco-Prussian War (1870-71), and in 1871 unrest almost forced his abdication;"</ref><ref>Source: "Encyclopedia of World History". Peter N. Stearns. Sixth edition (2001), p. 522. Online. (The Modern Period, 1789-1914 - The French Revolution and Europe, 1789-1914 - Eastern Europe and the Balkans, 1762-1914 - The Balkans - Romania. - "1971. Sprijinul lui Carol pentru Prusia în războiul ei cu Franța se ciocnește de sentimentele pro-franceze mai populare. După demonstrații în seara și noapte dintre 22 și 23 martie, Carol se pregătește să abdice, însă formarea unui nou cabinet conservator sub conducerea lui Lascăr Catargiu îl convinge să rămână." ("1871. Charles's support of Prussia in the Franco-Prussian War clashed with more popular pro-French sentiments. After demonstrations on the evening of March 22-23, Charles prepared to abdicate, but the formation of a Conservative govemment under Lascar Catargiu convinced Charles to stay.")</ref> În timpul domniei sale, țara a obținut independența deplină față de [[Imperiul Otoman]], după un război efectiv intens, modern și foarte eficace (cunoscut în istorie ca [[Războiul de Independență al României|Războiul de Independență]], dar și ca [[Războiul Ruso-Turc (1877–1878)|Războiul ruso-turc]], [[1877]] - [[1878]]), în care contribuția României a fost decisivă. [[File:D. William - Carol - S. M. le Roi.jpg|thumb|left|25opx|Carol I în 1880]] [[Fișier:Romania1901.JPG|thumb|300px|România 1878-1913]] În timpul luptelor desfășurate pe teritoriul [[Bulgaria|Bulgariei]] de azi, [[Armata Română|armata română]] l-a avut pe Carol ca lider efectiv, Regele fiind prezent personal pe câmpul de luptă. În urma unei întrevederi între prințul Carol, țarul Alexandru al II-lea și marele duce Nicolae, prințul român a primit la 28 august 1877 comanda trupelor ruso-române aliate de la Plevna, avându-l ca șef de stat major pe generalul rus [[Totleben, Plevna|Totleben]].<ref>Florin Constantiniu, ''O istorie sinceră a poporului român'', Ed. UNIVERS ENCICLOPEDIC, București, 1997, p. 243</ref> Asediul cetății Plevna, puternic fortificată, a continuat până la 10 decembrie când [[Osman Pașa]] a încercat să iasă din încercuire prin luptă; încercarea turcilor de a sparge încercuirea nu a izbutit, iar Osman Pașa, rănit, a capitulat. După victoria de la Plevna, trupele lui Carol au participat în ianuarie 1878 la luptele de la [[Smârdan, Vidin|Smârdan]] care a fost cucerit la 12/24 ianuarie 1878, precum și de la [[Vidin]] care a fost,și acesta, cucerit de trupele române. [[România]] a întâmpinat anumite dificultăți în obținerea recunoașterii independenței. Astfel, mai întâi, negociatorul român desemnat, [[Eracle Arion]], nu a fost primit la negocierile ruso-turce încheiate cu [[Tratatul de la San Stefano]] (19 februarie/3 martie), motivul invocat fiind că România nu este o țară independentă. Prin tratatul respectiv, României i-a fost impus un „schimb”: astfel [[Dobrogea]] intra în componența statului român, dar era cedat Rusiei [[Bugeac|sudul Basarabiei]] (mai exact județele: [[Cahul, Bolgrad și Ismail]]). Românii au luat formal în posesiune Dobrogea în noiembrie și decembrie 1878, în momentul în care administrația civilă românească a înlocuit autoritățile militare ruse.<ref>Keith Hitchins. ''România: 1866-1947;'' trad. George G. Potra, Delia Răzdolescu. Ed. a IV-a, București, Humanitas, 2013, p. 25 și urm.</ref> Marile Puteri, nemulțumite de privilegiile obținute de Rusia, au convocat [[Congresul de la Berlin]] din [[1878]], unde delegația română (condusă de [[I. C. Brătianu]]) nu a fost primită inițial, ea fiind primită însă ulterior. Lucrările congresului, finalizate prin [[Tratatul de la Berlin (1878)]], au consfințit nu numai independența absolută a României față de „[[Sublima Poartă]]”, dar și un imens prestigiu internațional datorat tuturor, de la rege (care a dovedit a fi un excelent strateg militar) până la ultimul soldat. Totuși independența a fost recunoscută definitiv numai după acceptarea „schimbului” menționat în Tratatul de la San-Stefano și modificarea articolului 7 din Constituție, care până în acel moment prevedea acordarea dreptului de vot doar persoanelor de rit ortodox. De asemenea, consolidarea unirii [[Moldova|Moldovei]] cu [[Țara Românească]], eliminarea relativei „șubrezimi” și a pericolelor ce amenințau continuu mărețul act al [[Unirea Principatelor|Unirii]] de la [[5 ianuarie|5]] - [[24 ianuarie]] [[1859]], precum și intrarea țării în rândul națiunilor suverane, prin proclamarea României ca regat, în anul [[1881]], au fost toate urmări directe ale [[Războiul de Independență al României|Războiului de independență]], confirmat de sus-numitul ''Tratat de la Berlin''. Prestigiul intern și internațional a fost consolidat și de reglementarea la succesiunea tronului prin „pactul de familie” încheiat la 17 mai 1881 (nu existau succesori, singurul descendent al familiei, Măriuca, murind la 4 ani), prin care era declarat succesor [[Ferdinand I al României|Ferdinand]], nepotul după frate al lui Carol. Tot în timpul domniei lui Carol I, în [[1913]], în urma celui de-[[al doilea război balcanic]], terminat prin [[Tratatul de la București, 1913|Tratatul de la București]], din [[1913]], România obține partea de sud a [[Dobrogea|Dobrogei]], [[Cadrilater]]ul (viitoarele județe Durostor și Caliacra) de la [[Bulgaria]]. == Viața politică == În anul 1868, guvernul liberalilor radicali a fost silit să se retragă de la putere din cauza diferendelor puternice cu Domnitorul Carol. Radicalii își manifestaseră opoziția față de planurile lui Carol de reorganizare a armatei și de construcție a căilor ferate și aveau intenția de a transforma tronul într-un simplu instrument al politicii lor interne. Relațiile dintre Carol și conducătorii radicali și moderați s-au deteriorat atât de mult încât spre toamna anului 1870, acesta intenționa să abdice. (Keith Hitchins, 2013, ''op. cit''. p.&nbsp;42). Într-o scrisoare publicată anonim în ''Ausburger Zeitung'' din 27 ianuarie 1871, Domnitorul îi acuza pe liberali care, consemna el, fuseseră educați în străinătate, de faptul că aplicau acasă, fără discernământ, ideile politice și sociale, aflate în Europa Occidentală. La 22 martie 1871, Carol a îndepărtat guvernul liberal condus de [[Ion Ghica]] și a numit un guvern conservator condus de Lascăr Catargiu. Venirea conservatorilor la putere a condus la sfârșitul instabilității guvernamentale, iar Carol și-a recăpătat încrederea în capacitatea sa de a domni și a renunțat la gândurile de abdicare. Sub președinția lui Lascăr Catargiu, conservatorii au condus neîntrerupt între 1871 și 1876, cea mai lungă perioadă de guvernare de până atunci. Guvernul conservator al lui [[Titu Maiorescu]] a dus România în cel de [[Al Doilea Război Balcanic|al doilea război balcanic]], iar prin pacea semnată la București la 10 august [[1913]], Bulgaria a fost obligată să renunțe la majoritatea teritoriilor pe care le dobândise în [[Primul Război Balcanic|primul război balcanic]] și a cedat [[Dobrogea]] de Sud României, recunoscând linia Turtucaia-Balcic drept noua frontieră între cele două țări. Viața politică internă, încă dominată de către familiile de mari proprietari de pământ (categorie din care, începând cu 1884, făcea parte și familia regală<ref name="The Last Romantic 1984">p. 84 în "The Last Romantic: A Biography of Queen Marie of Roumania". Hannah Pakula. Simon and Schuster 1984. - "În 1884 Constituția a fost modificată pentru a înființa Domeniile Regale - pământuri de pe care profiturile obținute reveneau Coroanei - făcând astfel din regele Carol cel mai bogat boier din țară."</ref>), organizată în jurul partidelor rivale, [[Partidul Național Liberal|Liberal]] și [[Partidul Conservator (1880-1918)|Conservator]], a fost lovită de două [[Răscoala Țărănească din 1907|răscoale ale țăranilor]] mai importante, în sudul [[Țara Românească|Țării Românești]], în aprilie [[1888]] (care a cuprins 27 din cele 32 de județe ale țării<ref>p. 25 în ''Istoria Gărzii de Fier 1919-1941, Mistica Ultranaționalismului'', autor Francisco Veiga, Ediția a II-a, Humanitas, București, 1995, ISBN 9789732803929. " Primul semn: în '''1888''', o răscoală în care puteau fi deja sesizate sisteme elementare de organizare subversivă. Aceasta, împreună cu violența socială acumulată, a făcut ca tulburările să se producă în 27 din cele 32 de județe ale țării. Totuși, marea explozie socială a avut loc 19 ani mai tîrziu. Înrăutățirea accentuată a situației țărănimii, o criză economică ce s-a prelungit din 1899 pînă în 1903 și eșecul de a crea o mișcare cooperatistă care să-i înlăture pe arendași, stimulată din guvern de către liberali, au fost ca norii care se strîng înainte de a începe furtuna."</ref>) și în partea nordică a [[Moldova|Moldovei]], în [[Răscoala din 1907|februarie 1907]], care a cuprins repede și sudul țării până în martie. Răscoala a început la 21 februarie 1907 în satul [[Flămânzi]] din nordul Moldovei, ca o răzmeriță pur locală, însă s-a extins în următoarele săptămâni în toată țara, cunoscând formele cele mai violente în Muntenia și Oltenia. Aceste convulsii sociale majore au fost provocate de faptul ca țăranii nu posedau pământul pe care-l lucrau, ca și de exploatarea la care aceștia erau supuși de către coroană și clasa feudală (boierească)<ref>"Réformes agraires et tensions ethniques en Europe centrale et orientale. Author(s): Christian Giordano. Source: Études rurales, No. 159/160, Exclusions (Jul. - Dec., 2001), pp. 205-228. Published by: EHESS. - "După recâștigarea independenței lor de stat, Polonia și România vechiului regat au fost confruntate cu puternici latifundiari feudali și patriomonialiști autohtoni - nobilimea și boierii - care, în afară de privilegiile politice, posedau averi considerabile clădite prin sistemul neoiobăgiei. " ("Après la reconquête de leur indépendance, la Pologne et la Roumanie du Vieux Royaume furent confrontées à de puissants propriétaires terriens autochtones à caractère féodal ou patrimonialiste - la noblesse et les boyards - qui, outre leurs privilèges politiques, possédaient des fortunes économiques considérables bâties sur le système du second servage.")</ref> asociată acesteia, precum și de spolierea sistematică la care țărănimea era supusă din partea clasei comerciale străine active în domeniul comerțului agricol.<ref>Răscoala țăranilor români din Moldova a început în martie ca protest contra incapacității lor de a cumpăra pământ; țăranii potestau de asemenea contra exploatării lor de către coroană și comercianții de cereale precum Leopold Louis-Dreyfus. Aproximativ 10 000 de țărani vor muri înainte ca regele Carol I să poată recâștiga controlul în aprilie. - James Trager, ''"1907" The People's Chronology'', 3rd ed. Detroit: Gale, 2005. Gale Virtual Reference Library. Numéro du document Gale : GALE CX3460601907 ("Romanian peasants revolt in Moldavia beginning in March to protest their inability to buy land; they also protest their exploitation by the crown and by grain merchants such as Leopold Louis-Dreyfus. Some 10,000 die before Carol I can regain control of the country in April."); vezi si Mistica Ultranaționalismului p. 24: Ura față de arendași era întărită de faptul că majoritatea erau greci și bulgari în Muntenia și Oltenia, și evrei în Moldova.</ref> Răscoalele au fost reprimate în mod sângeros, fiind folosite armata și chiar artileria<ref>Noul guvern liberal, format de urgență, a acționat fără milă. Armata română a intrat în acțiune, reprimând cu brutalitate țăranii practic neînarmați ; în Oltenia, artileria a bombardat mai multe sate. S-au înregistrat numeroase victime. În afară de revoluția rusă din 1905, nici o altă revoltă socială nu a fost atât de brutal reprimată în Europa, după anul 1870. – Istoria Gărzii de Fier 1919-1941, Mistica Ultranaționalismului, ediția a doua, Humanitas 1995, pp. 25-26</ref> împotriva țăranilor revoltați. Represiunile s-au soldat cu aproximativ 10.000 de victime, după unele surse<ref>"The issue burst to the forefront of national affairs once again in 1907 when ''Carol suppressed a peasant rebellion at the cost of 10,000 lives.'' " - MLA Citation: "Carol I.", World History: The Modern Era, ABC-CLIO, 2010, http://en.wikipedia.org/wiki/ABC-CLIO</ref><ref>"The first large-scale disturbance reflecting the desire for reform occurred in March, 1907. This was the peasant uprising which lasted for a month and spread throughout Romania. ''About 10,000 peasants were killed in the brutal repression and whole villages were razed.'' The peasants demanded a reduction of rent." - The Historical Decline of Fertility in Eastern Europe, Author(s): J. William Leasure, Source: European Journal of Population / Revue Européenne de Démographie, Vol. 8, No. 1(1992), pp. 47-75, Published by: Springer, Stable URL: http://www.jstor.org/stable/20164602)</ref><ref>"Romanian peasants revolt in Moldavia beginning in March to protest their inability to buy land; they also protest their exploitation by the crown and by grain merchants such as Leopold Louis-Dreyfus. ''Some 10,000 die before Carol I can regain control of the country in April.''" - James Trager, "1907" The People's Chronology, James Trager, 3rd ed. Detroit: Gale, 2005. Gale Virtual Reference Library. Numéro du document Gale : GALE CX3460601907). http://www.amazon.com/The-Peoples-Chronology-Year-By-Year-Prehistory/dp/0805031340.</ref><ref>When peace was restored at the end of April, aided by a force of 120,000 troops, an estimated 10,000 peasants had been killed. - ”Rascoala: the last peasants' revolt”, by Markus Bauer, History Today, Sep. 2010, Vol. 60, Issue 9, p.47. Markus Bauer is a writer and historian of Eastern Europe based in Berlin. He is the author of “In Rumanien. Auf den Spuren einer europäishchen Verwandtschaft” (Berlin, 2009).</ref>.<ref>The government swiftly mobilized 140,000 soldiers who during a week in which some 11,000 villagers were executed, rescued the traditional agrarian order from an apparently imminent and catastrophic collapse. - The Great Romanian Peasant Revolt of 1907: Origins of a Modern Jacquerie, by Philip Gabriel Eidelberg, Studies of the Institute on East Central Europe at Columbia University. (Leiden: E. J. Brill, 1974, 260 pp.)</ref><ref>After the rebellion, records were destroyed by the government to conceal the extent of bloodshed. It is therefore impossible to get a precise breakdown of deaths and property damage. […] But aside from the most widely accepted estimate of 11,000 deaths, there are a number of other estimates by reliable observers that permit some sort of comparison between the coding scheme and the total number of deaths. - The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907, Daniel Chirot and Charles Ragin, Reviewed work(s), American Sociological Review, Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444, published by American Sociological Association.</ref><ref>"Romania: A Country Study". Federal Research Division. Library of Congress. Edited by Ronald D. Bachman. Research Completed July 1989. 2002 Blackmask Online. - "în afara de o limitată posesie a pământului, țăranii erau de asemenea și foarte puțin reprezentați în guvernare. Nemulțumirea a explodat în 1888 și a dus la o reformă agrară ineficace. În 1907 țăranii s-au revoltat încă și mai violent în Moldova, unde au atacat arendașii evrei, au jefuit marile proprietăți, s-au războit cu armata și au încercat să se dirijeze spre București. Guvernul a apelat la armată pentru a înăbuși revolta în care au murit cel puțin 10 000 de țărani." ("Beside limited ownership, peasants also had little representation in government. Their discontent exploded in 1888 and prompted an ineffective land reform. In 1907 peasants revolted even more violently in Moldavia, where they attacked Jewish middlemen, pillaged large estates, battled the army, and attempted to march on Bucharest. The government called out the army to quell the disorder, in which at least 10,000 peasants died.")</ref> Alte surse vorbesc însă de o cifră probabilă a morților de 9000 de țărani.<ref>Taking our coding scheme into account, the lowest possible number of deaths would have been on the order of about 2,500. The highest possible number (assuming 4,000 deaths in each of the four principal centers of rebellion, 500 in the two other counties with intense rebellion, 75 in the county labelled "2," and 25 each in the other 25 counties) of deaths would have been a bit under 18,000 deaths. A more reasonable estimate, using the mid-points offered in the coding scheme, estimating about 2,000 deaths in each of the four main counties, yields about 9,000 deaths. Since greater precision is impossible and since this procedure yields reasonable results, we used it. In defense of our procedure, we might point out that these estimates are based on the best judgment of 16 historians, not on the basis of a single author. They also correspond very closely to the subjective evaluation of the seriousness of the rebellion on a county by county basis in the other leading accounts (Eidelberg, 1974; Tucker, 1972; Seton-Watson, 1963:385-8; Hurezeanu,1962:355-73; Rosetti, 1907:611-23). - The Market, Tradition and Peasant Rebellion: The Case of Romania in 1907, Daniel Chirot and Charles Ragin, Reviewed work(s), American Sociological Review, Vol. 40, No. 4 (Aug., 1975), pp. 428-444, published by American Sociological Association.</ref> Perpetuarea relațiilor feudale în agricultură au dat naștere din acea epocă începând la tendințe republicane, partizanii acestor idei acuzându-l pe rege pentru faptul că era cel mai mare proprietar de pământ (boier) din țară.<ref>"Răscoala: The Last Peasants' Revolt". Markus Bauer. "History Today", Sep. 2010, Vol. 60, Issue 9, p. 47. (Markus Bauer is a writer and historian of Eastern Europe based in Berlin. He is the author of "In Rumanien - Auf den Spuren einer europäishchen Verwandtschaft" (Berlin, 2009).) - "În 1888 au avut loc numeroase mici proteste țărănești, care s-au răspândit din sudul țării, din jurul Bucureștilor, spre Moldova septentrională, acestea făcând din reforma agrară o problemă politică. Ion Brătianu, figura dominantă a politicii liberale, a demisionat și Partidul Conservator (fondat în 1880) a venit la putere. Din această perioadă începe să-și facă simțită prezența, de asemenea, o mișcare republicană, care îl ataca pe rege pentru că acesta era cel mai mare boier (proprietar de pământ) din țară." ("In 1888 numerous small but violent rural protests, which spread from the south around Bucharest to northern Moldova, made the issue of agricultural reforms a critical political issue. Ion Bratianu, the dominant figure of liberal politics, resigned and the Conservative party (founded in 1880) came to power. During this period there was also a visible republican movement which attacked the king for being the biggest landowner in the country.")</ref> Regele a promis țăranilor în toiul răscoalei din 1907 că va înfăptui o reformă agrară, în urma căreia țăranii să fie împroprietăriți, însă suveranul - care în termeni practici era cel mai mare boier al țării<ref name="The Last Romantic 1984"/><ref>p. 146-147 în "The Last Romantic: A Biography of Queen Marie of Roumania". Hannah Pakula. Simon and Schuster 1984. - "Nobilii români preferau să ignore toate semnele anterioare de tulburare, inclusiv răscoala țăranilor ruși din vecinătate, înăbușită cu doi ani în urmă. Feudal încă în concepțiile sale, boierul era interesat de dragoste și politica locală, nepăsător la lipsurile celor ale căror vieți îi asigurau luxul. Nici monarhia nu era altfel."</ref> - va uita repede de promisiunea făcută în proclamație, de îndată ce criza va fi soluționată o dată cu trimiterea armatei contra țăranilor, prin masacru, conform uzanțelor monarhice ale vremii<ref>p. 147 în "The Last Romantic: A Biography of Queen Marie of Roumania". Hannah Pakula. Simon and Schuster 1984. - "Deși a emis o proclamație în care promitea să înfăptuiască reforma agrară, conform practicilor monarhice ale vremii, acțiunile sale numai conciliatorii nu au fost. Regele a mobilizat 120 000 de soldați cu ordinul de a trage fără milă. În București s-a declarat stare de asediu și orașul a fost înconjurat cu santinele, în decurs de trei zile peste zece mii de țărani au fost uciși. Sate întregi au fost rase de pe fața pămîntului și celor suspectați de a simpatiza cu țăranii li se intentau procese penale. Nimeni nu va ști exact ce s-a făcut pentru a înăbuși revolta, din moment ce toate dosarele concludente au fost luate de la Ministerul de Război și Ministerul de Interne."</ref> Regelui Carol I îi vor scăpa semnificațiile importante ale campaniei românești din Bulgaria din timpul celui de-al doilea război balcanic, când trupele românești, formate în covărșitoare majoritate din țărani, vor constata în timpul ocupării teritoriilor bulgărești de la sud de Dunăre că vecinii lor bulgari trăiesc decent și prosperi, fără feudalismul și exploatarea la care erau ei supuși ei de către regimul feudal-monarhic românesc.<ref name="Five Reigning Consorts 2005" /><ref>p.166-167 în "The Last Romantic: A Biography of Queen Marie of Roumania". Hannah Pakula. Simon and Schuster 1984. - "Cel de-al doilea război balcanic, o înfrîngere dezastruoasă a bulgarilor, a durat aproape o lună. "Pentru România", spunea prințesa Callimachi, "a fost o victorie facilă și lipsită de glorie." Pentru regele Carol a fost un triumf smuls din fălcile dezonoarei. Regele a recâștigat simpatia opiniei publice, demonstrând că Imperiul Austro-Ungar, oricît de devastator pentru ceilalți mici vecini ai săi, n-avea nici un control asupra politicii externe românești. Dar asupra moșierilor români, această victorie a avut repercusiuni de care nu vor mai scăpa niciodată. Avansând prin satele bulgărești, țăranul-soldat român a văzut cât de bine trăia țăranul bulgar. Ținutul de la sud de Dunăre era plin de gospodării mici și prospere, unde metode de cultivare superioare produceau recolte mai mari. Nu existau moșieri aristocrați sau arendașii lor, care să ia cea mai mare parte din câștigurile obținute cu trudă de țăran prin munca lui. Feudalismului românesc de-o parte a Dunării îi era contrapusă prosperitatea și mândria bulgărească de cealaltă. Deși regelui Carol i-au scăpat implicațiile acestei lecții, Brătianu, noul leader al Partidului Liberal, a inițiat programe politice menite să-i îmbuneze pe țărani."</ref> În timpul domniei regelui Carol I a avut loc un complot împotriva regelui, pus la cale, în anul 1870, de Candiano Popescu, care intenționa declanșarea unei revolte în 13 capitale de județ. Republica de la Ploiești a durat doar câteva ore, complotul fiind curmat în aceeași zi, când Candiano s-a predat autorităților. (Cristian Preda, op. cit. p.&nbsp;122). Candiano Popescu a fost grațiat de rege, apoi a intrat în armată și ca maior, a luat parte la războiul de independență ca șef al batalionului 4 vânători. A participat la asaltul redutei Grivița din 30 august [[1877]]. == Interesul pentru cultură == Regele s-a implicat în consolidarea și în promovarea culturii și educației. Acesta a vizitat expoziții de pictură în [[Occident]] în state precum [[Viena]] sau [[München|Munchen]]. În plan intern, a finanțat [[Fundația Universitară Carol I|Fundația Universitară „Carol I”]]. Alături de scriitoarea germană [[Mite Kremnitz]], a scris și a publicat propriile [[Memoriile Regelui Carol I de un martor ocular|memorii]].<ref>{{Citat carte|nume=Docea|prenume=Vasile|an=2020|titlu=Jurnal. Carol I al României|pagină=14-15|editură=Polirom}}</ref> == Sfârșitul domniei == Domnia îndelungată a lui Carol a ajutat dezvoltarea rapidă a statului român. Statul însuși însă – sub domnia lui Carol s-a dezvoltat într-un mod în care administrația era una coruptă și ineficientă, iar puterea marilor proprietari de pământ – care-l siliseră să abdice pe [[Alexandru Ioan Cuza]] rămăsese intactă.<ref>"A part of the Ottoman Empire from the fifteenth century, the independence of Moldavia and Wallachia as Romania was recognized at the Congress of Berlin in 1878. The new state was relatively weak, ''its administration corrupt and inefficient'', and ''the power of the landlords remained intact''. This led to a number of peasants' revolts (1888, 1907), which were brutally suppressed." - How to cite this entry: "Romania", A Dictionary of Contemporary World History, Jan Palmowski, Oxford University Press, 2008, Oxford Reference Online</ref><ref>The liberal provisions of the 1866 Constitution were circumvented under the ''authoritarian governmental system'', leaving much ''actual power in the hands of the landed aristocracy''. The slowly rising middle class and small number of industrial entrepreneuers were granted some rights, but the increasing number of industrial workers and the great peasant majority shared very little in the political life of the country. A major peasant revolt in 1907 attempted unsuccessfully to rectify the serious social imbalance. The uprising was forcefully suppressed with ''extensive loss of life'' and, although some corrective measures were later instituted that improved working conditions and resulted in the division of more large landholdings, ''the general political strength and living standards of the peasants and workers were not materially improved. ''" - Romania: Chapter 2A, Historical Setting, Eugene K. Keefe, Countries of the World, 01-01-1991, eLibrary, Canada.</ref> Spre sfârșitul domniei sale și începutul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], Regele dorea să intre în război de partea Puterilor Centrale, în timp ce opinia publică era de partea Antantei. Carol a semnat un tratat secret în 1883, care lega România de [[Tripla Alianță]] și, deși tratatul trebuia activat doar în cazul în care Rusia imperialistă ar fi atacat unul dintre membrii tratatului, Carol era convins că cel mai onorabil ar fi fost intrarea în război de partea Imperiului German. În [[21 iulie]] / [[3 august]] 1914 a fost convocată o întrunire de urgență a [[Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914|Consiliului de Coroană]] unde Carol le-a comunicat acestora existența tratatului și și-a exprimat dorința sa. A întâmpinat o opoziție fermă din partea majorității membrilor Consiliului de Coroană. Carol I moare pe [[27 septembrie]]/[[10 octombrie]] [[1914]]. Viitorul rege [[Ferdinand I al României|Ferdinand]], sub influența soției sale, [[Maria a României|regina Maria]], a fost mai dispus să asculte opinia publică. == Viața de familie == Înainte de a deveni Principe al României, Carol a fost trimis de tatăl său, Carl-Anton să facă un voiaj de studii în Franța și Algeria în ianuarie 1862, însoțit de locotenentul von Schrötter.<ref>Raoul Bossy, ''Le voyage en Algérie du Prince Charles de'' ''Hohenzollern-Sigmaringen (1862)''. În: Revue des etudes Roumaines, tomes V-VI, 1957-1958, Paris 1960, pp. 257-258</ref> În Algeria a stat două luni.[[Fișier:CharlesOfRomania.JPG|thumb|left|Regele Carol și regina Elisabeta ai României]] Când a fost ales Principe al României, Carol nu era căsătorit și, conform constituției române, aprobată de el însuși, nu avea voie să se căsătorească cu o femeie de origine română. În [[1869]], principele a inițiat o călătorie în Europa și mai ales în Germania, pentru a-și găsi o mireasă. A întâlnit-o pe Elisabeta, principesă de Wied, pe care a văzut-o „harnică, iubitoare de oameni, cultă și talentată”. După o convorbire care nu a ținut mai mult de o oră, prințul a cerut-o de soție și în aceeași zi s-a întors ca logodnic al ei. În final, s-a căsătorit cu [[Elisabeta de Neuwied]] la [[3 noiembrie]] [[1869]]. Mariajul lor a fost unul dintre cele mai puțin potrivite<ref>p. 89-90 în "Ultima romantică - Viața reginei Maria a României". Hannah Pakula. Editura Lider 2003. - " Cînd, douăzeci și patru de ani mai tîrziu, Missy sosea la București pentru a se confrunta cu o scenă similară, regina Elisabeta, singura persoană care ar fi putut să o ajute - asta nu înseamnă neapărat că ar fi facut-o - nu se afla acolo, alungată de soțul ei, care încetase de mult să mai aibă încredere în ea. Relațiile dintre Carol și Elisabeta au cunoscut punctul culminant în seara în care a cerut-o de soție. Ulterior, acestea s-au degradat vertiginos. Așa cum s-a întîmplat și cu popularitatea lui Carol în România. "</ref>, el fiind un bărbat rece și calculat, iar ea o visătoare notorie. Au avut doar un copil, [[Principesa Maria de România (1870-1874)|principesa Maria]], născută pe [[27 august]]/[[8 septembrie]] [[1870]] și decedată pe [[28 martie]]/[[9 aprilie]] [[1874]]. Aceasta a dus la o înstrăinare a celor doi membri ai cuplului regal, Elisabeta nereușind să-și revină complet din trauma pierderii unicului copil. [[Fișier:King Carol I of Romania with his nephew and great nephew.jpg|thumb|right|250px|Regele Carol I împreună cu nepotul său, [[Ferdinand I al României]] și cu fiul acestuia, [[Carol al II-lea al României]]]] Spre sfârșitul vieții lor, Carol și Elisabeta au reușit să găsească o modalitate de a se înțelege reciproc și au fost descriși ca fiind buni prieteni, deși regina considera, de manieră evident naivă, ca o formă republicană de guvernare, îndepărtând regii și împărații de la putere, ar scuti națiunile de indolența și corupția conductorilor.<ref>p. 462 în "Elisabeth - Kaiserin Wider Willen". Brigitte Hamann. "Piper" Verlag (Taschenbuch), Zweite Auflage (12. November 2012). "Carmen Sylva în jurnalul ei: Trebuie să simpatizez cu social-democrații, în special datorită lenei și corupției nobililor; acești oameni simpli, în definitiv, nu vor decât ceea ce natura însăși ne acordă, anume egalitatea. Forma de guvernământ republicană este singura formă rațională; pur și simplu nu-i pot înțelege pe acești nebuni care ne rabdă încă." ("Carmen Sylva in ihrem Tagebuch: Ich muss mit den Sozialdemokraten sympathisieren, besonders anghesichts der Nichtstuerei und Verworfenheit der Vornehmen; diese Leutchen wollen doch schliesslich nur was die Natur gibt: Gleichheit. Die republikanische Staatsform ist der einzig rationelle; ich begreife immer die toerichten Voelker nicht, dass sie uns noch dulden. ")</ref>. Lipsa de urmași a cuplului regal al României a făcut ca [[prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen]], fratele lui Carol, să devină următorul succesor la tronul României. În [[octombrie]] [[1880]], Leopold renunță la tronul țării în favoarea lui Wilhelm, fiul său cel mai mare. Acesta, la rândul său, în [[1888]] renunță la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, [[Ferdinand al României|Ferdinand]], care va deveni Principe de [[România]], moștenitor al tronului și mai apoi [[Regii României|rege al României]] în ziua de [[10 octombrie]] [[1914]], la moartea unchiului său, Carol I, domnind până la moartea sa, survenită la [[27 iulie]] [[1927]]. Soția lui, [[Elisabeta de Neuwied|Elisabeta]] a încercat să-l influențeze pe prinț ca să se căsătorească cu [[Elena Văcărescu]]. Conform constituției române, însă, nu avea voie să ia de soție o româncă. Pentru a clarifica incidentul, Elena a fost exilată pentru 2 ani, până când Ferdinand a luat-o de soție pe [[Regina Maria a României|Maria]]. == Moștenirea lui Carol I în istoria modernă a României == [[File:Carol I of Romania - foto01.jpg|thumb|Carol I]] După detronarea lui [[Alexandru Ioan Cuza|Cuza]], Carol de Hohenzollern ajunge cu mare dificultate la conducerea românilor. În urma unui plebiscit, Carol este ales domn în anul [[1866]], sub numele de Carol I. Avea numai 27 de ani când la [[10 mai]] a fost numit domn constituțional. Carol I provine dintr-o familie germană cu vechi tradiții. El a fost fiul Iosefinei și al lui Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Era un model de ordine și de punctualitate. Firea prințului era în contrast cu țara ce i-a fost dat s-o conducă, „țară lipsită de măsură și mereu în schimbare”. El a reușit să conducă țara nu prin îngâmfare ci prin multă înțelepciune și obiectivitate. Domnii români au fost aleși până atunci din rândul boierilor, de aceea unii dintre acestia se considerau pe aceeași treaptă socială cu prințul Carol I. El a trebuit să-i facă să înțeleagă că tocmai prin nașterea sa, el stă mai presus de supușii săi. Principalul scop al prințului a fost să pună pe picioare țara, care întâmpina dificultăți în mai toate domeniile. În acest demers el a urmărit să fie nepărtinitor și să realizeze ce este mai bine pentru țară, deși uneori ceea ce considera monarhul că este "binele" țării nu pare să fi fost și ceea ce românii înșiși considerau ca atare, un astfel de exemplu fiind angajarea țării în [[octombrie]] [[1883]] într-o alianță secretă cu Austria (la care ulterior au aderat și Germania cu Italia), pe care suveranul a încheiat-o și despre care au aflat în deceniile următoare doar un număr restrâns de miniștri români. Această alianță a făcut-o pentru a se asigura contra Rusiei de care avea, pe bună dreptate, mult mai mare teamă<ref>1883, Oct. 30. Alliance Between Romania And Austria, acceded to by Germany and Italy. This continued in effect until 1914, but was kept a strict secret by the king, so that only a few chosen ministers were ever told of it. The alliance was the result of Romanian fear of Russia, but it failed to overcome the basic antagonism between Romania and Hungary over Transylvania. - The Encyclopedia Of World History: Ancient, Medieval and Modern, Sixth Edition Peter N. Stearns, general editor. Copyright 2001 by Houghton Mifflin Company. Maps by Mary Reilly. - The French Revolution And Europe, 1789-1914, Eastern Europe And Balkans 1762-1914, The Balkans, Romania, p.523.</ref> Pe plan politic, Carol I a fost obligat să urmărească foarte atent situația politică internă. El consulta frecvent opoziția și urmărea presiunile exercitate cu ajutorul gazetelor asupra opiniei publice, pentru a afla când trebuie să schimbe un premier și când poate să mai aștepte. == Anecdotică == [[Fișier:Independenta Romaniei 005.jpg|thumb|right|150px|Scenă din „[[Independența României (film)|Independența României]]” (1912). La mijloc, Brătianu (M. Vîrgolici), Carol (Ar. Demetriade) și Kogălniceanu (I. Niculescu)]] La [[15 mai|15]]/[[27 mai]] [[1877]], regele Carol I a vizitat bateriile regale române de la Calafat. Ajuns acolo, regele a ordonat deschiderea focului asupra [[Vidin]]ului. La ora 19:30 a fost deschis focul de către primul tun din bateria Carol, după care a executat focul din primul tun din bateria Mircea, urmat de primul tun din bateria Elisabeta. Forțele otomane au răspuns cu foc de artilerie după a doua lovitură românească de tun, iar schimbul de focuri a durat o oră. La prima lovitură românească de tun, regele Carol I a rostit celebra propoziție: ''„Asta-i muzica ce-mi place!”''. Bateria Carol s-a aflat sub comanda directă a locotenentului [[Ștefan Stoika]], decorat de rege cu Ordinul Steaua României și ulterior avansat până la gradul de general.<ref>Radu Păiușan, ''Generalul bănățean Ștefan Stoika'', Editura Eurostampa, Timișoara 2002.</ref> Coroana regilor României era fabricată dintr-o țeavă de tun turcesc capturat la [[Plevna]] de armata română sub comanda lui Carol I. Poetul [[George Coșbuc]] a descris-o în volumul „[[Coroana de Oțel]]”. == Monumente și obiective numite în cinstea lui Carol I == În [[Pordim]], [[Bulgaria]], există un muzeu dedicat regelui Carol I al României.<ref>[http://adevarul.ro/locale/constanta/un-orasel-bulgaria-mic-muzeu-dedicat-regelui-carol-i-romaniei-1_571f8a955ab6550cb85e6247/index.html Un orășel din Bulgaria are un mic muzeu dedicat Regelui Carol I al României], 27 aprilie 2016, Sinziana Ionescu, ''Adevărul'', accesat la 21 august 2016</ref> === Statuia ecvestră === Sculptorul [[Croația|croat]], [[Ivan Meštrović]], a executat [[statuia ecvestră a lui Carol I din București]], care a fost amplasată în fața Bibliotecii Universitare Române. Din notațiile contemporanilor se pare că era una din cele mai frumoase [[Statuie ecvestră|statui ecvestre]] din [[Europa]]. Statuia a fost demontată de comuniști. Deși se cunoaște că, după demolare, statuia a fost topită, iar din bronzul ei, a fost turnată [[Statuia lui Lenin din București]] <ref>rezistenta</ref>, realizată de sculptorul [[Boris Caragea]], care a stat în parcul din fața [[Casa Scânteii|Casei Scânteii]] din [[21 septembrie]] [[1960]] până în [[3 martie]] [[1990]]<ref>[http://www.asociatiabucuresti.ro/simboluri-casa-scanteii.htm Simboluri: Casa Presei Libere]</ref>, când clădirea fusese deja rebotezată [[Casa Presei Libere]], totuși unii istorici susțin că statuia ar fi fost îngropată în pământ dar până în prezent nu a fost descoperită. Au existat planuri ca ea să fie reconstituită după macheta rămasă în proprietatea urmașilor lui Meštrović, dar, în final, a fost făcută o nouă statuie, de sculptorul [[Florin Codre]], care a fost inaugurată în [[6 decembrie]] [[2010]], fiind prezenți [[principesa Margareta a României]], principele [[Radu al României Duda]] și [[Lista primarilor Bucureștiului|primarul Capitalei]], [[Sorin Oprescu]]. == Ecranizări == Cele mai importante ecranizări ale domniei Regelui Carol I privesc [[Războiul de Independență al României|Războiul de independență (1877-1878)]]. Există două transpuneri celebre pe ecran, [[Independența României (film)|Independența României]] ([[1912]], regia [[Aristide Demetriade]]) și [[Pentru Patrie (film)|Pentru Patrie]] ([[1977]], regia [[Sergiu Nicolaescu]]). Prima peliculă reprezintă totodată și primul film istoric realizat în [[România]]. În rolul lui Carol joacă regizorul [[Aristide Demetriade]]. Celebra replică de pe front a regelui (''„Asta-i muzica care-mi place!”'') a fost inserată într-un titlu de la începutul filmului. Casa Regală a sprijinit producția cu fonduri și cu participarea armatei. A doua producție, realizată la centenarul Războiului, reprezintă primul film creat în perioada comunistă care îl arată pe regele Carol într-o lumină pozitivă. Rolul său a fost jucat tot de către regizorul filmului, de data aceasta [[Sergiu Nicolaescu]]. La [[8 mai]] [[2009]], a avut loc premiera filmului [[Carol I - Un destin pentru România]], tot în regia lui [[Sergiu Nicolaescu]]. == Jurnal == Jurnalul intim al regelui, tradus după manuscrisul original scris cu caractere gotice, a fost restituit recent ([[25 iunie]] [[2007]]) cititorului român de către [[Editura Polirom]], sub ingrijirea istoricului [[Vasile Docea]].<ref name="jg2013-06-18">[http://www.gandul.info/magazin/polirom-lanseaza-jurnalul-lui-carol-i-in-prezenta-intregii-familii-regale-836566 Polirom lansează Jurnalul lui Carol I, în prezența întregii familii regale], 25 iunie 2007, ''Gândul'', accesat la 18 iunie 2013</ref><ref name="jamn2013-06-18">[http://www.amosnews.ro/arhiva/jurnalul-lui-carol-i-lansat-prezenta-familiei-regale-25-06-2007 Jurnalul lui Carol I, lansat în prezența familiei regale], 25 iunie 2007, ''Amos News'', accesat la 18 iunie 2013</ref> Jurnalul include planurile pentru țară cât și planurile sale personale. == Galerie de imagini == <gallery> Imagine:Carol I of Romania king.jpg|Portret Imagine:Portrait of Carol I.png|Portret Imagine:Carolu Iiu.jpg|Carol I în [[Războiul de Independență al României]] Imagine:Medal Carol I of Romania 2.jpg|Medalie cu Carol I Imagine:Crowning of Carol I, 10 May 1881.jpg|Încoronarea lui Carol ca rege al României 10 mai 1881 Imagine:Carol 1.png|Efigia lui Carol I ca domn (1880) și ca rege (1888) pe monede de 5 lei din argint Imagine:Carol I, Elisabeta and Maria.jpg|Regele Carol I, regina Elisabeta și prințesa Maria, 1873 Imagine:Regele Carol si Regina Elisabeta - Foto02.jpg|Carol I și Elisabeta la Sinaia Imagine:Carol-I-funeral-rumanía--secretsofbalkans00vopiuoft.png|Funeraliile regelui Carol I, 1914 </gallery> == Arbore genealogic == {{arbore sus|width = 100}} <div style="text-align:center">{{arbore5-compact |style=font-size:100%; line-height: 110%; |border=1 |boxstyle=padding-top: 0; padding-bottom: 0; |boxstyle_1=background-color: #fcc; |boxstyle_2=background-color: #fb9; |boxstyle_3=background-color: #ffc; |boxstyle_4=background-color: #bfc; |boxstyle_5=background-color: #C6E2FF; |1= 1. '''Carol I al României''' |2= 2. [[prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen]] |3= 3. [[Josephine de Baden]] |4= 4. [[Karl, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen]] |5= 5. [[Antoinette Murat]] |6= 6. [[Karl, Mare Duce de Baden]] |7= 7. [[Stéphanie de Beauharnais]] |8= 8. [[Anton Aloys de Hohenzollern-Sigmaringen]] |9= 9. [[Amalie Zephyrine de Salm-Kyrburg]] |10= 10. Pierre Murat |11= 11. Louise d'Astorg |12= 12. [[Karl Ludwig, Prinț Ereditar de Baden]] |13= 13. [[Amalie de Hesse-Darmstadt]] |14= 14. Claude de Beauharnais |15= 15. Claude Françoise de Lezay |16= 16. [[Karl Friedrich, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen]] |17= 17. Contesa Johanna de Hohenzollern-s'Heerenberg |18= 18. [[Philip Iosif, Prinț de Salm-Kyrburg]] |19= 19. Maria Theresa de Hornes |20= 20. Pierre Murat |21= 21. Jeanne Loubières |22= 22. Aymeric d'Astorg |23= 23. Marie Alanyou |24= 24. [[Carol Frederic, Mare Duce de Baden]] |25= 25. [[Karoline Louise de Hesse-Darmstadt]] |26= 26. [[Ludovic al IX-lea, Landgraf de Hessen-Darmstadt|Ludovic al IX-lea,<br /> Landgraf de Hesse-Darmstadt]] |27= 27. [[Contesa Palatină Caroline de Zweibrücken|Caroline de Zweibrücken, Contesa Palatină]] |28= 28. [[Claude de Beauharnais (1717–1784)|Claude de Beauharnais,<br /> conte des Roches-Baritaud]] |29= 29. [[Fanny de Beauharnais|Marie-Anne Mouchard de Chaban]] |30= 30. Claude, Marchiz de Lézay-Marnézia |31= 31. Marie-Claudine de Nettancourt-Vaubécourt, dame de Vaubécourt }}</div> {{arbore jos}} {{Arborele genealogic al Casei Regale a Romaniei}} == Note == <references/> == Bibliografie == <small> * Dan Berindei, ''Societatea românească în vremea lui Carol I'', Editura Militară, 1992. * Edda Binder-Iijima, ''Die Institutionalisierung der rumänischen Monarchie unter Carol I. 1866-1881'', R. Oldenbourg Verlag, München, 2003. * Ion Bulei, ''Viața în vremea lui Carol I'', Editura Tritonic, București, 2005. * Ion Bulei, ''În vechiul Regat'', Editura Tritonic, București, 2013. * Boris Crăciun, ''Regii și Reginele României'', Editura Porțile Orientului, Iași. * Sorin Cristescu, ''Carol I - Corespondența privată 1878 - 1912,'' Editura Tritonic, București, 2005. * Sorin Cristescu, ''Carol I și politica României 1878 - 1912,'' Editura Paideia, București, 2007. * Sorin Cristescu, ''Scrisorile regelui Carol I din arhiva de la Sigmaringen 1878 - 1905'', Editura Paideia, București, 2011. * Sorin Cristescu (Herausgeber) ''Die Briefe König Karls I. an seine Familie'', Band I. 1877 - 1888, Band II. 1888 - 1895, Band III. 1895 - 1912, Editura Paideia, București, 2013. * Sorin Cristescu, ''Regele Carol I în rapoartele diplomatice austro-ungare 1877 - 1914,'' vol.I, 1878 - 1896, Editura Paideia, București, 2013. * Sorin Cristescu, ''Regele Carol I în rapoartele diplomatice austro-ungare 1877 - 1914,'' vol.II, 1896 - 1908, Editura Paideia, București, 2014. * Sorin Liviu Damean, ''Carol I al României,1866-1881'', Editura Paideia, București, 2000. * [[Vasile Docea]], ''Carol I și monarhia constituțională. Interpretări istorice'', Timișoara, Presa Universitară Română, 2001. * Paul Lindenberg, ''Regele Carol I al României'', Editura Humanitas, București, 2003 /traducere a operei omonime, F. D. Verlagbuchhandlung, Berlin 1906. * [[Mite Kremnitz]], ''Regele Carol al Romaniei. O biografie'', [[Iași]], 1995. * ''„Mărturii contimporane și documente inedite culese de Al. Tzigara-Samurcas”'', 1939<ref name="bu2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/genealogii-familia-unui-aghiotant-regal-4432069/ GENEALOGII / Familia unui aghiotant regal], 21 mai 2009, Mihai Sorin Radulescu, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref> * Silvia Irina Zimmermann, ''Regele Carol I în opera Reginei Elisabeta ([[Carmen Sylva]]). La 100 de ani de la moartea Regelui Carol I al României (1839-1914)'', imagini din Arhiva Princiară de Wied și din colecția autoarei, cuvânt înainte de ASR Principele Radu al României, prefață de Nicolae-Șerban Tanașoca, Editura Curtea Veche Publishing, București, ISBN 978-606-588-771-8. </small> == Lectură suplimentară == <small> * Ion Bulei, Stelian Țurlea, Sergiu Nicolaescu, Emil Slotea, ''Carol I'', Editura RAO, 2009 - [https://adevarul.ro/entertainment/celebritati/carol-i-premiera-regala-cinemapro-1_50acac2c7c42d5a6638818a7/index.html] * Sorin Cristescu, ''Ultimele 67 de zile din domnia Regelui Carol I,'' Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016. * Sorin Cristescu, ''Regele Carol I în rapoartele diplomatice austro-ungare 1877 - 1914'', vol. III 1908 -1913, Editura Paideia, București, 2016. * Sorin Cristescu, ''Regele Carol I în rapoartele diplomatice austro-ungare 1877 - 1914'', vol. IV 1913 -1914, Editura Paideia, București, 2017. * ''Der Briefwechsel Elisabeths zu Wied ([[Carmen Sylva]]) mit ihrem Gemahl Carol I. von Rumänien aus dem Rumänischen Nationalarchiv in Bukarest. 1869-1913'' [Corespondența Reginei Elisabeta cu Regele Carol I din Arhivele Naționale ale României. 1869-1913]. Ediția critică-științifică completă în limba germană, studiu introductiv și adnotări de [[Silvia Irina Zimmermann]]. (Colecția Centrului de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied, vol. 6 și 7), 2 volume, 952 pagini, 66 ilustrații alb-negru și 14 color, Stuttgart: Ibidem, 2018 ISBN 978-3-8382-1221-0. Volumul 1: 1869-1890. Anii de început în România. Războiul de Independență. Regatul României, ISBN 978-3-8382-0906-7. Volumul 2: 1891-1913: Exilul reginei. Revenirea pe tronul României, ISBN 978-3-8382-1220-3. * Carmen Voroneanu, Simona-Gabriela Sînzianu, Narcis Dorin Ion, Ionuț Nistor, ''Familia Regală la Iași. Suveniruri din cea de-a doua Capitală '' - catalog de expoziție, Magic Print, 2022 </small> == Vezi și == * [[Cronologia monarhiei în România]] * [[Însemnele regalității române]] * [[Republica de la Ploiești]] * [[Lista șefilor de stat ai României]] == Legături externe == {{commonscat|Carol I of Romania}} {{Wikicitat|Carol I}} *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?rpp=60&sort_by=-1&type=subject&offset=3626&etal=-1&order=ASC Scrieri despre Carol I, rege al României (1839-1914) disponibile în Biblioteca Digitală a BCU Iași] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/22218 Pagini loaiale despre Regele Carol de N. Iorga] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/17407 Regele Carol I și a doua sa capitală de N.A. Bogdan, 1916] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Carol%2C+rege+al+Rom%C3%A2niei+%281839-1914%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C] * [http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/carol1ro.html Majestatea Sa Carol I de Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050512025122/http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/carol1ro.html |date=2005-05-12 }} * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/49129 Fotografii hors-texte cu Regele Carol I al României] - [https://dspace.bcu-iasi.ro/discover colecții digitalizate BCU Iași] * ''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/61467 Testamentul Regelui Carol I al României]'', 1914 - [https://dspace.bcu-iasi.ro/ colecții digitalizate BCU Iași] * ''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/61592 Carol I Regele României. Cuvinte către poporul său la împlinirea unui veac de la naștere: 1839-1939]'', 1939 - [https://dspace.bcu-iasi.ro/ colecții digitalizate BCU Iași] {{s-start}} {{s-hou|[[Hohenzollern-Sigmaringen|Casa de Hohenzollern-Sigmaringen]]|20 aprilie|1839|10 octombrie|1914|[[Casa de Hohenzollern]]}} {{s-reg|}} {{s-bef|înainte=[[Locotenența Domnească (1866)|Locotenența Domnească]]}} {{s-ttl|titlu=[[Domnitor|Domnitor al Principatelor]] |ani=1866-1881}} {{s-non|motiv=a devenit rege}} {{s-new|reason=}} {{s-ttl|titlu=[[Rege al României]] |ani=1881-1914}} {{s-aft|după=[[Ferdinand al României|Ferdinand]]}} {{end}} {{Mareșalii României}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Carol I}} [[Categorie:Nașteri în 1839]] [[Categorie:Nașteri pe 20 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1914]] [[Categorie:Decese pe 10 octombrie]] [[Categorie:Carol I al României| ]] [[Categorie:Beneficiari ai Ordinului Vulturul Negru]] [[Categorie:Casa de Hohenzollern-Sigmaringen]] [[Categorie:Cavaleri ai Lânii de Aur]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Elefantului]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Jartierei]] [[Categorie:Ctitori de biserici români]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul „Pour le Mérite”]] [[Categorie:Decorați cu Crucea de Merit Militar (Austria)]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Sfântul Gheorghe clasa II]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Sfântul Gheorghe clasa III]] [[Categorie:Familia Regală a României]] [[Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române]] [[Categorie:Monarhi din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Monarhia în România]] [[Categorie:Oameni din Sigmaringen]] [[Categorie:Prinți de Hohenzollern-Sigmaringen]] [[Categorie:Războiul de Independență al României]] [[Categorie:Regii României]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Români pe medalii românești]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Români romano-catolici]] [[Categorie:Romano-catolici germani]] [[Categorie:Șefi de stat din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Șefi de stat din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Români ai celui de-al Doilea Război Balcanic]] 16544g727nrwpm8dmcwnekvwo0ajlgg 0 2076 17025095 16923042 2025-06-11T10:08:25Z Evelina Frunzete 690028 am adăugat resursele electronice disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17025095 wikitext text/x-wiki {{Altesensuri|Carol al II-lea}} {{Infocaseta Regalitate | nume = Carol al II-lea al României | titlu = [[Rege al României]] | image = Carol II of Romania.jpg | descriere = Regele Carol al II-lea în anul 1935. | succesiune = [[Fișier:Kingdom of Romania - Big CoA.svg|40px]] [[Rege al României]] | domnie = [[8 iunie]] [[1930]] – [[6 septembrie]] [[1940]] <br> (10 ani și 90 zile) | predecesor = [[Mihai I al României|Mihai I al României (sub regență)]] | regent = | succesor = [[Mihai I al României]] | titluri = | soț = | urmași = [[Carol Lambrino]] (ilegitim)<br>[[Mihai I al României]] | nume complet = Carol de Hohenzollern-Sigmaringen<br>Carol al României | casa = [[Casa Regală a României]] | imn regal = [[Imnul Regal|Trăiască regele]] | tată = [[Ferdinand I al României]] | mamă = [[Maria a României]] | locul înmormântării = [[Mănăstirea Curtea de Argeș]] | semnătură = | aniversare_naștere = 25 | aniversare_deces = 25 }} {{Membru Academia Română|tip_membru = de onoare}} '''Carol al II-lea al României''' ({{date biografice}})<ref>{{Citat carte|nume=Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela|an=2021|titlu=Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic|pagină=113|editură=Darkoprint, Ploiești}}</ref> a fost [[Regele României|regele]] [[România|României]] între [[8 iunie]] [[1930]] și [[6 septembrie]] [[1940]]. Carol a fost primul născut al regelui [[Ferdinand I al României]] și al soției sale, [[Regina Maria a României|regina Maria]], dobândind prin naștere titlul de ''Principe de [[Hohenzollern-Sigmaringen]]'' (transformat mai târziu de Ferdinand în ''Principe al României''). După accederea la tron a părinților săi a devenit ''Principele moștenitor Carol al României''. S-a remarcat, în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], prin [[dezertare]]a din armată și căsătoria ilegală cu [[Ioana Lambrino]], ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său. După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe principesa [[Regina mamă Elena|Elena a Greciei]], cu care s-a căsătorit în martie 1921, cuplul având un copil, pe principele [[Mihai I al României|Mihai]]. Carol și-a părăsit familia și a rămas în străinătate în decembrie 1925, [[Criza dinastică din România|renunțând din nou la tron]] și trăind în [[Franța]] cu [[Elena Lupescu]], sub numele de Carol Caraiman. Mihai a moștenit tronul, în urma decesului [[Ferdinand I al României|Regelui Ferdinand I]], în [[1927]]. În contextul politic creat de moartea regelui Ferdinand și cea a lui [[Ion I.C. Brătianu]], cât și de lipsa de fermitate a regenței conduse de [[Nicolae, Principe al României|principele Nicolae]], Carol s-a întors, în 1930, în România, detronându-și propriul fiu. Domnia lui a fost marcată la început de efectele marii crize economice și financiare. Carol a fragilizat sistemul de partide, numind adesea la guvernare facțiuni minoritare ale partidelor istorice și cochetând cu idea unor guverne de concentrație națională, precum [[guvernul Iorga-Argetoianu]]. De asemenea, a permis formarea unei camarile corupte în jurul său, sub patronajul [[Elena Lupescu|Elenei Lupescu]]. Către sfârșitul anilor '30, situația politică internă s-a deteriorat sub influența situației internaționale și a acțiunilor regelui, în [[1938]] fiind instaurată dictatura regală (prin înlăturarea [[Constituția din 1923|constituției din 1923]] și desființarea partidelor politice, înlocuite cu un partid unic, [[Frontul Renașterii Naționale]], patronat de rege). Anul 1940 a consemnat fărâmițarea României Mari ca urmare a pactului dintre [[Germania]] și [[URSS]], situație care a avut efecte dezastruoase asupra reputației monarhului român. Reorientarea politicii externe a României către Germania nazistă nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat să abdice de către generalul [[Ion Antonescu]], proaspăt numit de el prim-ministru. I-a fost permisă părăsirea țării cu un tren special încărcat cu averi, nelipsind mult să fie asasinat de către [[Mișcarea Legionară|legionari]], care au tras asupra trenului. După cel de-al [[Al Doilea Război Mondial|Doilea Război Mondial]], fostul rege a dorit să se întoarcă la cârma țării și să-și detroneze din nou fiul, însă a fost oprit de Aliații vestici. S-a căsătorit, în cele din urmă, cu [[Elena Lupescu]] și a murit în exil. Dotat cu o inteligență extraordinară și pasionat de cultură, al cărei patronaj rămâne una din realizările sale majore, reputația lui Carol este pătată de viața sa privată, care a interferat cu administrarea treburilor de stat, și de măsurile brutale luate împotriva Gărzii de Fier. Carol rămâne o personalitate controversată. De altfel, [[Mihai I al României|regele Mihai]] nu a mai reluat vreodată legătura cu el. Nici la ceremonia de înhumare a rămășițelor lui Carol al II-lea, la [[Mănăstirea Curtea de Argeș]] din [[2003]], regele Mihai nu s-a prezentat. == Copilărie == Carol al II-lea a fost primul fiu al regelui Ferdinand și regina Maria, acesta s-a născut pe [[15 octombrie]] [[1893]], la [[Sinaia]]. Nașterea lui a însemnat pentru popor o mare bucurie, fiind primul prinț născut în țară, precum și un semn al stabilității și de continuitate a monarhiei. "''Eu, mică și străină, avusesem tactul de a face lucrul acesta pentru țara și poporul meu: le-am dat moștenitorul de mult dorit, l-am adus pe lume în cel mai scurt timp cu putință.''"<ref>{{Citat carte|nume=Regina României|prenume=Maria|an=2014|titlu=Jurnal de război(1916-1917)|pagină=92|editură=Humanitas}}</ref> Carol a venit pe lume la nici măcar un an distanță de când mama lui a pășit pentru prima dată în România. Copilăria acestuia a fost dominată de educația dictată de către "''der Onkel" -'' tradus ca unchiul (apelativ pentru [[Carol I al României|regele Carol I al României]]), după care, nu în mod întâmplător, a fost și numit. Însă acest lucru nu înmuiase inima de gheață a regelui Carol, și nici nu l-a împiedicat să își impună principiile și autoritatea asupra nepotului și a modului în care, ca viitor rege al României, avea să fie crescut. Educația pe care a primit-o a fost de la guvernante și tutori, împreună cu regina poetă ''Carmen Sylva'' ([[Regina Elisabeta a României|Elisabeta a României]]) și regele auster, care, fără a lăsa pe cei doi părinți să aibă un cuvânt de spus, au reușit să modeleze ceea ce Carol II urma să devină. Regina Maria, făcând o analiză a fiului său, a reușit să traseze, încă de când era doar un copil, trăsăturile cele mai importante din caracterul lui Carol:<blockquote>''"Ca și copil mic, Carol era destul de grăsuț, fericit și foarte ascultător. Fiind primul născut, evident că era alintat de către toată lumea, bătrâni și tineri, și tot ce își dorea îi era pus la picioare. Era mult doritul moștenitor, așadar copilul favorit al tuturor. Când a mai crescut un pic a devenit calm și foarte serios. (...) Micul băiat împărtășea pasiunile tatălui său și ale unchiului pentru lucrurile militare. Iubea tot ce era legat de armată, adora uniformele și ideea de disciplină și comandă. (...) În orice caz, acest copil preocupat de armată, era un chin pentru surorile lui; înăuntrul lui dormea bine ascuns un viitor autocrat. Joculețele cu care venea, urmăreau regulile și tiparele instituțiilor politice și militare, și asta supăra foarte tare fetele. Carol voia ordine și precizie și avea o enormă și impetuoasă dorință să domine, să subjuge și să impună restricții."''<ref>{{Citat carte|nume=Regina României|prenume=Maria|an=2011|titlu=Povestea vieții mele vol. II|pagină=289-290|editură=Moldova}}</ref></blockquote> ==Principe moștenitor== === Primul Război Mondial (perioada 1916-1918) === Odată cu ascensiunea la tron a tatălui său, [[Ferdinand I al României|regele Ferdinand]], în anul 1914, după moartea unchiului, Carol devine principe moștenitor la vârsta de 21 de ani; toate acestea întâmplându-se pe muchia Primului Război Mondial. Carol, în timpul războiului, s-a preocupat de Regimentul 2 Vânători "Regina Elisabeta" și Cercetași, una dintre cele mai reușite instituții din toată țara la acea vreme, creat de el însuși. În ciuda a ce urma să se întâmple cu principele în viitor, deocamdată, era descris ca fiind stăruitor, practic, logic și cinstit. Regina era, ca orice mamă mândră de fiul ei "''niciodată nu ne-a necăjit pe noi, părinții lui, e ascultător și maleabil. E harnic și știe să se organizeze, dar are o anumită încredere naivă în propriile puteri, privește solemn și pompos tot ce face, însă când se apucă de un lucru îl face temeinic, sistematic, chiar dacă nu e important..."''<ref>{{Citat carte|nume=Regina României|prenume=Maria|an=2014|titlu=Jurnal de Război (1916-1917)|pagină=174|editură=Humanitas}}</ref> La data de [[17 ianuarie]] [[1917]] Carol a plecat din țară cu politicianul [[Ion I.C. Brătianu|Ion I.C Brătianu]] într-o misiune politică în Rusia, la [[Sankt Petersburg|Petrograd]], decizie inițiată de [[Regina Maria a României|Regina Maria]], care voia ea însăși să vorbească cu Țarul despre situația trupelor haotice rusești și dacă poate primi o certitudine în privința lor. Grija cea mai mare fiind apărarea "''un picului''" din țară care mai rămăsese, iar rușii nu făceau decât să înrăutățească situația. Carol era atașat de armată și mereu i-a tratat pe toți militarii ca fiind egalii săi: "''Totul a fost foarte frumos, dar, fiind un prânz militar a durat mult. Carol n-a vrut să accepte un loc de onoare, ci a stat printre ofițerii foarte tineri de la capătul mesei."''<ref>{{Citat carte|nume=Regina României|prenume=Maria|an=2014|titlu=Jurnal de Război (1916-1917)|pagină=400|editură=Humanitas}}</ref> Petrecea foarte mult timp alături de trupe, chiar și pe front. Însă, cu timpul, toate acestea au fost distruse când Carol a pus în prim-plan relația cu [[Ioana Zizi Lambrino|Zizi Lambrino]], și doar în plan secund îndatoririle sale. === Căsătoria cu Zizi Lambrino === Zizi era o tânără din anturajul reginei Maria, cu care fusese văzut uneori în împrejurimile Iașilor sau în saloanele mondene. Tatăl ei era general în armata română.<ref>{{Citat carte|nume=Tănase|prenume=Stelian|an=2017|titlu=Dinastia|pagină=94|editură=RAO}}</ref> Cei doi se cunoșteau din copilărie. În [[septembrie]] [[1918]], prințul dispare de la Regimentul de vânători de munte. Însoțit de un prieten de încredere, a ajuns în Ucraina trecând Nistrul. Aici s-a pus sub protecția unor ofițeri austrieci și și-a continuat drumul până la Odesa, unde s-a căsătorit cu Zizi Lambrino. Politicianul [[Ion Gheorghe Duca|I.Gh.Duca]] își amintește: "''Ofițerii Puterilor Centrale sunt prezenți. Autoritățile inamice sunt încântate că Dinastia care le-a declarat război primește o astfel de lovitură''." Ce agrava situația era faptul că Odesa se afla pe teritoriul inamic, sub ocupația Puterilor Centrale. Carol se făcea astfel vinovat de dezertare și trădare, cu circumstanțe agravante, țara aflându-se în război.<ref>{{Citat carte|nume=Tănase|prenume=Stelian|an=2017|titlu=Dinastia|pagină=95|editură=RAO}}</ref> Pentru regele Ferdinand și regina Maria, gestul fiului lor a venit ca o lovitură puternică, date fiind condițiile politice, militare și economice în care se afla țara.<ref>{{Citat carte|nume=Mandache|prenume=Diana|an=2016|titlu=Viva, Regia Maria|pagină=|editură=Corint}}</ref> Constantin Argetoianu nota în Memorii: "''Vâlva a fost enormă, căci Prințul, în care toți ne pusesem încrederea pentru viitor, intrase pentru prima dată în gura lumii, dându-ne o mare decepție."''<ref>{{Citat carte|nume=Argetoianu|prenume=Constantin|an=1995|titlu=Memorii|pagină=142|editură=Machiavelli}}</ref> Unii sunt pentru o pedeapsă aspră: dezmoștenirea lui Carol și trimiterea lui în fața tribunalului militar pentru [[dezertare]]. Alții însă propun o soluție blândă. Regina Maria, mai ales, își apără copilul cu energie: "''Opinia publică s-a întors împotriva lui Carol. Barbu a confirmat că Marghiloman este ostil, se hotărâse să ceară Regelui să-și declare fiul scos din toate drepturile fără să i se dea ocazia de a-și repara greșeala. Nu mai e nevoie să spun că vestea m-a pus pe foc și m-am ridicat furtunos declarând că Marghiloman și-a vândut sufletul germanilor."''<ref>{{Citat carte|nume=Regina României|prenume=Maria|an=|titlu=Jurnal de război (1918)|pagină=|editură=Humanitas}}</ref> La insistențele trimișilor lui Ferdinand, prințul Carol se întoarce la Iași. Este așteptat la graniță de Regina Maria cu care are discuții încordate, pline de reproșuri, lacrimi și promisiuni. Va fi trimis la mânăstirea Secu-Horaița, în Carpații Orientali, lângă Bicaz. În 8 ianuarie 1919 căsătoria este anulată. Însă Carol îi scrie în continuare scrisori de dragoste lui Zizi și amenință cu evadarea și cu sinuciderea. Carol vrea să se împace cu Zizi și pentru că ea aștepta un copil. La 1 august 1919 Carol îi scrie o scrisoare prin care recunoaște că este tatăl copilului. La un moment dat, Carol va simula și o tentativă de sinucidere, împușcându-se în picior la Cotroceni. Numele copilului a fost Mircea Lambrino și nu a fost niciodată recunoscut de către Casa Regală a României.<ref>{{Citat carte|nume=Tănase|prenume=Stelian|an=2017|titlu=Dinastia|pagină=96|editură=RAO}}</ref> Regele Ferdinand și regina Maria hotărăsc să îl trimită într-o călătorie în jurul lumii. Astfel, la [[20 februarie]] 1920, prințul Carol, însoțit de Nicolae Condiescu, aghiotantul său, pleacă din portul Constanța pe traseul Constantinopol, Atena, Alexandria, Canalul de Suez, Colombo, Bombay, Calcutta, Rangoon, Hong Kong, Shanghai, Kyoto, Hawaii, San Francisco, Chicago, New York, Londra, Paris. La sfârșitul călătoriei, Carol o întâlnește pe Elena a Greciei la Lucerna. Se pare că este dragoste la prima vedere și principele o uită pe Zizi Lambrino. ''"Înapoiat în țară, vindecat, l'Enfant prodigue a fost primit cu brațele deschise de către poporul său și de guvern. La final de octombrie 1920 și-a făcut intrarea triumfală în București. Prigonitul de până atunci, prizonierul de la Pângărați, de la Mânăstirea de la Bistrița, sinucigașul din amor, expediat cu un an înainte să facă ocolul lumii, a fost primit cu un alai deosebit, ca și cum s-ar fi înapoiat de la o mare bătălie pe care o câștigase, deși o victorie nu o purtase decât la Lucerna, pe o canapea."''<ref>{{Citat carte|nume=Argetoianu|prenume=Constantin|an=1996|titlu=Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Vol. VI (1919-1922)|pagină=200|editură=Machiavelli}}</ref> === Căsătoria cu principesa Elena === Carol se mai căsătorește încă o dată la [[Atena]], [[Grecia]] (10 martie 1921), cu [[Regina mamă Elena|principesa Elena a Greciei și Danemarcei]], iar după două luni amândoi s-au întors în România și în cele din urmă, s-au stabilit la București. În perioada logodnei, Carol expediază scrisori către Zizi Lambrino în care îi confirmă faptul că a trecut mai departe "''Întorc o pagină nouă în cartea vieții mele''" și "''N-am cedat fără să lupt. Am rezistat până în ultima clipă și numai când m-am văzut singur m-am declarat învins.''" <ref>{{Citat carte|nume=Marcou|prenume=Lilly|an=2015|titlu=Carol al II-lea al României. Regele trădat.|pagină=90|editură=Corint}}</ref> Tot așa expediază și șarmantei actrițe Mirella Marcovici, ultima sa iubire pasageră, care părea să triumfe pe ecranele pariziene de atunci, o scrisoare prin care o înștiințează despre logodna cu principesa Elena. Aceasta pare surprinsă și, revoltată, îl acuză pe principe că se căsătorește "din plictiseală".<ref>{{Citat carte|nume=Marcou|prenume=Lilly|an=2015|titlu=Carol al II-lea al României. Regele trădat|pagină=155|editură=Corint}}</ref> În cadrul acestei căsătorii s-a născut, pe [[25 octombrie]] [[1921]], [[Mihai I al României|prințul Mihai]]. Acest mariaj s-a deteriorat la scurt timp prin aventura lui Carol, atunci principe moștenitor, cu [[Elena Lupescu]] (cunoscută ca „Magda Lupescu”, [[1895]]-[[1977]]), fiică a lui Nicolas Grünberg, un farmacist evreu, botezat creștin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae Lupescu. Elena Lupescu a fost, inițial, soția ofițerului de armată Ion Tâmpeanu. Principele o întâlnea în timpul absențelor principesei Elena din țară. === Criza dinastică (1925-1930) === Astfel, principele moștenitor a cauzat un alt scandal în [[1925]]. A aruncat țara într-o criză dinastică, când a renunțat la succesiunea la tron, printr-o scrisoare trimisă de la [[Veneția]], și apoi, o alta de la [[Milano]]. A profitat de o îndatorire dinastică, reprezentarea Familiei Regale la înmormântarea [[Alexandra a Danemarcei|Reginei Alexandra]], mătușa [[Regina Maria a României|Reginei Maria]] și soția Regelui [[Eduard al VII-lea al Regatului Unit|Eduard al VII-lea]], în [[Marea Britanie]], de unde nu se mai întoarce și pleacă la [[Paris]] împreună cu [[Elena Lupescu]]. După câteva săptămâni, Carol se află în Veneția și trimite, la data de [[5 decembrie]], o scrisoare de abdicare. Nu era prima dată când acesta invoca o asemenea cerere, inițial întâmplându-se cu [[Zizi Lambrino]] în plin război. Însă, în cazul Elena Lupescu, lucrurile stau altfel. Carol este departe de a dori să se întoarcă la [[București]]. Afirmă că vrea să trăiască departe de țară, ca un simplu civil. Reacția lui după discuțiile cu emisarii este să trimită o a doua scrisoare, de data asta de la Milano.<ref>{{Citat carte|nume=Tănase|prenume=Stelian|an=2017|titlu=Dinastia|pagină=112|editură=RAO}}</ref><blockquote>''Declar prin aceasta că renunț irevocabil la toate drepturile, titlurile și prerogativele de care, în virtutea Constituției și a Statutului Familiei Regale, m-am bucurat până astăzi. Ca principe al României și ca membru al Familiei Regale. Renunț, totodată, la drepturile ce mi-ar reveni prin legile țării asupra fiului meu și averii sale. Mai declar că nu voi avea nicio pretenție asupra drepturilor la care am renunțat de bunăvoie și din proprie inițiativă și mă angajez, pentru binele tuturor, să nu mă întorc în țară timp de zece ani, iar după expirarea acestui termen să nu mă mai întorc fără autorizația Suveranului. '''Milano 28 decembrie 1925'''''<ref>{{Citat carte|nume=Paul|prenume=D.Quinlan,|an=2001|titlu=Regele Playboy- Carol al II-lea al României|pagină=p.108|editură=Humanitas}}</ref></blockquote> [[Fișier:Principesa_Elena_și_principele_moștenitor_Carol.jpeg|miniatura|Principesa Elena și principele moștenitor Carol]] Întrucât principele a refuzat să se întoarcă, Regele Ferdinand, fiind bolnav, a conștientizat că era momentul să ia o hotărâre. A convocat la sfârșitul anului 1925, la [[Sinaia]], [[Consiliul de Coroană]] pentru a cere decăderea din drepturile de moștenitor a prințului și declararea lui Mihai, fiul lui Carol și nepotul lui Ferdinand, ca viitor Rege al României, iar până la majoratul acestuia să existe o [[Regență]] formată din trei persoane. Pentru dezmoștenirea lui Carol s-au pronunțat [[Ion I.C. Brătianu|Brătianu]], [[Barbu A. Știrbey|Știrbey]], [[Alexandru Averescu|Averescu]]. [[Nicolae Iorga|Iorga]] și [[Constantin Argetoianu|Argetoianu]] au fost pentru continuarea negocierilor cu Carol, [[Iuliu Maniu|iar Maniu]] și [[Ion Mihalache|Mihalache]] au cerut moderație. Consiliul de Coroană acceptă dorința Regelui Ferdinand, care renunță la sentimentele sale paterne față de Carol, spre binele tării și aprobă renunțarea la tron a propriului fiu. Dezamăgirea resimțită de Rege a fost puternică și îi va accelera evoluția bolii. Prințul Carol, sub numele de Carol Caraiman, a trăit o vreme în Italia, apoi în Anglia. Cel mai mult îi plăcea să viziteze Parisul împreună cu amanta sa. În exilul din Franța, prințul Carol s-a instalat din iulie 1927 la castelul din Coësme à Bellême (localitate apropiată de Nogent-le-Rotrou, departamentul [[Orne]]), împreună cu Elena Lupescu.<ref>Matthieu, Boisdron, ''La'' ''Roumanie des années trente: De l'avènement de Carol II au démembrement du royaume (1930-1940)''. Anovi, 2007, p. 35</ref> [[Regina Maria a României|Regina Maria]] va scrie în jurnal: <blockquote>''"Ei, doamne! Cum pot relata în cuvinte simple? Sitta (apelativul [[Regina mamă Elena|principesei Elena]]) a venit la mine și...Carol a repetat prima lui dezertare. Carol nu se mai întoarce! Cu sânge rece și fără sentimente, el scrie mamei lui și soției sale că abandonează totul, că este neînțeles, judecat greșit, desconsiderat și, ca atare, s-a hotărât să renunțe la tot și să dispară.'' ''Sitta și cu mine am fost îngrozitor de neliniștite în ultimul timp. Noi știam că este în mâinile unei femei rele, pe care noi toți o cunoșteam. Marea noastră neliniște nu era împărtășită de nimeni. Nimeni nu și-ar fi putut imagina că el putea acționa atât de abominabil - nu era de crezut, dar la înapoierea mea în această toamnă, eu l-am găsit pe Carol un om schimbat, un om bolnav, un om obsedat. N-am scris niciodată ce s-a întâmplat. El și-a distrus căminul - asta s-a întâmplat, nimicind totul pentru o mică evreică cu părul roșu cu o reputație groaznică.'' ''Am stat, Sitta și cu mine, și am privit grozăvia în față. (...) Noi l-am chemat pe Majestatea sa. Toți trei am stat ca și cum am fi fost loviți de trăsnet. (...) Dar Sitta, copilul, noi, părinții lui țara sa, armata în care a servit! Rușine! Rușine! Rușine!" '''Luni 21 decembrie 1925, Cotroceni''''' <ref>{{Cite revistă|nume=Regina Maria|titlu=Însemnări zilnice vol. VII}}</ref></blockquote>Deși principesa Elena a încercat în nenumărate ocazii să îndrepte lucrurile și să se întâlnească cu el, Carol a rămas în continuare rece și neclintit în hotărârea sa. Regina Maria a încercat același lucru în octombrie [[1926]], când s-a oprit la Paris în drumul ei spre [[Statele Unite ale Americii]], însă lucrurile rămân la fel. <ref>{{Citat carte|nume=Paul|prenume=D. Quinlan|an=2008|titlu=Regele playboy. Carol al II lea al României|pagină=paginile 119-120|editură=Humanitas}}</ref> Tot în cursul aceluiași an, Carol s-a întâlnit cu Regele Ferdinand în august, pentru ultima dată, la Paris. O întâlnire emoționantă, în urmă căreia de data asta Ferdinand era cel care nu-i putea promite nimic cu referire la intențiile acestuia de a se mai întoarce în țară.<ref>{{Citat carte|nume=Lilly|prenume=Marcou|an=2015|titlu=Carol al II-lea al României. Regele trădat.|pagină=pagina 193|editură=Corint}}</ref> Următorul an este dominat de moartea Regelui Ferdinand la data de [[18 iulie]] [[1927]], la [[Castelul Pelișor|Pelișor]], lăsând în urmă o țară divizată între simpatizanții și opozanții lui Carol. [[Constantin Argetoianu|Argetoianu]] menționa imediat după moartea regelui "''Principesa Elena și micul Rege au sosit la Cotroceni. I-am ieșit întru întâmpinare cu Brătianu, era sărmana femeie foarte emoționată, se întreba ce soartă îl așteaptă pe copilul ei chemat a se urca pe tron atât de tânăr și având peste hotare un tată pe care deocamdată țara nu-l dorea...."'' <ref>{{Cite revistă|nume=I.Gh Duca|titlu=Amintiri politice, Volumul III, anul 1982}}</ref> Lui Carol i s-a refuzat autorizația de a reveni în țară pentru înmormântarea tatălui său. [[Regență|Regența]] se formează din [[Nicolae, Principe al României|Principele Nicolae]] (fratele lui Carol), patriarhul [[Miron Cristea]] și președintele [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Înaltei Curți de Casație]], [[Gheorghe Buzdugan (magistrat)|Gheorghe Buzdugan]]. La patru luni distanță moare și [[Ion I.C. Brătianu|Ion I.C Brătianu]], marcând începutul încercărilor lui Carol de a se întoarce. Atâta vreme cât Regele și Brătianu erau în viață, iar partidul liberal continua să domine politica românească, Carol nu avea nicio șansă să revină pe tron. Formula Regenței fiind nesigură îi ofereau lui Carol șansele potrivite. Carol nu ducea lipsă nici de simpatizanți, cum ar fi persoane în zona armatei, [[Partidul Național-Țărănesc|partidul țărănesc]], intelectuali ca [[Nicolae Iorga]], [[Octavian Goga]], [[Nae Ionescu]], chiar și fratele său, principele Nicolae, pe care îl dezgusta politica și care opta mai mult pentru viața particulară. === Divorțul de principesa Elena === În anul [[1928]] Carol dorește cu orice preț divorțul de principesa-mamă Elena, însă aceasta refuză. În urma acestui refuz, Carol începe să orchestreze un șantaj prin care principesa să dorească de fapt divorțul, un fel de antagonizare a ei și spălare a păcatelor lui, publicul trebuia să creadă că el a fost părăsit și alungat, deși presa străină îl prezenta mereu alături de amantă. Astfel principesa a cedat presiunilor lui și întregului său joc de manipulare stil du-te-vino (ținta lui fiind, de fapt, ușoara ei înlăturare din țară când el avea să se reîntoarcă). Tot așa a pretins că a fost alungat de pe tron, nu că ar fi renunțat la tron, și că ar fi fost victima unei cabale organizate de mama sa, [[Regina Maria a României|Regina Maria]], [[Ion I.C. Brătianu|Ion I.C Brătianu]] și [[Barbu A. Știrbey|Barbu Stirbey]]. Evident totul era o minciună menită să acopere aventura sa cu [[Elena Lupescu]]. == Rege al României (1930–1940) == === Restaurarea regelui Carol al II-lea pe tron (1930) === Partizanii reîntoarcerii lui Carol pe tron așteptau momentul oportun. Iar acesta a răsărit la începutul verii anului [[1930]]. Carol, fără niciun plan clar, pleacă spre România de la [[Paris]] cu un automobil (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 38), cu destinația [[München]], de unde ia avionul, aterizează la [[Cluj-Napoca|Cluj]], de unde ia alt avion, iar mai apoi ajunge la aeroportul Băneasa, pe [[6 iunie]]. Într-o mașină Carol sosește la [[Palatul Cotroceni]], unde este întâmpinat de [[Nicolae, Principe al României|Principele Nicolae]]. [[Regina Maria a României|Regina Maria]] relatează în jurnalul său din tren, aflându-se într-o călătorie:<blockquote>''"O veste incredibilă mi-a fost transmisă la Viena. O telegramă de la Nicky (apelativul [[Nicolae, Principe al României|Principelui Nicolae]]) și câteva cuvinte: "Carol se întoarce la noi, formidabil entuziasm, totul bine,cu dragoste, Nicky!" Deci asta este ceea ce plănuiau ei! Pe la spatele meu și al lui [[Barbu A. Știrbey|Barbu]], de care se temeau, cei doi frați ajutați de armată au plănuit asta. Nici nu știu cum să mă simt! Care ar putea fi consecințele acestui act? "Formidabil entuziasm"- firește, poporul și armata care l-au dorit înapoi, dar care o să fie reacția Partidului Liberal? Și ce o să spună Sitta? Ce o să facă ea?..."''<ref>{{Cite revistă|nume=Regina Maria|titlu=Arhivele Naționale ale României, Fond Casa Regală. Memorii. Dosar nr. III 175 fila 169}}</ref></blockquote>Vestea că s-a întors a bulversat mediile politice. La Cotroceni se fac negocieri toată noaptea dintre [[6 iunie|6-7 iunie]], între [[Iuliu Maniu]], prim-ministru în aceea perioadă, și Carol. Maniu îi amintește condițiile venirii sale, care nu includeau, pe de altă parte, reîntoarcerea sa pe tron. El trebuia să fie membru al Regenței și, mai ales, să găsească o reconciliere cu [[Regina mamă Elena|principesa-mamă Elena]] și, de asemenea, să nu o aducă în țară pe [[Elena Lupescu]]. Carol acceptă. Însă următoarea zi cere să fie încoronat, dovedind adevăratele sale intenții. [[Regență|Regența]] și Iuliu Maniu nu sunt de acord, declară că au jurat credință [[Mihai I al României|regelui Mihai]]. Carol, susținut de armată, face propriul lui joc. Iar printre politicieni, ca și în Regență, e dezbinare. Țărăniștii cred că vor avea un sprijin politic de la rege și că îi vor înlocui pe liberali din grațiile Curții Regale. Carol a promis, a dat asigurări, s-a angajat. Liberalii ajung să se scindeze din cauza opiniilor contradictorii dintre membri. Iuliu Maniu își dă demisia la 7 iunie. [[Gheorghe Mironescu]] devine prim-ministru și anulează decizia din [[4 ianuarie]] [[1926]] și a punctelor 6 și 7 din statutul [[Familia Regală a României|Casei Regale]], prin care Carol își pierduse drepturile la tron. Regența se auto-dizolvă. Astfel Carol își detronează propriul fiu și devine rege pe [[8 iunie]] [[1930]]. [[Mihai I al României|Regele Mihai]] își va aminti momentul reîntâlnirii cu tatăl său: <blockquote>''"Mama ceruse în mod imperios ca să nu fiu eu acela care să meargă înaintea lui, ci el să vină la Rege. A venit deci el în calea noastră. Îmi amintesc, ca și cum s-ar fi întâmplat ieri. Se aflau acolo unchiul meu- prințul regent Nicolae, mătușa mea-principesa [[Regina Elisabeta a Greciei|Elisabeta]], și mama mea, adunați cu toții în salon. Mama privea pe fereastră, într-o stare de agitație extremă. Deși stătea cu spatele la mine, știam că plânge. Iar acolo așezat călare pe un scaun, se afla bărbatul pe care nu-l cunoșteam. Înalt, arătos, cu o mustață scurtă. Era tatăl meu. M-a privit îndelung, apoi s-a ridicat în picioare și m-a luat în brațe, eu întorceam capul spre mama, care plângea pe tăcute. Știam ce reprezenta tatăl meu pentru ea și acestă scena îmi era teribil de neplăcută. Nu-mi era frică de el, la drept vorbind, însă ceva mă deranja, în fond nu simțeam niciun fel de bucurie. Nu știam că avea să urmeze cea mai rapidă lovitură de stat din istorie."'' <ref>{{Citat carte|nume=Ecaterina|prenume=Stamatin|an=1995|titlu=M.S Regele Mihai al României, O domnie întreruptă. (Versiunea în limba romănă)|pagină=pagina 43|editură=Libra}}</ref></blockquote>Câteva zile mai târziu, fosta soție primește o vizită de la [[Nicolae, Principe al României|Principele Nicolae]], jucând rolul de intermediar, pentru a o ruga să scrie o scrisoare oficială lui Carol, prin care să-i ceară să nu anuleze divorțul. Carol se opunea anulării divorțului mult mai înverșunat decât se opusese ea, dar cererea continuă a poporului de împăcare îl pusese într-o situație penibilă. I se cerea, practic, Elenei să se incrimineze pentru a acoperi greșelile lui Carol. Principesei îi vine ideea să anuleze conținutul scrisori printr-o formulare care ar dovedi că nu fusese scrisă din proprie inițiativă, spre marea furie a lui Carol, care așa nu se mai putea folosi de scrisoare. <ref>{{Citat carte|nume=Arthur|prenume=Gould Lee|an=2011|titlu=Regina-mamă Elena a României|pagină=145|editură=humanitas}}</ref> Se spune, totuși, că, la început, Carol și fosta sa soție au fost văzuți împreună cu diferite ocazii. Ba, mai mult, Carol venea des la dejun la principesă, în Casa de la Șosea, și părea dispus să vorbească deschis despre trecutul lor comun, despre erorile și momentele care ar fi putut fi evitate sau aplanate. În iulie se mai joacă un ultim act al dramei lor. Carol pleacă la [[Sinaia]], unde locuiește la [[Castelul Foișor|Foișor]]. Elena și Mihai locuiau la [[Castelul Peleș|Peleș]], însă Carol îi poftea zilnic la ceai. Tot ce a stricat o probabilă împăcare între cei doi a fost apariția mai târzie a amantei lui în țară. De la începutul domniei sale, Carol al II-lea și-a luat foarte în serios rolul de șef al Casei Regale. A anihilat-o din punct de vedere politic pe [[Regina Maria a României|Regina Maria]], l-a înlăturat de la curte pe [[Barbu A. Știrbey|Barbu Ștribey]] și a încercat toate metodele de expediere a fostei soții, Elena, peste granițe. I-a interzis în mod special mamei sale să desfășoare vreo activitate politică și i-a impus să se stabilească la celelalte castele din țară ([[Castelul Bran]] și [[Castelul din Balcic|Castelul Balcic]]). Interesul lui era să o țină la distanță de viața publică de la București, trimițând-o, practic, într-un exil. Știrbey, diplomat și abil, evită însă orice situație neplăcută și pleacă în străinătate, stabilindu-se în [[Elveția]]. Societatea românească și-a pus mari speranțe în Carol. Se spera că odată ce regele se întorsese, lucrurile se vor îndrepta. Economia românească era în plină criză. Lumea aștepta să se termine confuzia de la vârf, unde Regența era departe de a stăpâni situația. Însă el și-a încălcat, rând pe rând, angajamentele pe care le avea. De exemplu, [[Elena Lupescu]] sosește pe neașteptate în august [[1930]], deși Carol promisese că acest lucru nu se va întâmpla. Amanta regală se întoarce după ce urmărise de la Paris evenimentele din țară, temându-se că, într-un moment de slăbiciune, Carol s-ar fi putut întoarce la principesă. Într-o scrisoare Lupeasca îi reproșa:<blockquote>''"După ziare înnebunesc. Matin de azi spune că la dineul dat la Cotroceni și la care trebuia să vină și '''of''' (principesa-mamă Elena) pentru a celebra reunirea voastră, a avut loc. Maică, Maică, Maică, Maică văd că divorțul religios a fost anulat, ce să mai pricep?(...) Atât Mama, cât și celelalte au pus mâna pe tine și te joacă după cum cântă."''</blockquote>Carol a ascuns-o câteva luni la Sinaia, dar secretul va fi dezvăluit în noiembrie, când a adus-o la [[Palatul Regal din București|Palatul Regal]] din București. [[Iuliu Maniu]] află și demisionează din nou. Astfel, Carol își pierde credibilitatea în fața singurului partid care avea încredere în el. De atunci [[Partidul Național-Țărănesc|Partidul Național Țărănesc]] a fost principalul său critic. Practic, Carol i-a manipulat și pe adversarii și pe susținătorii lui. Era dornic să conducă România, atras de ideea de a fi rege, dar nedispus să facă sacrificiile cerute de poziția unui rege. Va domni zece ani, până în septembrie [[1940]]. Au fost zece ani de succese economice, de prosperitate, însă și de eșecuri. S-a vorbit mult despre corupția regimului său și a sa proprie. S-a speculat mult pe marginea poveștii cu Elena Lupescu. După multe umiliri publice, restricții și retragerea tuturor titlurilor, principesa-mamă Elena părăsește țara la data de [[2 noiembrie]] [[1932]]. === Regimul carlist și camarila regală === Carol, fire autoritară, nu se bazează pe partide, așa cum procedaseră [[Carol I al României|Carol I]] și [[Ferdinand I al României|Ferdinand]]. Dorea ca miniștrii să asculte numai de el, nu de șefii de partid. Carol se vede superior partidelor, de aceea a dus o politică de slăbire a puterii partidelor în care nu avea încredere. A încurajat disidențele și sciziunile, s-a amestecat în treburile guvernelor, a dorit să-i fie acceptate soluțiile. Și-a impus favoriții ca miniștri. A cerut tuturor subordonare față de voința sa. [[Fișier:Carol_al_II-lea_și_Elena_Lupescu_la_Paris_(1936).jpeg|miniatura|400x400px|Carol al II-lea și Elena Lupescu la Paris (1936)]] Regele urmărea ceea ce își propusese: un regim carlist. Impunând un guvern deasupra partidelor, alcătuit din oameni care îi erau fideli. În anul [[1932]], Nicolae Iorga demisionează, îl urmează alte trei guverne de durată scurtă, conduse de [[Iuliu Maniu]] și [[Alexandru Vaida-Voevod]]. Ultimul se retrage în anul [[1933]]. Aceleași cauze, aceleași efecte: amestecul regelui. Circumstanțele: criza economică și ascensiunea extremei drepte. Clasa politică este acuzată de corupție și neputință în a rezolva problemele economice și sociale grave de la începutul anilor '30. În jurul lui Carol se formează un grup de favoriți, numit "[[Camarila regală a lui Carol al II-lea al României|camarila regală]]", în centrul căruia se afla nimeni alta decât Elena Lupescu. Din camarilă făceau parte: [[Nicolae Malaxa]], [[Max Auschnitt]] - ''industriași,'' [[Aristide Blank]] - ''bancher,'' [[Mihail Manoilescu]], [[Richard Franasovici]]- ''politicieni,'' [[Gabriel Marinescu]] - ''prefectul poliției'', Puiu Dumitrescu- ''secretar particular'' și mulți alții. Camarila juca un rol important din ce în ce mai semnificativ în viața politică și economică. O mână de profitori formează o Curte neoficială, unde se distribuie favoruri și se țes intrigi. Criticile adresate regelui Carol țin, mai ales, de viața sa privată. Toate lucrurile care mergeau prost își găseau explicația în influența malefică a Elenei Lupescu asupra regelui. Reputația lui a avut mult de suferit. == Combaterea Gărzii de Fier == [[File:CarolofRomania.jpg|thumb|Carol al II-lea]] Odată cu ascensiunea lui [[Adolf Hitler|Hitler]] în [[Germania Nazistă|Germania]], grupurile de extremă-dreapta din România devin mai active. Ele apăruseră la începutul anilor '20, în mediile studențești. Se distinge cel mai mult [[Mișcarea Legionară|Garda de Fier]] prin violențele politice pe care le declanșează, dar și prin influența ei crescândă. Ideile antiparlamentare, antisemite, naționaliste caracterizează întrutotul acest grup. Din anul [[1933]], atentatele, amenințările, agitația și violențele devin un fapt cotidian. Regele caută pe cineva capabil și hotărât în a combate [[Mișcarea Legionară|Garda de Fier]]. Îl invită pe [[Ion Gheorghe Duca|I.Gh. Duca]], liberal, să formeze un guvern. Îi evitase sistematic pe liberali pentru multă vreme, dar, în acel moment, nu vedea altă soluție. Acesta organizează alegeri și printr-un decret dizolvă Garda de Fier, chiar în timpul campaniei electorale. Liberalii câștigă și Duca este numit prim-ministru. Încercarea de oprimare a Gărzii de Fier le-a adus legionarilor ipostaza de victime ale regimului și, într-o oarecare măsură, multe simpatii. Atacurile începeau cu tema amantei regale de origine evreiască, Elena Lupescu, continuau cu acuzația de corupție adusă camarilei și se terminau cu tronul și viața regelui. Însă, la [[30 decembrie]] [[1933]], [[Ion Gheorghe Duca|I Gh. Duca]] va fi asasinat în gara din [[Sinaia]] de trei legionari care alcătuiau o "echipă a morții<nowiki>''</nowiki>. Atunci opinia populației se schimbă. Garda de Fier nu ezitase să ucidă șeful guvernului. Oricine trebuia să se simtă în pericol, chiar și regele. În luna aprilie în [[1933]], fratele mai mic al regelui, Principele Nicolae, adăugă la tensiunea deja existentă în familia regală, se căsătorește în secret cu Ioana Dolletti-Săveanu, la fel cum făcuse Carol în [[1918]] cu [[Ioana Zizi Lambrino|Zizi Lambrino]]. Acesta acționează ferm și îl obligă pe Nicolae să divorțeze, el refuză și este nevoit să plece în Occident. În anul [[1935]] se împacă, dar ajung repede la conflict din cauza simpatiilor și sprijinul acordat de principele Nicolae legionarilor. Cum regele era în război declarat cu legionarii, reacția sa nu a întârziat. Carol îl șterge, în [[1937]], pe principe din registrele Casei Regale [[Hohenzollern-Sigmaringen]] pe bază de trădare. [[File:SatmarRebbe36.jpg|thumb|Regele Carol al II-lea dând mâna cu [[Joel Teitelbaum]], [[Rebbe|rabinul șef]] al dinastiei hasidice [[Satmar (școală rabinică)|Satmar]] ]] În România nu existau, practic, comuniști, dar la extrema-dreaptă lucrurile deveneau tot mai amenințătoare (susținuți de Berlin, legionarii câștigau teren). Carol a încercat, la un moment dat, să-i aducă sub controlul său, dar fără succes. Regele era considerat de legionari un dușman și un "jidovit", datorită toleranței sale față de evrei. În timpul unei vizite de a lui Carol în Occident, în anul [[1938]], legionari s-au dedat unor noi acte de violențe. Regele i-a ordonat telefonic lui [[Armand Călinescu]], prim-ministru în aceea perioadă, să fie uciși liderii legionari. Când a auzit ce i s-a cerut, acesta a spus: "''Sire, mi-ați semnat actul de condamnare la moarte.''" <ref>{{Citat carte|nume=Stelian|prenume=Tănase|an=2017|titlu=Dinastia|pagină=156-157|editură=RAO}}</ref> De la închisoarea din [[Râmnicu Sărat|Râmnicu-Sărat]] au fost ridicați, în noaptea de [[29 noiembrie|29]] spre [[30 noiembrie]] [[1938]], 14 deținuți în frunte cu [[Corneliu Zelea Codreanu|Zelea Codreanu]], împreună cu asasinii lui [[Ion Gheorghe Duca|I.Gh. Duca]] și cei ai lui [[Mihai Stelescu]], ucis în [[1936]] de o altă echipă a morții. Toți acești deținuți au fost uciși, prin strangulare, în Tincăbești, sub pretextul unei tentative de evadare. [[Armand Călinescu]] va fi asasinat și el la data de [[21 septembrie]] [[1939]] în mijlocul Bucureștiului de către un grup condus de [[Horia Sima]], refugiat la [[Berlin]]. Odată cu aceasta, generalul [[Gheorghe Argeșanu|Gheorghe Argeșeanu]] a primit ordinul de a pedepsi pe cei responsabili. Astfel, liderii legionarilor din fiecare județ au fost arestați și executați, apoi expuși în piața publică împreună cu "echipa morții". Nu a existat niciun proces iar cadavrele au fost lăsate câteva zile întregi pentru a fi văzute de populația Bucureștiului. Europa, și împreună cu ea România, intra în ''zodia Satanei'', cum avea s-o denumească regele Carol al II-lea. Temerile lui se legau, în special, de jocurile politice europene, care puneau în mare pericol țara. El rămânea loial Franței și Angliei și nu era deloc de acord cu ce se întâmpla în Germania. În jurnalul său va scrie: "''Totul se joacă între Germania, Rusia și [[Societatea Națiunilor]].'' {{Auto images |align = center |title = Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți (2 iunie 1935) |total_width = 800 |image1 = Vizita Regelui Carol II la Balti.jpg |width1 = 472 |height1 = 318 |caption1 = |alt1 = |image2 = Regele Carol II si Visarion Puiu.jpg |width2 = 485 |height2 = 330 |caption2 = |alt2 = |image3 = Carol II la Balti.jpg |width3 = 318 |height3 = 472 |caption3 = |alt3 = |image4 = Metropolitan_Visarion_Puiu.jpg |width4 = 500 |height4 = 299 |caption4 = |alt4 = |footer = În imagini regele Carol al II-lea, principele Mihai, premierul Tătărăscu, episcopul Visarion Puiu și alți demnitari, cu ocazia sfințirii catedralei [[Sfinții Constantin și Elena]] de la [[Bălți]] }} == Dictatura regală (1938-1940) == Succesul electoral al extremei drepte din decembrie [[1937]] îl îngrijorase pe rege. Era momentul să pună piciorul în prag și să treacă la ofensivă. Profitând de slăbiciunea guvernului condus de [[Octavian Goga|Goga]], (prim-ministru de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938), Carol trece la o acțiune care a lichidat total regimul democratic. În noaptea de [[11 februarie|10-11 februarie]] [[1938]], Carol a înlocuit guvernul Goga cu un guvern consultativ condus de [[Miron Cristea|Patriarhul Miron Cristea]]. Această măsură era o gravă încălcare a regimului democratic, pe care regele a motivat-o prin încercarea de a restabili ordinea publică. De fapt, a fost o lovitură de stat. Pe [[20 februarie]] 1938 Carol a abolit Constituția de la 1923, înlocuind-o cu alta (Constituția de la 1938) care îi dădea mari puteri regelui iar din [[30 martie]] [[1938]] a dat decretul de dizolvare a partidelor politice care a lichidat total regimul parlamentar. La scurt timp, la 15 decembrie 1938<ref>Matthieu Boisdron, op. cit., p. 115</ref>, a creat un partid al său, numit [[Frontul Renașterii Naționale]] (F.R.N). Cu toate acestea, partidele tradiționale au continuat să funcționeze, dar în afara regimului parlamentar. F.R.N nu a reușit să se impună în viața politică românească, neavând nici ideologie și nici un program clar de guvernare.[[Fișier:Carol al II-lea.jpg|right|thumb|220 px|Regele Carol al II-lea în 1938]] Fondatorii respectivului partid unic au fost: politicienii [[Armand Călinescu]], [[Grigore Gafencu]], [[Petre Andrei]], [[Mihai Ralea]], M. Ghelmegeanu (excluși din PNȚ), [[Constantin Angelescu|C. Angelescu]], [[Mircea Cancicov|M. Cancicov]], [[Mitiță Constantinescu]], [[Victor Iamandi]], [[Victor Slăvescu]], D. Alimănișteanu, [[C.C. Giurescu]] (dintre liberali), Ștefan Ghițescu, N. Miclescu, [[Alexandru Hodoș (ziarist)|Alex. Hodoș]], [[Anibal Teodorescu]], [[Gheorghe Ionescu-Sisești|Ionescu-Sisești]], [[Nicolae Vasilescu-Karpen|Vasilescu-Karpen]], D.V. Toni (iorghiști), [[Ioan Gr. Periețeanu|I. Gr. Periețeanu]], [[Viorel Tilea|V. V. Tilea]] (vaidiști); Industriașii C. Garoflid, [[Ion Gigurtu|I. Gigurtu]], [[Ion Bujoiu|I. Bujoiu]]; generalii [[Nicolae Samsonovici|N. Samsonovici]], [[Gheorghe Rusescu|Gh. Rusescu]], [[Nicolae Rujinschi|N. Rujinski]], [[Ion Sichitiu|I. Sichitiu]], [[Gheorghe Manu|Gh. Manu]]; oamenii de cultură [[C. Rădulescu-Motru]], [[Ion Petrovici|I. Petrovici]], [[Dimitrie Gusti|D. Gusti]], [[Iuliu Hațieganu]], [[Victor Vâlcovici|V. Vâlcovici]], [[Lucian Blaga]]; consilierii regali: [[Miron Cristea]] (patriarhul), [[Constantin Prezan|mareșalul Prezan]], [[Arthur Văitoianu|generalul Văitoianu]], [[Gheorghe Mironescu|G. G. Mironescu]], [[N. Iorga]], [[Gheorghe Tătărescu|Gh. Tătărescu]], [[Constantin Argetoianu|C. Argetoianu]], E. Balint. Nu au aderat: [[Iuliu Maniu]], [[Virgil Madgearu]], [[Mihai Popovici]], Gr. Iunian, Lupu, [[Dinu Brătianu]], [[Gheorghe Brătianu|Gh. Brătianu]].”<ref>Corneliu Coposu, ''File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983'', ediție îngrijită de Doina Alexandru (București: Editura Vremea, 2014), 50-54. </ref> Astfel, regele Carol, pentru a ieși din situația internă complicată și pentru a da o replică amenințărilor externe tot mai puternice, instaurează dictatura sa personală și ține să guverneze, nu doar să domnească. Dar acum regele este izolat politic. Acest lucru se va vedea în perioada următoare, care îl găsește slab pregătit în fața unor primejdii imense pentru el și pentru țară. În plus, la Est, [[Iosif Vissarionovici Stalin|Stalin]] pândește. Regele Carol încerca să salveze ce nu se poate, de fapt, salva. România este prinsă într-un angrenaj fatal. Decide să facă o vizită oficială în Marea Britanie și Franța pentru a cere sprijin. La Londra, britanicii se arată rezervați. La Paris, același rezultat. Practic, regele nu a obținut nimic nici la Londra, nici la Paris. Până la urmă, își calcă pe inimă și merge în Germania, pe data de [[24 noiembrie]] [[1938]], în [[Alpii bavarezi]] pentru a-l întâlni pe Hitler, chiar dacă îl detesta. Germania avea cu totul alte interese. Carol era îngrijorat de granițele României, amenințate de [[Bulgaria]], [[Ungaria]] și [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|URSS]]. În schimb, Hitler îi ține un discurs despre forța militară care este Germania și căreia nimănui nu i se poate opune. Carol înțelege amenințarea. Se întoarce la București fără să fi obținut nimic din tot acest turneu al țărilor europene. La 14 martie [[1939]], [[Cehoslovacia]] cade victimă atacurilor germane, reprezentând o lovitură puternică chiar și pentru România. Cehoslovacia era una dintre aliatele României în [[Mica Antantă|Mica Înțelegere]]. Sistemul de alianțe de după Primul Război Mondial, practic, s-a prăbușit. Granițele țării nu mai erau sigure. Spre sfârșitul lunii martie se semnează un acord comercial cu Germania și, astfel, din punct de vedere economic, România intră în zona de interese germane. În [[august|23 august]] [[1939]], [[Germania Nazistă|Germania]] și [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|URSS]] au încheiat așa numitul pact de neagresiune sovieto-german, [[Pactul Ribbentrop-Molotov|Ribbentrop-Molotov]], prin care cele două state își împart de comun acord între ele Europa de est. În acest context, URSS își manifestă interesul pentru [[Basarabia]]. La [[1 septembrie]], [[Polonia]] este atacată de [[Germania Nazistă|Germania]]. Al Doilea Război Mondial începuse. La [[6 septembrie]] România se declară neutră, deși guvernul este de acord să primească refugiați polonezi. Mai mulți politicieni cereau reorientarea politicii externe către Germania, care triumfa peste tot. În [[1940]] [[Franța]] a fost învinsă, a fost un șoc pentru populația română. În acest context, România Mare este complet izolată și își așteaptă sfârșitul. În urma presiunilor interne și externe, Carol transformă [[Frontul Renașterii Naționale]] în [[Partidul Națiunii]], o variantă mult mai autoritară, fascistă, antisemită, pro-legionară și pro-nazistă a Frontului. === Pierderi teritoriale (1940) === La data de [[26 iunie]] [[1940]], [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|URSS]] a cerut României, printr-un ultimatum, să cedeze [[Basarabia]] și [[nordul Bucovinei]] în 48 de ore. Carol, la București convoacă urgent [[Consiliul de Coroană]], poziția sa este că trebuie refuzat ultimatumul și opusă rezistență armată la graniță. Dar punctul său de vedere nu este susținut decât de 11 membri din cei 27 ai Consiliului. O a doua întâlnire în seara aceleiași zile dă un rezultat și mai prost. Numai șase se pronunță pentru respingerea ultimatumului sovietic. Restul sunt convinși că armata nu poate să reziste atacului, mai ales că existau semnale din [[Bulgaria]] și [[Ungaria]] că România va fi atacată. Dacă armata se mobilizează în est, ar expune țara unei catastrofe. De altfel, România ar fi putut rezista unei ofensive a [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] maximum două săptămâni. Carol se înclină. [[Kremlinul din Moscova|Kremlinul]] dă doar patru zile pentru evacuarea teritoriilor cerute (este vorba despre o suprafață de 45.000 km² cu peste 3 milioane de locuitori în Basarabia și, în plus, 5.396 km² și jumătate de milion de locuitori din nordul Bucovinei. Carol va nota în jurnal: "''Mi-e rușine de mine însumi.''" Este o tragedie. Armata română se retrage fără a trage un foc de armă. [[Bulgaria]] și [[Ungaria]] au formulat și ele cereri ultimative, susținute de [[Adolf Hitler|Hitler]]. [[Germania Nazistă|Germania]] și [[Italia Fascistă|Italia]] au propus un arbitraj între România și Ungaria. Aici s-a semnat un act numit, apoi, de istorici [[Dictatul de la Viena|Al Doilea Arbitraj (Dictatul) de la Viena]] din [[30 august]] [[1940]], prin care România a fost nevoită să cedeze Ungariei nord-vestul și estul Transilvaniei cuprinzând un teritoriu de cca 43.492 km², cu o populație de peste 2,6 milioane de locuitori. La rândul ei, Bulgaria a cerut și a obținut, în urma tratativelor dictate de Hitler și finalizate prin [[Tratatul de la Craiova]] din [[7 septembrie]] [[1940]], [[Cadrilater|Cadrilaterul]] (județele Caliacra și Durostor, situate în sudul [[Dobrogea|Dobrogei]]). România a pierdut în vara acelui an peste 33% din teritoriu (o suprafață de 99.738 km²) și tot atât din populație (aproape 7 milioane de locuitori). În urma acestor cedări, revolta și furia au cuprins întreaga țară iar popularitatea lui Carol s-a prăbușit, acesta fiind considerat vinovat pentru tot ce s-a întâmplat în acea vară tragică, devenind, astfel, țapul ispășitor al situației fără ieșire în care se afla România. Carol a rămas de unul singur în acest vârtej (Armata l-a părăsit, liderii politici s-au dezis de el, iar opinia publică s-a întors împotriva lui). Este rezultatul firesc al celor 10 ani de domnie, în care a dus, programat, o politică de subminare și decredibilizare a autorității partidelor și a celorlalte instituții democratice ale României Mari. === Abdicarea regelui Carol al II-lea === Prezența mulțimii în Piața Palatului regal nu încetează. Se trag focuri de armă. Toate liniile de comunicare sunt ocupate de legionari. Obligat de împrejurări, Carol îl cheamă pe generalul Ion Antonescu să formeze un guvern de uniune națională. Acesta avea relații proaste cu monarhul încă din [[1934]], când demisionase din poziția de șef al Statului Major al Armatei, în semn de protest față de regimul corupt al acestuia. Antonescu era dorit de armată, dar și de liderii partidelor istorice. Legionarii doreau plecarea lui Carol și liderii lor erau, deja, înțeleși cu generalul, acesta având reputația de om capabil și greu de corupt. Astfel, a acceptat, în 4 septembrie 1940, oferta de a forma guvernul, însă, cu condiția de a primi puteri depline. Regele, în următoarea zi, a semnat un decret prin care i-a dat generalului puteri excepționale. La [[5 septembrie]] [[1940]], în urma eșecului de a forma un guvern, din cauza faptului ca partidele refuzau vehement altă soluție decât abdicarea, Antonescu îi cere regelui să abdice în 24 de ore. Carol se vede complet izolat, mulți din apropiați lui sunt, de asemenea, favorabili abdicării. La ora 6 dimineața, pe [[6 septembrie]] [[1940]], semnează actul de trecere a coroanei către fiul său, Mihai. Nu este propriu-zis un act de abdicare, ci un act de delegare a puterii în favoarea fiului său, Mihai. Carol plănuiește gândul secret că odată se va reîntoarce pe tron. Mulțimea de oameni, neîncrezătoare în anunțul abdicării, rămâne în [[Piața Palatului]], în așteptare. Generalul îi cere lui Carol al II-lea să părăsească țara și îi oferă protecție. Carol, însoțit de [[Elena Lupescu]], de Mareșalul Curții [[Ernest Urdăreanu]] și câțiva apropiați, părăsesc Bucureștiul. În gara din [[Timișoara]] un comando de legionari trage asupra trenului. Soldații care asigurau paza trenului ripostează cu foc. Carol și Elena vor trece granița pe pardoseala vagonului, ajungând cu bine, la 7 septembrie, în [[Iugoslavia]]. (Matthieu Boisdron, op. cit. p. 161). == Exil == [[Fișier:Arriving at São Vicente (23953429945).jpg|thumb|170 px|<div style="text-align:center">Mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona unde a fost depus sicriul lui Carol al II-lea între 1953-2003</div>]] Carol a rămas în exil, atât în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cât și în perioada postbelică. Călătoria lui de după 6 septembrie arată așa: Au o mică oprire în [[Iugoslavia]], de acolo vagoanele lor sunt atașate la trenul [[Orient Express]] și trec în [[Italia]], apoi [[Franța]] și se opresc câteva luni în [[Spania]], după aceea [[Portugalia]]. În două luni pleacă spre [[Cuba]], de unde dorea apoi să se stabilească în [[Statele Unite ale Americii|SUA]], dar a fost refuzat de autoritățile americane și, astfel, ultima sa oprire este [[Mexic]]. Carol a făcut anumite încercări de a-și recupera tronul, dar nu a avut niciun sprijin politic intern sau extern. În [[1944]] se mută din Mexic în [[Brazilia]]. Carol și Elena Lupescu s-au căsătorit la [[Rio de Janeiro]], pe [[3 iunie|3 iulie]] 1947. Va încerca să revină în [[Europa]], specific [[Franța]], dar îi este refuzată viza și optează, în schimb, pentru [[Portugalia]]. Acolo își cumpără o casă numită Vila de Sol la [[Estoril]]. Își va petrece timpul participând la micile evenimente mondene locale, va călători și își va mări colecția de timbre. De acum este rar vizitat și cu timpul devine uitat. ===Moartea=== Moare la [[4 aprilie]] [[1953]], în urma unui atac de cord. La [[15 octombrie]] ar fi împlinit 60 de ani. O lună mai devreme, la [[Paris]], se stinsese din viață prima lui soție, Zizi Lambrino. Funeraliile au avut loc pe [[7 aprilie]], unde au participat mai multe foste capete încoronate ale [[Europa|Europei]], prinți și mai mulți oameni importanți din toată Europa și [[America]], chiar dacă Guvernul României, condus la vremea aceea de Gheorghe Gheorghiu Dej, nu a trimis niciun reprezentant. [[Mihai I al României|Regele Mihai]] nu a participat la funeralii, doar unchiul său, [[Nicolae, Principe al României|Principele Nicolae]], din [[Familia Regală a României|familia regală]]. Carol a fost depus lângă Panteonul regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente din [[Lisabona]]. Mai târziu, lângă el, a fost depus și sicriul Elenei Lupescu. == Posteritate == La [[13 februarie]] [[2003]] rămășițele sale au fost aduse în [[România]], fiind depuse la [[Mănăstirea Curtea de Argeș]] (într-o criptă special amenajată în paraclisul mănăstirii), în afara bisericii în care se odihnesc ceilalți [[regii României|regi ai României]].<ref name=cninm15feb2003>{{Citation| last=| title=Carol al II-lea, înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeș| newspaper=Curierul Național| date=15 februarie 2003| url=http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2003-02-15/Carol+al+II-lea%2C+inmormantat+la+Manastirea+Curtea+de+Arges%26hl%3Dregele%20mihai%26tip%3Dfraza| accessdate=21 aprilie 2014| archive-date=2014-04-21| archive-url=https://web.archive.org/web/20140421095743/http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2003-02-15/Carol+al+II-lea%2C+inmormantat+la+Manastirea+Curtea+de+Arges%26hl%3Dregele%20mihai%26tip%3Dfraza| dead-url=yes}}</ref> Fiul său [[Mihai I al României|Mihai]] nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de [[Margareta, Principesă a României|principesa moștenitoare Margareta]] și [[Radu, Principe al României|soțul acesteia]], iar la ceremonie a participat și [[Paul Lambrino]], fiul lui Mircea Lambrino.<ref name=cninm15feb2003/> Rămășițele Elenei Lupescu au fost separate de cele ale lui Carol, fiind îngropate în cimitirul unei bisericuțe de lemn.<ref name=cninm15feb2003 /> Osemintele regelui Carol al II-lea, au fost scoase vineri, [[8 martie]] [[2019]], din cripta aflată în paraclisul din curtea [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]], au fost depuse sâmbătă, [[9 martie]] [[2019]], într-o criptă amenajată în [[Noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș|Necropola Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale de la Curtea de Argeș]], acolo unde se odihnesc [[Mihai I al României|Regele Mihai]] și [[Ana, Principesă de Bourbon-Parma|Regina Ana]].<ref>[https://adevarul.ro/locale/pitesti/regele-carol-ii-lea-reinhumat-sambata-noua-catedrala-arhiepiscopala-curtea-arges-participa-slujba-1_5c83551d445219c57e0ab52e/index.html Carol al II-lea, reînhumat în noua Catedrală Arhiepiscopală de la Curtea de Argeș]</ref> ==Decorații== * [[Fișier:1 - Ordinul Mihai Viteazul mini.png|20px]] ''[[Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul”|Ordinul „Mihai Viteazul”]]'', clasa III (1917). Înalt Decret no. 1148 din 6 octombrie 1917. Decretul de decorare nu conține nicio motivație.<ref name="Anuar">Ministerul de Răsboiu, ''Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”'', Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930 </ref>{{Rp|p. 101}} == Arbore genealogic == {{arbore sus|width=100%}} {{arbore5-compact |style=font-size: 90%; line-height: 110%; |border=1 |boxstyle=padding-top: 0; padding-bottom: 0; |boxstyle_1=background-color: #fcc; |boxstyle_2=background-color: #fb9; |boxstyle_3=background-color: #ffc; |boxstyle_4=background-color: #bfc; |boxstyle_5=background-color: #9fe; |1=1.Carol al II-lea |2=2.[[Ferdinand I al României]] |3=3.[[Maria de Edinburgh]] |4=4.[[Leopold, Prinț de Hohenzollern|Leopold, prinț de Hohenzollern]] |5=5.[[Maria de Edinburgh]] |6=6.[[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha]] |7=7.[[Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei|marea ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei]] |8=8.[[Prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen|prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen]] |9=9.[[Prințesa Josephine de Baden|prințesa Josephine de Baden]] |10=10.[[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha]] |11=11.[[Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei]] |12=12.[[Albert, Prinț Consort|Albert, prinț consort]] |13=13.[[Victoria a Regatului Unit]] |14=14.[[Alexandru al II-lea al Rusiei]] |15=15.[[Maria Alexandrovna (Marie de Hesse)|Maria de Hesse]] |16=16.[[Karl, Prinț de Hohenzollern-Sigmaringen|Karl, prinț de Hohenzollern-Sigmaringen]] |17=17.[[Marie Antoinette Murat]] |18=18.[[Karl, Mare Duce de Baden]] |19=19.[[Stéphanie de Beauharnais]] |20=20.[[Albert, prinț consort]] |21=21.[[Victoria a Regatului Unit]] |22=22.[[Alexandru al II-lea al Rusiei]] |23=23.[[Maria de Hesse]] |24=24.[[Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha|Ernest I, duce de Saxa-Coburg și Gotha]] |25=25.[[Prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg|prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg]] |26=26.[[Prințul Edward, Duce de Kent și Strathearn|prințul Edward, duce de Kent și Strathearn]] |27=27.[[Prințesa Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld|prințesa Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld]] |28=28.[[Nicolae I al Rusiei]] |29=29.[[Alexandra Feodorovna (Charlotte a Prusiei)|Charlotte a Prusiei]] |30=30.[[Ludovic al II-lea, Mare Duce de Hesse|Ludovic al II-lea, mare duce de Hesse]] |31=31.[[Prințesa Wilhelmine de Baden|prințesa Wilhelmine de Baden]] }} {{arbore jos}} {{Format:Arborele genealogic al Casei Regale a Romaniei}} ===Titluri=== *15 octombrie 1893 - 10 octombrie 1914: „Alteța Sa Regală” Principele Carol al României, Principe de Hohenzollern *10 octombrie 1914 - 4 ianuarie 1926: „Alteța Sa Regală” Carol, Principele moștenitor al României *4 ianuarie 1926 - 8 iunie 1930: „Domnul” Carol Caraiman *8 iunie 1930 - 6 septembrie 1940: „Maiestatea Sa” Regele Carol al II-lea al României *6 septembrie 1940 - 4 aprilie 1953: „Alteța Sa Regală” Principele Carol de Hohenzollern == În cultura populară == * [[Gheorghe Șimonca]] a interpretat rolul lui Carol al II-lea în două filme- ''[[Actorul și sălbaticii]]'' (r. [[Manole Marcus]], 1975) și [[Drumeț în calea lupilor|''Drumeț în calea lupilor'']] (r. [[Constantin Vaeni]], 1990).<ref>Călin Căliman, ''Istoria filmului românesc (1897-2000),'' Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 238.</ref> == Note == <references /> == Bibliografie == * Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, ''Istoria României'', ediție revăzută și adăugită. Editura Corint, București, 2007. ISBN 978-973-135-031-8 * [[Matthieu Boisdron]], [http://www.anovi.fr/new/livre.php?id=66 ''La Roumanie des années trente. De l'avènement de Carol II au démembrement du royaume (1930-1940)''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141129030323/http://www.anovi.fr/new/livre.php?id=66 |date=2014-11-29 }}, Éditions Anovi, Franța, 2007 * ''Carol al II-lea, Regele României. Însemnări zilnice, 1937-1951''. Volumul I, 11 martie 1937-4 septembrie 1938 (Caietele 1-6), ediție îngrijită, note, glosar și indice de Viorica Moisiuc, Nicolae Rauș, cuvânt înainte de Ioan Scurtu. Editura Scripta, București, 1995; ISBN 973-9161-38-3 * ''Carol al II-lea, Regele României. Însemnări zilnice, 1937-1951'' Volumul II, 13 martie-15 decembrie 1939 (Caietele 8-10), ediție îngrijită, note, glosar și indice de Nicolae Rauș, studiu introductiv de Ioan Scurtu. Editura Scripta, București, 1997; ISBN 973-9161-56-1 * Gabriel Constantinescu, ''Șah la rege, declinul monarhiei române în secolul XX'', Editura Christiana, 2007. *[[Florin Constantiniu]], ''O istorie sinceră a poporului român''. Editura Univers Enciclopedic, 1997. *Corneliu Coposu, ''File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983'', ediție îngrijită de Doina Alexandru, București, Editura Vremea, 2014, ISBN 978-973-645-647-3 * Neagu Cosma, ''Culisele palatului regal'', Editura Globus, 1998. * [[Paul D. Quinlan]], ''The playboy king: Carol II of Romania''. Greenwood Press, 1995. * Paul D. Quinlan, ''Regele playboy: Carol al II-lea de România'', traducere în limba română de Mona Antohi, Editura Humanitas, 2001. * [[Cristian Sandache]], ''Viața publică și intimă a lui Carol al-II-lea''. Editura Paideia, 1998 * Cristian Sandache, ''Europa dictaturilor și originile războiului româno-sovietic''. Editura Militară, București, 2007. * [[Ion Scurtu]], ''Monarhia în Romania 1866-1947''. Editura Danubius, 1991. * [[Alex Mihai Stoenescu]], ''Istoria loviturilor de stat din România. Volumul II, Eșecul democrației române''. Editura Rao, 2001. * [[Andrei Pippidi]], ''România regilor'', Editura Litera, București, 1994. == Lectură suplimentară == * Sorin Cristescu, ''Carol al II-lea - Scrisori către părinți,'' Editura Tritonic, București, 2015. ISBN 978-606-749-049-7 * [[Gică Manole]], ''Carol II, de la dezertare la genocid'', Editura Cartea Românească Educațional, Iași, 2019, ISBN 9786060570004 == Vezi și == {{Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen}} * [[Casa regală de Hohenzollern-Sigmaringen]] * [[Cronologia monarhiei în România]] * [[Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit]] * [[Genealogia M.S.R. Mihai I al României]] * [[Însemnele regalității române]] * [[Lista șefilor de stat ai României]] * [[Monarhia în România]] * [[Lista ascendenților#Sistemul de numerotare Sosa-Stradonitz|Numerotația Sosa-Stradonitz]] * [[Regatul României]] * [[Regele României]] * [[Reginele României]] == Legături externe == * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?rpp=20&sort_by=-1&type=subject&offset=3676&etal=-1&order=ASC Scrieri despre Carol II, rege al României (1893-1953) disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/4833 Cuvântările Majestății Sale Regelui Carol II către Academia Română, 1930-1940] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/39121 Închinare - acrticol publicat în Revista Fundațiilor Regale, 1934, An.1, Nr.1, p.3-4] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/41208 Misiunea universităților noastre - articol publicat în Junimea Literară, 1935, An.24, Nr.10-12, p.291-294] * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C] * [http://dexonline.ro/definitie-de/Carol Carol II (1893-1953, n. Sinaia), rege al României (1930-1940)], ''dexonline.ro'' (DE (1993-2009)) * [http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/carol2ro.html Majestatea Sa Carol al II-lea de Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050508012650/http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/carol2ro.html |date=2005-05-08 }} * [http://www.homepagez.com/dezvaluiri/05.html Regele, amanta și Legiunea Arhanghelul Mihail] * [http://www.cotidianul.ro/aventurierul_cinic_carol_al_ii_lea-86.html "Aventurierul cinic" Carol al II-lea] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080514174916/http://www.cotidianul.ro/aventurierul_cinic_carol_al_ii_lea-86.html |date=2008-05-14 }}, 6 martie 2008, Ionut Dulamita, Cristian Bandea, ''Cotidianul'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/carol-al-ii-lea-regele-playboy-in-croaziera-sexului-video-947992.html Carol al II-lea, Regele-playboy în "croaziera sexului”], 3 octombrie 2011, Roxana Roseti, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/voievodul-culturii-316385.htm Voievodul culturii]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 18 august 2008, Cristina Diac, ''Jurnalul Național'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lingusirile-intelectualilor-la-adresa-regelui-carol-al-ii-lea-951551.html Lingușirile intelectualilor la adresa regelui Carol al II-lea], 28 octombrie 2011, Alexandra Olivotto, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.adevarul.ro/cultura/colectiile_adevarul/Adevarata_moarte_a_lui_Carol_al_II-lea_0_613738908.html Adevărata moarte a lui Carol al II-lea], 23 decembrie 2011, ''Adevărul'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-invins-carol-al-ii-lea-clasa-politica-romaneasca Cum a învins Carol al II-lea clasa politică românească]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 27 aprilie 2011, Lucian Vasile, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cultul-personalitatii-vremea-lui-carol-al-ii-lea-ziua-restauratiei Cultul personalității în vremea lui Carol al II-lea - Ziua Restaurației] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120525012421/http://historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cultul-personalitatii-vremea-lui-carol-al-ii-lea-ziua-restauratiei |date=2012-05-25 }}, Catalin Ion, ''Historia'', accesat la 14 februarie 2012 * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/tunurile-suveranului-316390.htm "Tunurile" Suveranului]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 18 august 2008, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/cel-mai-roman-dintre-regi-316388.htm Cel mai român dintre regi]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 18 august 2008, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/sex-de-renume-international-316387.htm Sex de renume internațional]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 18 august 2008, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/special/carol-al-ii-lea-precursorul-lui-nicolae-ceausescu-131490.htm Carol al II-lea, precursorul lui Nicolae Ceaușescu]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 15 august 2008, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/cautare/tag/carol-al-ii-lea-32177.html Articole despre Carol al II-lea] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160305063509/http://jurnalul.ro/cautare/tag/carol-al-ii-lea-32177.html |date=2016-03-05 }}, la ''Jurnalul Național'' *[https://www.art-emis.ro/analize/un-dezertor-pe-tronul-romaniei Un dezertor criminal pe tronul României - Carol al II-lea], 14 ianuarie 2012, Gică Manole, ''ART-EMIS'' * Ion Peretz, Erastia Peretz,''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/71426 Carol II, regele românilor]'', 1932 - [https://dspace.bcu-iasi.ro/ colecții digitalizate BCU Iași] === Imagini === * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/memoria-cartii-postale-voda-playboy-5111736/ MEMORIA CARTII POSTALE/ Vodă Playboy], 17 noiembrie 2009, Calin Hentea, ''Ziarul de Duminică'' {{s-start}} {{s-hou|[[Hohenzollern-Sigmaringen|Casa de Hohenzollern-Sigmaringen]]|15 octombrie|1893|4 aprilie|1953|[[Casa de Hohenzollern|Casei de Hohenzollern]]}} {{s-reg|ro}} {{s-bef| înainte = [[Mihai al României|Mihai]] al [[România|României]] }} {{s-ttl| titlu = [[Rege al României|rege al României]] | ani = [[:Categorie:1930 în România|1930]] - [[:Categorie:1940 în România|1940]] }} {{s-aft| după = [[Mihai al României|Mihai]] al României}} {{s-end}} <div style="text-align:center"> {| |- | {{Portal|România în Primul Război Mondial}} || {{Portal|Istorie}} |} </div> {{Mareșalii României}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Carol 02 al Romaniei}} [[Categorie:Nașteri în 1893]] [[Categorie:Nașteri pe 15 octombrie]] [[Categorie:Decese în 1953]] [[Categorie:Decese pe 4 aprilie]] [[Categorie:1930 în România]] [[Categorie:1940 în România]] [[Categorie:Beneficiari ai Ordinului Vulturul Alb]] [[Categorie:Casa de Hohenzollern-Sigmaringen]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Jartierei]] [[Categorie:Ctitori de biserici români]] [[Categorie:Decese în Portugalia]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul „Mihai Viteazul”]] [[Categorie:Dezertori]] [[Categorie:Directori și administratori ai sportului din România]] [[Categorie:Familia Regală a României]] [[Categorie:Francmasoni români]] [[Categorie:Înaintașii regelui Mihai I]] [[Categorie:Mareșali români]] [[Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române]] [[Categorie:Monarhi din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Monarhi care au abdicat]] [[Categorie:Numismați români]] [[Categorie:Ortodocși români]] [[Categorie:Prinți ai României]] [[Categorie:Regii României]] [[Categorie:Români expatriați în Italia]] [[Categorie:Români expatriați în Portugalia]] [[Categorie:Români expatriați în Regatul Unit]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Frontul Renașterii Naționale]] [[Categorie:Președinți ai COSR|Carol II]] jaq65vhxqvnbyaxwszs28e4vwglgs73 0 2460 17024355 16971533 2025-06-10T19:37:11Z Alin Pană 701053 17024355 wikitext text/x-wiki {{ton nepotrivit|date=august 2020}}{{Infocaseta Artist | bgcolour = #EEDD82 | nume = Leonardo da Vinci | image = Francesco Melzi - Portrait of Leonardo - WGA14795.jpg | imagesize = | caption = Leonardo da Vinci, portret de Francesco Melzi | nume_la_naștere = Leonardo da Vinci | data_nașterii = {{Data nașterii|1452|4|15}} | locul_nașterii = [[Vinci, Italia|Vinci]], Republica [[Florența]], în prezent [[Toscana]], [[Italia]] | data_decesului = {{Data decesului și vârsta|1519|5|2|1452|4|15|df=y}} | locul_decesului = [[Amboise]], [[Regatul Franței]], în prezent [[Franța]] | naționalitate = florentin [[Fișier:FlorenceCoA.svg|25 px|border]](actualmente în Italia) | domeniu_artistic = [[pictură]] | pregătire = | profesor_pentru = | mișcare_artistică = [[Renaștere]] | opere_faimoase = [[Gioconda|Mona Lisa]], [[Cina cea de Taină (Leonardo da Vinci)|Cina cea de Taină]] | patronaj = | influențat_de = | a_influențat = | premii = | semnătură = Vinci,_Leonardo_da_1452-1519_Signature_from_the_Paintings_and_Drawings_08_Signature.jpg | religie = Creștinism }} '''Leonardo di ser Piero da Vinci''' (n. [[15 aprilie]] [[1452]], [[Vinci, Italia|Vinci]] - d. [[2 mai]] [[1519]], [[Amboise]]), cunoscut sub numele de '''Leonardo da Vinci''', a fost un marcant reprezentant al [[Renașterii]] din perioada de apogeu a acesteia.<ref>Gardner, Helen (1970). Art through the Ages. pp. 450–456.</ref> Spirit universalist: [[pictor]], [[sculptor]], [[arhitect]], [[muzician]], [[inginer]], [[inventator]], [[anatomist]], geolog, cartograf, [[botanist]] și [[scriitor]]. Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seamă [[geniu]] din întreaga istorie a omenirii.<ref>{{cite web |url=http://www.ranker.com/list/greatest-minds-of-all-time/walter-graves |title=The Greatest Minds of All Time. |last1= |first1= |last2= |first2= |date= |website= |publisher=Ranker Community |accessdate=}}</ref> Viziunea lui Leonardo asupra lumii se bizuie pe logică.<ref>Rosci Marco - The Hidden Leonardo, Rand McNally, 1977, ISBN 0528810421, ISBN 978-0528810428.</ref> ===În arta plastică=== Ca arhetip al omului Renașterii (''renascentist''), este unul din inovatorii ''picturii Renașterii'' și unul din cei mai mari pictori din istorie. ''[[Gioconda|Mona Lisa]]'' (numele este de fapt ''Monna Lisa'' sau ''La Gioconda''), portretul Lisei Gherardini, soția lui Francesco del Giocondo, aflat în colecția [[Muzeul Luvru|Muzeului Luvru]] începând cu 1797, este considerat ca cel mai cunoscut portret realizat vreodată.<ref>John Lichfield, The Moving of the Mona Lisa, The Independent, 2005-04-02 (accessed 2012-03-09).</ref> Nu mai puțin celebră este fresca intitulată „Cina cea de taină”, din refectoriul mânăstirii [[dominican]]e Santa Maria delle Grazie din [[Milano]].<ref name="timeout">{{cite web| url=http://www.timeout.com/milan/attractions/venue/1:7329/santa-maria-delle-grazie-the-last-supper| title=Santa Maria delle Grazie & The Last Supper| publisher=Timeout.com| accessdate=2012-12-21}}</ref> „Omul Vitruvian” (numele complet este ''Le proporzioni del corpo umano secondo Vitruvio''), un desen din 1490, însoțit de comentarii asupra operei arhitectului [[Vitruvius]], imagine iconică, este un simbol al Renașterii.<ref>Stemp, Richard - The Secret Language of the Renaissance: Decoding the Hidden Symbolism of Italian Art, Osprey Publishing, Limited, 2006,ISBN 1844833224, ISBN 9781844833221.</ref> Cele câteva lucrări de pictură rămase în urma sa, împreună cu desenele și caietele sale de note științifice constituie o contribuție de o inestimabilă valoare pentru cultura umană, pentru artă și știință, rivalizând doar cu opera altui mare contemporan al său, [[Michelangelo Buonarotti]]. ===Inginer și inventator=== Spirit universalist și inventator înnăscut, Leonardo da Vinci a conceput mașini de zburat, un tanc, submarine, o mașină de socotit<ref>Kaplan, Erez (1996). "Roberto Guatelli's Controversial Replica of Leonardo da Vinci's Adding Machine". Archived from the original on 29 mai 2011. Retrieved 19 august 2013.</ref> și multe altele. Unele dintre invențiile sale au putut fi puse în practică în cursul vieții sale, precum o mașină automată de bobinat și o mașină de încercat rezistența la întindere a firelor, au fost puse în aplicare încă de atunci. A făcut de asemenea, mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii, pe care, deși nu le-a publicat, au fost aplicate ulterior, influențând în mod categoric progresul științific. Artist orgolios, conștient de talentul său, într-o proverbială rivalitate cu marele său contemporan Michelangelo, se afirmă că ar fi notat în caietele sale, cu un an înaintea morții, în {{it|''„Io continuerò...''}}- voi dăinui...”. Dar această afirmație, devenită o legendă urbană, nu se regăsește în notele sale.<ref>{{cite web|title=The Notebooks of Leonardo Da Vinci by Jean Paul Richter[1883]|url=http://www.sacred-texts.com/aor/dv/}}</ref><ref>{{cite web|title=The Notebooks of Leonardo Da Vinci — Complete by Leonardo da Vinci|url=http://www.gutenberg.org/ebooks/5000}}</ref> De altfel, singurele notițe păstrate din anul 1518 sunt câteva socoteli domestice, care par să fi fost scrise de către unul dintre ajutoarele sale. == Viața == === Copilăria, 1452–1466 === [[Fișier:Vinci casa Leonardo.jpg|1,200 × 761 pixelspx|miniatura|dreapta|Casa din Anchiano în care a copilărit Leonardo da Vinci, 3km distanță de Vinci, [[Toscana]].]] [[Fișier:Study of a Tuscan Landscape.jpg|806 × 532 pixelspx|miniatura|dreapta|Studiu pentru un peisaj din Toscana, primul desen cunoscut al lui Leonardo, 1473, Galeria Uffizi]] Leonardo da Vinci s-a născut pe data de 15 aprilie 1452, „''la ora trei noaptea''”, nașterea sa fiind consemnată în jurnalul lui Ser Antonio, bunicul patern,<ref>della Chiesa, Angela Ottino : Leonardo da Vinci.</ref><ref>Reynal & Co. : Leonardo da Vinci (William Morrow and Company, 1956)</ref>, în orășelul Vinci din [[Toscana]], pe valea inferioară a râului [[Arno]], localitate aflată sub jurisdicția [[Florența|Republicii Florentine]], condusă de familia [[Medici]], fiul nelegitim al lui ''messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci'', un bogat notar florentin, și al Caterinei, țărancă.<ref>Vezzosi, Alessandro - Leonardo da Vinci: Renaissance Man, Thames and Hudson, 1997.</ref><ref>della Chiesa, Angela Ottino - The Complete Paintings of Leonardo da Vinci. p. 83,(1967).</ref><ref>M. C. Hall: Leonardo Da Vinci, Abdo Publishing Co., 2008, p. 16.</ref> Cercetătorul italian Francesco Cianchi, după ce a studiat timp de mai mulți ani registrele parohiale din Vinci și din împrejurimi, afirmă că nu a locuit în acea perioadă nicio persoană cu acest nume și că, în realitate, mama lui Leonardo ar fi fost o [[sclav]]ă [[arab]]ă creștinată și botezată Caterina, aparținând bogatului Vanni di Niccolo di Ser Vann, unul din clienții lui Piero Fruosino di Antonio da Vinci <ref>{{cite web | last = Hooper | first = John | title = Da Vinci's mother was a slave, Italian study claims | url = http://www.theguardian.com/artanddesign/2008/apr/12/art.italy | date = 12 April 2008 }}</ref> Mama sa, după ce a fost eliberată, s-a căsătorit cu un localnic, Acchattabriga di Piero del Vaccha. Tatăl său, la un an de la nașterea lui Leonardo s-a căsătorit cu Albiera, în vârstă de 16 ani, care a murit în 1464, la 28 de ani, fără a avea copii. Ser Piero se va recăsători de încă 3 ori, având câte 6 copii din ultimele două căsătorii.<ref>Rosci, Marco : The Hidden Leonardo, Rand McNally, 1977, p.20.</ref> La moartea tatălui său - cel adevărat - au izbucnit certuri între artist și cei 7 frați ai săi, moștenitorii legitimi ai lui messer Piero, cu privire la împărțirea moștenirii. Leonardo nu avea un nume de familie în accepțiunea de azi, „da Vinci” menționând originea „din Vinci”, iar particula „ser” indica faptul că tatăl său era un aristocrat. Se cunosc extrem de puține lucruri despre copilăria sa. Primii cinci ani din viață i-a petrecut alături de mama sa, în cătunul Anchiano, după care începând din 1457 a trăit în casa tatălui său, împreună cu un unchi, Francesco și, bunicii paterni, în micul oraș Vinci. Leonardo a primit o educație normală pentru copiii din familiile înstărite de atunci: scris, citit, latină, geometrie și matematică. Din copilărie, Leonardo menționează în notele sale doar două evenimente. Primul, pe când era în leagăn, când un zmeu de hârtie a coborât spre el, atingându-i buzele cu coada,<ref>Rosci, Marco : The Hidden Leonardo, Rand McNally, 1977, p.21.</ref> și al doilea, survenit câțiva ani mai apoi, pe când explora de unul singur împrejurimile casei mamei sale, a descoperit o peșteră, fiind îngrozit că un monstru ar putea să se găsească înăuntru, dar mânat de curiozitate a pătruns totuși în interior.<ref>Bortolon, Liana : The Life and Times of Leonardo. London: Paul Hamlyn, (1967).</ref> Primii ani din viața artistului au stârnit numeroase controverse printre biografii săi, fiind subiect de legendă. Giorgio Vasari, pictor și biograf al lui Leonardo, povestește cum un țăran din vecinătate și-a confecționat un scut, apoi i-a cerut tânărului da Vinci să picteze ceva pe fața acestuia. Leonardo ar fi pictat un monstru ce scotea foc pe nări, care avea un aspect atât de înfricoșător, încât ser Piero, tatăl băiatului, impresionat de talentul lui Leonardo, ar fi arătat scutul unui negustor de artă florentin, care l-a cumpărat imediat, vânzându-l mai apoi Ducelui de Milano. Pentru a-l răsplăti pe țăran, ser Piero ar fi cumpărat alt scut, decorat cu o inimă străpunsă de o [[săgeată]], pe care l-a dat acestuia.<ref>Vasari, Giorgio (1568). Lives of the Artists. Penguin Classics. pp. 258–9.</ref> Nu putem ști cât de adevărată este această istorie, cert este însă că un desen al lui Leonardo da Vinci din aceeași perioadă, dovedește un talent și o predispoziție pentru perfecțiunea detaliului ieșite din comun. === În atelierul lui Verrocchio, 1466- 1476=== [[Fișier:Verrocchio e leonardo, battesimo di cristo 01.jpg|830 × 1,003 pixelspx|miniatura|dreapta|Verrocchio și Leonardo da Vinci: „Botezul lui Cristos” - [[Galeria Uffizi]], [[Florența]]]] În 1466, pe când avea 14 ani, Leonardo a devenit ucenicul artistului Andrea di Cione, cunoscut sub numele de [[Andrea del Verrocchio|Verrocchio]], al cărui atelier era renumit în Florența.<ref>Rosci, Marco : The Hidden Leonardo, Rand McNally, 1977, p.13.</ref> În atelierul lui Verrocchio lucrau și alți ucenici, care vor deveni faimoși, precum [[Domenico Ghirlandaio]], [[Perugino]], [[Botticelli]], [[Lorenzo di Credi]] și alții.<ref>Arasse, Daniel : Leonardo da Vinci, Konecky & Konecky, Sep 1, 1998.</ref> Au urmat ani de studiu intens, Leonardo da Vinci fiind deprins cu tehnicile desenului, modelării artistice, cu tehnicile picturii în ulei și tempera, căpătând cunoștințele de bază necesare unui artist, fiind totodată inițiat în tainele metalurgiei și prelucrării metalelor, chimiei, mecanicii și tâmplăriei.<ref>Martindale, Andrew : The Rise of the Artist in the Middle Ages and Early Renaissance, Thames and Hudson. ISBN 0-500-56006-4.</ref> Cea mai mare parte a muncii din atelier era prestată de ucenici. Conform celor afirmate de [[Giorgio Vasari]], Leonardo da Vinci ar fi colaborat cu Verrocchio la realizarea Botezului lui Cristos, pictând un înger care ridică roba lui [[Isus]] într-o manieră mult superioară de cea a maestrului său, încât Verrocchio, umilit, n-ar mai fi pictat niciodată. Tabloul este pictat în tempera și ulei și se găsește la Galeria Uffizi din Florența. Leonardo a pictat îngerul îngenuncheat din stânga, peisajul de fundal și a repictat trupul [[Mântuitor]]ului. Diferența dintre cele două stiluri este evidentă, relevând stilul original și elegant al lui Leonardo. În aceeași perioadă, se presupune că artistul ar fi servit drept model pentru două lucrări ale lui Verrocchio, statuia de bronz a lui [[David]] de la Bargello, și Arhanghelul Rafael în tabloul Tobias și îngerul. În 1472, după șase ani de studiu și muncă susținută, Leonardo da Vinci, la vârsta de 20 de ani, a fost calificat maestru, fiind admis în Ghilda Sf. Luca, ghilda artiștilor și doctorilor. Deși tatăl său i-a oferit posibilitatea de a avea propriul atelier, era atât de atașat de cel ce-i fusese profesor, încât a continuat colaborarea cu acesta. === Viața profesională, 1476–1513 === [[Fișier:Leonardo da Vinci Benois Madonna.jpg|thumb|left|200px|Leonardo da Vinci: ''[[Madona Benois]]'', [[1478]] - [[Muzeul Ermitaj]], [[Sankt Petersburg]]]] În arhivele din 1476 ale tribunalului din Florența s-a descoperit un denunț anonim, în urma căruia patru tineri, printre care și Leonardo da Vinci, erau acuzați de sodomie. Deoarece denunțul nu era semnat iar acuzațiile n-au putut fi probate, dosarul a fost clasat. (Procesul Saltarelli) În Evul Mediu, pe tot teritoriul actualei Italii, în republicile italiene și pe tot cuprinsul statelor papale, actele de sodomie erau categoric interzise, delictele fiind instrumentate de Inchiziție, iar vinovații fiind pedepsiți prin ardere pe rug. Nu există informații privind viața și activitatea sa în următorii doi ani (până în 1478).<ref>{{Cite book|title=The Everything Da Vinci Book|first=Shana |last=Priwer|first2= Cynthia|last2=Phillips|year=2006|page=245}}</ref> Cert este că în 1478 a părăsit atelierul lui Verrocchio, dar și casa părintească. Un anume "Anonimo" Gaddiano, afirmă că în 1480, Leonardo da Vinci locuia în palatul familiei Medici, și că lucra în grădina pieței San Marco, care găzduia un fel de academie de artiști, poeți și filozofi înființată și finanțată de aceeași familie. În ianuarie 1478, a primit deja prima comandă în calitate de artist independent, pictura unei bucăți din altarul Capelei Sf. Bernard din Palazzo Vecchio, urmată de a doua, în martie 1481, Adorația magilor, pentru călugării de la San Donato a Scopeto.<ref>{{Cite book|first= Jack|last = Wasserman | title = Leonardo da Vinci | year = 1975 | pages = 77–78}}</ref> Nici una din comenzi nu a fost finalizată, cea de-a doua fiind abandonată datorită plecării artistului la Milano. Vasari povestește că Leonardo ar fi fost extrem de talentat ca muzician. În 1482, acesta ar fi realizat o liră din argint cu corpul de forma unui cap de cal,<ref>{{cite book|last=Winternitz|first=Emanuel|title= Leonardo Da Vinci As a Musician|year=1982}}</ref> și că Lorenzo de Medici l-ar fi trimis la Milano, pentru a dărui această liră Ducelui de Milano, Ludovico Sforza, cu scopul de a întări legăturile cu acesta.<ref>{{cite book |last= Rossi|first=Paolo|title=The Birth of Modern Science|year=2001|page=33}}</ref> Cu această ocazie, Leonardo da Vinci a compus o scrisoare, citată adesea, adresată ducelui Sforza, prin care îl informa despre aptitudinile sale inginerești și artistice.<ref>{{cite web|title=Leonardo's Letter to Ludovico Sforza|work= | publisher =Leonardo-History|date= |url=http://www.leonardo-history.com/life.htm?Section=S5|accessdate=5 ianuarie 2010}}</ref> Artistul a petrecut în Milano următorii 17 ani, din 1482 până în 1499. Printre primele lucrări importante care i-au fost comandate, se remarcă pictura Fecioara pe stânci, pentru Confreria Imaculatei Concepții și fresca intitulată Cina cea de Taină pentru mânăstirea Santa Maria delle Grazie.<ref>{{Cite book|first=Martin|last=Kemp|title=Leonardo|year=2004}}</ref> În primăvara lui 1485, Leonardo da Vinci a călătorit în Regatul Ungariei, trimis de Sforza la principele Matei Corvin. Se presupune că ar fi pictat pentru acesta un tablou intitulat Sfânta Familie, căruia i s-a pierdut urma.<ref>Franz-Joachim Verspohl, ''Michelangelo Buonarroti und Leonardo Da Vinci: Republikanischer Alltag und Künstlerkonkurrenz in Florenz zwischen 1501 und 1505'' (Wallstein Verlag, 2007), p. 151.</ref> Între 1493 și 1495, în notele de socoteli zilnice ale artistului apare o femeie cu numele de Caterina. Atunci când aceasta a murit în 1495, lista cheltuielilor de înmormântare sugerează că ar fi vorba despre mama sa.<ref>Codex II, 95 r, Victoria and Albert Museum, as cited by della Chiesa p. 85</ref> [[Fișier:Il Condottiere.jpg|thumb|right| Leonardo da Vinci: ''Il Condottiere'', 1480 - British Museum, Londra]] Leonardo da Vinci s-a implicat în multe proiecte pentru ducele Sforza, inclusiv crearea de care alegorice pentru diverse ocazii festive, proiectul domului catedralei din Milano, și modelul unei uriașe statui ecvestre a lui Francesco Sforza, predecesorul ducelui Ludovico. În vederea realizării acestei statui nemaivăzute, au fost procurate 70 de tone de bronz. Monumentul a rămas neterminat timp de mai mulți ani, o chestiune deja obișnuită pentru Leonardo. Modelul de lut al imensei statui a fost terminat în 1492. El depășea ca proporții singurele două mari statui ecvestre ale Renașterii, statuia lui Gattamelata din Padova, realizată de Donatello și statuia lui Bartolomeo Colleoni din Veneția, realizată de Verrocchio. Statuia lui Verrocchio a fost turnată în bronz abia în 1488, după moartea acestuia, și după ce Leonardo începuse deja să facă planurile detailate pentru turnarea în bronz a uriașei sale statui. Toată lumea era cu ochii ațintiți asupra uriașei statui, Michelangelo chiar a afirmat că va fi imposibil pentru Leonardo s-o toarne. În noiembrie 1494, bronzul destinat statuii a fost utilizat pentru confecționarea de tunuri care să apere orașul de invazia regelui Carol al VIII-lea al Franței. La începutul celui de-al doilea război italian, în 1499, trupele invadatoare franceze au luat la țintă modelul uriaș din lut al imensei statui. Odată ce Sforza a fost răsturnat de la putere, Leonardo da Vinci, împreună cu Salai, asistentul său, și cu unul din prieteni, matematicianul Luca Pacioli, au fost nevoiți să fugă din Milano la Veneția, unde a fost angajat ca arhitect militar și inginer, pentru a dezvolta sistemul de apărare al orașului contra unui atac naval. În anul 1500 s-a întors la Florența, unde el și tovarășii săi au fost oaspeții călugărilor de la mânăstirea Santissima Annunziata, care le-au oferit posibilitatea organizării unui atelier de lucru, unde, conform spuselor lui Vasari, Leonardo a creat macheta Fecioarei cu Pruncul și Sf. Ana și Sf. Ioan Botezătorul, o lucrare care a stârnit atâta admirație încât “bărbați și femei, tineri și bătrâni” s-au perindat prin fața ei “ca la o mare sărbătoare”. Atelierul a fost redescoperit în 2005, în timpul restaurării aripii în care funcționase timp de mai mulți ani departamentul de hărți militare.<ref>{{cite news|first=Richard|last=Owen|title=Found: the studio where Leonardo met Mona Lisa|publisher=The Times|date=12 ianuarie 2005|url=http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/article411195.ece|accessdate=5 ianuarie 2010|location=London|archive-date=2011-07-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20110718125807/http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/article411195.ece|dead-url=yes}}</ref> În 1502, Leonardo se află la Cesena, în serviciul lui Cesare Borgia, fiul papei Alexandru VI, în calitate de arhitect militar și inginer, călătorind de-a lungul și de-a latul Italiei împreună cu patronul și protectorul său. În această calitate, Leonardo a creat mai multe hărți și planuri. Hărțile erau ceva extrem de rar în acea epocă, iar cele realizate de Leonardo par a avea o nouă concepție. Printre hărțile realizate atunci, se remarcă cea a văii Chiana, menită să ofere patronului său o imagine de ansamblu asupra teritoriului și pozițiilor fortificate. Harta a fost realizată în strânsă legătură cu alt proiect al său, un baraj înspre mare în Florența pentru a susține alimentarea cu apă a orașului. Artistul a revenit la Florența în 18 octombrie 1503, unde în următorii doi ani a desenat și pictat o frescă intitulată Bătălia de la Anghiari, lucrare comandată de Signorie, în paralel cu altă frescă, Bătălia de la Cascina, realizată de Michelangelo. Amândouă lucrările s-au pierdut. Compoziția lui Michelangelo este cunoscută datorită unei copii realizate de Aristotole da Sangallo în 1542.<ref>{{cite book|first=Ludwig|last= Goldscheider|title=Michelangelo: paintings, sculptures, architecture|year=1967|publisher=Phaidon Press|isbn=978-0-7148-1314-1}}</ref> Lucrarea lui Leonardo este cunoscută datorită schițelor pregătitoare și mai multor copii ale zonei centrale, cea mai bună dintre ele o datorăm pictorului Peter Paul Rubens. În 1504, da Vinci a făcut parte din comitetul pentru amplasarea statuii David a lui Michelangelo, contrar voinței autorului.<ref>Gaetano Milanesi, ''Epistolario Buonarroti'', Florence (1875), as cited by della Chiesa.</ref> În 1506, s-a întors la Milano, împreună cu mulți din ucenicii săi, printre care Bernardino Luini, Giovanni Antonio Boltraffio și Marco d'Oggione, ultimul fiind cunoscut pentru copiile sale după Cina cea de Taină. Din păcate, nu a putut sta prea mult timp în Milano, deoarece tatăl său a murit în 1504, el trebuind să se întoarcă la Florența în 1507, pentru a rezolva problema moștenirii împreună cu frații săi. În 1508 s-a întors în Milano, unde a locuit în propria sa casă, situată aproape de Porta Orientale, în parohia Santa Babila. [[Fișier:Leonardo da Vinci - Virgin of the Rocks (Louvre).jpg|1,192 × 1,948 pixelspx|miniatura|dreapta|[[Fecioara între stânci]] - prima variantă (1483), Muzeul Luvru]] === Ultimii ani, 1513–1519 === Începând din septembrie 1513, până în 1516, în timpul papei Leon X, Leonardo a petrecut mult timp în Cortile del Belvedere, în Vatican, unde în aceeași perioadă lucra și pictorul Raffaello Sanzio, cunoscut sub numele de Rafael. În octombrie 1515, regele Francisc I al Franței a recapturat orașul Milano. În 19 decembrie, Leonardo a fost prezent la întâlnirea dintre Francisc I și Papa Leon X, care a avut loc la Bologna.<ref>Georges Goyau, ''François I'', Transcribed by Gerald Rossi. The Catholic Encyclopedia, Volume VI. Published 1909. New York: Robert Appleton Company. Retrieved on 2007-10-04</ref><ref>{{cite web|first=Salvador|last=Miranda| url=http://www.fiu.edu/~mirandas/bios1527-ii.htm|title=The Cardinals of the Holy Roman Church: Antoine du Prat|year=1998–2007| accessdate = 4 octombrie 2007}}</ref> Leonardo a primit o comandă din partea lui Francisc I de a realiza un leu mecanic, care putea să meargă, și care putea să-și deschidă pieptul pentru a da la iveală o tufă de crini.<ref>Vasari, p.265</ref> Nu se cunoaște scopul pentru care a fost comandat acest leu mecanic, dar se presupune că era destinat să-l întâmpine pe rege la intrarea sa triumfală în Lyon, și probabil că a fost utilizat în cadrul convorbirilor de pace cu papa. Leul s-a pierdut, o replică mai mult sau mai puțin fidelă cu originalul a fost realizată de curând și se găsește la Muzeul din Bologna.<ref>{{cite web|title=Reconstruction of Leonardo's walking lion|url= http://www.ancientandautomata.com/ita/lavori/leone.htm |language=Italian|accessdate= 5 ianuarie 2010}}</ref> În 1516 a intrat în serviciul lui Francisc I, sub înalta protecție a acestuia, fiindu-i dată o locuință în Clos Lucé (Cloux), azi devenită muzeu, lângă reședința regală Château d'Amboise. Aici și-a petrecut ultimii ani din viață, însoțit de ucenicul său, contele Francesco Melzi, având alocată o pensie de 10,000 de scuzi italieni. [[Fișier:Clos luce 04 straight.JPG|1,225 × 785 pixelspx|miniatura|dreapta|Conacul Clos Lucé, ultimul domiciliu al lui Leonardo da Vinci]] Leonardo da Vinci s-a stins din viață la Clos Lucé, la 2 mai 1519. În ultimii ani, regele Francisc I și Leonardo deveniseră prieteni apropiați. Giorgio Vasari povestește că regele l-ar fi ținut de mână până în ultima clipă. Această istorie, foarte dragă francezilor, ilustrată de tabloul lui Jean Auguste Dominique Ingres, pare a fi mai degrabă o legendă, dat fiindcă în aceeași zi, de la Saint-Germain-en-Laye, Francisc I a emis un edict, în consecință nu putea fi la Clos Lucé. Alți cercetători au remarcat că edictul nu era semnat personal de rege. Vasari menționează că în ultimele zile, simțindu-și sfârșitul aproape, Leonardo a chemat un preot pentru a se spovedi și împărtăși. Conform dorinței sale, 60 de cerșetori au însoțit cortegiul funerar. Fiecare din aceștia a fost răsplătit cu o sumă de bani stabilită în prealabil de Leonardo. Principalul moștenitor și executorul testamentar al artistului a fost contele Melzi, care i-a fost alături până în ultima clipă. Lui i-au rămas picturile, desenele, biblioteca, uneltele și alte obiecte personale ale artistului, precum și o sumă de bani. Nu a fost uitat nici Salai, fostul său ucenic și tovarăș, la fel și credinciosul său servitor, Battista di Vilussis, fiecare primind jumătate din via lui Leonardo, frații artistului care și-au împărțit terenuri, și servitoarea sa, care a primit o „pelerină neagră, de bună calitate, cu marginea îmblănită”, ceea ce voia să însemne, că servitoarea sa putea participa la funeralii îmbrăcată „decent”.<ref>{{cite web|title=Leonardo's will|work= |publisher=Leonardo-history|date= |url=http://www.leonardo-history.com/life.htm?Section=S6|accessdate=28 septembrie 2007}}</ref> Leonardo da Vinci a fost înmormântat în Capela Saint-Hubert a ([[Château d'Amboise|castelului Amboise]]) == Viața personală == Se cunosc extrem de puține amănunte privind viața personală a lui Leonardo da Vinci, deși a lăsat în urmă sute de pagini manuscrise. Nu există scrisori, scrieri poetice, jurnal personal sau memorii. Nicăieri în scrierile sale sau în cele ale contemporanilor săi nu apare vreo informație care să indice vreun interes afectiv față de vreo persoană. În consecință, nu se poate stabili cu certitudine dacă a avut vreo relație afectivă și/sau eventual sexuală, cu vreo persoană, bărbat sau femeie. Din contră, cei care l-au cunoscut, vorbesc despre o existență aproape ascetică, dedicată trup și suflet artei și științei. Una din notele sale conține câteva referințe privind sexualitatea și procreația: *''"Actul procreației și tot ce are legătură cu el este atât de dezgustător încât oamenii ar dispărea dacă nu ar interveni ceva fețe drăgălașe sau dispoziții senzuale."''<ref>Edmondo Solmi: Leonardo (1452-1519), 2nd ed., Firenze G. Barbéra 1907.</ref> Această frază a fost interpretată în fel și chip, cu scopul de a defini orientarea sexuală a artistului. === Procesul Saltarelli === Actele din dosarul acestui proces constituie singurul document istoric și singurul cu valabilitate juridică cu referire directă la orientarea sexuală a lui Leonardo da Vinci. În data de 9 aprilie 1476, în cutia de scrisori (tamburo) din fața primăriei (Palazzo della Signoria) a fost depus un denunț anonim împotriva unui tânăr ucenic giuvaergiu, Jacopo Saltarelli, denunț în care se menționa că acesta ar avea diverse "legături mizerabile cu persoane care i-au solicitat asemenea servicii nasănătoase". Denunțul acuză patru persoane de a-l fi sodomizat pe Saltarelli, respectiv: Leonardo da Vinci, ucenic în atelierul pictorului Verrocchio, un croitor pe nume Baccino, un anume Bartolomeo di Pasquino, și Leonardo Tornabuoni, membru al familiei aristocratice cu același nume din Florența, asociată cu familia Medici.<ref>{{cite web|title=''Denuncia contro Leonardo da Vinci (1452-1519)|url=http://www.Giovannidallorto.com}}</ref> Saltarelli era cunoscut autorităților, deoarece se prostitua, iar cu cîteva luni în urmă, un alt bărbat fusese condamnat pentru sodomizarea acestuia.<ref>Crompton, Louis (2006). Homosexuality and Civilization. Harvard University Press. ISBN 0-674-02233-5.</ref> Unele surse afirmă că ar fi lucrat și ca model pentru Leonardo. Judecătorii au decis să claseze cazul, cu condiția să nu mai apară alte denunțuri. În 7 iunie 1476, un alt denunț a fost depus, dar din nou judecătorii au decis să claseze cazul, dat fiindcă denunțul, chiar dacă era anonim, trebuia să fie semnat.<ref>Wittkower, Rudolph and Margaret Wittkower (2006). Born Under Saturn: The Character and Conduct of Artists : A Documented History from Antiquity to the French Revolution. New York, New York Review of Books. ISBN 1-59017-213-2.</ref> Ulterior, s-a speculat faptul că familia unuia din acuzați, Leonardo Tornabuoni, ar fi exercitat presiuni prin intermediul familiei Medici pentru clasarea cazului.<ref>Saslow, Ganymede in the Renaissance: Homosexuality in Art and Society, 1986, p. 197.</ref> Cert este că în acea perioadă, sodomia era considerată un delict extrem de grav, pedepsit cu moartea prin ardere pe rug. Deoarece era extrem de greu de probat, adesea se recurgea la tortură. Nu era o chestiune cu care să se glumească, deși autoritățile erau relativ tolerante. Prin sodomie se înțelegea orice practică sexuală în afară de contactul sexual normal vaginal dintre bărbat și femeie, conform definiției date de Toma d'Aquino. Acuzația de sodomie era extrem de frecventă în epocă, atât în rândul aristocrației, fiind folosită pentru eliminarea rivalilor politici, cât și la nivelul claselor de jos, cel mai adesea în scopuri mercantile, dat fiindcă condamnatului i se confisca averea, o parte revenindu-i denunțătorului. Un cercetător contemporan, Michael Rocke, a investigat cu mijloace moderne arhiva Oficialilor Nopții (Ufficiali di notte), o instituție represivă, menită să instrumenteze cazurile de sodomie în Florența, stabilind că timp de 70 de ani, între 1432 și 1502, timp în care această instituție a fost activă, au fost investigate cca. 16 000 de cazuri de sodomie, 3000 de persoane fiind condamnate. Pare extrem de mult pentru un oraș cu cca. 40 000 de locuitori.<ref>Michael Rocke, A critique of Forbidden Friendships: Homosexuality and Male Culture in Renaissance Florence, Oxford University Press, 1996, ISBN 0195122925 | ISBN 978-0195122923.</ref> Totuși, în 70 de ani, ar însemna cca. 42 de condamnări anual, adică aproape 1 la mie din populația orașului. În consecință, sodomia nu era deci chiar așa de răspândită pe cât afirmă Michael Rocke în cartea sa. Pe de altă parte, sodomia nu însemna neapărat relații homosexuale, ci includea o paletă extrem de largă de practici sexuale, de la masturbare și până la sex anal heterosexual. Chiar și felația, practicată curent de prostituate, era considerată sodomie. Autoritățile erau alarmate de scăderea numărului de căsătorii, puse pe seama extinderii practicilor sexuale „necurate”, astfel încât au decis să crească numărul de bordeluri și să asigure o dotă pentru tinerele sărace, concomitent cu sporirea represiunii, care nu era nici pe departe atât de cruntă pe cât era bunăoară în țările de la nord de Alpi, unde execuția publică prin ardere pe rug pentru sodomie era relativ frecventă, sau în comparație cu Anglia, unde în 27 noiembrie 1835 au fost spânzurați James Pratt și John Smith, ultima condamnare la pedeapsa capitală pentru sodomie din Marea Britanie. Cu toate că dosarul cazului de sodomie în care era implicat și Leonardo da Vinci a fost clasat, eticheta de "desfrânați" aplicată de opinia publică celor patru acuzați a persistat multă vreme. Privind retrospectiv, toată această afacere pare să fi fost un atac politic la adresa familiei de Medici, Leonardo fiind doar o victimă colaterală. O altă certitudine este faptul că nici unul din contemporanii săi, și nici biograful său, Giorgio Vasari (1511-1574), nu pomenesc nimic despre așa-zisa sa homosexualitate.<ref>Giorgio Vasari, Lives of the Artists, (1568), 1965 edition, trans George Bull, Penguin, ISBN 0-14-044164-6.</ref> === Ipoteza lui Sigmund Freud === [[Fișier:Leonardo Freud.jpg|202 × 296 pixelspx|miniatura|dreapta|"Vulturul" identificat de Sigmund Freud în tabloul "Sf. Ana, Fecioara și Pruncul"]] Pornind de la o notă scrisă de Leonardo da Vinci, Sigmund Freud a scris în 1910 un eseu intitulat Leonardo da Vinci și memoria copilăriei (titlu original : Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci, 1910), practic, un studiu psihanalitic cu tentă literară asupra lui Leonardo da Vinci și operei sale. Sigmund Freud a pornit de la o notă a lui Leonardo din Codex Atlanticus, în care acesta își amintește: ''"... printre primele amintiri din copilărie, mi se pare că eram așezat în leagăn și un vultur (în italiană nibbio) a venit la mine, mi-a deschis gura cu coada, și m-a lovit cu ea de mai multe ori peste buze..."'' Pornind de la această notă, Freud a interpretat acest eveniment drept o fantezie, fantasmă a artistului, privind un contact sexual oral. Conform teoriei sale, vulturul ar fi mama artistului, dat fiindcă în scrierea antică egipteană, hieroglifa "mamă" este simbolizată printr-un vultur. (zeița Mut) Sigmund Freud a dezvoltat această teorie pornind de la o idee mai veche a sa, privind relația dintre mamă și pruncul alăptat, similară cu o felație. Pornind de aici, Freud a analizat tabloul lui Leonardo de la Muzeul Luvru, Sf. Ana, Fecioara și Pruncul (1510-1513), făcând observația că vestmintele Sfintei Fecioare seamănă cu un vultur. De aici, a dedus că toate acestea denotă fantezii de "homosexual pasiv" ale artistului. Imediat după publicarea eseului, mai mulți specialiști italieni au acuzat o eroare de traducere în ediția în limba germană, cartea Mariei Herzfeld, Leonardo da Vinci, der Denker, Forscher und Poet, utilizată ca referință de către Freud, respectiv traducerea cuvântului nibbio prin vultur, care de fapt, în context s-ar traduce prin zmeu (de hârtie). Cu toate acestea, cuvântul nibbio în italiană înseamnă și gaie (pasăre de pradă înrudită cu vulturul, lat. ''Milvus milvus'', fam. Accipitridae), astfel încât adepții lui Freud au refăcut imediat teoria privind pretinsa homosexualitate "pasivă" a lui Leonardo da Vinci. Cei mai mulți specialiști în opera lui Leonardo da Vinci, oameni care și-au dedicat întreaga viață studierii operei acestuia, susțin totuși că visul său "profetic" este inspirat de Divina Comedie a lui Dante Alighieri, fiind de fapt o metaforă extrem de răspândită în scrierile epocii, și că toate teoriile lui Freud, ca și ale epigonilor acestuia sunt simple fabulații.<ref>{{cite web|title=The Prophetic Dream in Leonardo and in Dante,First published in: Raccolta Vinciana 31, 2005, p.145-180.|url=http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/195/1/Marmor_Par_che_sia_mio_destino.pdf}}</ref> De altfel, însuși Freud, aflând despre eroarea de traducere, avea să-i mărturisească cu amărăciune lui Lou Andreas-Salomé în 1919 că era una din cele mai bune scrieri ale sale.<ref>"der Leonardo, das einzig Schöne, das ich je geschrieben, bereitet sich jetzt zur zweiten Auflage." Sigmund Freud - Lou Andreas-Salome - Briefwechsel, edited by Ernst Pfeiffer. S. Fischer Frankfurt/Main 1966, p. 100 books.google</ref> Freud se înșela însă, pentru că homosexualitatea în Florența familiei de Medici avea aceleași trăsături caracteristice cu pederastia din Grecia antică, Leonardo, în calitate de maestru nu putea fi în nici un caz homosexual pasiv, rolul acesta era rezervat ucenicilor care-și completau veniturile, prostituându-se, precum Jacopo Saltarelli. Apoi Freud nu a înțeles sau s-a făcut că nu înțelege rolul mamei lui da Vinci, o simplă țărancă pe post de dădacă până la cinci ani, după care a trebuit să-și încredințeze fiul tatălui, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, notar oficial al Florenței. O simplă țărancă pe post de purtătoare de sarcină și apoi de dădacă, nu avea cum să bântuie visele erotice ale artistului. === Teorii contemporane === [[Fișier:Leonardo da Vinci - Angelo Incarnato.jpg|496 × 713 pixelspx|miniatura|dreapta|Angelo Incarnato - desenul unui înger cu penisul în erecție - una din "dovezile indubitabile" a pretinsei homosexualități a artistului.]] Având ca punct de plecare procesul de sodomie din 1476 și eseul lui Sigmund Freud, mai mulți cercetători contemporani au disecat scrierile și opera artistică a lui Leonardo da Vinci, căutând să descopere "dovezi" ale pretinsei homosexualități a acestuia. Principalele argumente invocate de către aceștia sunt: *Leonardo da Vinci a avut doi ucenici, Gian Giacomo Caprotti da Oreno și Contele Francesco Melzi, care au stat alături de marele artist până la moartea acestuia, amândoi "tineri" și "frumoși". *Schița pentru tabloul Sf. Ioan Botezătorul, intitulată The Incarnate Angel, desen în cărbune din 1515 aflat în colecția Muzeului Luvru, reprezentând un înger cu penisul în erecție. *Personajul din dreapta lui Isus, în Cina cea de Taină, are sexul nedefinit. *Leonardo da Vinci nu a fost niciodată însurat. *Leonardo da Vinci a evitat să picteze nuduri de femei, în schimb a pictat numeroși tineri cu chip angelic. Elizabeth Abbott, în lucrarea History of Celibacy afirmă că deși este "foarte probabil" ca Leonardo da Vinci să fi fost homosexual, traumatizat de procesul de sodomie din 1476, artistul ar fi optat pentru castitate pentru tot restul vieții.<ref>Abbott, Elizabeth (2001). History of Celibacy. James Clark & Co. p. 341. ISBN 0-7188-3006-7.</ref> Alți autori afirmă fără echivoc despre Leonardo da Vinci că ar fi fost homosexual și chiar pedofil sadea, începând cu autorul cu mare succes la public Dan Brown, care în romanul Codul lui da Vinci afirmă că artistul ar fi fost un homosexual înflăcărat (flamboyant). Michael White, în cartea Leonardo: The First Scientist, afirmă că "there is little doubt that Leonardo remained a practising homosexual", indicând chiar și două nume de "parteneri sexuali" ai artistului, respectiv un anume Fioravante di Domenico și un tânăr șoimar, Bernardo di Simone, bazându-se pe interpretarea proprie a unor note personale ale lui Leonardo.<ref>White, Michael (2000). Leonardo, the first scientist. London: Little, Brown. p. 70. ISBN 0-316-64846-9.</ref>. == Discipoli și ucenici == Gian Giacomo Caprotti da Oreno, supranumit ''Salai'' sau ''Il Salaino''(micul nespălat, sau drăcușorul), a ajuns în preajma lui Leonardo în 1490. După numai un an, Leonardo a făcut o listă cu toate “potlogăriile” acestuia, numindu-l “hoț, mincinos, încăpățânat și avid de bani”, după ce fusese prins de cel puțin cinci ori că șterpelise bani și alte obiecte de valoare, pentru a cheltui o avere pe haine.<ref>Leonardo, Codex C. 15v, Institut of France. Trans. Richter</ref> Cu toate acestea, Leonardo l-a tratat cu îngăduință, acesta rămânând în slujba artistului aproape 30 de ani. Salai a realizat un număr de tablouri sub nume propriu (Andrea Salai), dar deși Vasari afirmă că Leonardo l-ar fi învățat totul despre pictură, lucrările sale nu se ridică totuși la nivelul altor ucenici ai pictorului, precum Marco d'Oggione și Boltraffio. În 1515 a pictat o versiune nud a Monei Lisa, cunoscută drept Monna Vanna.<ref>{{cite web|last=Gross|first=Tom|title=Mona Lisa Goes Topless|work=|publisher=Paintingsdirect.com|date=|url=http://www.paintingsdirect.com/content/artnews/032001/artnews1.html|accessdate=27 septembrie 2007|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070403073656/http://www.paintingsdirect.com/content/artnews/032001/artnews1.html|archivedate=2007-04-03|dead-url=yes}}</ref> În 1525, anul morții sale, Salai era proprietarul celebrului tablou Mona Lisa, evaluat la cererea sa cu 505 lire, o valoare extraordinară în acea vreme pentru un portret de mici dimensiuni.<ref name=NR>{{cite web|last=Rossiter|first=Nick|title=Could this be the secret of her smile?|work= |publisher=Telegraph.co.UK|date=4 iulie 2003|url=http://www.telegraph.co.uk/arts/main.jhtml?xml=/arts/2003/04/07/banr.xml|accessdate=3 octombrie 2007|location=London}}</ref> În 1506, Leonardo a mai luat un ucenic, Contele Francesco Melzi, fiul unui aristocrat din Lombardia, care va fi considerat ucenicul său preferat. L-a urmat pe Leonardo da Vinci în Franța, rămânând alături de el până la moartea acestuia. Melzi a moștenit lucrările artistice și științifice ale maestrului, manuscrisele și colecțiile sale, cărțile și obiectele personale, fiind și executorul testamentar al artistului. == Opera artistică == === Pictura === În ciuda renumelui pe care și l-a câștigat, cu precădere în sec.20, în calitate de om de știință și inventator, timp de patru secole după moartea sa, Leonardo da Vinci a rămas în conștiința colectivă drept unul din cei mai mari pictori, deși numărul lucrărilor rămase în urma sa este extrem de redus, în raport cu alți contemporani de-ai săi. Lucrările sale certe, ca și cele atribuite lui au o valoare inestimabilă, iar ultimele care s-au vândut, au atins prețuri fabuloase. Încă din timpul vieții, pe la 1490, Leonardo era descris ca un pictor “divin”, faima sa sporind cu trecerea anilor. Leonardo rămâne în istoria picturii prin câteva lucrări care au fost remarcate încă din timpul vieții sale datorită tehnicii inovatoare, perfecțiunea detaliilor, a celor anatomice în primul rând, apoi se remarcă iluminarea savantă, interesul său pentru fizionomie și pentru modul în care aceasta poate exprima emoții și sentimente, modul în care a utilizat corpul uman pentru compoziții figurative, coloristica inovatoare și subtilitatea gradată a tonurilor. Toate aceste calități pot fi recunoscute cu ușurință în lucrările sale cele mai cunoscute: Monna Lisa, Cina cea de Taină, Fecioara pe stânci.<ref>Frederick Hartt : ''A History of Italian Renaissance Art'', pp.387–411.</ref> === Lucrări din tinerețe === [[Fișier:Leonardo Da Vinci - Annunciazione.jpeg|4,062 × 1,856 pixelspx|miniatura|dreapta|Buna Vestire (1475-1480) una din primele lucrări ale lui Leonardo da Vinci, Uffizi, 98x217 cm]] Prima lucrare realizată de Leonardo da Vinci a fost Botezul lui Hristos, lucrare atribuită lui Verrocchio, realizată în colaborare cu acesta. Din aceeași perioadă datează alte două lucrări, amândouă cu titlul Buna Vestire. Una are dimensiuni reduse, 59x14 cm. Este o "predella", o bucată care ar trebui să se potrivească la baza unei compoziții mai mari, în cazul de față, o lucrare aparținând lui Lorenzo di Credi, de care a fost separată ulterior. A doua bună vestire este o lucrare de dimensiuni ceva mai mari, cu o lățime de 217&nbsp;cm. În ambele lucrări, Leonardo da Vinci a utilizat un aranjament clasic, prezent și în două binecunoscute lucrări ale lui Fra Angelico, cu Fecioara stând în genunchi sau în picioare, în dreapta imaginii, în stânga un înger în profil, cu o îmbrăcăminte sofisticată. Deși anterior atribuită lui Ghirlandaio, lucrarea este azi atribuită lui Leonardo.<ref name=Berti>{{Cite book| first = Luciano | last = Berti | title = The Uffizi | year = 1971 | pages = 59–62}}</ref> În lucrarea cea mică, Sfânta Fecioară pleacă ochii și își împreunează mâinile într-un gest care vrea să exprime supunere față de voința Domnului. În a doua lucrare, din contră, Sfânta Fecioară nu este de loc supusă. Tânăra ce o reprezintă, întreruptă din lectură de neașteptatul emisar, pune un deget de-a curmezișul Bibliei, pentru a marca locul în care i-a fost întreruptă lectura, ridicând mâna în semn de surpriză. Tânăra femeie acceptă rolul de mamă a Domnului, nu cu resemnare, ci cu încredere. În această lucrare, Leonardo da Vinci reprezintă dimensiunea umană a Sfintei Fecioare, recunoscând rolul umanității în încarnarea Domnului. === Lucrările din anii 1480=== [[Fișier:Leonardo, san girolamo.jpg|802 × 1,048 pixelspx|miniatura|dreapta|Lucrarea Sf. Ieronim în pustietate, cca. 1480, Pinacoteca Vaticana, Roma]] În 1480, Leonardo a primit două comenzi extrem de importante și a început o altă lucrare care se va dovedi revoluționară din punct de vedere al compoziției. Două din cele trei lucrări nu au mai fost terminate, iar a treia a constituit subiectul unor discuții interminabile, privind termenele și prețul. Una din lucrări este intitulată Sf. Ieronim în pustietate. Unul din cercetătorii vieții și operei lui Leonardo, Liana Bortolon, asociază această lucrare cu o perioadă dificilă din viața artistului, relevată de una din însemnările sale: „... gândeam că învăț să trăiesc, (în realitate) învățam să mor”. Lucrarea odată începută, compoziția poate fi văzută, fiind extrem de neobișnuită. Lucrarea, care prin secolul al XVIII-lea îi aparținea Angelicăi Kauffman, a fost mai apoi tăiată în două. Cele două bucăți au fost regăsite ulterior, prima într-un târg de vechituri, și a doua, în atelierul unui curelar, fiind mai apoi reunite pentru a forma compoziția originală. .<ref name=Wasser2>Wasserman, pp.104–6</ref> Este posibil ca totuși anumite zone periferice ale compoziției originale să lipsească. Sf. Ieronim ocupă zona centrală a lucrării, așezat după o linie ușor înclinată, și văzut cumva dintr-o perspectivă aeriană. Îngenuncheat, cu un braț întins în lateral, cu privirea fixă, îndreptată în direcție opusă, postura personajului pare desprinsă din studiile anatomice ale artistului. În prim plan, în dreapta, întins de-a curmezișul, simbolul preferat al artistului, un leu, formează o dublă spirală la baza compoziției. O altă inovație este planul de fundal cu stânci colțuroase abia schițat, din care se detașează personajele principale. Aceeași concepție novatoare în ceea ce privește compoziția, elementele de fundal și dramatismul subiectului apar în altă capodoperă neterminată, intitulată Adorația Magilor, comandă a călugărilor din mânăstirea San Donato din Scopeto. Este o compoziție complexă, cu dimensiunea de cca. 250 x 250&nbsp;cm. În vederea realizării acesteia, Leonardo a făcut numeroase schițe și desene preliminare, inclusiv unul extrem de detailat în perspectivă liniară cu ruine, care formează o parte din fundalul scenei. Din păcate, în 1482, la ordinul lui Lorenzo de Medici, artistul a plecat la Milano, pentru a câștiga bunăvoința lui Ludovico Sforza (Il Moro, adică “maurul”), lucrarea fiind abandonată. A treia lucrare importantă din această perioadă este Fecioara pe stânci, lucrare comandată de Confreria Imaculatei Concepții. Lucrarea, realizată cu concursul lui Giovanni Ambrogio de Predis, trebuia să completeze o parte a altarului, construit deja.<ref>Wasserman, p.108</ref> Leonardo a ales să picteze un moment apocrif al copilăriei lui Isus, în care Ioan Botezătorul, protejat de un înger, întâlnește Sfânta Familie în drumul spre Egipt. În această scenă, Ioan îl recunoaște pe Isus drept Cristos, Fiul Domnului. Scena emoționantă, de o frumusețe deosebită, impresionează prin grația personajelor ce-l înconjoară pe pruncul Isus, într-un peisaj sălbatic, dominat de stânci și cascade.<ref>{{cite web | title =The Mysterious Virgin | work = | publisher =[[National Gallery, London]] | url =http://www.nationalgallery.org.uk/collection/features/potm/2006/may/feature1.htm | accessdate =27 septembrie 2007 | archive-date =2007-10-15 | archive-url =https://web.archive.org/web/20071015062743/http://nationalgallery.org.uk/collection/features/potm/2006/may/feature1.htm | dead-url =yes }}</ref> Deși lucrarea este destul de mare, 200 x 120&nbsp;cm, nu este atât de complexă pe cât au dorit călugării de la San Donato, având doar patru personaje în loc de cele cca. cincizeci cerute, și un peisaj sălbatic în loc de unul arhitectural. Lucrarea a fost totuși terminată, practic au fost executate două versiuni ale aceleiași lucrări, una rămasă să decoreze capela Confreriei, cealaltă rămânând în posesia lui Leonardo da Vinci, care a luat-o cu el în Franța. Călugării nu au obținut însă lucrarea, și nici de Predis nu a văzut nici un ban pentru munca sa, decât mult mai târziu.<ref name=DA>{{Cite book | first = Daniel | last = Arasse | title = Leonardo da Vinci | year = 1998 }}</ref> === Lucrările din anii 1490 === Cea mai renumită lucrare a lui Leonardo da Vinci, realizată în 1490, a fost Cina cea de Taină, o frescă pictată în refectoriul (sala de mese) mânăstirii Santa Maria della Grazie din Milano. Fresca reprezintă momentul în care Isus, înconjurat de discipolii săi, ia ultima cină, înainte să fie arestat și condamnat la moarte, surprinzând exact momentul în care acesta rostește fraza profetică: “unul din voi mă va vinde”. Scena surprinde consternarea discipolilor Mântuitorului la auzul vorbelor acestuia. Scriitorul Matteo Bandello povestește cum Leonardo lucra în unele zile de dimineață până seara, fără a se opri nici măcar pentru a mânca, după care urmau câteva zile în care nu mai picta absolut deloc.<ref>Wasserman, p.124.</ref> Modul de lucru al artistului era dincolo de puterea de înțelegere a călugărilor, astfel că, exasperați, aceștia au cerut lui Ludovico Sforza să intervină.<ref>Vasari, p.263.</ref> Atunci când a fost terminată, fresca a fost unanim aclamată, fiind considerată o capodoperă. Din păcate, tehnica utilizată de Leonardo, tempera, prin care acesta dorea obținerea de culori mai vii, s-a dovedit inadecvată substratului pe care a fost aplicată, umezeala datorată apropierii de bucătărie, a condus la deformarea și scorojirea acesteia, astfel încât un vizitator al mânăstirii, 100 de ani mai târziu, o descria drept o “ruină”.<ref>della Chiesa, p.97.</ref> Cu toate acestea, fresca lui Leonardo rămâne una din cele mai cunoscute opere de artă religioasă din istorie, fiind reprodusă pe orice, de la tricouri, până la celebrele “carpete de pus pe perete”. === Lucrările din anii 1500 === [[Fișier:Mona Lisa, by Leonardo da Vinci, from C2RMF retouched.jpg|7,479 × 11,146 pixelspx|miniatura|dreapta|[[Mona Lisa]] (1503-1506), [[Muzeul Luvru]]]] Dintre lucrările realizate de Leonardo în [[secolul al XVI-lea]], de departe cea mai renumită este [[Gioconda|Mona Lisa]], mai precis „Mona Lisa” sau „La Gioconda”. Acest portret de mici dimensiuni este incontestabil cea mai renumită pictură din lume. Renumele său se datorează zâmbetului misterios al femeii, subliniat de artist prin umbrirea colțurilor gurii și ochilor, astfel că natura sau sursa acestui zâmbet cu subînțeles nu poate fi descifrată. Această tehnică de umbrire s-a numit “sfumato” sau “fumul lui Leonardo”. Vasari, despre care se spune că a cunoscut această lucrare doar din auzite, afirmă că “zâmbetul ei este atât de plăcut, încât pare a fi de origine mai degrabă divină decât omenească”.<ref>Vasari, p.267</ref> Dacă Vasari a văzut sau nu tabloul, este subiectul unei controverse printre istorici. Unul din argumentele principale ale celor care susțin că nu a văzut niciodată această lucrare, este că el descrie modelul ca având sprâncene. Unii autori, precum Daniel Arasse, au lansat ipoteza că Leonardo ar fi pictat sprâncenele modelului, dar că acestea ar fi fost eliminate ulterior, nefiind la modă pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Analiza lucrării, scanate la rezoluție înaltă de către Pascal Cotte, a arătat că Mona Lisa fusese realmente pictată inițial cu gene și sprâncene, dar că acestea au fost ulterior eliminate.<ref>{{cite news| publisher=BBC News |title= The Mona Lisa had brows and lashes | date = 22 octombrie 2007 |url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/entertainment/7056041.stm | accessdate=22 februarie 2008}}</ref> Se mai poate remarca rochia fără ornamente, astfel încât privirea e atrasă de ochi și de mâini, ca și de peisajul din fundal, totul pictat cu tușe extrem de fine, aproape insesizabile. Mai trebuie adăugată starea perfectă de conservare a lucrării și lipsa intervențiilor ulterioare, fapt extrem de rar la o pictură cu asemenea vechime.<ref>della Chiesa, p.103</ref> În tabloul [[Fecioara cu Pruncul, Sfânta Ana și Sfântul Ioan Botezătorul|Fecioara cu Pruncul și Sf. Ana]], compoziția este din nou concepută sub forma unor personaje în natură, amintind de Sf. Ieronim, cu personajul surprins într-o postură înclinată. Ceea ce face această lucrare extrem de originală, este că cele două personaje înclinate par să se suprapună. Maria este așezată pe genunchii mamei sale, Sf. Ana. Ea este aplecată puțin în față, spre pruncul Isus care se joacă cu un miel. Compoziția a fost copiată de multe ori și a influențat mulți artiști, printre care [[Michelangelo]], [[Rafael]], [[Andrea del Sarto]], Pontormo și [[Correggio]]. Această schemă compozițională a fost de asemenea adoptată de pictorii venețieni [[Tintoretto]] și [[Paolo Veronese]].<ref>della Chiesa, p.109</ref> === Desen === [[Fișier:Da Vinci Vitruve Luc Viatour.jpg|2,258 × 3,070 pixelspx|miniatura|stanga|Omul Vitruvian - cca.1485 - Academia, Veneția]] Leonardo da Vinci nu a fost un pictor extrem de prolific precum mulți dintre contemporanii săi. În schimb, a desenat enorm. Caietele sale conțin sute de schițe, dar și desene detailate ale diverselor aspecte care i-au atras atenția. De asemenea există multe studii preliminare ale picturilor pe care le-a realizat sau pe care plănuia să le realizeze, cum ar fi cele pentru Adorația Magilor, Fecioara pe stânci și Cina cea de Taină. Primul desen cunoscut al artistului este intitulat “Peisaj din Valea râului Arno” și datează din 1473. Se observă râul, munții, Castelul Montelupo și ogoarele din jur.<ref>{{Cite book | first = A.E. | last = Popham | title = The Drawings of Leonardo da Vinci| year = 1946 }}</ref> Unul din cele mai cunoscute desene ale sale se intitulează “Omul vitruvian”, un studiu al proporțiilor corpului uman, un “Cap de înger” pentru Fecioara pe stânci, la Luvru, un studiu botanic intitulat “Steaua din Bethlehem” și un desen de mari dimensiuni (160x100 cm) realizat cu cretă neagră pe hârtie colorată, desen pentru Fecioara cu Pruncul și Sf. Ana și Sf. Ioan Botezătorul, la National Gallery, în Londra. Desenele relevă o tehnică “sfumato” pentru realizarea umbrelor, în același stil aplicat în cazul Monei Lisa. Este cert faptul că Leonardo n-a făcut niciodată vreo pictură după acel desen, tabloul Fecioara cu Pruncul cu Sf. Ana, fiind cea mai apropiată variantă.<ref>della Chiesa, p.102</ref> O altă serie de desene include figuri umane deformate, uneori exagerat, mulți se referă la ele ca la un fel de caricaturi, sunt studii ale expresiei fețelor umane, folosind diverse modele întâlnite în cele mai diverse locuri. Vasari chiar povestește că atunci când Leonardo observa pe stradă vreo persoană cu o figură care i se părea interesantă, o urmărea, studiind-o îndelung.<ref>Vasari, p.261</ref> Există numeroase studii de tineri, asociate adesea cu ucenicul său Salai, cu o caracteristică deosebită, ceea ce azi numim “profil grec”, adică un profil la care se poate trasa o linie dreaptă din frunte până în vârful nasului, cu șaua dintre nas și frunte extrem de sus, formă întâlnită la multe statui grecești antice. Acest profil contrastează adesea cu profilul “roman”, războinic. Salai este adesea desenat cu o costumație sofisticată și bizară. Alte desene, extrem de detailate, sunt studii ale unor draperii, un element adesea nelipsit în pictura epocii. În desenele din tinerețe ale artistului chiar se remarcă o extraordinară dexteritate în desenarea acestora. Un alt desen renumit este o scenă macabră desenată în 1479 în Florența, reprezentându-l pe Bernardo Baroncelli spânzurat, în legătură cu asasinarea lui Giuliano, fratele lui Lorenzo de Medici, în cazul conspirației Pazzi. == Studii și invenții == === Manuscrise și note === [[Fișier:Da Vinci Studies of Embryos Luc Viatour.jpg|1,443 × 2,121 pixelspx|miniatura|dreapta|Pagina cu studiul unui embrion uman în uter]] Umanismul renascentist nu trasa o graniță categorică între știință și artă, astfel încât studiile științifice și inginerești ale lui Leonardo da Vinci sunt cel puțin la fel de impresionante și inovative pe cât sunt lucrările sale artistice. Studiile sale se regăsesc în cca. 13 000 de pagini de note și schițe, la care a lucrat aproape zilnic, de-a lungul întregii vieți. Multe din notele sale sunt [[Scriere în oglindă|scrise în oglindă]], aceasta părând a fi mai degrabă din rațiuni practice, decât din motivul de a păstra vreun secret ascuns. Din cauză că scria cu mâna stângă, este posibil să-i fi fost mai ușor să scrie de la dreapta la stânga. Notele sale relevă o paletă extrem de largă de preocupări, de la banale liste de cumpărături zilnice și datorii, până la desene de aripi și pantofi pentru mers pe apă. Se regăsesc de asemenea, compoziții pentru pictură, studii și detalii de draperii, animale, copii, disecții de organe, studii de plante, formațiuni stâncoase, vârtejuri acvatice, mașini de război, mașini de zburat, studii de arhitectură. Aceste caiete, de diverse tipuri și mărimi, au fost împrăștiate de prieteni și moștenitori după moartea sa, marea majoritate ajungând în final în colecții de prestigiu, precum Royal Library de la Windsor Castle, Muzeul Luvru, Biblioteca Nacional de España, Victoria and Albert Museum, Biblioteca Ambrosiana care conține cele 12 volume ale Codexului Atlanticus și British Library din Londra care deține o parte a Codexului Arundel.<ref>{{cite web | title =Sketches by Leonardo | work =Turning the Pages | publisher =[[British Library]] | url =http://www.bl.uk/onlinegallery/ttp/ttpbooks.html | accessdate =27 septembrie 2007 | archive-date =2010-06-24 | archive-url =https://web.archive.org/web/20100624031653/http://www.bl.uk/onlinegallery/ttp/ttpbooks.html | dead-url =yes }}</ref> Codex Leicester este singura lucrare științifică majoră aparținând lui Leonardo, aflată într-o colecție privată. Se găsește în posesia lui Bill Gates, fiind expusă în diverse locuri din lume o dată pe an. Notele lui Leonardo par a fi realizate special pentru a fi tipărite, dat fiindcă multe coli au formă și ordine care facilitează tipărirea. În multe cazuri privesc un singur subiect, bunăoară, în cazul inimii unui embrion uman, subiectul este acoperit cu observații și desene pe o singură coală.<ref>Windsor Castle, Royal Library, sheets RL 19073v-19074v and RL 19102 respectively.</ref> Nu se cunoaște motivul pentru care Leonardo nu le-a publicat în timpul vieții. === Studii științifice === [[Fișier:Leonardo polyhedra.png|1,000 × 1,063 pixelspx|miniatura|stanga|Rhombicuboctahedronul din cartea lui Pacioli, De Divina Proportione]] Pasiunea pentru știință a lui Leonardo a fost mai degrabă contemplativă. El s-a străduit să înțeleagă diverse fenomene descriindu-le în mod minuțios și reprezentându-le printr-un desen detailat, fără a dezvolta experimente practice și/sau explicații teoretice, dat fiindcă îi lipseau pregătirea matematică și cunoștințele de limbă latină. Din această cauză, cercetătorii contemporani cu el au ignorat în bună măsură lucrările sale științifice, deși la un moment dat, Leonardo însuși se străduia să învețe singur latina. În 1490, el studia matematica cu Luca Pacioli, pregătind o serie de desene de solide de formă regulată pentru a fi gravate pe plăcile pentru ilustrațiile din cartea lui Pacioli, De divina proportione, publicată în 1509. Din conținutul jurnalelor sale rezultă că plănuia să publice o serie de tratate asupra mai multor subiecte. Se spune că în cursul vizitei din 1517 a secretarului Cardinalului Ludovic de Aragon, ar fi fost observat un tratat coerent de anatomie.<ref>{{Cite book | last = O'Malley| last2 = Saunders| title = Leonardo on the Human Body| year = 1982| publisher = Dover Publications| publication-place = New York}}</ref> Aspecte privind studiile sale de anatomie, lumină și peisaj, au fost reunite pentru a fi publicate, de către ucenicul său, Contele Francesco Melzi, și publicate ulterior sub numele de Tratat de Pictură de Leonardo da Vinci, în Franța și Italia în 1651, și în Germania în 1724.<ref>della Chiesa, p.117.</ref> Daniel Arasse afirmă că tratatul, apărut în Franța în nu mai puțin de 62 de ediții în numai 50 de ani, a făcut ca Leonardo să fie văzut ca un precursor al învățământului academic de artă. Cu toate că experimentele lui Leonardo au urmat metode științifice clare, o analiză recentă a activității sale ca om de știință, analiză făcută de Frtijof Capra, afirmă că Leonardo era complet diferit de savanți precum Isaac Newton sau Galileo Galilei, el căutând să integreze arta cu știința în cel mai pur spirit renascentist.<ref>Capra, Fritjof. The Science of Leonardo; Inside the Mind of the Genius of the Renaissance. (New York, Doubleday, 2007)</ref> === Studii de anatomie === [[Fișier:Leonardo da Vinci - RCIN 919000, Verso The bones and muscles of the arm c.1510-11.jpg|568 × 828 pixelspx|miniatura|dreapta|Studiu anatomic al mâinii, 1510]] Leonardo a căpătat primele noțiuni de anatomie pe când își făcea ucenicia în atelierul lui Verrocchio. Acesta insista față de ucenicii săi asupra importanței studiului anatomiei umane. În calitate de artist, pasionat de anatomie, Leonardo da Vinci a devenit repede un adevărat specialist în “anatomie topografică”. A realizat astfel o mulțime de studii, constând în desene amănunțite de mușchi, tendoane și alte detalii anatomice vizibile. Devenit ulterior artist de renume, i s-a acordat permisiunea de face disecție de cadavre la Spitalul Santa Maria Nuova din Florența, și ulterior în spitale din Milano și Roma. Între 1510 și 1511 a colaborat în acest sens cu doctorul Marcantonio della Torre. Leonardo a realizat peste 240 de desene extrem de detailate, pe care le-a descris cu cca. 13 000 de cuvinte, în vederea publicării unui tratat de anatomie. Toate acestea au rămas la Francesco Melzi, care intenționa să le publice, dar și el a fost depășit de complexitatea problemelor apărute, în special datorită scrisului lui Leonardo da Vinci. Aceste probleme rămăseseră încă nerezolvate în momentul decesului lui Melzi, și încă alți 50 de ani după, astfel încât numai o mică parte din materialul cu privire la anatomie a fost inclusă în tratatul de pictură, publicat în 1632 în Franța.<ref name=DA/><ref name=KDK>Kenneth D. Keele, [http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1033412/pdf/medhist00157-0072.pdf ''Leonardo da Vinci's Influence on Renaissance Anatomy'']. (1964)</ref> În timp ce Melzi ordona materialul pe capitole, acesta a fost examinat de mulți artiști și anatomiști, printre care, Giorgio Vasari, Benvenuto Cellini și Albrecht Dürer, care a făcut mai multe desene după materialul lăsat de Leonardo. Desenele anatomice ale lui Leonardo includ numeroase studii privind scheletul uman, părțile lui componente, precum și studii privind mușchii și tendoanele. A studiat de asemenea mecanica scheletului omenesc și forțele musculare, prefigurând știința modernă a biomecanicii.<ref name=Mason>{{cite book| last = Mason| first = Stephen F.| authorlink = Stephen F. Mason| title = A History of the Sciences|publisher = Collier Books| year = 1962| location = New York, NY| page = 550}}</ref> A mai desenat inima, sistemul circulator și vascular, organele sexuale, alte organe interne și a fost printre primii care a desenat un embrion uman în uter. Desenele realizate și modul de notare a indicațiilor și explicațiilor erau extrem de avansate pentru acea vreme; se consideră că, dacă ar fi fost publicate atunci, ar fi contribuit substanțial la progresul medicinei.<ref name=Sooke>Alistair Sooke, The Daily Telegraph, 28 July 2013, [http://www.telegraph.co.uk/culture/art/leonardo-da-vinci/10202124/Leonardo-da-Vinci-Anatomy-of-an-artist.html Online], accessed 29 July 2013.</ref><ref>Hannah Furness, [[The Daily Telegraph]], 12 March 2013, [http://www.telegraph.co.uk/culture/theatre/edinburgh-festival/9923336/Leonardo-da-Vinci-was-right-all-along-new-medical-scans-show.html Online], accessed 28 July 2013.</ref> Ca artist, Leonardo a studiat efectele emoționale asupra fizionomiei, studiind în special efectele furiei. De asemenea, a studiat și desenat diformități ale feței și semne ale nebuniei. A studiat de asemenea anatomia multor animale, disecând vaci, urși, maimuțe, păsări și broaște, comparând anatomia acestora cu cea a omului, și a făcut o serie de studii asupra cailor. === Inginerie și invenții === [[File:Leonardo chiesa gemmata.jpg|thumb|Schiță de biserică înconjurată de capele]] [[Fișier:Design for a Flying Machine.jpg|508 × 443 pixelspx|miniatura|dreapta|Studiu de mașină zburătoare, 1488]] Încă din timpul vieții, Leonardo da Vinci a fost considerat unul din cei mai mari [[inginer]]i ai timpului său. În scrisoarea de prezentare ce-o trimisese ducelui [[Ludovico Sforza]] (''Il Moro''), Leonardo afirma că este capabil să construiască tot felul de mașini capabile să asigure protecția orașului în cazul unui asediu. Atunci când a fugit la Veneția în 1499, și-a găsit imediat o slujbă de inginer militar, prin concepția și construcția unui sistem mobil de baricade, care să protejeze orașul de atacuri din exterior. De asemenea, a realizat un proiect de deviere a [[Râul Arno|râului Arno]], proiect la care a colaborat cu Niccolò Machiavelli.<ref>{{cite book | author = [[Roger Masters]] | title = Machiavelli, Leonardo and the Science of Power | year = 1996 }}</ref><ref>{{cite book | author = [[Roger Masters]] | title = Fortune is a River: Leonardo Da Vinci and Niccolò Machiavelli's Magnificent Dream to Change the Course of Florentine History | year = 1998 }}</ref> Notele artistului cuprind o mulțime de invenții, multe din ele, inutile sau fanteziste, precum un instrument muzical (viola organista), un cavaler mecanic (robot) și un [[tun]] cu [[abur]], dar și altele utile, precum pompe hidraulice, mecanisme cu clichet reversibile și proiectile de [[mortier]]. În 1502, Leonardo da Vinci a desenat un pod suspendat, parte a unui proiect mai amplu pentru sultanul [[Baiazid al II-lea]], podul fiind destinat să traverseze intrarea în [[Bosfor]], cunoscută drept [[Cornul de Aur]]. Baiazid nu a acceptat proiectul, considerându-l irealizabil. Concepția lui Leonardo a fost reînviată în 2001, atunci când podul ''Vebjørn Sand Da Vinci Project'', ce se baza pe ideea sa, a fost realizat în Norvegia.<ref>{{cite web|url=http://www.vebjorn-sand.com/|title=The Leonardo Bridge Project |publisher=Vebjorn-sand.com |date= |accessdate=29 octombrie 2011}}</ref><ref>{{cite news | last =Levy | first =Daniel S. | title =Dream of the Master | publisher =''[[Time (magazine)|Time]]'' magazine | date =4 octombrie 1999 | url =http://www.vebjorn-sand.com/dreamsofthemaster.html | accessdate =27 septembrie 2007 | archiveurl =https://web.archive.org/web/20070912033510/http://www.vebjorn-sand.com/dreamsofthemaster.html | archivedate =2007-09-12 | dead-url =no }}</ref> Însă ceea ce l-a fascinat cel mai mult de-a lungul întregii sale vieți a fost zborul. Leonardo a studiat zborul păsărilor, și a scris mai multe studii despre acesta, printre care ''Codexul asupra zborului păsărilor'' din 1505. A conceput și diverse [[Aeronavă|aparate de zburat]], printre care una cu aripi batante (ornitopter) și o mașină de zburat cu aripă rotativă (helicopter). Postul de televiziune britanic Canal Four a comandat realizarea unui film documentar intitulat ''Leonardo's Dream Machines'', pentru o emisiune din 2003. Proiectele lui Leonardo pentru o [[parașută]] și pentru o [[arbaletă]] gigant, au fost interpretate, realizate cu mijloacele acelei epoci și testate cu succes.<ref>[http://www.bl.uk/onlinegallery/features/leonardo/parachute.html British Library online gallery] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20191121011521/http://www.bl.uk/onlinegallery/features/leonardo/parachute.html |date=2019-11-21 }} (retrieved 10 October 2013)</ref> Multe din proiectele lui Leonardo s-au dovedit astfel fezabile. == Influențe == [[Fișier:Leonardo da Vinci - Saint John the Baptist C2RMF retouched.jpg|10,446 × 13,522 pixelspx|miniatura|dreapta|Sf, Ioan Botezătorul 1514, modelul este Salai, Muzeul Luvru]] În tinerețea lui Leonardo da Vinci, Florența era centrul Renașterii creștine, un focar de cultură și civilizație. Artistul și-a început ucenicia în 1466, în atelierul lui Verrocchio, an în care maestrul acestuia, marele sculptor Donatello, se stingea din viață. Pictorul Ucello, ale cărui experimente cu perspectiva dezvoltaseră tehnica de realizare a peisajelor, era în amurgul vieții. Pictorii Piero della Francesca și Fra Filippo Lippi, sculptorul Luca della Robbia, arhitectul și scriitorul Leon Battista Alberti, toți erau sexagenari. Verrocchio era artistul de succes al generației următoare, împreună cu Antonio Pollaiuolo și cu sculptorul Mino da Fiesole.<ref>{{Cite book| first=Frederich|last=Hartt|title=A History of Italian Renaissance Art|year=1970|pages=127–333}}</ref> Leonardo da Vinci și-a petrecut tinerețea în Florența, un oraș a cârui faimă creștea prin operele acestor artiști și prin cele ale contemporanilor lui Donatello, precum Masaccio, ale cărui fresce erau pline de realism și emoție, dar și Lorenzo Ghiberti, ale cărui Porți ale Paradisului ilustrau arta combinației dintre compoziții complexe cu multe personaje și fundalul arhitectural. Piero della Francesca realizase un studiu detailat al perspectivei,<ref>Piero della Francesca, ''On Perspective for Painting (De Prospectiva Pingendi)''</ref> fiind totodată primul pictor care a realizat un studiu științific al luminii. Aceste studii, împreună cu tratatul despre pictură al lui Leone Battista Alberti, De Pictura (1435), au avut un profund impact asupra tânărului Leonardo. Lucrarea lui Massaccio, Alungarea din Grădina Edenului, care îi prezintă pe Adam și Eva goi și neajutorați, reprezintă o imagine extrem de expresivă a corpului uman, pictat în trei dimensiuni prin utilizarea clarobscurului, a luminilor și umbrelor, tehnică ce va fi dezvoltată în operele de mai târziu ale lui Leonardo de așa manieră, încât va influența în mod categoric dezvoltarea ulterioară a picturii. Dimensiunea umanistă a lui David al lui Donatello se va regăsi în lucrările de mai târziu ale artistului, cu precădere în Sf. Ioan Botezătorul. O tradiție răspândită printre pictorii florentini era realizarea de mici lucrări reprezentând pe Sf. Fecioară cu pruncul Isus. Multe din acestea au fost realizate în tempera sau teracotă glazurată în atelierele lui Filippo Lippi, Verrocchio sau ale familiei prolificului Luca della Robbia. Lucrările timpurii de acest gen ale lui Leonardo, precum Madona cu garoafă sau Madona Benois, au urmat această tradiție, în timp ce acesta începea să se detașeze de tipare, precum în Madona Benois, în care Sf. Fecioară este ușor aplecată înspre pruncul Isus, așezat în colțul opus. Această formulă compozițională va fi dezvoltată ulterior de Leonardo în Fecioara cu Pruncul și Sf. Ana. Leonardo a fost contemporan cu Botticelli, Domenico Ghirlandaio și Perugino, toți trei puțin mai în vârstă decât el. A fost coleg cu toți trei în atelierul lui Verrocchio, și la “Academia” de Medici. Botticelli în special, era deosebit de apreciat de familia de Medici, astfel încât succesul material îi era asigurat. Ghirlandaio și Perugino erau de asemenea extrem de prolifici și conduceau mari ateliere de pictură. Amândoi aveau comenzi importante, fiind deosebit de apreciați, Ghirlandaio pentru abilitatea de a strecura pe bogătașii Florenței printre sfinții din mari fresce cu subiect religios, iar Perugino pentru abilitatea de a picta mulțimi de sfinți și îngeri cu chipuri inocente. Acestor trei pictori, Botticelli, Ghirlandaio și Perugino, li s-a încredințat o comandă grandioasă, pictura pereților Capelei Sixtine, lucrarea începând în 1479, cu un prim contract cu Perugino. Leonardo nu a fost implicat în această importantă lucrare. Prima comandă mai serioasă pe care a primit-o, Adorația Magilor, pentru călugării din Scopeto, nu va fi niciodată finalizată. În 1476, pe când lucra în atelierul lui Verrocchio, Altarul Portinari, realizat de Hugo van der Goes, a fost adus în Florența, lucrare ce ilustra tehnica picturală a olandezilor, a avut un impact semnificativ asupra pictorilor florentini, cu precădere asupra lui Ghirlandaio, Perugino și Leonardo. În 1479, pictorul sicilian Antonello da Messina, care lucra exclusiv în ulei, a călătorit în nord, spre Veneția, unde Giovanni Bellini adoptase și el pictura în ulei, făcând din aceasta, tehnica preferată de pictorii venețieni. Leonardo va vizita și el Veneția mai târziu. La fel ca și cei doi mari arhitecți din vremea sa, Bramante și Antonio da Sangallo cel Bătrân, Leonardo a conceput planuri de biserici, care apar prin hârtiile sale, biserici niciodată realizate. Contemporan cu Leonardo a fost și Lorenzo de Medici (il Magnifico, cunoscut și sub numele de Lorenzo Magnificul), care era cu trei ani mai în vârstă, și cu fratele său mai tânăr, Giuliano, asasinat în urma Conspirației Pazzi, în 1478. Ludovico Sforza (Il Moro), cel care a condus Milano între 1479 și 1499, la care Leonardo a fost trimis ca ambasador din ordinul familiei Medici, era și el de aceeași vârstă cu Leonardo. Împreună cu Alberti, Leonardo a vizitat casa familiei Medici, în care a cunoscut câțiva bătrâni filozofi, printre care pe Marsiglio Ficino, adept al Neo-Platonismului, Cristoforo Landino, autor de comentarii la scrierile clasice, și John Argyropoulos, profesor de greacă și traducător al lui Aristotel. Asociat de asemenea cu această adevărată academie patronată de familia de Medici, era un personaj strălucitor, tânărul poet și filozof, Pico della Mirandola.<ref>{{Cite book|first=Hugh Ross|last=Williamson|title=Lorenzo the Magnificent|year=1974}}</ref> Artistul avea să noteze mai târziu pe marginea unei pagini de jurnal: “Medici m-au ridicat, dar tot ei m-au distrus”. Nu există nici un dubiu că datorită lui Lorenzo Magnificul, artistul a primit o funcție importantă la curtea din Milano, astfel încât această frază enigmatică nu a putut fi descifrată. Deși din generații diferite, Leonardo, împreună cu Michelangelo și Rafael, sunt considerați giganții perioadei de apogeu a Renașterii. La nașterea lui Michelangelo, Leonardo avea 23 de ani, și 31, la nașterea lui Rafael. Acesta din urmă a trăit puțin, încetând din viață la 37 de ani, în 1520, un an după Leonardo, însă Michelangelo a trăit și a creat opere nemuritoare încă 45 de ani.<ref>{{Cite book|first=Gene A.|last=Brucker|title=Renaissance Florence|year=1969}}</ref><ref>{{Cite book|first=Ilan|last=Rachum|title=The Renaissance, an Illustrated Encyclopedia|year=1979}}</ref> == Faimă și reputație == [[Fișier:IngresDeathOfDaVinci.jpg|thumb|200 px|''Moartea lui Leonardo da Vinci'' de [[Jean Auguste Dominique Ingres]]]] Încă din timpul vieții Leonardo era atât de renumit, încât regele Franței îl considera un fel de trofeu, de comoară neprețuită a țării sale, declarând că avea să stea pe cheltuiala sa până la sfârșitul vieții. Deși este aproape sigur că regele nu a fost prezent în momentul în care Leonardo a trecut în neființă, legenda spune că acesta s-ar fi stins în brațele acestuia. Jean Auguste Dominique Ingres a pictat chiar un tablou romantic ilustrând această scenă dramatică. Interesul pentru opera sa nu a scăzut niciodată, mulțimile făceau încă de atunci coadă să-i vadă lucrările, ca și azi de altfel. Giorgio Vasari a introdus un capitol special dedicat lui Leonardo în cartea sa, în care îl descrie astfel: *''”În cursul normal al vieții, se nasc mulți bărbați sau femei, cu talente din cele mai remarcabile, dar ocazional, într-un mod ce transcende natura, un singur om poate fi dăruit de Ceruri cu atâta frumusețe, grație și talent, încât îi depășește de departe pe ceilalți, toate realizările sale părând mai degrabă de inspirație divină, decât izvorând din aptitudini omenești. Trebuie să recunoaștem că acesta este cazul lui Leonardo da Vinci, un artist de o frumusețe fizică remarcabilă, care emana o grație infinită prin tot ce făcea, care a cultivat geniul său atât de strălucitor, încât toate problemele pe care le-a studiat, au fost rezolvate cu ușurință.”'' == Opere majore == {{Articol principal|Lista de opere ale lui Leonardo da Vinci}} === Desene și gravuri === Aflate în cea mai mare parte în ''Musée du Louvre'' (Paris), ''Royal Library'' (Windsor Castle), ''British Museum'' ([[Londra]]), ''Galleria Nazionale'' (Roma), ''Museo Nazionale'' ([[Torino]]), ''Gabinetto dei Disegni e Stampe'' Uffizi (Florența) === Picturi === * ''Buna Vestire'' (1473-1475), ''[[Galeria Uffizi|Galleria degli Uffizi]]'', Florența * ''Madonna Benois'' (1478), Muzeul Ermitage, [[St. Petersburg]] * ''Adorația magilor'' (1481-1482), ''Galleria degli Uffizi'', Florența * ''Madona din grota cu stânci'' (''La Vergine delle rocce'') (1483), ''Musée du Louvre'', Paris * ''[[Cina cea de Taină (Leonardo da Vinci)|Cina cea de Taină]]'' (1495-1497), ''Santa Maria delle Grazie'', * ''[[Gioconda]]'' sau ''Mona Lisa'' (1503-1507), ''Musée du Louvre'', Paris * ''Bătălia de la Anghiari'' (1503-1505), doar copii realizate de [[Peter Paul Rubens|Rubens]] și de un anonim (ultima se găsește într-o colecție particulară, [[München]]) * ''[[Ioan Botezătorul|Sfântul Ioan Botezătorul]]'' (1513-1516), ''Musée du Louvre'', Paris * ''Portretul unui muzician'' Biblioteca Ambroniană din Italia == Note == {{listănote|3}} == Bibliografie == * {{en icon}} Michael Rocke - ''Forbidden Friendships: Homosexuality and Male Culture in Renaissance Florence'', [[Oxford University Press]] [[1998]], ISBN 0-19-512292-5 * {{de icon}} Theodor Lücke (traducător și editor) - ''Leonardo da Vinci: Tagebücher und Aufzeichnungen'', Deutsche Buch-Gemeinschaft, Berlin 1940 (scrisurile complete ale lui Leonardo da Vinci traduse după manuscrisele acestuia din limba italiană de Theodor Lücke) == Lectură suplimentară == * Domenico Laurenza, Mario Taddei, Edoardo Zano, ''Mașinăriile lui Leonardo'' (traducere: Andrei Niculescu), Editura RAO, București, 2008 - [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/masinariile-lui-leonardo-136236.html recenzie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140226214555/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/masinariile-lui-leonardo-136236.html |date=2014-02-26 }} == Legături externe == {{Commons|Leonardo da Vinci}} {{wikicitat}} * [http://dsc.discovery.com/news/2006/10/28/leonardoprint_his.html Articol Discovery despre mama lui Leonardo] * [http://www.ibiblio.org/gutenberg/etext04/7ldvc09.txt Textul unor notițe ale lui Leonardo Da Vinci din Proiectul Gutenberg (desenele sunt omise)] * [http://www.bl.uk/collections/treasures/digitisation.html Câteva notițe manuscrise cu explicații, din Biblioteca Britanică] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081217022547/http://www.bl.uk/collections/treasures/digitisation.html |date=2008-12-17 }} * [http://www.bbc.co.uk/science/leonardo Pagina BBC a lui Leonardo] * [http://art-zone.ro/picturi/dv/h/leonardo_da_vinci.html Leonardo Da Vinci - picturi si biografie; conține și biografia în limba română de Giorgio Vasari]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://www.terminartors.net/painterdetailed?ID=311 Picturile lui Leonardo da Vinci - TerminArtors]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://pictat.ro/ Leonardo Da Vinci - picturi ale lui Leonardo Da Vinci] * [http://www.art-drawing.ru/gallery/category/1361-leonardo-da-vinci Leonardo da Vinci. Imagini] * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/4657/30/ Homo Universalis] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120529071947/http://www.revistamagazin.ro/content/view/4657/30/ |date=2012-05-29 }}, 13 septembrie 2006, Dorin Marian, ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/8198/7/ Leonardo in Milano] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101031151426/http://www.revistamagazin.ro/content/view/8198/7/ |date=2010-10-31 }}, 27 octombrie 2010, ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/7388/7/ Un om discret] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140915234040/http://www.revistamagazin.ro/content/view/7388/7/ |date=2014-09-15 }}, 4 noiembrie 2009, Paul Ioan ''Revista Magazin'' * [https://owlstand.com/exhibition/room/ffc54ff6-1960-46ea-828d-1bae917148b6 Lucrări ale lui Leonardo da Vinci] {{Webarchive|url=https://archive.today/20151009175558/https://owlstand.com/exhibition/room/ffc54ff6-1960-46ea-828d-1bae917148b6 |date=2015-10-09 }} {{Portal|Italia|Artă}} {{Leonardo da Vinci}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Leonardo da Vinci}} [[Categorie:Nașteri în 1452]] [[Categorie:Nașteri pe 15 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1519]] [[Categorie:Decese pe 2 mai]] [[Categorie:Leonardo da Vinci| ]] [[Categorie:Muraliști italieni]] [[Categorie:Pictori renascentiști italieni]] [[Categorie:Romano-catolici italieni]] [[Categorie:Scriitori romano-catolici]] [[Categorie:Oameni din Toscana]] [[Categorie:Oameni de știință italieni din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Oameni de știință italieni din secolul al XV-lea]] [[Categorie:Pictori din secolul al XV-lea]] [[Categorie:Pictori din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Eponime ale craterelor de pe Lună]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] 8hzeb1iket8gjc5fg2eozmixw3yjhjs 17024377 17024355 2025-06-10T19:47:02Z Sîmbotin 82644 Revenit la versiunea 16971533 a lui Tgeorgescu. ([[WP:TW|TW]]) 17024377 wikitext text/x-wiki {{ton nepotrivit|date=august 2020}}{{Infocaseta Artist | bgcolour = #EEDD82 | nume = Leonardo da Vinci | image = Francesco Melzi - Portrait of Leonardo - WGA14795.jpg | imagesize = | caption = Leonardo da Vinci, portret de Francesco Melzi | nume_la_naștere = Leonardo di ser Piero da Vinci | data_nașterii = {{Data nașterii|1452|4|15}} | locul_nașterii = [[Vinci, Italia|Vinci]], Republica [[Florența]], în prezent [[Toscana]], [[Italia]] | data_decesului = {{Data decesului și vârsta|1519|5|2|1452|4|15|df=y}} | locul_decesului = [[Amboise]], [[Regatul Franței]], în prezent [[Franța]] | naționalitate = florentin [[Fișier:FlorenceCoA.svg|25 px|border]](actualmente în Italia) | domeniu_artistic = [[pictură]] | pregătire = | profesor_pentru = | mișcare_artistică = [[Renaștere]] | opere_faimoase = [[Gioconda|Mona Lisa]], [[Cina cea de Taină (Leonardo da Vinci)|Cina cea de Taină]] | patronaj = | influențat_de = | a_influențat = | premii = | semnătură = Vinci,_Leonardo_da_1452-1519_Signature_from_the_Paintings_and_Drawings_08_Signature.jpg | religie = Creștinism }} '''Leonardo di ser Piero da Vinci''' (n. [[15 aprilie]] [[1452]], [[Vinci, Italia|Vinci]] - d. [[2 mai]] [[1519]], [[Amboise]]), cunoscut sub numele de '''Leonardo da Vinci''', a fost un marcant reprezentant al [[Renașterii]] din perioada de apogeu a acesteia.<ref>Gardner, Helen (1970). Art through the Ages. pp. 450–456.</ref> Spirit universalist: [[pictor]], [[sculptor]], [[arhitect]], [[muzician]], [[inginer]], [[inventator]], [[anatomist]], geolog, cartograf, [[botanist]] și [[scriitor]]. Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seamă [[geniu]] din întreaga istorie a omenirii.<ref>{{cite web |url=http://www.ranker.com/list/greatest-minds-of-all-time/walter-graves |title=The Greatest Minds of All Time. |last1= |first1= |last2= |first2= |date= |website= |publisher=Ranker Community |accessdate=}}</ref> Viziunea lui Leonardo asupra lumii se bizuie pe logică.<ref>Rosci Marco - The Hidden Leonardo, Rand McNally, 1977, ISBN 0528810421, ISBN 978-0528810428.</ref> ===În arta plastică=== Ca arhetip al omului Renașterii (''renascentist''), este unul din inovatorii ''picturii Renașterii'' și unul din cei mai mari pictori din istorie. ''[[Gioconda|Mona Lisa]]'' (numele este de fapt ''Monna Lisa'' sau ''La Gioconda''), portretul Lisei Gherardini, soția lui Francesco del Giocondo, aflat în colecția [[Muzeul Luvru|Muzeului Luvru]] începând cu 1797, este considerat ca cel mai cunoscut portret realizat vreodată.<ref>John Lichfield, The Moving of the Mona Lisa, The Independent, 2005-04-02 (accessed 2012-03-09).</ref> Nu mai puțin celebră este fresca intitulată „Cina cea de taină”, din refectoriul mânăstirii [[dominican]]e Santa Maria delle Grazie din [[Milano]].<ref name="timeout">{{cite web| url=http://www.timeout.com/milan/attractions/venue/1:7329/santa-maria-delle-grazie-the-last-supper| title=Santa Maria delle Grazie & The Last Supper| publisher=Timeout.com| accessdate=2012-12-21}}</ref> „Omul Vitruvian” (numele complet este ''Le proporzioni del corpo umano secondo Vitruvio''), un desen din 1490, însoțit de comentarii asupra operei arhitectului [[Vitruvius]], imagine iconică, este un simbol al Renașterii.<ref>Stemp, Richard - The Secret Language of the Renaissance: Decoding the Hidden Symbolism of Italian Art, Osprey Publishing, Limited, 2006,ISBN 1844833224, ISBN 9781844833221.</ref> Cele câteva lucrări de pictură rămase în urma sa, împreună cu desenele și caietele sale de note științifice constituie o contribuție de o inestimabilă valoare pentru cultura umană, pentru artă și știință, rivalizând doar cu opera altui mare contemporan al său, [[Michelangelo Buonarotti]]. ===Inginer și inventator=== Spirit universalist și inventator înnăscut, Leonardo da Vinci a conceput mașini de zburat, un tanc, submarine, o mașină de socotit<ref>Kaplan, Erez (1996). "Roberto Guatelli's Controversial Replica of Leonardo da Vinci's Adding Machine". Archived from the original on 29 mai 2011. Retrieved 19 august 2013.</ref> și multe altele. Unele dintre invențiile sale au putut fi puse în practică în cursul vieții sale, precum o mașină automată de bobinat și o mașină de încercat rezistența la întindere a firelor, au fost puse în aplicare încă de atunci. A făcut de asemenea, mari descoperiri în domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii și hidrodinamicii, pe care, deși nu le-a publicat, au fost aplicate ulterior, influențând în mod categoric progresul științific. Artist orgolios, conștient de talentul său, într-o proverbială rivalitate cu marele său contemporan Michelangelo, se afirmă că ar fi notat în caietele sale, cu un an înaintea morții, în {{it|''„Io continuerò...''}}- voi dăinui...”. Dar această afirmație, devenită o legendă urbană, nu se regăsește în notele sale.<ref>{{cite web|title=The Notebooks of Leonardo Da Vinci by Jean Paul Richter[1883]|url=http://www.sacred-texts.com/aor/dv/}}</ref><ref>{{cite web|title=The Notebooks of Leonardo Da Vinci — Complete by Leonardo da Vinci|url=http://www.gutenberg.org/ebooks/5000}}</ref> De altfel, singurele notițe păstrate din anul 1518 sunt câteva socoteli domestice, care par să fi fost scrise de către unul dintre ajutoarele sale. == Viața == === Copilăria, 1452–1466 === [[Fișier:Vinci casa Leonardo.jpg|1,200 × 761 pixelspx|miniatura|dreapta|Casa din Anchiano în care a copilărit Leonardo da Vinci, 3km distanță de Vinci, [[Toscana]].]] [[Fișier:Study of a Tuscan Landscape.jpg|806 × 532 pixelspx|miniatura|dreapta|Studiu pentru un peisaj din Toscana, primul desen cunoscut al lui Leonardo, 1473, Galeria Uffizi]] Leonardo da Vinci s-a născut pe data de 15 aprilie 1452, „''la ora trei noaptea''”, nașterea sa fiind consemnată în jurnalul lui Ser Antonio, bunicul patern,<ref>della Chiesa, Angela Ottino : Leonardo da Vinci.</ref><ref>Reynal & Co. : Leonardo da Vinci (William Morrow and Company, 1956)</ref>, în orășelul Vinci din [[Toscana]], pe valea inferioară a râului [[Arno]], localitate aflată sub jurisdicția [[Florența|Republicii Florentine]], condusă de familia [[Medici]], fiul nelegitim al lui ''messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci'', un bogat notar florentin, și al Caterinei, țărancă.<ref>Vezzosi, Alessandro - Leonardo da Vinci: Renaissance Man, Thames and Hudson, 1997.</ref><ref>della Chiesa, Angela Ottino - The Complete Paintings of Leonardo da Vinci. p. 83,(1967).</ref><ref>M. C. Hall: Leonardo Da Vinci, Abdo Publishing Co., 2008, p. 16.</ref> Cercetătorul italian Francesco Cianchi, după ce a studiat timp de mai mulți ani registrele parohiale din Vinci și din împrejurimi, afirmă că nu a locuit în acea perioadă nicio persoană cu acest nume și că, în realitate, mama lui Leonardo ar fi fost o [[sclav]]ă [[arab]]ă creștinată și botezată Caterina, aparținând bogatului Vanni di Niccolo di Ser Vann, unul din clienții lui Piero Fruosino di Antonio da Vinci <ref>{{cite web | last = Hooper | first = John | title = Da Vinci's mother was a slave, Italian study claims | url = http://www.theguardian.com/artanddesign/2008/apr/12/art.italy | date = 12 April 2008 }}</ref> Mama sa, după ce a fost eliberată, s-a căsătorit cu un localnic, Acchattabriga di Piero del Vaccha. Tatăl său, la un an de la nașterea lui Leonardo s-a căsătorit cu Albiera, în vârstă de 16 ani, care a murit în 1464, la 28 de ani, fără a avea copii. Ser Piero se va recăsători de încă 3 ori, având câte 6 copii din ultimele două căsătorii.<ref>Rosci, Marco : The Hidden Leonardo, Rand McNally, 1977, p.20.</ref> La moartea tatălui său - cel adevărat - au izbucnit certuri între artist și cei 7 frați ai săi, moștenitorii legitimi ai lui messer Piero, cu privire la împărțirea moștenirii. Leonardo nu avea un nume de familie în accepțiunea de azi, „da Vinci” menționând originea „din Vinci”, iar particula „ser” indica faptul că tatăl său era un aristocrat. Se cunosc extrem de puține lucruri despre copilăria sa. Primii cinci ani din viață i-a petrecut alături de mama sa, în cătunul Anchiano, după care începând din 1457 a trăit în casa tatălui său, împreună cu un unchi, Francesco și, bunicii paterni, în micul oraș Vinci. Leonardo a primit o educație normală pentru copiii din familiile înstărite de atunci: scris, citit, latină, geometrie și matematică. Din copilărie, Leonardo menționează în notele sale doar două evenimente. Primul, pe când era în leagăn, când un zmeu de hârtie a coborât spre el, atingându-i buzele cu coada,<ref>Rosci, Marco : The Hidden Leonardo, Rand McNally, 1977, p.21.</ref> și al doilea, survenit câțiva ani mai apoi, pe când explora de unul singur împrejurimile casei mamei sale, a descoperit o peșteră, fiind îngrozit că un monstru ar putea să se găsească înăuntru, dar mânat de curiozitate a pătruns totuși în interior.<ref>Bortolon, Liana : The Life and Times of Leonardo. London: Paul Hamlyn, (1967).</ref> Primii ani din viața artistului au stârnit numeroase controverse printre biografii săi, fiind subiect de legendă. Giorgio Vasari, pictor și biograf al lui Leonardo, povestește cum un țăran din vecinătate și-a confecționat un scut, apoi i-a cerut tânărului da Vinci să picteze ceva pe fața acestuia. Leonardo ar fi pictat un monstru ce scotea foc pe nări, care avea un aspect atât de înfricoșător, încât ser Piero, tatăl băiatului, impresionat de talentul lui Leonardo, ar fi arătat scutul unui negustor de artă florentin, care l-a cumpărat imediat, vânzându-l mai apoi Ducelui de Milano. Pentru a-l răsplăti pe țăran, ser Piero ar fi cumpărat alt scut, decorat cu o inimă străpunsă de o [[săgeată]], pe care l-a dat acestuia.<ref>Vasari, Giorgio (1568). Lives of the Artists. Penguin Classics. pp. 258–9.</ref> Nu putem ști cât de adevărată este această istorie, cert este însă că un desen al lui Leonardo da Vinci din aceeași perioadă, dovedește un talent și o predispoziție pentru perfecțiunea detaliului ieșite din comun. === În atelierul lui Verrocchio, 1466- 1476=== [[Fișier:Verrocchio e leonardo, battesimo di cristo 01.jpg|830 × 1,003 pixelspx|miniatura|dreapta|Verrocchio și Leonardo da Vinci: „Botezul lui Cristos” - [[Galeria Uffizi]], [[Florența]]]] În 1466, pe când avea 14 ani, Leonardo a devenit ucenicul artistului Andrea di Cione, cunoscut sub numele de [[Andrea del Verrocchio|Verrocchio]], al cărui atelier era renumit în Florența.<ref>Rosci, Marco : The Hidden Leonardo, Rand McNally, 1977, p.13.</ref> În atelierul lui Verrocchio lucrau și alți ucenici, care vor deveni faimoși, precum [[Domenico Ghirlandaio]], [[Perugino]], [[Botticelli]], [[Lorenzo di Credi]] și alții.<ref>Arasse, Daniel : Leonardo da Vinci, Konecky & Konecky, Sep 1, 1998.</ref> Au urmat ani de studiu intens, Leonardo da Vinci fiind deprins cu tehnicile desenului, modelării artistice, cu tehnicile picturii în ulei și tempera, căpătând cunoștințele de bază necesare unui artist, fiind totodată inițiat în tainele metalurgiei și prelucrării metalelor, chimiei, mecanicii și tâmplăriei.<ref>Martindale, Andrew : The Rise of the Artist in the Middle Ages and Early Renaissance, Thames and Hudson. ISBN 0-500-56006-4.</ref> Cea mai mare parte a muncii din atelier era prestată de ucenici. Conform celor afirmate de [[Giorgio Vasari]], Leonardo da Vinci ar fi colaborat cu Verrocchio la realizarea Botezului lui Cristos, pictând un înger care ridică roba lui [[Isus]] într-o manieră mult superioară de cea a maestrului său, încât Verrocchio, umilit, n-ar mai fi pictat niciodată. Tabloul este pictat în tempera și ulei și se găsește la Galeria Uffizi din Florența. Leonardo a pictat îngerul îngenuncheat din stânga, peisajul de fundal și a repictat trupul [[Mântuitor]]ului. Diferența dintre cele două stiluri este evidentă, relevând stilul original și elegant al lui Leonardo. În aceeași perioadă, se presupune că artistul ar fi servit drept model pentru două lucrări ale lui Verrocchio, statuia de bronz a lui [[David]] de la Bargello, și Arhanghelul Rafael în tabloul Tobias și îngerul. În 1472, după șase ani de studiu și muncă susținută, Leonardo da Vinci, la vârsta de 20 de ani, a fost calificat maestru, fiind admis în Ghilda Sf. Luca, ghilda artiștilor și doctorilor. Deși tatăl său i-a oferit posibilitatea de a avea propriul atelier, era atât de atașat de cel ce-i fusese profesor, încât a continuat colaborarea cu acesta. === Viața profesională, 1476–1513 === [[Fișier:Leonardo da Vinci Benois Madonna.jpg|thumb|left|200px|Leonardo da Vinci: ''[[Madona Benois]]'', [[1478]] - [[Muzeul Ermitaj]], [[Sankt Petersburg]]]] În arhivele din 1476 ale tribunalului din Florența s-a descoperit un denunț anonim, în urma căruia patru tineri, printre care și Leonardo da Vinci, erau acuzați de sodomie. Deoarece denunțul nu era semnat iar acuzațiile n-au putut fi probate, dosarul a fost clasat. (Procesul Saltarelli) În Evul Mediu, pe tot teritoriul actualei Italii, în republicile italiene și pe tot cuprinsul statelor papale, actele de sodomie erau categoric interzise, delictele fiind instrumentate de Inchiziție, iar vinovații fiind pedepsiți prin ardere pe rug. Nu există informații privind viața și activitatea sa în următorii doi ani (până în 1478).<ref>{{Cite book|title=The Everything Da Vinci Book|first=Shana |last=Priwer|first2= Cynthia|last2=Phillips|year=2006|page=245}}</ref> Cert este că în 1478 a părăsit atelierul lui Verrocchio, dar și casa părintească. Un anume "Anonimo" Gaddiano, afirmă că în 1480, Leonardo da Vinci locuia în palatul familiei Medici, și că lucra în grădina pieței San Marco, care găzduia un fel de academie de artiști, poeți și filozofi înființată și finanțată de aceeași familie. În ianuarie 1478, a primit deja prima comandă în calitate de artist independent, pictura unei bucăți din altarul Capelei Sf. Bernard din Palazzo Vecchio, urmată de a doua, în martie 1481, Adorația magilor, pentru călugării de la San Donato a Scopeto.<ref>{{Cite book|first= Jack|last = Wasserman | title = Leonardo da Vinci | year = 1975 | pages = 77–78}}</ref> Nici una din comenzi nu a fost finalizată, cea de-a doua fiind abandonată datorită plecării artistului la Milano. Vasari povestește că Leonardo ar fi fost extrem de talentat ca muzician. În 1482, acesta ar fi realizat o liră din argint cu corpul de forma unui cap de cal,<ref>{{cite book|last=Winternitz|first=Emanuel|title= Leonardo Da Vinci As a Musician|year=1982}}</ref> și că Lorenzo de Medici l-ar fi trimis la Milano, pentru a dărui această liră Ducelui de Milano, Ludovico Sforza, cu scopul de a întări legăturile cu acesta.<ref>{{cite book |last= Rossi|first=Paolo|title=The Birth of Modern Science|year=2001|page=33}}</ref> Cu această ocazie, Leonardo da Vinci a compus o scrisoare, citată adesea, adresată ducelui Sforza, prin care îl informa despre aptitudinile sale inginerești și artistice.<ref>{{cite web|title=Leonardo's Letter to Ludovico Sforza|work= | publisher =Leonardo-History|date= |url=http://www.leonardo-history.com/life.htm?Section=S5|accessdate=5 ianuarie 2010}}</ref> Artistul a petrecut în Milano următorii 17 ani, din 1482 până în 1499. Printre primele lucrări importante care i-au fost comandate, se remarcă pictura Fecioara pe stânci, pentru Confreria Imaculatei Concepții și fresca intitulată Cina cea de Taină pentru mânăstirea Santa Maria delle Grazie.<ref>{{Cite book|first=Martin|last=Kemp|title=Leonardo|year=2004}}</ref> În primăvara lui 1485, Leonardo da Vinci a călătorit în Regatul Ungariei, trimis de Sforza la principele Matei Corvin. Se presupune că ar fi pictat pentru acesta un tablou intitulat Sfânta Familie, căruia i s-a pierdut urma.<ref>Franz-Joachim Verspohl, ''Michelangelo Buonarroti und Leonardo Da Vinci: Republikanischer Alltag und Künstlerkonkurrenz in Florenz zwischen 1501 und 1505'' (Wallstein Verlag, 2007), p. 151.</ref> Între 1493 și 1495, în notele de socoteli zilnice ale artistului apare o femeie cu numele de Caterina. Atunci când aceasta a murit în 1495, lista cheltuielilor de înmormântare sugerează că ar fi vorba despre mama sa.<ref>Codex II, 95 r, Victoria and Albert Museum, as cited by della Chiesa p. 85</ref> [[Fișier:Il Condottiere.jpg|thumb|right| Leonardo da Vinci: ''Il Condottiere'', 1480 - British Museum, Londra]] Leonardo da Vinci s-a implicat în multe proiecte pentru ducele Sforza, inclusiv crearea de care alegorice pentru diverse ocazii festive, proiectul domului catedralei din Milano, și modelul unei uriașe statui ecvestre a lui Francesco Sforza, predecesorul ducelui Ludovico. În vederea realizării acestei statui nemaivăzute, au fost procurate 70 de tone de bronz. Monumentul a rămas neterminat timp de mai mulți ani, o chestiune deja obișnuită pentru Leonardo. Modelul de lut al imensei statui a fost terminat în 1492. El depășea ca proporții singurele două mari statui ecvestre ale Renașterii, statuia lui Gattamelata din Padova, realizată de Donatello și statuia lui Bartolomeo Colleoni din Veneția, realizată de Verrocchio. Statuia lui Verrocchio a fost turnată în bronz abia în 1488, după moartea acestuia, și după ce Leonardo începuse deja să facă planurile detailate pentru turnarea în bronz a uriașei sale statui. Toată lumea era cu ochii ațintiți asupra uriașei statui, Michelangelo chiar a afirmat că va fi imposibil pentru Leonardo s-o toarne. În noiembrie 1494, bronzul destinat statuii a fost utilizat pentru confecționarea de tunuri care să apere orașul de invazia regelui Carol al VIII-lea al Franței. La începutul celui de-al doilea război italian, în 1499, trupele invadatoare franceze au luat la țintă modelul uriaș din lut al imensei statui. Odată ce Sforza a fost răsturnat de la putere, Leonardo da Vinci, împreună cu Salai, asistentul său, și cu unul din prieteni, matematicianul Luca Pacioli, au fost nevoiți să fugă din Milano la Veneția, unde a fost angajat ca arhitect militar și inginer, pentru a dezvolta sistemul de apărare al orașului contra unui atac naval. În anul 1500 s-a întors la Florența, unde el și tovarășii săi au fost oaspeții călugărilor de la mânăstirea Santissima Annunziata, care le-au oferit posibilitatea organizării unui atelier de lucru, unde, conform spuselor lui Vasari, Leonardo a creat macheta Fecioarei cu Pruncul și Sf. Ana și Sf. Ioan Botezătorul, o lucrare care a stârnit atâta admirație încât “bărbați și femei, tineri și bătrâni” s-au perindat prin fața ei “ca la o mare sărbătoare”. Atelierul a fost redescoperit în 2005, în timpul restaurării aripii în care funcționase timp de mai mulți ani departamentul de hărți militare.<ref>{{cite news|first=Richard|last=Owen|title=Found: the studio where Leonardo met Mona Lisa|publisher=The Times|date=12 ianuarie 2005|url=http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/article411195.ece|accessdate=5 ianuarie 2010|location=London|archive-date=2011-07-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20110718125807/http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/article411195.ece|dead-url=yes}}</ref> În 1502, Leonardo se află la Cesena, în serviciul lui Cesare Borgia, fiul papei Alexandru VI, în calitate de arhitect militar și inginer, călătorind de-a lungul și de-a latul Italiei împreună cu patronul și protectorul său. În această calitate, Leonardo a creat mai multe hărți și planuri. Hărțile erau ceva extrem de rar în acea epocă, iar cele realizate de Leonardo par a avea o nouă concepție. Printre hărțile realizate atunci, se remarcă cea a văii Chiana, menită să ofere patronului său o imagine de ansamblu asupra teritoriului și pozițiilor fortificate. Harta a fost realizată în strânsă legătură cu alt proiect al său, un baraj înspre mare în Florența pentru a susține alimentarea cu apă a orașului. Artistul a revenit la Florența în 18 octombrie 1503, unde în următorii doi ani a desenat și pictat o frescă intitulată Bătălia de la Anghiari, lucrare comandată de Signorie, în paralel cu altă frescă, Bătălia de la Cascina, realizată de Michelangelo. Amândouă lucrările s-au pierdut. Compoziția lui Michelangelo este cunoscută datorită unei copii realizate de Aristotole da Sangallo în 1542.<ref>{{cite book|first=Ludwig|last= Goldscheider|title=Michelangelo: paintings, sculptures, architecture|year=1967|publisher=Phaidon Press|isbn=978-0-7148-1314-1}}</ref> Lucrarea lui Leonardo este cunoscută datorită schițelor pregătitoare și mai multor copii ale zonei centrale, cea mai bună dintre ele o datorăm pictorului Peter Paul Rubens. În 1504, da Vinci a făcut parte din comitetul pentru amplasarea statuii David a lui Michelangelo, contrar voinței autorului.<ref>Gaetano Milanesi, ''Epistolario Buonarroti'', Florence (1875), as cited by della Chiesa.</ref> În 1506, s-a întors la Milano, împreună cu mulți din ucenicii săi, printre care Bernardino Luini, Giovanni Antonio Boltraffio și Marco d'Oggione, ultimul fiind cunoscut pentru copiile sale după Cina cea de Taină. Din păcate, nu a putut sta prea mult timp în Milano, deoarece tatăl său a murit în 1504, el trebuind să se întoarcă la Florența în 1507, pentru a rezolva problema moștenirii împreună cu frații săi. În 1508 s-a întors în Milano, unde a locuit în propria sa casă, situată aproape de Porta Orientale, în parohia Santa Babila. [[Fișier:Leonardo da Vinci - Virgin of the Rocks (Louvre).jpg|1,192 × 1,948 pixelspx|miniatura|dreapta|[[Fecioara între stânci]] - prima variantă (1483), Muzeul Luvru]] === Ultimii ani, 1513–1519 === Începând din septembrie 1513, până în 1516, în timpul papei Leon X, Leonardo a petrecut mult timp în Cortile del Belvedere, în Vatican, unde în aceeași perioadă lucra și pictorul Raffaello Sanzio, cunoscut sub numele de Rafael. În octombrie 1515, regele Francisc I al Franței a recapturat orașul Milano. În 19 decembrie, Leonardo a fost prezent la întâlnirea dintre Francisc I și Papa Leon X, care a avut loc la Bologna.<ref>Georges Goyau, ''François I'', Transcribed by Gerald Rossi. The Catholic Encyclopedia, Volume VI. Published 1909. New York: Robert Appleton Company. Retrieved on 2007-10-04</ref><ref>{{cite web|first=Salvador|last=Miranda| url=http://www.fiu.edu/~mirandas/bios1527-ii.htm|title=The Cardinals of the Holy Roman Church: Antoine du Prat|year=1998–2007| accessdate = 4 octombrie 2007}}</ref> Leonardo a primit o comandă din partea lui Francisc I de a realiza un leu mecanic, care putea să meargă, și care putea să-și deschidă pieptul pentru a da la iveală o tufă de crini.<ref>Vasari, p.265</ref> Nu se cunoaște scopul pentru care a fost comandat acest leu mecanic, dar se presupune că era destinat să-l întâmpine pe rege la intrarea sa triumfală în Lyon, și probabil că a fost utilizat în cadrul convorbirilor de pace cu papa. Leul s-a pierdut, o replică mai mult sau mai puțin fidelă cu originalul a fost realizată de curând și se găsește la Muzeul din Bologna.<ref>{{cite web|title=Reconstruction of Leonardo's walking lion|url= http://www.ancientandautomata.com/ita/lavori/leone.htm |language=Italian|accessdate= 5 ianuarie 2010}}</ref> În 1516 a intrat în serviciul lui Francisc I, sub înalta protecție a acestuia, fiindu-i dată o locuință în Clos Lucé (Cloux), azi devenită muzeu, lângă reședința regală Château d'Amboise. Aici și-a petrecut ultimii ani din viață, însoțit de ucenicul său, contele Francesco Melzi, având alocată o pensie de 10,000 de scuzi italieni. [[Fișier:Clos luce 04 straight.JPG|1,225 × 785 pixelspx|miniatura|dreapta|Conacul Clos Lucé, ultimul domiciliu al lui Leonardo da Vinci]] Leonardo da Vinci s-a stins din viață la Clos Lucé, la 2 mai 1519. În ultimii ani, regele Francisc I și Leonardo deveniseră prieteni apropiați. Giorgio Vasari povestește că regele l-ar fi ținut de mână până în ultima clipă. Această istorie, foarte dragă francezilor, ilustrată de tabloul lui Jean Auguste Dominique Ingres, pare a fi mai degrabă o legendă, dat fiindcă în aceeași zi, de la Saint-Germain-en-Laye, Francisc I a emis un edict, în consecință nu putea fi la Clos Lucé. Alți cercetători au remarcat că edictul nu era semnat personal de rege. Vasari menționează că în ultimele zile, simțindu-și sfârșitul aproape, Leonardo a chemat un preot pentru a se spovedi și împărtăși. Conform dorinței sale, 60 de cerșetori au însoțit cortegiul funerar. Fiecare din aceștia a fost răsplătit cu o sumă de bani stabilită în prealabil de Leonardo. Principalul moștenitor și executorul testamentar al artistului a fost contele Melzi, care i-a fost alături până în ultima clipă. Lui i-au rămas picturile, desenele, biblioteca, uneltele și alte obiecte personale ale artistului, precum și o sumă de bani. Nu a fost uitat nici Salai, fostul său ucenic și tovarăș, la fel și credinciosul său servitor, Battista di Vilussis, fiecare primind jumătate din via lui Leonardo, frații artistului care și-au împărțit terenuri, și servitoarea sa, care a primit o „pelerină neagră, de bună calitate, cu marginea îmblănită”, ceea ce voia să însemne, că servitoarea sa putea participa la funeralii îmbrăcată „decent”.<ref>{{cite web|title=Leonardo's will|work= |publisher=Leonardo-history|date= |url=http://www.leonardo-history.com/life.htm?Section=S6|accessdate=28 septembrie 2007}}</ref> Leonardo da Vinci a fost înmormântat în Capela Saint-Hubert a ([[Château d'Amboise|castelului Amboise]]) == Viața personală == Se cunosc extrem de puține amănunte privind viața personală a lui Leonardo da Vinci, deși a lăsat în urmă sute de pagini manuscrise. Nu există scrisori, scrieri poetice, jurnal personal sau memorii. Nicăieri în scrierile sale sau în cele ale contemporanilor săi nu apare vreo informație care să indice vreun interes afectiv față de vreo persoană. În consecință, nu se poate stabili cu certitudine dacă a avut vreo relație afectivă și/sau eventual sexuală, cu vreo persoană, bărbat sau femeie. Din contră, cei care l-au cunoscut, vorbesc despre o existență aproape ascetică, dedicată trup și suflet artei și științei. Una din notele sale conține câteva referințe privind sexualitatea și procreația: *''"Actul procreației și tot ce are legătură cu el este atât de dezgustător încât oamenii ar dispărea dacă nu ar interveni ceva fețe drăgălașe sau dispoziții senzuale."''<ref>Edmondo Solmi: Leonardo (1452-1519), 2nd ed., Firenze G. Barbéra 1907.</ref> Această frază a fost interpretată în fel și chip, cu scopul de a defini orientarea sexuală a artistului. === Procesul Saltarelli === Actele din dosarul acestui proces constituie singurul document istoric și singurul cu valabilitate juridică cu referire directă la orientarea sexuală a lui Leonardo da Vinci. În data de 9 aprilie 1476, în cutia de scrisori (tamburo) din fața primăriei (Palazzo della Signoria) a fost depus un denunț anonim împotriva unui tânăr ucenic giuvaergiu, Jacopo Saltarelli, denunț în care se menționa că acesta ar avea diverse "legături mizerabile cu persoane care i-au solicitat asemenea servicii nasănătoase". Denunțul acuză patru persoane de a-l fi sodomizat pe Saltarelli, respectiv: Leonardo da Vinci, ucenic în atelierul pictorului Verrocchio, un croitor pe nume Baccino, un anume Bartolomeo di Pasquino, și Leonardo Tornabuoni, membru al familiei aristocratice cu același nume din Florența, asociată cu familia Medici.<ref>{{cite web|title=''Denuncia contro Leonardo da Vinci (1452-1519)|url=http://www.Giovannidallorto.com}}</ref> Saltarelli era cunoscut autorităților, deoarece se prostitua, iar cu cîteva luni în urmă, un alt bărbat fusese condamnat pentru sodomizarea acestuia.<ref>Crompton, Louis (2006). Homosexuality and Civilization. Harvard University Press. ISBN 0-674-02233-5.</ref> Unele surse afirmă că ar fi lucrat și ca model pentru Leonardo. Judecătorii au decis să claseze cazul, cu condiția să nu mai apară alte denunțuri. În 7 iunie 1476, un alt denunț a fost depus, dar din nou judecătorii au decis să claseze cazul, dat fiindcă denunțul, chiar dacă era anonim, trebuia să fie semnat.<ref>Wittkower, Rudolph and Margaret Wittkower (2006). Born Under Saturn: The Character and Conduct of Artists : A Documented History from Antiquity to the French Revolution. New York, New York Review of Books. ISBN 1-59017-213-2.</ref> Ulterior, s-a speculat faptul că familia unuia din acuzați, Leonardo Tornabuoni, ar fi exercitat presiuni prin intermediul familiei Medici pentru clasarea cazului.<ref>Saslow, Ganymede in the Renaissance: Homosexuality in Art and Society, 1986, p. 197.</ref> Cert este că în acea perioadă, sodomia era considerată un delict extrem de grav, pedepsit cu moartea prin ardere pe rug. Deoarece era extrem de greu de probat, adesea se recurgea la tortură. Nu era o chestiune cu care să se glumească, deși autoritățile erau relativ tolerante. Prin sodomie se înțelegea orice practică sexuală în afară de contactul sexual normal vaginal dintre bărbat și femeie, conform definiției date de Toma d'Aquino. Acuzația de sodomie era extrem de frecventă în epocă, atât în rândul aristocrației, fiind folosită pentru eliminarea rivalilor politici, cât și la nivelul claselor de jos, cel mai adesea în scopuri mercantile, dat fiindcă condamnatului i se confisca averea, o parte revenindu-i denunțătorului. Un cercetător contemporan, Michael Rocke, a investigat cu mijloace moderne arhiva Oficialilor Nopții (Ufficiali di notte), o instituție represivă, menită să instrumenteze cazurile de sodomie în Florența, stabilind că timp de 70 de ani, între 1432 și 1502, timp în care această instituție a fost activă, au fost investigate cca. 16 000 de cazuri de sodomie, 3000 de persoane fiind condamnate. Pare extrem de mult pentru un oraș cu cca. 40 000 de locuitori.<ref>Michael Rocke, A critique of Forbidden Friendships: Homosexuality and Male Culture in Renaissance Florence, Oxford University Press, 1996, ISBN 0195122925 | ISBN 978-0195122923.</ref> Totuși, în 70 de ani, ar însemna cca. 42 de condamnări anual, adică aproape 1 la mie din populația orașului. În consecință, sodomia nu era deci chiar așa de răspândită pe cât afirmă Michael Rocke în cartea sa. Pe de altă parte, sodomia nu însemna neapărat relații homosexuale, ci includea o paletă extrem de largă de practici sexuale, de la masturbare și până la sex anal heterosexual. Chiar și felația, practicată curent de prostituate, era considerată sodomie. Autoritățile erau alarmate de scăderea numărului de căsătorii, puse pe seama extinderii practicilor sexuale „necurate”, astfel încât au decis să crească numărul de bordeluri și să asigure o dotă pentru tinerele sărace, concomitent cu sporirea represiunii, care nu era nici pe departe atât de cruntă pe cât era bunăoară în țările de la nord de Alpi, unde execuția publică prin ardere pe rug pentru sodomie era relativ frecventă, sau în comparație cu Anglia, unde în 27 noiembrie 1835 au fost spânzurați James Pratt și John Smith, ultima condamnare la pedeapsa capitală pentru sodomie din Marea Britanie. Cu toate că dosarul cazului de sodomie în care era implicat și Leonardo da Vinci a fost clasat, eticheta de "desfrânați" aplicată de opinia publică celor patru acuzați a persistat multă vreme. Privind retrospectiv, toată această afacere pare să fi fost un atac politic la adresa familiei de Medici, Leonardo fiind doar o victimă colaterală. O altă certitudine este faptul că nici unul din contemporanii săi, și nici biograful său, Giorgio Vasari (1511-1574), nu pomenesc nimic despre așa-zisa sa homosexualitate.<ref>Giorgio Vasari, Lives of the Artists, (1568), 1965 edition, trans George Bull, Penguin, ISBN 0-14-044164-6.</ref> === Ipoteza lui Sigmund Freud === [[Fișier:Leonardo Freud.jpg|202 × 296 pixelspx|miniatura|dreapta|"Vulturul" identificat de Sigmund Freud în tabloul "Sf. Ana, Fecioara și Pruncul"]] Pornind de la o notă scrisă de Leonardo da Vinci, Sigmund Freud a scris în 1910 un eseu intitulat Leonardo da Vinci și memoria copilăriei (titlu original : Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci, 1910), practic, un studiu psihanalitic cu tentă literară asupra lui Leonardo da Vinci și operei sale. Sigmund Freud a pornit de la o notă a lui Leonardo din Codex Atlanticus, în care acesta își amintește: ''"... printre primele amintiri din copilărie, mi se pare că eram așezat în leagăn și un vultur (în italiană nibbio) a venit la mine, mi-a deschis gura cu coada, și m-a lovit cu ea de mai multe ori peste buze..."'' Pornind de la această notă, Freud a interpretat acest eveniment drept o fantezie, fantasmă a artistului, privind un contact sexual oral. Conform teoriei sale, vulturul ar fi mama artistului, dat fiindcă în scrierea antică egipteană, hieroglifa "mamă" este simbolizată printr-un vultur. (zeița Mut) Sigmund Freud a dezvoltat această teorie pornind de la o idee mai veche a sa, privind relația dintre mamă și pruncul alăptat, similară cu o felație. Pornind de aici, Freud a analizat tabloul lui Leonardo de la Muzeul Luvru, Sf. Ana, Fecioara și Pruncul (1510-1513), făcând observația că vestmintele Sfintei Fecioare seamănă cu un vultur. De aici, a dedus că toate acestea denotă fantezii de "homosexual pasiv" ale artistului. Imediat după publicarea eseului, mai mulți specialiști italieni au acuzat o eroare de traducere în ediția în limba germană, cartea Mariei Herzfeld, Leonardo da Vinci, der Denker, Forscher und Poet, utilizată ca referință de către Freud, respectiv traducerea cuvântului nibbio prin vultur, care de fapt, în context s-ar traduce prin zmeu (de hârtie). Cu toate acestea, cuvântul nibbio în italiană înseamnă și gaie (pasăre de pradă înrudită cu vulturul, lat. ''Milvus milvus'', fam. Accipitridae), astfel încât adepții lui Freud au refăcut imediat teoria privind pretinsa homosexualitate "pasivă" a lui Leonardo da Vinci. Cei mai mulți specialiști în opera lui Leonardo da Vinci, oameni care și-au dedicat întreaga viață studierii operei acestuia, susțin totuși că visul său "profetic" este inspirat de Divina Comedie a lui Dante Alighieri, fiind de fapt o metaforă extrem de răspândită în scrierile epocii, și că toate teoriile lui Freud, ca și ale epigonilor acestuia sunt simple fabulații.<ref>{{cite web|title=The Prophetic Dream in Leonardo and in Dante,First published in: Raccolta Vinciana 31, 2005, p.145-180.|url=http://archiv.ub.uni-heidelberg.de/artdok/195/1/Marmor_Par_che_sia_mio_destino.pdf}}</ref> De altfel, însuși Freud, aflând despre eroarea de traducere, avea să-i mărturisească cu amărăciune lui Lou Andreas-Salomé în 1919 că era una din cele mai bune scrieri ale sale.<ref>"der Leonardo, das einzig Schöne, das ich je geschrieben, bereitet sich jetzt zur zweiten Auflage." Sigmund Freud - Lou Andreas-Salome - Briefwechsel, edited by Ernst Pfeiffer. S. Fischer Frankfurt/Main 1966, p. 100 books.google</ref> Freud se înșela însă, pentru că homosexualitatea în Florența familiei de Medici avea aceleași trăsături caracteristice cu pederastia din Grecia antică, Leonardo, în calitate de maestru nu putea fi în nici un caz homosexual pasiv, rolul acesta era rezervat ucenicilor care-și completau veniturile, prostituându-se, precum Jacopo Saltarelli. Apoi Freud nu a înțeles sau s-a făcut că nu înțelege rolul mamei lui da Vinci, o simplă țărancă pe post de dădacă până la cinci ani, după care a trebuit să-și încredințeze fiul tatălui, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, notar oficial al Florenței. O simplă țărancă pe post de purtătoare de sarcină și apoi de dădacă, nu avea cum să bântuie visele erotice ale artistului. === Teorii contemporane === [[Fișier:Leonardo da Vinci - Angelo Incarnato.jpg|496 × 713 pixelspx|miniatura|dreapta|Angelo Incarnato - desenul unui înger cu penisul în erecție - una din "dovezile indubitabile" a pretinsei homosexualități a artistului.]] Având ca punct de plecare procesul de sodomie din 1476 și eseul lui Sigmund Freud, mai mulți cercetători contemporani au disecat scrierile și opera artistică a lui Leonardo da Vinci, căutând să descopere "dovezi" ale pretinsei homosexualități a acestuia. Principalele argumente invocate de către aceștia sunt: *Leonardo da Vinci a avut doi ucenici, Gian Giacomo Caprotti da Oreno și Contele Francesco Melzi, care au stat alături de marele artist până la moartea acestuia, amândoi "tineri" și "frumoși". *Schița pentru tabloul Sf. Ioan Botezătorul, intitulată The Incarnate Angel, desen în cărbune din 1515 aflat în colecția Muzeului Luvru, reprezentând un înger cu penisul în erecție. *Personajul din dreapta lui Isus, în Cina cea de Taină, are sexul nedefinit. *Leonardo da Vinci nu a fost niciodată însurat. *Leonardo da Vinci a evitat să picteze nuduri de femei, în schimb a pictat numeroși tineri cu chip angelic. Elizabeth Abbott, în lucrarea History of Celibacy afirmă că deși este "foarte probabil" ca Leonardo da Vinci să fi fost homosexual, traumatizat de procesul de sodomie din 1476, artistul ar fi optat pentru castitate pentru tot restul vieții.<ref>Abbott, Elizabeth (2001). History of Celibacy. James Clark & Co. p. 341. ISBN 0-7188-3006-7.</ref> Alți autori afirmă fără echivoc despre Leonardo da Vinci că ar fi fost homosexual și chiar pedofil sadea, începând cu autorul cu mare succes la public Dan Brown, care în romanul Codul lui da Vinci afirmă că artistul ar fi fost un homosexual înflăcărat (flamboyant). Michael White, în cartea Leonardo: The First Scientist, afirmă că "there is little doubt that Leonardo remained a practising homosexual", indicând chiar și două nume de "parteneri sexuali" ai artistului, respectiv un anume Fioravante di Domenico și un tânăr șoimar, Bernardo di Simone, bazându-se pe interpretarea proprie a unor note personale ale lui Leonardo.<ref>White, Michael (2000). Leonardo, the first scientist. London: Little, Brown. p. 70. ISBN 0-316-64846-9.</ref>. == Discipoli și ucenici == Gian Giacomo Caprotti da Oreno, supranumit ''Salai'' sau ''Il Salaino''(micul nespălat, sau drăcușorul), a ajuns în preajma lui Leonardo în 1490. După numai un an, Leonardo a făcut o listă cu toate “potlogăriile” acestuia, numindu-l “hoț, mincinos, încăpățânat și avid de bani”, după ce fusese prins de cel puțin cinci ori că șterpelise bani și alte obiecte de valoare, pentru a cheltui o avere pe haine.<ref>Leonardo, Codex C. 15v, Institut of France. Trans. Richter</ref> Cu toate acestea, Leonardo l-a tratat cu îngăduință, acesta rămânând în slujba artistului aproape 30 de ani. Salai a realizat un număr de tablouri sub nume propriu (Andrea Salai), dar deși Vasari afirmă că Leonardo l-ar fi învățat totul despre pictură, lucrările sale nu se ridică totuși la nivelul altor ucenici ai pictorului, precum Marco d'Oggione și Boltraffio. În 1515 a pictat o versiune nud a Monei Lisa, cunoscută drept Monna Vanna.<ref>{{cite web|last=Gross|first=Tom|title=Mona Lisa Goes Topless|work=|publisher=Paintingsdirect.com|date=|url=http://www.paintingsdirect.com/content/artnews/032001/artnews1.html|accessdate=27 septembrie 2007|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070403073656/http://www.paintingsdirect.com/content/artnews/032001/artnews1.html|archivedate=2007-04-03|dead-url=yes}}</ref> În 1525, anul morții sale, Salai era proprietarul celebrului tablou Mona Lisa, evaluat la cererea sa cu 505 lire, o valoare extraordinară în acea vreme pentru un portret de mici dimensiuni.<ref name=NR>{{cite web|last=Rossiter|first=Nick|title=Could this be the secret of her smile?|work= |publisher=Telegraph.co.UK|date=4 iulie 2003|url=http://www.telegraph.co.uk/arts/main.jhtml?xml=/arts/2003/04/07/banr.xml|accessdate=3 octombrie 2007|location=London}}</ref> În 1506, Leonardo a mai luat un ucenic, Contele Francesco Melzi, fiul unui aristocrat din Lombardia, care va fi considerat ucenicul său preferat. L-a urmat pe Leonardo da Vinci în Franța, rămânând alături de el până la moartea acestuia. Melzi a moștenit lucrările artistice și științifice ale maestrului, manuscrisele și colecțiile sale, cărțile și obiectele personale, fiind și executorul testamentar al artistului. == Opera artistică == === Pictura === În ciuda renumelui pe care și l-a câștigat, cu precădere în sec.20, în calitate de om de știință și inventator, timp de patru secole după moartea sa, Leonardo da Vinci a rămas în conștiința colectivă drept unul din cei mai mari pictori, deși numărul lucrărilor rămase în urma sa este extrem de redus, în raport cu alți contemporani de-ai săi. Lucrările sale certe, ca și cele atribuite lui au o valoare inestimabilă, iar ultimele care s-au vândut, au atins prețuri fabuloase. Încă din timpul vieții, pe la 1490, Leonardo era descris ca un pictor “divin”, faima sa sporind cu trecerea anilor. Leonardo rămâne în istoria picturii prin câteva lucrări care au fost remarcate încă din timpul vieții sale datorită tehnicii inovatoare, perfecțiunea detaliilor, a celor anatomice în primul rând, apoi se remarcă iluminarea savantă, interesul său pentru fizionomie și pentru modul în care aceasta poate exprima emoții și sentimente, modul în care a utilizat corpul uman pentru compoziții figurative, coloristica inovatoare și subtilitatea gradată a tonurilor. Toate aceste calități pot fi recunoscute cu ușurință în lucrările sale cele mai cunoscute: Monna Lisa, Cina cea de Taină, Fecioara pe stânci.<ref>Frederick Hartt : ''A History of Italian Renaissance Art'', pp.387–411.</ref> === Lucrări din tinerețe === [[Fișier:Leonardo Da Vinci - Annunciazione.jpeg|4,062 × 1,856 pixelspx|miniatura|dreapta|Buna Vestire (1475-1480) una din primele lucrări ale lui Leonardo da Vinci, Uffizi, 98x217 cm]] Prima lucrare realizată de Leonardo da Vinci a fost Botezul lui Hristos, lucrare atribuită lui Verrocchio, realizată în colaborare cu acesta. Din aceeași perioadă datează alte două lucrări, amândouă cu titlul Buna Vestire. Una are dimensiuni reduse, 59x14 cm. Este o "predella", o bucată care ar trebui să se potrivească la baza unei compoziții mai mari, în cazul de față, o lucrare aparținând lui Lorenzo di Credi, de care a fost separată ulterior. A doua bună vestire este o lucrare de dimensiuni ceva mai mari, cu o lățime de 217&nbsp;cm. În ambele lucrări, Leonardo da Vinci a utilizat un aranjament clasic, prezent și în două binecunoscute lucrări ale lui Fra Angelico, cu Fecioara stând în genunchi sau în picioare, în dreapta imaginii, în stânga un înger în profil, cu o îmbrăcăminte sofisticată. Deși anterior atribuită lui Ghirlandaio, lucrarea este azi atribuită lui Leonardo.<ref name=Berti>{{Cite book| first = Luciano | last = Berti | title = The Uffizi | year = 1971 | pages = 59–62}}</ref> În lucrarea cea mică, Sfânta Fecioară pleacă ochii și își împreunează mâinile într-un gest care vrea să exprime supunere față de voința Domnului. În a doua lucrare, din contră, Sfânta Fecioară nu este de loc supusă. Tânăra ce o reprezintă, întreruptă din lectură de neașteptatul emisar, pune un deget de-a curmezișul Bibliei, pentru a marca locul în care i-a fost întreruptă lectura, ridicând mâna în semn de surpriză. Tânăra femeie acceptă rolul de mamă a Domnului, nu cu resemnare, ci cu încredere. În această lucrare, Leonardo da Vinci reprezintă dimensiunea umană a Sfintei Fecioare, recunoscând rolul umanității în încarnarea Domnului. === Lucrările din anii 1480=== [[Fișier:Leonardo, san girolamo.jpg|802 × 1,048 pixelspx|miniatura|dreapta|Lucrarea Sf. Ieronim în pustietate, cca. 1480, Pinacoteca Vaticana, Roma]] În 1480, Leonardo a primit două comenzi extrem de importante și a început o altă lucrare care se va dovedi revoluționară din punct de vedere al compoziției. Două din cele trei lucrări nu au mai fost terminate, iar a treia a constituit subiectul unor discuții interminabile, privind termenele și prețul. Una din lucrări este intitulată Sf. Ieronim în pustietate. Unul din cercetătorii vieții și operei lui Leonardo, Liana Bortolon, asociază această lucrare cu o perioadă dificilă din viața artistului, relevată de una din însemnările sale: „... gândeam că învăț să trăiesc, (în realitate) învățam să mor”. Lucrarea odată începută, compoziția poate fi văzută, fiind extrem de neobișnuită. Lucrarea, care prin secolul al XVIII-lea îi aparținea Angelicăi Kauffman, a fost mai apoi tăiată în două. Cele două bucăți au fost regăsite ulterior, prima într-un târg de vechituri, și a doua, în atelierul unui curelar, fiind mai apoi reunite pentru a forma compoziția originală. .<ref name=Wasser2>Wasserman, pp.104–6</ref> Este posibil ca totuși anumite zone periferice ale compoziției originale să lipsească. Sf. Ieronim ocupă zona centrală a lucrării, așezat după o linie ușor înclinată, și văzut cumva dintr-o perspectivă aeriană. Îngenuncheat, cu un braț întins în lateral, cu privirea fixă, îndreptată în direcție opusă, postura personajului pare desprinsă din studiile anatomice ale artistului. În prim plan, în dreapta, întins de-a curmezișul, simbolul preferat al artistului, un leu, formează o dublă spirală la baza compoziției. O altă inovație este planul de fundal cu stânci colțuroase abia schițat, din care se detașează personajele principale. Aceeași concepție novatoare în ceea ce privește compoziția, elementele de fundal și dramatismul subiectului apar în altă capodoperă neterminată, intitulată Adorația Magilor, comandă a călugărilor din mânăstirea San Donato din Scopeto. Este o compoziție complexă, cu dimensiunea de cca. 250 x 250&nbsp;cm. În vederea realizării acesteia, Leonardo a făcut numeroase schițe și desene preliminare, inclusiv unul extrem de detailat în perspectivă liniară cu ruine, care formează o parte din fundalul scenei. Din păcate, în 1482, la ordinul lui Lorenzo de Medici, artistul a plecat la Milano, pentru a câștiga bunăvoința lui Ludovico Sforza (Il Moro, adică “maurul”), lucrarea fiind abandonată. A treia lucrare importantă din această perioadă este Fecioara pe stânci, lucrare comandată de Confreria Imaculatei Concepții. Lucrarea, realizată cu concursul lui Giovanni Ambrogio de Predis, trebuia să completeze o parte a altarului, construit deja.<ref>Wasserman, p.108</ref> Leonardo a ales să picteze un moment apocrif al copilăriei lui Isus, în care Ioan Botezătorul, protejat de un înger, întâlnește Sfânta Familie în drumul spre Egipt. În această scenă, Ioan îl recunoaște pe Isus drept Cristos, Fiul Domnului. Scena emoționantă, de o frumusețe deosebită, impresionează prin grația personajelor ce-l înconjoară pe pruncul Isus, într-un peisaj sălbatic, dominat de stânci și cascade.<ref>{{cite web | title =The Mysterious Virgin | work = | publisher =[[National Gallery, London]] | url =http://www.nationalgallery.org.uk/collection/features/potm/2006/may/feature1.htm | accessdate =27 septembrie 2007 | archive-date =2007-10-15 | archive-url =https://web.archive.org/web/20071015062743/http://nationalgallery.org.uk/collection/features/potm/2006/may/feature1.htm | dead-url =yes }}</ref> Deși lucrarea este destul de mare, 200 x 120&nbsp;cm, nu este atât de complexă pe cât au dorit călugării de la San Donato, având doar patru personaje în loc de cele cca. cincizeci cerute, și un peisaj sălbatic în loc de unul arhitectural. Lucrarea a fost totuși terminată, practic au fost executate două versiuni ale aceleiași lucrări, una rămasă să decoreze capela Confreriei, cealaltă rămânând în posesia lui Leonardo da Vinci, care a luat-o cu el în Franța. Călugării nu au obținut însă lucrarea, și nici de Predis nu a văzut nici un ban pentru munca sa, decât mult mai târziu.<ref name=DA>{{Cite book | first = Daniel | last = Arasse | title = Leonardo da Vinci | year = 1998 }}</ref> === Lucrările din anii 1490 === Cea mai renumită lucrare a lui Leonardo da Vinci, realizată în 1490, a fost Cina cea de Taină, o frescă pictată în refectoriul (sala de mese) mânăstirii Santa Maria della Grazie din Milano. Fresca reprezintă momentul în care Isus, înconjurat de discipolii săi, ia ultima cină, înainte să fie arestat și condamnat la moarte, surprinzând exact momentul în care acesta rostește fraza profetică: “unul din voi mă va vinde”. Scena surprinde consternarea discipolilor Mântuitorului la auzul vorbelor acestuia. Scriitorul Matteo Bandello povestește cum Leonardo lucra în unele zile de dimineață până seara, fără a se opri nici măcar pentru a mânca, după care urmau câteva zile în care nu mai picta absolut deloc.<ref>Wasserman, p.124.</ref> Modul de lucru al artistului era dincolo de puterea de înțelegere a călugărilor, astfel că, exasperați, aceștia au cerut lui Ludovico Sforza să intervină.<ref>Vasari, p.263.</ref> Atunci când a fost terminată, fresca a fost unanim aclamată, fiind considerată o capodoperă. Din păcate, tehnica utilizată de Leonardo, tempera, prin care acesta dorea obținerea de culori mai vii, s-a dovedit inadecvată substratului pe care a fost aplicată, umezeala datorată apropierii de bucătărie, a condus la deformarea și scorojirea acesteia, astfel încât un vizitator al mânăstirii, 100 de ani mai târziu, o descria drept o “ruină”.<ref>della Chiesa, p.97.</ref> Cu toate acestea, fresca lui Leonardo rămâne una din cele mai cunoscute opere de artă religioasă din istorie, fiind reprodusă pe orice, de la tricouri, până la celebrele “carpete de pus pe perete”. === Lucrările din anii 1500 === [[Fișier:Mona Lisa, by Leonardo da Vinci, from C2RMF retouched.jpg|7,479 × 11,146 pixelspx|miniatura|dreapta|[[Mona Lisa]] (1503-1506), [[Muzeul Luvru]]]] Dintre lucrările realizate de Leonardo în [[secolul al XVI-lea]], de departe cea mai renumită este [[Gioconda|Mona Lisa]], mai precis „Mona Lisa” sau „La Gioconda”. Acest portret de mici dimensiuni este incontestabil cea mai renumită pictură din lume. Renumele său se datorează zâmbetului misterios al femeii, subliniat de artist prin umbrirea colțurilor gurii și ochilor, astfel că natura sau sursa acestui zâmbet cu subînțeles nu poate fi descifrată. Această tehnică de umbrire s-a numit “sfumato” sau “fumul lui Leonardo”. Vasari, despre care se spune că a cunoscut această lucrare doar din auzite, afirmă că “zâmbetul ei este atât de plăcut, încât pare a fi de origine mai degrabă divină decât omenească”.<ref>Vasari, p.267</ref> Dacă Vasari a văzut sau nu tabloul, este subiectul unei controverse printre istorici. Unul din argumentele principale ale celor care susțin că nu a văzut niciodată această lucrare, este că el descrie modelul ca având sprâncene. Unii autori, precum Daniel Arasse, au lansat ipoteza că Leonardo ar fi pictat sprâncenele modelului, dar că acestea ar fi fost eliminate ulterior, nefiind la modă pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Analiza lucrării, scanate la rezoluție înaltă de către Pascal Cotte, a arătat că Mona Lisa fusese realmente pictată inițial cu gene și sprâncene, dar că acestea au fost ulterior eliminate.<ref>{{cite news| publisher=BBC News |title= The Mona Lisa had brows and lashes | date = 22 octombrie 2007 |url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/entertainment/7056041.stm | accessdate=22 februarie 2008}}</ref> Se mai poate remarca rochia fără ornamente, astfel încât privirea e atrasă de ochi și de mâini, ca și de peisajul din fundal, totul pictat cu tușe extrem de fine, aproape insesizabile. Mai trebuie adăugată starea perfectă de conservare a lucrării și lipsa intervențiilor ulterioare, fapt extrem de rar la o pictură cu asemenea vechime.<ref>della Chiesa, p.103</ref> În tabloul [[Fecioara cu Pruncul, Sfânta Ana și Sfântul Ioan Botezătorul|Fecioara cu Pruncul și Sf. Ana]], compoziția este din nou concepută sub forma unor personaje în natură, amintind de Sf. Ieronim, cu personajul surprins într-o postură înclinată. Ceea ce face această lucrare extrem de originală, este că cele două personaje înclinate par să se suprapună. Maria este așezată pe genunchii mamei sale, Sf. Ana. Ea este aplecată puțin în față, spre pruncul Isus care se joacă cu un miel. Compoziția a fost copiată de multe ori și a influențat mulți artiști, printre care [[Michelangelo]], [[Rafael]], [[Andrea del Sarto]], Pontormo și [[Correggio]]. Această schemă compozițională a fost de asemenea adoptată de pictorii venețieni [[Tintoretto]] și [[Paolo Veronese]].<ref>della Chiesa, p.109</ref> === Desen === [[Fișier:Da Vinci Vitruve Luc Viatour.jpg|2,258 × 3,070 pixelspx|miniatura|stanga|Omul Vitruvian - cca.1485 - Academia, Veneția]] Leonardo da Vinci nu a fost un pictor extrem de prolific precum mulți dintre contemporanii săi. În schimb, a desenat enorm. Caietele sale conțin sute de schițe, dar și desene detailate ale diverselor aspecte care i-au atras atenția. De asemenea există multe studii preliminare ale picturilor pe care le-a realizat sau pe care plănuia să le realizeze, cum ar fi cele pentru Adorația Magilor, Fecioara pe stânci și Cina cea de Taină. Primul desen cunoscut al artistului este intitulat “Peisaj din Valea râului Arno” și datează din 1473. Se observă râul, munții, Castelul Montelupo și ogoarele din jur.<ref>{{Cite book | first = A.E. | last = Popham | title = The Drawings of Leonardo da Vinci| year = 1946 }}</ref> Unul din cele mai cunoscute desene ale sale se intitulează “Omul vitruvian”, un studiu al proporțiilor corpului uman, un “Cap de înger” pentru Fecioara pe stânci, la Luvru, un studiu botanic intitulat “Steaua din Bethlehem” și un desen de mari dimensiuni (160x100 cm) realizat cu cretă neagră pe hârtie colorată, desen pentru Fecioara cu Pruncul și Sf. Ana și Sf. Ioan Botezătorul, la National Gallery, în Londra. Desenele relevă o tehnică “sfumato” pentru realizarea umbrelor, în același stil aplicat în cazul Monei Lisa. Este cert faptul că Leonardo n-a făcut niciodată vreo pictură după acel desen, tabloul Fecioara cu Pruncul cu Sf. Ana, fiind cea mai apropiată variantă.<ref>della Chiesa, p.102</ref> O altă serie de desene include figuri umane deformate, uneori exagerat, mulți se referă la ele ca la un fel de caricaturi, sunt studii ale expresiei fețelor umane, folosind diverse modele întâlnite în cele mai diverse locuri. Vasari chiar povestește că atunci când Leonardo observa pe stradă vreo persoană cu o figură care i se părea interesantă, o urmărea, studiind-o îndelung.<ref>Vasari, p.261</ref> Există numeroase studii de tineri, asociate adesea cu ucenicul său Salai, cu o caracteristică deosebită, ceea ce azi numim “profil grec”, adică un profil la care se poate trasa o linie dreaptă din frunte până în vârful nasului, cu șaua dintre nas și frunte extrem de sus, formă întâlnită la multe statui grecești antice. Acest profil contrastează adesea cu profilul “roman”, războinic. Salai este adesea desenat cu o costumație sofisticată și bizară. Alte desene, extrem de detailate, sunt studii ale unor draperii, un element adesea nelipsit în pictura epocii. În desenele din tinerețe ale artistului chiar se remarcă o extraordinară dexteritate în desenarea acestora. Un alt desen renumit este o scenă macabră desenată în 1479 în Florența, reprezentându-l pe Bernardo Baroncelli spânzurat, în legătură cu asasinarea lui Giuliano, fratele lui Lorenzo de Medici, în cazul conspirației Pazzi. == Studii și invenții == === Manuscrise și note === [[Fișier:Da Vinci Studies of Embryos Luc Viatour.jpg|1,443 × 2,121 pixelspx|miniatura|dreapta|Pagina cu studiul unui embrion uman în uter]] Umanismul renascentist nu trasa o graniță categorică între știință și artă, astfel încât studiile științifice și inginerești ale lui Leonardo da Vinci sunt cel puțin la fel de impresionante și inovative pe cât sunt lucrările sale artistice. Studiile sale se regăsesc în cca. 13 000 de pagini de note și schițe, la care a lucrat aproape zilnic, de-a lungul întregii vieți. Multe din notele sale sunt [[Scriere în oglindă|scrise în oglindă]], aceasta părând a fi mai degrabă din rațiuni practice, decât din motivul de a păstra vreun secret ascuns. Din cauză că scria cu mâna stângă, este posibil să-i fi fost mai ușor să scrie de la dreapta la stânga. Notele sale relevă o paletă extrem de largă de preocupări, de la banale liste de cumpărături zilnice și datorii, până la desene de aripi și pantofi pentru mers pe apă. Se regăsesc de asemenea, compoziții pentru pictură, studii și detalii de draperii, animale, copii, disecții de organe, studii de plante, formațiuni stâncoase, vârtejuri acvatice, mașini de război, mașini de zburat, studii de arhitectură. Aceste caiete, de diverse tipuri și mărimi, au fost împrăștiate de prieteni și moștenitori după moartea sa, marea majoritate ajungând în final în colecții de prestigiu, precum Royal Library de la Windsor Castle, Muzeul Luvru, Biblioteca Nacional de España, Victoria and Albert Museum, Biblioteca Ambrosiana care conține cele 12 volume ale Codexului Atlanticus și British Library din Londra care deține o parte a Codexului Arundel.<ref>{{cite web | title =Sketches by Leonardo | work =Turning the Pages | publisher =[[British Library]] | url =http://www.bl.uk/onlinegallery/ttp/ttpbooks.html | accessdate =27 septembrie 2007 | archive-date =2010-06-24 | archive-url =https://web.archive.org/web/20100624031653/http://www.bl.uk/onlinegallery/ttp/ttpbooks.html | dead-url =yes }}</ref> Codex Leicester este singura lucrare științifică majoră aparținând lui Leonardo, aflată într-o colecție privată. Se găsește în posesia lui Bill Gates, fiind expusă în diverse locuri din lume o dată pe an. Notele lui Leonardo par a fi realizate special pentru a fi tipărite, dat fiindcă multe coli au formă și ordine care facilitează tipărirea. În multe cazuri privesc un singur subiect, bunăoară, în cazul inimii unui embrion uman, subiectul este acoperit cu observații și desene pe o singură coală.<ref>Windsor Castle, Royal Library, sheets RL 19073v-19074v and RL 19102 respectively.</ref> Nu se cunoaște motivul pentru care Leonardo nu le-a publicat în timpul vieții. === Studii științifice === [[Fișier:Leonardo polyhedra.png|1,000 × 1,063 pixelspx|miniatura|stanga|Rhombicuboctahedronul din cartea lui Pacioli, De Divina Proportione]] Pasiunea pentru știință a lui Leonardo a fost mai degrabă contemplativă. El s-a străduit să înțeleagă diverse fenomene descriindu-le în mod minuțios și reprezentându-le printr-un desen detailat, fără a dezvolta experimente practice și/sau explicații teoretice, dat fiindcă îi lipseau pregătirea matematică și cunoștințele de limbă latină. Din această cauză, cercetătorii contemporani cu el au ignorat în bună măsură lucrările sale științifice, deși la un moment dat, Leonardo însuși se străduia să învețe singur latina. În 1490, el studia matematica cu Luca Pacioli, pregătind o serie de desene de solide de formă regulată pentru a fi gravate pe plăcile pentru ilustrațiile din cartea lui Pacioli, De divina proportione, publicată în 1509. Din conținutul jurnalelor sale rezultă că plănuia să publice o serie de tratate asupra mai multor subiecte. Se spune că în cursul vizitei din 1517 a secretarului Cardinalului Ludovic de Aragon, ar fi fost observat un tratat coerent de anatomie.<ref>{{Cite book | last = O'Malley| last2 = Saunders| title = Leonardo on the Human Body| year = 1982| publisher = Dover Publications| publication-place = New York}}</ref> Aspecte privind studiile sale de anatomie, lumină și peisaj, au fost reunite pentru a fi publicate, de către ucenicul său, Contele Francesco Melzi, și publicate ulterior sub numele de Tratat de Pictură de Leonardo da Vinci, în Franța și Italia în 1651, și în Germania în 1724.<ref>della Chiesa, p.117.</ref> Daniel Arasse afirmă că tratatul, apărut în Franța în nu mai puțin de 62 de ediții în numai 50 de ani, a făcut ca Leonardo să fie văzut ca un precursor al învățământului academic de artă. Cu toate că experimentele lui Leonardo au urmat metode științifice clare, o analiză recentă a activității sale ca om de știință, analiză făcută de Frtijof Capra, afirmă că Leonardo era complet diferit de savanți precum Isaac Newton sau Galileo Galilei, el căutând să integreze arta cu știința în cel mai pur spirit renascentist.<ref>Capra, Fritjof. The Science of Leonardo; Inside the Mind of the Genius of the Renaissance. (New York, Doubleday, 2007)</ref> === Studii de anatomie === [[Fișier:Leonardo da Vinci - RCIN 919000, Verso The bones and muscles of the arm c.1510-11.jpg|568 × 828 pixelspx|miniatura|dreapta|Studiu anatomic al mâinii, 1510]] Leonardo a căpătat primele noțiuni de anatomie pe când își făcea ucenicia în atelierul lui Verrocchio. Acesta insista față de ucenicii săi asupra importanței studiului anatomiei umane. În calitate de artist, pasionat de anatomie, Leonardo da Vinci a devenit repede un adevărat specialist în “anatomie topografică”. A realizat astfel o mulțime de studii, constând în desene amănunțite de mușchi, tendoane și alte detalii anatomice vizibile. Devenit ulterior artist de renume, i s-a acordat permisiunea de face disecție de cadavre la Spitalul Santa Maria Nuova din Florența, și ulterior în spitale din Milano și Roma. Între 1510 și 1511 a colaborat în acest sens cu doctorul Marcantonio della Torre. Leonardo a realizat peste 240 de desene extrem de detailate, pe care le-a descris cu cca. 13 000 de cuvinte, în vederea publicării unui tratat de anatomie. Toate acestea au rămas la Francesco Melzi, care intenționa să le publice, dar și el a fost depășit de complexitatea problemelor apărute, în special datorită scrisului lui Leonardo da Vinci. Aceste probleme rămăseseră încă nerezolvate în momentul decesului lui Melzi, și încă alți 50 de ani după, astfel încât numai o mică parte din materialul cu privire la anatomie a fost inclusă în tratatul de pictură, publicat în 1632 în Franța.<ref name=DA/><ref name=KDK>Kenneth D. Keele, [http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1033412/pdf/medhist00157-0072.pdf ''Leonardo da Vinci's Influence on Renaissance Anatomy'']. (1964)</ref> În timp ce Melzi ordona materialul pe capitole, acesta a fost examinat de mulți artiști și anatomiști, printre care, Giorgio Vasari, Benvenuto Cellini și Albrecht Dürer, care a făcut mai multe desene după materialul lăsat de Leonardo. Desenele anatomice ale lui Leonardo includ numeroase studii privind scheletul uman, părțile lui componente, precum și studii privind mușchii și tendoanele. A studiat de asemenea mecanica scheletului omenesc și forțele musculare, prefigurând știința modernă a biomecanicii.<ref name=Mason>{{cite book| last = Mason| first = Stephen F.| authorlink = Stephen F. Mason| title = A History of the Sciences|publisher = Collier Books| year = 1962| location = New York, NY| page = 550}}</ref> A mai desenat inima, sistemul circulator și vascular, organele sexuale, alte organe interne și a fost printre primii care a desenat un embrion uman în uter. Desenele realizate și modul de notare a indicațiilor și explicațiilor erau extrem de avansate pentru acea vreme; se consideră că, dacă ar fi fost publicate atunci, ar fi contribuit substanțial la progresul medicinei.<ref name=Sooke>Alistair Sooke, The Daily Telegraph, 28 July 2013, [http://www.telegraph.co.uk/culture/art/leonardo-da-vinci/10202124/Leonardo-da-Vinci-Anatomy-of-an-artist.html Online], accessed 29 July 2013.</ref><ref>Hannah Furness, [[The Daily Telegraph]], 12 March 2013, [http://www.telegraph.co.uk/culture/theatre/edinburgh-festival/9923336/Leonardo-da-Vinci-was-right-all-along-new-medical-scans-show.html Online], accessed 28 July 2013.</ref> Ca artist, Leonardo a studiat efectele emoționale asupra fizionomiei, studiind în special efectele furiei. De asemenea, a studiat și desenat diformități ale feței și semne ale nebuniei. A studiat de asemenea anatomia multor animale, disecând vaci, urși, maimuțe, păsări și broaște, comparând anatomia acestora cu cea a omului, și a făcut o serie de studii asupra cailor. === Inginerie și invenții === [[File:Leonardo chiesa gemmata.jpg|thumb|Schiță de biserică înconjurată de capele]] [[Fișier:Design for a Flying Machine.jpg|508 × 443 pixelspx|miniatura|dreapta|Studiu de mașină zburătoare, 1488]] Încă din timpul vieții, Leonardo da Vinci a fost considerat unul din cei mai mari [[inginer]]i ai timpului său. În scrisoarea de prezentare ce-o trimisese ducelui [[Ludovico Sforza]] (''Il Moro''), Leonardo afirma că este capabil să construiască tot felul de mașini capabile să asigure protecția orașului în cazul unui asediu. Atunci când a fugit la Veneția în 1499, și-a găsit imediat o slujbă de inginer militar, prin concepția și construcția unui sistem mobil de baricade, care să protejeze orașul de atacuri din exterior. De asemenea, a realizat un proiect de deviere a [[Râul Arno|râului Arno]], proiect la care a colaborat cu Niccolò Machiavelli.<ref>{{cite book | author = [[Roger Masters]] | title = Machiavelli, Leonardo and the Science of Power | year = 1996 }}</ref><ref>{{cite book | author = [[Roger Masters]] | title = Fortune is a River: Leonardo Da Vinci and Niccolò Machiavelli's Magnificent Dream to Change the Course of Florentine History | year = 1998 }}</ref> Notele artistului cuprind o mulțime de invenții, multe din ele, inutile sau fanteziste, precum un instrument muzical (viola organista), un cavaler mecanic (robot) și un [[tun]] cu [[abur]], dar și altele utile, precum pompe hidraulice, mecanisme cu clichet reversibile și proiectile de [[mortier]]. În 1502, Leonardo da Vinci a desenat un pod suspendat, parte a unui proiect mai amplu pentru sultanul [[Baiazid al II-lea]], podul fiind destinat să traverseze intrarea în [[Bosfor]], cunoscută drept [[Cornul de Aur]]. Baiazid nu a acceptat proiectul, considerându-l irealizabil. Concepția lui Leonardo a fost reînviată în 2001, atunci când podul ''Vebjørn Sand Da Vinci Project'', ce se baza pe ideea sa, a fost realizat în Norvegia.<ref>{{cite web|url=http://www.vebjorn-sand.com/|title=The Leonardo Bridge Project |publisher=Vebjorn-sand.com |date= |accessdate=29 octombrie 2011}}</ref><ref>{{cite news | last =Levy | first =Daniel S. | title =Dream of the Master | publisher =''[[Time (magazine)|Time]]'' magazine | date =4 octombrie 1999 | url =http://www.vebjorn-sand.com/dreamsofthemaster.html | accessdate =27 septembrie 2007 | archiveurl =https://web.archive.org/web/20070912033510/http://www.vebjorn-sand.com/dreamsofthemaster.html | archivedate =2007-09-12 | dead-url =no }}</ref> Însă ceea ce l-a fascinat cel mai mult de-a lungul întregii sale vieți a fost zborul. Leonardo a studiat zborul păsărilor, și a scris mai multe studii despre acesta, printre care ''Codexul asupra zborului păsărilor'' din 1505. A conceput și diverse [[Aeronavă|aparate de zburat]], printre care una cu aripi batante (ornitopter) și o mașină de zburat cu aripă rotativă (helicopter). Postul de televiziune britanic Canal Four a comandat realizarea unui film documentar intitulat ''Leonardo's Dream Machines'', pentru o emisiune din 2003. Proiectele lui Leonardo pentru o [[parașută]] și pentru o [[arbaletă]] gigant, au fost interpretate, realizate cu mijloacele acelei epoci și testate cu succes.<ref>[http://www.bl.uk/onlinegallery/features/leonardo/parachute.html British Library online gallery] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20191121011521/http://www.bl.uk/onlinegallery/features/leonardo/parachute.html |date=2019-11-21 }} (retrieved 10 October 2013)</ref> Multe din proiectele lui Leonardo s-au dovedit astfel fezabile. == Influențe == [[Fișier:Leonardo da Vinci - Saint John the Baptist C2RMF retouched.jpg|10,446 × 13,522 pixelspx|miniatura|dreapta|Sf, Ioan Botezătorul 1514, modelul este Salai, Muzeul Luvru]] În tinerețea lui Leonardo da Vinci, Florența era centrul Renașterii creștine, un focar de cultură și civilizație. Artistul și-a început ucenicia în 1466, în atelierul lui Verrocchio, an în care maestrul acestuia, marele sculptor Donatello, se stingea din viață. Pictorul Ucello, ale cărui experimente cu perspectiva dezvoltaseră tehnica de realizare a peisajelor, era în amurgul vieții. Pictorii Piero della Francesca și Fra Filippo Lippi, sculptorul Luca della Robbia, arhitectul și scriitorul Leon Battista Alberti, toți erau sexagenari. Verrocchio era artistul de succes al generației următoare, împreună cu Antonio Pollaiuolo și cu sculptorul Mino da Fiesole.<ref>{{Cite book| first=Frederich|last=Hartt|title=A History of Italian Renaissance Art|year=1970|pages=127–333}}</ref> Leonardo da Vinci și-a petrecut tinerețea în Florența, un oraș a cârui faimă creștea prin operele acestor artiști și prin cele ale contemporanilor lui Donatello, precum Masaccio, ale cărui fresce erau pline de realism și emoție, dar și Lorenzo Ghiberti, ale cărui Porți ale Paradisului ilustrau arta combinației dintre compoziții complexe cu multe personaje și fundalul arhitectural. Piero della Francesca realizase un studiu detailat al perspectivei,<ref>Piero della Francesca, ''On Perspective for Painting (De Prospectiva Pingendi)''</ref> fiind totodată primul pictor care a realizat un studiu științific al luminii. Aceste studii, împreună cu tratatul despre pictură al lui Leone Battista Alberti, De Pictura (1435), au avut un profund impact asupra tânărului Leonardo. Lucrarea lui Massaccio, Alungarea din Grădina Edenului, care îi prezintă pe Adam și Eva goi și neajutorați, reprezintă o imagine extrem de expresivă a corpului uman, pictat în trei dimensiuni prin utilizarea clarobscurului, a luminilor și umbrelor, tehnică ce va fi dezvoltată în operele de mai târziu ale lui Leonardo de așa manieră, încât va influența în mod categoric dezvoltarea ulterioară a picturii. Dimensiunea umanistă a lui David al lui Donatello se va regăsi în lucrările de mai târziu ale artistului, cu precădere în Sf. Ioan Botezătorul. O tradiție răspândită printre pictorii florentini era realizarea de mici lucrări reprezentând pe Sf. Fecioară cu pruncul Isus. Multe din acestea au fost realizate în tempera sau teracotă glazurată în atelierele lui Filippo Lippi, Verrocchio sau ale familiei prolificului Luca della Robbia. Lucrările timpurii de acest gen ale lui Leonardo, precum Madona cu garoafă sau Madona Benois, au urmat această tradiție, în timp ce acesta începea să se detașeze de tipare, precum în Madona Benois, în care Sf. Fecioară este ușor aplecată înspre pruncul Isus, așezat în colțul opus. Această formulă compozițională va fi dezvoltată ulterior de Leonardo în Fecioara cu Pruncul și Sf. Ana. Leonardo a fost contemporan cu Botticelli, Domenico Ghirlandaio și Perugino, toți trei puțin mai în vârstă decât el. A fost coleg cu toți trei în atelierul lui Verrocchio, și la “Academia” de Medici. Botticelli în special, era deosebit de apreciat de familia de Medici, astfel încât succesul material îi era asigurat. Ghirlandaio și Perugino erau de asemenea extrem de prolifici și conduceau mari ateliere de pictură. Amândoi aveau comenzi importante, fiind deosebit de apreciați, Ghirlandaio pentru abilitatea de a strecura pe bogătașii Florenței printre sfinții din mari fresce cu subiect religios, iar Perugino pentru abilitatea de a picta mulțimi de sfinți și îngeri cu chipuri inocente. Acestor trei pictori, Botticelli, Ghirlandaio și Perugino, li s-a încredințat o comandă grandioasă, pictura pereților Capelei Sixtine, lucrarea începând în 1479, cu un prim contract cu Perugino. Leonardo nu a fost implicat în această importantă lucrare. Prima comandă mai serioasă pe care a primit-o, Adorația Magilor, pentru călugării din Scopeto, nu va fi niciodată finalizată. În 1476, pe când lucra în atelierul lui Verrocchio, Altarul Portinari, realizat de Hugo van der Goes, a fost adus în Florența, lucrare ce ilustra tehnica picturală a olandezilor, a avut un impact semnificativ asupra pictorilor florentini, cu precădere asupra lui Ghirlandaio, Perugino și Leonardo. În 1479, pictorul sicilian Antonello da Messina, care lucra exclusiv în ulei, a călătorit în nord, spre Veneția, unde Giovanni Bellini adoptase și el pictura în ulei, făcând din aceasta, tehnica preferată de pictorii venețieni. Leonardo va vizita și el Veneția mai târziu. La fel ca și cei doi mari arhitecți din vremea sa, Bramante și Antonio da Sangallo cel Bătrân, Leonardo a conceput planuri de biserici, care apar prin hârtiile sale, biserici niciodată realizate. Contemporan cu Leonardo a fost și Lorenzo de Medici (il Magnifico, cunoscut și sub numele de Lorenzo Magnificul), care era cu trei ani mai în vârstă, și cu fratele său mai tânăr, Giuliano, asasinat în urma Conspirației Pazzi, în 1478. Ludovico Sforza (Il Moro), cel care a condus Milano între 1479 și 1499, la care Leonardo a fost trimis ca ambasador din ordinul familiei Medici, era și el de aceeași vârstă cu Leonardo. Împreună cu Alberti, Leonardo a vizitat casa familiei Medici, în care a cunoscut câțiva bătrâni filozofi, printre care pe Marsiglio Ficino, adept al Neo-Platonismului, Cristoforo Landino, autor de comentarii la scrierile clasice, și John Argyropoulos, profesor de greacă și traducător al lui Aristotel. Asociat de asemenea cu această adevărată academie patronată de familia de Medici, era un personaj strălucitor, tânărul poet și filozof, Pico della Mirandola.<ref>{{Cite book|first=Hugh Ross|last=Williamson|title=Lorenzo the Magnificent|year=1974}}</ref> Artistul avea să noteze mai târziu pe marginea unei pagini de jurnal: “Medici m-au ridicat, dar tot ei m-au distrus”. Nu există nici un dubiu că datorită lui Lorenzo Magnificul, artistul a primit o funcție importantă la curtea din Milano, astfel încât această frază enigmatică nu a putut fi descifrată. Deși din generații diferite, Leonardo, împreună cu Michelangelo și Rafael, sunt considerați giganții perioadei de apogeu a Renașterii. La nașterea lui Michelangelo, Leonardo avea 23 de ani, și 31, la nașterea lui Rafael. Acesta din urmă a trăit puțin, încetând din viață la 37 de ani, în 1520, un an după Leonardo, însă Michelangelo a trăit și a creat opere nemuritoare încă 45 de ani.<ref>{{Cite book|first=Gene A.|last=Brucker|title=Renaissance Florence|year=1969}}</ref><ref>{{Cite book|first=Ilan|last=Rachum|title=The Renaissance, an Illustrated Encyclopedia|year=1979}}</ref> == Faimă și reputație == [[Fișier:IngresDeathOfDaVinci.jpg|thumb|200 px|''Moartea lui Leonardo da Vinci'' de [[Jean Auguste Dominique Ingres]]]] Încă din timpul vieții Leonardo era atât de renumit, încât regele Franței îl considera un fel de trofeu, de comoară neprețuită a țării sale, declarând că avea să stea pe cheltuiala sa până la sfârșitul vieții. Deși este aproape sigur că regele nu a fost prezent în momentul în care Leonardo a trecut în neființă, legenda spune că acesta s-ar fi stins în brațele acestuia. Jean Auguste Dominique Ingres a pictat chiar un tablou romantic ilustrând această scenă dramatică. Interesul pentru opera sa nu a scăzut niciodată, mulțimile făceau încă de atunci coadă să-i vadă lucrările, ca și azi de altfel. Giorgio Vasari a introdus un capitol special dedicat lui Leonardo în cartea sa, în care îl descrie astfel: *''”În cursul normal al vieții, se nasc mulți bărbați sau femei, cu talente din cele mai remarcabile, dar ocazional, într-un mod ce transcende natura, un singur om poate fi dăruit de Ceruri cu atâta frumusețe, grație și talent, încât îi depășește de departe pe ceilalți, toate realizările sale părând mai degrabă de inspirație divină, decât izvorând din aptitudini omenești. Trebuie să recunoaștem că acesta este cazul lui Leonardo da Vinci, un artist de o frumusețe fizică remarcabilă, care emana o grație infinită prin tot ce făcea, care a cultivat geniul său atât de strălucitor, încât toate problemele pe care le-a studiat, au fost rezolvate cu ușurință.”'' == Opere majore == {{Articol principal|Lista de opere ale lui Leonardo da Vinci}} === Desene și gravuri === Aflate în cea mai mare parte în ''Musée du Louvre'' (Paris), ''Royal Library'' (Windsor Castle), ''British Museum'' ([[Londra]]), ''Galleria Nazionale'' (Roma), ''Museo Nazionale'' ([[Torino]]), ''Gabinetto dei Disegni e Stampe'' Uffizi (Florența) === Picturi === * ''Buna Vestire'' (1473-1475), ''[[Galeria Uffizi|Galleria degli Uffizi]]'', Florența * ''Madonna Benois'' (1478), Muzeul Ermitage, [[St. Petersburg]] * ''Adorația magilor'' (1481-1482), ''Galleria degli Uffizi'', Florența * ''Madona din grota cu stânci'' (''La Vergine delle rocce'') (1483), ''Musée du Louvre'', Paris * ''[[Cina cea de Taină (Leonardo da Vinci)|Cina cea de Taină]]'' (1495-1497), ''Santa Maria delle Grazie'', * ''[[Gioconda]]'' sau ''Mona Lisa'' (1503-1507), ''Musée du Louvre'', Paris * ''Bătălia de la Anghiari'' (1503-1505), doar copii realizate de [[Peter Paul Rubens|Rubens]] și de un anonim (ultima se găsește într-o colecție particulară, [[München]]) * ''[[Ioan Botezătorul|Sfântul Ioan Botezătorul]]'' (1513-1516), ''Musée du Louvre'', Paris * ''Portretul unui muzician'' Biblioteca Ambroniană din Italia == Note == {{listănote|3}} == Bibliografie == * {{en icon}} Michael Rocke - ''Forbidden Friendships: Homosexuality and Male Culture in Renaissance Florence'', [[Oxford University Press]] [[1998]], ISBN 0-19-512292-5 * {{de icon}} Theodor Lücke (traducător și editor) - ''Leonardo da Vinci: Tagebücher und Aufzeichnungen'', Deutsche Buch-Gemeinschaft, Berlin 1940 (scrisurile complete ale lui Leonardo da Vinci traduse după manuscrisele acestuia din limba italiană de Theodor Lücke) == Lectură suplimentară == * Domenico Laurenza, Mario Taddei, Edoardo Zano, ''Mașinăriile lui Leonardo'' (traducere: Andrei Niculescu), Editura RAO, București, 2008 - [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/masinariile-lui-leonardo-136236.html recenzie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140226214555/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/masinariile-lui-leonardo-136236.html |date=2014-02-26 }} == Legături externe == {{Commons|Leonardo da Vinci}} {{wikicitat}} * [http://dsc.discovery.com/news/2006/10/28/leonardoprint_his.html Articol Discovery despre mama lui Leonardo] * [http://www.ibiblio.org/gutenberg/etext04/7ldvc09.txt Textul unor notițe ale lui Leonardo Da Vinci din Proiectul Gutenberg (desenele sunt omise)] * [http://www.bl.uk/collections/treasures/digitisation.html Câteva notițe manuscrise cu explicații, din Biblioteca Britanică] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081217022547/http://www.bl.uk/collections/treasures/digitisation.html |date=2008-12-17 }} * [http://www.bbc.co.uk/science/leonardo Pagina BBC a lui Leonardo] * [http://art-zone.ro/picturi/dv/h/leonardo_da_vinci.html Leonardo Da Vinci - picturi si biografie; conține și biografia în limba română de Giorgio Vasari]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://www.terminartors.net/painterdetailed?ID=311 Picturile lui Leonardo da Vinci - TerminArtors]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://pictat.ro/ Leonardo Da Vinci - picturi ale lui Leonardo Da Vinci] * [http://www.art-drawing.ru/gallery/category/1361-leonardo-da-vinci Leonardo da Vinci. Imagini] * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/4657/30/ Homo Universalis] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120529071947/http://www.revistamagazin.ro/content/view/4657/30/ |date=2012-05-29 }}, 13 septembrie 2006, Dorin Marian, ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/8198/7/ Leonardo in Milano] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101031151426/http://www.revistamagazin.ro/content/view/8198/7/ |date=2010-10-31 }}, 27 octombrie 2010, ''Revista Magazin'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/7388/7/ Un om discret] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140915234040/http://www.revistamagazin.ro/content/view/7388/7/ |date=2014-09-15 }}, 4 noiembrie 2009, Paul Ioan ''Revista Magazin'' * [https://owlstand.com/exhibition/room/ffc54ff6-1960-46ea-828d-1bae917148b6 Lucrări ale lui Leonardo da Vinci] {{Webarchive|url=https://archive.today/20151009175558/https://owlstand.com/exhibition/room/ffc54ff6-1960-46ea-828d-1bae917148b6 |date=2015-10-09 }} {{Portal|Italia|Artă}} {{Leonardo da Vinci}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Leonardo da Vinci}} [[Categorie:Nașteri în 1452]] [[Categorie:Nașteri pe 15 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1519]] [[Categorie:Decese pe 2 mai]] [[Categorie:Leonardo da Vinci| ]] [[Categorie:Muraliști italieni]] [[Categorie:Pictori renascentiști italieni]] [[Categorie:Romano-catolici italieni]] [[Categorie:Scriitori romano-catolici]] [[Categorie:Oameni din Toscana]] [[Categorie:Oameni de știință italieni din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Oameni de știință italieni din secolul al XV-lea]] [[Categorie:Pictori din secolul al XV-lea]] [[Categorie:Pictori din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Eponime ale craterelor de pe Lună]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] qu77qzmvlslre42jb9tpm810wm4sv6k 0 5494 17024216 16980796 2025-06-10T17:52:03Z ~2025-61258 701141 53 17024216 wikitext text/x-wiki {{altesensuri}} {{Infocaseta Așezare | hartă = Buzau jud Buzau.png | descriere_hartă = Poziția orașului în cadrul regiunii | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | pushpin_descriere_harta = Poziția orașului în cadrul țării | lider_titlu = [[Lista primarilor Buzăului|Primar]] | titlu_atestare = Atestare documentară a numelui | titlu_atestare1 = Atestare ca târg | atestare = 376 | atestare1 = 1431 | latd = 45 | latm = 9 | latNS = N | longd = 26 | longm = 49 | longEV = E | densitate = {{formatnum:1272.83}} | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | camp_gol_nume = [[Populație|Localnici]] | camp_gol_info = [[:Categorie:Buzoieni|Buzoieni]] | city_logo = Logo Buzău.jpg }} '''Buzău''' este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Buzău|județului cu același nume]], [[Muntenia]], [[România]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Având {{formatnum:103481}} de locuitori la [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământul din 2021]],<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=1.03.1}}</ref> este al optsprezecelea [[Lista orașelor din România|oraș ca populație din România]]. Orașul se află pe malul drept al [[Râul Buzău|râului Buzău]], în dreptul ieșirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată. Buzău a fost un important [[târg]] în [[Evul Mediu]]. La începutul secolului al XVI-lea a fost înființată [[Episcopia Buzăului]]. Activitățile economice principale din oraș au fost comerțul și agricultura. După încheierea unei perioade de distrugeri succesive în [[Secolul al XVII-lea|secolele al XVII-lea]]–[[Secolul al XVIII-lea|al XVIII-lea]], economia Buzăului a căpătat și o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui sistem de învățământ. În această perioadă a fost construit și [[Palatul Comunal, Buzău|Palatul Comunal]] care se află în [[Piața Daciei din Buzău|Piața Daciei]], clădirea emblematică a orașului, a fost amenajat [[parcul Crâng]], principala zonă verde și, tot atunci, Buzăul a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă orașul s-a extins mult, triplându-și populația, și au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcționează și astăzi, în contextul trecerii la o [[economie de piață]]. == Etimologie == Denumirea orașului provine de la cea a [[Râul Buzău|râului pe al cărui mal se află]]. La rândul său, acesta este menționat cu numele de {{lang|el|Μουσεος}} (Mouseos) într-un document în limba greacă din anul 376 e.n., ce făcea referire la martiriul lui [[Sava Gotul]]. Pornind de la această denumire, istoricul [[Vasile Pârvan]] considera că numele Buzăului vine de la forma tracică ''Bouzeos'', transcrisă greșit în greacă (''Μπ'' se pronunță ''B'', iar textul antic a omis litera ''π''). El a emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac ''Buzes'', la care s-a adăugat sufixul ''-eu'', formă a vechiului ''-aios'' (greco-latin).<ref>Petcu, p. 19</ref> == Istorie == {{Articol principal|Istoria Buzăului}} [[File:Vue de la ville de Bouzeou.jpg|thumb|left|Buzăul la începutul secolului al XX-lea]] Istoria scrisă a orașului începe odată cu cea a [[Țara Românească|Țării Românești]], statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului [[Dan al II-lea]].<ref>Petcu, p. 20</ref> Descoperirile arheologice din culturile [[Cultura Gumelnița|Gumelnița]] și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine.<ref name="mjb_men_23_24">Buzău, mică enciclopedie istorică, pp. 23–24</ref> În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine,<ref name="mjb_men_23_24"/> iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.<ref>Petcu, p. 23</ref> Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă cu numeroase lupte și invazii ce au avut loc în oraș și în jurul său, începând cu cele cauzate de participarea lui [[Mihai Viteazul]] la [[Războiul cel Lung]]<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=120}}</ref> și sfârșind cu cele suferite cu ocazia [[Revoluția din 1821|Revoluției din 1821]].<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|p=35}}</ref> Au avut loc și dezastre naturale (epidemii, cutremure) și toate acestea au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea [[Pasărea Phoenix|păsării Phoenix]] pe stema orașului, ca simbol al renașterii.<ref>Petcu, pp. 30–34</ref> Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului.<ref>Petcu, pp. 123-124</ref> A fost construit și [[Palatul Comunal, Buzău|Palatul Comunal]], clădirea–simbol a orașului,<ref name="Petcu 2002 53">{{Harvnb|Petcu|2002|p=53}}</ref> la capătul unei perioade în care a apărut și s-a dezvoltat o industrie, iar orașul a devenit nod feroviar în 1870&ndash;1880. Au apărut școli (Seminarul Teologic în 1836, Colegiul B. P. Hasdeu în 1867),<ref name="Petcu 2002 53"/> s-au interpretat spectacole de teatru (începând cu 1852),<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=43-44}}</ref> Teatrul Moldavia fiind construit în 1898 și utilizat în prima jumătate a secolului următor drept principală sală de spectacole, unde au evoluat artiști ca [[George Enescu]], [[C.I. Nottara]] și [[Nae Leonard]].<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|p=58}}</ref> În oraș au locuit și activat pentru scurte perioade de timp [[Ion Luca Caragiale]]<ref name="caseleluicaragiale">{{citat web|title=Casele lui Caragiale|url=http://adevarul.ro/cultura/istorie/casele-caragiale-1_50ba00127c42d5a663aefcfa/index.html|publisher=Adevărul|date=30 ianuarie 2002|accessdate=2007-10-12}}</ref><ref name="hyperliteratura_2016-08-02">{{Citation| url=https://hyperliteratura.ro/caragiale-berarii/| title=Cel mai prost cârciumar din Istoria Literaturii – Caragiale și berăriile sale falimentare| newspaper=Hyperliteratura| date=2 august 2016| author=Cosmin Dragomir| accessdate=3 august 2016| archive-date=2016-09-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20160923165750/https://hyperliteratura.ro/caragiale-berarii/| dead-url=yes}}</ref> și [[Constantin Brâncuși]].<ref>{{Harvnb|Ștefan|1985|pp=58-61}}</ref> În timpul [[Primului Război Mondial]], Buzăul a fost ocupat de trupe germane după jumătatea lui decembrie 1916,<ref>{{YouTube|GYY8cNXQbFg|The Mesopotamian Front Awakens - Joseph Joffre Gets Sacked I THE GREAT WAR Week 125}}, canalul ''The Great War'' realizat de istoricul Indy Neidell. Indice temporal 7:44.</ref> mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în [[Moldova Occidentală]]. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. Perioada interbelică a adus primele întreceri sportive (fotbal și box)<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=69, 74}}</ref> și apariția întreprinderii „Metalurgica”,<ref name="Buzău p. 255">Buzău. Mică enciclopedie istorică, p. 255</ref> o afacere privată care a fost naționalizată ulterior de comuniști și continuă și astăzi ca parte a unui grup de firme private. După cel de-[[al Doilea Război Mondial]], industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani; noii locuitori au fost aduși de autorități pentru a lucra în fabricile construite pe platforma industrială de sud, dar și în nordul orașului.<ref name="primariabuzau.ro_2015-05-04">{{Citation | url=http://www.primariabuzau.ro/index.php?loc=municipiul_bz&id=59&show=1| title=Primaria Municipiului Buzau| newspaper=Primariabuzau.ro| date= | author=| accessdate=4 mai 2015}}</ref> Orașul și-a schimbat profund aspectul, fiind construite cartiere muncitorești pe locul vechilor străzi comerciale, iar unele clădiri istorice dispărând,<ref name="Petcu 2002 94">{{Harvnb|Petcu|2002|p=94}}</ref> cum a fost cazul Teatrului Moldavia, al cărui rol cultural a fost preluat de „Casa de Cultură a Sindicatelor” și apoi și de Cinematograful Dacia.<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|p=90}}</ref> {{Clearleft}} === Monumente istorice === [[Fișier:RO BZ Vergu Manaila house.jpg|thumb|left|Casa Vergu-Mănăilă, una din cele mai vechi clădiri din Buzău, datează din anii 1780. Este singura clădire din vremea distrugerilor Buzăului (secolele al XVII-lea – al XVIII-lea). Adăpostește colecția de etnografie și artă populară a Muzeului Județean]] În municipiul Buzău există opt [[monument istoric|monumente istorice]] de arhitectură de interes național: ansamblul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” (denumită popular ''biserica Greci'', sau ''[[Biserica Neguțători din Buzău|biserica Neguțători]]'', datând de la 1649), format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță; clădirea [[Tribunalul județean din Buzău|Tribunalului]] (secolul al XX-lea); [[Biserica Banului din Buzău|Biserica „Buna Vestire”]] a fostei mănăstiri „a Banului” (secolul al XVI-lea); [[Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Broșteni din Buzău|ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Broșteni]], datând din 1709 (cu biserica și clopotnița ridicată în 1914); ansamblul [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|Episcopiei Buzăului]], cuprinzând [[Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Buzău|Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”]] (1649), paraclisul (1841), palatul episcopal (secolul al XVII-lea), seminarul vechi (1838), cancelaria (secolul al XIX-lea), turnul-clopotniță și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea); [[Casa Vergu-Mănăilă]] (secolul al XVIII-lea, azi Colecția de etnografie și artă populară a Muzeului Județean Buzău); [[Biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” din Buzău|biblioteca județeană „Vasile Voiculescu”]] (1914); și [[Palatul Comunal, Buzău|Palatul Comunal]] (1899&ndash;1903, sediul Primăriei).<ref name="patrimoniu.gov.ro_2015-07-13"/> [[Templul evreiesc din Buzău|Sinagoga din Buzău]] și alte douăsprezece monumente sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Buzău]] ca monumente de interes local. Între ele se numără [[Strada Cuza Vodă, Buzău|ansamblul străzii Cuza Vodă]] (secolul al XIX-lea) din centrul istoric al orașului, [[Parcul Crâng]], [[Conacul Marghiloman din Buzău|Conacul Marghiloman]], [[Hotelul Coroana din Buzău|Hotelul Coroana]], clădirea [[Colegiul Național B.P. Hasdeu|Colegiului Național B.P. Hasdeu]] și cea a [[Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău|Colegiului Național Mihai Eminescu]], casa în care a locuit [[Hortensia Papadat-Bengescu]] și câteva monumente funerare din cimitirul Dumbrava, între care și replica statuii „Rugăciune” realizate de [[Constantin Brâncuși]].<ref name="patrimoniu.gov.ro_2015-07-13">{{Citation | url=http://patrimoniu.gov.ro/images/LMI/LMI-2010_BZ.pdf| title=Lista monumentelor istorice 2010| newspaper=Patrimoniu.gov.ro| date= | author=| accessdate=13 iulie 2015}}</ref> {{clearleft}} == Geografie == Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 100&nbsp;km de [[București]], în sud-estul României, și ocupă o suprafață totală de 81,3&nbsp;km². Municipiul se află la cotul Subcarpaților de Curbură, la confluența drumurilor între trei mari provincii românești: [[Muntenia]], [[Transilvania]] și [[Moldova]]. [[Râul Buzău]], pe al cărui mal drept se află, formează limita nordică a orașului. Forma orașului este alungită, orașul fiind mai mare de-a lungul râului. Buzăul ocupă altitudini de la 101 metri în nord-vest, în apropierea dealurilor până la 88 metri în apropierea râului, media fiind de 95 de metri (cât este și altitudinea în centrul orașului, în piața Dacia).<ref name=relief>Petcu, pp. 102-103</ref> Astfel, Buzău este un oraș aflat într-un relief plat, cu o diferență de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4&nbsp;km.<ref name=relief/> {{wide image|RO BZ panorama of Buzau from DN2B.jpg|1200px|Panoramă a vestului Buzăului dinspre [[Spătaru, Buzău|Spătaru]], de pe [[DN2B]]. Se observă la stânga Subcarpații Curburii, care străjuiesc orașul. De la stânga la dreapta: fabrica de bere Ursus de la marginea cartierului [[Simileasca, Buzău|Simileasca]], blocuri din cartierul Micro 14, [[Parcul Crâng|parcul și pădurea Crâng]], patinoarul Ice Magic, [[Stadionul Municipal, Buzău|Stadionul Municipal]], cartierul Micro 12/Independenței}} === Hidrografie === [[Râul Buzău]] constituie limita nordică a orașului. Râul a format și un bazin subteran pe care îl alimentează permanent cu apă.<ref>Strategia Buzău 2014-2020, p. 15</ref> Apele subterane constituie sursă de apă potabilă pentru oraș, dar excedentul lor duce la formarea la sud de oraș, pe teritoriul administrativ al municipiului, dar și al comunelor vecine [[Comuna Costești, Buzău|Costești]], [[Stâlpu, Buzău|Stâlpu]] și [[Comuna Țintești, Buzău|Țintești]], de mici izvoare ce udă niște mlaștini, din care izvorăște [[Râul Călmățui (Brăila)|Călmățuiul]].<ref>Planul Urbanistic General, pagina 6</ref> === Climă === Precipitațiile anuale sunt de {{dim|500|mm}}<ref name=clima>Petcu, pp.104-105</ref> și zăpada, iarna, poate ajunge până la {{dim|30|cm}}.<ref name=clima/> Râul Buzău are fluctuații de debit frecvente. În special primăvara, la topirea zăpezilor în zona de munte a bazinului acestuia, apele râului cresc. Orașul a fost construit departe de o albie majoră adâncă, astfel că râul nu inundă orașul. La inundațiile din 2005 din România, apele râului au avariat grav podul aflat la marginea nordică a orașului,<ref name="jurnalul2005-05-10">{{Citation | url=http://jurnalul.ro/stiri/observator/podul-de-la-maracineni-moldova-rupta-de-muntenia-45374.html| title=Podul de la Maracineni - Moldova, rupta de Muntenia| newspaper=Jurnalul Național| date= 10 mai 2005| author=Costisitor. Circulatia A Fost Deviata Pe Rute Ocolitoare| accessdate=30 aprilie 2015}}</ref> dar nu au produs pagube în oraș, întrucât malul său drept este regularizat prin îndiguiri de mal, și imediat în amonte de Buzău se află barajul Cândești.<ref>Planul Urbanistic General, Raportul de Mediu, partea I, pp. 24&ndash;25</ref> Cu toate acestea, autoritățile constată că strategia de apărare împotriva inundațiilor nu acoperă complet și sectorul de centură a orașului, porțiune din [[DN2]], aflat în apropierea râului.<ref>Strategia Buzau 2014-2020, pp 25&ndash;26, 31</ref> Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10&nbsp;°C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și [[Secetă|secetoase]].<ref name=clima/> Vânturile locale includ [[Crivăț (vânt)|Crivățul]], care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și [[Austru]]l, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii.<ref>Județele României Socialiste, p. 161</ref> Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în oraș sunt prezentate în tabelul de mai jos. În primele decenii ale secolului al XX-lea, temperatura medie a lunii iulie a crescut mai mult peste 22&nbsp;°C,<ref name="Meteoromania.ro_2017-10-19">{{Citation|title=Average temperatures in July 2017 in Romania|date=|url=http://www.meteoromania.ro/images/anm_maps/temperature_07_2017.png|author=National Meteorological Administration of Romania|newspaper=Meteoromania.ro|accessdate=19 October 2017}}</ref> ceea ce face ca Buzăul să treacă de la {{Ill-wd|Q589326|3=limita între zonele Dfb/Dfa în adâncul zonei Dfa}} din cadrul [[Clasificarea climatică Köppen|clasificării climatice Köppen]] (vezi și [[Clima României]]).<ref name="bio-conferences.org_2017-10-19">{{Citation|title=Modifications in climate suitability for wine production of Romanian wine regions as a result of climate change|date=4 July 2017|url=https://www.bio-conferences.org/articles/bioconf/full_html/2017/02/bioconf-oiv2017_01026/bioconf-oiv2017_01026.html#R11|author=Liviu Mihai Irimia, Cristian Valeriu Patriche, Bogdan Roșca și Valeriu V. Cotea|accessdate=19 October 2017}}; date și alte surse citate de acest articol.</ref> {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em; text-align:center" width="90%" |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)'''* |-style="background:#DCDCDC" !Perioada !Ian !Feb !Mar !Apr !Mai !Iun !Iul !Aug !Sep !Oct !Nov !Dec !Anual |- | 1901-2000 || -2,2° || -0,2° || 4,4° || 10,9° || 15,9° || 19,4° || 21,4° || 21,9° || 17,4° || 11,2° || 5,1° || 0,4° || 10,7° |- | [[2005]] || 1,7° || -1,3° || 4,1° || 10,6° || 17,4° || 19,0° || 22,4° || 22,0° || 18,3° || 11,9° || 4,8° || 1,6° || 11,0° |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Maxima și minima absolută lunară în perioada [[1901]]-[[2000]]''' |-style="background:#DCDCDC" | Anul || [[1936]] || [[1990]] || [[1947]] || [[1909]];[[1947]] || [[1950]] || [[1908]] || '''[[2000]]''' || [[1951]] || [[1946]] || [[1952]] || [[1963]] || [[1989]] || |- | '''Maxima''' || 18,4° || 22,2° || 27,9° || 31,5° || 37,3° || 38,5° || '''39,8°''' || 39,7° || 37,0° || 35,3° || 25,0° || 21,6° || |-style="background:#DCDCDC" | Anul || '''[[1942]]''' || [[1929]] || [[1901]] || [[1944]] || [[1915]] || [[1973]] || [[1902]] || [[1939]] || [[1977]] || [[1988]] || [[1975]] || [[1902]] || |- | '''Minima''' || '''-29,6°''' || -25,0° || -17,0° || -5,3° || -2,0° || 4,6° || 7,5° || 5,4° || -2,0° || -8,0° || -17,6° || -23,0° |} <div style="text-align:center"><small>''*Anuarul statistic al României 2006''</small></div> === Floră și faună === [[File:RO BZ Buzau Crang east island 1.jpg|thumb|right|Parcul Crâng, principala zonă verde]] Flora Buzăului este cea mai diversă într-o pădure aflată în vestul orașului, rest din [[Codrii Vlăsiei]], pădure de [[stejar]] de 189 hectare. [[Parcul Crâng]] ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca [[laleaua pestriță]], [[laleaua de crâng]] și {{Ill-wd|Q15570431|3=stânjenelul de baltă}}.<ref>{{Citat web|url=http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM%20Buzau/Biodiversitate/Cadru%20general/3FlorajudetuluiBuzau.doc|title=Flora județului Buzău|publisher=[[Agenția Națională pentru Protecția Mediului|ANPM]]|accessdate=2015-04-28|archive-date=2015-10-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20151014122100/http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM%20Buzau/Biodiversitate/Cadru%20general/3FlorajudetuluiBuzau.doc|dead-url=yes}}</ref> În comunele învecinate [[Comuna Țintești, Buzău|Țintești]] și [[Comuna Costești, Buzău|Costești]] se află alte resturi din Codrii Vlăsiei{{mdash}} pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află un exemplar secular de [[stejar]], arbore declarat monument al naturii la nivel local.<ref>Strategia Buzău 2014-2020, p. 45</ref> De asemenea, 6% din suprafața ariei protejate [[Lunca Buzăului]], sit Natura 2000 gestionat de [[Universitatea Ecologică din București]], se află pe teritoriul administrativ al municipiului, în zona de nord și est.<ref name="natura2000.mmediu.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://natura2000.mmediu.ro/site/93/rosci0103.html| title=Lunca Buzăului| newspaper=Natura2000.mmediu.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015| archive-date=2015-01-12| archive-url=https://web.archive.org/web/20150112210555/http://natura2000.mmediu.ro/site/93/rosci0103.html| dead-url=yes}}</ref> Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, [[castan]]i pe [[Bulevardul Nicolae Bălcescu, Buzău|Bulevardul Nicolae Bălcescu]] și [[tei]] pe [[Bulevardul Unirii, Buzău|Bulevardul Unirii]]. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără [[trandafir]]i, [[Zambilă|zambile]], [[Lalea|lalele]], [[Bujor (plantă)|bujori]], și [[Petunie|petunii]], ca și [[viță de vie]] și [[Viță canadiană|iederă]] pentru umbră. Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt [[Vrabie|vrabia]], și [[guguștiuc]]ul, iar rozătoarele sunt reprezentate de [[dihor]] și [[șobolan]]ul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi [[Boarță|boarța]] și [[țipar]]ul, și de [[gușter]]i și [[melc]]i.<ref>{{Harvnb|Petcu|pp=106&ndash;108}}</ref> În perioadele de migrație, un grup de [[Ciuf de câmp|ciufi de câmp]] și-a făcut un obicei de a poposi pentru câteva zile în curtea clădirii Inspectoratului Silvic din centrul orașului, unde se află câțiva brazi înalți.<ref name="adev2015-04-30">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/video-revenirea-bufnitelor-centrul-buzaului-semn-primaverii-timpurii-1_54ec6ffe448e03c0fdf0fcd2/index.html| title=VIDEO Revenirea bufnițelor în centrul Buzăului, semn al primăverii timpurii| newspaper=Adevărul| date= 24 februarie 2015| author=Iulian Bunila| accessdate=30 aprilie 2015}}</ref> Recoltele experimentale de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură atrag uneori [[mistreț]]i din pădurile de pe malul râului Buzău.<ref name="adev2017-06-20">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/video-turma-porci-mistreti-mai-putin-kilometru-centrul-buzaului-1_59492e5b5ab6550cb853d73c/index.html| title=VIDEO Turmă de mistreți, la doar un kilometru distanță de centrul Buzăului| newspaper=Adevărul| date= 20 iunie 2017| author=Iulian Bunila| accessdate=19 octombrie 2017}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart | thumb = right | caption = Componența florală a municipiului Buzău | label1 = Lalea | value1 = 46.52 | color1 = #50cadf | label2 = Trandafir | value2 = 9.91 | color2 = #ce34ec | label3 = Narcisă | value3 = 11.23 | color3 = #61ca94 | label4 = Alte flori | value4 = 2.90 | color4 = #988000 }}{{Pie chart | thumb = right | caption = Componența tip bricolaj a municipiului Buzău | style = clear: none; | label1 = Gresie și faianță | value1 = 91.36 | color1 = #191acd | label2 = Sanitare | value2 = 2.76 | color2 = #22abbe | label3 = Alte tipuri de bricolaj | value3 = 1.18 | color3 = #c05c04 }} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația municipiului Buzău se ridică la 103.481 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 115.494 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (81,87%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (3,57%), iar pentru 14,39% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (82,84%), iar pentru 15,65% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Buzău|lățime=500|înălțime=300|sursă=Aprobarea acestora poate fi utilizată în aceste legi privind informațiile ale acestora potrivit guvernului, în această perioadă de înjumătățire a ordinului potrivit căreia Legea nr. 312 din 26 mai 2020 a fost destinată exploatării produselor de bricolaj cum ar fi: gresie și faianță, sanitare, perdele și draperii, uși și multe altele.}}</div>{{clear|left}} === Comunități etnice === Principala minoritate etnică din oraș o constituie [[Romii din România|romii]]. De-a lungul istoriei, au existat în Buzău și alte comunități etnice, astăzi aproape dispărute. Cele care au lăsat cea mai importantă amprentă asupra orașului au fost [[Evreii din România|evreii]] și [[Bulgarii din România|bulgarii]]. ==== Romii ==== Așezați de către episcopia ortodoxă, după constituirea ei în secolul al XVI-lea, pe moșia sa de la nord-vest de târgul Buzăului, în satele [[Simileasca, Buzău|Simileasca]] și Iorguleasca, romii au trăit sute de ani ca [[Robia în țările române|sclavi]], lucrând pământul episcopiei.<ref name="Lahovari_Sim">{{citat MDGR | titlu = Simileasca (Iorguleasca), com. rur. | volum = 5 | pagini = 389}}</ref> După eliberarea lor și reorganizarea administrativă din secolul al XIX-lea, satul Simileasca a devenit reședință de comună, dar în 1968 a fost integrat administrativ cu Buzăul. Comunitatea romilor este încă dispusă compact în această zonă, și își conservă identitatea, dar liderii ei consideră că romii din alte zone ale orașului, care nu mai vorbesc limba poporului lor, acceptă asimilarea de către românii majoritari, declarându-se români la recensăminte.<ref name="stradadebuzau.ro_2015-04-28">{{Citation| url=http://www.stradadebuzau.ro/tiganii-din-simileasca-n-au-nicio-jena-sa-si-declare-etnia/| title=Țiganii din Simileasca n-au nicio jenă să-și declare etnia - Strada de Buzau| newspaper=Stradadebuzau.ro| date=| author=Corina Răchițeanu| accessdate=28 aprilie 2015| archive-date=2016-03-05| archive-url=https://web.archive.org/web/20160305063008/http://www.stradadebuzau.ro/tiganii-din-simileasca-n-au-nicio-jena-sa-si-declare-etnia/| dead-url=yes}}</ref> Comunitatea se confruntă cu sărăcie endemică, cu analfabetism ridicat, cu lipsa calificărilor profesionale și cu abandonul școlar, fiind expusă riscului de permanentizare a statutului de masă de manevră electorală.<ref name="jurnalul2015-04-28">{{Citation | url=http://jurnalul.ro/special-jurnalul/tiganii-din-simileasca-asteapta-marea-chefuiala-68413.html| title=Tiganii din Simileasca asteapta Marea Chefuiala| newspaper=Jurnalul Național| date= 24 mai 2004| author=Tatiana Dabija| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> Mulți dintre romi au plecat în străinătate, cu precădere în țările nordice.<ref name="adev2015-04-28">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/norvegienii-finanteaza-proiecte-imbunatatire-vietii-romilor-buzau-1_52f53da8c7b855ff5628bb51/index.html| title=Norvegienii finanțează proiecte de îmbunătățire a vieții romilor din Buzău| newspaper=Adevărul| date= 7 februarie 2014| author=Iulian Bunila| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref><ref name="ziaristionline.ro_2015-04-28">{{Citation | url=http://www.ziaristionline.ro/2015/03/28/tiganii-pe-care-nu-i-vede-mircea-toma-tiggarna-cersetorii-care-au-invadat-boras-in-suedia-vin-din-buzau-satul-similesca-foto-reportaj-boras-tidning-si-george-lixandru/| title=Țiganii pe care nu-i vede Mircea Toma. "Tiggarna" - Cerșetorii care au invadat Borås în Suedia vin din Buzău, satul Similesca. Foto reportaj Borås Tidning și George Lixandru - Ziaristi Online| newspaper=Ziaristionline.ro| date= | author=George Lixandru| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> Există însă și proiecte derulate de primărie pentru îmbunătățirea situației, școala nr. 14, aflată în zonă, fiind epicentrul acestor acțiuni.<ref name="ziaristionline.ro_2015-04-28"/> Aceeași școală publică prin eforturile elevilor și o revistă școlară bilingvă, în română și [[Limba romani|romani]], care promovează integrarea romilor.<ref name="opiniabuzau.ro_2015-04-28">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/fiica-regelui-cioaba-cooptata-in-editarea-revistei-bilingve-pentru-romii-din-simileasca| title=Fiica regelui Cioabă, cooptată în editarea revistei bilingve pentru romii din Simileasca| newspaper=Opinia| date=| author=Silvia Herghelegiu| accessdate=28 aprilie 2015| archive-date=2016-03-15| archive-url=https://web.archive.org/web/20160315184440/http://opiniabuzau.ro/fiica-regelui-cioaba-cooptata-in-editarea-revistei-bilingve-pentru-romii-din-simileasca| dead-url=yes}}</ref> ==== Evreii ==== [[File:RO BZ Jewish temple 2.jpg|thumb|right|[[Templul evreiesc din Buzău]]]] Deși prezența le era atestată documentar încă din secolul al XVI-lea, evreii buzoieni au constituit o comunitate importantă mai ales începând cu perioada de înflorire culturală și economică din secolul al XIX-lea, fiind în mare parte negustori și meseriași. Un cimitir evreiesc a apărut în 1853 și o sinagogă în 1885. În perioada interbelică, 10% din populația Buzăului era evreiască,<ref name="adev2013-04-11">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/buzau-cimitir-evrei-1_5166524600f5182b85a74909/index.html| title=VIDEO Cimitirul evreiesc din Buzău, un ansamblu monumental ruinat de trecera timpului și nepăsarea oamenilor| newspaper=Adevărul| date= 11 aprilie 2013| author=Iulian Bunila| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> procent semnificativ la nivelul restului zonei Munteniei, dar mai mic față de orașele din Moldova, ceea ce a ferit comunitatea de cele mai violente represiuni ale [[Ion Antonescu#Antisemitismul activ .C8.99i .E2.80.9ECur.C4.83.C8.9Birea terenului.E2.80.9D|regimului antonescian]]; totuși, în timpul celui de [[al Doilea Război Mondial]], evreii buzoieni au fost supuși mai multor persecuții: au fost constrânși să presteze muncă obligatorie (autoritățile au abuzat de această lege, extinzând atât vârstele la care trebuie prestată obligația în muncă, cât și activitățile în care consta ea), să plătească în total 15 milioane de lei (de patru ori impozitul fiscal) în contul „Împrumutului Reîntregirii”, li s-au confiscat diferite obiecte și li s-au impus restricții speciale. Comunitatea a găzduit pentru o vreme și orfani ai căror părinți muriseră în [[Holocaust]] și care au fost ulterior deportați în [[Transnistria (al Doilea Război Mondial)|Transnistria]].<ref name="doctorat_maracineanu">{{Citat teză|url=http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Mai/MARACINEANU%20LAURA%20-%20COMUNITATEA%20EVREIASCA%20DE%20LA%20BUZAU%20IN%20TIMPUL%20CELUI%20DE%20AL%20DOILEA%20RAZBOI%20MONDIAL/rezumat%20maracineanu.doc|title=Comunitatea evreiască de la Buzău în timpul celui de al Doilea Război Mondial|first=Mirela-Laura|last=Mărăcineanu|type=PhD|first2=Ion (coordonator)|last2=Bulei|publisher=Facultatea de Istorie, [[Universitatea din București]]|year=2012}} (rezumat)</ref> În timpul acelor persecuții, s-au remarcat ca apărători ai comunității evreiești căpitanii Stroie și Ionescu, familiile Scânteie și Stahu,<ref name="romanianjewish.org_2015-04-28"/> precum și vrânceanul [[Anghel Anuțoiu]], care a prevenit membrii comunității despre iminența unor raiduri naziste, salvând astfel viața mai multor evrei, între care rabinul Simon Bercovici, pe care l-a ajutat chiar să părăsească orașul și să se ascundă.<ref name="evz2015-04-28">{{Citation | url=http://www.evz.ro/lista-lui-badita-anghel-salvatorul-de-evrei-2886.html| title=Lista lui bădița Anghel, salvatorul de evrei| newspaper=Evenimentul zilei| date= 11 ianuarie 2008| author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://db.yadvashem.org/righteous/family.html?language=en&itemId=4044236|title=Anuțoiu, Anghel T.|publisher=Yad Vashem, baza de date a drepților între popoare|accessdate=2015-05-15}}</ref> După război, evreii din oraș au emigrat masiv în [[Israel]], rămânând în urma lor o comunitate evreiască redusă la un număr de ordinul zecilor de persoane. Personalitățile provenite din rândul comunității evreiești buzoiene au fost pictorița [[Margareta Sterian]] și filosoful [[Ludwig Grünberg]].<ref name="romanianjewish.org_2015-04-28">{{Citation | url=http://romanianjewish.org/ro/?page_id=737#i8| title=Obstea evreiasca buzoiana| newspaper=Romanianjewish.org| date= | author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> ==== Bulgarii („sârbii”) ==== Emigrați în secolul al XVIII-lea pentru a evita prigoana [[Imperiul Otoman|otomană]] împotriva creștinilor din Balcani, și stabiliți în [[Țara Românească]] unde s-au bucurat de libertatea de a practica creștinismul, câteva grupuri de bulgari s-au stabilit în zona Buzăului. Numiți de localnici în mod eronat „sârbi” din cauză că vorbeau o limbă similară și s-au stabilit într-un loc unde anterior se așezaseră sârbi, noii imigranți se deosebeau de localnici mai ales prin faptul că se ocupau cu [[Legumicultură|cultivarea legumelor]] (pentru care și-au organizat gospodării în apropierea râului), în timp ce agricultorii autohtoni cultivau cereale și creșteau animale. Deși comunitatea bulgară a fost asimilată de români, localnicii încă mai folosesc termenul „sârb” cu sensul de „legumicultor”.<ref name=bulgari>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=27&ndash;34}}</ref> == Politică și administrație == {{Vezi și|Lista primarilor Buzăului}} {{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template2=Primarul __link__}} <!-- secțiune administrație -->Municipiul Buzău este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bz_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 14 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = ADU | nume_complet3 = Alianța Dreapta Unită | mandate3 = 3 | nume_scurt4 = AUR | nume_complet4 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate4 = 2 | nume_scurt5 = SOS | nume_complet5 = Partidul S.O.S. România | mandate5 = 1 }} Buzăul nu are subdiviziuni administrative, dar autoritățile locale își dirijează proiectele și strategiile ținând cont de o diviziune informală pe cartiere. În Strategia 2014&ndash;2020, erau identificate următoarele cartiere ale Buzăului: Centru, Micro 12/Indepenedenței, Marghiloman, Dorobanți, Nicolae Bălcescu, [[Simileasca, Buzău|Simileasca]], Micro 14, Poștă, Mihai Viteazul, Pod Horticolei, Luceafărul, Broșteni și Zona Industrială.<ref>Strategia Buzău 2014&ndash;2020, pp. 87&ndash;98</ref> Rolul administrativ al Buzăului este acela de reședință a [[Județul Buzău|județului Buzău]], motiv pentru care aproape toate serviciile publice la nivel de județ își au sediul aici. În plus, la nivel național, Buzăul găzduiește comandamentul [[Divizia 2 Infanterie „Getica”|Diviziei 2 Infanterie „Getica”]] (fosta armată a II-a), una dintre cele trei divizii ce compun [[Forțele Terestre Române]],<ref name="adev2015-01-27">{{Citation | url=http://adevarul.ro/international/europa/maresalul-primit-onorul-divizia-2-infanterie-getica-1_524d38aac7b855ff56f41a74/index.html| title=Mareșalul care a primit onorul la Divizia 2 Infanterie „Getica”| newspaper=Adevărul| date= 3 octombrie 2013| author=Ion Petrescu| accessdate=27 ianuarie 2015}}</ref> precum și trei batalioane din subordinea acesteia{{mdash}} unul de geniu, unul de comunicații și informatică<ref name="arhiva.gov.ro_2015-01-27">{{Citation | url=http://arhiva.gov.ro/aniversarea-batalionului-47-comunicatii-si-informatica__l1a63269.html| title=Aniversarea Batalionului 47 Comunicații și Informatică| newspaper=Arhiva.gov.ro| date= | author=| accessdate=27 ianuarie 2015}}</ref> și încă unul de logistică, iar în apropierea orașului, la [[Boboc, Buzău|Boboc]] se află o școală de aplicații pentru aviație.<ref>{{Citation |date=2022-04-02 |author1=Dan Oprea |publisher=Stirileprotv.ro |title=Școala de aviație de la Boboc a fost decorată de președintele României, la împlinirea a 110 ani |url=https://stirileprotv.ro/divers/scoala-de-aviatie-de-la-boboc-a-fost-decorata-de-presedintele-romaniei-la-implinirea-a-110-ani.html}}</ref> Cea mai înaltă instanță judecătorească ce funcționează în oraș este Tribunalul Buzău, cu jurisdicție asupra întregului județ.<ref name="csm1909.ro_2015-04-21">{{Citation|url=https://www.csm1909.ro/Pages.aspx?PageId=271|title=Prezentarea sistemului judiciar român|publisher=Consiliul Superior al Magistraturii|date=|author=|accessdate=9 februarie 2018}}</ref> În circumscripția acestui tribunal se află cele patru judecătorii din județ, dintre care una, Judecătoria Buzău, își are sediul în oraș și acoperă municipiul și alte 34 de comune din jur, având astfel cea mai mare jurisdicție dintre judecătoriile din județ.<ref name="legex.ro_2015-04-21">{{Citation | url=http://www.legex.ro/Hotararea-337-1993-4117.aspx| title=Hotărârea 337/1993| newspaper=Legex.ro| date= | author=| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref> Instanța superioară acestora este [[Curtea de Apel Ploiești]].<ref name="just.ro_2015-04-21">{{Citation|url=https://lege5.ro/Gratuit/hazdkmbs/legea-nr-304-2004-privind-organizarea-judiciara/7|title=Legea privind organizarea judiciară nr. 304/2004|newspaper=Lege5.ro|date=|author=|accessdate=9 februarie 2018}}</ref> În Parlamentul României, Buzăul alege deputați pe listele asociate [[Județul Buzău|județului Buzău]]. Dintre cei șapte deputați aleși în 2016 în județ, șase ([[Marcel Ciolacu]], [[Ionela Viorela Dobrică]], [[Sorin Lazăr]], [[Dănuț Păle]], [[Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu]] de la {{Partid|România|PSD}} și [[Adrian Mocanu]] de la {{Partid|România|PMP}}) își au biroul parlamentar în Buzău, doar [[Cristinel Romanescu]] avându-l în [[Râmnicu Sărat]].<ref name="Camera Deputaților_2017-04-24">{{Citation| url=http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.de?leg=2016&par=C| title=Lista deputatilor - informatii de contact| newspaper=Camera Deputaților| date=| author=| accessdate=24 aprilie 2017| archive-date=2017-04-25| archive-url=https://web.archive.org/web/20170425030319/http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.de?leg=2016&par=C| dead-url=yes}}</ref> La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a remarcat omul politic local [[Alexandru Marghiloman]], posesorul unei moșii și al [[Vila Albatros din Buzău|unui conac]] la marginea orașului.<ref>{{Citat web|url=http://www.opiniabuzau.ro/index.php/istorii-buzoiene/2323-radiografii-subiective-alexandru-marghiloman-lordul-valah-i|title=Radiografii subiective - Alexandru Marghiloman - lordul valah (I)|publisher=Opinia|location=Buzău|date=2011-06-27|accessdate=2013-12-6|first=Nicolae|last=Peneș|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211183238/http://www.opiniabuzau.ro/index.php/istorii-buzoiene/2323-radiografii-subiective-alexandru-marghiloman-lordul-valah-i|dead-url=yes}}</ref> Germanofil, Marghiloman a fost prim ministru spre sfârșitul [[Primului Război Mondial]], când România a semnat [[Tratatul de la București (1918)|pacea de la București]] din 1918 și a început procesul de integrare a [[Basarabia|Basarabiei]], care declarase unirea cu România la 28 martie în acel an.<ref>{{Citat web|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/unirea-basarabiei-romania-documente|title=Unirea Basarabiei cu România în documente|publisher=Historia.ro|accessdate=2013-12-6|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211122513/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/unirea-basarabiei-romania-documente|dead-url=yes}}</ref> Un cunoscut politician contemporan originar din Buzău este [[Cătălin Predoiu]]; inițial ministru tehnocrat al justiției în [[Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu#Restructurarea guvernamentală din martie 2007|guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu]],<ref>{{Citat web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-politic-2476877-catalin-marian-predoiu-noul-ministru-justitiei.htm|title=Catalin Marian Predoiu, noul ministru al Justitiei|author=Dumitrina Galantonu|date=2008-02-29|accessdate=2013-12-6|publisher=[[Hotnews.ro]]}}</ref> Predoiu s-a înscris în {{Partid|România|PNL}}, după care s-a retras în 2008 pentru a continua activitatea la conducerea Ministerului și a demarat în 2013 demersurile pentru o candidatură la președinție din partea {{Partid|România|PDL}} la alegerile din anul următor,<ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/evenimentul-zilei-tv-invitatul-de-astazi-este-catalin-preda-1068668.html|title=Evenimentul zilei TV. Cătălin Predoiu s-ar retrage din lupta pentru prezidențiale dacă un alt candidat de dreapta ar avea șanse mai mari|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|first=Alexandra|last=Ciliac|accessdate=2013-12-6|date=2013-11-21}}</ref> iar după fuziunea între PDL și PNL, partidul rezultat, aflat în opoziție, l-a desemnat drept prim-ministru prezumptiv.<ref name="evz2015-04-21">{{Citation | url=http://www.evz.ro/vasile-blaga-catalin-predoiu-prim-ministru-desemnat-al-aliantei-noastre.html| title=Vasile Blaga: Cătălin Predoiu, prim-ministru desemnat al alianței noastre| newspaper=Evenimentul zilei| date= 11 august 2014| author=Andreea Udrea| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref> ==Învățământul și educația== În municipiul Buzău funcționează centre de învățământ la distanță ale instituțiilor de învățământ superior din centrele universitare din regiune. În învățământul preuniversitar se remarcă trei colegii naționale: [[Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu, Buzău|Colegiul Național „B. P. Hasdeu”]], la care a studiat laureatul premiului Nobel [[George Emil Palade]], [[Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret”]] și [[Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Buzău|Colegiul Național „Mihai Eminescu”]]. În oraș funcționează [[Biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” din Buzău|Biblioteca județeană „Vasile Voiculescu”]] și [[Muzeul Județean Buzău]], care administrează și o colecție de chihlimbar la [[Colți, Buzău|Colți]], casa memorială Vasile Voiculescu din [[Pârscov, Buzău|Pârscov]] și o colecție de etnografie și artă populară specifică regiunii. În domeniul sportului, la Buzău există patinoarul ''Ice Magic'', [[Sala Sporturilor „Romeo Iamandi”]] (unde joacă echipa locală feminină de handbal SCM, dar și alte echipe angrenate în competiții internaționale), stadion de atletism și Stadionul Municipal unde a activat în trecut echipa de fotbal [[FC Gloria Buzău|FC Gloria]]. == Economie == [[File:Fabrica de prefabricate din beton Buzau.JPG|thumb|right|Fabrica de prefabricate din Beton, 1972]] === Evoluția istorică a economiei === În perioada medievală, economia Buzăului era bazată pe comerț, târgul fiind punct de vamă și de schimb, și înflorind în urma poziției sale la curbura Carpaților la întretăierea drumurilor care legau Țara Românească de [[Moldova]] și [[Transilvania]]. Vechea tradiție de târg a Buzăului se păstrează încă, târgul ''Drăgaica'' ținându-se în luna iunie, în preajma solstițiului de vară și reunind mici producători și comercianți din diverse regiuni ale României. Reforma agricolă din timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]] a dus la luarea în arendă, în 1897 și 1898, de către grădinarii bulgari a unor terenuri achiziționate de stat de la episcopie. Aceștia și-au dezvoltat sisteme de distribuție a zarzavaturilor atât în Buzău, cât și în orașele din apropiere, ca [[Brașov]], [[Ploiești]] sau [[Râmnicu Sărat]], activitatea lor devenind și mai prosperă după împroprietărirea din 1921.<ref>Petcu, 2002, p. 134</ref> În urma încheierii perioadei distrugerilor orașului, dezvoltarea economică a căpătat și o componentă industrială. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea rețelei de cale ferată în România, rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Prima astfel de instalație industrială a fost moara ''Garoflid'', deschisă în 1883, care funcționa și ca fabrică de [[postav]] și [[dimie]].<ref name="petcu135">Petcu, 2002, p. 135</ref> În 1894, s-a construit o rafinărie de [[petrol]] a societății ''Saturn'', rafinărie care a funcționat timp de 50 de ani. După o scădere drastică la nivel național a producției industriale cauzată de [[Primul Război Mondial]] (producția din 1919 era doar un sfert din cea din 1913<ref name="petcu135"/>), dezvoltarea industrială a prins viteză în perioada interbelică. O componentă importantă a industriei locale a constituit-o industria de morărit. Prima moară industrială din oraș, ''Garoflid'', denumită ''Zangopol'' după noul său proprietar, ajunsese în 1928 la un capital de 5 milioane de lei, iar în 1938 la 30 de milioane de lei, societatea de exploatare a ei având aproximativ 100 de angajați.<ref name="petcu136">Petcu, 2002, p. 136</ref> O altă afacere importantă care a demarat în această perioadă a fost fabrica ''Metalurgica și Turnătorie – S.A.'', fondată în 1928 cu un capital de peste 9 milioane de lei. Deși la început a avut o perioadă dificilă, fiind închisă în timpul [[Marea criză economică|Marii Crize]], ea și-a redeschis porțile în 1933, fiind închisă din nou între 1940 și 1944, în timpul celui de al Doilea Război Mondial.<ref name="Buzău p. 255"/> [[Fișier:1970 Intreprinderea de geamuri Buzau.JPG|thumb|left|Întreprinderea de geamuri Buzău, în 1970]] După [[al Doilea Război Mondial]], în urma deciziei de naționalizare din [[11 iunie]] [[1948]] toate întreprinderile au fost trecute în proprietatea statului. De asemenea, regimul comunist a trecut și la aplicarea politicilor de industrializare forțată, unele din industriile implementate aici nefiind potrivite regiunii.<ref name="petcu137">Petcu, 2002, p. 137</ref> În 1965 s-a demarat proiectul zonei industriale Buzău Sud, o zonă industrială de 318&nbsp;[[Hectar|ha]], în zona în care se aflase rafinăria ''Saturn'', aruncată în aer în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Cele mai importante întreprinderi din Buzău, nou înființate sau modernizate în această perioadă, se află pe platforma Buzău Sud: ''Întreprinderea de sârmă și produse din sârmă'' (denumită după 1990 ''Ductil''), ''Întreprinderea de aparate cale'' (după 1990, ''[[VAE Apcarom|Apcarom]]''), ''Întreprinderea Metalurgica'' (cea fondată în 1928), ''Întreprinderea de geamuri'' (din 1991, ''[[Gerom Buzău|Gerom S.A.]]''). [[Fișier:RO BZ Contactoare.jpg|thumb|right|Întreprinderea de Contactoare din Buzău]] Alte întreprinderi industriale din Buzău au fost înființate în această perioadă în alte zone, cum este ''[[Contactoare Buzău|Întreprinderea de Contactoare]]'' aflată în zona de nord-est a orașului și cea de mase plastice (după 1990, ''[[Romcarbon|Romcarbon S.A.]]'') aflată în nord. În ciuda industrializării forțate, Buzăul nu s-a axat pe o singură industrie și nu a existat o singură întreprindere de care să depindă întreaga economie a orașului. Conform noii legi a societăților comerciale, adoptată în 1990, după [[Revoluția română din 1989|înlăturarea regimului comunist]], întreprinderile din oraș s-au reorganizat ca [[Societate pe acțiuni|societăți pe acțiuni]]. Doar câteva din aceste societăți nu au supraviețuit tranziției spre [[Economie de piață|economia de piață]], multe altele, în urma privatizărilor urmate de reorganizări, devenind sau redevenind competitive. === Situația actuală === În prezent, cea mai mare companie cu sediul în Buzău este [[Grup Romet|holdingul Romet]], cu capital integral românesc, compus din mai multe firme care produc izolații pentru conductele de apă și gaze, filtre de apă, stingătoare de incendii și alte produse. Compania a avut succes în anii 1990, comercializând filtrul de apă ''Aquator''. În 1999, acest grup de firme a achiziționat și firma ''Aromet S.A.'', succesoarea fabricii ''Metalurgica'', fondată în 1928.<ref>Petcu, p. 141</ref> [[Fișier:Buzau ductil.jpg|thumb|left|240px|Fabrica de sârmă Ductil]] Alte companii din Buzău au fost privatizate prin programe vizate de [[Banca Mondială]]. [[VAE Apcarom|''Apcarom S.A.'']], unic producător în România de aparate de cale ferată,<ref name="petcu138">Petcu, 2002, p. 138</ref> a fost achiziționat de compania [[austria]]că VAE, și are în anul 2008 un capital social de 7,38 milioane lei.<ref name="curierulnational.ro_2006-07-31">{{Citation| url=http://www.curierulnational.ro/Economie/2006-07-31/Profit+in+scadere+pentru+Apcarom| title=Profit in scadere pentru Apcarom| newspaper=Curierul Național| date=31 iulie 2006| author=| accessdate=18 august 2015| archive-date=2015-09-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20150923212053/http://www.curierulnational.ro/Economie/2006-07-31/Profit+in+scadere+pentru+Apcarom| dead-url=yes}}</ref> ''Ductil S.A.'', una din cele mai mari societăți economice din Buzău, a fost privatizată în 1999 și divizată în perioada 1999-2000 de noul acționar majoritar, FRO Spa, acesta păstrând doar secția de electrozi și echipamente de sudură și vânzând celelalte secții. Secția care produce sârmă, produse din sârmă, plasă sudată, beton și feronerie a devenit [[Ductil Steel S.A.]] și a trecut în portofoliul companiei italiene Sidersipe.<ref>{{Citat web|url=http://old.standard.money.ro/articol_6897/constructiile_sporesc_afacerile_ductil_steel.html|title=Constructiile sporesc afacerile Ductil Steel|date=18 iulie 2007|accessdate=2008-02-22|publisher=Business Standard|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110812101923/http://old.standard.money.ro/articol_6897/constructiile_sporesc_afacerile_ductil_steel.html|archivedate=2011-08-12|dead-url=yes}}</ref> Secția de pulberi feroase a devenit ''Ductil Iron Powder''. În 2007, FRO Spa a cedat și pachetul majoritar al ''Ductil S.A.'' companiei rusești [[Mechel]], pentru 90 de milioane de euro.<ref name="hotnews.ro_2007-10-5">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1020251-rusii-mechel-cumpara-90-mil-euro-ductil-buzau.htm| title=Rusii de la Mechel cumpara cu 90 mil. euro Ductil Buzau| newspaper=HotNews.ro| date= 5 octombrie 2007| author=| accessdate=18 august 2015}}</ref> ''Zahărul S.A.'', producătorul de zahăr din oraș, a fost achiziționat de grupul ''Agrana România'', cu capital austriac, grup care deține alte fabrici de zahăr la [[Roman, Neamț|Roman]], o fabrică de amidon la [[Țăndărei]] și una de sucuri la [[Vaslui]].<ref name="zf.ro_2010-09-21">{{Citation | url=http://www.zf.ro/companii/austriecii-inchid-fabrica-de-zahar-de-la-buzau-timp-de-4-luni-7357694| title=Austriecii închid fabrica de zahăr de la Buzău timp de 4 luni| newspaper=Ziarul financiar| date= 21 septembrie 2010| author=Diana Tudor Stoica| accessdate=18 august 2015}}</ref> Industria de morărit este în continuare o componentă a economiei locale, cel mai mare producător local pe această piață fiind [[Boromir Prod]], controlat de omul de afaceri Constantin Boromiz,<ref name="zf.ro_2009-05-11">{{Citation | url=http://www.zf.ro/companii/cum-a-ajuns-constantin-boromiz-de-la-o-moara-in-satul-natal-la-un-business-de-150-de-milioane-de-euro-in-panificatie-4333603/| title=Cum a ajuns Constantin Boromiz de la o moara in satul natal la un business de 150 de milioane de euro in panificatie| newspaper=Ziarul financiar| date= 11 mai 2009| author=Diana Tudor Stoica| accessdate=18 august 2015}}</ref> patronul grupului ''[[Boromir]]'', care mai deține companiile Boromir Ind Vâlcea, Panmed Mediaș și Comcereal Sibiu.<ref name="zf.ro_2009-05-11"/><ref>[http://www.wall-street.ro/tag/boromir-prod-buzau.html Scurtă prezentare și listă de știri] asociate firmei Boromir Prod Buzău, pe website-ul [[Wall-street.ro]]. Accesat la 18 august 2015</ref> Economia Buzăului este mai orientată spre industrie decât spre servicii, ceea ce făcea, conform unui studiu din 2016 al [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] să fie mai atrăgător pentru forța de muncă de calificare joasă (cel mult studii medii). Studiul arăta și că, majoritatea forței de muncă atrasă de oraș provine din interiorul județului, deoarece orașul se află centrul unei zone rurale compacte și dens populate și pentru că concurează cu orașe mai mari pentru atragerea migranților din alte județe, caracteristici pe care le împarte cu [[Alexandria, România|Alexandria]]. Tot proximitatea Bucureștiului face ca Buzăul să fie și sursă de migrație internă, aflată pe orbita capitalei din acest punct de vedere. Buzău se află pe locul al doilea, la mică distanță după [[Ploiești]] (un oraș cu populație aproape dublă), la numărul de angajați din București care provin din alte orașe între 1991 și 2011; studiul sugerează că, deși acesta a fost un dezavantaj în perioada anterioară, se poate transforma într-un avantaj.<ref>{{Citat web|url=http://documents.worldbank.org/curated/en/448771499322731333/pdf/116400-ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities-Migration-and-Commuting-in-Romania-RO.pdf|title=Orașe-magnet. Migrație și navetism în România|author=Marius Cristea, Codruța Mare, Ciprian Moldovan, Andreea China, Thomas Farole, Adina Vințan, Jane Park, Keith Patrick Garrett și Marcel Ionescu-Heroiu|publisher=[[Banca Mondială]]|accessdate=27 iulie 2017}}, paginile 25, 40, 65</ref> == Transporturi == [[Fișier:RO BZ Railway station.jpg|thumb|right|Gara Buzău]] === Calea ferată === {{Vezi și|Gara Buzău}} Buzău este un important nod feroviar, legând [[București]] și [[Ploiești]] de [[Focșani]], [[Galați]] și [[Constanța]]. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu [[Calea ferată București–Galați–Roman|calea ferată București-Galați]].<ref name="hotnews.ro_2014-03-14">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16807977-analiza-cum-mergeau-trenurile-acum-140-ani-poveste-romani-unguri-austrieci-englezi-vremuri-scandaluri-rasunatoare-reusite-uimitoare.htm| title=ANALIZA Cum mergeau trenurile acum 140 de ani - O poveste cu romani, unguri, austrieci si englezi in vremuri cu scandaluri rasunatoare si reusite uimitoare - Esential| newspaper=HotNews.ro| date= 13 martie 2014| author=Vlad Barza| accessdate=2 iunie 2015}}</ref> O ramificație a acestei căi ferate, [[Calea ferată Buzău–Mărășești|de la Buzău la Mărășești]] a fost deschisă după câțiva ani, pe [[13 iunie]] [[1881]],<ref name="gds.ro_2011-02-05">{{Citation | url=http://www.gds.ro/Local/2011-02-05/Calea+ferata+din+Romania++si+inceputurile+ei/| title=Calea ferată din România și începuturile ei| newspaper=Gazeta de Sud| date= 5 februarie 2011 | author=| accessdate=18 august 2015}}</ref> devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români.<ref name="agir.ro_2015-06-02">{{Citation | url=http://www.agir.ro/istoric.php| title=Istoric|publisher=Asociatia Generala a Inginerilor din Romania| newspaper=Agir.ro| date= | author=| accessdate=2 iunie 2015}}</ref> [[Calea ferată Buzău–Nehoiașu|Linia Buzău-Nehoiașu]], deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe [[Râul Buzău|valea Buzăului]], inclusiv de orașele [[Nehoiu]] și [[Pătârlagele]].<ref name="Nicolescu_Opinia">{{Cite news|title=Linia C.F.R. Buzau - Nehoiasu, 100 de ani de la inaugurare (august 1909)|date=30 iunie 2009|accessdate=8 iunie 2010|first=Valeriu|last=Nicolescu|first2=Monica|last2=Bănică|newspaper=Opinia|location=Buzău}}, o copie a articolului este disponibilă online pe [http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?t=3760 forumul Transira] {{Webarchive|url=https://archive.today/20150602115958/http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?t=3760 |date=2015-06-02 }}</ref> === Drumuri === [[Fișier:Buzau BMC bus 3.jpg|thumb|right|Autobuz pe linia 1, în apropierea gării]] Prin municipiul Buzău trece șoseaua națională [[DN2]] (parte din [[drumul european E85]]), care leagă orașul spre sud cu [[București]]ul și spre nord cu orașele importante din [[Moldova Occidentală]]. Lângă Buzău, din acesta se ramifică șoseaua națională [[DN1B]] (drumul european E577), care îl leagă de [[Ploiești]], iar în nordul orașului, din DN2 se ramifică [[DN10]], care traversează Munții Carpați pe la curbura sud-estică a acestora prin [[Pasul Buzău]] către [[Brașov]]. De asemenea, prin sudul orașului trece șoseaua județeană DN2B, care se ramifică din DN2 în comuna vecină Costești și duce spre est la Galați și la [[Brăila]]. Din acest drum, la Buzău se ramifică șoseaua județeană DJ203D, care duce spre sud la [[Comuna Țintești, Buzău|Țintești]] și [[Comuna Smeeni, Buzău|Smeeni]], unde se termină în [[DN2C]], cele două drumuri asigurând împreună legătura rutieră a orașului cu [[Slobozia]].<ref>{{Google maps|accessdate=2015-04-28|url=https://www.google.ro/maps/@45.1446317,26.8161519,13z}}</ref> În sectorul municipiului, singurul pod rutier funcțional peste râul Buzău este cel de pe DN2 de la Mărăcineni. Mai există însă un alt pod rutier, care leagă orașul de [[comuna Vadu Pașii, Buzău|comuna Vadu Pașii]], pod aflat pe o rută desemnată ca drum comunal aflată în zona podului de cale ferată. Acesta a fost însă închis circulației rutiere după inundațiile din 2005, reabilitarea sa fiind amânată continuu, cu impact asupra economiei comunelor vecine de la nord-est, și este folosit de atunci doar de către pietoni și bicicliști.<ref name="adev2015-06-02">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/maternitatea-noua-podul-vadu-pasii-principalii-agenti-electorali-buzaului-1_5475895ba0eb96501e186dde/index.html| title=Maternitatea nouă și Podul Vadu Pașii, principalii agenți electorali ai Buzăului| newspaper=Adevărul| date= 26 noiembrie 2014| author=Iulian Bunila| accessdate=2 iunie 2015}}</ref><ref name="stiri.tvr.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://stiri.tvr.ro/podul-de-la-vadu-pasii-proiectat-de-anghel-saligny-e-inchis-traficului-auto_52467.html| title=Podul de la Vadu Pașii, proiectat de Anghel Saligny, e închis traficului auto| newspaper=Stiri.tvr.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015| archive-date=2015-12-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20151219061649/http://stiri.tvr.ro/podul-de-la-vadu-pasii-proiectat-de-anghel-saligny-e-inchis-traficului-auto_52467.html| dead-url=yes}}</ref> În mai 2015, deși în sfârșit proiectul era atribuit, începerea lucrărilor întârzia din cauza investigării unor presupuse fapte de corupție comise de oficiali ai Consiliului Județean Buzău.<ref name="tvbuzau.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://www.tvbuzau.ro/actualitate/afla-aici-de-ce-nu-incep-lucrarile-la-podul-de-la-vadu-pasii.html| title=Află aici de ce nu încep lucrările la podul de la Vadu Pașii| newspaper=Tvbuzau.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> În 2021 a fost dat în folosință. Din 2024 autostrada [[Autostrada A7 (România)|A7]] trece prin estul municipiului Buzău, prin Vadu Pașii, unde se află nodul de legătură cu E85. Două autogări principale, una aflată în nordul orașului și cealaltă în sud, în apropierea gării, dar și altele secundare, sunt folosite de companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte orașe sau cu comunele din apropiere.<ref name="autogari.ro_2015-04-28">{{Citation | url=http://www.autogari.ro/Buzau/| title=Autogari din Buzau, Romania si curse autocare, microbuze| newspaper=Autogari.ro| date= | author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> === Transport aerian === Buzăul nu are un aeroport civil, singura componentă de infrastructură aeriană a orașului fiind aeroportul și heliportul militar din sud-vest, folosit doar de aviația sanitară.<ref>Strategia Buzău 2014-2020, pp 53&ndash;54</ref> Traficul aerian civil al Buzăului este deservit de [[Aeroportul Internațional Henri Coandă]], din [[Otopeni]], oraș aflat la 110&nbsp;km distanță, aerogara regională pentru regiunea Munteniei.<ref name="agerpres.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://www.agerpres.ro/politica/2010/12/09/boagiu-vrem-sa-transformam-aeroportul-otopeni-in-aeroport-regional-iar-baneasa-in-aeroport-business-13-05-04| title=Boagiu: Vrem să transformăm Aeroportul Otopeni în aeroport regional, iar Băneasa în aeroport business – AGERPRES| newspaper=Agerpres.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> === Transportul public === În Buzău circulă 11 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale și zonele rurale (inclusiv de platforma industrială Buzău Sud), de centrul orașului și de gară.<ref name="TransBus Buzau_2019-07-30">{{Citation | url=http://www.transbusbuzau.ro/traseele-de-transport-public.html| title=TRASEELE DE TRANSPORT PUBLIC| newspaper=TransBus Buzau| date= | accessdate=30 iulie 2019}}</ref> Există câteva companii de taxi licențiate de primărie și care operează în oraș și în localitățile apropiate.<ref name="reporterbuzoian.ro_2015-08-18">{{Citation | url=http://reporterbuzoian.ro/cate-taxiuri-tranziteaza-zilnic-municipiul-buzau/| title=Câte taxiuri tranzitează zilnic municipiul Buzău?| newspaper=Reporterbuzoian.ro| date= | author=| accessdate=18 august 2015}}</ref> == Educație și cultură == === Contribuțiile culturale ale buzoienilor === [[File:Vasile Carlova.jpg|thumb|left|upright|[[Vasile Cârlova]], unul dintre primii poeți buzoieni și români]] În perioada medievală și timpuriu-modernă, buzoienii care s-au remarcat în cultura românească au provenit din cercurile bisericești, un exemplu fiind episcopul [[Mitrofan al Buzăului|Mitrofan]], care a adus prima tiparniță la episcopia Buzăului și a tipărit biblia de la Buzău în 1691, în timpul lui [[Constantin Brâncoveanu]]. Mitrofan, el însuși meșter tipograf, a avut o activitate prolifică în domeniul publicațiilor bisericești.<ref name="mjb_men_155_157">Buzău, mică enciclopedie istorică, pp. 155–157</ref> Pe lângă episcopia Buzăului a funcționat o școală de pictori de icoane și de muraliști pentru biserici, la care a studiat pictorul [[Gheorghe Tattarescu]] în ucenicia sa petrecută pe lângă unchiul său, Nicolae Teodorescu.<ref>{{Harvnb|Petcu|p=175}}</ref> [[File:Bz restaurant Caragiale.jpg|thumb|right|Casa în care a locuit [[Ion Luca Caragiale]]]] Secolul al XIX-lea a fost unul al renașterii vieții culturale în [[Țara Românească]], dar și în Buzău. Primul poet buzoian remarcat la nivel național a fost tânărul ofițer [[Vasile Cârlova]], fiul fostului ispravnic al Buzăului, Ioniță Cârlova. Cârlova a murit la 22 de ani, după ce publicase cinci poezii. În [[1868]] s-a deschis prima librărie la Buzău, a lui Al. Georgescu, iar în [[1873]] a luat ființă noua tipografie „Alexandru Georgescu”, prima tipografie laică, deschizând drumul publicisticii buzoiene.<ref>{{Harvnb|Petcu|pp=49&ndash;50}}</ref> Tot în [[1873]], Basil Iorgulescu a înființat Biblioteca Gimnaziului „Tudor Vladimirescu” (Colegiul Național "B.P. Hasdeu"),<ref>{{Harvnb|Petcu|p=51}}</ref> iar în [[1893]] Biblioteca Publică ''Carol I'' în noul local al gimnaziului.<ref>{{Harvnb|Petcu|p=55}}</ref> În [[1895]], s-a constituit prima colecție publică de piese arheologice, antropologice și istorice într-o sală a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”.<ref>{{Harvnb|Petcu|p=56}}</ref> La Buzău a locuit spre sfârșitul secolului al XIX-lea [[Ion Luca Caragiale]], care a închiriat un restaurant în apropierea gării în 1894, unde a petrecut un an, între noiembrie 1894 și noiembrie 1895.<ref name="caseleluicaragiale"/><ref>[[C. Stănescu|Constantin Stănescu]]: ''Accente: jurnal indirect (1996-2003)'', pag. 126</ref> La liceul „Alexandru Hâjdeu” din oraș și-a făcut studiile liceale [[George Emil Palade]], care avea apoi să devină un renumit biolog și laureat al premiului Nobel după plecarea sa în Statele Unite ale Americii imediat după [[al Doilea Război Mondial]].<ref>{{Citat web|url=http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1974/palade-bio.html|title=George E. Palade - biographical|trans_title=George E. Palade - scurtă biografie|publisher=Fundația Nobel|author=Wilhelm Odelberg, editor|date=1975|accessdate=2013-12-5}}</ref> [[Constantin Brâncuși]] a locuit și el în oraș în vara lui 1914, după ce Eliza Seceleanu, văduva unui tânăr boier local, l-a angajat să-i realizeze două sculpturi: ''Rugăciune'' și [[Bust (sculptură)|bustul]] lui Petre Stănescu, răposatul ei soț, pe care le-a amplasat în cimitirul Dumbrava.<ref>{{Citat web|url=http://jurnaluldebuzau.ro/social/copia-dupa-celebra-sculptura-a-lui-constantin-brancusi-rugaciune-prezentata-astazi-publicului-de-rotary-club-buzau/|publisher=Jurnalul de Buzău|date=31 iulie 2013|title=O nouă copie după celebra sculptură a lui Constantin Brâncuși, „Rugăciune”, prezentată astăzi publicului de ROTARY Club Buzău}}</ref> Originar din regiunea Buzăului, medicul și scriitorul [[Vasile Voiculescu]] a devenit cunoscut pentru proza sa fantastică, dar și pentru [[sonet]]ele de inspirație [[William Shakespeare|shakespeariană]]. După ce a început studiile secundare la același liceu „Alexandru Hâjdeu”, Voiculescu a plecat la [[București]], unde a studiat la [[Colegiul Național Sfântul Sava|școala Sfântul Sava]], unde s-a împrietenit cu un alt concitadin al său, [[George Ciprian]], viitor dramaturg și autor al unor piese de teatru absurd. În același an cu Voiculescu, la Buzău se născuse [[Pamfil Șeicaru]], care a devenit un influent jurnalist interbelic;<ref>{{Citat web|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/exclusiv-venit-ar-n-secret-pamfil-eicaru-solicit-o-audien-lui-ceau-escu|title=Venit țară în secret, Pamfil Șeicaru solicită o audiență lui Ceaușescu|publisher=[[Historia]]|first=Florian|last=Bichir|accessdate=2013-12-5|archive-date=2015-08-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20150820011615/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/exclusiv-venit-ar-n-secret-pamfil-eicaru-solicit-o-audien-lui-ceau-escu|dead-url=yes}}</ref> atât Voiculescu, cât și Șeicaru au fost condamnați de [[România comunistă|regimul comunist]] instaurat după al Doilea Război Mondial; Voiculescu a petrecut, la o vârstă înaintată, 4 ani în închisorile comuniste, iar Șeicaru, condamnat la moarte în contumacie, s-a refugiat în Europa Occidentală. Tot în perioada interbelică, s-a remarcat și artista buzoiancă [[Margareta Sterian]] (pictoriță, scriitoare și traducătoare de limba engleză); reprezentantă a micii comunități evreiești, Sterian s-a remarcat atât în perioada interbelică, cât și în cea comunistă, într-un domeniu neafectat de cenzură, deși a fost marginalizată în perioada [[Stalinism|stalinistă]], în care era promovat [[proletcultism]]ul în artă.<ref>{{Citat web|url=http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/posteritatea-unei-mari-artiste-106095.html|title=Posteritatea unei mari artiste|publisher=[[România liberă]]|accessdate=2013-12-5|date=2007-9-15|first=Doinel|last=Tronaru|archive-date=2013-12-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20131231082742/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/posteritatea-unei-mari-artiste-106095.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/cultura/arte/va-mai-amintiti-de--margareta-sterian-1_50ada3a57c42d5a66398868f/index.html|title=Vă mai amintiți de... Margareta Sterian|publisher=[[Adevărul]]|date=9 februarie 2010}}</ref> În perioada comunistă, [[Muzică ușoară|muzica ușoară]] era încurajată de autoritățile regimului și la Buzău, și [[Liceul de Artă Margareta Sterian|școala de artă]], înființată în 1957,<ref>{{Citat web|url=http://ghiseu.primariabuzau.ro/portalcetatean/Detalii_list.aspx?id_prim=7b513b8c-f643-4924-8f31-e5b9b24c5010|title=Informatii Liceul de arta "Margareta Sterian"|publisher=Primăria Buzău|accessdate=2013-12-5|archive-date=2013-04-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20130416081643/http://ghiseu.primariabuzau.ro/portalcetatean/Detalii_list.aspx?id_prim=7b513b8c-f643-4924-8f31-e5b9b24c5010|dead-url=yes}}</ref> a produs artiști ca [[Laurențiu Cazan]] și [[Mihaela Runceanu]], a cărei moarte violentă în plină carieră în 1989 a șocat opinia publică a vremii.<ref>{{Citat web|url=http://jurnalul.ro/scinteia/special/moartea-mihaelei-runceanu-o-tragedie-mai-multe-scenarii-525774.html|title=Moartea Mihaelei Runceanu: o tragedie, mai multe scenarii|first=Dana|last=Andronie|first2=Dana|last2=Cobuz|publisher=Jurnalul Național|accessdate=2013-12-5|date=2 noiembrie 2009}}</ref> [[File:Georges Banu 07822.JPG|thumb|right|Dramaturgul [[George Banu]]]] Tot în perioada comunistă a activat și criticul literar [[Laurențiu Ulici]], și el originar din Buzău. Într-o perioadă în care creația literară din România era supusă unei grele cenzuri, Ulici urmărea scriitori debutanți și le recenza lucrările. După spusele lui [[Cristian Teodorescu]], Ulici nu se opunea fățiș regimului, dar încerca să încurajeze la debutanții pe care îi urmărea tendințe antitotalitare, „făcând din aceasta o chestiune estetică”.<ref>{{Citat revistă|first=Cristian|last=Teodorescu|date=2005|issue=1|title=Povestirile lui Laurențiu Ulici|url=http://www.romlit.ro/povestirile_lui_laureniu_ulici|publisher=[[România literară]]|access-date=2013-12-05|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211130435/http://www.romlit.ro/povestirile_lui_laureniu_ulici|dead-url=yes}}</ref> Ulici a activat și în politică după 1990, fiind membru al [[Partidul Alianța Civică|Partidului Alianța Civică]] până la moartea sa în 2000. Tot în domeniul criticii de artă s-a remarcat un alt buzoian, [[George Banu]], critic de teatru de anvergură internațională, stabilit la [[Paris]]. Ziaristul [[Adelin Petrișor]] s-a remarcat prin reportajele sale din numeroase zone de conflict.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/stiri/frauda/adelin-petrisor-reporter-special-la-realitatea-tv-341431|title=Adelin Petrisor, reporter special la Realitatea TV|date=26 iunie 2008|publisher=Ziare.com|accessdate=2016-03-10}}</ref> === Instituții și evenimente culturale și educative === [[Fișier:RO BZ Hasdeu entrance.jpg|thumb|left|Colegiul B.P.Hasdeu]] Astăzi denumit [[Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu, Buzău|Colegiul Național „B. P. Hasdeu”]], Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” a fost înființat în 1867<ref>{{Harvnb|Petcu|p=48}}</ref> și a devenit în timp cea mai prestigioasă instituție de învățământ a orașului, clasându-se în topul instituțiilor de învățământ preuniversitar din țară.<ref>{{Cite web|url=http://www.gandul.info/news/repartizare-licee-2011-cele-mai-bune-5-licee-din-buzau-dupa-ultima-medie-de-admitere-8490763|title=Cele mai bune 5 licee din Buzău după ultima medie de admitere|date=12 July 2011|publisher=[[Gândul]]}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.gandul.info/news/repartizare-licee-2011-top-100-cele-mai-bune-licee-din-romania-8491623|title=Top 100 CELE MAI BUNE LICEE din România|date=12 July 2011|publisher=[[Gândul]]}}</ref> Clădirea sa a fost construită pe un teren care a aparținut mănăstirii Banului; în [[1875]], școala a primit numele „Alexandru Hâjdeu” și apoi, după [[1932]], „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.<ref>{{Harvnb|Calcan|p=167}}</ref> În perioada interbelică, se înființează noi școli liceale, cea mai importantă fiind Școala secundară de fete gr. II (actualmente, [[Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Buzău|Colegiul Național Mihai Eminescu]]), deschisă în [[1919]].<ref>{{Harvnb|Petcu|p=68}}</ref> În aceeași perioadă, s-a înființat la Buzău și actualul Liceu Special pentru Deficienți de Vedere,<ref name="Opiniabuzau.ro_2016-12-23">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/nv-m-ntul-pentru-orbi-de-la-buz-u-de-ani-de-existen| title=Opinia| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=23 decembrie 2016| author1=Valeriu Nicolescu| author2=Adriana Leca| accessdate=2 octombrie 2017| archive-date=2017-10-02| archive-url=https://web.archive.org/web/20171002220203/http://opiniabuzau.ro/nv-m-ntul-pentru-orbi-de-la-buz-u-de-ani-de-existen| dead-url=yes}}</ref> una dintre cele șapte astfel de școli din țară.<ref name="Taifasuri.ro_2017-10-02">{{Citation| url=http://www.taifasuri.ro/taifasuri/persoane-cu-handicap/6927-romania-una-dintre-putinele-tari-din-ue-fara-un-centru-de-reabilitare-pentru-nevazatori-nr393-sapt11-17-oct-2012| title=România, una dintre puținele țări din UE fără un centru de reabilitare pentru nevăzători| newspaper=Taifasuri.ro| date=| author=Cătălina Tăgârță| accessdate=2 octombrie 2017| archive-date=2017-06-11| archive-url=https://web.archive.org/web/20170611034328/http://www.taifasuri.ro/taifasuri/persoane-cu-handicap/6927-romania-una-dintre-putinele-tari-din-ue-fara-un-centru-de-reabilitare-pentru-nevazatori-nr393-sapt11-17-oct-2012| dead-url=yes}}</ref><ref name="nevazator.ro_2017-10-02">{{Citation | url=https://nevazator.ro/educatie/| title=Educatie| newspaper=Nevazator.ro| date= | author=| accessdate=2 octombrie 2017}}</ref> [[File:RO BZ county museum 1.jpg|thumb|right|Clădirea [[Muzeul Județean Buzău|Muzeului Județean]] și a Teatrului George Ciprian]] În 1873 a fost înființată prima bibliotecă publică din Buzău, bibliotecă ce va avea începând cu 1893 numele „Biblioteca publică a Buzeului - Carol I”.<ref>{{Citat web|url=http://www.bjvvbuzau.ro/istoric.html|titlu=Biblioteca Județeană V.Voiculescu Buzău & Biblioteca HTML Template|publisher=www.bjvvbuzau.ro|accessdate=2023-01-27}}</ref> În 1951 a fost înființat în oraș ceea ce avea să devină în 1968 [[Muzeul Județean Buzău]], instituție care gestionează atât expoziția de la sediul său din apropierea [[Parcul Crâng|Parcului Crâng]], cât și colecția de etnografie și artă populară de la [[casa Vergu-Mănăilă]] (clădire istorică din secolul al XVIII-lea), Casa Memorială ''Vasile Voiculescu'' din [[Pârscov, Buzău|Pârscov]], [[Chihlimbarul de Buzău#Colecția muzeală Colți|colecția muzeală de chihlimbar]] de la [[Colți, Buzău|Colți]], precum și Tabăra de sculptură de la [[Măgura, Buzău|Măgura]]. Începând cu anul 1990 și sfârșitul regimului comunist, a început să apară o viață culturală a Buzăului mai activă. Anual, se desfășoară „Concursul național de creație literară «Vasile Voiculescu»”, un concurs pe două secțiuni: poezie și proză scurtă. Primul teatru din Buzău de după 1989, teatrul ''George Ciprian'' s-a înființat în 1996, prin eforturile lui [[Paul Ioachim]], care a fost și director al teatrului, până la moartea sa în [[2002]]. La începuturile sale, teatrul era unul de proiecte, neavând o trupă proprie.<ref>{{Citat revistă|magazine=Teatrul Azi|issue=10-11 (octombrie)|year=2011|title=Teatrul „George Ciprian” Buzău: primul teatru de proiecte. Primul gong, 13–16}}</ref> Din 2003, anual, la Buzău se desfășoară festivalul de teatru „Gala noilor generații - Capul de Regizor”, un festival structurat pe cinci secțiuni și conceput pentru promovarea tinerilor regizori.<ref name="agenda.liternet.ro_2015-04-28">{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/1859/Florica-Ichim/Capul-de-regizor-Gala-noilor-generatii-la-Buzau.html| title=Agenda LiterNet › Florica Ichim: Capul de... regizor. Gala noilor generații - la Buzău| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> În timp însă a dezvoltat și o trupă, care efectuează uneori turnee,<ref name="observatorulbuzoian.ro_2015-11-16">{{Citation | url=http://www.observatorulbuzoian.ro/?p=21721| title=Teatrul „George Ciprian” pleacă în turneu prin țară iar luna viitoare joacă la Buzău Catrinel Dumitrescu, soția regretatului Emil Hossu| newspaper=Observatorulbuzoian.ro| date= | author=| accessdate=16 noiembrie 2015}}</ref> și organizează, în fiecare toamnă, începând cu 2013, festivalul „Săptămâna Teatrului Tânăr”, dedicat actorilor tineri, în principal studenți de la [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București]].<ref name="newsbuzau.ro_2015-11-16">{{Citation| url=http://www.newsbuzau.ro/index.php/cultura-media/292-saptamana-teatrului-tanar-18-24-noiembrie-2013-la-buzau| title=Saptamana Teatrului Tanar, 18-24 noiembrie 2013, la Buzau| newspaper=Newsbuzau.ro| date=| author=| accessdate=16 noiembrie 2015| archive-date=2015-11-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20151117025250/http://www.newsbuzau.ro/index.php/cultura-media/292-saptamana-teatrului-tanar-18-24-noiembrie-2013-la-buzau| dead-url=yes}}</ref> În 2016 a avut loc la Buzău prima ediție a unui festival de film, denumit BUZZ CEE și dedicat cineaștilor din Europa Centrală și Estică.<ref name="hotnews.ro_2016-03-14">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-film-20856640-buzz-cee-festival-international-film-dedicat-cinematografiei-din-europa-centrala-sud-est-buzau.htm| title=BUZZ CEE - Festival international de film dedicat cinematografiei din Europa Centrala si de Sud-Est, la Buzau - Film| newspaper=HotNews.ro| date= 10 martie 2016| author=D. S.| accessdate=14 martie 2016}}</ref> În muzica rock, la Buzău se organizează încă din 1983 (cu întrerupere în 1991 și 1992) festivalul Top T, festival care, încă din timpul regimului comunist, în ciuda cenzurii și presiunilor autorităților, a promovat artiști locali, la început pentru casa de discuri Electrecord.<ref>{{Citat carte-LUA|nume=Stratone|prenume=Nelu|an=2017|titlu=Top T Buzău, festivalul rezistenței rock|url=http://www.cdpl.ro/top-t-buzau.html|pagină=|editură=Casa de Pariuri Literare|access-date=2017-09-15|archive-date=2017-09-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20170904173223/http://www.cdpl.ro/top-t-buzau.html|dead-url=yes}}</ref> În [[1992]] s-a înființat „Colegiul Universitar Economic Buzău”, care aparține structurii [[Academia de Studii Economice|Academiei de Studii Economice București]], colegiu devenit centru de învățământ la distanță, care a adus prima formă de învățământ superior în oraș.<ref name="buzau.idd.ase.ro_2015-04-28">{{Citation| url=http://www.buzau.idd.ase.ro/site/prezentare.asp| title=ASE - Invatamant la Distanta| newspaper=Buzau.idd.ase.ro| date=| author=| accessdate=28 aprilie 2015| archive-date=2015-10-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20151017081037/http://www.buzau.idd.ase.ro/site/prezentare.asp| dead-url=yes}}</ref> Totuși, Buzăul nu este un centru universitar, în oraș nefuncționând nicio universitate cu sediul central aici. == Sport == [[Fișier:RO BZ Sports hall.jpg|thumb|left|Sala Sporturilor „Romeo Iamandi” din Buzău]] Deși Buzăul are o infrastructură sportivă foarte bine dezvoltată, performanțele sportivilor buzoieni nu sunt unele deosebite.<ref>{{Citat web|url=http://opiniabuzau.ro/sportul-buzoian-avem-cu-ce-nu-avem-cu-cine|title=Sportul buzoian: Avem cu ce, nu avem cu cine!|accessdate=2013-12-6|date=2012-08-30|first=Bogdan|last=Nichitoaia|publisher=Opinia|location=Buzău|archive-date=2016-03-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304192053/http://opiniabuzau.ro/sportul-buzoian-avem-cu-ce-nu-avem-cu-cine|dead-url=yes}}</ref> Cel mai vechi club de fotbal încă în activitate în oraș este [[AFC Metalul Buzău|Metalul Buzău]], înființat în 1954<ref name="Opiniabuzau.ro_2017-06-26">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/metalul-buz-u-este-oficial-n-liga-a-a-dup-returul-cu-cs-amara| title=Metalul Buzău este oficial în Liga a 3-a după returul cu CS Amara| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=26 iunie 2016| author=Andreea Stroe| accessdate=26 iunie 2017| archive-date=2017-08-24| archive-url=https://web.archive.org/web/20170824134845/http://opiniabuzau.ro/metalul-buz-u-este-oficial-n-liga-a-a-dup-returul-cu-cs-amara| dead-url=yes}}</ref> și care din sezonul 2017&ndash;2018 evoluează în [[liga a III-a]], unde a revenit după o absență de 11 ani, fiind finanțată de Consiliul Județean Buzău.<ref name="Liga2.prosport.ro_2017-06-29">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-4/ligi-judetene/nou-promovata-in-liga-3-metalul-buzau-intra-sub-tutela-consiliului-judetean-prin-implicarea-noastra-cred-ca-vom-aduce-bucurie-microbistilor-buzoieni-16531143| title=Nou-promovata în Liga 3 Metalul Buzău intră sub "tutela" Consiliului Județean. "Prin implicarea noastră cred că vom aduce bucurie microbiștilor buzoieni"| newspaper=Prosport| date=29 iunie 2017 | author=Adi Soare| accessdate=29 iunie 2017}}</ref> Pe baza clubului Metalul, în 1973, s-a constituit prima echipă-fanion a orașului, [[FC Gloria Buzău]], club desființat în 2016, a cărui echipă a jucat mai ales în [[Liga a II-a]], al doilea eșalon de fotbal al României. Cele mai mari performanțe ale clubului sunt locul 5 în [[Superliga României|prima ligă românească]] în 1985<ref name="ligab.gsp.ro_2011-01-03">{{Citation| url=http://ligab.gsp.ro/stiri/5335/meciuri_de_poveste_gloria_buzau_%E2%80%93_rapid_bucuresti_1985.html| title=Meciuri de poveste: Gloria Buzău – Rapid București 1985 :: Seria I :: LigaB.RO| newspaper=Ligab.gsp.ro| date=| author=| accessdate=18 august 2015| archive-date=2016-08-28| archive-url=https://web.archive.org/web/20160828123859/http://ligab.gsp.ro/stiri/5335/meciuri_de_poveste_gloria_buzau_%E2%80%93_rapid_bucuresti_1985.html| dead-url=yes}}</ref> și calificarea în semifinalele [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] în 2008.<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/stire/gloria-buzau-a-treia-semifinalista-55690.html|title=Gloria Buzău, a treia semifinalistă|date=28 februarie 2008|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|accessdate=2008-05-08}}</ref><ref>{{Citat web|title=Au scris istorie|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/cupa-romaniei/au-scris-istorie-2422090|publisher=[[Prosport]]|date=29 februarie 2008|accessdate=2008-05-08}}</ref> Fotbaliștii cunoscuți lansați de clubul de fotbal buzoian s-au îndreptat în special către clubul [[FC Steaua București|Steaua București]], cum a fost cazul cu [[Viorel Ion]] (cunoscut și pentru perioada petrecută în [[Bundesliga]] la [[VfL Bochum]] și care a revenit la Buzău pentru a antrena în multiple rânduri echipa care l-a lansat), [[Ilie Stan]] (multiplu campion național și jucător de bază al echipei participante de mai multe ori în [[Liga Campionilor UEFA]] în anii 1990) și [[Pompiliu Stoica]]. După ce primarul Constantin Boșcodeală a fost anchetat și apoi condamnat pentru ilegalități în finanțarea Gloriei Buzău,<ref name="hotnews.ro_2016-08-11">{{Citation| url=http://www.hotnews.ro/ancheta-15757026-dosarul-gloria-buzau-constantin-boscodeala-primarul-buzaului.htm| title=Dosarul "Gloria Buzau" - Constantin Boscodeala, primarul Buzaului| newspaper=HotNews.ro| date=6 aprilie 2012| author=| accessdate=11 august 2016| archive-date=2016-09-16| archive-url=https://web.archive.org/web/20160916121718/http://www.hotnews.ro/ancheta-15757026-dosarul-gloria-buzau-constantin-boscodeala-primarul-buzaului.htm| dead-url=yes}}</ref> administrația locală nu a mai sprijinit clubul și acesta a acumulat datorii; insolvența nu l-a ajutat să se redreseze și în 2016 a fost declarat în faliment; jucătorii care recurseseră la pariuri ilegale și aranjamente de meciuri au fost suspendați,<ref name="gsp.ro_2016-08-11-1">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/decizie-oficiala-frf-sanctiuni-fara-precedent-in-scandalul-blaturilor-pentru-pariuri-de-la-gloria-buzau-se-ajunge-la-amenzi-de-peste-200-000-si-174-de-luni-de-suspendare-cumulate-479006.html| title=DECIZIE OFICIALĂ FRF Sancțiuni fără precedent în scandalul blaturilor pentru pariuri de la Gloria Buzău! Se ajunge la amenzi de peste 200.000€ și 174 de luni de suspendare cumulate!| newspaper=Gsp.ro| date= | author=| accessdate=11 august 2016}}</ref> iar clubul nu și-a mai putut desfășura activitatea.<ref name="liga2.prosport.ro_2016-08-11">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/seria-1/gloria-buzau-intra-in-faliment-tribunalul-a-decis-deschiderea-procedurii-dar-clubul-din-liga-2-mai-are-o-cale-de-atac-15238794| title=Gloria Buzău intră în faliment. Tribunalul a decis deschiderea procedurii, dar clubul din Liga 2 mai are o cale de atac| newspaper=Liga2.prosport.ro| date= | author=| accessdate=11 august 2016}}</ref> După dispariția Gloriei, un om de afaceri local, sprijinit de autorități, a pornit de la zero cu un nou club, [[SCM Gloria Buzău (fotbal)|FC Buzău]], înființat în 2016 și care își dispută meciurile acasă pe [[Stadionul Municipal, Buzău|Stadionul Municipal]], aflat lângă [[parcul Crâng]]. Pornind de la înființare din liga a V-a (a doua la nivelul județului),<ref name="opiniabuzau.ro_2016-09-27">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/desi-a-preluat-jucatorii-sub-16-ani-culorile-si-stadionul-fc-buzau-nu-are-nicio-legatura-cu-gloria-buzau/| title=Deși a preluat jucătorii sub 16 ani, culorile și stadionul / „FC Buzău nu are nicio legătură cu Gloria Buzău!“| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=2016-09-16| author=Andreea Stroe| accessdate=27 septembrie 2016| archive-date=2018-12-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20181219230400/http://opiniabuzau.ro/desi-a-preluat-jucatorii-sub-16-ani-culorile-si-stadionul-fc-buzau-nu-are-nicio-legatura-cu-gloria-buzau/| dead-url=yes}}</ref> a promovat în doi ani până în liga a III-a, după primul an fiind preluată de Primăria Buzău sub egida unui [[SCM Gloria Buzău|club sportiv municipal]] care a preluat denumirea defunctei Gloria.<ref name="Opiniabuzau.ro_2017-06-21">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/dupa-modificarile-aduse-de-curand-legii-sportului-primarul-constantin-toma-a-anuntat-infiintarea-sport-club-municipal/| title=După modificările aduse, de curând, Legii Sportului / Primarul Constantin Toma a anunțat înființarea Sport Club Municipal| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=21 iunie 2017| author=Andreea Stroe| accessdate=26 iunie 2017| archive-date=2018-12-20| archive-url=https://web.archive.org/web/20181220033847/http://opiniabuzau.ro/dupa-modificarile-aduse-de-curand-legii-sportului-primarul-constantin-toma-a-anuntat-infiintarea-sport-club-municipal/| dead-url=yes}}</ref> SCM Gloria are însă și alte secții, principalele fiind cele de rugby și handbal feminin, aceasta din urmă jucând meciurile acasă în Sala Sporturilor care poartă numele fostului arbitru de handbal ''Romeo Iamandi'', unde se desfășoară și competiții și întâlniri de baschet, volei sau tenis de masă. Interiorul sălii a fost renovat în anii 2000, ea fiind omologată de [[Federația Europeană de Handbal|EHF]] și găzduind meciurile echipei de handbal feminin a [[SCM Gloria Buzău (handbal feminin)|SCM Gloria]], ale celei de handbal masculin a clubului [[HC Buzău]], dar, ocazional, și întâlniri ale altor echipe românești angrenate în competiții europene, cum ar fi cele ale echipelor de handbal masculin [[CS Dinamo București (Handbal)|Dinamo București]], [[CSA Steaua București (Handbal)|Steaua București]] și [[HCM Constanța]],<ref>{{Citat web|url=http://www.adevarul.ro/locale/buzau/Rusinea_Buzaului-_Sala_Sporturilor_are_o_culoare_tipatoare_0_195580587.html|title=Rușinea Buzăului: Sala Sporturilor are o culoare țipătoare|publisher=[[Adevărul]]|date=24 ianuarie 2010|first=Denisa|last=Baciu|accessdate=23 martie 2010}}</ref> precum și ale naționalei de handbal feminin a României,<ref>{{Cite journal|journal=[[Evenimentul zilei]]|date=16 martie 2010|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/bradeanu-si-bese-revin-pentru-meciurile-cu-ucraina-889606.html|title=Brădeanu și Beșe revin pentru meciurile cu Ucraina|first=Adi|last=Dobre|accessdate=30 martie 2010}}</ref> chiar dacă atunci când este plină, climatizarea interioară este depășită.<ref name="Buzaul Sportiv_2018-07-17">{{Citation| url=http://buzaul-sportiv.ro/2018/06/04/cartonasul-rosu-batrana-si-obosita-sala-sp-romeo-iamandi-depasita-de-evenimentele-sportive-de-amploare/| title=CARTONAȘUL ROȘU {{!}} Bătrână și obosită! Sala Sp. “Romeo Iamandi”, depășită de evenimentele sportive de amploare| newspaper=Buzăul Sportiv| date=4 iunie 2018| author=Andrei Pițigoi| accessdate=17 iulie 2018| archive-date=2018-07-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20180717153959/http://buzaul-sportiv.ro/2018/06/04/cartonasul-rosu-batrana-si-obosita-sala-sp-romeo-iamandi-depasita-de-evenimentele-sportive-de-amploare/| dead-url=yes}}</ref> Handbalul a căpătat o tradiție în Buzău, echipa HM Buzău (astăzi secția de handbal feminin a SCM Gloria) oscilând între prima și a doua divizie a sistemului competițional național. În handbal au activat buzoienii Romeo Iamandi (ca arbitru), [[Oprea Vlase]] (câștigător a opt titluri naționale și al Cupei Campionilor Europeni în 1965 cu Dinamo, apoi ca antrenor câștigător a patru campionate mondiale și două medalii olimpice),<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/doliu-in-lumea-handbalului-oprea-vlase-a-incetat-din-viata-o-pierdere-imensa-271064.html|title=Doliu în lumea handbalului » Oprea Vlase a încetat din viață: "O pierdere imensă!"|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|date=2011-10-13|accessdate=2013-12-6|first=Andrei|last=Crăițoiu}}</ref> [[Gheorghe Covaciu]] (și el medaliat olimpic cu bronz în 1984),<ref name="Cosr.ro_2017-10-20">{{Citation | url=http://www.cosr.ro/sportiv/gheorghe-covaciu| title=Gheorghe Covaciu - Comitetul Olimpic si Sportiv Roman| newspaper=Cosr.ro| date= | author=| accessdate=20 octombrie 2017}}</ref> și [[Cornel Penu]].<ref name="GSP_2017">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/video-momente-emotionante-la-buzau-la-lansarea-cartii-despre-viata-lui-cornel-penu-eroul-meu-era-in-gara-din-barlad-mancand-salam-si-nimeni-nu-il-recunostea-523651.html| title=VIDEO Momente emoționante la Buzău la lansarea cărții despre viața lui Cornel Penu: "Eroul meu era în gara din Bârlad mâncând salam și nimeni nu îl recunoștea"| newspaper=GSP| date= 20 octombrie 2017| author1=Andrei Crăițoiu|author2= Iulia Iordache| accessdate=20 octombrie 2017}}</ref> La handbal masculin, [[HC Buzău]] a promovat în 2018 în Liga Națională.<ref name="Opinia Buzău_2018-07-17">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/hc-buzau-a-promovat-in-liga-nationala/| title=HC Buzău a promovat în Liga Națională! • Opinia Buzău| newspaper=Opinia Buzău| date=4 iunie 2018| author=Andreea Stroe| accessdate=17 iulie 2018| archive-date=2018-06-08| archive-url=https://web.archive.org/web/20180608134950/http://opiniabuzau.ro/hc-buzau-a-promovat-in-liga-nationala/| dead-url=yes}}</ref> Lângă Sala Sporturilor se află și un [[bazin de înot]] olimpic, construit în aceeași perioadă cu sala și cu amenajarea [[Parcul Tineretului, Buzău|Parcului Tineretului]]. Patinoarul din Buzău se află în partea de sud-vest și a fost construit în anii 1980. Din cauza dificultăților economice ale perioadei următoare, patinoarul a fost abandonat și a rămas mai mulți ani în paragină, până în 2007 când primăria, în parteneriat cu dealerul local de automobile ElcarGid,<ref>{{Citat web|url=http://www.sansabuzoiana.ro/evenimente.html?aid=7997|title=Primarul Boscodeală merge pe mîna Elcar Gid pentru reabilitarea patinoarului|date=15 noiembrie 2007|publisher=Șansa buzoiană|accessdate=2010-03-24|archive-date=2012-01-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20120118212354/http://www.sansabuzoiana.ro/evenimente.html?aid=7997|dead-url=yes}}</ref> a demarat un proiect de reabilitare, finalizat cu deschiderea patinoarului la 17 noiembrie 2007. Acesta a fost denumit ''IceMagic'' și a găzduit încă din primul an de la redeschidere Cupa României la [[patinaj artistic]].<ref>{{Citat web|url=http://jurnaluldebuzau.ro/?p=2147|title=Buzaul gazduieste incepand de astazi “Cupa Romaniei” la patinaj artistic|date=5 martie 2010|publisher=Jurnalul de Buzău|accessdate=2010-03-24|archive-date=2011-11-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20111117201816/http://jurnaluldebuzau.ro/?p=2147|dead-url=yes}}</ref> El are și o bază sportivă unde s-a înființat o echipă de [[hochei pe gheață]] de juniori.<ref>{{Citat web|url=http://www.adevarul.ro/locale/buzau/Hocheistii_buzoieni_sunt_din_ce_in_ce_mai_magici_0_196780641.html|title=Hocheiștii buzoieni sunt din ce în ce mai magici|first=Mirela|last=Copariu|publisher=[[Adevărul]]|date=26 ianuarie 2010}}</ref> După ce în anii comunismului activase echipa „Contactoare” care a câștigat în 1988 Cupa României la [[rugby]],<ref>{{Citat web|url=http://www.sansabuzoiana.ro/prima_ora.html?aid=9260|title=Unde este cupa?|first=Auraș|last=Trereacă|date=23 martie 2007|accessdate=2013-12-6|publisher=Șansa Buzoiană|archive-date=2013-12-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20131210214749/http://www.sansabuzoiana.ro/prima_ora.html?aid=9260|dead-url=yes}}</ref> în 2005, la Buzău s-a înființat un nou club de [[rugby]] denumit „Stejarul”, promovat în 2018 în prima divizie națională, Superliga,<ref name="Buzăumedia_2018-07-17">{{Citation | url=http://www.buzaumedia.ro/sport/scm-gloria-incepe-sezonul-la-rugby-in-august-in-cupa-regelui-superliga-debuteaza-pe-8-septembrie/| title=SCM Gloria începe sezonul la rugby în august, în Cupa Regelui! SuperLiga debutează pe 8 septembrie - BuzăuMedia| newspaper=Buzăumedia| date= | author=| accessdate=17 iulie 2018}}</ref> după o altă tentativă eșuată în 2013 din cauza lipsei de finanțare.<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/locale/buzau/stejarul-buzau-sarbatori-promovarea-superliga-nocturna-stadionul-gloria-1_524c8c62c7b855ff56f11f01/index.html|title=Stejarul Buzău va sărbători promovarea în superligă în nocturnă, pe stadionul Gloria|date=3 octombrie 2013|accessdate=2013-12-6|first=Iulian|last=Bunilă}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/sport/2014/02/28/rugby-rc-stejarul-buzau-s-a-retras-din-superliga-nationala-iar-echipa-este-practic-desfiintata-16-39-12|title=Rugby: RC Stejarul Buzău s-a retras din Superliga națională, iar echipa este practic desființată|date=28 februarie 2014|publisher=[[Agerpres]]|accessdate=2014-07-28|first=Dorin|last=Ivan|archive-date=2014-03-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20140321042056/http://www.agerpres.ro/sport/2014/02/28/rugby-rc-stejarul-buzau-s-a-retras-din-superliga-nationala-iar-echipa-este-practic-desfiintata-16-39-12|dead-url=yes}}</ref><ref name="adev2016-05-09">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/stejarul-buzau-meci-returul-ligii-doua-rugby-1_55cddf0bf5eaafab2c841df3/index.html| title=Stejarul Buzău, la primul meci din returul Ligii a doua, la rugby| newspaper=Adevărul| date= 14 august 2015| author=Iulian Bunila| accessdate=9 mai 2016}}</ref> Echipa Stejarul a fost preluată și ea sub umbrela SCM Gloria, reușind după un an promovarea în Superligă. Ea își dispută partidele pe teren propriu pe stadionul „Prințul Șerban Ghica” din [[parcul Tineretului, Buzău|parcul Tineretului]].<ref>{{Citat web|url=http://www.stradadebuzau.ro/stadionul-printul-ghica-din-retur-la-nivelul-primului-esalon/|title=Stadionul „Prințul Ghica”, din retur la nivelul primului eșalon|publisher=Strada Buzău|accessdate=2013-12-6|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211181923/http://www.stradadebuzau.ro/stadionul-printul-ghica-din-retur-la-nivelul-primului-esalon/|dead-url=yes}}</ref> == Orașe înfrățite == Municipiul Buzău este înfrățit cu următoarele localități: * {{orașul înfrățit|Oudenaarde|Belgia|Belgium|an=1999}}; * {{orașul înfrățit|Agios Dimitrios|Grecia|Greece|an=2006}}; * {{orașul înfrățit|Baoji|China|China|an=2006}}; * {{orașul înfrățit|Soroca|Republica Moldova|Republica Moldova|an=2012}}.<ref>{{Citat web|url=http://opiniabuzau.ro/moment-asteptat-de-19-ani-buzau-si-soroca-orase-infratite|title=Moment așteptat de 19 ani: Buzău și Soroca, orașe înfrățite|date=22 aprilie 2012|publisher=Opinia|accessdate=2015-06-2|archive-date=2015-05-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20150530225202/http://opiniabuzau.ro/moment-asteptat-de-19-ani-buzau-si-soroca-orase-infratite|dead-url=yes}}</ref> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Lunca Buzăului (sit SPA)|Lunca Buzăului]] (arie de protecție specială avifaunistică) * [[Lunca Buzăului (sit SCI)|Lunca Buzăului]] (sit de importanță comunitară) == Bibliografie == * {{Citat carte-LUA | first=Gheorghe | last=Petcu|first2=Constantin|last2=Stan|first3=Doina|last3=Ciobanu|first4=Constanța|last4=Tănase|first5=Doina|last5=Filoti | title = Municipiul Buzău. Monografie | location = Buzău | publisher = Editura Alpha| date = 2002|language=română | isbn = 973-8054-59-1 |ref = {{Sfnref|Petcu}}}} * {{Citat carte-LUA | title = Județele României Socialiste, ediția a doua | language = română | date = 1972 | publisher = Editura Politică | location = București}} * {{Citat carte-LUA | first=Corneliu | last=Ștefan | title = La noapte, Cotidianul | location = București | publisher = Editura Eminescu| date = 1985|language=română}} * {{Citat carte-LUA | title=Buzău. Mică enciclopedie istorică | last=Constantinescu | first=Eugen-Marius | publisher=Muzeul Județean de Istorie Buzău | date=2000 | isbn=973-8054-33-8}} * {{Citat carte-LUA | title=Istoria Colegiului Național «B.P. Hasdeu» din Buzău în perioada 1944&ndash;2007|first=Radu|last=Calcan|publisher=Editura Omega|year=2007|isbn=978-973-1791-34-0}} * Ionescu, Dimitrie Gh., ''Istoria orașului Buzău din cele mai vechi timpuri până astăzi''. București: Litera, 1979. * ''Colegiul Bogdan Petriceicu Hasdeu - monografie (1867-1997)'' (1998). Buzău * [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/Strategia/Strategia_Buzau_2014_2020.pdf Strategia Buzău 2014&ndash;2020]. Primăria Municipiului Buzău. Accesat la 2 iunie 2015 * [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/pug_buzau_avizat.zip Planul Urbanistic General al municipiului Buzău], documentul 2955_3028_PUG_BZ_Reactualizat_Memoriu.pdf. Primăria Municipiului Buzău. Accesat la 2 iunie 2015 * Raportul de mediu asociat Planului Urbanistic General al municipiului Buzău. [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/Raport_mediu_PUG_BZ1.pdf Partea I], [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/Raport_mediu_PUG_BZ2.pdf partea a II-a], [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/Anexe_BZ.zip anexe] == Legături externe == {{commonscat|Buzău}} * [http://adevarul.ro/locale/buzau/foto-istoria-moderna-orasului-buzau-imbinare-povesti-despre-oameni-importanti-faptele-lor-1_519e994bc7b855ff561ebe18/index.html FOTO Istoria modernă a orașului Buzău, o îmbinare de povești despre oameni importanți și faptele lor], 24 mai 2013, Iulian Bunila, ''Adevărul'' * [http://www.buzzcee.ro/ Site-ul festivalului de film BUZZ CEE] * [http://www.amosnews.ro/arhiva/buzaul-are-sfarsit-o-stema-24-02-2006 Buzăul are în sfârșit o stemă], 24 februarie 2006, Cristina Dinulescu, ''Amos News'' {{Buzău}} {{Județul Buzău|stare=pliată}} {{Reședințe de județ din România}} {{Cele mai populate orașe ale României}} {{DN2}} {{Control de autoritate}} {{articol bun}} <!--- Tipografia de la Buzău a fost realizată pe cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu, prin efortul lui Mitrofan, care fusese ucenicul lui Dosoftei, la Iași.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=62}}</ref> Mitrofan al Buzăului a încurajat tipărirea de cărți slavo-române, în calitate de episcop al orașului. Prima carte tipărită sub îngrijirea lui la Buzău a fost ''Pravoslavnica mărturisire'' a lui [[Petru Movilă]] din 1691, tradusă din greacă de [[Radu Greceanu]].<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p= p 62-63}}</ref> Au urmat 12 volume de Minee (1698), cuprinzând slujbele zilnice închinate diferiților sfinți sărbătoriți în luna respectivă (începând cu luna septembrie și sfârșindu-se cu cel corespunzător lunii august). În fiecare volum, după slujba în limba slavă, urma câte un sinaxar în română.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=63}}</ref> Un exemplu pentru arta tipografică este așa-numitul Triod de la Buzău din 1700, în format folio, cu text tipărit pe două coloane și cu multe viniete și xilogravuri dovedind rafinament artistic.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=63}}</ref> Lui Mitrofan i-a urmat episcopul Damaschin, de pe urma căruia a rămas doar volumul ''Apostolul'', din 1704. „Un bun tipograf al Buzăului a fost Stoica Iacovici, care a reparat tipografia și a tipărit între anii 1705-1749 mai multe cărți”.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=64}}</ref> Activitatea tipografiei a fost tot mai redusă în a doua jumătate a veacului XVIII, în anii 1767 și 1768 apărând ''Psaltirea'', ''Catavasierul'' și ''Liturghierul'', după care activitatea nu a fost reluată decât în 1832. <ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=64}}</ref> * {{citation | last1 = Simonescu | first1 = Dan | last2 = Buluță | first2 = Gheorghe | year = 1981 | title =Pagini din istoria cărții românești | publisher = Editura Ion Creangă | place = București }} --> {{DEFAULTSORT:Buzaău}} [[Categorie:Localități urbane din județul Buzău|Buzău]] [[Categorie:Buzău| ]] [[Categorie:Orașe din județul Buzău|Buzău]] [[Categorie:Municipii din România|Buzău]] [[Categorie:Orașe din România|Buzău]] 704vzrlcfqfad4bz3eafoqvqjk61xgg 17024293 17024216 2025-06-10T18:49:58Z Valentin JJ. 485596 Revenit asupra a 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-61258|~2025-61258]] ([[Discuție Utilizator:~2025-61258|D]]) identificată ca [[WP:V|vandalism]] la ultima versiune a lui Nicu Farcaș. ([[WP:TW|TW]]) 17024293 wikitext text/x-wiki {{altesensuri}} {{Infocaseta Așezare | hartă = Buzau jud Buzau.png | descriere_hartă = Poziția orașului în cadrul regiunii | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | pushpin_descriere_harta = Poziția orașului în cadrul țării | lider_titlu = [[Lista primarilor Buzăului|Primar]] | titlu_atestare = Atestare documentară a numelui | titlu_atestare1 = Atestare ca târg | atestare = 376 | atestare1 = 1431 | latd = 45 | latm = 9 | latNS = N | longd = 26 | longm = 49 | longEV = E | densitate = {{formatnum:1272.83}} | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | camp_gol_nume = [[Populație|Localnici]] | camp_gol_info = [[:Categorie:Buzoieni|Buzoieni]] | city_logo = Logo Buzău.jpg }} '''Buzău''' este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Buzău|județului cu același nume]], [[Muntenia]], [[România]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Având {{formatnum:103481}} de locuitori la [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământul din 2021]],<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=1.03.1}}</ref> este al optsprezecelea [[Lista orașelor din România|oraș ca populație din România]]. Orașul se află pe malul drept al [[Râul Buzău|râului Buzău]], în dreptul ieșirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată. Buzău a fost un important [[târg]] în [[Evul Mediu]]. La începutul secolului al XVI-lea a fost înființată [[Episcopia Buzăului]]. Activitățile economice principale din oraș au fost comerțul și agricultura. După încheierea unei perioade de distrugeri succesive în [[Secolul al XVII-lea|secolele al XVII-lea]]–[[Secolul al XVIII-lea|al XVIII-lea]], economia Buzăului a căpătat și o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui sistem de învățământ. În această perioadă a fost construit și [[Palatul Comunal, Buzău|Palatul Comunal]] care se află în [[Piața Daciei din Buzău|Piața Daciei]], clădirea emblematică a orașului, a fost amenajat [[parcul Crâng]], principala zonă verde și, tot atunci, Buzăul a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă orașul s-a extins mult, triplându-și populația, și au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcționează și astăzi, în contextul trecerii la o [[economie de piață]]. == Etimologie == Denumirea orașului provine de la cea a [[Râul Buzău|râului pe al cărui mal se află]]. La rândul său, acesta este menționat cu numele de {{lang|el|Μουσεος}} (Mouseos) într-un document în limba greacă din anul 376 e.n., ce făcea referire la martiriul lui [[Sava Gotul]]. Pornind de la această denumire, istoricul [[Vasile Pârvan]] considera că numele Buzăului vine de la forma tracică ''Bouzeos'', transcrisă greșit în greacă (''Μπ'' se pronunță ''B'', iar textul antic a omis litera ''π''). El a emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac ''Buzes'', la care s-a adăugat sufixul ''-eu'', formă a vechiului ''-aios'' (greco-latin).<ref>Petcu, p. 19</ref> == Istorie == {{Articol principal|Istoria Buzăului}} [[File:Vue de la ville de Bouzeou.jpg|thumb|left|Buzăul la începutul secolului al XX-lea]] Istoria scrisă a orașului începe odată cu cea a [[Țara Românească|Țării Românești]], statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului [[Dan al II-lea]].<ref>Petcu, p. 20</ref> Descoperirile arheologice din culturile [[Cultura Gumelnița|Gumelnița]] și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine.<ref name="mjb_men_23_24">Buzău, mică enciclopedie istorică, pp. 23–24</ref> În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine,<ref name="mjb_men_23_24"/> iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.<ref>Petcu, p. 23</ref> Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă cu numeroase lupte și invazii ce au avut loc în oraș și în jurul său, începând cu cele cauzate de participarea lui [[Mihai Viteazul]] la [[Războiul cel Lung]]<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=120}}</ref> și sfârșind cu cele suferite cu ocazia [[Revoluția din 1821|Revoluției din 1821]].<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|p=35}}</ref> Au avut loc și dezastre naturale (epidemii, cutremure) și toate acestea au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea [[Pasărea Phoenix|păsării Phoenix]] pe stema orașului, ca simbol al renașterii.<ref>Petcu, pp. 30–34</ref> Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului.<ref>Petcu, pp. 123-124</ref> A fost construit și [[Palatul Comunal, Buzău|Palatul Comunal]], clădirea–simbol a orașului,<ref name="Petcu 2002 53">{{Harvnb|Petcu|2002|p=53}}</ref> la capătul unei perioade în care a apărut și s-a dezvoltat o industrie, iar orașul a devenit nod feroviar în 1870&ndash;1880. Au apărut școli (Seminarul Teologic în 1836, Colegiul B. P. Hasdeu în 1867),<ref name="Petcu 2002 53"/> s-au interpretat spectacole de teatru (începând cu 1852),<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=43-44}}</ref> Teatrul Moldavia fiind construit în 1898 și utilizat în prima jumătate a secolului următor drept principală sală de spectacole, unde au evoluat artiști ca [[George Enescu]], [[C.I. Nottara]] și [[Nae Leonard]].<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|p=58}}</ref> În oraș au locuit și activat pentru scurte perioade de timp [[Ion Luca Caragiale]]<ref name="caseleluicaragiale">{{citat web|title=Casele lui Caragiale|url=http://adevarul.ro/cultura/istorie/casele-caragiale-1_50ba00127c42d5a663aefcfa/index.html|publisher=Adevărul|date=30 ianuarie 2002|accessdate=2007-10-12}}</ref><ref name="hyperliteratura_2016-08-02">{{Citation| url=https://hyperliteratura.ro/caragiale-berarii/| title=Cel mai prost cârciumar din Istoria Literaturii – Caragiale și berăriile sale falimentare| newspaper=Hyperliteratura| date=2 august 2016| author=Cosmin Dragomir| accessdate=3 august 2016| archive-date=2016-09-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20160923165750/https://hyperliteratura.ro/caragiale-berarii/| dead-url=yes}}</ref> și [[Constantin Brâncuși]].<ref>{{Harvnb|Ștefan|1985|pp=58-61}}</ref> În timpul [[Primului Război Mondial]], Buzăul a fost ocupat de trupe germane după jumătatea lui decembrie 1916,<ref>{{YouTube|GYY8cNXQbFg|The Mesopotamian Front Awakens - Joseph Joffre Gets Sacked I THE GREAT WAR Week 125}}, canalul ''The Great War'' realizat de istoricul Indy Neidell. Indice temporal 7:44.</ref> mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în [[Moldova Occidentală]]. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. Perioada interbelică a adus primele întreceri sportive (fotbal și box)<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=69, 74}}</ref> și apariția întreprinderii „Metalurgica”,<ref name="Buzău p. 255">Buzău. Mică enciclopedie istorică, p. 255</ref> o afacere privată care a fost naționalizată ulterior de comuniști și continuă și astăzi ca parte a unui grup de firme private. După cel de-[[al Doilea Război Mondial]], industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani; noii locuitori au fost aduși de autorități pentru a lucra în fabricile construite pe platforma industrială de sud, dar și în nordul orașului.<ref name="primariabuzau.ro_2015-05-04">{{Citation | url=http://www.primariabuzau.ro/index.php?loc=municipiul_bz&id=59&show=1| title=Primaria Municipiului Buzau| newspaper=Primariabuzau.ro| date= | author=| accessdate=4 mai 2015}}</ref> Orașul și-a schimbat profund aspectul, fiind construite cartiere muncitorești pe locul vechilor străzi comerciale, iar unele clădiri istorice dispărând,<ref name="Petcu 2002 94">{{Harvnb|Petcu|2002|p=94}}</ref> cum a fost cazul Teatrului Moldavia, al cărui rol cultural a fost preluat de „Casa de Cultură a Sindicatelor” și apoi și de Cinematograful Dacia.<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|p=90}}</ref> {{Clearleft}} === Monumente istorice === [[Fișier:RO BZ Vergu Manaila house.jpg|thumb|left|Casa Vergu-Mănăilă, una din cele mai vechi clădiri din Buzău, datează din anii 1780. Este singura clădire din vremea distrugerilor Buzăului (secolele al XVII-lea – al XVIII-lea). Adăpostește colecția de etnografie și artă populară a Muzeului Județean]] În municipiul Buzău există opt [[monument istoric|monumente istorice]] de arhitectură de interes național: ansamblul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” (denumită popular ''biserica Greci'', sau ''[[Biserica Neguțători din Buzău|biserica Neguțători]]'', datând de la 1649), format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță; clădirea [[Tribunalul județean din Buzău|Tribunalului]] (secolul al XX-lea); [[Biserica Banului din Buzău|Biserica „Buna Vestire”]] a fostei mănăstiri „a Banului” (secolul al XVI-lea); [[Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Broșteni din Buzău|ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Broșteni]], datând din 1709 (cu biserica și clopotnița ridicată în 1914); ansamblul [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|Episcopiei Buzăului]], cuprinzând [[Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Buzău|Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”]] (1649), paraclisul (1841), palatul episcopal (secolul al XVII-lea), seminarul vechi (1838), cancelaria (secolul al XIX-lea), turnul-clopotniță și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea); [[Casa Vergu-Mănăilă]] (secolul al XVIII-lea, azi Colecția de etnografie și artă populară a Muzeului Județean Buzău); [[Biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” din Buzău|biblioteca județeană „Vasile Voiculescu”]] (1914); și [[Palatul Comunal, Buzău|Palatul Comunal]] (1899&ndash;1903, sediul Primăriei).<ref name="patrimoniu.gov.ro_2015-07-13"/> [[Templul evreiesc din Buzău|Sinagoga din Buzău]] și alte douăsprezece monumente sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Buzău]] ca monumente de interes local. Între ele se numără [[Strada Cuza Vodă, Buzău|ansamblul străzii Cuza Vodă]] (secolul al XIX-lea) din centrul istoric al orașului, [[Parcul Crâng]], [[Conacul Marghiloman din Buzău|Conacul Marghiloman]], [[Hotelul Coroana din Buzău|Hotelul Coroana]], clădirea [[Colegiul Național B.P. Hasdeu|Colegiului Național B.P. Hasdeu]] și cea a [[Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău|Colegiului Național Mihai Eminescu]], casa în care a locuit [[Hortensia Papadat-Bengescu]] și câteva monumente funerare din cimitirul Dumbrava, între care și replica statuii „Rugăciune” realizate de [[Constantin Brâncuși]].<ref name="patrimoniu.gov.ro_2015-07-13">{{Citation | url=http://patrimoniu.gov.ro/images/LMI/LMI-2010_BZ.pdf| title=Lista monumentelor istorice 2010| newspaper=Patrimoniu.gov.ro| date= | author=| accessdate=13 iulie 2015}}</ref> {{clearleft}} == Geografie == Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 100&nbsp;km de [[București]], în sud-estul României, și ocupă o suprafață totală de 81,3&nbsp;km². Municipiul se află la cotul Subcarpaților de Curbură, la confluența drumurilor între trei mari provincii românești: [[Muntenia]], [[Transilvania]] și [[Moldova]]. [[Râul Buzău]], pe al cărui mal drept se află, formează limita nordică a orașului. Forma orașului este alungită, orașul fiind mai mare de-a lungul râului. Buzăul ocupă altitudini de la 101 metri în nord-vest, în apropierea dealurilor până la 88 metri în apropierea râului, media fiind de 95 de metri (cât este și altitudinea în centrul orașului, în piața Dacia).<ref name=relief>Petcu, pp. 102-103</ref> Astfel, Buzău este un oraș aflat într-un relief plat, cu o diferență de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4&nbsp;km.<ref name=relief/> {{wide image|RO BZ panorama of Buzau from DN2B.jpg|1200px|Panoramă a vestului Buzăului dinspre [[Spătaru, Buzău|Spătaru]], de pe [[DN2B]]. Se observă la stânga Subcarpații Curburii, care străjuiesc orașul. De la stânga la dreapta: fabrica de bere Ursus de la marginea cartierului [[Simileasca, Buzău|Simileasca]], blocuri din cartierul Micro 14, [[Parcul Crâng|parcul și pădurea Crâng]], patinoarul Ice Magic, [[Stadionul Municipal, Buzău|Stadionul Municipal]], cartierul Micro 12/Independenței}} === Hidrografie === [[Râul Buzău]] constituie limita nordică a orașului. Râul a format și un bazin subteran pe care îl alimentează permanent cu apă.<ref>Strategia Buzău 2014-2020, p. 15</ref> Apele subterane constituie sursă de apă potabilă pentru oraș, dar excedentul lor duce la formarea la sud de oraș, pe teritoriul administrativ al municipiului, dar și al comunelor vecine [[Comuna Costești, Buzău|Costești]], [[Stâlpu, Buzău|Stâlpu]] și [[Comuna Țintești, Buzău|Țintești]], de mici izvoare ce udă niște mlaștini, din care izvorăște [[Râul Călmățui (Brăila)|Călmățuiul]].<ref>Planul Urbanistic General, pagina 6</ref> === Climă === Precipitațiile anuale sunt de {{dim|500|mm}}<ref name=clima>Petcu, pp.104-105</ref> și zăpada, iarna, poate ajunge până la {{dim|30|cm}}.<ref name=clima/> Râul Buzău are fluctuații de debit frecvente. În special primăvara, la topirea zăpezilor în zona de munte a bazinului acestuia, apele râului cresc. Orașul a fost construit departe de o albie majoră adâncă, astfel că râul nu inundă orașul. La inundațiile din 2005 din România, apele râului au avariat grav podul aflat la marginea nordică a orașului,<ref name="jurnalul2005-05-10">{{Citation | url=http://jurnalul.ro/stiri/observator/podul-de-la-maracineni-moldova-rupta-de-muntenia-45374.html| title=Podul de la Maracineni - Moldova, rupta de Muntenia| newspaper=Jurnalul Național| date= 10 mai 2005| author=Costisitor. Circulatia A Fost Deviata Pe Rute Ocolitoare| accessdate=30 aprilie 2015}}</ref> dar nu au produs pagube în oraș, întrucât malul său drept este regularizat prin îndiguiri de mal, și imediat în amonte de Buzău se află barajul Cândești.<ref>Planul Urbanistic General, Raportul de Mediu, partea I, pp. 24&ndash;25</ref> Cu toate acestea, autoritățile constată că strategia de apărare împotriva inundațiilor nu acoperă complet și sectorul de centură a orașului, porțiune din [[DN2]], aflat în apropierea râului.<ref>Strategia Buzau 2014-2020, pp 25&ndash;26, 31</ref> Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10&nbsp;°C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și [[Secetă|secetoase]].<ref name=clima/> Vânturile locale includ [[Crivăț (vânt)|Crivățul]], care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și [[Austru]]l, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii.<ref>Județele României Socialiste, p. 161</ref> Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în oraș sunt prezentate în tabelul de mai jos. În primele decenii ale secolului al XX-lea, temperatura medie a lunii iulie a crescut mai mult peste 22&nbsp;°C,<ref name="Meteoromania.ro_2017-10-19">{{Citation|title=Average temperatures in July 2017 in Romania|date=|url=http://www.meteoromania.ro/images/anm_maps/temperature_07_2017.png|author=National Meteorological Administration of Romania|newspaper=Meteoromania.ro|accessdate=19 October 2017}}</ref> ceea ce face ca Buzăul să treacă de la {{Ill-wd|Q589326|3=limita între zonele Dfb/Dfa în adâncul zonei Dfa}} din cadrul [[Clasificarea climatică Köppen|clasificării climatice Köppen]] (vezi și [[Clima României]]).<ref name="bio-conferences.org_2017-10-19">{{Citation|title=Modifications in climate suitability for wine production of Romanian wine regions as a result of climate change|date=4 July 2017|url=https://www.bio-conferences.org/articles/bioconf/full_html/2017/02/bioconf-oiv2017_01026/bioconf-oiv2017_01026.html#R11|author=Liviu Mihai Irimia, Cristian Valeriu Patriche, Bogdan Roșca și Valeriu V. Cotea|accessdate=19 October 2017}}; date și alte surse citate de acest articol.</ref> {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em; text-align:center" width="90%" |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)'''* |-style="background:#DCDCDC" !Perioada !Ian !Feb !Mar !Apr !Mai !Iun !Iul !Aug !Sep !Oct !Nov !Dec !Anual |- | 1901-2000 || -2,2° || -0,2° || 4,4° || 10,9° || 15,9° || 19,4° || 21,4° || 21,9° || 17,4° || 11,2° || 5,1° || 0,4° || 10,7° |- | [[2005]] || 1,7° || -1,3° || 4,1° || 10,6° || 17,4° || 19,0° || 22,4° || 22,0° || 18,3° || 11,9° || 4,8° || 1,6° || 11,0° |- ! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Maxima și minima absolută lunară în perioada [[1901]]-[[2000]]''' |-style="background:#DCDCDC" | Anul || [[1936]] || [[1990]] || [[1947]] || [[1909]];[[1947]] || [[1950]] || [[1908]] || '''[[2000]]''' || [[1951]] || [[1946]] || [[1952]] || [[1963]] || [[1989]] || |- | '''Maxima''' || 18,4° || 22,2° || 27,9° || 31,5° || 37,3° || 38,5° || '''39,8°''' || 39,7° || 37,0° || 35,3° || 25,0° || 21,6° || |-style="background:#DCDCDC" | Anul || '''[[1942]]''' || [[1929]] || [[1901]] || [[1944]] || [[1915]] || [[1973]] || [[1902]] || [[1939]] || [[1977]] || [[1988]] || [[1975]] || [[1902]] || |- | '''Minima''' || '''-29,6°''' || -25,0° || -17,0° || -5,3° || -2,0° || 4,6° || 7,5° || 5,4° || -2,0° || -8,0° || -17,6° || -23,0° |} <div style="text-align:center"><small>''*Anuarul statistic al României 2006''</small></div> === Floră și faună === [[File:RO BZ Buzau Crang east island 1.jpg|thumb|right|Parcul Crâng, principala zonă verde]] Flora Buzăului este cea mai diversă într-o pădure aflată în vestul orașului, rest din [[Codrii Vlăsiei]], pădure de [[stejar]] de 189 hectare. [[Parcul Crâng]] ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca [[laleaua pestriță]], [[laleaua de crâng]] și {{Ill-wd|Q15570431|3=stânjenelul de baltă}}.<ref>{{Citat web|url=http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM%20Buzau/Biodiversitate/Cadru%20general/3FlorajudetuluiBuzau.doc|title=Flora județului Buzău|publisher=[[Agenția Națională pentru Protecția Mediului|ANPM]]|accessdate=2015-04-28|archive-date=2015-10-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20151014122100/http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM%20Buzau/Biodiversitate/Cadru%20general/3FlorajudetuluiBuzau.doc|dead-url=yes}}</ref> În comunele învecinate [[Comuna Țintești, Buzău|Țintești]] și [[Comuna Costești, Buzău|Costești]] se află alte resturi din Codrii Vlăsiei{{mdash}} pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află un exemplar secular de [[stejar]], arbore declarat monument al naturii la nivel local.<ref>Strategia Buzău 2014-2020, p. 45</ref> De asemenea, 6% din suprafața ariei protejate [[Lunca Buzăului]], sit Natura 2000 gestionat de [[Universitatea Ecologică din București]], se află pe teritoriul administrativ al municipiului, în zona de nord și est.<ref name="natura2000.mmediu.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://natura2000.mmediu.ro/site/93/rosci0103.html| title=Lunca Buzăului| newspaper=Natura2000.mmediu.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015| archive-date=2015-01-12| archive-url=https://web.archive.org/web/20150112210555/http://natura2000.mmediu.ro/site/93/rosci0103.html| dead-url=yes}}</ref> Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, [[castan]]i pe [[Bulevardul Nicolae Bălcescu, Buzău|Bulevardul Nicolae Bălcescu]] și [[tei]] pe [[Bulevardul Unirii, Buzău|Bulevardul Unirii]]. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără [[trandafir]]i, [[Zambilă|zambile]], [[Lalea|lalele]], [[Bujor (plantă)|bujori]], și [[Petunie|petunii]], ca și [[viță de vie]] și [[Viță canadiană|iederă]] pentru umbră. Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt [[Vrabie|vrabia]], și [[guguștiuc]]ul, iar rozătoarele sunt reprezentate de [[dihor]] și [[șobolan]]ul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi [[Boarță|boarța]] și [[țipar]]ul, și de [[gușter]]i și [[melc]]i.<ref>{{Harvnb|Petcu|pp=106&ndash;108}}</ref> În perioadele de migrație, un grup de [[Ciuf de câmp|ciufi de câmp]] și-a făcut un obicei de a poposi pentru câteva zile în curtea clădirii Inspectoratului Silvic din centrul orașului, unde se află câțiva brazi înalți.<ref name="adev2015-04-30">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/video-revenirea-bufnitelor-centrul-buzaului-semn-primaverii-timpurii-1_54ec6ffe448e03c0fdf0fcd2/index.html| title=VIDEO Revenirea bufnițelor în centrul Buzăului, semn al primăverii timpurii| newspaper=Adevărul| date= 24 februarie 2015| author=Iulian Bunila| accessdate=30 aprilie 2015}}</ref> Recoltele experimentale de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură atrag uneori [[mistreț]]i din pădurile de pe malul râului Buzău.<ref name="adev2017-06-20">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/video-turma-porci-mistreti-mai-putin-kilometru-centrul-buzaului-1_59492e5b5ab6550cb853d73c/index.html| title=VIDEO Turmă de mistreți, la doar un kilometru distanță de centrul Buzăului| newspaper=Adevărul| date= 20 iunie 2017| author=Iulian Bunila| accessdate=19 octombrie 2017}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a municipiului Buzău |label1=Români|value1=81.87|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=3.57|color2=#80ffff |label3=Alte etnii|value3=0.16|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=14.39|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a municipiului Buzău |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=82.84|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=1.5|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=15.65|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația municipiului Buzău se ridică la 103.481 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 115.494 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (81,87%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (3,57%), iar pentru 14,39% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (82,84%), iar pentru 15,65% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Buzău}}</div>{{clear|left}} === Comunități etnice === Principala minoritate etnică din oraș o constituie [[Romii din România|romii]]. De-a lungul istoriei, au existat în Buzău și alte comunități etnice, astăzi aproape dispărute. Cele care au lăsat cea mai importantă amprentă asupra orașului au fost [[Evreii din România|evreii]] și [[Bulgarii din România|bulgarii]]. ==== Romii ==== Așezați de către episcopia ortodoxă, după constituirea ei în secolul al XVI-lea, pe moșia sa de la nord-vest de târgul Buzăului, în satele [[Simileasca, Buzău|Simileasca]] și Iorguleasca, romii au trăit sute de ani ca [[Robia în țările române|sclavi]], lucrând pământul episcopiei.<ref name="Lahovari_Sim">{{citat MDGR | titlu = Simileasca (Iorguleasca), com. rur. | volum = 5 | pagini = 389}}</ref> După eliberarea lor și reorganizarea administrativă din secolul al XIX-lea, satul Simileasca a devenit reședință de comună, dar în 1968 a fost integrat administrativ cu Buzăul. Comunitatea romilor este încă dispusă compact în această zonă, și își conservă identitatea, dar liderii ei consideră că romii din alte zone ale orașului, care nu mai vorbesc limba poporului lor, acceptă asimilarea de către românii majoritari, declarându-se români la recensăminte.<ref name="stradadebuzau.ro_2015-04-28">{{Citation| url=http://www.stradadebuzau.ro/tiganii-din-simileasca-n-au-nicio-jena-sa-si-declare-etnia/| title=Țiganii din Simileasca n-au nicio jenă să-și declare etnia - Strada de Buzau| newspaper=Stradadebuzau.ro| date=| author=Corina Răchițeanu| accessdate=28 aprilie 2015| archive-date=2016-03-05| archive-url=https://web.archive.org/web/20160305063008/http://www.stradadebuzau.ro/tiganii-din-simileasca-n-au-nicio-jena-sa-si-declare-etnia/| dead-url=yes}}</ref> Comunitatea se confruntă cu sărăcie endemică, cu analfabetism ridicat, cu lipsa calificărilor profesionale și cu abandonul școlar, fiind expusă riscului de permanentizare a statutului de masă de manevră electorală.<ref name="jurnalul2015-04-28">{{Citation | url=http://jurnalul.ro/special-jurnalul/tiganii-din-simileasca-asteapta-marea-chefuiala-68413.html| title=Tiganii din Simileasca asteapta Marea Chefuiala| newspaper=Jurnalul Național| date= 24 mai 2004| author=Tatiana Dabija| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> Mulți dintre romi au plecat în străinătate, cu precădere în țările nordice.<ref name="adev2015-04-28">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/norvegienii-finanteaza-proiecte-imbunatatire-vietii-romilor-buzau-1_52f53da8c7b855ff5628bb51/index.html| title=Norvegienii finanțează proiecte de îmbunătățire a vieții romilor din Buzău| newspaper=Adevărul| date= 7 februarie 2014| author=Iulian Bunila| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref><ref name="ziaristionline.ro_2015-04-28">{{Citation | url=http://www.ziaristionline.ro/2015/03/28/tiganii-pe-care-nu-i-vede-mircea-toma-tiggarna-cersetorii-care-au-invadat-boras-in-suedia-vin-din-buzau-satul-similesca-foto-reportaj-boras-tidning-si-george-lixandru/| title=Țiganii pe care nu-i vede Mircea Toma. "Tiggarna" - Cerșetorii care au invadat Borås în Suedia vin din Buzău, satul Similesca. Foto reportaj Borås Tidning și George Lixandru - Ziaristi Online| newspaper=Ziaristionline.ro| date= | author=George Lixandru| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> Există însă și proiecte derulate de primărie pentru îmbunătățirea situației, școala nr. 14, aflată în zonă, fiind epicentrul acestor acțiuni.<ref name="ziaristionline.ro_2015-04-28"/> Aceeași școală publică prin eforturile elevilor și o revistă școlară bilingvă, în română și [[Limba romani|romani]], care promovează integrarea romilor.<ref name="opiniabuzau.ro_2015-04-28">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/fiica-regelui-cioaba-cooptata-in-editarea-revistei-bilingve-pentru-romii-din-simileasca| title=Fiica regelui Cioabă, cooptată în editarea revistei bilingve pentru romii din Simileasca| newspaper=Opinia| date=| author=Silvia Herghelegiu| accessdate=28 aprilie 2015| archive-date=2016-03-15| archive-url=https://web.archive.org/web/20160315184440/http://opiniabuzau.ro/fiica-regelui-cioaba-cooptata-in-editarea-revistei-bilingve-pentru-romii-din-simileasca| dead-url=yes}}</ref> ==== Evreii ==== [[File:RO BZ Jewish temple 2.jpg|thumb|right|[[Templul evreiesc din Buzău]]]] Deși prezența le era atestată documentar încă din secolul al XVI-lea, evreii buzoieni au constituit o comunitate importantă mai ales începând cu perioada de înflorire culturală și economică din secolul al XIX-lea, fiind în mare parte negustori și meseriași. Un cimitir evreiesc a apărut în 1853 și o sinagogă în 1885. În perioada interbelică, 10% din populația Buzăului era evreiască,<ref name="adev2013-04-11">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/buzau-cimitir-evrei-1_5166524600f5182b85a74909/index.html| title=VIDEO Cimitirul evreiesc din Buzău, un ansamblu monumental ruinat de trecera timpului și nepăsarea oamenilor| newspaper=Adevărul| date= 11 aprilie 2013| author=Iulian Bunila| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> procent semnificativ la nivelul restului zonei Munteniei, dar mai mic față de orașele din Moldova, ceea ce a ferit comunitatea de cele mai violente represiuni ale [[Ion Antonescu#Antisemitismul activ .C8.99i .E2.80.9ECur.C4.83.C8.9Birea terenului.E2.80.9D|regimului antonescian]]; totuși, în timpul celui de [[al Doilea Război Mondial]], evreii buzoieni au fost supuși mai multor persecuții: au fost constrânși să presteze muncă obligatorie (autoritățile au abuzat de această lege, extinzând atât vârstele la care trebuie prestată obligația în muncă, cât și activitățile în care consta ea), să plătească în total 15 milioane de lei (de patru ori impozitul fiscal) în contul „Împrumutului Reîntregirii”, li s-au confiscat diferite obiecte și li s-au impus restricții speciale. Comunitatea a găzduit pentru o vreme și orfani ai căror părinți muriseră în [[Holocaust]] și care au fost ulterior deportați în [[Transnistria (al Doilea Război Mondial)|Transnistria]].<ref name="doctorat_maracineanu">{{Citat teză|url=http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Mai/MARACINEANU%20LAURA%20-%20COMUNITATEA%20EVREIASCA%20DE%20LA%20BUZAU%20IN%20TIMPUL%20CELUI%20DE%20AL%20DOILEA%20RAZBOI%20MONDIAL/rezumat%20maracineanu.doc|title=Comunitatea evreiască de la Buzău în timpul celui de al Doilea Război Mondial|first=Mirela-Laura|last=Mărăcineanu|type=PhD|first2=Ion (coordonator)|last2=Bulei|publisher=Facultatea de Istorie, [[Universitatea din București]]|year=2012}} (rezumat)</ref> În timpul acelor persecuții, s-au remarcat ca apărători ai comunității evreiești căpitanii Stroie și Ionescu, familiile Scânteie și Stahu,<ref name="romanianjewish.org_2015-04-28"/> precum și vrânceanul [[Anghel Anuțoiu]], care a prevenit membrii comunității despre iminența unor raiduri naziste, salvând astfel viața mai multor evrei, între care rabinul Simon Bercovici, pe care l-a ajutat chiar să părăsească orașul și să se ascundă.<ref name="evz2015-04-28">{{Citation | url=http://www.evz.ro/lista-lui-badita-anghel-salvatorul-de-evrei-2886.html| title=Lista lui bădița Anghel, salvatorul de evrei| newspaper=Evenimentul zilei| date= 11 ianuarie 2008| author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://db.yadvashem.org/righteous/family.html?language=en&itemId=4044236|title=Anuțoiu, Anghel T.|publisher=Yad Vashem, baza de date a drepților între popoare|accessdate=2015-05-15}}</ref> După război, evreii din oraș au emigrat masiv în [[Israel]], rămânând în urma lor o comunitate evreiască redusă la un număr de ordinul zecilor de persoane. Personalitățile provenite din rândul comunității evreiești buzoiene au fost pictorița [[Margareta Sterian]] și filosoful [[Ludwig Grünberg]].<ref name="romanianjewish.org_2015-04-28">{{Citation | url=http://romanianjewish.org/ro/?page_id=737#i8| title=Obstea evreiasca buzoiana| newspaper=Romanianjewish.org| date= | author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> ==== Bulgarii („sârbii”) ==== Emigrați în secolul al XVIII-lea pentru a evita prigoana [[Imperiul Otoman|otomană]] împotriva creștinilor din Balcani, și stabiliți în [[Țara Românească]] unde s-au bucurat de libertatea de a practica creștinismul, câteva grupuri de bulgari s-au stabilit în zona Buzăului. Numiți de localnici în mod eronat „sârbi” din cauză că vorbeau o limbă similară și s-au stabilit într-un loc unde anterior se așezaseră sârbi, noii imigranți se deosebeau de localnici mai ales prin faptul că se ocupau cu [[Legumicultură|cultivarea legumelor]] (pentru care și-au organizat gospodării în apropierea râului), în timp ce agricultorii autohtoni cultivau cereale și creșteau animale. Deși comunitatea bulgară a fost asimilată de români, localnicii încă mai folosesc termenul „sârb” cu sensul de „legumicultor”.<ref name=bulgari>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=27&ndash;34}}</ref> == Politică și administrație == {{Vezi și|Lista primarilor Buzăului}} {{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template2=Primarul __link__}} <!-- secțiune administrație -->Municipiul Buzău este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bz_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 14 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = ADU | nume_complet3 = Alianța Dreapta Unită | mandate3 = 3 | nume_scurt4 = AUR | nume_complet4 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate4 = 2 | nume_scurt5 = SOS | nume_complet5 = Partidul S.O.S. România | mandate5 = 1 }} Buzăul nu are subdiviziuni administrative, dar autoritățile locale își dirijează proiectele și strategiile ținând cont de o diviziune informală pe cartiere. În Strategia 2014&ndash;2020, erau identificate următoarele cartiere ale Buzăului: Centru, Micro 12/Indepenedenței, Marghiloman, Dorobanți, Nicolae Bălcescu, [[Simileasca, Buzău|Simileasca]], Micro 14, Poștă, Mihai Viteazul, Pod Horticolei, Luceafărul, Broșteni și Zona Industrială.<ref>Strategia Buzău 2014&ndash;2020, pp. 87&ndash;98</ref> Rolul administrativ al Buzăului este acela de reședință a [[Județul Buzău|județului Buzău]], motiv pentru care aproape toate serviciile publice la nivel de județ își au sediul aici. În plus, la nivel național, Buzăul găzduiește comandamentul [[Divizia 2 Infanterie „Getica”|Diviziei 2 Infanterie „Getica”]] (fosta armată a II-a), una dintre cele trei divizii ce compun [[Forțele Terestre Române]],<ref name="adev2015-01-27">{{Citation | url=http://adevarul.ro/international/europa/maresalul-primit-onorul-divizia-2-infanterie-getica-1_524d38aac7b855ff56f41a74/index.html| title=Mareșalul care a primit onorul la Divizia 2 Infanterie „Getica”| newspaper=Adevărul| date= 3 octombrie 2013| author=Ion Petrescu| accessdate=27 ianuarie 2015}}</ref> precum și trei batalioane din subordinea acesteia{{mdash}} unul de geniu, unul de comunicații și informatică<ref name="arhiva.gov.ro_2015-01-27">{{Citation | url=http://arhiva.gov.ro/aniversarea-batalionului-47-comunicatii-si-informatica__l1a63269.html| title=Aniversarea Batalionului 47 Comunicații și Informatică| newspaper=Arhiva.gov.ro| date= | author=| accessdate=27 ianuarie 2015}}</ref> și încă unul de logistică, iar în apropierea orașului, la [[Boboc, Buzău|Boboc]] se află o școală de aplicații pentru aviație.<ref>{{Citation |date=2022-04-02 |author1=Dan Oprea |publisher=Stirileprotv.ro |title=Școala de aviație de la Boboc a fost decorată de președintele României, la împlinirea a 110 ani |url=https://stirileprotv.ro/divers/scoala-de-aviatie-de-la-boboc-a-fost-decorata-de-presedintele-romaniei-la-implinirea-a-110-ani.html}}</ref> Cea mai înaltă instanță judecătorească ce funcționează în oraș este Tribunalul Buzău, cu jurisdicție asupra întregului județ.<ref name="csm1909.ro_2015-04-21">{{Citation|url=https://www.csm1909.ro/Pages.aspx?PageId=271|title=Prezentarea sistemului judiciar român|publisher=Consiliul Superior al Magistraturii|date=|author=|accessdate=9 februarie 2018}}</ref> În circumscripția acestui tribunal se află cele patru judecătorii din județ, dintre care una, Judecătoria Buzău, își are sediul în oraș și acoperă municipiul și alte 34 de comune din jur, având astfel cea mai mare jurisdicție dintre judecătoriile din județ.<ref name="legex.ro_2015-04-21">{{Citation | url=http://www.legex.ro/Hotararea-337-1993-4117.aspx| title=Hotărârea 337/1993| newspaper=Legex.ro| date= | author=| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref> Instanța superioară acestora este [[Curtea de Apel Ploiești]].<ref name="just.ro_2015-04-21">{{Citation|url=https://lege5.ro/Gratuit/hazdkmbs/legea-nr-304-2004-privind-organizarea-judiciara/7|title=Legea privind organizarea judiciară nr. 304/2004|newspaper=Lege5.ro|date=|author=|accessdate=9 februarie 2018}}</ref> În Parlamentul României, Buzăul alege deputați pe listele asociate [[Județul Buzău|județului Buzău]]. Dintre cei șapte deputați aleși în 2016 în județ, șase ([[Marcel Ciolacu]], [[Ionela Viorela Dobrică]], [[Sorin Lazăr]], [[Dănuț Păle]], [[Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu]] de la {{Partid|România|PSD}} și [[Adrian Mocanu]] de la {{Partid|România|PMP}}) își au biroul parlamentar în Buzău, doar [[Cristinel Romanescu]] avându-l în [[Râmnicu Sărat]].<ref name="Camera Deputaților_2017-04-24">{{Citation| url=http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.de?leg=2016&par=C| title=Lista deputatilor - informatii de contact| newspaper=Camera Deputaților| date=| author=| accessdate=24 aprilie 2017| archive-date=2017-04-25| archive-url=https://web.archive.org/web/20170425030319/http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.de?leg=2016&par=C| dead-url=yes}}</ref> La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a remarcat omul politic local [[Alexandru Marghiloman]], posesorul unei moșii și al [[Vila Albatros din Buzău|unui conac]] la marginea orașului.<ref>{{Citat web|url=http://www.opiniabuzau.ro/index.php/istorii-buzoiene/2323-radiografii-subiective-alexandru-marghiloman-lordul-valah-i|title=Radiografii subiective - Alexandru Marghiloman - lordul valah (I)|publisher=Opinia|location=Buzău|date=2011-06-27|accessdate=2013-12-6|first=Nicolae|last=Peneș|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211183238/http://www.opiniabuzau.ro/index.php/istorii-buzoiene/2323-radiografii-subiective-alexandru-marghiloman-lordul-valah-i|dead-url=yes}}</ref> Germanofil, Marghiloman a fost prim ministru spre sfârșitul [[Primului Război Mondial]], când România a semnat [[Tratatul de la București (1918)|pacea de la București]] din 1918 și a început procesul de integrare a [[Basarabia|Basarabiei]], care declarase unirea cu România la 28 martie în acel an.<ref>{{Citat web|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/unirea-basarabiei-romania-documente|title=Unirea Basarabiei cu România în documente|publisher=Historia.ro|accessdate=2013-12-6|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211122513/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/unirea-basarabiei-romania-documente|dead-url=yes}}</ref> Un cunoscut politician contemporan originar din Buzău este [[Cătălin Predoiu]]; inițial ministru tehnocrat al justiției în [[Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu#Restructurarea guvernamentală din martie 2007|guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu]],<ref>{{Citat web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-politic-2476877-catalin-marian-predoiu-noul-ministru-justitiei.htm|title=Catalin Marian Predoiu, noul ministru al Justitiei|author=Dumitrina Galantonu|date=2008-02-29|accessdate=2013-12-6|publisher=[[Hotnews.ro]]}}</ref> Predoiu s-a înscris în {{Partid|România|PNL}}, după care s-a retras în 2008 pentru a continua activitatea la conducerea Ministerului și a demarat în 2013 demersurile pentru o candidatură la președinție din partea {{Partid|România|PDL}} la alegerile din anul următor,<ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/evenimentul-zilei-tv-invitatul-de-astazi-este-catalin-preda-1068668.html|title=Evenimentul zilei TV. Cătălin Predoiu s-ar retrage din lupta pentru prezidențiale dacă un alt candidat de dreapta ar avea șanse mai mari|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|first=Alexandra|last=Ciliac|accessdate=2013-12-6|date=2013-11-21}}</ref> iar după fuziunea între PDL și PNL, partidul rezultat, aflat în opoziție, l-a desemnat drept prim-ministru prezumptiv.<ref name="evz2015-04-21">{{Citation | url=http://www.evz.ro/vasile-blaga-catalin-predoiu-prim-ministru-desemnat-al-aliantei-noastre.html| title=Vasile Blaga: Cătălin Predoiu, prim-ministru desemnat al alianței noastre| newspaper=Evenimentul zilei| date= 11 august 2014| author=Andreea Udrea| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref> ==Învățământul și educația== În municipiul Buzău funcționează centre de învățământ la distanță ale instituțiilor de învățământ superior din centrele universitare din regiune. În învățământul preuniversitar se remarcă trei colegii naționale: [[Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu, Buzău|Colegiul Național „B. P. Hasdeu”]], la care a studiat laureatul premiului Nobel [[George Emil Palade]], [[Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret”]] și [[Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Buzău|Colegiul Național „Mihai Eminescu”]]. În oraș funcționează [[Biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” din Buzău|Biblioteca județeană „Vasile Voiculescu”]] și [[Muzeul Județean Buzău]], care administrează și o colecție de chihlimbar la [[Colți, Buzău|Colți]], casa memorială Vasile Voiculescu din [[Pârscov, Buzău|Pârscov]] și o colecție de etnografie și artă populară specifică regiunii. În domeniul sportului, la Buzău există patinoarul ''Ice Magic'', [[Sala Sporturilor „Romeo Iamandi”]] (unde joacă echipa locală feminină de handbal SCM, dar și alte echipe angrenate în competiții internaționale), stadion de atletism și Stadionul Municipal unde a activat în trecut echipa de fotbal [[FC Gloria Buzău|FC Gloria]]. == Economie == [[File:Fabrica de prefabricate din beton Buzau.JPG|thumb|right|Fabrica de prefabricate din Beton, 1972]] === Evoluția istorică a economiei === În perioada medievală, economia Buzăului era bazată pe comerț, târgul fiind punct de vamă și de schimb, și înflorind în urma poziției sale la curbura Carpaților la întretăierea drumurilor care legau Țara Românească de [[Moldova]] și [[Transilvania]]. Vechea tradiție de târg a Buzăului se păstrează încă, târgul ''Drăgaica'' ținându-se în luna iunie, în preajma solstițiului de vară și reunind mici producători și comercianți din diverse regiuni ale României. Reforma agricolă din timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]] a dus la luarea în arendă, în 1897 și 1898, de către grădinarii bulgari a unor terenuri achiziționate de stat de la episcopie. Aceștia și-au dezvoltat sisteme de distribuție a zarzavaturilor atât în Buzău, cât și în orașele din apropiere, ca [[Brașov]], [[Ploiești]] sau [[Râmnicu Sărat]], activitatea lor devenind și mai prosperă după împroprietărirea din 1921.<ref>Petcu, 2002, p. 134</ref> În urma încheierii perioadei distrugerilor orașului, dezvoltarea economică a căpătat și o componentă industrială. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea rețelei de cale ferată în România, rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Prima astfel de instalație industrială a fost moara ''Garoflid'', deschisă în 1883, care funcționa și ca fabrică de [[postav]] și [[dimie]].<ref name="petcu135">Petcu, 2002, p. 135</ref> În 1894, s-a construit o rafinărie de [[petrol]] a societății ''Saturn'', rafinărie care a funcționat timp de 50 de ani. După o scădere drastică la nivel național a producției industriale cauzată de [[Primul Război Mondial]] (producția din 1919 era doar un sfert din cea din 1913<ref name="petcu135"/>), dezvoltarea industrială a prins viteză în perioada interbelică. O componentă importantă a industriei locale a constituit-o industria de morărit. Prima moară industrială din oraș, ''Garoflid'', denumită ''Zangopol'' după noul său proprietar, ajunsese în 1928 la un capital de 5 milioane de lei, iar în 1938 la 30 de milioane de lei, societatea de exploatare a ei având aproximativ 100 de angajați.<ref name="petcu136">Petcu, 2002, p. 136</ref> O altă afacere importantă care a demarat în această perioadă a fost fabrica ''Metalurgica și Turnătorie – S.A.'', fondată în 1928 cu un capital de peste 9 milioane de lei. Deși la început a avut o perioadă dificilă, fiind închisă în timpul [[Marea criză economică|Marii Crize]], ea și-a redeschis porțile în 1933, fiind închisă din nou între 1940 și 1944, în timpul celui de al Doilea Război Mondial.<ref name="Buzău p. 255"/> [[Fișier:1970 Intreprinderea de geamuri Buzau.JPG|thumb|left|Întreprinderea de geamuri Buzău, în 1970]] După [[al Doilea Război Mondial]], în urma deciziei de naționalizare din [[11 iunie]] [[1948]] toate întreprinderile au fost trecute în proprietatea statului. De asemenea, regimul comunist a trecut și la aplicarea politicilor de industrializare forțată, unele din industriile implementate aici nefiind potrivite regiunii.<ref name="petcu137">Petcu, 2002, p. 137</ref> În 1965 s-a demarat proiectul zonei industriale Buzău Sud, o zonă industrială de 318&nbsp;[[Hectar|ha]], în zona în care se aflase rafinăria ''Saturn'', aruncată în aer în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Cele mai importante întreprinderi din Buzău, nou înființate sau modernizate în această perioadă, se află pe platforma Buzău Sud: ''Întreprinderea de sârmă și produse din sârmă'' (denumită după 1990 ''Ductil''), ''Întreprinderea de aparate cale'' (după 1990, ''[[VAE Apcarom|Apcarom]]''), ''Întreprinderea Metalurgica'' (cea fondată în 1928), ''Întreprinderea de geamuri'' (din 1991, ''[[Gerom Buzău|Gerom S.A.]]''). [[Fișier:RO BZ Contactoare.jpg|thumb|right|Întreprinderea de Contactoare din Buzău]] Alte întreprinderi industriale din Buzău au fost înființate în această perioadă în alte zone, cum este ''[[Contactoare Buzău|Întreprinderea de Contactoare]]'' aflată în zona de nord-est a orașului și cea de mase plastice (după 1990, ''[[Romcarbon|Romcarbon S.A.]]'') aflată în nord. În ciuda industrializării forțate, Buzăul nu s-a axat pe o singură industrie și nu a existat o singură întreprindere de care să depindă întreaga economie a orașului. Conform noii legi a societăților comerciale, adoptată în 1990, după [[Revoluția română din 1989|înlăturarea regimului comunist]], întreprinderile din oraș s-au reorganizat ca [[Societate pe acțiuni|societăți pe acțiuni]]. Doar câteva din aceste societăți nu au supraviețuit tranziției spre [[Economie de piață|economia de piață]], multe altele, în urma privatizărilor urmate de reorganizări, devenind sau redevenind competitive. === Situația actuală === În prezent, cea mai mare companie cu sediul în Buzău este [[Grup Romet|holdingul Romet]], cu capital integral românesc, compus din mai multe firme care produc izolații pentru conductele de apă și gaze, filtre de apă, stingătoare de incendii și alte produse. Compania a avut succes în anii 1990, comercializând filtrul de apă ''Aquator''. În 1999, acest grup de firme a achiziționat și firma ''Aromet S.A.'', succesoarea fabricii ''Metalurgica'', fondată în 1928.<ref>Petcu, p. 141</ref> [[Fișier:Buzau ductil.jpg|thumb|left|240px|Fabrica de sârmă Ductil]] Alte companii din Buzău au fost privatizate prin programe vizate de [[Banca Mondială]]. [[VAE Apcarom|''Apcarom S.A.'']], unic producător în România de aparate de cale ferată,<ref name="petcu138">Petcu, 2002, p. 138</ref> a fost achiziționat de compania [[austria]]că VAE, și are în anul 2008 un capital social de 7,38 milioane lei.<ref name="curierulnational.ro_2006-07-31">{{Citation| url=http://www.curierulnational.ro/Economie/2006-07-31/Profit+in+scadere+pentru+Apcarom| title=Profit in scadere pentru Apcarom| newspaper=Curierul Național| date=31 iulie 2006| author=| accessdate=18 august 2015| archive-date=2015-09-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20150923212053/http://www.curierulnational.ro/Economie/2006-07-31/Profit+in+scadere+pentru+Apcarom| dead-url=yes}}</ref> ''Ductil S.A.'', una din cele mai mari societăți economice din Buzău, a fost privatizată în 1999 și divizată în perioada 1999-2000 de noul acționar majoritar, FRO Spa, acesta păstrând doar secția de electrozi și echipamente de sudură și vânzând celelalte secții. Secția care produce sârmă, produse din sârmă, plasă sudată, beton și feronerie a devenit [[Ductil Steel S.A.]] și a trecut în portofoliul companiei italiene Sidersipe.<ref>{{Citat web|url=http://old.standard.money.ro/articol_6897/constructiile_sporesc_afacerile_ductil_steel.html|title=Constructiile sporesc afacerile Ductil Steel|date=18 iulie 2007|accessdate=2008-02-22|publisher=Business Standard|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110812101923/http://old.standard.money.ro/articol_6897/constructiile_sporesc_afacerile_ductil_steel.html|archivedate=2011-08-12|dead-url=yes}}</ref> Secția de pulberi feroase a devenit ''Ductil Iron Powder''. În 2007, FRO Spa a cedat și pachetul majoritar al ''Ductil S.A.'' companiei rusești [[Mechel]], pentru 90 de milioane de euro.<ref name="hotnews.ro_2007-10-5">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1020251-rusii-mechel-cumpara-90-mil-euro-ductil-buzau.htm| title=Rusii de la Mechel cumpara cu 90 mil. euro Ductil Buzau| newspaper=HotNews.ro| date= 5 octombrie 2007| author=| accessdate=18 august 2015}}</ref> ''Zahărul S.A.'', producătorul de zahăr din oraș, a fost achiziționat de grupul ''Agrana România'', cu capital austriac, grup care deține alte fabrici de zahăr la [[Roman, Neamț|Roman]], o fabrică de amidon la [[Țăndărei]] și una de sucuri la [[Vaslui]].<ref name="zf.ro_2010-09-21">{{Citation | url=http://www.zf.ro/companii/austriecii-inchid-fabrica-de-zahar-de-la-buzau-timp-de-4-luni-7357694| title=Austriecii închid fabrica de zahăr de la Buzău timp de 4 luni| newspaper=Ziarul financiar| date= 21 septembrie 2010| author=Diana Tudor Stoica| accessdate=18 august 2015}}</ref> Industria de morărit este în continuare o componentă a economiei locale, cel mai mare producător local pe această piață fiind [[Boromir Prod]], controlat de omul de afaceri Constantin Boromiz,<ref name="zf.ro_2009-05-11">{{Citation | url=http://www.zf.ro/companii/cum-a-ajuns-constantin-boromiz-de-la-o-moara-in-satul-natal-la-un-business-de-150-de-milioane-de-euro-in-panificatie-4333603/| title=Cum a ajuns Constantin Boromiz de la o moara in satul natal la un business de 150 de milioane de euro in panificatie| newspaper=Ziarul financiar| date= 11 mai 2009| author=Diana Tudor Stoica| accessdate=18 august 2015}}</ref> patronul grupului ''[[Boromir]]'', care mai deține companiile Boromir Ind Vâlcea, Panmed Mediaș și Comcereal Sibiu.<ref name="zf.ro_2009-05-11"/><ref>[http://www.wall-street.ro/tag/boromir-prod-buzau.html Scurtă prezentare și listă de știri] asociate firmei Boromir Prod Buzău, pe website-ul [[Wall-street.ro]]. Accesat la 18 august 2015</ref> Economia Buzăului este mai orientată spre industrie decât spre servicii, ceea ce făcea, conform unui studiu din 2016 al [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] să fie mai atrăgător pentru forța de muncă de calificare joasă (cel mult studii medii). Studiul arăta și că, majoritatea forței de muncă atrasă de oraș provine din interiorul județului, deoarece orașul se află centrul unei zone rurale compacte și dens populate și pentru că concurează cu orașe mai mari pentru atragerea migranților din alte județe, caracteristici pe care le împarte cu [[Alexandria, România|Alexandria]]. Tot proximitatea Bucureștiului face ca Buzăul să fie și sursă de migrație internă, aflată pe orbita capitalei din acest punct de vedere. Buzău se află pe locul al doilea, la mică distanță după [[Ploiești]] (un oraș cu populație aproape dublă), la numărul de angajați din București care provin din alte orașe între 1991 și 2011; studiul sugerează că, deși acesta a fost un dezavantaj în perioada anterioară, se poate transforma într-un avantaj.<ref>{{Citat web|url=http://documents.worldbank.org/curated/en/448771499322731333/pdf/116400-ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities-Migration-and-Commuting-in-Romania-RO.pdf|title=Orașe-magnet. Migrație și navetism în România|author=Marius Cristea, Codruța Mare, Ciprian Moldovan, Andreea China, Thomas Farole, Adina Vințan, Jane Park, Keith Patrick Garrett și Marcel Ionescu-Heroiu|publisher=[[Banca Mondială]]|accessdate=27 iulie 2017}}, paginile 25, 40, 65</ref> == Transporturi == [[Fișier:RO BZ Railway station.jpg|thumb|right|Gara Buzău]] === Calea ferată === {{Vezi și|Gara Buzău}} Buzău este un important nod feroviar, legând [[București]] și [[Ploiești]] de [[Focșani]], [[Galați]] și [[Constanța]]. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu [[Calea ferată București–Galați–Roman|calea ferată București-Galați]].<ref name="hotnews.ro_2014-03-14">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16807977-analiza-cum-mergeau-trenurile-acum-140-ani-poveste-romani-unguri-austrieci-englezi-vremuri-scandaluri-rasunatoare-reusite-uimitoare.htm| title=ANALIZA Cum mergeau trenurile acum 140 de ani - O poveste cu romani, unguri, austrieci si englezi in vremuri cu scandaluri rasunatoare si reusite uimitoare - Esential| newspaper=HotNews.ro| date= 13 martie 2014| author=Vlad Barza| accessdate=2 iunie 2015}}</ref> O ramificație a acestei căi ferate, [[Calea ferată Buzău–Mărășești|de la Buzău la Mărășești]] a fost deschisă după câțiva ani, pe [[13 iunie]] [[1881]],<ref name="gds.ro_2011-02-05">{{Citation | url=http://www.gds.ro/Local/2011-02-05/Calea+ferata+din+Romania++si+inceputurile+ei/| title=Calea ferată din România și începuturile ei| newspaper=Gazeta de Sud| date= 5 februarie 2011 | author=| accessdate=18 august 2015}}</ref> devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români.<ref name="agir.ro_2015-06-02">{{Citation | url=http://www.agir.ro/istoric.php| title=Istoric|publisher=Asociatia Generala a Inginerilor din Romania| newspaper=Agir.ro| date= | author=| accessdate=2 iunie 2015}}</ref> [[Calea ferată Buzău–Nehoiașu|Linia Buzău-Nehoiașu]], deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe [[Râul Buzău|valea Buzăului]], inclusiv de orașele [[Nehoiu]] și [[Pătârlagele]].<ref name="Nicolescu_Opinia">{{Cite news|title=Linia C.F.R. Buzau - Nehoiasu, 100 de ani de la inaugurare (august 1909)|date=30 iunie 2009|accessdate=8 iunie 2010|first=Valeriu|last=Nicolescu|first2=Monica|last2=Bănică|newspaper=Opinia|location=Buzău}}, o copie a articolului este disponibilă online pe [http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?t=3760 forumul Transira] {{Webarchive|url=https://archive.today/20150602115958/http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?t=3760 |date=2015-06-02 }}</ref> === Drumuri === [[Fișier:Buzau BMC bus 3.jpg|thumb|right|Autobuz pe linia 1, în apropierea gării]] Prin municipiul Buzău trece șoseaua națională [[DN2]] (parte din [[drumul european E85]]), care leagă orașul spre sud cu [[București]]ul și spre nord cu orașele importante din [[Moldova Occidentală]]. Lângă Buzău, din acesta se ramifică șoseaua națională [[DN1B]] (drumul european E577), care îl leagă de [[Ploiești]], iar în nordul orașului, din DN2 se ramifică [[DN10]], care traversează Munții Carpați pe la curbura sud-estică a acestora prin [[Pasul Buzău]] către [[Brașov]]. De asemenea, prin sudul orașului trece șoseaua județeană DN2B, care se ramifică din DN2 în comuna vecină Costești și duce spre est la Galați și la [[Brăila]]. Din acest drum, la Buzău se ramifică șoseaua județeană DJ203D, care duce spre sud la [[Comuna Țintești, Buzău|Țintești]] și [[Comuna Smeeni, Buzău|Smeeni]], unde se termină în [[DN2C]], cele două drumuri asigurând împreună legătura rutieră a orașului cu [[Slobozia]].<ref>{{Google maps|accessdate=2015-04-28|url=https://www.google.ro/maps/@45.1446317,26.8161519,13z}}</ref> În sectorul municipiului, singurul pod rutier funcțional peste râul Buzău este cel de pe DN2 de la Mărăcineni. Mai există însă un alt pod rutier, care leagă orașul de [[comuna Vadu Pașii, Buzău|comuna Vadu Pașii]], pod aflat pe o rută desemnată ca drum comunal aflată în zona podului de cale ferată. Acesta a fost însă închis circulației rutiere după inundațiile din 2005, reabilitarea sa fiind amânată continuu, cu impact asupra economiei comunelor vecine de la nord-est, și este folosit de atunci doar de către pietoni și bicicliști.<ref name="adev2015-06-02">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/maternitatea-noua-podul-vadu-pasii-principalii-agenti-electorali-buzaului-1_5475895ba0eb96501e186dde/index.html| title=Maternitatea nouă și Podul Vadu Pașii, principalii agenți electorali ai Buzăului| newspaper=Adevărul| date= 26 noiembrie 2014| author=Iulian Bunila| accessdate=2 iunie 2015}}</ref><ref name="stiri.tvr.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://stiri.tvr.ro/podul-de-la-vadu-pasii-proiectat-de-anghel-saligny-e-inchis-traficului-auto_52467.html| title=Podul de la Vadu Pașii, proiectat de Anghel Saligny, e închis traficului auto| newspaper=Stiri.tvr.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015| archive-date=2015-12-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20151219061649/http://stiri.tvr.ro/podul-de-la-vadu-pasii-proiectat-de-anghel-saligny-e-inchis-traficului-auto_52467.html| dead-url=yes}}</ref> În mai 2015, deși în sfârșit proiectul era atribuit, începerea lucrărilor întârzia din cauza investigării unor presupuse fapte de corupție comise de oficiali ai Consiliului Județean Buzău.<ref name="tvbuzau.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://www.tvbuzau.ro/actualitate/afla-aici-de-ce-nu-incep-lucrarile-la-podul-de-la-vadu-pasii.html| title=Află aici de ce nu încep lucrările la podul de la Vadu Pașii| newspaper=Tvbuzau.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> În 2021 a fost dat în folosință. Din 2024 autostrada [[Autostrada A7 (România)|A7]] trece prin estul municipiului Buzău, prin Vadu Pașii, unde se află nodul de legătură cu E85. Două autogări principale, una aflată în nordul orașului și cealaltă în sud, în apropierea gării, dar și altele secundare, sunt folosite de companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte orașe sau cu comunele din apropiere.<ref name="autogari.ro_2015-04-28">{{Citation | url=http://www.autogari.ro/Buzau/| title=Autogari din Buzau, Romania si curse autocare, microbuze| newspaper=Autogari.ro| date= | author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> === Transport aerian === Buzăul nu are un aeroport civil, singura componentă de infrastructură aeriană a orașului fiind aeroportul și heliportul militar din sud-vest, folosit doar de aviația sanitară.<ref>Strategia Buzău 2014-2020, pp 53&ndash;54</ref> Traficul aerian civil al Buzăului este deservit de [[Aeroportul Internațional Henri Coandă]], din [[Otopeni]], oraș aflat la 110&nbsp;km distanță, aerogara regională pentru regiunea Munteniei.<ref name="agerpres.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://www.agerpres.ro/politica/2010/12/09/boagiu-vrem-sa-transformam-aeroportul-otopeni-in-aeroport-regional-iar-baneasa-in-aeroport-business-13-05-04| title=Boagiu: Vrem să transformăm Aeroportul Otopeni în aeroport regional, iar Băneasa în aeroport business – AGERPRES| newspaper=Agerpres.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> === Transportul public === În Buzău circulă 11 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale și zonele rurale (inclusiv de platforma industrială Buzău Sud), de centrul orașului și de gară.<ref name="TransBus Buzau_2019-07-30">{{Citation | url=http://www.transbusbuzau.ro/traseele-de-transport-public.html| title=TRASEELE DE TRANSPORT PUBLIC| newspaper=TransBus Buzau| date= | accessdate=30 iulie 2019}}</ref> Există câteva companii de taxi licențiate de primărie și care operează în oraș și în localitățile apropiate.<ref name="reporterbuzoian.ro_2015-08-18">{{Citation | url=http://reporterbuzoian.ro/cate-taxiuri-tranziteaza-zilnic-municipiul-buzau/| title=Câte taxiuri tranzitează zilnic municipiul Buzău?| newspaper=Reporterbuzoian.ro| date= | author=| accessdate=18 august 2015}}</ref> == Educație și cultură == === Contribuțiile culturale ale buzoienilor === [[File:Vasile Carlova.jpg|thumb|left|upright|[[Vasile Cârlova]], unul dintre primii poeți buzoieni și români]] În perioada medievală și timpuriu-modernă, buzoienii care s-au remarcat în cultura românească au provenit din cercurile bisericești, un exemplu fiind episcopul [[Mitrofan al Buzăului|Mitrofan]], care a adus prima tiparniță la episcopia Buzăului și a tipărit biblia de la Buzău în 1691, în timpul lui [[Constantin Brâncoveanu]]. Mitrofan, el însuși meșter tipograf, a avut o activitate prolifică în domeniul publicațiilor bisericești.<ref name="mjb_men_155_157">Buzău, mică enciclopedie istorică, pp. 155–157</ref> Pe lângă episcopia Buzăului a funcționat o școală de pictori de icoane și de muraliști pentru biserici, la care a studiat pictorul [[Gheorghe Tattarescu]] în ucenicia sa petrecută pe lângă unchiul său, Nicolae Teodorescu.<ref>{{Harvnb|Petcu|p=175}}</ref> [[File:Bz restaurant Caragiale.jpg|thumb|right|Casa în care a locuit [[Ion Luca Caragiale]]]] Secolul al XIX-lea a fost unul al renașterii vieții culturale în [[Țara Românească]], dar și în Buzău. Primul poet buzoian remarcat la nivel național a fost tânărul ofițer [[Vasile Cârlova]], fiul fostului ispravnic al Buzăului, Ioniță Cârlova. Cârlova a murit la 22 de ani, după ce publicase cinci poezii. În [[1868]] s-a deschis prima librărie la Buzău, a lui Al. Georgescu, iar în [[1873]] a luat ființă noua tipografie „Alexandru Georgescu”, prima tipografie laică, deschizând drumul publicisticii buzoiene.<ref>{{Harvnb|Petcu|pp=49&ndash;50}}</ref> Tot în [[1873]], Basil Iorgulescu a înființat Biblioteca Gimnaziului „Tudor Vladimirescu” (Colegiul Național "B.P. Hasdeu"),<ref>{{Harvnb|Petcu|p=51}}</ref> iar în [[1893]] Biblioteca Publică ''Carol I'' în noul local al gimnaziului.<ref>{{Harvnb|Petcu|p=55}}</ref> În [[1895]], s-a constituit prima colecție publică de piese arheologice, antropologice și istorice într-o sală a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”.<ref>{{Harvnb|Petcu|p=56}}</ref> La Buzău a locuit spre sfârșitul secolului al XIX-lea [[Ion Luca Caragiale]], care a închiriat un restaurant în apropierea gării în 1894, unde a petrecut un an, între noiembrie 1894 și noiembrie 1895.<ref name="caseleluicaragiale"/><ref>[[C. Stănescu|Constantin Stănescu]]: ''Accente: jurnal indirect (1996-2003)'', pag. 126</ref> La liceul „Alexandru Hâjdeu” din oraș și-a făcut studiile liceale [[George Emil Palade]], care avea apoi să devină un renumit biolog și laureat al premiului Nobel după plecarea sa în Statele Unite ale Americii imediat după [[al Doilea Război Mondial]].<ref>{{Citat web|url=http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1974/palade-bio.html|title=George E. Palade - biographical|trans_title=George E. Palade - scurtă biografie|publisher=Fundația Nobel|author=Wilhelm Odelberg, editor|date=1975|accessdate=2013-12-5}}</ref> [[Constantin Brâncuși]] a locuit și el în oraș în vara lui 1914, după ce Eliza Seceleanu, văduva unui tânăr boier local, l-a angajat să-i realizeze două sculpturi: ''Rugăciune'' și [[Bust (sculptură)|bustul]] lui Petre Stănescu, răposatul ei soț, pe care le-a amplasat în cimitirul Dumbrava.<ref>{{Citat web|url=http://jurnaluldebuzau.ro/social/copia-dupa-celebra-sculptura-a-lui-constantin-brancusi-rugaciune-prezentata-astazi-publicului-de-rotary-club-buzau/|publisher=Jurnalul de Buzău|date=31 iulie 2013|title=O nouă copie după celebra sculptură a lui Constantin Brâncuși, „Rugăciune”, prezentată astăzi publicului de ROTARY Club Buzău}}</ref> Originar din regiunea Buzăului, medicul și scriitorul [[Vasile Voiculescu]] a devenit cunoscut pentru proza sa fantastică, dar și pentru [[sonet]]ele de inspirație [[William Shakespeare|shakespeariană]]. După ce a început studiile secundare la același liceu „Alexandru Hâjdeu”, Voiculescu a plecat la [[București]], unde a studiat la [[Colegiul Național Sfântul Sava|școala Sfântul Sava]], unde s-a împrietenit cu un alt concitadin al său, [[George Ciprian]], viitor dramaturg și autor al unor piese de teatru absurd. În același an cu Voiculescu, la Buzău se născuse [[Pamfil Șeicaru]], care a devenit un influent jurnalist interbelic;<ref>{{Citat web|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/exclusiv-venit-ar-n-secret-pamfil-eicaru-solicit-o-audien-lui-ceau-escu|title=Venit țară în secret, Pamfil Șeicaru solicită o audiență lui Ceaușescu|publisher=[[Historia]]|first=Florian|last=Bichir|accessdate=2013-12-5|archive-date=2015-08-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20150820011615/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/exclusiv-venit-ar-n-secret-pamfil-eicaru-solicit-o-audien-lui-ceau-escu|dead-url=yes}}</ref> atât Voiculescu, cât și Șeicaru au fost condamnați de [[România comunistă|regimul comunist]] instaurat după al Doilea Război Mondial; Voiculescu a petrecut, la o vârstă înaintată, 4 ani în închisorile comuniste, iar Șeicaru, condamnat la moarte în contumacie, s-a refugiat în Europa Occidentală. Tot în perioada interbelică, s-a remarcat și artista buzoiancă [[Margareta Sterian]] (pictoriță, scriitoare și traducătoare de limba engleză); reprezentantă a micii comunități evreiești, Sterian s-a remarcat atât în perioada interbelică, cât și în cea comunistă, într-un domeniu neafectat de cenzură, deși a fost marginalizată în perioada [[Stalinism|stalinistă]], în care era promovat [[proletcultism]]ul în artă.<ref>{{Citat web|url=http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/posteritatea-unei-mari-artiste-106095.html|title=Posteritatea unei mari artiste|publisher=[[România liberă]]|accessdate=2013-12-5|date=2007-9-15|first=Doinel|last=Tronaru|archive-date=2013-12-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20131231082742/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/posteritatea-unei-mari-artiste-106095.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/cultura/arte/va-mai-amintiti-de--margareta-sterian-1_50ada3a57c42d5a66398868f/index.html|title=Vă mai amintiți de... Margareta Sterian|publisher=[[Adevărul]]|date=9 februarie 2010}}</ref> În perioada comunistă, [[Muzică ușoară|muzica ușoară]] era încurajată de autoritățile regimului și la Buzău, și [[Liceul de Artă Margareta Sterian|școala de artă]], înființată în 1957,<ref>{{Citat web|url=http://ghiseu.primariabuzau.ro/portalcetatean/Detalii_list.aspx?id_prim=7b513b8c-f643-4924-8f31-e5b9b24c5010|title=Informatii Liceul de arta "Margareta Sterian"|publisher=Primăria Buzău|accessdate=2013-12-5|archive-date=2013-04-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20130416081643/http://ghiseu.primariabuzau.ro/portalcetatean/Detalii_list.aspx?id_prim=7b513b8c-f643-4924-8f31-e5b9b24c5010|dead-url=yes}}</ref> a produs artiști ca [[Laurențiu Cazan]] și [[Mihaela Runceanu]], a cărei moarte violentă în plină carieră în 1989 a șocat opinia publică a vremii.<ref>{{Citat web|url=http://jurnalul.ro/scinteia/special/moartea-mihaelei-runceanu-o-tragedie-mai-multe-scenarii-525774.html|title=Moartea Mihaelei Runceanu: o tragedie, mai multe scenarii|first=Dana|last=Andronie|first2=Dana|last2=Cobuz|publisher=Jurnalul Național|accessdate=2013-12-5|date=2 noiembrie 2009}}</ref> [[File:Georges Banu 07822.JPG|thumb|right|Dramaturgul [[George Banu]]]] Tot în perioada comunistă a activat și criticul literar [[Laurențiu Ulici]], și el originar din Buzău. Într-o perioadă în care creația literară din România era supusă unei grele cenzuri, Ulici urmărea scriitori debutanți și le recenza lucrările. După spusele lui [[Cristian Teodorescu]], Ulici nu se opunea fățiș regimului, dar încerca să încurajeze la debutanții pe care îi urmărea tendințe antitotalitare, „făcând din aceasta o chestiune estetică”.<ref>{{Citat revistă|first=Cristian|last=Teodorescu|date=2005|issue=1|title=Povestirile lui Laurențiu Ulici|url=http://www.romlit.ro/povestirile_lui_laureniu_ulici|publisher=[[România literară]]|access-date=2013-12-05|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211130435/http://www.romlit.ro/povestirile_lui_laureniu_ulici|dead-url=yes}}</ref> Ulici a activat și în politică după 1990, fiind membru al [[Partidul Alianța Civică|Partidului Alianța Civică]] până la moartea sa în 2000. Tot în domeniul criticii de artă s-a remarcat un alt buzoian, [[George Banu]], critic de teatru de anvergură internațională, stabilit la [[Paris]]. Ziaristul [[Adelin Petrișor]] s-a remarcat prin reportajele sale din numeroase zone de conflict.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/stiri/frauda/adelin-petrisor-reporter-special-la-realitatea-tv-341431|title=Adelin Petrisor, reporter special la Realitatea TV|date=26 iunie 2008|publisher=Ziare.com|accessdate=2016-03-10}}</ref> === Instituții și evenimente culturale și educative === [[Fișier:RO BZ Hasdeu entrance.jpg|thumb|left|Colegiul B.P.Hasdeu]] Astăzi denumit [[Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu, Buzău|Colegiul Național „B. P. Hasdeu”]], Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” a fost înființat în 1867<ref>{{Harvnb|Petcu|p=48}}</ref> și a devenit în timp cea mai prestigioasă instituție de învățământ a orașului, clasându-se în topul instituțiilor de învățământ preuniversitar din țară.<ref>{{Cite web|url=http://www.gandul.info/news/repartizare-licee-2011-cele-mai-bune-5-licee-din-buzau-dupa-ultima-medie-de-admitere-8490763|title=Cele mai bune 5 licee din Buzău după ultima medie de admitere|date=12 July 2011|publisher=[[Gândul]]}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.gandul.info/news/repartizare-licee-2011-top-100-cele-mai-bune-licee-din-romania-8491623|title=Top 100 CELE MAI BUNE LICEE din România|date=12 July 2011|publisher=[[Gândul]]}}</ref> Clădirea sa a fost construită pe un teren care a aparținut mănăstirii Banului; în [[1875]], școala a primit numele „Alexandru Hâjdeu” și apoi, după [[1932]], „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.<ref>{{Harvnb|Calcan|p=167}}</ref> În perioada interbelică, se înființează noi școli liceale, cea mai importantă fiind Școala secundară de fete gr. II (actualmente, [[Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Buzău|Colegiul Național Mihai Eminescu]]), deschisă în [[1919]].<ref>{{Harvnb|Petcu|p=68}}</ref> În aceeași perioadă, s-a înființat la Buzău și actualul Liceu Special pentru Deficienți de Vedere,<ref name="Opiniabuzau.ro_2016-12-23">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/nv-m-ntul-pentru-orbi-de-la-buz-u-de-ani-de-existen| title=Opinia| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=23 decembrie 2016| author1=Valeriu Nicolescu| author2=Adriana Leca| accessdate=2 octombrie 2017| archive-date=2017-10-02| archive-url=https://web.archive.org/web/20171002220203/http://opiniabuzau.ro/nv-m-ntul-pentru-orbi-de-la-buz-u-de-ani-de-existen| dead-url=yes}}</ref> una dintre cele șapte astfel de școli din țară.<ref name="Taifasuri.ro_2017-10-02">{{Citation| url=http://www.taifasuri.ro/taifasuri/persoane-cu-handicap/6927-romania-una-dintre-putinele-tari-din-ue-fara-un-centru-de-reabilitare-pentru-nevazatori-nr393-sapt11-17-oct-2012| title=România, una dintre puținele țări din UE fără un centru de reabilitare pentru nevăzători| newspaper=Taifasuri.ro| date=| author=Cătălina Tăgârță| accessdate=2 octombrie 2017| archive-date=2017-06-11| archive-url=https://web.archive.org/web/20170611034328/http://www.taifasuri.ro/taifasuri/persoane-cu-handicap/6927-romania-una-dintre-putinele-tari-din-ue-fara-un-centru-de-reabilitare-pentru-nevazatori-nr393-sapt11-17-oct-2012| dead-url=yes}}</ref><ref name="nevazator.ro_2017-10-02">{{Citation | url=https://nevazator.ro/educatie/| title=Educatie| newspaper=Nevazator.ro| date= | author=| accessdate=2 octombrie 2017}}</ref> [[File:RO BZ county museum 1.jpg|thumb|right|Clădirea [[Muzeul Județean Buzău|Muzeului Județean]] și a Teatrului George Ciprian]] În 1873 a fost înființată prima bibliotecă publică din Buzău, bibliotecă ce va avea începând cu 1893 numele „Biblioteca publică a Buzeului - Carol I”.<ref>{{Citat web|url=http://www.bjvvbuzau.ro/istoric.html|titlu=Biblioteca Județeană V.Voiculescu Buzău & Biblioteca HTML Template|publisher=www.bjvvbuzau.ro|accessdate=2023-01-27}}</ref> În 1951 a fost înființat în oraș ceea ce avea să devină în 1968 [[Muzeul Județean Buzău]], instituție care gestionează atât expoziția de la sediul său din apropierea [[Parcul Crâng|Parcului Crâng]], cât și colecția de etnografie și artă populară de la [[casa Vergu-Mănăilă]] (clădire istorică din secolul al XVIII-lea), Casa Memorială ''Vasile Voiculescu'' din [[Pârscov, Buzău|Pârscov]], [[Chihlimbarul de Buzău#Colecția muzeală Colți|colecția muzeală de chihlimbar]] de la [[Colți, Buzău|Colți]], precum și Tabăra de sculptură de la [[Măgura, Buzău|Măgura]]. Începând cu anul 1990 și sfârșitul regimului comunist, a început să apară o viață culturală a Buzăului mai activă. Anual, se desfășoară „Concursul național de creație literară «Vasile Voiculescu»”, un concurs pe două secțiuni: poezie și proză scurtă. Primul teatru din Buzău de după 1989, teatrul ''George Ciprian'' s-a înființat în 1996, prin eforturile lui [[Paul Ioachim]], care a fost și director al teatrului, până la moartea sa în [[2002]]. La începuturile sale, teatrul era unul de proiecte, neavând o trupă proprie.<ref>{{Citat revistă|magazine=Teatrul Azi|issue=10-11 (octombrie)|year=2011|title=Teatrul „George Ciprian” Buzău: primul teatru de proiecte. Primul gong, 13–16}}</ref> Din 2003, anual, la Buzău se desfășoară festivalul de teatru „Gala noilor generații - Capul de Regizor”, un festival structurat pe cinci secțiuni și conceput pentru promovarea tinerilor regizori.<ref name="agenda.liternet.ro_2015-04-28">{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/1859/Florica-Ichim/Capul-de-regizor-Gala-noilor-generatii-la-Buzau.html| title=Agenda LiterNet › Florica Ichim: Capul de... regizor. Gala noilor generații - la Buzău| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> În timp însă a dezvoltat și o trupă, care efectuează uneori turnee,<ref name="observatorulbuzoian.ro_2015-11-16">{{Citation | url=http://www.observatorulbuzoian.ro/?p=21721| title=Teatrul „George Ciprian” pleacă în turneu prin țară iar luna viitoare joacă la Buzău Catrinel Dumitrescu, soția regretatului Emil Hossu| newspaper=Observatorulbuzoian.ro| date= | author=| accessdate=16 noiembrie 2015}}</ref> și organizează, în fiecare toamnă, începând cu 2013, festivalul „Săptămâna Teatrului Tânăr”, dedicat actorilor tineri, în principal studenți de la [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București]].<ref name="newsbuzau.ro_2015-11-16">{{Citation| url=http://www.newsbuzau.ro/index.php/cultura-media/292-saptamana-teatrului-tanar-18-24-noiembrie-2013-la-buzau| title=Saptamana Teatrului Tanar, 18-24 noiembrie 2013, la Buzau| newspaper=Newsbuzau.ro| date=| author=| accessdate=16 noiembrie 2015| archive-date=2015-11-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20151117025250/http://www.newsbuzau.ro/index.php/cultura-media/292-saptamana-teatrului-tanar-18-24-noiembrie-2013-la-buzau| dead-url=yes}}</ref> În 2016 a avut loc la Buzău prima ediție a unui festival de film, denumit BUZZ CEE și dedicat cineaștilor din Europa Centrală și Estică.<ref name="hotnews.ro_2016-03-14">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-film-20856640-buzz-cee-festival-international-film-dedicat-cinematografiei-din-europa-centrala-sud-est-buzau.htm| title=BUZZ CEE - Festival international de film dedicat cinematografiei din Europa Centrala si de Sud-Est, la Buzau - Film| newspaper=HotNews.ro| date= 10 martie 2016| author=D. S.| accessdate=14 martie 2016}}</ref> În muzica rock, la Buzău se organizează încă din 1983 (cu întrerupere în 1991 și 1992) festivalul Top T, festival care, încă din timpul regimului comunist, în ciuda cenzurii și presiunilor autorităților, a promovat artiști locali, la început pentru casa de discuri Electrecord.<ref>{{Citat carte-LUA|nume=Stratone|prenume=Nelu|an=2017|titlu=Top T Buzău, festivalul rezistenței rock|url=http://www.cdpl.ro/top-t-buzau.html|pagină=|editură=Casa de Pariuri Literare|access-date=2017-09-15|archive-date=2017-09-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20170904173223/http://www.cdpl.ro/top-t-buzau.html|dead-url=yes}}</ref> În [[1992]] s-a înființat „Colegiul Universitar Economic Buzău”, care aparține structurii [[Academia de Studii Economice|Academiei de Studii Economice București]], colegiu devenit centru de învățământ la distanță, care a adus prima formă de învățământ superior în oraș.<ref name="buzau.idd.ase.ro_2015-04-28">{{Citation| url=http://www.buzau.idd.ase.ro/site/prezentare.asp| title=ASE - Invatamant la Distanta| newspaper=Buzau.idd.ase.ro| date=| author=| accessdate=28 aprilie 2015| archive-date=2015-10-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20151017081037/http://www.buzau.idd.ase.ro/site/prezentare.asp| dead-url=yes}}</ref> Totuși, Buzăul nu este un centru universitar, în oraș nefuncționând nicio universitate cu sediul central aici. == Sport == [[Fișier:RO BZ Sports hall.jpg|thumb|left|Sala Sporturilor „Romeo Iamandi” din Buzău]] Deși Buzăul are o infrastructură sportivă foarte bine dezvoltată, performanțele sportivilor buzoieni nu sunt unele deosebite.<ref>{{Citat web|url=http://opiniabuzau.ro/sportul-buzoian-avem-cu-ce-nu-avem-cu-cine|title=Sportul buzoian: Avem cu ce, nu avem cu cine!|accessdate=2013-12-6|date=2012-08-30|first=Bogdan|last=Nichitoaia|publisher=Opinia|location=Buzău|archive-date=2016-03-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304192053/http://opiniabuzau.ro/sportul-buzoian-avem-cu-ce-nu-avem-cu-cine|dead-url=yes}}</ref> Cel mai vechi club de fotbal încă în activitate în oraș este [[AFC Metalul Buzău|Metalul Buzău]], înființat în 1954<ref name="Opiniabuzau.ro_2017-06-26">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/metalul-buz-u-este-oficial-n-liga-a-a-dup-returul-cu-cs-amara| title=Metalul Buzău este oficial în Liga a 3-a după returul cu CS Amara| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=26 iunie 2016| author=Andreea Stroe| accessdate=26 iunie 2017| archive-date=2017-08-24| archive-url=https://web.archive.org/web/20170824134845/http://opiniabuzau.ro/metalul-buz-u-este-oficial-n-liga-a-a-dup-returul-cu-cs-amara| dead-url=yes}}</ref> și care din sezonul 2017&ndash;2018 evoluează în [[liga a III-a]], unde a revenit după o absență de 11 ani, fiind finanțată de Consiliul Județean Buzău.<ref name="Liga2.prosport.ro_2017-06-29">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-4/ligi-judetene/nou-promovata-in-liga-3-metalul-buzau-intra-sub-tutela-consiliului-judetean-prin-implicarea-noastra-cred-ca-vom-aduce-bucurie-microbistilor-buzoieni-16531143| title=Nou-promovata în Liga 3 Metalul Buzău intră sub "tutela" Consiliului Județean. "Prin implicarea noastră cred că vom aduce bucurie microbiștilor buzoieni"| newspaper=Prosport| date=29 iunie 2017 | author=Adi Soare| accessdate=29 iunie 2017}}</ref> Pe baza clubului Metalul, în 1973, s-a constituit prima echipă-fanion a orașului, [[FC Gloria Buzău]], club desființat în 2016, a cărui echipă a jucat mai ales în [[Liga a II-a]], al doilea eșalon de fotbal al României. Cele mai mari performanțe ale clubului sunt locul 5 în [[Superliga României|prima ligă românească]] în 1985<ref name="ligab.gsp.ro_2011-01-03">{{Citation| url=http://ligab.gsp.ro/stiri/5335/meciuri_de_poveste_gloria_buzau_%E2%80%93_rapid_bucuresti_1985.html| title=Meciuri de poveste: Gloria Buzău – Rapid București 1985 :: Seria I :: LigaB.RO| newspaper=Ligab.gsp.ro| date=| author=| accessdate=18 august 2015| archive-date=2016-08-28| archive-url=https://web.archive.org/web/20160828123859/http://ligab.gsp.ro/stiri/5335/meciuri_de_poveste_gloria_buzau_%E2%80%93_rapid_bucuresti_1985.html| dead-url=yes}}</ref> și calificarea în semifinalele [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] în 2008.<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/stire/gloria-buzau-a-treia-semifinalista-55690.html|title=Gloria Buzău, a treia semifinalistă|date=28 februarie 2008|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|accessdate=2008-05-08}}</ref><ref>{{Citat web|title=Au scris istorie|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/cupa-romaniei/au-scris-istorie-2422090|publisher=[[Prosport]]|date=29 februarie 2008|accessdate=2008-05-08}}</ref> Fotbaliștii cunoscuți lansați de clubul de fotbal buzoian s-au îndreptat în special către clubul [[FC Steaua București|Steaua București]], cum a fost cazul cu [[Viorel Ion]] (cunoscut și pentru perioada petrecută în [[Bundesliga]] la [[VfL Bochum]] și care a revenit la Buzău pentru a antrena în multiple rânduri echipa care l-a lansat), [[Ilie Stan]] (multiplu campion național și jucător de bază al echipei participante de mai multe ori în [[Liga Campionilor UEFA]] în anii 1990) și [[Pompiliu Stoica]]. După ce primarul Constantin Boșcodeală a fost anchetat și apoi condamnat pentru ilegalități în finanțarea Gloriei Buzău,<ref name="hotnews.ro_2016-08-11">{{Citation| url=http://www.hotnews.ro/ancheta-15757026-dosarul-gloria-buzau-constantin-boscodeala-primarul-buzaului.htm| title=Dosarul "Gloria Buzau" - Constantin Boscodeala, primarul Buzaului| newspaper=HotNews.ro| date=6 aprilie 2012| author=| accessdate=11 august 2016| archive-date=2016-09-16| archive-url=https://web.archive.org/web/20160916121718/http://www.hotnews.ro/ancheta-15757026-dosarul-gloria-buzau-constantin-boscodeala-primarul-buzaului.htm| dead-url=yes}}</ref> administrația locală nu a mai sprijinit clubul și acesta a acumulat datorii; insolvența nu l-a ajutat să se redreseze și în 2016 a fost declarat în faliment; jucătorii care recurseseră la pariuri ilegale și aranjamente de meciuri au fost suspendați,<ref name="gsp.ro_2016-08-11-1">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/decizie-oficiala-frf-sanctiuni-fara-precedent-in-scandalul-blaturilor-pentru-pariuri-de-la-gloria-buzau-se-ajunge-la-amenzi-de-peste-200-000-si-174-de-luni-de-suspendare-cumulate-479006.html| title=DECIZIE OFICIALĂ FRF Sancțiuni fără precedent în scandalul blaturilor pentru pariuri de la Gloria Buzău! Se ajunge la amenzi de peste 200.000€ și 174 de luni de suspendare cumulate!| newspaper=Gsp.ro| date= | author=| accessdate=11 august 2016}}</ref> iar clubul nu și-a mai putut desfășura activitatea.<ref name="liga2.prosport.ro_2016-08-11">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/seria-1/gloria-buzau-intra-in-faliment-tribunalul-a-decis-deschiderea-procedurii-dar-clubul-din-liga-2-mai-are-o-cale-de-atac-15238794| title=Gloria Buzău intră în faliment. Tribunalul a decis deschiderea procedurii, dar clubul din Liga 2 mai are o cale de atac| newspaper=Liga2.prosport.ro| date= | author=| accessdate=11 august 2016}}</ref> După dispariția Gloriei, un om de afaceri local, sprijinit de autorități, a pornit de la zero cu un nou club, [[SCM Gloria Buzău (fotbal)|FC Buzău]], înființat în 2016 și care își dispută meciurile acasă pe [[Stadionul Municipal, Buzău|Stadionul Municipal]], aflat lângă [[parcul Crâng]]. Pornind de la înființare din liga a V-a (a doua la nivelul județului),<ref name="opiniabuzau.ro_2016-09-27">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/desi-a-preluat-jucatorii-sub-16-ani-culorile-si-stadionul-fc-buzau-nu-are-nicio-legatura-cu-gloria-buzau/| title=Deși a preluat jucătorii sub 16 ani, culorile și stadionul / „FC Buzău nu are nicio legătură cu Gloria Buzău!“| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=2016-09-16| author=Andreea Stroe| accessdate=27 septembrie 2016| archive-date=2018-12-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20181219230400/http://opiniabuzau.ro/desi-a-preluat-jucatorii-sub-16-ani-culorile-si-stadionul-fc-buzau-nu-are-nicio-legatura-cu-gloria-buzau/| dead-url=yes}}</ref> a promovat în doi ani până în liga a III-a, după primul an fiind preluată de Primăria Buzău sub egida unui [[SCM Gloria Buzău|club sportiv municipal]] care a preluat denumirea defunctei Gloria.<ref name="Opiniabuzau.ro_2017-06-21">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/dupa-modificarile-aduse-de-curand-legii-sportului-primarul-constantin-toma-a-anuntat-infiintarea-sport-club-municipal/| title=După modificările aduse, de curând, Legii Sportului / Primarul Constantin Toma a anunțat înființarea Sport Club Municipal| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=21 iunie 2017| author=Andreea Stroe| accessdate=26 iunie 2017| archive-date=2018-12-20| archive-url=https://web.archive.org/web/20181220033847/http://opiniabuzau.ro/dupa-modificarile-aduse-de-curand-legii-sportului-primarul-constantin-toma-a-anuntat-infiintarea-sport-club-municipal/| dead-url=yes}}</ref> SCM Gloria are însă și alte secții, principalele fiind cele de rugby și handbal feminin, aceasta din urmă jucând meciurile acasă în Sala Sporturilor care poartă numele fostului arbitru de handbal ''Romeo Iamandi'', unde se desfășoară și competiții și întâlniri de baschet, volei sau tenis de masă. Interiorul sălii a fost renovat în anii 2000, ea fiind omologată de [[Federația Europeană de Handbal|EHF]] și găzduind meciurile echipei de handbal feminin a [[SCM Gloria Buzău (handbal feminin)|SCM Gloria]], ale celei de handbal masculin a clubului [[HC Buzău]], dar, ocazional, și întâlniri ale altor echipe românești angrenate în competiții europene, cum ar fi cele ale echipelor de handbal masculin [[CS Dinamo București (Handbal)|Dinamo București]], [[CSA Steaua București (Handbal)|Steaua București]] și [[HCM Constanța]],<ref>{{Citat web|url=http://www.adevarul.ro/locale/buzau/Rusinea_Buzaului-_Sala_Sporturilor_are_o_culoare_tipatoare_0_195580587.html|title=Rușinea Buzăului: Sala Sporturilor are o culoare țipătoare|publisher=[[Adevărul]]|date=24 ianuarie 2010|first=Denisa|last=Baciu|accessdate=23 martie 2010}}</ref> precum și ale naționalei de handbal feminin a României,<ref>{{Cite journal|journal=[[Evenimentul zilei]]|date=16 martie 2010|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/bradeanu-si-bese-revin-pentru-meciurile-cu-ucraina-889606.html|title=Brădeanu și Beșe revin pentru meciurile cu Ucraina|first=Adi|last=Dobre|accessdate=30 martie 2010}}</ref> chiar dacă atunci când este plină, climatizarea interioară este depășită.<ref name="Buzaul Sportiv_2018-07-17">{{Citation| url=http://buzaul-sportiv.ro/2018/06/04/cartonasul-rosu-batrana-si-obosita-sala-sp-romeo-iamandi-depasita-de-evenimentele-sportive-de-amploare/| title=CARTONAȘUL ROȘU {{!}} Bătrână și obosită! Sala Sp. “Romeo Iamandi”, depășită de evenimentele sportive de amploare| newspaper=Buzăul Sportiv| date=4 iunie 2018| author=Andrei Pițigoi| accessdate=17 iulie 2018| archive-date=2018-07-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20180717153959/http://buzaul-sportiv.ro/2018/06/04/cartonasul-rosu-batrana-si-obosita-sala-sp-romeo-iamandi-depasita-de-evenimentele-sportive-de-amploare/| dead-url=yes}}</ref> Handbalul a căpătat o tradiție în Buzău, echipa HM Buzău (astăzi secția de handbal feminin a SCM Gloria) oscilând între prima și a doua divizie a sistemului competițional național. În handbal au activat buzoienii Romeo Iamandi (ca arbitru), [[Oprea Vlase]] (câștigător a opt titluri naționale și al Cupei Campionilor Europeni în 1965 cu Dinamo, apoi ca antrenor câștigător a patru campionate mondiale și două medalii olimpice),<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/doliu-in-lumea-handbalului-oprea-vlase-a-incetat-din-viata-o-pierdere-imensa-271064.html|title=Doliu în lumea handbalului » Oprea Vlase a încetat din viață: "O pierdere imensă!"|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|date=2011-10-13|accessdate=2013-12-6|first=Andrei|last=Crăițoiu}}</ref> [[Gheorghe Covaciu]] (și el medaliat olimpic cu bronz în 1984),<ref name="Cosr.ro_2017-10-20">{{Citation | url=http://www.cosr.ro/sportiv/gheorghe-covaciu| title=Gheorghe Covaciu - Comitetul Olimpic si Sportiv Roman| newspaper=Cosr.ro| date= | author=| accessdate=20 octombrie 2017}}</ref> și [[Cornel Penu]].<ref name="GSP_2017">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/video-momente-emotionante-la-buzau-la-lansarea-cartii-despre-viata-lui-cornel-penu-eroul-meu-era-in-gara-din-barlad-mancand-salam-si-nimeni-nu-il-recunostea-523651.html| title=VIDEO Momente emoționante la Buzău la lansarea cărții despre viața lui Cornel Penu: "Eroul meu era în gara din Bârlad mâncând salam și nimeni nu îl recunoștea"| newspaper=GSP| date= 20 octombrie 2017| author1=Andrei Crăițoiu|author2= Iulia Iordache| accessdate=20 octombrie 2017}}</ref> La handbal masculin, [[HC Buzău]] a promovat în 2018 în Liga Națională.<ref name="Opinia Buzău_2018-07-17">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/hc-buzau-a-promovat-in-liga-nationala/| title=HC Buzău a promovat în Liga Națională! • Opinia Buzău| newspaper=Opinia Buzău| date=4 iunie 2018| author=Andreea Stroe| accessdate=17 iulie 2018| archive-date=2018-06-08| archive-url=https://web.archive.org/web/20180608134950/http://opiniabuzau.ro/hc-buzau-a-promovat-in-liga-nationala/| dead-url=yes}}</ref> Lângă Sala Sporturilor se află și un [[bazin de înot]] olimpic, construit în aceeași perioadă cu sala și cu amenajarea [[Parcul Tineretului, Buzău|Parcului Tineretului]]. Patinoarul din Buzău se află în partea de sud-vest și a fost construit în anii 1980. Din cauza dificultăților economice ale perioadei următoare, patinoarul a fost abandonat și a rămas mai mulți ani în paragină, până în 2007 când primăria, în parteneriat cu dealerul local de automobile ElcarGid,<ref>{{Citat web|url=http://www.sansabuzoiana.ro/evenimente.html?aid=7997|title=Primarul Boscodeală merge pe mîna Elcar Gid pentru reabilitarea patinoarului|date=15 noiembrie 2007|publisher=Șansa buzoiană|accessdate=2010-03-24|archive-date=2012-01-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20120118212354/http://www.sansabuzoiana.ro/evenimente.html?aid=7997|dead-url=yes}}</ref> a demarat un proiect de reabilitare, finalizat cu deschiderea patinoarului la 17 noiembrie 2007. Acesta a fost denumit ''IceMagic'' și a găzduit încă din primul an de la redeschidere Cupa României la [[patinaj artistic]].<ref>{{Citat web|url=http://jurnaluldebuzau.ro/?p=2147|title=Buzaul gazduieste incepand de astazi “Cupa Romaniei” la patinaj artistic|date=5 martie 2010|publisher=Jurnalul de Buzău|accessdate=2010-03-24|archive-date=2011-11-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20111117201816/http://jurnaluldebuzau.ro/?p=2147|dead-url=yes}}</ref> El are și o bază sportivă unde s-a înființat o echipă de [[hochei pe gheață]] de juniori.<ref>{{Citat web|url=http://www.adevarul.ro/locale/buzau/Hocheistii_buzoieni_sunt_din_ce_in_ce_mai_magici_0_196780641.html|title=Hocheiștii buzoieni sunt din ce în ce mai magici|first=Mirela|last=Copariu|publisher=[[Adevărul]]|date=26 ianuarie 2010}}</ref> După ce în anii comunismului activase echipa „Contactoare” care a câștigat în 1988 Cupa României la [[rugby]],<ref>{{Citat web|url=http://www.sansabuzoiana.ro/prima_ora.html?aid=9260|title=Unde este cupa?|first=Auraș|last=Trereacă|date=23 martie 2007|accessdate=2013-12-6|publisher=Șansa Buzoiană|archive-date=2013-12-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20131210214749/http://www.sansabuzoiana.ro/prima_ora.html?aid=9260|dead-url=yes}}</ref> în 2005, la Buzău s-a înființat un nou club de [[rugby]] denumit „Stejarul”, promovat în 2018 în prima divizie națională, Superliga,<ref name="Buzăumedia_2018-07-17">{{Citation | url=http://www.buzaumedia.ro/sport/scm-gloria-incepe-sezonul-la-rugby-in-august-in-cupa-regelui-superliga-debuteaza-pe-8-septembrie/| title=SCM Gloria începe sezonul la rugby în august, în Cupa Regelui! SuperLiga debutează pe 8 septembrie - BuzăuMedia| newspaper=Buzăumedia| date= | author=| accessdate=17 iulie 2018}}</ref> după o altă tentativă eșuată în 2013 din cauza lipsei de finanțare.<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/locale/buzau/stejarul-buzau-sarbatori-promovarea-superliga-nocturna-stadionul-gloria-1_524c8c62c7b855ff56f11f01/index.html|title=Stejarul Buzău va sărbători promovarea în superligă în nocturnă, pe stadionul Gloria|date=3 octombrie 2013|accessdate=2013-12-6|first=Iulian|last=Bunilă}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/sport/2014/02/28/rugby-rc-stejarul-buzau-s-a-retras-din-superliga-nationala-iar-echipa-este-practic-desfiintata-16-39-12|title=Rugby: RC Stejarul Buzău s-a retras din Superliga națională, iar echipa este practic desființată|date=28 februarie 2014|publisher=[[Agerpres]]|accessdate=2014-07-28|first=Dorin|last=Ivan|archive-date=2014-03-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20140321042056/http://www.agerpres.ro/sport/2014/02/28/rugby-rc-stejarul-buzau-s-a-retras-din-superliga-nationala-iar-echipa-este-practic-desfiintata-16-39-12|dead-url=yes}}</ref><ref name="adev2016-05-09">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/stejarul-buzau-meci-returul-ligii-doua-rugby-1_55cddf0bf5eaafab2c841df3/index.html| title=Stejarul Buzău, la primul meci din returul Ligii a doua, la rugby| newspaper=Adevărul| date= 14 august 2015| author=Iulian Bunila| accessdate=9 mai 2016}}</ref> Echipa Stejarul a fost preluată și ea sub umbrela SCM Gloria, reușind după un an promovarea în Superligă. Ea își dispută partidele pe teren propriu pe stadionul „Prințul Șerban Ghica” din [[parcul Tineretului, Buzău|parcul Tineretului]].<ref>{{Citat web|url=http://www.stradadebuzau.ro/stadionul-printul-ghica-din-retur-la-nivelul-primului-esalon/|title=Stadionul „Prințul Ghica”, din retur la nivelul primului eșalon|publisher=Strada Buzău|accessdate=2013-12-6|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211181923/http://www.stradadebuzau.ro/stadionul-printul-ghica-din-retur-la-nivelul-primului-esalon/|dead-url=yes}}</ref> == Orașe înfrățite == Municipiul Buzău este înfrățit cu următoarele localități: * {{orașul înfrățit|Oudenaarde|Belgia|Belgium|an=1999}}; * {{orașul înfrățit|Agios Dimitrios|Grecia|Greece|an=2006}}; * {{orașul înfrățit|Baoji|China|China|an=2006}}; * {{orașul înfrățit|Soroca|Republica Moldova|Republica Moldova|an=2012}}.<ref>{{Citat web|url=http://opiniabuzau.ro/moment-asteptat-de-19-ani-buzau-si-soroca-orase-infratite|title=Moment așteptat de 19 ani: Buzău și Soroca, orașe înfrățite|date=22 aprilie 2012|publisher=Opinia|accessdate=2015-06-2|archive-date=2015-05-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20150530225202/http://opiniabuzau.ro/moment-asteptat-de-19-ani-buzau-si-soroca-orase-infratite|dead-url=yes}}</ref> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Lunca Buzăului (sit SPA)|Lunca Buzăului]] (arie de protecție specială avifaunistică) * [[Lunca Buzăului (sit SCI)|Lunca Buzăului]] (sit de importanță comunitară) == Bibliografie == * {{Citat carte-LUA | first=Gheorghe | last=Petcu|first2=Constantin|last2=Stan|first3=Doina|last3=Ciobanu|first4=Constanța|last4=Tănase|first5=Doina|last5=Filoti | title = Municipiul Buzău. Monografie | location = Buzău | publisher = Editura Alpha| date = 2002|language=română | isbn = 973-8054-59-1 |ref = {{Sfnref|Petcu}}}} * {{Citat carte-LUA | title = Județele României Socialiste, ediția a doua | language = română | date = 1972 | publisher = Editura Politică | location = București}} * {{Citat carte-LUA | first=Corneliu | last=Ștefan | title = La noapte, Cotidianul | location = București | publisher = Editura Eminescu| date = 1985|language=română}} * {{Citat carte-LUA | title=Buzău. Mică enciclopedie istorică | last=Constantinescu | first=Eugen-Marius | publisher=Muzeul Județean de Istorie Buzău | date=2000 | isbn=973-8054-33-8}} * {{Citat carte-LUA | title=Istoria Colegiului Național «B.P. Hasdeu» din Buzău în perioada 1944&ndash;2007|first=Radu|last=Calcan|publisher=Editura Omega|year=2007|isbn=978-973-1791-34-0}} * Ionescu, Dimitrie Gh., ''Istoria orașului Buzău din cele mai vechi timpuri până astăzi''. București: Litera, 1979. * ''Colegiul Bogdan Petriceicu Hasdeu - monografie (1867-1997)'' (1998). Buzău * [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/Strategia/Strategia_Buzau_2014_2020.pdf Strategia Buzău 2014&ndash;2020]. Primăria Municipiului Buzău. Accesat la 2 iunie 2015 * [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/pug_buzau_avizat.zip Planul Urbanistic General al municipiului Buzău], documentul 2955_3028_PUG_BZ_Reactualizat_Memoriu.pdf. Primăria Municipiului Buzău. Accesat la 2 iunie 2015 * Raportul de mediu asociat Planului Urbanistic General al municipiului Buzău. [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/Raport_mediu_PUG_BZ1.pdf Partea I], [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/Raport_mediu_PUG_BZ2.pdf partea a II-a], [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/Anexe_BZ.zip anexe] == Legături externe == {{commonscat|Buzău}} * [http://adevarul.ro/locale/buzau/foto-istoria-moderna-orasului-buzau-imbinare-povesti-despre-oameni-importanti-faptele-lor-1_519e994bc7b855ff561ebe18/index.html FOTO Istoria modernă a orașului Buzău, o îmbinare de povești despre oameni importanți și faptele lor], 24 mai 2013, Iulian Bunila, ''Adevărul'' * [http://www.buzzcee.ro/ Site-ul festivalului de film BUZZ CEE] * [http://www.amosnews.ro/arhiva/buzaul-are-sfarsit-o-stema-24-02-2006 Buzăul are în sfârșit o stemă], 24 februarie 2006, Cristina Dinulescu, ''Amos News'' {{Buzău}} {{Județul Buzău|stare=pliată}} {{Reședințe de județ din România}} {{Cele mai populate orașe ale României}} {{DN2}} {{Control de autoritate}} {{articol bun}} <!--- Tipografia de la Buzău a fost realizată pe cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu, prin efortul lui Mitrofan, care fusese ucenicul lui Dosoftei, la Iași.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=62}}</ref> Mitrofan al Buzăului a încurajat tipărirea de cărți slavo-române, în calitate de episcop al orașului. Prima carte tipărită sub îngrijirea lui la Buzău a fost ''Pravoslavnica mărturisire'' a lui [[Petru Movilă]] din 1691, tradusă din greacă de [[Radu Greceanu]].<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p= p 62-63}}</ref> Au urmat 12 volume de Minee (1698), cuprinzând slujbele zilnice închinate diferiților sfinți sărbătoriți în luna respectivă (începând cu luna septembrie și sfârșindu-se cu cel corespunzător lunii august). În fiecare volum, după slujba în limba slavă, urma câte un sinaxar în română.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=63}}</ref> Un exemplu pentru arta tipografică este așa-numitul Triod de la Buzău din 1700, în format folio, cu text tipărit pe două coloane și cu multe viniete și xilogravuri dovedind rafinament artistic.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=63}}</ref> Lui Mitrofan i-a urmat episcopul Damaschin, de pe urma căruia a rămas doar volumul ''Apostolul'', din 1704. „Un bun tipograf al Buzăului a fost Stoica Iacovici, care a reparat tipografia și a tipărit între anii 1705-1749 mai multe cărți”.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=64}}</ref> Activitatea tipografiei a fost tot mai redusă în a doua jumătate a veacului XVIII, în anii 1767 și 1768 apărând ''Psaltirea'', ''Catavasierul'' și ''Liturghierul'', după care activitatea nu a fost reluată decât în 1832. <ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=64}}</ref> * {{citation | last1 = Simonescu | first1 = Dan | last2 = Buluță | first2 = Gheorghe | year = 1981 | title =Pagini din istoria cărții românești | publisher = Editura Ion Creangă | place = București }} --> {{DEFAULTSORT:Buzaău}} [[Categorie:Localități urbane din județul Buzău|Buzău]] [[Categorie:Buzău| ]] [[Categorie:Orașe din județul Buzău|Buzău]] [[Categorie:Municipii din România|Buzău]] [[Categorie:Orașe din România|Buzău]] lhtn9vkomc64aiq02bqtpfhjhjyx7xw 0 5499 17025123 16965023 2025-06-11T10:39:09Z ~2025-66794 703733 Corectură – eliminare afirmații nesusținute despre Caloian; adăugare surse primare. 17025123 wikitext text/x-wiki {{problemearticol|wikizare=aprilie 2020|ton nepotrivit=aprilie 2020}}{{Infocaseta Așezare | porecla = Orașul de pe Jiu | pushpin_map = România | latd = 44 | longd = 23 | latm = 20 | latNS = N | longm = 49 | longEV = E | an = [[225]] | titlu_atestare = Atestare documentară | lider_titlu = Primar | suprafață_metropolitana_km2 = 581,8 | populație_metropolitana = 420000 | populație 2020 (worldometer.info) = 302.601 | densitate = 3717 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x51]]<ref>x indică operatorul telefonic: Telekom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | hartă = Craiova.png }} '''Craiova''' este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Dolj|județului Dolj]], [[Oltenia]], [[România]], format din localitățile componente Craiova (reședința), [[Făcăi, Dolj|Făcăi]], [[Mofleni, Dolj|Mofleni]], [[Popoveni, Dolj|Popoveni]] și [[Șimnicu de Jos, Dolj|Șimnicu de Jos]], și din satele [[Cernele, Dolj|Cernele]], [[Cernelele de Sus, Dolj|Cernelele de Sus]], [[Izvorul Rece, Dolj|Izvorul Rece]] și [[Rovine, Dolj|Rovine]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Craiova este cel mai important centru cultural, istoric și economic al Olteniei. Conform recensământului din anul 2021 orașul avea o populație de {{formatnum|234140}} de locuitori.<ref name="insse_2011_nat"/> Orașul Craiova este situat pe [[râul Jiu]], în centrul regiunii istorice [[Oltenia]], într-o zonă de relief relativ joasă de câmpie (Câmpia Olteniei, parte din întinsa Câmpie Română). Altitudinea medie este de 101 m. [[Climă|Clima]] din Craiova este [[Climat temperat-continental|temperat-continentală]] de câmpie, cu puternice influențe venite dinspre [[Marea Mediterană]] datorită situării orașului în sudul României. Verile sunt lungi, călduroase și uscate, iar iernile blânde și scurte. [[Temperatură|Temperatura]] medie anuală este de 11-12° C. Pe teritoriul orașului se află [[Lac|lacurile]] Balta Craioviței și Izvorului. == Geografie == === Localizare === Municipiul Craiova este situat în sudul [[România|României]], pe malul stâng al [[Jiu]]lui, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din [[Câmpia Română]], mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între [[Dunăre]], [[Olt]] și [[podișul Getic]], fiind străbătută prin mijloc de Valea [[Jiu]]lui. Orașul este așezat aproximativ în centrul [[Oltenia|Olteniei]], la o distanță de 227&nbsp;km de [[București]] și 68&nbsp;km de [[Dunăre]]. Forma orașului este foarte neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact. === Învecinare === Municipiul Craiova se învecinează cu localitățile: ** în nord – [[Șimnicu de Sus, Dolj|Șimnicu de Sus]], [[Mischii, Dolj|Mischii]] ** în nord-vest - [[Ișalnița, Dolj|Ișalnița]] ** în nord-est – [[Mischii, Dolj|Mischii]] ** în est – [[Ghercești, Dolj|Ghercești]], [[Pielești, Dolj|Pielești]], [[Robănești, Dolj|Robănești]] ** în sud-est – [[Coșoveni, Dolj|Coșoveni]], [[Malu Mare, Dolj|Malu Mare]], [[Cârcea, Dolj|Cârcea]] ** în sud – [[Malu Mare, Dolj|Malu Mare]], [[Podari, Dolj|Podari]] ** în vest – [[Bucovăț, Dolj|Bucovăț]], [[Breasta, Dolj|Breasta]], [[Predești, Dolj|Predești]]. === Climă și relief === Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10-11,5&nbsp;°C iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului. Relieful orașului Craiova se identifică cu relieful [[județul Dolj|județului Dolj]], respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o ușoară influență a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a municipiului Craiova |label1=Români|value1=81.42|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=1.13|color2=#80ffff |label3=Alte etnii|value3=0.39|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=17.06|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a municipiului Craiova |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=79.14|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=2.32|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=18.55|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația municipiului Craiova se ridică la 234.140 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 269.506 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (81,42%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (1,13%), iar pentru 17,06% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (79,14%), iar pentru 18,55% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> Dupa datele INSSE, populatia cu domiciliul stabil in Craiova la 1 ianuarie 2015 era de 307.022 locuitori. === Evoluție istorică === [[Silezia]]nul Balthazar Walther, care a petrecut câțiva ani în [[Țara Românească]] la începutul [[Secolul al XVII-lea|secolului al XVII-lea]], a transmis cele zise de Logofătul Teodosie Rudeanu al lui [[Mihai Viteazul]]. Acela zicea în anul [[1596]]: ''„Craiova, reședința Banului, oraș mare, împoporat și plin de tot belșugul, dar și fără ziduri și cetățuie.”''<br> Din Catagrafia din anul 1835 rezultă existența a 1653 de familii -''ctrștini i dajnici''-, deci un număr aproximativ de 10-11.000 de locuitori creștini. La aceștia trebuie adăugați, tot cu aproximație, străinii, necredincioșii ortodocși, slugile și alte categorii. Se obține astfel o populație totală de circa 16.000 de locuitori. Considerând drept bun numărul de 9.000 de locuitori ai Craiovei în 1821, se poate aproxima în același fel o populație totală de 12-13.000 de locuitori. Pare naturală creșterea populației la 16.000 de locuitori în 1835 și apoi la 20.000 în 1838. În perioadele de liniște și prosperitate economică, sau pe timpul târgurilor, populația creștea simțitor cu până la o pătrime sau chiar mai mult. În perioadele de restriște, cu epidemii sau războaie, populația putea scădea cu până la jumătate, datorită refugiului spre lumea satului. Economia predominant agricolă a începutului și întregului [[Secolul al XIX-lea|secol al 19-lea]] a determinat o creștere foarte lentă a populației orășenești în țările române. La această cauză de natură economică trebuie adăugată și condițiile generale social-istorice, care încetineau creșterea populației: mortalitatea mare datorată epidemiilor, condițiilor de salubritate dăunătoare, asistenței medicale aproape inexistente, jafurilor străine și războaielor. După alte două decenii, în [[1859]], populația Craiovei a ajuns la 25-30.000 de locuitori. În [[1898]] avea 39.000 de locuitori, deci în patru decenii, între 1859 și 1898, populația a crescut cu numai 9-14.000 de oameni, ceea ce înseamnă o creștere cu o treime. Pentru viitorii 30 de ani creșterea a fost mult mai semnificativă, trecându-se de la 39.000 de locuitori la 63.000 în [[1930]]. O creștere de 61%. La jumătatea intervalului, în [[1915]], se ajunsese la 51.927 locuitori. În anul 1930 Craiova se află pe locul al 12-lea în constelația orașelor [[România Mare|României Mari]]. În continuare populația s-a ridicat la 60.000 de locuitori în [[1946]], după război, apoi la 85.000 de locuitori, în [[1948]], la 97.000 de locuitori, în [[1956]], la 149.000 în [[1966]] și la 222.000 locuitori, în [[1977]], împreună cu comunele suburbane (fără acestea numai 194.000 de locuitori). În anul [[1980]] s-a atins o populație de 240.000 de locuitori, fără comunele suburbane și o suprafață de 34.159 hectare. Creșterea economică și mai ales industrializarea de pe parcursul [[Secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]] a condus la o creștere accelerată a populației orășenești, asemănător tuturor țărilor lumii. {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em;" width="60%" |- ! align="center" colspan="2" style="background:#ccccff;" | '''Recensământul''' ! align="center" colspan="9" style="background:#ccccff;" | '''Structura etnică''' |- !'''Anul''' !'''Populația''' ![[Români]] ![[Maghiari]] ![[Germanii din România|Germani]] ![[Istoria evreilor în România|Evrei]] ![[Țiganii din România|Rromi]] ![[Ucrainenii din România|Ucrainieni]] ![[Sârbii din România|Sârbi]] ![[Slovacii din România|Slovaci]] ![[Comunități etnice în România|Alte etnii]] |- | [[1930]] | '''{{formatnum:63215}}''' | {{formatnum:54971}} | {{formatnum:1082}} | {{formatnum:1458}} | {{formatnum:2176}} | ? | ? | 216 | ? | ? |- | Height="12,75" | [[2002]]<ref name="kia.hu"/> | '''{{formatnum:302601}}''' | {{formatnum:292487}} | 218 | 173 | 37 | {{formatnum:8820}} | 32 | 34 | 5 | 300 |} <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Craiova}}</div>{{clear|left}} == Etimologia numelui == {{original}} Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul „kralj” (rege, crai). „Craiova” poate însemna ''ținut'', ''țară'', ''națiune'' și a fost dată probabil de slavii care au numit așa populația latină-romană din cetatea naturală a Craiovei – națiunea sau ținutul.{{nc}} După unii oameni, numele ar veni de la craiul Iovan (Ioniță Asan sau [[Ioniță Caloian]]), mezinul fraților [[Petru al IV-lea al Bulgariei]] și [[Ioan Asan I]], care devine pentru o perioadă împărat al celui de [[al Doilea Țarat Bulgar]], dar care, potrivit cronicii grecești a istoricului [[Niketas Choniates]] este nevoit să se refugieze la sfârșitul [[domn]]iei sale la nord de [[Dunăre]], unde devine „domn peste niște [[Vlahi|vlahi]] din neamul lui”. Teoria potrivit căreia Craiova devine capitala noii formațiuni pe care a întemeiat-o el este susținută de cercetători ca L. Candea și V. Oghină, dar și de unele legende locale legate de lacul Craiovița (Balta Craioviței) și fata craiului înecată. === Ipoteze despre originea denumirii Craiova === Afirmația potrivit căreia, la sfârșitul domniei sale, Ioniță Caloian (Kaloyan) s-ar fi refugiat în nordul Dunării și ar fi întemeiat o formațiune politică având capitala la Craiova, nu este susținută de sursele bizantine contemporane. Cronicarul Niketas Choniates, principalul izvor pentru domnia lui Kaloyan, relatează că acesta a fost ucis în 1207, în timpul asediului orașului Salonic, de către unul dintre comandanții săi.<ref>Niketas Choniates, ''Historia'', ed. J.-L. van Dieten, Berlin, 1975, p. 630.</ref> Nici Choniates, nici alți cronicari precum George Akropolites nu menționează o retragere a lui Kaloyan la nord de Dunăre sau existența unei formațiuni statale sub autoritatea sa în spațiul românesc actual. Afirmațiile referitoare la această teorie apar ocazional în surse populare sau lucrări locale, fără a fi susținute de cercetări academice riguroase. Autorii „L. Candea” și „V. Oghină”, citați uneori ca susținători ai acestei ipoteze, nu figurează în literatura istorică de specialitate consacrată temei. ''Pentru o sinteză istorică a surselor bizantine despre Kaloyan, vezi:'' <ref>George Akropolites, ''The History'', translated by Ruth Macrides, Oxford University Press, 2007.</ref> <ref>Florin Curta, ''Southeastern Europe in the Middle Ages, 500–1250'', Cambridge University Press, 2006, p. 204–210.</ref> [[Bogdan Petriceicu-Hașdeu]] fixează originile numelui orașului în epoca [[cneaz]]ului [[Ioan (voievod)]], care apare pe [[Diploma Ioaniților]], [[cnezat]] înghițit apoi de [[voievodat]]ul lui [[Litovoi]]. Există și o altă legendă locală potrivit căreia, în dealul Sf. Dumitru, un oarecare Iovan, a descoperit în timp ce săpa o fântână un mare tezaur și a devenit rege peste craioveni. S-a păstrat până în zilele noastre în satele din jurul Craiovei (pe dealul [[Bucovăț]]ului și [[Palilula, Dolj|Palilula]]) expresia „norocos ca Iovan”. Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul lui [[Vladislav I]], apoi la [[1 iunie]] [[1475]], într-un [[hrisov]] al [[domn]]ului [[Laiotă Basarab]]. == Istorie == {{Articol principal|Istoria Craiovei}} === Antichitate === [[Fișier:Pelendava.jpg|thumb|450px|Timbru comemorativ al primei atestări documentare a Pelendavei,ianuarie 1975]] În Craiova de azi se află ruinele [[Pelendava|Pelendavei]] capitala [[Peli|pelilor]], un trib dacic, încă din perioada 400-350 î.Hr. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe [[Tabula Peutingeriana]], [http://www.fh-augsburg.de/~harsch/Chronologia/Lspost03/Tabula/tab_pe08.html o hartă] probabil din anul 225 d.Hr. Castrul roman [[Pelendava]] a fost construit în vecinătatea mănăstirii Coșuna - Bucovățul Vechi, construită probabil în anii [[1442]]-[[1443]]. === Secolele XIV-XVII === {{Istoria apartenenței statale}} O parte a istoricilor, în frunte cu [[Nicolae Iorga]], [[Bogdan Petriceicu-Hașdeu]] și [[Alexandru D. Xenopol]] consideră că pe teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul [[Bătălia de la Rovine|bătăliei de la Rovine]] din timpul lui [[Mircea cel Bătrân]]. La sfârșitul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]], Craiova era un târg, întins pe moșia puternicilor boieri [[Craiovești]] și a [[Basarabii|Basarabilor]]. După prima jumătate a [[secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]], Craiova este numită frecvent oraș, fiind cel mai important loc al schimburilor din zonă. Apărută în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, "Marea [[Bănie]] de Craiova" a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după [[domnie]]. În timpul lui [[Mihai Viteazul]], Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic și militar. Craiova a fost în evul mediu și un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste (soldați călare) pus la dispoziția Marelui [[Ban]], compus din forța militară a țăranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de [[dregătorie|dregători]] ai [[Bănie|Băniei]], din țăranii liberi și din mercenari. În acțiunea de aducere sub stăpânirea sa a [[Transilvania|Transilvaniei]] și [[Moldova|Moldovei]], lui [[Mihai Viteazul]] i-au stat alături frații Buzești—Stroe, Radu și Preda, [[Baba Novac]], Banul Mihalcea, Banul Mărăcine, [[Mârza]], [[Matei Basarab]] și [[Radu Șerban]]. === Secolul al XVIII-lea === Acesta a reprezentat un secol zbuciumat pentru viața urbei. În [[1735]] în Craiova existau 836 de familii, numărând peste 4000 locuitori. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn [[Domniile fanariote|fanariot]] al [[Țara Românească|Țării Românești]], [[Nicolae Mavrocordat]] în [[1716]]. După înfrângerea turcilor și [[Pacea de la Passarowitz]] ([[1718]]), boierimea a salutat [[stăpânirea austriacă a Olteniei]] ([[1718]] - [[1739]]), dar deja din [[1726]], când banul [[Gheorghe Cantacuzino]] a fost destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația [[Casa de Habsburg|habsburgică]]. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul sistematic al exploatării, precum și de colectarea centralizată a veniturilor provinciilor în visteria Curții Imperiale. [[Celebri haiduci și panduri din Oltenia|Amploarea haiduciei din Oltenia]] a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii eșuează în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie fapt care îi determină să părăsească [[Oltenia]]. Craiova devine între [[1735]]-[[1770]] capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență statală reală, în care [[Celebri haiduci și panduri din Oltenia|haiduci]] ca [[Iancu Jianu]] făceau legea. În această perioadă s-au produs în Craiova importante schimbări și în domeniul instituțional. [[Marea Bănie de Craiova|Bănia craioveană]] nu mai constituia instituția care în perioada anterioară concura pe plan politic domnia țării. În [[1761]] reședința permanentă a [[ban]]ilor este mutată de domn la [[București]]. Revenirea la normalitate se petrece în [[1770]]-[[1771]], când Craiova devine capitala [[Țara Românească|Țării Românești]]. [[București]]ul era disputat între armatele invadatoare rusești și cele turcești; iar capitala [[Țara Românească|Țării Românești]] este mutată la Craiova, domnul [[Emanuel Giani-Ruset]] urmărind de aici desfășurarea ostilităților. Economia regiunii și prosperitatea Craiovei au avut de suferit din nou la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea în urma teribilului [[cutremur]] din [[1790]], a [[ciumă|ciumei]] din [[1795]], a marelui [[incendiu]] din [[1796]], și datorită transformării orașului în teatru de război în urma atacului turcesc al pașei [[Pazvan-Oglu]] din [[Vidin]], în [[1806]]. === Secolul al XIX-lea === În primele două decenii ale [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], Craiova se bucură de înflorire economică și urbanist-edilitară; un număr tot mai însemnat de locuitori se ocupă cu meșteșugurile, comerțul și serviciile publice. Craiova ajunge un nod comercial, administrativ și cultural de prim rang. Redresarea orașului după dezastrele de la începutul secolului a venit în deceniul al patrulea, când după [[pacea de la Adrianopol]] ([[1829]] și după războiul ruso-turc dintre anii [[1828]]-[[1829]]) au apărut posibilități pentru mai mulți ani de liniște în țările române. În timpul [[revoluția din 1821|revoluției de la 1821]] Craiova devine bază militară pentru [[Celebri haiduci și panduri din Oltenia|pandurii]] conduși de [[Tudor Vladimirescu]], fost [[sluger]] pe moșia boierului craiovean [[Ion Glogoveanu]]. În timpul ocupației țariste ([[1828]] - [[1834]]), Craiova cunoaște creșteri economice importante. Existau în [[1832]] un număr de 595 de prăvălii, din care „197 de lemn și 398 de zid”. Orașul se menține ca centru comercial al [[Oltenia|Olteniei]]; exportă în [[Austria]] și [[Turcia]] [[cereale]], piei, ceară, animale, seu și cervis. În [[1846]] la Craiova s-a înființat prima societate românească pe acțiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe [[Dunăre]], la [[Brăila]]. În jurul anului [[1848]] populația Craiovei număra circa 20.000 de locuitori. Intelectualitatea Craiovei s-a situat ferm în primele rânduri ale înnoirilor, atât în viața urbei, cât și a țării. Un rol deosebit de important în pregătirea și desfășurarea [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] avea să-l aibă corpul profesoral de la [[Școala Centrală din Craiova]], în frunte cu [[Ioan Maiorescu]]. Dintre revoluționarii care aveau să dețină un rol marcant în desfășurarea evenimentelor revoluționare la Craiova se impun [[Gheorghe Magheru]] și Costache Romanescu care au intrat după [[1845]] în rândurile societății secrete cu caracter politic „[[Frăția]]”. Nu întâmplător orașul Craiova a fost ales drept loc de întrunire a guvernului provizoriu și prima capitală a revoluționarilor pașoptiști înainte ca aceștia să ajungă la [[București]]. Se confirma astfel faptul că orașul prezenta o deosebită importanță în mersul revoluției pașoptiste, că trecerea Craiovei de partea noilor prefaceri asigură revoluției o bază puternică în întreaga [[Oltenia|Oltenie]]. Populația Craiovei s-a ridicat la jumătatea lui septembrie pentru a-și declara sprijinul față de revoluția lovită de armatele străine. La [[30 noiembrie]] [[1848]], în ajunul intrării în Craiova a primei divizii otomane, evaluată la 10.000 de ostași și comandată de Hussein-Pașa, sute de săteni din jurul Craiovei și locuitori ai orașului, înarmați cu puști, sulițe, topoare și coase, au întâmpinat trupele străine, neținând seama de superioritatea numerică covârșitoare a acestora. După retragerea trupelor țariste din [[Oltenia]], în mai [[1854]], starea de spirit revoluționară a maselor a sporit. În lunile [[februarie]] - martie [[1855]] avea loc la Craiova o puternică revoltă, socotită de istorici momentul de vârf al raporturilor de încordare ce au existat între poporul român și ocupanții săi din anii [[1854]] - [[1856]]. [[Fișier:Craiova - Biserica Sf Dumitru.jpg|thumb|Biserica Sf. Dumitru, din Craiova, rezidită din temelii de arhitectul francez [[André Lecomte du Noüy]] (1844-1914), între anii 1889 - 1893, cu sprijinul regelui [[Carol I al României|Carol I]] și al Reginei Elisabeta]] Una dintre marile familii boierești din Craiova - familia Bibescu - a dat [[Țara Românească|Țării Românești]] pe ultimii săi doi domnitori: frații [[Gheorghe Bibescu|Gheorghe Dimitrie Bibescu]] (1842-1848) și [[Barbu Știrbei|Barbu Dimitrie Știrbei]] (1849-1856). Uniunea vamală a [[Țara Românească|Țării Românești]] și a [[Moldova|Moldovei]] ([[1848]]) - un prim pas pe calea unirii definitive a celor două țări românești - preocupările pentru întărirea capacității militare de apărare a țării etc., toate aceste fapte dovedesc receptivitatea celor doi domnitori la unele imperative ale vremii. Atunci când a fost vorba însă de o nouă organizare socială, concepută la [[1848]] și apoi în anii [[1857]]-[[1859]], ei s-au opus. În primăvara anului [[1857]] s-a constituit la Craiova, Comitetul Unionist, în rândul căruia se remarcau foștii luptători de la [[1848]]: Petrache Cernătescu, Emanoil Chinezu, [[Gheorghe Chițu]], ș. a. La [[9 octombrie]] [[1857]] Adunarea Ad-hoc a [[Țara Românească|Țării Românești]] a votat în unanimitate pentru [[Unirea Principatelor Române|Unirea Principatelor]]. A doua zi, seara, peste 5-6.000 de oameni din toate clasele societății se adunaseră la flacăra torțelor și ovaționau. Participând la această istorică manifestație, pictorul [[Theodor Aman]] avea să o imortalizeze în celebrul său tablou. [[File:Theodor Aman - Hora Unirii la Craiova.jpg|right|thumb|Th. Aman - Hora Unirii la Craiova]] În preajma Unirii, Craiova număra circa 25.000 de locuitori, situându-se din acest punct de vedere imediat după capitala [[Țara Românească|Țării Românești]], Bucureștiul. Încă de la începutul pregătirilor pentru intrarea în [[Războiul de independență]] ([[1877]] - [[1878]]), când trupele românești au fost concentrate la [[Dunăre]], au participat și unități din Craiova. Craiova se afla în centrul unei zone direct afectate de războiul antiotoman. Era, prin poziția sa, un centru important, unde se luaseră măsurile necesare sprijinirii desfășurării viitoarelor operații militare, Craiova fiind atunci ca și astazi sediul Armatei I române. === Secolul XX === Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova - cu cei peste 40.000 de locuitori - era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcării, textile, materiale de construcții etc. Populația crește, astfel încât în [[1910]] s-au înregistrat 51.404 locuitori. Era al doilea oraș al fostei Țări Românești, după [[București]]. În [[1913]] în timpul guvernului [[Titu Maiorescu]] se semnează tratatul de pace prin care se încheie [[Războaiele Balcanice|Războiul balcanic]], tratat cunoscut în istorie sub numele de „Pacea de la Craiova”. Izbucnirea [[primul război mondial|primului război mondial]] (1914-1918) a fost receptată în mod diferit de populația Craiovei. Marea majoritate condamna deschis războiul, ca aducător de mizerie. După doi ani de neutralitate, România intră în război ([[1916]]) de partea [[Antanta|Antantei]] în speranța împlinirii idealurilor de unitate națională. În anii neutralității ([[1914]]-[[1916]]), Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al „Armatei I”. În august [[1916]], în momentul intrării în război, [[Armata 1 (1916-1918)|Armata I]] avea un efectiv de 134.400 de oameni. Vitejia armatelor române nu a fost suficientă pentru a stăvili ofensiva armatelor germane și austro-ungare - bine pregătite, dotate cu tehnică de luptă și având experiența a doi ani de război. După lupte crâncene, armata română a fost nevoită să se retragă. Craiova este ocupată de trupele germane și austro-ungare la [[21 noiembrie]] [[1916]]. În periferia Craiovei are loc celebra „[[Șarja de la Robănești (1916)|șarjă de la Robănești]]”, acțiune eroică a cavaleriei române, unde escadronul 3 se sacrifică pentru a neutraliza poziția turnurilor germane care atacau divizia 1/17 infanterie, formată din resturile Diviziilor 1 și 17, care au avut pierderi grele în bătălia de la Jiu. Doar 18 soldați au mai fost recuperați atunci. Jertfa escadronului 3 din Regimentul 9 Rovine a făcut posibil ca Divizia 1/17 infanterie să-și continue marșul în acel întunecat noiembrie al lui 1916. Timp de doi ani cât a durat administrația militară germană, întreaga viață economică a Craiovei a fost paralizată. În perioada interbelică, orașul, situat într-o zonă eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării, în raport cu alte zone urbane ale țării. Marii moșieri din [[Oltenia]], depozitării unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea țăranilor, își vor investi fondurile în bănci și instituții comerciale, în acțiuni neproductive. Numărul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Specific pentru economia orașului, lipsită de marea producție de fabrică, este ponderea însemnată pe care o ocupă munca la domiciliu. În [[1940]] Craiova devine locul „conferinței româno-bulgare”, în urma discuțiilor româno-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în [[7 septembrie]] [[1940]], prin care sudul [[Dobrogea|Dobrogei]] ([[Cadrilater]]ul) revenea [[Bulgaria|Bulgariei]]. Populația orașului crește: 63.215 locuitori în [[1930]], 84.574 în [[1948]], 96.897 în [[1956]], 194.235 în [[1974]]. Începând cu anii 1960 orașul devine un puternic centru industrial; se dezvoltă industria constructoare de mașini și utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, ușoară, a materialelor de construcții, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică. Între ele se pot enumera Electroputere Craiova, fabrica de avioane, cea de automobile sau Combinatul de la Ișalnița. Astăzi, Craiova este un important centru economic și universitar-cultural. == Împărțirea urbanistică a Craiovei în secolele XVIII și XIX == === Mahalale === De-a lungul dezvoltării lor istorice, toate localitățile noastre din fostele principate s-au subîmpărțit în mahalale, formațiuni urbanistice echivalente astăzi cu termenul de cartier sau de suburbie. Termenul are rădăcini în limba turcă. [[Mahala]]lele și-au luat numele, prin tradiție, de la numele, de la hramul bisericii sau mănăstirii în jurul căreia se formau, odată cu lărgirea teritorială a așezării și cu creșterea numerică a locuitorilor. Mahalalele își mai luau numele de la numele moșiei pe care se întindeau, de la numele proprietarului, dacă acesta nu corespundea cu al moșiei, de la numele unei personalități marcante a cărei viață, ale cărei calități și activități lăsaseră amintiri trainice în amintirea localnicilor (personalitate laică sau eclesiastică), de la anumite îndeletniciri sau meșteșuguri care dominau preocupările locuitorilor mahalalei, de la unele toponimice anterioare, de la unele evenimente istorice marcante din viața localității sau a mahalalei, precum și de la diverse amintiri sau legende de sorginte laică sau religioasă. În cazul bisericilor sau al mănăstirilor, mahalaua dezvoltată împrejur lua numele acesteia, sau a hramului. În unele cazuri mahalaua împrumuta chiar numele unui slujitor bisericesc mult respectat, care rămânea imprimat prin numele său în tradiția locală. Cu excepția unor localități care s-au suprapus pe locuiri antice grecești sau romane, toate localitățile noastre au apărut și s-au dezvoltat mai ales în perioada lungă a [[Evul Mediu|evului mediu]], chiar dacă au urmat unele rădăcini geto-dace. Localitățile născute în evul mediu au avut legături cu anumite moșii cu caracter [[Feudalism|feudal]]. Moșiile erau boierești sau domnești. Ele purtau denumiri care numai uneori corespundeau cu numele proprietarului. Localitățile au luat naștere pe anumite moșii, dar au rămas înconjurate de alte moșii peste care urmau a se întinde în cursul dezvoltării ulterioare. Această evoluție istorică a determinat ca localitățile și mahalalele lor să împrumute numele moșiilor pe care se dezvoltau. Se poate aprecia că tradiția aceasta a moșiilor boierești sau domnești care determinau, în parte, denumirea localităților și a mahalalelor a durat, la noi, până în [[1864]], când s-a trecut la secularizarea averilor mănăstirești și când s-au desființat rangurile și privilegiile boierești, sub domnia lui [[Alexandru Ioan Cuza]]. Craiova, localitate cu tradiție medievală, centru polarizator de primă mărime în Țara Românească, a cunoscut atribuirea denumirilor cartierelor sale de început, a mahalalelor, după tradițiile amintite, putând constitui chiar un exemplu în lumea localităților românești. === Catagrafia din 1835 === O primă subîmpărțire a Craiovei în mahalale am găsit-o întocmită la [[18 ianuarie|18 Ghenar]] [[1835]] în "Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26". Ea a apărut sub denumirea: '''„Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici” ''' - în publicația '''Arhivele Olteniei''' Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale: (numărul familiilor se referă numai la „dajnici i boieri”, adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri) # '''Mahalaua Obedeanu''' - moșie domnească - 30 de familii - hramul bisericii Sfinții Împărați. # '''Mahalaua Oăta''' - ipac (înseamnă idem), adică tot moșie domnească - 49 de familii - hramul bisericii Adormirea (...Maicii Domnului). # '''Mahalaua Sf. Dimitrie''' - ipac - 93 de familii - hramul bisericii Sfântul Dimitrie. # '''Mahalaua lui Fir''' - ipac - 93 de familii - hramul bisericii Sfinții Ierarhi. # '''Mahalaua Târgul de afară''' - ipac - 85 de familii - hramul bisericii Toți Sfinții. # '''Mahalaua Sf. Gheorghe Vechi''' - ipac - 100 de familii - hramul bisericii Sfântul Gheorghe. # '''Mahalaua Valea Vlăicii''' - ipac - 40 de familii - hramul bisericii Sfântul Spiridon. # '''Mahalaua Sevastian''' - ipac - 16 familii - hramul bisericii Sfântul Ioan. # '''Mahalaua Bășica''' - ipac - 58 de familii - - hramul bisericii Toți Sfinții. # '''Mahalaua Popii Hristii''' - ipac - 91 de familii - hramul bisericii Sfinții Apostoli. # '''Mahalaua Haralambie''' - hramul bisericii Sfinții Împărați - nu se precizează nimic despre moșie și despre numărul de familii (biserica avea un pronunțat caracter particular). # '''Mahalaua Hașu''' - moșie domnească - 90 de familii - hramul bisericii Sfinții Ioachim și Ana. # '''Mahalaua Petru Boji''' - ipac - 47 de familii - hramul bisericii Adormirea (...Maicii Domnului). # '''Mahalaua Sfinții Voevozi''' - ipac - 40 de familii - hramul bisericii Sfinții Îngeri. # '''Mahalaua Craiovița''' - ipac - 70 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae. # '''Mahalaua Sfântul Gheorghe Nou''' - ipac - 76 de familii - hramul bisericii Sfântul Gheorghe. # '''Mahalaua Ungurenilor''' - ipac - 136 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae. # '''Mahalaua Dorobănția''' - ipac - 40 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae. # '''Mahalaua Hera''' - ipac - 70 de familii - hramul bisericii Sfântul Ioan. # '''Mahalaua Belivacă''' - ipac - 30 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae. # '''Mahalaua Podbanița''' - ipac - 16 familii - hramul bisericii Schimbarea la față. # '''Mahalaua Dud''' - ipac - 25 de familii - hramul bisericii Adormirea (...Maicii Domnului). # '''Mahalaua Brândușa''' - ipac - 14 familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae. # '''Mahalaua Mântuleasa''' - ipac - 88 de familii - hramul bisericii Sfânta Troiță. # '''Mahalaua Troiții''' - ipac - 50 de familii - hramul bisericii Sfânta Troiță. # '''Mahalaua din Târg''' - ipac - 168 de familii - hramul bisericii Sfântul Ilie. # '''Mahalaua Piscupia (Episcopia)''' - ipac - 46 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae. === Catagrafia din 1838 === La numai trei ani după catagrafia anului 1835 s-a procedat la o alta, probabil ca urmare a cutremurului memorabil din 1838. Totodată s-a procedat și la o inventariere amănunțită a stricăciunilor provocate bisericilor cu ocazia cutremurului. Noua catagrafie s-a întocmit „potrivit cu așezarea cinstitei comisii catagraficești”. Orașul a fost împărțit și de această dată în mahalale grupate în jurul bisericilor parohiale. La socotirea populației s-au luat în considerație tot „numai creștini dajnici i boieri”. La statistica din [[1838]] s-au enumerat numai 26 de mahalale, cu una mai puțin decât în [[1835]], eliminându-se Mahalaua Haralambie. Despre aceasta nu s-a precizat pe ce moșie s-ar fi aflat și nici numărul de familii păstorite de parohie. Nu s-a precizat nici dacă era cu adevărat o parohie sau o proprietate de familie. O parte din mahalale au fost altfel definite, probabil cu mai multă atenție : # '''Mahalaua Mănăstirii Domnești''' - 122 dev familii - hramul bisericii Sfântul Dimitrie - numită în 1835 Mahalaua Sf. Dimitrie. # '''Mahalaua Brândușa''' - 52 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae - numită în 1835 Mahalaua Brândușa. # '''Mahalaua Mântuleasa''' - 97 de familii - hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului - numită în 1835 Mahalaua Mântuleasa. # '''Mahalaua Bășica''' - 97 de familii - hramul bisericii Toți Sfinții - numită în 1835 Mahalaua Bășica. # '''Mahalaua Dorobănția''' - 80 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae - numită în 1835 Mahalaua Dorobănția. # '''Mahalaua Popa Hristea''' - 73 de familii - hramul bisericii Sfinții Apostoli - numită în 1835 Mahalaua popii Hristii. # '''Mahalaua Oota''' - 61 de familii - hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului - numită în 1835 Mahalaua Oăta. # '''Mahalaua Chițăra Nouă''' - 90 de familii - hramul bisericii Sfântul Ioan botezătorul - numită în 1835 Mahalaua Hera. # '''Mahalaua Ungureni''' - 154 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae - numită în 1835 Mahalaua Ungurenilor. # '''Mahalaua Sfinții Voevozi''' - 41 de familii - hramul bisericii Sfinții Voevozi - numită în 1835 Mahalaua Sfinții Voevozi. # '''Mahalaua Sfântul Ilie''' - 72 de familii - hramul bisericii Sfântul Ilie - numită în 1835 Mahalaua din Târg. # '''Mahalaua Sfântul Gheorghe Nou''' - 93 de familii - hramul bisericii Sfântul Gheorghe - numită în 1835 Mahalaua Sfântul Gheorghe Nou. # '''Mahalaua Petru Boji''' - 67 de familii - hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului - numită în 1835 Mahalaua Petru Boji. # '''Mahalaua Postelnicul Fir''' - 93 de familii - hramul bisericii Sfinții Trei Ierarhi - numită în 1835 Mahalaua Fir. # '''Mahalaua Târgul de afară ot Hagiu''' - 101 de familii - hramul bisericii Toți Sfinții - numită în 1835 Mahalaua Târgu de afară. # '''Mahalaua Sfântul Spiridon''' - 44 de familii - hramul bisericii Sfântul Spiridon - numită în 1835 Mahalaua Valea Vlăicii. # '''Mahalaua ot Hașu''' - 88 de familii - hramul bisericii Sfinții Ioachim și Ana - numită în 1835 Mahalaua Hașu. # '''Mahalaua Episcopia''' - 18 familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae - numită în 1835 Mahalaua Piscupia. # '''Mahalaua Sfântul Gheoghe Vechi''' - 187 de familii - hramul bisericii Sfântul Gheorghe - numită în 1835 Mahalaua Sfântul Gheorghe Vechi. # '''Mahalaua Craiovița''' - 80 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae - numită în 1835 Mahalaua Craiovița. # '''Mahalaua Potbanița''' - 17 familii - hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului - numită în 1835 Mahalaua Podbanița. # '''Mahalaua Belivacă''' - 30 de familii - hramul bisericii Sfântul Nicolae - numită în 1835 Mahalaua Belivacă. # '''Mahalaua Sevastian''' - 18 familii - hramul bisericii Sfântul Ioan Botezătorul - numită în 1835 Mahalaua Sevastian. # '''Mahalaua Obedeanu''' - 46 de familii - hramul bisericii Sfinții Impărați - numită în 1835 Mahalaua Obedeanu. # '''Mahalaua Sfânta Troiță''' - 65 de familii - hramul bisericii Sfânta Troiță - numită în 1835 Mahalaua Trioții. # '''Mahalaua ot Dud''' - 40 de familii - hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului - numită în 1835 Mahalaua Dud. În comparație cu catagrafia din 1835, în 1838 nu mai apare '''Mahalaua Haralambie''', despre care, nici anterior, nu se consemnase pe ce moșie se afla și nici numărul de familii din parohie. == Cultură == Craiova este un oraș cu numeroase construcții vechi: biserici, case și palate boierești sau alte construcții [[laic]]e{{necesită citare}}. === Biserici === '''[[Biserica Madona Dudu]]''', catedrala Maicii Domnului, este un loc de pelerinaj. Ridicată între anii [[1750]]–[[1756]], biserica a fost refăcută în [[1844]] după ce a fost distrusă de cutremurul din [[1831]]. Pictura bisericii poartă semnătura lui [[Gheorghe Tattarescu]]. Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care – spune legenda – ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul. Cea mai veche construcție din zona Craiovei care s-a păstrat, atestată ca atare, este '''mănăstirea Coșuna - Bucovățul Vechi'''. Ea se înscrie în categoria construcțiilor religioase-monumente din Țara Românească. O veche cartografiere susține că mănăstirea ar fi fost zidită în [[1483]] (părere la care subscriu, deopotrivă, istoricii [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]] și [[Nicolae Iorga]]). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatră (pentru temelie) și cărămidă (pentru soclu și ziduri) din castrul roman [[Pelendava]]. O altă biserică importantă este '''biserica Sfântul Dimitrie''' a '''mănăstirii Jitianu''' în satul [[Braniște (Podari), Dolj|Braniște]], ctitorie a lui [[Radu Șerban|Șerban Voievod]] ([[1654]] - [[1658]]). Biserica a fost restaurată în [[1717]], [[1852]], [[1910]], [[1926]] și [[1958]]. Astăzi, în interiorul clădirii civile a mănăstirii se află o bogată colecție de odoare ale [[Artă medievală|artei medievale]] din [[Oltenia]]. Alte biserici importante sunt: '''Biserica Sfântul Ilie''', construită în [[1720]] de vornicul Ilie Oteteleșanu și marii negustori ai orașului și zugrăvită de pictorul [[Constantin Lecca]] între anii 1840 - 1841, refăcută în 1893, pictura actuală fiind cea executată de [[George Ioanid]] și [[Gheorghe Tattarescu]], '''[[Biserica Tuturor Sfinților din Craiova|Biserica Tuturor Sfinților]]''' ([[1700]]), '''Biserica Sfântu Gheorghe -Vechi''' ([[1730]]), '''Mănăstirea Obedeanu''' ([[1747]]), '''Biserica Mântuleasa''' ([[1786]]), '''Biserica Sfântul Nicolae - Amaradia''' ([[1794]]), '''[[Biserica Evanghelică din Craiova|Biserica Evanghelică]]''' ([[1872]]). Un loc aparte între construcțiile vechi îl ocupă '''[[Catedrala Mitropolitană din Craiova|Catedrala Mitropolitană Sf. Mare Mucenic Dimitrie]]''', protectorul orașului Craiova, care apare și pe blazonul orașului. Ridicată pe locul unei biserici mai vechi ctitorită de boierii [[Craiovești]] la sfârșitul [[Secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]] ([[1483]]) sau începutul [[Secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]], '''Biserica Domnească''' este considerată a fi opera lui [[Matei Basarab]] - după cele scrise în [[Pisanie|pisania]] din [[1652]]. Catedrala actuală Sfântul Dumitru a fost ridicată în [[1889]] pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din [[1840]] în vatra veche a orașului, după planurile arhitectului francez [[André Lecomte du Noüy]]. Picturile interioare au fost realizate între anii [[1907]]-[[1933]]. Fosta Biserică Domnească a devenit catedrală ortodoxă în [[1940]]. Icoana Sfântului Dumitru a fost executată în [[mozaic]] venețian. Patrimoniul metropolitan păstrează odoare valoroase, printre care se numără un vas bizantin datând din secolul al XV-lea - mărturie a continuității spirituale românești în acest spațiu. === Construcții laice === '''[[Casele Băniei|Casa Băniei]]''' este cea mai veche clădire laică existentă azi în oraș, datând din anul [[1699]]; după aprecierile istoricilor de artă, ea continuă una mai veche, din secolul al XV-lea, clădită de [[Barbu Craiovescu]]. Refăcută de [[Constantin Brâncoveanu]], Casa Baniei are două nivele, cu camere cu bolți de cărămidă la parter, cu camere și cerdace la etaj. Aici se aduna [[Divan (consiliu)|divanul]] Craiovei. În Craiova există mai multe fântâni vechi celebre, printre care: * '''Fântâna Jianu''' (în Grădina Botanică), construită în jurul anului [[1800]] de boierul Hagi Stan Jianu, unchiul lui [[Iancu Jianu]]. Este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Craiova care pe vremuri era un popas pentru căruțașii care își adăpau animalele * '''Fântâna Purcarului''' (pe strada Matei Basarab), a fost construită în [[1818]] de [[jupân]]ul și negustorul de porci Pavel Teodor și Kir (jupânul) Marin Bulugbașa * '''Fântâna Popova''' (pe strada Fântâna Popova), (mai este cunoscută și sub numele de Fântâna Basarabeștilor). Aceasta există încă de la începutul secolului al XVII-lea, fapt reieșit dintr-un act datând din anul [[1613]]. După [[1800]] se încearcă o sistematizare a orașului: se pavează principalele străzi cu [[bazalt]] artificial, [[gresie]] de [[Yvoir]] sau [[Porfir (rocă)|porfir]] aduse din [[Elveția]], [[Franța]] sau [[Belgia]]; se fac trotuare, iar pe marginea acestora se plantează pomi. În [[1854]] se introduce iluminatul public, prin [[Lampione|lămpi]] cu ulei de [[rapiță]], apoi începând cu anul [[1858]] se folosesc lămpi cu [[petrol]], pentru ca în [[1887]], la '''Teatrul de Operă și Operetă "Elena Teodorini" ''' (azi Opera Română Craiova), să se aprindă primele [[bec electric|becuri electrice]], iar din [[1896]] orașul să aibă propria sa uzină electrică. Noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: [[Renașterea|renaștere]], [[Stil baroc|baroc]], [[Stilul clasic|clasic]], [[Neoclasicism|neoclasic]], [[Romantism|romantic]], [[Stil brâncovenesc|românesc]], de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice [[Eclectism|eclectismului]] european, în special academismul francez. O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie '''[[Palatul Constantin Mihail|Palatul Jean Mihail]]''' realizat între anii [[1899]] - [[1907]] de către arhitectul francez [[Paul Gottereau]], la cererea lui [[Constantin Mihail]] - unul dintre cei mai bogați oameni ai României din acele vremuri. Palatul era conceput pentru a servi ca locuință particulară. La construcția sa s-au folosit materiale de cea mai bună calitate: valoroasa [[stucatură]], în parte aurită, luminatoarele, oglinzile venețiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de [[Murano]], coloanele, scările din [[marmură]] de [[Carrara]], pereții tapisați cu [[mătase]] de [[Lyon]], lambriurile, mobilierul stilat, [[Feronerie|feroneria]], toate dădeau încăperilor un aer de eleganță și gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu [[ardezie]] și dotat de la început cu instalație electrică și încălzire centrală. Constantin Mihail moare în 1908, iar palatul îi va reveni fiului său cel mic, Jean Mihail. Palatul a fost donat statului în anul 1936.&nbsp;Astăzi clădirea adăpostește [[Muzeul de Artă din Craiova]]. [[Fișier:IMG 2380.jpg|thumb|right|200 px|Mitropolia Olteniei (Palatul Vorvoreanu)]] '''Palatul Vorvoreanu''' – actualul sediu al [[Mitropolia Olteniei|Mitropoliei Olteniei]] – este un palat cu aspect impresionant, realizat după planurile arhitectului [[Dimitrie Maimarolu]]; el prezintă influența mai târzie a Renașterii franceze, caracterizată prin acoperișuri [[Mansardă|mansardate]], multitudine de ornamentări și stucaturi, respectiv interioare bogat decorate. Realizarea fostului '''Palat de Justiție''' (astăzi sediul central al [[Universitatea din Craiova|Universității din Craiova]]) a fost proiectată, în [[1890]], de arhitectul [[Ion Socolescu]]. Edificiul este o ilustrare a [[neoclasicism]]ului în [[arhitectură]]. O altă construcție deosebită este clădirea fostei '''Bănci a Comerțului''', acum sediul Primăriei Craiovei. Proiectată de arhitectul [[Ion Mincu]], este terminată în [[1916]] de către elevul său [[Constantin Iotzu]]. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, [[vitraliu|vitrouri]], mozaicuri venețiene și grilaje de fier forjat. O construcție interesantă, viguroasă, cu caractere arhitectonice populare, este fostul '''Palat Administrativ''', astăzi sediul Prefecturii și Consiliului Județean Dolj. Operă a arhitectului [[Petre Antonescu]], această clădire a fost realizată între anii [[1912]]-[[1913]]. === Muzeul de artă === [[Fișier:Palatul Constantin Mihail, (azi Muzeul de Artă) vedere centrală.JPG|thumb|right|250 px|Muzeul de artă]] Clădirea care adăpostește muzeul a fost ridicată în [[1896]] după planurile arhitectului francez [[Paul Gottereau]]. Unul din principalele puncte de interes ale muzeului este reprezentat de galeria care expune câteva din operele marelui sculptor [[Constantin Brâncuși]]. Lucrările expuse aici datează din prima perioadă de creație a artistului, care a urmat Școala de Arte și Meserii din Craiova. În cele două săli ale muzeului oferite cabinetului [[Constantin Brâncuși]] sunt expuse șase lucrări: „[[Sărutul (Brâncuși)|Sărutul]]” - realizat în piatră în [[1907]], „Vitellius” - cea mai veche lucrare a sculptorului, realizată în [[1898]] din [[Gips|ghips]], „Tors de femeie” - lucrare din marmură ce datează din [[1909]], „Orgoliul” - executat în [[1905]], „Cap de băiat” realizat în [[1906]], „[[Domnișoara Pogany]]”, „Scaun” și respectiv „[[Ecorșeul]]” - executat în ghips în [[1902]]. === Alte edificii === [[Fișier:Teatrul_National_Craiova.jpg|thumb|right|250 px|Teatrul Național "Marin Sorescu" Craiova]] '''[[Muzeul Olteniei]]''' este unul dintre cele mai cunoscute muzee ale orașului. Înființat în [[1915]], muzeul este organizat în 3 secții: [[etnografie]], [[istorie]] și [[științele naturii]]. Muzeul dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde colecții de [[numismatică]] și [[arheologie]] precum și diverse obiecte și documente ce ilustrează principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donațiilor făcute în [[1908]]. În Craiova interbelică se construiește așa-numita Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale – '''English Park''' – realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului [[Constantin Iotzu]]. Dintre realizările contemporane trebuie amintit noul edificiu al '''[[Teatrului Național din Craiova|Teatrului Național "Marin Sorescu"]]''', inaugurat în [[1973]], aflat printre primele trei teatre din [[România]], '''Filarmonica de Stat „Oltenia” ''', înființată în [[1947]] (gazda unor festivaluri naționale și internaționale de renume), precum și '''[[Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini]]''' (fostul Teatru Liric). Lista reperelor arhitectonice craiovene mai cuprinde: * '''[[Parcul Nicolae Romanescu]]''', care dispune de lacuri, debarcader, restaurante, stadion (Parc), [[velodrom]], teatru de vară, [[Hipodromul Craiova|hipodrom]], multe specii rare de arbori și plante precum și o grădină zoologică, fiind unul dintre cele mai mari parcuri din [[Europa]]; * '''[[Grădina Botanică „Alexandru Buia” din Craiova|Grădina Botanică „Alexandru Buia”]]''' a fost amenajată din inițiativa botanistului craiovean Alexandru Buia (n. 23 martie 1911 [[Sângeorz-Băi]], [[județul Bistrița-Năsăud]] - d. 4 octombrie 1964, Craiova), cu scopul de a servi ca bază de studiu pentru studenții facultăților de agronomie și horticultură, dar și ca zonă de agrement. Grădina cuprinde o suprafață de 17 ha și este delimitată pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic; * '''[[Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj|Biblioteca Județeană Dolj]]''', ridicată de [[Fundația „Alexandru și Aristia Aman”]]; * '''[[Casa Memorială „Elena Farago”]]''', clădire declarată monument istoric (DJ-II-m-A-08026), parte componentă a [[Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj|Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj]]; * [[Casa Dianu|'''Casa Dianu''']], care găzduiește [[Muzeul Cărții și Exilului Românesc]]. O altă zonă vegetală și turistică deosebită o reprezintă '''Terasa (Lunca) Jiului''', un parc-pădure întins pe o suprafață de peste 60 ha, pe malul stâng al râului Jiu. == Personalități == [[Fișier:Nicolae_Titulescu.jpg|thumb|right|160 px|Nicolae Titulescu]] {{Articol principal|Listă de personalități din Craiova}} * [[Petrache Poenaru]] (1799-1875), fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova, organizatorul învățământului național românesc, inventatorul [[Stilou|tocului rezervor]], brevetat de guvernul francez în mai 1827. În tinerețe a fost pandur în armata lui [[Tudor Vladimirescu]] (șef al cancelariei și conțopiștilor), „foaia de propagandă” a armatei lui [[Tudor Vladimirescu]], apărută la inițiativa sa, a însemnat și primul ziar românesc. * [[Nicolae Titulescu]], diplomat și om politic. * [[Gogu Constantinescu]], inginer * [[Alexe Marin]] (1814-1895), primul titular al catedrei de chimie de la Facultatea de Științe din [[București]] [[File:Constantin Lecca - Portretul lui Petrache Poenaru.jpg|thumb|right|175 px|Petrache Poenaru]] * [[Ilie G. Murgulescu]] (n.1902 -m.1991), om de știință, chimist, academician român. * [[Eugeniu Carada]] (1836-1910) fondatorul Băncii Naționale a României * [[Horia Macellariu]], contraamiral român, care a luptat în cel de-[[al doilea război mondial]] [[File:Eugeniu Carada.jpg|thumb|right|167 px|Eugeniu Carada]] * [[Gheorghe Țițeica|Gheorghe Țițeica, matematician]] * [[Traian Lalescu]], matematician * [[Nicolae Coculescu]], fondatorul Observatorului Astronomic din București * [[Dimitrie Gerota]], medic * [[Nicolae Vasilescu-Karpen|Nicolae Vasilescu Karpen]], om de știință, inginer și inventator. [[File:Gheorghe Țițeica.jpg|thumb|right|160 px|Gheorghe Țițeica]] * [[Alexandru Macedonski]], scriitor * [[Ion Minulescu]], scriitor * [[Adrian Păunescu]], scriitor * [[Traian Demetrescu]], scriitor [[File:Tradem ILR 562.jpeg|thumb|right|160 px|Traian Demetrescu]] * [[Gib I. Mihăescu]], scriitor * [[Alexandru Mitru]], scriitor * [[Marin Sorescu]], scriitor * [[Constantin Nisipeanu]], poet * [[Constantin Rădulescu-Motru|Constantin Rădulescu-Motru, filozof]] * [[Constantin Brâncuși]] a urmat Școala de arte și meserii din Craiova (între anii 1894 - 1898) [[File:Alexandru Macedonski - Foto01.jpg|thumb|right|150 px|Alexandru Macedonski]] * [[Theodor Aman]], pictor * [[Constantin Lecca]], pictor * [[Eustațiu Stoenescu]], pictor * [[Ion Țuculescu]], pictor [[File:Dimitrie Gerota (2).jpg|thumb|right|145 px|Dimitrie Gerota]] * [[Corneliu Baba]], pictor * [[Francisc Șirato]], pictor * [[Sever Burada]], pictor [[File:Constantin Lecca - Fotografie.jpg|thumb|right|160 px|Constantin Lecca]] * [[Doina Badea]], cântăreață * [[Ion Vasilescu]], compozitor * [[Virgil Popescu (compozitor)|Virgil Popescu, compozitor]] * [[Mia Braia]], cântăreață * [[Gaby Michailescu]], cronicar, impresar de teatru și memorialist român * [[Tudor Gheorghe]], cântăreț, compozitor și actor român, * [[Jean Negulescu]], regizor, scenarist, actor, producător * [[Titu Maiorescu]] ([[1840]] - [[1917]]) academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filozof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX. * [[Ludovic Mrazek]] (1867 - 1944), om de știință român, specialist în geologie și în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române [[File:Titu Maiorescu - Foto01.jpg|thumb|right|160 px|Titu Maiorescu]] * [[Dan Sava]] (1966-1999), umorist român, membru al grupului de umor [[Vacanța Mare]] (1988-1999) * [[Ioana Bulcă]] (n. 1933, [[Podari]]), actriță * [[Flavia Buref]] (1934-2016), actriță * [[Dionisie M. Pippidi]], arheolog * [[Ion Marinescu]] (n. 1930-m.1998), actor [[File:Ludovic Mrazec.jpg|thumb|right|166 px|Ludovic Mrazek]] * [[Marcel Anghelescu]] (n.1909-m.1977), actor * [[Nicolae Petrescu-Găină]] (1871-1931), caricaturist * [[George Fotino]] (1896-1969), istoric * [[Ștefan Vellescu]] (1838-1899), actor, regizor * [[Aristizza Romanescu]] (1854-1918), actriță * [[Lari Giorgescu]], actor *[[Adela Liculescu]] === Cetățeni de onoare === {{Articol principal|Lista cetățenilor de onoare ai municipiului Craiova}} Titlul de cetățean de onoare al orașului Craiova a început să fie acordat din anul [[1993]]. == Transport == {{Unește cu|Transportul în Craiova}} {{Articol principal|Transportul în Craiova}} * '''Transport local''' [[Fișier:Autobuz pe linia 6.JPG|thumb|right|250px|Autobuz '''[[MAN SE|MAN EL 283]]''' circulând pe traseul 6.]] Transportul în comun în orașul Craiova a fost înființat în septembrie [[1948]] având în parcul auto 2 autobuze primite de la București. La ora actuală Craiova beneficiază de o varietate de trasee rapide, normale, dar și de o linie de [[tramvai]] ce se întinde pe o distanță de 18,4&nbsp;km. '''RAT SRL Craiova''' * '''Trasee tramvai''': ** '''100''': Electroputere – Calea București – Piața Centrală – Craiovița Nouă – PECO Severinului ** '''101''': Ford România – Electroputere – Calea București – Piața Centrală – Craiovița Nouă – PECO Severinului – CLF (Izvorul Rece). ** '''102''': Ford România – Electroputere – Calea București – Piața Centrală – Craiovița Nouă – PECO Severinului – CLF (Izvorul Rece)– Termocentrală Ișalnița. * '''Trasee rapide autobuze''': ** '''E1 Traseu tur''': Craiovița Nouă - Stația 30 (Cinema) - Stația 10 (Orizont) – bloc 83 – Unitatea Militară – Olimp – bloc F8 – Complex Vechi – Gară (BRD) – Bacriz – Rovine – Vama Lăpuș – SUCPI – Pasaj Electro – Electroputere – MAT SA – Shell – Bănie – Spitalul Militar – IRA 8 – Piața Chiriac – Confecții – Liceul de Artă – Stadion – Sfântul Dumitru - Agronomie – Obedeanu – Craiovița Veche – Compania de Apă – Casa Tineretului – Liceul de Chimie – Segarcea – Craiovița Nouă ** '''E1 Traseu retur''': Craiovița Nouă - Stația 10 (Orizont) – Stația 30 (Cinema) - Segarcea – Liceul de Chimie – Casa Tineretului – Compania de Apă – Agronomie – Madona Dudu – Helin – Spitalul 1 – Confecții – Parc – Piața Chiriac – IRA 8 – Spitalul Militar – Bănie – Shell – MAT SA – Electroputere – Pasaj Electro – IML – Vama Lăpuș – Rovine – Bacriz – Gară (Peron 1) – Bloc 41 – Bloc B2 – Olimp – Unitatea Militară – BIG Vechi – Craiovița Nouă * '''Trasee autobuz''': ** '''1''': Gară - Olteț - PECO Romanești - Fântâna Popova ** '''2b''': Cernele - Compania de Apă - Piața Centrală ** '''3b''': Craiovița Nouă - Olteț - IRA 8 - Bănie ** '''4''': Piața Centrală - Olteț - Spitalul 1 - PECO Romanești - Făcăi ** '''5b''': Piața Centrală - Olteț - IRA 8 - ANL - Veteranilor ** '''6''': Craiovița Nouă - Teatrul Național - Spitalul 1 - PECO Romanești ** '''7''': Gară - Craiovița Nouă - Promenada Mall - Râului - Ciupercă ** '''8''': Gară - Piața Centrală - Pod Electro - Hanul Doctorului - Aeroport (în curând) ** '''9''': Craiovița Nouă - Teatrul Național - Electroputere - Aeroport - Metro ** '''10''': Fântâna Popoveni - Spitalul 1 - Râului - Spitalul nr. 2 - Piața Centrală ** '''11''': Rovine 2 - CLF - PECO Severinului - Casa Tineretului - Spitalul 2 - Piața Centrală ** '''13''': Gară - Spitalul 2 - Casa Tineretului - Compania de Apă ** '''17b''': Gară - CET 2 - Șimnic ** '''20''': Gară - Spitalul 2 - Agronomie - Spitalul nr. 1 - Parcul Tineretului - Water Park ** '''23b''': Carpenului - Bariera Vâlcii - Brazda lui Novac - Spitalul 2 - Teatru - Piața Centrală ** '''24''': OLASPROD - Parc - Olteț - Siloz - Institut - Vama Lăpuș - Olteț - Spitalul 1 - Dunărea - OLASPROD ** '''25''': Gară - Spitalul 2 - Olteț - Siloz - Bănie - Ford - Selgros ** '''29b''': Bucovăț - Mofleni - Spitalul 1 - Centru Olteț - Piața Centrală === Transport aerian === Transportul aerian este asigurat de [[Aeroportul Internațional Craiova]], care este așezat în zona estică a orașului, la 7&nbsp;km de centru. Destinațiile disponibile de la aeroportul din Craiova prin WizzAir sunt: * Milano ([[Aeroportul Internațional Orio al Serio|Bergamo]]) - 3 zboruri/săptămână * Londra ([[Aeroportul Luton|Luton]]) - 5 zboruri/săptămână * Roma (Ciampino) - 2 zboruri/săptămână * Bologna ([[Aeroportul Bologna Guglielmo Marconi|Guglielmo Marconi BLQ]]) - 2 zboruri/săptămână * Barcelona (El Prat BCN) - 2 zboruri/săptămână* * Paris ([[Aeroportul Paris-Beauvais|Beauvais]]) - 2 zboruri/săptămână* * Köln ([[Aeroportul Köln-Bonn|Köln-Bonn]]) - 2 zboruri/săptămână* * Veneția (Treviso) - 2 zboruri/săptămână* * Liverpool (John Lennon) - 2 zboruri/săptămână* Madrid ([[Aeroportul Internațional Madrid-Barajas|Madrid-Barajas]]) - 2 zboruri/săptămână* * Tel Aviv ([[Aeroportul Internațional Ben Gurion|Ben Gurion]]) - 1 zbor/săptămână La aeroport se poate ajunge cu linia 9 de autobuz (Craiovița Nouă – Centru – Institut – Spitalul Nr.3 – Hotel Helin – Aeroport – Metro). == Educație == {{articol principal|Universitatea din Craiova}} [[Fișier:Craiova - Universitatea de Medicina si Farmacie.JPG|thumb|right|Universitatea de Medicină și Farmacie. Vedere dinspre Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova]] Craiova este centru universitar. Învățământul organizat este instituit aici în [[1759]] de boierul Constantin Obedeanu. În primăvara anului [[1826]] școala Obedeanu este transformată în ''Școala Națională de Limba Română''. Ca vechime este a doua școală românească de grad mediu, după [[Colegiul Național „Sfântul Sava” din București]] ([[1818]]). === Învățământ preuniversitar === ==== Școli gimnaziale ==== * Școala Nr. 2 „Traian” * Școala Nr. 12 „Decebal” * Școala Nr. 13 „Anton Pann” * Școala Nr. 14 „Ion Țuculescu” * Școala Nr. 16 „Ion Creangă” * Școala Nr. 18 „Sfântul Dumitru” * Școala Nr. 19 „Lascăr Catargiu” * Școala Nr. 21 „Gheorghe Țițeica” * Școala Nr. 22 „Mircea Eliade” * Școala Nr. 24 „Sfântul Gheorghe” * Școala Nr. 29 „Nicolae Romanescu” * Școala Nr. 30 „Mihai Viteazul” * Școala Nr. 31 „Theodor Aman” * Școala Nr. 32 „Alexandru Macedonski” * Școala Nr. 33 „Elena Farago” * Școala Nr. 36 „Gheorghe Bibescu” * Școala Nr. 37 „Mihai Eminescu” * Școala Nr. 39 „Nicolae Bălcescu” ==== Colegii ==== * Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu" Craiova * [[Colegiul National Carol 1|Colegiul Național "Carol I”]] * Colegiul Național Economic „[[Gheorghe Chițu]]" * Colegiul Național „[[Elena Cuza]]” * Colegiul Național „Frații Buzești” * Colegiul Național „[[Nicolae Titulescu]]” * Colegiul Național Pedagogic „Ștefan Velovan” * Colegiul „[[Ștefan Odobleja]]" ==== Grupuri școlare ==== * Grupul Școlar „[[Traian Vuia]]” Craiova * Grupul Școlar Industrial Energetic Craiova * Grupul Școlar „[[Charles Laugier]]" * Grupul Școlar „[[Matei Basarab]]" * Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate * Grupul Școlar de Transporturi Auto ==== Licee teoretice ==== * Liceul Teoretic „[[Tudor Arghezi]]" * Liceul Teoretic „[[Henri Coandă]]" * Liceul „Voltaire” ==== Școli de arte și meserii ==== * Colegiul Tehnic „[[Costin D. Nenițescu]]" * Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „[[Constantin Brâncuși]]" * Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară * Liceul de Arte „[[Marin Sorescu]]" * Liceul Tehnologic „[[George Bibescu]]" * [[Școala de artă Cornetti|Școala Populară de Arte și Meserii "Cornetti"]] * Liceul Tehnologic UCECOM ''[[Spiru Haret]]'' * Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trișcu” ==== Licee teologice ==== *Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” * Liceul Teologic Adventist === Învățământ universitar === * [[Universitatea din Craiova]] * [[Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova]] * Universitatea „Spiru Haret” == Biblioteci == * [http://biblio.central.ucv.ro/ Biblioteca Universității din Craiova] * [http://aman.ro/istoric/ Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”] * [http://www.bibnat.ro/Filiala-Biblioteca-Omnia-s74-ro.htm Biblioteca Franceză Omnia] == Economie == Craiova a fost, de-a lungul timpului, un important târg, principala îndeletnicire fiind comerțul, întreaga istorie a orașului fiind marcată de poziția de nod comercial și administrativ. Orașul s-a menținut ca centru comercial în care se tranzacționau: cereale, animale, sare, piei, seu și cervis. Ca urmare a cerințelor mereu crescânde ale exportului s-a înființat la Craiova, în [[1846]], prima societate românească pe acțiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe [[Dunăre]], la Brăila. În preajma anului [[1860]] în Craiova existau 4.633 clădiri, dintre care 3.220 case, 26 biserici, 11 școli, 60 fabrici-ateliere. Existau și aproximativ 90 de stabilimente cu caracter industrial, dintre care: 12 mori, 3 fabrici de bere, 2 fabrici de gaz și ulei, 4 tăbăcării, 2 tipografii. Statisticile înscriu existența la Craiova a 57,7% din numărul total al meseriașilor din cuprinsul județului Dolj (1.088 meseriași, 697 calfe și 485 ucenici). Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcării, textile, materiale de construcții etc. La [[26 octombrie]] [[1896]] intră în funcțiune uzina electrică a Craiovei (cu echipamente AEG - Allgemeine Elektricitäts-Gesellschaft), având o putere instalată de 310 cai-putere, și care alimenta 365 de lămpi de pe 39 de străzi într-o rețea de 30 de kilometri. Craiova a fost primul oraș al țării alimentat cu curent electric pe bază de motoare cu ardere internă. În anul [[1900]], Craiova deținea 43,1% din numărul întreprinderilor din Oltenia, cuprinzând 924 de firme (dintre care 20 aparțineau industriei mari, folosind 1078 de muncitori). În 1925, numărul firmelor încadrabile în „industria mare” se ridică la 40, iar în [[1930]] numărul de muncitori este de 5.530. Se afirmă și comerțul bancar, la începutul secolului al XX-lea existând deja șase bănci și două case de schimb valutar. În perioada interbelică, orașul, fiind situat într-o zona eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării. Astfel, în [[1939]], în Craiova existau numai 7 întreprinderi cu peste 100 de muncitori: Fabrica de postav „Oltenia”, „Scrisul Românesc, Fabrica de paste făinoase „Concordia”, Fabrica de pâine și paste făinoase „Barbu Druga”, „Semănătoarea”, Uzina Electrică și Fabrica de pâine „Traiul”. Singura ramură industrială ale cărei întreprinderi puteau fi comparate cu unități similare din alte centre ale țării era industria artelor grafice. Cele două întreprinderi tipografice craiovene „Ramuri” și „Scrisul Românesc” se bucurau de un bun renume în țară și chiar peste hotare. Începând cu anii 1960 orașul devine un puternic centru industrial; se dezvoltă industria constructoare de mașini și utilaje, de avioane, [[industria chimică]], alimentară, ușoară, a materialelor de construcții, industria electrotehnică, [[industria extractivă]] și industria energetică. După decembrie [[1989]], s-a remarcat o scădere a producției în domeniul industrial, totuși industria continuă să reprezinte ramura de activitate cu mare pondere în economia orașului (70%). În perioada ulterioară revoluției se înregistrează progrese reale în dezvoltarea serviciilor de telecomunicații, a serviciilor bancare și de asigurări, a serviciilor de consultanță în afaceri (CDIMM, Centrul Româno-American). La nivelul județului are loc o creștere spectaculoasă a numărului de firme mixte și a valorii capitalului investit. Raportându-ne la mărimea capitalului străin investit, după [[Coreea de Sud]] (care a investit în [[Daewoo]] Automobile Romania), cel mai mare volum de investiții provine, în ordine descrescătoare, din: [[Italia]], [[Belgia]], [[Austria]], [[Germania]], [[Elveția]], [[Grecia]], [[Israel]]. Populația ocupată actual - de {{nc|circa 260.000 persoane}} - se repartizează astfel: 38% în industrie, 15% în comerț și reparații, 10% în transporturi și depozitare, 8% în învățământ și 5,7% în domeniul medical. Craiova este și nod feroviar cu [[Triaj|stație de triaj]] în vestul orașului (''Craiova Triaj''). Lista firmelor din Craiova poate fi gasita [https://termene.ro/firme/Dolj/Craiova/0 aici] == Administrație și politică == {{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template2=Primarul __link__}} <!-- secțiune administrație -->Municipiul Craiova este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_dj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 14 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 4 | nume_scurt4 = ADU | nume_complet4 = Alianța Dreapta Unită | mandate4 = 4 }} === Cartierele din Craiova === {{Articol principal|Lista cartierelor din Craiova}} Craiova este împărțită în 30 de cartiere. Printre ele se numără și cartierul [[Craiovița Nouă]] cu o populație de peste 100.000 de locuitori. === Cartierele rezidențiale din Craiova === Sectorul construcțiilor rezidențiale din Craiova luptă din greu cu criza financiară.<ref>[http://www.gds.ro/Bani-afaceri/2010-04-23/Cum+au+trecut+prin+criza+rezidentialele+din+Craiova/ Cum au trecut prin criză rezidențialele din Craiova], 23 aprilie 2010, ''gds.ro''</ref> * [[Cartierul Metropolis]] * [[Mara Residence]] * [[Ferval Residence]] * [[Rezidential Construct]] * [[Casa Noastra]] * Bujorului Residence * Gloria Residence * Romanescu Park Residence * President Residence === Zona Metropolitană === {{Articol principal|Zona metropolitană Craiova}} === Primăria === {{Articol principal|Lista primarilor Craiovei}} === Prefectura și Consiliul Județean Dolj === * Prefect: Dan Diaconu * Președintele Consiliului Județean: Cosmin Vasile, membru [[PSD]] <!--sfârșit secțiune administrație--> == Sport == În fotbal, [[FCU Craiova|Universitatea Craiova]] este echipa municipiului, care a fost înființată în 1948, câștigătoare a patru campionate ale [[Superliga României|Superligii României]], de 8 ori câștigătoare a [[Cupa României|cupei României]], prima echipă românească de fotbal ajunsă în semifinalele [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] ediția 1982-1983. În sezonul 2017&ndash;2018, a obținut calificarea în preliminariile [[UEFA Europa League 2017-2018|UEFA Europa League]], după ce a ocupat locul 5, profitând de faptul că [[CFR Cluj]] și [[FC Voluntari]] nu aveau licență de participare în cupele europene. Printre altele se mai numără echipa de baschet masculin [[SCM Universitatea Craiova (baschet masculin)|SCM Universitatea Craiova]] și echipa de handbal feminin [[SCM Craiova (handbal feminin)|SCM Craiova]].<ref name="Https://www.europafm.ro_2017-06-09">{{Citation | url=https://www.europafm.ro/gigi-multescu-nu-mai-este-antrenorul-lui-csu-craiova/| title=Gigi Mulțescu nu mai este antrenorul lui CSU Craiova : Europa FM| newspaper=Https://www.europafm.ro| date= | author=| accessdate=9 iunie 2017}}</ref> == Relații externe == === Orașe înfrățite === * {{flagicon|Finlanda}} [[Kuopio]], [[Finlanda]] * {{flagicon|Franța}} [[Nanterre]], [[Franța]] * {{flagicon|China}} [[Shiyan]], [[China]] * {{flagicon|Macedonia}} [[Skopje]], [[Macedonia]] * {{flagicon|Bulgaria}} [[Vrața]], [[Bulgaria]] === Orașe partenere === * {{flagicon|Franța}} [[Lyon]], [[Franța]] * {{flagicon|Suedia}} [[Uppsala]], [[Suedia]] === Consulate === * {{Flagicon|Franța}} Consulatul onorific al [[Franța|Franței]] * {{Flagicon|Italia}} Consulatul onorific al [[Italia|Italiei]] == Galerie de imagini == {| border="0" width="820" height="400" style="border-collapse: collapse" bordercolor="#FFFFFF" |----- | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Craiova_-_Prefectura_judetului_Dolj02.jpg|center|160px]] | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Craiova_-_Primaria.jpg|center|160px]] | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Craiova_-_Biserica_Sf_Dumitru.jpg|center|160px]] | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Craiova_-_Teatrul_National.jpg|center|160px]] | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Craiova_-_Casa_Baniei.jpg|center|160px]] |----- | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | Prefectura Județului Dolj | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | Primăria Municipiului Craiova | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | Catedrala Sfântul Dumitru | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | [[Teatrul Național din Craiova]] | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | Casa Băniei |----- | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Parcul_Nicolae_Romanescu01.JPG|center|160px]] | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Craiova_-_Centrul.JPG|center|160px]] | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Craiova_-_Universitatea_de_Medicina_si_Farmacie.JPG|center|160px]] | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Craiova_-_Universitatea_din_Craiova.jpg|center|160px]] | height="150" width="164" valign="middle" align="center" | [[Fișier:Liceul_Carol_I.jpg|center|160px]] |----- | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | [[Parcul Nicolae Romanescu]] | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | Piața Mihai Viteazul | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | Universitatea de Medicină și Farmacie | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | Universitatea din Craiova | height="50" width="164" valign="middle" align="center" | [[Colegiul Național Carol I din Craiova]] |} [[Fișier:Locatia orasului Craiova vazuta de sus.png|miniatura|Orasul Craiova cu vedere din satelit la rezolutie mare.]] == Note == <references responsive="0" /> == Bibliografie == * Colectiv de autori, ''Istoria Craiovei'', Editura Scrisul Românesc 1977 * Bogdan Petriceicu Hașdeu, ''Originile Craiovei'', Editura Scrisul Românesc 1978 * Nicolae Iorga, ''Orașele oltene și mai ales Craiova în pragul vremurile noua'', Editura Sache Pavlovici 1908 * Nicolae Iorga, ''Rolul haiduciei'', Calendar revista ''Ramuri'' * Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, ''Însemnări din trecutul Craiovei'', Arhivele Craiovei an II, ian-feb 1925 * Constantin C. Giurescu, ''Din nou despre localizarea bătăliei de la Rovine'' * Petre Panaitescu, ''Istoria românilor'', Editura Didactică și pedagogică 1990 * [http://memorielocala.aman.ro/files/bibliografia.html BIBLIOGRAFIA CRAIOVEI], memorielocala.aman.ro == Vezi și == * [[Lista centrelor comerciale din Craiova]] * [[Coridorul Jiului]] (sit de importanță comunitară) == Legături externe == {{commonscat|Craiova}} '''''Site-uri oficiale''''' * [http://www.primariacraiova.ro/ Primăria municipiului Craiova] '''''Învățământ''''' * [http://www.ucv.ro/ Universitatea din Craiova] * [http://www.umfcv.ro/ Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova] '''''Cultură''''' * [http://www.tncms.ro/ Teatrul Național Marin Sorescu Craiova] * [http://www.aman.ro/ Biblioteca județeană Dolj „Alexandru și Aristia Aman“ Craiova] * [http://www.muzeulolteniei.ro/ Muzeul Olteniei Craiova] '''''Istorie''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/craiova-capitala-pandurilor-895086.html Craiova, “capitala pandurilor”], 17 mai 2010, Gabriela Zanfir, ''Evenimentul zilei'' * [http://ziarullumina.ro/documentar/craiova-orasul-sufletului-oltenesc Craiova, orașul sufletului oltenesc] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130906214204/http://ziarullumina.ro/documentar/craiova-orasul-sufletului-oltenesc |date=2013-09-06 }}, 5 august 2009, Diac. Ioniță Apostolache, ''Ziarul Lumina'' '''''Transport''''' * [http://www.rat-craiova.ro/index.php Regia Autonomă de Transport în Comun Craiova] * [http://www.aeroportcraiova.ro Aeroportul Internațional Craiova] '''''Altele''''' * [https://discovercraiova.com Discover Craiova] * [http://www.craiovamap.ro/ Harta Craiovei] * [http://www.nanoterra.ro/hartacraiova/ Harta interactiva Craiova] * [http://romanian.wunderground.com/global/stations/15450.html Prognoza meteo Craiova] * [http://www.craiovaforum.ro Craiova Forum] * [http://www.craiova-virtuala.ro Ghidul virtual Craiova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111125130117/http://www.craiova-virtuala.ro/ |date=2011-11-25 }} {{Cartiere Craiova}} {{Județul Dolj|stare=autopliabilă}} {{Reședințe de județ din România}} {{Cele mai populate orașe ale României}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Localități românești foste capitale|Craiova]] [[Categorie:Localități urbane din județul Dolj|Craiova]] [[Categorie:Craiova| ]] [[Categorie:Municipii din România|Craiova]] [[Categorie:Orașe universitare din România|Craiova]] [[Categorie:Orașe din România|Craiova]] [[Categorie:Toponime slave|Craiova]] ormpmyqba1n2ckjy2h5z9td5fwpzqhf 0 5500 17024272 17023688 2025-06-10T18:43:36Z Valentin JJ. 485596 Revenit asupra a 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-65380|~2025-65380]] ([[Discuție Utilizator:~2025-65380|D]]) identificată ca [[WP:V|vandalism]] la ultima versiune a lui Nicu Farcaș. ([[WP:TW|TW]]) 17024272 wikitext text/x-wiki {{despre|oraș|județ|județul Galați|alte sensuri|Galați (dezambiguizare)}} {{referințe|date=septembrie 2021}}{{Infocaseta Așezare | porecla = „Orașul Teilor” | hartă = Galati judetul Galati.jpg | imagine = {{nowrap|[[File:Collection33.jpg|127px]] <br />[[File:Greekchurchplaza.jpg|255px]]<br />[[File:Administrative Palace of Galati.jpg|156px]][[File:oldtowngl.jpg|100px]]}}<br />[[File:Danubegalati1.jpg|255px]] | latd = 45 | latm = 26 | lats = 22 | latNS = N | longd = 28 | longm = 2 | longs = 4 | longEV = E | pushpin_map = România | titlu_atestare = Prima atestare | an = 1445 | densitate = 938 | prefix_telefonic = +40 (0)236 / (0)336 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 800xxx | camp_gol_nume = Indicativ auto | camp_gol_info = GL | altitudine medie = 55 | componenta_tip = Subdiviziuni | componenta_stil = coll | pushpin_map1 = Romania Galati gif | pushpin_dimensiune_harta1 = 250px | pushpin_descriere_harta1 = Orașul pe harta [[Județul Galați|Județului Galați]] | Municipiu decorat = Crucile de Război Italiană și Franceză (1918) | steag_imagine = Galați Flag.png }} '''Galați''' este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Galați|județului cu același nume]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Este singura localitate din România decorată cu Crucea de Război Franceză, respectiv Italiană, după rezistența eroică a românilor din oraș împotriva bolșevicilor și-a Puterilor Centrale deopotrivă. Se află în apropiere de [[Frontieră triplă|frontiera triplă]] sudică cu [[Republica Moldova]] și [[Ucraina]]. Conform ultimului recensământ, municipiul numără {{formatnum|217851}} de locuitori, în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când fuseseră numărați {{formatnum|298861}}. Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe [[Dunărea|Dunăre]], o importantă arteră comercial-fluvială europeană. Viața economică (in vremuri moderne) s-a dezvoltat în jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic și a Portului Mineralier. == Etimologie == Descoperirea tezaurului de la [[Barboși, Galați|Barboși]], format din 3.700 de monede de [[argint]] cu inscripționările [[Limba greacă|grecești]] ''Gallati'' și ''Kallatiasy'', ar înclina balanța către teoria susținută de [[Vasile Pârvan]] și [[Carl Petsch]], care are la bază numele provinciei romane [[Galatia]] din [[Asia Mică]]. [[Kallatiasy]] ar aduce mai degrabă cu [[Callatis]] ([[Mangalia]]), colonia greacă din [[Dobrogea]] care a fost centru de emisii monetare. În privința provinciei romane Galatia din Asia Mică, este valabilă aceeași remarcă. Totuși, etimologia toponimului nu poate fi legată de circulația monetară{{necesită citare}}. Însă de aici au plecat misionarii creștini care au participat la convertirea la creștinism a populației din fosta Dacie. Astfel, în anul 313, împăratul [[Constantin cel Mare]] a înființat un vicariat condus de vicarul Cocceius Galatus. A luat ființă și o colonie numită ''Galati''.{{necesită citare}} Evenimentul este confirmat de o piatră funerară a unui cetățean [[Roman (cetățean)|roman]] din [[Histria]] datând din anul 157 d.Hr. O altă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este legată de numele [[celți]]lor [[gali]], care în antichitate ar fi trecut prin zonă în drumul spre Galatia din Asia Mică. Potrivit unei alte ipoteze, toponimul Galați (împreună cu toponimul [[Calafat]]) reprezintă o adaptare a denumirii [[Limba turcă|turcești]] pe filieră dialectală [[Pecenegi|pecenegă]] sau [[Cumani|cumană]] a cuvântului [[Limba arabă|arab]] ''kala'at'' "cetate, fortăreață"<ref>Stelian Brezeanu, ''Toponimie și realități etnice la Dunărea de jos în secolul al X-lea"''</ref> (vezi comparativ cuvintele ''kala'', ''kale'' și ''kula'' "[[culă]]" din [[Limbi turcice|limbile turcice]] contemporane). O altă ipoteză ar fi cuvântul grecesc ''γαλάζιο'' (galázio) "azur"; întemeietorii așezării ar fi putut fi coloniști greci antici originari proveniți din coloniile situate în [[Dobrogea]]. Având în vedere că topicul Galați este destul de răspândit în România, ipoteza cea mai plauzibilă este cea a lui Ioan Bogdan. Caracterul comun al acestei denumiri se putea forma doar pe baza unui onomastic slavo-român „Gal” căruia i s-a adăugat sufixul „aț”, formă destul de răspândită în slava meridională. Rădăcina „Gal” aparține fondului de cuvinte slave, având sensul de „murdar” sau „noroi”, care, ulterior, a suferit o transformare semantică, căpătând înțelesul de „negru”. Astfel, adjectivul „Gal”, prin sufixul „aț” s-a substantivizat.<ref>{{Citat carte|titlu=I. Bogdan, Diploma bârlădeana din 1134. Principatul Bârladului, în ,,Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, s. II , tom. XI, Bucuresti, 1889, p. 115}}</ref> Galațiul mai este cunoscut drept Kalas în turcă, Γαλατσι în greacă. == Istorie == {{Vezi și|Cronologia istorică a Galațiului}} === Preistorie === Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni, unelte confecționate din silex și os, datând din neolitic. Tot în această zonă, de data aceasta pe malul sudic s-a descoperit un sceptru de piatră aparținând culturii Coșlogeni din perioada de sfârșit a [[Epoca Bronzului|Epocii Bronzului]]. Cele mai vechi urme arheologice datează din neolitic, mai precis din epoca fierului. În vatra orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un mormânt tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barboși au fost descoperite vase grecești, datând din secolul V î.Hr. Barboși au fost o importantă davă dacică, cetate fortificată ce a durat aproape 500 de ani. Aici s-a descoperit și un sanctuar asemănător celui de la [[Sarmizegetusa Regia|Sarmizegetusa]]. {{necesită citare}} === Antichitate === [[File:Bulgaria-Ivan Asen 3.png|right|thumb|204x204px| Calada (Galați) localizată pe teritoriul Țaratului Vlaho-Bulgar]] Orașul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi așezări dacice (numita dava), existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două războaie cu romani purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de [[Castrul roman de la Tirighina-Bărboși|castrul roman învecinat de la Barboși]], ca și în multe alte cazuri întâlnite în provincia romană Dacia. Noua așezare daco-romană formată în vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista{{necesită citare}}, dar care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng. Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc continuitatea așezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI: tezaurul de la Galați format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685, mormântul cuman din partea vestică a Bisericii Precista precum și o monedă bizantină din vremea împăratului [[Mihail IV Paflagonianul]] (1034-1041). Aceste descoperiri demonstrează că Galați datează din perioada anterioară întemeierii statului moldovean. === După Epoca Medievală === [[Fișier:Primul sigiliu al targului Galati sec XV.jpg|right|thumb|204x204px| Primul sigiliu al târgului Galați - secolul XV]] Prima menționare documentară a orașului Galați (pe atunci târg) datează din [[1445]] (într-un act semnat de domnitorul [[Ștefan al II-lea]]). Galați a crescut în importanță după ce turcii au cucerit cetățile [[Chilia]] și [[Cetatea Albă]], în iulie-august 1484, orașul rămânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerțul intern, dar și în cel polono-turc. [[Fișier:Ivan Mazepa 2.png|thumb|200x200px| Hatmanul Ivan Stepanovici Mazepa]] Hatmanul [[Ivan Mazepa|Mazepa]] a fost înmormântat la Galați la biserica [[Sf. Gheorghe]], care era închinată la [[Ierusalim]]. Biserica [[Sf. Gheorghe]] din Galați a fost ridicată ''„prin osârdia dumnealui Hagi Mihalache în timpul lui [[Eustatie Dabija|Istrate Dabija]] [[Voievod]], în anul 7172, deci 1664, aprilie 1”'', așa cum reiese din inscripția bisericii. La construirea ei s-au folosit materiale din castrul roman de la [[Barboși]] (cartier al Galațiului), iar ctitorul, probabil un negustor, a închinat biserica [[Sfântul Mormânt|Sfântului Mormânt]] de la [[Ierusalim]]. Hatmanul [[Ivan Mazepa|Mazepa]] a fost înmormântat în biserică, în mijlocul navei, într-un mormânt cu boltă construit din cărămizi. După înfrângerea lui Dimitrie Cantemir de la [[Stănilești, Prut|Stănilești]], tătarii jefuiesc și incendiază Galații iar biserica [[Sf. Gheorghe]] este prădată.<ref>{{Citat web |url=http://www.akademia.ro/articole.php?view=14 |accessdate=2009-10-18 |titlu=Revista Akademia - Articole<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2010-06-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100612171338/http://www.akademia.ro/articole.php?view=14 |dead-url=yes }}</ref> Se pare că mormântul lui Mazepa a fost refăcut și deranjat de mai multe ori până când i s-a pierdut urma, o dată cu demolarea Bisericii Sf. Gheorghe în 1962.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/galati/cine-fost-cazacul-mazepa-razboinicul-tulbura-europa-300-ani-moarte-rapus-pamant-romanesc-fost-ingropat-sase-ori-1_55df2afef5eaafab2cf9d431/index.html|titlu=Cine a fost cazacul Mazepa, războinicul care tulbură Europa chiar și după 300 de ani de la moarte. Răpus pe pământ românesc, a fost îngropat de șase ori|accessdate=28 octombrie 2018|autor=}}</ref> În zilele noastre două cartiere (Mazepa I și II) din municipiu poartă numele hatmanului [[Ivan Mazepa|Mazepa]], iar într-un parc de pe strada Basarabiei i s-a ridicat o statuie.[[Fișier:Galatzi 1826.jpg|right|thumb|200x200px|Galațiul în 1826]] În [[1789]], în timpul [[Războiul ruso-turc|războiului ruso-turc]] din 1789 - 1791, Galați a fost incendiat de către armatele generalului [[rus]] [[Mihail Kamensky]], aceasta fiind una dintre numeroasele pustiiri îndurate de oraș în [[Războiul ruso-turc|războaiele ruso-turce]] din sec. XVIII și începutul secolului al XIX-lea. În ciuda acestor perioade grele, comerțul și navigația se dezvoltă în așa fel încât [[Rusia]] înființează, în anul 1775, primul consulat local, iar [[Franța]] și [[Anglia]] organizează vice-consulate, în anul 1805. În 1850, [[SUA]] își deschide un viceconsulat, ridicat la rangul de consulat în 1858, prin decizia președintelui american [[James Buchanan]] de a-și numi un consul la Galați. Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galați. Mai mult decât atât aici se făcea un important comerț de tranzit cu țările germane. Construcția de nave militare de mari dimensiuni era o importantă activitate economică a orașului, în acest sens un călător prin [[Țările Române]], abatele Bošković, afirmă că: ''„Am văzut acolo o corabie foarte mare, de felul acelora cărora turcii le spun [[Caravelă|caravele]], care se află pe șantier, gata să fie lansată la apă. Fusese comandată de Isaac-aga, vameșul cel mare al [[Constantinopol]]ului. Vasul era foarte mare, șaptezeci de pași pe șaptesprezece și încărcată cu optzeci și patru de tunuri de bronz.”''[[Fișier:Galati Strada Domneasca.jpg|right|thumb|200x200px|Imagine din [[Strada Domnească]] (1906)]] === În Moldova mică === Începuturile [[Secolul al XIX-lea|secolului XIX]] găsește Galați total implicat în evenimentele deosebit de importante ale vremii. Astfel, numele orașului este strâns legat de începuturile mișcării [[Eteria|eteriste]] în [[Țările Române]]. [[Acțiunea de la Galați]], așa cum este cunoscută de istorici, reprezintă un șir de evenimente petrecute în portul dunărean, de la înființarea primei eforii din Principate în acest oraș, culminând, în februarie 1821, cu măcelărirea supușilor otomani din Galați. [[Acțiunea de la Galați]] trebuie considerată și plasată în rândul momentelor importante care au determinat evoluția mișcărilor anului 1821. Masacrul de la Galați, repetat curând în alte orașe ale [[Moldova|Moldovei]], avea să deschidă, în fapt, un lung deceniu de confruntări greco-otomane. Continuarea acțiunii va demonstra din plin temeinicia motivelor care impuseseră alegerea portului dunărean printre centrele principale ale insurecției [[Eteria|eteriste]].<ref>{{Citat web |url=http://www.akademia.ro/articole.php?view=33 |accessdate=2009-10-19 |titlu=Revista Akademia - Articole<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2006-05-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20060529081642/http://www.akademia.ro/articole.php?view=33 |dead-url=yes }}</ref> În 1837, Galațiul dobândește statutul de port liber, iar după războiul [[Crimeea|Crimeei]] din 1854 - 1856 devine, împreună cu [[Sulina]], sediu al Comisiei Europene a Dunării. Prealabil [[Unirea Principatelor|Unirii Principatelor]] din 1859, orașul este condus de pârcălabul [[Alexandru Ioan Cuza]], născut la [[Bârlad]], ales ulterior ca domnitor în [[Moldova]] și în [[Țara Românească]]. Reședința sa, situată pe Strada Al. I. Cuza, în apropierea gării orașului, găzduiește în prezent un muzeu. === După Unirea Principatelor === După [[Unirea Principatelor]], dezvoltarea orașului s-a accelerat. S-au înființat noi școli primare și s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Școala superioară de comerț "Alexandru Ioan I", iar în anul 1867 s-a înființat una dintre cele mai vechi instituții de studiu liceal din țară, Liceul „Vasile Alecsandri”. De la câteva fabrici în 1870, s-a ajuns la 41 în 1908. Ștefan Zeletin, în lucrarea sa ''Burghezia română'', nota că: ''„În procesul de naștere a Românei moderne trebuie să se deosebească două mari curente: unul zgomotos dar superficial, anume al ideilor liberale care pleacă de la [[Paris]] spre [[București]] și [[Iași]]; altul tăcut dar adânc, care pleacă de la [[Londra]] spre Galați și [[Brăila]]: e curentul economiei capitaliste engleze.”'' Activitatea comercială s-a dezvoltat și din cauza exportului masiv de cereale, poziția importantă pe care o avea portul Galați în exportul țării fiind remarcată și de consulul [[Franța|Franței]] din oraș care, la 8 aprilie 1870, nota că: ''„portul Galați a devenit antreprenorul general al cerealelor pe care [[Moldova]] le exportă pe [[Dunăre]] și [[Marea Neagră]] în [[Anglia]], [[Franța]] și [[Italia]]”.'' Se recunoștea că înflorirea orașului se datora regimului de oraș „porto-franco”, însă la 22 decembrie 1882 acest statut a fost înlăturat. Totuși, între anii 1900-1914, orașul desfășura un considerabil comerț de cereale și cherestea, în care se implicau și reprezentanții celor 16 consulate străine din oraș. O revoltă țărănească a izbucnit în regiune în [[1907]], aceasta fiind înăbușită de armata română. În [[1911]], la Galați se dezvelește prima statuie din țară a poetului [[Mihai Eminescu]]. === Perioada interbelică === În perioada interbelică, (dar și înainte), Galațiul a fost reședința [[Județul Covurlui (interbelic)|județului Covurlui]], mai apoi a Ținutului Dunării odată cu reorganizarea administrativă a lui Carol al 2-lea, după model italian. Orașul a cunoscut o înflorire deosebită, devenind, la recensământul din 1930, din punct de vedere al populației, aproximativ 112.000 de locuitori, al cincilea oraș al țării, fiind devansat doar de [[București]], [[Chișinău]], [[Iași]] și [[Cernăuți]]. === Al doilea război mondial === În timpul celui de-al 2-lea război mondial, Galațiul a fost bombardat de aviația rusă și apoi de cea germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime, "gara de călători", o clădire impunătoare, inaugurată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind distrusă la fel ca și multe alte clădiri istorice. === Perioada comunistă === [[Fișier:Galati (1975) Tramvaiul 50.jpg|right|thumb|200x200px|Galațiul în 1973]] În 1952 devine reședința regiunii Galați, ca mai apoi să devină reședința actualului județ Galați. Din [[1965]] cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul funcționării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din [[Europa de Est]]. == Geografie == {| class="wikitable floatright" |+ style="text-align: left;" | Distanța dintre Galați și porturile pe Dunăre<ref>{{Citat web |url=http://www.afdj.ro/cote/bhcote.pdf |accessdate=2008-04-25 |titlu=copie arhivă |archive-date=2008-09-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080908153916/http://www.afdj.ro/cote/bhcote.pdf |dead-url=yes }}</ref> ! colspan="1" rowspan="1" | Orașul ! colspan="1" rowspan="1" | Directia ! colspan="1" rowspan="1" | Distanța pe Dunare |- |[[Brăila]] | Amonte | 20&nbsp;km |- |[[Calafat]] | Amonte | 645&nbsp;km |- |[[Călărași]] | Amonte | 220&nbsp;km |- |[[Cernavodă]] | Amonte | 150&nbsp;km |- |[[Corabia]] | Amonte | 480&nbsp;km |- |[[Drobeta Turnu-Severin]] | Amonte | 781&nbsp;km |- |[[Giurgiu]] | Amonte | 343&nbsp;km |- |[[Isaccea]] | Aval | 43&nbsp;km |- |[[Oltenița]] | Amonte | 280&nbsp;km |- |[[Orșova]] | Amonte | 804&nbsp;km |- |[[Turnu Măgurele]] | Amonte | 447&nbsp;km |- |[[Tulcea]] | Aval | 79&nbsp;km |- |[[Zimnicea]] | Amonte | 404&nbsp;km |} Municipiul Galați este situat în partea de sud a [[Moldova|Moldovei]], în Valea [[Râul Siret|Siretului]], străbătut de [[Dunărea]]. Este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45° 27' [[latitudine]] nordică și 28° 02' [[longitudine]] estică. Situat pe malul nordic al Dunării, ocupă o suprafață de 246,4 km², la confluența râurilor [[Siret]] (la vest) și [[Prut]] (la est), lângă [[Lacul Brateș]], la circa. 80 de kilometri de [[Marea Neagră]]. Cel mai apropiat oraș este [[Brăila]], la doar 15 kilometri spre sud. Galațiul se află la întâlnirea celor 3 provincii istorice ale României: [[Muntenia]], [[Moldova]] și [[Dobrogea]]. Orașul și portul se desfășoară ca un vast amfiteatru cu diferențe de nivel de la 3 până la 55 de metri. Orașul se întinde pe trei terase: Valea orașului, cu altitudine între 3 – 7 m și altele două, trasate aproape în formă de [[evantai]]; prima cu o altitudine între 20 – 25 m (nucleul orașului medieval, actualmente centrul orașului) și a doua cu altitudini care depășesc 40 m (orașul modern). Viața comunităților umane a fost influențată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din [[Europa]] ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primește în amonte apele râului [[Siret]] cu un debit mediu de 225 mc/s (cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul își continua drumul spre [[Marea Neagră]] după ce primește, în avalul porturilor din Galați, apele râului Prut, cu un debit mediu de 86 mc/s. Insula Ostrovul Prut, care este pe Dunăre la revărsarea Prutului, împarte Dunărea în două brațe - brațul nordic e navigabil. Debitele Dunării au o variație importantă, în funcție de anotimp și an, cu valori maximale în luna mai (18.000 - 19.000 mc/s) și minimale in cursul [[Vara|verii]] (2.000 - 2.450 mc/s). Datorită șenalului adânc până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată maritimă. === Relieful === [[File:DunareaSiPalatulNavigatiei.jpg|thumb|Dunărea și Palatul Navigației cu unghi de vedere către Combinatul Siderurgic Galați]] În 1927, conform monografiei dedicate orașului Galați de profesorul Gh. N. Munteanu Bârlad, forma acestuia era de triunghi, având la sud Dunărea, la răsărit [[lacul Brateș]] și [[râul Prut]], la apus Siretul și lacul Cătușa. La Galați se găsesc două mari forme de relief ale țării: Câmpia Română și Podișul Moldovei ce oferă o priveliște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 metri la nord și 5 metri la sud. Zona corespunde punctului de întâlnire a provinciilor fizico-geografice est, sud și central-europeană. Cea mai importantă unitate este Lunca Dunării ce se întretaie aici cu Lunca Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din brațe despletite ale cursului Siretului, din brațe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau grinduri. === Climă === Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților [[Carpați]]. Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost atinsă în august 1904 când termometrele arătau 39,4 grade Celsius, iar minima a fost atinsă în februarie 1927 când termometrele au coborât la -28,6 grade Celsius. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și este destul de uscat. Pe teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care aduce ploi și se numește Băltărețul. Mai puțin cunoscut este Coșava. Clima, așa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a județului Galați, mediile multianuale în municipiul Galați sunt: {{Weather box |location = Galați, Romania (1961–1990) |metric first = Yes |single line = Yes | Jan record high C = 17.3 | Feb record high C = 22.4 | Mar record high C = 27.8 | Apr record high C = 31.8 | May record high C = 36.2 | Jun record high C = 37.8 | Jul record high C = 40.5 | Aug record high C = 40.4 | Sep record high C = 35.7 | Oct record high C = 33.5 | Nov record high C = 25.6 | Dec record high C = 20.0 |year record high C = 40.5 | Jan high C = 1.1 | Feb high C = 3.0 | Mar high C = 8.9 | Apr high C = 16.6 | May high C = 22.3 | Jun high C = 25.9 | Jul high C = 27.9 | Aug high C = 27.5 | Sep high C = 23.5 | Oct high C = 16.9 | Nov high C = 9.4 | Dec high C = 3.4 |year high C = 15.5 | Jan mean C = -2.5 | Feb mean C = -0.6 | Mar mean C = 4.0 | Apr mean C = 10.8 | May mean C = 16.6 | Jun mean C = 20.2 | Jul mean C = 22.0 | Aug mean C = 21.4 | Sep mean C = 17.2 | Oct mean C = 11.1 | Nov mean C = 5.3 | Dec mean C = 0.2 |year mean C = 10.5 | Jan low C = -5.3 | Feb low C = -3.5 | Mar low C = 0.2 | Apr low C = 6.0 | May low C = 11.2 | Jun low C = 14.6 | Jul low C = 16.2 | Aug low C = 15.8 | Sep low C = 12.0 | Oct low C = 6.6 | Nov low C = 2.1 | Dec low C = -2.4 |year low C = 6.1 | Jan record low C = -26.5 | Feb record low C = -28.6 | Mar record low C = -17.2 | Apr record low C = -5.2 | May record low C = -0.1 | Jun record low C = 3.8 | Jul record low C = 7.3 | Aug record low C = 6.2 | Sep record low C = -1.5 | Oct record low C = -6.8 | Nov record low C = -17.4 | Dec record low C = -20.7 |year record low C = -28.6 | precipitation colour = green | Jan precipitation mm = 29 | Feb precipitation mm = 32 | Mar precipitation mm = 27 | Apr precipitation mm = 38 | May precipitation mm = 51 | Jun precipitation mm = 68 | Jul precipitation mm = 46 | Aug precipitation mm = 46 | Sep precipitation mm = 42 | Oct precipitation mm = 27 | Nov precipitation mm = 36 | Dec precipitation mm = 35 |year precipitation mm = 477 |Jan snow cm = 9.0 |Feb snow cm = 7.9 |Mar snow cm = 6.4 |Apr snow cm = 0.0 |May snow cm = 0.0 |Jun snow cm = 0.0 |Jul snow cm = 0.0 |Aug snow cm = 0.0 |Sep snow cm = 0.0 |Oct snow cm = 0.0 |Nov snow cm = 10.4 |Dec snow cm = 7.0 |year snow cm = | unit precipitation days = 1.0 mm | Jan precipitation days = 5 | Feb precipitation days = 6 | Mar precipitation days = 5 | Apr precipitation days = 6 | May precipitation days = 7 | Jun precipitation days = 8 | Jul precipitation days = 6 | Aug precipitation days = 5 | Sep precipitation days = 4 | Oct precipitation days = 4 | Nov precipitation days = 5 | Dec precipitation days = 5 |year precipitation days = 66 |Jan humidity = 87 |Feb humidity = 85 |Mar humidity = 81 |Apr humidity = 75 |May humidity = 73 |Jun humidity = 73 |Jul humidity = 72 |Aug humidity = 72 |Sep humidity = 74 |Oct humidity = 79 |Nov humidity = 87 |Dec humidity = 89 |year humidity = 79 | Jan sun = 77.0 | Feb sun = 87.2 | Mar sun = 142.0 | Apr sun = 193.7 | May sun = 255.0 | Jun sun = 286.9 | Jul sun = 306.3 | Aug sun = 296.9 | Sep sun = 233.7 | Oct sun = 187.1 | Nov sun = 86.0 | Dec sun = 64.7 |year sun = 2216.5 |source 1 = NOAA,<ref name= NOAA>{{cite web | url = ftp://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/RA-VI/RO/15310.TXT | title = Galați Climate Normals 1961-1990 | publisher = [[National Oceanic and Atmospheric Administration]] | accessdate = 21 martie 2015}}</ref> [[Deutscher Wetterdienst]] (humidity, 1973–1992)<ref name = DWD> {{cite web | url = http://www.dwd.de/DWD/klima/beratung/ak/ak_153100_kt.pdf | title = Klimatafel von Galatz (Galati) / Donau, Moldau (Bessarabien) / Rumänien | work = Baseline climate means (1961-1990) from stations all over the world | publisher = Deutscher Wetterdienst | language = German | accessdate = 23 noiembrie 2016}}</ref> |source 2 = Romanian National Statistic Institute (extremes 1901–2000)<ref name= extremes>{{cite web | url = http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf | title = AIR TEMPERATURE (monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum) | work = Romanian Statistical Yearbook: Geography, Meteorology, and Environment | publisher = Romanian National Statistic Institute | year = 2007 | accessdate = 21 martie 2015}}</ref> |date=July 2012 }} === Hidrografia === Poziția Galațiului este peninsulară deoarece este înconjurat de ape din 3 părți. Toate aceste artere hidrografice prin caracteristicile lor deosebite au contribuit la dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României. * [[Fișier:Iulia august 2009 013.jpg|miniatura|Dunărea la Galați]]Dunărea, al doilea mare fluviu al Europei, primul fiind [[Volga]], a constituit unul dintre cele mai traficate drumuri ale Europei încă din antichitate când [[Dunărea]] se numea Ister. Dunărea produce o deosebită impresie asupra călătorului mai ales asupra celui care o vede pentru prima dată. Prezența Dunării reprezintă fără îndoială atracția specifică Galați. Însuși marele Kogălniceanu când a văzut pentru prima dată Dunărea a rămas uimit și de atunci a avut un interes măreț pentru portul și ținutul Covurluiului. În 1927 se putea urca din Valea Orașului către orașul modern prin 14 vaduri. Dunărea este un fluviu cu un curs unic, având adâncimi între 20 și 36 de metri. Lățimea albiei minore este de 776 metri. Cota cea mai ridicată a Dunării a fost atinsă în 2010 când digul de protecție din Valea Orașului a început să crape, măsurând 768 de cm, iar cea mai scăzută în 1921 când a măsurat 48 de cm. * Siretul, care izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, este cel mai mare râu interior al țării care străbate Moldova de la nord la Sud. Cursul Siretului, "apă cu toane", cum o numește poporul este caracterizat de numeroase meandre și o luncă largă acoperită cu zăvoaie. În albie care uneori depășește lățimea de 100 de metri apar insule atunci când apele sunt scăzute. Cel mai important afluent al Siretului este Bistrița care, la rândul ei, mai colectează alte râuri și pârâuri. * Prutul, celălalt râu de lângă municipiul Galați, are un debit mediu de 85,5&nbsp;m/s curgând printre maluri asimetrice. Prutul are afluenți mici, cel mai important fiind Horincea, cu afluenții săi Oarba și Lișcov. * Chineja, un pârâu care curge pe un braț părăsit al Prutul adună apele văilor Băneasa, Covurlui, Frumușița, Ijdileni, Slivna, etc. Apele Chinejei se varsă în Lacul Brateș. * Lacul Cătușa este în vestul orașului, în valea dintre oraș și Combinatul Siderurgic. Împreună cu fosta pădure de la marginea Galați, care acum a devenit Cimitirul Sfântul Lazăr forma Centura Verde a Orașului, care avea rolul de curățire a aerului. Lacul este folosit pentru deversarea deșeurilor Combinatului Siderurgic, dar și pentru antrenamentele kaiaciștilor. În nordul lacului se varsă un mic pârâu. La sud este mărginit de calea ferată ce duce spre nodul feroviar Barboși. * Lacul Brateș se află în zona de nord-este a municipiului Galați. Legătura cu râul Prut s-a realizat prin amenajarea văii Ghimia. Trebuie amintit că pâna în 1964 lacul Brateș avea 72 de kilometri pătrați, dar prin lucrări suprafața a fost redusă la 24 de kilometri pătrați. === Flora === Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. === Fauna === Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de [[Dunăre]]. Orașul totodată, poate fi denumit „orașul pisicilor” asemenea Istanbulului, dar și „orașul aricilor”, aceștia fiind o prezență abundentă în toate zonele Galaților. == Demografie == {| class="wikitable" style="float:right; font-size:93%;width:225px;height:430px;border:0;text-align:left;line-height:120%;margin-left:10px; margin-bottom:10px;" border="1" | colspan="14" style="text-align:center; background:#f4f4f4;" height="24" |'''Evoluția populației municipiului Galați''' |- ! An ! Populație ! ±% |- | Recensământ 1831 | 8605 | |- | Recensământ 1842 | 25.000 | {{increase}} 300% |- | Recensământ 1900 | 62,678 | {{increase}} 120% |- | Recensământ 1912 | 71,641 | {{increase}} 14.3% |- | Recensământ 1930 | 100,611 | {{increase}} 40.4% |- | Recensământ 1948 | 80,411 | {{decrease}} −20% |- | Recensământ 1956 | 95,646 | {{increase}} 18.9% |- | Recensământ 1966 | 151,412 | {{increase}} 58.3% |- | Recensământ 1977 | 238,292 | {{increase}} 57.3% |- | Recensământ 1992 | 326,141 | {{increase}} 36.8% |- | Recensământ 2002 | 298,861 | {{decrease}} −8.3% |- | Recensământ 2011 | 249.732 | {{decrease}} −9% |- | Comunicare INS 2015 | 306.000 | {{increase}} +19% |- id="mwBA4" | id="mwBA8" | Comunicare INS 2019 | id="mwBBA" | 305.000 | id="mwBBE" | {{decrease}} -3.06% |} Conform datelor Recensământului locuințelor și populației din 2011, orașul avea o populație de 249.432 locuitori. INS, în iulie 2015 a oferit un comunicat în care arăta faptul că municipiul are 306.000 locuitori. În 2019, situația se schimbă puțin, iar Galațiul pierde circa 1000 de suflete, conform comunicatului INS din Ianuarie 2019. Totodată, orașul trece pe locul 5 în clasamentul național, după București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, devansând Constanța, Craiova și Brașov. Dacă vom considera spre înființare, Zona Metropolitană Dunărea de Jos, populația adunată a municipiilor Brăila și Galați (strict a acestora), ar fi de peste 500.000 de locuitori, la care se mai adaugă locuitorii comunelor limitrofe și posibil a orășelului Măcin. Zona Metropolitană Dunărea de Jos, ar fi a doua ca populație. Totodată trebuie să se știe faptul că cifrele populației stabile vor fi mereu diferite față de cifrele populației după domiciliu. Așadar, conform INS, în anul 2024, orașul Galați avea peste 300.000 de locuitori după domiciliu și undeva la 220.000 de locuitori stabili. * [[1831]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''||'''</span> 8.605 locuitori * [[1842]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''||||'''</span> 25.000 locuitori * [[1850]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''|||||||'''</span> 52.765 locuitori * [[1900]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''||||||||'''</span> 62.678 locuitori * [[1912]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''|||||||||'''</span>71.641 locuitori * [[1930]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''||||||||||||||'''</span> 100.611 locuitori * [[1941]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''||||||||||||'''</span> 91.765 locuitori * [[1948]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''||||||||||'''</span> 80.411 locuitori * [[1956]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''|||||||||||||'''</span> 95.646 locuitori * [[1966]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''|||||||||||||||||||'''</span> 151.415 locuitori * [[1977]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''||||||||||||||||||||||||||||||'''</span> 238.292 locuitori * [[1992]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''|||||||||||||||||||||||||||||||||||||'''</span> 326.141 locuitori * [[2002]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''|||||||||||||||||||||||||||||||||||'''</span> 298.861 locuitori * [[2011]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''||||||||||||||||||||||||||||||||'''</span> 249.732 locuitori * [[2015]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''||||||||||||||||||||||||||||||||||||'''</span> 306.000 locuitori * [[2019]]: <span style="font-size:large; color:#08A;">'''|||||||||||||||||||||||||||||||||||''' <small>305.000 de locuitori.</small></span> === Comunitatea armeană === Primii armeni s-au așezat în portul Galați prin veacul al XV-lea creștin.{{nc}} În timp, numărul lor a crescut, fiind cunoscuți drept buni comercianți și renumiți artizani în prelucratul bijuteriilor. În toate timpurile, armenii din țările române au avut libertatea de a-și exercita cultul, scrie Dimitrie Cantemir.{{nc}} De reținut că diferențele dintre ortodoxia românească și cea armeană nu sunt mari și ele țin de hristologie.{{jv}} "Bisericile armenești nu sunt nici mai mici, nici mai puțin ornamentate decât cele ortodoxe și ei sunt liberi (armenii) să-și practice cultul".{{nc}} Voievodul [[Alexandru cel Bun]] (1400-1430) aduce în țară, prin anul 1418, primele familii de armeni, pe care le stabilește în șapte orașe din Moldova, printre care și Galațiul, pe atunci, comunitatea armeană fiind foarte numeroasă. {{nc}} Primele mențiuni despre o biserică armenească în oraș vin din veacul al XVII-lea, de la misionarul catolic Maria Luigi Bidu (1669), care menționa între altele că o biserică armeană din Galați era păstorită de Episcopul armean Sahag. {{nc}} În 1821, se știe că revoluționarii greci (în vremea Eteriei) au găsit adăpost în acest sfânt locaș, dar fiind incendiat de turci, se înțelege că și biserica a ars. A fost ridicată alta cu hramul "Născătoarei de Dumnezeu", din lemn, pe locul pe care la 1858, a fost ridicată actuala biserică, resfințită de Înalt Prea Sfințitul Mardichian în 2008. Strada pe care s-a așezat biserica cu un veac și jumătate în urmă are un nume sugestiv: "Armenească". Astăzi, la Galați, mai trăiesc aproximativ 60 de familii armenești care conviețuiesc în bună înțelegere cu gălățenii.{{nc}} Adeseori, doar numele îi diferențiază de etnicii români. === Comunitatea turcă === În Galați au mai rămas câțiva urmași ai turcilor ce erau așezați prin zonele Dunării, dar majoritatea care alcătuiește astăzi comunitatea turcă din Galați sunt veniți de după revoluție, mulți dintre ei afaceriști, căsătoriți cu românce și care sprijină proiecte culturale și tradiții turcești. {{nc}} === Comunitatea elenă === [[Fișier:SediulComunitatiiGrecesti.JPG|right|thumb|200x200px|Sediul comunității elene]] Comunitatea elenă din Galați care, alături de cele din [[București]], [[Constanța]] și [[Brăila]], se numără printre cele mai vechi și mai reprezentative din țară, număra în perioada interbelică peste 10.000 de membri.{{nc}} Dupa ce în anii 1947-1948 organizația grecilor și-a întrerupt activitatea pentru o lungă perioadă de timp, în urma schimbării din decembrie 1989, în luna aprilie 1990 Comunitatea elenă din Galati (C.E.Gl.) a fost reînființată, ea fiind continuatoare a vechii comunități grecești și, prin urmare, moștenitoarea de drept a bunurilor pe care le-a deținut aceasta. Plecările masive ale grecilor din perioada anilor '48-'50 și repatrierea din anii '75-'80 a partizanilor au făcut ca organizația grecilor din Galați, care este afiliată la Uniunea elenă din București, să numere în prezent doar aproximativ 1000 de membri, dintre care 78 sunt simpatizanți.{{nc}} Comunitatea grecilor revendică în acest moment {{când}}Biserica Metamorphosis din Galați (actuala Biserică Greacă), precum și toate imobilele comunității din jurul acesteia, practic, pe lângă biserică, grecii din Galați mai dețineau actualul restaurant Olimpic, cinematograful Central, clădirea Stării Civile, o școală demolată în primăvara anului 1989 pe locul căreia s-a construit sediul Bancii Transilvania, o Cantină a Săracilor, de asemenea demolată, situată între Banca Transilvania și Starea Civilă plus câteva imobile situate pe străzile Portului, Sfântul Nicolae și Basarabiei. Restaurantul Olimpic și Cinematograful Central au fost retrocedate către Comunitate în anul 2000, iar Oficiul Stării Civile în toamna anului 2009.{{nc}} === Comunitatea evreiască === [[Fișier:Templul_Meseriaşilor_din_Galaţi,_4-16.6.10_315.jpg|thumb|200x200px|[[Templul Meseriașilor din Galați]]]] [[Fișier:בניין הקהילה היהודית בגאלאצי, 4-16.6.10 412.jpg|thumb|200x200px|Sediul comunității evreiești]] Istoricul I.B. Brociner, președinte al Comunității evreilor din Galați între 1875 - 1898, considera că israeliții au venit la malurile Dunării încă de pe vremea [[hazar]]ilor, popor de origine turcă trecut la iudaism în secolul 8 după Hristos. Evreii erau principalii comercianți în singurul port al Moldovei din timpul lui [[Alexandru cel Bun]] și al lui [[Ștefan cel Mare]], ei întreținând intense legături comerciale cu coreligionarii din Bizanț și lumea musulmană. Domnitorul [[Ștefan Tomșa]] (1611 - 1623), printr-o proclamație, i-a invitat pe negustorii evrei din [[Liov]] să practice nestingherit comerțul în Moldova. Așezați în valea orașului, evreii ocupau cea mai mare parte a străzii Dogarilor (astăzi Dogăriei) și străzile învecinate (Elicei, Chihan Vodă, Piata Moruzzi, Ceres, Griviței) până în cartierul Bădălan. Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în 1590, iar un altul în 1629. Începând cu 1769, părăsesc zona și primesc autorizație pentru a se muta pe deal. Construcțiile sinagogale au început târziu în Galați, abia în 1730 fiind atestată o casă de rugăciuni a evreilor și doar peste 50 de ani se menționează în documente Sinagoga Mare de pe strada Podul de Piatră. S-au mai construit, între 1800 și 1848 două sinagogi, apoi alte 14 în a doua jumătate a secolului 19. Preocupați tradițional de învățătură,{{nc}} evreii din Galați înființau în 1859 prima școală primară, apoi înca una, iar în 1877 a fost constituit primul comitet școlar al comunității, anii următori înregistrând deschiderea altor școli Școala de fete "Silvya Schmierer", Școala populară de menaj "Lumina", o școală comercială pentru fete evreice, o grădiniță de copii, o școală profesională etc.). În 1919 ia ființă Liceul Comunității Evreilor (în prezent Liceul "Alexandru Ioan Cuza"), în clădirea acestuia aflându-se și sediul comunității. În vara anului 1941, școlile evreiești au fost transformate, până în luna noiembrie a aceluiași an, în lagăre de internare pentru evrei, liceul continuând să funcționeze într-un imobil pus la dispoziție de o familie din comunitate. Evreii s-au asociat în funcție de profesiile diverse pe care le practicau în Galați (Breasla croitorilor, Societatea meseriașilor israeliți, Societatea magazionerilor - Bender, Societatea funcționarilor din port - Junimea, Asociația zugravilor și vopsitorilor evrei etc.). Au înființat societăți de binefacere, culturale, sportive (tatăl celebrului pianist londonez [[Radu Lupu]], Mauriciu Lupu, a fost un profesor de gimnastică foarte apreciat al sportivilor evrei), au scos diverse ziare și publicații specifice ("L'Echo Danubien", "Prietenii Sionului", "Pământeanul", "Akavat Zion", "Vocea Galațiului" s.a.). Nerecunoscuți ca cetățeni legitimi ai țării în care trăiau, deși participaseră cu entuziasm și la [[Revoluția din 1848]] și la alegerea lui [[Alexandru Ioan Cuza]] ca domn în Principatele Unite Române, luptaseră în războiul de Independență și în cel de Întregire, abia în 1919, au obținut prin Decretul-Lege 9464, dreptul de cetățenie pentru toți cei născuți în România și care au satisfăcut legea recrutării. Acte de violență antisemită s-au mai înregistrat la 1932, cu prilejul Congresului Ligii Apărării Naționale Creștine a lui Cuza, [[Masacrul de la Galați|în vara anului 1940, după ocuparea Basarabiei de către U.R.S.S.]], în timpul prigoanei legionare, dar și după reprimarea rebeliunii legionare. === Alte comunități === Primele persoane din Orientul Îndepărtat au sosit relativ recent în Galați, fiind aduși de marile firme de construcție și de autorități pentru diverse lucrări edilitare.{{nc}} Din anul 2002, de când SIDEX Galați a fost vândut patronului [[Lakshmi Mittal]] la Galați, în centrul orașului și-a făcut apariția comunitatea indiană. Comunități importante de muncitori au sosit din anul 2018 în Galați. Aceștia provin din Sri Lanka, Nepal, Bangladesh, Pakistan, Vietnam etc. == Administrație și politică == === Împărțire administrativă === Municipiul Galați are multe cartiere, dar din lipsa unor informații clare, mai multe denumiri sunt pentru același cartier iar altele nu sunt oficiale. Harta cartierelor a fost realizată de [[Utilizator:Baditastefan]] din informațiile obținute cu prilejul cercetărilor făcute în arhivele orașului. [[Fișier:Cartierele Municipiului Galați.jpg|miniatura]] {| id="mwBdw" align="center" width="100%" | id="mwBd8" valign="top" width="25" | * Arcașilor * Traian Nord * Bariera Traian * Zona Veche (Ignat Rizer) * Petru Rareș * Vadu' Ungurului (denumire neoficială) * Gară * Bădălan * Port * Valea Orașului * Filești | id="mwBd8" valign="top" width="25%" | * Centrul Vechi * Mazepa 1 * Mazepa 2 * Piața Centrală * Țiglina 1 * Țiglina 2 * Țiglina 3 (denumire neoficială) * Țiglina 4 (denumire neoficială) * Siderurgiștilor Vest * I.C. Frimu * Aurel Vlaicu * Valea Cătușa | id="mwBfA" valign="top" width="25%" | * Dimitrie Cantemir * Barboși * Micro 13 * Micro 14 * Micro 19 * Micro 20 * Micro 21 * Micro 39A * Micro 39B * Micro 39C * Micro 40 |- id="mwBho" | width="25%" valign="top" | |- |} === Primăria și Consiliul Local === {{Imagini șef de stat și de guvern | caption_template2 = Primarul __link__}} <!-- secțiune administrație -->Municipiul Galați este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gl_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 16 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 3 | nume_scurt4 = Pact pentru Galați | nume_complet4 = Pact pentru Galați | mandate4 = 3 | nume_scurt5 = ADU | nume_complet5 = Alianța Dreapta Unită | mandate5 = 2 }}Consilierii locali ai municipiului Galați în mandatul 2024-2028 sunt următorii: [[Partidul Social Democrat (România)|'''Partidul Social Democrat (România)''']]: Cristian-Sorin Enache (viceprimar), Lucian-Valeriu Andrei (viceprimar), Rodica Ciucă, Claudiu-Ionuț Vasile, Silviana Ciupercă, Dorin Otrocol, Gheorghe Bezman, Costel Gafton, Silvia Elena Atanasiu, Dumitru Poalelungi, Dragoș-George Axente, Oana-Monica Bulgaru, Dragoș-Lucian Magearu, Hristache Bogatu, Arthur-Viorel Tuluș și Ionuț Răzvan Mocanu. [[Partidul Național Liberal (România)]]: Eduard Ciulei, Alexandru Șerban și Rozalia Nistor. [[PACT pentru Galați]]: Andrei Velea, Doru Căstăian și Gregor Teodorescu. [[Alianța pentru Unirea Românilor]]: Daniela Simona Vreme, Gabriel Patriche și Ciprian Cârcotă. [[Alianța Dreapta Unită]]: Daniela Șarpe (USR) și Petrișor Potec (FD). === Primarii orașului Galați === {{Vs|Listă de primari ai Galațiului}} Organizarea modernă a administrațiilor comunelor urbane a fost introdusă prin aplicarea Regulamentului Organic pe [[13 ianuarie]] [[1832]]. Premergător noii legiuiri, din [[6 iunie]] [[1830]], orașul a fost administrat de o Comisie Orășănească formată din spătarul Dumitrache Codreanu, paharnicul Paraschiv Șerban și paharnicul A Oaprișan. Se mai numea și Comisia Poliției. În decembrie [[1831]], comisia a fost înlocuită de Sfatul Municipal, alcătuit din 3 membri. Primul sfat la Galați a fost alcătuit din Petrache Altântovici, Iordachi Mantu, Ioan Siminovici (aleși în [[1832]]). Prima lege comunală, privind organizarea și administrarea comunelor urbane, cu adevărat modernă, a fost promulgată în [[1864]]. În baza acestei legi, au fost aleși primarii și președinții de comisii interimare în fruntea urbei gălățene. === Zona metropolitană === {{Articol principal|Zona metropolitană Dunărea de Jos|}} [[File:ZMGL-BR-MC.jpg|thumb|Zona Metropolitană Galați - Brăila - Măcin]] Conform mai multor propuneri, municipiul Galați ar putea alege din 4 soluții pentru zona metropolitană. Conform legii, Zona Metropolitană înglobează toate comunele de pe o rază de maxim 30 de kilometri în jurul centrului metropolitan. Prima propunere, cea mai vehiculată, ar fi doar Zona Metropolitană Galați-Brăila. O a 2-a propunere, cel mai ușor de realizat, ar fi Zona Metropolitană Galați, care înglobează 13 comune din județul Galați. Este cel mai ușor de realizat, cuprinde pe lângă municipiul Galați și comunele: Smârdan, Tulucești, Pechea, Schela, Slobozia-Conachi, Braniștea, Independența, Piscu, Cuza-Vodă (recent desprinsă din comuna Slobozia-Conachi), Frumușița, Vânători, Șendreni și Scânteiești. Populația aproximativă ar fi de 350.000 de locuitori. Se estimează că populația zonei metropolitane Galați-Brăila-Măcin-Isaccea (urbane și rurale la un loc) va fi în jur de 600.000 de locuitori. <gallery> Fișier:ZONA METROPOLITANA GALATI.jpg|ZONA METROPOLITANA GALATI Fișier:Aspect1FalezaGalati.JPG|Promenadă pe Faleza Galațiului Fișier:Un palmier pe Str. Brailei.JPG|Un palmier pe Bulevardul Brăilei Fișier:PalatulNavigatieiGalati.jpg Fișier:DunareaSiGalatiul.jpg Fișier:VedereCatreBasarabia.jpg </gallery> === Heraldică === Stema orașului Galați este un scut tăiat de un brâu ondulat de argint; în partea superioară, pe fond albastru, este o corabie neagră cu două catarge având pânzele și flamurile din argint, navigând pe o apă; câmpul inferior, despicat; în dreapta pe fond roșu, doi pești de argint, ridicați cu capetele întoarse spre flancurile scutului; în cartierul secund, pe fond auriu, un caduceu negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri. Ambarcațiunea din partea superioară a scutului amintește că acest oraș este un important port la Dunăre, atestarea lui documentară port, datând din secolul al XV-lea; peștii scot în evidență faptul că acest port a avut un rol definitoriu în dezvoltarea pescuitului; caduceul este atribuit zeului Mercur, zeu al comerțului. Acesta simbolizează intensa activitate comercială practicată la Galați. == Economie == [[Fișier:Combinatul Siderurgic "Arcelor Mittal" Galati.jpg|right|thumb|Combinatul Siderurgic ArcelorMittal]]{{Vezi articolul||||Portul Galați|Podul rutier Galați–Giurgiulești|Podul feroviar Galați–Giurgiulești}} Poziția geo-strategică a județului Galați, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează [[Europa]], de la Est la Vest și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de atenția potențialilor investitori străini. Procesul de restructurare și de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-și fi menținut și chiar lărgit piața. ''Zona Liberă Galați'', înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul ''Zonei Libere Galați'' (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul [[Rin]] - [[Main]] - [[Dunăre]]), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80&nbsp;km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova. În Galați se găsește singurul [[parc de software]] din [[România]]. Parcul de software de la Galați a fost inaugurat în martie 2004 și a avut de la bun început un grad de ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Galati lucreaza 500 de angajați permanenți plus înca aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP, Microsoft și Sun Microsystems, au deschis, împreuna cu [[Universitatea „Dunărea de Jos”]], centre de cercetare și dezvoltare. [[Universitatea „Dunărea de Jos”]] este singura instituție din regiune care are o facultate de calculatoare. ==== Ramuri industriale existente ==== * Industria metalurgică din Galați realizează 55,6% din producția de oțel a României, 55% din cea a producției de laminate și 90,4% din producția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producția metalurgică este exportată. * Industria navală, ramură de mare tradiție în oraș, furnizează flotei fluviale și maritime nave de până la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) și platforme de foraj marin. Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicație europeană: pe cale fluvială la [[Canalul Main-Dunăre]] care leagă [[Marea Nordului]] de [[Marea Neagră]]; prin căile ferate se asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit în țările ex-sovietice; * ''Zona Liberă Galați'' este un punct strategic în zona de est a orașului, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se toate căile de comunicație enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european și naval; are [[Triaj|stație de triaj]] ''Barboși Triaj'' în satul Movileni. Transportul rutier se realizează printr-o rețea densă de șosele naționale și județene. Orașul Galați, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80&nbsp;km de [[Delta Dunării]], are patru porturi, un port pentru transportul de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Galațiul este al doilea port al României, cu posibilitate de conectare la Marea Neagră, de la Galați Dunărea fiind maritimă. Prin porturile sale se realizează cea mai importantă parte a exportului de cherestea a României. Cel mai important port la Dunăre, construit acum 12 decenii, Port Bazinul Nou oferă o serie de servicii: facilități de încărcare, descărcare, legare, depozitare pentru bunuri, rulouri, oțel, aluminiu, cherestea, bușteni, cereale, mașini și alte încărcături. Prin poziția sa geografică, Zona Liberă Galați continuă tradiția statutului de Porto Franco pe care Galațiul l-a obținut în perioada 1837 - 1883, având acces la Dunare. Prin infrastructura modernă, în conjuncție cu avantajele naturale oferite de canalul de navigație al Dunarii, Zona Liberă Galați oferă avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă români sau străini. Exonerările de taxe, garanțiile de stat pentru investițiile realizate, operațiile financiare realizate în monedă straină convertibilă sunt măsuri pentru a atrage investitorii. Municipiul Galați este cel mai important centru român de industrie maritimă. Șantierul Naval DAMEN SA ansamblează și repară nave de până la 65.000 tdw. În Galați se află de asemeni cel mai mare combinat siderurgic din România, Arcelor Mittal S.A., care împreună cu alte unități specializate, formează un sector metalurgic și siderurgic puternic.<ref>{{Citat web |url=http://www.primaria.galati.ro/economie/index.php |accessdate=2009-10-14 |titlu=Primaria Galati<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2012-05-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120510060254/http://www.primaria.galati.ro/economie/index.php |dead-url=yes }}</ref> Din anul 2001 pâna în prezent, combinatul siderurgic din Galați a cunoscut mai multe denumiri: LNM Holdings, Mittal Steel și în prezent Arcelor Mittal. Parte a celui mai mare grup mondial din industria de profil, combinatul asigură jumătate din necesarul de oțel al României. Cu investiții ce depăsesc 600 de milioane de dolari, în peste 7 ani Arcelor Mittal Galați a depășit o cifra anuală de afaceri de 6 miliarde RON. Din 27000 de angajați câți erau în 2001, s-a ajuns în 2006 la 16000, iar în 2009 la 11000. Investițiile în tehnologie modernă au accelerat transformarea combinatului. Ținta administrației este cresterea eficienței de la nivelul de 280 tone de oțel anual pe angajat la 600 tone de oțel anual pe angajat cât reprezintă media europeană. Din anul 2009 combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galați a devenit centrul Diviziei Produse Plate Europa de Sud-Est, care va încorpora activitatea altor doua unități, din Macedonia și din Turcia.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_96708/arcelormittal_galati_devine_centrul_noii_divizii_produse_plate_europa_de_sud_est.html Stiri de business, analize, comentarii, banci, companii - portalul de business MONEY.ro<!-- Titlu generat de un robot -->]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Zece companii din Galați sunt prezente în top 30 al Regiunii de SE în funcție de cifra de afaceri: Arcelor Mittal SA, Arabesque SRL, Electrocentrale SA, Damen SA, Mairon SA, Vega 93 SRL, Euro-P.E.C SA, Mairon Holding Ltd. SRL, Navrom SA, Prutul SA. Indicii producției industriale au fost în anul 2007 realizați în procent de 102,1% , comparat cu aceeași perioadă a anului 2006. Creșteri semnificative ale producției s-au înregistrat în: industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (120,4) ; producția de mobilier ( 111,5) ; industria metalurgică (102,7%) ; captarea, tratarea și distribuția apei (101,1%). Scăderi ale producției s-au remarcat în<span>&nbsp;</span>: industria de mașini și echipamente (72,9%) ; edituri , poligrafie și reproducerea înregistrărilor pe suporți (92,6%) ; industria alimentară și a băuturilor (98,4%).<ref>[http://www.prefecturagalati.ro/prefectura/pozitionarea-judetului/economia.html]</ref> === Firmele și forța de muncă === Din totalul de 23.715 de operatori economici activi înregistrați la Registrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură din Galați la sfârșitul anului 2008, 150 de mari companii asigură locuri de muncă pentru majoritatea salariaților din județ. Firmele private reprezintă 97,5% din numărul total al întreprinderilor. Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 23.715 agenți economici, 5678 sunt asociații familiale și persoane fizice și 18.037 sunt societăți comerciale. Totalul operatorilor economici activi din Galați reprezintă 2.1% din totalul operatorilor economici activi din întreaga țară.<ref>[http://www.onrc.ro/documente/raport 2008.pdf]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> === Comerț === Municipiul Galați are o rețea bine dezvoltată de agenți comerciali. Numeroaselor centre comerciale deja existente, li se mai adaugă încă trei, ce se află în diferite stadii și unul posibil la nivel de proiect. Merită amintit faptul că două centre comerciale se află pe ruinele a două fabrici mari, cea de tablă Cristea Nicolae și I.S.C.L. Ambele terenuri au fost cumpărate de dezvoltatorul Nepi Rockcastle, iar cel de-al doilea centru comercial, va fi construit împreună cu 30 de blocuri nou-nouțe. '''Lista centrelor comerciale mari din municipiul Galați:''' * Centrul Comercial Shopping City cu Carrefour, se află pe Bd. Coșbuc; * Centrul Comercial Atac, se află pe Bd. Galați; * Centrul Comercial Kaufland 1, se află în cartierul Micro 21; * Centrul Comercial Kaufland 2, se află în cartierul Micro 17; * Centrul Comercial Kaufland 3, se află în cartierul Micro 40; * Centrul Comercial Selgros, se află pe Bd. Galați; * Centrul Comercial Metro, se afllă pe DN 26, km 5; * Centrul Comercial Supeco, se află pe Bd. Milcov; * Centrul Comercial Brico, se află pe Str. Domnească; * Centrul Comercial Dedeman, se află pe Str. Prelungirea Brăilei; * Centrul Comercial Winmarkt Modern (deschis de pe timpul comuniștilor); * Centrul Comercial Dunărea, se află pe Bd. Brăilei; * Centrul Comercial Panda, se află pe Str. Saturn; * Centrul Comercial Altex Megastore, se află în cartierul Micro 21; * Centrul Comercial Mere, se află pe Bd. Traian; * Diferite magazine cu specific chinezesc. '''De asemenea, în construcție se află:''' * ''Centrul Comercial Shopping City 2 cu Carrefour, pe Str. Ana Ipătescu;'' * ''Centrul Comercial Leroy Merlin, pe Str. Dr. C-tin Levaditi; (posibil cu încă un Kaufland)'' * ''Cenrtul Comercial Kaufland 4, pe Magistrala CSG, în zona blocurilor de nefamiliști;'' * ''Centrul Comercial Decathlon, încă se află la stadiul de prospectare.'' '''Totodată, orașul are o rețea densă de diferite lanțuri de magazine:''' * Profi Super; * Noi Market; * Penny (cinci locații); * Lidl (cinci locații); * Aurora. '''La capitolul alimentație, următoarele lanțuri sunt prezente în Galați:''' * Full House (7 restaurante) - este un lanț autohton; * Mc Donald's (2 restaurante); * KFC (2 restaurante); * Shaormeria Băneasa (2 locații); * Fryday (un restaurant); * Burger King (un restaurant); * Pizza Hut (un restaurant); * Simigeria Luca (un restaurant și alte 11 locații); * Mesopotamia (un restaurant); * Spartan (un restaurant). '''Pe lista de magazine specializate în vânzarea de electronice & electrocasnice, Galațiul are:''' * Altex (două magazine); * Flanco (două magazine). == Transport == === Transportul rutier === Municipiul Galați are 6 intrări dinspre: [[Tulcea]], [[Brăila]], [[Tecuci]], [[Smârdan]], [[Bârlad]] și [[Republica Moldova]]/[[Ucraina]]. Sunt 3 autogări dispuse în zone diferite: Autogara Dumitru lângă gara mare, Autogara Dunărea la ieșirea spre Tecuci și Autogara Traian în Bariera Traian, la ieșirea spre Bârlad. Centura veche a Galațiului a devenit o stradă locuită pe ambele părți, așadar există un proiect pentru noua centură a Galațiului, ce va avea o lungime de 33 de kilometri, va ocoli Galațiul de la Șendreni până dincolo de lacul Brateș și va trece pe lângă noul aeroport. La capitolul legături directe interne, orașul Galați este conectat cu multe orașe din România (Botoșani, Suceava, Iași, Brașov, București, Constanța, Sibiu etc) dar și legături directe internaționale putem enumera destule destinații (Odesa, Chișinău, Istanbul, Atena, Madrid, Roma, Stockholm, Amsterdam, Londra, Paris etc). === Transportul public === {{Articol principal|Transportul public în municipiul Galați}}[[File:HartaTraseeGalati2020.jpg|Harta traseelor din Galați în 2020|thumb|300px|right]] Transportul în comun este asigurat de societatea "S.C. Transurb S.A. Galați", care din data de 9 mai 2016 a redevenit operator unic în municipiul Galați, lucru ce încetase din 1994 când în oraș au năpădit maxi-taxi-urile. Linia preorășenească care urmează traseul Biserica Sfântu Mina - Piața Energiei - Combinat - Smârdan - Cișmele este deservită de autobuzele lui [[Lucian Bute]]. A fost în trecut traseul 14. Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se mai găsesc toate cele trei mijloace de transport în comun, clasice: troleibuz, autobuz și tramvai (excepție făcând Bucureștiul care are și metrou). În prezent rețeaua de tramvaie este în refacere. S-au refăcut total tronsoanele Piața Mare - Baia Comunală - Cimitirul Eternitatea - Piața Energiei și Bd. Siderurgiștilor - Micro 19. Următoarea etapă va cuprinde tronsoanele de pe Bd. Siderurgiștilor. Din 2019 restul rețelei de tramvai ce nu a fost reconstruită, va intra în lucrări pentru a primi noile tramvaie moderne. Totodată este programată extinderea rețelei de troleibuz în Gara Mare, pe Bd. Traian, Bd. Galați și posibil până la Metro. Pe 1 Aprilie 2020, debutează Sistemul Electronic de Taxare și Informare (SETI) în transportul public. Acesta va ajuta autoritățile să supravegheze mult mai bine transportul local și, totodată, va permite îmbunătățirea serviciului. Acest SETI este cel mai performant din lume, în clasa sa de competențe. Începând cu data de 1 Martie 2020, datorită lucrărilor de reabilitare a itinerariului Spitalul de Copii - Spitalul de Boli Infecțioase, în oraș nu mai circulă tramvaiele. Din 1 Aprilie 2021, unele trasee au fost scurtate și introduse alte două noi trasee. Tramvaiele se vor întoarce în anul 2022. Totodată, începând cu aducerea troleibuzelor noi, s-a votat culoarea turcoaz ca standard în transportul public. La sfarsitul anului 2021 s-a reluat circulatia tramvaielor pe traseul 7, iar la inceputul anului 2022 a fost redat si traseul 39. In anul 2023 a fost redat si traseul 44. Au fost achizitionate 8 tramvaie noi care au ajuns in anul 2021, iar in prezent se desfasoara licitatie pentru alte 10 tramvaie noi. Momentan se circula cu 8 tramvaie noi dar si circa 12 tramvaie model vechi, pe toate cele trei trasee ramase in Galati. Parcul rulant de care dispune Transurb Galați la începutul anului 2020, este format din 257 unități de transport, fiecare de origine și producție diferită. Dintre acestea, la nivelul anului 2023, la standarde europene sunt 105 unități, mai precis cele 17 troleibuze Solaris, cele 20 de minibuze Karsan Jest+ și cele 40 de autobuze BMC Procity 12. De asemenea, au fost achizitionate 20 autobuze hibrid marca Solaris Urbino 12. In anul 2021 au fost aduse 8 tramvaie noi care au intrat in serviciu regulat. Exista in prezent ,2023, licitatie in derulare pentru inca 10 tramvaie si 20 autobuze electrice. În luna Decembrie a anului 2023, ASTRA vagoane a câștigat licitația pentru furnizarea a 10 tramvaie noi asemeni celor 8 existente în Galați. În anul 2024 a fost semnat contractul. Tot în luna decembrie a anului 2023, Solaris a câștigat licitațiile pentru 40 autobuze electrice, din care 20 sunt model de 9 m Urbino 9 electric iar celelalte 20 sunt modelul Urbino 12 Electric . Contractele au fost semnate în luna Ianuarie a anului 2024. Încă se află în circulație două troleibuze MAZ T203, acestea fiind scoase ocazional pe traseu la ore de vârf. {| width="100%" align="center" | width="33%" valign="top" | * 17 troleibuze Solaris 26Tr * 25 autobuze MAZ 203 * 15 tramvaie Duewag/Holec ZGT6 * 20 de autobuze Solaris Urbino 12 Hibrid | width="33%" valign="top" | * 30 autobuze Den Oudsten B96 * 10 troleibuze MAZ Eton T203 * 8 tramvaie Astra | width="33%" valign="top" | * 40 de autobuze BMC ProCity * 40 de autobuze DAF BerkhofSB 250 * 40 de autobuze DAF Commander * 20 minibuze Karsan Jest+ |- |} <gallery mode="packed"> Fișier:Autobuz Solaris Urbino 12 pe traseul 105.jpg|Autobuz Solaris Urbino Fișier:BMC12Galati.jpg|Autobuz BMC Procity Fișier:KarsanJestGalati.jpg|Minibuz Karsan Jest+ Fișier:Cartela de transport Galati.jpg|Cartelă Transurb Galați Fișier:DSC03603.JPG|Autobuz Rocar U 412 Fișier:KT4DGalati.JPG|Tramvai KT-4D Fișier:Troleibuz MAZ.JPG|Troleibuz MAZ 203T Fișier:DSC07453.JPG|Autobuz MAZ 203 Fișier:Autobuze Isuzu in Autobaza Transurb.jpg|Autobuze Isuzu casate Fișier:Bulevardul 1 Decembrie 1918.jpg|Lucrări la rețeaua de tramvaie Fișier:Autobuz BMC Procity pe traseul 19.jpg|Autobuz BMC Procity Fișier:DSC07441.JPG|Autobuz Cobra Gyuleruz retras Fișier:AutobuzDAFGalati.JPG|Autobuz DAF B96 Fișier:Tramvaiul Transurb -1265 (GL 1265) marca Duewag-Holec provenit din Rotterdam (Olanda).JPG|Tramvai ZGT-6 Fișier:Galați - Autobuz Transurb -2908 (GL 07 DWN) marca DAB provenite din Danemarca.jpg|Autobuz DAB 15-1200C Fișier:Troleibuz Transurb -1279 (GL 1279) marca Ikarus 415 T.JPG|Troleibuz Ikarus 415T Fișier:Calea Prutului (placuță informativă), Galați.jpg|Plăcuță informativă veche Fișier:Cititor de cartele Galati.jpg|Cititor de cartele Fișier:Automat de bilete Galati.jpg|Automat de cartele </gallery> === Transportul feroviar === {{Vezi și|Magistrala CFR 700}}[[Fișier:Gara din Galați (Galați Nord).JPG|thumb|rght|Clădirea Stației Galați]] Se poate ajunge în Galați, cu trenul, din direcția Tecuci (M703), Brăila (M700) și Bârlad (M704). După revoluție, a fost stopat orice plan privind continuarea magistralei 700 de la Galați - către Tulcea, cu pod feroviar peste Dunăre. Stațiile Galațiului se află pe magistrala [[700]] și aparțin de Regionala T.C.F. Galați. În Galați sunt prezente trei opriri pentru curse de călători, Filești, Barboși și Galați, și șapte pentru marfă, Larga, Larga-Prut (aflată fix în vama Galați-Giurgiulești), Barboși Triaj, Cătușa, Mălina, P.O. Brateș, Galați Mărfuri și Revizia de Vagoane Galați.[[File:Dispunerea stațiilor CFR în Galați.jpg|thumb|right]] Clădirea principală a gării de călători din Galați oferă facilități diverse publicului călător: restaurant, farmacie, consignații, bar, dar și bibliotecă publică. Din anul 2011, C.F.R. a concesionat linia Galați-[[Berești]]-[[Bârlad]] operatorului privat din Cluj, Transferoviar Grup care efectuează curse regulate pe această rută cu automotoare de tip Carravele. Legături directe din Galați sunt către [[București Nord]] prin Mizil (5 perechi de trenuri) și prin Urziceni (2 perechi de trenuri), [[Brașov]] prin Mizil, [[Cluj-Napoca]] (prin Iași-Suceava Nord) și către Constanța-Mangalia doar vara din stația Barboși, precum și numeroase alte trenuri regionale cu destinația Buzău, Mărășești (via Tecuci sau Buzău), Făurei etc. Galațiul este orașul cu cele mai multe căi ferate din țară, având și cel mai mare triaj de vagoane. Rețeaua feroviară din orașul Galați este cu mult mai dezvoltată chiar și decât cea din București datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din țară fiind Barboși Triaj cu 32 de linii. <gallery> Fișier:Gara Noua Galati CFR.jpg|Clădirea Gării Galați Fișier:Tunelul CFR Galati.jpg|Tunelul C.F. Galați Fișier:StatiaGalati.JPG|Privire de ansamblu Fișier:DSC07456.JPG|Interiorul Gării CFR Galați Fișier:Galati biblioteca din Eurogara CFR Calatori.jpg|Biblioteca din clădirea gării </gallery> === Transportul aerian === {{Articol principal|Aeroportul Galați}} La Galați a existat până în anul 1965 un aeroport. Prima cursă aeriană din țara noastră a fost efectuată de la București la Galați. Puțini oameni știu că în perioada interbelică, în orașul port la Dunăre, aveai ocazia să întâlnești mai mulți piloți decât marinari. Forțele de ocupație rusești l-au închis și au dezmembrat toate aeronavele de la Galați. Merită amintit faptul că aeroportul gălățean a fost construit la propriu cu forța, deoarece conducătorii orașului din vremea respectivă se opuneau, neînțelegând de ce trebuie avion, când avem tren și vapor. Aeroportul Galați a fost bombardat puternic de către americani pe 6 iunie 1944, de către 104 avioane de bombardament protejate de 54 de avioane de vânătoare de tip Mustang. După război, aeroportul din Galați a mai funcționat câțiva ani. În anii 60, sub pretextul că acesta nu este eficient și merge pe pierdere (motivul real fiind presiunile din partea Uniunii Sovietice), aeroportul a fost mutat la Suceaeva. Pe amplasamentul său, după sistematizarea orașului, s-a construit Fabrica de Sârmă, Cuie și Lanțuri, care azi este Centrul Comercial Careffour, multe dintre hangare fiind folosite în continuare în sistemul de producție, s-au trasat noi străzi, s-au mai construit alte câteva fabrici, iar din 1970, a început construirea Cartierului Aeroport, cu blocuri muncitorești. Astăzi, din tot aeroportul, au mai rămas în picioare hangarul, care este propus pentru transformare în Muzeul Transportului și o anexă mică din cărămidă. Un studiu de oportunitate și un studiu privind evaluarea eficienței traficului aerian în vederea înființării unui aeroport internațional în județul Galați sunt documentațiile pe care Consiliul Județean (CJ) le-a contractat în toamna anului trecut (2018). Înființarea unui aeroport se află și în topul priorităților votate atât de gălățeni, cât și de brăileni în cadrul campaniei de consultare desfășurate de Banca Mondială. "Este necesară înființarea unui aeroport internațional în județul Galați pentru a satisface nevoia populației de a avea acces la servicii de transport facile și cu un grad de confort ridicat", este principala concluzie a studiului de oportunitate, conform răspunsului CJ. Precizând că nevoia de servicii de transport aerian este mare, consultantul pornește de la premisa că Galațiul și Brăila reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din România, după municipiul București. Tocmai de aceea recomandă, pe termen scurt, elaborarea unui Plan strategic pentru Zona Metropolitană Dunărea de Jos. În ceea ce privește nivelul activităților economice și al serviciilor care generează trafic, consultanții nominalizează: Damen Shipyard, DMT, Combinatul Siderurgic, universitățile "Dunărea de Jos" și "Danubius", Administrația Porturilor Dunării Maritime, Navrom, Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei", dar și cei peste 1.800 de investitori privați de altă cetățenie decât română. În plus, poziția geografică a județului Galați, în relație cu Republica Moldova și Ucraina, reprezintă, în viziunea consultanților, un factor decisiv în gestionarea fluxurilor de circulații generate prin amplasarea acestui viitor aeroport în județul Galați. Din punct de vedere tehnic, experții recomandă ca amplasamentul viitorului aeroport din județul Galați să fie ales pe baza unui scenariu de analize și studii realizate pentru un număr minimum de trei variante, asigurându-se, astfel, cea mai bună poziționare. Și se propune ca dezvoltarea infrastructurii de transport aerian să se facă pe etape de evoluție a traficului de pasageri, dar și a solicitărilor legate de potențialul de mărfuri ce poate fi transportat și a cerințelor acestuia. Conform ambelor studii, ar fi oportun ca acest proiect major de investiții pentru județul Galați să se realizeze cu finanțare nerambursabilă, în următorul exercițiu financiar, 2021-2027. Pentru a întări studiul asupra Aeroportului Dunărea de Jos Galați, ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, s-a deplasat în data de 19 mai 2019 la locul propus pentru noul aeroport, ce va avea o suprafață de minim 150 de hectare la început, adică de patru ori mai mic decât Aeroportul Internațional Henri Coandă. Locul propus se află la circa 18 kilometri față de limita Galațiului și la 24 față de limita Brăilei, la intersecția U.A.T. Schela, Smârdan și Braniștea. În faza de pornire, vor fi trei terminale, plecări, sosiri și marfă. Acest aeoport, dacă va fi construit și nu va fi doar o promisiune, va face parte din planul de transport general și va fi legat de noua centură a Galațiului, care va fi cu regim de autostradă și în lungime de 33 de kilometri, dar și cu podul peste Dunăre de lângă Brăila. Un mare dezavantaj este lipsa căilor ferate din vecinătatea aeroportului, fiind necesară o ramură dinspre Sidex sau Braniștea. Aceste destinații pot fi introduse din start și experimental, iar pe parcurs extinse. Totodată, aeroporturile Suceava, Arad, Bacău și Oradea, ar trebui menținute doar pentru marfă și curse speciale, iar cursele lor civile de linie, mutate pe aeroporturile Galați, Timișoara și Cluj-Napoca. Treptat se pot contura cinci aeroporturi mari în România, la București, Galați, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara iar restul aeroporturilor din orașele mari, cum ar fi Sibiu, Craiova și Constanța, să fie doar pentru curse cu cost redus și sezoniere. Cert este că suprafața amplasamentului ar trebui să fie de minim 150 de hectare, pe baza studiilor necesare ce se impun - vânt, însorire, meteorologice, geotehnice, topografie - pentru amplasarea componentelor aeroportului, dar și a facilităților acestuia, cu asigurarea necesarului de dezvoltare a infrastructurii de transport aerian pe termen mediu și lung. == Amenajarea urbană == {{Vezi și|Lista locurilor din Galați}} === Piețe === Galațiul are un număr mare de piețe.<gallery> Fișier:Piata Energiei Galati.JPG|Piața Energiei Fișier:Piata Mare Galati.JPG|Piața Centrală Fișier:Piata Siderurgistilor.JPG|Piața Siderurgiștilor </gallery> === Artere Principale === Mai multe nume de străzi au fost schimbate după sfârșitul epocii comuniste. Str. 6 Martie a devenit Bd. Basarabiei, Str. Suliței a devenit Str. Bucovinei, Bulevardul Republicii a devenit Str. Domnească, Str. Reforma Agrară a devenit Str. Nae Leonard, etc. În prezent, arterele principale ale orașului sunt Bulevardele Brăilei, Marea Unirea, Ștefan cel Mare, Coșbuc, Traian, Siderurgiștilor, 1 Decembrie 1918, Basarabiei, Henri Coandă, Oțelarilor, Dunărea, Galați, Traian Vuia, Magistrala CSG, alături de Calea Prutului, Strada Domnească și Centura, care în curând se va numi „Centura Veche”. === Cimitire === [[File:Cimitirele din Galati.jpg|thumb|right|Localizarea cimitirelor în cadrul municipiului (+ srăzi)]] Galațiul are șapte cimitire: Eternitatea, Cătușa, Filești, Sf. Lazăr, Ștefan cel Mare, Sfânta Treime de Rit Vechi și Cimitirul Evreiesc. Cel mai nou și totodată cel mai întins este Cimitirul Sf. Lazăr, construit și extins între 1999 și 2023, astăzi deja plin. Construirea lui a stârnit scandal deoarece în locul celui mai întins cimitir din Galați exista o pădure, special făcută pentru a proteja cât de cât orașul de poluarea din Combinatul Siderurgic. Cel mai bine amenajat este Cimitirul Eternitatea, râvnit și care face subiectul multor suspiciuni privind locurile de veci, în acest moment existând un mormânt neobișnuit, ce are un cavou la suprafață, cu vitrină. Deși contravine regulilor, nimeni nu a luat nicio măsură nici în ziua de azi. Cel mai îndepărtat cimitir este cel din cartierul Filești. Cimitirul Eternitatea este monument istoric și a intrat în Ruta Culturală a Cimitirelor Europene. Cel mai mic cimitir este Sf. Treime, aflat în incinta mănăstirii de călugări „Dunărea de Jos”. == Obiective turistice == === Muzee === [[Fișier:MuzeulIstorieiGalati.JPG|miniatura|Muzeul de istorie]] Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, denumit și Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții ("Sistemul Solar", "Giganții Sistemului Solar", "Nebuloase și Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar și Programul Educațional "Să cunoaștem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18 hectare. [[Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați|Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”]] a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparținut familiei Cuza și unde [[Alexandru Ioan Cuza]] a trăit în perioada-n care a fost pârcălabul Galațiului. Activitatea științifică a muzeului a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea științifică a colecțiilor. În 1956, obiectele din colecții au fost separate; astfel o parte dintre ele au format colecțiile Muzeului de Științe ale Naturii, iar o alta, colecțiile Muzeului de Artă. Treptat, colecția Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziții și cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboși, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanță excepțională. [[Fișier:MuzeulArteiVizualeGalati.JPG|miniatura|Muzeul de artă vizuală]] [[Muzeul de Artă Vizuală din Galați|Muzeul de artă vizuală]] Este primul muzeu de artă contemporană românească din țară.{{nc}} A fost inaugurat în anul 1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic în devenire, destinație pe care și-o păstrează și la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere și-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecție dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiștilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creații de artă românească din a doua jumătate a secolului XIX și din secolul XX reprezentanți ai avangardei românești și lucrări ale artiștilor care formează o punte de legătura între prima și a doua jumătate a secolului. În prezent, noul sediu se construiește în incinta parcului Rizer din piața cu același nume, fiind primul muzeu construit în România de după comunism. [[Fișier:Casa memoriala A. I. Cuza.jpg|miniatura|Casa memorială Alexandru Ioan Cuza]] [[Casa „Cuza Vodă” din Galați|Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza]] a fost construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de [[Alexandru Ioan Cuza]], primul domnitor al României. Cuprinde o expoziție permanentă dedicată domnitorului, întrunind și calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea. Muzeul Satului Galați se află la intrarea în Pădurea Gârboavele, conținând câteva colibe specifice zonei limitrofe a Dunării de Jos. Muzeul de medalistică, filatelie și numismatică se află lângă Casa Memorială A. I. Cuza și găzduiește doar colecții de medalistică, numistmatică și medalistică. [[Muzeul „Casa Colecțiilor” din Galați|Muzeul „Casa Colecțiilor”]] se află în Piața Centrală. Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine la Dunărea de Jos este în incinta fostului palat Arhiepiscopal Dunărea de Jos, în care a funcționat Muzeul de Arte Vizuale. Castrul Roman de la Tirighina - Barboși. Săpăturile efectuate în castelul roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monedă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus și continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârșitul acestei cetățui să fie pus în legătură cu acțiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forțată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre și care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castel de la Bărboși, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând cu acești ani. === Lăcașuri de cult === [[Fișier:Biserica Fortificata Precista Galati.jpg|miniatura|Biserica „Sfânta Precista”]] [[Biserica fortificată Sfânta Precista din Galați|Biserica fortificată „Sfânta Precista”]] este construcția cea mai veche din Galați,{{nc}} fiind sfințită ca lăcaș de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la [[Muntele Athos]]. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă. Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii distrug și jefuiesc iar locașul. Biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și-n 1859. S-a făcut o restaurare și între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica „Precista” a fost restaurată iar și a fost redată cultului ortodox. Se spune ca există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile și a scăpa de atacurile vrăjmașilor. [[Biserica romano-catolică din Galați|Biserica Romano-Catolică]], monumentul din [[Strada Domnească din Galați|strada Domnească]] nr. 86, a fost construit în anul 1844 și extins în anul 1873.<ref>[https://www.viata-libera.ro/campanii-vlg/68272-foto-comori-de-patrimoniu-biserica-catolica-cea-mai-veche-cladire-de-pe-domneasca Biserica catolică, cea mai veche clădire de pe strada Domnească din Galați]</ref> Printre obiectele de valoare artistică se numără: altarul, executat din marmură colorată, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", statuile Pieta și sfântul [[Francisc de Assisi]]. Orga bisericii a fost donată de tatăl lui [[Vasile Alecsandri]]. Biserica a fost consolidată și renovată în starea actuală între anii 1985-1988. [[Fișier:Greek Church and Agora in Galati.JPG|miniatura|Biserica greacă]] Biserica Greacă, a cărei piatră de temelie a fost pusă la data de 6 august 1866, cu hramul "[[Schimbarea la Față]]" a fost sfințită la 17 septembrie 1872. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost realizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie și Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conțin 8 vitralii cu apostoli și sfinți: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu și Luca pe latura nordică și Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică. [[Fișier:Catedrala Din Galati.jpg|miniatura|Catedrala]] Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos - Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Andrei. Piatra de temelie a Catedralei arhiepiscopale din Galați a fost așezată la 27 aprilie 1906, de către prințul Ferdinand și regina Maria, alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina.<ref>{{Citat web |url=http://www.edj.ro/category/catedrala/ |accessdate=2009-10-19 |titlu=Catedrala « edj<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2010-01-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100108114726/http://www.edj.ro/category/catedrala/ |dead-url=yes }}</ref> Biserica Mavromol, sau „Stânca neagră” în greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-1703.{{nc}} Păstrează picturi murale interioare valoroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate în 1765 (cu predare în limba greacă) și 1803 (cu predare în română). Războiul ruso-turc, 1768-1774 și războiul ruso-austro-turc, 1787-1792 au provocat distrugeri profunde bisericii Mavromol. Școala și-a întrerupt activitatea și s-a reînființat abia în anul 1803 prin hrisovul lui Constantin Moruzi. În timpul revoluției din 1821 biserica a fost arsă de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-1861, și respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București. Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în [[rezalit]]e. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour și doi lei. Tot pe latura de sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea pe care era un cimitir.<ref>{{Citat web |url=http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1675 |accessdate=2009-11-10 |titlu=Biserica "Adormirea Maicii Domnului"- Mavramol - Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Galați<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2010-08-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100822173211/http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1675 |dead-url=yes }}</ref> Biserica Vovidenia este un monument istoric și de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă și distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradițional. Acoperișul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot și o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Biserica Sf. Spiridon a fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează. Este și o singură sinagogă rămasă în municipiu. === Teatre și cinematografe === {{Imagine multiplă | image1 = DSC06509.jpg | image2 = DSC06491.jpg | image3 = Teatru Liric Național „Nae Leonard”.jpg | total_width = 500 | caption1 = Teatrul Dramatic | caption2 = Teatrul Guliver (fostul sediu) | caption3 = Teatrul Muzical }} [[Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați]] există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea producției teatrul apelează de asemenea la colaboratori prestigioși pe plan național - regizori, scenografi, compozitori. Teatrul are ateliere de producție proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scenă de tip italian. Este singura instituție teatrală profesionistă cu profil de dramă din Județul Galați. Teatrul se adresează spectatorilor din întreg județul Galați, dar și celor din județele apropiate. Repertoriul cuprinde în fiecare stagiune în afara producțiilor noi, un număr de titluri realizate în stagiunile precedente. [[Teatrul de Păpuși „Gulliver” din Galați]] este o instituție de cultură subvenționată de Statul Român, ca și alte teatre de copii. Teatrul Gulliver a luat ființă la 1 octombrie 1952. În acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura română și universală pentru copii, sub iscusita conducere a numeroși oameni de cultură. Anual se organizează Festivalul Gulliver, unul dintre cele mai importante de acest gen din România, care transformă municipiul Galați în "Capitala teatrului de marionete". Odată cu venirea crizei clădirea actuală a rămas goală și teatrul își continuă activitatea în clădirea Teatrului Dramatic. [[Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”]] a fost înființat în 1956. Anual organizează "Zilele Muzicale Gălățene", când sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile. Se află lângă Grădina Publică și lângă Seminarul Teologic pe Strada Mihai Bravu. === Clădiri istorice === {{Imagine multiplă | image1 = Administrative Palace of Galati.jpg | image2 = Palatul Navigatiei Galati.jpg | total_width = 400 | caption1 = Palatul Administrativ | caption2 = Palatul Navigației }} '''Palatul Administrativ''' este un edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii județului Galați, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria" și "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera de renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902). '''Palatul Navigației (''Gara Fluvială'')''' datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigație Fluvială Română Navrom”. Palatul Universității, situat în centrul Galațiului, fostul Palat al Justiției, astăzi sediul Universității, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalității sale. Acest edificiu este opera arhitecților Grigore Cerchez și Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913. Palatul Poștei, aflat în centrul orașului, lângă Parcul Municipal, găzduiește și în ziua de azi Poșta Centrală. {{Imagine multiplă | image1 = RegionalaCFRGalati.JPG | image2 = Universitatea Galati.jpg | total_width = 400 | caption1 = Regionala CFR | caption2 = Palatul Universității }} '''Palatul Copiilor (Casa Robescu)''' este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la parter, spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior. Casa Costache Negri, construită la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană. Casa Lambrinidi este situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat mașini și vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei. '''Palatul Simion Gheorghiu''' se află într-un amplu proces de restaurare început în anul 2024. Clădirea s-a degradat extraordinar de mult, după 1989, fiind dorită de mai multe persoane, care au venit în instanță cu diferite pretenții și diferiți moștenitori falși. Procesul a durat peste zece ani, dar în final Primăria Municipiului Galați a reușit să câștige clădirea. Direcția de cultură a orașului a cerut păstrarea fațadei de pe Str. Domnească și a celei de pe Strada Gamulea, în rest autorizând orice schimbare. Pentru moment, s-a hotărât să fie înființat un centru de robotică după restaurarea ei. === Monumente (câteva) === [[Fișier:PoartaOtomanaGalati.JPG|miniatura|Poarta Hanului Otoman]] '''Mausoleul Eroilor din''' '''Cele Trei Războaie''' denumit așa neoficial, ocupă partea sudică a Cimitirului Eternitatea și evocă memoria celor ce și-au dat viața în Războiul de Independență, Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial. În prezent, la scrierea acestor rânduri, necesită ample lucrări de renovare. '''Poarta fostului han turcesc'''<ref>{{Citat web|url=https://galaticityapp.ro/ro/places/jirf5yocev-e5q|titlu=Poarta fostului han turcesc|publisher=Galați City App|accessdate=2023-09-29|limbă=ro}}</ref> se află în spatele restaurantului Continental din Centrul Galațiului, pe Strada Egalității 16. Este tot ce a mai rămas din fostul Han Turcesc. În anul 2019 a început restaurarea ei, dar momentan s-a blocat. [[Fișier:Monument Eternitatea des héros de la Première Guerre mondiale.jpg|miniatura|Monument Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial în Cimitirul Eternitatea|240x240px]] '''Monumentul „Apărătorii Galațiului”''' a fost reinaugurat în Ianuarie 2018, la împlinirea centenarului Bătăliei de la Galați, ce s-a desfășurat între 9 și 20 ianuarie 1918, având ca participanți 500 de soldați români contra 12.000 de soldați ruși bolșevizați. Monumentul original a fost demolat în primii ani ai comunismului. '''Monumentul „Eroilor Revoluției”''' este amplasat în fața Palatului Administrativ. A fost construit în anul 1995. Este făcut din marmură. Aici, în fiecare an se fac manifestări de Ziua Eroilor pe 22 Decembrie, Ziua Națională a României pe 1 Decembrie, etc. Sunt depuse coroane de flori din partea tuturor partidelor politice și instituțiilor de stat, dar și din partea cetățenilor simpli. '''Monumentul „Eroilor Contemporani”''' este cel mai nou monument din Galați, inaugurat în anul 2009. Acest monument a stârnit discuții aprinse din cauza asemănării cu un monument masonic. Cele 3 coloane care simbolizează câte unul dintre cei 3 soldați gălățeni morți în Afganistan, sunt construite în stil Doric, Ionic și Corintic, exact ca simbolurile masonilor. '''Monumentul „Răscoalei de la 1907”''' se află amplasat în micul parc de lângă actualul sediu al Cotidianului Viața Liberă. Sunt trecute numele muncitorilor care au fost omorâți în 1907 pe Strada Domnească din Galați. Monumentul Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial, aflat în Cimitirul Eternitatea, este cel mai impunător monument al Galațiului. Are în componență și un mausoleu dedicat celor morți pentru apărarea patriei noastre. '''Monumentul „Progresului”''' a fost construit în perioada comunistă, în fața cinematografului Țiglina, coloana reprezintă progresul patriei socialiste. '''Monumentul „Aviatorilor Români”''' se află-n partea de nord a Cimitirului Eternitatea și este amplasat în fruntea unei mari parcele a Eroilor Aerului. '''Monumente ale Armatelor Franceze, Germane, Italiene și Ruse''' se găsesc toate în cimitirul Eternitatea, localizate relativ apropiat unul de celălalt. <gallery> Fișier:LupaCapitolinaGalati.JPG|Lupa Capitolina Fișier:StatuiaAlexandruIoanCuzaGalati.JPG|A. I. Cuza Fișier:MazeppaGalati.JPG|Ivan Mazeppa Fișier:StatuiaBratianuGalati.JPG|I. C. Brătianu </gallery> === Zone de agrement === '''Parcul Acvatic Dunărea''' este cea mai nouă, modernă și mare zonă de agrement din Galați. Se află pe locul fostei plaje cu același nume. A fost modernizată rapid și redată gălățenilor în anul 2021. Aici se află cel mai înalt tobogan cu apă din România. Zonele componente sunt bine delimitate, existând piscina cu bar, piscinele de pe plajă, zona de mâncare, toboganul pentru adulți și zona pentru copii. Parcul este dotat cu două parcări gratuite și deservit de două trasee de transport public în sezonul estival, anumite 32 și 33. '''Faleza Dunării''' este una dintre zonele reprezentative ale Galațiului. Loc de promenadă pentru toți, unde au loc frecvent concerte muzicale și întreceri sportive (concertele "La Elice" și Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potențial de relaxare și agrement prin spații verzi. Este "populată" de multe monumente din fier vechi, originale. La malul falezei inferioare sunt multe vaporașe transformate în restaurante. '''Parcul Acvatic Deliria''' se află în incinta Pădurii Gârboavele. Mai mic decât Parcul Dunărea, este mai liniștit și retras. '''Parcul de Aventură''' a fost deschis în vara anului 2023 pe locul unui teren lăsat de izbeliște. Se află lângă Parcul Acvatic Dunărea și este dotat cu un tobogan pentru colace, ce funcționează prin aplicarea unui gel special. '''Parcul de Aventură EscapeLand''' din Pădurea Gârboavele, este mai mare și mai dotat decât cel din vecinătatea Parcului Acvatic Dunărea, dată fiind locația și dotarea naturală a terenului. '''Grădina Publică''' a fost amenajată în 1864 pe vremea pârcălabului [[Iorgu Ghica]]. Sub administrația lui [[Alecu Moruzzi]] grădina și-a mărit suprafața, s-au plantat brazi și s-a construit o seră cu flori. După Primul Război Mondial ocupa o suprafață de 12 hectare și avea 2 sere mari. Este situată în apropierea Complexului Studențesc reprezintă o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă și recreere. Este un punct de vedere excelent asupra [[Lacul Brateș|Lacului Brateș]], a Reviziei de Vagoane, a Șantierului Naval și a gării principale a Galațiului. '''Grădina Botanică''' este inclusă în Complexul Muzeal Științele Naturii și domină malul stâng al Dunării. Puteți admira colecțiile de plante din zonele tropicale și subtropicale ([[Cactus|cactuși]], euforbii, palmieri, crotoni, [[Pelargonium|mușcate]], [[Begonia|begonii]], etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de [[trandafir]]i, flora și vegetația României de pe versantul sudic însorit al grădinii - peste 3000 exemplare de speciile de arbori și arbusti, zona de stejari - peste 50 exemplare, de mesteceni și coniferele. Tot aici se găsește o replică a unei grădini japoneze. '''Rezervația și Grădina Zoologică Gârboavele''' sunt ambele situate la ieșirea de nord a orașului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi văzute diferite specii exotice. De asemenea, pasionații de echitație pot practica acest sport la Grădina Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenați pentru acest scop, ci și un manej excelent amenajat și personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu specialiștii de la European Association of Zoos and Aquaria, și are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum și educația pentru conservare. '''Parcul Municipal Mihai Eminescu,''' amenajat între anii 1880 și 1881, când era primar Costache Vârlan. La 16 octombrie 1911 s-a dezvelit în Parcul Municipal monumentul lui Mihai Eminescu, operă în marmură a sculptorului F.Stork. Acest parc mai păstrează câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieții. În parc există un mic lac artificial și un loc amenajat unde-n trecut fanfara militară susținea recitaluri. Este renumit datorită prezenței statuii lui Eminescu. '''Parcul Carol I (C.F.R.)''' este situat lângă calea ferată, în apropierea tunelului ferovia. Parcul a fost reabilitat complet în anul 2023 și în prezent este cel mai modern și spectaculos din oraș. Totodată deservește și locuitorii de la nord de calea ferată. '''Parcul Cloșca''' poartă numele unuia dintre inițiatorii răscoalei "Horia, Cloșca și Crișan". Se află lângă Piața Siderurgiștilor, între Bulevardul Brăilei și Bulevardul Cloșca. Este un parc mare care găzduiește câteva monumente ale Taberei de sculptură în metal. În 2024 este programată reabilitarea completă. '''Parcul Rizer''' este amplasat în fața Spitalului Militar, pe Bulevardul Traian. În incinta sa este noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați. '''Parcul Libertății''' este aflat la câteva sute de metri de Cimitirul Eternitatea, pe Bulevardul Basarabiei. A fost inaugurat în 2004. Găzduiește statuia hatmanului ucrainean Ivan Mazeppa. '''Piața Regală''' se află pe Strada Domnească, găzduind în centrul său statuia lui Costache Negri. '''Parcul Viva''' se afla pe faleza superioara. Este foarte curat. Dispune de un iaz în miniatura plin cu pești exotici, skate-park, teren de fotbal și baschet, spațiu special amenajat și îngrădit pentru animale de companie, aparate și jucării pentru copii.<gallery> Fișier:Parc Eminescu Galati.jpg|Parcul Eminescu Fișier:Parcul Libertatii Galati.JPG|Parcul Libertății Fișier:GradinaPublicaGalati.JPG|Grădina Publică Fișier:Parcul Closca.JPG|Parcul Cloșca Fișier:Gradina Botanica Galati.JPG|Grădina Botanică Fișier:Parcul Carol Galati.JPG|Parcul Carol I (C.F.R.) </gallery> === Alte locuri de agrement === Galațiul are în componență o insulă, numită Insula Cailor, deoarece pe ea sălășluiesc cai sălbatici. Insula se află la vărsarea Prutului în Dunăre și aparține de municipiul și județul Galați. Este accesibilă cu barca, fie de pe malul gălățean ori tulcean, deplasările efectuate din Basarabia sau Ucraina, fiind interzise. Patinoarul Artificial Dunărea este cel mai mare patinoar din țară. Este deschis publicului din octombrie până în martie. Plaja Brateș Plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateș, mai mică decât Valurile Dunării, intrarea este mai scumpă decât la Valurile Dunării, dar nisipul este mai curat. Exact prin fața intrării pe plajă trece linia de cale ferată ce leagă Galațiul cu Bereștiul și Bârladul. Pentru pescarii amatori și pentru cei ce vor liniște, Complexul Balta Zătun este locul ideal de petrecere. Investiția aparține Consiliului Județean Galați și în prezent este în continuă extindere. În extremitatea de nord-est a municipiului Galați, pe o suprafață de 28 de hectare, se află Lacul Vânători. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm și un versant de 8 ha parțial amenajat pentru agrement și supus unui plan intensiv de modernizare și reamenajare. == Sănătate == În municipiul Galați funcționează următoarele spitale: * Spitalul Clinic de Urgență "Sfântul Apostol Andrei" (Bd. Brăilei nr. 177) * Spitalul General de Căi Ferate ("C.F.R.") (Strada Alexandru Moruzzi nr. 6) * Spitalul de Pneumoftiziologie (Str. Științei nr. 117) * Spitalul Clinic de Urgență Pediatrică "Sfântul Ioan" (Strada Gheorghe Asachi nr. 2) * Spitalul de Boli Infecțioase "Sfânta Parascheva" (Bd. Traian nr. 393) * Spitalul Militar "Aristide Serfioti" (Bd. Traian nr. 199) * Spitalul de Obstetrică și Ginecologie "Buna Vestire" (Strada Nicolae Alexandrescu nr. 99) * Spitalul de Psihiatrie "Elisabeta Doamna" (Bd. Traian nr. 290) * Centrul Regional de Transfuzii (Strada Regiment 11 Siret nr. 48A) * Clinica de Pediatrie Oncologică (Se află în construcție) * Centrul Regina Maria din Galați (fost centru medical Irina) Din luna iunie 2019, este pornită construirea unei Clinici pentru Tratarea și Recuperarea Copiilor bolnavi de Cancer, ce va fi avea ambulatoriu, laborator de anatomie patologică și dotări speciale pentru oncologie pediatrică. == Presă == [[Fișier:TurnulTVGalati.JPG|thumb|240x240px|Turnul de Televiziune Galați]] Galațiul este un municipiu destul de bine reprezentat în Mass-media, aici existând studiourile regionale, TV Galați-Brăila, Express TV Galați-Brăila, RTV Galați-Brăila (acest post se remarcă prin faptul că nu difuzează rubrică de știri) sau de corespondență a posturilor PRO TV, Prima TV, Antena 1 și Kanal D. Postul Digi24 și-a închis toate stațiile regionale din țară, implicit și Digi24 Galați. Dintre emisiunile ce au în prim-plan municipiul Galați, amintim „Audiență la Primar” pe TV Galați-Brăila, „Direct din Galați” pe ETV Galați-Brăila (tot aici se filmează și emisiunea Direct din Brăila), dar și defuncta, din păcate, „Vocile Galațiului” de pe Digi24. La capitolul presă scrisă, cotidianul Viața Liberă, care pe 4 mai 2019, aniversează 9.000 de numere, este de departe cel mai vândut și citit ziar județean. Acesta are inclusiv rubrică dedicată cititorilor, în care oricine poate să publice articole pe orice temă dorește, cu respectarea anumitor reguli. Este urmat de Monitorul de Galați, un alt cotidian, în a cărui descriere găsim remarca „Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea”. Un alt ziar, distribuit gratuit, are apariție lunară, anume Realitatea de Galați. Acest ziar abordează subiecte de interes local și național. La capitolul presă pe internet, orașul abundă de site-uri, unele cu tradiție, altele care apar doar pentru campanii electorale, iar altele ce deservesc doar anumite personaje politice. Lista include Viața Liberă, Monitorul de Galați, Antidotul, Ne pasă de Galați, Gazeta Galațiului, Revista Explore, Presa de Galați, Express de Dunăre, Impact-est, Dunărea Bătrână, Presa Galați-Brăila. == Educație == {{Articol principal|Învățământul în Galați}} === Unități de învățământ === [[Fișier:Collège national Costache Negri.jpg|miniatura|272x272px|Colegiul național Costache Negri]] O rețea densă de unități de [[învățământ]] de toate gradele, începând cu [[Creșă|creșe]], [[Grădiniță|grădinițe]] și terminând cu [[Universitate|universități]] asigură infrastructura instruirii și [[Educație|educării]] tinerei generații. Cele două Universități din Galați includ 11 facultăți și 3 colegii. În cadrul [[Universitatea „Dunărea de Jos”|Universității "Dunărea de Jos"]] există două facultăți cu profil unic în [[România]]: "Facultatea de Nave" și "Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor". [[Universitatea Danubius]] pregătește specialiști, cercetători și lideri în domeniile juridic, economic și social. În afară de centrele de cercetare care funcționează în cadrul Universităților, în Galați există mai multe institute de cercetare specializate, patru dintre ele având profil unic în România: ICEPRONAV (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru Construcții Navale), UZINSIDER Engineering (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru produse plate metalice), Institutul de Cercetări Piscicole și Stațiunea de Cercetări Viticole [[Târgu Bujor]]. Baza materială pentru manifestări culturale și artistice este oferită de 330 [[Bibliotecă|biblioteci]] publice, 21 [[Cinematograf|săli de cinema]], 3 [[Teatru|teatre]], 10 [[Muzeu|muzee]], 94 [[club]]uri culturale, 5 [[case de cultură]], etc. Școala Nr. 24 (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil) este cea mai veche școală din județ. A fost fondată în anul [[1832]], până în anul [[1896]] aflându-se în interiorul [[Mănăstirea Mitoc|Mănăstirii Mitoc]]. Pe data de [[26 octombrie]] [[1896]] a fost inaugurată clădirea actuală a școlii. Cele mai prestigioase unități de învățământ preuniversitar sunt Colegiul Național ''Vasile Alecsandri'', Colegiul Național ''Alexandru Ioan Cuza'', Colegiul Național ''Mihail Kogălniceanu'', Colegiul Național ''Costache Negri'', Liceul Teoretic ''Emil Racoviță'', Școala Generală Mihai Eminescu nr. 28, Școala Generală nr. 26 și Școala Generală nr. 29. === Biblioteci === În Galați există câteva instituții de cultură, prestigioase, cum ar fi: Biblioteca Județeană V.A. Urechia (cu toate filialele ei), Biblioteca Universității „Dunărea de Jos”, Biblioteca Franceză „Eugen Ionesco”, Casa Corpului Didactic, Biblioteca Universității Danubius etc. [[Fișier:Biblioteca V. A. Urechia Galati.jpg|right|thumb|247x247px|Bibilioteca V. A. Urechia]] ; Biblioteca V.A. Urechia {{articol principal|Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați}} În Galați cea mai mare bibliotecă este Biblioteca "V. A. Urechia", înființată în anul 1889, având ca prim fond de carte donația academicianului [[Vasile Alexandrescu Urechia]]. Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de peste 600000 de titluri și are peste 150 de abonamente la ziare și reviste. În privința serviciilor, biblioteca și-a organizat și dispunde de secții de împrumut pentru adulți și copii, sală cu lucrări enciclopedice de referință, săli de lectură specializate cu 190 de locuri, sală de audiții și video, cataloage alfabetice și sistematice, pe fișe, pentru colecțiile proprii, cataloage tipărite pentru cărți românești și străine, catalog on-line al publicațiilor monografice, servicii specializate de informare biografică, o bibliografie a județului Galați. Din anul 1991, instituția a trecut la un program complex de automatizare și prelucrare a informațiilor, bazele de date bibliografice fiind accesibile publicului, din 1994, prin terminale de interogare directă sau cu asistența personalului de specialitate. Biblioteca dispune de 30 de stații de lucru și de pachetul integrat de programe TINLIB produs de IME (Marea Britanie). Biblioteca, prestigios centru de documentare și informare, organizează la sediu și în alte instituții din oraș activități specifice. De asemenea biblioteca a elaborat lucrări proprii (Buletinul Fundației "V. A. Urechia", Anuarul bibliografic al Județului Galați, monografii etc.). Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de un fond de carte veche și rară deosebit de valoros. Are și filiale în municipiu. ;Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” Galați Biblioteca Universității „Dunărea de Jos“ din Galați este parte integrantă din sistemul național de învățământ superior și participă prin colecțiile și serviciile sale la procesul de instruire, formare și educație, precum și la activitatea de cercetare în universitate. Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați (BUDJG) sprijină formarea educațională și cercetarea științifică din Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați. Sediul central al bibliotecii se află în clădirea rectoratului, iar cele 6 filiale sunt amplasate pe lângă facultățile de profil. Biblioteca răspunde nevoilor de informare ale studenților, masteranzilor, doctoranzilor, profesorilor și cercetătorilor. Cele șapte săli de lectură dispun de un număr total de 342 locuri, sunt cu acces liber la raft iar organizarea colecțiilor din aceste spații este în conformitate cu Clasificarea Zecimală Universală (CZU). A fost înființată în anul 1951. Colecțiile bibliotecii includ publicații din toate domeniile educaționale ale universității, dezvoltarea colecțiilor respectând planurile de învățământ. Tipologia documentelor este variată cuprinzând cărți, periodice, standarde, brevete de invenții, documente electronice și baze de date online. Universitatea "Dunărea de Jos" din Galațieste membră în cadrul consorțiului Anelis Plus, prin intermediul căruia este posibilă achiziția partajată privind accesul la bazele de date online. ;Biblioteca Universității „Danubius” Galați Biblioteca Universității Danubius, parte fundamentală a ofertei academice, satisface prin dotare și ambient nevoia de cunoaștere și de formare profesională a viitorilor specialiști ai economiei naționale și europene. Cu o colecție de peste 40.000 de volume alcătuită din colecții de reviste de profil științific și acces nelimitat la baze de date și biblioteci virtuale biblioteca este un adjuvant prețios pentru viitorii specialiști în științe juridice, economie, relații internaționale administrație și comunicare, inclusiv cadrele didactice își află aici sursa principală de informare științifica de ultima oră. ;Biblioteca Franceză „Eugen Ionesco” Biblioteca a fost deschisă în anul 2001, are 16.000 de documente și peste 7.000 de cititori. Scopul este de a promova cultura franceză. Fundația Eugène Ionesco, care susține biblioteca, posedă două clădiri în care se desfășoară activitatea bibliotecii. Este o bibliotecă privată, dar care se confruntă cu mari probleme, fiind în pericol de închidere. ; Casa Corpului Didactic Înființată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista de informație și opinie pedagogică "[[Școala gălățeană]]", cu apariție lunară, dispune de o editură cu aceeași denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educație. Tot aici activează Cenaclul literar "[[Anton Holban]]". == Sport == Orașul de la Dunăre are o tradiție veche în domeniul sportului. De-a lungul vremii în Galați și-au făcut apariția multe cluburi sportive, deservind multe ramuri sportive. În 2018, Primăria Municipiului Galați decide să se implice în sportul de masă și de performanță, prin crearea Clubului Sportiv Municipal Galați (înființat prin Hotărârea 334/30.05.2018), care asigură pentru prima dată în istoria post-decembristă o stabilitate economică următoarelor ramuri de sport: rugbi, fotbal, șah, dans sportiv, handbal, arte marțiale, baschet, volei, natație, atletism, tenis, hochei pe gheață și patinaj artistic. Mai există în Galați și CSU Dunărea. Totodată, municipiul Galați a fost gazda unor evenimente sportive naționale și internaționale din diferite sporturi: * Campionatul Mondial de Hochei din 1970, pe Patinoarul Artificial Dunărea, abia construit, dar acoperit în anul 1978. * Campionatul Mondial de Hochei din 1981, pe Patinoarul Artificial Dunărea * Meciul de Cupa UEFA dintre Oțelul Galați și Juventus Torino la data de 7 septembrie 1988, încheiat cu victoria gălățenilor, scor 1-0. pe stadionul Dunărea * Cupa Internațională a Dunării de Jos la Rugbi, desfășurată anual, din anul 1998. * Meciul de FedCup dintre România și Spania în 2015, pe Patinoarul Artificial Dunărea * Campionatul Mondial de Hochei din 2017 (Divizia a II-a, Grupa A), pe Patinoarul Artificial Dunărea * Turneul Internațional de Box Centura de Aur, pe Patinoarul Artificial Dunărea, în 2018 * Campionatul European de Box, ediția 2019 *Cupa României la MMA-Budokai *Memorialul Dorian Secuianu, se desfășoară la rugby, din anul 2022. === Fotbal === Stadionul cu capacitatea cea mai mare din orașul Galați este Dunărea cu 23.000 de locuri, dintre care 7000 pe scaune. [[Stadionul Oțelul]] are 13.500 de locuri, iar din luna martie a anului 2011 are nocturnă, pentru ca echipa să poată evolua în cupele europene. În prezent clubul de fotbal fanion al orașului este [[FC Oțelul Galați]]. Cea mai bună performanță a echipei este câștigarea primului titlu din istoria clubului în sezonul 2010-2011 și Super Cupa României, sub comanda lui [[Dorinel Munteanu]].<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/otelul-primeste-primul-trofeu-din-istorie-daca-l-vor-sparge-nu-avem-unul-de-rezerva-8277252 Oțelul primește primul trofeu din istorie! "Dacă-l vor sparge, nu avem unul de rezervă", prosport.ro]</ref> Clubul a fost fondat în 1964. Și stadionul Oțelul 2 are nocturnă. Alte stadioane de fotbal mai importante din Galați sunt: Ancora, Metalurgistul, Siderurgistul, Dunărea 2, Portu Roșu. Alte echipe mai importante din Galați sunt: Dunărea, Dunărea 2, Oțelul 2, Frontiera, Metalosport, etc.<gallery> Fișier:Tribuna1.jpg|[[Stadionul Oțelul]] Fișier:FCOTELULGALATI.JPG|Victorie pentru Galați Fișier:Dunarea Galati.jpg|Stadionul Dunărea </gallery> === Rugby === Echipa de Rugby din Galați se numește din 2018 C.S.M. Rugby Galați, intrând în structurile Clubului Sportiv Municipal. Îi are ca antrenor principal pe Marius Secuianu și antrenor secund pe Daniel Vlismas. Echipa de seniori activează în Divizia Națională, al 2-lea eșalon rugbystic din țară. Echipele de juniori activează în Divizia Națională, clasându-se pe locuri fruntașe de obicei. Echipa de Rugby în 7 a ieșit campioană națională.<gallery> Fișier:Stockholm vs. Galati.jpg|[[Stockholm]] vs. Galați Fișier:Rugby CTTV.jpg|Galați vs. [[Bârlad]] Fișier:Echipa de rugby in Suedia.jpg|CTTV Galați în Suedia ( Trelleborg 2007) Fișier:Echipa de Rugby CTTV Dunarea Galati.jpg|Rugby CTTV Juniori 3 </gallery> === Box === Boxul este unul din sporturile de marcă gălățene, de-a lungul timpului dovedindu-se afinitățile și calitățile gălățenilor pentru box prin rezultate de excepție la nivel național cât și internațional, la amatori cât și la profesioninști. În istoria boxului amator din oraș sunt legendare numele: Sandu Petrescu și Panait Ionel; iar la profesioniști în prezent scriind istoria: [[Lucian Bute]], multiplu campion mondial și Cristian Ciocan, campion mondial la amatori și campion european la profesioniști. "Fenomenele de la Pechea" au fost formați și antrenați (in prezent:Cristian Ciocan) de "Creatorul de Fenomene", maestrul Păun Felix, care antrenează și astăzi la clubul onorific "Lucian Bute" de la Pechea. === Volei === Echipa de volei feminin CSU Metal Galati care în acest moment este desființată, a fost câștigătoarea a 3 ediții ale Campionatului Național și Cupei României, 2006-2007, 2007-2008, 2008-2009 neavând practic adversar la acea oră în România, cum și adversarii lor recunoșteau după fiecare meci. Se poate menționa că s-a instaurat hegemonia CSU Metal în voleiul feminin românesc din primăvara anului 2007 acest lucru fiind o consecință directă a pasiunii și susținerii financiare din partea președintelui clubului Corneliu Mangalea și a priceperii de pe banca tehnică a reputatului tehnician Zoran Terzici, antrenor și al reprezentativei de volei feminin a Serbiei. În sezonul 2008-2009 a fost în premieră pentru România participanta în Liga Campionilor, însă, în sezonul 2009-2010 Metal a ridicat ștacheta. S-a calificat în Play-off-ul de 12 echipe, prin urmare, fetele "de la Dunăre" se numărau printre primele 12 echipe ale acestui continent. === Hochei === Echipa de hochei a Galațiului se numește [[CSM Dunărea Galați]]. Joacă meciurile pe Patinoarul Artificial Galați care este cel mai mare din țară și singurul 100% funcțional. Clubul are echipe la majoritatea categoriilor de vârstă. Tot Patinuarul Galați găzduiește și festivalul Patina de Aur. Amintim faptul că CSM Dunărea Galați, și-a înființat echipa în doar trei zile, odată cu stabilirea Galațiului ca gazda campionatului mondial de hochei. Acest sport a făcut ca-n Galați să se desfășoare trei campionate mondiale, ediția din 1970, din 1981 și din 2017. Candidatura țării noastre a fost agreată, la negocierile din cadrul Federației Internaționale de Hochei, atât de către americani, cât și de către ruși, după ce săptămâni în șir cele două super-puteri s-au războit pe tema gazdei competiției. Galațiul a fost ales pe plan intern deoarece în orașul de la Dunăre tocmai se construia combinatul siderurgic, deci exista la fața locului o formidabilă resursă materială și umană. Deși pare foarte greu de crezut, a existat o vreme când România conta foarte mult în „economia” hocheiului mondial și chiar era desemnată să găzduiască mari competiții internaționale, printre care, în trei rânduri, chiar Campionatul Mondial. Se întâmpla în 1970,1981 și 2017, însă de poveste rămâne ediția din 1970, care s-a ținut la Galați. === Baschet === Echipa de baschet din Galați se numeste Phoenix. Are multe titluri de campioană a României la juniori. === Arte marțiale === În Galați există un club de Kyokushin budokai, numit Mixed Martial Arts, care a luat ființă în 2008, la inițiativa luptătorului [[Anatoly Danilov]], singurul român cu șase dan, multiplu campion la diferite stiluri de arte marțiale. Clubul dorește promovarea artelor marțiale pe plan local, regional, național dar și internațional. Totodată, din anul 2017, orașul este sediul Federației Române de Kyokushin-Budokai. În Galați sunt 3 cluburi importante de karate care își desfășoară activitatea. Este vorba de cluburile: Kodo Galați, Meikyo Galați și Karate Club Galați. Toate cele 3 cluburi au antrenori (sensei) care sunt nume grele în lumea artelor marțiale: Gabriela Ionete-Ciubucciu, Marius Ciubucciu și Nicolae Mărăndici care în prezent este vice-președintele Federației Române de Karate Tradițional. Karate Club Galați își are sala de antrenamente (dojo-ul) în incinta Complexului Continental din Țiglina 3, deasupra magazinului Billa 3. Celelalte cluburi fac antrenamentele la Liceul Auto. Clubul a luat ființă în anul 1990 și a devenit rapid unul dintre cele mai importante cluburi din România. Cluburile au dat țării mulți campioni mondiali, europeni, regionali, naționali, județeni. === Alte sporturi === La Galați se mai practică rugby, șah, box, kaiac-canoe, ping-pong, karting, gimnastică, lupte libere, taekwondo, handbal, înot, dansuri, patinaj, etc. == Personalități == {{Articol principal|Lista personalităților din orașul Galați}} [[Fișier:Madgearu.png|right|thumb|200px|[[Virgil Madgearu]]]] Printre personalitățile notabile născute în Galați se pot enumera: * [[Constantin Levaditi]] ([[1874]] - [[1953]]), inframicrobiolog naturalizat în [[Franța]], membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]]; * [[Virgil Madgearu]] ([[1887]] - [[1940]]), [[economist]] [[român]], [[sociolog]] și [[politician]]; * [[Ioan S. Nenițescu]] ([[1854]] - [[1901]]), [[monografie|monograf]], [[scriitor]], membru corespondent al [[Academia Română|Academiei Române]]; * [[Camil Ressu]] ([[1880]] - [[1962]]), [[pictor]], membru titular al [[Academia Română|Academiei Române]]; * [[Heinrich Fischer-Galați]] (1879-1960), traducător, redactor și industriaș [[evrei|evreu]]; fondator și președinte al Societății [[esperanto|Esperantiste]] din Galați (prima societate esperantistă din [[România]], anul [[1904]])<ref>[http://cimec.wordpress.com/2009/08/25/ Evenimente culturale recomandate de www.CIMEC.ro]</ref>, al Federației Societăților Esperantiste din România și al Centrului Esperantist Român; în [[1910]] a fost decorat cu ordinul "[[Steaua României]]";<ref name="cum" /> * [[Maria (Antoniade) Cândea]] profesoară de limba franceză, cea care a înființat și condus ca directoare Școala normală de fete „[[Maria a României|Regina Maria]]” din [[Ploiești]] * [[Mihail Makarenko]] ([[1931]] - [[2007]]), colecționar de artă, disident și deținut politic în [[Uniunea Sovietică]]; * [[Mihai Manea]], profesor asociat la Departamentul de [[Economie]] al [[Massachusetts Institute of Technology|MIT]], olimpic internațional la [[matematică]], absolvent al [[Universitatea Princeton|Universității Princeton]], doctorat la [[Harvard]]; * [[Theodor Iordăchescu]] (1884 - 1958), demnitar comunist. *Nina Cassian (1924 - 2014), poetă, eseistă și traducătoare. *Dimitrie Cuclin (1885-1978), compozitor, muzicolog, filozof, scriitor si traducator. *Teodor Visan ( n.1943) pictor si grafician membru Uniunea Artistilor Romani. == Cultură == === Festivaluri, tradiții și sărbători locale === * 6 ianuarie: Aruncarea Crucii în apele Dunării pentru sfințire. (se practică și în alte orașe românești de pe malul Dunării) * 15 ianuarie: Se sărbătorește în Parcul Municipal, ziua de naștere a poetului național [[Mihai Eminescu]] *15 iunie: Se comemorează în Parcul Municipal, trecerea în neființă a poetului național Mihai Eminescu * 24 ianuarie: Sărbătoarea Micii Uniri înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza, fost pârcălab de Galați * Festivalul Scrumbiei, care are loc începând din anul 2000, în duminica Floriilor *6 iunie: Zilele Galaților (începând din 2020) * Rock la Dunare (DANUBE Rock Festival) * * 15 august: [[Ziua Marinei Române]] * 28-29-30 noiembrie: Zilele Sfinte ale Galaților * Târgul de Crăciun din Galați este o tradiție mai nouă, dar ceva ce îi bucură pe locuitorii urbei. Acesta începe de 1 decembrie și se termină în preajma [[Revelion|revelionului]]. === Galațiul în povești, filme și clipuri === * "[[Explozia]]", film comunist realizat în întregime la Galați având ca subiect un incendiu izbucnit la bordul unei nave panameze încărcată cu azotat de amoniu, care era în pericol de a exploda și a distruge Galațiul și Brăila. * Clipul piesei Țiglina 1, dedicat cartierului Țiglina 1. Piesa este interpretată de Shift în colaborare cu Adda. Totodată, în piesa „Sus pe Toc” se pomenește Galațiul, piesa fiind interpretată de același artist, în colaborare cu Moga. * Unul dintre filmele [[Dracula]], în care se spunea că sicriul domnitorului, devenit vampir, urmărit de niște englezi cu trenul, pentru a-l ucide prin înfigerea unui țăruș în inimă, din Anglia a plecat la Varna apoi a ajuns la Galați pe mare, iar de acolo a plecat înapoi în [[Transilvania]] cu o căruță țigănească. * [[Din cartier în cartier]], clipul trupei S.M.M.O.G., care descrie Galațiul. * Documentarul despre Galați, realizat la cererea Consiliului Județean Galați. * "[[Meta Tempesta]]", s-a filmat la Galați, mai precis la ruinele de la Tirighina un film în care se preciza eronat că acele tunele au fost construite de germani pentru a proteja populația în Al Doilea Război Mondial, iar drumul ce intra în Galați, în film juca rolul drumului spre Constanța. * "[[Valurile Dunării]]" - realizat de Studioul cinematografic "București", în "Centrul de Producție Cinematografică" Buftea, în regia lui Liviu Ciulei, după un scenariu de Dumitru Carabăț și Francisc Munteanu. Îi are ca protagoniști pe Irina Petrescu, ca debutantă, în rolul soției timonierului șlepului, pe Lazăr Vrabie în rolul ofițerului sub acoperire și pe regizorul însuși ca timonierul șlepului. Este de remarcat că viitorul regizor Lucian Pintilie a jucat de asemenea în film în rolul episodic al unui soldat german. * Diverse documentare despre Al Doilea Război Mondial, în care Galațiul era prezentat de comentatorii germani drept punct de forță al armatelor române. * Clipuri ale cântăreților de muzică lăutărească. * Romanul "Dracula" al lui Bram Stoker. == Relații externe == De-a lungul timpului, Galațiul a cunoscut diferite perioade, mai bune sau mai puțin bune. În relațiile externe, a atins apogeul între anii 1880 și 1940. În luna ianuarie a anului 1929, Galațiul avea 20 de consulate și un viceconsulat. Astăzi are un consulat onorific și un al doilea la stadiul de proiect. === Sedii diferite === A fost Sediul [[Comisia Europeană a Dunării|Comisiei Europene a Dunării]] (actuala clădire a bibliotecii V. A. Urechia). Sediul Federației Române de Kyokushin-Budokai (din 2017) === Consulate === În prezent în Galați există 1 consulat onorific și alte 4 onorifice la stadiul de idee sau proiect început. Dar, odată cu construirea noului aeroport Dunărea de Jos, municipiul Galați va reveni la gloria și prestigiul din trecut, foarte multe țări redeschizând consulatele închise la venirea sovieticilor, pe modelul consulatului Estoniei de la Constanța. * {{flagicon|KAZ}} Consulatul onorific al Kazahstanului. * ''{{flagicon|AUT}} Consulatul onorific al Austriei. (la nivel de idee, proiect)'' * ''{{flagicon|TUR}} Consulatul onorific al Turciei. (la nivel de idee, proiect)'' * ''{{flagicon|GEO}} Consulatul onorific al Georgiei (la nivel de idee, proiect)'' * ''{{flagicon|FRA}} Consulatul onorific al Franței (la nivel de idee, proiect)'' În trecut: Galațiul a fost sediul a 20 de consulate și a unui viceconsulat. * {{flagicon|AUT}} Consulatul Austriei * {{flagicon|BRA}} Consulatul Braziliei * {{flagicon|BEL}} Consulatul Belgiei * {{flagicon|USA}} Consulatul Statelor Unite ale Americii * {{flagicon|GRE}} Consulatul general al Greciei * {{flagicon|TUR}} Consulatul Turciei * {{flagicon|FRA}} Consulatul Franței * {{flagicon|GUA}} Consulatul general al Guatemalei * {{flagicon|CSK}} Consulatul Cehoslovaciei * {{flagicon|POR}} Consulatul Portugaliei * {{flagicon|UK}} Consulatul general al Regatului Unit * {{flagicon|IRN}} Consulatul Persiei (Iranul de azi) * {{flagicon|ITA}} Consulatul general al Italiei * {{flagicon|LAT}} Consulatul Letoniei * {{flagicon|CH}} Consulatul Elveției * {{flagicon|NOR}} Consulatul Norvegiei * {{flagicon|GER}} Consulatul Germaniei * {{flagicon|NED}} Consulatul Olandei * {{flagicon|POL}} Consulatul Poloniei * {{flagicon|SWE}} Consulatul Suediei * {{flagicon|DEN}} Consulatul Danemarcei * {{flagicon|ESP}} Viceconsulatul Spaniei === Orașe înfrățite === * {{flagicon|UK}} [[Coventry]], [[Regatul Unit]]; (1963).<ref name="Coventry twins">{{cite web|url = http://www.coventry.gov.uk/directory/25/twin_towns_and_cities|title = Coventry - Twin towns and cities|accessdate = 2013-08-06|work = Coventry City Council.|archiveurl = https://web.archive.org/web/20130412062545/http://www.coventry.gov.uk/directory/25/twin_towns_and_cities|archivedate = 2013-04-12|dead-url = no}}</ref><ref name="Coventry twinnings">{{cite web|url = http://www.coventrytelegraph.net/news/local-news/what-point-coventrys-twin-towns-3038605|title = Coventry's twin towns|accessdate = 2013-08-06|last = Griffin|first = Mary|date = 2011-08-02|work = Coventry Telegraph}}</ref> * {{flagicon|POL}} [[Gdynia]], [[Polonia]] (2015-2016). * [[Fișier:Flag of Macedonia.svg|24px|Macedonia]] [[Gostivar]], [[Macedonia]] (2015-2016). * {{flagicon|GRE}} [[Pireu]], [[Grecia]] (1985). * {{flagicon|PRC}} [[Wuhan]], [[China]] (1987). * {{flagicon|FRA}} [[Pessac]], [[Franța]]; (1991). * {{flagicon|CRC}} [[Limón]], [[Costa Rica]]; (1992). * {{flagicon|USA}} [[Hammond]], [[SUA]] (1997). * {{flagicon|USA}} [[Fresno]], [[SUA]] (2019). * {{flagicon|MDA}} [[Cahul]], [[Republica Moldova]] (2019). * {{flagicon|UKR}} [[Mykolaiv]], [[Ucraina]]; (2002). * {{flagicon|UKR}} [[Odessa]], [[Ucraina]]. * {{flagicon|UKR}} [[Sevastopol]], [[Ucraina]]; (2014). * {{flagicon|UKR}} [[Yalta]], [[Ucraina]]; (2014). * {{flagicon|ITA}} [[Ancona]], [[Italia]]. * {{flagicon|ITA}} [[Jesi]], Italia; (2003). * {{flagicon|USA}} [[Scottsbluff]], [[SUA]]; (2007) * {{flagicon|IND}} [[Mumbai]], [[India]]; (2007). * {{flagicon|ITA}} [[Brindisi]], Italia; (2007). == Note == <references /> == Bibliografie == * Paul Păltânea, Istoria orașului Galați, Editura Porto-Franco, Galați, 1994 * [http://www.frr.ro Federația Română de Rugby - Cluburi, jucători, loturi naționale, competiții rugbyistice] * [http://www.clubmma.ro Site-ul oficial al Mixed Martial Arts] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110307024420/http://www.clubmma.ro/ |date=2011-03-07 }} * Neagu Djuvara, Între occident și orient - Țările române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, București, 2007 * Ioan Mărculeț (coord.): Superlativele României - mică enciclopedie, Editura Meronia, 2010. * Ioan Mărculeț (coord.): Dicționarul așezărilor urbane din România, Col. Naț. ”I. L. Caragiale”, București, 2013. * [http://www.karateclubgalati.ro Site-ul oficial al Karate Club Galați] * Ștefan Zeletin, Burghezia română, București, 1991 * Albumul de prezentare al Galațiului: Galați - Ambient Citadin facut la comanda Primăriei Municipiului Galați * Albumul de prezentare al Galațiului: Galați, orașul de la Dunăre - Comandat de Consiliul Local Galați * Ilie Zamfir, Pompiliu Comșa, Galați: Ghid istoric și turistic, Editura Axis Libri 2010 * Albumul de prezentare al Galațiului: Galați - Orașul Teilor * Corneliu Stoica, Muzee și monumente gălățene, Editura Comitetului de Cultură și Educație Socialistă Galați, 1974 * Primăria Municipiului Galați, despre [http://www.primaria.galati.ro/portal/pagini.php?page_id=5 geografia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120405000312/http://www.primaria.galati.ro/portal/pagini.php?page_id=5 |date=2012-04-05 }} și [http://www.primaria.galati.ro/portal/pagini.php?page_id=1 istoria orașului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120404235011/http://www.primaria.galati.ro/portal/pagini.php?page_id=1 |date=2012-04-04 }} * Prefectura județului Galați, [http://www.prefecturagalati.ro site-ul oficial] * Manual de Romania, 2008, NeswIn & The Money Channel, nr.1 * Radio România [http://www.romaniaradio.ro/Radio-din-Galati.html Site oficial - Radiouri din Galați] == Lectură suplimentară == {{commons|Galați}} * ''Istoria orașului Galați: de la origini până la 1918'', Paul Păltănea, Editura Porto-Franco, 1995 == Vezi și == * [[Lacul Brateș (sit SPA)|Lacul Brateș]] (arie de protecție specială avifaunistică) * [[Lunca Joasă a Prutului]] (sit de importanță comunitară) == Legături externe == {{commonscat|Galați|Galați (categorie)}} * [http://www.primaria.galati.ro/portal/ Primăria Galați] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608065445/http://www.primaria.galati.ro/portal/ |date=2013-06-08 }} * [http://www.primaria.galati.ro/portal/comisii.php Consiliul Local Galați] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130513152124/http://www.primaria.galati.ro/portal/comisii.php |date=2013-05-13 }} - [http://www.bvau.ro/judet/localitati/galati/galati.htm] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090304221251/http://www.bvau.ro/judet/localitati/galati/galati.htm |date=2009-03-04 }} * [http://www.once.ro/mausoleul_galati.php Mausoleul Eroilor de la Galați] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140101032426/http://www.once.ro/mausoleul_galati.php |date=2014-01-01 }} (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor) '''''Portaluri''''' * [http://www.invest-in-galati.ro Investiți în Galați] * [http://www.portgalati.com Port Galați] '''''Istorie''''' * [http://adevarul.ro/locale/galati/originea-numelui-orasului-galati-le-a-dat-mari-batai-cap-istoricilor-romani-1_50efe19d56a0a6567e698fd9/index.html Originea numelui orașului Galați le-a dat mari bătăi de cap istoricilor români], 11 ianuarie 2013, Marius Mototolea, ''Adevărul'' * [http://www.ziare.com/cultura/muzee/mandru-ca-sunt-roman-scrinul-cu-arta-si-istorie-galerie-foto-video-1197764 Mandru ca sunt roman: Scrinul cu arta si istorie (Galerie foto & video)], 6 noiembrie 2012, Dan Mladinoiu, ''Ziare.com'' * [http://ziarullumina.ro/documentar/galatiul-un-reper-biografia-lui-cuza Galațiul - un reper în biografia lui Cuza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140204030906/http://ziarullumina.ro/documentar/galatiul-un-reper-biografia-lui-cuza |date=2014-02-04 }}, 24 ianuarie 2009, Pr. Gabriel Ioan Pelin, ''Ziarul Lumina'' '''''Cultură''''' * [http://www.bvau.ro/ Biblioteca V.A. Urechia] '''''Hărți''''' * [https://orasultau.ro/harta/galati-o Hartă detaliată a Galațiului] {{Locuri în Galați}} {{Orașe din Galați}} {{Dunărea românească}} {{Dunăre}} {{Orașe pe malul Dunării}} {{Reședințe de județ din România}} {{Cele mai populate orașe ale României}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Localități urbane din județul Galați|Galați]] [[Categorie:Galați| ]] [[Categorie:Municipii din România|Galați]] [[Categorie:Orașe din România|Galați]] [[Categorie:Pagini peste 100K|Galați]] [[Categorie:Târguri din Moldova|Galați]] ln8zg0rrwo9yoi9zsmp1zvgtp1ep3j6 0 5524 17025078 17011259 2025-06-11T09:53:25Z Timisorean 383374 17025078 wikitext text/x-wiki {{pp-semi-protejat|small=yes}} {{Infocaseta Așezare | porecla = „[[Mica Vienă]]”<ref name="rudolf">{{en icon}} {{cite book|url={{Google books|XzdcnoX8XwYC|plainurl=y}}|title=Timișoara|author=Rudolf J. Strutz|publisher=JR-Design|date=2013}}</ref> | steag = Drapeau de la Savoie.svg | hartă = Timisoara jud Timis.svg | descriere_hartă = Localizarea Timișoarei în [[județul Timiș]] | hartă1 = Timisoara in Europe.png | descriere_hartă1 = Localizarea Timișoarei în [[Europa]] | lider_titlu = Primar | titlu_atestare = Atestare documentară | atestare = 1266<ref>{{cite web|url=http://adevarul.ro/locale/timisoara/prima-atestare-documentara-timisoarei-controversa-printre-istorici--singura-data-neatacabila-1266-1_5534aae5cfbe376e35569cbf/index.html|title=Prima atestare documentară a Timișoarei, controversă printre istorici: „Singura dată neatacabilă este 1266“|work=Adevărul|author=Ștefan Both|date=20 aprilie 2015}}</ref> | altitudine_note_subsol = <!--pentru referințe folosiți tagurile <ref> </ref> --> | suprafață_metropolitana_km2 = 2439,19 km² | population_blank1 = {{increase}} 348.324 <ref name="mie_ro">{{cite web|http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#}}</ref> | densitate_populație_metro_km2 = 192 loc./km² | population_blank1_title = [[Zonă urbană|Urbană]] | population_blank2 = {{increase}} 508.702<ref name="mie_ro" /> | population_blank2_title = [[Zona metropolitană Timișoara]] | densitate = 2.446,5 loc./km² | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[Ora de vară a Europei de Est|EEST]] | utc_offset_DST = +3 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 300001–300789 | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 256/356]] | steag_dimensiune = 120px }} '''Timișoara''' (în {{lang-la|Timisvaria}}; în {{lang-hu|Temesvár}}; în {{lang-de|Temeschwar}}, alternativ {{lang|de|Temeschburg}} sau {{lang|de|Temeswar}}; în {{lang-sr|Темишвар|Temišvar}}; în [[limba turcă|turcă]] ''Temeșvar'') este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Timiș|județului Timiș]], [[Banat]], [[România]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Se află în vestul [[România|României]], aproape de frontierele cu [[Ungaria]] și [[Serbia]], pe malul [[Râul Bega|râului Bega]]. Numele localității provine de la cel al [[râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]], combinat cu substantivul maghiar ''vár'', „cetate”, adică Cetatea Timișului. Situat pe [[râul Bega]], Timișoara este cel mai mare și important oraș al [[Regiuni istorice românești|regiunii istorice]] [[Banat]]. Din 1848 și până în 1860 a fost capitala [[Voivodina Sârbească și Banatul Timișan|Voivodinei Sârbești și Banatului Timișan]]. După [[Primul Război Mondial]] Timișoara a intrat în componența [[România|României]]. În anul 1989, orașul a fost focarul [[Revoluția Română din 1989|Revoluției Române]], care a îndepărtat de la guvernare regimul comunist.<ref name=":9">{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/patrimoniu/reabilitare-cladiri-istorice/arhiva/prezentare/|titlu=Prezentare - Primăria Municipiului Timișoara|publisher=Primăria Municipiului Timișoara - Website oficial|date=2020-04-28|accessdate=2023-07-02|limbă=ro|archive-date=2023-07-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20230702115523/https://www.primariatm.ro/patrimoniu/reabilitare-cladiri-istorice/arhiva/prezentare/|dead-url=yes}}</ref> Timișoara este capitala [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii de dezvoltare Vest]] și cel mai important oraș al [[Macroregiunea 4|macroregiunii de dezvoltare Sud-Vest]] a [[România|României]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/prezentarea-judetului/|titlu=Prezentarea județului - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-02|accessdate=2023-07-02|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://ro.unionpedia.org/i/Macroregiunile_Rom%C3%A2niei|titlu=Macroregiunile României, the Glossary|publisher=ro.unionpedia.org|accessdate=2023-07-02|limbă=ro}}</ref> Stațiunile turistice [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]] sunt aflate la o distanță de 34, respectiv 25 de km de municipiu, fiind menționate încă de pe vremea [[Imperiul Roman|romanilor]] pentru proprietățile curative ale [[Izvor termal|apelor termo-minerale]] din zonă <ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/descopera-timisul/|titlu=Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș|date=2021-12-17|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turism/|titlu=Turism - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-16|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref>; iar regiunile viticole [[Cramele Recaș|Recaș]] și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru [[vin]]urile produse aici.<ref>{{Citat web|url=https://coltisorderomania.ro/2019/08/03/cramele-recas-renumite-pentru-turismul-viticol/|titlu=Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol|publisher=Your Site NAME Goes HERE|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://citywine.be/ro/content/11-reca|titlu=Recaș|publisher=citywine.be|accessdate=2024-09-10}}</ref> La [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul din 2011]] avea {{formatnum|319279}} de locuitori și era al treilea [[Lista orașelor din România|oraș ca populație din România]], fiind printre puținele orașe care au înregistrat o creștere de la cifra înregistrată la [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul din 2002]]. [[Zona metropolitană Timișoara]] cuprinde 27 de localități, are o [[suprafață]] de 2.439,19 [[km²]], și o [[populație]] de {{Formatnum:468162}} de locuitori.<ref>{{Citat web|url=https://debanat.ro/2023/06/giroc-ghiroda-si-dumbravita-in-top-10-cele-mai-bogate-comune-din-romania_396698.html|nume=Nestor|prenume=Alex|titlu=Giroc, Ghiroda și Dumbrăvița în Top 10 cele mai bogate comune din România|publisher=deBanat.ro - spune realitatea!|date=2023-06-29|accessdate=2023-07-16|limbă=ro-RO}}</ref> Potrivit datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], ce iau în considerare indici de [[Migrație umană|migrație internă]] și [[Călătorie|navetism]], Timișoara adună zilnic peste 500.000 de oameni, fiind [[oraș]]ul cu cea mai rapidă [[urbanizare]] din România, fenomen [[Demografie|demografic]] corelat cu [[Creștere economică|dezvoltarea economică]] accelerată a [[Județul Timiș|județului Timiș]].<ref>{{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/rpl-2011/rezultate-2011/|titlu=Rezultate 2011 – Recensamantul Populatiei si Locuintelor|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> [[Județul Timiș|Timișul]] este din anul [[2023]] cea mai mare piață de [[:Categorie:Afaceri imobiliare|real-estate]] din [[România]], cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/analiza-imobiliara-la-jumatate-de-an-piata-rezidentiala-pe-panta-descendenta-a-scazut-numarul-de-proiecte-de-locuinte-sunt-pe-minus-tranzactiile-autorizatiile-de-construire-cererea-si-oferta.html|titlu=Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta|publisher=Economedia.ro|date=2023-07-06|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Conform datelor oficiale furnizate de [[Banca Mondială]], Timișoara este orașul cu cea mai mare [[creștere economică]] din [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnaluldeafaceri.ro/timisoara-orasul-cu-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue/|nume=Nicoleta|titlu=Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE|publisher=Jurnalul de Afaceri|date=2018-02-28|accessdate=2023-11-07|limbă=ro}}</ref> În clasamentul mondial al [[Calitatea vieții|calității vieții]] realizat de platforma ''Numbeo,'' Timișoara se află pe primul loc în [[România|România,]] pe poziția 84 în [[lume]] și 53 în [[Europa]], imediat după [[Philadelphia]], [[Birmingham]], [[Praga]] sau [[Berlin]], și peste [[Lisabona]], [[Bruxelles]], [[Manchester]] sau [[Lyon]].<ref>{{Citat web|url=https://financialintelligence.ro/calitatea-vietii-timisoara-mai-bine-decat-lisabona-clujul-peste-bruxelles-bucurestiul-devanseaza-roma/|nume=Intelligence|prenume=Financial|titlu=Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma|publisher=Financial Intelligence|date=2023-08-10|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Este singurul oraș din [[România]] inclus de publicația ''[[Time]]'' în topul destinațiilor [[Turism|turistice]] din [[lume]], alături de [[Washington, D.C.]], [[Barcelona]] sau [[Napoli]].<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/social/timisoara-a-ajuns-in-topul-celor-mai-grozave-locuri-din-lume-21701491|titlu=Timișoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2023-11-10|limbă=ro}}</ref> A fost desemnat cel mai bun [[oraș]] de [[Călătorie|city-break]] din [[Europa]] în anul [[2023]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/travel/un-oras-din-romania-desemnat-destinatia-perfecta-de-toamna-din-europa-in-2023.html|titlu=Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-12|limbă=ro}}</ref> Timișoara are cea mai dinamică [[economie]] din România și cel mai mare aflux de [[Investiție|investiții]] dintre orașele regionale ale țării, având cea mai ridicată [[Antreprenoriat|rată antreprenorială]] din [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiune]] și un sistem de [[Startup|Startup-uri]] în plină [[dezvoltare]].<ref name="timisoarastartups.ro">{{Citat web|url=https://timisoarastartups.ro/|titlu=Timisoara Startups|publisher=timisoarastartups.ro|accessdate=2023-11-06|limbă=en}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://timisoarastartups.ro/ }}</ref> Timișoara este cel mai bun oraș pentru [[Afacere|afaceri]] din România, conform companiei [[Forbes]].<ref>{{Citat web|url=http://www.tvr.ro/timi-oara-cel-mai-bun-ora-pentru-afaceri-din-romania_39000.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România|publisher=TVR.RO|accessdate=2023-11-08|limbă=Romanian}}</ref> Este singurul [[oraș]] din [[Europa de Est]] cu grad investițional AAA, calculat de agenția [[Fitch Ratings]].<ref>{{Citat web|url=https://www.fitchratings.com/|titlu=Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets|publisher=Fitch Ratings|accessdate=2023-11-14|limbă=en-US}}</ref> [[Piețe emergente|Trendul]] se va accentua odată cu aderarea României la [[Spațiul Schengen]] și celelalte [[Listă a organizațiilor internaționale în domeniul economiei|structuri euro-atlantice]], datorită proximității imediate la [[graniță]] și accesului rapid al Timișoarei la [[Economie de piață|piețele]] din [[Lumea occidentală|Occident]] și [[Balcanii de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/rpl-2011/rezultate-2011/|titlu=Rezultate 2011 – Recensamantul Populatiei si Locuintelor|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> Împreună cu [[Arad]]ul formează cea mai mare [[aglomerare urbană]] din afara Bucureștiului, constituind o [[conurbație]] cu o [[Arie|arie teritorială]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] de peste 5.000&nbsp;km² și o populație de 805.000 de [[Rezidență|rezidenți]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/timisoara-si-arad-se-unesc-ca-sa-constituie-prima-metropola-din-romania.html|nume=Arhiva|titlu=Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România|publisher=Evenimentul Zilei|date=2016-08-03|accessdate=2023-09-17|limbă=Romanian}}</ref> Timișoara este un centru [[Industrie|industrial]], [[Comerț|comercial]], [[Medicină|medical]], [[Cultură|cultural]] și [[Universitate|universitar]] important pentru [[România]]. Acesta găzduiește sediile multor firme autohtone: compania aeriană [[Carpatair|Carpatair;]] retailer-ul [[Life Care|Life Care;]] compania de IT&C [[ETA2U|ETA2U;]] [[Profi]], cel mai mare jucător de pe piața românească de retail; producătorul de sisteme de iluminat [[ELBA|ELBA;]] producătorul de vopsele [[Azur Timișoara|Azur;]] producătorul de contoare și regulatoare electrice [[Luxten Lighting Company|AEM;]] firma de încălțăminte [[Guban|Guban;]] fabrica de bere [[Fabrica de bere Timișoreana|Timișoreana;]] precum și cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii din sud-estul Europei, [[Smithfield Romania|Comtim]].<ref name="insse_2011_nat" /> Timișoara este cel mai mare centru academic din [[euroregiunea DKMT]], având aproximativ 50.000 de studenți în patru universități publice: [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]], [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]], [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]], [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]], și trei private: [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea Tibiscus]], [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir|Universitatea Dimitrie Cantemir]] și Universitatea Ioan Slavici. Clădiri emblematice pentru oraș sunt [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala Mitropolitană Ortodoxă]] și [[Palatul Culturii din Timișoara|Palatul Culturii]] din [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]], respectiv [[Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara|Domul Romano-Catolic]], [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Vicariatul Sârbesc]] și [[Palatul Baroc din Timișoara|Palatul Baroc]] din [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]]. Printre obiectivele turistice se numără [[Castelul Huniade]], [[Bastionul Theresia]], [[Muzeul de Artă din Timișoara|Muzeul de Artă,]] [[Muzeul Satului Bănățean]] și [[Grădina Zoologică din Timișoara|Grădina Zoologică]]. Timișoara a fost în anul [[2016]] primul oraș ''Capitală a Tineretului din România'' <ref>{{Citat web|url=https://capitalatineretului.ro/|titlu=Capitala Tineretului din Romania|publisher=capitalatineretului.ro|accessdate=2024-09-10}}</ref>; în anul [[2023]] a fost ''[[Capitală Europeană a Culturii]]'', alături de orașele [[Eleusina]] și [[Veszprém]] <ref>{{en icon}} {{cite web |url=https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/files/ecoc-2021-report-romania_en.pdf |title=The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel’s Final Report |work=Comisia Europeană |location=București |date=octombrie 2016}}</ref>; iar pentru anul [[2028]] candidează la titlul de ''Regiune Gastronomică Europeană'' din partea [[România|României]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/judetul-timis-va-fi-regiune-gastronomica-europeana/|titlu=Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș|date=2024-05-09|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref> == Istorie == {{Articol principal|Istoria Timișoarei}}{{Istoria apartenenței statale|align=right}}{{citat|…Sunt convins că, în perspectivă, Timișoara va avea soarta tuturor celor care au avut curajul să determine istoria înaintea altora…|[[Octavian Paler]]}} Timișoara are o [[istorie]] îndelungată care începe cu antice așezări umane pe actuala vatră a orașului și mai apoi cu apariția primei cetăți fortificate, în jurul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]]. Cetatea a trecut prin diferite stăpâniri care i-au marcat profund cursul dezvoltării. A început să se dezvolte sub stăpânirea ungară a lui [[Carol Robert de Anjou]], în [[secolul al XIV-lea]], devenind pentru scurt timp și capitală a regatului ungar. Cetatea a fost apoi cucerită de otomani, în 1552 și pentru aproape două secole a devenit un important bastion militar turcesc. În 1716 cetatea e cucerită de [[Imperiul Habsburgic]] și începe reconstrucția și dezvoltarea orașului drept capitală a [[Banat]]ului. Colonizarea Banatului face din Timișoara un centru multicultural și multiconfesional. Construcția canalului navigabil [[Canalul Bega|Bega]] dă avânt dezvoltării economice și a comerțului. Orașul cunoaște o perioadă de înflorire fără precedent, ajungând să primească numele de „Mica Vienă” ca recunoaștere a importanței și frumuseții lui. În 1919 cea mai mare parte a a Banatului istoric se unește cu România, iar în Timișoara se instaurează pentru prima dată administrația română. Ocupația sovietică de după [[Al Doilea Război Mondial]] marchează începutul perioadei comuniste, perioadă care ia sfârșit în 1989 odată cu [[Revoluția română din 1989|revoluția]] anticomunistă: revoluție pornită tocmai din orașul de pe [[Bega (râu)|Bega]]. === Timișoara timpurie === {{further|[[Lista siturilor arheologice din județul Timiș]] și [[Cioreni]]}} [[File:Ptolemy Geographia - Dacia - Central Section.jpg|miniatura|200px|left|[[Timiș (râu)|Tibiscus]] și așezările aferente pe o hartă a [[Dacia|Daciei]], realizată după ''Geografia'' lui [[Ptolemeu]].]] Primele urme umane existente pe teritoriul de astăzi al Timișoarei datează din [[neolitic]], mai bine de 10.000 de ani în urmă. Poziția geografică a vetrei pe care s-a dezvoltat orașul Timișoara, în centrul unei zone delimitate de trei artere importante de circulație (Mureș, Tisa, Dunărea), fertilitatea [[Câmpia de Vest|câmpiei bănățene]], luncile și mlaștinile întinse din preajmă au oferit încă din vechime condiții favorabile de hrană și viețuire a oamenilor. În cartierul [[Fratelia]] au fost descoperite vase ceramice aparținând [[Cultura Vinča|culturii Vinča]], iar în altă locație, un complex de locuințe și ceramică. De asemenea, au fost descoperite obiecte aparținând acestei perioade (anul 4000 î. Hr.) în cartierele [[Cetate]], [[Mehala]] și la Pădurea Verde. Referitor la [[Epoca bronzului|perioada bronzului]], cea mai relevantă descoperire este o necropolă de incinerație în cartierul Fratelia, unde arheologii au scos la lumină 300 de morminte aleși 600 de vase. Această necropolă susține ipoteza că aici exista o așezare stabilă. Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și în siturile din cartierele [[Fabric]] și [[Mehala]]. [[Epoca fierului]], legată de înflorirea civilizației [[Geto-daci|geto-dace]], este și ea reprezentată. Au fost descoperite ceramică, monede romane din aur și bronz, precum și un cuțit la Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite monede, fibule și un vârf de lance în cartierele [[Ziua Muncii|1 Mai]] și [[Mehala]]. În vatra orașului este atestată o continuitate și după [[Aurelian|retragerea aureliană]]. În cartierul [[Freidorf]] au fost găsite fragmente de râșniță, semințe carbonizate, gropi de aprovizionare, toate datând din secolele III–IV și care atestă practicarea agriculturii și creșterea animalelor, iar resturile de vânat indică practicarea vânătorii. De asemenea, în situl de la [[Cioreni]] s-a descoperit ceramică autohtonă, dar și romană aparținând secolelor II–IV, iar locuirea așezării se prelungește până în secolele VIII–IX. Tot în acestă așezare a fost identificată o necropolă aparținând [[feudalism]]ului timpuriu din care s-au cercetat 50 de morminte. Este vorba de același lucru și în cazul cercetărilor de la [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]], unde materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite au dus la concluzia existenței unei așezări daco-romane datând din secolele II–III. === Atestarea documentară a castrului Tymes === Se presupune că în [[secolul al IX-lea]], cneazul [[Glad]] domnea peste aceste locuri. El a acceptat suveranitatea ungară. Totuși, până acum nu a fost descoperit niciun document care să dateze din acea perioadă. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști fie în 1212, fie în 1266. În această perioadă, cetatea ocupa o suprafață dreptunghiulară, iar fortificația consta dintr-un val de pământ cu palisadă care era apărată din trei părți de brațe de apă, iar pe a patra latură de un canal. Așezarea care a evoluat în această zonă nu dobândise până atunci o importanță [[politică]], [[Economie|economică]], socială sau [[Religie|religioasă]], pentru că rolul dominant în zonă, în plan politic și spiritual, îl avea [[Cenad]]ul. În 1175 este menționat [[comitatul Timiș]], dar sursele nu menționează care este centrul economic și administrativ al acestuia. În momentul atestării sale, acesta făcea parte din comitatul Timiș, o [[Administrație publică|unitate administrativ-teritorială]] a [[Regatul Ungariei|regatului ungar]]. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat, cu centrul administrativ în ''[[Cenad, Timiș|Urbs Morisena]]'' (apoi Cenad) fusese cucerit de către [[maghiari]] în jurul anului [[1030]] și încorporat regatului ungar. === Timișoara medievală în Regatul Ungariei=== [[File:Charles I (Chronica Hungarorum).jpg|left|200px|miniatura|[[Carol Robert de Anjou]] a stabilit capitala [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]] la Timișoara (1315–23).]] Fiind așezată într-un punct strategic, de unde putea fi controlată o mare parte a Câmpiei Banatului, atât Timișoara cât și funcția de [[Comitatul Timiș|comite de Timiș]] au devenit din ce în ce mai importante. Timișoara a primit un impuls deosebit în timpul domniei regelui [[Carol Robert de Anjou]] care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea unui palat regal, pe locul unde este acum [[Castelul Huniade din Timișoara|Castelul Huniade]], iar în timpul anarhiei feudale acesta chiar și-a mutat capitala la Timișoara. Stabilirea curții regale în acest loc a determinat o creștere demografică a așezării, dar importanța ei a devenit și comercială și politică. Timișoara a devenit capitala [[Regatul Ungariei|regatului ungar]] pentru o perioadă de opt ani, între 1316 și 1323. Carol Robert de Anjou a mai revenit la Timișoara în 1330 când a pornit de aici împotriva lui [[Basarab I]], domnul [[Țara Românească|Țării Românești]]. Palatul regal a fost ridicat cu meșteri italieni și era organizat în jurul unei curți dreptunghiulare având un corp principal care era prevăzut și cu un [[donjon]] sau un turn. Timișoara a jucat un rol important și în lupta cu noua amenințare de la sud: turcii otomani. În 1394 turcii conduși de [[Baiazid]] au trecut pe lângă [[Becicherecu Mare]] și Timișoara în drumul lor spre Țara Românească, unde au fost înfrânți de către voievodul muntean [[Mircea cel Bătrân]] în [[bătălia de la Rovine]]. Timișoara a servit din nou ca punct de concentrare al forțelor armate creștine odată cu numirea lui [[Ioan de Hunedoara]] în anul 1440 drept comite de Timiș. Acesta, între 1441 și 1456 și-a mutat reședința în Timișoara și a dispus edificarea unui nou castel, cu ajutorul unui arhitect italian, pe ruinele vechiului palat-castel regal, grav avariat de un cutremur. Ioan este cunoscut pentru reputata [[Bătălia de la Belgrad|victorie de la Belgrad]] asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al [[Creștinism|creștinătății]]. Cetatea va rămâne în posesia Corvineștilor până în [[1490]]. După moartea lui Ladislau al V-lea, regele Ungariei, în 1458 Matei Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, este ales suveran al Ungariei. Acesta este considerat de către istoriografia maghiară drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei. Odată cu extinderea teritorială a [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] în această parte a [[Europa|Europei]], Timișoara, prin poziția sa și prin forța garnizoanei sale, a devenit cheia unui întreg sistem defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei. Din această cauză încercările de cucerire ale turcilor au devenit din ce în ce mai insistente. Astfel, tentative de cucerire a cetății au loc în anii 1462 și 1467, dar aceste expediții au eșuat. În 1478 Matei Corvin numește în funcția de comite de Timiș pe [[Paul Chinezu]].<ref>von Schuster, 1996, p. 110</ref> ==== Răscoala lui Gheorghe Doja (1514) ==== [[File:Merian - Execution of György Dózsa.jpg|left|200px|miniatura|''Execuția lui [[Gheorghe Doja]] în 1514'', [[gravură]] din prima jumătate a [[secolul XVII|secolului al XVII-lea]].]] Un episod deosebit din istoria Timișoarei îl reprezintă asediul cetății de către oastea țăranilor răsculați condusă de [[Gheorghe Doja]]. [[Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja|Războiul țărănesc]] a pornit din Transilvania, după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei antiotomane, inițiate de [[Papa Leon al X-lea]]. Acesta promisese [[iobag]]ilor participanți la cruciadă eliberarea, însă cum războiul nu a mai avut loc, nemulțumirea maselor oprimate a dus la transformarea revoltei într-o [[Revoltă|răscoală]]. Armatele răsculate, formate din iobagi români și unguri au înfrânt mai întâi nobilimea condusă de comitele [[Ștefan Báthory]] și episcopul [[Nicolae Csáki]], dar au fost înfrânte lângă Timișoara de comitele [[Ioan Zápolya]]. Gheorghe Doja a încercat să schimbe albia [[Bega (râu)|Begăi]] pentru a se putea apropia mai ușor de cetate, dar nu a avut pentru asta suficient timp înainte de sosirea lui Ioan Zápolya și a fost înfrânt. Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte, fiind pus pe un scaun din fier înroșit și ars de viu, este marcat de [[Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria|statuia Sfintei Marii]] din [[Piața Maria|piața]] cu același nume a cartierului [[Elisabetin]]. Totuși, ultimele ipoteze susțin că torturarea lui Doja a avut loc chiar lângă castel, de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol. Deci este mult mai probabil ca locul execuției să fie undeva în fața Hotelului Central de lângă [[Muzeul Banatului]]. '' ==== Atacul otoman (1552) ==== {{Articol principal|Asediul Timișoarei (1552)}} [[File:After the capture of Temesvár, 1552.jpg|miniatura|[[Miniatură]] otomană din [[Palatul Topkapi]], înfățișând consecințele [[Asediul Timișoarei (1552)|capturării Timișoarei în 1552]].|250px]] După moartea lui [[Ioan Zápolya]], [[Transilvania]] și Banatul, împreună cu Timișoara, au ajuns sub stăpânirea [[casa de Habsburg-Lorena|habsburgilor]]. După un asediu eșuat în anul 1551, turcii s-au regrupat și s-au întors cu o nouă strategie. La 22 aprilie 1552, o armată de 160.000 de oameni sub comanda lui [[Ahmed I|Ahmed Pașa]] a plecat de la [[Edirne|Adrianopol]], iar peste două luni a ajuns în fața Timișoarei, înconjurând-o în două zile. Au construit poduri peste râu, iar mlaștinile au fost acoperite cu lemn și scânduri. Luptele au continuat 25 de zile, iar cei 160.000 de turci au atacat cetatea apărată de numai câteva mii de creștini. Lovitura de grație a fost distrugerea Turnului de Apă care făcea legătura între oraș și castel. Așadar, comitele [[Ștefan Losonci]] nu a mai avut altă soluție decât să negocieze predarea cetății și a reușit să obțină promisiunea ca trupele creștine decimate și civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor, lăsând cetatea în mâna turcilor. Astfel, la 30 iulie 1552, soldații, civilii și răniții ies din cetate încrezători în vorbele pașei, însă acesta își încalcă jurământul. Rănit grav, Ștefan Losonci, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele distruse.<ref name=Hist1/> === Timișoara în Imperiul Otoman === {{Vezi și|Evliya Çelebi}} [[File:Timisoara1656.jpg|right|thumb|250px|Hartă a Timișoarei otomane de [[Nicolas Sanson]], 1656]] Transformarea Timișoarei în capitală de [[vilayet|vilaiet]] otoman, sub conducerea unui [[vali]] (guvernator) sau [[beilerbei]] (uneori cu rang de [[pașă]] sau chiar de [[vizir]]), a schimbat mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția [[Etnie|etnică]]. Musulmanii privilegiați (și odată cu ei și primii evrei, de rit [[sefard]]) au venit aici. Pe lângă [[agricultură]] s-a dezvoltat mult și comerțul. În această perioadă, o parte din Banat era organizată de către turci ca vilaiet. Aceasta cuprindea șase [[sangeac]]uri: Timișoara, Cenad, Lipova, Jula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința vilaietului a rămas la Timișoara, care avea atunci același statut cu [[Budapesta|Buda]] și [[Belgrad]], unde conducea un supus direct al sultanului, un [[beilerbei]]. Orașul a fost împărțit în patru districte, iar suburbiile în 10 [[mahala]]le. Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din lemn, străzile fiind pavate cu lemn. Apa folosită pentru spălat și băut provenea din râul Bega (numit din greșeală Timiș), dar tot aici se aruncau și gunoaiele. Orașul avea un caracter policentrat, din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și mlaștini). Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie fortificat. Fortificațiile, în afară de castel, au fost realizate din lemn și pământ. Cu excepția unei perioade de la sfârșitul [[Secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]], orașul nu a mai suferit asedii până la sfârșitul [[Secolul al XVII-lea|secolului al XVII-lea]]. Dar rolul său militar și strategic a rămas foarte important prin implicarea garnizoanei turcești în acțiunile desfășurate în alte zone de interes pentru [[Imperiul Otoman|Poarta Otomană]]. Puternica garnizoană a fost mereu prezentă în confruntările dintre partidele nobiliare ardelene și dintre pretendenții la tronurile Țărilor Române. Vreme de peste o sută de ani cetatea și orașul au cunoscut un permanent du-te–vino de oști, căpetenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare. La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin militar diferite căpetenii nobiliare turcofile, care râvneau la tronul Transilvaniei. Tot de aici încercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării Românești și chiar al Moldovei. Ca reședință de vilaiet, Timișoara a fost unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii otomane și un punct-cheie în această parte a Europei.<ref name=Hist1>{{Citat web|url=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/300-de-ani-de-la-asediul-timisoarei-eugeniu-de-savoia-si-razboiul-antiotoman-din-1716-1718|titlu=Asediul Timișoarei. Eugeniu de Savoia și războiul antiotoman din 1716-1718|publisher=www.historia.ro|accessdate=2021-12-07}}</ref> ==== Răscoala antiotomană (1594) ==== În 1594, Banul de Lugoj-Caransebeș, George Palotici (George Palotić de Ilidia) declanșează o răscoală antiotomană în Banat, având centrul la Becicherecu Mare. După patru eșecuri consecutive, beilerbeiul de Timișoara, Hassan cel Mic, a reușit să o înfrângă doar după ce a adunat o armată de 30.000 de oameni și o puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene conduse de Georg Borbély, armata creștină a cucerit cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad, Nădlac, Pâncota, Arad, Făget, Lipova și Vârșeț, dar Timișoara a rămas neatinsă. ==== Tentative de recucerire ==== O primă încercare de recucerire a orașului are loc în 1596 când o oaste a lui [[Sigismund Báthory]], împreună cu 4.000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4.000 de creștini din Banat, încep asediul cetății, iar mai târziu în sprijinul asediaților vin și 10.000 de [[tătari]]. După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag. O nouă oaste transilvăneană revine anul următor, dar și de această dată încercarea se soldează cu un eșec. Din timpul revoltei antiotomane a țărilor românești mai este de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul, care devastează mahalalele în 23 februarie 1600, iar apoi încercarea lui Gheorghe Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a cetății în anul 1603, ale căror armate însă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului. Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei, din moment ce principele elector [[August al II-lea al Poloniei|Friedrich August von Saxen]] intenționează în repetate rânduri să asedieze cetatea (în 1695 și 1696). Pe de altă parte, zădărnicirea acestor planuri prin intervenția trupelor otomane conduse de însuși sultanul [[Mustafa al II-lea]], fuga acestuia la Timișoara în urma înfrângerii suferite la [[Zenta]] (1697), dar și reconstruirea fortificațiilor din porunca noului sultan [[Ahmed al III-lea]] (1703), demonstrează importanța cetății în planurile otomanilor. ==== Cucerirea Timișoarei de către habsburgi ==== {{Articol principal|Asediul Timișoarei (1716)}} [[File:Plan de la ville et attaques de Temeswar.jpg|miniatura|275x275px|Planul asediului din 1716 al Timișoarei]] După 17 ani de relativă liniște a izbucnit un nou război austro-turc. După victoria de la [[Petrovaradin]] (5 august 1716) asupra oștilor otomane, prințul [[Eugen de Savoia]] decide cucerirea cetății Timișoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziție strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoțit de bombardamente repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetății, la 12 octombrie 1716, [[Mehmed Pașa]], ultimul comandant otoman al Timișoarei, a acceptat capitularea, iar garnizoana turcă a părăsit definitiv orașul la 17 octombrie. La 18 octombrie prințul Eugen de Savoia și-a făcut intrarea triumfală într-o cetate grav răvășită de violentul asediu. Garnizoana otomană s-a retras în sudul Dunării, iar după 164 de ani cetatea a intrat din nou în stăpânirea europenilor. === Timișoara în Imperiul Habsburgic === [[Fișier:Banat03.png|miniatura|[[Banatul Timișoarei]], provincie a [[Monarhia Habsburgică|Monarhiei Habsburgice]], între 1739 și 1751|275x275px]] În [[21 octombrie]] [[1716]], prințul [[Eugen de Savoia]] adresează împăratului [[Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman|Carol al VI-lea]] propunerea ca [[Banatul Timișoarei]] să fie organizat și guvernat astfel încât să aducă folos [[Casa de Habsburg|Casei de Habsburg]]. În 12 iulie 1717 generalul-conte [[Claudius Florimund de Mercy|de Mercy]] înaintează Camerei Aulice de la [[Viena]] „Proiectul modest de organizare a Banatului Timișoarei”. După aprobarea proiectului s-a întocmit „Comisia de organizare a Țării Banatului”, care va funcționa sub conducerea contelui de Mercy. În sfârșit, la 28 iunie 1719, împăratul a semnat decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la Timișoara, care devenea astfel capitala unei provincii a [[Monarhia Habsburgică|Monarhiei Habsburgice]] și reședința principalelor structuri administrative. S-a creat însă un aparat administrativ stufos, care impunea treptat o nouă mentalitate în viața orașului. De la inaugurarea sa și până în anul 1751, [[Banatul Timișoarei]] a fost guvernat militar. Începând din anul 1751 și până în anul 1778, când acesta fost reîncorporat în [[Regatul Ungariei (1526-1867)|Regatul Ungariei]], administrația a fost una civilă, cu excepția graniței militare. După reîncorporare, Banatul este divizat în trei comitate, iar Timișoara a pierdut statutul de reședință de provincie imperială. Tot din acest moment în administrație a fost introdusă [[limba maghiară]]. ==== Timișoara, oraș liber regesc ==== Un moment important în existența Timișoarei a intervenit în anul 1781. Prin Diploma din 21 decembrie 1781, emisă de împăratul [[Iosif al II-lea, Împărat Roman|Iosif al II-lea]], Timișoara a dobândit statutul privilegiat de [[oraș liber regesc]] în [[Regatul Ungariei (1526-1867)|Regatul Ungariei]]. Statutul a fost reînnoit în anul 1790 de împăratul [[Leopold al II-lea, Împărat Roman|Leopold al II-lea]]. Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care au îngăduit dezvoltarea accelerată a activităților urbane: orașul era scos de sub jurisdicția [[Comitatul Timiș|comitatului Timiș]], avea dreptul să trimită reprezentanți proprii în [[Dieta Ungariei]], își alegea proprii dregători și jurați, percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor, avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale, de a-și stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale, era scutit de anumite obligații fiscale și avea dreptul la o [[Stema municipiului Timișoara|stemă proprie]], printre altele.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziuadevest.ro/timisoara-oras-liber-regesc/|nume=Novaconi|prenume=Ani|titlu=Timișoara, oraș liber regesc {{!}} Ziua de Vest|accessdate=2022-05-06|limbă=}}</ref> ==== Colonizarea germană ==== După cucerirea Banatului, autoritățile imperiale de la [[Viena]] au început un amplu proces de colonizare, folosind în special germani catolici din Württemberg, Suabia, Palatinat, Luxemburg, Hessen, Alsacia, Lorena, Elveția, Austria, etc, inclusiv foști [[hughenoți]] convertiți, între timp, la catolicism. Acești coloniști, care nu erau la origine numai [[șvabi]], au devenit cunoscuți sub numele generic de [[șvabi bănățeni]]. Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității, mulți dintre imigranți murind de [[Malaria|malarie]] la 2–3 luni de la sosire. De aceea, pentru o vreme, creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare. Ca rezultat, ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populației.<ref>Preyer, 1996, pp. 210–211</ref> Fiind buni meșteșugari, germanii au dezvoltat industria și comerțul. În Timișoara, șvabii s-au stabilit mai ales în [[Fabric]], unde au dezvoltat puternic activitatea meșteșugărească. Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare, autoritățile austro-ungare au început o reorganizare a tuturor satelor din Banat, clădind în același timp altele noi. Astfel, regiunea a devenit o rețea organizată, ordonată și cu o structură compactă. În cetate nu au fost acceptați decât catolici. Populația sârbă și românească locuia în suburbii.<ref>{{Citat web|url=https://www.descopera-romania.ro/timisoara-capitala-culturala-europeana-oras-liber-regesc/|titlu=TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Oras liber Regesc – Revista Descopera Romania!|publisher=www.descopera-romania.ro|accessdate=2022-05-06}}</ref> ==== Canalul Bega ==== Dacă inițial apa a jucat un rol important în apărarea așezării, în [[secolul al XVIII-lea]], mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor. Cele mai importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică: regularizarea debitelor râurilor și asanarea mlaștinilor. Între 1728 și 1732 cursul râului [[Bega (râu)|Bega]] a fost regularizat, creându-se un canal navigabil între Timișoara și cursul inferior. Astfel, orașul a fost conectat prin intermediul râului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială central-europeană, devenind apt să facă față transporturilor masive înainte de apariția căii ferate. Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Begăi și Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului.<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/alte-atracii/337-canalul-bega.html|titlu=Info Centrul Turistic Timisoara {{!}} Canalul Bega|publisher=www.timisoara-info.ro|accessdate=2021-12-07|archive-date=2021-12-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20211210013817/https://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/alte-atracii/337-canalul-bega.html|dead-url=yes}}</ref> ==== Epidemiile de ciumă și holeră ==== [[File:Temesvár, Nepomuki Szent János-emlékoszlop 2022 04.jpg|right|275px|miniatura|[[Statuia „Sf. Maria” și „Sf. Ioan Nepomuk” din Timișoara|Coloana Ciumei]] din [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]], ridicată în memoria [[Marea Ciumă din 1738|victimelor din 1738-40]]]] Orașul este lovit în martie [[1738]] de o cumplită epidemie de [[Pestă|ciumă]], care face un mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori). Un incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier [[Palanca Mare]], cel mai grav afectat de epidemie. Epidemiile de [[holeră]] și ciumă s-au repetat la diferite intervale. Cimitirul înființat în 1723 ajunge neîncăpător, iar în anul 1749 este sfințit un nou cimitir, pe locul actualului [[Parcul Central „Anton Scudier”|Parc Central]]. Și acesta se umple până în anul 1771, când este închis. În 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei, împuținând ulterior numărul locuitorilor. ==== Revoluția de la 1848 ==== {{further|[[Asediul Timișoarei (1849)]] și [[Bătălia de la Timișoara]]}} [[File:Albrecht von Adam - Die Schlacht bei Temesvár - 7897 - Kunsthistorisches Museum.jpg|right|275px|miniatura|''[[Bătălia de la Timișoara]]'', pictură din 1855 de Albrecht Adam]] În 1848 a izbucnit revoluția în [[Europa]]. În [[Imperiul Habsburgic]] aceasta a avut un caracter preponderent național, maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși de sub autoritatea Casei Imperiale, în timp ce minoritățile din [[Regatul Ungariei|regatul maghiar]] doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar. În acest an, trupele revoluționare maghiare au înfrânt trupele imperiale austriece din Transilvania și Banat, asediind timp de 114 zile [[cetatea Timișoara]], fără a o putea cuceri. Totuși pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative. Revoluția a fost înnăbușită în Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale. Ca o urmare directă a revoluției, [[Ungaria]] a fost pusă sub o administrație militară, unele provincii intrând, ca domenii ale coroanei, sub jurisdicția nemijlocită a [[Casa de Habsburg|Casei de Habsburg]], printre acestea numărându-se și nou-înființata provincie „[[Voivodina Sârbească și Banatul Timișan]]” cu reședința în Timișoara.<ref name=I96>Ilieșiu, 2006, pp. 96–99</ref> ==== Capitală a Voivodinei Sârbești și a Banatului Timișan ==== Anii 1849–1850 au însemnat pentru românii bănățeni și ardeleni anii protestelor. În această perioadă a fost elaborată „Petiția generală din 13 februarie 1849”, semnată de șapte reprezentanți ai Transilvaniei și trei reprezentanți ai Banatului, prin care se cerea unificarea tuturor românilor din Imperiul Habsburgic, cu o administrație proprie. Însă, prin Constituția din 14 martie 1849 bănățenii au fost scindați în [[Voivodina Sârbească și Banatul Timișan]] care aparțineau de Austria. Noua provincie imperială, a cărei existență fusese consfințită și prin decretul imperial din 18 noiembrie 1849, era condusă atât militar, cât și civil, iar limba oficială era cea germană. Timișoara a fost desemnată drept reședință a guvernatorului, iar orașul își menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc. Prin desființarea vămilor interne, dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu, dezvoltând puternic zona și favorizând un impuls economic ce va ajuta la reconstrucția suferită după revoluția de la 1848.<ref name=I96/> Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrică de bere, mori, fabrică de țesut mătase, săpun, covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de câmpie a Banatului. Drept consecință imediată, este introdusă o linie de telegraf, iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din Imperiu și de portul de la Baziaș. În numai câțiva ani, aici se deschid bănci, se înființează [[Camera de Comerț Timișoara|Camera de Comerț]].<ref name="I96" /> La 15 noiembrie 1857 a fost deschisă [[Calea ferată Timișoara–Jimbolia–Kikinda|calea ferată Timișoara–Seghedin]]. Călătoria de la Timișoara la Budapesta dura 26 de ore, iar de la Timișoara la Viena 36 de ore.<ref name="I96" /> === Timișoara în Austro-Ungaria=== [[File:Délmagyarországi_kiállítás_1891.jpg|220px|left|miniatura|Afiș promovând Expoziția Industrială și Agricolă din Timișoara, 1891]] [[File:Nyári Vendéglő, Temesvár – Vacsora 1891.08.04 (1).tif|220px|left|miniatura|Domnime timișoreană, 1891]] În anul 1859 se întâmplă două evenimente importante, [[Unirea Principatelor Române]] și războiul austro-franco-piemontez soldat cu înfrângerea [[Austria|Austriei]], fapt care a determinat o apropiere a împăratului de aristocrația maghiară. Fruntașii români au aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri în privința Banatului, ca regiunea să fie trecută sub administrare maghiară. [[Andrei Mocioni]] a cerut o audiență la împărat, a arătat că în Banat nu este motivată o administrație maghiară unde populația este predominant de naționalitate română, apoi sârbă și maghiară. Între 18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o întâlnire tot pe această temă, dar încorporarea Banatului la [[Ungaria]] fusese deja decisă la Viena și era una din condițiile pentru o mai strânsă apropiere de Ungaria, respectiv de aristocrația maghiară, de care împăratul avea atâta nevoie pentru succesul politicii sale. Astfel, nici memoriul din decembrie 1860, semnat de peste 12.000 de intelectuali, negustori și meseriași din Banat, nici jalbele și doleanțele sârbilor nu și-au găsit ecou. Prin patenta din 27 decembrie 1860, împăratul [[Franz Joseph I]] a decis anexarea Banatului la Ungaria. La data de 16 februarie 1868, se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a regiunii să se folosească în scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale, în școlile primare, medii și superioare. Comunele puteau să dispună liber asupra pășunilor comunale. Orașele în care nu erau comunități militare urmau să se organizeze drept comune grănicerești cu primari și consilieri comunali. Deși ca primă măsură a fost evident o politică de [[maghiarizare]], totuși, pentru Timișoara această epocă a reprezentat o perioadă de înflorire sub aspect economic și demografic. Instituțiile de credit au investit sume importante în dezvoltarea industriei locale, la trecerea în [[secolul al XX-lea]] aici existau numeroase întreprinderi: două fabrici de spirt, o turnătorie de fier, o fabrică de chibrituri, o fabrică de cărămizi, o fabrică de gaz, o fabrică de lanțuri, o fabrică de pălării, o fabrică de ciocolată. Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale. [[File:1880 - Timisoara - teatrul Franz Iosif.jpeg|miniatura|Teatrul Franz Joseph circa 1880, astăzi [[Palatul Culturii din Timișoara]]|275x275px]] La data de 6 aprilie 1871 a fost dată în folosință calea ferată Timișoara–Arad. Durata călătoriei spre Budapesta se reducea simțitor față de [[calea ferată Timișoara–Szeged|ruta Timișoara–Jimbolia–Seghedin]] (inaugurată în 1857). Odată cu inaugurarea căii ferate Timișoara–Caransebeș la 23 octombrie 1876, Timișoara devine nod de cale ferată. Tot în această perioadă a fost introdus [[Tramvaiul tras de cai din Timișoara|tramvaiul cu cai]], telefonul, iluminatul public electric, s-au asfaltat arterele mari de circulație. În 1891, Timișoara a găzduit Expoziția Industrială și Agricolă, la vremea respectivă unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Europa. Expoziția s-a desfășurat în [[Parcul Copiilor din Timișoara|Parcul Copiilor]] și [[Parcul Rozelor]], cu peste 3000 de participanți, grupați în trei pavilioane: industrie, comerț și mașini.<ref>{{Cite web|publisher=Adevărul|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/foto-timisoara-in-timpul-grandioasei-expozitii-1591725.html|title=FOTO Timișoara, în timpul grandioasei expoziții din 1891|author=Ștefan Both|date=11 ianuarie 2015}}</ref><ref>[http://www.adz.ro/artikel/artikel/temeswarer-rosenpark-wird-saniert/ ''Temeswarer Rosenpark wird saniert''], Allgemeine Deutsche Zeitung vom 30. September 2011</ref> În 1899, a fost introdus la Timișoara tramvaiul electric. În timpul mandatului primarului [[Carol Telbisz]] s-au dezvoltat inclusiv suburbiile cetății, unde existau manufacturi și meșteșugari pricepuți. Pentru că Timișoara și-a pierdut importanța militară și deoarece era nevoie de o lărgire a spațiului, a avut loc defortificarea cetății. Au fost demolate rând pe rând vechile porți ale cetății, au fost construite bulevarde de legătură cu suburbiile, iar acestea au fost înghițite rând pe rând de oraș. === Secolul al XX-lea === ==== Primul Război Mondial ==== [[Fișier:August von Mackensen in Piata Unirii, Timisoara, 1915.jpg|miniatura|left|[[General feldmareșal|Generalul feldmareșal]] [[Anton Ludwig August von Mackensen|August von Mackensen]] alături de primcomitele Timișoarei, [[Sándor Joanovich]], și de comandantul garnizoanei Timișoara, generalul locotenent Hess, în [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]], 1915.]] Anii [[Primul război mondial|Primului Război Mondial]] au adus multiple greutăți în viața populației timișorene. Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor. Spre exemplu, prețul pâinii a crescut de patru ori în timpul războiului, al făinii de șapte ori, al cartofilor de 14 ori. Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale populației. Din cauza repetatelor rechiziții, rațiile alimentare puse la dispoziția locuitorilor au fost mereu micșorate, devin insuficiente și aduc numeroase familii în pragul foametei. Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și puținele libertăți cetățenești existente. O parte a întreprinderilor industriale a fost militarizată și orientată spre producția de război. A sporit durata zilei de lucru și s-a extins utilizarea muncii femeilor și copiilor în fabrici, în locul bărbaților trimiși pe front. Până în ianuarie [[1918]], din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front 12.832 de bărbați, dintre care mulți nu s-au mai întors la familiile lor. Mii de femei au rămas văduve, mii de copii au rămas orfani. Pe fondul acestui tablou sumbru, marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești, nemulțumirile acumulate izbucnesc în agitații de stradă, în frământări sociale. În [[2 decembrie]] [[1917]] peste 4.000 de oameni au ieșit în stradă și au cerut încheierea imediată a păcii, încetarea războiului.<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO">{{Citat web|url=http://timisoara.tvr.ro/banatul-in-primul-razboi-mondial_22891.html|titlu=Banatul în primul război mondial|publisher=TVRTIMISOARA.TVR.RO|accessdate=2021-12-07|limbă=Romanian}}</ref> ==== Republica Bănățeană ==== Sfârșitul Primului Război Mondial a văzut populația Timișoarei într-o stare extrem de tensionată. La [[31 octombrie]] [[1918]] are loc o mare demonstrație de stradă la Timișoara. În aceeași zi, în sala cazarmei militare are loc o întrunire a celor mai importante personalități politice și militare locale și se înființează un Consiliu Național al Banatului, cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat: români, sârbi, germani și unguri.<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO"/> Cu o zi înainte, [[Otto Roth]], membru în conducerea Partidului Social Democrat din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha, șeful Statului Major al Comandamentului Militar Timișoara, au participat, în Budapesta, la întrunirea liderilor politici maghiari. Întorși la Timișoara, au convorbiri, în seara de [[30 octombrie]], cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua următoare, care încheia demonstrația de stradă, să proclame Republica Banat, un stat ce urma să fie organizat urmând modelul elvețian și să înființeze Sfatul Poporului din Banat. Lider avea să fie Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din [[31 octombrie]], Otto Roth proclamă Republica bănățeană. În martie 1919 Otto Roth îi propune comandantului trupelor franceze Franchet d'Esperey, crearea unui Banat independent, sub protecția Franței. În [[1919]] Banatul a fost împărțit între România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu [[Iugoslavia]]). Mai târziu, o ultimă încercare de independență vine din partea germanilor din Banat, care în data de [[16 aprilie]] [[1920]] trimit o petiție la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace de la Paris]], cerând reinstituirea republicii, care ar fi inclus nu doar Banatul, ci și regiunea vecină [[Bácska|Bačka]]. Noua republică urma, după planurile germanilor, să fie împărțită în cantoane care să fie administrate de grupurile etnice majoritare din fiecare canton. Conferința de Pace de la Paris a refuzat însă această propunere. Republica Banat, însă, nu era agreată de o parte a românilor care doreau unirea Banatului cu Regatul român. [[Aurel Cosma]], liderul românilor din Banat, a răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel: ''Noi, românii, nu putem primi propunerea domnului Otto Roth. Aspirațiile neamului nostru ne îndeamnă să urmăm altă cale. Vom constitui Consiliul nostru național''. Fruntașii românilor părăsesc consfătuirea și, într-o întrunire separată, alcătuiesc Consiliul Militar Național Român, având ca președinte pe [[Aurel Cosma]].<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO"/> Tot în ziua de [[31 octombrie]] s-a constituit Sfatul Național Militar al [[Șvabi]]lor din Banat, având ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs. În seara de 31 octombrie, mii de români din Timișoara și satele învecinate participă la o impresionantă adunare națională în [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]]. Aprobă cu ovații cuvintele rostite de Aurel Cosma: ''De astăzi înainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile robiei națiunii române''. Consiliul Militar Național Român se impune încă din primele zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și va acționa cu hotărâre pentru unirea Banatului cu România. Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței de unire cu România.<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO"/> La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult. În baza unei Convenții Militare semnate la [[Belgrad]], armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate. Pe acest temei, unitățile militare sârbe intră în Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă Timișoara. Comandamentul sârb preia administrația militară, dizolvă [[Gărzile Naționale Române|Gărzile naționale]], iar mai târziu preia și administrația civilă.<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO"/> ==== Unirea Banatului cu Regatul României ==== [[File:3 august 1919 Timisoara.jpg|miniatura|left|250px|Intrarea trupelor române în Timișoara, 3 august 1919]] [[Fișier:Vizita reginei Maria la Timișoara - un moment de repaus (Istorie) 2506 02.09.2010 Fond 71C6A610185D4501959B6DD14376BCA2.jpg|left|250px|miniatura|[[Regina Maria a României|Regina Maria]] vizitând Timișoara, 3 august 1919]] În [[28 iulie]] se instalează administrația română în Banat, iar în [[3 august]] [[1919]] intrau în Timișoara primele unități ale armatei române, în ziua următoare [[Regatul României|Regatul Român]] încheind tratatul cu puterile aliate în urma căruia [[Banat]]ul intra în granițele [[România Mare|României Mari]]. În urma măririi considerabile a teritoriului, România devenea un stat multietnic în care procentul cetățenilor de altă naționalitate decât cea română era 24%. Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de români, în Timișoara situația era alta în această vreme. Un alt aspect important, care ar trebui cercetat, este încadrarea orașului în sfera culturală românească, dat fiind faptul că locuitorii Timișoarei trăiseră atâta timp într-o alta sferă culturală, caracterizată printr-un alt set de valori. Se poate constata faptul că, după unire, a avut loc modificarea structurii etnice a orașului cauzată de noile drepturi de stabilire a tuturor românilor mărginași Timișoarei, în cadrul noului oraș, din cauza dezvoltării orasului și înglobării comunelor adiacente sub forma de noi cartiere ([[Mehala]], [[Iosefin]] etc.). Astfel, dintr-o populatie de aproximativ 9% (1910 – populația totală: 72.000 de locuitori), populația românească ajunge până în [[1990]] la 82% (populația totală: 351.000 de locuitori). În anii care au urmat unirii s-a avut în vedere asigurarea unui cadru economico-financiar, administrativ și legislativ comun întregii Românii, majoritatea locuitorilor germani, maghiari, sârbi, evrei, integrându-se în structurile sistemului social-politic românesc. ==== Timișoara interbelică ==== [[File:Biserica mizericordienilor din Timișoara în perioada interbelică.jpg|right|200px|miniatura|[[Biserica mizericordienilor din Timișoara]] în [[perioada interbelică]], 1925]] [[File:Vedere aeriana, Timisoara in 1935.jpg|right|200px|miniatura|Vedere aeriană a Timișoarei, 1935]] Perioada interbelică a însemnat pentru Timișoara o etapă de progres economic, edilitar, cultural și spiritual. Integrată în România Mare, aflată pe coordonatele unui regim politic democratic, Timișoara se impune ca un centru urban modern, cu o viață publică complexă și dinamică, în care buna înțelegere etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator, cu un interes mereu sporit pentru cultură și valorile civilizației europene. Datorită respectării libertăților cetățenești, înscrisă în [[Constituția României din 1923|Constituția din anul 1923]], Timișoara s-a definit în societatea românească ca un model de conviețuire a locuitorilor, ca un exemplu de participare nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului. Se menține și se accentuează spiritul de ordine, bazat pe muncă și moralitate, pe disciplină și respect reciproc, grăbind integrarea deplină în structurile regimului social-politic românesc. În peisajul economic apar zeci de întreprinderi industriale, unități comerciale, bancare etc. Zeci de instituții școlare cu limbile de predare română, maghiară, germană, sârbă, ebraică asigură instruirea, fără opreliști, a tinerei generații. Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea nestânjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană modernă. [[Perioada interbelică|Anii interbelici]] au fost marcați de multiple împliniri pentru locuitorii orașului. La [[15 noiembrie]] [[1920]] Timișoara devine centru universitar, prin Decretul semnat de [[Regele Ferdinand I al României|Regele Ferdinand I]], întemeindu-se [[Universitatea Politehnica Timișoara|Școala Politehnică]]. În [[11 noiembrie|11]]–[[13 noiembrie]] [[1923]] timișorenii fac o primire sărbătorească [[Regele Ferdinand I al României|Regelui Ferdinand I]], [[Regina Maria|Reginei Maria]], prim-ministrului [[Constantin I. C. Brătianu]]. În octombrie [[1925]] Timișoara a găzduit cea mai mare expoziție zootehnică organizată până atunci de [[Regatul României]]. Prezentă la eveniment, familia regală a pus atunci piatra de fundament la Biserica Ortodoxă din Mehala. [[Fișier:Întâmpinare lui Nicolae Iorga (Istorie) 2506 02.09.2010 Fond 2806EB85D5F747A8B0B37C99437B09AC.jpg|left|200px|miniatura|Întâmpinarea lui [[Nicolae Iorga]] la Timișoara]] [[Dieceza de Timișoara|Episcopia Romano-Catolică de Timișoara]] a făcut eforturi pentru asigurarea învățământului în limba germană, sens în care în anul [[1924]] a început construcția [[Banația|Liceului Banatia]]. Strângerea de fonduri pentru finanțarea construcției a fost condusă de avocatul [[Kaspar Muth]], care a efectuat în acest sens un turneu în [[Statele Unite ale Americii]]. Liceul a fost inaugurat în data de [[29 august]] [[1926]] de administratorul apostolic [[Augustin Pacha]].<ref>''[https://www.deutsche-biographie.de/sfz67545.html Kaspar Muth]'', deutsche-biographie.de. Accesat la 15 septembrie 2021.</ref> Comunitatea românească din oraș a organizat mai multe adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste. În [[16 decembrie]] [[1934]] s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din România, la care au participat zeci de mii de locuitori. Mulțimea depune jurământ solemn că „se leagă în fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile României întregite”. O semnificație aparte are marea întrunire antifascistă din [[24 mai]] [[1936]]. Și atunci au fost zeci de mii de participanți. În [[4 octombrie]] [[1936]] s-a desfășurat altă adunare populară antirevizionistă. Potrivit relatărilor vremii, au fost prezenți 40.000–50.000 de oameni, alături de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, N. Lupu, Sever Bocu, Mihai Popovici etc. S-a aprobat o moțiune prin care a fost proclamată „voința neclintită pentru păstrarea și apărarea în orice fel a hotarelor de azi ale României, statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății”. Populația orașului a contribuit în anii [[1938]]–[[1940]] cu mari sume de bani pentru dotarea corespunzătoare a Armatei Române și fortificarea graniței de vest. O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei în plan cultural și spiritual. În [[18 ianuarie]] [[1922]], din inițiativa Primăriei orașului, elita intelectuală pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor culturale ale Banatului. O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni, constituit cu scopul să susțină construirea [[Catedrala Ortodoxă din Timișoara|Catedralei Ortodoxe Române în Timișoara]]; înființarea Asociației Culturale a Banatului, înființarea [[Universitatea de Vest|Universității de Vest]], a Academiei de Agricultură, înființarea [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]] etc. În [[21 noiembrie]] [[1934]] mii de oameni au luat parte la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș, monument așezat în [[Parcul Central „Anton Scudier”|Parcul Central]] al orașului. În [[13 septembrie]] [[1936]] s-a dezvelit bustul lui [[Alexandru Mocioni]], una dintre cele mai importante personalități ale Banatului. Monumentul a fost înlăturat mai târziu de autoritățile comuniste. La [[20 decembrie]] [[1936]], în cadrul unei ceremonii solemne, în prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui Senatului, [[Alexandru Lapedatu]], episcopul [[Andrei Magieru]] sfințește piatra fundamentală a [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedralei Mitropolitane Ortodoxe Române]]. Peste doi ani, la [[28 august]] [[1938]], episcopul [[Andrei Magieru]] a sfințit, în prezența unei mari mulțumi, cele șapte clopote ale Catedralei, simbolizând cele șapte taine ale Legii celei Noi. Tot atunci sfințește și crucile care vor împodobi turlele Catedralei, simbolizând îngerii păzitori și ocrotitori ai comunității timișorene. Strădanii importante, rămase însă neîmplinite în perioada interbelică, au fost depuse pentru construirea Palatului Cultural, înființarea postului de [[radio Timișoara]], înființarea [[Universitatea de Vest|Universității de Vest]], a Academiei de Agricultură. ==== Al Doilea Război Mondial ==== [[Fișier:Timisoara, Defilare a armatei germane, 1940.png|miniatura|Parada a armatei germane in [[Piața Victoriei din Timișoara]]. Probabil la sosirea [[Misiunea Militară Germană în România|Misiunii militare germane in România]], octombrie-noiembrie 1940.]] Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea înregistrată de o parte importantă a populației în perioada interbelică vor fi simțitor afectate în timpul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]]. Anul [[1940]], cu gravele pierderi teritoriale suferite de România, provoacă în rândul românilor timișoreni profunde nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării. La [[3 septembrie]] [[1940]], o mare demonstrație populară organizată în centrul orașului, întrunește peste 10.000 de oameni care protestează împotriva [[Dictatul de la Viena|Dictatului de la Viena]]. [[Fișier:Timisoara, blindate, 1940.png|miniatura|Blindate în fața Chesturii Poliției Timișoara, aflată pe atunci în incita [[Palatul Lloyd|Palatului Lloyd]]. Blindatul din din dreapta este un [[SdKfz 251]], iar cel din stânga un [[TN-SPE]], model 1937, care poartă simbolul Mișcării Legionare, fotografia fiind, cel mai probabil, din timpul [[Statul Național-Legionar|Statului Național-Legionar]].]] Intrarea României în război în iunie [[1941]] aduce asupra populației orașului o serie de neajunsuri. Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front; sute de familii sunt îndoliate; o serie de întreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre cerințele războiului; numeroase fabrici întâmpină mari dificultăți în obținerea materiei prime. Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de consum, iar populația a fost aprovizionată ritmic cu [[Aliment|produse alimentare]], cerințele războiului au obligat [[Primăria Municipiului Timișoara|primăria]] să adopte măsuri de [[raționalizare]] a consumului. {{Articol principal|Bombardarea Timișoarei în Al Doilea Război Mondial }}[[Fișier:Gara Domnita Elena 1944 01.png|miniatura|Gara „Domnița Elena" după bombardamentele Aliate din 1944 asupra Timișoarei]] În iunie [[1944]] războiul se răspândește până la Timișoara. În noaptea de 16/17 iunie 1944 are loc primul bombardament efectuat de aliați asupra orașului. Au fost aruncate atunci doar bombe incendiare. Locuitorii, instruiți din timp, s-au refugiat în adăposturi, suferind pierderi minime. În zilele următoare, bombardamentele se repetă cu intensitate sporită; se aruncă bombe incendiare și explozive, fiind provocate pierderi materiale și umane. Bombardamentul din [[3 iulie]] a fost cel mai violent și devastator. În valuri succesive, bombardierele aruncă sute de bombe asupra orașului. Centrul municipiului, [[Gara Timișoara Nord|Gara de Nord]], [[Mehala]], [[Iosefin]] sunt puternic lovite, provocând sute de morți și răniți și mari distrugeri. După [[3 iulie]] atacurile continuă, dar de mică intensitate. În noapte de 30/31 octombrie 1944 Timișoara este lovită de aviația germană, fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10 oameni. Sute de imobile au fost distruse și peste 4.000 de locuitori au fost sinistrați în urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944. După [[Lovitura de stat de la 23 august 1944|lovitura de stat din 23 august 1944]], Timișoara trece prin alte momente dificile. Ca nod feroviar și rutier, cu potențial industrial însemnat, orașul avea valoare strategică pentru forțele militare hitleriste. În 26 august 1944, personalul Comandamentului german din Timișoara, luat prin surprindere de ostașii români, s-a predat fără să opună rezistență. {{Articol principal|Bătălia de la Timișoara (1944) }} Însă, începând cu 11 septembrie 1944, timp de o săptămână, unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara, apărată de Divizia 9 Cavalerie Română. Cu mari pierderi în tehnică și oameni, se apropie de periferiile orașului. În 16 septembrie, tancurile germane intră în [[Chișoda, Timiș|Chișoda]], [[Giroc, Timiș|Giroc]], [[Ronaț]], [[Mehala]], [[Freidorf]], [[Fratelia]]. Un cerc de foc se strânge în jurul Timișoarei. O parte din populație se refugiază spre Lugoj. Apărătorii români rezistă, resping asalturile inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri. Timișoara nu a putut fi cucerită. Luptele au continuat și în zilele următoare, dar bătălia pentru Timișoara a fost câștigată definitiv de [[Armata României|Armata Română]].<ref name=":10">{{Citat web|url=https://www.ziuadevest.ro/timisoara-11-septembrie-1944-schimbarea-cursul-istoriei-timisoarei-pentru-patru-decenii/|nume=Paulescu|prenume=Lucian|titlu=TIMIȘOARA, 11 SEPTEMBRIE 1944 – schimbarea cursului istoriei Timișoarei pentru patru decenii - Ziua de Vest|date=2015-09-07|accessdate=2024-09-11|limbă=en-US}}</ref> Între 31 octombrie și 1 noiembrie 1944,<ref>{{Citat știre|title=SITUAȚIA FRONTURILOR|url=https://adt.arcanum.com/en/view/TelegrafulRoman_1944/?pg=257&layout=s|newspaper=Telegraful Român|data=1944-11-03|issue=84|page=2}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Aradul și Timișoara bombardate|url=https://adt.arcanum.com/en/view/UnireaBlajPoporului_1944/?pg=217&layout=s|newspaper=Unirea Poporului|data=1944-11-12|issue=46}}</ref> aviația germano-maghiară a bombardat Timișoara în trei valuri succesive. În urma acestor bombardamente au fost distruse 188 de imobile particulare și uciși 10 de oameni.<ref name=":12">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/imagini-rare-in-1944-timisoara-a-fost-bombardata-1620191.html|titlu=Imagini rare: în 1944, Timișoara a fost bombardată pe rând de aviația anglo-americană și de cea germano-maghiară|publisher=adevarul.ro|date=2015-05-04|accessdate=2024-08-09|limbă=ro}}</ref> Odată intrarea trupelor sovietice în oraș, cursul istoriei Timișoarei a luat un alt drum timp de patru decenii și jumătate.<ref name=":10" /> === Timișoara sub regimul comunist === ==== Timișoara în timpul ocupației militare sovietice ==== După terminarea războiului, Timișoara intră sub ocupație [[Uniunea Sovietică|sovietică]] pentru aproape 14 ani (1944–1958). Unitățile militare sovietice se instalează în cazărmi și în cele mai spațioase imobile. Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale, de terorizarea fizică și psihică a populației, de umilire și frică, de anulare a drepturilor cetățenești. Încă din toamna anului [[1944]] se impune orașului un statut de ocupație [[militar]]ă. Deși Guvernul României a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre populație și unitățile sovietice, în realitate militarii sovietici au pătruns de nenumărate ori în casele locuitorilor și în magazine particulare, și sub amenințarea armei au luat importante bunuri materiale. [[File:Timișoara students' demands, October 30, 1956.png|right|200px|miniatura|Revendicările [[Mișcările studențești din Timișoara - 1956|studenților protestatari din Timișoara]], octombrie 1956]] Perioada [[1948]]–[[1958]], până la plecarea trupelor sovietice din țară, s-a identificat cu procesul de sovietizare, cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a mii de locuitori ai Timișoarei. Au fost ani de umilințe, suspiciune și teamă, de enormă încordare și tensiune psihică. În plus, s-au adăugat drastice măsuri de restricționare a bunurilor de consum, motivate de cerința trimiterii lor în URSS, potrivit [[Convenția de armistițiu de la Belgrad din 13 noiembrie 1918|Convenției de Armistițiu]]. În 1956, pe fondul [[Revoluția Ungară din 1956|Revoluției Ungare]], studenții timișoreni pornesc o [[Mișcările studențești din Timișoara - 1956|revoltă anticomunistă]], cerând condiții mai bune de viață, retragerea armatelor sovietice și dreptul la liberă exprimare. Adunarea studențească din 30 octombrie 1956 numără peste 2000 de participați.<ref>{{Cite web|url=https://debanat.ro/2021/10/se-implinesc-65-de-ani-de-la-revolta-studentilor-din-timisoara-din-56-foto_349033.html|title=Se împlinesc 65 de ani de la revolta studenților din Timișoara din ‘56|author=Marcel Hoster|date=28 octombrie 2021|publisher=deBanat.ro}}</ref> Revendicările tinerilor au fost înăbușite de autorități, producându-se arestări imediate. Studentul [[Teodor Stanca]], unul dintre liderii mișcării, a fost condamnat la 8 ani de închisoare. A fost eliberat în 1963, în urma unui decret de grațiere.<ref>{{Cite web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/povestea-fascinanta-a-studentului-care-a-initiat-1785945.html|title=Povestea fascinantă a studentului care a inițiat revolta din 1956 din Timișoara|publisher=Adevărul|author=Mariana Iancu|date=20 mai 2017}}</ref> ==== Eliberarea de comunism ==== {{further|[[Revoluția Română din 1989]]}} [[File:Coloana de manifestanti in Timisoara, 17 decembrie 1989.jpg|miniatura|200px|left|Coloană de protestatari din Timișoara, 17 decembrie 1989]] [[File:Memorialul Revolutiei din 1989, Timisoara (2023) - img 06.jpg|right|200px|miniatura|Memorialul [[Revoluția Română din 1989|Revoluției din 1989]]]] Spre sfârșitul anului 1989, în­deosebi în vestul României, po­pu­lația aflase, de la posturile de te­leviziune externe (maghiare, iu­go­slave) și emisiunile în limba ro­mână de la [[Radio Europa Liberă]] și [[Vocea Americii]], de [[Revoluțiile de la 1989|schimbările din Europa]]. Așa a fost posibil ca un eve­niment aparent banal (eva­cua­rea arbitrară a pastorului timișo­rean al Bisericii reformate [[László Tőkés]] fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să devină pretext pen­tru o [[revoltă]] populară în Timi­șoa­ra, transformată apoi, prin radicalizare, în [[revoluție]]. În data de [[16 decembrie]] [[1989]], la Timișoara s-a declanșat revoluția care avea să ducă la înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu și a regimului comunist din România. Inițial s-a format o mișcare de protest împotriva mutării forțate a pastorului reformat László Tőkés. Atât enoriași, cât și trecători s-au adunat în fața parohiei acestuia în semn de [[protest]]. La scurt timp însă, protestul s-a transformat într-unul împotriva întregului sistem și s-au scandat pentru prima dată lozinci anticomuniste. Mișcarea a luat rapid amploare și în centrul orașului s-au adunat zeci de mii de [[revoluționar]]i. Pe [[20 decembrie]] [[1989]], Timișoara a fost declarată primul oraș din România liber de [[România comunistă|comunism]], în urma unor confruntări sângeroase soldate cu 126 de morți și alte câteva sute de răniți. Aceste evenimente au dus la căderea regimului ceaușist o săptămână mai târziu. Schimbările care au avut loc la nivelul clasei politice au dus la noi proteste din partea timișorenilor, proteste ce au culminat cu redactarea controversatei [[Proclamația de la Timișoara|Proclamații de la Timișoara]], în martie 1990. Cerințele timișorenilor se sintetizau în punctul 8 al proclamației, prin care se cerea ca foștii activiști ai PCR să nu mai poată candida la funcții publice în stat. Acest punct însă nu a fost pus niciodată în aplicare.<ref>{{cite journal |url=http://irrd.ro/wp-content/uploads/2014/05/Statistica-Revolutiei-Marin-Valentin.pdf |title=Martirii Revoluției în date statistice |journal=Caietele Revoluției |publisher=Editura Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 |location=București |date=2010 |page=50 |issn=1841-6683}}</ref> == Geografie == {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | image1 = Podul Mitropolit Andrei Șaguna din Timișoara pe 5 ianuarie 2016 (4) (Canalul Bega).jpg | image2 = Timisoara_-_Bega_Canal_at_sunset.jpg | image3 = Bega_noaptea_in_Timisoara_Podul_Tineretii.JPG | total_width = 900 | header = Malul canalului Bega, iarna }} Municipiul Timișoara este așezat la intersecția paralelei de 45° 47' latitudine nordică cu meridianul de 21° 17' longitudine estică, aflându-se, ca poziție matematică, în [[emisfera nordică]], la distanțe aproape egale de [[polul nord]] și de [[ecuator]] și în [[emisfera estică]], în [[Ora Europei Centrale|fusul orar al Europei Centrale]]. Ora locală a orașului (considerată după meridian) este în avans cu 1 h 25' 8" față de ora [[Meridianul Zero|meridianului 0]], Greenwich, dar se află în întârziere cu 34' 52" față de ora oficială a României ([[ora Europei de Est]]). Timișoara este așezată în sud-estul [[Bazinul Panonic|Câmpiei Panonice]], în zona de divagare a râurilor [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]] și [[Râul Bega|Bega]]. Privit în ansamblu, relieful zonei Timișoara este de o remarcabilă monotonie, netezimea suprafeței de [[câmpie]] nefiind întreruptă decât de albia slab adâncită a râului Bega (realizată artificial, prin canalizare). În detaliu, însă, relieful orașului și al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularități locale, exprimate altimetric prin denivelări, totuși modeste, care nu depășesc nicăieri 2–3 m. În vatra orașului Timișoara cea mai înaltă cotă se află în partea de nord-est, în cartierul Între Vii, la 95 m, iar punctul cel mai coborât la 84 m, în vestul cartierului [[Mehala]]. === Soluri și resurse de subsol === Învelișul de sol din zona Timișoarei este de o foarte mare diversitate, numeroasele tipuri și subtipuri încadrându-se în clasele cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri. [[Câmpia de Vest|Câmpia Banatului]] este dominată de solurile cu fertilitate ridicată ([[cernoziom]]uri, [[calcar]]ice, [[Cambie|cambice]] și [[Argilă|argice]], preluvosoluri molice etc.), fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă [[Resurse naturale|resursă naturală]] pentru dezvoltarea producției [[Agricultură|agricole]] intensive. Sunt valorificate resursele de [[Izvor termal|apă termominerală]] și termală de la Timișoara și împrejurimi ([[Călacea, Timiș|Călacea]], [[Buziaș]], [[Ciacova]], [[Ivanda, Timiș|Ivanda]] etc.) În perioada postbelică au fost exploatate și [[Hidrocarbură|resursele de hidrocarburi]], [[petrol]] și [[Gaz natural|gaze naturale]], cu centre de exploatare în nord-vest și vest, în [[Câmpia Vingăi]] și [[Râul Aranca|Câmpia Arancăi]]. Sunt exploatate resursele regenerabile de [[Energie solară|energie solară și fotovoltaică]] și [[energie eoliană]], nivelul de dezvoltare din acest domeniu menținându-se foarte ridicat, în special datorită eficientizării și introducerii de [[Tehnologie|tehnologii]] avansate, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în [[viitor]]. === Floră și faună === {{Vezi și|Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș}} Spațiul timișorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de [[stejar]]. În prezent, cu excepția arealelor împădurite cu cer și [[gârniță]] (Pădurea Verde, [[Pădurea Bistra]], Pădurea Giroc, Șag), teritoriul se încadrează în [[Silvostepă|silvostepa]] antropogenă ce caracterizează întreaga [[Câmpia Panonică|Câmpie Panonică]]. Peisajul este diversificat și de apariția [[Floră|vegetației de luncă]], de-a lungul principalelor [[Hidrografia României|râuri]], în cadrul căreia predomină [[arbori]]i de esență moale: [[Salcie|sălcii]], [[plop]]i, [[anin]]i. De remarcat este prezența [[Parcul Dendrologic Bazoș|parcului dendrologic Bazoșu Nou]]: rezervație forestieră cu o suprafață de cca. 60,4 ha, situată la cca. 10&nbsp;km SE de Timișoara, pe teritoriul constituit din rezervația propriu-zisă (17,8 ha) și zona din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată din [[câmpie]], [[Pădure|păduri]] și [[Iarbă|ierburi]]. Se găsesc plante rare cum ar fi [[papucul doamnei]], [[stânjenel]]ul, [[Fragaria|căpșunica]], [[șerpar]]ița ș.a. [[Faună|Fauna]] pădurilor cuprinde [[mamifer]]e, reprezentate de [[insectivore]] și [[rozătoare]]. [[Păsările României|Păsările]] sunt numeroase, având importanță cinegetică. Fauna de [[silvostepă]] și [[stepă]] prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic ([[iepure]]le, [[Căprioară|căprioara]], [[Prepeliță|prepelița]], [[potârniche]]a, [[fazan]]ul etc.). Timișoara dispune de singura [[Grădina Zoologică din Timișoara|grădină zoologică]] din vestul țării. Deschisă pe tot parcursul anului, aceasta este amplasată în partea de nord-est a municipiului, în Pădurea Verde, pe o suprafață de 6,34 ha de teren. În anul 2007, [[Grădina Zoologică din Timișoara|Grădina Zoologică]] a fost modernizată, cu această ocazie s-au amenajat 16 habitate care adăpostesc 29 de [[Specie (biologie)|specii]] și un număr de 144 de [[Regnul Animalia|animale]].<ref>{{cite web |url=http://www.carpatzoo.ro/25-ZOO_Timi%C5%9Foara_si_Szeged/23-Prezentare.html |title=ZOO Timișoara și Szeged |work=CarpatZoo |accessdate=2018-04-12 |archive-date=2018-04-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180401191410/http://www.carpatzoo.ro/25-ZOO_Timi%C5%9Foara_si_Szeged/23-Prezentare.html |dead-url=yes }}</ref> === Hidrografie === Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din [[râu]]ri, [[lac]]uri și [[Mlaștinile Murani|mlaștini]]. Principalul curs de apă este [[râul Bega]], cel mai sudic afluent al [[râul Tisa|Tisei]]. Izvorând din [[Munții Poiana Ruscă]], Bega este canalizată, iar de la Timișoara până la vărsare este amenajată pentru navigație (115&nbsp;km). Pentru regularizarea debitului în limite care să îi permită satisfacerea funcțiilor pentru care a fost concepută lucrarea, la [[Coșteiu, Timiș|Coșteiu]] a fost construit un nod hidrotehnic, a cărui principală funcție este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantității de apă din [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]] în [[Râul Bega|Bega]]. [[Canalul Bega]] a fost conceput pentru accesul [[șlep]]urilor de 600–700 de tone și o capacitate anuală de transport de 3.000.000 de vagoane. Pentru a înlătura pericolul inundațiilor, lucrarea a fost completată ulterior cu sistemul hidrotehnic de la [[Topolovățu Mic, Timiș|Topolovățu Mic]] care, în perioadele de ape mari, dirijează surplusul de debit înregistrat de Bega în [[râul Timiș]].<ref name="hidro" /> Pe teritoriul orașului se găsesc și numeroase [[lac]]uri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în arealele detasate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, de lângă [[Giroc, Timiș|Giroc]], Lacul Șerpilor din Pădurea Verde etc.), fie de origine antropică (spre [[Fratelia]], [[Freidorf]], [[Moșnița]], [[Mehala]], Ștrandul Tineretului etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitățile periurbane. Fauna subacvatică din apele canalului Bega cuprinde [[crap]]ul, [[Mreană|mreana]], [[Știucă|știuca]], [[avat]]ul, [[Clean|cleanul,]] [[Roșioară|roșioara]], etc., constituind un suport natural pentru practicarea [[pescuit]]ului sportiv și de agrement.<ref name="hidro" /> Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata că pânza freatică a Timișoarei se găsește la o adâncime ce variază între 0,5–4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la [[nord]] la [[sud]], de la 4 la 9 m – până la 80 m adâncime – și conține [[apă potabilă]], asigurând cerințele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adâncime, captate în [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] (hipotermale), apoi la sud de Cetate și în [[Fabric|cartierul Fabric]] (mezotermale), cu valoare [[Terapie naturistă|terapeutică]], utilizate în scop balnear.<ref name="hidro">{{cite web |url=http://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=44&viewItem=287 |title=Hidrografia |work=[[Primăria Municipiului Timișoara|Primăria Timișoara]] |accessdate=2017-12-21 |archive-date=2017-12-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171222052957/http://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=44&viewItem=287 |dead-url=yes }}</ref> === Climă === Timișoara se încadrează în [[zona temperată|climatul temperat]] continental moderat, caracteristic părții de sud-est a [[Bazinul Panonic|Depresiunii Panonice]], cu influențe submediteraneene. Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul [[Primăvară|primăverii]] și [[Vara|verii]], sunt cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre [[Oceanul Atlantic|Atlantic]] mase de aer umed, aducând [[Ploaie|ploi]] și [[Zăpadă|zăpezi]] însemnate. Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în [[Banat]] se resimte puternic și influența ciclonilor și maselor de aer cald dinspre [[Marea Adriatică]] și [[Marea Mediterană]], care iarna generează dezgheț complet, iar vara impun perioade de căldură toridă. Temperatura medie anuală este de 10,6&nbsp;°C, luna cea mai caldă fiind [[iulie]] (21,1&nbsp;°C), rezultând o amplitudine termică medie de 22,7°[[Celsius|C]], sub cea a Câmpiei Române, ceea ce atestă influența maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numărul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltării optime a [[Agricultură|culturilor]], adică cele care au medii de peste 15&nbsp;°C, este de 143/an, cuprinse între 7 mai și 26 septembrie. Aflându-se predominant sub influența maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timișoara primește o cantitate de [[Precipitație (meteorologie)|precipitații]] mai mare decât orașele din [[Câmpia Română]]. Media anuală, de 592&nbsp;mm, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitațiilor bogate din lunile [[mai]], [[iunie]], [[iulie]] (34,4% din totalul anual) și a celor din lunile [[noiembrie]] și [[decembrie]], când se înregistrează un maxim secundar, reflex al [[Climă mediteraneană|influențelor climatice submediteraneene]]. În perioada propice [[Agricultură|culturilor agricole]], cad aproape 80% din precipitații, ceea ce constituie o condiție favorabilă dezvoltării [[Plantă|plantelor]] de cultură autohtonă. {{Weather box |location = Timișoara (1961–1990) |metric first = Y |single line = Y |Jan record high C = 17.4 |Feb record high C = 20.5 |Mar record high C = 28.2 |Apr record high C = 32.0 |May record high C = 34.5 |Jun record high C = 38.4 |Jul record high C = 41.1 |Aug record high C = 41.0 |Sep record high C = 39.7 |Oct record high C = 33.8 |Nov record high C = 27.1 |Dec record high C = 20.2 |year record high C = 41.1 |Jan high C = 2.3 |Feb high C = 5.6 |Mar high C = 11.9 |Apr high C = 17.6 |May high C = 22.8 |Jun high C = 25.7 |Jul high C = 27.8 |Aug high C = 27.6 |Sep high C = 24.0 |Oct high C = 18.1 |Nov high C = 10.3 |Dec high C = 4.2 |year high C = 16.5 |Jan mean C = -1.6 |Feb mean C = 1.2 |Mar mean C = 5.8 |Apr mean C = 11.2 |May mean C = 16.3 |Jun mean C = 19.4 |Jul mean C = 21.1 |Aug mean C = 20.4 |Sep mean C = 16.5 |Oct mean C = 11.0 |Nov mean C = 5.6 |Dec mean C = 0.8 |year mean C = 10.6 |Jan low C = -4.8 |Feb low C = -2.3 |Mar low C = 1.2 |Apr low C = 5.8 |May low C = 10.1 |Jun low C = 13.4 |Jul low C = 14.6 |Aug low C = 14.3 |Sep low C = 11.2 |Oct low C = 6.2 |Nov low C = 2.1 |Dec low C = -1.7 |year low C = 5.8 |Jan record low C = -35.3 |Feb record low C = -29.2 |Mar record low C = -20.0 |Apr record low C = -5.2 |May record low C = -5.0 |Jun record low C = 2.2 |Jul record low C = 5.9 |Aug record low C = 5.0 |Sep record low C = -1.9 |Oct record low C = -6.8 |Nov record low C = -15.4 |Dec record low C = -24.8 |year record low C = -35.3 |precipitation colour = green |Jan precipitation mm = 40 |Feb precipitation mm = 36 |Mar precipitation mm = 37 |Apr precipitation mm = 48 |May precipitation mm = 65 |Jun precipitation mm = 76 |Jul precipitation mm = 64 |Aug precipitation mm = 50 |Sep precipitation mm = 40 |Oct precipitation mm = 39 |Nov precipitation mm = 48 |Dec precipitation mm = 50 |year precipitation mm = 593 |Jan snow cm = 9.8 |Feb snow cm = 9.3 |Mar snow cm = 4.4 |Apr snow cm = 0.0 |May snow cm = 0.0 |Jun snow cm = 0.0 |Jul snow cm = 0.0 |Aug snow cm = 0.0 |Sep snow cm = 0.0 |Oct snow cm = 0.0 |Nov snow cm = 3.7 |Dec snow cm = 7.2 |year snow cm = |unit precipitation days = 1.0 mm |Jan precipitation days = 7 |Feb precipitation days = 7 |Mar precipitation days = 7 |Apr precipitation days = 8 |May precipitation days = 9 |Jun precipitation days = 10 |Jul precipitation days = 7 |Aug precipitation days = 6 |Sep precipitation days = 6 |Oct precipitation days = 5 |Nov precipitation days = 8 |Dec precipitation days = 9 |year precipitation days = 89 |Jan humidity = 90 |Feb humidity = 86 |Mar humidity = 79 |Apr humidity = 73 |May humidity = 73 |Jun humidity = 74 |Jul humidity = 73 |Aug humidity = 75 |Sep humidity = 76 |Oct humidity = 81 |Nov humidity = 85 |Dec humidity = 89 |year humidity = 79 |Jan sun = 72.1 |Feb sun = 92.2 |Mar sun = 155.4 |Apr sun = 186.4 |May sun = 242.4 |Jun sun = 262.3 |Jul sun = 300.6 |Aug sun = 280.2 |Sep sun = 217.5 |Oct sun = 177.3 |Nov sun = 86.4 |Dec sun = 56.9 |year sun = 2129.7 |source 1 = NOAA,<ref>{{en icon}} {{cite web |url=ftp://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/TABLES/REG_VI/RO/15247.TXT |title=Timisoara Climate Normals (1961-1990) |work=National Oceanic and Atmospheric Administration}}</ref> Deutscher Wetterdienst<ref>{{de icon}} {{cite web |url=http://www.dwd.de/DWD/klima/beratung/ak/ak_152470_kt.pdf |title=Klimatafel von Temeschburg (Temesvar, Timisoara), Banat / Rumänien |work=Deutscher Wetterdienst}}</ref> |source 2 = [[Institutul Național de Statistică]] (minime istorice, 1901–2000)<ref>{{cite book |url=http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf |chapter=1.10 TEMPERATURA AERULUI (maxima absolută și minima absolută lunară și anuală) |title=Geografie, meteorologie și mediu înconjurător |publisher=Institutul Național de Statistică |date=2007 |page=22}}</ref> }} == Premierele Timișoarei == {{Articol principal|Cronologia istorică a Timișoarei}} * [[1718]] – atestarea [[Fabrica de Bere Timișoara|fabricii de bere]], cea mai veche de pe teritoriul actual al României; * [[1728]] – începutul [[Canalul Bega|canalizării Begăi]], cel mai vechi canal navigabil de pe teritoriul actual al României; * [[1732]] – [[Fabric|Cartierul Fabric]], prima zonă industrială de pe teritoriul actual al României; * [[1737]] - este dat în folosință primul spital din Timișoara, [[Spitalul Mizericordienilor din Timișoara|Spitalul Mizericordienilor;]] * [[1745]] – construcția spitalului orășenesc (cu 24 de ani înaintea Vienei și cu 34 de ani înaintea capitalei Ungariei); * [[1760]] – primul oraș al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi; * [[1771]] – primului ziar care a apărut pe teritoriul actual al României și totodată primul ziar german din sud-estul Europei: ''Temeswarer Nachrichten;'' * [[1815]] – se înființează biblioteca tipografului [[Josef Klapka]], prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Austriac; * [[1854]] – primul serviciu telegrafic într-un oraș de pe teritoriul României de azi; * [[1855]] – primul oraș al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz; * [[1857]] - primul oraș pe teritoriul actual al României conectat la rețeaua feroviară; * [[1869]] – primul tramvai tras de cai de pe teritoriul actual al României; * [[1869]] – primul oraș de pe teritoriul actual al României cu trafic fluvial regulat de pasageri și mărfuri; * [[1881]] – prima rețea de telefonie de pe teritoriul actual al României; * [[1884]] – primul oraș din Europa continentală cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi; * [[1886]] – prima stație de salvare din Ungaria și de pe teritoriul actual al României; * [[1897]] – primele proiecții cinematografice de pe teritoriul actual al României; * [[1899]] – al doilea tramvai electric într-un oraș din România de azi (1894); * [[1910]] – prima hidrocentrală pe un curs de apă de pe teritoriul actual al României; * [[1938]] – prima mașină de sudat șine de cale ferată și tramvai din lume, invenție a [[Corneliu Micloși|prof. univ. Corneliu Micloși;]] * [[1942]] – prima linie de troleibuz din România; * [[1953]] – singurul oraș european cu trei teatre de stat în limbile română, maghiară și germană; * [[1969]] – primul computer alfanumeric din România; * [[1989]] – orașul declanșării [[Revoluția Română din 1989|Revoluției]] și primul oraș liber de comunism din [[România|România;]] * [[1995]] – realizarea fertilizării in vitro și a embriotransferului uman în România prin înființarea primului Centru de Laparoscopie, Chirurgie Laparoscopică și Fertilizare in Vitro.<ref>Ilieșiu 2006, op. cit. p. 330</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a municipiului Timișoara |label1=Români|value1=81.35|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=4.87|color2=#80ff80 |label3=Germani|value3=1.31|color3=#ff80ff |label4=Sârbi|value4=1.51|color4=#c03f3f |label5=Necunoscută|value5=8.98|color5=#9f9f9f |label6=Altă etnie|value6=1.95|color6=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a municipiului Timișoara |label1=Ortodocși|value1=74.99|color1=#8080ff |label2=Romano-catolici|value2=7.1|color2=#ffff80 |label3=Reformați|value3=1.3|color3=#80ff80 |label4=Penticostali|value4=2.04|color4=#3fc03f |label5=Greco-catolici|value5=1.14|color5=#ff80ff |label6=Baptiști|value6=1.23|color6=#80ffff |label7=Necunoscută|value7=9.4|color7=#c0c0c0 |label8=Altă religie|value8=2.75|color8=#9f9f9f}} </div> ''[[Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date|Direcția pentru Evidența Persoanelor Timișoara]]'' are sediul pe Blvd. Mihai Eminescu nr. 15.<ref>{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/evpers/|titlu=Evidența Persoanelor - Primăria Municipiului Timișoara|publisher=Primăria Municipiului Timișoara - Website oficial|date=2020-08-18|accessdate=2023-11-05|limbă=ro}}</ref> Din punct de vedere demografic, Timișoara se definește, conform legii Zipf, ca oraș de rangul 2 la nivel național, cu funcții macroteritoriale extinse, constituind, împreună cu [[Arad]]ul, cea mai mare [[conurbație]] a [[România|țării]] (cu excepția Bucureștiului), formând o [[aglomerare urbană]] cu o [[Arie|arie teritorială]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] de peste 5.000&nbsp;km² și o [[populație]] de 805.000 de locuitori.<ref name="stareecon" /> Populația municipiului reprezintă 45,07% din populația [[județul Timiș|județului Timiș]], 16,07% din populația [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii de dezvoltare Vest]] și 1,44% din populația totală a [[România|României]]. Raportat la populația urbană, populația municipiului Timișoara reprezintă 25,7% din populația urbană a [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii]] și 2,61% din cea urbană a [[România|țării]].<ref name="stareecon">{{cite web|url=http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|title=Starea economică, socială și de mediu a municipiului Timișoara|date=2013|work=Primăria Timișoara|author=Daniela Ghinea, Ramona Miclăuș, Mihaela Sîrbu, Maria Pantic-Telbis|accessdate=2018-04-12|archive-date=2018-04-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20180413125555/http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|dead-url=yes}}</ref> După [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația municipiului Timișoara se ridică la 319.279 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră 317.660 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (81,36%). Principalele minorități sunt cele de [[Maghiarii din România|maghiari]] (4,87%), [[Sârbii din România|sârbi]] (1,52%) și [[Germanii din România|germani]] (1,31%). Pentru 8,98% din populație nu este cunoscută [[Grup etnic|apartenența etnică]]. Din punct de vedere [[Confesiune|confesional]], majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (74,99%), dar există și minorități de [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (7,11%), [[penticostali]] (2,05%), [[Biserica Reformată din România|reformați]] (1,3%), [[baptiști]] (1,23%) și [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]] (1,15%). Pentru 9,41% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.<ref>{{cite web |url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls |title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune |work=Institutul Național de Statistică |accessdate=2016-10-20 |archive-date=2020-08-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200807221634/http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls |dead-url=yes }}</ref> Potrivit datelor oficiale ale [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], la 1 ianuarie 2015, populația Timișoarei este de 333.613 locuitori. Fostul primar [[Nicolae Robu]] declara în [[2017]] că în Timișoara trăiesc cu peste 100.000 de persoane mai mult decât indică datele privind populația oficial rezidentă, deoarece [[Student|studenții]], [[Lucrător|muncitorii]] și alte categorii de [[Migrație umană|flotanți]] nu își mai fac viză de [[reședință]], fiind neînregistrați în buletinele statistice. Timișoara adună zilnic peste 500.000 de oameni, trendul [[Demografie|demografic]] fiind în creștere rapidă, datorită fenomenului accelerat de [[urbanizare]] al zonei, datorat [[Migrație umană|migrației interne]] și navetismului.<ref>{{cite web |url=http://www.banatulazi.ro/timisoara-a-crescut-miraculos-ca-numar-de-locuitori-cine-spune-asta/ |title=Timișoara a crescut miraculos ca număr de locuitori! Cine spune acest lucru |work=Banatul Azi |author=Raluca Zorfie |date=30 iulie 2017}}</ref> === Migrație internă și magnetism === Conform [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]], Timișoara a fost în perioada [[2001]]-[[2011]] orașul regional din [[România]] care a avut cea mai mare [[Migrație umană|migrație]] și indice de magnetism. Potrivit datelor statistice furnizate, Timișoara reușește să atragă anual circa 8.000 de locuitori noi, cei mai mulți venind din județele învecinate – [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]], [[Hunedoara]] și [[Arad]] și din județe mai îndepărtate, cum ar fi [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], [[Județul Dolj|Dolj]], [[Județul Gorj|Gorj]], [[Județul Bihor|Bihor]], [[Județul Sălaj|Sălaj]], [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], [[Județul Alba|Alba]], [[Județul Sibiu|Sibiu]], [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] și [[Maramureș]]. De altfel, 46% din populația actuală a Timișoarei este formată din persoane care s-au mutat aici din alte părți.<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/studiu-banca-mondiala-aproape-jumatate-din-locuitorii-timisoarei-sunt-nascuti-in-alte-parti-87197/|titlu=Studiu Banca Mondiala: Aproape jumatate din locuitorii Timisoarei sunt nascuti in alte parti|publisher=Tion|accessdate=2021-12-07}}</ref> <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.6,0.7,0.8) ImageSize = width:800 height:600 PlotArea = left:50 bottom:50 top:30 right:30 DateFormat = x.y Period = from:0 till:360000 TimeAxis = orientation:horizontal AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:50000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:10000 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1720 text:1720 bar:1774 text:1774 bar:1784 text:1784 bar:1804 text:1804 bar:1827 text:1827 bar:1847 text:1847 bar:1851 text:1851 bar:1870 text:1870 bar:1880 text:1880 bar:1890 text:1890 bar:1900 text:1900 bar:1910 text:1910 bar:1930 text:1930 bar:1948 text:1948 bar:1956 text:1956 bar:1966 text:1966 bar:1977 text:1977 bar:1990 text:1990 bar:1992 text:1992 bar:1999 text:1999 bar:2002 text:2002 bar:2011 text:2011 bar:2015 text:2015 PlotData= color:barra width:20 align:left bar:1720 from:0 till:5000 bar:1774 from:0 till:5600 bar:1784 from:0 till:9242 bar:1804 from:0 till:10097 bar:1827 from:0 till:11942 bar:1847 from:0 till:18103 bar:1851 from:0 till:20560 bar:1870 from:0 till:36844 bar:1880 from:0 till:37815 bar:1890 from:0 till:44809 bar:1900 from:0 till:55820 bar:1910 from:0 till:72555 bar:1930 from:0 till:91580 bar:1948 from:0 till:111987 bar:1956 from:0 till:142257 bar:1966 from:0 till:174243 bar:1977 from:0 till:266353 bar:1990 from:0 till:351293 bar:1992 from:0 till:334115 bar:1999 from:0 till:328148 bar:2002 from:0 till:317660 bar:2011 from:0 till:319279 bar:2015 from:0 till:333613 PlotData= bar:1720 at:5000 fontsize:S text:5.000 shift:(5,-5) bar:1774 at:5600 fontsize:S text:5.600 shift:(5,-5) bar:1784 at:9242 fontsize:S text:9.242 shift:(5,-5) bar:1804 at:10097 fontsize:S text:10.097 shift:(5,-5) bar:1827 at:11942 fontsize:S text:11.942 shift:(5,-5) bar:1847 at:18103 fontsize:S text:18.103 shift:(5,-5) bar:1851 at:20560 fontsize:S text:20.560 shift:(5,-5) bar:1870 at:36844 fontsize:S text:36.844 shift:(5,-5) bar:1880 at:37815 fontsize:S text:37.815 shift:(5,-5) bar:1890 at:44809 fontsize:S text:44.809 shift:(5,-5) bar:1900 at:55820 fontsize:S text:55.820 shift:(5,-5) bar:1910 at:72555 fontsize:S text:72.555 shift:(5,-5) bar:1930 at:91580 fontsize:S text:91.580 shift:(5,-5) bar:1948 at:111987 fontsize:S text:111.987 shift:(5,-5) bar:1956 at:142257 fontsize:S text:142.257 shift:(5,-5) bar:1966 at:174243 fontsize:S text:174.243 shift:(5,-5) bar:1977 at:266353 fontsize:S text:266.353 shift:(5,-5) bar:1990 at:351293 fontsize:S text:351.293 shift:(5,-5) bar:1992 at:334115 fontsize:S text:334.115 shift:(5,-5) bar:1999 at:328148 fontsize:S text:328.148 shift:(5,-5) bar:2002 at:317660 fontsize:S text:317.660 shift:(5,-5) bar:2011 at:319279 fontsize:S text:319.279 shift:(5,-5) bar:2015 at:333613 fontsize:S text:333.613 shift:(5,-5) TextData= fontsize:M pos:(20,30) text:Evoluția istorică a populației Timișoarei fontsize:M pos:(20,0) </timeline> === Structura etnică === Timișoara s-a remarcat din cele mai vechi timpuri ca un oraș divers din punct de vedere [[Grup etnic|etnic]]. La [[1918]], cea mai mare comunitate era cea [[Germani|germană]], urmată de [[Minoritatea maghiară din România|maghiari]], [[români]], [[evrei]], [[sârbi]] și multe alte comunități mai mici, precum [[bulgari]], [[slovaci]], [[croați]], [[cehi]], [[sloveni]], [[polonezi]] etc. Cifrele și raporturile procentuale sunt azi mult schimbate, însă aspectul multietnic al orașului persistă.<ref>{{cite web |url=http://www.timisoara2021.ro/2013/10/31/timisoara-europa-exemplu/ |title=Timișoara este un exemplu pentru Europa |work=Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană |accessdate=2017-12-21 |archive-date=2017-12-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171230093015/http://www.timisoara2021.ro/2013/10/31/timisoara-europa-exemplu/ |dead-url=yes }}</ref> În municipiul Timișoara trăiesc cele mai mari comunități de [[germani]] și [[sârbi]] din [[România]]. Comunitatea [[Maghiari|maghiară]] număra, la [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul din 2011]], peste 15.000 de locuitori. În ultimii ani, orașul înregistrează o creștere semnificativă a numărului de azilanți, [[Migrație umană|flotanți]], [[Refugiat|refugiați]], [[Imigrație|imigranți]], dar și a numărului de [[Angajat|angajați]] ai unor firme internaționale, ceea ce face ca ponderea statistică să oscileze. Peste 7.000 de [[Străin|cetățeni străini]] din 124 de state ale lumii trăiesc în Timișoara.<ref>{{Citat web|url=https://www.impactpress.ro/2018/04/11/cati-cetateni-straini-sunt-rezidenti-in-judetul-timis-politistii-de-la-imigrari-au-avut-mult-de-lucru-in-primul-trimestru-din-2018/|nume=Press|prenume=Impact|titlu=Cati cetateni straini sunt rezidenti in judetul Timis? Politistii de la Imigrari au avut mult de lucru in primul trimestru din 2018|publisher=IMPACTPRESS|date=2018-04-11|accessdate=2021-12-07|limbă=en-US}}</ref> {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em;" width="80%" |- ! align="center" style="background:#ccccff" colspan="2" | '''Recensământ'''<ref>{{hu icon}} {{cite web |url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erdstat/tmetn.pdf |title=Temes megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai 1880-1992 |author=Varga E. Árpád |work=Kulturális Innovációs Alapítvány Könyvtára}}</ref> ! align="center" style="background:#ccccff" colspan="10" | '''Structura etnică''' |- ! An !! Populație !! [[Români]] !! [[Germani]] !! [[Maghiari]] !! [[Sârbi]] !! [[Evrei]] !! [[Romi]] !! [[Slovaci]] !! [[Bulgari]] !! [[Ucraineni]] !! Alte etnii<br>(Nedeclarați) |- ! [[1880]] !! 38.702 | 5.188 || 21.121 || 7.745 || 2.487 || {{n/a}} || {{n/a}} || 416 || {{n/a}} || 29 || 1.716 |- ! [[1890]] !! 45.948 | 5.594 || 24.973 || 11.100 || 2.363 || {{n/a}} || {{n/a}} || 332 || {{n/a}} || 27 || 1.559 |- ! [[1900]] !! 60.551 | 6.312 || 30.892 || 19.162 || 2.730 || {{n/a}} || {{n/a}} || 288 || {{n/a}} || 13 || 1.154 |- ! [[1910]] !! 74.003 | 7.593 || 32.963 || 28.645 || 3.490 || {{n/a}} || {{n/a}} || 341 || {{n/a}} || 149 || 957 |- ! [[1920]] !! 86.850 | 16.047 || 32.097 || 27.189 || {{n/a}} || 8.307 || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || 3.210 |- ! [[1930]] !! 102.390 | 25.207 || 33.162 || 31.773 || 2.237 || 7.264 || 379 || 652 || 279 || 56 || 1.381 |- ! [[1941]] !! 125.052 | 46.466 || 37.611 || 24.891 || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || 16.084 |- ! [[1956]] !! 142.257 | 75.855 || 24.326 || 29.968 || 3.065 || 6.700 || 122 || 575 || 280 || 56 || 1.310 |- ! [[1966]] !! 174.243 | 109.100 || 25.058 || 31.016 || 4.188 || 2.590 || 120 || 490 || 475 || 71 || 1.135 |- ! [[1977]] !! 269.353 | 191.742 || 28.429 || 36.724 || 6.776 || 1.629 || 1.109 || 404 || 942 || 299 || 1.299 |- ! [[1992]] !! 334.115 | 274.511 || 13.206 || 31.785 || 7.748 || 549 || 2.668 || 675 || 1.314 || 756 || 903 |- ! [[2002]] !! 317.660 | 271.677 || 7.157 || 24.287 || 6.311 || 367 || 3.062 || 570 || 1.218 || 762 || 2.249 |- ! [[2011]] !! 319.279 | 259.754 || 4.193 || 15.564 || 4.843 || 176 || 2.145 || 385 || 859 || 556 || 28.679 |- ! [[2021]] !! 250.849 | - || - || - || - || - || - || - || - || - || - |} === Structura confesională === Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate, municipiul Timișoara fiind reședința [[Arhiepiscopia Timișoarei|Arhiepiscopiei Timișoarei]], scaunul [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]]. Datorită tradiției multietnice și [[Religie|multiconfesionale]], Timișoara este un oraș cu una dintre cele mai diversificate structuri confesionale din România. În [[2011]] circa 80,6% din timișoreni s-au declarat [[Biserica Ortodoxă|ortodocși]] (marea majoritate ținând de [[Biserica Ortodoxă Română]], iar restul de [[Biserica Ortodoxă Sârbă]]) și 10% [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolici]] (marea majoritate [[germani]] și [[maghiari]]). Urmează confesiunile [[Penticostalism|penticostală]] cu 8.408 de adepți (2,6%), [[Biserica Reformată|reformată]] (2%, majoritatea [[maghiari]]), [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolică]] (în marea majoritate români) cu 4.191 de adepți. Sunt reprezentate și diverse alte comunități mai mici, cum este cea [[evrei]]ască (mozaică), cu o istorie de circa 450 de ani, astăzi având aproximativ 300 de membri, în cea mai mare parte vârstnici. De asemenea, există în oraș un număr mic de credincioși [[Creștin-ortodox|creștini ortodocși]] [[greci]], [[Armeni (popor)|armeni]], precum și [[musulman]]i ([[arabi]] și [[turci]]). 359 de timișoreni s-au declarat [[ateism|atei]]. == Politică și administrație == {{Articol principal|Guvernarea locală din Timișoara}} {{Vezi și|Lista primarilor Timișoarei}} [[File:Timișoara - Primăria Municipiului Timișoara (29971854967).jpg|200px|miniatura|Primăria Municipiului Timișoara]] [[File:Dominic Fritz (primarul Timișoarei) 31 octombrie 2022 01.jpg|right|200px|miniatura|Primarul [[Dominic Fritz]]]] <!-- secțiune administrație -->Municipiul Timișoara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_tm_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = USR | nume_complet1 = Uniunea Salvați România | mandate1 = 13 | nume_scurt2 = CNR | nume_complet2 = Coaliția Națională pentru România | mandate2 = 11 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 3 }} În 2003 au fost înființate „consiliile consultative de cartier” ca „instrumente de participare cetățenească pentru îmbunătățirea procesului decizional în administrația publică locală, în scopul realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii și proiecte de interes public local”. Primele alegeri libere din Timișoara post-comunistă au avut loc în [[Alegeri locale în România, 1992|1992]]. Câștigător a fost [[Viorel Oancea]], de la [[Partidul Alianța Civică]] (PAC), ulterior fuzionat cu [[PNL]]. Acesta s-a remarcat prin faptul că a fost primul ofițer care a vorbit mulțimii de revoluționari adunați în [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]]. La [[Alegeri locale în România, 1996|alegerile din 1996]] fotoliul de primar a fost câștigat de [[Gheorghe Ciuhandu (politician)|Gheorghe Ciuhandu]], din partea [[PNȚCD]]. Acesta a deținut patru mandate, după ce a câștigat și alegerile din [[Alegeri locale în România, 2000|2000]], [[Alegeri locale în România, 2004|2004]] și [[Alegeri locale în România, 2008|2008]]. Din [[2012]] până în [[2020]], primar al Timișoarei a fost [[Nicolae Robu]].<ref>{{cite web |url=http://www.primariatm.ro/hcl.php?s_nr=195&s_year=2003 |title=Hotărârea Consiliului Local 195/16.09.2003 privind constituirea Consiliilor Consultative de Cartier |work=Primăria Timișoara |accessdate=2018-04-12 |archive-date=2018-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180413125241/http://www.primariatm.ro/hcl.php?s_nr=195&s_year=2003 |dead-url=yes }}</ref> === Organizarea administrativă === Forma de organizare administrativă a Timișoarei în [[perioada interbelică]] a fost cea de [[plasă]], aceasta având numele de [[Plasa Timișoara, județul Timiș-Torontal|plasa Timișoara]], orașul fiind reședința județului [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)|Timiș-Torontal]]. Astăzi, în [[România]], nu există unitate administrativă subdivizionară echivalentă pentru plasă, corespunzător nivelului {{abbr|LAU|local administrative unit}} al [[NUTS|Nomenclaturii Unităților Teritoriale Statistice]] din [[Uniunea Europeană]]. Tradițional, Timișoara era împărțită în zece cartiere care astăzi nu au nicio funcție administrativă. {| class="wikitable" |- ! Cartier !! Suprafață (ha) !! Nume românesc !! Nume german !! Nume maghiar !! Înființare |- | I || 480 || [[Cetate, Timișoara|Cetate]] || Innere Stadt || Belváros || [[1723]] |- | II || 1.017 || [[Fabric]] || Fabrikstadt || Gyárváros || [[1744]] |- | III || 668 || [[Elisabetin]] || Elisabethstadt || Erzsébetváros || [[1718]] |- | IV || 442 || [[Iosefin]] || Josefstadt || Józsefváros || [[1744]] |- | V || 205 || [[Mehala]] || Franzstadt || Újváros || [[1910]] |- | VI || 231 || [[Fratelia]] || Neu-Kischoda || Újkissoda || [[1948]] |- | VII || 156 || [[Freidorf]] || Freidorf || Szabadfalu || [[1950]] |- | VIII || 67 || [[Plopi, Timișoara|Plopi]] || Kardos-Kolonie || Kardos-Telep || [[1951]] |- | IX || 72 || [[Ghiroda|Ghiroda Nouă]] || Neu-Giroda || Újgiroda || [[1951]] |- | X || 102 || [[Ciarda Roșie]] || Rote Tscharda || Vörös Csárda || [[1953]] |} Pe lângă cele menționate, în secolele [[Secolul al XX-lea|XX]] și [[Secolul al XXI-lea|XXI]] au apărut o serie de cartiere noi: :<small>''Listate în ordine alfabetică''</small> {{div col|2}} * [[Calea Aradului|Aradului]]; * [[Blașcovici]]; * [[Braytim]]; * [[Bucovina, Timișoara|Bucovina]]; * [[Circumvalațiunii]]; * Complexul Studențesc; * [[Girocului]]; * [[Kuncz]]; * [[Calea Lipovei|Lipovei]]; * [[Dâmbovița, Timișoara|Dâmbovița]]; * Modern; * [[Zona Odobescu|Odobescu]]; * [[Olimpia-Stadion]]; * [[Plăvăț]]; * [[Ronaț]]; * [[Soarelui]]; * [[Steaua, Timișoara|Steaua]]; * [[Calea Șagului|Șagului]]; * [[Tipografilor, Timișoara|Tipografilor]]; * [[Torontalului]]; * UMT.{{div col end}}''Grupul de Acțiune Locală Timișoara'' are sediul în zona [[Ghiroda|Ghiroda Nouă]], pe strada Ismail nr. 8.<ref>{{Citat web|url=https://galtimisoara.ro/|titlu=GAL -Timișoara {{!}} Idei inovatoare, succese răsunătoare|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Zona metropolitană === {{Articol principal|Zona metropolitană Timișoara}} Zona metropolitană Timișoara este o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] din [[județul Timiș]], constituită din municipiul Timișoara, cel mai mare centru polarizator din [[regiunea de dezvoltare Vest|regiunea de dezvoltare Vest;]] orașul [[Recaș]], și alte 26 de comune periurbane. Zona are o [[suprafață]] de 2.439,19 [[km²]], și o [[populație]] de 468,162 de [[locuitori]].<ref>{{cite web |url=http://www.zf.ro/eveniment/timisoara-isi-pregateste-zona-metropolitana-3176076 |title=Timișoara își pregătește zona metropolitană |work=[[Ziarul Financiar]] |date=24 iulie 2008}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Timișoara'' are sediul în zona [[Piața Unirii din Timișoara|Pieței Unirii]], pe strada Vasile Alecsandri nr. 6.<ref>{{Citat web|url=https://adi-pct.ro/|titlu=Timișoara - Zona Metropolitană|publisher=ADI-PCT|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195834/https://adi-pct.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Timisoara Metropolitan Area jud Timis.png|miniatura|350x350px|Poziția [[Zona metropolitană Timișoara|zonei metropolitane Timișoara]] în [[județul Timiș]]]] ==== Componență: ==== * Municipiul Timișoara''';''' * [[Recaș|Orașul Recaș''';''']] * Comunele: [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]], [[Bucovăț (Dumbrava), Timiș|Bucovăț,]] [[Biled, Timiș|Biled,]] [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare,]] [[Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi,]] [[Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi,]] [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița,]] [[Ghiroda, Timiș|Ghiroda,]] [[Giarmata, Timiș|Giarmata,]] [[Giroc, Timiș|Giroc,]] [[Jebel, Timiș|Jebel,]] [[Liebling, Timiș|Liebling,]] [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă,]] [[Mașloc, Timiș|Mașloc,]] [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara,]] [[Parța, Timiș|Parța,]] [[Pădureni, Timiș|Pădureni,]] [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou,]] [[Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare,]] [[Sacoșu Turcesc, Timiș|Sacoșu Turcesc,]] [[Șag, Timiș|Șag,]] [[Săcălaz, Timiș|Săcălaz,]] [[Sânandrei, Timiș|Sânandrei,]] [[Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]] și [[Satchinez, Timiș|Satchinez]].<ref name=":2" /> Mai multe [[Comună|comune]] învecinate cu Timișoara au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare semnificativă. Comunele [[Ghiroda, Timiș|Ghiroda]], [[Giroc, Timiș|Giroc]], [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]], [[Chișoda, Timiș|Chișoda]], [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] și [[Utvin, Timiș|Utvin]] au ajuns [[Suburbie|suburbii]] ale municipiului datorită dezvoltării facilităților, [[Utilitate|utilităților]] și a [[Infrastructură|infrastructurii]], alipindu-se teritorial de oraș. Alte comune au cunoscut și ele o dezvoltare semnificativă, cel mai corect fiind încadrate la o zonă periurbană aflată în planul secund față de oraș, împrumutând, de asemenea, [[Urbanism|caracteristici urbane]] specifice. Printre acestea se numără: [[Giarmata, Timiș|Giarmata]], [[Săcălaz, Timiș|Săcălaz]], [[Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare]], [[Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]], [[Sânandrei, Timiș|Sânandrei]], [[Șag, Timiș|Șag]], [[Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi]], [[Comuna Parța, Timiș|Parța]], [[Pădureni, Timiș|Pădureni]] ș.a.<ref name=":2">{{cite web|url=http://arhiva.gov.ro/upload/articles/119757/nf-hg-998-2008.pdf|title=NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională|work=Guvernul României|page=2}}</ref> [[Fișier:Metro-Regions-2021.png|miniatura|301x301px|Hartă a regiunilor metropolitane din [[Europa]], conform tipologiei calculate de [[Eurostat]]. [[Zona metropolitană Timișoara|Zona Metropolitană Timișoara]] și [[Județul Timiș|județul]] se disting printr-un ritm de [[urbanizare]] accelerat, net superior mediei naționale ]] ''Grupul de Acțiune Locală Asociația "Timiș Torontal Bârzava"'' are sediul în orașul [[Deta]], pe strada Voitegului nr. 3.<ref>{{Citat web|url=http://timistorontalbarzava.ro/|titlu=Asociatia Timis-Torontal-Barzava|publisher=timistorontalbarzava.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> În ultimii 20 de ani, Timișoara și-a extins hotarele cu circa 8%, ceea ce înseamnă aproximativ 1.000 de hectare, datorită construirii de noi cartiere sau zone de locuit la [[Casa|case]] sau [[bloc]]uri – [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]]. Limitele orașului au fost mutate spre exterior în anul [[2006]] cu aproape 6&nbsp;km. Cea mai mare extindere a avut loc înspre comuna [[Șag, Timiș|Șag]].<ref name=":0">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/in-ultimii-20-de-ani-timisoara-s-a-extins-cu-1-000-de-hectare-vezi-aici-in-ce-directii-si-cum-anume-a-crescut-orasul/25/11/2011|title=În ultimii 20 de ani, Timișoara s-a extins cu 1.000 de hectare! Vezi aici în ce direcții și cum anume a crescut orașul!|work=Opinia Timișoarei|date=25 noiembrie 2011}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zurobara a Județului Timiș'' are sediul în localitatea [[Cerneteaz, Timiș|Cerneteaz,]] pe strada Nica Iancu Iancovici nr. 100.<ref>{{Citat web|url=https://zurobara.ro/|titlu=ADI Zurobara|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Metropola Timișoara–Arad === {{Vezi și|Regiunea de dezvoltare Vest}} [[Fișier:Map of the metropolitan areas of Romania.png|miniatura|275x275px|Zonele metropolitane din [[România]]. ''[[Conurbație|Conurbația]] [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]–[[Arad]]'' ([[Regiunea de dezvoltare Vest|Vest]]) este cea mai mare [[aglomerare urbană]] pe axa [[București]]–[[Budapesta]]–[[Belgrad]] (peste 800.000 de locuitori) - o [[Zonă urbană|zonă]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] cu impact direct asupra [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Urbanism|urbane]] din [[Europa Centrală și de Est]]]] În data de [[2 august|2 August]] [[2016]] s-a semnat actul oficial de înființare al [[Metropolă|metropolei Timișoara–Arad]], parte a strategiei integrate de [[dezvoltare durabilă]] Timișoara Vision 2030, elaborată de [[Banca Mondială]], [[Eurostat]], și de [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenția de Dezvoltare Regională Vest]] din [[România]].<ref>{{Citat web|url=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|autor=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|titlu=Strategia Timisoara Vision 2030|accessdate=2018-09-09|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909150651/http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|dead-url=yes}}</ref> Proiectul a implicat unirea celor două [[Zonă metropolitană|zone metropolitane]] într-o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] unitară, cu rol de hub de [[transport]], [[Investiție|investițional]], [[Cultură|cultural]], [[Turism|turistic]], [[Medicină|medical]] și [[Educație|educațional]] în [[Euroregiunea DKMT|euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/timisoara-si-arad-se-unesc-ca-sa-constituie-prima-metropola-din-romania.html|nume=Arhiva|titlu=Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România|publisher=Evenimentul Zilei|date=2016-08-03|accessdate=2023-09-05|limbă=Romanian}}</ref> Populația [[Aglomerare urbană|aglomerării urbane]] are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol [[Om|socio]]-[[Economie|economic]] al [[Europa|Europei]] pe axa [[București]][[Metropolă|–]][[Budapesta]][[Metropolă|–]][[Belgrad]].<ref>{{Citat web|url=https://www.pressalert.ro/2018/01/de-ce-timisoara-trebuie-sa-faca-pace-cu-aradul/|autor=Adriana, Mîț|titlu=Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere}}</ref> === Alianța Vestului === {{Imagine multiplă | align = Right | direction = Orizontal | footer = Hărțile [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunii DKMT]] și ale [[Macroregiunea 4|Macroregiunii 4]], compusă din zonele istorice [[Banat]], [[Crișana]], [[Transilvania]] și [[Oltenia]]. [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] - [[Capitală|capitala]] [[Administrație publică|administrativă]] a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] și reședința [[Județul Timiș|județului Timiș]], este cel mai mare [[Oraș|oraș]] din aceste [[Organizarea administrativ-teritorială a României|unități administrativ-teritoriale]], și totodată cel mai important centru [[Economie|economic]], [[Investiție|investițional]] și [[Universitate|universitar]] din aceste [[Regiune|regiuni]] transnaționale | image1 = Dkmt2004.png | image2 = România macroregiunea 4.svg | total_width = 550 }} Pe data de [[8 decembrie|8 Decembrie]] [[2018]], la Timișoara, s-a semnat [[document]]ul oficial de înființare al '''Alianței Vestului''' (''AVE''), în parteneriat cu municipiile [[Arad]], [[Oradea]] și [[Cluj-Napoca]], prima asociere intercomunitară de acest tip din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/AliantaVestuluiAVE|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-09-07}}</ref> Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Umanitate|sociale]] a orașelor membre (Timișoara, [[Cluj-Napoca]], [[Arad]] și [[Oradea]]) și a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] prin [[Colaborare|colaborare regională]], dezvoltarea [[Infrastructură|infrastructurii]], absorbția de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]], atragerea [[Investiție|investițiilor private]] și îmbunătățirea [[Calitatea vieții|calității vieții]], urmând principiile socio-economice ale [[Megalopolis (aglomerare urbană)|megalopolisului]] de [[urbanizare]] [[Banana albastră|Banana Albastră]], din [[Europa de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/alianta-vestului-fondata-de-timisoara-arad-oradea-si-cluj-napoca-id118054.html|titlu=”Alianța Vestului”, fondată de Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca|publisher=romania-actualitati.ro|accessdate=2024-09-07|limbă=ro}}</ref> === Internațional === Timișoara este membră a rețelelor EU Core Cities, European Cities, European Marketing Cities și Advancing Public Transport Cities.<ref>{{Citat web|url=http://www.uitp.org/|titlu=Advancing Public Transport EU}}</ref> == Infrastructură == <gallery mode="packed" heights="200px"> Fișier:Timisoara public transport system map (with stations).png|Harta sistemului de transport în comun (cu stații)<br />{{legend|#909090|cale ferată}} {{legend|#ffb0b0|linie de tramvai}} {{legend|#ffee50|linie de troleibuz}} Fișier:Map of the Timișoara tramway and trolleybus routes.png|Harta liniilor de tramvai și troleibuz Fișier:Netzplan RATT korrigiert.png|Reprezentare schematică a sistemului de linii de tramvai </gallery>Municipiul are acces direct la [[Coridoare pan-europene|coridoarele paneuropene]] [[Transport feroviar|feroviare]] și [[Transport rutier|rutiere]] care îl traversează, datorită interconectării la [[rețeaua trans-europeană de transport|rețeaua transeuropeană de transport TEN-T]], lucru care asigură legătura cu principalele orașe europene, naționale și cu centrele regionale, atât pentru transportul călătorilor, cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul [[Banat]]ului. Infrastructura transportului Timișoarei este foarte complexă, asigurând o gamă diversă de [[Serviciu (economie)|servicii]] de mobilitate urbană. === Transportul rutier. Infrastructura de transport municipală === {{Vezi și|Listă cu străzile din Timișoara existente înainte de 1920}}{{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | image1 = Podul Michelangelo (Timișoara).jpg | image2 = | caption1 = [[Pod|Podul]] Michelangelo, [[Circulație rutieră|sensul de circulație]] către [[Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului]] | caption2 = | total_width = 275 }}Trama stradală a municipiului este compusă din 1.278 de străzi ce însumează aproape 750&nbsp;km, majoritatea modernizate și echipate edilitar: [[Stradă|carosabil]] și [[trotuar]]e asfaltate, [[Parcare|parcări]], [[Indicator rutier|marcaje]], [[Parc|spații verzi]], [[Indicatoarele rutiere din România|indicatoare]], [[Semafor|semafoare]] și semnalizare luminoasă, [[Electricitate|iluminat public]], rețele de utilități ([[Canalizare menajeră|apă-canal]], [[gaz]], [[electricitate]]), sistem de colectare a apelor pluviale, [[Termoficare|rețele de termoficare]], [[Fibră optică|rețea subterană de cablaje și fibră optică]], [[Supravegherea video|camere video de supraveghere]] și servicii de [[Colectare selectivă|colectare]]-[[Dezinfectare|salubrizare]].<ref>{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/uploads/files/nomeclatorstradal/Nomenclator_stradal_Timisoara_actualiz_HCL_123_124_2017.pdf|titlu=Nomenclatorul stradal al Municipiului Timișoara|accessdate=2019-12-19|archive-date=2019-12-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20191219150640/https://www.primariatm.ro/uploads/files/nomeclatorstradal/Nomenclator_stradal_Timisoara_actualiz_HCL_123_124_2017.pdf|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Mărăsti Square, Timișoara, August 2022.jpg|miniatura|275x275px|[[Intersecție de străzi|Intersecția]] de tip [[Sens giratoriu|turbogirație]] din Piața Mărăști, lângă Cazarma Vienei (U), cartierul [[Calea Aradului]]]] Din punct de vedere al dimensiunii spațiale a traficului, fluxurile de [[circulație]] sunt preponderent de-a lungul principalelor axe de [[transport rutier]] ale orașului, consolidate printr-o serie de 4 inele concentrice care asigură legături rapide între [[Format:Cartiere Timișoara|cartierele Timișoarei]], identic sistemului [[Ringstraße]] din [[Viena]]. Zonele industriale centrale, care afectau coeziunea structurii urbane, sunt în prezent în reconversie, aici dezvoltându-se în special [[Serviciu (economie)|servicii]], [[Instituție|instituții]] și [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]]. Rețeaua de drumuri din afara municipiului este de tip radiar-concentric, majoritatea drumurilor din județ convergând către reședință.<ref>{{Citat web|url=https://renasterea.ro/incep-lucrarile-la-inelul-iv-de-circulatie-al-timisoarei-harta-cu-zona-unde-se-va-lucra/|titlu=Inep lucarile la Inelul 4 de circulatie|autor=https://renasterea.ro/incep-lucrarile-la-inelul-iv-de-circulatie-al-timisoarei-harta-cu-zona-unde-se-va-lucra/}}</ref> Noua magistrală rutieră ''Radiala Vest,'' proiect al [[Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere|Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)]], are o lungime de 2,7 kilometri și va cuprinde patru benzi de circulație, un [[pod]] nou peste [[Calea ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj|magistrala ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj]], și un [[sens giratoriu]] la intersecția cu strada Carpenului. Noua infrastructură asigură legătura dintre pasajul subteran și noul [[pod]] peste [[Canalul Bega]] din zona [[Solventul]], cu [[Șoseaua de centură a Timișoarei|Centura de Vest a Timișoarei]], din zona [[Freidorf]].<ref>{{Citat web|url=https://debanat.ro/2023/05/noua-radiala-vest-a-ajuns-la-faza-de-sf-contractul-a-fost-semnat-la-primaria-timisoara_392753.html|nume=Nestor|prenume=Alex|titlu=Noua Radială Vest a ajuns la faza de SF. Contractul a fost semnat la Primăria Timișoara|publisher=deBanat.ro - spune realitatea!|date=2023-05-04|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Aral green Timisoara 1210683.jpg|miniatura|275x275px|[[Stație de alimentare]] ecologică [[Aral|Aral Green]] pe [[DN6]], în zona [[Ghiroda Nouă, Timiș|Ghiroda Nouă]]]] În plan local, transportul auto cunoaște o adevărată explozie după 1990, astfel că în 2019 gradul de motorizare înregistrat la Timișoara era cel mai mare din România, cu un autovehicul la fiecare 1,68 locuitori. În același an, la nivelul orașului erau înmatriculate 196.486 de [[autovehicul]]e, la acestea adăugându-se mașinile care tranzitează orașul sau care sunt înmatriculate în alte [[Județele României|județe]], dar sunt deținute de persoane care locuiesc și lucrează în Timișoara.<ref name=":3">{{cite web|url=http://adevarulfinanciar.ro/articol/masinile-electrice-second-hand-o-alternativa-mai-ieftina-pentru-romanii-care-vor-un-autoturism-nepoluant/|title=Mașinile electrice second-hand, o alternativă mai ieftină pentru românii care vor un autoturism nepoluant|date=29 aprilie 2016|work=Adevărul|author=Gabriel Bucur|accessdate=2017-12-30|archive-date=2018-01-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20180104004440/http://adevarulfinanciar.ro/articol/masinile-electrice-second-hand-o-alternativa-mai-ieftina-pentru-romanii-care-vor-un-autoturism-nepoluant|dead-url=yes}}</ref> Din octombrie 2019 Timișoara deține cea mai mare infrastructură publică pentru încărcarea [[Automobil electric|automobilelor electrice]] și [[vehicul electric reîncărcabil|reîncărcabile]] din țară, Charging Plaza Hub, situată lângă [[Piața Timișoara 700|Piața 700]]. În martie 2021 s-a inaugurat prima stație de tip Supercharger pentru mașinile electrice și [[Vehicul hibrid|hibrid]] [[Tesla, Inc.|Tesla]] din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tesla.com/findus/location/supercharger/Timisoararosupercharger|titlu=Timișoara Supercharger}}</ref> === Rețeaua de transport internă și internațională === {{Vezi și|Șoseaua de centură a Timișoarei}} {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em; text-align:center" width="60%" ! colspan="12" align="center" style="background:#ccccff;" |'''Distanța față de câteva puncte de reper din județ, capitale și metropole de pe Glob''' |- style="background:#DCDCDC" !în [[județul Timiș]] !în [[Europa]] !în [[Pământ|lume]] |- align="left" |[[Buziaș]] — 31&nbsp;km (19&nbsp;mi; 462,01 yd) |[[Berlin]] — 1.180&nbsp;km (733&nbsp;mi; 218, 45 yd) |[[New York (oraș)|New York City]] — 7.252&nbsp;km (4.506&nbsp;mi; 323,61 yd) |- align="left" |[[Călacea, Timiș|Băile Călacea]] — 27&nbsp;km (16&nbsp;mi; 777,03 yd) |[[Madrid]] — 2.099&nbsp;km (1.304&nbsp;mi; 454,30 yd) |[[São Paulo (oraș)|São Paulo]] — 10.290&nbsp;km (6.393&nbsp;mi; 1.600,79 yd) |- align="left" |[[Cenad, Timiș|Cenad]] — 73&nbsp;km (45&nbsp;mi; 633,77 yd) |[[Moscova]] — 1.594&nbsp;km (990&nbsp;mi; 819,59 yd) |[[Seul]] — 8.153&nbsp;km (5.066&nbsp;mi; 69,18 yd) |- align="left" |[[Jimbolia]] — 42&nbsp;km (26&nbsp;mi; 171,75 yd) |[[Paris]] — 1.460&nbsp;km (907&nbsp;mi; 355,41 yd) |[[Shanghai]] — 8.292&nbsp;km (5.152&nbsp;mi; 721,43 yd) |- align="left" |[[Moravița, Timiș|Stamora-Moravița]] — 59&nbsp;km (36&nbsp;mi; 1.163,18 yd) |[[Roma]] — 1.530&nbsp;km (950&nbsp;mi; 6.979, 51 yd) |[[Sydney]] — 15.613&nbsp;km (9.701&nbsp;mi; 4.684,2 yd) |- |[[Sânnicolau Mare]] — 65&nbsp;km (40&nbsp;mi; 3.891, 31 yd) |[[Istanbul]] — 1.058&nbsp;km (657&nbsp;mi; 722,86 yd) |[[Tōkyō]] — 9.060&nbsp;km (5.629&nbsp;mi; 1.096,44 yd) |- |[[Lugoj]] — 59&nbsp;km (36&nbsp;mi; 6.609, 63 yd) |[[Londra]] — 1.687&nbsp;km (1.048&nbsp;mi; 445,62 yd) |[[Johannesburg]] — 8.030&nbsp;km (4.989&nbsp;mi; 611,48 yd) |} Timișoara este legată la [[rețeaua de drumuri europene]], respectiv [[Drumurile Naționale din România|naționale]], prin următoarele căi rutiere: * [[drumul european E70]] ''—'' spre frontiera cu '''[[Serbia]]''' prin [[Moravița, Timiș|vama Stamora-Moravița]]'','' urmând traseul: [[Tbilisi]] - [[Batumi]] - [[Trabzon]] - [[Istanbul]] - [[Varna]] - [[Ruse]] - [[București]] - [[Craiova]] - Timișoara - [[Deta]] > [[Vârșeț]] - [[Panciova]] - [[Belgrad]] - [[Zagreb]] - [[Ljubljana]] - [[Triest]]e - [[Veneția]] - [[Padova]] - [[Verona]] - [[Brescia]] - [[Torino]] - [[Lyon]] - [[Saint-Étienne]] - [[Bordeaux]] - [[Bilbao]] - [[Gijón]] - [[A Coruña|A Coruña;]] * [[drumul european E671]] ''—'' Timișoara - [[Arad]] - [[Chișineu-Criș]] - [[Carei]] - [[Satu Mare]]; * [[DN6|drumul național 6]] ''—'' spre frontiera cu '''[[Ungaria]]''' prin [[Cenad, Timiș|vama Cenad]], urmând traseul: [[București]] - [[Alexandria, România|Alexandria]] - [[Roșiorii de Vede]] - [[Caracal]] - [[Craiova]] - [[Filiași]] - [[Strehaia]] - [[Drobeta-Turnu Severin]] - [[Porțile de Fier I|Porțile de Fier]] - [[Orșova]] - [[Băile Herculane]] - [[Caransebeș]] - [[Lugoj]] - [[Recaș]] - Timișoara - [[Sânnicolau Mare]] > [[Macău]] - [[Seghedin]] - [[Kecskemét]] - [[Budapesta]] - [[Tatabánya]] - [[Győr]] - [[Bratislava]] - [[Viena]];{{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | image1 = A1 Arad-Timisoara - 01.JPG | image2 = Pan-European_corridor_4.svg | caption1 = [[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]] în apropiere de Timișoara | caption2 = [[Coridoare pan-europene|Coridoarele TEN-T Orient-Est mediteraneean]] ([[Dresda]]-[[Istanbul]]) și [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]] ([[Strasbourg]]-[[Constanța]]/[[Sulina]]), [[Transport feroviar|componenta feroviară]] a Noului [[Drumul mătăsii|Drum al Mătăsii]] ([[Xi'an]]-[[Praga]]), traseul european [[Via Carpatia]] ([[Marea Baltică]]-[[Marea Egee]]), precum și ramura sudică a culoarului continental [[Rail-2-Sea]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]), tranzitează [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] pe relația nord-est - fiind unul din orașele [[România|României]] aflat pe toate cele 5 axe geostrategice de [[Transport|transport]] ce străbat țara | total_width = 500 }} * [[DN59|drumul național 59]] ''—'' cu ramificația [[DN59A]], spre frontiera cu '''[[Serbia]]''' prin [[Jimbolia|vama Jimbolia]], urmând traseul: Timișoara - [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] > [[Becicherecu Mare]] - [[Novi Sad]] - [[Belgrad]] - [[Čačak]] - [[Višegrad|Visegrád]] - [[Sarajevo]] - [[Mostar]] - [[Split]]; * [[DN69|drumul național 69]] ''—'' Timișoara - [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara]] - [[Vinga, Arad|Vinga]] - [[Șagu, Arad|Șagu]] - [[Arad]]. [[Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere|''Direcția Regională de Drumuri și Poduri'']] are sediul pe strada Coriolan Băran nr. 18.<ref>{{Citat web|url=https://www.drdptm.ro/index.php|titlu=CNAIR - DRDP Timisoara|publisher=www.drdptm.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Timișoara este un nod rutier major în [[Transport rutier internațional de marfă|traficul internațional de tranzit]], fiind situată pe [[Coridoare pan-europene|Coridorul pan-european IV Orient-Est mediteraneean]] [[Dresda]]–[[Istanbul]], care conectează [[Europa Centrală]] de [[Marea Neagră]] (în antichitate [[Drumul mătăsii]]), precum și nod al viitorului traseu transeuropean [[Via Carpatia]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]), care în plan continental face conexiune între porturile [[Klaipėda]] la [[Marea Baltică]] și [[Salonic]] la [[Marea Egee]], respectiv, în plan național, legăturile cu [[Autostrada A3 (România)|Autostrada Transilvania]] și [[Drumul expres Pitești–Craiova]]. [[Fișier:La Premier ministre polonaise Beata Szydlo faisant une présentation de Via Carpatia.jpg|miniatura|275x275px|Traseul rutier transeuropean [[Via Carpatia]], cu [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] indicată pe [[hartă]] ]] Orașul este străbătut în nord-est de [[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]], componentă a [[Coridoare pan-europene|Coridorului IV]] – cea mai importantă axă de transport a [[România|României]], ce străbate țara pe relația [[Nădlac]] – [[Arad]] – Timișoara – [[Deva]] – [[Pitești]] – [[București]]. Acest segment continuă cu [[Autostrada M43 (Ungaria)|autostrada M43]] din [[Ungaria]], spre [[Seghedin]], asigurând legătură rutieră directă cu [[Europa de Vest]]. [[Autostrada A1 (România)|A1]] face joncțiune în apropiere de [[Lugoj]] cu [[Autostrada A6 (România)|autostrada A6]]. Prima porțiune din autostradă, de 11&nbsp;km, dintre [[Balinț, Timiș|Balinț]] și [[Lugoj]], unde se află un [[nod rutier]] cu [[DN6]], a fost inaugurată pe [[19 decembrie]] [[2013]].<ref name=":1">{{cite web|url=http://www.economica.net/via-carpatia-pe-unde-va-traversa-romania-noua-autostrada-dintre-mediterana-si-marea-baltica_115733.html|title=Via Carpatia: Pe unde va traversa România noua autostradă dintre Mediterana și Marea Baltică|date=6 martie 2016|work=Economica.net}}</ref> === Varianta de ocolire === {{Articol principal|DNCT}} Lucrările la [[șoseaua de centură a Timișoarei]], destinată traficului rutier de mare tonaj și al circulației de tranzit, au început în Martie 2020 și au ca termen de finalizare sfârșitul anului 2022.<ref>{{Citat web|url=https://www.banatulazi.ro/stadiul-lucrarilor-la-centura-sud-timisoara-a-ajuns-la-aproape-jumatate-foto/|nume=Ledrer|prenume=Caterina|titlu=Stadiul lucrărilor la centura Sud Timișoara a ajuns la aproape jumătate FOTO|date=2021-10-29|accessdate=2021-12-07|limbă=ro-RO}}</ref> Varianta de ocolire a Timișoarei este completată de un al doilea inel, cu rol de centură intermediară, destinată traficului de tonaj mediu și mic, care unește comunele periurbane [[Ianova, Timiș|Ianova]], [[Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare]], [[Bucovăț, Timiș|Bucovăț,]] [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă,]] [[Rudicica, Timiș|Rudicica,]] [[Urseni, Timiș|Urseni,]] [[Giroc, Timiș|Giroc,]] [[Șag, Timiș|Șag,]] [[Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român,]] [[Săcălaz, Timiș|Săcălaz,]] [[Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi,]] [[Sânandrei, Timiș|Sânandrei]] și [[Giarmata, Timiș|Giarmata]] din [[Zona metropolitană Timișoara|zona metropolitană]].<ref>{{Citation |title=Centura Mica a Timisoarei devine tot mai mare si se-apropie de finalizare. Consiliul Judetean a lansat licitatia pentru inca un segment de drum ce va fi modernizat {{!}} OpiniaTimisoarei.ro |url=https://www.opiniatimisoarei.ro/centura-mica-a-timisoarei-devine-tot-mai-mare-si-se-apropie-de-finalizare-consiliul-judetean-a-lansat-licitatia-pentru-inca-un-segment-de-drum-ce-va-fi-modernizat/09/09/2021}}</ref> === Șoseaua de legătură autostrada A1 - drumul european E671 === În Iulie 2021 au început lucrările de construcție a [[Șosea|șoselei de legătură]] dintre [[Autostrada A1 (România)|autostrada A1]] și [[drumul european E671]], obiectiv finanțat prin [[Fondul de Coeziune|Fondul European de Coeziune]]. Drumul va avea o lungime de 10&nbsp;km și va cuprinde 2 benzi de circulație pe ambele sensuri, 6 pasaje supraterane și 3 [[Nod rutier|noduri rutiere]] cu [[Sens giratoriu|sensuri giratorii]].<ref>{{Citation |date=1629624031 |publisher=adevarul.ro |language=en |title=Drum de legătură de 10 km între Timișoara și autostrada A1. Cât va costa și când ar putea demara lucrările |url=https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/drum-legatura-10-km-timisoara-autostrada-a1-costa-putea-demara-lucrarile-1_6122133e5163ec42716803bb/index.html}}</ref> Acesta va asigura o conexiune mai rapidă spre autostradă și va degreva circulația de tranzit pe actualul drum județean 691 ce traversează [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] și [[Giarmata, Timiș|Giarmata]].<ref>{{Citat web|url=http://www.ziarultimisoara.ro/actualitate/5879-s-a-lansat-licitatia-de-executie-a-noului-drum-de-descarcare-de-pe-autostrada-a1-spre-timisoara|titlu=S-a lansat licitația de execuție a noului drum de descărcare de pe autostrada A1 spre Timișoara}}</ref> '''Proiectele de infrastructură în pregătire,''' cuprinse în Masterplanul General definitivat de [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Republica Moldova)|Ministerul Transporturilor]] sunt: [[Autostrada A9 (România)|Autostrada A9]] Timișoara — [[Moravița, Timiș|Stamora-Moravița]] — [[Belgrad]] (via [[Novi Sad]]), completarea și finalizarea [[Șoseaua de centură a Timișoarei|variantei de ocolire Timișoara]] și [[Drum expres|Drumul Expres]] [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] — [[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]].<ref>{{Citat web|url=https://www.observatordetimis.ro/2020/08/15/conectare-intre-aeroportul-timisoara-si-a1-printr-un-nou-drum-judetean/|titlu=Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 printr-un nou drum județean}}</ref> Un alt proiect de infrastructură major pentru Timișoara și [[Județul Timiș]] îl reprezintă noua [[Transport rutier|legătură rutieră]] dintre [[România]] și [[Serbia]] la '''Autostrada „Zâmbetul Voivodinei”''' ''(Vojvođanski osmeh)'', aflată în construcție.<ref>{{Citat web|url=https://r3media.ro/un-nou-proiect-sarbo-roman-se-face-o-autostrada-care-va-lega-voivodina-de-tara-noastra-ambasadorul-romaniei-la-belgrad-suntem-foarte-interesati-de-proiecte-care-sa-ne-lege-de-serbia/|nume=Ursan|prenume=Radu|titlu=Un nou proiect sârbo-român: se face o autostradă care va lega Voivodina de țara noastră. Ambasadorul României la Belgrad: Suntem foarte interesați de proiecte care să ne lege de Serbia|publisher=R3media|date=2024-06-05|accessdate=2024-09-06|limbă=ro-RO}}</ref> Aceasta va conecta [[Voivodina]] de [[Vamă|punctul de frontieră]] cu [[România]] la [[Cernea Sârbească|Srpska Crnja]], aproape de [[Jimbolia]], asigurând legătură directă între Timișoara și [[Coridoare paneuropene|Coridorul Pan-European X]] care traversează [[Serbia]], rută ce leagă [[Europa occidentala|Europa Occidentală]] de [[Peninsula Balcanică|Balcanii de Sud]] și [[Turcia]].<ref>{{Citat web|url=https://rtv.rs/ro/politic%C4%83/vucic-va-vizita-ast%C4%83zi-lucr%C4%83rile-la-construirea-%C8%99oselei-de-mare-vitez%C4%83-z%C3%A2mbetul-voivodinei_1504759.html|nume=Voivodinei|prenume=Instituția de radiodifuziune a Voivodinei Radioteleviziunea|titlu=Vučić va vizita astăzi lucrările la construirea șoselei de mare viteză ”Zâmbetul Voivodinei”|publisher=Radioteleviziunea Voivodinei|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> === Transportul public === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Autobuze [[Mercedes-Benz]] Conecto în apropierea [[Fântâna Punctelor Cardinale|Punctelor Cardinale]]. Pe fundal: [[Palatul Dicasterial|Palatul Dicasterial]], sediul [[Curtea de Apel Timișoara|Curții de Apel Timișoara]] | image1 = Timișoara 29 iunie 2016 (8) Linia E4.jpg | caption2 = Troleibuz [[Škoda Auto|Škoda 24Tr Irisbus]] pe linia 16 | caption3 = [[Tramvai]] Bozankaya GT6. Cu o rezervă energetică de 70 de kilometri, [[Baterie electrică|acumulatorul electric]] de pe model are cea mai mare autonomie din lume | image2 = Timiŝoaro,_Ŝkoda-trolebuso_en_b_Regele_Ferdinand_I,_1.jpeg | image3 = Freedom Square, Timișoara, August 2022 (3).jpg | caption4 = [[Vaporetto|Hidrobuz]] acostat la [[Casa Baraj din Sânmihaiu Român|nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român]] | image4 = Hidrobuzul Huniade la Sânmihaiul Român.jpg | height1 = 300 | height2 = 300 | height3 = 300 | height4 = 300 | total_width = 900 }}{{Articol principal|Transportul public din Timișoara}}{{Vezi și|Troleibuzele din Timișoara}}{{Vezi și|Tramvaiul din Timișoara}}Transportul public urban de călători este asigurat de către [[Transportul public din Timișoara|Societatea de Transport Public Timișoara]] (STPT). Acesta se desfășoară pe 10 linii urbane de [[autobuz]], 8 linii de autobuz Expres, 9 linii de [[tramvai]], 9 linii de [[troleibuz]] și o linie [[vaporetto]]. Acestora li se adaugă 19 linii de transport [[Zona metropolitană Timișoara|metropolitan]] și 15 linii școlare pentru transportul elevilor. 45% din transportul public urban este deservit de [[Tramvaiul din Timișoara|tramvaie]], 22% de [[Troleibuzele din Timișoara|troleibuze]], 18% de [[autobuz]]e și restul de 15% de [[Navă de pasageri|hidrobuze]] și mijloacele de transport alternativ. Flota este modernă, mijloacele dispun de rampe de acces pentru persoanele cu [[dizabilitate]] locomotorie, camere audio-video și [[internet]] [[Wi-Fi]] gratuit.<ref name=":13">{{cite web|url=http://evz.ro/wi-fi-gratuit-in-mijloacele-de-transport-in-comun-din-timisoara.html|titlu=Wi-fi gratuit în mijloacele de transport în comun din Timișoara|date=18 iulie 2017|work=Evenimentul zilei|author=Georgeta Petrovici}}</ref> Prețul unei călatorii este 4 lei, achitabil prin ticket, cartelă de călătorie/abonament, terminal POS (orice card bancar sau gadget/device cu cip [[Near Field Communication|NFC]] încorporat), aplicațiile 24pay și [[mobilPay]]™ Wallet disponibile pentru [[Android (sistem de operare)|Android]] – [[IOS (Apple)|IOS]]/[[Apple Inc.|Apple Pay]], sau prin [[Short Message Service|SMS]] la 7442 cu textul B urmat de numărul liniei - ex. B33 (bilet de călătorie unic valabil 60 de minute) sau cu textul ZI - (legitimație de călătorie valabilă 24 h pentru toate liniile).Timpii de așteptare în stații sunt disponibili prin [[InfoTrafic]] RATT și [[Transport Public Timișoara]].<ref>{{Citat web|url=http://www.ratt.ro/taxare/pay_tel.html|titlu=STPT - taxare}}</ref> Timișoara deține o piață bine dezvoltată de servicii de [[taxi]]metrie. De asemenea, în oraș sunt și numeroase firme autohtone și internaționale de închirieri/servicii de [[leasing]] [[Automobil|auto]] - [[ALD Automotive]], [[Fleet Management Services]], [[DiRent]] sau [[Arval]] fiind doar câteva dintre acestea. Adițional există transport maxi-taxi.<ref>{{Citat web|url=https://www.eurocars.ro/ro/rent-a-car-Timisoara|titlu=Rent-a-car Timișoara}}</ref> Alternativ, în Timișoara operează firme private de [[Partajare de mașină|carpooling]] precum [[Uber (companie)|Uber]], [[Bolt (companie)|Bolt]], BlackCab, Free Now, BlaBlaCar sau WhiteCab.<ref>{{Citat web|url=https://bolt.eu/ro/cities/timisoara|titlu=www.bolt.eu/cities - Timișoara}}</ref> [[Fișier:Timișoara, autogara Autotim, 1.jpeg|miniatura|275x275px|Autogara din [[Iosefin]]]] === Autogări === Transportul județean, regional și național de călători este deservit de companii private, prin autogările din Timișoara. Există, de asemenea, curse zilnice spre destinații din [[Europa]], deservite de companii private de transport de călători, cum ar fi [[Flixbus]], [[Eurolines]], [[Dacos]] sau [[Atlassib]]. Pentru transportul intern cu [[autocar]]e și [[microbuz]]e există mai multe autogări, majoritatea amplasate în jurul [[Gara Timișoara Nord|Gării de Nord]] și pe Calea Stan Vidrighin (fosta Calea Buziașului).<ref name=":19">{{cite web|url=http://www.timisoara-info.ro/ro/infoutile/acces/autobuz.html|title=Acces cu autobuzul|work=Info Centrul Turistic Timișoara|accessdate=2018-02-16|archive-date=2017-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20171211083534/http://www.timisoara-info.ro/ro/infoutile/acces/autobuz.html|dead-url=yes}}</ref> === Transportul feroviar === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Gara Timișoara Nord|Gara de Nord]] | caption2 = [[Gara Timișoara Est|Gara de Est]] | caption3 = [[Gara Timișoara Vest|Gara de Vest]] | caption4 = [[Gara Timișoara Sud|Gara de Sud]] | image1 = Gara_Timisoara_Nord.png | image2 = Timisoara,_Gara_Timisoara_Est.jpg | image3 = Gara_Timisoara_Vest.jpg | image4 = Timiŝoaro,_suda_fervoja_stacio,_1.jpeg | total_width = 900 }} Municipiul are conexiuni [[Magistrale feroviare în România|feroviare]] zilnice cu toate zonele din România, întreținute de compania națională de transport feroviar [[CFR Călători]] și [[CFR Marfă]] și respectiv de operatorii privați [[Regiotrans]] și [[Grup Feroviar Român]]. Acestea permit orașului un important aflux de forță de muncă din toate colțurile județului. Municipiul este sediul [[Regionala CFR Timișoara|regionalei CFR Timișoara]]. [[Fișier:TEN-T CORR 9.svg|miniatura|275x275px|[[Coridoare paneuropene|Coridorul]] [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]], având [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] ca punct nodal de [[transport]], constituie conexiunea dintre [[Europa Centrală]] și [[Europa de Est|cea de Est]]]] Un proiect de infrastructură important pentru municipiu pentru decongestionarea traficului îl reprezintă [[Tren|''trenul metropolitan'']], obiectivul fiind dezvoltarea unei alternative viabile de [[transport]] de călători, care să asigure accesul facil între cartierele orașului Timișoara, [[Calea ferată Timișoara–Radna|magistrala CFR 213 (Timișoara–Radna)]] și [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional „Traian Vuia”]], în cadrul proiectului privind modernizarea [[Coridoare pan-europene|coridorului pan-european IV]]. Acesta are o valoare investițională de 323 de milioane de lei și va cuprinde construirea unei noi [[Gară|stații]] de [[cale ferată]], cu două linii de garare, în imediata vecinătate a Aeroportului.<ref name=":17">{{cite web|url=http://adevarul.ro/locale/timisoara/conectarea-aeroportului-timisoara-calea-ferata-proiect-premiera-nationala-1_5a65a6a0df52022f75c0b3fa/index.html|title=Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată. Proiect în premieră națională|date=22 ianuarie 2018|work=Adevărul|author=Ștefan Both}}</ref> [[Fișier:TEN-T 04.svg|miniatura|Traseul paneuropean al [[Coridorul Orient/Est- Marea Mediterană|Coridorului Orient/Est-Marea Mediterană]] traversează [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]], transformând orașul în singurul nod intermodal complet al [[România|României]] ([[Transport rutier|rutier]]/[[Transport rutier de marfă|de marfă]] & [[Transport rutier internațional de marfă|logistic internațional]], [[Transport feroviar|feroviar]], [[Transport aerian|aerian]], [[Transport pe apă|fluvial]], [[Cicloturism|cicloturistic]], [[Ecologie urbană|ecologic]]/[[Sustenabilitate|sustenabil]] și [[Energetică|energetic]] - gazoductele BRUA și [[Recaș]]-[[Mokrin]], precum și [[Linie de înaltă tensiune în curent continuu|linia electrică de înaltă tensiune]] Mid Contiental East Corridor) - integrat în fluxurile [[Europa|continentale]] primare de [[transport]] și [[distribuție]] |275x275px]] Timișoara, cu cea mai densă rețea feroviară din România (91,9&nbsp;km/1.000&nbsp;km² față de 47,9&nbsp;km/1.000&nbsp;km² media națională), este al doilea nod feroviar al țării (9 direcții). Orașul este străbătut de următoarele linii feroviare:<ref name="stareecon" /> *[[Calea ferată Timișoara–Radna|magistrala CFR 213 (Timișoara–Radna)]]; *magistrala CFR 217 (Timișoara–Nerău); *[[Calea ferată Timișoara–Cenad|magistrala CFR 218 (Timișoara–Cenad)]]; *[[Calea ferată Timișoara–Arad|magistrala CFR 310 (Timișoara–Arad)]]; *[[Magistrala CFR 900|magistrala CFR 900 (București Nord–Craiova–Caransebeș–Timișoara)]] – parte a [[Coridoare pan-europene|coridorului Orient-Est mediteraneean]] [[Dresda]]–[[Istanbul]] – [[Rețeaua trans-europeană de transport|TEN-T Core]]. Segment în reabilitare integrală, pe porțiunea [[Arad]] – Timișoara – [[Caransebeș]], cu o valoare investițională de 8,77 miliarde de lei.<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/a-fost-semnat-contractul-pentru-modernizarea-a-162-km-ai-liniei-de-cale-ferata-caransebes-timisoara-arad-877-miliarde-lei-din-pnrr_606751.html|titlu=A fost semnat contractul pentru modernizarea a 162 km ai liniei de cale ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. 8,77 miliarde lei din PNRR|publisher=Economica.net|date=2022-08-22|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; *[[Calea ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj|magistrala CFR 918 (Timișoara–Buziaș–Lugoj)]]; *[[Calea ferată Timișoara–Jimbolia–Kikinda|magistrala CFR 919 (Timișoara–Jimbolia–Kikinda)]]; *[[Calea ferată Timișoara–Stamora Moravița|magistrala CFR 922 (Timișoara–Stamora Moravița)]] – [[Rețeaua trans-europeană de transport|TEN-T Comprehensive]]. Tronson în modernizare și [[electrificare]], cu un cost de peste 380 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/ministerul-transporturilor-a-aprobat-modernizarea-caii-ferate-dintre-resita-si-timisoara-cu-extensie-voiteni-stamora-moravita-frontiera-proiectul-ar-urma-sa-coste-400-de-milioane-de-euro/|titlu=Ministerul Transporturilor a aprobat modernizarea căii ferate dintre Reșița și Timișoara cu extensie Voiteni, Stamora Moravița, frontieră – proiectul ar urma să coste 400 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; *[[Calea ferată Timișoara–Cruceni|magistrala CFR 926 (Timișoara–Cruceni)]]. [[Fișier:Die neun Kernkorridore des Transeuropäischen Verkehrsnetzes TEN-V.jpg|miniatura|275x275px|Harta celor 9 rute de transport TEN-T, cu traseul nodal [[Rail-2-Sea]] Gdańsk-Constanța evidențiat, traversând [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] ]] Orașul dispune de cinci gări [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord]], [[Gara Timișoara Vest|Timișoara Vest]], [[Gara Timișoara Sud|Timișoara Sud]], [[Gara Timișoara Est|Timișoara Est]] și Timișoara C.E.T.) și o stație de triaj ([[Gara Ronaț Triaj|Ronaț Triaj]]). Principala gară de călători este [[Gara Timișoara Nord|Timișoara Nord]], construită în 1857 și aflată în ample procese de reabilitare începând cu vara lui 2017, prin care trec zilnic peste 160 de trenuri care oferă legături cu toate zonele țării. De la Timișoara există legături internaționale directe spre [[Vârșeț]], [[Budapesta]], [[Viena]], [[Belgrad]] și [[Sofia]] prin [[InterRail]]. Călătorii care au utilizat transportul feroviar, îmbarcându-se din Timișoara în 2012, totalizează aprox. 1.101.988 (1.037.233 în Gara de Nord și 64.755 în Gara de Est), rezultând o medie zilnică anuală de 5.288 călători/zi (5.144 călători/zi în [[Gara Timișoara Nord|Gara de Nord]] și 144 călători/zi în [[Gara Timișoara Est|Gara de Est]]).<ref name="stareecon" /> [[Fișier:The train route from China to Europe.png|miniatura|275x275px|Traseul feroviar al [[Drumul mătăsii|Noului Drum al Mătăsii]], cea mai mare rută comercială din lume, leagă [[Xi'an|Xi’an]] ([[China]]) de [[Praga]] ([[Cehia]]). [[Cale ferată|Calea ferată]] traversează [[Eurasia]] - [[Asia de Est]] și [[Asia Centrală|Centrală]], [[Marea Caspică]] ([[feribot]]), [[Caucaz|Caucazul]] și [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]]. Ramificația estică a liniei străbate [[România]] pe relația [[Calafat]]-[[Craiova]]-[[Drobeta-Turnu Severin]]-''[[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]''-[[Curtici]], înainte de a ajunge în [[Europa Centrală]], consolidând rolul orașului în rețeaua mondială de [[Transport|transporturi]] de [[marfă]], [[Bunuri și servicii|schimb de bunuri]] și [[comerț internațional]]]] '''Metrou''' Din anul [[2018]] au început demersurile pentru implementarea serviciului de [[Transport în comun|transport public]] cu [[metrou]]l, alocându-se 145.000 de lei pentru studiile de fezabilitate necesare. Acesta cuprinde, în primă fază, două magistrale principale: una care leagă [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] de [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] pe axa N-S (M1); și alta care leagă [[Calea Șagului]] de [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] (M2), pe axa E-V. Proiectul prevede două tronsoane de aproximativ 25 de km, cu un cost de peste 2 miliarde de [[euro]]. Durata de execuție estimată este de 120 de luni.<ref>{{Citat web|url=https://www.birouinfo.ro/articol/stiri/primaria-timisoara-va-contracta-un-studiu-de-fezabilitate-pentru-introducerea-metroului-in-oras|titlu=Primăria Timișoara va contracta un studiu de fezabilitate pentru introducerea metroului în oraș|publisher=www.birouinfo.ro|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> === Transportul aerian === {{Articol principal|Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara}}{{Vezi și|Aeroportul Utilitar Timișoara}}{{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] | caption2 = [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar „Cioca”]] | image1 = Timisoara-airport-romania-march-2017.jpg | image2 = Air_show_at_Cioca_2017.jpg | total_width = 500 }} Timișoara dispune de [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional „Traian Vuia”]], aflat din 2018 în ample lucrări de extindere. Acesta este cel mai important nod aerian din [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa]]. De aici sunt curse către 31 de destinații naționale și internaționale, printre care: [[București]], [[Constanța]], [[Atena]], [[Roma]], [[Milano]], [[Veneția]], [[Bari]], [[Bologna]], [[Frankfurt pe Main]], [[München]], [[Stuttgart]], [[Dortmund]], [[Karlsruhe]], [[Berlin]], [[Memmingen]], [[Londra]], [[Zakynthos]], [[Paris]], [[Madrid]], [[Barcelona]], [[Valencia]] sau [[Bruxelles]], operate de un număr de 11 companii aeriene, printre care [[Blue Air]], [[Lufthansa]], [[Ryanair]], [[TAROM]], [[Aegean Airlines]] și [[Wizz Air]]. Singurul aeroport din România certificat EASA, Aeroportul Internațional Timișoara servește ca bază operațională pentru [[Ryanair]] și [[Wizz Air]].<ref>{{Citat web|url=https://aerotim.ro/|titlu=www.aerotim.ro}}</ref> Există planuri pentru realizarea unui Airport City, un concept complex și inovativ pentru România, prin care vor fi construite, pe lângă facilitățile de [[transport aerian]], [[Transport rutier|rutier]] și [[Transport feroviar|feroviar;]] hoteluri, restaurante, magazine, centre de conferințe și săli expoziționale.<ref name=":28">{{cite web|url=http://aerotim.ro/comunicate/aeroportul-international-timisoara-la-final-de-an/|title=Aeroportul Internațional Timișoara, la final de an|date=21 decembrie 2017|work=Aerotim|author=Nicoleta Trifan|accessdate=2017-12-30|archive-date=2018-02-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20180202222741/http://aerotim.ro/comunicate/aeroportul-international-timisoara-la-final-de-an/|dead-url=yes}}</ref> Totodată, la Timișoara există și un aeroport utilitar – [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aerodromul „Cioca”]], care în viitor va fi extins și modernizat, pentru a prelua o parte din cursele aeroportului Traian Vuia.<ref name=":29">{{cite web|url=http://aerotim.ro/wp-content/uploads/2016/09/1.1-Brosura-TRAIAN-VUIA.pdf|title=Noi oportunități pentru Aeroportul Timișoara: Airport City|work=Aerotim|page=9|accessdate=2017-12-30|archive-date=2017-06-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20170622040210/http://aerotim.ro/wp-content/uploads/2016/09/1.1-Brosura-TRAIAN-VUIA.pdf|dead-url=yes}}</ref> ==== Centru Logistic Intermodal ==== În [[August]] [[2022]] au început demersurile pentru construirea ''Centrului Logistic Intermodal Timișoara.'' Proiectul are suprafață de 65 de hectare, va necesita investiții de peste 300 de milioane de euro și va oferi facilități de [[Depozit de mărfuri|depozitare]] și [[Transport|transport multimodal]] pentru mărfurile intercontinentale.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-de-300-de-milioane-de-euro-2193619.html|titlu=Proiect gigantic, de 300 de milioane de euro, pentru Aeroportul Timișoara. Grindeanu s-a întâlnit cu arabii|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-10|accessdate=2023-10-31|limbă=ro}}</ref> === Transportul pe apă === {{Articol principal|Transportul public naval din Timișoara}}{{Vezi și|Portul Timișoara}}{{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = Un hidrobuz/vaporetto STPT apropiindu-se de stația Dacia, lângă [[Fabrică|fabrica]] de [[Material textil|textile]] 1 Iunie, zona [[Piață|Pieței]] [[Badea Cârțan]] | caption2 = Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișoara este conectată la [[Coridoare pan-europene|coridorul VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre-Main-Rin]], cea mai importantă rută fluvială de transport a [[Europa|Europei]], pe relația [[Constanța]]-[[Belgrad]]-[[Budapesta]]-[[Bratislava]]-[[Viena]]-[[Rotterdam]] | image1 = DaciaAmonte2.jpg | image2 = | total_width = 275 }} Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișoara are acces la [[Coridoare pan-europene|Coridorul pan-european VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre–Main–Rin]], diagonală fluvială ce unește [[Europa de Nord|nordul]] de [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]] ([[Marea Nordului]] de [[Marea Neagră]]), permițând [[Barjă|barjelor]] și [[șlep]]urilor transportul [[Marfă|mărfurilor]] pe calea apei, legând Timișoara de [[Regiunea Ruhr|bazinul Ruhr]] și 4 capitale europene ([[Belgrad]], [[Budapesta]], [[Bratislava]] și [[Viena]]), și mai departe până în [[Portul Rotterdam|port la Rotterdam]], pe relația [[Linz]]-[[Frankfurt pe Main]]-[[Köln]]-[[Düsseldorf]].<ref name=":31">{{cite web|url=http://www.capital.ro/fonduri-europene-pentru-redeschiderea-navigatiei-pe-canalul-bega.html|title=Fonduri europene pentru redeschiderea navigației pe Canalul Bega|date=22 iulie 2017|work=Capital|author=Vlad Petrini}}</ref> ==== Vaporetto și alte mijloace nautice de transport ==== Timișoara este singurul oraș românesc cu transport public urban de călători pe apă, realizat cu [[Ambarcațiune|ambarcațiuni]] de tip [[vaporetto]], aflate în directa exploatare a [[Transportul public din Timișoara|Societății de Transport Public Timișoara (STPT)]]. Călătoria se poate achita prin SMS la 7442 cu textul V. Se poate naviga de asemenea pe Bega cu [[Șalupă|șalupe]], de 6 sau 12 persoane, ce efectuează curse private de agrement la cerere, din Timișoara până la [[Casa Baraj din Sânmihaiu Român|ecluza din Sânmihaiu Român]] și mai departe până la [[stăvilar]]ele de la [[Srpski Itabej, Banatul Central|Srpski Itabej]] și [[Clec, Banatul Central|Klek]]. Pentru agrement turistic există hidrobiciclete și bărci care pot fi închiriate.<ref name=":30">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-timisoara-oras-romania-transport-comun-apa-inceput-circule-vaporasele-pasageri-bega-1_5b642ca9df52022f75f5a5ad/index.html|titlu=Timișoara primul oraș din România cu vaporetto}}</ref> [[Fișier:VeloTM Timișoara station.jpg|miniatura|367x367px|Sistemul de [[Bicicletă|bike-sharing]] VeloTM]] === Transportul alternativ === Timișoara este orașul românesc cu cel mai dezvoltat sistem de culoare integrat pentru [[Bicicletă|biciclete]], fiind un mijloc de deplasare tot mai utilizat. [[Ciclism|Cicliștii]] au acces în municipiu la peste 100&nbsp;km de piste pentru biciclete, inclusiv aproximativ 40&nbsp;km în afara acestuia, prin pista de [[Ciclism rutier|cicloturism]] transfrontalieră de pe malul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], cea mai lungă din [[România]]. Secțiunea de pe partea românească se unește cu cea din [[Serbia]], care pornește din [[Becicherecu Mare|Zrenjanin]], în zona punctului de trecere al frontierei la [[Otelec, Timiș|portul Otelec]]. Pista asigură conexiune directă la ruta europeană [[EuroVelo|EuroVelo 6]].<ref name=":21">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/e-gata-cea-mai-lunga-pista-de-biciclete-din-romania-ne-duce-din-timisoara-in-serbia-pe-malul-begai-de-cand-vom-putea-inchiria-biciclete/25/03/2015|title=E gata! Cea mai lungă pistă de biciclete din România ne duce din Timișoara în Serbia, pe malul Begăi. De când vom putea închiria biciclete?|date=25 martie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Roxana Deaconescu}}</ref> {{Imagine multiplă | align = Center | direction = Left | image1 = EuroVelo Route 13.svg | image2 = Iron Curtain Trail August 2009.jpg | image3 = EuGB solid labels web.png | total_width = 950 | footer = Coridoarele [[Cicloturism|cicloturistice]] [[EuroVelo]] 13 și Centura Verde a Europei/European Green Belt ([[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniul Mondial UNESCO]]) – cunoscute și ca Traseele [[Cortina de Fier|Cortinei de Fier]], intră în [[România]] prin localitatea [[Lunga, Timiș|Lunga]] și ies prin [[Comuna Moravița, Timiș|Stamora-Moravița]], străbătând [[Județul Timiș|județul Timiș]]. Componente ale [[Rețeaua transeuropeană de transport|Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T)]], aceste rute leagă nordul [[Scandinavia|Scandinaviei]] ([[Marea Barents]]) de litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] ([[Cadrilater]]), traversând 20 de [[Țară|țări]] și 10 [[Capitală|capitale]]: [[Helsinki]], [[Tallinn]], [[Riga]], [[Vilnius]], [[Berlin]], [[Bratislava]], [[Viena]], [[Budapesta]], [[Belgrad]] și [[Sofia]]. }} În plan local, Timișoara este primul oraș din România cu sistem funcțional de bikesharing public automat, VeloTM fiind inaugurat în vara anului [[2015]]. Sistemul are 440 de biciclete în cele 25 de stații din oraș și, în funcție de sezon, este accesat de 1.000–1.500 de persoane pe zi. În viitor sistemul va fi extins și va asigura legături cu [[Zona metropolitană Timișoara|comunele periurbane]]. Accesul la biciclete se face cu ajutorul aplicației mobile VeloTM, prin intermediul cardului de călătorie înrolat.<ref name=":23">{{cite web|url=http://www.ratt.ro/velo_tm.html|title=Velo TM|work=Regia Autonomă de Transport Timișoara}}</ref> Din 2019, s-a introdus și integrat transportul cu [[Trotinetă|trotinete electrice]] în rețeaua municipală, denumit TroTM, accesibil prin aplicație mobilă. Contra-cost, se poate opta pentru serviciul de sharing Flow.<ref>{{Citat web|url=https://flow.ro/|titlu=Flow Timișoara - închiriere trotinete electrice}}</ref> În planul [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de vest]], se construiește ''rețeaua regională de piste cicloturistice,'' cu o lungime totală de 1.729 de kilometri, cel mai mare proiect de [[infrastructură]] velo din România. Aceasta cuprinde județele [[Județul Timiș|Timiș]], [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], și are un cost de 142 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/470-de-km-de-piste-de-biciclete-amenajate-in-timis-prin-pnrr-reteaua-va-lega-timisul-de-arad-caras-severin-si-hunedoara/|titlu=470 de km de piste de biciclete, amenajate în Timiș prin PNRR. Rețeaua va lega Timișul de Arad, Caraș – Severin și Hunedoara - Consiliul Județean Timiș|date=2022-12-30|accessdate=2023-10-05|limbă=ro-RO}}</ref> == Economie == {{Articol principal|Economia Timișoarei}}{{Vezi și|Listă de companii din Timișoara}} [[Fișier:RO Timisoara UVT 180 N Oct 2019 shapened.jpg|centru|miniatura|900x900px|Vedere aeriană asupra [[Clădire|clădirilor]] din Timișoara (stânga-dreapta): [[Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Electronică și Telecomunicații]]; [[Birou (încăpere)|birourile]] Bega Business Center, [[Cluster|cluster-ul]] [[Nokia]] Campus și [[Turn|turnul]] Electromotor ([[Bega Grup]]); proiectul de [[Principiile urbanismului inteligent|regenerare urbană]] [[Fabrica de pălării din Iosefin|PALTIM]] (zona [[Gara Timișoara Nord|Gării de Nord]]); [[Apartament|apartamentele]] de la City of Mara ([[Circumvalațiunii]]); [[Incubator de afaceri|incubatorul]] regional INCUBOXX, lângă [[ZF Friedrichshafen|ZF Engineering Centre]] ([[Blașcovici]]); [[Centru de afaceri|centrul de afaceri]] Hub700 ([[ETA2U]]) & 700 Office; [[Penthouse (apartament)|penthouse-urile]] de la XCity Towers ([[Bucovina, Timișoara|Bucovinei]]); sucursala [[ING Bank România|ING]]/[[ING Group|NN Asigurări România]] din [[Tipografilor, Timișoara|Tipografilor]]; [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|Ansamblul urbanistic Iulius Town]]; [[Hotel|hotelul]] North Star Continental Resort; locuințele [[Danya Cebus|Denya Forest]] ([[Calea Lipovei|Lipovei]]); [[Birou (încăpere)|birourile]] centrului de [[cercetare]]-[[dezvoltare]] [[Continental AG]] Timișoara; [[Dezvoltare cu utilizare mixtă|dezvoltarea cu utilizare mixtă]] ISHO, lângă sediul [[Poliția Română|Inspectoratului Județean de Poliție]]; [[Cartier (oraș)|cartierul]] Noua Timișoara ([[Tender SA|Tender Group]]); [[Filială|punctul de lucru]] [[PPC (companie)|PPC]] din [[Plopi, Timiș|Plopi]] (fostul imobil [[Enel]]); sediul [[Casa Națională de Pensii Publice|Casei Județene de Pensii Publice;]] filiala [[BRD - Groupe Société Générale|Băncii Române pentru Dezvoltare]]; [[Bloc|blocul rezidențial]] Ștefan cel Mare 53 din [[Piața Traian din Timișoara|zona Traian]]; și [[Ansamblu rezidențial|complexul imobiliar]] Fabrik Residence, parte a proiectelor de [[Urbanizare|reconversie urbană extinsă]] ale [[Arheologie industrială|siturilor industriale]] din [[Fabric|Calea Buziașului]] ]] {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Fabrica de bere Timișoreana|Timișoreana]], liderul pieței românești de [[Bere|bere]] | caption2 = [[Smithfield Romania|Comtim]], cel mai mare [[Combinat|combinat]] de prelucrare a [[Carne|cărnii]] de [[Porc domestic|porc]] din [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]], în [[Parc industrial|Parcul Industrial]] [[Freidorf]] | caption3 = [[Producător|Producătorul]] de contoare și regulatoare electrice [[Luxten Lighting Company|AEM]], cartierul [[Ciarda Roșie]] | caption4 = | image1 = Bere Timișoreana (2023) 01.jpg | image2 = Smithfield Ferme -production (1).jpg | image3 = Timisoara - Tramway 04.jpg | image4 = | total_width = 900 }} ''Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri'' are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989 nr.17.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Prin dezvoltarea antreprenoriatului și a companiilor locale într-o [[economie de piață]] bazată pe [[cerere și ofertă]], [[concurență]] și [[comerț liber]], Timișoara a beneficiat totodată de [[globalizare]] și [[Investiție|investiții]] ale [[Corporație|corporațiilor internaționale]], generând [[bogăție]] și [[creștere economică]] într-un oraș caracterizat de [[liberalism economic]] și [[Piața liberă|piață liberă]], susținut de o [[Mâna de lucru salariată|mână de lucru salariată]] calificată ce creează [[Valoare adăugată brută|valoare adăugată ridicată]].<ref>{{Citat web|url=https://servicii.primariatm.ro/categorii/afaceri|titlu=Servicii - Comerț, afaceri|publisher=servicii.primariatm.ro|accessdate=2024-10-02|limbă=ro}}</ref> [[Primăria Municipiului Timișoara]] oferă facilități atractive, precum reduceri fiscale semnificative, sprijin financiar substanțial și infrastructură de suport tuturor [[investitor]]ilor care dezvoltă [[Parc de afaceri|parcuri de afaceri,]] [[Parc industrial|parcuri industriale]], [[Ansamblu rezidențial|proiecte rezidențiale]] și de [[retail]], precum și din celelalte [[Sector economic|sectoare economice]].<ref>{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/|titlu=Municipiul Timișoara - Acasă|publisher=www.primariatm.ro|accessdate=2024-10-02|limbă=ro}}</ref> Timișoara are cea mai dinamică [[economie]] din [[România]] și cel mai mare aflux de [[Investiție|investiții]] dintre [[Lista orașelor din România|orașele regionale ale țării]], având cea mai ridicată rată [[Antreprenoriat|antreprenorială]] din [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunea de Vest]] și un sistem de [[Startup|Startup-uri]] în plină dezvoltare.<ref name="timisoarastartups.ro"/><ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-pentru-afaceri-211675|nume=Romania|prenume=Forbes|titlu=Forbes Best Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2016-02-05|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Romania - Nominal GDP per Capita by County.png|miniatura|275x275px|[[Produsul intern brut]] per capita al [[Județele României|județelor României]]. [[Județul Timiș|Timișul]] se numără printre [[Dezvoltare economică|cele mai dezvoltate 5 regiuni]] ale [[România|țării]] din punct de vedere [[Economie|economic]]]] Principalele atuuri ale Timișoarei sunt [[Forță de muncă|forța de muncă]] înalt calificată, [[Infrastructură|infrastructura]] dezvoltată, caracterul competitiv al mediului de [[Afacere|afaceri]] local, [[Antreprenoriat|rata antreprenorială]] ridicată, [[Economia Timișoarei|piața locală]] stabilă, [[Geografie|poziția geografică]] vestică, caracterul [[Cosmopolitism|cosmopolit]] și tradiția [[Inovație|inovării]]. Prin funcțiunile sale complexe, orașul Timișoara polarizează un teritoriu mai larg, fiind cel mai mare centru [[Economie|economic]], [[Știință|științific]] și [[Cultură|cultural]] din [[regiunea de dezvoltare Vest]], concentrând 25,8% din [[Demografie|populația urbană]], peste 30% din [[Producția în masă|producția industrială]], peste 35% din [[Comerț|activitățile comerciale]] și peste 70% din [[Student|studenții]] din regiune. Caracteristic [[Economie de piață|economiilor de piață]] avansate, sectorul [[Serviciile în România|serviciilor]] acoperă un procent tot mai mare din economia timișoreană.<ref name="stareecon" /> Astăzi, Timișoara cunoaște o dezvoltare economică fără precedent, datorată ratei ridicate a [[Investiție|investițiilor străine]] (ISD) și [[Investiție|autohtone]] [[Investiție Greenfield|Greenfield și Brownfield]], precum și din sectoarele [[Industria automobilistică|automotive]], [[înaltă tehnologie]] și [[IT]]. Într-un articol din 2005, revista franceză ''L'Expansion'' a numit Timișoara „vitrina economică a României”, referindu-se la numărul mare de investiții străine, considerate ca o „a doua revoluție” prin care orașul trece. În anul [[2016]], la gala ''Romanian Best Cities'', [[Forbes]] a desemnat Timișoara, pentru a doua oară consecutiv și pentru a treia oară în istorie, cel mai dinamic oraș din [[România]] din punct de vedere economic și cel mai bun oraș pentru [[Afacere|afaceri]].<ref>{{cite web|url=http://adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-cea-mai-dinamica-economie-romania-valoarea-exporturilor-ajuns-4125-milioane-euro-crestere-965-milioene-euro-1_54f097aa448e03c0fd0bf202/index.html|title=Timișoara are cea mai dinamică economie din România. Valoarea exporturilor a ajuns la 4.125 milioane euro. Creștere cu 965 milioane de euro|work=Adevărul|author=Ștefan Both|date=27 februarie 2015}}</ref> Capitalul străin investit la Timișoara provine în special din țări precum [[Italia]], [[Germania]], [[Statele Unite]], [[Țările de Jos|Olanda,]] [[Elveția]] și [[Franța]]. Timișoara are una din cele mai scăzute rate ale șomajului din țară, de doar 1,03% în [[2012]]. Timișoara deține un produs intern brut/locuitor mai mult de dublul mediei naționale conform datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]].<ref>{{Citat web|url=http://www.tion.ro/studiu-banca-mondiala-aproape-jumatate-din-locuitorii-timisoarei-sunt-nascuti-in-alte-parti/1954730|titlu=Studiu Banca Mondiala}}</ref> [[Fișier:Timişoara (5).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș]]]] === Dimensiune. Evoluție economică === Municipiul Timișoara avea la finalul anului 2020 un număr de 170.737 [[Angajat|angajați]], ceea ce reprezintă 66,39 % din cei 257.172 angajați ai [[Județul Timiș|județului Timiș]], cel mai mare efectiv de salariați din țară după București.<ref>{{Citat web|url=http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro|titlu=INSSE - Baze de date statistice - TEMPO-Online serii de timp|publisher=statistici.insse.ro|accessdate=2021-12-07}}</ref> În privința evoluției economiei locale, în primele 9 luni din anul [[2021]] un record de 13.962 noi angajați s-au încadrat în câmpul muncii, depășind în premieră capitala care a avut 10.437 de angajări, și Buzăul care a avut 8.090 de noi persoane angajate conform [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|ANOFM]]. 32% din volumul total al job-urilor disponibile la nivel național a fost în [[București]] și 15% Timișoara, preponderent în domeniile [[Tehnologia informației|IT]]/[[Tehnologia informației și comunicării|TIC]], [[Telecomunicație|telecomunicații]], [[finanțe]], [[contabilitate]] și [[vânzări]].<ref>{{cite web|url=http://www.forbes.ro/articles/timisoara-cel-mai-bun-oras-pentru-afaceri-53902|title=Forbes Best Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc|date=5 februarie 2016|work=Forbes|author=Andrei Panait}}</ref> În anul [[2020]] Timișoara a atras peste 11,5% din totalul investițiilor private din [[România]], depășită doar de capitala [[București]] care a atras aproape 50%. Investițiile private au vizat domeniile [[Productivitate|producție]]/[[logistică]], [[comerț]]/[[Serviciu (economie)|servicii]] și [[Clădire|imobiliare]].<ref>{{fr icon}} {{cite web|url=https://lexpansion.lexpress.fr/actualite-economique/la-deuxieme-revolution-de-timisoara_1374659.html|title=La deuxième révolution de Timișoara|work=L'Expansion|author=Yves-Michel Riols|date=1 septembrie 2005}}</ref> [[Fișier:Timisoara - Open Ville Skyline - Mar 2019.jpg|centru|miniatura|900x900px|Imagine panoramică a [[Birou (încăpere)|clădirilor de birouri]] din Piața Consiliul Europei, de la stânga la dreapta: Centrul Financiar-Bancar Europe ONE, sediul [[Asirom]] Timișoara ([[Vienna Insurance Group]]); [[Turn|turnul]] AGN Business Center; [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|United Business Center 1, 3 & 2]]. În prim-plan: [[Magistrala CFR 100|Magistrala feroviară CFR 100]], componentă a [[Coridorul Orient/Est- Marea Mediterană|Coridorului Orient/Est-Marea Mediterană]] (circulația [[Spațiul Schengen|Schengen]]/[[Spațiul Economic European]] & [[Mobilitatea militară (proiect PESCO)|Mobilitatea PESCO]] - parte a [[Rețeaua transeuropeană de transport|Rețelei Transeuropene de Transport TEN-T Core/principale]]) - n.r. pe teritoriul [[România|României]]: [[Vamă|Vama]] [[Curtici]] ([[Zona Liberă Curtici-Arad|Zona Economică Liberă Curtici]]) - [[Porțile de Fier I]] - [[Podul Calafat-Vidin|Podul Noua Europă]] ([[PTF]] [[Calafat]]-[[Vidin]])]] Timișoara este lider în privința proiectelor de [[Investiție|investiții private]] din afara Bucureștiului în perioada [[2021]]-[[2024]], atrăgând [[Capital (economie)|capital]] de peste 1 miliard de euro, mai mult de jumătate din totalul [[Investiție|investițiilor]] regionale desfășurate în [[România]], în proiecte de [[Birou (încăpere)|birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[Depozit de mărfuri|depozite de mărfuri,]] [[retail]] și [[hotel]]uri.<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/timisoara-atrage-investitii-de-un-miliard-de-euro-in-imobiliare-jumatate-din-valoarea-celorlalte-mari-orase-din-romania_543934.html|titlu=Timișoara atrage investiții de un miliard de euro în imobiliare, jumătate din valoarea celorlalte mari orașe din România|publisher=Economica.net|date=2021-11-17|accessdate=2023-10-22|limbă=ro}}</ref> Potrivit unei analize efectuate de ''Romania Property Club'' în anul [[2024]], Timișoara atrage în perioada [[2025]]-[[2029]] investiții de peste 4 miliarde de euro, cca. 22% din [[Capital|capitalul total]] investit în [[România]], depășită doar de [[București]], care atrage aproape 40%.<ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/analiza-timisoara-ar-putea-atrage-investitii-publice-si-private-de-peste-4-miliarde-de-euro-411119|nume=Turp|prenume=Amelia|titlu=Analiză: Timișoara ar putea atrage investiții publice și private de peste 4 miliarde de euro - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2024-10-03|accessdate=2024-10-04|limbă=ro-RO}}</ref> Totodată, conform datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], soldul total al [[Investiție|investițiilor străine directe]] (ISD) din [[județul Timiș]], fără cele autohtone, a fost la sfârșitul anului [[2023]] de cca. 5,2 miliarde de [[euro]], cifră care clasează [[Județele României|județul]] pe locul trei în [[România|țară]], după [[București]] și [[Ilfov]], și primul din [[provincie]].<ref>{{Citation |publisher=www.bnr.ro |title=Eroare/ Error |url=https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=41092&idInfoClass=9403}}</ref> [[Fișier:Romania - Net Salary per County.png|miniatura|275x275px|Harta [[Salariul mediu în economia României|salariului net]], pe [[Județele României|județe]], în [[România|România.]] [[Județul Timiș|Timișul]] are cel mai mare [[Venit|venit mediu]] din țară după București, iar [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] cel mai ridicat [[Standard de viață|standard al vieții]] la nivel național (locul 53 în [[Europa]]) ]] [[Județul Timiș|Timișul]] are al doilea cel mai mare [[Salariul mediu în economia României|salariu mediu net]] din [[România]], ajungând în [[2024]] la 6.649 de [[Leu românesc|lei]], depășit doar de capitala [[București]] (6.690 lei), fiind în creștere cu 16,1% față de anul [[2023]], cea mai mare valoare din [[România]]. Pe lângă acesta, se adaugă stimulente fiscale adiționale și beneficii extrasalariale semnificative - [[Tichet de masă|bonuri de masă]], [[Tichet cadou|tichete cadou]] și [[Tichet de creșă|de creșă]], [[Voucher|vouchere de vacanță]], [[carduri preplătite]] sau pachete de [[Asigurare|asigurări]], precum și [[Deducere fiscală|deduceri fiscale]], [[Sistem de plăți|decontări]] și [[Subvenție|subvenții]] majore, acordate de angajatorii timișeni.<ref>{{Citat web|url=https://www.ey.com/ro_ro/newsroom/2023/02/cele-mai-folosite-beneficii-extrasalariale-si-perceptia-angajatorilor-romani-vizavi-de-modificarile|titlu=Sondaj EY: Cele mai folosite beneficii extrasalariale şi percepţia angajatorilor români vizavi de modificările legislative aplicabile acestora|publisher=www.ey.com|accessdate=2025-03-29|limbă=ro-RO}}</ref> Județul are cea mai mare [[creștere economică]] din [[România]] între anii [[2014]] - [[2024]], valoarea [[Produs intern brut|PIB-ului pe cap de locuitor]] crescând cu 217%.<ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/la-zi/topul-salariilor-din-romania-timis-se-apropie-de-bucuresti-in-clasament/|titlu=Topul salariilor naționale: Județull care se apropie de București|publisher=România Liberă|date=2025-02-18|accessdate=2025-04-12|limbă=ro-RO}}</ref> În același timp, populația are un nivel de [[educație financiară]] superior mediei naționale, obținând [[Venit|venituri suplimentare]] semnificative din [[Oră suplimentară|ore adiționale de lucru]], [[Contract de muncă|contracte parțiale de muncă]] și prestări de [[Serviciu (economie)|servicii]] în regim [[Freelancer|liber-profesionist]], [[Leasing|închirierea]] de [[Proprietate|proprietăți]]/[[Imobil de raport|imobile de raport]]/[[regim hotelier]] ([[Imobiliare.ro]], [[Lajumate.ro|HomeZZ]], [[Inform Media|Romimo.ro]], [[Airbnb]], [[TripAdvisor]], [[Trivago]], Booking.com, [[OLX]], [[Momondo]], [[HotelsCombined]], [[CouchSurfing|CouchSurfing,]] etc.), [[Acțiune (economie)|acțiuni]] și [[Obligațiune|obligațiuni]] ([[Bursă de valori|bursă]], [[Titlu de valoare|titluri de valoare]], [[Dividend|dividende]], etc.), [[Investiție|investiții]] ([[Metal prețios|metale]], [[Piatră prețioasă|pietre prețioase]], etc.), [[economisire]] ([[Depozit bancar|depozite bancare]], [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[instrumente financiare derivate]]), [[finanțe descentralizate]] ([[Criptomonedă|criptomonede]], [[Initial coin offering|initial coin offerings]], [[Monedă digitală|monede digitale)]], ș.a.m.d.<ref>{{Citat web|url=https://timis.insse.ro/|titlu=DRS-TIMIȘ – Direcţia Regională de Statistică TIMIȘ|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://edukiwi.ro/idei-de-afaceri-acasa-la-domiciliu/|titlu=50 Idei de afaceri de acasa (la domiciliu) care merg ❤️|publisher=edukiwi.ro|date=2021-03-24|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Palatul Banca Națională a României, Timișoara (2023) - IMG 04.jpg|miniatura|275x275px|Sediul Sucursalei Regionale Timiș a [[Banca Națională a României|Băncii Naționale a României]], lângă [[Palatul Poștelor din Timișoara|Palatul Poștelor]]]] Timișoara este, la rândul său, unul din principalele centre financiare ale [[România|României]], beneficiind de prezența tuturor [[Bancă (instituție financiară)|băncilor]] active pe [[Lista băncilor din România|piața națională]], găzduind majoritatea sediilor [[Filială|filialelor]] regionale din [[Regiunea de dezvoltare Vest|zona de Vest]], având totodată o rețea extinsă de [[Agenție|agenții]] și [[Bancomat|bancomate]], precum și o dinamică emergentă în zona [[Tehnologie financiară|sectorului fintech]], susținută de infrastructura locală de [[Comunicație|comunicații]] dezvoltată și de interesul crescut al locuitorilor pentru [[Digitalizare|digitalizarea]] [[Sistemul financiar|serviciilor financiare]]. Pe lângă acestea, orașul găzduiește un număr semnificativ de [[Instituție financiară nebancară|Instituții Financiare Nebancare]] (IFN-uri); companii de [[Asigurare|asigurări]]; [[Cooperativă de credit|cooperative de credite]] și [[Contract de împrumut|contracte de împrumut]]; [[Agent de vânzări|societăți și firme de brokeraj]]; [[Corporație|corporații]] de [[Listă de companii de consultanță financiară și audit|consultanță financiară, audit]] și [[contabilitate]]; [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[Fond speculativ|speculative]] & [[capital de risc]]; [[Capital (economie)|business angels]] și [[Grup de experți|grupuri de experți]] (Financial Think Tanks); [[Incubator de afaceri|incubatoare și acceleratoare de afaceri]]; [[Modelul entitate-asociere|entități/asocieri]] și [[Organizație|organizații]] specializate în scrierea și atragerea de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]] și [[Finanțare|finanțări]] pentru [[sectorul privat]]/[[Parteneriat public-privat|parteneriate publice-private]]; [[Concern|concerne]] autohtone și internaționale cu soluții de [[Credit|refinanțare]]; [[Structură|structuri]] de [[publicitate]] și [[Promoție (marketing)|promovare]], [[Plan de marketing|planuri]]/[[Strategie de marketing|politici de marketing]]/[[Strategie de investiții|strategii de investiții]] și [[Scalabilitate|scalabilizare]] a [[Afacere|afacerilor]]; [[Firmă|firme]] de [[Cercetare de marketing|cercetări de piață]]/[[analiză media]]; [[Companie|companii]]/[[PFA|persoane fizice autorizate]] și [[Training|traineri]]/[[Formator|formatori]] de [[Cybermarketing|marketing digital]] & [[Marketing afiliat|afiliat]]/[[Comerț electronic|e-Commerce]]/[[Marketing pe motoare de căutare|SEM]]-[[Optimizare pentru motoare de căutare|SEO]] și [[telemarketing]]; [[Întreprindere|întreprinderi]] de suport pentru [[Structură de date|stocarea informațiilor]] în [[Bază de date|baze]]/[[Depozit de date|centre de date]]; [[:Categorie:Holding-uri|holding-uri]] de [[Marcă comercială|branding]]/[[Externalizare (economie)|externalizare]]/[[Merchandising|mercantizare]] și [[plasare de produse]]; [[Operator (dezambiguizare)|operatori economici]] de recuperare a [[Taxă|taxelor]] și [[Impozit|impozitelor]]/[[Creanță|creanțelor]] și [[Datorie|datoriilor]]/colectare debite și [[Fiscalitatea în România|restanțe fiscale;]] etc., cu [[Serviciu (economie)|servicii]] dedicate clienților [[Persoană fizică|persoane fizice]] și [[Persoană juridică|persoane juridice.]]<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/sucursale_banci/|titlu=Lista băncilor din Timișoara|publisher=timișoreni.ro|accessdate=2024-09-12|autor=}}</ref> [[Fișier:Eurostat GDP Regions 2018.png|miniatura|285x285px|[[Produsul intern brut]] per capita al regiunilor [[Europa|Europei.]] [[Regiunea de dezvoltare Vest|Zona de Vest]] este cea mai [[Dezvoltare economică|dezvoltată economic]] din [[România]], alături de București-Ilfov, datorită [[Industrie|industriei]] puternice, [[Tehnologia informației|sectorului IT]]/[[Tehnologie|Tech]] în expansiune accelerată și atragerii constante de [[Investiție|investiții]]]] [[Județul Timiș]] are, după [[București]], cel mai mare raport pozitiv dintre [[Angajat|populația activă]] și [[pensionar]]i dintre [[Județele României|județele țării]] (+43,5%), urmat la mică distanță, de [[Județul Arad]] (+39%).<ref>{{Citat web|url=https://insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficial%C4%83-din-rom%C3%A2nia|titlu=Statistica oficială din România {{!}} Institutul Național de Statistică|publisher=insse.ro|accessdate=2024-09-12}}</ref> Potrivit unui raport al [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] din anul [[2024]], Timișoara are cel mai ridicat nivel al [[Indicele dezvoltării umane|Indicelui de Dezvoltare Umană]] (IDU) (0.984) din [[România]]. Raportul a analizat parametri precum [[Speranță de viață|speranța de viață]], [[Educație|nivelul educației]], [[Calitatea vieții|standardele de trai]] și [[Venit|venitul pe cap de locuitor]].<ref>{{Citat web|url=https://databank.worldbank.org/Human-development-index/id/363d401b|titlu=World Development Indicators {{!}} DataBank|publisher=databank.worldbank.org|accessdate=2024-09-11}}</ref> Sediul [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|''Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă'']] se află în apropierea [[Gara Timișoara Nord|Gării de Nord]], pe Bulevardul Republicii nr. 21.<ref>{{Citat web|url=https://www.anofm.ro/?agentie=Timi%C8%99&page=0|titlu=ANOFM|publisher=www.anofm.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> Manifestări precum ''Angajatori de TOP –'' cel mai mare târg de job-uri din România, ''Zilele Carierei'' sau ''Târgul Locurilor de Muncă,'' sunt evenimente de tradiție în peisajul economic timișorean.<ref>{{Citat web|url=https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/locuri_de_munca/|nume=www.hipo.ro|titlu=Job|publisher=www.HiPo.ro|accessdate=2023-09-22|limbă=en}}</ref>[[Fișier:Timisoara - Regional Business Centre.jpg|miniatura|275x275px|[[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Centrul Regional de Afaceri]] din zona [[Olimpia-Stadion]]]] === Sectorul industrial === După [[1989 în România|1989]] au avut loc schimbări majore în structura activităților industriale din Timișoara datorită proceselor de restructurare și retehnologizare, producția industrială incluzând în prezent atât subramuri cu tradiție, cât și unele noi, moderne și dinamice. Principalele ramuri industriale care au cunoscut o amploare deosebită în Timișoara sunt [[Industrie chimică|industria chimică și petrochimică]] ([[Procter & Gamble]], [[Azur Timișoara|Azur]] ([[ICC Industries]]), [[Linde AG|Linde Gas]], [[Hirsch Porozell]], [[Spumotim]], [[Solventul]]); [[Metalurgie|industria metalurgică]] și de utilaje grele ([[Uzinele Mecanice Timișoara|Uzinele Mecanice]], [[Bega Tehnomet]], [[ThyssenKrupp]], etc.); [[Industrie alimentară|industria alimentară]] ([[Coca-Cola]], [[Fornetti]], [[Soufflet]], [[Comtim]], Agil, [[Timișoreana]] etc.); cea de [[comerț cu amănuntul]] ([[Profi]], [[Life Care]], [[Drogerie Markt]], Uni Tools, [[Rus Savitar]], [[GreenForest]], [[Lipoplast]], etc.); [[Construcție|construcții]] ([[General Beton]], [[Demark Construct]], [[Izometal Confort]], [[Bega Grup]], [[SIRD]], etc.); [[transport]]uri ([[Carpatair]], [[Dunca Expediții]], etc.). Cu un stoc de [[Spațiu de depozitare|spații industriale]] și [[Depozit de mărfuri|distribuție]] de 733.000 mp, 40.000 mp în curs de [[Dezvoltare|execuție]] și peste 300.000 mp în pregătire la finalul anului [[2023]], având [[export]]uri de 7,24 miliarde [[Euro|€]], Timișoara este cel mai mare hub [[Industrie|industrial]] și de [[Producția în masă|producție]] al [[România|României]] după zona București/Ilfov și printre cele mai importante din [[Europa de Est]].<ref name=":9" /><ref>{{Citat web|url=https://www.listafirme.ro/technic-development-srl-13434141/|titlu=Technic Development Timișoara - încălțăminte}}</ref> [[Fișier:Gheorghe Lazăr Street, Timișoara, August 2022 (2).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenției pentru Dezvoltare Regională]] Vest, în zona [[Circumvalațiunii]]]] === Sectorul IMM și Start-Up === ''[[Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii|Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului]]'' are sediul pe Bd. Eroilor de la Tisa nr.22.<ref>{{Citat web|url=https://immtimisoara.ro/|titlu=IMM Timișoara – Agenția pentru IMM Timișoara|date=2023-05-08|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Întreprinderile mici și mijlocii, precum și [[Persoană fizică|persoanele fizice și juridice]] autorizate sau asociațiile familiale au cunoscut, începând din anul [[1990]], o dezvoltare puternică în cadrul economiei locale, reprezentând în prezent cca. 80% din totalul firmelor înmatriculate la [[Oficiul Național al Registrului Comerțului]], conform datelor furnizate de [[Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat]], sector accelerat de granturile specifice oferite de [[România Start-up Nation|Start-up Nation]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Lista universităților din Timișoara|universitățile din Timișoara]]. Analiza structurii IMM-urilor a [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă]] reliefează faptul că majoritatea forței de muncă din acest sector este angrenată în [[Serviciu (economie)|servicii]], [[comerț]] și operațiuni de [[import]]–[[export]]. Timișoara are un număr mare de firme în întreprinderi mici și mijlocii, în domenii tradiționale – cum sunt [[Material textil|industria textilă]] și a confecțiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și industria pielăriei și [[încălțăminte]]i: [[Guban]], [[Banatim]], [[Moda Tim]] sau [[Technic Development Timișoara|Technic Development]]. De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorită societăților autohtone, tradiționale în Timișoara, precum [[Uzinele Textile Timișoara|Uzinele Textile]] sau [[Pasmatex]].<ref name="economie">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/economie.html|title=Economie|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref>[[Fișier:Timișoara Convention Center, Timișoara, August 2022.jpg|miniatura|275x275px|Timișoara Convention Center]] === Sectorul automobilistic și de înaltă tehnologie === [[Industria automobilistică]] a înregistrat o dezvoltare puternică în ultimii ani, ca o consecință a necesității dezvoltării tehnologice în cadrul unităților industriale existente, în zona Timișoarei concentrându-se firme de renume în acest domeniu ([[Componentă electronică|AKWEL]], [[Continental AG]], [[Dräxlmaier]], [[ZF Friedrichshafen]], [[Porsche|Porsche Engineering,]] [[Kromberg & Schubert]], [[TRW Automotive|TRW]], [[Mahle]], [[Hella (companie)|Hella]], [[Dura Automotive Systems|Dura]], [[Valeo]], [[Autoliv]], [[Hella (companie)|Forvia]], [[Honeywell]], [[Automobil|Litens Automotive]], [[Componentă electronică|Heraeus]], [[Componentă electronică|Liberty Spring]], [[Componentă electronică|Helbako Electronica]], [[Componentă electronică|Noventa]], etc.). În anul [[2016]] în zona cartierului [[Freidorf]] a fost inaugurat ''incubatorul'' ''CERC (Centrul Regional de Competențe și Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Automotive)'' care sprijină investițiile în [[Industria automobilistică|sectorul automotive]] prin implementarea unui pachet de servicii și a unor programe de training în beneficiul întreprinderilor din sector, cu scopul creșterii competențelor acestora, și implicit a performanței sectorului automotive la nivel regional. Acestă ramură economică are vechi tradiții, la Timișoara fabricându-se, între anii [[1988]] și [[1991]], modelul de [[autoturism]] românesc [[Dacia 500 Lăstun]] în uzinele [[Întreprinderea de Autoturisme Timișoara|Technometal]].<ref>{{Citat web|url=http://www.cerctm.ro/ro/|titlu=Centrul Regional de Competente si Dezvoltare a Furnizorilor in Industria Automotive}}</ref> ''Clusterul Regional în Domeniul Automotive'' are sediul pe strada Gheorghe Lazăr nr. 14.<ref>{{Citat web|url=https://automotivest.ro/|titlu=Automotivest|publisher=automotivest.ro|accessdate=2023-10-27}}</ref> ''Noua'' ''Pistă de Testare Auto,'' proiect de 100 de milioane de euro, care cuprinde un centru integrat de [[cercetare]] – [[Dezvoltare (dezambiguizare)|dezvoltare]] și un ''Smart City'' dedicat testării [[Vehicul autonom|vehiculelor autonome]], se construiește în localitatea [[Biled, Timiș|Biled]], la 23&nbsp;km nord-vest de Timișoara.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-intr-o-comuna-din-timis-pista-de-2196676.html|titlu=Proiect gigantic într-o comună din Timiș. Pistă de testare pentru industria auto, de 100 de milioane de euro|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-18|accessdate=2023-10-21|limbă=ro}}</ref> ==== Industria high-tech ==== [[Electronică|Industria electronică]] și [[electrotehnică]] este o ramură de succes în industria orașului Timișoara, mai ales datorită investițiilor marilor întreprinderi cu activități în producția „[[high tech]]” ([[Flextronics]], [[Robert Bosch GmbH|Bosch]], [[ABB Group|ABB Rometrics]], [[Luxten Lighting Company|AEM]], [[ELBA]], [[Ericsson]], [[EYBL]], [[Siemens AG|Siemens]] (la [[Buziaș]]), [[Tehnologie|Saguaro Technology]], [[Frigoglass]], [[Componentă electronică|Kimball Electronics]], [[Continental AG|Vitesco Technologies]], [[Companie|Hamilton]], [[Companie|ELSTER Rometrics]], etc.), ceea ce a determinat și o dezvoltare a societăților autohtone, furnizori sau sub-contractori ai acestora.<ref>{{Citat web|url=https://www.jobber.ro/cautare/Timisoara|titlu=www.jobber.ro - job-uri în IT Timișoara|accessdate=2019-12-09|archive-date=2023-04-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20230412124005/https://www.jobber.ro/cautare/Timisoara|dead-url=yes}}</ref> ''Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic'' are sediul în [[Palatul Dejan]], pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.tehimpuls.ro/|titlu=Acasă|publisher=Centrul Regional de Inovare si Transfer Tehnologic|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Sectorul construcțiilor === [[Fișier:CladiriTM.png|centru|miniatura|900x900px|Diagramă stilizată a [[Lista celor mai înalte clădiri din Timișoara|celor mai înalte structuri din Timișoara]]. [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala Mitropolitană Ortodoxă]], [[Clădire|clădirile]] de [[Birou (încăpere)|birouri]] din [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|ansamblul urbanistic Iulius Town]] și [[Bloc (dezambiguizare)|blocurile]] de [[Apartament|apartamente]] din [[Dezvoltare cu utilizare mixtă|proiectul cu utilizare mixtă]] ISHO domină skyline-ul urban al [[Oraș|orașului]]]] {{Vezi și|Lista celor mai înalte clădiri din Timișoara}} ''[[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș]]'' are sediul pe strada Armoniei nr. 1C.<ref>{{Citat web|url=https://ocpitimis.ro/|titlu=OCPI Timis|publisher=ocpitimis.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> În vederea reducerii consumului de [[energie]] și a nivelului [[Emisivitate|emisiilor]] generate de clădirile din sectorul [[construcții]]lor, [[Primăria Municipiului Timișoara]] și-a setat ca obiectiv atingerea nivelului de emisii zero pentru toate construcțiile până în anul [[2030]], oferind sprijin [[investitor]]ilor pentru implementarea celor mai înalte standarde de [[sustenabilitate]] și [[Randament termic|eficiență energetică]] pentru [[Clădire verde|clădirile verzi]], precum '''LEED''', '''BREEAM''', '''WELL''' și '''nZEB+''', atât pentru [[Parc de afaceri|proiectele de birouri]], cât și pentru cele de [[Apartament|locuințe]], [[Centru comercial|comerciale]], [[Logistică|logistice]] sau [[Industrie|industriale]], asigurând totodată dezvoltatorilor, prin acest pachet de măsuri, [[Mentenanță|costuri minime de întreținere și operare]] și o [[Profit|rentabilitate investițională maximă]], proiect stimulat și prin inițiativele guvernamentale cu [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|finanțare europeană nerambursabilă]], cum ar fi [[Casa Verde]].<ref>{{Citat web|url=https://timisplus.ro/timisoara-are-un-plan-de-actiune-pentru-a-deveni-un-oras-verde/|nume=DELIU|prenume=Anda|titlu=Timișoara are un plan de acțiune pentru a deveni un oraș verde|publisher=timisplus.ro|date=2024-10-02|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO}}</ref> Piața rezidențială timișoreană, susținută de trendul [[Economie|economic]] ascendent, a cunoscut un boom în a doua jumătate a anilor 2010. În anul 2020 un record regional de 6.003 locuințe au fost livrate pieței, în creștere cu 223% comparativ cu anul 2010. Între [[2015]] și [[2020]] Timișoara a avut cele mai multe [[Autorizație de construcție|autorizații de construcție]] pentru clădiri rezidențiale dintre orașele regionale, conform datelor oficiale ale [[Agenția Națională pentru Locuințe|Agenției Naționale a Locuințelor]].<ref>{{Citat web|url=https://data.gov.ro/organization/agentia-nationala-pentru-locuinte|titlu=Agenția Națională pentru Locuințe - Instituții - data.gov.ro|publisher=data.gov.ro|accessdate=2021-12-07}}</ref> Majoritatea proiectelor au fost [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]] înalte, adresate segmentului mass și middle market. De la an la an se remarcă o cerere în creștere pentru segmentul upper-middle și premium, cum ar fi ISHO sau Vox Vertical Village. În primele 9 luni din 2016, potrivit datelor [[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)]], s-au încheiat 32.836 tranzacții de [[vânzare]]/[[cumpărare]], județul Timiș fiind astfel cea mai mare piață imobiliară din țară după [[București]]–[[Județul Ilfov|Ilfov,]] performanță impulsionată și de programele guvernamentale dedicate, cum ar fi [[Prima Casă|Noua Casă]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/703509-tranzactii-imobiliare-in-primele-trei-trimestre/a/NTQ2MTMyMTA0MzQ5NzE2M-HLtDe7JgrDFPMjWN_zY9s|titlu=703.509 tranzacții imobiliare în primele trei trimestre / CECCAR Business Magazine|publisher=CECCAR Business Magazine|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref> 87% din acestea au avut loc în Timișoara și comunele limitrofe. Comunitățile rezidențiale suburbane reprezintă un fenomen din ce în ce mai vizibil în [[Zona metropolitană Timișoara|zona metropolitană]], găzduind locuitori din [[Clasă socială|clasele de mijloc]] și [[Clasă socială superioară|superioară]], datorită procesului de [[gentrificare]].<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/timisul-in-topul-tranzactiilor-imobiliare-din-romania-cate-case-si-terenuri-s-au-vandut/31/10/2016|titlu=Efervescență pe piața imobiliară - câte imobile și terenuri s-au vândut în Timiș}}</ref> {{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = [[Ansamblu rezidențial|Ansamblul rezidențial]] Uranus Plaza din zona [[Soarelui]] | caption2 = [[Turn]]ul Fructus Tower, lângă [[Parcul Botanic din Timișoara|Grădina Botanică]] | caption3 = | image1 = Uranus Plaza.jpg | image2 = Fructus .jpg | image3 = | image4 = | caption4 = | total_width = 500 | image5 = | caption5 = }} [[Construcții|Proiecte imobiliare integrate]] și [[Dezvoltare cu utilizare mixtă|dezvoltări cu utilizare mixtă]] de mare anvergură, ce urmează principiile de [[planificare urbană]] ale [[Oraș de 15 minute|Orașului de 15 Minute]] și ale [[Bauhaus (dezambiguizare)|Noului Bauhaus European (NEB)]], sunt în construcție - ''noul [[cartier]]'' ''Timișoara Nord'', cu o suprafață de peste 1.000 de hectare, ce cuprinde [[Investiție|investiții private]] de peste 5 miliarde de euro <ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-cartier-de-1-000-de-hectare-vor-fi-sase-centre-de-cartier-sase-scoli-si-21-de-statii-de-transport-in-comun/|titlu=Timișoara: cartier de 1.000 de hectare – vor fi șase centre de cartier, șase școli și 21 de stații de transport în comun|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref>, sau ''noua'' ''zonă de regenerare urbană'' ''Antenelor,'' din jurul [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|ansamblului urbanistic Iulius Town Timișoara,]] ce cuprinde [[Birou (încăpere)|clădiri de birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[hotel]]uri, [[Centru comercial|spații comerciale]] și [[Parc|zone verzi]], fiind doar câteva exemple.<ref>{{Citat web|url=https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|titlu=Zona Antenelor se transformă total. Vor fi locuințe, birouri și spații comerciale, dar și școli, grădinițe, drumuri și un centru cultural modern/FOTO - Stiri din surse|date=2024-09-19|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO|archive-date=2024-10-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20241007105843/https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|dead-url=yes}}</ref> ''Filiala Teritorială Timiș'' a [[Ordinul Arhitecților din România|Ordinului Arhitecților din România]] are sediul în zona [[Tipografilor, Timișoara|Tipografilor]], pe strada Take Ionescu nr. 50.<ref>{{Citat web|url=https://oartimis.ro/|nume=CK|titlu=Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș|publisher=OAR Timiș|accessdate=2023-10-10|limbă=ro}}</ref> ''Târgul Imobiliar Timișoara'', cel mai mare eveniment de profil din [[Regiunea de dezvoltare Vest|vestul României]], reunește în fiecare an peste 200 de dezvoltatori și profesioniști în domeniu.<ref>{{Citat web|url=https://www.cciat.ro/|titlu=Camera de Comerț Industrie și Agricultură TIMIȘ - Împreună pentru afacerea ta|publisher=www.cciat.ro|accessdate=2023-09-22}}</ref> === Sectorul office === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Ansamblul City Business Centre ([[AFI Group|AFI Park Timișoara]]) și sediul [[Agenția Națională de Administrare Fiscală|Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice]], din zona [[Piața Timișoara 700|Pieței 700]] | caption2 = Complexul ISHO Offices, în locul fostei [[Întreprindere|întreprinderi]] [[ILSA]], pe malul [[Canalul Bega|Canalului Bega]] - parte a [[Coridor ecologic|coridorului verde-albastru]] urban | caption3 = [[Birou (încăpere)|Clădirea de birouri]] VOX Technology Park de pe [[Torontalului|Calea Torontalului]] | image1 = City Business Center Timișoara 2022.jpg | image2 = COVID-19 vaccination center, ISHO Timisoara.jpg | image3 = RO TM - Vox Technology Park.jpg | image4 = | caption4 = United Business Center, parte a [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|proiectului multifuncțional de regenerare urbană Iulius Town]] | total_width = 900 | image5 = | caption5 = }} ==== Segmentul clădirilor de birouri ==== Piața [[Birou (dezambiguizare)|clădirilor de birouri]] a cunoscut o explozie în ultimul deceniu, stocul spațiilor office clasa A dispuse închirierii ajungând în anul 2019 la peste 320.000 m², cu o perspectivă de creștere de 20% pe an în următorii patru ani și o rată medie de neocupare a spațiilor de sub 5%, în proiecte ca City Business Centre ([[AFI Group|AFI Europe]]), ISHO Offices, Vox Technology Park, United Business Center ([[Iulius Group]]), Bega Business Park ([[Bega Grup|Bega Grup)]], A.G.N Business Center sau Romcapital Offices ([[Romcapital|Romcapital Grup)]]. Timișoara este, astfel, a doua cea mai mare piață de birouri din țară.<ref>{{cite web |url=https://www.newmoney.ro/timisoara-devenit-doua-cea-mai-mare-piata-de-birouri-din-tara/ |title=Timișoara a devenit a doua cea mai mare piață de birouri din țară |work=New Money |author=Andreea Neferu |date=1 august 2018}}</ref> ==== Industria IT&C ==== Industria IT este în continuă dezvoltare. Companii de notorietate precum [[Google]], [[Microsoft]], [[IBM]], [[Intel]], [[Nvidia]], [[Siemens AG|Siemens,]] [[Nokia]], [[Huawei]], [[Atos SE|Atos]], [[Accenture]], [[Endava]], [[Amazon.com|Amazon]], [[Ness Technologies]], [[BitDefender]], Visteon sau [[Alcatel-Lucent]] au [[birou]]ri în oraș, sprijinind – prin hub-urile și atelierele digitale create – [[Startup|start-up-urile]] și [[Întreprinderi mici și mijlocii|IMM-urile]] din domeniu, oferind spații de muncă colaborative pentru [[Student|studenți]], precum și sesiuni de pregătire specializată în domeniul business-ului și [[Tehnologia informației|competențelor digitale]], datorită parteneriatului dintre [[sectorul privat]], [[Administrație publică|organizațiile publice]] și [[Lista universităților din Timișoara|universități]]. Acest domeniu cunoaște o evoluție accelerată și pe fondul dezvoltării societăților locale, cum ar fi [[Lasting]] sau [[ETA2U]]. În anul [[2014]] a fost inaugurat [[Cluster|clusterul]] INCUBOXX, cel mai mare [[incubator de afaceri]] în [[Tehnologia informației|IT&C]] din [[România]], care include 54 de [[Spațiu|spații]] de [[Birou (încăpere)|birouri]] adresate [[antreprenor]]ilor și [[Firmă|firmelor]] cu [[Capital (economie)|capital autohton]] din domeniu.<ref>{{Citat web|url=https://incuboxxtm.ro/|accessdate=2018-09-3|autor=IncuboxxTM|titlu=Clusterul IT Incuboxx|archive-date=2018-08-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20180831181949/https://incuboxxtm.ro/|dead-url=yes}}</ref> ''Clusterul Regional de Tehnologia Informației și Comunicațiilor'' are sediul în zona [[Cetate, Timișoara|Cetate,]] pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.digivest.ro/|titlu=Cluster Regional TIC|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> În anul [[2021]] Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din [[România]] și al treilea din [[Europa]] pentru [[Telemunca|munca la distanță]], conform raportului de specialitate efectuat de platforma ''OVO Network''.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-din-romania-si-al-treilea-din-europa-pentru-munca-la-distanta.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță|publisher=Economedia.ro|date=2021-07-24|accessdate=2023-11-09|limbă=ro-RO}}</ref> Într-o analiză realizată de compania ''Nomadlist'' în anul [[2022]], Timișoara se află pe primul loc în clasamentul orașelor din [[România]] preferate de [[Freelancer|liber profesioniștii]] și [[Companie|companiile]] din domeniu, ceea ce a determinat și dezvoltarea [[Spațiu de lucru|spațiilor de lucru]] colaborative de tip [[Coworking]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/divers/timisoara-primul-oras-din-romania-pe-care-nomazii-digitali-il-ales-pe-post-de-zbirou.html|titlu=Timișoara, primul oraș din România pe care nomazii digitali îl ales pe post de „birou”|publisher=Știrile ProTV|accessdate=2024-10-07|limbă=ro}}</ref> Cu o viteză de [[download]] de 90,27 de [[Viteză de transfer de date|megabiți pe secundă]], Timișoara a fost în [[2013]] orașul cu cel mai rapid [[Internet]] din lume.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/timisoara-este-pe-locul-1-in-topul-mondial-al-oraselor-cu-viteza-mare-la-internet.html|titlu=Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-09|limbă=ro}}</ref> ''Noul cloud [[Guvernul României|guvernamental]]'', investiție de peste 2,2 miliarde de lei, va avea un [[Bază de date|centru de date]] în localitatea [[Comuna Giroc, Timiș|Giroc]], lângă Timișoara.<ref>{{Citat web|url=https://www.adr.gov.ro/cloud/|titlu=Cloud|publisher=Autoritatea Pentru Digitalizarea Romaniei|accessdate=2023-10-01|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20231005145139/https://www.adr.gov.ro/cloud/|dead-url=yes}}</ref> În acord cu noile tendințe globale de [[sustenabilitate]], primăria a elaborat strategia de Smart City a municipiului, în parteneriat cu firme din [[sectorul privat]], ce cuprinde soluții [[Internetul obiectelor|Internet of Things (IoT)]] și [[Sistem înglobat|Embedded systems]]. Printre proiectele implementate se numără management-ul urban de [[Supravegherea video|supraveghere video]], [[Parcare|smart parking-ul]], [[Wi-Fi|hotspot-uri WI-FI]] în locurile publice și mijloacele de transport în comun, [[Iluminat cu senzor de mișcare|iluminat inteligent cu senzor de mișcare]] Smart Pillar, Strawberry Tree - stâlp cu [[Panou solar fotovoltaic|panouri solare]] pentru încărcarea dispozitivelor mobile, sau [[digitalizare]]a administrativă prin plata [[Taxă|taxelor]], [[impozit]]elor, precum și eliberarea [[Acord|avizelor]], a [[Autorizație de construcție|autorizațiilor de construcție]] și a [[Urbanism|certificatelor urbanistice]] online.<ref>{{Citat web|url=https://smartcitymagazine.ro/2018/07/09/timisoara-smart-city-proiecte-smart-city-implementate/|titlu=Timișoara Smart City - proiecte implementate|accessdate=2020-01-11|archive-date=2020-01-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20200111132826/https://smartcitymagazine.ro/2018/07/09/timisoara-smart-city-proiecte-smart-city-implementate/|dead-url=yes}}</ref> În colaborare cu experții de la [[Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare]], Primăria Municipiului Timișoara a elaborat '''''Planul de Acțiuni pentru Oraș Verde'' (PAOV)''', ce prezintă strategia de investiții și măsuri pentru [[Poluare|reducerea poluării]] și îmbunătățirea [[Infrastructură|infrastructurii]] orașului, cu o valoare de 782 de milioane de euro, împărțite în șase domenii: [[Transport]] (333 de milioane de euro), [[Energie]] (166 de milioane de euro), [[Clădire|Clădiri]] (130 de milioane de euro), [[Apă potabilă|Apă]] (78 de milioane de euro), [[Deșeu]]ri (54 de milioane de euro), [[Teren|Utilizarea terenurilor]] (16 milioane de euro) și [[Industrie]] (3 milioane de euro).<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-va-fi-oras-verde-a-fost-lansat-planul-de-actiuni-realizat-de-o-echipa-de-experti-berd-si-consultanti-ai-rwa-group-arcadis-si-arata-directia-de-dezvoltare-urbana-a-timisoarei-in-urm/|titlu=Timișoara va fi Oraș Verde – a fost lansat Planul de Acțiuni realizat de o echipă de experți BERD și consultanți ai RWA Group-Arcadis și arată direcția de dezvoltare urbană a Timișoarei în următorii 15 ani – propune proiecte de 700 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-10-02|limbă=ro}}</ref> Pe data de [[27 aprilie]] [[2023]], la Timișoara, s-a fondat, în premieră pentru [[România]], '''''Alianța Orașelor Verzi,''''' în parteneriat cu orașele [[Arad]], [[Reșița]] și [[Lugoj]]. Această colaborare regională este menită să accelereze tranziția către un [[Mediul urban|mediu urban]] mai curat, mai [[Sănătate|sănătos]] și mai [[Sustenabilitate|sustenabil]], precum și de a adopta soluții comune la provocările climatice.<ref>{{Citat web|url=https://www.observatordetimis.ro/2023/04/26/alianta-oraselor-verzi-ia-nastere-la-timisoara/|titlu=Alianța Orașelor Verzi ia naștere la Timișoara|date=2023-04-26|accessdate=2024-10-02|limbă=ro-RO}}</ref> Prezența ''Clusterului de Energii Sustenabile ROSENC,'' cu sediul pe splaiul Tudor Vladimirescu nr. 33, crește competivitatea [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunii de Vest]] pe plan internațional în domeniul [[Sustenabilitate|energiilor sustenabile]], accelerând implementarea investițiilor în sectoarele [[Energie regenerabilă|energiilor regenerabile]] și [[Inginerie energetică|ingineriei energetice]].<ref>{{Citat web|url=http://rosenc.ro/|titlu=ROSENC {{!}} Romanian Sustainable Energy Cluster|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134932/http://rosenc.ro/|dead-url=yes}}</ref> Alături de București, Timișoara a intrat în 2019 în Topul 500 World Innovation Cities, publicat de [[Forumul Economic Mondial]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/timisoara-unul-dintre-cele-doua-orase-din-romania-in-top-500-orase-inovatoare-2019-814521/|titlu=Timișoara, unul dintre cele două orașe din România în TOP 500 Orașe Inovatoare 2019}}</ref> === Sectorul comercial === {{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|Iulius Mall]] | caption2 = [[Shopping City Timișoara|Shopping City]] | caption3 = | image1 = Iulius Town Timișoara at night, September 2019 2.jpg | image2 = Shopping City (1).jpg | image3 = | image4 = | caption4 = | total_width = 500 | image5 = | caption5 = }} [[Bega Shopping Center]] este singurul centru comercial din centrul Timișoarei și primul din oraș, deținut de [[Bega Grup]]. Centrul comercial este structurat pe 6 niveluri, are o suprafață închiriabilă de 12.000 m², 42 de magazine și dispune de o [[parcare]] de peste 100 de locuri și rasteluri pentru [[Bicicletă|biciclete]]. Are ca ancoră un [[Supermagazin|supermarket]] [[Carrefour]] de 1.800 m² și dispune de un [[Food court|food-court]] cu o capacitate de 500 de locuri cu [[restaurant]]e, [[Cafenea|cafenele]] și zonă de lounge, [[loc de joacă]] pentru copii, [[eveniment]]e și [[Expoziție|expoziții]]. Printre magazinele găzduite se numără [[Puma SE|Puma]], [[Drogerie Markt|DM]], [[Takko]], [[Jolidon]], [[DPD Romania|DPD]], [[Orange România|Orange,]] [[Pepco]], [[Steilmann]], [[LPP|Sinsay]], [[Șiș chebap|Șiș Kebab]], [[Vodafone]], [[UniCredit Bank România|UniCredit]], [[Yves Rocher]] ș.a. În octombrie 2005 a fost inaugurat centrul comercial [[Iulius Mall Timișoara|Iulius Mall]]. Din 2015 [[Iulius Group]] și Atterbury Europe investesc în extinderea centrului prin [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|ansamblul urbanistic Iulius Town]], investiția reprezentând una din cele mai mari infuzii de capital privat în sectorul de real estate realizată vreodată în România, și totodată cea mai mare investiție din afara Bucureștiului. Astfel, doar în faza I a dezvoltării proiectului, inaugurată în [[2019]], proiectul a necesitat o investiție totală de 442 de milioane de [[euro]], ce cuprinde printre altele o suprafață de 120.000 mp de [[Comerț cu amănuntul|retail]], 100.000 mp [[office]], 450 de [[Magazin (dezambiguizare)|magazine]], 4.070 de locuri de [[parcare]], centru de conferințe cu 3 săli și capacitate de peste 1.000 de persoane, [[Școală elementară|școală primară]] și [[grădiniță]] cu predare după [[Programă|curriculum]] britanic, cea mai înaltă clădire din România, un [[Infrastructură|pasaj subteran]] destinat traficului auto și un [[Parc|parc suspendat]] de 5,5 ha.<ref>{{Citat web|url=https://www.banatulazi.ro/a-fost-inaugurat-iulius-town-investitie-de-peste-400-de-milioane-de-euro-foto-video/|titlu=A fost inaugurat Iulius Town o investitie de peste 400 de milioane de euro}}</ref> [[Fișier:Magazinul Dedeman din Timisoara 2 (5542737888).jpg|stanga|miniatura|275x275px|Imagine interioară dintr-un [[Hipermarket|hypermarket]] din [[Comerț|zona comercială]] Antenelor (Divizia 9 Cavalerie), unul din polurile de [[retail]] ale [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoarei]], ce cuprinde [[Centru comercial|centrele comerciale]] Galeria 1, Kapa Center și EURO; [[Bricolaj|magazinele de bricolaj]] [[Dedeman]] și [[Brico Dépôt]]; dar și numeroase [[Agenție|reprezentanțe]], [[Magazin (dezambiguizare)|showroom-uri]], puncte de [[comerț]] [[Angrosist|en-gros]], [[Comerț cu amănuntul|vânzare cu amănuntul]], [[Supermagazin|spații]] de [[Shopping|cumpărături]] și [[Serviciu (economie)|servicii]] ]] Al doilea mall, [[Shopping City Timișoara|Shopping City]], a fost deschis în Noiembrie [[2015]] în urma unei investiții de 84 de milioane de [[euro]] de către [[NEPI Rockcastle]]. Centrul comercial dispune de o suprafață închiriabilă de 70.000 m², întinzându-se pe aproape 20 ha și cuprinzând 110 [[Magazin (dezambiguizare)|magazine]] desfășurate pe 2 niveluri și 2.700 de locuri de [[parcare]] terane, supraterane și rasteluri pentru [[Bicicletă|biciclete]]. Centrul comercial are ca ancoră un [[Hipermarket|hypermarket]] [[Carrefour]] de 10.000 m², un magazin de [[bricolaj]] [[Dedeman]] de 16.000 m², cel mai mare [[cinematograf]] [[Cinema City]] din afara Bucureștiului cu 13 săli [[3D]], dintre care o sală [[IMAX]] cu cel mai mare [[Ecran cinematografic|ecran]] din România și o sală 4DX, [[food court]] cu peste 1.500 de locuri, sala de [[fitness]] Smartfit 3 cu [[piscină]] semi-olimpică, clubul de [[biliard]] și [[bowling]] Seven&Play Again și [[cazinou]]l Jack Slots, [[Loc de joacă|locul de joacă]] pentru copii Fun Planet, zone de lounge, [[restaurant]]e, [[Terasă (arhitectură)|terase]], [[Cafenea|cafenele]], [[Bar (local)|baruri]], precum și [[târg]]uri, [[eveniment]]e interactive și [[Expoziție|expoziții]]. Dintre brandurile de top prezente în Shopping City se numără: [[Adidas]], [[Benvenuti (companie)|Benvenuti,]] [[Betty Ice]], [[Graftex|Bigotti,]] [[Burger King]], [[C&A]], [[CCC (companie)|CCC]], [[Deichmann]], [[Drogerie Markt|DM,]] [[Douglas]], [[Ecco]], [[Editura Litera]], [[ETA2U]], [[Flanco]], [[Fornetti]], [[Farmec (companie)|Gerovital]], [[Germanos]], [[HelpNet]], [[Hervis]], [[H&M]], [[Leder und Schuh|Humanic]], [[Inditex]] ([[Zara (companie)|Zara]], [[Bershka]], [[Inditex|Pull&Bear]], [[Inditex|Stradivarius]]), [[Intersport]], [[Iqos|IQOS]], [[Jolidon]], [[Kenvelo]], [[KFC]], [[LC Waikiki]], [[Lee Cooper]], [[Levi Strauss & Co.|Levi's]], [[LPP]] (Reserved, House, Cropp, Sinsay), [[Media Galaxy]], [[New Yorker (companie)|New Yorker,]] [[Noriel]], [[Peek & Cloppenburg]], [[Pepco]], [[Pegas (bicicletă)|Pegas]], [[Pizza Hut]], [[Salamander]], [[Sensiblu]], [[Sephora]], [[Spartan Restaurant|Spartan]], [[Starbucks]], [[Otter Distribution|Tezyo]], [[Yves Rocher (companie)|Yves Rocher]], ș.a. În primul an de la deschidere, Shopping City Timișoara a avut un trafic de peste 9 milioane de vizitatori.<ref>{{Citat web|url=https://shoppingcitytm.ro/stiri/shopping-city-timisoara-aniverseaza-un-an-de-shopping-cu-super-premii-si-un-ford-fiesta/|titlu=În primul an de la deschidere, Shopping City Timișoara a avut un trafic de peste 9 milioane de vizitatori.[6]|accessdate=2020-01-15|archive-date=2021-01-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20210119150440/https://shoppingcitytm.ro/stiri/shopping-city-timisoara-aniverseaza-un-an-de-shopping-cu-super-premii-si-un-ford-fiesta/|dead-url=yes}}</ref> Alte centre existente sunt lanțul de [[magazin]]e Bega (deținute de [[Bega Grup|Marius și Emil Cristescu]]), [[Centru comercial|galeriile]] [[Auchan|Aushopping]] (deținute de [[Auchan|Ceetrus]]), [[Retail|parcul de retail]] Funshop Park (Scallier Investment), precum și centrele comerciale Galeria 1, Kappa, EURO, Alfa, Dallas, ASD Shop, SUD Plaza, ș.a.<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/centre_comerciale/|titlu=7 centre comerciale din Timisoara|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2021-12-15|limbă=ro}}</ref> Piața timișoreană de [[comerț cu amănuntul]] cuprinde numeroase [[magazin]]e, [[Supermagazin|supermarketuri]] și [[hipermarket]]uri, operate de către concerne naționale și internaționale precum: [[Auchan]] (Auchan Holding); [[Kaufland]] & [[Lidl]] (Schwarz Gruppe); [[Carrefour|Carrefour Hypermarket]], [[Carrefour Market]], [[Carrefour Express]] și [[Carrefour|Supeco]] (Carrefour Group); [[Penny Market]] (Rewe Group); [[Mega Image]] & [[Mega Image|Shop&Go]] (Delhaize Group); [[Real (hipermarket)|reMarkt]] (Real); [[METRO AG|METRO]] & [[La Doi Pași]] (Metro AG); [[Selgros]] (Coop Group); [[Supermagazin|Super Mercato]] (Super Mercato Group); [[Profi]] (Mid Europa Partners); [[Unicarm]] (Vasile Lucuț); [[Jumbo (magazin)|Jumbo]] (Apostolos E. Vakakis) și [[Decathlon (companie)|Decathlon]] (Mulliez Group).<ref name=":4" /> Pe piața de [[bricolaj]] și [[DIY]] sunt prezente magazinele companiilor [[IKEA]] (Inter IKEA Systems B.V. Group); [[Dedeman]] (Dragoș și Adrian Pavăl); [[Hornbach (hypermarket)|Hornbach]] (Hornbach Holding AG); [[Brico Dépôt]] (Kingfisher); [[Arabesque (companie)|Arabesque]] (Cezar Rapotan); [[Leroy Merlin]] (Adeo Group) și [[XXXLutz|Mömax]] (XXXLutz), parte a unor rețele autohtone și internaționale.<ref name=":4">{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-megaimage-inaugurat-supermarket-timisoara-unitati-vor-mai-deschidebelgo-olandezii-vor-primele-shopgo-uri-1_5b2b74a4df52022f755e7827/index.html|title=Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri|work=Adevărul|author=Ștefan Both|date=21 iunie 2018}}</ref> La sfârșitul săptămânii, [[Sâmbătă|Sâmbăta]] și [[Duminică|Duminica]], se organizează [[târg]]uri-[[talcioc]] în piețele Aurora și Flavia din zona cartierului [[Calea Șagului]].<ref>{{Citat web|url=http://www.timisoreni.ro/info/centre_comerciale/|titlu=Centre comerciale din zona Calea Șagului din Timișoara}}</ref> == Arhitectură. Atracții turistice == {{multiple image | align = center | direction = orizontal | header = Piețele din centrul Timișoarei | image1 = Piata Operei, Timisoara.jpg | caption1 = [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]] | image2 = Domnul Catolic.jpg | caption2 = [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] | image3 = St Mary & St John of Nepomuk Timisoara.jpg | caption3 = [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]] | total_width = 900 | height1 = 400 | height2 = 400 | height3 = 400 | image4 = Piata Sfanta Maria, Timisoara 1.jpg | caption4 = [[Piața Maria din Timișoara|Piața Maria]] | image5 = St. George Statue, Timișoara, August 2022.jpg | caption5 = [[Piața Sfântul Gheorghe din Timișoara|Piața Sfântul Gheorghe]] }} Timișoara are o ofertă bogată în ceea ce privește activitățile de turism și loisir, fiind constant în topul destinațiilor alese de turiștii străini și totodată printre cele mai vizitate orașe ale României. Publicația americană [[U.S. News & World Report|U.S. News]] a inclus orașul într-un top 5 al destinațiilor europene de city-break, alături de [[Manchester]], [[Torino]], [[Geneva]] și [[Valletta]], iar săptamânalul german [[Stern (revistă)|Stern]] apreciază ca fiind „o copie a Vienei, cu fațade mărețe din perioada Imperiului Austriac”.<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/timisoara-laudata-intr-una-dintre-cele-mai-prestigioase-publicatii-din-germania-ce-spun-nemtii-despre-noi/26/09/2017|titlu=Timisoara, laudata intr-una din cele mai prestigioase publicatii din Germania}}</ref> ''Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș'' are sediul în zona [[Fabric]], pe strada Dacilor nr. 25.<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/|titlu=Home|publisher=Turism Timis|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://turismtimis.ro/ }}</ref> === Hoteluri === [[Fișier:Hotel Timisoara, Timișoara (2023) - IMG 05.jpg|miniatura|200px|[[Hotel Timișoara]]]] ''Organizația patronală HORETIM'' are sediul pe strada Romulus nr.12.<ref>{{Citat web|url=https://horetim.org/|nume=lucian|titlu=Home|publisher=Horetim|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO|archive-date=2023-11-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20231128194750/https://horetim.org/|dead-url=yes}}</ref> Timișoara este pe primul loc în [[România]] și pe locul cinci în [[Europa]] în topul celor mai sigure destinații [[Turism|turistice]] de pe [[continent]], alături de [[Praga]], [[Zürich]] sau [[Helsinki]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/timisoara-inclusa-intr-un-top-al-celor-mai-sigure-destinatii-europene-pentru-vacante-1690774/|titlu=Timișoara, inclusă într-un top al celor mai sigure destinații europene pentru vacanțe|publisher=Tion|date=2023-03-06|accessdate=2023-11-11}}</ref> [[Fișier:Timișoara - Hotel Continental (43914192215).jpg|stanga|miniatura|275x275px|[[Hotel|Hotelul]] North Star Continental Resort, lângă [[Bega Shopping Center]]]] Sunt peste 60 de [[hotel]]uri și [[Pensiune|pensiuni]] în Timișoara. Cele mai selecte sunt [[Hotel Timișoara]], [[Continental Hotels|North Star Continental Resort]], [[Accor|Mercure]] și [[Hotel Ibis]], aflate în zona centrală, respectiv hotelurile Ambassador**** și Lido****, aparținând de [[Best Western]], cel mai mare lanț hotelier din lume.<ref>{{Citat web|url=https://hotelinvest.ro/5-noi-hoteluri-noi-se-construiesc-in-timisoara/|titlu=5 hoteluri noi se construiesc in Timisoara|publisher=Hotel Invest|accessdate=2023-11-01|limbă=ro-RO}}</ref> Alte patru hoteluri de 4 și 5 stele, printre care [[Radisson Blu]], [[Hilton Hotels & Resorts|Hilton]] sau [[Hotel|Mariott]], vor deschide unități în perioada [[2025]]-[[2026]]. Peste 50 de proiecte de [[hotel]]uri și [[Pensiune|pensiuni]] se aflau în diverse stadii de [[Construcții|construcție]] în Timișoara și [[Zona metropolitană Timișoara|localitățile limitrofe]], la finalul anului [[2023]].<ref>{{Citat web|url=https://hotelinvest.ro/80-gradul-de-ocupare-al-hotelurilor-din-timisoara-cate-hoteluri-se-mai-construiesc/|titlu=80% gradul de ocupare al hotelurilor din Timisoara. Cate hoteluri se mai construiesc?|publisher=Hotel Invest|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> === Patrimoniul arhitectural === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | header = Cartierele istorice ale Timișoarei | image1 = Timisoara, Paris 1.jpg | caption1 = [[Cetate, Timișoara|Cetate]] * [[Ansamblul urban II, Timișoara|Ansamblul istoric Cetate I;]] * [[Ansamblul urban VII, Timișoara|Ansamblul istoric Cetate II;]] * [[Ansamblul urban IX, Timișoara|Ansamblul istoric Cetate III;]] | image2 = Iosefin Synagogue in Timisoara Romania.jpg | caption2 = [[Iosefin]] * [[Ansamblul urban IV, Timișoara|Ansamblul istoric Iosefin I;]] * [[Ansamblul urban V, Timișoara|Ansamblul istoric Iosefin II;]] * [[Ansamblul urban „Splaiul Nicolae Titulescu”|Ansamblul istoric „Splaiul Nicolae Titulescu”;]] * [[Ansamblul urban „Str. Anton Seiller” din Timișoara|Ansamblul istoric „Str. Anton Seiller”;]] *[[Piața Alexandru Mocioni din Timișoara|Piața Alexandru Mocioni;]] *[[Piața Maria din Timișoara|Piața Maria;]] | caption3 = [[Elisabetin]] * [[Ansamblul urban I, Timișoara|Ansamblul istoric Elisabetin I;]] * [[Ansamblul urban VI, Timișoara|Ansamblul istoric Elisabetin II;]] * [[Ansamblul urban VIII, Timișoara|Ansamblul istoric Elisabetin III;]] * [[Ansamblul urban „Bd. Mihai Viteazul” din Timișoara|Ansamblul istoric „Bd. Mihai Viteazul”;]] * [[Piața Plevnei din Timișoara|Piața Plevnei;]] *[[Piața Nicolae Bălcescu din Timișoara|Piața Nicolae Bălcescu;]] | image3 = Casa Emil Szilard.jpg | caption4 = [[Fabric]] * [[Ansamblul urban III, Timișoara|Ansamblul istoric Fabric I;]] * [[Ansamblul urban „Fabric” (II) din Timișoara|Ansamblul istoric Fabric II;]] * [[Ansamblul urban „Str. Pestalozzi” din Timișoara|Ansamblul istoric „Str. Pestalozzi”;]] * [[Ansamblul urban „Str. Badea Cârțan” din Timișoara|Ansamblul istoric „Str. Badea Cârțan”.]] | image4 = Fosta_Casa_de_Raport_a_Municipiului_din_Fabric_-_panoramio_(1).jpg | total_width = 900 }} ''Biroul pentru reabilitarea clădirilor istorice și monumente'' are sediul în [[Piața Traian din Timișoara|Piața Traian]], în incinta [[Palatul Ștefania|Palatului Ștefania]].<ref>{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/2021/10/04/biroul-pentru-reabilitare-cartiere-istorice-si-monumente-functioneaza-in-piata-traian/|titlu=Biroul pentru reabilitare cartiere istorice și monumente funcționează în Piața Traian - Primăria Municipiului Timișoara|publisher=Primăria Municipiului Timișoara - Website oficial|date=2021-10-04|accessdate=2023-11-05|limbă=ro|archive-date=2023-11-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20231105134844/https://www.primariatm.ro/2021/10/04/biroul-pentru-reabilitare-cartiere-istorice-si-monumente-functioneaza-in-piata-traian/|dead-url=yes}}</ref> Timișoara deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit din patrimoniul urban al cartierelor [[Cetate, Timișoara|Cetate]], [[Iosefin]], [[Fabric]] și [[Elisabetin]]. Acesta este rezultatul unei tradiții îndelungate de planificare urbanistică modernă, începută încă din [[secolul al XVIII-lea]], odată cu venirea austriecilor. Diversitatea arhitecturală, reprezentată de [[Arhitectură barocă|baroc]], [[istorism]], [[neoclasicism]], [[Art Nouveau]] și [[Secesiunea vieneză|Wiener Secession]], a adus Timișoarei renumele de „Mica Vienă”. Cea mai veche clădire din Timișoara este cea care adăpostește [[Muzeul Banatului]], [[Castelul Huniade din Timișoara|Castelul Huniade]]. La un moment dat a fost demolat și reconstruit, dar încă mai are elemente din fostul castel ridicat de Iancu de Hunedoara în perioada [[1443]]–[[1447]], dar și elemente din perioada lui [[Carol Robert de Anjou]]. Centrul istoric al Timișoarei are un sistem format din trei piețe urbane, unice în România, fiecare piață prezentând dimensiuni, rezolvări plastice și stiluri de o valoare arhitectonică inestimabilă.<ref>{{cite web |url=http://www.tion.ro/timisoara-construita-ca-un-oras-ideal-ce-l-face-atat-de-special/1783131 |title=Timișoara, construită ca un oraș ideal. Ce-l face atât de special? |work=TION |author=Roxana Deaconescu |date=16 februarie 2017}}</ref>{{Articol principal|Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica Evanghelică-Luterană|Biserica evanghelică luterană]]. [[Arhitectura clasică|Stil clasicist]]. Fațada este decorată cu [[Pilastru|pilaștri]] din [[ordinul doric]], iar turnul cu pilaștri din [[ordinul ionic]] | caption2 = Hanul istoric „La Vulturul de Aur”. [[Arhitectura Secession în Timișoara|Stil Secession]]. Decorat cu un edicul | caption3 = Palatul Episcopiei Romano-Catolice. [[Eclectism|Stil eclectic]] cu elemente de [[Secesiunea vieneză|Wiener Secession]]. Decorat cu [[Pilastru|pilaștri]] | image1 = Biserica Evanghelică Lutherană din Piaţa Ionel I.C. Brătianu din Timișoara.jpg | image2 = Timisoara, Lucian Blaga 3.jpg | image3 = Timisoara, str Episcop Augustin Pacha 2.jpg | image4 = Casa Agoston Galgon.jpg | caption4 = Casa Ágoston Gálgon. [[Secesiunea vieneză|Stil Secession]]. Decorațiuni antropomorfe și geometrice | total_width = 900 | image5 = Timișoara - Banca de Scont aka Palatul Miksa Steiner (April 2023) - image 02.jpg | caption5 = Palatul Máx Steiner (Palatul Băncii de Scont Austro-Ungare). [[Secesiunea vieneză|Stil Secession]], anul [[1909]]. Ornamente din [[Ceramică|ceramică smălțuită]] de Zsolnay }} [[Fișier:Unirii Harta Pavaj.jpg|miniatura|200px|Piatră din pavajul [[Piața Unirii din Timișoara|Pieței Unirii]], gravată cu harta [[Cetatea Timișoara|Cetății Timișoarei]]]] [[Cetate, Timișoara|Cartierul Cetate]] a fost dintotdeauna „inima”, centrul cultural, administrativ și politic al întregului oraș. Centrul Timișoarei de azi este „urmașul” cetății militare austriece construite în cea mai mare parte între anii 1732–1764. [[Bastionul Theresia]] cuprinde cea mai mare parte a zidului de apărare a [[Cetatea Timișoara|vechii cetăți a Timișoarei]], care s-a păstrat până azi. Mai există un fragment din zidurile fostei cetăți în [[Parcul Botanic Timișoara|Parcul Botanic]] și încă un fragment, pe Calea Alexandru Ioan Cuza.<ref>{{Citat web|url=http://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/trasee/199-bastionul.html|titlu=Bastionul istoric Theresia Timișoara|accessdate=2019-12-09|archive-date=2019-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20191209171142/http://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/trasee/199-bastionul.html|dead-url=yes}}</ref> [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]], realizată în [[stil baroc]], este cea mai veche piață din Timișoara. Găzduiește [[Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara|Catedrala Sfântul Gheorghe]], [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Catedrala Ortodoxă Sârbă,]] [[Palatul Baroc din Timișoara|Palatul Baroc]], [[Monumentul „Sf. Treime” din Timișoara|Monumentul „Sf. Treime”]], [[Casa Brück din Timișoara|Casa Brück]], [[Casa Emmer]] și [[Casa cu Lei din Timișoara|Casa cu Lei]], pe latura sudică [[Casa Contelui de Mercy]], [[Palatul Dejan]] și [[Palatul Episcopal romano-catolic din Timișoara|Palatul Episcopal romano-catolic,]] iar pe latura vestică [[Spitalul Militar din Timișoara|Spitalul Militar]]. {{Articol principal|Ansamblul urban interbelic „Corso” din Timișoara}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Palatul Weiss]]. [[Fronton]]ul clădirii a fost proiectat de [[László Székely]] | caption2 = [[Palatul Neuhausz]], construit între [[1911]] - [[1912]], într-o combinație de [[Eclectism|eclectic]], [[Secesiunea vieneză|Wiener Secession]] și [[Art Nouveau|Art Nouveau maghiar]] | caption3 = [[Palatul Merbl|Palatul Arnold Merbl]]. Stilul anilor [[1900]], curentul [[Secesiunea vieneză|Secession]] | image1 = Palatul Weiss.jpg | image2 = Timisoara, Palatul Neuhausz 2022 (2).jpg | image3 = Timisoara, Palatul Merbl 2022 (2).jpg | image4 = Palatul Szechenyi 1.jpg | caption4 = [[Palatul Széchenyi din Timișoara|Palatul Széchenyi]]. Construit între [[1900]]–[[1914]] de Societatea Széchenyi Rt. | total_width = 900 | image5 = Timisoara, Lupa Capitolina.jpg | caption5 = [[Statuia Lupoaicei din Timișoara|Monumentul Lupa Capitolina]]. Trimis Timișoarei de către municipalitatea din [[Roma]]. Simbol al latinității care unește popoarele [[Români|român]] și [[Italieni|italian]] }} [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]], cunoscută și sub denumirea de Piața Operei, este piața centrală a Timișoarei. Pe cele două laturi ale pieței se află clădirea [[Opera Națională Română din Timișoara|Operei]] (spre nord), respectiv [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala Mitropolitană]] (spre sud), două dintre cele mai reprezentative monumente arhitecturale ale orașului. Latura de promenadă dinspre Operă spre Catedrală se numește Corso și găzduiește palatele [[Palatul Weiss|Weiss]], [[Palatul Lloyd|Lloyd]], [[Palatul Neuhausz|Neuhausz]], [[Palatul Merbl|Merbl,]] [[Palatul Dauerbach|Dauerbach]], [[Palatul Hilt|Hilt]] și [[Palatul Széchenyi din Timișoara|Széchenyi]], iar latura opusă, Surogat, găzduiește palatele [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara|Camerei de Comerț]] și [[Palatul Löffler]], fiind flancate în mijloc de [[Statuia Lupoaicei din Timișoara|statuia Lupa Capitolina]] și fântâna cu pești. [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]] constituie elementul central, placa turnantă a sistemului urban al Timișoarei. Piața adăpostește unele dintre cele mai vechi construcții existente în orașul actual: [[Casa cu Atlanți]], [[Casa Nedelkovich din Timișoara|Casa Nedelkovich]], [[Primăria veche din Timișoara|Primăria veche,]] [[Statuia „Sf. Maria” și „Sf. Ioan Nepomuk” din Timișoara|Statuia Sf. Ioan Nepomuk,]] Comenduirea Garnizoanei (fostul Generalat, clădire existentă în anul 1727), fosta Cancelarie de Război (de asemenea existentă în 1727, formează astăzi aripa de est a Primăriei Vechi), și [[Cazinoul Militar din Timișoara|Cazinoul Militar]] (construit începând din 1744, când s-a inițiat execuția corpului de pe actuala stradă Brediceanu, la colț cu strada Mărășești). Pe latura vestică se află [[Spitalul Mizericordienilor din Timișoara|Spitalul]] și [[Biserica mizericordienilor din Timișoara|Biserica mizericordienilor]], respectiv [[Claustrul mănăstirii Franciscanilor din Timișoara|Claustrul mănăstirii Franciscanilor.]] Constituie veriga pietonală de legătură dintre [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] și [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei.]]{{Articol principal|Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Palatul Apelor din Timișoara|Palatul Apelor]]. Stilul anilor 1900 [[Eclectism|eclectic]] cu elemente [[Stil istoricist|istoriciste]], [[neobaroc]]e și ale [[Ordinul ionic|Ordinului ionic]] | caption2 = Palatul Mária Radocsay. Stil [[Eclectism|eclectic istoricist]] cu elemente [[Arhitectura clasică|clasiciste]] | caption3 = Casa de Economii Timișorene, [[1906]], stilul anilor 1900, curentul [[Art Nouveau]], cu decorații vegetale și figurative. Între ornamente apare și reprezentarea stilizată a [[Stup|stupului de albine]], simbol al [[Bancă (instituție financiară)|băncilor]] | image1 = Timisoara, Palatul Apelor 2018 (6).jpg | image2 = Apart hotel - panoramio.jpg | image3 = Palatul Casei de Economii Timisorene (2).jpg | image4 = Palatul Flavia, Timisoara.jpg | caption4 = Palatul Ferencz Franz Weismayr, [[Eclectism|stil eclectic]]. Sediul [[Misiuni diplomatice ale României|Consulatului General al Germaniei]] | total_width = 900 | image5 = Palatul comunitatii reformate, Timisoara.jpg | caption5 = Biserica Comunității Reformate, [[Eclectism|stil eclectic]] cu elemente [[Arhitectura neogotică|neogotice]], arhitect [[Karl Hart]]. Fosta casă parohială a pastorului [[László Tőkés]]. Locul izbucnirii [[Revoluția Română din 1989|Revoluției Române din 1989]] }} [[Fișier:Timiŝoaro, Iosefin. akvoturo, 10.jpeg|miniatura|150px|left|[[Turnul de apă din Iosefin]]. La fel ca și [[turnul de apă din Fabric]], este echipat la nivelul superior cu un rezervor de [[apă potabilă]] de 500 mc.]] [[Fișier:Cazarma pompierilor Timisoara.jpg|miniatura|275x275px|[[Cazarma pompierilor din Iosefin]]. Arhitect [[László Székely]], stilul [[Anii 1900|anilor 1900]]. Construită în cartierul [[Iosefin]], lângă vechea remiză a pompierilor, pe locul vechiului turn de veghe]] Cartierele [[Cetate, Timișoara|Cetate]] și [[Iosefin]] păstrează intactă amprenta diversității etniilor și meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influența germană, maghiară și sârbă. Clădirile au o arhitectură impresionantă, sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum [[Mehala]] și [[Freidorf]] se păstrează trăsăturile tipice ale satelor tradiționale de [[șvabi bănățeni]]: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spații verzi în fața caselor, cum este exemplul [[Casa Mühle|Casei Mühle]]. Alte monumente istorice din oraș includ: [[Coloana Fidelității din Timișoara|Coloana Fidelității]], [[Statuia Sfântului Ioan Nepomuk din Timișoara|Statuia Sfântului Ioan Nepomuk]] din [[Piața Traian din Timișoara|Piața Traian]], ș.a. La sfârșitul [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], structura urbanistică a Timișoarei a suferit un proces amplu de modernizare. În 1904, Primăria a înființat postul de arhitect-șef și l-a atribuit tânărului arhitect [[László Székely]]. Acesta a adus o contribuție decisivă la remodelarea zonei centrale și la introducerea stilurilor [[Art Nouveau]], [[Secesiunea vieneză|Wiener Secession]], [[Art Déco]], [[Neobaroc]] și [[Eclectism|eclectic]] în peisajul urbanistic al orașului, cum ar fi [[Palatul Antal Nägele]], [[Palatul Dicasterial]], [[Baia Publică Neptun]], [[Cazarma pompierilor din Iosefin]] sau [[Palatul Apelor din Timișoara|Palatul Apelor]]. {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Palatul Prefecturii [[Județul Timiș|Județului Timiș]], anul [[1943]], arhitect [[Victor Vlad]]. Stil modern [[Arhitectura românească interbelică|interbelic]] cu elemente [[Arhitectura clasică|clasiciste]] | caption2 = Palatul Băncii „Timișiana”, înainte de [[Primul Război Mondial]] Banca „Victoria”, actual Banca Italo-Română. Stilul anilor 1900 cu elemente [[Arhitectura clasică|clasiciste]]. Decorat cu [[Coloană|coloane]] din [[Ordinul doric]] | caption3 = [[Baia Publică Neptun|Băile Publice Neptun]] (maghiară Hungária Fürdő), anul [[1914]], arhitect [[László Székely]]. Coronamentul acoperișului, inițial acoperit cu [[aur]] masiv, este o replică a esteticii lui [[Otto Wagner]] | image1 = Palatul Administrativ Timișoara (2023).jpg | image2 = Timisoara, Banca Timisiana.jpg | image3 = BaileNeptunTimisoara.jpg | image4 = Timisoara, Palatul Comunitatii Sarbe (2).jpg | caption4 = [[Palatul Comunității Sârbe din Fabric|Palatul Comunității Sârbe din România]], cunoscut și sub denumirea de Casa fundațională Minerva, din cartierul [[Fabric]]. Stilul Second Empire (stil eclectic [[Arhitectura clasică|clasicist]], având elemente [[neobaroc]]e) | total_width = 900 | image5 = Căminele 1–2 UMF Timișoara (2023) - img 01.jpg | caption5 = Fostul seminar teologic [[Biserica Catolică|Romano-Catolic]], anul [[1916]]. Arhitect [[Ernő Foerk]] }} Tot datorită lui s-a conturat și arhitectura industrială, [[Abatorul din Timișoara|Abatorul]], [[Fabrica de Țigarete din Timișoara|fosta fabrică de țigarete]], [[Centrala hidroelectrică din Timișoara|centrala hidroelectrică]], [[Fabrica de pălării din Iosefin|întreprinderea Paltim]], [[Podul metalic din Timișoara|podul metalic]] sau turnurile de apă din [[Turnul de apă din Iosefin|Iosefin]] și [[Turnul de apă din Fabric|Fabric]] fiind doar câteva exemple. Ultimul curent arhitectural care influențează orașul este cel românesc, introdus odată cu trecerea Timișoarei sub administrație românească. Cel mai bun exemplu este [[Catedrala Ortodoxă din Timișoara|Catedrala Mitropolitană]] realizată în arhitectură tradițională românească, în [[stil moldovenesc]], fiind în prezent cea mai înaltă biserică din România (90,5 m) și cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume din afara [[Rusia|Rusiei]]. În perioada interbelică se construiesc și noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influența stilului modern interbelic, a [[Stilul brâncovenesc|stilului brâncovenesc]] sau chiar francez. === Lăcașuri de cult === {{Vezi și|Dieceza de Timișoara}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica Millennium din Timișoara|Catedrala Millenium]] din [[Piața Traian din Timișoara|Piața Traian]]. Proiectul a fost realizat de arhitectul [[Lajos Ybl]]. Este dotată cu o [[orgă]] fabricată de meșterul [[Leopold Wegenstein]] din [[Austria]] | caption2 = Interiorul lăcașului de cult catolic [[Biserica Sfânta Ecaterina din Timișoara|Sfânta Ecaterina]], succesoare a [[Claustrul mănăstirii Franciscanilor din Timișoara|bisericii franciscane medievale]] din [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]]. În criptă a fost înhumată în [[secolul al XIII-lea]] regina Maria de Bytom⁠, soția regelui [[Ungaria|Ungariei]], [[Carol Robert de Anjou]] | caption3 = [[Biserica romano-catolică din Elisabetin, Timișoara|Biserica romano-catolică din Elisabetin]]. Pentru construcția lăcașului, episcopul Sándor Dessewffy a donat suma de 50.000 de [[Coroană ungară|coroane]], solicitând ca biserica să fie a [[Ordinul Salvatorian|Ordinului Salvatorian]] | image1 = Timisoara, biserica Millennium.jpg | image2 = Temesvár, Alexandriai Szent Katalin-templom belső tere 2022 01.jpg | image3 = Biserica Romano-Catolica Elisabetin Timisoara 1.jpg | image4 = Sinagoga din Fabric Timișoara (2023) - IMG 01.jpg | caption4 = [[Sinagoga din Fabric, Timișoara|Sinagoga din Fabric]]. Construită între anii [[1897]]-[[1899]] în [[Eclectism|stil eclectic]], cu [[Stil maur|elemente neo-maure]], [[Arhitectura gotică|gotice]] și elemente de [[Arhitectura renascentistă|stil neo-renascentist italian]]. Inaugurată la data de [[3 septembrie]] [[1899]], cu o predică a rabinului dr. Jacob Singer, în prezența șefului comunității, Bernát Deutsch, și a primarului Timișoarei, [[Carol Telbisz]] | total_width = 900 | image5 = 2023-06-04 Cetate Synagogue.jpg | caption5 = [[Sinagoga din Cetate, Timișoara|Bazilica din Cetate]]. Construită între anii [[1863]]-[[1865]], după proiectul realizat de arhitectul vienez Carl Schumann. Lăcașul a fost inaugurat la data de [[19 septembrie]] [[1865]], fiind reinaugurat 7 ani mai târziu, în [[1872]] de către [[Franz Joseph al Austriei|împăratul Franz Joseph I]] al [[Austro-Ungaria|Imperiului Austro-Ungar]] }} În Timișoara există aproximativ 30 de biserici și capele. 12 dintre acestea au fost construite după Revoluție. Tot aici există și trei [[sinagogă|sinagogi]]: [[Sinagoga din Fabric (Timișoara)|Sinagoga din Fabric]], [[Sinagoga din Cetate (Timișoara)|Sinagoga din Cetate]] și [[Sinagoga din Iosefin (Timișoara)|Sinagoga din Iosefin,]] ultima fiind cea mai nouă (1906–1910).<ref>{{cite web |url=http://www.memoriatimisoarei.ro/foto.html%26album%3D9 |title=Lăcașe de cult |work=Timișoara din memorie |accessdate=2018-04-22 |archive-date=2018-04-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180423034150/http://www.memoriatimisoarei.ro/foto.html%26album%3D9 |dead-url=yes }}</ref> Cel mai mare lăcaș de cult din Timișoara este [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala Mitropolitană]], edificiu finalizat în 1946. Cu o înălțime de 90,5 m, este una din cele mai înalte clădiri din Timișoara, fiind la vremea edificării cea mai înaltă biserică din România. Lăcașul poate adăposti peste 5.000 de persoane. În [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] se află [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Catedrala Ortodoxă Sârbă]], construită între 1744–1748. Alături de [[Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara|Biserica „Sf. Gheorghe”]], reprezintă principalele lăcașe de cult ale [[Sârbii din România|comunității sârbe]] din oraș. {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Naosul [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedralei Mitropolitane]]. Lăcașul a fost sfințit în data de [[6 octombrie|6 Octombrie]] [[1946]], în prezența [[Mihai I al României|Regelui Mihai]], al primului-ministru [[Petru Groza]] și al patriarhului [[Nicodim Munteanu]] | caption2 = [[Biserica romano-catolică din Iosefin]]. Construită în perioada [[1772]]-[[1774]] în [[Baroc|stil baroc]] | caption3 = Interiorul [[Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara|Domului Romano-Catolic]]. Edificiul are hramul [[Sfântul Gheorghe|Sfântului Gheorghe]] și a fost construit între anii [[1736]]–[[1774]] | image1 = Catedrala Mitropolitana Timisoara (interior).JPG | image2 = Iosefin biserica catolica.jpg | image3 = Interior domul din timisoara.jpg | image4 = Timisoara, Biserica sarbeasca Sfantul Gheorghe (2).jpg | caption4 = [[Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara|Biserica sârbească „Sf. Gheorghe”]] din [[Fabric]]. Pictura [[iconostas]]ului a fost realizată în [[1764]] în manieră barocă, de către maestrul Nikolá Nèscovic | total_width = 900 | image5 = Catedrala Ortodoxă Sârbă, Timișoara (2023) - img 03.jpg | caption5 = [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Vicariatul Sârbesc]] din [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]]. Din anul [[1964]] biserica este declarată monument istoric }} Numărul bisericilor [[Biserica Catolică|catolice]] este mai mare decât cel al bisericilor [[Biserica Ortodoxă|ortodoxe]], deși majoritatea populației Timișoarei este ortodoxă. Printre bisericile catolice importante din oraș se numără: [[Biserica Millennium din Timișoara|Biserica Millennium]], cea mai mare biserică romano-catolică din Timișoara; [[Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara|Domul Romano-Catolic]]; [[Biserica romano-catolică din Mehala]], făcută după planurile arhitectului [[Eduard Reiter]]; [[Biserica Romano-Catolică din Elisabetin, Timișoara|Biserica „Preasfânta Inimă a lui Isus”]], din [[Elisabetin]]; [[Biserica romano-catolică din Iosefin|Biserica Romano-Catolică din Iosefin]], construită între 1772-1774 în [[Stilul baroc|stil baroc]]; [[Biserica Romano-Catolică din Fratelia, Timișoara|Biserica Romano-Catolică din Fratelia]]; [[Biserica Notre Dame din Timișoara|Biserica Notre Dame]] (deservește comunitatea catolică a [[bulgari bănățeni|bulgarilor bănățeni]]), construită în [[stil istoricist]]; [[Biserica Greco-Catolică din Elisabetin (Timișoara)|Biserica din Elisabetin]] (deservește comunitatea [[Greco-catolici|greco-catolică]]); [[Biserica Sfânta Ecaterina din Timișoara|Biserica „Sfânta Ecaterina”]] (deservește [[slovacii din România|comunitatea slovacă]] catolică); etc.<ref name="pressalert" /> Dintre bisericile [[Biserica Ortodoxă|ortodoxe]] importante enumerăm: [[Biserica ortodoxă din Fabric (Timișoara)|Biserica „Sfântul Ilie”]] din cartierul [[Fabric]]; [[Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara)|Biserica „Nașterea Maicii Domnului”]] din [[Iosefin]], construită în [[stil neobizantin]]; [[Biserica de lemn din Topla]] - unul din cele mai valoroase monumente religioase din Banat, aflată în incinta [[Muzeul Satului Bănățean|Muzeului Satului Bănățean]]; etc.<ref name="pressalert">{{cite web |url=https://www.pressalert.ro/2014/02/timisoara-uitata-cum-au-aparut-primele-lacasuri-de-cult-crestine-din-oras/ |title=TIMIȘOARA UITATĂ Cum au apărut primele lăcașuri de cult creștine din oraș |work=pressalert.ro |author=Liana Păun |date=2 februarie 2014}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica ortodoxă din Iosefin, Timișoara|Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului”]] din [[Piața Alexandru Mocioni din Timișoara|Piața Alexandru Mocioni]]. Construită după planurile arhitectului [[Victor Vlad]], în [[Arhitectura bizantină|stil neobizantin]], este o replică a moscheei [[Hagia Sofia din Istanbul]] | caption2 = [[Biserica Notre Dame din Timișoara|Biserica Notre Dame]] din [[Iosefin]], proiectant [[Eduard Reiter]]. Edificiul a fost construit la sfârșitul [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], în spiritul [[istorism]]ului, prin combinarea stilului neoromanic, cu două turnuri [[Arhitectura neogotică|neogotice]] | caption3 = Interiorul [[Biserica romano-catolică din Fratelia, Timișoara|bisericii „Sfântul Iosif”]] din [[Fratelia]]. Piatra de temelie a fost pusă la [[1926]], în prezența vicarului general [[István Fiedler]]. Consacrarea clădirii a fost făcută în [[6 iulie|6 Iulie]] [[1930]], de către episcopul [[Augustin Pacha]] | image1 = ROM Timisoara Biserica Ortodoxa 02.jpg | image2 = Biserica Notre Dame, Timisoara (1).jpg | image3 = Biserica RC Fratelia A 5.jpg | image4 = Timisoara, biserica ortodoxa Fabric (2).jpg | caption4 = [[Biserica ortodoxă din Fabric, Timișoara|Biserica „Sfântul Ilie”]] din [[Fabric]], arhitect [[László Székely]]. În [[25 decembrie|25 Decembrie]] [[1929]], lăcașul a fost vizitat de către primul patriarh al României, [[Miron Cristea]] | total_width = 900 | image5 = Új ezredév református templom.jpg | caption5 = Biserica Reformată „Noul Mileniu”, în apropierea [[Centrala hidroelectrică din Timișoara|uzinei hidroelectrice]] din [[Plopi, Timișoara|Plopi]]. Monument de [[Arhitectura organică|arhitectură organică]], realizat de [[Imre Makovecz]] }} În actuala piață Sf. Gheorghe s-a aflat cea mai veche biserică a orașului, care avea hramul [[Sfântul Gheorghe|Sfântului Gheorghe]], acesta fiind socotit și patronul [[Cetatea Timișoara|cetății Timișoara]]. Biserica medievală catolică „Sfântul Gheorghe” este atestată documentar în ianuarie 1323 și era, la vremea respectivă, locul preferat de întâlnire al prelaților și al curtenilor aflați la castel, fiind cea mai mare biserică a cetății. A devenit principala moschee în timpul stăpânirii otomane iar după cucerirea Timișoarei de către armatele habsburgice, lăcașul de cult a fost resfințit.<ref name="pressalert" /> === Împrejurimi. Atracții turistice în județul Timiș === {{Vezi și|Lista siturilor Natura 2000 din România}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Buziaș|Stațiunea Buziaș]] | caption2 = [[Etnografie|Zona etnografică]] Țara Făgetului, [[Munții Poiana Ruscă]] | caption3 = [[Lacul Surduc|Surduc]], cel mai mare lac din vestul țării | image1 = Buzias Ansamblu balnear (2).jpg | image2 = Poiana Rusca.jpg | image3 = RO_TM_Surduc_3.jpg | image4 = Fritillaria meleagris 1.jpg | caption4 = [[Fritillaria meleagris|Lalea pestriță]] în rezervația naturală [[Lunca Pogănișului]] | total_width = 900 | image5 = Concert_Romanesti_2006.jpg | caption5 = Concertul anual de [[muzică simfonică]] de la [[peștera Românești]] }} Împrejurimile oferă opțiuni variate de relaxare și petrecere a timpului liber. În anul [[2017]] [[județul Timiș]] a fost al treilea cel mai vizitat județ al [[România|României]], din punct de vedere al numărului de turiști străini.<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/business-travel/topul-judetelor-care-au-atras-cei-mai-multi-turisti-straini-brasov-timis-cluj-si-sibiu-au-atras-20-din-totalul-strainilor-care-s-au-cazat-in-hotelurile-din-tara-in-primul-semestru-16693889|titlu=Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru}}</ref> La câțiva kilometri de Timișoara se află renumitele stațiuni balneare [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]]. Printre obiectivele turistice de aici: * [[Zona cu parcul din Buziaș|Zona cu parcul și colonada imperială]], unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al [[Elisabeta, împărăteasa Austriei|împărătesei Elisabeta]]. Cuprinde un întreg ansamblu de monumente istorice format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un [[parc dendrologic]] cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de arbori seculari, cel mai important fiind [[Paltin occidental|platanul]]. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, [[Arhitectura bizantină|bizantin]], unică în [[România]]. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în [[Karlovy Vary]] și în [[Baden-Baden]]; * Ștrandurile cu [[apă minerală]] din Buziaș (1874), primele de acest gen din [[Europa]]; * Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș<nowiki>''</nowiki> (1984), Mihai și Iosif; * Buveta ,,Izvorul Sănătății<nowiki>''</nowiki> din centrul stațiunii; * Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din ceramică tracică, vase din [[Neolitic]], numeroase fotomontaje; * Colecția de artă populară ,,Iulia Florea Troceanu<nowiki>''</nowiki>, ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene; * Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric; * [[Mlaștinile Satchinez|Rezervația naturală Satchinez;]] * [[Mlaștinile Murani]], ș.a. În prezent, în ambele stațiuni sunt multe [[Pensiune|pensiuni]] și [[Casa|vile]], precum și [[hotel]]uri de trei și patru stele, cu confort deosebit, și se situează la nivelul [[turism]]ului internațional.[https://www.booking.com/city/ro/buzias.ro.html] ==== Arii naturale protejate și situri arheologice ==== {{Articol principal|Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista siturilor arheologice din județul Timiș}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Parcul Dendrologic Bazoș]] | caption2 = Pui de [[dropie]] în [[rezervația ornitologică Beba Veche]] | caption3 = Stârc cenușiu în „Delta Banatului”, [[Mlaștinile Satchinez|rezervația naturală Satchinez]] | image1 = Parc bazos.jpg | image2 = Bet.jpg | image3 = Purple Heron near Hodal I IMG 9518.jpg | image4 = Aster tripolium3.jpg | caption4 = [[Sărăturile Diniaș]] | total_width = 900 | image5 = Pochard (Aythya ferina) (4).JPG | caption5 = [[Rață]] cu cap castaniu în [[Mlaștinile Murani]] }} În județ se găsesc numeroase rezervații naturale care adăpostesc un număr mare de specii de [[Plantă|plante]] și [[Regnul Animalia|animale]] rare, [[Specii amenințate|ocrotite de lege]]. Lângă [[Satchinez, Timiș|Satchinez]], la 25&nbsp;km nord-est de Timișoara, se găsește cel mai mare areal natural din vestul României ([[Mlaștinile Satchinez]] – [[Mlaștinile Murani|Murani]] – [[rezervația ornitologică Beba Veche|Rezervația Beba Veche]]).<ref name="bnr" /> Ariile naturale din [[Județul Timiș|județ]] cuprind: [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]], [[Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)|Lunca Mureșului Inferior]] și [[Lunca Pogănișului|Lunca Pogănișului;]] rezervațiile forestiere [[Parcul Dendrologic Bazoș|Bazoș]], [[Pădurea Bistra|Bistra]] și [[Pădurea Cenad|Cenad]] – ce conțin o varietate mare de specii arboricole și botanice; lacurile [[Lacul Cotu Morii|Cotu Morii]], [[Lacul Verbunci|Verbunci]], [[Lacul Hergheșceu|Hergheșceu]], [[Lacul Râtu Mare|Râtu Mare]], [[Lacul Satchinez|Satchinez]], [[Ianova, Timiș|Ianova]] și [[Lacurile Becicherecu Mic]]. {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Stârc galben în [[Insula Mare Cenad]] | caption2 = Ghizdei de sărătură în [[Becicherecu Mic (sit SCI)|situl natural Becicherecu Mic]] | caption3 = Exemplar de [[Stârc|Nycticorax]] în [[Pădurea Macedonia]] | image1 = Ardeola ralloides in Ariège.jpg | image2 = Lotus tenuis.jpeg | image3 = Nycticorax nycticorax (Lukasz Lukasik).jpg | image4 =  Narcissus poeticus.jpg | caption4 = [[Pajiștea cu narcise Bătești]] | total_width = 900 | image5 = Ardpur3.jpg | caption5 = Stârc purpuriu în [[Insula Igriș]] }} Ariile protejate cuprind [[Sărăturile Diniaș]], [[Becicherecu Mic (sit SCI)|Becicherecu Mic]], [[Hunedoara Timișană (sit SPA)|Hunedoara Timișană]], [[Insula Igriș]] și [[Insula Mare Cenad|Insula Mare de la Cenad;]] zonele de protecție avifaunistică de la [[Pădurea Macedonia]] și [[Livezile - Dolaț]]; [[Pajiștea cu narcise Bătești]] și [[Movila Sisitak|Movila Sisitak;]] etc.<ref name="bnr" /> Alte obiective turistice sunt [[Peșteră|peșterile]], dintre care amintim: [[Peștera Românești|peștera de la Românești]], [[peștera Albastră]] – lângă [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]], [[Peștera cu Apă din județul Timiș|Peștera cu Apă,]] peștera „Stânca lui Florian” – lângă [[Tomești, Timiș|Tomești]], respectiv [[Cascadă|cascadele]]: Cornet ([[Nădrag, Timiș|Nădrag]]) și Șopot ([[Poieni, Timiș|Poieni]]).<ref name="bnr">{{cite web|url=http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|work=Banca Națională a României|page=3|title=Monografia județului Timiș|accessdate=2020-11-14|archive-date=2020-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20201118044200/https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Pădurea Bistra]] | caption2 = Localitatea [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]] | caption3 = [[Traseu turistic (montan)|Traseu turistic montan]] în [[Nădrag, Timiș|Nădrag]] | image1 = Bistra (7).JPG | image2 = RO TM Pietroasa 13.jpg | image3 = Timis Nadrag Casute Suspendate.jpg | image4 = CharlottenburgBanat2.jpg | caption4 = [[Charlottenburg, Timiș|Charlottenburg]], [[Dealurile de Vest]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Poieni 84.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Biserica de lemn]] din [[Poieni, Timiș|Poieni]] }} Turismul montan este practicat sub formă de [[alpinism]], [[Escaladă sportivă|escalade]], [[Drumeție|drumeții]], și [[Ciclism|cicloturism]] pe [[Traseu turistic (montan)|traseele turistice montane]] din [[Munții Poiana Ruscă]], zonă cunoscută [[Etnografie|etnografic]] ca Țara Făgetului, areal cu potențial turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural și peisagistic, zona fiind ideală pentru activități de [[Drumeție|hiking]], [[trekking]] și [[recreere|recreere;]] iar în parcul de aventură de la [[Nădrag, Timiș|Nădrag]], la poalele [[Vârful Padeș, Munții Poiana Ruscă|Vârfului Padeș]], se pot practica [[Escaladă|cățărările]], [[Tiroliană|tirolienele]], [[bungee jumping]], [[paintball]], [[geocaching]], etc.<ref name="turism2"/> Zona de agrement a [[Lacul Surduc|lacului Surduc]], amenajat în perioada [[1972]]–[[1978]], într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune recreativă multiplă: [[natație]], [[înot cu labele]], [[Scufundare|scufundări]], [[schi nautic]], [[orientare subacvatică]], [[pescuit]], [[Piscină|ștrand]] și [[camping]]. Activitățile de [[canotaj]] și [[Caiac-Canoe|caiac-canoe]] pot fi practicate pe [[Canalul Bega]], iar cele de [[rafting]] pe [[Râul Timiș, Dunăre|Râul Timiș]].<ref name="turism2"/> Enoturismul este reprezentat de localitățile [[Recaș]] ([[Cramele Recaș]]) și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] ([[Silagiu, Timiș|Aramic Silagiu]]), renumite atât în țară cât și în străinătate pentru vinurile lor.<ref name="turism2">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turismul.html|work=Consiliul Județean Timiș|title=Turismul}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Lunca Timișului]] în zona [[Mănăstirea Timișeni|Mănăstirii de la Șag]] | caption2 = [[Vulcan|Vulcanul]] stins [[Șumigu]], văzut din [[Gătaia]] | caption3 = [[Râul Valea Cornetului|Valea Cornetului]], în dreptul taberei de copii [[Nădrag]] | image1 = Sunset on river Timis - panoramio.jpg | image2 = Sumigu.jpg | image3 = Cornetu.JPG | image4 = Agropyron cristatum (5459344503).jpg | caption4 = Pir crestat în [[Rezervație naturală|rezervația]] [[Botanică|botanică]] [[Movila Sisitak]], în apropierea [[Abația Igriș|Abației de la Igriș]] din [[Sânpetru Mare]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Cosevita 2010 19.jpg | caption5 = [[Panoramă (dezambiguizare)|Panorama]] de pe Vârful Rusca, [[Podișul Lipovei - Poiana Ruscă|Podișul Lipovei]] }} ==== Fortificații medievale ==== {{Articol principal|Lista monumentelor istorice din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista castelelor și conacelor din județul Timiș}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Castelul Huniade din Timișoara]], construit între anii [[1308]]–[[1315]] de regele Ungariei [[Carol Robert de Anjou]] | caption2 = [[Bastionul Theresia|Bastionul Maria Theresia]], fortificație din [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], din perioada apartenenței [[Banat]]ului la [[Imperiul Austriac]] | caption3 = [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioara]] | image1 = Huniade Castle, Timișoara, August 2022.jpg | image2 = Bastion Theresia corp A, B, C, E.jpg | image3 = Cetatea Jdioara.JPG | image4 = TurnulMedievalCiacova-Timis.jpg | caption4 = Turnul medieval de apărare [[Ciacova]] | total_width = 900 | image5 = Sannicolau Mare, Castelul Nako (1).jpg | caption5 = [[Castelul Nakó]] din [[Sânnicolau Mare]] }} Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente de arhitectură și muzee. Astfel pe lângă vizite, sejururi și [[Excursie|excursii]] s-au adăugat city break-urile, stagiile și circuitele tematice. Timișoara deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit din patrimoniul urban al cartierelor [[Cetate, Timișoara|Cetate]], [[Iosefin]], [[Fabric]] și [[Elisabetin]] și este totodată [[Capitală Europeană a Culturii]] pentru anul [[2023]].<ref name="apdt2">{{cite web|url=http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|title=Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș 2018-2028|accessdate=2018-11-03|work=Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș|archive-date=2018-11-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20181103210926/http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul „Cassina”]] din [[Făget]] | caption2 = [[Conacul familiei Mocioni|Conacul Mocioni]] | caption3 = [[Castelul Banloc|Domeniul nobiliar Banloc]] | image1 = Cassina Făget - față.JPG | image2 = Conacul Mocioni.jpg | image3 = 2007 castel banloc.JPG | image4 = Lovrin, Conacul Liptay.jpg | caption4 = Conacul Liptay Károly din [[Comuna Lovrin, Timiș|Lovrin]] | total_width = 900 | image5 = Cripta familiei Mocioni din Foeni.jpg | caption5 = [[Mausoleul familiei Mocioni]] din [[Comuna Foeni, Timiș|Foeni]] }} Dintre fortificațiile medievale și clădirile istorice amintim [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], [[Bastionul Theresia]], [[Cetatea medievală de la Făget]] și [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioarei;]] castelele [[Castelul Huniade din Timișoara|Huniade]], [[Castelul Nakó|Nakó]], [[Castelul Mercy din Carani|Mercy]], [[Castelul Banloc|Karátsonyi]] și [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul Cassina din Făget;]] conacele [[Conacul Gudenus|Gudenus]] și [[Mausoleul familiei Mocioni|ansamblul conacului și mausoleului familiei Mocioni din Foeni;]] hanurile [[Hanul Poștei din Lugoj|Poștei și „Ana Lugojana”]] din [[Lugoj]][[Expoziția Memorială „Traian Vuia”|;]] ș.a. ==== Lăcașuri de cult ==== {{Articol principal|Biserici de lemn din Banat}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica de lemn din Margina]] | caption2 = Interiorul [[naos]]ului de la [[Mănăstirea Săraca|Săraca]] | caption3 = [[Mănăstirea Partoș]] | image1 = Biserica lemn Margina Timis.jpg | image2 = Saraca.iconostasul.jpg | image3 = Partos man bisericile.jpg | image4 = Mănăstire Sf. Gheorghe, sat Mănăstire, com. Birda, jud. Timiş, Romania.jpg | caption4 = [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Așezământul monahal din Birda]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Pietroasa 12.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Biserica din Pietroasa de Sus]] }} Turismul ecumenic și religios cuprinde numeroase lăcașuri de cult, biserici și mănăstiri istorice. Dintre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile istorice de lemn din ținuturile Făgetului: [[Biserica de lemn din Bătești|Bătești]], [[Biserica de lemn din Curtea, Timiș|Curtea]], [[Biserica de lemn din Crivina de Sus|Crivina de Sus]], [[Biserica de lemn din Căpăt|Căpăt]], [[Biserica de lemn din Coșevița|Coșevița]], [[Biserica de lemn din Crivobara|Crivobara]], [[Biserica de lemn din Dragomirești, Timiș|Dragomirești]], [[Biserica de lemn din Dubești|Dubești]], [[Biserica de lemn din Dobrești, Timiș|Dobrești]], [[Biserica de lemn din Groși, Timiș|Groși]], [[Biserica de lemn din Hezeriș|Hezeriș]], [[Biserica de lemn din Homojdia|Homojdia]], [[Biserica de lemn din Jupânești, Timiș|Jupânești]], [[Biserica de lemn din Lucareț|Lucareț]], [[Biserica de lemn din Margina|Margina]], [[Biserica de lemn din Nemeșești|Nemeșești]], [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Pietroasa]], [[Biserica de lemn din Povârgina|Povârgina]], [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Poieni]], [[Biserica de lemn din Românești, Timiș|Românești]], și [[Biserica de lemn din Zolt|Zolt]].<ref name="turism2" /> În satul [[Partoș, Timiș|Partoș]] se află [[Mănăstirea Partoș]], care datează din [[secolul al XIV-lea|secolul al XIV-lea;]] la [[Cebza, Timiș|Cebza]] se află [[Mănăstirea Cebza]] ridicată în [[1759|1759;]] în [[Comuna Birda, Timiș|comuna Birda]] se află [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Mănăstirea Sfântul Gheorghe;]] în [[Lugoj|municipiul Lugoj]] găsim [[Mănăstirea minoriților din Lugoj|Mănăstirea minoriților]] din [[1733|1733;]] iar în apropiere de [[Șemlacu Mic, Timiș|Șemlacu Mic]] se află [[Mănăstirea Săraca]], declarată monument istoric.<ref name="turism2"/> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Mănăstirea minoriților din Lugoj]] | caption2 = [[Biserica de lemn din Crivina de Sus]] | caption3 = [[Mănăstirea Cebza]] | image1 = Biserica Romano-Catolica Lugoj.jpg | image2 = RO RM Crivina de Sus 20.jpg | image3 = Manastirea Cebza.jpg | image4 = RO TM Cosevita 19.jpg | caption4 = [[Biserica de lemn din Coșevița]] | total_width = 900 | image5 = GalerieFoto 4123.jpg | caption5 = [[Biserica Sf. Vasile din Dumbrăvița]] }} ==== Alte atracții și puncte de interes ==== [[Tratament medical|Bazele de tratament]] și centrele de [[Spa|welness&spa]] cu [[Izvor termal|apă geo-termală terapeutică]] constituie punctul principal de atracție al zonei. [[Județul Timiș]] are cel mai mare potențial turistic [[Balneologie|balnear]] din România, având patru [[oraș]]e și nouă [[Comună|comune]] ce dețin resurse specifice, exploatate în scop de [[agrement]].<ref>{{Citat web|url=https://renasterea.ro/timisul-aur-poarta-patru-orase-si-cinci-comune-figureaza-pe-balneomap-instrument-creat-pentru-promovarea-resurselor-balneare/|nume=Nistorescu|prenume=Laurențiu|titlu=Timișul aur poartă! Patru orașe și cinci comune figurează pe BalneoMap, instrument creat pentru promovarea resurselor balneare|date=2023-11-03|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Apele minerale captate sunt [[Calciu|calcice]], [[Magneziu|magneziene]] hipotone, [[Clorură de sodiu|cloruro-sodice]], puternic [[carbon]]atate (2.000-2.600&nbsp;mg / litru), cu [[PH]] peste 7,2, temperatura apei la captare fiind de 30&nbsp;°C, fiind recomandate în [[Boli cardiovasculare|insuficiență cardiacă]], [[Astm bronșic|afecțiuni respiratorii]], [[Aparatul cardiovascular|circulatorii]], [[reumatism]]ale, [[Neurologie|neurologice]], [[Boală autoimună|boli autoimune]] și [[Hormoni tiroidieni|hormonale]], [[Metabolism|metabolice]] și de [[nutriție]], [[Astenie|nevroză astenică]], [[anemie feriprivă]], precum și boli profesionale.<ref name="turismtimis.ro">{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|titlu=Turismul în județul Timiș|accessdate=2024-09-08|archive-date=2023-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20231209122442/https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|dead-url=yes}}</ref>[[Fișier:Salina din Oras Timisoara 2019.jpg|miniatura|300x300px|[[Salină|Salina]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]]] [[Stațiune balneară|Turismul balnear]] se practică în stațiunea de interes național [[Buziaș]], stațiunea de interes local [[Călacea, Timiș|Băile Călacea]], orașele [[Deta]], [[Sânnicolau Mare]] și [[Jimbolia]], precum și în localitățile [[Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Sacoșu Mare, Timiș|Sacoșu Mare]], [[Sânmihaiu German, Timiș|Sânmihaiu German]] și [[Lovrin, Timiș|Lovrin]]. Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia [[Râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]], unde există două zone amenajate: la [[Șag, Timiș|Șag]] (10 kilometri de oraș) și la [[Albina, Timiș|Albina]] (15 kilometri de Timișoara), unde există numeroase terenuri sportive special amenajate care permit practicarea unor sporturi precum [[tenis]], [[fotbal]], [[handbal]], [[baschet]], [[tenis de masă]] sau [[volei]].<ref name="turismtimis.ro"/> Zonele cu un bogat fond cinegetic ([[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Bogda, Timiș|Bogda]], [[Breștea, Timiș|Breștea]], [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]], [[Dumbrava, Timiș|Dumbrava]], [[Giroc, Timiș|Giroc]], [[Hitiaș, Timiș|Hitiaș]], [[Pădureni, Timiș|Pădureni]], [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia]], [[Remetea Mică, Timiș|Remetea Mică]], [[Silagiu, Timiș|Silagiu]]), precum și cele cu un fond piscicol diversificat ([[Râul Bega|Bega]]–[[Luncanii de Sus, Timiș|Luncani]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Tomești, Timiș|Tomești]]–[[Românești, Timiș|Românești]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Poieni, Timiș|Poieni]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Margina, Timiș|Margina]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Cebza, Timiș|Cebza]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Coșteiu, Timiș|Coșteiu]]) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv. Pe teritoriul județului Timiș există 86 de fonduri de [[vânătoare]] și 30 de fonduri de [[pescuit]].<ref name="apdt">{{cite web|url=http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|work=Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș|title=Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș 2018-2028|accessdate=2020-11-14|archive-date=2018-11-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20181103210926/http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|dead-url=yes}}</ref> [[Agroturism]]ul și [[ecoturism]]ul este reprezentat de ansamblurile gospodărești tradiționale din mediul rural, spațiile monahale, [[Cabană|cabanele]] și [[Casă de vacanță|casele de vacanță]]. Orașul și împrejurimile sale, inclusiv din proximitatea granițelor cu [[Serbia]] și [[Ungaria]], oferă 40.233 de paturi pentru turiști, în hoteluri, pensiuni, campusuri, internate de școli și cămine studențești.<ref name="milion">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/avem-1-milion-de-turisti-pe-an-marile-lanturi-de-hoteluri-au-ocolit-pana-acum-timisoara-ce-urmeaza/22/09/2016|date=22 septembrie 2016|work=Opinia Timișoarei|author=Daniel Bălteanu|title=Avem 1 milion de turiști pe an! Marile lanțuri de hoteluri au ocolit până acum Timișoara. Ce urmează?}}</ref> == Cultură == {{Vezi și|Capitală Europeană a Culturii}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Cunoscut inițial ca Teatrul Franz Joseph, Palatul Culturii găzduiește astăzi [[Opera Națională Română din Timișoara|Opera Națională Română]] | caption2 = [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonica Banatul]] | image1 = Centrum Timisoara.jpg | image2 = Banater-Philharmonie.JPG | total_width = 900 | image3 = German_State_Theatre_in_Timișoara_-_the_entrance.jpg | caption3 = [[Teatrul German de Stat din Timișoara|Teatrul German de Stat]] | image4 = Krecsányi Ignác.jpg | caption4 = [[Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara|Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”]] | image5 = Palatul Janos Kassay, Timisoara.jpg | caption5 = [[Teatru de animație|Teatrul pentru Copii și Tineret "Merlin"]] }}''[[Ministerul Culturii (România)|Direcția Județeană pentru Cultură Timiș]]'' are sediul pe strada Augustin Pacha nr. 8.<ref>{{Citat web|url=https://culturatimis.ro/home/home-test/|titlu=Directia judeteana pentru cultura Timis|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Timișoara este singurul oraș din Europa care are trei teatre de stat în trei limbi diferite – [[Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara|Teatrul Național „Mihai Eminescu”]], [[Teatrul German de Stat din Timișoara|Teatrul German de Stat]] și [[Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timișoara|Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”]]. Din ianuarie 2019, în cadrul Teatrului de Păpuși și de Tineret „Merlin”, funcționează teatrul de limbă sârbă.<ref>{{cite web |url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/orasul-romania-afla-pas-guinness-book-patru-teatre-stat-patru-limbi-diferite-1_5ca3594b445219c57efe0364/index.html |title=Orașul din România care se află la un pas de Guinness Book. Patru teatre de stat, în patru limbi diferite |work=Adevărul |author=Ștefan Both |date=2 aprilie 2019}}</ref>[[Opera Națională Română din Timișoara|Opera Română]], [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonica „Banatul”]] și Casa de Cultură sunt de asemenea purtători ai imaginii culturale a Timișoarei, prezentând spectacole și concerte de înaltă ținută artistică. Pe scenele Timișoarei au apărut nume celebre precum [[Johann Strauss (fiul)]], [[Joseph Haydn]], [[Franz Liszt]], [[Johannes Brahms]] sau [[George Enescu]]. Un eveniment cultural major în istoria orașului l-a reprezentat premiera ''[[Traviata|Traviatei]]'' lui [[Giuseppe Verdi]] la [[9 februarie]] [[1855]].<ref>{{Citat web|url=http://www.filarmonicabanatul.ro/|titlu=Filarmonica Banatul Timișoara}}</ref> [[Fișier:Opera Națională Română din Timișoara (April - 2023).jpg|miniatura|300x300px|Timișoara, [[Capitală Europeană a Culturii]] 2023]] Peisajul artistic este completat de nouă [[cinematograf]]e dintre care se remarcă [[Capitol (cinematograf)|cinematograful Capitol]] datând din anii 1929–1930. [[Literatura română|Activitatea literară]] intensă a condus la crearea a nouă [[Cenacluri literare|cenacluri]] ([[Cenaclul H. G. Wells|''H. G. Wells'']] fiind cel mai cunoscut) și a cinci [[uniuni de creație]] pentru cei peste 400 de autori contemporani. Totodată, aici activează filiale ale [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]], [[Uniunea Artiștilor Plastici din România|Uniunii Artiștilor Plastici]], precum și a [[Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România|Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor]]. Coexistența mai multor naționalități a creat o populație poliglotă, literații creând, în paralel, în mai multe limbi, un exemplu cunoscut fiind gruparea tinerilor autori de limbă germană [[Grupul de Acțiune Banat|''Aktionsgruppe Banat'']]. === Muzee, galerii de artă, vernisaje și expoziții === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | header = Muzeele Timișoarei | image1 = Palatul Baroc ziua.jpg | image2 = Castelul Huniade 2.jpg | image3 = Comenduirea Garnizoanei Timisoara.jpg | caption1 = [[Muzeul de Artă din Timișoara|Muzeul de Artă]] din [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] | caption2 = [[Muzeul Banatului]] din [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]] | caption3 = [[Muzeul Militar din Timișoara|Muzeul Militar]] din [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]] | image4 = Topla TM.bis lemn S.jpg | caption4 = [[Muzeul Satului Bănățean]] | total_width = 900 }} *[[Muzeul de Artă din Timișoara|Muzeul de Artă]], situat în [[Palatul baroc din Timișoara|Palatul Baroc]] din [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]]. Spațiul expozițional include colecții de artă contemporană, decorativă și europeană. Muzeul include o colecție unică de lucrări și obiecte personale ale pictorului [[Corneliu Baba]], cu 90 de lucrări, dar și exponate ale pictorilor [[Nicolae Grigorescu]], [[Ștefan Luchian]], [[Nicolae Tonitza|Nicolae Tonitza;]]<ref>{{Citat web|url=https://www.muzeuldeartatm.ro/|titlu=www.muzeuldeartatm.ro - Muzeul de Artă Timișoara}}</ref> *[[Muzeul Banatului]], cu sediul central în clădirea [[Castelul Huniade din Timișoara|Castelului Huniade]]. La parter se află [[Sanctuarul Neolitic de la Parța]], un monument unic în [[Europa]]. Muzeul cuprinde Secția de Istorie, Secția de Arheologie, Secția de Științe ale Naturii și Laboratorul Zonal de Restaurare. Printre exponate se numără și cea mai mare colecție de păsări și fluturi din [[Europa de Est|estul Europei;]]<ref>{{Citat web|url=https://mnab.ro/|titlu=www.mnab.ro - Muzeul Național al Banatului}}</ref> *[[Muzeul Militar din Timișoara|Muzeul Militar]], situat în [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]], cu peste 2.000 de obiecte muzeale: hărți, documente de epocă, machete ale unor monumente istorice, fotografii, armament și ținute militare. Este organizat tematic, în șase săli, cinci dintre ele reflectând perioade distincte din istoria României – [[Decebal]], [[Evul Mediu Timpuriu]], [[Evul Mediu]], [[Mihai Viteazul]], [[Unirea Principatelor Române]] și cele două războaie mondiale – și sala numită „Sala armelor și a ținutelor militare”; *[[Muzeul Satului Bănățean]], singurul muzeu cu profil etnografic din România care cuprinde un centru civic al satului, format din Primărie, Biserică, Școală, Casă Națională (cu destinație culturală), în care se desfășoară majoritatea activităților administrative-politice și spirituale ale satului;<ref>{{Citat web|url=http://muzeulsatuluibanatean.ro/|titlu=www.muzeulsatuluibanatean.ro - Muzeul Satului Bănățean Timișoara}}</ref> * Muzeul de artă bisericească veche din subsolul [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedralei Mitropolitane]]. Patrimoniul actual adăpostește aproape 1.000 de piese printre care un însemnat număr de icoane pe lemn, pe sticlă și pânză, obiecte de cult brodate, sculptate sau lucrate în metal și un important fond de carte veche religioasă. Toate provin din biserici bănățene și datează din secolele XIV, XVI, XVII și XIX; * Muzeul de artă bisericească al Episcopiei Ortodoxe Sârbe, aflat în Palatul Episcopal din Piața Unirii, lângă [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Catedrala Ortodoxă Sârbă;]] * Muzeul Kindlein se găsește într-o clădire veche din zona istorică a Timișoarei (pe strada Vasile Alecsandri) și prezintă pe baza pieselor din colecție reconstituirea prăvăliei și atelierului de bijutier și ceasornicar a lui Peter Kindlein; *[[Corneliu Micloși|Muzeul Corneliu Miklosi]], aflat în subordinea societății locale de transport public, în cadrul căruia sunt expuse diferite modele de tramvaie, printre care: [[Tramvai|tramvaiul tras de cai]]; vagoanele cu dublă comandă “Gemene”; vagonul motor Timiș T1, vagonul [[Electroputere]] V 54; tramvaiul [[Timiș 2]] fabricat în uzinele Electrometal Timișoara; precum și exponate de [[autobuz]]e, [[troleibuz]]e și utilaje de întreținere a vehiculelor. Muzeul amintește de vechile tradiții ale Timișoarei în acest domeniu: tramvaiul tras de cai rulează pentru prima dată în iulie [[1869]] (premieră pe teritoriul de azi al [[România|României]]); iar în 1899 se pune în funcțiune cel electric. La cerere, se poate închiria un tramvai turistic, dedicat evenimentelor speciale;<ref>{{Citat web|url=http://www.ratt.ro/muzeuCM.html|accessdate=2018-08-5|autor=Ratt|titlu=Muzeul Corneliu Miclosi|archive-date=2018-08-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20180803180909/http://www.ratt.ro/muzeuCM.html|dead-url=yes}}</ref> *[[Galeria Calina]], situată lângă [[Opera Națională Română din Timișoara|Opera Națională]], este un spațiu de artă contemporană. A fost deschisă pe data de 26 februarie 2007, primul vernisaj fiind cel al expoziției sculptorului [[Péter Jecza]]. Dintre artiștii care și-au expus operele aici se numără [[Corneliu Vasilescu]], [[Felix Aftene]], [[Silvia Radu (sculptor)|Silvia Radu]] și [[Ion Sălișteanu]].<ref>{{Citat web|url=https://calina.ro/|titlu=www.calina.ro - Galeria de artă Calina Timișoara|accessdate=2019-12-09|archive-date=2019-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20191209172609/https://calina.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Timișoara (29971831357).jpg|miniatura|275x275px|[[Pictură murală|Artă murală]] prin desene [[graffiti]] pe străzile orașului]] === Cultura contemporană === {{Vezi și|Listă de cântece legate de Timișoara}}Pe lângă instituțiile culturale profesioniste sunt prezente numeroase organizații culturale private, muzicieni, pictori, artiști. Timișoara este apreciată atât pe plan național cât și internațional ca unul dintre cele mai influente și dinamice centre de [[Arta contemporană|artă contemporană]] din [[România]]. [[Fișier:FMTR-USVT.jpg|miniatura|275x275px|[[Tradiții românești|Aranjament tradițional]] cu obiecte specifice [[Cultura României|culturii românești]], expus în cadrul competiției studențești ''„Inițierea și dezvoltarea unei afaceri inovative”'' – Ediția a VII-a la [[Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara|Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I”]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]]] Orașul are o gamă foarte diversă de [[industrii creative]] cu un sector larg care cuprinde [[arta]], [[Arhitectură|arhitectura]] & [[Design|design-ul]], [[Modă|moda]], [[Muzică|muzica]], [[artele spectacolului]], [[publicitate]]a, [[TV]], [[radio]], [[Software|software design-ul]], [[Sport electronic|jocurile electronice]], etc.; facilități și instituții, precum și locuri pentru convenții, mitinguri și [[Expoziție|expoziții]].<ref name=":6" /> Numeroase [[Organizație neguvernamentală|ONG]]-uri, [[Organizație fără scop lucrativ|asociații]] și [[Fundație (persoană juridică)|fundații]] sunt foarte active în promovarea schimburilor culturale internaționale, aspect ce contribuie la rândul lui la viața efervescentă a orașului.<ref name=":6">{{cite web|url=http://www.jazztm.ro/timisoara.html|work=JazzTM|title=Timișoara|accessdate=2018-04-12|archive-date=2018-04-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20180413185835/http://www.jazztm.ro/timisoara.html|dead-url=yes}}</ref> === Centre culturale === {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Timfloralis 2018 (2).jpg | image2 = Timfloralis 2018 (3).jpg | image3 = | image4 = | image5 = Timfloralis in Piata Libertatii.jpg | total_width = 900 | caption1 = | caption2 = | caption3 = | caption4 = | caption5 = | header = Timișoara în timpul festivalului Timfloralis }} * Centrul Cultural Britanic; *Centrul Cultural Francez; * Biblioteca Britanică; * Centrul Cultural German; * Centrul pentru Cultură și Artă al Județului Timiș; * Casa de Cultură a Municipiului Timișoara; * Casa de Cultură a Studenților; * Institutul Intercultural. [[Fișier:Festivalul Inimilor Timișoara.jpg|miniatura|275x275px|[[Festivalul Inimilor]]]] === Evenimente. Viața cultural-artistică === {{Articol principal|Listă de festivaluri din Timișoara}} === Târguri === Cu ocazia sărbătorilor se organizează în [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]] ''Târgul de Crăciun'' și ''Târgul de Paște''.<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoarachristmasmarket.ro/|titlu=Târgul de Crăciun din Timișoara|accessdate=2019-12-09|archive-date=2019-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20191209170436/https://www.timisoarachristmasmarket.ro/|dead-url=yes}}</ref> == Parcuri și spații verzi == {{Articol principal|Parcurile din Timișoara}}{{Vezi și|Aleea Personalităților din Timișoara}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Parcul-Botanic-Timisoara.JPG | image2 = Central Park Timisoara - entrance.jpg | image3 = Temisvar sat.jpg | image4 = Parcul Rozelor - panoramio.jpg | image5 = Parcul Regina Maria - panoramio (2).jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Parcul Botanic Timișoara|Parcul Botanic]] | caption2 = [[Parcul Central „Anton Scudier”]] | caption3 = Parcul Civic | caption4 = [[Parcul Rozelor]] | caption5 = [[Parcul Poporului din Timișoara|Parcul Regina Maria]] }} [[Agenția Națională pentru Protecția Mediului|''Agenția Națională pentru Protecția Mediului Vest'']] are sediul pe Bd. Liviu Rebreanu nr.18-18A.<ref>{{Citat web|url=https://www.protectiamediului.org/apm/scrie-agentiei-pentru-protectia-mediului-timis/|titlu=Scrie Agenției pentru Protecția Mediului Timiș {{!}} Protecția Mediului|publisher=protectiamediului.org|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Timișoara este cunoscută ca „orașul florilor”, fiind remarcată pentru spațiile verzi și parcurile sale. Multitudinea de parcuri de diferite dimensiuni, precum și [[Grădina Zoologică din Timișoara|grădina zoologică]], sunt destinații cunoscute ale Timișoarei pentru agrement și activități recreative în aer liber. Unul dintre cele mai cunoscute parcuri din Timișoara este [[Parcul Central]], în care se află [[Aleea Personalităților din Timișoara|Aleea Personalităților]]. Tot aproape de centrul orașului se regăsește și [[Parcul Rozelor]], care la începutul [[Secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]] i-a adus renumele Timișoarei de „oraș al trandafirilor”. Aranjamentele florale și pergolele dispuse pe aleile din parc numără peste 1.200 de soiuri de [[trandafir]]i. Aici este și scena teatrului de vară unde pe parcursul anului se desfășoară numeroase [[Festivaluri din România|festivaluri]], [[concert]]e și [[spectacol]]e. {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Parcul Justitiei Timisoara.jpg | image2 = Alpinet Park Timisoara - panoramio.jpg | image3 = Parcul Catedralei Timișoara (2023) IMG1.jpg | image4 = Parcul Copiilor - panoramio (9).jpg | image5 = Green forest.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Parcul Justiției]] | caption2 = Parcul Alpinet | caption3 = Parcul Catedralei | caption4 = [[Parcul Copiilor din Timișoara|Parcul Copiilor]] | caption5 = Pădurea Verde }} [[Parcul Justiției]], cunoscut anterior drept Parcul Consiliului, se află în centrul orașului, având în apropiata vecinătate cinematograful [[Capitol (cinematograf)|Capitol]] și [[Facultatea de Hidrotehnică a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Hidrotehnică]]. Parcul a fost reamenajat în [[2015]], fiind refăcute aleile, gazonul, zonele de flori și copaci și sistemul de [[Irigație|irigare]]. În [[Parcul Botanic Timișoara|Parcul Botanic]], un parc dendrologic de dimensiuni mari, se află specii de colecție grupate în 11 sectoare, în funcție de regiunea de proveniență a [[Plantă|plantei]]. De asemenea, pe [[Parcurile din Timișoara|lista parcurilor orașului Timișoara]] se regăsește și [[Parcul Poporului din Timișoara|Parcul Poporului]], cel mai vechi din oraș, datând din [[1852]]. [[Parcul Copiilor din Timișoara|Parcul Copiilor „Ion Creangă”]] a fost reinaugurat în [[2012]] după o reabilitare completă.<ref>{{cite web |url=https://stirileprotv.ro/stiri/timis/istoria-parcurilor-din-timisoara-vezi-ce-povesti-au-in-spate-locurile-de-promenada-din-oras.html |title=Istoria parcurilor din Timișoara. Vezi ce povești au în spate locurile de promenadă din oraș |work=Știrile Pro TV |date=19 noiembrie 2012}}</ref> == Educație == === Învățământul preuniversitar === ''Vezi și:'' ''[[Lista liceelor din Timișoara]]''{{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Piaristi Timisoara 4.jpg | image2 = Colegiul National Banatean 2017.jpg | image3 = Liceul Pedagogic Carmen Sylva Timisoara.jpg | image4 = Colegiul CD Loga 2016.jpg | image5 = Nikolaus-Lenau-Lyzeum.JPG | total_width = 900 | caption1 = [[Liceul Piarist din Timișoara|Ansamblul liceului piarist]], destinat inițial liceului înființat de [[Ordinul Piarist]]. Ansamblul, în stil [[Art Nouveau]], cuprinzând liceul, sediul casei, capela și internatul, a fost proiectat de [[László Székely]] și inaugurat în [[1909]] | caption2 = [[Colegiul Național Bănățean]]. Clădirile colegiului fac parte din complexul care a aparținut [[Ordinul Surorilor de Notre Dame din Banat|Ordinului Surorilor de Notre Dame]], care deținea și [[Biserica Notre Dame din Timișoara|Biserica Notre Dame]] | caption3 = [[Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara|Colegiul Național „Carmen Sylva”]]. Construcția, în [[Arhitectura neogotică|stil neogotic]], a fost proiectată de arhitectul [[Lipót Baumhorn|Leopold Baumhorn]] din [[Budapesta]] | caption4 = [[Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara|Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga”]]. Înainte de instaurarea [[România comunistă|regimului comunist]], în clădire a funcționat Liceul de Băieți | caption5 = [[Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara|Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”]]. Clădirea a fost construită în anul [[1761]] drept casă a magistraților }} ''[[Ministerul Educației (România)|Inspectoratul Școlar Județean Timiș]]'' are sediul pe strada Doctor Liviu Gabor nr.1.<ref>{{Citat web|url=https://www.isj.tm.edu.ro/|titlu=Inspectoratul Școlar Județean Timiș|publisher=www.isj.tm.edu.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Învățământul școlar se desfășoară în 70 de grădinițe, cu 861 de educatoare și 9.856 de copii; [[Școală elementară|învățământul primar]] și [[Gimnaziu|gimnazial]] este organizat în 47 de unități, cu 3.901 cadre didactice și 46.186 de elevi; [[Liceu|învățământul liceal]], în 36 de unități, cu 1.959 de cadre didactice și 24.472 elevi; cel postliceal în 11 unități, cu 1.403 de cursanți; cel de maiștri în 6 unități cu 548 de cursanți.<ref name=":8" /> Rețeaua școlară mai cuprinde 2 licee speciale pentru elevii cu [[Dizabilitate|deficiențe]], 3 centre școlare de educație incluzivă, 5 licee particulare, o școală specială pentru [[ambliopie|ambliopi]], 2 centre de asistență educațională și un centru pentru învățământ alternativ prin [[Pedagogie Waldorf|Liceul Waldorf]] înființat în anul 1993. Sistemul privat de învățământ cuprinde o școală, respectiv un liceu internațional cu predare după curriculă britanică, și o creșă și grădiniță cu program după sistemul educațional finlandez.<ref name=":8">{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/prima-gradinita-din-timisoara-cu-predare-in-limba-engleza-dupa-curriculum-din-finlanda-pentru-copiii-care-vor-locui-la-vox-vertical-village-ori-ai-caror-parinti-lucreaza-in-vox-technology-park/24/07/2019|titlu=Prima gradinita din Timisoara cu predare in limba engleza, dupa curriculum din Finlanda, pentru copiii care vor locui la Vox Vertical Village ori ai caror parinti lucreaza in Vox Technology Park}}</ref> În același timp, [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] înregistrează un nivel superior mediei naționale în ceea ce privește adoptarea cursurilor educaționale digitale, precum și a programelor de [[Formator|formare]] [[Profesie|profesională]] și [[Dezvoltare personală|dezvoltare]] a competențelor în sistem [[stagiar]], hibrid sau [[Școlirea acasă|la distanță]]. Mulți timișoreni sunt atât [[Formator|formatori]], cât și [[Student|cursanți]] și [[Cercetător|cercetători]] în cadrul unor platforme autohtone și internaționale de [[educație deschisă]], [[Resurse educaționale deschise|resurse educaționale digitale]] și [[Mediu virtual de învățare|medii virtuale de învățare]] precum eduKiwi, [[EUROSCI Network|EUROSCI Network,]] [[Udemy]], [[Memrise]], [[Researchgate|ResearchGate]], [[Brainly|Brainly,]] [[Udacity]] sau [[Coursera|Coursera,]] alături de numeroase [[Școală|școli]], [[Universitate|universități]] și [[Instituție|instituții]] de [[învățământ]] care oferă cursuri în format digital. Acest trend este în creștere accelerată pe plan local, fenomen susținut de [[Economie|economia]] dinamică a [[Timișoara (dezambiguizare)|orașului]], în care calificările, certificările și competențele continue sunt un criteriu esențial de diferențiere profesională și avantaj competitiv pe [[Piața muncii (economie)|piața muncii]].<ref>{{Citat web|url=https://www.scoalaeurotraining.ro/|titlu=Cursuri Calificare - Scoala Eurotraining|publisher=Scoala Eurotraining - Cursuri Calificare|accessdate=2025-05-11|limbă=ro-ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://henricoandatm.ro/centrul-de-formare-profesionala/|titlu=Centrul de Formare Profesionala|publisher=Henri Coanda|accessdate=2025-05-11|limbă=en-US}}</ref> Specificul învățământului preuniversitar timișorean este diversitatea limbilor de predare. Bogata tradiție multietnică a orașului s-a menținut și datorită școlilor cu predare în limbile [[Limba maghiară|maghiară]] ([[Liceul Teoretic „Bartók Béla” din Timișoara|Liceul „Bartók Béla”]]), [[Limba germană|germană]] [[Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara|(Liceul „Nikolaus Lenau”]]), [[Limba franceză|franceză]] ([[Calderón (autor)|Liceul J.L. Calderón]][[Calderón (autor)|)]], [[Limba sârbă|sârbă]] ([[Dositej Obradović|Liceul „Dositei Obradović”]]), [[Limba slovacă|slovacă]] și [[Limba ucraineană|ucraineană]] care, împreună cu [[limba română]], au o tradiție și o continuitate de aproape patru secole.<ref name=":8" /> Potrivit unui clasament realizat de portalul ''AdmitereLiceu.ro'' în 2020, cinci licee din Timișoara se află în top 100 școli din România: [[Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara|Liceul „Grigore Moisil”]], [[Colegiul Național Bănățean]], [[Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara|Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga”]], [[Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara|Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”]] și [[Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara|Liceul teoretic „Nikolaus Lenau”]].<ref>{{Citat web|url=https://studentfest.ro/|titlu=StudentFest Timișoara|accessdate=2020-12-18|archive-date=2020-11-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20201129134218/http://studentfest.ro/|dead-url=yes}}</ref> === Învățământul vocațional și profesional === Numeroase unități de învățământ din Timișoara sunt centrate pe dezvoltarea și formarea competențelor în sistem profesional dual, în funcție de specializare, profil sau calificare: tehnic (Colegiul Tehnic de Vest, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul „Emanuil Ungureanu”, Liceul Electrotimiș, ș.a.), economic ([[Colegiul Economic „F.S. Nitti” din Timișoara|Colegiul „F.S. Nitti”]]), artistic ([[Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara|Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”]], [[Liceul de Arte Plastice din Timișoara|Liceul de Arte Plastice]]), medical [[Colegiul Național Ana Aslan, Timișoara|(Colegiul Național Ana Aslan]]), teologic ([[Liceul Piarist din Timișoara|Liceul Romano-Catolic „Gerhardinum”]], Liceul Penticostal ,,Logos” ), ș.a.m.d. ''Centrul Specializat de Învățare Permanentă'' se află în Parcul Industrial și Tehnologic, în cartierul [[Torontalului]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/se-pune-baza-unui-centru-specializat-de-invatare-permanenta-in-timis-cu-dotari-performante-si-formare-profesionala-1579473/|titlu=Un nou Centru Specializat de Învățare Permanentă în Timiș, cu dotări performante și formare profesională|publisher=Tion|date=2022-04-21|accessdate=2023-10-21}}</ref> Noul ''Campus Regional pentru Învățământul Dual'', investiție de peste 20 de milioane de euro, se construiește în zona [[Ciarda Roșie|Calea Buziașului]].<ref>{{Citat web|url=https://debanat.ro/2023/06/campusul-regional-pentru-invatamantul-dual-la-timisoara-a-castigat-o-finantare-de-peste-20-de-milioane-de-euro-prin-pnrr_396259.html|nume=Nestor|prenume=Alex|titlu=Campusul regional pentru învățământul dual la Timișoara a câștigat o finanțare de peste 20 de milioane de euro prin PNRR|publisher=deBanat.ro - spune realitatea!|date=2023-06-22|accessdate=2023-10-02|limbă=ro-RO}}</ref> === Învățământul universitar === {{Vezi și|Lista universităților din Timișoara}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] | caption2 = [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]] | caption3 = [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] | caption4 = [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] | image1 = West University of Timisoara (1).jpg | image2 = Universitatea_Politehnica_Timisoara_-_Rectorat.jpg | image3 = Victor_Babeș_University_of_Medicine_and_Pharmacy,_Timișoara.jpg | total_width = 900 | image5 = | caption5 = | image4 = Agronomie (2).JPG }} Învățământul universitar are o tradiție de peste 100 de ani, odată cu înființarea [[Universitatea Politehnica Timișoara|Politehnicii]] în 1920. De atunci și până azi Timișoara a devenit cel mai important centru universitar și academic din vestul țării, cu circa 50.000 de studenți înscriși în programele de studii universitare și post-universitare de [[Studii universitare de licență|licență]], [[Studii universitare de masterat|masterat]], [[Doctorand|doctorat]] și [[Medicină|rezidențiat]], în patru universități de stat și trei private. Aici există filiale ale [[Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România|Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România]] și ale [[AIESEC]]. Organizațiile studențești sunt foarte active, fiind cunoscute atât în țară cât și în străinătate pentru evenimentele desfășurate, manifestările cultural-artistice [[StudentFest]] sau zilele [[ISWinT]] fiind doar câteva exemple.<ref>{{Citat web|url=https://iswint.ro/|titlu=ISWinT Timișoara}}</ref> Timișoara este unul din cele patru centre universitare naționale, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, stabilite prin HG de [[Ministerul Educației Naționale|Ministerul Educației Naționale și a Învățământului]].<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/social/reportaj-timisoara-circa-10-000-de-locuri-in-camine-pentru-studenti-care-stau-la-rand-pentru-a-se-caza-10114356 |title=REPORTAJ: Timișoara - Circa 10.000 de locuri în cămine pentru studenți, care stau la rând pentru a se caza |work=Mediafax |author=Dana Păcală |date=24 septembrie 2012}}</ref> {| class="wikitable" |- ! Universitate !! Fondată !! Facultăți !! Studenți !! Rector !! Adresă |- ! colspan="6" | Universități de stat |- | [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]]|| 1962 || 11 || 15.727 || [[Marilen Pirtea|Marilen Gabriel Pirtea]]|| Bd. Vasile Pârvan, nr. 4 |- | [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]]|| 1920 || 10 || 13.756|| Florin Drăgan || P-ța Victoriei, nr. 2 |- | [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]]|| 1944 || 3 || 7.599|| Octavian Crețu || P-ța Eftimie Murgu, nr. 2 |- | [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]]|| 1991 || 6 || 6.994|| [[Cosmin Alin Popescu]]|| Calea Aradului, nr. 119 |- ! colspan="6" | Universități private |- | [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea Tibiscus]]|| 1991 || 4 || 1.000+ || Radu Răducan || Str. Lascăr Catargiu, nr. 4–6 |- | [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir]]|| 1991 || 1 || {{n/a}} || Cristiana Cristureanu || Str. 1 Decembrie 1918, nr. 93 |- | Universitatea „Ioan Slavici”|| 2000 || 2 || 2.000+|| Moise-Dorel Andraș || Str. Păunescu Podeanu, nr. 144 |- ! colspan="6" | Universități defuncte |- | [[Universitatea Mihai Eminescu]]|| 1992-2018<ref>[https://www.tion.ro/romania/se-inchid-mai-multe-universitati-din-romania-una-dintre-ele-este-din-timisoara-37958/]</ref>|| 2 || {{n/a}} || Alexandru Lucian Stroia || str. Arieș 19 |- | colspan="6" | <small>¹Este o filială a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București – cuprinde Facultatea de Management Turistic și Comercial</small> |} [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]], una dintre cele mai mari și renumite universități tehnice din [[Europa Centrală]] și [[Europa de Est|de Est]], face parte din categoria universităților de cercetare avansată și educație, conform Ordinului nr. 5262/05.09.2011, prin care se constată rezultatele clasificării universităților, stabilite de Asociația Universităților Europene, pe baza datelor raportate de instituțiile de învățământ superior acreditate din sistemul național de învățământ. Conform aceleiași clasificări, [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]], [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] și [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] fac parte din categoria universităților de educație și cercetare științifică, iar [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea Tibiscus]] și [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir|Universitatea Dimitrie Cantemir]] fac parte din categoria universităților centrate pe educație.<ref>{{cite web |url=http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_5262_2011_constatarea_rezultatelor_clasificarii_universitatilor_clasificare_universitati.php |title=Ordin 5262/2011 privind constatarea rezultatelor clasificării universităților. Clasificarea universităților |work=Drept Online}}</ref> {{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] | caption2 = [[Biblioteca Centrală a Universității Politehnica|Biblioteca Universității Politehnica]] | caption3 = [[Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara|Biblioteca Universității de Vest]] | image1 = | image2 = Biblioteca Centrală a Universității Politehnica Timișoara.jpg | image3 = BCU_Eugen_Todoran,_Timisoara.jpg | image4 = | caption4 = [[Academia Română|Biblioteca Academiei Române Timișoara]] | total_width = 700 | image5 = BJT_ST.jpg | caption5 = [[Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”|Biblioteca Județeană Timiș]] }} În municipiu se află [[Bibliotecă|biblioteci]] publice, municipale și universitare. Cele mai importante sunt: * [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]]; * [[Biblioteca Centrală a Universității Politehnica]], găzduită într-un nou sediu din [[2014]]; * [[Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran|Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”]]; * [[Academia Română|Biblioteca Academiei Române;]] * [[Biblioteca Județeană „Sorin Titel” Timiș|Biblioteca Județeană „Sorin Titel”]]. Campusurile studențești se află în zonele Complexul Studențesc-Medicinei (25 de cămine), [[Calea Lipovei|Lipovei]]-[[Tipografilor, Timișoara|Tipografilor]] (6 cămine) și [[Blașcovici]] (2 cămine), oferind în total peste 13.000 de locuri de cazare. Acestea sunt împânzite de [[Bar (local)|baruri]], [[Bistrou|bistrou-uri]], [[Club de noapte|cluburi de noapte]] și numeroase [[local]]uri tematice ce oferă servicii de [[Alimentație|alimentație publică]]: [[restaurant]]e, [[Cantină|cantine studențești]], [[Cafenea|cafenele]], [[Trattoria|pizzerii]] și [[Fast food|fast food-uri]] aparținând unor lanțuri autohtone și internaționale, dar și [[Serviciu (economie)|servicii]] conexe: [[magazin]]e, [[Supermagazin|supermarket-uri]], diverse puncte de [[Comerț cu amănuntul|vânzare cu amănuntul/ridicata]], etc.<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/a-pornit-bataia-pe-locurile-de-cazare-din-complexul-studentesc-din-timisoara-cat-mai-costa-un-loc-in-camin-foto/15/09/2018|titlu=A pornit bataia pe locurile de cazare din Complexul Studentesc din Timisoara}}</ref> === Învățământul academic. Cercetarea științifică === {{Imagine multiplă | align = dreapta | direction = horizontal | image1 = Academia Română Filiala Timișoara.jpg | caption1 = [[Academia Română|Academia Română Timișoara]] | image2 = LERF Timisoara RO 2018 1.jpg | caption2 = [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic]] | total_width = 500 }} Centru național de [[Cercetare|cercetare științifică]] avansată, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, în cadrul filialei din Timișoara a [[Academia Română|Academiei Române]] își desfășoară activitatea următoarele centre: Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”; [[Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată;]] [[ISIM Timișoara|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale;]] [[INCERC|Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor;]] [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic|Laboratorul de Energii Regenerabile–Fotovoltaic;]] [[Observatorul Astronomic Timișoara|Observatorul Astronomic]] (secție a [[Institutul Astronomic al Academiei Române|Institutului Astronomic al Academiei Române]]), și [[Planetariul Universității de Vest din Timișoara|Planetariul Universității de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.incd.ro/despre/sucursale/sucursala-timisoara/|titlu=INCERC sucursala Timișoara}}</ref> Tot în Timișoara activează numeroase centre și institute naționale de cercetare–dezvoltare: Centrul de Cercetări în Metode Avansate de Studiu al Fenomenelor Fizice; Centrul de Cercetări în Mecatronică și Robotică; Centrul de Cercetări pentru Materiale Anorganice și Energii Alternative; Centrul de Cercetări în Inginerie și Management, etc.<ref name=":5" /> [[Fișier:Zilele Tehnice Studentesti Mecanica Timisoara.jpg|miniatura|296x296px|Zilele Tehnice Studențești la [[Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica]]]] Tot aici funcționează și filiale ale [[Academia de Științe Medicale|Academiei de Științe Medicale]], respectiv ale [[Academia de Științe Tehnice din România|Academiei de Științe Tehnice]] din România.<ref name=":5">{{Citat web|url=http://aspc.cs.upt.ro/astr/|titlu=Academia de Științe Tehnice Timișoara}}</ref> Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice timișene”.<ref>{{Citat web|url=http://acad-tim.tm.edu.ro/?p=1357|titlu=Zilele Academice Timișene}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> ''Clusterul HPC (High Performance Computing),'' de la [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]], asigură extinderea platformei integrate de cercetare pe baza noilor tehnologii [[Tehnologia informației|IT]] în regiune. Platforma ''HPC'' existentă cuprinde 7 unități de procesare [[IBM]], în combinație cu 7 unități de procesare de tip [[GPU]] de la [[Nvidia]], toate acestea găzduite într-un șasiu [[IBM]] BladeCenter H. Aici se află de asemenea și un [[supercalculator]] IBM Blue Gene/P, instalat în acest [[Bază de date|Data Center]] de către [[ETA2U]] în anul [[2011]].<ref>{{Citat web|url=https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|titlu=Studii de caz IT SERVICE|publisher=www.eta2u.ro|accessdate=2023-10-23|limbă=ro-ro|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134942/https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|dead-url=yes}}</ref> Noul ''Centru de Cercetare în Ingineria Datelor, Inteligență Artificială și Sisteme Inteligente (CIDIAS),'' proiect al [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universității Politehnica]] în valoare de 19 milioane de euro, va avea peste 5.000 de mp de spații și [[Laborator|laboratoare]] dedicate cercetării în [[Inteligență artificială|Inteligența artificială]], [[Cloud computing|Cloud Computing]], [[Cibernetică|Securitate Cibernetică]] și [[Robotică]] și [[Sistem de control (dezambiguizare)|Control Inteligent]].<ref>{{Citat web|url=https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|titlu=UPT, singura universitate timișoreană în foaia de parcurs națională a infrastructurilor de cercetare {{!}} Universitatea Politehnica Timișoara|publisher=www.upt.ro|accessdate=2023-10-22|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195832/https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|dead-url=yes}}</ref> În cadrul Institutului Politehnic din Timișoara a fost dat în funcțiune primul [[calculator]] construit în România (1961). Se numea [[MECIPT]] acronimul de la „Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timișoara”. Proiectarea acestuia a început din 1956 de către un colectiv condus de matematicianul Iosif Kaufmann, inginerul electronist Wilhelm Löwenfeld și studentul [[Vasile Baltac]]. La construirea sa au contribuit, de asemenea, și cercetările profesorului [[Grigore C. Moisil]].<ref name="ifip">{{en icon}} {{cite book|url=https://books.google.ro/books?id=EzuAjubj90AC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false|chapter=50 Years Ago We Constructed the First Hungarian Tube Computer, the M-3: Short Stories from the History of the First Hungarian Computer (1957-1960)|author=Győző Kovács|title=History of Computing: Learning from the Past|editor=Arthur Tatnall|publisher=Springer|date=2010|page=73|isbn=978-3-642-15198-9}}</ref> == Sănătate == {{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | caption1 = Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” | caption2 = Noul Spital Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”; | caption3 = | image1 = Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara (2023) - img 02.jpg | image2 = Spitalul de Copii Louis Turcanu Timisoara.jpg | image3 = | image4 = | caption4 = | total_width = 275 | image5 = | caption5 = }} Timișoara este centru medical regional, deținând spitale cu un nivel ridicat al calității serviciilor, unități dotate cu aparatură performantă și cadre medicale cu înaltă specializare. Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice, existând filiale ale [[Societatea Studențească de Chirurgie din România|Societății Studențești de Chirurgie din România]], sediul central al [[Asociația Română de Hemofilie|Asociației Române de Hemofilie]], precum și centrul de instruire regional în medicina de urgență, efectuat de [[SMURD]] Timișoara. În Timișoara funcționează instituții de resort importante în gestionarea și îndrumarea problemelor de sănătate, cum sunt: ''[[Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București|Casa Județeană de Asigurări de Sănătate]]'', ''[[Autoritatea de Sănătate Publică|Centrul Regional de Sănătate Publică]]'', ''[[Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului|Direcția Generală de Asistență Socială]]'' și ''[[Protecția copilului în România|Protecția Copilului]]'', ''[[Direcția de Sănătate Publică]]'', precum și un număr mare de unități sanitare. Dintre ele se remarcă: * Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” (inclus de [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerul Sănătății]] în clasa I de competență.). În extindere cu o nouă Maternitate, proiect transfrontalier [[România]] - [[Serbia]] pe [[fonduri europene]], cu o valoare investițională de 14 milioane de euro;<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/noua-maternitate-din-timisoara-dotata-la-cele-mai-2311364.html|titlu=Noua maternitate din Timișoara, dotată la cele mai înalte standarde. CJT a desemnat furnizorul mobilierului non-medical|publisher=adevarul.ro|date=2023-10-26|accessdate=2023-11-05|limbă=ro}}</ref> * Institutul de Boli Cardiovasculare (clasa I); * Spitalul Clinic Municipal de Urgență. În extindere cu o nouă Clinică de [[Balneologie]], ce cuprinde [[bazin]]e de [[Tratament medical|tratament]] cu [[Izvor termal|apă termală]], cu facilități pentru [[Spa (fizioterapie)|hidroterapie]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/foto-incepe-constructia-bazinului-mare-de-tratament-cu-apa-termala-la-clinica-de-balneologie-din-timisoara-1697958/|titlu=FOTO. Începe construcția bazinului mare de tratament cu apă termală la Clinica de Balneologie din Timișoara|publisher=Tion|date=2023-03-24|accessdate=2023-11-05}}</ref> * Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, extins cu un nou corp de clădire; * Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”; * Spitalul Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”; * Spitalul [[Regina Maria (dezambiguizare)|Regina Maria]]. Pe piața de servicii medicale private sunt prezenți jucători precum [[MedLife]], [[Regina Maria (companie)|Clinicile Regina Maria]], [[Synevo România|Synevo]] sau [[Medicover]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/clinicispitale/with--privat/|titlu=28 clinici/spitale private din Timisoara si Timis|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-08|limbă=ro}}</ref> Pe raza municipiului Timișoara mai funcționează, de asemenea: șase ambulatorii de specialitate integrate ale spitalelor (patru publice și două private); trei servicii de [[ambulanță]] (unul public și două private); 494 de [[Stomatologie|cabinete stomatologice]]; 229 de cabinete de [[medicină de familie]]; 138 de cabinete de specialitate; șapte cabinete de [[Expertiza medicală a capacității de muncă|expertiză medicală]] și 24 de cabinete de recuperare a capacității de muncă; 39 de [[dispensar]]e școlare; 11 [[Dispensar|dispensare studențești]]; un dispensar sportiv; 63 de [[Farmacie|farmacii]] și 32 de depozite farmaceutice.<ref name="stareecon" /> === Proiecte === - Spitalul Regional Timișoara, va fi construit cu [[:Categorie:Fonduri pentru dezvoltare|fonduri]] provenite din [[Guvernul României|surse guvernamentale]], [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|europene]] și axe de [[finanțare|finanțări]] publice și private pe programul [[Sănătate]]; - Noul Centru Național de Mari Arși – proiect de 66 de milioane de [[euro]], este în construcție în zona [[Girocului|Calea Girocului]]/[[Braytim]], cu termen de finalizare în [[An|anul]] [[2026]].<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/se-deschide-santierul-la-hub-ul-de-sanatate-de-66-de-milioane-de-euro-de-la-spitalul-judetean-timisoara-va-avea-urgente-ati-si-un-nou-centru-de-mari-arsi-interconectate-prin-pasarele-cand-trebuie/26/05/2023|nume=Dichis|prenume=Bianca|titlu=Se deschide santierul la hub-ul de sanatate de 66 de milioane de euro de la Spitalul Judetean Timisoara. Va avea Urgente, ATI si un nou Centru de Mari Arsi, interconectate prin pasarele. Cand trebuie sa fie gata {{!}} OpiniaTimisoarei.ro|publisher=Opinia Timisoarei|date=2023-05-26|accessdate=2023-09-22|limbă=ro-RO}}</ref> - Institutul Regional de Oncologie – în valoare de peste 1,5 miliarde de [[Leu românesc|lei]], aprobat de [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerul Sănătății]], în construcție pe [[Torontalului|Calea Torontalului]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ziuadevest.ro/institutul-regional-de-oncologie-din-timisoara-a-primit-aprobare-proiect-de-15-miliarde-de-lei/|nume=zdv|titlu=Institutul Regional de Oncologie din Timișoara a primit aprobare. Proiect de 1,5 miliarde de lei - Ziua de Vest|date=2023-08-21|accessdate=2023-09-22|limbă=en-US}}</ref> - Noul corp al Spitalului Județean de Urgență ,,Pius Brânzeu", ce va cuprinde 284 de paturi, 6 săli noi de [[Chirurgie|operații]] și 3 noi spații pentru [[radioterapie]] și [[Chirurgie vasculară|radiochirurgie]] – proiect cu o valoare [[Investiție|investițională]] de peste 200 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-spitalul-judetean-se-va-extinde-va-fi-construit-un-nou-corp-de-cladire-cu-284-de-paturi-vor-fi-6-sali-noi-de-operatorii-si-3-spatii-pentru-radioterapie-si-radiochirurgie/|titlu=Timișoara: Spitalul Județean se va extinde – va fi construit un nou corp de clădire cu 284 de paturi – vor fi 6 săli noi de operații și 3 spații pentru radioterapie și radiochirurgie – costă 200 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-09-21|limbă=ro}}</ref> - Noul „Centru de Medicină Intervențională și Transplant Pulmonar” al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ,,Victor Babeș", din zona [[Uzinele Mecanice Timișoara|UMT]], ce va avea patru [[Chirurgie|săli de operație]], două pentru [[chirurgie toracică]] și două pentru [[Transplantare de organ|transplant pulmonar]]. Investiție de 120 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/proiect-ambitios-de-peste-100-de-milioane-de-euro-la-spitalul-victor-babes-timisoara-finantare-pentru-un-centru-de-transplant-pulmonar-1901480/|titlu=Proiect ambițios, de peste 100 de milioane de euro, la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara. Finanțare pentru un centru de transplant pulmonar|publisher=Tion|date=2024-07-25|accessdate=2024-09-21}}</ref> - Cel mai mare [[Spital|spital privat]] din Timișoara, [[investiție]] de peste 20 de milioane de euro a grupului Medici's, este în construcție în [[zona Odobescu]].<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/companii/zf-live-adrian-badescu-fondatorul-clinicilor-medici-s-timisoara-22166959|titlu=ZF Live. Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medici’s din Timișoara: Spitalul pe care îl dezvoltăm în Timișoara va fi gata la începutul anului viitor. Medlife are o investiție bugetată de 20 mil. euro, vorbim de un spital mediu, care va avea 116 paturi|publisher=ZF.ro|accessdate=2023-11-05|limbă=ro}}</ref> == Gastronomie și obiceiuri culinare == {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Paprikahuhn.jpg | image2 = Pljeskavica 1.JPG | image3 = 2009-09-gulasch-pörkölt-paprikas-3.jpg | image4 = Galuste cu prune 03.jpg | image5 = Langos Eger Hungary.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Papricaș|Papricaș de pui]] cu găluște de făină și [[smântână]] | caption2 = [[Ćevapi|Pljeskavicà bănățeană]] | caption3 = [[Gulaș|Gulaș de vită]] | caption4 = [[Găluște cu prune|Gomboți cu prune]] | caption5 = [[Langoș]] cu [[cașcaval]] }}Bucătăria timișoreană a fost puternic influențată de cea austro-ungară, dar, într-o bună măsură, și de bucătăria grecească, italienească sau franceză. Mâncărurile pregătite în [[Banat]] sunt făcute în cea mai mare parte din carne de [[porc]], [[pui]], vită, [[Ovis|miel]] sau [[pește]], cu garnituri de [[Legumă|legume]] prăjite în untură sau [[ulei]], cu [[Sos (gastronomie)|sosuri]] din [[făină]] cum ar fi [[rântaș]]ul, pentru a le face mai consistente, condimentate din belșug cu [[piper]], [[Sare de mare|sare,]] [[cimbru]], [[paprică]], [[rozmarin]], [[chimen]] sau [[ierburi aromatice]].<ref name="gastro">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015|title=Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!|date=23 februarie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Magda Mihalache}}</ref> Bucătăria din [[Banat]] se caracterizează prin mâncăruri grase, hrănitoare și gustoase. [[Rasol|Rasolul cu os]], [[Friptură|fripturile]], [[papricaș]]ul, [[Tochitură|tochiturile]], [[Piftie|piftia]], [[Ardei umpluți|ardeii umpluți]], [[Saramură|saramura de pește]], [[Plachie|plachia]], [[drob]]ul, [[Supă|zupele]], [[Ciorbă|ciorbele]], [[sarma]]lele, preparatele și semipreparatele proaspete din [[carne]] de [[Porc domestic|porc]] ([[Grătar (gastronomie)|grătarul]], [[Șnițel vienez|șnițelul]], [[cârnat]]ul, [[caltaboș]]ul, [[Pastramă|pastrama]], [[jambon]]ul, [[Slănină|slănina]], [[Salam (aliment)|salamul]], [[Tobă (aliment)|toba]] sau [[Jumară|jumările]]), [[Brânză|brânzeturile]] ([[caș]]ul, [[telemea]]ua sau [[Urdă|urda]]) și [[Mâncare|deserturile]] ([[Găluște cu prune|crumpii cu găluște]], [[cozonac]]ul, [[Plăcintă|plăcintele]], [[Prăjitură|prăjiturile]] sau [[papanași]]i) sunt doar câteva dintre mâncărurile tradiționale care se consumă în zilele de sărbătoare, la evenimentele speciale, dar și în zilele obișnuite.<ref name="gastro" /> Prezența [[Maghiarii din România|minorităților maghiare]], [[Sârbii din România|sârbești]], [[Germanii din România|germane]], [[Slovenia|slovene]] și [[Turcii din România|turce]], dar și a altor [[Grup etnic|grupuri etnice]] de-a lungul timpului, a asigurat continuitatea bucătăriei internaționale în oraș. Sunt prezente [[Bar (local)|baruri]], [[Cafenea|cafenele]] și [[restaurant]]e, unde se servesc preparate precum [[Ćevapi|pljeskavića]], [[gulaș]]ul, [[Șnițel vienez|șnițelul vienez]], [[bigos]], sau [[Halászlé|supa halászlé]], deserturi precum [[vargabeleș]]ul, [[baclava]]ua, [[cataif]]ul, [[palačinka]] sau [[Găluște cu prune|gomboții cu prune]], și produse de patiserie precum [[Covrig|covrigul bavarez]], [[șuberec]], [[Piroșcă|pirogi,]] [[halva]], [[börek]], [[Cozonac secuiesc|cozonacul secuiesc]] sau [[langoș]]ul.<ref>{{Citat web|url=https://ialoc.ro/restaurante-timisoara|titlu=Cele mai populare localuri din Timișoara|publisher=ialoc.ro|accessdate=2023-09-03|limbă=ro}}</ref> Datorită ritmului alert al vieții urbane și accesului facil la o gamă largă de [[Livrare (comerț)|servicii de livrare și catering]], mulți timișoreni manifestă și o preferință notabilă pentru mâncarea de tip [[Fast food|fast-food]]. Această tendință este evidențiată de prezența lanțurilor de [[restaurant]]e și a [[local]]urilor care oferă preparate rapide, de la [[șaorma]], [[kebab]], [[Hamburger|burgeri]], [[Cartofi pai|cartofi prăjiți]], [[orez]] sau [[Tăiței|noodles]], până la [[pizza]], [[hotdog]], [[Grătar mixt|grill]], [[Salată (mâncare)|salate]], [[Sandviș|sandwich-uri]] sau produse de [[patiserie]] și [[cofetărie]], consumate alături de [[suc]]uri, [[Băutură energizantă|energizante]] sau [[Băutură răcoritoare|băuturi răcoritoare]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--fastfood/|titlu=79 fast-food-uri din Timisoara si Timis|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-10|limbă=ro}}</ref> [[Fișier:Timișoara 4 iulie 2016 (006).jpg|miniatura|275x275px|[[Desert|Deserturi]] românești și internaționale ([[Tiramisu]], [[Amandină (desert)|Amandine]], [[Fursec|Fursecuri]], [[Tartă cu sirop de zahăr|Tarte cu fructe]], Choux à la Crème, Profiterol etc.) și [[Produs alimentar|produse]] de [[patiserie]], expuse într-o [[cofetărie]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]]] În Timișoara activează restaurante cu specific [[Bucătăria românească|tradițional româneasc]], precum și ale [[Bucătăriile lumii|gastronomiei internaționale]], cu specific [[Bucătăria moldovenească|moldovenesc]], [[Bucătăria mediteraneeană|mediteranean]], [[Ravioli|italian]], [[Bucătăria franceză|francez]], [[Bucătăria spaniolă|iberic]], [[Scandinavia|scandinav]], [[Mâncare|american]], [[mexic]]an, [[Bucătăria portugheză|portughez]], [[Bucătăria argentiniană|argentinian]], [[india]]n, [[Bucătăria turcească|turcesc]], [[Bucătăria arabă|arăbesc]], [[liban]]ez, [[Bucătăria iraniană|persan]], [[Shakshuka|tunisian]], [[Bucătăria coreeană|coreean]], [[Bucătărie chinezească|chinezesc]] sau [[Bucătăria japoneză|japonez]].<ref>{{Citat web|url=https://bookingham.ro/timisoara|titlu=+140 Restaurante Timisoara {{!}} Unde sa mananci in Timisoara|publisher=bookingham.ro|accessdate=2023-09-02|limbă=en}}</ref> Manifestări precum ''Banat Brunch'' <ref>{{Citat web|url=https://mybanat.ro/|titlu=Acasă|publisher=My Banat|accessdate=2024-10-08|limbă=en-US}}</ref> sau ''Mic Dejun la Margina'' <ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/MicDejunLaMargina|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-10-08}}</ref>, ce celebrează bogăția [[Mâncare|culinară]] și tradițiile bucătăriei bănățene, sunt evenimente populare în peisajul [[Gastronomie|gastronomic]] local.<ref>{{Citat web|url=https://ghidulbanatului.ro/un-nou-premiu-international-pentru-cea-mai-vizitata-comuna-din-banat-mancarea-si-traditiile-au-facut-o-faimoasa_16875.html|nume=Ivascu|prenume=Adrian|titlu=Un nou premiu internațional pentru cea mai vizitată comună din Banat. Mâncarea și tradițiile au făcut-o faimoasă|publisher=Ghidul Banatului|date=2023-10-07|accessdate=2024-10-08|limbă=ro-RO}}</ref> La acestea se adaugă și răspândirea accelerată a conceptului de ''Puncte Gastronomice Locale (PGL)'' în [[județul Timiș]], un fenomen cultural ce reflectă atât oferta culinară locală vastă, cât și identitatea gastronomică regională, în contextul unei cereri în creștere din partea [[Turism|turiștilor]] și [[Localnici|localnicilor]].<ref>{{Citat web|url=https://www.via-profi.ro/blog/ce-este-un-punct-gastronomic-local-cum-sa-deschizi-unul/|nume=DWF|titlu=Ce este un punct gastronomic local si cum poti sa deschizi unul?|publisher=VIA PROFI|date=2024-07-11|accessdate=2025-04-27|limbă=ro-RO}}</ref> Cele mai importante [[Companie|companii]] de pe piața timișoreană de [[Livrare (comerț)|food delivery]] sunt [[EMAG|Tazz]], [[Glovo]], [[Bolt (companie)|Bolt Food]] și [[Groupe Carrefour|Bringo]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--livrare_la_domiciliu/|titlu=103 restaurante din Timisoara si Timis care ofera livrare la domiciliu|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-08|limbă=ro}}</ref> Totodată, numeroase [[Local|localuri]] din sfera [[HoReCa]] dispun de propriile [[Aplicație mobilă|aplicații mobile]] și [[Site web|site-uri]], disponibile atât în [[App Store]] (pentru [[IOS (Apple)|iOS]]), [[Google Play]] (pentru [[Android (sistem de operare)|Android]]), [[Samsung Galaxy|Galaxy Store]] (pentru [[Samsung]]), [[Huawei|AppGallery]] (pentru [[Huawei]]), cât și pe [[Motor de căutare|motoarele de căutare]], prin care clienții beneficiază de [[Ofertă (dezambiguizare)|oferte]] majore, [[Promoție (marketing)|promoții]] exclusive și [[Reducere (comerț)|reduceri]] semnificative, programe de [[loialitate]] și [[Retenția clienților|fidelizare]] personalizate, precum și propria linie/propriul număr de [[Apel telefonic|apelare telefonică]] pentru comenzi. Majoritatea dintre aceste [[Restaurant|restaurante]] sunt dotate cu flote extinse de [[transport]] și curieri bine pregătiți pentru [[Livrare (comerț)|livrări]], contribuind semnificativ la [[Accesibilitate|accesibilitatea]] generală a [[Serviciu (economie)|serviciilor]] și la menținerea unor [[Standard|standarde]] ridicate de [[calitate]] în livrarea [[Mâncare|mâncării]] la [[Domiciliu (drept civil)|domiciliu]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--restaurante/|titlu=128 restaurante din Timisoara si Timis|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2025-04-13|limbă=ro}}</ref> În plus, mulți [[Antreprenor|antreprenori]] și [[Patron (dezambiguizare)|proprietari]] din domeniu colaborează direct cu [[Producător|producători]] certificați și [[Gestiunea lanțului de aprovizionare|lanțuri de aprovizionare]] locale, asigurând trasabilitatea [[Materie primă|materiei prime]] și integrarea completă a proceselor de [[distribuție]], [[Proces tehnologic|prelucrare]] și [[Producţie|producție]], garantând astfel prospețimea [[Ingredient|ingredientelor]] și autenticitatea preparatelor culinare - aspecte ce se aliniază tendințelor globale de [[gastronomie]] [[Sustenabilitate|sustenabilă]], [[Mâncare|mâncare artizanală]] și [[Nutriție|alimentație]] [[Alimente organice|organică]], contribuind semnificativ la dinamica locală deosebită a acestui [[sector economic]].<ref>{{Citat web|url=https://www.restaurante-timisoara.com/|titlu=Restaurante Timisoara. Lista restaurantelor si saloanelor de evenimente din Timisoara|publisher=www.restaurante-timisoara.com|accessdate=2025-04-13}}</ref> De asemenea, segmentul dedicat reducerii risipei alimentare constituie un pilon emergent al [[Economie circulară|economiei circulare]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]], evidențiindu-se printr-un ecosistem extins și diversificat, cu [[Firmă|firme]], [[Antreprenoriat|inițiative antreprenoriale]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Instituție|structuri instituționale]] cu rol activ în redistribuirea resurselor alimentare. Cele mai importante [[Companie|companii]] care activează pe piața timișoreană din domeniu sunt BonApp Eco (by Munch), JustNow Food și Olio, platforme ce facilitează [[Vânzare|vânzarea]] la [[Reducere (comerț)|prețuri semnificativ reduse]] a [[Produs alimentar|produselor alimentare]] din [[Restaurant|restaurante]], [[Local|localuri]], [[Cafenea|cafenele]], [[Magazin (dezambiguizare)|magazine]] și a altor operatori economici din [[Industrie alimentară|industria alimentară]].<ref>{{Citat web|url=https://bonapp.eco/parteneri/|titlu=Parteneri – Bonapp Eco|accessdate=2025-04-21|limbă=ro-RO}}</ref> == Sport == {{Vezi și|Derbiul Vestului}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[C.S. Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]] înaintea finalei cu Oradea, câștigată cu 4–1 | caption2 = Finala Cupei României 1934: [[Ripensia Timișoara]]–[[FC Universitatea Cluj|U Cluj]] (5–0) | caption3 = [[Stadionul Dan Păltinișanu]] | caption4 = [[Stadionul Știința]] | caption5 = [[Sala Sporturilor „Constantin Jude”]] | image1 = Chinezul-cao-4-1.jpg | image2 = 1934---ripensia.jpg | image3 = Panoramio - V&A Dudush - Stadionu Dan Paltinisan 2009.jpg | image4 = Poli Timisoara Mecanica sport 1.jpg | image5 = Sala Sporturilor „Constantin Jude” ( Sala Olimpia ) - 2023 - IMG 22.jpg | total_width = 900 }}''[[Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret|Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Timiș]]'' are sediul în Piața Huniade nr. 3.<ref>{{Citat web|url=https://www.djst-timis.ro/|titlu=Direcția Județeană de Sport Timiș|publisher=www.djst-timis.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Infrastructura Timișoarei permite practicarea unor sporturi diverse precum: [[fotbal]], [[baschet]], [[handbal]], [[tenis]], [[înot]], [[rugby]], [[ciclism]], [[caiac]], [[culturism]], [[scrimă]], [[paintball]], [[bowling]], [[tir]], [[arte marțiale]], [[echitație]], [[volei]], [[motociclism]] (la Giroc), [[gimnastică]] și multe altele. Și sporturile la masă pot fi practicate: [[ruletă]], [[Joc de cărți|cărți]] și [[darts]] (cu precădere în cazinouri), [[biliard]], [[Șah (joc)|șah]] sau [[tenis de masă]]. Întrecerile sportive precum Maratonul Timișoarei, SportGuru 21K, Liberty Marathon sau Timotion sunt bine statornicite, adunând anual mii de participanți din zeci de țări, deținând sau stabilind noi recorduri naționale, iar turneul internațional de ciclism off-road de la Pădurea Verde sau Cupa Timișului au tradiție în agenda sportivă a orașului.<ref>{{cite web|url=https://www.ziuadevest.ro/la-timisoara-va-avea-loc-o-competitie-de-jocuri-video-50-de-concurenti-se-vor-intrece-la-dota-fifa-sau-hearthstone/|date=21 noiembrie 2017|work=Ziua de Vest|author=Adi P.|title=La Timișoara va avea loc o competiție de jocuri video. 50 de concurenți se vor întrece la Dota, Fifa sau Hearthstone}}</ref> [[Sport electronic|Sportul electronic]] capătă o amploare și popularitate tot mai mare pe fondul organizării de concursuri și întreceri specifice. Orașul a găzduit meciuri la [[Campionatul European de Baschet Feminin din 2015]].<ref>{{cite web|url=http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-Incepe-campionatul-european-baschet-feminin-timisoara-sala-olimpia-capatat-aspect-civilizat-1_5579352fcfbe376e352ab86c/index.html|date=11 iunie 2015|work=Adevărul|author=Ștefan Both|title=Începe Campionatul European de baschet feminin la Timișoara. Sala Olimpia a căpătat un aspect civilizat}}</ref> === Fotbal === * [[ASU Politehnica Timișoara|ASU Politehnica Timișoara;]] * [[ACS Poli Timișoara]], club fondat în 2012; * [[Ripensia Timișoara]], (club istoric de fotbal, 1928–1948, reînființat în 2012), primul club de fotbal cu statut profesionist din [[România|România;]] * [[C.S. Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]], (club istoric de fotbal, 1910–1946), unul din cele mai mari cluburi din istoria fotbalului european; * [[FC Politehnica Timișoara|FC Politehnica Timișoara;]] * [[CSF CFR 1933 Timișoara|CFR 1933 Timișoara;]] * [[Clubul Atletic Timișoara]], primul club de [[fotbal]] fondat în spațiul românesc; * [[CAM Timișoara|CAM Timișoara;]] * [[Banatul Timișoara|Banatul Timișoara;]] * [[SS Progresul Timișoara]]. === Baschet === * [[BC Timba Timișoara]] (2006–prezent); * [[BC Timișoara]] (1985–prezent); === Rugby === * [[RCM Timișoara|RCM Timișoara;]] === Arte marțiale === * Uniunea Timișoreană de Karate (UTK) === Infrastructura sportivă === {{Vezi și|Lista stadioanelor de fotbal din județul Timiș}} ==== Stadioane ==== Echipa [[ACS Poli Timișoara]] dispune de al doilea stadion ca și capacitate din România, [[Stadionul Dan Păltinișanu|Stadionul „Dan Păltinișanu”]] (32.972). Alte arene din oraș sunt: [[Stadionul CFR (Timișoara)|Stadionul CFR]] de lângă [[Gara Timișoara Nord|Gara de Nord]], cu o capacitate de 7.000 de locuri unde evoluează [[CSF CFR 1933 Timișoara|CFR Timișoara;]] [[Stadionul Știința]] de lângă [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]], cu o capacitate de 1.000 de locuri, pe care evoluează [[ASU Politehnica Timișoara]] și [[Stadionul Electrica]], de lângă Pădurea Verde, cu o capacitate de 500 de locuri pe scaune, pe care evoluează [[Ripensia Timișoara]]. ==== Sala Sporturilor „Constantin Jude” ==== Cunoscută în trecut drept Sala Olimpia, [[Sala Sporturilor „Constantin Jude”]] este o sală multifuncțională situată pe aleea FC Ripensia, nr. 7. Este folosită pentru echipele masculine și feminine de [[baschet]], [[volei]], [[handbal]] și noua echipă de [[futsal]] din oraș. Capacitatea sălii este de 2.500 de locuri. ==== Proiecte ==== [[Compania Națională de Investiții]] a aprobat construirea unui complex sportiv multifuncțional, în zona [[Stadionul Dan Păltinișanu|stadionului „Dan Păltinișanu”]], ce va cuprinde o [[arenă]] de fotbal cu o capacitate de 32.150 de locuri – a doua ca și capacitate din [[România]] și totodată cel mai mare [[stadion]] din afara Bucureștiului, investiție de 137 de milioane de euro; și o [[Sala Polivalentă (dezambiguizare)|sală polivalentă]] de 16.000 de locuri – cu un cost de cca. 140 de milioane de euro, ce va cuprinde o [[Parcare|parcare supraetajată]] cu cinci niveluri și două etaje retrase; funcțiuni de [[Hotel|cazare]] și [[Serviciu (economie)|servicii]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cni.ro/|titlu=CNI - Compania Nationala de Investitii|publisher=www.cni.ro|accessdate=2023-10-01}}</ref> Totodată, proiectul [[Stadionul Știința|Stadionului Știința]] prevede mărirea capacității tribunei, terenuri de minifotbal pe acoperiș, diverse spații și funcțiuni sportive precum și o parcare supraterană.<ref>{{Citat web|url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/stadionul-nou-din-timisoara-nu-va-fi-gata-mai-repede-de-trei-ani-autoritatile-vor-sa-l-concesioneze-unei-firme-private-ultime-detalii-despre-viitoarea-arena-care-va-fi-construita-pe-actualul-19151653|titlu=Stadionul nou din Timișoara nu va fi gata mai repede de trei ani! Autoritățile vor să-l concesioneze unei firme private. Ultime detalii despre viitoarea arenă care va fi construită pe actualul ”Dan Păltinișanu”}}</ref> == Mass-media == === Presa scrisă === {{Vezi și|Tipografiile din Timișoara}}Caracteristicile presei locale sunt asemănătoare cu cele ale presei naționale, având totuși unele elemente distinctive datorită evoluției istorice a acesteia, a specificului multicultural al spațiului timișorean. Primul [[ziar]] apărut la Timișoara în 1771, editat de tipograful Mathäus Joseph Heimerl, s-a numit ''Temeschwarer Nachrichten'' și a apărut în 13 ediții. Între 1830–1849 a apărut ''Temeschwarer Wochenblatt'' al cărui editor era Joseph Klapka – întemeietorul primei biblioteci din [[Imperiul Habsburgic]] (1815) și primar al Timișoarei între anii 1819–1833. Între 1872 și 1918 apare ziarul de limbă maghiară ''Délmagyarország'' și cotidianul ''Temesvári hirlap'' (1903–1939). Minoritatea sârbă a ieșit pentru prima dată pe piața presei locale în 1829 cu ''Banatski almanah''. Primele ziare în limba română apărute în perimetrul bănățean au fost tipărite la [[Viena]] și apoi la [[Pesta]], așa cum s-a întâmplat cu ''Luminatorul'' condus de [[Vincențiu Babeș]]. Alte ziare și reviste care s-au impus în spiritualitatea epocii au fost ''Gazeta poporului'', ''Control'' etc. În perioada interbelică s-au tipărit: ''Plugarul român'' (1908–1947), ''Gazeta Banatului'', ''Voința Banatului'', ''Curierul Banatului'' etc. Dintr-un catalog întocmit de Florian Moldovan și Alexander Krischan, în fondul documentar al Bibliotecii Județene din Timișoara se aflau înregistrate la începutul anilor 1970 nu mai puțin de 143 de titluri de ziare și reviste, dintre acestea 60 erau românești, 39 maghiare și 40 germane. După 1945, dar mai ales începând cu 1948, numărul ziarelor și revistelor s-a restrâns la câteva, toate editate sau aflate sub controlul politic al [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist]]. În prezent, în Timișoara apar: * cotidiane: în limba română: ''[[Renașterea bănățeană]]'' (apariție imediat după decembrie 1989, continuator al ''Drapelului roșu'' ); ''Timiș Expres'' (apărut în 2006); în [[limba maghiară]]: ''Nyugati Jelen'', din anul 2000; ''[[Ziua de Vest]]'' a fost, inițial, suplimentul local al ziarului ''[[Ziua]]''. De la începutul anului 2010 ziarul ''Ziua'' și-a încetat apariția, moment din care ''Ziua de Vest'' a devenit cotidian local de sine stătător. De asemenea, din 2009 apare cotidianul ''[[Adevărul de seară]]'', ediție locală a publicației ''[[Adevărul]]'' până în 2011; * 1 bisăptămânal: în limba română: ''Timpolis'', din 1990; * 1 trisăptămânal: în limba română: ''[[Timișoara (ziar)|Timișoara]]'', începând cu anul 1990. Inițial, ziarul apărea zilnic, fiind, însă, nevoit ulterior să își reducă tirajul, respectiv numărul de apariții; * săptămânale: în limba română: ''Agenda'' , din 1990, ''[[Opinia Timișoarei]]'' , din 2008; în [[limba germană]]: ''[[Neue Banater Zeitung|Banater Zeitung]]'' – supliment săptămânal al ''[[Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien]]'' (ADZ), editat la București pentru județul Timiș; în [[limba maghiară]]: ''Heti Új Szó'', succesorul cotidianului ''Temesvári Új Szó'', apărut între 23 decembrie 1989 și 22 decembrie 1994; în [[limba sârbă]]: din 1990 apare ''Naša Reč'', continuatorul ziarelor ''Vesnik'', ''[[Pravda]]'' și ''Banatske novine'', care au apărut în Timișoara începând cu primii anii după [[Unirea din 1918|Unirea din 1918;]] * lunare: în [[limba română]]: ''Orizont'', ''Monitorul Primăriei Municipiului Timișoara'', din 2002, ''Agenda Consiliului Județean Timiș;'' * trimestriale: în [[limba română]]: ''Orient latin'', din 1993, ''Anotimpuri literare'', din 1992; în [[limba sârbă]]: ''Književni život'', din 1950; * anuale: în [[limba română]]: ''Almanahul Agenda''; în [[limba maghiară]]: ''Mindenki Kalendáriuma''; în [[limba germană]]: ''Die Stafette;'' * periodicitate sporadică: în [[limba română]]: ''Revista Helion'', a clubului [[Științifico-fantastic|SF]] cu același nume. === Presa audio-vizuală === ==== Posturi de radio ==== [[Radio Timișoara]], post public, face parte din [[Radio România Regional]] (RRR) – rețeaua radiourilor publice locale și regionale a [[Societatea Română de Radiodifuziune|Societății Române de Radiodifuziune]], rețea care reunește 10 studiouri regionale și locale, dar și Radio Vacanța (în sezonul estival), Radio Sighet și Arad FM. Posturile regionale publice dețin emițătoare AM/FM de mare putere, acoperind peste 80% din suprafața țării. Grila de programe include multe emisiuni generaliste (bine receptate de [[Public|publicul adult]]), cu muzică și informații din vestul țării, dar și programe de nișă, adresate iubitorilor anumitor [[Muzică|genuri muzicale]], [[sport]]ului sau anumitor categorii sociale – [[pensionar]]i, [[Tinerețe|tineri]], casnice.<ref name="massmedia" /> Primele două posturi locale, Radio Vest și Radio Europa Nova au apărut în [[1995]].<ref>{{cite web |url=https://www.westcityradio.ro/despre-noi/ |title=Despre noi |work=West City Radio}}</ref> Radio Vest a primit prima licență de [[radiodifuziune]] din vestul țării și a început să emită în 24 ianuarie 1995, pe 88,7&nbsp;MHz, în partaj cu Vocea Evangheliei (2h zilnic). [[West City Radio]] numele sub care este cunoscut în ultimii ani. Transmite pe 88.8&nbsp;MHz în mare parte muzică oldis, dar și știri locale. Postul se adresează unui public cu vârsta cuprinsã între 24–48 de ani. În grila de programe a postului se evidențiază emisiunile interactive și programele care respectã preocupările cotidiene, temele curente ale vieții de fiecare zi, căutând, totodată, să se plieze pe spiritul și mentalitatea timișoreană prin emisiuni [[Informație|informative]], [[Socialism|sociale]], [[Muzică|muzicale]], [[Cultură|culturale]], [[sportiv]]e. [[West City Radio]] a transmis în direct ani întregi dezbaterile publice organizate de municipalitatea timișoreană și ședințele Consiliului Local al municipiului Timișoara.<ref name="massmedia" /> Radio Europa Nova a fost un postul care a deschis calea concurenței în FM-ul local în 22 iulie 1995. A emis pe 89.7&nbsp;MHz, în partaj cu Radio Vocea Speranței (2h zilnic), având un program complex care a inclus, în decursul anilor, pe lângă [[muzică pop-rock]], știri și emisiuni interactive, și multe emisiuni emisiuni culturale. Printre realizatori au fost Cristian Rudnic (actualul director al Operei) - emisiune dedicată operei, [[Béla Kamocsa|Kamocsa Bela]] - emisiune de jazz, [[Răzvan Ciobanu]] - emisiune de modă, Elena Jurjescu - emisiune de folclor. Licența a fost preluată ulterior de Activ FM, cu un program local realizat de unul dintre moderatorii fostului post, iar acum e transmis pe 89,7&nbsp;MHz Radio TaNaNa. În bandă estică a a emis o perioadă și Radio Tinerama. Din 1999 a emis, pentru câțiva ani, pe 99&nbsp;MHz, Radio Analog. Radio Vocea Speranței și Radio Vocea Evangheliei emit în prezent pe frecvențe separate.<ref>{{cite web|url=http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente_audiovizuale_pentru_difuzarea_serviciilor_de_programeTV.pdf|title=LICENȚE AUDIOVIZUALE pentru difuzarea prin satelit și prin alte rețele de comunicații electronice a serviciilor de programe de televiziune|accessdate=2018-04-13|work=Consiliul Național al Audiovizualului|page=14|archive-date=2018-04-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20180413190213/http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente_audiovizuale_pentru_difuzarea_serviciilor_de_programeTV.pdf|dead-url=yes}}</ref> În 2009 a apărut un post de radio al minorității sârbe, Banat Link. Pe 100&nbsp;MHz a emis cu o putere mică Radio Campus, post de radio studențesc local. Unele stații naționale au avut, în primii ani de emisie, și programe locale: [[PRO FM|ProFM]], [[Radio Guerrilla]], [[Radio 21]], [[Kiss FM]].<ref>{{cite web |url=http://www.banatlink.ro/documente/despre-radio-banat-link.pdf |title=Despre Radio Banat Link |accessdate=2018-04-13 |archive-date=2016-02-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160205010836/http://banatlink.ro/documente/despre-radio-banat-link.pdf |dead-url=yes }}</ref> ==== Posturi de televiziune ==== [[TVR Timișoara]] este unul dintre cele patru studiouri teritoriale ale [[Societatea Română de Televiziune|Societății Române de Televiziune]]. Emite din 17 octombrie 1994 pentru patru județe: [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Județul Timiș|Timiș]]. [[TVR Timișoara]] cooperează cu televiziunile publice regionale din [[Seghedin]] (Ungaria), [[Novi Sad]], [[Panciova]] și [[Vârșeț]] (Serbia), surprinzând [[jurnalist]]ic realitatea din teritoriul cuprins în [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa]], dar si pentru realizarea unor programe în cadrul comunităților de români din cele două țări, contribuind astfel la păstrarea identității lor [[Grup etnic|etnice]] si [[Cultură|culturale]]. Colaborează, de asemenea, și cu Radioteleviziunea Transcarpatia [[Ujhorod]] ([[Ucraina]]), cu scopul sprijinirii [[Redactor-șef|redacției]] în [[limba română]] de acolo. TVT'89 și TVT1 au fost primele posturi private locale.<ref name=":7">{{cite web |url=http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente_audiovizuale_pentru_difuzarea_serviciilor_de_programeTV.pdf |title=LICENȚE AUDIOVIZUALE pentru difuzarea prin satelit și prin alte rețele de comunicații electronice a serviciilor de programe de televiziune |work=Consiliul Național al Audiovizualului |page=14 |accessdate=2018-04-13 |archive-date=2018-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180413190213/http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente_audiovizuale_pentru_difuzarea_serviciilor_de_programeTV.pdf |dead-url=yes }}</ref> TV Europa Nova are emisiuni de [[cultură]], [[sănătate]], pe teme rutiere, [[Economie|economice]], talk-show-uri, emisiuni de dedicații muzicale ([[muzică populară]]), [[Folclor|emisiuni de folclor]], [[Administrație publică|administrație]] și [[politică]], transmise în direct. [[Știre|Știrile]] ocupă un loc important în grila [[Post de televiziune|postului]], implicarea în soluționarea problemelor [[Comunitate|comunității locale]] constituind o temă permanentă. Are are drept target populația activă, cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, dar se adresează și persoanelor de vârsta a doua și a treia, atât din [[Oraș|mediul urban]], cât și din cel [[Mediu rural|rural]].<ref>{{cite web |url=http://www.protv.ro/contact/ |title=Stații regionale |work=Pro TV}}</ref> Teleuniversitatea Timișoara are statut de departament în cadrul [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universității Politehnica]] din Timișoara, obținând licența de emisie în anul 1994. Teleuniversitatea Timișoara este un post de televiziune cu [[Educație|obiective educaționale]], care funcționează în regim non-profit, fără alocație bugetară. Pentru realizarea emisiunilor săptămânale, Teleuniversitatea Timișoara colaborează cu departamentul de Comunicații al Facultății de Electronică și Telecomunicații din cadrul [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universității Politehnica]], precum și cu departamentul de Jurnalistică al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universității de Vest]].<ref name=":7" /> [[Pro TV]], [[Realitatea TV]] și [[Digi 24]] au avut, fiecare, câte o stație locală în Timișoara.<ref>{{cite web |url=http://www.radardemedia.ro/realitatea-tv-lanseaza-prima-statie-de-stiri-din-timisoara/ |title=Realitatea TV lansează prima stație de știri din Timișoara |work=Radar de Media |date=29 octombrie 2008}}</ref> == Calitatea vieții == Potrivit unui studiu efectuat în anul [[2006]] de revista ''[[Capital (revistă)|Capital]]'', Timișoara ocupă locul 2 (după București) în [[Cele mai atractive orașe din România|topul celor mai atractive 50 de orașe din România]], iar în anul [[2016]] a fost declarat orașul românesc cu cea mai ridicată calitate a vieții. Într-un clasament internațional al orașelor europene privind calitatea vieții, Timișoara ocupă locul 19, peste capitale europene precum [[Zagreb]] (locul 23), [[Dublin]] (locul 25) sau [[Oslo]] (locul 30). Clasamentul a fost întocmit după criterii precum puterea de cumpărare, infrastructura modernă, accesul la servicii, sistemul medical, siguranța locuitorilor și nivelul de poluare.<ref>{{cite web|url=http://www.capital.ro/orasul-din-romania-in-care-se-traieste-mai-bine-ca-la-londra.html|date=6 iulie 2016|work=Capital|author=Gabriel Barbu|title=Orașul din România în care se trăiește mai bine ca la Londra}}</ref> == Relații diplomatice == {{Vezi și|Listă de consulate onorifice din Timișoara}} Timișoara găzduiește trei consulate generale ([[Germania]], [[Italia]] și [[Serbia]]) și 15 consulate onorifice ([[Austria]], [[Bulgaria]], [[Cehia]], [[Coreea de Sud]], [[Estonia]], [[Franța]], [[India]], [[Peru]], [[Republica Macedonia]], [[Republica Moldova]], [[Spania]], [[Suedia]], [[Tunisia]], [[Țările de Jos]] și [[Ungaria]]).<ref>{{cite web |url=http://www.primariatm.ro/uploads/files/consulate.pdf |title=Consulate |work=Primăria Timișoara |accessdate=2018-04-12 |archive-date=2018-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180413125521/http://www.primariatm.ro/uploads/files/consulate.pdf |dead-url=yes }}</ref> === Orașe înfrățite și partenere === Municipiul Timișoara a semnat protocoale de înfrățire sau acorduri de parteneriat cu următoarele orașe:<ref>{{cite web |url=http://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=82 |title=Orașe înfrățite și partenere |work=Primăria Timișoara |accessdate=2009-08-22 |archive-date=2018-11-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181106200303/https://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=82 |dead-url=yes }}</ref> {| class="wikitable" | * {{flagicon|Austria}} [[Graz]] ([[1982]]) * {{flagicon|Franța}} [[Mulhouse]] ([[1991]]) * {{flagicon|Italia}} [[Faenza]] ([[1991]]) * {{flagicon|Germania}} [[Karlsruhe]] ([[1992]]) * {{flagicon|Franța}} [[Rueil-Malmaison]] ([[1993]]) * {{flagicon|Ungaria}} [[Szeged]] ([[1998]]) * {{flagicon|Germania}} [[Gera]] ([[1998]]) * {{flagicon|Italia}} [[Treviso]] ([[2003]]) | * {{flagicon|Serbia}} [[Novi Sad]] ([[2005]]) * {{flagicon|Italia}} [[Palermo]] ([[2005]]) * {{flagicon|Marea Britanie}} [[Nottingham]] ([[2008]]) * {{flagicon|Ucraina}} [[Cernăuți]] ([[2010]]) * {{flagicon|Peru}} [[Trujillo, Peru|Trujillo]] ([[2010]]) * {{flagicon|Vietnam}} [[Da Nang]] ([[2014]]) * {{flagicon|Polonia}} [[Lublin]] ([[2016]]) * {{flagicon|Mexic}} [[Cancún]] ([[2019]]) |} == Personalități == {{Articol principal|Listă de personalități din Timișoara}} Printre personalitățile născute în Timișoara se numără: :<small>Listate în ordine cronologică</small> * [[Iosif Ivanovici]] (1845–1902), clarinetist, dirijor, compozitor; * [[Hermann Kövess von Kövessháza]] (1854–1924), ultimul comandant al Armatei Austro-Ungare; * [[Margarethe Matzenauer]] (1881–1963), mezzo-soprană; * [[Francesco Illy]] (1892–1956), contabil, inventatorul aparatului de cafea; * [[Károly Kerényi]] (1897–1973), filolog, unul dintre fondatorii studiilor moderne ale mitologiei grecești; * [[J. Edward Bromberg]] (1903–1951), actor; * [[Johnny Weissmüller]] (1904–1984), înotător medaliat cu aur la Jocurile Olimpice din Paris și Amsterdam, actor cunoscut pentru rolul Tarzan din filmele anilor '30 și '40; * [[Elek Schwartz]] (1908–2000), fotbalist, antrenorul echipei naționale de fotbal a Olandei (1957–1964); * [[Ștefan Kovács]] (1920–1995), fotbalist, antrenor de fotbal; * [[Ioan Holender]] (n. 1935), bariton, directorul Operei de Stat din Viena (1992–2010); * [[Ana Blandiana]] (n. 1942), poetă, eseistă, membru corespondent al Academiei Române; * [[Nicu Covaci]] (1947-2024), fondatorul și liderul formației [[Phoenix (formație)|Phoenix;]] * [[Robert Dornhelm]] (n. 1947), regizor nominalizat la Oscar (1978); * [[Florin Călinescu]] (n. 1956), actor, gazdă de emisiuni; * [[Iulia Motoc]] (n. 1967), Profesor universitar, judecător la Curtea Constituțională a României; * [[Dan Negru]] (n. 1971), prezentator de televiziune; * [[Andreea Ehritt-Vanc]] (n. 1973), jucătoare profesionistă de tenis * [[Edina Gallovits-Hall]] (n. 1984), jucătoare profesionistă de tenis; * [[Diana Bulimar]] (n. 1995), gimnastă medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice din Londra. == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * {{de icon}} {{cite book |url=https://dlib.rsl.ru/viewer/01004449430#?page=1 |title=Die königliche Freistadt Temesvár: eine monographische Skizze |author=Armin Barat |location=Timișoara |date=1902}} * {{cite book |title=Timișoara. Monografie istorică |author=[[Nicolae Ilieșiu]] |location=Timișoara |date=1943 |isbn=973-97327-2-0}} * {{cite book |title=Timișoara. Povestea orașelor sale |author=Dan N. Buruleanu, [[Florin Medeleț]] |publisher=Editura Marineasa |date=2006}} * {{cite book |title=Timișoara: mică monografie urbanistică |author=[[Mihai Opriș (arhitect)|Mihai Opriș]] |publisher=Editura Tehnică |location=București |date=1987}} * {{cite book |title=Timișoara. Monografie |author=Ioan Munteanu, Rodica Munteanu |publisher=Editura Mirton |location=Timișoara |date=2002 |isbn=973-585-650-6}} * {{cite book |title=Monografia orașului liber crăiesc Timișoara |author=[[Johann Nepomuk Preyer]], reeditată de Adam Mager, Eleonora Pascu și [[Ioan Hațegan]] |publisher=Editura Amarcord |location=Timișoara |date=1996}} * {{de icon}} {{cite book |title=Ein Rundgang durch Temeswar |author=Else von Schuster |publisher=Editura ADZ |location=București |date=1996 |isbn=973-97541-3-9}} == Vezi și == * [[Cronologia istorică a Timișoarei]] * [[Istoria Timișoarei]] * [[Zona metropolitană Timișoara]] == Legături externe == * {{commons category-inline}} {{wikitravel|Timișoara}} * [http://www.primariatm.ro/ Primăria Municipiului Timișoara] * [http://www.prefecturatimis.ro/ Prefectura județului Timiș] * [https://archive.is/20121213183242/lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1784 Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.] * Forțiu, Sorin - [http://www.banat.ro/academica/Timisoara.pdf Falsele denumiri ale orașului Timișoara], de pe site-ul banat.ro * [http://www.primariatm.ro/uploads/domino/atasamente_hcl/E67DF2CF8B55ED9DC2256E66003E31BB/Anexa_1_preluare_lucrari_arta.pdf Lista monumentelor de artă plastică din municipiul Timișoara] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131217203326/http://www.primariatm.ro/uploads/domino/atasamente_hcl/E67DF2CF8B55ED9DC2256E66003E31BB/Anexa_1_preluare_lucrari_arta.pdf |date=2013-12-17 }} * [http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-timisoara-100-ani-ultimul-mandat-celui-mai-longeviv-primar-1_519f2626c7b855ff56207a77/index.html FOTO Timișoara acum 100 de ani, în ultimul mandat al celui mai longeviv primar], 24 mai 2013, Vali Silaghi, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-si-au-primit-numele-cele-mai-vechi-cartiere-timisoarei-1_519df6ebc7b855ff561bf03e/index.html Cum și-au primit numele cele mai vechi cartiere ale Timișoarei], 23 mai 2013, Vali Silaghi, ''Adevărul'' * [http://timisoara-city.map2web.eu/ Harta Timișoarei] {{Orase-Timis}} {{Reședințe de județ din România}} {{Cele mai populate orașe ale României}} {{Capitală Europeană a Culturii}} {{Control de autoritate}} {{Portal bar|Timișoara|Banat}} {{DEFAULTSORT:Timișoara}} [[Categorie:Localități românești foste capitale|Timișoara]] [[Categorie:Localități urbane din județul Timiș|Timișoara]] [[Categorie:Timișoara| ]] [[Categorie:Banat|Timișoara]] [[Categorie:Localitate-martir din România|Timișoara]] [[Categorie:Localități din Banat|Timișoara]] [[Categorie:Municipii din România|Timișoara]] [[Categorie:Orașe din județul Timiș|Timișoara]] [[Categorie:Orașe din România|Timișoara]] [[Categorie:Orașe universitare din România|Timișoara]] [[Categorie:Sediile plășilor din România Mare|Timișoara]] kni1eixwi1vgqokf7v6pgbnfafvuc62 17025113 17025078 2025-06-11T10:22:58Z Timisorean 383374 17025113 wikitext text/x-wiki {{pp-semi-protejat|small=yes}} {{Infocaseta Așezare | porecla = „[[Mica Vienă]]”<ref name="rudolf">{{en icon}} {{cite book|url={{Google books|XzdcnoX8XwYC|plainurl=y}}|title=Timișoara|author=Rudolf J. Strutz|publisher=JR-Design|date=2013}}</ref> | steag = Drapeau de la Savoie.svg | hartă = Timisoara jud Timis.svg | descriere_hartă = Localizarea Timișoarei în [[județul Timiș]] | hartă1 = Timisoara in Europe.png | descriere_hartă1 = Localizarea Timișoarei în [[Europa]] | lider_titlu = Primar | titlu_atestare = Atestare documentară | atestare = 1266<ref>{{cite web|url=http://adevarul.ro/locale/timisoara/prima-atestare-documentara-timisoarei-controversa-printre-istorici--singura-data-neatacabila-1266-1_5534aae5cfbe376e35569cbf/index.html|title=Prima atestare documentară a Timișoarei, controversă printre istorici: „Singura dată neatacabilă este 1266“|work=Adevărul|author=Ștefan Both|date=20 aprilie 2015}}</ref> | altitudine_note_subsol = <!--pentru referințe folosiți tagurile <ref> </ref> --> | suprafață_metropolitana_km2 = 2439,19 km² | population_blank1 = {{increase}} 348.324 <ref name="mie_ro">{{cite web|http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#}}</ref> | densitate_populație_metro_km2 = 192 loc./km² | population_blank1_title = [[Zonă urbană|Urbană]] | population_blank2 = {{increase}} 508.702<ref name="mie_ro" /> | population_blank2_title = [[Zona metropolitană Timișoara]] | densitate = 2.446,5 loc./km² | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[Ora de vară a Europei de Est|EEST]] | utc_offset_DST = +3 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 300001–300789 | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 256/356]] | steag_dimensiune = 120px }} '''Timișoara''' (în {{lang-la|Timisvaria}}; în {{lang-hu|Temesvár}}; în {{lang-de|Temeschwar}}, alternativ {{lang|de|Temeschburg}} sau {{lang|de|Temeswar}}; în {{lang-sr|Темишвар|Temišvar}}; în [[limba turcă|turcă]] ''Temeșvar'') este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Timiș|județului Timiș]], [[Banat]], [[România]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Se află în vestul [[România|României]], aproape de frontierele cu [[Ungaria]] și [[Serbia]], pe malul [[Râul Bega|râului Bega]]. Numele localității provine de la cel al [[râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]], combinat cu substantivul maghiar ''vár'', „cetate”, adică Cetatea Timișului. Situat pe [[râul Bega]], Timișoara este cel mai mare și important oraș al [[Regiuni istorice românești|regiunii istorice]] [[Banat]]. Din 1848 și până în 1860 a fost capitala [[Voivodina Sârbească și Banatul Timișan|Voivodinei Sârbești și Banatului Timișan]]. După [[Primul Război Mondial]] Timișoara a intrat în componența [[România|României]]. În anul 1989, orașul a fost focarul [[Revoluția Română din 1989|Revoluției Române]], care a îndepărtat de la guvernare regimul comunist.<ref name=":9">{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/patrimoniu/reabilitare-cladiri-istorice/arhiva/prezentare/|titlu=Prezentare - Primăria Municipiului Timișoara|publisher=Primăria Municipiului Timișoara - Website oficial|date=2020-04-28|accessdate=2023-07-02|limbă=ro|archive-date=2023-07-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20230702115523/https://www.primariatm.ro/patrimoniu/reabilitare-cladiri-istorice/arhiva/prezentare/|dead-url=yes}}</ref> Timișoara este capitala [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii de dezvoltare Vest]] și cel mai important oraș al [[Macroregiunea 4|macroregiunii de dezvoltare Sud-Vest]] a [[România|României]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/prezentarea-judetului/|titlu=Prezentarea județului - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-02|accessdate=2023-07-02|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://ro.unionpedia.org/i/Macroregiunile_Rom%C3%A2niei|titlu=Macroregiunile României, the Glossary|publisher=ro.unionpedia.org|accessdate=2023-07-02|limbă=ro}}</ref> Stațiunile turistice [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]] sunt aflate la o distanță de 34, respectiv 25 de km de municipiu, fiind menționate încă de pe vremea [[Imperiul Roman|romanilor]] pentru proprietățile curative ale [[Izvor termal|apelor termo-minerale]] din zonă <ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/descopera-timisul/|titlu=Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș|date=2021-12-17|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turism/|titlu=Turism - Consiliul Județean Timiș|date=2021-03-16|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref>; iar regiunile viticole [[Cramele Recaș|Recaș]] și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru [[vin]]urile produse aici.<ref>{{Citat web|url=https://coltisorderomania.ro/2019/08/03/cramele-recas-renumite-pentru-turismul-viticol/|titlu=Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol|publisher=Your Site NAME Goes HERE|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://citywine.be/ro/content/11-reca|titlu=Recaș|publisher=citywine.be|accessdate=2024-09-10}}</ref> La [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul din 2011]] avea {{formatnum|319279}} de locuitori și era al treilea [[Lista orașelor din România|oraș ca populație din România]], fiind printre puținele orașe care au înregistrat o creștere de la cifra înregistrată la [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul din 2002]]. [[Zona metropolitană Timișoara]] cuprinde 27 de localități, are o [[suprafață]] de 2.439,19 [[km²]], și o [[populație]] de {{Formatnum:468162}} de locuitori.<ref>{{Citat web|url=https://debanat.ro/2023/06/giroc-ghiroda-si-dumbravita-in-top-10-cele-mai-bogate-comune-din-romania_396698.html|nume=Nestor|prenume=Alex|titlu=Giroc, Ghiroda și Dumbrăvița în Top 10 cele mai bogate comune din România|publisher=deBanat.ro - spune realitatea!|date=2023-06-29|accessdate=2023-07-16|limbă=ro-RO}}</ref> Potrivit datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], ce iau în considerare indici de [[Migrație umană|migrație internă]] și [[Călătorie|navetism]], Timișoara adună zilnic peste 500.000 de oameni, fiind [[oraș]]ul cu cea mai rapidă [[urbanizare]] din România, fenomen [[Demografie|demografic]] corelat cu [[Creștere economică|dezvoltarea economică]] accelerată a [[Județul Timiș|județului Timiș]].<ref>{{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/rpl-2011/rezultate-2011/|titlu=Rezultate 2011 – Recensamantul Populatiei si Locuintelor|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> [[Județul Timiș|Timișul]] este din anul [[2023]] cea mai mare piață de [[:Categorie:Afaceri imobiliare|real-estate]] din [[România]], cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/analiza-imobiliara-la-jumatate-de-an-piata-rezidentiala-pe-panta-descendenta-a-scazut-numarul-de-proiecte-de-locuinte-sunt-pe-minus-tranzactiile-autorizatiile-de-construire-cererea-si-oferta.html|titlu=Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta|publisher=Economedia.ro|date=2023-07-06|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Conform datelor oficiale furnizate de [[Banca Mondială]], Timișoara este orașul cu cea mai mare [[creștere economică]] din [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnaluldeafaceri.ro/timisoara-orasul-cu-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue/|nume=Nicoleta|titlu=Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE|publisher=Jurnalul de Afaceri|date=2018-02-28|accessdate=2023-11-07|limbă=ro}}</ref> În clasamentul mondial al [[Calitatea vieții|calității vieții]] realizat de platforma ''Numbeo,'' Timișoara se află pe primul loc în [[România|România,]] pe poziția 84 în [[lume]] și 53 în [[Europa]], imediat după [[Philadelphia]], [[Birmingham]], [[Praga]] sau [[Berlin]], și peste [[Lisabona]], [[Bruxelles]], [[Manchester]] sau [[Lyon]].<ref>{{Citat web|url=https://financialintelligence.ro/calitatea-vietii-timisoara-mai-bine-decat-lisabona-clujul-peste-bruxelles-bucurestiul-devanseaza-roma/|nume=Intelligence|prenume=Financial|titlu=Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma|publisher=Financial Intelligence|date=2023-08-10|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Este singurul oraș din [[România]] inclus de publicația ''[[Time]]'' în topul destinațiilor [[Turism|turistice]] din [[lume]], alături de [[Washington, D.C.]], [[Barcelona]] sau [[Napoli]].<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/social/timisoara-a-ajuns-in-topul-celor-mai-grozave-locuri-din-lume-21701491|titlu=Timișoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2023-11-10|limbă=ro}}</ref> A fost desemnat cel mai bun [[oraș]] de [[Călătorie|city-break]] din [[Europa]] în anul [[2023]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/travel/un-oras-din-romania-desemnat-destinatia-perfecta-de-toamna-din-europa-in-2023.html|titlu=Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-12|limbă=ro}}</ref> Timișoara are cea mai dinamică [[economie]] din România și cel mai mare aflux de [[Investiție|investiții]] dintre orașele regionale ale țării, având cea mai ridicată [[Antreprenoriat|rată antreprenorială]] din [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiune]] și un sistem de [[Startup|Startup-uri]] în plină [[dezvoltare]].<ref name="timisoarastartups.ro">{{Citat web|url=https://timisoarastartups.ro/|titlu=Timisoara Startups|publisher=timisoarastartups.ro|accessdate=2023-11-06|limbă=en}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://timisoarastartups.ro/ }}</ref> Timișoara este cel mai bun oraș pentru [[Afacere|afaceri]] din România, conform companiei [[Forbes]].<ref>{{Citat web|url=http://www.tvr.ro/timi-oara-cel-mai-bun-ora-pentru-afaceri-din-romania_39000.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România|publisher=TVR.RO|accessdate=2023-11-08|limbă=Romanian}}</ref> Este singurul [[oraș]] din [[Europa de Est]] cu grad investițional AAA, calculat de agenția [[Fitch Ratings]].<ref>{{Citat web|url=https://www.fitchratings.com/|titlu=Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets|publisher=Fitch Ratings|accessdate=2023-11-14|limbă=en-US}}</ref> [[Piețe emergente|Trendul]] se va accentua odată cu aderarea României la [[Spațiul Schengen]] și celelalte [[Listă a organizațiilor internaționale în domeniul economiei|structuri euro-atlantice]], datorită proximității imediate la [[graniță]] și accesului rapid al Timișoarei la [[Economie de piață|piețele]] din [[Lumea occidentală|Occident]] și [[Balcanii de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/rpl-2011/rezultate-2011/|titlu=Rezultate 2011 – Recensamantul Populatiei si Locuintelor|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> Împreună cu [[Arad]]ul formează cea mai mare [[aglomerare urbană]] din afara Bucureștiului, constituind o [[conurbație]] cu o [[Arie|arie teritorială]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] de peste 5.000&nbsp;km² și o populație de 805.000 de [[Rezidență|rezidenți]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/timisoara-si-arad-se-unesc-ca-sa-constituie-prima-metropola-din-romania.html|nume=Arhiva|titlu=Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România|publisher=Evenimentul Zilei|date=2016-08-03|accessdate=2023-09-17|limbă=Romanian}}</ref> Timișoara este un centru [[Industrie|industrial]], [[Comerț|comercial]], [[Medicină|medical]], [[Cultură|cultural]] și [[Universitate|universitar]] important pentru [[România]]. Acesta găzduiește sediile multor firme autohtone: compania aeriană [[Carpatair|Carpatair;]] retailer-ul [[Life Care|Life Care;]] compania de IT&C [[ETA2U|ETA2U;]] [[Profi]], cel mai mare jucător de pe piața românească de retail; producătorul de sisteme de iluminat [[ELBA|ELBA;]] producătorul de vopsele [[Azur Timișoara|Azur;]] producătorul de contoare și regulatoare electrice [[Luxten Lighting Company|AEM;]] firma de încălțăminte [[Guban|Guban;]] fabrica de bere [[Fabrica de bere Timișoreana|Timișoreana;]] precum și cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii din sud-estul Europei, [[Smithfield Romania|Comtim]].<ref name="insse_2011_nat" /> Timișoara este cel mai mare centru academic din [[euroregiunea DKMT]], având aproximativ 50.000 de studenți în patru universități publice: [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]], [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]], [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]], [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]], și trei private: [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea Tibiscus]], [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir|Universitatea Dimitrie Cantemir]] și Universitatea Ioan Slavici. Clădiri emblematice pentru oraș sunt [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala Mitropolitană Ortodoxă]] și [[Palatul Culturii din Timișoara|Palatul Culturii]] din [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]], respectiv [[Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara|Domul Romano-Catolic]], [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Vicariatul Sârbesc]] și [[Palatul Baroc din Timișoara|Palatul Baroc]] din [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]]. Printre obiectivele turistice se numără [[Castelul Huniade]], [[Bastionul Theresia]], [[Muzeul de Artă din Timișoara|Muzeul de Artă,]] [[Muzeul Satului Bănățean]] și [[Grădina Zoologică din Timișoara|Grădina Zoologică]]. Timișoara a fost în anul [[2016]] primul oraș ''Capitală a Tineretului din România'' <ref>{{Citat web|url=https://capitalatineretului.ro/|titlu=Capitala Tineretului din Romania|publisher=capitalatineretului.ro|accessdate=2024-09-10}}</ref>; în anul [[2023]] a fost ''[[Capitală Europeană a Culturii]]'', alături de orașele [[Eleusina]] și [[Veszprém]] <ref>{{en icon}} {{cite web |url=https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/files/ecoc-2021-report-romania_en.pdf |title=The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel’s Final Report |work=Comisia Europeană |location=București |date=octombrie 2016}}</ref>; iar pentru anul [[2028]] candidează la titlul de ''Regiune Gastronomică Europeană'' din partea [[România|României]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/judetul-timis-va-fi-regiune-gastronomica-europeana/|titlu=Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș|date=2024-05-09|accessdate=2024-09-10|limbă=ro-RO}}</ref> == Istorie == {{Articol principal|Istoria Timișoarei}}{{Istoria apartenenței statale|align=right}}{{citat|…Sunt convins că, în perspectivă, Timișoara va avea soarta tuturor celor care au avut curajul să determine istoria înaintea altora…|[[Octavian Paler]]}} Timișoara are o [[istorie]] îndelungată care începe cu antice așezări umane pe actuala vatră a orașului și mai apoi cu apariția primei cetăți fortificate, în jurul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]]. Cetatea a trecut prin diferite stăpâniri care i-au marcat profund cursul dezvoltării. A început să se dezvolte sub stăpânirea ungară a lui [[Carol Robert de Anjou]], în [[secolul al XIV-lea]], devenind pentru scurt timp și capitală a regatului ungar. Cetatea a fost apoi cucerită de otomani, în 1552 și pentru aproape două secole a devenit un important bastion militar turcesc. În 1716 cetatea e cucerită de [[Imperiul Habsburgic]] și începe reconstrucția și dezvoltarea orașului drept capitală a [[Banat]]ului. Colonizarea Banatului face din Timișoara un centru multicultural și multiconfesional. Construcția canalului navigabil [[Canalul Bega|Bega]] dă avânt dezvoltării economice și a comerțului. Orașul cunoaște o perioadă de înflorire fără precedent, ajungând să primească numele de „Mica Vienă” ca recunoaștere a importanței și frumuseții lui. În 1919 cea mai mare parte a a Banatului istoric se unește cu România, iar în Timișoara se instaurează pentru prima dată administrația română. Ocupația sovietică de după [[Al Doilea Război Mondial]] marchează începutul perioadei comuniste, perioadă care ia sfârșit în 1989 odată cu [[Revoluția română din 1989|revoluția]] anticomunistă: revoluție pornită tocmai din orașul de pe [[Bega (râu)|Bega]]. === Timișoara timpurie === {{further|[[Lista siturilor arheologice din județul Timiș]] și [[Cioreni]]}} [[File:Ptolemy Geographia - Dacia - Central Section.jpg|miniatura|200px|left|[[Timiș (râu)|Tibiscus]] și așezările aferente pe o hartă a [[Dacia|Daciei]], realizată după ''Geografia'' lui [[Ptolemeu]].]] Primele urme umane existente pe teritoriul de astăzi al Timișoarei datează din [[neolitic]], mai bine de 10.000 de ani în urmă. Poziția geografică a vetrei pe care s-a dezvoltat orașul Timișoara, în centrul unei zone delimitate de trei artere importante de circulație (Mureș, Tisa, Dunărea), fertilitatea [[Câmpia de Vest|câmpiei bănățene]], luncile și mlaștinile întinse din preajmă au oferit încă din vechime condiții favorabile de hrană și viețuire a oamenilor. În cartierul [[Fratelia]] au fost descoperite vase ceramice aparținând [[Cultura Vinča|culturii Vinča]], iar în altă locație, un complex de locuințe și ceramică. De asemenea, au fost descoperite obiecte aparținând acestei perioade (anul 4000 î. Hr.) în cartierele [[Cetate]], [[Mehala]] și la Pădurea Verde. Referitor la [[Epoca bronzului|perioada bronzului]], cea mai relevantă descoperire este o necropolă de incinerație în cartierul Fratelia, unde arheologii au scos la lumină 300 de morminte aleși 600 de vase. Această necropolă susține ipoteza că aici exista o așezare stabilă. Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și în siturile din cartierele [[Fabric]] și [[Mehala]]. [[Epoca fierului]], legată de înflorirea civilizației [[Geto-daci|geto-dace]], este și ea reprezentată. Au fost descoperite ceramică, monede romane din aur și bronz, precum și un cuțit la Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite monede, fibule și un vârf de lance în cartierele [[Ziua Muncii|1 Mai]] și [[Mehala]]. În vatra orașului este atestată o continuitate și după [[Aurelian|retragerea aureliană]]. În cartierul [[Freidorf]] au fost găsite fragmente de râșniță, semințe carbonizate, gropi de aprovizionare, toate datând din secolele III–IV și care atestă practicarea agriculturii și creșterea animalelor, iar resturile de vânat indică practicarea vânătorii. De asemenea, în situl de la [[Cioreni]] s-a descoperit ceramică autohtonă, dar și romană aparținând secolelor II–IV, iar locuirea așezării se prelungește până în secolele VIII–IX. Tot în acestă așezare a fost identificată o necropolă aparținând [[feudalism]]ului timpuriu din care s-au cercetat 50 de morminte. Este vorba de același lucru și în cazul cercetărilor de la [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]], unde materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite au dus la concluzia existenței unei așezări daco-romane datând din secolele II–III. === Atestarea documentară a castrului Tymes === Se presupune că în [[secolul al IX-lea]], cneazul [[Glad]] domnea peste aceste locuri. El a acceptat suveranitatea ungară. Totuși, până acum nu a fost descoperit niciun document care să dateze din acea perioadă. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști fie în 1212, fie în 1266. În această perioadă, cetatea ocupa o suprafață dreptunghiulară, iar fortificația consta dintr-un val de pământ cu palisadă care era apărată din trei părți de brațe de apă, iar pe a patra latură de un canal. Așezarea care a evoluat în această zonă nu dobândise până atunci o importanță [[politică]], [[Economie|economică]], socială sau [[Religie|religioasă]], pentru că rolul dominant în zonă, în plan politic și spiritual, îl avea [[Cenad]]ul. În 1175 este menționat [[comitatul Timiș]], dar sursele nu menționează care este centrul economic și administrativ al acestuia. În momentul atestării sale, acesta făcea parte din comitatul Timiș, o [[Administrație publică|unitate administrativ-teritorială]] a [[Regatul Ungariei|regatului ungar]]. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat, cu centrul administrativ în ''[[Cenad, Timiș|Urbs Morisena]]'' (apoi Cenad) fusese cucerit de către [[maghiari]] în jurul anului [[1030]] și încorporat regatului ungar. === Timișoara medievală în Regatul Ungariei=== [[File:Charles I (Chronica Hungarorum).jpg|left|200px|miniatura|[[Carol Robert de Anjou]] a stabilit capitala [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]] la Timișoara (1315–23).]] Fiind așezată într-un punct strategic, de unde putea fi controlată o mare parte a Câmpiei Banatului, atât Timișoara cât și funcția de [[Comitatul Timiș|comite de Timiș]] au devenit din ce în ce mai importante. Timișoara a primit un impuls deosebit în timpul domniei regelui [[Carol Robert de Anjou]] care în urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea unui palat regal, pe locul unde este acum [[Castelul Huniade din Timișoara|Castelul Huniade]], iar în timpul anarhiei feudale acesta chiar și-a mutat capitala la Timișoara. Stabilirea curții regale în acest loc a determinat o creștere demografică a așezării, dar importanța ei a devenit și comercială și politică. Timișoara a devenit capitala [[Regatul Ungariei|regatului ungar]] pentru o perioadă de opt ani, între 1316 și 1323. Carol Robert de Anjou a mai revenit la Timișoara în 1330 când a pornit de aici împotriva lui [[Basarab I]], domnul [[Țara Românească|Țării Românești]]. Palatul regal a fost ridicat cu meșteri italieni și era organizat în jurul unei curți dreptunghiulare având un corp principal care era prevăzut și cu un [[donjon]] sau un turn. Timișoara a jucat un rol important și în lupta cu noua amenințare de la sud: turcii otomani. În 1394 turcii conduși de [[Baiazid]] au trecut pe lângă [[Becicherecu Mare]] și Timișoara în drumul lor spre Țara Românească, unde au fost înfrânți de către voievodul muntean [[Mircea cel Bătrân]] în [[bătălia de la Rovine]]. Timișoara a servit din nou ca punct de concentrare al forțelor armate creștine odată cu numirea lui [[Ioan de Hunedoara]] în anul 1440 drept comite de Timiș. Acesta, între 1441 și 1456 și-a mutat reședința în Timișoara și a dispus edificarea unui nou castel, cu ajutorul unui arhitect italian, pe ruinele vechiului palat-castel regal, grav avariat de un cutremur. Ioan este cunoscut pentru reputata [[Bătălia de la Belgrad|victorie de la Belgrad]] asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al [[Creștinism|creștinătății]]. Cetatea va rămâne în posesia Corvineștilor până în [[1490]]. După moartea lui Ladislau al V-lea, regele Ungariei, în 1458 Matei Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, este ales suveran al Ungariei. Acesta este considerat de către istoriografia maghiară drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei. Odată cu extinderea teritorială a [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] în această parte a [[Europa|Europei]], Timișoara, prin poziția sa și prin forța garnizoanei sale, a devenit cheia unui întreg sistem defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei. Din această cauză încercările de cucerire ale turcilor au devenit din ce în ce mai insistente. Astfel, tentative de cucerire a cetății au loc în anii 1462 și 1467, dar aceste expediții au eșuat. În 1478 Matei Corvin numește în funcția de comite de Timiș pe [[Paul Chinezu]].<ref>von Schuster, 1996, p. 110</ref> ==== Răscoala lui Gheorghe Doja (1514) ==== [[File:Merian - Execution of György Dózsa.jpg|left|200px|miniatura|''Execuția lui [[Gheorghe Doja]] în 1514'', [[gravură]] din prima jumătate a [[secolul XVII|secolului al XVII-lea]].]] Un episod deosebit din istoria Timișoarei îl reprezintă asediul cetății de către oastea țăranilor răsculați condusă de [[Gheorghe Doja]]. [[Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja|Războiul țărănesc]] a pornit din Transilvania, după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei antiotomane, inițiate de [[Papa Leon al X-lea]]. Acesta promisese [[iobag]]ilor participanți la cruciadă eliberarea, însă cum războiul nu a mai avut loc, nemulțumirea maselor oprimate a dus la transformarea revoltei într-o [[Revoltă|răscoală]]. Armatele răsculate, formate din iobagi români și unguri au înfrânt mai întâi nobilimea condusă de comitele [[Ștefan Báthory]] și episcopul [[Nicolae Csáki]], dar au fost înfrânte lângă Timișoara de comitele [[Ioan Zápolya]]. Gheorghe Doja a încercat să schimbe albia [[Bega (râu)|Begăi]] pentru a se putea apropia mai ușor de cetate, dar nu a avut pentru asta suficient timp înainte de sosirea lui Ioan Zápolya și a fost înfrânt. Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte, fiind pus pe un scaun din fier înroșit și ars de viu, este marcat de [[Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria|statuia Sfintei Marii]] din [[Piața Maria|piața]] cu același nume a cartierului [[Elisabetin]]. Totuși, ultimele ipoteze susțin că torturarea lui Doja a avut loc chiar lângă castel, de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol. Deci este mult mai probabil ca locul execuției să fie undeva în fața Hotelului Central de lângă [[Muzeul Banatului]]. '' ==== Atacul otoman (1552) ==== {{Articol principal|Asediul Timișoarei (1552)}} [[File:After the capture of Temesvár, 1552.jpg|miniatura|[[Miniatură]] otomană din [[Palatul Topkapi]], înfățișând consecințele [[Asediul Timișoarei (1552)|capturării Timișoarei în 1552]].|250px]] După moartea lui [[Ioan Zápolya]], [[Transilvania]] și Banatul, împreună cu Timișoara, au ajuns sub stăpânirea [[casa de Habsburg-Lorena|habsburgilor]]. După un asediu eșuat în anul 1551, turcii s-au regrupat și s-au întors cu o nouă strategie. La 22 aprilie 1552, o armată de 160.000 de oameni sub comanda lui [[Ahmed I|Ahmed Pașa]] a plecat de la [[Edirne|Adrianopol]], iar peste două luni a ajuns în fața Timișoarei, înconjurând-o în două zile. Au construit poduri peste râu, iar mlaștinile au fost acoperite cu lemn și scânduri. Luptele au continuat 25 de zile, iar cei 160.000 de turci au atacat cetatea apărată de numai câteva mii de creștini. Lovitura de grație a fost distrugerea Turnului de Apă care făcea legătura între oraș și castel. Așadar, comitele [[Ștefan Losonci]] nu a mai avut altă soluție decât să negocieze predarea cetății și a reușit să obțină promisiunea ca trupele creștine decimate și civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor, lăsând cetatea în mâna turcilor. Astfel, la 30 iulie 1552, soldații, civilii și răniții ies din cetate încrezători în vorbele pașei, însă acesta își încalcă jurământul. Rănit grav, Ștefan Losonci, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele distruse.<ref name=Hist1/> === Timișoara în Imperiul Otoman === {{Vezi și|Evliya Çelebi}} [[File:Timisoara1656.jpg|right|thumb|250px|Hartă a Timișoarei otomane de [[Nicolas Sanson]], 1656]] Transformarea Timișoarei în capitală de [[vilayet|vilaiet]] otoman, sub conducerea unui [[vali]] (guvernator) sau [[beilerbei]] (uneori cu rang de [[pașă]] sau chiar de [[vizir]]), a schimbat mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția [[Etnie|etnică]]. Musulmanii privilegiați (și odată cu ei și primii evrei, de rit [[sefard]]) au venit aici. Pe lângă [[agricultură]] s-a dezvoltat mult și comerțul. În această perioadă, o parte din Banat era organizată de către turci ca vilaiet. Aceasta cuprindea șase [[sangeac]]uri: Timișoara, Cenad, Lipova, Jula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința vilaietului a rămas la Timișoara, care avea atunci același statut cu [[Budapesta|Buda]] și [[Belgrad]], unde conducea un supus direct al sultanului, un [[beilerbei]]. Orașul a fost împărțit în patru districte, iar suburbiile în 10 [[mahala]]le. Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din lemn, străzile fiind pavate cu lemn. Apa folosită pentru spălat și băut provenea din râul Bega (numit din greșeală Timiș), dar tot aici se aruncau și gunoaiele. Orașul avea un caracter policentrat, din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și mlaștini). Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie fortificat. Fortificațiile, în afară de castel, au fost realizate din lemn și pământ. Cu excepția unei perioade de la sfârșitul [[Secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]], orașul nu a mai suferit asedii până la sfârșitul [[Secolul al XVII-lea|secolului al XVII-lea]]. Dar rolul său militar și strategic a rămas foarte important prin implicarea garnizoanei turcești în acțiunile desfășurate în alte zone de interes pentru [[Imperiul Otoman|Poarta Otomană]]. Puternica garnizoană a fost mereu prezentă în confruntările dintre partidele nobiliare ardelene și dintre pretendenții la tronurile Țărilor Române. Vreme de peste o sută de ani cetatea și orașul au cunoscut un permanent du-te–vino de oști, căpetenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare. La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin militar diferite căpetenii nobiliare turcofile, care râvneau la tronul Transilvaniei. Tot de aici încercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării Românești și chiar al Moldovei. Ca reședință de vilaiet, Timișoara a fost unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii otomane și un punct-cheie în această parte a Europei.<ref name=Hist1>{{Citat web|url=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/300-de-ani-de-la-asediul-timisoarei-eugeniu-de-savoia-si-razboiul-antiotoman-din-1716-1718|titlu=Asediul Timișoarei. Eugeniu de Savoia și războiul antiotoman din 1716-1718|publisher=www.historia.ro|accessdate=2021-12-07}}</ref> ==== Răscoala antiotomană (1594) ==== În 1594, Banul de Lugoj-Caransebeș, George Palotici (George Palotić de Ilidia) declanșează o răscoală antiotomană în Banat, având centrul la Becicherecu Mare. După patru eșecuri consecutive, beilerbeiul de Timișoara, Hassan cel Mic, a reușit să o înfrângă doar după ce a adunat o armată de 30.000 de oameni și o puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene conduse de Georg Borbély, armata creștină a cucerit cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad, Nădlac, Pâncota, Arad, Făget, Lipova și Vârșeț, dar Timișoara a rămas neatinsă. ==== Tentative de recucerire ==== O primă încercare de recucerire a orașului are loc în 1596 când o oaste a lui [[Sigismund Báthory]], împreună cu 4.000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4.000 de creștini din Banat, încep asediul cetății, iar mai târziu în sprijinul asediaților vin și 10.000 de [[tătari]]. După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag. O nouă oaste transilvăneană revine anul următor, dar și de această dată încercarea se soldează cu un eșec. Din timpul revoltei antiotomane a țărilor românești mai este de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul, care devastează mahalalele în 23 februarie 1600, iar apoi încercarea lui Gheorghe Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a cetății în anul 1603, ale căror armate însă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului. Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei, din moment ce principele elector [[August al II-lea al Poloniei|Friedrich August von Saxen]] intenționează în repetate rânduri să asedieze cetatea (în 1695 și 1696). Pe de altă parte, zădărnicirea acestor planuri prin intervenția trupelor otomane conduse de însuși sultanul [[Mustafa al II-lea]], fuga acestuia la Timișoara în urma înfrângerii suferite la [[Zenta]] (1697), dar și reconstruirea fortificațiilor din porunca noului sultan [[Ahmed al III-lea]] (1703), demonstrează importanța cetății în planurile otomanilor. ==== Cucerirea Timișoarei de către habsburgi ==== {{Articol principal|Asediul Timișoarei (1716)}} [[File:Plan de la ville et attaques de Temeswar.jpg|miniatura|275x275px|Planul asediului din 1716 al Timișoarei]] După 17 ani de relativă liniște a izbucnit un nou război austro-turc. După victoria de la [[Petrovaradin]] (5 august 1716) asupra oștilor otomane, prințul [[Eugen de Savoia]] decide cucerirea cetății Timișoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziție strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoțit de bombardamente repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetății, la 12 octombrie 1716, [[Mehmed Pașa]], ultimul comandant otoman al Timișoarei, a acceptat capitularea, iar garnizoana turcă a părăsit definitiv orașul la 17 octombrie. La 18 octombrie prințul Eugen de Savoia și-a făcut intrarea triumfală într-o cetate grav răvășită de violentul asediu. Garnizoana otomană s-a retras în sudul Dunării, iar după 164 de ani cetatea a intrat din nou în stăpânirea europenilor. === Timișoara în Imperiul Habsburgic === [[Fișier:Banat03.png|miniatura|[[Banatul Timișoarei]], provincie a [[Monarhia Habsburgică|Monarhiei Habsburgice]], între 1739 și 1751|275x275px]] În [[21 octombrie]] [[1716]], prințul [[Eugen de Savoia]] adresează împăratului [[Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman|Carol al VI-lea]] propunerea ca [[Banatul Timișoarei]] să fie organizat și guvernat astfel încât să aducă folos [[Casa de Habsburg|Casei de Habsburg]]. În 12 iulie 1717 generalul-conte [[Claudius Florimund de Mercy|de Mercy]] înaintează Camerei Aulice de la [[Viena]] „Proiectul modest de organizare a Banatului Timișoarei”. După aprobarea proiectului s-a întocmit „Comisia de organizare a Țării Banatului”, care va funcționa sub conducerea contelui de Mercy. În sfârșit, la 28 iunie 1719, împăratul a semnat decretul care numea Administrația Banatului și stabilea sediul acesteia la Timișoara, care devenea astfel capitala unei provincii a [[Monarhia Habsburgică|Monarhiei Habsburgice]] și reședința principalelor structuri administrative. S-a creat însă un aparat administrativ stufos, care impunea treptat o nouă mentalitate în viața orașului. De la inaugurarea sa și până în anul 1751, [[Banatul Timișoarei]] a fost guvernat militar. Începând din anul 1751 și până în anul 1778, când acesta fost reîncorporat în [[Regatul Ungariei (1526-1867)|Regatul Ungariei]], administrația a fost una civilă, cu excepția graniței militare. După reîncorporare, Banatul este divizat în trei comitate, iar Timișoara a pierdut statutul de reședință de provincie imperială. Tot din acest moment în administrație a fost introdusă [[limba maghiară]]. ==== Timișoara, oraș liber regesc ==== Un moment important în existența Timișoarei a intervenit în anul 1781. Prin Diploma din 21 decembrie 1781, emisă de împăratul [[Iosif al II-lea, Împărat Roman|Iosif al II-lea]], Timișoara a dobândit statutul privilegiat de [[oraș liber regesc]] în [[Regatul Ungariei (1526-1867)|Regatul Ungariei]]. Statutul a fost reînnoit în anul 1790 de împăratul [[Leopold al II-lea, Împărat Roman|Leopold al II-lea]]. Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care au îngăduit dezvoltarea accelerată a activităților urbane: orașul era scos de sub jurisdicția [[Comitatul Timiș|comitatului Timiș]], avea dreptul să trimită reprezentanți proprii în [[Dieta Ungariei]], își alegea proprii dregători și jurați, percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor, avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale, de a-și stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale, era scutit de anumite obligații fiscale și avea dreptul la o [[Stema municipiului Timișoara|stemă proprie]], printre altele.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziuadevest.ro/timisoara-oras-liber-regesc/|nume=Novaconi|prenume=Ani|titlu=Timișoara, oraș liber regesc {{!}} Ziua de Vest|accessdate=2022-05-06|limbă=}}</ref> ==== Colonizarea germană ==== După cucerirea Banatului, autoritățile imperiale de la [[Viena]] au început un amplu proces de colonizare, folosind în special germani catolici din Württemberg, Suabia, Palatinat, Luxemburg, Hessen, Alsacia, Lorena, Elveția, Austria, etc, inclusiv foști [[hughenoți]] convertiți, între timp, la catolicism. Acești coloniști, care nu erau la origine numai [[șvabi]], au devenit cunoscuți sub numele generic de [[șvabi bănățeni]]. Clima neprimitoare a dus la o rată crescută a mortalității, mulți dintre imigranți murind de [[Malaria|malarie]] la 2–3 luni de la sosire. De aceea, pentru o vreme, creșterea populației a fost asigurată doar din procesul de imigrare. Ca rezultat, ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populației.<ref>Preyer, 1996, pp. 210–211</ref> Fiind buni meșteșugari, germanii au dezvoltat industria și comerțul. În Timișoara, șvabii s-au stabilit mai ales în [[Fabric]], unde au dezvoltat puternic activitatea meșteșugărească. Datorită nevoii de a asigura condiții bune de viață populației colonizatoare, autoritățile austro-ungare au început o reorganizare a tuturor satelor din Banat, clădind în același timp altele noi. Astfel, regiunea a devenit o rețea organizată, ordonată și cu o structură compactă. În cetate nu au fost acceptați decât catolici. Populația sârbă și românească locuia în suburbii.<ref>{{Citat web|url=https://www.descopera-romania.ro/timisoara-capitala-culturala-europeana-oras-liber-regesc/|titlu=TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Oras liber Regesc – Revista Descopera Romania!|publisher=www.descopera-romania.ro|accessdate=2022-05-06}}</ref> ==== Canalul Bega ==== Dacă inițial apa a jucat un rol important în apărarea așezării, în [[secolul al XVIII-lea]], mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor. Cele mai importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică: regularizarea debitelor râurilor și asanarea mlaștinilor. Între 1728 și 1732 cursul râului [[Bega (râu)|Bega]] a fost regularizat, creându-se un canal navigabil între Timișoara și cursul inferior. Astfel, orașul a fost conectat prin intermediul râului Tisa și al Dunării la rețeaua fluvială central-europeană, devenind apt să facă față transporturilor masive înainte de apariția căii ferate. Prin urmare lucrările de regularizare a cursului Begăi și Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului.<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/alte-atracii/337-canalul-bega.html|titlu=Info Centrul Turistic Timisoara {{!}} Canalul Bega|publisher=www.timisoara-info.ro|accessdate=2021-12-07|archive-date=2021-12-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20211210013817/https://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/alte-atracii/337-canalul-bega.html|dead-url=yes}}</ref> ==== Epidemiile de ciumă și holeră ==== [[File:Temesvár, Nepomuki Szent János-emlékoszlop 2022 04.jpg|right|275px|miniatura|[[Statuia „Sf. Maria” și „Sf. Ioan Nepomuk” din Timișoara|Coloana Ciumei]] din [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]], ridicată în memoria [[Marea Ciumă din 1738|victimelor din 1738-40]]]] Orașul este lovit în martie [[1738]] de o cumplită epidemie de [[Pestă|ciumă]], care face un mare număr de victime (aproximativ 1000 din totalul de 6000 de locuitori). Un incendiu devastator distruge aproape tot vechiul cartier [[Palanca Mare]], cel mai grav afectat de epidemie. Epidemiile de [[holeră]] și ciumă s-au repetat la diferite intervale. Cimitirul înființat în 1723 ajunge neîncăpător, iar în anul 1749 este sfințit un nou cimitir, pe locul actualului [[Parcul Central „Anton Scudier”|Parc Central]]. Și acesta se umple până în anul 1771, când este închis. În 1831 și 1836 o nouă epidemie de holeră se abate asupra Timișoarei, împuținând ulterior numărul locuitorilor. ==== Revoluția de la 1848 ==== {{further|[[Asediul Timișoarei (1849)]] și [[Bătălia de la Timișoara]]}} [[File:Albrecht von Adam - Die Schlacht bei Temesvár - 7897 - Kunsthistorisches Museum.jpg|right|275px|miniatura|''[[Bătălia de la Timișoara]]'', pictură din 1855 de Albrecht Adam]] În 1848 a izbucnit revoluția în [[Europa]]. În [[Imperiul Habsburgic]] aceasta a avut un caracter preponderent național, maghiarii vedeau momentul oportun pentru a ieși de sub autoritatea Casei Imperiale, în timp ce minoritățile din [[Regatul Ungariei|regatul maghiar]] doreau să folosească momentul să se desprindă de regatul maghiar. În acest an, trupele revoluționare maghiare au înfrânt trupele imperiale austriece din Transilvania și Banat, asediind timp de 114 zile [[cetatea Timișoara]], fără a o putea cuceri. Totuși pierderile de vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative. Revoluția a fost înnăbușită în Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale. Ca o urmare directă a revoluției, [[Ungaria]] a fost pusă sub o administrație militară, unele provincii intrând, ca domenii ale coroanei, sub jurisdicția nemijlocită a [[Casa de Habsburg|Casei de Habsburg]], printre acestea numărându-se și nou-înființata provincie „[[Voivodina Sârbească și Banatul Timișan]]” cu reședința în Timișoara.<ref name=I96>Ilieșiu, 2006, pp. 96–99</ref> ==== Capitală a Voivodinei Sârbești și a Banatului Timișan ==== Anii 1849–1850 au însemnat pentru românii bănățeni și ardeleni anii protestelor. În această perioadă a fost elaborată „Petiția generală din 13 februarie 1849”, semnată de șapte reprezentanți ai Transilvaniei și trei reprezentanți ai Banatului, prin care se cerea unificarea tuturor românilor din Imperiul Habsburgic, cu o administrație proprie. Însă, prin Constituția din 14 martie 1849 bănățenii au fost scindați în [[Voivodina Sârbească și Banatul Timișan]] care aparțineau de Austria. Noua provincie imperială, a cărei existență fusese consfințită și prin decretul imperial din 18 noiembrie 1849, era condusă atât militar, cât și civil, iar limba oficială era cea germană. Timișoara a fost desemnată drept reședință a guvernatorului, iar orașul își menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc. Prin desființarea vămilor interne, dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu, dezvoltând puternic zona și favorizând un impuls economic ce va ajuta la reconstrucția suferită după revoluția de la 1848.<ref name=I96/> Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrică de bere, mori, fabrică de țesut mătase, săpun, covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de câmpie a Banatului. Drept consecință imediată, este introdusă o linie de telegraf, iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din Imperiu și de portul de la Baziaș. În numai câțiva ani, aici se deschid bănci, se înființează [[Camera de Comerț Timișoara|Camera de Comerț]].<ref name="I96" /> La 15 noiembrie 1857 a fost deschisă [[Calea ferată Timișoara–Jimbolia–Kikinda|calea ferată Timișoara–Seghedin]]. Călătoria de la Timișoara la Budapesta dura 26 de ore, iar de la Timișoara la Viena 36 de ore.<ref name="I96" /> === Timișoara în Austro-Ungaria=== [[File:Délmagyarországi_kiállítás_1891.jpg|220px|left|miniatura|Afiș promovând Expoziția Industrială și Agricolă din Timișoara, 1891]] [[File:Nyári Vendéglő, Temesvár – Vacsora 1891.08.04 (1).tif|220px|left|miniatura|Domnime timișoreană, 1891]] În anul 1859 se întâmplă două evenimente importante, [[Unirea Principatelor Române]] și războiul austro-franco-piemontez soldat cu înfrângerea [[Austria|Austriei]], fapt care a determinat o apropiere a împăratului de aristocrația maghiară. Fruntașii români au aflat despre tratativele dintre austrieci și unguri în privința Banatului, ca regiunea să fie trecută sub administrare maghiară. [[Andrei Mocioni]] a cerut o audiență la împărat, a arătat că în Banat nu este motivată o administrație maghiară unde populația este predominant de naționalitate română, apoi sârbă și maghiară. Între 18 și 19 noiembrie 1860 la Timișoara a avut loc o întâlnire tot pe această temă, dar încorporarea Banatului la [[Ungaria]] fusese deja decisă la Viena și era una din condițiile pentru o mai strânsă apropiere de Ungaria, respectiv de aristocrația maghiară, de care împăratul avea atâta nevoie pentru succesul politicii sale. Astfel, nici memoriul din decembrie 1860, semnat de peste 12.000 de intelectuali, negustori și meseriași din Banat, nici jalbele și doleanțele sârbilor nu și-au găsit ecou. Prin patenta din 27 decembrie 1860, împăratul [[Franz Joseph I]] a decis anexarea Banatului la Ungaria. La data de 16 februarie 1868, se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a regiunii să se folosească în scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale, în școlile primare, medii și superioare. Comunele puteau să dispună liber asupra pășunilor comunale. Orașele în care nu erau comunități militare urmau să se organizeze drept comune grănicerești cu primari și consilieri comunali. Deși ca primă măsură a fost evident o politică de [[maghiarizare]], totuși, pentru Timișoara această epocă a reprezentat o perioadă de înflorire sub aspect economic și demografic. Instituțiile de credit au investit sume importante în dezvoltarea industriei locale, la trecerea în [[secolul al XX-lea]] aici existau numeroase întreprinderi: două fabrici de spirt, o turnătorie de fier, o fabrică de chibrituri, o fabrică de cărămizi, o fabrică de gaz, o fabrică de lanțuri, o fabrică de pălării, o fabrică de ciocolată. Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată prin Tisa și Dunăre la sistemul fluvial al Europei Centrale. [[File:1880 - Timisoara - teatrul Franz Iosif.jpeg|miniatura|Teatrul Franz Joseph circa 1880, astăzi [[Palatul Culturii din Timișoara]]|275x275px]] La data de 6 aprilie 1871 a fost dată în folosință calea ferată Timișoara–Arad. Durata călătoriei spre Budapesta se reducea simțitor față de [[calea ferată Timișoara–Szeged|ruta Timișoara–Jimbolia–Seghedin]] (inaugurată în 1857). Odată cu inaugurarea căii ferate Timișoara–Caransebeș la 23 octombrie 1876, Timișoara devine nod de cale ferată. Tot în această perioadă a fost introdus [[Tramvaiul tras de cai din Timișoara|tramvaiul cu cai]], telefonul, iluminatul public electric, s-au asfaltat arterele mari de circulație. În 1891, Timișoara a găzduit Expoziția Industrială și Agricolă, la vremea respectivă unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Europa. Expoziția s-a desfășurat în [[Parcul Copiilor din Timișoara|Parcul Copiilor]] și [[Parcul Rozelor]], cu peste 3000 de participanți, grupați în trei pavilioane: industrie, comerț și mașini.<ref>{{Cite web|publisher=Adevărul|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/foto-timisoara-in-timpul-grandioasei-expozitii-1591725.html|title=FOTO Timișoara, în timpul grandioasei expoziții din 1891|author=Ștefan Both|date=11 ianuarie 2015}}</ref><ref>[http://www.adz.ro/artikel/artikel/temeswarer-rosenpark-wird-saniert/ ''Temeswarer Rosenpark wird saniert''], Allgemeine Deutsche Zeitung vom 30. September 2011</ref> În 1899, a fost introdus la Timișoara tramvaiul electric. În timpul mandatului primarului [[Carol Telbisz]] s-au dezvoltat inclusiv suburbiile cetății, unde existau manufacturi și meșteșugari pricepuți. Pentru că Timișoara și-a pierdut importanța militară și deoarece era nevoie de o lărgire a spațiului, a avut loc defortificarea cetății. Au fost demolate rând pe rând vechile porți ale cetății, au fost construite bulevarde de legătură cu suburbiile, iar acestea au fost înghițite rând pe rând de oraș. === Secolul al XX-lea === ==== Primul Război Mondial ==== [[Fișier:August von Mackensen in Piata Unirii, Timisoara, 1915.jpg|miniatura|left|[[General feldmareșal|Generalul feldmareșal]] [[Anton Ludwig August von Mackensen|August von Mackensen]] alături de primcomitele Timișoarei, [[Sándor Joanovich]], și de comandantul garnizoanei Timișoara, generalul locotenent Hess, în [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]], 1915.]] Anii [[Primul război mondial|Primului Război Mondial]] au adus multiple greutăți în viața populației timișorene. Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor. Spre exemplu, prețul pâinii a crescut de patru ori în timpul războiului, al făinii de șapte ori, al cartofilor de 14 ori. Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale populației. Din cauza repetatelor rechiziții, rațiile alimentare puse la dispoziția locuitorilor au fost mereu micșorate, devin insuficiente și aduc numeroase familii în pragul foametei. Pe baza unor legi excepționale sunt suprimate aproape total și puținele libertăți cetățenești existente. O parte a întreprinderilor industriale a fost militarizată și orientată spre producția de război. A sporit durata zilei de lucru și s-a extins utilizarea muncii femeilor și copiilor în fabrici, în locul bărbaților trimiși pe front. Până în ianuarie [[1918]], din Timișoara au fost mobilizați și trimiși pe front 12.832 de bărbați, dintre care mulți nu s-au mai întors la familiile lor. Mii de femei au rămas văduve, mii de copii au rămas orfani. Pe fondul acestui tablou sumbru, marcat de numeroase lipsuri și pierderi de vieți omenești, nemulțumirile acumulate izbucnesc în agitații de stradă, în frământări sociale. În [[2 decembrie]] [[1917]] peste 4.000 de oameni au ieșit în stradă și au cerut încheierea imediată a păcii, încetarea războiului.<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO">{{Citat web|url=http://timisoara.tvr.ro/banatul-in-primul-razboi-mondial_22891.html|titlu=Banatul în primul război mondial|publisher=TVRTIMISOARA.TVR.RO|accessdate=2021-12-07|limbă=Romanian}}</ref> ==== Republica Bănățeană ==== Sfârșitul Primului Război Mondial a văzut populația Timișoarei într-o stare extrem de tensionată. La [[31 octombrie]] [[1918]] are loc o mare demonstrație de stradă la Timișoara. În aceeași zi, în sala cazarmei militare are loc o întrunire a celor mai importante personalități politice și militare locale și se înființează un Consiliu Național al Banatului, cu reprezentanți ale celor mai importante etnii din Banat: români, sârbi, germani și unguri.<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO"/> Cu o zi înainte, [[Otto Roth]], membru în conducerea Partidului Social Democrat din Ungaria și locotenentul colonel Albert Bartha, șeful Statului Major al Comandamentului Militar Timișoara, au participat, în Budapesta, la întrunirea liderilor politici maghiari. Întorși la Timișoara, au convorbiri, în seara de [[30 octombrie]], cu fruntașii maghiari locali și decid ca la adunarea populară din ziua următoare, care încheia demonstrația de stradă, să proclame Republica Banat, un stat ce urma să fie organizat urmând modelul elvețian și să înființeze Sfatul Poporului din Banat. Lider avea să fie Otto Roth, iar comandant al armatei Albert Bartha. La adunarea din [[31 octombrie]], Otto Roth proclamă Republica bănățeană. În martie 1919 Otto Roth îi propune comandantului trupelor franceze Franchet d'Esperey, crearea unui Banat independent, sub protecția Franței. În [[1919]] Banatul a fost împărțit între România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu [[Iugoslavia]]). Mai târziu, o ultimă încercare de independență vine din partea germanilor din Banat, care în data de [[16 aprilie]] [[1920]] trimit o petiție la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace de la Paris]], cerând reinstituirea republicii, care ar fi inclus nu doar Banatul, ci și regiunea vecină [[Bácska|Bačka]]. Noua republică urma, după planurile germanilor, să fie împărțită în cantoane care să fie administrate de grupurile etnice majoritare din fiecare canton. Conferința de Pace de la Paris a refuzat însă această propunere. Republica Banat, însă, nu era agreată de o parte a românilor care doreau unirea Banatului cu Regatul român. [[Aurel Cosma]], liderul românilor din Banat, a răspuns deciziilor lui Otto Roth astfel: ''Noi, românii, nu putem primi propunerea domnului Otto Roth. Aspirațiile neamului nostru ne îndeamnă să urmăm altă cale. Vom constitui Consiliul nostru național''. Fruntașii românilor părăsesc consfătuirea și, într-o întrunire separată, alcătuiesc Consiliul Militar Național Român, având ca președinte pe [[Aurel Cosma]].<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO"/> Tot în ziua de [[31 octombrie]] s-a constituit Sfatul Național Militar al [[Șvabi]]lor din Banat, având ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs. În seara de 31 octombrie, mii de români din Timișoara și satele învecinate participă la o impresionantă adunare națională în [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]]. Aprobă cu ovații cuvintele rostite de Aurel Cosma: ''De astăzi înainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile robiei națiunii române''. Consiliul Militar Național Român se impune încă din primele zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și va acționa cu hotărâre pentru unirea Banatului cu România. Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței de unire cu România.<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO"/> La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult. În baza unei Convenții Militare semnate la [[Belgrad]], armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate. Pe acest temei, unitățile militare sârbe intră în Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă Timișoara. Comandamentul sârb preia administrația militară, dizolvă [[Gărzile Naționale Române|Gărzile naționale]], iar mai târziu preia și administrația civilă.<ref name="TVRTIMISOARA.TVR.RO"/> ==== Unirea Banatului cu Regatul României ==== [[File:3 august 1919 Timisoara.jpg|miniatura|left|250px|Intrarea trupelor române în Timișoara, 3 august 1919]] [[Fișier:Vizita reginei Maria la Timișoara - un moment de repaus (Istorie) 2506 02.09.2010 Fond 71C6A610185D4501959B6DD14376BCA2.jpg|left|250px|miniatura|[[Regina Maria a României|Regina Maria]] vizitând Timișoara, 3 august 1919]] În [[28 iulie]] se instalează administrația română în Banat, iar în [[3 august]] [[1919]] intrau în Timișoara primele unități ale armatei române, în ziua următoare [[Regatul României|Regatul Român]] încheind tratatul cu puterile aliate în urma căruia [[Banat]]ul intra în granițele [[România Mare|României Mari]]. În urma măririi considerabile a teritoriului, România devenea un stat multietnic în care procentul cetățenilor de altă naționalitate decât cea română era 24%. Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de români, în Timișoara situația era alta în această vreme. Un alt aspect important, care ar trebui cercetat, este încadrarea orașului în sfera culturală românească, dat fiind faptul că locuitorii Timișoarei trăiseră atâta timp într-o alta sferă culturală, caracterizată printr-un alt set de valori. Se poate constata faptul că, după unire, a avut loc modificarea structurii etnice a orașului cauzată de noile drepturi de stabilire a tuturor românilor mărginași Timișoarei, în cadrul noului oraș, din cauza dezvoltării orasului și înglobării comunelor adiacente sub forma de noi cartiere ([[Mehala]], [[Iosefin]] etc.). Astfel, dintr-o populatie de aproximativ 9% (1910 – populația totală: 72.000 de locuitori), populația românească ajunge până în [[1990]] la 82% (populația totală: 351.000 de locuitori). În anii care au urmat unirii s-a avut în vedere asigurarea unui cadru economico-financiar, administrativ și legislativ comun întregii Românii, majoritatea locuitorilor germani, maghiari, sârbi, evrei, integrându-se în structurile sistemului social-politic românesc. ==== Timișoara interbelică ==== [[File:Biserica mizericordienilor din Timișoara în perioada interbelică.jpg|right|200px|miniatura|[[Biserica mizericordienilor din Timișoara]] în [[perioada interbelică]], 1925]] [[File:Vedere aeriana, Timisoara in 1935.jpg|right|200px|miniatura|Vedere aeriană a Timișoarei, 1935]] Perioada interbelică a însemnat pentru Timișoara o etapă de progres economic, edilitar, cultural și spiritual. Integrată în România Mare, aflată pe coordonatele unui regim politic democratic, Timișoara se impune ca un centru urban modern, cu o viață publică complexă și dinamică, în care buna înțelegere etnică și confesională s-a asociat cu un spirit creator, cu un interes mereu sporit pentru cultură și valorile civilizației europene. Datorită respectării libertăților cetățenești, înscrisă în [[Constituția României din 1923|Constituția din anul 1923]], Timișoara s-a definit în societatea românească ca un model de conviețuire a locuitorilor, ca un exemplu de participare nediscriminatorie și efectivă a oamenilor la activitățile orașului. Se menține și se accentuează spiritul de ordine, bazat pe muncă și moralitate, pe disciplină și respect reciproc, grăbind integrarea deplină în structurile regimului social-politic românesc. În peisajul economic apar zeci de întreprinderi industriale, unități comerciale, bancare etc. Zeci de instituții școlare cu limbile de predare română, maghiară, germană, sârbă, ebraică asigură instruirea, fără opreliști, a tinerei generații. Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea nestânjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană modernă. [[Perioada interbelică|Anii interbelici]] au fost marcați de multiple împliniri pentru locuitorii orașului. La [[15 noiembrie]] [[1920]] Timișoara devine centru universitar, prin Decretul semnat de [[Regele Ferdinand I al României|Regele Ferdinand I]], întemeindu-se [[Universitatea Politehnica Timișoara|Școala Politehnică]]. În [[11 noiembrie|11]]–[[13 noiembrie]] [[1923]] timișorenii fac o primire sărbătorească [[Regele Ferdinand I al României|Regelui Ferdinand I]], [[Regina Maria|Reginei Maria]], prim-ministrului [[Constantin I. C. Brătianu]]. În octombrie [[1925]] Timișoara a găzduit cea mai mare expoziție zootehnică organizată până atunci de [[Regatul României]]. Prezentă la eveniment, familia regală a pus atunci piatra de fundament la Biserica Ortodoxă din Mehala. [[Fișier:Întâmpinare lui Nicolae Iorga (Istorie) 2506 02.09.2010 Fond 2806EB85D5F747A8B0B37C99437B09AC.jpg|left|200px|miniatura|Întâmpinarea lui [[Nicolae Iorga]] la Timișoara]] [[Dieceza de Timișoara|Episcopia Romano-Catolică de Timișoara]] a făcut eforturi pentru asigurarea învățământului în limba germană, sens în care în anul [[1924]] a început construcția [[Banația|Liceului Banatia]]. Strângerea de fonduri pentru finanțarea construcției a fost condusă de avocatul [[Kaspar Muth]], care a efectuat în acest sens un turneu în [[Statele Unite ale Americii]]. Liceul a fost inaugurat în data de [[29 august]] [[1926]] de administratorul apostolic [[Augustin Pacha]].<ref>''[https://www.deutsche-biographie.de/sfz67545.html Kaspar Muth]'', deutsche-biographie.de. Accesat la 15 septembrie 2021.</ref> Comunitatea românească din oraș a organizat mai multe adunări populare pentru condamnarea intențiilor revizioniste. În [[16 decembrie]] [[1934]] s-a desfășurat adunarea inițiată de Liga antirevizionistă din România, la care au participat zeci de mii de locuitori. Mulțimea depune jurământ solemn că „se leagă în fața lui Dumnezeu să apere cu orice sacrificiu fruntăriile României întregite”. O semnificație aparte are marea întrunire antifascistă din [[24 mai]] [[1936]]. Și atunci au fost zeci de mii de participanți. În [[4 octombrie]] [[1936]] s-a desfășurat altă adunare populară antirevizionistă. Potrivit relatărilor vremii, au fost prezenți 40.000–50.000 de oameni, alături de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, N. Lupu, Sever Bocu, Mihai Popovici etc. S-a aprobat o moțiune prin care a fost proclamată „voința neclintită pentru păstrarea și apărarea în orice fel a hotarelor de azi ale României, statornicite pentru vecie potrivit poruncilor Dreptății”. Populația orașului a contribuit în anii [[1938]]–[[1940]] cu mari sume de bani pentru dotarea corespunzătoare a Armatei Române și fortificarea graniței de vest. O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timișoarei în plan cultural și spiritual. În [[18 ianuarie]] [[1922]], din inițiativa Primăriei orașului, elita intelectuală pune bazele Comitetului Artistic Regional care va milita pentru afirmarea valorilor culturale ale Banatului. O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni, constituit cu scopul să susțină construirea [[Catedrala Ortodoxă din Timișoara|Catedralei Ortodoxe Române în Timișoara]]; înființarea Asociației Culturale a Banatului, înființarea [[Universitatea de Vest|Universității de Vest]], a Academiei de Agricultură, înființarea [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]] etc. În [[21 noiembrie]] [[1934]] mii de oameni au luat parte la dezvelirea bustului luptătorului național Vicențiu Babeș, monument așezat în [[Parcul Central „Anton Scudier”|Parcul Central]] al orașului. În [[13 septembrie]] [[1936]] s-a dezvelit bustul lui [[Alexandru Mocioni]], una dintre cele mai importante personalități ale Banatului. Monumentul a fost înlăturat mai târziu de autoritățile comuniste. La [[20 decembrie]] [[1936]], în cadrul unei ceremonii solemne, în prezența a zeci de mii de oameni și a președintelui Senatului, [[Alexandru Lapedatu]], episcopul [[Andrei Magieru]] sfințește piatra fundamentală a [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedralei Mitropolitane Ortodoxe Române]]. Peste doi ani, la [[28 august]] [[1938]], episcopul [[Andrei Magieru]] a sfințit, în prezența unei mari mulțumi, cele șapte clopote ale Catedralei, simbolizând cele șapte taine ale Legii celei Noi. Tot atunci sfințește și crucile care vor împodobi turlele Catedralei, simbolizând îngerii păzitori și ocrotitori ai comunității timișorene. Strădanii importante, rămase însă neîmplinite în perioada interbelică, au fost depuse pentru construirea Palatului Cultural, înființarea postului de [[radio Timișoara]], înființarea [[Universitatea de Vest|Universității de Vest]], a Academiei de Agricultură. ==== Al Doilea Război Mondial ==== [[Fișier:Timisoara, Defilare a armatei germane, 1940.png|miniatura|Parada a armatei germane in [[Piața Victoriei din Timișoara]]. Probabil la sosirea [[Misiunea Militară Germană în România|Misiunii militare germane in România]], octombrie-noiembrie 1940.]] Progresul general al municipiului Timișoara și prosperitatea înregistrată de o parte importantă a populației în perioada interbelică vor fi simțitor afectate în timpul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]]. Anul [[1940]], cu gravele pierderi teritoriale suferite de România, provoacă în rândul românilor timișoreni profunde nemulțumiri și permanentă contestare a nedreptăților impuse țării. La [[3 septembrie]] [[1940]], o mare demonstrație populară organizată în centrul orașului, întrunește peste 10.000 de oameni care protestează împotriva [[Dictatul de la Viena|Dictatului de la Viena]]. [[Fișier:Timisoara, blindate, 1940.png|miniatura|Blindate în fața Chesturii Poliției Timișoara, aflată pe atunci în incita [[Palatul Lloyd|Palatului Lloyd]]. Blindatul din din dreapta este un [[SdKfz 251]], iar cel din stânga un [[TN-SPE]], model 1937, care poartă simbolul Mișcării Legionare, fotografia fiind, cel mai probabil, din timpul [[Statul Național-Legionar|Statului Național-Legionar]].]] Intrarea României în război în iunie [[1941]] aduce asupra populației orașului o serie de neajunsuri. Mii de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front; sute de familii sunt îndoliate; o serie de întreprinderi sunt obligate să-și orienteze producția spre cerințele războiului; numeroase fabrici întâmpină mari dificultăți în obținerea materiei prime. Deși Timișoara nu s-a confruntat cu lipsuri majore la produsele de consum, iar populația a fost aprovizionată ritmic cu [[Aliment|produse alimentare]], cerințele războiului au obligat [[Primăria Municipiului Timișoara|primăria]] să adopte măsuri de [[raționalizare]] a consumului. {{Articol principal|Bombardarea Timișoarei în Al Doilea Război Mondial }}[[Fișier:Gara Domnita Elena 1944 01.png|miniatura|Gara „Domnița Elena" după bombardamentele Aliate din 1944 asupra Timișoarei]] În iunie [[1944]] războiul se răspândește până la Timișoara. În noaptea de 16/17 iunie 1944 are loc primul bombardament efectuat de aliați asupra orașului. Au fost aruncate atunci doar bombe incendiare. Locuitorii, instruiți din timp, s-au refugiat în adăposturi, suferind pierderi minime. În zilele următoare, bombardamentele se repetă cu intensitate sporită; se aruncă bombe incendiare și explozive, fiind provocate pierderi materiale și umane. Bombardamentul din [[3 iulie]] a fost cel mai violent și devastator. În valuri succesive, bombardierele aruncă sute de bombe asupra orașului. Centrul municipiului, [[Gara Timișoara Nord|Gara de Nord]], [[Mehala]], [[Iosefin]] sunt puternic lovite, provocând sute de morți și răniți și mari distrugeri. După [[3 iulie]] atacurile continuă, dar de mică intensitate. În noapte de 30/31 octombrie 1944 Timișoara este lovită de aviația germană, fiind distruse 188 de imobile particulare și uciși 10 oameni. Sute de imobile au fost distruse și peste 4.000 de locuitori au fost sinistrați în urma bombardamentelor din vara și toamna anului 1944. După [[Lovitura de stat de la 23 august 1944|lovitura de stat din 23 august 1944]], Timișoara trece prin alte momente dificile. Ca nod feroviar și rutier, cu potențial industrial însemnat, orașul avea valoare strategică pentru forțele militare hitleriste. În 26 august 1944, personalul Comandamentului german din Timișoara, luat prin surprindere de ostașii români, s-a predat fără să opună rezistență. {{Articol principal|Bătălia de la Timișoara (1944) }} Însă, începând cu 11 septembrie 1944, timp de o săptămână, unitățile hitleriste și cele maghiare declanșează acțiuni ofensive repetate pentru a se apropia și ocupa Timișoara, apărată de Divizia 9 Cavalerie Română. Cu mari pierderi în tehnică și oameni, se apropie de periferiile orașului. În 16 septembrie, tancurile germane intră în [[Chișoda, Timiș|Chișoda]], [[Giroc, Timiș|Giroc]], [[Ronaț]], [[Mehala]], [[Freidorf]], [[Fratelia]]. Un cerc de foc se strânge în jurul Timișoarei. O parte din populație se refugiază spre Lugoj. Apărătorii români rezistă, resping asalturile inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri. Timișoara nu a putut fi cucerită. Luptele au continuat și în zilele următoare, dar bătălia pentru Timișoara a fost câștigată definitiv de [[Armata României|Armata Română]].<ref name=":10">{{Citat web|url=https://www.ziuadevest.ro/timisoara-11-septembrie-1944-schimbarea-cursul-istoriei-timisoarei-pentru-patru-decenii/|nume=Paulescu|prenume=Lucian|titlu=TIMIȘOARA, 11 SEPTEMBRIE 1944 – schimbarea cursului istoriei Timișoarei pentru patru decenii - Ziua de Vest|date=2015-09-07|accessdate=2024-09-11|limbă=en-US}}</ref> Între 31 octombrie și 1 noiembrie 1944,<ref>{{Citat știre|title=SITUAȚIA FRONTURILOR|url=https://adt.arcanum.com/en/view/TelegrafulRoman_1944/?pg=257&layout=s|newspaper=Telegraful Român|data=1944-11-03|issue=84|page=2}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Aradul și Timișoara bombardate|url=https://adt.arcanum.com/en/view/UnireaBlajPoporului_1944/?pg=217&layout=s|newspaper=Unirea Poporului|data=1944-11-12|issue=46}}</ref> aviația germano-maghiară a bombardat Timișoara în trei valuri succesive. În urma acestor bombardamente au fost distruse 188 de imobile particulare și uciși 10 de oameni.<ref name=":12">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/imagini-rare-in-1944-timisoara-a-fost-bombardata-1620191.html|titlu=Imagini rare: în 1944, Timișoara a fost bombardată pe rând de aviația anglo-americană și de cea germano-maghiară|publisher=adevarul.ro|date=2015-05-04|accessdate=2024-08-09|limbă=ro}}</ref> Odată intrarea trupelor sovietice în oraș, cursul istoriei Timișoarei a luat un alt drum timp de patru decenii și jumătate.<ref name=":10" /> === Timișoara sub regimul comunist === ==== Timișoara în timpul ocupației militare sovietice ==== După terminarea războiului, Timișoara intră sub ocupație [[Uniunea Sovietică|sovietică]] pentru aproape 14 ani (1944–1958). Unitățile militare sovietice se instalează în cazărmi și în cele mai spațioase imobile. Sunt ani marcați de mari lipsuri materiale, de terorizarea fizică și psihică a populației, de umilire și frică, de anulare a drepturilor cetățenești. Încă din toamna anului [[1944]] se impune orașului un statut de ocupație [[militar]]ă. Deși Guvernul României a precizat clar (29 septembrie 1944) raporturile dintre populație și unitățile sovietice, în realitate militarii sovietici au pătruns de nenumărate ori în casele locuitorilor și în magazine particulare, și sub amenințarea armei au luat importante bunuri materiale. [[File:Timișoara students' demands, October 30, 1956.png|right|200px|miniatura|Revendicările [[Mișcările studențești din Timișoara - 1956|studenților protestatari din Timișoara]], octombrie 1956]] Perioada [[1948]]–[[1958]], până la plecarea trupelor sovietice din țară, s-a identificat cu procesul de sovietizare, cu aplicarea metodelor staliniste și cu terorizarea brutală a mii de locuitori ai Timișoarei. Au fost ani de umilințe, suspiciune și teamă, de enormă încordare și tensiune psihică. În plus, s-au adăugat drastice măsuri de restricționare a bunurilor de consum, motivate de cerința trimiterii lor în URSS, potrivit [[Convenția de armistițiu de la Belgrad din 13 noiembrie 1918|Convenției de Armistițiu]]. În 1956, pe fondul [[Revoluția Ungară din 1956|Revoluției Ungare]], studenții timișoreni pornesc o [[Mișcările studențești din Timișoara - 1956|revoltă anticomunistă]], cerând condiții mai bune de viață, retragerea armatelor sovietice și dreptul la liberă exprimare. Adunarea studențească din 30 octombrie 1956 numără peste 2000 de participați.<ref>{{Cite web|url=https://debanat.ro/2021/10/se-implinesc-65-de-ani-de-la-revolta-studentilor-din-timisoara-din-56-foto_349033.html|title=Se împlinesc 65 de ani de la revolta studenților din Timișoara din ‘56|author=Marcel Hoster|date=28 octombrie 2021|publisher=deBanat.ro}}</ref> Revendicările tinerilor au fost înăbușite de autorități, producându-se arestări imediate. Studentul [[Teodor Stanca]], unul dintre liderii mișcării, a fost condamnat la 8 ani de închisoare. A fost eliberat în 1963, în urma unui decret de grațiere.<ref>{{Cite web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/povestea-fascinanta-a-studentului-care-a-initiat-1785945.html|title=Povestea fascinantă a studentului care a inițiat revolta din 1956 din Timișoara|publisher=Adevărul|author=Mariana Iancu|date=20 mai 2017}}</ref> ==== Eliberarea de comunism ==== {{further|[[Revoluția Română din 1989]]}} [[File:Coloana de manifestanti in Timisoara, 17 decembrie 1989.jpg|miniatura|200px|left|Coloană de protestatari din Timișoara, 17 decembrie 1989]] [[File:Memorialul Revolutiei din 1989, Timisoara (2023) - img 06.jpg|right|200px|miniatura|Memorialul [[Revoluția Română din 1989|Revoluției din 1989]]]] Spre sfârșitul anului 1989, în­deosebi în vestul României, po­pu­lația aflase, de la posturile de te­leviziune externe (maghiare, iu­go­slave) și emisiunile în limba ro­mână de la [[Radio Europa Liberă]] și [[Vocea Americii]], de [[Revoluțiile de la 1989|schimbările din Europa]]. Așa a fost posibil ca un eve­niment aparent banal (eva­cua­rea arbitrară a pastorului timișo­rean al Bisericii reformate [[László Tőkés]] fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să devină pretext pen­tru o [[revoltă]] populară în Timi­șoa­ra, transformată apoi, prin radicalizare, în [[revoluție]]. În data de [[16 decembrie]] [[1989]], la Timișoara s-a declanșat revoluția care avea să ducă la înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu și a regimului comunist din România. Inițial s-a format o mișcare de protest împotriva mutării forțate a pastorului reformat László Tőkés. Atât enoriași, cât și trecători s-au adunat în fața parohiei acestuia în semn de [[protest]]. La scurt timp însă, protestul s-a transformat într-unul împotriva întregului sistem și s-au scandat pentru prima dată lozinci anticomuniste. Mișcarea a luat rapid amploare și în centrul orașului s-au adunat zeci de mii de [[revoluționar]]i. Pe [[20 decembrie]] [[1989]], Timișoara a fost declarată primul oraș din România liber de [[România comunistă|comunism]], în urma unor confruntări sângeroase soldate cu 126 de morți și alte câteva sute de răniți. Aceste evenimente au dus la căderea regimului ceaușist o săptămână mai târziu. Schimbările care au avut loc la nivelul clasei politice au dus la noi proteste din partea timișorenilor, proteste ce au culminat cu redactarea controversatei [[Proclamația de la Timișoara|Proclamații de la Timișoara]], în martie 1990. Cerințele timișorenilor se sintetizau în punctul 8 al proclamației, prin care se cerea ca foștii activiști ai PCR să nu mai poată candida la funcții publice în stat. Acest punct însă nu a fost pus niciodată în aplicare.<ref>{{cite journal |url=http://irrd.ro/wp-content/uploads/2014/05/Statistica-Revolutiei-Marin-Valentin.pdf |title=Martirii Revoluției în date statistice |journal=Caietele Revoluției |publisher=Editura Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 |location=București |date=2010 |page=50 |issn=1841-6683}}</ref> == Geografie == {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | image1 = Podul Mitropolit Andrei Șaguna din Timișoara pe 5 ianuarie 2016 (4) (Canalul Bega).jpg | image2 = Timisoara_-_Bega_Canal_at_sunset.jpg | image3 = Bega_noaptea_in_Timisoara_Podul_Tineretii.JPG | total_width = 900 | header = Malul canalului Bega, iarna }} Municipiul Timișoara este așezat la intersecția paralelei de 45° 47' latitudine nordică cu meridianul de 21° 17' longitudine estică, aflându-se, ca poziție matematică, în [[emisfera nordică]], la distanțe aproape egale de [[polul nord]] și de [[ecuator]] și în [[emisfera estică]], în [[Ora Europei Centrale|fusul orar al Europei Centrale]]. Ora locală a orașului (considerată după meridian) este în avans cu 1 h 25' 8" față de ora [[Meridianul Zero|meridianului 0]], Greenwich, dar se află în întârziere cu 34' 52" față de ora oficială a României ([[ora Europei de Est]]). Timișoara este așezată în sud-estul [[Bazinul Panonic|Câmpiei Panonice]], în zona de divagare a râurilor [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]] și [[Râul Bega|Bega]]. Privit în ansamblu, relieful zonei Timișoara este de o remarcabilă monotonie, netezimea suprafeței de [[câmpie]] nefiind întreruptă decât de albia slab adâncită a râului Bega (realizată artificial, prin canalizare). În detaliu, însă, relieful orașului și al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularități locale, exprimate altimetric prin denivelări, totuși modeste, care nu depășesc nicăieri 2–3 m. În vatra orașului Timișoara cea mai înaltă cotă se află în partea de nord-est, în cartierul Între Vii, la 95 m, iar punctul cel mai coborât la 84 m, în vestul cartierului [[Mehala]]. === Soluri și resurse de subsol === Învelișul de sol din zona Timișoarei este de o foarte mare diversitate, numeroasele tipuri și subtipuri încadrându-se în clasele cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri. [[Câmpia de Vest|Câmpia Banatului]] este dominată de solurile cu fertilitate ridicată ([[cernoziom]]uri, [[calcar]]ice, [[Cambie|cambice]] și [[Argilă|argice]], preluvosoluri molice etc.), fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă [[Resurse naturale|resursă naturală]] pentru dezvoltarea producției [[Agricultură|agricole]] intensive. Sunt valorificate resursele de [[Izvor termal|apă termominerală]] și termală de la Timișoara și împrejurimi ([[Călacea, Timiș|Călacea]], [[Buziaș]], [[Ciacova]], [[Ivanda, Timiș|Ivanda]] etc.) În perioada postbelică au fost exploatate și [[Hidrocarbură|resursele de hidrocarburi]], [[petrol]] și [[Gaz natural|gaze naturale]], cu centre de exploatare în nord-vest și vest, în [[Câmpia Vingăi]] și [[Râul Aranca|Câmpia Arancăi]]. Sunt exploatate resursele regenerabile de [[Energie solară|energie solară și fotovoltaică]] și [[energie eoliană]], nivelul de dezvoltare din acest domeniu menținându-se foarte ridicat, în special datorită eficientizării și introducerii de [[Tehnologie|tehnologii]] avansate, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în [[viitor]]. === Floră și faună === {{Vezi și|Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș}} Spațiul timișorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de [[stejar]]. În prezent, cu excepția arealelor împădurite cu cer și [[gârniță]] (Pădurea Verde, [[Pădurea Bistra]], Pădurea Giroc, Șag), teritoriul se încadrează în [[Silvostepă|silvostepa]] antropogenă ce caracterizează întreaga [[Câmpia Panonică|Câmpie Panonică]]. Peisajul este diversificat și de apariția [[Floră|vegetației de luncă]], de-a lungul principalelor [[Hidrografia României|râuri]], în cadrul căreia predomină [[arbori]]i de esență moale: [[Salcie|sălcii]], [[plop]]i, [[anin]]i. De remarcat este prezența [[Parcul Dendrologic Bazoș|parcului dendrologic Bazoșu Nou]]: rezervație forestieră cu o suprafață de cca. 60,4 ha, situată la cca. 10&nbsp;km SE de Timișoara, pe teritoriul constituit din rezervația propriu-zisă (17,8 ha) și zona din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată din [[câmpie]], [[Pădure|păduri]] și [[Iarbă|ierburi]]. Se găsesc plante rare cum ar fi [[papucul doamnei]], [[stânjenel]]ul, [[Fragaria|căpșunica]], [[șerpar]]ița ș.a. [[Faună|Fauna]] pădurilor cuprinde [[mamifer]]e, reprezentate de [[insectivore]] și [[rozătoare]]. [[Păsările României|Păsările]] sunt numeroase, având importanță cinegetică. Fauna de [[silvostepă]] și [[stepă]] prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic ([[iepure]]le, [[Căprioară|căprioara]], [[Prepeliță|prepelița]], [[potârniche]]a, [[fazan]]ul etc.). Timișoara dispune de singura [[Grădina Zoologică din Timișoara|grădină zoologică]] din vestul țării. Deschisă pe tot parcursul anului, aceasta este amplasată în partea de nord-est a municipiului, în Pădurea Verde, pe o suprafață de 6,34 ha de teren. În anul 2007, [[Grădina Zoologică din Timișoara|Grădina Zoologică]] a fost modernizată, cu această ocazie s-au amenajat 16 habitate care adăpostesc 29 de [[Specie (biologie)|specii]] și un număr de 144 de [[Regnul Animalia|animale]].<ref>{{cite web |url=http://www.carpatzoo.ro/25-ZOO_Timi%C5%9Foara_si_Szeged/23-Prezentare.html |title=ZOO Timișoara și Szeged |work=CarpatZoo |accessdate=2018-04-12 |archive-date=2018-04-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180401191410/http://www.carpatzoo.ro/25-ZOO_Timi%C5%9Foara_si_Szeged/23-Prezentare.html |dead-url=yes }}</ref> === Hidrografie === Teritoriul zonei Timișoara dispune de o bogată rețea hidrografică, formată din [[râu]]ri, [[lac]]uri și [[Mlaștinile Murani|mlaștini]]. Principalul curs de apă este [[râul Bega]], cel mai sudic afluent al [[râul Tisa|Tisei]]. Izvorând din [[Munții Poiana Ruscă]], Bega este canalizată, iar de la Timișoara până la vărsare este amenajată pentru navigație (115&nbsp;km). Pentru regularizarea debitului în limite care să îi permită satisfacerea funcțiilor pentru care a fost concepută lucrarea, la [[Coșteiu, Timiș|Coșteiu]] a fost construit un nod hidrotehnic, a cărui principală funcție este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantității de apă din [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]] în [[Râul Bega|Bega]]. [[Canalul Bega]] a fost conceput pentru accesul [[șlep]]urilor de 600–700 de tone și o capacitate anuală de transport de 3.000.000 de vagoane. Pentru a înlătura pericolul inundațiilor, lucrarea a fost completată ulterior cu sistemul hidrotehnic de la [[Topolovățu Mic, Timiș|Topolovățu Mic]] care, în perioadele de ape mari, dirijează surplusul de debit înregistrat de Bega în [[râul Timiș]].<ref name="hidro" /> Pe teritoriul orașului se găsesc și numeroase [[lac]]uri, fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau în arealele detasate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, de lângă [[Giroc, Timiș|Giroc]], Lacul Șerpilor din Pădurea Verde etc.), fie de origine antropică (spre [[Fratelia]], [[Freidorf]], [[Moșnița]], [[Mehala]], Ștrandul Tineretului etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitățile periurbane. Fauna subacvatică din apele canalului Bega cuprinde [[crap]]ul, [[Mreană|mreana]], [[Știucă|știuca]], [[avat]]ul, [[Clean|cleanul,]] [[Roșioară|roșioara]], etc., constituind un suport natural pentru practicarea [[pescuit]]ului sportiv și de agrement.<ref name="hidro" /> Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata că pânza freatică a Timișoarei se găsește la o adâncime ce variază între 0,5–4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la [[nord]] la [[sud]], de la 4 la 9 m – până la 80 m adâncime – și conține [[apă potabilă]], asigurând cerințele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adâncime, captate în [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] (hipotermale), apoi la sud de Cetate și în [[Fabric|cartierul Fabric]] (mezotermale), cu valoare [[Terapie naturistă|terapeutică]], utilizate în scop balnear.<ref name="hidro">{{cite web |url=http://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=44&viewItem=287 |title=Hidrografia |work=[[Primăria Municipiului Timișoara|Primăria Timișoara]] |accessdate=2017-12-21 |archive-date=2017-12-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171222052957/http://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=44&viewItem=287 |dead-url=yes }}</ref> === Climă === Timișoara se încadrează în [[zona temperată|climatul temperat]] continental moderat, caracteristic părții de sud-est a [[Bazinul Panonic|Depresiunii Panonice]], cu influențe submediteraneene. Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul [[Primăvară|primăverii]] și [[Vara|verii]], sunt cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre [[Oceanul Atlantic|Atlantic]] mase de aer umed, aducând [[Ploaie|ploi]] și [[Zăpadă|zăpezi]] însemnate. Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în [[Banat]] se resimte puternic și influența ciclonilor și maselor de aer cald dinspre [[Marea Adriatică]] și [[Marea Mediterană]], care iarna generează dezgheț complet, iar vara impun perioade de căldură toridă. Temperatura medie anuală este de 10,6&nbsp;°C, luna cea mai caldă fiind [[iulie]] (21,1&nbsp;°C), rezultând o amplitudine termică medie de 22,7°[[Celsius|C]], sub cea a Câmpiei Române, ceea ce atestă influența maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numărul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltării optime a [[Agricultură|culturilor]], adică cele care au medii de peste 15&nbsp;°C, este de 143/an, cuprinse între 7 mai și 26 septembrie. Aflându-se predominant sub influența maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timișoara primește o cantitate de [[Precipitație (meteorologie)|precipitații]] mai mare decât orașele din [[Câmpia Română]]. Media anuală, de 592&nbsp;mm, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitațiilor bogate din lunile [[mai]], [[iunie]], [[iulie]] (34,4% din totalul anual) și a celor din lunile [[noiembrie]] și [[decembrie]], când se înregistrează un maxim secundar, reflex al [[Climă mediteraneană|influențelor climatice submediteraneene]]. În perioada propice [[Agricultură|culturilor agricole]], cad aproape 80% din precipitații, ceea ce constituie o condiție favorabilă dezvoltării [[Plantă|plantelor]] de cultură autohtonă. {{Weather box |location = Timișoara (1961–1990) |metric first = Y |single line = Y |Jan record high C = 17.4 |Feb record high C = 20.5 |Mar record high C = 28.2 |Apr record high C = 32.0 |May record high C = 34.5 |Jun record high C = 38.4 |Jul record high C = 41.1 |Aug record high C = 41.0 |Sep record high C = 39.7 |Oct record high C = 33.8 |Nov record high C = 27.1 |Dec record high C = 20.2 |year record high C = 41.1 |Jan high C = 2.3 |Feb high C = 5.6 |Mar high C = 11.9 |Apr high C = 17.6 |May high C = 22.8 |Jun high C = 25.7 |Jul high C = 27.8 |Aug high C = 27.6 |Sep high C = 24.0 |Oct high C = 18.1 |Nov high C = 10.3 |Dec high C = 4.2 |year high C = 16.5 |Jan mean C = -1.6 |Feb mean C = 1.2 |Mar mean C = 5.8 |Apr mean C = 11.2 |May mean C = 16.3 |Jun mean C = 19.4 |Jul mean C = 21.1 |Aug mean C = 20.4 |Sep mean C = 16.5 |Oct mean C = 11.0 |Nov mean C = 5.6 |Dec mean C = 0.8 |year mean C = 10.6 |Jan low C = -4.8 |Feb low C = -2.3 |Mar low C = 1.2 |Apr low C = 5.8 |May low C = 10.1 |Jun low C = 13.4 |Jul low C = 14.6 |Aug low C = 14.3 |Sep low C = 11.2 |Oct low C = 6.2 |Nov low C = 2.1 |Dec low C = -1.7 |year low C = 5.8 |Jan record low C = -35.3 |Feb record low C = -29.2 |Mar record low C = -20.0 |Apr record low C = -5.2 |May record low C = -5.0 |Jun record low C = 2.2 |Jul record low C = 5.9 |Aug record low C = 5.0 |Sep record low C = -1.9 |Oct record low C = -6.8 |Nov record low C = -15.4 |Dec record low C = -24.8 |year record low C = -35.3 |precipitation colour = green |Jan precipitation mm = 40 |Feb precipitation mm = 36 |Mar precipitation mm = 37 |Apr precipitation mm = 48 |May precipitation mm = 65 |Jun precipitation mm = 76 |Jul precipitation mm = 64 |Aug precipitation mm = 50 |Sep precipitation mm = 40 |Oct precipitation mm = 39 |Nov precipitation mm = 48 |Dec precipitation mm = 50 |year precipitation mm = 593 |Jan snow cm = 9.8 |Feb snow cm = 9.3 |Mar snow cm = 4.4 |Apr snow cm = 0.0 |May snow cm = 0.0 |Jun snow cm = 0.0 |Jul snow cm = 0.0 |Aug snow cm = 0.0 |Sep snow cm = 0.0 |Oct snow cm = 0.0 |Nov snow cm = 3.7 |Dec snow cm = 7.2 |year snow cm = |unit precipitation days = 1.0 mm |Jan precipitation days = 7 |Feb precipitation days = 7 |Mar precipitation days = 7 |Apr precipitation days = 8 |May precipitation days = 9 |Jun precipitation days = 10 |Jul precipitation days = 7 |Aug precipitation days = 6 |Sep precipitation days = 6 |Oct precipitation days = 5 |Nov precipitation days = 8 |Dec precipitation days = 9 |year precipitation days = 89 |Jan humidity = 90 |Feb humidity = 86 |Mar humidity = 79 |Apr humidity = 73 |May humidity = 73 |Jun humidity = 74 |Jul humidity = 73 |Aug humidity = 75 |Sep humidity = 76 |Oct humidity = 81 |Nov humidity = 85 |Dec humidity = 89 |year humidity = 79 |Jan sun = 72.1 |Feb sun = 92.2 |Mar sun = 155.4 |Apr sun = 186.4 |May sun = 242.4 |Jun sun = 262.3 |Jul sun = 300.6 |Aug sun = 280.2 |Sep sun = 217.5 |Oct sun = 177.3 |Nov sun = 86.4 |Dec sun = 56.9 |year sun = 2129.7 |source 1 = NOAA,<ref>{{en icon}} {{cite web |url=ftp://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/TABLES/REG_VI/RO/15247.TXT |title=Timisoara Climate Normals (1961-1990) |work=National Oceanic and Atmospheric Administration}}</ref> Deutscher Wetterdienst<ref>{{de icon}} {{cite web |url=http://www.dwd.de/DWD/klima/beratung/ak/ak_152470_kt.pdf |title=Klimatafel von Temeschburg (Temesvar, Timisoara), Banat / Rumänien |work=Deutscher Wetterdienst}}</ref> |source 2 = [[Institutul Național de Statistică]] (minime istorice, 1901–2000)<ref>{{cite book |url=http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap1.pdf |chapter=1.10 TEMPERATURA AERULUI (maxima absolută și minima absolută lunară și anuală) |title=Geografie, meteorologie și mediu înconjurător |publisher=Institutul Național de Statistică |date=2007 |page=22}}</ref> }} == Premierele Timișoarei == {{Articol principal|Cronologia istorică a Timișoarei}} * [[1718]] – atestarea [[Fabrica de Bere Timișoara|fabricii de bere]], cea mai veche de pe teritoriul actual al României; * [[1728]] – începutul [[Canalul Bega|canalizării Begăi]], cel mai vechi canal navigabil de pe teritoriul actual al României; * [[1732]] – [[Fabric|Cartierul Fabric]], prima zonă industrială de pe teritoriul actual al României; * [[1737]] - este dat în folosință primul spital din Timișoara, [[Spitalul Mizericordienilor din Timișoara|Spitalul Mizericordienilor;]] * [[1745]] – construcția spitalului orășenesc (cu 24 de ani înaintea Vienei și cu 34 de ani înaintea capitalei Ungariei); * [[1760]] – primul oraș al monarhiei cu străzile iluminate cu lămpi; * [[1771]] – primului ziar care a apărut pe teritoriul actual al României și totodată primul ziar german din sud-estul Europei: ''Temeswarer Nachrichten;'' * [[1815]] – se înființează biblioteca tipografului [[Josef Klapka]], prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Austriac; * [[1854]] – primul serviciu telegrafic într-un oraș de pe teritoriul României de azi; * [[1855]] – primul oraș al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz; * [[1857]] - primul oraș pe teritoriul actual al României conectat la rețeaua feroviară; * [[1869]] – primul tramvai tras de cai de pe teritoriul actual al României; * [[1869]] – primul oraș de pe teritoriul actual al României cu trafic fluvial regulat de pasageri și mărfuri; * [[1881]] – prima rețea de telefonie de pe teritoriul actual al României; * [[1884]] – primul oraș din Europa continentală cu străzile iluminate electric, cu 731 de lămpi; * [[1886]] – prima stație de salvare din Ungaria și de pe teritoriul actual al României; * [[1897]] – primele proiecții cinematografice de pe teritoriul actual al României; * [[1899]] – al doilea tramvai electric într-un oraș din România de azi (1894); * [[1910]] – prima hidrocentrală pe un curs de apă de pe teritoriul actual al României; * [[1938]] – prima mașină de sudat șine de cale ferată și tramvai din lume, invenție a [[Corneliu Micloși|prof. univ. Corneliu Micloși;]] * [[1942]] – prima linie de troleibuz din România; * [[1953]] – singurul oraș european cu trei teatre de stat în limbile română, maghiară și germană; * [[1969]] – primul computer alfanumeric din România; * [[1989]] – orașul declanșării [[Revoluția Română din 1989|Revoluției]] și primul oraș liber de comunism din [[România|România;]] * [[1995]] – realizarea fertilizării in vitro și a embriotransferului uman în România prin înființarea primului Centru de Laparoscopie, Chirurgie Laparoscopică și Fertilizare in Vitro.<ref>Ilieșiu 2006, op. cit. p. 330</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a municipiului Timișoara |label1=Români|value1=81.35|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=4.87|color2=#80ff80 |label3=Germani|value3=1.31|color3=#ff80ff |label4=Sârbi|value4=1.51|color4=#c03f3f |label5=Necunoscută|value5=8.98|color5=#9f9f9f |label6=Altă etnie|value6=1.95|color6=#555555}} {{Pie chart |thumb=left |style=clear:none; |caption=Componența confesională a municipiului Timișoara |label1=Ortodocși|value1=74.99|color1=#8080ff |label2=Romano-catolici|value2=7.1|color2=#ffff80 |label3=Reformați|value3=1.3|color3=#80ff80 |label4=Penticostali|value4=2.04|color4=#3fc03f |label5=Greco-catolici|value5=1.14|color5=#ff80ff |label6=Baptiști|value6=1.23|color6=#80ffff |label7=Necunoscută|value7=9.4|color7=#c0c0c0 |label8=Altă religie|value8=2.75|color8=#9f9f9f}} </div> ''[[Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date|Direcția pentru Evidența Persoanelor Timișoara]]'' are sediul pe Blvd. Mihai Eminescu nr. 15.<ref>{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/evpers/|titlu=Evidența Persoanelor - Primăria Municipiului Timișoara|publisher=Primăria Municipiului Timișoara - Website oficial|date=2020-08-18|accessdate=2023-11-05|limbă=ro}}</ref> Din punct de vedere demografic, Timișoara se definește, conform legii Zipf, ca oraș de rangul 2 la nivel național, cu funcții macroteritoriale extinse, constituind, împreună cu [[Arad]]ul, cea mai mare [[conurbație]] a [[România|țării]] (cu excepția Bucureștiului), formând o [[aglomerare urbană]] cu o [[Arie|arie teritorială]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] de peste 5.000&nbsp;km² și o [[populație]] de 805.000 de locuitori.<ref name="stareecon" /> Populația municipiului reprezintă 45,07% din populația [[județul Timiș|județului Timiș]], 16,07% din populația [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii de dezvoltare Vest]] și 1,44% din populația totală a [[România|României]]. Raportat la populația urbană, populația municipiului Timișoara reprezintă 25,7% din populația urbană a [[Regiunea de dezvoltare Vest|regiunii]] și 2,61% din cea urbană a [[România|țării]].<ref name="stareecon">{{cite web|url=http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|title=Starea economică, socială și de mediu a municipiului Timișoara|date=2013|work=Primăria Timișoara|author=Daniela Ghinea, Ramona Miclăuș, Mihaela Sîrbu, Maria Pantic-Telbis|accessdate=2018-04-12|archive-date=2018-04-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20180413125555/http://www.primariatm.ro/uploads/files/PID/starea_economica_2013.pdf|dead-url=yes}}</ref> După [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația municipiului Timișoara se ridică la 319.279 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră 317.660 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (81,36%). Principalele minorități sunt cele de [[Maghiarii din România|maghiari]] (4,87%), [[Sârbii din România|sârbi]] (1,52%) și [[Germanii din România|germani]] (1,31%). Pentru 8,98% din populație nu este cunoscută [[Grup etnic|apartenența etnică]]. Din punct de vedere [[Confesiune|confesional]], majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (74,99%), dar există și minorități de [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (7,11%), [[penticostali]] (2,05%), [[Biserica Reformată din România|reformați]] (1,3%), [[baptiști]] (1,23%) și [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]] (1,15%). Pentru 9,41% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.<ref>{{cite web |url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls |title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune |work=Institutul Național de Statistică |accessdate=2016-10-20 |archive-date=2020-08-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200807221634/http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls |dead-url=yes }}</ref> Potrivit datelor oficiale ale [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], la 1 ianuarie 2015, populația Timișoarei este de 333.613 locuitori. Fostul primar [[Nicolae Robu]] declara în [[2017]] că în Timișoara trăiesc cu peste 100.000 de persoane mai mult decât indică datele privind populația oficial rezidentă, deoarece [[Student|studenții]], [[Lucrător|muncitorii]] și alte categorii de [[Migrație umană|flotanți]] nu își mai fac viză de [[reședință]], fiind neînregistrați în buletinele statistice. Timișoara adună zilnic peste 500.000 de oameni, trendul [[Demografie|demografic]] fiind în creștere rapidă, datorită fenomenului accelerat de [[urbanizare]] al zonei, datorat [[Migrație umană|migrației interne]] și navetismului.<ref>{{cite web |url=http://www.banatulazi.ro/timisoara-a-crescut-miraculos-ca-numar-de-locuitori-cine-spune-asta/ |title=Timișoara a crescut miraculos ca număr de locuitori! Cine spune acest lucru |work=Banatul Azi |author=Raluca Zorfie |date=30 iulie 2017}}</ref> === Migrație internă și magnetism === Conform [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]], Timișoara a fost în perioada [[2001]]-[[2011]] orașul regional din [[România]] care a avut cea mai mare [[Migrație umană|migrație]] și indice de magnetism. Potrivit datelor statistice furnizate, Timișoara reușește să atragă anual circa 8.000 de locuitori noi, cei mai mulți venind din județele învecinate – [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]], [[Hunedoara]] și [[Arad]] și din județe mai îndepărtate, cum ar fi [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], [[Județul Dolj|Dolj]], [[Județul Gorj|Gorj]], [[Județul Bihor|Bihor]], [[Județul Sălaj|Sălaj]], [[Județul Vâlcea|Vâlcea]], [[Județul Alba|Alba]], [[Județul Sibiu|Sibiu]], [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] și [[Maramureș]]. De altfel, 46% din populația actuală a Timișoarei este formată din persoane care s-au mutat aici din alte părți.<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/studiu-banca-mondiala-aproape-jumatate-din-locuitorii-timisoarei-sunt-nascuti-in-alte-parti-87197/|titlu=Studiu Banca Mondiala: Aproape jumatate din locuitorii Timisoarei sunt nascuti in alte parti|publisher=Tion|accessdate=2021-12-07}}</ref> <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.6,0.7,0.8) ImageSize = width:800 height:600 PlotArea = left:50 bottom:50 top:30 right:30 DateFormat = x.y Period = from:0 till:360000 TimeAxis = orientation:horizontal AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:darkgrey increment:50000 start:0 ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:10000 start:0 BackgroundColors = canvas:sfondo BarData= bar:1720 text:1720 bar:1774 text:1774 bar:1784 text:1784 bar:1804 text:1804 bar:1827 text:1827 bar:1847 text:1847 bar:1851 text:1851 bar:1870 text:1870 bar:1880 text:1880 bar:1890 text:1890 bar:1900 text:1900 bar:1910 text:1910 bar:1930 text:1930 bar:1948 text:1948 bar:1956 text:1956 bar:1966 text:1966 bar:1977 text:1977 bar:1990 text:1990 bar:1992 text:1992 bar:1999 text:1999 bar:2002 text:2002 bar:2011 text:2011 bar:2015 text:2015 PlotData= color:barra width:20 align:left bar:1720 from:0 till:5000 bar:1774 from:0 till:5600 bar:1784 from:0 till:9242 bar:1804 from:0 till:10097 bar:1827 from:0 till:11942 bar:1847 from:0 till:18103 bar:1851 from:0 till:20560 bar:1870 from:0 till:36844 bar:1880 from:0 till:37815 bar:1890 from:0 till:44809 bar:1900 from:0 till:55820 bar:1910 from:0 till:72555 bar:1930 from:0 till:91580 bar:1948 from:0 till:111987 bar:1956 from:0 till:142257 bar:1966 from:0 till:174243 bar:1977 from:0 till:266353 bar:1990 from:0 till:351293 bar:1992 from:0 till:334115 bar:1999 from:0 till:328148 bar:2002 from:0 till:317660 bar:2011 from:0 till:319279 bar:2015 from:0 till:333613 PlotData= bar:1720 at:5000 fontsize:S text:5.000 shift:(5,-5) bar:1774 at:5600 fontsize:S text:5.600 shift:(5,-5) bar:1784 at:9242 fontsize:S text:9.242 shift:(5,-5) bar:1804 at:10097 fontsize:S text:10.097 shift:(5,-5) bar:1827 at:11942 fontsize:S text:11.942 shift:(5,-5) bar:1847 at:18103 fontsize:S text:18.103 shift:(5,-5) bar:1851 at:20560 fontsize:S text:20.560 shift:(5,-5) bar:1870 at:36844 fontsize:S text:36.844 shift:(5,-5) bar:1880 at:37815 fontsize:S text:37.815 shift:(5,-5) bar:1890 at:44809 fontsize:S text:44.809 shift:(5,-5) bar:1900 at:55820 fontsize:S text:55.820 shift:(5,-5) bar:1910 at:72555 fontsize:S text:72.555 shift:(5,-5) bar:1930 at:91580 fontsize:S text:91.580 shift:(5,-5) bar:1948 at:111987 fontsize:S text:111.987 shift:(5,-5) bar:1956 at:142257 fontsize:S text:142.257 shift:(5,-5) bar:1966 at:174243 fontsize:S text:174.243 shift:(5,-5) bar:1977 at:266353 fontsize:S text:266.353 shift:(5,-5) bar:1990 at:351293 fontsize:S text:351.293 shift:(5,-5) bar:1992 at:334115 fontsize:S text:334.115 shift:(5,-5) bar:1999 at:328148 fontsize:S text:328.148 shift:(5,-5) bar:2002 at:317660 fontsize:S text:317.660 shift:(5,-5) bar:2011 at:319279 fontsize:S text:319.279 shift:(5,-5) bar:2015 at:333613 fontsize:S text:333.613 shift:(5,-5) TextData= fontsize:M pos:(20,30) text:Evoluția istorică a populației Timișoarei fontsize:M pos:(20,0) </timeline> === Structura etnică === Timișoara s-a remarcat din cele mai vechi timpuri ca un oraș divers din punct de vedere [[Grup etnic|etnic]]. La [[1918]], cea mai mare comunitate era cea [[Germani|germană]], urmată de [[Minoritatea maghiară din România|maghiari]], [[români]], [[evrei]], [[sârbi]] și multe alte comunități mai mici, precum [[bulgari]], [[slovaci]], [[croați]], [[cehi]], [[sloveni]], [[polonezi]] etc. Cifrele și raporturile procentuale sunt azi mult schimbate, însă aspectul multietnic al orașului persistă.<ref>{{cite web |url=http://www.timisoara2021.ro/2013/10/31/timisoara-europa-exemplu/ |title=Timișoara este un exemplu pentru Europa |work=Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană |accessdate=2017-12-21 |archive-date=2017-12-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171230093015/http://www.timisoara2021.ro/2013/10/31/timisoara-europa-exemplu/ |dead-url=yes }}</ref> În municipiul Timișoara trăiesc cele mai mari comunități de [[germani]] și [[sârbi]] din [[România]]. Comunitatea [[Maghiari|maghiară]] număra, la [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul din 2011]], peste 15.000 de locuitori. În ultimii ani, orașul înregistrează o creștere semnificativă a numărului de azilanți, [[Migrație umană|flotanți]], [[Refugiat|refugiați]], [[Imigrație|imigranți]], dar și a numărului de [[Angajat|angajați]] ai unor firme internaționale, ceea ce face ca ponderea statistică să oscileze. Peste 7.000 de [[Străin|cetățeni străini]] din 124 de state ale lumii trăiesc în Timișoara.<ref>{{Citat web|url=https://www.impactpress.ro/2018/04/11/cati-cetateni-straini-sunt-rezidenti-in-judetul-timis-politistii-de-la-imigrari-au-avut-mult-de-lucru-in-primul-trimestru-din-2018/|nume=Press|prenume=Impact|titlu=Cati cetateni straini sunt rezidenti in judetul Timis? Politistii de la Imigrari au avut mult de lucru in primul trimestru din 2018|publisher=IMPACTPRESS|date=2018-04-11|accessdate=2021-12-07|limbă=en-US}}</ref> {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em;" width="80%" |- ! align="center" style="background:#ccccff" colspan="2" | '''Recensământ'''<ref>{{hu icon}} {{cite web |url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erdstat/tmetn.pdf |title=Temes megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai 1880-1992 |author=Varga E. Árpád |work=Kulturális Innovációs Alapítvány Könyvtára}}</ref> ! align="center" style="background:#ccccff" colspan="10" | '''Structura etnică''' |- ! An !! Populație !! [[Români]] !! [[Germani]] !! [[Maghiari]] !! [[Sârbi]] !! [[Evrei]] !! [[Romi]] !! [[Slovaci]] !! [[Bulgari]] !! [[Ucraineni]] !! Alte etnii<br>(Nedeclarați) |- ! [[1880]] !! 38.702 | 5.188 || 21.121 || 7.745 || 2.487 || {{n/a}} || {{n/a}} || 416 || {{n/a}} || 29 || 1.716 |- ! [[1890]] !! 45.948 | 5.594 || 24.973 || 11.100 || 2.363 || {{n/a}} || {{n/a}} || 332 || {{n/a}} || 27 || 1.559 |- ! [[1900]] !! 60.551 | 6.312 || 30.892 || 19.162 || 2.730 || {{n/a}} || {{n/a}} || 288 || {{n/a}} || 13 || 1.154 |- ! [[1910]] !! 74.003 | 7.593 || 32.963 || 28.645 || 3.490 || {{n/a}} || {{n/a}} || 341 || {{n/a}} || 149 || 957 |- ! [[1920]] !! 86.850 | 16.047 || 32.097 || 27.189 || {{n/a}} || 8.307 || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || 3.210 |- ! [[1930]] !! 102.390 | 25.207 || 33.162 || 31.773 || 2.237 || 7.264 || 379 || 652 || 279 || 56 || 1.381 |- ! [[1941]] !! 125.052 | 46.466 || 37.611 || 24.891 || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || {{n/a}} || 16.084 |- ! [[1956]] !! 142.257 | 75.855 || 24.326 || 29.968 || 3.065 || 6.700 || 122 || 575 || 280 || 56 || 1.310 |- ! [[1966]] !! 174.243 | 109.100 || 25.058 || 31.016 || 4.188 || 2.590 || 120 || 490 || 475 || 71 || 1.135 |- ! [[1977]] !! 269.353 | 191.742 || 28.429 || 36.724 || 6.776 || 1.629 || 1.109 || 404 || 942 || 299 || 1.299 |- ! [[1992]] !! 334.115 | 274.511 || 13.206 || 31.785 || 7.748 || 549 || 2.668 || 675 || 1.314 || 756 || 903 |- ! [[2002]] !! 317.660 | 271.677 || 7.157 || 24.287 || 6.311 || 367 || 3.062 || 570 || 1.218 || 762 || 2.249 |- ! [[2011]] !! 319.279 | 259.754 || 4.193 || 15.564 || 4.843 || 176 || 2.145 || 385 || 859 || 556 || 28.679 |- ! [[2021]] !! 250.849 | - || - || - || - || - || - || - || - || - || - |} === Structura confesională === Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate, municipiul Timișoara fiind reședința [[Arhiepiscopia Timișoarei|Arhiepiscopiei Timișoarei]], scaunul [[Mitropolia Banatului|Mitropoliei Banatului]]. Datorită tradiției multietnice și [[Religie|multiconfesionale]], Timișoara este un oraș cu una dintre cele mai diversificate structuri confesionale din România. În [[2011]] circa 80,6% din timișoreni s-au declarat [[Biserica Ortodoxă|ortodocși]] (marea majoritate ținând de [[Biserica Ortodoxă Română]], iar restul de [[Biserica Ortodoxă Sârbă]]) și 10% [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolici]] (marea majoritate [[germani]] și [[maghiari]]). Urmează confesiunile [[Penticostalism|penticostală]] cu 8.408 de adepți (2,6%), [[Biserica Reformată|reformată]] (2%, majoritatea [[maghiari]]), [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolică]] (în marea majoritate români) cu 4.191 de adepți. Sunt reprezentate și diverse alte comunități mai mici, cum este cea [[evrei]]ască (mozaică), cu o istorie de circa 450 de ani, astăzi având aproximativ 300 de membri, în cea mai mare parte vârstnici. De asemenea, există în oraș un număr mic de credincioși [[Creștin-ortodox|creștini ortodocși]] [[greci]], [[Armeni (popor)|armeni]], precum și [[musulman]]i ([[arabi]] și [[turci]]). 359 de timișoreni s-au declarat [[ateism|atei]]. == Politică și administrație == {{Articol principal|Guvernarea locală din Timișoara}} {{Vezi și|Lista primarilor Timișoarei}} [[File:Timișoara - Primăria Municipiului Timișoara (29971854967).jpg|200px|miniatura|Primăria Municipiului Timișoara]] [[File:Dominic Fritz (primarul Timișoarei) 31 octombrie 2022 01.jpg|right|200px|miniatura|Primarul [[Dominic Fritz]]]] <!-- secțiune administrație -->Municipiul Timișoara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_tm_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = USR | nume_complet1 = Uniunea Salvați România | mandate1 = 13 | nume_scurt2 = CNR | nume_complet2 = Coaliția Națională pentru România | mandate2 = 11 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 3 }} În 2003 au fost înființate „consiliile consultative de cartier” ca „instrumente de participare cetățenească pentru îmbunătățirea procesului decizional în administrația publică locală, în scopul realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii și proiecte de interes public local”. Primele alegeri libere din Timișoara post-comunistă au avut loc în [[Alegeri locale în România, 1992|1992]]. Câștigător a fost [[Viorel Oancea]], de la [[Partidul Alianța Civică]] (PAC), ulterior fuzionat cu [[PNL]]. Acesta s-a remarcat prin faptul că a fost primul ofițer care a vorbit mulțimii de revoluționari adunați în [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]]. La [[Alegeri locale în România, 1996|alegerile din 1996]] fotoliul de primar a fost câștigat de [[Gheorghe Ciuhandu (politician)|Gheorghe Ciuhandu]], din partea [[PNȚCD]]. Acesta a deținut patru mandate, după ce a câștigat și alegerile din [[Alegeri locale în România, 2000|2000]], [[Alegeri locale în România, 2004|2004]] și [[Alegeri locale în România, 2008|2008]]. Din [[2012]] până în [[2020]], primar al Timișoarei a fost [[Nicolae Robu]].<ref>{{cite web |url=http://www.primariatm.ro/hcl.php?s_nr=195&s_year=2003 |title=Hotărârea Consiliului Local 195/16.09.2003 privind constituirea Consiliilor Consultative de Cartier |work=Primăria Timișoara |accessdate=2018-04-12 |archive-date=2018-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180413125241/http://www.primariatm.ro/hcl.php?s_nr=195&s_year=2003 |dead-url=yes }}</ref> === Organizarea administrativă === Forma de organizare administrativă a Timișoarei în [[perioada interbelică]] a fost cea de [[plasă]], aceasta având numele de [[Plasa Timișoara, județul Timiș-Torontal|plasa Timișoara]], orașul fiind reședința județului [[Județul Timiș-Torontal (interbelic)|Timiș-Torontal]]. Astăzi, în [[România]], nu există unitate administrativă subdivizionară echivalentă pentru plasă, corespunzător nivelului {{abbr|LAU|local administrative unit}} al [[NUTS|Nomenclaturii Unităților Teritoriale Statistice]] din [[Uniunea Europeană]]. Tradițional, Timișoara era împărțită în zece cartiere care astăzi nu au nicio funcție administrativă. {| class="wikitable" |- ! Cartier !! Suprafață (ha) !! Nume românesc !! Nume german !! Nume maghiar !! Înființare |- | I || 480 || [[Cetate, Timișoara|Cetate]] || Innere Stadt || Belváros || [[1723]] |- | II || 1.017 || [[Fabric]] || Fabrikstadt || Gyárváros || [[1744]] |- | III || 668 || [[Elisabetin]] || Elisabethstadt || Erzsébetváros || [[1718]] |- | IV || 442 || [[Iosefin]] || Josefstadt || Józsefváros || [[1744]] |- | V || 205 || [[Mehala]] || Franzstadt || Újváros || [[1910]] |- | VI || 231 || [[Fratelia]] || Neu-Kischoda || Újkissoda || [[1948]] |- | VII || 156 || [[Freidorf]] || Freidorf || Szabadfalu || [[1950]] |- | VIII || 67 || [[Plopi, Timișoara|Plopi]] || Kardos-Kolonie || Kardos-Telep || [[1951]] |- | IX || 72 || [[Ghiroda|Ghiroda Nouă]] || Neu-Giroda || Újgiroda || [[1951]] |- | X || 102 || [[Ciarda Roșie]] || Rote Tscharda || Vörös Csárda || [[1953]] |} Pe lângă cele menționate, în secolele [[Secolul al XX-lea|XX]] și [[Secolul al XXI-lea|XXI]] au apărut o serie de cartiere noi: :<small>''Listate în ordine alfabetică''</small> {{div col|2}} * [[Calea Aradului|Aradului]]; * [[Blașcovici]]; * [[Braytim]]; * [[Bucovina, Timișoara|Bucovina]]; * [[Circumvalațiunii]]; * Complexul Studențesc; * [[Girocului]]; * [[Kuncz]]; * [[Calea Lipovei|Lipovei]]; * [[Dâmbovița, Timișoara|Dâmbovița]]; * Modern; * [[Zona Odobescu|Odobescu]]; * [[Olimpia-Stadion]]; * [[Plăvăț]]; * [[Ronaț]]; * [[Soarelui]]; * [[Steaua, Timișoara|Steaua]]; * [[Calea Șagului|Șagului]]; * [[Tipografilor, Timișoara|Tipografilor]]; * [[Torontalului]]; * UMT.{{div col end}}''Grupul de Acțiune Locală Timișoara'' are sediul în zona [[Ghiroda|Ghiroda Nouă]], pe strada Ismail nr. 8.<ref>{{Citat web|url=https://galtimisoara.ro/|titlu=GAL -Timișoara {{!}} Idei inovatoare, succese răsunătoare|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Zona metropolitană === {{Articol principal|Zona metropolitană Timișoara}} Zona metropolitană Timișoara este o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] din [[județul Timiș]], constituită din municipiul Timișoara, cel mai mare centru polarizator din [[regiunea de dezvoltare Vest|regiunea de dezvoltare Vest;]] orașul [[Recaș]], și alte 26 de comune periurbane. Zona are o [[suprafață]] de 2.439,19 [[km²]], și o [[populație]] de 468,162 de [[locuitori]].<ref>{{cite web |url=http://www.zf.ro/eveniment/timisoara-isi-pregateste-zona-metropolitana-3176076 |title=Timișoara își pregătește zona metropolitană |work=[[Ziarul Financiar]] |date=24 iulie 2008}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creștere Timișoara'' are sediul în zona [[Piața Unirii din Timișoara|Pieței Unirii]], pe strada Vasile Alecsandri nr. 6.<ref>{{Citat web|url=https://adi-pct.ro/|titlu=Timișoara - Zona Metropolitană|publisher=ADI-PCT|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195834/https://adi-pct.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Timisoara Metropolitan Area jud Timis.png|miniatura|350x350px|Poziția [[Zona metropolitană Timișoara|zonei metropolitane Timișoara]] în [[județul Timiș]]]] ==== Componență: ==== * Municipiul Timișoara''';''' * [[Recaș|Orașul Recaș''';''']] * Comunele: [[Becicherecu Mic, Timiș|Becicherecu Mic]], [[Bucovăț (Dumbrava), Timiș|Bucovăț,]] [[Biled, Timiș|Biled,]] [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare,]] [[Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi,]] [[Dudeștii Vechi, Timiș|Dudeștii Vechi,]] [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița,]] [[Ghiroda, Timiș|Ghiroda,]] [[Giarmata, Timiș|Giarmata,]] [[Giroc, Timiș|Giroc,]] [[Jebel, Timiș|Jebel,]] [[Liebling, Timiș|Liebling,]] [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă,]] [[Mașloc, Timiș|Mașloc,]] [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara,]] [[Parța, Timiș|Parța,]] [[Pădureni, Timiș|Pădureni,]] [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou,]] [[Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare,]] [[Sacoșu Turcesc, Timiș|Sacoșu Turcesc,]] [[Șag, Timiș|Șag,]] [[Săcălaz, Timiș|Săcălaz,]] [[Sânandrei, Timiș|Sânandrei,]] [[Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]] și [[Satchinez, Timiș|Satchinez]].<ref name=":2" /> Mai multe [[Comună|comune]] învecinate cu Timișoara au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare semnificativă. Comunele [[Ghiroda, Timiș|Ghiroda]], [[Giroc, Timiș|Giroc]], [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]], [[Chișoda, Timiș|Chișoda]], [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] și [[Utvin, Timiș|Utvin]] au ajuns [[Suburbie|suburbii]] ale municipiului datorită dezvoltării facilităților, [[Utilitate|utilităților]] și a [[Infrastructură|infrastructurii]], alipindu-se teritorial de oraș. Alte comune au cunoscut și ele o dezvoltare semnificativă, cel mai corect fiind încadrate la o zonă periurbană aflată în planul secund față de oraș, împrumutând, de asemenea, [[Urbanism|caracteristici urbane]] specifice. Printre acestea se numără: [[Giarmata, Timiș|Giarmata]], [[Săcălaz, Timiș|Săcălaz]], [[Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare]], [[Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român]], [[Sânandrei, Timiș|Sânandrei]], [[Șag, Timiș|Șag]], [[Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi]], [[Comuna Parța, Timiș|Parța]], [[Pădureni, Timiș|Pădureni]] ș.a.<ref name=":2">{{cite web|url=http://arhiva.gov.ro/upload/articles/119757/nf-hg-998-2008.pdf|title=NOTĂ DE FUNDAMENTARE la Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională|work=Guvernul României|page=2}}</ref> [[Fișier:Metro-Regions-2021.png|miniatura|301x301px|Hartă a regiunilor metropolitane din [[Europa]], conform tipologiei calculate de [[Eurostat]]. [[Zona metropolitană Timișoara|Zona Metropolitană Timișoara]] și [[Județul Timiș|județul]] se disting printr-un ritm de [[urbanizare]] accelerat, net superior mediei naționale ]] ''Grupul de Acțiune Locală Asociația "Timiș Torontal Bârzava"'' are sediul în orașul [[Deta]], pe strada Voitegului nr. 3.<ref>{{Citat web|url=http://timistorontalbarzava.ro/|titlu=Asociatia Timis-Torontal-Barzava|publisher=timistorontalbarzava.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> În ultimii 20 de ani, Timișoara și-a extins hotarele cu circa 8%, ceea ce înseamnă aproximativ 1.000 de hectare, datorită construirii de noi cartiere sau zone de locuit la [[Casa|case]] sau [[bloc]]uri – [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]]. Limitele orașului au fost mutate spre exterior în anul [[2006]] cu aproape 6&nbsp;km. Cea mai mare extindere a avut loc înspre comuna [[Șag, Timiș|Șag]].<ref name=":0">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/in-ultimii-20-de-ani-timisoara-s-a-extins-cu-1-000-de-hectare-vezi-aici-in-ce-directii-si-cum-anume-a-crescut-orasul/25/11/2011|title=În ultimii 20 de ani, Timișoara s-a extins cu 1.000 de hectare! Vezi aici în ce direcții și cum anume a crescut orașul!|work=Opinia Timișoarei|date=25 noiembrie 2011}}</ref> ''Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zurobara a Județului Timiș'' are sediul în localitatea [[Cerneteaz, Timiș|Cerneteaz,]] pe strada Nica Iancu Iancovici nr. 100.<ref>{{Citat web|url=https://zurobara.ro/|titlu=ADI Zurobara|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Metropola Timișoara–Arad === {{Vezi și|Regiunea de dezvoltare Vest}} [[Fișier:Map of the metropolitan areas of Romania.png|miniatura|275x275px|Zonele metropolitane din [[România]]. ''[[Conurbație|Conurbația]] [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]–[[Arad]]'' ([[Regiunea de dezvoltare Vest|Vest]]) este cea mai mare [[aglomerare urbană]] pe axa [[București]]–[[Budapesta]]–[[Belgrad]] (peste 800.000 de locuitori) - o [[Zonă urbană|zonă]] de [[Polarizare (dezambiguizare)|polarizare]] cu impact direct asupra [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Urbanism|urbane]] din [[Europa Centrală și de Est]]]] În data de [[2 august|2 August]] [[2016]] s-a semnat actul oficial de înființare al [[Metropolă|metropolei Timișoara–Arad]], parte a strategiei integrate de [[dezvoltare durabilă]] Timișoara Vision 2030, elaborată de [[Banca Mondială]], [[Eurostat]], și de [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenția de Dezvoltare Regională Vest]] din [[România]].<ref>{{Citat web|url=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|autor=http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|titlu=Strategia Timisoara Vision 2030|accessdate=2018-09-09|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909150651/http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html|dead-url=yes}}</ref> Proiectul a implicat unirea celor două [[Zonă metropolitană|zone metropolitane]] într-o [[Unitate administrativă locală|unitate administrativ-teritorială]] unitară, cu rol de hub de [[transport]], [[Investiție|investițional]], [[Cultură|cultural]], [[Turism|turistic]], [[Medicină|medical]] și [[Educație|educațional]] în [[Euroregiunea DKMT|euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/timisoara-si-arad-se-unesc-ca-sa-constituie-prima-metropola-din-romania.html|nume=Arhiva|titlu=Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România|publisher=Evenimentul Zilei|date=2016-08-03|accessdate=2023-09-05|limbă=Romanian}}</ref> Populația [[Aglomerare urbană|aglomerării urbane]] are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol [[Om|socio]]-[[Economie|economic]] al [[Europa|Europei]] pe axa [[București]][[Metropolă|–]][[Budapesta]][[Metropolă|–]][[Belgrad]].<ref>{{Citat web|url=https://www.pressalert.ro/2018/01/de-ce-timisoara-trebuie-sa-faca-pace-cu-aradul/|autor=Adriana, Mîț|titlu=Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere}}</ref> === Alianța Vestului === {{Imagine multiplă | align = Right | direction = Orizontal | footer = Hărțile [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunii DKMT]] și ale [[Macroregiunea 4|Macroregiunii 4]], compusă din zonele istorice [[Banat]], [[Crișana]], [[Transilvania]] și [[Oltenia]]. [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] - [[Capitală|capitala]] [[Administrație publică|administrativă]] a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] și reședința [[Județul Timiș|județului Timiș]], este cel mai mare [[Oraș|oraș]] din aceste [[Organizarea administrativ-teritorială a României|unități administrativ-teritoriale]], și totodată cel mai important centru [[Economie|economic]], [[Investiție|investițional]] și [[Universitate|universitar]] din aceste [[Regiune|regiuni]] transnaționale | image1 = Dkmt2004.png | image2 = România macroregiunea 4.svg | total_width = 550 }} Pe data de [[8 decembrie|8 Decembrie]] [[2018]], la Timișoara, s-a semnat [[document]]ul oficial de înființare al '''Alianței Vestului''' (''AVE''), în parteneriat cu municipiile [[Arad]], [[Oradea]] și [[Cluj-Napoca]], prima asociere intercomunitară de acest tip din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/AliantaVestuluiAVE|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-09-07}}</ref> Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea [[Dezvoltare economică|dezvoltării economice]] și [[Umanitate|sociale]] a orașelor membre (Timișoara, [[Cluj-Napoca]], [[Arad]] și [[Oradea]]) și a [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de Vest]] prin [[Colaborare|colaborare regională]], dezvoltarea [[Infrastructură|infrastructurii]], absorbția de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]], atragerea [[Investiție|investițiilor private]] și îmbunătățirea [[Calitatea vieții|calității vieții]], urmând principiile socio-economice ale [[Megalopolis (aglomerare urbană)|megalopolisului]] de [[urbanizare]] [[Banana albastră|Banana Albastră]], din [[Europa de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/alianta-vestului-fondata-de-timisoara-arad-oradea-si-cluj-napoca-id118054.html|titlu=”Alianța Vestului”, fondată de Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca|publisher=romania-actualitati.ro|accessdate=2024-09-07|limbă=ro}}</ref> === Internațional === Timișoara este membră a rețelelor EU Core Cities, European Cities, European Marketing Cities și Advancing Public Transport Cities.<ref>{{Citat web|url=http://www.uitp.org/|titlu=Advancing Public Transport EU}}</ref> == Infrastructură == <gallery mode="packed" heights="200px"> Fișier:Timisoara public transport system map (with stations).png|Harta sistemului de transport în comun (cu stații)<br />{{legend|#909090|cale ferată}} {{legend|#ffb0b0|linie de tramvai}} {{legend|#ffee50|linie de troleibuz}} Fișier:Map of the Timișoara tramway and trolleybus routes.png|Harta liniilor de tramvai și troleibuz Fișier:Netzplan RATT korrigiert.png|Reprezentare schematică a sistemului de linii de tramvai </gallery>Municipiul are acces direct la [[Coridoare pan-europene|coridoarele paneuropene]] [[Transport feroviar|feroviare]] și [[Transport rutier|rutiere]] care îl traversează, datorită interconectării la [[rețeaua trans-europeană de transport|rețeaua transeuropeană de transport TEN-T]], lucru care asigură legătura cu principalele orașe europene, naționale și cu centrele regionale, atât pentru transportul călătorilor, cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul [[Banat]]ului. Infrastructura transportului Timișoarei este foarte complexă, asigurând o gamă diversă de [[Serviciu (economie)|servicii]] de mobilitate urbană. === Transportul rutier. Infrastructura de transport municipală === {{Vezi și|Listă cu străzile din Timișoara existente înainte de 1920}}{{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | image1 = Podul Michelangelo (Timișoara).jpg | image2 = | caption1 = [[Pod|Podul]] Michelangelo, [[Circulație rutieră|sensul de circulație]] către [[Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului]] | caption2 = | total_width = 275 }}Trama stradală a municipiului este compusă din 1.278 de străzi ce însumează aproape 750&nbsp;km, majoritatea modernizate și echipate edilitar: [[Stradă|carosabil]] și [[trotuar]]e asfaltate, [[Parcare|parcări]], [[Indicator rutier|marcaje]], [[Parc|spații verzi]], [[Indicatoarele rutiere din România|indicatoare]], [[Semafor|semafoare]] și semnalizare luminoasă, [[Electricitate|iluminat public]], rețele de utilități ([[Canalizare menajeră|apă-canal]], [[gaz]], [[electricitate]]), sistem de colectare a apelor pluviale, [[Termoficare|rețele de termoficare]], [[Fibră optică|rețea subterană de cablaje și fibră optică]], [[Supravegherea video|camere video de supraveghere]] și servicii de [[Colectare selectivă|colectare]]-[[Dezinfectare|salubrizare]].<ref>{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/uploads/files/nomeclatorstradal/Nomenclator_stradal_Timisoara_actualiz_HCL_123_124_2017.pdf|titlu=Nomenclatorul stradal al Municipiului Timișoara|accessdate=2019-12-19|archive-date=2019-12-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20191219150640/https://www.primariatm.ro/uploads/files/nomeclatorstradal/Nomenclator_stradal_Timisoara_actualiz_HCL_123_124_2017.pdf|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Mărăsti Square, Timișoara, August 2022.jpg|miniatura|275x275px|[[Intersecție de străzi|Intersecția]] de tip [[Sens giratoriu|turbogirație]] din Piața Mărăști, lângă Cazarma Vienei (U), cartierul [[Calea Aradului]]]] Din punct de vedere al dimensiunii spațiale a traficului, fluxurile de [[circulație]] sunt preponderent de-a lungul principalelor axe de [[transport rutier]] ale orașului, consolidate printr-o serie de 4 inele concentrice care asigură legături rapide între [[Format:Cartiere Timișoara|cartierele Timișoarei]], identic sistemului [[Ringstraße]] din [[Viena]]. Zonele industriale centrale, care afectau coeziunea structurii urbane, sunt în prezent în reconversie, aici dezvoltându-se în special [[Serviciu (economie)|servicii]], [[Instituție|instituții]] și [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]]. Rețeaua de drumuri din afara municipiului este de tip radiar-concentric, majoritatea drumurilor din județ convergând către reședință.<ref>{{Citat web|url=https://renasterea.ro/incep-lucrarile-la-inelul-iv-de-circulatie-al-timisoarei-harta-cu-zona-unde-se-va-lucra/|titlu=Inep lucarile la Inelul 4 de circulatie|autor=https://renasterea.ro/incep-lucrarile-la-inelul-iv-de-circulatie-al-timisoarei-harta-cu-zona-unde-se-va-lucra/}}</ref> Noua magistrală rutieră ''Radiala Vest,'' proiect al [[Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere|Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)]], are o lungime de 2,7 kilometri și va cuprinde patru benzi de circulație, un [[pod]] nou peste [[Calea ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj|magistrala ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj]], și un [[sens giratoriu]] la intersecția cu strada Carpenului. Noua infrastructură asigură legătura dintre pasajul subteran și noul [[pod]] peste [[Canalul Bega]] din zona [[Solventul]], cu [[Șoseaua de centură a Timișoarei|Centura de Vest a Timișoarei]], din zona [[Freidorf]].<ref>{{Citat web|url=https://debanat.ro/2023/05/noua-radiala-vest-a-ajuns-la-faza-de-sf-contractul-a-fost-semnat-la-primaria-timisoara_392753.html|nume=Nestor|prenume=Alex|titlu=Noua Radială Vest a ajuns la faza de SF. Contractul a fost semnat la Primăria Timișoara|publisher=deBanat.ro - spune realitatea!|date=2023-05-04|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Aral green Timisoara 1210683.jpg|miniatura|275x275px|[[Stație de alimentare]] ecologică [[Aral|Aral Green]] pe [[DN6]], în zona [[Ghiroda Nouă, Timiș|Ghiroda Nouă]]]] În plan local, transportul auto cunoaște o adevărată explozie după 1990, astfel că în 2019 gradul de motorizare înregistrat la Timișoara era cel mai mare din România, cu un autovehicul la fiecare 1,68 locuitori. În același an, la nivelul orașului erau înmatriculate 196.486 de [[autovehicul]]e, la acestea adăugându-se mașinile care tranzitează orașul sau care sunt înmatriculate în alte [[Județele României|județe]], dar sunt deținute de persoane care locuiesc și lucrează în Timișoara.<ref name=":3">{{cite web|url=http://adevarulfinanciar.ro/articol/masinile-electrice-second-hand-o-alternativa-mai-ieftina-pentru-romanii-care-vor-un-autoturism-nepoluant/|title=Mașinile electrice second-hand, o alternativă mai ieftină pentru românii care vor un autoturism nepoluant|date=29 aprilie 2016|work=Adevărul|author=Gabriel Bucur|accessdate=2017-12-30|archive-date=2018-01-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20180104004440/http://adevarulfinanciar.ro/articol/masinile-electrice-second-hand-o-alternativa-mai-ieftina-pentru-romanii-care-vor-un-autoturism-nepoluant|dead-url=yes}}</ref> Din octombrie 2019 Timișoara deține cea mai mare infrastructură publică pentru încărcarea [[Automobil electric|automobilelor electrice]] și [[vehicul electric reîncărcabil|reîncărcabile]] din țară, Charging Plaza Hub, situată lângă [[Piața Timișoara 700|Piața 700]]. În martie 2021 s-a inaugurat prima stație de tip Supercharger pentru mașinile electrice și [[Vehicul hibrid|hibrid]] [[Tesla, Inc.|Tesla]] din [[România]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tesla.com/findus/location/supercharger/Timisoararosupercharger|titlu=Timișoara Supercharger}}</ref> === Rețeaua de transport internă și internațională === {{Vezi și|Șoseaua de centură a Timișoarei}} {| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em; text-align:center" width="60%" ! colspan="12" align="center" style="background:#ccccff;" |'''Distanța față de câteva puncte de reper din județ, capitale și metropole de pe Glob''' |- style="background:#DCDCDC" !în [[județul Timiș]] !în [[Europa]] !în [[Pământ|lume]] |- align="left" |[[Buziaș]] — 31&nbsp;km (19&nbsp;mi; 462,01 yd) |[[Berlin]] — 1.180&nbsp;km (733&nbsp;mi; 218, 45 yd) |[[New York (oraș)|New York City]] — 7.252&nbsp;km (4.506&nbsp;mi; 323,61 yd) |- align="left" |[[Călacea, Timiș|Băile Călacea]] — 27&nbsp;km (16&nbsp;mi; 777,03 yd) |[[Madrid]] — 2.099&nbsp;km (1.304&nbsp;mi; 454,30 yd) |[[São Paulo (oraș)|São Paulo]] — 10.290&nbsp;km (6.393&nbsp;mi; 1.600,79 yd) |- align="left" |[[Cenad, Timiș|Cenad]] — 73&nbsp;km (45&nbsp;mi; 633,77 yd) |[[Moscova]] — 1.594&nbsp;km (990&nbsp;mi; 819,59 yd) |[[Seul]] — 8.153&nbsp;km (5.066&nbsp;mi; 69,18 yd) |- align="left" |[[Jimbolia]] — 42&nbsp;km (26&nbsp;mi; 171,75 yd) |[[Paris]] — 1.460&nbsp;km (907&nbsp;mi; 355,41 yd) |[[Shanghai]] — 8.292&nbsp;km (5.152&nbsp;mi; 721,43 yd) |- align="left" |[[Moravița, Timiș|Stamora-Moravița]] — 59&nbsp;km (36&nbsp;mi; 1.163,18 yd) |[[Roma]] — 1.530&nbsp;km (950&nbsp;mi; 6.979, 51 yd) |[[Sydney]] — 15.613&nbsp;km (9.701&nbsp;mi; 4.684,2 yd) |- |[[Sânnicolau Mare]] — 65&nbsp;km (40&nbsp;mi; 3.891, 31 yd) |[[Istanbul]] — 1.058&nbsp;km (657&nbsp;mi; 722,86 yd) |[[Tōkyō]] — 9.060&nbsp;km (5.629&nbsp;mi; 1.096,44 yd) |- |[[Lugoj]] — 59&nbsp;km (36&nbsp;mi; 6.609, 63 yd) |[[Londra]] — 1.687&nbsp;km (1.048&nbsp;mi; 445,62 yd) |[[Johannesburg]] — 8.030&nbsp;km (4.989&nbsp;mi; 611,48 yd) |} Timișoara este legată la [[rețeaua de drumuri europene]], respectiv [[Drumurile Naționale din România|naționale]], prin următoarele căi rutiere: * [[drumul european E70]] ''—'' spre frontiera cu '''[[Serbia]]''' prin [[Moravița, Timiș|vama Stamora-Moravița]]'','' urmând traseul: [[Tbilisi]] - [[Batumi]] - [[Trabzon]] - [[Istanbul]] - [[Varna]] - [[Ruse]] - [[București]] - [[Craiova]] - Timișoara - [[Deta]] > [[Vârșeț]] - [[Panciova]] - [[Belgrad]] - [[Zagreb]] - [[Ljubljana]] - [[Triest]]e - [[Veneția]] - [[Padova]] - [[Verona]] - [[Brescia]] - [[Torino]] - [[Lyon]] - [[Saint-Étienne]] - [[Bordeaux]] - [[Bilbao]] - [[Gijón]] - [[A Coruña|A Coruña;]] * [[drumul european E671]] ''—'' Timișoara - [[Arad]] - [[Chișineu-Criș]] - [[Carei]] - [[Satu Mare]]; * [[DN6|drumul național 6]] ''—'' spre frontiera cu '''[[Ungaria]]''' prin [[Cenad, Timiș|vama Cenad]], urmând traseul: [[București]] - [[Alexandria, România|Alexandria]] - [[Roșiorii de Vede]] - [[Caracal]] - [[Craiova]] - [[Filiași]] - [[Strehaia]] - [[Drobeta-Turnu Severin]] - [[Porțile de Fier I|Porțile de Fier]] - [[Orșova]] - [[Băile Herculane]] - [[Caransebeș]] - [[Lugoj]] - [[Recaș]] - Timișoara - [[Sânnicolau Mare]] > [[Macău]] - [[Seghedin]] - [[Kecskemét]] - [[Budapesta]] - [[Tatabánya]] - [[Győr]] - [[Bratislava]] - [[Viena]];{{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | image1 = A1 Arad-Timisoara - 01.JPG | image2 = Pan-European_corridor_4.svg | caption1 = [[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]] în apropiere de Timișoara | caption2 = [[Coridoare pan-europene|Coridoarele TEN-T Orient-Est mediteraneean]] ([[Dresda]]-[[Istanbul]]) și [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]] ([[Strasbourg]]-[[Constanța]]/[[Sulina]]), [[Transport feroviar|componenta feroviară]] a Noului [[Drumul mătăsii|Drum al Mătăsii]] ([[Xi'an]]-[[Praga]]), traseul european [[Via Carpatia]] ([[Marea Baltică]]-[[Marea Egee]]), precum și ramura sudică a culoarului continental [[Rail-2-Sea]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]), tranzitează [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] pe relația nord-est - fiind unul din orașele [[România|României]] aflat pe toate cele 5 axe geostrategice de [[Transport|transport]] ce străbat țara | total_width = 500 }} * [[DN59|drumul național 59]] ''—'' cu ramificația [[DN59A]], spre frontiera cu '''[[Serbia]]''' prin [[Jimbolia|vama Jimbolia]], urmând traseul: Timișoara - [[Comuna Cărpiniș, Timiș|Cărpiniș]] > [[Becicherecu Mare]] - [[Novi Sad]] - [[Belgrad]] - [[Čačak]] - [[Višegrad|Visegrád]] - [[Sarajevo]] - [[Mostar]] - [[Split]]; * [[DN69|drumul național 69]] ''—'' Timișoara - [[Orțișoara, Timiș|Orțișoara]] - [[Vinga, Arad|Vinga]] - [[Șagu, Arad|Șagu]] - [[Arad]]. [[Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere|''Direcția Regională de Drumuri și Poduri'']] are sediul pe strada Coriolan Băran nr. 18.<ref>{{Citat web|url=https://www.drdptm.ro/index.php|titlu=CNAIR - DRDP Timisoara|publisher=www.drdptm.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Timișoara este un nod rutier major în [[Transport rutier internațional de marfă|traficul internațional de tranzit]], fiind situată pe [[Coridoare pan-europene|Coridorul pan-european IV Orient-Est mediteraneean]] [[Dresda]]–[[Istanbul]], care conectează [[Europa Centrală]] de [[Marea Neagră]] (în antichitate [[Drumul mătăsii]]), precum și nod al viitorului traseu transeuropean [[Via Carpatia]] ([[Inițiativa celor Trei Mări]]), care în plan continental face conexiune între porturile [[Klaipėda]] la [[Marea Baltică]] și [[Salonic]] la [[Marea Egee]], respectiv, în plan național, legăturile cu [[Autostrada A3 (România)|Autostrada Transilvania]] și [[Drumul expres Pitești–Craiova]]. [[Fișier:La Premier ministre polonaise Beata Szydlo faisant une présentation de Via Carpatia.jpg|miniatura|275x275px|Traseul rutier transeuropean [[Via Carpatia]], cu [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] indicată pe [[hartă]] ]] Orașul este străbătut în nord-est de [[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]], componentă a [[Coridoare pan-europene|Coridorului IV]] – cea mai importantă axă de transport a [[România|României]], ce străbate țara pe relația [[Nădlac]] – [[Arad]] – Timișoara – [[Deva]] – [[Pitești]] – [[București]]. Acest segment continuă cu [[Autostrada M43 (Ungaria)|autostrada M43]] din [[Ungaria]], spre [[Seghedin]], asigurând legătură rutieră directă cu [[Europa de Vest]]. [[Autostrada A1 (România)|A1]] face joncțiune în apropiere de [[Lugoj]] cu [[Autostrada A6 (România)|autostrada A6]]. Prima porțiune din autostradă, de 11&nbsp;km, dintre [[Balinț, Timiș|Balinț]] și [[Lugoj]], unde se află un [[nod rutier]] cu [[DN6]], a fost inaugurată pe [[19 decembrie]] [[2013]].<ref name=":1">{{cite web|url=http://www.economica.net/via-carpatia-pe-unde-va-traversa-romania-noua-autostrada-dintre-mediterana-si-marea-baltica_115733.html|title=Via Carpatia: Pe unde va traversa România noua autostradă dintre Mediterana și Marea Baltică|date=6 martie 2016|work=Economica.net}}</ref> === Varianta de ocolire === {{Articol principal|DNCT}} Lucrările la [[șoseaua de centură a Timișoarei]], destinată traficului rutier de mare tonaj și al circulației de tranzit, au început în Martie 2020 și au ca termen de finalizare sfârșitul anului 2022.<ref>{{Citat web|url=https://www.banatulazi.ro/stadiul-lucrarilor-la-centura-sud-timisoara-a-ajuns-la-aproape-jumatate-foto/|nume=Ledrer|prenume=Caterina|titlu=Stadiul lucrărilor la centura Sud Timișoara a ajuns la aproape jumătate FOTO|date=2021-10-29|accessdate=2021-12-07|limbă=ro-RO}}</ref> Varianta de ocolire a Timișoarei este completată de un al doilea inel, cu rol de centură intermediară, destinată traficului de tonaj mediu și mic, care unește comunele periurbane [[Ianova, Timiș|Ianova]], [[Remetea Mare, Timiș|Remetea Mare]], [[Bucovăț, Timiș|Bucovăț,]] [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă,]] [[Rudicica, Timiș|Rudicica,]] [[Urseni, Timiș|Urseni,]] [[Giroc, Timiș|Giroc,]] [[Șag, Timiș|Șag,]] [[Sânmihaiu Român, Timiș|Sânmihaiu Român,]] [[Săcălaz, Timiș|Săcălaz,]] [[Dudeștii Noi, Timiș|Dudeștii Noi,]] [[Sânandrei, Timiș|Sânandrei]] și [[Giarmata, Timiș|Giarmata]] din [[Zona metropolitană Timișoara|zona metropolitană]].<ref>{{Citation |title=Centura Mica a Timisoarei devine tot mai mare si se-apropie de finalizare. Consiliul Judetean a lansat licitatia pentru inca un segment de drum ce va fi modernizat {{!}} OpiniaTimisoarei.ro |url=https://www.opiniatimisoarei.ro/centura-mica-a-timisoarei-devine-tot-mai-mare-si-se-apropie-de-finalizare-consiliul-judetean-a-lansat-licitatia-pentru-inca-un-segment-de-drum-ce-va-fi-modernizat/09/09/2021}}</ref> === Șoseaua de legătură autostrada A1 - drumul european E671 === În Iulie 2021 au început lucrările de construcție a [[Șosea|șoselei de legătură]] dintre [[Autostrada A1 (România)|autostrada A1]] și [[drumul european E671]], obiectiv finanțat prin [[Fondul de Coeziune|Fondul European de Coeziune]]. Drumul va avea o lungime de 10&nbsp;km și va cuprinde 2 benzi de circulație pe ambele sensuri, 6 pasaje supraterane și 3 [[Nod rutier|noduri rutiere]] cu [[Sens giratoriu|sensuri giratorii]].<ref>{{Citation |date=1629624031 |publisher=adevarul.ro |language=en |title=Drum de legătură de 10 km între Timișoara și autostrada A1. Cât va costa și când ar putea demara lucrările |url=https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/drum-legatura-10-km-timisoara-autostrada-a1-costa-putea-demara-lucrarile-1_6122133e5163ec42716803bb/index.html}}</ref> Acesta va asigura o conexiune mai rapidă spre autostradă și va degreva circulația de tranzit pe actualul drum județean 691 ce traversează [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] și [[Giarmata, Timiș|Giarmata]].<ref>{{Citat web|url=http://www.ziarultimisoara.ro/actualitate/5879-s-a-lansat-licitatia-de-executie-a-noului-drum-de-descarcare-de-pe-autostrada-a1-spre-timisoara|titlu=S-a lansat licitația de execuție a noului drum de descărcare de pe autostrada A1 spre Timișoara}}</ref> '''Proiectele de infrastructură în pregătire,''' cuprinse în Masterplanul General definitivat de [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Republica Moldova)|Ministerul Transporturilor]] sunt: [[Autostrada A9 (România)|Autostrada A9]] Timișoara — [[Moravița, Timiș|Stamora-Moravița]] — [[Belgrad]] (via [[Novi Sad]]), completarea și finalizarea [[Șoseaua de centură a Timișoarei|variantei de ocolire Timișoara]] și [[Drum expres|Drumul Expres]] [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] — [[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]].<ref>{{Citat web|url=https://www.observatordetimis.ro/2020/08/15/conectare-intre-aeroportul-timisoara-si-a1-printr-un-nou-drum-judetean/|titlu=Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 printr-un nou drum județean}}</ref> Un alt proiect de infrastructură major pentru Timișoara și [[Județul Timiș]] îl reprezintă noua [[Transport rutier|legătură rutieră]] dintre [[România]] și [[Serbia]] la '''Autostrada „Zâmbetul Voivodinei”''' ''(Vojvođanski osmeh)'', aflată în construcție.<ref>{{Citat web|url=https://r3media.ro/un-nou-proiect-sarbo-roman-se-face-o-autostrada-care-va-lega-voivodina-de-tara-noastra-ambasadorul-romaniei-la-belgrad-suntem-foarte-interesati-de-proiecte-care-sa-ne-lege-de-serbia/|nume=Ursan|prenume=Radu|titlu=Un nou proiect sârbo-român: se face o autostradă care va lega Voivodina de țara noastră. Ambasadorul României la Belgrad: Suntem foarte interesați de proiecte care să ne lege de Serbia|publisher=R3media|date=2024-06-05|accessdate=2024-09-06|limbă=ro-RO}}</ref> Aceasta va conecta [[Voivodina]] de [[Vamă|punctul de frontieră]] cu [[România]] la [[Cernea Sârbească|Srpska Crnja]], aproape de [[Jimbolia]], asigurând legătură directă între Timișoara și [[Coridoare paneuropene|Coridorul Pan-European X]] care traversează [[Serbia]], rută ce leagă [[Europa occidentala|Europa Occidentală]] de [[Peninsula Balcanică|Balcanii de Sud]] și [[Turcia]].<ref>{{Citat web|url=https://rtv.rs/ro/politic%C4%83/vucic-va-vizita-ast%C4%83zi-lucr%C4%83rile-la-construirea-%C8%99oselei-de-mare-vitez%C4%83-z%C3%A2mbetul-voivodinei_1504759.html|nume=Voivodinei|prenume=Instituția de radiodifuziune a Voivodinei Radioteleviziunea|titlu=Vučić va vizita astăzi lucrările la construirea șoselei de mare viteză ”Zâmbetul Voivodinei”|publisher=Radioteleviziunea Voivodinei|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> === Transportul public === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Autobuze [[Mercedes-Benz]] Conecto în apropierea [[Fântâna Punctelor Cardinale|Punctelor Cardinale]]. Pe fundal: [[Palatul Dicasterial|Palatul Dicasterial]], sediul [[Curtea de Apel Timișoara|Curții de Apel Timișoara]] | image1 = Timișoara 29 iunie 2016 (8) Linia E4.jpg | caption2 = Troleibuz [[Škoda Auto|Škoda 24Tr Irisbus]] pe linia 16 | caption3 = [[Tramvai]] Bozankaya GT6. Cu o rezervă energetică de 70 de kilometri, [[Baterie electrică|acumulatorul electric]] de pe model are cea mai mare autonomie din lume | image2 = Timiŝoaro,_Ŝkoda-trolebuso_en_b_Regele_Ferdinand_I,_1.jpeg | image3 = Freedom Square, Timișoara, August 2022 (3).jpg | caption4 = [[Vaporetto|Hidrobuz]] acostat la [[Casa Baraj din Sânmihaiu Român|nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român]] | image4 = Hidrobuzul Huniade la Sânmihaiul Român.jpg | height1 = 300 | height2 = 300 | height3 = 300 | height4 = 300 | total_width = 900 }}{{Articol principal|Transportul public din Timișoara}}{{Vezi și|Troleibuzele din Timișoara}}{{Vezi și|Tramvaiul din Timișoara}}Transportul public urban de călători este asigurat de către [[Transportul public din Timișoara|Societatea de Transport Public Timișoara]] (STPT). Acesta se desfășoară pe 10 linii urbane de [[autobuz]], 8 linii de autobuz Expres, 9 linii de [[tramvai]], 9 linii de [[troleibuz]] și o linie [[vaporetto]]. Acestora li se adaugă 19 linii de transport [[Zona metropolitană Timișoara|metropolitan]] și 15 linii școlare pentru transportul elevilor. 45% din transportul public urban este deservit de [[Tramvaiul din Timișoara|tramvaie]], 22% de [[Troleibuzele din Timișoara|troleibuze]], 18% de [[autobuz]]e și restul de 15% de [[Navă de pasageri|hidrobuze]] și mijloacele de transport alternativ. Flota este modernă, mijloacele dispun de rampe de acces pentru persoanele cu [[dizabilitate]] locomotorie, camere audio-video și [[internet]] [[Wi-Fi]] gratuit.<ref name=":13">{{cite web|url=http://evz.ro/wi-fi-gratuit-in-mijloacele-de-transport-in-comun-din-timisoara.html|titlu=Wi-fi gratuit în mijloacele de transport în comun din Timișoara|date=18 iulie 2017|work=Evenimentul zilei|author=Georgeta Petrovici}}</ref> Prețul unei călatorii este 4 lei, achitabil prin ticket, cartelă de călătorie/abonament, terminal POS (orice card bancar sau gadget/device cu cip [[Near Field Communication|NFC]] încorporat), aplicațiile 24pay și [[mobilPay]]™ Wallet disponibile pentru [[Android (sistem de operare)|Android]] – [[IOS (Apple)|IOS]]/[[Apple Inc.|Apple Pay]], sau prin [[Short Message Service|SMS]] la 7442 cu textul B urmat de numărul liniei - ex. B33 (bilet de călătorie unic valabil 60 de minute) sau cu textul ZI - (legitimație de călătorie valabilă 24 h pentru toate liniile).Timpii de așteptare în stații sunt disponibili prin [[InfoTrafic]] RATT și [[Transport Public Timișoara]].<ref>{{Citat web|url=http://www.ratt.ro/taxare/pay_tel.html|titlu=STPT - taxare}}</ref> Timișoara deține o piață bine dezvoltată de servicii de [[taxi]]metrie. De asemenea, în oraș sunt și numeroase firme autohtone și internaționale de închirieri/servicii de [[leasing]] [[Automobil|auto]] - [[ALD Automotive]], [[Fleet Management Services]], [[DiRent]] sau [[Arval]] fiind doar câteva dintre acestea. Adițional există transport maxi-taxi.<ref>{{Citat web|url=https://www.eurocars.ro/ro/rent-a-car-Timisoara|titlu=Rent-a-car Timișoara}}</ref> Alternativ, în Timișoara operează firme private de [[Partajare de mașină|carpooling]] precum [[Uber (companie)|Uber]], [[Bolt (companie)|Bolt]], BlackCab, Free Now, BlaBlaCar sau WhiteCab.<ref>{{Citat web|url=https://bolt.eu/ro/cities/timisoara|titlu=www.bolt.eu/cities - Timișoara}}</ref> [[Fișier:Timișoara, autogara Autotim, 1.jpeg|miniatura|275x275px|Autogara din [[Iosefin]]]] === Autogări === Transportul județean, regional și național de călători este deservit de companii private, prin autogările din Timișoara. Există, de asemenea, curse zilnice spre destinații din [[Europa]], deservite de companii private de transport de călători, cum ar fi [[Flixbus]], [[Eurolines]], [[Dacos]] sau [[Atlassib]]. Pentru transportul intern cu [[autocar]]e și [[microbuz]]e există mai multe autogări, majoritatea amplasate în jurul [[Gara Timișoara Nord|Gării de Nord]] și pe Calea Stan Vidrighin (fosta Calea Buziașului).<ref name=":19">{{cite web|url=http://www.timisoara-info.ro/ro/infoutile/acces/autobuz.html|title=Acces cu autobuzul|work=Info Centrul Turistic Timișoara|accessdate=2018-02-16|archive-date=2017-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20171211083534/http://www.timisoara-info.ro/ro/infoutile/acces/autobuz.html|dead-url=yes}}</ref> === Transportul feroviar === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Gara Timișoara Nord|Gara de Nord]] | caption2 = [[Gara Timișoara Est|Gara de Est]] | caption3 = [[Gara Timișoara Vest|Gara de Vest]] | caption4 = [[Gara Timișoara Sud|Gara de Sud]] | image1 = Gara_Timisoara_Nord.png | image2 = Timisoara,_Gara_Timisoara_Est.jpg | image3 = Gara_Timisoara_Vest.jpg | image4 = Timiŝoaro,_suda_fervoja_stacio,_1.jpeg | total_width = 900 }} Municipiul are conexiuni [[Magistrale feroviare în România|feroviare]] zilnice cu toate zonele din România, întreținute de compania națională de transport feroviar [[CFR Călători]] și [[CFR Marfă]] și respectiv de operatorii privați [[Regiotrans]] și [[Grup Feroviar Român]]. Acestea permit orașului un important aflux de forță de muncă din toate colțurile județului. Municipiul este sediul [[Regionala CFR Timișoara|regionalei CFR Timișoara]]. [[Fișier:TEN-T CORR 9.svg|miniatura|275x275px|[[Coridoare paneuropene|Coridorul]] [[Rin]]-[[Dunărea|Dunăre]], având [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] ca punct nodal de [[transport]], constituie conexiunea dintre [[Europa Centrală]] și [[Europa de Est|cea de Est]]]] Un proiect de infrastructură important pentru municipiu pentru decongestionarea traficului îl reprezintă [[Tren|''trenul metropolitan'']], obiectivul fiind dezvoltarea unei alternative viabile de [[transport]] de călători, care să asigure accesul facil între cartierele orașului Timișoara, [[Calea ferată Timișoara–Radna|magistrala CFR 213 (Timișoara–Radna)]] și [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional „Traian Vuia”]], în cadrul proiectului privind modernizarea [[Coridoare pan-europene|coridorului pan-european IV]]. Acesta are o valoare investițională de 323 de milioane de lei și va cuprinde construirea unei noi [[Gară|stații]] de [[cale ferată]], cu două linii de garare, în imediata vecinătate a Aeroportului.<ref name=":17">{{cite web|url=http://adevarul.ro/locale/timisoara/conectarea-aeroportului-timisoara-calea-ferata-proiect-premiera-nationala-1_5a65a6a0df52022f75c0b3fa/index.html|title=Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată. Proiect în premieră națională|date=22 ianuarie 2018|work=Adevărul|author=Ștefan Both}}</ref> [[Fișier:TEN-T 04.svg|miniatura|Traseul paneuropean al [[Coridorul Orient/Est- Marea Mediterană|Coridorului Orient/Est-Marea Mediterană]] traversează [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]], transformând orașul în singurul nod intermodal complet al [[România|României]] ([[Transport rutier|rutier]]/[[Transport rutier de marfă|de marfă]] & [[Transport rutier internațional de marfă|logistic internațional]], [[Transport feroviar|feroviar]], [[Transport aerian|aerian]], [[Transport pe apă|fluvial]], [[Cicloturism|cicloturistic]], [[Ecologie urbană|ecologic]]/[[Sustenabilitate|sustenabil]] și [[Energetică|energetic]] - gazoductele BRUA și [[Recaș]]-[[Mokrin]], precum și [[Linie de înaltă tensiune în curent continuu|linia electrică de înaltă tensiune]] Mid Contiental East Corridor) - integrat în fluxurile [[Europa|continentale]] primare de [[transport]] și [[distribuție]] |275x275px]] Timișoara, cu cea mai densă rețea feroviară din România (91,9&nbsp;km/1.000&nbsp;km² față de 47,9&nbsp;km/1.000&nbsp;km² media națională), este al doilea nod feroviar al țării (9 direcții). Orașul este străbătut de următoarele linii feroviare:<ref name="stareecon" /> *[[Calea ferată Timișoara–Radna|magistrala CFR 213 (Timișoara–Radna)]]; *magistrala CFR 217 (Timișoara–Nerău); *[[Calea ferată Timișoara–Cenad|magistrala CFR 218 (Timișoara–Cenad)]]; *[[Calea ferată Timișoara–Arad|magistrala CFR 310 (Timișoara–Arad)]]; *[[Magistrala CFR 900|magistrala CFR 900 (București Nord–Craiova–Caransebeș–Timișoara)]] – parte a [[Coridoare pan-europene|coridorului Orient-Est mediteraneean]] [[Dresda]]–[[Istanbul]] – [[Rețeaua trans-europeană de transport|TEN-T Core]]. Segment în reabilitare integrală, pe porțiunea [[Arad]] – Timișoara – [[Caransebeș]], cu o valoare investițională de 8,77 miliarde de lei.<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/a-fost-semnat-contractul-pentru-modernizarea-a-162-km-ai-liniei-de-cale-ferata-caransebes-timisoara-arad-877-miliarde-lei-din-pnrr_606751.html|titlu=A fost semnat contractul pentru modernizarea a 162 km ai liniei de cale ferată Caransebeș-Timișoara-Arad. 8,77 miliarde lei din PNRR|publisher=Economica.net|date=2022-08-22|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; *[[Calea ferată Timișoara–Buziaș–Lugoj|magistrala CFR 918 (Timișoara–Buziaș–Lugoj)]]; *[[Calea ferată Timișoara–Jimbolia–Kikinda|magistrala CFR 919 (Timișoara–Jimbolia–Kikinda)]]; *[[Calea ferată Timișoara–Stamora Moravița|magistrala CFR 922 (Timișoara–Stamora Moravița)]] – [[Rețeaua trans-europeană de transport|TEN-T Comprehensive]]. Tronson în modernizare și [[electrificare]], cu un cost de peste 380 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/ministerul-transporturilor-a-aprobat-modernizarea-caii-ferate-dintre-resita-si-timisoara-cu-extensie-voiteni-stamora-moravita-frontiera-proiectul-ar-urma-sa-coste-400-de-milioane-de-euro/|titlu=Ministerul Transporturilor a aprobat modernizarea căii ferate dintre Reșița și Timișoara cu extensie Voiteni, Stamora Moravița, frontieră – proiectul ar urma să coste 400 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2023-10-30|limbă=ro}}</ref>; *[[Calea ferată Timișoara–Cruceni|magistrala CFR 926 (Timișoara–Cruceni)]]. [[Fișier:Die neun Kernkorridore des Transeuropäischen Verkehrsnetzes TEN-V.jpg|miniatura|275x275px|Harta celor 9 rute de transport TEN-T, cu traseul nodal [[Rail-2-Sea]] Gdańsk-Constanța evidențiat, traversând [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] ]] Orașul dispune de cinci gări [[Gara Timișoara Nord|(Timișoara Nord]], [[Gara Timișoara Vest|Timișoara Vest]], [[Gara Timișoara Sud|Timișoara Sud]], [[Gara Timișoara Est|Timișoara Est]] și Timișoara C.E.T.) și o stație de triaj ([[Gara Ronaț Triaj|Ronaț Triaj]]). Principala gară de călători este [[Gara Timișoara Nord|Timișoara Nord]], construită în 1857 și aflată în ample procese de reabilitare începând cu vara lui 2017, prin care trec zilnic peste 160 de trenuri care oferă legături cu toate zonele țării. De la Timișoara există legături internaționale directe spre [[Vârșeț]], [[Budapesta]], [[Viena]], [[Belgrad]] și [[Sofia]] prin [[InterRail]]. Călătorii care au utilizat transportul feroviar, îmbarcându-se din Timișoara în 2012, totalizează aprox. 1.101.988 (1.037.233 în Gara de Nord și 64.755 în Gara de Est), rezultând o medie zilnică anuală de 5.288 călători/zi (5.144 călători/zi în [[Gara Timișoara Nord|Gara de Nord]] și 144 călători/zi în [[Gara Timișoara Est|Gara de Est]]).<ref name="stareecon" /> [[Fișier:The train route from China to Europe.png|miniatura|275x275px|Traseul feroviar al [[Drumul mătăsii|Noului Drum al Mătăsii]], cea mai mare rută comercială din lume, leagă [[Xi'an|Xi’an]] ([[China]]) de [[Praga]] ([[Cehia]]). [[Cale ferată|Calea ferată]] traversează [[Eurasia]] - [[Asia de Est]] și [[Asia Centrală|Centrală]], [[Marea Caspică]] ([[feribot]]), [[Caucaz|Caucazul]] și [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]]. Ramificația estică a liniei străbate [[România]] pe relația [[Calafat]]-[[Craiova]]-[[Drobeta-Turnu Severin]]-''[[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]''-[[Curtici]], înainte de a ajunge în [[Europa Centrală]], consolidând rolul orașului în rețeaua mondială de [[Transport|transporturi]] de [[marfă]], [[Bunuri și servicii|schimb de bunuri]] și [[comerț internațional]]]] '''Metrou''' Din anul [[2018]] au început demersurile pentru implementarea serviciului de [[Transport în comun|transport public]] cu [[metrou]]l, alocându-se 145.000 de lei pentru studiile de fezabilitate necesare. Acesta cuprinde, în primă fază, două magistrale principale: una care leagă [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]] de [[Moșnița Nouă, Timiș|Moșnița Nouă]] pe axa N-S (M1); și alta care leagă [[Calea Șagului]] de [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] (M2), pe axa E-V. Proiectul prevede două tronsoane de aproximativ 25 de km, cu un cost de peste 2 miliarde de [[euro]]. Durata de execuție estimată este de 120 de luni.<ref>{{Citat web|url=https://www.birouinfo.ro/articol/stiri/primaria-timisoara-va-contracta-un-studiu-de-fezabilitate-pentru-introducerea-metroului-in-oras|titlu=Primăria Timișoara va contracta un studiu de fezabilitate pentru introducerea metroului în oraș|publisher=www.birouinfo.ro|accessdate=2024-09-06|limbă=ro}}</ref> === Transportul aerian === {{Articol principal|Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara}}{{Vezi și|Aeroportul Utilitar Timișoara}}{{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional Traian Vuia]] | caption2 = [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aeroportul Utilitar „Cioca”]] | image1 = Timisoara-airport-romania-march-2017.jpg | image2 = Air_show_at_Cioca_2017.jpg | total_width = 500 }} Timișoara dispune de [[Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara|Aeroportul Internațional „Traian Vuia”]], aflat din 2018 în ample lucrări de extindere. Acesta este cel mai important nod aerian din [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa]]. De aici sunt curse către 31 de destinații naționale și internaționale, printre care: [[București]], [[Constanța]], [[Atena]], [[Roma]], [[Milano]], [[Veneția]], [[Bari]], [[Bologna]], [[Frankfurt pe Main]], [[München]], [[Stuttgart]], [[Dortmund]], [[Karlsruhe]], [[Berlin]], [[Memmingen]], [[Londra]], [[Zakynthos]], [[Paris]], [[Madrid]], [[Barcelona]], [[Valencia]] sau [[Bruxelles]], operate de un număr de 11 companii aeriene, printre care [[Blue Air]], [[Lufthansa]], [[Ryanair]], [[TAROM]], [[Aegean Airlines]] și [[Wizz Air]]. Singurul aeroport din România certificat EASA, Aeroportul Internațional Timișoara servește ca bază operațională pentru [[Ryanair]] și [[Wizz Air]].<ref>{{Citat web|url=https://aerotim.ro/|titlu=www.aerotim.ro}}</ref> Există planuri pentru realizarea unui Airport City, un concept complex și inovativ pentru România, prin care vor fi construite, pe lângă facilitățile de [[transport aerian]], [[Transport rutier|rutier]] și [[Transport feroviar|feroviar;]] hoteluri, restaurante, magazine, centre de conferințe și săli expoziționale.<ref name=":28">{{cite web|url=http://aerotim.ro/comunicate/aeroportul-international-timisoara-la-final-de-an/|title=Aeroportul Internațional Timișoara, la final de an|date=21 decembrie 2017|work=Aerotim|author=Nicoleta Trifan|accessdate=2017-12-30|archive-date=2018-02-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20180202222741/http://aerotim.ro/comunicate/aeroportul-international-timisoara-la-final-de-an/|dead-url=yes}}</ref> Totodată, la Timișoara există și un aeroport utilitar – [[Aeroportul Utilitar Timișoara|Aerodromul „Cioca”]], care în viitor va fi extins și modernizat, pentru a prelua o parte din cursele aeroportului Traian Vuia.<ref name=":29">{{cite web|url=http://aerotim.ro/wp-content/uploads/2016/09/1.1-Brosura-TRAIAN-VUIA.pdf|title=Noi oportunități pentru Aeroportul Timișoara: Airport City|work=Aerotim|page=9|accessdate=2017-12-30|archive-date=2017-06-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20170622040210/http://aerotim.ro/wp-content/uploads/2016/09/1.1-Brosura-TRAIAN-VUIA.pdf|dead-url=yes}}</ref> ==== Centru Logistic Intermodal ==== În [[August]] [[2022]] au început demersurile pentru construirea ''Centrului Logistic Intermodal Timișoara.'' Proiectul are suprafață de 65 de hectare, va necesita investiții de peste 300 de milioane de euro și va oferi facilități de [[Depozit de mărfuri|depozitare]] și [[Transport|transport multimodal]] pentru mărfurile intercontinentale.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-de-300-de-milioane-de-euro-2193619.html|titlu=Proiect gigantic, de 300 de milioane de euro, pentru Aeroportul Timișoara. Grindeanu s-a întâlnit cu arabii|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-10|accessdate=2023-10-31|limbă=ro}}</ref> === Transportul pe apă === {{Articol principal|Transportul public naval din Timișoara}}{{Vezi și|Portul Timișoara}}{{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = Un hidrobuz/vaporetto STPT apropiindu-se de stația Dacia, lângă [[Fabrică|fabrica]] de [[Material textil|textile]] 1 Iunie, zona [[Piață|Pieței]] [[Badea Cârțan]] | caption2 = Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișoara este conectată la [[Coridoare pan-europene|coridorul VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre-Main-Rin]], cea mai importantă rută fluvială de transport a [[Europa|Europei]], pe relația [[Constanța]]-[[Belgrad]]-[[Budapesta]]-[[Bratislava]]-[[Viena]]-[[Rotterdam]] | image1 = DaciaAmonte2.jpg | image2 = | total_width = 275 }} Prin intermediul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], Timișoara are acces la [[Coridoare pan-europene|Coridorul pan-european VII]] [[Canalul Main-Dunăre|Dunăre–Main–Rin]], diagonală fluvială ce unește [[Europa de Nord|nordul]] de [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]] ([[Marea Nordului]] de [[Marea Neagră]]), permițând [[Barjă|barjelor]] și [[șlep]]urilor transportul [[Marfă|mărfurilor]] pe calea apei, legând Timișoara de [[Regiunea Ruhr|bazinul Ruhr]] și 4 capitale europene ([[Belgrad]], [[Budapesta]], [[Bratislava]] și [[Viena]]), și mai departe până în [[Portul Rotterdam|port la Rotterdam]], pe relația [[Linz]]-[[Frankfurt pe Main]]-[[Köln]]-[[Düsseldorf]].<ref name=":31">{{cite web|url=http://www.capital.ro/fonduri-europene-pentru-redeschiderea-navigatiei-pe-canalul-bega.html|title=Fonduri europene pentru redeschiderea navigației pe Canalul Bega|date=22 iulie 2017|work=Capital|author=Vlad Petrini}}</ref> ==== Vaporetto și alte mijloace nautice de transport ==== Timișoara este singurul oraș românesc cu transport public urban de călători pe apă, realizat cu [[Ambarcațiune|ambarcațiuni]] de tip [[vaporetto]], aflate în directa exploatare a [[Transportul public din Timișoara|Societății de Transport Public Timișoara (STPT)]]. Călătoria se poate achita prin SMS la 7442 cu textul V. Se poate naviga de asemenea pe Bega cu [[Șalupă|șalupe]], de 6 sau 12 persoane, ce efectuează curse private de agrement la cerere, din Timișoara până la [[Casa Baraj din Sânmihaiu Român|ecluza din Sânmihaiu Român]] și mai departe până la [[stăvilar]]ele de la [[Srpski Itabej, Banatul Central|Srpski Itabej]] și [[Clec, Banatul Central|Klek]]. Pentru agrement turistic există hidrobiciclete și bărci care pot fi închiriate.<ref name=":30">{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-timisoara-oras-romania-transport-comun-apa-inceput-circule-vaporasele-pasageri-bega-1_5b642ca9df52022f75f5a5ad/index.html|titlu=Timișoara primul oraș din România cu vaporetto}}</ref> [[Fișier:VeloTM Timișoara station.jpg|miniatura|367x367px|Sistemul de [[Bicicletă|bike-sharing]] VeloTM]] === Transportul alternativ === Timișoara este orașul românesc cu cel mai dezvoltat sistem de culoare integrat pentru [[Bicicletă|biciclete]], fiind un mijloc de deplasare tot mai utilizat. [[Ciclism|Cicliștii]] au acces în municipiu la peste 100&nbsp;km de piste pentru biciclete, inclusiv aproximativ 40&nbsp;km în afara acestuia, prin pista de [[Ciclism rutier|cicloturism]] transfrontalieră de pe malul [[Canalul Bega|Canalului Bega]], cea mai lungă din [[România]]. Secțiunea de pe partea românească se unește cu cea din [[Serbia]], care pornește din [[Becicherecu Mare|Zrenjanin]], în zona punctului de trecere al frontierei la [[Otelec, Timiș|portul Otelec]]. Pista asigură conexiune directă la ruta europeană [[EuroVelo|EuroVelo 6]].<ref name=":21">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/e-gata-cea-mai-lunga-pista-de-biciclete-din-romania-ne-duce-din-timisoara-in-serbia-pe-malul-begai-de-cand-vom-putea-inchiria-biciclete/25/03/2015|title=E gata! Cea mai lungă pistă de biciclete din România ne duce din Timișoara în Serbia, pe malul Begăi. De când vom putea închiria biciclete?|date=25 martie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Roxana Deaconescu}}</ref> {{Imagine multiplă | align = Center | direction = Left | image1 = EuroVelo Route 13.svg | image2 = Iron Curtain Trail August 2009.jpg | image3 = EuGB solid labels web.png | total_width = 950 | footer = Coridoarele [[Cicloturism|cicloturistice]] [[EuroVelo]] 13 și Centura Verde a Europei/European Green Belt ([[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Patrimoniul Mondial UNESCO]]) – cunoscute și ca Traseele [[Cortina de Fier|Cortinei de Fier]], intră în [[România]] prin localitatea [[Lunga, Timiș|Lunga]] și ies prin [[Comuna Moravița, Timiș|Stamora-Moravița]], străbătând [[Județul Timiș|județul Timiș]]. Componente ale [[Rețeaua transeuropeană de transport|Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T)]], aceste rute leagă nordul [[Scandinavia|Scandinaviei]] ([[Marea Barents]]) de litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] ([[Cadrilater]]), traversând 20 de [[Țară|țări]] și 10 [[Capitală|capitale]]: [[Helsinki]], [[Tallinn]], [[Riga]], [[Vilnius]], [[Berlin]], [[Bratislava]], [[Viena]], [[Budapesta]], [[Belgrad]] și [[Sofia]]. }} În plan local, Timișoara este primul oraș din România cu sistem funcțional de bikesharing public automat, VeloTM fiind inaugurat în vara anului [[2015]]. Sistemul are 440 de biciclete în cele 25 de stații din oraș și, în funcție de sezon, este accesat de 1.000–1.500 de persoane pe zi. În viitor sistemul va fi extins și va asigura legături cu [[Zona metropolitană Timișoara|comunele periurbane]]. Accesul la biciclete se face cu ajutorul aplicației mobile VeloTM, prin intermediul cardului de călătorie înrolat.<ref name=":23">{{cite web|url=http://www.ratt.ro/velo_tm.html|title=Velo TM|work=Regia Autonomă de Transport Timișoara}}</ref> Din 2019, s-a introdus și integrat transportul cu [[Trotinetă|trotinete electrice]] în rețeaua municipală, denumit TroTM, accesibil prin aplicație mobilă. Contra-cost, se poate opta pentru serviciul de sharing Flow.<ref>{{Citat web|url=https://flow.ro/|titlu=Flow Timișoara - închiriere trotinete electrice}}</ref> În planul [[Regiunea de dezvoltare Vest|zonei de vest]], se construiește ''rețeaua regională de piste cicloturistice,'' cu o lungime totală de 1.729 de kilometri, cel mai mare proiect de [[infrastructură]] velo din România. Aceasta cuprinde județele [[Județul Timiș|Timiș]], [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], și are un cost de 142 de milioane de euro.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/comunicate-de-presa/470-de-km-de-piste-de-biciclete-amenajate-in-timis-prin-pnrr-reteaua-va-lega-timisul-de-arad-caras-severin-si-hunedoara/|titlu=470 de km de piste de biciclete, amenajate în Timiș prin PNRR. Rețeaua va lega Timișul de Arad, Caraș – Severin și Hunedoara - Consiliul Județean Timiș|date=2022-12-30|accessdate=2023-10-05|limbă=ro-RO}}</ref> == Economie == {{Articol principal|Economia Timișoarei}}{{Vezi și|Listă de companii din Timișoara}} [[Fișier:RO Timisoara UVT 180 N Oct 2019 shapened.jpg|centru|miniatura|900x900px|Vedere aeriană asupra [[Clădire|clădirilor]] din Timișoara (stânga-dreapta): [[Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Electronică și Telecomunicații]]; [[Birou (încăpere)|birourile]] Bega Business Center, [[Cluster|cluster-ul]] [[Nokia]] Campus și [[Turn|turnul]] Electromotor ([[Bega Grup]]); proiectul de [[Principiile urbanismului inteligent|regenerare urbană]] [[Fabrica de pălării din Iosefin|PALTIM]] (zona [[Gara Timișoara Nord|Gării de Nord]]); [[Apartament|apartamentele]] de la City of Mara ([[Circumvalațiunii]]); [[Incubator de afaceri|incubatorul]] regional INCUBOXX, lângă [[ZF Friedrichshafen|ZF Engineering Centre]] ([[Blașcovici]]); [[Centru de afaceri|centrul de afaceri]] Hub700 ([[ETA2U]]) & 700 Office; [[Penthouse (apartament)|penthouse-urile]] de la XCity Towers ([[Bucovina, Timișoara|Bucovinei]]); sucursala [[ING Bank România|ING]]/[[ING Group|NN Asigurări România]] din [[Tipografilor, Timișoara|Tipografilor]]; [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|Ansamblul urbanistic Iulius Town]]; [[Hotel|hotelul]] North Star Continental Resort; locuințele [[Danya Cebus|Denya Forest]] ([[Calea Lipovei|Lipovei]]); [[Birou (încăpere)|birourile]] centrului de [[cercetare]]-[[dezvoltare]] [[Continental AG]] Timișoara; [[Dezvoltare cu utilizare mixtă|dezvoltarea cu utilizare mixtă]] ISHO, lângă sediul [[Poliția Română|Inspectoratului Județean de Poliție]]; [[Cartier (oraș)|cartierul]] Noua Timișoara ([[Tender SA|Tender Group]]); [[Filială|punctul de lucru]] [[PPC (companie)|PPC]] din [[Plopi, Timiș|Plopi]] (fostul imobil [[Enel]]); sediul [[Casa Națională de Pensii Publice|Casei Județene de Pensii Publice;]] filiala [[BRD - Groupe Société Générale|Băncii Române pentru Dezvoltare]]; [[Bloc|blocul rezidențial]] Ștefan cel Mare 53 din [[Piața Traian din Timișoara|zona Traian]]; și [[Ansamblu rezidențial|complexul imobiliar]] Fabrik Residence, parte a proiectelor de [[Urbanizare|reconversie urbană extinsă]] ale [[Arheologie industrială|siturilor industriale]] din [[Fabric|Calea Buziașului]] ]] {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Fabrica de bere Timișoreana|Timișoreana]], liderul pieței românești de [[Bere|bere]] | caption2 = [[Smithfield Romania|Comtim]], cel mai mare [[Combinat|combinat]] de prelucrare a [[Carne|cărnii]] de [[Porc domestic|porc]] din [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei]], în [[Parc industrial|Parcul Industrial]] [[Freidorf]] | caption3 = [[Producător|Producătorul]] de contoare și regulatoare electrice [[Luxten Lighting Company|AEM]], cartierul [[Ciarda Roșie]] | caption4 = | image1 = Bere Timișoreana (2023) 01.jpg | image2 = Smithfield Ferme -production (1).jpg | image3 = Timisoara - Tramway 04.jpg | image4 = | total_width = 900 }} ''Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri'' are sediul pe Blvd. Revoluției din 1989 nr.17.<ref>{{Citat web|url=https://www.cjtimis.ro/consiliul-judetean-timis/organizare/structura-organizatorica/serviciul-de-relatii-externe-si-protocol/|titlu=Serviciul de relații externe, protocol și mediul de afaceri - Consiliul Județean Timiș|date=2022-02-02|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Prin dezvoltarea antreprenoriatului și a companiilor locale într-o [[economie de piață]] bazată pe [[cerere și ofertă]], [[concurență]] și [[comerț liber]], Timișoara a beneficiat totodată de [[globalizare]] și [[Investiție|investiții]] ale [[Corporație|corporațiilor internaționale]], generând [[bogăție]] și [[creștere economică]] într-un oraș caracterizat de [[liberalism economic]] și [[Piața liberă|piață liberă]], susținut de o [[Mâna de lucru salariată|mână de lucru salariată]] calificată ce creează [[Valoare adăugată brută|valoare adăugată ridicată]].<ref>{{Citat web|url=https://servicii.primariatm.ro/categorii/afaceri|titlu=Servicii - Comerț, afaceri|publisher=servicii.primariatm.ro|accessdate=2024-10-02|limbă=ro}}</ref> [[Primăria Municipiului Timișoara]] oferă facilități atractive, precum reduceri fiscale semnificative, sprijin financiar substanțial și infrastructură de suport tuturor [[investitor]]ilor care dezvoltă [[Parc de afaceri|parcuri de afaceri,]] [[Parc industrial|parcuri industriale]], [[Ansamblu rezidențial|proiecte rezidențiale]] și de [[retail]], precum și din celelalte [[Sector economic|sectoare economice]].<ref>{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/|titlu=Municipiul Timișoara - Acasă|publisher=www.primariatm.ro|accessdate=2024-10-02|limbă=ro}}</ref> Timișoara are cea mai dinamică [[economie]] din [[România]] și cel mai mare aflux de [[Investiție|investiții]] dintre [[Lista orașelor din România|orașele regionale ale țării]], având cea mai ridicată rată [[Antreprenoriat|antreprenorială]] din [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunea de Vest]] și un sistem de [[Startup|Startup-uri]] în plină dezvoltare.<ref name="timisoarastartups.ro"/><ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-pentru-afaceri-211675|nume=Romania|prenume=Forbes|titlu=Forbes Best Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2016-02-05|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Romania - Nominal GDP per Capita by County.png|miniatura|275x275px|[[Produsul intern brut]] per capita al [[Județele României|județelor României]]. [[Județul Timiș|Timișul]] se numără printre [[Dezvoltare economică|cele mai dezvoltate 5 regiuni]] ale [[România|țării]] din punct de vedere [[Economie|economic]]]] Principalele atuuri ale Timișoarei sunt [[Forță de muncă|forța de muncă]] înalt calificată, [[Infrastructură|infrastructura]] dezvoltată, caracterul competitiv al mediului de [[Afacere|afaceri]] local, [[Antreprenoriat|rata antreprenorială]] ridicată, [[Economia Timișoarei|piața locală]] stabilă, [[Geografie|poziția geografică]] vestică, caracterul [[Cosmopolitism|cosmopolit]] și tradiția [[Inovație|inovării]]. Prin funcțiunile sale complexe, orașul Timișoara polarizează un teritoriu mai larg, fiind cel mai mare centru [[Economie|economic]], [[Știință|științific]] și [[Cultură|cultural]] din [[regiunea de dezvoltare Vest]], concentrând 25,8% din [[Demografie|populația urbană]], peste 30% din [[Producția în masă|producția industrială]], peste 35% din [[Comerț|activitățile comerciale]] și peste 70% din [[Student|studenții]] din regiune. Caracteristic [[Economie de piață|economiilor de piață]] avansate, sectorul [[Serviciile în România|serviciilor]] acoperă un procent tot mai mare din economia timișoreană.<ref name="stareecon" /> Astăzi, Timișoara cunoaște o dezvoltare economică fără precedent, datorată ratei ridicate a [[Investiție|investițiilor străine]] (ISD) și [[Investiție|autohtone]] [[Investiție Greenfield|Greenfield și Brownfield]], precum și din sectoarele [[Industria automobilistică|automotive]], [[înaltă tehnologie]] și [[IT]]. Într-un articol din 2005, revista franceză ''L'Expansion'' a numit Timișoara „vitrina economică a României”, referindu-se la numărul mare de investiții străine, considerate ca o „a doua revoluție” prin care orașul trece. În anul [[2016]], la gala ''Romanian Best Cities'', [[Forbes]] a desemnat Timișoara, pentru a doua oară consecutiv și pentru a treia oară în istorie, cel mai dinamic oraș din [[România]] din punct de vedere economic și cel mai bun oraș pentru [[Afacere|afaceri]].<ref>{{cite web|url=http://adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-cea-mai-dinamica-economie-romania-valoarea-exporturilor-ajuns-4125-milioane-euro-crestere-965-milioene-euro-1_54f097aa448e03c0fd0bf202/index.html|title=Timișoara are cea mai dinamică economie din România. Valoarea exporturilor a ajuns la 4.125 milioane euro. Creștere cu 965 milioane de euro|work=Adevărul|author=Ștefan Both|date=27 februarie 2015}}</ref> Capitalul străin investit la Timișoara provine în special din țări precum [[Italia]], [[Germania]], [[Statele Unite]], [[Țările de Jos|Olanda,]] [[Elveția]] și [[Franța]]. Timișoara are una din cele mai scăzute rate ale șomajului din țară, de doar 1,03% în [[2012]]. Timișoara deține un produs intern brut/locuitor mai mult de dublul mediei naționale conform datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]].<ref>{{Citat web|url=http://www.tion.ro/studiu-banca-mondiala-aproape-jumatate-din-locuitorii-timisoarei-sunt-nascuti-in-alte-parti/1954730|titlu=Studiu Banca Mondiala}}</ref> [[Fișier:Timişoara (5).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș]]]] === Dimensiune. Evoluție economică === Municipiul Timișoara avea la finalul anului 2020 un număr de 170.737 [[Angajat|angajați]], ceea ce reprezintă 66,39 % din cei 257.172 angajați ai [[Județul Timiș|județului Timiș]], cel mai mare efectiv de salariați din țară după București.<ref>{{Citat web|url=http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro|titlu=INSSE - Baze de date statistice - TEMPO-Online serii de timp|publisher=statistici.insse.ro|accessdate=2021-12-07}}</ref> În privința evoluției economiei locale, în primele 9 luni din anul [[2021]] un record de 13.962 noi angajați s-au încadrat în câmpul muncii, depășind în premieră capitala care a avut 10.437 de angajări, și Buzăul care a avut 8.090 de noi persoane angajate conform [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|ANOFM]]. 32% din volumul total al job-urilor disponibile la nivel național a fost în [[București]] și 15% Timișoara, preponderent în domeniile [[Tehnologia informației|IT]]/[[Tehnologia informației și comunicării|TIC]], [[Telecomunicație|telecomunicații]], [[finanțe]], [[contabilitate]] și [[vânzări]].<ref>{{cite web|url=http://www.forbes.ro/articles/timisoara-cel-mai-bun-oras-pentru-afaceri-53902|title=Forbes Best Cities 2016: Timișoara, din nou pe primul loc|date=5 februarie 2016|work=Forbes|author=Andrei Panait}}</ref> În anul [[2020]] Timișoara a atras peste 11,5% din totalul investițiilor private din [[România]], depășită doar de capitala [[București]] care a atras aproape 50%. Investițiile private au vizat domeniile [[Productivitate|producție]]/[[logistică]], [[comerț]]/[[Serviciu (economie)|servicii]] și [[Clădire|imobiliare]].<ref>{{fr icon}} {{cite web|url=https://lexpansion.lexpress.fr/actualite-economique/la-deuxieme-revolution-de-timisoara_1374659.html|title=La deuxième révolution de Timișoara|work=L'Expansion|author=Yves-Michel Riols|date=1 septembrie 2005}}</ref> [[Fișier:Timisoara - Open Ville Skyline - Mar 2019.jpg|centru|miniatura|900x900px|Imagine panoramică a [[Birou (încăpere)|clădirilor de birouri]] din Piața Consiliul Europei, de la stânga la dreapta: Centrul Financiar-Bancar Europe ONE, sediul [[Asirom]] Timișoara ([[Vienna Insurance Group]]); [[Turn|turnul]] AGN Business Center; [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|United Business Center 1, 3 & 2]]. În prim-plan: [[Magistrala CFR 100|Magistrala feroviară CFR 100]], componentă a [[Coridorul Orient/Est- Marea Mediterană|Coridorului Orient/Est-Marea Mediterană]] (circulația [[Spațiul Schengen|Schengen]]/[[Spațiul Economic European]] & [[Mobilitatea militară (proiect PESCO)|Mobilitatea PESCO]] - parte a [[Rețeaua transeuropeană de transport|Rețelei Transeuropene de Transport TEN-T Core/principale]]) - n.r. pe teritoriul [[România|României]]: [[Vamă|Vama]] [[Curtici]] ([[Zona Liberă Curtici-Arad|Zona Economică Liberă Curtici]]) - [[Porțile de Fier I]] - [[Podul Calafat-Vidin|Podul Noua Europă]] ([[PTF]] [[Calafat]]-[[Vidin]])]] Timișoara este lider în privința proiectelor de [[Investiție|investiții private]] din afara Bucureștiului în perioada [[2021]]-[[2024]], atrăgând [[Capital (economie)|capital]] de peste 1 miliard de euro, mai mult de jumătate din totalul [[Investiție|investițiilor]] regionale desfășurate în [[România]], în proiecte de [[Birou (încăpere)|birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[Depozit de mărfuri|depozite de mărfuri,]] [[retail]] și [[hotel]]uri.<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/timisoara-atrage-investitii-de-un-miliard-de-euro-in-imobiliare-jumatate-din-valoarea-celorlalte-mari-orase-din-romania_543934.html|titlu=Timișoara atrage investiții de un miliard de euro în imobiliare, jumătate din valoarea celorlalte mari orașe din România|publisher=Economica.net|date=2021-11-17|accessdate=2023-10-22|limbă=ro}}</ref> Potrivit unei analize efectuate de ''Romania Property Club'' în anul [[2024]], Timișoara atrage în perioada [[2025]]-[[2029]] investiții de peste 4 miliarde de euro, cca. 22% din [[Capital|capitalul total]] investit în [[România]], depășită doar de [[București]], care atrage aproape 40%.<ref>{{Citat web|url=https://www.forbes.ro/analiza-timisoara-ar-putea-atrage-investitii-publice-si-private-de-peste-4-miliarde-de-euro-411119|nume=Turp|prenume=Amelia|titlu=Analiză: Timișoara ar putea atrage investiții publice și private de peste 4 miliarde de euro - Forbes.ro|publisher=Forbes Romania|date=2024-10-03|accessdate=2024-10-04|limbă=ro-RO}}</ref> Totodată, conform datelor [[Institutul Național de Statistică|Institutului Național de Statistică]], soldul total al [[Investiție|investițiilor străine directe]] (ISD) din [[județul Timiș]], fără cele autohtone, a fost la sfârșitul anului [[2023]] de cca. 5,2 miliarde de [[euro]], cifră care clasează [[Județele României|județul]] pe locul trei în [[România|țară]], după [[București]] și [[Ilfov]], și primul din [[provincie]].<ref>{{Citation |publisher=www.bnr.ro |title=Eroare/ Error |url=https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=41092&idInfoClass=9403}}</ref> [[Fișier:Romania - Net Salary per County.png|miniatura|275x275px|Harta [[Salariul mediu în economia României|salariului net]], pe [[Județele României|județe]], în [[România|România.]] [[Județul Timiș|Timișul]] are cel mai mare [[Venit|venit mediu]] din țară după București, iar [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] cel mai ridicat [[Standard de viață|standard al vieții]] la nivel național (locul 53 în [[Europa]]) ]] [[Județul Timiș|Timișul]] are al doilea cel mai mare [[Salariul mediu în economia României|salariu mediu net]] din [[România]], ajungând în [[2024]] la 6.649 de [[Leu românesc|lei]], depășit doar de capitala [[București]] (6.690 lei), fiind în creștere cu 16,1% față de anul [[2023]], cea mai mare valoare din [[România]]. Pe lângă acesta, se adaugă stimulente fiscale adiționale și beneficii extrasalariale semnificative - [[Tichet de masă|bonuri de masă]], [[Tichet cadou|tichete cadou]] și [[Tichet de creșă|de creșă]], [[Voucher|vouchere de vacanță]], [[carduri preplătite]] sau pachete de [[Asigurare|asigurări]], precum și [[Deducere fiscală|deduceri fiscale]], [[Sistem de plăți|decontări]] și [[Subvenție|subvenții]] majore, acordate de angajatorii timișeni.<ref>{{Citat web|url=https://www.ey.com/ro_ro/newsroom/2023/02/cele-mai-folosite-beneficii-extrasalariale-si-perceptia-angajatorilor-romani-vizavi-de-modificarile|titlu=Sondaj EY: Cele mai folosite beneficii extrasalariale şi percepţia angajatorilor români vizavi de modificările legislative aplicabile acestora|publisher=www.ey.com|accessdate=2025-03-29|limbă=ro-RO}}</ref> Județul are cea mai mare [[creștere economică]] din [[România]] între anii [[2014]] - [[2024]], valoarea [[Produs intern brut|PIB-ului pe cap de locuitor]] crescând cu 217%.<ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/la-zi/topul-salariilor-din-romania-timis-se-apropie-de-bucuresti-in-clasament/|titlu=Topul salariilor naționale: Județull care se apropie de București|publisher=România Liberă|date=2025-02-18|accessdate=2025-04-12|limbă=ro-RO}}</ref> În același timp, populația are un nivel de [[educație financiară]] superior mediei naționale, obținând [[Venit|venituri suplimentare]] semnificative din [[Oră suplimentară|ore adiționale de lucru]], [[Contract de muncă|contracte parțiale de muncă]] și prestări de [[Serviciu (economie)|servicii]] în regim [[Freelancer|liber-profesionist]], [[Leasing|închirierea]] de [[Proprietate|proprietăți]]/[[Imobil de raport|imobile de raport]]/[[regim hotelier]] ([[Imobiliare.ro]], [[Lajumate.ro|HomeZZ]], [[Inform Media|Romimo.ro]], [[Airbnb]], [[TripAdvisor]], [[Trivago]], Booking.com, [[OLX]], [[Momondo]], [[HotelsCombined]], [[CouchSurfing|CouchSurfing,]] etc.), [[Acțiune (economie)|acțiuni]] și [[Obligațiune|obligațiuni]] ([[Bursă de valori|bursă]], [[Titlu de valoare|titluri de valoare]], [[Dividend|dividende]], etc.), [[Investiție|investiții]] ([[Metal prețios|metale]], [[Piatră prețioasă|pietre prețioase]], etc.), [[economisire]] ([[Depozit bancar|depozite bancare]], [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[instrumente financiare derivate]]), [[finanțe descentralizate]] ([[Criptomonedă|criptomonede]], [[Initial coin offering|initial coin offerings]], [[Monedă digitală|monede digitale)]], ș.a.m.d.<ref>{{Citat web|url=https://timis.insse.ro/|titlu=DRS-TIMIȘ – Direcţia Regională de Statistică TIMIȘ|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://edukiwi.ro/idei-de-afaceri-acasa-la-domiciliu/|titlu=50 Idei de afaceri de acasa (la domiciliu) care merg ❤️|publisher=edukiwi.ro|date=2021-03-24|accessdate=2025-03-30|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Palatul Banca Națională a României, Timișoara (2023) - IMG 04.jpg|miniatura|275x275px|Sediul Sucursalei Regionale Timiș a [[Banca Națională a României|Băncii Naționale a României]], lângă [[Palatul Poștelor din Timișoara|Palatul Poștelor]]]] Timișoara este, la rândul său, unul din principalele centre financiare ale [[România|României]], beneficiind de prezența tuturor [[Bancă (instituție financiară)|băncilor]] active pe [[Lista băncilor din România|piața națională]], găzduind majoritatea sediilor [[Filială|filialelor]] regionale din [[Regiunea de dezvoltare Vest|zona de Vest]], având totodată o rețea extinsă de [[Agenție|agenții]] și [[Bancomat|bancomate]], precum și o dinamică emergentă în zona [[Tehnologie financiară|sectorului fintech]], susținută de infrastructura locală de [[Comunicație|comunicații]] dezvoltată și de interesul crescut al locuitorilor pentru [[Digitalizare|digitalizarea]] [[Sistemul financiar|serviciilor financiare]]. Pe lângă acestea, orașul găzduiește un număr semnificativ de [[Instituție financiară nebancară|Instituții Financiare Nebancare]] (IFN-uri); companii de [[Asigurare|asigurări]]; [[Cooperativă de credit|cooperative de credite]] și [[Contract de împrumut|contracte de împrumut]]; [[Agent de vânzări|societăți și firme de brokeraj]]; [[Corporație|corporații]] de [[Listă de companii de consultanță financiară și audit|consultanță financiară, audit]] și [[contabilitate]]; [[Fond de investiții|fonduri de investiții]], [[Fond speculativ|speculative]] & [[capital de risc]]; [[Capital (economie)|business angels]] și [[Grup de experți|grupuri de experți]] (Financial Think Tanks); [[Incubator de afaceri|incubatoare și acceleratoare de afaceri]]; [[Modelul entitate-asociere|entități/asocieri]] și [[Organizație|organizații]] specializate în scrierea și atragerea de [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|fonduri europene]] și [[Finanțare|finanțări]] pentru [[sectorul privat]]/[[Parteneriat public-privat|parteneriate publice-private]]; [[Concern|concerne]] autohtone și internaționale cu soluții de [[Credit|refinanțare]]; [[Structură|structuri]] de [[publicitate]] și [[Promoție (marketing)|promovare]], [[Plan de marketing|planuri]]/[[Strategie de marketing|politici de marketing]]/[[Strategie de investiții|strategii de investiții]] și [[Scalabilitate|scalabilizare]] a [[Afacere|afacerilor]]; [[Firmă|firme]] de [[Cercetare de marketing|cercetări de piață]]/[[analiză media]]; [[Companie|companii]]/[[PFA|persoane fizice autorizate]] și [[Training|traineri]]/[[Formator|formatori]] de [[Cybermarketing|marketing digital]] & [[Marketing afiliat|afiliat]]/[[Comerț electronic|e-Commerce]]/[[Marketing pe motoare de căutare|SEM]]-[[Optimizare pentru motoare de căutare|SEO]] și [[telemarketing]]; [[Întreprindere|întreprinderi]] de suport pentru [[Structură de date|stocarea informațiilor]] în [[Bază de date|baze]]/[[Depozit de date|centre de date]]; [[:Categorie:Holding-uri|holding-uri]] de [[Marcă comercială|branding]]/[[Externalizare (economie)|externalizare]]/[[Merchandising|mercantizare]] și [[plasare de produse]]; [[Operator (dezambiguizare)|operatori economici]] de recuperare a [[Taxă|taxelor]] și [[Impozit|impozitelor]]/[[Creanță|creanțelor]] și [[Datorie|datoriilor]]/colectare debite și [[Fiscalitatea în România|restanțe fiscale;]] etc., cu [[Serviciu (economie)|servicii]] dedicate clienților [[Persoană fizică|persoane fizice]] și [[Persoană juridică|persoane juridice.]]<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/sucursale_banci/|titlu=Lista băncilor din Timișoara|publisher=timișoreni.ro|accessdate=2024-09-12|autor=}}</ref> [[Fișier:Eurostat GDP Regions 2018.png|miniatura|285x285px|[[Produsul intern brut]] per capita al regiunilor [[Europa|Europei.]] [[Regiunea de dezvoltare Vest|Zona de Vest]] este cea mai [[Dezvoltare economică|dezvoltată economic]] din [[România]], alături de București-Ilfov, datorită [[Industrie|industriei]] puternice, [[Tehnologia informației|sectorului IT]]/[[Tehnologie|Tech]] în expansiune accelerată și atragerii constante de [[Investiție|investiții]]]] [[Județul Timiș]] are, după [[București]], cel mai mare raport pozitiv dintre [[Angajat|populația activă]] și [[pensionar]]i dintre [[Județele României|județele țării]] (+43,5%), urmat la mică distanță, de [[Județul Arad]] (+39%).<ref>{{Citat web|url=https://insse.ro/cms/ro/content/statistica-oficial%C4%83-din-rom%C3%A2nia|titlu=Statistica oficială din România {{!}} Institutul Național de Statistică|publisher=insse.ro|accessdate=2024-09-12}}</ref> Potrivit unui raport al [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] din anul [[2024]], Timișoara are cel mai ridicat nivel al [[Indicele dezvoltării umane|Indicelui de Dezvoltare Umană]] (IDU) (0.984) din [[România]]. Raportul a analizat parametri precum [[Speranță de viață|speranța de viață]], [[Educație|nivelul educației]], [[Calitatea vieții|standardele de trai]] și [[Venit|venitul pe cap de locuitor]].<ref>{{Citat web|url=https://databank.worldbank.org/Human-development-index/id/363d401b|titlu=World Development Indicators {{!}} DataBank|publisher=databank.worldbank.org|accessdate=2024-09-11}}</ref> Sediul [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|''Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă'']] se află în apropierea [[Gara Timișoara Nord|Gării de Nord]], pe Bulevardul Republicii nr. 21.<ref>{{Citat web|url=https://www.anofm.ro/?agentie=Timi%C8%99&page=0|titlu=ANOFM|publisher=www.anofm.ro|accessdate=2023-10-21}}</ref> Manifestări precum ''Angajatori de TOP –'' cel mai mare târg de job-uri din România, ''Zilele Carierei'' sau ''Târgul Locurilor de Muncă,'' sunt evenimente de tradiție în peisajul economic timișorean.<ref>{{Citat web|url=https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/locuri_de_munca/|nume=www.hipo.ro|titlu=Job|publisher=www.HiPo.ro|accessdate=2023-09-22|limbă=en}}</ref>[[Fișier:Timisoara - Regional Business Centre.jpg|miniatura|275x275px|[[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Centrul Regional de Afaceri]] din zona [[Olimpia-Stadion]]]] === Sectorul industrial === După [[1989 în România|1989]] au avut loc schimbări majore în structura activităților industriale din Timișoara datorită proceselor de restructurare și retehnologizare, producția industrială incluzând în prezent atât subramuri cu tradiție, cât și unele noi, moderne și dinamice. Principalele ramuri industriale care au cunoscut o amploare deosebită în Timișoara sunt [[Industrie chimică|industria chimică și petrochimică]] ([[Procter & Gamble]], [[Azur Timișoara|Azur]] ([[ICC Industries]]), [[Linde AG|Linde Gas]], [[Hirsch Porozell]], [[Spumotim]], [[Solventul]]); [[Metalurgie|industria metalurgică]] și de utilaje grele ([[Uzinele Mecanice Timișoara|Uzinele Mecanice]], [[Bega Tehnomet]], [[ThyssenKrupp]], etc.); [[Industrie alimentară|industria alimentară]] ([[Coca-Cola]], [[Fornetti]], [[Soufflet]], [[Comtim]], Agil, [[Timișoreana]] etc.); cea de [[comerț cu amănuntul]] ([[Profi]], [[Life Care]], [[Drogerie Markt]], Uni Tools, [[Rus Savitar]], [[GreenForest]], [[Lipoplast]], etc.); [[Construcție|construcții]] ([[General Beton]], [[Demark Construct]], [[Izometal Confort]], [[Bega Grup]], [[SIRD]], etc.); [[transport]]uri ([[Carpatair]], [[Dunca Expediții]], etc.). Cu un stoc de [[Spațiu de depozitare|spații industriale]] și [[Depozit de mărfuri|distribuție]] de 733.000 mp, 40.000 mp în curs de [[Dezvoltare|execuție]] și peste 300.000 mp în pregătire la finalul anului [[2023]], având [[export]]uri de 7,24 miliarde [[Euro|€]], Timișoara este cel mai mare hub [[Industrie|industrial]] și de [[Producția în masă|producție]] al [[România|României]] după zona București/Ilfov și printre cele mai importante din [[Europa de Est]].<ref name=":9" /><ref>{{Citat web|url=https://www.listafirme.ro/technic-development-srl-13434141/|titlu=Technic Development Timișoara - încălțăminte}}</ref> [[Fișier:Gheorghe Lazăr Street, Timișoara, August 2022 (2).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Agenția pentru Dezvoltare Regională|Agenției pentru Dezvoltare Regională]] Vest, în zona [[Circumvalațiunii]]]] === Sectorul IMM și Start-Up === ''[[Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii|Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului]]'' are sediul pe Bd. Eroilor de la Tisa nr.22.<ref>{{Citat web|url=https://immtimisoara.ro/|titlu=IMM Timișoara – Agenția pentru IMM Timișoara|date=2023-05-08|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Întreprinderile mici și mijlocii, precum și [[Persoană fizică|persoanele fizice și juridice]] autorizate sau asociațiile familiale au cunoscut, începând din anul [[1990]], o dezvoltare puternică în cadrul economiei locale, reprezentând în prezent cca. 80% din totalul firmelor înmatriculate la [[Oficiul Național al Registrului Comerțului]], conform datelor furnizate de [[Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat]], sector accelerat de granturile specifice oferite de [[România Start-up Nation|Start-up Nation]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Lista universităților din Timișoara|universitățile din Timișoara]]. Analiza structurii IMM-urilor a [[Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă|Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă]] reliefează faptul că majoritatea forței de muncă din acest sector este angrenată în [[Serviciu (economie)|servicii]], [[comerț]] și operațiuni de [[import]]–[[export]]. Timișoara are un număr mare de firme în întreprinderi mici și mijlocii, în domenii tradiționale – cum sunt [[Material textil|industria textilă]] și a confecțiilor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și industria pielăriei și [[încălțăminte]]i: [[Guban]], [[Banatim]], [[Moda Tim]] sau [[Technic Development Timișoara|Technic Development]]. De remarcat că aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorită societăților autohtone, tradiționale în Timișoara, precum [[Uzinele Textile Timișoara|Uzinele Textile]] sau [[Pasmatex]].<ref name="economie">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/economie.html|title=Economie|work=Consiliul Județean Timiș}}</ref>[[Fișier:Timișoara Convention Center, Timișoara, August 2022.jpg|miniatura|275x275px|Timișoara Convention Center]] === Sectorul automobilistic și de înaltă tehnologie === [[Industria automobilistică]] a înregistrat o dezvoltare puternică în ultimii ani, ca o consecință a necesității dezvoltării tehnologice în cadrul unităților industriale existente, în zona Timișoarei concentrându-se firme de renume în acest domeniu ([[Componentă electronică|AKWEL]], [[Continental AG]], [[Dräxlmaier]], [[ZF Friedrichshafen]], [[Porsche|Porsche Engineering,]] [[Kromberg & Schubert]], [[TRW Automotive|TRW]], [[Mahle]], [[Hella (companie)|Hella]], [[Dura Automotive Systems|Dura]], [[Valeo]], [[Autoliv]], [[Hella (companie)|Forvia]], [[Honeywell]], [[Automobil|Litens Automotive]], [[Componentă electronică|Heraeus]], [[Componentă electronică|Liberty Spring]], [[Componentă electronică|Helbako Electronica]], [[Componentă electronică|Noventa]], etc.). În anul [[2016]] în zona cartierului [[Freidorf]] a fost inaugurat ''incubatorul'' ''CERC (Centrul Regional de Competențe și Dezvoltare a Furnizorilor în Sectorul Automotive)'' care sprijină investițiile în [[Industria automobilistică|sectorul automotive]] prin implementarea unui pachet de servicii și a unor programe de training în beneficiul întreprinderilor din sector, cu scopul creșterii competențelor acestora, și implicit a performanței sectorului automotive la nivel regional. Acestă ramură economică are vechi tradiții, la Timișoara fabricându-se, între anii [[1988]] și [[1991]], modelul de [[autoturism]] românesc [[Dacia 500 Lăstun]] în uzinele [[Întreprinderea de Autoturisme Timișoara|Technometal]].<ref>{{Citat web|url=http://www.cerctm.ro/ro/|titlu=Centrul Regional de Competente si Dezvoltare a Furnizorilor in Industria Automotive}}</ref> ''Clusterul Regional în Domeniul Automotive'' are sediul pe strada Gheorghe Lazăr nr. 14.<ref>{{Citat web|url=https://automotivest.ro/|titlu=Automotivest|publisher=automotivest.ro|accessdate=2023-10-27}}</ref> ''Noua'' ''Pistă de Testare Auto,'' proiect de 100 de milioane de euro, care cuprinde un centru integrat de [[cercetare]] – [[Dezvoltare (dezambiguizare)|dezvoltare]] și un ''Smart City'' dedicat testării [[Vehicul autonom|vehiculelor autonome]], se construiește în localitatea [[Biled, Timiș|Biled]], la 23&nbsp;km nord-vest de Timișoara.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/proiect-gigantic-intr-o-comuna-din-timis-pista-de-2196676.html|titlu=Proiect gigantic într-o comună din Timiș. Pistă de testare pentru industria auto, de 100 de milioane de euro|publisher=adevarul.ro|date=2022-08-18|accessdate=2023-10-21|limbă=ro}}</ref> ==== Industria high-tech ==== [[Electronică|Industria electronică]] și [[electrotehnică]] este o ramură de succes în industria orașului Timișoara, mai ales datorită investițiilor marilor întreprinderi cu activități în producția „[[high tech]]” ([[Flextronics]], [[Robert Bosch GmbH|Bosch]], [[ABB Group|ABB Rometrics]], [[Luxten Lighting Company|AEM]], [[ELBA]], [[Ericsson]], [[EYBL]], [[Siemens AG|Siemens]] (la [[Buziaș]]), [[Tehnologie|Saguaro Technology]], [[Frigoglass]], [[Componentă electronică|Kimball Electronics]], [[Continental AG|Vitesco Technologies]], [[Companie|Hamilton]], [[Companie|ELSTER Rometrics]], etc.), ceea ce a determinat și o dezvoltare a societăților autohtone, furnizori sau sub-contractori ai acestora.<ref>{{Citat web|url=https://www.jobber.ro/cautare/Timisoara|titlu=www.jobber.ro - job-uri în IT Timișoara|accessdate=2019-12-09|archive-date=2023-04-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20230412124005/https://www.jobber.ro/cautare/Timisoara|dead-url=yes}}</ref> ''Centrul Regional de Inovare și Transfer Tehnologic'' are sediul în [[Palatul Dejan]], pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.tehimpuls.ro/|titlu=Acasă|publisher=Centrul Regional de Inovare si Transfer Tehnologic|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> === Sectorul construcțiilor === [[Fișier:CladiriTM.png|centru|miniatura|900x900px|Diagramă stilizată a [[Lista celor mai înalte clădiri din Timișoara|celor mai înalte structuri din Timișoara]]. [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala Mitropolitană Ortodoxă]], [[Clădire|clădirile]] de [[Birou (încăpere)|birouri]] din [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|ansamblul urbanistic Iulius Town]] și [[Bloc (dezambiguizare)|blocurile]] de [[Apartament|apartamente]] din [[Dezvoltare cu utilizare mixtă|proiectul cu utilizare mixtă]] ISHO domină skyline-ul urban al [[Oraș|orașului]]]] {{Vezi și|Lista celor mai înalte clădiri din Timișoara}} ''[[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș]]'' are sediul pe strada Armoniei nr. 1C.<ref>{{Citat web|url=https://ocpitimis.ro/|titlu=OCPI Timis|publisher=ocpitimis.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> În vederea reducerii consumului de [[energie]] și a nivelului [[Emisivitate|emisiilor]] generate de clădirile din sectorul [[construcții]]lor, [[Primăria Municipiului Timișoara]] și-a setat ca obiectiv atingerea nivelului de emisii zero pentru toate construcțiile până în anul [[2030]], oferind sprijin [[investitor]]ilor pentru implementarea celor mai înalte standarde de [[sustenabilitate]] și [[Randament termic|eficiență energetică]] pentru [[Clădire verde|clădirile verzi]], precum '''LEED''', '''BREEAM''', '''WELL''' și '''nZEB+''', atât pentru [[Parc de afaceri|proiectele de birouri]], cât și pentru cele de [[Apartament|locuințe]], [[Centru comercial|comerciale]], [[Logistică|logistice]] sau [[Industrie|industriale]], asigurând totodată dezvoltatorilor, prin acest pachet de măsuri, [[Mentenanță|costuri minime de întreținere și operare]] și o [[Profit|rentabilitate investițională maximă]], proiect stimulat și prin inițiativele guvernamentale cu [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|finanțare europeană nerambursabilă]], cum ar fi [[Casa Verde]].<ref>{{Citat web|url=https://timisplus.ro/timisoara-are-un-plan-de-actiune-pentru-a-deveni-un-oras-verde/|nume=DELIU|prenume=Anda|titlu=Timișoara are un plan de acțiune pentru a deveni un oraș verde|publisher=timisplus.ro|date=2024-10-02|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO}}</ref> Piața rezidențială timișoreană, susținută de trendul [[Economie|economic]] ascendent, a cunoscut un boom în a doua jumătate a anilor 2010. În anul 2020 un record regional de 6.003 locuințe au fost livrate pieței, în creștere cu 223% comparativ cu anul 2010. Între [[2015]] și [[2020]] Timișoara a avut cele mai multe [[Autorizație de construcție|autorizații de construcție]] pentru clădiri rezidențiale dintre orașele regionale, conform datelor oficiale ale [[Agenția Națională pentru Locuințe|Agenției Naționale a Locuințelor]].<ref>{{Citat web|url=https://data.gov.ro/organization/agentia-nationala-pentru-locuinte|titlu=Agenția Națională pentru Locuințe - Instituții - data.gov.ro|publisher=data.gov.ro|accessdate=2021-12-07}}</ref> Majoritatea proiectelor au fost [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]] înalte, adresate segmentului mass și middle market. De la an la an se remarcă o cerere în creștere pentru segmentul upper-middle și premium, cum ar fi ISHO sau Vox Vertical Village. În primele 9 luni din 2016, potrivit datelor [[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară|Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)]], s-au încheiat 32.836 tranzacții de [[vânzare]]/[[cumpărare]], județul Timiș fiind astfel cea mai mare piață imobiliară din țară după [[București]]–[[Județul Ilfov|Ilfov,]] performanță impulsionată și de programele guvernamentale dedicate, cum ar fi [[Prima Casă|Noua Casă]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/703509-tranzactii-imobiliare-in-primele-trei-trimestre/a/NTQ2MTMyMTA0MzQ5NzE2M-HLtDe7JgrDFPMjWN_zY9s|titlu=703.509 tranzacții imobiliare în primele trei trimestre / CECCAR Business Magazine|publisher=CECCAR Business Magazine|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref> 87% din acestea au avut loc în Timișoara și comunele limitrofe. Comunitățile rezidențiale suburbane reprezintă un fenomen din ce în ce mai vizibil în [[Zona metropolitană Timișoara|zona metropolitană]], găzduind locuitori din [[Clasă socială|clasele de mijloc]] și [[Clasă socială superioară|superioară]], datorită procesului de [[gentrificare]].<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/timisul-in-topul-tranzactiilor-imobiliare-din-romania-cate-case-si-terenuri-s-au-vandut/31/10/2016|titlu=Efervescență pe piața imobiliară - câte imobile și terenuri s-au vândut în Timiș}}</ref> {{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = [[Ansamblu rezidențial|Ansamblul rezidențial]] Uranus Plaza din zona [[Soarelui]] | caption2 = [[Turn]]ul Fructus Tower, lângă [[Parcul Botanic din Timișoara|Grădina Botanică]] | caption3 = | image1 = Uranus Plaza.jpg | image2 = Fructus .jpg | image3 = | image4 = | caption4 = | total_width = 500 | image5 = | caption5 = }} [[Construcții|Proiecte imobiliare integrate]] și [[Dezvoltare cu utilizare mixtă|dezvoltări cu utilizare mixtă]] de mare anvergură, ce urmează principiile de [[planificare urbană]] ale [[Oraș de 15 minute|Orașului de 15 Minute]] și ale [[Bauhaus (dezambiguizare)|Noului Bauhaus European (NEB)]], sunt în construcție - ''noul [[cartier]]'' ''Timișoara Nord'', cu o suprafață de peste 1.000 de hectare, ce cuprinde [[Investiție|investiții private]] de peste 5 miliarde de euro <ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-cartier-de-1-000-de-hectare-vor-fi-sase-centre-de-cartier-sase-scoli-si-21-de-statii-de-transport-in-comun/|titlu=Timișoara: cartier de 1.000 de hectare – vor fi șase centre de cartier, șase școli și 21 de stații de transport în comun|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-10-06|limbă=ro}}</ref>, sau ''noua'' ''zonă de regenerare urbană'' ''Antenelor,'' din jurul [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|ansamblului urbanistic Iulius Town Timișoara,]] ce cuprinde [[Birou (încăpere)|clădiri de birouri]], [[Ansamblu rezidențial|ansambluri rezidențiale]], [[hotel]]uri, [[Centru comercial|spații comerciale]] și [[Parc|zone verzi]], fiind doar câteva exemple.<ref>{{Citat web|url=https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|titlu=Zona Antenelor se transformă total. Vor fi locuințe, birouri și spații comerciale, dar și școli, grădinițe, drumuri și un centru cultural modern/FOTO - Stiri din surse|date=2024-09-19|accessdate=2024-10-06|limbă=ro-RO|archive-date=2024-10-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20241007105843/https://www.stiridinsurse.ro/stiri/zona-antenelor-se-transforma-total-vor-fi-locuinte-birouri-si-spatii-comerciale-dar-si-scoli-gradinite-drumuri-si-un-centru-cultural-modern-foto/|dead-url=yes}}</ref> ''Filiala Teritorială Timiș'' a [[Ordinul Arhitecților din România|Ordinului Arhitecților din România]] are sediul în zona [[Tipografilor, Timișoara|Tipografilor]], pe strada Take Ionescu nr. 50.<ref>{{Citat web|url=https://oartimis.ro/|nume=CK|titlu=Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș|publisher=OAR Timiș|accessdate=2023-10-10|limbă=ro}}</ref> ''Târgul Imobiliar Timișoara'', cel mai mare eveniment de profil din [[Regiunea de dezvoltare Vest|vestul României]], reunește în fiecare an peste 200 de dezvoltatori și profesioniști în domeniu.<ref>{{Citat web|url=https://www.cciat.ro/|titlu=Camera de Comerț Industrie și Agricultură TIMIȘ - Împreună pentru afacerea ta|publisher=www.cciat.ro|accessdate=2023-09-22}}</ref> === Sectorul office === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Ansamblul City Business Centre ([[AFI Group|AFI Park Timișoara]]) și sediul [[Agenția Națională de Administrare Fiscală|Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice]], din zona [[Piața Timișoara 700|Pieței 700]] | caption2 = Complexul ISHO Offices, în locul fostei [[Întreprindere|întreprinderi]] [[ILSA]], pe malul [[Canalul Bega|Canalului Bega]] - parte a [[Coridor ecologic|coridorului verde-albastru]] urban | caption3 = [[Birou (încăpere)|Clădirea de birouri]] VOX Technology Park de pe [[Torontalului|Calea Torontalului]] | image1 = City Business Center Timișoara 2022.jpg | image2 = COVID-19 vaccination center, ISHO Timisoara.jpg | image3 = RO TM - Vox Technology Park.jpg | image4 = | caption4 = United Business Center, parte a [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|proiectului multifuncțional de regenerare urbană Iulius Town]] | total_width = 900 | image5 = | caption5 = }} ==== Segmentul clădirilor de birouri ==== Piața [[Birou (dezambiguizare)|clădirilor de birouri]] a cunoscut o explozie în ultimul deceniu, stocul spațiilor office clasa A dispuse închirierii ajungând în anul 2019 la peste 320.000 m², cu o perspectivă de creștere de 20% pe an în următorii patru ani și o rată medie de neocupare a spațiilor de sub 5%, în proiecte ca City Business Centre ([[AFI Group|AFI Europe]]), ISHO Offices, Vox Technology Park, United Business Center ([[Iulius Group]]), Bega Business Park ([[Bega Grup|Bega Grup)]], A.G.N Business Center sau Romcapital Offices ([[Romcapital|Romcapital Grup)]]. Timișoara este, astfel, a doua cea mai mare piață de birouri din țară.<ref>{{cite web |url=https://www.newmoney.ro/timisoara-devenit-doua-cea-mai-mare-piata-de-birouri-din-tara/ |title=Timișoara a devenit a doua cea mai mare piață de birouri din țară |work=New Money |author=Andreea Neferu |date=1 august 2018}}</ref> ==== Industria IT&C ==== Industria IT este în continuă dezvoltare. Companii de notorietate precum [[Google]], [[Microsoft]], [[IBM]], [[Intel]], [[Nvidia]], [[Siemens AG|Siemens,]] [[Nokia]], [[Huawei]], [[Atos SE|Atos]], [[Accenture]], [[Endava]], [[Amazon.com|Amazon]], [[Ness Technologies]], [[BitDefender]], Visteon sau [[Alcatel-Lucent]] au [[birou]]ri în oraș, sprijinind – prin hub-urile și atelierele digitale create – [[Startup|start-up-urile]] și [[Întreprinderi mici și mijlocii|IMM-urile]] din domeniu, oferind spații de muncă colaborative pentru [[Student|studenți]], precum și sesiuni de pregătire specializată în domeniul business-ului și [[Tehnologia informației|competențelor digitale]], datorită parteneriatului dintre [[sectorul privat]], [[Administrație publică|organizațiile publice]] și [[Lista universităților din Timișoara|universități]]. Acest domeniu cunoaște o evoluție accelerată și pe fondul dezvoltării societăților locale, cum ar fi [[Lasting]] sau [[ETA2U]]. În anul [[2014]] a fost inaugurat [[Cluster|clusterul]] INCUBOXX, cel mai mare [[incubator de afaceri]] în [[Tehnologia informației|IT&C]] din [[România]], care include 54 de [[Spațiu|spații]] de [[Birou (încăpere)|birouri]] adresate [[antreprenor]]ilor și [[Firmă|firmelor]] cu [[Capital (economie)|capital autohton]] din domeniu.<ref>{{Citat web|url=https://incuboxxtm.ro/|accessdate=2018-09-3|autor=IncuboxxTM|titlu=Clusterul IT Incuboxx|archive-date=2018-08-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20180831181949/https://incuboxxtm.ro/|dead-url=yes}}</ref> ''Clusterul Regional de Tehnologia Informației și Comunicațiilor'' are sediul în zona [[Cetate, Timișoara|Cetate,]] pe strada Proclamația de la Timișoara nr. 5.<ref>{{Citat web|url=https://www.digivest.ro/|titlu=Cluster Regional TIC|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}</ref> În anul [[2021]] Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din [[România]] și al treilea din [[Europa]] pentru [[Telemunca|munca la distanță]], conform raportului de specialitate efectuat de platforma ''OVO Network''.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-din-romania-si-al-treilea-din-europa-pentru-munca-la-distanta.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță|publisher=Economedia.ro|date=2021-07-24|accessdate=2023-11-09|limbă=ro-RO}}</ref> Într-o analiză realizată de compania ''Nomadlist'' în anul [[2022]], Timișoara se află pe primul loc în clasamentul orașelor din [[România]] preferate de [[Freelancer|liber profesioniștii]] și [[Companie|companiile]] din domeniu, ceea ce a determinat și dezvoltarea [[Spațiu de lucru|spațiilor de lucru]] colaborative de tip [[Coworking]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/divers/timisoara-primul-oras-din-romania-pe-care-nomazii-digitali-il-ales-pe-post-de-zbirou.html|titlu=Timișoara, primul oraș din România pe care nomazii digitali îl ales pe post de „birou”|publisher=Știrile ProTV|accessdate=2024-10-07|limbă=ro}}</ref> Cu o viteză de [[download]] de 90,27 de [[Viteză de transfer de date|megabiți pe secundă]], Timișoara a fost în [[2013]] orașul cu cel mai rapid [[Internet]] din lume.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/timisoara-este-pe-locul-1-in-topul-mondial-al-oraselor-cu-viteza-mare-la-internet.html|titlu=Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-09|limbă=ro}}</ref> ''Noul cloud [[Guvernul României|guvernamental]]'', investiție de peste 2,2 miliarde de lei, va avea un [[Bază de date|centru de date]] în localitatea [[Comuna Giroc, Timiș|Giroc]], lângă Timișoara.<ref>{{Citat web|url=https://www.adr.gov.ro/cloud/|titlu=Cloud|publisher=Autoritatea Pentru Digitalizarea Romaniei|accessdate=2023-10-01|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20231005145139/https://www.adr.gov.ro/cloud/|dead-url=yes}}</ref> În acord cu noile tendințe globale de [[sustenabilitate]], primăria a elaborat strategia de Smart City a municipiului, în parteneriat cu firme din [[sectorul privat]], ce cuprinde soluții [[Internetul obiectelor|Internet of Things (IoT)]] și [[Sistem înglobat|Embedded systems]]. Printre proiectele implementate se numără management-ul urban de [[Supravegherea video|supraveghere video]], [[Parcare|smart parking-ul]], [[Wi-Fi|hotspot-uri WI-FI]] în locurile publice și mijloacele de transport în comun, [[Iluminat cu senzor de mișcare|iluminat inteligent cu senzor de mișcare]] Smart Pillar, Strawberry Tree - stâlp cu [[Panou solar fotovoltaic|panouri solare]] pentru încărcarea dispozitivelor mobile, sau [[digitalizare]]a administrativă prin plata [[Taxă|taxelor]], [[impozit]]elor, precum și eliberarea [[Acord|avizelor]], a [[Autorizație de construcție|autorizațiilor de construcție]] și a [[Urbanism|certificatelor urbanistice]] online.<ref>{{Citat web|url=https://smartcitymagazine.ro/2018/07/09/timisoara-smart-city-proiecte-smart-city-implementate/|titlu=Timișoara Smart City - proiecte implementate|accessdate=2020-01-11|archive-date=2020-01-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20200111132826/https://smartcitymagazine.ro/2018/07/09/timisoara-smart-city-proiecte-smart-city-implementate/|dead-url=yes}}</ref> În colaborare cu experții de la [[Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare]], Primăria Municipiului Timișoara a elaborat '''''Planul de Acțiuni pentru Oraș Verde'' (PAOV)''', ce prezintă strategia de investiții și măsuri pentru [[Poluare|reducerea poluării]] și îmbunătățirea [[Infrastructură|infrastructurii]] orașului, cu o valoare de 782 de milioane de euro, împărțite în șase domenii: [[Transport]] (333 de milioane de euro), [[Energie]] (166 de milioane de euro), [[Clădire|Clădiri]] (130 de milioane de euro), [[Apă potabilă|Apă]] (78 de milioane de euro), [[Deșeu]]ri (54 de milioane de euro), [[Teren|Utilizarea terenurilor]] (16 milioane de euro) și [[Industrie]] (3 milioane de euro).<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-va-fi-oras-verde-a-fost-lansat-planul-de-actiuni-realizat-de-o-echipa-de-experti-berd-si-consultanti-ai-rwa-group-arcadis-si-arata-directia-de-dezvoltare-urbana-a-timisoarei-in-urm/|titlu=Timișoara va fi Oraș Verde – a fost lansat Planul de Acțiuni realizat de o echipă de experți BERD și consultanți ai RWA Group-Arcadis și arată direcția de dezvoltare urbană a Timișoarei în următorii 15 ani – propune proiecte de 700 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-10-02|limbă=ro}}</ref> Pe data de [[27 aprilie]] [[2023]], la Timișoara, s-a fondat, în premieră pentru [[România]], '''''Alianța Orașelor Verzi,''''' în parteneriat cu orașele [[Arad]], [[Reșița]] și [[Lugoj]]. Această colaborare regională este menită să accelereze tranziția către un [[Mediul urban|mediu urban]] mai curat, mai [[Sănătate|sănătos]] și mai [[Sustenabilitate|sustenabil]], precum și de a adopta soluții comune la provocările climatice.<ref>{{Citat web|url=https://www.observatordetimis.ro/2023/04/26/alianta-oraselor-verzi-ia-nastere-la-timisoara/|titlu=Alianța Orașelor Verzi ia naștere la Timișoara|date=2023-04-26|accessdate=2024-10-02|limbă=ro-RO}}</ref> Prezența ''Clusterului de Energii Sustenabile ROSENC,'' cu sediul pe splaiul Tudor Vladimirescu nr. 33, crește competivitatea [[Regiunea de dezvoltare Vest|Regiunii de Vest]] pe plan internațional în domeniul [[Sustenabilitate|energiilor sustenabile]], accelerând implementarea investițiilor în sectoarele [[Energie regenerabilă|energiilor regenerabile]] și [[Inginerie energetică|ingineriei energetice]].<ref>{{Citat web|url=http://rosenc.ro/|titlu=ROSENC {{!}} Romanian Sustainable Energy Cluster|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134932/http://rosenc.ro/|dead-url=yes}}</ref> Alături de București, Timișoara a intrat în 2019 în Topul 500 World Innovation Cities, publicat de [[Forumul Economic Mondial]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/timisoara-unul-dintre-cele-doua-orase-din-romania-in-top-500-orase-inovatoare-2019-814521/|titlu=Timișoara, unul dintre cele două orașe din România în TOP 500 Orașe Inovatoare 2019}}</ref> === Sectorul comercial === {{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|Iulius Mall]] | caption2 = [[Shopping City Timișoara|Shopping City]] | caption3 = | image1 = Iulius Town Timișoara at night, September 2019 2.jpg | image2 = Shopping City (1).jpg | image3 = | image4 = | caption4 = | total_width = 500 | image5 = | caption5 = }} [[Bega Shopping Center]] este singurul centru comercial din centrul Timișoarei și primul din oraș, deținut de [[Bega Grup]]. Centrul comercial este structurat pe 6 niveluri, are o suprafață închiriabilă de 12.000 m², 42 de magazine și dispune de o [[parcare]] de peste 100 de locuri și rasteluri pentru [[Bicicletă|biciclete]]. Are ca ancoră un [[Supermagazin|supermarket]] [[Carrefour]] de 1.800 m² și dispune de un [[Food court|food-court]] cu o capacitate de 500 de locuri cu [[restaurant]]e, [[Cafenea|cafenele]] și zonă de lounge, [[loc de joacă]] pentru copii, [[eveniment]]e și [[Expoziție|expoziții]]. Printre magazinele găzduite se numără [[Puma SE|Puma]], [[Drogerie Markt|DM]], [[Takko]], [[Jolidon]], [[DPD Romania|DPD]], [[Orange România|Orange,]] [[Pepco]], [[Steilmann]], [[LPP|Sinsay]], [[Șiș chebap|Șiș Kebab]], [[Vodafone]], [[UniCredit Bank România|UniCredit]], [[Yves Rocher]] ș.a. În octombrie 2005 a fost inaugurat centrul comercial [[Iulius Mall Timișoara|Iulius Mall]]. Din 2015 [[Iulius Group]] și Atterbury Europe investesc în extinderea centrului prin [[Ansamblul urbanistic Iulius Town Timișoara|ansamblul urbanistic Iulius Town]], investiția reprezentând una din cele mai mari infuzii de capital privat în sectorul de real estate realizată vreodată în România, și totodată cea mai mare investiție din afara Bucureștiului. Astfel, doar în faza I a dezvoltării proiectului, inaugurată în [[2019]], proiectul a necesitat o investiție totală de 442 de milioane de [[euro]], ce cuprinde printre altele o suprafață de 120.000 mp de [[Comerț cu amănuntul|retail]], 100.000 mp [[office]], 450 de [[Magazin (dezambiguizare)|magazine]], 4.070 de locuri de [[parcare]], centru de conferințe cu 3 săli și capacitate de peste 1.000 de persoane, [[Școală elementară|școală primară]] și [[grădiniță]] cu predare după [[Programă|curriculum]] britanic, cea mai înaltă clădire din România, un [[Infrastructură|pasaj subteran]] destinat traficului auto și un [[Parc|parc suspendat]] de 5,5 ha.<ref>{{Citat web|url=https://www.banatulazi.ro/a-fost-inaugurat-iulius-town-investitie-de-peste-400-de-milioane-de-euro-foto-video/|titlu=A fost inaugurat Iulius Town o investitie de peste 400 de milioane de euro}}</ref> [[Fișier:Magazinul Dedeman din Timisoara 2 (5542737888).jpg|stanga|miniatura|275x275px|Imagine interioară dintr-un [[Hipermarket|hypermarket]] din [[Comerț|zona comercială]] Antenelor (Divizia 9 Cavalerie), unul din polurile de [[retail]] ale [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoarei]], ce cuprinde [[Centru comercial|centrele comerciale]] Galeria 1, Kapa Center și EURO; [[Bricolaj|magazinele de bricolaj]] [[Dedeman]] și [[Brico Dépôt]]; dar și numeroase [[Agenție|reprezentanțe]], [[Magazin (dezambiguizare)|showroom-uri]], puncte de [[comerț]] [[Angrosist|en-gros]], [[Comerț cu amănuntul|vânzare cu amănuntul]], [[Supermagazin|spații]] de [[Shopping|cumpărături]] și [[Serviciu (economie)|servicii]] ]] Al doilea mall, [[Shopping City Timișoara|Shopping City]], a fost deschis în Noiembrie [[2015]] în urma unei investiții de 84 de milioane de [[euro]] de către [[NEPI Rockcastle]]. Centrul comercial dispune de o suprafață închiriabilă de 70.000 m², întinzându-se pe aproape 20 ha și cuprinzând 110 [[Magazin (dezambiguizare)|magazine]] desfășurate pe 2 niveluri și 2.700 de locuri de [[parcare]] terane, supraterane și rasteluri pentru [[Bicicletă|biciclete]]. Centrul comercial are ca ancoră un [[Hipermarket|hypermarket]] [[Carrefour]] de 10.000 m², un magazin de [[bricolaj]] [[Dedeman]] de 16.000 m², cel mai mare [[cinematograf]] [[Cinema City]] din afara Bucureștiului cu 13 săli [[3D]], dintre care o sală [[IMAX]] cu cel mai mare [[Ecran cinematografic|ecran]] din România și o sală 4DX, [[food court]] cu peste 1.500 de locuri, sala de [[fitness]] Smartfit 3 cu [[piscină]] semi-olimpică, clubul de [[biliard]] și [[bowling]] Seven&Play Again și [[cazinou]]l Jack Slots, [[Loc de joacă|locul de joacă]] pentru copii Fun Planet, zone de lounge, [[restaurant]]e, [[Terasă (arhitectură)|terase]], [[Cafenea|cafenele]], [[Bar (local)|baruri]], precum și [[târg]]uri, [[eveniment]]e interactive și [[Expoziție|expoziții]]. Dintre brandurile de top prezente în Shopping City se numără: [[Adidas]], [[Benvenuti (companie)|Benvenuti,]] [[Betty Ice]], [[Graftex|Bigotti,]] [[Burger King]], [[C&A]], [[CCC (companie)|CCC]], [[Deichmann]], [[Drogerie Markt|DM,]] [[Douglas]], [[Ecco]], [[Editura Litera]], [[ETA2U]], [[Flanco]], [[Fornetti]], [[Farmec (companie)|Gerovital]], [[Germanos]], [[HelpNet]], [[Hervis]], [[H&M]], [[Leder und Schuh|Humanic]], [[Inditex]] ([[Zara (companie)|Zara]], [[Bershka]], [[Inditex|Pull&Bear]], [[Inditex|Stradivarius]]), [[Intersport]], [[Iqos|IQOS]], [[Jolidon]], [[Kenvelo]], [[KFC]], [[LC Waikiki]], [[Lee Cooper]], [[Levi Strauss & Co.|Levi's]], [[LPP]] (Reserved, House, Cropp, Sinsay), [[Media Galaxy]], [[New Yorker (companie)|New Yorker,]] [[Noriel]], [[Peek & Cloppenburg]], [[Pepco]], [[Pegas (bicicletă)|Pegas]], [[Pizza Hut]], [[Salamander]], [[Sensiblu]], [[Sephora]], [[Spartan Restaurant|Spartan]], [[Starbucks]], [[Otter Distribution|Tezyo]], [[Yves Rocher (companie)|Yves Rocher]], ș.a. În primul an de la deschidere, Shopping City Timișoara a avut un trafic de peste 9 milioane de vizitatori.<ref>{{Citat web|url=https://shoppingcitytm.ro/stiri/shopping-city-timisoara-aniverseaza-un-an-de-shopping-cu-super-premii-si-un-ford-fiesta/|titlu=În primul an de la deschidere, Shopping City Timișoara a avut un trafic de peste 9 milioane de vizitatori.[6]|accessdate=2020-01-15|archive-date=2021-01-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20210119150440/https://shoppingcitytm.ro/stiri/shopping-city-timisoara-aniverseaza-un-an-de-shopping-cu-super-premii-si-un-ford-fiesta/|dead-url=yes}}</ref> Alte centre existente sunt lanțul de [[magazin]]e Bega (deținute de [[Bega Grup|Marius și Emil Cristescu]]), [[Centru comercial|galeriile]] [[Auchan|Aushopping]] (deținute de [[Auchan|Ceetrus]]), [[Retail|parcul de retail]] Funshop Park (Scallier Investment), precum și centrele comerciale Galeria 1, Kappa, EURO, Alfa, Dallas, ASD Shop, SUD Plaza, ș.a.<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/centre_comerciale/|titlu=7 centre comerciale din Timisoara|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2021-12-15|limbă=ro}}</ref> Piața timișoreană de [[comerț cu amănuntul]] cuprinde numeroase [[magazin]]e, [[Supermagazin|supermarketuri]] și [[hipermarket]]uri, operate de către concerne naționale și internaționale precum: [[Auchan]] (Auchan Holding); [[Kaufland]] & [[Lidl]] (Schwarz Gruppe); [[Carrefour|Carrefour Hypermarket]], [[Carrefour Market]], [[Carrefour Express]] și [[Carrefour|Supeco]] (Carrefour Group); [[Penny Market]] (Rewe Group); [[Mega Image]] & [[Mega Image|Shop&Go]] (Delhaize Group); [[Real (hipermarket)|reMarkt]] (Real); [[METRO AG|METRO]] & [[La Doi Pași]] (Metro AG); [[Selgros]] (Coop Group); [[Supermagazin|Super Mercato]] (Super Mercato Group); [[Profi]] (Mid Europa Partners); [[Unicarm]] (Vasile Lucuț); [[Jumbo (magazin)|Jumbo]] (Apostolos E. Vakakis) și [[Decathlon (companie)|Decathlon]] (Mulliez Group).<ref name=":4" /> Pe piața de [[bricolaj]] și [[DIY]] sunt prezente magazinele companiilor [[IKEA]] (Inter IKEA Systems B.V. Group); [[Dedeman]] (Dragoș și Adrian Pavăl); [[Hornbach (hypermarket)|Hornbach]] (Hornbach Holding AG); [[Brico Dépôt]] (Kingfisher); [[Arabesque (companie)|Arabesque]] (Cezar Rapotan); [[Leroy Merlin]] (Adeo Group) și [[XXXLutz|Mömax]] (XXXLutz), parte a unor rețele autohtone și internaționale.<ref name=":4">{{cite web|url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-megaimage-inaugurat-supermarket-timisoara-unitati-vor-mai-deschidebelgo-olandezii-vor-primele-shopgo-uri-1_5b2b74a4df52022f755e7827/index.html|title=Mega Image a inaugurat primul supermarket din Timișoara. Câte unități vor mai deschide belgo-olandezii și unde vor fi primele Shop&Go-uri|work=Adevărul|author=Ștefan Both|date=21 iunie 2018}}</ref> La sfârșitul săptămânii, [[Sâmbătă|Sâmbăta]] și [[Duminică|Duminica]], se organizează [[târg]]uri-[[talcioc]] în piețele Aurora și Flavia din zona cartierului [[Calea Șagului]].<ref>{{Citat web|url=http://www.timisoreni.ro/info/centre_comerciale/|titlu=Centre comerciale din zona Calea Șagului din Timișoara}}</ref> == Arhitectură. Atracții turistice == {{multiple image | align = center | direction = orizontal | header = Piețele din centrul Timișoarei | image1 = Piata Operei, Timisoara.jpg | caption1 = [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]] | image2 = Domnul Catolic.jpg | caption2 = [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] | image3 = St Mary & St John of Nepomuk Timisoara.jpg | caption3 = [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]] | total_width = 900 | height1 = 400 | height2 = 400 | height3 = 400 | image4 = Piata Sfanta Maria, Timisoara 1.jpg | caption4 = [[Piața Maria din Timișoara|Piața Maria]] | image5 = St. George Statue, Timișoara, August 2022.jpg | caption5 = [[Piața Sfântul Gheorghe din Timișoara|Piața Sfântul Gheorghe]] }} Timișoara are o ofertă bogată în ceea ce privește activitățile de turism și loisir, fiind constant în topul destinațiilor alese de turiștii străini și totodată printre cele mai vizitate orașe ale României. Publicația americană [[U.S. News & World Report|U.S. News]] a inclus orașul într-un top 5 al destinațiilor europene de city-break, alături de [[Manchester]], [[Torino]], [[Geneva]] și [[Valletta]], iar săptamânalul german [[Stern (revistă)|Stern]] apreciază ca fiind „o copie a Vienei, cu fațade mărețe din perioada Imperiului Austriac”.<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/timisoara-laudata-intr-una-dintre-cele-mai-prestigioase-publicatii-din-germania-ce-spun-nemtii-despre-noi/26/09/2017|titlu=Timisoara, laudata intr-una din cele mai prestigioase publicatii din Germania}}</ref> ''Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș'' are sediul în zona [[Fabric]], pe strada Dacilor nr. 25.<ref>{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/|titlu=Home|publisher=Turism Timis|accessdate=2023-10-21|limbă=ro-RO}}{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://turismtimis.ro/ }}</ref> === Hoteluri === [[Fișier:Hotel Timisoara, Timișoara (2023) - IMG 05.jpg|miniatura|200px|[[Hotel Timișoara]]]] ''Organizația patronală HORETIM'' are sediul pe strada Romulus nr.12.<ref>{{Citat web|url=https://horetim.org/|nume=lucian|titlu=Home|publisher=Horetim|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO|archive-date=2023-11-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20231128194750/https://horetim.org/|dead-url=yes}}</ref> Timișoara este pe primul loc în [[România]] și pe locul cinci în [[Europa]] în topul celor mai sigure destinații [[Turism|turistice]] de pe [[continent]], alături de [[Praga]], [[Zürich]] sau [[Helsinki]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/timisoara-inclusa-intr-un-top-al-celor-mai-sigure-destinatii-europene-pentru-vacante-1690774/|titlu=Timișoara, inclusă într-un top al celor mai sigure destinații europene pentru vacanțe|publisher=Tion|date=2023-03-06|accessdate=2023-11-11}}</ref> [[Fișier:Timișoara - Hotel Continental (43914192215).jpg|stanga|miniatura|275x275px|[[Hotel|Hotelul]] North Star Continental Resort, lângă [[Bega Shopping Center]]]] Sunt peste 60 de [[hotel]]uri și [[Pensiune|pensiuni]] în Timișoara. Cele mai selecte sunt [[Hotel Timișoara]], [[Continental Hotels|North Star Continental Resort]], [[Accor|Mercure]] și [[Hotel Ibis]], aflate în zona centrală, respectiv hotelurile Ambassador**** și Lido****, aparținând de [[Best Western]], cel mai mare lanț hotelier din lume.<ref>{{Citat web|url=https://hotelinvest.ro/5-noi-hoteluri-noi-se-construiesc-in-timisoara/|titlu=5 hoteluri noi se construiesc in Timisoara|publisher=Hotel Invest|accessdate=2023-11-01|limbă=ro-RO}}</ref> Alte patru hoteluri de 4 și 5 stele, printre care [[Radisson Blu]], [[Hilton Hotels & Resorts|Hilton]] sau [[Hotel|Mariott]], vor deschide unități în perioada [[2025]]-[[2026]]. Peste 50 de proiecte de [[hotel]]uri și [[Pensiune|pensiuni]] se aflau în diverse stadii de [[Construcții|construcție]] în Timișoara și [[Zona metropolitană Timișoara|localitățile limitrofe]], la finalul anului [[2023]].<ref>{{Citat web|url=https://hotelinvest.ro/80-gradul-de-ocupare-al-hotelurilor-din-timisoara-cate-hoteluri-se-mai-construiesc/|titlu=80% gradul de ocupare al hotelurilor din Timisoara. Cate hoteluri se mai construiesc?|publisher=Hotel Invest|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> === Patrimoniul arhitectural === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | header = Cartierele istorice ale Timișoarei | image1 = Timisoara, Paris 1.jpg | caption1 = [[Cetate, Timișoara|Cetate]] * [[Ansamblul urban II, Timișoara|Ansamblul istoric Cetate I;]] * [[Ansamblul urban VII, Timișoara|Ansamblul istoric Cetate II;]] * [[Ansamblul urban IX, Timișoara|Ansamblul istoric Cetate III;]] | image2 = Iosefin Synagogue in Timisoara Romania.jpg | caption2 = [[Iosefin]] * [[Ansamblul urban IV, Timișoara|Ansamblul istoric Iosefin I;]] * [[Ansamblul urban V, Timișoara|Ansamblul istoric Iosefin II;]] * [[Ansamblul urban „Splaiul Nicolae Titulescu”|Ansamblul istoric „Splaiul Nicolae Titulescu”;]] * [[Ansamblul urban „Str. Anton Seiller” din Timișoara|Ansamblul istoric „Str. Anton Seiller”;]] *[[Piața Alexandru Mocioni din Timișoara|Piața Alexandru Mocioni;]] *[[Piața Maria din Timișoara|Piața Maria;]] | caption3 = [[Elisabetin]] * [[Ansamblul urban I, Timișoara|Ansamblul istoric Elisabetin I;]] * [[Ansamblul urban VI, Timișoara|Ansamblul istoric Elisabetin II;]] * [[Ansamblul urban VIII, Timișoara|Ansamblul istoric Elisabetin III;]] * [[Ansamblul urban „Bd. Mihai Viteazul” din Timișoara|Ansamblul istoric „Bd. Mihai Viteazul”;]] * [[Piața Plevnei din Timișoara|Piața Plevnei;]] *[[Piața Nicolae Bălcescu din Timișoara|Piața Nicolae Bălcescu;]] | image3 = Casa Emil Szilard.jpg | caption4 = [[Fabric]] * [[Ansamblul urban III, Timișoara|Ansamblul istoric Fabric I;]] * [[Ansamblul urban „Fabric” (II) din Timișoara|Ansamblul istoric Fabric II;]] * [[Ansamblul urban „Str. Pestalozzi” din Timișoara|Ansamblul istoric „Str. Pestalozzi”;]] * [[Ansamblul urban „Str. Badea Cârțan” din Timișoara|Ansamblul istoric „Str. Badea Cârțan”.]] | image4 = Fosta_Casa_de_Raport_a_Municipiului_din_Fabric_-_panoramio_(1).jpg | total_width = 900 }} ''Biroul pentru reabilitarea clădirilor istorice și monumente'' are sediul în [[Piața Traian din Timișoara|Piața Traian]], în incinta [[Palatul Ștefania|Palatului Ștefania]].<ref>{{Citat web|url=https://www.primariatm.ro/2021/10/04/biroul-pentru-reabilitare-cartiere-istorice-si-monumente-functioneaza-in-piata-traian/|titlu=Biroul pentru reabilitare cartiere istorice și monumente funcționează în Piața Traian - Primăria Municipiului Timișoara|publisher=Primăria Municipiului Timișoara - Website oficial|date=2021-10-04|accessdate=2023-11-05|limbă=ro|archive-date=2023-11-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20231105134844/https://www.primariatm.ro/2021/10/04/biroul-pentru-reabilitare-cartiere-istorice-si-monumente-functioneaza-in-piata-traian/|dead-url=yes}}</ref> Timișoara deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit din patrimoniul urban al cartierelor [[Cetate, Timișoara|Cetate]], [[Iosefin]], [[Fabric]] și [[Elisabetin]]. Acesta este rezultatul unei tradiții îndelungate de planificare urbanistică modernă, începută încă din [[secolul al XVIII-lea]], odată cu venirea austriecilor. Diversitatea arhitecturală, reprezentată de [[Arhitectură barocă|baroc]], [[istorism]], [[neoclasicism]], [[Art Nouveau]] și [[Secesiunea vieneză|Wiener Secession]], a adus Timișoarei renumele de „Mica Vienă”. Cea mai veche clădire din Timișoara este cea care adăpostește [[Muzeul Banatului]], [[Castelul Huniade din Timișoara|Castelul Huniade]]. La un moment dat a fost demolat și reconstruit, dar încă mai are elemente din fostul castel ridicat de Iancu de Hunedoara în perioada [[1443]]–[[1447]], dar și elemente din perioada lui [[Carol Robert de Anjou]]. Centrul istoric al Timișoarei are un sistem format din trei piețe urbane, unice în România, fiecare piață prezentând dimensiuni, rezolvări plastice și stiluri de o valoare arhitectonică inestimabilă.<ref>{{cite web |url=http://www.tion.ro/timisoara-construita-ca-un-oras-ideal-ce-l-face-atat-de-special/1783131 |title=Timișoara, construită ca un oraș ideal. Ce-l face atât de special? |work=TION |author=Roxana Deaconescu |date=16 februarie 2017}}</ref>{{Articol principal|Situl urban Cartierul „Cetatea Timișoara”}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica Evanghelică-Luterană|Biserica evanghelică luterană]]. [[Arhitectura clasică|Stil clasicist]]. Fațada este decorată cu [[Pilastru|pilaștri]] din [[ordinul doric]], iar turnul cu pilaștri din [[ordinul ionic]] | caption2 = Hanul istoric „La Vulturul de Aur”. [[Arhitectura Secession în Timișoara|Stil Secession]]. Decorat cu un edicul | caption3 = Palatul Episcopiei Romano-Catolice. [[Eclectism|Stil eclectic]] cu elemente de [[Secesiunea vieneză|Wiener Secession]]. Decorat cu [[Pilastru|pilaștri]] | image1 = Biserica Evanghelică Lutherană din Piaţa Ionel I.C. Brătianu din Timișoara.jpg | image2 = Timisoara, Lucian Blaga 3.jpg | image3 = Timisoara, str Episcop Augustin Pacha 2.jpg | image4 = Casa Agoston Galgon.jpg | caption4 = Casa Ágoston Gálgon. [[Secesiunea vieneză|Stil Secession]]. Decorațiuni antropomorfe și geometrice | total_width = 900 | image5 = Timișoara - Banca de Scont aka Palatul Miksa Steiner (April 2023) - image 02.jpg | caption5 = Palatul Máx Steiner (Palatul Băncii de Scont Austro-Ungare). [[Secesiunea vieneză|Stil Secession]], anul [[1909]]. Ornamente din [[Ceramică|ceramică smălțuită]] de Zsolnay }} [[Fișier:Unirii Harta Pavaj.jpg|miniatura|200px|Piatră din pavajul [[Piața Unirii din Timișoara|Pieței Unirii]], gravată cu harta [[Cetatea Timișoara|Cetății Timișoarei]]]] [[Cetate, Timișoara|Cartierul Cetate]] a fost dintotdeauna „inima”, centrul cultural, administrativ și politic al întregului oraș. Centrul Timișoarei de azi este „urmașul” cetății militare austriece construite în cea mai mare parte între anii 1732–1764. [[Bastionul Theresia]] cuprinde cea mai mare parte a zidului de apărare a [[Cetatea Timișoara|vechii cetăți a Timișoarei]], care s-a păstrat până azi. Mai există un fragment din zidurile fostei cetăți în [[Parcul Botanic Timișoara|Parcul Botanic]] și încă un fragment, pe Calea Alexandru Ioan Cuza.<ref>{{Citat web|url=http://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/trasee/199-bastionul.html|titlu=Bastionul istoric Theresia Timișoara|accessdate=2019-12-09|archive-date=2019-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20191209171142/http://www.timisoara-info.ro/ro/atracii-turistice/cartiere-istorice/cetate/trasee/199-bastionul.html|dead-url=yes}}</ref> [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]], realizată în [[stil baroc]], este cea mai veche piață din Timișoara. Găzduiește [[Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara|Catedrala Sfântul Gheorghe]], [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Catedrala Ortodoxă Sârbă,]] [[Palatul Baroc din Timișoara|Palatul Baroc]], [[Monumentul „Sf. Treime” din Timișoara|Monumentul „Sf. Treime”]], [[Casa Brück din Timișoara|Casa Brück]], [[Casa Emmer]] și [[Casa cu Lei din Timișoara|Casa cu Lei]], pe latura sudică [[Casa Contelui de Mercy]], [[Palatul Dejan]] și [[Palatul Episcopal romano-catolic din Timișoara|Palatul Episcopal romano-catolic,]] iar pe latura vestică [[Spitalul Militar din Timișoara|Spitalul Militar]]. {{Articol principal|Ansamblul urban interbelic „Corso” din Timișoara}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Palatul Weiss]]. [[Fronton]]ul clădirii a fost proiectat de [[László Székely]] | caption2 = [[Palatul Neuhausz]], construit între [[1911]] - [[1912]], într-o combinație de [[Eclectism|eclectic]], [[Secesiunea vieneză|Wiener Secession]] și [[Art Nouveau|Art Nouveau maghiar]] | caption3 = [[Palatul Merbl|Palatul Arnold Merbl]]. Stilul anilor [[1900]], curentul [[Secesiunea vieneză|Secession]] | image1 = Palatul Weiss.jpg | image2 = Timisoara, Palatul Neuhausz 2022 (2).jpg | image3 = Timisoara, Palatul Merbl 2022 (2).jpg | image4 = Palatul Szechenyi 1.jpg | caption4 = [[Palatul Széchenyi din Timișoara|Palatul Széchenyi]]. Construit între [[1900]]–[[1914]] de Societatea Széchenyi Rt. | total_width = 900 | image5 = Timisoara, Lupa Capitolina.jpg | caption5 = [[Statuia Lupoaicei din Timișoara|Monumentul Lupa Capitolina]]. Trimis Timișoarei de către municipalitatea din [[Roma]]. Simbol al latinității care unește popoarele [[Români|român]] și [[Italieni|italian]] }} [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]], cunoscută și sub denumirea de Piața Operei, este piața centrală a Timișoarei. Pe cele două laturi ale pieței se află clădirea [[Opera Națională Română din Timișoara|Operei]] (spre nord), respectiv [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala Mitropolitană]] (spre sud), două dintre cele mai reprezentative monumente arhitecturale ale orașului. Latura de promenadă dinspre Operă spre Catedrală se numește Corso și găzduiește palatele [[Palatul Weiss|Weiss]], [[Palatul Lloyd|Lloyd]], [[Palatul Neuhausz|Neuhausz]], [[Palatul Merbl|Merbl,]] [[Palatul Dauerbach|Dauerbach]], [[Palatul Hilt|Hilt]] și [[Palatul Széchenyi din Timișoara|Széchenyi]], iar latura opusă, Surogat, găzduiește palatele [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara|Camerei de Comerț]] și [[Palatul Löffler]], fiind flancate în mijloc de [[Statuia Lupoaicei din Timișoara|statuia Lupa Capitolina]] și fântâna cu pești. [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]] constituie elementul central, placa turnantă a sistemului urban al Timișoarei. Piața adăpostește unele dintre cele mai vechi construcții existente în orașul actual: [[Casa cu Atlanți]], [[Casa Nedelkovich din Timișoara|Casa Nedelkovich]], [[Primăria veche din Timișoara|Primăria veche,]] [[Statuia „Sf. Maria” și „Sf. Ioan Nepomuk” din Timișoara|Statuia Sf. Ioan Nepomuk,]] Comenduirea Garnizoanei (fostul Generalat, clădire existentă în anul 1727), fosta Cancelarie de Război (de asemenea existentă în 1727, formează astăzi aripa de est a Primăriei Vechi), și [[Cazinoul Militar din Timișoara|Cazinoul Militar]] (construit începând din 1744, când s-a inițiat execuția corpului de pe actuala stradă Brediceanu, la colț cu strada Mărășești). Pe latura vestică se află [[Spitalul Mizericordienilor din Timișoara|Spitalul]] și [[Biserica mizericordienilor din Timișoara|Biserica mizericordienilor]], respectiv [[Claustrul mănăstirii Franciscanilor din Timișoara|Claustrul mănăstirii Franciscanilor.]] Constituie veriga pietonală de legătură dintre [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] și [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei.]]{{Articol principal|Situl urban „Vechiul Cartier Iosefin”}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Palatul Apelor din Timișoara|Palatul Apelor]]. Stilul anilor 1900 [[Eclectism|eclectic]] cu elemente [[Stil istoricist|istoriciste]], [[neobaroc]]e și ale [[Ordinul ionic|Ordinului ionic]] | caption2 = Palatul Mária Radocsay. Stil [[Eclectism|eclectic istoricist]] cu elemente [[Arhitectura clasică|clasiciste]] | caption3 = Casa de Economii Timișorene, [[1906]], stilul anilor 1900, curentul [[Art Nouveau]], cu decorații vegetale și figurative. Între ornamente apare și reprezentarea stilizată a [[Stup|stupului de albine]], simbol al [[Bancă (instituție financiară)|băncilor]] | image1 = Timisoara, Palatul Apelor 2018 (6).jpg | image2 = Apart hotel - panoramio.jpg | image3 = Palatul Casei de Economii Timisorene (2).jpg | image4 = Palatul Flavia, Timisoara.jpg | caption4 = Palatul Ferencz Franz Weismayr, [[Eclectism|stil eclectic]]. Sediul [[Misiuni diplomatice ale României|Consulatului General al Germaniei]] | total_width = 900 | image5 = Palatul comunitatii reformate, Timisoara.jpg | caption5 = Biserica Comunității Reformate, [[Eclectism|stil eclectic]] cu elemente [[Arhitectura neogotică|neogotice]], arhitect [[Karl Hart]]. Fosta casă parohială a pastorului [[László Tőkés]]. Locul izbucnirii [[Revoluția Română din 1989|Revoluției Române din 1989]] }} [[Fișier:Timiŝoaro, Iosefin. akvoturo, 10.jpeg|miniatura|150px|left|[[Turnul de apă din Iosefin]]. La fel ca și [[turnul de apă din Fabric]], este echipat la nivelul superior cu un rezervor de [[apă potabilă]] de 500 mc.]] [[Fișier:Cazarma pompierilor Timisoara.jpg|miniatura|275x275px|[[Cazarma pompierilor din Iosefin]]. Arhitect [[László Székely]], stilul [[Anii 1900|anilor 1900]]. Construită în cartierul [[Iosefin]], lângă vechea remiză a pompierilor, pe locul vechiului turn de veghe]] Cartierele [[Cetate, Timișoara|Cetate]] și [[Iosefin]] păstrează intactă amprenta diversității etniilor și meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influența germană, maghiară și sârbă. Clădirile au o arhitectură impresionantă, sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum [[Mehala]] și [[Freidorf]] se păstrează trăsăturile tipice ale satelor tradiționale de [[șvabi bănățeni]]: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spații verzi în fața caselor, cum este exemplul [[Casa Mühle|Casei Mühle]]. Alte monumente istorice din oraș includ: [[Coloana Fidelității din Timișoara|Coloana Fidelității]], [[Statuia Sfântului Ioan Nepomuk din Timișoara|Statuia Sfântului Ioan Nepomuk]] din [[Piața Traian din Timișoara|Piața Traian]], ș.a. La sfârșitul [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], structura urbanistică a Timișoarei a suferit un proces amplu de modernizare. În 1904, Primăria a înființat postul de arhitect-șef și l-a atribuit tânărului arhitect [[László Székely]]. Acesta a adus o contribuție decisivă la remodelarea zonei centrale și la introducerea stilurilor [[Art Nouveau]], [[Secesiunea vieneză|Wiener Secession]], [[Art Déco]], [[Neobaroc]] și [[Eclectism|eclectic]] în peisajul urbanistic al orașului, cum ar fi [[Palatul Antal Nägele]], [[Palatul Dicasterial]], [[Baia Publică Neptun]], [[Cazarma pompierilor din Iosefin]] sau [[Palatul Apelor din Timișoara|Palatul Apelor]]. {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Palatul Prefecturii [[Județul Timiș|Județului Timiș]], anul [[1943]], arhitect [[Victor Vlad]]. Stil modern [[Arhitectura românească interbelică|interbelic]] cu elemente [[Arhitectura clasică|clasiciste]] | caption2 = Palatul Băncii „Timișiana”, înainte de [[Primul Război Mondial]] Banca „Victoria”, actual Banca Italo-Română. Stilul anilor 1900 cu elemente [[Arhitectura clasică|clasiciste]]. Decorat cu [[Coloană|coloane]] din [[Ordinul doric]] | caption3 = [[Baia Publică Neptun|Băile Publice Neptun]] (maghiară Hungária Fürdő), anul [[1914]], arhitect [[László Székely]]. Coronamentul acoperișului, inițial acoperit cu [[aur]] masiv, este o replică a esteticii lui [[Otto Wagner]] | image1 = Palatul Administrativ Timișoara (2023).jpg | image2 = Timisoara, Banca Timisiana.jpg | image3 = BaileNeptunTimisoara.jpg | image4 = Timisoara, Palatul Comunitatii Sarbe (2).jpg | caption4 = [[Palatul Comunității Sârbe din Fabric|Palatul Comunității Sârbe din România]], cunoscut și sub denumirea de Casa fundațională Minerva, din cartierul [[Fabric]]. Stilul Second Empire (stil eclectic [[Arhitectura clasică|clasicist]], având elemente [[neobaroc]]e) | total_width = 900 | image5 = Căminele 1–2 UMF Timișoara (2023) - img 01.jpg | caption5 = Fostul seminar teologic [[Biserica Catolică|Romano-Catolic]], anul [[1916]]. Arhitect [[Ernő Foerk]] }} Tot datorită lui s-a conturat și arhitectura industrială, [[Abatorul din Timișoara|Abatorul]], [[Fabrica de Țigarete din Timișoara|fosta fabrică de țigarete]], [[Centrala hidroelectrică din Timișoara|centrala hidroelectrică]], [[Fabrica de pălării din Iosefin|întreprinderea Paltim]], [[Podul metalic din Timișoara|podul metalic]] sau turnurile de apă din [[Turnul de apă din Iosefin|Iosefin]] și [[Turnul de apă din Fabric|Fabric]] fiind doar câteva exemple. Ultimul curent arhitectural care influențează orașul este cel românesc, introdus odată cu trecerea Timișoarei sub administrație românească. Cel mai bun exemplu este [[Catedrala Ortodoxă din Timișoara|Catedrala Mitropolitană]] realizată în arhitectură tradițională românească, în [[stil moldovenesc]], fiind în prezent cea mai înaltă biserică din România (90,5 m) și cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume din afara [[Rusia|Rusiei]]. În perioada interbelică se construiesc și noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influența stilului modern interbelic, a [[Stilul brâncovenesc|stilului brâncovenesc]] sau chiar francez. === Lăcașuri de cult === {{Vezi și|Dieceza de Timișoara}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica Millennium din Timișoara|Catedrala Millenium]] din [[Piața Traian din Timișoara|Piața Traian]]. Proiectul a fost realizat de arhitectul [[Lajos Ybl]]. Este dotată cu o [[orgă]] fabricată de meșterul [[Leopold Wegenstein]] din [[Austria]] | caption2 = Interiorul lăcașului de cult catolic [[Biserica Sfânta Ecaterina din Timișoara|Sfânta Ecaterina]], succesoare a [[Claustrul mănăstirii Franciscanilor din Timișoara|bisericii franciscane medievale]] din [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]]. În criptă a fost înhumată în [[secolul al XIII-lea]] regina Maria de Bytom⁠, soția regelui [[Ungaria|Ungariei]], [[Carol Robert de Anjou]] | caption3 = [[Biserica romano-catolică din Elisabetin, Timișoara|Biserica romano-catolică din Elisabetin]]. Pentru construcția lăcașului, episcopul Sándor Dessewffy a donat suma de 50.000 de [[Coroană ungară|coroane]], solicitând ca biserica să fie a [[Ordinul Salvatorian|Ordinului Salvatorian]] | image1 = Timisoara, biserica Millennium.jpg | image2 = Temesvár, Alexandriai Szent Katalin-templom belső tere 2022 01.jpg | image3 = Biserica Romano-Catolica Elisabetin Timisoara 1.jpg | image4 = Sinagoga din Fabric Timișoara (2023) - IMG 01.jpg | caption4 = [[Sinagoga din Fabric, Timișoara|Sinagoga din Fabric]]. Construită între anii [[1897]]-[[1899]] în [[Eclectism|stil eclectic]], cu [[Stil maur|elemente neo-maure]], [[Arhitectura gotică|gotice]] și elemente de [[Arhitectura renascentistă|stil neo-renascentist italian]]. Inaugurată la data de [[3 septembrie]] [[1899]], cu o predică a rabinului dr. Jacob Singer, în prezența șefului comunității, Bernát Deutsch, și a primarului Timișoarei, [[Carol Telbisz]] | total_width = 900 | image5 = 2023-06-04 Cetate Synagogue.jpg | caption5 = [[Sinagoga din Cetate, Timișoara|Bazilica din Cetate]]. Construită între anii [[1863]]-[[1865]], după proiectul realizat de arhitectul vienez Carl Schumann. Lăcașul a fost inaugurat la data de [[19 septembrie]] [[1865]], fiind reinaugurat 7 ani mai târziu, în [[1872]] de către [[Franz Joseph al Austriei|împăratul Franz Joseph I]] al [[Austro-Ungaria|Imperiului Austro-Ungar]] }} În Timișoara există aproximativ 30 de biserici și capele. 12 dintre acestea au fost construite după Revoluție. Tot aici există și trei [[sinagogă|sinagogi]]: [[Sinagoga din Fabric (Timișoara)|Sinagoga din Fabric]], [[Sinagoga din Cetate (Timișoara)|Sinagoga din Cetate]] și [[Sinagoga din Iosefin (Timișoara)|Sinagoga din Iosefin,]] ultima fiind cea mai nouă (1906–1910).<ref>{{cite web |url=http://www.memoriatimisoarei.ro/foto.html%26album%3D9 |title=Lăcașe de cult |work=Timișoara din memorie |accessdate=2018-04-22 |archive-date=2018-04-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180423034150/http://www.memoriatimisoarei.ro/foto.html%26album%3D9 |dead-url=yes }}</ref> Cel mai mare lăcaș de cult din Timișoara este [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedrala Mitropolitană]], edificiu finalizat în 1946. Cu o înălțime de 90,5 m, este una din cele mai înalte clădiri din Timișoara, fiind la vremea edificării cea mai înaltă biserică din România. Lăcașul poate adăposti peste 5.000 de persoane. În [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] se află [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Catedrala Ortodoxă Sârbă]], construită între 1744–1748. Alături de [[Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara|Biserica „Sf. Gheorghe”]], reprezintă principalele lăcașe de cult ale [[Sârbii din România|comunității sârbe]] din oraș. {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Naosul [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedralei Mitropolitane]]. Lăcașul a fost sfințit în data de [[6 octombrie|6 Octombrie]] [[1946]], în prezența [[Mihai I al României|Regelui Mihai]], al primului-ministru [[Petru Groza]] și al patriarhului [[Nicodim Munteanu]] | caption2 = [[Biserica romano-catolică din Iosefin]]. Construită în perioada [[1772]]-[[1774]] în [[Baroc|stil baroc]] | caption3 = Interiorul [[Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara|Domului Romano-Catolic]]. Edificiul are hramul [[Sfântul Gheorghe|Sfântului Gheorghe]] și a fost construit între anii [[1736]]–[[1774]] | image1 = Catedrala Mitropolitana Timisoara (interior).JPG | image2 = Iosefin biserica catolica.jpg | image3 = Interior domul din timisoara.jpg | image4 = Timisoara, Biserica sarbeasca Sfantul Gheorghe (2).jpg | caption4 = [[Biserica sârbească „Sf. Gheorghe” din Timișoara|Biserica sârbească „Sf. Gheorghe”]] din [[Fabric]]. Pictura [[iconostas]]ului a fost realizată în [[1764]] în manieră barocă, de către maestrul Nikolá Nèscovic | total_width = 900 | image5 = Catedrala Ortodoxă Sârbă, Timișoara (2023) - img 03.jpg | caption5 = [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Vicariatul Sârbesc]] din [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]]. Din anul [[1964]] biserica este declarată monument istoric }} Numărul bisericilor [[Biserica Catolică|catolice]] este mai mare decât cel al bisericilor [[Biserica Ortodoxă|ortodoxe]], deși majoritatea populației Timișoarei este ortodoxă. Printre bisericile catolice importante din oraș se numără: [[Biserica Millennium din Timișoara|Biserica Millennium]], cea mai mare biserică romano-catolică din Timișoara; [[Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara|Domul Romano-Catolic]]; [[Biserica romano-catolică din Mehala]], făcută după planurile arhitectului [[Eduard Reiter]]; [[Biserica Romano-Catolică din Elisabetin, Timișoara|Biserica „Preasfânta Inimă a lui Isus”]], din [[Elisabetin]]; [[Biserica romano-catolică din Iosefin|Biserica Romano-Catolică din Iosefin]], construită între 1772-1774 în [[Stilul baroc|stil baroc]]; [[Biserica Romano-Catolică din Fratelia, Timișoara|Biserica Romano-Catolică din Fratelia]]; [[Biserica Notre Dame din Timișoara|Biserica Notre Dame]] (deservește comunitatea catolică a [[bulgari bănățeni|bulgarilor bănățeni]]), construită în [[stil istoricist]]; [[Biserica Greco-Catolică din Elisabetin (Timișoara)|Biserica din Elisabetin]] (deservește comunitatea [[Greco-catolici|greco-catolică]]); [[Biserica Sfânta Ecaterina din Timișoara|Biserica „Sfânta Ecaterina”]] (deservește [[slovacii din România|comunitatea slovacă]] catolică); etc.<ref name="pressalert" /> Dintre bisericile [[Biserica Ortodoxă|ortodoxe]] importante enumerăm: [[Biserica ortodoxă din Fabric (Timișoara)|Biserica „Sfântul Ilie”]] din cartierul [[Fabric]]; [[Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara)|Biserica „Nașterea Maicii Domnului”]] din [[Iosefin]], construită în [[stil neobizantin]]; [[Biserica de lemn din Topla]] - unul din cele mai valoroase monumente religioase din Banat, aflată în incinta [[Muzeul Satului Bănățean|Muzeului Satului Bănățean]]; etc.<ref name="pressalert">{{cite web |url=https://www.pressalert.ro/2014/02/timisoara-uitata-cum-au-aparut-primele-lacasuri-de-cult-crestine-din-oras/ |title=TIMIȘOARA UITATĂ Cum au apărut primele lăcașuri de cult creștine din oraș |work=pressalert.ro |author=Liana Păun |date=2 februarie 2014}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica ortodoxă din Iosefin, Timișoara|Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului”]] din [[Piața Alexandru Mocioni din Timișoara|Piața Alexandru Mocioni]]. Construită după planurile arhitectului [[Victor Vlad]], în [[Arhitectura bizantină|stil neobizantin]], este o replică a moscheei [[Hagia Sofia din Istanbul]] | caption2 = [[Biserica Notre Dame din Timișoara|Biserica Notre Dame]] din [[Iosefin]], proiectant [[Eduard Reiter]]. Edificiul a fost construit la sfârșitul [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]], în spiritul [[istorism]]ului, prin combinarea stilului neoromanic, cu două turnuri [[Arhitectura neogotică|neogotice]] | caption3 = Interiorul [[Biserica romano-catolică din Fratelia, Timișoara|bisericii „Sfântul Iosif”]] din [[Fratelia]]. Piatra de temelie a fost pusă la [[1926]], în prezența vicarului general [[István Fiedler]]. Consacrarea clădirii a fost făcută în [[6 iulie|6 Iulie]] [[1930]], de către episcopul [[Augustin Pacha]] | image1 = ROM Timisoara Biserica Ortodoxa 02.jpg | image2 = Biserica Notre Dame, Timisoara (1).jpg | image3 = Biserica RC Fratelia A 5.jpg | image4 = Timisoara, biserica ortodoxa Fabric (2).jpg | caption4 = [[Biserica ortodoxă din Fabric, Timișoara|Biserica „Sfântul Ilie”]] din [[Fabric]], arhitect [[László Székely]]. În [[25 decembrie|25 Decembrie]] [[1929]], lăcașul a fost vizitat de către primul patriarh al României, [[Miron Cristea]] | total_width = 900 | image5 = Új ezredév református templom.jpg | caption5 = Biserica Reformată „Noul Mileniu”, în apropierea [[Centrala hidroelectrică din Timișoara|uzinei hidroelectrice]] din [[Plopi, Timișoara|Plopi]]. Monument de [[Arhitectura organică|arhitectură organică]], realizat de [[Imre Makovecz]] }} În actuala piață Sf. Gheorghe s-a aflat cea mai veche biserică a orașului, care avea hramul [[Sfântul Gheorghe|Sfântului Gheorghe]], acesta fiind socotit și patronul [[Cetatea Timișoara|cetății Timișoara]]. Biserica medievală catolică „Sfântul Gheorghe” este atestată documentar în ianuarie 1323 și era, la vremea respectivă, locul preferat de întâlnire al prelaților și al curtenilor aflați la castel, fiind cea mai mare biserică a cetății. A devenit principala moschee în timpul stăpânirii otomane iar după cucerirea Timișoarei de către armatele habsburgice, lăcașul de cult a fost resfințit.<ref name="pressalert" /> === Împrejurimi. Atracții turistice în județul Timiș === {{Vezi și|Lista siturilor Natura 2000 din România}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Buziaș|Stațiunea Buziaș]] | caption2 = [[Etnografie|Zona etnografică]] Țara Făgetului, [[Munții Poiana Ruscă]] | caption3 = [[Lacul Surduc|Surduc]], cel mai mare lac din vestul țării | image1 = Buzias Ansamblu balnear (2).jpg | image2 = Poiana Rusca.jpg | image3 = RO_TM_Surduc_3.jpg | image4 = Fritillaria meleagris 1.jpg | caption4 = [[Fritillaria meleagris|Lalea pestriță]] în rezervația naturală [[Lunca Pogănișului]] | total_width = 900 | image5 = Concert_Romanesti_2006.jpg | caption5 = Concertul anual de [[muzică simfonică]] de la [[peștera Românești]] }} Împrejurimile oferă opțiuni variate de relaxare și petrecere a timpului liber. În anul [[2017]] [[județul Timiș]] a fost al treilea cel mai vizitat județ al [[România|României]], din punct de vedere al numărului de turiști străini.<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/business-travel/topul-judetelor-care-au-atras-cei-mai-multi-turisti-straini-brasov-timis-cluj-si-sibiu-au-atras-20-din-totalul-strainilor-care-s-au-cazat-in-hotelurile-din-tara-in-primul-semestru-16693889|titlu=Topul județelor care au atras cei mai mulți turiști străini. Brașov, Timiș, Cluj și Sibiu au atras 20% din totalul străinilor care s-au cazat în hotelurile din țară în primul semestru}}</ref> La câțiva kilometri de Timișoara se află renumitele stațiuni balneare [[Buziaș]] și [[Băile Călacea]]. Printre obiectivele turistice de aici: * [[Zona cu parcul din Buziaș|Zona cu parcul și colonada imperială]], unică în Europa ca lungime (510 m), locul preferat de promenadă al [[Elisabeta, împărăteasa Austriei|împărătesei Elisabeta]]. Cuprinde un întreg ansamblu de monumente istorice format din Hotelul "Bazar"; Hotelul "Grand"; Cazinoul; precum și un [[parc dendrologic]] cu o suprafață de peste 20 hectare, oază de liniște și relaxare, cu numeroase specii rare de arbori seculari, cel mai important fiind [[Paltin occidental|platanul]]. Arhitectura este remarcabilă, în stil turcesc, [[Arhitectura bizantină|bizantin]], unică în [[România]]. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în [[Karlovy Vary]] și în [[Baden-Baden]]; * Ștrandurile cu [[apă minerală]] din Buziaș (1874), primele de acest gen din [[Europa]]; * Izvoarele minerale ,,Moș Bâzieș<nowiki>''</nowiki> (1984), Mihai și Iosif; * Buveta ,,Izvorul Sănătății<nowiki>''</nowiki> din centrul stațiunii; * Muzeul Balnear Buziaș, primul muzeu de acest gen din România. Cuprinde exponate din ceramică tracică, vase din [[Neolitic]], numeroase fotomontaje; * Colecția de artă populară ,,Iulia Florea Troceanu<nowiki>''</nowiki>, ce cuprinde piese unicat, caracteristice artei populare bănățene; * Biserica Romano-Catolică din localitate, declarată monument istoric; * [[Mlaștinile Satchinez|Rezervația naturală Satchinez;]] * [[Mlaștinile Murani]], ș.a. În prezent, în ambele stațiuni sunt multe [[Pensiune|pensiuni]] și [[Casa|vile]], precum și [[hotel]]uri de trei și patru stele, cu confort deosebit, și se situează la nivelul [[turism]]ului internațional.[https://www.booking.com/city/ro/buzias.ro.html] ==== Arii naturale protejate și situri arheologice ==== {{Articol principal|Lista rezervațiilor naturale din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista siturilor arheologice din județul Timiș}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Parcul Dendrologic Bazoș]] | caption2 = Pui de [[dropie]] în [[rezervația ornitologică Beba Veche]] | caption3 = Stârc cenușiu în „Delta Banatului”, [[Mlaștinile Satchinez|rezervația naturală Satchinez]] | image1 = Parc bazos.jpg | image2 = Bet.jpg | image3 = Purple Heron near Hodal I IMG 9518.jpg | image4 = Aster tripolium3.jpg | caption4 = [[Sărăturile Diniaș]] | total_width = 900 | image5 = Pochard (Aythya ferina) (4).JPG | caption5 = [[Rață]] cu cap castaniu în [[Mlaștinile Murani]] }} În județ se găsesc numeroase rezervații naturale care adăpostesc un număr mare de specii de [[Plantă|plante]] și [[Regnul Animalia|animale]] rare, [[Specii amenințate|ocrotite de lege]]. Lângă [[Satchinez, Timiș|Satchinez]], la 25&nbsp;km nord-est de Timișoara, se găsește cel mai mare areal natural din vestul României ([[Mlaștinile Satchinez]] – [[Mlaștinile Murani|Murani]] – [[rezervația ornitologică Beba Veche|Rezervația Beba Veche]]).<ref name="bnr" /> Ariile naturale din [[Județul Timiș|județ]] cuprind: [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]], [[Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)|Lunca Mureșului Inferior]] și [[Lunca Pogănișului|Lunca Pogănișului;]] rezervațiile forestiere [[Parcul Dendrologic Bazoș|Bazoș]], [[Pădurea Bistra|Bistra]] și [[Pădurea Cenad|Cenad]] – ce conțin o varietate mare de specii arboricole și botanice; lacurile [[Lacul Cotu Morii|Cotu Morii]], [[Lacul Verbunci|Verbunci]], [[Lacul Hergheșceu|Hergheșceu]], [[Lacul Râtu Mare|Râtu Mare]], [[Lacul Satchinez|Satchinez]], [[Ianova, Timiș|Ianova]] și [[Lacurile Becicherecu Mic]]. {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Stârc galben la [[Insula Mare Cenad]], în apropierea [[Mănăstirea Morisena|Mănăstirii Morisena]] | caption2 = Ghizdei de sărătură în [[Becicherecu Mic (sit SCI)|situl natural Becicherecu Mic]] | caption3 = Exemplar de [[Stârc|Nycticorax]] în [[Pădurea Macedonia]] | image1 = Ardeola ralloides in Ariège.jpg | image2 = Lotus tenuis.jpeg | image3 = Nycticorax nycticorax (Lukasz Lukasik).jpg | image4 =  Narcissus poeticus.jpg | caption4 = [[Pajiștea cu narcise Bătești]] | total_width = 900 | image5 = Ardpur3.jpg | caption5 = Stârc purpuriu la [[Insula Igriș]], în zona [[Maresiana|cetății istorice Maresiana]] }} Ariile protejate cuprind [[Sărăturile Diniaș]], [[Becicherecu Mic (sit SCI)|Becicherecu Mic]], [[Hunedoara Timișană (sit SPA)|Hunedoara Timișană]], [[Insula Igriș]] și [[Insula Mare Cenad|Insula Mare de la Cenad;]] zonele de protecție avifaunistică de la [[Pădurea Macedonia]] și [[Livezile - Dolaț]]; [[Pajiștea cu narcise Bătești]] și [[Movila Sisitak|Movila Sisitak;]] etc.<ref name="bnr" /> Alte obiective turistice sunt [[Peșteră|peșterile]], dintre care amintim: [[Peștera Românești|peștera de la Românești]], [[peștera Albastră]] – lângă [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]], [[Peștera cu Apă din județul Timiș|Peștera cu Apă,]] peștera „Stânca lui Florian” – lângă [[Tomești, Timiș|Tomești]], respectiv [[Cascadă|cascadele]]: Cornet ([[Nădrag, Timiș|Nădrag]]) și Șopot ([[Poieni, Timiș|Poieni]]).<ref name="bnr">{{cite web|url=http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|work=Banca Națională a României|page=3|title=Monografia județului Timiș|accessdate=2020-11-14|archive-date=2020-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20201118044200/https://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Timis_2012.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Pădurea Bistra]] | caption2 = Localitatea [[Pietroasa, Timiș|Pietroasa]] | caption3 = [[Traseu turistic (montan)|Traseu turistic montan]] în [[Nădrag, Timiș|Nădrag]] | image1 = Bistra (7).JPG | image2 = RO TM Pietroasa 13.jpg | image3 = Timis Nadrag Casute Suspendate.jpg | image4 = CharlottenburgBanat2.jpg | caption4 = [[Charlottenburg, Timiș|Charlottenburg]], [[Dealurile de Vest]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Poieni 84.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Biserica de lemn]] din [[Poieni, Timiș|Poieni]] }} Turismul montan este practicat sub formă de [[alpinism]], [[Escaladă sportivă|escalade]], [[Drumeție|drumeții]], și [[Ciclism|cicloturism]] pe [[Traseu turistic (montan)|traseele turistice montane]] din [[Munții Poiana Ruscă]], zonă cunoscută [[Etnografie|etnografic]] ca Țara Făgetului, areal cu potențial turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural și peisagistic, zona fiind ideală pentru activități de [[Drumeție|hiking]], [[trekking]] și [[recreere|recreere;]] iar în parcul de aventură de la [[Nădrag, Timiș|Nădrag]], la poalele [[Vârful Padeș, Munții Poiana Ruscă|Vârfului Padeș]], se pot practica [[Escaladă|cățărările]], [[Tiroliană|tirolienele]], [[bungee jumping]], [[paintball]], [[geocaching]], etc.<ref name="turism2"/> Zona de agrement a [[Lacul Surduc|lacului Surduc]], amenajat în perioada [[1972]]–[[1978]], într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune recreativă multiplă: [[natație]], [[înot cu labele]], [[Scufundare|scufundări]], [[schi nautic]], [[orientare subacvatică]], [[pescuit]], [[Piscină|ștrand]] și [[camping]]. Activitățile de [[canotaj]] și [[Caiac-Canoe|caiac-canoe]] pot fi practicate pe [[Canalul Bega]], iar cele de [[rafting]] pe [[Râul Timiș, Dunăre|Râul Timiș]].<ref name="turism2"/> Enoturismul este reprezentat de localitățile [[Recaș]] ([[Cramele Recaș]]) și [[Silagiu, Timiș|Silagiu]] ([[Silagiu, Timiș|Aramic Silagiu]]), renumite atât în țară cât și în străinătate pentru vinurile lor.<ref name="turism2">{{cite web|url=http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/turismul.html|work=Consiliul Județean Timiș|title=Turismul}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Lunca Timișului]] în zona [[Mănăstirea Timișeni|Mănăstirii de la Șag]] | caption2 = [[Vulcan|Vulcanul]] stins [[Șumigu]], văzut din [[Gătaia]] | caption3 = [[Râul Valea Cornetului|Valea Cornetului]], în dreptul taberei de copii [[Nădrag]] | image1 = Sunset on river Timis - panoramio.jpg | image2 = Sumigu.jpg | image3 = Cornetu.JPG | image4 = Agropyron cristatum (5459344503).jpg | caption4 = Pir crestat în [[Rezervație naturală|rezervația]] [[Botanică|botanică]] [[Movila Sisitak]], în apropierea [[Abația Igriș|Abației de la Igriș]] din [[Sânpetru Mare]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Cosevita 2010 19.jpg | caption5 = [[Panoramă (dezambiguizare)|Panorama]] de pe Vârful Rusca, [[Podișul Lipovei - Poiana Ruscă|Podișul Lipovei]] }} ==== Fortificații medievale ==== {{Articol principal|Lista monumentelor istorice din județul Timiș}}{{Vezi și|Lista castelelor și conacelor din județul Timiș}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Castelul Huniade din Timișoara]], construit între anii [[1308]]–[[1315]] de regele Ungariei [[Carol Robert de Anjou]] | caption2 = [[Bastionul Theresia|Bastionul Maria Theresia]], fortificație din [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], din perioada apartenenței [[Banat]]ului la [[Imperiul Austriac]] | caption3 = [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioara]] | image1 = Huniade Castle, Timișoara, August 2022.jpg | image2 = Bastion Theresia corp A, B, C, E.jpg | image3 = Cetatea Jdioara.JPG | image4 = TurnulMedievalCiacova-Timis.jpg | caption4 = Turnul medieval de apărare [[Ciacova]] | total_width = 900 | image5 = Sannicolau Mare, Castelul Nako (1).jpg | caption5 = [[Castelul Nakó]] din [[Sânnicolau Mare]] }} Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente de arhitectură și muzee. Astfel pe lângă vizite, sejururi și [[Excursie|excursii]] s-au adăugat city break-urile, stagiile și circuitele tematice. Timișoara deține cel mai mare ansamblu arhitectonic de clădiri istorice din România (cca. 14.500), constituit din patrimoniul urban al cartierelor [[Cetate, Timișoara|Cetate]], [[Iosefin]], [[Fabric]] și [[Elisabetin]] și este totodată [[Capitală Europeană a Culturii]] pentru anul [[2023]].<ref name="apdt2">{{cite web|url=http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|title=Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș 2018-2028|accessdate=2018-11-03|work=Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș|archive-date=2018-11-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20181103210926/http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul „Cassina”]] din [[Făget]] | caption2 = [[Conacul familiei Mocioni|Conacul Mocioni]] | caption3 = [[Castelul Banloc|Domeniul nobiliar Banloc]] | image1 = Cassina Făget - față.JPG | image2 = Conacul Mocioni.jpg | image3 = 2007 castel banloc.JPG | image4 = Lovrin, Conacul Liptay.jpg | caption4 = Conacul Liptay Károly din [[Comuna Lovrin, Timiș|Lovrin]] | total_width = 900 | image5 = Cripta familiei Mocioni din Foeni.jpg | caption5 = [[Mausoleul familiei Mocioni]] din [[Comuna Foeni, Timiș|Foeni]] }} Dintre fortificațiile medievale și clădirile istorice amintim [[Cetatea Timișoara|Cetatea Timișoarei]], [[Bastionul Theresia]], [[Cetatea medievală de la Făget]] și [[Cetatea Jdioarei|Cetatea Jdioarei;]] castelele [[Castelul Huniade din Timișoara|Huniade]], [[Castelul Nakó|Nakó]], [[Castelul Mercy din Carani|Mercy]], [[Castelul Banloc|Karátsonyi]] și [[Cazinoul „Cassina” din Făget|Cazinoul Cassina din Făget;]] conacele [[Conacul Gudenus|Gudenus]] și [[Mausoleul familiei Mocioni|ansamblul conacului și mausoleului familiei Mocioni din Foeni;]] hanurile [[Hanul Poștei din Lugoj|Poștei și „Ana Lugojana”]] din [[Lugoj]][[Expoziția Memorială „Traian Vuia”|;]] ș.a. ==== Lăcașuri de cult ==== {{Articol principal|Biserici de lemn din Banat}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Biserica de lemn din Margina]] | caption2 = Interiorul [[naos]]ului de la [[Mănăstirea Săraca|Săraca]] | caption3 = [[Mănăstirea Partoș]] | image1 = Biserica lemn Margina Timis.jpg | image2 = Saraca.iconostasul.jpg | image3 = Partos man bisericile.jpg | image4 = Mănăstire Sf. Gheorghe, sat Mănăstire, com. Birda, jud. Timiş, Romania.jpg | caption4 = [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Așezământul monahal din Birda]] | total_width = 900 | image5 = RO TM Pietroasa 12.jpg | caption5 = [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Biserica din Pietroasa de Sus]] }} Turismul ecumenic și religios cuprinde numeroase lăcașuri de cult, biserici și mănăstiri istorice. Dintre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile istorice de lemn din ținuturile Făgetului: [[Biserica de lemn din Bătești|Bătești]], [[Biserica de lemn din Curtea, Timiș|Curtea]], [[Biserica de lemn din Crivina de Sus|Crivina de Sus]], [[Biserica de lemn din Căpăt|Căpăt]], [[Biserica de lemn din Coșevița|Coșevița]], [[Biserica de lemn din Crivobara|Crivobara]], [[Biserica de lemn din Dragomirești, Timiș|Dragomirești]], [[Biserica de lemn din Dubești|Dubești]], [[Biserica de lemn din Dobrești, Timiș|Dobrești]], [[Biserica de lemn din Groși, Timiș|Groși]], [[Biserica de lemn din Hezeriș|Hezeriș]], [[Biserica de lemn din Homojdia|Homojdia]], [[Biserica de lemn din Jupânești, Timiș|Jupânești]], [[Biserica de lemn din Lucareț|Lucareț]], [[Biserica de lemn din Margina|Margina]], [[Biserica de lemn din Nemeșești|Nemeșești]], [[Biserica de lemn din Pietroasa de Sus|Pietroasa]], [[Biserica de lemn din Povârgina|Povârgina]], [[Biserica de lemn din Poieni, Timiș|Poieni]], [[Biserica de lemn din Românești, Timiș|Românești]], și [[Biserica de lemn din Zolt|Zolt]].<ref name="turism2" /> În satul [[Partoș, Timiș|Partoș]] se află [[Mănăstirea Partoș]], care datează din [[secolul al XIV-lea|secolul al XIV-lea;]] la [[Cebza, Timiș|Cebza]] se află [[Mănăstirea Cebza]] ridicată în [[1759|1759;]] în [[Comuna Birda, Timiș|comuna Birda]] se află [[Mănăstirea Sfântul Gheorghe din Birda|Mănăstirea Sfântul Gheorghe;]] în [[Lugoj|municipiul Lugoj]] găsim [[Mănăstirea minoriților din Lugoj|Mănăstirea minoriților]] din [[1733|1733;]] iar în apropiere de [[Șemlacu Mic, Timiș|Șemlacu Mic]] se află [[Mănăstirea Săraca]], declarată monument istoric.<ref name="turism2"/> {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Mănăstirea minoriților din Lugoj]] | caption2 = [[Biserica de lemn din Crivina de Sus]] | caption3 = [[Mănăstirea Cebza]] | image1 = Biserica Romano-Catolica Lugoj.jpg | image2 = RO RM Crivina de Sus 20.jpg | image3 = Manastirea Cebza.jpg | image4 = RO TM Cosevita 19.jpg | caption4 = [[Biserica de lemn din Coșevița]] | total_width = 900 | image5 = GalerieFoto 4123.jpg | caption5 = [[Biserica Sf. Vasile din Dumbrăvița]] }} ==== Alte atracții și puncte de interes ==== [[Tratament medical|Bazele de tratament]] și centrele de [[Spa|welness&spa]] cu [[Izvor termal|apă geo-termală terapeutică]] constituie punctul principal de atracție al zonei. [[Județul Timiș]] are cel mai mare potențial turistic [[Balneologie|balnear]] din România, având patru [[oraș]]e și nouă [[Comună|comune]] ce dețin resurse specifice, exploatate în scop de [[agrement]].<ref>{{Citat web|url=https://renasterea.ro/timisul-aur-poarta-patru-orase-si-cinci-comune-figureaza-pe-balneomap-instrument-creat-pentru-promovarea-resurselor-balneare/|nume=Nistorescu|prenume=Laurențiu|titlu=Timișul aur poartă! Patru orașe și cinci comune figurează pe BalneoMap, instrument creat pentru promovarea resurselor balneare|date=2023-11-03|accessdate=2023-11-03|limbă=ro-RO}}</ref> Apele minerale captate sunt [[Calciu|calcice]], [[Magneziu|magneziene]] hipotone, [[Clorură de sodiu|cloruro-sodice]], puternic [[carbon]]atate (2.000-2.600&nbsp;mg / litru), cu [[PH]] peste 7,2, temperatura apei la captare fiind de 30&nbsp;°C, fiind recomandate în [[Boli cardiovasculare|insuficiență cardiacă]], [[Astm bronșic|afecțiuni respiratorii]], [[Aparatul cardiovascular|circulatorii]], [[reumatism]]ale, [[Neurologie|neurologice]], [[Boală autoimună|boli autoimune]] și [[Hormoni tiroidieni|hormonale]], [[Metabolism|metabolice]] și de [[nutriție]], [[Astenie|nevroză astenică]], [[anemie feriprivă]], precum și boli profesionale.<ref name="turismtimis.ro">{{Citat web|url=https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|titlu=Turismul în județul Timiș|accessdate=2024-09-08|archive-date=2023-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20231209122442/https://turismtimis.ro/turismul-judetul-timis/|dead-url=yes}}</ref>[[Fișier:Salina din Oras Timisoara 2019.jpg|miniatura|300x300px|[[Salină|Salina]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]]] [[Stațiune balneară|Turismul balnear]] se practică în stațiunea de interes național [[Buziaș]], stațiunea de interes local [[Călacea, Timiș|Băile Călacea]], orașele [[Deta]], [[Sânnicolau Mare]] și [[Jimbolia]], precum și în localitățile [[Teremia Mare, Timiș|Teremia Mare]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia,]] [[Sacoșu Mare, Timiș|Sacoșu Mare]], [[Sânmihaiu German, Timiș|Sânmihaiu German]] și [[Lovrin, Timiș|Lovrin]]. Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia [[Râul Timiș, Dunăre|râului Timiș]], unde există două zone amenajate: la [[Șag, Timiș|Șag]] (10 kilometri de oraș) și la [[Albina, Timiș|Albina]] (15 kilometri de Timișoara), unde există numeroase terenuri sportive special amenajate care permit practicarea unor sporturi precum [[tenis]], [[fotbal]], [[handbal]], [[baschet]], [[tenis de masă]] sau [[volei]].<ref name="turismtimis.ro"/> Zonele cu un bogat fond cinegetic ([[Banloc, Timiș|Banloc]], [[Bogda, Timiș|Bogda]], [[Breștea, Timiș|Breștea]], [[Chevereșu Mare, Timiș|Chevereșu Mare]], [[Dumbrava, Timiș|Dumbrava]], [[Giroc, Timiș|Giroc]], [[Hitiaș, Timiș|Hitiaș]], [[Pădureni, Timiș|Pădureni]], [[Peciu Nou, Timiș|Peciu Nou]], [[Pișchia, Timiș|Pișchia]], [[Remetea Mică, Timiș|Remetea Mică]], [[Silagiu, Timiș|Silagiu]]), precum și cele cu un fond piscicol diversificat ([[Râul Bega|Bega]]–[[Luncanii de Sus, Timiș|Luncani]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Tomești, Timiș|Tomești]]–[[Românești, Timiș|Românești]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Poieni, Timiș|Poieni]], [[Râul Bega|Bega]]–[[Margina, Timiș|Margina]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Cebza, Timiș|Cebza]], [[Râul Timiș, Dunăre|Timiș]]–[[Coșteiu, Timiș|Coșteiu]]) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv. Pe teritoriul județului Timiș există 86 de fonduri de [[vânătoare]] și 30 de fonduri de [[pescuit]].<ref name="apdt">{{cite web|url=http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|work=Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Județul Timiș|title=Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș 2018-2028|accessdate=2020-11-14|archive-date=2018-11-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20181103210926/http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf|dead-url=yes}}</ref> [[Agroturism]]ul și [[ecoturism]]ul este reprezentat de ansamblurile gospodărești tradiționale din mediul rural, spațiile monahale, [[Cabană|cabanele]] și [[Casă de vacanță|casele de vacanță]]. Orașul și împrejurimile sale, inclusiv din proximitatea granițelor cu [[Serbia]] și [[Ungaria]], oferă 40.233 de paturi pentru turiști, în hoteluri, pensiuni, campusuri, internate de școli și cămine studențești.<ref name="milion">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/avem-1-milion-de-turisti-pe-an-marile-lanturi-de-hoteluri-au-ocolit-pana-acum-timisoara-ce-urmeaza/22/09/2016|date=22 septembrie 2016|work=Opinia Timișoarei|author=Daniel Bălteanu|title=Avem 1 milion de turiști pe an! Marile lanțuri de hoteluri au ocolit până acum Timișoara. Ce urmează?}}</ref> == Cultură == {{Vezi și|Capitală Europeană a Culturii}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = Cunoscut inițial ca Teatrul Franz Joseph, Palatul Culturii găzduiește astăzi [[Opera Națională Română din Timișoara|Opera Națională Română]] | caption2 = [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonica Banatul]] | image1 = Centrum Timisoara.jpg | image2 = Banater-Philharmonie.JPG | total_width = 900 | image3 = German_State_Theatre_in_Timișoara_-_the_entrance.jpg | caption3 = [[Teatrul German de Stat din Timișoara|Teatrul German de Stat]] | image4 = Krecsányi Ignác.jpg | caption4 = [[Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara|Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”]] | image5 = Palatul Janos Kassay, Timisoara.jpg | caption5 = [[Teatru de animație|Teatrul pentru Copii și Tineret "Merlin"]] }}''[[Ministerul Culturii (România)|Direcția Județeană pentru Cultură Timiș]]'' are sediul pe strada Augustin Pacha nr. 8.<ref>{{Citat web|url=https://culturatimis.ro/home/home-test/|titlu=Directia judeteana pentru cultura Timis|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Timișoara este singurul oraș din Europa care are trei teatre de stat în trei limbi diferite – [[Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara|Teatrul Național „Mihai Eminescu”]], [[Teatrul German de Stat din Timișoara|Teatrul German de Stat]] și [[Teatrul Maghiar de Stat “Csiky Gergely” din Timișoara|Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”]]. Din ianuarie 2019, în cadrul Teatrului de Păpuși și de Tineret „Merlin”, funcționează teatrul de limbă sârbă.<ref>{{cite web |url=https://adevarul.ro/locale/timisoara/orasul-romania-afla-pas-guinness-book-patru-teatre-stat-patru-limbi-diferite-1_5ca3594b445219c57efe0364/index.html |title=Orașul din România care se află la un pas de Guinness Book. Patru teatre de stat, în patru limbi diferite |work=Adevărul |author=Ștefan Both |date=2 aprilie 2019}}</ref>[[Opera Națională Română din Timișoara|Opera Română]], [[Filarmonica Banatul din Timișoara|Filarmonica „Banatul”]] și Casa de Cultură sunt de asemenea purtători ai imaginii culturale a Timișoarei, prezentând spectacole și concerte de înaltă ținută artistică. Pe scenele Timișoarei au apărut nume celebre precum [[Johann Strauss (fiul)]], [[Joseph Haydn]], [[Franz Liszt]], [[Johannes Brahms]] sau [[George Enescu]]. Un eveniment cultural major în istoria orașului l-a reprezentat premiera ''[[Traviata|Traviatei]]'' lui [[Giuseppe Verdi]] la [[9 februarie]] [[1855]].<ref>{{Citat web|url=http://www.filarmonicabanatul.ro/|titlu=Filarmonica Banatul Timișoara}}</ref> [[Fișier:Opera Națională Română din Timișoara (April - 2023).jpg|miniatura|300x300px|Timișoara, [[Capitală Europeană a Culturii]] 2023]] Peisajul artistic este completat de nouă [[cinematograf]]e dintre care se remarcă [[Capitol (cinematograf)|cinematograful Capitol]] datând din anii 1929–1930. [[Literatura română|Activitatea literară]] intensă a condus la crearea a nouă [[Cenacluri literare|cenacluri]] ([[Cenaclul H. G. Wells|''H. G. Wells'']] fiind cel mai cunoscut) și a cinci [[uniuni de creație]] pentru cei peste 400 de autori contemporani. Totodată, aici activează filiale ale [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]], [[Uniunea Artiștilor Plastici din România|Uniunii Artiștilor Plastici]], precum și a [[Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România|Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor]]. Coexistența mai multor naționalități a creat o populație poliglotă, literații creând, în paralel, în mai multe limbi, un exemplu cunoscut fiind gruparea tinerilor autori de limbă germană [[Grupul de Acțiune Banat|''Aktionsgruppe Banat'']]. === Muzee, galerii de artă, vernisaje și expoziții === {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | header = Muzeele Timișoarei | image1 = Palatul Baroc ziua.jpg | image2 = Castelul Huniade 2.jpg | image3 = Comenduirea Garnizoanei Timisoara.jpg | caption1 = [[Muzeul de Artă din Timișoara|Muzeul de Artă]] din [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]] | caption2 = [[Muzeul Banatului]] din [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]] | caption3 = [[Muzeul Militar din Timișoara|Muzeul Militar]] din [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]] | image4 = Topla TM.bis lemn S.jpg | caption4 = [[Muzeul Satului Bănățean]] | total_width = 900 }} *[[Muzeul de Artă din Timișoara|Muzeul de Artă]], situat în [[Palatul baroc din Timișoara|Palatul Baroc]] din [[Piața Unirii din Timișoara|Piața Unirii]]. Spațiul expozițional include colecții de artă contemporană, decorativă și europeană. Muzeul include o colecție unică de lucrări și obiecte personale ale pictorului [[Corneliu Baba]], cu 90 de lucrări, dar și exponate ale pictorilor [[Nicolae Grigorescu]], [[Ștefan Luchian]], [[Nicolae Tonitza|Nicolae Tonitza;]]<ref>{{Citat web|url=https://www.muzeuldeartatm.ro/|titlu=www.muzeuldeartatm.ro - Muzeul de Artă Timișoara}}</ref> *[[Muzeul Banatului]], cu sediul central în clădirea [[Castelul Huniade din Timișoara|Castelului Huniade]]. La parter se află [[Sanctuarul Neolitic de la Parța]], un monument unic în [[Europa]]. Muzeul cuprinde Secția de Istorie, Secția de Arheologie, Secția de Științe ale Naturii și Laboratorul Zonal de Restaurare. Printre exponate se numără și cea mai mare colecție de păsări și fluturi din [[Europa de Est|estul Europei;]]<ref>{{Citat web|url=https://mnab.ro/|titlu=www.mnab.ro - Muzeul Național al Banatului}}</ref> *[[Muzeul Militar din Timișoara|Muzeul Militar]], situat în [[Piața Libertății din Timișoara|Piața Libertății]], cu peste 2.000 de obiecte muzeale: hărți, documente de epocă, machete ale unor monumente istorice, fotografii, armament și ținute militare. Este organizat tematic, în șase săli, cinci dintre ele reflectând perioade distincte din istoria României – [[Decebal]], [[Evul Mediu Timpuriu]], [[Evul Mediu]], [[Mihai Viteazul]], [[Unirea Principatelor Române]] și cele două războaie mondiale – și sala numită „Sala armelor și a ținutelor militare”; *[[Muzeul Satului Bănățean]], singurul muzeu cu profil etnografic din România care cuprinde un centru civic al satului, format din Primărie, Biserică, Școală, Casă Națională (cu destinație culturală), în care se desfășoară majoritatea activităților administrative-politice și spirituale ale satului;<ref>{{Citat web|url=http://muzeulsatuluibanatean.ro/|titlu=www.muzeulsatuluibanatean.ro - Muzeul Satului Bănățean Timișoara}}</ref> * Muzeul de artă bisericească veche din subsolul [[Catedrala Mitropolitană din Timișoara|Catedralei Mitropolitane]]. Patrimoniul actual adăpostește aproape 1.000 de piese printre care un însemnat număr de icoane pe lemn, pe sticlă și pânză, obiecte de cult brodate, sculptate sau lucrate în metal și un important fond de carte veche religioasă. Toate provin din biserici bănățene și datează din secolele XIV, XVI, XVII și XIX; * Muzeul de artă bisericească al Episcopiei Ortodoxe Sârbe, aflat în Palatul Episcopal din Piața Unirii, lângă [[Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timișoara|Catedrala Ortodoxă Sârbă;]] * Muzeul Kindlein se găsește într-o clădire veche din zona istorică a Timișoarei (pe strada Vasile Alecsandri) și prezintă pe baza pieselor din colecție reconstituirea prăvăliei și atelierului de bijutier și ceasornicar a lui Peter Kindlein; *[[Corneliu Micloși|Muzeul Corneliu Miklosi]], aflat în subordinea societății locale de transport public, în cadrul căruia sunt expuse diferite modele de tramvaie, printre care: [[Tramvai|tramvaiul tras de cai]]; vagoanele cu dublă comandă “Gemene”; vagonul motor Timiș T1, vagonul [[Electroputere]] V 54; tramvaiul [[Timiș 2]] fabricat în uzinele Electrometal Timișoara; precum și exponate de [[autobuz]]e, [[troleibuz]]e și utilaje de întreținere a vehiculelor. Muzeul amintește de vechile tradiții ale Timișoarei în acest domeniu: tramvaiul tras de cai rulează pentru prima dată în iulie [[1869]] (premieră pe teritoriul de azi al [[România|României]]); iar în 1899 se pune în funcțiune cel electric. La cerere, se poate închiria un tramvai turistic, dedicat evenimentelor speciale;<ref>{{Citat web|url=http://www.ratt.ro/muzeuCM.html|accessdate=2018-08-5|autor=Ratt|titlu=Muzeul Corneliu Miclosi|archive-date=2018-08-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20180803180909/http://www.ratt.ro/muzeuCM.html|dead-url=yes}}</ref> *[[Galeria Calina]], situată lângă [[Opera Națională Română din Timișoara|Opera Națională]], este un spațiu de artă contemporană. A fost deschisă pe data de 26 februarie 2007, primul vernisaj fiind cel al expoziției sculptorului [[Péter Jecza]]. Dintre artiștii care și-au expus operele aici se numără [[Corneliu Vasilescu]], [[Felix Aftene]], [[Silvia Radu (sculptor)|Silvia Radu]] și [[Ion Sălișteanu]].<ref>{{Citat web|url=https://calina.ro/|titlu=www.calina.ro - Galeria de artă Calina Timișoara|accessdate=2019-12-09|archive-date=2019-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20191209172609/https://calina.ro/|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Timișoara (29971831357).jpg|miniatura|275x275px|[[Pictură murală|Artă murală]] prin desene [[graffiti]] pe străzile orașului]] === Cultura contemporană === {{Vezi și|Listă de cântece legate de Timișoara}}Pe lângă instituțiile culturale profesioniste sunt prezente numeroase organizații culturale private, muzicieni, pictori, artiști. Timișoara este apreciată atât pe plan național cât și internațional ca unul dintre cele mai influente și dinamice centre de [[Arta contemporană|artă contemporană]] din [[România]]. [[Fișier:FMTR-USVT.jpg|miniatura|275x275px|[[Tradiții românești|Aranjament tradițional]] cu obiecte specifice [[Cultura României|culturii românești]], expus în cadrul competiției studențești ''„Inițierea și dezvoltarea unei afaceri inovative”'' – Ediția a VII-a la [[Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara|Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I”]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]]] Orașul are o gamă foarte diversă de [[industrii creative]] cu un sector larg care cuprinde [[arta]], [[Arhitectură|arhitectura]] & [[Design|design-ul]], [[Modă|moda]], [[Muzică|muzica]], [[artele spectacolului]], [[publicitate]]a, [[TV]], [[radio]], [[Software|software design-ul]], [[Sport electronic|jocurile electronice]], etc.; facilități și instituții, precum și locuri pentru convenții, mitinguri și [[Expoziție|expoziții]].<ref name=":6" /> Numeroase [[Organizație neguvernamentală|ONG]]-uri, [[Organizație fără scop lucrativ|asociații]] și [[Fundație (persoană juridică)|fundații]] sunt foarte active în promovarea schimburilor culturale internaționale, aspect ce contribuie la rândul lui la viața efervescentă a orașului.<ref name=":6">{{cite web|url=http://www.jazztm.ro/timisoara.html|work=JazzTM|title=Timișoara|accessdate=2018-04-12|archive-date=2018-04-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20180413185835/http://www.jazztm.ro/timisoara.html|dead-url=yes}}</ref> === Centre culturale === {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Timfloralis 2018 (2).jpg | image2 = Timfloralis 2018 (3).jpg | image3 = | image4 = | image5 = Timfloralis in Piata Libertatii.jpg | total_width = 900 | caption1 = | caption2 = | caption3 = | caption4 = | caption5 = | header = Timișoara în timpul festivalului Timfloralis }} * Centrul Cultural Britanic; *Centrul Cultural Francez; * Biblioteca Britanică; * Centrul Cultural German; * Centrul pentru Cultură și Artă al Județului Timiș; * Casa de Cultură a Municipiului Timișoara; * Casa de Cultură a Studenților; * Institutul Intercultural. [[Fișier:Festivalul Inimilor Timișoara.jpg|miniatura|275x275px|[[Festivalul Inimilor]]]] === Evenimente. Viața cultural-artistică === {{Articol principal|Listă de festivaluri din Timișoara}} === Târguri === Cu ocazia sărbătorilor se organizează în [[Piața Victoriei din Timișoara|Piața Victoriei]] ''Târgul de Crăciun'' și ''Târgul de Paște''.<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoarachristmasmarket.ro/|titlu=Târgul de Crăciun din Timișoara|accessdate=2019-12-09|archive-date=2019-12-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20191209170436/https://www.timisoarachristmasmarket.ro/|dead-url=yes}}</ref> == Parcuri și spații verzi == {{Articol principal|Parcurile din Timișoara}}{{Vezi și|Aleea Personalităților din Timișoara}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Parcul-Botanic-Timisoara.JPG | image2 = Central Park Timisoara - entrance.jpg | image3 = Temisvar sat.jpg | image4 = Parcul Rozelor - panoramio.jpg | image5 = Parcul Regina Maria - panoramio (2).jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Parcul Botanic Timișoara|Parcul Botanic]] | caption2 = [[Parcul Central „Anton Scudier”]] | caption3 = Parcul Civic | caption4 = [[Parcul Rozelor]] | caption5 = [[Parcul Poporului din Timișoara|Parcul Regina Maria]] }} [[Agenția Națională pentru Protecția Mediului|''Agenția Națională pentru Protecția Mediului Vest'']] are sediul pe Bd. Liviu Rebreanu nr.18-18A.<ref>{{Citat web|url=https://www.protectiamediului.org/apm/scrie-agentiei-pentru-protectia-mediului-timis/|titlu=Scrie Agenției pentru Protecția Mediului Timiș {{!}} Protecția Mediului|publisher=protectiamediului.org|accessdate=2023-11-05|limbă=ro-RO}}</ref> Timișoara este cunoscută ca „orașul florilor”, fiind remarcată pentru spațiile verzi și parcurile sale. Multitudinea de parcuri de diferite dimensiuni, precum și [[Grădina Zoologică din Timișoara|grădina zoologică]], sunt destinații cunoscute ale Timișoarei pentru agrement și activități recreative în aer liber. Unul dintre cele mai cunoscute parcuri din Timișoara este [[Parcul Central]], în care se află [[Aleea Personalităților din Timișoara|Aleea Personalităților]]. Tot aproape de centrul orașului se regăsește și [[Parcul Rozelor]], care la începutul [[Secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]] i-a adus renumele Timișoarei de „oraș al trandafirilor”. Aranjamentele florale și pergolele dispuse pe aleile din parc numără peste 1.200 de soiuri de [[trandafir]]i. Aici este și scena teatrului de vară unde pe parcursul anului se desfășoară numeroase [[Festivaluri din România|festivaluri]], [[concert]]e și [[spectacol]]e. {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Parcul Justitiei Timisoara.jpg | image2 = Alpinet Park Timisoara - panoramio.jpg | image3 = Parcul Catedralei Timișoara (2023) IMG1.jpg | image4 = Parcul Copiilor - panoramio (9).jpg | image5 = Green forest.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Parcul Justiției]] | caption2 = Parcul Alpinet | caption3 = Parcul Catedralei | caption4 = [[Parcul Copiilor din Timișoara|Parcul Copiilor]] | caption5 = Pădurea Verde }} [[Parcul Justiției]], cunoscut anterior drept Parcul Consiliului, se află în centrul orașului, având în apropiata vecinătate cinematograful [[Capitol (cinematograf)|Capitol]] și [[Facultatea de Hidrotehnică a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Hidrotehnică]]. Parcul a fost reamenajat în [[2015]], fiind refăcute aleile, gazonul, zonele de flori și copaci și sistemul de [[Irigație|irigare]]. În [[Parcul Botanic Timișoara|Parcul Botanic]], un parc dendrologic de dimensiuni mari, se află specii de colecție grupate în 11 sectoare, în funcție de regiunea de proveniență a [[Plantă|plantei]]. De asemenea, pe [[Parcurile din Timișoara|lista parcurilor orașului Timișoara]] se regăsește și [[Parcul Poporului din Timișoara|Parcul Poporului]], cel mai vechi din oraș, datând din [[1852]]. [[Parcul Copiilor din Timișoara|Parcul Copiilor „Ion Creangă”]] a fost reinaugurat în [[2012]] după o reabilitare completă.<ref>{{cite web |url=https://stirileprotv.ro/stiri/timis/istoria-parcurilor-din-timisoara-vezi-ce-povesti-au-in-spate-locurile-de-promenada-din-oras.html |title=Istoria parcurilor din Timișoara. Vezi ce povești au în spate locurile de promenadă din oraș |work=Știrile Pro TV |date=19 noiembrie 2012}}</ref> == Educație == === Învățământul preuniversitar === ''Vezi și:'' ''[[Lista liceelor din Timișoara]]''{{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Piaristi Timisoara 4.jpg | image2 = Colegiul National Banatean 2017.jpg | image3 = Liceul Pedagogic Carmen Sylva Timisoara.jpg | image4 = Colegiul CD Loga 2016.jpg | image5 = Nikolaus-Lenau-Lyzeum.JPG | total_width = 900 | caption1 = [[Liceul Piarist din Timișoara|Ansamblul liceului piarist]], destinat inițial liceului înființat de [[Ordinul Piarist]]. Ansamblul, în stil [[Art Nouveau]], cuprinzând liceul, sediul casei, capela și internatul, a fost proiectat de [[László Székely]] și inaugurat în [[1909]] | caption2 = [[Colegiul Național Bănățean]]. Clădirile colegiului fac parte din complexul care a aparținut [[Ordinul Surorilor de Notre Dame din Banat|Ordinului Surorilor de Notre Dame]], care deținea și [[Biserica Notre Dame din Timișoara|Biserica Notre Dame]] | caption3 = [[Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara|Colegiul Național „Carmen Sylva”]]. Construcția, în [[Arhitectura neogotică|stil neogotic]], a fost proiectată de arhitectul [[Lipót Baumhorn|Leopold Baumhorn]] din [[Budapesta]] | caption4 = [[Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara|Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga”]]. Înainte de instaurarea [[România comunistă|regimului comunist]], în clădire a funcționat Liceul de Băieți | caption5 = [[Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara|Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”]]. Clădirea a fost construită în anul [[1761]] drept casă a magistraților }} ''[[Ministerul Educației (România)|Inspectoratul Școlar Județean Timiș]]'' are sediul pe strada Doctor Liviu Gabor nr.1.<ref>{{Citat web|url=https://www.isj.tm.edu.ro/|titlu=Inspectoratul Școlar Județean Timiș|publisher=www.isj.tm.edu.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Învățământul școlar se desfășoară în 70 de grădinițe, cu 861 de educatoare și 9.856 de copii; [[Școală elementară|învățământul primar]] și [[Gimnaziu|gimnazial]] este organizat în 47 de unități, cu 3.901 cadre didactice și 46.186 de elevi; [[Liceu|învățământul liceal]], în 36 de unități, cu 1.959 de cadre didactice și 24.472 elevi; cel postliceal în 11 unități, cu 1.403 de cursanți; cel de maiștri în 6 unități cu 548 de cursanți.<ref name=":8" /> Rețeaua școlară mai cuprinde 2 licee speciale pentru elevii cu [[Dizabilitate|deficiențe]], 3 centre școlare de educație incluzivă, 5 licee particulare, o școală specială pentru [[ambliopie|ambliopi]], 2 centre de asistență educațională și un centru pentru învățământ alternativ prin [[Pedagogie Waldorf|Liceul Waldorf]] înființat în anul 1993. Sistemul privat de învățământ cuprinde o școală, respectiv un liceu internațional cu predare după curriculă britanică, și o creșă și grădiniță cu program după sistemul educațional finlandez.<ref name=":8">{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/prima-gradinita-din-timisoara-cu-predare-in-limba-engleza-dupa-curriculum-din-finlanda-pentru-copiii-care-vor-locui-la-vox-vertical-village-ori-ai-caror-parinti-lucreaza-in-vox-technology-park/24/07/2019|titlu=Prima gradinita din Timisoara cu predare in limba engleza, dupa curriculum din Finlanda, pentru copiii care vor locui la Vox Vertical Village ori ai caror parinti lucreaza in Vox Technology Park}}</ref> În același timp, [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]] înregistrează un nivel superior mediei naționale în ceea ce privește adoptarea cursurilor educaționale digitale, precum și a programelor de [[Formator|formare]] [[Profesie|profesională]] și [[Dezvoltare personală|dezvoltare]] a competențelor în sistem [[stagiar]], hibrid sau [[Școlirea acasă|la distanță]]. Mulți timișoreni sunt atât [[Formator|formatori]], cât și [[Student|cursanți]] și [[Cercetător|cercetători]] în cadrul unor platforme autohtone și internaționale de [[educație deschisă]], [[Resurse educaționale deschise|resurse educaționale digitale]] și [[Mediu virtual de învățare|medii virtuale de învățare]] precum eduKiwi, [[EUROSCI Network|EUROSCI Network,]] [[Udemy]], [[Memrise]], [[Researchgate|ResearchGate]], [[Brainly|Brainly,]] [[Udacity]] sau [[Coursera|Coursera,]] alături de numeroase [[Școală|școli]], [[Universitate|universități]] și [[Instituție|instituții]] de [[învățământ]] care oferă cursuri în format digital. Acest trend este în creștere accelerată pe plan local, fenomen susținut de [[Economie|economia]] dinamică a [[Timișoara (dezambiguizare)|orașului]], în care calificările, certificările și competențele continue sunt un criteriu esențial de diferențiere profesională și avantaj competitiv pe [[Piața muncii (economie)|piața muncii]].<ref>{{Citat web|url=https://www.scoalaeurotraining.ro/|titlu=Cursuri Calificare - Scoala Eurotraining|publisher=Scoala Eurotraining - Cursuri Calificare|accessdate=2025-05-11|limbă=ro-ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://henricoandatm.ro/centrul-de-formare-profesionala/|titlu=Centrul de Formare Profesionala|publisher=Henri Coanda|accessdate=2025-05-11|limbă=en-US}}</ref> Specificul învățământului preuniversitar timișorean este diversitatea limbilor de predare. Bogata tradiție multietnică a orașului s-a menținut și datorită școlilor cu predare în limbile [[Limba maghiară|maghiară]] ([[Liceul Teoretic „Bartók Béla” din Timișoara|Liceul „Bartók Béla”]]), [[Limba germană|germană]] [[Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara|(Liceul „Nikolaus Lenau”]]), [[Limba franceză|franceză]] ([[Calderón (autor)|Liceul J.L. Calderón]][[Calderón (autor)|)]], [[Limba sârbă|sârbă]] ([[Dositej Obradović|Liceul „Dositei Obradović”]]), [[Limba slovacă|slovacă]] și [[Limba ucraineană|ucraineană]] care, împreună cu [[limba română]], au o tradiție și o continuitate de aproape patru secole.<ref name=":8" /> Potrivit unui clasament realizat de portalul ''AdmitereLiceu.ro'' în 2020, cinci licee din Timișoara se află în top 100 școli din România: [[Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara|Liceul „Grigore Moisil”]], [[Colegiul Național Bănățean]], [[Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara|Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga”]], [[Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara|Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”]] și [[Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara|Liceul teoretic „Nikolaus Lenau”]].<ref>{{Citat web|url=https://studentfest.ro/|titlu=StudentFest Timișoara|accessdate=2020-12-18|archive-date=2020-11-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20201129134218/http://studentfest.ro/|dead-url=yes}}</ref> === Învățământul vocațional și profesional === Numeroase unități de învățământ din Timișoara sunt centrate pe dezvoltarea și formarea competențelor în sistem profesional dual, în funcție de specializare, profil sau calificare: tehnic (Colegiul Tehnic de Vest, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Colegiul „Emanuil Ungureanu”, Liceul Electrotimiș, ș.a.), economic ([[Colegiul Economic „F.S. Nitti” din Timișoara|Colegiul „F.S. Nitti”]]), artistic ([[Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara|Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”]], [[Liceul de Arte Plastice din Timișoara|Liceul de Arte Plastice]]), medical [[Colegiul Național Ana Aslan, Timișoara|(Colegiul Național Ana Aslan]]), teologic ([[Liceul Piarist din Timișoara|Liceul Romano-Catolic „Gerhardinum”]], Liceul Penticostal ,,Logos” ), ș.a.m.d. ''Centrul Specializat de Învățare Permanentă'' se află în Parcul Industrial și Tehnologic, în cartierul [[Torontalului]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/se-pune-baza-unui-centru-specializat-de-invatare-permanenta-in-timis-cu-dotari-performante-si-formare-profesionala-1579473/|titlu=Un nou Centru Specializat de Învățare Permanentă în Timiș, cu dotări performante și formare profesională|publisher=Tion|date=2022-04-21|accessdate=2023-10-21}}</ref> Noul ''Campus Regional pentru Învățământul Dual'', investiție de peste 20 de milioane de euro, se construiește în zona [[Ciarda Roșie|Calea Buziașului]].<ref>{{Citat web|url=https://debanat.ro/2023/06/campusul-regional-pentru-invatamantul-dual-la-timisoara-a-castigat-o-finantare-de-peste-20-de-milioane-de-euro-prin-pnrr_396259.html|nume=Nestor|prenume=Alex|titlu=Campusul regional pentru învățământul dual la Timișoara a câștigat o finanțare de peste 20 de milioane de euro prin PNRR|publisher=deBanat.ro - spune realitatea!|date=2023-06-22|accessdate=2023-10-02|limbă=ro-RO}}</ref> === Învățământul universitar === {{Vezi și|Lista universităților din Timișoara}} {{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]] | caption2 = [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]] | caption3 = [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] | caption4 = [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] | image1 = West University of Timisoara (1).jpg | image2 = Universitatea_Politehnica_Timisoara_-_Rectorat.jpg | image3 = Victor_Babeș_University_of_Medicine_and_Pharmacy,_Timișoara.jpg | total_width = 900 | image5 = | caption5 = | image4 = Agronomie (2).JPG }} Învățământul universitar are o tradiție de peste 100 de ani, odată cu înființarea [[Universitatea Politehnica Timișoara|Politehnicii]] în 1920. De atunci și până azi Timișoara a devenit cel mai important centru universitar și academic din vestul țării, cu circa 50.000 de studenți înscriși în programele de studii universitare și post-universitare de [[Studii universitare de licență|licență]], [[Studii universitare de masterat|masterat]], [[Doctorand|doctorat]] și [[Medicină|rezidențiat]], în patru universități de stat și trei private. Aici există filiale ale [[Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România|Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România]] și ale [[AIESEC]]. Organizațiile studențești sunt foarte active, fiind cunoscute atât în țară cât și în străinătate pentru evenimentele desfășurate, manifestările cultural-artistice [[StudentFest]] sau zilele [[ISWinT]] fiind doar câteva exemple.<ref>{{Citat web|url=https://iswint.ro/|titlu=ISWinT Timișoara}}</ref> Timișoara este unul din cele patru centre universitare naționale, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, stabilite prin HG de [[Ministerul Educației Naționale|Ministerul Educației Naționale și a Învățământului]].<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/social/reportaj-timisoara-circa-10-000-de-locuri-in-camine-pentru-studenti-care-stau-la-rand-pentru-a-se-caza-10114356 |title=REPORTAJ: Timișoara - Circa 10.000 de locuri în cămine pentru studenți, care stau la rând pentru a se caza |work=Mediafax |author=Dana Păcală |date=24 septembrie 2012}}</ref> {| class="wikitable" |- ! Universitate !! Fondată !! Facultăți !! Studenți !! Rector !! Adresă |- ! colspan="6" | Universități de stat |- | [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]]|| 1962 || 11 || 15.727 || [[Marilen Pirtea|Marilen Gabriel Pirtea]]|| Bd. Vasile Pârvan, nr. 4 |- | [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]]|| 1920 || 10 || 13.756|| Florin Drăgan || P-ța Victoriei, nr. 2 |- | [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]]|| 1944 || 3 || 7.599|| Octavian Crețu || P-ța Eftimie Murgu, nr. 2 |- | [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]]|| 1991 || 6 || 6.994|| [[Cosmin Alin Popescu]]|| Calea Aradului, nr. 119 |- ! colspan="6" | Universități private |- | [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea Tibiscus]]|| 1991 || 4 || 1.000+ || Radu Răducan || Str. Lascăr Catargiu, nr. 4–6 |- | [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir]]|| 1991 || 1 || {{n/a}} || Cristiana Cristureanu || Str. 1 Decembrie 1918, nr. 93 |- | Universitatea „Ioan Slavici”|| 2000 || 2 || 2.000+|| Moise-Dorel Andraș || Str. Păunescu Podeanu, nr. 144 |- ! colspan="6" | Universități defuncte |- | [[Universitatea Mihai Eminescu]]|| 1992-2018<ref>[https://www.tion.ro/romania/se-inchid-mai-multe-universitati-din-romania-una-dintre-ele-este-din-timisoara-37958/]</ref>|| 2 || {{n/a}} || Alexandru Lucian Stroia || str. Arieș 19 |- | colspan="6" | <small>¹Este o filială a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” din București – cuprinde Facultatea de Management Turistic și Comercial</small> |} [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]], una dintre cele mai mari și renumite universități tehnice din [[Europa Centrală]] și [[Europa de Est|de Est]], face parte din categoria universităților de cercetare avansată și educație, conform Ordinului nr. 5262/05.09.2011, prin care se constată rezultatele clasificării universităților, stabilite de Asociația Universităților Europene, pe baza datelor raportate de instituțiile de învățământ superior acreditate din sistemul național de învățământ. Conform aceleiași clasificări, [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]], [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] și [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului]] fac parte din categoria universităților de educație și cercetare științifică, iar [[Universitatea Tibiscus din Timișoara|Universitatea Tibiscus]] și [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir|Universitatea Dimitrie Cantemir]] fac parte din categoria universităților centrate pe educație.<ref>{{cite web |url=http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordin_5262_2011_constatarea_rezultatelor_clasificarii_universitatilor_clasificare_universitati.php |title=Ordin 5262/2011 privind constatarea rezultatelor clasificării universităților. Clasificarea universităților |work=Drept Online}}</ref> {{Imagine multiplă | align = right | direction = orizontal | caption1 = [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]] | caption2 = [[Biblioteca Centrală a Universității Politehnica|Biblioteca Universității Politehnica]] | caption3 = [[Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara|Biblioteca Universității de Vest]] | image1 = | image2 = Biblioteca Centrală a Universității Politehnica Timișoara.jpg | image3 = BCU_Eugen_Todoran,_Timisoara.jpg | image4 = | caption4 = [[Academia Română|Biblioteca Academiei Române Timișoara]] | total_width = 700 | image5 = BJT_ST.jpg | caption5 = [[Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”|Biblioteca Județeană Timiș]] }} În municipiu se află [[Bibliotecă|biblioteci]] publice, municipale și universitare. Cele mai importante sunt: * [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara|Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”]]; * [[Biblioteca Centrală a Universității Politehnica]], găzduită într-un nou sediu din [[2014]]; * [[Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran|Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”]]; * [[Academia Română|Biblioteca Academiei Române;]] * [[Biblioteca Județeană „Sorin Titel” Timiș|Biblioteca Județeană „Sorin Titel”]]. Campusurile studențești se află în zonele Complexul Studențesc-Medicinei (25 de cămine), [[Calea Lipovei|Lipovei]]-[[Tipografilor, Timișoara|Tipografilor]] (6 cămine) și [[Blașcovici]] (2 cămine), oferind în total peste 13.000 de locuri de cazare. Acestea sunt împânzite de [[Bar (local)|baruri]], [[Bistrou|bistrou-uri]], [[Club de noapte|cluburi de noapte]] și numeroase [[local]]uri tematice ce oferă servicii de [[Alimentație|alimentație publică]]: [[restaurant]]e, [[Cantină|cantine studențești]], [[Cafenea|cafenele]], [[Trattoria|pizzerii]] și [[Fast food|fast food-uri]] aparținând unor lanțuri autohtone și internaționale, dar și [[Serviciu (economie)|servicii]] conexe: [[magazin]]e, [[Supermagazin|supermarket-uri]], diverse puncte de [[Comerț cu amănuntul|vânzare cu amănuntul/ridicata]], etc.<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/a-pornit-bataia-pe-locurile-de-cazare-din-complexul-studentesc-din-timisoara-cat-mai-costa-un-loc-in-camin-foto/15/09/2018|titlu=A pornit bataia pe locurile de cazare din Complexul Studentesc din Timisoara}}</ref> === Învățământul academic. Cercetarea științifică === {{Imagine multiplă | align = dreapta | direction = horizontal | image1 = Academia Română Filiala Timișoara.jpg | caption1 = [[Academia Română|Academia Română Timișoara]] | image2 = LERF Timisoara RO 2018 1.jpg | caption2 = [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic]] | total_width = 500 }} Centru național de [[Cercetare|cercetare științifică]] avansată, alături de București, Cluj-Napoca și Iași, în cadrul filialei din Timișoara a [[Academia Română|Academiei Române]] își desfășoară activitatea următoarele centre: Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”; [[Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată;]] [[ISIM Timișoara|Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale;]] [[INCERC|Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor;]] [[Laboratorul de Energii Regenerabile - Fotovoltaic|Laboratorul de Energii Regenerabile–Fotovoltaic;]] [[Observatorul Astronomic Timișoara|Observatorul Astronomic]] (secție a [[Institutul Astronomic al Academiei Române|Institutului Astronomic al Academiei Române]]), și [[Planetariul Universității de Vest din Timișoara|Planetariul Universității de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.incd.ro/despre/sucursale/sucursala-timisoara/|titlu=INCERC sucursala Timișoara}}</ref> Tot în Timișoara activează numeroase centre și institute naționale de cercetare–dezvoltare: Centrul de Cercetări în Metode Avansate de Studiu al Fenomenelor Fizice; Centrul de Cercetări în Mecatronică și Robotică; Centrul de Cercetări pentru Materiale Anorganice și Energii Alternative; Centrul de Cercetări în Inginerie și Management, etc.<ref name=":5" /> [[Fișier:Zilele Tehnice Studentesti Mecanica Timisoara.jpg|miniatura|296x296px|Zilele Tehnice Studențești la [[Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Mecanică a Universității Politehnica]]]] Tot aici funcționează și filiale ale [[Academia de Științe Medicale|Academiei de Științe Medicale]], respectiv ale [[Academia de Științe Tehnice din România|Academiei de Științe Tehnice]] din România.<ref name=":5">{{Citat web|url=http://aspc.cs.upt.ro/astr/|titlu=Academia de Științe Tehnice Timișoara}}</ref> Anual, este organizată manifestarea științifică „Zilele academice timișene”.<ref>{{Citat web|url=http://acad-tim.tm.edu.ro/?p=1357|titlu=Zilele Academice Timișene}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> ''Clusterul HPC (High Performance Computing),'' de la [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universitatea de Vest]], asigură extinderea platformei integrate de cercetare pe baza noilor tehnologii [[Tehnologia informației|IT]] în regiune. Platforma ''HPC'' existentă cuprinde 7 unități de procesare [[IBM]], în combinație cu 7 unități de procesare de tip [[GPU]] de la [[Nvidia]], toate acestea găzduite într-un șasiu [[IBM]] BladeCenter H. Aici se află de asemenea și un [[supercalculator]] IBM Blue Gene/P, instalat în acest [[Bază de date|Data Center]] de către [[ETA2U]] în anul [[2011]].<ref>{{Citat web|url=https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|titlu=Studii de caz IT SERVICE|publisher=www.eta2u.ro|accessdate=2023-10-23|limbă=ro-ro|archive-date=2023-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20231027134942/https://www.eta2u.ro/index.php/studii-de-caz-it-service/733-proiect-cluster-hpc-high-performance-computing-la-universitatea-de-vest-din-timisoara|dead-url=yes}}</ref> Noul ''Centru de Cercetare în Ingineria Datelor, Inteligență Artificială și Sisteme Inteligente (CIDIAS),'' proiect al [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universității Politehnica]] în valoare de 19 milioane de euro, va avea peste 5.000 de mp de spații și [[Laborator|laboratoare]] dedicate cercetării în [[Inteligență artificială|Inteligența artificială]], [[Cloud computing|Cloud Computing]], [[Cibernetică|Securitate Cibernetică]] și [[Robotică]] și [[Sistem de control (dezambiguizare)|Control Inteligent]].<ref>{{Citat web|url=https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|titlu=UPT, singura universitate timișoreană în foaia de parcurs națională a infrastructurilor de cercetare {{!}} Universitatea Politehnica Timișoara|publisher=www.upt.ro|accessdate=2023-10-22|archive-date=2023-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20231023195832/https://www.upt.ro/Informatii-utile_upt-singura-universitate-timisoreana-in-foaia-de-parcurs-nat_702_ro.html|dead-url=yes}}</ref> În cadrul Institutului Politehnic din Timișoara a fost dat în funcțiune primul [[calculator]] construit în România (1961). Se numea [[MECIPT]] acronimul de la „Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic din Timișoara”. Proiectarea acestuia a început din 1956 de către un colectiv condus de matematicianul Iosif Kaufmann, inginerul electronist Wilhelm Löwenfeld și studentul [[Vasile Baltac]]. La construirea sa au contribuit, de asemenea, și cercetările profesorului [[Grigore C. Moisil]].<ref name="ifip">{{en icon}} {{cite book|url=https://books.google.ro/books?id=EzuAjubj90AC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false|chapter=50 Years Ago We Constructed the First Hungarian Tube Computer, the M-3: Short Stories from the History of the First Hungarian Computer (1957-1960)|author=Győző Kovács|title=History of Computing: Learning from the Past|editor=Arthur Tatnall|publisher=Springer|date=2010|page=73|isbn=978-3-642-15198-9}}</ref> == Sănătate == {{Imagine multiplă | align = right | direction = vertical | caption1 = Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” | caption2 = Noul Spital Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”; | caption3 = | image1 = Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara (2023) - img 02.jpg | image2 = Spitalul de Copii Louis Turcanu Timisoara.jpg | image3 = | image4 = | caption4 = | total_width = 275 | image5 = | caption5 = }} Timișoara este centru medical regional, deținând spitale cu un nivel ridicat al calității serviciilor, unități dotate cu aparatură performantă și cadre medicale cu înaltă specializare. Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice, existând filiale ale [[Societatea Studențească de Chirurgie din România|Societății Studențești de Chirurgie din România]], sediul central al [[Asociația Română de Hemofilie|Asociației Române de Hemofilie]], precum și centrul de instruire regional în medicina de urgență, efectuat de [[SMURD]] Timișoara. În Timișoara funcționează instituții de resort importante în gestionarea și îndrumarea problemelor de sănătate, cum sunt: ''[[Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București|Casa Județeană de Asigurări de Sănătate]]'', ''[[Autoritatea de Sănătate Publică|Centrul Regional de Sănătate Publică]]'', ''[[Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului|Direcția Generală de Asistență Socială]]'' și ''[[Protecția copilului în România|Protecția Copilului]]'', ''[[Direcția de Sănătate Publică]]'', precum și un număr mare de unități sanitare. Dintre ele se remarcă: * Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” (inclus de [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerul Sănătății]] în clasa I de competență.). În extindere cu o nouă Maternitate, proiect transfrontalier [[România]] - [[Serbia]] pe [[fonduri europene]], cu o valoare investițională de 14 milioane de euro;<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/noua-maternitate-din-timisoara-dotata-la-cele-mai-2311364.html|titlu=Noua maternitate din Timișoara, dotată la cele mai înalte standarde. CJT a desemnat furnizorul mobilierului non-medical|publisher=adevarul.ro|date=2023-10-26|accessdate=2023-11-05|limbă=ro}}</ref> * Institutul de Boli Cardiovasculare (clasa I); * Spitalul Clinic Municipal de Urgență. În extindere cu o nouă Clinică de [[Balneologie]], ce cuprinde [[bazin]]e de [[Tratament medical|tratament]] cu [[Izvor termal|apă termală]], cu facilități pentru [[Spa (fizioterapie)|hidroterapie]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/foto-incepe-constructia-bazinului-mare-de-tratament-cu-apa-termala-la-clinica-de-balneologie-din-timisoara-1697958/|titlu=FOTO. Începe construcția bazinului mare de tratament cu apă termală la Clinica de Balneologie din Timișoara|publisher=Tion|date=2023-03-24|accessdate=2023-11-05}}</ref> * Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, extins cu un nou corp de clădire; * Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”; * Spitalul Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”; * Spitalul [[Regina Maria (dezambiguizare)|Regina Maria]]. Pe piața de servicii medicale private sunt prezenți jucători precum [[MedLife]], [[Regina Maria (companie)|Clinicile Regina Maria]], [[Synevo România|Synevo]] sau [[Medicover]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/clinicispitale/with--privat/|titlu=28 clinici/spitale private din Timisoara si Timis|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-08|limbă=ro}}</ref> Pe raza municipiului Timișoara mai funcționează, de asemenea: șase ambulatorii de specialitate integrate ale spitalelor (patru publice și două private); trei servicii de [[ambulanță]] (unul public și două private); 494 de [[Stomatologie|cabinete stomatologice]]; 229 de cabinete de [[medicină de familie]]; 138 de cabinete de specialitate; șapte cabinete de [[Expertiza medicală a capacității de muncă|expertiză medicală]] și 24 de cabinete de recuperare a capacității de muncă; 39 de [[dispensar]]e școlare; 11 [[Dispensar|dispensare studențești]]; un dispensar sportiv; 63 de [[Farmacie|farmacii]] și 32 de depozite farmaceutice.<ref name="stareecon" /> === Proiecte === - Spitalul Regional Timișoara, va fi construit cu [[:Categorie:Fonduri pentru dezvoltare|fonduri]] provenite din [[Guvernul României|surse guvernamentale]], [[Fondurile Europene Structurale și de Investiții|europene]] și axe de [[finanțare|finanțări]] publice și private pe programul [[Sănătate]]; - Noul Centru Național de Mari Arși – proiect de 66 de milioane de [[euro]], este în construcție în zona [[Girocului|Calea Girocului]]/[[Braytim]], cu termen de finalizare în [[An|anul]] [[2026]].<ref>{{Citat web|url=https://www.opiniatimisoarei.ro/se-deschide-santierul-la-hub-ul-de-sanatate-de-66-de-milioane-de-euro-de-la-spitalul-judetean-timisoara-va-avea-urgente-ati-si-un-nou-centru-de-mari-arsi-interconectate-prin-pasarele-cand-trebuie/26/05/2023|nume=Dichis|prenume=Bianca|titlu=Se deschide santierul la hub-ul de sanatate de 66 de milioane de euro de la Spitalul Judetean Timisoara. Va avea Urgente, ATI si un nou Centru de Mari Arsi, interconectate prin pasarele. Cand trebuie sa fie gata {{!}} OpiniaTimisoarei.ro|publisher=Opinia Timisoarei|date=2023-05-26|accessdate=2023-09-22|limbă=ro-RO}}</ref> - Institutul Regional de Oncologie – în valoare de peste 1,5 miliarde de [[Leu românesc|lei]], aprobat de [[Ministerul Sănătății (România)|Ministerul Sănătății]], în construcție pe [[Torontalului|Calea Torontalului]].<ref>{{Citat web|url=https://www.ziuadevest.ro/institutul-regional-de-oncologie-din-timisoara-a-primit-aprobare-proiect-de-15-miliarde-de-lei/|nume=zdv|titlu=Institutul Regional de Oncologie din Timișoara a primit aprobare. Proiect de 1,5 miliarde de lei - Ziua de Vest|date=2023-08-21|accessdate=2023-09-22|limbă=en-US}}</ref> - Noul corp al Spitalului Județean de Urgență ,,Pius Brânzeu", ce va cuprinde 284 de paturi, 6 săli noi de [[Chirurgie|operații]] și 3 noi spații pentru [[radioterapie]] și [[Chirurgie vasculară|radiochirurgie]] – proiect cu o valoare [[Investiție|investițională]] de peste 200 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://buletindetimisoara.ro/timisoara-spitalul-judetean-se-va-extinde-va-fi-construit-un-nou-corp-de-cladire-cu-284-de-paturi-vor-fi-6-sali-noi-de-operatorii-si-3-spatii-pentru-radioterapie-si-radiochirurgie/|titlu=Timișoara: Spitalul Județean se va extinde – va fi construit un nou corp de clădire cu 284 de paturi – vor fi 6 săli noi de operații și 3 spații pentru radioterapie și radiochirurgie – costă 200 de milioane de euro|publisher=Buletin de Timișoara|accessdate=2024-09-21|limbă=ro}}</ref> - Noul „Centru de Medicină Intervențională și Transplant Pulmonar” al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ,,Victor Babeș", din zona [[Uzinele Mecanice Timișoara|UMT]], ce va avea patru [[Chirurgie|săli de operație]], două pentru [[chirurgie toracică]] și două pentru [[Transplantare de organ|transplant pulmonar]]. Investiție de 120 de milioane de [[euro]].<ref>{{Citat web|url=https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/proiect-ambitios-de-peste-100-de-milioane-de-euro-la-spitalul-victor-babes-timisoara-finantare-pentru-un-centru-de-transplant-pulmonar-1901480/|titlu=Proiect ambițios, de peste 100 de milioane de euro, la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara. Finanțare pentru un centru de transplant pulmonar|publisher=Tion|date=2024-07-25|accessdate=2024-09-21}}</ref> - Cel mai mare [[Spital|spital privat]] din Timișoara, [[investiție]] de peste 20 de milioane de euro a grupului Medici's, este în construcție în [[zona Odobescu]].<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/companii/zf-live-adrian-badescu-fondatorul-clinicilor-medici-s-timisoara-22166959|titlu=ZF Live. Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medici’s din Timișoara: Spitalul pe care îl dezvoltăm în Timișoara va fi gata la începutul anului viitor. Medlife are o investiție bugetată de 20 mil. euro, vorbim de un spital mediu, care va avea 116 paturi|publisher=ZF.ro|accessdate=2023-11-05|limbă=ro}}</ref> == Gastronomie și obiceiuri culinare == {{Imagine multiplă | align = center | direction = horizontal | image1 = Paprikahuhn.jpg | image2 = Pljeskavica 1.JPG | image3 = 2009-09-gulasch-pörkölt-paprikas-3.jpg | image4 = Galuste cu prune 03.jpg | image5 = Langos Eger Hungary.jpg | total_width = 900 | caption1 = [[Papricaș|Papricaș de pui]] cu găluște de făină și [[smântână]] | caption2 = [[Ćevapi|Pljeskavicà bănățeană]] | caption3 = [[Gulaș|Gulaș de vită]] | caption4 = [[Găluște cu prune|Gomboți cu prune]] | caption5 = [[Langoș]] cu [[cașcaval]] }}Bucătăria timișoreană a fost puternic influențată de cea austro-ungară, dar, într-o bună măsură, și de bucătăria grecească, italienească sau franceză. Mâncărurile pregătite în [[Banat]] sunt făcute în cea mai mare parte din carne de [[porc]], [[pui]], vită, [[Ovis|miel]] sau [[pește]], cu garnituri de [[Legumă|legume]] prăjite în untură sau [[ulei]], cu [[Sos (gastronomie)|sosuri]] din [[făină]] cum ar fi [[rântaș]]ul, pentru a le face mai consistente, condimentate din belșug cu [[piper]], [[Sare de mare|sare,]] [[cimbru]], [[paprică]], [[rozmarin]], [[chimen]] sau [[ierburi aromatice]].<ref name="gastro">{{cite web|url=http://www.opiniatimisoarei.ro/ce-mai-pune-banateanul-pe-masa-din-bunatatile-pastrate-din-mosi-stramosi-tu-cand-ai-mancat-ultima-oara-zupa-papricas-beigli-gomboti-ori-crempita-o-poveste-de-ti-lasa-gura-apa-foto/23/02/2015|title=Ce mai pune bănățeanul pe masă din bunătățile păstrate din moși strămoși? Tu când ai mâncat ultima oară zupă, papricaș, beigli, gomboți ori crempită? O poveste de-ți lasă gura apă. FOTO!|date=23 februarie 2015|work=Opinia Timișoarei|author=Magda Mihalache}}</ref> Bucătăria din [[Banat]] se caracterizează prin mâncăruri grase, hrănitoare și gustoase. [[Rasol|Rasolul cu os]], [[Friptură|fripturile]], [[papricaș]]ul, [[Tochitură|tochiturile]], [[Piftie|piftia]], [[Ardei umpluți|ardeii umpluți]], [[Saramură|saramura de pește]], [[Plachie|plachia]], [[drob]]ul, [[Supă|zupele]], [[Ciorbă|ciorbele]], [[sarma]]lele, preparatele și semipreparatele proaspete din [[carne]] de [[Porc domestic|porc]] ([[Grătar (gastronomie)|grătarul]], [[Șnițel vienez|șnițelul]], [[cârnat]]ul, [[caltaboș]]ul, [[Pastramă|pastrama]], [[jambon]]ul, [[Slănină|slănina]], [[Salam (aliment)|salamul]], [[Tobă (aliment)|toba]] sau [[Jumară|jumările]]), [[Brânză|brânzeturile]] ([[caș]]ul, [[telemea]]ua sau [[Urdă|urda]]) și [[Mâncare|deserturile]] ([[Găluște cu prune|crumpii cu găluște]], [[cozonac]]ul, [[Plăcintă|plăcintele]], [[Prăjitură|prăjiturile]] sau [[papanași]]i) sunt doar câteva dintre mâncărurile tradiționale care se consumă în zilele de sărbătoare, la evenimentele speciale, dar și în zilele obișnuite.<ref name="gastro" /> Prezența [[Maghiarii din România|minorităților maghiare]], [[Sârbii din România|sârbești]], [[Germanii din România|germane]], [[Slovenia|slovene]] și [[Turcii din România|turce]], dar și a altor [[Grup etnic|grupuri etnice]] de-a lungul timpului, a asigurat continuitatea bucătăriei internaționale în oraș. Sunt prezente [[Bar (local)|baruri]], [[Cafenea|cafenele]] și [[restaurant]]e, unde se servesc preparate precum [[Ćevapi|pljeskavića]], [[gulaș]]ul, [[Șnițel vienez|șnițelul vienez]], [[bigos]], sau [[Halászlé|supa halászlé]], deserturi precum [[vargabeleș]]ul, [[baclava]]ua, [[cataif]]ul, [[palačinka]] sau [[Găluște cu prune|gomboții cu prune]], și produse de patiserie precum [[Covrig|covrigul bavarez]], [[șuberec]], [[Piroșcă|pirogi,]] [[halva]], [[börek]], [[Cozonac secuiesc|cozonacul secuiesc]] sau [[langoș]]ul.<ref>{{Citat web|url=https://ialoc.ro/restaurante-timisoara|titlu=Cele mai populare localuri din Timișoara|publisher=ialoc.ro|accessdate=2023-09-03|limbă=ro}}</ref> Datorită ritmului alert al vieții urbane și accesului facil la o gamă largă de [[Livrare (comerț)|servicii de livrare și catering]], mulți timișoreni manifestă și o preferință notabilă pentru mâncarea de tip [[Fast food|fast-food]]. Această tendință este evidențiată de prezența lanțurilor de [[restaurant]]e și a [[local]]urilor care oferă preparate rapide, de la [[șaorma]], [[kebab]], [[Hamburger|burgeri]], [[Cartofi pai|cartofi prăjiți]], [[orez]] sau [[Tăiței|noodles]], până la [[pizza]], [[hotdog]], [[Grătar mixt|grill]], [[Salată (mâncare)|salate]], [[Sandviș|sandwich-uri]] sau produse de [[patiserie]] și [[cofetărie]], consumate alături de [[suc]]uri, [[Băutură energizantă|energizante]] sau [[Băutură răcoritoare|băuturi răcoritoare]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--fastfood/|titlu=79 fast-food-uri din Timisoara si Timis|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-10|limbă=ro}}</ref> [[Fișier:Timișoara 4 iulie 2016 (006).jpg|miniatura|275x275px|[[Desert|Deserturi]] românești și internaționale ([[Tiramisu]], [[Amandină (desert)|Amandine]], [[Fursec|Fursecuri]], [[Tartă cu sirop de zahăr|Tarte cu fructe]], Choux à la Crème, Profiterol etc.) și [[Produs alimentar|produse]] de [[patiserie]], expuse într-o [[cofetărie]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]]]] În Timișoara activează restaurante cu specific [[Bucătăria românească|tradițional româneasc]], precum și ale [[Bucătăriile lumii|gastronomiei internaționale]], cu specific [[Bucătăria moldovenească|moldovenesc]], [[Bucătăria mediteraneeană|mediteranean]], [[Ravioli|italian]], [[Bucătăria franceză|francez]], [[Bucătăria spaniolă|iberic]], [[Scandinavia|scandinav]], [[Mâncare|american]], [[mexic]]an, [[Bucătăria portugheză|portughez]], [[Bucătăria argentiniană|argentinian]], [[india]]n, [[Bucătăria turcească|turcesc]], [[Bucătăria arabă|arăbesc]], [[liban]]ez, [[Bucătăria iraniană|persan]], [[Shakshuka|tunisian]], [[Bucătăria coreeană|coreean]], [[Bucătărie chinezească|chinezesc]] sau [[Bucătăria japoneză|japonez]].<ref>{{Citat web|url=https://bookingham.ro/timisoara|titlu=+140 Restaurante Timisoara {{!}} Unde sa mananci in Timisoara|publisher=bookingham.ro|accessdate=2023-09-02|limbă=en}}</ref> Manifestări precum ''Banat Brunch'' <ref>{{Citat web|url=https://mybanat.ro/|titlu=Acasă|publisher=My Banat|accessdate=2024-10-08|limbă=en-US}}</ref> sau ''Mic Dejun la Margina'' <ref>{{Citat web|url=https://www.facebook.com/MicDejunLaMargina|titlu=Facebook|publisher=www.facebook.com|accessdate=2024-10-08}}</ref>, ce celebrează bogăția [[Mâncare|culinară]] și tradițiile bucătăriei bănățene, sunt evenimente populare în peisajul [[Gastronomie|gastronomic]] local.<ref>{{Citat web|url=https://ghidulbanatului.ro/un-nou-premiu-international-pentru-cea-mai-vizitata-comuna-din-banat-mancarea-si-traditiile-au-facut-o-faimoasa_16875.html|nume=Ivascu|prenume=Adrian|titlu=Un nou premiu internațional pentru cea mai vizitată comună din Banat. Mâncarea și tradițiile au făcut-o faimoasă|publisher=Ghidul Banatului|date=2023-10-07|accessdate=2024-10-08|limbă=ro-RO}}</ref> La acestea se adaugă și răspândirea accelerată a conceptului de ''Puncte Gastronomice Locale (PGL)'' în [[județul Timiș]], un fenomen cultural ce reflectă atât oferta culinară locală vastă, cât și identitatea gastronomică regională, în contextul unei cereri în creștere din partea [[Turism|turiștilor]] și [[Localnici|localnicilor]].<ref>{{Citat web|url=https://www.via-profi.ro/blog/ce-este-un-punct-gastronomic-local-cum-sa-deschizi-unul/|nume=DWF|titlu=Ce este un punct gastronomic local si cum poti sa deschizi unul?|publisher=VIA PROFI|date=2024-07-11|accessdate=2025-04-27|limbă=ro-RO}}</ref> Cele mai importante [[Companie|companii]] de pe piața timișoreană de [[Livrare (comerț)|food delivery]] sunt [[EMAG|Tazz]], [[Glovo]], [[Bolt (companie)|Bolt Food]] și [[Groupe Carrefour|Bringo]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--livrare_la_domiciliu/|titlu=103 restaurante din Timisoara si Timis care ofera livrare la domiciliu|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2024-10-08|limbă=ro}}</ref> Totodată, numeroase [[Local|localuri]] din sfera [[HoReCa]] dispun de propriile [[Aplicație mobilă|aplicații mobile]] și [[Site web|site-uri]], disponibile atât în [[App Store]] (pentru [[IOS (Apple)|iOS]]), [[Google Play]] (pentru [[Android (sistem de operare)|Android]]), [[Samsung Galaxy|Galaxy Store]] (pentru [[Samsung]]), [[Huawei|AppGallery]] (pentru [[Huawei]]), cât și pe [[Motor de căutare|motoarele de căutare]], prin care clienții beneficiază de [[Ofertă (dezambiguizare)|oferte]] majore, [[Promoție (marketing)|promoții]] exclusive și [[Reducere (comerț)|reduceri]] semnificative, programe de [[loialitate]] și [[Retenția clienților|fidelizare]] personalizate, precum și propria linie/propriul număr de [[Apel telefonic|apelare telefonică]] pentru comenzi. Majoritatea dintre aceste [[Restaurant|restaurante]] sunt dotate cu flote extinse de [[transport]] și curieri bine pregătiți pentru [[Livrare (comerț)|livrări]], contribuind semnificativ la [[Accesibilitate|accesibilitatea]] generală a [[Serviciu (economie)|serviciilor]] și la menținerea unor [[Standard|standarde]] ridicate de [[calitate]] în livrarea [[Mâncare|mâncării]] la [[Domiciliu (drept civil)|domiciliu]].<ref>{{Citat web|url=https://www.timisoreni.ro/info/restaurante_pizzerii_fastfood/with--restaurante/|titlu=128 restaurante din Timisoara si Timis|publisher=www.timisoreni.ro|accessdate=2025-04-13|limbă=ro}}</ref> În plus, mulți [[Antreprenor|antreprenori]] și [[Patron (dezambiguizare)|proprietari]] din domeniu colaborează direct cu [[Producător|producători]] certificați și [[Gestiunea lanțului de aprovizionare|lanțuri de aprovizionare]] locale, asigurând trasabilitatea [[Materie primă|materiei prime]] și integrarea completă a proceselor de [[distribuție]], [[Proces tehnologic|prelucrare]] și [[Producţie|producție]], garantând astfel prospețimea [[Ingredient|ingredientelor]] și autenticitatea preparatelor culinare - aspecte ce se aliniază tendințelor globale de [[gastronomie]] [[Sustenabilitate|sustenabilă]], [[Mâncare|mâncare artizanală]] și [[Nutriție|alimentație]] [[Alimente organice|organică]], contribuind semnificativ la dinamica locală deosebită a acestui [[sector economic]].<ref>{{Citat web|url=https://www.restaurante-timisoara.com/|titlu=Restaurante Timisoara. Lista restaurantelor si saloanelor de evenimente din Timisoara|publisher=www.restaurante-timisoara.com|accessdate=2025-04-13}}</ref> De asemenea, segmentul dedicat reducerii risipei alimentare constituie un pilon emergent al [[Economie circulară|economiei circulare]] din [[Timișoara (dezambiguizare)|Timișoara]], evidențiindu-se printr-un ecosistem extins și diversificat, cu [[Firmă|firme]], [[Antreprenoriat|inițiative antreprenoriale]], [[Organizație neguvernamentală|ONG-uri]] și [[Instituție|structuri instituționale]] cu rol activ în redistribuirea resurselor alimentare. Cele mai importante [[Companie|companii]] care activează pe piața timișoreană din domeniu sunt BonApp Eco (by Munch), JustNow Food și Olio, platforme ce facilitează [[Vânzare|vânzarea]] la [[Reducere (comerț)|prețuri semnificativ reduse]] a [[Produs alimentar|produselor alimentare]] din [[Restaurant|restaurante]], [[Local|localuri]], [[Cafenea|cafenele]], [[Magazin (dezambiguizare)|magazine]] și a altor operatori economici din [[Industrie alimentară|industria alimentară]].<ref>{{Citat web|url=https://bonapp.eco/parteneri/|titlu=Parteneri – Bonapp Eco|accessdate=2025-04-21|limbă=ro-RO}}</ref> == Sport == {{Vezi și|Derbiul Vestului}}{{Imagine multiplă | align = center | direction = orizontal | caption1 = [[C.S. Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]] înaintea finalei cu Oradea, câștigată cu 4–1 | caption2 = Finala Cupei României 1934: [[Ripensia Timișoara]]–[[FC Universitatea Cluj|U Cluj]] (5–0) | caption3 = [[Stadionul Dan Păltinișanu]] | caption4 = [[Stadionul Știința]] | caption5 = [[Sala Sporturilor „Constantin Jude”]] | image1 = Chinezul-cao-4-1.jpg | image2 = 1934---ripensia.jpg | image3 = Panoramio - V&A Dudush - Stadionu Dan Paltinisan 2009.jpg | image4 = Poli Timisoara Mecanica sport 1.jpg | image5 = Sala Sporturilor „Constantin Jude” ( Sala Olimpia ) - 2023 - IMG 22.jpg | total_width = 900 }}''[[Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret|Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Timiș]]'' are sediul în Piața Huniade nr. 3.<ref>{{Citat web|url=https://www.djst-timis.ro/|titlu=Direcția Județeană de Sport Timiș|publisher=www.djst-timis.ro|accessdate=2023-11-05}}</ref> Infrastructura Timișoarei permite practicarea unor sporturi diverse precum: [[fotbal]], [[baschet]], [[handbal]], [[tenis]], [[înot]], [[rugby]], [[ciclism]], [[caiac]], [[culturism]], [[scrimă]], [[paintball]], [[bowling]], [[tir]], [[arte marțiale]], [[echitație]], [[volei]], [[motociclism]] (la Giroc), [[gimnastică]] și multe altele. Și sporturile la masă pot fi practicate: [[ruletă]], [[Joc de cărți|cărți]] și [[darts]] (cu precădere în cazinouri), [[biliard]], [[Șah (joc)|șah]] sau [[tenis de masă]]. Întrecerile sportive precum Maratonul Timișoarei, SportGuru 21K, Liberty Marathon sau Timotion sunt bine statornicite, adunând anual mii de participanți din zeci de țări, deținând sau stabilind noi recorduri naționale, iar turneul internațional de ciclism off-road de la Pădurea Verde sau Cupa Timișului au tradiție în agenda sportivă a orașului.<ref>{{cite web|url=https://www.ziuadevest.ro/la-timisoara-va-avea-loc-o-competitie-de-jocuri-video-50-de-concurenti-se-vor-intrece-la-dota-fifa-sau-hearthstone/|date=21 noiembrie 2017|work=Ziua de Vest|author=Adi P.|title=La Timișoara va avea loc o competiție de jocuri video. 50 de concurenți se vor întrece la Dota, Fifa sau Hearthstone}}</ref> [[Sport electronic|Sportul electronic]] capătă o amploare și popularitate tot mai mare pe fondul organizării de concursuri și întreceri specifice. Orașul a găzduit meciuri la [[Campionatul European de Baschet Feminin din 2015]].<ref>{{cite web|url=http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-Incepe-campionatul-european-baschet-feminin-timisoara-sala-olimpia-capatat-aspect-civilizat-1_5579352fcfbe376e352ab86c/index.html|date=11 iunie 2015|work=Adevărul|author=Ștefan Both|title=Începe Campionatul European de baschet feminin la Timișoara. Sala Olimpia a căpătat un aspect civilizat}}</ref> === Fotbal === * [[ASU Politehnica Timișoara|ASU Politehnica Timișoara;]] * [[ACS Poli Timișoara]], club fondat în 2012; * [[Ripensia Timișoara]], (club istoric de fotbal, 1928–1948, reînființat în 2012), primul club de fotbal cu statut profesionist din [[România|România;]] * [[C.S. Chinezul Timișoara|Chinezul Timișoara]], (club istoric de fotbal, 1910–1946), unul din cele mai mari cluburi din istoria fotbalului european; * [[FC Politehnica Timișoara|FC Politehnica Timișoara;]] * [[CSF CFR 1933 Timișoara|CFR 1933 Timișoara;]] * [[Clubul Atletic Timișoara]], primul club de [[fotbal]] fondat în spațiul românesc; * [[CAM Timișoara|CAM Timișoara;]] * [[Banatul Timișoara|Banatul Timișoara;]] * [[SS Progresul Timișoara]]. === Baschet === * [[BC Timba Timișoara]] (2006–prezent); * [[BC Timișoara]] (1985–prezent); === Rugby === * [[RCM Timișoara|RCM Timișoara;]] === Arte marțiale === * Uniunea Timișoreană de Karate (UTK) === Infrastructura sportivă === {{Vezi și|Lista stadioanelor de fotbal din județul Timiș}} ==== Stadioane ==== Echipa [[ACS Poli Timișoara]] dispune de al doilea stadion ca și capacitate din România, [[Stadionul Dan Păltinișanu|Stadionul „Dan Păltinișanu”]] (32.972). Alte arene din oraș sunt: [[Stadionul CFR (Timișoara)|Stadionul CFR]] de lângă [[Gara Timișoara Nord|Gara de Nord]], cu o capacitate de 7.000 de locuri unde evoluează [[CSF CFR 1933 Timișoara|CFR Timișoara;]] [[Stadionul Știința]] de lângă [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universitatea Politehnica]], cu o capacitate de 1.000 de locuri, pe care evoluează [[ASU Politehnica Timișoara]] și [[Stadionul Electrica]], de lângă Pădurea Verde, cu o capacitate de 500 de locuri pe scaune, pe care evoluează [[Ripensia Timișoara]]. ==== Sala Sporturilor „Constantin Jude” ==== Cunoscută în trecut drept Sala Olimpia, [[Sala Sporturilor „Constantin Jude”]] este o sală multifuncțională situată pe aleea FC Ripensia, nr. 7. Este folosită pentru echipele masculine și feminine de [[baschet]], [[volei]], [[handbal]] și noua echipă de [[futsal]] din oraș. Capacitatea sălii este de 2.500 de locuri. ==== Proiecte ==== [[Compania Națională de Investiții]] a aprobat construirea unui complex sportiv multifuncțional, în zona [[Stadionul Dan Păltinișanu|stadionului „Dan Păltinișanu”]], ce va cuprinde o [[arenă]] de fotbal cu o capacitate de 32.150 de locuri – a doua ca și capacitate din [[România]] și totodată cel mai mare [[stadion]] din afara Bucureștiului, investiție de 137 de milioane de euro; și o [[Sala Polivalentă (dezambiguizare)|sală polivalentă]] de 16.000 de locuri – cu un cost de cca. 140 de milioane de euro, ce va cuprinde o [[Parcare|parcare supraetajată]] cu cinci niveluri și două etaje retrase; funcțiuni de [[Hotel|cazare]] și [[Serviciu (economie)|servicii]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cni.ro/|titlu=CNI - Compania Nationala de Investitii|publisher=www.cni.ro|accessdate=2023-10-01}}</ref> Totodată, proiectul [[Stadionul Știința|Stadionului Știința]] prevede mărirea capacității tribunei, terenuri de minifotbal pe acoperiș, diverse spații și funcțiuni sportive precum și o parcare supraterană.<ref>{{Citat web|url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/stadionul-nou-din-timisoara-nu-va-fi-gata-mai-repede-de-trei-ani-autoritatile-vor-sa-l-concesioneze-unei-firme-private-ultime-detalii-despre-viitoarea-arena-care-va-fi-construita-pe-actualul-19151653|titlu=Stadionul nou din Timișoara nu va fi gata mai repede de trei ani! Autoritățile vor să-l concesioneze unei firme private. Ultime detalii despre viitoarea arenă care va fi construită pe actualul ”Dan Păltinișanu”}}</ref> == Mass-media == === Presa scrisă === {{Vezi și|Tipografiile din Timișoara}}Caracteristicile presei locale sunt asemănătoare cu cele ale presei naționale, având totuși unele elemente distinctive datorită evoluției istorice a acesteia, a specificului multicultural al spațiului timișorean. Primul [[ziar]] apărut la Timișoara în 1771, editat de tipograful Mathäus Joseph Heimerl, s-a numit ''Temeschwarer Nachrichten'' și a apărut în 13 ediții. Între 1830–1849 a apărut ''Temeschwarer Wochenblatt'' al cărui editor era Joseph Klapka – întemeietorul primei biblioteci din [[Imperiul Habsburgic]] (1815) și primar al Timișoarei între anii 1819–1833. Între 1872 și 1918 apare ziarul de limbă maghiară ''Délmagyarország'' și cotidianul ''Temesvári hirlap'' (1903–1939). Minoritatea sârbă a ieșit pentru prima dată pe piața presei locale în 1829 cu ''Banatski almanah''. Primele ziare în limba română apărute în perimetrul bănățean au fost tipărite la [[Viena]] și apoi la [[Pesta]], așa cum s-a întâmplat cu ''Luminatorul'' condus de [[Vincențiu Babeș]]. Alte ziare și reviste care s-au impus în spiritualitatea epocii au fost ''Gazeta poporului'', ''Control'' etc. În perioada interbelică s-au tipărit: ''Plugarul român'' (1908–1947), ''Gazeta Banatului'', ''Voința Banatului'', ''Curierul Banatului'' etc. Dintr-un catalog întocmit de Florian Moldovan și Alexander Krischan, în fondul documentar al Bibliotecii Județene din Timișoara se aflau înregistrate la începutul anilor 1970 nu mai puțin de 143 de titluri de ziare și reviste, dintre acestea 60 erau românești, 39 maghiare și 40 germane. După 1945, dar mai ales începând cu 1948, numărul ziarelor și revistelor s-a restrâns la câteva, toate editate sau aflate sub controlul politic al [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist]]. În prezent, în Timișoara apar: * cotidiane: în limba română: ''[[Renașterea bănățeană]]'' (apariție imediat după decembrie 1989, continuator al ''Drapelului roșu'' ); ''Timiș Expres'' (apărut în 2006); în [[limba maghiară]]: ''Nyugati Jelen'', din anul 2000; ''[[Ziua de Vest]]'' a fost, inițial, suplimentul local al ziarului ''[[Ziua]]''. De la începutul anului 2010 ziarul ''Ziua'' și-a încetat apariția, moment din care ''Ziua de Vest'' a devenit cotidian local de sine stătător. De asemenea, din 2009 apare cotidianul ''[[Adevărul de seară]]'', ediție locală a publicației ''[[Adevărul]]'' până în 2011; * 1 bisăptămânal: în limba română: ''Timpolis'', din 1990; * 1 trisăptămânal: în limba română: ''[[Timișoara (ziar)|Timișoara]]'', începând cu anul 1990. Inițial, ziarul apărea zilnic, fiind, însă, nevoit ulterior să își reducă tirajul, respectiv numărul de apariții; * săptămânale: în limba română: ''Agenda'' , din 1990, ''[[Opinia Timișoarei]]'' , din 2008; în [[limba germană]]: ''[[Neue Banater Zeitung|Banater Zeitung]]'' – supliment săptămânal al ''[[Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien]]'' (ADZ), editat la București pentru județul Timiș; în [[limba maghiară]]: ''Heti Új Szó'', succesorul cotidianului ''Temesvári Új Szó'', apărut între 23 decembrie 1989 și 22 decembrie 1994; în [[limba sârbă]]: din 1990 apare ''Naša Reč'', continuatorul ziarelor ''Vesnik'', ''[[Pravda]]'' și ''Banatske novine'', care au apărut în Timișoara începând cu primii anii după [[Unirea din 1918|Unirea din 1918;]] * lunare: în [[limba română]]: ''Orizont'', ''Monitorul Primăriei Municipiului Timișoara'', din 2002, ''Agenda Consiliului Județean Timiș;'' * trimestriale: în [[limba română]]: ''Orient latin'', din 1993, ''Anotimpuri literare'', din 1992; în [[limba sârbă]]: ''Književni život'', din 1950; * anuale: în [[limba română]]: ''Almanahul Agenda''; în [[limba maghiară]]: ''Mindenki Kalendáriuma''; în [[limba germană]]: ''Die Stafette;'' * periodicitate sporadică: în [[limba română]]: ''Revista Helion'', a clubului [[Științifico-fantastic|SF]] cu același nume. === Presa audio-vizuală === ==== Posturi de radio ==== [[Radio Timișoara]], post public, face parte din [[Radio România Regional]] (RRR) – rețeaua radiourilor publice locale și regionale a [[Societatea Română de Radiodifuziune|Societății Române de Radiodifuziune]], rețea care reunește 10 studiouri regionale și locale, dar și Radio Vacanța (în sezonul estival), Radio Sighet și Arad FM. Posturile regionale publice dețin emițătoare AM/FM de mare putere, acoperind peste 80% din suprafața țării. Grila de programe include multe emisiuni generaliste (bine receptate de [[Public|publicul adult]]), cu muzică și informații din vestul țării, dar și programe de nișă, adresate iubitorilor anumitor [[Muzică|genuri muzicale]], [[sport]]ului sau anumitor categorii sociale – [[pensionar]]i, [[Tinerețe|tineri]], casnice.<ref name="massmedia" /> Primele două posturi locale, Radio Vest și Radio Europa Nova au apărut în [[1995]].<ref>{{cite web |url=https://www.westcityradio.ro/despre-noi/ |title=Despre noi |work=West City Radio}}</ref> Radio Vest a primit prima licență de [[radiodifuziune]] din vestul țării și a început să emită în 24 ianuarie 1995, pe 88,7&nbsp;MHz, în partaj cu Vocea Evangheliei (2h zilnic). [[West City Radio]] numele sub care este cunoscut în ultimii ani. Transmite pe 88.8&nbsp;MHz în mare parte muzică oldis, dar și știri locale. Postul se adresează unui public cu vârsta cuprinsã între 24–48 de ani. În grila de programe a postului se evidențiază emisiunile interactive și programele care respectã preocupările cotidiene, temele curente ale vieții de fiecare zi, căutând, totodată, să se plieze pe spiritul și mentalitatea timișoreană prin emisiuni [[Informație|informative]], [[Socialism|sociale]], [[Muzică|muzicale]], [[Cultură|culturale]], [[sportiv]]e. [[West City Radio]] a transmis în direct ani întregi dezbaterile publice organizate de municipalitatea timișoreană și ședințele Consiliului Local al municipiului Timișoara.<ref name="massmedia" /> Radio Europa Nova a fost un postul care a deschis calea concurenței în FM-ul local în 22 iulie 1995. A emis pe 89.7&nbsp;MHz, în partaj cu Radio Vocea Speranței (2h zilnic), având un program complex care a inclus, în decursul anilor, pe lângă [[muzică pop-rock]], știri și emisiuni interactive, și multe emisiuni emisiuni culturale. Printre realizatori au fost Cristian Rudnic (actualul director al Operei) - emisiune dedicată operei, [[Béla Kamocsa|Kamocsa Bela]] - emisiune de jazz, [[Răzvan Ciobanu]] - emisiune de modă, Elena Jurjescu - emisiune de folclor. Licența a fost preluată ulterior de Activ FM, cu un program local realizat de unul dintre moderatorii fostului post, iar acum e transmis pe 89,7&nbsp;MHz Radio TaNaNa. În bandă estică a a emis o perioadă și Radio Tinerama. Din 1999 a emis, pentru câțiva ani, pe 99&nbsp;MHz, Radio Analog. Radio Vocea Speranței și Radio Vocea Evangheliei emit în prezent pe frecvențe separate.<ref>{{cite web|url=http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente_audiovizuale_pentru_difuzarea_serviciilor_de_programeTV.pdf|title=LICENȚE AUDIOVIZUALE pentru difuzarea prin satelit și prin alte rețele de comunicații electronice a serviciilor de programe de televiziune|accessdate=2018-04-13|work=Consiliul Național al Audiovizualului|page=14|archive-date=2018-04-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20180413190213/http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente_audiovizuale_pentru_difuzarea_serviciilor_de_programeTV.pdf|dead-url=yes}}</ref> În 2009 a apărut un post de radio al minorității sârbe, Banat Link. Pe 100&nbsp;MHz a emis cu o putere mică Radio Campus, post de radio studențesc local. Unele stații naționale au avut, în primii ani de emisie, și programe locale: [[PRO FM|ProFM]], [[Radio Guerrilla]], [[Radio 21]], [[Kiss FM]].<ref>{{cite web |url=http://www.banatlink.ro/documente/despre-radio-banat-link.pdf |title=Despre Radio Banat Link |accessdate=2018-04-13 |archive-date=2016-02-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160205010836/http://banatlink.ro/documente/despre-radio-banat-link.pdf |dead-url=yes }}</ref> ==== Posturi de televiziune ==== [[TVR Timișoara]] este unul dintre cele patru studiouri teritoriale ale [[Societatea Română de Televiziune|Societății Române de Televiziune]]. Emite din 17 octombrie 1994 pentru patru județe: [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Județul Timiș|Timiș]]. [[TVR Timișoara]] cooperează cu televiziunile publice regionale din [[Seghedin]] (Ungaria), [[Novi Sad]], [[Panciova]] și [[Vârșeț]] (Serbia), surprinzând [[jurnalist]]ic realitatea din teritoriul cuprins în [[Euroregiunea DKMT|Euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa]], dar si pentru realizarea unor programe în cadrul comunităților de români din cele două țări, contribuind astfel la păstrarea identității lor [[Grup etnic|etnice]] si [[Cultură|culturale]]. Colaborează, de asemenea, și cu Radioteleviziunea Transcarpatia [[Ujhorod]] ([[Ucraina]]), cu scopul sprijinirii [[Redactor-șef|redacției]] în [[limba română]] de acolo. TVT'89 și TVT1 au fost primele posturi private locale.<ref name=":7">{{cite web |url=http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente_audiovizuale_pentru_difuzarea_serviciilor_de_programeTV.pdf |title=LICENȚE AUDIOVIZUALE pentru difuzarea prin satelit și prin alte rețele de comunicații electronice a serviciilor de programe de televiziune |work=Consiliul Național al Audiovizualului |page=14 |accessdate=2018-04-13 |archive-date=2018-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180413190213/http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente_audiovizuale_pentru_difuzarea_serviciilor_de_programeTV.pdf |dead-url=yes }}</ref> TV Europa Nova are emisiuni de [[cultură]], [[sănătate]], pe teme rutiere, [[Economie|economice]], talk-show-uri, emisiuni de dedicații muzicale ([[muzică populară]]), [[Folclor|emisiuni de folclor]], [[Administrație publică|administrație]] și [[politică]], transmise în direct. [[Știre|Știrile]] ocupă un loc important în grila [[Post de televiziune|postului]], implicarea în soluționarea problemelor [[Comunitate|comunității locale]] constituind o temă permanentă. Are are drept target populația activă, cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, dar se adresează și persoanelor de vârsta a doua și a treia, atât din [[Oraș|mediul urban]], cât și din cel [[Mediu rural|rural]].<ref>{{cite web |url=http://www.protv.ro/contact/ |title=Stații regionale |work=Pro TV}}</ref> Teleuniversitatea Timișoara are statut de departament în cadrul [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universității Politehnica]] din Timișoara, obținând licența de emisie în anul 1994. Teleuniversitatea Timișoara este un post de televiziune cu [[Educație|obiective educaționale]], care funcționează în regim non-profit, fără alocație bugetară. Pentru realizarea emisiunilor săptămânale, Teleuniversitatea Timișoara colaborează cu departamentul de Comunicații al Facultății de Electronică și Telecomunicații din cadrul [[Universitatea Politehnica Timișoara|Universității Politehnica]], precum și cu departamentul de Jurnalistică al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul [[Universitatea de Vest din Timișoara|Universității de Vest]].<ref name=":7" /> [[Pro TV]], [[Realitatea TV]] și [[Digi 24]] au avut, fiecare, câte o stație locală în Timișoara.<ref>{{cite web |url=http://www.radardemedia.ro/realitatea-tv-lanseaza-prima-statie-de-stiri-din-timisoara/ |title=Realitatea TV lansează prima stație de știri din Timișoara |work=Radar de Media |date=29 octombrie 2008}}</ref> == Calitatea vieții == Potrivit unui studiu efectuat în anul [[2006]] de revista ''[[Capital (revistă)|Capital]]'', Timișoara ocupă locul 2 (după București) în [[Cele mai atractive orașe din România|topul celor mai atractive 50 de orașe din România]], iar în anul [[2016]] a fost declarat orașul românesc cu cea mai ridicată calitate a vieții. Într-un clasament internațional al orașelor europene privind calitatea vieții, Timișoara ocupă locul 19, peste capitale europene precum [[Zagreb]] (locul 23), [[Dublin]] (locul 25) sau [[Oslo]] (locul 30). Clasamentul a fost întocmit după criterii precum puterea de cumpărare, infrastructura modernă, accesul la servicii, sistemul medical, siguranța locuitorilor și nivelul de poluare.<ref>{{cite web|url=http://www.capital.ro/orasul-din-romania-in-care-se-traieste-mai-bine-ca-la-londra.html|date=6 iulie 2016|work=Capital|author=Gabriel Barbu|title=Orașul din România în care se trăiește mai bine ca la Londra}}</ref> == Relații diplomatice == {{Vezi și|Listă de consulate onorifice din Timișoara}} Timișoara găzduiește trei consulate generale ([[Germania]], [[Italia]] și [[Serbia]]) și 15 consulate onorifice ([[Austria]], [[Bulgaria]], [[Cehia]], [[Coreea de Sud]], [[Estonia]], [[Franța]], [[India]], [[Peru]], [[Republica Macedonia]], [[Republica Moldova]], [[Spania]], [[Suedia]], [[Tunisia]], [[Țările de Jos]] și [[Ungaria]]).<ref>{{cite web |url=http://www.primariatm.ro/uploads/files/consulate.pdf |title=Consulate |work=Primăria Timișoara |accessdate=2018-04-12 |archive-date=2018-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180413125521/http://www.primariatm.ro/uploads/files/consulate.pdf |dead-url=yes }}</ref> === Orașe înfrățite și partenere === Municipiul Timișoara a semnat protocoale de înfrățire sau acorduri de parteneriat cu următoarele orașe:<ref>{{cite web |url=http://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=82 |title=Orașe înfrățite și partenere |work=Primăria Timișoara |accessdate=2009-08-22 |archive-date=2018-11-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181106200303/https://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=2&viewCat=82 |dead-url=yes }}</ref> {| class="wikitable" | * {{flagicon|Austria}} [[Graz]] ([[1982]]) * {{flagicon|Franța}} [[Mulhouse]] ([[1991]]) * {{flagicon|Italia}} [[Faenza]] ([[1991]]) * {{flagicon|Germania}} [[Karlsruhe]] ([[1992]]) * {{flagicon|Franța}} [[Rueil-Malmaison]] ([[1993]]) * {{flagicon|Ungaria}} [[Szeged]] ([[1998]]) * {{flagicon|Germania}} [[Gera]] ([[1998]]) * {{flagicon|Italia}} [[Treviso]] ([[2003]]) | * {{flagicon|Serbia}} [[Novi Sad]] ([[2005]]) * {{flagicon|Italia}} [[Palermo]] ([[2005]]) * {{flagicon|Marea Britanie}} [[Nottingham]] ([[2008]]) * {{flagicon|Ucraina}} [[Cernăuți]] ([[2010]]) * {{flagicon|Peru}} [[Trujillo, Peru|Trujillo]] ([[2010]]) * {{flagicon|Vietnam}} [[Da Nang]] ([[2014]]) * {{flagicon|Polonia}} [[Lublin]] ([[2016]]) * {{flagicon|Mexic}} [[Cancún]] ([[2019]]) |} == Personalități == {{Articol principal|Listă de personalități din Timișoara}} Printre personalitățile născute în Timișoara se numără: :<small>Listate în ordine cronologică</small> * [[Iosif Ivanovici]] (1845–1902), clarinetist, dirijor, compozitor; * [[Hermann Kövess von Kövessháza]] (1854–1924), ultimul comandant al Armatei Austro-Ungare; * [[Margarethe Matzenauer]] (1881–1963), mezzo-soprană; * [[Francesco Illy]] (1892–1956), contabil, inventatorul aparatului de cafea; * [[Károly Kerényi]] (1897–1973), filolog, unul dintre fondatorii studiilor moderne ale mitologiei grecești; * [[J. Edward Bromberg]] (1903–1951), actor; * [[Johnny Weissmüller]] (1904–1984), înotător medaliat cu aur la Jocurile Olimpice din Paris și Amsterdam, actor cunoscut pentru rolul Tarzan din filmele anilor '30 și '40; * [[Elek Schwartz]] (1908–2000), fotbalist, antrenorul echipei naționale de fotbal a Olandei (1957–1964); * [[Ștefan Kovács]] (1920–1995), fotbalist, antrenor de fotbal; * [[Ioan Holender]] (n. 1935), bariton, directorul Operei de Stat din Viena (1992–2010); * [[Ana Blandiana]] (n. 1942), poetă, eseistă, membru corespondent al Academiei Române; * [[Nicu Covaci]] (1947-2024), fondatorul și liderul formației [[Phoenix (formație)|Phoenix;]] * [[Robert Dornhelm]] (n. 1947), regizor nominalizat la Oscar (1978); * [[Florin Călinescu]] (n. 1956), actor, gazdă de emisiuni; * [[Iulia Motoc]] (n. 1967), Profesor universitar, judecător la Curtea Constituțională a României; * [[Dan Negru]] (n. 1971), prezentator de televiziune; * [[Andreea Ehritt-Vanc]] (n. 1973), jucătoare profesionistă de tenis * [[Edina Gallovits-Hall]] (n. 1984), jucătoare profesionistă de tenis; * [[Diana Bulimar]] (n. 1995), gimnastă medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice din Londra. == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * {{de icon}} {{cite book |url=https://dlib.rsl.ru/viewer/01004449430#?page=1 |title=Die königliche Freistadt Temesvár: eine monographische Skizze |author=Armin Barat |location=Timișoara |date=1902}} * {{cite book |title=Timișoara. Monografie istorică |author=[[Nicolae Ilieșiu]] |location=Timișoara |date=1943 |isbn=973-97327-2-0}} * {{cite book |title=Timișoara. Povestea orașelor sale |author=Dan N. Buruleanu, [[Florin Medeleț]] |publisher=Editura Marineasa |date=2006}} * {{cite book |title=Timișoara: mică monografie urbanistică |author=[[Mihai Opriș (arhitect)|Mihai Opriș]] |publisher=Editura Tehnică |location=București |date=1987}} * {{cite book |title=Timișoara. Monografie |author=Ioan Munteanu, Rodica Munteanu |publisher=Editura Mirton |location=Timișoara |date=2002 |isbn=973-585-650-6}} * {{cite book |title=Monografia orașului liber crăiesc Timișoara |author=[[Johann Nepomuk Preyer]], reeditată de Adam Mager, Eleonora Pascu și [[Ioan Hațegan]] |publisher=Editura Amarcord |location=Timișoara |date=1996}} * {{de icon}} {{cite book |title=Ein Rundgang durch Temeswar |author=Else von Schuster |publisher=Editura ADZ |location=București |date=1996 |isbn=973-97541-3-9}} == Vezi și == * [[Cronologia istorică a Timișoarei]] * [[Istoria Timișoarei]] * [[Zona metropolitană Timișoara]] == Legături externe == * {{commons category-inline}} {{wikitravel|Timișoara}} * [http://www.primariatm.ro/ Primăria Municipiului Timișoara] * [http://www.prefecturatimis.ro/ Prefectura județului Timiș] * [https://archive.is/20121213183242/lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1784 Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.] * Forțiu, Sorin - [http://www.banat.ro/academica/Timisoara.pdf Falsele denumiri ale orașului Timișoara], de pe site-ul banat.ro * [http://www.primariatm.ro/uploads/domino/atasamente_hcl/E67DF2CF8B55ED9DC2256E66003E31BB/Anexa_1_preluare_lucrari_arta.pdf Lista monumentelor de artă plastică din municipiul Timișoara] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131217203326/http://www.primariatm.ro/uploads/domino/atasamente_hcl/E67DF2CF8B55ED9DC2256E66003E31BB/Anexa_1_preluare_lucrari_arta.pdf |date=2013-12-17 }} * [http://adevarul.ro/locale/timisoara/foto-timisoara-100-ani-ultimul-mandat-celui-mai-longeviv-primar-1_519f2626c7b855ff56207a77/index.html FOTO Timișoara acum 100 de ani, în ultimul mandat al celui mai longeviv primar], 24 mai 2013, Vali Silaghi, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-si-au-primit-numele-cele-mai-vechi-cartiere-timisoarei-1_519df6ebc7b855ff561bf03e/index.html Cum și-au primit numele cele mai vechi cartiere ale Timișoarei], 23 mai 2013, Vali Silaghi, ''Adevărul'' * [http://timisoara-city.map2web.eu/ Harta Timișoarei] {{Orase-Timis}} {{Reședințe de județ din România}} {{Cele mai populate orașe ale României}} {{Capitală Europeană a Culturii}} {{Control de autoritate}} {{Portal bar|Timișoara|Banat}} {{DEFAULTSORT:Timișoara}} [[Categorie:Localități românești foste capitale|Timișoara]] [[Categorie:Localități urbane din județul Timiș|Timișoara]] [[Categorie:Timișoara| ]] [[Categorie:Banat|Timișoara]] [[Categorie:Localitate-martir din România|Timișoara]] [[Categorie:Localități din Banat|Timișoara]] [[Categorie:Municipii din România|Timișoara]] [[Categorie:Orașe din județul Timiș|Timișoara]] [[Categorie:Orașe din România|Timișoara]] [[Categorie:Orașe universitare din România|Timișoara]] [[Categorie:Sediile plășilor din România Mare|Timișoara]] dwt1ftjrxfcgocurfl4zpmzj54l5tn1 0 5616 17024933 16996294 2025-06-11T06:32:24Z Nicolae Coman 41997 completări 17024933 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | nume_nativ = {{Nume nativ|de|Oberwischau}}<br />{{Nume nativ|hu|Felsővisó}} | descriere_hartă = Localizarea orașului în cadrul județului | hartă = Viseu de Sus jud Maramures.svg | pushpin_map = România | pushpin_map1 = România Maramureș | lider_titlu = Primar | titlu_atestare = Atestare documentară | atestare = [[1365]] | latd = 47 | latm = 43 | latNS = N | longd = 24 | longm = 25 | longEV = E | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x62]]<ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> }} '''Vișeu de Sus''' (în {{de|Oberwischau}}, în {{hu|Felsővisó}}) este un [[Lista orașelor din România|oraș]] în [[județul Maramureș]], [[Transilvania]], [[România]], format din localitățile componente [[Vișeu de Mijloc, Maramureș|Vișeu de Mijloc]] și Vișeu de Sus (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Localitatea are statutul de stațiune turistică de interes național, fiind situată în depresiunea intramontană a Țării Maramureșului. Conform recensământului din anul 2011, Vișeu de Sus avea o populație de 15.037 locuitori, fiind din punct de vedere demografic al patrulea centru urban al județului Maramureș (după [[Baia Mare]], [[Sighetu Marmației]] și [[Borșa]]). == Etimologie == Originea denumiriii este din [[Limba slavonă|proto-slavonul]] ''*vyšьjь''<ref>{{Citation|title=Reconstruction:Proto-Slavic/vyšьjь|date=2022-07-18|url=https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=Reconstruction:Proto-Slavic/vy%C5%A1%D1%8Cj%D1%8C&oldid=68360568|work=Wiktionary|language=en|access-date=2023-01-20}}</ref>, care înseamă ''înalt'' sau ''de sus''. Asemănător cu etimologia localității [[Visegrád]], din Ungaria. == Istorie == Orașul Vișeu de Sus, după cei mai mulți autori de monografii, este atestat documentar din [[2 februarie]] [[1365]] (Ketwyssou).<ref>[[Coriolan Suciu]], Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.</ref>. Această primă menționare a Vișeului ca localitate apare în diploma regelui maghiar [[Ludovic de Anjou]]. După alți autori, localitatea este atestată din anul [[1549]], cu denumirea de „Vișeul Nou” sau „Între Râuri”, fiind situată la confluența celor două râuri – nume întâlnit până la începutul secolului XX. În anul [[1373]], se marchează hotarul Vișeului cu [[Borșa]], în anul [[1385]] apare Vișeul inferior (de Jos). Anul [[1453]] este anul în care [[Iancu de Hunedoara]], voievodul Transilvaniei și guvernatorul Ungariei, dăruiește Vișeul celor 3 cnezi Ștefan, Petru Mândru și Nan (Nașcu) cât și fraților lor. Evoluția actualului oraș începe după anul [[1770]], când se înființează la Vișeu și [[Borșa]] centre forestiere cu muncitori – coloniști [[țipțeri]] – din [[Zips]], aduși la Vișeu din ordinul împăratului [[Iosif al II-lea, Împărat Roman|Iosif al II–lea al Austriei]]. În anul [[1743]] la Vișeu de Sus se stabilesc mineri din [[Saxonia]] și înființează exploatări de minereuri. În anul [[1773]] se înființează la Vișeu un centru de exploatare forestieră, colonizat cu sași din [[Zips]]. În [[1775]] se stabilesc la Vișeu familii germane venite din [[Austria]] ([[Salzburg]] și [[Tirol]]). Între anii [[1776]]–[[1794]] vin primii coloniști din [[Salzkammergut]]. În [[1778]] sosesc alte 25 de familii din [[Gmunden]], majoritatea cu mulți copii. În anul [[1780]] se fac primele construcții de către cei sosiți, cum ar fi: prima moară în partea de est a orașului; începe construcția digului mai sus de Măcârlău, dig care va fi terminat în [[1784]], an în care alte familii din zona [[Bavaria|Bavariei]] se stabilesc la Vișeu de Sus. În anul [[1788]] se înființează școala elementară a vistieriei din Vișeu de Sus, iar în [[1790]] se construiește stăvilarul de la Făina și se înființează [[Biserica romano-catolică „Sfânta Ana” din Vișeu de Sus|parohia romano-catolică din Vișeu]]. În [[1798]], se deschide prima școală generală. Activitatea [[țipțeri]]lor se materializează și prin prima fabrică de cherestea (construită în anul [[1809]]), prin magazinul statal (depozit) construit în [[1817]]. În perioada [[1809]]–[[1810]] se populează și se formează cartierul Țipțerai. Numărul populației de origine germană și austriacă a crescut permanent, după cum rezultă din documente. La [[recensământul din 1930]] au fost înregistrați 2.753 de germani, cu o pondere de 24,84% din totalul populației. La recensământul din [[1977]] sunt consemnați 3.430 de germani în orașul Vișeu, reprezentând 16,97% din totalul locuitorilor. Țipțerii au fost aduși la Vișeu în primul rând ca muncitori forestieri. De la vârsta adolescenței – 14 ani – băieții își începeau munca în pădure. Pe [[Valea Vaserului]] țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la [[Sighetu Marmației|Sighet]], Vișeu și [[Borșa]], construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea trunchiurilor de molid, iar cea mai tentantă pentru bărbați era plutăritul. Dat fiind timpul foarte îndelungat pe care muncitorul trebuia să-l petreacă în pădure, întemeierea unei așezări pe [[Valea Vaserului]] a apărut ca o necesitate. Așezarea de pe [[Valea Vaserului|Vaser]] reprezintă cea mai strânsă legătură cu istoria și cu tradiția actualilor țipțeri. În acest spațiu al [[Valea Vaserului|Văii Vaserului]] își au originea povestirile țipțerilor, personaje fantastice – fata pădurii, omul alb, piticul pădurii. Poveștile acestei etnii și amintirile bătrânilor, ca și documentele, stau mărturie despre o viață grea, primitivă a acestor oameni în trecut. După anul [[1868]], maghiarizarea forțată i-a afectat mult pe țipțeri, unii fiind nevoiți la acea vreme să-și schimbe numele cu altele de rezonanță maghiară. Cu românii, țipțerii au trăit în înțelegere, fiind uniți, între altele, datorită sărăciei, nivelului scăzut de trai și persecuțiilor stăpânirii străine. [[Fișier:Maramureş Josephinische Landesaufnahme pg36-06.jpg|thumb|300px|right|Vișeu de Sus în [[Harta Iosefină]] a [[Maramureș]]ului, 1782-1785]] În Vișeu de Sus exploatarea lemnului are o vechime care se confundă cu vechimea orașului. Chiar și legenda spune că, în urmă cu poate mai mult de o mie de ani, un tată și cu fiul său s-au dus să taie lemne din pădure. Nefericirea a făcut ca un lemn să-l lovească mortal pe fiu. În memoria fiului său, tatăl a construit pe acest loc o biserică. În jurul bisericii s-au făcut mai apoi case și astfel capătă contur o așezare umană care s-a numit, la început, „Între Râuri”, pentru că se întindea între râul Vișeu și [[Valea Vaserului|Vaser]], iar apoi i s-a spus Vișeu de Sus. Odată cu venirea coloniștilor [[germani]], se intensifică exploatarea pădurilor. Tot mai atractive devin aceste meserii care aduceau un oarecare venit și un alt statut social locuitorilor, pe lângă vechea lor ocupație de crescători de animale. Lemnele erau tăiate de sus cu topoarele, „corhănite” pe jgheaburi cu apă la vale, adunate în stăvilare la Măcârlău și Făina, iar de aici, formate în plute, erau duse pe apa [[Valea Vaserului|Vaserului]] și mai departe pe [[Tisa]]. Multe din obiceiurile coloniștilor țipțeri au fost preluate și de [[români]]. La pădure se lucra toată săptămâna, numai sâmbăta se cobora la vale, uneori pentru cei ce locuiau departe, perioada de lucru se prelungea la 2–3 luni. Butinarii (lucrătorii forestieri) dormeau în cabane numite „finlandeze”, aveau focul în mijloc, iar paturile erau aranjate radial pentru a se putea încălzi mai ușor și pentru a-și usca hainele pe timp de iarnă. Astăzi de pe [[Valea Vaserului]] lemnul se transportă pe cale ferată îngustă. == Geografie == Orașul se află situat la confluența a două râuri, Vișeu și Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului mării, având latitudinea nordică 47 grade și 43 minute și longitudinea estică de 24 grade și 25 minute, având înfățișarea caracteristică orașelor de munte. Se învecinează la NNE cu munții Maramureșului și Republica [[Ucraina]], la SE cu [[Munții Rodnei]] și are ca vecini comunele [[Moisei]] în partea de SE și [[Vișeu de Jos]] în partea de V și [[Poienile de sub Munte]] în partea de NV. Conform datelor primite de la Birourile Urbanism și Amenajare Teritorială și Agricol, suprafața orașului Vișeu de Sus este de 44.306 ha, din care: * Teritoriu administrativ (ha) : 44.306 - al 2-lea oras ca suprafata din Romania! * Cuprins în intravilan (ha): 1.487,28 * Suprafață agricolă (ha): 4,7 * Suprafață neagricolă (ha): 42.814,02 Din punct de vedere juridic majoritatea terenurilor au fost retrocedate foștilor proprietari, iar proprietarii care nu au fost despăgubiți în natură au fost despăgubiți în bani. === Relief === Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată de dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci și înguste, cu dealuri cu înălțimi ce variază între 400 și 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanțe de argile și șisturi bituminoase. Dintre toate elementele peisagistice, relieful are contribuția cea mai importantă la alcătuirea cumulului general de motivații turistice. Pentru turismul actual, existența reliefului montan larg răspândit și diversificat ca structură și fizionomie, înseamnă satisfacerea a cel puțin două cerințe: agrementul și refacerea fizico-psihică. Relieful este resursă de prim ordin pentru orice regiune turistică, prin rolul de suport al celorlalte elemente ale cadrului natural și antropic. Varietatea morfologică a elementelor reliefului, asociată frumuseții peisagistice, evidențiază obiective cu valoare deosebită. [[Valea Vaserului]] este cel mai atractiv traseu turistic al [[Munții Maramureșului|Munților Maramureș]], un defileu săpat în masa șisturilor cristaline, separând pe stânga câteva masive cristaline: Prislopașul (1201 m), Grebeni (1594 m)- între Novăț și Novicioru, Novicioru (1452 m). Sunt prezente crestele și dyk-urile porfiroide. În nord-est, între Vaserul Superior și graniță, se află o serie de culmi de 1300–1500 m, desprinse dintr-o creastă unitară pe care merge granița, situată la 1500–1700 m, numită Culmea Ștevioara. La nord de cotul Vaserului, între văile Făina și Botizu, se află muntele Șuligu (1688 m). Culmea Toroiaga se extinde de la Vaser până la Valea Țâșlei. Este dominată de eruptiv neogen și cristalin. Masivul principal îl formează Vârful Toroiaga (1930 m), prelungit în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în nord cu Vârful Țiganului (1736 m). === Hidrografie și climă === [[Râul Vișeu]] își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se varsă în [[Tisa]] lângă localitatea [[Valea Vișeului]] la circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606&nbsp;km 2 , desfășurat între [[Munții Maramureșului]] în est și [[Munții Rodnei]] în sud. Vișeul are o lungime de 80&nbsp;km și până la [[Borșa]]-[[Moisei]], se mai numește și Borsa sau Vișeuț. În zona de izvor are o pantă mare, de 20–50 m/km. După pătrunderea în Depresiunea Maramureș își croiește o vale largă cu îngustări locale. Bazinul hidrografic al Vișeului este dezvoltat, în cea mai mare parte a sa, în zona montană 67%, care îi asigură o densitate mare a rețelei hidrografice și o scurgere specifică dintre cele mei ridicate din țară. Datorită precipitațiilor abundente, peste 1000&nbsp;mm, densitatea rețelei hidrografice are valori de 0,7–1&nbsp;km/km 2. În avale de [[Moisei]], bazinul Vișeului devine puternic asimetric, dezvoltându-se cu precădere pe dreapta. [[Râul Vaser]] izvorăște din [[Munții Maramureșului]], se formează din izvorul Boului și izvorul Munceii Albi. Are 62&nbsp;km lungime, este cel mai important afluent al Vișeului cu debit mai mare decât acesta. [[Râul Vaser|Vaserul]] trece peste linia marilor înălțimi dintre Pietrosul Maramureșului și Toroiaga. Drenează o suprafață de 422&nbsp;km 2,are o lungime de 42&nbsp;km și un debit mediu de 9 mc/s. === Ape minerale === Valoarea deosebită a acestor bogății naturale este dată de marea diversitate calitativă și cantitativă a mineralizațiilor, precum și de calitățile terapeutice (curative). Apele minerale, datorită compoziției chimice complexe, sunt factori curativi naturali cu o deosebită importanță terapeutică. Apele cu conținut de substanțe minerale și bioxid de carbon sunt ape cu un ridicat nivel terapeutic. Izvoarele minerale din zonă au rezultat în urma unei intense circulații a soluțiilor hidrotermale nu numai în rocile eruptive ci și în masa rocilor cristaline și a rocilor sedimentare eocene. În zona [[Munții Maramureșului|Munților Maramureșului]] au fost identificate în peste 20 de puncte: pe Vaser, la Făina, Șuligu, Glimboaca, Novăț, etc. Dintre acestea se remarcă izvorul Șuligu, care are o mineralizație totală de 9,8/l și 2,3 g/l CO₂. Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se găsesc în zona orașului Vișeu de Sus și pe Valea Vinului. Izvoarele minerale de pe Valea Vinului și în special izvorul cunoscut sub numele de „Gulaci”, au o mineralizație de 12,7 g/l și o concentrație de 2,26 g/l CO2,. Ele pot fi utilizate cu succes pentru îmbuteliere cât și în scop balnear (au mai fost băi și acum 30-40 de ani), prin amenajări locale. În cadrul unității depresionare a Maramureșului, de origine tectonică, de baraj vulcanic și de eroziune diferențială și complexă sub aspectul formațiunilor geologice care o compun, există numeroase surse de ape minerale – clorosodice și bicarbonatate, clorosodice – sulfuroase – carbogazoase. Datorită existenței unei aureole mofetice care înconjoară erupțiunile neogene ale Munților Oaș – Gutâi – Țibleș – Toroiaga, apele subterane sărate, bicarbonatate și sulfuroase din diversele formațiuni limitrofe eruptivului au preluat și caracter carbogazos, prin dizolvarea bioxidului de carbon liber de origine mofetică. Aria de răspândire a apelor minerale cu conținut de bioxid de carbon liber, coincide în general cu extinderea formațiunilor eruptive aparținând lanțului vulcanic neogen Oaș – Gutâi – Țibleș și a masivului eruptiv izolat Toroiaga, bioxidul de carbon liber din aceste ape fiind legat de manifestările post-vulcanice ale eruptivului neogen. === Faună și floră === Vegetația constituie un element important al cadrului natural, cât și un factor de atracție turistică. Varietatea formelor de relief, particularitățile elementelor climatice, hidrologice ca și natura diferită a rocilor, sunt elemente care au determinat un fond vegetal bogat și variat în [[Munții Maramureșului]]. În funcție de relief și altitudine în [[Munții Maramureșului]] pot fi identificate următoarele etaje de vegetație: * etajul colinar; * etajul montan cu trei subetaje de vegetație: * montan inferior; * montan mijlociu; * montan superior. * etajul subalpin; * etajul alpin. Flora și vegetația reprezintă un interes și o importanță deosebită din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere economic, amintim importanța furajeră, meliferă, medicinală, alimentară, decorativă, etc. Dintre speciile alimentare, culinare, amintim: frăguțe, mure, [[zmeură]], [[soc]], cireș pădureț, ciuperci comestibile. Dintre planetele medicinale, amintim: Betula pendula, Crataegus monogyna, Betonica officinalis, Pinus mugo. Unele plante sunt folosite pentru conținutul lor aromatic. Dintre acestea amintim: Carum carvi, Funingirus communis, Mentha s.p., Oxalis acetosella. Pajiștile sunt folosite ca fânețe de o singură coasă, pe altitudini mai mari, și de două coase pe coline joase. În zonele de pajiști înalte se pășunează începând din primăvară până la toamnă. ==== Fauna golurilor alpine ==== Este săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice). Mamiferele sunt reprezentate de specia cea mai caracteristică golurilor alpine – capra neagră (Rupicapra rupicapra). Deși specifică etajului alpin, ea coboară mai ales iarna în jnepenișuri și pătrunde în [[molid]] în căutarea hranei. În [[Munții Maramureșului]] sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul [[1965]]. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (''Aquila cheysaetas''), tisa alpină (''Anthus apinoletta''), [[brumăriță de stâncă]] (''Prunella collaris''), rața sulițar (''Anas acuta''). Dintre reptile, vipera comună (Vipera berus) și șopârla de munte (Lacecta vivipara) sunt prezente în zonele cu stânci calcaroase. În pajiște e prezentă broasca roșie de munte (Rona tempozozia). Trebuie menționat prezența cândva pe aceste meleaguri a zăganului, a vulturului negru și a vulturului sur. ==== Fauna zonei forestiere ==== Este foarte bogată și variată, cuprinzând un număr mare de specii de interes cinegetic. Fauna pădurilor de rășinoase este reprezentată prin: [[urs]] (Ursus arcalos), [[lup]] (Canis lupus), [[mistreț]] (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. ==== Fauna pădurilor de foioase ==== Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de piatră (Mortes foina), [[veverița]] (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). ==== Potențialul vânătoresc și piscicol din zona munților ==== Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri internaționale pe fondurile de vânătoare cum sunt cele de la Făina și Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, urși, lupi, mistreți, jderi, cocoși de munte, etc., ce se vânează cu autorizație. Vânătoarea este o activitate recreativă care, în zona [[Munții Maramureșului|Munților Maramureș]], întrunește condiții deosebite având în vedere: * varietatea mare a speciilor de interes cinegetic; * suprafața mare a fondurilor de interes vânătoresc, (aproximativ 125.000 ha.); * o densitate relativ mare a animalelor sălbatice; * existența unor exemplare de excepție ce se constituie ca trofee. Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser a fost dotat cu două cabane vânătorești la Făina și Novăț. Fondul de vânătoare aparține Ocolului Silvic Vișeu de Sus. Din statistici rezultă că, pe primul loc se află iepurele urmat de cerbi, căprioare și mistreți. Din efectivul de vânat rezultă o individualizare a iepurelui, care se situează pe primul loc cu 780 exemplare, urmat fiind în ordine numerică de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare). Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În apele curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc. Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în râuri a unor cantități de rumeguș de către micii întreprinzători (gatere) dar și alte substanțe toxice, se impune intervenția de urgență prin repopularea râurilor cu puiet de salmonide (păstrăv și lipan), precum și igienizarea râurilor din zonă. [[Râul Vaser]] se situează printre puținele râuri din țară care oferă pescarilor sportivi toată gama practicii cu momeli artificiale, atât cu lanseta, folosind bula de apă și lingurița, îndeosebi de la Făina în jos, cât și cel de finețe, cu muștele, prin biciuire mai ales de la Novăț în amonte. Începând cu anul [[1960]], lipanul s-a dezvoltat rapid, zona lui extinzându-se, specia găsind condiții bune de dezvoltare și în amonte de barajul Măcârlău (6&nbsp;km amonte de Făina), unde a fost introdus pe cale artificială. === Resurse subterane === Sute de ani, pe [[Valea Vaserului]] oamenii exploatează lemnul pe care-l transportă cu ajutorul Mocăniței, singurul tren cu aburi pe linie îngustă ce funcționează în [[Europa]]. Se știe ca maramureșenii sunt renumiți pentru meșteșugul de a realiza case și biserici din lemn care durează sute de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care au desfășurat-o oamenii. Mineritul a fost până nu demult o activitate intens practicată. Și în ziua de azi se pot vedea gurile de la minele ce exploatau minereuri complexe și uraniu. == Demografie == La [[recensământul din 1930]] au fost înregistrați 11.079 locuitori, dintre care 3.722 evrei, 3.616 români, 2.753 germani, 610 maghiari, 336 ruteni ș.a.<ref>[https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/62/1930_Maramures.jpg Recensământul din 1930, vol. II, pag. 276.]</ref> Ca limbă maternă predomina [[limba idiș]], declarată ca atare de 3.681 locuitori, urmată de română și de germană. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3.734 mozaici, 3.638 greco-catolici, 3.316 romano-catolici, 298 ortodocși ș.a.<ref>[https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2d/Maramures1930rel.jpg Recensământul din 1930, vol. II, pag. 659.]</ref> <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Vișeu de Sus |label1=Români|value1=86.96|color1=#8080ff |label2=Germani|value2=2.01|color2=#ff80ff |label3=Alte etnii|value3=1.39|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=9.64|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a orașului Vișeu de Sus |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=81.47|color1=#8080ff |label2=Romano-catolici|value2=5.62|color2=#ffff80 |label3=Greco-catolici|value3=1.17|color3=#ff80ff |label4=Alte religii|value4=1.82|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=9.92|color5=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația orașului Vișeu de Sus se ridică la 15.349 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 15.037 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (86,96%), cu o minoritate de [[Germanii din România|germani]] (2,01%), iar pentru 9,64% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (81,47%), cu minorități de [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (5,62%) și [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]] (1,17%), iar pentru 9,92% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Vișeu de Sus}}</div>{{clear|left}} == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Vișeu de Sus este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_mm_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 10 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 7 }} Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991 – privind Stabilirea categoriei județelor, municipiilor și orașelor, orașul Vișeu de Sus face parte din categoria a III-a a orașelor cu locuitori între 10.001 și 30.000. Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală sunt reprezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă și de Primar, ca autoritate executivă, acestea venind să rezolve treburile publice în condițiile legii. == Economie == La Vișeu de Sus s-au dezvoltat câteva ramuri industriale tradiționale: * Industria Exploatarii Lemnului - dezvoltata pe platforma fostului IFET. * Industria Prelucrarii Lemnului - dezvoltata pe platforma fostei fabrici de cherestea sau a celei de mobila. * Industria Farmaceutica - dezvoltata pe platforma fostului Tanin/Terapia (singura fabrica de morfina din cel de al II-lea Razboi Mondial - aflata in conservare). * Industria Constructiilor si a materialelor de constructie - dezvoltata pe platforma fostului TCM. * Serviciile - Banci, Asigurari, Cabinete Medicale, Auto Service, Instalatii electrice si sanitare, Telecomunicatii, Coafura si Cosmetica, Sport si Agrement, Gastronomie si Turism. == Sănătate și asistență socială == In Vișeu de Sus există mai multe instituții din domeniul sănătății: * Spitalul Orășenesc, cu secții de urgențe, chirurgie, interne, pediatrie, maternitate, obstretica-ginecologie, dermato-venerice, boli contagioase, radiologie,etc. * Serviciul de ambulantă. * Serviciul SMURD. * Serviciul de salvamont. * Cabinete private ale medicilor specialiști: obstretica-ginecologie, oftalmologie, dermato-venerice, stomatologie, etc. * Policlinica Dr. Ivan Dan, cu cabinete medicale de mai multe specializări. In Viseu de Sus ființeaza mai multe instituții sociale: * Cantina sociala a primăriei. * Trei case de copii asistați, aparținând statului. * Doua case de copii private, aparținând organizațiilor de caritate. == Turism == === Obiective turistice === * Primăria, constr. stil baroc-clasic din sec. XIX * Biserica ortodoxă " Sf.Nicolae", constr. stil bizantin, 1933-1937. * Biserica romano-catolica "Sf. Ana", constr. neogotica, 1908-1912. * Biserica greco-catolica "Maica Domnului", de lemn, stil maramureșean. * Biserica ortodoxă (Bătrână) "Buna Vestire", stil neogotic, 1834. * Mănăstirea "Nașterea Maicii Domnului", Valea Scradei, cu pelerinaj (prosesie) de Sf. Marie Mica. * Bustul lui Nicolae Dunca. * Muzeul de Istorie și Etnografie. * Expoziția de fotografie istorica "Hiperboreea", la Biblioteca Orasenească. * Casa-Muzeu "Elefant", ultima casa evreiască tradițională din lemn. === Valea Vaserului === [[Fișier:Mocanitainviseu.jpg|thumb|275px|right|[[Mocăniță]] iarna]] Aflată în partea estică a orașului Vișeu de Sus, valea [[Râul Vaser|Vaserului]] are o lungime de circa 40&nbsp;km. Prin vale circulă „mocănița”, fiind și ultima din [[România]]. Linia ferată pe ecartament îngust (760&nbsp;mm) a fost construită între anii [[1930]]—[[1933]]. Lungimea căii ferate este de 56 kilometri. Cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu 1.100 m, plecarea din Vișeu de Sus fiind la altitudinea de 600 m. Trenul circulă în scopuri industriale, pentru exploatarea lemnului și în scopuri turistice. Vagoanele pentru turiști pot fi vagoane terasă sau vagoane de clasă. Există și vagoane pentru materiale, platforme și lemn. Trenurile turistice regulate, cu abur, circulă în lunile mai-octombrie, până la stația turistică Paltin. Trenurile charter circulă pe toată durata anului, destinațiile fiind la cerere sau la evenimentele culturale precum "Nopțile Muzicale" sau "Sărbătorile de Iarnă". === Monumente pe Valea Vaserului === În anul [[1909]] pe [[Valea Vaserului]] la Făina se ridică o capelă în amintirea [[Elisabeta, împărăteasa Austriei|împărătesei Elisabeta]] (Sissi) și tot atunci au fost terminate două cabane la Stațiunea Șuligu. Cimitirul militar german de la Miraj. Latrinele săpate in stâncă, in Primul Razboi Mondial. === Valea Vinului === Valea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflându-se mai multe izvoare de apă minerală (numite de localnici „borcut”) dar si un strand, cabane si pensiuni. [[Fișier:Catre Valea Vinului.JPG|thumb|right|200px|Spre Valea Vinului]] === Potențialul natural și antropic al Vișeului === Izvoarele de ape minerale existente chiar în oraș evidențează o fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în polimetale de pe valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupții vulcanice. Culoarele Vișeului sunt principala axă de circulație maramureșeană, fiind mărginită la est de treapta unor munți de mică înălțime, care formează bordura marilor înălțimi ale [[Munții Maramureșului|Munților Maramureșului]]. La est culoarul este dominat de culmea Vișeului, iar în apropiere de vărsarea [[Râul Vișeu|Vișeului]] în [[Tisa]], valea se îngustează în defileu. Un obiectiv natural de mare valoare îl reprezintă Valea Vaserului, care izvorăște din Muntele Ignătescu. Aceasta are un mare potențial oferind componentele esențiale ale ambianței umane: peisaj, pământ, aer, apă, dar mai ales omenie. Orașul are o poziție geografică situată la limita unor zone de interes turistic și intersecția unor trasee și circuite turistice. Pe [[Valea Vaserului]] există turism încă de la începutul [[Secolul al XX-lea|secolului XX]]. Importantă pentru [[Valea Vaserului]] este mocănița, trenul cu aburi, care duce până la stația Cozia. === Potențialul turistic antropic al zonei Vișeu de Sus === Este reprezentat de bisericile de lemn și de arhitectura gotică a bisericilor construite după [[1835]]. Biserici și mănăstiri precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii [[1832]]-[[1844]], ctitoria preoților Vasile Roșca și Simeon Pop, biserica ortodoxă din [[1832]], biserica romano-catolică construită între anii [[1912]]-[[1918]] cu hramul „Ioachim și Ana” - ctitor preot Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino. Mănăstirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul [[1762]] în sat. În fiecare an, pe data de 8 septembrie se obișnuiește să se meargă în pelerinaj. Mai sunt de menționat biserica ortodoxă construită între anii [[1933]]-[[1937]], ctitor preot Sebastian Sârcu, biserica ortodoxă din centrul orașului și biserica de lemn din curtea spitalului orășănesc. Alte obiective însemnate sunt cimitirul evreiesc și cartierul germanilor numit Țâpțărai (Zipserai). == Cultură == === Instituții de cultură === * Casa de Cultură Vișeu de Sus, cu ansamblul folcloric "Maramuresul". * Muzeul de Istorie, Etnografie și Centrul de Meșteșuguri * Muzeul Nobilimii Maramureșene. * Biblioteca orășenească si Salonul Artelor. * Asociația cultural-turistică "Hiperboreea". * Asociația "Zipserverein Edelweiss", a tineretului german. * Casa-muzeu "Elefant" - ultima casă evreiască tradițională. === Festivaluri === * Festivalul folcloric "Armonii de Primăvară". * Zilele orașului Vișeu de Sus. * Festivalul Național de Satiră si Umor "Zâmbete în Prier". * Întâlnirea Țipțerilor de pretutindeni "Zipsertreff". * Serbarea Țipțerilor "Sus pe Valea Vaserului". * Nopțile Muzicale de la Paltin, pe Valea Vaserului. * Viflaiemul de Crăciun. * Făcliile de Sânziene. == Educație == Prima școală din localitate a fost școala confesională ridicată în anul [[1808]] pe lângă [[Biserica romano-catolică „Sfânta Ana” din Vișeu de Sus]]. Primul învățător a fost preotul Georg Watter.<ref>[[Anton-Joseph Ilk]], ''Geschichte des deutschen Schulwesens von Oberwischau'', Nürnberg, 2009, p. 1.</ref> În perioada 1871-1874, școala a fost extinsă iar episcopul de Satu Mare a angajat trei cadre didactice pentru școala din Vișeu. La 13 septembrie 1923 autoritățile române au expropriat școala romano-catolică, iar în clădirea școlii confesionale a fost instalată o școală forestieră de stat, cu limba de predare română. De-abia în [[1931]] a fost înființată o secție germană la respectiva școală forestieră. Secția germană a fost apoi desființată în anul școlar 1934/35. Singura disciplină care a fost în continuare predată în limba germană a fost religia romano-catolică. După anexarea Transilvaniei de Nord în anul [[1940]], școala respectivă a devenit școală maghiară de stat, cu limba de predare maghiară. În anul [[1941]], a fost deschisă o școală de stat cu limba de predare germană, sub conducerea lui Karl Funkenhauser. După război, autoritățile române au desființat din nou secția germană, permițând la Vișeu doar predarea în limbile română și maghiară. În anul [[1949]], învățătorul Leopold Hübel a strâns semnături pentru înființarea unei școli germane la Vișeu, lucru care a fost aprobat de autoritățile comuniste. Baza materială a instituției de învățământ a fost precară. Școala a început să funcționeze într-o fostă casă particulară, ale cărei camere au fost transformate în săli de clasă. În anul școlar 1951/1952 existau trei clase primare, iar din [[1953]] a fost introdusă și clasa a cincea. Prin aceasta a fost redeschis drumul învățământului gimnazial de stat cu predare în limba germană la Vișeu. Director al școlii a fost numit Paul Lahner. În [[anii 1950]], școala germană din Vișeu a fost singura instituție gimnazială de învățământ (clasele I-VII) din nordul României cu predare în germană, motiv pentru care ea era frecventată inclusiv de copii din satele [[șvabi sătmăreni|șvabilor sătmăreni]]. În anul școlar 1959/1960, când autoritățile au decis includerea școlilor minorităților naționale în unități de învățământ cu predare în română, cu excepția câtorva licee, la Vișeu școala germană a devenit secție a liceului tehnologic. În prezent, funcționează la Vișeu o școală de arte și meserii, un liceu tehnologic, o școală specială pentru copii cu dizabilități, o școală sanitară postliceală și două licee teoretice („Gheorghe Pop de Băsești” și „Bogdan Vodă”). Liceul tehnologic are în componență și școala germană. == Sport == * Stadionul Orășenesc BRADUL, unde se întâlnesc echipe de fotbal locale și din orașele sau satele învecinate. * Sala Orășenească de Sport, cu tribună pentru spectatori, cu posibilitatea practicării sporturilor de echipă indoor (volei, futsal, handbal, baschet, tenis, etc.) * Liceul Bogdan-Vodă din Vișeu de Sus are în curte o sală de sport unde se pot practica diverse sporturi precum: volei, baschet, tenis de masă, gimnastică și alături, un teren de sport cu bitum. * Terenuri de tenis, zgură, la Spitalul Orășenesc. * Teren sintetic de minifotbal la Complex Sportiv Gabriela. * Ștrand cu bazin de înot și piscină pentru copii, pe Valea Vinului. * Aqua Parc cu bazin de înot, piscina pentru copii și wirpool la Resort Mirage. * Terenuri de sport cu suprafața de bitum se află la Grădinița nr. 1 și la Grupul Școlar nr. 1. == Cazare == În statiunea turistică Vișeu de Sus există numeroase cabane, pensiuni și hoteluri, cum ar fi Hotel Brad, Hotel Gabriela sau Hotel Tren Carpatia Express. == Transport == === Transport rutier === Vișeu de Sus este situat pe [[DN18]], care face legătura între [[Sighetu Marmației]] și [[Vatra Dornei]]. Din Vișeu mai pornește și [[DN17C]] care face legătura cu municipiul [[Bistrița]]. Distanțele dintre Vișeu de Sus și celelalte orașe: * Între Vișeu de Sus și [[Sighetu Marmației]]: 60&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Baia Mare]]: 120&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Borșa Complex Turistic]]: 36&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Satu-Mare]]: 189&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Cluj-Napoca]]: 170&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Vatra Dornei|Vatra-Dornei]]: 94&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Gura Humorului|Gura-Humorului]]: 142&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Suceava]]: 166&nbsp;km Mai există drumuri județene care stabilesc legătura cu mici localități sau sate. [[Fișier:Camil Iamandescu-Early Morning,Viseul de Sus m.jpg|thumb|Dimineață la depoul căii ferate înguste a Vaserului]] === Transport feroviar === Gara Vișeu de Jos este situată pe magistrala 409 a [[Căile Ferate Române|Căilor Ferate Române]]. De aici calea ferată continuă spre Nord la [[Valea Vișeului]], de unde continuă spre [[Ucraina]] și spre [[Sighetu Marmației]]. Iar spre Sud la [[Salva]], de unde există legături de cale ferată spre [[Cluj-Napoca]] si [[Suceava]]. == Etnografie == Vișeu de Sus face parte din regiunea etnografică [[Maramureș]], regiune cunoscută pentru porțile de lemn, bisericile de lemn, portul popular, tradiție și folclor. În Vișeu există un muzeu de istorie și etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din zona Vișeu de Sus. Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la pasul Prislop. == MassMedia == * Un periodic, "Cronica Viseuana". * Ziare: există corespondenți locali la ziarele ''Opinia'' (subredactie), ''Graiul Maramureșului'' cu perspective de subredacție * TV și radio: televiziunea prin cablu - nu prezintă emisiuni locale Gradul de acoperire locala: televiziunea are aprox. 1.500 abonati == Obiective turistice == [[Fișier:Viseul de SusMM (7).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">[[Biserica romano-catolică „Sfânta Ana” din Vișeu de Sus|Biserica romano-catolică „Sf. Ana”]] (monument istoric)</div>]] * Salonul artelor – în clădirea bibliotecii orășenești, cu lucrări ale artistilor plastici din Vișeu de Sus; * Biserica Ortodoxă, construită între anii [[1933]]–[[1937]], ctitor preot Sebastian Sârcu; [http://img.webme.com/pic/f/friends87/201220082935.jpg] * [[Biserica romano-catolică „Sfânta Ana” din Vișeu de Sus|Biserica romano-catolică Sf. Ana]], construită între anii [[1912]]–[[1918]], ctitor preot Carol Schiller, arhitect italian Augustino Maretti. Prin construcție, prin sculpturile și picturile sale executate de către prestigioși meseriași din Austria și Italia, prin stilul neo-gotic, prin vechimea sa, intră în categoria monumentelor istorice și culturale ale patrimoniului țării și Europei. De biserica romano–catolică mai apartine un cimitir cu aceeași vechime, precum și o capelă cu 4 morminte așezată pe râul Vaser (la Faină). Capela a fost ctitorită în anul [[1900]] de către împărăteasa Elisabeta, purtând numele „Capela Sfânta Elisabeta”. * Biserica greco–catolică, construită din lemn, cu hramul „Maica Îndurerată”. Clopotele aduse din Italia (unul de 168&nbsp;kg, iar celălalt de 115&nbsp;kg) au sunat pentru prima data în ziua de Paști în [[1995]]. * Biserica ortodoxă de pe Rădeasa; * Biserica ortodoxă de pe Valea Râului; [[Fișier:Viseul de SusMM (10).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Primăria orașului Vișeu de Sus (monument istoric)</div>]] * Mănăstirea de pe Valea Scradei, cu pelerinaj (procesie) de Sf. Marie Mică, în 8 septembrie. * Primăria – fosta vilă a marelui proprietar Pop Simon, construită între anii [[1870]]-[[1890]], în stil baroc; * Biblioteca orășenească; * Casa de cultură. [[Fișier:Camil Iamandescu-Forrest Narrow Gauge Railway, Ihoasa, Vaser Valley Railway.jpg|thumb|200px|<div style="text-align:center">Mocănița pe valea Vaserului</div>]] * Muzeul de istorie si etnografie al orașului și un centru de mesteșuguri tradiționale Orașul Vișeu de Sus prezintă importanța turistica prin aerul ozonat, nepoluat, prin calitatea apelor minerale și prin arhitectura clădirilor declarate monumente istorice. Prin poziție, punct de plecare către zone de interes turistic deosebit: [[Valea Vișeului]], Valea Vinului, Valea Izei, etc. * Muzeul Nobilimii Maramureșene - găzduit de o nouă clădire impozantă - Centrul Documentar-Expozițional al Nobilimii Maramureșene Române este realizat în întregime de artistul Ioan Piso și de soția sa Livia Piso-Filipașcu de Dolha și Petrova, descendentă a unei vechi familii nobiliare maramureșene. * Casa-muzeu "Elefant", ultima casă evreiască de lemn tradițională, aflată în gara CFF. * [[CFF Vișeu|Gara CFF]], unde se pot vedea diferitele garnituri de trenuri și locomotive cu aburi, punct de plecare în excursii cu "Mocănița" pe Valea Vaserului. == Orașe înfrățite == * {{Orașul înfrățit|Fürstenfeld|Austria|Austria|an=|zișilună=}} * {{Orașul înfrățit|Zug|Elveția|Elveția|an=|zișilună=}} * {{Orașul înfrățit|Verhovîna|Ucraina|Ukraine|an=|zișilună=}} * {{Orașul înfrățit|Staunton,Virginia|SUA|USA|an=|zișilună=}} == Galerie de imagini == <gallery style="text-align:center"> Fișier:Orasul Viseu.JPG|<div style="text-align:center">Orașul Vișeu de Sus</div> Fișier:Raul Viseu si Fabrica de mobila.JPG|<div style="text-align:center">Fosta fabrică de mobilă</div> Fișier:Viseul de SusMM (2).JPG|<div style="text-align:center">Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae”</div> Fișier:Viseu de Mijloc.JPG|<div style="text-align:center">Vișeu de Mijloc</div> Fișier:Dealul Botoaia.JPG|<div style="text-align:center">Dealul Botoaia</div> Fișier:Statia Paltin - Valea Vaserului.jpg|<div style="text-align:center">Stația Paltin / Valea Vaserului / Popas turistic cu Mocănița</div> </gallery> == Personalități == * [[Simion Balya]] ([[1863]] - [[1939]]), deputat în [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]], 1918; * [[Ioan Iusco Dolhuțiu]] ([[1875]] - [[1930]]), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1918; * [[Asher Zelig Genuth]] ([[1882]] - [[1940]]), [[rabin]]; * [[László Ferenczy]] ([[1898]] - [[1946]]), [[crimă de război|criminal de război]]; * [[David L. Genuth]] ([[1901]] - [[1974]]), rabin în [[SUA]]; * [[Jack Mollick]] ([[1908]] - [[1953]]), [[muzician]] emigrat în SUA; * [[Gheorghe Volcovinschi]] ([[1933]] - [[2019]]), [[inventator]]; * [[Anton-Joseph Ilk]] (n. [[1951]]), [[etnolog]], culegător de [[folclor]] al [[țipțeri]]lor; * [[Gavril Ciuban]] (n. [[1951]]), [[poet]]; * [[Ioan Condruc]] (n. [[1951]]), [[fotbal]]ist, [[antrenor]]; * [[Dorel Zamfir]] ([[1961]] - [[2023]]), fotbalist; * [[Gheorghe Șimon]] (n. [[1961]]), [[politician]]; * [[Vasile Tomoiagă]] (n. [[1964]]), [[canotaj|canotor]]; * [[Carmen Avram]] (n. [[1966]]), [[jurnalist]]ă, politician; * [[Liviu Pop]] (n. [[1974]]), politician, fost [[ministru]]; * [[Vasile Vlașin]] (n. [[1975]]), politician; * [[Cosmin Perța]] (n. [[1982]]), [[scriitor]]. * [[Andreica I. Daniel|Andreica I Daniel]] (n. [[1987]]), [[fotograf]]; * [[:en:Simion Bumbar|Simion Bumbar]] (n. [[2005]]), fotbalist. == Note == <references /> == Bibliografie == * [[Claus Stephani]]: ''Oben im Wassertal. Eine Zipser Chronik.'' (Sus pe Valea Vaserului. O cronică a țipțerilor.) Ed. Kriterion, București, 1970. * Claus Stephani: ''Vrăjitoarea din Dealul Șerpilor. În: Viața Românească (București), LXXXII/8, august 1987, p. 62-68. * Claus Stephani: ''Frauen im Wassertal. Rumäniendeutsche Frauen erzählen. Lebensprotokolle aus Ostmarmatien. (Femei din Valea Vaserului. Relatări despre viața lor.) Deutscher Taschenbuch Verlag, München, 1990. * ''Între râuri – Ghid turistic și monografic despre Vișeu de Sus'' – (2001), editată de Fundația Pro-Vișeu, editura Fundația Culturală Zestrea, Sighetu Marmației. * Claus Stephani: ''Din activitatea Comisiei de Etnografie Evreiască din Estul Europei. Ciobanul Mendel Friedmann și croitorul Moses Pollak – doi povestitori populari din Vișeu de Sus.'' (Rezumat sinteză în lb. germană și engleză.) În: Minoritarul imaginar – minoritarul real. Lucrările Simpozionului internațional de antropologia minorităților, 7-9 mai 2003. Compexul Muzeal Arad. Colecția minorități, 5. Arad, 2003, p.&nbsp;402-421. * Claus Stephani: ''A fost un ștetl în Carpați. Convorbiri despre viața evreilor din Vișeu.'' Traducere din limba germană de Ruxandra G. Hosu. Editura Hasefer: București, 2005. == Vezi și == * [[Munții Maramureșului (sit SPA)|Munții Maramureșului]] (arie de protecție specială avifaunistică) * [[Munții Maramureșului (sit SCI)|Munții Maramureșului]] (sit de importanță comunitară) == Legături externe == {{commonscat|Vișeu de Sus}} * {{ro icon}} {{de icon}} {{en icon}} {{hu icon}} [http://viseudesus-city.map2web.eu Harta orasului Viseu de Sus] * {{ro icon}} {{de icon}} {{en icon}} {{hu icon}} [http://www.infoviseudesus.ro Info Viseu de Sus] * {{ro icon}} [http://www.turismviseu.ro Turismul în Vișeu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080317134039/http://www.turismviseu.ro/ |date=2008-03-17 }} * {{ro icon}} [http://www.viseu.mmnet.ro/turism.html Vișeul în cadrul Portalului Maramureș] * {{ro icon}} [http://www.viseudesus.ro Portalul informativ al orasului Viseu de Sus] * {{de icon}} [http://www.maramures.de/erste/zweite.html Zipser und Maramures] * {{de icon}} [http://www.maramures.de/2.Ebene/siedlung.html Zipser Sachsen Siedlung] * {{ro icon}} [http://www.cffviseu.ro CFF Viseu de Sus, site-ul oficial al Mocăniței] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081218193234/http://www.cffviseu.ro/ |date=2008-12-18 }} * {{ro icon}} [http://www.muntiimaramuresului.ro/map/Harta_valea_Vaserului5.jpg Harta Turistică Valea Vaserului] * {{ro icon}} [http://teofil-ivanciuc.weebly.com/din-istoria-publicisticii-maramure351ene.html Din istoria presei maramureșene și a celei din Vișeu de Sus] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130926012315/http://teofil-ivanciuc.weebly.com/din-istoria-publicisticii-maramure351ene.html |date=2013-09-26 }} * {{ro icon}} [http://babilontravel.net/jocul-de-a-vacanta/calatorie-n-timp-pe-valea-vaserului/ Călătorie în timp pe Valea Vaserului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101115191353/http://babilontravel.net/jocul-de-a-vacanta/calatorie-n-timp-pe-valea-vaserului/ |date=2010-11-15 }} * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/tipterii-nemtii-maramuresului-416268.html Tipterii, nemții Maramureșului], 24 octombrie 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.jurnalul.ro/descoperirea-romaniei/sat-de-vacanta-in-salbaticie-41803.htm Sat de vacanta in salbaticie]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 5 iulie 2005, Adrian Mihai, ''Jurnalul Național'' {{Orașe din Maramureș}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Localități urbane din județul Maramureș|Vișeu de Sus]] [[Categorie:Orașe din județul Maramureș|Vișeu de Sus]] [[Categorie:Orașe din România|Vișeu de Sus]] [[Categorie:Vișeu de Sus| ]] [[Categorie:Văi din România|Vișeu de Sus]] a44sjestu9367d6k86646otcb3t1ozw 17024936 17024933 2025-06-11T06:35:49Z Nicolae Coman 41997 completări 17024936 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | nume_nativ = {{Nume nativ|de|Oberwischau}}<br />{{Nume nativ|hu|Felsővisó}} | descriere_hartă = Localizarea orașului în cadrul județului | hartă = Viseu de Sus jud Maramures.svg | pushpin_map = România | pushpin_map1 = România Maramureș | lider_titlu = Primar | titlu_atestare = Atestare documentară | atestare = [[1365]] | latd = 47 | latm = 43 | latNS = N | longd = 24 | longm = 25 | longEV = E | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x62]]<ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> }} '''Vișeu de Sus''' (în {{de|Oberwischau}}, în {{hu|Felsővisó}}) este un [[Lista orașelor din România|oraș]] în [[județul Maramureș]], [[Transilvania]], [[România]], format din localitățile componente [[Vișeu de Mijloc, Maramureș|Vișeu de Mijloc]] și Vișeu de Sus (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Localitatea are statutul de stațiune turistică de interes național, fiind situată în depresiunea intramontană a Țării Maramureșului. Conform recensământului din anul 2011, Vișeu de Sus avea o populație de 15.037 locuitori, fiind din punct de vedere demografic al patrulea centru urban al județului Maramureș (după [[Baia Mare]], [[Sighetu Marmației]] și [[Borșa]]). == Etimologie == Originea denumiriii este din [[Limba slavonă|proto-slavonul]] ''*vyšьjь''<ref>{{Citation|title=Reconstruction:Proto-Slavic/vyšьjь|date=2022-07-18|url=https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=Reconstruction:Proto-Slavic/vy%C5%A1%D1%8Cj%D1%8C&oldid=68360568|work=Wiktionary|language=en|access-date=2023-01-20}}</ref>, care înseamă ''înalt'' sau ''de sus''. Asemănător cu etimologia localității [[Visegrád]], din Ungaria. == Istorie == Orașul Vișeu de Sus, după cei mai mulți autori de monografii, este atestat documentar din [[2 februarie]] [[1365]] (Ketwyssou).<ref>[[Coriolan Suciu]], Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.</ref>. Această primă menționare a Vișeului ca localitate apare în diploma regelui maghiar [[Ludovic de Anjou]]. După alți autori, localitatea este atestată din anul [[1549]], cu denumirea de „Vișeul Nou” sau „Între Râuri”, fiind situată la confluența celor două râuri – nume întâlnit până la începutul secolului XX. În anul [[1373]], se marchează hotarul Vișeului cu [[Borșa]], în anul [[1385]] apare Vișeul inferior (de Jos). Anul [[1453]] este anul în care [[Iancu de Hunedoara]], voievodul Transilvaniei și guvernatorul Ungariei, dăruiește Vișeul celor 3 cnezi Ștefan, Petru Mândru și Nan (Nașcu) cât și fraților lor. Evoluția actualului oraș începe după anul [[1770]], când se înființează la Vișeu și [[Borșa]] centre forestiere cu muncitori – coloniști [[țipțeri]] – din [[Zips]], aduși la Vișeu din ordinul împăratului [[Iosif al II-lea, Împărat Roman|Iosif al II–lea al Austriei]]. În anul [[1743]] la Vișeu de Sus se stabilesc mineri din [[Saxonia]] și înființează exploatări de minereuri. În anul [[1773]] se înființează la Vișeu un centru de exploatare forestieră, colonizat cu sași din [[Zips]]. În [[1775]] se stabilesc la Vișeu familii germane venite din [[Austria]] ([[Salzburg]] și [[Tirol]]). Între anii [[1776]]–[[1794]] vin primii coloniști din [[Salzkammergut]]. În [[1778]] sosesc alte 25 de familii din [[Gmunden]], majoritatea cu mulți copii. În anul [[1780]] se fac primele construcții de către cei sosiți, cum ar fi: prima moară în partea de est a orașului; începe construcția digului mai sus de Măcârlău, dig care va fi terminat în [[1784]], an în care alte familii din zona [[Bavaria|Bavariei]] se stabilesc la Vișeu de Sus. În anul [[1788]] se înființează școala elementară a vistieriei din Vișeu de Sus, iar în [[1790]] se construiește stăvilarul de la Făina și se înființează [[Biserica romano-catolică „Sfânta Ana” din Vișeu de Sus|parohia romano-catolică din Vișeu]]. În [[1798]], se deschide prima școală generală. Activitatea [[țipțeri]]lor se materializează și prin prima fabrică de cherestea (construită în anul [[1809]]), prin magazinul statal (depozit) construit în [[1817]]. În perioada [[1809]]–[[1810]] se populează și se formează cartierul Țipțerai. Numărul populației de origine germană și austriacă a crescut permanent, după cum rezultă din documente. La [[recensământul din 1930]] au fost înregistrați 2.753 de germani, cu o pondere de 24,84% din totalul populației. La recensământul din [[1977]] sunt consemnați 3.430 de germani în orașul Vișeu, reprezentând 16,97% din totalul locuitorilor. Țipțerii au fost aduși la Vișeu în primul rând ca muncitori forestieri. De la vârsta adolescenței – 14 ani – băieții își începeau munca în pădure. Pe [[Valea Vaserului]] țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la [[Sighetu Marmației|Sighet]], Vișeu și [[Borșa]], construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea trunchiurilor de molid, iar cea mai tentantă pentru bărbați era plutăritul. Dat fiind timpul foarte îndelungat pe care muncitorul trebuia să-l petreacă în pădure, întemeierea unei așezări pe [[Valea Vaserului]] a apărut ca o necesitate. Așezarea de pe [[Valea Vaserului|Vaser]] reprezintă cea mai strânsă legătură cu istoria și cu tradiția actualilor țipțeri. În acest spațiu al [[Valea Vaserului|Văii Vaserului]] își au originea povestirile țipțerilor, personaje fantastice – fata pădurii, omul alb, piticul pădurii. Poveștile acestei etnii și amintirile bătrânilor, ca și documentele, stau mărturie despre o viață grea, primitivă a acestor oameni în trecut. După anul [[1868]], maghiarizarea forțată i-a afectat mult pe țipțeri, unii fiind nevoiți la acea vreme să-și schimbe numele cu altele de rezonanță maghiară. Cu românii, țipțerii au trăit în înțelegere, fiind uniți, între altele, datorită sărăciei, nivelului scăzut de trai și persecuțiilor stăpânirii străine. [[Fișier:Maramureş Josephinische Landesaufnahme pg36-06.jpg|thumb|300px|right|Vișeu de Sus în [[Harta Iosefină]] a [[Maramureș]]ului, 1782-1785]] În Vișeu de Sus exploatarea lemnului are o vechime care se confundă cu vechimea orașului. Chiar și legenda spune că, în urmă cu poate mai mult de o mie de ani, un tată și cu fiul său s-au dus să taie lemne din pădure. Nefericirea a făcut ca un lemn să-l lovească mortal pe fiu. În memoria fiului său, tatăl a construit pe acest loc o biserică. În jurul bisericii s-au făcut mai apoi case și astfel capătă contur o așezare umană care s-a numit, la început, „Între Râuri”, pentru că se întindea între râul Vișeu și [[Valea Vaserului|Vaser]], iar apoi i s-a spus Vișeu de Sus. Odată cu venirea coloniștilor [[germani]], se intensifică exploatarea pădurilor. Tot mai atractive devin aceste meserii care aduceau un oarecare venit și un alt statut social locuitorilor, pe lângă vechea lor ocupație de crescători de animale. Lemnele erau tăiate de sus cu topoarele, „corhănite” pe jgheaburi cu apă la vale, adunate în stăvilare la Măcârlău și Făina, iar de aici, formate în plute, erau duse pe apa [[Valea Vaserului|Vaserului]] și mai departe pe [[Tisa]]. Multe din obiceiurile coloniștilor țipțeri au fost preluate și de [[români]]. La pădure se lucra toată săptămâna, numai sâmbăta se cobora la vale, uneori pentru cei ce locuiau departe, perioada de lucru se prelungea la 2–3 luni. Butinarii (lucrătorii forestieri) dormeau în cabane numite „finlandeze”, aveau focul în mijloc, iar paturile erau aranjate radial pentru a se putea încălzi mai ușor și pentru a-și usca hainele pe timp de iarnă. Astăzi de pe [[Valea Vaserului]] lemnul se transportă pe cale ferată îngustă. == Geografie == Orașul se află situat la confluența a două râuri, Vișeu și Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului mării, având latitudinea nordică 47 grade și 43 minute și longitudinea estică de 24 grade și 25 minute, având înfățișarea caracteristică orașelor de munte. Se învecinează la NNE cu munții Maramureșului și Republica [[Ucraina]], la SE cu [[Munții Rodnei]] și are ca vecini comunele [[Moisei]] în partea de SE și [[Vișeu de Jos]] în partea de V și [[Poienile de sub Munte]] în partea de NV. Conform datelor primite de la Birourile Urbanism și Amenajare Teritorială și Agricol, suprafața orașului Vișeu de Sus este de 44.306 ha, din care: * Teritoriu administrativ (ha) : 44.306 - al 2-lea oras ca suprafata din Romania! * Cuprins în intravilan (ha): 1.487,28 * Suprafață agricolă (ha): 4,7 * Suprafață neagricolă (ha): 42.814,02 Din punct de vedere juridic majoritatea terenurilor au fost retrocedate foștilor proprietari, iar proprietarii care nu au fost despăgubiți în natură au fost despăgubiți în bani. === Relief === Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată de dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci și înguste, cu dealuri cu înălțimi ce variază între 400 și 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt constituite din roci dure cu alternanțe de argile și șisturi bituminoase. Dintre toate elementele peisagistice, relieful are contribuția cea mai importantă la alcătuirea cumulului general de motivații turistice. Pentru turismul actual, existența reliefului montan larg răspândit și diversificat ca structură și fizionomie, înseamnă satisfacerea a cel puțin două cerințe: agrementul și refacerea fizico-psihică. Relieful este resursă de prim ordin pentru orice regiune turistică, prin rolul de suport al celorlalte elemente ale cadrului natural și antropic. Varietatea morfologică a elementelor reliefului, asociată frumuseții peisagistice, evidențiază obiective cu valoare deosebită. [[Valea Vaserului]] este cel mai atractiv traseu turistic al [[Munții Maramureșului|Munților Maramureș]], un defileu săpat în masa șisturilor cristaline, separând pe stânga câteva masive cristaline: Prislopașul (1201 m), Grebeni (1594 m)- între Novăț și Novicioru, Novicioru (1452 m). Sunt prezente crestele și dyk-urile porfiroide. În nord-est, între Vaserul Superior și graniță, se află o serie de culmi de 1300–1500 m, desprinse dintr-o creastă unitară pe care merge granița, situată la 1500–1700 m, numită Culmea Ștevioara. La nord de cotul Vaserului, între văile Făina și Botizu, se află muntele Șuligu (1688 m). Culmea Toroiaga se extinde de la Vaser până la Valea Țâșlei. Este dominată de eruptiv neogen și cristalin. Masivul principal îl formează Vârful Toroiaga (1930 m), prelungit în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în nord cu Vârful Țiganului (1736 m). === Hidrografie și climă === [[Râul Vișeu]] își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se varsă în [[Tisa]] lângă localitatea [[Valea Vișeului]] la circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606&nbsp;km 2 , desfășurat între [[Munții Maramureșului]] în est și [[Munții Rodnei]] în sud. Vișeul are o lungime de 80&nbsp;km și până la [[Borșa]]-[[Moisei]], se mai numește și Borsa sau Vișeuț. În zona de izvor are o pantă mare, de 20–50 m/km. După pătrunderea în Depresiunea Maramureș își croiește o vale largă cu îngustări locale. Bazinul hidrografic al Vișeului este dezvoltat, în cea mai mare parte a sa, în zona montană 67%, care îi asigură o densitate mare a rețelei hidrografice și o scurgere specifică dintre cele mei ridicate din țară. Datorită precipitațiilor abundente, peste 1000&nbsp;mm, densitatea rețelei hidrografice are valori de 0,7–1&nbsp;km/km 2. În avale de [[Moisei]], bazinul Vișeului devine puternic asimetric, dezvoltându-se cu precădere pe dreapta. [[Râul Vaser]] izvorăște din [[Munții Maramureșului]], se formează din izvorul Boului și izvorul Munceii Albi. Are 62&nbsp;km lungime, este cel mai important afluent al Vișeului cu debit mai mare decât acesta. [[Râul Vaser|Vaserul]] trece peste linia marilor înălțimi dintre Pietrosul Maramureșului și Toroiaga. Drenează o suprafață de 422&nbsp;km 2,are o lungime de 42&nbsp;km și un debit mediu de 9 mc/s. === Ape minerale === Valoarea deosebită a acestor bogății naturale este dată de marea diversitate calitativă și cantitativă a mineralizațiilor, precum și de calitățile terapeutice (curative). Apele minerale, datorită compoziției chimice complexe, sunt factori curativi naturali cu o deosebită importanță terapeutică. Apele cu conținut de substanțe minerale și bioxid de carbon sunt ape cu un ridicat nivel terapeutic. Izvoarele minerale din zonă au rezultat în urma unei intense circulații a soluțiilor hidrotermale nu numai în rocile eruptive ci și în masa rocilor cristaline și a rocilor sedimentare eocene. În zona [[Munții Maramureșului|Munților Maramureșului]] au fost identificate în peste 20 de puncte: pe Vaser, la Făina, Șuligu, Glimboaca, Novăț, etc. Dintre acestea se remarcă izvorul Șuligu, care are o mineralizație totală de 9,8/l și 2,3 g/l CO₂. Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se găsesc în zona orașului Vișeu de Sus și pe Valea Vinului. Izvoarele minerale de pe Valea Vinului și în special izvorul cunoscut sub numele de „Gulaci”, au o mineralizație de 12,7 g/l și o concentrație de 2,26 g/l CO2,. Ele pot fi utilizate cu succes pentru îmbuteliere cât și în scop balnear (au mai fost băi și acum 30-40 de ani), prin amenajări locale. În cadrul unității depresionare a Maramureșului, de origine tectonică, de baraj vulcanic și de eroziune diferențială și complexă sub aspectul formațiunilor geologice care o compun, există numeroase surse de ape minerale – clorosodice și bicarbonatate, clorosodice – sulfuroase – carbogazoase. Datorită existenței unei aureole mofetice care înconjoară erupțiunile neogene ale Munților Oaș – Gutâi – Țibleș – Toroiaga, apele subterane sărate, bicarbonatate și sulfuroase din diversele formațiuni limitrofe eruptivului au preluat și caracter carbogazos, prin dizolvarea bioxidului de carbon liber de origine mofetică. Aria de răspândire a apelor minerale cu conținut de bioxid de carbon liber, coincide în general cu extinderea formațiunilor eruptive aparținând lanțului vulcanic neogen Oaș – Gutâi – Țibleș și a masivului eruptiv izolat Toroiaga, bioxidul de carbon liber din aceste ape fiind legat de manifestările post-vulcanice ale eruptivului neogen. === Faună și floră === Vegetația constituie un element important al cadrului natural, cât și un factor de atracție turistică. Varietatea formelor de relief, particularitățile elementelor climatice, hidrologice ca și natura diferită a rocilor, sunt elemente care au determinat un fond vegetal bogat și variat în [[Munții Maramureșului]]. În funcție de relief și altitudine în [[Munții Maramureșului]] pot fi identificate următoarele etaje de vegetație: * etajul colinar; * etajul montan cu trei subetaje de vegetație: * montan inferior; * montan mijlociu; * montan superior. * etajul subalpin; * etajul alpin. Flora și vegetația reprezintă un interes și o importanță deosebită din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere economic, amintim importanța furajeră, meliferă, medicinală, alimentară, decorativă, etc. Dintre speciile alimentare, culinare, amintim: frăguțe, mure, [[zmeură]], [[soc]], cireș pădureț, ciuperci comestibile. Dintre planetele medicinale, amintim: Betula pendula, Crataegus monogyna, Betonica officinalis, Pinus mugo. Unele plante sunt folosite pentru conținutul lor aromatic. Dintre acestea amintim: Carum carvi, Funingirus communis, Mentha s.p., Oxalis acetosella. Pajiștile sunt folosite ca fânețe de o singură coasă, pe altitudini mai mari, și de două coase pe coline joase. În zonele de pajiști înalte se pășunează începând din primăvară până la toamnă. ==== Fauna golurilor alpine ==== Este săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice). Mamiferele sunt reprezentate de specia cea mai caracteristică golurilor alpine – capra neagră (Rupicapra rupicapra). Deși specifică etajului alpin, ea coboară mai ales iarna în jnepenișuri și pătrunde în [[molid]] în căutarea hranei. În [[Munții Maramureșului]] sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul [[1965]]. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (''Aquila cheysaetas''), tisa alpină (''Anthus apinoletta''), [[brumăriță de stâncă]] (''Prunella collaris''), rața sulițar (''Anas acuta''). Dintre reptile, vipera comună (Vipera berus) și șopârla de munte (Lacecta vivipara) sunt prezente în zonele cu stânci calcaroase. În pajiște e prezentă broasca roșie de munte (Rona tempozozia). Trebuie menționat prezența cândva pe aceste meleaguri a zăganului, a vulturului negru și a vulturului sur. ==== Fauna zonei forestiere ==== Este foarte bogată și variată, cuprinzând un număr mare de specii de interes cinegetic. Fauna pădurilor de rășinoase este reprezentată prin: [[urs]] (Ursus arcalos), [[lup]] (Canis lupus), [[mistreț]] (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. ==== Fauna pădurilor de foioase ==== Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de piatră (Mortes foina), [[veverița]] (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). ==== Potențialul vânătoresc și piscicol din zona munților ==== Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri internaționale pe fondurile de vânătoare cum sunt cele de la Făina și Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, urși, lupi, mistreți, jderi, cocoși de munte, etc., ce se vânează cu autorizație. Vânătoarea este o activitate recreativă care, în zona [[Munții Maramureșului|Munților Maramureș]], întrunește condiții deosebite având în vedere: * varietatea mare a speciilor de interes cinegetic; * suprafața mare a fondurilor de interes vânătoresc, (aproximativ 125.000 ha.); * o densitate relativ mare a animalelor sălbatice; * existența unor exemplare de excepție ce se constituie ca trofee. Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser a fost dotat cu două cabane vânătorești la Făina și Novăț. Fondul de vânătoare aparține Ocolului Silvic Vișeu de Sus. Din statistici rezultă că, pe primul loc se află iepurele urmat de cerbi, căprioare și mistreți. Din efectivul de vânat rezultă o individualizare a iepurelui, care se situează pe primul loc cu 780 exemplare, urmat fiind în ordine numerică de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare). Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În apele curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc. Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în râuri a unor cantități de rumeguș de către micii întreprinzători (gatere) dar și alte substanțe toxice, se impune intervenția de urgență prin repopularea râurilor cu puiet de salmonide (păstrăv și lipan), precum și igienizarea râurilor din zonă. [[Râul Vaser]] se situează printre puținele râuri din țară care oferă pescarilor sportivi toată gama practicii cu momeli artificiale, atât cu lanseta, folosind bula de apă și lingurița, îndeosebi de la Făina în jos, cât și cel de finețe, cu muștele, prin biciuire mai ales de la Novăț în amonte. Începând cu anul [[1960]], lipanul s-a dezvoltat rapid, zona lui extinzându-se, specia găsind condiții bune de dezvoltare și în amonte de barajul Măcârlău (6&nbsp;km amonte de Făina), unde a fost introdus pe cale artificială. === Resurse subterane === Sute de ani, pe [[Valea Vaserului]] oamenii exploatează lemnul pe care-l transportă cu ajutorul Mocăniței, singurul tren cu aburi pe linie îngustă ce funcționează în [[Europa]]. Se știe ca maramureșenii sunt renumiți pentru meșteșugul de a realiza case și biserici din lemn care durează sute de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care au desfășurat-o oamenii. Mineritul a fost până nu demult o activitate intens practicată. Și în ziua de azi se pot vedea gurile de la minele ce exploatau minereuri complexe și uraniu. == Demografie == La [[recensământul din 1930]] au fost înregistrați 11.079 locuitori, dintre care 3.722 evrei, 3.616 români, 2.753 germani, 610 maghiari, 336 ruteni ș.a.<ref>[https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/62/1930_Maramures.jpg Recensământul din 1930, vol. II, pag. 276.]</ref> Ca limbă maternă predomina [[limba idiș]], declarată ca atare de 3.681 locuitori, urmată de română și de germană. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3.734 mozaici, 3.638 greco-catolici, 3.316 romano-catolici, 298 ortodocși ș.a.<ref>[https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2d/Maramures1930rel.jpg Recensământul din 1930, vol. II, pag. 659.]</ref> <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a orașului Vișeu de Sus |label1=Români|value1=86.96|color1=#8080ff |label2=Germani|value2=2.01|color2=#ff80ff |label3=Alte etnii|value3=1.39|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=9.64|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a orașului Vișeu de Sus |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=81.47|color1=#8080ff |label2=Romano-catolici|value2=5.62|color2=#ffff80 |label3=Greco-catolici|value3=1.17|color3=#ff80ff |label4=Alte religii|value4=1.82|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=9.92|color5=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația orașului Vișeu de Sus se ridică la 15.349 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 15.037 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (86,96%), cu o minoritate de [[Germanii din România|germani]] (2,01%), iar pentru 9,64% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (81,47%), cu minorități de [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (5,62%) și [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]] (1,17%), iar pentru 9,92% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Vișeu de Sus}}</div>{{clear|left}} == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Orașul Vișeu de Sus este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_mm_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 10 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 7 }} Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991 – privind Stabilirea categoriei județelor, municipiilor și orașelor, orașul Vișeu de Sus face parte din categoria a III-a a orașelor cu locuitori între 10.001 și 30.000. Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală sunt reprezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă și de Primar, ca autoritate executivă, acestea venind să rezolve treburile publice în condițiile legii. == Economie == La Vișeu de Sus s-au dezvoltat câteva ramuri industriale tradiționale: * Industria Exploatarii Lemnului - dezvoltata pe platforma fostului IFET. * Industria Prelucrarii Lemnului - dezvoltata pe platforma fostei fabrici de cherestea sau a celei de mobila. * Industria Farmaceutica - dezvoltata pe platforma fostului Tanin/Terapia (singura fabrica de morfina din cel de al II-lea Razboi Mondial - aflata in conservare). * Industria Constructiilor si a materialelor de constructie - dezvoltata pe platforma fostului TCM. * Serviciile - Banci, Asigurari, Cabinete Medicale, Auto Service, Instalatii electrice si sanitare, Telecomunicatii, Coafura si Cosmetica, Sport si Agrement, Gastronomie si Turism. == Sănătate și asistență socială == In Vișeu de Sus există mai multe instituții din domeniul sănătății: * Spitalul Orășenesc, cu secții de urgențe, chirurgie, interne, pediatrie, maternitate, obstretica-ginecologie, dermato-venerice, boli contagioase, radiologie,etc. * Serviciul de ambulantă. * Serviciul SMURD. * Serviciul de salvamont. * Cabinete private ale medicilor specialiști: obstretica-ginecologie, oftalmologie, dermato-venerice, stomatologie, etc. * Policlinica Dr. Ivan Dan, cu cabinete medicale de mai multe specializări. In Viseu de Sus ființeaza mai multe instituții sociale: * Cantina sociala a primăriei. * Trei case de copii asistați, aparținând statului. * Doua case de copii private, aparținând organizațiilor de caritate. == Turism == === Obiective turistice === * Primăria, constr. stil baroc-clasic din sec. XIX * Biserica ortodoxă " Sf.Nicolae", constr. stil bizantin, 1933-1937. * Biserica romano-catolica "Sf. Ana", constr. neogotica, 1908-1912. * Biserica greco-catolica "Maica Domnului", de lemn, stil maramureșean. * Biserica ortodoxă (Bătrână) "Buna Vestire", stil neogotic, 1834. * Mănăstirea "Nașterea Maicii Domnului", Valea Scradei, cu pelerinaj (prosesie) de Sf. Marie Mica. * Bustul lui Nicolae Dunca. * Muzeul de Istorie și Etnografie. * Expoziția de fotografie istorica "Hiperboreea", la Biblioteca Orasenească. * Casa-Muzeu "Elefant", ultima casa evreiască tradițională din lemn. === Valea Vaserului === [[Fișier:Mocanitainviseu.jpg|thumb|275px|right|[[Mocăniță]] iarna]] Aflată în partea estică a orașului Vișeu de Sus, valea [[Râul Vaser|Vaserului]] are o lungime de circa 40&nbsp;km. Prin vale circulă „mocănița”, fiind și ultima din [[România]]. Linia ferată pe ecartament îngust (760&nbsp;mm) a fost construită între anii [[1930]]—[[1933]]. Lungimea căii ferate este de 56 kilometri. Cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu 1.100 m, plecarea din Vișeu de Sus fiind la altitudinea de 600 m. Trenul circulă în scopuri industriale, pentru exploatarea lemnului și în scopuri turistice. Vagoanele pentru turiști pot fi vagoane terasă sau vagoane de clasă. Există și vagoane pentru materiale, platforme și lemn. Trenurile turistice regulate, cu abur, circulă în lunile mai-octombrie, până la stația turistică Paltin. Trenurile charter circulă pe toată durata anului, destinațiile fiind la cerere sau la evenimentele culturale precum "Nopțile Muzicale" sau "Sărbătorile de Iarnă". === Monumente pe Valea Vaserului === În anul [[1909]] pe [[Valea Vaserului]] la Făina se ridică o capelă în amintirea [[Elisabeta, împărăteasa Austriei|împărătesei Elisabeta]] (Sissi) și tot atunci au fost terminate două cabane la Stațiunea Șuligu. Cimitirul militar german de la Miraj. Latrinele săpate in stâncă, in Primul Razboi Mondial. === Valea Vinului === Valea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflându-se mai multe izvoare de apă minerală (numite de localnici „borcut”) dar si un strand, cabane si pensiuni. [[Fișier:Catre Valea Vinului.JPG|thumb|right|200px|Spre Valea Vinului]] === Potențialul natural și antropic al Vișeului === Izvoarele de ape minerale existente chiar în oraș evidențează o fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în polimetale de pe valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupții vulcanice. Culoarele Vișeului sunt principala axă de circulație maramureșeană, fiind mărginită la est de treapta unor munți de mică înălțime, care formează bordura marilor înălțimi ale [[Munții Maramureșului|Munților Maramureșului]]. La est culoarul este dominat de culmea Vișeului, iar în apropiere de vărsarea [[Râul Vișeu|Vișeului]] în [[Tisa]], valea se îngustează în defileu. Un obiectiv natural de mare valoare îl reprezintă Valea Vaserului, care izvorăște din Muntele Ignătescu. Aceasta are un mare potențial oferind componentele esențiale ale ambianței umane: peisaj, pământ, aer, apă, dar mai ales omenie. Orașul are o poziție geografică situată la limita unor zone de interes turistic și intersecția unor trasee și circuite turistice. Pe [[Valea Vaserului]] există turism încă de la începutul [[Secolul al XX-lea|secolului XX]]. Importantă pentru [[Valea Vaserului]] este mocănița, trenul cu aburi, care duce până la stația Cozia. === Potențialul turistic antropic al zonei Vișeu de Sus === Este reprezentat de bisericile de lemn și de arhitectura gotică a bisericilor construite după [[1835]]. Biserici și mănăstiri precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii [[1832]]-[[1844]], ctitoria preoților Vasile Roșca și Simeon Pop, biserica ortodoxă din [[1832]], biserica romano-catolică construită între anii [[1912]]-[[1918]] cu hramul „Ioachim și Ana” - ctitor preot Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino. Mănăstirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul [[1762]] în sat. În fiecare an, pe data de 8 septembrie se obișnuiește să se meargă în pelerinaj. Mai sunt de menționat biserica ortodoxă construită între anii [[1933]]-[[1937]], ctitor preot Sebastian Sârcu, biserica ortodoxă din centrul orașului și biserica de lemn din curtea spitalului orășănesc. Alte obiective însemnate sunt cimitirul evreiesc și cartierul germanilor numit Țâpțărai (Zipserai). == Cultură == === Instituții de cultură === * Casa de Cultură Vișeu de Sus, cu ansamblul folcloric "Maramuresul". * Muzeul de Istorie, Etnografie și Centrul de Meșteșuguri * Muzeul Nobilimii Maramureșene. * Biblioteca orășenească si Salonul Artelor. * Asociația cultural-turistică "Hiperboreea". * Asociația "Zipserverein Edelweiss", a tineretului german. * Casa-muzeu "Elefant" - ultima casă evreiască tradițională. === Festivaluri === * Festivalul folcloric "Armonii de Primăvară". * Zilele orașului Vișeu de Sus. * Festivalul Național de Satiră si Umor "Zâmbete în Prier". * Întâlnirea Țipțerilor de pretutindeni "Zipsertreff". * Serbarea Țipțerilor "Sus pe Valea Vaserului". * Nopțile Muzicale de la Paltin, pe Valea Vaserului. * Viflaiemul de Crăciun. * Făcliile de Sânziene. == Educație == Prima școală din localitate a fost școala confesională ridicată în anul [[1808]] pe lângă [[Biserica romano-catolică „Sfânta Ana” din Vișeu de Sus]]. Primul învățător a fost preotul Georg Watter.<ref>[[Anton-Joseph Ilk]], ''Geschichte des deutschen Schulwesens von Oberwischau'', Nürnberg, 2009, p. 1.</ref> În perioada 1871-1874, școala a fost extinsă iar episcopul de Satu Mare a angajat trei cadre didactice pentru școala din Vișeu. La 13 septembrie 1923 autoritățile române au expropriat școala romano-catolică, iar în clădirea școlii confesionale a fost instalată o școală forestieră de stat, cu limba de predare română. De-abia în [[1931]] a fost înființată o secție germană la respectiva școală forestieră. Secția germană a fost apoi desființată în anul școlar 1934/35. Singura disciplină care a fost în continuare predată în limba germană a fost religia romano-catolică. După anexarea Transilvaniei de Nord în anul [[1940]], școala respectivă a devenit școală maghiară de stat, cu limba de predare maghiară. În anul [[1941]], a fost deschisă o școală de stat cu limba de predare germană, sub conducerea lui Karl Funkenhauser. După război, autoritățile române au desființat din nou secția germană, permițând la Vișeu doar predarea în limbile română și maghiară. În anul [[1949]], învățătorul Leopold Hübel a strâns semnături pentru înființarea unei școli germane la Vișeu, lucru care a fost aprobat de autoritățile comuniste. Baza materială a instituției de învățământ a fost precară. Școala a început să funcționeze într-o fostă casă particulară, ale cărei camere au fost transformate în săli de clasă. În anul școlar 1951/1952 existau trei clase primare, iar din [[1953]] a fost introdusă și clasa a cincea. Prin aceasta a fost redeschis drumul învățământului gimnazial de stat cu predare în limba germană la Vișeu. Director al școlii a fost numit Paul Lahner. În [[anii 1950]], școala germană din Vișeu a fost singura instituție gimnazială de învățământ (clasele I-VII) din nordul României cu predare în germană, motiv pentru care ea era frecventată inclusiv de copii din satele [[șvabi sătmăreni|șvabilor sătmăreni]]. În anul școlar 1959/1960, când autoritățile au decis includerea școlilor minorităților naționale în unități de învățământ cu predare în română, cu excepția câtorva licee, la Vișeu școala germană a devenit secție a liceului tehnologic. În prezent, funcționează la Vișeu o școală de arte și meserii, un liceu tehnologic, o școală specială pentru copii cu dizabilități, o școală sanitară postliceală și două licee teoretice („Gheorghe Pop de Băsești” și „Bogdan Vodă”). Liceul tehnologic are în componență și școala germană. == Sport == * Stadionul Orășenesc BRADUL, unde se întâlnesc echipe de fotbal locale și din orașele sau satele învecinate. * Sala Orășenească de Sport, cu tribună pentru spectatori, cu posibilitatea practicării sporturilor de echipă indoor (volei, futsal, handbal, baschet, tenis, etc.) * Liceul Bogdan-Vodă din Vișeu de Sus are în curte o sală de sport unde se pot practica diverse sporturi precum: volei, baschet, tenis de masă, gimnastică și alături, un teren de sport cu bitum. * Terenuri de tenis, zgură, la Spitalul Orășenesc. * Teren sintetic de minifotbal la Complex Sportiv Gabriela. * Ștrand cu bazin de înot și piscină pentru copii, pe Valea Vinului. * Aqua Parc cu bazin de înot, piscina pentru copii și wirpool la Resort Mirage. * Terenuri de sport cu suprafața de bitum se află la Grădinița nr. 1 și la Grupul Școlar nr. 1. == Cazare == În statiunea turistică Vișeu de Sus există numeroase cabane, pensiuni și hoteluri, cum ar fi Hotel Brad, Hotel Gabriela sau Hotel Tren Carpatia Express. == Transport == === Transport rutier === Vișeu de Sus este situat pe [[DN18]], care face legătura între [[Sighetu Marmației]] și [[Vatra Dornei]]. Din Vișeu mai pornește și [[DN17C]] care face legătura cu municipiul [[Bistrița]]. Distanțele dintre Vișeu de Sus și celelalte orașe: * Între Vișeu de Sus și [[Sighetu Marmației]]: 60&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Baia Mare]]: 120&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Borșa Complex Turistic]]: 36&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Satu-Mare]]: 189&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Cluj-Napoca]]: 170&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Vatra Dornei|Vatra-Dornei]]: 94&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Gura Humorului|Gura-Humorului]]: 142&nbsp;km * Între Vișeu de Sus și [[Suceava]]: 166&nbsp;km Mai există drumuri județene care stabilesc legătura cu mici localități sau sate. [[Fișier:Camil Iamandescu-Early Morning,Viseul de Sus m.jpg|thumb|Dimineață la depoul căii ferate înguste a Vaserului]] === Transport feroviar === Gara Vișeu de Jos este situată pe magistrala 409 a [[Căile Ferate Române|Căilor Ferate Române]]. De aici calea ferată continuă spre Nord la [[Valea Vișeului]], de unde continuă spre [[Ucraina]] și spre [[Sighetu Marmației]]. Iar spre Sud la [[Salva]], de unde există legături de cale ferată spre [[Cluj-Napoca]] si [[Suceava]]. == Etnografie == Vișeu de Sus face parte din regiunea etnografică [[Maramureș]], regiune cunoscută pentru porțile de lemn, bisericile de lemn, portul popular, tradiție și folclor. În Vișeu există un muzeu de istorie și etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din zona Vișeu de Sus. Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la pasul Prislop. == MassMedia == * Un periodic, "Cronica Viseuana". * Ziare: există corespondenți locali la ziarele ''Opinia'' (subredactie), ''Graiul Maramureșului'' cu perspective de subredacție * TV și radio: televiziunea prin cablu - nu prezintă emisiuni locale Gradul de acoperire locala: televiziunea are aprox. 1.500 abonati == Obiective turistice == [[Fișier:Viseul de SusMM (7).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">[[Biserica romano-catolică „Sfânta Ana” din Vișeu de Sus|Biserica romano-catolică „Sf. Ana”]] (monument istoric)</div>]] * Salonul artelor – în clădirea bibliotecii orășenești, cu lucrări ale artistilor plastici din Vișeu de Sus; * Biserica Ortodoxă, construită între anii [[1933]]–[[1937]], ctitor preot Sebastian Sârcu; [http://img.webme.com/pic/f/friends87/201220082935.jpg] * [[Biserica romano-catolică „Sfânta Ana” din Vișeu de Sus|Biserica romano-catolică Sf. Ana]], construită între anii [[1912]]–[[1918]], ctitor preot Carol Schiller, arhitect italian Augustino Maretti. Prin construcție, prin sculpturile și picturile sale executate de către prestigioși meseriași din Austria și Italia, prin stilul neo-gotic, prin vechimea sa, intră în categoria monumentelor istorice și culturale ale patrimoniului țării și Europei. De biserica romano–catolică mai apartine un cimitir cu aceeași vechime, precum și o capelă cu 4 morminte așezată pe râul Vaser (la Faină). Capela a fost ctitorită în anul [[1900]] de către împărăteasa Elisabeta, purtând numele „Capela Sfânta Elisabeta”. * Biserica greco–catolică, construită din lemn, cu hramul „Maica Îndurerată”. Clopotele aduse din Italia (unul de 168&nbsp;kg, iar celălalt de 115&nbsp;kg) au sunat pentru prima data în ziua de Paști în [[1995]]. * Biserica ortodoxă de pe Rădeasa; * Biserica ortodoxă de pe Valea Râului; [[Fișier:Viseul de SusMM (10).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Primăria orașului Vișeu de Sus (monument istoric)</div>]] * Mănăstirea de pe Valea Scradei, cu pelerinaj (procesie) de Sf. Marie Mică, în 8 septembrie. * Primăria – fosta vilă a marelui proprietar Pop Simon, construită între anii [[1870]]-[[1890]], în stil baroc; * Biblioteca orășenească; * Casa de cultură. [[Fișier:Camil Iamandescu-Forrest Narrow Gauge Railway, Ihoasa, Vaser Valley Railway.jpg|thumb|200px|<div style="text-align:center">Mocănița pe valea Vaserului</div>]] * Muzeul de istorie si etnografie al orașului și un centru de mesteșuguri tradiționale Orașul Vișeu de Sus prezintă importanța turistica prin aerul ozonat, nepoluat, prin calitatea apelor minerale și prin arhitectura clădirilor declarate monumente istorice. Prin poziție, punct de plecare către zone de interes turistic deosebit: [[Valea Vișeului]], Valea Vinului, Valea Izei, etc. * Muzeul Nobilimii Maramureșene - găzduit de o nouă clădire impozantă - Centrul Documentar-Expozițional al Nobilimii Maramureșene Române este realizat în întregime de artistul Ioan Piso și de soția sa Livia Piso-Filipașcu de Dolha și Petrova, descendentă a unei vechi familii nobiliare maramureșene. * Casa-muzeu "Elefant", ultima casă evreiască de lemn tradițională, aflată în gara CFF. * [[CFF Vișeu|Gara CFF]], unde se pot vedea diferitele garnituri de trenuri și locomotive cu aburi, punct de plecare în excursii cu "Mocănița" pe Valea Vaserului. == Orașe înfrățite == * {{Orașul înfrățit|Fürstenfeld|Austria|Austria|an=|zișilună=}} * {{Orașul înfrățit|Zug|Elveția|Elveția|an=|zișilună=}} * {{Orașul înfrățit|Verhovîna|Ucraina|Ukraine|an=|zișilună=}} * {{Orașul înfrățit|Staunton,Virginia|SUA|USA|an=|zișilună=}} == Galerie de imagini == <gallery style="text-align:center"> Fișier:Orasul Viseu.JPG|<div style="text-align:center">Orașul Vișeu de Sus</div> Fișier:Raul Viseu si Fabrica de mobila.JPG|<div style="text-align:center">Fosta fabrică de mobilă</div> Fișier:Viseul de SusMM (2).JPG|<div style="text-align:center">Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae”</div> Fișier:Viseu de Mijloc.JPG|<div style="text-align:center">Vișeu de Mijloc</div> Fișier:Dealul Botoaia.JPG|<div style="text-align:center">Dealul Botoaia</div> Fișier:Statia Paltin - Valea Vaserului.jpg|<div style="text-align:center">Stația Paltin / Valea Vaserului / Popas turistic cu Mocănița</div> </gallery> == Personalități == * [[Simion Balya]] ([[1863]] - [[1939]]), deputat în [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]], 1918; * [[Ioan Iusco Dolhuțiu]] ([[1875]] - [[1930]]), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1918; * [[Asher Zelig Genuth]] ([[1882]] - [[1940]]), [[rabin]]; * [[László Ferenczy]] ([[1898]] - [[1946]]), [[crimă de război|criminal de război]]; * [[David L. Genuth]] ([[1901]] - [[1974]]), rabin în [[SUA]]; * [[Jack Mollick]] ([[1908]] - [[1953]]), [[muzician]] emigrat în SUA; * [[Gheorghe Volcovinschi]] ([[1933]] - [[2019]]), [[inventator]]; * [[Anton-Joseph Ilk]] (n. [[1951]]), [[etnolog]], culegător de [[folclor]] al [[țipțeri]]lor; * [[Gavril Ciuban]] (n. [[1951]]), [[poet]]; * [[Ioan Condruc]] (n. [[1951]]), [[fotbal]]ist, [[antrenor]]; * [[Dorel Zamfir]] ([[1961]] - [[2023]]), fotbalist; * [[Gheorghe Șimon]] (n. [[1961]]), [[politician]]; * [[Vasile Tomoiagă]] (n. [[1964]]), [[canotaj|canotor]]; * [[Carmen Avram]] (n. [[1966]]), [[jurnalist]]ă, politician; * [[Liviu Pop]] (n. [[1974]]), politician, fost [[ministru]]; * [[Vasile Vlașin]] (n. [[1975]]), politician; * [[Cosmin Perța]] (n. [[1982]]), [[scriitor]]. * [[Andreica I. Daniel|Andreica I Daniel]] (n. [[1987]]), [[fotograf]]; * [[:en:Marius Coman|Marius Coman]] (n. [[1996]]), fotbalist; * [[:en:Simion Bumbar|Simion Bumbar]] (n. [[2005]]), fotbalist. == Note == <references /> == Bibliografie == * [[Claus Stephani]]: ''Oben im Wassertal. Eine Zipser Chronik.'' (Sus pe Valea Vaserului. O cronică a țipțerilor.) Ed. Kriterion, București, 1970. * Claus Stephani: ''Vrăjitoarea din Dealul Șerpilor. În: Viața Românească (București), LXXXII/8, august 1987, p. 62-68. * Claus Stephani: ''Frauen im Wassertal. Rumäniendeutsche Frauen erzählen. Lebensprotokolle aus Ostmarmatien. (Femei din Valea Vaserului. Relatări despre viața lor.) Deutscher Taschenbuch Verlag, München, 1990. * ''Între râuri – Ghid turistic și monografic despre Vișeu de Sus'' – (2001), editată de Fundația Pro-Vișeu, editura Fundația Culturală Zestrea, Sighetu Marmației. * Claus Stephani: ''Din activitatea Comisiei de Etnografie Evreiască din Estul Europei. Ciobanul Mendel Friedmann și croitorul Moses Pollak – doi povestitori populari din Vișeu de Sus.'' (Rezumat sinteză în lb. germană și engleză.) În: Minoritarul imaginar – minoritarul real. Lucrările Simpozionului internațional de antropologia minorităților, 7-9 mai 2003. Compexul Muzeal Arad. Colecția minorități, 5. Arad, 2003, p.&nbsp;402-421. * Claus Stephani: ''A fost un ștetl în Carpați. Convorbiri despre viața evreilor din Vișeu.'' Traducere din limba germană de Ruxandra G. Hosu. Editura Hasefer: București, 2005. == Vezi și == * [[Munții Maramureșului (sit SPA)|Munții Maramureșului]] (arie de protecție specială avifaunistică) * [[Munții Maramureșului (sit SCI)|Munții Maramureșului]] (sit de importanță comunitară) == Legături externe == {{commonscat|Vișeu de Sus}} * {{ro icon}} {{de icon}} {{en icon}} {{hu icon}} [http://viseudesus-city.map2web.eu Harta orasului Viseu de Sus] * {{ro icon}} {{de icon}} {{en icon}} {{hu icon}} [http://www.infoviseudesus.ro Info Viseu de Sus] * {{ro icon}} [http://www.turismviseu.ro Turismul în Vișeu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080317134039/http://www.turismviseu.ro/ |date=2008-03-17 }} * {{ro icon}} [http://www.viseu.mmnet.ro/turism.html Vișeul în cadrul Portalului Maramureș] * {{ro icon}} [http://www.viseudesus.ro Portalul informativ al orasului Viseu de Sus] * {{de icon}} [http://www.maramures.de/erste/zweite.html Zipser und Maramures] * {{de icon}} [http://www.maramures.de/2.Ebene/siedlung.html Zipser Sachsen Siedlung] * {{ro icon}} [http://www.cffviseu.ro CFF Viseu de Sus, site-ul oficial al Mocăniței] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081218193234/http://www.cffviseu.ro/ |date=2008-12-18 }} * {{ro icon}} [http://www.muntiimaramuresului.ro/map/Harta_valea_Vaserului5.jpg Harta Turistică Valea Vaserului] * {{ro icon}} [http://teofil-ivanciuc.weebly.com/din-istoria-publicisticii-maramure351ene.html Din istoria presei maramureșene și a celei din Vișeu de Sus] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130926012315/http://teofil-ivanciuc.weebly.com/din-istoria-publicisticii-maramure351ene.html |date=2013-09-26 }} * {{ro icon}} [http://babilontravel.net/jocul-de-a-vacanta/calatorie-n-timp-pe-valea-vaserului/ Călătorie în timp pe Valea Vaserului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101115191353/http://babilontravel.net/jocul-de-a-vacanta/calatorie-n-timp-pe-valea-vaserului/ |date=2010-11-15 }} * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/tipterii-nemtii-maramuresului-416268.html Tipterii, nemții Maramureșului], 24 octombrie 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.jurnalul.ro/descoperirea-romaniei/sat-de-vacanta-in-salbaticie-41803.htm Sat de vacanta in salbaticie]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 5 iulie 2005, Adrian Mihai, ''Jurnalul Național'' {{Orașe din Maramureș}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Localități urbane din județul Maramureș|Vișeu de Sus]] [[Categorie:Orașe din județul Maramureș|Vișeu de Sus]] [[Categorie:Orașe din România|Vișeu de Sus]] [[Categorie:Vișeu de Sus| ]] [[Categorie:Văi din România|Vișeu de Sus]] 9cojpy8w9nm7904e5jasv1me35a6ula 0 6563 17024152 17000347 2025-06-10T16:57:28Z ~2025-66191 703652 17024152 wikitext text/x-wiki 🍌{{Infocaseta Militar | nume = Osama bin Laden | trăit = {{Birth date|1957|3|10}} — {{Data decesului și vârsta|2011|5|2|1957|3|10}} | loculnașterii = [[Riyadh]], [[Arabia Saudită]] | loculdecesului = [[Abbottabad]], [[Pakistan]] | imagine = [[Fișier:Osama.bin.Laden.jpg|220px|Osama bin Laden (imagine din revista TIME)]] | comentariu = Osama bin Laden în [[Afghanistan]], aprilie [[1998]]<br /><small>Imagine din revista [[TIME]]</small> | porecla = | luptatpentru = [[al-Qaida]] | anideserviciu = 1988-2011 | grad = | comanda = | unitatea = | bătălii = [[Războiul Afgano-Sovietic]] <br />[[Războiul împotriva terorismului]] | merite = | ulterior = }} '''Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin''' ({{lang-ar|أسامة بن محمد بن عوض بن لادن}}, n. [[10 martie]] [[1957]], [[Riyadh]], [[Arabia Saudită]] - d. [[2 mai]] <ref>în momentul morții era [[1 mai]] în SUA și 2 mai în Europa și Pakistan</ref> [[2011]], [[Abbottabad]], [[Pakistan]]), cunoscut în mod uzual ca '''Osama bin Laden''' ({{lang-ar|أسامة بن لادن}}), apatrid<ref>Guvernul [[Arabia Saudită|Arabiei Saudite]] i-a retras cetățenia, în [[1994]].</ref>, a fost liderul și capul [[al-Qaida|al-Qaidei]], recunoscută la nivel mondial ca cea mai mare organizație teroristă din lume. Guvernul [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite ale Americii]] l-a numit pe Osama bin Laden ca prim suspect al [[atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York|atentatelor din 11 septembrie 2001 de la New York]]. == Activități teroriste atribuite lui == * atentat sinucigaș împotriva sinagogii Ghriba din Djerba, [[Tunisia]], pe [[11 aprilie]] [[2002]] - 21 de persoane ucise * atac terorist soldat cu 191 de morți și aproape 2.000 de răniți, ce a avut ca țintă mai multe trenuri în trei gări din [[Madrid]] și de la periferia sa, pe [[11 martie]] [[2004]], [[Spania]] * patru atentate sinucigașe comise în metrou și apoi în autobuz la [[Londra]] pe [[7 iunie]] [[2005]] * patru atentate sinucigașe cu mașină-capcană împotriva a două sinagogi, a consulatului britanic și a băncii britanice HSBC de la [[Istanbul]]. * atentat sângeros în [[Egipt]], în stațiunea balneară Sharm el-Sheikh, soldat cu 68 de morți - [[23 iulie]] [[2005]]. == Moartea lui Osama bin Laden == {{Articol principal|Reacții la decesul lui Osama bin Laden}} [[Fișier:President Obama on Death of Osama bin Laden.ogv|left|thumb|Președintele [[Barack Obama]] anunțând moartea lui Osama bin Laden.]] După o supraveghere secretă, ce a durat luni întregi, a locului unde se bănuia că se află ascunzișul dușmanului numărul 1 al Statelor Unite, Osama bin Laden a fost ucis în zorii zilei de [[2 mai]] [[2011]] ([[UTC]]+6) în [[Abbottabad]], la câteva sute de kilometri nord-est de [[Islamabad]]. Acțiunea a fost dusă la îndeplinire de o trupă specială de comando americană, de sub comanda [[United States Joint Special Operations Command|JSOC]]. Trupa de comando face parte dintr-o unitate specială a marinei americane ([[United States Navy]]); membrii ei au fost aduși cu două [[elicopter]]e și au pătruns în locul unde era ascuns Bin Laden. Osama bin Laden, după ce a opus rezistență înarmată, a fost împușcat în cap și în piept de către soldații americani.<ref>{{Citat web |url=http://edition.cnn.com/2011/WORLD/asiapcf/05/02/bin.laden.raid/index.html?hpt=T1 |accessdate=2011-05-03 |titlu=How U.S. forces killed Osama bin Laden - CNN.com<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2011-05-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110506075832/http://edition.cnn.com/2011/WORLD/asiapcf/05/02/bin.laden.raid/index.html?hpt=T1 |dead-url=yes }}</ref> Operațiunea militară ar fi durat circa 40 de minute; în acest timp au fost uciși, în afară de Bin Laden, trei bărbați și o femeie, printre morți numărându-se și unul din fiii lui Bin Laden. Șase persoane au fost arestate; printre ele se află trei soții și fiii lui Bin Laden. Identificarea lui Bin Laden s-a făcut prin test genetic <ref>[http://www.a1.ro/news/extern/testele-adn-confirma-moartea-lui-osama-bin-laden-151712.html Testele ADN confirmă moartea lui Osama bin Laden]</ref> în [[Afganistan]], după care cadavrul lui a fost aruncat într-un loc neprecizat din [[Marea Arabiei]]. Moartea lui Bin Laden a fost confirmată într-o cuvântare a președintelui [[Barack Obama]] la televiziunea americană.<ref>[http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/barackobama/8487354/Osama-bin-Laden-killed-Barack-Obamas-speech-in-full.html Osama bin Laden killed: Barack Obama's speech in full - Telegraph<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Știrea morții lui a fost sărbătorită cu urale în [[SUA]], pe când în [[lumea arabă]] a declanșat reacții diferite. Prin moartea lui Bin Laden, guvernul Statelor Unite a dovedit lumii că atentatele teroriste nu vor rămâne nepedepsite. Unii experți sunt de părere că moartea lui va duce la acțiuni de răzbunare a adepților săi, iar Osama bin Laden va fi considerat un [[martir]].<ref>{{ide}}[http://www.stern.de/news2/aktuell/interpol-sieht-nach-tod-bin-ladens-erhoehte-terrorgefahr-1680385.html Interpolul consideră că va urma o intensificare a acțiunilor teroriste]</ref> Există de asemenea o întreagă serie de [[teoria conspirației|teorii ale conspirației]] care susțin printre altele că Bin Laden ar fi fost ucis de mult, că nu ar fi existat în mod real niciodată sau că ar fi fost un agent american.<ref>[http://www.foreignaffairs.com/articles/67827/matthew-gray/the-bin-laden-conspiracy-theories?cid=soc-twitter-snapshots-the_bin_laden_conspiracy_theories-050411 The Bin Laden Conspiracy Theories]</ref> == Note == <references/> == Vezi și == * [[Terorism]] * [[Al-Qaida]] * [[Taiser Alluni]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/laura-sitaru-bin-laden-simbol-al-rezistentei-islamiste-la-ceea-ce-ei-numesc-agresiunea-occiden.html Laura Sitaru, "Bin Laden, simbol al rezistenței islamiste la ceea ce ei numesc ''agresiunea Occidentului''”, în evz.ro, 2 mai 2011] * {{en icon}}[http://abcnews.go.com/International/video/president-obama-confirms-osama-bin-laden-killed-white-house-triumphant-time-america-politics-13505864 Președintele Obama anunță uciderea lui Bin Laden] * {{en icon}}[http://abcnews.go.com/International/video/osama-bin-laden-911-confession-13506877 Mărturia lui Osama Bin Laden despre atacul de la 11 septembrie] * {{ro icon}}[http://www.clubromania2020.ro/2011/05/reacții-la-moartea-lui-osama-bin-laden/ Reacții la moartea lui Osama bin Laden] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110506014959/http://www.clubromania2020.ro/2011/05/reac%C8%9Bii-la-moartea-lui-osama-bin-laden/ |date=2011-05-06 }} * {{ro icon}}[http://www.zf.ro/business-international/americanii-sarbatoresc-moartea-lui-osama-ben-laden-8214689 Americanii sărbătoresc moartea lui Osama ben Laden] * {{ro icon}}[http://www.ziare.com/international/terorism/sapte-reguli-ale-teroristului-scrise-de-osama-pe-care-le-incalca-isil-1308089 Sapte reguli ale teroristului, scrise de Osama, pe care le incalca ISIL], 29 iunie 2014, Ana Ilie, ''Ziare.com'' '''''Articole biografice''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/oussama-ben-laden-fost-gigolo-in-beirut-a-fost-transformat-de-americani-intr-o-masina-de-ucis-care.html Oussama ben Laden, fost gigolo în Beirut, a fost transformat de americani într-o mașină de ucis], 9 martie 1999, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/blindul-ben-546556.html "Blândul Ben"], 26 septembrie 2001, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-a-transformat-bin-laden-coranul-in-arma-ideologica-931173.html Cum a transformat Bin Laden Coranul în armă ideologică], 23 mai 2011, Dan Stancu, Carmen Gavrilă, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/saga-romantata-a-clanului-bin-laden-798632.html Saga romanțată a clanului Bin Laden], 6 aprilie 2008, Toni Dumitru, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-osama-bin-laden-prieten-dusmanul-nr-1-al-sua-video Cum a ajuns Osama Bin Laden, din prieten, dușmanul nr. 1 al SUA VIDEO] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110504191450/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-osama-bin-laden-prieten-dusmanul-nr-1-al-sua-video |date=2011-05-04 }}, 3 mai 2011, Ciprian Plăiașu, Lavinia Irimia, ''Historia'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/oussama-ben-laden-sarpele-incalzit-la-sin-de-americani-600147.html Oussama ben Laden, "sarpele" incalzit la sin de americani], 28 august 1998, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/10-mituri-false-despre-osama-bin-laden-224297.html 10 mituri false despre Osama bin Laden] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110509084652/http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/10-mituri-false-despre-osama-bin-laden-224297.html |date=2011-05-09 }}, 4 mai 2011, Ioana Mareș, ''România liberă'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biografii-comentate-vii-osama-bin-laden-sau-teroristul-perfect-de-calin-hentea-10712649 Biografii comentate (VII). Osama bin Laden sau teroristul perfect], 4 aprilie 2013, Calin Hentea, ''Ziarul de Duminică'' '''''Interviuri''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/interviu-cu-moartea-546932.html Interviu cu moartea (interviu acordat ABCNEWS în decembrie 1998)], 18 septembrie 2001, ''Evenimentul zilei'' {{Control de autoritate}} [[Categorie:Nașteri în 1957|Laden, Osama bin]] [[Categorie:Decese în 2011|Laden, Osama bin]] [[Categorie:Teroriști|Laden, Osama bin]] [[Categorie:Osama bin Laden]] [[Categorie:Decese prin împușcare]] egh9fdzina2iomg6nvlnvvxfmrj1wmz 17024153 17024152 2025-06-10T16:58:03Z ~2025-66191 703652 17024153 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Militar | nume = Osama bin Laden | trăit = {{Birth date|1957|3|10}} — {{Data decesului și vârsta|2011|5|2|1957|3|10}} | loculnașterii = [[Riyadh]], [[Arabia Saudită]] | loculdecesului = [[Abbottabad]], [[Pakistan]] | imagine = [[Fișier:Osama.bin.Laden.jpg|220px|Osama bin Laden (imagine din revista TIME)]] | comentariu = Osama bin Laden în [[Afghanistan]], aprilie [[1998]]<br /><small>Imagine din revista [[TIME]]</small> | porecla = | luptatpentru = [[al-Qaida]] | anideserviciu = 1988-2011 | grad = | comanda = | unitatea = | bătălii = [[Războiul Afgano-Sovietic]] <br />[[Războiul împotriva terorismului]] | merite = | ulterior = }} '''Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin''' ({{lang-ar|أسامة بن محمد بن عوض بن لادن}}, n. [[10 martie]] [[1957]], [[Riyadh]], [[Arabia Saudită]] - d. [[2 mai]] <ref>în momentul morții era [[1 mai]] în SUA și 2 mai în Europa și Pakistan</ref> [[2011]], [[Abbottabad]], [[Pakistan]]), cunoscut în mod uzual ca '''Osama bin Laden''' ({{lang-ar|أسامة بن لادن}}), apatrid<ref>Guvernul [[Arabia Saudită|Arabiei Saudite]] i-a retras cetățenia, în [[1994]].</ref>, a fost liderul și capul [[al-Qaida|al-Qaidei]], recunoscută la nivel mondial ca cea mai mare organizație teroristă din lume. Guvernul [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite ale Americii]] l-a numit pe Osama bin Laden ca prim suspect al [[atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York|atentatelor din 11 septembrie 2001 de la New York]]. == Activități teroriste atribuite lui == * atentat sinucigaș împotriva sinagogii Ghriba din Djerba, [[Tunisia]], pe [[11 aprilie]] [[2002]] - 21 de persoane ucise * atac terorist soldat cu 191 de morți și aproape 2.000 de răniți, ce a avut ca țintă mai multe trenuri în trei gări din [[Madrid]] și de la periferia sa, pe [[11 martie]] [[2004]], [[Spania]] * patru atentate sinucigașe comise în metrou și apoi în autobuz la [[Londra]] pe [[7 iunie]] [[2005]] * patru atentate sinucigașe cu mașină-capcană împotriva a două sinagogi, a consulatului britanic și a băncii britanice HSBC de la [[Istanbul]]. * atentat sângeros în [[Egipt]], în stațiunea balneară Sharm el-Sheikh, soldat cu 68 de morți - [[23 iulie]] [[2005]]. == Moartea lui Osama bin Laden == {{Articol principal|Reacții la decesul lui Osama bin Laden}} [[Fișier:President Obama on Death of Osama bin Laden.ogv|left|thumb|Președintele [[Barack Obama]] anunțând moartea lui Osama bin Laden.]] După o supraveghere secretă, ce a durat luni întregi, a locului unde se bănuia că se află ascunzișul dușmanului numărul 1 al Statelor Unite, Osama bin Laden a fost ucis în zorii zilei de [[2 mai]] [[2011]] ([[UTC]]+6) în [[Abbottabad]], la câteva sute de kilometri nord-est de [[Islamabad]]. Acțiunea a fost dusă la îndeplinire de o trupă specială de comando americană, de sub comanda [[United States Joint Special Operations Command|JSOC]]. Trupa de comando face parte dintr-o unitate specială a marinei americane ([[United States Navy]]); membrii ei au fost aduși cu două [[elicopter]]e și au pătruns în locul unde era ascuns Bin Laden. Osama bin Laden, după ce a opus rezistență înarmată, a fost împușcat în cap și în piept de către soldații americani.<ref>{{Citat web |url=http://edition.cnn.com/2011/WORLD/asiapcf/05/02/bin.laden.raid/index.html?hpt=T1 |accessdate=2011-05-03 |titlu=How U.S. forces killed Osama bin Laden - CNN.com<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2011-05-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110506075832/http://edition.cnn.com/2011/WORLD/asiapcf/05/02/bin.laden.raid/index.html?hpt=T1 |dead-url=yes }}</ref> Operațiunea militară ar fi durat circa 40 de minute; în acest timp au fost uciși, în afară de Bin Laden, trei bărbați și o femeie, printre morți numărându-se și unul din fiii lui Bin Laden. Șase persoane au fost arestate; printre ele se află trei soții și fiii lui Bin Laden. Identificarea lui Bin Laden s-a făcut prin test genetic <ref>[http://www.a1.ro/news/extern/testele-adn-confirma-moartea-lui-osama-bin-laden-151712.html Testele ADN confirmă moartea lui Osama bin Laden]</ref> în [[Afganistan]], după care cadavrul lui a fost aruncat într-un loc neprecizat din [[Marea Arabiei]]. Moartea lui Bin Laden a fost confirmată într-o cuvântare a președintelui [[Barack Obama]] la televiziunea americană.<ref>[http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/barackobama/8487354/Osama-bin-Laden-killed-Barack-Obamas-speech-in-full.html Osama bin Laden killed: Barack Obama's speech in full - Telegraph<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Știrea morții lui a fost sărbătorită cu urale în [[SUA]], pe când în [[lumea arabă]] a declanșat reacții diferite. Prin moartea lui Bin Laden, guvernul Statelor Unite a dovedit lumii că atentatele teroriste nu vor rămâne nepedepsite. Unii experți sunt de părere că moartea lui va duce la acțiuni de răzbunare a adepților săi, iar Osama bin Laden va fi considerat un [[martir]].<ref>{{ide}}[http://www.stern.de/news2/aktuell/interpol-sieht-nach-tod-bin-ladens-erhoehte-terrorgefahr-1680385.html Interpolul consideră că va urma o intensificare a acțiunilor teroriste]</ref> Există de asemenea o întreagă serie de [[teoria conspirației|teorii ale conspirației]] care susțin printre altele că Bin Laden ar fi fost ucis de mult, că nu ar fi existat în mod real niciodată sau că ar fi fost un agent american.<ref>[http://www.foreignaffairs.com/articles/67827/matthew-gray/the-bin-laden-conspiracy-theories?cid=soc-twitter-snapshots-the_bin_laden_conspiracy_theories-050411 The Bin Laden Conspiracy Theories]</ref> == Note == <references/> == Vezi și == * [[Terorism]] * [[Al-Qaida]] * [[Taiser Alluni]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/laura-sitaru-bin-laden-simbol-al-rezistentei-islamiste-la-ceea-ce-ei-numesc-agresiunea-occiden.html Laura Sitaru, "Bin Laden, simbol al rezistenței islamiste la ceea ce ei numesc ''agresiunea Occidentului''”, în evz.ro, 2 mai 2011] * {{en icon}}[http://abcnews.go.com/International/video/president-obama-confirms-osama-bin-laden-killed-white-house-triumphant-time-america-politics-13505864 Președintele Obama anunță uciderea lui Bin Laden] * {{en icon}}[http://abcnews.go.com/International/video/osama-bin-laden-911-confession-13506877 Mărturia lui Osama Bin Laden despre atacul de la 11 septembrie] * {{ro icon}}[http://www.clubromania2020.ro/2011/05/reacții-la-moartea-lui-osama-bin-laden/ Reacții la moartea lui Osama bin Laden] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110506014959/http://www.clubromania2020.ro/2011/05/reac%C8%9Bii-la-moartea-lui-osama-bin-laden/ |date=2011-05-06 }} * {{ro icon}}[http://www.zf.ro/business-international/americanii-sarbatoresc-moartea-lui-osama-ben-laden-8214689 Americanii sărbătoresc moartea lui Osama ben Laden] * {{ro icon}}[http://www.ziare.com/international/terorism/sapte-reguli-ale-teroristului-scrise-de-osama-pe-care-le-incalca-isil-1308089 Sapte reguli ale teroristului, scrise de Osama, pe care le incalca ISIL], 29 iunie 2014, Ana Ilie, ''Ziare.com'' '''''Articole biografice''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/oussama-ben-laden-fost-gigolo-in-beirut-a-fost-transformat-de-americani-intr-o-masina-de-ucis-care.html Oussama ben Laden, fost gigolo în Beirut, a fost transformat de americani într-o mașină de ucis], 9 martie 1999, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/blindul-ben-546556.html "Blândul Ben"], 26 septembrie 2001, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-a-transformat-bin-laden-coranul-in-arma-ideologica-931173.html Cum a transformat Bin Laden Coranul în armă ideologică], 23 mai 2011, Dan Stancu, Carmen Gavrilă, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/saga-romantata-a-clanului-bin-laden-798632.html Saga romanțată a clanului Bin Laden], 6 aprilie 2008, Toni Dumitru, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-osama-bin-laden-prieten-dusmanul-nr-1-al-sua-video Cum a ajuns Osama Bin Laden, din prieten, dușmanul nr. 1 al SUA VIDEO] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110504191450/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ajuns-osama-bin-laden-prieten-dusmanul-nr-1-al-sua-video |date=2011-05-04 }}, 3 mai 2011, Ciprian Plăiașu, Lavinia Irimia, ''Historia'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/oussama-ben-laden-sarpele-incalzit-la-sin-de-americani-600147.html Oussama ben Laden, "sarpele" incalzit la sin de americani], 28 august 1998, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/10-mituri-false-despre-osama-bin-laden-224297.html 10 mituri false despre Osama bin Laden] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110509084652/http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/10-mituri-false-despre-osama-bin-laden-224297.html |date=2011-05-09 }}, 4 mai 2011, Ioana Mareș, ''România liberă'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biografii-comentate-vii-osama-bin-laden-sau-teroristul-perfect-de-calin-hentea-10712649 Biografii comentate (VII). Osama bin Laden sau teroristul perfect], 4 aprilie 2013, Calin Hentea, ''Ziarul de Duminică'' '''''Interviuri''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/interviu-cu-moartea-546932.html Interviu cu moartea (interviu acordat ABCNEWS în decembrie 1998)], 18 septembrie 2001, ''Evenimentul zilei'' {{Control de autoritate}} [[Categorie:Nașteri în 1957|Laden, Osama bin]] [[Categorie:Decese în 2011|Laden, Osama bin]] [[Categorie:Teroriști|Laden, Osama bin]] [[Categorie:Osama bin Laden]] [[Categorie:Decese prin împușcare]] bg465lhnwkojxtcriithcuxkl33oads 0 6597 17024390 16216834 2025-06-10T19:55:37Z ~2025-66309 703677 Corectarea Unei greșeli de gramatică 17024390 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Element chimic | nume = Cupru | culoare_fond = metale de tranziție | precedent =[[Nichel]] | următor = [[Zinc]] | deasupra = - | dedesubt = [[Argint|Ag]] | simbol =Cu | număr = 29 | hadroni = | structură_cristalină = cubică cu fețe centrate | serie_chimică =[[metal de tranziție|metale de tranziție]] | grupă =11 | perioadă =4 | bloc = p | densitate =8960 | culoare =roșie-strălucitoare cu luciu [[metal]]ic | CAS =7440-50-8 | EINECS = | masă_atomică = 63,546 | rază_atomică = 135 (145) | rază_de_covalență =138 | rază_van_der_waals =140 | configurație_electronică = [Ar] 3d¹⁰ 4s¹ | electroni_pe_nivel = 2, 8, 18, 1 | număr_de_oxidare ='''+2''',+1, caracter bazic moderat | oxid =[[amfoter]] | fază =solid | punct_de_topire = 1083,4°C ; 1357,77 | punct_de_fierbere = 2567°C ; 2835,15 | energie_de_fuziune =13,05 | energie_de_evaporare =300,3 | temperatură_critică =1084,6°C ; 1357,6 | presiune_critică = | volum_molar = 7,11 ×10-6 m3/mol | presiune_de_vapori = 0,0505 Pa la 1358 K | viteză = | electronegativitate = 1,9 (Scala-Pauling) | căldură_specifică =380 J/(kg*K) | conductivitate_electrică =59.6×10⁶ | conductivitate_termică = 401 W/(m*K) | potențial_de_ionizare_1 =745,5 kJ/mol | potențial_de_ionizare_2 =1957,9 kJ/mol | potențial_de_ionizare_3 =3555 kJ/mol | potențial_de_ionizare_4 =5536 kJ/mol | hadroni_izotop_1 = | izomerie_izotop_1 = | abundență_izotop_1 =75,77 % | neutroni_izotop_1 = 18 | perioadă_izotop_1 = | mod_de_dezintegrare_izotop_1 = | energie_izotop_1 = | produs_izotop_1 = | hadroni_izotop_2 =36 | izomerie_izotop_2 = | abundență_izotop_2 =urme<br />[[radioizotop|sintetic]] | neutroni_izotop_2 = | perioadă_izotop_2 = 301.000 ani | mod_de_dezintegrare_izotop_2 = β- ---- ε / β+ | energie_izotop_2 =0,709 ---- 1,142 | produs_izotop_2 = ³⁶[[Argon|Ar]] ---- ³⁶[[Sulf|S]] | hadroni_izotop_3 =37 | izomerie_izotop_3 = | abundență_izotop_3 =24,23 % | neutroni_izotop_3 = 20 | perioadă_izotop_3 = | mod_de_dezintegrare_izotop_3 = | energie_izotop_3 = | produs_izotop_3 = }} '''Cuprul''' (numit și '''aramă''') este un element din [[tabelul periodic al elementelor|tabelul periodic]] având simbolul '''Cu''' și [[număr atomic|numărul atomic]] 29. Acesta este un [[metal]] de culoare roșcată, foarte bun conducător de [[electricitate]] și [[căldură]]. Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datând din 8700 î.Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece cantități mici din el apar în unele locuri în stare liberă. Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) și [[malachit]]ul și [[azurit]]ul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Metoda folosită pentru extracția de cupru depinde de natura [[minereu]]lui. Dacă cuprul se găsește în stare liberă, el poate fi separat prin sfărâmarea minereului în bucăți mici și amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune la fund. Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz și de apă, a materialelor pentru acoperișuri, a ustensilelor și a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de căldură, se utilizează la [[boiler]]e și alte dispozitive ce implică [[Transfer de căldură|transferul de căldură]]. Sub formă de folie de cupru laminată, pe un strat izolator, se folosește la fabricarea [[Circuit imprimat|circuitelor imprimate]]. Acestea pot fi simplu strat, cu folie pe o singură față, sau dublu strat, cu folie pe ambele fețe. Pentru realizarea circuitelor imprimate cu mai multe straturi, se realizează sandwich-uri din circuite dublu placate si izolatoare. Originea numelui: din cuvântul [[Limba latină|latinesc]] ''cyprium'' (după [[Cipru|insula Cipru]]). == Istoric == :''Pentru detalii, vezi și [[Epoca cuprului]]'' [[Fișier:Minoan copper ingot from Zakros, Crete.jpg|left|thumb|O bucată de cupru coclit din [[Zakros]], [[Creta]]]] Cuprul este folosit încă din cele mai vechi timpuri. Acesta a jucat un rol important în civilizația [[om]]enească, fiind folosit la statui, la obiecte casnice, etc. Obiecte din cupru cu o vechime mai mare de 6000 de [[an]]i au fost găsite în zone cu importanță [[istorie|istorică]], de exemplu la [[Caldeea]], în [[Egipt]], [[Asiria]], [[Fenicia]] și [[America]]. Originea numelui vine de la cuvântul latinesc ''cyprium'' (provenit de la insula [[Cipru]]). În [[Asia]] au fost descoperite urmele unor mine de cupru ce datează încă din timpul ''Epocii [[Caldeea|Caldeene]]''.<ref name="e-refereate-cu">{{ro icon}} [http://www.e-referate.ro/referate/Cuprul2005-03-18.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120602031659/http://www.e-referate.ro/referate/Cuprul2005-03-18.html|date=2012-06-02}}</ref> Se crede că [[element]]ul cupru a fost al treilea descoperit, după [[aur]] și [[argint]]. Judecând după obiectele antice de cupru descoperite, se poate afirma că acest [[metal]] a apărut în [[Egipt]], cu 5 000 de [[an]]i î.e.n. și apoi, cam cu un mileniu mai târziu, în regiunea dintre [[Tigru (râu)]] și [[Eufrat]], unde se dezvoltase civilizația sumeriană. În [[Egiptul Antic]], pe vremea faraonului [[Turmes]], cuprul se exploata în Peninsula [[Sinai]] și era cunoscută sub numele de ''komt''. Tot în perioada [[Antichitate|Antichității]], cuprul mai este recunoscut sub numele de ''chalcos''. Cu două mii de ani înaintea erei noastre, cuprul era folosit numai la fabricarea bronzului și, mai târziu, la confecționarea unor podoabe, iar combinații ale cuprului la colorarea sticlei în albastru (folosita ca piatră scumpă, la inele, broșe etc.). [[Homer]] a scris despre armele confecționate din cupru. Mai târziu apar confecționate din cupru obiecte de [[artă]], cât și diferite vase din bronz. În jurul [[an]]ului [[900]] î.e.n. au fost folosite [[sare|săruri]] de cupru pentru zugrăvitul locuințelor scumpe, fiind combinat cu humă și mai târziu cu [[var]]. Primele [[monedă|monede]] din bronz apar în [[Egipt]], între [[an]]ii 430-322 î.e.n., ce au un conținut de cupru de 80% și 20% [[cositor]]. Fiind unele dintre principalele [[metal]]e, cuprul ajungea pe mâinile [[alchimie|alchimiștilor]], care în scrierile lor cu limbaj ,,ermetic" îl numesc ''Venus'', această planetă fiind considerată că este reprezentată de cupru.<ref name="cupruscritube">{{ro icon}} [http://www.scritube.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111124080237/http://www.scritube.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php|date=2011-11-24}}</ref> == Proprietăți == === Fizice === [[Fișier:Cu-Scheibe.JPG|thumb|left|150px|Un disc din cupru (99.95% pur)]] În stare [[solid]]ă, de [[metal]], cuprul are [[culoare]] roșie-portocalie, aceasta fiind principala proprietate după care se deosebește de alte [[element]]e. De obicei, majoritatea compușilor anorganici, dar și organici ai cuprului au o [[culoare]] [[albastru|albastră]], deși unii pot fi și [[verde|verzui sau vernil]]. Sistemul de cristalizare al cuprului este [[cub]]ic, cu fețe centrate, caracterizat prin absența [[Polimorfism (cristalografie)|polimorfismului]].<ref name="cupruscritube"/> Unul dintre dezavantajele utilizării cuprului este fenomenul de coclire (oxidare, cu schimbarea culorii în verde-albastrui), ce poate fi observat adesea pe vasele vechi sau pe monedele (la moneda românească de 5 [[ban]]i). Împreună cu [[osmiu]]l (albastru) și [[aur]]ul (galben-auriu), cuprul este unul dintre cele trei metale elementare care are altă culoare naturală în afară de gri sau [[argint]]iu. Cuprul pur este portocaliu-roșu și dobândește o pată roșiatică în momentul expunerii la [[aer]], urmând să se înverzească mai târziu. Duritatea cuprului este relativ mică (3 pe [[scara Mohs]]), dar este destul de rezistent la rupere, și foarte ductil (poate fi tras în fire), putând fi modelat la presiuni mari. Conductibilitatea calorică este asemănătoare cu a [[argint]]ului (1 față de 0,93 a [[argint]]ului) și mult mai mare decât a altor [[metal]]e uzuale. Tocmai datorită acestei proprietăți, cuprul se utilizează în conducte, pentru transmiterea [[căldură|căldurii]]. Însă, conductibilitatea scade când cuprul este impur; în momentul în care conține 0,1 % impurități de [[element]]e ca [[fosfor]], [[arsen]], [[siliciu]] sau [[fier]], valoarea conductibilității poate scădea chiar cu 20%. De aceea, în [[electrotehnică]] se utilizează numai cupru pur, electrolitic.<ref name="cupruscritube"/> Densitatea de curent electric maximă a cuprului în aer deschis este de aproximativ 3,1×10⁶&nbsp;A/m². Ca toate metalele, dacă cuprul este placat cu alt metal, începe un proces de coroziune galvanică. [[Presiune]]a [[vapori]]lor este reprezentată (în funcție de temperatura vaporilor în [[Kelvin]]) în tabelul următor: {| class="wikitable" |- ! [[Presiune]]a ([[Pascal|Pa]]) !! 1 !! 10 !! 100 !! 1 K[[Pascal|Pa]] !! 10 K[[Pascal|Pa]] !! 100 K[[Pascal|Pa]] |- | [[Temperatură|Temperatura]] ([[Kelvin|K]]) || 1509 || 1661 || 1850 || 2089 || 2404 || 2834 |} == Mecanice == Atât cuprul, cât și aliajele sale, au o maleabilitate foarte ridicată (pot fi trase în foi subțiri), fiind și foarte ușor de prelucrat. Totodată, ductilitatea cuprului este extraordinar de favorabilă, astfel, putându-se obține fire foarte subțiri de cupru, numite ''lițe'' (se foloseau, în trecut, la siguranțele fuzibile). Cuprul este un metal foarte moale, cu o duritate de 3 pe scara [[Mohs]] (și 50 pe scara Vickers), puterea sa de tracțiune situându-se la 210 [[Pascal (unitate)|MPa]]. === Aspect === [[Fișier:Cuivre Michigan.jpg|thumb|250px|Cupru]] Cuprul este singurul metal ce are culoarea arămie. Foarte interesante sunt proprietățile acestuia de a forma compuși de culoarea verde (carbonat, clorură, etc.), neagră (oxid) sau albastră (sulfat și hidroxid). === Chimice === Numărul [[atom]]ic al cuprului este 29, iar [[simbol chimic|simbolul chimic]] este '''Cu'''. Masa atomică relativă este 63,546. [[Valență|Valența]] cuprului este, în principal 1 sau 2 (cuprul formează o varietate rară de compuși și săruri cu starea de oxidare +1 și +2, care sunt de obicei numite săruri ''cuproase'' sau ''cuprice''), deși, mai rar, poate fi chiar și 3. Acesta nu reacționează cu [[apă|apa]], dar reacționează încet cu aerul atmosferic; în urma acestei reacții, pe suprafața cuprului se formează un strat de cupru oxidat verde . În contrast cu oxidarea fierului la aer umed, acest strat de oxid se oprește din coroziune; un strat de cocleală verde (carbonat de cupru) pot fi observate pe construcțiile vechi din cupru, cum ar fi [[Statuia Libertății]], cea mai mare statuie din cupru din lume. Majoritatea sărurilor de cupru sunt higroscopice. [[Rază atomică|Raza atomică]] calculată are valoarea de 135 (145) [[Picometru|picometri (pm)]], raza covalentă 138 [[Picometru|picometri (pm)]], iar [[Rază van der Waals|raza van der Waals]]. Cuprul prezintă conductivitate magnetică. === Izotopi === Cuprul are 29 de [[izotop]]i; doi dintre aceștia, ⁶³Cu și ⁶⁵Cu sunt stabili, iar izotopul ⁶³Cu reprezintă 69% din totalitatea cuprului natural. Ceilalți 27 de [[izotop]]i sunt instabili ([[radioactivitate|radioactivi]]); cel mai stabil dintre cei radioactivi este ⁶⁷Cu cu [[Timp de înjumătățire (dezambiguizare)|timpul de înjumătățire]] de 61,83 de [[oră|ore]]. Șapte alți izotopi au fost caracterizați; Dintre izotopii radioactivi remarcăm ⁶³Cu, care emite radiații beta pozitive, având ca rezultat izotopi de [[nichel]], în timp ce izotopul ⁶⁵Cu, cu emisii radioactive beta negative, are ca rezultat izotopi de [[zinc]]. == Producție == [[Fișier:Copper - world production trend.svg|thumb|right|230px|Producția de cupru la nivel mondial]] Majoritatea cuprului scos din mină este sub formă de compuși, cum ar fi sulfați sau sulfuri. Exemple de astfel de mine includ minele de la [[Chuquicamata]] din [[Chile]], Bingham Canyon Mine din [[Utah]], [[Statele Unite ale Americii]] și [[El Chino]] Mine din [[New Mexico]], [[Statele Unite ale Americii]]. În conformitate cu studiile efectuate de geologii britanici, în [[2005]] [[Chile]] a fost cel mai mare producător de cupru, urmat pe locul doi de [[Statele Unite ale Americii]], [[Indonezia]] și [[Peru]].<ref name="pnas">{{en icon}} [http://www.pnas.org/content/103/5/1209.full] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924143053/http://www.pnas.org/content/103/5/1209.full|date=2015-09-24}}</ref> Industria auto este unul dintre cei mai mari consumatori de cupru.<ref name="iac2012-05-19">[http://www.zf.ro/business-international/cresterea-cererii-pentru-cupru-va-incetini-semnificativ-anul-acesta-8294213 Creșterea cererii pentru cupru va încetini semnificativ anul acesta], 29 mai 2011, Bogdan Cojocaru, ''Ziarul financiar'', accesat la 19 mai 2012</ref> [[Fișier:2012copper (mined).svg|thumb|left|230px|Vânzările de cupru în [[2005]]]] === Reciclare === Mediul economic nu a promovat refolosirea cuprului în majoritatea domeniilor utilizatoare de cupru. În ciuda acestor fapte, [[Europa]] (incluzând și [[Rusia]]) a întregit 43% din necesarul de cupru prin [[reciclare]]. Reciclarea rămâne un element-cheie al acoperirii cerinței de cupru. Procentul de cupru [[Reciclare|reciclat]] din [[Europa]] a crescut la 41,3% în [[2007]] și la 43% în [[2008]]. Producția cuprului [[electrolit]]ic rafinat secundar a crescut de la 800 la 857 mii [[tonă|tone]], în timp ce utilizarea cuprului topit direct a scăzut de la 1.242 la 1.150 mii tone. Utilizarea deșeurilor de cupru a scăzut de la 2.042 mii tone în 2007 la 2.007 mii tone în 2008, dar în ciuda scăderii, datorită scăderii estimate în fabricarea de produse semifinite, raportul cuprului reciclat a crescut la producție. O proprietate bună a cuprului este puritatea infinită a acestuia în timpul reciclării. Reciclarea cuprului se poate face din robineți vechi, țevi vechi, etc, precum și din deșeurile produse prin topirea directă.<ref name="cu_reciclare">{{ro icon}} [http://www.cupru.com/stiri-actualitati/europa-este-lider-mondial-in-reciclarea-cuprului%20]</ref> === Rezerve === Cuprul a fost folosit în ultimii 10 000 de [[an]]i, dar, mai mult de 95% din tot cuprul a fost extras după [[1900]]. == Răspândire == === În natură === Din punctul de vedere al răspândirii în natură, cuprul poate fi găsit fie sub formă nativă (pur sau necombinat), sau fie sub formă de compuși sau [[minerale]]. Cea mai mare bucată de cupru elementar găsită în natură cântărea 420 de [[tonă|tone]], și a fost găsită în [[an]]ul [[1857]] în peninsula Keweenaw, din [[Michigan]], [[Statele Unite ale Americii]]. Multe minerale conțin cupru, ca de exemplu [[Calcopirită|calcopirita]], [[azurit]]ul, [[malachit]]ul; cuprul mai este prezent în crusta pământului într-o concentrație de 50 părți la un milion, constituind 0,01% din aceasta. === Minerale === {| class="wikitable" |- ! Denumire [[mineral]] !! [[Formulă chimică]] !! Conținut de cupru (%) |- | Cupru nativ || Cu || 100 |- | [[Cuprit]] || Cu₂O || 88,82 |- | Algodonit || Cu₆As || 83,58 |- | Paramelaconit || Cu₂⁺Cu₂²⁺O₃|| 79,89 |- | [[Tenorit]] || CuO || 79,89 |- | Calcocit || Cu₂S || 79.85 |} <ref name="cuwebmineral">{{en icon}} [http://webmineral.com/chem/Chem-Cu.shtml]</ref> === Ape termale === Mici cantități de cupru și alte [[metal]]e au fost găsite în [[apă|apele termale]] din localitatea [[maghiară]] [[Hajdúszoboszló]].<ref name="hajdusoboszlo">{{ro icon}} [http://www.budapesthotels-budapesthotelbooking.com/pensiune-marvany-hajduszoboszlo-ungaria/11875-hajduszoboszlo-apa-termal-.RO.html] ''Accesat la [[3 decembrie]] 2011''</ref> În urma unor analize s-a constatat faptul că resurse de cupru se găsesc și în [[apă|apele termale]] din localitatea [[Acâș, Satu Mare|Acâș]], din Satu Mare.<ref name="acâș">{{ro icon}} [http://www.baileacas.unio.ro/efecte.html ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref> În apele termale existente la [[Băile Herculane]] se poate găsi, de asemenea, un conținut mare de cupru cu rol antiseptic și antialergic.<ref name=forum>{{ro icon}} [http://www.kudika.ro/comunitate/forum/view_topic/41022/Concurs-Castiga-unul-dintre-cele-6-pachete-pentru-protectia-solara-oferite-de-Ivatherm/Concurs-Castiga-unul-dintre-cele-6-pachete-pentru-protectia-solara-oferite-de-Ivatherm-pagina-26.html ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref> === În alimente === Cuprul este larg răspândit în [[alimente]], [[fruct]]e și carne: în [[ficat]], [[scoică|scoici]], [[nuc]]i, [[legumă|legume]], în majoritatea cerealelor, în [[strugure|struguri]] (cea mai bogată sursă). Primele date arata ca doza medie de cupru într-un regim normal era de 2 - 5 [[miligram|mg]].<ref name="cu:medicina">{{ro icon}} [http://www.boli-medicina.com/vitamine-minerale/Cuprul-BM-COM.php] ''Accesat la [[3 decembrie]] 2011''</ref> [[Apă|Apa de băut]] și [[Apă minerală|apele minerale]] aduc o parte din necesarul zilnic de cupru al organismului. Alte alimente cu conținut de cupru sunt [[crustacee]]le, și legume verzi (fasolea verde, etc), semințe, [[Ciupercă|ciuperci]] și chiar și pudra de cacao. Doza zilnică recomandată de cupru de către specialiști este de 1,5–3&nbsp;mg.<ref name=vitam>{{ro icon}} [http://www.topsanatate.ro/articol/cuprul-19488.html ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref> În tabelul următor sunt reprezentate cantitățile medii de cupru ([[miligram]] per [[kilogram]]) pentru anumite [[aliment]]e. {| class="wikitable" |- ! Alimentul !! Cantitatea medie de cupru (mg/kg) |- | [[Ficat]] [[Vacă|de vită]] || 39 |- | [[Ciocolată]] || 36 |- | [[Crustacee]] || 4-10 |- | [[Stridii]] || 9 |- | [[Banană|Banane]] || 1 |- | [[Lapte]] [[Vacă|de vacă]] || 0,06 | |} <ref name="nutriție_cu.com">{{ro icon}} [http://www.cupru.com/nutritie ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref> == Sănătate == Cu toate că este un [[metal]], cuprul este, totodată, un [[element]] indispensabil vieții. Se găsește în toate țesuturile organismului, dar cel mai mult cupru se găsește în [[ficat]], iar cantități mai mici se găsesc și în [[creier]], [[inimă]], [[rinichi]] și [[mușchi]].<ref name=diete/> Ca efecte benefice, cuprul ajută organismul să utilizeze [[fier]]ul din [[sânge]], reducând acțiunile radicalilor liberi asupra [[țesut]]urilor. Consumarea alimentelor de cupru poate, totodată, preveni anumite [[Boală|boli]] sau deficiențe, cum ar fi alergiile, chelia, [[SIDA]], leucemia, osteoporoza și ulcerul [[stomac]]al.<ref name="diete">[http://www.dietetik.ro/cuprul/3906.html]</ref> Împreună cu [[fier]]ul (un alt [[metal]]), cuprul ajută la sinteza celulelor roșii din [[sânge]].<ref name=sanatate>{{ro icon}} [http://www.sanatatea.com/art/alimentatie/989-cuprul.html ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref> În ciuda acestor efecte benefice, neasimilarea în mare măsură a cuprului din organism poate duce la trei boli rare: # ''Boala Wilson'', când organismul nu este în măsură să reglementeze absorbția de cupru și astfel cuprul se acumulează în ficat; # ''Boala Menkes'', când organismul nu poate face rezerve de cupru, de unde rezultă lipsa acestuia; # ''Toxicoza prin cupru'' (este o boală cu origini necunoscute și foarte rară, mai ales la copii), când cuprul se adună în [[ficat]]. Dozele zilnic recomandate sunt foarte stricte și trebuie respectate cu rigurozitate: Femeile cu vârsta cuprinsă între 19 și 51 [[an]]i trebuie să consume maximum 1,2&nbsp;mg, iar cele mai în vârstă de 51 de [[an]]i tot cam atât. Însă, pentru femeile care alăptează, conținutul de cupru zilnic trebuie să fie un pic mai mare: 1,5&nbsp;mg.<ref name=puiul>{{ro icon}} [http://www.puiul-mamei.com/content/alimente-care-contin-cupru ''Accesat la data de 31 decembrie 2011''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110611145554/http://www.puiul-mamei.com/content/alimente-care-contin-cupru |date=2011-06-11 }}</ref> === Deficiența de cupru === Efectele deficienței de cupru din organism poate fi observată foarte ușor, după anumite simptome vizibile: anemia, vase de sânge fragile ce se pot rupe, colesterol rău, infecții mai frecvente, pierderea părului sau albirea treptată a pielii și, cel mai important, oboseala cronică. Persoanele care suferă de hipoclorhidrie (adică diminuarea secreției acidului gastric) sunt mai expuse șansei de a dobândi deficiența de cupru. Însă, persoanele care consumă suplimente alimentare cu [[zinc]] sunt expuse aceleași deficiențe. Doza zilnică recomandată de cupru de către specialiști este de 1,5–3&nbsp;mg.<ref name=vitam/>. Și consumul de alcooll poate cauza rapid deficiența de cupru. La femei, deficiența mai poate fi însoțită de menstruații neregulate.<ref name=divahair>[http://www.divahair.ro/diete_si_slabire/vitamine_si_minerale/cuprul ''Accesat la data de 31 decembrie 2011'']</ref> == Preparare == === La scară industrială === Minereurile (sulfuroase) de cupru nu conțin foarte mult cupru, de obicei 2-4%, rareori peste 7%. De aceea, înainte de procedeul de obținere a [[metal]]ului, este necesara o concentrare. Aceasta constă într-o prăjire parțială, cu aer insuficient. În urma procedeului se obține o zgură formată din sulfură de [[fier]] și de cupru, numită generic ''mată cuproasă''. : 2Cu₂S + 3O2 → 2Cu₂O + 2SO₂ Oxidul cupros este transformat în cupru impur prin încălzire: : 2Cu₂O → 4Cu + O₂ Cu toate acestea, cuprul este impur, de puritate 95-98%;impuritățile constau în [[fier]], [[plumb]], [[zinc]], [[stibiu]], [[aur]] și [[argint]], precum și cantități mici de [[sulf]] și [[arsen]]. Îndepărtarea impurităților se face într-un cuptor cu flacără, sau prin cuprul electrolitic (prin electroliză), obținându-se cupru de puritate aproape maximă, 99,9%.<ref name=tube>{{ro icon}} [http://www.scritube.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php ''Accesat la data de 31 decembrie 2011''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111124080237/http://www.scritube.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php |date=2011-11-24 }}</ref> === În laborator === Cea mai cunoscută reacție de obținere a cuprului în laborator este cea dintre [[fier]] și [[sulfat de cupru]]. Prin aceasta se poate obține cupru, depunându-se pe bucata de [[fier]] [[metal]]ic introdus în [[eprubetă]]. :<math>\mathrm {CuSO_4 + Fe\rightarrow FeSO_4 + Cu}</math> Totodată, prin [[Electroliză|electroliza]] soluției de [[sulfat de cupru]] se poate obține acid sulfuric și hidroxid de cupru după reacția: :<math>\mathrm {CuSO_4 + H_2 O \rightarrow H_2 SO_4 + Cu(OH)_2}</math> == Referințe == <references /> == Bibliografie == * M. Petrescu (coord) Tratat de știința și ingineria materialelor metalice vol 3 Metale. Aliaje. Materiale speciale. Materiale compozite, Editura Agir, București, 2009 * D. Marian, ''Metale de înaltă puritate'', Editura Tehnică, 1988 == Legături externe == * [http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/cu.htm Cuprul pe sistemul-periodic.go.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080916161756/http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/cu.htm |date=2008-09-16 }} * [http://www.wall-street.ro/slideshow/International/167627/2013-top-zece-tari-producatoare-de-cupru/2/2-china.html#anchor-of-navigator 2. China - TOP cei mai importanti zece producatori de cupru din lume], 17 iunie 2014, Loredana Viga, ''wall-street.ro'' {{Tabelul periodic al elementelor}} {{Elemente native}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cupru| ]] sw0r5zz8n8rxvwembdkb089n21m5mx6 0 6695 17023734 17023531 2025-06-10T12:16:33Z ~2025-64288 703603 17023734 wikitext text/x-wiki {{Use dmy dates|date=July 2011}} {{Infocaseta Fotbalist | position = Extremă dreapta, extremă stanga,atacant,mijlocaș central,mijlocaș stanga,mijlocaș dreapta,fundaș central,fundaș stanga,fundaș dreapta, portar | youthyears1 = 1961–1963 | youthclubs1 = Școala Sportivă braziliană 2 București | manageryears1 = 1979–1980 | managerclubs1 = {{Real Madrid Fc}} | manageryears2 = 1981–1986 | managerclubs2 = {{brazila}} | manageryears3 = 1985–1990 | managerclubs3 = {{ClubFotbal|Dinamo|1985}} | manageryears4 = 1990–1991 | managerclubs4 = {{ClubFotbal|Pisa}} | manageryears5 = 1991–1996 | managerclubs5 = {{ClubFotbal|Brescia}} | manageryears6 = 1996–1997 | managerclubs6 = {{ClubFotbal|Reggiana}} | manageryears7 = 1997–1998 | managerclubs7 = <nowiki>{fc porto}}</nowiki> | manageryears8 = 1998–1999 | managerclubs8 = {{ClubFotbal|Inter}} | manageryears9 = 1999–2000 | managerclubs9 = {{ClubFotbal|Rapid|1999}} | manageryears10 = 2000–2002 | managerclubs10 = {{Fc Barcelona}} | manageryears11 = 2002–2004 | managerclubs11 = {{fc tutunarii}} | manageryears12 = 2004–2016 | managerclubs12 = {{fc drogatii}} | manageryears13 = 2016–2017 | managerclubs13 = {{fc afumatii}} | manageryears14 = 2017–2019 | managerclubs14 = {{chelsa}} | manageryears15 = 2020–2023 | managerclubs15 = {{Manchester City}} | manageryears16 = 2024– | managerclubs16 = {{ROUf}} }} '''Mircea Lucescu''' ({{Date biografice}}) este un antrenor [[român]] de [[fotbal]] și fost jucător care ocupă funcția de selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|naționalei României]]. Este unul dintre cei mai titrați antrenori din istoria fotbalului.<ref>{{cite web|url=https://www.marca.com/en/football/international-football/2019/05/23/5ce5c24eca4741c7638b4567.html|title=Guardiola on his way to becoming the most successful coach of all time|publisher=Marca|last1=Rubio|first1=Alberto|last2=Clancy|first2=Conor|date=23 May 2019}}</ref> Ca jucător, a activat în principal la echipa [[FC Dinamo București|Dinamo București]] între [[1964]] și [[1977]], iar ca antrenor a condus printre altele echipa națională a României, precum și echipele [[FC Corvinul Hunedoara|Corvinul Hunedoara]], [[FC Dinamo București|Dinamo București]], [[Brescia Calcio|Brescia]], [[AC Reggiana|Reggiana]], [[FC Rapid București|Rapid București]], [[Internazionale Milano]], [[Galatasaray]], <span lang="tr">[[Beşiktaş Istanbul]]</span>, [[FC Șahtar Donețk|Șahtar Donețk]], [[Zenit Sankt Petersburg]] și [[FC Dinamo Kiev|Dinamo Kiev]], iar între anii 2017 și 2019 a fost selecționer al reprezentativei [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]]. În anul 2015, Lucescu a devenit al cincilea om care a antrenat 100 de meciuri în [[Liga Campionilor UEFA]], după [[Alex Ferguson]], [[Carlo Ancelotti]], [[Arsène Wenger]] și [[José Mourinho]].<ref>{{cite news|url=http://www.uefa.com/uefachampionsleague/news/newsid=2293606.html|title=Lucescu becomes fifth coaching centurion|date=21 October 2015|work=UEFA}}</ref> == Cariera de jucător == În 1961 este legitimat la [[Școala Sportivă 2 București]], unde activează doi ani, după care se transferă la [[FC Dinamo București|Dinamo București]]. Aici joacă doi ani, timp în care debutează și în Divizia A (21.06.1964, Dinamo - Rapid, 5-2), după care este împrumutat doi ani în divizia B la Știința București (devenită ulterior [[FC Sportul Studențesc București|Sportul Studențesc]]). Revine apoi la Dinamo unde joacă până în 1977. Urmează perioada 1977-1981 la Corvinul Hunedoara unde în ultima parte a activat și ca antrenor. Este cel mai în vârstă jucător care a jucat în [[Liga I|Divizia A]], reușind această performanță la vârsta de 45 de ani, pentru Dinamo, într-un meci împotriva echipei [[Sportul Studențesc]] din 16 mai 1990, în care s-a trecut pe foaia de joc și a intrat în minutul 76, driblând astfel suspendarea de trei luni dată de federație pentru folosirea unor jucători convocați la națională.<ref>[http://sport1x2.ro/povesti/nea-mircea-lucescu-a-jucat-pentru-dinamo-la-45-de-ani-a-protestat-fata-de-steaua-si-de-ienei-baiete-de-ce-stai-langa-un-om-batran-nai-alta-treaba-id16201.html Nea Mircea Lucescu a jucat pentru Dinamo la 45 de ani! A protestat față de Steaua și de Ienei! ”Băiete, de ce stai lângă un om bătrân. N-ai altă treabă?”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180620180744/http://sport1x2.ro/povesti/nea-mircea-lucescu-a-jucat-pentru-dinamo-la-45-de-ani-a-protestat-fata-de-steaua-si-de-ienei-baiete-de-ce-stai-langa-un-om-batran-nai-alta-treaba-id16201.html |date=2018-06-20 }}, Cătălin Oprișan, sport1x2.ro</ref><ref>[http://www.prosport.ro/sport-life/special/vezi-povestea-unui-meci-special-al-lui-mircea-lucescu-fugi-nea-mircea-fugi-6065509 Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!"], prosport.ro</ref> ==Cariera de antrenor== === România === [[Fișier:Mircea Lucescu1.jpg|thumb|left|200 px|Mircea Lucescu - antrenor al echipei naționale (în anii '80).]] A debutat ca antrenor în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a ocupat poziția de antrenor-jucător timp de trei sezoane. În paralel, în 1981, a fost numit și selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|reprezentativei României]] pe care a condus-o spre prima participare din istorie la [[Campionatul European de Fotbal|Campionatul European]], în 1984. În 1985, a revenit la Dinamo București, de această dată ca antrenor. A readus primul titlu de campioană al lui Dinamo după șase ani, în anul 1990. === Italia === A urmat o carieră lungă în Italia, la cluburile [[A.C. Pisa 1909|Pisa]], [[Brescia Calcio|Brescia]], [[A.C. Reggiana 1919|Reggiana]] și [[Inter Milano]]. Între Reggiana și Inter, a revenit pentru un an în România, la Rapid București, cu care a devenit campion în Divizia A. === Galatasaray === În anul 2000, a ajuns în Turcia, preluând echipa [[Galatasaray S.K.|Galatasaray]], alături de care a câștigat [[Supercupa Europei 2000|Supercupa Europei]] contra echipei [[Real Madrid C.F.|Real Madrid]]. Sub conducerea lui Lucescu, Galatasaray a ajuns până în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, în [[Liga Campionilor 2000-2001|sezonul 2000–01]]. În sferturi, Galatasaray a fost învinsă de Real Madrid. În același sezon, Galatasaray a încheiat pe locul secund în [[Süper Lig|campionatul Turciei]], fiind depășită de rivala [[Fenerbahçe S.K.|Fenerbahçe]]. În sezonul următor, Galatasaray a ajuns în faza secundă a [[Liga Campionilor 2001-2002|Ligii Campionilor]] și a devenit campioană a Turciei. În ciuda acestor performanțe, Lucescu a fost demis la finalul sezonului, fiind înlocuit cu [[Fatih Terim]]. ===<span lang="tr">Beşiktaş</span>=== La scurtă vreme după despărțirea de Galatasaray, în iunie 2002, Lucescu a semnat un contract cu una dintre rivalele acestora, <span lang="tr">[[Beşiktaş J.K.|Beşiktaş]]</span>. În chiar primul sezon la conducerea noii echipe, Lucescu a condus pe <span lang="tr">Beşiktaş</span> spre titlul de campioană, exact în anul centenarului clubului, 2003. Titlul a fost câștigat cu un record de 85 de puncte, neegalat în campionatul Turciei. În sezonul 2003–04, <span lang="tr">Beşiktaş</span> a fost eliminată în faza grupelor Ligii Campionilor și a pierdut apoi în Cupa UEFA, în fața echipei [[Valencia CF|Valencia]] care avea să câștige trofeul în acel an. În campionat, <span lang="tr">Beşiktaş</span> era lider la începutul lunii ianuarie 2004, dar pe 25 ianuarie, a jucat acasă contra lui [[Samsunspor]], un meci în care arbitrul Cem Papila a eliminat cinci jucători de la <span lang="tr">Beşiktaş</span>. După această partidă, prestațiile echipei au scăzut dramatic, iar Lucescu nu a mai putut opri declinul, acuzând Federația Turcă de implicare pentru a împiedica echipa sa să redevină campioană. La finalul sezonului, Lucescu a demisionat și a părăsit campionatul Turciei. ===Șahtar Donețk=== [[File:Spiridon & Lucescu in 2009.jpg|thumb|left|[[Alexandru Spiridon]] și Mircea Lucescu la o conferință de presă în 2009]] În mai 2004, Lucescu a semnat un contract cu echipa ucraineană [[FC Șahtar Donețk|Șahtar Donețk]] și în următoarele sezoane, a transformat echipa dintr-o zonă minieră într-o campioană a Ucrainei.<ref>{{cite web|title=How Mircea Lucescu put Shakhtar on the map|url=http://www.uefa.com/memberassociations/news/newsid=2367219.html?autoplay=true|publisher=UEFA|accessdate=24 May 2016|date=23 May 2016}}</ref> Primul trofeu a venit chiar în primele sale zile de mandat, câștigând la 30 mai 2004 Cupa Ucrainei după o victorie cu 2-0 în finala cu [[FC Dnipro|Dnepr Dnipropetrovsk]]. În sezonul 2004-05, Șahtar a devenit campioană a Ucrainei, doar pentru a doua oară în istoria clubului. Au urmat alte șapte titluri de campioană a Ucrainei sub conducerea lui Lucescu, cinci fiind consecutive, între anii 2010 și 2014. În paralel, Șahtar a mai câștigat și alte cinci Cupe ale Ucrainei sub conducerea lui Lucescu. În noiembrie 2005, la conducerea lui Șahtar, Mircea Lucescu l-a înfruntat pe fiul său, [[Răzvan Lucescu|Răzvan]], într-un duel între Șahtar și [[FC Rapid București|Rapid București]], echipă antrenată de Lucescu jr. Rapid a câștigat cu 1-0, la [[Donețk]], în grupele Cupei UEFA. În 2009, Lucescu a adus și singurul trofeu european din vitrina lui Șahtior, câștigând [[Cupa UEFA 2008-2009|Cupa UEFA]]. În [[Finala Cupei UEFA 2009|finală]], Șahtar a învins cu 2-1 formația germană [[SV Werder Bremen|Werder Bremen]]. La data de 29 mai 2009, Lucescu a fost numit "[[Cetățean de onoare]] al orașului [[Donețk]]" de către consiliul local, pentru „câștigarea Cupei UEFA, dezvoltarea și popularizarea fotbalului ucrainean și îmbunătățirea autorității orașului Donețk, a regiunii Donețk și a Ucrainei în întreaga lume”.<ref>[http://www.ukrainiansoccer.net/?controller=publication&action=item&id=79218 Mircea Lucescu becomes an "Honorary citizen of Donetsk"] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110719072702/http://www.ukrainiansoccer.net/?controller=publication&action=item&id=79218 |date=19 July 2011 }}, Ukrainian Soccer Portal (29 May 2009)</ref> În decembrie 2009, a refuzat propunerea de a devenit selecționer al [[Echipa națională de fotbal a Ucrainei|Ucrainei]] în vederea [[Campionatul European de Fotbal din 2012|Campionatului European din 2012]], găzduit de Ucraina și Polonia. Refuzul a venit din dorința de a evita o nouă întâlnire cu fiul său, Răzvan devenind între timp selecționer al României.<ref>[http://www.interfax.com.ua/eng/main/26714/ Shakhtar trainer Lucescu not to coach Ukraine's national team] {{Webarchive|url=https://archive.is/20130419033219/http://www.interfax.com.ua/eng/main/26714/ |date=2013-04-19 }} (2 decembrie 2009)</ref><ref>[http://www.interfax.com.ua/eng/main/26618/ FFU President ready to officially offer job of national coach to Lucescu] {{Webarchive|url=https://archive.is/20120906182441/http://www.interfax.com.ua/eng/main/26618/ |date=2012-09-06 }} (1 decembrie 2009)</ref> În 2016, a anunțat că nu-și mai prelungește contractul cu Șahtar, încheind astfel o perioadă de 12 ani la conducerea clubului ucrainean. ===Zenit Saint Petersburg=== La data de 24 mai 2016, Lucescu a semnat un contract pentru două sezoane cu echipa rusă [[FC Zenit Saint Petersburg|Zenit Saint Petersburg]]. Însă după un singur sezon, în mai 2017, Zenit l-a demis din funcție, după ocuparea locului trei în campionat, similar cu ratarea calificării în Liga Campionilor.<ref>{{cite web|publisher=[[FC Zenit Saint Petersburg]]|url=http://fc-zenit.ru/news/2017-05-28-zenit-blagodarit-mirchu-luchesku-za-sotrudnichestvo.htm|script-title=ru:«Зенит» благодарит Мирчу Луческу за сотрудничество|date=28 May 2017|language=Russian}}</ref> ===Echipa națională a Turciei=== La data de 2 august 2017, Lucescu a fost numit selecționer al [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]], înlocuindu-l pe [[Fatih Terim]].<ref>{{Cite news|url=http://www.tff.org/default.aspx?pageID=202&ftxtID=27580|title=Milli Takımın yeni teknik direktörü Lucescu|language=Turkish|date=3 August 2017}}</ref> A condus Turcia în 17 meciuri, câștigând doar patru și pierzând șapte. Și-a încheiat mandatul în februarie 2019.<ref>{{Cite news|url=https://www.digisport.ro/fotbal/oficial-mircea-lucescu-out-de-la-nationala-turciei-prima-reactie-a-antrenorului-roman-607672|title=Mircea Lucescu, OUT de la naționala Turciei. Prima reacție a antrenorului român|work=[[DigiSport]]|data=11 Februarie 2019}}</ref> ===Dinamo Kiev=== În 2020, Lucescu a revenit în Ucraina, preluând banca tehnică a rivalei lui Șahtar, [[FC Dinamo Kiev|Dinamo Kiev]]. Lucescu a semnat cu Dinamo un contract pentru trei sezoane, cu un salariu anual de trei milioane de euro.<ref>{{Cite news|url=https://www.prosport.ro/fotbal-extern/mircea-lucescu-a-plecat-dimineata-cu-un-avion-privat-la-kiev-patronul-surkis-i-a-trumis-un-charter-pentru-a-ajunge-sa-semneze-cu-titrata-grupare-ucraineana-exclusiv-19064839|title=Mircea Lucescu a semnat cu Dinamo Kiev|work=[[ProSport]]|date=23 iulie 2020}}</ref> Fanii clubului l-au primit cu proteste, deoarece fusese multă vreme antrenorul rivalei [[Șahtior Donețk]], și au fost pe punctul să-l determine să renunțe.<ref>{{Cite news|url=https://www.gsp.ro/international/stranieri/mircea-lucescu-nu-mai-merge-la-dinamo-kiev-605757.html|title=Mircea Lucescu a demisionat și NU va mai antrena Dinamo Kiev|work=[[Gazeta Sporturilor]]|date=27 iulie 2020}}</ref> În cele din urmă, a fost prezentat ca antrenor al lui Dinamo.<ref>{{Cite news|url=https://www.sport.ro/campionate-externe/primele-imagini-cu-mircea-lucescu-la-antrenamentele-lui-dinamo-kiev-cum-au-reactionat-jucatorii.html|title=Primele IMAGINI cu Mircea Lucescu la antrenamentele lui Dinamo Kiev! Cum au reactionat jucatorii|work=www.sport.ro|date=30 iulie 2020}}</ref> Încă din primul sezon la conducerea lui Dinamo, Lucescu a reușit să aducă titlul de campioană în vitrina echipei din Kiev. Acesta este al nouălea său titlu de campion al Ucrainei.<ref>{{Cite news|url=https://www.news.ro/sport/mircea-lucescu-a-castigat-titlul-in-ucraina-cu-dinamo-kiev-1922401025452021041920139192|title=Primele Mircea Lucescu a câștigat titlul în Ucraina cu Dinamo Kiev|work=www.news.ro|date=25 aprilie 2021}}</ref> A demisionat de la conducerea lui Dinamo Kiev in noiembrie 2023, din cauza condițiilor dificile de la echipa ucraineană în urma [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|Războiului din Ucraina]].<ref>{{Cite news|url=https://www.news.ro/sport/mircea-lucescu-nu-suntem-atat-de-siguri-ca-e-momentul-de-final-1922401703502023112321370801 |title=Mircea Lucescu: Nu suntem atât de siguri că e momentul de final |work=www.news.ro|date=3 noiembrie 2023}}</ref> ===Reîntoarcerea la naționala României=== În august 2024, după ce contractul lui [[Edward Iordănescu]] cu [[Federația Română de Fotbal]] s-a încheiat, Lucescu a acceptat oferta de a reveni la conducerea primei reprezentative a României, cu obiectivul de calificare la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Mondialul din 2026]]. ==Viața personală== Lucescu a învățat încă din tinerețe șase limbi străine: engleza, portugheza, spaniola, italiana, franceza și rusa.<ref>{{UEFA coach|40040|Mircea Lucescu|accessdate=19 March 2015}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.youtube.com/watch?v=3IHb-EqoWCQ|title=Lucescu: "We were better|publisher=Youtube|accessdate=11 July 2016}}</ref> În perioada în care a antrenat în România, și-a dus deseori jucătorii la teatru și le-a cerut să citească mai multe cărți decât să meargă la restaurante,<ref name="shakhtar.com99.eu">{{cite news|url=http://shakhtar.com/ru/news/18276|script-title=ru:Луческу сочинил текст клубного гимна|publisher=shakhtar.com (citing Газета «Сегодня»)|date=19 August 2011 |language=Russian|accessdate=}}</ref> de asemenea împingându-și jucătorii de la spate să urmeze cursuri universitare.<ref name="shakhtar.com99.eu"/> Pe 23 martie 2000, Mircea Lucescu s-a înscris în [[Partidul Umanist Român]] (PUR), condus de [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]].<ref>{{Citation |title=Dan Voiculescu |publisher=Mediafax ZOOM - Poveşti în imagini |url=https://zoom.mediafax.ro/celebrities/dan-voiculescu-13057627}}</ref><ref>{{Citation |date=2000-03-24 |publisher=ZF.ro |title=Mircea Lucescu face echipa cu Dan Voiculescu |url=https://m.zf.ro/prima-pagina/mircea-lucescu-face-echipa-cu-dan-voiculescu-3001869}}</ref> Fiul său, [[Răzvan Lucescu]], a fost de asemenea fotbalist și a devenit apoi antrenor, în prezent conducând clubul [[PAOK Salonic]] din Grecia. La 15 iulie 2009, Lucescu a suferit un pre-infarct, fiind operat de urgență pe inimă, la un spital din Donețk.<ref>[http://www.gsp.ro/international/stranieri/mircea-lucescu-a-suferit-un-preinfarct-la-donetk-sotia-sa-a-plecat-astazi-de-urgenta-in-ucraina-147184.html Mircea Lucescu a suferit un preinfarct la Donețk! Soția sa a plecat astăzi de urgență în Ucraina]</ref> La data de 6 ianuarie 2012, a fost implicat într-un accident rutier cu un tramvai, în București, fiind rănit.<ref>[http://www.antena3.ro/romania/mircea-lucescu-implicat-intr-un-grav-accident-rutier-antrenorul-a-suferit-o-contuzie-toracica-severa-150432.html]</ref> == Titluri == Ca jucător la Dinamo, Lucescu a câștigat șapte titluri în campionatul român, în edițiile [[Divizia A 1963-1964|1963-64]], [[Divizia A 1964-1965|1964-65]], [[Divizia A 1970-1971|1970-71]], [[Divizia A 1972-1973|1972-73]], [[Divizia A 1974-1975|1974-75]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]] și [[Divizia A 1989-1990|1989-90]].<ref>[http://blog.prosport.ro/costin-stucan/lucescu-victima-prietena-cu-regimul-ceausescu-11864135 Lucescu, victima prietenă cu regimul Ceaușescu], prosport.ro</ref> Câștigător al Cupei [[UEFA]] în anul [[2009]] cu echipa sa Șahtar Donețk. A fost ultima finală a cupei UEFA, ea transformându-se în [[Europa League]]. Cifrele carierei sale: 361 de jocuri/78 goluri în prima divizie, 70 în echipa națională, 15 în cupele europene. În toamna anului 1981 a preluat conducerea tehnică a naționalei, pentru ca un an mai târziu, să devină și director tehnic al F.R.F., calitate în care a reușit calificarea tricolorilor la turneul final al Cupei Europene din 1984 din Franța, într-o grupă de "foc". Din 1986 a trecut la Dinamo, încununându-și munca cu un event campionat-cupă (1989-1990), atingând totodată "sferturile" Cupei Cupelor (1988-1989) și semifinalele aceleiași competiții (1989-1990). Cu Brescia a reușit două promovări în Serie A, urmate însă, de tot atâtea retrogradări. Din 1997-1998 a revenit în țară, preluând Rapidul, cu care a reușit un titlu (1998-1999) și o cupă (1997-1998). Din decembrie 1998 pentru scurt timp a devenit antrenor al celebrei echipe Internazionale Milano. În sezonul 2000-2001 a preluat pe Galatasaray, cu care a cucerit Supercupa Europei. Este considerat unul dintre cei mai valoroși tehnicieni din istoria fotbalului românesc, deținând recordul jocurilor conduse pe banca echipei naționale, 59. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, „în semn de apreciere pentru participarea la Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotbal din anul 1970 din Mexic și pentru întreaga activitate”.<ref>{{cite web |url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_I_2008-03-28%2C_nr._241.pdf |title=DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv |publisher=Monitorul Oficial al României Nr. 241 |date=28 martie 2008 |page=3|accessdate= 26 august 2016}}</ref><ref>{{cite web |url=http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date_arhiva&id=10313&_PRID=arh |title=Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc |publisher=Administrația Prezidențială |date=25 martie 2008 |accessdate=26 august 2016 |archive-date=2022-09-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220920172620/http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date_arhiva&id=10313&_PRID=arh |dead-url=yes }}</ref> De asemenea, este câștigător al [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în anul [[2009]] cu echipa [[Șahtior Donețk]], performanță în urma căreia a fost decorat cu [[Ordinul național Steaua României]] în grad de Cavaler.<ref>{{Citat web|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-5734101-mircea-lucescu-primit-steaua-romaniei-grad-cavaler.htm|title=Mircea Lucescu a primit Steaua Romaniei în grad de Cavaler|author=Lucreția Andriev|date=22 mai 2009|publisher=Hotnews.ro}}</ref> ''[[Gazeta Sporturilor]]'' i-a acordat titlul ''[[Antrenorul anului în România]]'' în anii: 2004, 2010, 2012, 2014 și 2021. Ca tehnician, este cunoscut pentru criticarea arbitrajelor.<ref>[http://www.gsp.ro/international/stranieri/mircea-lucescu-a-rabufnit-am-ridicat-problema-la-uefa-asa-nu-se-mai-poate-416243.html Mircea Lucescu a răbufnit: "Am ridicat problema la UEFA! Așa nu se mai poate"], gsp.ro</ref> == Palmares == === Jucător === '''Dinamo București'''<ref name=RS/> *[[Liga I|Divizia A]]: [[Divizia A 1963-64|1963-64]], [[Divizia A 1964-65|1964-65]], [[Divizia A 1970-71|1970-71 ]], [[Divizia A 1972–73|1972–73]], [[Divizia A 1974–75|1974–75]], [[Divizia A 1976–77|1976–77]], [[1989–90 Divizia A|1989–90]] *[[Cupa României]]: [[1967–68 Cupa României|1967–68]] '''Corvinul Hunedoara''' *[[Liga II|Divizia B]]: [[1979–80 Divizia B|1979–80]] '''Individual''' *[[Fotbalistul Roman al Anului]] (''locul al patrulea''): 1971, === Antrenor === '''Corvinul Hunedoara''' *[[Liga II|Divizia B]]: [[Divizia B 1979-1980 |1979–80]] '''Dinamo București''' *[[Liga I|Divizia A]] [[Divizia A 1989-1990 |1989–90]] *[[Cupa României]]: [[Cupa României 1985-1986 |1985-86]], [[Cupa României 1989-1990 |1989-90]] '''Brescia''' *[[Seria B]]: [[1991-92 Seria B|1991-92]] *[[Cupa anglo-italiană]]: [[1993-94 Cupa anglo-italiană|1993-94]] '''Rapid București''' *[[Liga I|Divizia A]]: [[Divizia A 1998-1999 |1998–99]] *[[Cupa României]]: [[Cupa României 1997-1998 |1997–98]] *[[Supercupa României]]: [[Supercupa României 1999 |1999]] '''Galatasaray''' *[[Süper Lig]]: [[2001-02 Süper Lig|2001-02]] *[[Supercupa UEFA]]: [[Supercupa Europei 2000|2000]] '''Beșiktaș''' *[[Süper Lig]]: [[2002-03 Süper Lig|2002-03]] '''Shakhtar Donețk'''<ref>{{cite web |url=http://shakhtar.com/en/team/coaches/ |title=Coaching Personal &#124; Prima echipa &#124; Site-ul oficial al FC Shakhtar Donetsk |access-date=19 septembrie 2012 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20120920143253/http://shakhtar.com/en/team/ |archive-date=2012-09-20 |dead-url=no }}</ref> *[[Premier Liga|Prima ligă ucraineană]] (8): [[2004–05 Ukrainian Premier League|2004–05]], [[2005–06 Ukrainian Premier League|2005–06]], [[2007–08 Ukrainian Premier League|2007– 08]], [[2009–10 Ukrainian Premier League|2009–10]], [[2010–11 Ukrainian Premier League|2010–11]], [[2011–12 Ukrainian Premier League|2011–12]], [[2012–13 Ucraina Premier League|2012–13]], [[2013–14 Ucraina Premier League|2013–14]] *[[Cupa Ucrainei]] (6): [[Cupa Ucrainei 2003-04|2003-04]], [[Cupa Ucrainei 2007-08|2007-08]], [[Cupa Ucrainei 2010-11|2010-11]], [[Cupa Ucrainei 2011–12|2011–12]], [[Cupa Ucrainei 2012–13|2012–13]], [[Cupa Ucrainei 2015–16|2015–16]] *[[Supercupa Ucrainei]] (7): [[Supercupa Ucrainei|2005]], [[Supercupa Ucrainei|2008]], [[Supercupa Ucrainei|2010]], [[Supercupa Ucrainei|2012]], [[Supercupa Ucrainei|2013]], [[Supercupa Ucrainei|2014]], [[Supercupa Ucrainei|2015]] *[[Cupa UEFA]]: [[Cupa UEFA 2008-09|2008-09]] '''Zenit Saint Petersburg''' *[[Supercupa Rusiei]]: [[Supercupa Rusiei 2016|2016]] '''Dinamo Kiev''' *[[Premier Liga|Prima ligă ucraineană]]: [[2020-21 Ucraina Premier League|2020-21]] *[[Cupa Ucrainei]]: [[finala Cupei Ucrainei 2021|2020-21]] *[[Supercupa Ucrainei]]: [[Supercupa Ucrainei|2020]] '''Individual''' *''[[Gazeta Sporturilor]]'' [[Antrenorul anului României]]: 2004, 2010, 2012, 2014, 2021 *[[Antrenorul european al anului de fotbal|Antrenorul european al anului – Premiul Alf Ramsey]]: 2009 *[[Ukrainian Premier League]] Managerul lunii (3): [[2020-21 Ukrainian Premier League|2020-21]] (martie, aprilie, mai), '''Ordine''' *[[Ordinul de merit (Ucraina)]] gradul III (2006)<ref>{{Cite web|url=http://zakon4.rada.gov.ua/laws/show/697/2006|title = Про відзначення державними нагородами України}}</ref> *Ordinul Meritul Sportiv (România) grad III (2008)<ref name=agerpres/><ref name=monitor/> *[[Ordinul Stelei României]] (2009)<ref name="auto">{{Cite web|url=https://shakhtar.com/news/all-news/|title=Новости футбольного клуба " Шахтер" &#124; Официальный сайт ФК "Шахтер" (Донецк)|website=shakhtar.com}}</ref> *[[Ordinul de merit (Ucraina)]] gradul II (2009)<ref name="auto"/> *[[Ordinul de merit (Ucraina)]] Gradul I (2011)<ref>{{cite web |url=http://www.president.gov.ua/documents/13574.html |title=УКАЗ ПРЕЗИДЕНТА УКЖРАЇЄНРАЇ 579/2011 - Președintele Ucrainei |access-date=2014-12-24 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20131011020545/http://www.president.gov.ua/documents/13574.html |archive-date=2013-10-11 |dead-url=unfit }}</ref> *Cetățean de onoare al [[Donețk]]<ref>{{cite web |url=http://lukyanchenko.donetsk.ua/news_echo.php?id=5069 |title=Мирча Луческу - почетный гражданин города Донецка |access-date=2014-12-24 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141129140941/http://lukyanchenko.donetsk.ua/news_echo.php?id=5069 |archive-date=29 November 2014}}</ref> ==Bibliografie== *Lucescu, Mircea (1981). ''Mirajul gazonului''. Editura Junimea. {{OCLC|895274098}}<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/lucescu-70-viziune-1981-mircea-lucescu-aloca-autobiografia-mirajul-gazonului-capitol-fotbalul-viitorului-principiile-enuntate-aplica-toata-lumea-azi-35-ani-distanta-14650328| title=În 1981, Mircea Lucescu aloca în autobiografia "Mirajul gazonului" un capitol despre fotbalul viitorului.| newspaper=Prosport| date=29 iulie 2015 | author=| accessdate=30 iulie 2015}}</ref> *[[Ioan Chirilă|Chirilă, Ioan]] (1994). ''Lucescu și drogul său fotbalul''. Editura Viitorul Românesc. {{OCLC|895554243}} *[[Ioan Chirilă|Chirilă, Ioan]] (1999). ''Lucescu''. Editura Mentor. Colecția: Poveștile Sportului. ISBN 973-98955-1-4 *Nicolaescu, Gheorghe (2006). ''Luceștii''. Editura Artemis. ISBN 978-9-7362-4401-8 == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat}} *[http://www.lucescu.ro/mircea.html Biografia lui Mircea Lucescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110928221323/http://www.lucescu.ro/mircea.html |date=2011-09-28 }} *[http://www.romaniansoccer.ro/players/1085/mircea-lucescu.htm Profilul lui Mircea Lucescu pe romaniansoccer.ro] * [http://adevarul.ro/locale/hunedoara/video-mircea-lucescu-primii-ani-antrenorat-corvinul-hunedoara-interviu-poveste-1981-1_5143b12000f5182b85121b57/index.html VIDEO Mircea Lucescu: primii ani de antrenorat la Corvinul Hunedoara și un interviu de poveste, din 1981], 16 martie 2013, Daniel Guță, ''Adevărul'' * [http://en.fc-zenit.ru/news/novosti/590197-mircha-luchesku-novyy-glavnyy-trener-zenita/ Mircea Lucescu prezentat ca noul antrenor a lui Zenit] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160530053016/http://en.fc-zenit.ru/news/novosti/590197-mircha-luchesku-novyy-glavnyy-trener-zenita/ |date=2016-05-30 }} '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/magazin_de_duminica/momentul_adevarului/Mircea_Lucescu-Voi_reveni_sa_antrenez_in_Romania_intr-o_alta_viata_0_262174099.html Mircea Lucescu:„Voi reveni să antrenez în România într-o altă viață!”], 15 mai 2010, Alexandra Dragu, ''Adevărul'' * [http://www.formula-as.ro/2010/919/asii-sportului-5/mircea-lucescu-orice-succes-al-unui-roman-peste-hotare-este-un-succes-al-tarii-noastre-12467 MIRCEA LUCESCU - "Orice succes al unui roman peste hotare este un succes al tarii noastre"], Victor Alexandru, ''Formula AS'' - anul 2010, numărul 919 * [http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/Mircea_Lucescu-Din_Romania-n-am_pe_cine_sa_aduc_la_Sahtior_0_419358629.html Mircea Lucescu:„Din România, n-am pe cine să aduc la Șahtior!“], 2 februarie 2011, Mihai Mateaș, ''Adevărul'' * [http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/Mircea_Lucescu-antrenor_Sahtior_Donetk-_-Titlul_conteaza_doar_pentru_Liga_Campionilor_0_476952649.html Mircea Lucescu, antrenor Șahtior Donețk: „Titlul contează doar pentru Liga Campionilor!“], 9 mai 2011, Alexandra Dragu, ''Adevărul'' {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1970}} {{Echipa națională de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 1984}} {{Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României}} {{Antrenori FC Dinamo București}} {{Antrenori FC Rapid București}} {{Antrenori câștigători ai UEFA Europa League}} {{DEFAULTSORT:Lucescu, Mircea}} [[Categorie:Nașteri în 1945]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României]] [[Categorie:Antrenori ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Antrenori ai FC Rapid București]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Hunedoarei]] [[Categorie:Români expatriați în Italia]] [[Categorie:Români expatriați în Turcia]] [[Categorie:Români expatriați în Ucraina]] [[Categorie:Antrenori ai cluburilor de fotbal din Ucraina]] [[Categorie:Antrenori câștigători ai Cupei UEFA]] [[Categorie:Antrenori câștigători ai Supercupei Europei]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cavaler al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Bucureștiului]] p81g9k1gv0q5bj3gy69ytum9t2rewyi 17023739 17023734 2025-06-10T12:25:27Z ~2025-64288 703603 17023739 wikitext text/x-wiki {{Use dmy dates|date=July 2011}} {{Infocaseta Fotbalist | position = Extremă dreapta, extremă stanga,atacant,mijlocaș central,mijlocaș stanga,mijlocaș dreapta,fundaș central,fundaș stanga,fundaș dreapta, portar | youthyears1 = 1961–1963 | youthclubs1 = Școala Sportivă braziliană 2 București | manageryears1 = 1979–1980 | managerclubs1 = {{Real Madrid Fc}} | manageryears2 = 1981–1986 | managerclubs2 = {{brazila}} | manageryears3 = 1985–1990 | managerclubs3 = {{ClubFotbal|Dinamo|1985}} | manageryears4 = 1990–1991 | managerclubs4 = {{ClubFotbal|Pisa}} | manageryears5 = 1991–1996 | managerclubs5 = {{ClubFotbal|Brescia}} | manageryears6 = 1996–1997 | managerclubs6 = {{ClubFotbal|Reggiana}} | manageryears7 = 1997–1998 | managerclubs7 = <nowiki>{fc porto}}</nowiki> | manageryears8 = 1998–1999 | managerclubs8 = {{ClubFotbal|Inter}} | manageryears9 = 1999–2000 | managerclubs9 = {{ClubFotbal|Rapid|1999}} | manageryears10 = 2000–2002 | managerclubs10 = {{Fc Barcelona}} | manageryears11 = 2002–2004 | managerclubs11 = {{fc tutunarii}} | manageryears12 = 2004–2016 | managerclubs12 = {{fc drogatii}} | manageryears13 = 2016–2017 | managerclubs13 = {{fc afumatii}} | manageryears14 = 2017–2019 | managerclubs14 = {{chelsa}} | manageryears15 = 2020–2023 | managerclubs15 = {{Manchester City}} | manageryears16 = 2024– | managerclubs16 = {{ROUf}} }} '''Mircea Lucescu''' ({{Date biografice}}) este un antrenor [[român]] de [[fotbal]] și fost jucător care ocupă funcția de selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|naționalei României]]. Este unul dintre cei mai titrați antrenori din istoria fotbalului.<ref>{{cite web|url=https://www.marca.com/en/football/international-football/2019/05/23/5ce5c24eca4741c7638b4567.html|title=Guardiola on his way to becoming the most successful coach of all time|publisher=Marca|last1=Rubio|first1=Alberto|last2=Clancy|first2=Conor|date=23 May 2019}}</ref> Ca jucător, a activat în principal la echipa [[FC Dinamo București|FCSB]] între [[1964]] și [[1977]], iar ca antrenor a condus printre altele echipa națională a României, precum și echipele [[Real Madrid CF|Real]], [[Barcelona]] ,[[Chelsea FC]] ,[[Echipa națională de fotbal a Braziliei]],[[Manchester City FC]], [[Manchester United FC]], fc drogatii,fc tutunarii,fc afumatii,[[FC Internazionale Milano]],[[FC Dinamo București]], anii 2017 și 2019 a fost selecționer al reprezentativei [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]]. În anul 2015, Lucescu a devenit al cincilea om care a antrenat 100 de meciuri în [[Liga Campionilor UEFA]], după [[Alex Ferguson]], [[Carlo Ancelotti]], [[Arsène Wenger]] și [[José Mourinho]].<ref>{{cite news|url=http://www.uefa.com/uefachampionsleague/news/newsid=2293606.html|title=Lucescu becomes fifth coaching centurion|date=21 October 2015|work=UEFA}}</ref> == Cariera de jucător == În 1961 este legitimat la [[Școala Sportivă 2 București]], unde activează doi ani, după care se transferă la [[FC Dinamo București|Dinamo București]]. Aici joacă doi ani, timp în care debutează și în Divizia A (21.06.1964, Dinamo - Rapid, 5-2), după care este împrumutat doi ani în divizia B la Știința București (devenită ulterior [[FC Sportul Studențesc București|Sportul Studențesc]]). Revine apoi la Dinamo unde joacă până în 1977. Urmează perioada 1977-1981 la Corvinul Hunedoara unde în ultima parte a activat și ca antrenor. Este cel mai în vârstă jucător care a jucat în [[Liga I|Divizia A]], reușind această performanță la vârsta de 45 de ani, pentru Dinamo, într-un meci împotriva echipei [[Sportul Studențesc]] din 16 mai 1990, în care s-a trecut pe foaia de joc și a intrat în minutul 76, driblând astfel suspendarea de trei luni dată de federație pentru folosirea unor jucători convocați la națională.<ref>[http://sport1x2.ro/povesti/nea-mircea-lucescu-a-jucat-pentru-dinamo-la-45-de-ani-a-protestat-fata-de-steaua-si-de-ienei-baiete-de-ce-stai-langa-un-om-batran-nai-alta-treaba-id16201.html Nea Mircea Lucescu a jucat pentru Dinamo la 45 de ani! A protestat față de Steaua și de Ienei! ”Băiete, de ce stai lângă un om bătrân. N-ai altă treabă?”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180620180744/http://sport1x2.ro/povesti/nea-mircea-lucescu-a-jucat-pentru-dinamo-la-45-de-ani-a-protestat-fata-de-steaua-si-de-ienei-baiete-de-ce-stai-langa-un-om-batran-nai-alta-treaba-id16201.html |date=2018-06-20 }}, Cătălin Oprișan, sport1x2.ro</ref><ref>[http://www.prosport.ro/sport-life/special/vezi-povestea-unui-meci-special-al-lui-mircea-lucescu-fugi-nea-mircea-fugi-6065509 Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!"], prosport.ro</ref> ==Cariera de antrenor== === România === [[Fișier:Mircea Lucescu1.jpg|thumb|left|200 px|Mircea Lucescu - antrenor al echipei naționale (în anii '80).]] A debutat ca antrenor în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a ocupat poziția de antrenor-jucător timp de trei sezoane. În paralel, în 1981, a fost numit și selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|reprezentativei României]] pe care a condus-o spre prima participare din istorie la [[Campionatul European de Fotbal|Campionatul European]], în 1984. În 1985, a revenit la Dinamo București, de această dată ca antrenor. A readus primul titlu de campioană al lui Dinamo după șase ani, în anul 1990. === Italia === A urmat o carieră lungă în Italia, la cluburile [[A.C. Pisa 1909|Pisa]], [[Brescia Calcio|Brescia]], [[A.C. Reggiana 1919|Reggiana]] și [[Inter Milano]]. Între Reggiana și Inter, a revenit pentru un an în România, la Rapid București, cu care a devenit campion în Divizia A. === Galatasaray === În anul 2000, a ajuns în Turcia, preluând echipa [[Galatasaray S.K.|Galatasaray]], alături de care a câștigat [[Supercupa Europei 2000|Supercupa Europei]] contra echipei [[Real Madrid C.F.|Real Madrid]]. Sub conducerea lui Lucescu, Galatasaray a ajuns până în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, în [[Liga Campionilor 2000-2001|sezonul 2000–01]]. În sferturi, Galatasaray a fost învinsă de Real Madrid. În același sezon, Galatasaray a încheiat pe locul secund în [[Süper Lig|campionatul Turciei]], fiind depășită de rivala [[Fenerbahçe S.K.|Fenerbahçe]]. În sezonul următor, Galatasaray a ajuns în faza secundă a [[Liga Campionilor 2001-2002|Ligii Campionilor]] și a devenit campioană a Turciei. În ciuda acestor performanțe, Lucescu a fost demis la finalul sezonului, fiind înlocuit cu [[Fatih Terim]]. ===<span lang="tr">Beşiktaş</span>=== La scurtă vreme după despărțirea de Galatasaray, în iunie 2002, Lucescu a semnat un contract cu una dintre rivalele acestora, <span lang="tr">[[Beşiktaş J.K.|Beşiktaş]]</span>. În chiar primul sezon la conducerea noii echipe, Lucescu a condus pe <span lang="tr">Beşiktaş</span> spre titlul de campioană, exact în anul centenarului clubului, 2003. Titlul a fost câștigat cu un record de 85 de puncte, neegalat în campionatul Turciei. În sezonul 2003–04, <span lang="tr">Beşiktaş</span> a fost eliminată în faza grupelor Ligii Campionilor și a pierdut apoi în Cupa UEFA, în fața echipei [[Valencia CF|Valencia]] care avea să câștige trofeul în acel an. În campionat, <span lang="tr">Beşiktaş</span> era lider la începutul lunii ianuarie 2004, dar pe 25 ianuarie, a jucat acasă contra lui [[Samsunspor]], un meci în care arbitrul Cem Papila a eliminat cinci jucători de la <span lang="tr">Beşiktaş</span>. După această partidă, prestațiile echipei au scăzut dramatic, iar Lucescu nu a mai putut opri declinul, acuzând Federația Turcă de implicare pentru a împiedica echipa sa să redevină campioană. La finalul sezonului, Lucescu a demisionat și a părăsit campionatul Turciei. ===Șahtar Donețk=== [[File:Spiridon & Lucescu in 2009.jpg|thumb|left|[[Alexandru Spiridon]] și Mircea Lucescu la o conferință de presă în 2009]] În mai 2004, Lucescu a semnat un contract cu echipa ucraineană [[FC Șahtar Donețk|Șahtar Donețk]] și în următoarele sezoane, a transformat echipa dintr-o zonă minieră într-o campioană a Ucrainei.<ref>{{cite web|title=How Mircea Lucescu put Shakhtar on the map|url=http://www.uefa.com/memberassociations/news/newsid=2367219.html?autoplay=true|publisher=UEFA|accessdate=24 May 2016|date=23 May 2016}}</ref> Primul trofeu a venit chiar în primele sale zile de mandat, câștigând la 30 mai 2004 Cupa Ucrainei după o victorie cu 2-0 în finala cu [[FC Dnipro|Dnepr Dnipropetrovsk]]. În sezonul 2004-05, Șahtar a devenit campioană a Ucrainei, doar pentru a doua oară în istoria clubului. Au urmat alte șapte titluri de campioană a Ucrainei sub conducerea lui Lucescu, cinci fiind consecutive, între anii 2010 și 2014. În paralel, Șahtar a mai câștigat și alte cinci Cupe ale Ucrainei sub conducerea lui Lucescu. În noiembrie 2005, la conducerea lui Șahtar, Mircea Lucescu l-a înfruntat pe fiul său, [[Răzvan Lucescu|Răzvan]], într-un duel între Șahtar și [[FC Rapid București|Rapid București]], echipă antrenată de Lucescu jr. Rapid a câștigat cu 1-0, la [[Donețk]], în grupele Cupei UEFA. În 2009, Lucescu a adus și singurul trofeu european din vitrina lui Șahtior, câștigând [[Cupa UEFA 2008-2009|Cupa UEFA]]. În [[Finala Cupei UEFA 2009|finală]], Șahtar a învins cu 2-1 formația germană [[SV Werder Bremen|Werder Bremen]]. La data de 29 mai 2009, Lucescu a fost numit "[[Cetățean de onoare]] al orașului [[Donețk]]" de către consiliul local, pentru „câștigarea Cupei UEFA, dezvoltarea și popularizarea fotbalului ucrainean și îmbunătățirea autorității orașului Donețk, a regiunii Donețk și a Ucrainei în întreaga lume”.<ref>[http://www.ukrainiansoccer.net/?controller=publication&action=item&id=79218 Mircea Lucescu becomes an "Honorary citizen of Donetsk"] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110719072702/http://www.ukrainiansoccer.net/?controller=publication&action=item&id=79218 |date=19 July 2011 }}, Ukrainian Soccer Portal (29 May 2009)</ref> În decembrie 2009, a refuzat propunerea de a devenit selecționer al [[Echipa națională de fotbal a Ucrainei|Ucrainei]] în vederea [[Campionatul European de Fotbal din 2012|Campionatului European din 2012]], găzduit de Ucraina și Polonia. Refuzul a venit din dorința de a evita o nouă întâlnire cu fiul său, Răzvan devenind între timp selecționer al României.<ref>[http://www.interfax.com.ua/eng/main/26714/ Shakhtar trainer Lucescu not to coach Ukraine's national team] {{Webarchive|url=https://archive.is/20130419033219/http://www.interfax.com.ua/eng/main/26714/ |date=2013-04-19 }} (2 decembrie 2009)</ref><ref>[http://www.interfax.com.ua/eng/main/26618/ FFU President ready to officially offer job of national coach to Lucescu] {{Webarchive|url=https://archive.is/20120906182441/http://www.interfax.com.ua/eng/main/26618/ |date=2012-09-06 }} (1 decembrie 2009)</ref> În 2016, a anunțat că nu-și mai prelungește contractul cu Șahtar, încheind astfel o perioadă de 12 ani la conducerea clubului ucrainean. ===Zenit Saint Petersburg=== La data de 24 mai 2016, Lucescu a semnat un contract pentru două sezoane cu echipa rusă [[FC Zenit Saint Petersburg|Zenit Saint Petersburg]]. Însă după un singur sezon, în mai 2017, Zenit l-a demis din funcție, după ocuparea locului trei în campionat, similar cu ratarea calificării în Liga Campionilor.<ref>{{cite web|publisher=[[FC Zenit Saint Petersburg]]|url=http://fc-zenit.ru/news/2017-05-28-zenit-blagodarit-mirchu-luchesku-za-sotrudnichestvo.htm|script-title=ru:«Зенит» благодарит Мирчу Луческу за сотрудничество|date=28 May 2017|language=Russian}}</ref> ===Echipa națională a Turciei=== La data de 2 august 2017, Lucescu a fost numit selecționer al [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]], înlocuindu-l pe [[Fatih Terim]].<ref>{{Cite news|url=http://www.tff.org/default.aspx?pageID=202&ftxtID=27580|title=Milli Takımın yeni teknik direktörü Lucescu|language=Turkish|date=3 August 2017}}</ref> A condus Turcia în 17 meciuri, câștigând doar patru și pierzând șapte. Și-a încheiat mandatul în februarie 2019.<ref>{{Cite news|url=https://www.digisport.ro/fotbal/oficial-mircea-lucescu-out-de-la-nationala-turciei-prima-reactie-a-antrenorului-roman-607672|title=Mircea Lucescu, OUT de la naționala Turciei. Prima reacție a antrenorului român|work=[[DigiSport]]|data=11 Februarie 2019}}</ref> ===Dinamo Kiev=== În 2020, Lucescu a revenit în Ucraina, preluând banca tehnică a rivalei lui Șahtar, [[FC Dinamo Kiev|Dinamo Kiev]]. Lucescu a semnat cu Dinamo un contract pentru trei sezoane, cu un salariu anual de trei milioane de euro.<ref>{{Cite news|url=https://www.prosport.ro/fotbal-extern/mircea-lucescu-a-plecat-dimineata-cu-un-avion-privat-la-kiev-patronul-surkis-i-a-trumis-un-charter-pentru-a-ajunge-sa-semneze-cu-titrata-grupare-ucraineana-exclusiv-19064839|title=Mircea Lucescu a semnat cu Dinamo Kiev|work=[[ProSport]]|date=23 iulie 2020}}</ref> Fanii clubului l-au primit cu proteste, deoarece fusese multă vreme antrenorul rivalei [[Șahtior Donețk]], și au fost pe punctul să-l determine să renunțe.<ref>{{Cite news|url=https://www.gsp.ro/international/stranieri/mircea-lucescu-nu-mai-merge-la-dinamo-kiev-605757.html|title=Mircea Lucescu a demisionat și NU va mai antrena Dinamo Kiev|work=[[Gazeta Sporturilor]]|date=27 iulie 2020}}</ref> În cele din urmă, a fost prezentat ca antrenor al lui Dinamo.<ref>{{Cite news|url=https://www.sport.ro/campionate-externe/primele-imagini-cu-mircea-lucescu-la-antrenamentele-lui-dinamo-kiev-cum-au-reactionat-jucatorii.html|title=Primele IMAGINI cu Mircea Lucescu la antrenamentele lui Dinamo Kiev! Cum au reactionat jucatorii|work=www.sport.ro|date=30 iulie 2020}}</ref> Încă din primul sezon la conducerea lui Dinamo, Lucescu a reușit să aducă titlul de campioană în vitrina echipei din Kiev. Acesta este al nouălea său titlu de campion al Ucrainei.<ref>{{Cite news|url=https://www.news.ro/sport/mircea-lucescu-a-castigat-titlul-in-ucraina-cu-dinamo-kiev-1922401025452021041920139192|title=Primele Mircea Lucescu a câștigat titlul în Ucraina cu Dinamo Kiev|work=www.news.ro|date=25 aprilie 2021}}</ref> A demisionat de la conducerea lui Dinamo Kiev in noiembrie 2023, din cauza condițiilor dificile de la echipa ucraineană în urma [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|Războiului din Ucraina]].<ref>{{Cite news|url=https://www.news.ro/sport/mircea-lucescu-nu-suntem-atat-de-siguri-ca-e-momentul-de-final-1922401703502023112321370801 |title=Mircea Lucescu: Nu suntem atât de siguri că e momentul de final |work=www.news.ro|date=3 noiembrie 2023}}</ref> ===Reîntoarcerea la naționala României=== În august 2024, după ce contractul lui [[Edward Iordănescu]] cu [[Federația Română de Fotbal]] s-a încheiat, Lucescu a acceptat oferta de a reveni la conducerea primei reprezentative a României, cu obiectivul de calificare la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Mondialul din 2026]]. ==Viața personală== Lucescu a învățat încă din tinerețe șase limbi străine: engleza, portugheza, spaniola, italiana, franceza și rusa.<ref>{{UEFA coach|40040|Mircea Lucescu|accessdate=19 March 2015}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.youtube.com/watch?v=3IHb-EqoWCQ|title=Lucescu: "We were better|publisher=Youtube|accessdate=11 July 2016}}</ref> În perioada în care a antrenat în România, și-a dus deseori jucătorii la teatru și le-a cerut să citească mai multe cărți decât să meargă la restaurante,<ref name="shakhtar.com99.eu">{{cite news|url=http://shakhtar.com/ru/news/18276|script-title=ru:Луческу сочинил текст клубного гимна|publisher=shakhtar.com (citing Газета «Сегодня»)|date=19 August 2011 |language=Russian|accessdate=}}</ref> de asemenea împingându-și jucătorii de la spate să urmeze cursuri universitare.<ref name="shakhtar.com99.eu"/> Pe 23 martie 2000, Mircea Lucescu s-a înscris în [[Partidul Umanist Român]] (PUR), condus de [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]].<ref>{{Citation |title=Dan Voiculescu |publisher=Mediafax ZOOM - Poveşti în imagini |url=https://zoom.mediafax.ro/celebrities/dan-voiculescu-13057627}}</ref><ref>{{Citation |date=2000-03-24 |publisher=ZF.ro |title=Mircea Lucescu face echipa cu Dan Voiculescu |url=https://m.zf.ro/prima-pagina/mircea-lucescu-face-echipa-cu-dan-voiculescu-3001869}}</ref> Fiul său, [[Răzvan Lucescu]], a fost de asemenea fotbalist și a devenit apoi antrenor, în prezent conducând clubul [[PAOK Salonic]] din Grecia. La 15 iulie 2009, Lucescu a suferit un pre-infarct, fiind operat de urgență pe inimă, la un spital din Donețk.<ref>[http://www.gsp.ro/international/stranieri/mircea-lucescu-a-suferit-un-preinfarct-la-donetk-sotia-sa-a-plecat-astazi-de-urgenta-in-ucraina-147184.html Mircea Lucescu a suferit un preinfarct la Donețk! Soția sa a plecat astăzi de urgență în Ucraina]</ref> La data de 6 ianuarie 2012, a fost implicat într-un accident rutier cu un tramvai, în București, fiind rănit.<ref>[http://www.antena3.ro/romania/mircea-lucescu-implicat-intr-un-grav-accident-rutier-antrenorul-a-suferit-o-contuzie-toracica-severa-150432.html]</ref> == Titluri == Ca jucător la Dinamo, Lucescu a câștigat șapte titluri în campionatul român, în edițiile [[Divizia A 1963-1964|1963-64]], [[Divizia A 1964-1965|1964-65]], [[Divizia A 1970-1971|1970-71]], [[Divizia A 1972-1973|1972-73]], [[Divizia A 1974-1975|1974-75]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]] și [[Divizia A 1989-1990|1989-90]].<ref>[http://blog.prosport.ro/costin-stucan/lucescu-victima-prietena-cu-regimul-ceausescu-11864135 Lucescu, victima prietenă cu regimul Ceaușescu], prosport.ro</ref> Câștigător al Cupei [[UEFA]] în anul [[2009]] cu echipa sa Șahtar Donețk. A fost ultima finală a cupei UEFA, ea transformându-se în [[Europa League]]. Cifrele carierei sale: 361 de jocuri/78 goluri în prima divizie, 70 în echipa națională, 15 în cupele europene. În toamna anului 1981 a preluat conducerea tehnică a naționalei, pentru ca un an mai târziu, să devină și director tehnic al F.R.F., calitate în care a reușit calificarea tricolorilor la turneul final al Cupei Europene din 1984 din Franța, într-o grupă de "foc". Din 1986 a trecut la Dinamo, încununându-și munca cu un event campionat-cupă (1989-1990), atingând totodată "sferturile" Cupei Cupelor (1988-1989) și semifinalele aceleiași competiții (1989-1990). Cu Brescia a reușit două promovări în Serie A, urmate însă, de tot atâtea retrogradări. Din 1997-1998 a revenit în țară, preluând Rapidul, cu care a reușit un titlu (1998-1999) și o cupă (1997-1998). Din decembrie 1998 pentru scurt timp a devenit antrenor al celebrei echipe Internazionale Milano. În sezonul 2000-2001 a preluat pe Galatasaray, cu care a cucerit Supercupa Europei. Este considerat unul dintre cei mai valoroși tehnicieni din istoria fotbalului românesc, deținând recordul jocurilor conduse pe banca echipei naționale, 59. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, „în semn de apreciere pentru participarea la Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotbal din anul 1970 din Mexic și pentru întreaga activitate”.<ref>{{cite web |url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_I_2008-03-28%2C_nr._241.pdf |title=DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv |publisher=Monitorul Oficial al României Nr. 241 |date=28 martie 2008 |page=3|accessdate= 26 august 2016}}</ref><ref>{{cite web |url=http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date_arhiva&id=10313&_PRID=arh |title=Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc |publisher=Administrația Prezidențială |date=25 martie 2008 |accessdate=26 august 2016 |archive-date=2022-09-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220920172620/http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date_arhiva&id=10313&_PRID=arh |dead-url=yes }}</ref> De asemenea, este câștigător al [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în anul [[2009]] cu echipa [[Șahtior Donețk]], performanță în urma căreia a fost decorat cu [[Ordinul național Steaua României]] în grad de Cavaler.<ref>{{Citat web|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-5734101-mircea-lucescu-primit-steaua-romaniei-grad-cavaler.htm|title=Mircea Lucescu a primit Steaua Romaniei în grad de Cavaler|author=Lucreția Andriev|date=22 mai 2009|publisher=Hotnews.ro}}</ref> ''[[Gazeta Sporturilor]]'' i-a acordat titlul ''[[Antrenorul anului în România]]'' în anii: 2004, 2010, 2012, 2014 și 2021. Ca tehnician, este cunoscut pentru criticarea arbitrajelor.<ref>[http://www.gsp.ro/international/stranieri/mircea-lucescu-a-rabufnit-am-ridicat-problema-la-uefa-asa-nu-se-mai-poate-416243.html Mircea Lucescu a răbufnit: "Am ridicat problema la UEFA! Așa nu se mai poate"], gsp.ro</ref> == Palmares == === Jucător === '''Dinamo București'''<ref name=RS/> *[[Liga I|Divizia A]]: [[Divizia A 1963-64|1963-64]], [[Divizia A 1964-65|1964-65]], [[Divizia A 1970-71|1970-71 ]], [[Divizia A 1972–73|1972–73]], [[Divizia A 1974–75|1974–75]], [[Divizia A 1976–77|1976–77]], [[1989–90 Divizia A|1989–90]] *[[Cupa României]]: [[1967–68 Cupa României|1967–68]] '''Corvinul Hunedoara''' *[[Liga II|Divizia B]]: [[1979–80 Divizia B|1979–80]] '''Individual''' *[[Fotbalistul Roman al Anului]] (''locul al patrulea''): 1971, === Antrenor === '''Corvinul Hunedoara''' *[[Liga II|Divizia B]]: [[Divizia B 1979-1980 |1979–80]] '''Dinamo București''' *[[Liga I|Divizia A]] [[Divizia A 1989-1990 |1989–90]] *[[Cupa României]]: [[Cupa României 1985-1986 |1985-86]], [[Cupa României 1989-1990 |1989-90]] '''Brescia''' *[[Seria B]]: [[1991-92 Seria B|1991-92]] *[[Cupa anglo-italiană]]: [[1993-94 Cupa anglo-italiană|1993-94]] '''Rapid București''' *[[Liga I|Divizia A]]: [[Divizia A 1998-1999 |1998–99]] *[[Cupa României]]: [[Cupa României 1997-1998 |1997–98]] *[[Supercupa României]]: [[Supercupa României 1999 |1999]] '''Galatasaray''' *[[Süper Lig]]: [[2001-02 Süper Lig|2001-02]] *[[Supercupa UEFA]]: [[Supercupa Europei 2000|2000]] '''Beșiktaș''' *[[Süper Lig]]: [[2002-03 Süper Lig|2002-03]] '''Shakhtar Donețk'''<ref>{{cite web |url=http://shakhtar.com/en/team/coaches/ |title=Coaching Personal &#124; Prima echipa &#124; Site-ul oficial al FC Shakhtar Donetsk |access-date=19 septembrie 2012 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20120920143253/http://shakhtar.com/en/team/ |archive-date=2012-09-20 |dead-url=no }}</ref> *[[Premier Liga|Prima ligă ucraineană]] (8): [[2004–05 Ukrainian Premier League|2004–05]], [[2005–06 Ukrainian Premier League|2005–06]], [[2007–08 Ukrainian Premier League|2007– 08]], [[2009–10 Ukrainian Premier League|2009–10]], [[2010–11 Ukrainian Premier League|2010–11]], [[2011–12 Ukrainian Premier League|2011–12]], [[2012–13 Ucraina Premier League|2012–13]], [[2013–14 Ucraina Premier League|2013–14]] *[[Cupa Ucrainei]] (6): [[Cupa Ucrainei 2003-04|2003-04]], [[Cupa Ucrainei 2007-08|2007-08]], [[Cupa Ucrainei 2010-11|2010-11]], [[Cupa Ucrainei 2011–12|2011–12]], [[Cupa Ucrainei 2012–13|2012–13]], [[Cupa Ucrainei 2015–16|2015–16]] *[[Supercupa Ucrainei]] (7): [[Supercupa Ucrainei|2005]], [[Supercupa Ucrainei|2008]], [[Supercupa Ucrainei|2010]], [[Supercupa Ucrainei|2012]], [[Supercupa Ucrainei|2013]], [[Supercupa Ucrainei|2014]], [[Supercupa Ucrainei|2015]] *[[Cupa UEFA]]: [[Cupa UEFA 2008-09|2008-09]] '''Zenit Saint Petersburg''' *[[Supercupa Rusiei]]: [[Supercupa Rusiei 2016|2016]] '''Dinamo Kiev''' *[[Premier Liga|Prima ligă ucraineană]]: [[2020-21 Ucraina Premier League|2020-21]] *[[Cupa Ucrainei]]: [[finala Cupei Ucrainei 2021|2020-21]] *[[Supercupa Ucrainei]]: [[Supercupa Ucrainei|2020]] '''Individual''' *''[[Gazeta Sporturilor]]'' [[Antrenorul anului României]]: 2004, 2010, 2012, 2014, 2021 *[[Antrenorul european al anului de fotbal|Antrenorul european al anului – Premiul Alf Ramsey]]: 2009 *[[Ukrainian Premier League]] Managerul lunii (3): [[2020-21 Ukrainian Premier League|2020-21]] (martie, aprilie, mai), '''Ordine''' *[[Ordinul de merit (Ucraina)]] gradul III (2006)<ref>{{Cite web|url=http://zakon4.rada.gov.ua/laws/show/697/2006|title = Про відзначення державними нагородами України}}</ref> *Ordinul Meritul Sportiv (România) grad III (2008)<ref name=agerpres/><ref name=monitor/> *[[Ordinul Stelei României]] (2009)<ref name="auto">{{Cite web|url=https://shakhtar.com/news/all-news/|title=Новости футбольного клуба " Шахтер" &#124; Официальный сайт ФК "Шахтер" (Донецк)|website=shakhtar.com}}</ref> *[[Ordinul de merit (Ucraina)]] gradul II (2009)<ref name="auto"/> *[[Ordinul de merit (Ucraina)]] Gradul I (2011)<ref>{{cite web |url=http://www.president.gov.ua/documents/13574.html |title=УКАЗ ПРЕЗИДЕНТА УКЖРАЇЄНРАЇ 579/2011 - Președintele Ucrainei |access-date=2014-12-24 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20131011020545/http://www.president.gov.ua/documents/13574.html |archive-date=2013-10-11 |dead-url=unfit }}</ref> *Cetățean de onoare al [[Donețk]]<ref>{{cite web |url=http://lukyanchenko.donetsk.ua/news_echo.php?id=5069 |title=Мирча Луческу - почетный гражданин города Донецка |access-date=2014-12-24 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141129140941/http://lukyanchenko.donetsk.ua/news_echo.php?id=5069 |archive-date=29 November 2014}}</ref> ==Bibliografie== *Lucescu, Mircea (1981). ''Mirajul gazonului''. Editura Junimea. {{OCLC|895274098}}<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/lucescu-70-viziune-1981-mircea-lucescu-aloca-autobiografia-mirajul-gazonului-capitol-fotbalul-viitorului-principiile-enuntate-aplica-toata-lumea-azi-35-ani-distanta-14650328| title=În 1981, Mircea Lucescu aloca în autobiografia "Mirajul gazonului" un capitol despre fotbalul viitorului.| newspaper=Prosport| date=29 iulie 2015 | author=| accessdate=30 iulie 2015}}</ref> *[[Ioan Chirilă|Chirilă, Ioan]] (1994). ''Lucescu și drogul său fotbalul''. Editura Viitorul Românesc. {{OCLC|895554243}} *[[Ioan Chirilă|Chirilă, Ioan]] (1999). ''Lucescu''. Editura Mentor. Colecția: Poveștile Sportului. ISBN 973-98955-1-4 *Nicolaescu, Gheorghe (2006). ''Luceștii''. Editura Artemis. ISBN 978-9-7362-4401-8 == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat}} *[http://www.lucescu.ro/mircea.html Biografia lui Mircea Lucescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110928221323/http://www.lucescu.ro/mircea.html |date=2011-09-28 }} *[http://www.romaniansoccer.ro/players/1085/mircea-lucescu.htm Profilul lui Mircea Lucescu pe romaniansoccer.ro] * [http://adevarul.ro/locale/hunedoara/video-mircea-lucescu-primii-ani-antrenorat-corvinul-hunedoara-interviu-poveste-1981-1_5143b12000f5182b85121b57/index.html VIDEO Mircea Lucescu: primii ani de antrenorat la Corvinul Hunedoara și un interviu de poveste, din 1981], 16 martie 2013, Daniel Guță, ''Adevărul'' * [http://en.fc-zenit.ru/news/novosti/590197-mircha-luchesku-novyy-glavnyy-trener-zenita/ Mircea Lucescu prezentat ca noul antrenor a lui Zenit] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160530053016/http://en.fc-zenit.ru/news/novosti/590197-mircha-luchesku-novyy-glavnyy-trener-zenita/ |date=2016-05-30 }} '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/magazin_de_duminica/momentul_adevarului/Mircea_Lucescu-Voi_reveni_sa_antrenez_in_Romania_intr-o_alta_viata_0_262174099.html Mircea Lucescu:„Voi reveni să antrenez în România într-o altă viață!”], 15 mai 2010, Alexandra Dragu, ''Adevărul'' * [http://www.formula-as.ro/2010/919/asii-sportului-5/mircea-lucescu-orice-succes-al-unui-roman-peste-hotare-este-un-succes-al-tarii-noastre-12467 MIRCEA LUCESCU - "Orice succes al unui roman peste hotare este un succes al tarii noastre"], Victor Alexandru, ''Formula AS'' - anul 2010, numărul 919 * [http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/Mircea_Lucescu-Din_Romania-n-am_pe_cine_sa_aduc_la_Sahtior_0_419358629.html Mircea Lucescu:„Din România, n-am pe cine să aduc la Șahtior!“], 2 februarie 2011, Mihai Mateaș, ''Adevărul'' * [http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/Mircea_Lucescu-antrenor_Sahtior_Donetk-_-Titlul_conteaza_doar_pentru_Liga_Campionilor_0_476952649.html Mircea Lucescu, antrenor Șahtior Donețk: „Titlul contează doar pentru Liga Campionilor!“], 9 mai 2011, Alexandra Dragu, ''Adevărul'' {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1970}} {{Echipa națională de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 1984}} {{Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României}} {{Antrenori FC Dinamo București}} {{Antrenori FC Rapid București}} {{Antrenori câștigători ai UEFA Europa League}} {{DEFAULTSORT:Lucescu, Mircea}} [[Categorie:Nașteri în 1945]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României]] [[Categorie:Antrenori ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Antrenori ai FC Rapid București]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Hunedoarei]] [[Categorie:Români expatriați în Italia]] [[Categorie:Români expatriați în Turcia]] [[Categorie:Români expatriați în Ucraina]] [[Categorie:Antrenori ai cluburilor de fotbal din Ucraina]] [[Categorie:Antrenori câștigători ai Cupei UEFA]] [[Categorie:Antrenori câștigători ai Supercupei Europei]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cavaler al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Bucureștiului]] hsw5ckqsjjjbx3qzmybmihd0m7dylu0 17023740 17023739 2025-06-10T12:25:41Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9839913294319971). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 17023531 wikitext text/x-wiki {{Use dmy dates|date=July 2011}} {{Infocaseta Fotbalist | position = Extremă dreapta | youthyears1 = 1961–1963 | youthclubs1 = Școala Sportivă 2 București | manageryears1 = 1979–1980 | managerclubs1 = {{ClubFotbal|Corvinul|1979}} | manageryears2 = 1981–1986 | managerclubs2 = {{ROUf}} | manageryears3 = 1985–1990 | managerclubs3 = {{ClubFotbal|Dinamo|1985}} | manageryears4 = 1990–1991 | managerclubs4 = {{ClubFotbal|Pisa}} | manageryears5 = 1991–1996 | managerclubs5 = {{ClubFotbal|Brescia}} | manageryears6 = 1996–1997 | managerclubs6 = {{ClubFotbal|Reggiana}} | manageryears7 = 1997–1998 | managerclubs7 = {{ClubFotbal|Rapid|1997}} | manageryears8 = 1998–1999 | managerclubs8 = {{ClubFotbal|Inter}} | manageryears9 = 1999–2000 | managerclubs9 = {{ClubFotbal|Rapid|1999}} | manageryears10 = 2000–2002 | managerclubs10 = {{ClubFotbal|Galatasaray}} | manageryears11 = 2002–2004 | managerclubs11 = {{ClubFotbal|Beșiktaș}} | manageryears12 = 2004–2016 | managerclubs12 = {{ClubFotbal|Șahtior}} | manageryears13 = 2016–2017 | managerclubs13 = {{ClubFotbal|Zenit}} | manageryears14 = 2017–2019 | managerclubs14 = {{TURf}} | manageryears15 = 2020–2023 | managerclubs15 = {{ClubFotbal|Dynamo}} | manageryears16 = 2024– | managerclubs16 = {{ROUf}} }} '''Mircea Lucescu''' ({{Date biografice}}) este un antrenor [[român]] de [[fotbal]] și fost jucător care ocupă funcția de selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|naționalei României]]. Este unul dintre cei mai titrați antrenori din istoria fotbalului.<ref>{{cite web|url=https://www.marca.com/en/football/international-football/2019/05/23/5ce5c24eca4741c7638b4567.html|title=Guardiola on his way to becoming the most successful coach of all time|publisher=Marca|last1=Rubio|first1=Alberto|last2=Clancy|first2=Conor|date=23 May 2019}}</ref> Ca jucător, a activat în principal la echipa [[FC Dinamo București|Dinamo București]] între [[1964]] și [[1977]], iar ca antrenor a condus printre altele echipa națională a României, precum și echipele [[FC Corvinul Hunedoara|Corvinul Hunedoara]], [[FC Dinamo București|Dinamo București]], [[Brescia Calcio|Brescia]], [[AC Reggiana|Reggiana]], [[FC Rapid București|Rapid București]], [[Internazionale Milano]], [[Galatasaray]], <span lang="tr">[[Beşiktaş Istanbul]]</span>, [[FC Șahtar Donețk|Șahtar Donețk]], [[Zenit Sankt Petersburg]] și [[FC Dinamo Kiev|Dinamo Kiev]], iar între anii 2017 și 2019 a fost selecționer al reprezentativei [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]]. În anul 2015, Lucescu a devenit al cincilea om care a antrenat 100 de meciuri în [[Liga Campionilor UEFA]], după [[Alex Ferguson]], [[Carlo Ancelotti]], [[Arsène Wenger]] și [[José Mourinho]].<ref>{{cite news|url=http://www.uefa.com/uefachampionsleague/news/newsid=2293606.html|title=Lucescu becomes fifth coaching centurion|date=21 October 2015|work=UEFA}}</ref> == Cariera de jucător == În 1961 este legitimat la [[Școala Sportivă 2 București]], unde activează doi ani, după care se transferă la [[FC Dinamo București|Dinamo București]]. Aici joacă doi ani, timp în care debutează și în Divizia A (21.06.1964, Dinamo - Rapid, 5-2), după care este împrumutat doi ani în divizia B la Știința București (devenită ulterior [[FC Sportul Studențesc București|Sportul Studențesc]]). Revine apoi la Dinamo unde joacă până în 1977. Urmează perioada 1977-1981 la Corvinul Hunedoara unde în ultima parte a activat și ca antrenor. Este cel mai în vârstă jucător care a jucat în [[Liga I|Divizia A]], reușind această performanță la vârsta de 45 de ani, pentru Dinamo, într-un meci împotriva echipei [[Sportul Studențesc]] din 16 mai 1990, în care s-a trecut pe foaia de joc și a intrat în minutul 76, driblând astfel suspendarea de trei luni dată de federație pentru folosirea unor jucători convocați la națională.<ref>[http://sport1x2.ro/povesti/nea-mircea-lucescu-a-jucat-pentru-dinamo-la-45-de-ani-a-protestat-fata-de-steaua-si-de-ienei-baiete-de-ce-stai-langa-un-om-batran-nai-alta-treaba-id16201.html Nea Mircea Lucescu a jucat pentru Dinamo la 45 de ani! A protestat față de Steaua și de Ienei! ”Băiete, de ce stai lângă un om bătrân. N-ai altă treabă?”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180620180744/http://sport1x2.ro/povesti/nea-mircea-lucescu-a-jucat-pentru-dinamo-la-45-de-ani-a-protestat-fata-de-steaua-si-de-ienei-baiete-de-ce-stai-langa-un-om-batran-nai-alta-treaba-id16201.html |date=2018-06-20 }}, Cătălin Oprișan, sport1x2.ro</ref><ref>[http://www.prosport.ro/sport-life/special/vezi-povestea-unui-meci-special-al-lui-mircea-lucescu-fugi-nea-mircea-fugi-6065509 Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!"], prosport.ro</ref> ==Cariera de antrenor== === România === [[Fișier:Mircea Lucescu1.jpg|thumb|left|200 px|Mircea Lucescu - antrenor al echipei naționale (în anii '80).]] A debutat ca antrenor în 1979, la Corvinul Hunedoara, echipă la care a ocupat poziția de antrenor-jucător timp de trei sezoane. În paralel, în 1981, a fost numit și selecționer al [[Echipa națională de fotbal a României|reprezentativei României]] pe care a condus-o spre prima participare din istorie la [[Campionatul European de Fotbal|Campionatul European]], în 1984. În 1985, a revenit la Dinamo București, de această dată ca antrenor. A readus primul titlu de campioană al lui Dinamo după șase ani, în anul 1990. === Italia === A urmat o carieră lungă în Italia, la cluburile [[A.C. Pisa 1909|Pisa]], [[Brescia Calcio|Brescia]], [[A.C. Reggiana 1919|Reggiana]] și [[Inter Milano]]. Între Reggiana și Inter, a revenit pentru un an în România, la Rapid București, cu care a devenit campion în Divizia A. === Galatasaray === În anul 2000, a ajuns în Turcia, preluând echipa [[Galatasaray S.K.|Galatasaray]], alături de care a câștigat [[Supercupa Europei 2000|Supercupa Europei]] contra echipei [[Real Madrid C.F.|Real Madrid]]. Sub conducerea lui Lucescu, Galatasaray a ajuns până în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, în [[Liga Campionilor 2000-2001|sezonul 2000–01]]. În sferturi, Galatasaray a fost învinsă de Real Madrid. În același sezon, Galatasaray a încheiat pe locul secund în [[Süper Lig|campionatul Turciei]], fiind depășită de rivala [[Fenerbahçe S.K.|Fenerbahçe]]. În sezonul următor, Galatasaray a ajuns în faza secundă a [[Liga Campionilor 2001-2002|Ligii Campionilor]] și a devenit campioană a Turciei. În ciuda acestor performanțe, Lucescu a fost demis la finalul sezonului, fiind înlocuit cu [[Fatih Terim]]. ===<span lang="tr">Beşiktaş</span>=== La scurtă vreme după despărțirea de Galatasaray, în iunie 2002, Lucescu a semnat un contract cu una dintre rivalele acestora, <span lang="tr">[[Beşiktaş J.K.|Beşiktaş]]</span>. În chiar primul sezon la conducerea noii echipe, Lucescu a condus pe <span lang="tr">Beşiktaş</span> spre titlul de campioană, exact în anul centenarului clubului, 2003. Titlul a fost câștigat cu un record de 85 de puncte, neegalat în campionatul Turciei. În sezonul 2003–04, <span lang="tr">Beşiktaş</span> a fost eliminată în faza grupelor Ligii Campionilor și a pierdut apoi în Cupa UEFA, în fața echipei [[Valencia CF|Valencia]] care avea să câștige trofeul în acel an. În campionat, <span lang="tr">Beşiktaş</span> era lider la începutul lunii ianuarie 2004, dar pe 25 ianuarie, a jucat acasă contra lui [[Samsunspor]], un meci în care arbitrul Cem Papila a eliminat cinci jucători de la <span lang="tr">Beşiktaş</span>. După această partidă, prestațiile echipei au scăzut dramatic, iar Lucescu nu a mai putut opri declinul, acuzând Federația Turcă de implicare pentru a împiedica echipa sa să redevină campioană. La finalul sezonului, Lucescu a demisionat și a părăsit campionatul Turciei. ===Șahtar Donețk=== [[File:Spiridon & Lucescu in 2009.jpg|thumb|left|[[Alexandru Spiridon]] și Mircea Lucescu la o conferință de presă în 2009]] În mai 2004, Lucescu a semnat un contract cu echipa ucraineană [[FC Șahtar Donețk|Șahtar Donețk]] și în următoarele sezoane, a transformat echipa dintr-o zonă minieră într-o campioană a Ucrainei.<ref>{{cite web|title=How Mircea Lucescu put Shakhtar on the map|url=http://www.uefa.com/memberassociations/news/newsid=2367219.html?autoplay=true|publisher=UEFA|accessdate=24 May 2016|date=23 May 2016}}</ref> Primul trofeu a venit chiar în primele sale zile de mandat, câștigând la 30 mai 2004 Cupa Ucrainei după o victorie cu 2-0 în finala cu [[FC Dnipro|Dnepr Dnipropetrovsk]]. În sezonul 2004-05, Șahtar a devenit campioană a Ucrainei, doar pentru a doua oară în istoria clubului. Au urmat alte șapte titluri de campioană a Ucrainei sub conducerea lui Lucescu, cinci fiind consecutive, între anii 2010 și 2014. În paralel, Șahtar a mai câștigat și alte cinci Cupe ale Ucrainei sub conducerea lui Lucescu. În noiembrie 2005, la conducerea lui Șahtar, Mircea Lucescu l-a înfruntat pe fiul său, [[Răzvan Lucescu|Răzvan]], într-un duel între Șahtar și [[FC Rapid București|Rapid București]], echipă antrenată de Lucescu jr. Rapid a câștigat cu 1-0, la [[Donețk]], în grupele Cupei UEFA. În 2009, Lucescu a adus și singurul trofeu european din vitrina lui Șahtior, câștigând [[Cupa UEFA 2008-2009|Cupa UEFA]]. În [[Finala Cupei UEFA 2009|finală]], Șahtar a învins cu 2-1 formația germană [[SV Werder Bremen|Werder Bremen]]. La data de 29 mai 2009, Lucescu a fost numit "[[Cetățean de onoare]] al orașului [[Donețk]]" de către consiliul local, pentru „câștigarea Cupei UEFA, dezvoltarea și popularizarea fotbalului ucrainean și îmbunătățirea autorității orașului Donețk, a regiunii Donețk și a Ucrainei în întreaga lume”.<ref>[http://www.ukrainiansoccer.net/?controller=publication&action=item&id=79218 Mircea Lucescu becomes an "Honorary citizen of Donetsk"] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110719072702/http://www.ukrainiansoccer.net/?controller=publication&action=item&id=79218 |date=19 July 2011 }}, Ukrainian Soccer Portal (29 May 2009)</ref> În decembrie 2009, a refuzat propunerea de a devenit selecționer al [[Echipa națională de fotbal a Ucrainei|Ucrainei]] în vederea [[Campionatul European de Fotbal din 2012|Campionatului European din 2012]], găzduit de Ucraina și Polonia. Refuzul a venit din dorința de a evita o nouă întâlnire cu fiul său, Răzvan devenind între timp selecționer al României.<ref>[http://www.interfax.com.ua/eng/main/26714/ Shakhtar trainer Lucescu not to coach Ukraine's national team] {{Webarchive|url=https://archive.is/20130419033219/http://www.interfax.com.ua/eng/main/26714/ |date=2013-04-19 }} (2 decembrie 2009)</ref><ref>[http://www.interfax.com.ua/eng/main/26618/ FFU President ready to officially offer job of national coach to Lucescu] {{Webarchive|url=https://archive.is/20120906182441/http://www.interfax.com.ua/eng/main/26618/ |date=2012-09-06 }} (1 decembrie 2009)</ref> În 2016, a anunțat că nu-și mai prelungește contractul cu Șahtar, încheind astfel o perioadă de 12 ani la conducerea clubului ucrainean. ===Zenit Saint Petersburg=== La data de 24 mai 2016, Lucescu a semnat un contract pentru două sezoane cu echipa rusă [[FC Zenit Saint Petersburg|Zenit Saint Petersburg]]. Însă după un singur sezon, în mai 2017, Zenit l-a demis din funcție, după ocuparea locului trei în campionat, similar cu ratarea calificării în Liga Campionilor.<ref>{{cite web|publisher=[[FC Zenit Saint Petersburg]]|url=http://fc-zenit.ru/news/2017-05-28-zenit-blagodarit-mirchu-luchesku-za-sotrudnichestvo.htm|script-title=ru:«Зенит» благодарит Мирчу Луческу за сотрудничество|date=28 May 2017|language=Russian}}</ref> ===Echipa națională a Turciei=== La data de 2 august 2017, Lucescu a fost numit selecționer al [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]], înlocuindu-l pe [[Fatih Terim]].<ref>{{Cite news|url=http://www.tff.org/default.aspx?pageID=202&ftxtID=27580|title=Milli Takımın yeni teknik direktörü Lucescu|language=Turkish|date=3 August 2017}}</ref> A condus Turcia în 17 meciuri, câștigând doar patru și pierzând șapte. Și-a încheiat mandatul în februarie 2019.<ref>{{Cite news|url=https://www.digisport.ro/fotbal/oficial-mircea-lucescu-out-de-la-nationala-turciei-prima-reactie-a-antrenorului-roman-607672|title=Mircea Lucescu, OUT de la naționala Turciei. Prima reacție a antrenorului român|work=[[DigiSport]]|data=11 Februarie 2019}}</ref> ===Dinamo Kiev=== În 2020, Lucescu a revenit în Ucraina, preluând banca tehnică a rivalei lui Șahtar, [[FC Dinamo Kiev|Dinamo Kiev]]. Lucescu a semnat cu Dinamo un contract pentru trei sezoane, cu un salariu anual de trei milioane de euro.<ref>{{Cite news|url=https://www.prosport.ro/fotbal-extern/mircea-lucescu-a-plecat-dimineata-cu-un-avion-privat-la-kiev-patronul-surkis-i-a-trumis-un-charter-pentru-a-ajunge-sa-semneze-cu-titrata-grupare-ucraineana-exclusiv-19064839|title=Mircea Lucescu a semnat cu Dinamo Kiev|work=[[ProSport]]|date=23 iulie 2020}}</ref> Fanii clubului l-au primit cu proteste, deoarece fusese multă vreme antrenorul rivalei [[Șahtior Donețk]], și au fost pe punctul să-l determine să renunțe.<ref>{{Cite news|url=https://www.gsp.ro/international/stranieri/mircea-lucescu-nu-mai-merge-la-dinamo-kiev-605757.html|title=Mircea Lucescu a demisionat și NU va mai antrena Dinamo Kiev|work=[[Gazeta Sporturilor]]|date=27 iulie 2020}}</ref> În cele din urmă, a fost prezentat ca antrenor al lui Dinamo.<ref>{{Cite news|url=https://www.sport.ro/campionate-externe/primele-imagini-cu-mircea-lucescu-la-antrenamentele-lui-dinamo-kiev-cum-au-reactionat-jucatorii.html|title=Primele IMAGINI cu Mircea Lucescu la antrenamentele lui Dinamo Kiev! Cum au reactionat jucatorii|work=www.sport.ro|date=30 iulie 2020}}</ref> Încă din primul sezon la conducerea lui Dinamo, Lucescu a reușit să aducă titlul de campioană în vitrina echipei din Kiev. Acesta este al nouălea său titlu de campion al Ucrainei.<ref>{{Cite news|url=https://www.news.ro/sport/mircea-lucescu-a-castigat-titlul-in-ucraina-cu-dinamo-kiev-1922401025452021041920139192|title=Primele Mircea Lucescu a câștigat titlul în Ucraina cu Dinamo Kiev|work=www.news.ro|date=25 aprilie 2021}}</ref> A demisionat de la conducerea lui Dinamo Kiev in noiembrie 2023, din cauza condițiilor dificile de la echipa ucraineană în urma [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|Războiului din Ucraina]].<ref>{{Cite news|url=https://www.news.ro/sport/mircea-lucescu-nu-suntem-atat-de-siguri-ca-e-momentul-de-final-1922401703502023112321370801 |title=Mircea Lucescu: Nu suntem atât de siguri că e momentul de final |work=www.news.ro|date=3 noiembrie 2023}}</ref> ===Reîntoarcerea la naționala României=== În august 2024, după ce contractul lui [[Edward Iordănescu]] cu [[Federația Română de Fotbal]] s-a încheiat, Lucescu a acceptat oferta de a reveni la conducerea primei reprezentative a României, cu obiectivul de calificare la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Mondialul din 2026]]. ==Viața personală== Lucescu a învățat încă din tinerețe șase limbi străine: engleza, portugheza, spaniola, italiana, franceza și rusa.<ref>{{UEFA coach|40040|Mircea Lucescu|accessdate=19 March 2015}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.youtube.com/watch?v=3IHb-EqoWCQ|title=Lucescu: "We were better|publisher=Youtube|accessdate=11 July 2016}}</ref> În perioada în care a antrenat în România, și-a dus deseori jucătorii la teatru și le-a cerut să citească mai multe cărți decât să meargă la restaurante,<ref name="shakhtar.com99.eu">{{cite news|url=http://shakhtar.com/ru/news/18276|script-title=ru:Луческу сочинил текст клубного гимна|publisher=shakhtar.com (citing Газета «Сегодня»)|date=19 August 2011 |language=Russian|accessdate=}}</ref> de asemenea împingându-și jucătorii de la spate să urmeze cursuri universitare.<ref name="shakhtar.com99.eu"/> Pe 23 martie 2000, Mircea Lucescu s-a înscris în [[Partidul Umanist Român]] (PUR), condus de [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]].<ref>{{Citation |title=Dan Voiculescu |publisher=Mediafax ZOOM - Poveşti în imagini |url=https://zoom.mediafax.ro/celebrities/dan-voiculescu-13057627}}</ref><ref>{{Citation |date=2000-03-24 |publisher=ZF.ro |title=Mircea Lucescu face echipa cu Dan Voiculescu |url=https://m.zf.ro/prima-pagina/mircea-lucescu-face-echipa-cu-dan-voiculescu-3001869}}</ref> Fiul său, [[Răzvan Lucescu]], a fost de asemenea fotbalist și a devenit apoi antrenor, în prezent conducând clubul [[PAOK Salonic]] din Grecia. La 15 iulie 2009, Lucescu a suferit un pre-infarct, fiind operat de urgență pe inimă, la un spital din Donețk.<ref>[http://www.gsp.ro/international/stranieri/mircea-lucescu-a-suferit-un-preinfarct-la-donetk-sotia-sa-a-plecat-astazi-de-urgenta-in-ucraina-147184.html Mircea Lucescu a suferit un preinfarct la Donețk! Soția sa a plecat astăzi de urgență în Ucraina]</ref> La data de 6 ianuarie 2012, a fost implicat într-un accident rutier cu un tramvai, în București, fiind rănit.<ref>[http://www.antena3.ro/romania/mircea-lucescu-implicat-intr-un-grav-accident-rutier-antrenorul-a-suferit-o-contuzie-toracica-severa-150432.html]</ref> == Titluri == Ca jucător la Dinamo, Lucescu a câștigat șapte titluri în campionatul român, în edițiile [[Divizia A 1963-1964|1963-64]], [[Divizia A 1964-1965|1964-65]], [[Divizia A 1970-1971|1970-71]], [[Divizia A 1972-1973|1972-73]], [[Divizia A 1974-1975|1974-75]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]] și [[Divizia A 1989-1990|1989-90]].<ref>[http://blog.prosport.ro/costin-stucan/lucescu-victima-prietena-cu-regimul-ceausescu-11864135 Lucescu, victima prietenă cu regimul Ceaușescu], prosport.ro</ref> Câștigător al Cupei [[UEFA]] în anul [[2009]] cu echipa sa Șahtar Donețk. A fost ultima finală a cupei UEFA, ea transformându-se în [[Europa League]]. Cifrele carierei sale: 361 de jocuri/78 goluri în prima divizie, 70 în echipa națională, 15 în cupele europene. În toamna anului 1981 a preluat conducerea tehnică a naționalei, pentru ca un an mai târziu, să devină și director tehnic al F.R.F., calitate în care a reușit calificarea tricolorilor la turneul final al Cupei Europene din 1984 din Franța, într-o grupă de "foc". Din 1986 a trecut la Dinamo, încununându-și munca cu un event campionat-cupă (1989-1990), atingând totodată "sferturile" Cupei Cupelor (1988-1989) și semifinalele aceleiași competiții (1989-1990). Cu Brescia a reușit două promovări în Serie A, urmate însă, de tot atâtea retrogradări. Din 1997-1998 a revenit în țară, preluând Rapidul, cu care a reușit un titlu (1998-1999) și o cupă (1997-1998). Din decembrie 1998 pentru scurt timp a devenit antrenor al celebrei echipe Internazionale Milano. În sezonul 2000-2001 a preluat pe Galatasaray, cu care a cucerit Supercupa Europei. Este considerat unul dintre cei mai valoroși tehnicieni din istoria fotbalului românesc, deținând recordul jocurilor conduse pe banca echipei naționale, 59. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, „în semn de apreciere pentru participarea la Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotbal din anul 1970 din Mexic și pentru întreaga activitate”.<ref>{{cite web |url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_I_2008-03-28%2C_nr._241.pdf |title=DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv |publisher=Monitorul Oficial al României Nr. 241 |date=28 martie 2008 |page=3|accessdate= 26 august 2016}}</ref><ref>{{cite web |url=http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date_arhiva&id=10313&_PRID=arh |title=Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc |publisher=Administrația Prezidențială |date=25 martie 2008 |accessdate=26 august 2016 |archive-date=2022-09-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220920172620/http://old.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date_arhiva&id=10313&_PRID=arh |dead-url=yes }}</ref> De asemenea, este câștigător al [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în anul [[2009]] cu echipa [[Șahtior Donețk]], performanță în urma căreia a fost decorat cu [[Ordinul național Steaua României]] în grad de Cavaler.<ref>{{Citat web|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-5734101-mircea-lucescu-primit-steaua-romaniei-grad-cavaler.htm|title=Mircea Lucescu a primit Steaua Romaniei în grad de Cavaler|author=Lucreția Andriev|date=22 mai 2009|publisher=Hotnews.ro}}</ref> ''[[Gazeta Sporturilor]]'' i-a acordat titlul ''[[Antrenorul anului în România]]'' în anii: 2004, 2010, 2012, 2014 și 2021. Ca tehnician, este cunoscut pentru criticarea arbitrajelor.<ref>[http://www.gsp.ro/international/stranieri/mircea-lucescu-a-rabufnit-am-ridicat-problema-la-uefa-asa-nu-se-mai-poate-416243.html Mircea Lucescu a răbufnit: "Am ridicat problema la UEFA! Așa nu se mai poate"], gsp.ro</ref> == Palmares == === Jucător === '''Dinamo București'''<ref name=RS/> *[[Liga I|Divizia A]]: [[Divizia A 1963-64|1963-64]], [[Divizia A 1964-65|1964-65]], [[Divizia A 1970-71|1970-71 ]], [[Divizia A 1972–73|1972–73]], [[Divizia A 1974–75|1974–75]], [[Divizia A 1976–77|1976–77]], [[1989–90 Divizia A|1989–90]] *[[Cupa României]]: [[1967–68 Cupa României|1967–68]] '''Corvinul Hunedoara''' *[[Liga II|Divizia B]]: [[1979–80 Divizia B|1979–80]] '''Individual''' *[[Fotbalistul Roman al Anului]] (''locul al patrulea''): 1971, === Antrenor === '''Corvinul Hunedoara''' *[[Liga II|Divizia B]]: [[Divizia B 1979-1980 |1979–80]] '''Dinamo București''' *[[Liga I|Divizia A]] [[Divizia A 1989-1990 |1989–90]] *[[Cupa României]]: [[Cupa României 1985-1986 |1985-86]], [[Cupa României 1989-1990 |1989-90]] '''Brescia''' *[[Seria B]]: [[1991-92 Seria B|1991-92]] *[[Cupa anglo-italiană]]: [[1993-94 Cupa anglo-italiană|1993-94]] '''Rapid București''' *[[Liga I|Divizia A]]: [[Divizia A 1998-1999 |1998–99]] *[[Cupa României]]: [[Cupa României 1997-1998 |1997–98]] *[[Supercupa României]]: [[Supercupa României 1999 |1999]] '''Galatasaray''' *[[Süper Lig]]: [[2001-02 Süper Lig|2001-02]] *[[Supercupa UEFA]]: [[Supercupa Europei 2000|2000]] '''Beșiktaș''' *[[Süper Lig]]: [[2002-03 Süper Lig|2002-03]] '''Shakhtar Donețk'''<ref>{{cite web |url=http://shakhtar.com/en/team/coaches/ |title=Coaching Personal &#124; Prima echipa &#124; Site-ul oficial al FC Shakhtar Donetsk |access-date=19 septembrie 2012 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20120920143253/http://shakhtar.com/en/team/ |archive-date=2012-09-20 |dead-url=no }}</ref> *[[Premier Liga|Prima ligă ucraineană]] (8): [[2004–05 Ukrainian Premier League|2004–05]], [[2005–06 Ukrainian Premier League|2005–06]], [[2007–08 Ukrainian Premier League|2007– 08]], [[2009–10 Ukrainian Premier League|2009–10]], [[2010–11 Ukrainian Premier League|2010–11]], [[2011–12 Ukrainian Premier League|2011–12]], [[2012–13 Ucraina Premier League|2012–13]], [[2013–14 Ucraina Premier League|2013–14]] *[[Cupa Ucrainei]] (6): [[Cupa Ucrainei 2003-04|2003-04]], [[Cupa Ucrainei 2007-08|2007-08]], [[Cupa Ucrainei 2010-11|2010-11]], [[Cupa Ucrainei 2011–12|2011–12]], [[Cupa Ucrainei 2012–13|2012–13]], [[Cupa Ucrainei 2015–16|2015–16]] *[[Supercupa Ucrainei]] (7): [[Supercupa Ucrainei|2005]], [[Supercupa Ucrainei|2008]], [[Supercupa Ucrainei|2010]], [[Supercupa Ucrainei|2012]], [[Supercupa Ucrainei|2013]], [[Supercupa Ucrainei|2014]], [[Supercupa Ucrainei|2015]] *[[Cupa UEFA]]: [[Cupa UEFA 2008-09|2008-09]] '''Zenit Saint Petersburg''' *[[Supercupa Rusiei]]: [[Supercupa Rusiei 2016|2016]] '''Dinamo Kiev''' *[[Premier Liga|Prima ligă ucraineană]]: [[2020-21 Ucraina Premier League|2020-21]] *[[Cupa Ucrainei]]: [[finala Cupei Ucrainei 2021|2020-21]] *[[Supercupa Ucrainei]]: [[Supercupa Ucrainei|2020]] '''Individual''' *''[[Gazeta Sporturilor]]'' [[Antrenorul anului României]]: 2004, 2010, 2012, 2014, 2021 *[[Antrenorul european al anului de fotbal|Antrenorul european al anului – Premiul Alf Ramsey]]: 2009 *[[Ukrainian Premier League]] Managerul lunii (3): [[2020-21 Ukrainian Premier League|2020-21]] (martie, aprilie, mai), '''Ordine''' *[[Ordinul de merit (Ucraina)]] gradul III (2006)<ref>{{Cite web|url=http://zakon4.rada.gov.ua/laws/show/697/2006|title = Про відзначення державними нагородами України}}</ref> *Ordinul Meritul Sportiv (România) grad III (2008)<ref name=agerpres/><ref name=monitor/> *[[Ordinul Stelei României]] (2009)<ref name="auto">{{Cite web|url=https://shakhtar.com/news/all-news/|title=Новости футбольного клуба " Шахтер" &#124; Официальный сайт ФК "Шахтер" (Донецк)|website=shakhtar.com}}</ref> *[[Ordinul de merit (Ucraina)]] gradul II (2009)<ref name="auto"/> *[[Ordinul de merit (Ucraina)]] Gradul I (2011)<ref>{{cite web |url=http://www.president.gov.ua/documents/13574.html |title=УКАЗ ПРЕЗИДЕНТА УКЖРАЇЄНРАЇ 579/2011 - Președintele Ucrainei |access-date=2014-12-24 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20131011020545/http://www.president.gov.ua/documents/13574.html |archive-date=2013-10-11 |dead-url=unfit }}</ref> *Cetățean de onoare al [[Donețk]]<ref>{{cite web |url=http://lukyanchenko.donetsk.ua/news_echo.php?id=5069 |title=Мирча Луческу - почетный гражданин города Донецка |access-date=2014-12-24 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20141129140941/http://lukyanchenko.donetsk.ua/news_echo.php?id=5069 |archive-date=29 November 2014}}</ref> ==Bibliografie== *Lucescu, Mircea (1981). ''Mirajul gazonului''. Editura Junimea. {{OCLC|895274098}}<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/lucescu-70-viziune-1981-mircea-lucescu-aloca-autobiografia-mirajul-gazonului-capitol-fotbalul-viitorului-principiile-enuntate-aplica-toata-lumea-azi-35-ani-distanta-14650328| title=În 1981, Mircea Lucescu aloca în autobiografia "Mirajul gazonului" un capitol despre fotbalul viitorului.| newspaper=Prosport| date=29 iulie 2015 | author=| accessdate=30 iulie 2015}}</ref> *[[Ioan Chirilă|Chirilă, Ioan]] (1994). ''Lucescu și drogul său fotbalul''. Editura Viitorul Românesc. {{OCLC|895554243}} *[[Ioan Chirilă|Chirilă, Ioan]] (1999). ''Lucescu''. Editura Mentor. Colecția: Poveștile Sportului. ISBN 973-98955-1-4 *Nicolaescu, Gheorghe (2006). ''Luceștii''. Editura Artemis. ISBN 978-9-7362-4401-8 == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat}} *[http://www.lucescu.ro/mircea.html Biografia lui Mircea Lucescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110928221323/http://www.lucescu.ro/mircea.html |date=2011-09-28 }} *[http://www.romaniansoccer.ro/players/1085/mircea-lucescu.htm Profilul lui Mircea Lucescu pe romaniansoccer.ro] * [http://adevarul.ro/locale/hunedoara/video-mircea-lucescu-primii-ani-antrenorat-corvinul-hunedoara-interviu-poveste-1981-1_5143b12000f5182b85121b57/index.html VIDEO Mircea Lucescu: primii ani de antrenorat la Corvinul Hunedoara și un interviu de poveste, din 1981], 16 martie 2013, Daniel Guță, ''Adevărul'' * [http://en.fc-zenit.ru/news/novosti/590197-mircha-luchesku-novyy-glavnyy-trener-zenita/ Mircea Lucescu prezentat ca noul antrenor a lui Zenit] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160530053016/http://en.fc-zenit.ru/news/novosti/590197-mircha-luchesku-novyy-glavnyy-trener-zenita/ |date=2016-05-30 }} '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/magazin_de_duminica/momentul_adevarului/Mircea_Lucescu-Voi_reveni_sa_antrenez_in_Romania_intr-o_alta_viata_0_262174099.html Mircea Lucescu:„Voi reveni să antrenez în România într-o altă viață!”], 15 mai 2010, Alexandra Dragu, ''Adevărul'' * [http://www.formula-as.ro/2010/919/asii-sportului-5/mircea-lucescu-orice-succes-al-unui-roman-peste-hotare-este-un-succes-al-tarii-noastre-12467 MIRCEA LUCESCU - "Orice succes al unui roman peste hotare este un succes al tarii noastre"], Victor Alexandru, ''Formula AS'' - anul 2010, numărul 919 * [http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/Mircea_Lucescu-Din_Romania-n-am_pe_cine_sa_aduc_la_Sahtior_0_419358629.html Mircea Lucescu:„Din România, n-am pe cine să aduc la Șahtior!“], 2 februarie 2011, Mihai Mateaș, ''Adevărul'' * [http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/Mircea_Lucescu-antrenor_Sahtior_Donetk-_-Titlul_conteaza_doar_pentru_Liga_Campionilor_0_476952649.html Mircea Lucescu, antrenor Șahtior Donețk: „Titlul contează doar pentru Liga Campionilor!“], 9 mai 2011, Alexandra Dragu, ''Adevărul'' {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1970}} {{Echipa națională de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 1984}} {{Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României}} {{Antrenori FC Dinamo București}} {{Antrenori FC Rapid București}} {{Antrenori câștigători ai UEFA Europa League}} {{DEFAULTSORT:Lucescu, Mircea}} [[Categorie:Nașteri în 1945]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României]] [[Categorie:Antrenori ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Antrenori ai FC Rapid București]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Hunedoarei]] [[Categorie:Români expatriați în Italia]] [[Categorie:Români expatriați în Turcia]] [[Categorie:Români expatriați în Ucraina]] [[Categorie:Antrenori ai cluburilor de fotbal din Ucraina]] [[Categorie:Antrenori câștigători ai Cupei UEFA]] [[Categorie:Antrenori câștigători ai Supercupei Europei]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cavaler al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Bucureștiului]] pfziegdkylvldg98m6a414u3j8d81ci 0 6710 17024183 17021939 2025-06-10T17:17:23Z Rosenborg BK Fan 304353 Modificări minore 17024183 wikitext text/x-wiki {{trimite|Sas}} {{Infocaseta Grup etnic | grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}} | imagine = [[Fișier:Flag of Transylvania Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]] | imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div> | populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref name="Siebenbuerger.de">{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]]), o altă estimare de Siebenbuerger.de fiind circa 16.000<ref name="Siebenbuerger.de"></ref> iar una de pe Omniglot fiind de circa 17.000<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://omniglot.com/writing/transylvaniansaxon.htm|title=Transylvanian Saxon (Siweberjesch Såksesch)|work=Omniglot|accessdate=6 iunie 2025}}</ref> | ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref> | regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea) | limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]]) | religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]]) | grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general | note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent. }} '''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]], [[Liège]] și/sau [[Alsacia]] din [[Franța]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), unii coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc). Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}). Totodată, sașii au mai contribuit la fondarea altor orașe românești medievale, cel mai notabil [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff sau Suczawa}}).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. Michael Kroner|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref> == Istoria colonizării sașilor în Transilvania == {{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}} [[Fișier:II. Géza magyar király.jpg|thumb|right|150px|Regele maghiar Géza al II-lea, reprezentat pe o gravură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, monarhul care i-a invitat pe sași în Transilvania]] {{multiple image | align = right | total_width = 300 | image1 = Coa Romania Nationality Saxons.svg | alt1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | caption1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | image2 = Coa Romania Nationality Saxons 2.svg | alt2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) | caption2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) }} Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]). În ceea ce privește [[agricultura]], sașii au venit cu o tehnologie agricolă nouă în Transilvania, mai exact asolamentul bienal (uneori chiar trienal), care se mai practica încă în Europa de Vest în perioada [[Dinastia carolingiană|carolingiană]] și care făcea parte anterior din sistemul roman chiar. Asolamentul bienal se referă la o alternare de lucrare a recoltei pământului, în primul an al procesului de recoltare câmpul fiind însămânțat iar în cel de-al doilea fiind lăsat nerecoltat pentru a se putea odihni (fiind astfel lăsat pârloagă pentru a-și putea reface fertilitatea). Asolamentul trienal se referă la lucrarea a două terenuri și lăsarea celui de-al treilea necultivat pentru următorul an (urmând ca în anul următor terenurile să se alterneze, astfel încât niciunul dintre acestea să nu rămână nelucrat).<ref>{{cite book |last=Peschke |first=Dr. Hans-Peter |date=2005 |title=Ce și Cum, Evul Mediu occidental |url= |location= |publisher=[[Editura Rao|Enciclopedia RAO]] |page=25 |isbn=973-717-038-5}}</ref> De asemenea, încă din Evul Mediu sașii au prețuit educația, școala fiind obligatorie pentru copiii lor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/emigrantii-sasi-in-tarile-romane-din-evul-mediu/|title=Emigranții "sași" în țările Române din Evul Mediu|work=Tribuna.ro|date=30 august 2022|accessdate=5 iunie 2025}}</ref> Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlalte secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Conform istoricului sas [[Horst Klusch]],<ref>[[Horst Klusch]], ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> a fost lansată ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon. În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref> În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (i.e. singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz). [[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]] Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref> Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref> În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute. <gallery class="center"> Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}}) Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat. Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea) Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}} Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia. Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său. Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]]) Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]]) </gallery> {{Listen | filename = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg | title = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang | description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză) | pos = }} În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide (deși profesorul german Wolfgang Mieder afirmă în cartea sa intitulată ''The Pied Piper: A Handbook'' că existe documente conform cărora germani din Hamelin și împrejurimi au colonizat anumite părți din Transilvania).<ref>{{cite book |first=Wolfgang |last=Mieder |title=The Pied Piper: A Handbook |publisher=Greenwood Press |date=2007 |page=67 |isbn=978-0-313-33464-1}}</ref> Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref> Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe). == Nume == [[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]] Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref> Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref> [[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că: * germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale. * termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref> Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref> {{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}} == Așezările medievale == [[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]], care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert). Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]] [[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]] Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref> Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal. Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau: * În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> ** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]); ** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente); ** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente); ** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor''); ** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente). * La est de [[munții Perșani]]: ** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]); * În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord); ** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]); ** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri). Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref> == Fortificarea orașelor == [[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]] [[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}} * '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce); * '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben); * '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár); * '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó); * '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes); * '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes); * '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár). Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens). == Biserici săsești == [[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]] [[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]] Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]]. [[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref> În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/> == Organizarea == [[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]] [[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]] === Drepturile și obligațiile === Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref> O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. === Religia === [[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]] Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386. Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837. === Învățământul === Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref> Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch). === Privilegiile === Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. [[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească (cunoscut ca Eygenlandrecht sau Eigen-Landrecht în germană), volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]] De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.). Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref> Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției. Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului. == Primul Război Mondial și urmările sale == Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref> Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''. pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref> [[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare. <gallery class=center> Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890) Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}} </gallery> == Al Doilea Război Mondial și urmările sale == [[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]] Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane. [[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]] Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime. În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref> Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii. După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref> Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]]. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> [[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]]. Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]]. == Evoluția demografică de-a lungul secolelor == {{Vezi și|Istoria demografică a României}} {{Historical populations | 1765 | 125.000 | 1850 | 174.606 | 1910 | 231.403 | [[Recensământul din 1930|1930]] | 237.416 | [[Recensământul populației din 1941 (România)|1941]] | 213.210 | 1944 | 250.000 | 1977 | 176.800 | [[Recensământul populației din 1992 (România)|1992]] | 41.000 | [[Recensământul populației din 2002 (România)|2002]] | 18.000 | title = | source = Anumite date demografice sunt estimative (i.e. pentru anii 1765, 1944, 1977 sau 1992). Din 1930, este trecut un număr total pentru toți germanii din Transilvania, astfel pot fi, de exemplu, inclusiv landleri sau țipțeri printre aceștia.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.jstor.org/stable/43346582|title=Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen|author=[[Friedrich Teutsch]]|work=[[JSTOR]]|date=1911|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/istorie/Craciun_Bogdan_ro.pdf|title=Evoluția demografică a sașilor din Transilvania în Epoca modernă|author=Bogdan Crăciun|work=doctorat.ubbcluj.ro|page=5|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuergersachsen.de/geschichte/einleitung.htm|title=Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club|work=Siebenbuergersachsen.de|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.zora.uzh.ch/id/eprint/133324/1/euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf|title=The German minority in Romania|author=Daniel Ursprung|work=[[Universitatea din Zürich]]|page=7|date=2015|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://forumkronstadt.ro/identitaet/geschichte/geschichte-der-siebenbuerger-sachsen/|title=Aus der Geschichte der Siebenbürger Sachsen|author=Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt|work=Website-ul Forumului Democrat din județul Brașov|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.europeana.eu/ro/item/954/Culturalia_c3f0bc25_c55e_4fb5_9968_1d261f90c842|title=Recensământul general al României din 1941 6 aprilie|work=europeana.eu|author=[[Institutul Central de Statistică]] / director dr. Sabin Manuilă|date=1941|page=11|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Geschichte_und_Traditionen_der_deutschen.html?id=GQrEMQAACAAJ&redir_esc=y|title=Geschichte und Traditionen der deutschen Minderheit in Rumänien: Lehrbuch für die 6. und 7. Klasse der Schulen mit deutscher Unterrichtssprache|author=Hannelore Baier, [[Martin Bottesch]], Dieter Nowak|page=19–36}}</ref> }} [[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]] De-a lungul timpului, populația săsească a fost una relativ mică numeric dar influentă din punct de vedere economic, cultural și politic (mai ales prin [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trio Nationum]] respectiv fosta [[Universitatea Săsească]], iar de la începutul secolului al XVIII-lea politica sașilor a fost definită de relațiile cu Ungaria respectiv [[Monarhia Habsburgică]]),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.jstor.org/stable/26799978|title=Transylvanian Saxon politics and Imperial Germany, 1871–1876|work=[[JSTOR]]|author=Jonathan Kwan|publisher=[[Cambridge University Press]]||accessdate=9 iunie 2025}}</ref> fiind bine organizată de asemenea, pe principiul vecinătăților solidare (sau ''Nachbarschaften'' în limba germană). Per total, aceștia au reprezentat cel de-al treilea grup etnic după români respectiv maghiari în Transilvania. Conform recensământului din 1850 din Transilvania, ponderea sașilor era de 8,5% (alți etnici germani din Transilvania declarându-se germani propriu-zis și reprezentând un procent foarte mic de 0,8; dintre aceștia e foarte posibil să fi fost landleri și unii sași care s-au declarat germani propriu-zis).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://archive.org/details/recensamantul-din-1850-transilvania-ed.-1996/page/11/mode/2up|title=Recensamantul Din 1850 Transilvania Ed. 1996|page=12|date=1996|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În trecut, sașii constituiau majorități etnice în anumite orașe respectiv sate sau comune, o situație demografică care s-a schimbat ulterior. Din cauza celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] și a urmărilor tragice ale acestuia, populația săsească din Transilvania a scăzut constant, date fiind deportările către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] (URSS), emigrările masive către [[Germania de Vest]] (RFG/BRD) în timpul comunismului, iar ulterior către [[Germania]] reunificată după 1990.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost: * [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]] ** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%) ** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%) ** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%) * [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]] ** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%) * [[Județul Sibiu (interbelic)]] * [[Județul Brașov (interbelic)]] ** [[Plasa Bran]] ** [[Plasa Săcele]] * [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]] * [[Județul Mureș (interbelic)]] ** [[Plasa Teaca]] * [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]] == Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă == [[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]] Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra. Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina. În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" /> == Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni == Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România. == Galerie == <gallery class=center> Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981) Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu) Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben) Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}} Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]]. Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]] Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}}) Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}}) Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]] Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015) Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017) </gallery> == Personalități == În ordine alfabetică: {{div col|2}} * [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist * [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare * [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist * [[Erich Bergel]], dirijor * [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist * [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor * [[Franz Binder]], explorator * [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea * [[Günther Bosch]], antrenor de tenis * [[Martin Bottesch]], politician * [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă * [[Victor Capesius]], farmacist nazist * [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref> * [[Ricky Dandel]], solist vocal * [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă * [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician * [[Wilhelm Fabini]], artist plastic * [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU) * [[Carl Filtsch]], pianist * [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog * [[Christian Flechtenmacher]], jurist * [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist * [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref> * [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog * {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]] * [[Gustav Gräser]], artist și scriitor * [[Roland Gunesch]], handbalist * [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf * [[Norbert von Hannenheim]], compozitor * {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]] * [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist * [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios * [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României * [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician * [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război * [[Michael Klein]], fotbalist * [[Horst Klusch]], istoric, etnograf * [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria * [[Friedrich Krasser]], medic și poet * [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător * [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor * [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician * [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător * [[Adolf Meschendörfer]], scriitor * [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician * [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic * [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog și politician * [[Thomas Nägler]], istoric * [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist * [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist * [[Hermann Oberth]], fizician * [[Oskar Pastior]], poet și scriitor * [[Artur Phleps]], ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS * [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref> * [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref> * [[Hans Otto Roth]], politician * [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar * [[Melita Rühn]], gimnastă * [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei * [[Christian Schesaeus]], poet umanist * [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova * [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis * [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj * [[Eginald Schlattner]], scriitor * [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009 * [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme * [[Dutz Schuster]], scriitor * [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană * [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]] * [[Georg Soterius]], umanist * [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]] * [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic * [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]] * [[Erwin Wittstock]], scriitor * [[Joachim Wittstock]], scriitor * [[Oskar Wittstock]], scriitor * [[Carl Wolff]], economist * [[Volker Wollmann]], istoric * [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic * [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță {{div col end}} == Note explicative == <references group="lower-alpha"/> == Bibliografie == * {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998); * {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007); * {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref> * {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010; * {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151. == Lectură suplimentară == [[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]] * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]]; * {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997; * {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919; * {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900); * {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001; * {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc; * {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015; * {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană); * {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană); * {{de icon}} ''Unvergessene Heimat Siebenbürgen: Städte, Landschaften und Menschen auf alten Fotos'' [''Transilvania, patrie de neuitat: Orașe, peisaje și oameni în fotografii vechi''], volum literar de Bernd G Längin, Weltbild Verlag; * {{de icon}} ''[https://www.academia.edu/23622050/Die_Siebenbürger_Sachsen_im_Blick_der_Luxemburger Die Siebenbürger Sachsen im Blick der Luxemburger]'' [''Sașii transilvăneni în viziunea luxemburghezilor''] de Philippe Henri Blasen în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; * {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> * {{de icon}} ''[https://www.jstor.org/stable/43346582 Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen]'' [''Însemnătatea culturală și politică a sașilor transilvăneni''] de Dr. Friedrich Teutsch în Zeitschrift für Politik, Vol. 4 (1911); * {{de icon}} ''[https://opus.fhv.at/frontdoor/deliver/index/docId/3910/file/2021_SiebSach_Endbericht.pdf Zur Identität der Siebenbürger Sachsen/Sächsinnen in Oberösterreich]'' [''Despre identitatea sașilor transilvăneni în Austria Superioară''], articol de Kristina Bernhard, Sidika Celik, Christine Fischer-Kaizler, Jennifer Steiner și Prof. (FH) Dr. Erika Geser-Engleitner la Universitatea din Vorarlberg (Vorarlberg University of Applied Sciences); * {{de icon}} ''[https://www.researchgate.net/publication/366000049_2_Die_siebenburgisch-sachsischen_Urkunden_-identitatsstiftende_Bausteine_fur_die_Siebenburger_Sachsen 2. Die siebenbürgisch-sächsischen Urkunden -identitätsstiftende Bausteine für die Siebenbürger Sachsen]'' ''[i.e. Documentele săsești – elemente constitutive ale identității sașilor transilvăneni]'' de Ileana-Maria Ratcu, [[Universitatea din București]]; * {{en icon}} ''[https://www.bbc.com/travel/article/20190909-the-last-of-transylvanias-saxons The last of Transylvania’s Saxons]'', articol publicat de Stephen McGrath pe [[British Broadcasting Corporation|BBC]]; * {{en icon}} ''[https://www.france24.com/en/live-news/20241210-transylvania-s-last-saxons-revive-its-stunning-ghost-villages Transylvania's last Saxons revive its stunning ghost villages]'', articol pe [[France 24]]; * {{en icon}} ''[https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1255953 Interethnic Relations Reflected in Place Names in Southern Transylvania]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV); * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]); * {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis; * {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia; * {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023; * {{en icon}} [https://www.persee.fr/doc/valah_1584-1855_2017_num_19_1_1209 Mercenaries of German Origin in the Armies of Moldavia and Wallachia in the 17th-18th Centuries: Dragons Called Drăgani or Nemți], articol academic de Claudiu Neagoe de la [[Universitatea Valahia din Târgoviște|Universitatea Valahia]] din [[Târgoviște]] (2017); * {{en icon}} {{de icon}} ''[https://meridiancritic-nou.usv.ro/wp-content/uploads/sites/52/2024/12/I.04.-Maxiniuc-Andrea.pdf Cultural metaphors of the Transylvanian Saxons]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). == Note == <references /> == Vezi și == * [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]] * [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]] * [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}) * [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania * [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]] * [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni * [[Muzica tradițională săsească]] * [[Gastronomia tradițională săsească]] * [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]] * [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS) * [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului * [[Topaz]] sau „diamant săsesc” * [[Scandia Food|Scandia Sibiu]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă] * {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}} * {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}} * {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}} * {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung] * {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)] * {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}} * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021 * {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube * {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov] * {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=e7ie_n1iVc8 Vorurteile über Siebenbürger Sachsen] de Soxenfilmierer`s Saksesch Wält, o prezentare umoristă în limba germană despre sași pe YouTube * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania] * {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină * {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache * {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231128161726/https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ |date=2023-11-28 }} de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023 * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022 * {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni] * {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com * {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]'' * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro'' * {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013 * {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt) '''''Biserici săsești''''' * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] * {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}} * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube '''''Etnografie''''' * {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România] * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023 * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen] '''''Istorie''''' * {{ro icon}} [https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2019/04/Vasile-Stoica-Suferintele-din-Ardeal-3.pdf Suferințele din Ardeal] de [[Vasile Stoica]] (despre relațiile istorice româno-săsești în capitolul intitulat „''Noi și sașii''”, începând cu pagina 164) * {{ro icon}} [https://historia.ro/sectiune/general/sasii-si-rolul-lor-in-istoria-romanilor-577298.html Sașii și rolul lor în istoria românilor], articol publicat pe [[Historia]].ro de Manuel Stănescu, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor] * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România'' * {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]'' * {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]'' * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/8-ciudatenii-despre-sasi-de-ce-faceau-etnicii-1646423.html 8 ciudățenii despre sași. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece], articol pe Adevărul.ro de Bianca Sara Gavrilă publicat la data de 25 august 2018, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/marturii-despre-sasii-din-trecut-cum-faceau-1729120.html Mărturii despre sașii din trecut: cum făceau avere, de ce nu își doreau copii mulți și prin ce se deosebeau de români], articol pe Adevărul.ro publicat de Daniel Guță la data de 15 august 2016, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://www.turnulsfatului.ro/2017/02/10/adevar-sau-mit-cate-drepturi-aveau-romanii-in-sibiul-rdquo-sasesc-rdquo-78672 Adevăr sau mit. Câte drepturi aveau românii în Sibiul ”săsesc”], articol pe Turnul Sfatului, publicat la data de 10 februarie 2017, accesat la data de 25 mai 2025 * {{de icon}} [https://ralfgrabuschnig.com/siebenbuerger-sachsen-geschichte/ Die komplizierte Geschichte der Siebenbürger Sachsen] (i.e. Istoria complicată a sașilor transilvăneni), episod de podcast de istoricul german Ralf Grabuschnig '''''Sașii în perioada comunistă''''' * {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003 * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei'' {{AdministrareEcleziasticăSași}} {{DistricteSăsești}} {{DouăScaune}} {{ȘapteScaune}} {{Grupuri etnice din România}} {{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Germani din România]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] 6zodzz8clm5p3mtepdf7xx22rr9z8on 17024184 17024183 2025-06-10T17:19:10Z Rosenborg BK Fan 304353 Puțin mai bine formulat, de fapt. (modificare minoră) 17024184 wikitext text/x-wiki {{trimite|Sas}} {{Infocaseta Grup etnic | grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}} | imagine = [[Fișier:Flag of Transylvania Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]] | imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div> | populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref name="Siebenbuerger.de">{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]]), o altă estimare de Siebenbuerger.de fiind circa 16.000<ref name="Siebenbuerger.de"></ref> iar una de pe Omniglot fiind de circa 17.000<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://omniglot.com/writing/transylvaniansaxon.htm|title=Transylvanian Saxon (Siweberjesch Såksesch)|work=Omniglot|accessdate=6 iunie 2025}}</ref> | ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref> | regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea) | limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]]) | religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]]) | grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general | note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent. }} '''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]] sau [[Alsacia|alsacieni]] din [[Franța]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]], și/sau [[Liège]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), unii coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc). Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}). Totodată, sașii au mai contribuit la fondarea altor orașe românești medievale, cel mai notabil [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff sau Suczawa}}).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. Michael Kroner|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref> == Istoria colonizării sașilor în Transilvania == {{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}} [[Fișier:II. Géza magyar király.jpg|thumb|right|150px|Regele maghiar Géza al II-lea, reprezentat pe o gravură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, monarhul care i-a invitat pe sași în Transilvania]] {{multiple image | align = right | total_width = 300 | image1 = Coa Romania Nationality Saxons.svg | alt1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | caption1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | image2 = Coa Romania Nationality Saxons 2.svg | alt2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) | caption2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) }} Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]). În ceea ce privește [[agricultura]], sașii au venit cu o tehnologie agricolă nouă în Transilvania, mai exact asolamentul bienal (uneori chiar trienal), care se mai practica încă în Europa de Vest în perioada [[Dinastia carolingiană|carolingiană]] și care făcea parte anterior din sistemul roman chiar. Asolamentul bienal se referă la o alternare de lucrare a recoltei pământului, în primul an al procesului de recoltare câmpul fiind însămânțat iar în cel de-al doilea fiind lăsat nerecoltat pentru a se putea odihni (fiind astfel lăsat pârloagă pentru a-și putea reface fertilitatea). Asolamentul trienal se referă la lucrarea a două terenuri și lăsarea celui de-al treilea necultivat pentru următorul an (urmând ca în anul următor terenurile să se alterneze, astfel încât niciunul dintre acestea să nu rămână nelucrat).<ref>{{cite book |last=Peschke |first=Dr. Hans-Peter |date=2005 |title=Ce și Cum, Evul Mediu occidental |url= |location= |publisher=[[Editura Rao|Enciclopedia RAO]] |page=25 |isbn=973-717-038-5}}</ref> De asemenea, încă din Evul Mediu sașii au prețuit educația, școala fiind obligatorie pentru copiii lor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/emigrantii-sasi-in-tarile-romane-din-evul-mediu/|title=Emigranții "sași" în țările Române din Evul Mediu|work=Tribuna.ro|date=30 august 2022|accessdate=5 iunie 2025}}</ref> Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlalte secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Conform istoricului sas [[Horst Klusch]],<ref>[[Horst Klusch]], ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> a fost lansată ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon. În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref> În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (i.e. singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz). [[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]] Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref> Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref> În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute. <gallery class="center"> Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}}) Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat. Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea) Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}} Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia. Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său. Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]]) Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]]) </gallery> {{Listen | filename = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg | title = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang | description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză) | pos = }} În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide (deși profesorul german Wolfgang Mieder afirmă în cartea sa intitulată ''The Pied Piper: A Handbook'' că existe documente conform cărora germani din Hamelin și împrejurimi au colonizat anumite părți din Transilvania).<ref>{{cite book |first=Wolfgang |last=Mieder |title=The Pied Piper: A Handbook |publisher=Greenwood Press |date=2007 |page=67 |isbn=978-0-313-33464-1}}</ref> Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref> Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe). == Nume == [[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]] Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref> Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref> [[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că: * germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale. * termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref> Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref> {{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}} == Așezările medievale == [[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]], care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert). Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]] [[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]] Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref> Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal. Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau: * În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> ** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]); ** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente); ** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente); ** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor''); ** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente). * La est de [[munții Perșani]]: ** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]); * În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord); ** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]); ** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri). Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref> == Fortificarea orașelor == [[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]] [[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}} * '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce); * '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben); * '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár); * '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó); * '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes); * '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes); * '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár). Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens). == Biserici săsești == [[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]] [[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]] Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]]. [[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref> În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/> == Organizarea == [[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]] [[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]] === Drepturile și obligațiile === Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref> O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. === Religia === [[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]] Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386. Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837. === Învățământul === Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref> Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch). === Privilegiile === Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. [[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească (cunoscut ca Eygenlandrecht sau Eigen-Landrecht în germană), volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]] De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.). Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref> Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției. Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului. == Primul Război Mondial și urmările sale == Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref> Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''. pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref> [[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare. <gallery class=center> Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890) Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}} </gallery> == Al Doilea Război Mondial și urmările sale == [[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]] Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane. [[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]] Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime. În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref> Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii. După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref> Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]]. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> [[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]]. Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]]. == Evoluția demografică de-a lungul secolelor == {{Vezi și|Istoria demografică a României}} {{Historical populations | 1765 | 125.000 | 1850 | 174.606 | 1910 | 231.403 | [[Recensământul din 1930|1930]] | 237.416 | [[Recensământul populației din 1941 (România)|1941]] | 213.210 | 1944 | 250.000 | 1977 | 176.800 | [[Recensământul populației din 1992 (România)|1992]] | 41.000 | [[Recensământul populației din 2002 (România)|2002]] | 18.000 | title = | source = Anumite date demografice sunt estimative (i.e. pentru anii 1765, 1944, 1977 sau 1992). Din 1930, este trecut un număr total pentru toți germanii din Transilvania, astfel pot fi, de exemplu, inclusiv landleri sau țipțeri printre aceștia.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.jstor.org/stable/43346582|title=Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen|author=[[Friedrich Teutsch]]|work=[[JSTOR]]|date=1911|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/istorie/Craciun_Bogdan_ro.pdf|title=Evoluția demografică a sașilor din Transilvania în Epoca modernă|author=Bogdan Crăciun|work=doctorat.ubbcluj.ro|page=5|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuergersachsen.de/geschichte/einleitung.htm|title=Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club|work=Siebenbuergersachsen.de|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.zora.uzh.ch/id/eprint/133324/1/euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf|title=The German minority in Romania|author=Daniel Ursprung|work=[[Universitatea din Zürich]]|page=7|date=2015|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://forumkronstadt.ro/identitaet/geschichte/geschichte-der-siebenbuerger-sachsen/|title=Aus der Geschichte der Siebenbürger Sachsen|author=Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt|work=Website-ul Forumului Democrat din județul Brașov|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.europeana.eu/ro/item/954/Culturalia_c3f0bc25_c55e_4fb5_9968_1d261f90c842|title=Recensământul general al României din 1941 6 aprilie|work=europeana.eu|author=[[Institutul Central de Statistică]] / director dr. Sabin Manuilă|date=1941|page=11|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Geschichte_und_Traditionen_der_deutschen.html?id=GQrEMQAACAAJ&redir_esc=y|title=Geschichte und Traditionen der deutschen Minderheit in Rumänien: Lehrbuch für die 6. und 7. Klasse der Schulen mit deutscher Unterrichtssprache|author=Hannelore Baier, [[Martin Bottesch]], Dieter Nowak|page=19–36}}</ref> }} [[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]] De-a lungul timpului, populația săsească a fost una relativ mică numeric dar influentă din punct de vedere economic, cultural și politic (mai ales prin [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trio Nationum]] respectiv fosta [[Universitatea Săsească]], iar de la începutul secolului al XVIII-lea politica sașilor a fost definită de relațiile cu Ungaria respectiv [[Monarhia Habsburgică]]),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.jstor.org/stable/26799978|title=Transylvanian Saxon politics and Imperial Germany, 1871–1876|work=[[JSTOR]]|author=Jonathan Kwan|publisher=[[Cambridge University Press]]||accessdate=9 iunie 2025}}</ref> fiind bine organizată de asemenea, pe principiul vecinătăților solidare (sau ''Nachbarschaften'' în limba germană). Per total, aceștia au reprezentat cel de-al treilea grup etnic după români respectiv maghiari în Transilvania. Conform recensământului din 1850 din Transilvania, ponderea sașilor era de 8,5% (alți etnici germani din Transilvania declarându-se germani propriu-zis și reprezentând un procent foarte mic de 0,8; dintre aceștia e foarte posibil să fi fost landleri și unii sași care s-au declarat germani propriu-zis).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://archive.org/details/recensamantul-din-1850-transilvania-ed.-1996/page/11/mode/2up|title=Recensamantul Din 1850 Transilvania Ed. 1996|page=12|date=1996|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În trecut, sașii constituiau majorități etnice în anumite orașe respectiv sate sau comune, o situație demografică care s-a schimbat ulterior. Din cauza celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] și a urmărilor tragice ale acestuia, populația săsească din Transilvania a scăzut constant, date fiind deportările către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] (URSS), emigrările masive către [[Germania de Vest]] (RFG/BRD) în timpul comunismului, iar ulterior către [[Germania]] reunificată după 1990.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost: * [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]] ** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%) ** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%) ** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%) * [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]] ** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%) * [[Județul Sibiu (interbelic)]] * [[Județul Brașov (interbelic)]] ** [[Plasa Bran]] ** [[Plasa Săcele]] * [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]] * [[Județul Mureș (interbelic)]] ** [[Plasa Teaca]] * [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]] == Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă == [[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]] Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra. Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina. În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" /> == Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni == Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România. == Galerie == <gallery class=center> Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981) Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu) Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben) Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}} Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]]. Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]] Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}}) Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}}) Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]] Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015) Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017) </gallery> == Personalități == În ordine alfabetică: {{div col|2}} * [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist * [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare * [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist * [[Erich Bergel]], dirijor * [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist * [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor * [[Franz Binder]], explorator * [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea * [[Günther Bosch]], antrenor de tenis * [[Martin Bottesch]], politician * [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă * [[Victor Capesius]], farmacist nazist * [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref> * [[Ricky Dandel]], solist vocal * [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă * [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician * [[Wilhelm Fabini]], artist plastic * [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU) * [[Carl Filtsch]], pianist * [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog * [[Christian Flechtenmacher]], jurist * [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist * [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref> * [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog * {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]] * [[Gustav Gräser]], artist și scriitor * [[Roland Gunesch]], handbalist * [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf * [[Norbert von Hannenheim]], compozitor * {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]] * [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist * [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios * [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României * [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician * [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război * [[Michael Klein]], fotbalist * [[Horst Klusch]], istoric, etnograf * [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria * [[Friedrich Krasser]], medic și poet * [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător * [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor * [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician * [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător * [[Adolf Meschendörfer]], scriitor * [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician * [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic * [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog și politician * [[Thomas Nägler]], istoric * [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist * [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist * [[Hermann Oberth]], fizician * [[Oskar Pastior]], poet și scriitor * [[Artur Phleps]], ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS * [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref> * [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref> * [[Hans Otto Roth]], politician * [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar * [[Melita Rühn]], gimnastă * [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei * [[Christian Schesaeus]], poet umanist * [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova * [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis * [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj * [[Eginald Schlattner]], scriitor * [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009 * [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme * [[Dutz Schuster]], scriitor * [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană * [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]] * [[Georg Soterius]], umanist * [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]] * [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic * [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]] * [[Erwin Wittstock]], scriitor * [[Joachim Wittstock]], scriitor * [[Oskar Wittstock]], scriitor * [[Carl Wolff]], economist * [[Volker Wollmann]], istoric * [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic * [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță {{div col end}} == Note explicative == <references group="lower-alpha"/> == Bibliografie == * {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998); * {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007); * {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref> * {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010; * {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151. == Lectură suplimentară == [[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]] * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]]; * {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997; * {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919; * {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900); * {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001; * {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc; * {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015; * {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană); * {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană); * {{de icon}} ''Unvergessene Heimat Siebenbürgen: Städte, Landschaften und Menschen auf alten Fotos'' [''Transilvania, patrie de neuitat: Orașe, peisaje și oameni în fotografii vechi''], volum literar de Bernd G Längin, Weltbild Verlag; * {{de icon}} ''[https://www.academia.edu/23622050/Die_Siebenbürger_Sachsen_im_Blick_der_Luxemburger Die Siebenbürger Sachsen im Blick der Luxemburger]'' [''Sașii transilvăneni în viziunea luxemburghezilor''] de Philippe Henri Blasen în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; * {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> * {{de icon}} ''[https://www.jstor.org/stable/43346582 Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen]'' [''Însemnătatea culturală și politică a sașilor transilvăneni''] de Dr. Friedrich Teutsch în Zeitschrift für Politik, Vol. 4 (1911); * {{de icon}} ''[https://opus.fhv.at/frontdoor/deliver/index/docId/3910/file/2021_SiebSach_Endbericht.pdf Zur Identität der Siebenbürger Sachsen/Sächsinnen in Oberösterreich]'' [''Despre identitatea sașilor transilvăneni în Austria Superioară''], articol de Kristina Bernhard, Sidika Celik, Christine Fischer-Kaizler, Jennifer Steiner și Prof. (FH) Dr. Erika Geser-Engleitner la Universitatea din Vorarlberg (Vorarlberg University of Applied Sciences); * {{de icon}} ''[https://www.researchgate.net/publication/366000049_2_Die_siebenburgisch-sachsischen_Urkunden_-identitatsstiftende_Bausteine_fur_die_Siebenburger_Sachsen 2. Die siebenbürgisch-sächsischen Urkunden -identitätsstiftende Bausteine für die Siebenbürger Sachsen]'' ''[i.e. Documentele săsești – elemente constitutive ale identității sașilor transilvăneni]'' de Ileana-Maria Ratcu, [[Universitatea din București]]; * {{en icon}} ''[https://www.bbc.com/travel/article/20190909-the-last-of-transylvanias-saxons The last of Transylvania’s Saxons]'', articol publicat de Stephen McGrath pe [[British Broadcasting Corporation|BBC]]; * {{en icon}} ''[https://www.france24.com/en/live-news/20241210-transylvania-s-last-saxons-revive-its-stunning-ghost-villages Transylvania's last Saxons revive its stunning ghost villages]'', articol pe [[France 24]]; * {{en icon}} ''[https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1255953 Interethnic Relations Reflected in Place Names in Southern Transylvania]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV); * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]); * {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis; * {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia; * {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023; * {{en icon}} [https://www.persee.fr/doc/valah_1584-1855_2017_num_19_1_1209 Mercenaries of German Origin in the Armies of Moldavia and Wallachia in the 17th-18th Centuries: Dragons Called Drăgani or Nemți], articol academic de Claudiu Neagoe de la [[Universitatea Valahia din Târgoviște|Universitatea Valahia]] din [[Târgoviște]] (2017); * {{en icon}} {{de icon}} ''[https://meridiancritic-nou.usv.ro/wp-content/uploads/sites/52/2024/12/I.04.-Maxiniuc-Andrea.pdf Cultural metaphors of the Transylvanian Saxons]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). == Note == <references /> == Vezi și == * [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]] * [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]] * [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}) * [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania * [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]] * [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni * [[Muzica tradițională săsească]] * [[Gastronomia tradițională săsească]] * [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]] * [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS) * [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului * [[Topaz]] sau „diamant săsesc” * [[Scandia Food|Scandia Sibiu]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă] * {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}} * {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}} * {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}} * {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung] * {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)] * {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}} * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021 * {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube * {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov] * {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=e7ie_n1iVc8 Vorurteile über Siebenbürger Sachsen] de Soxenfilmierer`s Saksesch Wält, o prezentare umoristă în limba germană despre sași pe YouTube * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania] * {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină * {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache * {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231128161726/https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ |date=2023-11-28 }} de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023 * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022 * {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni] * {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com * {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]'' * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro'' * {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013 * {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt) '''''Biserici săsești''''' * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] * {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}} * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube '''''Etnografie''''' * {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România] * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023 * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen] '''''Istorie''''' * {{ro icon}} [https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2019/04/Vasile-Stoica-Suferintele-din-Ardeal-3.pdf Suferințele din Ardeal] de [[Vasile Stoica]] (despre relațiile istorice româno-săsești în capitolul intitulat „''Noi și sașii''”, începând cu pagina 164) * {{ro icon}} [https://historia.ro/sectiune/general/sasii-si-rolul-lor-in-istoria-romanilor-577298.html Sașii și rolul lor în istoria românilor], articol publicat pe [[Historia]].ro de Manuel Stănescu, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor] * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România'' * {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]'' * {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]'' * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/8-ciudatenii-despre-sasi-de-ce-faceau-etnicii-1646423.html 8 ciudățenii despre sași. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece], articol pe Adevărul.ro de Bianca Sara Gavrilă publicat la data de 25 august 2018, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/marturii-despre-sasii-din-trecut-cum-faceau-1729120.html Mărturii despre sașii din trecut: cum făceau avere, de ce nu își doreau copii mulți și prin ce se deosebeau de români], articol pe Adevărul.ro publicat de Daniel Guță la data de 15 august 2016, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://www.turnulsfatului.ro/2017/02/10/adevar-sau-mit-cate-drepturi-aveau-romanii-in-sibiul-rdquo-sasesc-rdquo-78672 Adevăr sau mit. Câte drepturi aveau românii în Sibiul ”săsesc”], articol pe Turnul Sfatului, publicat la data de 10 februarie 2017, accesat la data de 25 mai 2025 * {{de icon}} [https://ralfgrabuschnig.com/siebenbuerger-sachsen-geschichte/ Die komplizierte Geschichte der Siebenbürger Sachsen] (i.e. Istoria complicată a sașilor transilvăneni), episod de podcast de istoricul german Ralf Grabuschnig '''''Sașii în perioada comunistă''''' * {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003 * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei'' {{AdministrareEcleziasticăSași}} {{DistricteSăsești}} {{DouăScaune}} {{ȘapteScaune}} {{Grupuri etnice din România}} {{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Germani din România]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] lx5waffycd4yxr91d320djjpzg3nxl9 17024203 17024184 2025-06-10T17:41:29Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Istoria colonizării sașilor în Transilvania */ Actualizarea secțiunii pe baza unei surse în limba română de pe Academia.edu. 17024203 wikitext text/x-wiki {{trimite|Sas}} {{Infocaseta Grup etnic | grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}} | imagine = [[Fișier:Flag of Transylvania Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]] | imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div> | populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref name="Siebenbuerger.de">{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]]), o altă estimare de Siebenbuerger.de fiind circa 16.000<ref name="Siebenbuerger.de"></ref> iar una de pe Omniglot fiind de circa 17.000<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://omniglot.com/writing/transylvaniansaxon.htm|title=Transylvanian Saxon (Siweberjesch Såksesch)|work=Omniglot|accessdate=6 iunie 2025}}</ref> | ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref> | regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea) | limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]]) | religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]]) | grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general | note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent. }} '''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]] sau [[Alsacia|alsacieni]] din [[Franța]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]], și/sau [[Liège]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), unii coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc). Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}). Totodată, sașii au mai contribuit la fondarea altor orașe românești medievale, cel mai notabil [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff sau Suczawa}}).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. Michael Kroner|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref> == Istoria colonizării sașilor în Transilvania == {{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}} [[Fișier:II. Géza magyar király.jpg|thumb|right|150px|Regele maghiar Géza al II-lea, reprezentat pe o gravură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, monarhul care i-a invitat pe sași în Transilvania]] {{multiple image | align = right | total_width = 300 | image1 = Coa Romania Nationality Saxons.svg | alt1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | caption1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | image2 = Coa Romania Nationality Saxons 2.svg | alt2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) | caption2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) }} Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]). În ceea ce privește [[agricultura]], sașii au venit cu o tehnologie agricolă nouă în Transilvania, mai exact asolamentul bienal (uneori chiar trienal), care se mai practica încă în Europa de Vest în perioada [[Dinastia carolingiană|carolingiană]] și care făcea parte anterior din sistemul roman chiar. Asolamentul bienal se referă la o alternare de lucrare a recoltei pământului, în primul an al procesului de recoltare câmpul fiind însămânțat iar în cel de-al doilea fiind lăsat nerecoltat pentru a se putea odihni (fiind astfel lăsat pârloagă pentru a-și putea reface fertilitatea). Asolamentul trienal se referă la lucrarea a două terenuri și lăsarea celui de-al treilea necultivat pentru următorul an (urmând ca în anul următor terenurile să se alterneze, astfel încât niciunul dintre acestea să nu rămână nelucrat).<ref>{{cite book |last=Peschke |first=Dr. Hans-Peter |date=2005 |title=Ce și Cum, Evul Mediu occidental |url= |location= |publisher=[[Editura Rao|Enciclopedia RAO]] |page=25 |isbn=973-717-038-5}}</ref> Coloniști germani și valoni cunoscuți colectiv drept sași au contribuit de asemenea în [[viticultură]] în Evul Mediu, ajutând la răspândirea cultivării [[Vița de Vie|viței de vie]] în Principatul Moldovei precum și în Țara Românească.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.academia.edu/1439731/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_Mediu_sfârșitul_secolului_al_XIII_lea_începutul_secolului_al_XVI_lea|title=Orașele din Țările Române în Evul Mediu (sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea)|author=[[Laurențiu Rădvan]]|work=Academia.edu|publisher=Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”|year=2011|page=377–378|ISBN=978-973-703-693-3|accessdate=10 iunie 2025}}</ref> De asemenea, încă din Evul Mediu sașii au prețuit educația, școala fiind obligatorie pentru copiii lor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/emigrantii-sasi-in-tarile-romane-din-evul-mediu/|title=Emigranții "sași" în țările Române din Evul Mediu|work=Tribuna.ro|date=30 august 2022|accessdate=5 iunie 2025}}</ref> Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlalte secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Conform istoricului sas [[Horst Klusch]],<ref>[[Horst Klusch]], ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> a fost lansată ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon. În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref> În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (i.e. singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz). [[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]] Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref> Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref> În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute. <gallery class="center"> Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}}) Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat. Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea) Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}} Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia. Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său. Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]]) Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]]) </gallery> {{Listen | filename = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg | title = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang | description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză) | pos = }} În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide (deși profesorul german Wolfgang Mieder afirmă în cartea sa intitulată ''The Pied Piper: A Handbook'' că existe documente conform cărora germani din Hamelin și împrejurimi au colonizat anumite părți din Transilvania).<ref>{{cite book |first=Wolfgang |last=Mieder |title=The Pied Piper: A Handbook |publisher=Greenwood Press |date=2007 |page=67 |isbn=978-0-313-33464-1}}</ref> Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref> Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe). == Nume == [[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]] Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref> Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref> [[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că: * germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale. * termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref> Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref> {{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}} == Așezările medievale == [[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]], care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert). Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]] [[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]] Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref> Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal. Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau: * În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> ** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]); ** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente); ** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente); ** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor''); ** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente). * La est de [[munții Perșani]]: ** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]); * În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord); ** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]); ** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri). Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref> == Fortificarea orașelor == [[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]] [[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}} * '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce); * '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben); * '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár); * '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó); * '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes); * '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes); * '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár). Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens). == Biserici săsești == [[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]] [[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]] Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]]. [[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref> În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/> == Organizarea == [[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]] [[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]] === Drepturile și obligațiile === Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref> O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. === Religia === [[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]] Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386. Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837. === Învățământul === Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref> Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch). === Privilegiile === Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. [[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească (cunoscut ca Eygenlandrecht sau Eigen-Landrecht în germană), volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]] De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.). Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref> Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției. Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului. == Primul Război Mondial și urmările sale == Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref> Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''. pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref> [[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare. <gallery class=center> Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890) Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}} </gallery> == Al Doilea Război Mondial și urmările sale == [[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]] Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane. [[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]] Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime. În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref> Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii. După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref> Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]]. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> [[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]]. Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]]. == Evoluția demografică de-a lungul secolelor == {{Vezi și|Istoria demografică a României}} {{Historical populations | 1765 | 125.000 | 1850 | 174.606 | 1910 | 231.403 | [[Recensământul din 1930|1930]] | 237.416 | [[Recensământul populației din 1941 (România)|1941]] | 213.210 | 1944 | 250.000 | 1977 | 176.800 | [[Recensământul populației din 1992 (România)|1992]] | 41.000 | [[Recensământul populației din 2002 (România)|2002]] | 18.000 | title = | source = Anumite date demografice sunt estimative (i.e. pentru anii 1765, 1944, 1977 sau 1992). Din 1930, este trecut un număr total pentru toți germanii din Transilvania, astfel pot fi, de exemplu, inclusiv landleri sau țipțeri printre aceștia.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.jstor.org/stable/43346582|title=Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen|author=[[Friedrich Teutsch]]|work=[[JSTOR]]|date=1911|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/istorie/Craciun_Bogdan_ro.pdf|title=Evoluția demografică a sașilor din Transilvania în Epoca modernă|author=Bogdan Crăciun|work=doctorat.ubbcluj.ro|page=5|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuergersachsen.de/geschichte/einleitung.htm|title=Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club|work=Siebenbuergersachsen.de|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.zora.uzh.ch/id/eprint/133324/1/euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf|title=The German minority in Romania|author=Daniel Ursprung|work=[[Universitatea din Zürich]]|page=7|date=2015|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://forumkronstadt.ro/identitaet/geschichte/geschichte-der-siebenbuerger-sachsen/|title=Aus der Geschichte der Siebenbürger Sachsen|author=Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt|work=Website-ul Forumului Democrat din județul Brașov|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.europeana.eu/ro/item/954/Culturalia_c3f0bc25_c55e_4fb5_9968_1d261f90c842|title=Recensământul general al României din 1941 6 aprilie|work=europeana.eu|author=[[Institutul Central de Statistică]] / director dr. Sabin Manuilă|date=1941|page=11|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Geschichte_und_Traditionen_der_deutschen.html?id=GQrEMQAACAAJ&redir_esc=y|title=Geschichte und Traditionen der deutschen Minderheit in Rumänien: Lehrbuch für die 6. und 7. Klasse der Schulen mit deutscher Unterrichtssprache|author=Hannelore Baier, [[Martin Bottesch]], Dieter Nowak|page=19–36}}</ref> }} [[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]] De-a lungul timpului, populația săsească a fost una relativ mică numeric dar influentă din punct de vedere economic, cultural și politic (mai ales prin [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trio Nationum]] respectiv fosta [[Universitatea Săsească]], iar de la începutul secolului al XVIII-lea politica sașilor a fost definită de relațiile cu Ungaria respectiv [[Monarhia Habsburgică]]),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.jstor.org/stable/26799978|title=Transylvanian Saxon politics and Imperial Germany, 1871–1876|work=[[JSTOR]]|author=Jonathan Kwan|publisher=[[Cambridge University Press]]||accessdate=9 iunie 2025}}</ref> fiind bine organizată de asemenea, pe principiul vecinătăților solidare (sau ''Nachbarschaften'' în limba germană). Per total, aceștia au reprezentat cel de-al treilea grup etnic după români respectiv maghiari în Transilvania. Conform recensământului din 1850 din Transilvania, ponderea sașilor era de 8,5% (alți etnici germani din Transilvania declarându-se germani propriu-zis și reprezentând un procent foarte mic de 0,8; dintre aceștia e foarte posibil să fi fost landleri și unii sași care s-au declarat germani propriu-zis).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://archive.org/details/recensamantul-din-1850-transilvania-ed.-1996/page/11/mode/2up|title=Recensamantul Din 1850 Transilvania Ed. 1996|page=12|date=1996|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În trecut, sașii constituiau majorități etnice în anumite orașe respectiv sate sau comune, o situație demografică care s-a schimbat ulterior. Din cauza celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] și a urmărilor tragice ale acestuia, populația săsească din Transilvania a scăzut constant, date fiind deportările către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] (URSS), emigrările masive către [[Germania de Vest]] (RFG/BRD) în timpul comunismului, iar ulterior către [[Germania]] reunificată după 1990.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost: * [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]] ** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%) ** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%) ** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%) * [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]] ** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%) * [[Județul Sibiu (interbelic)]] * [[Județul Brașov (interbelic)]] ** [[Plasa Bran]] ** [[Plasa Săcele]] * [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]] * [[Județul Mureș (interbelic)]] ** [[Plasa Teaca]] * [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]] == Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă == [[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]] Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra. Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina. În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" /> == Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni == Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România. == Galerie == <gallery class=center> Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981) Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu) Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben) Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}} Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]]. Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]] Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}}) Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}}) Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]] Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015) Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017) </gallery> == Personalități == În ordine alfabetică: {{div col|2}} * [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist * [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare * [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist * [[Erich Bergel]], dirijor * [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist * [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor * [[Franz Binder]], explorator * [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea * [[Günther Bosch]], antrenor de tenis * [[Martin Bottesch]], politician * [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă * [[Victor Capesius]], farmacist nazist * [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref> * [[Ricky Dandel]], solist vocal * [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă * [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician * [[Wilhelm Fabini]], artist plastic * [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU) * [[Carl Filtsch]], pianist * [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog * [[Christian Flechtenmacher]], jurist * [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist * [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref> * [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog * {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]] * [[Gustav Gräser]], artist și scriitor * [[Roland Gunesch]], handbalist * [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf * [[Norbert von Hannenheim]], compozitor * {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]] * [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist * [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios * [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României * [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician * [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război * [[Michael Klein]], fotbalist * [[Horst Klusch]], istoric, etnograf * [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria * [[Friedrich Krasser]], medic și poet * [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător * [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor * [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician * [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător * [[Adolf Meschendörfer]], scriitor * [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician * [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic * [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog și politician * [[Thomas Nägler]], istoric * [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist * [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist * [[Hermann Oberth]], fizician * [[Oskar Pastior]], poet și scriitor * [[Artur Phleps]], ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS * [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref> * [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref> * [[Hans Otto Roth]], politician * [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar * [[Melita Rühn]], gimnastă * [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei * [[Christian Schesaeus]], poet umanist * [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova * [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis * [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj * [[Eginald Schlattner]], scriitor * [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009 * [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme * [[Dutz Schuster]], scriitor * [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană * [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]] * [[Georg Soterius]], umanist * [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]] * [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic * [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]] * [[Erwin Wittstock]], scriitor * [[Joachim Wittstock]], scriitor * [[Oskar Wittstock]], scriitor * [[Carl Wolff]], economist * [[Volker Wollmann]], istoric * [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic * [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță {{div col end}} == Note explicative == <references group="lower-alpha"/> == Bibliografie == * {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998); * {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007); * {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref> * {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010; * {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151. == Lectură suplimentară == [[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]] * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]]; * {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997; * {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919; * {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900); * {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001; * {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc; * {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015; * {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană); * {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană); * {{de icon}} ''Unvergessene Heimat Siebenbürgen: Städte, Landschaften und Menschen auf alten Fotos'' [''Transilvania, patrie de neuitat: Orașe, peisaje și oameni în fotografii vechi''], volum literar de Bernd G Längin, Weltbild Verlag; * {{de icon}} ''[https://www.academia.edu/23622050/Die_Siebenbürger_Sachsen_im_Blick_der_Luxemburger Die Siebenbürger Sachsen im Blick der Luxemburger]'' [''Sașii transilvăneni în viziunea luxemburghezilor''] de Philippe Henri Blasen în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; * {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> * {{de icon}} ''[https://www.jstor.org/stable/43346582 Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen]'' [''Însemnătatea culturală și politică a sașilor transilvăneni''] de Dr. Friedrich Teutsch în Zeitschrift für Politik, Vol. 4 (1911); * {{de icon}} ''[https://opus.fhv.at/frontdoor/deliver/index/docId/3910/file/2021_SiebSach_Endbericht.pdf Zur Identität der Siebenbürger Sachsen/Sächsinnen in Oberösterreich]'' [''Despre identitatea sașilor transilvăneni în Austria Superioară''], articol de Kristina Bernhard, Sidika Celik, Christine Fischer-Kaizler, Jennifer Steiner și Prof. (FH) Dr. Erika Geser-Engleitner la Universitatea din Vorarlberg (Vorarlberg University of Applied Sciences); * {{de icon}} ''[https://www.researchgate.net/publication/366000049_2_Die_siebenburgisch-sachsischen_Urkunden_-identitatsstiftende_Bausteine_fur_die_Siebenburger_Sachsen 2. Die siebenbürgisch-sächsischen Urkunden -identitätsstiftende Bausteine für die Siebenbürger Sachsen]'' ''[i.e. Documentele săsești – elemente constitutive ale identității sașilor transilvăneni]'' de Ileana-Maria Ratcu, [[Universitatea din București]]; * {{en icon}} ''[https://www.bbc.com/travel/article/20190909-the-last-of-transylvanias-saxons The last of Transylvania’s Saxons]'', articol publicat de Stephen McGrath pe [[British Broadcasting Corporation|BBC]]; * {{en icon}} ''[https://www.france24.com/en/live-news/20241210-transylvania-s-last-saxons-revive-its-stunning-ghost-villages Transylvania's last Saxons revive its stunning ghost villages]'', articol pe [[France 24]]; * {{en icon}} ''[https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1255953 Interethnic Relations Reflected in Place Names in Southern Transylvania]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV); * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]); * {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis; * {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia; * {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023; * {{en icon}} [https://www.persee.fr/doc/valah_1584-1855_2017_num_19_1_1209 Mercenaries of German Origin in the Armies of Moldavia and Wallachia in the 17th-18th Centuries: Dragons Called Drăgani or Nemți], articol academic de Claudiu Neagoe de la [[Universitatea Valahia din Târgoviște|Universitatea Valahia]] din [[Târgoviște]] (2017); * {{en icon}} {{de icon}} ''[https://meridiancritic-nou.usv.ro/wp-content/uploads/sites/52/2024/12/I.04.-Maxiniuc-Andrea.pdf Cultural metaphors of the Transylvanian Saxons]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). == Note == <references /> == Vezi și == * [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]] * [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]] * [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}) * [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania * [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]] * [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni * [[Muzica tradițională săsească]] * [[Gastronomia tradițională săsească]] * [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]] * [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS) * [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului * [[Topaz]] sau „diamant săsesc” * [[Scandia Food|Scandia Sibiu]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă] * {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}} * {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}} * {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}} * {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung] * {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)] * {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}} * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021 * {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube * {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov] * {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=e7ie_n1iVc8 Vorurteile über Siebenbürger Sachsen] de Soxenfilmierer`s Saksesch Wält, o prezentare umoristă în limba germană despre sași pe YouTube * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania] * {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină * {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache * {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231128161726/https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ |date=2023-11-28 }} de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023 * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022 * {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni] * {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com * {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]'' * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro'' * {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013 * {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt) '''''Biserici săsești''''' * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] * {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}} * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube '''''Etnografie''''' * {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România] * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023 * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen] '''''Istorie''''' * {{ro icon}} [https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2019/04/Vasile-Stoica-Suferintele-din-Ardeal-3.pdf Suferințele din Ardeal] de [[Vasile Stoica]] (despre relațiile istorice româno-săsești în capitolul intitulat „''Noi și sașii''”, începând cu pagina 164) * {{ro icon}} [https://historia.ro/sectiune/general/sasii-si-rolul-lor-in-istoria-romanilor-577298.html Sașii și rolul lor în istoria românilor], articol publicat pe [[Historia]].ro de Manuel Stănescu, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor] * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România'' * {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]'' * {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]'' * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/8-ciudatenii-despre-sasi-de-ce-faceau-etnicii-1646423.html 8 ciudățenii despre sași. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece], articol pe Adevărul.ro de Bianca Sara Gavrilă publicat la data de 25 august 2018, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/marturii-despre-sasii-din-trecut-cum-faceau-1729120.html Mărturii despre sașii din trecut: cum făceau avere, de ce nu își doreau copii mulți și prin ce se deosebeau de români], articol pe Adevărul.ro publicat de Daniel Guță la data de 15 august 2016, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://www.turnulsfatului.ro/2017/02/10/adevar-sau-mit-cate-drepturi-aveau-romanii-in-sibiul-rdquo-sasesc-rdquo-78672 Adevăr sau mit. Câte drepturi aveau românii în Sibiul ”săsesc”], articol pe Turnul Sfatului, publicat la data de 10 februarie 2017, accesat la data de 25 mai 2025 * {{de icon}} [https://ralfgrabuschnig.com/siebenbuerger-sachsen-geschichte/ Die komplizierte Geschichte der Siebenbürger Sachsen] (i.e. Istoria complicată a sașilor transilvăneni), episod de podcast de istoricul german Ralf Grabuschnig '''''Sașii în perioada comunistă''''' * {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003 * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei'' {{AdministrareEcleziasticăSași}} {{DistricteSăsești}} {{DouăScaune}} {{ȘapteScaune}} {{Grupuri etnice din România}} {{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Germani din România]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] ai4zvteq5y0y70qesk08pd1ex9sfssg 17024205 17024203 2025-06-10T17:42:23Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Istoria colonizării sașilor în Transilvania */ Corectură link (erratum) 17024205 wikitext text/x-wiki {{trimite|Sas}} {{Infocaseta Grup etnic | grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}} | imagine = [[Fișier:Flag of Transylvania Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]] | imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div> | populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref name="Siebenbuerger.de">{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]]), o altă estimare de Siebenbuerger.de fiind circa 16.000<ref name="Siebenbuerger.de"></ref> iar una de pe Omniglot fiind de circa 17.000<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://omniglot.com/writing/transylvaniansaxon.htm|title=Transylvanian Saxon (Siweberjesch Såksesch)|work=Omniglot|accessdate=6 iunie 2025}}</ref> | ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref> | regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea) | limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]]) | religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]]) | grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general | note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent. }} '''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]] sau [[Alsacia|alsacieni]] din [[Franța]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]], și/sau [[Liège]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), unii coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc). Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}). Totodată, sașii au mai contribuit la fondarea altor orașe românești medievale, cel mai notabil [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff sau Suczawa}}).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. Michael Kroner|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref> == Istoria colonizării sașilor în Transilvania == {{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}} [[Fișier:II. Géza magyar király.jpg|thumb|right|150px|Regele maghiar Géza al II-lea, reprezentat pe o gravură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, monarhul care i-a invitat pe sași în Transilvania]] {{multiple image | align = right | total_width = 300 | image1 = Coa Romania Nationality Saxons.svg | alt1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | caption1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | image2 = Coa Romania Nationality Saxons 2.svg | alt2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) | caption2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) }} Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]). În ceea ce privește [[agricultura]], sașii au venit cu o tehnologie agricolă nouă în Transilvania, mai exact asolamentul bienal (uneori chiar trienal), care se mai practica încă în Europa de Vest în perioada [[Dinastia carolingiană|carolingiană]] și care făcea parte anterior din sistemul roman chiar. Asolamentul bienal se referă la o alternare de lucrare a recoltei pământului, în primul an al procesului de recoltare câmpul fiind însămânțat iar în cel de-al doilea fiind lăsat nerecoltat pentru a se putea odihni (fiind astfel lăsat pârloagă pentru a-și putea reface fertilitatea). Asolamentul trienal se referă la lucrarea a două terenuri și lăsarea celui de-al treilea necultivat pentru următorul an (urmând ca în anul următor terenurile să se alterneze, astfel încât niciunul dintre acestea să nu rămână nelucrat).<ref>{{cite book |last=Peschke |first=Dr. Hans-Peter |date=2005 |title=Ce și Cum, Evul Mediu occidental |url= |location= |publisher=[[Editura Rao|Enciclopedia RAO]] |page=25 |isbn=973-717-038-5}}</ref> Coloniști germani și valoni cunoscuți colectiv drept sași au contribuit de asemenea în [[viticultură]] în Evul Mediu, ajutând la răspândirea cultivării [[Viță de vie|viței de vie]] în Principatul Moldovei precum și în Țara Românească.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.academia.edu/1439731/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_Mediu_sfârșitul_secolului_al_XIII_lea_începutul_secolului_al_XVI_lea|title=Orașele din Țările Române în Evul Mediu (sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea)|author=[[Laurențiu Rădvan]]|work=Academia.edu|publisher=Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”|year=2011|page=377–378|ISBN=978-973-703-693-3|accessdate=10 iunie 2025}}</ref> De asemenea, încă din Evul Mediu sașii au prețuit educația, școala fiind obligatorie pentru copiii lor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/emigrantii-sasi-in-tarile-romane-din-evul-mediu/|title=Emigranții "sași" în țările Române din Evul Mediu|work=Tribuna.ro|date=30 august 2022|accessdate=5 iunie 2025}}</ref> Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlalte secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Conform istoricului sas [[Horst Klusch]],<ref>[[Horst Klusch]], ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> a fost lansată ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon. În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref> În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (i.e. singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz). [[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]] Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref> Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref> În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute. <gallery class="center"> Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}}) Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat. Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea) Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}} Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia. Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său. Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]]) Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]]) </gallery> {{Listen | filename = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg | title = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang | description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză) | pos = }} În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide (deși profesorul german Wolfgang Mieder afirmă în cartea sa intitulată ''The Pied Piper: A Handbook'' că existe documente conform cărora germani din Hamelin și împrejurimi au colonizat anumite părți din Transilvania).<ref>{{cite book |first=Wolfgang |last=Mieder |title=The Pied Piper: A Handbook |publisher=Greenwood Press |date=2007 |page=67 |isbn=978-0-313-33464-1}}</ref> Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref> Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe). == Nume == [[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]] Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref> Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref> [[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că: * germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale. * termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref> Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref> {{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}} == Așezările medievale == [[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]], care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert). Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]] [[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]] Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref> Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal. Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau: * În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> ** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]); ** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente); ** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente); ** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor''); ** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente). * La est de [[munții Perșani]]: ** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]); * În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord); ** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]); ** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri). Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref> == Fortificarea orașelor == [[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]] [[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}} * '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce); * '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben); * '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár); * '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó); * '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes); * '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes); * '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár). Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens). == Biserici săsești == [[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]] [[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]] Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]]. [[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref> În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/> == Organizarea == [[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]] [[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]] === Drepturile și obligațiile === Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref> O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. === Religia === [[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]] Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386. Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837. === Învățământul === Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref> Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch). === Privilegiile === Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. [[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească (cunoscut ca Eygenlandrecht sau Eigen-Landrecht în germană), volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]] De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.). Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref> Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției. Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului. == Primul Război Mondial și urmările sale == Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref> Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''. pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref> [[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare. <gallery class=center> Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890) Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}} </gallery> == Al Doilea Război Mondial și urmările sale == [[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]] Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane. [[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]] Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime. În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref> Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii. După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref> Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]]. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> [[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]]. Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]]. == Evoluția demografică de-a lungul secolelor == {{Vezi și|Istoria demografică a României}} {{Historical populations | 1765 | 125.000 | 1850 | 174.606 | 1910 | 231.403 | [[Recensământul din 1930|1930]] | 237.416 | [[Recensământul populației din 1941 (România)|1941]] | 213.210 | 1944 | 250.000 | 1977 | 176.800 | [[Recensământul populației din 1992 (România)|1992]] | 41.000 | [[Recensământul populației din 2002 (România)|2002]] | 18.000 | title = | source = Anumite date demografice sunt estimative (i.e. pentru anii 1765, 1944, 1977 sau 1992). Din 1930, este trecut un număr total pentru toți germanii din Transilvania, astfel pot fi, de exemplu, inclusiv landleri sau țipțeri printre aceștia.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.jstor.org/stable/43346582|title=Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen|author=[[Friedrich Teutsch]]|work=[[JSTOR]]|date=1911|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/istorie/Craciun_Bogdan_ro.pdf|title=Evoluția demografică a sașilor din Transilvania în Epoca modernă|author=Bogdan Crăciun|work=doctorat.ubbcluj.ro|page=5|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuergersachsen.de/geschichte/einleitung.htm|title=Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club|work=Siebenbuergersachsen.de|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.zora.uzh.ch/id/eprint/133324/1/euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf|title=The German minority in Romania|author=Daniel Ursprung|work=[[Universitatea din Zürich]]|page=7|date=2015|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://forumkronstadt.ro/identitaet/geschichte/geschichte-der-siebenbuerger-sachsen/|title=Aus der Geschichte der Siebenbürger Sachsen|author=Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt|work=Website-ul Forumului Democrat din județul Brașov|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.europeana.eu/ro/item/954/Culturalia_c3f0bc25_c55e_4fb5_9968_1d261f90c842|title=Recensământul general al României din 1941 6 aprilie|work=europeana.eu|author=[[Institutul Central de Statistică]] / director dr. Sabin Manuilă|date=1941|page=11|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Geschichte_und_Traditionen_der_deutschen.html?id=GQrEMQAACAAJ&redir_esc=y|title=Geschichte und Traditionen der deutschen Minderheit in Rumänien: Lehrbuch für die 6. und 7. Klasse der Schulen mit deutscher Unterrichtssprache|author=Hannelore Baier, [[Martin Bottesch]], Dieter Nowak|page=19–36}}</ref> }} [[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]] De-a lungul timpului, populația săsească a fost una relativ mică numeric dar influentă din punct de vedere economic, cultural și politic (mai ales prin [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trio Nationum]] respectiv fosta [[Universitatea Săsească]], iar de la începutul secolului al XVIII-lea politica sașilor a fost definită de relațiile cu Ungaria respectiv [[Monarhia Habsburgică]]),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.jstor.org/stable/26799978|title=Transylvanian Saxon politics and Imperial Germany, 1871–1876|work=[[JSTOR]]|author=Jonathan Kwan|publisher=[[Cambridge University Press]]||accessdate=9 iunie 2025}}</ref> fiind bine organizată de asemenea, pe principiul vecinătăților solidare (sau ''Nachbarschaften'' în limba germană). Per total, aceștia au reprezentat cel de-al treilea grup etnic după români respectiv maghiari în Transilvania. Conform recensământului din 1850 din Transilvania, ponderea sașilor era de 8,5% (alți etnici germani din Transilvania declarându-se germani propriu-zis și reprezentând un procent foarte mic de 0,8; dintre aceștia e foarte posibil să fi fost landleri și unii sași care s-au declarat germani propriu-zis).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://archive.org/details/recensamantul-din-1850-transilvania-ed.-1996/page/11/mode/2up|title=Recensamantul Din 1850 Transilvania Ed. 1996|page=12|date=1996|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În trecut, sașii constituiau majorități etnice în anumite orașe respectiv sate sau comune, o situație demografică care s-a schimbat ulterior. Din cauza celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] și a urmărilor tragice ale acestuia, populația săsească din Transilvania a scăzut constant, date fiind deportările către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] (URSS), emigrările masive către [[Germania de Vest]] (RFG/BRD) în timpul comunismului, iar ulterior către [[Germania]] reunificată după 1990.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost: * [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]] ** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%) ** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%) ** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%) * [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]] ** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%) * [[Județul Sibiu (interbelic)]] * [[Județul Brașov (interbelic)]] ** [[Plasa Bran]] ** [[Plasa Săcele]] * [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]] * [[Județul Mureș (interbelic)]] ** [[Plasa Teaca]] * [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]] == Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă == [[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]] Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra. Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina. În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" /> == Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni == Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România. == Galerie == <gallery class=center> Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981) Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu) Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben) Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}} Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]]. Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]] Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}}) Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}}) Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]] Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015) Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017) </gallery> == Personalități == În ordine alfabetică: {{div col|2}} * [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist * [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare * [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist * [[Erich Bergel]], dirijor * [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist * [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor * [[Franz Binder]], explorator * [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea * [[Günther Bosch]], antrenor de tenis * [[Martin Bottesch]], politician * [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă * [[Victor Capesius]], farmacist nazist * [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref> * [[Ricky Dandel]], solist vocal * [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă * [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician * [[Wilhelm Fabini]], artist plastic * [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU) * [[Carl Filtsch]], pianist * [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog * [[Christian Flechtenmacher]], jurist * [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist * [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref> * [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog * {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]] * [[Gustav Gräser]], artist și scriitor * [[Roland Gunesch]], handbalist * [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf * [[Norbert von Hannenheim]], compozitor * {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]] * [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist * [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios * [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României * [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician * [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război * [[Michael Klein]], fotbalist * [[Horst Klusch]], istoric, etnograf * [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria * [[Friedrich Krasser]], medic și poet * [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător * [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor * [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician * [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător * [[Adolf Meschendörfer]], scriitor * [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician * [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic * [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog și politician * [[Thomas Nägler]], istoric * [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist * [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist * [[Hermann Oberth]], fizician * [[Oskar Pastior]], poet și scriitor * [[Artur Phleps]], ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS * [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref> * [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref> * [[Hans Otto Roth]], politician * [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar * [[Melita Rühn]], gimnastă * [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei * [[Christian Schesaeus]], poet umanist * [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova * [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis * [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj * [[Eginald Schlattner]], scriitor * [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009 * [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme * [[Dutz Schuster]], scriitor * [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană * [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]] * [[Georg Soterius]], umanist * [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]] * [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic * [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]] * [[Erwin Wittstock]], scriitor * [[Joachim Wittstock]], scriitor * [[Oskar Wittstock]], scriitor * [[Carl Wolff]], economist * [[Volker Wollmann]], istoric * [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic * [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță {{div col end}} == Note explicative == <references group="lower-alpha"/> == Bibliografie == * {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998); * {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007); * {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref> * {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010; * {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151. == Lectură suplimentară == [[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]] * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]]; * {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997; * {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919; * {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900); * {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001; * {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc; * {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015; * {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană); * {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană); * {{de icon}} ''Unvergessene Heimat Siebenbürgen: Städte, Landschaften und Menschen auf alten Fotos'' [''Transilvania, patrie de neuitat: Orașe, peisaje și oameni în fotografii vechi''], volum literar de Bernd G Längin, Weltbild Verlag; * {{de icon}} ''[https://www.academia.edu/23622050/Die_Siebenbürger_Sachsen_im_Blick_der_Luxemburger Die Siebenbürger Sachsen im Blick der Luxemburger]'' [''Sașii transilvăneni în viziunea luxemburghezilor''] de Philippe Henri Blasen în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; * {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> * {{de icon}} ''[https://www.jstor.org/stable/43346582 Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen]'' [''Însemnătatea culturală și politică a sașilor transilvăneni''] de Dr. Friedrich Teutsch în Zeitschrift für Politik, Vol. 4 (1911); * {{de icon}} ''[https://opus.fhv.at/frontdoor/deliver/index/docId/3910/file/2021_SiebSach_Endbericht.pdf Zur Identität der Siebenbürger Sachsen/Sächsinnen in Oberösterreich]'' [''Despre identitatea sașilor transilvăneni în Austria Superioară''], articol de Kristina Bernhard, Sidika Celik, Christine Fischer-Kaizler, Jennifer Steiner și Prof. (FH) Dr. Erika Geser-Engleitner la Universitatea din Vorarlberg (Vorarlberg University of Applied Sciences); * {{de icon}} ''[https://www.researchgate.net/publication/366000049_2_Die_siebenburgisch-sachsischen_Urkunden_-identitatsstiftende_Bausteine_fur_die_Siebenburger_Sachsen 2. Die siebenbürgisch-sächsischen Urkunden -identitätsstiftende Bausteine für die Siebenbürger Sachsen]'' ''[i.e. Documentele săsești – elemente constitutive ale identității sașilor transilvăneni]'' de Ileana-Maria Ratcu, [[Universitatea din București]]; * {{en icon}} ''[https://www.bbc.com/travel/article/20190909-the-last-of-transylvanias-saxons The last of Transylvania’s Saxons]'', articol publicat de Stephen McGrath pe [[British Broadcasting Corporation|BBC]]; * {{en icon}} ''[https://www.france24.com/en/live-news/20241210-transylvania-s-last-saxons-revive-its-stunning-ghost-villages Transylvania's last Saxons revive its stunning ghost villages]'', articol pe [[France 24]]; * {{en icon}} ''[https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1255953 Interethnic Relations Reflected in Place Names in Southern Transylvania]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV); * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]); * {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis; * {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia; * {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023; * {{en icon}} [https://www.persee.fr/doc/valah_1584-1855_2017_num_19_1_1209 Mercenaries of German Origin in the Armies of Moldavia and Wallachia in the 17th-18th Centuries: Dragons Called Drăgani or Nemți], articol academic de Claudiu Neagoe de la [[Universitatea Valahia din Târgoviște|Universitatea Valahia]] din [[Târgoviște]] (2017); * {{en icon}} {{de icon}} ''[https://meridiancritic-nou.usv.ro/wp-content/uploads/sites/52/2024/12/I.04.-Maxiniuc-Andrea.pdf Cultural metaphors of the Transylvanian Saxons]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). == Note == <references /> == Vezi și == * [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]] * [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]] * [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}) * [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania * [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]] * [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni * [[Muzica tradițională săsească]] * [[Gastronomia tradițională săsească]] * [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]] * [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS) * [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului * [[Topaz]] sau „diamant săsesc” * [[Scandia Food|Scandia Sibiu]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă] * {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}} * {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}} * {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}} * {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung] * {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)] * {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}} * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021 * {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube * {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov] * {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=e7ie_n1iVc8 Vorurteile über Siebenbürger Sachsen] de Soxenfilmierer`s Saksesch Wält, o prezentare umoristă în limba germană despre sași pe YouTube * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania] * {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină * {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache * {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231128161726/https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ |date=2023-11-28 }} de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023 * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022 * {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni] * {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com * {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]'' * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro'' * {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013 * {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt) '''''Biserici săsești''''' * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] * {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}} * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube '''''Etnografie''''' * {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România] * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023 * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen] '''''Istorie''''' * {{ro icon}} [https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2019/04/Vasile-Stoica-Suferintele-din-Ardeal-3.pdf Suferințele din Ardeal] de [[Vasile Stoica]] (despre relațiile istorice româno-săsești în capitolul intitulat „''Noi și sașii''”, începând cu pagina 164) * {{ro icon}} [https://historia.ro/sectiune/general/sasii-si-rolul-lor-in-istoria-romanilor-577298.html Sașii și rolul lor în istoria românilor], articol publicat pe [[Historia]].ro de Manuel Stănescu, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor] * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România'' * {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]'' * {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]'' * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/8-ciudatenii-despre-sasi-de-ce-faceau-etnicii-1646423.html 8 ciudățenii despre sași. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece], articol pe Adevărul.ro de Bianca Sara Gavrilă publicat la data de 25 august 2018, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/marturii-despre-sasii-din-trecut-cum-faceau-1729120.html Mărturii despre sașii din trecut: cum făceau avere, de ce nu își doreau copii mulți și prin ce se deosebeau de români], articol pe Adevărul.ro publicat de Daniel Guță la data de 15 august 2016, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://www.turnulsfatului.ro/2017/02/10/adevar-sau-mit-cate-drepturi-aveau-romanii-in-sibiul-rdquo-sasesc-rdquo-78672 Adevăr sau mit. Câte drepturi aveau românii în Sibiul ”săsesc”], articol pe Turnul Sfatului, publicat la data de 10 februarie 2017, accesat la data de 25 mai 2025 * {{de icon}} [https://ralfgrabuschnig.com/siebenbuerger-sachsen-geschichte/ Die komplizierte Geschichte der Siebenbürger Sachsen] (i.e. Istoria complicată a sașilor transilvăneni), episod de podcast de istoricul german Ralf Grabuschnig '''''Sașii în perioada comunistă''''' * {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003 * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei'' {{AdministrareEcleziasticăSași}} {{DistricteSăsești}} {{DouăScaune}} {{ȘapteScaune}} {{Grupuri etnice din România}} {{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Germani din România]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] aoxnndlw1vsqdb6nx4r9b5atoklajz8 17024208 17024205 2025-06-10T17:45:08Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Istoria colonizării sașilor în Transilvania */ Modificare minoră 17024208 wikitext text/x-wiki {{trimite|Sas}} {{Infocaseta Grup etnic | grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}} | imagine = [[Fișier:Flag of Transylvania Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]] | imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div> | populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref name="Siebenbuerger.de">{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]]), o altă estimare de Siebenbuerger.de fiind circa 16.000<ref name="Siebenbuerger.de"></ref> iar una de pe Omniglot fiind de circa 17.000<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://omniglot.com/writing/transylvaniansaxon.htm|title=Transylvanian Saxon (Siweberjesch Såksesch)|work=Omniglot|accessdate=6 iunie 2025}}</ref> | ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref> | regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea) | limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]]) | religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]]) | grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general | note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent. }} '''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]] sau [[Alsacia|alsacieni]] din [[Franța]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]], și/sau [[Liège]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), unii coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc). Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}). Totodată, sașii au mai contribuit la fondarea altor orașe românești medievale, cel mai notabil [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff sau Suczawa}}).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. Michael Kroner|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref> == Istoria colonizării sașilor în Transilvania == {{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}} [[Fișier:II. Géza magyar király.jpg|thumb|right|150px|Regele maghiar Géza al II-lea, reprezentat pe o gravură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, monarhul care i-a invitat pe sași în Transilvania]] {{multiple image | align = right | total_width = 300 | image1 = Coa Romania Nationality Saxons.svg | alt1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | caption1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | image2 = Coa Romania Nationality Saxons 2.svg | alt2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) | caption2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) }} Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]). În ceea ce privește [[agricultura]], sașii au venit cu o tehnologie agricolă nouă în Transilvania, mai exact asolamentul bienal (uneori chiar trienal), care se mai practica încă în Europa de Vest în perioada [[Dinastia carolingiană|carolingiană]] și care făcea parte anterior din sistemul roman chiar. Asolamentul bienal se referă la o alternare de lucrare a recoltei pământului, în primul an al procesului de recoltare câmpul fiind însămânțat iar în cel de-al doilea fiind lăsat nerecoltat pentru a se putea odihni (fiind astfel lăsat pârloagă pentru a-și putea reface fertilitatea). Asolamentul trienal se referă la lucrarea a două terenuri și lăsarea celui de-al treilea necultivat pentru următorul an (urmând ca în anul următor terenurile să se alterneze, astfel încât niciunul dintre acestea să nu rămână nelucrat).<ref>{{cite book |last=Peschke |first=Dr. Hans-Peter |date=2005 |title=Ce și Cum, Evul Mediu occidental |url= |location= |publisher=[[Editura Rao|Enciclopedia RAO]] |page=25 |isbn=973-717-038-5}}</ref> Coloniști germani și valoni cunoscuți colectiv drept sași au contribuit de asemenea în [[viticultură]] în Evul Mediu, ajutând la răspândirea cultivării [[Viță de vie|viței de vie]] în Principatul Moldovei precum și în Țara Românească.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.academia.edu/1439731/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_Mediu_sfârșitul_secolului_al_XIII_lea_începutul_secolului_al_XVI_lea|title=Orașele din Țările Române în Evul Mediu (sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea)|author=[[Laurențiu Rădvan]]|work=Academia.edu|publisher=Editura [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universității „Alexandru Ioan Cuza”]] din [[Iași]]|year=2011|page=377–378|ISBN=978-973-703-693-3|accessdate=10 iunie 2025}}</ref> De asemenea, încă din Evul Mediu sașii au prețuit educația, școala fiind obligatorie pentru copiii lor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/emigrantii-sasi-in-tarile-romane-din-evul-mediu/|title=Emigranții "sași" în țările Române din Evul Mediu|work=Tribuna.ro|date=30 august 2022|accessdate=5 iunie 2025}}</ref> Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlalte secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Conform istoricului sas [[Horst Klusch]],<ref>[[Horst Klusch]], ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> a fost lansată ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon. În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref> În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (i.e. singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz). [[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]] Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref> Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref> În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute. <gallery class="center"> Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}}) Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat. Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea) Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}} Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia. Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său. Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]]) Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]]) </gallery> {{Listen | filename = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg | title = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang | description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză) | pos = }} În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide (deși profesorul german Wolfgang Mieder afirmă în cartea sa intitulată ''The Pied Piper: A Handbook'' că existe documente conform cărora germani din Hamelin și împrejurimi au colonizat anumite părți din Transilvania).<ref>{{cite book |first=Wolfgang |last=Mieder |title=The Pied Piper: A Handbook |publisher=Greenwood Press |date=2007 |page=67 |isbn=978-0-313-33464-1}}</ref> Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref> Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe). == Nume == [[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]] Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref> Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref> [[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că: * germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale. * termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref> Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref> {{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}} == Așezările medievale == [[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]], care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert). Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]] [[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]] Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref> Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal. Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau: * În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> ** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]); ** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente); ** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente); ** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor''); ** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente). * La est de [[munții Perșani]]: ** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]); * În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord); ** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]); ** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri). Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref> == Fortificarea orașelor == [[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]] [[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}} * '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce); * '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben); * '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár); * '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó); * '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes); * '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes); * '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár). Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens). == Biserici săsești == [[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]] [[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]] Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]]. [[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref> În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/> == Organizarea == [[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]] [[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]] === Drepturile și obligațiile === Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref> O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. === Religia === [[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]] Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386. Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837. === Învățământul === Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref> Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch). === Privilegiile === Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. [[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească (cunoscut ca Eygenlandrecht sau Eigen-Landrecht în germană), volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]] De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.). Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref> Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției. Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului. == Primul Război Mondial și urmările sale == Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref> Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''. pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref> [[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare. <gallery class=center> Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890) Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}} </gallery> == Al Doilea Război Mondial și urmările sale == [[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]] Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane. [[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]] Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime. În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref> Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii. După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref> Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]]. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> [[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]]. Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]]. == Evoluția demografică de-a lungul secolelor == {{Vezi și|Istoria demografică a României}} {{Historical populations | 1765 | 125.000 | 1850 | 174.606 | 1910 | 231.403 | [[Recensământul din 1930|1930]] | 237.416 | [[Recensământul populației din 1941 (România)|1941]] | 213.210 | 1944 | 250.000 | 1977 | 176.800 | [[Recensământul populației din 1992 (România)|1992]] | 41.000 | [[Recensământul populației din 2002 (România)|2002]] | 18.000 | title = | source = Anumite date demografice sunt estimative (i.e. pentru anii 1765, 1944, 1977 sau 1992). Din 1930, este trecut un număr total pentru toți germanii din Transilvania, astfel pot fi, de exemplu, inclusiv landleri sau țipțeri printre aceștia.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.jstor.org/stable/43346582|title=Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen|author=[[Friedrich Teutsch]]|work=[[JSTOR]]|date=1911|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/istorie/Craciun_Bogdan_ro.pdf|title=Evoluția demografică a sașilor din Transilvania în Epoca modernă|author=Bogdan Crăciun|work=doctorat.ubbcluj.ro|page=5|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuergersachsen.de/geschichte/einleitung.htm|title=Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club|work=Siebenbuergersachsen.de|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.zora.uzh.ch/id/eprint/133324/1/euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf|title=The German minority in Romania|author=Daniel Ursprung|work=[[Universitatea din Zürich]]|page=7|date=2015|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://forumkronstadt.ro/identitaet/geschichte/geschichte-der-siebenbuerger-sachsen/|title=Aus der Geschichte der Siebenbürger Sachsen|author=Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt|work=Website-ul Forumului Democrat din județul Brașov|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.europeana.eu/ro/item/954/Culturalia_c3f0bc25_c55e_4fb5_9968_1d261f90c842|title=Recensământul general al României din 1941 6 aprilie|work=europeana.eu|author=[[Institutul Central de Statistică]] / director dr. Sabin Manuilă|date=1941|page=11|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Geschichte_und_Traditionen_der_deutschen.html?id=GQrEMQAACAAJ&redir_esc=y|title=Geschichte und Traditionen der deutschen Minderheit in Rumänien: Lehrbuch für die 6. und 7. Klasse der Schulen mit deutscher Unterrichtssprache|author=Hannelore Baier, [[Martin Bottesch]], Dieter Nowak|page=19–36}}</ref> }} [[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]] De-a lungul timpului, populația săsească a fost una relativ mică numeric dar influentă din punct de vedere economic, cultural și politic (mai ales prin [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trio Nationum]] respectiv fosta [[Universitatea Săsească]], iar de la începutul secolului al XVIII-lea politica sașilor a fost definită de relațiile cu Ungaria respectiv [[Monarhia Habsburgică]]),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.jstor.org/stable/26799978|title=Transylvanian Saxon politics and Imperial Germany, 1871–1876|work=[[JSTOR]]|author=Jonathan Kwan|publisher=[[Cambridge University Press]]||accessdate=9 iunie 2025}}</ref> fiind bine organizată de asemenea, pe principiul vecinătăților solidare (sau ''Nachbarschaften'' în limba germană). Per total, aceștia au reprezentat cel de-al treilea grup etnic după români respectiv maghiari în Transilvania. Conform recensământului din 1850 din Transilvania, ponderea sașilor era de 8,5% (alți etnici germani din Transilvania declarându-se germani propriu-zis și reprezentând un procent foarte mic de 0,8; dintre aceștia e foarte posibil să fi fost landleri și unii sași care s-au declarat germani propriu-zis).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://archive.org/details/recensamantul-din-1850-transilvania-ed.-1996/page/11/mode/2up|title=Recensamantul Din 1850 Transilvania Ed. 1996|page=12|date=1996|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În trecut, sașii constituiau majorități etnice în anumite orașe respectiv sate sau comune, o situație demografică care s-a schimbat ulterior. Din cauza celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] și a urmărilor tragice ale acestuia, populația săsească din Transilvania a scăzut constant, date fiind deportările către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] (URSS), emigrările masive către [[Germania de Vest]] (RFG/BRD) în timpul comunismului, iar ulterior către [[Germania]] reunificată după 1990.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost: * [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]] ** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%) ** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%) ** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%) * [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]] ** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%) * [[Județul Sibiu (interbelic)]] * [[Județul Brașov (interbelic)]] ** [[Plasa Bran]] ** [[Plasa Săcele]] * [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]] * [[Județul Mureș (interbelic)]] ** [[Plasa Teaca]] * [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]] == Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă == [[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]] Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra. Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina. În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" /> == Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni == Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România. == Galerie == <gallery class=center> Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981) Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu) Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben) Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}} Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]]. Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]] Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}}) Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}}) Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]] Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015) Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017) </gallery> == Personalități == În ordine alfabetică: {{div col|2}} * [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist * [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare * [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist * [[Erich Bergel]], dirijor * [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist * [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor * [[Franz Binder]], explorator * [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea * [[Günther Bosch]], antrenor de tenis * [[Martin Bottesch]], politician * [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă * [[Victor Capesius]], farmacist nazist * [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref> * [[Ricky Dandel]], solist vocal * [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă * [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician * [[Wilhelm Fabini]], artist plastic * [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU) * [[Carl Filtsch]], pianist * [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog * [[Christian Flechtenmacher]], jurist * [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist * [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref> * [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog * {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]] * [[Gustav Gräser]], artist și scriitor * [[Roland Gunesch]], handbalist * [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf * [[Norbert von Hannenheim]], compozitor * {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]] * [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist * [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios * [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României * [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician * [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război * [[Michael Klein]], fotbalist * [[Horst Klusch]], istoric, etnograf * [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria * [[Friedrich Krasser]], medic și poet * [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător * [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor * [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician * [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător * [[Adolf Meschendörfer]], scriitor * [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician * [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic * [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog și politician * [[Thomas Nägler]], istoric * [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist * [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist * [[Hermann Oberth]], fizician * [[Oskar Pastior]], poet și scriitor * [[Artur Phleps]], ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS * [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref> * [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref> * [[Hans Otto Roth]], politician * [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar * [[Melita Rühn]], gimnastă * [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei * [[Christian Schesaeus]], poet umanist * [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova * [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis * [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj * [[Eginald Schlattner]], scriitor * [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009 * [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme * [[Dutz Schuster]], scriitor * [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană * [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]] * [[Georg Soterius]], umanist * [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]] * [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic * [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]] * [[Erwin Wittstock]], scriitor * [[Joachim Wittstock]], scriitor * [[Oskar Wittstock]], scriitor * [[Carl Wolff]], economist * [[Volker Wollmann]], istoric * [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic * [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță {{div col end}} == Note explicative == <references group="lower-alpha"/> == Bibliografie == * {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998); * {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007); * {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref> * {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010; * {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151. == Lectură suplimentară == [[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]] * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]]; * {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997; * {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919; * {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900); * {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001; * {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc; * {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015; * {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană); * {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană); * {{de icon}} ''Unvergessene Heimat Siebenbürgen: Städte, Landschaften und Menschen auf alten Fotos'' [''Transilvania, patrie de neuitat: Orașe, peisaje și oameni în fotografii vechi''], volum literar de Bernd G Längin, Weltbild Verlag; * {{de icon}} ''[https://www.academia.edu/23622050/Die_Siebenbürger_Sachsen_im_Blick_der_Luxemburger Die Siebenbürger Sachsen im Blick der Luxemburger]'' [''Sașii transilvăneni în viziunea luxemburghezilor''] de Philippe Henri Blasen în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; * {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> * {{de icon}} ''[https://www.jstor.org/stable/43346582 Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen]'' [''Însemnătatea culturală și politică a sașilor transilvăneni''] de Dr. Friedrich Teutsch în Zeitschrift für Politik, Vol. 4 (1911); * {{de icon}} ''[https://opus.fhv.at/frontdoor/deliver/index/docId/3910/file/2021_SiebSach_Endbericht.pdf Zur Identität der Siebenbürger Sachsen/Sächsinnen in Oberösterreich]'' [''Despre identitatea sașilor transilvăneni în Austria Superioară''], articol de Kristina Bernhard, Sidika Celik, Christine Fischer-Kaizler, Jennifer Steiner și Prof. (FH) Dr. Erika Geser-Engleitner la Universitatea din Vorarlberg (Vorarlberg University of Applied Sciences); * {{de icon}} ''[https://www.researchgate.net/publication/366000049_2_Die_siebenburgisch-sachsischen_Urkunden_-identitatsstiftende_Bausteine_fur_die_Siebenburger_Sachsen 2. Die siebenbürgisch-sächsischen Urkunden -identitätsstiftende Bausteine für die Siebenbürger Sachsen]'' ''[i.e. Documentele săsești – elemente constitutive ale identității sașilor transilvăneni]'' de Ileana-Maria Ratcu, [[Universitatea din București]]; * {{en icon}} ''[https://www.bbc.com/travel/article/20190909-the-last-of-transylvanias-saxons The last of Transylvania’s Saxons]'', articol publicat de Stephen McGrath pe [[British Broadcasting Corporation|BBC]]; * {{en icon}} ''[https://www.france24.com/en/live-news/20241210-transylvania-s-last-saxons-revive-its-stunning-ghost-villages Transylvania's last Saxons revive its stunning ghost villages]'', articol pe [[France 24]]; * {{en icon}} ''[https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1255953 Interethnic Relations Reflected in Place Names in Southern Transylvania]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV); * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]); * {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis; * {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia; * {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023; * {{en icon}} [https://www.persee.fr/doc/valah_1584-1855_2017_num_19_1_1209 Mercenaries of German Origin in the Armies of Moldavia and Wallachia in the 17th-18th Centuries: Dragons Called Drăgani or Nemți], articol academic de Claudiu Neagoe de la [[Universitatea Valahia din Târgoviște|Universitatea Valahia]] din [[Târgoviște]] (2017); * {{en icon}} {{de icon}} ''[https://meridiancritic-nou.usv.ro/wp-content/uploads/sites/52/2024/12/I.04.-Maxiniuc-Andrea.pdf Cultural metaphors of the Transylvanian Saxons]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). == Note == <references /> == Vezi și == * [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]] * [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]] * [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}) * [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania * [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]] * [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni * [[Muzica tradițională săsească]] * [[Gastronomia tradițională săsească]] * [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]] * [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS) * [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului * [[Topaz]] sau „diamant săsesc” * [[Scandia Food|Scandia Sibiu]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă] * {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}} * {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}} * {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}} * {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung] * {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)] * {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}} * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021 * {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube * {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov] * {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=e7ie_n1iVc8 Vorurteile über Siebenbürger Sachsen] de Soxenfilmierer`s Saksesch Wält, o prezentare umoristă în limba germană despre sași pe YouTube * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania] * {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină * {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache * {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231128161726/https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ |date=2023-11-28 }} de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023 * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022 * {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni] * {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com * {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]'' * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro'' * {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013 * {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt) '''''Biserici săsești''''' * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] * {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}} * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube '''''Etnografie''''' * {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România] * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023 * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen] '''''Istorie''''' * {{ro icon}} [https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2019/04/Vasile-Stoica-Suferintele-din-Ardeal-3.pdf Suferințele din Ardeal] de [[Vasile Stoica]] (despre relațiile istorice româno-săsești în capitolul intitulat „''Noi și sașii''”, începând cu pagina 164) * {{ro icon}} [https://historia.ro/sectiune/general/sasii-si-rolul-lor-in-istoria-romanilor-577298.html Sașii și rolul lor în istoria românilor], articol publicat pe [[Historia]].ro de Manuel Stănescu, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor] * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România'' * {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]'' * {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]'' * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/8-ciudatenii-despre-sasi-de-ce-faceau-etnicii-1646423.html 8 ciudățenii despre sași. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece], articol pe Adevărul.ro de Bianca Sara Gavrilă publicat la data de 25 august 2018, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/marturii-despre-sasii-din-trecut-cum-faceau-1729120.html Mărturii despre sașii din trecut: cum făceau avere, de ce nu își doreau copii mulți și prin ce se deosebeau de români], articol pe Adevărul.ro publicat de Daniel Guță la data de 15 august 2016, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://www.turnulsfatului.ro/2017/02/10/adevar-sau-mit-cate-drepturi-aveau-romanii-in-sibiul-rdquo-sasesc-rdquo-78672 Adevăr sau mit. Câte drepturi aveau românii în Sibiul ”săsesc”], articol pe Turnul Sfatului, publicat la data de 10 februarie 2017, accesat la data de 25 mai 2025 * {{de icon}} [https://ralfgrabuschnig.com/siebenbuerger-sachsen-geschichte/ Die komplizierte Geschichte der Siebenbürger Sachsen] (i.e. Istoria complicată a sașilor transilvăneni), episod de podcast de istoricul german Ralf Grabuschnig '''''Sașii în perioada comunistă''''' * {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003 * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei'' {{AdministrareEcleziasticăSași}} {{DistricteSăsești}} {{DouăScaune}} {{ȘapteScaune}} {{Grupuri etnice din România}} {{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Germani din România]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] pmmi0ipbbwm77rf6i1fdxsdsm8l7gh4 17024210 17024208 2025-06-10T17:47:04Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Așezările medievale */ Modificări minore 17024210 wikitext text/x-wiki {{trimite|Sas}} {{Infocaseta Grup etnic | grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}} | imagine = [[Fișier:Flag of Transylvania Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]] | imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div> | populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref name="Siebenbuerger.de">{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]]), o altă estimare de Siebenbuerger.de fiind circa 16.000<ref name="Siebenbuerger.de"></ref> iar una de pe Omniglot fiind de circa 17.000<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://omniglot.com/writing/transylvaniansaxon.htm|title=Transylvanian Saxon (Siweberjesch Såksesch)|work=Omniglot|accessdate=6 iunie 2025}}</ref> | ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref> | regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea) | limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]]) | religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]]) | grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general | note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent. }} '''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]] sau [[Alsacia|alsacieni]] din [[Franța]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]], și/sau [[Liège]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), unii coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc). Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}). Totodată, sașii au mai contribuit la fondarea altor orașe românești medievale, cel mai notabil [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff sau Suczawa}}).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. Michael Kroner|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref> == Istoria colonizării sașilor în Transilvania == {{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}} [[Fișier:II. Géza magyar király.jpg|thumb|right|150px|Regele maghiar Géza al II-lea, reprezentat pe o gravură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, monarhul care i-a invitat pe sași în Transilvania]] {{multiple image | align = right | total_width = 300 | image1 = Coa Romania Nationality Saxons.svg | alt1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | caption1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | image2 = Coa Romania Nationality Saxons 2.svg | alt2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) | caption2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) }} Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]). În ceea ce privește [[agricultura]], sașii au venit cu o tehnologie agricolă nouă în Transilvania, mai exact asolamentul bienal (uneori chiar trienal), care se mai practica încă în Europa de Vest în perioada [[Dinastia carolingiană|carolingiană]] și care făcea parte anterior din sistemul roman chiar. Asolamentul bienal se referă la o alternare de lucrare a recoltei pământului, în primul an al procesului de recoltare câmpul fiind însămânțat iar în cel de-al doilea fiind lăsat nerecoltat pentru a se putea odihni (fiind astfel lăsat pârloagă pentru a-și putea reface fertilitatea). Asolamentul trienal se referă la lucrarea a două terenuri și lăsarea celui de-al treilea necultivat pentru următorul an (urmând ca în anul următor terenurile să se alterneze, astfel încât niciunul dintre acestea să nu rămână nelucrat).<ref>{{cite book |last=Peschke |first=Dr. Hans-Peter |date=2005 |title=Ce și Cum, Evul Mediu occidental |url= |location= |publisher=[[Editura Rao|Enciclopedia RAO]] |page=25 |isbn=973-717-038-5}}</ref> Coloniști germani și valoni cunoscuți colectiv drept sași au contribuit de asemenea în [[viticultură]] în Evul Mediu, ajutând la răspândirea cultivării [[Viță de vie|viței de vie]] în Principatul Moldovei precum și în Țara Românească.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.academia.edu/1439731/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_Mediu_sfârșitul_secolului_al_XIII_lea_începutul_secolului_al_XVI_lea|title=Orașele din Țările Române în Evul Mediu (sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea)|author=[[Laurențiu Rădvan]]|work=Academia.edu|publisher=Editura [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universității „Alexandru Ioan Cuza”]] din [[Iași]]|year=2011|page=377–378|ISBN=978-973-703-693-3|accessdate=10 iunie 2025}}</ref> De asemenea, încă din Evul Mediu sașii au prețuit educația, școala fiind obligatorie pentru copiii lor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/emigrantii-sasi-in-tarile-romane-din-evul-mediu/|title=Emigranții "sași" în țările Române din Evul Mediu|work=Tribuna.ro|date=30 august 2022|accessdate=5 iunie 2025}}</ref> Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlalte secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Conform istoricului sas [[Horst Klusch]],<ref>[[Horst Klusch]], ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> a fost lansată ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon. În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref> În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (i.e. singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz). [[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]] Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref> Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref> În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute. <gallery class="center"> Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}}) Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat. Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea) Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}} Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia. Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său. Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]]) Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]]) </gallery> {{Listen | filename = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg | title = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang | description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză) | pos = }} În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide (deși profesorul german Wolfgang Mieder afirmă în cartea sa intitulată ''The Pied Piper: A Handbook'' că existe documente conform cărora germani din Hamelin și împrejurimi au colonizat anumite părți din Transilvania).<ref>{{cite book |first=Wolfgang |last=Mieder |title=The Pied Piper: A Handbook |publisher=Greenwood Press |date=2007 |page=67 |isbn=978-0-313-33464-1}}</ref> Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref> Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe). == Nume == [[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]] Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref> Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref> [[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că: * germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale. * termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref> Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref> {{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}} == Așezările medievale == [[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}), prima capitală a Principatului Moldovei fondată de sași, care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert), sfântul protector al vânătorilor. Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]] [[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]] Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref> Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal. Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau: * În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> ** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]); ** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente); ** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente); ** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor''); ** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente). * La est de [[munții Perșani]]: ** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]); * În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord); ** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]); ** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri). Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref> == Fortificarea orașelor == [[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]] [[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}} * '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce); * '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben); * '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár); * '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó); * '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes); * '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes); * '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár). Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens). == Biserici săsești == [[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]] [[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]] Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]]. [[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref> În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/> == Organizarea == [[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]] [[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]] === Drepturile și obligațiile === Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref> O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. === Religia === [[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]] Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386. Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837. === Învățământul === Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref> Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch). === Privilegiile === Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. [[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească (cunoscut ca Eygenlandrecht sau Eigen-Landrecht în germană), volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]] De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.). Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref> Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției. Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului. == Primul Război Mondial și urmările sale == Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref> Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''. pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref> [[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare. <gallery class=center> Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890) Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}} </gallery> == Al Doilea Război Mondial și urmările sale == [[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]] Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane. [[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]] Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime. În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref> Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii. După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref> Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]]. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> [[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]]. Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]]. == Evoluția demografică de-a lungul secolelor == {{Vezi și|Istoria demografică a României}} {{Historical populations | 1765 | 125.000 | 1850 | 174.606 | 1910 | 231.403 | [[Recensământul din 1930|1930]] | 237.416 | [[Recensământul populației din 1941 (România)|1941]] | 213.210 | 1944 | 250.000 | 1977 | 176.800 | [[Recensământul populației din 1992 (România)|1992]] | 41.000 | [[Recensământul populației din 2002 (România)|2002]] | 18.000 | title = | source = Anumite date demografice sunt estimative (i.e. pentru anii 1765, 1944, 1977 sau 1992). Din 1930, este trecut un număr total pentru toți germanii din Transilvania, astfel pot fi, de exemplu, inclusiv landleri sau țipțeri printre aceștia.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.jstor.org/stable/43346582|title=Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen|author=[[Friedrich Teutsch]]|work=[[JSTOR]]|date=1911|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/istorie/Craciun_Bogdan_ro.pdf|title=Evoluția demografică a sașilor din Transilvania în Epoca modernă|author=Bogdan Crăciun|work=doctorat.ubbcluj.ro|page=5|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuergersachsen.de/geschichte/einleitung.htm|title=Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club|work=Siebenbuergersachsen.de|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.zora.uzh.ch/id/eprint/133324/1/euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf|title=The German minority in Romania|author=Daniel Ursprung|work=[[Universitatea din Zürich]]|page=7|date=2015|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://forumkronstadt.ro/identitaet/geschichte/geschichte-der-siebenbuerger-sachsen/|title=Aus der Geschichte der Siebenbürger Sachsen|author=Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt|work=Website-ul Forumului Democrat din județul Brașov|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.europeana.eu/ro/item/954/Culturalia_c3f0bc25_c55e_4fb5_9968_1d261f90c842|title=Recensământul general al României din 1941 6 aprilie|work=europeana.eu|author=[[Institutul Central de Statistică]] / director dr. Sabin Manuilă|date=1941|page=11|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Geschichte_und_Traditionen_der_deutschen.html?id=GQrEMQAACAAJ&redir_esc=y|title=Geschichte und Traditionen der deutschen Minderheit in Rumänien: Lehrbuch für die 6. und 7. Klasse der Schulen mit deutscher Unterrichtssprache|author=Hannelore Baier, [[Martin Bottesch]], Dieter Nowak|page=19–36}}</ref> }} [[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]] De-a lungul timpului, populația săsească a fost una relativ mică numeric dar influentă din punct de vedere economic, cultural și politic (mai ales prin [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trio Nationum]] respectiv fosta [[Universitatea Săsească]], iar de la începutul secolului al XVIII-lea politica sașilor a fost definită de relațiile cu Ungaria respectiv [[Monarhia Habsburgică]]),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.jstor.org/stable/26799978|title=Transylvanian Saxon politics and Imperial Germany, 1871–1876|work=[[JSTOR]]|author=Jonathan Kwan|publisher=[[Cambridge University Press]]||accessdate=9 iunie 2025}}</ref> fiind bine organizată de asemenea, pe principiul vecinătăților solidare (sau ''Nachbarschaften'' în limba germană). Per total, aceștia au reprezentat cel de-al treilea grup etnic după români respectiv maghiari în Transilvania. Conform recensământului din 1850 din Transilvania, ponderea sașilor era de 8,5% (alți etnici germani din Transilvania declarându-se germani propriu-zis și reprezentând un procent foarte mic de 0,8; dintre aceștia e foarte posibil să fi fost landleri și unii sași care s-au declarat germani propriu-zis).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://archive.org/details/recensamantul-din-1850-transilvania-ed.-1996/page/11/mode/2up|title=Recensamantul Din 1850 Transilvania Ed. 1996|page=12|date=1996|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În trecut, sașii constituiau majorități etnice în anumite orașe respectiv sate sau comune, o situație demografică care s-a schimbat ulterior. Din cauza celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] și a urmărilor tragice ale acestuia, populația săsească din Transilvania a scăzut constant, date fiind deportările către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] (URSS), emigrările masive către [[Germania de Vest]] (RFG/BRD) în timpul comunismului, iar ulterior către [[Germania]] reunificată după 1990.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost: * [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]] ** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%) ** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%) ** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%) * [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]] ** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%) * [[Județul Sibiu (interbelic)]] * [[Județul Brașov (interbelic)]] ** [[Plasa Bran]] ** [[Plasa Săcele]] * [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]] * [[Județul Mureș (interbelic)]] ** [[Plasa Teaca]] * [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]] == Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă == [[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]] Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra. Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina. În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" /> == Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni == Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România. == Galerie == <gallery class=center> Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981) Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu) Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben) Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}} Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]]. Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]] Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}}) Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}}) Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]] Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015) Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017) </gallery> == Personalități == În ordine alfabetică: {{div col|2}} * [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist * [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare * [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist * [[Erich Bergel]], dirijor * [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist * [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor * [[Franz Binder]], explorator * [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea * [[Günther Bosch]], antrenor de tenis * [[Martin Bottesch]], politician * [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă * [[Victor Capesius]], farmacist nazist * [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref> * [[Ricky Dandel]], solist vocal * [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă * [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician * [[Wilhelm Fabini]], artist plastic * [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU) * [[Carl Filtsch]], pianist * [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog * [[Christian Flechtenmacher]], jurist * [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist * [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref> * [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog * {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]] * [[Gustav Gräser]], artist și scriitor * [[Roland Gunesch]], handbalist * [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf * [[Norbert von Hannenheim]], compozitor * {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]] * [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist * [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios * [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României * [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician * [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război * [[Michael Klein]], fotbalist * [[Horst Klusch]], istoric, etnograf * [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria * [[Friedrich Krasser]], medic și poet * [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător * [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor * [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician * [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător * [[Adolf Meschendörfer]], scriitor * [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician * [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic * [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog și politician * [[Thomas Nägler]], istoric * [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist * [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist * [[Hermann Oberth]], fizician * [[Oskar Pastior]], poet și scriitor * [[Artur Phleps]], ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS * [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref> * [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref> * [[Hans Otto Roth]], politician * [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar * [[Melita Rühn]], gimnastă * [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei * [[Christian Schesaeus]], poet umanist * [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova * [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis * [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj * [[Eginald Schlattner]], scriitor * [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009 * [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme * [[Dutz Schuster]], scriitor * [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană * [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]] * [[Georg Soterius]], umanist * [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]] * [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic * [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]] * [[Erwin Wittstock]], scriitor * [[Joachim Wittstock]], scriitor * [[Oskar Wittstock]], scriitor * [[Carl Wolff]], economist * [[Volker Wollmann]], istoric * [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic * [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță {{div col end}} == Note explicative == <references group="lower-alpha"/> == Bibliografie == * {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998); * {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007); * {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref> * {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010; * {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151. == Lectură suplimentară == [[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]] * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]]; * {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997; * {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919; * {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900); * {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001; * {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc; * {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015; * {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană); * {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană); * {{de icon}} ''Unvergessene Heimat Siebenbürgen: Städte, Landschaften und Menschen auf alten Fotos'' [''Transilvania, patrie de neuitat: Orașe, peisaje și oameni în fotografii vechi''], volum literar de Bernd G Längin, Weltbild Verlag; * {{de icon}} ''[https://www.academia.edu/23622050/Die_Siebenbürger_Sachsen_im_Blick_der_Luxemburger Die Siebenbürger Sachsen im Blick der Luxemburger]'' [''Sașii transilvăneni în viziunea luxemburghezilor''] de Philippe Henri Blasen în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; * {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> * {{de icon}} ''[https://www.jstor.org/stable/43346582 Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen]'' [''Însemnătatea culturală și politică a sașilor transilvăneni''] de Dr. Friedrich Teutsch în Zeitschrift für Politik, Vol. 4 (1911); * {{de icon}} ''[https://opus.fhv.at/frontdoor/deliver/index/docId/3910/file/2021_SiebSach_Endbericht.pdf Zur Identität der Siebenbürger Sachsen/Sächsinnen in Oberösterreich]'' [''Despre identitatea sașilor transilvăneni în Austria Superioară''], articol de Kristina Bernhard, Sidika Celik, Christine Fischer-Kaizler, Jennifer Steiner și Prof. (FH) Dr. Erika Geser-Engleitner la Universitatea din Vorarlberg (Vorarlberg University of Applied Sciences); * {{de icon}} ''[https://www.researchgate.net/publication/366000049_2_Die_siebenburgisch-sachsischen_Urkunden_-identitatsstiftende_Bausteine_fur_die_Siebenburger_Sachsen 2. Die siebenbürgisch-sächsischen Urkunden -identitätsstiftende Bausteine für die Siebenbürger Sachsen]'' ''[i.e. Documentele săsești – elemente constitutive ale identității sașilor transilvăneni]'' de Ileana-Maria Ratcu, [[Universitatea din București]]; * {{en icon}} ''[https://www.bbc.com/travel/article/20190909-the-last-of-transylvanias-saxons The last of Transylvania’s Saxons]'', articol publicat de Stephen McGrath pe [[British Broadcasting Corporation|BBC]]; * {{en icon}} ''[https://www.france24.com/en/live-news/20241210-transylvania-s-last-saxons-revive-its-stunning-ghost-villages Transylvania's last Saxons revive its stunning ghost villages]'', articol pe [[France 24]]; * {{en icon}} ''[https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1255953 Interethnic Relations Reflected in Place Names in Southern Transylvania]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV); * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]); * {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis; * {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia; * {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023; * {{en icon}} [https://www.persee.fr/doc/valah_1584-1855_2017_num_19_1_1209 Mercenaries of German Origin in the Armies of Moldavia and Wallachia in the 17th-18th Centuries: Dragons Called Drăgani or Nemți], articol academic de Claudiu Neagoe de la [[Universitatea Valahia din Târgoviște|Universitatea Valahia]] din [[Târgoviște]] (2017); * {{en icon}} {{de icon}} ''[https://meridiancritic-nou.usv.ro/wp-content/uploads/sites/52/2024/12/I.04.-Maxiniuc-Andrea.pdf Cultural metaphors of the Transylvanian Saxons]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). == Note == <references /> == Vezi și == * [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]] * [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]] * [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}) * [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania * [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]] * [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni * [[Muzica tradițională săsească]] * [[Gastronomia tradițională săsească]] * [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]] * [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS) * [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului * [[Topaz]] sau „diamant săsesc” * [[Scandia Food|Scandia Sibiu]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă] * {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}} * {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}} * {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}} * {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung] * {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)] * {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}} * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021 * {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube * {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov] * {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=e7ie_n1iVc8 Vorurteile über Siebenbürger Sachsen] de Soxenfilmierer`s Saksesch Wält, o prezentare umoristă în limba germană despre sași pe YouTube * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania] * {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină * {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache * {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231128161726/https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ |date=2023-11-28 }} de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023 * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022 * {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni] * {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com * {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]'' * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro'' * {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013 * {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt) '''''Biserici săsești''''' * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] * {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}} * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube '''''Etnografie''''' * {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România] * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023 * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen] '''''Istorie''''' * {{ro icon}} [https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2019/04/Vasile-Stoica-Suferintele-din-Ardeal-3.pdf Suferințele din Ardeal] de [[Vasile Stoica]] (despre relațiile istorice româno-săsești în capitolul intitulat „''Noi și sașii''”, începând cu pagina 164) * {{ro icon}} [https://historia.ro/sectiune/general/sasii-si-rolul-lor-in-istoria-romanilor-577298.html Sașii și rolul lor în istoria românilor], articol publicat pe [[Historia]].ro de Manuel Stănescu, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor] * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România'' * {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]'' * {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]'' * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/8-ciudatenii-despre-sasi-de-ce-faceau-etnicii-1646423.html 8 ciudățenii despre sași. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece], articol pe Adevărul.ro de Bianca Sara Gavrilă publicat la data de 25 august 2018, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/marturii-despre-sasii-din-trecut-cum-faceau-1729120.html Mărturii despre sașii din trecut: cum făceau avere, de ce nu își doreau copii mulți și prin ce se deosebeau de români], articol pe Adevărul.ro publicat de Daniel Guță la data de 15 august 2016, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://www.turnulsfatului.ro/2017/02/10/adevar-sau-mit-cate-drepturi-aveau-romanii-in-sibiul-rdquo-sasesc-rdquo-78672 Adevăr sau mit. Câte drepturi aveau românii în Sibiul ”săsesc”], articol pe Turnul Sfatului, publicat la data de 10 februarie 2017, accesat la data de 25 mai 2025 * {{de icon}} [https://ralfgrabuschnig.com/siebenbuerger-sachsen-geschichte/ Die komplizierte Geschichte der Siebenbürger Sachsen] (i.e. Istoria complicată a sașilor transilvăneni), episod de podcast de istoricul german Ralf Grabuschnig '''''Sașii în perioada comunistă''''' * {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003 * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei'' {{AdministrareEcleziasticăSași}} {{DistricteSăsești}} {{DouăScaune}} {{ȘapteScaune}} {{Grupuri etnice din România}} {{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Germani din România]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] bkij9t7ojl2kzjduxctz2zn2e5knvsm 17024214 17024210 2025-06-10T17:50:43Z Rosenborg BK Fan 304353 Modificări minore 17024214 wikitext text/x-wiki {{trimite|Sas}} {{Infocaseta Grup etnic | grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}} | imagine = [[Fișier:Flag of Transylvania Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]] | imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div> | populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref name="Siebenbuerger.de">{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]]), o altă estimare de Siebenbuerger.de fiind circa 16.000<ref name="Siebenbuerger.de"></ref> iar una de pe Omniglot fiind de circa 17.000<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://omniglot.com/writing/transylvaniansaxon.htm|title=Transylvanian Saxon (Siweberjesch Såksesch)|work=Omniglot|accessdate=6 iunie 2025}}</ref> | ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref> | regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea) | limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]]) | religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]]) | grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general | note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent. }} '''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner.}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]] sau [[Alsacia|alsacieni]] din [[Franța]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]], și/sau [[Liège]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), unii coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc). Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}). Totodată, sașii au mai contribuit la fondarea altor orașe românești medievale, cel mai notabil [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff sau Suczawa}}).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. Michael Kroner|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref> == Istoria colonizării sașilor în Transilvania == {{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}} [[Fișier:II. Géza magyar király.jpg|thumb|right|150px|Regele maghiar Géza al II-lea, reprezentat pe o gravură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, monarhul care i-a invitat pe sași în Transilvania]] {{multiple image | align = right | total_width = 300 | image1 = Coa Romania Nationality Saxons.svg | alt1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | caption1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | image2 = Coa Romania Nationality Saxons 2.svg | alt2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) | caption2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) }} Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]). În ceea ce privește [[agricultura]], sașii au venit cu o tehnologie agricolă nouă în Transilvania, mai exact asolamentul bienal (uneori chiar trienal), care se mai practica încă în Europa de Vest în perioada [[Dinastia carolingiană|carolingiană]] și care făcea parte anterior din sistemul roman chiar. Asolamentul bienal se referă la o alternare de lucrare a recoltei pământului, în primul an al procesului de recoltare câmpul fiind însămânțat iar în cel de-al doilea fiind lăsat nerecoltat pentru a se putea odihni (fiind astfel lăsat pârloagă pentru a-și putea reface fertilitatea). Asolamentul trienal se referă la lucrarea a două terenuri și lăsarea celui de-al treilea necultivat pentru următorul an (urmând ca în anul următor terenurile să se alterneze, astfel încât niciunul dintre acestea să nu rămână nelucrat).<ref>{{cite book |last=Peschke |first=Dr. Hans-Peter |date=2005 |title=Ce și Cum, Evul Mediu occidental |url= |location= |publisher=[[Editura Rao|Enciclopedia RAO]] |page=25 |isbn=973-717-038-5}}</ref> Coloniști germani și valoni cunoscuți colectiv drept sași au contribuit de asemenea în [[viticultură]] în Evul Mediu, ajutând la răspândirea cultivării [[Viță de vie|viței de vie]] în Principatul Moldovei precum și în Țara Românească.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.academia.edu/1439731/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_Mediu_sfârșitul_secolului_al_XIII_lea_începutul_secolului_al_XVI_lea|title=Orașele din Țările Române în Evul Mediu (sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea)|author=[[Laurențiu Rădvan]]|work=Academia.edu|publisher=Editura [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universității „Alexandru Ioan Cuza”]] din [[Iași]]|year=2011|page=377–378|ISBN=978-973-703-693-3|accessdate=10 iunie 2025}}</ref> De asemenea, încă din Evul Mediu sașii au prețuit educația, școala fiind obligatorie pentru copiii lor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/emigrantii-sasi-in-tarile-romane-din-evul-mediu/|title=Emigranții "sași" în țările Române din Evul Mediu|work=Tribuna.ro|date=30 august 2022|accessdate=5 iunie 2025}}</ref> Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlalte secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Conform istoricului sas [[Horst Klusch]],<ref>[[Horst Klusch]], ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> a fost lansată ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon. În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref> În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (i.e. singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz). [[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]] Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref> Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref> În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute. <gallery class="center"> Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}}) Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat. Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea) Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}} Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia. Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său. Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]]) Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]]) </gallery> {{Listen | filename = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg | title = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang | description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză) | pos = }} În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide (deși profesorul german Wolfgang Mieder afirmă în cartea sa intitulată ''The Pied Piper: A Handbook'' că existe documente conform cărora germani din Hamelin și împrejurimi au colonizat anumite părți din Transilvania).<ref>{{cite book |first=Wolfgang |last=Mieder |title=The Pied Piper: A Handbook |publisher=Greenwood Press |date=2007 |page=67 |isbn=978-0-313-33464-1}}</ref> Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref> Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe). == Nume == [[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]] Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref> Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref> [[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că: * germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale. * termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref> Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref> {{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}} == Așezările medievale == [[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}), prima capitală a Principatului Moldovei fondată de sași, care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert), sfântul protector al vânătorilor. Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]] [[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]] Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref> Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal. Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau: * În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> ** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]); ** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente); ** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente); ** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor''); ** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente). * La est de [[munții Perșani]]: ** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]); * În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord); ** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]); ** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri). Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref> == Fortificarea orașelor == [[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]] [[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}} * '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce); * '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben); * '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár); * '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó); * '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes); * '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes); * '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár). Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens). == Biserici săsești == [[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]] [[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]] Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]]. [[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref> În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/> == Organizarea == [[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]] [[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]] === Drepturile și obligațiile === Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref> O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. === Religia === [[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]] Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386. Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837. === Învățământul === Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref> Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch). === Privilegiile === Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. [[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească (cunoscut ca Eygenlandrecht sau Eigen-Landrecht în germană), volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]] De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.). Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref> Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției. Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului. == Primul Război Mondial și urmările sale == Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref> Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''. pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref> [[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare. <gallery class=center> Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890) Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}} </gallery> == Al Doilea Război Mondial și urmările sale == [[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]] Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane. [[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]] Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime. În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref> Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii. După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref> Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]]. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> [[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]]. Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]]. == Evoluția demografică de-a lungul secolelor == {{Vezi și|Istoria demografică a României}} {{Historical populations | 1765 | 125.000 | 1850 | 174.606 | 1910 | 231.403 | [[Recensământul din 1930|1930]] | 237.416 | [[Recensământul populației din 1941 (România)|1941]] | 213.210 | 1944 | 250.000 | 1977 | 176.800 | [[Recensământul populației din 1992 (România)|1992]] | 41.000 | [[Recensământul populației din 2002 (România)|2002]] | 18.000 | title = | source = Anumite date demografice sunt estimative (i.e. pentru anii 1765, 1944, 1977 sau 1992). Din 1930, este trecut un număr total pentru toți germanii din Transilvania, astfel pot fi, de exemplu, inclusiv landleri sau țipțeri printre aceștia.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.jstor.org/stable/43346582|title=Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen|author=[[Friedrich Teutsch]]|work=[[JSTOR]]|date=1911|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/istorie/Craciun_Bogdan_ro.pdf|title=Evoluția demografică a sașilor din Transilvania în Epoca modernă|author=Bogdan Crăciun|work=doctorat.ubbcluj.ro|page=5|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuergersachsen.de/geschichte/einleitung.htm|title=Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club|work=Siebenbuergersachsen.de|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.zora.uzh.ch/id/eprint/133324/1/euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf|title=The German minority in Romania|author=Daniel Ursprung|work=[[Universitatea din Zürich]]|page=7|date=2015|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://forumkronstadt.ro/identitaet/geschichte/geschichte-der-siebenbuerger-sachsen/|title=Aus der Geschichte der Siebenbürger Sachsen|author=Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt|work=Website-ul Forumului Democrat din județul Brașov|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.europeana.eu/ro/item/954/Culturalia_c3f0bc25_c55e_4fb5_9968_1d261f90c842|title=Recensământul general al României din 1941 6 aprilie|work=europeana.eu|author=[[Institutul Central de Statistică]] / director dr. Sabin Manuilă|date=1941|page=11|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Geschichte_und_Traditionen_der_deutschen.html?id=GQrEMQAACAAJ&redir_esc=y|title=Geschichte und Traditionen der deutschen Minderheit in Rumänien: Lehrbuch für die 6. und 7. Klasse der Schulen mit deutscher Unterrichtssprache|author=Hannelore Baier, [[Martin Bottesch]], Dieter Nowak|page=19–36}}</ref> }} [[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]] De-a lungul timpului, populația săsească a fost una relativ mică numeric dar influentă din punct de vedere economic, cultural și politic (mai ales prin [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trio Nationum]] respectiv fosta [[Universitatea Săsească]], iar de la începutul secolului al XVIII-lea politica sașilor a fost definită de relațiile cu Ungaria respectiv [[Monarhia Habsburgică]]),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.jstor.org/stable/26799978|title=Transylvanian Saxon politics and Imperial Germany, 1871–1876|work=[[JSTOR]]|author=Jonathan Kwan|publisher=[[Cambridge University Press]]||accessdate=9 iunie 2025}}</ref> fiind bine organizată de asemenea, pe principiul vecinătăților solidare (sau ''Nachbarschaften'' în limba germană). Per total, aceștia au reprezentat cel de-al treilea grup etnic după români respectiv maghiari în Transilvania. Conform recensământului din 1850 din Transilvania, ponderea sașilor era de 8,5% (alți etnici germani din Transilvania declarându-se germani propriu-zis și reprezentând un procent foarte mic de 0,8; dintre aceștia e foarte posibil să fi fost landleri și unii sași care s-au declarat germani propriu-zis).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://archive.org/details/recensamantul-din-1850-transilvania-ed.-1996/page/11/mode/2up|title=Recensamantul Din 1850 Transilvania Ed. 1996|page=12|date=1996|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În trecut, sașii constituiau majorități etnice în anumite orașe respectiv sate sau comune, o situație demografică care s-a schimbat ulterior. Din cauza celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] și a urmărilor tragice ale acestuia, populația săsească din Transilvania a scăzut constant, date fiind deportările către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] (URSS), emigrările masive către [[Germania de Vest]] (RFG/BRD) în timpul comunismului, iar ulterior către [[Germania]] reunificată după 1990.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost: * [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]] ** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%) ** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%) ** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%) * [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]] ** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%) * [[Județul Sibiu (interbelic)]] * [[Județul Brașov (interbelic)]] ** [[Plasa Bran]] ** [[Plasa Săcele]] * [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]] * [[Județul Mureș (interbelic)]] ** [[Plasa Teaca]] * [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]] == Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă == [[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]] Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra. Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina. În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" /> == Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni == Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România. == Galerie == <gallery class=center> Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981) Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu) Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben) Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}} Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]]. Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]] Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}}) Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}}) Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]] Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015) Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017) </gallery> == Personalități == În ordine alfabetică: {{div col|2}} * [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist * [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare * [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist * [[Erich Bergel]], dirijor * [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist * [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor * [[Franz Binder]], explorator * [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea * [[Günther Bosch]], antrenor de tenis * [[Martin Bottesch]], politician * [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă * [[Victor Capesius]], farmacist nazist * [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref> * [[Ricky Dandel]], solist vocal * [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă * [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician * [[Wilhelm Fabini]], artist plastic * [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU) * [[Carl Filtsch]], pianist * [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog * [[Christian Flechtenmacher]], jurist * [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist * [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref> * [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog * {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]] * [[Gustav Gräser]], artist și scriitor * [[Roland Gunesch]], handbalist * [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf * [[Norbert von Hannenheim]], compozitor * {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]] * [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist * [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios * [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României * [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician * [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război * [[Michael Klein]], fotbalist * [[Horst Klusch]], istoric, etnograf * [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria * [[Friedrich Krasser]], medic și poet * [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător * [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor * [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician * [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător * [[Adolf Meschendörfer]], scriitor * [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician * [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic * [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog și politician * [[Thomas Nägler]], istoric * [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist * [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist * [[Hermann Oberth]], fizician * [[Oskar Pastior]], poet și scriitor * [[Artur Phleps]], ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS * [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref> * [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref> * [[Hans Otto Roth]], politician * [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar * [[Melita Rühn]], gimnastă * [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei * [[Christian Schesaeus]], poet umanist * [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova * [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis * [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj * [[Eginald Schlattner]], scriitor * [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009 * [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme * [[Dutz Schuster]], scriitor * [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană * [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]] * [[Georg Soterius]], umanist * [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]] * [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic * [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]] * [[Erwin Wittstock]], scriitor * [[Joachim Wittstock]], scriitor * [[Oskar Wittstock]], scriitor * [[Carl Wolff]], economist * [[Volker Wollmann]], istoric * [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic * [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță {{div col end}} == Note explicative == <references group="lower-alpha"/> == Bibliografie == * {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998); * {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007); * {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref> * {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010; * {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151. == Lectură suplimentară == [[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]] * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]]; * {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997; * {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919; * {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900); * {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001; * {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc; * {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015; * {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană); * {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană); * {{de icon}} ''Unvergessene Heimat Siebenbürgen: Städte, Landschaften und Menschen auf alten Fotos'' [''Transilvania, patrie de neuitat: Orașe, peisaje și oameni în fotografii vechi''], volum literar de Bernd G Längin, Weltbild Verlag; * {{de icon}} ''[https://www.academia.edu/23622050/Die_Siebenbürger_Sachsen_im_Blick_der_Luxemburger Die Siebenbürger Sachsen im Blick der Luxemburger]'' [''Sașii transilvăneni în viziunea luxemburghezilor''] de Philippe Henri Blasen în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; * {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> * {{de icon}} ''[https://www.jstor.org/stable/43346582 Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen]'' [''Însemnătatea culturală și politică a sașilor transilvăneni''] de Dr. Friedrich Teutsch în Zeitschrift für Politik, Vol. 4 (1911); * {{de icon}} ''[https://opus.fhv.at/frontdoor/deliver/index/docId/3910/file/2021_SiebSach_Endbericht.pdf Zur Identität der Siebenbürger Sachsen/Sächsinnen in Oberösterreich]'' [''Despre identitatea sașilor transilvăneni în Austria Superioară''], articol de Kristina Bernhard, Sidika Celik, Christine Fischer-Kaizler, Jennifer Steiner și Prof. (FH) Dr. Erika Geser-Engleitner la Universitatea din Vorarlberg (Vorarlberg University of Applied Sciences); * {{de icon}} ''[https://www.researchgate.net/publication/366000049_2_Die_siebenburgisch-sachsischen_Urkunden_-identitatsstiftende_Bausteine_fur_die_Siebenburger_Sachsen 2. Die siebenbürgisch-sächsischen Urkunden -identitätsstiftende Bausteine für die Siebenbürger Sachsen]'' ''[i.e. Documentele săsești – elemente constitutive ale identității sașilor transilvăneni]'' de Ileana-Maria Ratcu, [[Universitatea din București]]; * {{en icon}} ''[https://www.bbc.com/travel/article/20190909-the-last-of-transylvanias-saxons The last of Transylvania’s Saxons]'', articol publicat de Stephen McGrath pe [[British Broadcasting Corporation|BBC]]; * {{en icon}} ''[https://www.france24.com/en/live-news/20241210-transylvania-s-last-saxons-revive-its-stunning-ghost-villages Transylvania's last Saxons revive its stunning ghost villages]'', articol pe [[France 24]]; * {{en icon}} ''[https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1255953 Interethnic Relations Reflected in Place Names in Southern Transylvania]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV); * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]); * {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis; * {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia; * {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023; * {{en icon}} [https://www.persee.fr/doc/valah_1584-1855_2017_num_19_1_1209 Mercenaries of German Origin in the Armies of Moldavia and Wallachia in the 17th-18th Centuries: Dragons Called Drăgani or Nemți], articol academic de Claudiu Neagoe de la [[Universitatea Valahia din Târgoviște|Universitatea Valahia]] din [[Târgoviște]] (2017); * {{en icon}} {{de icon}} ''[https://meridiancritic-nou.usv.ro/wp-content/uploads/sites/52/2024/12/I.04.-Maxiniuc-Andrea.pdf Cultural metaphors of the Transylvanian Saxons]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). == Note == <references /> == Vezi și == * [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]] * [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]] * [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}) * [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania * [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]] * [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni * [[Muzica tradițională săsească]] * [[Gastronomia tradițională săsească]] * [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]] * [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS) * [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului * [[Topaz]] sau „diamant săsesc” * [[Scandia Food|Scandia Sibiu]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă] * {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}} * {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}} * {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}} * {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung] * {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)] * {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}} * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021 * {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube * {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov] * {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=e7ie_n1iVc8 Vorurteile über Siebenbürger Sachsen] de Soxenfilmierer`s Saksesch Wält, o prezentare umoristă în limba germană despre sași pe YouTube * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania] * {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină * {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache * {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231128161726/https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ |date=2023-11-28 }} de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023 * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022 * {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni] * {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com * {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]'' * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro'' * {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013 * {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt) '''''Biserici săsești''''' * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] * {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}} * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube '''''Etnografie''''' * {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România] * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023 * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen] '''''Istorie''''' * {{ro icon}} [https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2019/04/Vasile-Stoica-Suferintele-din-Ardeal-3.pdf Suferințele din Ardeal] de [[Vasile Stoica]] (despre relațiile istorice româno-săsești în capitolul intitulat „''Noi și sașii''”, începând cu pagina 164) * {{ro icon}} [https://historia.ro/sectiune/general/sasii-si-rolul-lor-in-istoria-romanilor-577298.html Sașii și rolul lor în istoria românilor], articol publicat pe [[Historia]].ro de Manuel Stănescu, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor] * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România'' * {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]'' * {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]'' * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/8-ciudatenii-despre-sasi-de-ce-faceau-etnicii-1646423.html 8 ciudățenii despre sași. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece], articol pe Adevărul.ro de Bianca Sara Gavrilă publicat la data de 25 august 2018, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/marturii-despre-sasii-din-trecut-cum-faceau-1729120.html Mărturii despre sașii din trecut: cum făceau avere, de ce nu își doreau copii mulți și prin ce se deosebeau de români], articol pe Adevărul.ro publicat de Daniel Guță la data de 15 august 2016, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://www.turnulsfatului.ro/2017/02/10/adevar-sau-mit-cate-drepturi-aveau-romanii-in-sibiul-rdquo-sasesc-rdquo-78672 Adevăr sau mit. Câte drepturi aveau românii în Sibiul ”săsesc”], articol pe Turnul Sfatului, publicat la data de 10 februarie 2017, accesat la data de 25 mai 2025 * {{de icon}} [https://ralfgrabuschnig.com/siebenbuerger-sachsen-geschichte/ Die komplizierte Geschichte der Siebenbürger Sachsen] (i.e. Istoria complicată a sașilor transilvăneni), episod de podcast de istoricul german Ralf Grabuschnig '''''Sașii în perioada comunistă''''' * {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003 * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei'' {{AdministrareEcleziasticăSași}} {{DistricteSăsești}} {{DouăScaune}} {{ȘapteScaune}} {{Grupuri etnice din România}} {{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Germani din România]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] eb3m3v56wvb5aibnj03mpk3m7op5ts6 17024221 17024214 2025-06-10T17:55:59Z Rosenborg BK Fan 304353 Am mutat secțiunea de note explicative un pic mai jos ca să fie alături de notele propriu-zise, înaintea lor. (modificare minoră) 17024221 wikitext text/x-wiki {{trimite|Sas}} {{Infocaseta Grup etnic | grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}} | imagine = [[Fișier:Flag of Transylvania Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]] | imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div> | populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref name="Siebenbuerger.de">{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]]), o altă estimare de Siebenbuerger.de fiind circa 16.000<ref name="Siebenbuerger.de"></ref> iar una de pe Omniglot fiind de circa 17.000<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://omniglot.com/writing/transylvaniansaxon.htm|title=Transylvanian Saxon (Siweberjesch Såksesch)|work=Omniglot|accessdate=6 iunie 2025}}</ref> | ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref> | regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea) | limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]]) | religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]]) | grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general | note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent. }} '''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner.}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]] sau [[Alsacia|alsacieni]] din [[Franța]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]], și/sau [[Liège]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), unii coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc). Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}). Totodată, sașii au mai contribuit la fondarea altor orașe românești medievale, cel mai notabil [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff sau Suczawa}}).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. Michael Kroner|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref> == Istoria colonizării sașilor în Transilvania == {{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}} [[Fișier:II. Géza magyar király.jpg|thumb|right|150px|Regele maghiar Géza al II-lea, reprezentat pe o gravură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, monarhul care i-a invitat pe sași în Transilvania]] {{multiple image | align = right | total_width = 300 | image1 = Coa Romania Nationality Saxons.svg | alt1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | caption1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | image2 = Coa Romania Nationality Saxons 2.svg | alt2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) | caption2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) }} Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]). În ceea ce privește [[agricultura]], sașii au venit cu o tehnologie agricolă nouă în Transilvania, mai exact asolamentul bienal (uneori chiar trienal), care se mai practica încă în Europa de Vest în perioada [[Dinastia carolingiană|carolingiană]] și care făcea parte anterior din sistemul roman chiar. Asolamentul bienal se referă la o alternare de lucrare a recoltei pământului, în primul an al procesului de recoltare câmpul fiind însămânțat iar în cel de-al doilea fiind lăsat nerecoltat pentru a se putea odihni (fiind astfel lăsat pârloagă pentru a-și putea reface fertilitatea). Asolamentul trienal se referă la lucrarea a două terenuri și lăsarea celui de-al treilea necultivat pentru următorul an (urmând ca în anul următor terenurile să se alterneze, astfel încât niciunul dintre acestea să nu rămână nelucrat).<ref>{{cite book |last=Peschke |first=Dr. Hans-Peter |date=2005 |title=Ce și Cum, Evul Mediu occidental |url= |location= |publisher=[[Editura Rao|Enciclopedia RAO]] |page=25 |isbn=973-717-038-5}}</ref> Coloniști germani și valoni cunoscuți colectiv drept sași au contribuit de asemenea în [[viticultură]] în Evul Mediu, ajutând la răspândirea cultivării [[Viță de vie|viței de vie]] în Principatul Moldovei precum și în Țara Românească.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.academia.edu/1439731/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_Mediu_sfârșitul_secolului_al_XIII_lea_începutul_secolului_al_XVI_lea|title=Orașele din Țările Române în Evul Mediu (sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea)|author=[[Laurențiu Rădvan]]|work=Academia.edu|publisher=Editura [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universității „Alexandru Ioan Cuza”]] din [[Iași]]|year=2011|page=377–378|ISBN=978-973-703-693-3|accessdate=10 iunie 2025}}</ref> De asemenea, încă din Evul Mediu sașii au prețuit educația, școala fiind obligatorie pentru copiii lor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/emigrantii-sasi-in-tarile-romane-din-evul-mediu/|title=Emigranții "sași" în țările Române din Evul Mediu|work=Tribuna.ro|date=30 august 2022|accessdate=5 iunie 2025}}</ref> Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlalte secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Conform istoricului sas [[Horst Klusch]],<ref>[[Horst Klusch]], ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> a fost lansată ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon. În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref> În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (i.e. singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz). [[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]] Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref> Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref> În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute. <gallery class="center"> Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}}) Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat. Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea) Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}} Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia. Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său. Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]]) Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]]) </gallery> {{Listen | filename = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg | title = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang | description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză) | pos = }} În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide (deși profesorul german Wolfgang Mieder afirmă în cartea sa intitulată ''The Pied Piper: A Handbook'' că existe documente conform cărora germani din Hamelin și împrejurimi au colonizat anumite părți din Transilvania).<ref>{{cite book |first=Wolfgang |last=Mieder |title=The Pied Piper: A Handbook |publisher=Greenwood Press |date=2007 |page=67 |isbn=978-0-313-33464-1}}</ref> Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref> Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe). == Nume == [[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]] Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref> Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref> [[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că: * germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale. * termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref> Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref> {{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}} == Așezările medievale == [[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}), prima capitală a Principatului Moldovei fondată de sași, care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert), sfântul protector al vânătorilor. Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]] [[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]] Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref> Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal. Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau: * În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> ** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]); ** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente); ** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente); ** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor''); ** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente). * La est de [[munții Perșani]]: ** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]); * În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord); ** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]); ** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri). Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref> == Fortificarea orașelor == [[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]] [[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}} * '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce); * '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben); * '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár); * '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó); * '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes); * '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes); * '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár). Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens). == Biserici săsești == [[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]] [[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]] Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]]. [[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref> În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/> == Organizarea == [[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]] [[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]] === Drepturile și obligațiile === Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref> O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. === Religia === [[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]] Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386. Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837. === Învățământul === Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref> Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch). === Privilegiile === Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. [[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească (cunoscut ca Eygenlandrecht sau Eigen-Landrecht în germană), volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]] De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.). Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref> Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției. Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului. == Primul Război Mondial și urmările sale == Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref> Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''. pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref> [[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare. <gallery class=center> Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890) Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}} </gallery> == Al Doilea Război Mondial și urmările sale == [[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]] Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane. [[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]] Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime. În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref> Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii. După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref> Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]]. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> [[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]]. Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]]. == Evoluția demografică de-a lungul secolelor == {{Vezi și|Istoria demografică a României}} {{Historical populations | 1765 | 125.000 | 1850 | 174.606 | 1910 | 231.403 | [[Recensământul din 1930|1930]] | 237.416 | [[Recensământul populației din 1941 (România)|1941]] | 213.210 | 1944 | 250.000 | 1977 | 176.800 | [[Recensământul populației din 1992 (România)|1992]] | 41.000 | [[Recensământul populației din 2002 (România)|2002]] | 18.000 | title = | source = Anumite date demografice sunt estimative (i.e. pentru anii 1765, 1944, 1977 sau 1992). Din 1930, este trecut un număr total pentru toți germanii din Transilvania, astfel pot fi, de exemplu, inclusiv landleri sau țipțeri printre aceștia.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.jstor.org/stable/43346582|title=Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen|author=[[Friedrich Teutsch]]|work=[[JSTOR]]|date=1911|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/istorie/Craciun_Bogdan_ro.pdf|title=Evoluția demografică a sașilor din Transilvania în Epoca modernă|author=Bogdan Crăciun|work=doctorat.ubbcluj.ro|page=5|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuergersachsen.de/geschichte/einleitung.htm|title=Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club|work=Siebenbuergersachsen.de|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.zora.uzh.ch/id/eprint/133324/1/euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf|title=The German minority in Romania|author=Daniel Ursprung|work=[[Universitatea din Zürich]]|page=7|date=2015|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://forumkronstadt.ro/identitaet/geschichte/geschichte-der-siebenbuerger-sachsen/|title=Aus der Geschichte der Siebenbürger Sachsen|author=Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt|work=Website-ul Forumului Democrat din județul Brașov|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.europeana.eu/ro/item/954/Culturalia_c3f0bc25_c55e_4fb5_9968_1d261f90c842|title=Recensământul general al României din 1941 6 aprilie|work=europeana.eu|author=[[Institutul Central de Statistică]] / director dr. Sabin Manuilă|date=1941|page=11|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Geschichte_und_Traditionen_der_deutschen.html?id=GQrEMQAACAAJ&redir_esc=y|title=Geschichte und Traditionen der deutschen Minderheit in Rumänien: Lehrbuch für die 6. und 7. Klasse der Schulen mit deutscher Unterrichtssprache|author=Hannelore Baier, [[Martin Bottesch]], Dieter Nowak|page=19–36}}</ref> }} [[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]] De-a lungul timpului, populația săsească a fost una relativ mică numeric dar influentă din punct de vedere economic, cultural și politic (mai ales prin [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trio Nationum]] respectiv fosta [[Universitatea Săsească]], iar de la începutul secolului al XVIII-lea politica sașilor a fost definită de relațiile cu Ungaria respectiv [[Monarhia Habsburgică]]),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.jstor.org/stable/26799978|title=Transylvanian Saxon politics and Imperial Germany, 1871–1876|work=[[JSTOR]]|author=Jonathan Kwan|publisher=[[Cambridge University Press]]||accessdate=9 iunie 2025}}</ref> fiind bine organizată de asemenea, pe principiul vecinătăților solidare (sau ''Nachbarschaften'' în limba germană). Per total, aceștia au reprezentat cel de-al treilea grup etnic după români respectiv maghiari în Transilvania. Conform recensământului din 1850 din Transilvania, ponderea sașilor era de 8,5% (alți etnici germani din Transilvania declarându-se germani propriu-zis și reprezentând un procent foarte mic de 0,8; dintre aceștia e foarte posibil să fi fost landleri și unii sași care s-au declarat germani propriu-zis).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://archive.org/details/recensamantul-din-1850-transilvania-ed.-1996/page/11/mode/2up|title=Recensamantul Din 1850 Transilvania Ed. 1996|page=12|date=1996|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În trecut, sașii constituiau majorități etnice în anumite orașe respectiv sate sau comune, o situație demografică care s-a schimbat ulterior. Din cauza celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] și a urmărilor tragice ale acestuia, populația săsească din Transilvania a scăzut constant, date fiind deportările către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] (URSS), emigrările masive către [[Germania de Vest]] (RFG/BRD) în timpul comunismului, iar ulterior către [[Germania]] reunificată după 1990.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost: * [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]] ** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%) ** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%) ** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%) * [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]] ** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%) * [[Județul Sibiu (interbelic)]] * [[Județul Brașov (interbelic)]] ** [[Plasa Bran]] ** [[Plasa Săcele]] * [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]] * [[Județul Mureș (interbelic)]] ** [[Plasa Teaca]] * [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]] == Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă == [[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]] Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra. Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina. În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" /> == Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni == Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România. == Galerie == <gallery class=center> Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981) Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu) Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben) Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}} Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]]. Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]] Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}}) Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}}) Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]] Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015) Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017) </gallery> == Personalități == În ordine alfabetică: {{div col|2}} * [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist * [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare * [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist * [[Erich Bergel]], dirijor * [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist * [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor * [[Franz Binder]], explorator * [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea * [[Günther Bosch]], antrenor de tenis * [[Martin Bottesch]], politician * [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă * [[Victor Capesius]], farmacist nazist * [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref> * [[Ricky Dandel]], solist vocal * [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă * [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician * [[Wilhelm Fabini]], artist plastic * [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU) * [[Carl Filtsch]], pianist * [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog * [[Christian Flechtenmacher]], jurist * [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist * [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref> * [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog * {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]] * [[Gustav Gräser]], artist și scriitor * [[Roland Gunesch]], handbalist * [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf * [[Norbert von Hannenheim]], compozitor * {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]] * [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist * [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios * [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României * [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician * [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război * [[Michael Klein]], fotbalist * [[Horst Klusch]], istoric, etnograf * [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria * [[Friedrich Krasser]], medic și poet * [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător * [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor * [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician * [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător * [[Adolf Meschendörfer]], scriitor * [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician * [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic * [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog și politician * [[Thomas Nägler]], istoric * [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist * [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist * [[Hermann Oberth]], fizician * [[Oskar Pastior]], poet și scriitor * [[Artur Phleps]], ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS * [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref> * [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref> * [[Hans Otto Roth]], politician * [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar * [[Melita Rühn]], gimnastă * [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei * [[Christian Schesaeus]], poet umanist * [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova * [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis * [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj * [[Eginald Schlattner]], scriitor * [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009 * [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme * [[Dutz Schuster]], scriitor * [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană * [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]] * [[Georg Soterius]], umanist * [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]] * [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic * [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]] * [[Erwin Wittstock]], scriitor * [[Joachim Wittstock]], scriitor * [[Oskar Wittstock]], scriitor * [[Carl Wolff]], economist * [[Volker Wollmann]], istoric * [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic * [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță {{div col end}} == Bibliografie == * {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998); * {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007); * {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref> * {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010; * {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151. == Lectură suplimentară == [[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]] * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]]; * {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997; * {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919; * {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900); * {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001; * {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc; * {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015; * {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană); * {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană); * {{de icon}} ''Unvergessene Heimat Siebenbürgen: Städte, Landschaften und Menschen auf alten Fotos'' [''Transilvania, patrie de neuitat: Orașe, peisaje și oameni în fotografii vechi''], volum literar de Bernd G Längin, Weltbild Verlag; * {{de icon}} ''[https://www.academia.edu/23622050/Die_Siebenbürger_Sachsen_im_Blick_der_Luxemburger Die Siebenbürger Sachsen im Blick der Luxemburger]'' [''Sașii transilvăneni în viziunea luxemburghezilor''] de Philippe Henri Blasen în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; * {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> * {{de icon}} ''[https://www.jstor.org/stable/43346582 Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen]'' [''Însemnătatea culturală și politică a sașilor transilvăneni''] de Dr. Friedrich Teutsch în Zeitschrift für Politik, Vol. 4 (1911); * {{de icon}} ''[https://opus.fhv.at/frontdoor/deliver/index/docId/3910/file/2021_SiebSach_Endbericht.pdf Zur Identität der Siebenbürger Sachsen/Sächsinnen in Oberösterreich]'' [''Despre identitatea sașilor transilvăneni în Austria Superioară''], articol de Kristina Bernhard, Sidika Celik, Christine Fischer-Kaizler, Jennifer Steiner și Prof. (FH) Dr. Erika Geser-Engleitner la Universitatea din Vorarlberg (Vorarlberg University of Applied Sciences); * {{de icon}} ''[https://www.researchgate.net/publication/366000049_2_Die_siebenburgisch-sachsischen_Urkunden_-identitatsstiftende_Bausteine_fur_die_Siebenburger_Sachsen 2. Die siebenbürgisch-sächsischen Urkunden -identitätsstiftende Bausteine für die Siebenbürger Sachsen]'' ''[i.e. Documentele săsești – elemente constitutive ale identității sașilor transilvăneni]'' de Ileana-Maria Ratcu, [[Universitatea din București]]; * {{en icon}} ''[https://www.bbc.com/travel/article/20190909-the-last-of-transylvanias-saxons The last of Transylvania’s Saxons]'', articol publicat de Stephen McGrath pe [[British Broadcasting Corporation|BBC]]; * {{en icon}} ''[https://www.france24.com/en/live-news/20241210-transylvania-s-last-saxons-revive-its-stunning-ghost-villages Transylvania's last Saxons revive its stunning ghost villages]'', articol pe [[France 24]]; * {{en icon}} ''[https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1255953 Interethnic Relations Reflected in Place Names in Southern Transylvania]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV); * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]); * {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis; * {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia; * {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023; * {{en icon}} [https://www.persee.fr/doc/valah_1584-1855_2017_num_19_1_1209 Mercenaries of German Origin in the Armies of Moldavia and Wallachia in the 17th-18th Centuries: Dragons Called Drăgani or Nemți], articol academic de Claudiu Neagoe de la [[Universitatea Valahia din Târgoviște|Universitatea Valahia]] din [[Târgoviște]] (2017); * {{en icon}} {{de icon}} ''[https://meridiancritic-nou.usv.ro/wp-content/uploads/sites/52/2024/12/I.04.-Maxiniuc-Andrea.pdf Cultural metaphors of the Transylvanian Saxons]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). == Note explicative == <references group="lower-alpha"/> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]] * [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]] * [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}) * [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania * [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]] * [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni * [[Muzica tradițională săsească]] * [[Gastronomia tradițională săsească]] * [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]] * [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS) * [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului * [[Topaz]] sau „diamant săsesc” * [[Scandia Food|Scandia Sibiu]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă] * {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}} * {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}} * {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}} * {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung] * {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)] * {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}} * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021 * {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube * {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov] * {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=e7ie_n1iVc8 Vorurteile über Siebenbürger Sachsen] de Soxenfilmierer`s Saksesch Wält, o prezentare umoristă în limba germană despre sași pe YouTube * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania] * {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină * {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache * {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231128161726/https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ |date=2023-11-28 }} de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023 * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022 * {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni] * {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com * {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]'' * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro'' * {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013 * {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt) '''''Biserici săsești''''' * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] * {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}} * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube '''''Etnografie''''' * {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România] * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023 * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen] '''''Istorie''''' * {{ro icon}} [https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2019/04/Vasile-Stoica-Suferintele-din-Ardeal-3.pdf Suferințele din Ardeal] de [[Vasile Stoica]] (despre relațiile istorice româno-săsești în capitolul intitulat „''Noi și sașii''”, începând cu pagina 164) * {{ro icon}} [https://historia.ro/sectiune/general/sasii-si-rolul-lor-in-istoria-romanilor-577298.html Sașii și rolul lor în istoria românilor], articol publicat pe [[Historia]].ro de Manuel Stănescu, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor] * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România'' * {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]'' * {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]'' * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/8-ciudatenii-despre-sasi-de-ce-faceau-etnicii-1646423.html 8 ciudățenii despre sași. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece], articol pe Adevărul.ro de Bianca Sara Gavrilă publicat la data de 25 august 2018, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/marturii-despre-sasii-din-trecut-cum-faceau-1729120.html Mărturii despre sașii din trecut: cum făceau avere, de ce nu își doreau copii mulți și prin ce se deosebeau de români], articol pe Adevărul.ro publicat de Daniel Guță la data de 15 august 2016, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://www.turnulsfatului.ro/2017/02/10/adevar-sau-mit-cate-drepturi-aveau-romanii-in-sibiul-rdquo-sasesc-rdquo-78672 Adevăr sau mit. Câte drepturi aveau românii în Sibiul ”săsesc”], articol pe Turnul Sfatului, publicat la data de 10 februarie 2017, accesat la data de 25 mai 2025 * {{de icon}} [https://ralfgrabuschnig.com/siebenbuerger-sachsen-geschichte/ Die komplizierte Geschichte der Siebenbürger Sachsen] (i.e. Istoria complicată a sașilor transilvăneni), episod de podcast de istoricul german Ralf Grabuschnig '''''Sașii în perioada comunistă''''' * {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003 * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei'' {{AdministrareEcleziasticăSași}} {{DistricteSăsești}} {{DouăScaune}} {{ȘapteScaune}} {{Grupuri etnice din România}} {{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Germani din România]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] 7z7hplow8nqkx28sd54bvwe8bbgyp6m 17024931 17024221 2025-06-11T06:30:50Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Istoria colonizării sașilor în Transilvania */ Din punctul meu de vedere, nu este nevoie, de fapt, de un i.e. acolo. (modificare minoră) 17024931 wikitext text/x-wiki {{trimite|Sas}} {{Infocaseta Grup etnic | grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}} | imagine = [[Fișier:Flag of Transylvania Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]] | imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div> | populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref name="Siebenbuerger.de">{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]]), o altă estimare de Siebenbuerger.de fiind circa 16.000<ref name="Siebenbuerger.de"></ref> iar una de pe Omniglot fiind de circa 17.000<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://omniglot.com/writing/transylvaniansaxon.htm|title=Transylvanian Saxon (Siweberjesch Såksesch)|work=Omniglot|accessdate=6 iunie 2025}}</ref> | ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref> | regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea) | limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]]) | religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]]) | grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general | note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent. }} '''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner.}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]] sau [[Alsacia|alsacieni]] din [[Franța]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]], și/sau [[Liège]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), unii coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc). Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}). Totodată, sașii au mai contribuit la fondarea altor orașe românești medievale, cel mai notabil [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff sau Suczawa}}).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. Michael Kroner|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref> == Istoria colonizării sașilor în Transilvania == {{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}} [[Fișier:II. Géza magyar király.jpg|thumb|right|150px|Regele maghiar Géza al II-lea, reprezentat pe o gravură de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, monarhul care i-a invitat pe sași în Transilvania]] {{multiple image | align = right | total_width = 300 | image1 = Coa Romania Nationality Saxons.svg | alt1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | caption1 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu | image2 = Coa Romania Nationality Saxons 2.svg | alt2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) | caption2 = Stema sașilor transilvăneni, cu cele șapte castele sau cetăți (orașe) pe care le-au fondat în Transilvania în decursul Evului Mediu (pe fundal albastru) }} Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]). În ceea ce privește [[agricultura]], sașii au venit cu o tehnologie agricolă nouă în Transilvania, mai exact asolamentul bienal (uneori chiar trienal), care se mai practica încă în Europa de Vest în perioada [[Dinastia carolingiană|carolingiană]] și care făcea parte anterior din sistemul roman chiar. Asolamentul bienal se referă la o alternare de lucrare a recoltei pământului, în primul an al procesului de recoltare câmpul fiind însămânțat iar în cel de-al doilea fiind lăsat nerecoltat pentru a se putea odihni (fiind astfel lăsat pârloagă pentru a-și putea reface fertilitatea). Asolamentul trienal se referă la lucrarea a două terenuri și lăsarea celui de-al treilea necultivat pentru următorul an (urmând ca în anul următor terenurile să se alterneze, astfel încât niciunul dintre acestea să nu rămână nelucrat).<ref>{{cite book |last=Peschke |first=Dr. Hans-Peter |date=2005 |title=Ce și Cum, Evul Mediu occidental |url= |location= |publisher=[[Editura Rao|Enciclopedia RAO]] |page=25 |isbn=973-717-038-5}}</ref> Coloniști germani și valoni cunoscuți colectiv drept sași au contribuit de asemenea în [[viticultură]] în Evul Mediu, ajutând la răspândirea cultivării [[Viță de vie|viței de vie]] în Principatul Moldovei precum și în Țara Românească.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.academia.edu/1439731/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_Mediu_sfârșitul_secolului_al_XIII_lea_începutul_secolului_al_XVI_lea|title=Orașele din Țările Române în Evul Mediu (sfârșitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea)|author=[[Laurențiu Rădvan]]|work=Academia.edu|publisher=Editura [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universității „Alexandru Ioan Cuza”]] din [[Iași]]|year=2011|page=377–378|ISBN=978-973-703-693-3|accessdate=10 iunie 2025}}</ref> De asemenea, încă din Evul Mediu sașii au prețuit educația, școala fiind obligatorie pentru copiii lor.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/emigrantii-sasi-in-tarile-romane-din-evul-mediu/|title=Emigranții "sași" în țările Române din Evul Mediu|work=Tribuna.ro|date=30 august 2022|accessdate=5 iunie 2025}}</ref> Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlalte secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Conform istoricului sas [[Horst Klusch]],<ref>[[Horst Klusch]], ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> a fost lansată ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon. În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref> În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz). [[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]] Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref> Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref> În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute. <gallery class="center"> Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}}) Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat. Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea) Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}} Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia. Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său. Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]]) Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]]) </gallery> {{Listen | filename = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg | title = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang | description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză) | pos = }} În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide (deși profesorul german Wolfgang Mieder afirmă în cartea sa intitulată ''The Pied Piper: A Handbook'' că existe documente conform cărora germani din Hamelin și împrejurimi au colonizat anumite părți din Transilvania).<ref>{{cite book |first=Wolfgang |last=Mieder |title=The Pied Piper: A Handbook |publisher=Greenwood Press |date=2007 |page=67 |isbn=978-0-313-33464-1}}</ref> Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref> Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe). == Nume == [[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]] Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref> Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref> [[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni. Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că: * germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale. * termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref> Acest fapt susține ipoteza că în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref> {{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}} == Așezările medievale == [[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}), prima capitală a Principatului Moldovei fondată de sași, care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert), sfântul protector al vânătorilor. Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]] [[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]] Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref> Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal. Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau: * În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> ** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]); ** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente); ** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente); ** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor''); ** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente). * La est de [[munții Perșani]]: ** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]); * În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord); ** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]); ** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri). Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref> == Fortificarea orașelor == [[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]] [[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}} * '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce); * '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben); * '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár); * '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó); * '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes); * '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes); * '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár). Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens). == Biserici săsești == [[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]] [[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]] Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]]. [[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref> În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea. Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/> == Organizarea == [[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]] [[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]] === Drepturile și obligațiile === Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref> O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român. === Religia === [[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]] Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386. Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837. === Învățământul === Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref> Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch). === Privilegiile === Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. [[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească (cunoscut ca Eygenlandrecht sau Eigen-Landrecht în germană), volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]] De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.). Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei. În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref> Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției. Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului. == Primul Război Mondial și urmările sale == Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref> Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''. pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref> [[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare. <gallery class=center> Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890) Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}} </gallery> == Al Doilea Război Mondial și urmările sale == [[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]] Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane. [[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]] Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime. În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref> Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii. După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref> Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]]. Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref> [[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]]. Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]]. == Evoluția demografică de-a lungul secolelor == {{Vezi și|Istoria demografică a României}} {{Historical populations | 1765 | 125.000 | 1850 | 174.606 | 1910 | 231.403 | [[Recensământul din 1930|1930]] | 237.416 | [[Recensământul populației din 1941 (România)|1941]] | 213.210 | 1944 | 250.000 | 1977 | 176.800 | [[Recensământul populației din 1992 (România)|1992]] | 41.000 | [[Recensământul populației din 2002 (România)|2002]] | 18.000 | title = | source = Anumite date demografice sunt estimative (i.e. pentru anii 1765, 1944, 1977 sau 1992). Din 1930, este trecut un număr total pentru toți germanii din Transilvania, astfel pot fi, de exemplu, inclusiv landleri sau țipțeri printre aceștia.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.jstor.org/stable/43346582|title=Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen|author=[[Friedrich Teutsch]]|work=[[JSTOR]]|date=1911|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/istorie/Craciun_Bogdan_ro.pdf|title=Evoluția demografică a sașilor din Transilvania în Epoca modernă|author=Bogdan Crăciun|work=doctorat.ubbcluj.ro|page=5|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuergersachsen.de/geschichte/einleitung.htm|title=Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club|work=Siebenbuergersachsen.de|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.zora.uzh.ch/id/eprint/133324/1/euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf|title=The German minority in Romania|author=Daniel Ursprung|work=[[Universitatea din Zürich]]|page=7|date=2015|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://forumkronstadt.ro/identitaet/geschichte/geschichte-der-siebenbuerger-sachsen/|title=Aus der Geschichte der Siebenbürger Sachsen|author=Demokratisches Forum der Deutschen im Kreis Kronstadt|work=Website-ul Forumului Democrat din județul Brașov|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.europeana.eu/ro/item/954/Culturalia_c3f0bc25_c55e_4fb5_9968_1d261f90c842|title=Recensământul general al României din 1941 6 aprilie|work=europeana.eu|author=[[Institutul Central de Statistică]] / director dr. Sabin Manuilă|date=1941|page=11|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Geschichte_und_Traditionen_der_deutschen.html?id=GQrEMQAACAAJ&redir_esc=y|title=Geschichte und Traditionen der deutschen Minderheit in Rumänien: Lehrbuch für die 6. und 7. Klasse der Schulen mit deutscher Unterrichtssprache|author=Hannelore Baier, [[Martin Bottesch]], Dieter Nowak|page=19–36}}</ref> }} [[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]] De-a lungul timpului, populația săsească a fost una relativ mică numeric dar influentă din punct de vedere economic, cultural și politic (mai ales prin [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trio Nationum]] respectiv fosta [[Universitatea Săsească]], iar de la începutul secolului al XVIII-lea politica sașilor a fost definită de relațiile cu Ungaria respectiv [[Monarhia Habsburgică]]),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.jstor.org/stable/26799978|title=Transylvanian Saxon politics and Imperial Germany, 1871–1876|work=[[JSTOR]]|author=Jonathan Kwan|publisher=[[Cambridge University Press]]||accessdate=9 iunie 2025}}</ref> fiind bine organizată de asemenea, pe principiul vecinătăților solidare (sau ''Nachbarschaften'' în limba germană). Per total, aceștia au reprezentat cel de-al treilea grup etnic după români respectiv maghiari în Transilvania. Conform recensământului din 1850 din Transilvania, ponderea sașilor era de 8,5% (alți etnici germani din Transilvania declarându-se germani propriu-zis și reprezentând un procent foarte mic de 0,8; dintre aceștia e foarte posibil să fi fost landleri și unii sași care s-au declarat germani propriu-zis).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://archive.org/details/recensamantul-din-1850-transilvania-ed.-1996/page/11/mode/2up|title=Recensamantul Din 1850 Transilvania Ed. 1996|page=12|date=1996|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În trecut, sașii constituiau majorități etnice în anumite orașe respectiv sate sau comune, o situație demografică care s-a schimbat ulterior. Din cauza celui de-[[Al Doilea Război Mondial]] și a urmărilor tragice ale acestuia, populația săsească din Transilvania a scăzut constant, date fiind deportările către [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunea Sovietică]] (URSS), emigrările masive către [[Germania de Vest]] (RFG/BRD) în timpul comunismului, iar ulterior către [[Germania]] reunificată după 1990.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref> Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost: * [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]] ** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%) ** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%) ** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%) * [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]] ** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%) * [[Județul Sibiu (interbelic)]] * [[Județul Brașov (interbelic)]] ** [[Plasa Bran]] ** [[Plasa Săcele]] * [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]] * [[Județul Mureș (interbelic)]] ** [[Plasa Teaca]] * [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]] == Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă == [[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]] Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra. Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina. În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" /> == Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni == Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România. == Galerie == <gallery class=center> Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981) Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu) Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben) Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}} Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}) Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]]. Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]] Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}}) Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}}) Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]] Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015) Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017) </gallery> == Personalități == În ordine alfabetică: {{div col|2}} * [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist * [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare * [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist * [[Erich Bergel]], dirijor * [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist * [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor * [[Franz Binder]], explorator * [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea * [[Günther Bosch]], antrenor de tenis * [[Martin Bottesch]], politician * [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă * [[Victor Capesius]], farmacist nazist * [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref> * [[Ricky Dandel]], solist vocal * [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă * [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician * [[Wilhelm Fabini]], artist plastic * [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU) * [[Carl Filtsch]], pianist * [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog * [[Christian Flechtenmacher]], jurist * [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist * [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref> * [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog * {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]] * [[Gustav Gräser]], artist și scriitor * [[Roland Gunesch]], handbalist * [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf * [[Norbert von Hannenheim]], compozitor * {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]] * [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist * [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios * [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României * [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician * [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război * [[Michael Klein]], fotbalist * [[Horst Klusch]], istoric, etnograf * [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria * [[Friedrich Krasser]], medic și poet * [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător * [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor * [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician * [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător * [[Adolf Meschendörfer]], scriitor * [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician * [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic * [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog și politician * [[Thomas Nägler]], istoric * [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist * [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist * [[Hermann Oberth]], fizician * [[Oskar Pastior]], poet și scriitor * [[Artur Phleps]], ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS * [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref> * [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref> * [[Hans Otto Roth]], politician * [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar * [[Melita Rühn]], gimnastă * [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei * [[Christian Schesaeus]], poet umanist * [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova * [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis * [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj * [[Eginald Schlattner]], scriitor * [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009 * [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme * [[Dutz Schuster]], scriitor * [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană * [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]] * [[Georg Soterius]], umanist * [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]] * [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic * [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]] * [[Erwin Wittstock]], scriitor * [[Joachim Wittstock]], scriitor * [[Oskar Wittstock]], scriitor * [[Carl Wolff]], economist * [[Volker Wollmann]], istoric * [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic * [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță {{div col end}} == Bibliografie == * {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998); * {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007); * {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref> * {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010; * {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151. == Lectură suplimentară == [[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]] * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]]; * {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997; * {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919; * {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900); * {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001; * {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare]; * {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești; * {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc; * {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015; * {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană); * {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană); * {{de icon}} ''Unvergessene Heimat Siebenbürgen: Städte, Landschaften und Menschen auf alten Fotos'' [''Transilvania, patrie de neuitat: Orașe, peisaje și oameni în fotografii vechi''], volum literar de Bernd G Längin, Weltbild Verlag; * {{de icon}} ''[https://www.academia.edu/23622050/Die_Siebenbürger_Sachsen_im_Blick_der_Luxemburger Die Siebenbürger Sachsen im Blick der Luxemburger]'' [''Sașii transilvăneni în viziunea luxemburghezilor''] de Philippe Henri Blasen în Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde; * {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> * {{de icon}} ''[https://www.jstor.org/stable/43346582 Die kulturelle und politische Bedeutung der Siebenbürger Sachsen]'' [''Însemnătatea culturală și politică a sașilor transilvăneni''] de Dr. Friedrich Teutsch în Zeitschrift für Politik, Vol. 4 (1911); * {{de icon}} ''[https://opus.fhv.at/frontdoor/deliver/index/docId/3910/file/2021_SiebSach_Endbericht.pdf Zur Identität der Siebenbürger Sachsen/Sächsinnen in Oberösterreich]'' [''Despre identitatea sașilor transilvăneni în Austria Superioară''], articol de Kristina Bernhard, Sidika Celik, Christine Fischer-Kaizler, Jennifer Steiner și Prof. (FH) Dr. Erika Geser-Engleitner la Universitatea din Vorarlberg (Vorarlberg University of Applied Sciences); * {{de icon}} ''[https://www.researchgate.net/publication/366000049_2_Die_siebenburgisch-sachsischen_Urkunden_-identitatsstiftende_Bausteine_fur_die_Siebenburger_Sachsen 2. Die siebenbürgisch-sächsischen Urkunden -identitätsstiftende Bausteine für die Siebenbürger Sachsen]'' ''[i.e. Documentele săsești – elemente constitutive ale identității sașilor transilvăneni]'' de Ileana-Maria Ratcu, [[Universitatea din București]]; * {{en icon}} ''[https://www.bbc.com/travel/article/20190909-the-last-of-transylvanias-saxons The last of Transylvania’s Saxons]'', articol publicat de Stephen McGrath pe [[British Broadcasting Corporation|BBC]]; * {{en icon}} ''[https://www.france24.com/en/live-news/20241210-transylvania-s-last-saxons-revive-its-stunning-ghost-villages Transylvania's last Saxons revive its stunning ghost villages]'', articol pe [[France 24]]; * {{en icon}} ''[https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1255953 Interethnic Relations Reflected in Place Names in Southern Transylvania]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV); * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]); * {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis; * {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia; * {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023; * {{en icon}} [https://www.persee.fr/doc/valah_1584-1855_2017_num_19_1_1209 Mercenaries of German Origin in the Armies of Moldavia and Wallachia in the 17th-18th Centuries: Dragons Called Drăgani or Nemți], articol academic de Claudiu Neagoe de la [[Universitatea Valahia din Târgoviște|Universitatea Valahia]] din [[Târgoviște]] (2017); * {{en icon}} {{de icon}} ''[https://meridiancritic-nou.usv.ro/wp-content/uploads/sites/52/2024/12/I.04.-Maxiniuc-Andrea.pdf Cultural metaphors of the Transylvanian Saxons]'', articol academic de Andrea Maxiniuc de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV). == Note explicative == <references group="lower-alpha"/> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]] * [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]] * [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}) * [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania * [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]] * [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni * [[Muzica tradițională săsească]] * [[Gastronomia tradițională săsească]] * [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]] * [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS) * [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului * [[Topaz]] sau „diamant săsesc” * [[Scandia Food|Scandia Sibiu]] == Legături externe == * {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă] * {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}} * {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}} * {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}} * {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung] * {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)] * {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}} * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021 * {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube * {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov] * {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt] * {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=e7ie_n1iVc8 Vorurteile über Siebenbürger Sachsen] de Soxenfilmierer`s Saksesch Wält, o prezentare umoristă în limba germană despre sași pe YouTube * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania] * {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea * {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină * {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache * {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231128161726/https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ |date=2023-11-28 }} de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023 * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022 * {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni] * {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com * {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]'' * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro'' * {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013 * {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022 * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt) '''''Biserici săsești''''' * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] * {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}} * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube '''''Etnografie''''' * {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România] * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023 * {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen] '''''Istorie''''' * {{ro icon}} [https://www.incorectpolitic.com/wp-content/uploads/2019/04/Vasile-Stoica-Suferintele-din-Ardeal-3.pdf Suferințele din Ardeal] de [[Vasile Stoica]] (despre relațiile istorice româno-săsești în capitolul intitulat „''Noi și sașii''”, începând cu pagina 164) * {{ro icon}} [https://historia.ro/sectiune/general/sasii-si-rolul-lor-in-istoria-romanilor-577298.html Sașii și rolul lor în istoria românilor], articol publicat pe [[Historia]].ro de Manuel Stănescu, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor] * {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă'' * {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România'' * {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]'' * {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]'' * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/8-ciudatenii-despre-sasi-de-ce-faceau-etnicii-1646423.html 8 ciudățenii despre sași. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece], articol pe Adevărul.ro de Bianca Sara Gavrilă publicat la data de 25 august 2018, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/marturii-despre-sasii-din-trecut-cum-faceau-1729120.html Mărturii despre sașii din trecut: cum făceau avere, de ce nu își doreau copii mulți și prin ce se deosebeau de români], articol pe Adevărul.ro publicat de Daniel Guță la data de 15 august 2016, accesat la data de 25 mai 2025 * {{ro icon}} [https://www.turnulsfatului.ro/2017/02/10/adevar-sau-mit-cate-drepturi-aveau-romanii-in-sibiul-rdquo-sasesc-rdquo-78672 Adevăr sau mit. Câte drepturi aveau românii în Sibiul ”săsesc”], articol pe Turnul Sfatului, publicat la data de 10 februarie 2017, accesat la data de 25 mai 2025 * {{de icon}} [https://ralfgrabuschnig.com/siebenbuerger-sachsen-geschichte/ Die komplizierte Geschichte der Siebenbürger Sachsen] (i.e. Istoria complicată a sașilor transilvăneni), episod de podcast de istoricul german Ralf Grabuschnig '''''Sașii în perioada comunistă''''' * {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003 * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul'' * {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei'' {{AdministrareEcleziasticăSași}} {{DistricteSăsești}} {{DouăScaune}} {{ȘapteScaune}} {{Grupuri etnice din România}} {{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Germani din România]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] orvngbj0fdvwiase8y6akz90s3iyhlx 4 7063 17023732 17023690 2025-06-10T12:13:52Z Pafsanias 191728 /* Procedură pentru revenire parțială */ răspuns 17023732 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt  că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) ::::La [[Wikipedia:Patrulare|identificarea modificărilor distructive]], se spune că trebuie să se constate dacă acestea sunt făcute '''intenționat sau din greșeală'''. În funcție de acest aspect, eu propun să se decidă blocarea în doi pași sau blocarea în cinci pași.<br>Pentru aplicarea blocării în doi pași, ar fi necesare încă două formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) i6bnsvphzv3e12xrcytkb6ia6dix7m8 17023750 17023732 2025-06-10T12:30:16Z Donarius 322190 /* Procedură pentru revenire parțială */ Răspuns 17023750 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt  că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) ::::La [[Wikipedia:Patrulare|identificarea modificărilor distructive]], se spune că trebuie să se constate dacă acestea sunt făcute '''intenționat sau din greșeală'''. În funcție de acest aspect, eu propun să se decidă blocarea în doi pași sau blocarea în cinci pași.<br>Pentru aplicarea blocării în doi pași, ar fi necesare încă două formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) joc4qcvxt7rnrpbepsf7gwoc2xz5ld4 17024134 17023750 2025-06-10T16:46:05Z Elena Ancu Damian 599740 Secțiune nouă: /* Ziua Internațională a Refugiaților 2025 */ 17024134 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt  că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) ::::La [[Wikipedia:Patrulare|identificarea modificărilor distructive]], se spune că trebuie să se constate dacă acestea sunt făcute '''intenționat sau din greșeală'''. În funcție de acest aspect, eu propun să se decidă blocarea în doi pași sau blocarea în cinci pași.<br>Pentru aplicarea blocării în doi pași, ar fi necesare încă două formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) l2n2ot7dj4o3b4trff7fud4inm5ao5c 17024242 17024134 2025-06-10T18:10:13Z GEO 9723 /* Procedură pentru revenire parțială */ am reformulat 17024242 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt  că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) s00hdcg1nw5zdqvds73oavd3u7lt0w3 17024259 17024242 2025-06-10T18:28:14Z Asybaris01 41202 /* Procedură pentru revenire parțială */ Răspuns 17024259 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt  că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) ::::::::::::dupa cum se vede exista o lipsa acuta de voluntari care sa se ocupe de vandalism. Ar trebui facuta o campanie externa pentru atragerea lor, similara cu cea a bibliotecarilor care pun o multime de referinte acolo unde nu exista. De ce nu s-ar putea ca intr-un parteneriat cu institutii de profil sa nu se poata lega colaborari cu tinerii din universitati. Poate un mesaj catre Academia Romana ar fi util sau la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București etc. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 21:28 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) hyqo71a9muiug1jk8p07p189n3z86p6 17024260 17024259 2025-06-10T18:29:05Z Asybaris01 41202 /* Procedură pentru revenire parțială */ 17024260 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt  că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) ::::::::::::dupa cum se vede exista o lipsa acuta de voluntari care sa se ocupe de vandalism. Ar trebui facuta o campanie externa pentru atragerea lor, similara cu cea a bibliotecarilor care pun o multime de referinte acolo unde nu exista. De ce nu s-ar putea ca intr-un parteneriat cu institutii de profil sa nu se poata lega colaborari cu tinerii din universitati? Poate un mesaj catre Academia Romana ar fi util sau la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București etc. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 21:28 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) 1aa716fhg3mbihfut7liyh3ou77610j 17024291 17024260 2025-06-10T18:49:50Z Kun Kipcsak 448463 /* Procedură pentru revenire parțială */ 17024291 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt  că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) ::::::::::::dupa cum se vede exista o lipsa acuta de voluntari care sa se ocupe de vandalism. Ar trebui facuta o campanie externa pentru atragerea lor, similara cu cea a bibliotecarilor care pun o multime de referinte acolo unde nu exista. De ce nu s-ar putea ca intr-un parteneriat cu institutii de profil sa nu se poata lega colaborari cu tinerii din universitati? Poate un mesaj catre Academia Romana ar fi util sau la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București etc. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 21:28 (EEST) :::::::::::::[https://www.facebook.com/share/p/1AaJxfiaqa/ Se fac eforturi] de atragere a studenților.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) r18ym21x5yvcqhjb9shwpk4bejuvnn6 17024308 17024291 2025-06-10T18:59:42Z Pafsanias 191728 /* Procedură pentru revenire parțială */ răspuns 17024308 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt  că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::::Există și în prezent formate de avertizare cu un singur nivel: {{f|FAP}}, {{f|obscen}}. După aplicarea lor, la următoarea abatere urmează blocarea. Pentru modificări grave, poate fi folosit direct și singurul avertisment {{f|au-vandalism4im}}. Dar folosirea acestuia pentru orice act pueril de vandalism, chiar agasant, mi se pare disproporționată. Mai mult, există diferențe înrijorătoare între atitudinile adoptate de diverșii patrulatori și nu mai avem o conduită comună pe care să o opunem cazurilor de vandalism. Unii patrulatori tratează „babuinii” ca rebuturi umane și cer blocarea lor pe termen lung, alții anulează vandalismele și nici măcar nu adresează mesaje de avertizare. Dacă e nevoie și de alte formate de mesaje standardizate, foarte bine, să le adoptăm! Dar le vom aplica cu toții în mod consecvent? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 21:59 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) ::::::::::::dupa cum se vede exista o lipsa acuta de voluntari care sa se ocupe de vandalism. Ar trebui facuta o campanie externa pentru atragerea lor, similara cu cea a bibliotecarilor care pun o multime de referinte acolo unde nu exista. De ce nu s-ar putea ca intr-un parteneriat cu institutii de profil sa nu se poata lega colaborari cu tinerii din universitati? Poate un mesaj catre Academia Romana ar fi util sau la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București etc. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 21:28 (EEST) :::::::::::::[https://www.facebook.com/share/p/1AaJxfiaqa/ Se fac eforturi] de atragere a studenților.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) kqqcqokzeclf5rovpf31jl0o6silrhu 17024313 17024308 2025-06-10T19:05:11Z Accipiter Gentilis Q. 477986 /* Procedură pentru revenire parțială */Omul a întrebat, poate mai vor unii să-i răspundă fraților.... 17024313 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == ===Este nevoie de un răspuns=== Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) ===Este nevoie (numai) de un răspuns?=== :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt&nbsp; că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::::Există și în prezent formate de avertizare cu un singur nivel: {{f|FAP}}, {{f|obscen}}. După aplicarea lor, la următoarea abatere urmează blocarea. Pentru modificări grave, poate fi folosit direct și singurul avertisment {{f|au-vandalism4im}}. Dar folosirea acestuia pentru orice act pueril de vandalism, chiar agasant, mi se pare disproporționată. Mai mult, există diferențe înrijorătoare între atitudinile adoptate de diverșii patrulatori și nu mai avem o conduită comună pe care să o opunem cazurilor de vandalism. Unii patrulatori tratează „babuinii” ca rebuturi umane și cer blocarea lor pe termen lung, alții anulează vandalismele și nici măcar nu adresează mesaje de avertizare. Dacă e nevoie și de alte formate de mesaje standardizate, foarte bine, să le adoptăm! Dar le vom aplica cu toții în mod consecvent? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 21:59 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) ::::::::::::dupa cum se vede exista o lipsa acuta de voluntari care sa se ocupe de vandalism. Ar trebui facuta o campanie externa pentru atragerea lor, similara cu cea a bibliotecarilor care pun o multime de referinte acolo unde nu exista. De ce nu s-ar putea ca intr-un parteneriat cu institutii de profil sa nu se poata lega colaborari cu tinerii din universitati? Poate un mesaj catre Academia Romana ar fi util sau la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București etc. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 21:28 (EEST) :::::::::::::[https://www.facebook.com/share/p/1AaJxfiaqa/ Se fac eforturi] de atragere a studenților.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) p92ylj1ym9wans6vppdmjvkhnhx0f81 17024320 17024313 2025-06-10T19:18:57Z Asybaris01 41202 /* Este nevoie (numai) de un răspuns? */ Răspuns 17024320 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == ===Este nevoie de un răspuns=== Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) ===Este nevoie (numai) de un răspuns?=== :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt&nbsp; că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::::Există și în prezent formate de avertizare cu un singur nivel: {{f|FAP}}, {{f|obscen}}. După aplicarea lor, la următoarea abatere urmează blocarea. Pentru modificări grave, poate fi folosit direct și singurul avertisment {{f|au-vandalism4im}}. Dar folosirea acestuia pentru orice act pueril de vandalism, chiar agasant, mi se pare disproporționată. Mai mult, există diferențe înrijorătoare între atitudinile adoptate de diverșii patrulatori și nu mai avem o conduită comună pe care să o opunem cazurilor de vandalism. Unii patrulatori tratează „babuinii” ca rebuturi umane și cer blocarea lor pe termen lung, alții anulează vandalismele și nici măcar nu adresează mesaje de avertizare. Dacă e nevoie și de alte formate de mesaje standardizate, foarte bine, să le adoptăm! Dar le vom aplica cu toții în mod consecvent? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 21:59 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) ::::::::::::dupa cum se vede exista o lipsa acuta de voluntari care sa se ocupe de vandalism. Ar trebui facuta o campanie externa pentru atragerea lor, similara cu cea a bibliotecarilor care pun o multime de referinte acolo unde nu exista. De ce nu s-ar putea ca intr-un parteneriat cu institutii de profil sa nu se poata lega colaborari cu tinerii din universitati? Poate un mesaj catre Academia Romana ar fi util sau la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București etc. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 21:28 (EEST) :::::::::::::[https://www.facebook.com/share/p/1AaJxfiaqa/ Se fac eforturi] de atragere a studenților.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) ::::::::::::::pfoaiii... se vad la prima vedere patru baieti, restul domnisoare. E foarte tare stirpea asta Dacă. Bărbații unde-or fi? Sigur sigur, campania asta va inregistra un maxim succes ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 22:18 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) 7bmd67h480j9q7kahzm9iwi44ruacw2 17024964 17024320 2025-06-11T07:37:35Z Gikü 39098 /* Este nevoie (numai) de un răspuns? */ Răspuns 17024964 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == ===Este nevoie de un răspuns=== Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) ===Este nevoie (numai) de un răspuns?=== :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt&nbsp; că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::::Există și în prezent formate de avertizare cu un singur nivel: {{f|FAP}}, {{f|obscen}}. După aplicarea lor, la următoarea abatere urmează blocarea. Pentru modificări grave, poate fi folosit direct și singurul avertisment {{f|au-vandalism4im}}. Dar folosirea acestuia pentru orice act pueril de vandalism, chiar agasant, mi se pare disproporționată. Mai mult, există diferențe înrijorătoare între atitudinile adoptate de diverșii patrulatori și nu mai avem o conduită comună pe care să o opunem cazurilor de vandalism. Unii patrulatori tratează „babuinii” ca rebuturi umane și cer blocarea lor pe termen lung, alții anulează vandalismele și nici măcar nu adresează mesaje de avertizare. Dacă e nevoie și de alte formate de mesaje standardizate, foarte bine, să le adoptăm! Dar le vom aplica cu toții în mod consecvent? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 21:59 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) ::::::::::::dupa cum se vede exista o lipsa acuta de voluntari care sa se ocupe de vandalism. Ar trebui facuta o campanie externa pentru atragerea lor, similara cu cea a bibliotecarilor care pun o multime de referinte acolo unde nu exista. De ce nu s-ar putea ca intr-un parteneriat cu institutii de profil sa nu se poata lega colaborari cu tinerii din universitati? Poate un mesaj catre Academia Romana ar fi util sau la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București etc. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 21:28 (EEST) :::::::::::::[https://www.facebook.com/share/p/1AaJxfiaqa/ Se fac eforturi] de atragere a studenților.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) ::::::::::::::pfoaiii... se vad la prima vedere patru baieti, restul domnisoare. E foarte tare stirpea asta Dacă. Bărbații unde-or fi? Sigur sigur, campania asta va inregistra un maxim succes ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 22:18 (EEST) :::::::::::::::Putem transpune dorința Dvs. în următorul apel de campanie: „Vrem mai multe penisuri!” //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 10:37 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) on74wucbeql3joatglh7rx0q4mvo721 17024965 17024964 2025-06-11T07:43:09Z Strainu 3490 /* Este nevoie (numai) de un răspuns? */ Răspuns 17024965 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == ===Este nevoie de un răspuns=== Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) ===Este nevoie (numai) de un răspuns?=== :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt&nbsp; că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::::Există și în prezent formate de avertizare cu un singur nivel: {{f|FAP}}, {{f|obscen}}. După aplicarea lor, la următoarea abatere urmează blocarea. Pentru modificări grave, poate fi folosit direct și singurul avertisment {{f|au-vandalism4im}}. Dar folosirea acestuia pentru orice act pueril de vandalism, chiar agasant, mi se pare disproporționată. Mai mult, există diferențe înrijorătoare între atitudinile adoptate de diverșii patrulatori și nu mai avem o conduită comună pe care să o opunem cazurilor de vandalism. Unii patrulatori tratează „babuinii” ca rebuturi umane și cer blocarea lor pe termen lung, alții anulează vandalismele și nici măcar nu adresează mesaje de avertizare. Dacă e nevoie și de alte formate de mesaje standardizate, foarte bine, să le adoptăm! Dar le vom aplica cu toții în mod consecvent? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 21:59 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) ::::::::::::dupa cum se vede exista o lipsa acuta de voluntari care sa se ocupe de vandalism. Ar trebui facuta o campanie externa pentru atragerea lor, similara cu cea a bibliotecarilor care pun o multime de referinte acolo unde nu exista. De ce nu s-ar putea ca intr-un parteneriat cu institutii de profil sa nu se poata lega colaborari cu tinerii din universitati? Poate un mesaj catre Academia Romana ar fi util sau la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București etc. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 21:28 (EEST) :::::::::::::[https://www.facebook.com/share/p/1AaJxfiaqa/ Se fac eforturi] de atragere a studenților.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) ::::::::::::::pfoaiii... se vad la prima vedere patru baieti, restul domnisoare. E foarte tare stirpea asta Dacă. Bărbații unde-or fi? Sigur sigur, campania asta va inregistra un maxim succes ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 22:18 (EEST) :::::::::::::::Putem transpune dorința Dvs. în următorul apel de campanie: „Vrem mai multe penisuri!” //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 10:37 (EEST) ::::::::::::::::Voiam să anulez mizeria asta misogina marca Asybaris, dar ar înseamna să pierdem contextul pentru această perlă, așa că o să procedez și eu ca Donarius cu vandalii... [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 11 iunie 2025 10:43 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) 3iatgctxdw729joyo1n41efjz34rjq0 17024972 17024965 2025-06-11T07:52:24Z Strainu 3490 /* Este nevoie de un răspuns */ Răspuns 17024972 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ VĂ SCRIEȚI COMENTARIILE LA SFÂRȘITUL PAGINII! --> __NEWSECTIONLINK__ {{Antet Cafenea}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Cafenea/Arhivă/%(year)d/%(monthname)s |algo = old(30d) |counter = 6 }} == Materiale sub copyright „în așteptare” == E o discuție interesantă pe [[:Commons:Village pump:Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]] despre unele aspecte legale. Avem și noi obiceiul să păstrăm deliberat unele materiale protejate până la expirarea drepturilor de autor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 20:01 (EEST) :Legătură corectă către discuție: [[:c:Commons:Village pump#Copyrighted material deliberately being uploaded and deleted]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 mai 2025 21:20 (EEST) ::Din punct de vedere tehnic nu putem să '''nu''' facem asta. Nici măcar imaginile pe care s-a făcut oversight nu sunt șterse, ci doar vizibile pentru mai puțini oameni. Probabil că fundația poate șterge cu adevărat imagini, dar știm că nu fac asta decât foarte rar, deci ei consideră ascunderea suficientă. ::Cred că discuția este despre practica lui Jim de a încărca imagini despre care știe că sunt sub copyright pentru ca apoi să le șteargă imediat, făcându-le invizibile pentru majoritatea utilizatorilor. Echivalentul la noi ar fi abuzul de UC bănuiesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 mai 2025 22:41 (EEST) :::Așa e, nu avem cum să le eliminăm ireversibil din baza de date. Dar e o diferență între încălcările involuntare ale drepturilor de autor și încărcarea deliberată a unor materiale protejate pentru a le „adăposti” în așteptarea expirării termenelor legale. Oarecum asemănătorare e și situația ''textelor'' protejate de copyright, care deși sunt șterse din articole rămân mai departe accesibile în istoric chiar și pentru utilizatorii de rând. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:09 (EEST) ::::en.wp șterge din istoric versiunile cu conținut care încalcă drepturile de autor: [[:en:WP:COPYVIO#Parts of article violate copyright]] și [[:en:WP:CRD]]. Nu este o scuză, dar nu cred că mulți cititori ai ro.wp accesează vreodată istoricul. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 01:33 (EEST) :::::Accesează sau nu, adevărul este că noi ascundem din istoric adesea modificări cu totul anodine (nu spun cine), dar lăsăm vizibile pasaje întregi copiate cuvânt cu cuvânt din materiale protejate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 01:49 (EEST) ::::::Și la Wikipedia în română există posibilitatea de a șterge versiuni pe baza motivului că încalcă drepturile de autor. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 mai 2025 04:00 (EEST) :::::::Sunt de acord că există posibilitatea asta, dar regulile scrise nu prea abordează treaba cum trebuie. [[WP:OS]]: „cere ''explicit''”. De ce ar fi nevoie să așteptăm ca autorul să se sesizeze, în primul rând? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 mai 2025 04:03 (EEST) ::::::::Fiindcă veni vorba, cred că [[WP:OS]] ar trebui redenumită cumva mai adecvat. „Oversight” este o funcționalitate avansată a sistemului la care niciunul dintre noi nu avem acces pe Wikipedia în limba română. Poate „Ascundere”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 08:40 (EEST) ::::Eu nu știu de asemenea cazuri. Dacă dvs. știți, poate ar trebui să le faceți publice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 mai 2025 09:16 (EEST) :::::Nu vă mai amintiți de eforturile noastre de „a salva” niște articole cu subiecte feministe în ianuarie? [[Wikipedia:Pagini de șters/Etica grijii]]. Dau acest exemplu de la [[Etica grijii]] pentru că eu am operat ștergerea pasajelor copiate, fără să le ascund din istoric. Nu vreau să arăt cu degetul alți colegi. Nu au decât să se autosesizeze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 mai 2025 09:55 (EEST) ::::::OK, deci vă referiți că lăsăm niște materiale vizibile în istoric. Bănuiesc că nu ar trebui să o facem, dar nici aici nu văd neapărat intenția, așa cum e la Commons. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 14:16 (EEST) :::::::Nu doresc să fac „proces de intenție” în acest caz, cu atât mai mult cu cât mă număr printre cei care, în mod curent, procedez în felul amintit (elimin pasajele care încalcă drepturile de autor fără să împiedic vizibilitatea lor din istoric). Dar cred că e un bun prilej să clarificăm situația și să formulăm niște îndrumări fără echivoc. Trebuie ascunse sau nu? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 14:34 (EEST) ::::::::Trebuie, mai ales că subsolul site-ului specifică CC BY-SA 4.0 drept licența textului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 13 mai 2025 18:29 (EEST) == Edit-a-thon CEE Spring 2025 == Vă invităm luni, 12 mai 2025, de la ora 17:00, la un maraton de editare online dedicat articolelor despre România și Moldova în limba ucraineană și despre Ucraina în limba română, în cadrul concursului [[Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2025|CEE Spring 2025]]. Evenimentul va dura aproximativ două ore. Vom prezenta regulile, ne vom cunoaște, vom lucra împreună la articole [https://www.facebook.com/wikipedia?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikipedia] și ne vom lăuda cu rezultatele noastre la final. Contribuțiile trebuie să respecte regulile concursului CEE Spring 2025 și sunt eligibile pentru premii în cadrul concursului. Evenimentul este organizat de grupul de utilizatori [https://www.facebook.com/WMROMD?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Wikimedians of Romania and Moldova] și [https://www.facebook.com/Wikimedia.Ukraina?__cft__&#x5B;0&#x5D;=AZXyHxdUg2Qc2nldM4KvdOfsky4vr3IV7m0BZmm7asVwU8VFekmBF2v4o55_u36b_fuMcxPExiVV7SCXcJRiBJhymxaeyF-ARPS-yoLMUVCMB12IKqbbeIl67CC3DJpaiwH1zwNPh6bwdKJS8HoWMhyz3LvPujMIhaUUFIoVTWn7ILBq-7c1QGFbOMwLImNGkJ4&__tn__=-&#x5D;K-R Вікімедіа Україна / Wikimedia Ukraine]. Vă puteți înscrie aici: [https://meta.m.wikimedia.org/wiki/Event:Ukrainian-Romanian_CEE_Spring_online_edit-a-thon Event:Ukrainian-Romanian CEE Spring online edit-a-thon] [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 mai 2025 18:32 (EEST) == Nevoie de ajutor == Mă poate ajuta cineva prin modificarea problemelor celui de-al doilea articol pe care l-am făcut vreodată? Sunt încă la început și am nevoie de ajutor. [[Vladimir Kazan|Pagina: Vladimir Kazan]] [[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] ([[Discuție utilizator:Păcurar Tudor|discuție]]) 10 mai 2025 20:27 (EEST) :@[[Utilizator:Păcurar Tudor|Păcurar Tudor]] în primul rând e nevoie de mai multe surse care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect (care să nu fie interviuri, descrieri ale caselor de licitație care au un interes comercial direct etc.) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 13 mai 2025 13:06 (EEST) == Registration for the Wikimedia CEE Meeting 2025 is open == Dear all,               The Organising Committee of the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025|Wikimedia CEE Meeting 2025]] is delighted to announce the opening of the registration for this year's conference. Affiliation and community delegates can register for the meeting until '''June 15th'''. All other self-funded participants can register until July 31st. The registration and scholarship application form which runs on Pretix, a free, open-sourced third-party platform that helps organize and manage events, can be found [https://pretix.eu/wikimedia-events/wmcee-2025/ here]. Details on how to select delegates and the selection process can be found on the [[metawiki:Wikimedia CEE Meeting 2025/Registration|registration page]]. Please keep in mind that the official language of the conference is English and interpreting services will not be available. If you encounter any issues while registering, or have questions about the registration process, feel free to contact the coordination team via [mailto:wmceem2025@wikimedia.gr wmceem2025@wikimedia.gr]. Your swift replies will be appreciated, as they will help us conduct an efficient booking process. Best regards,       On behalf of '''Wikimedia CEE Meeting 2025 Organising Team''' <nowiki>--~~~~</nowiki> [[Utilizator:MARKELLOS|MARKELLOS]] ([[Discuție utilizator:MARKELLOS|discuție]]) 12 mai 2025 20:26 (EEST) == Solicitare evaluare articol: Diana Valentina Șucu == Bună ziua! Am redactat o pagină biografică în spațiul meu de utilizator: [[Utilizator:Biografieeditor/Diana Valentina Șucu]] Aș aprecia o evaluare a conținutului și un sfat dacă este potrivit pentru a fi mutat în spațiul principal. Menționez că am inserat toate referințele care susțin activitatea subiectului. Tonul am încercat să fie neutru. Vă mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 12:18 (EEST) :Dragă biografieeditor, :Trebuie să înțelegi mai întâi că notabilitatea nu este ceva ce ține de tine. Notabilitatea personalității rămâne aceeași orice ar face ceilalți oameni (wikipediști). :Un wikipedist nu poate face o personă notabilă. :Nu spun că acest articol nu este notabil, însă nu este suficient. :Dacă e directorul unei afaceri, dacă a creat de la 0 Google, facebook, wikipedia sau mai știu eu ce companie de care toată lumea a auzit, atunci da, subiectul este notabil. Nu cred că este nevoie ca artcolul să fie șters, însă te rog, biografieefitor, să nu mai faci articole despre personalități dacă nu se aude despre acestea cel puțin lunar de pe canalele de știri. Îmi cer scuze, dar aceasta este [[Wikipedia:Notabilitate|politica notabilității]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 12:59 (EEST) ::Dragă Dimitrie569 ::Iți mulțumesc pentru răspunsul oferit. Legat de ”Notabilitate”, cel puțin am înlocuit acest subtitlu cu ”Activitate profesională”. Înțeleg politica Wikipedia și de aceea voi continua să mai adaug noi materiale relevante despre subiect, atunci când vor mai apare în presa scrisă sau pe canalele de știri. [[Utilizator:Biografieeditor|Biografieeditor]] ([[Discuție utilizator:Biografieeditor|discuție]]) 14 mai 2025 14:37 (EEST) :::Ok, însă, zic și eu :), această persoană nu cred că va rescrie istoria prea curând ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 14 mai 2025 16:19 (EEST) ::::{{Ut|Dimitrie569}}, nu cred că ai încă experiență suficientă să răspunzi la astfel de întrebări aici. Anume, a spune că nu ar trebui făcute articole despre personalități dacă nu se aude despre ele cel puțin lunar pe canalele de știri este paralel cu realitatea. Notabilitatea nu se evaluează în funcție doar de canalele de știri. Sunt persoane notabile despre care nu se aude tot timpul în media, dar care sunt descrise de altfel de surse și despre care se pot scrie ușor articole enciclopedice; dar și persoane despre care media tot pălăvrăgește, dar scrie doar cancanuri, sau doar le dă cuvântul să vorbească despre ele, și deci nu putem aduna nimic enciclopedic. ::::Ce se poate răspunde la o asemenea întrebare este că notabilitatea e dată de fraza din [[WP:CGN]] și poate fi demonstrată prin documentare atentă, exercitând strictețe în ce privește [[WP:SdÎ|nivelul de încredere al surselor]] și [[WP:IS|gradul lor de independență]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:53 (EEST) ::::Pe baza a cum arată propunerea de articol a lui {{Ut|Biografieeditor}}, nu mă pot pronunța dacă este sau nu notabilă. Par să fie unele surse promițătoare, dar multe au URL greșit, și nu pare să se fi făcut o filtrare a surselor după gradul de independență.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 16 mai 2025 09:56 (EEST) :::::îmi cer scuze. Vă las să discutați voi, că eu nu știu ce vorbesc ;) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 16 mai 2025 10:37 (EEST) == 1lib1ref - ediția de vară == [[File:Banner 1Lib1Ref ediția de vară.png|Banner 1Lib1Ref]] Pentru prima dată în România și Republica Moldova, se desfășoară și ediția de vară a campaniei 1lib1ref: [[Wikipedia:1lib1ref/2025 Vara|Wikipedia:1lib1ref 2025 Vara]]. Bibliotecarii sunt încurajați să contribuie la articole, dar și să organizeze evenimente de prezentare și editare în bibliotecile publice. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 15 mai 2025 17:28 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]]. You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC. If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" /> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discuție]])</bdi> 16 mai 2025 01:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Keegan (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Changes to the way some users are granted the right to see temporary account IP addresses == Hello! This is the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product|Trust and Safety Product]] team. We would like to share that we have decided to change the requirements for access to temporary account IP addresses. '''The impact on your community will be minimal'''. We are planning on implementing the change in the week of May 26 ([[phab:T393358|T393358]] + [[phab:T393360|T393360]] + [[phab:T390942|T390942]]). I will keep you updated about the details. We are only changing the rules for users who do not have extended rights (e.g. admins, bureaucrats, checkusers – [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy#requirements-for-access|see the policy for more examples]]) but their account is a minimum of 6 months old, and who have made a minimum of 300 edits on this wiki. They will lose access to IP addresses ([[phab:T393360|T393360]]), and to have it back, '''they will need to apply for the right. Admins or stewards will decide whether to grant it''' ([[phab:T390942|T390942]]). This will entail human manual work, but this method will be safer than if we continued to grant the rights automatically. We want to emphasize that only a few users who don't have extended rights have ever revealed a temporary account's IP addresses on your wiki. We made this decision based on what we heard from you, piloting wikis, particularly Romanian Wikipedians. We also consulted on options with Stewards, and had discussions on Meta-Wiki and about 20 Wikipedias with large communities. When we deploy temporary accounts to more wikis, we will evaluate the impact and may adjust our approach again. In addition, we'd like you to know that requirements for access to the [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Trust_and_Safety_Product/IP_Info|IP Info]] feature will be identical with the ones for access to the temporary accounts' IP addresses (a user will either have full information or none). '''The rationale for the change''' We chose the current numerical thresholds and automatic granting before deploying temporary accounts on any wiki. However, it’s become clear to us that these requirements are quite low and it is still too easy for bad-faith actors to gain access to temporary account IP addresses. We want temporary accounts to meaningfully improve editor privacy, so we need to be more restrictive. Our goal is to more consistently limit IP address access to only those who need it. '''How will this work''' * When a user without extended rights needs to view temporary account IP addresses, they will need to file a request for being added to the "Temporary account IP viewers" group. They will file the request to admins (the local communities will be able to decide what that process will be) or stewards (for wikis without local admins). * The software will require that the user has at least 300 edits and the account since at least 6 months. Admins and stewards will not be able to grant temporary account IP access to accounts that do not meet that criteria. This is a minimum, and we encourage you to enforce higher thresholds. * The user reviewing the request will check if the user applying for the right meets requirements and that they have provided a valid justification. The right itself will be granted through Special:UserRights. * Users who grant requests for the right will also handle removal of the right. We would also like to clarify some details. For your convenience, we will also document some of it in [[mediawikiwiki:Trust_and_Safety_Product/Temporary_Accounts/FAQ|the project FAQ]]. {{Ascuns|titlu=Access to IP addresses|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Separation of the new right''' (checkuser-temporary-account) out to a new group ([[metawiki:Meta:Temporary_account_IP_viewer|Temporary account IP viewers]]), as opposed to technically attaching it to any [[Special:ListGroupRights|existing group]] (like patroller). We have decided to do this for a few reasons: ** '''Having access to IP addresses carries risk'''. This right is similar to checkuser. IP addresses are considered personally identifiable information (a kind of [[Date personale|personal data]]). Outside actors who want to access IP addresses will now need to interact with users who have this right. Users with this right should be aware of this, and alert to the possibility of suspicious access requests. ** '''Good practices for privacy protection'''. Giving access to users who are trusted but do not need access to carry on their work is not in line with good practices for processing personal data. ** '''Removal of right'''. Access to IPs will be [[phab:T325658|logged]] ([https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Log?type=checkuser-temporary-account example]). If any misuse of this right is detected, it can be taken away separately from any other permissions the user may hold. It would be difficult and sometimes also unreasonable to remove the rights unrelated to access to IP addresses. ** You may grant the new right to all users belonging to a certain existing group individually. These users must meet the criteria for Temporary account IP viewers, though. ** For clarity – all this does not affect administrators, bureaucrats, checkusers, stewards, and other groups mentioned in the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|global policy]]. * '''Activity requirement'''. With regards to users who would need to be granted access manually, the policy says that they "must edit or take a logged action to the local project at least once within a 365-day period". This requirement is not changing. }} {{Ascuns|titlu=Process of granting the right|bg1=background-color:#eee;|conținut = * '''Formality of granting the right'''. There is no need for discussions or votes like Request for Adminship. It does suffice if a single admin makes a decision using their own judgement. * '''Additional requirements for the users applying for the right'''. ** You have autonomy over the process for granting the right. You can adopt thresholds higher than 300 edits, or disallow the "non-admin+" users to have the right. The granting process can be as basic or elaborate as you deem appropriate. ** Which criteria admins should take when deciding whether to grant the right – how to tell whether a user needs access to IP addresses? There are no mandatory requirements beyond a minimum of 300 edits and a 6 month old account. You may introduce additional criteria related to trust to the user (such as no prior blocks or copyright violations) or experience in patrolling activities. * '''Additional burden on administrators'''. We understand the toil of having to grant and remove an additional right. This is indeed a downside. We think that it will only have to be a one-time effort to grant this right to a larger number of people. We are curious if you can find ways to limit this burden. }} '''Next steps on your side we would like to suggest''' * We are encouraging you to consider '''adopting a policy''' on granting and removing the right, if you think you need to add anything to the global policy. * We are encouraging you to '''start granting the right'''. Considering our data (up to a few non-functionaries have ever revealed temporary account IP addresses here), we believe you don't need to rush or spend a lot of time preparing for this before the change comes into force, though. * We would like to show you what level of wiki-bureaucracy seems sufficient from our point of view. [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?oldid=28667152 In the sandbox], we have created a draft of what a page with requests for the flag could look like. Of course the final content of the page will depend on your community. We do not want to imply that we are instructing you on this matter. Let us know if you have any questions. Thank you! [[metawiki:User:NKohli_(WMF)|NKohli (WMF)]] and [[Utilizator:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[Discuție utilizator:SGrabarczuk (WMF)|discuție]]) 16 mai 2025 04:51 (EEST) == Ancorele referințelor == De ce la ro.wp nu funcționează ancorele referințelor la <s>''nicio''</s> pagină (am verificat mai multe)? De exemplu, [[Edgar Allan Poe#cite note-FOOTNOTEQuinn199813-18|aici]], dacă apăs pe „Quinn 1998”, nu ajung nicăieri. <s>La fel și [[Clor#CITEREFWiberg2001|aici]].</s> [[:en:Edgar_Allan_Poe#cite_note-FOOTNOTEQuinn199813-7|La en.wp]], dimpotrivă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 16:30 (EEST) :e ceva defect la dv, la mine functioneaza, adica ma duce in textul articolului, nu in bibliografie ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 16 mai 2025 18:08 (EEST) ::De fapt, în câteva cazuri pare să funcționeze, de exemplu [[Suedia#cite note-FOOTNOTEFrost2000156-59|aici]], dar parțial: referința nu este evidențiată cu fundal albastru, ca la en.wp. ::{{ping|Asybaris01}} Ați apăsat pe „Quinn 1998” sau pe micul semn „^” de lângă „Quinn 1998”? Eu vorbeam despre faptul că nu se întâmplă nimic când se apasă pe „Quinn 1998”. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 18:59 (EEST) :::Confirm la Edgar Allan Poe.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 16 mai 2025 19:09 (EEST) :[[Special:Diff/16973381|Iată]] de ce. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 16 mai 2025 19:14 (EEST) ::Acum funcționează trimiterea. Dar fundalul albastru tot nu apare. Comparație: [[Edgar Allan Poe#CITEREFQuinn1998|ro.wp]] vs. [[:en:Edgar_Allan_Poe#CITEREFQuinn1998|en.wp]]. La ro.wp, legătura trimite cititorul într-o mare de referințe, pe când la en.wp, fundalul albastru indică clar despre care referință este vorba. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 16 mai 2025 19:37 (EEST) :::[[Special:Diff/16976873|Cred că am rezolvat]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:00 (EEST) ::::La mine funcționează acum. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 19 mai 2025 18:05 (EEST) == Călin Georgescu == Acum că s-au liniștit lucrurile și a ieșit cine trebuie vă dau doar un exemplu de manipulare (prin scoatere din context) din acest [[Călin Georgescu|articol]]! ''Pe fondul [[Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)|tensiunilor din Ucraina]] din 2021, Georgescu opina [...] că „'''șansa României este înțelepciunea rusească'''”'' https://www.youtube.com/watch?v=pHZA5TKFjiw&ab_channel=MalikSergiu începând cu min. 5:55 https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&ab_channel=MetropolaTV min 4:56 [[Mădălin Ionescu]]: ''Suntem oameni care susțin că ne putem trezi cu un război de proporții la granița României.'' Călin Georgescu: ''Așa este...'' Mădălin Ionescu: ''Și care e șansa noastră? '' Călin Georgescu: ''V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. (Astăzi România nu este pregătită pentru un așa conflict...) '' Cu sensul: '''Șansa noastră este înțelepciunea rusească de a nu declanșa/de a nu se angaja într-un război de proporții la granița României... ''' Sunt multe de rescris acolo, dar decât să se declanșeze un nou tsunami, am arătat aici doar un mic exemplu. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 mai 2025 18:58 (EEST) :::Mda, e frumoasă dorința, dar precum von Moltke le spunea ofițerilor lui mai tineri (expresia probabil nu-i aparține) "spuneți adevărul, numai adevărul, întotdeauna adevărul, dar niciodată tot adevărul", așa e și cu faza asta cu înțelepciunea rusească, pentru că teritoriul pe care se află acum Ro se protejează dinspre est, încă din vremea otomanilor, în primul rând în profunzimea strategică ucraineană. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 19 mai 2025 19:34 (EEST) :::Din ciclul fructe ale ''înțelepciunii'': https://hotnews.ro/petitii-lansate-pentru-retragerea-cetateniei-romanilor-din-republica-moldova-1981542 --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 20 mai 2025 14:36 (EEST) :Evident, acum că s-a pierdut o bătălie de către proruși, pregătim terenul pentru următoarele alegeri... :)) Călin Georgescu își dă prea mare importanță din punctul meu de vedere. Am urmărit un interviu în care Moise Guran (care îl cunoscuse) spunea că de fapt Georgescu doar a coordonat acea strategie de dezvoltare cu date din diverse ministere. Am văzut și inputul său în Agenda Locală 21 de pe diverse site-uri ale orașelor cu simple analize SWOT pentru diverse localități pe care și eu am învățat să le fac în cursuri de perfecționare. A oferit și el consultanță prin ONG-uri. Sigur, în anii 2000 acest fapt era cu adevărat inovator, dar de la atâta lucru georgiștii au exagerat și l-au ridicat la nivelul de Dumnezeu spunând că el este și în spatele dezvoltării orașului Oradea al lui Bolojan, al Sibiului lui Iohannis etc. De parcă el ar fi pus în practică toate programele respective despre care a scris doar câteva rânduri și fără un plan concret de implementare. :Iată, strict legat de chestiune: https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM&t=148 (șansa României este înțelepciunea rusească. PUNCT.). Această frază a fost cea mai citată în media fără nuanțări, de dinainte de a fi adăugată în articol (popularizată în media abia după turul I, iată [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lin_Georgescu&oldid=16674886 articolul în versiunea anterioară turului I]), de aceea a fost redactată astfel în articol și de aceea este relevantă scrisă astfel. Nu noi am popularizat citatul. În articol este menționat contextul: ''Pe fondul tensiunilor din Ucraina din 2021, Georgescu opina că (...) șansa României este înțelepciunea rusească.'' Evident, că s-a discutat pe pagina de discuție, dar s-a dorit aici atragerea de noi contribuitori în conversație. Mâine oare ce mai scuzăm de la această persoană: că trebuie reluate importurile de gaz rusesc, că se împotrivește sancțiunilor împotriva Rusiei etc? Și asta că nici nu m-am chinuit să-i urmăresc multe interviuri sau să citesc tot ce a produs presa despre subiect, că cine știe peste ce mai dădeam... :Wikimedia nici nu poate da date despre Wikipedia rusească ca să nu dezvăluie ceva despre utilizatorii respectivi, din cauza cenzurii în zona respectivă. Nu cred că soluția este să ținem partea rușilor și să [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:Acuza%C8%9Bii_de_tentativ%C4%83_de_lovitur%C4%83_de_stat_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia_%C3%AEn_2025&diff=prev&oldid=16938765 propunem adăugarea de propagandă rusească vărsată direct din gura rușilor]. Ne-au ajuns 45 de ani de sferă de influență sovietică. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 19 mai 2025 22:19 (EEST) :@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] și cum ați rescrie afirmația respectivă? Întreb deoarece eu ''știu'' cum a fost folosită expresia respectivă (și nu o văd ca o manipulare, dar asta e mai puțin important), dar cititorul de peste 4-5 ani va vedea că, strict formal, sursele '''confirmă''' afirmația respectivă. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:43 (EEST) ::NB: A se vedea și [[Discuție:Șansa României este înțelepciunea rusească]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:49 (EEST) == Găsire adresă ip cont temporar == Bună seara! Știe cineva cum se află adresa ip a unui cont temporar? (Pentru a vedea dacă este același vandal cu 2 conturi diferite --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 20 mai 2025 21:21 (EEST) :E o politică destul de strictă, dar care permite multor utilizatori să aibă acces la acele adrese: [[foundation:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro|wmf:Policy:Wikimedia Access to Temporary Account IP Addresses Policy/ro]]. Nu sunt sigur însă că îndeplinești criteriile pentru a putea cere accesul. Adresele IP sunt considerate informații sensibile și accesul la ele impune cunoașterea și acceptarea unor reguli de confidențialitate. Oricum, informația ar fi utilă doar unui administrator care să știe dacă blochează o gamă de IP-uri sau doar conturile. Scrie la [[Wikipedia:Reclamații]] pe cine suspectezi și administratorii vor decide ce și cum blochează. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 09:54 (EEST) ::Hmm ok. Dar de ce [https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&limit=1&username=Dimitrie569 aici] mi se spune că sunt "temporary account ip viewer", și totuși nu văd adresele ip? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 13:59 (EEST) :::Cum arată la tine istoricul unei pagini cu contribuții de la conturi temporare? Poți atașa un screenshot? &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 21 mai 2025 14:14 (EEST) ::::Se poate?? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:16 (EEST) ::::A! Trebuie să postez pe Commons și apoi să introduc fișierul, nu? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:18 (EEST) :::::Nu la Commons. La orice free image host și puneți aici linkul. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 14:21 (EEST) ::::::https://ibb.co/R1n08Ls (se autodistruge după 12 ore) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 21 mai 2025 14:30 (EEST) :::::::Am impresia că la „Preferințe/Funcții beta” nu aveți activată opțiunea „Informații despre IP”. Eu o am, așa că în lista urmărită apare un simbol, care apăsat dă informațiile, însă doar de la admini în sus aceste informații apar complet. Altfel apare „no access”. Restul utilizatorilor trebuie să treacă printr-un proces de aprobare, am înțeles că la fel ca pentru admini. Pe baza acestui proces stewarzii pot acorda drepturile (logic, în urma unei cereri la meta, unde se pune linkul spre discuția de aici). Fără asta informația accesibilă este doar țara, tipul IP-ului (v4 sau v6), numărul contribuțiilor și al blocărilor active. Numărul contribuțiilor îl puteți obține oricum din examinarea contului global, iar al blocărilor din logul blocărilor. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 21 mai 2025 16:19 (EEST) ::::::::Tot la fel arată și cu "informații despre IP" activată... --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 22:22 (EEST) == Cel de-al douăzeci și treilea concurs de scriere s-a încheiat == Cel de-al douăzeci și treilea [[Wikipedia:Concurs de scriere|concurs de scriere]] al Wikipediei în limba română s-a încheiat. Mulțumim tuturor celor care s-au implicat. Vom reveni cu desemnarea câștigătorilor după 21 mai 2025 precum și ulterior, cu premiile participanților. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 21 mai 2025 10:36 (EEST) == Președintele României == Să modifice cineva și să protejeze la Wikidata că prima dată apărea o [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q839139&diff=prev&oldid=2350484483 aiureală] și acum Klaus Iohannis. PS - problema e de [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q18538164&diff=prev&oldid=2350917917 aici]. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 21 mai 2025 19:56 (EEST) :La 26 mai (la ce oră, apropo?) rangul preferat trebuie transferat de la Bolojan la Dan în [[:d:Q839139#P1308|acest ''claim'']]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:14 (EEST) ::Ședința Parlamentului este programată la ora 12:00, din ce spune presa. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:15 (EEST) == RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> ''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)'' Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too. We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 22 mai 2025 18:27 (EEST) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Sannita (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 --> == Candidatură administratoriat == Anunț că am candidat la administratoriat. Am citit bine politicile înainte. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 22 mai 2025 21:28 (EEST) :Din câte înțeleg (din timpul scurt pe care l-am petrecut încercând să îmi dau seama despre ce califică un admin), tot ce contează este șansa că o să faci prostii. Ești un utilizator nou (ca și mine de altfel) și nu s-a format o relație de încredere încă. Nu zic că îți trebuie mai multă experiență, dar nu cred că lumea te știe încă. Plus, eu nu m-aș vota nici pe mine pentru treaba asta, și avem nivele asemănătoare de contribuții până acum :) So, I guess my question is.. de ce vrei să fii admin? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:46 (EEST) :: Nu, nu fac prostii. Nu am experiență, da, dar tot pot face lucruri utile. Cu mine ca administrator, Wikipedia se poate dezvolta mai mult. La 01:46 (EEST) dormeam. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 10:24 (EEST) :::''(am restabilit mesajul precedent, șters de mine neintenționat, cu scuzele de rigoare)'' //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 23 mai 2025 21:46 (EEST) ::Da, contează să nu faci prostii, să nu ștergi inutil, să nu vandalizezi, să nu abuzezi de răbdarea utilizatorilor. Aceste lucruri simple le poate face orice utilizator nou, însă ele nu sunt de ajuns pentru a fi administrator. Trebuie să demonstrezi că ești exigent, echidistant și experimentat în rezolvarea unor probleme mai dificile care apar la Wikipedia și să te angajezi că vei avea suficientă disponibilitate pentru a proceda la fel și în viitor. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 23 mai 2025 13:55 (EEST) :::Un administrator nu este doar un utilizator bine intenționat. În afară de chestiunile tehnice, ca ștergeri și blocări, un administrator trebuie să rezolve o mulțime de alte probleme care apar. El trebuie: :::* Să poată acorda asistență utilizatorilor la scrierea articolelor. Pentru asta trebuie să cunoască în profunzime metodele și procedeele de a obține un anumit rezultat al editărilor, pentru a putea da o soluție. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată a scrierii articolelor și se demonstrează prin scrierea câtorva articole de calitate originale, care să demonstreze abilitățile editorului, nu articole gata formatate preluate de pe alte Wikipedii. :::* Problema drepturilor de autor este una fundamentală pe Wikipedia. Un administrator trebuie să înțeleagă dacă un utilizator respectă aceste drepturi și, în funcție de situație, să poată stabili dacă un material poate fi păstrat sau nu, iar în cazuri controversate să poată da o soluție pentru o eventuală acceptare a materialelor respective. Aceste cunoștințe se obțin printr-o practică îndelungată, în special a încărcării imaginilor la [[:c:Main_Page |Commons]] și conformarea la instrucțiunile pe care le primește acolo. :::* Să poată gestiona situațiile conflictuale. Cunoștințele necesare se obțin prin participarea la dicuțiile conflictuale. Nu este suficientă o declarație de bune intenții. Doar reacția în cursul discuțiilor conflictuale demonstrează gradul de înțelegere al modului de aplicare a politicilor, deci participarea la aceste discuții este esențială pentru formarea părerii comunității despre el. În aceste discuții utilizatorul trebuie să demonstreze nivelul acestei înțelegeri. :::Politicile Wikipediei sunt foarte stufoase, trebuie destul de mult timp pentru ca cineva să se familiarizeze cu ele și, mai ales, asupra cum se aplică ele. Există o mulțime de „cutume”, nescrise încă din lipsă de timp, dar care se aplică. O simplă citire a politicilor este departe de a fi suficientă. Textul politicilor de aici este destul de vechi, neactualizat, deoarece nu prea există resursa umană pentru a-l actualiza. Textul cel mai complet se găsește pe [[:en:Wikipedia:Policies and guidelines|Wikipedia în limba engleză]] și la [[:m:Main_Page |Meta]]. [[Wikipedia:Administratoriat|Eseul pe care l-ați menționat]] este mult prea vechi, și, ca orice eseu, este părerea [[utilizator:Gutza |utilizatorului care l-a scris]]. Acum sunt multe alte cerințe. Chiar și pe vremea când a fost scris acel eseu se cereau cel puțin un an de practică pe Wikipedia, cel puțin 2000 de contribuții, cel puțin un articol de calitate, participarea regulată la discuțiile unde apăreau controverse și sugerarea de soluții conform regulamentului. Părerea mea este să vă depuneți candidatura după ce îndepliniți cel puțin majoritatea acestor condiții. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 mai 2025 15:15 (EEST) :::: Da, aveți dreptate, dar pot să sciru și articole de unul singur. Nu am dovedit, dar voi încerca cât mai curând. Chestia e că a fost ușor să traduc din engleză, căci am destul de multe cunoștințe despre acea limbâ. Cât despre timp, voi avea FOARTE MULT de la sfârșitul lui Iunie, dar și acum am destul. Mă pot descurca cu rolul de administrator, dar dacă nu se dorește prezența mea în acest rol... Oricum, de voi depinde, cei care votați. Am experiență în scris chestii, chiar dacă nu pe Wikipedia. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 23 mai 2025 19:27 (EEST) :Din câte cunosc eu, pentru a candida la administratoriat, în primul rând trebuie să fiți [[Wikipedia:Utilizator cu confirmare extinsă|utilizator cu confirmare extinsă]]. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 23 mai 2025 21:43 (EEST) Aceste discuții și-ar avea locul mai bine pe pagina [[Wikipedia:Candidați/Administrator/EuSuntTuDinViitor]] decât aici. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 23 mai 2025 20:19 (EEST) == Pagina principală, subiecte == Bună dimineața. Pe „Pagina principală”, secția „'''Wikipedia Română în subiecte'''”, aș vrea să propun pentru adăugare categoria [[:Categorie:Limbi artificiale|Limbi artificiale]] la subsecțiunea de „Limbi și literatură”. Care este procesul pentru a face asta? Trebuie să contactez pe cineva anume? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 01:33 (EEST) :Tehnic, se modifică pagina [[Pagina principală/Categorii]], care este protejată la nivelul „editori de formate”. O poate modifica un editor de formate sau un administrator. :Nu mă pronunț cât de oportună este adăugirea. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:13 (EEST) ::Ok, ceilalți admini ce cred despre asta? Mă refer aici la schimbarea în sine. Merită adăugat? Părerea mea e că dacă avem categorii aparte pentru limbi (dispărute și antice), de ce nu am avea și pentru limbi artificiale? Sunt niște limbi interesante, de care oamenii se informează tot mai mult, mai ales când vine vorba de limbi fictive cum sunt cele din Game of Thrones, dar și de limbi auxiliare internaționale precum Esperanto. Toki Pona are de asemenea vizitatori și oameni interesați să o învețe, sunt sigur și în sfera românofonă. Și dacă categoria ar fi acolo, alții ar afla de ele și poate ar contribui la ele mai mult. Unele pagini au fost lăsate în paragină foarte mult timp dar pe cât am putut, le-am mai reparat în ultimul timp. Sigur, mai e de muncă acolo, dar e o categorie interesantă și poate dacă atragem atenția asupra lor, cine știe.. dar aș vrea să aud și motive "de ce nu" [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 23 mai 2025 15:38 (EEST) :::@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] go for it. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 12:48 (EEST) ::::@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] Nu am cum să modific acel format, nu sunt editor de formate/admin. Puteți să o faceți dumneavoastră vă rog? [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 4 iunie 2025 23:58 (EEST) :::::{{realizat}} [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 5 iunie 2025 09:11 (EEST) == Casete de navigare transformate în legături == Am actualizat codul lui {{F|Carnivora}} în concordanță cu schimbările de la en.wp ([[Special:Diff/16858099/16985422|dif]]), și acum provoacă o problemă ciudată la [[Vidră uriașă#Legături externe|Vidră uriașă#Legături externe]]: două dintre celelalte casete de navigare nu se mai afișează cum trebuie. Cum se poate rezolva? Codul vechi nu provoca problema asta. Iar alte articole, de exemplu [[Enhydra#Note|aici]], nu au probleme cu noul cod. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 05:51 (EEST) :O privire rapidă pe datele analizorului în pagina aceea arată că pagina a ajuns la maximul indicatorului ''Post-expand include size''. Nu știu exact ce anume măsoară acest indicator și cum exact pot fi economisite resursele astea. O să încerc să mă caut prin documentație când am timp, dar poate are altcineva o idee. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 17:10 (EEST) ::Am revenit la versiunea mai veche a formatului. Am reușit până la urmă să fac să funcționeze versiunea nouă la Vidră uriașă, dar nu funcționa nicicum la [[Urs brun]] și [[Jaguar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 23 mai 2025 21:32 (EEST) :::Am găsit documentația: [[:mw:Manual:Template limits#Post-expand include size]]. Se pare că formatele generează foarte mult wikitext, peste 2 MB (care e limita per pagină), și de aceea la un moment dat încetează efectiv să mai expandeze formate. Se pot face experimente să vedem cât de mult se expandează fiecare format și cum putem tăia din el.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 23 mai 2025 23:58 (EEST) ::::Atenție că limita aia e foarte sensibilă la nivele multiple de imbricare - un format de la nivelul ''n'' se numără de ''n'' ori. Suspectez că pe acolo e problema. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 25 mai 2025 18:32 (EEST) == NU inteleg de ce nu pot posta un articol == {| class="wikitable" | |Modificarea dumneavoastră a fost [[Wikipedia:FM|identificată automat]] ca fiind una problematică, deoarece conține unul sau mai mulți termeni licențioși. * Dacă modificarea dumneavoastră adaugă conținut enciclopedic util articolului, [[Wikipedia:NU#CENZURAT|deși conține și unii termeni licențioși]], atunci puteți salva în acest moment pagina apăsând butonul „Salvează pagina”; nu uitați să completați corespunzător și rubrica ''Descrierea modificărilor''; * Dacă credeți că este vorba de o greșeală, vă rugăm să [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|raportați eroarea]]; * Dacă, în schimb, [[Wikipedia:V|intenționați să introduceți obscenități în articole]], vă rugăm să renunțați. Ele vor fi înlăturate în cel mai scurt timp, iar dumneavoastră riscați să fiți [[Wikipedia:Blocare|blocat]]. |} [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:18 (EEST) :Bună seara! :Ați încercat să scrieți articolul cu un [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:21 (EEST) ::Da, cred ca ceea ce am scris este echilobrat. [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:22 (EEST) :::Postați-l și îl verificăm noi :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:25 (EEST) ::::unde, cum? NU prea ;tiu ce trebuie facut [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) :::::Vest Phoenix Cover: istoric, membri, legături cu Nicu Covaci și comparații cu Phoenix-ul original :::::Înființare și context :::::Trupa '''Vest Phoenix Cover''' s-a format la '''15 octombrie 2013''' în Timișoara, ca un proiect dedicat '''revitalizării spiritului muzical al anilor ’70''' și susținerii tinerelor talente locale în muzica rock și folk[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Inițiativa a aparținut solistului '''Titi Dragomir''', alături de muzicienii '''Lajos Varadi''' și '''Lică Dolga''', după o discuție cu liderul Phoenix '''Nicu Covaci''', care și-a dat acordul pentru folosirea numelui ''Phoenix'' și a repertoriului legendarei formații[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, Vest Phoenix Cover este '''singura trupă care are acceptul lui Nicu Covaci''' de a purta numele “Phoenix” în titulatură, asumându-și misiunea de a promova tinere talente rock/folk pe plan local[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. Contextul apariției sale ține de dorința de a readuce atmosfera efervescentă a scenei rock timișorene de odinioară: ''“Vrem să aducem în cluburile timișorene spiritul timișorean de atunci, pe care îl avea și trupa Phoenix în anii ’70”'', explica Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. :::::Primul '''concert''' Vest Phoenix Cover a avut loc câteva luni mai târziu, pe '''20 februarie 2014''', în Club 30 din Timișoara[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. A fost un concert de lansare organizat chiar '''la inițiativa lui Titi Dragomir și a lui Nicu Covaci''', având ca scop prezentarea noului proiect și promovarea tinerilor muzicieni locali[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. Evenimentul a marcat debutul oficial al formației și totodată startul unei “pepiniere” de talente rock locale, ce urma să fie cultivată prin concerte și preselecții (casting-uri) periodice[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. :::::Membrii principali ai formației :::::De-a lungul anilor, componența Vest Phoenix Cover a îmbinat experiența unor muzicieni consacrați ai scenei rock timișorene cu entuziasmul generației tinere. '''Membrii principali''' ai trupei (în formula inițială și în nucleul artistic) au fost: :::::* '''Titi Dragomir''' – '''solist vocal''', inițiatorul și liderul proiectului, cu rol de coordonare artistică. :::::* '''Lajos Varadi''' – '''chitară''' (armonie), co-fondator al formației și muzician cu vechi state pe scena rock locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lică Dolga''' – '''tobe''', co-fondator al trupei și veteran al rock-ului bănățean (cunoscut pentru activitatea sa încă din anii ’70); ulterior menționat ca un membru „regretat” al proiectului, acesta încetând din viață în 2019[https://www.pressalert.ro/2023/01/trupa-timisoreana-vest-phoenix-cover-sarbatoreste-zece-ani-de-existenta-cu-un-concert-special/#:~:text=Grupul%20a%20luat%20fiin%C8%9B%C4%83%20%C3%AEn,chitar%C4%83%20armonie%29%2C%20Ric%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Lucian “Relu” Iocșa''' – '''chitară''' (armonie), membru din prima formulă a trupei, provenit tot din “vechea gardă” rock timișoreană[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::* '''Rică''' (bas) – '''chitară bas''', muzician prezent în formula de debut a formației (cunoscut sub acest apelativ în mediul local)[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=Astfel%2C%20primnul%20concert%20de%20consacrare,se%20spune%20%C3%AEn%20revista%20aniversar%C4%83 pressalert.ro]. :::::Pe lângă nucleul inițial, Vest Phoenix Cover a colaborat și cu alți instrumentiști remarcabili. De pildă, chitaristul '''Horea Crișovan''' (cunoscut muzician timișorean) s-a alăturat demersului alături de veteranii amintiți, contribuind la autenticitatea sonoră a concertelor[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. Tot din „vechea gardă” locală a făcut parte și '''Valeriu “Relu” Iocșa''' (menționat mai sus), iar '''Lică Dolga''' a continuat să fie o prezență importantă la tobe până la dispariția sa[https://www.radiotimisoara.ro/agenda-evenimente/concert-vest-phoenix-cover-cu-participarea-trupei-elan#:~:text=Al%C4%83turi%20de%20el%20%C3%AEn%20acest,Valeriu%20Ioc%C5%9Fa%20sau%20Lic%C4%83%20Dolga radiotimisoara.ro]. :::::Proiectul a inclus și o '''componentă de mentorat''' pentru tinerii artiști. În jurul Vest Phoenix Cover au gravitat formații și muzicieni mai tineri – de exemplu, trupa '''Elan''' – integrați în concertele grupului și în inițiativele sale de descoperire de talente[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În cadrul unor selecții (casting-uri) organizate de trupă, au fost recrutați numeroși tineri interpreți locali care au urcat pe scenă alături de membrii veterani ai formației[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C3%8En%20decursul%20celor%20doi%20ani,serie%20de%20alte%20ac%C5%A3iuni%20interesante pressalert.ro]. Astfel, formula Vest Phoenix Cover a fost adesea maleabilă, combinând '''muzicieni experimentați''' cu '''nou-veniți talentați''', sub îndrumarea lui Titi Dragomir și a colegilor săi. :::::Stil muzical și repertoriu :::::Vest Phoenix Cover abordează un '''stil muzical axat pe rock-ul clasic și folk-rock''', în consonanță cu moștenirea Phoenix. Repertoriul trupei include în principal '''piesele celebre ale formației Phoenix''', interpretate într-o manieră fidelă originalului, dar și '''compoziții rock românești și internaționale''' din repertoriul anilor ‘60-’80[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Cu alte cuvinte, setlist-ul lor cuprinde atât hiturile Phoenix (etno-rock și hard rock progresiv), cât și '''cover-uri după alte cântece rock''' autohtone sau străine îndrăgite de public, ceea ce extinde atracția concertelor către o paletă mai largă de nostalgii muzicale. :::::Prin acest melanj, Vest Phoenix Cover urmărește să păstreze '''autenticitatea sonorității anilor ’70'''. “Trupa Vest Phoenix Cover a apărut în 2014, în februarie, fiind o trupă care interpretează piese Phoenix, piese din repertoriul autohton și internațional, neținând cont de vârstă” explică Titi Dragomir, subliniind că proiectul nu face discriminări de generație și promovează colaborarea între muzicieni de orice vârstă[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=%C5%9Fi%20o%20serie%20de%20tineri,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. În spectacolele lor se pot auzi atât riff-urile legendare ale Phoenix-ului (precum ''“Fata Verde”'', ''“Negru Vodă”'', ''“Mugur de fluier”'' ș.a.), cât și preluări după melodii folk-rock românești sau clasice internaționale, toate interpretate '''“super profesional”''' – după cum afirmă inițiatorii – pentru a reda cât mai bine spiritul epocii[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. :::::Pe lângă cover-uri, ocazional trupa a prezentat și '''compoziții proprii inspirate de stilul Phoenix'''. De exemplu, în 2018 Vest Phoenix Cover a lansat melodia ''„Haiducii mei”'', o piesă dedicată comunității motocicliștilor din Timișoara, ce îmbină tematici de libertate cu sonorități rock folk autentice – demers ce arată dorința grupului de a creea și conținut nou în spiritul Phoenix. Tot în 2018, la aniversarea de cinci ani, formația a editat o '''revistă aniversară''' ce documentează momentele importante din istoria trupei, consolidându-și astfel identitatea culturală pe scena locală[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=De,de%20intrare%20cost%C4%83%2020%20lei pressalert.ro]. :::::Legătura cu Nicu Covaci :::::'''Nicu Covaci''', fondatorul Phoenix, are un rol esențial în povestea Vest Phoenix Cover – de la nașterea ideii până la susținerea morală a proiectului. Așa cum s-a menționat, trupa a fost înființată cu '''binecuvântarea expresă a lui Covaci''', acesta oferind dreptul de a folosi numele Phoenix și de a interpreta piesele formației originale[https://www.pressalert.ro/2018/10/timisorenii-de-la-vest-phoenix-cover-lanseaza-o-revista-cu-ocazia-implinirii-cinci-ani-de-activitate/#:~:text=%E2%80%9ETrupa%20Vest%20Phoenix%20Cover%20a,c%C3%A2nta%20piese%20din%20repertoriul%20Phoenix pressalert.ro]. Covaci a fost implicat încă de la început: primul concert Vest Phoenix Cover din 2014 s-a desfășurat la inițiativa comună a lui Titi Dragomir și Nicu Covaci, semn că liderul Phoenix a dorit să gireze personal debutul noii formații și să îi ofere credibilitate în fața publicului[https://www.pressalert.ro/2019/10/concert-aniversar-vest-phoenix-cover-scena-muzicala-timisoreana-ar-trebui-sprijinita-mai-mult-de-sponsori-si-autoritatile-locale/#:~:text=Primul%20concert%20al%20forma%C8%9Biei%20a,ce%20fac%20%C3%AEn%20acest%20proiect pressalert.ro]. :::::Deși '''Nicu Covaci nu a fost membru permanent''' al Vest Phoenix Cover (el continuându-și activitatea în propria trupă Phoenix până în 2024), legăturile de colaborare au fost strânse. Vest Phoenix Cover a avut ocazia să '''cânte în deschiderea concertelor Phoenix''' – de exemplu, pe 20 decembrie 2015 au deschis un show Phoenix, prestație în care “s-a cântat foarte bine” conform lui Titi Dragomir[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. Mai mult, la '''evenimentele aniversare oficiale Phoenix''', proiectul timișorean a fost invitat să participe: la concertul '''“Phoenix & Friends – 55 de ani”''' (Timișoara, 2 iunie 2017), Vest Phoenix Cover a urcat pe scenă alături de Phoenix și de foști membri sau colaboratori renumiți (Moni Bordeianu, Bogdan Bradu, Valeriu Sepi ș.a.), precum și de alte trupe locale[https://life.ro/phoenix-friends-la-timisoara-concert-la-55-de-ani-de-la-infiintarea-trupei/#:~:text=Trupa%20Phoenix%20aniverseaz%C4%83%2055%20de,Friends%20Band%2C%20Vest%20Phoenix%20Cover life.ro]. Prezența Vest Phoenix Cover în line-up-ul aniversării de 55 de ani a Phoenix-ului – alături de numele istorice ale formației – a confirmat '''recunoașterea oficială''' de care se bucură proiectul în ochii lui Nicu Covaci și ai comunității Phoenix. :::::În anii următori, Nicu Covaci a rămas apropiat de Vest Phoenix Cover, apărând împreună cu aceștia în diverse ocazii. De pildă, au existat concerte de tip '''“Nicu Covaci & Friends”''' în care liderul Phoenix a împărțit scena cu Titi Dragomir și muzicienii trupei cover, interpretând împreună piese îndrăgite ale Phoenix. Astfel de colaborări au întărit legătura dintre generații și au oferit fanilor șansa de a-l vedea pe Covaci cântând într-un context intim, alături de discipolii săi muzicali. :::::Din păcate, '''Nicu Covaci a încetat din viață pe 2 august 2024''' la vârsta de 77 de ani[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. În urma acestei pierderi, Vest Phoenix Cover și-a asumat rolul de '''păstrător al memoriei''' liderului Phoenix. Trupa a organizat concerte '''in memoriam Nicu Covaci''' – de exemplu, un eveniment memorial la Timișoara, în mai 2025, dedicat „celui mai îndrăgit și controversat lider” al rock-ului românesc – în care piesele Phoenix au răsunat din nou ca omagiu adus mentorului lor. Prin asemenea gesturi, legătura spirituală cu Nicu Covaci și Phoenix continuă, Vest Phoenix Cover angajându-se să ducă mai departe moștenirea muzicală lăsată de acesta noilor generații de ascultători. :::::Reacțiile publicului și comparația cu Phoenix-ul original :::::'''Vest Phoenix Cover''' s-a bucurat de o primire călduroasă în rândul publicului local din Timișoara și zona de vest a țării. Fanii Phoenix din regiune – atașați de istoria legendară a trupei – au apreciat oportunitatea de a retrăi '''live''' atmosfera concertelor Phoenix, într-o perioadă în care formația originală concertă mai rar la nivel local. Concertele Vest Phoenix Cover, adesea cu intrare liberă sau în scopuri caritabile, au atras spectatori nostalgici dar și tineri curioși, creând o punte între generații. Presa locală a salutat inițiativa, evidențiind atât calitatea actului artistic, cât și scopul educativ. Zoltan Varga de la Pressalert sublinia încă din 2016 că Vest Phoenix Cover ''“pregătește un concert extraordinar”'' pentru promovarea muzicii rock locale și a spiritului anilor ’70[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%2C%20proiectul%20ini%C5%A3iat,la%20Sala%20Multifunc%C5%A3ional%C4%83%20a%20CJT pressalert.ro], remarcând totodată aparițiile grupului în evenimente majore din oraș (precum recitalul din Piața Operei în decembrie 2015)[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Printre%20cele%20mai%20recente%20apari%C5%A3ii,care%20%C3%AEl%20avea%20%C5%9Fi%20trupa pressalert.ro]. Criticii și jurnaliștii de profil au privit favorabil demersul trupei, considerând-o '''un gardian al tradiției Phoenix''' și o platformă de lansare pentru noi talente. Faptul că Nicu Covaci și-a dat girul și chiar a urcat pe scenă alături de Vest Phoenix Cover a conferit proiectului o '''legitimitate''' în fața fanilor devotați Phoenix – practic o '''garanție''' că muzica originală este respectată și dusă mai departe în mod autentic[https://zilesinopti.ro/evenimente/vest-phoenix-cover-titi-dragomir-nemesis-art-club/#:~:text=Vest%20Phoenix%20Cover%20este%20singura,condus%C4%83%20de%20solistul%20Titi%20Dragomir zilesinopti.ro]. :::::Totuși, comparația directă cu '''Phoenix-ul original''' evidențiază diferențe de statut și impact. Phoenix (formația originală, fondată în 1962) a fost un fenomen cultural național, pionier al rock-ului românesc, cu o carieră de peste șase decenii, numeroase albume de creație și concerte de mare amploare. Vest Phoenix Cover, pe de altă parte, este un '''proiect tribut''' apărut mult mai recent, fără compoziții proprii de anvergură (în afara câtorva piese ocazionale) și care activează preponderent pe scena locală. '''Publicul larg''' din România asociază numele Phoenix în primul rând cu trupă originală și cu hiturile nemuritoare ale acesteia; Vest Phoenix Cover are un profil mai modest, adresându-se în principal comunității locale de fani și cunoscători. :::::Cu toate acestea, mulți admiratori consideră că '''Vest Phoenix Cover reușește să recreeze spiritul Phoenix''' într-un mod onorabil. Interpretările lor sunt fidele și pline de energie, lucru remarcat atât de spectatori cât și de membrii Phoenix cu ocazia colaborărilor. Spre exemplu, prestația Vest Phoenix Cover din deschiderea concertului Phoenix (decembrie 2015) a fost bine primită – “s-a cântat foarte bine” – semn că nivelul artistic a fost pe măsura așteptărilor fanilor veterani[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,Titi%20Dragomir%2C%20ini%C5%A3iatorul%20acestui%20proiect pressalert.ro]. De asemenea, invitarea trupei la evenimentele oficiale Phoenix (aniversarea de 55 de ani) a consolidat percepția că '''nu există o rivalitate''', ci mai degrabă o continuitate între Phoenix și Vest Phoenix Cover. Practic, proiectul cover a fost perceput ca '''un complement''' al Phoenix-ului original, menținând vie flacăra muzicii acestuia în paralel cu activitatea formației-mamă. :::::În ceea ce privește '''criticile''', acestea au fost rare și marginale. Unii sceptici ar putea argumenta că nicio trupă de cover nu poate egala importanța și creativitatea formației originale Phoenix – lucru de altfel recunoscut și de membrii Vest Phoenix Cover, care nu își propun să concureze cu legenda, ci să o omagieze. De asemenea, s-a observat că interesul unor '''cluburi și sponsori''' pentru astfel de proiecte locale nu este întotdeauna la nivelul dorit: Titi Dragomir menționa că managerii de club preferă adesea artiști foarte comerciali sau muzică de discotecă, în loc să sprijine promovarea tinerelor talente rock[https://www.pressalert.ro/2016/05/concert-de-sprijinire-tinerelor-talente-muzicale-alaturi-de-vest-phoenix-cover/#:~:text=Din%20p%C4%83cate%2C%20cei%20care%20conduc,c%C3%A2ntat%20%C3%AEn%2020%20decembrie%20%C3%AEn pressalert.ro]. Cu toate acestea, prin perseverență, Vest Phoenix Cover și-a construit o reputație solidă în Banat, reușind să atragă un public de nișă loial. :::::'''În concluzie''', Vest Phoenix Cover reprezintă un '''fenomen local de succes''': a îmbinat '''venerația față de Phoenix''' (asigurând continuitatea repertoriului iconic al acesteia) cu '''misiunea pedagogică''' de a aduce pe scenă generația tânără de muzicieni. Publicul i-a răsplătit cu apreciere pentru autenticitate și pasiune, iar '''moștenirea Phoenix''' a fost astfel transmisă mai departe. Dacă Phoenix-ul original rămâne de neegalat ca pionier al rock-ului românesc, Vest Phoenix Cover se evidențiază ca '''un continuator și catalizator''' al spiritului Phoenix în contemporaneitate – un '''tribut viu''' care dovedește că muzica legendară poate uni generații și poate continua să inspire, chiar și după dispariția fondatorului ei[[Nicu Covaci#:~:text=Nicu Covaci ,a fost un compozitor,|ro.wikipedia.org]]. :::::'''Surse:''' Vest Phoenix Cover – Pressalert, Radio Timișoara, Zile și Nopți, Life.ro, Wikipedia :::::* :::::[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:31 (EEST) ::::::Încerc să-l public. Cu niște corecturi, desigur. Și punctul de vedere neutru... "excepționalele", "legendara" "minunata" :))) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:44 (EEST) :::::::@[[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]]: Te rog să îi respecți pe ceilalți utilizatori și să manifești [[WP:MC|comportament civilizat]]. :::::::@[[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]]: Vă recomand să începeți de la [[Wikipedia:Ghid]]. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 24 mai 2025 21:51 (EEST) :::::::Anunta-ma daca reusesti. Multumesc cu recunostinta [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 22:32 (EEST) ::::::::Da, [[Vest Phoenix Cover|s-a reușit]]. Acum e în proces de modernizare și, vă rog să nu vă supărați dacă articolul va suna neutru ulterior. Aceasta este politica Wikipediei. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 22:38 (EEST) ::::::articolul [[Vest Phoenix Cover|s-a creat]]. O să încerc să îl repar [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 24 mai 2025 21:52 (EEST) == Rezultate concurs de scriere aprilie 2025 == [[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025#Articole câștigătoare|S-au afișat rezultatele]] la [[Wikipedia:Concurs de scriere|concursul de scriere]] - ediția [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 23|aprilie 2025]]. Felicitări din toată inima câștigătorilor! {{citat|Notă: pentru a intra în posesia pemiilor câștigătorii vor contacta [[:meta:Wikimedians of Romania and Moldova User Group|WMROMD]], precum și pe {{ut|Turbojet}} în ce privește [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1|donația de cărți]]}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 24 mai 2025 22:03 (EEST) == Articole despre matematică == Azi la [[Discuție:Număr impar]] a avut loc o lungă discuție, care a pornit de la o afirmație greșită din articol, făcută în 3 noiembrie 2006 de inițiatorul articolului, anonimul 81.196.69.235. Afirmația era: „Șirul numerelor pare pozitive: {{math|0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, ... , 2''n'' , ...2<sup>''n''</sup>, ...}}”. Afirmația este greșită, deoarece pentru termenul {{math|2''n''}} este valabilă pentru orice [[număr întreg]], dar pentru termenul {{math|2<sup>''n''</sup>}} este valabilă doar pentru [[număr natural |numerele naturale]]. Amestecul dovedește lipsa de rigurozitate a anonimului, care nu trebuia să adauge acel ultim termen, deoarece nu este nevoie de el, nu este expresia de definiție a unui număr par. Greșeala a rămas nedetectată aproape 20 de ani deoarece și termenii {{math|2<sup>''n''</sup>}} sunt pari pentru numerele naturale. Nu toți colaboratorii sunt matematicieni de formație, mulți fiind doar elevi care spun ce știu ei. Pentru a evita astfel de probleme este imperios necesar ca la aceste articole să se aplice [[WP:VER]] și să se ceară întotdeauna sursa afirmațiilor (fie și măcar o trimitere la articolul analog din en.wp sub forma „tradus...”, unde sunt mai mulți ochi de specialiști). Pornind de aici, utilizatorul ~2025-48507 a obiectat că pentru {{math|1=''n'' = 0}} numărul {{math|1=2<sup>''n''</sup> = 1,}} deci nu e un număr par. În loc să corecteze, s-a lansat într-o serie de afirmații care n-au nicio legătură cu matematica, și, dacă nu era greșeala anonimului, n-ar fi avut legătură nici cu articolul. În opinia mea este un trolling. Pafsanias a propus ștergerea acelei pagini de discuții, propunere cu care sunt de acord, căci nu este cazul ca și alți cititori să-și piardă vremea citind acea discuție, care, după eliminarea termenului greșit de către Andrei Stroe, nu mai are nicio legătură cu articolul, doar zăpăcește. [[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 17:58 (EEST) :asa, si noi ce sa facem?...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 18:17 (EEST) ::Am spus mai sus: dacă patrulați pe acolo, faceți abuzuri de {{f|nc}}, nu „iertați” nimic. Nu acceptați „argumente” de genul „matematica e o știință exactă, care n-are nevoie de surse”, pentru că destui utilizatori fac afirmații ''inexacte'', dar greu de depistat de nespecialiști. La întrebarea de ce n-am făcut eu asta vă spun că azi am citit prima dată acel articol deoarece n-am timp să citesc tot. Citesc doar ce văd în lista mea de pagini urmărite. Iar articolele matematice despre noțiuni din ciclul primar nu le urmăresc, deoarece am crezut că oricine știe această matematică, dar acum văd că nu este așa. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 19:13 (EEST) :::este ok, fac in masura in care ma voi uita in articolele din acest domeniu. Nu vad insa unde ati mai spus ce ziceti in al doilea mesaj. Chestia e ca suntem prea putini ca sa se faca treaba, unii suntem cu istoria, altii cu industriile, multi cu politica, altii cu artele si prozelitismul, unul cu sexul, altii cu traducerile si etc-ul este destul de restrans. Nu stiu cat de succes este semnalul dv in conditiile in care matematica nu e admirata de nimeni, cel putin pana ieri. Poate peste o luna cand va fi investit noul guvern in Romania, acesta impreuna cu olimpicul prezidential in matematica va aduce domeniul in actualitate. Doamne ajuta! ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 20:29 (EEST) ::::Prin paginile de discuție ale articolelor de mate este plin de revendicări că matematica se judecă cu mintea, nu cu sursele. Dar sunt de acord cu dvs. Eu scriu articole de mate și fizică pentru că am nevoie de astfel de noțiuni în articolele din specialitatea mea. În ultimul timp am fost surprins de ce puține legături roșii au apărut în articolele traduse recent din domeniul energiei. Nu le-am scris eu pe toate, mai sunt și alții interesați. ::::Totuși, ''politic'' este mai bine ca lumea să știe cu ce se mănâncă reactorii modulari mici care se spune că se vor instala la Doicești, deoarece vor costa foarte mult. Alte surse de informare sunt doar propaganda, care spune doar ceea ce se dorește să credem. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 27 mai 2025 21:29 (EEST) :::::In contextul schimbarilor climatice, la Doicesti, au distrus unitatea nu pentru reactorii modulari, ci pentru eliminarea pe buna dreptate a productiei de energie poluanta, ca si prin alte colturi ale tarisoarei. Acuma trebuie sa ne inarmam, sa ne aparam de dusmani, ca avem munitie doar ptr 10 minute de conflict, dupa spusele autoritatilor romane. Dar nu se stie cate pusti avem, poate vreo 10, adica vreo mie de gloante? E imperioasa dotarea armatei in primul rand cu gloante dupa modelul Stalingradului, macar le dam la soldati gloante, ca pustile si le vor procura ei pe campul de lupta de la cei morti. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 27 mai 2025 23:18 (EEST) ::::::Off, de ce nu putem fi și noi neutri și pacifiști ca [[Elveția]]? --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 27 mai 2025 23:26 (EEST) :::::::Pentru că Elveția se apară în alte moduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Noi nu avem avantajul ăsta. Plus că, deși e neutră, Elveția are totuși armată. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 28 mai 2025 00:58 (EEST) ::::::::Da, până și Papa are [[Garda Elvețiană Pontificală|gardă elvețiană]]. :) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 08:00 (EEST) :::::::::Ca fapt divers (off topic - dar legat de elvețieni): explicația pentru care elvețienii sunt cunoscuți din punct de vedere militar foarte bine este că erau în general săraci și nu prea aveau ce să scoată la înaintare cine știe ce economic, altceva decât forța brațelor. Cum nu prea aveau ce mare agricultură sau mare comerț să facă în arealul în care este astăzi Elveția, oamenii s-au orientat spre profesia militară, ajungând faimoși ca și mercenari. Au devenit printre altele, foarte cunoscuți pentru probitatea cu care-și onorau contractele de mercenari, fidelitatea gărzii elvețiene de la Tuileries în timpuL Revoluției Franceze fiind un exemplu celebru, pentru asta (e și o statuie la Lucerna care, comemorează lupta lor din 10 August 1792) :::::::::Iar ideea că ei ar fi pacifiști este o eroare. Au ajuns la echilibrul la care sunt acum pentru că s-au bătut între ei atât de rău, încât au concluzionat că este mai eficient să negocieze și să se înțeleagă. Eu am mai prins acum ceva anișori în Elveția, în tren, rezerviști care călătoreau cu armamentul individual de infanterie la ei, venind de la instrucția periodică. Și nu aș dori nimănui să aibă de-a face cu ''pacifismul'' poliției elvețiene... Aparentul lor pacifism este o problemă de educație corectă și de evaluare optimă a situației. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 mai 2025 15:46 (EEST) P.S. Un bun exemplu, [https://www.youtube.com/watch?v=2BmhHyyzh9o aici :)] == CEE Meeting 2025: call for session submissions == Hi everyone, The CEE Meeting 2025 programme committee wants to inform you that the deadline to submit a session proposal in the CEE Meeting is 31 May 2025, 23:59 CET. You can read more information about the process [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Submissions here] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Meeting_2025/Programme_development here]. We hope to see you in Thessaloniki! Best, Nikos [[Utilizator:NikosLikomitros|NikosLikomitros]] ([[Discuție utilizator:NikosLikomitros|discuție]]) 28 mai 2025 01:52 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="announcement-content" /> :''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]'' Dear all, This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats. The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4]. Here are the key planned dates: * May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6] * June 17 – July 1, 2025: Call for candidates * July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5] * August 2025: Campaign period * August – September 2025: Two-week community voting period * October – November 2025: Background check of selected candidates * Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]]. '''Call for Questions''' In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]] '''Election Volunteers''' Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]] Thank you! [1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results [2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter [3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024 [4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles [5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ [6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates Best regards, Victoria Doronina Board Liaison to the Elections Committee Governance Committee<section end="announcement-content" /> </div> [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 mai 2025 06:07 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:RamzyM (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 --> == Solicitare feedback pentru un nou articol: Paul Nicolau (Pescobar) == Bună ziua! Am lucrat la un articol despre antreprenorul român Paul Nicolau, cunoscut și ca Pescobar, în pagina mea de test: [[Utilizator: Sebi-093832/Sandbox]]. Aș aprecia dacă cineva ar putea arunca o privire și să-mi ofere sugestii despre structură, relevanță enciclopedică, neutralitate sau alte aspecte care ar trebui îmbunătățite. Mulțumesc! -- [[Utilizator:Sebi-093832|Sebi-093832]] ([[Discuție utilizator:Sebi-093832|discuție]]) 29 mai 2025 10:43 (EEST) :Fără [[wp:SÎ|surse]] este considerată [[WP:CO|cercetare originală]] și subiect [[WP:N|nenotabil]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 29 mai 2025 10:47 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="message"/> Hello everyone, ''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)'' The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''. This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable. The three main features of this extension are: * '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki. * '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''. * '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions. '''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment. The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]]) If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout. Thank you! <section end="message"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discuție]]) 29 mai 2025 19:47 (EEST)</bdi> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Udehb-WMF@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 --> == Întâlnirea din luna iunie a editorilor Wikipedia == Grupul de voluntari [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group Wikimedians of Romania and Moldova] vă invită joi, 5 iunie, de la ora 19:00, la o [[Wikipedia:Întâlniri/Online|întâlnire online]] în care puteți afla mai multe despre ce înseamnă Wikipedia pentru o bibliotecă publică și cum poate directorul unei biblioteci să faciliteze accesul la cunoaștere prin intermediul Wikipedia română. Invitat special va fi Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Astra din Sibiu, care va discuta despre importanța relației dintre Wikipedia și bibliotecari și despre creșterea vizibilității colecțiilor unei biblioteci în mediul online. Răzvan Pop este directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu din anul 2022, este de profesie istoric și are studii și lucrări în domeniul patrimoniului. Vă așteptăm cu întrebări și răspunsuri, ca întotdeauna într-un mediu prietenos. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 29 mai 2025 20:50 (EEST) == Formate "citat carte" sau "citat revista" - Probleme cu dată == {{Citat revista}} și {{Citat Carte}} au aceeași problemă: este imposibil să se afișeze luna și ziua cu parametrii "|luna=" și "|zi=" (același lucru este valabil și pentru month= și day=). În mod similar, este imposibil să se specifice două luni consecutive (acesta este adesea cazul revistelor care au numere care acoperă două luni consecutive). Dacă doriți să utilizați alternativa "|data=", nu puteți face acest lucru decât dacă specificați o zi specifică, iar multe articole nu au neapărat o dată specifică; uneori corespund unor numere lunare sau bilunare. => mesaj de eroare: „Verificați data pentru: |date= (add)”. Exemplu: vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu => Există mai multe exemple în Note (Alte referințe:) [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 14:05 (EEST) :Data e în principiu data publicării, nu perioada de timp acoperită de un număr al publicației. Aceasta poate fi adăugată la parametrul denumit {{para|număr}} sau {{para|issue}}. Când avem precizie mai mare (de la lună în sus), de obicei coincid. Dar perioada acoperită de un număr ține de număr, nu de data publicării. În cazuri ca acestea, este OK să avem la data publicării doar anul. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 30 mai 2025 14:29 (EEST) ::Mulțumesc! Voi folosi numar= [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] ([[Discuție utilizator:Albacore60|discuție]]) 30 mai 2025 18:53 (EEST) == [[Wikipedia:Robot|Bot]] == Vreau să întreb cum trebuie să procedez exact pentru a avea un Bot și care sunt sarcinile aprobate (am citit pagina [[Wikipedia:Robot]], dar nu m-a prea ajutat, mai ales pentru că nu mai sunt Birocrați care să îl aprobe și nu știu exact cum se va acorda exact statutul de către un Steward și în căt timp). În primul rând vreau să știu ce sarcini sunt aprobate. Mulțumesc anticipat pentru răspunsuri. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 15:10 (EEST) :Nu există sarcini preaprobate, fiecare persoană care rulează roboți cere permisiunea pentru fiecare sarcină la [[WP:SR]]. Tot acolo puteți vedea sarcini neatribuite, însă nu va aruncati la cele care au comentarii negative, e posibil să nu fie bine văzute de comunitate. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 15:54 (EEST) :: Am înțeles, dar cum încep cu creerea robotului? Întăi creez contul, dar apoi? --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 16:02 (EEST) :::Cel mai important e să decideți ce vreți să faceți. Dacă nu știți programare, sugerez să explorați mai întâi [[Proiect:Cod Wikipedia|ce a fost deja făcut]], în special scripturi cu care editati folosind propriul cont. Dacă vreti sa editați multe pagini, e totuși preferabil să folosiți un alt cont și să discutați modificările mai întâi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 30 mai 2025 17:08 (EEST) :::: Vreau întăi să creez un cont automat care șterge liniile goale inutile, iar apoi mai văd dacă mai fac unul, dar nu știu cum îl programez. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:13 (EEST) == Sincer, mă găndesc să mă retrag == Utilizatorul Țetcu Mircea Rareș a scris într-o descriere a modificării "câte tămpenii mai face ăsta...", ștergănd formatul {{f|Șr}} de pe pagina [[Președinția lui Nicușor Dan]] pe care l-am pus eu. Da, am greșit și am și pus formatul de avertizare {{f|au-vandalism4}} la creatorul paginii, care a mai fost blocat, pe pagina sa de discuții. Sincer, acest mesaj e mai mult un anunț. M-a supărat tare, încât dacă mă retrag nu voi mai contribui niciodată. Nu vreau încurajări, doar blocarea utilizatorului acesta mă poate opri cu siguranță, dar nu va avea loc, deoarece nu e suficient. Zic la revedere în avans Wikipediei. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 18:35 (EEST) :Păcat, chiar am crezut că ai avea intenții bune și că erai serios. Dar după faza cu candidatura, greșelile continue și o activitate de o lună fix (încheiată pe baza faptului că.. sincer nu îmi dau seama de ce ai fost așa nervos), îmi dau seama că n-am nicio idee ce intenții ai avut. Baftă în continuare! [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 31 mai 2025 06:22 (EEST) :Drum bun. Trebuia să ne spui la început cât 12 ani ai. Halucinant este că s-au găsit unii să-ți caute în coarne când gluma de candidatură trebuia respinsă din start. Noaptea minții.Tik-tokul e liber, ai obosit comunitatea destul. Țetcu Mircea Rareș 30 mai 2025 18:44 (EEST) == Infocaseta Conflict militar == Infocaseta Conflict militar nu arată și '''units1''', '''units2 '''(nici [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Infocaseta_Conflict_militar&action=edit aici] nu apar). Ex. În art. en:[https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bryansk_(1941) Battle of Bryansk (1941)] apare sectiunea ''Units involved ''cu: ''2nd Army 2nd Panzer Army 50th Armyn 13th Army 3rd Army'', în art. ro:[[Bătălia de la Breansk (1941)]] nu apare nimic. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 31 mai 2025 18:30 (EEST) == Cerere mutare pagină: Păducel Andrei-Valentin == Bună ziua! Vă rog să aprobați mutarea pagii [[Utilizator:Andreipaducel/Păducel Andrei-Valentin]] în spațiul principal sub titlul: '''Păducel Andrei-Valentin''' Pagina este despre mine, este redactată cu surse și respectă formatul enciclopedic. Nu am dreptul de mutare deoarece contul este recent. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 03:43 (EEST) :Articolele Wikipedia [[Wikipedia:NU#CV|nu sunt CV-uri]]. De altfel, ați citit [[Wikipedia:Autobiografii]]? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 04:40 (EEST) ::Am înțeles punctul de vedere exprimat și rămâne, desigur, la latitudinea dvs. decizia finală. Nu consider însă că articolul în cauză are natura unui CV, atâta timp cât este redactat într-un stil neutru, la persoana a treia, pe baza unor surse verificabile și respectând formatele enciclopedice ale platformei. ::În plus, nu există intenția de a aduce atingere principiilor sau calității conținutului Wikipedia. ::Voi continua să particip activ și constructiv la dezvoltarea conținutului enciclopedic de pe platformă, cu respect față de politicile comunității. [[Utilizator:Andreipaducel|Andreipaducel]] ([[Discuție utilizator:Andreipaducel|discuție]]) 1 iunie 2025 04:52 (EEST) :::{{ping|Andreipaducel}}: Mă scuzați că intervin, dar: :::* este autopromovare și este un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interes]]; :::* nu îndepliniți [[Wikipedia:Notabilitate|criteriile de notabilitate]]; :::* chiar și dacă primele două puncte nu ajung, nu este nici în [[Wikipedia:Manual de stil|formatul standard]]. :::Vă rog să vă uitați peste [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|ce nu este Wikipedia]]. Am fi foarte fericiți să continuați să contribuiți, atâta timp cât respectați principiile Wikipedia. Acest articol, totuși, nu le respectă. [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 1 iunie 2025 04:58 (EEST) == Consultarea jurnalului Reginei Maria a României == Bună! Sunt Konstantinos, de pe Wikipedia în franceză. În prezent, lucrez la căsătoria Prințesei Elisabeta a României cu Regele George al II-lea al Greciei la București, în 1921, și caut un Wikipediaian în limba română care să aibă acces la jurnalele Reginei Maria a României. Știu că Volumul III (și Volumul II) al jurnalelor vorbesc despre căsătorie, deoarece am găsit fragmente în limba engleză online. Cu toate acestea, îmi este dificil să citez aceste pasaje pentru că nu le cunosc numerele de pagină. De asemenea, nu vorbesc limba română (folosesc Google Translate pentru această postare), iar cumpărarea jurnalelor Reginei Maria nu m-ar ajuta. Dacă aveți acces la aceste lucrări (sau chiar la biografia Elisabetei scrisă de Diana Mandache), v-aș fi foarte recunoscător pentru ajutor. Cu respect, [[Utilizator:Konstantinos|Konstantinos]] ([[Discuție utilizator:Konstantinos|discuție]]) 1 iunie 2025 17:34 (EEST) PS - Puteți consulta schița mea despre căsătorie la această adresă: [[:fr:Utilisateur:Konstantinos/Brouillon5]] == Avem grafice! == Tocmai [https://www.mediawiki.org/wiki/Extension:Chart/Project/Updates#June_2025:_Deployment_to_all_wikis_complete_and_Lua_transforms_now_available a fost anunțat] faptul că noua extensie de grafice a fost instalată pe toate wikiurile. Va trebui să actualizăm multe lucruri, mai ales datorită limitărilor legate de unde pot sta datele, dar măcar putem începe să ne refacem paginile. Spor! [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 18:04 (EEST) :Înțeleg bine, sau ar cam ar trebui să mutăm în spațiul ''Data'' de la Commons toate dataseturile de tip csv și să le convertim în json? De exemplu toate astea [[Special:Prefixindex/Format:Grafic demografie/]].&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 09:57 (EEST) ::Yup. E o limitare majoră a soluției, am ridicat-o mai mulți anul trecut la Wikimania, dar echipa era super focusată pe securitate și performanță (motivele pentru care au fost dezactivate graficele) și probabil n-au mai făcut nimic. Ziceau totuși că vor face și Wikidata, dar momentan nu găsesc nimic în documentație. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:19 (EEST) :::Săptămâna viitoare cred că aș putea lucra la un cod de robot care să copieze datele și să le transforme. Dacă ești mai rapid, {{lang|en|be my guest}}. Oricum și eu va trebui să cer din nou flag de bot la Commons pentru asta. Am avut prin 2013-2014 când mai mutam fișiere, dar de atunci nu mai am. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 3 iunie 2025 17:09 (EEST) == Propunere mutare articol: Ciprian Petrescu == Am redactat și publicat în sandbox o versiune completă și neutră a articolului despre Ciprian Petrescu, antreprenor și specialist în publicitate DOOH și marketing digital. Articolul respectă criteriile de notabilitate, are surse verificabile și include contribuții originale în domeniul său. Vă rog o evaluare pentru mutarea în spațiul principal: 🔗 [[Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox|https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Ciprian.petrescu24/sandbox]] Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Ciprian.petrescu24|Ciprian.petrescu24]] ([[Discuție utilizator:Ciprian.petrescu24|discuție]]) 3 iunie 2025 12:03 (EEST) :Nu știu cine a venit cu ideea asta de a cere review, dar dacă aveti vreun grup de marketeri pe care faceți schimb de impresii, puteti să le dati chestia asta: :{{quote|Criteriul de includere a articolelor pe Wikipedia este<br/><big>'''ACOPERIREA DETALIATĂ ÎN MULTIPLE SURSE INDEPENDENTE DE SUBIECT'''</big>|[[WP:N]]}} :Adițional, puteți trece acolo și faptul că [[WP:ABIO|articolele autobiografice sunt puternic descurajate]] și că [[WP:CdI|există o politică despre conflictul de interese]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 14:25 (EEST) == Format nou de bun-venit == Bună seara! Doresc să creez un format de bun venit întârziat (prin traducere de la enwiki). Aș dori să cunosc care este părerea voastră despre acest format și dacă ar trebui să îl public drept format real. Puteți vedea formatul în starea curentă pe pagina [[Utilizator:Dimitrie569/teste]]. Vă urez o seară bună! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 3 iunie 2025 23:09 (EEST) :Formatul nostru este pus de o extensie, așa că nu întârzie niciodată ;) [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 3 iunie 2025 23:25 (EEST) ::Da, formatul ăla învechit de bunvenit ;) ::Atunci, pot să fac alte câteva formate de bunvenit, cum ar fi: {bunvenit-neînregistrat}, {bunvenit-neînregistrat-teste} și tot așa pentru ''constructiv'', ''neconstructiv'', ...? [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 4 iunie 2025 00:00 (EEST) :::Ce anume este învechit la acel format? Am încercat să-l tin actualizat de-a lungul anilor. Poate are prea multe informații, dar asta a fost forma agreată de comunitate la momentul respectiv. Oricum formatul propus nu îl înlocuiește pe acela din câte înțeleg. :::Pentru celelalte formate, vedeți și {{f|invitație}}, {{f|au-test1}} și alte formate de avertizare. Țineți cont că majoritatea patrulatorilor folosesc [[Wikipedia:Twinkle|Twinkle]], e important ca orice nou format să se regăsească și acolo. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:05 (EEST) == Proposal to enable the "Contribute" entry point in Romanian Wikipedia == {{Int:Hello}} Romanian Wikipedians, Apologies as this message is not in your language. {{Int:please-translate}}. The [[mediawikiwiki:Wikimedia_Language_and_Product_Localization|WMF Language and Product Localization]] team proposes enabling an entry point called "Contribute" to your Wikipedia. The [[:bn:বিশেষ:Contribute|Contribute]] entry point is based on collaborative work with other product teams in the Wikimedia Foundation on [[mediawikiwiki:Edit_Discovery|Edit discovery]], which validated the entry point as a persistent and constant path that contributors took to discover ways to contribute content in Wikipedia. Therefore, enabling this entry point in your Wikipedia will help contributors quickly discover available tools and immediately click to start using them. This entry point is designed to be a central point for discovering contribution tools in Romanian Wikipedia. '''Who can access it''' Once it is enabled in your Wikipedia, newcomers can access the entry point automatically by just logging into their account, click on the User drop-down menu and choose the "Contribute" icon, which takes you to another menu where you will find a self-guided description of what you can do to contribute content, as shown in the image below. An option to "view contributions" is also available to access the list of your contributions. [[Fișier:Mobile_Contribute_Page.png|Mobile Contribute Page]] [[Fișier:Mobile_contribute_menu_(detailed).png|Mobile contribute menu (detailed)]] For experienced contributors, the Contribute icon is not automatically shown in their User drop-down menu. They will still see the "Contributions" option unless they change it to the "Contribute" manually. We have gotten valuable feedback that helped us improve its discoverability. Now, it is ready to be enabled in other Wikis. One major improvement was to [[phab:T369041|make the entry point optional for experienced contributors]] who still want to have the "Contributions" entry point as default.           We plan to enable it '''on mobile''' for Wikis, where the Section translation tool is enabled. In this way, we will provide a main entry point to the mobile translation dashboard, and the exposure can still be limited by targeting only the mobile platform for now. If there are no objections to having the entry point for mobile users from your community, we will enable it by 17th June 2025. We welcome your feedback and questions in this thread on our proposal to enable it here. Suppose there are no objections, we will deploy the "Contribute" entry point in your Wikipedia. We look forward to your response soon. Thank you! On behalf of the WMF Language and Product Localization team. [[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] ([[Discuție utilizator:UOzurumba (WMF)|discuție]]) 4 iunie 2025 07:55 (EEST) :@[[Utilizator:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]] as the number of mobile editors is huge compared to desktop users, this change is more than welcome IMO. However, the order of the tasks seems weird. Shouldn't the newbies be encouraged to do some fixes before they jump to the translation tool (which is notoriously buggy btw...)? [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 iunie 2025 11:07 (EEST) ::Traducerile permit noilor editori să își aleagă subiectele care-i interesează într-un cadru deja existent și nu este muncă de întreținere. Ca notă, viitorul Wikipediei stă în traduceri, pentru că astfel se poate extinde conținutul de calitate între limbi, însă este nevoie de mai mulți care să testeze și să raporteze erorile tehnice din aplicație. [[Discuție utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] 6 iunie 2025 01:38 (EEST) :::Da, dar fără o oarecare practică prealabilă traducerile sunt incredibil de proaste. :::Exemplu: traducerea automată a textului „Bowshock example for a blunt body” a fost „Exemplu de Bowshock pentru un corp contondent”, în timp ce traducerea corectă este „Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont”. :::Începătorul, mai ales cel care nu știe, ci vrea să învețe și este interesat de subiectul pe care îl traduce, poate avea impresia că unealta de traducere este performantă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 6 iunie 2025 08:34 (EEST) ::::in curand, pana in 2030-2035, AI-ul va prelua controlul, mai ales datorita calculatorului cuantic care va da singularitatea imediat ce va fi pornit. Nu cred ca va mai avea cineva nevoie de contribuitorii de pe mobil, de astia expirati ca mine cu desctopul ce sa mai zic. Opinia mea tine cu traducerile si cred ca scula de traducere este foarte buna. Spun asta datorita ultimelor sondaje care s-au facut privind intelegerea limbilor. Covarsitoare sunt parerile oamenilor care transmit ideea ca romanii inteleg alte limbi mai bine ca limba lor materna, ::::tinerii, publicul tinta, avand dificultati majore in a scrie, citi, vorbi si intelege. Deci... traduceri sa fie, in orice limba ar fi ele. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 01:19 (EEST) :::::Desigur, situația reală este cea care reiese din sondaje. Faceți un sondaj dacă este adevărat că Adam a mușcat sau nu din mărul oferit de Eva și vedeți. Întrebarea dacă Adam și Eva au existat așa cum sunt descriși în Biblie sau nu nici nu se pune. Iar asta, bineînțeles, justifică traducerile proaste pe Wikipedia. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 10:45 (EEST) ::::::problema nu se pune asa... Problema fiind ca in viitorul apropiat nimeni nemaintelegand limba materna, recte cea romana ca de ea vorbim acum, ce rost mai au traducerile? din moment ce publicul tinta nu intelege ce citeste. Desigur ca fiind in situatia de a declara depasiri in intrecerea socialista si efortul de a face traduceri este liliputan, pe care nu le va mai corecta nimeni in viitor, este bine si asa cu traducirilii ca sa fie la to/ha. Oricum tefelistii vor citi in engleza, germana, bangladeșă etc... pe care le stiu mai bine ca pe limba romana. Oricum, eu sunt de acord sa se faca traduceri pentru ca la noi nu mai este cine sa mai contribuie cu ceva semnificativ si intr-o limba apropiata de intelegerea publicului tinta. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 9 iunie 2025 12:43 (EEST) :::::::Aveți dreptate, multe lucruri de aici sunt discutabile. De exemplu biografiile fotbaliștilor, cântăreților, scriitorilor și artiștilor plastici de mâna a doua. Niciun cititor nu beneficiază cu nimic citind aceste biografii. Și totuși, „la to/ha”, unii le traduc/scriu. Desigur, dezinteresat, atât pentru ei, cât și pentru subiecții acestor articole. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 9 iunie 2025 12:57 (EEST) == Procedură pentru revenire parțială == ===Este nevoie de un răspuns=== Să zicem că un utilizator face o modificare, iar modificarea include, să zicem, ceva ce are surse și merită păstrat, dar și ceva care e greșit/nu e neutru/orice care încalcă politicile. Care e procedura aici? Mă duc și scot eu manual partea care nu e conformă și scriu ceva pe pagina de discuții, sau dau revert la toată modificarea, pun mesaj și sper că utilizatorul vede mesajul și își reface modificarea cum trebuie? Mulțumesc anticipat cui își face timp să ajute acest editor junior :) -- [[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 20:05 (EEST) :::Depinde de proporția dintre modificările care merită păstrate și cele la care trebuie revenit. Dacă modificările sunt în cea mai mare parte fără un aport pozitiv merită dat revert, eventual cu menționarea bunei credințe și apoi e de așteptat ca cel care dă revert să reintroducă modificările care merită păstrate, în măsura în care aduc un aport pozitiv cert. Dacă sunt doar câteva erori și majoritatea modificărilor sunt ok, atunci trebuie "culese cireșele" neconforme. :::Pe de altă parte, la un vandal care recidivează e de așteptat să frece nervii și să consume timpul tuturor, astfel că, pentru câteva modificări potențial pozitive nu merită consumat timpul, așa că e de așteptat să existe un revert. În acest caz cine are timp și dispoziție se poate apuca "să pună la loc cireșele" bune de mâncat, dar oricum beneficiul obținut va fi de principiu, minim. :::Pe scurt, trebuie procedat de la caz la caz, cu mențiunea că în ce-i privește pe cei cărora li se poate prezuma buna credință, sau la cei au un istoric de modificări pozitive este de ales să li se explice în detaliu rațiunea modificărilor prin care li se dă eventual, revert și să se procedeze cu parcimonie și discernământ, etc.... Personal, în acest gen cazuri pot alege să rescriu pur și simplu porțiunea respectivă sau rescriu complet prin copierea unei versiuni anterioare, fără a da revert, după care reintroduc modificările cu care sunt de acord. Evident, mai sunt și alte moduri de a proceda. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 9 iunie 2025 20:53 (EEST) ::::Aș mai adauga că există tot felul de unelte care vă facilitează munca în aceste scenarii. Eu am unul care permite editarea din fereastra de diff, de exemplu. Din păcate nu sunt documentate, dar puteți să vă uitați în [[Utilizator:Strainu/common.js]] (și pagina echivalentă a celorlalți useri). [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 11 iunie 2025 10:52 (EEST) ===Este nevoie (numai) de un răspuns?=== :@[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]]@[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]]: Amice wikipedia a devenit o glumă proastă, total ineficientă în combaterea vandalismului, pt&nbsp; că politicile în domeniu sunt din punctul meu de vedere de o sublimă stupiditate. Mai sunt vreo 3 administratori activi, și ăia blazați și sufocați, doar n-or fi ei mai fraieri decât ceilalți care lipsesc cu desăvârșire. Acum 16 ani nu puteai să respiri aici fără să îți sară unul în cârcă la 2 minute: Urzica care urzica, faimosul rachetomodelist plin de șarm din Târgoviște, plus cei actuali. Acum moarte clinică: articolul George Pușcaș a fost vandalizat de zeci de ori azi, nici unul n-a avut chef să-l protejeze. Și au mai rămas azi cel puțin vreo 10-15 articole vandalizate. De acum încolo să patruleze cine dorește sau cine e sănătos și are timp de aruncat pe fereastră. Ajunge. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 21:09 (EEST) ::{{ut|Țetcu Mircea Rareș}} Atunci erau mai puțini utilizatori, iar numărul vandalilor era mai mic. Astăzi orice puști de 4-5 ani are un telefon conectat la Internet și trebuie să verifici mult mai multe modificări. Dacă stai să dai 4-5 mesaje de avertizare la fiecare vandalism, atunci poți să te lași de meserie. E necesară blocarea mai rapidă a celor care intră aici doar ca să piardă timpul utilizatorilor serioși. Ai introdus o obscenitate, blocare pe loc. Idem, în alte cazuri. Păstrăm avertizările în trepte doar pentru utilizatorii care au un potențial pozitiv pentru comunitate. Așa cred eu că trebuie procedat. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 09:25 (EEST) :::[[Special:Contribuții/~2025-65951|Acesta este noul model]] care se preconizează? Blocare imediată după o singură contribuție, fără comunicarea ei pe pagina de discuție și fără drept de apel (nici prin cerere de deblocare, nici prin mesaj email)? Este vorba de un utilizator care a folosit și alte conturi temporare în același scop? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 12:55 (EEST) :::::La [[Wikipedia:Patrulare]], se precizează că atunci când sunt identificate modificări distructive trebuie să se constate și modul în care acestea sunt făcute: '''intenționat''' sau '''din greșeală'''.<br> '''Propunere:''' În funcție de acest aspect, propun să se decidă în mod excepțional blocarea în doar doi pași pentru modificările distructive comise intenționat, respectiv blocarea comună în cinci pași pentru cele pricinuite din greșeală.<br>Pentru aplicarea blocării rapide în doi pași, patrulatorilor le-ar fi utile două noi formate de avertizare: {{f|amdi}} ({{red|■ Avertizare}} pentru modificare distructivă intenționată) și {{f|amdi-bis}} ({{red|■■ Propunere de blocare}} pentru modificare distructivă intenționată în mod repetat). Cel din urmă va fi cam cum este {{f|test5}}, dar putem acționa cu el pe lanțul scurt. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::::Există și în prezent formate de avertizare cu un singur nivel: {{f|FAP}}, {{f|obscen}}. După aplicarea lor, la următoarea abatere urmează blocarea. Pentru modificări grave, poate fi folosit direct și singurul avertisment {{f|au-vandalism4im}}. Dar folosirea acestuia pentru orice act pueril de vandalism, chiar agasant, mi se pare disproporționată. Mai mult, există diferențe înrijorătoare între atitudinile adoptate de diverșii patrulatori și nu mai avem o conduită comună pe care să o opunem cazurilor de vandalism. Unii patrulatori tratează „babuinii” ca rebuturi umane și cer blocarea lor pe termen lung, alții anulează vandalismele și nici măcar nu adresează mesaje de avertizare. Dacă e nevoie și de alte formate de mesaje standardizate, foarte bine, să le adoptăm! Dar le vom aplica cu toții în mod consecvent? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 21:59 (EEST) ::::Dle Pafsanias, vă rog să vă ocupați dvs. din acest moment de avertizarea în trepte a tuturor vandalilor care își bat joc de munca utilizatorilor serioși. Pentru fiecare penis adăugat în articol, dați câte un avertisment din treaptă în treaptă și explicati-le părintește ce au greșit. Vă rog să stați aici cel puțin 4-5 ore zilnic ca să vedeți că nu e un caz singular, ci o campanie întreagă, și să explicați fiecăruia pe rând că nu e bine ce au făcut și cât de utili ar putea deveni pentru Wikipedia. Promit să nu intervin câtva timp și-l rog și pe dl Tetcu să facă la fel. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:30 (EEST) :::::Nu am nicio obligație să combat vandalismul și-mi pot îndeplini sarcinile o dată la 5-6 luni (că alți sysopi) ca să nu-mi pierd drepturile. De Tetcu, vă rog să nu-mi scrieți dacă mă veți vedea activ și veți constata acte de vandalism, pentru că există colegi dornici să se ocupe cu mai multă atenție decât mine. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 13:35 (EEST) :::::::Stimate domnule Donarius, vă rog să nu vă supărați. Nu am observat niciun penis în cazul pe care l-am semnalat mai sus. De fapt, nu exista nicio obscenitate, niciun atac la persoană și modificarea rău intenționată nici măcar nu avea vreun efect vizibil în pagină. Sunt de acord că nu e un caz singular, că suntem confruntați cu un număr mare de vandalisme mai ales anonime, dar nu cred că trebuie să compensăm prin reacții exagerate propriile noastre neajunsuri. Ar fi mai util să aplicăm o stategie coerentă de patrulare și reguli consecvente, recunoscute de toți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:49 (EEST) ::::::::Spuneti asta pentru că nu ați fost martor al campaniei de ieri și din zilele anterioare și judecați izolat un caz care face parte dintr-o multitudine de cazuri. Da, luând o așa pare o reacție disproporționată, dar aveți încredere în mine că nu este deloc așa cum pare privind de la distanță, ci un răspuns la un val de vandalizări care au trecut aproape neobservate timp de mai multe ore. Vreți să îmbunătățiți strategia de patrulare? Implicați vă mai mult nu pentru a mă arăta pe mine cu degetul, ci pentru a îmbunătăți climatul de lucru de aici. Vă asigur că după blocările mele de ieri a fost liniște timp de câteva ore și s a putut lucra (de cine a vrut, inclusiv de anonimii și temporarii bine intenționați) mult mai eficient. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 14:44 (EEST) ::::::::::Nu a fost în intenția mea să vă arăt pe dumneavoastră cu degetul. Am menționat un caz și am întrebat dacă acesta este modelul care se preconizează. Din mesajele anterioare am înțeles (poate greșit) că s-ar tinde spre o astfel de soluție. Eu nu consider administratorii vinovați de lipsa de eficiență a sistemului de patrulare. Nu am remarcat ieri cereri de blocare, de protejare, de ascundere a modificărilor sau alte reclamații care să fi rămas nerezolvate. Restul sarcinilor care țin de patrularea schimbărilor recente și anularea vandalismelor pot fi realizate de orice patrulator și chiar de utilizatori fără drepturi speciale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:13 (EEST) :::::::::::Nu ați găsit acele cereri pentru că e o apatie aproape totală aici. Unii au văzut și nu le-a păsat, alții nici nu s-au uitat pe Schimbările recente. Cine să scrie reclamații in acest caz? Dar actele de vandalism au existat și au proliferat, beneficiind de lipsa de interes a celor prezenți. A intervenit doar Patrocle și după un timp dl. Tetcu, care anula o modificare și venea altul și vandaliza din nou, iar anula, iar apărea o vandalizare. A da avertismente în trepte în acest caz era pur și simplu o pierdere de vreme. După intervențiile mele (care au urmărit doar modificările rău intenționate, vă asigur) s a făcut liniște deoarece au rămas doar persoanele care făceau activități utile sau măcar bine intenționate. Nu am de gând să continui cu acest stil, am procedat în caz de forță majoră și am alte treburi pe aici, dar modul în care a răspuns acum o parte a comunității mă face să cred că situația se va repeta cât de curând. Mult succes în combaterea vandalismului celui care se va mai ocupa de el. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 iunie 2025 15:30 (EEST) ::::::::::::dupa cum se vede exista o lipsa acuta de voluntari care sa se ocupe de vandalism. Ar trebui facuta o campanie externa pentru atragerea lor, similara cu cea a bibliotecarilor care pun o multime de referinte acolo unde nu exista. De ce nu s-ar putea ca intr-un parteneriat cu institutii de profil sa nu se poata lega colaborari cu tinerii din universitati? Poate un mesaj catre Academia Romana ar fi util sau la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București etc. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 21:28 (EEST) :::::::::::::[https://www.facebook.com/share/p/1AaJxfiaqa/ Se fac eforturi] de atragere a studenților.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) ::::::::::::::pfoaiii... se vad la prima vedere patru baieti, restul domnisoare. E foarte tare stirpea asta Dacă. Bărbații unde-or fi? Sigur sigur, campania asta va inregistra un maxim succes ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 22:18 (EEST) :::::::::::::::Putem transpune dorința Dvs. în următorul apel de campanie: „Vrem mai multe penisuri!” //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 10:37 (EEST) ::::::::::::::::Voiam să anulez mizeria asta misogina marca Asybaris, dar ar înseamna să pierdem contextul pentru această perlă, așa că o să procedez și eu ca Donarius cu vandalii... [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 11 iunie 2025 10:43 (EEST) == Ziua Internațională a Refugiaților 2025 == [[File:Banner Ziua Internațională a Refugiatului 2025.png|International Refugee Day 2025 Banner]] [[Meta:Wikimedians of Romania and Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova]] vă invită să scrieți sau să îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile lor fundamentale, precum și despre cărți, filme sau orice alte subiecte pe această temă. Campania [[Wikipedia:Ziua Internațională a Refugiaților 2025|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] începe astăzi, 10 iunie, și se va încheia pe 25 iunie 2025. #inimideschise și facem lumea mai frumoasă. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 19:46 (EEST) 6o7j48aympvp5s8ezkfz9ft9pz8srl1 0 7609 17025032 16924465 2025-06-11T09:18:20Z Evelina Frunzete 690028 am adăugat resursele electronice disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17025032 wikitext text/x-wiki {{despre|un fost prim-ministru al României}} {{Infocaseta Om politic | functia = [[Lista prim-miniștrilor României|Prim-ministru al României]] | inceput = [[11 octombrie]] [[1863]] | sfarsit = [[26 ianuarie]] [[1865]] | vicepresedinte= | deputat = | predecesor = [[Nicolae Kretzulescu]] | succesor = [[Constantin Bosianu]] | functia2 = [[Miniștri români ai Afacerilor Externe|Ministru al Afacerilor Externe]] | inceput2 = [[27 aprilie]] [[1876]] | sfarsit2 = [[23 iulie]] [[1876]] <br/> [[3 aprilie]] [[1877]] – [[24 noiembrie]] [[1878]] | predecesor2 = [[Dimitrie Cornea]] ([[1876]]) <br/> [[Nicolae Ionescu (publicist)|Nicolae Ionescu]] ([[1877]]) | succesor2 = [[Nicolae Ionescu (publicist)|Nicolae Ionescu]] ([[1876]]) <br/> [[Ion Câmpineanu]] ([[1878]]) | functia3 = [[Lista de miniștri de interne ai României|Ministru al Afacerilor Interne]] | inceput3 = [[11 octombrie 1863]] – [[ ianuarie]] [[1865]] <br/> [[16 noiembrie]] [[1868]] – [[24 ianuarie]] [[1870]] <br/> [[17 noiembrie]] [[1878]] – [[25 noiembrie]] [[1878]] <br/> [[11 iulie]] [[1879]] | sfarsit3 = [[17 aprilie]] [[1880]] | predecesor3 = [[Nicolae Kretzulescu]] <br/> [[Anton I. Arion]] <br/> [[Constantin A. Rosetti]] <br/> [[Ion Brătianu]] | succesor3 = [[Constantin Bosianu]] <br/> [[Dimitrie Ghica]] <br/> [[Ion Brătianu]] <br/> [[Ion Brătianu]] | circumscriptia = | partid = [[PNL]] | sotia = Ecaterina Jora | profesia = politician, istoric, jurnalist, critic literar | religia = | semnatura = Signature of Mihail Kogalniceanu.png | note = <div style="text-align:center">Președinte al [[Academia Română|Academiei Române]]</div> | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = titular}} }} '''Mihail Kogălniceanu''' ({{Date biografice}}) a fost un om politic de orientare liberală, [[avocat]], [[istoric]] și [[publicist]] [[Români|român]] originar din [[Principatul Moldovei|Moldova]], care a devenit cel de-al treilea [[prim-ministru al României]] la [[11 octombrie]] [[1863]], după [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Unirea din 1859]] a [[Principatele Dunărene|Principatelor Dunărene]] în timpul [[domnitor|domniei]] lui [[Alexandru Ioan Cuza]], și mai târziu a servit ca [[Lista miniștrilor români de externe|ministru al Afacerilor Externe]] sub domnia lui [[Carol I al României|Carol I]]. A fost de mai multe ori [[Ministerul Administrației și Internelor|ministru de interne]] în timpul domniilor lui Cuza și Carol. A fost unul dintre cei mai influenți [[intelectual]]i români ai generației sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului). Fiind un liberal moderat, și-a început cariera politică în calitate de colaborator al [[Lista domnilor Moldovei|prințului]] [[Mihail Sturdza]], în același timp ocupând funcția de director al [[Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași|Teatrului Național din Iași]] și a publicat mai multe opere împreună cu [[Vasile Alecsandri]] și [[Ion Ghica]]. A fost redactor șef al revistei ''[[Dacia Literară]]'' și profesor al ''[[Academia Mihăileană|Academiei Mihăileane]]''. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza [[Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională|discursului inaugural]] cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției ''[[Dorințele partidei naționale din Moldova]]''. După [[Războiul Crimeii]], prințul [[Grigore Alexandru Ghica]] l-a însărcinat cu elaborarea unui pachet de legi pentru abolirea [[Sclavia în România|robiei romilor]]. Împreună cu Alecsandri, a editat revista unionistă ''[[Steaua Dunării (ziar)|Steaua Dunării]]'', a jucat un rol important în timpul alegerilor pentru [[Unirea Principatelor Române#Divanurile Ad-hoc|Divanurile ad-hoc]], și l-a promovat cu succes pe Cuza, prietenul său pe tot parcursul vieții, la tron. Kogălniceanu a susținut prin propuneri legislative eliminarea [[Dregătorie|rangurilor boierești]] și [[secularizarea averilor mănăstirești]]. Eforturile sale pentru reforma agrară au dus la o [[moțiune de cenzură]], care a declanșat o criză politică care a culminat cu lovitura de stat din mai 1864, provocată de [[Alexandru Ioan Cuza]] pentru implementarea reformei. Cu toate acestea, Kogălniceanu a demisionat în 1865, în urma conflictelor cu domnitorul. După un deceniu, a pus bazele [[Partidul Național Liberal (România)|Partidului Național Liberal]], dar mai înainte de asta, a jucat un rol important în decizia României de a participa la [[Războiul Ruso-Turc (1877-1878)|Războiul Ruso-Turc din 1877-1878]], război care a dus la recunoașterea independenței țării. În ultimii ani de viață a fost o figură politică proeminentă, președinte al [[Academia Română|Academiei Române]] și reprezentant al României în relațiile cu [[Franța]]. == Tinerețea == S-a născut la [[Iași]], în familia [[boier]]ilor [[moldoveni]] [[familia Kogălniceanu|Kogălniceanu]], fiind fiul ''[[Vornic]]ului'' Ilie Kogălniceanu și strănepotul lui [[Constantin Kogălniceanu]] (cunoscut pentru că a semnat în anul 1749 documentul prin care a fost desființată iobăgia în Moldova, emis de Prințul [[Constantin Mavrocordat]]).<ref>Gorovei, p.6, 7, 8, 10</ref> Mama lui Mihail, Catinca (născută Stavilla&nbsp;– sau Stavillă), a fost, conform spuselor lui Kogălniceanu, „dintr-o familie românească din [[Basarabia]]”.<ref name="Gorovei, p.6">Gorovei, p.6</ref> Deși Kogălniceanu a scris, la un moment dat, cu mândrie că „familia mea nu și-a avut originile în oameni sau țări străine”.<ref name="Gorovei, p.6"/>, într-un discurs susținut cu ceva timp înainte de moartea sa, Kogălniceanu a afirmat că mama sa Catinca Stavilla a fost descendentă „a unei familii genoveze, stabilită de secole în colonia Genoveză a [[Cetatea Albă|Cetății Albe]] (Akerman), care s-a răspândit în toată Basarabia”.<ref name="Dezrobirea țiganilor">''Dezrobirea țiganilor,...''</ref> În timpul vieții lui Mihail Kogălniceanu au existat confuzii în privința datei nașterii sale, unele surse indicând anul 1806, drept an al nașterii, dar în discursul susținut în fața [[Academia Română|Academiei Române]], a indicat data exactă a nașterii sale așa cum a fost notată de tatăl său în registrul familiei.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Menționând, de asemenea, că [[naș]]a sa a fost Marghioala Calimach, o boieroaică provenită din [[familia Callimachi]], care s-a măritat cu un membru al [[Familia Sturdza|familiei Sturdza]], și era mama lui [[Mihail Sturdza]] (care avea să-i fie lui Kogălniceanu protector, dar și adversar).<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Kogălniceanu a fost educat la [[Mănăstirea Trei Ierarhi]] din Iași, înainte de a fi de instruit de către [[Gherman Vida]], un călugăr care aparținea [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]] și care era asociat cu [[Gheorghe Șincai]].<ref>Anineanu, p.62; Gorovei, p.9</ref> A terminat școala primară din [[Miroslava, Iași|Miroslava]], unde a învățat la [[pension]]ul lui Cuénim.<ref>Anineanu, p.62; Gorovei, p.9; Maciu, p.66</ref> În acea perioadă i-a întâlnit pentru prima dată pe poetul [[Vasile Alecsandri]] (ambii au studiat la Vida și Cuénim), pe [[Costache Negri]] și pe Cuza.<ref>''Enciclopedia Revoluțiilor''; Anineanu, p.62; Gorovei, p.9; Maciu, p.66</ref> În acea perioadă, Kogălniceanu și-a dezvoltat o pasiune pentru istorie, cercetând vechile cronici moldave.<ref name="Gorovei, p.9">Gorovei, p.9</ref> Ajutat și de prințul Sturdza, Kogălniceanu și-a continuat studiile în străinătate, inițial în orașul francez [[Lunéville]] (unde a fost îngrijit de fostul tutore al lui Sturdza, abatele Lhommé) și mai târziu la [[Universitatea Humboldt din Berlin]].<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; ''Encyclopedia of Revolutions''; Gorovei, p.9; Iorga, ''La Monarchie de juillet et les Roumains''</ref> Unul dintre colegii săi a fost și viitorul filozof [[Grigore Sturdza]], fiul domnitorului.<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Vianu, Vol.II, p.281</ref> Șederea sa în Lunéville a fost întreruptă de intervenția oficialităților [[Imperiul Țarist|ruse]], care implementaseră în Moldova ''[[Regulamentul Organic]]'' și care considerau că, deși se afla sub influența lui Lhommé (participant la [[Revoluția Franceză]]), studenții erau influențați de idei rebele. Astfel toți studenții moldoveni, inclusiv fiii lui Sturdza și ai altor nobili, au fost retrași din școlile franceze la sfârșitul anului 1835 și au fost înscriși la instituțiile de învățământ din [[Prusia]].<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Iorga, ''La Monarchie de juillet et les Roumains''</ref> === Atitudinea față de femei === Kogălniceanu s-a remarcat printr-o înalt rafinată și întrucâtva emancipată atitudine față de femei, despre al căror gen avea să scrie în 1841: "femeia, în lexiconul meu, înseamna o ființă gingașă, slabă, drăgălașă, frumoasă, făcută din flori, din armonie și din razele curcubeului, capricioasă, ră [rea] câteodată, bună mai multe ori, o ființă făcută pentru amor, menită a pune în lanțuri pe eroii cei mai neînduplecați, care pentru un zâmbet te face de-ți vinzi viața din astă lume, și partea din rai din cealaltă lume, care are un suflet ce ințălege tot ce este frumos, care pentru cel mai mic lucru cateodată plânge și altă dată îi în stare să-și jartfească viața, care îi destoinică să facă faptele cele mai mari, care când îi blândă ca o turturică, când turbată ca o leoaică, care când îi crudă, când miloasă; femeia este un amestec de grații, de bunătate, de răutate, de duh, de cochetărie de slăbiciuni și de tărie, a căreia mai toată viața se mărginește între a iubi și a fi iubită; o femeie, în sfârșit, este un ceva ce nu se poate nici descrie, nici numi, nici hotărî matematicește, un ceva ce este cel mai rar lucru din Moldova".<ref name=":0">Mihail Kogălniceanu, 'Iluzii pierdute'. În ''Scrieri.'' Texte alese și studiu introductiv de Geo Șerban. București: Editura Tineretului. Fragmente citate de la pp. 60-61.</ref> Ironia elitismul kogălnician temperează subtilitatea descrierilor sale romantice, așa cum transpare din fragmentul în care scriitorul sugerează că, cel puțin în Moldova, "găsești de ajuns mame, neveste, văduve, fete, slute, șchioape, chioare, vornicese, bănese, pitărese, negustorițe, bacalite, țâgance și alte asemena creaturi ce se nasc, cresc, se mărită, fac copii și mor. Dar ''femei'', asta-i cam greu" (aldine în original).<ref name=":0" /> Cu toate acestea, eseistul rămânea de opinia, relativ atipică vremurilor sale, că "femeia este făcută pentru alta ceva mai înalt decât a poronci și a căuta numai prozaicile trebi a gospadăriei; o socot de o mișie mai nobilă în societatea europeană. De aceea, măcar ca entuziasmul meu pentru Napoleon covârșește toată comparația, totuși nu pot să-i iert nedreapta ură ce avea pentru Doamna de Staël, numai pentru că era o femeie de geniu" (ibidem, p.&nbsp;63). În mod similar, Kogălniceanu descria dragostea precum "cea mai nobilă din toate patimile, care ațâță la fapte mari, care însuflețează eroismul și geniul, care dă idei de cinste și de slavă, care înviază, care farmăcă [farmecă], care aduce pre om într-o lume de visuri, unele mai aurite decât altele, cine-l cunoaște, cine-l slăvește?" (ibidem, p.&nbsp;61). Același idealism romantic se sparge, în cazul lui Kogălniceanu, de reciful realităților valahe: "A iubi însemnează la noi a se lua, a se schimba, a se lepăda, a se uita, spre a se îngurlui [n.ed.: "a se însoți din dragoste"] și a se despărți iarăși, fără ca patima să lase cât de puțină întipărire în inima acelor ce zic că simțesc amorul" (idem). <gallery> Imagine:Ilie Kogalniceanu.jpg|Ilie Kogălniceanu Imagine:Catinca Stavilla.jpg|Catinca Stavilla Imagine:Kogalniceanu youth.jpg|Mihail Kogălniceanu în uniformă de iuncăr, la 18 ani. </gallery> === În Berlin === [[Fișier:OpernplatzUniversitaet1855.jpg|thumb|300px|[[Universitatea Humboldt din Berlin]] în 1855]] În timpul perioadei petrecute la [[Berlin]], i-a cunoscut și a fost influențat de juristul [[hughenoți|hughenot]] [[Friedrich Carl von Savigny]], de [[Alexander von Humboldt]], [[Eduard Gans]] și în special de profesorul [[Leopold von Ranke]],<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; ''Encyclopedia of Revolutions''; Vianu, Vol.II, p.273-277</ref> ale cărui idei asupra necesității politicienilor de a fi la curent cu știința istoriei au fost rapid adoptate de Kogălniceanu.<ref name="Gorovei, p.9"/> În paginile pe care le-a dedicat influenței exercitate de [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel]] asupra gândirii românești, [[Tudor Vianu]] a afirmat că mai multe principii legate de [[hegelianism]] au fost un atribut comun al mai multor profesori din Berlin în timpul șederii lui Kogălniceanu.<ref>Vianu, Vol.II, p.273-277</ref> Politicianul a adoptat punctul de vedere care se afla în rezonanță cu cel al lui Hegel, mai ales principiul conform căruia legile trebuiau să se adapteze spiritului individual al națiunilor.<ref>Vianu, Vol.II, p.276-277, 311</ref> Kogălniceanu avea să scrie mai târziu cu mândrie că a fost primul dintre studenții români ai lui Ranke și a susținut că, în conversațiile cu Humboldt, a fost prima persoană care a folosit echivalentele moderne din [[limba franceză]] a cuvintelor „român” și „România” („roumain” și „Roumanie”) înlocuind referirile la „moldovean” și „[[Țara Românească|valah]]”, precum și variantele vechi folosite înaintea sa de intelectualul [[Gheorghe Asachi]];<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> istoricul [[Nicolae Iorga]] a afirmat că Kogălniceanu a jucat un rol în popularizarea acestor denumiri ca fiind cele standard.<ref name="ReferenceA">Iorga, ''La Monarchie de juillet et les Roumains''</ref> Kogălniceanu a făcut cunoștință cu [[Frederica de Mecklenburg-Strelitz|Frederica, Ducesă de Cumberland]], și a devenit prieten apropiat al fiului ei [[George al V-lea de Hanovra]], viitorul conducător al [[Regatul Hanovra|Regatului Hanovrei]].<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Inițial găzduit de o comunitate a [[hughenoți]]lor din [[diaspora]], a fost mai târziu invitatul unui pastor [[Calvinism|calvin]] pe nume Jonas, în a cărui locuință a fost martor la adunările activiștilor care erau în favoarea [[Unificarea Germaniei|Unificării Germaniei]].<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> În conformitate cu propriile sale amintiri, grupul său de moldoveni a fost ținut sub supravegherea atentă a lui [[Alexandru Sturdza]], care l-a ajutat să scrie ''Études historiques, chrétiennes et morales'' ("Studii istorice, creștine și morale").<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> În timpul călătoriilor din vară în [[Pomerania]], în orașul [[Heringsdorf]], l-a întâlnit pe romancierul [[Willibald Alexis]], cu care a devenit prieten, și care i-a ținut o prelegere despre reforma agrară a [[Lista regilor Prusiei|regelui prusac]] {{Rege|Frederic Wilhelm|III|Prusiei}},<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Mai târziu, Kogălniceanu a observat efectele reformei în vizita lui la [[Alt Schwerin]], și a avut posibilitatea de a reproduce rezultatele sale în țara sa natală.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> [[Fișier:Kogalniceanu - Histoire.jpg|thumb|200px|Primapagine din ''Histoire de la Valachie, de la Moldavie, et des Vlaques transdanubiens'', semnată de ''Michel de Kogalnitchan'' (1837)]] Familiarizându-se treptat cu subiectele sociale și istorice, Kogălniceanu și-a început munca la primele sale două volume: un studiu de pionierat [[Romii din România|despre romi]] și lucrarea în limba franceză ''Histoire de la Valachie, de la Moldavie, et des Vlaques transdanubiens'' („Istoria Valahiei, Moldavei, și a valahilor transdunăreni”, primul volum într-o sinteză a [[Istoria României|Istoriei române]]). Ambele au fost publicate pentru prima dată în 1837 în [[Confederația Germană]].<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Gorovei, p.9; Iorga, ''La Monarchie de juillet et les Roumains''</ref> În plus, el a scris o serie de studii despre [[literatura română]].<ref name="Gorovei, p.9"/> A semnat cele trei opere cu varianta franțuzită a numelui, ''Michel de Kogalnitchan'',<ref>Djuvara, p.128-129; Iorga, ''La Monarchie de juillet et les Roumains''</ref> care era ușor greșită (folosea cazul partitiv de două ori: odată în particula franceză "de", și a doua oară în [[sufix]]ul românesc "-an").<ref>Djuvara, p.129</ref> După ce a trezit suspiciunile prințului Sturdza prin susținerea fățișă a tineretului intelectual reformist din acele zile și prin opoziția față de regimul ''Regulamentului Organic'', Kogălniceanu a fost împiedicat să-și finalizeze [[doctorat]]ul și a revenit la Iași în 1838, unde a primit funcția de [[adjutant]] al prințului.<ref name="Encyclopedia of Revolutions">''Encyclopedia of Revolutions''</ref> == Împotriva Prințului Sturdza == {{Articol principal|Dacia Literară}} În următoarele decenii, el a publicat un număr mare de lucrări, inclusiv eseuri și articole, prima sa ediție a Cronicilor Moldovei, precum și alte cărți și articole, înființând mai multe periodice: ''Alăuta Românească'' (1838), ''Foaea Sătească a Prințipatului Moldovei'' (1839), ''[[Dacia Literară]]'' (1840), ''Arhiva Românească'' (1840), ''Calendar pentru Poporul Românesc'' (1842), ''[[Propășirea]]'' (redenumit ''Foaie Științifică și Literară'', 1844), și multe [[almanah]]uri.<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Călinescu, p.77; Gorovei, p.9; Iorga, ''La Monarchie de juillet et les Roumains''; Vianu, p.250</ref> ''Dacia Literară'' și ''Foaie Științifică'', care erau redactate împreună cu Alecsandri, [[Ion Ghica]], și [[Petre Balș]], au fost suprimate de autoritățile moldovene, care le-au considerat suspecte.<ref>Anineanu, p.63-64; Călinescu, p.77</ref> Împreună cu [[Costache Negruzzi]], a publicat toate lucrările lui [[Dimitrie Cantemir]] care existau în acele timpuri, iar mai târziu și-a cumpărat propria tiparniță, cu care dorea să tipărească edițiile complete ale cronicilor moldave, inclusiv pe cele ale lui [[Miron Costin]] și [[Grigore Ureche]] (după mai multe întreruperi asociate cu opțiunile sale politice, proiectul a fost realizat în 1852).<ref>Călinescu, p.77; Vianu, Vol.I, p.82</ref> În acest context, Kogălniceanu și Negruzzi au încercat „occidentalizarea” publicului moldav, fiind interesați de domenii din cele mai variate, inclusiv de [[bucătăria românească]]: almanahurile publicate de ei au avut în prim-plan aforisme bazate pe obiceiuri culinare menite să educe populația rurală despre rafinamentul și bogățiile [[Bucătăria europeană|bucătăriei europene]].<ref name="Grigorescu, p.20-21">Grigorescu, p.20-21</ref> Kogălniceanu a susținut mai târziu că, împreună cu prietenul său, a fost „pionierul artei culinare în Moldova”.<ref name="Grigorescu, p.21">Grigorescu, p.21</ref> Cu Dacia Literară, Kogălniceanu a început să-și promoveze idealul [[Romantism|romantic]] al „specificului național”, care va avea o mare influență asupra lui [[Alexandru Odobescu]] și a altor figuri literare.<ref>Vianu, Vol.I, p.71, 104, 413</ref> Unul dintre principalele obiective ale publicațiilor sale a fost extinderea gamei de acoperire a culturii moderne românești dincolo de limitele ei timpurii în care fusese bazată mai mult pe traduceri din literatura occidentală; [[Garabet Ibrăileanu]] a arătat că aceasta a fost însoțită de un atac voalat îndreptat către [[Gheorghe Asachi]] și publicația sa ''[[Albina Românească]]''.<ref name="Ibrăileanu, Amestec de curente...">Ibrăileanu, ''Amestec de curente...''</ref> Mihail Kogălniceanu a criticat mai târziu fățiș varianta de limbă română literară propusă de Asachi, bazată pe [[arhaism]]e și [[Fonemă|foneme]] franțuzite,<ref name="Ibrăileanu, Amestec de curente..."/> și pe care o considera inconsistentă. El l-a criticat pe Asachi și pentru ceea ce considera a fi o influență excesivă a poeziei străine în opera lui.<ref name="pzpoezie">[[Paul Zarifopol]], ''[[:wikisource:ro:Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade|''Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade'']] (wikisource)</ref> Au apărut tensiuni și între Kogălniceanu și Alecsandri, după ce primul a început să-l suspecteze pe colaboratorul său, pentru reducerea contribuțiilor sale la ''Foaie Științifică''.<ref name="Anineanu, p.64">Anineanu, p.64</ref> În această perioadă, Kogălniceanu a păstrat legături strânse cu fostul său coleg Costache Negri și cu sora sa Elena, devenind una din principalele figuri din cercul intelectual găzduit de familia Negri în [[Costache Negri, Galați|Mânjina]].<ref>Maciu, p.66</ref> El s-a apropiat și de profesorul de limba franceză și eseistul [[Jean Alexandre Vaillant]], care era implicat și el în proiecte liberale fiind în același timp interesat și de lucrările cronicarilor moldoveni.<ref name="Ursu, p.15">Ursu, p.15</ref> Intelectualii din acele zile au speculat că Kogălniceanu ar fi contribuit cu mai multe secțiuni la eseul lui Vaillant despre Moldova și Valahia (''La Roumanie'').<ref name="Ursu, p.15"/> În mai 1840, în timp ce era secretarul personal al Prințului Sturdza, a devenit director (împreună cu Alecsandri și Negruzzi) al [[Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași|Teatrului Național din Iași]],<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Anineanu, p.64; Călinescu, p.77; Iorga, ''La Monarchie de juillet et les Roumains''; Senelick, p.311-313</ref> după ce domnitorul a decis unirea celor două teatre din oraș, din care unul găzduia reprezentații în franceză.<ref>Senelick, p.313</ref> În anii care au urmat, la acest teatru, devenit cel mai popular de acest gen din țară, s-au jucat comedii cunoscute din [[Teatrul Franței|repertoriul francez]]<ref name="ReferenceA"/> și a debutat și Alecsandri ca dramaturg.<ref name="Anineanu, p.64"/> Treptat, teatrul a început să fie supus cenzurii lui Sturdza.<ref>Senelick, p.314-315</ref> În 1843, Kogălniceanu a ținut o cunoscută prelegere inaugurală despre istoria națională la nou-înființata ''[[Academia Mihăileană|Academie Mihăileană]]'' din Iași, discurs ce i-a influențat puternic pe studenții români de la [[Universitatea din Paris]], precum și generația pașoptistă<!-- (''vezi [[Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională]]'')-->.<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Călinescu, p.77; Gorovei, p.9</ref> Printre profesorii Academiei Mihăilene se numărau [[Ion Ghica]], [[Eftimie Murgu]] și [[Ion Ionescu de la Brad]].<ref name="Encyclopedia of Revolutions"/> Conținutul discursului a fost în parte determinat de refuzul lui Sturdza de a-i da aprobarea de a publica, și a constituit un proiect revoluționar.<ref name="Călinescu, p.77">Călinescu, p.77</ref> Printre altele, el făcea referire explicit la cauza comună a tuturor românilor care trăiau în [[Moldova]] și [[Țara Românească]], precum și a zonele aflate în [[Imperiul Austro-Ungar]] și în [[Imperiul Rus]]: <blockquote>"...țara mea este orice loc de pe Pământ unde se vorbeste românește, și istoria națională este istoria întregii Moldove și Țării Românești, și cea a fraților din [[Ardeal]].”<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Boia, ''History and Myth'', p.131</ref></blockquote> === Revoluția === {{Articol principal|Revoluția de la 1848 din Moldova}} [[Fișier:Dorintile partidei.jpeg|thumb|200px|Coperta actului ''[[Dorințele partidei naționale din Moldova]]'']] În jurul anului 1843, Kogălniceanu era suspectat de autoritățile din Moldova din cauza entuziasmului său pentru reformă. În 1844 i s-a revocat dreptul de a ține prelegeri de istorie.<ref name="Revolutions p.9">''Encyclopedia of Revolutions''; Gorovei, p.9</ref> În timp ce călătorea în [[Viena]] ca reprezentant secret al opoziției politice moldovene (încercând să se apropie de [[Klemens Wenzel von Metternich|Metternich]] și să discute despre detronarea lui Sturdza)<ref name="Encyclopedia of Revolutions"/> i-a fost suspendat pașaportul. Întemnițat pentru scurt timp după revenirea la Iași, s-a implicat la scurt timp în politica din Țara Românească, ajutându-l pe prietenul său, Ion Ghica: în februarie, în timpul unei sărbători naționaliste, a călătorit la [[București]], unde s-a întâlnit cu membrii organizației secrete ''Frăția'' și cu cei ai aripii sale politice legale, ''Soțietatea Literară'' (printre care se numărau Ghica, [[Nicolae Bălcescu]], [[August Treboniu Laurian]], [[Alexandru G. Golescu]] și [[C. A. Rosetti]]).<ref name="Encyclopedia of Revolutions"/> După ce și-a vândut biblioteca personală ''Academiei Mihăilene'',<ref name="edcalat">Eugen Denize, [http://www.revistatribuna.ro/arhiva/tribuna28.pdf "Călători români în Spania secolului al XIX-lea"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090325034113/http://www.revistatribuna.ro/arhiva/tribuna28.pdf|date=2009-03-25}}, în ''[[Tribuna (Romania)|Tribuna]]'', Nr. 28, noiembrie 2003</ref> Kogălniceanu a stat la Paris și în alte orașe din [[Europa de Vest]] între 1845 și 1847, aderând la ''[[Societatea Studenților Români]]'' împreună cu Ghica, Bălcescu și Rosetti, prezidată de poetul francez [[Alphonse de Lamartine]].<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Ursu, p.15</ref> El a frecventat și ''La Bibliothèque Roumaine'',<ref name="ReferenceA"/> aderând la [[Francmasonerie]], mai precis la [[Lojă masonică|loja]] denumită ''L'Athénée des Étrangers'' („Ateneul Străinilor”), împreună cu majoritatea românilor reformiști din Paris.<ref name="surcel">Vasile Surcel, [http://old.jurnalul.ro/articol.php?id=19728 „Istoria României și lojile masonice”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110725161400/http://old.jurnalul.ro/articol.php?id=19728 |date=2011-07-25 }}, în ''[[Jurnalul Național]]'', 11 octombrie 2004</ref> În 1846, a vizitat [[Spania]], încercând să fie martor la nunta reginei {{Rege|Isabella|II|Spaniei|f}} cu [[Francisc, Duce de Cádiz|ducele de Cádiz]], fiind însă curios și în ce privește dezvoltarea culturii spaniole.<ref name="edcalat"/> La sfârșitul călătoriei, a scris ''Notes sur l'Espagne'' („Note despre Spania”), un volum în franceză în care combină genul memorialistic, literatura de călătorie și istoriografia.<ref name="edcalat"/> O vreme, el și-a concentrat activitatea pe cercetarea izvoarelor istorice, extinzându-și seria de cronici moldave pe care le edita și le tipărea.<ref name="Gorovei, p.9"/> La acea vreme, a reluat legăturile cu Vaillant, care l-a ajutat să-și publice articolele în ''[[Revue de l'Orient]]''.<ref name="Ursu, p.15"/> Mai târziu avea să spună: „Nu am venit la Paris doar ca să învățăm cum să vorbim franțuzește ca francezii, ci și să împrumutăm ideile și lucrurile de trebuință ale unei națiuni atât de luminate și de libere”<!-- de recuperat citatul original, traducerea înapoi nu e acceptabilă-->.<ref name="ReferenceA"/> După declanșarea [[Revoluțiile din 1848|revoluțiilor europene din 1848]], Kogălniceanu a fost prezent în prima linie a politicii naționaliste. Deși, din mai multe motive, el nu a semnat „Petițiunea-proclamațiune” din martie 1848, care a dus la declanșarea [[Revoluția de la 1848 din Moldova|revoluției în Moldova]], el a fost considerat a fi unul din instigatori, iar domnitorul Sturdza a ordonat să fie arestat.<ref name="Encyclopedia of Revolutions"/> Kogălniceanu a scăpat de arestare, a lansat mai unele dintre cele mai dure atacuri împotriva lui Sturdza și, astfel, în iulie, se oferise o recompensă pentru prinderea sa „viu sau mort”.<ref name="Encyclopedia of Revolutions"/> Spre sfârșitul verii, a trecut granița cu Austria în [[Bucovina]], unde s-a refugiat pe proprietatea [[Familia Hurmuzachi|fraților Hurmuzachi]] (în paralel, [[Revoluția de la 1848 din Țara Românească|revoluția munteană]] reușise să preia puterea la [[București]]).<ref name="Revolutions p.9"/> {{Wikisource|Dorințele partidei naționale în Moldova}} Kogălniceanu a devenit membru și principal ideolog al Comitetului Revoluționar Moldovenesc Central din exil.<ref name="Revolutions p.9"/> Manifestul său, ''[[Dorințele partidei naționale din Moldova]]'' (august 1848), era, practic, un proiect constituțional ce enumera țelurile revoluționarilor români.<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Gorovei, p.9; Maciu, p.66</ref> El contrasta cu cererile anterioare prezentate de revoluționari lui Sturdza, în care se cerea respectarea strictă a ''[[Regulamentul Organic|Regulamentului Organic]]'' și oprirea abuzurilor.<ref name="Iorga, 1848">Iorga, ''La Révolution de 1848...''</ref> În cele 10 secțiuni și 120 de articole,<ref name="Gorovei, p.9"/> manifestul cerea, printre altele, autonomie internă, drepturi civile și politice, [[separația puterilor în stat]], abolirea privilegiilor boierești, desființarea clăcii și unirea cu Țara Românească.<ref name="Revolutions p.9"/> Referindu-se la acest din urmă ideal, Kogălniceanu a scris că el reprezintă: <blockquote>„cheia bolții, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național”.<ref name="Gorovei, p.9"/></blockquote> În același timp, el a publicat un proiect explicit de constituție, care dezvolta felul în care ''Dorințele'' se pot traduce în realitate.<ref name="Encyclopedia of Revolutions"/> Kogălniceanu a trimis articole și revistei ''Bucovina'', publicație a [[Revoluția de la 1848 în Imperiul Austriac|revoluționarilor români din Austria]].<ref name="Encyclopedia of Revolutions"/> În ianuarie 1849, o epidemie de [[holeră]] l-a obligat să plece în [[A Doua Republică Franceză|Franța republicană]], unde și-a continuat activitățile de susținere a revoluției române.<ref name="Encyclopedia of Revolutions"/> === Reformele Prințului Ghica === {{Articol principal|Sclavia în România}} [[Fișier:Alecsandri and Ghica in Istanbul, 1855.jpeg|thumb|200px|[[Ion Ghica]] (pe scaun) și [[Vasile Alecsandri]], fotografiați în [[Istanbul]] (1855)]] În aprilie 1849, o parte din cerințele Revoluției de la 1848 au fost îndeplinite de [[Tratatul de la Baltalimani#Tratatul de la Baltalimanı din 1849|Tratatul de la Baltalimani]], prin care cele două puteri suzerane ale ''[[Regulamentul Organic|Regulamentului organic]]'' [[Imperiul Otoman]] și [[Imperiul Țarist]] l-au numit pe [[Grigore Alexandru Ghica]], un susținător al cauzei liberale și unioniste, ca [[Lista domnilor Moldovei|Prinț al Moldovei]] (pe de altă parte, se confirmă înfrângerea puterii revoluționare din Țara Românească).<ref name="Encyclopedia of Revolutions"/> Ghica a permis întoarcerea inițiatorilor evenimentelor din 1848 din exil, și i-a numit pe Kogălniceanu, [[Costache Negri]] și [[Alexandru Ioan Cuza]] în funcții administrative.<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Maciu, p.67</ref> Măsurile luate de prinț, împreună cu înfrângerea Rusiei în [[Războiul Crimeii]], au dus la introducerea ideilor și dorințelor liberale comprimate în ''Dorințele partidei naționale din Moldova'' din 1860.<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Djuvara, p.332-333</ref> Kogălniceanu a fost numit în diverse poziții guvernamentale la nivel înalt, în același timp continuându-și contribuțiile sale culturale și a devenit figura principală a grupului ''[[Partida Națională]]'', care a solicitat fuziunea celor două [[Principatele Dunărene|Principate Dunărene]] sub o singură administrație.<ref name="Revolutions p.9"/> În 1867, reflectând implicarea sa, el a declarat: <blockquote> „Nu este o nici o reformă, nici un act național unic, din care numele meu ar fi absent. Toate legile importante au fost făcute și contrasemnate de mine...”<ref name="Gorovei, p.9"/></blockquote> Și-a inaugurat cariera legislativă sub conducerea Prințului Ghica. Pe 22 decembrie 1855 a lucrat cu [[Petre Mavrogheni]] la legislația privind abolirea [[Sclavia în România|robiei]] romilor care a fost acceptată de [[Sfatul boieresc]].<ref>''Dezrobirea țiganilor,''...; Achim, p.111-112; Djuvara, p.278</ref> Prințul Sturdza i-a eliberat din robie pe romii din proprietatea boierilor și a celor deținuți de stat în ianuarie 1844.<ref>''Dezrobirea țiganilor,''...; Achim, p.111-112</ref><ref>''Dezrobirea țiganilor,''...</ref> Ghica a fost determinat să finalizeze procesul dezrobirii de soarta lui Dincă, un bucătar rom cu școală care și-a ucis nevasta franțuzoaică și apoi s-a sinucis, după ce i s-a atras atenția că nu va fi eliberat de stăpâni, [[familia Cantacuzino]].<ref>Djuvara, p.275-278</ref> Prințul Ghica a încercat și să îmbunătățească situația țăranilor stabilind prin lege sfârșitul împrumuturilor rapide și a reglementat faptul că țăranii nu puteau fi înlăturați de pe pământurile la care lucrau.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Această măsură a dus la efecte puțin durabile; conform lui Kogălniceanu, „cauza [acesteia] ar trebui să fie căutată în măreția proprietarilor de pământ, în slăbiciunea guvernului, care, prin însăși natura sa, a fost provizoriu, și, astfel, lipsit de putere”.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> === Divanul ad-hoc === [[Fișier:Theodor Aman - Proclamarea Unirii.jpg|thumb|320px|Proclamarea Unirii Moldovei cu Țara Românească, pictură de [[Theodor Aman]]]] Întreruptă de intervențiile Rusiei și Austriei în timpul războiului Crimeii, activitatea sa ca reprezentant al '''Partidei Națională''' a fost reușită după [[Tratatul de la Paris (1856)|Tratatul de la Paris din 1856]], atunci când Moldova și Țara Românească au intrat sub directa supraveghere a puterilor europene (care cuprindeau, alături de Rusia și Austria, [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei]], [[Al Doilea Imperiu Francez]], [[Regatul Sardiniei]], și [[Prusia]]). Conform lui, membrii Divanul a început să ia în considerare acordurile de la Paris, și în special Convenția din 1858 în ceea ce privește cele două țări, și o [[Constituția României|Constituție a României]], pe loc până în 1864.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> În plus, Kogălniceanu a început tipărirea revistei ''[[Steaua Dunării (ziar)|Steaua Dunării]]''<ref>{{Citat web|url=https://adt.arcanum.com/ro/view/SteoaDunarii_1855/?query=TEXT=(robii+%C5%A3igani)&pg=0&layout=s|titlu=Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38) {{!}} Ziarele Arcanum|publisher=adt.arcanum.com|accessdate=2025-04-10|limbă=ro}}</ref> în Iași: un [[purtător de cuvânt]] unionist, acestă publicare a primit sprijin din partea lui Alecsandri și a sa publicație ''[[România Literară]]''.<ref>Anineanu, p.64; Maciu, p.67</ref> Kogălniceanu l-a încurajat pe [[Nicolae Ionescu (publicist)|Nicolae Ionescu]] să publice revista ''L'Étoile de Danube'' în [[Bruxelles]], ca o variantă în limba franceză a publicației ''Steaua Dunării'' care va servi la răspândirea viziunilor ''Partidei Naționale''.<ref name="Iorga, La guerre de Crimée">Iorga, ''La guerre de Crimée...''</ref> În acest timp, el a corespondat cu [[Abdolonyme Ubicini|Jean Henri Abdolonyme Ubicini]], un eseist francez și călător care a jucat un rol minor în răscoala din Țara Românească, și care a susținut cauza României în țara sa natală.<ref name="Iorga, 1848"/> Ales de către colegiul electoral al proprietarilor de terenuri din [[județul Dorohoi]] în [[Divanul ad-hoc]], un ansamblu nou-înființat, prin prin care moldovenii au câștigat dreptul de a decide propriul viitor, a rămas în discuții cu reprezentanții Divanului din Țara Românească din Divanul lor, și și-a reluat campania în favoarea unirii și a autonomiei sporite, precum și principiile de [[Stat neutru|neutralitate]], [[Democrație reprezentativă|guvern reprezentativ]], și, după cum a spus mai târziu, aducerea la conducerea țării a unui „prinț străin”.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Cu toate acestea, atât Kogălniceanu cât și Alecsandri, s-au prezentat inițial în calitate de candidați pentru titlul [[Regență|regent]] de Caimacam -Alecsandri, care era mai popular, a renunțat primul, pentru a-l susține pe [[Costache Negri]].<ref name="Anineanu, p.64"/> Candidatura lui Negri a fost respinsă de către otomani, care a preferat să-l numească pe [[Teodor Balș]] (iunie 1856).<ref>Maciu, p.67-68</ref> În urma alegerilor din septembrie 1857, întreaga '''Partidă Națională''' a ales să-l sprijine pe Cuza la tronul Moldovei.<ref name="Anineanu, p.64"/> Acest lucru a venit după ce [[Nicolae Vogoride]], noul '''Caimaicam''', a realizat o [[fraudă electorală]] anti-unionistă - scrutin anulat de către verdictul comun al lui [[Napoleon al III-lea al Franței|Napoleon al III-lea]] și [[Regina Victoria]] (9 august 1857, pentru prima dată lumii pe 26 august).<ref>Djuvara, p.355-356; Iorga, ''La guerre de Crimée...''</ref> A jucat un rol decisiv în decizia Divanului de a elimina privilegiile și [[Dregătorie|rangurile boierești]], anulând astfel de acte legislative impuse pentru prima dată de prințul [[Constantin Mavrocordat]].<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Maciu, p.68</ref> Propunerea finală, impunerea efectivă a unei legi pentru toți, serviciul militar obligatoriu și eliminarea scutirilor de taxe după rang, a fost făcută de o comisie care în care se aflau Kogălniceanu și [[Vasile Mălinescu]], și a fost adoptată de către Divan pe data de [[29 octombrie]] [[1857]], cu 73 din 77 de voturi (restul de 4 au fost abțineri).<ref name="Dezrobirea țiganilor"/>, Kogălniceanu a remarcat cu mândrie că „întreaga națiune a acceptat această mare reformă, și toată lumea, foști prinți, marii boieri, boierii de rang inferior, familiile privilegiate, au primit acest reformă egalitaristă, renunțând, chiar și fără legi speciale, la tot ceea ce deriva din [[Ancien Régime|vechiul regim]], și chiar tot ce semăna cu vechiul regim”.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> El a reținut că doar doi membri ai clasei boierești au refuzat să respecte noile principii ''[[Vornic]]ii'' [[Iordache Beldiman]] (în Moldova) și Ioan Manu (în Țara Românească).<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> În noiembrie, Partida Națională a adoptat o lege care consemna sfârșitul discriminării religioase împotriva tuturor ne-ortodocșilor creștini din Moldova (în special, [[Biserica Romano-Catolică din România|față de romano-catolici]] și [[Armenii din România|armeni]] [[Biserica Apostolică Armeană|gregorieni]]).<ref name="Maciu, p.68">Maciu, p.68</ref> Legea a fost propusă de Negri.<ref name="Maciu, p.68"/> Multe dintre eforturile lui Kogălniceanu au fost axate pe rezolvarea chestiunii țărănești, dar, cum a admis, electoratul boieresc l-a amenințat cu concedierea dacă îndrăznea să insiste.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Prin urmare, el a semnat propunerea mai moderată a lui [[Dimitrie Rallet]], care prevenea instituirea unor noi ''[[corvée]]s'' de către boieri, lăsând alte probleme pentru a fi discutate într-un plen viitor și permanent.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Proiectul a fost din prima respins de o mare majoritate a Adunării, ceea ce a dus, după părerea lui Kogălniceanu, la crearea a doi poli, unul liberal și unul conservativ, înlocuind unionismul și cauzând conflicte în fosta majoritate unionistă (care a dus la formarea partidelor [[Partidul Național Liberal (România)|Național Liberal]] și [[Partidul Conservator (1880-1918)|Conservativ]]).<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Dejucând planurile opoziției de Vogoride și grupul său de discipoli conservator în timpul noilor alegeri pentru Divan, Kogălniceanu a fost capabil să-l promoveze Cuza în Moldova pe [[17 ianuarie]] [[1859]], ceea ce a dus la alegerea lui Cuza în aceeași postură în Țara Românească (5 februarie) - unirea [[de facto]] a celor două țări ca [[Principatele Unite]].<ref>''Encyclopedia of Revolutions''; Djuvara, p.332, 356; Gorovei, p.9-10</ref> În octombrie 1858, el a făcut o propunere clară în ceea privind unificarea, pe care, după cum a menționat, a trecut de vot cu numai cu numai două voturi împotrivă ([[Alecu Balș]] și [[Nectarie Hermeziu]], locțiitorul de episcop de la Roman), fiind anunțat public de [[Ion Roata]], reprezentantul țăranilor pentru [[județul Putna]].<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> În timpul anului 1859, Kogălniceanu a stat din nou în Divanul ad-hoc și a adunat sprijin pentru Cuza de la toate facțiunile din tabăra unionistă, promovând în același timp lui candidatura în [[București]] - prin urmare, profitând de ambiguitățile din Tratatul de la Paris.<ref name="Gorovei, p.9"/> === Capitala Principatelor Unite === : ''Articol principal [[Principatele Unite]]'' La [[24 ianuarie]] [[1859]], în urma dublei alegeri ca domnitor a lui [[Alexandru Ioan Cuza]] se realizează de fapt unirea Principatelor. Noul domnitor este întâmpinat cu entuziasm la [[29 ianuarie]] 1859 de bucureșteni. În ziua în care Cuza a ajuns ''[[domnitor]]'', Mihail Kogălniceanu l-a primit cu un discurs emoționant.<ref>Gorovei, p.9-10</ref> La sfârșitul anului 1859, Mihail Kogălniceanu susține ideea ca București să devină capitală a Principatelor motivând prin faptul că țările europene și Turcia considerau Bucureștiul drept capitală, aici erau reședințele consulatelor străine, începuse deja transportarea arhivelor cancelariilor de la Iași către București, spunând printre altele: {{citatgh|Orașul Bucuresci este de seculi făcut pentru ca să fie Capitala României. Aproape de arterul principal al comerciului, al bogățiilor Principatelor Unite, Dunărea, pe drumul cel mare al Occidentului către Orient, cu o populațiune numeroasă, compactă și eminament românească, Bucurescii este apoi singurul oraș care are elementul cel mai puternic al unei țării, clasa sau starea de mijloc. Nicăierea, în nici un oraș al României nu există un centru de lumini mai mari, un popul cu aspirațiuni mai naționale și mai liberale, un spirit public mai neatârnat. Nicăieri opiniunea publică n-a putut a se dezvolta și domni mai mult decât în Bucuresci.|Mihail Kogălniceanu}} === Secularizarea averilor mănăstirești === {{Articol principal|Secularizarea averilor mănăstirești}} [[Fișier:Opening of the Parliament, Cuza, 29 February 1860.jpg|thumb|250px|Deschiderea primului parlament al României, 1862]] Din 1859 până în 1865, Kogălniceanu a fost numit de mai multe ori liderul cabinetului Principatelor Unite, fiind responsabil pentru multe din reformele asociate cu domnia lui Cuza.<ref name="Revolutions p.10">''Encyclopedia of Revolutions''; Gorovei, p.10</ref> Cele mai importante sunt secularizarea averilor mănăstirești din 1863, un pas spre [[reforma agrară din 1864]] (care a venit în același timp cu abolirea ''corvezilor'').<ref name="Revolutions p.10"/> Deși opoziția politică a împiedicat la început implementarea reformei agrare propuse de el, Mihail Kogălniceanu este văzut ca persoana responsabilă pentru modul în care a fost în cele din urmă realizată de Cuza.<ref>Boia, ''Romania: Borderland of Europe'', p.81; Dénes, p.448-449; Gorovei, p.10</ref> După multe reforme, schimbările legislației au venit la finalul unui proces început în 1860, atunci când instituția de reglementare a proiectelor legislative pentru cele două principate, Comisia Comună din Focșani, dominată de conservatori, a refuzat să pună bazele reformei agrare.<ref name="Giurescu p.147">''Dezrobirea țiganilor,...''; Giurescu, p.147</ref> În schimb, a pus capăt ''corvezilor'', permițând și țăranilor să aibă control asupra propriilor case de pe pământurile boierești și o parcelă de [[pășune]].<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Stavrianos, p.353</ref> Cunoscută ca ''Legea Rurală'', proiectul a avut parte de sprijinul premierului de atunci, [[Barbu Catargiu]], lider al conservatorilor, ținta până atunci a unor critici vocale din partea lui Kogălniceanu.<ref name="Giurescu p.147"/> Pe 6 iunie 1862, proiectul a fost dezbătut în [[Parlamentul României|Parlament]], ceea ce a dus la răcirea relațiilor dintre Cuza și Conservatori.<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Giurescu, p.147-148</ref> Conform istoricului [[L. S. Stavrianos]], aceștia din urmă au considerat proiectul avantajos pentru că, pe lângă conservarea moșiilor s-a creat un grup considerabil de țărani fără pământ și dependenți, care puteau constitui forță de muncă ieftină.<ref>Stavrianos, p.353</ref> În aceeași lună, Catargiu a fost asasinat misterios pe [[Dealul Mitropoliei]], în timp ce se întorcea de la Filaret, unde a participat la o festivitate de comemorare a revoluției muntenești (i-a urmat în funcție [[Nicolae Kretzulescu]], după prim-ministrul interimar [[Apostol Arsachi]]).<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Giurescu, p.148</ref> Pe 23 iunie, ''Legea Rurală'' a fost adoptată de către Parlament, dar Cuza nu a promulgat-o.<ref>Giurescu, p.148; Stavrianos, p.353</ref> Potrivit lui Kogălniceanu, conservatorii Arsachi și Kretzulescu erau reticenți cu privire la propunerea de lege care urma să fie revizuită de către Cuza, știind-o era sortită respingerii de către domnitor.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Discuțiile s-au îndreptat apoi către chestiunea confiscării pământurilor mănăstirilor [[Biserica Ortodoxă Greacă|ortodoxe grecești]] din România (proprietățile lor mari și scutirile de impozite de care se bucurau atrăgeau controverse încă din perioada [[Fanarioți|fanariotă]]).<ref name="Clark, p p.352">Clark, p.53; Giurescu, p.148; Stavrianos, p.352</ref> Spre sfârșitul lui 1862, veniturile acestora au fost preluate de stat și, în vara anului următor, călugărilor greci li s-a oferit suma de 80 de milioane de [[piaștri]], în schimbul pământurilor tuturor mănăstirilor.<ref name="Giurescu, p.148">Giurescu, p.148</ref> Deoarece Imperiul Otoman a propus o mediere internațională, Cuza a luat inițiativa și, la 23 octombrie 1863, a demis cabinetul Kretzulescu, nominalizând în loc propriii oameni de încredere: Kogălniceanu ca premier și ministru de interne, Dimitrie Bolintineanu în calitate de ministru al cultelor.<ref name="Giurescu, p.148"/> În scopul de a preveni alte tensiuni internaționale, ei au decis să generalizeze confiscarea tuturor moșiilor Bisericilor Ortodoxe, atât cele grecești, cât și cele ale mănăstirilor ortodoxe române.<ref name="Giurescu, p.148"/> Rezoluția a fost adoptată cu 97 de voturi parlamentare din 100.<ref name="Giurescu, p.148"/> Mai târziu, Bisericii Grecești i s-a prezentat o ofertă de 150 de milioane de piaștri drept compensație,<ref name="Giurescu, p.148"/> ofertă care a fost considerată prea mică de către clerici, inclusiv de către Patriarhul Sofronie al III-lea.<ref name="Giurescu, p.148; Stavrianos, p.352">Giurescu, p.148; Stavrianos, p.352</ref> În consecință, statul român a considerat chestiunea închisă.<ref name="Giurescu, p.148; Stavrianos, p.352"/> Ca o consecință directă, o treime din terenul arabil din Moldova și un sfert din cel din Țara Românească au devenit disponibile pentru o viitoare împroprietărire<ref>Stavrianos, p.352</ref> (între o cincime și un sfert din totalul terenurilor arabile).<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Clark, p.53</ref> == Regimul personal al lui Cuza == [[Imagine:Bustul lui Mihail Kogălniceanu din Suceava1.jpg|thumb|right|225 px|Bustul lui Mihail Kogălniceanu, amplasat în [[Parcul Trandafirilor din Suceava|Parcul Trandafirilor]] din [[Suceava]]]] În primăvara lui 1864, cabinetul a promovat un proiect de lege de reformă agrară radicală, prin care se propunea alocarea pământului pe baza statutului țăranilor:<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Clark, p.53; Giurescu, p.148</ref> ''fruntașii'', adică cei ce dețineau 4 sau mai mulți boi, urmau să primească 5 ''fălci'' de pământ (circa 7,5&nbsp;[[hectar]]e); ''mijlocașii'', cei cu cel puțin doi boi—aproximativ 6 hectare; ''pălmașii'', cei fără boi—circa. 3 hectare.<ref name="Giurescu, p.148"/> Țăranii urmau să devină proprietari pe loturile lor după 14 ani de plată în rate a contravalorii pământului efectuate către fostul boier.<ref>Clark, p.53</ref> Propunerea a produs mari frământări în Parlament, unde erau reprezentați 4.000 de electori, în principal boieri,<ref name="Clark, p p.352"/> iar vocile din tabăra conservatoare au etichetat proiectul drept „o nebunie”.<ref name="Giurescu, p.148"/> Același partid a pregătit o [[moțiune de cenzură]], pe baza faptului că Kogălniceanu dăduse publicității proiectul legislativ prin ''[[Monitorul Oficial al României|Monitorul Oficial]]'', în contradicție cu cel susținut de Comisia de la Focșani, încălcând astfel litera legii—el s-a justificat mai târziu spunând: „publicarea a fost necesară pentru a liniști populația rurală, agitată de [proiectul alternativ]”.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Cabinetul a demisionat, dar Cuza a refuzat să-i accepte demisia.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Tensiunile au escaladat și, la 14 mai 1864, Cuza a dat o ''[[lovitură de stat]]'', simultan cu votul moțiunii de cenzură de către conservatori.<ref>Boia, ''Romania: Borderland of Europe'', p.81; Clark, p.53; Giurescu, p.148; Stavrianos, p.352</ref> Kogălniceanu a citit în Parlament decretul domnesc de dizolvare a legislativului,<ref name="Giurescu, p.148"/> după care Cuza a introdus o noua constituție, intitulată ''Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris''.<ref>Clark, p.53; Giurescu, p.148; Iorga, ''La guerre de Crimée...''</ref> Ea a fost supusă unui [[referendum]], împreună cu o lege care instituia vot universal masculin, amândouă fiind adoptate cu 682.621 de voturi dintr-un total de 754.148.<ref>Clark, p.53; Giurescu, p.148; Stavrianos, p.353</ref> Noul regim a adoptat ''Legea Rurală'' în forma guvernului Kogălniceanu, impunând reforma agrară și desființând corvezile.<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Clark, p.53; Giurescu, p.148-149; Stavrianos, p.353</ref> Aceasta s-a realizat în luna august 1864, discuțiile fiind ținute în cadrul nou-înființatului Consiliu de Stat, în care legea a fost susținută, printre alții, de Kogălniceanu, Bolintineanu, [[George D. Vernescu]], [[Gheorghe Apostoleanu]] și [[Alexandru Papadopol-Calimah]].<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Alți membri ai Consiliului, mai rezervați, au cerut un moratoriu asupra aplicării legii pe o durată de trei ani, în locul termenului-limită din aprilie 1865, iar Cuza a acceptat.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> Arătând că, după părerea sa, decizia a reprezentat „însăși condamnarea și zdrobirea legii”, Kogălniceanu era îngrijorat că țăranii, informați despre viitorul lor, nu vor mai putea fi convinși să-și îndeplinească corvezile.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> El l-a amenințat pe Cuza cu demisia, și a reușit în cele din urmă să convingă toate părțile, inclusiv pe Kretzulescu, liderul opoziției, să accepte aplicarea legii începând cu primăvara lui 1865; rezoluția a fost însoțită de proclamarea lui Cuza, ''Către locuitorii sătești'', și a fost descrisă de Kogălniceanu ca „testamentul politic al lui Cuza”.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> În pofida acestor măsuri, unii factori, cum ar fi creșterea demografică, fărâmițarea loturilor prin moștenire, îndatorarea țăranilor și dependența lor de veniturile provenite din munca pe moșii, împreună cu specula practicată [[Arendă|arendași]] și cu cazurile în care corupția funcționarilor a întârziat alocarea pământurilor, au făcut ca reforma să fie ineficientă pe termen lung, și a contribuit la exacerbarea unor frământări care au culminat cu [[Răscoala Țărănească din 1907|răscoala din 1907]].<ref>Stavrianos, p.353-355</ref> Cu concursul lui Kogălniceanu, regimul autoritar impus de Cuza a reușit să promoveze o serie de reforme, introducând [[codul napoleonian]], [[educație publică]] și monopoluri de stat asupra alcoolului și tutunului.<ref>Clark, p.54; Stavrianos, p.355-356</ref> În paralel, regimul a devenit instabil și contestat din toate părțile, mai ales după scandalul relației adultere a lui Cuza cu [[Marija Obrenović]].<ref>Boia, ''Romania: Borderland of Europe'', p.81; Stavrianos, p.355-356</ref> La începutul lui 1865, domnitorul a intrat în conflict cu principalul său aliat, Kogălniceanu, pe care l-a demis la scurt timp.<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Stavrianos, p.356</ref> În lunile care au urmat, administrația a intrat în colaps financiar, ajungând să nu mai poată plăti salariile angajaților aparatului de stat,<ref>Stavrianos, p.356</ref> iar Cuza a ajuns să se bazeze doar pe ''[[camarilla]]'' sa.<ref>Boia, ''Romania: Borderland of Europe'', p.81</ref> După 1863, relațiile dintre Mihail Kogălniceanu și prietenul său [[Vasile Alecsandri]] s-au înrăutățit, ultimul declarându-se dezgustat de politică.<ref>Anineanu, p.64-65</ref> Alecsandri s-a retras la moșia sa de la [[Mircești, Iași|Mircești]], în care a scris piese de teatru în care ironiza actorii și evenimentele vieții politice.<ref name="Anineanu, p.65">Anineanu, p.65</ref> == Anii 1870 == [[Fișier:Mihail Kogalniceanu.jpg|thumb|220px|<div style="text-align:center">Portretul lui Kogălniceanu<br>(portret de [[Mișu Popp]])</div>]] În cele din urmă, domnitorul Cuza a fost detronat de o coaliție de conservatori și liberali în luna februarie 1866; după o perioadă de tranziție în care s-au făcut numeroase manevre pentru a evita separarea din nou a Moldovei și Țării Românești, un [[Regatul României|Principat unit al României]] a obținut recunoaștere internațională, avându-l ca monarh pe [[Carol I al României|Carol de Hohenzollern]], și fiind guvernat după [[Constituția din 1866|o nouă constituție]].<ref>Stavrianos, p.356-357</ref> În perioada noiembrie 1868-ianuarie 1870, Kogălniceanu a fost din nou ministru de interne în guvernul lui [[Dimitrie Ghica]]; mandatul acestuia a fost confirmat de [[Alegeri legislative în România, 1869|alegerile din 1869]], după care a reușit să-l convingă pe Alecsandri să accepte o candidatură pentru un mandat de deputat de [[Județul Roman (interbelic)|Roman]].<ref name="Anineanu, p.65"/> Poetul, care fusese nominalizat fără consimțământul său, a lăsat ostilitățile la o parte și a devenit unul dintre principalii susținători ai lui Kogălniceanu în Camera Deputaților.<ref name="Anineanu, p.65"/> Chiar și după ce Cuza a plecat din țară și s-a stabilit la [[Baden]], relațiile lui cu Kogălniceanu au rămas la un respect distant: în vara lui 1868, când ambii vizitau [[Viena]], s-au întâlnit întâmplător și, fără a schimba vreo vorbă, s-au salutat ridicându-și pălăriile.<ref>Vitcu, p.20</ref> În ziua de 27 mai 1873, Kogălniceanu, împreună cu Alecsandri, [[Costache Negri]], [[Petru Poni]] și alte personalități, au participat la înmormântarea ui Cuza la [[Ruginoasa, Iași|Ruginoasa]].<ref>Vitcu, p.22</ref> Ulterior, Kogălniceanu a scris: „Cuza a făcut mari greșeli, dar [proclamația ''Către locuitorii sătești'' din 1864] nu va dispărea niciodată din inimile țăranilor și nici din istoria României”.<ref name="Dezrobirea țiganilor"/> El a continuat să fie liderul grupării politice a liberalilor reformiști moderați din România; într-o ușoară opoziție față de guvernul [[Partidul Conservator (1880-1918)|Partidului Conservator]] condus de [[Lascăr Catargiu]] (1875), a inițiat convorbiri cu facțiunea liberală radicală (din care făceau parte, printre alții, [[Ion Brătianu]], [[Dimitrie Sturdza]], [[Ion Ghica]], [[Constantin A. Rosetti|C. A. Rosetti]], [[Dimitrie Brătianu]] și [[Alexandru G. Golescu]]), convorbiri purtate în București, la locuința lui <span lang="tr">Paşa</span> [[Stephen Bartlett Lakeman]].<ref name="Cernovodeanu, p.40-41">Cernovodeanu, p.40-41</ref> La 24 mai 1875, negocierile au avut ca rezultat înființarea [[Partidul Național Liberal (România)|Partidului Național Liberal]]—așa-numita ''Coaliție a lui Mazar <span lang="tr">Paşa</span>''.<ref name="Cernovodeanu, p.40-41"/> Kogălniceanu a devenit adversar politic al fostului său colaborator [[Nicolae Ionescu (publicist)|Nicolae Ionescu]], care, ca lider al grupării liberale ''[[Fracțiunea liberă și independentă]]'', respingea politicile PNL. Într-un discurs ținut în 1876 în fața Parlamentului, Kogălniceanu i-a atacat pe Ionescu și pe susținătorii săi pentru pozițiile lor politice și academice, fiind aprobat în demersul său de societatea literară conservatoare ''[[Junimea]]'' și de publicația antiliberală a acesteia, ''[[Timpul (ziar)|Timpul]]''.<ref>Ornea, ''Junimea...'', p.293-295</ref> Ca și alți membri ai PNL, și-a exprimat opoziția față de convenția comercială semnată de Catargiu cu [[Austro-Ungaria]], care era avantajoasă pentru cea din urmă, susținându-i exporturile și care, susțineau ei, ducea industria românească la ruină.<ref name="Giurescu, p.291">Giurescu, p.291</ref> Un guvern național-liberal a denunțat ulterior acest acord în 1886.<ref name="Giurescu, p.291"/> În calitate de ministru de externe în guvernul Ion Brătianu (primăvara-vara 1876, și apoi din nou din aprilie 1877 până în noiembrie 1878), Kogălniceanu a fost responsabil pentru intrarea României în [[Războiul Ruso-Turc (1877-1878)|războiul ruso-turc din 1877-1878]] de partea Rusiei, ocazie cu care țara și-a declarat independența.<ref name="Revolutions p.10"/> Împreună cu Rosetti și Brătianu, a susținut trecerea trupelor rusești prin țară și, în aprilie 1877, l-a convins pe Carol să accepte alianța cu Rusia, contrar sfatului inițial al Consiliului de Coroană.<ref>Clark, p.60</ref> În această chestiune, el a cerut sfatul [[A Treia Republică Franceză|Franței]] care, deși aflată [[Criza politică din 16 mai 1877|într-o perioadă de frământări politice]], era încă una din puterile ce supervizau România; [[Louis, duce Decazes]], ministrul de externe francez, a refuzat să-i dea un răspuns ferm și a arătat că, dacă România se alătură [[Imperiul Rus|taberei rusești]], puterile nu-i vor mai oferi protecție.<ref name="Iorga, La guerre de Crimée"/> Kogălniceanu a luat la cunoștință și și-a exprimat speranța că Franța îi va susține țara în momentul decisiv.<ref name="Iorga, La guerre de Crimée"/> Discursul său din 9 mai 1877 din fața Parlamentului a arătat că guvernul român consideră că țara a renunțat la suzeranitatea otomană.<ref>Giurescu, p.153; Gorovei, p.10</ref> A doua zi, Parlamentul a votat declarația de independență, pe care principele Carol a acceptat-o. În anul care a urmat, Kogălniceanu a depus eforturi pentru a obține recunoașterea independenței de către toate statele europene și a afirmat că politicile guvernului său se centrează pe „transformarea cât mai rapidă a agențiilor diplomatice și consulatelor străine din București în legații”.<ref name="Davier, p.60">Davier, p.60</ref> == Congresul de la Berlin și ultimii ani == [[Fișier:MMihail Kogălniceanu.jpg|thumb|right|200 px|Mormântul lui Mihail Kogălniceanu de la Cimitirul Eternitatea din Iași.]] La sfârșitul războiului, el și Brătianu s-au aflat în fruntea delegației României la [[Tratatul de la Berlin (1878)|congresul de la Berlin]].<ref>Ciorănescu; Clark, p.61-62; Norton Medlicott, p.90; Ornea, ''Anii treizeci...'', p.390</ref> În această calitate, ei au protestat împotriva ofertei Rusiei de a schimba [[Dobrogea de Nord]] (anterior parte a Imperiului Otoman) cu porțiunea din sudul [[Basarabia|Basarabiei]] primită de România prin [[Tratatul de la Paris (1856)|tratatul de la Paris din 1856]].<ref>Ciorănescu; Clark, p.61-62; Norton Medlicott, p.89-93</ref> Decizia finală a conferinței a fost în favoarea propunerii Rusiei, susținută de [[Gyula Andrássy]], ministrul de externe al Austro-Ungariei și de [[William Henry Waddington]], ministrul de externe al Franței.<ref>Ciorănescu; Iorga, ''La guerre de Crimée...''</ref> Presiuni suplimentare au venit și din partea lui [[Otto von Bismarck]], cancelarul [[Imperiul German|Imperiului German]].<ref>Clark, p.62</ref> Rezultatul a stârnit controverse în România, unde schimbul a fost considerat nedrept, unele voci cerând chiar acceptarea suzeranității otomane pentru a răsturna situația.<ref>Ciorănescu</ref> În paralel, Rusia a cerut ca România să-i acorde drept nelimitat de trecere a armatelor prin Dobrogea de Nord, dar România și alte state europene s-au opus.<ref>Norton Medlicott, p.189-190</ref> La acel moment, în urma intervenției lui Waddington,<ref>Clark, p.62; Iorga, ''La guerre de Crimée...''</ref> România a acceptat să rezolve și problema emancipării evreilor, și să acorde cetățenie tuturor locuitorilor țării, indiferent de religie.<ref>Clark, p.62; Iorga, ''La guerre de Crimée...''; Ornea, ''Anii treizeci...'', p.390</ref> Rezoluția a fost și ea dezbătută în țară în anul următor, dar o astfel de măsură în ce privește evreii a fost introdusă abia în 1922-1923.<ref>Clark, p.62, 352; Ornea, ''Anii treizeci...'', p.390</ref> În același timp, intervențiile lui Kogălniceanu au jucat un rol și în politicile etnice privind Dobrogea de Nord: el ar fi cerut, mocanilor români să renunțe la stilul lor de viață tradițional și la așezările lor din [[Bugeac]]ul devenit acum rusesc, oferindu-le opțiunea de a achiziționa terenuri în Dobrogea de Nord.<ref>Ion I. Ghelase, "Mocanii din Dobrogea", în ''[[Viața Românească]]'', Nr. 1-2/1933, p.127</ref> Kogălniceanu și-a reprezentat apoi țara în Franța (1880),<ref>Davier, p.60; Gorovei, p.10</ref> devenind primul trimis oficial român la [[Paris]], avându-l în echipa sa și pe [[Alexandru Lahovary]].<ref name="Davier, p.60"/> În ianuarie 1880-1881, a supervizat primele contacte diplomatice dintre România și [[Dinastia Qing|China dinastiei Qing]], sub forma unui schimb de corespondență între ambasada română din Franța și [[Zeng Jize]], ambasadorul Chinei în Regatul Unit.<ref>Anna Eva Budura, "Primii diplomați chinezi în Occident", în ''[[Magazin Istoric]]'', noiembrie 2007, p.40</ref> După ce s-a retras din viața politică, Kogălniceanu, care fusese ales ca membru al Secțiunii Istorice a [[Academia Română|Academiei Române]] în 1868,<ref name="Revolutions p.10"/> a fost președinte al Academiei între 1887 și 1889.<ref name="Gorovei, p.10">Gorovei, p.10</ref> Îmbolnăvindu-se grav în 1886,<ref>Anineanu, p.66</ref> el și-a petrecut ultimii ani publicând documente istorice din fondul [[Eudoxiu Hurmuzachi]], mediatizând descoperirile arheologice din perioada [[Grecia antică|Greciei]] și [[Roma antică|Romei antice]] în [[Dobrogea de Nord]], și colecționând documente străine legate de [[istoria României]].<ref name="Gorovei, p.10"/> Unul din ultimele sale discursuri, ținut în fața Academiei în prezența regelui Carol I și a soției sale [[Elisabeta de Neuwied|Elisabeta de Wied]], a fost un sumar al întregii sale cariere de om politic, intelectual și funcționar public.<ref>''Dezrobirea țiganilor,...''; Gorovei, p.10</ref> În august 1890, în timp ce călătorea prin regiunea austriacă [[Vorarlberg]], a aflat cu tristețe vestea morții la Mircești a lui Alecsandri.<ref>Anineanu, p.66-67</ref> El i-a scris Paulinei, soția acestuia, rugând-o: „Nu am putut fi prezent la înmormântare, [de aceea] îmi permiteți, doamnă, întrucât nu am apucat să-l mai sărut nici viu nici mort, cel puțin să-i sărut mormântul!”<ref>Anineanu, p.67</ref> Mihail Kogălniceanu a murit la [[Paris]]<ref>Jean-Philippe Namont, "Roumains", ''Dictionnaire des étrangers et des immigrés qui ont fait la France'', Bouquins/Robert Laffont, 2013, p.727.</ref> în timpul unei operații, iar locul său de la Academie a fost luat de [[Alexandru D. Xenopol|Alexandru Dimitrie Xenopol]].<ref name="Gorovei, p.10"/> A fost înmormântat la [[Cimitirul Eternitatea din Iași]].<ref name="Gorovei, p.10"/><ref>Calendar Național, Ed. Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2007, p. 274-276</ref> === Recunoaștere post-mortem === Numeroase [[Mihail Kogălniceanu (dezambiguizare)#Localități din România|localități]] din România, majoritatea din regiunea Moldova, au fost numite în cinstea lui Kogălniceanu. De asemenea, numele politicianului îl poartă un [[Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța|aeroport]] în [[județul Constanța]], un bulevard și o [[Piața Mihail Kogălniceanu|piață]] în [[București]], cât și o [[Strada Mihail Kogălniceanu din Chișinău|stradă]] din [[Sectorul Centru|centrul]] [[Chișinău]]lui. == Note == {{listănote|3}} == Bibliografie == {{ref sus}} {{col-start}} {{col-2}} *Mihail Kogălniceanu, [http://ro.wikisource.org/wiki/Dezrobirea_%C5%A3iganilor%2C_%C5%9Ftergerea_privilegiilor_boiere%C5%9Fti%2C_emanciparea_%C5%A3%C4%83ranilor ''Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor''] (wikisource) *[http://www.ohiou.edu/~Chastain/ip/kolganic.htm "Mihail Kogălniceanu"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040103124340/http://www.ohiou.edu/~Chastain/ip/kolganic.htm |date=2004-01-03 }} la [http://www.ohiou.edu/~chastain/index.htm ''Encyclopedia of Revolutions of 1848''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070623121110/http://www.ohiou.edu/~Chastain/index.htm |date=2007-06-23 }}, site al [[Ohio University|Universității Ohio]]; accesat la 11 iunie 2007 *[http://www.inshr-ew.ro/pdf/Final_Report.pdf ''Raport final''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070629095556/http://www.inshr-ew.ro/pdf/Final_Report.pdf |date=2007-06-29 }} al Comisiei internaționale privind Studierea Holocaustului din România; accesat la 11 iulie 2007 *Viorel Achim, ''Roma în istoria Română'', [[Central European University Press]], Budapesta, 2004. ISBN 963-9241-84-9 *Marta Anineanu, „Prietenia Alecsandri—Kogălniceanu. Pășind alături spre visul înstelat”, în ''[[Magazin Istoric]]'', octombrie 1971, p.&nbsp;62-67 *[[Lucian Boia]], **''Istorie și mit în conștiința românească'', Central European University Press, Budapesta, 2001. ISBN 963-9116-96-3 **''Romania: Borderland of Europe'', Reaktion Books, Londra, 2001. ISBN 1-86189-103-2 *[[George Călinescu]], ''Istoria literaturii române. Compendiu'', [[Editura Minerva]], București, 1983 *Paul Cernovodeanu, "Punți între două lumi. Britanici printre români", în ''Magazin Istoric'', iulie 1995 *[[George Ciorănescu]], [https://web.archive.org/web/20081211152659/http://files.osa.ceu.hu/holdings/300/8/3/text/117-1-163.shtml "Interpretarea moldavă și occidentală a istoriei moderne a României"], cercetare [[Radio Europa Liberă]], 19 septembrie 1979, la ''Open Society Archives''; accesat la 13 iunie 2007 *[[Charles Upson Clark]], ''United Roumania'', Ayer Publishing, Manchester, New Hampshire, 1971. ISBN 0-405-02741-9 *Alexandre Davier, [http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current3/mi59.htm "Sinuozitățile relațiilor franco-române" (partea I)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090517052941/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current3/mi59.htm |date=2009-05-17 }}, în ''Magazin Istoric'', martie 2000, p.&nbsp;59-65 *Iván Zoltán Dénes, ''Liberty And the Search for Identity: Liberal Nationalisms and the Legacy of Empires'', Central European University Press, Budapesta, 2006. ISBN 963-7326-44-8 *[[Neagu Djuvara]], ''Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne'', [[Editura Humanitas|Humanitas]], București, 1995. ISBN 973-28-0523-4 *[[Constantin C. Giurescu]], ''Istoria Bucureștilor. Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre'', [[Editura Pentru Literatură]], București, 1966. {{OCLC|1279610}} *[[Dan Grigorescu]], prefață la [[Jean Anthelme Brillat-Savarin|Brillat-Savarin]], ''Fiziologia gustului'', [[Editura Meridiane]], București, 1988, p.&nbsp;5-22 *Ștefan Gorovei, "Kogălnicenii", în ''Magazin Istoric'', iulie 1977, p.&nbsp;6-10, 60 *Laura Guțanu, [http://www.bcu-iasi.ro/biblos/biblos11/lucia.pdf "Valori de patrimoniu. Lucia Kogălniceanu"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120207100551/http://www.bcu-iasi.ro/biblos/biblos11/lucia.pdf |date=2012-02-07 }}, in ''Biblos'', 11-12, la Biblioteca [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași]], p.&nbsp;8-9 *[[Garabet Ibrăileanu]], [http://ro.wikisource.org/wiki/Spiritul_critic_%C3%AEn_cultura_rom%C3%A2neasc%C4%83 ''Spiritul critic în cultura românească''] (wikisource) **[http://ro.wikisource.org/wiki/Spiritul_critic_%C3%AEn_cultura_rom%C3%A2neasc%C4%83:Veacul_al_XIX-lea._Factorii_culturii_rom%C3%A2ne%C5%9Fti_din_acest_veac ''Veacul al XIX-lea. Factorii culturii românești din acest veac''] **[http://ro.wikisource.org/wiki/Spiritul_critic_%C3%AEn_cultura_rom%C3%A2neasc%C4%83:Amestec_de_curente_contradictorii:_G._Asachi ''Amestec de curente contradictorii: G. Asachi''] {{col-2}} **[http://ro.wikisource.org/wiki/Spiritul_critic_%C3%AEn_cultura_rom%C3%A2neasc%C4%83:Evolu%C5%A3ia_spiritului_critic_-_Deosebirile_dintre_vechea_%C5%9Fcoal%C4%83_critic%C4%83_moldoveneasc%C4%83_%C5%9Fi_%22Junimea%22 ''Evoluția spiritului critic - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea"''] **[http://ro.wikisource.org/wiki/Spiritul_critic_%C3%AEn_cultura_rom%C3%A2neasc%C4%83:Recunoa%C5%9Fterea_necesit%C4%83%C5%A3ii_criticii._Cauzele_pentru_care_spiritul_critic_apare_%C3%AEn_Moldova ''Recunoașterea necesității criticii. Cauzele pentru care spiritul critic apare în Moldova''] *{{fr icon}} [[Nicolae Iorga]], [http://fr.wikisource.org/wiki/Histoire_des_relations_entre_la_France_et_les_Roumains ''Histoire des relations entre la France et les Roumains''] (wikisource) **[http://fr.wikisource.org/wiki/Histoire_des_relations_entre_la_France_et_les_Roumains:La_Monarchie_de_juillet_et_les_Roumains ''La Monarchie de juillet et les Roumains''] **[http://fr.wikisource.org/wiki/Histoire_des_relations_entre_la_France_et_les_Roumains:La_R%C3%A9volution_de_1848_et_les_%C3%A9migr%C3%A9s ''La Révolution de 1848 et les émigrés''] **[http://fr.wikisource.org/wiki/Histoire_des_relations_entre_la_France_et_les_Roumains:La_guerre_de_Crim%C3%A9e_et_la_fondation_de_l%27Etat_roumain ''La guerre de Crimée et la fondation de l'Etat roumain''] *Albert S. Lindemann, ''Esau's Tears: Modern Anti-Semitism and the Rise of the Jews'', [[Cambridge University Press]], Cambridge, 1997. ISBN 0-521-59369-7 *Vasile Maciu, "Costache Negri, un ctitor al României moderne", în ''Magazin Istoric'', mai 1975, p.&nbsp;66-69 *William Norton Medlicott, ''Congresul de la Berlin și urmările'', Routledge, Londra, 1963. ISBN 0-7146-1501-3 *[[Z. Ornea]], **''Anii treizeci. Extrema dreaptă românească'', [[Editura Fundației Culturale Române]], București, 1995. ISBN 973-9155-43-X **''Junimea și junimismul'', Vol. II, [[Editura Minerva]], București, 1998. ISBN 973-21-0562-3 *Laurence Senelick, ''National Theatre in Northern and Eastern Europe, 1746-1900'', Cambridge University Press, Cambridge, 1991. ISBN 0-521-24446-3 *Ioana Ursu, "J. A. Vaillant, un prieten al poporului român", în ''Magazin Istoric'', iulie 1977, p.&nbsp;14-15 *[[L. S. Stavrianos|Leften Stavros Stavrianos]], ''[[Balcanii după 1453]]'', C. Hurst & Co., Londra, 2000. ISBN 1-85065-550-2 *Vasile Surcel, [http://old.jurnalul.ro/articol.php?id=19728 "Istoria României și lojile masonice"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110725161400/http://old.jurnalul.ro/articol.php?id=19728 |date=2011-07-25 }}, in ''[[Jurnalul Național]]'', 11 octombrie 2004 *[[Tudor Vianu]], ''Scriitori români'', Vols. I-II, Editura Minerva, București, 1970. {{OCLC|7431692}} *D. Gh. Vitcu, "Cuza în exil. Puterea dragostei de țară", în ''Magazin Istoric'', mai 1973, p.&nbsp;18-22 * Maria Platon, Dacia literară supt redacția lui Mihail Kogălniceanu, București, Editura Minerva, 1972 * [[Alexandru Zub]], Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, București, 1971 * [[Alexandru Zub]], Mihail Kogălniceanu istoric, Ed. Junimea, Iași, 1974 * [[Alexandru Zub]], Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne, Ed. Institutul European, Iași, 2005 * [[George Cristea Nicolescu]], Mihail Kogălniceanu (1946) {{col-2}} {{col-end}} {{ref jos}} ==Lectură suplimentară== * {{citation | last = Nicolescu | first = Nicolae C. | year = 2006 | title = Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006) | publisher = Editura Meronia | place = București | pages=207-213 }} * ''Mihail Kogălniceanu'', Nicolae Ciachir, Constantin Bușe, Editura Meridiane Publishing House, 1967 * Mihail Kogălniceanu, ''Unirea Principatelor a fost visul de aur...'', antologie, note, studiu introductiv, tabel cronologic, de prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, Timișoara, Editura Aethicus (ISBN 973-85261-0-8), 2004 == Legături externe == {{wikisource}} {{commons}} *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Kog%C4%83lniceanu%2C+Mihail+%281817-1891%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?rpp=60&sort_by=-1&type=subject&offset=12284&etal=-1&order=ASC Scrieri despre Mihail Kogălniceanu disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/13477 Letopisițile Țăriĭ Moldoviĭ. Tom. I / publicate pentru întăĭașĭ dată de M. Kogălniceanu. – Iașiĭ : La Cantora Foaĭeĭ Sătestĭ, 1845-1852. – 3 vol.] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/13478 Letopisițile Țăriĭ Moldoviĭ. Tom. II / publicate pentru întăĭașĭ dată de M. Kogălniceanu. – Iașiĭ : La Cantora Foaĭeĭ Sătestĭ, 1845-1852. – 3 vol.] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/13479 Letopisițile Țăriĭ Moldoviĭ. Tom. III / publicate pentru întăĭașĭ dată de M. Kogălniceanu. – Iașiĭ : La Cantora Foaĭeĭ Sătestĭ, 1845-1852. – 3 vol.] * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=K Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – K] *{{en icon}}[http://www.ohiou.edu/~Chastain/ip/kolganic.htm Mihail Kogălniceanu - Biografia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040103124340/http://www.ohiou.edu/~Chastain/ip/kolganic.htm |date=2004-01-03 }} * [http://www.jurnalul.ro/casa/intaia-datorie-a-unei-natii-este-recunostinta-30286.htm Intaia datorie a unei natii este recunostinta...]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 ianuarie 2006, Adrian Parvu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/special/ctitori-ai-romaniei-150-de-ani-de-la-unirea-principatelor-romane-141830.htm CTITORI AI ROMÂNIEI / 150 de ani de la Unirea Principatelor Române]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 7 ianuarie 2009, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/inedit-dragul-meu-prieten-vasile-10646.htm Inedit - "Dragul meu prieten Vasile"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 8 octombrie 2006, Costin Anghel, Mihai Stirbu, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/ctitori-ai-rom-acirc-niei-150-de-ani-de-la-unirea-principatelor-romane-141830.html CTITORI AI ROMÂNIEI / 150 de ani de la Unirea Principatelor Române], 7 ianuarie 2009, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/special/ctitori-ai-romaniei-150-de-ani-de-la-unirea-principatelor-romane-141915.htm CTITORI AI ROMÂNIEI/150 de ani de la Unirea Principatelor Române]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 8 ianuarie 2009, ''Jurnalul Național'' * [http://adevarul.ro/locale/iasi/mihail-kogalniceanu-1_527b5879c7b855ff56c8d52c/index.html Masonul Mihail Kogălniceanu, omul din spatele României moderne, considerat cel mai mare politician din istoria țării], 7 noiembrie 2013, Cezar Pădurariu, ''Adevărul'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/lustratia-la-romani-kogalniceanu-epurat-in-cascada-21932.html Lustratia la romani - Kogalniceanu, epurat in cascada], 9 mai 2006, Cristian Ionescu, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/inedit-dragul-meu-prieten-vasile-10646.html Inedit - "Dragul meu prieten Vasile" (prietenia Mihail Kogalniceanu - Vasile Alecsandri)], 8 octombrie 2006, Costin Anghel, Mihai Stirbu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/o-scrisoare-a-lui-mihail-kogalniceanu-164568.html O scrisoare a lui Mihail Kogalniceanu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223190927/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/o-scrisoare-a-lui-mihail-kogalniceanu-164568.html |date=2014-02-23 }}, 11 septembrie 2009, Adrian Bucurescu, ''România liberă'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Nicolae Crețulescu]]| titlu=[[Premierii României|Prim-ministrul României]]| ani=[[11 octombrie]] [[1863]] – [[26 ianuarie]] [[1865]]| după=[[Constantin Bosianu]] }} {{Casetă succesiune| înainte=[[Dimitrie Cornea]]| titlu=[[Miniștri români ai Afacerilor Externe|Ministrul Afacerilor Externe]]| ani=[[27 aprilie]] – [[23 iulie]] [[1876]]| după=[[Nicolae Ionescu]] }} {{Casetă succesiune| înainte=[[Nicolae Ionescu]]| titlu=[[Miniștri români ai Afacerilor Externe|Ministrul Afacerilor Externe]]| ani=[[3 aprilie]] [[1877]] – [[24 noiembrie]] [[1878]]| după=[[Ion Câmpineanu]] }} {{sfârșit casetă}} {{Divane Ad-hoc}} {{Prim-miniștrii României}} {{Guvernul Mihail Kogălniceanu}} {{Guvernele Dimitrie Ghica}} {{Miniștri de interne ai României}} {{Miniștrii de externe ai României}} {{Revoluționari români la 1848}} {{Membri fondatori ai Ateneului Român}} {{Președinte al Academiei Române}} {{articol bun}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Kogălniceanu, Mihail}} [[Categorie:Nașteri în 1817]] [[Categorie:Nașteri pe 6 septembrie]] [[Categorie:Decese în 1891]] [[Categorie:Decese pe 1 iulie]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Humboldt din Berlin]] [[Categorie:Avocați români]] [[Categorie:Boieri și boiernași din Moldova]] [[Categorie:Directori de teatre români]] [[Categorie:Eponime ale localităților din România]] [[Categorie:Francmasoni români]] [[Categorie:Guvernele Dimitrie Ghica]] [[Categorie:Guvernele Mihail Kogălniceanu|! ]] [[Categorie:Heraldiști români]] [[Categorie:Ieșeni]] [[Categorie:Istorici români]] [[Categorie:Înmormântări la Cimitirul Eternitatea din Iași]] [[Categorie:Liberali români]] [[Categorie:Mari Ofițeri ai Legiunii de onoare]] [[Categorie:Membri ai divanurilor ad-hoc din Principatele Române]] [[Categorie:Miniștri de externe ai României]] [[Categorie:Miniștri de interne ai României]] [[Categorie:Participanți la Revoluțiile de la 1848]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Președinții Academiei Române]] [[Categorie:Prim-miniștrii României]] [[Categorie:Publiciști români]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea]] qe5r3ohc7petkh1gfzu642knttyif5p 0 8966 17024349 16890339 2025-06-10T19:35:15Z Venske 38389 completare 17024349 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | color = | nume = Bour | status = EX | imagine = Ur-painting.jpg | imagine_text = Copie a unei picturi (sec al XIX-lea) | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | classis = [[Mammalia]] | ordo = [[Artiodactyla]] | familia = [[Bovidae]] | subfamilia = [[Bovinae]] | genus = ''[[Bos]]'' | species = †'''''Bos primigenius''''' | binomial = '' Bos primigenius'' | conservation = EX (1627) | status_system = IUCN3.1 }} '''Bourul''' (''Bos primigenius'') este un [[mamifer]] bovin dispărut. Numele științific se traduce prin „bou primordial“. Este considerat a fi strămoșul sălbatic al vitelor domestice moderne. Cu o înălțime a umerilor de până la 180 cm la masculi și 155 cm la femele, a fost una dintre cele mai mari erbivore din [[Holocen]], avea coarne masive alungite și largi, care ajungeau până la 80 cm în lungime. == Date generale == [[Fișier:Heck_cattle_female.jpg|left|thumb|250px|„Bouri recreați“ sau „bouri Heck“.]] Conform Muzeului Paleontologic de la Universitatea din Oslo, bourii au evoluat în [[India]], acum două milioane de ani, au migrat spre Orientul Apropiat, ajungând în [[Europa]] acum 250.000 de ani. O descendentă directă a speciei este [[Vacă|Bos taurus]], popular vaca. Vaca domestică sud-asiatică, [[zebu]], poate fi descendentă a altei specii înrudite, [[gaur]]ul, deși unii consideră că e doar o specie care a evoluat separat din bouri. Vacile moderne sunt mult mai mici decât strămoșii sălbatici: înălțimea unei vaci domestice este de 1,4 metri, în timp ce bourii atingeau 1,75 metri. Bourii au fost desenați în multe [[Pictură rupestră|picturi rupestre]], ca cele de la [[Peștera din Lascaux|Lascaux]] și [[Livernon]] din [[Franța]], indicând răspândirea acestui animal, a cărui forță vitală îi era atribuită calități magice. Bourul a supraviețuit Epocii Fierului în [[Anatolia]] și [[Orientul Apropiat]], fiind considerat animal sacru, [[Taurul Lunar]] fiind asociat cu Marea Zeiță și apoi cu [[Mithra]]. Era simbolul Principatului [[Moldova|Moldovei]], acum făcând parte din stema națională a [[România|României]] și din stema de stat a [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]. În Caucazul de sud și Mesopotamia de nord, [[Domesticirea animalelor|domesticirea]] bourilor a început în jurul anului 5000 Î.Ch. Într-o săpătură arheologică din [[Peterborough]], Anglia a fost descoperit un craniu de bour în care partea din față a fost scoasă, dar coarnele au rămas atașate. Se presupune că uciderea bourului a fost un act de sacrificiu cu semnificație religioasă. Ultimul bour sălbatic în viață înregistrat a fost vânat de braconieri în [[1627]] în pădurea Jaktorów, [[Polonia]]. [[Fișier:Bos primigenius map.jpg|thumb|300px|Harta lui Cis Van Vuure: Istoria, Morfologia și Ecologia bourului]] În anii 1920, doi îngrijitori germani de [[grădină zoologică]] — frații Heinz și Lutz Heck — au creat [[Vaca Heck]] sau „bourul recreat“ prin selectarea raselor domestice cele mai apropiate morfologic de bourul sălbatic, conform conceptului pre-[[Charles Darwin|Darwinian]] de [[atavism]], în care trăsături primitive pot reapărea. Rezultatul poartă o asemănare fizică incompletă cu ceea ce se știe despre bourii sălbatici. == Bibliografie == * American Heritage Dictionary of the English Language, 4th edition (AHD4). [[Houghton Mifflin]], 2000. Headwords ''aurochs'', ''urus'', ''wisent''. * Bunzel-Drüke, M. 2001. ''Ecological substitutes for Wild Horse'' (Equus ferus Boddaert, 1785 = E. przewalslii Poljakov, 1881) and ''Aurochs'' (Bos primigenius Bojanus, 1827). Natur- und Kulturlandschaft, Höxter/Jena, 4, 10 p. AFKP. [http://www.abu-naturschutz.de/_dnload/substitu.pdf Online pdf (298 kB)] * C. Julius Caesar. ''Caesar's Gallic War.'' Translator. W. A. McDevitte. Translator. W. S. Bohn. 1st Edition. New York. Harper & Brothers. 1869. Harper's New Classical Library. * International Commission on Zoological Nomenclature. 2003. ''Opinion 2027 (Case 3010).'' Usage of 17 specific names based on wild species which are pre-dated by or contemporary with those based on domestic animals (Lepidoptera, Osteichthyes, Mammalia): conserved. Bull.Zool.Nomencl., 60:81–84. * [http://unabridged.merriam-webster.com Merriam-Webster Unabridged] (MWU). (Online subscription-based reference service of [[Merriam-Webster]], based on Webster's Third New International Dictionary, Unabridged. Merriam-Webster, 2002.) Headword ''aurochs''. Accessed 2007-06-02. * [[Jim Shaffer|Shaffer, Jim G.]] (1995). Cultural tradition and Palaeoethnicity in South Asian Archaeology. In: Indo-Aryans of Ancient South Asia. Ed. George Erdosy. ISBN 81-215-0790-1 * Shaffer, Jim G. (1999). Migration, Philology and South Asian Archaeology. In: Aryan and Non-Aryan in South Asia. Ed. Bronkhorst and Deshpande. ISBN 1-888789-04-2. * Vuure, T. van. 2002. ''History, morphology and ecology of the Aurochs'' (''Bos primigenius''). Lutra 45-1. [http://members.chello.nl/~t.vanvuure/oeros/uk/lutra.pdf Online pdf (603 kB)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110829015212/http://members.chello.nl/~t.vanvuure/oeros/uk/lutra.pdf |date=2011-08-29 }} * Vuure, C. van. 2005. ''Retracing the Aurochs: History, Morphology and Ecology of an Extinct Wild Ox.'' Pensoft Publishers. Sofia-Moscow. == Vezi și == * [[Zimbru]] == Legături externe == * {{commonscat-inline|Bos primigenius|Bour}} * {{wikispecies-inline|Bos primigenius|Bour}} * [http://www.petermaas.nl/extinct/speciesinfo/aurochs.htm The Extinction Website - Aurochs (''Bos primigenius primigenius'')] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090420140454/http://www.petermaas.nl/extinct/speciesinfo/aurochs.htm |date=2009-04-20 }} * [http://users.aristotle.net/~swarmack/aurochs.html History of aurochs in Poland] * [http://serendip.brynmawr.edu/biology/b103/f05/web3/mmichalak.html Breeding Back the Aurochs] 2005, web-paper by student Magdalena Michalak at [[Bryn Mawr College]], near [[Pennsylvania]], [[Philadelphia]]. * [http://www.eurowildlife.org/news/the-aurochs-is-coming-back-to-european-forests-and-grasslands/ The Aurochs is coming back to European forests and grasslands] * [http://www.descopera.ro/natura/11427537-bourul-simbolul-disparut-al-moldovei Bourul: simbolul dispărut al Moldovei], 1 octombrie 2013, Nicu Pârlog, ''Descoperă'' {{Control de autoritate}} [[Categorie:Bovinae]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Specii dispărute din România]] ltayappp0awo8yolkvu4xmmqz54pxau 0 9096 17024986 16974240 2025-06-11T08:43:42Z Evelina Frunzete 690028 17024986 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monarh | nume = Alexandru Ioan Cuza | titlu =[[File:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png|left|50px]][[File:Moldavia.PNG|right|50px]]<br>[[Domnie|Domn]] al [[Principatul Moldovei|Moldovei]]<br>(până în [[1862]])<br>[[Domnie|Domn]] al [[Țara Românească|Țării Românești]]<br>(până în 1862)<br/>[[Domnitor]] al [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești]] (după 1862) | imagine = [[Fișier:Alexandru Ioan Cuza - Photo by Carol Popp de Szathmáry.jpg]] |image_size =250px | descriere = Fotografie de Carol Popp de Szathmári din 1873 | succesiune = [[Lista domnilor Moldovei|Domn al Moldovei]] | domnie = 5 ianuarie 1859 – 5 februarie 1862 | predecesor = [[Căimăcămie]]↓<br/>[[Principatul Moldovei|Moldova]]: [[I. A. Cantacuzino]], [[Vasile Sturdza]] și [[Anastasie Panu]] <br/> | succesor = funcție desființată (el însuși ca Domnitor al Principatelor Unite) | succesiune2 = [[Lista domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]] | domnie2 = 24 ianuarie 1859 – 5 februarie 1862 | predecesor2 = [[Căimăcămie]]↓<br/>[[Țara Românească]]: [[Ioan Manu]], [[Emanoil Băleanu]] și [[Ioan Al. Filipide]] | succesor2 = funcție desființată (el însuși ca Domnitor al Principatelor Unite) | succesiune3 = Domnitor al Principatelor Unite | domnie3 = 5 februarie 1862 – 11 februarie 1866 | predecesor3 = el însuși ca Domn al Moldovei și Țării Românești | succesor3 = [[Locotenența Domnească (1866)|Locotenența domnească]]: [[Lascăr Catargiu]], [[Nicolae Haralambie]] și [[Nicolae Golescu]] | incoronare = | mostenitor = | nume complet = | casatorit cu = [[Elena Cuza|Elena Cuza, n. Rosetti]] | urmasi = [[Alexandru Al. Ioan Cuza]] și [[Dimitrie Cuza]] | casa regala = nu este cazul | imn regal = [[Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor]] | tatal = Ioan Cuza | mama = Sultana Cuza, născută Cozadini | semnatura = [[Fișier:Signature of Alexandru Ioan Cuza.svg|150px]] }} {{Membru Academia Română | tip_membru=post-mortem}} {{deznotă|fondatorul României moderne, domnitorul Principatelor Unite|Alexandru Ioan Cuza}} {{distinge|Alexandru C. Cuza}} '''Alexandru Ioan Cuza''' (sau '''Alexandru Ioan I'''; {{date biografice}}<ref name="RadioCh">[https://radiochisinau.md/portret-alexandru-ioan-cuza-primul-domnitor-al-principatelor-romane-unite---129511.html Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române Unite], ''[[Radio Chișinău]]'', 20 martie 2021</ref>) a fost primul [[domnitor]] al [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Principatelor Unite]] și al statului național [[România]]. Prin alegerea sa ca domn al [[Principatul Moldovei|Moldovei]], la [[5 ianuarie]] 1859, și al [[Țara Românească|Țării Românești]], la [[24 ianuarie]] [[1859]], a fost înfăptuită [[Unirea Principatelor Române|Unirea celor două principate]]. Ales domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea Unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană ([[Imperiul Otoman]]) și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea Unirii [[Principatele Române|Principatelor Române]] prin înfăptuirea unității constituționale și administrative. Aceasta s-a realizat în ianuarie [[1862]], când Moldova și Țara Românească au format statul român unitar modern, adoptând oficial numele de România,<ref>Horia C. Matei, Ion Nicolae, Silviu Neguț, Caterina Radu, ''Enciclopedia statelor lumii'', ediția a VII-a, București, Editura Meronia, 2001 - ISBN 973-99451-5-6</ref> cu capitala la [[București]], cu o singură adunare și un singur [[guvern]].<ref>Mircea Mâciu, Nicolae C. Nicolescu, Valeriu Șuteu, ''Mic dicționar enciclopedic'', București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986</ref> Ca domnitor, Alexandru Ioan Cuza a promovat reforme cu un caracter [[liberalism|liberal]]<ref>{{Citation |date=2021-12-26 |author1=Stoica, Mihaela |publisher=Descopera |title=Liberalismul și alegerea lui Cuza |url=https://www.descopera.ro/istorie/19905592-liberalismul-si-alegerea-lui-cuza?uord=Ns%3D4KHD3iDG9Pm5kKcthhVUQZQjpSLM6jD8jPtC1J-T7iWoiOZWuJ22KpW7oMSkHVKNIrADOXeXLJDP6gE3zX2iuJ21zuVRCOQLpS/Q%3DjzY%3DZYe2IXgls2bqQ6OaK21wvoRCMAX/}}</ref> și profund [[progresism|progresist]],<ref>{{Citation |date=2023-01-24 |author1=Chiriac, Adriana |publisher=Radio Impuls |title=24 ianuarie 2023: Pasiunea mai puțin cunoscută a domnitorului Alexandru Ioan Cuza |url=https://www.radioimpuls.ro/24-ianuarie-2023-pasiunea-mai-putin-cunoscuta-a-domnitorului-alexandru-ioan-cuza-20285972}}</ref><ref>{{Citation |date=2023-07-23 |author1=Vaslui, Monitorul de |publisher=Monitorul de Vaslui |title=Alexandru Ioan Cuza – ctitorul României moderne (1820-1873) |url=https://www.monitoruldevaslui.ro/2023/07/alexandru-ioan-cuza-ctitorul-romaniei-moderne-1820-1873/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=www.dacoromania-alba.ro |title= |url=https://www.dacoromania-alba.ro/nr53/cuza.htm}}</ref> ce au dus la modernizarea statului și societății românești. În anul [[1866]], o largă coaliție a partidelor vremii, cunoscută sub denumirea de [[Monstruoasa Coaliție]] din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, l-au forțat pe Alexandru Ioan Cuza să abdice. == Primii ani de viață == Alexandru Ioan Cuza s-a născut la [[Bârlad]], fiind fiul [[ispravnic]]ului [[Ioan Cuza]], strănepotul revoluționarului [[Ioniță Cuza]], proprietar de pământ în [[Județul Fălciu (interbelic)|județul Fălciu]], și al Sultanei (Soltana), membră a familiei de origini [[fanar]]iote [[Dimitrie Cozadini|Cozadini]]. A învățat carte mai întâi la Iași, în pensionul francez al lui Victor Cuénim, la fel ca [[Mihail Kogălniceanu]] și [[Vasile Alecsandri]], viitorii lui colaboratori. Apoi la Paris, unde și-a luat bacalaureatul în litere în 1835, la Sorbona, diploma fiind semnată de [[François Guizot]], ministrul instrucțiunii publice, obținând calificative lăudabile. Studiază la Facultatea de Drept pentru 2 ani, pe care nu o termină fiind obligat să se întoarcă în țară. În țară își continuă studiile împreună cu fratele său Dimitrie, la [[Academia Mihăileană]]. Între noiembrie 1837 - aprilie 1839 Cuza s-a aflat din nou la Paris, unde a urmat studii în științele războiului și, probabil, le-a continuat pe cele de drept. În toamna anului 1837 Cuza intră în armată cu gradul de cadet; obține o ”păsuire de la slujba de front” și pleacă din nou la Paris pentru a-și continua studiile juridice. La Paris cunoaște numeroși tineri revoluționari din ambele principate, însușindu-și ideile înaintate ale epocii. Aparținând clasei tradiționale de [[boieri]] din [[Principatul Moldovei|Moldova]], Alexandru primește o educație europeană și devine [[ofițer]] în armata moldovenească, ajungând la rangul de [[colonel]]. S-a căsătorit cu [[Elena Rosetti]] în [[1844]]. În anul [[1848]], [[Principatul Moldovei|Moldova]] și [[Țara Românească]], precum majoritatea statelor europene, au fost cuprinse de febra revoluțiilor. [[Revoluția română de la 1848#În Moldova|Revolta moldovenilor]] a fost suprimată repede, dar în [[Revoluția română de la 1848#În Țara Românească|Țara Românească]] revoluționarii au preluat puterea și au guvernat în timpul verii. Tânărul Cuza a participat activ la [[Revoluția română de la 1848|mișcarea revoluționară de la 1848]] din [[Moldova]] și la lupta pentru unirea Principatelor. Urmare înclinațiilor [[Liberalism|liberale]] manifestate în timpul episodului moldovenesc, este transportat ca prizonier la [[Viena]], de aici fiind eliberat cu ajutor [[Marea Britanie|britanic]]. Revenind în Moldova în timpul domniei Prințului [[Grigore Alexandru Ghica]], a fost numit [[Ministerul Apărării Naționale (România)|ministru de război]] ([[1858]]) și a reprezentat orașul [[Galați]] în [[Divanurile ad-hoc|divanul ad-hoc]] de la [[Iași]]. Prin toată activitatea sa politică, Alexandru Ioan Cuza a susținut continuu unirea Moldovei și [[Țara Românească|Țării Românești]]. A fost nominalizat în cele două Principate, de către [[Partida Națională]], care milita pentru Unire, în defavoarea unui prinț străin. Ca urmare a contextului politic și a compromisului dintre principalele partide, este ales domn al Moldovei pe [[17 ianuarie]] [[1859]] ([[5 ianuarie]] după [[calendarul iulian]]) și în [[Țara Românească]] pe [[5 februarie]] [[1859]] ([[24 ianuarie]] după [[calendarul iulian]]). == Elena Cuza == [[Fișier:Elena Cuza.jpeg|thumb|130px|[[Elena Cuza]]]] [[Fișier:1859PRINCIPATE.png|miniatura|Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în [[1859]], după alegerea dublă a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova și Țara Românească.]] [[Fișier:1862PRINCIPATE.png|miniatura|Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în [[1862]] AD, la momentul formării [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Statului Român Unitar]], cu un singur guvern și o singura capitală la [[București]].]] [[Fișier:Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iaşi1.jpg|thumb|Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași]] [[Fișier:Palatul de la Ruginoasa1.jpg|thumb|130px|[[Palatul Cuza de la Ruginoasa|Palatul familiei Cuza]] de la Ruginoasa (astăzi [[Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”]])]] {{Articol principal|Elena Cuza}} Elena Cuza se înrudea cu [[Familia Sturdza|neamul Sturdzeștilor]],<ref>''Magazin istoric'', nr. 4, 1994</ref> al Balșilor și al [[Familia Cantacuzino|Cantacuzinilor]].<ref>''Magazin istoric'', nr. 11,12, 1982; 4-6, 1983</ref> Judecând după portretul realizat de [[Carol Popp de Szathmáry]], când avea 38 ani, putea fi socotită o femeie foarte mică și subțire, cu o expresie severă, cu ochi negri și foarte timidă. Educația ei urmase calea obișnuită în epocă: guvernantă [[franceză]] și [[germană]], pensionul Buralat, anturajul social și literar al mătușii sale Agripina Sturdza, din [[Iași]]. În 1844{{nc}} ea l-a întâlnit, s-a îndrăgostit și s-a căsătorit cu Alexandru Ioan Cuza. El era o fire extrovertită, impulsivă, care se simțea bine printre oameni, se purta foarte galant cu femeile.<ref>''„Unirea... din altă perspectivă”'', Maria Prochipiuc - [http://www.poezie.ro/index.php/article/61382/ poezie.ro] - accesat pe 4 ianuarie 2009</ref> Ea era o introvertită, cu o mulțime de inhibiții. Slabele șanse ca acest mariaj să meargă au fost anulate de la început de incapacitatea Elenei de a-i oferi un urmaș soțului ei și de faptul că {{nc|a pus datoriile față de mamă înaintea celor față de soț}}. La 30 aprilie 1844 scria: ''„Crede-mă, mamă, noile sentimente pe care le am față de soțul meu nu mă vor împiedica să te iubesc.”'' După ce s-au căsătorit, ei s-au stabilit în modesta casă a părinților lui Cuza, Ion și Sultana, din [[Galați]].<ref>''„[http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current1/mi7.htm Elena Cuza - dincolo de legendă] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071007125248/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current1/mi7.htm |date=2007-10-07 }}”'', Radu R. Florescu, profesor Emeritus, Boston College - USA, accesat 04.01.09</ref> Deși soția sa nu a avut copii, ea i-a crescut ca pe propriii săi copii pe cei doi fii avuți de soțul ei din relația cu [[Maria Obrenovici|Elena Maria Catargiu-Obrenović]]: Alexandru Ioan Cuza ([[1862]] (unele surse menționează anul [[1864]]{{fe}}) - [[1889]]) și Dimitrie Cuza ([[1865]] - [[1888]]), care s-a sinucis.<ref>[http://dic.academic.ru/dic.nsf/enwiki/4575643 Marija Obrenović] - accesat pe 2 ianuarie 2009</ref> A împărtășit cu stoicism exilul soțului detronat și, după moartea acestuia la [[16 mai]] [[1873]], ''„i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoțiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoștea, le îngăduise și-o spunea cu mândrie – le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept.”''<ref>[[Nicolae Iorga|N. Iorga]], ''Sfaturi pe întuneric''. Antologie, ediție îngrijită, note și comentarii de Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, București, Editura Militară, 1977</ref> == Înfăptuirea unirii == {{Articol principal|Unirea Principatelor Române}} [[Fișier:Prince_Alexandru_Ioan_Cuza.jpg|thumb|left|220px|Portretul oficial al lui Alexandru Ioan Cuza, realizat de [[Carol Popp de Szathmári]]]] [[Unirea Principatelor Române]] a avut loc la jumătatea [[Secolul al XIX-lea|secolului al XIX-lea]] și reprezintă unificarea vechilor state [[Principatul Moldovei|Moldova]] și [[Țara Românească]]. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la [[5 ianuarie]] [[1859]] în Moldova și la [[24 ianuarie]] [[1859]] în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe identitatea culturală și istorică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între [[Moldova]] și [[Țara Românească]], în timpul domniilor lui [[Mihail Sturdza]], respectiv [[Gheorghe Bibescu]]. Deznodământul [[Războiul Crimeii|războiului Crimeii]] a creat un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor [[Divanurile ad-hoc|adunări ad-hoc]] în [[1857]] a dus la [[Convenția de la Paris, 1858|Convenția de la Paris]] din [[1858]], o înțelegere între [[Mare putere|Marile Puteri]], prin care se accepta o uniune formală între cele două țări, cu guverne diferite, însă cu unele instituții comune; principatele trebuiau să se numească ''Principatele Unite Moldova și Valahia''. La începutul anului următor, Alexandru Ioan Cuza a fost ales [[domnitor]] al [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Moldovei și Țării Românești]], aducându-le într-o uniune personală. În [[1862]], cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat [[Parlament]]ul și [[Guvern]]ul, realizând unirea politică. Procesul de unificare a continuat și după înlăturarea sa de la putere ([[1866]]), atunci când [[Monarhia în România|pe tron a fost adus]] și numit [[principe]], [[Carol I al României|Carol de Hohenzollern-Sigmaringen]], constituția adoptată în acel an denumind noul stat [[România]].<ref>Dumitru Ivănescu, ''Unirea Principatelor. Momente, fapte, protagoniști'', Iași, 2005.</ref> [[Fișier:Romania 1859-1878.png|thumb|right|170px|România în timpul domniei lui Cuza]] == Domnia == [[Fișier:RO, IS, Union Museum.jpg|thumb|180px|Reședință domnească a lui Alexandru Ioan Cuza (astăzi [[Muzeul Unirii din Iași|Muzeul Unirii]]) din Iași]] Domnia lui Cuza Vodă a fost caracterizată de o nerăbdătoare dorință de a ajunge din urmă [[Lumea occidentală|Occidentul]], dar efortul domnului și al sprijinitorilor săi întâmpină rezistența forțelor [[Conservatorism|conservatoare]] și a inerțiilor colective. Mai grav, el stă sub semnul provizoratului, căci domnia lui Cuza este percepută ca pasageră; țara a vrut un domn străin, l-a acceptat însă pe cel autohton, dar n-a renunțat la vechea doleanță; în așteptarea contextului prielnic, ea îngăduie un provizorat.<ref name="a">[[Florin Constantiniu]], ''O istorie sinceră a poporului român'', București, Editura Univers Enciclopedic, 1997 - ISBN 973-9243-07-X</ref> === Alegerea ca domnitor === [[Fișier:Alexandru Ioan Cuza at the Metropolitanate, 29 February 1860.jpg|180px|thumb|left|Cortegiul domnesc trece pe sub turnul Mitropoliei]] După [[Convenția de la Paris]] din [[1858]], marile puteri au lăsat guvernul [[Principatele Române|fiecărui principat român]] în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacami, până la alegerea domnitorilor. Principala atribuție a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Țara Românească. Unioniștii moldoveni au putut impune cu ușurință candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17&nbsp;ianuarie [[1859]]. Ideea alegerii domnului moldovean și la [[București]] a fost oficial sugerată muntenilor de către delegația Moldovei, care mergea spre [[Constantinopol]] pentru a anunța rezultatul alegerii de la [[Iași]]. În [[Țara Românească]], adunarea electivă a fost dominată de [[Conservatorism|conservatori]], care erau însă scindați. Neputându-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sfârșit prin a se ralia candidatului Partidei Naționale care a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie [[1859]], domn al Țării Românești. Astfel, [[român]]ii au realizat ''de facto'' unirea, punând la 24 ianuarie 1859, bazele statului național modern român. Sprijinul lui [[Napoleon al III-lea]] a fost decisiv pentru dezarmarea opoziției [[Turcia|Turciei]] și a [[Austria|Austriei]] față de dubla alegere, astfel că la [[1 aprilie|1/13 aprilie]] [[1859]] Conferința de la Paris a puterilor garante dădea recunoașterea oficială a faptului împlinit de la 24 ianuarie 1859.<ref name="a" /> Turcia l-a recunoscut pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor în 1861.<ref>Michel Mourre, ''Dictionnaire encyclopédique d'histoire''. Vol. C. Articolul: Cuza Alexandre-Jean I, p. 1281</ref> Conform deciziei Convenției de la Paris, la [[15 mai]] [[1859]] este înființată ''Comisia Centrală <!--de-->la Focșani'', ce avea ca scop redactarea primului proiect de [[Constituție]] din [[Renașterea națională a României|istoria modernă a României]] și realizarea altor proiecte de unificare legislativă a Principatelor. Proiectul de Constituție nu a fost aprobat însă de domnitorul Cuza, ''Comisia Centrală din Focșani'' fiind desființată în februarie [[1862]].<ref>''Unirea Focșanilor, făcută cu forța'' - [http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=62 ziaruldevrancea.ro] - accesat pe 4 ianuarie 2009</ref> [[Fișier:Royal Monogram of Alexander John Cuza.svg|thumb|Monograma domnitorului Alexandru Ioan Cuza]] == Reformele lui Cuza == [[Fișier:Portrait_of_Alexandru_Ioan_Cuza_by_August_Strixner.png | 200px|thumb|A.I.&nbsp;Cuza în anii 1860 <br>[[Litografie]] de [[August Strixner]].]] [[Fișier:Moldavian_Stamp_with_the_Portrait_of_Alexandru_Ioan_Cuza_by_August_Strixner.jpg | thumb|200px | Imaginea lui Alexandru Ioan Cuza pe o marcă poștală din Republica Moldova]] După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, [[Mihail Kogălniceanu]] (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.<ref>Marcel D. Popa, Horia C. Matei, ''Mică enciclopedie de istorie universală'', București, Editura Politică, 1988</ref> Întâmpinând rezistență din partea guvernului și a ''Adunării Legiuitoare'', alcătuite din reprezentanți ai [[boier]]imii și ai marii [[Burghezie|burghezii]], precum și a [[Biserică (instituție)|bisericii]], în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în [[1863]], un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează [[Secularism|secularizarea]] averilor mânăstirești (decembrie 1863) și dizolvă ''Adunarea Legiuitoare'' ([[lovitura de stat de la 2 mai 1864]]). În același an, Cuza supune aprobării poporului, prin [[plebiscit]], o nouă [[constituție]] și o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, și decretează (14 august 1864) legea rurală concepută de Kogălniceanu. În timpul domniei lui Cuza a fost conceput [[Cod civil|codul civil]] și [[Codul penal al României|Codul penal]] de inspirație franceză, legea pentru obligativitatea învățământului primar și au fost înființate primele [[Universitate|universități]] din [[țară]], respectiv [[Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași|cea de la Iași]] (1860), care azi îi poartă numele, și [[Universitatea din București|cea de la București]] (1864). Tot în această perioadă a fost organizată și [[Armata Română|armata națională]].<ref>''Alexandru Ioan Cuza'' - [http://www.ici.ro/romania/ro/istorie/hi41.html Institutul Național de Cercetare] - accesat pe 4 ianuarie 2009</ref>. De la începutul domniei s-a preocupat intens de problemele [[pompier]]ilor militari. Domnia lui Cuza are o importanță deosebită pentru istoria pompierilor. Pe vremea acestuia la 24 mai 1860, acesta a promulgat Legea pentru recompensarea ostașilor participanți la [[Bătălia din Dealul Spirii|Bătălia din „Dealul Spirii”]] prin care a fost acordată câte o medalie de bronz cu inscripția „Pro Virtute Militari” tuturor ostașilor ce au luat parte la acel eveniment<ref name="RCEP">Repere cultural educative pompieri, Pompierii Români, File de istorie [https://pompieriiromanieu.files.wordpress.com/2022/04/1.repere-cultural-educative-pompierii-romani.pdf Repere cultural educative pompieri], Ed. Ministerul de Interne, 2010, p.10-12, Accesat 04.08.2023</ref>. === Secularizarea averilor mănăstirești === [[Secularizarea averilor mănăstirești|Legea secularizării averilor mănăstirești]] a fost dată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate proprietățile și averile anumitor Biserici și mănăstiri și a le trece în proprietatea statului, pentru „a spori avuția țării”. Tot în timpul lui Cuza unele mănăstiri și schituri au fost desființate total sau transformate în biserici de mir. Domnitorul Ioan Cuza a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale mănăstirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asistență socială etc. În fața acestor măsuri mitropolitul [[Sofronie Miclescu]] al Moldovei a făcut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la înlăturarea sa din scaun, această stare provocând, mai târziu, însăși căderea guvernului Kogălniceanu. Legea secularizării a fost adoptată în 25 decembrie 1863 și, pe lângă cele enumerate mai sus, poate fi menționată și confiscarea anumitor averi pe care le aveau unele mănăstiri din Sfântul Munte Athos și pe care le-au primit cu mult timp înainte de la alți domnitori (Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) pentru ca monahii din Sfântul Munte să se roage pentru bunăstarea domniilor lor. În total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25% din suprafața agricolă și forestieră a Țării Românești și a Moldovei<ref name="sec2010-08-08">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-sa-finanteze-statul-biserica-pentru-secularizarile-lui-cuza-si-opera-sociala-902150.html "De ce finanțează statul Biserica?". Pentru "secularizările lui Cuza și opera socială"], 02 august 2010, evz.ro, accesat la 8 august 2010</ref>. === Reforma fiscală === Reforma fiscală a fost materializată prin instituirea [[impozit]]ului personal și a contribuției pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaților majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului [[1861]], în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi adăugată, pe plan [[Cultură|cultural]], ''„importanta inițiativă a guvernului moldovean al lui Mihail Kogălniceanu, care a instituit, în toamna anului 1860, prima universitate a țării, cea ieșeană.”''<ref>Aurel Loghin, Maria și Gh. Platon, ''Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași'', București, 1972, p. 143</ref> === Reforma agrară === [[Fișier:The University Building of Bucharest, circa 1869, photo by Franz Duschek.jpg|thumb|left|200px|Clădirea principală a Universității din București]] Dezbaterile înverșunate care au avut loc în vara anului [[1862]] în privința proiectului de reformă agrară propus de conservatori și adoptat de majoritate, dar nesancționat de domnitor, au dovedit că maleabilitatea de care dădeau dovadă o bună parte dintre conservatori, în privința adoptării unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de către ei a unei reforme agrare în sensul [[Revoluția română de la 1848|programelor revoluționare de la 1848]].<ref>L. Botezan, ''Problema agrară în dezbaterile parlamentare din România în anul 1862'', în „Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia”, 1961, nr.&nbsp;1, p.&nbsp;107</ref> De aceea, în anii imediat următori unificării administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrară, ci s-a continuat, pentru o perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia organizării moderne a statului, deoarece acestea nu întâmpinau opoziția conservatorilor, încă stăpâni pe majoritatea mandatelor din adunare datorită sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea căilor ferate, constituirea Consiliului superior al instrucțiunii publice, un regulament de navigație, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea Școlii de silvicultură și o serie de măsuri premergătoare unei secularizări a averilor mănăstirești au reprezentat, în această perioadă, concretizările planului de reforme.<ref>Istoria României, vol. IV, București, 1964, p.&nbsp;348.</ref> Din momentul în care conducerea guvernului a fost preluată de Mihail Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict între guvern și majoritatea adunării. A urmat [[lovitura de stat de la 2 mai 1864]] când deputații au fost evacuați din sală de un detașament militar și Adunarea Legiuitoare dizolvată. Această lovitură a sporit puterea domnitorului Cuza, și totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în [[agricultură]] și procedându-se la o împroprietărire a [[Țăran|țărănimii]] clăcașe. Prin Legea rurală din [[14 august|14/26 august]] [[1864]], peste {{formatnum:400000}} de familii de țărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alți {{formatnum:60000}} de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor și lipsa utilajelor agricole moderne au dus la scăderea producției agricole în următorii ani, dar repartizarea ei a fost mai echitabilă. Reforma agrară din [[1864]], a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în [[1865]], a satisfăcut în parte dorința de pământ a țăranilor, a desființat servituțile și relațiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării [[capitalism]]ului. Ea a reprezentat unul din cele mai însemnate evenimente ale [[Istoria României|istoriei României]] din [[Secolul al XIX-lea|secolul al XIX–lea]].<ref>[[Nichita Adăniloaie]], ''Cuza Vodă și problema agrară'', în ''Cuza Vodă. In memoriam'', Iași, 1973</ref> După desființarea Adunării Legiuitoare (2 mai 1864) Cuza pierde sprijinul tuturor partidelor politice și, pentru a putea guverna, se înconjoară de o camarilă formată din funcționari corupți care primesc funcții și contracte cu statul; corupția și sifonarea banului public mai ales în lucrări de infrastructură ating cote ridicate. === Alte reforme === [[Fișier:Mihail Kogalniceanu.jpg|thumb|right|150px|<center>[[Mihail Kogălniceanu]]<br>(portret de [[Mișu Popp]])</center>]] În timpul guvernului condus de [[Mihail Kogălniceanu]], s-a trecut la etapa hotărâtoare a înfăptuirii reformelor. Astfel, primul demers făcut, într-o direcție în care guvernul știa că nu avea să întâmpine opoziție pe plan intern, a fost acela al secularizării. La [[13 decembrie|13/25 decembrie]] [[1863]], la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor mănăstirești cu 93 de voturi contra 3. Era o măsură de însemnătate majoră, datorită căreia era recuperat peste un sfert din teritoriul național. Apoi au fost elaborate și promulgate Legea contabilității, Legea consiliilor județene, Codul Penal și Legea instrucțiunii publice, precum și crearea Consiliului de Stat. Tot acum se înființează [[Universitatea Națională de Arte București|Școala Națională de Arte Frumoase]], la București, la conducerea căreia este desemnat [[Theodor Aman]] și este inaugurată, în premieră, o Școală de Medicină Veterinară. [[Fișier:Gheorghe Tattarescu - 11 februarie 1866 Romania Moderna.jpg|thumb|left|150px|''Gheorghe Tattarescu: 11 februarie 1866'']] Analizând suita de evenimente, unele cu caracter realmente revoluționar, se poate spune că sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar român modern.<ref>Dumitru Ivănescu, ''Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității'', Iași, Editura Junimea, 2001</ref> Practic, nu există domeniu de activitate economică, social-politică, culturală, administrativă sau militară din țară, în care Cuza să nu fi adus îmbunătățiri și înnoiri organizatorice pe baza noilor cerințe ale epocii moderne. ==== Prima linie de cale ferată din România ==== În septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei engleze Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate București-Filaret-Giurgiu<ref>Dan Popescu - „''Icebergul. Secvențe din epopeea dezvoltării''”, Ed. Albatros, 1990, pag. 83-84</ref> (fiind calea cea mai scurtă care lega capitala țării cu Dunărea și astfel cu restul lumii). Lungimea liniei avea 70&nbsp;km, la un preț de construcție de 196.500 franci pe kilometru. La 19/31 octombrie 1869 regele [[Carol I al României]] face inaugurarea<ref>[http://historia.ro/exclusiv_web/calendar/articol/regele-carol-inaugurat-primul-tren-care-avea-sa-circule-romania-distan Regele Carol a inaugurat primul tren care avea să circule în România, pe distanța București (Filaret) - Giurgiu, înaintea deschiderii oficiale a traficului, la data de 19 octombrie 1869] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141017235510/http://historia.ro/exclusiv_web/calendar/articol/regele-carol-inaugurat-primul-tren-care-avea-sa-circule-romania-distan |date=2014-10-17 }}, ''Historia'', Accesat 24 ianuarie 2012</ref> acestei primei linii de cale ferată, care avea să fie prelungită în 1870 cu încă 2,6&nbsp;km până la Smârda. ==== Spitalul „Noul Pantelimon”, sau „Colentina” ==== În anul 1858 prințul [[Scarlat Ghica]] hotărăște construirea așezământului medical denumit la acea vreme „Noul Pantelimon” pe un teren donat de domnitorul [[Grigore Alexandru Ghica|Grigore Ghica]]. Un prim plan de construcție, întocmit de arhitectul M. Hartl, este abandonat în iulie 1859 din cauza proastei calități a materialelor și proiectului. După demolarea totală a lucrărilor și întocmirea unui nou plan de construcție, lucrările se reiau în anul 1862 pentru un singur pavilion și se finalizează la sfârșitul anului 1863. Construcția a fost inaugurată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1864, cu ocazia aniversării a cinci ani de la [[Unirea Principatelor Române]]. Pe lângă fondurile strânse pentru construcție, Domnitorul a contribuit cu o donație proprie de 2000 de galbeni.<ref>''[http://www.spitalulcolentina.ro/scc-ro/scc_files/scc_meniuri/meniuri_secundare/Istoric-Colentina.pdf Scurt istoric al Spitalului Clinic Colentina]''</ref> ==== Serviciul poștal modern ==== Epoca poștei moderne române începe în 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul poștal cu cel telegrafic, emițând Decretul no.1279/6 decembrie 1864.<ref>[https://www.info-sud-est.ro/5-lucruri-pe-care-nu-le-stiati-despre-posta-romana-si-trecutul-ei/ ''5 lucruri pe care nu le știați despre poșta română și trecutul ei''], pe ''Info sud-est.ro'', 11 noiembrie 2013, accesat la 27.03.2020</ref><ref>Ioan M. Bujoreanu - ''Collecțiune de Legiuirile României vechi și nuoi câte s'au promulgatu pene la finele anului 1870'', pag.969 - secțiunea G - Legiuri ale serviciului telegrapho-poștalu, în ''Bibliotheca de Legislațiune'', Bucuresci, Noua Typographie a Laboratoriloru Români, 1873</ref> Două săptămâni mai târziu (18 dec. 1864) este emis și Decretul prin care se adoptă Calendarul Gregorian în serviciile poștale. Odată cu adoptarea la 1 ianuarie 1865 a ''Legii telegrafo-poștale'' a fost reglementat și statutul propriu al personalului, apărând primele uniforme în cadrul Poștei Române. În același an este introdus serviciul abonamentelor prin poștă la presa din țară și străinătate precum și organizarea serviciului de poștă rurală care asigura legătura între comune. La 9/21 ianuarie 1865 au apărut [[Timbrele poștale și istoria poștală ale României#Mărcile cu inscripția Poșta Română|primele mărci poștale circulate]], având inscripția ''Poșta Română''. Este vorba de emisiunea formată din trei mărci poștale nedantelate ce reprezentau profilul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu efigia în oval, și cu fața înspre dreapta. Ele au fost scoase din uz după abdicarea domnitorului, din 11 februarie 1866. ==== Primul Serviciu de informații românesc ==== Domnitorul Al.I. Cuza a creat un serviciu secret atașat Cancelariei, condus de maiorul [[Cezar Librecht]], directorul general al Poștelor și Telegrafelor<ref>[https://intelligence.sri.ro/serviciile-de-informatii-timpul-lui-alexandru-ioan-cuza/ ''Serviciile de informații în timpul lui Alexandru Ioan Cuza''], în ''Intelligence'', 6 martie 2013, accesat la 27.03.2020</ref><ref>[http://galeriaportretelor.ro/item/cezar-librecht/ ''Cezar Librecht''], pe ''Galeria portretelor'' - proiect MNIR, accesat la 27.03.2020</ref><ref>[http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Cezar_Librecht ''Cezar Librecht''], pe ''Enciclopedia României.ro'', accesat la 27.03.2020</ref>, un inginer belgian care a adus consistență actului de guvernare prin informațiile culese atât în interior, cât și din afara țării. == Abdicarea și exilul == [[Fișier:Misu Popp - Portretul lui Alexandru Ioan Cuza.jpg|thumb|180px|right|<center>Alexandru Ioan Cuza<br>(portret de [[Mișu Popp]])</center>]] Regimul personal instituit de Cuza după 2 mai 1864 a provocat nemulțumirea liberalilor radicali, care ulterior au făcut cartel cu conservatorii; acest fapt a slăbit pozițiile domnitorului și a animat activitatea ''[[Monstruoasa coaliție|monstruoasei coaliții]]'' (denumire promovată în epocă de presa favorabilă lui Cuza), hotărâtă să-l înlăture. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul [[C. Haralambie]], maiorul [[Lecca|D. Lecca]] ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin precum prevedea una din dorințele divanelor ad-hoc din 1857 (fapt susținut și de o scrisoare adresată unui diplomat străin). Pe actul iscălit de Cuza scria: „''Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi,11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.''“ Două zile mai târziu, Cuza - împreună cu soția, amanta și cei doi fii - a părăsit Bucureștiul spre Brașov. === Oferirea Coroanei României === A fost instituită o [[Locotenența Domnească (1866)|locotenență domnească]] alcătuită din [[Lascăr Catargiu]], [[Nicolae Golescu]] și colonelul [[Nicolae Haralambie]] din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui [[Ion Ghica]]; iar la data de 11 februarie 1866, [[Locotenența Domnească (1866)|Locotenența Domnească]] din [[România]] prin [[Senatul României|Senat]] și Comisie au proclamat ca domnitor al Principatelor Române în locul lui Alexandru Ioan Cuza, pe [[Filip de Flandra]], din casa domnitoare belgiană. Prințul Filip, înrudit cu [[Burboni]]i, ca să nu-l supere pe [[Napoleon III]], a refuzat aproape instantaneu propunerea, prin consulul general al Belgiei în Principate, Jacques Poumaydar acesta nu a acceptat coroana.<ref>[http://media.ici.ro/history/ist07_03.htm Unirea Principatelor Române] - accesat pe 4 ianuarie 2009</ref> Între [[14 aprilie|14]] și [[20 aprilie]] [[1866]] s-a organizat plebiscitul prin care a fost aprobată alegerea lui Carol ca domn al României. În aprilie 1866 au avut loc alegeri pentru o nouă Cameră a Deputaților ce urma să fie și Adunare Constituantă, iar noua Adunare și-a început lucrările la 10 mai 1866. Provizoratul locotenenței domnești a luat sfârșit abia după ce [[Carol I al României|Carol de Hohenzollern-Sigmaringen]] a acceptat să devină principe al României, la 10 mai 1866. Proclamarea domnitorului Carol I și aprobarea Consituției din 1866 s-au făcut printr-un plebiscit cu rezultate asemănătoare (peste 99% voturi pentru) cu cel din mai 1864. Această abdicare silită putea avea consecințe grave pentru România, pentru că: # după înlăturarea lui Cuza, satele au fost înspăimântate că reforma agrară nu va mai avea loc. # la [[3 aprilie]] [[1866]] la Iași a avut loc o demonstrație (orchestrată de Rusia) a [[Mișcarea separatistă din Moldova|Mișcării Separatiste]] care a cerut anularea unirii Moldovei cu Țara Românească și a promovat un candidat obscur la tronul Moldovei: [[Nicolae Rosetti-Roznovanu]], # Poarta Otomană a mobilizat armata la [[Dunăre]] pentru a interveni în România, unirea fiind recunoscută doar pe timpul domniei lui Cuza. Țara a trecut prin câteva luni de primejdie, căci unele Puteri europene se gândeau la o intervenție și chiar la distrugerea Unirii Principatelor. Rusia ațâța chiar tulburări la Iași, în vederea acestei desfaceri.<ref>N. Iorga, ''Istoria românilor pentru poporul românesc''.[ După ediția: Istoria Românilor de N. Iorga, Vălenii-de- Munte,1908] Chișinău, Uniunea Scriitorilor, 1992, p. 203</ref> Sub lozinca ''"Jos unirea"'', tânărul boier rusofil Nicolae Rosetti-Roznovanu, devenit exponentul celor frustrați de pierderea suveranității moldovenești, a încercat să ia domnia, printr-o mișcare reprimată repede de locotenență (3/15 aprilie).<ref>Florin Constantiniu, ''O istorie sinceră a poporului român''. Ed. Univers Enciclopedic, București, 1997, p. 236</ref> === Exilul domnitorului === Restul vieții sale și-a petrecut-o în exil, locuind majoritatea timpului la [[Paris]], [[Viena]] și [[Wiesbaden]]. A încercat să revină în țară ca persoană privată, dar nu a reușit. Domnitorul Carol I a transmis cererile Consiliului de Miniștri, care a refuzat să acorde permis de intrare în țară. Alexandru Ioan Cuza a încetat din viață la 3/15 mai 1873, la Hotelul Europa din Heidelberg, în vârstă de 53 ani, ca urmare a unei puternice răceli, fiind suferind însă și de o boală mai veche (astm) precum și de unele tulburări ale [[ficat]]ului și [[Inimă|inimii]].<ref>Constantin Bacalbașa, ''Bucureștii de altădată'', vol. I (1871-1877). Ediție îngrijită de Aristița și Tiberiu Avramescu, Editura Eminescu, București, 1987, p. 123</ref> A fost înmormântat inițial la [[Biserica Domnească de la Ruginoasa|Biserica Domnească]] de lângă [[Palatul domnesc de la Ruginoasa]], conform dorinței sale. La înmormântarea de la Ruginoasa au participat cel puțin 30.000 țărani, discursurile funebre fiind rostite de liberalii [[Petru Grădișteanu|Petre Grădișteanu]], [[Andrei Vizanti]], [[Nicolae Ionescu (publicist)|Nicolae Ionescu]], [[Mihail Kogălniceanu]].<ref>Constantin Bacalbașa, ''Bucureștii de altădată''. vol.I (1871-1877), București, Editura Eminescu, 1987, p. 126</ref> După cel de-[[al Doilea Război Mondial]], osemintele sale au fost mutate la [[Biserica Trei Ierarhi]] din [[Iași]].<ref>Obiectiv turistic: Manastirea Sfintii Trei Ierarhi - [http://www.iasi.com/obiective_turistice/Manastirea_Sfintii_Trei_Ierarhi/ iasi.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140101223928/http://www.iasi.com/obiective_turistice/Manastirea_Sfintii_Trei_Ierarhi/ |date=2014-01-01 }} - accesat pe 4 ianuarie 2009</ref> == Galerie de imagini == <center> <gallery> Image:Hotel de L´Europe.jpg|Hotelul ''Europe'' (1865) din Adenauerplatz, [[Heidelberg]]. În acest hotel Cuza și-a trăit ultimele zile. Image:Strada de centura Cuza.JPG|Strada de centură ''Cuza'' din [[Heidelberg]] Imagine:Placa Heidelberg Cuza.JPG|Placa memorială de pe clădirea hotelului ''Europa'' din Adenauerplatz, [[Heidelberg]]. Imagine:Alexandru Ioan Cuza, Heidelberg.jpg|Bust al lui Alexandru Ioan Cuza amplasat în Stadtgarten, [[Heidelberg]] Imagine:Bustul lui Alexandru Ioan Cuza din Suceava.jpg|Bust al lui Alexandru Ioan Cuza amplasat în [[Parcul Drapelelor din Suceava|Parcul Drapelelor]], [[Suceava]] Imagine:Bustul lui Alex. Ioan Cuza Vodă din parcul or. Cricova.jpg|Bust al lui Alexandru Ioan Cuza, [[Cricova]] </gallery> </center> == Notafilie == [[Fișier:ROL 50 1966 obverse.jpg|200px|thumb|<center>Bancnotă cu valoarea nominală de 50 de lei, emisă în 1966, purtând pe avers efigia lui Alexandru Ioan Cuza</center>]] După ce în august [[1965]], statul român a primit denumirea de [[Republica Socialistă România]], în anul [[1966]], [[Banca Națională a României|Banca Națională a Republicii Socialiste România]] a scos o nouă ediție de [[Bancnotă|bancnote]], iar pe aversul bancnotei cu valoare nominală de 50 de [[Leu românesc#Al treilea leu (ROL)|lei]] a fost reprezentată efigia lui Alexandru Ioan Cuza. == Numismatică == * Între [[1991]] - [[1996]] [[Banca Națională a României]] a emis o monedă de circulație, cu valoarea nominală de 50 de [[Leu românesc|lei]] (ROL), pe reversul căreia a fost gravată efigia lui Alexandru Ioan Cuza, spre stânga. Moneda este de [[oțel]] placat cu [[alamă]].<ref>[http://romaniancoins.org/ro50lei1991.html Romanian coins, ''50 lei 1991 - 1996'']</ref> * La [[12 noiembrie]] [[2009]] Banca Națională a României a emis, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (una din [[tombac]] cuprat, alta de [[argint]] și o alta de [[aur]]), pentru sărbătorirea a „150 de ani de la înființarea Statului Major General al Armatei Române”, pe aversul fiecăreia din ele fiind gravată efigia lui Alexandru Ioan Cuza, spre stânga.<ref>[http://romaniancoins.org/ro5lei09_statul_major.html Romanian coins, ''set - 150 de ani de la înființarea Statului Major General al Armatei Române'']</ref> * La [[2 iunie]] [[2014]] Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din [[aur]], din [[argint]] și din [[tombac]] cuprat), precum și o [[monedă]] din argint, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înființarea [[Senatul României|Senatului României]].<ref name=bnr>{{Citat web |url=http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=9016 |accessdate=2014-05-30 |titlu=''Emisiune numismatică dedicată aniversării a 150 de ani de la înființarea Senatului României'' |archive-date=2014-05-31 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140531090934/http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=9016 |dead-url=yes }}</ref> Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de [[Leu românesc|lei]], au [[titlu (numismatică)|titlul]] de 900‰, diametrul de 21&nbsp;mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37&nbsp;mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37&nbsp;mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitate [[Proof (numismatică)|proof]].<ref name=bnr/> Reversul, care este comun tuturor monedelor din emisiune (din aur, din argint și din tombac cuprat), prezintă portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al mitropolitului [[Nifon Rusailă|Nifon]], care a fost primul președinte al Senatului, numele acestora, inscripția în [[arc de cerc]] <small>150 DE ANI DE LA INFIINTAREA SENATULUI</small> și <small>1864</small>, anul evenimentului aniversat.<ref name=bnr/> Fiecare monedă, ambalată într-o capsulă de metacrilat transparent, este însoțită de un certificat de autenticitate.<ref name=bnr/> * În anul 2023 a fost emisă o monedă ce comemorează 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza. == Note == <references /> == Bibliografie == * Valeriu Stan, ''Alexandru Ioan Cuza'', București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1984. * Dan Bogdan, Viorel Știrbu, ''Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza'', București, Editura Sport-Turism, 1985. * Dumitru Ivănescu, ''Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității'', Iași, Editura Junimea, 2001. == Lectură suplimentară == * ''Viața și opera lui Cuza Vodă'', Constantin C. Giurescu, Editura Științifică, 1966 * ''Anecdote din viața lui Cuza-Vodă'', Dumitru Teleor, Editura "Lumen" - [http://cacheprod.bcub.ro/webopac/FullBBBody.csp?SearchMethod=Find_1&Profile=Default&OpacLanguage=rum&RequestId=884740_1&RecordNumber=0&JavaScriptDisabled=1&CSPCHD=00010000000135ywcXXj003013751221]{{Legătură nefuncțională|date=ianuarie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://cacheprod.bcub.ro/webopac/FullBBBody.csp?SearchMethod=Find_1&Profile=Default&OpacLanguage=rum&RequestId=884740_1&RecordNumber=0&JavaScriptDisabled=1&CSPCHD=00010000000135ywcXXj003013751221 }} == Vezi și == * [[Lista șefilor de stat ai României]] == Legături externe == {{Wikisource}} * {{Commonscat-inline}} * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Cuza%2C+Alexandru+Ioan+%281820-1873%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?rpp=40&sort_by=-1&type=subject&offset=5991&etal=-1&order=ASC Scrieri despre Alexandru Ioan Cuza disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI] * [http://www.ipedia.ro/alexandru-ioan-cuza-924/ Alexandru Ioan Cuza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111011082618/http://www.ipedia.ro/alexandru-ioan-cuza-924/ |date=2011-10-11 }} * [http://museum.ici.ro/moldova/iasi/romanian/muzeul_memorial_cuza.htm Muzeul Memorial Al. Ioan Cuza] * {{en icon}}[http://www.ohiou.edu/~Chastain/ac/cuza.htm ''Cuza, Alexandru Ioan (1820-1870)''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070211010736/http://www.ohiou.edu/~Chastain/ac/cuza.htm |date=2007-02-11 }}, de Gerald J. Bobango și Paul E. Michelson, în ''Encyclopedia of 1848 Revolutions''. * [http://ziarullumina.ro/cultura/cuza-si-napoleon-al-iii-lea Cuza și Napoleon al III-lea] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140815181100/http://ziarullumina.ro/cultura/cuza-si-napoleon-al-iii-lea |date=2014-08-15 }}, 24 ianuarie 2012, Dan Stanca, ''Ziarul Lumina'' * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C] '''''Articole biografice''''' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cuza-erou-dictator Cuza, erou sau dictator?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111114205318/http://historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cuza-erou-dictator |date=2011-11-14 }}, 26 ianuarie 2011, Florin Marin, Mihai Voinea, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/al-i-cuza-tentatiile-unei-domnii-autoritare Al. I. Cuza: tentațiile unei domnii autoritare] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111114113158/http://historia.ro/exclusiv_web/general/articol/al-i-cuza-tentatiile-unei-domnii-autoritare |date=2011-11-14 }}, Decembrie 2009, Liviu Brătescu, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/fost-alexandru-ioan-cuza-un-dictator-i A fost Alexandru Ioan Cuza un dictator? (I)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111114204124/http://historia.ro/exclusiv_web/general/articol/fost-alexandru-ioan-cuza-un-dictator-i |date=2011-11-14 }}, 13 aprilie 2010, Paul E. Michelson, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/fost-alexandru-ioan-cuza-un-dictator-ii A fost Alexandru Ioan Cuza un dictator? (II)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111114204915/http://historia.ro/exclusiv_web/general/articol/fost-alexandru-ioan-cuza-un-dictator-ii |date=2011-11-14 }}, 13 aprilie 2010, ''Historia'' * [http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza Alexandru Ioan Cuza - Enciclopedia României] * [http://istoria.md/articol/38 Alexandru Ioan I Cuza, domn al Moldovei, Munteniei și Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei (1820 - 1873)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210208092910/http://istoria.md/articol/38 |date=2021-02-08 }} Articol 38, ''Istoria'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/alexandru-ioan-cuza-un-om-curajos-dar-singur-836851.html Alexandru Ioan Cuza: un om curajos, dar singur], 24 ianuarie 2009, Andreea Dogar, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.ftr.ro/24-ianuarie-1859--realitatea-se-naste-din-vise-52844.php 24 ianuarie 1859 - Realitatea se naște din vise] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120523101311/http://www.ftr.ro/24-ianuarie-1859--realitatea-se-naste-din-vise-52844.php |date=2012-05-23 }}, 12 decembrie 2011, Camelia Pop, ''Foaia Transilvană'' * [http://www.jurnalul.ro/special/135-de-ani-de-la-moartea-lui-alexandru-ioan-i-cuza-125232.htm 135 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan I Cuza]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 23 mai 2008, Prof. Dr. Stelian Neagoe, ''Jurnalul Național'' * [http://ziarullumina.ro/documentar/galatiul-un-reper-biografia-lui-cuza Galațiul - un reper în biografia lui Cuza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140204030906/http://ziarullumina.ro/documentar/galatiul-un-reper-biografia-lui-cuza |date=2014-02-04 }}, 24 ianuarie 2009, Pr. Gabriel Ioan Pelin, ''Ziarul Lumina'' '''''Referate''''' * [http://referate.orasultau.ro/index.php/pg/referate_unu/cat/istorie/titlu/reformele-lui-alexandru-ioan-cuza-si-unirea-principatelor-romane/id/717.html Alexandru Ioan Cuza și Unirea] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120225212439/http://referate.orasultau.ro/index.php/pg/referate_unu/cat/istorie/titlu/reformele-lui-alexandru-ioan-cuza-si-unirea-principatelor-romane/id/717.html |date=2012-02-25 }}, referate.orasultau.ro * [http://www.referat.ro/referate_despre/alexandru_ioan_cuza_referat_istorie.html Alexandru Ioan Cuza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120205070220/http://www.referat.ro/referate_despre/alexandru_ioan_cuza_referat_istorie.html |date=2012-02-05 }}, referat.ro '''''Dezbateri''''' * {{Cite journal|journal=[[Adevărul]]|url=http://www.adevarul.ro/societate/Cuza-erou_sau_dictator_0_415159058.html|title=Cuza, erou sau dictator?|first=Mihai|last=Voinea|first2=Florin|last2=Marin|date=26 ianuarie 2011}} * [http://www.jurnalul.ro/special/a-fost-cuza-voda-francmason-533590.htm A fost Cuza-Vodă francmason?]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 24 ianuarie 2010, Lavinia Betea, ''Jurnalul Național'' '''''Reforme''''' * [http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/editie-de-colectie/reforma-195-la-al-i-cuza-12789.html Reforma à la Al.I. Cuza], 11 septembrie 2006, Mihai Stirbu, ''Jurnalul Național'' '''''Revolta din august 1865''''' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/mineriada-lui-cuza „Mineriada“ lui Cuza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111003221455/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/mineriada-lui-cuza |date=2011-10-03 }}, 21 februarie 2011, Alex. Lapedatu, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/mineriada-lui-cuza-preludiul-unei-abdicari-anuntate „Mineriada“ lui Cuza: Preludiul unei abdicări anunțate] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111003221936/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/mineriada-lui-cuza-preludiul-unei-abdicari-anuntate |date=2011-10-03 }}, 9 martie 2011, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/serviciile-secrete-mineriada-lui-cuza Serviciile secrete și «mineriada» lui Cuza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110625031124/http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/serviciile-secrete-mineriada-lui-cuza |date=2011-06-25 }}, 17 martie 2011, Tiberiu Tănase, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/august-1865-vs-13-15-iunie-1990-diferente-asemanari August 1865 vs. 13-15 iunie 1990: Diferențe și asemănări] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120107165932/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/august-1865-vs-13-15-iunie-1990-diferente-asemanari |date=2012-01-07 }}, 14 martie 2011, Adrian Cioroianu, ''Historia'' '''''Abdicarea''''' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/lucruri-necunoscute-culisele-abdicarii-lui-cuza Lucruri necunoscute din culisele abdicării lui Cuza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111114105510/http://historia.ro/exclusiv_web/general/articol/lucruri-necunoscute-culisele-abdicarii-lui-cuza |date=2011-11-14 }}, 9 februarie 2011, Irina Gafița, ''Historia'' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/abdicarile-lui-ai-cuza-mihai-i-asemanari-deosebiri Abdicările lui A.I. Cuza și Mihai I: asemănări și deosebiri] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110909001459/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/abdicarile-lui-ai-cuza-mihai-i-asemanari-deosebiri |date=2011-09-09 }}, 5 iulie 2011, ''Historia'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bichir-cuza-si-basescu-439340.html Cuza si Basescu], 20 aprilie 2007, Florian Bichir, ''Evenimentul zilei'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/10-11-februarie-noaptea-abdicarii-silite-143-de-ani-de-la-detronarea-lui-cuza-voda-144106.html 10/11 FEBRUARIE, NOAPTEA ABDICĂRII SILITE/143 de ani de la detronarea lui Cuza Vodă], 11 februarie 2009, Stelian Neagoe, ''Jurnalul Național'' * [http://www.descopera.ro/descopera-istoria-romanilor/5166895-misterele-abdicarii-lui-ai-cuza Misterele abdicarii lui A.I. Cuza], 12 decembrie 2009, Nicu Parlog, ''Descoperă'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=Căimăcămia de trei: [[Ioan Manu]], [[Emanoil Băleanu]] și [[Ioan Al. Filipide]]| titlu=[[File:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png|right|35px]] [[Lista domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]]| ani=[[1859]] – [[1862]]| după=el însuși în fruntea principatului unit }} {{Casetă succesiune | înainte = Căimăcămia de trei: [[Ștefan Catargiu]] (se retrage în 1858, îi urmează [[I. A. Cantacuzino]]), [[Vasile Sturdza]] și [[Anastasie Panu]] | titlu = [[File:Moldavia.PNG|right|35px]] [[Lista domnilor Moldovei|Domn al Moldovei]] | ani=[[1859]] – [[1862]] | după = el însuși în fruntea principatului unit }} {{Casetă succesiune| înainte=el însuși ca prinț al Wallachia și al Moldovei | titlu=Domnitor al [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Principatelor Unite]]| ani=[[1862]] – [[1866]]| după=[[Locotenența Domnească (1866)|Locotenența Domnească]] }} {{sfârșit casetă}} {{Divane Ad-hoc}} {{Revoluționari români la 1848}} {{DomniMoldova}} {{DomniȚaraRomânească}} {{Principatul Moldovei}} {{Țara Românească}} {{Mica Unire}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cuza, Alexandru Ioan}} [[Categorie:Nașteri în 1820]] [[Categorie:Nașteri pe 20 martie]] [[Categorie:Decese în 1873]] [[Categorie:Decese pe 15 mai]] [[Categorie:Bârlădeni]] [[Categorie:Coaliția răsturnării domnitorului Alexandru Ioan Cuza|!]] [[Categorie:Decese în Heidelberg]] [[Categorie:Domni și domnitori ai Moldovei]] [[Categorie:Domni și domnitori ai Țării Românești]] [[Categorie:Domni și domnitori din Țările Române]] [[Categorie:Domni și domnitori ai Moldovei și ai Țării Românești]] [[Categorie:Eponime ale localităților din România]] [[Categorie:Lideri înlăturați prin lovituri de stat]] [[Categorie:Membri ai divanurilor ad-hoc din Principatele Române]] [[Categorie:Militari români]] [[Categorie:Naționaliști români]] [[Categorie:Participanți la Revoluțiile de la 1848]] [[Categorie:Pașoptiști români]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Români expatriați în Germania]] [[Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Români pe medalii românești]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Liberali români]] [[Categorie:Șefii de stat ai României]] [[Categorie:Șefi de stat din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Unirea Principatelor Române|!]] [[Categorie:Francmasoni români]] [[Categorie:Militanți ai românismului]] [[Categorie:Înmormântări la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi]] 8pzczrscyg7q3ia82ddmsn2qawxyvlk 0 10307 17024252 17015271 2025-06-10T18:22:28Z Edward Mike005 659826 17024252 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Paul Goma | image = Paul Goma-cropped.jpg | imagesize = 200px | comentariu = Scriitorul Paul Goma | pseudonim = | nume_naștere = | locul_nașterii = [[Mana, Orhei|Mana]], comuna Vatici, [[Județul Orhei (interbelic)|județul Orhei]], [[Basarabia]], [[Regatul României]] | cauza_decesului = [[COVID-19]]<ref name="bbb9b49c0fe16731f13e7af064c60533"/> | educație = Institutul de literatură și critică literară „[[Mihai Eminescu]]” | profesiune = [[scriitor]], [[eseu|eseist]] | partid = [[UTM|Tineretul comunist]], [[Partidul Comunist Român]], [[Partidul Muncitoresc Român]] | naționalitate = {{ROU}} | cetățenie = {{ROU}}<br>{{MLD}} | părinți = | frați = | căsătorit = | copii = | perioadă = [[1966]] - [[2020]] | operă_de_debut = 1. [[1966]] - povestirea „''Când tace toba''”<br>2. [[1971]] - romanul „''Ostinato''” | subiect = | mișcare = | patron = | gen = [[Roman (literatură)|roman]], [[eseu]], [[memorialistică]] | influențe = | influențat = | opere_semnificative = „''Ostinato''”, „''Ușa noastră cea de toate zilele''” | premii = „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, [[1986]] | semnătură = | website = | note = }} '''Paul Goma''' ({{Date biografice}}) a fost un [[scriitor]] [[român]] [[comunist]] apoi, disident anticomunist. Pentru opoziția sa împotriva regimului comunist a fost arestat și maltratat dar, datorită popularizării internaționale a cazului său, a putut să părăsească [[România]] și s-a stabilit în [[Franța]], unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc. A refuzat în 1980 cetățenia franceză și a rămas multă vreme apatrid.<ref name="adev2015-10-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/cazul-paul-goma-singur-tuturor-scriitorul-implineste-80-ani-1_560e46b6f5eaafab2c3bbbdb/index.html| title=Cazul Paul Goma: singur împotriva tuturor. De la luptele cu regimul comunist la exil| newspaper=Adevărul| date= 2 octombrie 2015| accessdate=27 martie 2020 |author = Laurențiu Ungureanu}}</ref><ref name="romlib2020-03-27">{{Citation | url=https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495| title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova| newspaper=România liberă| date= | accessdate=27 martie 2020}}</ref> A stârnit dezaprobare pentru publicarea de texte antisemite,<ref>{{cite web|url=https://www.lemonde.fr/idees/article/2007/05/29/l-honneur-perdu-d-un-dissident-roumain-par-mihai-dinu-gheorghiu_916282_3232.html|title=Gheorghiu, Mihai Dinu: L'honneur perdu d'un dissident roumain|publisher=Le Monde du 29 mai 2007}}</ref> anticolegialicești/diarist antiliterare în care, deși nu nega ororile comise împotriva evreilor, le justifica drept ''„răzbunări legitime”''.<ref>{{citation | last = Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România | year = 2005 | title = Raport final | publisher = Editura Polirom | place = Iași | isbn = 973-681-990-6 | pages = 380-381 }}; [http://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf link]</ref> == Biografie == Goma s-a născut în [[Basarabia]] ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|U.R.S.S.]], în urma [[Pactul Molotov-Ribbentrop|Pactului Molotov-Ribbentrop]], familia Goma s-a refugiat în [[România]]. În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului „Gheorghe Lazăr” din [[Sibiu]], deoarece susținuse în școală cauza unor persoane arestate și anchetate sub acuzația de anticomunism, Goma a fost reținut opt zile la [[Securitate]] și exmatriculat din toate școlile din țară dar, a reușit să se înscrie la liceul „Radu Negru” din [[Făgăraș]], pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susținut simultan examenele de admitere la [[Universitatea din București]] la filologie română și la Institutul de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”. A reușit la amândouă, dar l-a ales pe ultimul. Între timp Goma devenise membru al [[Uniunea Tineretului Comunist|Uniunii Tineretului Muncitor]] (UTM). În toamna anului [[1955]], a avut dispute la seminarii și cursuri cu profesorii [[Radu Florian]], [[Tamara Gane]], [[Mihai Gafița]], [[Toma George Maiorescu]], [[Mihail Novicov]] și după înfrângerea [[Revoluția ungară din 1956|revoluției maghiare din 1956]], în luna noiembrie a aceluiași an, Paul Goma și-a predat în semn de protest carnetul de membru UTM, după care a fost arestat și acuzat de ''„tentativă de organizare de manifestație ostilă”''.{{nc}} În martie 1957 a fost condamnat la doi ani de închisoare, pe care i-a executat la închisorile [[Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București|Jilava]] și [[Penitenciarul Gherla|Gherla]]. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forțat în [[Bărăgan]], la [[Lătești]], azi [[Bordușani, Ialomița|Bordușani]], din [[județul Ialomița]], unde a rămas până în 1963. Neputându-se reînmatricula în anul III la Institutul „Mihai Eminescu”, în vara anului 1965 a dat din nou examen de admitere la facultatea de filologie a Universității din București. Din cauza romanului „Ostinato”, amplu cenzurat în România și publicat integral în [[Germania de Vest|Germania Federală]], la [[Suhrkamp Verlag|editura Suhrkamp]], a fost propus în 1971 pentru excludere din [[Partidul Comunist Român|PCR]], în care se înscrisese în august 1968. Un an mai devreme, la [[Radio Europa Liberă]] fuseseră citite fragmente din romanul lui Goma ''Ușa (noastră cea de toate zilele)''. În martie 1977, a publicat în revista „[[România literară]]” un scurt articol, „''Pământ de flori''”, în care se referă la urmările dezastruosului [[Cutremurul din 1977|cutremur de pământ de la 4 martie 1977]]. În ianuarie 1977, Goma a trimis o scrisoare de solidarizare cu [[Charta 77]] a cehoslovacilor, apoi o scrisoare deschisă lui Nicolae Ceaușescu și, pe 8 februarie, o scrisoare deschisă adresată Conferinței de la Belgrad, semnată de peste 420 de persoane. Pentru aceste trei scrisori în care se cerea guvernului României respectarea drepturilor omului și care au fost difuzate de Radio Europa Liberă și de presa occidentală a fost urmărit, arestat și maltratat de [[Securitate]] dar eliberat la intervențiile din Occident, repertoriat de organizația neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului, [[Amnesty International]]. == Exilul == La 20 noiembrie 1977, lui Goma, soției și copilului, le-a fost retrasă cetățenia română și au fost expulzați din România. Ajunși la Paris, au cerut [[azil politic]]. Aici Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București și a lui [[Nicolae Ceaușescu]]. A sprijinit înființarea, în 1979, a ''Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR)'', comparabil cu sindicatul polonez liber [[Solidaritatea|Solidarność]]. Ca reacție la activitatea sa anticomunistă, a fost ținta unei tentative de asasinat - unui atac cu colet-capcană - pusă la cale de regimul de la București. Paul Goma a fost exclus în 1977 din [[Uniunea Scriitorilor din România]]. Goma a fost cetățean român,<ref>{{cite web|url=http://vosganian.ro/?p=1748|title=O veste buna pentru prietenii lui Paul Goma. Scriitorul are statut de cetatean roman. « Varujan Vosganian|publisher=}}</ref> conform unei informări a Ministerului de Interne. Lupta sa împotriva comunismului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai naționalist și eurosceptic și în 1980 a refuzat cetățenia franceză dar, scriitorul [[Andrei Țurcanu]] a anunțat joi, [[25 aprilie]] [[2013]], că Paul Goma a primit cetățenia [[Republica Moldova|Republicii Moldova]].<ref>{{cite web|url=http://www.cotidianul.ro/paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-212179/|title=Cotidianul.ro 26 aprilie 2013 (online): Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=|accessdate=2013-12-27|archive-date=2017-08-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20170816153118/http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|dead-url=yes}}</ref> == Activitatea literară și civică == A publicat la [[Editura de Stat pentru Literatură și Artă]] romanul ''[[Ostinato (roman Goma)|Ostinato]]'' și a debutat la revista ''[[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]]'' cu povestirea ''Când tace toba'' (1966). În vara anului 1967 a trimis în occident prima variantă, necenzurată, a romanului ''Ostinato''. În august 1968 a avut loc lansarea volumului ''Camera de alături''. În acel an, Goma a făcut cerere de aderare la Partidul Comunist Român și-n august 1968, la Uniunea Scriitorilor a avut loc ședința de primire în Partidul Comunist Român a unor scriitori, [[Mariana Costescu]], [[Aurel Dragoș Munteanu]], [[Adrian Păunescu]], [[Alexandru Ivasiuc]] și Paul Goma.{{nc}} În 1969, la Uniunea Scriitorilor a fost criticat pentru publicarea romanul „Ostinato” în Occident. În aprilie 1970, a predat romanul ''Ușa'' editurii Cartea Românească, fiind respins de [[Marin Preda]] și [[Mihai Gafița]], {{nc|după ce [[Alexandru Ivasiuc]] „decodificase” două personaje din carte ca fiind cuplul [[Nicolae Ceaușescu|Ceaușescu]].}} Manuscrisul romanului a fost expediat în Occident. În octombrie 1971, a apărut în [[limba germană]], publicat de editura vest-germană [[Suhrkamp]], romanul ''Ostinato'', lansat la târgul de carte de la [[Frankfurt]]. Goma a apărut la stand cu acest roman și cu titulatura de ''„carte interzisă în România”''. Ca reacție, [[Dumitru Popescu]] a propus excluderea lui Goma din PCR, pentru că „a pus în mâna dușmanului o armă cu care să lovească în patria noastră”.{{nc}} Îl anatemizează [[Eugen Barbu]], [[Titus Popovici]], [[Dinu Săraru]], dar îl apără [[Mihail Novicov]], [[Ion Lăncrănjan]], [[Mihai Ungheanu]] și [[Darie Novăceanu]].{{nc}} În 1972, a apărut tot la Suhrkamp ediția germană a romanului ''[[Ușa (roman Goma)|Ușa]]'', în 1974 ediția franceză la editura [[Éditions Gallimard|Gallimard]]. Cu aceste cărți, Paul Goma intră în circuitul european, dar și în conflict deschis cu autoritățile comuniste de la București, conflict culminat cu mișcarea ''„[[Carta 77]]”'' și soldat cu arestarea și detenția sa la [[penitenciarul Rahova]]. După 1989 i s-au publicat și în România o parte din cărți. I-au apărut articole în revistele ''Vatra, Familia, Timpul, Jurnalul literar''. === „Săptămâna roșie” === În 2002, Paul Goma a publicat eseul „Săptămâna roșie 28 iunie-3 iulie sau Basarabia și Evreii”, în care descrie „atrocități comise de populația neromână, în special, întreaga minoritate evreiască (variantă care a fost atenuată în edițiile ulterioare) în timpul retragerii trupelor și administrației române din Basarabia și [[Bucovina]], ca urmare a ultimatumului sovietice din [[iunie]] [[1940]]”. Autorul ia apărarea lui [[Ion Antonescu]] stabilind o legătură cauzală și cronologică între crimele de război comise după [[22 iunie]] [[1941]] (momentul declanșării războiului împotriva [[URSS]]) de regimul [[Ion Antonescu|antonescian]] împotriva evreilor și ceea ce autorul numește „răzbunarea pentru faptele reprobabile din anul precedent”. Conform surselor menționate mai jos, ''Săptămâna roșie'' nu este un studiu istoric, ci un manifest politic de reinterpretare a istoriei. Potrivit acestor critici, eseul se bazează pe surse, din care Goma alege numai citatele care îi pot susține tezele și care aruncă asupra unei întregi populații evreiești (250.000 de evrei basarabeni) responsabilitatea câtorva militanți comuniști. Politologii și jurnaliștii care comentează ''Săptămâna roșie'' apreciază că lucrarea este antisemită și se plasează în literatura negaționistă în cadrul categoriei de scrieri care „trivializează prin comparație”.<ref>{{cite web|url=http://www1.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|title=''Distortion, negationism and minimalization of the Holocaust in postwar Romania'', pagina 57|publisher=|accessdate=2011-08-14|archive-date=2016-03-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20160316135847/http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|dead-url=yes}}</ref> Documente cu privire la evenimentele descrise în eseu mai sunt cuprinse în arhiva armatei române<ref>Arhivele Militare Române, fond 948, secția a 3-a operații, dosare 527, 98, 1836, 1891 etc.</ref> și în lucrări publicate de istorici cu renume, spre exemplu [[Dinu C. Giurescu]].<ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Evreii din România (1939-1944) '', 1997 |archive-date=2009-03-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090306204223/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |dead-url=yes }}</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Cine poartă răspunderea?'' 1998 |archive-date=2008-10-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081003085837/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |dead-url=yes }}</ref> În fața acestor critici, Paul Goma a încercat să-și amelioreze lucrarea, sporind sursele și renunțând la anumite aproximații: eseul a fost revizuit de câteva ori între anii 2002 și 2005. Prima ediție tipărită a apărut la ''Editura Museum'' din [[Chișinău]] (2003), a doua la ''Criterion Publishing House'', București (2003), iar a treia la ''Editura Vremea'', București (2004). == Activitatea politică == A făcut opoziție regimului comunist pentru care a fost arestat și maltratat; Paul Goma a făcut parte pentru opt zile din [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România]], din care a fost îndepărtat datorită pozițiilor sale extremiste de mai sus.<ref>{{cite web|url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|title=ZIUA|website=www.ziua.ro|accessdate=2008-05-15|archive-date=2007-09-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20070930163801/http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|dead-url=yes}}</ref> Goma mai este considerat drept [[Negarea Holocaustului|negaționist al Holocaustului]] din România și din cauza opoziției sale față de [[Raportul Elie Wiesel|Raportul Comisiei Wiesel]].<ref name="volovici">Leon Volovici [http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf „The Report on the Romanian Holocaust and Its Consequences”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927100309/http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf |date=2013-09-27 }} ''Antisemitism International'', No. 3-4, 2006, p. 107.</ref> ==Viață personală== Goma a fost căsătorit cu [[Ana Maria Năvodaru]], de origine evreiască,<ref>https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1035541</ref> alături de care a avut un copil. ==Deces== Pe 18 martie 2020, Paul Goma a fost internat la spitalul ''[[La Pitié Salpêtrière]]'' din Paris, infectat cu [[coronavirus]] și a murit în noaptea din 24 spre 25 martie 2020.<ref>{{cite web|url=https://www.g4media.ro/biografa-oficiala-paul-goma-a-murit-din-cauza-infectarii-cu-coronavirus.html|title=Biografa oficială: Paul Goma a murit din cauza infectării cu coronavirus|date=25 martie 2020|website=G4Media.ro}}</ref> == Volume publicate == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Camera de alături'' (1968) * ''Ostinato'' (1971) * ''Ușa noastră cea de toate zilele'' (1972) * ''Gherla'' (1976) * ''În cerc'' (1977) * ''Garda inversă'' (1979) * ''Culorile curcubeului '77'' (1979) * ''Patimile după Pitești'' (1981) * ''Chassé-croisé'' (1983) * ''Soldatul câinelui'' (1991) * ''Bonifacia'' (1986) <ref name="BONziare.com_2014-01-23">[http://www.ziare.com/cultura/carte/lansare-de-carte-bonifacia-de-paul-goma-49605 Lansare de carte - ''Bonifacia'', de Paul Goma], 11 decembrie 2006, ''Ziare.com'', accesat la 23 ianuarie 2014</ref> * ''Din Calidor'' (1987) * ''Roman intim'' (1989) * ''Arta refugii'' (1990) * ''Astra'' (1992) * ''Sabina'' (1991) * ''Adameva'' (1995) * ''Amnezia la români'' (1995) * ''Scrisori întredeschise – singur împotriva lor'' (1995) * ''Justa'' (1995) * ''Jurnale'' [Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură mare, Jurnal de noapte lungă} (1997-2004) * ''Jurnal de apocrif'' (1999) * ''Garda inversă'' (1997) * ''Altina – grădina scufundată'' (1998) * ''Alte jurnale'' (1998) * ''Jurnalul unui jurnal'' (1998) * ''Scrisuri (1972-1998) * ''Infarct'' (2001) * ''Basarabia'' (2002) * ''Săptămâna roșie, 28 iunie – 3 iulie 1940 sau Basarabia și evreii'', ed. I-VIII (2003-2010) }} == Premii și distincții == * „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, 1986 * Cetățean de onoare al orașului Timișoara din 2007 <ref>[http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 Paul Goma, pus la zid] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924133343/http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 |date=2015-09-24 }}, 1 septembrie 2007, RL Online, ''România liberă'', accesat la 30 iunie 2015</ref> * Premiul Academiei de Științe a Moldovei pentru diaspora „Paul Goma”, 2015 * {{nc|Premiul Academiei Suedeze de Filologie din Upsalla, decernat la 29 martie 1981}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Mariana Sipoș, ''Destinul unui disident: Paul Goma'', Ed. Universal Dalsi, 2005; * Elvira Iliescu, ''Paul Goma - 70'', Ed. Criterion, 2005; * [[Laszlo Alexandru]], ''Viceversa!, polemici pro și contra lui Paul Goma'', Timișoara, Ed. Bastion, 2008. * Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești Personalități, București: Ed. Litera, 2011, pp.346-347 * Denis Roșca, Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova, Chișinău: Ed. Pontos, 2016, pp.261-262 == Legături externe == * [http://www.imdb.com/name/nm0326781/bio Paul Goma] la [[IMDb]] * [http://www.paulgoma.com Blog-ul lui Paul Goma] * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-intre-Belleville-si-Bucuresti*articleID_8656-articles_details.html ''Paul Goma – Între Belleville și București''], iulie 2003, Radu Ioanid, ''Observator cultural'' * [http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml Recenzie - ''Săptămâna Roșie''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070613124129/http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml |date=2007-06-13 }} * [http://balkans.courriers.info/article10760.html ''Paul Goma et Norman Manea: le témoignage littéraire dans l'engrenage de la concurrence mémorielle'', par Nicolas Trifon] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100116180308/http://balkans.courriers.info/article10760.html |date=2010-01-16 }} * [http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx ''Paul Goma despre Bartolomeu Anania''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080905210309/http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx |date=2008-09-05 }} * [http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm ''Absolvenții Liceului „Radu Negru” din Făgăraș] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090502222955/http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm |date=2009-05-02 }} * [http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&amp;ct=1&amp;p=paul_goma Personalități marcante ale neamunui - Paul Goma] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110905205817/http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&ct=1&p=paul_goma |date=2011-09-05 }}, un proiect Moldova lui STEFAN * [http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html 'Intrarea' "Paul Goma" (în engleză) în cartea enciclopedică ''Historical Dictionary of Moldova'' (ediția 2, 2007, Scarecrow Press, SUA)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101021024927/http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html |date=2010-10-21 }} * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/i-s-a-spus-soljenitinul-romanilor-514098.htm I s-a spus "Soljenițînul românilor"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 10 iulie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/editorial/paul-goma-un-tepos-autentic-35362.html Paul Goma, un tepos autentic], 14 octombrie 2005, Ion Cristoiu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-taceri-proteste-rupturi*articleID_13941-articles_details.html Paul Goma – taceri, proteste, rupturi], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 287, septembrie 2005 * [http://www.observatorcultural.ro/Goma-si-tapii-ispasitori*articleID_13898-articles_details.html Goma si tapii ispasitori], Carmen Mușat, ''Observator cultural'' - numărul 286, septembrie 2005 * [http://halbjahresschrift.blogspot.de/2009/04/holocaust-der-peripherie.html Sentința, din 2013, în procesul împotriva mai multor publicații și persoane,] în: ''Halbjahresschrift - hjs-online'', 11.9. 2013. * [http://www.observatorcultural.ro/Frica*articleID_32459-articles_details.html Frica (Paul Goma la 80 de ani)], Radu Jorgensen in Observator cultural - numarul 792, octombrie 2015 {{Anticomunismul în Basarabia și Bucovina de Nord}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Goma, Paul}} [[Categorie:Nașteri în 1935]] [[Categorie:Nașteri pe 2 octombrie]] [[Categorie:Decese în 2020]] [[Categorie:Decese pe 24 martie]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Anticomuniști români]] [[Categorie:Opozanți ai regimului comunist]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Timișoarei]] [[Categorie:Deținuți politici din România]] [[Categorie:Diariști români]] [[Categorie:Disidenți români]] [[Categorie:Negarea Holocaustului]] [[Categorie:Oameni din județul interbelic Orhei]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Franța]] [[Categorie:Scriitori români de limbă franceză]] [[Categorie:Scriitori români din exil]] [[Categorie:Decese cauzate de pandemia de coronaviroză (COVID-19)]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Apatrizi]] 6xpe8hl78y59c5aky3ihal095j0czqa 17024253 17024252 2025-06-10T18:23:07Z Edward Mike005 659826 17024253 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Paul Goma | image = Paul Goma-cropped.jpg | imagesize = 200px | comentariu = Scriitorul Paul Goma | pseudonim = | nume_naștere = | locul_nașterii = [[Mana, Orhei|Mana]], comuna Vatici, [[Județul Orhei (interbelic)|județul Orhei]], [[Basarabia]], [[Regatul României]] | cauza_decesului = [[COVID-19]]<ref name="bbb9b49c0fe16731f13e7af064c60533"/> | educație = Institutul de literatură și critică literară „[[Mihai Eminescu]]” | profesiune = [[scriitor]], [[eseu|eseist]] | partid = [[UTM|Tineretul comunist]], [[Partidul Comunist Român]], [[Partidul Muncitoresc Român]] | naționalitate = {{ROU}} | cetățenie = {{ROU}}<br>{{MLD}} | părinți = | frați = | căsătorit = | copii = | perioadă = [[1966]] - [[2020]] | operă_de_debut = 1. [[1966]] - povestirea „''Când tace toba''”<br>2. [[1971]] - romanul „''Ostinato''” | subiect = | mișcare = | patron = | gen = [[Roman (literatură)|roman]], [[eseu]], [[memorialistică]] | influențe = | influențat = | opere_semnificative = „''Ostinato''”, „''Ușa noastră cea de toate zilele''” | premii = „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, [[1986]] | semnătură = | website = | note = }} '''Paul Goma''' ({{Date biografice}}) a fost un [[scriitor]] [[român]] [[comunist]] apoi, disident anticomunist. Pentru opoziția sa împotriva regimului comunist a fost arestat și maltratat dar, datorită popularizării internaționale a cazului său, a putut să părăsească [[România]] și s-a stabilit în [[Franța]], unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc. A refuzat în 1980 cetățenia franceză și a rămas multă vreme apatrid.<ref name="adev2015-10-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/cazul-paul-goma-singur-tuturor-scriitorul-implineste-80-ani-1_560e46b6f5eaafab2c3bbbdb/index.html| title=Cazul Paul Goma: singur împotriva tuturor. De la luptele cu regimul comunist la exil| newspaper=Adevărul| date= 2 octombrie 2015| accessdate=27 martie 2020 |author = Laurențiu Ungureanu}}</ref><ref name="romlib2020-03-27">{{Citation | url=https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495| title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova| newspaper=România liberă| date= | accessdate=27 martie 2020}}</ref> A stârnit dezaprobare pentru publicarea de texte antisemite,<ref>{{cite web|url=https://www.lemonde.fr/idees/article/2007/05/29/l-honneur-perdu-d-un-dissident-roumain-par-mihai-dinu-gheorghiu_916282_3232.html|title=Gheorghiu, Mihai Dinu: L'honneur perdu d'un dissident roumain|publisher=Le Monde du 29 mai 2007}}</ref> anticolegialicești/diarist antiliterare în care, deși nu nega ororile comise împotriva evreilor, le justifica drept ''„răzbunări legitime”''.<ref>{{citation | last = Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România | year = 2005 | title = Raport final | publisher = Editura Polirom | place = Iași | isbn = 973-681-990-6 | pages = 380-381 }}; [http://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf link]</ref> == Biografie == Goma s-a născut în [[Basarabia]] ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|U.R.S.S.]], în urma [[Pactul Molotov-Ribbentrop|Pactului Molotov-Ribbentrop]], familia Goma s-a refugiat în [[România]]. În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului „Gheorghe Lazăr” din [[Sibiu]], deoarece susținuse în școală cauza unor persoane arestate și anchetate sub acuzația de anticomunism, Goma a fost reținut opt zile la [[Securitate]] și exmatriculat din toate școlile din țară dar, a reușit să se înscrie la liceul „Radu Negru” din [[Făgăraș]], pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susținut simultan examenele de admitere la [[Universitatea din București]] la filologie română și la Institutul de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”. A reușit la amândouă, dar l-a ales pe ultimul. Între timp Goma devenise membru al [[Uniunea Tineretului Comunist|Uniunii Tineretului Muncitor]] (UTM). În toamna anului [[1955]], a avut dispute la seminarii și cursuri cu profesorii [[Radu Florian]], [[Tamara Gane]], [[Mihai Gafița]], [[Toma George Maiorescu]], [[Mihail Novicov]] și după înfrângerea [[Revoluția ungară din 1956|revoluției maghiare din 1956]], în luna noiembrie a aceluiași an, Paul Goma și-a predat în semn de protest carnetul de membru UTM, după care a fost arestat și acuzat de ''„tentativă de organizare de manifestație ostilă”''.{{nc}} În martie 1957 a fost condamnat la doi ani de închisoare, pe care i-a executat la închisorile [[Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București|Jilava]] și [[Penitenciarul Gherla|Gherla]]. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forțat în [[Bărăgan]], la [[Lătești]], azi [[Bordușani, Ialomița|Bordușani]], din [[județul Ialomița]], unde a rămas până în 1963. Neputându-se reînmatricula în anul III la Institutul „Mihai Eminescu”, în vara anului 1965 a dat din nou examen de admitere la facultatea de filologie a Universității din București. Din cauza romanului „Ostinato”, amplu cenzurat în România și publicat integral în [[Germania de Vest|Germania Federală]], la [[Suhrkamp Verlag|editura Suhrkamp]], a fost propus în 1971 pentru excludere din [[Partidul Comunist Român|PCR]], în care se înscrisese în august 1968. Un an mai devreme, la [[Radio Europa Liberă]] fuseseră citite fragmente din romanul lui Goma ''Ușa (noastră cea de toate zilele)''. În martie 1977, a publicat în revista „[[România literară]]” un scurt articol, „''Pământ de flori''”, în care se referă la urmările dezastruosului [[Cutremurul din 1977|cutremur de pământ de la 4 martie 1977]]. În ianuarie 1977, Goma a trimis o scrisoare de solidarizare cu [[Charta 77]] a cehoslovacilor, apoi o scrisoare deschisă lui Nicolae Ceaușescu și, pe 8 februarie, o scrisoare deschisă adresată Conferinței de la Belgrad, semnată de peste 420 de persoane. Pentru aceste trei scrisori în care se cerea guvernului României respectarea drepturilor omului și care au fost difuzate de Radio Europa Liberă și de presa occidentală a fost urmărit, arestat și maltratat de [[Securitate]] dar eliberat la intervențiile din Occident, repertoriat de organizația neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului, [[Amnesty International]]. == Exilul == La 20 noiembrie 1977, lui Goma, soției și copilului, le-a fost retrasă cetățenia română și au fost expulzați din România. Ajunși la Paris, au cerut [[azil politic]]. Aici Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București și a lui [[Nicolae Ceaușescu]]. A sprijinit înființarea, în 1979, a ''Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR)'', comparabil cu sindicatul polonez liber [[Solidaritatea|Solidarność]]. Ca reacție la activitatea sa anticomunistă, a fost ținta unei tentative de asasinat - unui atac cu colet-capcană - pusă la cale de regimul de la București. Paul Goma a fost exclus în 1977 din [[Uniunea Scriitorilor din România]]. Goma a fost cetățean român,<ref>{{cite web|url=http://vosganian.ro/?p=1748|title=O veste buna pentru prietenii lui Paul Goma. Scriitorul are statut de cetatean roman. « Varujan Vosganian|publisher=}}</ref> conform unei informări a Ministerului de Interne. Lupta sa împotriva comunismului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai naționalist și eurosceptic și în 1980 a refuzat cetățenia franceză dar, scriitorul [[Andrei Țurcanu]] a anunțat joi, [[25 aprilie]] [[2013]], că Paul Goma a primit cetățenia [[Republica Moldova|Republicii Moldova]].<ref>{{cite web|url=http://www.cotidianul.ro/paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-212179/|title=Cotidianul.ro 26 aprilie 2013 (online): Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=|accessdate=2013-12-27|archive-date=2017-08-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20170816153118/http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|dead-url=yes}}</ref> == Activitatea literară și civică == A publicat la [[Editura de Stat pentru Literatură și Artă]] romanul ''[[Ostinato (roman Goma)|Ostinato]]'' și a debutat la revista ''[[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]]'' cu povestirea ''Când tace toba'' (1966). În vara anului 1967 a trimis în occident prima variantă, necenzurată, a romanului ''Ostinato''. În august 1968 a avut loc lansarea volumului ''Camera de alături''. În acel an, Goma a făcut cerere de aderare la Partidul Comunist Român și-n august 1968, la Uniunea Scriitorilor a avut loc ședința de primire în Partidul Comunist Român a unor scriitori, [[Mariana Costescu]], [[Aurel Dragoș Munteanu]], [[Adrian Păunescu]], [[Alexandru Ivasiuc]] și Paul Goma.{{nc}} În 1969, la Uniunea Scriitorilor a fost criticat pentru publicarea romanul „Ostinato” în Occident. În aprilie 1970, a predat romanul ''Ușa'' editurii Cartea Românească, fiind respins de [[Marin Preda]] și [[Mihai Gafița]], {{nc|după ce [[Alexandru Ivasiuc]] „decodificase” două personaje din carte ca fiind cuplul [[Nicolae Ceaușescu|Ceaușescu]].}} Manuscrisul romanului a fost expediat în Occident. În octombrie 1971, a apărut în [[limba germană]], publicat de editura vest-germană [[Suhrkamp]], romanul ''Ostinato'', lansat la târgul de carte de la [[Frankfurt]]. Goma a apărut la stand cu acest roman și cu titulatura de ''„carte interzisă în România”''. Ca reacție, [[Dumitru Popescu]] a propus excluderea lui Goma din PCR, pentru că „a pus în mâna dușmanului o armă cu care să lovească în patria noastră”.{{nc}} Îl anatemizează [[Eugen Barbu]], [[Titus Popovici]], [[Dinu Săraru]], dar îl apără [[Mihail Novicov]], [[Ion Lăncrănjan]], [[Mihai Ungheanu]] și [[Darie Novăceanu]].{{nc}} În 1972, a apărut tot la Suhrkamp ediția germană a romanului ''[[Ușa (roman Goma)|Ușa]]'', în 1974 ediția franceză la editura [[Éditions Gallimard|Gallimard]]. Cu aceste cărți, Paul Goma intră în circuitul european, dar și în conflict deschis cu autoritățile comuniste de la București, conflict culminat cu mișcarea ''„[[Carta 77]]”'' și soldat cu arestarea și detenția sa la [[penitenciarul Rahova]]. După 1989 i s-au publicat și în România o parte din cărți. I-au apărut articole în revistele ''Vatra, Familia, Timpul, Jurnalul literar''. === „Săptămâna roșie” === În 2002, Paul Goma a publicat eseul „Săptămâna roșie 28 iunie-3 iulie sau Basarabia și Evreii”, în care descrie „atrocități comise de populația neromână, în special, întreaga minoritate evreiască (variantă care a fost atenuată în edițiile ulterioare) în timpul retragerii trupelor și administrației române din Basarabia și [[Bucovina]], ca urmare a ultimatumului sovietice din [[iunie]] [[1940]]”. Autorul ia apărarea lui [[Ion Antonescu]] stabilind o legătură cauzală și cronologică între crimele de război comise după [[22 iunie]] [[1941]] (momentul declanșării războiului împotriva [[URSS]]) de regimul [[Ion Antonescu|antonescian]] împotriva evreilor și ceea ce autorul numește „răzbunarea pentru faptele reprobabile din anul precedent”. Conform surselor menționate mai jos, ''Săptămâna roșie'' nu este un studiu istoric, ci un manifest politic de reinterpretare a istoriei. Potrivit acestor critici, eseul se bazează pe surse, din care Goma alege numai citatele care îi pot susține tezele și care aruncă asupra unei întregi populații evreiești (250.000 de evrei basarabeni) responsabilitatea câtorva militanți comuniști. Politologii și jurnaliștii care comentează ''Săptămâna roșie'' apreciază că lucrarea este antisemită și se plasează în literatura negaționistă în cadrul categoriei de scrieri care „trivializează prin comparație”.<ref>{{cite web|url=http://www1.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|title=''Distortion, negationism and minimalization of the Holocaust in postwar Romania'', pagina 57|publisher=|accessdate=2011-08-14|archive-date=2016-03-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20160316135847/http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|dead-url=yes}}</ref> Documente cu privire la evenimentele descrise în eseu mai sunt cuprinse în arhiva armatei române<ref>Arhivele Militare Române, fond 948, secția a 3-a operații, dosare 527, 98, 1836, 1891 etc.</ref> și în lucrări publicate de istorici cu renume, spre exemplu [[Dinu C. Giurescu]].<ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Evreii din România (1939-1944) '', 1997 |archive-date=2009-03-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090306204223/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |dead-url=yes }}</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Cine poartă răspunderea?'' 1998 |archive-date=2008-10-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081003085837/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |dead-url=yes }}</ref> În fața acestor critici, Paul Goma a încercat să-și amelioreze lucrarea, sporind sursele și renunțând la anumite aproximații: eseul a fost revizuit de câteva ori între anii 2002 și 2005. Prima ediție tipărită a apărut la ''Editura Museum'' din [[Chișinău]] (2003), a doua la ''Criterion Publishing House'', București (2003), iar a treia la ''Editura Vremea'', București (2004). == Activitatea politică == A făcut opoziție regimului comunist pentru care a fost arestat și maltratat; Paul Goma a făcut parte pentru opt zile din [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România]], din care a fost îndepărtat datorită pozițiilor sale extremiste de mai sus.<ref>{{cite web|url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|title=ZIUA|website=www.ziua.ro|accessdate=2008-05-15|archive-date=2007-09-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20070930163801/http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|dead-url=yes}}</ref> Goma mai este considerat drept [[Negarea Holocaustului|negaționist al Holocaustului]] din România și din cauza opoziției sale față de [[Raportul Elie Wiesel|Raportul Comisiei Wiesel]].<ref name="volovici">Leon Volovici [http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf „The Report on the Romanian Holocaust and Its Consequences”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927100309/http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf |date=2013-09-27 }} ''Antisemitism International'', No. 3-4, 2006, p. 107.</ref> ==Viață personală== Goma a fost căsătorit cu [[Ana Maria Năvodaru]], de origine evreiască,<ref>https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1035541</ref><ref>https://vox.publika.md/politica/evreii-versus-ceilalti-502287.html</ref> alături de care a avut un copil. ==Deces== Pe 18 martie 2020, Paul Goma a fost internat la spitalul ''[[La Pitié Salpêtrière]]'' din Paris, infectat cu [[coronavirus]] și a murit în noaptea din 24 spre 25 martie 2020.<ref>{{cite web|url=https://www.g4media.ro/biografa-oficiala-paul-goma-a-murit-din-cauza-infectarii-cu-coronavirus.html|title=Biografa oficială: Paul Goma a murit din cauza infectării cu coronavirus|date=25 martie 2020|website=G4Media.ro}}</ref> == Volume publicate == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Camera de alături'' (1968) * ''Ostinato'' (1971) * ''Ușa noastră cea de toate zilele'' (1972) * ''Gherla'' (1976) * ''În cerc'' (1977) * ''Garda inversă'' (1979) * ''Culorile curcubeului '77'' (1979) * ''Patimile după Pitești'' (1981) * ''Chassé-croisé'' (1983) * ''Soldatul câinelui'' (1991) * ''Bonifacia'' (1986) <ref name="BONziare.com_2014-01-23">[http://www.ziare.com/cultura/carte/lansare-de-carte-bonifacia-de-paul-goma-49605 Lansare de carte - ''Bonifacia'', de Paul Goma], 11 decembrie 2006, ''Ziare.com'', accesat la 23 ianuarie 2014</ref> * ''Din Calidor'' (1987) * ''Roman intim'' (1989) * ''Arta refugii'' (1990) * ''Astra'' (1992) * ''Sabina'' (1991) * ''Adameva'' (1995) * ''Amnezia la români'' (1995) * ''Scrisori întredeschise – singur împotriva lor'' (1995) * ''Justa'' (1995) * ''Jurnale'' [Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură mare, Jurnal de noapte lungă} (1997-2004) * ''Jurnal de apocrif'' (1999) * ''Garda inversă'' (1997) * ''Altina – grădina scufundată'' (1998) * ''Alte jurnale'' (1998) * ''Jurnalul unui jurnal'' (1998) * ''Scrisuri (1972-1998) * ''Infarct'' (2001) * ''Basarabia'' (2002) * ''Săptămâna roșie, 28 iunie – 3 iulie 1940 sau Basarabia și evreii'', ed. I-VIII (2003-2010) }} == Premii și distincții == * „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, 1986 * Cetățean de onoare al orașului Timișoara din 2007 <ref>[http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 Paul Goma, pus la zid] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924133343/http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 |date=2015-09-24 }}, 1 septembrie 2007, RL Online, ''România liberă'', accesat la 30 iunie 2015</ref> * Premiul Academiei de Științe a Moldovei pentru diaspora „Paul Goma”, 2015 * {{nc|Premiul Academiei Suedeze de Filologie din Upsalla, decernat la 29 martie 1981}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Mariana Sipoș, ''Destinul unui disident: Paul Goma'', Ed. Universal Dalsi, 2005; * Elvira Iliescu, ''Paul Goma - 70'', Ed. Criterion, 2005; * [[Laszlo Alexandru]], ''Viceversa!, polemici pro și contra lui Paul Goma'', Timișoara, Ed. Bastion, 2008. * Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești Personalități, București: Ed. Litera, 2011, pp.346-347 * Denis Roșca, Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova, Chișinău: Ed. Pontos, 2016, pp.261-262 == Legături externe == * [http://www.imdb.com/name/nm0326781/bio Paul Goma] la [[IMDb]] * [http://www.paulgoma.com Blog-ul lui Paul Goma] * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-intre-Belleville-si-Bucuresti*articleID_8656-articles_details.html ''Paul Goma – Între Belleville și București''], iulie 2003, Radu Ioanid, ''Observator cultural'' * [http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml Recenzie - ''Săptămâna Roșie''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070613124129/http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml |date=2007-06-13 }} * [http://balkans.courriers.info/article10760.html ''Paul Goma et Norman Manea: le témoignage littéraire dans l'engrenage de la concurrence mémorielle'', par Nicolas Trifon] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100116180308/http://balkans.courriers.info/article10760.html |date=2010-01-16 }} * [http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx ''Paul Goma despre Bartolomeu Anania''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080905210309/http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx |date=2008-09-05 }} * [http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm ''Absolvenții Liceului „Radu Negru” din Făgăraș] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090502222955/http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm |date=2009-05-02 }} * [http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&amp;ct=1&amp;p=paul_goma Personalități marcante ale neamunui - Paul Goma] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110905205817/http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&ct=1&p=paul_goma |date=2011-09-05 }}, un proiect Moldova lui STEFAN * [http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html 'Intrarea' "Paul Goma" (în engleză) în cartea enciclopedică ''Historical Dictionary of Moldova'' (ediția 2, 2007, Scarecrow Press, SUA)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101021024927/http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html |date=2010-10-21 }} * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/i-s-a-spus-soljenitinul-romanilor-514098.htm I s-a spus "Soljenițînul românilor"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 10 iulie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/editorial/paul-goma-un-tepos-autentic-35362.html Paul Goma, un tepos autentic], 14 octombrie 2005, Ion Cristoiu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-taceri-proteste-rupturi*articleID_13941-articles_details.html Paul Goma – taceri, proteste, rupturi], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 287, septembrie 2005 * [http://www.observatorcultural.ro/Goma-si-tapii-ispasitori*articleID_13898-articles_details.html Goma si tapii ispasitori], Carmen Mușat, ''Observator cultural'' - numărul 286, septembrie 2005 * [http://halbjahresschrift.blogspot.de/2009/04/holocaust-der-peripherie.html Sentința, din 2013, în procesul împotriva mai multor publicații și persoane,] în: ''Halbjahresschrift - hjs-online'', 11.9. 2013. * [http://www.observatorcultural.ro/Frica*articleID_32459-articles_details.html Frica (Paul Goma la 80 de ani)], Radu Jorgensen in Observator cultural - numarul 792, octombrie 2015 {{Anticomunismul în Basarabia și Bucovina de Nord}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Goma, Paul}} [[Categorie:Nașteri în 1935]] [[Categorie:Nașteri pe 2 octombrie]] [[Categorie:Decese în 2020]] [[Categorie:Decese pe 24 martie]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Anticomuniști români]] [[Categorie:Opozanți ai regimului comunist]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Timișoarei]] [[Categorie:Deținuți politici din România]] [[Categorie:Diariști români]] [[Categorie:Disidenți români]] [[Categorie:Negarea Holocaustului]] [[Categorie:Oameni din județul interbelic Orhei]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Franța]] [[Categorie:Scriitori români de limbă franceză]] [[Categorie:Scriitori români din exil]] [[Categorie:Decese cauzate de pandemia de coronaviroză (COVID-19)]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Apatrizi]] 9nng3ky91jfxv0675y3vfsxo4uioyzf 17024317 17024253 2025-06-10T19:14:46Z Sîmbotin 82644 /* Exilul */ leg. int. 17024317 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Paul Goma | image = Paul Goma-cropped.jpg | imagesize = 200px | comentariu = Scriitorul Paul Goma | pseudonim = | nume_naștere = | locul_nașterii = [[Mana, Orhei|Mana]], comuna Vatici, [[Județul Orhei (interbelic)|județul Orhei]], [[Basarabia]], [[Regatul României]] | cauza_decesului = [[COVID-19]]<ref name="bbb9b49c0fe16731f13e7af064c60533"/> | educație = Institutul de literatură și critică literară „[[Mihai Eminescu]]” | profesiune = [[scriitor]], [[eseu|eseist]] | partid = [[UTM|Tineretul comunist]], [[Partidul Comunist Român]], [[Partidul Muncitoresc Român]] | naționalitate = {{ROU}} | cetățenie = {{ROU}}<br>{{MLD}} | părinți = | frați = | căsătorit = | copii = | perioadă = [[1966]] - [[2020]] | operă_de_debut = 1. [[1966]] - povestirea „''Când tace toba''”<br>2. [[1971]] - romanul „''Ostinato''” | subiect = | mișcare = | patron = | gen = [[Roman (literatură)|roman]], [[eseu]], [[memorialistică]] | influențe = | influențat = | opere_semnificative = „''Ostinato''”, „''Ușa noastră cea de toate zilele''” | premii = „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, [[1986]] | semnătură = | website = | note = }} '''Paul Goma''' ({{Date biografice}}) a fost un [[scriitor]] [[român]] [[comunist]] apoi, disident anticomunist. Pentru opoziția sa împotriva regimului comunist a fost arestat și maltratat dar, datorită popularizării internaționale a cazului său, a putut să părăsească [[România]] și s-a stabilit în [[Franța]], unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc. A refuzat în 1980 cetățenia franceză și a rămas multă vreme apatrid.<ref name="adev2015-10-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/cazul-paul-goma-singur-tuturor-scriitorul-implineste-80-ani-1_560e46b6f5eaafab2c3bbbdb/index.html| title=Cazul Paul Goma: singur împotriva tuturor. De la luptele cu regimul comunist la exil| newspaper=Adevărul| date= 2 octombrie 2015| accessdate=27 martie 2020 |author = Laurențiu Ungureanu}}</ref><ref name="romlib2020-03-27">{{Citation | url=https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495| title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova| newspaper=România liberă| date= | accessdate=27 martie 2020}}</ref> A stârnit dezaprobare pentru publicarea de texte antisemite,<ref>{{cite web|url=https://www.lemonde.fr/idees/article/2007/05/29/l-honneur-perdu-d-un-dissident-roumain-par-mihai-dinu-gheorghiu_916282_3232.html|title=Gheorghiu, Mihai Dinu: L'honneur perdu d'un dissident roumain|publisher=Le Monde du 29 mai 2007}}</ref> anticolegialicești/diarist antiliterare în care, deși nu nega ororile comise împotriva evreilor, le justifica drept ''„răzbunări legitime”''.<ref>{{citation | last = Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România | year = 2005 | title = Raport final | publisher = Editura Polirom | place = Iași | isbn = 973-681-990-6 | pages = 380-381 }}; [http://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf link]</ref> == Biografie == Goma s-a născut în [[Basarabia]] ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|U.R.S.S.]], în urma [[Pactul Molotov-Ribbentrop|Pactului Molotov-Ribbentrop]], familia Goma s-a refugiat în [[România]]. În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului „Gheorghe Lazăr” din [[Sibiu]], deoarece susținuse în școală cauza unor persoane arestate și anchetate sub acuzația de anticomunism, Goma a fost reținut opt zile la [[Securitate]] și exmatriculat din toate școlile din țară dar, a reușit să se înscrie la liceul „Radu Negru” din [[Făgăraș]], pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susținut simultan examenele de admitere la [[Universitatea din București]] la filologie română și la Institutul de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”. A reușit la amândouă, dar l-a ales pe ultimul. Între timp Goma devenise membru al [[Uniunea Tineretului Comunist|Uniunii Tineretului Muncitor]] (UTM). În toamna anului [[1955]], a avut dispute la seminarii și cursuri cu profesorii [[Radu Florian]], [[Tamara Gane]], [[Mihai Gafița]], [[Toma George Maiorescu]], [[Mihail Novicov]] și după înfrângerea [[Revoluția ungară din 1956|revoluției maghiare din 1956]], în luna noiembrie a aceluiași an, Paul Goma și-a predat în semn de protest carnetul de membru UTM, după care a fost arestat și acuzat de ''„tentativă de organizare de manifestație ostilă”''.{{nc}} În martie 1957 a fost condamnat la doi ani de închisoare, pe care i-a executat la închisorile [[Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București|Jilava]] și [[Penitenciarul Gherla|Gherla]]. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forțat în [[Bărăgan]], la [[Lătești]], azi [[Bordușani, Ialomița|Bordușani]], din [[județul Ialomița]], unde a rămas până în 1963. Neputându-se reînmatricula în anul III la Institutul „Mihai Eminescu”, în vara anului 1965 a dat din nou examen de admitere la facultatea de filologie a Universității din București. Din cauza romanului „Ostinato”, amplu cenzurat în România și publicat integral în [[Germania de Vest|Germania Federală]], la [[Suhrkamp Verlag|editura Suhrkamp]], a fost propus în 1971 pentru excludere din [[Partidul Comunist Român|PCR]], în care se înscrisese în august 1968. Un an mai devreme, la [[Radio Europa Liberă]] fuseseră citite fragmente din romanul lui Goma ''Ușa (noastră cea de toate zilele)''. În martie 1977, a publicat în revista „[[România literară]]” un scurt articol, „''Pământ de flori''”, în care se referă la urmările dezastruosului [[Cutremurul din 1977|cutremur de pământ de la 4 martie 1977]]. În ianuarie 1977, Goma a trimis o scrisoare de solidarizare cu [[Charta 77]] a cehoslovacilor, apoi o scrisoare deschisă lui Nicolae Ceaușescu și, pe 8 februarie, o scrisoare deschisă adresată Conferinței de la Belgrad, semnată de peste 420 de persoane. Pentru aceste trei scrisori în care se cerea guvernului României respectarea drepturilor omului și care au fost difuzate de Radio Europa Liberă și de presa occidentală a fost urmărit, arestat și maltratat de [[Securitate]] dar eliberat la intervențiile din Occident, repertoriat de organizația neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului, [[Amnesty International]]. == Exilul == La 20 noiembrie 1977, lui Goma, soției și copilului, le-a fost retrasă cetățenia română și au fost expulzați din România. Ajunși la [[Paris]], au cerut [[azil politic]]. Aici, Paul Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București și a lui [[Nicolae Ceaușescu]]. A sprijinit înființarea, în 1979, a ''Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR)'', comparabil cu sindicatul polonez liber [[Solidaritatea|Solidarność]]. Ca reacție la activitatea sa anticomunistă, a fost ținta unei tentative de asasinat - unui atac cu colet-capcană - pusă la cale de regimul de la București. Paul Goma a fost exclus în 1977 din [[Uniunea Scriitorilor din România]]. Goma a fost cetățean român,<ref>{{cite web|url=http://vosganian.ro/?p=1748|title=O veste buna pentru prietenii lui Paul Goma. Scriitorul are statut de cetatean roman. « Varujan Vosganian|publisher=}}</ref> conform unei informări a Ministerului de Interne. Lupta sa împotriva [[comunism]]ului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai [[Naționalism|naționalist]] și [[Euroscepticism|eurosceptic]] și în 1980 a refuzat cetățenia franceză, dar scriitorul [[Andrei Țurcanu]] a anunțat la [[25 aprilie]] [[2013]], că Paul Goma a primit cetățenia [[Republica Moldova|Republicii Moldova]].<ref>{{cite web|url=http://www.cotidianul.ro/paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-212179/|title=Cotidianul.ro 26 aprilie 2013 (online): Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=|accessdate=2013-12-27|archive-date=2017-08-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20170816153118/http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|dead-url=yes}}</ref> == Activitatea literară și civică == A publicat la [[Editura de Stat pentru Literatură și Artă]] romanul ''[[Ostinato (roman Goma)|Ostinato]]'' și a debutat la revista ''[[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]]'' cu povestirea ''Când tace toba'' (1966). În vara anului 1967 a trimis în occident prima variantă, necenzurată, a romanului ''Ostinato''. În august 1968 a avut loc lansarea volumului ''Camera de alături''. În acel an, Goma a făcut cerere de aderare la Partidul Comunist Român și-n august 1968, la Uniunea Scriitorilor a avut loc ședința de primire în Partidul Comunist Român a unor scriitori, [[Mariana Costescu]], [[Aurel Dragoș Munteanu]], [[Adrian Păunescu]], [[Alexandru Ivasiuc]] și Paul Goma.{{nc}} În 1969, la Uniunea Scriitorilor a fost criticat pentru publicarea romanul „Ostinato” în Occident. În aprilie 1970, a predat romanul ''Ușa'' editurii Cartea Românească, fiind respins de [[Marin Preda]] și [[Mihai Gafița]], {{nc|după ce [[Alexandru Ivasiuc]] „decodificase” două personaje din carte ca fiind cuplul [[Nicolae Ceaușescu|Ceaușescu]].}} Manuscrisul romanului a fost expediat în Occident. În octombrie 1971, a apărut în [[limba germană]], publicat de editura vest-germană [[Suhrkamp]], romanul ''Ostinato'', lansat la târgul de carte de la [[Frankfurt]]. Goma a apărut la stand cu acest roman și cu titulatura de ''„carte interzisă în România”''. Ca reacție, [[Dumitru Popescu]] a propus excluderea lui Goma din PCR, pentru că „a pus în mâna dușmanului o armă cu care să lovească în patria noastră”.{{nc}} Îl anatemizează [[Eugen Barbu]], [[Titus Popovici]], [[Dinu Săraru]], dar îl apără [[Mihail Novicov]], [[Ion Lăncrănjan]], [[Mihai Ungheanu]] și [[Darie Novăceanu]].{{nc}} În 1972, a apărut tot la Suhrkamp ediția germană a romanului ''[[Ușa (roman Goma)|Ușa]]'', în 1974 ediția franceză la editura [[Éditions Gallimard|Gallimard]]. Cu aceste cărți, Paul Goma intră în circuitul european, dar și în conflict deschis cu autoritățile comuniste de la București, conflict culminat cu mișcarea ''„[[Carta 77]]”'' și soldat cu arestarea și detenția sa la [[penitenciarul Rahova]]. După 1989 i s-au publicat și în România o parte din cărți. I-au apărut articole în revistele ''Vatra, Familia, Timpul, Jurnalul literar''. === „Săptămâna roșie” === În 2002, Paul Goma a publicat eseul „Săptămâna roșie 28 iunie-3 iulie sau Basarabia și Evreii”, în care descrie „atrocități comise de populația neromână, în special, întreaga minoritate evreiască (variantă care a fost atenuată în edițiile ulterioare) în timpul retragerii trupelor și administrației române din Basarabia și [[Bucovina]], ca urmare a ultimatumului sovietice din [[iunie]] [[1940]]”. Autorul ia apărarea lui [[Ion Antonescu]] stabilind o legătură cauzală și cronologică între crimele de război comise după [[22 iunie]] [[1941]] (momentul declanșării războiului împotriva [[URSS]]) de regimul [[Ion Antonescu|antonescian]] împotriva evreilor și ceea ce autorul numește „răzbunarea pentru faptele reprobabile din anul precedent”. Conform surselor menționate mai jos, ''Săptămâna roșie'' nu este un studiu istoric, ci un manifest politic de reinterpretare a istoriei. Potrivit acestor critici, eseul se bazează pe surse, din care Goma alege numai citatele care îi pot susține tezele și care aruncă asupra unei întregi populații evreiești (250.000 de evrei basarabeni) responsabilitatea câtorva militanți comuniști. Politologii și jurnaliștii care comentează ''Săptămâna roșie'' apreciază că lucrarea este antisemită și se plasează în literatura negaționistă în cadrul categoriei de scrieri care „trivializează prin comparație”.<ref>{{cite web|url=http://www1.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|title=''Distortion, negationism and minimalization of the Holocaust in postwar Romania'', pagina 57|publisher=|accessdate=2011-08-14|archive-date=2016-03-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20160316135847/http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|dead-url=yes}}</ref> Documente cu privire la evenimentele descrise în eseu mai sunt cuprinse în arhiva armatei române<ref>Arhivele Militare Române, fond 948, secția a 3-a operații, dosare 527, 98, 1836, 1891 etc.</ref> și în lucrări publicate de istorici cu renume, spre exemplu [[Dinu C. Giurescu]].<ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Evreii din România (1939-1944) '', 1997 |archive-date=2009-03-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090306204223/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |dead-url=yes }}</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Cine poartă răspunderea?'' 1998 |archive-date=2008-10-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081003085837/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |dead-url=yes }}</ref> În fața acestor critici, Paul Goma a încercat să-și amelioreze lucrarea, sporind sursele și renunțând la anumite aproximații: eseul a fost revizuit de câteva ori între anii 2002 și 2005. Prima ediție tipărită a apărut la ''Editura Museum'' din [[Chișinău]] (2003), a doua la ''Criterion Publishing House'', București (2003), iar a treia la ''Editura Vremea'', București (2004). == Activitatea politică == A făcut opoziție regimului comunist pentru care a fost arestat și maltratat; Paul Goma a făcut parte pentru opt zile din [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România]], din care a fost îndepărtat datorită pozițiilor sale extremiste de mai sus.<ref>{{cite web|url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|title=ZIUA|website=www.ziua.ro|accessdate=2008-05-15|archive-date=2007-09-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20070930163801/http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|dead-url=yes}}</ref> Goma mai este considerat drept [[Negarea Holocaustului|negaționist al Holocaustului]] din România și din cauza opoziției sale față de [[Raportul Elie Wiesel|Raportul Comisiei Wiesel]].<ref name="volovici">Leon Volovici [http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf „The Report on the Romanian Holocaust and Its Consequences”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927100309/http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf |date=2013-09-27 }} ''Antisemitism International'', No. 3-4, 2006, p. 107.</ref> ==Viață personală== Goma a fost căsătorit cu [[Ana Maria Năvodaru]], de origine evreiască,<ref>https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1035541</ref><ref>https://vox.publika.md/politica/evreii-versus-ceilalti-502287.html</ref> alături de care a avut un copil. ==Deces== Pe 18 martie 2020, Paul Goma a fost internat la spitalul ''[[La Pitié Salpêtrière]]'' din Paris, infectat cu [[coronavirus]] și a murit în noaptea din 24 spre 25 martie 2020.<ref>{{cite web|url=https://www.g4media.ro/biografa-oficiala-paul-goma-a-murit-din-cauza-infectarii-cu-coronavirus.html|title=Biografa oficială: Paul Goma a murit din cauza infectării cu coronavirus|date=25 martie 2020|website=G4Media.ro}}</ref> == Volume publicate == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Camera de alături'' (1968) * ''Ostinato'' (1971) * ''Ușa noastră cea de toate zilele'' (1972) * ''Gherla'' (1976) * ''În cerc'' (1977) * ''Garda inversă'' (1979) * ''Culorile curcubeului '77'' (1979) * ''Patimile după Pitești'' (1981) * ''Chassé-croisé'' (1983) * ''Soldatul câinelui'' (1991) * ''Bonifacia'' (1986) <ref name="BONziare.com_2014-01-23">[http://www.ziare.com/cultura/carte/lansare-de-carte-bonifacia-de-paul-goma-49605 Lansare de carte - ''Bonifacia'', de Paul Goma], 11 decembrie 2006, ''Ziare.com'', accesat la 23 ianuarie 2014</ref> * ''Din Calidor'' (1987) * ''Roman intim'' (1989) * ''Arta refugii'' (1990) * ''Astra'' (1992) * ''Sabina'' (1991) * ''Adameva'' (1995) * ''Amnezia la români'' (1995) * ''Scrisori întredeschise – singur împotriva lor'' (1995) * ''Justa'' (1995) * ''Jurnale'' [Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură mare, Jurnal de noapte lungă} (1997-2004) * ''Jurnal de apocrif'' (1999) * ''Garda inversă'' (1997) * ''Altina – grădina scufundată'' (1998) * ''Alte jurnale'' (1998) * ''Jurnalul unui jurnal'' (1998) * ''Scrisuri (1972-1998) * ''Infarct'' (2001) * ''Basarabia'' (2002) * ''Săptămâna roșie, 28 iunie – 3 iulie 1940 sau Basarabia și evreii'', ed. I-VIII (2003-2010) }} == Premii și distincții == * „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, 1986 * Cetățean de onoare al orașului Timișoara din 2007 <ref>[http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 Paul Goma, pus la zid] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924133343/http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 |date=2015-09-24 }}, 1 septembrie 2007, RL Online, ''România liberă'', accesat la 30 iunie 2015</ref> * Premiul Academiei de Științe a Moldovei pentru diaspora „Paul Goma”, 2015 * {{nc|Premiul Academiei Suedeze de Filologie din Upsalla, decernat la 29 martie 1981}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Mariana Sipoș, ''Destinul unui disident: Paul Goma'', Ed. Universal Dalsi, 2005; * Elvira Iliescu, ''Paul Goma - 70'', Ed. Criterion, 2005; * [[Laszlo Alexandru]], ''Viceversa!, polemici pro și contra lui Paul Goma'', Timișoara, Ed. Bastion, 2008. * Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești Personalități, București: Ed. Litera, 2011, pp.346-347 * Denis Roșca, Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova, Chișinău: Ed. Pontos, 2016, pp.261-262 == Legături externe == * [http://www.imdb.com/name/nm0326781/bio Paul Goma] la [[IMDb]] * [http://www.paulgoma.com Blog-ul lui Paul Goma] * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-intre-Belleville-si-Bucuresti*articleID_8656-articles_details.html ''Paul Goma – Între Belleville și București''], iulie 2003, Radu Ioanid, ''Observator cultural'' * [http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml Recenzie - ''Săptămâna Roșie''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070613124129/http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml |date=2007-06-13 }} * [http://balkans.courriers.info/article10760.html ''Paul Goma et Norman Manea: le témoignage littéraire dans l'engrenage de la concurrence mémorielle'', par Nicolas Trifon] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100116180308/http://balkans.courriers.info/article10760.html |date=2010-01-16 }} * [http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx ''Paul Goma despre Bartolomeu Anania''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080905210309/http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx |date=2008-09-05 }} * [http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm ''Absolvenții Liceului „Radu Negru” din Făgăraș] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090502222955/http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm |date=2009-05-02 }} * [http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&amp;ct=1&amp;p=paul_goma Personalități marcante ale neamunui - Paul Goma] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110905205817/http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&ct=1&p=paul_goma |date=2011-09-05 }}, un proiect Moldova lui STEFAN * [http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html 'Intrarea' "Paul Goma" (în engleză) în cartea enciclopedică ''Historical Dictionary of Moldova'' (ediția 2, 2007, Scarecrow Press, SUA)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101021024927/http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html |date=2010-10-21 }} * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/i-s-a-spus-soljenitinul-romanilor-514098.htm I s-a spus "Soljenițînul românilor"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 10 iulie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/editorial/paul-goma-un-tepos-autentic-35362.html Paul Goma, un tepos autentic], 14 octombrie 2005, Ion Cristoiu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-taceri-proteste-rupturi*articleID_13941-articles_details.html Paul Goma – taceri, proteste, rupturi], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 287, septembrie 2005 * [http://www.observatorcultural.ro/Goma-si-tapii-ispasitori*articleID_13898-articles_details.html Goma si tapii ispasitori], Carmen Mușat, ''Observator cultural'' - numărul 286, septembrie 2005 * [http://halbjahresschrift.blogspot.de/2009/04/holocaust-der-peripherie.html Sentința, din 2013, în procesul împotriva mai multor publicații și persoane,] în: ''Halbjahresschrift - hjs-online'', 11.9. 2013. * [http://www.observatorcultural.ro/Frica*articleID_32459-articles_details.html Frica (Paul Goma la 80 de ani)], Radu Jorgensen in Observator cultural - numarul 792, octombrie 2015 {{Anticomunismul în Basarabia și Bucovina de Nord}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Goma, Paul}} [[Categorie:Nașteri în 1935]] [[Categorie:Nașteri pe 2 octombrie]] [[Categorie:Decese în 2020]] [[Categorie:Decese pe 24 martie]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Anticomuniști români]] [[Categorie:Opozanți ai regimului comunist]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Timișoarei]] [[Categorie:Deținuți politici din România]] [[Categorie:Diariști români]] [[Categorie:Disidenți români]] [[Categorie:Negarea Holocaustului]] [[Categorie:Oameni din județul interbelic Orhei]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Franța]] [[Categorie:Scriitori români de limbă franceză]] [[Categorie:Scriitori români din exil]] [[Categorie:Decese cauzate de pandemia de coronaviroză (COVID-19)]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Apatrizi]] hbs52ptlua48fflxj9bcafwhb59bjgr 17024440 17024317 2025-06-10T20:31:28Z Alex F. 43496 17024440 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Paul Goma | image = Paul Goma-cropped.jpg | imagesize = 200px | comentariu = Scriitorul Paul Goma | pseudonim = | nume_naștere = | locul_nașterii = [[Mana, Orhei|Mana]], comuna Vatici, [[Județul Orhei (interbelic)|județul Orhei]], [[Basarabia]], [[Regatul României]] | cauza_decesului = [[COVID-19]]<ref name="bbb9b49c0fe16731f13e7af064c60533"/> | educație = Institutul de literatură și critică literară „[[Mihai Eminescu]]” | profesiune = [[scriitor]], [[eseu|eseist]] | partid = [[UTM|Tineretul comunist]], [[Partidul Comunist Român]], [[Partidul Muncitoresc Român]] | naționalitate = {{ROU}} | cetățenie = {{ROU}}<br>{{MLD}} | părinți = | frați = | căsătorit = | copii = | perioadă = [[1966]] - [[2020]] | operă_de_debut = 1. [[1966]] - povestirea „''Când tace toba''”<br>2. [[1971]] - romanul „''Ostinato''” | subiect = | mișcare = | patron = | gen = [[Roman (literatură)|roman]], [[eseu]], [[memorialistică]] | influențe = | influențat = | opere_semnificative = „''Ostinato''”, „''Ușa noastră cea de toate zilele''” | premii = „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, [[1986]] | semnătură = | website = | note = }} '''Paul Goma''' ({{Date biografice}}) a fost un [[scriitor]] [[român]] [[comunist]] apoi, disident anticomunist. Pentru opoziția sa împotriva regimului comunist a fost arestat și maltratat dar, datorită popularizării internaționale a cazului său, a putut să părăsească [[România]] și s-a stabilit în Franța, unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc. A refuzat în 1980 cetățenia franceză și a rămas multă vreme apatrid.<ref name="adev2015-10-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/cazul-paul-goma-singur-tuturor-scriitorul-implineste-80-ani-1_560e46b6f5eaafab2c3bbbdb/index.html| title=Cazul Paul Goma: singur împotriva tuturor. De la luptele cu regimul comunist la exil| newspaper=Adevărul| date= 2 octombrie 2015| accessdate=27 martie 2020 |author = Laurențiu Ungureanu}}</ref><ref name="romlib2020-03-27">{{Citation | url=https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495| title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova| newspaper=România liberă| date= | accessdate=27 martie 2020}}</ref> A stârnit dezaprobare pentru publicarea de texte antisemite,<ref>{{cite web|url=https://www.lemonde.fr/idees/article/2007/05/29/l-honneur-perdu-d-un-dissident-roumain-par-mihai-dinu-gheorghiu_916282_3232.html|title=Gheorghiu, Mihai Dinu: L'honneur perdu d'un dissident roumain|publisher=Le Monde du 29 mai 2007}}</ref> anticolegialicești/diarist antiliterare în care, deși nu nega ororile comise împotriva evreilor, le justifica drept ''„răzbunări legitime”''.<ref>{{citation | last = Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România | year = 2005 | title = Raport final | publisher = Editura Polirom | place = Iași | isbn = 973-681-990-6 | pages = 380-381 }}; [http://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf link]</ref> == Biografie == Goma s-a născut în [[Basarabia]] ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|U.R.S.S.]], în urma [[Pactul Molotov-Ribbentrop|Pactului Molotov-Ribbentrop]], familia Goma s-a refugiat în [[România]]. În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului „Gheorghe Lazăr” din [[Sibiu]], deoarece susținuse în școală cauza unor persoane arestate și anchetate sub acuzația de anticomunism, Goma a fost reținut opt zile la [[Securitate]] și exmatriculat din toate școlile din țară dar, a reușit să se înscrie la liceul „Radu Negru” din [[Făgăraș]], pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susținut simultan examenele de admitere la [[Universitatea din București]] la filologia română și la Institutul de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”. A reușit la amândouă, dar l-a ales pe ultimul. Între timp Goma devenise membru al [[Uniunea Tineretului Comunist|Uniunii Tineretului Muncitor]] (UTM). În toamna anului [[1955]], a avut dispute la seminarii și cursuri cu profesorii [[Radu Florian]], [[Tamara Gane]], [[Mihai Gafița]], [[Toma George Maiorescu]], [[Mihail Novicov]] și după înfrângerea [[Revoluția ungară din 1956|revoluției maghiare din 1956]], în luna noiembrie a aceluiași an, Paul Goma și-a predat, ca protest, carnetul de membru UTM, după care a fost arestat și acuzat de ''„tentativă de organizare de manifestație ostilă”''.{{nc}} În martie 1957 a fost condamnat la doi ani de închisoare, pe care i-a executat la închisorile [[Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București|Jilava]] și [[Penitenciarul Gherla|Gherla]]. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forțat în [[Bărăgan]], la [[Lătești]], azi [[Bordușani, Ialomița|Bordușani]], din [[județul Ialomița]], unde a rămas până în 1963. Neputându-se reînmatricula în anul III la Institutul „Mihai Eminescu”, în vara anului 1965 a dat din nou examen de admitere la facultatea de filologie a Universității din București. Din cauza romanului „Ostinato”, amplu cenzurat în România și publicat integral în [[Germania de Vest|Germania Federală]], la [[Suhrkamp Verlag|editura Suhrkamp]], a fost propus în 1971 pentru excludere din [[Partidul Comunist Român|PCR]], în care se înscrisese în august 1968. Un an mai devreme, la [[Radio Europa Liberă]] fuseseră citite fragmente din romanul lui Goma ''Ușa (noastră cea de toate zilele)''. În martie 1977, a publicat în revista „[[România literară]]” un scurt articol, „''Pământ de flori''”, în care se referă la urmările dezastruosului [[Cutremurul din 1977|cutremur de pământ de la 4 martie 1977]]. În ianuarie 1977, Goma a trimis o scrisoare de solidarizare cu [[Charta 77]] a [[cehoslovac]]ilor, apoi o scrisoare deschisă lui [[Nicolae Ceaușescu]] și, pe 8 februarie, o scrisoare deschisă adresată Conferinței de la [[Belgrad]], semnată de peste 420 de persoane. Pentru aceste trei scrisori în care se cerea guvernului României respectarea drepturilor omului și care au fost difuzate de [[Radio Europa Liberă]] și de presa occidentală a fost urmărit, arestat și maltratat de [[Securitate]] dar eliberat la intervențiile din Occident, repertoriat de organizația neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului, [[Amnesty International]]. == Exilul == La 20 noiembrie 1977, lui Goma, soției și fiului, le-a fost retrasă cetățenia română și au fost expulzați din România. Ajunși la Paris, au cerut [[azil politic]]. Aici, Paul Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București și a lui Nicolae Ceaușescu. A sprijinit înființarea, în 1979, a ''Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR)'', comparabil cu sindicatul liber [[polonez]] „[[Solidaritatea|Solidarność]]”. Ca reacție, a fost ținta unei tentative de asasinat - unui atac cu colet-capcană - pusă la cale de regimul de la București. Paul Goma a fost exclus în 1977 din [[Uniunea Scriitorilor din România]]. Goma a fost cetățean român,<ref>{{cite web|url=http://vosganian.ro/?p=1748|title=O veste buna pentru prietenii lui Paul Goma. Scriitorul are statut de cetatean roman. « Varujan Vosganian|publisher=}}</ref> conform unei informări a Ministerului de Interne. Lupta sa împotriva [[comunism]]ului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai [[Naționalism|naționalist]] și [[Euroscepticism|eurosceptic]] și în 1980 a refuzat cetățenia franceză. Scriitorul [[Andrei Țurcanu]] a anunțat la [[25 aprilie]] [[2013]], că Paul Goma a primit cetățenia [[Republica Moldova|Republicii Moldova]].<ref>{{cite web|url=http://www.cotidianul.ro/paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-212179/|title=Cotidianul.ro 26 aprilie 2013 (online): Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=|accessdate=2013-12-27|archive-date=2017-08-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20170816153118/http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|dead-url=yes}}</ref> == Activitatea literară și civică == În România a publicat la [[Editura de Stat pentru Literatură și Artă]] romanul ''[[Ostinato (roman Goma)|Ostinato]]'' și a debutat la revista ''[[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]]'' cu povestirea ''Când tace toba'' (1966). În vara anului 1967 a trimis în occident prima variantă necenzurată a romanului ''Ostinato''. În august 1968 a avut loc lansarea volumului ''Camera de alături''. În acel an, Goma a făcut cerere de aderare la [[PCR]] ([[Partidul Comunist Român]]) și-n august 1968, la Uniunea Scriitorilor a avut loc ședința de primire în PCR a unor scriitori, [[Mariana Costescu]], [[Aurel Dragoș Munteanu]], [[Adrian Păunescu]], [[Alexandru Ivasiuc]] și Paul Goma.{{nc}} În 1969, la Uniunea Scriitorilor a fost criticat pentru publicarea romanul „Ostinato” în Occident. În aprilie 1970, a predat romanul ''Ușa'' editurii Cartea Românească, fiind respins de [[Marin Preda]] și [[Mihai Gafița]], {{nc|după ce [[Alexandru Ivasiuc]] „decodificase” două personaje din carte ca fiind cuplul Ceaușescu.}} Manuscrisul romanului a fost expediat în Occident. În octombrie 1971, a apărut în [[limba germană]], publicat de editura vest-germană [[Suhrkamp]], romanul ''Ostinato'', lansat la târgul de carte de la [[Frankfurt]]. Goma a apărut la stand cu acest roman și cu titulatura de ''„carte interzisă în România”''. Ca reacție, [[Dumitru Popescu]] a propus excluderea lui Goma din PCR, pentru că „a pus în mâna dușmanului o armă cu care să lovească în patria noastră”.{{nc}} Îl anatemizează [[Eugen Barbu]], [[Titus Popovici]], [[Dinu Săraru]], dar îl apără [[Mihail Novicov]], [[Ion Lăncrănjan]], [[Mihai Ungheanu]] și [[Darie Novăceanu]].{{nc}} În 1972, a apărut tot la Suhrkamp ediția germană a romanului ''[[Ușa (roman Goma)|Ușa]]'', în 1974 ediția franceză la editura [[Éditions Gallimard|Gallimard]]. Cu aceste cărți, Paul Goma intră în circuitul [[european]], dar și în conflict deschis cu autoritățile comuniste de la București, conflict culminat cu mișcarea ''„[[Carta 77]]”'' și soldat cu arestarea și detenția sa la [[penitenciarul Rahova]]. După 1989 i s-au publicat în România articole în revistele ''Vatra, Familia, Timpul, Jurnalul literar''. === „Săptămâna roșie” === În 2002, Paul Goma a publicat eseul „Săptămâna roșie 28 iunie-3 iulie sau Basarabia și Evreii”, în care descrie „atrocități comise de populația neromână, în special, întreaga minoritate evreiască (variantă care a fost atenuată în edițiile ulterioare) în timpul retragerii trupelor și administrației române din Basarabia și [[Bucovina]], ca urmare a ultimatumului sovietic din [[iunie]] [[1940]]”. Autorul ia apărarea lui [[Ion Antonescu]] stabilind o legătură cauzală și cronologică între crimele de război comise după [[22 iunie]] [[1941]] (momentul declanșării războiului împotriva [[URSS]]) de regimul [[Ion Antonescu|antonescian]] împotriva evreilor și ceea ce autorul numește „răzbunarea pentru faptele reprobabile din anul precedent”. ''Săptămâna roșie'' nu este un studiu istoric, ci un manifest politic de reinterpretare a istoriei. Potrivit criticilor, eseul se bazează pe surse, din care Goma alege numai citatele care îi pot susține tezele și care acuză întreaga populație de evrei (250.000 de evrei basarabeni) de faptele câtorva militanți comuniști. Politologii și jurnaliștii care comentează ''Săptămâna roșie'' apreciază că lucrarea este [[antisemit]]ă și se plasează în literatura negaționistă în cadrul categoriei de scrieri care „trivializează prin comparație”.<ref>{{cite web|url=http://www1.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|title=''Distortion, negationism and minimalization of the Holocaust in postwar Romania'', pagina 57|publisher=|accessdate=2011-08-14|archive-date=2016-03-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20160316135847/http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|dead-url=yes}}</ref> Documente cu privire la evenimentele descrise în eseu mai sunt cuprinse în arhiva armatei române<ref>Arhivele Militare Române, fond 948, secția a 3-a operații, dosare 527, 98, 1836, 1891 etc.</ref> și în lucrări publicate de istorici cu renume, spre exemplu [[Dinu C. Giurescu]].<ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Evreii din România (1939-1944) '', 1997 |archive-date=2009-03-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090306204223/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |dead-url=yes }}</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Cine poartă răspunderea?'' 1998 |archive-date=2008-10-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081003085837/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |dead-url=yes }}</ref> În fața acestor critici, Paul Goma a încercat să-și amelioreze lucrarea, sporind sursele și renunțând la anumite aproximații: eseul a fost revizuit de câteva ori între anii 2002 și 2005. Prima ediție tipărită a apărut la ''Editura Museum'' din [[Chișinău]] (2003), a doua la ''Criterion Publishing House'', București (2003), iar a treia la ''Editura Vremea'', București (2004). == Activitatea politică == A făcut opoziție regimului comunist pentru care a fost arestat și maltratat; Paul Goma a făcut parte pentru opt zile din [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România]], din care a fost îndepărtat datorită pozițiilor sale extremiste de mai sus.<ref>{{cite web|url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|title=ZIUA|website=www.ziua.ro|accessdate=2008-05-15|archive-date=2007-09-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20070930163801/http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|dead-url=yes}}</ref> Goma mai este considerat drept [[Negarea Holocaustului|negaționist al Holocaustului]] din România și din cauza opoziției sale față de [[Raportul Elie Wiesel|Raportul Comisiei Wiesel]].<ref name="volovici">Leon Volovici [http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf „The Report on the Romanian Holocaust and Its Consequences”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927100309/http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf |date=2013-09-27 }} ''Antisemitism International'', No. 3-4, 2006, p. 107.</ref> ==Viață personală== Goma a fost căsătorit cu [[Ana Maria Năvodaru]], de origine evreiască,<ref>https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1035541</ref><ref>https://vox.publika.md/politica/evreii-versus-ceilalti-502287.html</ref> alături de care a avut un copil. ==Deces== Pe 18 martie 2020, Paul Goma a fost internat la spitalul ''[[La Pitié Salpêtrière]]'' din Paris, infectat cu [[coronavirus]] și a murit în noaptea din 24 spre 25 martie 2020.<ref>{{cite web|url=https://www.g4media.ro/biografa-oficiala-paul-goma-a-murit-din-cauza-infectarii-cu-coronavirus.html|title=Biografa oficială: Paul Goma a murit din cauza infectării cu coronavirus|date=25 martie 2020|website=G4Media.ro}}</ref> == Volume publicate == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Camera de alături'' (1968) * ''Ostinato'' (1971) * ''Ușa noastră cea de toate zilele'' (1972) * ''Gherla'' (1976) * ''În cerc'' (1977) * ''Garda inversă'' (1979) * ''Culorile curcubeului '77'' (1979) * ''Patimile după Pitești'' (1981) * ''Chassé-croisé'' (1983) * ''Soldatul câinelui'' (1991) * ''Bonifacia'' (1986) <ref name="BONziare.com_2014-01-23">[http://www.ziare.com/cultura/carte/lansare-de-carte-bonifacia-de-paul-goma-49605 Lansare de carte - ''Bonifacia'', de Paul Goma], 11 decembrie 2006, ''Ziare.com'', accesat la 23 ianuarie 2014</ref> * ''Din Calidor'' (1987) * ''Roman intim'' (1989) * ''Arta refugii'' (1990) * ''Astra'' (1992) * ''Sabina'' (1991) * ''Adameva'' (1995) * ''Amnezia la români'' (1995) * ''Scrisori întredeschise – singur împotriva lor'' (1995) * ''Justa'' (1995) * ''Jurnale'' [Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură mare, Jurnal de noapte lungă} (1997-2004) * ''Jurnal de apocrif'' (1999) * ''Garda inversă'' (1997) * ''Altina – grădina scufundată'' (1998) * ''Alte jurnale'' (1998) * ''Jurnalul unui jurnal'' (1998) * ''Scrisuri (1972-1998) * ''Infarct'' (2001) * ''Basarabia'' (2002) * ''Săptămâna roșie, 28 iunie – 3 iulie 1940 sau Basarabia și evreii'', ed. I-VIII (2003-2010) }} == Premii și distincții == * „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, 1986 * Cetățean de onoare al orașului Timișoara din 2007 <ref>[http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 Paul Goma, pus la zid] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924133343/http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 |date=2015-09-24 }}, 1 septembrie 2007, RL Online, ''România liberă'', accesat la 30 iunie 2015</ref> * Premiul Academiei de Științe a Moldovei pentru diaspora „Paul Goma”, 2015 * {{nc|Premiul Academiei Suedeze de Filologie din Upsalla, decernat la 29 martie 1981}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Mariana Sipoș, ''Destinul unui disident: Paul Goma'', Ed. Universal Dalsi, 2005; * Elvira Iliescu, ''Paul Goma - 70'', Ed. Criterion, 2005; * [[Laszlo Alexandru]], ''Viceversa!, polemici pro și contra lui Paul Goma'', Timișoara, Ed. Bastion, 2008. * Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești Personalități, București: Ed. Litera, 2011, pp.346-347 * Denis Roșca, Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova, Chișinău: Ed. Pontos, 2016, pp.261-262 == Legături externe == * [http://www.imdb.com/name/nm0326781/bio Paul Goma] la [[IMDb]] * [http://www.paulgoma.com Blog-ul lui Paul Goma] * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-intre-Belleville-si-Bucuresti*articleID_8656-articles_details.html ''Paul Goma – Între Belleville și București''], iulie 2003, Radu Ioanid, ''Observator cultural'' * [http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml Recenzie - ''Săptămâna Roșie''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070613124129/http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml |date=2007-06-13 }} * [http://balkans.courriers.info/article10760.html ''Paul Goma et Norman Manea: le témoignage littéraire dans l'engrenage de la concurrence mémorielle'', par Nicolas Trifon] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100116180308/http://balkans.courriers.info/article10760.html |date=2010-01-16 }} * [http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx ''Paul Goma despre Bartolomeu Anania''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080905210309/http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx |date=2008-09-05 }} * [http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm ''Absolvenții Liceului „Radu Negru” din Făgăraș] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090502222955/http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm |date=2009-05-02 }} * [http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&amp;ct=1&amp;p=paul_goma Personalități marcante ale neamunui - Paul Goma] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110905205817/http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&ct=1&p=paul_goma |date=2011-09-05 }}, un proiect Moldova lui STEFAN * [http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html 'Intrarea' "Paul Goma" (în engleză) în cartea enciclopedică ''Historical Dictionary of Moldova'' (ediția 2, 2007, Scarecrow Press, SUA)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101021024927/http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html |date=2010-10-21 }} * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/i-s-a-spus-soljenitinul-romanilor-514098.htm I s-a spus "Soljenițînul românilor"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 10 iulie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/editorial/paul-goma-un-tepos-autentic-35362.html Paul Goma, un tepos autentic], 14 octombrie 2005, Ion Cristoiu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-taceri-proteste-rupturi*articleID_13941-articles_details.html Paul Goma – taceri, proteste, rupturi], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 287, septembrie 2005 * [http://www.observatorcultural.ro/Goma-si-tapii-ispasitori*articleID_13898-articles_details.html Goma si tapii ispasitori], Carmen Mușat, ''Observator cultural'' - numărul 286, septembrie 2005 * [http://halbjahresschrift.blogspot.de/2009/04/holocaust-der-peripherie.html Sentința, din 2013, în procesul împotriva mai multor publicații și persoane,] în: ''Halbjahresschrift - hjs-online'', 11.9. 2013. * [http://www.observatorcultural.ro/Frica*articleID_32459-articles_details.html Frica (Paul Goma la 80 de ani)], Radu Jorgensen in Observator cultural - numarul 792, octombrie 2015 {{Anticomunismul în Basarabia și Bucovina de Nord}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Goma, Paul}} [[Categorie:Nașteri în 1935]] [[Categorie:Nașteri pe 2 octombrie]] [[Categorie:Decese în 2020]] [[Categorie:Decese pe 24 martie]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Anticomuniști români]] [[Categorie:Opozanți ai regimului comunist]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Timișoarei]] [[Categorie:Deținuți politici din România]] [[Categorie:Diariști români]] [[Categorie:Disidenți români]] [[Categorie:Negarea Holocaustului]] [[Categorie:Oameni din județul interbelic Orhei]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Franța]] [[Categorie:Scriitori români de limbă franceză]] [[Categorie:Scriitori români din exil]] [[Categorie:Decese cauzate de pandemia de coronaviroză (COVID-19)]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Apatrizi]] 38qghty6byom0taa2317jk6ndrt7znw 17024444 17024440 2025-06-10T20:32:58Z Alex F. 43496 /* Viață personală */ 17024444 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Paul Goma | image = Paul Goma-cropped.jpg | imagesize = 200px | comentariu = Scriitorul Paul Goma | pseudonim = | nume_naștere = | locul_nașterii = [[Mana, Orhei|Mana]], comuna Vatici, [[Județul Orhei (interbelic)|județul Orhei]], [[Basarabia]], [[Regatul României]] | cauza_decesului = [[COVID-19]]<ref name="bbb9b49c0fe16731f13e7af064c60533"/> | educație = Institutul de literatură și critică literară „[[Mihai Eminescu]]” | profesiune = [[scriitor]], [[eseu|eseist]] | partid = [[UTM|Tineretul comunist]], [[Partidul Comunist Român]], [[Partidul Muncitoresc Român]] | naționalitate = {{ROU}} | cetățenie = {{ROU}}<br>{{MLD}} | părinți = | frați = | căsătorit = | copii = | perioadă = [[1966]] - [[2020]] | operă_de_debut = 1. [[1966]] - povestirea „''Când tace toba''”<br>2. [[1971]] - romanul „''Ostinato''” | subiect = | mișcare = | patron = | gen = [[Roman (literatură)|roman]], [[eseu]], [[memorialistică]] | influențe = | influențat = | opere_semnificative = „''Ostinato''”, „''Ușa noastră cea de toate zilele''” | premii = „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, [[1986]] | semnătură = | website = | note = }} '''Paul Goma''' ({{Date biografice}}) a fost un [[scriitor]] [[român]] [[comunist]] apoi, disident anticomunist. Pentru opoziția sa împotriva regimului comunist a fost arestat și maltratat dar, datorită popularizării internaționale a cazului său, a putut să părăsească [[România]] și s-a stabilit în Franța, unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc. A refuzat în 1980 cetățenia franceză și a rămas multă vreme apatrid.<ref name="adev2015-10-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/cazul-paul-goma-singur-tuturor-scriitorul-implineste-80-ani-1_560e46b6f5eaafab2c3bbbdb/index.html| title=Cazul Paul Goma: singur împotriva tuturor. De la luptele cu regimul comunist la exil| newspaper=Adevărul| date= 2 octombrie 2015| accessdate=27 martie 2020 |author = Laurențiu Ungureanu}}</ref><ref name="romlib2020-03-27">{{Citation | url=https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495| title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova| newspaper=România liberă| date= | accessdate=27 martie 2020}}</ref> A stârnit dezaprobare pentru publicarea de texte antisemite,<ref>{{cite web|url=https://www.lemonde.fr/idees/article/2007/05/29/l-honneur-perdu-d-un-dissident-roumain-par-mihai-dinu-gheorghiu_916282_3232.html|title=Gheorghiu, Mihai Dinu: L'honneur perdu d'un dissident roumain|publisher=Le Monde du 29 mai 2007}}</ref> anticolegialicești/diarist antiliterare în care, deși nu nega ororile comise împotriva evreilor, le justifica drept ''„răzbunări legitime”''.<ref>{{citation | last = Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România | year = 2005 | title = Raport final | publisher = Editura Polirom | place = Iași | isbn = 973-681-990-6 | pages = 380-381 }}; [http://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf link]</ref> == Biografie == Goma s-a născut în [[Basarabia]] ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|U.R.S.S.]], în urma [[Pactul Molotov-Ribbentrop|Pactului Molotov-Ribbentrop]], familia Goma s-a refugiat în [[România]]. În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului „Gheorghe Lazăr” din [[Sibiu]], deoarece susținuse în școală cauza unor persoane arestate și anchetate sub acuzația de anticomunism, Goma a fost reținut opt zile la [[Securitate]] și exmatriculat din toate școlile din țară dar, a reușit să se înscrie la liceul „Radu Negru” din [[Făgăraș]], pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susținut simultan examenele de admitere la [[Universitatea din București]] la filologia română și la Institutul de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”. A reușit la amândouă, dar l-a ales pe ultimul. Între timp Goma devenise membru al [[Uniunea Tineretului Comunist|Uniunii Tineretului Muncitor]] (UTM). În toamna anului [[1955]], a avut dispute la seminarii și cursuri cu profesorii [[Radu Florian]], [[Tamara Gane]], [[Mihai Gafița]], [[Toma George Maiorescu]], [[Mihail Novicov]] și după înfrângerea [[Revoluția ungară din 1956|revoluției maghiare din 1956]], în luna noiembrie a aceluiași an, Paul Goma și-a predat, ca protest, carnetul de membru UTM, după care a fost arestat și acuzat de ''„tentativă de organizare de manifestație ostilă”''.{{nc}} În martie 1957 a fost condamnat la doi ani de închisoare, pe care i-a executat la închisorile [[Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București|Jilava]] și [[Penitenciarul Gherla|Gherla]]. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forțat în [[Bărăgan]], la [[Lătești]], azi [[Bordușani, Ialomița|Bordușani]], din [[județul Ialomița]], unde a rămas până în 1963. Neputându-se reînmatricula în anul III la Institutul „Mihai Eminescu”, în vara anului 1965 a dat din nou examen de admitere la facultatea de filologie a Universității din București. Din cauza romanului „Ostinato”, amplu cenzurat în România și publicat integral în [[Germania de Vest|Germania Federală]], la [[Suhrkamp Verlag|editura Suhrkamp]], a fost propus în 1971 pentru excludere din [[Partidul Comunist Român|PCR]], în care se înscrisese în august 1968. Un an mai devreme, la [[Radio Europa Liberă]] fuseseră citite fragmente din romanul lui Goma ''Ușa (noastră cea de toate zilele)''. În martie 1977, a publicat în revista „[[România literară]]” un scurt articol, „''Pământ de flori''”, în care se referă la urmările dezastruosului [[Cutremurul din 1977|cutremur de pământ de la 4 martie 1977]]. În ianuarie 1977, Goma a trimis o scrisoare de solidarizare cu [[Charta 77]] a [[cehoslovac]]ilor, apoi o scrisoare deschisă lui [[Nicolae Ceaușescu]] și, pe 8 februarie, o scrisoare deschisă adresată Conferinței de la [[Belgrad]], semnată de peste 420 de persoane. Pentru aceste trei scrisori în care se cerea guvernului României respectarea drepturilor omului și care au fost difuzate de [[Radio Europa Liberă]] și de presa occidentală a fost urmărit, arestat și maltratat de [[Securitate]] dar eliberat la intervențiile din Occident, repertoriat de organizația neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului, [[Amnesty International]]. == Exilul == La 20 noiembrie 1977, lui Goma, soției și fiului, le-a fost retrasă cetățenia română și au fost expulzați din România. Ajunși la Paris, au cerut [[azil politic]]. Aici, Paul Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București și a lui Nicolae Ceaușescu. A sprijinit înființarea, în 1979, a ''Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR)'', comparabil cu sindicatul liber [[polonez]] „[[Solidaritatea|Solidarność]]”. Ca reacție, a fost ținta unei tentative de asasinat - unui atac cu colet-capcană - pusă la cale de regimul de la București. Paul Goma a fost exclus în 1977 din [[Uniunea Scriitorilor din România]]. Goma a fost cetățean român,<ref>{{cite web|url=http://vosganian.ro/?p=1748|title=O veste buna pentru prietenii lui Paul Goma. Scriitorul are statut de cetatean roman. « Varujan Vosganian|publisher=}}</ref> conform unei informări a Ministerului de Interne. Lupta sa împotriva [[comunism]]ului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai [[Naționalism|naționalist]] și [[Euroscepticism|eurosceptic]] și în 1980 a refuzat cetățenia franceză. Scriitorul [[Andrei Țurcanu]] a anunțat la [[25 aprilie]] [[2013]], că Paul Goma a primit cetățenia [[Republica Moldova|Republicii Moldova]].<ref>{{cite web|url=http://www.cotidianul.ro/paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-212179/|title=Cotidianul.ro 26 aprilie 2013 (online): Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=|accessdate=2013-12-27|archive-date=2017-08-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20170816153118/http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|dead-url=yes}}</ref> == Activitatea literară și civică == În România a publicat la [[Editura de Stat pentru Literatură și Artă]] romanul ''[[Ostinato (roman Goma)|Ostinato]]'' și a debutat la revista ''[[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]]'' cu povestirea ''Când tace toba'' (1966). În vara anului 1967 a trimis în occident prima variantă necenzurată a romanului ''Ostinato''. În august 1968 a avut loc lansarea volumului ''Camera de alături''. În acel an, Goma a făcut cerere de aderare la [[PCR]] ([[Partidul Comunist Român]]) și-n august 1968, la Uniunea Scriitorilor a avut loc ședința de primire în PCR a unor scriitori, [[Mariana Costescu]], [[Aurel Dragoș Munteanu]], [[Adrian Păunescu]], [[Alexandru Ivasiuc]] și Paul Goma.{{nc}} În 1969, la Uniunea Scriitorilor a fost criticat pentru publicarea romanul „Ostinato” în Occident. În aprilie 1970, a predat romanul ''Ușa'' editurii Cartea Românească, fiind respins de [[Marin Preda]] și [[Mihai Gafița]], {{nc|după ce [[Alexandru Ivasiuc]] „decodificase” două personaje din carte ca fiind cuplul Ceaușescu.}} Manuscrisul romanului a fost expediat în Occident. În octombrie 1971, a apărut în [[limba germană]], publicat de editura vest-germană [[Suhrkamp]], romanul ''Ostinato'', lansat la târgul de carte de la [[Frankfurt]]. Goma a apărut la stand cu acest roman și cu titulatura de ''„carte interzisă în România”''. Ca reacție, [[Dumitru Popescu]] a propus excluderea lui Goma din PCR, pentru că „a pus în mâna dușmanului o armă cu care să lovească în patria noastră”.{{nc}} Îl anatemizează [[Eugen Barbu]], [[Titus Popovici]], [[Dinu Săraru]], dar îl apără [[Mihail Novicov]], [[Ion Lăncrănjan]], [[Mihai Ungheanu]] și [[Darie Novăceanu]].{{nc}} În 1972, a apărut tot la Suhrkamp ediția germană a romanului ''[[Ușa (roman Goma)|Ușa]]'', în 1974 ediția franceză la editura [[Éditions Gallimard|Gallimard]]. Cu aceste cărți, Paul Goma intră în circuitul [[european]], dar și în conflict deschis cu autoritățile comuniste de la București, conflict culminat cu mișcarea ''„[[Carta 77]]”'' și soldat cu arestarea și detenția sa la [[penitenciarul Rahova]]. După 1989 i s-au publicat în România articole în revistele ''Vatra, Familia, Timpul, Jurnalul literar''. === „Săptămâna roșie” === În 2002, Paul Goma a publicat eseul „Săptămâna roșie 28 iunie-3 iulie sau Basarabia și Evreii”, în care descrie „atrocități comise de populația neromână, în special, întreaga minoritate evreiască (variantă care a fost atenuată în edițiile ulterioare) în timpul retragerii trupelor și administrației române din Basarabia și [[Bucovina]], ca urmare a ultimatumului sovietic din [[iunie]] [[1940]]”. Autorul ia apărarea lui [[Ion Antonescu]] stabilind o legătură cauzală și cronologică între crimele de război comise după [[22 iunie]] [[1941]] (momentul declanșării războiului împotriva [[URSS]]) de regimul [[Ion Antonescu|antonescian]] împotriva evreilor și ceea ce autorul numește „răzbunarea pentru faptele reprobabile din anul precedent”. ''Săptămâna roșie'' nu este un studiu istoric, ci un manifest politic de reinterpretare a istoriei. Potrivit criticilor, eseul se bazează pe surse, din care Goma alege numai citatele care îi pot susține tezele și care acuză întreaga populație de evrei (250.000 de evrei basarabeni) de faptele câtorva militanți comuniști. Politologii și jurnaliștii care comentează ''Săptămâna roșie'' apreciază că lucrarea este [[antisemit]]ă și se plasează în literatura negaționistă în cadrul categoriei de scrieri care „trivializează prin comparație”.<ref>{{cite web|url=http://www1.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|title=''Distortion, negationism and minimalization of the Holocaust in postwar Romania'', pagina 57|publisher=|accessdate=2011-08-14|archive-date=2016-03-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20160316135847/http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|dead-url=yes}}</ref> Documente cu privire la evenimentele descrise în eseu mai sunt cuprinse în arhiva armatei române<ref>Arhivele Militare Române, fond 948, secția a 3-a operații, dosare 527, 98, 1836, 1891 etc.</ref> și în lucrări publicate de istorici cu renume, spre exemplu [[Dinu C. Giurescu]].<ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Evreii din România (1939-1944) '', 1997 |archive-date=2009-03-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090306204223/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |dead-url=yes }}</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Cine poartă răspunderea?'' 1998 |archive-date=2008-10-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081003085837/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |dead-url=yes }}</ref> În fața acestor critici, Paul Goma a încercat să-și amelioreze lucrarea, sporind sursele și renunțând la anumite aproximații: eseul a fost revizuit de câteva ori între anii 2002 și 2005. Prima ediție tipărită a apărut la ''Editura Museum'' din [[Chișinău]] (2003), a doua la ''Criterion Publishing House'', București (2003), iar a treia la ''Editura Vremea'', București (2004). == Activitatea politică == A făcut opoziție regimului comunist pentru care a fost arestat și maltratat; Paul Goma a făcut parte pentru opt zile din [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România]], din care a fost îndepărtat datorită pozițiilor sale extremiste de mai sus.<ref>{{cite web|url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|title=ZIUA|website=www.ziua.ro|accessdate=2008-05-15|archive-date=2007-09-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20070930163801/http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|dead-url=yes}}</ref> Goma mai este considerat drept [[Negarea Holocaustului|negaționist al Holocaustului]] din România și din cauza opoziției sale față de [[Raportul Elie Wiesel|Raportul Comisiei Wiesel]].<ref name="volovici">Leon Volovici [http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf „The Report on the Romanian Holocaust and Its Consequences”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927100309/http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf |date=2013-09-27 }} ''Antisemitism International'', No. 3-4, 2006, p. 107.</ref> ==Viață personală== Goma a fost căsătorit cu [[Ana Maria Năvodaru]], de origine evreiască,<ref>https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1035541</ref><ref>https://vox.publika.md/politica/evreii-versus-ceilalti-502287.html</ref> cu care a avut un copil. ==Deces== Pe 18 martie 2020, Paul Goma a fost internat la spitalul ''[[La Pitié Salpêtrière]]'' din Paris, infectat cu [[coronavirus]] și a murit în noaptea din 24 spre 25 martie 2020.<ref>{{cite web|url=https://www.g4media.ro/biografa-oficiala-paul-goma-a-murit-din-cauza-infectarii-cu-coronavirus.html|title=Biografa oficială: Paul Goma a murit din cauza infectării cu coronavirus|date=25 martie 2020|website=G4Media.ro}}</ref> == Volume publicate == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Camera de alături'' (1968) * ''Ostinato'' (1971) * ''Ușa noastră cea de toate zilele'' (1972) * ''Gherla'' (1976) * ''În cerc'' (1977) * ''Garda inversă'' (1979) * ''Culorile curcubeului '77'' (1979) * ''Patimile după Pitești'' (1981) * ''Chassé-croisé'' (1983) * ''Soldatul câinelui'' (1991) * ''Bonifacia'' (1986) <ref name="BONziare.com_2014-01-23">[http://www.ziare.com/cultura/carte/lansare-de-carte-bonifacia-de-paul-goma-49605 Lansare de carte - ''Bonifacia'', de Paul Goma], 11 decembrie 2006, ''Ziare.com'', accesat la 23 ianuarie 2014</ref> * ''Din Calidor'' (1987) * ''Roman intim'' (1989) * ''Arta refugii'' (1990) * ''Astra'' (1992) * ''Sabina'' (1991) * ''Adameva'' (1995) * ''Amnezia la români'' (1995) * ''Scrisori întredeschise – singur împotriva lor'' (1995) * ''Justa'' (1995) * ''Jurnale'' [Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură mare, Jurnal de noapte lungă} (1997-2004) * ''Jurnal de apocrif'' (1999) * ''Garda inversă'' (1997) * ''Altina – grădina scufundată'' (1998) * ''Alte jurnale'' (1998) * ''Jurnalul unui jurnal'' (1998) * ''Scrisuri (1972-1998) * ''Infarct'' (2001) * ''Basarabia'' (2002) * ''Săptămâna roșie, 28 iunie – 3 iulie 1940 sau Basarabia și evreii'', ed. I-VIII (2003-2010) }} == Premii și distincții == * „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, 1986 * Cetățean de onoare al orașului Timișoara din 2007 <ref>[http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 Paul Goma, pus la zid] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924133343/http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 |date=2015-09-24 }}, 1 septembrie 2007, RL Online, ''România liberă'', accesat la 30 iunie 2015</ref> * Premiul Academiei de Științe a Moldovei pentru diaspora „Paul Goma”, 2015 * {{nc|Premiul Academiei Suedeze de Filologie din Upsalla, decernat la 29 martie 1981}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Mariana Sipoș, ''Destinul unui disident: Paul Goma'', Ed. Universal Dalsi, 2005; * Elvira Iliescu, ''Paul Goma - 70'', Ed. Criterion, 2005; * [[Laszlo Alexandru]], ''Viceversa!, polemici pro și contra lui Paul Goma'', Timișoara, Ed. Bastion, 2008. * Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești Personalități, București: Ed. Litera, 2011, pp.346-347 * Denis Roșca, Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova, Chișinău: Ed. Pontos, 2016, pp.261-262 == Legături externe == * [http://www.imdb.com/name/nm0326781/bio Paul Goma] la [[IMDb]] * [http://www.paulgoma.com Blog-ul lui Paul Goma] * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-intre-Belleville-si-Bucuresti*articleID_8656-articles_details.html ''Paul Goma – Între Belleville și București''], iulie 2003, Radu Ioanid, ''Observator cultural'' * [http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml Recenzie - ''Săptămâna Roșie''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070613124129/http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml |date=2007-06-13 }} * [http://balkans.courriers.info/article10760.html ''Paul Goma et Norman Manea: le témoignage littéraire dans l'engrenage de la concurrence mémorielle'', par Nicolas Trifon] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100116180308/http://balkans.courriers.info/article10760.html |date=2010-01-16 }} * [http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx ''Paul Goma despre Bartolomeu Anania''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080905210309/http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx |date=2008-09-05 }} * [http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm ''Absolvenții Liceului „Radu Negru” din Făgăraș] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090502222955/http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm |date=2009-05-02 }} * [http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&amp;ct=1&amp;p=paul_goma Personalități marcante ale neamunui - Paul Goma] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110905205817/http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&ct=1&p=paul_goma |date=2011-09-05 }}, un proiect Moldova lui STEFAN * [http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html 'Intrarea' "Paul Goma" (în engleză) în cartea enciclopedică ''Historical Dictionary of Moldova'' (ediția 2, 2007, Scarecrow Press, SUA)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101021024927/http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html |date=2010-10-21 }} * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/i-s-a-spus-soljenitinul-romanilor-514098.htm I s-a spus "Soljenițînul românilor"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 10 iulie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/editorial/paul-goma-un-tepos-autentic-35362.html Paul Goma, un tepos autentic], 14 octombrie 2005, Ion Cristoiu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-taceri-proteste-rupturi*articleID_13941-articles_details.html Paul Goma – taceri, proteste, rupturi], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 287, septembrie 2005 * [http://www.observatorcultural.ro/Goma-si-tapii-ispasitori*articleID_13898-articles_details.html Goma si tapii ispasitori], Carmen Mușat, ''Observator cultural'' - numărul 286, septembrie 2005 * [http://halbjahresschrift.blogspot.de/2009/04/holocaust-der-peripherie.html Sentința, din 2013, în procesul împotriva mai multor publicații și persoane,] în: ''Halbjahresschrift - hjs-online'', 11.9. 2013. * [http://www.observatorcultural.ro/Frica*articleID_32459-articles_details.html Frica (Paul Goma la 80 de ani)], Radu Jorgensen in Observator cultural - numarul 792, octombrie 2015 {{Anticomunismul în Basarabia și Bucovina de Nord}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Goma, Paul}} [[Categorie:Nașteri în 1935]] [[Categorie:Nașteri pe 2 octombrie]] [[Categorie:Decese în 2020]] [[Categorie:Decese pe 24 martie]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Anticomuniști români]] [[Categorie:Opozanți ai regimului comunist]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Timișoarei]] [[Categorie:Deținuți politici din România]] [[Categorie:Diariști români]] [[Categorie:Disidenți români]] [[Categorie:Negarea Holocaustului]] [[Categorie:Oameni din județul interbelic Orhei]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Franța]] [[Categorie:Scriitori români de limbă franceză]] [[Categorie:Scriitori români din exil]] [[Categorie:Decese cauzate de pandemia de coronaviroză (COVID-19)]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Apatrizi]] 8ga6zlvzfmyfds1clo31b5h5z3iyypu 17024633 17024444 2025-06-10T22:30:04Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare 17024633 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Paul Goma | image = Paul Goma-cropped.jpg | imagesize = 200px | comentariu = Scriitorul Paul Goma | pseudonim = | nume_naștere = | locul_nașterii = [[Mana, Orhei|Mana]], comuna Vatici, [[Județul Orhei (interbelic)|județul Orhei]], [[Basarabia]], [[Regatul României]] | cauza_decesului = [[COVID-19]]<ref name="bbb9b49c0fe16731f13e7af064c60533"/> | educație = Institutul de literatură și critică literară „[[Mihai Eminescu]]” | profesiune = [[scriitor]], [[eseu|eseist]] | partid = [[UTM|Tineretul comunist]], [[Partidul Comunist Român]], [[Partidul Muncitoresc Român]] | naționalitate = {{ROU}} | cetățenie = {{ROU}}<br>{{MLD}} | părinți = | frați = | căsătorit = | copii = | perioadă = [[1966]] - [[2020]] | operă_de_debut = 1. [[1966]] - povestirea „''Când tace toba''”<br>2. [[1971]] - romanul „''Ostinato''” | subiect = | mișcare = | patron = | gen = [[Roman (literatură)|roman]], [[eseu]], [[memorialistică]] | influențe = | influențat = | opere_semnificative = „''Ostinato''”, „''Ușa noastră cea de toate zilele''” | premii = „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, [[1986]] | semnătură = | website = | note = }} '''Paul Goma''' ({{Date biografice}}) a fost un [[scriitor]] [[român]] [[comunist]] apoi, disident anticomunist. Pentru opoziția sa împotriva regimului comunist a fost arestat și maltratat dar, datorită popularizării internaționale a cazului său, a putut să părăsească [[România]] și s-a stabilit în Franța, unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc. A refuzat în 1980 cetățenia franceză și a rămas multă vreme apatrid.<ref name="adev2015-10-02">{{Citation | url=https://adevarul.ro/cultura/istorie/cazul-paul-goma-singur-tuturor-scriitorul-implineste-80-ani-1_560e46b6f5eaafab2c3bbbdb/index.html| title=Cazul Paul Goma: singur împotriva tuturor. De la luptele cu regimul comunist la exil| newspaper=Adevărul| date= 2 octombrie 2015| accessdate=27 martie 2020 |author = Laurențiu Ungureanu}}</ref><ref name="romlib2020-03-27">{{Citation | url=https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495| title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova| newspaper=România liberă| date= | accessdate=27 martie 2020}}</ref> A stârnit dezaprobare pentru publicarea de texte antisemite,<ref>{{cite web|url=https://www.lemonde.fr/idees/article/2007/05/29/l-honneur-perdu-d-un-dissident-roumain-par-mihai-dinu-gheorghiu_916282_3232.html|title=Gheorghiu, Mihai Dinu: L'honneur perdu d'un dissident roumain|publisher=Le Monde du 29 mai 2007}}</ref> anticolegialicești/diarist antiliterare în care, deși nu nega ororile comise împotriva evreilor, le justifica drept ''„răzbunări legitime”''.<ref>{{citation | last = Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România | year = 2005 | title = Raport final | publisher = Editura Polirom | place = Iași | isbn = 973-681-990-6 | pages = 380-381 }}; [http://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf link]</ref> == Biografie == Goma s-a născut în [[Basarabia]] ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|U.R.S.S.]], în urma [[Pactul Molotov-Ribbentrop|Pactului Molotov-Ribbentrop]], familia Goma s-a refugiat în [[România]]. În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului „Gheorghe Lazăr” din [[Sibiu]], deoarece susținuse în școală cauza unor persoane arestate și anchetate sub acuzația de anticomunism, Goma a fost reținut opt zile la [[Securitate]] și exmatriculat din toate școlile din țară dar, a reușit să se înscrie la liceul „Radu Negru” din [[Făgăraș]], pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susținut simultan examenele de admitere la [[Universitatea din București]] la filologia română și la Institutul de literatură și critică literară „Mihai Eminescu”. A reușit la amândouă, dar l-a ales pe ultimul. Între timp Goma devenise membru al [[Uniunea Tineretului Comunist|Uniunii Tineretului Muncitor]] (UTM). În toamna anului [[1955]], a avut dispute la seminarii și cursuri cu profesorii [[Radu Florian]], [[Tamara Gane]], [[Mihai Gafița]], [[Toma George Maiorescu]], [[Mihail Novicov]] și după înfrângerea [[Revoluția ungară din 1956|revoluției maghiare din 1956]], în luna noiembrie a aceluiași an, Paul Goma și-a predat, ca protest, carnetul de membru UTM, după care a fost arestat și acuzat de ''„tentativă de organizare de manifestație ostilă”''.{{nc}} În martie 1957 a fost condamnat la doi ani de închisoare, pe care i-a executat la închisorile [[Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București|Jilava]] și [[Penitenciarul Gherla|Gherla]]. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forțat în [[Bărăgan]], la [[Lătești]], azi [[Bordușani, Ialomița|Bordușani]], din [[județul Ialomița]], unde a rămas până în 1963. Neputându-se reînmatricula în anul III la Institutul „Mihai Eminescu”, în vara anului 1965 a dat din nou examen de admitere la facultatea de filologie a Universității din București. Din cauza romanului „Ostinato”, amplu cenzurat în România și publicat integral în [[Germania de Vest|Germania Federală]], la [[Suhrkamp Verlag|editura Suhrkamp]], a fost propus în 1971 pentru excludere din [[Partidul Comunist Român|PCR]], în care se înscrisese în august 1968. Un an mai devreme, la [[Radio Europa Liberă]] fuseseră citite fragmente din romanul lui Goma ''Ușa (noastră cea de toate zilele)''. În martie 1977, a publicat în revista „[[România literară]]” un scurt articol, „''Pământ de flori''”, în care se referă la urmările dezastruosului [[Cutremurul din 1977|cutremur de pământ de la 4 martie 1977]]. În ianuarie 1977, Goma a trimis o scrisoare de solidarizare cu [[Charta 77]] a [[cehoslovac]]ilor, apoi o scrisoare deschisă lui [[Nicolae Ceaușescu]] și, pe 8 februarie, o scrisoare deschisă adresată Conferinței de la [[Belgrad]], semnată de peste 420 de persoane. Pentru aceste trei scrisori în care se cerea guvernului României respectarea drepturilor omului și care au fost difuzate de [[Radio Europa Liberă]] și de presa occidentală a fost urmărit, arestat și maltratat de [[Securitate]] dar eliberat la intervențiile din Occident, repertoriat de organizația neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului, [[Amnesty International]]. == Exilul == La 20 noiembrie 1977, lui Goma, soției și fiului, le-a fost retrasă cetățenia română și au fost expulzați din România. Ajunși la Paris, au cerut [[azil politic]]. Aici, Paul Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București și a lui Nicolae Ceaușescu. A sprijinit înființarea, în 1979, a ''Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR)'', comparabil cu sindicatul liber [[polonez]] „[[Solidaritatea|Solidarność]]”. Ca reacție, a fost ținta unei tentative de asasinat - unui atac cu colet-capcană - pusă la cale de regimul de la București. Paul Goma a fost exclus în 1977 din [[Uniunea Scriitorilor din România]]. Goma a fost cetățean român,<ref>{{cite web|url=http://vosganian.ro/?p=1748|title=O veste buna pentru prietenii lui Paul Goma. Scriitorul are statut de cetatean roman. « Varujan Vosganian|publisher=}}</ref> conform unei informări a Ministerului de Interne. Lupta sa împotriva [[comunism]]ului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai [[Naționalism|naționalist]] și [[Euroscepticism|eurosceptic]] și în 1980 a refuzat cetățenia franceză. Scriitorul [[Andrei Țurcanu]] a anunțat la [[25 aprilie]] [[2013]], că Paul Goma a primit cetățenia [[Republica Moldova|Republicii Moldova]].<ref>{{cite web|url=http://www.cotidianul.ro/paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-212179/|title=Cotidianul.ro 26 aprilie 2013 (online): Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|title=Dizidentul anticomunist Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova|publisher=|accessdate=2013-12-27|archive-date=2017-08-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20170816153118/http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dizidentul-anticomunist-paul-goma-a-primit-cetatenia-republicii-moldova-300495.html|dead-url=yes}}</ref> == Activitatea literară și civică == În România a publicat la [[Editura de Stat pentru Literatură și Artă]] romanul ''[[Ostinato (roman Goma)|Ostinato]]'' și a debutat la revista ''[[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]]'' cu povestirea ''Când tace toba'' (1966). În vara anului 1967 a trimis în occident prima variantă necenzurată a romanului ''Ostinato''. În august 1968 a avut loc lansarea volumului ''Camera de alături''. În acel an, Goma a făcut cerere de aderare la [[PCR]] ([[Partidul Comunist Român]]) și-n august 1968, la Uniunea Scriitorilor a avut loc ședința de primire în PCR a unor scriitori, [[Mariana Costescu]], [[Aurel Dragoș Munteanu]], [[Adrian Păunescu]], [[Alexandru Ivasiuc]] și Paul Goma.{{nc}} În 1969, la Uniunea Scriitorilor a fost criticat pentru publicarea romanul „Ostinato” în Occident. În aprilie 1970, a predat romanul ''Ușa'' editurii Cartea Românească, fiind respins de [[Marin Preda]] și [[Mihai Gafița]], {{nc|după ce [[Alexandru Ivasiuc]] „decodificase” două personaje din carte ca fiind cuplul Ceaușescu.}} Manuscrisul romanului a fost expediat în Occident. În octombrie 1971, a apărut în [[limba germană]], publicat de editura vest-germană [[Suhrkamp]], romanul ''Ostinato'', lansat la târgul de carte de la [[Frankfurt]]. Goma a apărut la stand cu acest roman și cu titulatura de ''„carte interzisă în România”''. Ca reacție, [[Dumitru Popescu]] a propus excluderea lui Goma din PCR, pentru că „a pus în mâna dușmanului o armă cu care să lovească în patria noastră”.{{nc}} Îl anatemizează [[Eugen Barbu]], [[Titus Popovici]], [[Dinu Săraru]], dar îl apără [[Mihail Novicov]], [[Ion Lăncrănjan]], [[Mihai Ungheanu]] și [[Darie Novăceanu]].{{nc}} În 1972, a apărut tot la Suhrkamp ediția germană a romanului ''[[Ușa (roman Goma)|Ușa]]'', în 1974 ediția franceză la editura [[Éditions Gallimard|Gallimard]]. Cu aceste cărți, Paul Goma intră în circuitul [[european]], dar și în conflict deschis cu autoritățile comuniste de la București, conflict culminat cu mișcarea ''„[[Carta 77]]”'' și soldat cu arestarea și detenția sa la [[penitenciarul Rahova]]. După 1989 i s-au publicat în România articole în revistele ''Vatra, Familia, Timpul, Jurnalul literar''. === „Săptămâna roșie” === În 2002, Paul Goma a publicat eseul „Săptămâna roșie 28 iunie-3 iulie sau Basarabia și Evreii”, în care descrie „atrocități comise de populația neromână, în special, întreaga minoritate evreiască (variantă care a fost atenuată în edițiile ulterioare) în timpul retragerii trupelor și administrației române din Basarabia și [[Bucovina]], ca urmare a ultimatumului sovietic din [[iunie]] [[1940]]”. Autorul ia apărarea lui [[Ion Antonescu]] stabilind o legătură cauzală și cronologică între crimele de război comise după [[22 iunie]] [[1941]] (momentul declanșării războiului împotriva [[URSS]]) de regimul [[Ion Antonescu|antonescian]] împotriva evreilor și ceea ce autorul numește „răzbunarea pentru faptele reprobabile din anul precedent”. ''Săptămâna roșie'' nu este un studiu istoric, ci un manifest politic de reinterpretare a istoriei. Potrivit criticilor, eseul se bazează pe surse, din care Goma alege numai citatele care îi pot susține tezele și care acuză întreaga populație de evrei (250.000 de evrei basarabeni) de faptele câtorva militanți comuniști. Politologii și jurnaliștii care comentează ''Săptămâna roșie'' apreciază că lucrarea este [[antisemit]]ă și se plasează în literatura negaționistă în cadrul categoriei de scrieri care „trivializează prin comparație”.<ref>{{cite web|url=http://www1.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|title=''Distortion, negationism and minimalization of the Holocaust in postwar Romania'', pagina 57|publisher=|accessdate=2011-08-14|archive-date=2016-03-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20160316135847/http://www.yadvashem.org/yv/en/about/events/pdf/report/english/1.13_Distortion_Negationism_and_Minimalization.pdf|dead-url=yes}}</ref> Documente cu privire la evenimentele descrise în eseu mai sunt cuprinse în arhiva armatei române<ref>Arhivele Militare Române, fond 948, secția a 3-a operații, dosare 527, 98, 1836, 1891 etc.</ref> și în lucrări publicate de istorici cu renume, spre exemplu [[Dinu C. Giurescu]].<ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Evreii din România (1939-1944) '', 1997 |archive-date=2009-03-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090306204223/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.htm |dead-url=yes }}</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |accessdate=2008-03-27 |titlu=Dinu C. Giurescu, ''Cine poartă răspunderea?'' 1998 |archive-date=2008-10-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081003085837/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current7/mi5.htm |dead-url=yes }}</ref> În fața acestor critici, Paul Goma a încercat să-și amelioreze lucrarea, sporind sursele și renunțând la anumite aproximații: eseul a fost revizuit de câteva ori între anii 2002 și 2005. Prima ediție tipărită a apărut la ''Editura Museum'' din [[Chișinău]] (2003), a doua la ''Criterion Publishing House'', București (2003), iar a treia la ''Editura Vremea'', București (2004). == Activitatea politică == A făcut opoziție regimului comunist pentru care a fost arestat și maltratat; Paul Goma a făcut parte pentru opt zile din [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România]], din care a fost îndepărtat datorită pozițiilor sale extremiste de mai sus.<ref>{{cite web|url=http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|title=ZIUA|website=www.ziua.ro|accessdate=2008-05-15|archive-date=2007-09-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20070930163801/http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-04-27&id=198534&kword=Goma,|dead-url=yes}}</ref> Goma mai este considerat drept [[Negarea Holocaustului|negaționist al Holocaustului]] din România și din cauza opoziției sale față de [[Raportul Elie Wiesel|Raportul Comisiei Wiesel]].<ref name="volovici">Leon Volovici [http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf „The Report on the Romanian Holocaust and Its Consequences”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927100309/http://sicsa.huji.ac.il/antisemitism06.pdf |date=2013-09-27 }} ''Antisemitism International'', No. 3-4, 2006, p. 107.</ref> ==Viață personală== Goma a fost căsătorit cu [[Ana Maria Năvodaru]], de origine evreiască,<ref>{{Citation |date=2021 |author1=Bălănescu, Flori |issue=1-2 |ISSN=1221-6917 |volum=XXIX |publisher=Arhivele Totalitarismului |language=Romanian |title=Ana-Maria Goma (1946-2017) |url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1035541}}</ref><ref>https://vox.publika.md/politica/evreii-versus-ceilalti-502287.html</ref> cu care a avut un copil. ==Deces== Pe 18 martie 2020, Paul Goma a fost internat la spitalul ''[[La Pitié Salpêtrière]]'' din Paris, infectat cu [[coronavirus]] și a murit în noaptea din 24 spre 25 martie 2020.<ref>{{cite web|url=https://www.g4media.ro/biografa-oficiala-paul-goma-a-murit-din-cauza-infectarii-cu-coronavirus.html|title=Biografa oficială: Paul Goma a murit din cauza infectării cu coronavirus|date=25 martie 2020|website=G4Media.ro}}</ref> == Volume publicate == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Camera de alături'' (1968) * ''Ostinato'' (1971) * ''Ușa noastră cea de toate zilele'' (1972) * ''Gherla'' (1976) * ''În cerc'' (1977) * ''Garda inversă'' (1979) * ''Culorile curcubeului '77'' (1979) * ''Patimile după Pitești'' (1981) * ''Chassé-croisé'' (1983) * ''Soldatul câinelui'' (1991) * ''Bonifacia'' (1986) <ref name="BONziare.com_2014-01-23">[http://www.ziare.com/cultura/carte/lansare-de-carte-bonifacia-de-paul-goma-49605 Lansare de carte - ''Bonifacia'', de Paul Goma], 11 decembrie 2006, ''Ziare.com'', accesat la 23 ianuarie 2014</ref> * ''Din Calidor'' (1987) * ''Roman intim'' (1989) * ''Arta refugii'' (1990) * ''Astra'' (1992) * ''Sabina'' (1991) * ''Adameva'' (1995) * ''Amnezia la români'' (1995) * ''Scrisori întredeschise – singur împotriva lor'' (1995) * ''Justa'' (1995) * ''Jurnale'' [Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură mare, Jurnal de noapte lungă} (1997-2004) * ''Jurnal de apocrif'' (1999) * ''Garda inversă'' (1997) * ''Altina – grădina scufundată'' (1998) * ''Alte jurnale'' (1998) * ''Jurnalul unui jurnal'' (1998) * ''Scrisuri (1972-1998) * ''Infarct'' (2001) * ''Basarabia'' (2002) * ''Săptămâna roșie, 28 iunie – 3 iulie 1940 sau Basarabia și evreii'', ed. I-VIII (2003-2010) }} == Premii și distincții == * „Chevalier dans l'ordre des Arts et des Lettres”, 1986 * Cetățean de onoare al orașului Timișoara din 2007 <ref>[http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 Paul Goma, pus la zid] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924133343/http://www.romanialibera.ro/aldine/history/paul-goma--pus-la-zid-105000?c=q2562 |date=2015-09-24 }}, 1 septembrie 2007, RL Online, ''România liberă'', accesat la 30 iunie 2015</ref> * Premiul Academiei de Științe a Moldovei pentru diaspora „Paul Goma”, 2015 * {{nc|Premiul Academiei Suedeze de Filologie din Upsalla, decernat la 29 martie 1981}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Mariana Sipoș, ''Destinul unui disident: Paul Goma'', Ed. Universal Dalsi, 2005; * Elvira Iliescu, ''Paul Goma - 70'', Ed. Criterion, 2005; * [[Laszlo Alexandru]], ''Viceversa!, polemici pro și contra lui Paul Goma'', Timișoara, Ed. Bastion, 2008. * Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești Personalități, București: Ed. Litera, 2011, pp.346-347 * Denis Roșca, Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova, Chișinău: Ed. Pontos, 2016, pp.261-262 == Legături externe == * [http://www.imdb.com/name/nm0326781/bio Paul Goma] la [[IMDb]] * [http://www.paulgoma.com Blog-ul lui Paul Goma] * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-intre-Belleville-si-Bucuresti*articleID_8656-articles_details.html ''Paul Goma – Între Belleville și București''], iulie 2003, Radu Ioanid, ''Observator cultural'' * [http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml Recenzie - ''Săptămâna Roșie''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070613124129/http://www.romfest.org/rost/dec2005/goma-saptamina-rosie.shtml |date=2007-06-13 }} * [http://balkans.courriers.info/article10760.html ''Paul Goma et Norman Manea: le témoignage littéraire dans l'engrenage de la concurrence mémorielle'', par Nicolas Trifon] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100116180308/http://balkans.courriers.info/article10760.html |date=2010-01-16 }} * [http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx ''Paul Goma despre Bartolomeu Anania''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080905210309/http://www.greco-catolica.org/a392-Paul-Goma-despre-Bartolomeu-Anania.aspx |date=2008-09-05 }} * [http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm ''Absolvenții Liceului „Radu Negru” din Făgăraș] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090502222955/http://radunegru.licee.edu.ro/Html/absfr.htm |date=2009-05-02 }} * [http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&amp;ct=1&amp;p=paul_goma Personalități marcante ale neamunui - Paul Goma] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110905205817/http://www.moldova.110mb.com/view.php?sec=4&ct=1&p=paul_goma |date=2011-09-05 }}, un proiect Moldova lui STEFAN * [http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html 'Intrarea' "Paul Goma" (în engleză) în cartea enciclopedică ''Historical Dictionary of Moldova'' (ediția 2, 2007, Scarecrow Press, SUA)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101021024927/http://social.moldova.org/page/who-is-paul-goma-1241-eng.html |date=2010-10-21 }} * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/i-s-a-spus-soljenitinul-romanilor-514098.htm I s-a spus "Soljenițînul românilor"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 10 iulie 2009, Florin Mihai, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/editorial/paul-goma-un-tepos-autentic-35362.html Paul Goma, un tepos autentic], 14 octombrie 2005, Ion Cristoiu, ''Jurnalul Național'' * [http://www.observatorcultural.ro/Paul-Goma-taceri-proteste-rupturi*articleID_13941-articles_details.html Paul Goma – taceri, proteste, rupturi], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 287, septembrie 2005 * [http://www.observatorcultural.ro/Goma-si-tapii-ispasitori*articleID_13898-articles_details.html Goma si tapii ispasitori], Carmen Mușat, ''Observator cultural'' - numărul 286, septembrie 2005 * [http://halbjahresschrift.blogspot.de/2009/04/holocaust-der-peripherie.html Sentința, din 2013, în procesul împotriva mai multor publicații și persoane,] în: ''Halbjahresschrift - hjs-online'', 11.9. 2013. * [http://www.observatorcultural.ro/Frica*articleID_32459-articles_details.html Frica (Paul Goma la 80 de ani)], Radu Jorgensen in Observator cultural - numarul 792, octombrie 2015 {{Anticomunismul în Basarabia și Bucovina de Nord}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Goma, Paul}} [[Categorie:Nașteri în 1935]] [[Categorie:Nașteri pe 2 octombrie]] [[Categorie:Decese în 2020]] [[Categorie:Decese pe 24 martie]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Anticomuniști români]] [[Categorie:Opozanți ai regimului comunist]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Artelor și Literelor]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Timișoarei]] [[Categorie:Deținuți politici din România]] [[Categorie:Diariști români]] [[Categorie:Disidenți români]] [[Categorie:Negarea Holocaustului]] [[Categorie:Oameni din județul interbelic Orhei]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Franța]] [[Categorie:Scriitori români de limbă franceză]] [[Categorie:Scriitori români din exil]] [[Categorie:Decese cauzate de pandemia de coronaviroză (COVID-19)]] [[Categorie:Decese în Paris]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Apatrizi]] hjo2p9iga3zfbbuv7l1vrab6t4w5ejm 0 10387 17025108 17008472 2025-06-11T10:17:38Z Edward Mike005 659826 /* Afilieri */ 17025108 wikitext text/x-wiki {{pentru|alte persoane purtând același nume de familie|Călinescu (dezambiguizare)}} {{Infocaseta Scriitor | image = GeorgeCalinescu.jpg | imagesize = 220px | perioadă = [[1932]] - [[1965]] | subiect = Studii de estetică literară | opere_semnificative = „''Istoria literaturii române''",<br>„''[[Enigma Otiliei]]''" | mișcare = [[Modernism]] | operă_de_debut = [[1932]] - „''Viața lui Mihai Eminescu''" | influențe = [[Eugen Lovinescu]], [[Titu Maiorescu]], [[Garabet Ibrăileanu]], | influențat = [[Alexandru Piru]], [[Adrian Marino]], [[Dinu Pillat]], [[Eugen Simion]], [[Nicolae Manolescu]] etc. | note = | partid = Liderul [[Partidul Național Popular|Partidului Național Popular]] | gen = [[Roman (literatură)|roman]], [[poezie]], [[piese de teatru]], [[eseu]], [[biografie]], [[monografie]] | căsătorit = [[Alice Vera]] | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = titular}} }} {{Serie literatură română}} '''George Călinescu''' (n. [[19 iunie]] [[1899]], [[București]] &ndash; d. [[12 martie]] [[1965]], [[Otopeni]]) a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de [[Titu Maiorescu]] și [[Eugen Lovinescu]]. Și-a semnat articolele ca ''G. Călinescu'', după o modă destul de răspândită în [[perioada interbelică]]. Prenumele lui adevărat, în actele de stare civilă, era Gheorghe; în ultimele decenii, se folosește preponderent denumirea „George Călinescu”, cu care și-a semnat majoritatea lucrărilor publicate, denumire consacrată de uz. Membru titular al [[Academia Română|Academiei Române]] din 1948. == Biografie == === Primii ani === Se naște la București ca Gheorghe Vișan, fiul Mariei Vișan.<ref>Ion Bălu, ''Viața lui G. Călinescu'', 1981, ed. II. Editura Libra, 1994, p. 15</ref> Copilul e crescut de impiegatul [[CFR]] Constantin Călinescu și de soția sa, Maria, în casa cărora mama băiatului lucra ca menajeră. Familia Călinescu, împreună cu „femeia din casă” și copilul, se mută la [[Botoșani]], apoi impiegatul Călinescu este transferat la [[Iași]]. Aici în 1906, Gheorghe Vișan (viitorul scriitor) e înscris la Școala „Carol I”, de pe lângă [[Liceul Internat din Iași|Liceul Internat]]. În [[1907]], Maria Vișan (mama sa naturală) acceptă ca soții Călinescu, care nu aveau copii, să-l înfieze. De acum, se va numi Gheorghe Călinescu (și trebuie menționat că acesta a rămas, pe tot parcursul vieții, numele său oficial, utilizarea – evitată consecvent de scriitorul însuși –, atât în exprimarea orală, cât și în scris, a prenumelui „George“, de fapt incorectă, dar tot mai frecventă în ultima vreme, este o ispravă a posterității: tolerată și în cele din urmă acceptată, ea se explică foarte probabil prin interpretarea, bine intenționată, însă eronată, a pseudonimului „G. Călinescu“). Se mută la București în 1908, an în care se înscrie la gimnaziul ''Gheorghe Șincai''. În copilărie nu a excelat cu nimic, s-a lăsat învăluit în aura mediocrității. === Anii de formare === După parcurgerea primelor două clase primare la Iași, la Colegiul ''Carol I'', a celorlalte două la București, la Școala ''Cuibul cu barză'', apoi gimnaziul ''Dimitrie Cantemir'' la București, își încheie studiile medii la [[Liceul „Gheorghe Lazăr” din București]] și pe cele universitare la ''Facultatea de Litere și Filozofie din București'', la care intră în 1919. Își ia licența în Litere în [[1923]]. Teza de licență purta titlul ''Umanismul lui Carducci''. Devine profesor de limba italiană pe la diverse licee bucureștene și timișorene, apoi pleacă la [[Roma]], pentru doi ani cu o bursă pentru [[Accademia di Romania|Școala română din Roma]], instituție de propagandă culturală românească, fondată de profesorul și istoricul [[Vasile Pârvan]]. === George Călinescu - bibliotecar === În luna iunie 1919, George Călinescu se angajează custode la Biblioteca Facultății de Filosofie și Litere din București,<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Bălu|prenume=Ion|an=1994|titlu=Viața lui G. Călinescu|pagină=57, 69, 77|editură=LIBRA|ediție=a II-a}}</ref> unde era și student. Va renunța la acest post pe 29 noiembrie 1920, pentru ca pe 1 decembrie 1920 să se angajeze pe postul de copist paleograf la Direcția Generală a Arhivelor Statului. Argumenta în demisie că îndatoririle de student din anul al III-lea sunt mai mari, iar acest lucru îl împiedică să-și desfășoare activitatea de custode așa cum trebuie. Din 4 martie 1921, George Călinescu devine din nou bibliotecar, dar de această dată la Biblioteca Arhivelor. Deține acest post până pe 1 decembrie 1923.<ref name=":0" /> === Modele. Ramiro Ortiz === Profesorii care i-au marcat studenția sunt [[Ramiro Ortiz]], care preda limba și literatura italiană la ''Facultatea de Litere și Filozofie din București'', și [[Vasile Pârvan]], un alt spirit enciclopedic interbelic, de la Universitatea din București.<ref name="Dicționarul">Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, ''Dicționarul scriitorilor români'', Editura Fundației Culturale Române, 1995, literele A-C, p.551-517.</ref> Între profesorul de italiană [[Ramiro Ortiz]] și student s-a născut o strânsă amiciție. Peste ani, studentul de odinioară a mărturisit, adesea, că datorită acestui fin intelectual și-a însușit o „educație literară” de excepție: „Cu el m-am deprins a scrie cărți, cu el am deprins meșteșugul informației literare și al construcției critice pe substrat istoric, de la el știu tot ce știu”. Sub îndrumarea lui [[Ramiro Ortiz]] a început să traducă din limba italiană. În timpul studenției a tradus romanul lui [[Giovanni Papini]], ''Un om sfârșit'', și o nuvelă din romanul lui Giovanni Boccacio, ''Decameronul'' (1921). Tot la îndemnul profesorului Ortiz își începe colaborarea la revista ''Roma'', primul număr al cărei a apărut în ianuarie 1921, și călătorește cu colegii de facultate în Italia în 1921. Prima lui carte va fi scrisă în limba italiană, ''Alcuni missionari catolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII'' a apărut în 1925 și tratează propaganda Vaticanului în Moldova ca un soi de modalitate de a contracara Reforma luterană. Studentul a publicat 68 de documente diferite descoperite în urma documentării în Arhiva Vaticanului.<ref>Ion Bălu, Opera lui G. Călinescu, Editura Libra, 2001, p. pp.21-30</ref> Evident o influență indirectă au avut-o studiile critice ale lui [[Titu Maiorescu]] și, de ce nu, cele ale lui [[Garabet Ibrăileanu]], de care se va apropia mai apoi în deceniul următor. ===Modele. Vasile Pârvan=== Dacă în București, alături de profesorul Ortiz, a avut revelația vocației sale creatoare, în capitala Italiei, atenția lui G. Călinescu s-a focalizat asupra lui [[Vasile Pârvan]], directorul Școlii Române, actualmente ''Accademia di Romania''. Pârvan a reprezentat cel de-al treilea pilon în formarea adevăratei personalități a lui Călinescu, după [[Titu Maiorescu]] și [[Ramiro Ortiz]]. Tînărul a fost deopotrivă captivat de erudiția și puterea de muncă, dar și de concepția despre existență a savantului. Spre acest „părinte” spiritual Călinescu s-a întors întotdeauna, ori de câte ori greutățile vieții păreau să-l îngenuncheze. El a observat că Pârvan avea o înzestrare intelectuală obișnuită, dar în ciuda „normalității” ei, mintea îi era „exercitată în toate potențele” sale, munca pentru el semnifica „asceza”, iar truda constantă pentru atingerea unui ideal se transformă într-o filozofie existențială. Viața este pieritoare, dar omul poate înfrânge moartea și uitarea prin creație, iar cel ce urmărește atingerea unui anume țel în vremelnica-i existență pământeană trebuie luat ca îndemn și simbol de suflet ardent: „... dacă nu fiecare este în stare să devină un Pârvan, fiecare vede în el o pildă, adică o formă la care ar putea ajunge dacă ar voi să facă aceleași renunțări”.<ref>Ion Bălu, ''Opera lui G. Călinescu'', Editura Libra, 2001, p. pp.36</ref> === Redescoperirea literaturii române === În 1926 se mută cu chirie într-o casă din București, obține o detașare la [[Colegiul Național Gheorghe Șincai București|Liceul Gh. Șincai]] și citește pentru prima oară la cenaclul lui [[Eugen Lovinescu]], ''[[Sburătorul]]''. În 1929, se căsătorește cu Alice Vera, fiica unor mici proprietari bucureșteni. Episodul foarte amuzant al primei întâlniri a celor doi viitori soți este descris cu lux de amănunte în romanul ''Cartea nunții''. Editează, de asemenea, revistele ''Sinteza '' în 1927, în colaborare cu alți scriitori, și două numere din revista sa personală ''Capricorn'' în 1930. Aventura de a avea propria sa revistă se încheie cu un eșec financiar, dar în paginile acestor reviste descoperă rețeta criticii aplicate literaturii române. Cele două reviste constituie astfel un soi de poligon de încercări. Dar poate cea mai fertilă experiență e cea de cronicar la revista [[Viața românească]], începând cu 1931, revista fiind coordonată de criticul [[Garabet Ibrăileanu]]. Din 1931 devine profesor definitiv de literatură română. În 1933 va inaugura în ''Adevărul literar și artistic'' rubrica celebră ''Cronica mizantropului'', care va da titlul unei cărți de eseuri. === Doctoratul în literatură === Devine în [[1936]] doctor în filozofie și litere la Universitatea din Iași cu o teză intitulată ''Analiza literară a unui'' ''manuscris eminescian'' (''Avatarii faraonului Tlà''), o nuvelă postumă a lui [[Mihai Eminescu]], descoperită și pusă în valoare pentru prima dată de el. De fapt își extrăsese un capitol de 100 de pagini din propriul său volum, ''Opera lui Mihai Eminescu'', pe care îl dactilografiase în cinci exemplare și îl trimisese membrilor comisiei de examinare, formată din [[Orest Tafrali]], decanul Facultății de litere și filozofie, [[Octav Botez]], referent, [[Iorgu Iordan]], coreferent, [[Mihai Ralea]] și I. M. Marinescu.<ref>G. Călinescu, ''Avatarii faraonului Tlà''. Anexa: ''Doctoratul lui G. Călinescu''.Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Editura Junimea, Iași, 1979, p. 133</ref> Își susține teza de doctorat în 23 noiembrie 1936. Apoi va fi numit conferențiar de ''Estetică și critică literară'' la Facultatea de Filozofie și Litere a Universității din Iași, după ce trece cu nota maximă, 20, concursul pentru postul respectiv. Din 1945 se transferă la Universitatea din București. === Colaborări la revistele literare === În 1926 debutează cu versuri în ''[[Universul literar]]'', din 1927 colaborează la ''[[Viața literară]]'' și ''[[Gândirea (revistă)|Gândirea]]'', cu care va ajunge să polemizeze în paginile revistei proprii, ''[[Capricorn (revistă)|Capricorn]]''. În perioada [[1933]] și [[1934]] a făcut parte din comitetul de conducere al revistei ''[[Viața românească]]'', revista înființată, la Iași, in 1906. La București colaborează cu prestigioasa ''[[Revista Fundațiilor Regale|Revistă a Fundațiilor Regale]]'', condusă de [[Alexandru Rosetti]] și de [[Camil Petrescu]], până în 1947, anul abdicării regelui și al desființării revistei. Fondează la Iași ''[[Jurnalul literar]]'' în 1939. A condus revistele ''Jurnalul literar'' și ''[[Lumea (revistă)|Lumea]]'' și ziarele ''[[Tribuna poporului]]'' și ''[[Națiunea]]''. După [[1947]] publică în revistele ''Gazeta literară'' (devenită mai apoi ''[[România literară]]'') și ''[[Contemporanul]]''. A mai colaborat la revistele ''Roma'' și ''[[Sburătorul]]''.<ref name="Dicționarul"/> == Activitatea de cercetare academică. Criticul literar. Scriitorul == {{Main|Opera lui George Călinescu}} A fost profesor universitar la [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Facultatea de Litere din Iași]] și la [[Facultatea de Litere a Universității din București|Facultatea de Litere și Filozofie din București]], în două etape. Devine conferențiar al Facultății de Litere al Universității din Iași în 1937, la un an după moartea predecesorului său, [[Garabet Ibrăileanu]], unde predă cursuri de [[literatură]] și de [[estetică]]. În 1944 devine profesor titular la Universitatea din Iași și un an mai târziu, din 1945, devine profesor titular și la [[Facultatea de Litere a Universității din București]]. După [[1947]] aceasta din urmă și-a schimbat numele în ''Facultatea de Filologie''. Va fi totuși scos de la catedră în ciuda faptului că în [[perioada interbelică]] s-a manifestat drept un intelectual democrat, cu idei de stânga, iar în anii '50 devine director al [[Institutului de Teorie literară și Folclor]], care după moarte îi va purta de altfel numele. Va coordona revista Institutului, ''Studii și cercetări de istorie literară și folclor'' (1952-1965). Va fi rechemat ca profesor la Facultatea de Litere din București abia în 1961.<ref name="Dicționarul"/> Din epocă datează mai multe studii ale sale, preocupările sale vizează teme foarte diverse, estetica basmului, literatura spaniolă etc. === Activitatea de critic literar === Este autorul unor studii fundamentale despre scriitori români (''Viața lui Mihai Eminescu'', ''Opera lui Mihai Eminescu'', ''Viața lui Ion Creangă'' ș.a.). Publică, după 1945, studii și eseuri privind literatura universală (''Impresii asupra literaturii spaniole'', ''Scriitori străini''). Studiul ''Estetica basmului'' completează spectrul de preocupări ale criticului și istoricului literar, fiind interesat de folclorul românesc și de poetica [[basm]]ului.<ref name="eb2013-03-25">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cronica-literara-enciclopedia-basmelor-4904810/ CRONICA LITERARA / Enciclopedia basmelor], 16 septembrie 2009, Andrei Terian, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 25 martie 2013</ref> În 1940-1941 a scris si in 1941 a publicat monumentala sa lucrare de sinteza a literaturii romane - ''Istoria literaturii române de la origini și până astăzi'' - de circa 1000 pagini în quarto, care a devenit în deceniile urmatoare o lucrare de referință, avand un mare rasunet în lumea literară. Ulterior ea a fost reeditată, cu revizii și completări în ultimul deceniu al regimului comunist, în 1982. Ea a fost urmată în 1945 de un ''Compendiu al Istoriei literaturii române'', lucrare de sine stătătoare. A publicat monografii, în volume separate, consacrate lui [[Mihai Eminescu]], [[Ion Creangă]], [[Nicolae Filimon]], [[Grigore Alexandrescu]] (1932-1962), biografii romanțate, numeroase alte studii, eseuri, a ținut numeroase conferințe, academice sau radiofonice, a scris mii de cronici literare în zeci de reviste din [[perioada antebelică]], interbelică și după aceea, până în anul morții, în [[1965]]. === Romancierul, poetul și dramaturgul === Scrie romane de tip balzacian (cu intenție polemică evidentă), obiective, la persoana a treia, denumite ''dorice'', în terminologia lui [[Nicolae Manolescu]] din studiul asupra romanului românesc, ''Arca lui Noe'', începând de obicei cu descrierea decorului caselor, unde are loc acțiunea romanului. ''Enigma Otiliei'', narează povestea de dragoste nefericită dintre Felix și Otilia, ''Cartea nunții'' este un roman despre căsătorie, ''Bietul Ioanide'' și ''Scrinul negru'' au în centru figura unor intelectuali (arhitectul Ioanide în ''Bietul Ioanide'' și apoi și în ''Scrinul negru''), iar acțiunea lor are loc în [[perioada interbelică]] și imediat după aceasta, în epoca Republicii Populare Române. Ca fapt divers, titlul romanului ''Scrinul negru'' provine de la un obiect de mobilier real, un scrin de culoare neagră, pe care l-a cumpărat dintr-un talcioc și în care a descoperit arhiva unei familii. A mai scris versuri, ''Lauda lucrurilor''; teatru, ''Șun, mit mongol''; note de călătorie; publicistică, iar ''Cronicile mizantropului'' au devenit brusc, după 1947, ''Cronicile optimistului''. === Activitatea civică și politică după 1947 === Intelectual cu idei mai curând de stânga, dar care în timpul dictaturii [[Carol al II-lea al României|regelui Carol al II-lea]] publica în ''[[Revista Fundațiilor Regale]]'' ode ditirambice la adresa monarhului, George Călinescu a aderat, încă de la sfârșitul lui 1944, la noua ideologie. El a fost directorul a trei dintre cele mai incisive publicații procomuniste din primii ani postbelici- "Tribuna Poporului", "Națiunea" și "Lumea". George Călinescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în legislaturile din perioada 1946-1965.<ref>{{Citation |publisher=www.agerpres.ro |author1=AGERPRES |title=DOCUMENTAR: George Călinescu, personalitate marcantă a culturii române |url=https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/03/12/documentar-george-calinescu-personalitate-marcanta-a-culturii-romane-07-49-22 |access-date=2018-12-04 |archive-date=2018-12-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181205003455/https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/03/12/documentar-george-calinescu-personalitate-marcanta-a-culturii-romane-07-49-22 |dead-url=yes }}</ref> A făcut mai multe călătorii de documentare în [[Uniunea Sovietică]], (la Kiev, Moscova, Leningrad [[1949]]) și în [[China]] comunistă (''Am fost în China nouă'', [[1953]]), publicându-și impresiile de călătorie în aceste două volume. Perioada aceasta poate fi subdivizată în trei etape: 1. Perioada anilor [[1948]]-[[1953]], când criticul, deși raliat noului regim, este îndepărtat de la catedră, dar numit director la ''Institutul de Teorie Literară și Folclor'', creat special pentru el, devenit după [[1965]] ''Institutul de Istorie și teorie literară''-''George Călinescu''. Devine membru al [[Academia Română|Academiei Republicii Populare Române]] în [[1948]].<ref>{{Citation | url=https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C| title=Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent| newspaper=Acad.ro| date= | accessdate=2025-2-9}}</ref> 2. Perioada [[1953]]-[[1956]], anii destalinizării hrușcioviene, în care însă România lui Gheorghiu-Dej nu se grăbește să urmeze exemplul Moscovei. Aceste evenimente politice îl găsesc pe Călinescu în faza încercării de creație a unor opere în stilul epocii, dar limbajul trădează imposibilitatea unei adaptări totale la stereotipiile din [[limba de lemn]]. În anul 1953 îi apare romanul ''Bietul Ioanide'' iar începând cu 1956 revine în publicistică printr-o rubrică permanentă (''Cronica optimistului'') ținută în săptămânalul cultural ''Contemporanul''. 3. Începând cu anii [[1955]]-[[1956]] și până la moarte (12 martie [[1965]]) se va bucura de aprecieri exclusiv pozitive pentru angajarea sa civică și activitatea de intelectual democrat din [[perioada interbelică]]. Își poate retipări aproape întreaga operă, cu excepția ''Istoriei'' sale monumentale, care este republicată în anii 80 de asistentul său, devenit între timp profesor, [[Alexandru Piru]]. Este înconjurat de onoruri, e premiat și omagiat. === Ultimii ani de viață === În noiembrie 1964, este internat cu diagnosticul ciroză hepatică la Sanatoriul Otopeni. La [[12 martie 1965]], la adăpostul nopții, pleacă în lumea umbrelor, lăsând „o operă fundamentală pentru cultura poporului român” (potrivit epitafului literar semnat de [[Geo Bogza]]). === Posteritatea lui Călinescu după 1990 === După 1989 activitatea sa publicistică postbelică este pusă sub semnul întrebării, Călinescu fiind acuzat de colaboraționism de către anumiți autori, inclusiv unul dintre foștii săi asistenți, [[Adrian Marino]] (fost colaborator al Securității comuniste).<ref>{{Citat știre|title=Marino, turnătorul lui Eliade și Lovinescu|url=http://evz.ro/adrian-marino-super-spionul-roman-in-occident-893632.html|prenume=|nume=|newspaper=|data=|accessdate=}}</ref> Aceștia încep un veritabil proces de presă despre George Călinescu, o controversată reevaluare a operei și vieții sale. === Afilieri === A fost liderul unui partid de buzunar, Partidul Național Popular, care prin fuziuni succesive a intrat în [[Partidul Comunist Român|Partidul Comunist]].<ref>Stanomir</ref> Inițial această funcție i-a fost propusă lui [[Lucian Blaga]] de [[Ana Pauker]] și [[Gheorghe Gheorghiu Dej]], dar pentru că acesta a refuzat a fost îndepărtat de la catedra de filosofie a Universității din Cluj și numit bibliotecar la B.C.U. filiala Cluj. În 1946 a fost ales deputat în Parlamentul României, în circumscripția Botoșani, și a fost reales în toate legislaturile, până la moartea sa. Aflat în spital, la sfârșitul lunii ianuarie 1965 a primit delegația circumscripției electorale [[Răcari]]. Alegătorii îl propuneau candidat în [[Marea Adunare Națională]].<ref>[http://www.istorie-pe-scurt.ro/cum-si-de-ce-a-murit-g-calinescu/ Cum și de ce a murit G. Călinescu - istorie-pe-scurt.ro], accesat pe 11 martie 2015</ref> Călinescu s-a înscris formal în [[Partidul Muncitoresc Român]] în 1962.<ref>https://www.viatasiopera.ro/calinescu-george/biografie.html?</ref> ==Distincții== * Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române'', anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 107.</ref> * [[Ordinul Muncii]] clasa I (14 septembrie 1953)<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 371 din 14 septembrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor cadre didactice din învățământul superior, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române'', anul II, nr. 34, 25 septembrie 1953, pp. 375–376.</ref> * [[Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne”]] clasa a II-a (19 iunie 1959) „cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naștere, pentru merite deosebite în activitatea literară și științifică”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 219 din 19 iunie 1959 privind conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a II-a academicianului Gheorghe Călinescu, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul VIII, nr. 18, 7 iulie 1959, p. 130.</ref> == Opera lui George Călinescu == {{articol principal|Opera lui George Călinescu}} === Studii scrise în alte limbi === * ''Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII'' (1925) === Studii de estetică și literatură universală === * ''Principii de estetică'' (1939) * ''Impresii asupra literaturii spaniole'' (1946) * ''Sensul clasicismului'' (1946) * ''Studii și conferințe'' (1956) * ''Scriitori străini (1967) * ''Ulysse'' (1967) === Poezie === * ''Poezii'' (1937) * ''Lauda lucrurilor'' (1963) * ''Lauda zăpezii'' (1965) === Teatru === * ''Șun, mit mongol sau Calea netulburată'' (1943)<ref name="mmong2013-03-22">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/tulburarea-lui-sun-6139534/ Tulburarea lui Șun], 20 mai 2010, Patras Antonio, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 22 martie 2013</ref> * ''Ludovic al XIX-lea'' (1964) * ''Teatru'' (1965) === Proză === * ''[[Cartea nunții]]'' (1933) * ''[[Enigma Otiliei]]'' (1938) (inițial ''Părinții Otiliei'') * ''Trei nuvele'' (1949) * ''[[Bietul Ioanide (roman)|Bietul Ioanide]]'' (1953) * ''Scrinul negru'' (1965) === Istorie și critică literară === * ''Viața lui Mihai Eminescu'' (1932) * ''Opera lui Mihai Eminescu'' (1934) * ''Viața lui Ion Creangă'' (1938) * ''[[Istoria literaturii române de la origini până în prezent]]'' (1941) * ''Istoria literaturii române. Compendiu'' (1945) * ''Universul poeziei'' (1947) * ''Nicolae Filimon'' (1955) * ''Gr. M. Alecsandrescu'' (1955) * ''Ion Creangă'' (Viața și opera) (1964) * ''Vasile Alecsandri'' (1965) === Publicistică === * ''Cronicile optimistului'' (1964) * ''Ulysse'' (1967) === Impresii de călătorie === * ''Kiev, Moscova, Leningrad'', 1949 * ''Am fost în China nouă'', 1953 === În alte limbi === * ''A fekete komód'' (Scrinul negru), traducere în limba maghiară de Réz Pál, Európa Könyvkiadó, Budapest, 1963.<ref>[[Sámuel Domokos|Domokos Sámuel]], ''A román irodalom magyar bibliográfiája'' / ''Bibliografia maghiară a literaturii române'', Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 361.</ref> * ''Ottilia titka'' (Enigma Otiliei), traducere în limba maghiară de Lőrinczi László, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1964.<ref>[[Sámuel Domokos|Domokos Sámuel]], ''A román irodalom magyar bibliográfiája'' / ''Bibliografia maghiară a literaturii române'', Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 361.</ref> * ''Ottilia titka'' (Enigma Otiliei), traducere în limba maghiară de Lőrinczi László, Magvető Könyvkiadó, Budapest, 1964.<ref>[[Sámuel Domokos|Domokos Sámuel]], ''A román irodalom magyar bibliográfiája'' / ''Bibliografia maghiară a literaturii române'', Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 361.</ref> == Fragmente audio == {{Ascultă |fișier=Calinescu-Eminescu1964.ogg |titlu=G. Călinescu despre M. Eminescu |descriere=George Călinescu vorbind despre Mihai Eminescu (1964) |format=[[Ogg]] }} {{fapt}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Ion Bălu, ''Călinescu, George. Critică și interpretare'', Cartea Românească, 1970 * Ion Bălu, ''G. Călinescu. Eseu despre etapele creației'', 1970 * Gheorghe Țuțui și Gheorghe Matei, ''G. Călinescu. Texte social-politice (1944-1965)'' , Editura Politică, București, 1971. * Ion Bălu, ''Viața lui G. Călinescu'', 1981, ed. a II-a, Editura Libra, 1994 * Mircea Martin, ''G. Călinescu și complexele literaturii române'', 1981, ed. a II-a, Editura Paralela 45, 2002 * George Călinescu, ''Istoria literaturii române de le origini și până în prezent'', Editura Minerva, 1985 * Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, ''Dicționarul scriitorilor români'', A-C, Editura Fundației Culturale Române, 1995 * George Pruteanu, ''Feldeința călinesciană'', Editura "Andrei Șaguna", 2001 * Ion Bălu, ''G. Călinescu: spectacolul personalității'', Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, 2004 * Claudia Matei, ''George Călinescu și Italia'', Editura ''Princeps Magna'', Chișinău, 2011 * Dumitru Micu, ''George Călinescu: între Apollo și Dionysos'', București, Editura Minerva, 1979 == Legături externe == {{Commonscat}} {{Wikicitat}} {{wikisource}} *[https://archive.org/details/calinescu-g.-istoria-literaturii-romane-de-la-origini-pina-in-prezent-minerva-1982/page/6/mode/2up Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Minerva 1982 Internet Archive] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=C%C4%83linescu%2C+G.+%28George%29+%281899-1965%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=C Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C] * [http://www.pruteanu.ro/202eseuri/feldeinta-TOT.htm George Pruteanu, ''Feldeința călinesciană''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180624015743/http://www.pruteanu.ro/202eseuri/feldeinta-TOT.htm |date=2018-06-24 }} (Ed. "Andrei Șaguna", 2001) * [http://www.amosnews.ro/arhiva/valori-ale-culturii-nationale-110-ani-nasterea-lui-george-calinescu-19-06-2009 Valori ale culturii naționale: 110 ani de la nașterea lui George Călinescu], 19 iunie 2009, ''Amos News'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/dilema-omului-secol-de-ce-e-george-calinescu-o-sperietoare-889980.html Dilema omului-secol: “De ce e George Călinescu o sperietoare?“], 24 iunie 2010, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei'' * [http://old.cotidianul.ro/calinescu_concubinajul_cu_comunismul-69212.html Călinescu - concubinajul cu comunismul - Cotidianul]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 6 ianuarie 2009, Alexandra Olivotto, ''Cotidianul'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-patras-razbunarea-lui-calinescu-4673387/ IASII LUI PATRAS / Razbunarea lui Calinescu], 21 iulie 2009, Patras Antonio, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/pesimism-3181437/ Pesimism], 5 septembrie 2008, Andrei Terian, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cronica-literara-o-afacere-tenebroasa-3860875/ CRONICA LITERARA / O afacere tenebroasa], 4 februarie 2009, Andrei Terian, ''Ziarul de Duminică'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cronica-literara-g-calinescu-poetice-sunt-diamantul-si-puroiul-5494220/ CRONICA LITERARA/ G. Calinescu: „Poetice sunt diamantul si puroiul”], 10 februarie 2010, Andrei Terian, ''Ziarul de Duminică'' {{Profesori ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași - Filologie}} {{Sburatorul}} {{Modernism}} {{Sincronism}} {{Gândirism}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Călinescu, George}} [[Categorie:Nașteri în 1899]] [[Categorie:Nașteri pe 19 iunie]] [[Categorie:Decese în 1965]] [[Categorie:Decese pe 12 martie]] [[Categorie:George Călinescu| ]] [[Categorie:Revista Gândirea]] gc1sp0hqkc7ad353xqye78p0jn3hx62 0 10416 17024129 17019859 2025-06-10T16:33:53Z Brasovia 646174 /* Jurnal */ completare informații bibliografice 17024129 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | image = Mircea cartarescu by cosmin bumbutz.jpg | influențe = [[Marcel Proust]], [[Franz Kafka]], [[James Joyce]], [[Thomas Pynchon]], [[Gabriel García Márquez]], [[Allen Ginsberg]], [[Tudor Arghezi]], [[Jorge Luis Borges|J. L. Borges]], [[J. D. Salinger]], [[Mateiu Caragiale]], etc. }} {{Serie literatură română}} '''Mircea Cărtărescu''' ({{date biografice}}) este un [[poet]], [[prozator]], [[eseist]], [[critic literar]] și [[jurnalist]] român.<ref>{{Citation |author1=Liviu P. DINU |publisher=Observator Cultural |title=Asupra stilomului jurnalistic al lui Mircea Cărtărescu |url=https://www.observatorcultural.ro/articol/asupra-stilomului-jurnalistic-al-lui-mircea-cartarescu//}}</ref><ref>{{Citation |author1=revistatango |publisher=Marea Dragoste |title=“Creionul de tâmplărie” de Mircea Cărtărescu – o minunată colecție cu eseuri și confesiuni despre scriitori și cărți |url=https://revistatango.ro/creionul-de-tamplarie-de-mircea-cartarescu-o-minunata-colectie-cu-eseuri-si-confesiuni-despre-scriitori-si-carti-109351}}</ref> Este unul dintre cei mai premiați și traduși scriitori români ai perioadei postcomuniste, publicând peste 30 de volume, traduse în 23 de limbi.<ref>{{Citation |date=1557414378 |publisher=adevarul.ro |language=en |title=Cărtărescu, tradus în 23 de limbi.„Levantul“ în italiană, cel de-al 100-lea volum al scriitorului tradus în străinătate |url=https://adevarul.ro/cultura/carti/cartarescu-tradus-23-limbilevantul-italiana-de-al-100-lea-volum-scriitorului-tradus-strainatate-1_5cd43a75445219c57e6f1cfb/index.html}}</ref> Numele său a fost frecvent menționat pentru nominalizare la [[Premiul Nobel pentru literatură]], fiind propus oficial, de două ori, de către [[Uniunea Scriitorilor din România]].<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/cultura/carti/fondatorul-editurii-impedimenta-mircea-cartarescu-finalistii-premiul-nobel-literatura-2020-1_5edb4a265163ec42718d0b61/index.html|titlu=Fondatorul editurii Impedimenta: Mircea Cărtărescu, între finaliștii la premiul Nobel pentru Literatură pe 2020|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2021-07-07|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/ce-sanse-are-mircea-cartarescu-sa-castige-premiul-nobel-pentru-literatura-in-2020-1318931|titlu=Ce șanse are Mircea Cărtărescu să câștige premiul Nobel pentru literatură în 2020|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-07-07|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citation |author1=Dorina Călin |publisher=Mediafax.ro |title=Mircea Cărtărescu, propus de Uniunea Scriitorilor din România pentru premiul Nobel pentru literatură |url=https://www.mediafax.ro/cultura-media/mircea-cartarescu-propus-de-uniunea-scriitorilor-din-romania-pentru-premiul-nobel-pentru-literatura-13734478}}</ref> Este membru al Uniunii Scriitorilor și al [[PEN România]] și profesor la [[Universitatea din București]]. == Biografie == === Copilăria și studiile === Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de [[1 iunie]] [[1956]], în [[București]].<ref name=bio1>{{ro icon}} [http://personalitati.infoportal.rtv.net/biografie~nume-mircea-cartarescu.html Biografia lui Mircea Cărtărescu la http://personalitati.infoportal.rtv.net/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151127064639/http://personalitati.infoportal.rtv.net/biografie~nume-mircea-cartarescu.html |date=2015-11-27 }} Accesat pe 18 martie 2013</ref> Despre copilăria sa, el va afirma că ea „reprezintă principala sa experiență existențială și singura pe care a trăit-o atent”.<ref>[http://www.romlit.ro/mircea_crtrescu__proz La o nouă lectură:Mircea Cărtărescu – scris de Alex. Ștefănescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151122005546/http://www.romlit.ro/mircea_crtrescu__proz |date=2015-11-22 }} Accesat pe 18 martie 2013</ref> În copilărie, a fost influențat de SF-uri, scriind la rândul lui povestiri științifico-fantastice dar și poezii. Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat ''Cenaclul de Luni'' condus de criticul literar [[Nicolae Manolescu]], dar în timpul studenției a participat și la ședințele [[Cenaclul de proză Junimea|cenaclului „Junimea”]], conduse de [[Ovid S. Crohmălniceanu]]. Absolvent al [[Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București|Liceului „Dimitrie Cantemir”]] din București, el va urma cursurile [[Universitatea București|Facultății de Limbă și Literatură Română]].<ref name=bio2> {{ro icon}} [http://www.ziare.com/articole/mircea+cartarescu+biografie Biografia lui Mircea Cărtărescu, online] Accesat pe 18 martie 2013 </ref> În [[1980]] prezintă teza de licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s-a transformat în volumul „''Visul chimeric''”, reeditat în anul 2011.<ref name=bio1/> În anul [[1999]] obține doctoratul în literatură română cu teza despre ''Postmodernismul românesc'',<ref name=lucrări>{{Citat web |url=http://www.referat.ro/referate/Mircea_Cartarescu_2478.html |accessdate=2013-03-18 |titlu=Lista operelor scrise de Mircea Cărtărescu |archive-date=2013-01-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130128111213/http://www.referat.ro/referate/Mircea_Cartarescu_2478.html |dead-url=yes }}</ref> coordonată de profesorul [[Paul Cornea]], publicată în același an la editura Humanitas, de asemenea reeditată.<ref name=postmodernismul>{{Citat web |url=http://www.studymode.com/essays/Postmodernismul-Romanesc-556120.html |accessdate=2013-03-18 |titlu=Despre lucrarea Postmodernismul românesc, 1999 |archive-date=2013-01-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130122165020/http://www.studymode.com/essays/Postmodernismul-Romanesc-556120.html |dead-url=yes }}</ref> === Debutul literar === Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la [[Cenaclul de Luni]] și în [[România Literară]] în anul [[1978]]<ref name=bio3/>, coordonat de profesorul [[Nicolae Manolescu]], și în volum în antologia ''Aer cu diamante'', dar a citit și proză la [[Cenaclul de proză "Junimea"]] condus de [[Ovid S. Crohmălniceanu]]. De altfel a publicat o proză în antologia ''Desant'83''. A debutat în volumul individual ''Faruri, vitrine, fotografii'' la editura ''[[Cartea Românească]]'' în anul 1980. A continuat să scrie versuri, a publicat mai multe volume, intre care se remarcă, spre exemplu,''Totul''. === Activitatea literară === Un proiect unic în felul său este ''Levantul'', o epopee eroicomică, dar și un periplu prin istoria literaturii române. Procedeul a fost utilizat și de scriitorul irlandez [[James Joyce]] în capitolul intitulat ''Boii soarelui'' din romanul ''Ulise''. Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de la [[Dosoftei]] la [[Nichita Stănescu]]. Însă nu toți scriitorii și criticii contemporani apreciază felul în care a fost scris Levantul. El a fost apreciat printre alții de N.Manolescu sau Ovid.S. Crohmălniceanu, Criticul [[Virgil Diaconu]], în revista ''[[Actualitatea literară]]''<ref>{{Citat web |url=http://actualitatea.eu/virgil-diaconu-cartarescu-poetul-sinclonizat/ |accessdate=2015-05-04 |titlu=''Actualitatea literară'', nr. din 17 martie 2014 |archive-date=2015-06-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150630173444/http://actualitatea.eu/virgil-diaconu-cartarescu-poetul-sinclonizat/ |dead-url=yes }}</ref>, consideră că: „Volumul Levantul se naște prin imitarea poeziei poeților predecesori, români sau străini, pe care Mircea Cărtărescu i-a citit cu intenția expresă de a extrage din ei propria poezie”. Mircea Cărtărescu este considerat un teoretician important al [[postmodernism]]ului românesc și un autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în străinătate. Într-un interviu realizat de [[Marius Chivu]]<ref>[http://www.revista22.ro/multi-contemporani-sunt-oameni-ai-secolului-xix-285.html Multi contemporani sunt oameni ai secolului XIX], 16 decembrie 2002, Gheorghe Craciun, ''Revista 22''</ref>, scriitorul [[Gheorghe Crăciun (scriitor)|Gheorghe Crăciun]] consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de [[Halucinație|halucinații]], fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare...” Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice ([[fantasy]]) în volumul ''Visul'' (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul ''[[Nostalgia (roman)|Nostalgia]]''). Ultimul său mare proiect editorial, trilogia romanescă ''[[Orbitor (roman)|Orbitor]]'', are forma unui fluture, și conține trei volume, ''Aripa stângă'', ''Corpul'' și ''Aripa dreaptă'', ultimul fiind editat în luna iulie 2007. Cartea a fost scrisă sub influența lecturii romanelor lui [[Thomas Pynchon]], influență recunoscută deschis de autor în interviurile sale. Operele sale au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară etc. Următorul său roman publicat ''Solenoid'' a fost de asemenea tradus în mai multe limbi și s-a bucurat de un real succes de public. A publicat până în aceste moment patru volume din jurnalul său intim, care se adresează mai mult cititorilor din România, acest jurnal fiind început de autor din adolescență. Între anii [[1980]] și [[1989]] a fost profesor de limba română la o școală generală, apoi funcționar la [[Uniunea Scriitorilor]], iar apoi redactor la revista ''Caiete Critice''.<ref name=bio3>{{ro icon}} [http://www.referat12.com/biografie/mircea_cartarescu-15.html Biografie Mircea Cartarescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130116102001/http://www.referat12.com/biografie/mircea_cartarescu-15.html |date=2013-01-16 }}, accesat pe 18 martie 2013</ref> Din anul 1991 este lector la catedra de Istoria literaturii române a [[Facultatea de Litere a Universității din București|Facultății de Litere a Universității din București]]. Din anul 2004 este conferențiar la aceeași catedră. === Prezent === [[File:Mircea Cartarescu - Zsolnay-Lesefest.JPG|thumb|upright|Mircea Cărtărescu (2024)]] Actualmente, Mircea Cărtărescu este [[profesor universitar]] la Departamentul de Studii Literare a [[Facultatea de Litere a Universității din București|Facultății de Litere a Universității din București]].<ref>[http://www.unibuc.ro/ro/catd_flclr_ro Catedra de Literatură Română - Universitatea din București]</ref> Mircea Cărtărescu este căsătorit cu poeta [[Ioana Nicolaie]]<ref name=căsătorie> [http://www.simonatache.ro/2009/07/02/femeia-de-langa-mircea-cartarescu/ Femeia de lângă Mircea Cărtărescu; iulie 2009], Accesat pe 18 martie 2013</ref> și are cu soția sa un fiu, Gabriel. Unele din cărțile sale de povestiri publicate, ''De ce iubim femeile'' și ''Frumoasele străine'' i-au adus un succes de box-office, figurând pe lista de cărți [[bestseller]] ale editurii care îi publică toate cărțile și cu care a semnat un contract de exclusivitate. <!--Vă rog nu ștergeți; listă de opere: http://romania-on-line.net/whoswho_ro/CartarescuMircea_r.htm --> == Opera == === Poezii === * ''Faruri, vitrine, fotografii...'', [[Cartea Românească]], București, 1980 - ''Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1980'' * ''Poeme de amor'', Cartea Românească, București, 1983 * ''Totul'', Cartea Românească, București, 1985 * ''[[Levantul]]- poem epic'', Cartea Românească, București, 1990 - Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1990<ref name="l2013-03-30">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/o-epopee-orientala-3069292/ O epopee orientala], 14 septembrie 2007, Daniel Cristea-Enache, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 30 martie 2013</ref> * ''Dragostea. Poeme (1984-1987)'', [[Editura Humanitas]], București, 1994 * ''Dublu CD'', Editura Humanitas, București, 1998 * ''50 de sonete de Mircea Cartarescu cu cincizeci de desene de Tudor Jebeleanu'', Editura Brumar, Timișoara, 2003 * ''Dublu album'', poeme, Editura Humanitas, București, 2009 * ''O seară la Operă'', poeme, Știința, Chișinău, 2009 * ''Nimic. Poeme (1988-1992)'', Editura Humanitas, București, 2010<ref name="NPobservatorcultural.ro_2014-02-01">[http://www.observatorcultural.ro/All-the-small-things*articleID_24242-articles_details.html „All the small things], Cezar Gheorghe, ''Observator cultural'' - numărul 541, septembrie 2010, accesat la 1 februarie 2014</ref> * ''Nu striga niciodată ajutor'', Editura Humanitas, București, 2020 === Proză === Unele dintre cele mai importante lucrări de proză ale lui Mircea Cărtărescu includ ''Visul'', (Cartea Românească, București, 1989 - Premiul Academiei române pe 1989), ''[[Nostalgia (roman)|Nostalgia]]'' (ediție integrală a cărții ''Visul'', Editura Humanitas, București, 1993) și trilogia ''[[Orbitor (roman)|Orbitor]]'': * ''Orbitor. Aripa stângă'', Editura Humanitas, București, 1996 * ''Orbitor. Corpul'', Editura Humanitas, București, 2002 * ''Orbitor. Aripa dreaptă'', Editura Humanitas, București, 2007 Alte lucrări: * ''Travesti'', Editura Humanitas, București, 1994, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul ASPRO pe 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Travesti (benzi desenate) - 2011 * ''Enciclopedia zmeilor'', Editura Humanitas, București, 2005 * ''Gemenii'', Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din ''Nostalgia'') * ''REM'', Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din ''Nostalgia'') * ''Mendebilul'', Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din ''Nostalgia'') * ''Frumoasele străine'', Editura Humanitas, București, 2010 * ''Fata de la marginea vieții - povestiri alese'', Editura Humanitas, București, 2014 * ''Solenoid'', Editura Humanitas, București, 2015, 2023 * ''Melancolia'', Editura Humanitas, București, 2019 * ''Theodoros'', Editura Humanitas, București, 2022 === Eseu și publicistică === * ''Visul chimeric'', Editura Litera, București, 1992; Editura Humanitas, București, 2011; * ''Postmodernismul românesc'', Editura Humanitas, București, 1999 * ''Pururi tânăr, înfășurat în pixeli'', Editura Humanitas, București, 2002 * ''[[De ce iubim femeile]]'', Editura Humanitas, București, 2004 * ''Baroane!'', Editura Humanitas, București, 2005 * ''Ochiul căprui al dragostei noastre'', Editura Humanitas, București, 2012 * ''Peisaj după isterie'', Editura Humanitas, București, 2017 === Jurnal === * ''Jurnal I, 1990-1996'', Editura Humanitas, București, 2001 * ''Jurnal II, 1997-2003'', Editura Humanitas, București, 2005 * ''Zen. Jurnal 2004-2010'', Editura Humanitas, București, 2011 * ''Un om care scrie. Jurnal 2011-2017'', Editura Humanitas, București, 2018 * ''Șapte ani stranii. Jurnal 2018-2024,'' Editura Humanitas, București, 2025 === Traduceri în alte limbi === * Le Rêve, ''Climats'', Paris, 1992 *El Sueño, ''Seix Barral'', Barcelona, 1992 *Travesti, ''Meulenhoff'', Amsterdam, 1994 *Poetry at Annaghmakerrig,  ''Dedalus'', Dublin, 1994 *Lulu, ''Austral'', Paris, 1995 *Sóvárgás, ''Jelenkor'', Pécs, 1997 *Nostalgia, ''Volk und Welt'', Berlin, 1998 *Travesti, ''Bok Vennen'', Oslo, 1998. *Orbitor, ''Denoël'', Paris, 1999. *Be-bop Baby, ''Poetry New York'', New York, 1999 *Travesti, ''Voland'', Rome, 2000 *Vakvilág,  ''Jelenkor'', Pécs, 2000 *Selbstportrait in einer Streichholzflamme, ''DAAD Collections'', Berlin, 2001 *Nostalgien, ''Bok Vennen'', Oslo, 2001. *Nostalgia, ''Albert Bonniers'', Stockholm, 2002 *Orbitor, ''Folio Gallimard'', Paris, 2002 *Nostalgia, ''Voland'', Rome, 2003 *Quando hai bisogno d’amore, ''Pagine'', Rome, 2003 *Orbitor, ''Paradox'', Sofia, 2004 *Orbitor, ''Albert Bonniers'', Stockholm, 2004 *Lulu, ''Gondolat'', Budapesta, 2004 *Nostalgia, ''Studentska'', Slovenia, 2005 *Orbitor II, ''Paradox'', Sofia, 2005 *Nostalgia, ''New Directions'', New York, 2005 *L’Oeil en feu, ''Denoël,'' Paris, 2005 *Orbitor II, ''Albert Bonniers'', Stockholm, 2006 *Por que nos gustan las mujeres, ''Funambulista'', Madrid, 2006 *Zashto obiciate jenite, ''Faber'', Sofia, 2006 *Orbitor, ''Voland'', Rome, 2007 *Porque gostamos das mulheres, Guerra y Paz, Lisabona, 2007 *Travesti, ''Czarne'', Warsaw, 2007 *Orbitor, ''Nimrod'', Tel Aviv, 2007 *Miert szeretjuk a noket?, ''Jelenkor'', Pécs, 2007 *Why We Love Women'', Nimrod,'' Tel Aviv, 2007 *Die Wissenden, ''Zsolnay'', Viena, 2007 *Europa hat die Form meines Gehirns, ''Merz-Solitude'', Stuttgart, 2007 *Dlaczego kochamy kobiety, ''Czarne'', Wolowiec, 2008 *Warum Wir die Frauen lieben, ''Suhrkamp'', Frankfurt, 2008 *Pourquoi nous aimons les femmes, ''Denoel'', Paris, 2008 *Travesti, bandes dessinees, ''L‘Association'', Paris, 2008 *En lycklig dag i mitt liv, Ellerstroms, Lund, 2008 *Orbitor, ''Bokvennen'', Oslo, 2008 *Europa er formet som hjernen min, ''Gasspedal'', Bergen, 2008 *Orbitor III, ''Albert Bonniers'', Stockholm, 2009 *Nostalgia, ''Suhrkamp'', Frankfurt, 2009 *Orbitor II, ''Bokvennen'', Oslo, 2010 *De Wetenden, ''De bezige bij'', Amsterdam, 2010 *Travestie, ''Suhrkamp'', Berlin, 2010 *Nostalgi, ''C&K Forlag'', Copenhaga, 2011 *Cegador, ''Funambulista'', Madrid, 2011 *El ruletista, ''Impedimenta'', Madrid, 2011. *Sarkanyok Enciclopediaja, ''Bookart'', Csikszereda, 2011 *Lulu, ''Impedimenta'', Madrid, 2011 *De ce iubim femeile, ''Ad Marginem'', Moscova, 2011 *Der Körper, ''Zsolnay'', Viena, 2011 *Orbitor III, ''Bokvennen'', Oslo, 2011 *Nostalgia, ''Studentska'', Liubliana, 2011 *Why We Love Women, ''Univ. of Plymouth Press'', Plymouth, 2011 *De ce iubim femeile, ''Allotropo'', Athens, 2012 *Erruletazalea, ''Denonartean'', Berriozar, 2012 *Zakaj ljubimo zenske, ''Beletrina'', Liubliana, 2012 *Poems, ''Cankarjeva zalozba'', Ljublijana, 2012 *Nostalgia, ''Impedimenta'', Madrid, 2013 *Travesti, ''Ayrinti'', Istanbul, 2013 *Travesti, ''Albert Bonniers'', Stockholm, 2013 *Nostalgia, Croatia, Zagreb, 2013 *Orbitor I, ''Ikona'', Skopje, 2014 *De ce iubim femeile, ''Adresa'', Novi Sad, 2014 *Orbitor III, Paul Zsolnay, Viena, 2014 *Orbitor, ''DTV'', München, 2014 *Orbitor II, ''DTV'', München, 2014 *Orbitor, ''Ayrinti'', Istanbul, 2014 *Le Levant, ''POL'', Paris, 2014 *El Levante, ''Impedimenta'', Madrid, 2015 *Why We Love Women, ''Shoraisha'', Kyoto, 2015 *Abbaccinante, 2<sup>nd</sup> volume, ''Voland'', Roma, 2015 *Il poema dell’aquaio, ''Nottetempo'', Roma, 2015 *Het onmetelijke mausoleum, ''De bezige bij'', Amsterdam, 2015 *Levanten - Österlandet, ''Albert Bonniers'', Stockholm, 2015 *The Beautiful Strangers, ''Paul Zsolnay Verlag'', Viena, 2016 *Orbitor III, ''DTV'', München, 2016 *El ojo castano de nuestro amor, ''Impedimenta'', Madrid, 2016 *Abbaccinante 3rd volume, ''Voland'', Roma, 2016 *Orbitor II, ''Ayrinti'', Istanbul, 2016 *Nostalgia, ''Pro Libris'', Bratislava, 2016 *Travesti (second edition), ''Voland'', Roma, 2016 *De ce iubim femeile, ''Mundareu'', Palma de Mallorca, 2016 *Nostalgia,  ''Ksiazkowe Klimaty'', Wroclaw, Polonia, 2016 *Correspondencias (with Luisa Etxenike), ''Erein'', San Sebastian, 2016 *La Nostalgie, P.O.L., Paris, 2017 *Tout, ''Editions hochroth Paris'', 2017 *Solenoide, ''Impedimenta'', Madrid, 2017 *Solenoide, ''Periscopi'', Barcelona, 2017 *Res, ''Lleonard Muntaner'', Palma de Majorca, 2018 *Cegador, vol. 1, ''Impedimenta'', Madrid, 2018 *Nostalgia, ''Mundareu'', Sao Paolo, 2018 *Orbitor, vol. 1, ''Periscopi'', Barcelona, 2018 *Nostalgija, ''Kontrast'', Belgrad, 2018 *Tout, ''Caracteres'', Paris, 2019 *Solenoid, ''Albert Bonniers'', Stockholm, 2019 *Solenoide, ''Noir sur Blanc'', Paris, 2019 *Solenoid, ''Paul Zsolnay'', Viena, 2019 *Travesti, ''Capa Comum'', Sao Paulo, 2019 *Orbitor, vol. 3, ''L’Harmattan'', Budapesta, 2019 *Frumoasele străine, Serbia, 2020 *Cegador, vol. 2, ''Impedimenta'', Madrid, 2020 *Solenoid, ''BRAK'', Bratislava, 2020 *Orbitor, vol. III, Budapesta, 2020 *A Spider’s History of Love, New York, 2020 *Orbitor, vol. III, ''Ayrinti'', Istanbul, 2020 *Orbitor, vol. II, ''Periscopi'', Barcelona, 2020 *Melancolia, ''Noir sur Blanc'', Lausanne, 2021 *Travesti, graphic novel, ''Impedimenta'', Madrid, 2021 *Orbitor vol. I, Kontrast, Belgrad, 2021 *Solenoide, poche, Points, Paris, 2021. ==== Audiobooks ==== * [[Mircea Mihăieș]], ''Viața, patimile și cântecele lui [[Leonard Cohen]]'', cu 32 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu, Editura Polirom, 2005. === Colaborări, volume colective === * ''Aer cu diamante'' (volum colectiv), Editura Litera, București, 1982 (cu prefață de Nicolae Manolescu și ilustrații de Tudor Jebeleanu) * ''Antologia poeților tineri'', Cartea Românească, București]], 1982 (antologie alcătuită de [[George Alboiu]]) * ''Antologia poeziei generației `80'' (volum colectiv), Editura Vlasie, [[Pitești]], 1993 (antologie îngrijită de [[Alexandru Mușina]]) * ''Antologia poeziei românești culte'', Editura Teora, București, 1998 (antologie coordonată de [[Florin Șindrilaru]]) * ''Desant '83'' (volum colectiv), Cartea Românească, București, 1983 * ''Competiția continuă. Generația `80 în texte teoretice'', Editura Vlasie, Pitești, 1994 (antologie îngrijită de Gheorghe Crăciun) * ''Generația `80 în proza scurtă'', Editura Paralela 45, Pitești, 1998 (antologie îngrijită de [[Gheorghe Crăciun]] și [[Viorel Marineasa]]) * ''Experimentul literar românesc postbelic'', Editura Paralela 45, Pitești, 1998 (cu secțiune antologică) * ''Antologia poeziei române de la origini până azi'', Editura Paralela 45, Pitești, 1999 (antologie alcătuită de [[Dumitru Chioaru]] și [[Ioan Radu Văcărescu]]) * ''40238 Tescani'', Editura Image, București, 2000 (volum experimental realizat împreună cu [[Ioana Nicolaie]], [[Marius Ianuș]], [[Florin Iaru]], [[Ioana Godeanu]], [[Doina Ioanid]] și alții) * ''Primii mei blugi'', coord. de [[Corina Bernic]], Ed. Art, 2009; * ''Pot să vă mai enervez cu ceva? Interviuri între vehemență și emoție'', coord. de [[Ovidiu Șimonca]] - [[Nicolae Manolescu]], [[Matei Călinescu]], [[Mihai Șora]], [[Matei Vișniec]], [[Antoaneta Ralian]], [[Andrei Pleșu]], [[Andrei Șerban]], [[Livius Ciocârlie]], [[Paul Cornea]], [[Alexandru Paleologu]], [[Gabriela Adameșteanu]], [[Gheorghe Crăciun]], [[Dumitru Țepeneag]], [[Nora Iuga]], [[Gabriel Liiceanu]], [[Gabriela Melinescu]], [[Ștefan Agopian]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Neagu Djuvara]], [[Gelu Ionescu]], [[Petru Cimpoeșu]], [[Bujor Nedelcovici]], [[Mircea Horia Simionescu]], [[Victor Rebengiuc]], [[Marcel Iureș]]; Ed. Cartier, 2009; * ''Care-i faza cu cititul?'', coord. de [[Liviu Papadima]] - [[Florin Bican]], [[Paul Cernat]], [[Ioan Groșan]], [[Dan Lungu]], [[Robert Șerban]], [[Rodica Zane]], [[Cezar Paul Bădescu]], [[Laura Grunberg]], [[Călin-Andrei Mihăilescu]], [[Dan Sociu]], [[Cristian Teodorescu]], [[Călin Torsan]], [[Ioana Bot]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Fanny Chartres]], [[Vasile Ernu]], [[Bogdan Ghiu]], [[Simona Popescu]], [[Vlad Zografi]], [[George Ardeleanu]], [[Neagu Djuvara]], [[Caius Dobrescu]], [[Ioana Nicolaie]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Doina Ruști]]; Ed. Art, 2010; * ''Cărțile care ne-au făcut oameni'', coord. de [[Dan C. Mihăilescu]]'' - [[Ana Blandiana]], [[Lucian Boia]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Ștefan Câlția]], [[Livius Ciocârlie]], [[Andrei Cornea]], [[Neagu Djuvara]], [[Gabriel Liiceanu]], [[Nicolae Manolescu]], [[Mihai Măniuțiu]], [[Horia-Roman Patapievici]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Irina Petrescu]], [[Andrei Pleșu]], [[Victor Rebengiuc]], [[Alex Ștefănescu]], [[Valeriu Stoica]], [[Ion Vianu]]; Ed. Humanitas, 2010; * ''Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete'' - [[Gabriel Liiceanu]], [[Adriana Babeți]], [[Adriana Bittel]], [[Ana Blandiana]], [[Emil Brumaru]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Marius Chivu]], [[Livius Ciocârlie]], [[Neagu Djuvara]], [[Dan C. Mihăilescu]], [[Ioana Nicolaie]], [[Radu Paraschivescu]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Oana Pellea]], [[Monica Pillat]], [[Andrei Pleșu]], [[Tania Radu]], [[Antoaneta Ralian]], [[Grete Tartler]], [[Vlad Zografi]]; Ed. Humanitas, 2012; * ''Cartea simțurilor'', coord. de [[Dan C. Mihăilescu]]; [[Gabriel Liiceanu]], [[Mihai Măniuțiu]], [[Dan C. Mihăilescu]], [[Angelo Mitchievici]], [[Horia-Roman Patapievici]], [[Tania Radu]], [[Antoaneta Ralian]], [[Cătălin Ștefănescu]], [[Ana Barton]], [[Adriana Bittel]], [[Ana Blandiana]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Ioana Nicolaie]], [[Radu Paraschivescu]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Constantin Coman]], [[Horea Paștină]], [[Monica Pillat]], [[Andrei Pleșu]], [[Mihai Sârbulescu]], [[Victor Ieronim Stoichiță]]; Ed. Humanitas, 2015; * ''Și eu am trăit în comunism'', coord. de Ioana Pârvulescu; [[Gabriel Liiceanu]], [[Andrei Pleșu]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Radu Paraschivescu]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Lidia Bodea]], [[Rodica Zafiu]]; Ed. Humanitas, 2015; * ''Bucureștiul meu'' - [[Andrei Pleșu]], [[Dan C. Mihăilescu]], [[Ioana Pârvulescu]], [[Tatiana Niculescu]], [[Radu Paraschivescu]], [[Gabriela Tabacu]], [[Horia-Roman Patapievici]], [[Anamaria Smigelschi]], [[Andreea Răsuceanu]], [[Dan Petrescu]], [[Monica Pillat]], [[Andrei Crăciun]], [[Ioana Nicolaie]], [[Adriana Bittel]], [[Corina Ciocârlie]], [[Marius Constantinescu]], [[Mircea Cărtărescu]], [[Neagu Djuvara]]; Ed. Humanitas, 2016; === Antologii === * ''Dublu CD. Antologie de poezie'', Editura Humanitas, București, 1998 * ''Plurivers'', Editura Humanitas, București, 2003 (antologie în două volume cu postfață de [[Paul Cernat]]) * ''Poeme în garanție'', Editura Casa Radio, București, 2005 (antologie cu ilustrații de [[Tudor Jebeleanu]]) * ''Dublu album'', Editura Humanitas, București, 2009 * ''Poezia'', Editura Humanitas, București, 2015 * ''Mica trilogie'' (''De ce iubim femeile'', ''Frumoasele străine'' și ''Enciclopedia zmeilor''), Editura Humanitas, București, 2011 === Opere traduse === În anul [[2003]] au fost traduse în [[italiană]] de către Bruno Mazzoni două cărți importante ale lui Mircea Cărtărescu, sub titlurile ''Nostalgia'' și ''Quando hai bisogno d’amore''. Acestea s-au dovedit a fi un adevărat succes. <ref>{{citat web |url=http://www.observatorcultural.ro/Doua-carti-de-Mircea-Cartarescu-in-italiana*articleID_8766-articles_details.html|titlu=Două cărți de Mircea Cărtărescu în italiană|autor= |limbă= română |dată=|datăaccesare=18 martie 2013}}</ref> Trilogia ''Orbitor'' este probabil cea mai tradusă lucrare a lui Mircea Cărtărescu. Toate cele trei volume au fost traduse în [[Limba neerlandeză|neerlandeză]] pe rând în [[2010]] (De Wetenden), [[2012]] (De trofee) și [[2015]] (Het onmetelijke mausoleum) de către Jan Willem Bos.<ref>{{citat web |url=http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-12994697-romanul-corpul-mircea-cartarescu-tradus-olandeza.htm|titlu=Romanul Corpul de Mircea Cărtărescu, tradus în olandeză|autor= |limbă= română |dată=|datăaccesare=18 martie 2013}}</ref> Traducerea acestei cărți a fost un mare eveniment, ziarul de referință olandez ''NRC Handelsblad'' publicând chiar și o recenzie amplă pentru aceasta.<ref>{{citat web |url=http://www.mediafax.ro/cultura-media/volumul-corpul-din-orbitor-de-mircea-cartarescu-tradus-in-olandeza-9938651|titlu=Volumul "Corpul" din "Orbitor" de Mircea Cărtărescu, tradus în olandeză|autor= |limbă= română |dată=|datăaccesare=18 martie 2013}}</ref> Tot în [[limba neerlandeză]] a fost tradusă și cartea ''Travesti'' de către [[Jan Willem Bos]], la Editura Meulenhoff din [[Amsterdam]], în [[1994]].<ref name=listă2>{{citat web|url=http://romania-on-line.net/whoswho/CartarescuMircea.htm|titlu=Despre Mircea Cărtărescu și lucrările sale|autor=|limbă=engleză|dată=|datăaccesare=18 martie 2013|archive-date=2012-07-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20120717044256/http://romania-on-line.net/whoswho/CartarescuMircea.htm|dead-url=yes}}</ref> De asemenea, Orbitor a fost tradus în două versiuni: ''Orbitor'', Editura Denoël, Paris, 1999 și ''Orbitor'', Editura Gallimard, 2002 (traducere în [[limba franceză]] de [[Alain Paruit]]). == Premii și distincții == Mircea Cărtărescu este laureat al mai multor premii internaționale prestigioase, precum Premiul Thomas Mann, Premiul de Stat al Austriei, Premiul Formentor, Premiul internațional de literatură al orașului Berlin și Premiul orașului Leipzig pentru înțelegere europeană.{{Necesită citare}} Acesta a primit următoarele premii: * 1980: Premiul [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]] * 1989: Premiul [[Academia Română|Academiei Române]] * 1990: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul revistei ''Flacăra'', Premiul revistei ''Ateneu'', Premiul revistei ''Tomis'', Premiul revistei ''Cuvântul'' * 1992: ''Le Rêve'' nominalizare pentru: Prix Mèdicis, Premiul Uniunii Latine, Le meilleur livre étranger * 1994: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul ASPRO, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova * 1996: Premiul ASPRO, Premiul revistei ''Flacăra'', Premiul revistei ''Ateneu'', Premiul revistei ''Tomis'', Premiul revistei ''Cuvântul'' * 1997: Premiul revistei ''Flacăra'', Premiul revistei ''Ateneu'', Premiul revistei ''Tomis'', Premiul revistei ''Cuvântul'' * 1999: traducerea în limba franceză a romanului ''Orbitor''' nominalizat pentru Premiul Uniunii Latine * 2000: Premiul Uniunii Scriitorilor din România * 2002: Premiul ASPRO, Premiul AER * 2005: Premiul literar "Giuseppe Acerbi", Castel Goffredo, Italia * 2011: Premiul Internațional pentru Literatură de la Vilenica * 2012: Premiul Internațional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt 2012”, Berlin <ref>{{cite web|title=Mircea Cărtărescu premiat la Berlin|url=http://www.romanialibera.ro/cultura/carte/mircea-cartarescu-premiat-la-berlin-264985.html|accesat=iunie 2012|archive-date=2013-03-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20130324011031/http://www.romanialibera.ro/cultura/carte/mircea-cartarescu-premiat-la-berlin-264985.html|dead-url=yes}}</ref> * 2013: Premiul Spycher - Literaturpreis Leuk în Elveția<ref name="gandul2013-07-03">[http://www.gandul.info/magazin/mircea-cartarescu-a-castigat-spycher-literaturpreis-leuk-in-elvetia-11069878 Mircea Cărtărescu a câștigat Spycher - Literaturpreis Leuk în Elveția], 2 iulie 2013, Oana Ghita - Mediafax, ''Gândul'', accesat la 3 iulie 2013</ref><ref name="SPYadev2014-01-08">[http://adevarul.ro/cultura/carti/trilogia-orbitor-mircea-cartarescu-premiata-elvetia-1_51d2f759c7b855ff56f35a34/index.html Trilogia „Orbitor“ a lui Mircea Cărtărescu, premiată în Elveția], 2 iulie 2013, Corina Zorzor, ''Adevărul'', accesat la 8 ianuarie 2014</ref> * 2013: Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Novi Sad<ref>[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/premii-pentru-literatura-de-ziarul-de-duminica-11078033 Premii pentru literatură/ de Ziarul de duminică | Ziarul Financiar<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> * 2015: Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană<ref>[http://www.observatorcultural.ro/Mircea-Cartarescu-laureat-al-Premiului-de-stat-al-Austriei-pentru-literatura-europeana-pe-2015*articleID_31737-articles_details.html Mircea Cărtărescu – laureat al Premiului de stat al Austriei pentru literatură europeană pe 2015 - Numarul 769 - Aprilie - 2015 - Arhiva - Observatorcultural.ro<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> * 2016: Premiul pentru proză [[Observator cultural]] ex-aequo pentru romanele ''Solenoid'' și ''Trilogia Corso'' de [[Daniel Vighi]] * 2018: Premiul "Thomas Mann" pentru literatură * 2018: Premio Formentor de las Letras * 2022: [[:en:FIL_Award|Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice]]<ref>{{Citat web|url=https://www.fil.com.mx/prensa/boletin.asp?ids=1&id=2773|titlu=Feria Internacional del Libro de Guadalajara|publisher=www.fil.com.mx|accessdate=2022-11-14}}</ref> * 2024: Premiul ''Dublin Literary Award'' pe 2024, pentru romanul ''Solenoid'', tradus în engleză de Sean Cotter.<ref>{{Citation| url=https://www.agerpres.ro/life/2024/05/23/romanul-solenoid-de-mircea-cartarescu-recompensat-cu-dublin-literary-award-2024--1300065| title=Romanul „Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, recompensat cu Dublin Literary Award 2024| newspaper=[[AGERPRES]]| date=2024-05-23| accessdate=2024-5-24}}{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.agerpres.ro/life/2024/05/23/romanul-solenoid-de-mircea-cartarescu-recompensat-cu-dublin-literary-award-2024--1300065 }}</ref> ===Decorații=== * [[Ordinul național „Serviciul Credincios”]] în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/gi3deojr/decretul-nr-524-2000-privind-conferirea-unor-decoratii-nationale-personalului-din-subordinea-ministerului-culturii Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii], publicat în ''Monitorul Oficial'' nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, c) 6.</ref> * [[Ordinul Meritul Cultural (România)|Ordinul Meritul Cultural]] în grad de Mare Ofițer (2006), acordat de către [[Președintele României]]. === In honorem === * [[Delia Muntean]] - ''Provocări ale postmodernității. Pornind de la Mircea Cărtărescu'', editura Princeps Edit, 2010<ref>{{Citat web|url=http://www.delaomlaom.ro/2010/07/ioana-bradea-ioana-nicolaie-si-mircea-cartarescu-la-bistrita/|nume=Ioan|prenume=Alexa P.|titlu=IOANA BRADEA, IOANA NICOLAIE SI MIRCEA CARTARESCU LA BISTRITA|date=2010-07-16|accessdate=2024-01-05|limbă=ro-RO}}</ref> * Ion Neagos - ''Mircea Cartarescu. Romanul Initiatic'', editura Limes, 2018 * D. Sam Abrams - ''Intre Beckley si Bucuresti: Sorescu, Nichita, Cartarescu'', editura Meronia, 2018 * Vasile Popovici - ''Punctul sensibil - De la Mihai Eminescu la Mircea Cartarescu'', editura Cartier, 2021 == Note == {{commonscat}} {{wikicitat}} <references /> {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cărtărescu, Mircea}} [[Categorie:Nașteri în 1956]] [[Categorie:Scriitori români în viață]] [[Categorie:Poeți români contemporani]] [[Categorie:Poeți optzeciști]] [[Categorie:Critici literari români]] [[Categorie:Eseiști români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din București]] [[Categorie:Absolvenți ai Facultății de Litere din București]] [[Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România]] [[Categorie:Scriitori din București]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Profesori români în viață]] [[Categorie:Premiile Uniunii Scriitorilor din România]] [[Categorie:Laureați ai premiilor Academiei Române]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Comandor]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul de Onoare al Republicii Moldova]] tsdv7tobntw0l8fhkhkzhumocie3osq 0 10548 17024061 16872181 2025-06-10T15:24:42Z Andreyy09 687149 17024061 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ion Neculce | image = Ion Neculce.jpg | imagesize = 200px | comentariu = | data_nașterii = [[1672]] | locul_nașterii = Goești, comuna Lungani[[Goești,Iași]] | data_decesului = după [[1744]] | locul_decesului = | profesiune = [[Cronicar]] | naționalitate = [[image:Flag of Moldavia.svg|20px]] | perioadă = | gen = Cronici istorice | subiect = | mișcare = | operă_de_debut = | opere_semnificative = ''[[O samă de cuvinte]]''<br>''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' | influențe = | influențat = | semnătură = | website = | note = }} '''Ion Neculce''' ({{Date biografice}}) a fost un [[cronicar]] [[Principatul Moldovei|moldovean]], mare [[boier]], care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui [[Dimitrie Cantemir]]. ==Biografie== Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul [[Ion Neculce, Iași|Prigorenii Mici]] (azi Ion Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, se pare grec de origine<ref>Sasu, Aurel, ''Dicționarul biografic al literaturii române'' (M-Z), tom 2, Ed. Paralela 45, 2006</ref>, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.<ref>''Istoria literaturii romîne''. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1964, p.650</ref> Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon (''podghiaz'' sau ''poghiaz'' = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul.<ref>Șerban Cioculescu, ''Varietăți critice'', Editura pentru literatură, București, 1966, articolul "''Ion Neculce și Cantacuzinii''", p.86-92</ref> În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă s-a căsătorit cu Maria, fiica biv-hatmanului Lupu Bogdan,nepoată de soră a lui Dimitrie Cantemir. Sub [[Antioh Cantemir]] a înaintat până la rangul de vel [[spătar]], și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare [[hatman]] (1710-1711) de către [[Dimitrie Cantemir]], la trecerea acestuia de partea lui [[Petru cel Mare]] și a luat parte la [[Campania de la Prut|războiul rușilor cu turcii]]. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, capătă învoirea de a intra în [[Moldova]] , sub domnul Mihai Racoviță. "''Atunce'' [zice Neculce] ''și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara'' ''Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu''" A trăit la moșia sa din [[Boian, Noua Suliță|Boian]]. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după [[1744]], lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că [[Constantin Mavrocordat]], fiind scos din domnia [[Moldova|Moldovei]], nu a stat mazilit nici un an întreg, ci a fost numit în [[Muntenia]], ceea ce s-a întâmplat în anul 1744.<ref name="ISL" /> În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul [[Gheorghe Adamescu]] spune: „''Neculce a fost un militar distins, iar [[Petru cel Mare]] l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat''”.<ref name="ISL" /> ==Opera== Lucrarea de căpătâi a lui Neculce - în afară de compilarea cronicilor anterioare - este [[Letopisețul Țării Moldovei]] de la [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]] până la a doua domnie a lui [[Constantin Mavrocordat]]. Lucrarea cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaș sau le-a cunoscut de aproape. Cel mai probabil, cronicarul și-a început lucrul la Letopiseț după anul [[1732]], când avea deja cca 60 de ani<ref>[http://www.poezie.ro/index.php/author/0002670/index.html Ion Neculce], poezie.ro</ref> și a lucrat la Letopiseț până în anul 1744. În prefața lucrării, autorul relatează că până la [[Gheorghe Duca|Duca-Vodă]] el s-a condus de diferite izvoare aflate pe la alții, "''iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui, ce am scris singur dintru a mea știință, câte s-au tâmplat de au fost în viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu că au fost scrise în inima mea''". ''Letopisețul'' este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O samă de cuvinte ce sîntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: ''Daniil Sihastru'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Aprodul Purice'' de [[Iacob Negruzzi|Negruzzi]], ''Altarul mănăstirii Putna'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Cupa lui Ștefan'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Dumbrava roșie'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Visul lui [[Petru Rareș]]'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]] ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică.<ref name=ISL>''„[[:s:Istoria literaturii române (Adamescu)|Istoria literaturii române]]”'' de [[Gheorghe Adamescu]], (1913).</ref> Dintre toți istoricii și criticii literari, numai George Călinescu l-a caracterizat pe Ion Neculce ca având un "ton bârfitor și moralizator."<ref>G.Călinescu, ''Istoria literaturii române''. Compendiu, 1968, Editura pentru literatură, București, p.24</ref>Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... (''op.cit''.): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema Anița , și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă..." Criticul literar Șerban Cioculescu apreciază (op.cit.,p.92) că: "Neculce nu a putut fi imparțial și obiectiv, fiindcă a suferit prea mult în copilărie și tinerețe de disprețul acelora care îl vor fi privit pe el și pe ai săi ca pe niște "rude sărace" și mezaliate." Cronica lui Ion Neculce ni s-a păstrat într-un număr de 14 copii manuscrise, dintre care cel mai vechi, cu intervenții ale autorului, nedatat, este ms. B.A.R.P.R. nr. 253, folosit și de [[Mihail Kogălniceanu]], la alcătuirea primei sale ediții din 1845. ==Numismatică== [[Banca Națională a României]] va pune în circulație, la [[16 mai]] [[2022]], în atenția numismaților, o [[monedă]] de [[argint]] având ca temă „350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce.” Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, este rotundă, cu [[diametru]]l de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, cantul este zimțat, iar toate cele {{formatnum:5000}} de exemplare sunt de calitate [[proof (numismatică)|proof]].<ref>[https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20978 Banca Națională a României, ''Emisiune numismatică cu tema 350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce'']</ref> == Galerie == <div style="text-align: center;"><gallery> Image:Wooden church of Prigoreni6.jpg|[[Biserica de lemn din Prigoreni|Biserica]] şi mormântul lui Ion Neculce Image:Tomb of Ion Neculce.jpg|Mormântul cronicarului Ion Neculce </gallery></div> ==Vezi și== *[[O samă de cuvinte]] ==Referințe== <references /> ==Note== ''Acest articol conține text din lucrarea „Istoria literaturii române” de [[Gheorghe Adamescu]], aflată acum în [[domeniul public]].'' ==Legături externe== {{wikisource}} * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-ion-neculce-despre-irinel-columbeanu-4612104/ Ion Neculce despre Irinel Columbeanu], 2 iulie 2009, Bogdan Cretu, ''Ziarul de Duminică'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neculce, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1672]] [[Categorie:Boieri și boiernași din Moldova]] [[Categorie:Caimacami ai Moldovei]] [[Categorie:Cronicari moldoveni]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XVIII-lea]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] oecc6n05xftaq7tsxptkvajl1tsoos4 17024062 17024061 2025-06-10T15:24:58Z Andreyy09 687149 17024062 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ion Neculce | image = Ion Neculce.jpg | imagesize = 200px | comentariu = | data_nașterii = [[1672]] | locul_nașterii = [[Goești]] | data_decesului = după [[1744]] | locul_decesului = | profesiune = [[Cronicar]] | naționalitate = [[image:Flag of Moldavia.svg|20px]] | perioadă = | gen = Cronici istorice | subiect = | mișcare = | operă_de_debut = | opere_semnificative = ''[[O samă de cuvinte]]''<br>''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' | influențe = | influențat = | semnătură = | website = | note = }} '''Ion Neculce''' ({{Date biografice}}) a fost un [[cronicar]] [[Principatul Moldovei|moldovean]], mare [[boier]], care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui [[Dimitrie Cantemir]]. ==Biografie== Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul [[Ion Neculce, Iași|Prigorenii Mici]] (azi Ion Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, se pare grec de origine<ref>Sasu, Aurel, ''Dicționarul biografic al literaturii române'' (M-Z), tom 2, Ed. Paralela 45, 2006</ref>, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.<ref>''Istoria literaturii romîne''. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1964, p.650</ref> Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon (''podghiaz'' sau ''poghiaz'' = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul.<ref>Șerban Cioculescu, ''Varietăți critice'', Editura pentru literatură, București, 1966, articolul "''Ion Neculce și Cantacuzinii''", p.86-92</ref> În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă s-a căsătorit cu Maria, fiica biv-hatmanului Lupu Bogdan,nepoată de soră a lui Dimitrie Cantemir. Sub [[Antioh Cantemir]] a înaintat până la rangul de vel [[spătar]], și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare [[hatman]] (1710-1711) de către [[Dimitrie Cantemir]], la trecerea acestuia de partea lui [[Petru cel Mare]] și a luat parte la [[Campania de la Prut|războiul rușilor cu turcii]]. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, capătă învoirea de a intra în [[Moldova]] , sub domnul Mihai Racoviță. "''Atunce'' [zice Neculce] ''și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara'' ''Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu''" A trăit la moșia sa din [[Boian, Noua Suliță|Boian]]. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după [[1744]], lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că [[Constantin Mavrocordat]], fiind scos din domnia [[Moldova|Moldovei]], nu a stat mazilit nici un an întreg, ci a fost numit în [[Muntenia]], ceea ce s-a întâmplat în anul 1744.<ref name="ISL" /> În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul [[Gheorghe Adamescu]] spune: „''Neculce a fost un militar distins, iar [[Petru cel Mare]] l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat''”.<ref name="ISL" /> ==Opera== Lucrarea de căpătâi a lui Neculce - în afară de compilarea cronicilor anterioare - este [[Letopisețul Țării Moldovei]] de la [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]] până la a doua domnie a lui [[Constantin Mavrocordat]]. Lucrarea cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaș sau le-a cunoscut de aproape. Cel mai probabil, cronicarul și-a început lucrul la Letopiseț după anul [[1732]], când avea deja cca 60 de ani<ref>[http://www.poezie.ro/index.php/author/0002670/index.html Ion Neculce], poezie.ro</ref> și a lucrat la Letopiseț până în anul 1744. În prefața lucrării, autorul relatează că până la [[Gheorghe Duca|Duca-Vodă]] el s-a condus de diferite izvoare aflate pe la alții, "''iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui, ce am scris singur dintru a mea știință, câte s-au tâmplat de au fost în viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu că au fost scrise în inima mea''". ''Letopisețul'' este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O samă de cuvinte ce sîntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: ''Daniil Sihastru'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Aprodul Purice'' de [[Iacob Negruzzi|Negruzzi]], ''Altarul mănăstirii Putna'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Cupa lui Ștefan'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Dumbrava roșie'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Visul lui [[Petru Rareș]]'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]] ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică.<ref name=ISL>''„[[:s:Istoria literaturii române (Adamescu)|Istoria literaturii române]]”'' de [[Gheorghe Adamescu]], (1913).</ref> Dintre toți istoricii și criticii literari, numai George Călinescu l-a caracterizat pe Ion Neculce ca având un "ton bârfitor și moralizator."<ref>G.Călinescu, ''Istoria literaturii române''. Compendiu, 1968, Editura pentru literatură, București, p.24</ref>Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... (''op.cit''.): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema Anița , și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă..." Criticul literar Șerban Cioculescu apreciază (op.cit.,p.92) că: "Neculce nu a putut fi imparțial și obiectiv, fiindcă a suferit prea mult în copilărie și tinerețe de disprețul acelora care îl vor fi privit pe el și pe ai săi ca pe niște "rude sărace" și mezaliate." Cronica lui Ion Neculce ni s-a păstrat într-un număr de 14 copii manuscrise, dintre care cel mai vechi, cu intervenții ale autorului, nedatat, este ms. B.A.R.P.R. nr. 253, folosit și de [[Mihail Kogălniceanu]], la alcătuirea primei sale ediții din 1845. ==Numismatică== [[Banca Națională a României]] va pune în circulație, la [[16 mai]] [[2022]], în atenția numismaților, o [[monedă]] de [[argint]] având ca temă „350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce.” Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, este rotundă, cu [[diametru]]l de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, cantul este zimțat, iar toate cele {{formatnum:5000}} de exemplare sunt de calitate [[proof (numismatică)|proof]].<ref>[https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20978 Banca Națională a României, ''Emisiune numismatică cu tema 350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce'']</ref> == Galerie == <div style="text-align: center;"><gallery> Image:Wooden church of Prigoreni6.jpg|[[Biserica de lemn din Prigoreni|Biserica]] şi mormântul lui Ion Neculce Image:Tomb of Ion Neculce.jpg|Mormântul cronicarului Ion Neculce </gallery></div> ==Vezi și== *[[O samă de cuvinte]] ==Referințe== <references /> ==Note== ''Acest articol conține text din lucrarea „Istoria literaturii române” de [[Gheorghe Adamescu]], aflată acum în [[domeniul public]].'' ==Legături externe== {{wikisource}} * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-ion-neculce-despre-irinel-columbeanu-4612104/ Ion Neculce despre Irinel Columbeanu], 2 iulie 2009, Bogdan Cretu, ''Ziarul de Duminică'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neculce, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1672]] [[Categorie:Boieri și boiernași din Moldova]] [[Categorie:Caimacami ai Moldovei]] [[Categorie:Cronicari moldoveni]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XVIII-lea]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] lkvxb2ejyb2ze69ft05t8fe81i5b7v9 17024063 17024062 2025-06-10T15:25:35Z Andreyy09 687149 17024063 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ion Neculce | image = Ion Neculce.jpg | imagesize = 200px | comentariu = | data_nașterii = [[1672]] | locul_nașterii = [[Goești]], [[Comuna Lungani]], [[Iași]] | data_decesului = după [[1744]] | locul_decesului = | profesiune = [[Cronicar]] | naționalitate = [[image:Flag of Moldavia.svg|20px]] | perioadă = | gen = Cronici istorice | subiect = | mișcare = | operă_de_debut = | opere_semnificative = ''[[O samă de cuvinte]]''<br>''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' | influențe = | influențat = | semnătură = | website = | note = }} '''Ion Neculce''' ({{Date biografice}}) a fost un [[cronicar]] [[Principatul Moldovei|moldovean]], mare [[boier]], care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui [[Dimitrie Cantemir]]. ==Biografie== Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul [[Ion Neculce, Iași|Prigorenii Mici]] (azi Ion Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, se pare grec de origine<ref>Sasu, Aurel, ''Dicționarul biografic al literaturii române'' (M-Z), tom 2, Ed. Paralela 45, 2006</ref>, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.<ref>''Istoria literaturii romîne''. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1964, p.650</ref> Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon (''podghiaz'' sau ''poghiaz'' = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul.<ref>Șerban Cioculescu, ''Varietăți critice'', Editura pentru literatură, București, 1966, articolul "''Ion Neculce și Cantacuzinii''", p.86-92</ref> În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă s-a căsătorit cu Maria, fiica biv-hatmanului Lupu Bogdan,nepoată de soră a lui Dimitrie Cantemir. Sub [[Antioh Cantemir]] a înaintat până la rangul de vel [[spătar]], și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare [[hatman]] (1710-1711) de către [[Dimitrie Cantemir]], la trecerea acestuia de partea lui [[Petru cel Mare]] și a luat parte la [[Campania de la Prut|războiul rușilor cu turcii]]. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, capătă învoirea de a intra în [[Moldova]] , sub domnul Mihai Racoviță. "''Atunce'' [zice Neculce] ''și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara'' ''Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu''" A trăit la moșia sa din [[Boian, Noua Suliță|Boian]]. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după [[1744]], lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că [[Constantin Mavrocordat]], fiind scos din domnia [[Moldova|Moldovei]], nu a stat mazilit nici un an întreg, ci a fost numit în [[Muntenia]], ceea ce s-a întâmplat în anul 1744.<ref name="ISL" /> În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul [[Gheorghe Adamescu]] spune: „''Neculce a fost un militar distins, iar [[Petru cel Mare]] l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat''”.<ref name="ISL" /> ==Opera== Lucrarea de căpătâi a lui Neculce - în afară de compilarea cronicilor anterioare - este [[Letopisețul Țării Moldovei]] de la [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]] până la a doua domnie a lui [[Constantin Mavrocordat]]. Lucrarea cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaș sau le-a cunoscut de aproape. Cel mai probabil, cronicarul și-a început lucrul la Letopiseț după anul [[1732]], când avea deja cca 60 de ani<ref>[http://www.poezie.ro/index.php/author/0002670/index.html Ion Neculce], poezie.ro</ref> și a lucrat la Letopiseț până în anul 1744. În prefața lucrării, autorul relatează că până la [[Gheorghe Duca|Duca-Vodă]] el s-a condus de diferite izvoare aflate pe la alții, "''iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui, ce am scris singur dintru a mea știință, câte s-au tâmplat de au fost în viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu că au fost scrise în inima mea''". ''Letopisețul'' este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O samă de cuvinte ce sîntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: ''Daniil Sihastru'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Aprodul Purice'' de [[Iacob Negruzzi|Negruzzi]], ''Altarul mănăstirii Putna'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Cupa lui Ștefan'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Dumbrava roșie'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Visul lui [[Petru Rareș]]'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]] ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică.<ref name=ISL>''„[[:s:Istoria literaturii române (Adamescu)|Istoria literaturii române]]”'' de [[Gheorghe Adamescu]], (1913).</ref> Dintre toți istoricii și criticii literari, numai George Călinescu l-a caracterizat pe Ion Neculce ca având un "ton bârfitor și moralizator."<ref>G.Călinescu, ''Istoria literaturii române''. Compendiu, 1968, Editura pentru literatură, București, p.24</ref>Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... (''op.cit''.): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema Anița , și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă..." Criticul literar Șerban Cioculescu apreciază (op.cit.,p.92) că: "Neculce nu a putut fi imparțial și obiectiv, fiindcă a suferit prea mult în copilărie și tinerețe de disprețul acelora care îl vor fi privit pe el și pe ai săi ca pe niște "rude sărace" și mezaliate." Cronica lui Ion Neculce ni s-a păstrat într-un număr de 14 copii manuscrise, dintre care cel mai vechi, cu intervenții ale autorului, nedatat, este ms. B.A.R.P.R. nr. 253, folosit și de [[Mihail Kogălniceanu]], la alcătuirea primei sale ediții din 1845. ==Numismatică== [[Banca Națională a României]] va pune în circulație, la [[16 mai]] [[2022]], în atenția numismaților, o [[monedă]] de [[argint]] având ca temă „350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce.” Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, este rotundă, cu [[diametru]]l de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, cantul este zimțat, iar toate cele {{formatnum:5000}} de exemplare sunt de calitate [[proof (numismatică)|proof]].<ref>[https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20978 Banca Națională a României, ''Emisiune numismatică cu tema 350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce'']</ref> == Galerie == <div style="text-align: center;"><gallery> Image:Wooden church of Prigoreni6.jpg|[[Biserica de lemn din Prigoreni|Biserica]] şi mormântul lui Ion Neculce Image:Tomb of Ion Neculce.jpg|Mormântul cronicarului Ion Neculce </gallery></div> ==Vezi și== *[[O samă de cuvinte]] ==Referințe== <references /> ==Note== ''Acest articol conține text din lucrarea „Istoria literaturii române” de [[Gheorghe Adamescu]], aflată acum în [[domeniul public]].'' ==Legături externe== {{wikisource}} * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-ion-neculce-despre-irinel-columbeanu-4612104/ Ion Neculce despre Irinel Columbeanu], 2 iulie 2009, Bogdan Cretu, ''Ziarul de Duminică'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neculce, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1672]] [[Categorie:Boieri și boiernași din Moldova]] [[Categorie:Caimacami ai Moldovei]] [[Categorie:Cronicari moldoveni]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XVIII-lea]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] rir3o1obydm1s8adwrrve3y4yhde8g7 17024064 17024063 2025-06-10T15:25:51Z Andreyy09 687149 17024064 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ion Neculce | image = Ion Neculce.jpg | imagesize = 200px | comentariu = | data_nașterii = [[1672]] | locul_nașterii = [[Goești]],[[Iași]] | data_decesului = după [[1744]] | locul_decesului = | profesiune = [[Cronicar]] | naționalitate = [[image:Flag of Moldavia.svg|20px]] | perioadă = | gen = Cronici istorice | subiect = | mișcare = | operă_de_debut = | opere_semnificative = ''[[O samă de cuvinte]]''<br>''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' | influențe = | influențat = | semnătură = | website = | note = }} '''Ion Neculce''' ({{Date biografice}}) a fost un [[cronicar]] [[Principatul Moldovei|moldovean]], mare [[boier]], care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui [[Dimitrie Cantemir]]. ==Biografie== Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul [[Ion Neculce, Iași|Prigorenii Mici]] (azi Ion Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, se pare grec de origine<ref>Sasu, Aurel, ''Dicționarul biografic al literaturii române'' (M-Z), tom 2, Ed. Paralela 45, 2006</ref>, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.<ref>''Istoria literaturii romîne''. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1964, p.650</ref> Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon (''podghiaz'' sau ''poghiaz'' = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul.<ref>Șerban Cioculescu, ''Varietăți critice'', Editura pentru literatură, București, 1966, articolul "''Ion Neculce și Cantacuzinii''", p.86-92</ref> În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă s-a căsătorit cu Maria, fiica biv-hatmanului Lupu Bogdan,nepoată de soră a lui Dimitrie Cantemir. Sub [[Antioh Cantemir]] a înaintat până la rangul de vel [[spătar]], și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare [[hatman]] (1710-1711) de către [[Dimitrie Cantemir]], la trecerea acestuia de partea lui [[Petru cel Mare]] și a luat parte la [[Campania de la Prut|războiul rușilor cu turcii]]. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, capătă învoirea de a intra în [[Moldova]] , sub domnul Mihai Racoviță. "''Atunce'' [zice Neculce] ''și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara'' ''Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu''" A trăit la moșia sa din [[Boian, Noua Suliță|Boian]]. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după [[1744]], lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că [[Constantin Mavrocordat]], fiind scos din domnia [[Moldova|Moldovei]], nu a stat mazilit nici un an întreg, ci a fost numit în [[Muntenia]], ceea ce s-a întâmplat în anul 1744.<ref name="ISL" /> În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul [[Gheorghe Adamescu]] spune: „''Neculce a fost un militar distins, iar [[Petru cel Mare]] l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat''”.<ref name="ISL" /> ==Opera== Lucrarea de căpătâi a lui Neculce - în afară de compilarea cronicilor anterioare - este [[Letopisețul Țării Moldovei]] de la [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]] până la a doua domnie a lui [[Constantin Mavrocordat]]. Lucrarea cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaș sau le-a cunoscut de aproape. Cel mai probabil, cronicarul și-a început lucrul la Letopiseț după anul [[1732]], când avea deja cca 60 de ani<ref>[http://www.poezie.ro/index.php/author/0002670/index.html Ion Neculce], poezie.ro</ref> și a lucrat la Letopiseț până în anul 1744. În prefața lucrării, autorul relatează că până la [[Gheorghe Duca|Duca-Vodă]] el s-a condus de diferite izvoare aflate pe la alții, "''iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui, ce am scris singur dintru a mea știință, câte s-au tâmplat de au fost în viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu că au fost scrise în inima mea''". ''Letopisețul'' este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O samă de cuvinte ce sîntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: ''Daniil Sihastru'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Aprodul Purice'' de [[Iacob Negruzzi|Negruzzi]], ''Altarul mănăstirii Putna'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Cupa lui Ștefan'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Dumbrava roșie'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Visul lui [[Petru Rareș]]'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]] ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică.<ref name=ISL>''„[[:s:Istoria literaturii române (Adamescu)|Istoria literaturii române]]”'' de [[Gheorghe Adamescu]], (1913).</ref> Dintre toți istoricii și criticii literari, numai George Călinescu l-a caracterizat pe Ion Neculce ca având un "ton bârfitor și moralizator."<ref>G.Călinescu, ''Istoria literaturii române''. Compendiu, 1968, Editura pentru literatură, București, p.24</ref>Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... (''op.cit''.): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema Anița , și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă..." Criticul literar Șerban Cioculescu apreciază (op.cit.,p.92) că: "Neculce nu a putut fi imparțial și obiectiv, fiindcă a suferit prea mult în copilărie și tinerețe de disprețul acelora care îl vor fi privit pe el și pe ai săi ca pe niște "rude sărace" și mezaliate." Cronica lui Ion Neculce ni s-a păstrat într-un număr de 14 copii manuscrise, dintre care cel mai vechi, cu intervenții ale autorului, nedatat, este ms. B.A.R.P.R. nr. 253, folosit și de [[Mihail Kogălniceanu]], la alcătuirea primei sale ediții din 1845. ==Numismatică== [[Banca Națională a României]] va pune în circulație, la [[16 mai]] [[2022]], în atenția numismaților, o [[monedă]] de [[argint]] având ca temă „350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce.” Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, este rotundă, cu [[diametru]]l de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, cantul este zimțat, iar toate cele {{formatnum:5000}} de exemplare sunt de calitate [[proof (numismatică)|proof]].<ref>[https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20978 Banca Națională a României, ''Emisiune numismatică cu tema 350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce'']</ref> == Galerie == <div style="text-align: center;"><gallery> Image:Wooden church of Prigoreni6.jpg|[[Biserica de lemn din Prigoreni|Biserica]] şi mormântul lui Ion Neculce Image:Tomb of Ion Neculce.jpg|Mormântul cronicarului Ion Neculce </gallery></div> ==Vezi și== *[[O samă de cuvinte]] ==Referințe== <references /> ==Note== ''Acest articol conține text din lucrarea „Istoria literaturii române” de [[Gheorghe Adamescu]], aflată acum în [[domeniul public]].'' ==Legături externe== {{wikisource}} * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-ion-neculce-despre-irinel-columbeanu-4612104/ Ion Neculce despre Irinel Columbeanu], 2 iulie 2009, Bogdan Cretu, ''Ziarul de Duminică'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neculce, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1672]] [[Categorie:Boieri și boiernași din Moldova]] [[Categorie:Caimacami ai Moldovei]] [[Categorie:Cronicari moldoveni]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XVIII-lea]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] 7f35rlbyxhh2kyi8jf6jy7zw8sq8djl 17024065 17024064 2025-06-10T15:25:58Z Andreyy09 687149 17024065 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ion Neculce | image = Ion Neculce.jpg | imagesize = 200px | comentariu = | data_nașterii = [[1672]] | locul_nașterii = [[Goești]], [[Iași]] | data_decesului = după [[1744]] | locul_decesului = | profesiune = [[Cronicar]] | naționalitate = [[image:Flag of Moldavia.svg|20px]] | perioadă = | gen = Cronici istorice | subiect = | mișcare = | operă_de_debut = | opere_semnificative = ''[[O samă de cuvinte]]''<br>''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' | influențe = | influențat = | semnătură = | website = | note = }} '''Ion Neculce''' ({{Date biografice}}) a fost un [[cronicar]] [[Principatul Moldovei|moldovean]], mare [[boier]], care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui [[Dimitrie Cantemir]]. ==Biografie== Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul [[Ion Neculce, Iași|Prigorenii Mici]] (azi Ion Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, se pare grec de origine<ref>Sasu, Aurel, ''Dicționarul biografic al literaturii române'' (M-Z), tom 2, Ed. Paralela 45, 2006</ref>, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.<ref>''Istoria literaturii romîne''. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1964, p.650</ref> Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon (''podghiaz'' sau ''poghiaz'' = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul.<ref>Șerban Cioculescu, ''Varietăți critice'', Editura pentru literatură, București, 1966, articolul "''Ion Neculce și Cantacuzinii''", p.86-92</ref> În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă s-a căsătorit cu Maria, fiica biv-hatmanului Lupu Bogdan,nepoată de soră a lui Dimitrie Cantemir. Sub [[Antioh Cantemir]] a înaintat până la rangul de vel [[spătar]], și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare [[hatman]] (1710-1711) de către [[Dimitrie Cantemir]], la trecerea acestuia de partea lui [[Petru cel Mare]] și a luat parte la [[Campania de la Prut|războiul rușilor cu turcii]]. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, capătă învoirea de a intra în [[Moldova]] , sub domnul Mihai Racoviță. "''Atunce'' [zice Neculce] ''și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara'' ''Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu''" A trăit la moșia sa din [[Boian, Noua Suliță|Boian]]. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după [[1744]], lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că [[Constantin Mavrocordat]], fiind scos din domnia [[Moldova|Moldovei]], nu a stat mazilit nici un an întreg, ci a fost numit în [[Muntenia]], ceea ce s-a întâmplat în anul 1744.<ref name="ISL" /> În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul [[Gheorghe Adamescu]] spune: „''Neculce a fost un militar distins, iar [[Petru cel Mare]] l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat''”.<ref name="ISL" /> ==Opera== Lucrarea de căpătâi a lui Neculce - în afară de compilarea cronicilor anterioare - este [[Letopisețul Țării Moldovei]] de la [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]] până la a doua domnie a lui [[Constantin Mavrocordat]]. Lucrarea cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaș sau le-a cunoscut de aproape. Cel mai probabil, cronicarul și-a început lucrul la Letopiseț după anul [[1732]], când avea deja cca 60 de ani<ref>[http://www.poezie.ro/index.php/author/0002670/index.html Ion Neculce], poezie.ro</ref> și a lucrat la Letopiseț până în anul 1744. În prefața lucrării, autorul relatează că până la [[Gheorghe Duca|Duca-Vodă]] el s-a condus de diferite izvoare aflate pe la alții, "''iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui, ce am scris singur dintru a mea știință, câte s-au tâmplat de au fost în viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu că au fost scrise în inima mea''". ''Letopisețul'' este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O samă de cuvinte ce sîntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: ''Daniil Sihastru'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Aprodul Purice'' de [[Iacob Negruzzi|Negruzzi]], ''Altarul mănăstirii Putna'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Cupa lui Ștefan'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Dumbrava roșie'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Visul lui [[Petru Rareș]]'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]] ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică.<ref name=ISL>''„[[:s:Istoria literaturii române (Adamescu)|Istoria literaturii române]]”'' de [[Gheorghe Adamescu]], (1913).</ref> Dintre toți istoricii și criticii literari, numai George Călinescu l-a caracterizat pe Ion Neculce ca având un "ton bârfitor și moralizator."<ref>G.Călinescu, ''Istoria literaturii române''. Compendiu, 1968, Editura pentru literatură, București, p.24</ref>Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... (''op.cit''.): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema Anița , și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă..." Criticul literar Șerban Cioculescu apreciază (op.cit.,p.92) că: "Neculce nu a putut fi imparțial și obiectiv, fiindcă a suferit prea mult în copilărie și tinerețe de disprețul acelora care îl vor fi privit pe el și pe ai săi ca pe niște "rude sărace" și mezaliate." Cronica lui Ion Neculce ni s-a păstrat într-un număr de 14 copii manuscrise, dintre care cel mai vechi, cu intervenții ale autorului, nedatat, este ms. B.A.R.P.R. nr. 253, folosit și de [[Mihail Kogălniceanu]], la alcătuirea primei sale ediții din 1845. ==Numismatică== [[Banca Națională a României]] va pune în circulație, la [[16 mai]] [[2022]], în atenția numismaților, o [[monedă]] de [[argint]] având ca temă „350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce.” Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, este rotundă, cu [[diametru]]l de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, cantul este zimțat, iar toate cele {{formatnum:5000}} de exemplare sunt de calitate [[proof (numismatică)|proof]].<ref>[https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20978 Banca Națională a României, ''Emisiune numismatică cu tema 350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce'']</ref> == Galerie == <div style="text-align: center;"><gallery> Image:Wooden church of Prigoreni6.jpg|[[Biserica de lemn din Prigoreni|Biserica]] şi mormântul lui Ion Neculce Image:Tomb of Ion Neculce.jpg|Mormântul cronicarului Ion Neculce </gallery></div> ==Vezi și== *[[O samă de cuvinte]] ==Referințe== <references /> ==Note== ''Acest articol conține text din lucrarea „Istoria literaturii române” de [[Gheorghe Adamescu]], aflată acum în [[domeniul public]].'' ==Legături externe== {{wikisource}} * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-ion-neculce-despre-irinel-columbeanu-4612104/ Ion Neculce despre Irinel Columbeanu], 2 iulie 2009, Bogdan Cretu, ''Ziarul de Duminică'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neculce, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1672]] [[Categorie:Boieri și boiernași din Moldova]] [[Categorie:Caimacami ai Moldovei]] [[Categorie:Cronicari moldoveni]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XVIII-lea]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] a1j3pbmq4xwlwmlhmo8mkbmek23ns2x 17024066 17024065 2025-06-10T15:27:18Z Andreyy09 687149 17024066 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ion Neculce | image = Ion Neculce.jpg | imagesize = 200px | comentariu = | data_nașterii = [[1672]] | locul_nașterii = [[Goești]], [[Iași]] | data_decesului = după [[1744]] | locul_decesului = | profesiune = [[Cronicar]] | naționalitate = [[image:Flag of Moldavia.svg|20px]] | perioadă = | gen = Cronici istorice | subiect = | mișcare = | operă_de_debut = | opere_semnificative = ''[[O samă de cuvinte]]''<br>''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' | influențe = | influențat = | semnătură = | website = | note = }} '''Ion Neculce''' , {{Date biografice}}, a fost un [[cronicar]] [[Principatul Moldovei|moldovean]], mare [[boier]], care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui [[Dimitrie Cantemir]]. ==Biografie== Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul [[Ion Neculce, Iași|Prigorenii Mici]] (azi Ion Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, se pare grec de origine<ref>Sasu, Aurel, ''Dicționarul biografic al literaturii române'' (M-Z), tom 2, Ed. Paralela 45, 2006</ref>, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.<ref>''Istoria literaturii romîne''. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1964, p.650</ref> Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon (''podghiaz'' sau ''poghiaz'' = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul.<ref>Șerban Cioculescu, ''Varietăți critice'', Editura pentru literatură, București, 1966, articolul "''Ion Neculce și Cantacuzinii''", p.86-92</ref> În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă s-a căsătorit cu Maria, fiica biv-hatmanului Lupu Bogdan,nepoată de soră a lui Dimitrie Cantemir. Sub [[Antioh Cantemir]] a înaintat până la rangul de vel [[spătar]], și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare [[hatman]] (1710-1711) de către [[Dimitrie Cantemir]], la trecerea acestuia de partea lui [[Petru cel Mare]] și a luat parte la [[Campania de la Prut|războiul rușilor cu turcii]]. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, capătă învoirea de a intra în [[Moldova]] , sub domnul Mihai Racoviță. "''Atunce'' [zice Neculce] ''și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara'' ''Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu''" A trăit la moșia sa din [[Boian, Noua Suliță|Boian]]. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după [[1744]], lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că [[Constantin Mavrocordat]], fiind scos din domnia [[Moldova|Moldovei]], nu a stat mazilit nici un an întreg, ci a fost numit în [[Muntenia]], ceea ce s-a întâmplat în anul 1744.<ref name="ISL" /> În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul [[Gheorghe Adamescu]] spune: „''Neculce a fost un militar distins, iar [[Petru cel Mare]] l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat''”.<ref name="ISL" /> ==Opera== Lucrarea de căpătâi a lui Neculce - în afară de compilarea cronicilor anterioare - este [[Letopisețul Țării Moldovei]] de la [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]] până la a doua domnie a lui [[Constantin Mavrocordat]]. Lucrarea cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaș sau le-a cunoscut de aproape. Cel mai probabil, cronicarul și-a început lucrul la Letopiseț după anul [[1732]], când avea deja cca 60 de ani<ref>[http://www.poezie.ro/index.php/author/0002670/index.html Ion Neculce], poezie.ro</ref> și a lucrat la Letopiseț până în anul 1744. În prefața lucrării, autorul relatează că până la [[Gheorghe Duca|Duca-Vodă]] el s-a condus de diferite izvoare aflate pe la alții, "''iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui, ce am scris singur dintru a mea știință, câte s-au tâmplat de au fost în viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu că au fost scrise în inima mea''". ''Letopisețul'' este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O samă de cuvinte ce sîntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: ''Daniil Sihastru'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Aprodul Purice'' de [[Iacob Negruzzi|Negruzzi]], ''Altarul mănăstirii Putna'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Cupa lui Ștefan'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Dumbrava roșie'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Visul lui [[Petru Rareș]]'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]] ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică.<ref name=ISL>''„[[:s:Istoria literaturii române (Adamescu)|Istoria literaturii române]]”'' de [[Gheorghe Adamescu]], (1913).</ref> Dintre toți istoricii și criticii literari, numai George Călinescu l-a caracterizat pe Ion Neculce ca având un "ton bârfitor și moralizator."<ref>G.Călinescu, ''Istoria literaturii române''. Compendiu, 1968, Editura pentru literatură, București, p.24</ref>Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... (''op.cit''.): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema Anița , și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă..." Criticul literar Șerban Cioculescu apreciază (op.cit.,p.92) că: "Neculce nu a putut fi imparțial și obiectiv, fiindcă a suferit prea mult în copilărie și tinerețe de disprețul acelora care îl vor fi privit pe el și pe ai săi ca pe niște "rude sărace" și mezaliate." Cronica lui Ion Neculce ni s-a păstrat într-un număr de 14 copii manuscrise, dintre care cel mai vechi, cu intervenții ale autorului, nedatat, este ms. B.A.R.P.R. nr. 253, folosit și de [[Mihail Kogălniceanu]], la alcătuirea primei sale ediții din 1845. ==Numismatică== [[Banca Națională a României]] va pune în circulație, la [[16 mai]] [[2022]], în atenția numismaților, o [[monedă]] de [[argint]] având ca temă „350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce.” Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, este rotundă, cu [[diametru]]l de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, cantul este zimțat, iar toate cele {{formatnum:5000}} de exemplare sunt de calitate [[proof (numismatică)|proof]].<ref>[https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20978 Banca Națională a României, ''Emisiune numismatică cu tema 350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce'']</ref> == Galerie == <div style="text-align: center;"><gallery> Image:Wooden church of Prigoreni6.jpg|[[Biserica de lemn din Prigoreni|Biserica]] şi mormântul lui Ion Neculce Image:Tomb of Ion Neculce.jpg|Mormântul cronicarului Ion Neculce </gallery></div> ==Vezi și== *[[O samă de cuvinte]] ==Referințe== <references /> ==Note== ''Acest articol conține text din lucrarea „Istoria literaturii române” de [[Gheorghe Adamescu]], aflată acum în [[domeniul public]].'' ==Legături externe== {{wikisource}} * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-ion-neculce-despre-irinel-columbeanu-4612104/ Ion Neculce despre Irinel Columbeanu], 2 iulie 2009, Bogdan Cretu, ''Ziarul de Duminică'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neculce, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1672]] [[Categorie:Boieri și boiernași din Moldova]] [[Categorie:Caimacami ai Moldovei]] [[Categorie:Cronicari moldoveni]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XVIII-lea]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] t9sqbs2cabcsgwxr0uqbldizpjzglye 17024080 17024066 2025-06-10T15:37:52Z Andreyy09 687149 /* Biografie */Corectare loc naștere. Sursă : Din comuna Lungani, satul Goeşti se trage şi marele cronicar Ion Neculce, care a scris în O samă de cuvinte despre Lungani ca un cătun al comunei Sârca. 17024080 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ion Neculce | image = Ion Neculce.jpg | imagesize = 200px | comentariu = | data_nașterii = [[1672]] | locul_nașterii = [[Goești]], [[Iași]] | data_decesului = după [[1744]] | locul_decesului = | profesiune = [[Cronicar]] | naționalitate = [[image:Flag of Moldavia.svg|20px]] | perioadă = | gen = Cronici istorice | subiect = | mișcare = | operă_de_debut = | opere_semnificative = ''[[O samă de cuvinte]]''<br>''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' | influențe = | influențat = | semnătură = | website = | note = }} '''Ion Neculce''' , {{Date biografice}}, a fost un [[cronicar]] [[Principatul Moldovei|moldovean]], mare [[boier]], care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui [[Dimitrie Cantemir]]. ==Biografie== Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul [[Goești]] din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, se pare grec de origine<ref>Sasu, Aurel, ''Dicționarul biografic al literaturii române'' (M-Z), tom 2, Ed. Paralela 45, 2006</ref>, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.<ref>''Istoria literaturii romîne''. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1964, p.650</ref> Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon (''podghiaz'' sau ''poghiaz'' = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul.<ref>Șerban Cioculescu, ''Varietăți critice'', Editura pentru literatură, București, 1966, articolul "''Ion Neculce și Cantacuzinii''", p.86-92</ref> În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă s-a căsătorit cu Maria, fiica biv-hatmanului Lupu Bogdan,nepoată de soră a lui Dimitrie Cantemir. Sub [[Antioh Cantemir]] a înaintat până la rangul de vel [[spătar]], și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare [[hatman]] (1710-1711) de către [[Dimitrie Cantemir]], la trecerea acestuia de partea lui [[Petru cel Mare]] și a luat parte la [[Campania de la Prut|războiul rușilor cu turcii]]. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, capătă învoirea de a intra în [[Moldova]] , sub domnul Mihai Racoviță. "''Atunce'' [zice Neculce] ''și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara'' ''Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu''" A trăit la moșia sa din [[Boian, Noua Suliță|Boian]]. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după [[1744]], lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că [[Constantin Mavrocordat]], fiind scos din domnia [[Moldova|Moldovei]], nu a stat mazilit nici un an întreg, ci a fost numit în [[Muntenia]], ceea ce s-a întâmplat în anul 1744.<ref name="ISL" /> În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul [[Gheorghe Adamescu]] spune: „''Neculce a fost un militar distins, iar [[Petru cel Mare]] l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat''”.<ref name="ISL" /> ==Opera== Lucrarea de căpătâi a lui Neculce - în afară de compilarea cronicilor anterioare - este [[Letopisețul Țării Moldovei]] de la [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]] până la a doua domnie a lui [[Constantin Mavrocordat]]. Lucrarea cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaș sau le-a cunoscut de aproape. Cel mai probabil, cronicarul și-a început lucrul la Letopiseț după anul [[1732]], când avea deja cca 60 de ani<ref>[http://www.poezie.ro/index.php/author/0002670/index.html Ion Neculce], poezie.ro</ref> și a lucrat la Letopiseț până în anul 1744. În prefața lucrării, autorul relatează că până la [[Gheorghe Duca|Duca-Vodă]] el s-a condus de diferite izvoare aflate pe la alții, "''iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui, ce am scris singur dintru a mea știință, câte s-au tâmplat de au fost în viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu că au fost scrise în inima mea''". ''Letopisețul'' este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O samă de cuvinte ce sîntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: ''Daniil Sihastru'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Aprodul Purice'' de [[Iacob Negruzzi|Negruzzi]], ''Altarul mănăstirii Putna'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Cupa lui Ștefan'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Dumbrava roșie'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Visul lui [[Petru Rareș]]'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]] ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică.<ref name=ISL>''„[[:s:Istoria literaturii române (Adamescu)|Istoria literaturii române]]”'' de [[Gheorghe Adamescu]], (1913).</ref> Dintre toți istoricii și criticii literari, numai George Călinescu l-a caracterizat pe Ion Neculce ca având un "ton bârfitor și moralizator."<ref>G.Călinescu, ''Istoria literaturii române''. Compendiu, 1968, Editura pentru literatură, București, p.24</ref>Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... (''op.cit''.): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema Anița , și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă..." Criticul literar Șerban Cioculescu apreciază (op.cit.,p.92) că: "Neculce nu a putut fi imparțial și obiectiv, fiindcă a suferit prea mult în copilărie și tinerețe de disprețul acelora care îl vor fi privit pe el și pe ai săi ca pe niște "rude sărace" și mezaliate." Cronica lui Ion Neculce ni s-a păstrat într-un număr de 14 copii manuscrise, dintre care cel mai vechi, cu intervenții ale autorului, nedatat, este ms. B.A.R.P.R. nr. 253, folosit și de [[Mihail Kogălniceanu]], la alcătuirea primei sale ediții din 1845. ==Numismatică== [[Banca Națională a României]] va pune în circulație, la [[16 mai]] [[2022]], în atenția numismaților, o [[monedă]] de [[argint]] având ca temă „350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce.” Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, este rotundă, cu [[diametru]]l de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, cantul este zimțat, iar toate cele {{formatnum:5000}} de exemplare sunt de calitate [[proof (numismatică)|proof]].<ref>[https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20978 Banca Națională a României, ''Emisiune numismatică cu tema 350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce'']</ref> == Galerie == <div style="text-align: center;"><gallery> Image:Wooden church of Prigoreni6.jpg|[[Biserica de lemn din Prigoreni|Biserica]] şi mormântul lui Ion Neculce Image:Tomb of Ion Neculce.jpg|Mormântul cronicarului Ion Neculce </gallery></div> ==Vezi și== *[[O samă de cuvinte]] ==Referințe== <references /> ==Note== ''Acest articol conține text din lucrarea „Istoria literaturii române” de [[Gheorghe Adamescu]], aflată acum în [[domeniul public]].'' ==Legături externe== {{wikisource}} * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-ion-neculce-despre-irinel-columbeanu-4612104/ Ion Neculce despre Irinel Columbeanu], 2 iulie 2009, Bogdan Cretu, ''Ziarul de Duminică'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neculce, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1672]] [[Categorie:Boieri și boiernași din Moldova]] [[Categorie:Caimacami ai Moldovei]] [[Categorie:Cronicari moldoveni]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XVIII-lea]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] 15kqx6wa74hl1qdwhcu9xcrm79zqkvv 17024098 17024080 2025-06-10T15:50:43Z Pafsanias 191728 Înlăturat 7 modificări a lui [[Special:Contributions/Andreyy09|Andreyy09]] ([[Discuție Utilizator:Andreyy09|D]]): Surse? ([[WP:TW|TW]]) 17024098 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Ion Neculce | image = Ion Neculce.jpg | imagesize = 200px | comentariu = | data_nașterii = [[1672]] | locul_nașterii = | data_decesului = după [[1744]] | locul_decesului = | profesiune = [[Cronicar]] | naționalitate = [[image:Flag of Moldavia.svg|20px]] | perioadă = | gen = Cronici istorice | subiect = | mișcare = | operă_de_debut = | opere_semnificative = ''[[O samă de cuvinte]]''<br>''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' | influențe = | influențat = | semnătură = | website = | note = }} '''Ion Neculce''' ({{Date biografice}}) a fost un [[cronicar]] [[Principatul Moldovei|moldovean]], mare [[boier]], care a ocupat diferite funcții importante în perioada domniei lui [[Dimitrie Cantemir]]. ==Biografie== Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul [[Ion Neculce, Iași|Prigorenii Mici]] (azi Ion Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, se pare grec de origine<ref>Sasu, Aurel, ''Dicționarul biografic al literaturii române'' (M-Z), tom 2, Ed. Paralela 45, 2006</ref>, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.<ref>''Istoria literaturii romîne''. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1964, p.650</ref> Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon (''podghiaz'' sau ''poghiaz'' = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul.<ref>Șerban Cioculescu, ''Varietăți critice'', Editura pentru literatură, București, 1966, articolul "''Ion Neculce și Cantacuzinii''", p.86-92</ref> În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă s-a căsătorit cu Maria, fiica biv-hatmanului Lupu Bogdan,nepoată de soră a lui Dimitrie Cantemir. Sub [[Antioh Cantemir]] a înaintat până la rangul de vel [[spătar]], și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare [[hatman]] (1710-1711) de către [[Dimitrie Cantemir]], la trecerea acestuia de partea lui [[Petru cel Mare]] și a luat parte la [[Campania de la Prut|războiul rușilor cu turcii]]. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, capătă învoirea de a intra în [[Moldova]] , sub domnul Mihai Racoviță. "''Atunce'' [zice Neculce] ''și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara'' ''Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu''" A trăit la moșia sa din [[Boian, Noua Suliță|Boian]]. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în 1731. A murit după [[1744]], lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că [[Constantin Mavrocordat]], fiind scos din domnia [[Moldova|Moldovei]], nu a stat mazilit nici un an întreg, ci a fost numit în [[Muntenia]], ceea ce s-a întâmplat în anul 1744.<ref name="ISL" /> În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul [[Gheorghe Adamescu]] spune: „''Neculce a fost un militar distins, iar [[Petru cel Mare]] l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat''”.<ref name="ISL" /> ==Opera== Lucrarea de căpătâi a lui Neculce - în afară de compilarea cronicilor anterioare - este [[Letopisețul Țării Moldovei]] de la [[Eustatie Dabija|Dabija Vodă]] până la a doua domnie a lui [[Constantin Mavrocordat]]. Lucrarea cuprinde evenimentele din 1662 până la 1743, la care a fost mai totdeauna părtaș sau le-a cunoscut de aproape. Cel mai probabil, cronicarul și-a început lucrul la Letopiseț după anul [[1732]], când avea deja cca 60 de ani<ref>[http://www.poezie.ro/index.php/author/0002670/index.html Ion Neculce], poezie.ro</ref> și a lucrat la Letopiseț până în anul 1744. În prefața lucrării, autorul relatează că până la [[Gheorghe Duca|Duca-Vodă]] el s-a condus de diferite izvoare aflate pe la alții, "''iar de la Duca-Vodă cel bătrân înainte până unde s-o vedea, la domnia lui Ion Vodă Mavrocordat, nici de pre un izvor a nimănui, ce am scris singur dintru a mea știință, câte s-au tâmplat de au fost în viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu că au fost scrise în inima mea''". ''Letopisețul'' este precedat de câteva file ce poartă titlul: "O samă de cuvinte ce sîntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: ''Daniil Sihastru'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Aprodul Purice'' de [[Iacob Negruzzi|Negruzzi]], ''Altarul mănăstirii Putna'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Cupa lui Ștefan'' de [[Dimitrie Bolintineanu|Bolintineanu]], ''Dumbrava roșie'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]], ''Visul lui [[Petru Rareș]]'' de [[Vasile Alecsandri|Alecsandri]] ș.a. Aproape toți domnii, despre care vorbește Neculce în cursul cronicii sale, au câte un scurt portret sau câte o caracteristică.<ref name=ISL>''„[[:s:Istoria literaturii române (Adamescu)|Istoria literaturii române]]”'' de [[Gheorghe Adamescu]], (1913).</ref> Dintre toți istoricii și criticii literari, numai George Călinescu l-a caracterizat pe Ion Neculce ca având un "ton bârfitor și moralizator."<ref>G.Călinescu, ''Istoria literaturii române''. Compendiu, 1968, Editura pentru literatură, București, p.24</ref>Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... (''op.cit''.): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema Anița , și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă..." Criticul literar Șerban Cioculescu apreciază (op.cit.,p.92) că: "Neculce nu a putut fi imparțial și obiectiv, fiindcă a suferit prea mult în copilărie și tinerețe de disprețul acelora care îl vor fi privit pe el și pe ai săi ca pe niște "rude sărace" și mezaliate." Cronica lui Ion Neculce ni s-a păstrat într-un număr de 14 copii manuscrise, dintre care cel mai vechi, cu intervenții ale autorului, nedatat, este ms. B.A.R.P.R. nr. 253, folosit și de [[Mihail Kogălniceanu]], la alcătuirea primei sale ediții din 1845. ==Numismatică== [[Banca Națională a României]] va pune în circulație, la [[16 mai]] [[2022]], în atenția numismaților, o [[monedă]] de [[argint]] având ca temă „350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce.” Moneda are valoarea nominală de 10 lei, are [[Titlu (aliaj)|titlul]] de 999‰, este rotundă, cu [[diametru]]l de 37 mm, are greutatea de 31,103 g, cantul este zimțat, iar toate cele {{formatnum:5000}} de exemplare sunt de calitate [[proof (numismatică)|proof]].<ref>[https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=20978 Banca Națională a României, ''Emisiune numismatică cu tema 350 de ani de la nașterea lui Ion Neculce'']</ref> == Galerie == <div style="text-align: center;"><gallery> Image:Wooden church of Prigoreni6.jpg|[[Biserica de lemn din Prigoreni|Biserica]] şi mormântul lui Ion Neculce Image:Tomb of Ion Neculce.jpg|Mormântul cronicarului Ion Neculce </gallery></div> ==Vezi și== *[[O samă de cuvinte]] ==Referințe== <references /> ==Note== ''Acest articol conține text din lucrarea „Istoria literaturii române” de [[Gheorghe Adamescu]], aflată acum în [[domeniul public]].'' ==Legături externe== {{wikisource}} * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-ion-neculce-despre-irinel-columbeanu-4612104/ Ion Neculce despre Irinel Columbeanu], 2 iulie 2009, Bogdan Cretu, ''Ziarul de Duminică'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neculce, Ion}} [[Categorie:Nașteri în 1672]] [[Categorie:Boieri și boiernași din Moldova]] [[Categorie:Caimacami ai Moldovei]] [[Categorie:Cronicari moldoveni]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XVIII-lea]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Români pe mărci poștale din Republica Moldova]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] cmqik7rdgvsij4s9bzu8cddadlm8kaa 0 10930 17024858 17021140 2025-06-11T04:41:12Z ~2025-53870 697770 17024858 wikitext text/x-wiki {{distinge|Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidul Social Democrat (Republica Moldova)}} {{Infocaseta Partid politic | nume_tradus = Partidul Social Democrat (''PSD'') | logo = [[Fișier:Partidul Social Democrat logo.svg|145px|center|Sigla PSD]] | cod_culoare = #ED262B | Președinte = [[Ion Iliescu]] | split = [[Frontul Salvării Naționale]] | secretar general = [[Paul Stănescu]] | purtător de cuvânt = [[Petre-Florin Manole]] | conducător1_titlu = Prim-vicepreședinte | conducător1_nume = [[Daniel Băluță]] | înființare = [[1989]] ca FSN<br />[[1992]] ca FDSN<br />[[1993]] ca PDSR<br />[[2001]] ca PSD | sediu = [[Șoseaua Kiseleff]], nr. 10<br /> [[București]] | organizație_tineret = [[Tineretul Social Democrat]] | număr_de_membri = 509.833<ref>{{cite web|url=http://www.stiripesurse.ro/cati-membri-au-partidele-din-romania-ce-partid-a-pierdut-din-adepti_931222.html|title=Câți membri au partidele din România|date=10 September 2014|accessdate=19 June 2015|first=A.|last=Dumitrescu|language=ro|publisher=Stiripesurse.ro|archive-date=2015-09-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20150924110428/http://www.stiripesurse.ro/cati-membri-au-partidele-din-romania-ce-partid-a-pierdut-din-adepti_931222.html|dead-url=no}}</ref> | număr_de_membri_an = 2014 | ideologie = {{nowrap|[[Social-democrație]]<ref name="Nordsieck">{{cite web|last=Nordsieck|first=Wolfram|title=Parties and Elections in Europe|website=Parties and Elections in Europe| year=2016|url=http://www.parties-and-elections.eu/romania.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20180214140542/http://www.parties-and-elections.eu/romania.html|archive-date=14 February 2018|dead-url=yes|access-date=17 October 2019}}</ref><ref name="Melenciuc 2018">{{cite web|last=Melenciuc|first=Sorin|title=BR Analysis. Money to spend only on wages and pensions? Romania's social spending enters danger zone above 60 pct of total budget, limiting room for response in case of economic downturn|website=Business Review|date=30 May 2018|url=http://business-review.eu/br-exclusive/money-to-spend-only-for-wages-and-pensions-romanias-public-social-spending-reached-a-dangerous-zone-above-60-pct-of-total-budget-limiting-the-room-for-response-in-case-of-economic-downturn-171364|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-02-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20190222042033/http://business-review.eu/br-exclusive/money-to-spend-only-for-wages-and-pensions-romanias-public-social-spending-reached-a-dangerous-zone-above-60-pct-of-total-budget-limiting-the-room-for-response-in-case-of-economic-downturn-171364|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|title=2018 budget: Romania's Govt. plans to increase spending by 12% next year|website=Romania Insider|date=4 December 2017|url=https://www.romania-insider.com/2018-budget-romania-increase-spending-2018|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-02-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20190222042018/https://www.romania-insider.com/2018-budget-romania-increase-spending-2018|dead-url=no}}</ref><br /> [[Naționalism|Naționalism de stânga]]<ref>{{cite news|url=https://www.dw.com/de/rum%C3%A4nien-f%C3%BChrt-steuer-gegen-gier-ein/a-46837523|title=Rumänien führt "Steuer gegen Gier" ein|work=[[Deutsche Welle]]|date=22 December 2018|accessdate=18 February 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144410/https://www.dw.com/de/rum%C3%A4nien-f%C3%BChrt-steuer-gegen-gier-ein/a-46837523|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite book|last1=Leiße|first1=Olaf|last2=Leiße|first2=Utta-Kristin|last3=Richter|first3=Alexander|title=Beitrittsbarometer Rumänien. Grundprobleme des Landes und Einstellungen rumänischer Jugendlicher auf dem Weg in die Europäische Union|publisher=Deutscher UniversitätsVerlag|location=Wiesbaden|orig-year=2004|year=2013|isbn=978-3322813206|chapter-url=https://books.google.de/books?id=tQYlBgAAQBAJ&pg=PP1&lpg=PP1&dq=Beitrittsbarometer+Rum%C3%A4nien.+Grundprobleme+des+Landes+und+Einstellungen+rum%C3%A4nischer+Jugendlicher+auf+dem+Weg+in+die+Europ%C3%A4ische+Union&source=bl&ots=kTXqVkF5Kh&sig=ACfU3U0LlLG8qdxvM4LpDkSsjmBkM7pANg&hl=de&sa=X&ved=2ahUKEwjsrbGE9sXgAhVHK1AKHeSQDF8Q6AEwBnoECAkQAQ#v=onepage&q=PSD%20links-&f=false|chapter=3.3 ''Parteien und politische Entwicklung''|language=de|page=51|access-date=2019-10-17|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144445/https://books.google.de/books?id=tQYlBgAAQBAJ&pg=PP1&lpg=PP1&dq=Beitrittsbarometer+Rum%C3%A4nien.+Grundprobleme+des+Landes+und+Einstellungen+rum%C3%A4nischer+Jugendlicher+auf+dem+Weg+in+die+Europ%C3%A4ische+Union&source=bl&ots=kTXqVkF5Kh&sig=ACfU3U0LlLG8qdxvM4LpDkSsjmBkM7pANg&hl=de&sa=X&ved=2ahUKEwjsrbGE9sXgAhVHK1AKHeSQDF8Q6AEwBnoECAkQAQ#v=onepage&q=Beitrittsbarometer%20Rum%C3%A4nien.%20Grundprobleme%20des%20Landes%20und%20Einstellungen%20rum%C3%A4nischer%20Jugendlicher%20auf%20dem%20Weg%20in%20die%20Europ%C3%A4ische%20Union&f=false#v=onepage&q=PSD%20links-&f=false|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|first=Daniel|last=Mihăilescu|url=https://diepresse.com/home/ausland/aussenpolitik/5552116/Rumaenien-startet-EURatsvorsitz-mit-neuer-Attacke-gegen-Justizsystem|title=Rumänien startet EU-Ratsvorsitz mit neuer Attacke gegen Justizsystem|website=[[Die Presse]]|year=2019|accessdate=19 February 2019|archive-date=2019-02-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20190219015818/https://diepresse.com/home/ausland/aussenpolitik/5552116/Rumaenien-startet-EURatsvorsitz-mit-neuer-Attacke-gegen-Justizsystem|dead-url=no}}</ref><br />[[Populism|Populism de stânga]]<ref>{{cite news|last=Bossart|first=Marco Kauffmann|last2=Bossart|first2=Marco Kauffmann|title=Rumäniens Justiz im Belagerungszustand|newspaper=Neue Zürcher Zeitung|date=21 February 2018|url=https://www.nzz.ch/international/rumaeniens-justiz-im-belagerungszustand-ld.1357693|language=de|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20190520074548/https://www.nzz.ch/international/rumaeniens-justiz-im-belagerungszustand-ld.1357693|dead-url=no}}</ref><ref name="Krökel 2017">{{cite web|last=Krökel|first=Ulrich|title=Aufgefallen: Der stille Anführer|website=Publik-Forum.de|date=10 March 2017|url=https://www.publik-forum.de/Publik-Forum-05-2017/der-stille-anfuehrer|language=de|access-date=17 October 2019|archive-date=2021-12-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20211229221007/https://www.publik-forum.de/Publik-Forum-05-2017/der-stille-anfuehrer|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite book|last1=Beichelt|first1=Timm|title=Demokratische Konsolidierung im postsozialistischen Europa: Die Rolle der politischen Institutionen|publisher=Springer-Verlag|orig-year=2001|year=2013|isbn=978-3322813206|chapter-url=https://books.google.de/books?id=-1byBQAAQBAJ&pg=PA299&lpg=PA299&dq=linkspopulistisch+rum%C3%A4nien&source=bl&ots=W8sd2UuObV&sig=ACfU3U35HISNcFJjc6TTtWPAB2GMP_7fgg&hl=de&sa=X&ved=2ahUKEwjR6N75iMjgAhXo0eAKHTXHAQo4ChDoATAIegQIARAB#v=onepage&q=linkspopulistisch%20rum%C3%A4nien&f=false|chapter=6.1.1 ''Strukturelle Kontextbindungen''|language=de|page=299|access-date=2019-10-17|archive-date=2019-05-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20190519181655/https://books.google.de/books?id=-1byBQAAQBAJ&pg=PA299&lpg=PA299&dq=linkspopulistisch+rum%C3%A4nien&source=bl&ots=W8sd2UuObV&sig=ACfU3U35HISNcFJjc6TTtWPAB2GMP_7fgg&hl=de&sa=X&ved=2ahUKEwjR6N75iMjgAhXo0eAKHTXHAQo4ChDoATAIegQIARAB#v=onepage&q=linkspopulistisch%20rum%C3%A4nien&f=false|dead-url=no}}</ref><br />[[Conservatorism de stânga]]<br>[[Conservatorism|Conservatorism social]]<ref name="Carmen Paun"/><ref name="openDemocracy 2016">{{cite web | first=Cornel | last=Ban | title=Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe? | website=openDemocracy | date=12 December 2016 | url=https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/ | access-date=17 October 2019 | archive-date=2019-09-12 | archive-url=https://web.archive.org/web/20190912232212/https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/ | dead-url=no }}</ref><ref name="Dąborowski 2016">{{cite web|last=Dąborowski|first=Tomasz|title=The Social Democrats' triumph in Romania|website=OSW|date=14 December 2016|url=https://www.osw.waw.pl/en/publikacje/analyses/2016-12-14/social-democrats-triumph-romania|access-date=17 October 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144411/https://www.osw.waw.pl/en/publikacje/analyses/2016-12-14/social-democrats-triumph-romania|dead-url=no}}</ref><br />[[Europenism|Pro-Europenism]]<ref>{{cite web|title=Ciolacu, mesaj pro-UE și pro-unitate, la PSD Satu Mare|website=NEWS.RO|date=27 January 2024|url=https://www.news.ro/politic-intern/ciolacu-mesaj-pro-ue-pro-unitate-psd-satu-mare-an-electoral-spuneati-vor-incerca-dezbinari-toate-partile-obtine-nimic-alesi-dumnezeu-construim-dezbinam-1922400727192024011221473859|accessdate=2024-03-10|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144417/https://www.news.ro/politic-intern/ciolacu-mesaj-pro-ue-pro-unitate-psd-satu-mare-an-electoral-spuneati-vor-incerca-dezbinari-toate-partile-obtine-nimic-alesi-dumnezeu-construim-dezbinam-1922400727192024011221473859|dead-url=no}}</ref><ref name="Gurzu 2019">{{cite web|last=Gurzu|first=Anca|title=Romania's rulers take Euroskeptic turn|website=POLITICO|date=13 March 2019|url=https://www.politico.eu/article/romanias-rulers-take-euroskeptic-turn/|access-date=17 October 2019}}</ref><ref name="Europe Elects 2018">{{cite web|title=Romania|website=Europe Elects|date=17 May 2018|url=https://europeelects.eu/european-union/romania/|access-date=17 October 2019|archive-date=2020-09-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20200910221151/https://europeelects.eu/romania/|dead-url=no}}</ref><ref name="The New York Times 2018">{{cite web|first=Kit|last=Gilet|title=Romania, Fighting the E.U., Prepares to Lead It|website=The New York Times|date=30 December 2018|url=https://www.nytimes.com/2018/12/30/world/europe/eu-presidency-romania.html|access-date=17 October 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144411/https://www.nytimes.com/2018/12/30/world/europe/eu-presidency-romania.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|first=dr. Sergiu| last=Gherghina|title=Friends or Foes? Romania and the Council Presidency|date=25 February 2019|website=Europa Nu|url=https://www.europa-nu.nl/id/vkw8cuqf4jqw/nieuws/friends_or_foes_romania_and_the_council|language=en|access-date=17 October 2019}}</ref><ref name="Digi24 2019">{{cite web|title=Val de atacuri ale lui Dragnea la adresa UE: Noi nu am fost coloniști. Problema e că vin peste noi|website=Digi24|date=12 April 2019|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/val-de-atacuri-ale-lui-dragnea-la-adresa-ue-noi-nu-am-fost-colonisti-problema-e-ca-vin-peste-noi-1112298|language=ro|access-date=17 October 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144413/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/val-de-atacuri-ale-lui-dragnea-la-adresa-ue-noi-nu-am-fost-colonisti-problema-e-ca-vin-peste-noi-1112298|dead-url=no}}</ref><br />[[Politică de stânga|Stânga creștină]]<ref name="Romania Insider 2018">{{cite web|title=Romanian Senate adopts referendum for traditional family|website=Romania Insider|date=12 September 2018|url=https://www.romania-insider.com/senate-referendum-traditional-family|access-date=17 October 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144412/https://www.romania-insider.com/senate-referendum-traditional-family|dead-url=no}}</ref><br />{{Ill-wd|Q208701}}}} | slogan = „Siguranța unui trai mai bun!” | afiliere_internațională = [[Internaționala Socialistă]]<br />[[Alianța Progresistă]] | afiliere_europeană = [[Partidul Socialiștilor Europeni]] | europarlament = [[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților]] | culori = {{Color box|#ED262B|border=darkgray}} [[Roșu]]<br /> {{Color box|#FFFFFF|border=darkgray}} [[Alb]] | numărmandate1_titlu = [[Parlamentul României|Senat]] | numărmandate1 = {{Composition bar|36|136|#ED262B}}<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.senat.ro/EnumGrupuri.aspx|title=Grupuri parlamentare|work=[[Senatul României]]|accessdate=19 noiembrie 2024|archive-date=2024-07-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20240714102958/https://senat.ro/EnumGrupuri.aspx|dead-url=no}}</ref> | numărmandate2_titlu = [[Parlamentul României|Camera Deputaților]] | numărmandate2 = {{Composition bar|86|330|#ED262B}}<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp|title=Grupuri parlamentare|work=[[Camera Deputaților din România]]|accessdate=19 noiembrie 2024|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144451/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp|dead-url=no}}</ref> | numărmandate3_titlu = [[Parlamentul European]] | numărmandate3 = {{Composition bar|10|33|#ED262B}} | numărmandate4_titlu = Consilieri locali | numărmandate4 = {{Composition bar|16509|39900|#ED262B}} | numărmandate5_titlu = Primari | numărmandate5 = {{Composition bar|1677|3180|#ED262B}} | numărmandate6_titlu = Consilieri județeni | numărmandate6 = {{Composition bar|550|1338|#ED262B}} | website = [http://www.psd.ro www.psd.ro] | poziție = [[Centru-stânga]] | afiliere_națională = [[Patrulaterul roșu]] (1992–1996)<br /> [[Polul Democrat-Social din România]] (2000–2004)<br /> [[Uniunea Social-Liberală]] (2011–2014)<br /> [[Alianța de Centru-Stânga]] (2012–2014)<br /> [[Coaliția Națională pentru România]] (2021–2025)<br /> [[Alianța Electorală România Înainte]] (2025) | fondator = [[Ion Iliescu]] | numărmandate7 = {{Composition bar|25|41|#ED262B}} | numărmandate7_titlu = [[Județele României|Președinți de Consilii Județene]] | abreviere = PSD | drapel = Flag of the Social Democratic Party (Romania).svg{{!}}border | numărmandate8_titlu = [[Guvernul României|Guvern]] | numărmandate8 = {{Composition bar|8|16|#ED262B}} }} [[Fișier:10 Șoseaua Pavel D. Kiseleff, Bucharest (09).jpg|thumb|Sediul central al PSD din [[Casa Toma Stelian]] ([[Șoseaua Kiseleff]] nr. 10), proiectat de [[Ion D. Berindey]], și construit în 1912<ref>{{cite web|url=https://bucurestiivechisinoi.ro/2017/02/vila-toma-stelian/|website=bucurestiivechisinoi.ro|author=Cristi Radu (aka @raidenbucharest)|access-date=2 iunie 2023|titlu=copie arhivă|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909145041/https://bucurestiivechisinoi.ro/2017/02/vila-toma-stelian/|dead-url=no}}</ref>]] [[Fișier:PSD Headquarter Băneasa Bucharest 1.jpg|thumb|Sediul PSD din [[Băneasa (cartier)|cartierul Băneasa]] (Bulevardul Ion Ionescu de la Brad nr. 1), tot în [[București]]]] '''Partidul Social Democrat''' (PSD) este cel mai mare [[partid politic]] parlamentar din [[România]], reprezentant al [[social-democrație|social-democrației]] în [[Parlamentul României]]. PSD este succesorul [[Frontul Salvării Naționale|Frontului Salvării Naționale]] (FSN), care ulterior a fost cunoscut sub numele de Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și, apoi, Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). PSD se consideră continuatorul [[Partidul Social Democrat Român (istoric)|mișcării social-democrate]] istorice (Partidul Social Democrat Român, PSDR, un partid [[perioada interbelică|interbelic]]) de dinaintea instaurării [[România comunistă|regimului comunist]]. Partidul a fost reprezentat timp de trei mandate la conducerea României de [[Ion Iliescu]], fost secretar județean al PCR, și a guvernat singur sau a susținut guvernarea în mai multe perioade: între 1990 și 1996, 2000 și 2004, din nou între 2007 și 2009, apoi între 2012 și 2015 și din 2017 până în 2019.<ref name="zf.ro 2013">{{cite web | first=Iulian | last=Anghel | title=Cine a guvernat cel mai mult în România ultimilor 23 de ani - Ziarul Financiar | website=zf.ro | date=27 May 2013 | url=https://www.zf.ro/eveniment/cine-a-guvernat-cel-mai-mult-in-romania-ultimilor-23-de-ani-10902338 | archive-url=https://web.archive.org/web/20130618025055/https://www.zf.ro/eveniment/cine-a-guvernat-cel-mai-mult-in-romania-ultimilor-23-de-ani-10902338 | archive-date=18 June 2013 | dead-url=yes | language=ro | access-date=17 October 2019}}</ref> Din 2021, PSD se află din nou la guvernare alături de PNL și UDMR/RMDSZ (cu acesta din urmă doar până în 2023), în cadrul largii coaliții [[Coaliția Națională pentru România]] (CNR). Din 2023, PSD se află la guvernare alături de PNL, într-o formă bipartită a CNR. În anul 2024, PSD este cel mai mare partid politic din România în ceea ce privește aleșii locali și parlamentari și deține cel mai mare număr de europarlamentari, având 10 dintr-un total de 33 de eurodeputați alocați României în [[Parlamentul European]] (PE). == Istoric == {{Articol principal|Partidul Social Democrat Român (istoric)|Frontul Salvării Naționale}} La 6 februarie 1990, [[Frontul Salvării Naționale]] (FSN) s-a înscris în registrul partidelor politice, devenind astfel o mișcare populară după transformarea sa dintr-un organ provizoriu al puterii de stat. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferință Națională a FSN, în cadrul căreia Ion Iliescu a fost ales președinte. Deși FSN a câștigat [[Alegeri legislative în România, 1990|alegerile din 20 mai 1990]], partidul era în pragul destrămării. Convenția Națională a FSN din 16-17 martie 1991 a marcat prima încercare de a stabiliza partidul pe baze doctrinare. Potrivit moțiunii „Un viitor pentru România”, FSN a fost definit ca un „partid de centru-stânga inspirat din valorile [[Social-democrație|social-democrației]] moderne europene”. Cu toate acestea, Convenția FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferențele de viziune au dus la divizarea partidului. Susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi” au câștigat în urma votului, iar [[Petre Roman]] a devenit președintele FSN. Grupul care a pierdut alegerile interne a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN). La prima Conferință Națională a FDSN, care a avut loc în perioada 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susținerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidențiale. Deși susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi” au reușit să se impună în interiorul FSN, aceștia au pierdut [[Alegeri legislative în România, 1992|alegerile parlamentare din 1992]]. === Formarea === La un an de la constituire, Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și-a reafirmat orientarea social-democrată în cadrul Conferinței Naționale din 9-10 iulie 1993, când și-a schimbat denumirea în ''Partidul Democrației Sociale din România'' și l-a ales pe [[Oliviu Gherman]] în funcția de președinte. Totodată, s-a realizat fuziunea prin absorbție cu [[Partidul Republican (România)|Partidul Republican]], Partidul Solidarității Sociale, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic din România. La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, FDSN, proaspăt înființat după sciziunea FSN, a obținut primul loc, iar Ion Iliescu a câștigat [[Alegeri prezidențiale în România, 1992|alegerile prezidențiale din același an]] cu 61,5% din voturi. Iliescu l-a numit pe [[Nicolae Văcăroiu]] în funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, din postura de partid aflat la guvernare, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare și a pierdut [[Alegeri legislative în România, 1996|alegerile din toamna anului 1996]]. La [[Alegeri prezidențiale în România, 1996|alegerile prezidențiale din 1996]], Ion Iliescu a pierdut în fața candidatului [[Convenția Democrată Română|Convenției Democrate]] (CDR), [[Emil Constantinescu]]. Datorită nenumăratelor greșeli ale partidelor din Convenție și a instabilității guvernelor CDR, PDSR a redevenit cea mai importantă forță politică din România, lucru care s-a dovedit la alegerile prezidențiale de peste patru ani. === La guvernare (2000–2004) === În anul 2000, Ion Iliescu, candidatul Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), a fost ales din nou Președinte al României, învingându-l detașat în al doilea tur de scrutin pe candidatul [[Partidul România Mare|Partidului România Mare]] (PRM), [[Corneliu Vadim Tudor]]. Aceste alegeri prezidențiale au fost ultimele câștigate de [[Politică de stânga|stânga]] românească până în prezent. După acest moment, Adrian Năstase, până atunci secundul lui Iliescu, a preluat conducerea PDSR și, în urma mai multor fuziuni, în 2001, a redenumit partidul „Partidul Social Democrat” (PSD), prescurtat PSD, după fuziunea cu [[Partidul Social-Democrat Român]]. [[Partidul Democrat (România)|PD]]-ul condus de Traian Băsescu, un alt partid relevant de centru-stânga, a fost invitat la fuziune pentru a unifica toate forțele de stânga, dar Băsescu a refuzat.<ref>{{Citation |publisher=jurnalul.ro |language=Romanian |title=PDL -Decizia de auto-destructurare |url=https://jurnalul.ro/editorial/pdl-decizia-de-auto-destructurare-671814.html |access-date=2024-07-16 |archive-date=2024-09-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144916/https://jurnalul.ro/editorial/pdl-decizia-de-auto-destructurare-671814.html |dead-url=no }}</ref><ref>{{Citation |date=2001-02-12 |author1=Redacția |publisher=Ziarul de Iași - liderul presei ieșene |title=PDSR-ul se va strecura in Internationala Socialista prin portita deschisa de PSDR |url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/pdsr-ul-se-va-strecura-in-internationala-socialista-prin-portita-deschisa-de-psdr--1pqu.html |access-date=2024-07-16 |archive-date=2024-07-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20240705204243/https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/pdsr-ul-se-va-strecura-in-internationala-socialista-prin-portita-deschisa-de-psdr--1pqu.html |dead-url=no }}</ref><ref>{{Citation |date=2001-05-31 |author1=Dumitru, Catalin |publisher=Ziarul Curentul |title=PSDR si PDSR si-au propus sa atraga si PD in viitorul PSD |url=https://www.curentul.info/politic/psdr-si-pdsr-si-au-propus-sa-atraga-si-pd-in-viitorul-psd/ |access-date=2024-07-16 |archive-date=2024-09-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144951/https://www.curentul.info/politic/psdr-si-pdsr-si-au-propus-sa-atraga-si-pd-in-viitorul-psd/ |dead-url=no }}</ref> În această perioadă, PSD a început apropierea de [[Partidul Socialiștilor Europeni]] (PES), a doua forță ca importanță din [[Parlamentul European]], și s-a distanțat de istoria „tranziției politice” din anii '90. [[Guvernul Adrian Năstase|Guvernarea lui Adrian Năstase]] (2000-2004) a fost caracterizată de integrarea României în [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] și începutul procesului de integrare în [[Uniunea Europeană]]. În anul 2000, PDSR, împreună cu [[Partidul Conservator (România, 1991–2015)|Partidul Umanist Român]] (PUR), de orientare social-liberală, au constituit la 7 septembrie 2000 [[Polul Democrat-Social din România]]. Acest bloc electoral a câștigat [[Alegeri legislative în România, 2000|alegerile legislative din noiembrie 2000]]. Una dintre clauzele contractului politic dintre cele două partide a fost realizarea fuziunii dintre cele două partide [[Social-democrație|social-democrate]]. Astfel, în iunie 2001, a avut loc constituirea Partidului Social Democrat (PSD) din unificarea celor două partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Năstase a exprimat voința noii formațiuni de a reprezenta social-democrația modernă, dinamică, adaptată problemelor și priorităților actuale. În 2002, a fost publicat documentul „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, care propunea principalele direcții de acțiune pentru perioada post-tranziție. În februarie 2003, la reuniunea de la [[Snagov]], Năstase a subliniat refacerea unității social-democrate pe baze ideologice clare și neconflictuale, precum și concilierea între tradiția și modernitatea stângii democrate românești. Procesul de unificare și modernizare a stângii românești a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaționale, precum [[Internaționala Socialistă]] și [[Partidul Socialiștilor Europeni]]. În iunie 2005, PSD a devenit membru cu drepturi depline al Partidului Socialiștilor Europeni. PSD a dezvoltat relații consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene și a semnat acorduri de cooperare cu partide membre ale Internaționalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democrației în România. Cu toate acestea, supus unui proces de erodare inerent din cauza actului guvernării, PSD a intrat în opoziție după alegerile din noiembrie 2004. === În opoziție (2004–2008) === În decembrie 2004, deși [[Adrian Năstase]] era pe prima poziție în sondajele de opinie, a pierdut dramatic alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu, candidatul [[Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)|Alianței Dreptate și Adevăr]] (DA). La începutul anului 2005, Ion Iliescu a preluat temporar conducerea social-democraților pentru a organiza un Congres de alegeri a structurilor de conducere din PSD. Congresul din aprilie 2005 a desemnat noua conducere a partidului, iar Mircea Geoană a fost ales președinte. Geoană a exprimat dorința PSD de a-și consolida baza doctrinară și de a face o opoziție constructivă. A urmat o perioadă de repoziționări politice și structurale, orientate spre modernizare și o mai bună integrare în familia socialistă europeană. Unii lideri contestați, inclusiv cei anchetați de justiție, au părăsit partidul sau au fost îndepărtați din funcțiile deținute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat în funcția de președinte al PSD pe [[Mircea Geoană]], aducând la conducerea partidului o echipă tânără și dinamică, marcând sfârșitul perioadei de criză a partidului. Programul „România Socială” a încercat să ofere o viziune nouă, progresistă și europeană social-democrației române, precum și o alternativă la guvernarea de dreapta. === Referendumul pentru votul uninominal 2007 === La [[Referendumul pentru schimbarea sistemului de vot din România, 2007|referendumul pentru adoptarea unei legi electorale]] bazate pe scrutinul majoritar în [[Circumscripție electorală|circumscripții]] [[Vot uninominal|uninominale]] în două tururi, cerut de președintele Traian Băsescu, PSD și-a exprimat sprijinul deplin pentru formula propusă, deoarece proiectul de [[vot uninominal]] fusese promovat și susținut de PSD timp de peste trei ani. Președintele de onoare al PSD, [[Ion Iliescu]], s-a opus public votului uninominal și a îndemnat la boicotarea referendumului, argumentând că sistemul uninominal nu va curăța clasa politică și va împiedica accesul în Parlament al celor care nu pot finanța campaniile și va elimina orice formă de control sau responsabilizare a parlamentarilor între alegeri. Președintele PSD, [[Mircea Geoană]], a anunțat că social-democrații vor propune în perioada următoare un proiect de lege pentru a asigura un control strict asupra finanțării campaniilor electorale.<ref>{{cite web | first=D. | last=G. | title=PSD vrea o noua lege a finanțării partidelor politice | website=HotNewsRo | date=5 July 2008 | url=https://www.hotnews.ro/stiri-politic-3452043-psd-vrea-noua-lege-finantarii-partidelor-politice.htm | language=ro | access-date=17 October 2019 | archive-date=2019-10-17 | archive-url=https://web.archive.org/web/20191017040414/https://www.hotnews.ro/stiri-politic-3452043-psd-vrea-noua-lege-finantarii-partidelor-politice.htm | dead-url=no }}</ref> === Participarea la guvernare, 2008 === La [[Alegeri legislative în România, 2008|alegerile parlamentare din 2008]], PSD a participat într-o [[Alianța PSD+PC|alianță]] cu [[Partidul Conservator (România, 1991–2015)|Partidul Conservator]] (PC), obținând cu 3 mandate mai puțin decât primul partid clasat, [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL). În urma negocierilor post-electorale, s-a stabilit o coaliție de guvernare între [[Partidul Democrat Liberal (România)|PDL]] și [[Alianța PSD+PC]], care împreună dețineau 75% din totalul mandatelor Parlamentului României. === Ieșirea de la guvernare și alegerile prezidențiale din 2009 === După remanierea [[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministrului Administrației și Internelor]] de către premierul [[Emil Boc]], PSD a părăsit [[Guvernul Emil Boc (1)|Guvernul Emil Boc]] la 2 octombrie 2009. La [[Alegeri prezidențiale în România, 2009|alegerile prezidențiale din 2009]], Mircea Geoană a pierdut al doilea tur în fața lui Traian Băsescu (PDL), care a devenit astfel [[Președintele României|Președinte al României]] pentru a doua oară consecutiv. După pierderea alegerilor, la Congresul partidului din februarie 2010, Grupul Reformator de la Cluj (liderii PSD din Transilvania) l-a abandonat pe [[Mircea Geoană]] și s-a alăturat lui Victor Ponta. Astfel, Victor Ponta a devenit noul președinte al PSD și, bazându-se pe vechea alianță cu PNL și [[Crin Antonescu]] din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2009, a început negocierile pentru o ulterioară alianță în opoziție între cele două partide, alianța care avea să devină Uniunea Social-Liberală (USL). === Alianța politică USL (2011–2014) === La 6 februarie 2011, PSD a format [[Uniunea Social-Liberală]] (USL) împreună cu [[Alianța de Centru-Dreapta]] (ACD), alcătuită din [[Partidul Conservator (România, 1991–2015)|Partidul Conservator]] (PC) și [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] (PNL). USL a fost creată ca o alternativă la guvernările succesive Boc și Ungureanu și a devenit rapid cea mai puternică coaliție politică de la începutul anilor 2000, fiind cotată în sondaje cu peste 55-60% din voturile electoratului pentru alegerile locale și parlamentare din 2012. După demiterea [[Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu|Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu]] de către [[Parlamentul României|Parlament]], printr-o moțiune de cenzură depusă de USL, președintele [[Traian Băsescu]] l-a desemnat pe [[Victor Ponta]] să formeze un nou [[guvern]]. USL a câștigat detașat [[Alegeri locale în România, 2012|alegerile locale]] și [[Alegeri legislative în România, 2012|parlamentare din 2012]], iar Victor Ponta a fost reconfirmat în funcția de prim-ministru. În 2013, neînțelegerile din organizațiile locale ale USL au dus la destrămarea alianței. După ruperea USL, în contextul măsurilor social-democrate luate de [[Guvernul Victor Ponta (2)|Guvernul Ponta]] și al disputelor din PNL, PSD a obținut jumătate din mandatele de europarlamentari alocați României la alegerile din primăvara anului 2014. Deși forțele de dreapta (Alianța Creștin Liberală, ACL) au pierdut alegerile, au reușit să mobilizeze un electorat de dreapta pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului. La alegerile prezidențiale din 2014, Victor Ponta, candidatul PSD, a fost învins de [[Klaus Iohannis]], candidatul [[Alianța Creștin Liberală|Alianței Creștin Liberale]] (PNL-PDL) și primar al [[Sibiu]]lui. Deși Ponta a fost considerat mare favorit la începutul campaniei, Iohannis a câștigat alegerile. După [[Incendiul din clubul Colectiv|incendiul de la Clubul Colectiv]] din [[București]] și a [[Protestele din România din 2015|protestele de stradă]] care au urmat, Victor Ponta a demisionat din funcția de prim-ministru în 2015. La Congresul extraordinar al PSD din vara aceluiași an, Ponta i-a cedat funcția de președinte lui [[Liviu Dragnea]]. Sub conducerea lui Dragnea, PSD a devenit un jucător major în [[Alegeri locale în România, 2016|alegerile locale]] și [[Alegeri parlamentare în România, 2016|parlamentare din 2016]], obținând cele mai multe mandate de primari și președinți de consilii județene și 47% din voturile la alegerile parlamentare === La guvernare (2017–2019) === Împreună cu ALDE, condus de Călin Popescu-Tăriceanu, PSD a format trei guverne între 2017 și 2019: * '''Guvernul Sorin Grindeanu:''' Demis printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD, ceea ce a dus la excluziunea lui Victor Ponta din partid și aderarea sa la PRO România. * '''Guvernul Mihai Tudose:''' A demisionat după ce a pierdut susținerea conducerii PSD. * '''Guvernul Viorica Dăncilă:''' Demisă prin moțiune de cenzură în septembrie 2019. În urma tentativelor de modificare a Legilor justiției și a comunicării deficitare a măsurilor economice și sociale, PSD a fost criticat intens în mass-media și pe rețelele de socializare. Mitingurile de protest, în special violențele de la mitingul diasporei din 10 august 2018, au amplificat aceste critici, ducând la un minim istoric de voturi pentru PSD la alegerile europarlamentare din 2019.<ref>{{cite web |url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/rezultate-finale-alegeri-europarlamentare-2019-cum-arata-clasamentul-final-al-partidelor-politice-1139640 |title=Rezultate finale alegeri europarlamentare 2019. Cum arată clasamentul final al partidelor politice |website=digi24.ro |date=29 May 2020 |accessdate=2020-09-23 |archive-date=2024-09-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20240909145036/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/rezultate-finale-alegeri-europarlamentare-2019-cum-arata-clasamentul-final-al-partidelor-politice-1139640 |dead-url=no }}</ref> După această înfrângere, Liviu Dragnea, președintele PSD, a fost arestat și încarcerat la Penitenciarul Rahova. La Congresul din iunie 2019, [[Viorica Dăncilă]] a devenit noul președinte al PSD și candidatul partidului la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019. Deși nu era considerată o favorită, Dăncilă a obținut 23% din voturi în primul tur, consolidând a doua poziție a PSD în fața USR. În al doilea tur, a obținut 34% din voturi, dar a pierdut în fața lui Klaus Iohannis, candidatul PNL. După pierderea alegerilor, pe 26 noiembrie 2019, toată conducerea națională a PSD a demisionat, cu excepția președintelui executiv [[Eugen Teodorovici]]. Biroul Permanent Național al partidului a fost dizolvat, iar [[Marcel Ciolacu]], președinte al Camerei Deputaților, a fost ales președinte interimar al PSD. Ciolacu, împreună cu un Comitet de organizare, a fost însărcinat să pregătească Congresul PSD de alegeri din ianuarie-februarie 2020. === Guvernele Orban (PNL) și pandemia de COVID-19 (2019–2020) === La 4 noiembrie 2019, guvernul minoritar condus de [[Ludovic Orban]] a fost învestit. Pe 24 noiembrie 2019, Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale cu 34% față de 66% pentru Klaus Iohannis. În contextul alegerilor parlamentare anticipate planificate pentru iunie 2020, PSD a susținut moțiuni de cenzură împotriva guvernului Orban. La 5 februarie 2020, guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. Florin Cîțu a fost propus ca premier, dar a demisionat, iar pe 14 martie 2020, guvernul Orban 2 a fost învestit cu voturile parlamentarilor PSD, pe fondul [[Pandemia de COVID-19|pandemiei de COVID-19]]. Pe durata pandemiei, PSD a criticat acțiunile guvernului pentru gestionarea coronavirusului și a susținut [[Dezinformarea și controversele cu privire la vaccinul COVID-19|teorii ale conspirației]], minimizând existența virusului.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cum-alimenteaza-liderii-psd-teoria-conspiratiei-despre-covid-si-ce-reactie-are-publicul-lor-1331202|titlu=Cum alimentează liderii PSD teoria conspirației despre Covid și ce reacție are publicul lor|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2021-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20211024112845/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cum-alimenteaza-liderii-psd-teoria-conspiratiei-despre-covid-si-ce-reactie-are-publicul-lor-1331202|dead-url=no}}</ref> În toamna lui 2020, PSD a adus în prim-plan candidați pentru alegerile parlamentare, precum Alexandru Rafila.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/alegeri-parlamentare-2020/adrian-streinu-cercel-candideaza-la-senat-pe-listele-psd-el-va-fi-pe-locul-2-dupa-gabriela-firea-1386571|titlu=Adrian Streinu Cercel candidează la Senat pe listele PSD. El va fi pe locul 2, după Gabriela Firea|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144952/https://www.digi24.ro/fara-categorie/adrian-streinu-cercel-candideaza-la-senat-pe-listele-psd-el-va-fi-pe-locul-2-dupa-gabriela-firea-1386571|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/alegeri-parlamentare-2020/alexandru-rafila-s-a-inscris-in-psd-si-va-candida-pentru-un-loc-in-parlament-1385142|titlu=Alexandru Rafila s-a înscris în PSD și va candida pentru un loc în Parlament|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144948/https://www.digi24.ro/fara-categorie/alexandru-rafila-s-a-inscris-in-psd-si-va-candida-pentru-un-loc-in-parlament-1385142|dead-url=no}}</ref> PSD a câștigat alegerile parlamentare din 2020, dar nu a reușit să obțină majoritatea parlamentară, susținându-l pe [[Alexandru Rafila]] pentru funcția de prim-ministru.<ref>{{Citat web|url=https://alephnews.ro/guvern/cine-este-alexandru-rafila-propunerea-psd-pentru-functia-de-prim-ministru-a-facut-parte-din-guvernul-ponta/|titlu=Cine este Alexandru Rafila, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru. A făcut parte din Guvernul Ponta|publisher=Aleph News|date=2020-12-14|accessdate=2021-10-24|limbă=ro-RO|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144921/https://alephnews.ro/guvern/cine-este-alexandru-rafila-propunerea-psd-pentru-functia-de-prim-ministru-a-facut-parte-din-guvernul-ponta/|dead-url=no}}</ref> === În opoziție (2020–2021) === Guvernul Cîțu a fost învestit pe 21 decembrie 2020, cu sprijinul PNL, USR-PLUS și UDMR/RMDSZ, formând o majoritate parlamentară. PSD a rămas în opoziție, criticând măsurile guvernării și Planul Național de Reconstrucție și Reziliență. PSD a depus o moțiune de cenzură pe 24 iunie 2021, dar aceasta a eșuat.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-sanse-are-psd-sa-demita-guvernul-citu-motiunea-de-cenzura-dezbatuta-si-votata-marti-1577959|titlu=Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu a fost respinsă|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2021-06-29|archive-url=https://archive.today/20210629191304/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-sanse-are-psd-sa-demita-guvernul-citu-motiunea-de-cenzura-dezbatuta-si-votata-marti-1577959|dead-url=no}}</ref> În toamna lui 2021, după ce USR-PLUS a părăsit coaliția de guvernare, PSD a prezentat propria moțiune, care a obținut un număr record de 281 de voturi pentru, demitând astfel Guvernul Cîțu. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că PSD ar putea susține suspendarea președintelui Klaus Iohannis.<ref>{{Citat web|url=https://www.dw.com/ro/guvernul-c%C3%AE%C8%9Bu-a-fost-demis/a-59411878|nume=Welle (www.dw.com)|prenume=Deutsche|titlu=Guvernul Cîțu a fost demis {{!}} DW {{!}} 05.10.2021|publisher=DW.COM|accessdate=2021-10-24|limbă=ro-RO|archive-date=2021-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20211024112845/https://www.dw.com/ro/guvernul-c%C3%AE%C8%9Bu-a-fost-demis/a-59411878|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.realitatea.net/stiri/politica/marcel-ciolacu-presedintele-klaus-iohannis-ar-trebui-suspendat-din-functie_616f04954d6ab058136f4f72|nume=Realitatea.NET|titlu=Marcel Ciolacu: ,,Presedintele Klaus Iohannis ar trebui suspendat din functie|publisher=Realitatea.NET|date=2021-10-19|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144920/https://www.realitatea.net/stiri/politica/marcel-ciolacu-presedintele-klaus-iohannis-ar-trebui-suspendat-din-functie_616f04954d6ab058136f4f72|dead-url=no}}</ref> === Guvernele CNR === ==== Guvernul PSD-PNL-UDMR/RMDSZ (2021–2023) ==== După demiterea guvernului, PSD a susținut ideea alegerilor anticipate, dar pe 25 noiembrie 2021, o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și UDMR/RMDSZ a votat învestirea [[Guvernul Nicolae Ciucă|Guvernului Ciucă]], una dintre cele mai mari coaliții din [[România după 1989|istoria post-decembristă a României]]. Conform acordului, [[Nicolae Ciucă]] a fost prim-ministru până pe 25 mai 2023, iar PSD a preluat funcția de premier, Marcel Ciolacu devenind prim-ministru.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/parlamentul-se-intruneste-pentru-votul-de-investire-a-guvernului-nicolae-ciuca-1748869|titlu=Miniștrii Guvernului Nicolae Ciucă au depus jurământul la Cotroceni. Klaus Iohannis: A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-11-30|limbă=ro}}</ref> ==== Guvernul PSD-PNL (15 iunie 2023 – 23 decembrie 2024) ==== [[Guvernul Marcel Ciolacu (1)]], instalat la 15 iunie 2023 în urma rotativei dintre PSD și PNL, a fost marcat de încercarea de a menține stabilitatea într-un context economic dificil și politic tensionat. Marcel Ciolacu a preluat funcția de prim-ministru într-o perioadă cu inflație ridicată, deficit bugetar și nemulțumiri sociale crescânde. Cea mai importantă măsură a fost reforma fiscală din toamna lui 2023, prin care guvernul a crescut unele taxe și a redus cheltuielile publice, pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană. Aceste schimbări au stârnit proteste din partea profesorilor, medicilor și altor categorii, care au cerut salarii mai mari și condiții mai bune. Relația dintre PSD și PNL s-a deteriorat treptat, mai ales în contextul alegerilor din 2024, când cele două partide au candidat separat. Guvernul și-a încheiat activitatea la 23 decembrie 2024, odată cu încheierea [[Legislatura 2020–2024 a Parlamentului României|legislaturii 2020–2024 a Parlamentului României]] și organizarea alegerilor parlamentare. == Ideologie și platformă== Ca și omologii săi la nivel național din [[Partidul Socialiștilor Europeni]] (PES), are o viziune de [[centru-stânga]] și a fost descris ca guvernând ca centru-stânga,<ref>{{Cite web|url=https://www.g4media.ro/partidul-lui-dacian-ciolos-se-pozitioneaza-la-centru-stanga-e-prima-provocare-pentru-electoratul-clasic-al-psd.html|title=Partidul lui Dacian Cioloș se poziționează la centru-stânga. E prima provocare pentru electoratul clasic al PSD|date=31 March 2018|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-06-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20240611070719/https://www.g4media.ro/partidul-lui-dacian-ciolos-se-pozitioneaza-la-centru-stanga-e-prima-provocare-pentru-electoratul-clasic-al-psd.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.thenewfederalist.eu/top-30-partide-politice-din-romania|title=Top 30 partide politice din România|date=10 October 2021|accessdate=2024-09-09|archive-date=2020-11-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20201128045741/https://www.thenewfederalist.eu/top-30-partide-politice-din-romania|dead-url=no}}</ref> dar a fost descris și ca pragmatic,<ref name="Carmen Paun">{{cite news|title=Pragmatism is a winner for Romanian Left|url=https://www.politico.eu/article/pragmatism-is-a-winner-for-romanian-left-social-democrats-psd-corruption-scandal-liviu-dragnea-victor-ponta-elections/|first=Carmen|last=Păun|date=13 December 2016|work=Politico|access-date=16 February 2019}}</ref> datorită politicii sale [[Politici sincretice|sincretice]].<ref name="Carmen Paun" /><ref name="DUV">{{cite book|last1=Leiße|first1=Olaf|last2=Leiße|first2=Utta-Kristin|last3=Richter|first3=Alexander|title=Beitrittsbarometer Rumänien. Grundprobleme des Landes und Einstellungen rumänischer Jugendlicher auf dem Weg in die Europäische Union|publisher=Deutscher UniversitätsVerlag|location=Wiesbaden|orig-year=2004|year=2013|isbn=978-3322813206|chapter-url=https://books.google.com/books?id=tQYlBgAAQBAJ&q=PSD+links-&pg=PP1|chapter=3.3 ''Parteien und politische Entwicklung''|language=de|page=51|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-02-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20240223051504/https://books.google.com/books?id=tQYlBgAAQBAJ&q=PSD+links-&pg=PP1#v=snippet&q=PSD%20links-&f=false|dead-url=no}}</ref> PSD s-a format ca urmare a fuziunii [[Partidul Social-Democrat Român|Partidului Social-Democrat Român]] (PSDR), care avea o ideologie social-democrată internaționalistă, cu Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), a cărui guvernare era marcată de o combinație de [[social-democrație]], [[socialism democratic]], [[Mișcarea laburistă|laburism]], pragmatism, [[populism de stânga]], și naționalism.<ref>{{Cite web|url=http://www.regione.toscana.it/documents/10180/452241/partiti%20elezioni%20-%20Q50/9bd72f76-8f3b-4cd5-9931-5deeb1fc3154|title=Partiti, elezioni e mobilitazione politica nella romania post-comunista (1989-2000)|website=Regione Toscana}}</ref> Absorbția din 2003 a [[Partidul Socialist al Muncii]] (PSM) și a Partidului Socialist al Renașterii Naționale (PSRN) a condus la consolidarea componentei [[Naționalism de stânga|naționalismului de stânga]] în cadrul partidului.<ref>{{Cite web|url=http://adevarul.ro/news/politica/psd-fuzioneaza-psm-1_50abb4537c42d5a6637eeaa6/index.html|title=PSD fuzioneaza cu PSM|date=5 July 2003}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/tovarasii-string-rindurile-621604.html#selection-1123.0-1123.26|title=Tovarasii string rindurile > EVZ.ro|website=www.evz.ro|access-date=3 February 2022|archive-url=https://archive.today/20130705233635/http://www.evz.ro/detalii/stiri/tovarasii-string-rindurile-621604.html#selection-1123.0-1123.26|archive-date=5 July 2013|url-status=dead}}</ref> Până în 2021,<ref>{{cite web|url=https://www.politico.eu/article/romanias-rulers-take-euroskeptic-turn/|title=Romania's rulers take Euroskeptic turn|date=13 March 2019|last=Gurzu|first=Anca|website=Politico|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-07-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20190711035531/https://www.politico.eu/article/romanias-rulers-take-euroskeptic-turn/|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://europeelects.eu/european-union/romania/|title=Romania|date=17 May 2018|website=[[Europe Elects]]|access-date=17 October 2019|archive-date=2020-09-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20200910221151/https://europeelects.eu/romania/|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.nytimes.com/2018/12/30/world/europe/eu-presidency-romania.html|title=Romania, Fighting the E.U., Prepares to Lead It|date=30 December 2018|last=Gilet|first=Kit|website=The New York Times|access-date=17 October 2019}}</ref><ref name="Europa Nu">{{cite web|url=https://www.europa-nu.nl/id/vkw8cuqf4jqw/nieuws/friends_or_foes_romania_and_the_council|title=Friends or Foes? Romania and the Council Presidency|date=25 February 2019|last=Gherghina|first=Sergiu|website=Europa Nu|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-08-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20190808172115/https://www.europa-nu.nl/id/vkw8cuqf4jqw/nieuws/friends_or_foes_romania_and_the_council|dead-url=no}}</ref> spre deosebire de majoritatea membrilor PES din Europa de Vest și ca și alte partide social-democrate de centru-stânga similare din Europa Centrală și de Est [[Postcomunism|postcomunistă]], acesta a adoptat o viziune [[Euroscepticism|eurosceptică mai blândă]],<ref name="Gurzu 2019" /><ref name="The New York Times 2018" /><ref name="Europa Nu" /><ref>{{cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/val-de-atacuri-ale-lui-dragnea-la-adresa-ue-noi-nu-am-fost-colonisti-problema-e-ca-vin-peste-noi-1112298|title=Val de atacuri ale lui Dragnea la adresa UE: Noi nu am fost coloniști. Problema e că vin peste noi|date=12 April 2019|language=ro|website=Digi24|access-date=17 October 2019}}</ref> deși este neutru în ceea ce privește [[Integrare europeană|integrarea europeană]].<ref name="Europe Elects 2021">{{cite web|url=https://europeelects.eu/european-union/romania/|title=Romania|date=2021|website=[[Europe Elects]]|access-date=23 October 2021|archive-date=2020-09-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20200910221151/https://europeelects.eu/romania/|dead-url=no}}</ref> PSD a declarat că susține aderarea la UE și NATO.<ref name="inpolitics.ro">{{Cite web|url=https://inpolitics.ro/familia-politica-traditionala-sau-un-referendum-pentru-rebranduirea-psd-si-pnl_18440554.html|title=Familia (Politica) traditionala sau un referendum pentru rebranduirea PSD si PNL|date=30 September 2018|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150025/https://inpolitics.ro/familia-politica-traditionala-sau-un-referendum-pentru-rebranduirea-psd-si-pnl_18440554.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.bbc.co.uk/romanian/040130150104.shtml|title=BBC în limba română &#124; Forum &#124; //|website=www.bbc.co.uk|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150124/https://www.bbc.co.uk/romanian/040130150104.shtml|dead-url=no}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/10-ani-in-ue-ion-iliescu-succesul-ue-vital-pentru-reducerea-decalajelor-care-separa-romania-de-occident-641836|title=10 ani în UE &#124; Ion Iliescu: Succesul UE, vital pentru reducerea decalajelor care separă România de Occident|date=January 2017|website=www.digi24.ro|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150134/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/10-ani-in-ue-ion-iliescu-succesul-ue-vital-pentru-reducerea-decalajelor-care-separa-romania-de-occident-641836|dead-url=no}}</ref> Partidul este mai conservator decât PES atunci când vine vorba de probleme sociale,<ref>{{Citat web|url=https://www.osw.waw.pl/en/publikacje/analyses/2016-12-14/social-democrats-triumph-romania|titlu=The Social Democrats’ triumph in Romania|publisher=OSW Centre for Eastern Studies|date=2016-12-14|accessdate=2024-09-09|limbă=en}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.romania-insider.com/senate-referendum-traditional-family|title=Romanian Senate adopts referendum for traditional family|date=12 September 2018|website=Romania Insider|access-date=23 October 2021|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144412/https://www.romania-insider.com/senate-referendum-traditional-family|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://ziaristii.com/psd-aduce-artileria-grea-biserica-ortodoxa-e-aruncata-lupta-electorala-cu-nicio-luna-inaintea-alegerilor-prelatii-publica-un-decalog-pentru-enoriasi/|title=PSD aduce artileria grea: Biserica Ortodoxă e aruncată în lupta electorală. 'Decalog' pentru enoriașii alegători|date=10 November 2020|language=ro|website=Ziaristii|access-date=23 October 2021|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150009/https://ziaristii.com/psd-aduce-artileria-grea-biserica-ortodoxa-e-aruncata-lupta-electorala-cu-nicio-luna-inaintea-alegerilor-prelatii-publica-un-decalog-pentru-enoriasi/|dead-url=no}}</ref> reflectând perspectiva social-conservatoare a țării,<ref>{{cite web|url=http://www.politico.eu/article/romania-gay-marriage-turns-illiberal-with-moves-against/|title=Romania 'turns illiberal' with moves against gay marriage|date=6 October 2017|last=Ciobanu|first=Claudia|website=Politico|access-date=23 October 2021|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150008/https://www.politico.eu/article/romania-gay-marriage-turns-illiberal-with-moves-against/|dead-url=no}}</ref> inclusiv în omologul său de [[centru-dreapta]], [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] (PNL).<ref>{{Citat web|url=https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/|titlu=Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe|accessdate=2019-10-17|archive-date=2019-09-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20190912232212/https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/|dead-url=no}}</ref> A fost descris ca un partid [[Naționalism de stânga|social-democrat naționalist de stânga]]<ref name="DUV" /><ref>{{cite news|title=Rumänien führt 'Steuer gegen Gier' ein|url=https://www.dw.com/de/rum%C3%A4nien-f%C3%BChrt-steuer-gegen-gier-ein/a-46837523|date=22 December 2018|work=[[Deutsche Welle]]|access-date=18 February 2019|archive-date=2019-03-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20190320215134/https://www.dw.com/de/rum%C3%A4nien-f%C3%BChrt-steuer-gegen-gier-ein/a-46837523|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.diepresse.com/5552116/rumaenien-startet-eu-ratsvorsitz-mit-neuer-attacke-gegen-justizsystem|nume=Um 10:23|prenume=28 12 2018|titlu=Rumänien startet EU-Ratsvorsitz mit neuer Attacke gegen Justizsystem|publisher=Die Presse|date=2018-12-28|accessdate=2024-09-09|limbă=de}}</ref> și [[Populism de stânga|populist de stânga]].<ref name="Bossart Bossart 2018">{{cite news|title=Rumäniens Justiz im Belagerungszustand|url=https://www.nzz.ch/international/rumaeniens-justiz-im-belagerungszustand-ld.1357693|first1=Marco Kauffmann|last1=Bossart|newspaper=[[Neue Zürcher Zeitung]]|date=21 February 2018|language=de|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20190520074548/https://www.nzz.ch/international/rumaeniens-justiz-im-belagerungszustand-ld.1357693|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.publik-forum.de/publik-forum-05-2017/der-stille-anfuehrer|nume=gmbh|prenume=Patrick Klimesch for gimas|titlu=Der stille Anführer|publisher=www.publik-forum.de|accessdate=2024-09-09|limbă=deutschland|archive-date=2021-12-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20211229221007/https://www.publik-forum.de/Publik-Forum-05-2017/der-stille-anfuehrer|dead-url=no}}</ref><ref name="DUV1">{{cite book|last1=Beichelt|first1=Timm|title=Demokratische Konsolidierung im postsozialistischen Europa: Die Rolle der politischen Institutionen|publisher=Springer-Verlag|orig-year=2001|year=2013|isbn=978-3322813206|chapter-url=https://books.google.com/books?id=-1byBQAAQBAJ&q=linkspopulistisch+rum%C3%A4nien&pg=PA299|chapter=6.1.1 ''Strukturelle Kontextbindungen''|language=de|page=299|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150042/https://books.google.com/books?id=-1byBQAAQBAJ&q=linkspopulistisch+rum%C3%A4nien&pg=PA299#v=snippet&q=linkspopulistisch%20rum%C3%A4nien&f=false|dead-url=no}}</ref><ref name="auto1">{{Citat web|url=https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/|titlu=Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe?}}</ref><ref>{{cite web|url=http://business-review.eu/br-exclusive/money-to-spend-only-for-wages-and-pensions-romanias-public-social-spending-reached-a-dangerous-zone-above-60-pct-of-total-budget-limiting-the-room-for-response-in-case-of-economic-downturn-171364|title=BR Analysis. Money to spend only on wages and pensions? Romania's social spending enters danger zone above 60 pct of total budget, limiting room for response in case of economic downturn|date=30 May 2018|last=Melenciuc|first=Sorin|website=Business Review|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-02-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20190222042033/http://business-review.eu/br-exclusive/money-to-spend-only-for-wages-and-pensions-romanias-public-social-spending-reached-a-dangerous-zone-above-60-pct-of-total-budget-limiting-the-room-for-response-in-case-of-economic-downturn-171364|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.romania-insider.com/2018-budget-romania-increase-spending-2018|title=2018 budget: Romania's Govt. plans to increase spending by 12% next year|date=4 December 2017|website=Romania Insider|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-02-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20190222042018/https://www.romania-insider.com/2018-budget-romania-increase-spending-2018|dead-url=no}}</ref> Partidul a fost descris ca având o retorică și politici economice de [[centru-stânga]], fiind în același timp mai conservator în chestiuni personale și etice. Potrivit lui Florin Poenaru, „mișcarea condusă de Ion Iliescu a fost de la bun început partidul capitaliștilor locali și nu al proletariatului industrial. ... PSD a fost partidul care a agregat interesele capitaliștilor autohtoni, dar a cărui bază electorală a fost fostul proletariat industrial.”<ref name="auto">{{Citation|last=Poenaru|first=Florin|title=Locuri comune: clasă, anticomunism, stânga|date=2017|url=https://books.google.com/books?id=obWJswEACAAJ|publisher=Tact|language=ro|isbn=978-606-8437-84-2|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150135/https://books.google.com/books?id=obWJswEACAAJ|dead-url=no}}</ref> Poenaru afirmă că PSD nu a spus niciodată nu agendei [[Neoliberalism|neoliberale]], ci a aplicat-o destul de lent.<ref name="auto"/> [[Andrei Pleșu]] a declarat la un moment dat că principalele partide românești [[Postcomunism|postcomuniste]] nu acționează în funcție de vreo ideologie sau doctrină.<ref>{{Citat web|url=https://revista22.ro/supliment/22-plus-nr-301-orice-doctrin259-devine-periculoas259-cand-se-transform259-in-ideologie|titlu=22 PLUS, nr. 301: „Orice doctrină devine periculoasă când se transformă în ideologie“ {{!}} Revista 22|publisher=revista22.ro|date=2010-08-31|accessdate=2024-09-09|limbă=en}}</ref> Analistul politic Radu Magdin a declarat că PSD este „un partid catch-all: valorile sale sunt conservatoare, politica sa economică este liberală și are o retorică socială, de stânga, atunci când vine vorba de politici publice”. Un exemplu este apelul lor atât pentru reducerea impozitelor, cât și pentru creșterea pensiilor și salariilor în 2016.<ref>{{Citat web|url=https://www.politico.eu/article/pragmatism-is-a-winner-for-romanian-left-social-democrats-psd-corruption-scandal-liviu-dragnea-victor-ponta-elections/|titlu=Pragmatism is a winner for Romanian Left|publisher=POLITICO|date=2016-12-12|accessdate=2024-09-09|limbă=en-GB}}</ref> Perspectiva sa mai conservatoare se datorează naturii social-conservatoare a țărilor [[Postcomunism|postcomuniste]] și a fost adoptată atât de centru-stânga (PSD), cât și de [[centru-dreapta]] ([[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]).<ref>{{Cite web|url=https://www.mediafax.ro/politic/ion-cristoiu-iohannis-a-impus-o-atitudine-de-ura-fata-de-biserica-pentru-a-castiga-din-electoratul-usrplus-19764059|title=Ion Cristoiu: Iohannis a impus o atitudine de ură față de Biserică pentru a câștiga din electoratul USRPLUS|website=Mediafax.ro|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150516/https://www.mediafax.ro/politic/ion-cristoiu-iohannis-a-impus-o-atitudine-de-ura-fata-de-biserica-pentru-a-castiga-din-electoratul-usrplus-19764059|dead-url=no}}</ref> Pentru Cornel Ban, profesor asistent de relații internaționale la Pardee School of Boston University, PSD este o anomalie în Europa de Est prin faptul că a fost un teren de joacă ideal pentru partidele [[Populism de dreapta|populiste de dreapta]], dar a văzut [[Politică de stânga|stânga politică]] câștigând în mod obișnuit; acest lucru s-a datorat în parte faptului că [[dreapta politică]] și [[extrema dreaptă]] au fost la guvernare, inclusiv la nivel local, în timpul decăderilor postcomuniste care au rămas în mintea multor alegători.<ref name="auto1"/> Jurnalistul Jean-Baptiste Chastand a declarat că guvernul [[Europenism|pro-european]] condus de PSD în România a luat o turnură [[Conservatorism național|conservatoare națională]].<ref>{{cite news|title=La Roumanie sur la voie de la Hongrie et de la Pologne|url=https://www.lemonde.fr/international/article/2018/12/31/la-roumanie-sur-la-voie-de-la-hongrie-et-de-la-pologne_5403800_3210.html|newspaper=Le Monde.fr|date=31 December 2018|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150516/https://www.lemonde.fr/international/article/2018/12/31/la-roumanie-sur-la-voie-de-la-hongrie-et-de-la-pologne_5403800_3210.html|dead-url=no}}</ref> Istoricul [[Ioan Stanomir]] a declarat că PSD este un partid conservator, care nu are nimic de-a face cu stânga,<ref>{{cite news|title=Ioan Stanomir : " La Roumanie a un grand problème d'amnésie "|url=https://www.la-croix.com/Monde/Europe/Ioan-Stanomir-La-Roumanie-grand-probleme-damnesie-2017-03-09-1200830689|newspaper=La Croix|date=9 March 2017|access-date=2024-09-09|archive-date=2023-04-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20230409115135/https://www.la-croix.com/Monde/Europe/Ioan-Stanomir-La-Roumanie-grand-probleme-damnesie-2017-03-09-1200830689|dead-url=no}}</ref> în timp ce jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob a descris partidul ca fiind [[Conservatorism progresist|progresist-conservator]].<ref>{{Citat web|url=https://inpolitics.ro/familia-politica-traditionala-sau-un-referendum-pentru-rebranduirea-psd-si-pnl_18440554.html|nume=|prenume=|titlu=Familia (politica) traditionala sau un referendum pentru rebranduirea PSD si PNL|publisher=inPolitics.ro|date=2018-09-30|accessdate=2024-09-09|nume2=|nume3=|nume4=|nume5=|prenume3=|prenume5=|limbă=ro-RO|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150025/https://inpolitics.ro/familia-politica-traditionala-sau-un-referendum-pentru-rebranduirea-psd-si-pnl_18440554.html|dead-url=no}}</ref> De asemenea, PSD s-a [[Opoziție la imigrație|opus]] cotelor obligatorii de [[Criza refugiaților în Europa|refugiați]].<ref>{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/sef-psd-diaspora-nu-trebuie-sa-primim-refugiati-436253|title=Șef PSD Diaspora: Nu trebuie să primim refugiați|date=9 September 2015|website=www.digi24.ro}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.rfi.ro/politica-81133-ana-birchall-psd-cotele-obligatorii-de-distribuire-imigrantilor-ar-fi-o-mare-greseala|title=Ana Birchall (PSD): Cotele obligatorii de distribuire a imigranților ar fi o mare greșeală|date=8 September 2015}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.rfi.ro/politica-81133-ana-birchall-psd-cotele-obligatorii-de-distribuire-imigrantilor-ar-fi-o-mare-greseala }}</ref><ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/liviu-dragnea/psd/dragnea-parca-nu-as-vrea-sa-vad-mii-de-imigranti-pe-strazile-bucurestiului-1381289|title=Dragnea: Parca nu as vrea sa vad mii de imigranti pe strazile Bucurestiului|website=Ziare.com}}</ref> Jurnalistul Daniel Mihăilescu a etichetat partidul ca fiind [[Populism de dreapta|național populist]].<ref>{{Cite web|url=https://www.diepresse.com/5552116/rumaenien-startet-eu-ratsvorsitz-mit-neuer-attacke-gegen-justizsystem|title=Rumänien startet EU-Ratsvorsitz mit neuer Attacke gegen Justizsystem|date=27 December 2018|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150523/https://www.diepresse.com/5552116/rumaenien-startet-eu-ratsvorsitz-mit-neuer-attacke-gegen-justizsystem|dead-url=no}}</ref> [[Deutsche Welle]] a declarat că, spre deosebire de majoritatea partidelor social-democrate europene, PSD este împotriva [[Progresism|progresismului social]] și este puternic conservator.<ref>{{cite web|url=https://www.dw.com/ro/ciolacu-%C3%AEntre-patriotismul-economic-%C8%99i-ajutorul-divin/a-65904409|title=Ciolacu între "patriotismul economic" și "ajutorul divin" – DW – 13.06.2023|website=[[Deutsche Welle]]|accessdate=2024-09-09|archive-date=2023-11-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20231124102753/https://www.dw.com/ro/ciolacu-%C3%AEntre-patriotismul-economic-%C8%99i-ajutorul-divin/a-65904409|dead-url=no}}</ref> Jurnalistul și filozoful [[Andrei Cornea]] a mai afirmat că PSD nu este un partid social-democrat, ci unul patrimonial-conservator, structurat în jurul vasalității și clientelismului, al cărui bazin electoral esențial este format dintr-un popor sărac, ignorant și mai ales lipsit de conștiință civică.<ref>{{cite web|url=https://revista22.ro/opinii/andrei-cornea/este-psd-un-partid-social-democrat|title=Este PSD un partid social-democrat? &#124; Revista 22|date=4 April 2017|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-03-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20240326223441/https://revista22.ro/opinii/andrei-cornea/este-psd-un-partid-social-democrat|dead-url=no}}</ref> PSD are și facțiuni [[Naționalism etnic|etno-naționaliste]].<ref>{{cite web|url=https://emerging-europe.com/from-the-editor/romanias-wake-up-call/|title=What's behind the sudden rise of a far-right party in Romania?|date=8 December 2020|accessdate=2024-09-09|archive-date=2021-05-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20210518055533/https://emerging-europe.com/from-the-editor/romanias-wake-up-call/|dead-url=no}}</ref> Sub conducerea lui Dragnea, PSD a fost descris ca [[Populism de dreapta|național-populist]] și [[Suveranism|suveranist]].<ref>{{cite news|title=PSD se înscrie între populiștii suveraniști europeni. De la vorbele din discurs la faptele transpuse în legi|url=https://romania.europalibera.org/a/psd-se-inscrie-in-randul-populistilor-europeni-de-la-vorbele-din-discurs-la-faptele-transpuse-in-legi/29941786.html|first1=Adelina|last1=Rădulescu|newspaper=Europa Liberă România|date=15 May 2019|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-07-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20240707122156/https://romania.europalibera.org/a/psd-se-inscrie-in-randul-populistilor-europeni-de-la-vorbele-din-discurs-la-faptele-transpuse-in-legi/29941786.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citation|last=Alexe|first=Dan|title=De ce nu este PSD un partid de stânga (VIDEO)|date=2018-08-06|url=https://moldova.europalibera.org/a/de-ce-nu-este-psd-un-partid-de-st%C3%A2nga/29414714.html|work=Radio Europa Liberă|language=ro|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-07-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20240707132206/https://moldova.europalibera.org/a/de-ce-nu-este-psd-un-partid-de-st%C3%A2nga/29414714.html|dead-url=no}}</ref> În ceea ce privește [[Drepturi LGBT în România|drepturile LGBT]], în general, PSD se opune recunoașterii [[Căsătorii între persoane de același sex în România|căsătoriilor și parteneriatelor civile între persoane de același sex]]. Cu toate acestea, în 2018, președintele PSD de atunci, [[Liviu Dragnea]], a dat de înțeles că PSD ar putea susține recunoașterea [[Parteneriat civil|parteneriatului civil]].<ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/dragnea-vrea-sa-lanseze-o-dezbatere-despre-legiferarea-parteneriatului-civil-e-o-minoritate-pe-care-nu-ne-putem-face-ca-nu-o-vedem-sau-ca-nu-exista-383480|titlu=Dragnea vrea să lanseze o dezbatere despre legiferarea parteneriatului civil: E o minoritate pe care nu ne putem face că nu o vedem sau că nu există - HotNews.ro|date=2018-03-26|accessdate=2024-09-09|limbă=ro-RO|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150524/https://hotnews.ro/dragnea-vrea-sa-lanseze-o-dezbatere-despre-legiferarea-parteneriatului-civil-e-o-minoritate-pe-care-nu-ne-putem-face-ca-nu-o-vedem-sau-ca-nu-exista-383480|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/politic/dragnea-despre-proiectul-legii-pentru-parteneriatul-civil-eventual-facem-referendum.html|titlu=Dragnea, despre proiectul Legii pentru parteneriatul civil. ”Eventual facem referendum”|publisher=Știrile ProTV|accessdate=2024-09-09|limbă=ro|archive-date=2024-06-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20240604011235/https://stirileprotv.ro/stiri/politic/dragnea-despre-proiectul-legii-pentru-parteneriatul-civil-eventual-facem-referendum.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citation|title=Liviu Dragnea: parteneriatul civil între persoanele de același sex trebuie legiferat în România|url=https://moldova.europalibera.org/a/29213280.html|work=Radio Europa Liberă|language=ro|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150523/https://moldova.europalibera.org/a/29213280.html|dead-url=no}}</ref> De asemenea, în ianuarie 2001, guvernul dominat de PSD, [[Adrian Năstase]], a fost cel care a adoptat Ordonanța de urgență nr. 89/2001,<ref>{{Citat web|url=https://lege5.ro/Gratuit/gmzdanrr/ordonanta-de-urgenta-nr-89-2001-pentru-modificarea-si-completarea-unor-dispozitii-din-codul-penal-referitoare-la-infractiuni-privind-viata-sexuala|titlu=Ordonanța de urgență nr. 89/2001 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni privind viața sexuală - Lege5.ro|publisher=web.archive.org|date=2018-12-20|accessdate=2024-09-09|archive-date=2018-12-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20181220205108/https://lege5.ro/Gratuit/gmzdanrr/ordonanta-de-urgenta-nr-89-2001-pentru-modificarea-si-completarea-unor-dispozitii-din-codul-penal-referitoare-la-infractiuni-privind-viata-sexuala|dead-url=unfit}}</ref> care a eliminat art. 200 din Codul Penal și a adaptat alte articole care se refereau la infracțiunile sexuale pentru a evita tratamentul discriminatoriu al infractorilor, legalizând astfel relațiile între persoane de același sex.<ref>{{Citation|last=Coleman|first=Edmond J.|title=Sexuality and Gender in Postcommunist Eastern Europe and Russia|date=2014-05-22|url=https://books.google.com/books?id=-3ihAwAAQBAJ&q=lgbt+rights+in+romania&pg=PA58|publisher=Routledge|language=en|isbn=978-1-317-95559-7|access-date=2024-09-09|last2=Sandfort|first2=Theo|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150526/https://books.google.com/books?id=-3ihAwAAQBAJ&q=lgbt+rights+in+romania&pg=PA58#v=snippet&q=lgbt%20rights%20in%20romania&f=false|dead-url=no}}</ref> Această ordonanță a intrat în vigoare în ianuarie 2002, după ce președintele [[Ion Iliescu]] (fondatorul PSD) a semnat noua lege.<ref>{{Citat web |url=http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr3-4-2011/02-VAndreescu.pdf |accessdate=2024-09-09 |titlu=copie arhivă |archive-date=2018-12-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181221081516/http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr3-4-2011/02-VAndreescu.pdf |dead-url=no }}</ref> Cu toate acestea, actualul președinte al social-democraților, [[Marcel Ciolacu]], este un adversar puternic al recunoașterii căsătoriei și parteneriatului civil între persoane de același sex.<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/marcel-ciolacu-despre-decizia-cedo-referitoare-la-parteneriatul-civil-nu-este-pregatita-societatea-romaneasca-europa-fm.html|nume=Redacția|titlu=Marcel Ciolacu, despre decizia CEDO referitoare la parteneriatul civil: Nu este pregătită societatea românească - Europa FM|publisher=G4Media.ro|date=2023-11-23|accessdate=2024-09-09|limbă=ro-RO|archive-date=2024-07-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20240724181552/https://www.g4media.ro/marcel-ciolacu-despre-decizia-cedo-referitoare-la-parteneriatul-civil-nu-este-pregatita-societatea-romaneasca-europa-fm.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.news.ro/social/ciolacu-despre-decizia-cedo-referitoare-la-parteneriatul-civil-intre-persoane-de-acelasi-sex-societatea-romaneasca-inca-nu-e-pregatita-nu-este-nici-prima-nici-ultima-care-condamna-1922400623002023111921396670|titlu=Ciolacu, despre decizia CEDO referitoare la parteneriatul civil între persoane de același sex: Societatea românească încă nu e pregătită. Nu este nici prima, nici ultima care condamnă|publisher=News.ro|date=2023-11-23|accessdate=2024-09-09|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150523/https://www.news.ro/social/ciolacu-despre-decizia-cedo-referitoare-la-parteneriatul-civil-intre-persoane-de-acelasi-sex-societatea-romaneasca-inca-nu-e-pregatita-nu-este-nici-prima-nici-ultima-care-condamna-1922400623002023111921396670|dead-url=no}}</ref> Partidul are legături puternice cu [[Biserica Ortodoxă Română]] (BOR), reflectând [[Conservatorism social|conservatorismul social]] al partidului.<ref>{{Citat web|url=https://www.revista22.ro/biserica-ortodoxa-romana-agent-electoral-al-psd-decaderea-morala-a-bisericii-conduse-de-patriarhul-daniel-50016.html|titlu=Biserica Ortodoxa Romana, AGENT ELECTORAL AL PSD. Decaderea morala a bisericii conduse de Patriarhul Daniel|publisher=web.archive.org|date=2018-09-09|accessdate=2024-09-09|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909150510/https://www.revista22.ro/biserica-ortodoxa-romana-agent-electoral-al-psd-decaderea-morala-a-bisericii-conduse-de-patriarhul-daniel-50016.html|dead-url=unfit}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.gandul.info/stiri/alianta-bor-psd-operatiunea-bani-si-imobile-pentru-biserica-contra-voturi-pro-ponta-13532077|titlu=ALIANȚA BOR - PSD. Operațiunea bani și imobile pentru Biserică contra voturi pro Ponta|accessdate=2024-09-09|archive-date=2020-01-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20200114105808/https://www.gandul.info/stiri/alianta-bor-psd-operatiunea-bani-si-imobile-pentru-biserica-contra-voturi-pro-ponta-13532077|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/stiri/politica/biserica-ortodoxa-se-implica-in-campania-electorala-mitropolitul-ardealului-indeamna-enoriasii-sa-voteze-doar-cu-psd-sau-alde-video-169763.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Biserica Ortodoxă se implică în campania electorală: Mitropolitul Ardealului îndeamnă enoriașii să voteze doar cu PSD sau ALDE (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2016-12-01|accessdate=2024-09-09|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150527/https://www.b1tv.ro/stiri/politica/biserica-ortodoxa-se-implica-in-campania-electorala-mitropolitul-ardealului-indeamna-enoriasii-sa-voteze-doar-cu-psd-sau-alde-video-169763.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/politic/dragnea-despre-impozitarea-veniturilor-bisericii-nu-sustin-cel-putin-sa-le-ajutam-sa-existe-gandul-sfantul-profit-al-bisericii-ortodoxe-ce-excedent-au-declarat-la-finante-eparhiile-bor-16587028|titlu=Dragnea, despre impozitarea veniturilor Bisericii: Nu susțin; Cel puțin să le ajutăm să existe/ Gândul: Sfântul profit al Bisericii Ortodoxe. Ce excedent au declarat la Finanțe eparhiile BOR|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2024-09-09|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://ziare.com/gabriela-firea/primar-bucuresti/firea-da-inca-10-milioane-de-lei-pentru-catedrala-mantuirii-neamului-vezi-de-unde-se-iau-bani-la-rectificarea-bugetara-si-unde-se-duc-1522309|titlu=Firea da inca 10 milioane de lei pentru Catedrala Mantuirii Neamului: Vezi de unde se iau bani la rectificarea bugetara si unde se duc|publisher=Ziare.com|accessdate=2024-09-09|limbă=ro|archive-date=2022-12-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20221221235914/https://ziare.com/gabriela-firea/primar-bucuresti/firea-da-inca-10-milioane-de-lei-pentru-catedrala-mantuirii-neamului-vezi-de-unde-se-iau-bani-la-rectificarea-bugetara-si-unde-se-duc-1522309|dead-url=no}}</ref> == Simbolistică == [[Fișier:Sigla-veche-psd.jpg|thumb|right|100px|Vechea siglă a PSD (folosită înainte de 2006)]] [[Fișier:Partidul Social Democrat logo.svg|thumb|right|100px|| Actuala siglă a PSD (2006-prezent)]] Semnul electoral al Partidului Social Democrat (PSD) este reprezentat de trei boboci de trandafir cu tulpinile intersectându-se la bază, inscripționat cu acronimul PSD pe un fundal roșu. Trandafirul simbolizează social-democrația, fiind un emblema comună pentru partidele de acest tip din Europa. În România, acest simbol a fost folosit anterior de [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat]] (PD), care a avut legături cu Internaționala Socialistă.<ref>{{Citat web|url=https://www.psd.ro/valorile-noastre/|titlu=Valorile noastre|publisher=Partidul Social Democrat - PSD|accessdate=2024-09-09}}</ref> În [[2006]], PSD a adoptat o versiune simplificată a siglei, constând dintr-un pătrat roșu cu inițialele partidului scrise în alb. Partidul a schimbat culorile de la albastru și alb la roșu și alb, subliniind astfel apartenența sa la Partidul Socialiștilor Europeni. De-a lungul timpului, PSD a folosit diverse motto-uri, cum ar fi: * „PSD - Un nou capitol” (2005-2006) * „Pe primul loc oamenii” (2006-2016) * „Mândri că suntem români” și „Președintele care unește” (2014) * „Îndrăznește să crezi în România” (2016) * „Alături de fiecare român” (2019) Speculațiile privind modificarea siglei PSD s-au dovedit nefondate, fiind adesea generate de confuzii cu logoul Programului Managerilor de Campanie sau mascotele folosite la evenimente. == Fuziuni și desprinderi == ''Frontul Democrat al Salvării Naționale'' (FDSN) s-a format în martie 1992, prin desprinderea unei aripi majoritare din [[Frontul Salvării Naționale|FSN]], condusă de [[Ion Iliescu]].<ref name=":0" /> În iulie 1993, FDSN a fuzionat cu [[Partidul Republican (România)|Partidul Republican]], Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic Român, devenind ''Partidul Democrației Sociale din România'' (PDSR).<ref name=":0" /> Un an mai târziu, în 1994, PDSR a absorbit [[Partidul Solidarității Sociale]] (PSS), înființat de [[Miron Mitrea]].<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/news/politica/hrebenciuc-mitrea-ascunde-fustele-sotiei-e-proiect-esuat-psd-1_50ad52547c42d5a66392ee8f/index.html|accessdate=26 June 2011|publisher=[[Adevărul]]|data-publicării=27 January 2009|language=ro|titlu=Hrebenciuc: Mitrea se ascunde după fustele soției și e un proiect eșuat în PSD}}</ref> În 1999, PDSR a continuat să se extindă prin fuziuni, asimilând Partidul Protecției Sociale (PPS)<ref name=":0">{{Citat web|url=http://www.mesagerul.ro/2010/02/20/social-democratia-de-la-ion-iliescu-la-mircea-geoana-si-victor-ponta|accessdate=22 June 2011|publisher=Mesagerul.ro|first=Alin|last=Cordos|publication-date=20 February 2010|titlu=Social-democrația de la Ion Iliescu la Mircea Geoană și Victor Ponta|language=ro|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909184906/http://www.mesagerul.ro/2010/02/20/social-democratia-de-la-ion-iliescu-la-mircea-geoana-si-victor-ponta|dead-url=no}}</ref> în iulie și Partidul Național al Automobiliștilor în august.<ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/pdsr-inghite-azi-partidul-automobilistilor-573369.html|accessdate=22 June 2011|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|data-publicării=12 March 1999|language=ro|titlu=PDSR înghite azi Partidul Automobiliștilor}}</ref><ref name="Iasi">{{cite web | website=[[Ziarul de Iași]] | title=Protocol PDSR - Partidul Automobilistilor | url=https://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/protocol-pdsr-partidul-automobilistilor~nie0s | language=ro | date=8 July 1998 | access-date=17 October 2019 | archive-date=2024-09-09 | archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152125/https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/protocol-pdsr-partidul-automobilistilor--e0s.html | dead-url=no }}</ref> Pe 16 iunie 2001, PDSR a fuzionat cu [[Partidul Social-Democrat Român]] (PSDR), formând ''Partidul Social Democrat'' (PSD).<ref name=":0" /><ref name="AMOSNews Agentie Independenta de Presa | Agenția AMOS News 2003">{{cite web | author=oanagr@kappa.ro | title=Astăzi se împlinesc 2 ani de la crearea PSD | website=AMOSNews Agentie Independenta de Presa &#124; Agenția AMOS News | date=16 June 2003 | url=https://www.amosnews.ro/arhiva/astazi-se-implinesc-2-ani-crearea-psd-16-06-2003 | language=ro | access-date=17 October 2019 | archive-date=2024-09-09 | archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152122/https://www.amosnews.ro/arhiva/astazi-se-implinesc-2-ani-crearea-psd-16-06-2003 | dead-url=no }}</ref> În iulie 2003, PSD a absorbit [[Partidul Socialist al Muncii]] (PSM), fondat de [[Ilie Verdeț]], și [[Partidul Socialist al Renașterii Naționale]] (PSRN), desprins din [[Partidul România Mare]] (PRM) și condus de [[Ion Radu]].<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/news/politica/psd-fuzioneaza-psm-1_50abb4537c42d5a6637eeaa6/index.html|accessdate=21 June 2011|publisher=[[Adevărul]]|data-publicării=5 July 2003|language=ro|titlu=PSD fuzionează cu PSM|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152123/https://adevarul.ro/politica/psd-fuzioneaza-cu-psm-665206.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/tovarasii-string-rindurile-621604.html|accessdate=21 June 2011|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|data-publicării=10 July 2003|language=ro|titlu=Tovarășii strîng rîndurile}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/psd-absoarbe-psm-si-psrn-621420.html|accessdate=21 June 2011|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|date=8 July 2003|language=ro|titlu=PSD absoarbe PSM și PSRN}}</ref> === Partide desprinse din PSD === * [[1997]] - [[Alianța pentru România]] (ApR) * [[2010]] - [[Uniunea Națională pentru Progresul României]] (UNPR) * [[23 aprilie]] [[2015]] - [[Partidul România Unită]] (PRU) * [[3 septembrie]] [[2017]] - [[PRO România]] (PRO) * [[19 septembrie]] [[2021]] - [[Alianța pentru Patrie]] (PAINE/ApP) == Structura și organizarea PSD== === Structura Centrală === ''Președintele'' Partidului Social Democrat (PSD) conduce activitatea generală a partidului și răspunde în fața Congresului. Acesta este ales pentru un mandat de 4 ani prin vot secret și reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și alte organizații.<ref>{{Citat web|url=https://www.psd.ro/structura-si-organizatii/consiliul-politic-national/|titlu=Consiliul Politic Național|publisher=Partidul Social Democrat - PSD|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152128/https://www.psd.ro/structura-si-organizatii/consiliul-politic-national/|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://library.fes.de/pdf-files/ialhi/90141/90141.pdf|titlu=Partidul Social Democrat|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152123/https://library.fes.de/pdf-files/ialhi/90141/90141.pdf|dead-url=no}}</ref> ''Președintele de Onoare'' este desemnat de Congres, având un mandat de 4 ani, și participă la lucrările organelor naționale de conducere. ''Secretarul general'' coordonează serviciile funcționale la nivel central și relațiile cu organizațiile locale și județene. El este responsabil de Secretariatul Executiv al PSD, format din 7-9 ''secretari executivi'' desemnați de Comitetul Executiv Național (CExN) la propunerea președintelui PSD. ''Biroul Permanent Național'' (BPN) este organismul de analiză și decizie operativă al partidului, având următoarele responsabilități: * Organizează și conduce activitatea curentă a partidului. * Elaborează proiecte de hotărâri pentru CExN. * Coordonează comisiile de lucru și grupurile de analiză politică. ''Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală'' (CNAIM) monitorizează respectarea Statutului PSD și soluționează contestațiile legate de hotărârile partidului. ''Comitetul Executiv Național'' (CExN) coordonează activitatea partidului între ședințele Consiliului Național. Este format din președintele PSD, președintele de onoare, secretarul general, vicepreședinții, liderii organizațiilor locale și președintele organizațiilor de tineret și femei. CExN se reunește o dată la două luni pentru a hotărî asupra problemelor majore ale partidului. ''Consiliul Național'' (CN) este organul de conducere al PSD între congrese, compus din maximum 751 de membri aleși de Conferințele județene. CN validează hotărârile CExN și gestionează campaniile electorale. ''Congresul'' PSD este forul suprem de conducere, convocat o dată la 4 ani, care adoptă Statutul și Programul politic al partidului, alege președintele PSD și stabilește direcțiile strategice. ==== Tineretul Social Democrat (TSD) ==== [[Tineretul Social Democrat]] (TSD) este organizația de tineret a PSD, având membri cu vârsta între 18 și 35 de ani, dar acceptând și tineri de 16 ani. Obiectivele TSD includ: * Analizarea stării tineretului din România, * Crearea de politici adresate tinerilor, incluse în programul electoral și de guvernare al partidului, * Inițierea de programe sociale, economice, politice și culturale, * Promovarea tinerilor în structurile de decizie ale partidului. TSD include organizații precum Liga Studenților și Liga Elevilor și este afiliată la organizațiile internaționale de tineret social-democrat, IUSY și ECOSY. Președintele actual al TSD este [[Bogdan Cojocaru|Petru Bogdan Cojocaru]]. ==== Organizația de Femei ==== Organizația de Femei a PSD își propune să asigure participarea activă a femeilor în viața politică. Aceasta urmărește egalitatea de șanse și protecția copiilor și familiei, având structuri locale și asociații de femei social-democrate. ==== Organizația de Pensionari a PSD ==== Organizația Pensionarilor Social-Democrați (OPSD) reprezintă pensionarii din PSD și dezvoltă strategii pentru protecția socială a persoanelor vârstnice. Obiectivele OPSD includ: * Organizarea de activități pentru pensionari, * Colaborarea cu biserica și [[Organizație neguvernamentală|ONG]]-uri pentru ajutorarea persoanelor aflate în dificultăți sociale, * Propunerea de îmbunătățiri legislative pentru viața pensionarilor. ==== Relația cu societatea civilă ==== Institutul Social Democrat Ovidiu Șincai (ISD) este un centru de cercetare și educație politică, care efectuează cercetări privind [[Revoluția Română din 1989|revoluția română]], și dezvoltarea social-democrației. Activitățile ISD includ elaborarea de programe politice și inițierea de schimburi de idei cu structuri similare. '''PSD''' sprijină activitățile sindicatelor pentru protecția socială și organizează consultări periodice cu acestea pentru a aborda problemele sociale. === Structura locală === '''Organizarea PSD''' este structurată administrativ-teritorial, cuprinzând: * Grupe de membri, * Organizații locale, de regulă pe raza secțiilor de votare, * Organizații teritoriale (comunale, orășenești, municipale, de sector), * Organizații județene și ale municipiului București. Fiecare organizație are autonomie în desfășurarea activităților politice. == Rezultate electorale == === Alegeri prezidențiale === {| class=wikitable style="text-align: center;" |- ! rowspan=2 | An ! rowspan=2 | Candidat ! rowspan=2 | Alianță ! colspan=3 | Primul tur ! colspan=3 | Al doilea tur ! rowspan=2 | Rezultat |- ! Voturi !! Procente !! +/-!! Voturi !! Procente !! +/- |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 1990|1990]] | rowspan="4" | [[Ion Iliescu]] | {{N/A}} | 12.232.498 | {{Percentage bar|85.07|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{yes|Ales președinte.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 1992|1992]] | {{N/A}} | 5.633.456 | {{Percentage bar|47.34|c=#ED262B}} | {{decrease}} 37,73% | 7.393.429 | {{Percentage bar|61.43|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{yes|Reales președinte.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 1996|1996]] | {{N/A}} | 4.081.093 | {{Percentage bar|32.25|c=#ED262B}} | {{decrease}} 15,09% | 5.914.579 | {{Percentage bar|45.59|c=#ED262B}} | {{decrease}} 15,84% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2000|2000]] | {{N/A}} | 4.076.273 | {{Percentage bar|36.35|c=#ED262B}} | {{increase}} 4,10% | 6.696.623 | {{Percentage bar|66.83|c=#ED262B}} | {{increase}} 21,24% | {{yes|Reales președinte.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2004|2004]] | [[Adrian Năstase]] | [[Uniunea Națională PSD+PUR|PSD+PUR]] | 4.278.864 | {{Percentage bar|40.97|c=#ED262B}} | {{increase}} 4,62% | 4.881.520 | {{Percentage bar|48.77|c=#ED262B}} | {{decrease}} 18,06% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2009|2009]] | [[Mircea Geoană]] | [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | 3.027.838 | {{Percentage bar|31.15|c=#ED262B}} | {{decrease}} 9,82% | 5.206.747 | {{Percentage bar|49.66|c=#ED262B}} | {{increase}} 0,89% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2014|2014]] | [[Victor Ponta]] | [[Alianța de Centru-Stânga|PSD–UNPR–PC]] | 3.836.093 | {{Percentage bar|40.44|c=#ED262B}} | {{increase}} 9,29% | 5.264.383 | {{Percentage bar|45.56|c=#ED262B}} | {{decrease}} 4,10% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2019|2019]] | [[Viorica Dăncilă]] | {{N/A}} | 2.051.725 | {{Percentage bar|22.26|c=#ED262B}} | {{decrease}} 18,18% | 3.339.922 | {{Percentage bar|33.91|c=#ED262B}} | {{decrease}} 11,65% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! rowspan="2" | [[Alegeri prezidențiale în România, 2024|2024]] | rowspan="2" | [[Marcel Ciolacu]] | rowspan="2" {{N/A}} | rowspan="2" | 1.769.760 | rowspan="2" | {{Percentage bar|19.15|c=#ED262B}} | rowspan="2" | {{decrease}} 3,11% | colspan="3" rowspan="3" | Nu s-a calificat | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- | {{partial|Alegeri anulate}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2025|2025]] | [[Crin Antonescu]] | [[Alianța Electorală România Înainte|A.RO]] | 1.892.930 | {{Percentage bar|20.07|c=#ED262B}} | {{increase}} 0,92% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |} === Alegeri parlamentare === {| class="wikitable" style="text-align:left" |+Numărul mandatelor în [[Parlamentul României]] |- |<timeline> ImageSize = width:400 height:250 PlotArea = left:40 right:20 top:20 bottom:20 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = late Colors = id:linegrey2 value:gray(0.9) id:linegrey value:gray(0.7) id:cobar value:rgb(0.93,0.15,0.17) id:cobar2 value:rgb(0.6,0.7,0.6) DateFormat = yyyy Period = from:0 till:354 ScaleMajor = unit:year increment:25 start:0 gridcolor:linegrey ScaleMinor = unit:year increment:5 start:0 gridcolor:linegrey2 PlotData = color:cobar width:22 align:left bar:1990 from:0 till:354 bar:1992 from:0 till:166 bar:1996 from:0 till:132 bar:2000 from:0 till:220 bar:2004 from:0 till:189 bar:2008 from:0 till:163 bar:2012 from:0 till:204 bar:2016 from:0 till:221 bar:2020 from:0 till:157 bar:2024 from:0 till:122 PlotData= textcolor:black fontsize:S bar:1990 at: 354 text: 354 shift:(-8) bar:1992 at: 166 text: 166 shift:(-8) bar:1996 at: 132 text: 132 shift:(-8) bar:2000 at: 220 text: 220 shift:(-8) bar:2004 at: 189 text: 189 shift:(-8) bar:2008 at: 163 text: 163 shift:(-8) bar:2012 at: 204 text: 204 shift:(-8) bar:2016 at: 221 text: 221 shift:(-8) bar:2020 at: 157 text: 157 shift:(-8) bar:2024 at: 122 text: 122 shift:(-8) </timeline> |} {| class="wikitable" style="text-align:left" |+Procentajul votului |- |<timeline> ImageSize = width:400 height:250 PlotArea = left:40 right:20 top:20 bottom:20 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = late Colors = id:linegrey2 value:gray(0.9) id:linegrey value:gray(0.7) id:cobar value:rgb(0.93,0.15,0.17) id:cobar2 value:rgb(0.6,0.7,0.6) DateFormat = yyyy Period = from:0 till:68 ScaleMajor = unit:year increment:5 start:0 gridcolor:linegrey ScaleMinor = unit:year increment:1 start:0 gridcolor:linegrey2 PlotData = color:cobar width:22 align:left bar:1990 from:0 till:67 bar:1992 from:0 till:28 bar:1996 from:0 till:22 bar:2000 from:0 till:37 bar:2004 from:0 till:37 bar:2008 from:0 till:33 bar:2012 from:0 till:60 bar:2016 from:0 till:45 bar:2020 from:0 till:29 bar:2024 from:0 till:22 PlotData= textcolor:black fontsize:S bar:1990 at: 68 text: 67.0% shift:(-8) bar:1992 at: 29 text: 28.2% shift:(-8) bar:1996 at: 24 text: 23.0% shift:(-8) bar:2000 at: 38 text: 37.0% shift:(-8) bar:2004 at: 38 text: 37.1% shift:(-8) bar:2008 at: 35 text: 34.1% shift:(-8) bar:2012 at: 61 text: 60.0% shift:(-8) bar:2016 at: 46 text: 45.7% shift:(-8) bar:2020 at: 30 text: 29.3% shift:(-8) bar:2024 at: 22 text: 21.9% shift:(-8) </timeline> |} {| class=wikitable style="text-align: center;" |- ! An!! Voturi !! Procente !! Alianță !![[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]] !! +/- !! [[Senatul României|Senat]] !! +/- !! Poziție !! Rezultat !! [[Guvernul României|Guvern]] |- ! align="center"| [[Alegeri parlamentare în România, 1990|1990]] | align="center"| 9.089.659<br />9.353.006 | align="left"| {{Percentage bar|66.31|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|67.02|c=#ED262B}} | align="center"| - | align="left"| {{Composition bar|263|341|#ED262B}} | {{N/A}} | align="left"| {{Composition bar|91|143|#ED262B}} | {{N/A}} | align="center"| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern (1990–1992)}} | {{yes|[[Guvernul Petre Roman (1)|Roman I]] (1989–1990)<br /> [[Guvernul Petre Roman (2)|Roman II]] (1990–1991)<br /> [[Guvernul Petre Roman (3)|Roman III]] (1991)<br /> [[Guvernul Theodor Stolojan|Stolojan]] (1991–1992)}} |- |- ! align="center"| [[Alegeri parlamentare în România, 1992|1992]] | align="center"| 3.015.708<br />3.102.201 | align="left"| {{Percentage bar|27.72|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|28.29|c=#ED262B}} | align="center"| - | align="left"| {{Composition bar|117|341|#ED262B}} | align="center"| {{decrease}} 38,59% | align="left"| {{Composition bar|49|143|#ED262B}} | align="center"| {{decrease}} 38,73% | align="center"| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern (1992–1996)}} | {{yes|[[Guvernul Nicolae Văcăroiu|Văcăroiu]] (1992–1996)}} |- |- ! align="center"| [[Alegeri parlamentare în România, 1996|1996]] | align="center"| 2.836.011<br />2.836.011 | align="left"| {{Percentage bar|21.52|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|23.08|c=#ED262B}} | align="center"| - | align="left"| {{Composition bar|91|343|#ED262B}} | align="center"| {{decrease}} 6,20% | align="left"| {{Composition bar|41|143|#ED262B}} | align="center"| {{decrease}} 5,21% | align="center"| {{color box|#BEBEBE|2}} | {{nu|Opoziție (1996–2000)}} | {{nu|[[Guvernul Victor Ciorbea|Ciorbea]] (1996–1998)<br />[[Guvernul Radu Vasile|Vasile]] (1998–1999)<br /> [[Guvernul Mugur Isărescu|Isărescu]] (1999–2000)}} |- |- ! align="center"| [[Alegeri parlamentare în România, 2000|2000]] | align="center"| 3.968.464<br />4.040.212 | align="left"| {{Percentage bar|36.61|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|37.09|c=#ED262B}} | align="center"| - | align="left"| {{Composition bar|155|345|#ED262B}} | align="center"| {{increase}} 15,09% | align="left"| {{Composition bar|65|140|#ED262B}} | align="center"| {{increase}} 14,01% | align="center"| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern minoritar (2000–2004)}} | {{yes|[[Guvernul Adrian Năstase|Năstase]] (2000–2004)}} |- |- ! align="center" rowspan=2| [[Alegeri parlamentare în România, 2004|2004]] | align="center" rowspan=2| 3.798.607<br />3.760.560 | align="left" rowspan=2| {{Percentage bar|36.63|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|37.16|c=#ED262B}} | align="center" rowspan=2| [[Uniunea Națională PSD+PUR|PSD+PUR]] | align="left" rowspan=2| {{Composition bar|132|332|#ED262B}} | align="center" rowspan=2| {{increase}} 0,02% | align="left" rowspan=2| {{Composition bar|57|137|#ED262B}} | align="center" rowspan=2| {{increase}} 0,07% | align="center" rowspan=2| {{color box|#FFD700|1}} | {{nu|Opoziție (2004–2007)}} | {{nu|[[Guvernul Tăriceanu I|Tăriceanu I]] (2004–2007)}} |- | {{partial|Susținător al guvernului (2007–2008)}} | {{partial|[[Guvernul Tăriceanu II|Tăriceanu II]] (2007–2008)}} |- ! align="center" rowspan=3| [[Alegeri parlamentare în România, 2008|2008]] | align="center" rowspan=3| 2.352.968<br />2.352.968 | align="left" rowspan=3| {{Percentage bar|33.09|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|34.16|c=#ED262B}} | align="center" rowspan=3| [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|114|334|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 3,54% | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|49|137|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 3,00% | align="center" rowspan=3| {{color box|#BEBEBE|2}} | {{yes|Guvern cu [[Partidul Democrat Liberal (România)|PDL]] (2008–2009)}} | {{yes|[[Guvernul Emil Boc (1)|Boc I]] (2008–2009)}} |- | {{nu|Opoziție (2009–2012)}} | {{nu|[[Guvernul Emil Boc (2)|Boc II]] (2009–2012)}} |- | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] (2012)}} | {{yes|[[Guvernul Victor Ponta (1)|Ponta I]] (2012)}} |- ! align="center" rowspan=2| [[Alegeri parlamentare în România, 2012|2012]] | align="center" rowspan=2| 4.457.526<br />4.344.288 | align="left" rowspan=2| {{Percentage bar|58.61|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|60.07|c=#ED262B}} | align="center" rowspan=2| [[Uniunea Social-Liberală|USL]] | align="left" rowspan=2| {{Composition bar|145|412|#ED262B}} | align="center" rowspan=2| {{increase}} 25,52% | align="left" rowspan=2| {{Composition bar|59|176|#ED262B}} | align="center" rowspan=2| {{increase}} 25,91% | align="center" rowspan=2| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] (2012–2014)}} | {{yes|[[Guvernul Victor Ponta (2)|Ponta II]] (2012–2014)<br>[[Guvernul Victor Ponta (3)|Ponta III]] (2014)<br>[[Guvernul Victor Ponta (4)|Ponta IV]] (2014–2015)}} |- | {{parțial|Susținător al guvernului (2015–2017)}} | {{partial|[[Guvernul Dacian Cioloș|Cioloș]] (2015–2017)}} |- ! align="center" rowspan=3| [[Alegeri parlamentare în România, 2016|2016]] | align="center" rowspan=3| 3.204.864<br />3.221.786 | align="left" rowspan=3| {{Percentage bar|45.67|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|45.68|c=#ED262B}} | align="center" rowspan=3| - | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|154|329|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 12,94% | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|67|136|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 14,39% | align="center" rowspan=3| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern cu [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|ALDE]] (2017–2019)}} | {{yes|[[Guvernul Sorin Grindeanu|Grindeanu]] (2017)<br />[[Guvernul Mihai Tudose|Tudose]] (2017–2018)}} |- | {{yes|Guvern minoritar (2019)}} | {{yes|[[Guvernul Viorica Dăncilă|Dăncilă]] (2018–2019)}} |- | {{nu|Opoziție (2019–2020)}} | {{nu|[[Guvernul Ludovic Orban (1)|Orban I]] (2019–2020)<br /> [[Guvernul Ludovic Orban (2)|Orban II]] (2020)}} |- ! align="center" rowspan=3| [[Alegeri parlamentare în România, 2020|2020]] | align="center" rowspan=3| 1.705.786<br />1.732.289 | align="left" rowspan=3| {{Percentage bar|28.90|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|29.32|c=#ED262B}} | aling="center" rowspan=3| - | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|110|329|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 16,77% | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|47|136|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 16,36% | align="center" rowspan=3| {{color box|#FFD700|1}} | {{nu|Opoziție (2020–2021)}} | {{nu|[[Guvernul Florin Cîțu|Cîțu]] (2020–2021)}} |- | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] și [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR/RMDSZ]] (2021–2023)}} | {{yes|[[Guvernul Nicolae Ciucă|Ciucă]] (2021–2023)}} |- | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] (2023–2024)}} | {{yes|[[Guvernul Marcel Ciolacu (1)|Ciolacu I]] (2023–2024)}} |- ! rowspan="2" | [[Alegeri parlamentare în România, 2024|2024]] | align="center" rowspan=3| 2.030.144<br />2.065.087 | align="left" rowspan=3| {{Percentage bar|22.30|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|21.96|c=#ED262B}} | aling="center" rowspan=3| - | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|86|331|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 6,60% | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|36|134|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 7,36% | align="center" rowspan=3| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] și [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR/RMDSZ]] (2024–prezent)}} | {{yes|[[Guvernul Marcel Ciolacu (2)|Ciolacu II]] (2024–prezent)}} |- |} === Alegeri europarlamentare === {| class="wikitable" style="text-align: center;" ! An ! Voturi ! Procente ! Alianță ! Mandate ! +/- ! Poziție ! Partidul UE ! | [[Parlamentul European|Grupul PE]] |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2007|2007]] | 1.184.018 | {{Percentage bar|23.11|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|10|35|#ED262B}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} | rowspan="5" | [[Partidul Socialiștilor Europeni|PES]] | rowspan="5" | [[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților|S&D]] |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2009|2009]] | 1.504.218 | {{Percentage bar|31.07|c=#ED262B}} | [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | {{Composition bar|10|33|#ED262B}} | {{increase}} 7,96% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2014|2014]] | 2.093.237 | {{Percentage bar|37.60|c=#ED262B}} | [[Alianța de Centru-Stânga|PSD–UNPR–PC]] | {{Composition bar|12|32|#ED262B}} | {{increase}} 6,53% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019|2019]] | 2.040.765 | {{Percentage bar|22.51|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|9|32|#ED262B}} | {{decrease}} 15,09% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024|2024]] | 4.341.686 | {{Percentage bar|48.55|c=#ED262B}} | [[Coaliția Națională pentru România|CNR]] | {{Composition bar|10|33|#ED262B}} | {{increase}} 26,04% | {{color box|#FFD700|1}} |- |} === Alegeri locale === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |+ ! An ! Voturi ! Procente ! Alianță ! Primari ! Consilieri<br /> locali ! Consilieri<br /> județeni ! Președinți<br /> de consilii județene ! +/- ! Poziție |- ! [[Alegeri locale în România, 1992|1992]] | {{N/A}} | {{Percentage bar|47.74|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1405|2943|#ED262B}} | {{Composition bar|16047|39781|#ED262B}} | {{Composition bar|576|1701|#ED262B}} | {{Composition bar|30|41|#ED262B}} | {{N/A}} | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 1996|1996]] | 2.713.095 | {{Percentage bar|26.28|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|928|2900|#ED262B}} | {{Composition bar|9483|39718|#ED262B}} | {{Composition bar|290|1718|#ED262B}} | {{Composition bar|17|41|#ED262B}} | {{decrease}} 21,46% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2000|2000]] | 2.241.930 | {{Percentage bar|27.44|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1051|2954|#ED262B}} | {{Composition bar|11380|39718|#ED262B}} | {{Composition bar|496|1718|#ED262B}} | {{Composition bar|29|41|#ED262B}} | {{increase}} 1,16% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2004|2004]] | 3.908.895 | {{Percentage bar|41.83|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1702|3137|#ED262B}} | {{Composition bar|14990|40031|#ED262B}} | {{Composition bar|543|1436|#ED262B}} | {{Composition bar|19|41|#ED262B}} | {{increase}} 14,39% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2008|2008]] | 2.722.023 | {{Percentage bar|30.79|c=#ED262B}} | [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | {{Composition bar|1138|3179|#ED262B}} | {{Composition bar|12137|40094|#ED262B}} | {{Composition bar|452|1393|#ED262B}} | {{Composition bar|17|41|#ED262B}} | {{decrease}} 11,04% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2012|2012]] | 4.260.709 | {{Percentage bar|45.85|c=#ED262B}} | [[Uniunea Social-Liberală|USL]] | {{Composition bar|1351|3180|#ED262B}} | {{Composition bar|13415|40022|#ED262B}} | {{Composition bar|723|1338|#ED262B}} | {{Composition bar|22|41|#ED262B}} | {{increase}} 15,06% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2016|2016]] | 2.890.344 | {{Percentage bar|37.58|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1677|3180|#ED262B}} | {{Composition bar|16648|40022|#ED262B}} | {{Composition bar|579|1338|#ED262B}} | {{Composition bar|29|41|#ED262B}} | {{decrease}} 8,27% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2020|2020]] | 1.815.082 | {{Percentage bar|30.34|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1362|3180|#ED262B}} | {{Composition bar|13820|40022|#ED262B}} | {{Composition bar|362|1338|#ED262B}} | {{Composition bar|20|41|#ED262B}} | {{decrease}} 7,24% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2024|2024]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://locale2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/06/TUR1-2_PBEC_26_20.pdf|title=PROCES - VERBAL privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea PRIMARILOR din 9 iunie 2024 + 23 iunie 2024|work=Website-ul Biroului Electoral Central (BEC)|accessdate=2 iulie 2024|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152127/https://locale2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/06/TUR1-2_PBEC_26_20.pdf|dead-url=no}}</ref> | 3.045.567 | {{Percentage bar|34.74|c=#ED262B}} | [[Coaliția Națională pentru România|CNR]]{{efn|O alianță electorală care s-a constituit în aceste alegeri parțial pe țară, mai precis în anumite [[Județele României|județe]] precum și în [[Sectoarele Bucureștiului|sectoarele]] [[București|Bucureștiului]].}} | {{Composition bar|1677|3180|#ED262B}} | {{Composition bar|16509|40022|#ED262B}} | {{Composition bar|550|1338|#ED262B}} | {{Composition bar|25|41|#ED262B}} | {{increase}} 4,40% | {{color box|#FFD700|1}} |- |} ==== Primarul Municipiului București ==== {| class=wikitable style="text-align: center;" |- ! rowspan=2 | An ! rowspan=2 | Candidat ! rowspan=2 | Alianță ! colspan=3 | Primul tur ! colspan=3 | Al doilea tur ! rowspan=2 | Poziție |- ! Voturi !! Procente !! +/- !! Voturi !! Procente !! +/- |- ! [[Alegeri locale în România, 1992|1992]] | {{nu|[[Cazimir Ionescu]]}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{Percentage bar|31.45|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{Percentage bar|44.12|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 1996|1996]] | {{nu|[[Ilie Năstase]]}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{Percentage bar|30.38|c=#ED262B}} | {{decrease}} 1,07% | {{N/A}} | {{Percentage bar|43.26|c=#ED262B}} | {{decrease}} 0,86% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2000|2000]] | {{nu|[[Sorin Oprescu]]}} | {{N/A}} | 260.689 | {{Percentage bar|41.16|c=#ED262B}} | {{increase}} 10,78% | 353.038 | {{Percentage bar|49.31|c=#ED262B}} | {{increase}} 6,05% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2004|2004]] | {{nu|[[Mircea Geoană]]}} | {{N/A}} | 225.774 | {{Percentage bar|29.74|c=#ED262B}} | {{decrease}} 11,42% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2008|2008]] | {{nu|[[Cristian Diaconescu]]}} | [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | 66.535 | {{Percentage bar|12.33|c=#ED262B}} | {{decrease}} 17,41% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#E2893A|3}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2012|2012]] | {{yes|[[Sorin Oprescu]]}} | [[Uniunea Social-Liberală|USL]] | 430.512 | {{Percentage bar|53.79|c=#ED262B}} | {{increase}} 41,46% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2016|2016]] | {{yes|[[Gabriela Firea]]}} | {{N/A}} | 246.553 | {{Percentage bar|42.97|c=#ED262B}} | {{decrease}} 10,82% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2020|2020]] | {{nu|[[Gabriela Firea]]}} | PSD–[[Partidul Umanist Social Liberal|PPU-SL]] | 250.690 | {{Percentage bar|37.97|c=#ED262B}} | {{decrease}} 5,00% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2024|2024]] | {{nu|[[Gabriela Firea]]}} | {{N/A}} | 151.598 | {{Percentage bar|22.34|c=#ED262B}} | {{decrease}} 15,63% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} |- |} === Cronologia rezultatelor === {| class="wikitable sortable" style="font-size:80%; text-align:center" ! An ! {{flagicon|Romania}}<br>[[România|RO]] ! {{flagicon|European Union}}<br>[[Uniunea Europeană|UE]] ! class="unsortable"| ! [[Fișier:Actual_Alba_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Alba|AB]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Arad.png|20x20px]]<br>[[Județul Arad|AR]] ! [[Fișier:Actual_Argeș_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Argeș|AG]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Bacau.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bacău|BC]] ! [[Fișier:Actual_Bihor_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bihor|BH]] ! [[Fișier:Stema_Bistrita-Nasaud.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bistrița-Năsăud|BN]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Botosani.svg|20x20px]]<br>[[Județul Botoșani|BT]] ! [[Fișier:Stema_judetul_brasov_nou.png|20x20px]]<br>[[Județul Brașov|BV]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Braila.svg|20x20px]]<br>[[Județul Brăila|BR]] ! [[Fișier:ROU_Bucharest_CoA.svg|20x20px]]<br>[[București|B]] ! [[Fișier:Actual_Buzău_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Buzău|BZ]] ! [[Fișier:Actual_Caraș-Severin_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Caraș-Severin|CS]] ! [[Fișier:Stema_județului_Călărași.jpg|20x20px]]<br>[[Județul Călărași|CL]] ! [[Fișier:Actual_Cluj_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Cluj|CJ]] ! [[Fișier:Actual_Constanța_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Constanța|CT]] ! [[Fișier:Coa_Romania_County_Kovászna.svg|20x20px]]<br>[[Județul Covasna|CV]] ! [[Fișier:Stema_Dambovita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Dâmbovița|DB]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Dolj.svg|20x20px]]<br>[[Județul Dolj|DJ]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Galati.svg|20x20px]]<br>[[Județul Galați|GL]] ! [[Fișier:Stema_Giurgiu_(jud_2009).svg|20x20px]]<br>[[Județul Giurgiu|GR]] ! [[Fișier:Stema_Gorj.svg|20x20px]]<br>[[Județul Gorj|GJ]] ! [[Fișier:Stema_Harghita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Harghita|HR]] ! [[Fișier:Actual_Hunedoara_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Hunedoara|HD]] ! [[Fișier:Stema_Ialomita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Ialomița|IL]] ! [[Fișier:Actual_Iasi_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Iași|IS]] ! [[Fișier:Actual_Ilfov_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Ilfov|IF]] ! [[Fișier:Coat_of_Arms_of_Maramureș_County.svg|20x20px]]<br>[[Județul Maramureș|MM]] ! [[Fișier:Actual_Mehedinți_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Mehedinți|MH]] ! [[Fișier:Mures_county_coat_of_arms.svg|20x20px]]<br>[[Județul Mureș|MS]] ! [[Fișier:Stema_Neamt.svg|20x20px]]<br>[[Județul Neamț|NT]] ! [[Fișier:Actual_Olt_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Olt|OT]] ! [[Fișier:Stema_Prahova.svg|20x20px]]<br>[[Județul Prahova|PH]] ! [[Fișier:Satu_Mare_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Satu Mare|SM]] ! [[Fișier:RO_Județul_Sălaj_COA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Sălaj|SJ]] ! [[Fișier:Actual_Sibiu_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Sibiu|SB]] ! [[Fișier:Actual_Suceava_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Suceava|SV]] ! [[Fișier:Stema Teleorman.svg|22x22px]]<br>[[Județul Teleorman|TR]] ! [[Fișier:Actual_Timiș_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Timiș|TM]] ! [[Fișier:Actual_Tulcea_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Tulcea|TL]] ! [[Fișier:Stema_Vaslui.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vaslui|VS]] ! [[Fișier:Stema_Valcea.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vâlcea|VL]] ! [[Fișier:Stema_Vrancea.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vrancea|VN]] |- ! 1992 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 28.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="15" |''N/A'' | rowspan="33" | | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' |- ! 1993 |- ! 1994 |- ! 1995 |- ! 1996 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 22.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |14.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |11.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |25.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#83ebfc|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |22.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#83ebfc|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |10.9 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |10.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |19.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |7.3 | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |15.4<br />{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#bfc800|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |17.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |27.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#73e42e|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |9.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |28.6<br /><br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |7.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |15.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |7.2 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |17.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |20.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |22.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |30.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |18.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |4.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |13.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |23.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |19.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |17.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |12.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |13.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |5.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |22.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |28.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |15.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |9.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |13.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |9.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |15.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |19.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |12.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |15.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |22.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#09a0000|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |22.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |25.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#73e42e|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}} |- ! 1997 |- ! 1998 |- ! 1999 |- ! 2000 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 36.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 18.9 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 22.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#e52222|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 20.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 12.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 27.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 20.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FFFF00|border=silver}}{{color box|#73e42e|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 42.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 20.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FFFF00|border=silver}}{{color box|#e52222|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 47.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 13.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 18.8 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 9.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 31.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 3.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 28.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 38.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;"|[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 20.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FFFF00|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 23.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 32.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 11.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 26.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 25.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 10.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 16.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 16.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 26.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 16.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 26.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 28.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 43.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} |- ! 2001 |- ! 2002 |- ! 2003 |- ! 2004 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 24.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 20.9 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 18.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 20.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.1 <br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 44.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 29.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 25.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 10.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 47.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 9.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 26.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 18.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 43.0'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 42.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 28.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 24.2 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 25.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 19.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 38.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 25.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 32.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 48.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} |- ! 2005 |- ! 2006 |- ! 2007 | rowspan="2" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 23.1 |- ! 2008 | rowspan="2" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 33.5<br />{{color box|#f28407|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 16.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 11.9 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 13.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 30.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 18.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 22.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 21.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 16.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 47.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" | - | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 35.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 36.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 28.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 5.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 30.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 30.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 22.2 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 14.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 34.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.2 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 20.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 23.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 22.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 25.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 26.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 40.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 47.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} |- ! 2009 | rowspan="5" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 31.1 |- ! 2010 | rowspan="2" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |33.5 |- ! 2011 |- ! 2012 | rowspan="2" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 60.0{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}}''' | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}''' | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 38.1{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}''' | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 60.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 47.0{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 44.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 52.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 44.9{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.8'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.5{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 50.4{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 50.9{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 61.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 10.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}''' | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 52.0'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 56.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 65.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 58.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 13.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}''' | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 59.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 62.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 56.7'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 48.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 46.8'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 40.1'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 63.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 48.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.9{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 36.5{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 63.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 46.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 48.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 57.2{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 61.2{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 60.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} |- ! 2013 |- ! 2014 | rowspan="2" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" | '''60.0{{Efn|În 2014 USL a fost dizolvat, astfel că PNL a părăsit guvernul, PSD rămânând principalul partid din guvern într-o coaliție mai largă|name=USL2}}<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}}''' | rowspan="5" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.6 |- ! 2015 |- ! 2016 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 51.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 41.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 25.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 50.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 46.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 36.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" | [[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 40.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 53.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 36.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 26.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 34.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 9.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 51.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 53.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 38.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 57.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 42.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 8.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 40.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 50.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 43.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.8 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 35.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |50.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 23.9<br />{{color box|#309933|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 44.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 55.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 38.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 26.8 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 36.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 38.8 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 52.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 41.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 54.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 50.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} |- ! 2017 |- ! 2018 |- ! 2019 | rowspan="5" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" | [[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] '''22.5''' |- ! 2020 | rowspan="2" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 16.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 9.9 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 44.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 42.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 15.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 40.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 40.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 19.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 48.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" | '''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 57.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.5 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 45.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 13.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 23.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 5.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 43.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" | [[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 39.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 39.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 33.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 43.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 7.8 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 43.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 12.8 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 25.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 45.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 17.9 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 35.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#c0e884|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 54.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 14.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.9 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 13.9 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 30.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 39.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 15.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 34.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 39.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 41.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#51bc4a|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 41.9 |- ! 2021 |- ! 2022 | style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |29.0<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}} |- ! 2023 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |29.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} |- ! 2024 | style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 22.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 49.2{{Efn|A participat în alianță cu PNL sub numele de [[Coaliția Națională pentru România|Alianța Electorală PSD-PNL]]|name=CNR}}''' | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 27,6 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" | '''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 25.5 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 45.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 34.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#a27d2c|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 17.9 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 43.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}} | style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 41.2<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 22.2 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 50.8'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 26.7 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 54.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 40.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 50.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 17.8 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 24.2 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 9.6 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 58.9'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 54.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 55.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |28.3 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 46.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 7.3 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 42.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 47.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 27.8 | style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 57.7{{Efn|A participat în alianță cu PNL sub numele de [[Coaliția Națională pentru România|Alianța Electorală PSD-PNL]]|name=CNR}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 37.0 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.9'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 24.3 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 39.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 58.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#a27d2c|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 21.4 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.0 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 21.2 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 41.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#a27d2c|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 55.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 44.6'''{{Efn|A participat în alianță cu PNL sub numele de [[Coaliția Națională pentru România|Alianța Electorală PSD-PNL]]|name=CNR}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 38.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 48.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 50.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 39.9 |- ! An ! {{flagicon|Romania}}<br>[[România|RO]] ! {{flagicon|European Union}}<br>[[Uniunea Europeană|UE]] ! class="unsortable" | ! [[Fișier:Actual_Alba_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Alba|AB]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Arad.png|20x20px]]<br>[[Județul Arad|AR]] ! [[Fișier:Actual_Argeș_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Argeș|AG]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Bacau.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bacău|BC]] ! [[Fișier:Actual_Bihor_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bihor|BH]] ! [[Fișier:Stema_Bistrita-Nasaud.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bistrița-Năsăud|BN]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Botosani.svg|20x20px]]<br>[[Județul Botoșani|BT]] ! [[Fișier:Stema_judetul_brasov_nou.png|20x20px]]<br>[[Județul Brașov|BV]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Braila.svg|20x20px]]<br>[[Județul Brăila|BR]] ! [[Fișier:ROU_Bucharest_CoA.svg|20x20px]]<br>[[București|B]] ! [[Fișier:Actual_Buzău_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Buzău|BZ]] ! [[Fișier:Actual_Caraș-Severin_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Caraș-Severin|CS]] ! [[Fișier:Stema_județului_Călărași.jpg|20x20px]]<br>[[Județul Călărași|CL]] ! [[Fișier:Actual_Cluj_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Cluj|CJ]] ! [[Fișier:Actual_Constanța_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Constanța|CT]] ! [[Fișier:Coa_Romania_County_Kovászna.svg|20x20px]]<br>[[Județul Covasna|CV]] ! [[Fișier:Stema_Dambovita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Dâmbovița|DB]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Dolj.svg|20x20px]]<br>[[Județul Dolj|DJ]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Galati.svg|20x20px]]<br>[[Județul Galați|GL]] ! [[Fișier:Stema_Giurgiu_(jud_2009).svg|20x20px]]<br>[[Județul Giurgiu|GR]] ! [[Fișier:Stema_Gorj.svg|20x20px]]<br>[[Județul Gorj|GJ]] ! [[Fișier:Stema_Harghita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Harghita|HR]] ! [[Fișier:Actual_Hunedoara_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Hunedoara|HD]] ! [[Fișier:Stema_Ialomita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Ialomița|IL]] ! [[Fișier:Actual_Iasi_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Iași|IS]] ! [[Fișier:Actual_Ilfov_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Ilfov|IF]] ! [[Fișier:Coat_of_Arms_of_Maramureș_County.svg|20x20px]]<br>[[Județul Maramureș|MM]] ! [[Fișier:Actual_Mehedinți_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Mehedinți|MH]] ! [[Fișier:Mures_county_coat_of_arms.svg|20x20px]]<br>[[Județul Mureș|MS]] ! [[Fișier:Stema_Neamt.svg|20x20px]]<br>[[Județul Neamț|NT]] ! [[Fișier:Actual_Olt_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Olt|OT]] ! [[Fișier:Stema_Prahova.svg|20x20px]]<br>[[Județul Prahova|PH]] ! [[Fișier:Satu_Mare_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Satu Mare|SM]] ! [[Fișier:RO_Județul_Sălaj_COA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Sălaj|SJ]] ! [[Fișier:Actual_Sibiu_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Sibiu|SB]] ! [[Fișier:Actual_Suceava_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Suceava|SV]] ! [[Fișier:Stema Teleorman.svg|22x22px]]<br>[[Județul Teleorman|TR]] ! [[Fișier:Actual_Timiș_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Timiș|TM]] ! [[Fișier:Actual_Tulcea_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Tulcea|TL]] ! [[Fișier:Stema_Vaslui.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vaslui|VS]] ! [[Fișier:Stema_Valcea.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vâlcea|VL]] ! [[Fișier:Stema_Vrancea.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vrancea|VN]] |- | colspan="46" align="left" | '''Bold''' indică cel mai bun rezultat până în prezent.<br>{{color box|#FFFFFF|border=silver}} Va fi decis<br>{{color box|#FBC4C7|border=silver}} Prezent în legislatură (în opoziție)<br>{{color box|#F5747A|border=silver}} Partener de coaliție junior<br>{{color box|#F14E56|border=silver}} Partener de coaliție senior |} ==== Note ==== {{notelist}} == Conducerea FSN, FDSN, PDSR, PSD == '''Președinții Partidului Social Democrat''' {{legend|#FF0000|A ocupat și funcția de [[Președintele României|Președinte]].|outline=silver}} {{legend|#F14E56|A ocupat și funcția de [[Senatul României|Președintele Senatului]].|outline=silver}} {{legend|#F5747A|A ocupat și funcția de [[Președintele Camerei Deputaților din România|Președintele Camerei Deputaților]].|outline=silver}} {{legend|#ED262B|A ocupat sau ocupă încă, în prezent, funcția de [[Prim-ministrul României|Prim-ministru]].|outline=silver}} <br /> {| class="wikitable" |- ! Nr. !! Nume<br /><small>născut–decedat</small> !! Portret !! Începutul mandatului !! Sfârșitul mandatului !! Durata mandatului |- align="center" style="background:#FF0000" | 1 || [[Ion Iliescu]]<br /><small>(n. 1930)</small> || [[Fișier:Ion Iliescu (2004).jpg|75px]] || 22 decembrie 1989 || 10 iulie 1993 || {{Age in years, months and days|1989|12|22|1993|6|10}} |- align="center" style="background:#F14E56" | 2 || [[Oliviu Gherman]]<br /><small>(1930–2020)</small> || [[Fișier:Sin foto.svg|75px]] || 10 iulie 1993 || 29 noiembrie 1996 || {{Age in years, months and days|1993|6|10|1996|11|29}} |- align="center" style="background:#FF0000" | (1) || [[Ion Iliescu]]<br /><small>(n. 1930)</small> || [[Fișier:Ion Iliescu (2004).jpg|75px]] || 29 noiembrie 1996 || 20 decembrie 2000 || {{Age in years, months and days|1996|11|29|2000|12|20}} |- align="center" style="background:#ED262B" | 3 || [[Adrian Năstase]]<br /><small>(n. 1950)</small> || [[Fișier:Adrian Năstase3.jpg|150x150px|upright|75px]] || 19 ianuarie 2001 || 22 aprilie 2005 || {{Age in years, months and days|2001|1|19|2005|4|22}} |- align="center" style="background:#F14E56" | 4 || [[Mircea Geoană]]<br /><small>(n. 1958)</small> || [[Fișier:Mircea Geoană (5).jpg|75px]] || 22 aprilie 2005 || 21 februarie 2010 || {{Age in years, months and days|2005|4|22|2010|2|21}} |- align="center" style="background:#ED262B" | 5 || [[Victor Ponta]]<br /><small>(n. 1972)</small> || [[Fișier:Victor Ponta debate November 2014.jpg|75px]] || 21 februarie 2010 ||16 iulie 2015|| {{Age in years, months and days|2010|2|21|2015|6|16}} |- align="center" style="background:#F5747A" | 6 || [[Liviu Dragnea]]<br /><small>(n. 1962)</small> || [[Fișier:Conferinta de presa la sediul PSD Arad - 22.05 (7) (14465750525).jpg|75px]] || 22 iulie 2015 || 27 mai 2019 || {{Age in years, months and days|2015|6|22|2019|5|27}} |- align="center" style="background:#ED262B" | 7 || [[Viorica Dăncilă]]<br /><small>(n. 1963)</small> || [[Fișier:Viorica Dăncilă June 2019.jpg|75px]] || 27 mai 2019 || 25 noiembrie 2019 || {{Age in years, months and days|2019|5|27|2019|11|25}} |- align="center" style="background:#ED262B" | 8 || [[Marcel Ciolacu]]<br /><small>(n. 1967)</small> || [[Fișier:Secretary Blinken Meets With Romanian Prime Minister Ciolacu (53376154427) (cropped).jpg|75px]] | 25 noiembrie 2019 | 20 mai 2025 | {{Age in years, months and days|2019|11|25|2025|05|20}} |- align="center" style="background:#ED262B" | (-)|| [[Sorin Grindeanu]]<br /> <small>(interimar)</small><br /> (n. 1973) ||[[Fișier:Sorin Grindeanu in Geneva - 2018 (25019917997) (cropped).jpg|centru|faracadru|75px]] | 20 mai 2025 | prezent | {{Age in years, months and days|2025|05|20}} |} '''Președinți Executivi''' {|class="wikitable" ! Nr. !! Nume !! Durata mandatului |- | 1 || [[Dan Marțian]] || 1990–1993 |- | 2 || [[Adrian Năstase]] || 1993–1997 |- | 3 || [[Octav Cozmâncă]] || 1997–2005 |- | 4 || [[Adrian Năstase]] || 2005–2006 |- | 5 || [[Dan-Mircea Popescu]] || 2006 |- | 6 || [[Marian Vanghelie]] ||2006–2013 |- | 7 || [[Liviu Dragnea]] || 2013–2015 |- | 8 || [[Rovana Plumb]] || 2015 |- | 9 || [[Valeriu Zgonea]] || 2015–2016 |- | 10 || [[Niculae Bădălău]] || 2016–2018 |- | 11 || [[Viorica Dăncilă]] || 2018–2019 |- | 12 || [[Eugen Teodorovici]] || 2019 |} '''Secretari Generali''' {|class="wikitable" ! Nr. !! Nume !! Durata mandatului |- | 1 || [[Miron Mitrea]] || 1990–2006 |- | 2 || [[Titus Corlățean]] || 2006–2008 |- | 3 || [[Valeriu Zgonea]] || 2008–2009 |- | 4 || [[Liviu Dragnea]] || 2009–2013 |- | 5 || [[Valeriu Zgonea]] || 2013 |- | 6 || [[Gabriela Vrânceanu-Firea]] || 2013–2014 |- | 7 || [[Darius Vâlcov]] || 2014–2015 |- | 8 || [[Codrin Ștefănescu]] || 2015–2019 |- | 9 || [[Mihai Fifor]] || 2019–2020 |- | 10 || [[Paul Stănescu]] || 2020–prezent |} '''Președinții Consiliului Națonal''' {|class="wikitable" ! Nr. !! Nume !! Durata mandatului |- | 1 || [[Dan-Mircea Popescu]] || 2005–2007 |- | 2 || [[Adrian Năstase]] || 2007–2018 |- | 3 || [[Mihai-Viorel Fifor|Mihai Fifor]] || 2018–2019<ref>{{Citat web|url=http://psd.ro/media/stiri/foto-consiliul-national-al-partidului-social-democrat-s-a-reunfoto-consiliul-national-al-partidului-social-democrat-s-a-reunit-la-parlamentit-la-parlament|accessdate=|autor=|titlu=FOTO/VIDEO Consiliul Național al Partidului Social Democrat s-a reunit la Parlament|archive-date=2019-09-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20190905085846/http://psd.ro/media/stiri/foto-consiliul-national-al-partidului-social-democrat-s-a-reunfoto-consiliul-national-al-partidului-social-democrat-s-a-reunit-la-parlamentit-la-parlament|dead-url=yes}}</ref> |- | 4 || [[Marcel Ciolacu]] || 2019–2020<ref>{{citat știre|title=Viorica Dăncilă a demisionat de la șefia PSD / Președintele interimar a devenit Marcel Ciolacu/ Fostul premier se va reîntoarce la conducerea organizației de femei/ Congresul va avea loc în februarie|url=https://www.g4media.ro/viorica-dancila-a-demisionat-de-la-sefia-psd-presedintele-interimar-a-devenit-marcel-ciolacu-fostul-premier-se-va-reintoarce-la-conducerea-organizatiei-de-femei-congresul-va-avea-loc-in-februarie.html|prenume=Florin|nume=Marinescu|newspaper=G4media|data=2019-11-27|accessdate=2019-12-10}}</ref><ref>{{citat web|url=https://www.psd.ro/oamenii-psd/|accessdate=2019-12-10|autor=Partidul Social Democrat|titlu=OAMENII PSD}}</ref> |- | 5 || [[Vasile Dîncu]] || 2020–2024 <ref>{{citat web|url=https://adevarul.ro/news/politica/cine-cei-16-lideri-vor-parte-echipa-marcel-ciolacu-echipa-completa-conducere-1_5f40ce805163ec427135db51/index.html|accessdate=|autor=|titlu=Cine sunt cei 16 lideri care vor face parte din echipa lui Marcel Ciolacu. Echipa completă de conducere|archive-date=2020-08-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20200825021125/https://adevarul.ro/news/politica/cine-cei-16-lideri-vor-parte-echipa-marcel-ciolacu-echipa-completa-conducere-1_5f40ce805163ec427135db51/index.html|dead-url=no}}</ref> |- | 6 || [[Mihai Tudose]] || 2024–prezent |} '''Președinte de Onoare''' {|class="wikitable" ! Nr. !! Nume !! Durata mandatului |- | 1 || [[Ion Iliescu]] || 2005–2020 |} '''Prim-vicepreședinți aleși la Congresul din 24 august 2024''': * [[Sorin Grindeanu]] * [[Daniel Băluță]] '''Vicepreședinți aleși la Congresul din 24 august 2024''': * [[Florin Jianu]] - IMM-uri și Mediul de Afaceri * [[Lia Olguța Vasilescu]] - Muncă și Protecție Socială * [[Gheorghe Șoldan]] - Dezvoltare Regională și Locală * [[Gabriel-Valer Zetea]] - Administrație și Infrastructură * [[Vasile Dîncu]] - Afaceri Europene * [[Victoria Stoiciu]] - ONG-urile și dialog social * [[Mihnea Costoiu]] - Educație * [[Elisabeta Lipă]] - Sport * [[Marian Neacșu]] - București-Ilfov * [[Dumitrița Gliga]] - Centru * [[Corneliu Ștefan]] - Sud * [[Ionuț-Florin Pucheanu]] - Sud-Est * [[Claudiu Manda]] - Sud-Vest * [[Laurențiu Nistor]] - Vest * [[Emil Radu Moldovan]] - Nord-Vest * [[Dragoș Benea]] - Nord-Est '''Biroul Național Permanent al PSD după Congresul din 24 august 2024''': * [[Marcel Ciolacu]] Președinte * [[Paul Stănescu]] Secretar General * [[Lucian Romașcanu]] Purtător de Cuvânt * [[Mihai Tudose]] Președinte Consiliul Național * [[Sorin Grindeanu]] Prim-Vicepreședinte * [[Daniel Băluță]] Prim-vicepreședinte * [[Florin Jianu]] Vicepreședinte * [[Lia Olguța Vasilescu]] Vicepreședinte * [[Gheorghe Șoldan]] Vicepreședinte * [[Gabriel-Valer Zetea]] Vicepreședinte * [[Vasile Dîncu]] Vicepreședinte * [[Victoria Stoiciu]] Vicepreședinte * [[Mihnea Costoiu]] Vicepreședinte * [[Elisabeta Lipă]] Vicepreședinte * [[Marian Neacșu]] Vicepreședinte * [[Dumitrița Gliga]] Vicepreședinte * [[Corneliu Ștefan]] Vicepreședinte * [[Ionuț-Florin Pucheanu]] Vicepreședinte * [[Claudiu Manda]] Vicepreședinte * [[Laurențiu Nistor]] Vicepreședinte * [[Emil Radu Moldovan]] Vicepreședinte * [[Dragoș Benea]] Vicepreședinte * [[Lucian Romașcanu]] lider grup [[Senat]] * [[Ciprian-Constantin Șerban]] lider grup [[Camera Deputaților]] == Bibliografie == * ''Statutul Partidului Social Democrat'' * ''România Socială'' – București, 2007 * ''Caiete Social Democrate'' - București, 2006 * Ion Apostol: '' O Istorie Scurtă a Social Democrației Române'' – București, 2007 * Comunicatele și declarațiile oficiale ale PSD (2005–2007) * Mircea Rusnac, [http://www.banaterra.eu/romana/rusnac-mircea-modalitati-de-prezentare-trecutului-social-democratiei-romanesti-istoriografia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090822033701/http://www.banaterra.eu/romana/rusnac-mircea-modalitati-de-prezentare-trecutului-social-democratiei-romanesti-istoriografia |date=2009-08-22 }} == Note == {{notelist}} <references /> == Legături externe == {{Portal|Politică|România}} * [http://www.psd.ro Site oficial al partidului] * [http://www.tsd.ro Site oficial al organizației de tineret] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140729172829/http://www.tsd.ro/ |date=2014-07-29 }} * [http://www.tsddambovita.ro Site oficial al organizației TSD Dâmbovița] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111007163257/http://tsddambovita.ro/ |date=2011-10-07 }} * [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/comunism/democratii-comunisti-1045091 Democratii comunisti], 29 septembrie 2010, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * {{Commons category-inline|Social Democratic Party (Romania)}} {{Control de autoritate}} {{Partide politice în România}} [[Categorie:Partidul Social Democrat| ]] cbw7zfstf4jcvwjpsm6sgh999tqghw8 17025016 17024858 2025-06-11T09:08:07Z Vellion Eagle 703557 Revenire manuală asupra unei modificări distructive. 17025016 wikitext text/x-wiki {{distinge|Partidul Social Democrat Român (istoric)|Partidul Social Democrat (Republica Moldova)}} {{Infocaseta Partid politic | nume_tradus = Partidul Social Democrat (''PSD'') | logo = [[Fișier:Partidul Social Democrat logo.svg|145px|center|Sigla PSD]] | cod_culoare = #ED262B | Președinte = [[Sorin Grindeanu]] | split = [[Frontul Salvării Naționale]] | secretar general = [[Paul Stănescu]] | purtător de cuvânt = [[Petre-Florin Manole]] | conducător1_titlu = Prim-vicepreședinte | conducător1_nume = [[Daniel Băluță]] | înființare = [[1989]] ca FSN<br />[[1992]] ca FDSN<br />[[1993]] ca PDSR<br />[[2001]] ca PSD | sediu = [[Șoseaua Kiseleff]], nr. 10<br /> [[București]] | organizație_tineret = [[Tineretul Social Democrat]] | număr_de_membri = 509.833<ref>{{cite web|url=http://www.stiripesurse.ro/cati-membri-au-partidele-din-romania-ce-partid-a-pierdut-din-adepti_931222.html|title=Câți membri au partidele din România|date=10 September 2014|accessdate=19 June 2015|first=A.|last=Dumitrescu|language=ro|publisher=Stiripesurse.ro|archive-date=2015-09-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20150924110428/http://www.stiripesurse.ro/cati-membri-au-partidele-din-romania-ce-partid-a-pierdut-din-adepti_931222.html|dead-url=no}}</ref> | număr_de_membri_an = 2014 | ideologie = {{nowrap|[[Social-democrație]]<ref name="Nordsieck">{{cite web|last=Nordsieck|first=Wolfram|title=Parties and Elections in Europe|website=Parties and Elections in Europe| year=2016|url=http://www.parties-and-elections.eu/romania.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20180214140542/http://www.parties-and-elections.eu/romania.html|archive-date=14 February 2018|dead-url=yes|access-date=17 October 2019}}</ref><ref name="Melenciuc 2018">{{cite web|last=Melenciuc|first=Sorin|title=BR Analysis. Money to spend only on wages and pensions? Romania's social spending enters danger zone above 60 pct of total budget, limiting room for response in case of economic downturn|website=Business Review|date=30 May 2018|url=http://business-review.eu/br-exclusive/money-to-spend-only-for-wages-and-pensions-romanias-public-social-spending-reached-a-dangerous-zone-above-60-pct-of-total-budget-limiting-the-room-for-response-in-case-of-economic-downturn-171364|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-02-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20190222042033/http://business-review.eu/br-exclusive/money-to-spend-only-for-wages-and-pensions-romanias-public-social-spending-reached-a-dangerous-zone-above-60-pct-of-total-budget-limiting-the-room-for-response-in-case-of-economic-downturn-171364|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|title=2018 budget: Romania's Govt. plans to increase spending by 12% next year|website=Romania Insider|date=4 December 2017|url=https://www.romania-insider.com/2018-budget-romania-increase-spending-2018|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-02-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20190222042018/https://www.romania-insider.com/2018-budget-romania-increase-spending-2018|dead-url=no}}</ref><br /> [[Naționalism|Naționalism de stânga]]<ref>{{cite news|url=https://www.dw.com/de/rum%C3%A4nien-f%C3%BChrt-steuer-gegen-gier-ein/a-46837523|title=Rumänien führt "Steuer gegen Gier" ein|work=[[Deutsche Welle]]|date=22 December 2018|accessdate=18 February 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144410/https://www.dw.com/de/rum%C3%A4nien-f%C3%BChrt-steuer-gegen-gier-ein/a-46837523|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite book|last1=Leiße|first1=Olaf|last2=Leiße|first2=Utta-Kristin|last3=Richter|first3=Alexander|title=Beitrittsbarometer Rumänien. Grundprobleme des Landes und Einstellungen rumänischer Jugendlicher auf dem Weg in die Europäische Union|publisher=Deutscher UniversitätsVerlag|location=Wiesbaden|orig-year=2004|year=2013|isbn=978-3322813206|chapter-url=https://books.google.de/books?id=tQYlBgAAQBAJ&pg=PP1&lpg=PP1&dq=Beitrittsbarometer+Rum%C3%A4nien.+Grundprobleme+des+Landes+und+Einstellungen+rum%C3%A4nischer+Jugendlicher+auf+dem+Weg+in+die+Europ%C3%A4ische+Union&source=bl&ots=kTXqVkF5Kh&sig=ACfU3U0LlLG8qdxvM4LpDkSsjmBkM7pANg&hl=de&sa=X&ved=2ahUKEwjsrbGE9sXgAhVHK1AKHeSQDF8Q6AEwBnoECAkQAQ#v=onepage&q=PSD%20links-&f=false|chapter=3.3 ''Parteien und politische Entwicklung''|language=de|page=51|access-date=2019-10-17|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144445/https://books.google.de/books?id=tQYlBgAAQBAJ&pg=PP1&lpg=PP1&dq=Beitrittsbarometer+Rum%C3%A4nien.+Grundprobleme+des+Landes+und+Einstellungen+rum%C3%A4nischer+Jugendlicher+auf+dem+Weg+in+die+Europ%C3%A4ische+Union&source=bl&ots=kTXqVkF5Kh&sig=ACfU3U0LlLG8qdxvM4LpDkSsjmBkM7pANg&hl=de&sa=X&ved=2ahUKEwjsrbGE9sXgAhVHK1AKHeSQDF8Q6AEwBnoECAkQAQ#v=onepage&q=Beitrittsbarometer%20Rum%C3%A4nien.%20Grundprobleme%20des%20Landes%20und%20Einstellungen%20rum%C3%A4nischer%20Jugendlicher%20auf%20dem%20Weg%20in%20die%20Europ%C3%A4ische%20Union&f=false#v=onepage&q=PSD%20links-&f=false|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|first=Daniel|last=Mihăilescu|url=https://diepresse.com/home/ausland/aussenpolitik/5552116/Rumaenien-startet-EURatsvorsitz-mit-neuer-Attacke-gegen-Justizsystem|title=Rumänien startet EU-Ratsvorsitz mit neuer Attacke gegen Justizsystem|website=[[Die Presse]]|year=2019|accessdate=19 February 2019|archive-date=2019-02-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20190219015818/https://diepresse.com/home/ausland/aussenpolitik/5552116/Rumaenien-startet-EURatsvorsitz-mit-neuer-Attacke-gegen-Justizsystem|dead-url=no}}</ref><br />[[Populism|Populism de stânga]]<ref>{{cite news|last=Bossart|first=Marco Kauffmann|last2=Bossart|first2=Marco Kauffmann|title=Rumäniens Justiz im Belagerungszustand|newspaper=Neue Zürcher Zeitung|date=21 February 2018|url=https://www.nzz.ch/international/rumaeniens-justiz-im-belagerungszustand-ld.1357693|language=de|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20190520074548/https://www.nzz.ch/international/rumaeniens-justiz-im-belagerungszustand-ld.1357693|dead-url=no}}</ref><ref name="Krökel 2017">{{cite web|last=Krökel|first=Ulrich|title=Aufgefallen: Der stille Anführer|website=Publik-Forum.de|date=10 March 2017|url=https://www.publik-forum.de/Publik-Forum-05-2017/der-stille-anfuehrer|language=de|access-date=17 October 2019|archive-date=2021-12-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20211229221007/https://www.publik-forum.de/Publik-Forum-05-2017/der-stille-anfuehrer|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite book|last1=Beichelt|first1=Timm|title=Demokratische Konsolidierung im postsozialistischen Europa: Die Rolle der politischen Institutionen|publisher=Springer-Verlag|orig-year=2001|year=2013|isbn=978-3322813206|chapter-url=https://books.google.de/books?id=-1byBQAAQBAJ&pg=PA299&lpg=PA299&dq=linkspopulistisch+rum%C3%A4nien&source=bl&ots=W8sd2UuObV&sig=ACfU3U35HISNcFJjc6TTtWPAB2GMP_7fgg&hl=de&sa=X&ved=2ahUKEwjR6N75iMjgAhXo0eAKHTXHAQo4ChDoATAIegQIARAB#v=onepage&q=linkspopulistisch%20rum%C3%A4nien&f=false|chapter=6.1.1 ''Strukturelle Kontextbindungen''|language=de|page=299|access-date=2019-10-17|archive-date=2019-05-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20190519181655/https://books.google.de/books?id=-1byBQAAQBAJ&pg=PA299&lpg=PA299&dq=linkspopulistisch+rum%C3%A4nien&source=bl&ots=W8sd2UuObV&sig=ACfU3U35HISNcFJjc6TTtWPAB2GMP_7fgg&hl=de&sa=X&ved=2ahUKEwjR6N75iMjgAhXo0eAKHTXHAQo4ChDoATAIegQIARAB#v=onepage&q=linkspopulistisch%20rum%C3%A4nien&f=false|dead-url=no}}</ref><br />[[Conservatorism de stânga]]<br>[[Conservatorism|Conservatorism social]]<ref name="Carmen Paun"/><ref name="openDemocracy 2016">{{cite web | first=Cornel | last=Ban | title=Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe? | website=openDemocracy | date=12 December 2016 | url=https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/ | access-date=17 October 2019 | archive-date=2019-09-12 | archive-url=https://web.archive.org/web/20190912232212/https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/ | dead-url=no }}</ref><ref name="Dąborowski 2016">{{cite web|last=Dąborowski|first=Tomasz|title=The Social Democrats' triumph in Romania|website=OSW|date=14 December 2016|url=https://www.osw.waw.pl/en/publikacje/analyses/2016-12-14/social-democrats-triumph-romania|access-date=17 October 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144411/https://www.osw.waw.pl/en/publikacje/analyses/2016-12-14/social-democrats-triumph-romania|dead-url=no}}</ref><br />[[Europenism|Pro-Europenism]]<ref>{{cite web|title=Ciolacu, mesaj pro-UE și pro-unitate, la PSD Satu Mare|website=NEWS.RO|date=27 January 2024|url=https://www.news.ro/politic-intern/ciolacu-mesaj-pro-ue-pro-unitate-psd-satu-mare-an-electoral-spuneati-vor-incerca-dezbinari-toate-partile-obtine-nimic-alesi-dumnezeu-construim-dezbinam-1922400727192024011221473859|accessdate=2024-03-10|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144417/https://www.news.ro/politic-intern/ciolacu-mesaj-pro-ue-pro-unitate-psd-satu-mare-an-electoral-spuneati-vor-incerca-dezbinari-toate-partile-obtine-nimic-alesi-dumnezeu-construim-dezbinam-1922400727192024011221473859|dead-url=no}}</ref><ref name="Gurzu 2019">{{cite web|last=Gurzu|first=Anca|title=Romania's rulers take Euroskeptic turn|website=POLITICO|date=13 March 2019|url=https://www.politico.eu/article/romanias-rulers-take-euroskeptic-turn/|access-date=17 October 2019}}</ref><ref name="Europe Elects 2018">{{cite web|title=Romania|website=Europe Elects|date=17 May 2018|url=https://europeelects.eu/european-union/romania/|access-date=17 October 2019|archive-date=2020-09-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20200910221151/https://europeelects.eu/romania/|dead-url=no}}</ref><ref name="The New York Times 2018">{{cite web|first=Kit|last=Gilet|title=Romania, Fighting the E.U., Prepares to Lead It|website=The New York Times|date=30 December 2018|url=https://www.nytimes.com/2018/12/30/world/europe/eu-presidency-romania.html|access-date=17 October 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144411/https://www.nytimes.com/2018/12/30/world/europe/eu-presidency-romania.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|first=dr. Sergiu| last=Gherghina|title=Friends or Foes? Romania and the Council Presidency|date=25 February 2019|website=Europa Nu|url=https://www.europa-nu.nl/id/vkw8cuqf4jqw/nieuws/friends_or_foes_romania_and_the_council|language=en|access-date=17 October 2019}}</ref><ref name="Digi24 2019">{{cite web|title=Val de atacuri ale lui Dragnea la adresa UE: Noi nu am fost coloniști. Problema e că vin peste noi|website=Digi24|date=12 April 2019|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/val-de-atacuri-ale-lui-dragnea-la-adresa-ue-noi-nu-am-fost-colonisti-problema-e-ca-vin-peste-noi-1112298|language=ro|access-date=17 October 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144413/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/val-de-atacuri-ale-lui-dragnea-la-adresa-ue-noi-nu-am-fost-colonisti-problema-e-ca-vin-peste-noi-1112298|dead-url=no}}</ref><br />[[Politică de stânga|Stânga creștină]]<ref name="Romania Insider 2018">{{cite web|title=Romanian Senate adopts referendum for traditional family|website=Romania Insider|date=12 September 2018|url=https://www.romania-insider.com/senate-referendum-traditional-family|access-date=17 October 2019|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144412/https://www.romania-insider.com/senate-referendum-traditional-family|dead-url=no}}</ref><br />{{Ill-wd|Q208701}}}} | slogan = „Siguranța unui trai mai bun!” | afiliere_internațională = [[Internaționala Socialistă]]<br />[[Alianța Progresistă]] | afiliere_europeană = [[Partidul Socialiștilor Europeni]] | europarlament = [[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților]] | culori = {{Color box|#ED262B|border=darkgray}} [[Roșu]]<br /> {{Color box|#FFFFFF|border=darkgray}} [[Alb]] | numărmandate1_titlu = [[Parlamentul României|Senat]] | numărmandate1 = {{Composition bar|36|136|#ED262B}}<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.senat.ro/EnumGrupuri.aspx|title=Grupuri parlamentare|work=[[Senatul României]]|accessdate=19 noiembrie 2024|archive-date=2024-07-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20240714102958/https://senat.ro/EnumGrupuri.aspx|dead-url=no}}</ref> | numărmandate2_titlu = [[Parlamentul României|Camera Deputaților]] | numărmandate2 = {{Composition bar|86|330|#ED262B}}<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp|title=Grupuri parlamentare|work=[[Camera Deputaților din România]]|accessdate=19 noiembrie 2024|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144451/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.gp|dead-url=no}}</ref> | numărmandate3_titlu = [[Parlamentul European]] | numărmandate3 = {{Composition bar|10|33|#ED262B}} | numărmandate4_titlu = Consilieri locali | numărmandate4 = {{Composition bar|16509|39900|#ED262B}} | numărmandate5_titlu = Primari | numărmandate5 = {{Composition bar|1677|3180|#ED262B}} | numărmandate6_titlu = Consilieri județeni | numărmandate6 = {{Composition bar|550|1338|#ED262B}} | website = [http://www.psd.ro www.psd.ro] | poziție = [[Centru-stânga]] | afiliere_națională = [[Patrulaterul roșu]] (1992–1996)<br /> [[Polul Democrat-Social din România]] (2000–2004)<br /> [[Uniunea Social-Liberală]] (2011–2014)<br /> [[Alianța de Centru-Stânga]] (2012–2014)<br /> [[Coaliția Națională pentru România]] (2021–2025)<br /> [[Alianța Electorală România Înainte]] (2025) | fondator = [[Ion Iliescu]] | numărmandate7 = {{Composition bar|25|41|#ED262B}} | numărmandate7_titlu = [[Județele României|Președinți de Consilii Județene]] | abreviere = PSD | drapel = Flag of the Social Democratic Party (Romania).svg{{!}}border | numărmandate8_titlu = [[Guvernul României|Guvern]] | numărmandate8 = {{Composition bar|8|16|#ED262B}} }} [[Fișier:10 Șoseaua Pavel D. Kiseleff, Bucharest (09).jpg|thumb|Sediul central al PSD din [[Casa Toma Stelian]] ([[Șoseaua Kiseleff]] nr. 10), proiectat de [[Ion D. Berindey]], și construit în 1912<ref>{{cite web|url=https://bucurestiivechisinoi.ro/2017/02/vila-toma-stelian/|website=bucurestiivechisinoi.ro|author=Cristi Radu (aka @raidenbucharest)|access-date=2 iunie 2023|titlu=copie arhivă|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909145041/https://bucurestiivechisinoi.ro/2017/02/vila-toma-stelian/|dead-url=no}}</ref>]] [[Fișier:PSD Headquarter Băneasa Bucharest 1.jpg|thumb|Sediul PSD din [[Băneasa (cartier)|cartierul Băneasa]] (Bulevardul Ion Ionescu de la Brad nr. 1), tot în [[București]]]] '''Partidul Social Democrat''' (PSD) este cel mai mare [[partid politic]] parlamentar din [[România]], reprezentant al [[social-democrație|social-democrației]] în [[Parlamentul României]]. PSD este succesorul [[Frontul Salvării Naționale|Frontului Salvării Naționale]] (FSN), care ulterior a fost cunoscut sub numele de Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și, apoi, Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). PSD se consideră continuatorul [[Partidul Social Democrat Român (istoric)|mișcării social-democrate]] istorice (Partidul Social Democrat Român, PSDR, un partid [[perioada interbelică|interbelic]]) de dinaintea instaurării [[România comunistă|regimului comunist]]. Partidul a fost reprezentat timp de trei mandate la conducerea României de [[Ion Iliescu]], fost secretar județean al PCR, și a guvernat singur sau a susținut guvernarea în mai multe perioade: între 1990 și 1996, 2000 și 2004, din nou între 2007 și 2009, apoi între 2012 și 2015 și din 2017 până în 2019.<ref name="zf.ro 2013">{{cite web | first=Iulian | last=Anghel | title=Cine a guvernat cel mai mult în România ultimilor 23 de ani - Ziarul Financiar | website=zf.ro | date=27 May 2013 | url=https://www.zf.ro/eveniment/cine-a-guvernat-cel-mai-mult-in-romania-ultimilor-23-de-ani-10902338 | archive-url=https://web.archive.org/web/20130618025055/https://www.zf.ro/eveniment/cine-a-guvernat-cel-mai-mult-in-romania-ultimilor-23-de-ani-10902338 | archive-date=18 June 2013 | dead-url=yes | language=ro | access-date=17 October 2019}}</ref> Din 2021, PSD se află din nou la guvernare alături de PNL și UDMR/RMDSZ (cu acesta din urmă doar până în 2023), în cadrul largii coaliții [[Coaliția Națională pentru România]] (CNR). Din 2023, PSD se află la guvernare alături de PNL, într-o formă bipartită a CNR. În anul 2024, PSD este cel mai mare partid politic din România în ceea ce privește aleșii locali și parlamentari și deține cel mai mare număr de europarlamentari, având 10 dintr-un total de 33 de eurodeputați alocați României în [[Parlamentul European]] (PE). == Istoric == {{Articol principal|Partidul Social Democrat Român (istoric)|Frontul Salvării Naționale}} La 6 februarie 1990, [[Frontul Salvării Naționale]] (FSN) s-a înscris în registrul partidelor politice, devenind astfel o mișcare populară după transformarea sa dintr-un organ provizoriu al puterii de stat. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferință Națională a FSN, în cadrul căreia Ion Iliescu a fost ales președinte. Deși FSN a câștigat [[Alegeri legislative în România, 1990|alegerile din 20 mai 1990]], partidul era în pragul destrămării. Convenția Națională a FSN din 16-17 martie 1991 a marcat prima încercare de a stabiliza partidul pe baze doctrinare. Potrivit moțiunii „Un viitor pentru România”, FSN a fost definit ca un „partid de centru-stânga inspirat din valorile [[Social-democrație|social-democrației]] moderne europene”. Cu toate acestea, Convenția FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferențele de viziune au dus la divizarea partidului. Susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi” au câștigat în urma votului, iar [[Petre Roman]] a devenit președintele FSN. Grupul care a pierdut alegerile interne a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN). La prima Conferință Națională a FDSN, care a avut loc în perioada 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susținerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidențiale. Deși susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi” au reușit să se impună în interiorul FSN, aceștia au pierdut [[Alegeri legislative în România, 1992|alegerile parlamentare din 1992]]. === Formarea === La un an de la constituire, Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și-a reafirmat orientarea social-democrată în cadrul Conferinței Naționale din 9-10 iulie 1993, când și-a schimbat denumirea în ''Partidul Democrației Sociale din România'' și l-a ales pe [[Oliviu Gherman]] în funcția de președinte. Totodată, s-a realizat fuziunea prin absorbție cu [[Partidul Republican (România)|Partidul Republican]], Partidul Solidarității Sociale, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic din România. La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, FDSN, proaspăt înființat după sciziunea FSN, a obținut primul loc, iar Ion Iliescu a câștigat [[Alegeri prezidențiale în România, 1992|alegerile prezidențiale din același an]] cu 61,5% din voturi. Iliescu l-a numit pe [[Nicolae Văcăroiu]] în funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, din postura de partid aflat la guvernare, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare și a pierdut [[Alegeri legislative în România, 1996|alegerile din toamna anului 1996]]. La [[Alegeri prezidențiale în România, 1996|alegerile prezidențiale din 1996]], Ion Iliescu a pierdut în fața candidatului [[Convenția Democrată Română|Convenției Democrate]] (CDR), [[Emil Constantinescu]]. Datorită nenumăratelor greșeli ale partidelor din Convenție și a instabilității guvernelor CDR, PDSR a redevenit cea mai importantă forță politică din România, lucru care s-a dovedit la alegerile prezidențiale de peste patru ani. === La guvernare (2000–2004) === În anul 2000, Ion Iliescu, candidatul Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), a fost ales din nou Președinte al României, învingându-l detașat în al doilea tur de scrutin pe candidatul [[Partidul România Mare|Partidului România Mare]] (PRM), [[Corneliu Vadim Tudor]]. Aceste alegeri prezidențiale au fost ultimele câștigate de [[Politică de stânga|stânga]] românească până în prezent. După acest moment, Adrian Năstase, până atunci secundul lui Iliescu, a preluat conducerea PDSR și, în urma mai multor fuziuni, în 2001, a redenumit partidul „Partidul Social Democrat” (PSD), prescurtat PSD, după fuziunea cu [[Partidul Social-Democrat Român]]. [[Partidul Democrat (România)|PD]]-ul condus de Traian Băsescu, un alt partid relevant de centru-stânga, a fost invitat la fuziune pentru a unifica toate forțele de stânga, dar Băsescu a refuzat.<ref>{{Citation |publisher=jurnalul.ro |language=Romanian |title=PDL -Decizia de auto-destructurare |url=https://jurnalul.ro/editorial/pdl-decizia-de-auto-destructurare-671814.html |access-date=2024-07-16 |archive-date=2024-09-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144916/https://jurnalul.ro/editorial/pdl-decizia-de-auto-destructurare-671814.html |dead-url=no }}</ref><ref>{{Citation |date=2001-02-12 |author1=Redacția |publisher=Ziarul de Iași - liderul presei ieșene |title=PDSR-ul se va strecura in Internationala Socialista prin portita deschisa de PSDR |url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/pdsr-ul-se-va-strecura-in-internationala-socialista-prin-portita-deschisa-de-psdr--1pqu.html |access-date=2024-07-16 |archive-date=2024-07-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20240705204243/https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/pdsr-ul-se-va-strecura-in-internationala-socialista-prin-portita-deschisa-de-psdr--1pqu.html |dead-url=no }}</ref><ref>{{Citation |date=2001-05-31 |author1=Dumitru, Catalin |publisher=Ziarul Curentul |title=PSDR si PDSR si-au propus sa atraga si PD in viitorul PSD |url=https://www.curentul.info/politic/psdr-si-pdsr-si-au-propus-sa-atraga-si-pd-in-viitorul-psd/ |access-date=2024-07-16 |archive-date=2024-09-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144951/https://www.curentul.info/politic/psdr-si-pdsr-si-au-propus-sa-atraga-si-pd-in-viitorul-psd/ |dead-url=no }}</ref> În această perioadă, PSD a început apropierea de [[Partidul Socialiștilor Europeni]] (PES), a doua forță ca importanță din [[Parlamentul European]], și s-a distanțat de istoria „tranziției politice” din anii '90. [[Guvernul Adrian Năstase|Guvernarea lui Adrian Năstase]] (2000-2004) a fost caracterizată de integrarea României în [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] și începutul procesului de integrare în [[Uniunea Europeană]]. În anul 2000, PDSR, împreună cu [[Partidul Conservator (România, 1991–2015)|Partidul Umanist Român]] (PUR), de orientare social-liberală, au constituit la 7 septembrie 2000 [[Polul Democrat-Social din România]]. Acest bloc electoral a câștigat [[Alegeri legislative în România, 2000|alegerile legislative din noiembrie 2000]]. Una dintre clauzele contractului politic dintre cele două partide a fost realizarea fuziunii dintre cele două partide [[Social-democrație|social-democrate]]. Astfel, în iunie 2001, a avut loc constituirea Partidului Social Democrat (PSD) din unificarea celor două partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Năstase a exprimat voința noii formațiuni de a reprezenta social-democrația modernă, dinamică, adaptată problemelor și priorităților actuale. În 2002, a fost publicat documentul „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, care propunea principalele direcții de acțiune pentru perioada post-tranziție. În februarie 2003, la reuniunea de la [[Snagov]], Năstase a subliniat refacerea unității social-democrate pe baze ideologice clare și neconflictuale, precum și concilierea între tradiția și modernitatea stângii democrate românești. Procesul de unificare și modernizare a stângii românești a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaționale, precum [[Internaționala Socialistă]] și [[Partidul Socialiștilor Europeni]]. În iunie 2005, PSD a devenit membru cu drepturi depline al Partidului Socialiștilor Europeni. PSD a dezvoltat relații consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene și a semnat acorduri de cooperare cu partide membre ale Internaționalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democrației în România. Cu toate acestea, supus unui proces de erodare inerent din cauza actului guvernării, PSD a intrat în opoziție după alegerile din noiembrie 2004. === În opoziție (2004–2008) === În decembrie 2004, deși [[Adrian Năstase]] era pe prima poziție în sondajele de opinie, a pierdut dramatic alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu, candidatul [[Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)|Alianței Dreptate și Adevăr]] (DA). La începutul anului 2005, Ion Iliescu a preluat temporar conducerea social-democraților pentru a organiza un Congres de alegeri a structurilor de conducere din PSD. Congresul din aprilie 2005 a desemnat noua conducere a partidului, iar Mircea Geoană a fost ales președinte. Geoană a exprimat dorința PSD de a-și consolida baza doctrinară și de a face o opoziție constructivă. A urmat o perioadă de repoziționări politice și structurale, orientate spre modernizare și o mai bună integrare în familia socialistă europeană. Unii lideri contestați, inclusiv cei anchetați de justiție, au părăsit partidul sau au fost îndepărtați din funcțiile deținute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat în funcția de președinte al PSD pe [[Mircea Geoană]], aducând la conducerea partidului o echipă tânără și dinamică, marcând sfârșitul perioadei de criză a partidului. Programul „România Socială” a încercat să ofere o viziune nouă, progresistă și europeană social-democrației române, precum și o alternativă la guvernarea de dreapta. === Referendumul pentru votul uninominal 2007 === La [[Referendumul pentru schimbarea sistemului de vot din România, 2007|referendumul pentru adoptarea unei legi electorale]] bazate pe scrutinul majoritar în [[Circumscripție electorală|circumscripții]] [[Vot uninominal|uninominale]] în două tururi, cerut de președintele Traian Băsescu, PSD și-a exprimat sprijinul deplin pentru formula propusă, deoarece proiectul de [[vot uninominal]] fusese promovat și susținut de PSD timp de peste trei ani. Președintele de onoare al PSD, [[Ion Iliescu]], s-a opus public votului uninominal și a îndemnat la boicotarea referendumului, argumentând că sistemul uninominal nu va curăța clasa politică și va împiedica accesul în Parlament al celor care nu pot finanța campaniile și va elimina orice formă de control sau responsabilizare a parlamentarilor între alegeri. Președintele PSD, [[Mircea Geoană]], a anunțat că social-democrații vor propune în perioada următoare un proiect de lege pentru a asigura un control strict asupra finanțării campaniilor electorale.<ref>{{cite web | first=D. | last=G. | title=PSD vrea o noua lege a finanțării partidelor politice | website=HotNewsRo | date=5 July 2008 | url=https://www.hotnews.ro/stiri-politic-3452043-psd-vrea-noua-lege-finantarii-partidelor-politice.htm | language=ro | access-date=17 October 2019 | archive-date=2019-10-17 | archive-url=https://web.archive.org/web/20191017040414/https://www.hotnews.ro/stiri-politic-3452043-psd-vrea-noua-lege-finantarii-partidelor-politice.htm | dead-url=no }}</ref> === Participarea la guvernare, 2008 === La [[Alegeri legislative în România, 2008|alegerile parlamentare din 2008]], PSD a participat într-o [[Alianța PSD+PC|alianță]] cu [[Partidul Conservator (România, 1991–2015)|Partidul Conservator]] (PC), obținând cu 3 mandate mai puțin decât primul partid clasat, [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL). În urma negocierilor post-electorale, s-a stabilit o coaliție de guvernare între [[Partidul Democrat Liberal (România)|PDL]] și [[Alianța PSD+PC]], care împreună dețineau 75% din totalul mandatelor Parlamentului României. === Ieșirea de la guvernare și alegerile prezidențiale din 2009 === După remanierea [[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministrului Administrației și Internelor]] de către premierul [[Emil Boc]], PSD a părăsit [[Guvernul Emil Boc (1)|Guvernul Emil Boc]] la 2 octombrie 2009. La [[Alegeri prezidențiale în România, 2009|alegerile prezidențiale din 2009]], Mircea Geoană a pierdut al doilea tur în fața lui Traian Băsescu (PDL), care a devenit astfel [[Președintele României|Președinte al României]] pentru a doua oară consecutiv. După pierderea alegerilor, la Congresul partidului din februarie 2010, Grupul Reformator de la Cluj (liderii PSD din Transilvania) l-a abandonat pe [[Mircea Geoană]] și s-a alăturat lui Victor Ponta. Astfel, Victor Ponta a devenit noul președinte al PSD și, bazându-se pe vechea alianță cu PNL și [[Crin Antonescu]] din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2009, a început negocierile pentru o ulterioară alianță în opoziție între cele două partide, alianța care avea să devină Uniunea Social-Liberală (USL). === Alianța politică USL (2011–2014) === La 6 februarie 2011, PSD a format [[Uniunea Social-Liberală]] (USL) împreună cu [[Alianța de Centru-Dreapta]] (ACD), alcătuită din [[Partidul Conservator (România, 1991–2015)|Partidul Conservator]] (PC) și [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] (PNL). USL a fost creată ca o alternativă la guvernările succesive Boc și Ungureanu și a devenit rapid cea mai puternică coaliție politică de la începutul anilor 2000, fiind cotată în sondaje cu peste 55-60% din voturile electoratului pentru alegerile locale și parlamentare din 2012. După demiterea [[Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu|Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu]] de către [[Parlamentul României|Parlament]], printr-o moțiune de cenzură depusă de USL, președintele [[Traian Băsescu]] l-a desemnat pe [[Victor Ponta]] să formeze un nou [[guvern]]. USL a câștigat detașat [[Alegeri locale în România, 2012|alegerile locale]] și [[Alegeri legislative în România, 2012|parlamentare din 2012]], iar Victor Ponta a fost reconfirmat în funcția de prim-ministru. În 2013, neînțelegerile din organizațiile locale ale USL au dus la destrămarea alianței. După ruperea USL, în contextul măsurilor social-democrate luate de [[Guvernul Victor Ponta (2)|Guvernul Ponta]] și al disputelor din PNL, PSD a obținut jumătate din mandatele de europarlamentari alocați României la alegerile din primăvara anului 2014. Deși forțele de dreapta (Alianța Creștin Liberală, ACL) au pierdut alegerile, au reușit să mobilizeze un electorat de dreapta pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului. La alegerile prezidențiale din 2014, Victor Ponta, candidatul PSD, a fost învins de [[Klaus Iohannis]], candidatul [[Alianța Creștin Liberală|Alianței Creștin Liberale]] (PNL-PDL) și primar al [[Sibiu]]lui. Deși Ponta a fost considerat mare favorit la începutul campaniei, Iohannis a câștigat alegerile. După [[Incendiul din clubul Colectiv|incendiul de la Clubul Colectiv]] din [[București]] și a [[Protestele din România din 2015|protestele de stradă]] care au urmat, Victor Ponta a demisionat din funcția de prim-ministru în 2015. La Congresul extraordinar al PSD din vara aceluiași an, Ponta i-a cedat funcția de președinte lui [[Liviu Dragnea]]. Sub conducerea lui Dragnea, PSD a devenit un jucător major în [[Alegeri locale în România, 2016|alegerile locale]] și [[Alegeri parlamentare în România, 2016|parlamentare din 2016]], obținând cele mai multe mandate de primari și președinți de consilii județene și 47% din voturile la alegerile parlamentare === La guvernare (2017–2019) === Împreună cu ALDE, condus de Călin Popescu-Tăriceanu, PSD a format trei guverne între 2017 și 2019: * '''Guvernul Sorin Grindeanu:''' Demis printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD, ceea ce a dus la excluziunea lui Victor Ponta din partid și aderarea sa la PRO România. * '''Guvernul Mihai Tudose:''' A demisionat după ce a pierdut susținerea conducerii PSD. * '''Guvernul Viorica Dăncilă:''' Demisă prin moțiune de cenzură în septembrie 2019. În urma tentativelor de modificare a Legilor justiției și a comunicării deficitare a măsurilor economice și sociale, PSD a fost criticat intens în mass-media și pe rețelele de socializare. Mitingurile de protest, în special violențele de la mitingul diasporei din 10 august 2018, au amplificat aceste critici, ducând la un minim istoric de voturi pentru PSD la alegerile europarlamentare din 2019.<ref>{{cite web |url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/rezultate-finale-alegeri-europarlamentare-2019-cum-arata-clasamentul-final-al-partidelor-politice-1139640 |title=Rezultate finale alegeri europarlamentare 2019. Cum arată clasamentul final al partidelor politice |website=digi24.ro |date=29 May 2020 |accessdate=2020-09-23 |archive-date=2024-09-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20240909145036/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/rezultate-finale-alegeri-europarlamentare-2019-cum-arata-clasamentul-final-al-partidelor-politice-1139640 |dead-url=no }}</ref> După această înfrângere, Liviu Dragnea, președintele PSD, a fost arestat și încarcerat la Penitenciarul Rahova. La Congresul din iunie 2019, [[Viorica Dăncilă]] a devenit noul președinte al PSD și candidatul partidului la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019. Deși nu era considerată o favorită, Dăncilă a obținut 23% din voturi în primul tur, consolidând a doua poziție a PSD în fața USR. În al doilea tur, a obținut 34% din voturi, dar a pierdut în fața lui Klaus Iohannis, candidatul PNL. După pierderea alegerilor, pe 26 noiembrie 2019, toată conducerea națională a PSD a demisionat, cu excepția președintelui executiv [[Eugen Teodorovici]]. Biroul Permanent Național al partidului a fost dizolvat, iar [[Marcel Ciolacu]], președinte al Camerei Deputaților, a fost ales președinte interimar al PSD. Ciolacu, împreună cu un Comitet de organizare, a fost însărcinat să pregătească Congresul PSD de alegeri din ianuarie-februarie 2020. === Guvernele Orban (PNL) și pandemia de COVID-19 (2019–2020) === La 4 noiembrie 2019, guvernul minoritar condus de [[Ludovic Orban]] a fost învestit. Pe 24 noiembrie 2019, Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale cu 34% față de 66% pentru Klaus Iohannis. În contextul alegerilor parlamentare anticipate planificate pentru iunie 2020, PSD a susținut moțiuni de cenzură împotriva guvernului Orban. La 5 februarie 2020, guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. Florin Cîțu a fost propus ca premier, dar a demisionat, iar pe 14 martie 2020, guvernul Orban 2 a fost învestit cu voturile parlamentarilor PSD, pe fondul [[Pandemia de COVID-19|pandemiei de COVID-19]]. Pe durata pandemiei, PSD a criticat acțiunile guvernului pentru gestionarea coronavirusului și a susținut [[Dezinformarea și controversele cu privire la vaccinul COVID-19|teorii ale conspirației]], minimizând existența virusului.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cum-alimenteaza-liderii-psd-teoria-conspiratiei-despre-covid-si-ce-reactie-are-publicul-lor-1331202|titlu=Cum alimentează liderii PSD teoria conspirației despre Covid și ce reacție are publicul lor|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2021-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20211024112845/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cum-alimenteaza-liderii-psd-teoria-conspiratiei-despre-covid-si-ce-reactie-are-publicul-lor-1331202|dead-url=no}}</ref> În toamna lui 2020, PSD a adus în prim-plan candidați pentru alegerile parlamentare, precum Alexandru Rafila.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/alegeri-parlamentare-2020/adrian-streinu-cercel-candideaza-la-senat-pe-listele-psd-el-va-fi-pe-locul-2-dupa-gabriela-firea-1386571|titlu=Adrian Streinu Cercel candidează la Senat pe listele PSD. El va fi pe locul 2, după Gabriela Firea|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144952/https://www.digi24.ro/fara-categorie/adrian-streinu-cercel-candideaza-la-senat-pe-listele-psd-el-va-fi-pe-locul-2-dupa-gabriela-firea-1386571|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/alegeri-parlamentare-2020/alexandru-rafila-s-a-inscris-in-psd-si-va-candida-pentru-un-loc-in-parlament-1385142|titlu=Alexandru Rafila s-a înscris în PSD și va candida pentru un loc în Parlament|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144948/https://www.digi24.ro/fara-categorie/alexandru-rafila-s-a-inscris-in-psd-si-va-candida-pentru-un-loc-in-parlament-1385142|dead-url=no}}</ref> PSD a câștigat alegerile parlamentare din 2020, dar nu a reușit să obțină majoritatea parlamentară, susținându-l pe [[Alexandru Rafila]] pentru funcția de prim-ministru.<ref>{{Citat web|url=https://alephnews.ro/guvern/cine-este-alexandru-rafila-propunerea-psd-pentru-functia-de-prim-ministru-a-facut-parte-din-guvernul-ponta/|titlu=Cine este Alexandru Rafila, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru. A făcut parte din Guvernul Ponta|publisher=Aleph News|date=2020-12-14|accessdate=2021-10-24|limbă=ro-RO|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144921/https://alephnews.ro/guvern/cine-este-alexandru-rafila-propunerea-psd-pentru-functia-de-prim-ministru-a-facut-parte-din-guvernul-ponta/|dead-url=no}}</ref> === În opoziție (2020–2021) === Guvernul Cîțu a fost învestit pe 21 decembrie 2020, cu sprijinul PNL, USR-PLUS și UDMR/RMDSZ, formând o majoritate parlamentară. PSD a rămas în opoziție, criticând măsurile guvernării și Planul Național de Reconstrucție și Reziliență. PSD a depus o moțiune de cenzură pe 24 iunie 2021, dar aceasta a eșuat.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-sanse-are-psd-sa-demita-guvernul-citu-motiunea-de-cenzura-dezbatuta-si-votata-marti-1577959|titlu=Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu a fost respinsă|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2021-06-29|archive-url=https://archive.today/20210629191304/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-sanse-are-psd-sa-demita-guvernul-citu-motiunea-de-cenzura-dezbatuta-si-votata-marti-1577959|dead-url=no}}</ref> În toamna lui 2021, după ce USR-PLUS a părăsit coaliția de guvernare, PSD a prezentat propria moțiune, care a obținut un număr record de 281 de voturi pentru, demitând astfel Guvernul Cîțu. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că PSD ar putea susține suspendarea președintelui Klaus Iohannis.<ref>{{Citat web|url=https://www.dw.com/ro/guvernul-c%C3%AE%C8%9Bu-a-fost-demis/a-59411878|nume=Welle (www.dw.com)|prenume=Deutsche|titlu=Guvernul Cîțu a fost demis {{!}} DW {{!}} 05.10.2021|publisher=DW.COM|accessdate=2021-10-24|limbă=ro-RO|archive-date=2021-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20211024112845/https://www.dw.com/ro/guvernul-c%C3%AE%C8%9Bu-a-fost-demis/a-59411878|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.realitatea.net/stiri/politica/marcel-ciolacu-presedintele-klaus-iohannis-ar-trebui-suspendat-din-functie_616f04954d6ab058136f4f72|nume=Realitatea.NET|titlu=Marcel Ciolacu: ,,Presedintele Klaus Iohannis ar trebui suspendat din functie|publisher=Realitatea.NET|date=2021-10-19|accessdate=2021-10-24|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144920/https://www.realitatea.net/stiri/politica/marcel-ciolacu-presedintele-klaus-iohannis-ar-trebui-suspendat-din-functie_616f04954d6ab058136f4f72|dead-url=no}}</ref> === Guvernele CNR === ==== Guvernul PSD-PNL-UDMR/RMDSZ (2021–2023) ==== După demiterea guvernului, PSD a susținut ideea alegerilor anticipate, dar pe 25 noiembrie 2021, o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și UDMR/RMDSZ a votat învestirea [[Guvernul Nicolae Ciucă|Guvernului Ciucă]], una dintre cele mai mari coaliții din [[România după 1989|istoria post-decembristă a României]]. Conform acordului, [[Nicolae Ciucă]] a fost prim-ministru până pe 25 mai 2023, iar PSD a preluat funcția de premier, Marcel Ciolacu devenind prim-ministru.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/parlamentul-se-intruneste-pentru-votul-de-investire-a-guvernului-nicolae-ciuca-1748869|titlu=Miniștrii Guvernului Nicolae Ciucă au depus jurământul la Cotroceni. Klaus Iohannis: A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2021-11-30|limbă=ro}}</ref> ==== Guvernul PSD-PNL (15 iunie 2023 – 23 decembrie 2024) ==== [[Guvernul Marcel Ciolacu (1)]], instalat la 15 iunie 2023 în urma rotativei dintre PSD și PNL, a fost marcat de încercarea de a menține stabilitatea într-un context economic dificil și politic tensionat. Marcel Ciolacu a preluat funcția de prim-ministru într-o perioadă cu inflație ridicată, deficit bugetar și nemulțumiri sociale crescânde. Cea mai importantă măsură a fost reforma fiscală din toamna lui 2023, prin care guvernul a crescut unele taxe și a redus cheltuielile publice, pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană. Aceste schimbări au stârnit proteste din partea profesorilor, medicilor și altor categorii, care au cerut salarii mai mari și condiții mai bune. Relația dintre PSD și PNL s-a deteriorat treptat, mai ales în contextul alegerilor din 2024, când cele două partide au candidat separat. Guvernul și-a încheiat activitatea la 23 decembrie 2024, odată cu încheierea [[Legislatura 2020–2024 a Parlamentului României|legislaturii 2020–2024 a Parlamentului României]] și organizarea alegerilor parlamentare. == Ideologie și platformă== Ca și omologii săi la nivel național din [[Partidul Socialiștilor Europeni]] (PES), are o viziune de [[centru-stânga]] și a fost descris ca guvernând ca centru-stânga,<ref>{{Cite web|url=https://www.g4media.ro/partidul-lui-dacian-ciolos-se-pozitioneaza-la-centru-stanga-e-prima-provocare-pentru-electoratul-clasic-al-psd.html|title=Partidul lui Dacian Cioloș se poziționează la centru-stânga. E prima provocare pentru electoratul clasic al PSD|date=31 March 2018|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-06-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20240611070719/https://www.g4media.ro/partidul-lui-dacian-ciolos-se-pozitioneaza-la-centru-stanga-e-prima-provocare-pentru-electoratul-clasic-al-psd.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.thenewfederalist.eu/top-30-partide-politice-din-romania|title=Top 30 partide politice din România|date=10 October 2021|accessdate=2024-09-09|archive-date=2020-11-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20201128045741/https://www.thenewfederalist.eu/top-30-partide-politice-din-romania|dead-url=no}}</ref> dar a fost descris și ca pragmatic,<ref name="Carmen Paun">{{cite news|title=Pragmatism is a winner for Romanian Left|url=https://www.politico.eu/article/pragmatism-is-a-winner-for-romanian-left-social-democrats-psd-corruption-scandal-liviu-dragnea-victor-ponta-elections/|first=Carmen|last=Păun|date=13 December 2016|work=Politico|access-date=16 February 2019}}</ref> datorită politicii sale [[Politici sincretice|sincretice]].<ref name="Carmen Paun" /><ref name="DUV">{{cite book|last1=Leiße|first1=Olaf|last2=Leiße|first2=Utta-Kristin|last3=Richter|first3=Alexander|title=Beitrittsbarometer Rumänien. Grundprobleme des Landes und Einstellungen rumänischer Jugendlicher auf dem Weg in die Europäische Union|publisher=Deutscher UniversitätsVerlag|location=Wiesbaden|orig-year=2004|year=2013|isbn=978-3322813206|chapter-url=https://books.google.com/books?id=tQYlBgAAQBAJ&q=PSD+links-&pg=PP1|chapter=3.3 ''Parteien und politische Entwicklung''|language=de|page=51|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-02-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20240223051504/https://books.google.com/books?id=tQYlBgAAQBAJ&q=PSD+links-&pg=PP1#v=snippet&q=PSD%20links-&f=false|dead-url=no}}</ref> PSD s-a format ca urmare a fuziunii [[Partidul Social-Democrat Român|Partidului Social-Democrat Român]] (PSDR), care avea o ideologie social-democrată internaționalistă, cu Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), a cărui guvernare era marcată de o combinație de [[social-democrație]], [[socialism democratic]], [[Mișcarea laburistă|laburism]], pragmatism, [[populism de stânga]], și naționalism.<ref>{{Cite web|url=http://www.regione.toscana.it/documents/10180/452241/partiti%20elezioni%20-%20Q50/9bd72f76-8f3b-4cd5-9931-5deeb1fc3154|title=Partiti, elezioni e mobilitazione politica nella romania post-comunista (1989-2000)|website=Regione Toscana}}</ref> Absorbția din 2003 a [[Partidul Socialist al Muncii]] (PSM) și a Partidului Socialist al Renașterii Naționale (PSRN) a condus la consolidarea componentei [[Naționalism de stânga|naționalismului de stânga]] în cadrul partidului.<ref>{{Cite web|url=http://adevarul.ro/news/politica/psd-fuzioneaza-psm-1_50abb4537c42d5a6637eeaa6/index.html|title=PSD fuzioneaza cu PSM|date=5 July 2003}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/tovarasii-string-rindurile-621604.html#selection-1123.0-1123.26|title=Tovarasii string rindurile > EVZ.ro|website=www.evz.ro|access-date=3 February 2022|archive-url=https://archive.today/20130705233635/http://www.evz.ro/detalii/stiri/tovarasii-string-rindurile-621604.html#selection-1123.0-1123.26|archive-date=5 July 2013|url-status=dead}}</ref> Până în 2021,<ref>{{cite web|url=https://www.politico.eu/article/romanias-rulers-take-euroskeptic-turn/|title=Romania's rulers take Euroskeptic turn|date=13 March 2019|last=Gurzu|first=Anca|website=Politico|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-07-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20190711035531/https://www.politico.eu/article/romanias-rulers-take-euroskeptic-turn/|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://europeelects.eu/european-union/romania/|title=Romania|date=17 May 2018|website=[[Europe Elects]]|access-date=17 October 2019|archive-date=2020-09-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20200910221151/https://europeelects.eu/romania/|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.nytimes.com/2018/12/30/world/europe/eu-presidency-romania.html|title=Romania, Fighting the E.U., Prepares to Lead It|date=30 December 2018|last=Gilet|first=Kit|website=The New York Times|access-date=17 October 2019}}</ref><ref name="Europa Nu">{{cite web|url=https://www.europa-nu.nl/id/vkw8cuqf4jqw/nieuws/friends_or_foes_romania_and_the_council|title=Friends or Foes? Romania and the Council Presidency|date=25 February 2019|last=Gherghina|first=Sergiu|website=Europa Nu|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-08-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20190808172115/https://www.europa-nu.nl/id/vkw8cuqf4jqw/nieuws/friends_or_foes_romania_and_the_council|dead-url=no}}</ref> spre deosebire de majoritatea membrilor PES din Europa de Vest și ca și alte partide social-democrate de centru-stânga similare din Europa Centrală și de Est [[Postcomunism|postcomunistă]], acesta a adoptat o viziune [[Euroscepticism|eurosceptică mai blândă]],<ref name="Gurzu 2019" /><ref name="The New York Times 2018" /><ref name="Europa Nu" /><ref>{{cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/val-de-atacuri-ale-lui-dragnea-la-adresa-ue-noi-nu-am-fost-colonisti-problema-e-ca-vin-peste-noi-1112298|title=Val de atacuri ale lui Dragnea la adresa UE: Noi nu am fost coloniști. Problema e că vin peste noi|date=12 April 2019|language=ro|website=Digi24|access-date=17 October 2019}}</ref> deși este neutru în ceea ce privește [[Integrare europeană|integrarea europeană]].<ref name="Europe Elects 2021">{{cite web|url=https://europeelects.eu/european-union/romania/|title=Romania|date=2021|website=[[Europe Elects]]|access-date=23 October 2021|archive-date=2020-09-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20200910221151/https://europeelects.eu/romania/|dead-url=no}}</ref> PSD a declarat că susține aderarea la UE și NATO.<ref name="inpolitics.ro">{{Cite web|url=https://inpolitics.ro/familia-politica-traditionala-sau-un-referendum-pentru-rebranduirea-psd-si-pnl_18440554.html|title=Familia (Politica) traditionala sau un referendum pentru rebranduirea PSD si PNL|date=30 September 2018|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150025/https://inpolitics.ro/familia-politica-traditionala-sau-un-referendum-pentru-rebranduirea-psd-si-pnl_18440554.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.bbc.co.uk/romanian/040130150104.shtml|title=BBC în limba română &#124; Forum &#124; //|website=www.bbc.co.uk|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150124/https://www.bbc.co.uk/romanian/040130150104.shtml|dead-url=no}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/10-ani-in-ue-ion-iliescu-succesul-ue-vital-pentru-reducerea-decalajelor-care-separa-romania-de-occident-641836|title=10 ani în UE &#124; Ion Iliescu: Succesul UE, vital pentru reducerea decalajelor care separă România de Occident|date=January 2017|website=www.digi24.ro|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150134/https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/10-ani-in-ue-ion-iliescu-succesul-ue-vital-pentru-reducerea-decalajelor-care-separa-romania-de-occident-641836|dead-url=no}}</ref> Partidul este mai conservator decât PES atunci când vine vorba de probleme sociale,<ref>{{Citat web|url=https://www.osw.waw.pl/en/publikacje/analyses/2016-12-14/social-democrats-triumph-romania|titlu=The Social Democrats’ triumph in Romania|publisher=OSW Centre for Eastern Studies|date=2016-12-14|accessdate=2024-09-09|limbă=en}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.romania-insider.com/senate-referendum-traditional-family|title=Romanian Senate adopts referendum for traditional family|date=12 September 2018|website=Romania Insider|access-date=23 October 2021|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909144412/https://www.romania-insider.com/senate-referendum-traditional-family|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://ziaristii.com/psd-aduce-artileria-grea-biserica-ortodoxa-e-aruncata-lupta-electorala-cu-nicio-luna-inaintea-alegerilor-prelatii-publica-un-decalog-pentru-enoriasi/|title=PSD aduce artileria grea: Biserica Ortodoxă e aruncată în lupta electorală. 'Decalog' pentru enoriașii alegători|date=10 November 2020|language=ro|website=Ziaristii|access-date=23 October 2021|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150009/https://ziaristii.com/psd-aduce-artileria-grea-biserica-ortodoxa-e-aruncata-lupta-electorala-cu-nicio-luna-inaintea-alegerilor-prelatii-publica-un-decalog-pentru-enoriasi/|dead-url=no}}</ref> reflectând perspectiva social-conservatoare a țării,<ref>{{cite web|url=http://www.politico.eu/article/romania-gay-marriage-turns-illiberal-with-moves-against/|title=Romania 'turns illiberal' with moves against gay marriage|date=6 October 2017|last=Ciobanu|first=Claudia|website=Politico|access-date=23 October 2021|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150008/https://www.politico.eu/article/romania-gay-marriage-turns-illiberal-with-moves-against/|dead-url=no}}</ref> inclusiv în omologul său de [[centru-dreapta]], [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal]] (PNL).<ref>{{Citat web|url=https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/|titlu=Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe|accessdate=2019-10-17|archive-date=2019-09-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20190912232212/https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/|dead-url=no}}</ref> A fost descris ca un partid [[Naționalism de stânga|social-democrat naționalist de stânga]]<ref name="DUV" /><ref>{{cite news|title=Rumänien führt 'Steuer gegen Gier' ein|url=https://www.dw.com/de/rum%C3%A4nien-f%C3%BChrt-steuer-gegen-gier-ein/a-46837523|date=22 December 2018|work=[[Deutsche Welle]]|access-date=18 February 2019|archive-date=2019-03-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20190320215134/https://www.dw.com/de/rum%C3%A4nien-f%C3%BChrt-steuer-gegen-gier-ein/a-46837523|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.diepresse.com/5552116/rumaenien-startet-eu-ratsvorsitz-mit-neuer-attacke-gegen-justizsystem|nume=Um 10:23|prenume=28 12 2018|titlu=Rumänien startet EU-Ratsvorsitz mit neuer Attacke gegen Justizsystem|publisher=Die Presse|date=2018-12-28|accessdate=2024-09-09|limbă=de}}</ref> și [[Populism de stânga|populist de stânga]].<ref name="Bossart Bossart 2018">{{cite news|title=Rumäniens Justiz im Belagerungszustand|url=https://www.nzz.ch/international/rumaeniens-justiz-im-belagerungszustand-ld.1357693|first1=Marco Kauffmann|last1=Bossart|newspaper=[[Neue Zürcher Zeitung]]|date=21 February 2018|language=de|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20190520074548/https://www.nzz.ch/international/rumaeniens-justiz-im-belagerungszustand-ld.1357693|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.publik-forum.de/publik-forum-05-2017/der-stille-anfuehrer|nume=gmbh|prenume=Patrick Klimesch for gimas|titlu=Der stille Anführer|publisher=www.publik-forum.de|accessdate=2024-09-09|limbă=deutschland|archive-date=2021-12-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20211229221007/https://www.publik-forum.de/Publik-Forum-05-2017/der-stille-anfuehrer|dead-url=no}}</ref><ref name="DUV1">{{cite book|last1=Beichelt|first1=Timm|title=Demokratische Konsolidierung im postsozialistischen Europa: Die Rolle der politischen Institutionen|publisher=Springer-Verlag|orig-year=2001|year=2013|isbn=978-3322813206|chapter-url=https://books.google.com/books?id=-1byBQAAQBAJ&q=linkspopulistisch+rum%C3%A4nien&pg=PA299|chapter=6.1.1 ''Strukturelle Kontextbindungen''|language=de|page=299|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150042/https://books.google.com/books?id=-1byBQAAQBAJ&q=linkspopulistisch+rum%C3%A4nien&pg=PA299#v=snippet&q=linkspopulistisch%20rum%C3%A4nien&f=false|dead-url=no}}</ref><ref name="auto1">{{Citat web|url=https://www.opendemocracy.net/en/can-europe-make-it/romania-social-democratic-anomaly-in-eastern-europe/|titlu=Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe?}}</ref><ref>{{cite web|url=http://business-review.eu/br-exclusive/money-to-spend-only-for-wages-and-pensions-romanias-public-social-spending-reached-a-dangerous-zone-above-60-pct-of-total-budget-limiting-the-room-for-response-in-case-of-economic-downturn-171364|title=BR Analysis. Money to spend only on wages and pensions? Romania's social spending enters danger zone above 60 pct of total budget, limiting room for response in case of economic downturn|date=30 May 2018|last=Melenciuc|first=Sorin|website=Business Review|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-02-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20190222042033/http://business-review.eu/br-exclusive/money-to-spend-only-for-wages-and-pensions-romanias-public-social-spending-reached-a-dangerous-zone-above-60-pct-of-total-budget-limiting-the-room-for-response-in-case-of-economic-downturn-171364|dead-url=no}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.romania-insider.com/2018-budget-romania-increase-spending-2018|title=2018 budget: Romania's Govt. plans to increase spending by 12% next year|date=4 December 2017|website=Romania Insider|access-date=17 October 2019|archive-date=2019-02-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20190222042018/https://www.romania-insider.com/2018-budget-romania-increase-spending-2018|dead-url=no}}</ref> Partidul a fost descris ca având o retorică și politici economice de [[centru-stânga]], fiind în același timp mai conservator în chestiuni personale și etice. Potrivit lui Florin Poenaru, „mișcarea condusă de Ion Iliescu a fost de la bun început partidul capitaliștilor locali și nu al proletariatului industrial. ... PSD a fost partidul care a agregat interesele capitaliștilor autohtoni, dar a cărui bază electorală a fost fostul proletariat industrial.”<ref name="auto">{{Citation|last=Poenaru|first=Florin|title=Locuri comune: clasă, anticomunism, stânga|date=2017|url=https://books.google.com/books?id=obWJswEACAAJ|publisher=Tact|language=ro|isbn=978-606-8437-84-2|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150135/https://books.google.com/books?id=obWJswEACAAJ|dead-url=no}}</ref> Poenaru afirmă că PSD nu a spus niciodată nu agendei [[Neoliberalism|neoliberale]], ci a aplicat-o destul de lent.<ref name="auto"/> [[Andrei Pleșu]] a declarat la un moment dat că principalele partide românești [[Postcomunism|postcomuniste]] nu acționează în funcție de vreo ideologie sau doctrină.<ref>{{Citat web|url=https://revista22.ro/supliment/22-plus-nr-301-orice-doctrin259-devine-periculoas259-cand-se-transform259-in-ideologie|titlu=22 PLUS, nr. 301: „Orice doctrină devine periculoasă când se transformă în ideologie“ {{!}} Revista 22|publisher=revista22.ro|date=2010-08-31|accessdate=2024-09-09|limbă=en}}</ref> Analistul politic Radu Magdin a declarat că PSD este „un partid catch-all: valorile sale sunt conservatoare, politica sa economică este liberală și are o retorică socială, de stânga, atunci când vine vorba de politici publice”. Un exemplu este apelul lor atât pentru reducerea impozitelor, cât și pentru creșterea pensiilor și salariilor în 2016.<ref>{{Citat web|url=https://www.politico.eu/article/pragmatism-is-a-winner-for-romanian-left-social-democrats-psd-corruption-scandal-liviu-dragnea-victor-ponta-elections/|titlu=Pragmatism is a winner for Romanian Left|publisher=POLITICO|date=2016-12-12|accessdate=2024-09-09|limbă=en-GB}}</ref> Perspectiva sa mai conservatoare se datorează naturii social-conservatoare a țărilor [[Postcomunism|postcomuniste]] și a fost adoptată atât de centru-stânga (PSD), cât și de [[centru-dreapta]] ([[Partidul Național Liberal (România)|PNL]]).<ref>{{Cite web|url=https://www.mediafax.ro/politic/ion-cristoiu-iohannis-a-impus-o-atitudine-de-ura-fata-de-biserica-pentru-a-castiga-din-electoratul-usrplus-19764059|title=Ion Cristoiu: Iohannis a impus o atitudine de ură față de Biserică pentru a câștiga din electoratul USRPLUS|website=Mediafax.ro|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150516/https://www.mediafax.ro/politic/ion-cristoiu-iohannis-a-impus-o-atitudine-de-ura-fata-de-biserica-pentru-a-castiga-din-electoratul-usrplus-19764059|dead-url=no}}</ref> Pentru Cornel Ban, profesor asistent de relații internaționale la Pardee School of Boston University, PSD este o anomalie în Europa de Est prin faptul că a fost un teren de joacă ideal pentru partidele [[Populism de dreapta|populiste de dreapta]], dar a văzut [[Politică de stânga|stânga politică]] câștigând în mod obișnuit; acest lucru s-a datorat în parte faptului că [[dreapta politică]] și [[extrema dreaptă]] au fost la guvernare, inclusiv la nivel local, în timpul decăderilor postcomuniste care au rămas în mintea multor alegători.<ref name="auto1"/> Jurnalistul Jean-Baptiste Chastand a declarat că guvernul [[Europenism|pro-european]] condus de PSD în România a luat o turnură [[Conservatorism național|conservatoare națională]].<ref>{{cite news|title=La Roumanie sur la voie de la Hongrie et de la Pologne|url=https://www.lemonde.fr/international/article/2018/12/31/la-roumanie-sur-la-voie-de-la-hongrie-et-de-la-pologne_5403800_3210.html|newspaper=Le Monde.fr|date=31 December 2018|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150516/https://www.lemonde.fr/international/article/2018/12/31/la-roumanie-sur-la-voie-de-la-hongrie-et-de-la-pologne_5403800_3210.html|dead-url=no}}</ref> Istoricul [[Ioan Stanomir]] a declarat că PSD este un partid conservator, care nu are nimic de-a face cu stânga,<ref>{{cite news|title=Ioan Stanomir : " La Roumanie a un grand problème d'amnésie "|url=https://www.la-croix.com/Monde/Europe/Ioan-Stanomir-La-Roumanie-grand-probleme-damnesie-2017-03-09-1200830689|newspaper=La Croix|date=9 March 2017|access-date=2024-09-09|archive-date=2023-04-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20230409115135/https://www.la-croix.com/Monde/Europe/Ioan-Stanomir-La-Roumanie-grand-probleme-damnesie-2017-03-09-1200830689|dead-url=no}}</ref> în timp ce jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob a descris partidul ca fiind [[Conservatorism progresist|progresist-conservator]].<ref>{{Citat web|url=https://inpolitics.ro/familia-politica-traditionala-sau-un-referendum-pentru-rebranduirea-psd-si-pnl_18440554.html|nume=|prenume=|titlu=Familia (politica) traditionala sau un referendum pentru rebranduirea PSD si PNL|publisher=inPolitics.ro|date=2018-09-30|accessdate=2024-09-09|nume2=|nume3=|nume4=|nume5=|prenume3=|prenume5=|limbă=ro-RO|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150025/https://inpolitics.ro/familia-politica-traditionala-sau-un-referendum-pentru-rebranduirea-psd-si-pnl_18440554.html|dead-url=no}}</ref> De asemenea, PSD s-a [[Opoziție la imigrație|opus]] cotelor obligatorii de [[Criza refugiaților în Europa|refugiați]].<ref>{{Cite web|url=https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/sef-psd-diaspora-nu-trebuie-sa-primim-refugiati-436253|title=Șef PSD Diaspora: Nu trebuie să primim refugiați|date=9 September 2015|website=www.digi24.ro}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.rfi.ro/politica-81133-ana-birchall-psd-cotele-obligatorii-de-distribuire-imigrantilor-ar-fi-o-mare-greseala|title=Ana Birchall (PSD): Cotele obligatorii de distribuire a imigranților ar fi o mare greșeală|date=8 September 2015}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.rfi.ro/politica-81133-ana-birchall-psd-cotele-obligatorii-de-distribuire-imigrantilor-ar-fi-o-mare-greseala }}</ref><ref>{{Cite web|url=https://ziare.com/liviu-dragnea/psd/dragnea-parca-nu-as-vrea-sa-vad-mii-de-imigranti-pe-strazile-bucurestiului-1381289|title=Dragnea: Parca nu as vrea sa vad mii de imigranti pe strazile Bucurestiului|website=Ziare.com}}</ref> Jurnalistul Daniel Mihăilescu a etichetat partidul ca fiind [[Populism de dreapta|național populist]].<ref>{{Cite web|url=https://www.diepresse.com/5552116/rumaenien-startet-eu-ratsvorsitz-mit-neuer-attacke-gegen-justizsystem|title=Rumänien startet EU-Ratsvorsitz mit neuer Attacke gegen Justizsystem|date=27 December 2018|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150523/https://www.diepresse.com/5552116/rumaenien-startet-eu-ratsvorsitz-mit-neuer-attacke-gegen-justizsystem|dead-url=no}}</ref> [[Deutsche Welle]] a declarat că, spre deosebire de majoritatea partidelor social-democrate europene, PSD este împotriva [[Progresism|progresismului social]] și este puternic conservator.<ref>{{cite web|url=https://www.dw.com/ro/ciolacu-%C3%AEntre-patriotismul-economic-%C8%99i-ajutorul-divin/a-65904409|title=Ciolacu între "patriotismul economic" și "ajutorul divin" – DW – 13.06.2023|website=[[Deutsche Welle]]|accessdate=2024-09-09|archive-date=2023-11-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20231124102753/https://www.dw.com/ro/ciolacu-%C3%AEntre-patriotismul-economic-%C8%99i-ajutorul-divin/a-65904409|dead-url=no}}</ref> Jurnalistul și filozoful [[Andrei Cornea]] a mai afirmat că PSD nu este un partid social-democrat, ci unul patrimonial-conservator, structurat în jurul vasalității și clientelismului, al cărui bazin electoral esențial este format dintr-un popor sărac, ignorant și mai ales lipsit de conștiință civică.<ref>{{cite web|url=https://revista22.ro/opinii/andrei-cornea/este-psd-un-partid-social-democrat|title=Este PSD un partid social-democrat? &#124; Revista 22|date=4 April 2017|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-03-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20240326223441/https://revista22.ro/opinii/andrei-cornea/este-psd-un-partid-social-democrat|dead-url=no}}</ref> PSD are și facțiuni [[Naționalism etnic|etno-naționaliste]].<ref>{{cite web|url=https://emerging-europe.com/from-the-editor/romanias-wake-up-call/|title=What's behind the sudden rise of a far-right party in Romania?|date=8 December 2020|accessdate=2024-09-09|archive-date=2021-05-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20210518055533/https://emerging-europe.com/from-the-editor/romanias-wake-up-call/|dead-url=no}}</ref> Sub conducerea lui Dragnea, PSD a fost descris ca [[Populism de dreapta|național-populist]] și [[Suveranism|suveranist]].<ref>{{cite news|title=PSD se înscrie între populiștii suveraniști europeni. De la vorbele din discurs la faptele transpuse în legi|url=https://romania.europalibera.org/a/psd-se-inscrie-in-randul-populistilor-europeni-de-la-vorbele-din-discurs-la-faptele-transpuse-in-legi/29941786.html|first1=Adelina|last1=Rădulescu|newspaper=Europa Liberă România|date=15 May 2019|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-07-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20240707122156/https://romania.europalibera.org/a/psd-se-inscrie-in-randul-populistilor-europeni-de-la-vorbele-din-discurs-la-faptele-transpuse-in-legi/29941786.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citation|last=Alexe|first=Dan|title=De ce nu este PSD un partid de stânga (VIDEO)|date=2018-08-06|url=https://moldova.europalibera.org/a/de-ce-nu-este-psd-un-partid-de-st%C3%A2nga/29414714.html|work=Radio Europa Liberă|language=ro|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-07-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20240707132206/https://moldova.europalibera.org/a/de-ce-nu-este-psd-un-partid-de-st%C3%A2nga/29414714.html|dead-url=no}}</ref> În ceea ce privește [[Drepturi LGBT în România|drepturile LGBT]], în general, PSD se opune recunoașterii [[Căsătorii între persoane de același sex în România|căsătoriilor și parteneriatelor civile între persoane de același sex]]. Cu toate acestea, în 2018, președintele PSD de atunci, [[Liviu Dragnea]], a dat de înțeles că PSD ar putea susține recunoașterea [[Parteneriat civil|parteneriatului civil]].<ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/dragnea-vrea-sa-lanseze-o-dezbatere-despre-legiferarea-parteneriatului-civil-e-o-minoritate-pe-care-nu-ne-putem-face-ca-nu-o-vedem-sau-ca-nu-exista-383480|titlu=Dragnea vrea să lanseze o dezbatere despre legiferarea parteneriatului civil: E o minoritate pe care nu ne putem face că nu o vedem sau că nu există - HotNews.ro|date=2018-03-26|accessdate=2024-09-09|limbă=ro-RO|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150524/https://hotnews.ro/dragnea-vrea-sa-lanseze-o-dezbatere-despre-legiferarea-parteneriatului-civil-e-o-minoritate-pe-care-nu-ne-putem-face-ca-nu-o-vedem-sau-ca-nu-exista-383480|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/politic/dragnea-despre-proiectul-legii-pentru-parteneriatul-civil-eventual-facem-referendum.html|titlu=Dragnea, despre proiectul Legii pentru parteneriatul civil. ”Eventual facem referendum”|publisher=Știrile ProTV|accessdate=2024-09-09|limbă=ro|archive-date=2024-06-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20240604011235/https://stirileprotv.ro/stiri/politic/dragnea-despre-proiectul-legii-pentru-parteneriatul-civil-eventual-facem-referendum.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citation|title=Liviu Dragnea: parteneriatul civil între persoanele de același sex trebuie legiferat în România|url=https://moldova.europalibera.org/a/29213280.html|work=Radio Europa Liberă|language=ro|access-date=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150523/https://moldova.europalibera.org/a/29213280.html|dead-url=no}}</ref> De asemenea, în ianuarie 2001, guvernul dominat de PSD, [[Adrian Năstase]], a fost cel care a adoptat Ordonanța de urgență nr. 89/2001,<ref>{{Citat web|url=https://lege5.ro/Gratuit/gmzdanrr/ordonanta-de-urgenta-nr-89-2001-pentru-modificarea-si-completarea-unor-dispozitii-din-codul-penal-referitoare-la-infractiuni-privind-viata-sexuala|titlu=Ordonanța de urgență nr. 89/2001 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni privind viața sexuală - Lege5.ro|publisher=web.archive.org|date=2018-12-20|accessdate=2024-09-09|archive-date=2018-12-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20181220205108/https://lege5.ro/Gratuit/gmzdanrr/ordonanta-de-urgenta-nr-89-2001-pentru-modificarea-si-completarea-unor-dispozitii-din-codul-penal-referitoare-la-infractiuni-privind-viata-sexuala|dead-url=unfit}}</ref> care a eliminat art. 200 din Codul Penal și a adaptat alte articole care se refereau la infracțiunile sexuale pentru a evita tratamentul discriminatoriu al infractorilor, legalizând astfel relațiile între persoane de același sex.<ref>{{Citation|last=Coleman|first=Edmond J.|title=Sexuality and Gender in Postcommunist Eastern Europe and Russia|date=2014-05-22|url=https://books.google.com/books?id=-3ihAwAAQBAJ&q=lgbt+rights+in+romania&pg=PA58|publisher=Routledge|language=en|isbn=978-1-317-95559-7|access-date=2024-09-09|last2=Sandfort|first2=Theo|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150526/https://books.google.com/books?id=-3ihAwAAQBAJ&q=lgbt+rights+in+romania&pg=PA58#v=snippet&q=lgbt%20rights%20in%20romania&f=false|dead-url=no}}</ref> Această ordonanță a intrat în vigoare în ianuarie 2002, după ce președintele [[Ion Iliescu]] (fondatorul PSD) a semnat noua lege.<ref>{{Citat web |url=http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr3-4-2011/02-VAndreescu.pdf |accessdate=2024-09-09 |titlu=copie arhivă |archive-date=2018-12-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181221081516/http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr3-4-2011/02-VAndreescu.pdf |dead-url=no }}</ref> Cu toate acestea, actualul președinte al social-democraților, [[Marcel Ciolacu]], este un adversar puternic al recunoașterii căsătoriei și parteneriatului civil între persoane de același sex.<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/marcel-ciolacu-despre-decizia-cedo-referitoare-la-parteneriatul-civil-nu-este-pregatita-societatea-romaneasca-europa-fm.html|nume=Redacția|titlu=Marcel Ciolacu, despre decizia CEDO referitoare la parteneriatul civil: Nu este pregătită societatea românească - Europa FM|publisher=G4Media.ro|date=2023-11-23|accessdate=2024-09-09|limbă=ro-RO|archive-date=2024-07-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20240724181552/https://www.g4media.ro/marcel-ciolacu-despre-decizia-cedo-referitoare-la-parteneriatul-civil-nu-este-pregatita-societatea-romaneasca-europa-fm.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.news.ro/social/ciolacu-despre-decizia-cedo-referitoare-la-parteneriatul-civil-intre-persoane-de-acelasi-sex-societatea-romaneasca-inca-nu-e-pregatita-nu-este-nici-prima-nici-ultima-care-condamna-1922400623002023111921396670|titlu=Ciolacu, despre decizia CEDO referitoare la parteneriatul civil între persoane de același sex: Societatea românească încă nu e pregătită. Nu este nici prima, nici ultima care condamnă|publisher=News.ro|date=2023-11-23|accessdate=2024-09-09|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150523/https://www.news.ro/social/ciolacu-despre-decizia-cedo-referitoare-la-parteneriatul-civil-intre-persoane-de-acelasi-sex-societatea-romaneasca-inca-nu-e-pregatita-nu-este-nici-prima-nici-ultima-care-condamna-1922400623002023111921396670|dead-url=no}}</ref> Partidul are legături puternice cu [[Biserica Ortodoxă Română]] (BOR), reflectând [[Conservatorism social|conservatorismul social]] al partidului.<ref>{{Citat web|url=https://www.revista22.ro/biserica-ortodoxa-romana-agent-electoral-al-psd-decaderea-morala-a-bisericii-conduse-de-patriarhul-daniel-50016.html|titlu=Biserica Ortodoxa Romana, AGENT ELECTORAL AL PSD. Decaderea morala a bisericii conduse de Patriarhul Daniel|publisher=web.archive.org|date=2018-09-09|accessdate=2024-09-09|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909150510/https://www.revista22.ro/biserica-ortodoxa-romana-agent-electoral-al-psd-decaderea-morala-a-bisericii-conduse-de-patriarhul-daniel-50016.html|dead-url=unfit}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.gandul.info/stiri/alianta-bor-psd-operatiunea-bani-si-imobile-pentru-biserica-contra-voturi-pro-ponta-13532077|titlu=ALIANȚA BOR - PSD. Operațiunea bani și imobile pentru Biserică contra voturi pro Ponta|accessdate=2024-09-09|archive-date=2020-01-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20200114105808/https://www.gandul.info/stiri/alianta-bor-psd-operatiunea-bani-si-imobile-pentru-biserica-contra-voturi-pro-ponta-13532077|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/stiri/politica/biserica-ortodoxa-se-implica-in-campania-electorala-mitropolitul-ardealului-indeamna-enoriasii-sa-voteze-doar-cu-psd-sau-alde-video-169763.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Biserica Ortodoxă se implică în campania electorală: Mitropolitul Ardealului îndeamnă enoriașii să voteze doar cu PSD sau ALDE (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2016-12-01|accessdate=2024-09-09|limbă=ro|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909150527/https://www.b1tv.ro/stiri/politica/biserica-ortodoxa-se-implica-in-campania-electorala-mitropolitul-ardealului-indeamna-enoriasii-sa-voteze-doar-cu-psd-sau-alde-video-169763.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/politic/dragnea-despre-impozitarea-veniturilor-bisericii-nu-sustin-cel-putin-sa-le-ajutam-sa-existe-gandul-sfantul-profit-al-bisericii-ortodoxe-ce-excedent-au-declarat-la-finante-eparhiile-bor-16587028|titlu=Dragnea, despre impozitarea veniturilor Bisericii: Nu susțin; Cel puțin să le ajutăm să existe/ Gândul: Sfântul profit al Bisericii Ortodoxe. Ce excedent au declarat la Finanțe eparhiile BOR|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2024-09-09|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://ziare.com/gabriela-firea/primar-bucuresti/firea-da-inca-10-milioane-de-lei-pentru-catedrala-mantuirii-neamului-vezi-de-unde-se-iau-bani-la-rectificarea-bugetara-si-unde-se-duc-1522309|titlu=Firea da inca 10 milioane de lei pentru Catedrala Mantuirii Neamului: Vezi de unde se iau bani la rectificarea bugetara si unde se duc|publisher=Ziare.com|accessdate=2024-09-09|limbă=ro|archive-date=2022-12-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20221221235914/https://ziare.com/gabriela-firea/primar-bucuresti/firea-da-inca-10-milioane-de-lei-pentru-catedrala-mantuirii-neamului-vezi-de-unde-se-iau-bani-la-rectificarea-bugetara-si-unde-se-duc-1522309|dead-url=no}}</ref> == Simbolistică == [[Fișier:Sigla-veche-psd.jpg|thumb|right|100px|Vechea siglă a PSD (folosită înainte de 2006)]] [[Fișier:Partidul Social Democrat logo.svg|thumb|right|100px|| Actuala siglă a PSD (2006-prezent)]] Semnul electoral al Partidului Social Democrat (PSD) este reprezentat de trei boboci de trandafir cu tulpinile intersectându-se la bază, inscripționat cu acronimul PSD pe un fundal roșu. Trandafirul simbolizează social-democrația, fiind un emblema comună pentru partidele de acest tip din Europa. În România, acest simbol a fost folosit anterior de [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat]] (PD), care a avut legături cu Internaționala Socialistă.<ref>{{Citat web|url=https://www.psd.ro/valorile-noastre/|titlu=Valorile noastre|publisher=Partidul Social Democrat - PSD|accessdate=2024-09-09}}</ref> În [[2006]], PSD a adoptat o versiune simplificată a siglei, constând dintr-un pătrat roșu cu inițialele partidului scrise în alb. Partidul a schimbat culorile de la albastru și alb la roșu și alb, subliniind astfel apartenența sa la Partidul Socialiștilor Europeni. De-a lungul timpului, PSD a folosit diverse motto-uri, cum ar fi: * „PSD - Un nou capitol” (2005-2006) * „Pe primul loc oamenii” (2006-2016) * „Mândri că suntem români” și „Președintele care unește” (2014) * „Îndrăznește să crezi în România” (2016) * „Alături de fiecare român” (2019) Speculațiile privind modificarea siglei PSD s-au dovedit nefondate, fiind adesea generate de confuzii cu logoul Programului Managerilor de Campanie sau mascotele folosite la evenimente. == Fuziuni și desprinderi == ''Frontul Democrat al Salvării Naționale'' (FDSN) s-a format în martie 1992, prin desprinderea unei aripi majoritare din [[Frontul Salvării Naționale|FSN]], condusă de [[Ion Iliescu]].<ref name=":0" /> În iulie 1993, FDSN a fuzionat cu [[Partidul Republican (România)|Partidul Republican]], Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic Român, devenind ''Partidul Democrației Sociale din România'' (PDSR).<ref name=":0" /> Un an mai târziu, în 1994, PDSR a absorbit [[Partidul Solidarității Sociale]] (PSS), înființat de [[Miron Mitrea]].<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/news/politica/hrebenciuc-mitrea-ascunde-fustele-sotiei-e-proiect-esuat-psd-1_50ad52547c42d5a66392ee8f/index.html|accessdate=26 June 2011|publisher=[[Adevărul]]|data-publicării=27 January 2009|language=ro|titlu=Hrebenciuc: Mitrea se ascunde după fustele soției și e un proiect eșuat în PSD}}</ref> În 1999, PDSR a continuat să se extindă prin fuziuni, asimilând Partidul Protecției Sociale (PPS)<ref name=":0">{{Citat web|url=http://www.mesagerul.ro/2010/02/20/social-democratia-de-la-ion-iliescu-la-mircea-geoana-si-victor-ponta|accessdate=22 June 2011|publisher=Mesagerul.ro|first=Alin|last=Cordos|publication-date=20 February 2010|titlu=Social-democrația de la Ion Iliescu la Mircea Geoană și Victor Ponta|language=ro|archive-date=2018-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180909184906/http://www.mesagerul.ro/2010/02/20/social-democratia-de-la-ion-iliescu-la-mircea-geoana-si-victor-ponta|dead-url=no}}</ref> în iulie și Partidul Național al Automobiliștilor în august.<ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/pdsr-inghite-azi-partidul-automobilistilor-573369.html|accessdate=22 June 2011|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|data-publicării=12 March 1999|language=ro|titlu=PDSR înghite azi Partidul Automobiliștilor}}</ref><ref name="Iasi">{{cite web | website=[[Ziarul de Iași]] | title=Protocol PDSR - Partidul Automobilistilor | url=https://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/protocol-pdsr-partidul-automobilistilor~nie0s | language=ro | date=8 July 1998 | access-date=17 October 2019 | archive-date=2024-09-09 | archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152125/https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/protocol-pdsr-partidul-automobilistilor--e0s.html | dead-url=no }}</ref> Pe 16 iunie 2001, PDSR a fuzionat cu [[Partidul Social-Democrat Român]] (PSDR), formând ''Partidul Social Democrat'' (PSD).<ref name=":0" /><ref name="AMOSNews Agentie Independenta de Presa | Agenția AMOS News 2003">{{cite web | author=oanagr@kappa.ro | title=Astăzi se împlinesc 2 ani de la crearea PSD | website=AMOSNews Agentie Independenta de Presa &#124; Agenția AMOS News | date=16 June 2003 | url=https://www.amosnews.ro/arhiva/astazi-se-implinesc-2-ani-crearea-psd-16-06-2003 | language=ro | access-date=17 October 2019 | archive-date=2024-09-09 | archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152122/https://www.amosnews.ro/arhiva/astazi-se-implinesc-2-ani-crearea-psd-16-06-2003 | dead-url=no }}</ref> În iulie 2003, PSD a absorbit [[Partidul Socialist al Muncii]] (PSM), fondat de [[Ilie Verdeț]], și [[Partidul Socialist al Renașterii Naționale]] (PSRN), desprins din [[Partidul România Mare]] (PRM) și condus de [[Ion Radu]].<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/news/politica/psd-fuzioneaza-psm-1_50abb4537c42d5a6637eeaa6/index.html|accessdate=21 June 2011|publisher=[[Adevărul]]|data-publicării=5 July 2003|language=ro|titlu=PSD fuzionează cu PSM|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152123/https://adevarul.ro/politica/psd-fuzioneaza-cu-psm-665206.html|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/tovarasii-string-rindurile-621604.html|accessdate=21 June 2011|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|data-publicării=10 July 2003|language=ro|titlu=Tovarășii strîng rîndurile}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/psd-absoarbe-psm-si-psrn-621420.html|accessdate=21 June 2011|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|date=8 July 2003|language=ro|titlu=PSD absoarbe PSM și PSRN}}</ref> === Partide desprinse din PSD === * [[1997]] - [[Alianța pentru România]] (ApR) * [[2010]] - [[Uniunea Națională pentru Progresul României]] (UNPR) * [[23 aprilie]] [[2015]] - [[Partidul România Unită]] (PRU) * [[3 septembrie]] [[2017]] - [[PRO România]] (PRO) * [[19 septembrie]] [[2021]] - [[Alianța pentru Patrie]] (PAINE/ApP) == Structura și organizarea PSD== === Structura Centrală === ''Președintele'' Partidului Social Democrat (PSD) conduce activitatea generală a partidului și răspunde în fața Congresului. Acesta este ales pentru un mandat de 4 ani prin vot secret și reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și alte organizații.<ref>{{Citat web|url=https://www.psd.ro/structura-si-organizatii/consiliul-politic-national/|titlu=Consiliul Politic Național|publisher=Partidul Social Democrat - PSD|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152128/https://www.psd.ro/structura-si-organizatii/consiliul-politic-national/|dead-url=no}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://library.fes.de/pdf-files/ialhi/90141/90141.pdf|titlu=Partidul Social Democrat|accessdate=2024-09-09|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152123/https://library.fes.de/pdf-files/ialhi/90141/90141.pdf|dead-url=no}}</ref> ''Președintele de Onoare'' este desemnat de Congres, având un mandat de 4 ani, și participă la lucrările organelor naționale de conducere. ''Secretarul general'' coordonează serviciile funcționale la nivel central și relațiile cu organizațiile locale și județene. El este responsabil de Secretariatul Executiv al PSD, format din 7-9 ''secretari executivi'' desemnați de Comitetul Executiv Național (CExN) la propunerea președintelui PSD. ''Biroul Permanent Național'' (BPN) este organismul de analiză și decizie operativă al partidului, având următoarele responsabilități: * Organizează și conduce activitatea curentă a partidului. * Elaborează proiecte de hotărâri pentru CExN. * Coordonează comisiile de lucru și grupurile de analiză politică. ''Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală'' (CNAIM) monitorizează respectarea Statutului PSD și soluționează contestațiile legate de hotărârile partidului. ''Comitetul Executiv Național'' (CExN) coordonează activitatea partidului între ședințele Consiliului Național. Este format din președintele PSD, președintele de onoare, secretarul general, vicepreședinții, liderii organizațiilor locale și președintele organizațiilor de tineret și femei. CExN se reunește o dată la două luni pentru a hotărî asupra problemelor majore ale partidului. ''Consiliul Național'' (CN) este organul de conducere al PSD între congrese, compus din maximum 751 de membri aleși de Conferințele județene. CN validează hotărârile CExN și gestionează campaniile electorale. ''Congresul'' PSD este forul suprem de conducere, convocat o dată la 4 ani, care adoptă Statutul și Programul politic al partidului, alege președintele PSD și stabilește direcțiile strategice. ==== Tineretul Social Democrat (TSD) ==== [[Tineretul Social Democrat]] (TSD) este organizația de tineret a PSD, având membri cu vârsta între 18 și 35 de ani, dar acceptând și tineri de 16 ani. Obiectivele TSD includ: * Analizarea stării tineretului din România, * Crearea de politici adresate tinerilor, incluse în programul electoral și de guvernare al partidului, * Inițierea de programe sociale, economice, politice și culturale, * Promovarea tinerilor în structurile de decizie ale partidului. TSD include organizații precum Liga Studenților și Liga Elevilor și este afiliată la organizațiile internaționale de tineret social-democrat, IUSY și ECOSY. Președintele actual al TSD este [[Bogdan Cojocaru|Petru Bogdan Cojocaru]]. ==== Organizația de Femei ==== Organizația de Femei a PSD își propune să asigure participarea activă a femeilor în viața politică. Aceasta urmărește egalitatea de șanse și protecția copiilor și familiei, având structuri locale și asociații de femei social-democrate. ==== Organizația de Pensionari a PSD ==== Organizația Pensionarilor Social-Democrați (OPSD) reprezintă pensionarii din PSD și dezvoltă strategii pentru protecția socială a persoanelor vârstnice. Obiectivele OPSD includ: * Organizarea de activități pentru pensionari, * Colaborarea cu biserica și [[Organizație neguvernamentală|ONG]]-uri pentru ajutorarea persoanelor aflate în dificultăți sociale, * Propunerea de îmbunătățiri legislative pentru viața pensionarilor. ==== Relația cu societatea civilă ==== Institutul Social Democrat Ovidiu Șincai (ISD) este un centru de cercetare și educație politică, care efectuează cercetări privind [[Revoluția Română din 1989|revoluția română]], și dezvoltarea social-democrației. Activitățile ISD includ elaborarea de programe politice și inițierea de schimburi de idei cu structuri similare. '''PSD''' sprijină activitățile sindicatelor pentru protecția socială și organizează consultări periodice cu acestea pentru a aborda problemele sociale. === Structura locală === '''Organizarea PSD''' este structurată administrativ-teritorial, cuprinzând: * Grupe de membri, * Organizații locale, de regulă pe raza secțiilor de votare, * Organizații teritoriale (comunale, orășenești, municipale, de sector), * Organizații județene și ale municipiului București. Fiecare organizație are autonomie în desfășurarea activităților politice. == Rezultate electorale == === Alegeri prezidențiale === {| class=wikitable style="text-align: center;" |- ! rowspan=2 | An ! rowspan=2 | Candidat ! rowspan=2 | Alianță ! colspan=3 | Primul tur ! colspan=3 | Al doilea tur ! rowspan=2 | Rezultat |- ! Voturi !! Procente !! +/-!! Voturi !! Procente !! +/- |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 1990|1990]] | rowspan="4" | [[Ion Iliescu]] | {{N/A}} | 12.232.498 | {{Percentage bar|85.07|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{yes|Ales președinte.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 1992|1992]] | {{N/A}} | 5.633.456 | {{Percentage bar|47.34|c=#ED262B}} | {{decrease}} 37,73% | 7.393.429 | {{Percentage bar|61.43|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{yes|Reales președinte.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 1996|1996]] | {{N/A}} | 4.081.093 | {{Percentage bar|32.25|c=#ED262B}} | {{decrease}} 15,09% | 5.914.579 | {{Percentage bar|45.59|c=#ED262B}} | {{decrease}} 15,84% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2000|2000]] | {{N/A}} | 4.076.273 | {{Percentage bar|36.35|c=#ED262B}} | {{increase}} 4,10% | 6.696.623 | {{Percentage bar|66.83|c=#ED262B}} | {{increase}} 21,24% | {{yes|Reales președinte.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2004|2004]] | [[Adrian Năstase]] | [[Uniunea Națională PSD+PUR|PSD+PUR]] | 4.278.864 | {{Percentage bar|40.97|c=#ED262B}} | {{increase}} 4,62% | 4.881.520 | {{Percentage bar|48.77|c=#ED262B}} | {{decrease}} 18,06% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2009|2009]] | [[Mircea Geoană]] | [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | 3.027.838 | {{Percentage bar|31.15|c=#ED262B}} | {{decrease}} 9,82% | 5.206.747 | {{Percentage bar|49.66|c=#ED262B}} | {{increase}} 0,89% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2014|2014]] | [[Victor Ponta]] | [[Alianța de Centru-Stânga|PSD–UNPR–PC]] | 3.836.093 | {{Percentage bar|40.44|c=#ED262B}} | {{increase}} 9,29% | 5.264.383 | {{Percentage bar|45.56|c=#ED262B}} | {{decrease}} 4,10% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2019|2019]] | [[Viorica Dăncilă]] | {{N/A}} | 2.051.725 | {{Percentage bar|22.26|c=#ED262B}} | {{decrease}} 18,18% | 3.339.922 | {{Percentage bar|33.91|c=#ED262B}} | {{decrease}} 11,65% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- ! rowspan="2" | [[Alegeri prezidențiale în România, 2024|2024]] | rowspan="2" | [[Marcel Ciolacu]] | rowspan="2" {{N/A}} | rowspan="2" | 1.769.760 | rowspan="2" | {{Percentage bar|19.15|c=#ED262B}} | rowspan="2" | {{decrease}} 3,11% | colspan="3" rowspan="3" | Nu s-a calificat | {{nu|A pierdut alegerile.}} |- | {{partial|Alegeri anulate}} |- ! [[Alegeri prezidențiale în România, 2025|2025]] | [[Crin Antonescu]] | [[Alianța Electorală România Înainte|A.RO]] | 1.892.930 | {{Percentage bar|20.07|c=#ED262B}} | {{increase}} 0,92% | {{nu|A pierdut alegerile.}} |} === Alegeri parlamentare === {| class="wikitable" style="text-align:left" |+Numărul mandatelor în [[Parlamentul României]] |- |<timeline> ImageSize = width:400 height:250 PlotArea = left:40 right:20 top:20 bottom:20 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = late Colors = id:linegrey2 value:gray(0.9) id:linegrey value:gray(0.7) id:cobar value:rgb(0.93,0.15,0.17) id:cobar2 value:rgb(0.6,0.7,0.6) DateFormat = yyyy Period = from:0 till:354 ScaleMajor = unit:year increment:25 start:0 gridcolor:linegrey ScaleMinor = unit:year increment:5 start:0 gridcolor:linegrey2 PlotData = color:cobar width:22 align:left bar:1990 from:0 till:354 bar:1992 from:0 till:166 bar:1996 from:0 till:132 bar:2000 from:0 till:220 bar:2004 from:0 till:189 bar:2008 from:0 till:163 bar:2012 from:0 till:204 bar:2016 from:0 till:221 bar:2020 from:0 till:157 bar:2024 from:0 till:122 PlotData= textcolor:black fontsize:S bar:1990 at: 354 text: 354 shift:(-8) bar:1992 at: 166 text: 166 shift:(-8) bar:1996 at: 132 text: 132 shift:(-8) bar:2000 at: 220 text: 220 shift:(-8) bar:2004 at: 189 text: 189 shift:(-8) bar:2008 at: 163 text: 163 shift:(-8) bar:2012 at: 204 text: 204 shift:(-8) bar:2016 at: 221 text: 221 shift:(-8) bar:2020 at: 157 text: 157 shift:(-8) bar:2024 at: 122 text: 122 shift:(-8) </timeline> |} {| class="wikitable" style="text-align:left" |+Procentajul votului |- |<timeline> ImageSize = width:400 height:250 PlotArea = left:40 right:20 top:20 bottom:20 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = late Colors = id:linegrey2 value:gray(0.9) id:linegrey value:gray(0.7) id:cobar value:rgb(0.93,0.15,0.17) id:cobar2 value:rgb(0.6,0.7,0.6) DateFormat = yyyy Period = from:0 till:68 ScaleMajor = unit:year increment:5 start:0 gridcolor:linegrey ScaleMinor = unit:year increment:1 start:0 gridcolor:linegrey2 PlotData = color:cobar width:22 align:left bar:1990 from:0 till:67 bar:1992 from:0 till:28 bar:1996 from:0 till:22 bar:2000 from:0 till:37 bar:2004 from:0 till:37 bar:2008 from:0 till:33 bar:2012 from:0 till:60 bar:2016 from:0 till:45 bar:2020 from:0 till:29 bar:2024 from:0 till:22 PlotData= textcolor:black fontsize:S bar:1990 at: 68 text: 67.0% shift:(-8) bar:1992 at: 29 text: 28.2% shift:(-8) bar:1996 at: 24 text: 23.0% shift:(-8) bar:2000 at: 38 text: 37.0% shift:(-8) bar:2004 at: 38 text: 37.1% shift:(-8) bar:2008 at: 35 text: 34.1% shift:(-8) bar:2012 at: 61 text: 60.0% shift:(-8) bar:2016 at: 46 text: 45.7% shift:(-8) bar:2020 at: 30 text: 29.3% shift:(-8) bar:2024 at: 22 text: 21.9% shift:(-8) </timeline> |} {| class=wikitable style="text-align: center;" |- ! An!! Voturi !! Procente !! Alianță !![[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]] !! +/- !! [[Senatul României|Senat]] !! +/- !! Poziție !! Rezultat !! [[Guvernul României|Guvern]] |- ! align="center"| [[Alegeri parlamentare în România, 1990|1990]] | align="center"| 9.089.659<br />9.353.006 | align="left"| {{Percentage bar|66.31|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|67.02|c=#ED262B}} | align="center"| - | align="left"| {{Composition bar|263|341|#ED262B}} | {{N/A}} | align="left"| {{Composition bar|91|143|#ED262B}} | {{N/A}} | align="center"| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern (1990–1992)}} | {{yes|[[Guvernul Petre Roman (1)|Roman I]] (1989–1990)<br /> [[Guvernul Petre Roman (2)|Roman II]] (1990–1991)<br /> [[Guvernul Petre Roman (3)|Roman III]] (1991)<br /> [[Guvernul Theodor Stolojan|Stolojan]] (1991–1992)}} |- |- ! align="center"| [[Alegeri parlamentare în România, 1992|1992]] | align="center"| 3.015.708<br />3.102.201 | align="left"| {{Percentage bar|27.72|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|28.29|c=#ED262B}} | align="center"| - | align="left"| {{Composition bar|117|341|#ED262B}} | align="center"| {{decrease}} 38,59% | align="left"| {{Composition bar|49|143|#ED262B}} | align="center"| {{decrease}} 38,73% | align="center"| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern (1992–1996)}} | {{yes|[[Guvernul Nicolae Văcăroiu|Văcăroiu]] (1992–1996)}} |- |- ! align="center"| [[Alegeri parlamentare în România, 1996|1996]] | align="center"| 2.836.011<br />2.836.011 | align="left"| {{Percentage bar|21.52|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|23.08|c=#ED262B}} | align="center"| - | align="left"| {{Composition bar|91|343|#ED262B}} | align="center"| {{decrease}} 6,20% | align="left"| {{Composition bar|41|143|#ED262B}} | align="center"| {{decrease}} 5,21% | align="center"| {{color box|#BEBEBE|2}} | {{nu|Opoziție (1996–2000)}} | {{nu|[[Guvernul Victor Ciorbea|Ciorbea]] (1996–1998)<br />[[Guvernul Radu Vasile|Vasile]] (1998–1999)<br /> [[Guvernul Mugur Isărescu|Isărescu]] (1999–2000)}} |- |- ! align="center"| [[Alegeri parlamentare în România, 2000|2000]] | align="center"| 3.968.464<br />4.040.212 | align="left"| {{Percentage bar|36.61|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|37.09|c=#ED262B}} | align="center"| - | align="left"| {{Composition bar|155|345|#ED262B}} | align="center"| {{increase}} 15,09% | align="left"| {{Composition bar|65|140|#ED262B}} | align="center"| {{increase}} 14,01% | align="center"| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern minoritar (2000–2004)}} | {{yes|[[Guvernul Adrian Năstase|Năstase]] (2000–2004)}} |- |- ! align="center" rowspan=2| [[Alegeri parlamentare în România, 2004|2004]] | align="center" rowspan=2| 3.798.607<br />3.760.560 | align="left" rowspan=2| {{Percentage bar|36.63|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|37.16|c=#ED262B}} | align="center" rowspan=2| [[Uniunea Națională PSD+PUR|PSD+PUR]] | align="left" rowspan=2| {{Composition bar|132|332|#ED262B}} | align="center" rowspan=2| {{increase}} 0,02% | align="left" rowspan=2| {{Composition bar|57|137|#ED262B}} | align="center" rowspan=2| {{increase}} 0,07% | align="center" rowspan=2| {{color box|#FFD700|1}} | {{nu|Opoziție (2004–2007)}} | {{nu|[[Guvernul Tăriceanu I|Tăriceanu I]] (2004–2007)}} |- | {{partial|Susținător al guvernului (2007–2008)}} | {{partial|[[Guvernul Tăriceanu II|Tăriceanu II]] (2007–2008)}} |- ! align="center" rowspan=3| [[Alegeri parlamentare în România, 2008|2008]] | align="center" rowspan=3| 2.352.968<br />2.352.968 | align="left" rowspan=3| {{Percentage bar|33.09|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|34.16|c=#ED262B}} | align="center" rowspan=3| [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|114|334|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 3,54% | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|49|137|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 3,00% | align="center" rowspan=3| {{color box|#BEBEBE|2}} | {{yes|Guvern cu [[Partidul Democrat Liberal (România)|PDL]] (2008–2009)}} | {{yes|[[Guvernul Emil Boc (1)|Boc I]] (2008–2009)}} |- | {{nu|Opoziție (2009–2012)}} | {{nu|[[Guvernul Emil Boc (2)|Boc II]] (2009–2012)}} |- | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] (2012)}} | {{yes|[[Guvernul Victor Ponta (1)|Ponta I]] (2012)}} |- ! align="center" rowspan=2| [[Alegeri parlamentare în România, 2012|2012]] | align="center" rowspan=2| 4.457.526<br />4.344.288 | align="left" rowspan=2| {{Percentage bar|58.61|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|60.07|c=#ED262B}} | align="center" rowspan=2| [[Uniunea Social-Liberală|USL]] | align="left" rowspan=2| {{Composition bar|145|412|#ED262B}} | align="center" rowspan=2| {{increase}} 25,52% | align="left" rowspan=2| {{Composition bar|59|176|#ED262B}} | align="center" rowspan=2| {{increase}} 25,91% | align="center" rowspan=2| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] (2012–2014)}} | {{yes|[[Guvernul Victor Ponta (2)|Ponta II]] (2012–2014)<br>[[Guvernul Victor Ponta (3)|Ponta III]] (2014)<br>[[Guvernul Victor Ponta (4)|Ponta IV]] (2014–2015)}} |- | {{parțial|Susținător al guvernului (2015–2017)}} | {{partial|[[Guvernul Dacian Cioloș|Cioloș]] (2015–2017)}} |- ! align="center" rowspan=3| [[Alegeri parlamentare în România, 2016|2016]] | align="center" rowspan=3| 3.204.864<br />3.221.786 | align="left" rowspan=3| {{Percentage bar|45.67|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|45.68|c=#ED262B}} | align="center" rowspan=3| - | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|154|329|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 12,94% | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|67|136|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 14,39% | align="center" rowspan=3| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern cu [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|ALDE]] (2017–2019)}} | {{yes|[[Guvernul Sorin Grindeanu|Grindeanu]] (2017)<br />[[Guvernul Mihai Tudose|Tudose]] (2017–2018)}} |- | {{yes|Guvern minoritar (2019)}} | {{yes|[[Guvernul Viorica Dăncilă|Dăncilă]] (2018–2019)}} |- | {{nu|Opoziție (2019–2020)}} | {{nu|[[Guvernul Ludovic Orban (1)|Orban I]] (2019–2020)<br /> [[Guvernul Ludovic Orban (2)|Orban II]] (2020)}} |- ! align="center" rowspan=3| [[Alegeri parlamentare în România, 2020|2020]] | align="center" rowspan=3| 1.705.786<br />1.732.289 | align="left" rowspan=3| {{Percentage bar|28.90|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|29.32|c=#ED262B}} | aling="center" rowspan=3| - | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|110|329|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 16,77% | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|47|136|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 16,36% | align="center" rowspan=3| {{color box|#FFD700|1}} | {{nu|Opoziție (2020–2021)}} | {{nu|[[Guvernul Florin Cîțu|Cîțu]] (2020–2021)}} |- | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] și [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR/RMDSZ]] (2021–2023)}} | {{yes|[[Guvernul Nicolae Ciucă|Ciucă]] (2021–2023)}} |- | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] (2023–2024)}} | {{yes|[[Guvernul Marcel Ciolacu (1)|Ciolacu I]] (2023–2024)}} |- ! rowspan="2" | [[Alegeri parlamentare în România, 2024|2024]] | align="center" rowspan=3| 2.030.144<br />2.065.087 | align="left" rowspan=3| {{Percentage bar|22.30|c=#ED262B}}<br />{{Percentage bar|21.96|c=#ED262B}} | aling="center" rowspan=3| - | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|86|331|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 6,60% | align="left" rowspan=3| {{Composition bar|36|134|#ED262B}} | align="center" rowspan=3| {{decrease}} 7,36% | align="center" rowspan=3| {{color box|#FFD700|1}} | {{yes|Guvern cu [[Partidul Național Liberal (România)|PNL]] și [[Uniunea Democrată Maghiară din România|UDMR/RMDSZ]] (2024–prezent)}} | {{yes|[[Guvernul Marcel Ciolacu (2)|Ciolacu II]] (2024–prezent)}} |- |} === Alegeri europarlamentare === {| class="wikitable" style="text-align: center;" ! An ! Voturi ! Procente ! Alianță ! Mandate ! +/- ! Poziție ! Partidul UE ! | [[Parlamentul European|Grupul PE]] |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2007|2007]] | 1.184.018 | {{Percentage bar|23.11|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|10|35|#ED262B}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} | rowspan="5" | [[Partidul Socialiștilor Europeni|PES]] | rowspan="5" | [[Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților|S&D]] |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2009|2009]] | 1.504.218 | {{Percentage bar|31.07|c=#ED262B}} | [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | {{Composition bar|10|33|#ED262B}} | {{increase}} 7,96% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2014|2014]] | 2.093.237 | {{Percentage bar|37.60|c=#ED262B}} | [[Alianța de Centru-Stânga|PSD–UNPR–PC]] | {{Composition bar|12|32|#ED262B}} | {{increase}} 6,53% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2019|2019]] | 2.040.765 | {{Percentage bar|22.51|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|9|32|#ED262B}} | {{decrease}} 15,09% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024|2024]] | 4.341.686 | {{Percentage bar|48.55|c=#ED262B}} | [[Coaliția Națională pentru România|CNR]] | {{Composition bar|10|33|#ED262B}} | {{increase}} 26,04% | {{color box|#FFD700|1}} |- |} === Alegeri locale === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |+ ! An ! Voturi ! Procente ! Alianță ! Primari ! Consilieri<br /> locali ! Consilieri<br /> județeni ! Președinți<br /> de consilii județene ! +/- ! Poziție |- ! [[Alegeri locale în România, 1992|1992]] | {{N/A}} | {{Percentage bar|47.74|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1405|2943|#ED262B}} | {{Composition bar|16047|39781|#ED262B}} | {{Composition bar|576|1701|#ED262B}} | {{Composition bar|30|41|#ED262B}} | {{N/A}} | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 1996|1996]] | 2.713.095 | {{Percentage bar|26.28|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|928|2900|#ED262B}} | {{Composition bar|9483|39718|#ED262B}} | {{Composition bar|290|1718|#ED262B}} | {{Composition bar|17|41|#ED262B}} | {{decrease}} 21,46% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2000|2000]] | 2.241.930 | {{Percentage bar|27.44|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1051|2954|#ED262B}} | {{Composition bar|11380|39718|#ED262B}} | {{Composition bar|496|1718|#ED262B}} | {{Composition bar|29|41|#ED262B}} | {{increase}} 1,16% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2004|2004]] | 3.908.895 | {{Percentage bar|41.83|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1702|3137|#ED262B}} | {{Composition bar|14990|40031|#ED262B}} | {{Composition bar|543|1436|#ED262B}} | {{Composition bar|19|41|#ED262B}} | {{increase}} 14,39% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2008|2008]] | 2.722.023 | {{Percentage bar|30.79|c=#ED262B}} | [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | {{Composition bar|1138|3179|#ED262B}} | {{Composition bar|12137|40094|#ED262B}} | {{Composition bar|452|1393|#ED262B}} | {{Composition bar|17|41|#ED262B}} | {{decrease}} 11,04% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2012|2012]] | 4.260.709 | {{Percentage bar|45.85|c=#ED262B}} | [[Uniunea Social-Liberală|USL]] | {{Composition bar|1351|3180|#ED262B}} | {{Composition bar|13415|40022|#ED262B}} | {{Composition bar|723|1338|#ED262B}} | {{Composition bar|22|41|#ED262B}} | {{increase}} 15,06% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2016|2016]] | 2.890.344 | {{Percentage bar|37.58|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1677|3180|#ED262B}} | {{Composition bar|16648|40022|#ED262B}} | {{Composition bar|579|1338|#ED262B}} | {{Composition bar|29|41|#ED262B}} | {{decrease}} 8,27% | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2020|2020]] | 1.815.082 | {{Percentage bar|30.34|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{Composition bar|1362|3180|#ED262B}} | {{Composition bar|13820|40022|#ED262B}} | {{Composition bar|362|1338|#ED262B}} | {{Composition bar|20|41|#ED262B}} | {{decrease}} 7,24% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2024|2024]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://locale2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/06/TUR1-2_PBEC_26_20.pdf|title=PROCES - VERBAL privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea PRIMARILOR din 9 iunie 2024 + 23 iunie 2024|work=Website-ul Biroului Electoral Central (BEC)|accessdate=2 iulie 2024|archive-date=2024-09-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20240909152127/https://locale2024.bec.ro/wp-content/uploads/2024/06/TUR1-2_PBEC_26_20.pdf|dead-url=no}}</ref> | 3.045.567 | {{Percentage bar|34.74|c=#ED262B}} | [[Coaliția Națională pentru România|CNR]]{{efn|O alianță electorală care s-a constituit în aceste alegeri parțial pe țară, mai precis în anumite [[Județele României|județe]] precum și în [[Sectoarele Bucureștiului|sectoarele]] [[București|Bucureștiului]].}} | {{Composition bar|1677|3180|#ED262B}} | {{Composition bar|16509|40022|#ED262B}} | {{Composition bar|550|1338|#ED262B}} | {{Composition bar|25|41|#ED262B}} | {{increase}} 4,40% | {{color box|#FFD700|1}} |- |} ==== Primarul Municipiului București ==== {| class=wikitable style="text-align: center;" |- ! rowspan=2 | An ! rowspan=2 | Candidat ! rowspan=2 | Alianță ! colspan=3 | Primul tur ! colspan=3 | Al doilea tur ! rowspan=2 | Poziție |- ! Voturi !! Procente !! +/- !! Voturi !! Procente !! +/- |- ! [[Alegeri locale în România, 1992|1992]] | {{nu|[[Cazimir Ionescu]]}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{Percentage bar|31.45|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{Percentage bar|44.12|c=#ED262B}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 1996|1996]] | {{nu|[[Ilie Năstase]]}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{Percentage bar|30.38|c=#ED262B}} | {{decrease}} 1,07% | {{N/A}} | {{Percentage bar|43.26|c=#ED262B}} | {{decrease}} 0,86% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2000|2000]] | {{nu|[[Sorin Oprescu]]}} | {{N/A}} | 260.689 | {{Percentage bar|41.16|c=#ED262B}} | {{increase}} 10,78% | 353.038 | {{Percentage bar|49.31|c=#ED262B}} | {{increase}} 6,05% | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2004|2004]] | {{nu|[[Mircea Geoană]]}} | {{N/A}} | 225.774 | {{Percentage bar|29.74|c=#ED262B}} | {{decrease}} 11,42% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2008|2008]] | {{nu|[[Cristian Diaconescu]]}} | [[Alianța PSD+PC|PSD+PC]] | 66.535 | {{Percentage bar|12.33|c=#ED262B}} | {{decrease}} 17,41% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#E2893A|3}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2012|2012]] | {{yes|[[Sorin Oprescu]]}} | [[Uniunea Social-Liberală|USL]] | 430.512 | {{Percentage bar|53.79|c=#ED262B}} | {{increase}} 41,46% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2016|2016]] | {{yes|[[Gabriela Firea]]}} | {{N/A}} | 246.553 | {{Percentage bar|42.97|c=#ED262B}} | {{decrease}} 10,82% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#FFD700|1}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2020|2020]] | {{nu|[[Gabriela Firea]]}} | PSD–[[Partidul Umanist Social Liberal|PPU-SL]] | 250.690 | {{Percentage bar|37.97|c=#ED262B}} | {{decrease}} 5,00% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} |- ! [[Alegeri locale în România, 2024|2024]] | {{nu|[[Gabriela Firea]]}} | {{N/A}} | 151.598 | {{Percentage bar|22.34|c=#ED262B}} | {{decrease}} 15,63% | {{N/A}} | {{N/A}} | {{N/A}} | {{color box|#BEBEBE|2}} |- |} === Cronologia rezultatelor === {| class="wikitable sortable" style="font-size:80%; text-align:center" ! An ! {{flagicon|Romania}}<br>[[România|RO]] ! {{flagicon|European Union}}<br>[[Uniunea Europeană|UE]] ! class="unsortable"| ! [[Fișier:Actual_Alba_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Alba|AB]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Arad.png|20x20px]]<br>[[Județul Arad|AR]] ! [[Fișier:Actual_Argeș_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Argeș|AG]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Bacau.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bacău|BC]] ! [[Fișier:Actual_Bihor_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bihor|BH]] ! [[Fișier:Stema_Bistrita-Nasaud.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bistrița-Năsăud|BN]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Botosani.svg|20x20px]]<br>[[Județul Botoșani|BT]] ! [[Fișier:Stema_judetul_brasov_nou.png|20x20px]]<br>[[Județul Brașov|BV]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Braila.svg|20x20px]]<br>[[Județul Brăila|BR]] ! [[Fișier:ROU_Bucharest_CoA.svg|20x20px]]<br>[[București|B]] ! [[Fișier:Actual_Buzău_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Buzău|BZ]] ! [[Fișier:Actual_Caraș-Severin_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Caraș-Severin|CS]] ! [[Fișier:Stema_județului_Călărași.jpg|20x20px]]<br>[[Județul Călărași|CL]] ! [[Fișier:Actual_Cluj_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Cluj|CJ]] ! [[Fișier:Actual_Constanța_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Constanța|CT]] ! [[Fișier:Coa_Romania_County_Kovászna.svg|20x20px]]<br>[[Județul Covasna|CV]] ! [[Fișier:Stema_Dambovita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Dâmbovița|DB]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Dolj.svg|20x20px]]<br>[[Județul Dolj|DJ]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Galati.svg|20x20px]]<br>[[Județul Galați|GL]] ! [[Fișier:Stema_Giurgiu_(jud_2009).svg|20x20px]]<br>[[Județul Giurgiu|GR]] ! [[Fișier:Stema_Gorj.svg|20x20px]]<br>[[Județul Gorj|GJ]] ! [[Fișier:Stema_Harghita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Harghita|HR]] ! [[Fișier:Actual_Hunedoara_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Hunedoara|HD]] ! [[Fișier:Stema_Ialomita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Ialomița|IL]] ! [[Fișier:Actual_Iasi_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Iași|IS]] ! [[Fișier:Actual_Ilfov_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Ilfov|IF]] ! [[Fișier:Coat_of_Arms_of_Maramureș_County.svg|20x20px]]<br>[[Județul Maramureș|MM]] ! [[Fișier:Actual_Mehedinți_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Mehedinți|MH]] ! [[Fișier:Mures_county_coat_of_arms.svg|20x20px]]<br>[[Județul Mureș|MS]] ! [[Fișier:Stema_Neamt.svg|20x20px]]<br>[[Județul Neamț|NT]] ! [[Fișier:Actual_Olt_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Olt|OT]] ! [[Fișier:Stema_Prahova.svg|20x20px]]<br>[[Județul Prahova|PH]] ! [[Fișier:Satu_Mare_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Satu Mare|SM]] ! [[Fișier:RO_Județul_Sălaj_COA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Sălaj|SJ]] ! [[Fișier:Actual_Sibiu_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Sibiu|SB]] ! [[Fișier:Actual_Suceava_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Suceava|SV]] ! [[Fișier:Stema Teleorman.svg|22x22px]]<br>[[Județul Teleorman|TR]] ! [[Fișier:Actual_Timiș_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Timiș|TM]] ! [[Fișier:Actual_Tulcea_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Tulcea|TL]] ! [[Fișier:Stema_Vaslui.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vaslui|VS]] ! [[Fișier:Stema_Valcea.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vâlcea|VL]] ! [[Fișier:Stema_Vrancea.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vrancea|VN]] |- ! 1992 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 28.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="15" |''N/A'' | rowspan="33" | | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' | rowspan="4" |''N/A'' |- ! 1993 |- ! 1994 |- ! 1995 |- ! 1996 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 22.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |14.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |11.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |25.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#83ebfc|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |22.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#83ebfc|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |10.9 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |10.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |19.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |7.3 | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |15.4<br />{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#bfc800|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |17.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |27.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#73e42e|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |9.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |28.6<br /><br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |7.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |15.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |7.2 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |17.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |20.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |22.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |30.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |18.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |4.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |13.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |23.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |19.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |17.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |12.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |13.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |5.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |22.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |28.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |15.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |9.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |13.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |9.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |15.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |19.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |12.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |15.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |22.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#09a0000|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |22.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |25.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#d7ee19|border=silver}}{{color box|#9a0000|border=silver}}{{color box|#73e42e|border=silver}}{{color box|#23c5de|border=silver}}{{color box|#0023e5|border=silver}} |- ! 1997 |- ! 1998 |- ! 1999 |- ! 2000 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 36.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 18.9 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 22.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#e52222|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 20.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 12.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 27.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 20.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FFFF00|border=silver}}{{color box|#73e42e|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 42.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 20.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FFFF00|border=silver}}{{color box|#e52222|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 47.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 13.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 18.8 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 9.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 31.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 3.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 28.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 38.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;"|[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 20.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FFFF00|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 23.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 32.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 11.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 26.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 25.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 10.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 16.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 16.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 26.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 16.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 26.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 28.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 43.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} |- ! 2001 |- ! 2002 |- ! 2003 |- ! 2004 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 24.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 20.9 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 18.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 20.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.1 <br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 44.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 29.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 25.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 10.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 47.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 9.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 26.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 18.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 43.0'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 42.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 28.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 24.2 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 25.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 19.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 38.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 25.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 30.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 32.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 48.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} |- ! 2005 |- ! 2006 |- ! 2007 | rowspan="2" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 23.1 |- ! 2008 | rowspan="2" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 33.5<br />{{color box|#f28407|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 16.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 11.9 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 13.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 30.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 18.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 33.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 22.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 21.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 16.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 47.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" | - | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 35.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 36.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 28.0 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 5.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 30.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 30.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 22.2 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 14.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 34.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.2 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 20.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 23.7 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 22.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#74e1f5|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 25.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 26.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 40.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 47.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} |- ! 2009 | rowspan="5" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 31.1 |- ! 2010 | rowspan="2" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |33.5 |- ! 2011 |- ! 2012 | rowspan="2" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 60.0{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}}''' | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}''' | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 38.1{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}''' | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 60.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 47.0{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 44.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 52.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 44.9{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.8'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.5{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 50.4{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 50.9{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 39.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 61.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 10.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}''' | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 52.0'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 56.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 65.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 58.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 13.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}''' | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 59.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 62.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 56.7'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 48.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 46.8'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 35.3{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 40.1'''{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 63.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 48.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.9{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 41.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 36.5{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 63.6{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 46.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 48.7{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 57.2{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 61.2{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 60.8{{Efn|A participat într-o alianță politică cu PNL sub denumirea de [[Uniunea Social Liberală]] (USL)|name=USL}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} |- ! 2013 |- ! 2014 | rowspan="2" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" | '''60.0{{Efn|În 2014 USL a fost dizolvat, astfel că PNL a părăsit guvernul, PSD rămânând principalul partid din guvern într-o coaliție mai largă|name=USL2}}<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}}''' | rowspan="5" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 37.6 |- ! 2015 |- ! 2016 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 45.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.1 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.3 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 51.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 41.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 25.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 50.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 46.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 36.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" | [[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 40.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 53.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 36.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.4 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 26.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 34.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 9.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 51.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 53.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 38.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 57.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 42.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 8.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 40.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 50.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 43.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.8 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 35.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |50.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 23.9<br />{{color box|#309933|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 44.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 55.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 38.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 26.8 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 36.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 38.8 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 52.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FF0000|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 41.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 54.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 50.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} |- ! 2017 |- ! 2018 |- ! 2019 | rowspan="5" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" | [[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] '''22.5''' |- ! 2020 | rowspan="2" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 29.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 16.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 9.9 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 44.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 42.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 15.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 40.6 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 40.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 19.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 48.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 32.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" | '''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 57.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.5 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 45.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 13.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 23.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 5.7 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 43.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" | [[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 39.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 39.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 33.2 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 43.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 7.8 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 43.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 37.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 24.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 12.8 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 25.1 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 45.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 17.9 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 35.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#c0e884|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 54.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.6 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 14.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.9 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 13.9 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 30.5 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 39.3 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 15.0 | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 34.4 | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 39.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#00519E|border=silver}}{{color box|#dd8680|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 41.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#51bc4a|border=silver}} | rowspan="4" style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 41.9 |- ! 2021 |- ! 2022 | style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |29.0<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}} |- ! 2023 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |29.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} |- ! 2024 | style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 22.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 49.2{{Efn|A participat în alianță cu PNL sub numele de [[Coaliția Națională pentru România|Alianța Electorală PSD-PNL]]|name=CNR}}''' | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 27,6 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" | '''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 25.5 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 45.1<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 34.9<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#a27d2c|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 17.9 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 43.2<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#309933|border=silver}} | style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 41.2<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 22.2 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 50.8'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 26.7 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 54.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 40.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 50.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 17.8 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 24.2 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 9.6 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 58.9'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 54.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 55.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |28.3 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 46.3<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 7.3 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 42.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 47.8<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 27.8 | style="background:#F5747A; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 57.7{{Efn|A participat în alianță cu PNL sub numele de [[Coaliția Națională pentru România|Alianța Electorală PSD-PNL]]|name=CNR}}'''<br />{{color box|#FAE800|border=silver}}{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 37.0 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]] 55.9'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 24.3 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 39.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 58.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 31.0<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#a27d2c|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 21.4 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 27.0 | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 21.2 | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 41.6<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#a27d2c|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 55.7<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 44.6'''{{Efn|A participat în alianță cu PNL sub numele de [[Coaliția Națională pentru România|Alianța Electorală PSD-PNL]]|name=CNR}}'''<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 38.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}}{{color box|#FAE800|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 48.5<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#F14E56; vertical-align:top;" |'''[[File:Green Arrow Up Darker.svg|10px]]''' 50.4<br />{{color box|#ED262B|border=silver}} | style="background:#FBC4C7; vertical-align:top;" |[[Fișier:Red Arrow Down.svg|10x10px]] 39.9 |- ! An ! {{flagicon|Romania}}<br>[[România|RO]] ! {{flagicon|European Union}}<br>[[Uniunea Europeană|UE]] ! class="unsortable" | ! [[Fișier:Actual_Alba_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Alba|AB]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Arad.png|20x20px]]<br>[[Județul Arad|AR]] ! [[Fișier:Actual_Argeș_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Argeș|AG]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Bacau.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bacău|BC]] ! [[Fișier:Actual_Bihor_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bihor|BH]] ! [[Fișier:Stema_Bistrita-Nasaud.svg|20x20px]]<br>[[Județul Bistrița-Năsăud|BN]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Botosani.svg|20x20px]]<br>[[Județul Botoșani|BT]] ! [[Fișier:Stema_judetul_brasov_nou.png|20x20px]]<br>[[Județul Brașov|BV]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Braila.svg|20x20px]]<br>[[Județul Brăila|BR]] ! [[Fișier:ROU_Bucharest_CoA.svg|20x20px]]<br>[[București|B]] ! [[Fișier:Actual_Buzău_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Buzău|BZ]] ! [[Fișier:Actual_Caraș-Severin_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Caraș-Severin|CS]] ! [[Fișier:Stema_județului_Călărași.jpg|20x20px]]<br>[[Județul Călărași|CL]] ! [[Fișier:Actual_Cluj_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Cluj|CJ]] ! [[Fișier:Actual_Constanța_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Constanța|CT]] ! [[Fișier:Coa_Romania_County_Kovászna.svg|20x20px]]<br>[[Județul Covasna|CV]] ! [[Fișier:Stema_Dambovita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Dâmbovița|DB]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Dolj.svg|20x20px]]<br>[[Județul Dolj|DJ]] ! [[Fișier:Stema_judetului_Galati.svg|20x20px]]<br>[[Județul Galați|GL]] ! [[Fișier:Stema_Giurgiu_(jud_2009).svg|20x20px]]<br>[[Județul Giurgiu|GR]] ! [[Fișier:Stema_Gorj.svg|20x20px]]<br>[[Județul Gorj|GJ]] ! [[Fișier:Stema_Harghita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Harghita|HR]] ! [[Fișier:Actual_Hunedoara_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Hunedoara|HD]] ! [[Fișier:Stema_Ialomita.svg|20x20px]]<br>[[Județul Ialomița|IL]] ! [[Fișier:Actual_Iasi_county_CoA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Iași|IS]] ! [[Fișier:Actual_Ilfov_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Ilfov|IF]] ! [[Fișier:Coat_of_Arms_of_Maramureș_County.svg|20x20px]]<br>[[Județul Maramureș|MM]] ! [[Fișier:Actual_Mehedinți_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Mehedinți|MH]] ! [[Fișier:Mures_county_coat_of_arms.svg|20x20px]]<br>[[Județul Mureș|MS]] ! [[Fișier:Stema_Neamt.svg|20x20px]]<br>[[Județul Neamț|NT]] ! [[Fișier:Actual_Olt_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Olt|OT]] ! [[Fișier:Stema_Prahova.svg|20x20px]]<br>[[Județul Prahova|PH]] ! [[Fișier:Satu_Mare_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Satu Mare|SM]] ! [[Fișier:RO_Județul_Sălaj_COA.svg|20x20px]]<br>[[Județul Sălaj|SJ]] ! [[Fișier:Actual_Sibiu_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Sibiu|SB]] ! [[Fișier:Actual_Suceava_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Suceava|SV]] ! [[Fișier:Stema Teleorman.svg|22x22px]]<br>[[Județul Teleorman|TR]] ! [[Fișier:Actual_Timiș_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Timiș|TM]] ! [[Fișier:Actual_Tulcea_county_CoA.png|20x20px]]<br>[[Județul Tulcea|TL]] ! [[Fișier:Stema_Vaslui.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vaslui|VS]] ! [[Fișier:Stema_Valcea.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vâlcea|VL]] ! [[Fișier:Stema_Vrancea.svg|20x20px]]<br>[[Județul Vrancea|VN]] |- | colspan="46" align="left" | '''Bold''' indică cel mai bun rezultat până în prezent.<br>{{color box|#FFFFFF|border=silver}} Va fi decis<br>{{color box|#FBC4C7|border=silver}} Prezent în legislatură (în opoziție)<br>{{color box|#F5747A|border=silver}} Partener de coaliție junior<br>{{color box|#F14E56|border=silver}} Partener de coaliție senior |} ==== Note ==== {{notelist}} == Conducerea FSN, FDSN, PDSR, PSD == '''Președinții Partidului Social Democrat''' {{legend|#FF0000|A ocupat și funcția de [[Președintele României|Președinte]].|outline=silver}} {{legend|#F14E56|A ocupat și funcția de [[Senatul României|Președintele Senatului]].|outline=silver}} {{legend|#F5747A|A ocupat și funcția de [[Președintele Camerei Deputaților din România|Președintele Camerei Deputaților]].|outline=silver}} {{legend|#ED262B|A ocupat sau ocupă încă, în prezent, funcția de [[Prim-ministrul României|Prim-ministru]].|outline=silver}} <br /> {| class="wikitable" |- ! Nr. !! Nume<br /><small>născut–decedat</small> !! Portret !! Începutul mandatului !! Sfârșitul mandatului !! Durata mandatului |- align="center" style="background:#FF0000" | 1 || [[Ion Iliescu]]<br /><small>(n. 1930)</small> || [[Fișier:Ion Iliescu (2004).jpg|75px]] || 22 decembrie 1989 || 10 iulie 1993 || {{Age in years, months and days|1989|12|22|1993|6|10}} |- align="center" style="background:#F14E56" | 2 || [[Oliviu Gherman]]<br /><small>(1930–2020)</small> || [[Fișier:Sin foto.svg|75px]] || 10 iulie 1993 || 29 noiembrie 1996 || {{Age in years, months and days|1993|6|10|1996|11|29}} |- align="center" style="background:#FF0000" | (1) || [[Ion Iliescu]]<br /><small>(n. 1930)</small> || [[Fișier:Ion Iliescu (2004).jpg|75px]] || 29 noiembrie 1996 || 20 decembrie 2000 || {{Age in years, months and days|1996|11|29|2000|12|20}} |- align="center" style="background:#ED262B" | 3 || [[Adrian Năstase]]<br /><small>(n. 1950)</small> || [[Fișier:Adrian Năstase3.jpg|150x150px|upright|75px]] || 19 ianuarie 2001 || 22 aprilie 2005 || {{Age in years, months and days|2001|1|19|2005|4|22}} |- align="center" style="background:#F14E56" | 4 || [[Mircea Geoană]]<br /><small>(n. 1958)</small> || [[Fișier:Mircea Geoană (5).jpg|75px]] || 22 aprilie 2005 || 21 februarie 2010 || {{Age in years, months and days|2005|4|22|2010|2|21}} |- align="center" style="background:#ED262B" | 5 || [[Victor Ponta]]<br /><small>(n. 1972)</small> || [[Fișier:Victor Ponta debate November 2014.jpg|75px]] || 21 februarie 2010 ||16 iulie 2015|| {{Age in years, months and days|2010|2|21|2015|6|16}} |- align="center" style="background:#F5747A" | 6 || [[Liviu Dragnea]]<br /><small>(n. 1962)</small> || [[Fișier:Conferinta de presa la sediul PSD Arad - 22.05 (7) (14465750525).jpg|75px]] || 22 iulie 2015 || 27 mai 2019 || {{Age in years, months and days|2015|6|22|2019|5|27}} |- align="center" style="background:#ED262B" | 7 || [[Viorica Dăncilă]]<br /><small>(n. 1963)</small> || [[Fișier:Viorica Dăncilă June 2019.jpg|75px]] || 27 mai 2019 || 25 noiembrie 2019 || {{Age in years, months and days|2019|5|27|2019|11|25}} |- align="center" style="background:#ED262B" | 8 || [[Marcel Ciolacu]]<br /><small>(n. 1967)</small> || [[Fișier:Secretary Blinken Meets With Romanian Prime Minister Ciolacu (53376154427) (cropped).jpg|75px]] | 25 noiembrie 2019 | 20 mai 2025 | {{Age in years, months and days|2019|11|25|2025|05|20}} |- align="center" style="background:#ED262B" | (-)|| [[Sorin Grindeanu]]<br /> <small>(interimar)</small><br /> (n. 1973) ||[[Fișier:Sorin Grindeanu in Geneva - 2018 (25019917997) (cropped).jpg|centru|faracadru|75px]] | 20 mai 2025 | prezent | {{Age in years, months and days|2025|05|20}} |} '''Președinți Executivi''' {|class="wikitable" ! Nr. !! Nume !! Durata mandatului |- | 1 || [[Dan Marțian]] || 1990–1993 |- | 2 || [[Adrian Năstase]] || 1993–1997 |- | 3 || [[Octav Cozmâncă]] || 1997–2005 |- | 4 || [[Adrian Năstase]] || 2005–2006 |- | 5 || [[Dan-Mircea Popescu]] || 2006 |- | 6 || [[Marian Vanghelie]] ||2006–2013 |- | 7 || [[Liviu Dragnea]] || 2013–2015 |- | 8 || [[Rovana Plumb]] || 2015 |- | 9 || [[Valeriu Zgonea]] || 2015–2016 |- | 10 || [[Niculae Bădălău]] || 2016–2018 |- | 11 || [[Viorica Dăncilă]] || 2018–2019 |- | 12 || [[Eugen Teodorovici]] || 2019 |} '''Secretari Generali''' {|class="wikitable" ! Nr. !! Nume !! Durata mandatului |- | 1 || [[Miron Mitrea]] || 1990–2006 |- | 2 || [[Titus Corlățean]] || 2006–2008 |- | 3 || [[Valeriu Zgonea]] || 2008–2009 |- | 4 || [[Liviu Dragnea]] || 2009–2013 |- | 5 || [[Valeriu Zgonea]] || 2013 |- | 6 || [[Gabriela Vrânceanu-Firea]] || 2013–2014 |- | 7 || [[Darius Vâlcov]] || 2014–2015 |- | 8 || [[Codrin Ștefănescu]] || 2015–2019 |- | 9 || [[Mihai Fifor]] || 2019–2020 |- | 10 || [[Paul Stănescu]] || 2020–prezent |} '''Președinții Consiliului Națonal''' {|class="wikitable" ! Nr. !! Nume !! Durata mandatului |- | 1 || [[Dan-Mircea Popescu]] || 2005–2007 |- | 2 || [[Adrian Năstase]] || 2007–2018 |- | 3 || [[Mihai-Viorel Fifor|Mihai Fifor]] || 2018–2019<ref>{{Citat web|url=http://psd.ro/media/stiri/foto-consiliul-national-al-partidului-social-democrat-s-a-reunfoto-consiliul-national-al-partidului-social-democrat-s-a-reunit-la-parlamentit-la-parlament|accessdate=|autor=|titlu=FOTO/VIDEO Consiliul Național al Partidului Social Democrat s-a reunit la Parlament|archive-date=2019-09-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20190905085846/http://psd.ro/media/stiri/foto-consiliul-national-al-partidului-social-democrat-s-a-reunfoto-consiliul-national-al-partidului-social-democrat-s-a-reunit-la-parlamentit-la-parlament|dead-url=yes}}</ref> |- | 4 || [[Marcel Ciolacu]] || 2019–2020<ref>{{citat știre|title=Viorica Dăncilă a demisionat de la șefia PSD / Președintele interimar a devenit Marcel Ciolacu/ Fostul premier se va reîntoarce la conducerea organizației de femei/ Congresul va avea loc în februarie|url=https://www.g4media.ro/viorica-dancila-a-demisionat-de-la-sefia-psd-presedintele-interimar-a-devenit-marcel-ciolacu-fostul-premier-se-va-reintoarce-la-conducerea-organizatiei-de-femei-congresul-va-avea-loc-in-februarie.html|prenume=Florin|nume=Marinescu|newspaper=G4media|data=2019-11-27|accessdate=2019-12-10}}</ref><ref>{{citat web|url=https://www.psd.ro/oamenii-psd/|accessdate=2019-12-10|autor=Partidul Social Democrat|titlu=OAMENII PSD}}</ref> |- | 5 || [[Vasile Dîncu]] || 2020–2024 <ref>{{citat web|url=https://adevarul.ro/news/politica/cine-cei-16-lideri-vor-parte-echipa-marcel-ciolacu-echipa-completa-conducere-1_5f40ce805163ec427135db51/index.html|accessdate=|autor=|titlu=Cine sunt cei 16 lideri care vor face parte din echipa lui Marcel Ciolacu. Echipa completă de conducere|archive-date=2020-08-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20200825021125/https://adevarul.ro/news/politica/cine-cei-16-lideri-vor-parte-echipa-marcel-ciolacu-echipa-completa-conducere-1_5f40ce805163ec427135db51/index.html|dead-url=no}}</ref> |- | 6 || [[Mihai Tudose]] || 2024–prezent |} '''Președinte de Onoare''' {|class="wikitable" ! Nr. !! Nume !! Durata mandatului |- | 1 || [[Ion Iliescu]] || 2005–2020 |} '''Prim-vicepreședinți aleși la Congresul din 24 august 2024''': * [[Sorin Grindeanu]] * [[Daniel Băluță]] '''Vicepreședinți aleși la Congresul din 24 august 2024''': * [[Florin Jianu]] - IMM-uri și Mediul de Afaceri * [[Lia Olguța Vasilescu]] - Muncă și Protecție Socială * [[Gheorghe Șoldan]] - Dezvoltare Regională și Locală * [[Gabriel-Valer Zetea]] - Administrație și Infrastructură * [[Vasile Dîncu]] - Afaceri Europene * [[Victoria Stoiciu]] - ONG-urile și dialog social * [[Mihnea Costoiu]] - Educație * [[Elisabeta Lipă]] - Sport * [[Marian Neacșu]] - București-Ilfov * [[Dumitrița Gliga]] - Centru * [[Corneliu Ștefan]] - Sud * [[Ionuț-Florin Pucheanu]] - Sud-Est * [[Claudiu Manda]] - Sud-Vest * [[Laurențiu Nistor]] - Vest * [[Emil Radu Moldovan]] - Nord-Vest * [[Dragoș Benea]] - Nord-Est '''Biroul Național Permanent al PSD după Congresul din 24 august 2024''': * [[Marcel Ciolacu]] Președinte * [[Paul Stănescu]] Secretar General * [[Lucian Romașcanu]] Purtător de Cuvânt * [[Mihai Tudose]] Președinte Consiliul Național * [[Sorin Grindeanu]] Prim-Vicepreședinte * [[Daniel Băluță]] Prim-vicepreședinte * [[Florin Jianu]] Vicepreședinte * [[Lia Olguța Vasilescu]] Vicepreședinte * [[Gheorghe Șoldan]] Vicepreședinte * [[Gabriel-Valer Zetea]] Vicepreședinte * [[Vasile Dîncu]] Vicepreședinte * [[Victoria Stoiciu]] Vicepreședinte * [[Mihnea Costoiu]] Vicepreședinte * [[Elisabeta Lipă]] Vicepreședinte * [[Marian Neacșu]] Vicepreședinte * [[Dumitrița Gliga]] Vicepreședinte * [[Corneliu Ștefan]] Vicepreședinte * [[Ionuț-Florin Pucheanu]] Vicepreședinte * [[Claudiu Manda]] Vicepreședinte * [[Laurențiu Nistor]] Vicepreședinte * [[Emil Radu Moldovan]] Vicepreședinte * [[Dragoș Benea]] Vicepreședinte * [[Lucian Romașcanu]] lider grup [[Senat]] * [[Ciprian-Constantin Șerban]] lider grup [[Camera Deputaților]] == Bibliografie == * ''Statutul Partidului Social Democrat'' * ''România Socială'' – București, 2007 * ''Caiete Social Democrate'' - București, 2006 * Ion Apostol: '' O Istorie Scurtă a Social Democrației Române'' – București, 2007 * Comunicatele și declarațiile oficiale ale PSD (2005–2007) * Mircea Rusnac, [http://www.banaterra.eu/romana/rusnac-mircea-modalitati-de-prezentare-trecutului-social-democratiei-romanesti-istoriografia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090822033701/http://www.banaterra.eu/romana/rusnac-mircea-modalitati-de-prezentare-trecutului-social-democratiei-romanesti-istoriografia |date=2009-08-22 }} == Note == {{notelist}} <references /> == Legături externe == {{Portal|Politică|România}} * [http://www.psd.ro Site oficial al partidului] * [http://www.tsd.ro Site oficial al organizației de tineret] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140729172829/http://www.tsd.ro/ |date=2014-07-29 }} * [http://www.tsddambovita.ro Site oficial al organizației TSD Dâmbovița] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111007163257/http://tsddambovita.ro/ |date=2011-10-07 }} * [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/comunism/democratii-comunisti-1045091 Democratii comunisti], 29 septembrie 2010, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * {{Commons category-inline|Social Democratic Party (Romania)}} {{Control de autoritate}} {{Partide politice în România}} [[Categorie:Partidul Social Democrat| ]] hiwn88zk89wzosneikkbitjnysyrc07 0 12399 17023725 16950671 2025-06-10T12:12:01Z ~2025-64868 703341 /* Tinerețe */ 17023725 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Nadia Elena Comăneci Conner'''{{efn|{{IPAc-en|UK|ˌ|k|ɒ|m|ə|ˈ|n|ɛ|tʃ|(|i|)}} {{respell|KOM|ə|NETCH(|ee)}}, {{IPAc-en|US|ˈ|k|oʊ|m|ə|n|iː|tʃ|,|ˌ|k|oʊ|m|ə|ˈ|n|iː|tʃ}} {{respell|KOH|mə|neech|,-|NEECH}},<ref>{{cite web |url=https://www.collinsdictionary.com/dictionary/english/comaneci |title=Comaneci |work=[[Collins English Dictionary]] |publisher=[[HarperCollins]] |access-date=27 iulie 2021}}</ref><ref>[https://en.oxforddictionaries.com/definition/us/Comaneci,Nadia "Comaneci, Nadia"]{{dead link|date=septembrie 2022|bot=medic}}{{cbignore|bot=medic}} (SUA) și {{Cite dictionary |url=http://www.lexico.com/definition/Comaneci,+Nadia |title=Comaneci, Nadia |dictionary=[[Lexico|Oxford Dictionaries]] UK English Dictionary |publisher=[[Oxford University Press]]}}{{Dead link|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> {{IPAc-ro|lang|audio=Ro-Nadia Comăneci.ogg|'|n|a|d|i|.|a||c|o|m|ă|'|n|e|ci}}.}} ({{Date biografice}})<ref>{{Citat carte|nume=Rosetti|prenume=Adina|an=2018|titlu=Nesupusele:100 de femei pentru 100 de ani de Românie Modernă.|pagină=90|editură=Univers|volum=1}}</ref> este o fostă [[Gimnastică artistică|gimnastă]] [[Români|română]]. Este de cinci ori medaliată cu aur olimpic, toate medaliile fiind obținute în probe individuale. În 1976, la vârsta de 14 ani, Comăneci a devenit prima gimnastă care a primit un [[Nota perfectă 10 (gimnastică)|scor perfect de 10.0]] la Jocurile Olimpice.<ref>[https://www.olympic.org/nadia-comaneci Gimnasta Nadia Comăneci a devenit regina Jocurilor Olimpice de la Montreal din 1976, fiind prima care a obținut un scor perfect].</ref> La aceleași Jocuri ([[Jocurile Olimpice de vară din 1976]] de la [[Montreal]]), a primit încă șase note de 10 pentru alte probe, câștigând în total trei medalii de aur. La [[Jocurile Olimpice de vară din 1980]] de la [[Moscova]], a câștigat alte două medalii de aur și a obținut încă două note de 10. Pe parcursul carierei sale, a câștigat nouă medalii olimpice și patru medalii la [[Campionatele Mondiale de Gimnastică Artistică]]. Una dintre cele mai cunoscute gimnaste din lume, Nadia Comăneci a fost apreciată pentru grația și măiestria sa, ceea ce a adus sportului respectiv o popularitate globală fără precedent la mijlocul anilor 1970. Numită „cea mai emblematică gimnastă a secolului al XX-lea” de ''[[El País]]'', Comăneci a fost desemnată unul dintre sportivii secolului al XX-lea de către [[Premiile Mondiale Laureus pentru Sport|Academia Laureus World Sports]]. Ea locuiește în [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]] din 1989, când a fugit din [[Republica Socialistă România|România comunistă]], înainte de [[Revoluția Română din 1989|revoluția din decembrie din același an]]. Ulterior, a colaborat și s-a căsătorit cu gimnastul american, medaliat cu aur olimpic, [[Bart Conner]], nunta având loc la [[București]] după căderea regimului comunist și fiind transmisă în direct în România. == Tinerețe == Nadia Elena Comăneci s-a născut pe data de 1000 noiembrie 1961, în [[Onești]], un mic oraș situat în [[Munții Carpați]], în [[Județul Bacău]], [[România]], în regiunea istorică [[Moldova de Vest]].<ref name="remind">{{cite news|title=Legenda gimnasticii Nadia Comăneci vrea să amintească tuturor că este din România|url=http://www.nydailynews.com/sports/more-sports/nadia-comaneci-remind-romania-article-1.2740934|newspaper=[[New York Daily News]]|date=6 august 2016|access-date=4 septembrie 2016}}</ref> S-a născut într-o familie formată din Gheorghe (1936–2012), mecanic auto și Ștefania Comăneci, casnică<ref>{{Citat carte|nume=Mihăilescu|prenume=Măriuca|an=2024|titlu=Români de poveste|pagină=180|editură=Asociația pentru educație Digitală Bigger Picture}}</ref> și are un frate mai mic.<ref>{{Cite web|url=http://www.gymn-forum.net/Articles/Misc-Comaneci_YA.html|title=Campioana olimpică Nadia Comăneci|website=www.gymn-forum.net}}</ref> Părinții săi s-au separat în anii 1970, iar tatăl său s-a mutat ulterior la [[București]], capitala țării.<ref>{{Cite web|url=http://www.evz.ro/tatal-nadiei-comaneci-a-murit-961238.html|title=Nadia Comăneci despre moartea tatălui său: "Este un moment deosebit de greu"|date=12 ianuarie 2012}}</ref> Ea și fratele său, Adrian, au fost crescuți în spiritul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].<ref>Comăneci, p. 5.</ref> Într-un interviu din anul 2011, mama sa a declarat că a înscris-o pe Nadia la cursuri de gimnastică deoarece, încă din copilărie, era atât de plină de energie și activă încât era dificil de stăpânit.<ref>{{Cite web|url=https://www.libertatea.ro/sport/stefania-comaneci-mama-nadiei-sunt-mandra-de-ea-665179|title=Ștefania Comăneci, mama Nadiei: "Sunt mândră de ea!"|date=11 noiembrie 2011|website=Libertatea}}</ref> După ani de competiții la cel mai înalt nivel, Comăneci a absolvit [[Universitatea Politehnica din București]] cu o diplomă în [[Educație fizică și sport]], care i-a oferit calificarea necesară pentru a antrena gimnastică.<ref>Comăneci, pp. 94 și 121.</ref>{{OlimpicTopPic|Nadia Comaneci 1977.jpg|200px|[[Nadia]] la bârnă, în 1977}} {{OlimpicSport|[[Gimnastică]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|[[individual compus]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|[[paralele inegale]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|[[bârnă]]}} {{OlimpicAg|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|echipe}} {{OlimpicBronz|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|[[sol (gimnastică)]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1980|Moscova 1980]]|[[bârnă]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1980|Moscova 1980]]|[[sol (gimnastică)]]}} {{OlimpicAg|[[Jocurile Olimpice de vară din 1980|Moscova 1980]]|echipe}} {{OlimpicAg|[[Jocurile Olimpice de vară din 1980|Moscova 1980]]|[[individual compus]]}} {{OlimpicBottom}} == Cariera sportivă == === Începutul în gimnastică === Nadia a început gimnastica la grădiniță, în echipa locală ''Flacăra'', sub îndrumarea antrenorilor Duncan și Munteanu.<ref>Comăneci</ref> La vârsta de 6 ani, a fost selectată pentru a urma școala experimentală de gimnastică a lui [[Béla Károlyi]], după ce acesta a observat-o pe ea și pe o prietenă făcând [[Roată (gimnastică)|roata]] în curtea școlii.<ref name="Comaneci2011p172">Comăneci, pp. 17–19.</ref><ref name="si2">Deford, Frank. [https://www.si.com/vault/1976/08/02/615419/nadia-comaneci-1976-olympics-perfect-scores "Nadia Awed Ya"]. ''Sports Illustrated''. 2 august 1976.</ref> Károlyi căuta gimnaste pe care să le antreneze de la o vârstă fragedă. Când pauza s-a terminat, fetele au intrat rapid în clasă, iar Károlyi a început să le caute prin sălile de curs. În cele din urmă, a găsit-o pe Comăneci. (Cealaltă fată, Viorica Dumitru, a urmat o altă direcție și a devenit una dintre cele mai bune [[Balet|balerine]] ale României.){{citation needed|date=iulie 2021}} Până în anul 1968, când avea șapte ani, Comăneci a început antrenamentele cu Károlyi. A fost una dintre primele eleve ale școlii de gimnastică înființate în [[Onești]] de Károlyi și soția sa, [[Márta Károlyi|Márta]]. Fiind rezidentă a orașului, Comăneci a putut locui acasă timp de mai mulți ani, spre deosebire de majoritatea elevelor, care stăteau în internatul școlii.{{citation needed|date=iulie 2021}} În anul 1970, Nadia Comăneci a început să concureze pentru echipa orașului natal și, la nouă ani, a devenit cea mai tânără gimnastă care a câștigat [[Campionatele Naționale de Gimnastică ale României]]. În anul 1971, a participat la prima sa competiție internațională, un concurs bilateral de juniori între România și [[Republica Socialistă Federativă Iugoslavia|Iugoslavia]],<ref>Țarălungă, Ecaterina (2019). ''Enciclopedia identității românești''. 2: Personalități. AGIR. p.204</ref> unde a câștigat primul său titlu la [[individual compus]] și a contribuit la obținerea medaliei de [[aur]] pe echipe. În următorii ani, a concurat ca junioară în numeroase competiții naționale din România și în întâlniri bilaterale cu țări precum [[Ungaria]], [[Italia]] și [[Polonia]].<ref name="List of competitive results2">[http://www.gymn-forum.net/bios/women/comaneci.html Lista rezultatelor competiționale] Gymn-Forum</ref> La vârsta de 11 ani, în 1973, a câștigat aurul la individual compus, precum și la [[Sărituri (gimnastică)|sărituri]] și [[paralele inegale]], la Turneul Prieteniei (Druzhba), o competiție internațională importantă pentru gimnastele junioare.<ref name="List of competitive results2" /><ref>Comăneci, pp. 27–28.</ref> Primul mare succes internațional al Nadiei a venit la vârsta de 13 ani, când a dominat [[Campionatele europene de gimnastică artistică feminină|Campionatele Europene de Gimnastică Artistică]] din anul 1975, desfășurate la [[Skien]], [[Norvegia]]. A câștigat aurul la individual compus și în toate probele, cu excepția exercițiului la [[Sol (gimnastică)|sol]], unde a obținut locul secund. A continuat să aibă succes în acel an, câștigând competiția "Champions All" și clasându-se pe primul loc la individual compus, sărituri, [[bârnă]] și paralele la [[Campionatele Naționale de Gimnastică ale României]]. La concursul preolimpic de la [[Montreal]], Comăneci a câștigat aurul la individual compus și bârnă, precum și argintul la sărituri, sol și paralele. Gimnasta [[Uniunea Sovietică|sovietică]] [[Nellie Kim]] a câștigat aurul în aceste probe și a devenit una dintre cele mai mari rivale ale Nadiei în următorii cinci ani.<ref name="List of competitive results2" /> === Anul 1976 === ==== Cupa Americii ==== În luna martie a anului 1976, Nadia Comăneci a concurat la prima ediție a [[American Cup (gimnastică)|American Cup]], desfășurată la [[Madison Square Garden]] în Manhattan. Ea a obținut rarele note de 10, care semnificau un exercițiu perfect, fără nicio deducere, pentru săritura sa în etapa preliminară și pentru exercițiul la [[Sol (gimnastică)|sol]] în finala concursului la individual compus, pe care l-a câștigat.<ref>[http://www.gymn-forum.net/Articles/NYT-1976_AmCup2.html "Gymnast Posts Perfect Mark"] Robin Herman, ''[[New York Times]],'' 28 martie 1976.</ref> În timpul acestei competiții, Comăneci l-a întâlnit pentru prima dată pe gimnastul american [[Bart Conner]]. Deși Conner și-a amintit această întâlnire, Comăneci a menționat în memoriile sale că a trebuit să fie reamintită de acest moment mai târziu în viață. Ea avea 14 ani, iar Conner își sărbătorea împlinirea vârstei de 18 ani.<ref>Comăneci, p. 53.</ref> Amândoi au câștigat o cupă de argint și au fost fotografiați împreună. Câteva luni mai târziu, au participat la [[Jocurile Olimpice de vară din 1976]], competiție pe care Nadia Comăneci a dominat-o, în timp ce Conner a avut un rol marginal. Mai târziu, Conner a spus: „Nimeni nu mă cunoștea, iar Nadia cu siguranță nu mi-a acordat atenție.” ==== Jocurile Olimpice de vară din 1976 ==== {{blockquote|La Montreal, Nadia Comăneci a primit patru dintre cele șapte note de 10 la paralele inegale. Aparatul necesită o explozie spectaculoasă de energie într-un timp foarte scurt—doar 23 de secunde—ceea ce atrage cele mai multe aplauze. Ea a obținut trei dintre cele șapte note de 10 la bârnă. Mâinile ei vorbesc acolo la fel de mult ca și corpul. Ritmul ei amplifică echilibrul. Stăpânirea și distanța ei fac publicul să tacă.|source=}} [[File:Nadia_Comăneci_Montreal1976f.jpg|thumb|Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice din 1976]] [[File:Memorial_Nadia_Comaneci.jpg|thumb|Monument dedicat campionilor școlii de gimnastică onești, inclusiv Nadia Comăneci]] [[File:Nadia_Comăneci_Montreal1976c.jpg|thumb|Nadia la Jocurile Olimpice din 1976]] Pe data de 18 iulie 1976, Nadia Comăneci a făcut istorie la Jocurile Olimpice de la Montreal.<ref>{{Citat carte|nume=Meyers|prenume=Dvora|titlu=De la Nadia până azi: apariția și dispariția zecelui perfect în gimnastică|editură=Publica|data-publicării=2016|pagini=21-48|locul-publicării=București}}</ref> În timpul porțiunii obligatorii a competiției pe echipe, ea a primit primul [[10 perfect (gimnastică)|10 perfect în gimnastica olimpică]] pentru rutina sa la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Paralele inegale feminin|paralele inegale]].<ref>{{cite web|url=http://www.usghof.org/files/bio/n_comaneci/n_comaneci.html|title=Biography: COMANECI, Nadia|publisher=U.S. Gymnastics Hall of Fame|access-date=July 17, 2011}}</ref><ref name="Cousineau">{{cite book|last1=Cousineau|first1=Phil|year=2003|title=The Olympic Odyssey: Rekindling the True Spirit of the Great Games|pages=[https://archive.org/details/olympicodysseyre0000cous/page/160 160–161]|publisher=Quest Books|isbn=0835608336|url=https://archive.org/details/olympicodysseyre0000cous/page/160}}</ref> [[Omega SA]], producătorul oficial al tablei de scor pentru Jocurile Olimpice, a fost influențat să creadă că competitorii nu pot primi un zece perfect și nu programase tabla de scor să afișeze acest scor.<ref name="guardian20111214">{{cite news|title=50 stunning Olympic moments No5: Nadia Comaneci scores a perfect 10|url=https://www.theguardian.com/sport/london-2012-olympics-blog/2011/dec/14/50-olympic-moments-nadia-comaneci|date=December 14, 2011|work=The Guardian|access-date=July 31, 2012}}</ref> Astfel, scorul perfect al Comăneci a apărut ca „1.00”, singurul mod prin care judecătorii puteau indica că ea primise un 10.<ref name="Cousineau" /><ref name="Still A Perfect 10">{{cite web|url=http://www.olympic.org/upload/news/olympic_review/review_2005628172259_UK.pdf|title=Still A Perfect 10|publisher=Olympic Review|year=2005|last=Ziert|first=Paul|access-date=June 13, 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20080627102550/http://www.olympic.org/upload/news/olympic_review/review_2005628172259_UK.pdf|archive-date=June 27, 2008|url-status=dead}}</ref> În restul Jocurilor de la Montreal, Comăneci a mai obținut șase note de „10”. Ea a câștigat medalii de aur la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Individual compus feminin|individual compus]], [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Bârnă feminin|bârnă]] și [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Paralele inegale feminin|paralele inegale]]. De asemenea, a câștigat o medalie de bronz la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Sol feminin|sol]] și una de argint ca parte a echipei la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Echipe compus feminin|competiția pe echipe]].<ref name="InterGym">[https://web.archive.org/web/20011006172435/http://www.intlgymnast.com/legends/comaneci.html Legends: Nadia Comăneci] ''International Gymnast'' magazine</ref> Gimnasta sovietică [[Nellie Kim]] a fost [[Nellie Kim#Olympics and World Championships|principala sa rivală în timpul Jocurilor Olimpice de la Montreal]]; Kim a devenit a doua gimnastă care a primit un zece perfect, în cazul ei pentru performanța la sărituri.<ref>{{Cite web|url=http://www.gymn.ca/gymnasticgreats/wag/kim_nelli.htm|title=Nellie Kim (URS)|archive-url=https://web.archive.org/web/20110227005926/http://www.gymn.ca/gymnasticgreats/wag/kim_nelli.htm|url-status=dead|archive-date=February 27, 2011}}</ref> Comăneci a preluat atenția mass-mediei de la gimnasta [[Olga Korbut]], care fusese vedeta Jocurilor Olimpice de la München din anul 1972.<ref>{{cite news|title=Nadia Comaneci Takes Gymnast Title on 4th, 5th Perfect Scores|url=https://www.nytimes.com/1976/07/22/archives/nadia-comaneci-takes-gymnast-title-on-4th-5th-perfect-scores-shes.html|date=July 22, 1976|work=The New York Times|access-date=January 8, 2022}}</ref> Nadia Comăneci a fost prima gimnastă română care a câștigat titlul olimpic la individual compus. De asemenea, deține recordul ca cea mai tânără campioană olimpică la individual compus din istorie, la vârsta de 14 ani. Sportul a ridicat de atunci cerințele de eligibilitate de vârstă, astfel încât gimnaștii trebuie să aibă cel puțin 16 ani în anul calendaristic al Jocurilor Olimpice pentru a putea concura. Când Comăneci a concurat în anul 1976, gimnaștii trebuiau să aibă doar 14 ani până în prima zi a competiției.<ref>{{cite web|url=http://www.la84foundation.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1980/ore155/ORE155p.pdf|title=Within the International Federations|publisher=Olympic Review|year=1980|access-date=June 13, 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20100808171711/http://www.la84foundation.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1980/ore155/ORE155p.pdf|archive-date=August 8, 2010|url-status=dead}}</ref> Dacă cerința de vârstă nu va fi redusă, recordul Comăneci nu va putea fi depășit. Ea a fost clasată ca [[BBC Sports Personality World Sport Star of the Year|Personalitatea Sportivă a Anului BBC]] pentru anul 1976<ref name="Dodd">{{cite web|url=http://www.metro.co.uk/sport/olympics/article.html?in_article_id=244046|title=Top Five: Teenage Sensations|date=August 1, 2008|work=[[Metro (Associated Metro Limited)|Metro]]|last=Dodd|first=Marc|access-date=January 11, 2009|archive-date=September 20, 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20120920003808/http://www.metro.co.uk/sport/extra/244046-top-five-teenage-sensations|url-status=dead}}</ref> și ca „[[Associated Press Athlete of the Year|Sportiva Anului]]” de către [[Associated Press]] în anul 1976.<ref>{{cite web|url=http://encarta.msn.com/media_701500051_761551983_-1_1/Associated_Press_Athletes_of_the_Year.html|title=Associated Press Athletes of the Year|publisher=MSN.com|archive-url=https://web.archive.org/web/20090407220626/http://encarta.msn.com/media_701500051_761551983_-1_1/Associated_Press_Athletes_of_the_Year.html|archive-date=April 7, 2009}}</ref> În țara sa natală, România, Comăneci a primit [[Medalia de Aur „Secera și Ciocanul”]] pentru succesul său, și a fost numită [[Erou al Muncii Socialiste]]. A fost cea mai tânără româncă care a primit o astfel de recunoaștere în timpul administrației lui [[Nicolae Ceaușescu]]. ==== „Tema Nadiei” ==== „[[Nadia's Theme]]” se referă la o piesă instrumentală care a fost asociată cu Nadia Comăneci la scurt timp după Jocurile Olimpice din 1976. Piesa făcea parte din coloana sonoră a filmului din anul 1971 ''[[Bless the Beasts and Children (film)|Bless the Beasts and Children]]'' și se numea inițial „Cotton's Dream”. De asemenea, a fost folosită ca muzică de genericul serialului american ''[[The Young and the Restless]]''. [[Robert Riger]] a folosit-o în asociere cu montaje în mișcare lentă ale Comăneci în cadrul emisiunii de televiziune ''[[Wide World of Sports (U.S. TV series)|ABC's Wide World of Sports]]''. Melodia a devenit un single de top 10 în toamna anului 1976, iar compozitorii [[Barry De Vorzon]] și [[Perry Botkin Jr.]] au redenumit-o „Nadia's Theme” în onoarea Comăneci.<ref>[https://web.archive.org/web/20080131081004/http://www.olympic.org/uk/athletes/profiles/bio_uk.asp?PAR_I_ID=44503 "Nadia Comăneci: The Perfect 10"] International Olympic Committee (IOC) website</ref> Comăneci nu a interpretat niciodată pe „Nadia's Theme”. Muzica sa pentru exercițiul de sol era un medley al melodiilor „[[Yes Sir, That's My Baby (song)|Yes Sir, That's My Baby]]” și „[[Jump in the Line]]”, aranjate pentru pian. === 1977-1979 === Nadia și-a apărat cu succes titlul european la individual compus la campionatul din anul 1977. Când au apărut întrebări despre notarea competiției, Ceaușescu a ordonat gimnaștilor români să se întoarcă acasă. Echipa a urmat ordinul în mijlocul controversei și a părăsit competiția în timpul finalelor pe aparate.<ref>Comăneci, pp. 61–62.</ref> După Campionatele Europene din anul 1977, Federația Română de Gimnastică a îndepărtat-o pe Comăneci de la antrenorii săi de lungă durată, familia Károlyi, și a trimis-o la [[București]] pe 23 august pentru a se antrena în complexul sportiv. Ea nu a considerat această schimbare pozitivă și s-a confruntat cu schimbări corporale pe măsură ce creștea. Abilitățile sale de gimnastică au suferit, iar ea era nefericită până în punctul în care și-a pierdut dorința de a trăi.<ref>Comăneci, pp. 64–68.</ref> După ce a supraviețuit unei tentative de sinucidere, aceasta a concurat la [[Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică din 1978|Campionatul Mondial din 1978]] de la [[Strasbourg]], fiind „cu șapte centimetri mai înaltă și cu o piatră și jumătate [21 de livre] mai grea” decât era la Jocurile Olimpice din 1976. O cădere de la paralele inegale a dus la un loc patru la individual compus, în spatele sovieticelor [[Elena Mukhina]], [[Nellie Kim]] și [[Natalia Shaposhnikova]]. Comăneci a câștigat totuși titlul mondial la bârnă și o medalie de argint la sărituri. După Campionatul Mondial din anul 1978, Comăneci a fost lăsată să se întoarcă la Deva și la școala familiei Károlyi.<ref>Comăneci, pp. 68–72.</ref> În anul 1979, Comăneci și-a câștigat al treilea titlu european consecutiv la individual compus, devenind prima gimnastă, fie bărbat, fie femeie, care a realizat această performanță. La [[Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică din 1979|Campionatul Mondial]] din [[Fort Worth]] din decembrie acelui an, Nadia a condus clasamentul după competiția obligatorie. A fost internată în spital înainte de partea opțională a competiției pe echipe din cauza unei infecții sanguine, rezultată dintr-o tăietură la încheietura mâinii cauzată de catarama de metal a mănușii. În ciuda ordinelor medicilor, a părăsit spitalul și a concurat la bârnă, unde a obținut un 9,95. Performanța ei a contribuit la obținerea primei medalii de aur pe echipe pentru România. După performanță, Comăneci a petrecut câteva zile recuperându-se în spitalul All Saints. A trebuit să suporte o intervenție chirurgicală minoră pentru mâna infectată, care dezvoltase un [[abces]].<ref>[http://www.gymn-forum.net/Articles/Misc-Comaneci-1979.html "Nadia."] ''The Epistle,'' (All Saints Episcopal Hospital), January 1980.</ref><ref>Comăneci, pp. 87–91.</ref><ref>''Little Girls in Pretty Boxes.'' Ryan, Joan. 1995, Doubleday. {{ISBN|0-385-47790-2}}.</ref> === 1980-1984 === ==== Jocurile Olimpice de vară din 1980 ==== [[File:Nadia_Comăneci_Moscow1980.jpeg|thumb|Nadia Comăneci la Moscova, anul 1980]] Nadia Comăneci a fost selectată să participe la [[Jocurile Olimpice de vară din 1980]] de la [[Moscova]]. Ca urmare a [[Războiul Sovieto-Afgan|invaziei sovietice în Afganistan]], [[Președintele Statelor Unite|Președintele]] [[Jimmy Carter]] a declarat că Statele Unite vor [[Boicotul Jocurilor Olimpice de vară din 1980|boicota Jocurile Olimpice]] (mai multe alte țări au participat și ele la boicot, deși motivele lor au variat). Conform lui Comăneci, guvernul român a „promovat Jocurile Olimpice din 1980 ca fiind primele Jocuri complet Comuniste”. Cu toate acestea, ea a remarcat și în memoriile sale că „la Moscova, am intrat în gura leului; era terenul lor”.<ref>Comăneci, p. 98.</ref> Ea a câștigat două medalii de aur, una la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1980 - Bârnă feminin|bârnă]] și una la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1980 - Sol feminin|sol]] (unde a terminat la egalitate cu gimnasta sovietică Nellie Kim, împotriva căreia a concurat și la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montreal și la alte evenimente). De asemenea, a câștigat două medalii de argint, una la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1980 - Echipe compus feminin|competiția pe echipe]] și una la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1980 - Individual compus feminin|individual compus]]. Au apărut controverse legate de notarea din competițiile la individual compus și sol. Până la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020]], ea rămâne singura gimnastă care și-a apărat medalia de aur olimpică la bârnă. Antrenorul ei, Béla Károlyi, a protestat că a fost notată nedrept. Protestele sale au fost captate de televiziune. Conform memoriilor lui Comăneci, guvernul român a fost supărat de comportamentul public al lui Károlyi, considerând că i-a umilit. Viața lui Károlyi a devenit foarte dificilă de atunci încolo.<ref>Comăneci, pp. 99–105.</ref> ==== Anul 1981 ==== [[File:Nadia_Comăneci_Moscow1980c.jpg|thumb|Nadia Comăneci pe bârnă de echilibru, 1980]] În anul 1981, Federația de Gimnastică a contactat-o pe Nadia și a informat-o că va face parte dintr-un turneu oficial în Statele Unite numit „Nadia '81”, iar antrenorii ei, [[Béla Károlyi|Béla]] și [[Márta Károlyi]], vor conduce grupul. În timpul acestui turneu, echipa lui Comăneci a împărțit o călătorie cu autobuzul alături de gimnaște americane; era a treia oară când îl întâlnea pe Bart Conner. Cei doi se cunoscuseră anterior în anul 1976. Ea și-a amintit mai târziu că s-a gândit: „Conner era drăguț. Sărea prin autobuz vorbind cu toată lumea—era incredibil de prietenos și amuzant.”<ref>Comăneci, pp. 111–112.</ref> Károlyi au [[Defecțiune (politică internațională)|dezertat]] în ultima zi a turneului, alături de coregraful echipei române, Géza Pozsár. Înainte de a dezerta, Károlyi i-a lăsat câteva indicii lui Comăneci că ar putea încerca să facă acest lucru și a întrebat-o indirect dacă vrea să se alăture lui. La acea vreme, ea nu avea niciun interes să dezerteze și a spus că vrea să se întoarcă acasă, în România. După dezertarea familiei Károlyi, viața lui Comăneci din România s-a schimbat drastic, așa cum nu ar fi putut anticipa. Autoritățile se temeau că și ea ar putea dezerta. Considerând-o un bun național, i-au monitorizat strict acțiunile, refuzând să-i permită să călătorească în afara țării.<ref name="p121">Comăneci, p. 121.</ref> ==== Jocurile Olimpice de vară din 1984 ==== Guvernul a permis lui Comăneci să participe la [[Jocurile Olimpice de vară din 1984]] de la [[Los Angeles]] ca parte a delegației române. Deși o serie de țări comuniste au [[Boicotul Jocurilor Olimpice de vară din 1984|boicotat Jocurile Olimpice din 1984]] ca răspuns la boicotul condus de Statele Unite împotriva Jocurilor Olimpice de la Moscova cu patru ani înainte, România a ales să participe. Comăneci a scris mai târziu în memoriile sale că mulți credeau că România a participat la Jocurile Olimpice deoarece se încheiase un acord cu Statele Unite să nu accepte dezertori. Cu toate acestea, Comăneci nu a participat la Jocuri ca membru al echipei române; a servit ca observator. A avut ocazia să-l vadă pe noul protejat al lui Károlyi, gimnasta americană [[Mary Lou Retton]], care a câștigat cinci medalii, inclusiv una de aur. Delegația română nu i-a permis să vorbească cu Károlyi și a urmărit-o îndeaproape pe tot parcursul vizitei.<ref>Comăneci, pp. 125–6.</ref> ==== Retragerea ==== [[File:Nadia_Comăneci_2016_stamp_of_Romania.jpg|thumb|Un timbru poștal românesc din anul 2016 care o arată pe Nadia Comăneci pe barnă la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montreal]] Guvernul român a continuat să îi restricționeze Nadiei dreptul de a părăsi România, cu excepția câtorva călătorii selecte la Moscova și Cuba. De-a lungul carierei sale, ea a fost supusă unei supravegheri non-stop din partea poliției secrete [[Securitate]]. Ea începuse să se gândească la retragere cu câțiva ani înainte, dar ceremonia oficială de retragere a avut loc la București în anul 1984. Aceasta a fost asistată de președintele [[Comitetul Olimpic Internațional|Comitetului Olimpic Internațional]]. Comăneci a scris mai târziu în memoriile sale:<blockquote>Viața a căpătat o nouă întunecime. Am fost tăiată de la posibilitatea de a câștiga suma mică de bani în plus care făcuse cu adevărat o diferență în viața familiei mele. De asemenea, era insultator faptul că o persoană obișnuită din România avea șansa de a călători, în timp ce eu nu puteam... când cariera mea în gimnastică s-a încheiat, nu mai era nevoie să mă țină fericită. Trebuia să fac cum mi se spunea, așa cum făcusem toată viața mea... Dacă [[Béla Károlyi|Béla]] nu ar fi dezertat, aș fi fost tot supravegheată, dar dezertarea lui a adus un reflector asupra vieții mele, și era orbitor. Am început să mă simt ca un prizonier.</blockquote> == Viața personală == [[Fișier:P093009CK-0293_(3969427553).jpg|miniatura|Comăneci și soțul ei, [[Bart Conner]], întâlnindu-se cu Prima Doamnă [[Michelle Obama]], 2009]] În noaptea de 27 noiembrie 1989<ref>{{Citat carte|nume=Olaru|prenume=Stejărel|an=2021|titlu=NADIA și Securitatea|editură=Epica Fiction &History|locul-publicării=București|pagini=5-27}}</ref>, cu câteva săptămâni înainte de [[Revoluția Română din 1989|Revoluția Română]], Nadia Comăneci a fugit din România, împreună cu un grup de alți români, traversând [[granița Ungaria-România]] în apropiere de [[Cenad]]. Au fost ghidați de Constantin Panait, un român care a devenit mai târziu cetățean american după fuga din România. Călătoria lor a fost în mare parte pe jos și noaptea. Au traversat [[Ungaria]] și [[Austria]], iar în cele din urmă au reușit să ia un avion către Statele Unite.<ref>Comăneci, pp. 137–148.</ref> Nadia Comăneci s-a mutat în [[Oklahoma]] în anul 1991 pentru a-și ajuta prietenul [[Bart Conner]], un alt medaliat olimpic cu aur, la școala sa de gimnastică. A locuit cu familia lui [[Paul Ziert]] și, în cele din urmă, l-a angajat ca manager.<ref>Comăneci, pp. 160–162.</ref> Nadia Comăneci și Conner au fost împreună timp de patru ani înainte de a se logodi, căsătorindu-se în anul 1996.<ref>Comăneci, pp. 162–164.</ref> Ea s-a întors în [[România]] pentru nunta lor, care a avut loc la [[București]]. Acest lucru s-a întâmplat după căderea regimului [[România Comunistă|comunist]] și instaurarea unei Românii democratice; guvernul a întâmpinat-o ca pe un erou național. Nunta a fost transmisă live în România, iar recepția cuplului a avut loc în fostul palat prezidențial.<ref>[https://web.archive.org/web/20121020031214/http://www.highbeam.com/doc/1G1-72893201.html "Nadia Tumbles over Wedding"] ''Cincinnati Post,'' April 6, 1996.</ref> Nadia Comăneci a devenit cetățean american naturalizat în anul 2001, păstrând în același timp cetățenia română.<ref>{{cite web|url=http://www.oprah.com/wherearetheynow/nadia-comaneci-on-winning-carnegies-great-immigrant-award-video|title=Nadia Comaneci on Winning Carnegie's Great Immigrant Award|date=July 14, 2016|access-date=March 20, 2018|website=Oprah.com}}</ref> În anul 2006, cuplul a avut un fiu, Dylan.<ref>[http://www.people.com/people/article/0,,1201186,00.html "Nadia Comăneci, Bart Conner Have a Boy] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160921035444/http://www.people.com/people/article/0,,1201186,00.html|date=September 21, 2016}}, ''People,'' June 6, 2006.</ref><ref>[http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/english-version/former-gymnasts-nadia-comaneci-and-bart-conner-baptized-their-first-child-dylan-paul-13602.html "Former Gymnasts Nadia Comăneci and Bart Conner Baptized Their First Child, Dylan Paul"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140726194240/http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/english-version/former-gymnasts-nadia-comaneci-and-bart-conner-baptized-their-first-child-dylan-paul-13602.html|date=July 26, 2014}}, Catalina Iancu, ''Jurnalul National,'' August 28, 2006.</ref> Pe data de 18 mai 1997, Comăneci și Conner au apărut ca invitați în finala sezonului 3 al serialului ''[[Touched by an Angel]]'', intitulată „A Delicate Balance”, unde au efectuat o scurtă demonstrație de sol într-o scenă de montaj.<ref>{{cite web|url=https://www.rottentomatoes.com/tv/touched_by_an_angel/s03/e28|title=Touched by an Angel: Season 3 Episode 28|work=Rotten Tomatoes}}</ref> Din anul 1994, Nadia Comăneci International Invitational a primit gimnaști de la nivelul USAG 4 până la nivelul 10. Competiția a găzduit și concursuri internaționale de elită la mijlocul anilor 2010, cu [[Rebeca Andrade]] fiind un participant notabil în anul 2013, printre alții.<ref>{{Cite web|url=http://www.bartconnergymnastics.com/index.php?hosted-meets|title=Hosted Meets &#124; Bart Conner Gymnastics Academy|website=www.bartconnergymnastics.com}}</ref><ref>{{cite web|url=https://thegymter.net/2013/02/16/2013-nadia-comaneci-invitational-results/|title=2013 Nadia Comaneci Invitational Results|date=February 17, 2013}}</ref> Ea a fost invitată specială la cea de-a 50-a ediție a Ceremoniei de Naturalizare de Ziua Independenței pe 4 iulie 2012, la [[Monticello]], fiind primul sportiv invitat să vorbească în istoria ceremoniei.<ref>{{cite web|url=https://www.monticello.org/site/press/olympic-champion-nadia-com%C4%83neci-be-featured-july-4-speaker-monticello|title=Olympic champion Nadia Comăneci to be featured July 4 speaker at Monticello|publisher=monticello.org|date=May 11, 2012|access-date=April 21, 2013|archive-date=September 18, 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160918015351/https://www.monticello.org/site/press/olympic-champion-nadia-com%C4%83neci-be-featured-july-4-speaker-monticello|url-status=dead}}</ref> == Roluri de conducere == [[Fișier:Nadia_Comăneci_at_the_2012_BRD_Năstase_Țiriac_Trophy.jpg|miniatura|Comăneci la [[BRD Năstase Țiriac Trophy]], aprilie 2012]] Nadia Comăneci este o figură cunoscută în lumea gimnasticii; ea servește ca președintă de onoare a Federației Române de Gimnastică, președintă de onoare a Comitetului Olimpic Român, ambasadoare sportivă a României și ca membru al Fundației Federației Internaționale de Gimnastică. Ea și Conner dețin Academia de Gimnastică Bart Conner, compania de producție Perfect&nbsp;10 și mai multe magazine de echipament sportiv și sunt editori ai revistei ''[[International Gymnast Magazine]]''.<ref>{{cite web|url=https://www.theguardian.com/sport/2004/jul/04/athensolympics2004.gymnastics|title=The perfect ten|date=July 4, 2004|last=Rendell|first=Matt|website=the Guardian|access-date=August 14, 2024}}</ref> Ea este, de asemenea, implicată în continuare în Jocurile Olimpice. În timpul [[Jocurile Olimpice de vară din 2004|Jocurilor Olimpice de vară din 2004]] de la [[Atena]], una dintre rutinele ei perfecte de 10 de la Montreal la paralele inegale a fost prezentată într-un comercial pentru [[Adidas]].<ref>{{cite news|title=2004 Athens Games: Advertising|url=http://www.sfgate.com/business/article/2004-ATHENS-GAMES-ADVERTISING-Sporting-a-2702410.php#photo-2167818|newspaper=[[San Francisco Chronicle|SFGate]]|date=August 12, 2004|access-date=April 21, 2013}}</ref> În plus, atât Nadia, cât și soțul ei, [[Bart Conner]], au oferit comentarii televizate pentru [[Jocurile Olimpice de vară din 2008]] de la [[Beijing]].<ref>{{cite web|url=https://www.espn.com/espnmag/story?id=3540036|title=The First Family of Gymnastics|date=August 17, 2008|work=ESPN The Magazine|last=Roenigk|first=Alyssa|access-date=August 21, 2008}}</ref> Câțiva ani mai târziu, pe data de 21 iulie 2012, Comăneci, împreună cu fostul star al baschetului [[John Amaechi]], au purtat [[torța olimpică]] pe acoperișul [[The O2 Arena (London)|O2&nbsp;Arena]] ca parte a ceremoniei torței pentru [[Jocurile Olimpice de vară din 2012]] de la [[Londra]].<ref>{{cite news|title=London 2012 Olympics: The torch begins its journey across London|url=https://www.telegraph.co.uk/sport/olympics/torch-relay/9416821/London-2012-Olympics-The-torch-begins-its-journey-across-London.html|newspaper=[[The Daily Telegraph]]|date=July 21, 2012|archive-url=https://ghostarchive.org/archive/20220112/https://www.telegraph.co.uk/sport/olympics/torch-relay/9416821/London-2012-Olympics-The-torch-begins-its-journey-across-London.html|archive-date=January 12, 2022|url-access=subscription|url-status=live|access-date=March 15, 2013}}{{cbignore}}</ref> Înainte de [[Jocurile Olimpice de vară din 2016]] de la [[Rio de Janeiro]], Nadia a apărut într-un reclama TIDE intitulată „The Evolution of Power” alături de [[Simone Biles]] și de gimnasta olimpică de trei ori [[Dominique Dawes]].<ref>{{Cite web|url=https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/gymnasts-dominique-dawes-nadia-comaneci-reflect-on-olympics-w211715/|title=Dominique Dawes Predicts How Many Golds for Simone Biles?|date=June 30, 2016}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.huffpost.com/entry/olympic-gymnasts-simone-b_b_10972486|title=Olympic Gymnasts Simone Biles, Dominique Dawes, And Nadia Comaneci Partner In 'The Evolution of Power' Video|date=July 14, 2016|website=HuffPost}}</ref> De asemenea, a oferit analize zilnice ale jocurilor din 2016 (alături de alți campioni olimpici precum [[Mark Spitz]], [[Carl Lewis]] și Conner), pentru emisiunea de noapte târzie ''É Campeão,'' difuzată pe [[SporTV]] din Brazilia. Pe data de 26 iulie 2024, a participat la [[Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2024|ceremonia de deschidere]] a [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurilor Olimpice de vară din 2024]] de la [[Paris]], alături de foști olimpieni precum Carl Lewis, [[Serena Williams]] și [[Rafael Nadal]], purtând [[torța olimpică]] în etapele finale ale ceremoniei pe râul [[Sena]] până la muzeul [[Luvru]], în drum spre [[Flacăra olimpică#Aprinderea vasului olimpic|aprinderea vasului olimpic]] în [[Grădinile Tuileries]].<ref>{{Cite web|url=https://www.si.com/olympics/rafael-nadal-serena-williams-help-light-cauldron-paris-olympics|title=Rafael Nadal, Serena Williams Help Light Cauldron to Open Paris Olympics|date=July 26, 2024|language=en-US|access-date=July 27, 2024|website=SI}}</ref> În plus, aceasta este profund implicată în strângerea de fonduri pentru mai multe organizații de caritate. Ea a finanțat personal construcția și operarea Clinicii pentru Copii Nadia Comăneci din București, care oferă sprijin medical și social la prețuri reduse sau gratuit copiilor români. În anul 2003, guvernul român a numit-o consul general de onoare al României în Statele Unite pentru a se ocupa de relațiile bilaterale [[Relațiile României cu Statele Unite|dintre cele două națiuni]].<ref name="consul">[http://mpnewyork.mae.ro/en/node/697 Consulatele de Onoare ale României în SUA] Accesat pe 31 iulie 2012.</ref> De asemenea, atât Comăneci, cât și Conner sunt implicați în [[Jocurile Olimpice Speciale]].<ref>{{Cite web|url=http://www.specialolympics.org/Sections/Who_We_Are/Supporters/Nadia_Comaneci.aspx|title=Nadia Comaneci, Global Ambassador|access-date=October 16, 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20141209042443/http://www.specialolympics.org/Sections/Who_We_Are/Supporters/Nadia_Comaneci.aspx|archive-date=December 9, 2014|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.specialolympics.org/News_and_Stories/Stories2014/Special_Olympics_Heroes_Bart_Conner_and_Nadia_Comaneci.aspx|title=On Mats, Bars and Boards, Bart Conner and Nadia Comaneci Lead by Example|access-date=October 16, 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20170911025127/http://www.specialolympics.org/News_and_Stories/Stories2014/Special_Olympics_Heroes_Bart_Conner_and_Nadia_Comaneci.aspx|archive-date=September 11, 2017|url-status=dead}}</ref> Pentru a strânge bani pentru caritate, Comăneci a participat la versiunea pentru celebrități a emisiunii reality a lui [[Donald Trump]], ''[[The Apprentice (serial TV american)|The Apprentice]]''. Comăneci a făcut parte din echipa „The Empresario” (formată doar din femei), care a pierdut în fața echipei „The Hydra” (formată doar din bărbați) în cel de-al doilea episod. Trump a răspuns la această înfrângere dându-i afară pe Comăneci,<ref>{{Cite web|url=https://people.com/tv/celebrity-apprentice-ivanka-trump-vs-gene-simmons/|title=Celebrity Apprentice: Ivanka Trump vs. Gene&nbsp;Simmons|website=People}}</ref> Comăneci comentând ulterior participarea sa la emisiune, spunând că „s-a distrat foarte mult. Am făcut-o doar pentru că totul a fost pentru caritate.”<ref>{{Cite web|url=https://www.denverpost.com/2008/01/09/nadia-travels-from-10-to-trump/|title=Nadia travels from "10" to Trump|date=January 10, 2008}}</ref> == Premii == [[Fișier:ROM_1976_MiNr3378_mt_B002.jpg|miniatura|Comăneci la Montreal. Timbru al României, 1976]] * 1975 și 1976: Premiul [[United Press International Athlete of the Year Award#Female winners|United Press International Athlete of the Year]] * 1976: [[Erou al Muncii Socialiste]]<ref>{{Cite news|title=Comaneci, darling of '76 Olympics, defects|url=https://www.upi.com/Archives/1989/11/29/Comaneci-darling-of-76-Olympics-defects/6829628318800/|first=Erika|last=Laszlo|date=November 29, 1989|language=en|work=[[United Press International]]|access-date=July 16, 2018}}</ref> * 1976: [[Associated Press Athlete of the Year]]<ref>{{Cite news|title=Simone Biles chosen as AP's Female Athlete of the Year|url=https://www.cbsnews.com/news/simone-biles-ap-female-athlete-of-the-year/|date=December 26, 2016|language=en|work=[[CBS News]]|access-date=July 16, 2018}}</ref> * 1976: [[BBC Overseas Sports Personality of the Year]] * 1981: [[Ordinul „Meritul Sportiv”]] clasa I „pentru rezultatele deosebite obținute la Jocurile olimpice de vară de la Moscova — 1980, precum și pentru contribuția adusă la dezvoltarea activității sportive și la creșterea prestigiului sportului românesc pe plan internațional”<ref>Decretul prezidențial nr. 74 din 15 aprilie 1981 privind conferirea de distincții ale Republicii Socialiste România unor sportivi, antrenori și tehnicieni din domeniul educației fizice și sportului, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul XVII, nr. 31, Partea I, joi 30 aprilie 1981, p. 1.</ref> * 1983: [[Ordinul Olimpic]]<ref>{{citation|title=Olympic Review '84|chapter=Olympic Awards presented at the 87th IOC Session|chapter-url=http://www.la84.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1984/ore197/ORE197s.pdf|publisher=International Olympic Committee|access-date=May 15, 2015|via=LA84 Foundation}}{{Legătură nefuncțională|date=februarie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.la84.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1984/ore197/ORE197s.pdf }}</ref> * 1990: [[International Women's Sports Hall of Fame]]<ref>{{cite web|url=https://www.womenssportsfoundation.org/programs/awards/international-womens-sports-hall-fame/|title=International Women's Sports Hall of Fame|publisher=Women's Sports Foundation|access-date=July 16, 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20170305183054/https://www.womenssportsfoundation.org/programs/awards/international-womens-sports-hall-fame/|archive-date=March 5, 2017|url-status=dead}}</ref> * 1993: [[International Gymnastics Hall of Fame]]<ref>{{cite web|url=https://www.ighof.com/master.php|title=Inductees|publisher=International Gymnastics Hall of Fame|access-date=July 16, 2018}}</ref> * 1998: [[Marca Leyenda]]<ref>{{cite web|url=http://www.marca.com/marca-leyenda.html|title=MARCA Leyenda|website=[[Marca (newspaper)|Marca]]|access-date=July 16, 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717072614/http://www.marca.com/marca-leyenda.html|archive-date=July 17, 2018|url-status=dead}}</ref> * 1998: [[Premiul Flo Hyman]]<ref>{{cite news|title=Comaneci Vaults Back Into the Spotlight; Olympic Gymnast Receives Women's Sports Foundation Award|url=https://pqasb.pqarchiver.com/washingtonpost/access/25900976.html?dids=25900976:25900976&FMT=ABS&FMTS=ABS:FT&type=current&date=Feb+06%2C+1998&author=Elissa+Leibowitz&pub=The+Washington+Post&desc=Comaneci+Vaults+Back+Into+the+Spotlight%3B+Olympic+Gymnast+Receives+Women%27s+Sports+Foundation+Award&pqatl=google|first=Elissa|last=Leibowitz|newspaper=The Washington Post|date=February 6, 1998|page=C2|archive-url=https://archive.today/20120720141418/http://pqasb.pqarchiver.com/washingtonpost/access/25900976.html?dids=25900976:25900976&FMT=ABS&FMTS=ABS:FT&type=current&date=Feb+06,+1998&author=Elissa+Leibowitz&pub=The+Washington+Post&desc=Comaneci+Vaults+Back+Into+the+Spotlight;+Olympic+Gymnast+Receives+Women's+Sports+Foundation+Award&pqatl=google|url-status=dead|archive-date=July 20, 2012|access-date=March 9, 2011}}{{subscription required}}</ref> * 2004: [[Ordinul Olimpic]]<ref>{{cite news|title=A new trophy for Nadia Comaneci|url=http://www.olympic.org/news?articleid=55404|date=March 29, 2004|publisher=[[International Olympic Committee]]|access-date=December 19, 2011|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150402103514/http://www.olympic.org/news?articleid=55404|archive-date=April 2, 2015}}</ref> * 2016: Great Immigrant Honoree: [[Carnegie Corporation of New York]]<ref>{{Cite web|url=https://www.carnegie.org/news/articles/2016-great-immigrants-pride-america/|title=2016 Great Immigrants Honorees: The Pride of America &#124; Carnegie Corporation of New York|website=Carnegie Corporation of New York}}</ref> * 2017: A fost recunoscută ca una dintre cele [[100 Women (BBC)|100 de femei ale BBC]] din 2017.<ref>{{Cite news|title=BBC 100 Women 2017: Who is on the list?|url=https://www.bbc.com/news/world-41380265|date=September 27, 2017|language=en-GB|work=BBC News|access-date=December 17, 2022}}</ref> * 2017: o zonă din [[Parc Olimpic, Montreal|Parcul Olimpic]] din Montreal a fost redenumită „Place Nadia Comaneci”.<ref>{{Cite web|url=http://www.excellesports.com/news/nadia-comaneci-public-space-montreal/|title=Nadia Comaneci honored with public space next to Montreal's Olympic Stadium|date=October 4, 2017|work=Excelle Sports|last=Amadon|first=Brett|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20171017202406/http://www.excellesports.com/news/nadia-comaneci-public-space-montreal/|archive-date=October 17, 2017|access-date=October 12, 2017}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://montrealgazette.com/news/local-news/montreal-olympic-park-unveils-plaza-honouring-gymnast-nadia-comaneci|title=Montreal Olympic Park unveils plaza honouring gymnast Nadia Comaneci|date=October 4, 2017|work=[[Montreal Gazette]]|access-date=October 12, 2017}}</ref> * 2021: [[Ordinul Steaua României]], Mare Ofițer == Abilități == Nadia Comăneci a fost cunoscută pentru tehnica sa curată, abilitățile originale inovatoare și dificile, precum și pentru atitudinea sa calmă în competiție.<ref name="leap">[https://www.si.com/vault/1976/04/12/616332/a-great-leap-backward "A Great Leap Backward"] Anita Verschoth, ''Sports Illustrated,'' April 12, 1976.</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20111011161647/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,914450-3,00.html "The Games: Up in the Air"] ''Time'', August 2, 1976.</ref> La bârnă, a fost prima gimnastă care a executat cu succes o serie de rocade aeriene și salturi în spate cu mâinile. De asemenea, este creditată ca fiind prima gimnastă care a efectuat o coborâre cu dublă răsucire.<ref name="leap" /> Abilitățile sale la sol includeau un salt dublu în grupă și o dublă răsucire.<ref name="leap" /> Există două elemente în Codul de punctaj, care poartă numele Nadiei și sunt reprezentate de mișcări specifice sau combinații de mișcări care au fost inventate sau popularizate de ea și anume: „Saltul Comăneci ” – o manevra la paralele, de pe bara înaltă, elan înapoi și salt depărtat înainte cu reapucarea aceleiași bare, apreciată cu un grad foarte înalt de dificultate. „Coborârea Comăneci” – un salt în care gimnasta realizează o saritura de pe bara înaltă, sub balansare, cu întoarcere de 180° și salt grupat înapoi. {| class="wikitable" !Aparat !Nume !Descriere ![[Codul de Punctaj (gimnastică)#Tabelul elementelor|Dificultate]]{{efn|Valabil pentru Codul de Punctaj 2025–2028|name=difficulty}} |- |Paralele inegale |[[Saltul Comăneci|Comăneci]] |Sprijin frontal pe bara superioară – salt înainte cu picioarele despicate și prindere pe bara superioară |E (0,5) |- |Paralele inegale |Comăneci |Rotire de ½ tură (180°) și salt în spate în grupă sau întins |C (0,3) |} == Istoric competițional == [[Fișier:Nadia_Comăneci_1976.jpg|miniatura|Nadia purtand medalii în anul 1976]] {| class="wikitable" ! align="center" |An ! align="center" |Competiție !Echipă !AA ![[Gymnastics vault|VT]] ![[Gymnastics uneven bars|UB]] ![[Gymnastics balance beam|BB]] ![[Gymnastics floor|FX]] |- ! colspan="19" |'''Junior''' |- | rowspan="3" |'''1971''' | align="left" |Novice Romanian Championships |{{gold1}} |4 | | | | |- | align="left" |Romanian Cup | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |- | align="left" |Junior ROM-YUG Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="8" |'''1972''' | align="left" |Novice Romanian Championships |{{gold1}} |{{silver2}} | | | | |- | align="left" |Junior Romanian Championships |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Romanian Cup |{{gold1}} | | | | | |- | align="left" |BUL-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{silver2}} | |{{gold1}} | |{{gold1}} |- | align="left" |Friendship Tournament |4 | |6 |{{gold1}} |{{gold1}} | |- | align="left" |ROM-GDR Dual Meet |{{gold1}} |{{bronze3}} | | | | |- | align="left" |ROM-RSFSR Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-HUN Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="6" |'''1973''' | align="left" |International Championships of Romania | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |- | align="left" |Friendship Tournament |{{bronze3}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} | |{{bronze3}} |- | align="left" |ITA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-URS Dual Meet |{{silver2}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} | |{{gold1}} |- | align="left" |Romanian Team Championships |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Romanian Schools Championships | |{{bronze3}} | | | | |- | rowspan="2" |'''1974''' | align="left" |Junior Romanian Championships | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-POL-Denver Tri-Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- ! colspan="40" |'''Senior''' |- | rowspan="7" |'''1975''' | align="left" |Champions All | |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="#F5F6CE" | align="left" |[[1975 European Women's Artistic Gymnastics Championships|European Championships]] | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{silver2}} |- | align="left" |FRG-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Pre-Olympics | |{{gold1}} |{{silver2}} |{{gold1}} |{{bronze3}} |{{silver2}} |- | align="left" |Romanian Championships |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{silver2}} |- | align="left" |ROM-CAN Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-ITA Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="10" |'''1976''' | align="left" |[[American Cup (gymnastics)|American Cup]] | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Balkan Championships |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |- | align="left" |CAN-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Chunichi Cup | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |FRG-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |GBR-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |NED-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="98FB98" | align="left" |'''[[Gymnastics at the 1976 Summer Olympics|Olympic Games]]''' |{{silver2}} |{{gold1}} |4 |{{gold1}} |{{gold1}} |{{bronze3}} |- | align="left" |Romanian Championships | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{silver2}} |- | align="left" |USA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="9" |'''1977''' | align="left" |Balkan Championships |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ESP-ROM Dual Meet I |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ESP-ROM Dual Meet II |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="#F5F6CE" | align="left" |[[1977 European Women's Artistic Gymnastics Championships|European Championships]] | |{{gold1}} |{{silver2}} |{{gold1}} | | |- | align="left" |FRA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |International Championships of Romania | |{{gold1}} | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |- | align="left" |Orleans International | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-CAN Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |USA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="3" |'''1978''' | align="left" |ITA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Milan International | |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="#CCCCFF" | align="left" |[[1978 World Artistic Gymnastics Championships|World Championships]] |{{silver2}} | |{{silver2}} |5 |{{gold1}} |8 |- | rowspan="6" |'''1979''' | align="left" |Balkan Championships |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} | |{{silver2}} |- | align="left" |Champions All | |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="#F5F6CE" | align="left" |[[1979 European Women's Artistic Gymnastics Championships|European Championships]] | |{{gold1}} |{{gold1}} |4 |{{bronze3}} |{{gold1}} |- | align="left" |International Championships of Romania | |{{gold1}} | |{{gold1}} | | |- bgcolor="#CCCCFF" | align="left" |[[1979 World Artistic Gymnastics Championships|World Championships]] |{{gold1}} | | | | | |- | align="left" |[[1979 FIG Artistic Gymnastics World Cup|World Cup Final]] | |4 |{{gold1}} | |{{silver2}} |{{gold1}} |- | rowspan="3" |'''1980''' | align="left" |International Championships of Romania | |{{gold1}} | |{{gold1}} | | |- | align="left" |ITA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="98FB98" | align="left" |'''[[Gymnastics at the 1980 Summer Olympics|Olympic Games]]''' |{{silver2}} |{{silver2}} |5 | |{{gold1}} |{{gold1}} |- | rowspan="2" |'''1981''' | align="left" |Daciada | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |[[Gymnastics at the 1981 Summer Universiade|Summer Universiade]] |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} | |} == Cărți și filme == * Memoriile lui Comăneci din 2004, ''Letters to a Young Gymnast'', fac parte din seria ''[[Art of Mentoring]]'' a Basic Books.<ref>[[Nadia Comăneci#Comaneci|Comăneci]]</ref><ref>[http://www.basicbooks.com/full-details?isbn=9780465025053 Letters to a Young Gymnast] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160923125709/http://www.basicbooks.com/full-details?isbn=9780465025053|date=September 23, 2016}}. basicbooks.com</ref> * [[Katie Holmes]] a regizat un scurt documentar din 2015 pentru [[ESPN]] despre Comăneci, intitulat ''Eternal Princess'', care a avut premiera la [[Festivalul de Film de la Tribeca]].<ref>{{Cite web|url=http://espnmediazone.com/us/weekly-updates/espn-thisweek-may-24-2016/#h|title=Short Film Eternal Princess, Directed by Katie Holmes, Debuts on espnW|access-date=August 19, 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160910233546/http://espnmediazone.com/us/weekly-updates/espn-thisweek-may-24-2016/#h|archive-date=September 10, 2016|url-status=dead}}</ref> * În 2016, [[Arte]] France a produs un documentar regizat de Pola Rapaport despre Comăneci, intitulat ''Nadia Comăneci, la gymnaste et le dictateur'' („Nadia Comăneci: Gimnasta și dictatorul”).<ref>{{Cite web|url=https://boutique.arte.tv/detail/nadia_comaneci_gymnaste_et_dictateur|title=Nadia Comăneci, la gymnaste et le dictateur|publisher=ARTE Boutique|language=fr|website=boutique.arte.tv}}</ref> * În 1984, Comăneci a fost subiectul unui film biografic de televiziune, ''[[Nadia (film)|Nadia]]''.<ref name="unauth">{{cite news|title=Nadia Comăneci Still Glows as Images of 1976 Recede|url=https://www.nytimes.com/1984/07/29/sports/nadia-comaneci-still-glows-as-images-of-1976-recede.html?pagewanted=all|first=Robert|last=Lindsey|newspaper=[[The New York Times]]|date=July 29, 1984|access-date=September 4, 2016}}</ref> Filmul a fost realizat fără implicarea ei (deși conținutul i-a fost descris de alții). Ea a declarat ulterior public că producătorii nu au luat niciodată legătura cu ea: „Sincer, nici măcar nu vreau să-l văd; mă simt atât de rău din cauza lui. Îmi denaturează viața atât de total.”<ref name="unauth" /> * În 2012, [[Universal Pictures]] a ales-o pe Comăneci să dubleze personajul Granny Norma în limba română în filmul animat ''[[The Lorax (film)|The Lorax]]''.<ref>Gloria Sauciuc- Cinemagia – 20 de ani de magie de la primul film dublat în limba română</ref> * În 2021, Stejărel Olaru a publicat în limba română un volum biografic, ''Nadia și Securitatea'', la Editura Epica.<ref>{{Cite book|url=https://balkaninsight.com/2021/05/14/book-reveals-nadia-comanecis-ordeal-in-ceausescus-romania/|title=''Book Reveals Nadia Comăneci's Ordeal in Ceaușescu's Romania''|date=May 14, 2021|access-date=January 9, 2022|isbn=9786069519707|last1=Olaru|first1=Stejărel|publisher=Epica Fiction & History}}</ref> == Note == <references /> == Bibliografie == * {{Citation|last=Olaru|first=Stejărel|title=NADIA și Securitatea|publication-date=2021|place=București|publisher=Epica Fiction &History}} * {{Citation|last=Meyers|first=Dvora|title=De la Nadia până azi: apariția și dispariția zecelui perfect în gimnastică|publication-date=2016|place=București|publisher=Publica|isbn=978-606-722-207-4}} * {{Citation|last=Mihăilescu|first=Măriuca|title=Români de poveste|publication-date=2024|place=București|publisher=Asociația pentru educație Digitală Bigger Picture}} * {{Citation|last=Rosetti|first=Adina|title=Nesupusele: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă|volume=1|publication-date=2018|place=București|publisher=Univers|isbn=978-973-34-1068-3|last2=Andone|first2=Cristina|last3=Grünberg|first3=Laura|last4=Iordan|first4=Iulia|last5=Pătrașcu|first5=Victoria}} == Vezi și == * [[Listă de gimnaste române]] * [[Lotul de gimnastică feminină a României la Olimpiada de vară, 2008]] * [[Lista campioanelor europene la gimnastică]] * [[Listă de antrenori de gimnastică români]] * [[Nadia (film)]] == Legături externe == {{commonscat-inline}} * [http://www.bartandnadia.com Bart Conner & Nadia Comaneci] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110713051927/http://bartandnadia.com/ |date=2011-07-13 }} * [http://www.nadiacomaneci.eu Fundația Nadia Comăneci] * [http://www.jurnalul.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=17903 Despre Nadia Comăneci în Jurnalul Național]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://www.romanian-gymnastics.com/profiles/1976olympics/nadia_comaneci.htm Bios at romanian-gymnastics.com] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071011080557/http://romanian-gymnastics.com/profiles/1976olympics/nadia_comaneci.htm |date=2007-10-11 }} * [http://video.google.com/videoplay?docid=-8973345961897622642 Perfect 10 performance in 1976 Olympics] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110629213918/http://video.google.com/videoplay?docid=-8973345961897622642 |date=2011-06-29 }} (Google Video) * [http://sportsillustrated.cnn.com/2004/olympics/2004/08/07/bc.olympics.comaneci/ Comaneci still amazed by 1976 feat] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120717213800/http://sportsillustrated.cnn.com/2004/olympics/2004/08/07/bc.olympics.comaneci/ |date=2012-07-17 }}, articol de pe website-ul ''Sports Illustrated'' * [http://www.gymn-forum.com/bios/women/comaneci.html List of competitive results at Gymn Forum]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://www.gymnpics.com/gymnasticgreats/wag/comaneci.htm Whatever Happened to Nadia Comaneci?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090816103354/http://www.gymnpics.com/gymnasticgreats/wag/comaneci.htm |date=2009-08-16 }} * [http://www.ziare.com/nadia-comaneci/gimnastica/mandru-ca-sunt-roman-nadia-comaneci-zeita-de-la-montreal-1197655 Mandru ca sunt roman: Nadia Comaneci, ''Zeita de la Montreal''], 29 octombrie 2012, ''Ziare.com'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/combinatia-perfetiunii-073-1-00-72177.html Combinatia perfetiunii: 073 - 1.00], 1 martie 2004, ''Jurnalul Național'' ===Interviuri=== * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-nu-mi-a-picat-deloc-bine-sa-aflu-ca-parintii-mei-se-despart-dar-am-inteles-ca-e-mai-bine-asa-1997.html Nadia Comaneci: Nu mi-a picat deloc bine sa aflu ca parintii mei se despart, dar am inteles ca e mai bine asa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201221820/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-nu-mi-a-picat-deloc-bine-sa-aflu-ca-parintii-mei-se-despart-dar-am-inteles-ca-e-mai-bine-asa-1997.html |date=2014-02-01 }}, 5 iunie 2011, Alice Nastase Buciuta, ''Revista Tango'' * [http://www.adevarul.ro/sport/Nadia_Comaneci-_-Pentru_romani_sunt_doar_Nadia_0_589141589.html „Momentul Adevărului“ Nadia Comăneci: „Pentru români sunt doar Nadia“], 11 noiembrie 2011, Marian Burlacu, ''Adevărul'' * [http://www.povesti-pentru-copii.com/blog/interviu-cu-nadia-comaneci/ Interviu cu Nadia Comăneci] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121021224154/http://www.povesti-pentru-copii.com/blog/interviu-cu-nadia-comaneci/ |date=2012-10-21 }}, septembrie 2012 * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-mi-s-ar-parea-tare-plictistor-sa-traiesti-fara-sa-faci-ceva-deosebit-7327.html Nadia Comaneci: Mi s-ar parea tare plictistor sa traiesti fara sa faci ceva deosebit] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130925190434/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-mi-s-ar-parea-tare-plictistor-sa-traiesti-fara-sa-faci-ceva-deosebit-7327.html |date=2013-09-25 }}, 7 martie 2013, Alice Nastase Buciuta, ''Revista Tango'' * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-cei-care-au-muncit-mult-care-au-pornit-de-jos-ca-mine-sunt-oameni-foarte-simpli-8114.html Nadia Comaneci: Cei care au muncit mult, care au pornit de jos, ca mine, sunt oameni foarte simpli] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140107183241/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-cei-care-au-muncit-mult-care-au-pornit-de-jos-ca-mine-sunt-oameni-foarte-simpli-8114.html |date=2014-01-07 }}, 14 noiembrie 2013, Alice Nastase Buciuta, ''Revista Tango'' * [http://www.evz.ro/reportaj-crescuta-intr-un-stat-comunist-nadia-a-fugit-de-regimul-opresiv-nadia-comaneci-si-a-spus-printre-lacrimi-povestea-rascolitoare-in-daily-mail-video.html ”Ziua TERIFIANTĂ când am EVADAT din închisoarea comunistă”. Nadia Comăneci și-a spus POVESTEA VIEȚII, printre lacrimi, în presa britanică], 3 august 2014, ''Evenimentul zilei'' - [http://www.dailymail.co.uk/femail/article-2711049/The-terrifying-day-I-defected-NAdia-Comaneci-tells-harrowing-story.html Daily Mail] {{NaviBlock |Campioane olimpice la gimnastică (individual) |Campioane olimpice la gimnastică (sol) |Campioane olimpice la gimnastică (paralele inegale) |Campioane olimpice la gimnastică (bârnă) |Campioane mondiale la gimnastică (bârnă) }} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Comăneci, Nadia}} [[Categorie:Nașteri în 1961]] [[Categorie:Nașteri pe 12 noiembrie]] [[Categorie:Antrenori de gimnastică americani]] [[Categorie:Antrenori de gimnastică români]] [[Categorie:Biografii de români în străinătate]] [[Categorie:Campioni olimpici la gimnastică]] [[Categorie:Echipa română de gimnastică artistică la Jocurile Olimpice din 1976]] [[Categorie:Echipa română de gimnastică artistică la Jocurile Olimpice din 1980]] [[Categorie:Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Socialiste România]] [[Categorie:Filantropi români]] [[Categorie:Gimnaști la Jocurile Olimpice de vară din 1976]] [[Categorie:Gimnaști la Jocurile Olimpice de vară din 1980]] [[Categorie:Gimnaști olimpici români]] [[Categorie:Gimnaste române de nota 10]] [[Categorie:Inițiatori de elemente în gimnastica artistică]] [[Categorie:Medaliați olimpici cu aur români]] [[Categorie:Medaliați olimpici cu argint români]] [[Categorie:Medaliați olimpici cu bronz români]] [[Categorie:Oameni din Onești]] [[Categorie:Români ai Republicii Socialiste România]] [[Categorie:Români americani]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite ale Americii]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Transfugi români]] [[Categorie:Cetățeni naturalizați ai Statelor Unite ale Americii]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Bucureștiului]] [[Categorie:Mare Ofițer al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul]] [[Categorie:Sportive române din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] <references group="lower-alpha"/> 5174gye87qlv9ikoe1ccaoctvwa10q9 17023735 17023725 2025-06-10T12:17:51Z Vellion Eagle 703557 Anularea modificării 17023725 făcute de [[Special:Contributions/~2025-64868|~2025-64868]] ([[Discuție Utilizator:~2025-64868|discuție]]) 17023735 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Nadia Elena Comăneci Conner'''{{efn|{{IPAc-en|UK|ˌ|k|ɒ|m|ə|ˈ|n|ɛ|tʃ|(|i|)}} {{respell|KOM|ə|NETCH(|ee)}}, {{IPAc-en|US|ˈ|k|oʊ|m|ə|n|iː|tʃ|,|ˌ|k|oʊ|m|ə|ˈ|n|iː|tʃ}} {{respell|KOH|mə|neech|,-|NEECH}},<ref>{{cite web |url=https://www.collinsdictionary.com/dictionary/english/comaneci |title=Comaneci |work=[[Collins English Dictionary]] |publisher=[[HarperCollins]] |access-date=27 iulie 2021}}</ref><ref>[https://en.oxforddictionaries.com/definition/us/Comaneci,Nadia "Comaneci, Nadia"]{{dead link|date=septembrie 2022|bot=medic}}{{cbignore|bot=medic}} (SUA) și {{Cite dictionary |url=http://www.lexico.com/definition/Comaneci,+Nadia |title=Comaneci, Nadia |dictionary=[[Lexico|Oxford Dictionaries]] UK English Dictionary |publisher=[[Oxford University Press]]}}{{Dead link|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> {{IPAc-ro|lang|audio=Ro-Nadia Comăneci.ogg|'|n|a|d|i|.|a||c|o|m|ă|'|n|e|ci}}.}} ({{Date biografice}})<ref>{{Citat carte|nume=Rosetti|prenume=Adina|an=2018|titlu=Nesupusele:100 de femei pentru 100 de ani de Românie Modernă.|pagină=90|editură=Univers|volum=1}}</ref> este o fostă [[Gimnastică artistică|gimnastă]] [[Români|română]]. Este de cinci ori medaliată cu aur olimpic, toate medaliile fiind obținute în probe individuale. În 1976, la vârsta de 14 ani, Comăneci a devenit prima gimnastă care a primit un [[Nota perfectă 10 (gimnastică)|scor perfect de 10.0]] la Jocurile Olimpice.<ref>[https://www.olympic.org/nadia-comaneci Gimnasta Nadia Comăneci a devenit regina Jocurilor Olimpice de la Montreal din 1976, fiind prima care a obținut un scor perfect].</ref> La aceleași Jocuri ([[Jocurile Olimpice de vară din 1976]] de la [[Montreal]]), a primit încă șase note de 10 pentru alte probe, câștigând în total trei medalii de aur. La [[Jocurile Olimpice de vară din 1980]] de la [[Moscova]], a câștigat alte două medalii de aur și a obținut încă două note de 10. Pe parcursul carierei sale, a câștigat nouă medalii olimpice și patru medalii la [[Campionatele Mondiale de Gimnastică Artistică]]. Una dintre cele mai cunoscute gimnaste din lume, Nadia Comăneci a fost apreciată pentru grația și măiestria sa, ceea ce a adus sportului respectiv o popularitate globală fără precedent la mijlocul anilor 1970. Numită „cea mai emblematică gimnastă a secolului al XX-lea” de ''[[El País]]'', Comăneci a fost desemnată unul dintre sportivii secolului al XX-lea de către [[Premiile Mondiale Laureus pentru Sport|Academia Laureus World Sports]]. Ea locuiește în [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]] din 1989, când a fugit din [[Republica Socialistă România|România comunistă]], înainte de [[Revoluția Română din 1989|revoluția din decembrie din același an]]. Ulterior, a colaborat și s-a căsătorit cu gimnastul american, medaliat cu aur olimpic, [[Bart Conner]], nunta având loc la [[București]] după căderea regimului comunist și fiind transmisă în direct în România. == Tinerețe == Nadia Elena Comăneci s-a născut pe data de 12 noiembrie 1961, în [[Onești]], un mic oraș situat în [[Munții Carpați]], în [[Județul Bacău]], [[România]], în regiunea istorică [[Moldova de Vest]].<ref name="remind">{{cite news|title=Legenda gimnasticii Nadia Comăneci vrea să amintească tuturor că este din România|url=http://www.nydailynews.com/sports/more-sports/nadia-comaneci-remind-romania-article-1.2740934|newspaper=[[New York Daily News]]|date=6 august 2016|access-date=4 septembrie 2016}}</ref> S-a născut într-o familie formată din Gheorghe (1936–2012), mecanic auto și Ștefania Comăneci, casnică<ref>{{Citat carte|nume=Mihăilescu|prenume=Măriuca|an=2024|titlu=Români de poveste|pagină=180|editură=Asociația pentru educație Digitală Bigger Picture}}</ref> și are un frate mai mic.<ref>{{Cite web|url=http://www.gymn-forum.net/Articles/Misc-Comaneci_YA.html|title=Campioana olimpică Nadia Comăneci|website=www.gymn-forum.net}}</ref> Părinții săi s-au separat în anii 1970, iar tatăl său s-a mutat ulterior la [[București]], capitala țării.<ref>{{Cite web|url=http://www.evz.ro/tatal-nadiei-comaneci-a-murit-961238.html|title=Nadia Comăneci despre moartea tatălui său: "Este un moment deosebit de greu"|date=12 ianuarie 2012}}</ref> Ea și fratele său, Adrian, au fost crescuți în spiritul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].<ref>Comăneci, p. 5.</ref> Într-un interviu din anul 2011, mama sa a declarat că a înscris-o pe Nadia la cursuri de gimnastică deoarece, încă din copilărie, era atât de plină de energie și activă încât era dificil de stăpânit.<ref>{{Cite web|url=https://www.libertatea.ro/sport/stefania-comaneci-mama-nadiei-sunt-mandra-de-ea-665179|title=Ștefania Comăneci, mama Nadiei: "Sunt mândră de ea!"|date=11 noiembrie 2011|website=Libertatea}}</ref> După ani de competiții la cel mai înalt nivel, Comăneci a absolvit [[Universitatea Politehnica din București]] cu o diplomă în [[Educație fizică și sport]], care i-a oferit calificarea necesară pentru a antrena gimnastică.<ref>Comăneci, pp. 94 și 121.</ref>{{OlimpicTopPic|Nadia Comaneci 1977.jpg|200px|[[Nadia]] la bârnă, în 1977}} {{OlimpicSport|[[Gimnastică]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|[[individual compus]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|[[paralele inegale]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|[[bârnă]]}} {{OlimpicAg|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|echipe}} {{OlimpicBronz|[[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Montreal 1976]]|[[sol (gimnastică)]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1980|Moscova 1980]]|[[bârnă]]}} {{OlimpicAu|[[Jocurile Olimpice de vară din 1980|Moscova 1980]]|[[sol (gimnastică)]]}} {{OlimpicAg|[[Jocurile Olimpice de vară din 1980|Moscova 1980]]|echipe}} {{OlimpicAg|[[Jocurile Olimpice de vară din 1980|Moscova 1980]]|[[individual compus]]}} {{OlimpicBottom}} == Cariera sportivă == === Începutul în gimnastică === Nadia a început gimnastica la grădiniță, în echipa locală ''Flacăra'', sub îndrumarea antrenorilor Duncan și Munteanu.<ref>Comăneci</ref> La vârsta de 6 ani, a fost selectată pentru a urma școala experimentală de gimnastică a lui [[Béla Károlyi]], după ce acesta a observat-o pe ea și pe o prietenă făcând [[Roată (gimnastică)|roata]] în curtea școlii.<ref name="Comaneci2011p172">Comăneci, pp. 17–19.</ref><ref name="si2">Deford, Frank. [https://www.si.com/vault/1976/08/02/615419/nadia-comaneci-1976-olympics-perfect-scores "Nadia Awed Ya"]. ''Sports Illustrated''. 2 august 1976.</ref> Károlyi căuta gimnaste pe care să le antreneze de la o vârstă fragedă. Când pauza s-a terminat, fetele au intrat rapid în clasă, iar Károlyi a început să le caute prin sălile de curs. În cele din urmă, a găsit-o pe Comăneci. (Cealaltă fată, Viorica Dumitru, a urmat o altă direcție și a devenit una dintre cele mai bune [[Balet|balerine]] ale României.){{citation needed|date=iulie 2021}} Până în anul 1968, când avea șapte ani, Comăneci a început antrenamentele cu Károlyi. A fost una dintre primele eleve ale școlii de gimnastică înființate în [[Onești]] de Károlyi și soția sa, [[Márta Károlyi|Márta]]. Fiind rezidentă a orașului, Comăneci a putut locui acasă timp de mai mulți ani, spre deosebire de majoritatea elevelor, care stăteau în internatul școlii.{{citation needed|date=iulie 2021}} În anul 1970, Nadia Comăneci a început să concureze pentru echipa orașului natal și, la nouă ani, a devenit cea mai tânără gimnastă care a câștigat [[Campionatele Naționale de Gimnastică ale României]]. În anul 1971, a participat la prima sa competiție internațională, un concurs bilateral de juniori între România și [[Republica Socialistă Federativă Iugoslavia|Iugoslavia]],<ref>Țarălungă, Ecaterina (2019). ''Enciclopedia identității românești''. 2: Personalități. AGIR. p.204</ref> unde a câștigat primul său titlu la [[individual compus]] și a contribuit la obținerea medaliei de [[aur]] pe echipe. În următorii ani, a concurat ca junioară în numeroase competiții naționale din România și în întâlniri bilaterale cu țări precum [[Ungaria]], [[Italia]] și [[Polonia]].<ref name="List of competitive results2">[http://www.gymn-forum.net/bios/women/comaneci.html Lista rezultatelor competiționale] Gymn-Forum</ref> La vârsta de 11 ani, în 1973, a câștigat aurul la individual compus, precum și la [[Sărituri (gimnastică)|sărituri]] și [[paralele inegale]], la Turneul Prieteniei (Druzhba), o competiție internațională importantă pentru gimnastele junioare.<ref name="List of competitive results2" /><ref>Comăneci, pp. 27–28.</ref> Primul mare succes internațional al Nadiei a venit la vârsta de 13 ani, când a dominat [[Campionatele europene de gimnastică artistică feminină|Campionatele Europene de Gimnastică Artistică]] din anul 1975, desfășurate la [[Skien]], [[Norvegia]]. A câștigat aurul la individual compus și în toate probele, cu excepția exercițiului la [[Sol (gimnastică)|sol]], unde a obținut locul secund. A continuat să aibă succes în acel an, câștigând competiția "Champions All" și clasându-se pe primul loc la individual compus, sărituri, [[bârnă]] și paralele la [[Campionatele Naționale de Gimnastică ale României]]. La concursul preolimpic de la [[Montreal]], Comăneci a câștigat aurul la individual compus și bârnă, precum și argintul la sărituri, sol și paralele. Gimnasta [[Uniunea Sovietică|sovietică]] [[Nellie Kim]] a câștigat aurul în aceste probe și a devenit una dintre cele mai mari rivale ale Nadiei în următorii cinci ani.<ref name="List of competitive results2" /> === Anul 1976 === ==== Cupa Americii ==== În luna martie a anului 1976, Nadia Comăneci a concurat la prima ediție a [[American Cup (gimnastică)|American Cup]], desfășurată la [[Madison Square Garden]] în Manhattan. Ea a obținut rarele note de 10, care semnificau un exercițiu perfect, fără nicio deducere, pentru săritura sa în etapa preliminară și pentru exercițiul la [[Sol (gimnastică)|sol]] în finala concursului la individual compus, pe care l-a câștigat.<ref>[http://www.gymn-forum.net/Articles/NYT-1976_AmCup2.html "Gymnast Posts Perfect Mark"] Robin Herman, ''[[New York Times]],'' 28 martie 1976.</ref> În timpul acestei competiții, Comăneci l-a întâlnit pentru prima dată pe gimnastul american [[Bart Conner]]. Deși Conner și-a amintit această întâlnire, Comăneci a menționat în memoriile sale că a trebuit să fie reamintită de acest moment mai târziu în viață. Ea avea 14 ani, iar Conner își sărbătorea împlinirea vârstei de 18 ani.<ref>Comăneci, p. 53.</ref> Amândoi au câștigat o cupă de argint și au fost fotografiați împreună. Câteva luni mai târziu, au participat la [[Jocurile Olimpice de vară din 1976]], competiție pe care Nadia Comăneci a dominat-o, în timp ce Conner a avut un rol marginal. Mai târziu, Conner a spus: „Nimeni nu mă cunoștea, iar Nadia cu siguranță nu mi-a acordat atenție.” ==== Jocurile Olimpice de vară din 1976 ==== {{blockquote|La Montreal, Nadia Comăneci a primit patru dintre cele șapte note de 10 la paralele inegale. Aparatul necesită o explozie spectaculoasă de energie într-un timp foarte scurt—doar 23 de secunde—ceea ce atrage cele mai multe aplauze. Ea a obținut trei dintre cele șapte note de 10 la bârnă. Mâinile ei vorbesc acolo la fel de mult ca și corpul. Ritmul ei amplifică echilibrul. Stăpânirea și distanța ei fac publicul să tacă.|source=}} [[File:Nadia_Comăneci_Montreal1976f.jpg|thumb|Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice din 1976]] [[File:Memorial_Nadia_Comaneci.jpg|thumb|Monument dedicat campionilor școlii de gimnastică onești, inclusiv Nadia Comăneci]] [[File:Nadia_Comăneci_Montreal1976c.jpg|thumb|Nadia la Jocurile Olimpice din 1976]] Pe data de 18 iulie 1976, Nadia Comăneci a făcut istorie la Jocurile Olimpice de la Montreal.<ref>{{Citat carte|nume=Meyers|prenume=Dvora|titlu=De la Nadia până azi: apariția și dispariția zecelui perfect în gimnastică|editură=Publica|data-publicării=2016|pagini=21-48|locul-publicării=București}}</ref> În timpul porțiunii obligatorii a competiției pe echipe, ea a primit primul [[10 perfect (gimnastică)|10 perfect în gimnastica olimpică]] pentru rutina sa la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Paralele inegale feminin|paralele inegale]].<ref>{{cite web|url=http://www.usghof.org/files/bio/n_comaneci/n_comaneci.html|title=Biography: COMANECI, Nadia|publisher=U.S. Gymnastics Hall of Fame|access-date=July 17, 2011}}</ref><ref name="Cousineau">{{cite book|last1=Cousineau|first1=Phil|year=2003|title=The Olympic Odyssey: Rekindling the True Spirit of the Great Games|pages=[https://archive.org/details/olympicodysseyre0000cous/page/160 160–161]|publisher=Quest Books|isbn=0835608336|url=https://archive.org/details/olympicodysseyre0000cous/page/160}}</ref> [[Omega SA]], producătorul oficial al tablei de scor pentru Jocurile Olimpice, a fost influențat să creadă că competitorii nu pot primi un zece perfect și nu programase tabla de scor să afișeze acest scor.<ref name="guardian20111214">{{cite news|title=50 stunning Olympic moments No5: Nadia Comaneci scores a perfect 10|url=https://www.theguardian.com/sport/london-2012-olympics-blog/2011/dec/14/50-olympic-moments-nadia-comaneci|date=December 14, 2011|work=The Guardian|access-date=July 31, 2012}}</ref> Astfel, scorul perfect al Comăneci a apărut ca „1.00”, singurul mod prin care judecătorii puteau indica că ea primise un 10.<ref name="Cousineau" /><ref name="Still A Perfect 10">{{cite web|url=http://www.olympic.org/upload/news/olympic_review/review_2005628172259_UK.pdf|title=Still A Perfect 10|publisher=Olympic Review|year=2005|last=Ziert|first=Paul|access-date=June 13, 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20080627102550/http://www.olympic.org/upload/news/olympic_review/review_2005628172259_UK.pdf|archive-date=June 27, 2008|url-status=dead}}</ref> În restul Jocurilor de la Montreal, Comăneci a mai obținut șase note de „10”. Ea a câștigat medalii de aur la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Individual compus feminin|individual compus]], [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Bârnă feminin|bârnă]] și [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Paralele inegale feminin|paralele inegale]]. De asemenea, a câștigat o medalie de bronz la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Sol feminin|sol]] și una de argint ca parte a echipei la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1976 - Echipe compus feminin|competiția pe echipe]].<ref name="InterGym">[https://web.archive.org/web/20011006172435/http://www.intlgymnast.com/legends/comaneci.html Legends: Nadia Comăneci] ''International Gymnast'' magazine</ref> Gimnasta sovietică [[Nellie Kim]] a fost [[Nellie Kim#Olympics and World Championships|principala sa rivală în timpul Jocurilor Olimpice de la Montreal]]; Kim a devenit a doua gimnastă care a primit un zece perfect, în cazul ei pentru performanța la sărituri.<ref>{{Cite web|url=http://www.gymn.ca/gymnasticgreats/wag/kim_nelli.htm|title=Nellie Kim (URS)|archive-url=https://web.archive.org/web/20110227005926/http://www.gymn.ca/gymnasticgreats/wag/kim_nelli.htm|url-status=dead|archive-date=February 27, 2011}}</ref> Comăneci a preluat atenția mass-mediei de la gimnasta [[Olga Korbut]], care fusese vedeta Jocurilor Olimpice de la München din anul 1972.<ref>{{cite news|title=Nadia Comaneci Takes Gymnast Title on 4th, 5th Perfect Scores|url=https://www.nytimes.com/1976/07/22/archives/nadia-comaneci-takes-gymnast-title-on-4th-5th-perfect-scores-shes.html|date=July 22, 1976|work=The New York Times|access-date=January 8, 2022}}</ref> Nadia Comăneci a fost prima gimnastă română care a câștigat titlul olimpic la individual compus. De asemenea, deține recordul ca cea mai tânără campioană olimpică la individual compus din istorie, la vârsta de 14 ani. Sportul a ridicat de atunci cerințele de eligibilitate de vârstă, astfel încât gimnaștii trebuie să aibă cel puțin 16 ani în anul calendaristic al Jocurilor Olimpice pentru a putea concura. Când Comăneci a concurat în anul 1976, gimnaștii trebuiau să aibă doar 14 ani până în prima zi a competiției.<ref>{{cite web|url=http://www.la84foundation.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1980/ore155/ORE155p.pdf|title=Within the International Federations|publisher=Olympic Review|year=1980|access-date=June 13, 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20100808171711/http://www.la84foundation.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1980/ore155/ORE155p.pdf|archive-date=August 8, 2010|url-status=dead}}</ref> Dacă cerința de vârstă nu va fi redusă, recordul Comăneci nu va putea fi depășit. Ea a fost clasată ca [[BBC Sports Personality World Sport Star of the Year|Personalitatea Sportivă a Anului BBC]] pentru anul 1976<ref name="Dodd">{{cite web|url=http://www.metro.co.uk/sport/olympics/article.html?in_article_id=244046|title=Top Five: Teenage Sensations|date=August 1, 2008|work=[[Metro (Associated Metro Limited)|Metro]]|last=Dodd|first=Marc|access-date=January 11, 2009|archive-date=September 20, 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20120920003808/http://www.metro.co.uk/sport/extra/244046-top-five-teenage-sensations|url-status=dead}}</ref> și ca „[[Associated Press Athlete of the Year|Sportiva Anului]]” de către [[Associated Press]] în anul 1976.<ref>{{cite web|url=http://encarta.msn.com/media_701500051_761551983_-1_1/Associated_Press_Athletes_of_the_Year.html|title=Associated Press Athletes of the Year|publisher=MSN.com|archive-url=https://web.archive.org/web/20090407220626/http://encarta.msn.com/media_701500051_761551983_-1_1/Associated_Press_Athletes_of_the_Year.html|archive-date=April 7, 2009}}</ref> În țara sa natală, România, Comăneci a primit [[Medalia de Aur „Secera și Ciocanul”]] pentru succesul său, și a fost numită [[Erou al Muncii Socialiste]]. A fost cea mai tânără româncă care a primit o astfel de recunoaștere în timpul administrației lui [[Nicolae Ceaușescu]]. ==== „Tema Nadiei” ==== „[[Nadia's Theme]]” se referă la o piesă instrumentală care a fost asociată cu Nadia Comăneci la scurt timp după Jocurile Olimpice din 1976. Piesa făcea parte din coloana sonoră a filmului din anul 1971 ''[[Bless the Beasts and Children (film)|Bless the Beasts and Children]]'' și se numea inițial „Cotton's Dream”. De asemenea, a fost folosită ca muzică de genericul serialului american ''[[The Young and the Restless]]''. [[Robert Riger]] a folosit-o în asociere cu montaje în mișcare lentă ale Comăneci în cadrul emisiunii de televiziune ''[[Wide World of Sports (U.S. TV series)|ABC's Wide World of Sports]]''. Melodia a devenit un single de top 10 în toamna anului 1976, iar compozitorii [[Barry De Vorzon]] și [[Perry Botkin Jr.]] au redenumit-o „Nadia's Theme” în onoarea Comăneci.<ref>[https://web.archive.org/web/20080131081004/http://www.olympic.org/uk/athletes/profiles/bio_uk.asp?PAR_I_ID=44503 "Nadia Comăneci: The Perfect 10"] International Olympic Committee (IOC) website</ref> Comăneci nu a interpretat niciodată pe „Nadia's Theme”. Muzica sa pentru exercițiul de sol era un medley al melodiilor „[[Yes Sir, That's My Baby (song)|Yes Sir, That's My Baby]]” și „[[Jump in the Line]]”, aranjate pentru pian. === 1977-1979 === Nadia și-a apărat cu succes titlul european la individual compus la campionatul din anul 1977. Când au apărut întrebări despre notarea competiției, Ceaușescu a ordonat gimnaștilor români să se întoarcă acasă. Echipa a urmat ordinul în mijlocul controversei și a părăsit competiția în timpul finalelor pe aparate.<ref>Comăneci, pp. 61–62.</ref> După Campionatele Europene din anul 1977, Federația Română de Gimnastică a îndepărtat-o pe Comăneci de la antrenorii săi de lungă durată, familia Károlyi, și a trimis-o la [[București]] pe 23 august pentru a se antrena în complexul sportiv. Ea nu a considerat această schimbare pozitivă și s-a confruntat cu schimbări corporale pe măsură ce creștea. Abilitățile sale de gimnastică au suferit, iar ea era nefericită până în punctul în care și-a pierdut dorința de a trăi.<ref>Comăneci, pp. 64–68.</ref> După ce a supraviețuit unei tentative de sinucidere, aceasta a concurat la [[Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică din 1978|Campionatul Mondial din 1978]] de la [[Strasbourg]], fiind „cu șapte centimetri mai înaltă și cu o piatră și jumătate [21 de livre] mai grea” decât era la Jocurile Olimpice din 1976. O cădere de la paralele inegale a dus la un loc patru la individual compus, în spatele sovieticelor [[Elena Mukhina]], [[Nellie Kim]] și [[Natalia Shaposhnikova]]. Comăneci a câștigat totuși titlul mondial la bârnă și o medalie de argint la sărituri. După Campionatul Mondial din anul 1978, Comăneci a fost lăsată să se întoarcă la Deva și la școala familiei Károlyi.<ref>Comăneci, pp. 68–72.</ref> În anul 1979, Comăneci și-a câștigat al treilea titlu european consecutiv la individual compus, devenind prima gimnastă, fie bărbat, fie femeie, care a realizat această performanță. La [[Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică din 1979|Campionatul Mondial]] din [[Fort Worth]] din decembrie acelui an, Nadia a condus clasamentul după competiția obligatorie. A fost internată în spital înainte de partea opțională a competiției pe echipe din cauza unei infecții sanguine, rezultată dintr-o tăietură la încheietura mâinii cauzată de catarama de metal a mănușii. În ciuda ordinelor medicilor, a părăsit spitalul și a concurat la bârnă, unde a obținut un 9,95. Performanța ei a contribuit la obținerea primei medalii de aur pe echipe pentru România. După performanță, Comăneci a petrecut câteva zile recuperându-se în spitalul All Saints. A trebuit să suporte o intervenție chirurgicală minoră pentru mâna infectată, care dezvoltase un [[abces]].<ref>[http://www.gymn-forum.net/Articles/Misc-Comaneci-1979.html "Nadia."] ''The Epistle,'' (All Saints Episcopal Hospital), January 1980.</ref><ref>Comăneci, pp. 87–91.</ref><ref>''Little Girls in Pretty Boxes.'' Ryan, Joan. 1995, Doubleday. {{ISBN|0-385-47790-2}}.</ref> === 1980-1984 === ==== Jocurile Olimpice de vară din 1980 ==== [[File:Nadia_Comăneci_Moscow1980.jpeg|thumb|Nadia Comăneci la Moscova, anul 1980]] Nadia Comăneci a fost selectată să participe la [[Jocurile Olimpice de vară din 1980]] de la [[Moscova]]. Ca urmare a [[Războiul Sovieto-Afgan|invaziei sovietice în Afganistan]], [[Președintele Statelor Unite|Președintele]] [[Jimmy Carter]] a declarat că Statele Unite vor [[Boicotul Jocurilor Olimpice de vară din 1980|boicota Jocurile Olimpice]] (mai multe alte țări au participat și ele la boicot, deși motivele lor au variat). Conform lui Comăneci, guvernul român a „promovat Jocurile Olimpice din 1980 ca fiind primele Jocuri complet Comuniste”. Cu toate acestea, ea a remarcat și în memoriile sale că „la Moscova, am intrat în gura leului; era terenul lor”.<ref>Comăneci, p. 98.</ref> Ea a câștigat două medalii de aur, una la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1980 - Bârnă feminin|bârnă]] și una la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1980 - Sol feminin|sol]] (unde a terminat la egalitate cu gimnasta sovietică Nellie Kim, împotriva căreia a concurat și la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montreal și la alte evenimente). De asemenea, a câștigat două medalii de argint, una la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1980 - Echipe compus feminin|competiția pe echipe]] și una la [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 1980 - Individual compus feminin|individual compus]]. Au apărut controverse legate de notarea din competițiile la individual compus și sol. Până la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020]], ea rămâne singura gimnastă care și-a apărat medalia de aur olimpică la bârnă. Antrenorul ei, Béla Károlyi, a protestat că a fost notată nedrept. Protestele sale au fost captate de televiziune. Conform memoriilor lui Comăneci, guvernul român a fost supărat de comportamentul public al lui Károlyi, considerând că i-a umilit. Viața lui Károlyi a devenit foarte dificilă de atunci încolo.<ref>Comăneci, pp. 99–105.</ref> ==== Anul 1981 ==== [[File:Nadia_Comăneci_Moscow1980c.jpg|thumb|Nadia Comăneci pe bârnă de echilibru, 1980]] În anul 1981, Federația de Gimnastică a contactat-o pe Nadia și a informat-o că va face parte dintr-un turneu oficial în Statele Unite numit „Nadia '81”, iar antrenorii ei, [[Béla Károlyi|Béla]] și [[Márta Károlyi]], vor conduce grupul. În timpul acestui turneu, echipa lui Comăneci a împărțit o călătorie cu autobuzul alături de gimnaște americane; era a treia oară când îl întâlnea pe Bart Conner. Cei doi se cunoscuseră anterior în anul 1976. Ea și-a amintit mai târziu că s-a gândit: „Conner era drăguț. Sărea prin autobuz vorbind cu toată lumea—era incredibil de prietenos și amuzant.”<ref>Comăneci, pp. 111–112.</ref> Károlyi au [[Defecțiune (politică internațională)|dezertat]] în ultima zi a turneului, alături de coregraful echipei române, Géza Pozsár. Înainte de a dezerta, Károlyi i-a lăsat câteva indicii lui Comăneci că ar putea încerca să facă acest lucru și a întrebat-o indirect dacă vrea să se alăture lui. La acea vreme, ea nu avea niciun interes să dezerteze și a spus că vrea să se întoarcă acasă, în România. După dezertarea familiei Károlyi, viața lui Comăneci din România s-a schimbat drastic, așa cum nu ar fi putut anticipa. Autoritățile se temeau că și ea ar putea dezerta. Considerând-o un bun național, i-au monitorizat strict acțiunile, refuzând să-i permită să călătorească în afara țării.<ref name="p121">Comăneci, p. 121.</ref> ==== Jocurile Olimpice de vară din 1984 ==== Guvernul a permis lui Comăneci să participe la [[Jocurile Olimpice de vară din 1984]] de la [[Los Angeles]] ca parte a delegației române. Deși o serie de țări comuniste au [[Boicotul Jocurilor Olimpice de vară din 1984|boicotat Jocurile Olimpice din 1984]] ca răspuns la boicotul condus de Statele Unite împotriva Jocurilor Olimpice de la Moscova cu patru ani înainte, România a ales să participe. Comăneci a scris mai târziu în memoriile sale că mulți credeau că România a participat la Jocurile Olimpice deoarece se încheiase un acord cu Statele Unite să nu accepte dezertori. Cu toate acestea, Comăneci nu a participat la Jocuri ca membru al echipei române; a servit ca observator. A avut ocazia să-l vadă pe noul protejat al lui Károlyi, gimnasta americană [[Mary Lou Retton]], care a câștigat cinci medalii, inclusiv una de aur. Delegația română nu i-a permis să vorbească cu Károlyi și a urmărit-o îndeaproape pe tot parcursul vizitei.<ref>Comăneci, pp. 125–6.</ref> ==== Retragerea ==== [[File:Nadia_Comăneci_2016_stamp_of_Romania.jpg|thumb|Un timbru poștal românesc din anul 2016 care o arată pe Nadia Comăneci pe barnă la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montreal]] Guvernul român a continuat să îi restricționeze Nadiei dreptul de a părăsi România, cu excepția câtorva călătorii selecte la Moscova și Cuba. De-a lungul carierei sale, ea a fost supusă unei supravegheri non-stop din partea poliției secrete [[Securitate]]. Ea începuse să se gândească la retragere cu câțiva ani înainte, dar ceremonia oficială de retragere a avut loc la București în anul 1984. Aceasta a fost asistată de președintele [[Comitetul Olimpic Internațional|Comitetului Olimpic Internațional]]. Comăneci a scris mai târziu în memoriile sale:<blockquote>Viața a căpătat o nouă întunecime. Am fost tăiată de la posibilitatea de a câștiga suma mică de bani în plus care făcuse cu adevărat o diferență în viața familiei mele. De asemenea, era insultator faptul că o persoană obișnuită din România avea șansa de a călători, în timp ce eu nu puteam... când cariera mea în gimnastică s-a încheiat, nu mai era nevoie să mă țină fericită. Trebuia să fac cum mi se spunea, așa cum făcusem toată viața mea... Dacă [[Béla Károlyi|Béla]] nu ar fi dezertat, aș fi fost tot supravegheată, dar dezertarea lui a adus un reflector asupra vieții mele, și era orbitor. Am început să mă simt ca un prizonier.</blockquote> == Viața personală == [[Fișier:P093009CK-0293_(3969427553).jpg|miniatura|Comăneci și soțul ei, [[Bart Conner]], întâlnindu-se cu Prima Doamnă [[Michelle Obama]], 2009]] În noaptea de 27 noiembrie 1989<ref>{{Citat carte|nume=Olaru|prenume=Stejărel|an=2021|titlu=NADIA și Securitatea|editură=Epica Fiction &History|locul-publicării=București|pagini=5-27}}</ref>, cu câteva săptămâni înainte de [[Revoluția Română din 1989|Revoluția Română]], Nadia Comăneci a fugit din România, împreună cu un grup de alți români, traversând [[granița Ungaria-România]] în apropiere de [[Cenad]]. Au fost ghidați de Constantin Panait, un român care a devenit mai târziu cetățean american după fuga din România. Călătoria lor a fost în mare parte pe jos și noaptea. Au traversat [[Ungaria]] și [[Austria]], iar în cele din urmă au reușit să ia un avion către Statele Unite.<ref>Comăneci, pp. 137–148.</ref> Nadia Comăneci s-a mutat în [[Oklahoma]] în anul 1991 pentru a-și ajuta prietenul [[Bart Conner]], un alt medaliat olimpic cu aur, la școala sa de gimnastică. A locuit cu familia lui [[Paul Ziert]] și, în cele din urmă, l-a angajat ca manager.<ref>Comăneci, pp. 160–162.</ref> Nadia Comăneci și Conner au fost împreună timp de patru ani înainte de a se logodi, căsătorindu-se în anul 1996.<ref>Comăneci, pp. 162–164.</ref> Ea s-a întors în [[România]] pentru nunta lor, care a avut loc la [[București]]. Acest lucru s-a întâmplat după căderea regimului [[România Comunistă|comunist]] și instaurarea unei Românii democratice; guvernul a întâmpinat-o ca pe un erou național. Nunta a fost transmisă live în România, iar recepția cuplului a avut loc în fostul palat prezidențial.<ref>[https://web.archive.org/web/20121020031214/http://www.highbeam.com/doc/1G1-72893201.html "Nadia Tumbles over Wedding"] ''Cincinnati Post,'' April 6, 1996.</ref> Nadia Comăneci a devenit cetățean american naturalizat în anul 2001, păstrând în același timp cetățenia română.<ref>{{cite web|url=http://www.oprah.com/wherearetheynow/nadia-comaneci-on-winning-carnegies-great-immigrant-award-video|title=Nadia Comaneci on Winning Carnegie's Great Immigrant Award|date=July 14, 2016|access-date=March 20, 2018|website=Oprah.com}}</ref> În anul 2006, cuplul a avut un fiu, Dylan.<ref>[http://www.people.com/people/article/0,,1201186,00.html "Nadia Comăneci, Bart Conner Have a Boy] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160921035444/http://www.people.com/people/article/0,,1201186,00.html|date=September 21, 2016}}, ''People,'' June 6, 2006.</ref><ref>[http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/english-version/former-gymnasts-nadia-comaneci-and-bart-conner-baptized-their-first-child-dylan-paul-13602.html "Former Gymnasts Nadia Comăneci and Bart Conner Baptized Their First Child, Dylan Paul"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140726194240/http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/english-version/former-gymnasts-nadia-comaneci-and-bart-conner-baptized-their-first-child-dylan-paul-13602.html|date=July 26, 2014}}, Catalina Iancu, ''Jurnalul National,'' August 28, 2006.</ref> Pe data de 18 mai 1997, Comăneci și Conner au apărut ca invitați în finala sezonului 3 al serialului ''[[Touched by an Angel]]'', intitulată „A Delicate Balance”, unde au efectuat o scurtă demonstrație de sol într-o scenă de montaj.<ref>{{cite web|url=https://www.rottentomatoes.com/tv/touched_by_an_angel/s03/e28|title=Touched by an Angel: Season 3 Episode 28|work=Rotten Tomatoes}}</ref> Din anul 1994, Nadia Comăneci International Invitational a primit gimnaști de la nivelul USAG 4 până la nivelul 10. Competiția a găzduit și concursuri internaționale de elită la mijlocul anilor 2010, cu [[Rebeca Andrade]] fiind un participant notabil în anul 2013, printre alții.<ref>{{Cite web|url=http://www.bartconnergymnastics.com/index.php?hosted-meets|title=Hosted Meets &#124; Bart Conner Gymnastics Academy|website=www.bartconnergymnastics.com}}</ref><ref>{{cite web|url=https://thegymter.net/2013/02/16/2013-nadia-comaneci-invitational-results/|title=2013 Nadia Comaneci Invitational Results|date=February 17, 2013}}</ref> Ea a fost invitată specială la cea de-a 50-a ediție a Ceremoniei de Naturalizare de Ziua Independenței pe 4 iulie 2012, la [[Monticello]], fiind primul sportiv invitat să vorbească în istoria ceremoniei.<ref>{{cite web|url=https://www.monticello.org/site/press/olympic-champion-nadia-com%C4%83neci-be-featured-july-4-speaker-monticello|title=Olympic champion Nadia Comăneci to be featured July 4 speaker at Monticello|publisher=monticello.org|date=May 11, 2012|access-date=April 21, 2013|archive-date=September 18, 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160918015351/https://www.monticello.org/site/press/olympic-champion-nadia-com%C4%83neci-be-featured-july-4-speaker-monticello|url-status=dead}}</ref> == Roluri de conducere == [[Fișier:Nadia_Comăneci_at_the_2012_BRD_Năstase_Țiriac_Trophy.jpg|miniatura|Comăneci la [[BRD Năstase Țiriac Trophy]], aprilie 2012]] Nadia Comăneci este o figură cunoscută în lumea gimnasticii; ea servește ca președintă de onoare a Federației Române de Gimnastică, președintă de onoare a Comitetului Olimpic Român, ambasadoare sportivă a României și ca membru al Fundației Federației Internaționale de Gimnastică. Ea și Conner dețin Academia de Gimnastică Bart Conner, compania de producție Perfect&nbsp;10 și mai multe magazine de echipament sportiv și sunt editori ai revistei ''[[International Gymnast Magazine]]''.<ref>{{cite web|url=https://www.theguardian.com/sport/2004/jul/04/athensolympics2004.gymnastics|title=The perfect ten|date=July 4, 2004|last=Rendell|first=Matt|website=the Guardian|access-date=August 14, 2024}}</ref> Ea este, de asemenea, implicată în continuare în Jocurile Olimpice. În timpul [[Jocurile Olimpice de vară din 2004|Jocurilor Olimpice de vară din 2004]] de la [[Atena]], una dintre rutinele ei perfecte de 10 de la Montreal la paralele inegale a fost prezentată într-un comercial pentru [[Adidas]].<ref>{{cite news|title=2004 Athens Games: Advertising|url=http://www.sfgate.com/business/article/2004-ATHENS-GAMES-ADVERTISING-Sporting-a-2702410.php#photo-2167818|newspaper=[[San Francisco Chronicle|SFGate]]|date=August 12, 2004|access-date=April 21, 2013}}</ref> În plus, atât Nadia, cât și soțul ei, [[Bart Conner]], au oferit comentarii televizate pentru [[Jocurile Olimpice de vară din 2008]] de la [[Beijing]].<ref>{{cite web|url=https://www.espn.com/espnmag/story?id=3540036|title=The First Family of Gymnastics|date=August 17, 2008|work=ESPN The Magazine|last=Roenigk|first=Alyssa|access-date=August 21, 2008}}</ref> Câțiva ani mai târziu, pe data de 21 iulie 2012, Comăneci, împreună cu fostul star al baschetului [[John Amaechi]], au purtat [[torța olimpică]] pe acoperișul [[The O2 Arena (London)|O2&nbsp;Arena]] ca parte a ceremoniei torței pentru [[Jocurile Olimpice de vară din 2012]] de la [[Londra]].<ref>{{cite news|title=London 2012 Olympics: The torch begins its journey across London|url=https://www.telegraph.co.uk/sport/olympics/torch-relay/9416821/London-2012-Olympics-The-torch-begins-its-journey-across-London.html|newspaper=[[The Daily Telegraph]]|date=July 21, 2012|archive-url=https://ghostarchive.org/archive/20220112/https://www.telegraph.co.uk/sport/olympics/torch-relay/9416821/London-2012-Olympics-The-torch-begins-its-journey-across-London.html|archive-date=January 12, 2022|url-access=subscription|url-status=live|access-date=March 15, 2013}}{{cbignore}}</ref> Înainte de [[Jocurile Olimpice de vară din 2016]] de la [[Rio de Janeiro]], Nadia a apărut într-un reclama TIDE intitulată „The Evolution of Power” alături de [[Simone Biles]] și de gimnasta olimpică de trei ori [[Dominique Dawes]].<ref>{{Cite web|url=https://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/gymnasts-dominique-dawes-nadia-comaneci-reflect-on-olympics-w211715/|title=Dominique Dawes Predicts How Many Golds for Simone Biles?|date=June 30, 2016}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.huffpost.com/entry/olympic-gymnasts-simone-b_b_10972486|title=Olympic Gymnasts Simone Biles, Dominique Dawes, And Nadia Comaneci Partner In 'The Evolution of Power' Video|date=July 14, 2016|website=HuffPost}}</ref> De asemenea, a oferit analize zilnice ale jocurilor din 2016 (alături de alți campioni olimpici precum [[Mark Spitz]], [[Carl Lewis]] și Conner), pentru emisiunea de noapte târzie ''É Campeão,'' difuzată pe [[SporTV]] din Brazilia. Pe data de 26 iulie 2024, a participat la [[Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din 2024|ceremonia de deschidere]] a [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurilor Olimpice de vară din 2024]] de la [[Paris]], alături de foști olimpieni precum Carl Lewis, [[Serena Williams]] și [[Rafael Nadal]], purtând [[torța olimpică]] în etapele finale ale ceremoniei pe râul [[Sena]] până la muzeul [[Luvru]], în drum spre [[Flacăra olimpică#Aprinderea vasului olimpic|aprinderea vasului olimpic]] în [[Grădinile Tuileries]].<ref>{{Cite web|url=https://www.si.com/olympics/rafael-nadal-serena-williams-help-light-cauldron-paris-olympics|title=Rafael Nadal, Serena Williams Help Light Cauldron to Open Paris Olympics|date=July 26, 2024|language=en-US|access-date=July 27, 2024|website=SI}}</ref> În plus, aceasta este profund implicată în strângerea de fonduri pentru mai multe organizații de caritate. Ea a finanțat personal construcția și operarea Clinicii pentru Copii Nadia Comăneci din București, care oferă sprijin medical și social la prețuri reduse sau gratuit copiilor români. În anul 2003, guvernul român a numit-o consul general de onoare al României în Statele Unite pentru a se ocupa de relațiile bilaterale [[Relațiile României cu Statele Unite|dintre cele două națiuni]].<ref name="consul">[http://mpnewyork.mae.ro/en/node/697 Consulatele de Onoare ale României în SUA] Accesat pe 31 iulie 2012.</ref> De asemenea, atât Comăneci, cât și Conner sunt implicați în [[Jocurile Olimpice Speciale]].<ref>{{Cite web|url=http://www.specialolympics.org/Sections/Who_We_Are/Supporters/Nadia_Comaneci.aspx|title=Nadia Comaneci, Global Ambassador|access-date=October 16, 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20141209042443/http://www.specialolympics.org/Sections/Who_We_Are/Supporters/Nadia_Comaneci.aspx|archive-date=December 9, 2014|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.specialolympics.org/News_and_Stories/Stories2014/Special_Olympics_Heroes_Bart_Conner_and_Nadia_Comaneci.aspx|title=On Mats, Bars and Boards, Bart Conner and Nadia Comaneci Lead by Example|access-date=October 16, 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20170911025127/http://www.specialolympics.org/News_and_Stories/Stories2014/Special_Olympics_Heroes_Bart_Conner_and_Nadia_Comaneci.aspx|archive-date=September 11, 2017|url-status=dead}}</ref> Pentru a strânge bani pentru caritate, Comăneci a participat la versiunea pentru celebrități a emisiunii reality a lui [[Donald Trump]], ''[[The Apprentice (serial TV american)|The Apprentice]]''. Comăneci a făcut parte din echipa „The Empresario” (formată doar din femei), care a pierdut în fața echipei „The Hydra” (formată doar din bărbați) în cel de-al doilea episod. Trump a răspuns la această înfrângere dându-i afară pe Comăneci,<ref>{{Cite web|url=https://people.com/tv/celebrity-apprentice-ivanka-trump-vs-gene-simmons/|title=Celebrity Apprentice: Ivanka Trump vs. Gene&nbsp;Simmons|website=People}}</ref> Comăneci comentând ulterior participarea sa la emisiune, spunând că „s-a distrat foarte mult. Am făcut-o doar pentru că totul a fost pentru caritate.”<ref>{{Cite web|url=https://www.denverpost.com/2008/01/09/nadia-travels-from-10-to-trump/|title=Nadia travels from "10" to Trump|date=January 10, 2008}}</ref> == Premii == [[Fișier:ROM_1976_MiNr3378_mt_B002.jpg|miniatura|Comăneci la Montreal. Timbru al României, 1976]] * 1975 și 1976: Premiul [[United Press International Athlete of the Year Award#Female winners|United Press International Athlete of the Year]] * 1976: [[Erou al Muncii Socialiste]]<ref>{{Cite news|title=Comaneci, darling of '76 Olympics, defects|url=https://www.upi.com/Archives/1989/11/29/Comaneci-darling-of-76-Olympics-defects/6829628318800/|first=Erika|last=Laszlo|date=November 29, 1989|language=en|work=[[United Press International]]|access-date=July 16, 2018}}</ref> * 1976: [[Associated Press Athlete of the Year]]<ref>{{Cite news|title=Simone Biles chosen as AP's Female Athlete of the Year|url=https://www.cbsnews.com/news/simone-biles-ap-female-athlete-of-the-year/|date=December 26, 2016|language=en|work=[[CBS News]]|access-date=July 16, 2018}}</ref> * 1976: [[BBC Overseas Sports Personality of the Year]] * 1981: [[Ordinul „Meritul Sportiv”]] clasa I „pentru rezultatele deosebite obținute la Jocurile olimpice de vară de la Moscova — 1980, precum și pentru contribuția adusă la dezvoltarea activității sportive și la creșterea prestigiului sportului românesc pe plan internațional”<ref>Decretul prezidențial nr. 74 din 15 aprilie 1981 privind conferirea de distincții ale Republicii Socialiste România unor sportivi, antrenori și tehnicieni din domeniul educației fizice și sportului, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul XVII, nr. 31, Partea I, joi 30 aprilie 1981, p. 1.</ref> * 1983: [[Ordinul Olimpic]]<ref>{{citation|title=Olympic Review '84|chapter=Olympic Awards presented at the 87th IOC Session|chapter-url=http://www.la84.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1984/ore197/ORE197s.pdf|publisher=International Olympic Committee|access-date=May 15, 2015|via=LA84 Foundation}}{{Legătură nefuncțională|date=februarie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.la84.org/OlympicInformationCenter/OlympicReview/1984/ore197/ORE197s.pdf }}</ref> * 1990: [[International Women's Sports Hall of Fame]]<ref>{{cite web|url=https://www.womenssportsfoundation.org/programs/awards/international-womens-sports-hall-fame/|title=International Women's Sports Hall of Fame|publisher=Women's Sports Foundation|access-date=July 16, 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20170305183054/https://www.womenssportsfoundation.org/programs/awards/international-womens-sports-hall-fame/|archive-date=March 5, 2017|url-status=dead}}</ref> * 1993: [[International Gymnastics Hall of Fame]]<ref>{{cite web|url=https://www.ighof.com/master.php|title=Inductees|publisher=International Gymnastics Hall of Fame|access-date=July 16, 2018}}</ref> * 1998: [[Marca Leyenda]]<ref>{{cite web|url=http://www.marca.com/marca-leyenda.html|title=MARCA Leyenda|website=[[Marca (newspaper)|Marca]]|access-date=July 16, 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717072614/http://www.marca.com/marca-leyenda.html|archive-date=July 17, 2018|url-status=dead}}</ref> * 1998: [[Premiul Flo Hyman]]<ref>{{cite news|title=Comaneci Vaults Back Into the Spotlight; Olympic Gymnast Receives Women's Sports Foundation Award|url=https://pqasb.pqarchiver.com/washingtonpost/access/25900976.html?dids=25900976:25900976&FMT=ABS&FMTS=ABS:FT&type=current&date=Feb+06%2C+1998&author=Elissa+Leibowitz&pub=The+Washington+Post&desc=Comaneci+Vaults+Back+Into+the+Spotlight%3B+Olympic+Gymnast+Receives+Women%27s+Sports+Foundation+Award&pqatl=google|first=Elissa|last=Leibowitz|newspaper=The Washington Post|date=February 6, 1998|page=C2|archive-url=https://archive.today/20120720141418/http://pqasb.pqarchiver.com/washingtonpost/access/25900976.html?dids=25900976:25900976&FMT=ABS&FMTS=ABS:FT&type=current&date=Feb+06,+1998&author=Elissa+Leibowitz&pub=The+Washington+Post&desc=Comaneci+Vaults+Back+Into+the+Spotlight;+Olympic+Gymnast+Receives+Women's+Sports+Foundation+Award&pqatl=google|url-status=dead|archive-date=July 20, 2012|access-date=March 9, 2011}}{{subscription required}}</ref> * 2004: [[Ordinul Olimpic]]<ref>{{cite news|title=A new trophy for Nadia Comaneci|url=http://www.olympic.org/news?articleid=55404|date=March 29, 2004|publisher=[[International Olympic Committee]]|access-date=December 19, 2011|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150402103514/http://www.olympic.org/news?articleid=55404|archive-date=April 2, 2015}}</ref> * 2016: Great Immigrant Honoree: [[Carnegie Corporation of New York]]<ref>{{Cite web|url=https://www.carnegie.org/news/articles/2016-great-immigrants-pride-america/|title=2016 Great Immigrants Honorees: The Pride of America &#124; Carnegie Corporation of New York|website=Carnegie Corporation of New York}}</ref> * 2017: A fost recunoscută ca una dintre cele [[100 Women (BBC)|100 de femei ale BBC]] din 2017.<ref>{{Cite news|title=BBC 100 Women 2017: Who is on the list?|url=https://www.bbc.com/news/world-41380265|date=September 27, 2017|language=en-GB|work=BBC News|access-date=December 17, 2022}}</ref> * 2017: o zonă din [[Parc Olimpic, Montreal|Parcul Olimpic]] din Montreal a fost redenumită „Place Nadia Comaneci”.<ref>{{Cite web|url=http://www.excellesports.com/news/nadia-comaneci-public-space-montreal/|title=Nadia Comaneci honored with public space next to Montreal's Olympic Stadium|date=October 4, 2017|work=Excelle Sports|last=Amadon|first=Brett|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20171017202406/http://www.excellesports.com/news/nadia-comaneci-public-space-montreal/|archive-date=October 17, 2017|access-date=October 12, 2017}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://montrealgazette.com/news/local-news/montreal-olympic-park-unveils-plaza-honouring-gymnast-nadia-comaneci|title=Montreal Olympic Park unveils plaza honouring gymnast Nadia Comaneci|date=October 4, 2017|work=[[Montreal Gazette]]|access-date=October 12, 2017}}</ref> * 2021: [[Ordinul Steaua României]], Mare Ofițer == Abilități == Nadia Comăneci a fost cunoscută pentru tehnica sa curată, abilitățile originale inovatoare și dificile, precum și pentru atitudinea sa calmă în competiție.<ref name="leap">[https://www.si.com/vault/1976/04/12/616332/a-great-leap-backward "A Great Leap Backward"] Anita Verschoth, ''Sports Illustrated,'' April 12, 1976.</ref><ref>[https://web.archive.org/web/20111011161647/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,914450-3,00.html "The Games: Up in the Air"] ''Time'', August 2, 1976.</ref> La bârnă, a fost prima gimnastă care a executat cu succes o serie de rocade aeriene și salturi în spate cu mâinile. De asemenea, este creditată ca fiind prima gimnastă care a efectuat o coborâre cu dublă răsucire.<ref name="leap" /> Abilitățile sale la sol includeau un salt dublu în grupă și o dublă răsucire.<ref name="leap" /> Există două elemente în Codul de punctaj, care poartă numele Nadiei și sunt reprezentate de mișcări specifice sau combinații de mișcări care au fost inventate sau popularizate de ea și anume: „Saltul Comăneci ” – o manevra la paralele, de pe bara înaltă, elan înapoi și salt depărtat înainte cu reapucarea aceleiași bare, apreciată cu un grad foarte înalt de dificultate. „Coborârea Comăneci” – un salt în care gimnasta realizează o saritura de pe bara înaltă, sub balansare, cu întoarcere de 180° și salt grupat înapoi. {| class="wikitable" !Aparat !Nume !Descriere ![[Codul de Punctaj (gimnastică)#Tabelul elementelor|Dificultate]]{{efn|Valabil pentru Codul de Punctaj 2025–2028|name=difficulty}} |- |Paralele inegale |[[Saltul Comăneci|Comăneci]] |Sprijin frontal pe bara superioară – salt înainte cu picioarele despicate și prindere pe bara superioară |E (0,5) |- |Paralele inegale |Comăneci |Rotire de ½ tură (180°) și salt în spate în grupă sau întins |C (0,3) |} == Istoric competițional == [[Fișier:Nadia_Comăneci_1976.jpg|miniatura|Nadia purtand medalii în anul 1976]] {| class="wikitable" ! align="center" |An ! align="center" |Competiție !Echipă !AA ![[Gymnastics vault|VT]] ![[Gymnastics uneven bars|UB]] ![[Gymnastics balance beam|BB]] ![[Gymnastics floor|FX]] |- ! colspan="19" |'''Junior''' |- | rowspan="3" |'''1971''' | align="left" |Novice Romanian Championships |{{gold1}} |4 | | | | |- | align="left" |Romanian Cup | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |- | align="left" |Junior ROM-YUG Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="8" |'''1972''' | align="left" |Novice Romanian Championships |{{gold1}} |{{silver2}} | | | | |- | align="left" |Junior Romanian Championships |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Romanian Cup |{{gold1}} | | | | | |- | align="left" |BUL-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{silver2}} | |{{gold1}} | |{{gold1}} |- | align="left" |Friendship Tournament |4 | |6 |{{gold1}} |{{gold1}} | |- | align="left" |ROM-GDR Dual Meet |{{gold1}} |{{bronze3}} | | | | |- | align="left" |ROM-RSFSR Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-HUN Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="6" |'''1973''' | align="left" |International Championships of Romania | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |- | align="left" |Friendship Tournament |{{bronze3}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} | |{{bronze3}} |- | align="left" |ITA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-URS Dual Meet |{{silver2}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} | |{{gold1}} |- | align="left" |Romanian Team Championships |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Romanian Schools Championships | |{{bronze3}} | | | | |- | rowspan="2" |'''1974''' | align="left" |Junior Romanian Championships | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-POL-Denver Tri-Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- ! colspan="40" |'''Senior''' |- | rowspan="7" |'''1975''' | align="left" |Champions All | |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="#F5F6CE" | align="left" |[[1975 European Women's Artistic Gymnastics Championships|European Championships]] | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{silver2}} |- | align="left" |FRG-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Pre-Olympics | |{{gold1}} |{{silver2}} |{{gold1}} |{{bronze3}} |{{silver2}} |- | align="left" |Romanian Championships |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{silver2}} |- | align="left" |ROM-CAN Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-ITA Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="10" |'''1976''' | align="left" |[[American Cup (gymnastics)|American Cup]] | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Balkan Championships |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |- | align="left" |CAN-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Chunichi Cup | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |FRG-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |GBR-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |NED-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="98FB98" | align="left" |'''[[Gymnastics at the 1976 Summer Olympics|Olympic Games]]''' |{{silver2}} |{{gold1}} |4 |{{gold1}} |{{gold1}} |{{bronze3}} |- | align="left" |Romanian Championships | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{silver2}} |- | align="left" |USA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="9" |'''1977''' | align="left" |Balkan Championships |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ESP-ROM Dual Meet I |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ESP-ROM Dual Meet II |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="#F5F6CE" | align="left" |[[1977 European Women's Artistic Gymnastics Championships|European Championships]] | |{{gold1}} |{{silver2}} |{{gold1}} | | |- | align="left" |FRA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |International Championships of Romania | |{{gold1}} | |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |- | align="left" |Orleans International | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |ROM-CAN Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |USA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | rowspan="3" |'''1978''' | align="left" |ITA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |Milan International | |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="#CCCCFF" | align="left" |[[1978 World Artistic Gymnastics Championships|World Championships]] |{{silver2}} | |{{silver2}} |5 |{{gold1}} |8 |- | rowspan="6" |'''1979''' | align="left" |Balkan Championships |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} | |{{silver2}} |- | align="left" |Champions All | |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="#F5F6CE" | align="left" |[[1979 European Women's Artistic Gymnastics Championships|European Championships]] | |{{gold1}} |{{gold1}} |4 |{{bronze3}} |{{gold1}} |- | align="left" |International Championships of Romania | |{{gold1}} | |{{gold1}} | | |- bgcolor="#CCCCFF" | align="left" |[[1979 World Artistic Gymnastics Championships|World Championships]] |{{gold1}} | | | | | |- | align="left" |[[1979 FIG Artistic Gymnastics World Cup|World Cup Final]] | |4 |{{gold1}} | |{{silver2}} |{{gold1}} |- | rowspan="3" |'''1980''' | align="left" |International Championships of Romania | |{{gold1}} | |{{gold1}} | | |- | align="left" |ITA-ROM Dual Meet |{{gold1}} |{{gold1}} | | | | |- bgcolor="98FB98" | align="left" |'''[[Gymnastics at the 1980 Summer Olympics|Olympic Games]]''' |{{silver2}} |{{silver2}} |5 | |{{gold1}} |{{gold1}} |- | rowspan="2" |'''1981''' | align="left" |Daciada | |{{gold1}} | | | | |- | align="left" |[[Gymnastics at the 1981 Summer Universiade|Summer Universiade]] |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} |{{gold1}} | |} == Cărți și filme == * Memoriile lui Comăneci din 2004, ''Letters to a Young Gymnast'', fac parte din seria ''[[Art of Mentoring]]'' a Basic Books.<ref>[[Nadia Comăneci#Comaneci|Comăneci]]</ref><ref>[http://www.basicbooks.com/full-details?isbn=9780465025053 Letters to a Young Gymnast] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160923125709/http://www.basicbooks.com/full-details?isbn=9780465025053|date=September 23, 2016}}. basicbooks.com</ref> * [[Katie Holmes]] a regizat un scurt documentar din 2015 pentru [[ESPN]] despre Comăneci, intitulat ''Eternal Princess'', care a avut premiera la [[Festivalul de Film de la Tribeca]].<ref>{{Cite web|url=http://espnmediazone.com/us/weekly-updates/espn-thisweek-may-24-2016/#h|title=Short Film Eternal Princess, Directed by Katie Holmes, Debuts on espnW|access-date=August 19, 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160910233546/http://espnmediazone.com/us/weekly-updates/espn-thisweek-may-24-2016/#h|archive-date=September 10, 2016|url-status=dead}}</ref> * În 2016, [[Arte]] France a produs un documentar regizat de Pola Rapaport despre Comăneci, intitulat ''Nadia Comăneci, la gymnaste et le dictateur'' („Nadia Comăneci: Gimnasta și dictatorul”).<ref>{{Cite web|url=https://boutique.arte.tv/detail/nadia_comaneci_gymnaste_et_dictateur|title=Nadia Comăneci, la gymnaste et le dictateur|publisher=ARTE Boutique|language=fr|website=boutique.arte.tv}}</ref> * În 1984, Comăneci a fost subiectul unui film biografic de televiziune, ''[[Nadia (film)|Nadia]]''.<ref name="unauth">{{cite news|title=Nadia Comăneci Still Glows as Images of 1976 Recede|url=https://www.nytimes.com/1984/07/29/sports/nadia-comaneci-still-glows-as-images-of-1976-recede.html?pagewanted=all|first=Robert|last=Lindsey|newspaper=[[The New York Times]]|date=July 29, 1984|access-date=September 4, 2016}}</ref> Filmul a fost realizat fără implicarea ei (deși conținutul i-a fost descris de alții). Ea a declarat ulterior public că producătorii nu au luat niciodată legătura cu ea: „Sincer, nici măcar nu vreau să-l văd; mă simt atât de rău din cauza lui. Îmi denaturează viața atât de total.”<ref name="unauth" /> * În 2012, [[Universal Pictures]] a ales-o pe Comăneci să dubleze personajul Granny Norma în limba română în filmul animat ''[[The Lorax (film)|The Lorax]]''.<ref>Gloria Sauciuc- Cinemagia – 20 de ani de magie de la primul film dublat în limba română</ref> * În 2021, Stejărel Olaru a publicat în limba română un volum biografic, ''Nadia și Securitatea'', la Editura Epica.<ref>{{Cite book|url=https://balkaninsight.com/2021/05/14/book-reveals-nadia-comanecis-ordeal-in-ceausescus-romania/|title=''Book Reveals Nadia Comăneci's Ordeal in Ceaușescu's Romania''|date=May 14, 2021|access-date=January 9, 2022|isbn=9786069519707|last1=Olaru|first1=Stejărel|publisher=Epica Fiction & History}}</ref> == Note == <references /> == Bibliografie == * {{Citation|last=Olaru|first=Stejărel|title=NADIA și Securitatea|publication-date=2021|place=București|publisher=Epica Fiction &History}} * {{Citation|last=Meyers|first=Dvora|title=De la Nadia până azi: apariția și dispariția zecelui perfect în gimnastică|publication-date=2016|place=București|publisher=Publica|isbn=978-606-722-207-4}} * {{Citation|last=Mihăilescu|first=Măriuca|title=Români de poveste|publication-date=2024|place=București|publisher=Asociația pentru educație Digitală Bigger Picture}} * {{Citation|last=Rosetti|first=Adina|title=Nesupusele: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă|volume=1|publication-date=2018|place=București|publisher=Univers|isbn=978-973-34-1068-3|last2=Andone|first2=Cristina|last3=Grünberg|first3=Laura|last4=Iordan|first4=Iulia|last5=Pătrașcu|first5=Victoria}} == Vezi și == * [[Listă de gimnaste române]] * [[Lotul de gimnastică feminină a României la Olimpiada de vară, 2008]] * [[Lista campioanelor europene la gimnastică]] * [[Listă de antrenori de gimnastică români]] * [[Nadia (film)]] == Legături externe == {{commonscat-inline}} * [http://www.bartandnadia.com Bart Conner & Nadia Comaneci] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110713051927/http://bartandnadia.com/ |date=2011-07-13 }} * [http://www.nadiacomaneci.eu Fundația Nadia Comăneci] * [http://www.jurnalul.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=17903 Despre Nadia Comăneci în Jurnalul Național]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://www.romanian-gymnastics.com/profiles/1976olympics/nadia_comaneci.htm Bios at romanian-gymnastics.com] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071011080557/http://romanian-gymnastics.com/profiles/1976olympics/nadia_comaneci.htm |date=2007-10-11 }} * [http://video.google.com/videoplay?docid=-8973345961897622642 Perfect 10 performance in 1976 Olympics] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110629213918/http://video.google.com/videoplay?docid=-8973345961897622642 |date=2011-06-29 }} (Google Video) * [http://sportsillustrated.cnn.com/2004/olympics/2004/08/07/bc.olympics.comaneci/ Comaneci still amazed by 1976 feat] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120717213800/http://sportsillustrated.cnn.com/2004/olympics/2004/08/07/bc.olympics.comaneci/ |date=2012-07-17 }}, articol de pe website-ul ''Sports Illustrated'' * [http://www.gymn-forum.com/bios/women/comaneci.html List of competitive results at Gymn Forum]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://www.gymnpics.com/gymnasticgreats/wag/comaneci.htm Whatever Happened to Nadia Comaneci?] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090816103354/http://www.gymnpics.com/gymnasticgreats/wag/comaneci.htm |date=2009-08-16 }} * [http://www.ziare.com/nadia-comaneci/gimnastica/mandru-ca-sunt-roman-nadia-comaneci-zeita-de-la-montreal-1197655 Mandru ca sunt roman: Nadia Comaneci, ''Zeita de la Montreal''], 29 octombrie 2012, ''Ziare.com'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/combinatia-perfetiunii-073-1-00-72177.html Combinatia perfetiunii: 073 - 1.00], 1 martie 2004, ''Jurnalul Național'' ===Interviuri=== * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-nu-mi-a-picat-deloc-bine-sa-aflu-ca-parintii-mei-se-despart-dar-am-inteles-ca-e-mai-bine-asa-1997.html Nadia Comaneci: Nu mi-a picat deloc bine sa aflu ca parintii mei se despart, dar am inteles ca e mai bine asa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201221820/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-nu-mi-a-picat-deloc-bine-sa-aflu-ca-parintii-mei-se-despart-dar-am-inteles-ca-e-mai-bine-asa-1997.html |date=2014-02-01 }}, 5 iunie 2011, Alice Nastase Buciuta, ''Revista Tango'' * [http://www.adevarul.ro/sport/Nadia_Comaneci-_-Pentru_romani_sunt_doar_Nadia_0_589141589.html „Momentul Adevărului“ Nadia Comăneci: „Pentru români sunt doar Nadia“], 11 noiembrie 2011, Marian Burlacu, ''Adevărul'' * [http://www.povesti-pentru-copii.com/blog/interviu-cu-nadia-comaneci/ Interviu cu Nadia Comăneci] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121021224154/http://www.povesti-pentru-copii.com/blog/interviu-cu-nadia-comaneci/ |date=2012-10-21 }}, septembrie 2012 * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-mi-s-ar-parea-tare-plictistor-sa-traiesti-fara-sa-faci-ceva-deosebit-7327.html Nadia Comaneci: Mi s-ar parea tare plictistor sa traiesti fara sa faci ceva deosebit] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130925190434/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-mi-s-ar-parea-tare-plictistor-sa-traiesti-fara-sa-faci-ceva-deosebit-7327.html |date=2013-09-25 }}, 7 martie 2013, Alice Nastase Buciuta, ''Revista Tango'' * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-cei-care-au-muncit-mult-care-au-pornit-de-jos-ca-mine-sunt-oameni-foarte-simpli-8114.html Nadia Comaneci: Cei care au muncit mult, care au pornit de jos, ca mine, sunt oameni foarte simpli] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140107183241/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/nadia-comaneci-cei-care-au-muncit-mult-care-au-pornit-de-jos-ca-mine-sunt-oameni-foarte-simpli-8114.html |date=2014-01-07 }}, 14 noiembrie 2013, Alice Nastase Buciuta, ''Revista Tango'' * [http://www.evz.ro/reportaj-crescuta-intr-un-stat-comunist-nadia-a-fugit-de-regimul-opresiv-nadia-comaneci-si-a-spus-printre-lacrimi-povestea-rascolitoare-in-daily-mail-video.html ”Ziua TERIFIANTĂ când am EVADAT din închisoarea comunistă”. Nadia Comăneci și-a spus POVESTEA VIEȚII, printre lacrimi, în presa britanică], 3 august 2014, ''Evenimentul zilei'' - [http://www.dailymail.co.uk/femail/article-2711049/The-terrifying-day-I-defected-NAdia-Comaneci-tells-harrowing-story.html Daily Mail] {{NaviBlock |Campioane olimpice la gimnastică (individual) |Campioane olimpice la gimnastică (sol) |Campioane olimpice la gimnastică (paralele inegale) |Campioane olimpice la gimnastică (bârnă) |Campioane mondiale la gimnastică (bârnă) }} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Comăneci, Nadia}} [[Categorie:Nașteri în 1961]] [[Categorie:Nașteri pe 12 noiembrie]] [[Categorie:Antrenori de gimnastică americani]] [[Categorie:Antrenori de gimnastică români]] [[Categorie:Biografii de români în străinătate]] [[Categorie:Campioni olimpici la gimnastică]] [[Categorie:Echipa română de gimnastică artistică la Jocurile Olimpice din 1976]] [[Categorie:Echipa română de gimnastică artistică la Jocurile Olimpice din 1980]] [[Categorie:Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Socialiste România]] [[Categorie:Filantropi români]] [[Categorie:Gimnaști la Jocurile Olimpice de vară din 1976]] [[Categorie:Gimnaști la Jocurile Olimpice de vară din 1980]] [[Categorie:Gimnaști olimpici români]] [[Categorie:Gimnaste române de nota 10]] [[Categorie:Inițiatori de elemente în gimnastica artistică]] [[Categorie:Medaliați olimpici cu aur români]] [[Categorie:Medaliați olimpici cu argint români]] [[Categorie:Medaliați olimpici cu bronz români]] [[Categorie:Oameni din Onești]] [[Categorie:Români ai Republicii Socialiste România]] [[Categorie:Români americani]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite ale Americii]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Transfugi români]] [[Categorie:Cetățeni naturalizați ai Statelor Unite ale Americii]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Bucureștiului]] [[Categorie:Mare Ofițer al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul]] [[Categorie:Sportive române din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] <references group="lower-alpha"/> enp47by78itz1y3szgn0h6j62tr1por 0 20213 17024131 17023443 2025-06-10T16:40:55Z GEO 9723 adăugat [[Categorie:Anglicisme]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024131 wikitext text/x-wiki '''Webmaster''' (sau '''web master''') este un cuvânt compus provenit din [[limba engleză]] și este utilizat în limba română exact în forma originală din engleză, desemnând o persoană (sau un grup de persoane) care se îngrijește de editarea și menținerea actuală a unui [[Sit Web|site web]]. În limba română cuvântul „webmaster” devine un substantiv masculin, indiferent dacă webmasterul este o femeie, un bărbat sau un grup: „un webmaster” / „doi webmasteri”, forma sa articulată fiind scrisă intr-un singur cuvânt: „webmasterul”, respectiv „webmasterii”. În marea majoritate a limbilor, la împrumutarea din [[limba engleză]] a multor cuvinte legate de [[computer|computere]] și de [[Internet]] se folosește exact forma originală a cuvintelor. Se poate urmări această tendință de [[anglicizare]] în următoarele limbi: [[limba daneză|daneză]], [[limba germană|germană]], [[limba franceză|franceză]], [[limba italiană|italiană]], [[limba olandeză|olandeză]], [[limba română|română]] și multe altele. [[Categorie:Oameni după ocupație]] [[Categorie:Site-uri web|!]] [[Categorie:Anglicisme]] ad0q688axv3fvt3zcxj3viaa11551da 0 21238 17024568 17016362 2025-06-10T21:35:39Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024568 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #ee2d32 | culoare scris = FFFFFF | nume = UTA | image = UTA Arad logo.svg | upright = 0.8 | nume_complet = Asociația Fotbal Club UTA Arad<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=3052|title=AFC UTA Arad|access-date=3 September 2020}}</ref> | poreclă = ''Bătrâna Doamnă''<br>''Textiliștii''<br>''Arădenii'' | nume_precedente = I.T. Arad<br>Flamura Roșie Arad<br>U.T. Arad<br>F.C.M. U.T. Arad | data_fondării = {{nobreak|{{Start date and years ago|df=yes|1945|04|18}}}}<br>{{Start date and years ago|df=yes|2013|07|01}}<br>(''reînființat'') | stadion = [[Stadionul Francisc Neuman]] | capacitate = 11.500 | proprietar = Suporter Club UTA | președinte = Meszar Alexandru | palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (6)<br />[[Cupa României]] (2) | kit_alt1 = | pattern_la1 = _sallersheffield1rw | pattern_b1 = _sallersheffield1rw | pattern_ra1 = _sallersheffield1rw | pattern_sh1 = _sallersheffield1rw | pattern_so1 = _whitetop | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = FF0000 | socks1 = FF0000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = _sallersheffield1ab | pattern_b2 = _sallersheffield1ab | pattern_ra2 = _sallersheffield1ab | pattern_sh2 = _sallersheffield1ba | pattern_so2 = _blacktop | leftarm2 = 89d9c1 | body2 = 89d9c1 | rightarm2 = 89d9c1 | shorts2 = 89d9c1 | socks2 = 89d9c1 }} '''Asociația Fotbal Club UTA Arad''', cunoscut sub numele de '''FC UTA Arad''', '''UT Arad''', sau pe scurt '''UTA''', este un club de fotbal profesionist din [[Arad]], [[România]], care evoluează în {{Ligă actuală}}. '''UTA''' este acronimul de la fosta ''[[Uzina Textilă Arad]]''. Supranumită ''Bătrâna Doamnă'' a fotbalului românesc,<ref name="RL">{{Citat web |url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/povestea-batranei-doamne-191725.html |accessdate=2014-02-26 |titlu=Liliana Brad - ''Povestea bătrânei doamne'', România liberă, 28 iunie 2010 |archive-date=2014-03-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140304085410/http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/povestea-batranei-doamne-191725.html |dead-url=yes }}</ref> este una dintre cele mai titrate echipe de [[fotbal]] din [[România]]. Echipa a câștigat de șase ori [[Superliga României|Campionatul]] și de două ori [[Cupa României la fotbal|Cupa României]]. Culorile tradiționale ale clubului sunt roșu și alb, ''Bătrâna Doamnă'' disputându-și meciurile de acasă pe [[Stadionul Francisc Neuman]], care are o capacitate de 11.500 de locuri. UTA are o rivalitate aprigă cu [[SSU Politehnica Timișoara|Politehnica Timișoara]], meciurile dintre cele două fiind cunoscute sub numele de [[Derbiul Vestului]]. == Istoric == === Înființare și primele succese === ''Bătrâna Doamnă'' a fost înființată de baronul [[Francisc von Neuman]], patronul [[Uzina Textilă Arad|Întreprinderii Textile Arad]], la data de [[18 aprilie]] [[1945]].<ref name="RL"/><ref name="Sport">[http://www.sport.ro/liga-2-seria-1/uta-sponsorizat-de-o-universitate-vezi-povestea-clubului-infiintat-de-baronul-neumann.html sport.ro - ''UTA, sponsorizat de o Universitate! Vezi povestea clubului înființat de baronul Neumann!'', 8 aprilie 2009]</ref> Culorile clubului (alb - roșu) au fost alese asemenea echipei de fotbal [[Arsenal Londra]], baronul Neuman fiind un mare admirator al acestei echipe.<ref name="Sport"/> {{citat|Era uite aici, pe colț, unde e platforma UTA. Unde e stadionul azi, vizavi. A ținut o ședință, erau mulți prieteni de-ai lui, ingineri, oameni de încredere. A zis că vrea să facă o echipă de fotbal, cine are un nume de propus? Cineva a zis Gloria, care nu mai era, altcineva a propus să fie ca fabrica: ITA. Doar era fabrica lor! Bun. Și ce culori să aibă echipa? După multe discuții s-a notat să fie alb cu verde. Nimeni nu știe azi că, pentru câteva minute, UTA a avut aceste culori: alb-verde. Atunci baronul, care avea în minte combinația alb cu roșu, ca la Arsenal, dar era atât de delicat încât nu voia să impună nimic, a fost salvat de cineva de la Comunitate care a zis că nu se poate «alb cu verde, pentru că sunt culori naziste». Oamenii s-au trezit și a rămas alb cu roșu, ca pe Highburry. Ca Highburry avea să fie și stadionul, doar că un pic mai mic.|profesorul Dionisie Piros<ref name=historia>{{Citat web |url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/bicicleta-baronului-neuman |accessdate=2014-04-13 |titlu=Marius Mitran și Marian Olaianos - ''Bicicleta baronului Neuman'', historia.ro |archive-date=2014-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140413132134/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/bicicleta-baronului-neuman |dead-url=yes }}</ref>}} Primul meci de fotbal al echipei nou înființate are loc la data de [[27 mai]] [[1945]] în compania formației Banatul [[Sânnicolau Mic]], scor 2-3. Componența primei echipe a fost: Tudor, Bocșa, Tamaș, Lingurar, Dvorszak, Szurdi, Găluț, Mărienuț, Haller, Coșniță, Brosovszky. Antrenori: Francisc Dvorszak, Joszef Szallay, Gheorghe Albu. [[Fișier:UTA Arad 1946-47.jpg|thumb|270px|UTA Arad (1946–1947)]] La [[1 septembrie]] [[1946]] cu ocazia meciului I.T.A. - [[Maccabi București|Ciocanul]], scor 1-0, are loc inaugurarea stadionului din [[Arad]], [[Stadionul Francisc von Neuman (1946)|Stadionul Francisc von Neuman]]. La acea vreme fiind considerat cel mai frumos stadion din țară.<ref>[http://www.adevarul.ro/locale/arad/adevarul_de_seara_arad_0_248375381.html ''Stadionul „Francisc Neumann”- micul Highbury de Arad'', Adevărul, 22 aprilie 2010]</ref> Clubul se înscrie în [[Superliga României|Campionatul Național de Fotbal]], în [[Divizia A 1946-1947|ediția 1946/47]], purtând numele I.T.A., inițialele întreprinderii. Prima participare, în primul eșalon fotbalistic, aduce și primul titlu de campioană, la o diferență de 11 puncte față de locul 2, ocupat de echipa [[Carmen București]]. Componența primei echipe campioane a fost: [[Alexandru Marky]], [[Gyula Lóránt]], [[Gheorghe Băcuț]], [[Adalbert Pall]], [[Alexandru Meszaros]], [[Iosif Petschovski]], [[Adalbert Kovacs]], [[Ioan Reinhardt]], [[Andrei Mercea]], [[Ladislau Bonyhadi]], [[Mátyás Tóth]]. [[Ladislau Bonyhadi]] devine golgheterul campionatului cu 26 de goluri înscrise. În [[Divizia A 1947-1948|ediția 1947/48]], I.T.A. câștigă al doilea titlu de campioană, cu un impresionant golaveraj de 149 - 21, record nedoborât până astăzi și la care [[Ladislau Bonyhadi]] a contribuit cu 49 de goluri, de asemenea, un record neegalat.<ref>[http://www.libertatea.ro/detalii/articol/steaua-uta-arad-record-goluri-sezon-fotbal-liga-1-441434.html ''Există un record pe care Steaua nici nu visează să îl depășească în acest sezon'', Libertatea, 31 martie 2013]</ref> În această ediție câștigă și finala cupei împotriva echipei [[CFR Timișoara]], scor 3-2. Echipa câștigătoare a cupei a fost: Alexandru Marky, [[Moise Vass]], [[Zoltan Farmati]], Gheorghe Băcuț, Adalbert Pall, Iosif Petschovski, Adalbert Kovacs, Ioan Reinhardt, Ladislau Bonyhadi, [[Ion Stiebinger]], [[Nicolae Dumitrescu|Nicolae „Coco” Dumitrescu]]. În [[Divizia A 1948-1949|ediția 1948/49]], I.T.A. se clasează pe locul IX. În [[Divizia A 1950|ediția 1950]], sub denumirea de ''Flamura Roșie'', câștigă un nou titlu de campioană. În același an se califică în finala Cupei României, dar pierde finala cu 1-3 în fața echipei [[CCA București]]. Echipa din finala cupei a fost: Alexandru Marky, ([[Ioan Katranicz]]), Moise Vass, Zoltan Farmati, Adalbert Pall, Ioan Reinhardt, [[Ladislau Băcuț]], [[Silviu Boitoș]], [[Mihai Carpineț]], Iosif Petschovski, Andrei Mercea, Nicolae „Coco” Dumitrescu. În anul [[Divizia A 1951|1951]] se clasează pe locul IV, la finele competiției. În anul [[Divizia A 1952|1952]] ocupă locul VIII, iar în anul [[Divizia A 1953|1953]] ocupă poziția a treia și câștigă o nouă ediție a Cupei României, împotriva CCA-ului București, scor 1-0. Echipa căștigătoare a cupei a fost: [[Francisc Kiss]], [[Gavril Szücs]], [[József Kapás]], Zoltan Farmati, Mihai Carpineț, [[Gavril Serfözö]], [[Nicolae Popa]], [[Gheorghe Váczi]], Adalbert Kovacs, Andrei Mercea, Nicolae „Coco” Dumitrescu, [[Mircea Popovici]], [[Gheorghe Lupeș]]. Antrenor: [[Coloman Braun-Bogdan]]. În anul [[Divizia A 1954|1954]], sub conducerea antrenorului Braun-Bogdan, câștigă cel de-al patrulea titlu de campioană. Componența echipei campioane fiind: Francisc Kiss, Gavril Szücs, József Kapás, Dușan, Zoltan Farmati, Gavril Serfözö, Birău, Gheorghe Váczi, [[Ilie Don]], Andrei Mercea, Nicolae „Coco” Dumitrescu. În anul [[Divizia A 1955|1955]] ocupă locul V la finele competiției, în anul [[Divizia A 1956|1956]] ocupă locul VI, iar în [[Divizia A 1957-1958|ediția 1957/58]] ocupă locul X. În anul [[1958]] echipa își schimbă denumirea din ''Flamura Roșie'' în ''U.T.A.'' ([[Uzina Textilă Arad]]). În următorii ani U.T.A. ocupă următoarele poziții la finele campionatului: [[Divizia A 1958-1959|1958/59]] - VIII, [[Divizia A 1959-1960|1959/60]] și [[Divizia A 1960-1961|1960/61]] - VII, [[Divizia A 1961-1962|1961/62]] - X, [[Divizia A 1962-1963|1962/63]] și [[Divizia A 1963-1964|1963/64]] - XI, [[Divizia A 1964-1965|1964/65]] - V. === A doua „Generație de Aur” === [[File:Mircea Petescu 1962.jpg|thumb|left|200px|[[Mircea Petescu]], căpitanul echipei de aur a UTA a anilor 1970.]] În anul [[1965]] sunt numiți antrenori Nicolae „Coco” Dumitrescu și Ioan Reinhardt, iar în [[Divizia A 1965-1966|ediția 1965/66]], U.T.A. termină competiția internă pe locul X, dar se califică, din nou, în finala Cupei României, finală pe care, însă, o va pierde cu scorul de 0 - 4, împotriva echipei [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua București]]. Echipa din finala cupei a fost: [[Carol Weichelt]], [[Gavril Birău]], [[Dumitru Chivu]], [[Christos Metskas|Hristos Mețcas]], [[Ioan Igna]], [[Vasile Jac]], [[Emil Floruț]], [[Nicolae Pantea]], [[Flavius Domide]], [[Mihai Țîrlea]], [[Mircea Axente]], [[Ladislau Petschovski]]. În [[Divizia A 1966-1967|ediția 1966/67]] a campionatului intern ocupă poziția XI. În același interval participă la ediția a V-a a [[Cupa Balcanică|Cupei Balcanice]], în Seria I cu [[Cerno More Varna]], [[Partizani Tirana]] și [[Fenerbahçe Istanbul]]. U.T.A. are o comportare modestă și reușește doar o victorie din șase meciuri, împotriva echipei [[Fenerbahçe Istanbul]], la [[Arad]], scor 1 - 0. În [[Divizia A 1967-1968|ediția 1967/68]] ocupă locul IV la final. În [[Divizia A 1968-1969|ediția de campionat 1968/69]] devine pentru a cincea oară campioană a țarii. Lotul de jucători a fost: [[Gheorghe Gornea]], [[Ion Bătrîna]], Gavril Birău, Bakos, [[Ștefan Czako]], [[Mircea Axente]], [[Jenö Pozsonyi]], [[Petre Șchiopu]], [[Mircea Petescu]], Flavius Domide, [[Iosif Lereter]], [[Ilie Moț]], [[Viorel Sima]], [[Ladislau Brosovszky]], [[Florian Dumitrescu]], Brîndescu, Atodiresei, Bodea [[Fișier:UTA Arad 1969-70.jpg|thumb|right|270px|UTA Arad campioana României (1969–1970)]] În [[Divizia A 1969-1970|ediția de campionat 1969/70]], U.T.A. căștigă cel de-al șaselea titlu de campioană a României și participă pentru prima oară în [[Cupa Campionilor Europeni]], fiind, însă, învinsă în primul tur de [[Legia Varșovia]] (1-2 și 0-8). În [[Divizia A 1970-1971|ediția 1970/71]] ocupă locul IV și participă din nou în [[Cupa Campionilor Europeni]], reușind performanța de a elimina deținătoarea trofeului la acea dată, [[Feyenoord Rotterdam]]<ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-se-castigau-meciurile-in-alte-vremuri-903622.html ''UTA - Feyenoord, o victorie de legendă. Florian Dumitrescu: ''De frică ne-am mobilizat total'', Evenimentul zilei, 20 august 2010]</ref> după un 1-1 la [[Rotterdam]] și 0-0 la [[Arad]].<ref>[http://www.liga2.ro/seria-2/uta-70-pleaca-la-rotterdam-sa-reconstituie-calificarea-cu-feijenoord-7703434 Daniel Berar - ''UTA '70 pleacă la Rotterdam să reconstituie calificarea cu Feijenoord'', Liga2.ro, 9 noiembrie 2010]</ref> Lotul titularilor din dubla cu [[Feyenoord Rotterdam]] a fost: Gheorghe Gornea, Gavril Birău, Iosif Lereter, Mircea Axente, Jenö Pozsonyi, Mircea Petescu, Flavius Domide, [[Dumitru Calinin]], Ladislau Brosovszky, [[Otto Dembrovski]], Florian Dumitrescu. Rezerve: Ion Bătrîna, Petre Șchiopu, Viorel Sima, Ștefan Czako. Înaintea meciului din [[Olanda]], jucătorii lui Feyenoord Rotterdam, campioni intercontinentali la acea dată, au fost amuzați de valoarea și aspectul echipei arădene: [[File:Nicolae Dumitrescu (1970).jpg|thumb|right|200px|[[Nicolae Dumitrescu|Nicolae "Coco" Dumitrescu]] (stânga), fost jucător și manager al UTA.]] ''Ne-au luat la mișto când au văzut cum eram îmbrăcați. Au vrut să ne dea echipament din cap până în picioare. Până la urmă, am jucat cu bocanci, jambiere și șorturi de la ei, și cu tricourile noastre'', își aducea aminte Gavril Birău. Dar pe teren situația a fost diferită, deoarece Florian Dumitrescu a deschis scorul în minutul 14: ''Eu i-am centrat, iar el a reluat cu capul din careu, deși nu excela la loviturile de cap.'' își amintea Mircea Axente. ''A egalat apoi Jansen în minutul 25 și 1-1 a rămas pînă la sfîrșit, cu tot asaltul olandezilor la poarta lui Gornea și în disperarea celor aproape 70.000 de spectatori.'' descria antrenorul Nicolae „Coco” Dumitrescu.<ref name=gsp>{{Citat web |url=http://cupadelegenda.gsp.ro/echipe/15/ut-arad-1970.htm |accessdate=2014-04-13 |titlu=''UT Arad 1970'', gsp.ro - Cupa de Legendă |archive-date=2015-05-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150509024936/http://cupadelegenda.gsp.ro/echipe/15/ut-arad-1970.htm |dead-url=yes }}</ref> Înaintea returului de la Arad, programat pe [[30 septembrie]] [[1970]], exact la un an de la umilința din [[Varșovia]], [[Ernst Happel]], antrenorul austriac al lui Feyenoord declara: ''O calificare a românilor în dauna noastră ar echivala cu a opta minune a lumii''. Meciul s-a încheiat 0-0, astfel UTA, susținută de peste 20.000 de oameni, și, datorită golului marcat în deplasare, se califica mai departe. După meci, suporterii arădeni îi scandau antrenorului lui Feyenoord, în fața hotelului Astoria: ''Happel, Happel, Ha, Ha, Ha!''.<ref name=gsp/> În turul doi UTA a fost eliminată din competiție de [[Steaua Roșie Belgrad]] (0-3, 1-3). În [[Divizia A 1971-1972|ediția 1971/72]] devine vice-campioană a României și participă în [[Cupa UEFA]], ajungând până în faza sferturilor după ce a depășit formațiile [[FC Red Bull Salzburg|Austria Salzburg]] (4-1, 1-3), [[Zagłębie Wałbrzych]] (1-1, 2-1) și [[Vitória FC|Vitória Setúbal]] (3-0, 0-1). A fost eliminată în sferturi de [[Tottenham Hotspur]] (0-2, 1-1). Această performanță de a ajunge în sferturile competiției a reprezentat prima sclipire românească în Cupa UEFA.<ref name=gsp/> În [[Divizia A 1972-1973|ediția 1972/73]] ocupă locul IX în campionatul intern și participă pentru a doua oară în [[Cupa UEFA]], fiind însă eliminată în primul tur de echipa suedeză [[IFK Norrköping]]. În edițiile următoare U.T.A. ocupă următoarele poziții la finele campionatului: [[Divizia A 1973-1974|1973/74]] - V, [[Divizia A 1974-1975|1974/75]] - VIII, [[Divizia A 1975-1976|1975/76]] - XV, [[Divizia A 1976-1977|1976/77]] - XII și [[Divizia A 1977-1978|1977/78]] - X. === Declinul === [[File:Flavius Domide.jpg|thumb|right|200px|[[Flavius ​​Domide]] și-a petrecut întreaga carieră la UTA din 1966 până în 1979.]] Declinul început în [[Divizia A 1975-1976|ediția 1975/76]], se concretizează cu un loc XVII în [[Divizia A 1978-1979|ediția 1978/79]], astfel U.T.A. retrogradează pentru prima dată în istorie în [[Liga a II-a|Divizia B]]. După ce a încheiat sezonul [[Divizia B 1979-1980|1979–80]] pe locul 3 în Seria a III-a a Diviziei B, UTA a revenit în [[Divizia A, fotbal|Divizia A]], după două sezoane petrecute în eșalonul secund. Sub conducerea antrenorului [[Ștefan Czako]], echipa a reușit să ocupe primul loc în Seria a III-a în ediția [[Divizia B 1980-1981|1980–81]]. Formula de bază îi includea pe [[Helmuth Duckadam|Duckadam]] — Bîtea, Kukla, [[Emerich Hirmler|Hirmler]], Giurgiu — Șchiopu, Vaczi, Mușat — Cura, Csordaș, Tisza ([[Marcel Coraș|Coraș]]). Din lot au mai făcut parte Lovaș, Vuia, Marcu, Iova, Takats, Vușcan, Bodi și Țirban.<ref>{{cite web|url=https://www.bibliotecadeva.ro/periodice/sportul/1981/07/sportul_1981_07_9831.pdf|title=O revenire spectaculoasă in Divizia „A“|publisher=Sportul|date=14 July 1981|page=3|accessdate=17 May 2025|via=bibliotecadeva.eu|archive-date=17 May 2025|archive-url=https://web.archive.org/web/20250517220055/https://www.bibliotecadeva.ro/periodice/sportul/1981/07/sportul_1981_07_9831.pdf|url-status=live}}</ref> Prezența pe prima scenă a durat doar un sezon, UTA retrogradând după ce a încheiat campionatul [[Divizia A 1981-1982|1981–82]] pe locul 17 în Divizia A. În următoarele două ediții de campionat, în Divizia B, ocupă pozițiile: II în 1982/83<ref name="clasament B">[http://www.romaniansoccer.ro/divizia_b/divizia_b_istorie.shtml Clasamente Divizia B]</ref> și V în 1983/84<ref name="clasament B"/>, cînd, din lotul echipei antrenată de [[Gavril Birău]] și [[Flavius Domide]] au făcut parte: Lovas, Bubela, Bodi, Gheorghieș, Gal, Hirmler, Gaie, Csodras, Țîrlea, Vaczi, Vânăoru, [[Costică Găman|Găman]], Tisa, Iliescu, Lupău, Roxin, Corec, Vuia, Cigan, Lalu, Leac, Terek, Țucudean, Negrău, Varșandan. În vara anului [[1984]], U.T.A. devine club de fotbal muncitoresc, adoptând denumirea de F.C.M. U.T. Arad. Între anii [[1984]] și [[1991]], F.C.M. U.T. Arad ocupă următoarele poziții în Seria a III-a a Diviziei B: XIII în 1984/85<ref name="clasament B"/>, IV în 1985/86<ref name="clasament B"/>, X în 1986/87<ref name="clasament B"/>, III în 1987/88<ref name="clasament B"/>, II în 1988/89<ref name="clasament B"/>, II în 1989/90<ref name="clasament B"/>, V în 1990/91<ref name="clasament B"/>. Iar în Seria a II-a a ligii secunde ocupă locurile: II în 1991/92<ref name="clasament B"/>, I în 1992/93<ref name="clasament B"/>. După promovare reușește să se mențină doar doi ani în [[Superliga României|Liga Națională]], ocupând locurile XI în [[Divizia A 1993-1994|ediția 1993/94]] și locul XVIII în ediția [[Divizia A 1994-1995|1994/95]], retrogradând din nou în liga secundă. Între anii [[1995]] și [[2002]], U.T.A. ocupă următoarele poziții în Seria a II-a a diviziei secunde: V în 1995/96<ref name="clasament B"/>, XIII în 1996/97<ref name="clasament B"/>, XI în 1997/98<ref name="clasament B"/>, II în 1998/99<ref name="clasament B"/>, VI în 1999/2000<ref name="clasament B"/>, VII în 2000/01<ref name="clasament B"/> și I în 2001/02<ref name="clasament B"/>. În vara anului [[1999]], F.C.M. UTA Arad dispută un meci de baraj la [[Alba-Iulia]] împotriva echipei [[Rocar București]], pentru promovare în [[Superliga României|Divizia A]]<ref>[http://www.ziaruldeiasi.ro/sport/barajul-rocar-uta-la-alba-iulia~nisvt ''Barajul Rocar - UTA la Alba Iulia'', Ziarul de Iași, 15 iunie 1999]</ref>, meci pierdut cu 0 - 2. Antrenorul [[Francisc Tisza]] a aliniat următoarea formație: Pap - Diaconescu, Botiș, G. Radu ('50 Ciubăncan), Găman ('76 Baciu), [[Cristian Panin]] - Todea, Almașan, Zaha - Mariș, [[Claudiu Drăgan]] ('69 Turcan). În ediția 2002/03 a Diviziei A se clasează pe locul XVI și retrogradează, după doar un an petrecut în Divizia A, în Divizia B. În campionatul 2003/04, ocupă locul V<ref name="clasament B"/> al Seriei a III-a a Diviziei B, iar în campionatul 2004/05 ocupă locul XI<ref name="clasament B"/> la finalul competiției în aceeași serie. În ediția de campionat 2005/06, U.T.A. termină campionatul pe locul XVI<ref name="clasament B"/> al Seriei a III-a a [[Divizia B|Diviziei B]], retrogradând pentru prima dată în istorie în [[Divizia C]]. F.C.M. UTA Arad, însă nu va juca în Divizia C deoarece, în urma unui acord de cesiune, cu echipa [[CF Liberty Salonta|CF Liberty Oradea]], UTA va prelua locul celei din urmă în [[Liga I]]<ref>{{Citat web |url=http://www.newspad.ro/In-fotbal-ca-la-piata-UTA-si-a-cumparat-locul-in-Liga-I,131307.html |accessdate=2011-01-04 |titlu=''În fotbal ca la piață: UTA și-a cumpărat locul în Liga I'', newspad.ro, 22 iunie 2006 |archive-date=2017-12-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171201032218/http://www.newspad.ro/In-fotbal-ca-la-piata-UTA-si-a-cumparat-locul-in-Liga-I,131307.html |dead-url=yes }}</ref><ref>[http://www.aradon.ro/stiri/im:aradon:video/articol/uta-este-in-divizia-a/cn/aradon-news-editor6-20060621-035616 ''UTA este în Divizia A'', aradon.ro, 21 iunie 2006]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref>[http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/uta-a-revenit-in-divizia-a-59695.html Florin Tomuta - ''UTA a revenit în Divizia A'', România liberă, 23 iunie 2006]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>, urmând ca echipa [[CF Liberty Salonta|CF Liberty Oradea]] să evolueze în eșalonul trei al campionatului. Astfel, calificată în [[Liga I]], în [[Liga I 2006-2007|sezonul 2006/07]], președintele clubului Nicolae Bara l-a adus antrenor pe [[Marius Lăcătuș]]<ref>{{Citat web |url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/sport/dinita--drida-si-cinci-stelisti--doriti-de-lacatus-la-uta---19758 |accessdate=2014-04-11 |titlu=''Diniță, Drida și cinci steliști, doriți de Lăcătuș la UTA'', România liberă, 8 iulie 2006 |archive-date=2014-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140413124001/http://www.romanialibera.ro/actualitate/sport/dinita--drida-si-cinci-stelisti--doriti-de-lacatus-la-uta---19758 |dead-url=yes }}</ref>, iar sub conducerea acestuia, UTA ocupă la finalul sezonului locul XII. Marius Lăcătuș își prezintă demisia la [[1 octombrie]] [[2007]]<ref>{{Citat web |url=http://www.realitatea.net/lacatus-a-demisionat-de-la-uta_95616.html |accessdate=2014-04-11 |titlu=''Lăcătuș a demisionat de la UTA'', Realitatea. net, 2 octombrie 2007 |archive-date=2014-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140413131825/http://www.realitatea.net/lacatus-a-demisionat-de-la-uta_95616.html |dead-url=yes }}</ref>, iar la sfârșitul sezonului [[Liga I 2007-2008|sezonul 2007/08]] UTA, antrenată de [[Roland Nagy]] și finanțată de Nicolae Bara și Sandu Ion, ocupă locul XVII și retrogradează din nou în [[Liga a II-a]]. În Liga a II-a, seria a II-a (seria de vest) a ocupat următoarele poziții: IX în [[Liga a II-a 2008-2009|2008-2009]], IV în [[Liga a II-a 2009-2010|2009-2010]], VIII în [[Liga a II-a 2010-2011|2010-2011]] (după o penalizare de 12 puncte), IV în [[Liga a II-a 2011-2012|2011-2012]] și IV în [[Liga a II-a 2012-2013|2012-2013]]. [[File:Sorin Botis 2.jpg|thumb|right|150px|[[Sorin Botiș]], fost căpitan și unul dintre principalii artizani ai revenirii echipei în [[Liga II]].]] În august [[2013]], omul de afaceri clujean Adrian Marțian a preluat pachetul majoritar de acțiuni de la Giovanni Catanzariti, promițând redresarea situației financiare de la club și aducerea de rezultate<ref>[http://www.romaniansoccer.ro/stiri/40772/adrian-martian-va-deveni-oficial-actionar-majoritar-la-uta.htm ''Adrian Marțian va deveni oficial acționar majoritar la UTA'', romaniansoccer.ro, 28 august 2013]</ref>, dar până în luna noiembrie a reușit să piardă sprijinul suporterilor arădeni și a fostelor legende ale clubului, [[Flavius Domide]] solicitându-i să predea actele clubului unor oameni competenți din Arad.<ref>[http://transilvaniareporter.ro/sport/fotbal-afaceristul-clujean-adrian-martian-nu-mai-estte-dorit-la-uta/ Patrice Podină - ''Afaceristul clujean Adrian Marțian nu mai este dorit la UTA'', Transilvania reporter, 15 noiembrie 2013]</ref> O altă echipă, susținută de o parte din fanii UTA-ei, numită ''UTA Bătrâna Doamnă'', fondată în 2013 de către fostul jucător [[Marius Țucudean]]<ref>[http://sportarad.ro/uta-batrana-doamna-se-contureaza-deocamdata-locul-in-liga-iv-e-cel-oficial/ UTA Bătrâna Doamnă se conturează. Deocamdată, locul în Liga IV e cel oficial | SportArad<!-- Titlu generat de robot -->]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> a fost înscrisă în [[Liga a IV-a]] în locul UTA II, primind în martie 2014 de la Suporter Club UTA drepturile federative, sigla, palmaresul și culorile UTA-ei, devenind oficial UTA Arad<ref>{{Citat web |url=http://sportarad.ro/membrii-cu-drept-de-vot-in-scu-inclusiv-bara-au-decis-drepturile-federative-trec-la-uta-batrana-doamna-care-va-deveni-uta-arad/ |accessdate=2014-09-21 |titlu=Membrii cu drept de vot în SCU, inclusiv Bara, au decis: drepturile federative trec la UTA Bătrâna Doamnă care va deveni UTA Arad! {{!}} SportArad<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2016-03-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160317011010/http://sportarad.ro/membrii-cu-drept-de-vot-in-scu-inclusiv-bara-au-decis-drepturile-federative-trec-la-uta-batrana-doamna-care-va-deveni-uta-arad/ |dead-url=yes }}</ref>. Echipa din Liga a II-a a fost nevoită să își schimbe numele în ''FC UTA SA. ''La final sezonului 2013-2014 din [[Liga a II-a]], UTA SA a fost exclusă din campionat de [[FRF]] pentru neprezentarea la două meciuri și retrogradată în [[Liga a VI-a]], unde nu s-a mai înscris, prin urmare, desființându-se<ref>{{Citat web |url=http://glsa.ro/arad/169993-fc-uta-sa-nu-s-inscris-nici-macar-liga-vi.html |accessdate=2014-09-21 |titlu=FC UTA SA nu s-a înscris nici măcar în Liga a VI-a! - Glasul Aradului<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2016-03-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304191911/http://glsa.ro/arad/169993-fc-uta-sa-nu-s-inscris-nici-macar-liga-vi.html |dead-url=yes }}</ref>. UTA Bătrâna Doamnă, devenită UTA, a promovat în [[Liga a III-a]]. În sezonul 2014/15, UTA avea sa promoveze în Liga 2 Seria Vest. La sfârșitul sezonului 2015/16, formația arădeană avea să se claseze pe locul 3, loc care ducea la barajul de promovare. "Bătrâna Doamnă" avea să înfrunte Dunărea Călărași în drumul spre Liga 1, ceea ce avea să și realizeze. În următoarele două meciuri din baraj, UTA a jucat împotriva echipei din Ilfov, FC Voluntari. Din nefericire pentru arădeni, aceștia au pierdut lupta pentru promovare din acel sezon. În sezonul 2016/2017, Liga 2 Seria Vest și Est s-au unit, formând un singur campionat de ligă secundă. UTA a terminat la sfârșitul campionatului din nou pe locul 3, același loc care ducea din nou la baraj de promovare care avea să se joace împotriva formației din orașul rival, ACS Poli Timișoara, barajul fiind pierdut după un 1-2 pe Stadionul Dan Păltinișanu, și un 1-3 pe Stadionul Șiria. Următoarele două sezoane (2017/2018 și 2018/2019) aveau să fie groaznice din punct de vedere sportiv, UTA terminând pe locul 12, respectiv locul 13. === Promovarea === După 12 ani de secetă din punct de vedere sportiv, în sezonul [[Liga a II-a 2019-2020|2019/2020]] UTA avea să termine pe primul loc într-un sezon de Liga 2 plin de echipe de tradiție precum: [[FC Rapid București|Rapid București]], [[ASU Politehnica Timișoara|Politehnica Timișoara]], [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]], [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], [[Ripensia Timișoara]], [[FC Farul Constanța|Farul Constanța]] și [[FC Argeș Pitești|Argeș Pitești]], cea din urmă promovând împreună cu UTA de pe locul 2 în urma unui 'Play-Off' organizat de către [[Federația Română de Fotbal|FRF]], un 'Play-Off' care avea să înjumătățească punctele echipelor clasate la acea vreme în grupa de promovare. La revenirea în prima ligă, UTA își inaugurează totodată noul stadion [[Stadionul Francisc Neuman]] într-un meci acasă cu [[FC Voluntari]] pe 28 august 2020.<ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/uta-voluntari-de-la-ora-2100-meci-de-gala-pentru-aradeni-care-isi-inaugureaza-noul-stadion-echipele-live-video-online-in-a-doua-etapa-din-liga-1-19086740|title=Singură acasă! UTA a dominat clar la primul meci pe noul „Francisc Neuman”, dar nu a putut să se impună în fața Voluntariului|date=28 August 2020|access-date=31 May 2021}}</ref> În campionat, echipa reușește evoluții bune pentru o nou-promovată și termină sezonul regular pe locul 10 din 16 cu 37 de puncte. Un lucru bizar însă a fost faptul că majoritatea punctelor au fost obținute în deplasare, echipa reușind doar două victorii pe propriul teren. Într-un clasament al jocurilor de acasă, UTA se afla pe ultimul loc cu doar 11 puncte acumulate, pe când în clasamentul jocurilor din deplasare, echipa se afla pe locul 4 cu 26 de puncte. În play-out, ''Arădenii'' nu au emoțiile retrogradării, clasându-se la final pe locul 2 (locul 8 la general), însă nu participă în barajul pentru Europa Conference League deoarece echipa nu deținea licența pentru cupele europene.<ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/uta-nu-a-aplicat-pentru-licenta-uefa-in-acest-sezon-meszar-aduce-argumente-legate-de-politica-clubului-sau-legislatia-europeana-privind-finantarea-din-bani-publici-19243951|title=UTA nu a aplicat pentru Licența UEFA în acest sezon, Meszar aduce argumente legate de politica clubului sau legislația europeană privind finanțarea din bani publici!|date=14 April 2021|access-date=31 May 2021}}</ref> == Nume == {| class="wikitable" style="text-align: left" align="left" |- |style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe"|Nume |style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe"|Perioada |- |align=left|''ITA Arad'' |1945–1949 |- |align=left|''Flamura Roșie Arad'' |1950–1957 |- |align=left|'''FCM UTA Arad''' |1958–2014 |- |align=left|''AS UTA Bătrâna Doamnă Arad'' |2014–2017 |- |align=left|'''UTA Arad''' |2017–prezent |} == Stadion == {{main|Stadionul Francisc Neuman|Stadionul Francisc von Neuman (1946)}} [[Fișier:Arad.stadium.jpg|miniatura|Noul stadion al echipei UTA.]] Cunoscut și ca ''Stadionul UTA'', [[Stadionul Francisc von Neuman (1946)|Stadionul Francisc von Neuman]] a fost construit între anii 1940 și 1946. Stadionul avea 7.287 de locuri. Începând cu 2014, stadionul a intrat într-un proces de demolare, pentru a fi construit un nou stadion mai mare și mai modern în loc. Pe parcursul lucrărilor la noul stadion, UTA și-a disputat meciurile de acasă pe [[Stadionul Motorul (Arad)|Stadionul Motorul]]. Din sezonul 2020-2021, o dată cu accederea în primul eșalon al fotbalului românesc, UTA a revenit pe [[Stadionul Francisc Neuman]]. Echipa arădeană avea să revină acasă după 7 ani în care a jucat pe [[Stadionul Motorul din Arad|Stadionul Motorul]] și [[Stadionul Otto Greffner|Stadionul din Șiria]]. Noul stadion se află în categoria a IV-a UEFA, cea mai mare categorie a forului continental. Aici se pot juca meciuri din [[Liga Campionilor UEFA|UEFA Champions League]], [[UEFA Europa League]] și [[UEFA Europa Conference League]]. Casa echipei UTA are în prezent 11.500 de locuri, având tribunele și peluzele acoperite. == Suporteri == Având un palmares deosebit, UTA este una din cele mai iubite echipe de fotbal din țară. '''Ultras Arad''' reprezintă denumirea peluzei în care activează suporterii echipei [[UTA Arad]], grupurile active sunt '''Neuman’s Arad''', '''Red Boys Crew, Red Ladies, Red Code Arad''' și '''Out of Control'''. Primul grup a luat ființă în anul 1996, numit '''Red Fighters''', pe parcurs apărând și alte grupări cunoscute, precum '''SUR''', '''RASA, Directivo Ultra și''' '''Commando Hooligans'''.Echipa arădeană este una dintre puținele echipe ale căror culori, palmares și siglă sunt deținute de către fani, prin asociația '''Suporter Club UTA'''. Principala rivală a UTA-ei este [[SSU Politehnica Timișoara|Politehnica Timișoara]], această rivalitate denumindu-se [[Derbiul Vestului]]. UTA mai are derby-uri de tradiție și împotriva echipelor [[FC Rapid București|Rapid București]], [[FC Dinamo București|Dinamo București]] și [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]] Galeria UTA-ei este înfrățită cu galeria echipelor [[FC Corvinul Hunedoara|Corvinul Hunedoara]] și [[CSA Steaua București (fotbal)|CSA Steaua]]. == Palmares == === Seniori === {| class="wikitable" style="font-size: 90%; margin:auto;" width="100%" |- | width="55%" style="color:#fffafa; background:#ee2d32; text-align:center;" | '''Competiții naționale''' | width="45%" style="color:#fffafa; background:#ee2d32; text-align:center;" | '''Competiții internaționale''' |- |valign="top"| [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Superliga României]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (6): '''[[Divizia A 1946-1947|1946-1947]], [[Divizia A 1947-1948|1947-1948]], [[Divizia A 1950|1950]], [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1968-1969|1968-1969]], [[Divizia A 1969-1970|1969-1970]]''' : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1971-1972|1971-1972]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1980-1981|1980-1981]], [[Divizia B 1992-1993|1992-1993]], [[Divizia B 2001-2002|2001-2002]], [[Liga a II-a 2019-2020|2019-2020]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (5): [[Divizia B 1982–1983|1982–1983]],&nbsp;[[Divizia B 1988–1989|1988–1989]],&nbsp;[[Divizia B 1989–1990|1989–1990]],&nbsp;[[Divizia B 1991–1992|1991–1992]],&nbsp;[[Divizia B 1998–1999|1998–1999]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] [[Cupa României la fotbal|'''Cupa României''']] : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (2): [[Cupa României 1947-1948|1947-1948]], [[Cupa României 1953|1953]] : [[File:Cup Finalist.png]]'''Finalistă''' (2): [[Cupa României 1950|1950]], [[Cupa României 1965-1966|1965-1966]] |valign="top"| [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Liga Campionilor UEFA|UEFA Champions League]]''' :* '''A doua rundă:''' [[Cupa Campionilor Europeni 1970-1971|1970-1971]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa League]]''' :* '''Sferturi de finală''': [[:en:1971–72 UEFA Cup|1971-1972]] |} === Juniori === : {{Gold1}}'''Campioană a României''' (5): 1957/58, 1958/59, 1968/69, 1995/96, 2000/01 : {{Silver2}}'''Vicecampioană a României''' (1): 1959/60 === Recorduri === * Cea mai categorică victorie: 12-0 cu [[Jiul Petroșani]] (ediția 1947/48). * Cea mai severă înfrângere: 0-9 cu [[Petrolul Ploiești]] (ediția 1956). === Istoric - Finale jucate în Cupa României === {| border="1" align="center" cellpadding="2" cellspacing="0" |----- ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Sezon ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Finala ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Scor ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Data ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Stadion ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Localitate ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Arbitru ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Locul de origine al arbitrului ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Marcatori ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;" | Componența echipelor |----- | 1947 / 1948 || '''I.T. Arad''' - CFR Timișoara | 3-2 | [[15 august]] [[1948]] || ''UCB Venus'' | [[București]] || ''Emil Kroner'' || [[București]] | '''IT Arad''' - Adalbert Kovacs ('38); Ioan Reinhardt ('56); Gheorghe Băcuț ('82); <br /> '''CFR Timișoara''' - Iosif Kovacs ('07); Constantin Woronkowski ('08); | '''IT Arad''' - Alexandru Marky; Moise Vass; Zoltan Farmati; Gheorghe Băcuț; Adalbert Pall; Iosif Petschovski; Adalbert Kovacs; Ioan Reinhardt; Ladislau Bonyhadi; Ion Stiebinger; Nicolae Dumitrescu; <br /> '''CFR Timișora''' - Aurel Boroș; Ioan Barna; Ștefan Rodeanu; Petre Cojereanu; Iosif Ritter; Constantin Woronkowski; Gheorghe Monyak; Nicolae Reuter; Iosif Kovacs; Emil Avasilichioaie; Petru Bădeanțu; |----- | 1950 | CCA București - '''Flamura Roșie Arad''' | 3-1 || [[26 noiembrie]] [[1950]] || ''Republicii'' | [[București]] | ''Andrei Boloni'', Arbitri Asistenți - Konstandatos, Dumitru Dimulescu | [[București]] | '''CCA București''' - Alexandru Apolzan('44 - pen.); Nicolae Roman ('72); Petre Moldoveanu ('90); <br /> '''Flamura Roșie Arad''' - Andrei Mercea ('89) | '''CCA București''' - Ion Voinescu; Vasile Zavoda; Alexandru Apolzan; Ștefan Rodeanu; Ștefan Balint; Tiberiu Bone; Francisc Zavoda; Nicolae Roman; Nicolae Drăgan; Gavril Serfözö; Petre Moldoveanu; <br /> '''Flamura Roșie Arad''' - Alexandru Marky; Moise Vass; Adalbert Pall; Zoltan Farmati; Iosif Petschovski; Ladislau Băcuț II; Silviu Boitoș; Andrei Mercea; Mihai Carpineț; Ioan Reinhardt; Nicolae Dumitrescu |----- | 1953 | '''Flamura Roșie Arad''' - CCA București | 1-0 || [[29 noiembrie]] [[1953]] || ''23 August'' | [[București]] | ''Mihai Popa'', Arbitri Asistenți - ''Solomon Segal, Dumitru Dimulescu'' | [[București]] | '''Flamura Roșie Arad''' - Gheorghe Vaczi('110); | '''Flamura Roșie Arad''' - Francisc Kiss; Gavril Szücs; József Kapás; Zoltan Farmati; Mihai Carpineț; Gavril Serfözö; Nicolae Popa; Gheorghe Váczi; Adalbert Kovacs; Andrei Mercea; Nicolae Dumitrescu; Mircea Popovici; Gheorghe Lupeș; <br /> '''CFR Timișora''' - Aurel Boroș; Ioan Barna; Ștefan Rodeanu; Petre Cojereanu; Iosif Ritter; Constantin Woronkowski; Gheorghe Monyak; Nicolae Reuter; Iosif Kovacs; Emil Avasilichioaie; Petru Bădeanțu; |----- | 1965 / 1966 || Steaua București - '''U.T. Arad''' | 4-0 | [[17 iulie]] [[1966]] || ''23 August'' | [[București]] || ''Erwin Vetter'' || [[Germania]] | '''Steaua București''' - Gavril Raksi ('63; '70); Florea Voinea ('75); Lajos Sătmăreanu ('88); | '''Steaua București''' - [[Vasile Suciu (fotbalist)|Vasile Suciu]]; Mircea Petescu; Emerich Jenei; Dumitru Nicolae; Lajos Sătmăreanu; Vasile Negrea; Dumitru Popescu; Sorin Avram; Gheorghe Constantin; Florea Voinea; Gavril Raksi; Carol Hajdu; <br /> '''UT Arad''' - Carol Weichelt; Gavril Birău; Dumitru Chivu; [[Christos Metskas|Hristos Mețcas]]; Ioan Igna; Vasile Jac; Emil Floruț; Nicolae Pantea; Flavius Domide; Mihai Țîrlea; Mircea Axente; Ladislau Petschovski III |} === Participări în competiții internaționale === '''[[Cupa Balcanică]]''': 1966/67 în Seria I [[15 iunie]] [[1966]]: [[Cerno More Varna]] 3-1, (2-0) U.T. Arad [[4 iulie]] [[1966]]: U.T. Arad 1-2, (0-0) [[Partizani Tirana]] [[26 octombrie]] [[1966]]: [[Fenerbahçe Istanbul]] 3-1, (2-0) U.T. Arad [[3 decembrie]] [[1966]]: [[Partizani Tirana]] 2-0, (1-0) U.T. Arad [[19 martie]] [[1967]]: U.T. Arad 0-2, (0-0) [[Cerno More Varna]] [[13 august]] [[1967]]: U.T. Arad 1-0, (0-0) [[Fenerbahçe Istanbul]] {| class="wikitable" ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;"|Sezon ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;"| Competiție ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;"| Tur ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;"| Țara ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;"| Club ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;"| Scor ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;"| Marcatori UTA ! style="background:red; text-align: center; font-size: 10pt; color:white;"| Puncte <br /> UEFA |- |1969/70 |[[Cupa Campionilor Europeni]] |1 |{{flagicon|Polonia}} |[[Legia Varșovia]] |1-2, 0-8 |[[Flavius Domide|Domide]] | rowspan="1"|0.0 |- |1970/71 |[[Cupa Campionilor Europeni]] |1 |{{flagicon|Olanda}} |[[Feyenoord Rotterdam]] |1-1, 0-0 |[[Florian Dumitrescu|Fl. Dumitrescu]] | rowspan="2"|2.0 |- | | |2 |{{flagicon|Iugoslavia}} |[[Steaua Roșie Belgrad]] |0-3, 1-3 |[[Ladislau Brosovszky|Brosovszky]] |- |1971/72 |[[Cupa UEFA]] |1 |{{flagicon|Austria}} |[[FC Red Bull Salzburg|Austria Salzburg]] |4-1, 1-3 |[[Attila Kun|Kun II]], [[Ladislau Brosovszky|Brosovszky]], [[Gavril Both|Both]], [[Flavius Domide|Domide]] | rowspan="4"|9.0 |- | | |2 |{{flagicon|Polonia}} |[[Zagłębie Wałbrzych]] |1-1, 2-1 |[[Ladislau Brosovszky|Brosovszky]], [[Flavius Domide|Domide]], [[Attila Kun|Kun II]] |- | | |1/8 |{{flagicon|Portugalia}} |[[Vitória FC|Vitória Setúbal]] |3-0, 0-1 |[[Flavius Domide|Domide]], [[Viorel Sima|Sima]], [[Attila Kun|Kun II]] |- | | |1/4 |{{flagicon|Anglia}} |[[Tottenham Hotspur]] |0-2, 1-1 |[[Flavius Domide|Domide]] |- |1972/73 |[[Cupa UEFA]] |1 |{{flagicon|Suedia}} |[[IFK Norrköping]] |1-2, 0-2 |[[Ladislau Brosovszky|Brosovszky]] | rowspan="1"|0.0 |} Total puncte pentru coeficientul UEFA: '''11.0''' == Recorduri == * UTA deține recordul pentru '''cele mai multe goluri înscrise într-un sezon de [[Superliga României]]'''. Aceștia au reușit să înscrie '''129 '''de goluri în [[Divizia A 1947-1948|sezonul 1947-1948]] al primului eșalon românesc<ref>[http://www.libertatea.ro/detalii/articol/steaua-uta-arad-record-goluri-sezon-fotbal-liga-1-441434.html Există un record pe care Steaua nici nu visează să îl depășească în acest sezon | Libertatea.ro<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>. * [[Ladislau Bonyhádi]] deține recordul pentru '''cele mai multe goluri înscrise de un jucător într-un sezon de [[Superliga României]]''', acesta marcând în [[Divizia A 1947-1948|sezonul 1947-1948]] de '''49 '''de ori<ref>{{Citat web |url=http://cupadelegenda.gsp.ro/echipe/15/ut-arad-1970.htm |accessdate=2014-04-13 |titlu=UT Arad 1970 :: Echipe de legenda<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2015-05-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150509024936/http://cupadelegenda.gsp.ro/echipe/15/ut-arad-1970.htm |dead-url=yes }}</ref>. * UTA a fost supranumită '''„Campioana Provinciei”''', deoarece pentru multă vreme aceasta a fost echipa din afara [[București]]ului cu cele mai multe titluri de campioană a României, '''6''' la număr, la egalitate cu Chinezul Timișoara. Doar recent, în sezonul [[Liga I 2019-2020|2019-2020]] clubul CFR Cluj a egalat performanța UTA-ei și a Chinezului, depășind la titluri pe acestea in sezonul [[Liga I 2020-2021|2020-2021]]. === Parcursul competițional === {{vezi și|Sistemul piramidal de ligi de fotbal din România}} {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Sezon ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Nivel ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Divizie ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Poziție ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Cupa României |- | [[SuperLiga României 2025-2026|2025-26]] || '''1''' || [[SuperLiga României]] || TBD || [[Cupa României 2025-2026|TBD]] |- | [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || '''1''' || SuperLiga României || 10 || [[Cupa României 2024-2025#Grupa C|Faza grupelor]] |- | [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || '''1''' || SuperLiga României || 7 || [[Cupa României 2023-2024#Grupa D|Faza grupelor]] |- | [[SuperLiga României 2022-2023|2022–23]] || '''1''' || SuperLiga României|| 13 '''(O)''' || [[Cupa României 2022-2023#Semifinale|Semifinale]] |- | [[Liga I 2021-2022|2021–22]] || '''1''' || [[Liga I]] || 11 || [[Cupa României 2021-2022#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga I 2020-2021|2020–21]] || '''1''' || Liga I || 8 || Șaisprezecimi |- | [[Liga a II-a 2019-2020|2019–20]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || align=center bgcolor=gold| ''' 1 (C, P)''' || [[Cupa României 2019-2020#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga a II-a 2018-2019|2018–19]] || '''2''' || Liga a II-a || 13 || [[Cupa României 2018-2019#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga a II-a 2017-2018|2017–18]] || '''2''' || Liga a II-a || 12 || Șaisprezecimi |- | [[Liga a II-a 2016-2017|2016–17]] || '''2''' || Liga a II-a || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || Turul partu |- | [[Liga a II-a 2015-2016#Seria a II-a|2015–16]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || Șaisprezecimi |- | [[Liga a III-a 2014-2015#Seria IV|2014–15]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || align=center bgcolor=gold| ''' 1''' '''(C, P)''' || Turul partu |- | [[Liga a II-a 2013-2014#Seria a II-a|2013–14]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''11''' '''(R)''' || Turul cinci |- | [[Liga a II-a 2012-2013#Seria a II-a|2012–13]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria a II-a)</small> || 4 || Turul cicni |- | [[Liga a II-a 2011-2012#Seria a II-a|2011–12]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria a II-a)</small> || 4 || Turul cinci |- | [[Liga a II-a 2010-2011#Seria a II-a|2010–11]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria a II-a)</small> || 8 || Turul partu |- | [[Liga a II-a 2009-2010#Seria a II-a|2009–10]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria a II-a)</small> || 4 || Turul cinci |- | [[Liga a II-a 2008-2009#Seria a II-a|2008–09]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria a II-a)</small> || 9 || Turul partu |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Sezon ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Nivel ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Divizie ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Poziție ! style="background:#ed2c31;color:#fefefe;border:1px solid #fefefe;"|Cupa României |- | [[Liga I 2007-2008|2007–08]] || '''1''' || [[Liga I]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| ''' 17''' '''(R)''' || Șaisprezecimi |- | [[Liga I 2006-2007|2006–07]] || '''1''' || Liga I || 12 || Optimi |- | [[Divizia B 2005-2006|2005–06]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria a III-a)</small> || ''' 14''' '''(P)''' || |- | [[Divizia B 2004-2005|2004–05]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a III-a)</small> || 11 || Optimi |- | [[Divizia B 2003-2004|2003–04]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a III-a)</small> || 5 || |- | [[Divizia A 2002-2003|2002–03]] || '''1''' || [[Divizia A]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| ''' 16''' '''(R)''' ||Optimi |- | [[Divizia B 2001-2002|2001–02]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| ''' 1''' '''(C, P)''' || |- | [[Divizia B 2000-2001|2000–01]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a II-a)</small> || 7 || |- | [[Divizia B 1999-2000|1999–2000]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a II-a)</small> || 6 || |- | [[Divizia B 1998-1999|1998–99]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || |- | [[Divizia B 1997-1998|1997–98]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a II-a)</small> || 11 || |- | [[Divizia B 1996-1997|1996–97]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a II-a)</small> || 13 || |- | [[Divizia B 1995-1996|1995–96]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a II-a)</small> || 5 || |- | [[Divizia A 1994-1995|1994–95]] || '''1''' || [[Divizia A]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''18''' '''(R)''' || Sferturi |- | [[Divizia A 1993-1994|1993–94]] || '''1''' || Divizia A ||11 || Șaisprezecimi |- | [[Divizia B 1992-1993|1992–93]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| ''' 1''' '''(C, P)''' || |- | [[Divizia B 1991-1992|1991–92]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || |- | [[Divizia B 1990-1991|1990–91]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a III-a)</small> ||5 || |- | [[Divizia B 1989-1990|1989–90]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a III-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || |} {{col-end}} == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q102348321|3=Robert Popa}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107301104|3=Claudiu Negoescu}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cornel Râpă]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q122964870|3=Cristian Mihai}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=|nume={{Ill-wd|Q124485645|3=Diogo Rodrigues}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Jamaica|nr=|nume={{Ill-wd|Q16935088|3=Kemar Lawrence}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q18685828|3=Damien Dussaut}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Republica Democratică Congo|nr=|nume={{Ill-wd|Q1930695|3=Paul-Jose M'Poku}}|poz=}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Valentin Costache]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=Kenya|nr=|nume={{Ill-wd|Q26129311|3=Eric Johanna Omondi}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Macedonia de Nord|nr=|nume={{Ill-wd|Q27267671|3=Dejan Iliev}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q29583088|3=Lamine Ghezali}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Belgia|nr=|nume={{Ill-wd|Q35497559|3=Benjamin Van Durmen}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Argentina|nr=|nume={{Ill-wd|Q3606944|3=Agustín Vuletich}}|poz=A}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Benga]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Guineea|nr=|nume={{Ill-wd|Q41247384|3=Ibrahima Conté}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Cipru|nr=|nume={{Ill-wd|Q46140789|3=Marinos Tzionis}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Ucraina|nr=|nume={{Ill-wd|Q55103684|3=Dmîtro Pospelov}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=|nume={{Ill-wd|Q56253617|3=Zé Pedro}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Ungaria|nr=|nume={{Ill-wd|Q61744559|3=Dániel Zsóri}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=|nume=[[João Pedro Almeida Machado]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64751250|3=Andrei Dumiter}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Cîmpanu|George Cîmpanu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Nigeria|nr=|nume={{Ill-wd|Q68448506|3=Jordan Attah Kadiri}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Republica Congo|nr=|nume={{Ill-wd|Q71982865|3=Ravy Tsouka}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q85523582|3=Denis Hrezdac}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q99519085|3=Valentin Borcea}}|poz=M}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q111209251|3=Fabiano Cibi}}|poz=|other=la [[CSC Dumbrăvița]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Conducere == {{col-start}} {{col-4}} === Consiliul de administrație === :''La data de 27 august 2016.''<ref>{{cite news| url = http://www.uta-arad.ro/staff/conducere/| title = Conducerea UTA Arad| publisher = uta-arad.ro| date = 2016-08-01| accessdate = 2016-08-27| archive-date = 2015-12-08| archive-url = https://web.archive.org/web/20151208135409/http://www.uta-arad.ro/staff/conducere/| dead-url = yes}}</ref> {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Role ! style="background:silver;" |Name |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} Asociația Suporterilor UTA |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Florian Voinea |- | Director general | {{Flagicon|ROU}} Codru Grădinaru |- | Director de competiții | {{Flagicon|ROM}} Claudiu Drăgan |- | Șef centru de copii și juniori | {{Flagicon|ROU}} Francisc Tisza |- | Ofițer de Presă | {{Flagicon|ROU}} Radu Romanescu |- | Departamentul Social Media | {{Flagicon|ROU}} Sergiu Giurgiu |} {{col-4}} === Staff tehnic === :''La data de 5 iunie 2025.''<ref>{{cite news| url = http://www.uta-arad.ro/staff/technicieni/| title = Staff-ul UTA Arad| publisher = uta-arad.ro| date = 2015-08-01| accessdate = 2015-08-01| archive-date = 2015-12-08| archive-url = https://web.archive.org/web/20151208194305/http://www.uta-arad.ro/staff/technicieni/| dead-url = yes}}</ref> {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Rol ! style="background:silver;" |Nume |- | '''Antrenor principal''' | {{Flagicon|ROU}} [[Adrian Mihalcea]] |- | '''Antrenor secund''' | {{Flagicon|ROU}} [[Sorin Rădoi]] |- | '''Antrenor secund''' | {{Flagicon|ROU}} Ștefan Boroș |- | '''Antrenor cu portarii''' | {{Flagicon|ROU}} Dan Țapoș |- | '''Terapeut''' | {{Flagicon|ROU}} Szolt Nagy |- | '''Maseur''' | {{Flagicon|ROU}} Dan Chiorean |- | '''Maseur''' | {{Flagicon|ROU}} Lilian Ciontu |- | '''Preparator fizic''' | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Hetco |- | '''Asistență medicală''' | {{Flagicon|ISR}} Hashem Fallah |} {{col-end}} === Istoric antrenori === {{Col-begin}} {{Col-2}} * {{flagicon|HUN}} [[Zoltán Opata]] (1946-1947) * {{flagicon|HUN}} [[Zoltán Blum]] (1947) * {{flagicon|ROU}} [[Petre Steinbach]] (1947-1948) * {{flagicon|ROU}} [[Francisc Dvorzsák]] (1950) * {{flagicon|ROU}} [[Gheorghe Albu (fotbalist)|Gheorghe Albu]] (1952) * {{flagicon|ROU}} [[Coloman Braun-Bogdan]] (1953–1954) * {{flagicon|ROU}} [[Ioan Reinhardt]] (1956, 1960-1962) * {{flagicon|ROU}} [[Eugen Mladin]] (1957-1958) * {{flagicon|ROU}} [[Coloman Braun-Bogdan]] (1958–1960) * {{flagicon|ROU}} [[Coloman Braun-Bogdan]] (1963–1964) * {{flagicon|ROU}} [[Nicolae Dumitrescu|Nicolae "Coco" Dumitrescu]] (1965–1973) * {{flagicon|ROU}} [[Nicolae Dumitrescu|Nicolae "Coco" Dumitrescu]] (1975–1976) * {{flagicon|ROU}} [[Ion V. Ionescu|Ion "Jackie" Ionescu]] (1977–1979) * {{flagicon|ROU}} [[Nicolae Dumitrescu|Nicolae "Coco" Dumitrescu]] (1979) * {{flagicon|ROU}} [[Ioan Pătrașcu (fotbalist)|Ioan Pătrașcu]] (1981-1983) * {{flagicon|ROU}} [[Nicolae Dumitrescu|Nicolae "Coco" Dumitrescu]] (1985–1986) * {{flagicon|ROU}} [[Viorel Mateianu]] (1988-1989) * {{flagicon|ROU}} [[Aurel Țicleanu]] (1991-1992) * {{flagicon|ROU}} [[Nicolae Dumitrescu|Nicolae "Coco" Dumitrescu]] (1993–1994) * {{flagicon|ROM}} [[Ion Moldovan]] (1995) * {{flagicon|ROU}} [[Ion V. Ionescu|Ion "Jackie" Ionescu]] (1996–1997) * {{flagicon|ROU}} [[Ionuț Popa (fotbalist)|Ionuț Popa]] (1997-1998) * {{flagicon|ITA}} [[Antonio Antonucci]] (1999-2000) * {{flagicon|ROU}} [[Ionuț Popa (fotbalist)|Ionuț Popa]] (iulie 2000-noiembrie 2002) * {{flagicon|ROU}} [[Radu Nunweiller]] (ianuarie 2003-17 aprilie 2003) * {{flagicon|ROU}} [[Costel Pană]] (18 aprilie 2003-27 iunie 2003) * {{flagicon|ROU}} [[Ilie Stan]] (ianuarie 2004-iunie 2004) * {{flagicon|ROU}} [[Dan Cuedan]] (iunie 2004-iulie 2004) * {{flagicon|ROU}} [[Sorin Cigan]] (iulie 2004-august 2004) * {{flagicon|ROU}} [[Dan Cuedan]] (august 2004-septembrie 2004) * {{flagicon|ROU}} [[Silviu Iorgulescu]] (septembrie 2004-iunie 2005) * {{flagicon|ROU}} [[Dan Mănăilă]] (iulie 2005-octombrie 2005) {{Col-2}} * {{flagicon|ROU}} [[Victor Roșca (fotbalist)|Victor Roșca]] (octombrie 2005-13 aprilie 2006) * {{flagicon|ROU}} [[Mircea Petcuț]] (12 mai 2006–iunie 2006) * {{flagicon|ROU}} [[Marius Lăcătuș]] (27 iunie 2006-1 octombrie 2007) * {{flagicon|ROU}} [[Roland Nagy]] (1 octombrie 2007–17 octombrie 2007) * {{flagicon|ROU}} [[Marin Barbu]] (17 octombrie 2007-18 martie 2008) * {{flagicon|ROU}} [[Gabriel Stan]] (19 martie 2008-18 aprilie 2008) * {{flagicon|ROU}} [[Roland Nagy]] (19 aprilie 2008-25 aprilie 2008) * {{flagicon|ROU}} [[Ionuț Chirilă]] (25 aprilie 2008-iunie 2009) * {{flagicon|ROU}} [[Ionuț Popa (fotbalist)|Ionuț Popa]] (iulie 2009-iunie 2010) * {{flagicon|ROU}} [[Roland Nagy]] (iulie 2010-aprilie 2012) * {{flagicon|ROU}} [[Adrian Falub]] (aprilie 2012-iulie 2013) * {{flagicon|ROU}} [[Eugen Trică]] (septembrie 2013-februarie 2014) * {{flagicon|ROU}} [[Adrian Falub]] (februarie 2014-martie 2014) * {{flagicon|ROU}} [[Stelian Gherman]] (martie 2014-aprilie 2014) * {{flagicon|ROU}} [[Florin Voinea]] (aprilie 2014–iunie 2015) * {{flagicon|ROU}} [[Roland Nagy]] (iulie 2015-octombrie 2016) * {{flagicon|ROU}} [[Laurențiu Roșu]] (octombrie 2016–iunie 2017) * {{flagicon|ROU}} [[Adrian Mihalcea]] (iunie 2017-septembrie 2017) * {{flagicon|ROU}} [[Adrian Falub]] (septembrie 2017) * {{flagicon|ROU}} [[Cristian Todea]] (septembrie 2017-aprilie 2018) * {{flagicon|ROU}} [[Ionuț Popa (fotbalist)|Ionuț Popa]] (aprilie 2018-iunie 2019) * {{flagicon|ROU}} [[László Balint]] (iulie 2019-ianuarie 2022) * {{flagicon|ROU}} [[Ionuț Badea]] (ianuarie 2022-mai 2022) * {{flagicon|ROU}} [[Ilie Poenaru]] (mai 2022-noiembrie 2022) * {{flagicon|ROU}} [[László Balint]] (noiembrie 2022-aprilie 2023) * {{flagicon|ROU}} [[Mircea Rednic]] (aprilie 2023-mai 2025) * {{flagicon|ROU}} [[Adrian Mihalcea]] (iunie 2025-) {{Col-end}} == Personalități == UTA a dat naștere unor nume legendare ca: [[Iosif Petschovski]], [[Zoltan Farmati]], [[Ladislau Bonyhadi]], [[Nicolae „Coco” Dumitrescu]], [[Emerich Jenei]], [[Ion Pîrcălab]], [[Ioan Igna]], [[Ladislau Brosovszky]], [[Flavius Domide]], [[Helmuth Duckadam]], [[Marcel Coraș]], [[Silviu Iorgulescu]]. Peste 40 de jucători care au evoluat de-a lungul anilor la UTA au îmbrăcat și tricoul [[Echipa națională de fotbal a României|echipei naționale de fotbal a României]]. Dintre aceștia, cei mai reprezentativi sunt: {{Col-begin}} {{Col-2}} * [[Ladislau Bonyhádi]], * [[Iosif Petschovski]], * [[Gheorghe Vaczi]], * [[Zoltan Farmati]], * [[Nicolae „Coco” Dumitrescu]], * [[Andrei Mercea]], * [[Ladislau Brosovszky]], * [[Flavius Domide]], * [[Gheorghe Gornea]], * [[Marcel Coraș]], * [[Helmuth Duckadam]], *[[Dennis Man]], {{Col-2}} *[[George Țucudean]] *[[Adrian Petre]] *[[Dan Stupar]] *[[Ungur Adrian]] *[[Dumitru Mitu]] *[[Cristian Panin]] *[[Sorin Botiș]] *[[Cristian Todea]] *[[Grad Marius]] *[[Gaica Sandu]] *[[Tisza Francisc]] {{Col-end}} === Golgheteri ai campionatului intern === * 1946/47 - [[Ladislau Bonyhádi]] - 26 goluri * 1947/48 - [[Ladislau Bonyhádi]] - 49 goluri === Golgheteri "all-time" === * 100 goluri - [[Ladislau Brosovszky]] * 81 goluri - [[Ladislau Bonyhádi]] * 80 goluri - [[Mihai Țîrlea]] * 75 goluri - [[Flavius Domide]] * 68 goluri - [[Iosif Petschovski]] === Cele mai multe partide în [[Superliga României|Campionatul Național]] === * 342 meciuri - [[Flavius Domide]] (1966-1979) * 319 meciuri - [[Gavril Biró]] (1965-1976) * 314 meciuri - [[Ladislau Brosovszky]] (1968-1979) * 287 meciuri - [[József Kapás]] (1950-1964) * 287 meciuri - [[Mircea Axente]] (1964-1976) * 244 meciuri - [[Jenö Pozsonyi]] (1967-1976) * 232 meciuri - [[Stefan Kukla]] (1966-1982) * 221 meciuri - [[Iosif Petschovski]] (1946-1961) * 217 meciuri - [[Christos Metskas|Hristos Mețcas]] (1958-1968) * 216 meciuri - [[Gavril Szücs]] (1953-1962) * 206 meciuri - [[Mihai Țîrlea]] (1957-1968) * 201 meciuri - [[Andrei Mercea]] (1946- 1958) * 195 meciuri - [[Zoltan Farmati]] (1947-1959) * 183 meciuri - [[Dorel Cura]] (1972-1982) * 182 meciuri - [[Mircea Petescu]] (1959-1973) * 180 meciuri - [[Erhardt Schepp]] (1969-1979) == Bibliografie == * ''Anuarul fotbalului românesc (1909 - 1967)'', Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, 1968 * ''Anuarul fotbalului românesc (1971 - 1973)'', Editura Stadion, 1974 * Aristide Buhoiu - ''Petschovschi, campionul fair-play-ului'' - Editura Stadion, 1974 * Ioan Chirilă - ''Zile și nopți pe stadion'' - Editura Sport - Turism, 1986 == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.uta-arad.ro Sit oficial FC UTA Arad] * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ce-au-avut-si-ce-au-pierdut-510857.htm Cristina Diac - ''Ce-au avut și ce-au pierdut - frații Neuman, fondatorii companiei UTA'', Jurnalul Național, 11 iunie 2009]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ironie-de-demult-un-taran-din-cap-a-bagat-pe-uta-in-b-890607.html ''Ironie de demult: „Un țăran din CAP a băgat pe UTA în B”'', Evenimentul zilei, 24 iunie 2010] *[https://www.arad.zone/blog-ar/rolul-familiei-neuman-%C3%AEn-via%C8%9Ba-public%C4%83-a-aradului Rolul familiei Neuman în viața publică a Aradului. Microbiografia familiei Neuman] Puskel Péter în “Povești arădene de succes” * [https://www.flashscore.ro/echipa/fc-uta-arad/QDiPqBNj/ Rezultate UTA Arad] - Rezultate curente meciuri UTA Arad {{Campionatul de Fotbal al României}} {{DEFAULTSORT:UTA Arad}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Arad]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Fondări în 1945]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] o8t821strswjlwgb1cxxfs59zr375jc 0 21624 17024577 17023166 2025-06-10T21:38:12Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024577 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Pp-semi-vandalism|small=yes}}</noinclude>{{deznotă|clubul de [[fotbal]] din [[București]]|Dinamo}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet -->| culoare cadru = #eb1c23 | culoare scris = #ffffff | logo = Logo Dinamo București.svg | upright = 0.7 <!-- Informații generale -->| nume_complet = [[Societate comercială|SC]] Dinamo 1948 [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=1224|title=SC Dinamo 1948 SA|access-date=3 September 2020}}</ref> | nume_precedente = | poreclă = ''Câinii roșii''<br/>''Alb–Roșii''<br/>''Spartanii''<br/>''Haita'' | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1948|5|14}} | stadion = [[Stadionul Arcul de Triumf|Arcul de Triumf]] | capacitate = 8.207 | proprietar = Red&White 2022 Management SA (80,77%)<br />Asociația Peluza Cătălin Hîldan (12,06%)<br />Asociația Clubul Sportiv Fotbal Club Dinamo București (7,03%)<br />Dinamo Socios (0,03%)<br /> Lotus Perfect Products SRL (0,01%) | președinte = Andrei Nicolescu <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Liga I|Campionatul României]] (18)<br />[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (13)<br /> [[Supercupa României]] (2)<br /> [[Cupa Ligii (România)|Cupa Ligii]] (1) | palmares_internațional = <!-- Home kit --> | pattern_la1 = _macronwyverneco24rw | pattern_b1 = _macronwyverneco24rw | pattern_ra1 = _macronwyverneco24rw | pattern_sh1 = _macronshedeco2425rw | pattern_so1 = _macrontarget19rw | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = FF0000 | socks1 = FF0000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = _macronwyverneco24wr | pattern_b2 = _macronwyverneco24wr | pattern_ra2 = _macronwyverneco24wr | pattern_sh2 = _macronshedeco2425wr | pattern_so2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _macronwyverneco24ar | pattern_b3 = _macronwyverneco24ar | pattern_ra3 = _macronwyverneco24ar | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 555555 | body3 = 555555 | rightarm3 = 555555 | shorts3 = 555555 | socks3 = 555555 }} '''Fotbal Club Dinamo 1948 București''', cunoscut sub numele de '''Dinamo București''', pe scurt '''Dinamo''', este un club de [[fotbal]] profesionist din [[București]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Fondată în [[1948]] de către [[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministerul Afacerilor Interne]], echipa a debutat direct în prima divizie a României și a retrogradat pentru prima dată în anul 2022, după 74 de ani de prezență neîntreruptă în [[Campionatul de Fotbal al României|primul eșalon]]. După doar un an, pe 3 iunie 2023, a promovat înapoi în prima ligă. Din punct de vedere al trofeelor, Dinamo are în palmares 18 [[Liga I|titluri naționale]], 13 [[Cupa României|Cupe ale României]], 2 [[Supercupa României|Supercupe ale României]] și o [[Cupa Ligii (România)|Cupă a Ligii]]. Este unul dintre cele două cluburi, alături de [[FCSB]], care au reușit să câștige cel puțin 10 titluri naționale. În [[Cupa Campionilor Europeni 1983-1984|sezonul 1983–84]], a devenit primul club românesc care a ajuns în semifinalele [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]], și singurul care a ajuns în semifinalele [[Cupa Cupelor UEFA|Cupei Cupelor]], în [[Cupa Cupelor 1989-1990|sezonul 1989-90]]. Culorile tradiționale de acasă ale lui Dinamo sunt alb și roșu, în timp ce stema actuală este o versiune modificată a celei adoptate în 1998. Echipa își dispută meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Arcul de Triumf|Stadionul Național Arcul de Triumf]] (pe durata lucrărilor de reconstruire a [[Stadionul Dinamo|stadionului Dinamo]]) deși meciurile semnificative se joacă pe [[Arena Națională]]. Istoria lui Dinamo a fost marcată de rivalitatea permanentă cu [[FCSB]] (meci intitulat [[Eternul derby]] sau [[Eternul derby|Clasicul României]]), întâlnirile dintre cele două echipe de fotbal fiind considerate ca fiind cele mai importante meciuri ale anului. == Istoria clubului == A luat ființă în mai 1948, când [[Unirea Tricolor București]], o echipă din prima divizie, preluată în luna ianuarie a aceluiași an de [[Ministerul Administrației și Internelor|Ministerul Afacerilor Interne]], a fuzionat cu echipa [[Ciocanul București]] (fosta Maccabi București) din Divizia A.<ref name=":0">{{citat web|url=http://www.fcdinamo.ro/istoric.php?id=6|accessdate=2009-08-28|publisher=fcdinamo.ro|archiveurl=https://web.archive.org/web/20081221214155/http://www.fcdinamo.ro/istoric.php?id=6|autor=|year=2009|archivedate=2008-12-21|author=Dinamo|title=O POVESTE MEREU FRUMOASA|dead-url=no}}</ref> Până la finalul acelui campionat, cele două echipe din prima divizie s-au numit Dinamo A (Ciocanul) și Dinamo B (Unirea). Dinamo B a retrogradat la finalul stagiunii, iar, peste un an, când a reintrat în Divizia A, a fost mutată la [[Brașov]], apoi la [[Cluj-Napoca]], și, în final, la [[Bacău]], punând bazele echipei [[FCM Bacău]] de mai târziu.<ref name=":0" /><ref>{{citat web |url=http://www.fcmbacau.ro/index.php?option=displaypage&Itemid=47&op=page&SubMenu= |title=Istoria FCM Bacău |author=FCM Bacău |year=2009 |publisher=fcmbacau.ro |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2009-10-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091001194158/http://www.fcmbacau.ro/index.php?option=displaypage&Itemid=47&op=page&SubMenu= |dead-url=yes }}</ref> === Anii '50 === [[Fișier:Raica cu echipa in '53.jpg|thumb|left|250px|Dinamo București în sezonul 1953]] În [[1950]], la Dinamo, vin [[Nicolae Nicușor Dumitru]] și Băcuț I. Urmează ani de cristalizare, primele roade culegându-se în [[1951]]: Dinamo ocupă locul secund, având în componență jucători ca [[Alexandru Ene I]], Suru, Szoko, Călinoiu, C. Marinescu. La [[14 octombrie]] [[1951]], are loc inaugurarea Stadionului „Dinamo”,<ref>{{citat web |url=http://www.liga1.ro/stadioninfo.php/3/Dinamo,_capacitate_15.300_locuri,_instalatie_de_nocturna_(1.700_lucsi)/ |title=Stadionul Dinamo - Stefan cel Mare |author=Liga1 |year=2009 |publisher=liga1.ro |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2009-08-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090807023053/http://www.liga1.ro/stadioninfo.php/3/Dinamo,_capacitate_15.300_locuri,_instalatie_de_nocturna_(1.700_lucsi) |dead-url=yes }}</ref>, pe gazonul căruia alb–roșii aveau să obțină victorii de neuitat pentru suporterii lor. Partida inaugurală disputată pe stadionul „Dinamo” a fost Dinamo – [[FC CFR Timișoara|Locomotiva Timișoara]], încheiată cu victoria dinamoviștilor, 1-0. În 1952 și în 1953, dinamoviștii ocupă tot poziția a doua în clasament.Între timp la echipă ajunge un junior al lui Dinamo,care s-a apucat de fotbalul de performanță la vârsta de 17 ani și care după doar 1 an,la vârsta de 18 ani, intră în 11-le de bază al lui Dinamo,este vorba de Constantin Raica (extremă dreaptă și atacant),care a activat în echipă timp de trei ani, după care a fost transferat la Pitești, unde a făcut parte din noua echipă formată atunci, care s-a numit Dinamo Pitești și care după ce s-a lăsat de fotbal din cauza unei duble fracturi (tibie și peroneu), pe care a suferit-o la un amical cu Dinamo Tbilisi, a ajuns arbitru divizionar. În 1954, echipa mai coboară o treaptă (locul 3), dar ajunge în finala [[Cupa României|Cupei României]], pierdută cu 0-2 în fața echipei [[FCM Reșița|Metalul Reșița]]. În același an, la Dinamo, sosesc Birtașu, Blujdea, Băcuț II, antrenor fiind [[Ștefan Dobay]]. ==== Primul titlu de campioană ==== În [[1955]], alb–roșii primesc prima cunună de campioni. Dinamo – cu [[Angelo Niculescu]] antrenor – impresionează, în special prin atac, format din Ene I, Neaga, și Suru. De asemenea, apărarea, cu jucători precum Băcuț I, Băcuț II, Szoko, Călinoiu, este cea mai bună din campionat (cu doar 19 goluri primite).<ref>{{citat web |url=http://fanclubdinamo.freeservers.com/History/sezon1955.htm |title=Campionat 1955 |author=Fun Club Dinamo |year=2009 |publisher=fanclubdinamo.freeservers.com |accessdate=2009-08-28}}</ref> În toamna lui [[1956]], echipa debutează în [[Cupa Campionilor Europeni]] (înființată cu un an în urmă), fiind prima echipă românească participantă în cupele europene. În meciul de debut, la [[26 august]] [[1956]], în fața a 32.000 de spectatori, Dinamo o învinge pe [[Galatasaray]] cu 3-1. Apoi, Dinamo pierde la Istanbul cu 1-2, dar obține prima calificare. Noutățile echipei au fost Utu, cei doi Anghel – Florian și Vasile -, în decursul anului mai venind [[Cornel Popa (fotbalist)|Popa]], [[Ion Nunweiller|Nunweiller III]], R. Lazăr. În acel an, 1956, Dinamo a pierdut titlul național și avea să intre într-un con de umbră până în 1959, când ajunge la un punct de campioni; în schimb, cucerește Cupa României, după 4-0 cu Minerul Baia Mare. La Dinamo mai vin jucători precum: [[Iosif Varga|Varga]], Szakács, Feodot, Bükkössy, Cosma, însă sezoanele următoare n-au fost pe măsură. === Anii '60 === [[Fișier:Dinamo București (fotbal) 1963.jpg|mini|Echipa din 1963]] În [[1961]], dinamoviștii obțin locul 2 și cu contribuția nou veniților: [[Lică Nunweiller|Nunweiller IV]], Panait, [[Dumitru Ivan|Ivan]], Stoenescu, [[Gheorghe Ene II|Ene II]], [[Ion Țîrcovnicu|Țîrcovnicu]], Eftimie, Sasu, [[Nicolae Selymes|Selymes]], [[Constantin David (fotbalist)|David]] (antrenori [[Traian Ionescu]] și Dumitru Nicolae „Nicușor”). Dinamo obține al doilea titlu de campioană în 1962, când, în lot, mai apar [[Ilie Datcu|Datcu]], [[Constantin Ștefan (fotbalist)|Ștefan]], [[Aurel Unguroiu|Unguroiu]] (antrenori Dumitru Nicolae „Nicușor” și Nedelescu). În 1963, Dinamo câștigă al treilea său titlu. Au mai venit: [[Ion Pîrcălab|Pîrcălab]], [[Vasile Gergely|Gergely]] (Tr. Ionescu – Nicușor, cuplul de antrenori). Dinamo câștigă și Cupa României, în 1964, după 5-3 cu marea rivală [[Steaua București|Steaua]] (alte noutăți în lotul dinamovist fiind [[Radu Nunweiller]], [[Octavian Popescu (fotbalist, n. 1938)|Octavian Popescu]]). Dinamo a jucat în Cupa Campionilor contra celebrului [[Real Madrid]] (1-3 la București), care i-a avut în teren pe [[Alfredo Di Stefano|Di Stefano]] și Gento. Meciul de la București a avut loc pe stadionul [[Stadionul Național (1953)|Stadionul „23 August”]], și a stabilit un record de asistență pentru această arenă: 100.000 de spectatori<ref>{{citat web |url=http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/3690.html |title=Istorie stadion Național |author=Lucian Ionescu |year=2007 |publisher=sportm.ro |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2012-11-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121114062546/http://www.sportm.ro/Fotbal-intern/3690.html |dead-url=yes }}</ref>. La Dinamo au mai venit P. Emil, [[Constantin Frățilă|Frățilă]], Haidu. În toamna lui 1964, în [[Cupa Campionilor Europeni|CCE]], Dinamo mai întâlnește o echipă celebră – [[F.C. Internazionale Milano|Internazionale Milano]] – care îi avea în teren pe Facchetti, Picchi, Jair, Mazzolla, Corso și Suarez, pierzând 0-6 și 0-1. În 1965, Dinamo obține un nou titlu de campioană și aduce alți noi jucători în lot: [[Mircea Lucescu]] și Grozea. În sezonul următor al Cupei Campionilor Europeni, Dinamo o reîntâlnește pe [[F.C. Internazionale Milano|Inter Milano]], de data aceasta reușind să o și învingă cu 2-1, acasă, dar pierde la Milano, cu 0-2. În al 20-lea an de existență a clubului (1968), fotbaliștii de la Dinamo cuceresc o nouă Cupă a României (3-1 cu [[Rapid București|Rapid]]), avându-i pe [[Cornel Dinu]], Naghi și [[Florea Dumitrache]] în teren, și pe [[Bazil Marian]] pe banca tehnică, toți aduși în 1966, în același an mai venind Nuțu, Daniel Ene, Vl. Marica. În premieră, la 13 noiembrie 1968, în [[Cupa Cupelor]], Dinamo întâlnește un „team” englez, [[West Bromwich Albion]], cu care a remizat în partida tur – 1-1, dar a pierdut cu 4-0 în retur, partide în care au jucat Boc și Sălceanu. În 1969, dinamoviștii ocupă locul 2 în campionat și pierd în finala Cupei României. De altfel, 1969 a fost și anul calificării [[Echipa națională de fotbal a României|echipei României]] la Mondialul mexican din 1970, cu o importantă contribuție dinamovistă: Dinu, Boc, Deleanu, Gergely, Nunweiller VI, Dumitrache, Lucescu. === Anii '70 === În 1970, Dinamo a terminat doar pe locul 5 în campionat, iar în lot mai apar Cheran, Both, Al. Moldovan, Dobrău, G. Sandu (antrenori Nicușor Dumitru și Șt. Stănculescu). În toamna aceluiași acelui an, Dinamo o elimină pe [[Panathinaikos]], în [[Cupa Orașelor Târguri]], după 5-1 la general (5-0 și 0-1), pentru ca, apoi, să cedeze în fața lui [[FC Liverpool]] (cu un 1-1 acasă). Au venit la alb-roșii Mustățea și Doru Popescu. Al șaselea titlu este câștigat în 1971, dar Dinamo pierde Cupa: 2-3 cu [[Steaua București|Steaua]]. Noutăți: Andrei, M. Constantinescu, P. Nicolae, Moț. În CCE, Dinamo reușește să elimine pe Spartak Trnava, echipa lui Dobiaș, Kuna și Adamec. Un nou jucător: Florian Dumitrescu. A urmat "dubla" cu [[Feyenoord]]-ul lui Israel și Van Hanegem: 0-3 și 0-2. După o evoluție mai puțin apreciată în 1972, Dinamo revine în vârful ierarhiei în anul următor, cu [[Ion Nunweiller|Nelu Nunweiller]] și [[Gheorghe Timar]] antrenori. Noutăți în teren: Eftimescu, Batacliu, Custov, Lucuță, Vrînceanu, [[Dudu Georgescu]]. În CCE, Dinamo trece de [[Irlanda de nord|nord-irlandezii]] de la Crusaders Belfast (1-0, 11-0 !), dar este eliminată de [[Atletico Madrid]] (0-2 și 2-2), echipa lui Capon, Irureta, Heredia și Ayala. La Dinamo, noutatea s-a numit Sătmăreanu II. În anul următor, Dinamo joacă în [[Cupa UEFA 1974-1975|Cupa UEFA]] și, după eliminarea turcilor de la [[Boluspor]], ratează un succes de prestigiu în fața lui [[FC Köln]], 1-1 și 2-3. Jucător nou: T. Zamfir.Al 7-lea titlu a venit doi ani mai târziu, în 1973, după un meci dubios, cu CFR Cluj, pe care a învins-o exact la diferența de goluri de care avea nevoie pentru a depăși Universitatea Craiova la golaveraj<ref>{{citat web |url=http://www2.gds.ro/Sport/2008-02-22/CFR+Cluj+a+schimbat+macazul+titlului+din+1973 |title=CFR Cluj a schimbat macazul titlului din 1973 |author=Ion JIANU |year=2008 |publisher=gds.ro |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2008-06-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080629074205/http://www.gds.ro/Sport/2008-02-22/CFR+Cluj+a+schimbat+macazul+titlului+din+1973 |dead-url=yes }}</ref>. Acest meci sus-amintit era un meci restanță, care s-a desfășurat după încheierea campionatului, când se știau toate rezultatele. Al 8-lea titlu datează din 1975, anul când [[Dudu Georgescu]] câștigă [[Gheata de aur]] cu 32 de goluri. În 1976 în [[Cupa UEFA 1976-1977|Cupa UEFA]] Dinamo joacă împotriva „monstrului sacru” - [[AC Milan]] - cu [[Fabio Capello]] și Collovatti în teren: 0-0 și 1-2. 1976-1977 este sezonul care aduce al 9-lea titlu și încă o Gheată de aur pentru Dudu Georgescu (47 goluri)<ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/gsp-special/ideile-gazetei/dudu-georgescu-gheata-de-aur-a-ciinilor-86023.html |title=Dudu Georgescu, gheata de aur a "cîinilor" |author=Andrei Crăițoiu |year=2008 |publisher=gsp.ro |accessdate=2009-08-28}}</ref>. În toamna lui 1977 în CCE, Dinamo câștigă un meci foarte disputat cu [[Atletico Madrid]], cu 2-1, dar pierde la [[Madrid]], 2-0. În 1979, runda a doua în [[Cupa UEFA 1979-1980|Cupa UEFA]] (după ce eliminase [[Alki Larnaca]] din [[Cipru]]) Dinamo este eliminată (cu ajutorul arbitrajului) de [[Eintracht Frankfurt]], echipa lui [[Bruno Pezzey|Pezzey]], [[Jürgen Grabowski|Grabowski]] și [[Bernd Hölzenbein|Hölzenbein]] (2-0 și 0-3 în prelungiri)<ref>{{citat web |url=http://www.sport365.ro/Focus365___N_avem_trofee__dar___i____firimiturile____sunt_pu__ine-n103687.html |title=N-avem trofee |author=Razvan Toma |year=2009 |publisher=sport365.ro |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2016-03-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304173821/http://www.sport365.ro/focus365___n_avem_trofee__dar___i____firimiturile____sunt_pu__ine-n103687.html |dead-url=yes }}</ref>. === Anii de glorie: '80 === Anii '81–'82: Cupa UEFA – sezonul acesta a adus multe victorii pentru Dinamo. Roș-albii au întâlnit [[Levski Spartak Sofia]], echipa lui [[Nasko Sirakov|Sirakov]] și Iskrenov (3-0 și 1-2). În a doua rundă, o dublă terifiantă: Dinamo - Inter Milano (cu Bergodi, Bagni, Prohaska, Altobelli, Baresi, Oriali, Marini și Becallossi). La Milano a fost 1-1 (marcatori: Pasinato și Custov), iar la București – 3-2 pentru „câini”, în minutele de prelungire!<ref>{{citat web |url=http://www.dinamomania.net/articol.php?aid=8158 |title=Dinamo - Inter Milano 3 - 2 |author=discobolus |year=2007 |publisher=dinamomania.net |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2007-08-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070827034212/http://dinamomania.net/articol.php?aid=8158 |dead-url=yes }}</ref>. Dinamo e eliminată de echipa suedeză [[IFK Göteborg]], care a și câștigat trofeul în final. Al zecelea titlu național a fost obținut în 1982, când Dinamo a cucerit și Cupa după o victorie cu 3-2 contra lui [[FC Baia Mare]]. După 5 ani de absență, Dinamo reintră în CCE, întâlnind (și eliminând) [[Vålerenga Fotball|Vålerenga Oslo]]. În următoarea fază, Dinamo avea să se confrunte cu o echipă puternică, cea a lui Vizek și Nehoda, [[Dukla Praga]]. Au câștigat acasă, cu 2-0, obținând calificarea la Praga: 1-2. Dinamo este eliminată de [[Aston Villa]], clubul lui Bremmer, Cowans, Withe, Shaw și Morley. Al 11–lea titlu vine un an mai târziu, în 1983. Anii 1983–1984: sezonul începe cu retragerea lui [[Cornel Dinu]], câștigător a 6 titluri de campion și 2 Cupe ale României, cu 454 meciuri în prima ligă și 75 în echipa națională. În același an Dinamo câștigă și al 12–lea titlu. În toamna 1983–1984, Dinamo a făcut un pas mare în arena internațională. Campania „[[Cupa Campionilor Europeni]]” a început cu o echipă finlandeză, [[Kuusysi Lahti]] (1-0 și 3-0). În faza următoare Dinamo întâlnește campioana Europei, [[Hamburger SV]] - echipa lui Stein, Kalz și Magath. La București, Augustin, Mulțescu și Orac aduc o victorie istorică – 3-0<ref>{{citat web |url=http://www.fcdinamo.ro/noutati.php?stire=5615 |title=VIDEO / Dinamo - Hamburg 3 - 0 |author=fcdinamo.ro |year=2008 |publisher=fcdinamo.ro |accessdate=2009-08-28 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref>{{citat web |url=http://dinamovisti.mysport.ro/stiri/3251/remember--dinamo-hamburg-mai-buni-decit-cei-mai-buni.htm |title=Mai buni decît cei mai buni! |author=mysport.ro |year=2008 |publisher=dinamovisti.mysport.ro |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2009-10-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091022125306/http://dinamovisti.mysport.ro/stiri/3251/remember--dinamo-hamburg-mai-buni-decit-cei-mai-buni.htm |dead-url=yes }}</ref>. Returul a fost terifiant – 3-2 (goluri Țălnar și Mulțescu). Pentru a accede în semifinalele CCE, Dinamo avea de învins o altă echipă de top, și anume [[Dinamo Minsk]], care îi avea pe Aleinikov, Zigmanatovici și Gurinovici în teren. În turul de la Minsk a fost 1-1 (Rednic egalând în minutul 87), urmând o victorie cu 1-0 la București (gol Augustin). Dinamo este prima echipă din România care a jucat semifinala CCE<ref>{{citat web |url=http://www.fcdinamo.ro/istoric.php?id=3 |title=Prima echipă românească în semifinalele CCE |author=fcdinamo.ro |year=2008 |publisher=fcdinamo.ro |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2008-12-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081221214146/http://www.fcdinamo.ro/istoric.php?id=3 |dead-url=yes }}</ref>, unde a întâlnit cea mai bună echipă în acel sezon, [[Liverpool FC]]. Dinamo a pierdut cu 1-0 pe [[Anfield]] și cu 2-1 în București, în cele din urmă în acel an Liverpool câștigând trofeul. În prima manșă a CCE, în toamna 1984, Dinamo întâlnea [[Omonia Nicosia]]: 4-1 și 1-2. Următorul meci s-a disputat împotriva lui [[FC Girondins de Bordeaux|Girondins Bordeaux]] (echipa lui [[Jean Tigana]], [[Alain Giresse]], Bernard Lacombe și Patrick Battiston), iar Dinamo a fost eliminată după 0-1 și 1-1. În 1986 Dinamo a câștigat Cupa României împotriva Stelei (1-0). După o pauză de 18 ani, Dinamo joacă din nou în Cupa Cupelor, în toamna lui '86. Sezonul 1986–1987 a adus Gheata de Aur pentru Cămătaru (44 goluri). În 1988, finala Cupei României a fost una specială. După ce jucătorii de la Steaua au părăsit terenul la scorul de 1-1, Dinamo a câștigat trofeul, dar, mai târziu, [[Federația Română de Fotbal|FRF]] (fiind presată și obligată de [[Partidul Comunist Român|Partidul Comunist]]) a adjudecat meciul 2-1 pentru Steaua. Dar după [[Revoluția română din 1989|Revoluția din '89]], Steaua a returnat trofeul lui Dinamo, care a refuzat să îl mai primească, astfel, Cupa României din acel sezon nu se află în palmaresul niciuneia dintre echipe. În sezonul 1988–1989 al Cupei UEFA, Dinamo a eliminat din nou echipa finlandeză Kuusysi Lahti cu 3-0. Următoarea victimă au fost scoțienii de la [[Dundee United]]: 1-0 și 1-1. Apoi, dinamoviștii au ratat calificarea în semifinale după ce au pierdut din cauza golului primit pe teren propriu, 0-0 și 1-1 în dubla cu [[Sampdoria Genova]]. === Anii '90 === Sezonul 1989–1990 al Cupei Cupelor aduce noi succese. Dinamo întâlnește o echipă din Albania, [[Dinamo Tirana]], pe care o și elimină, după 0-1 și 2-0. Următoarea adversară a fost campioana Greciei, [[Panathinaikos]], zdrobită cu 2-0 și 6-1. În sferturile de finală, au întâlnit pe [[FK Partizan|Partizan Belgrad]] (cu Mijatovici pe teren), eliminându-i cu 2-1 și 2-0. După 6 ani de pauză, Dinamo joacă o nouă semifinală europeană, de data aceasta contra lui [[R.S.C. Anderlecht|Anderlecht Bruxelles]], pierzând ambele manșe cu 1-0. În vara anului 1990, Dinamo – cu [[Mircea Lucescu]] ca antrenor – câștigă un nou campionat, al 13–lea, dar și Cupa României, împotriva Stelei, cu un scor surprinzător: 6-4. Noul sezon CCE începe cu eliminarea echipei irlandeze [[St Patrick's Athletic F.C.|St. Patrick's Athletic]] (4-0 și 1-1). Dinamo este eliminată în faza a doua de [[FC Porto]]. În [[Cupa UEFA 1991-1992|sezonul 1991–1992 al Cupei UEFA]], Dinamo întâlnește [[Sporting Lisabona]], echipa lui [[Luís Figo]], calificându-se după 0-1 și 2-0. În următoarea fază Dinamo este eliminată de [[Genoa 1893]]: 1-3 și 2-2. În 1992, al 14–lea titlu a fost adăugat în palmaresul lui Dinamo. A fost un sezon remarcabil, cu 34 de meciuri și nicio înfrângere. === Deceniul 2000-2010 === [[Fișier:Dinamo Bucharest at 2009 Romanian Cup semifinal.jpg|thumb|350px|Banca de rezerve la meciul din [[Cupa României 2009-2010]] cu [[CFR Cluj]].]] Noul mileniu începe perfect pentru Dinamo, care reușește eventul în 2000. De altfel, între 2000 și 2005, Cupa României devine ''Cupa Dinamo'', trofeul poposind de cinci ori din șase ocazii în vitrina alb-roșiilor. Liga Campionilor rămâne însă visul neîmplinit pentru Dinamo. După titlul cucerit în [[Divizia A 2003-2004|2004]], Dinamo are ghinion în preliminariile Ligii, unde întâlnește pe [[Manchester United]]. Deși a condus în prima manșă, disputată la București pe [[Stadionul Național]] umplut la maxim cu peste 60000 de spectatori, Dinamo a părăsit terenul învinsă cu 2-1<ref>{{citat web |url=http://www.curierulnational.ro/Specializat/2004-08-13/Minunea+a+durat+doar+jumatate+de+ora |title=Minunea a durat doar jumatate de ora |author=Gheorghe Cioranu |year=2004 |publisher=curierulnational.ro |accessdate=2010-06-01 |archive-date=2013-12-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131227170906/http://www.curierulnational.ro/Specializat/2004-08-13/Minunea+a+durat+doar+jumatate+de+ora |dead-url=yes }}</ref>. Returul a adus o înfrângere și mai drastică pentru bucureșteni, 0-3. Un an mai târziu, în [[Cupa UEFA 2004-2005|2005]], Dinamo întâlnește o altă echipă englezească, [[Everton]], ocupanta poziției a patra în stagiunea precedentă a [[Premier League]] pe care o spulberă la București cu 5-1<ref>{{citat web |url=http://www.jurnalul.ro/stire-sport/dinamo-everton-5-1-victime-sigure-in-calea-cainilor-37067.html |title=Victime sigure în calea "câinilor" |author=Vicentiu Neagoe |year=2005 |publisher=jurnalul.ro |accessdate=2010-06-01 |archive-date=2013-12-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131228034228/http://jurnalul.ro/stire-sport/dinamo-everton-5-1-victime-sigure-in-calea-cainilor-37067.html |dead-url=yes }}</ref>, și pierzând cu 0-1 la [[Liverpool]], pe [[Goodison Park]]. Succesul aduce calificarea în premieră a echipei în grupele Cupei UEFA. În această fază, Dinamo realizează un egal, 0-0, cu [[Heerenveen]] (echipa lui [[Klaas Jan Huntelaar]]), reușește să învingă deținătoarea trofeului, [[PFC CSKA Moscova|ȚSKA Moscova]] cu 1-0, dar pierde în minutul 93 la [[Sofia]] cu Levski. Pentru a ajunge în primăvara europeană avea nevoie de o remiză cu [[Olympique de Marseille]]. Pe [[Stade Vélodrome]], dinamoviștii au pierdut cu 2-1 în fața francezilor, deși înscriseseră golul de 2-2 prin [[Octavian Chihaia]], dar arbitrul nu a validat golul pentru că a fost înscris la o secundă după expirarea celor patru minute de prelungiri<ref>{{citat web |url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-12-15/marseille-dinamo-2-1-dau-vina-pe-arbitru.html |title=Dau vina pe arbitru |author=Vicentiu Neagoe |year=2005 |publisher=9am.ro |accessdate=2009-08-28}}</ref>. În toamna lui 2006 noul antrenor [[Mircea Rednic]] preia echipa și face niște schimbări inspirate, câștigă 13 meciuri consecutive în campionat, printre care cele cu marile rivale (1-0 cu Steaua și 3-1 cu Rapid), dar și împotriva altor echipe importante și de tradiție, 3-1 cu Poli Timișoara, sau 4-0 la Craiova împotriva Universității, iar în retur își continuă marșul triumfal, reușind să învingă și în deplasare rivalele Steaua - cu 4-2 și Rapid - cu 4-1. În sezonul 2006-2007 al Cupei UEFA, Dinamo ajunge pentru a doua oară consecutiv în grupe, unde învinge pe <span lang="tr">[[Beşiktaş Istanbul]]</span> cu 2-1, pe [[Bayer Leverkusen]] cu 2-1, remizează 1-1 cu [[FC Bruges]] și pierde cu 3-1 în fața lui [[Tottenham Hotspur]], într-un meci în care alb-roșii erau deja calificați în șaisprezecimile de finală (și în primăvara europeană, după 17 ani). În această fază a competiției, Dinamo a întâlnit pe [[Benfica Lisabona]], care i-a eliminat pe români după 1-0 la Lisabona și 2-1 la București. Dinamo a câștigat cel de-al 18-lea titlu de campioană a României, în sezonul 2006-2007, după ce a terminat pe primul loc, la șase puncte de marea rivală, Steaua<ref>{{citat web |url=http://www.realitatea.net/dinamo-la-al-18-lea-titlu-de-campioana_59773.html |title=Dinamo la al 18-lea titlu de campioană |author=Realitatea TV |year=2007 |publisher=realitatea.net |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2013-12-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131227214807/http://www.realitatea.net/dinamo-la-al-18-lea-titlu-de-campioana_59773.html |dead-url=yes }}</ref>. Campioana României se putea califica direct în grupele Ligii Campionilor în sezonul 2007-2008 dacă Manchester United sau Chelsea Londra ar fi câștigat această competiție în sezonul 2006-2007, însă [[AC Milan]] s-a încununat campioana Europei, iar dinamoviștii trebuiau să se mulțumească doar cu Turul III preliminar, ultimul înainte de grupe<ref>{{citat web |url=http://www.cotidianul.ro/ac_milan_a_retrogradat_o_pe_dinamo_din_liga_campionilor-25511.html |title=AC Milan a retrogradat-o pe Dinamo din Liga Campionilor |author=Daniel Spataru |year=2007 |publisher=cotidianul.ro |accessdate=2009-08-28 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. Au urmat pentru Dinamo trei sezoane modeste, atât pe plan intern, cât și în cupele europene. În următorul sezon, 2007-2008, Dinamo, calificată în Turul III preliminar al Ligii Campionilor, a întâlnit ocupanta locului 3 în Italia în sezonul 2006-2007, [[Lazio Roma]]. După 1-1 la Roma, returul s-a jucat pe [[Stadionul Național „Lia Manoliu”]] în fața a 50000 de spectatori, iar Dinamo a pierdut cu 1-3, după ce a condus cu 1-0 la pauză<ref>{{citat web |url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1035070-dinamo-lazio-1-3-dinamo-rateaza-calificarea-grupele-ligii-campionilor.htm |title=Dinamo ratează calificarea în grupele Ligii Campionilor |author=V.O. |year=2007 |publisher=hotnews.ro |accessdate=2009-08-28}}</ref>. Deși eliminați de Lazio, dinamoviștii, căzuți în Turul 1 al Cupei UEFA, aveau mari speranțe de calificare în faza grupelor, tragerea la sorți punându-le în cale ocupanta locului 4 în sezonul 2006-2007 al Campionatului Suediei: [[Elfsborg]], dar campionii au fost eliminați după 1-2 la București și o victorie cu 1-0 în Suedia, care însă nu a fost suficientă pentru calificare, iar Dinamo era out din Europa. Sfârșitul sezonului 2007-2008 îi prinde pe dinamoviști doar pe locul 4 în campionat, la 15 puncte de campioana [[CFR Cluj]]. Sezonul 2008-2009: poziția a 4-a i-a adus lui Dinamo calificarea în Play-Off-ul [[Europa League]], noua denumire a Cupei UEFA, dar are din nou parte de o aventură scurtă în cupele europene, fiind eliminată de o debutantă în Europa, [[NEC Nijmegen]], locul 8 în campionatul olandez în sezonul 2007-2008, după 0-1 la Nijmegen și 0-0 la București și Dinamo își ia adio prematur din Europa pentru încă un sezon.<ref>{{citat web |url=http://www.sportm.ro/Fotbal-international/Cupa-UEFA/dinamo-nec-nijmegen-0-0-rusine-foto-danciulescu.html |title=Dinamo, tinuta la respect de NEC Nijmegen |author=SportM.ro |year=2008 |publisher=SportM.ro |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2008-10-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081005200326/http://www.sportm.ro/Fotbal-international/Cupa-UEFA/dinamo-nec-nijmegen-0-0-rusine-foto-danciulescu.html |dead-url=yes }}</ref>. Dinamo termină acest sezon pe locul 3 în campionat, la cinci puncte în spatele campioanei [[Unirea Urziceni]]. Abia în sezonul 2009-2010, alb-roșii au revenit în grupele celei de-a doua competiții europene. În turul preliminar, Dinamo a înfruntat echipa cehă [[Slovan Liberec]]. Prima manșă a fost un coșmar pentru câinii roșii, care au pierdut cu 0-2 după un meci întrerupt în minutul 88, deoarece fanii dinamoviști au rupt gardurile de protecție și au intrat pe teren<ref>{{citat web |url=http://www.mediafax.ro/sport/dinamo-slovan-liberec-intrerupt-in-minutul-88-din-cauza-incidentelor-galerie-foto-4788614 |title=Dinamo - Slovan Liberec, întrerupt în minutul 88 |author= Mediafax |year=2009 |publisher= mediafax.ro |accessdate=2009-08-28}}</ref>. În urma incidentelor, Dinamo a fost penalizată cu meci pierdut la masa verde (0-3), amendă de 50.000 de euro și trei jocuri pe teren propriu cu porțile închise<ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/international/europa-league/verdictul-uefa-pentru-dinamo-meci-pierdut-cu-slovan-3-0-3-etape-cu-portile-inchise-si-50-000-de-euro-amenda-152625.html |title=Verdictul UEFA pentru Dinamo |author=GSP|year=2009 |publisher=gsp.ro|accessdate=2009-08-25}}</ref>. În returul de la Liberec, Dinamo a făcut un meci istoric, reușind să câștige cu 3-0 în primele 90 de minute, după care a învins cu 9-8 la loviturile de departajare, fiind prima echipă din istoria cupelor europene care reușește să se califice în deplasare după un meci pierdut acasă la masa verde<ref>{{citat web |url=http://www.sport365.ro/Cornel_Dinu___Vom_ramane_in_istorie_-n105171.html |title="Vom ramane in istorie" |author=Dan Alexandru |year=2009 |publisher=sport365.ro |accessdate=2009-08-28 |archive-date=2016-03-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160305023324/http://www.sport365.ro/Cornel_Dinu___Vom_ramane_in_istorie_-n105171.html |dead-url=yes }}</ref>. Participarea în grupe nu a fost răsunătoare pentru Dinamo care a obținut doar două victorii, ambele cu [[Sturm Graz]] (1-0 și 2-1), fiind învinsă de celelalte două adversare, [[Galatasaray Istanbul]] (0-3 și 1-4) și [[Panathinaikos Atena]] (0-1 și 0-3). Dinamo a ocupat un modest loc 6 la sfârșitul sezonului, la 16 puncte în spatele primului loc, ocupat de [[CFR Cluj]]. === Deceniul 2010-2020 === Sezonul 2010-2011: în Europa League, Dinamo a reușit să câștige în dublă manșă al doilea tur preliminar contra moldovenilor de la [[Olimpia Bălți]], 2-0 și 5-1, însă este din nou eliminată prematur, în al treilea tur preliminar de către vicecampioana Croației, [[Hajduk Split]], pe care a învins-o în prima manșă cu 3-1, dar pierdut cu 0-3 în retur. Dinamo încheie campionatul, pentru a doua oară consecutiv, pe un dezamăgitor loc 6, la 14 puncte în urma campionilor de la [[Oțelul Galați]], dar beneficiază de retrogradarea vicecampioanei [[Poli Timișoara]] și urcă pe a 5-a poziție a clasamentului. Sezonul 2011-2012 aduce din nou dezamăgiri pe plan european pentru dinamoviști, care, după ce îi elimină în al treilea tur preliminar al Europa League pe croații de la [[NK Varaždin]] (2-2 în Ștefan cel Mare și 2-1 la Varaždin), ies din nou din competițiile continentale încă din Play-Off, eliminați fiind de un adversar considerat accesibil, ucrainenii de la [[Vorskla Poltava]], după o dublă înfrângere: 1-2 în Ucraina și 2-3 în „Groapă”. Dinamo termină turul campionatului pe primul loc, la un punct distanță de ocupanta poziței secunde, [[CFR Cluj]]. Urmează un retur deosebit de slab, în care Dinamo înregistrează eșec după eșec, și după ce a dominat turul de campionat, terminându-l pe prima poziție, echipa alb-roșie termină pe un dezamăgitor loc 5, salvând sezonul cu câștigarea celei de a 13-a Cupe a României din palmares, după victoria în finală cu 1-0 în fața Rapidului, și cu câștigarea Supercupei României, a doua din istorie, în fața campioanei CFR Cluj, după 2-2 în primele 120 de minute și 4-2 la lovituri de departajare. Sezonul 2012-2013 aduce o Dinamo care a reușit să obțină de la clubul [[FC Barcelona]] acceptul pentru desfășurarea unui amical de prezentare a echipei Dinamo, amical terminat cu victoria catalanilor cu 2-0. Dinamo pierde cu 2-1 în fața echipei CFR Cluj, și nu s-a calificat în semifinala Cupei României după ce în sezonul precedent a câștigat Cupa. În Europa League iese din competiție cu prima echipă ieșită în cale, [[Metalist Kharkiv]], după un 0-2 acasă și un meci pierdut în deplasare scor 2-1. Sfârșitul turului de campionat găsește echipa dinamovistă pe un neverosimil loc 7, la 29 de puncte în spatele liderului [[Steaua București]]{{mdash}} după meciurile pierdute cu CFR, 1-0, Vaslui 1-0, Steaua 3-1. În clasamentul cluburilor alcătuit de UEFA în 2013, în urma rezultatelor slabe din precedentele cinci sezoane, echipa dinamovistă se clasa pe locul 128 în urma altor echipe românești precum [[FC Steaua]] locul 63, [[CFR Cluj]] locul 67, [[FC Unirea Urziceni]] locul 114 (echipă care nu mai există).{{nc}} În 2013, omul de afaceri [[Ionuț Negoiță]] a devenit acționar majoritar<ref name="prosport.ro_2015-04-21">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/ionut-negoita-a-devenit-numarul-unu-la-dinamo-ce-promisiuni-a-facut-noul-actionar-majoritar-si-ce-spune-despre-o-eventuala-revenire-a-lui-mircea-lucescu-in-stefan-cel-mare-10667702| title=Ionuț Negoiță a devenit numărul unu la Dinamo! Ce promisiuni a făcut noul acționar majoritar și ce spune despre o eventuală revenire a lui Mircea Lucescu în Ștefan cel Mare| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref> și a început o serie de reorganizări.<ref name="prosport.ro_2015-04-21_1">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/incepe-revolutia-lui-ionut-negoita-planul-prin-care-vrea-sa-o-readuca-pe-dinamo-in-top-10668585| title=Începe revoluția lui Ionuț Negoiță! PLANUL prin care vrea să o readucă pe Dinamo în top| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref> Un an mai târziu însă, clubul avea datorii mari<ref name="gandul2015-04-21">{{Citation | url=http://www.gandul.info/sport-miscare/fc-dinamo-1948-datorii-de-peste-17-milioane-de-euro-cat-are-de-recuperat-finantatorul-negoita-13109963| title=FC Dinamo 1948, datorii de peste 17 milioane de euro. Cât are de recuperat finanțatorul Negoiță - Gândul| newspaper=Gândul| date= 18 august 2014| author=Adrian Petculescu -Mediafax, Adrian Țone - Mediafax| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref> și Negoiță a cerut [[Insolvență|insolvența]] clubului,<ref name="gsp.ro_2015-04-21">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/breaking-news-nc-un-gigant-la-p-m-nt-ionu-negoi-a-cerut-insolven-a-clubului-dinamo-e-momentul-zero-trebuie-s-o-lu-m-de-la-cap-t-425847.html| title=Ionuț Negoiță a cerut INSOLVENȚA clubului Dinamo: "E momentul zero, trebuie să o luăm de la capăt"!| newspaper=Gsp.ro| date= | author=| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref> ceea ce a făcut ca echipa să nu poată participa în competițiile europene în sezoanele 2014&ndash;2015 și 2015&ndash;2016.<ref name="prosport.ro_2015-04-21_2">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/dinamo-ca-si-expulzata-din-europa-duru-a-clarificat-situatia-echipei-bagata-de-negoita-in-insolventa-12636870| title=OFICIAL| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref><ref name="stiridesport.ro_2015-04-21">{{Citation| url=http://www.stiridesport.ro/competitii/liga-1/anunt-dinamo-petrolul-in-cupe-europene.html| title=Echipele insolvente nu au voie în Europa - stiridesport.ro| newspaper=Stiridesport.ro| date=| author=| accessdate=21 aprilie 2015| archive-date=2015-05-06| archive-url=https://web.archive.org/web/20150506104104/http://www.stiridesport.ro/competitii/liga-1/anunt-dinamo-petrolul-in-cupe-europene.html| dead-url=yes}}</ref> Pe 24 septembrie 2015, Tribunalul București a decis că Dinamo îndeplinește criteriile pentru ieșirea din insolvență.<ref>{{cite web |url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/oficial-dinamo-a-iesit-din-insolventa-clubul-din-stefan-cel-mare-spera-sa-obtina-si-aprobarea-uefa-pentru-a-evolua-in-cupele-europene-14741655 |title=Dinamo a ieșit din insolvență |year=2015 |author=[[ProSport]] |publisher=prosport.ro |language=Romanian}}</ref> Însă deoarece decizia a venit prea târziu pentru a putea fi înregistrată la UEFA, Dinamo nu a putut juca în cupele europene în sezonul 2016-17, deși a încheiat pe locul 4 în campania anterioară. În sezonul 2016-17 al Ligii I, Dinamo a ocupat locul trei, astfel că a revenit în competițiile continentale în 2017, înfruntând pe [[Athletic Bilbao]] în turul trei preliminar al Ligii Europa. În prima manșă, la București, scorul a fost 1-1, [[Rivaldinho]] marcând golul lui Dinamo. Spaniolii s-au impus în retur cu 3-0 și au mers mai departe. În următoarele trei sezoane, Dinamo nu a mai obținut calificarea în play-off-ul Ligii I, luptând astfel pentru evitarea retrogradării. ===2020-prezent=== [[File:FC Dinamo București League Performance.svg|thumb|Diagrama pozițiilor anuale ale lui Dinamo din 1948 și până în prezent.]] La 13 august 2020, Ionuț Negoiță a vândut partea sa de acțiuni către Benel International SA, o companie spaniolă reprezentată de Pablo Cortacero.<ref>{{cite web |url=https://www.news.ro/sport/fc-dinamo-are-un-nou-actionar-majoritar-compania-benel-international-sa-1922405013002020081819450554 |title=FC Dinamo are un nou acționar majoritar: compania Benel International SA |year=2020 |author=Leila Bolat |publisher=news.ro |language=Romanian}}</ref> Noii proprietari au investit imediat o mică sumă de bani și au făcut câteva transferuri, însă ulterior au dispărut și nu au mai adus bani la club care a fost susținut doar de către grupul suporterilor, uniți în Programul DDB (Doar Dinamo București). Apăsați de grija financiară, rezultatele au început să scadă. La finalul sezonului regular, echipa termina doar pe poziția 14 din 16 cu 27 de puncte acumulate în 30 de meciuri. În play-out, Câinii au început la fel de prost și se aflau pe loc retrogradabil cu șase etape înainte de finalul sezonului. Urmează însă o evoluție miraculoasă și Dinamo câștigă următoarele 5 jocuri, iar în ultima etapă face egal. Echipa a terminat sezonul cu 3 puncte peste locurile de baraj pentru promovarea/menținerea în prima ligă. In 20 Aprilie 2022, [[Nicolae Badea]] a trimis o cerere de schimbare a numelui si emblemei echipei de [[fotbal]] aflate in [[SuperLiga României|Liga 1]] la acel moment. Drepturile pentru "FC Dinamo" si emblema clubului sunt detinute de omul de afaceri [[Nicolae Badea]]. Conducerea a decis ca probabil noul nume folosit de echipa va fi "Dinamo 1948", aflata in prezent in [[Liga a II-a|Liga 2]]. In aceeasi zi, conducerea clubului, a decis sa posteze pe pagina de [[Facebook]] a echipei de [[fotbal]] un concurs pentru sigla echipei (in scopul vanzarilor de [[tricou]]ri), 5 variante au fost alese si a fost alesa varianta a 5-a pentru sigla de pe tricourile vandute de noua societate. În 26 iunie 2021, Dinamo a intrat pentru a doua oară în istoria clubului în procedura de insolvență.<ref>{{cite web |url=https://www.mediafax.ro/sport/dinamo-bucuresti-a-intrat-in-insolventa-20167990 |title=Dinamo Bucuresti a intrat in insolventa |year=2021 |author=Rafael Hekman |publisher=[[Mediafax]]}}</ref> La 29 mai 2022, Dinamo a retrogradat pentru prima dată în istoria clubului. Echipa a pierdut dezamăgitor barajul de menținere/promovare contra formației [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], scor 3-1 la general, echipă cu care suporterii dinamoviști (n.r. [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]) au o prietenie lungă de mulți ani. Recordul lui Dinamo de menținere pe prima scenă a fotbalului românesc sub aceeași identitate este absolut, și anume de 74 de ediții neîntrerupte încă de la înființarea sub numele de Dinamo București. Pe 8 august 2022, Dinamo urmează să debuteze pentru prima oară într-o ligă inferioară, și anume [[Liga a II-a|Liga 2]], contra echipei [[AFC Progresul Spartac București|Progresul Spartac]]. Pe data de 24 februarie [[Lotus Perfect Products SRL]], a cedat pachetul majoritar de acțiuni către [[Red&White 2022 Management]] SRL, firmă înființată special de către noul patronaj al lui Dinamo pentru a prelua acțiunile. La 3 iunie 2023, după doar un sezon petrecut în [[Liga a II-a|al doilea eșalon fotbalistic al României]], Dinamo a promovat înapoi în [[SuperLiga României]], după barajul de promovare/menținere contra echipei [[FC Argeș Pitești|FC Argeș]], scor 8-5 la general în favoarea ”câinilor roșii”. == Stadion == === Stadionul Dinamo === {{Articol principal|Stadionul Dinamo}} [[Fișier:Dinamo Stadium (2006).jpg|thumb|left|Stadionul Dinamo(1951-2022)]] Stadionul „Dinamo” este o arenă aflată în proprietatea [[Ministerul Administrației și Internelor|Ministerului de Interne]], pe care echipa Dinamo București își dispută toate meciurile de acasă. Stadionul, aflat pe Șoseaua Ștefan cel Mare, în centrul orașului [[București]], are o capacitate de 15.032 de locuri și este poreclit „Groapa”; de asemenea, face parte din Complexul Sportiv „Dinamo”, care mai include un stadion de fotbal cu o capacitate de 2.000 de locuri, numit [[Stadionul Florea Dumitrache|''Stadionul „Florea Dumitrache”'']], folosit de echipa de rugby a clubului, un teren sintetic de antrenament, dar și un [[velodrom]], o sală de sport cu o capacitate de 2.500 de locuri folosită de echipele de handbal și volei, precum și un [[bazin de înot]]. Stadionul a fost inaugurat în anul 1951, primul meci susținut aici de Dinamo fiind împotriva echipei [[FC CFR Timișoara|Locomotiva Timișoara]]. Ultimul meci jucat de Dinamo pe acest stadion a fost cu [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], la 29 mai 2022, încheiat 1-1, meci care a consfințit retrogradarea lui Dinamo pentru prima dată din [[Liga I]]. Ulterior, Stadionul Dinamo nu a mai putut fi folosit de Dinamo în [[Liga II]], nefiind conform standardelor competiționale. Arena urmează să intre în proces de demolare, pe același loc urmând să fie ridicată o altă arenă. Pânâ când Dinamo va reveni în „Complexul Dinamo”, meciurile de pe teren propriu au fost disputate la [[Clinceni]] și [[Giurgiu]], apoi din noiembrie 2022 pe [[Stadionul Arcul de Triumf]], iar derbiurile pe Arena Națională. === Noul stadion Dinamo === {{Articol principal|Stadionul Dinamo (2026)}} [[Fișier:Noul_stadion_DINAMO.jpg|miniatura|Noul Stadion Dinamo]] Finanțarea noului stadion Dinamo a fost aprobată de Ministerul Dezvoltării la 28 noiembrie 2023. Arena va costa 170 de milioane de euro și va avea o capacitate de 25.059 de locuri. Conform CNI, lucrările la stadionul Dinamo vor dura între 18 și 24 de luni, astfel că stadionul ar trebui să fie inaugurat în anul 2026. Ședința Guvernului României privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și asumarea finanțării noii arene reprezintă ultimul pas înaintea demolării propriu-zise a bătrânului stadion Dinamo. '''Noul stadion Dinamo va avea:''' * propria parcare pentru publicul VIP, cu până la 200 locuri * spații încăpătoare pentru echipe, cu patru vestiare, două săli de încălzire, spații pentru staff-ul tehnic, oficiali și organizatori * o boxă generoasă pentru presă * spații pentru publicul VIP, incluzând 12 loje, spațiu de ospitalitate de minimum 400 mp, separeuri și restaurant * spații pentru spectatorii cu dizabilități * tribunele vor fi integral acoperite, iar locurile vor avea o bună vizibilitate către teren === Arena Națională === {{Articol principal|Arena Națională}} Dinamo dispută unele meciuri mai importante (precum derbiurile cu FCSB) pe Arena Națională, stadion cu capacitatea de 55.600 locuri, aflat în Complexul Sportiv „Lia Manoliu”. Stadionul a fost finalizat în anul 2011, fiind inaugurat la data de 6 septembrie 2011, cu ocazia partidei dintre [[Echipa națională de fotbal a României|naționala României]] și [[Echipa națională de fotbal a Franței|naționala Franței]], contând pentru preliminariile [[Campionatul European de Fotbal 2012|EURO 2012]]<ref>{{Citat web|url=http://www.monitorulcj.ro/sport/6837-avem-stadion-national-arena-a-fost-inaugurat-aseara|title=Avem stadion! Național Arena a fost inaugurat aseară.|publisher=http://www.monitorulcj.ro|accessdate=25 august 2012}}</ref>. La fel ca în meciurile de pe „Dinamo”, galeria alb–roșiilor este cantonată în peluza nordică a arenei, denumită de dinamoviști ''Peluza [[Cătălin Hâldan]]'', după numele unui fost jucător al clubului, decedat pe terenul de fotbal la vârsta de 24 de ani. == Suporteri == Suporterii au fost cei care au ținut clubul in viața, creând primul proiect socios din Romania, ei pot contribui prin [https://programddb.ro/ Programul DDB] (Doar Dinamo București) cu 48€ (Membru), 576€ (Membru Premium), 1948€ (Membru Elite) sau 19.480€ (Membru Elite Premium). Din punct de vedere al statisticilor, Dinamo este susținută de cei mai mulți suporteri prezenți pe stadion. Primele grupuri organizate ale fanilor dinamoviști au apărut în 1995, în Peluza Nord a stadionului, luând denumiri precum ''Dracula'' sau ''Rams Pantelimon''. La 1 august 1996, a fost înființată gruparea intitulată ''Nuova Guardia'' care a împrumutat de la galeriile italiene coregrafiile și show-ul din tribune.<ref>{{citat web |url=http://agmdinamo48.blogspot.com/2008/08/la-multi-aninuova-guardia.html |title=La multi ani Nuova Guardia |author=A.G.M.Dinamo |year=2009 |publisher=agmdinamo48.blogspot.com |accessdate=2009-10-03}}</ref>{{Sursă de încredere|certain=y}} În timp, o parte dintre susținătorii echipei s-au mutat de la Peluza Nord (devenită Peluza Cătălin Hildan), și își susțin favoriții de la Peluza Sud. Suporterii din Peluza Cătălin Hîldan sunt recunoscuți pentru spectacolul din tribune, în special pentru coregrafiile unice atât în România, cât și în Europa. === Suporteri celebri === {{Listă cu criteriu neclar}} {|width="100%" | * [[Dan Matei Agathon]] * [[Ștefan Bănică Junior]] * [[Vali Ionescu]] * [[Victor Ciutacu]] * [[Cătălin Botezatu]] * [[Nicoleta Luciu]] * [[Tudor Chirilă]] * [[Mircea Rusu]] * [[Cătălin Ștefănescu]]<ref>[http://blogsport.gsp.ro/geambasu/2009/02/16/garantat-100-dinamovist/ Garantat 100% dinamovist |<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> * [[Nicu Covaci|Nicolae Covaci]]<ref>{{Citat web |url=http://www.dinamomania.net/articol.php?aid=6669 |accessdate=2013-02-14 |titlu=copie arhivă |archive-date=2010-06-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100615005718/http://dinamomania.net/articol.php?aid=6669 |dead-url=yes }}</ref> * [[Ion Dichiseanu]] * [[Ion Țiriac]] * [[Adrian Năstase]] * [[Marian Drăgulescu]] * [[Flavius Koczi]] {{nc}} == Rivalități == Cea mai mare rivală a lui Dinamo este [[FCSB]]. Meciul direct, intitulat '[[Eternul derby]]' a fost principalul punct de atracție al campionatului României începând din anii 1950, cele două devenind echipele cele mai titrate din România. Suporterii celor două formații au avut de-a lungul timpului numeroase ciocniri violente, în interiorul stadionului, dar și în afara acestuia. Unul dintre momentele culminante ale acestui conflict a avut loc la data de 10 mai 1997, când câțiva suporteri dinamoviști au incendiat o peluză a [[Stadionul Steaua (1974)|stadionului din Ghencea]], act de vandalism pe care membrii galeriei îl sărbătoresc în fiecare an.<ref>{{citat web |url=http://www.ziare.com/sport/fotbal-intern/05-10-2009/dinamovistii-sarbatoresc-12-ani-de-la-incendierea-peluzei-din-ghencea-746504 |title=Dinamovistii sarbatoresc 12 ani de la incendierea peluzei din Ghencea |author=Ziare.com |year=2009 |publisher=ziare.com |accessdate=2009-10-03}}</ref> O altă rivală importantă a lui Dinamo este [[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]], meci recunoscut ca Derbiul orgoliilor dintre suporterii locuitori în București și cei din Craiova. De asemenea, în istorie, Dinamo a semnat mai mulți jucători ai Craiovei, chiar după ce echipa din Oltenia a retrogradat, motiv pentru care suporterii olteni au o empatie puternic dezvoltată pentru echipa din București, [[Dinamo]]. Un alt derby remarcabil ce are Dinamo în prim plan este derby-ul cu [[Poli Timișoara]]. Acest derby are o legătură strânsă cu istoria comunistă a României, dezvoltându-se datorită cetățenilor timișoreni care au fost contra sistemului ceaușist. Dinamo, echipă deținută de [[Ministerul Afacerilor Interne]] pe atunci, era puternic criticată de suporterii Timișoarei, dar desigur, nu puteau fi înjurați din cauza cenzurii și a sistemului controlat de [[Securitate]]. Celebra zicală prin care puteau protesta suporterii timișoreni era doar "Ale, ao, să moară Dinamo!". O rivalitate cunoscută în România mai este [[Dinamo]] - [[Rapid]], deși nu este la fel de strânsă precum cea cu [[FCSB]] sau [[CS Universitatea Craiova (2013)|Univ. Craiova]]. Ura suporterilor rapidiști este mai mare pentru dinamoviști decât a dinamoviștilor pentru rapidiști. == Palmares == [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga 1|Campionatul României]]:''' * '''Campioană (18):''' [[Divizia A 1955|1955]], [[Divizia A 1961-1962|1961–1962]], [[Divizia A 1962-1963|1962–1963]], [[Divizia A 1963-1964|1963–1964]], [[Divizia A 1964-1965|1964–1965]], [[Divizia A 1970-1971|1970–1971]], [[Divizia A 1972-1973|1972–1973]], [[Divizia A 1974-1975|1974–1975]], [[Divizia A 1976-1977|1976–1977]], [[Divizia A 1981-1982|1981–1982]], [[Divizia A 1982-1983|1982–1983]], [[Divizia A 1983-1984|1983–1984]], [[Divizia A 1989-1990|1989–1990]], [[Divizia A 1991-1992|1991–1992]], [[Divizia A 1999-2000|1999–2000]], [[Divizia A 2001-2002|2001–2002]], [[Divizia A 2003-2004|2003–2004]], [[Liga I 2006-2007|2006–2007]] * Vicecampioană (20): [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1958-1959|1958–1959]], [[Divizia A 1960-1961|1960–1961]], [[Divizia A 1966-1967|1966–1967]], [[Divizia A 1968-1969|1968–1969]], [[Divizia A 1973-1974|1973–1974]], [[Divizia A 1975-1976|1975–1976]], [[Divizia A 1978-1979|1978–1979]], [[Divizia A 1980-1981|1980–1981]], [[Divizia A 1984-1985|1984–1985]], [[Divizia A 1986-1987|1986–1987]], [[Divizia A 1987-1988|1987–1988]], [[Divizia A 1988-1989|1988–1989]], [[Divizia A 1992-1993|1992–1993]], [[Divizia A 1998-1999|1998–1999]], [[Divizia A 2000-2001|2000–2001]], [[Divizia A 2004-2005|2004–2005]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României la fotbal|Cupa României]]:''' * '''Câștigătoare (13):''' 1958–1959, 1963–1964, 1967–1968, 1981–1982, 1983–1984, 1985–1986, 1989–1990, [[Cupa României 1999-2000|1999-2000]], 2000–2001, 2002–2003, 2003–2004, 2004–2005, [[Finala Cupei României 2012|2011–2012]] * Finalistă (10): 1954, 1968–1969, 1969–1970, 1970–1971, 1986–1987, 1987–1988,<ref>Golul lui Balint a fost anulat pentru un ofsaid, la semnalizarea arbitrului asistent George Ionescu. Steaua s-a retras de pe gazon (la comanda lui Valentin Ceaușescu, fiul președintelui Nicolae Ceaușescu) dar Federația Română de Fotbal a oferit trofeul Stelei. În 1990, Steaua a renunțat la trofeu pentru că fusese primit injust.</ref> 1988–1989, 2001–2002, [[Finala Cupei României 2011|2010–2011]], [[Finala Cupei României 2016|2015-2016]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Supercupa României]]: ''' * '''Câștigătoare (2):''' [[Supercupa României 2005|2004–2005]], [[Supercupa României 2012|2011–2012]] * Finalistă (4): [[Supercupa României 2001|2000–2001]], [[Supercupa României 2002|2001–2002]], [[Supercupa României 2003|2002–2003]], [[Supercupa României 2007|2006–2007]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa Ligii]]: ''' *'''Câștigătoare (1):''' [[Cupa Ligii 2016-2017|2016–2017]] '''All-time''': 1918 meciuri - 1061 victorii - 420 egaluri - 437 înfrângeri, 3749 goluri marcate - 2066 goluri primite, 2878 puncte (locul 2). === Europa === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Cupelor]]''' *'''Semifinale (1) : [[Cupa Cupelor|1989-90]]''' [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Campionilor Europeni]]''' *'''Semifinale (1) : [[Cupa Campionilor Europeni|1983-84]]''' [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa UEFA]]''' *''' Turul III (1) : [[Cupa UEFA|1981-1982]]''' [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa League]]''' *''' Faza Grupelor (1) : [[UEFA Europa League|2009-2010]]''' == Centrul de copii și juniori == Clubul deține o infrastructură importantă pentru antrenarea și pregătirea copiilor spre fotbalul mare. Centrul este organizat în 9 grupe aranjate pe categorii de vârstă între 9 și 18 ani, având aproximativ 180 de juniori legitimați. Toate grupele participă în competițiile organizate de [[Asociația Municipală de Fotbal București|AMFB]], precum și în cele organizate de [[FRF]]. Jucătorii de perspectivă de 17 și 18 ani sunt promovați la lotul echipei secunde [[Dinamo II|Dinamo B]]. Infrastructura centrului constă într-o clădire din incinta [[Complexul Sportiv Dinamo|Complexului Sportiv Dinamo]] dotată cu 8 vestiare pentru juniori, unul pentru antrenori, unul pentru arbitri, un cabinet medical și o magazie pentru echipamente. De asemenea, centrul beneficiază de mai multe terenuri de antrenament, printre care și terenul [[Piți Varga]] dotat cu un gazon cu sistem de irigat.<ref>{{citat web |url=http://www.fcdinamo.ro/web/guest/stire/-/journal_content/56_INSTANCE_A2uS/10128/1446583 |title=CENTRUL DE COPII SI JUNIORI. Viitorul fotbalului dinamovist |author=fcdinamo.ro |publisher=fcdinamo.ro |accessdate=1 mai 2012 |archive-date=2012-07-30 |archive-url=https://archive.today/20120730140042/http://www.fcdinamo.ro/web/guest/stire/-/journal_content/56_INSTANCE_A2uS/10128/1446583 |dead-url=yes }}</ref>{{Indep}}{{dead link}} == Dinamo București în cupele europene == {{col-begin}} {{col-2}} ===Cupa Campionilor/Liga Campionilor=== <div style="height:400px; width:450px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1956-1957'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Runda preliminară''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|TUR}} Galatasaray |- | align="right" | '''Galatasaray''' {{flagicon|TUR}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''CDNA Sofia''' {{flagicon|Bulgaria|1946}} | width="50" align="center" | 8-1 | width="250" | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |- | align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | align="center" | 3-2 | {{flagicon|Bulgaria|1946}} CDNA Sofia |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1962-1963'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Runda preliminară''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|TUR}} Galatasaray |- | align="right" | '''Galatasaray''' {{flagicon|TUR}} | align="center" | 3-0 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1963-1964'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Runda preliminară''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|GDR}} Motor Jena |- | align="right" | Motor Jena {{flagicon|GDR}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] '''Dinamo București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" | {{flagicon|ESP|1945}} '''Real Madrid''' |- | align="right" | '''Real Madrid''' {{flagicon|ESP|1945}} | align="center" | 5-3 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1964-1965'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Runda preliminară''' |- | align="right" | Sliema Wanderers {{flagicon|MLT|1943}} | align="center" | 0-2 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] '''Dinamo București''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" | {{flagicon|MLT|1943}} Sliema Wanderers |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | align="right" | '''Internazionale Milano''' {{flagicon|ITA}} | align="center" | 6-0 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | {{flagicon|ITA}} '''Internazionale Milano''' |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1965-1966'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Runda preliminară''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | {{flagicon|DEN}} Boldklubben 1909 |- | align="right" | Boldklubben 1909 {{flagicon|DEN}} | align="center" | 2-3 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] '''Dinamo București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{flagicon|ITA}} Internazionale Milano |- | align="right" | '''Internazionale Milano''' {{flagicon|ITA}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1971-1972'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|CZE}} Spartak Trnava |- | align="right" | Spartak Trnava {{flagicon|CZE}} | align="center" | 2-2 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''A doua rundă''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 0-3 | width="250" | {{flagicon|NED}} '''Feyenoord''' |- | align="right" | '''Feyenoord''' {{flagicon|NED}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1973-1974'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | align="right" | Crusaders {{flagicon|NIR}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] '''Dinamo București''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 11-0 | width="250" | {{flagicon|NIR}} Crusaders |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''A doua rundă''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" | {{flagicon|ESP|1945}} '''Atlético Madrid''' |- | align="right" | Atlético Madrid {{flagicon|ESP|1945}} | align="center" | 2-2 | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1975-1976'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | align="right" | '''Real Madrid''' {{flagicon|ESP|1945}} | align="center" | 4-1 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|ESP|1945}} Real Madrid |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1977-1978'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{flagicon|ESP|1945}} Atlético Madrid |- | align="right" | '''Atlético Madrid''' {{flagicon|ESP|1945}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1982-1983'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Runda preliminară''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{flagicon|NOR}} Vålerenga |- | align="right" | '''Vålerenga''' {{flagicon|NOR}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{flagicon|CZE}} Dukla Praga |- | align="right" | '''Dukla Praga''' {{flagicon|CZE}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''A doua rundă''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" | {{flagicon|ENG}} '''Aston Villa''' |- | align="right" | '''Aston Villa''' {{flagicon|ENG}} | align="center" | 4-2 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1983-1984'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | align="right" | Kuusysi {{flagicon|FIN}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] '''Dinamo București''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|FIN}} Kuusysi |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''A doua rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|GER}} Hamburg |- | align="right" | '''Hamburg''' {{flagicon|GER}} | align="center" | 3-2 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Sferturi de finală''' |- | align="right" | Dinamo Minsk {{flagicon|URS}} | align="center" | 1-1 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|URS}} Dinamo Minsk |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Semifinale''' |- | align="right" | '''Liverpool''' {{flagicon|ENG}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" | {{flagicon|ENG}} '''Liverpool''' |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1984-1985'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 4-1 | width="250" | {{flagicon|CYP}} Omonia |- | align="right" | '''Omonia''' {{flagicon|ENG}} | align="center" | 2-1 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''A doua rundă''' |- | align="right" | '''Bordeaux''' {{flagicon|FRA}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|FRA}} Bordeaux |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1990-1991'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti3.png|22px]] | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | {{flagicon|IRL}} St Patrick's Athletic |- | width="250" align="right" | St Patrick's Athletic {{flagicon|IRL}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |[[Fișier:Dinamo-Bucuresti3.png|22px]] Dinamo București |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''A doua rundă''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti3.png|22px]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|POR}} Porto |- | width="250" align="right" | '''Porto''' {{flagicon|POR}} | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" |[[Fișier:Dinamo-Bucuresti3.png|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Liga Campionilor 1992-1993'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Kuusysi''' {{flagicon|FIN}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:Dinamo-Bucuresti2.png|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti2.png|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |{{flagicon|FIN}} Kuusysi |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''A doua rundă''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti2.png|22px]] | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" |{{flagicon|FRA}} Marseille |- | width="250" align="right" | '''Marseille''' {{flagicon|FRA}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:Dinamo-Bucuresti2.png|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Liga Campionilor 2000-2001'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] | width="50" align="center" | 3-4 | width="250" |{{flagicon|POL}} Polonia Varșovia |- | width="250" align="right" | '''Polonia Varșovia''' {{flagicon|POL}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Liga Campionilor 2002-2003'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | '''Club Brugge''' {{flagicon|BEL}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |{{flagicon|BEL}} '''Club Brugge''' |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Liga Campionilor 2004-2005'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 2''' |- | width="250" align="right" | Žilina {{flagicon|SVK}} | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] '''Dinamo București''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |{{flagicon|SVK}} Žilina |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" | {{flagicon|ENG}} '''Manchester United''' |- | width="250" align="right" | '''Manchester United''' {{flagicon|ENG}} | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Liga Campionilor 2007-2008'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3''' |- | width="250" align="right" | Lazio {{flagicon|ITA}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |[[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:600px Culori DinB LAN.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-3 | width="250" | {{flagicon|ITA}} '''Lazio''' |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{col-2}} === Cupa Cupelor === <div style="height:400px; width:450px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Cupelor 1968-1969'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | width="50" align="center" | {{tooltip|RET|retrasă}}{{efn|Întrucât echipa [[Győr ETO FC|Raba Vasas ETO]] a renunțat să mai dispute dubla întâlnire, Dinamo s-a calificat automat în turul următor.}} | width="250" | {{flagicon|HUN}} Raba Vasas ETO |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''A doua rundă''' |- | align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|ENG}} West Bromwich Albion |- | width="250" align="right" | '''West Bromwich Albion''' {{flagicon|ENG}} | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | [[Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Cupelor 1986-1987'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | align="right" | '''17 Nëntori''' {{flagicon|ALB}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" | {{flagicon|ALB}} '''17 Nëntori''' |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Cupelor 1987-1988'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | align="right" | '''Mechelen''' {{flagicon|BEL}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" | {{flagicon|BEL}} '''Mechelen''' |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Cupelor 1988-1989'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|FIN}} Kuusysi Lahti |- | align="right" | Kuusysi Lahti {{flagicon|FIN}} | align="center" | 0-3 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] '''Dinamo București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''A doua rundă''' |- | align="right" | Dundee United {{flagicon|SCO}} | align="center" | 0-1 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] '''Dinamo București''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|SCO}} Dundee United |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Sferturi de finală''' |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|ITA}} Sampdoria |- | align="right" | Sampdoria {{flagicon|ITA}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |} {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#ed1c24" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Cupelor 1989-1990'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo Tirana''' {{flagicon|ALB}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |{{flagicon|ALB}} Dinamo Tirana |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''A doua rundă''' |- | width="250" align="right" | Panathinaikos {{flagicon|GRE}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] '''Dinamo București''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|22px]] | width="50" align="center" | 6-1 | width="250" |{{flagicon|GRE}} Panathinaikos |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Sferturi de finală''' |- | width="250" align="right" | '''Dinamo București''' [[Fișier:Dinamo-Bucuresti3.png|22px]] | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" |{{flagicon|YUG}} Partizan |- | width="250" align="right" | Partizan {{flagicon|YUG}} | width="50" align="center" | 0-2 | width="250" |[[Fișier:Dinamo-Bucuresti3.png|22px]] '''Dinamo București''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Semifinale''' |- | width="250" align="right" | '''Anderlecht''' {{flagicon|BEL}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" |[[Fișier:Dinamo-Bucuresti3.png|22px]] Dinamo București |- | width="250" align="right" | Dinamo București [[Fișier:Dinamo-Bucuresti3.png|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" |{{flagicon|BEL}} '''Anderlecht''' |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{col-end}} === Cupa Orașelor Târguri === {| class="wikitable" ! Sezon ! Competiție ! Rundă ! Țară ! Club ! Acasă ! Deplasare ! General |- |[[Cupa Orașelor Târguri 1970-1971|1970-71]] |[[Cupa Orașelor Târguri]] |Turul 1 |{{Flagicon|Greece}} |[[PAOK Salonic]] |5-0 |0-1 |5-1 |- | | |Turul 2 |{{Flagicon|England}} |[[Liverpool F.C.]] |1-1 |0-3 |1-4 |- |} === Cupa UEFA === {| class="wikitable" ! Sezon ! Competiție ! Rundă ! Țară ! Club ! Acasă ! Deplasare ! General |- |[[Cupa UEFA 1974-1975|1974-75]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Turkey}} |[[Boluspor]] |3-0 |1-0 |4-0 |- | | |Turul 2 |{{Flagicon|Germany}} | [[1. FC Köln]] |1-1 |2-3 |3-4 |- |[[Cupa UEFA 1976-1977|1976-77]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Italy}} |[[AC Milan]] |0-0 |1-2 |1-2 |- |[[Cupa UEFA 1979-1980|1979-80]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Cyprus}} |[[Alki Larnaca]] |3-0 |9-0 |12-0 |- | | |Turul 2 |{{Flagicon|Germany}} |[[Eintracht Frankfurt]] |2-0 |0-3 |2-3 |- |[[Cupa UEFA 1981-1982|1981-82]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Bulgaria}} |[[Levski Sofia]] |3-0 |1-2 |4-2 |- | | |Turul 2 |{{Flagicon|Italy}} |[[Internazionale Milano]] |3-2 |1-1 |4-3 |- | | |Turul 3 |{{Flagicon|Sweden}} |[[IFK Göteborg]] |0-1 |1-3 |1-4 |- |[[Cupa UEFA 1985-1986|1985-86]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{flagicon|Iugoslavia}} |[[FK Vardar]] |2-1 |0-1 |2-2 <ref name="ReferenceA">A fost aplicată regula golurilor marcate in deplasare</ref> |- |[[Cupa UEFA 1991-1992|1991-92]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Portugal}} |[[Sporting Clube de Portugal|Sporting CP]] |2-0 |0-1 |2-1 |- | | |Turul 2 |{{Flagicon|Italy}} |[[Genoa CFC]] |2-2 |1-3 |3-5 |- |[[Cupa UEFA 1993-1994|1993-94]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Italy}} |[[Cagliari Calcio]] |3-2 |0-2 |3-4 |- |[[Cupa UEFA 1994-1995|1994-95]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Turkey}} |[[Trabzonspor]] |3-3 |1-2 |4-5 |- |[[Cupa UEFA 1995-1996|1995-96]] |[[Cupa UEFA]] |Tur preliminar |{{Flagicon|Bulgaria}} |[[Levski Sofia]] |0-1 |1-1 |1-2 |- |[[Cupa UEFA 1997-1998|1997-98]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 preliminar |{{Flagicon|Iceland}} |[[Knattspyrnufélag Reykjavíkur|KR Reykjavík]] |1-2 |0-2 |1-4 |- |[[Cupa UEFA 1999-2000|1999-00]] |[[Cupa UEFA]] |Tur preliminar |{{Flagicon|Luxembourg}} |[[FC Mondercange]] |7-0 |6-2 |13-2 |- | | |Turul 1 ||{{Flagicon|Portugal}} |[[SL Benfica|Benfica]] |0-2 |1-0 |1-2 |- |[[Cupa UEFA 2001-2002|2001-02]] |[[Cupa UEFA]] |Tur preliminar |{{Flagicon|Albania}} |[[Dinamo Tirana]] |1-0 |3-1 |4-1 |- | | |Turul 1 |{{Flagicon|Switzerland}} |[[Grasshopper Club Zürich|Grasshopper Zürich]] |1-3 |1-3 |2-6 |- |[[Cupa UEFA 2003-2004|2003-04]] |[[Cupa UEFA]] |Tur preliminar |{{Flagicon|Latvia}} |[[Metalurgs Liepājas]] |5-2 |1-1 |6-3 |- | | |Turul 1 |{{Flagicon|Ukraine}} |[[Șahtior Donețk]] |2-0 |3-2 |5-2 |- | | |Turul 2 |{{Flagicon|Russia}} |[[Spartak Moscova]] |3-1 |0-4 |3-5 |- |[[Cupa UEFA 2004-2005|2004-05]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Serbia and Montenegro}} |[[Partizan Belgrad]] |0-0 |1-3 |1-3 |- |[[Cupa UEFA 2005-2006|2005-06]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 2 preliminar |{{Flagicon|Cyprus}} |[[Omonia Nicosia]] |3-1 |1-2 |4-3 |- | | |Turul 1 |{{Flagicon|England}} |[[Everton F.C.]] |5-1 |0-1 |5-2 |- | | |Faza grupelor ||{{Flagicon|Netherlands}} |[[Heerenveen]] |0-0 | | |- | | |Faza grupelor ||{{Flagicon|Bulgaria}} |[[Levski Sofia]] | |0-1 | |- | | |Faza grupelor ||{{Flagicon|Russia}} |[[ȚSKA Moscova]] |1-0 | | |- | | |Faza grupelor ||{{Flagicon|France}} |[[Olympique de Marseille]] | |1-2 | |- |[[Cupa UEFA 2006-2007|2006-07]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 preliminar |{{Flagicon|Malta}} |[[Hibernians FC|Hibernians Paola]] |5-1 |4-0 |9-1 |- | | |Turul 2 preliminar |{{Flagicon|Israel}} |[[Beitar Ierusalim]] |1-0 |1-1 |2-1 |- | | |Turul 1 |{{Flagicon|Greece}} |[[Skoda Xanthi]] |4-1 |4-3 |8-4 |- | | |Faza grupelor |{{Flagicon|Turkey}} |[[Beșiktaș JK|Beșiktaș]] |2-1 | | |- | | |Faza grupelor |{{Flagicon|Belgium}} |[[Club Brugge]] | |1-1 | |- | | |Faza grupelor |{{Flagicon|Germany}} |[[Bayer Leverkusen]] |2-1 | | |- | | |Faza grupelor |{{Flagicon|England}} |[[Tottenham Hotspur]] | |1-3 | |- | | |Șaisprezecimi de finală ||{{Flagicon|Portugal}} |[[SL Benfica|Benfica]] |1-2 |0-1 |1-3 |- |[[Cupa UEFA 2007-2008|2007-08]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Sweden}} |[[Elfsborg]] |1-2 |1-0 |2-2 <ref name="ReferenceA"/> |- |[[Cupa UEFA 2008-2009|2008-09]] |[[Cupa UEFA]] |Turul 1 |{{Flagicon|Netherlands}} |[[NEC Nijmegen]] |0-0 |0-1 |0-1 |- |} === Liga Europa === {| class="wikitable" ! Sezon ! Competiție ! Rundă ! Țară ! Club ! Acasă ! Deplasare ! General |- |[[UEFA Europa League 2009-2010|2009-10]] |[[Liga Europa UEFA]] |Play-Off |{{Flagicon|Czech Republic}} |[[Slovan Liberec]] |0-3 |3-0 |3-3 (9–8)<ref>La lovituri de departajare</ref> |- | | |Faza grupelor |{{Flagicon|Austria}} |[[Sturm Graz]] |2-1 |1-0 | |- | | |Faza grupelor |{{Flagicon|Greece}} |[[Panathinaikos FC|Panathinaikos]] |0-1 |0-3 | |- | | ||Faza grupelor |{{Flagicon|Turkey}} |[[Galatasaray SK|Galatasaray]] |0-3 |1-4 | |- |[[UEFA Europa League 2010-2011|2010-11]] |[[Liga Europa UEFA]] |Turul 2 preliminar |{{Flagicon|Moldova}} |[[Olimpia Bălți]] |5-1 |2-0 |7-1 |- | | |Turul 3 preliminar |{{Flagicon|Croatia}} |[[Hajduk Split]] |3-1 |0-3 |3-4 |- |[[UEFA Europa League 2011-2012|2011-12]] |[[Liga Europa UEFA]] |Turul 3 preliminar |{{Flagicon|Croatia}} |[[NK Varaždin]] |2-2 |2-1 |4-3 |- | | |Play-Off |{{Flagicon|Ucraina}} |[[Vorskla Poltava]] |2-3 |1-2 |3-5 |- |[[UEFA Europa League 2012-2013|2012-13]] |[[Liga Europa UEFA]] |Play-Off |{{Flagicon|Ucraina}} |[[Metalist Harkiv]] |0-2 |1-2 |1-4 |- |[[UEFA Europa League 2017-2018|2017-18]] |[[Liga Europa UEFA]] |Turul 3 preliminar |{{Flagicon|Spania}} |[[Athletic Bilbao]] |1-1 |0-3 |1-4 |- |} === Cupa Intertoto === {| class="wikitable" ! Sezon ! Competiție ! Rundă ! Țară ! Club ! Acasă ! Deplasare ! General |- |[[Cupa UEFA Intertoto 1996|1996]] |[[Cupa UEFA Intertoto]] |Faza grupelor |{{Flagicon|Serbia and Montenegro}} |[[FK Zemun]] | |1-2 | |- | | |Faza grupelor |{{Flagicon|Finland}} |[[FF Jaro]] |0-2 | | |- | | |Faza grupelor |{{Flagicon|France}} |[[En Avant de Guingamp|Guingamp]] | |1-2 | |- | | |Faza grupelor |{{Flagicon|Georgia}} |[[FC Kolkheti-1913 Poti|Kolkheti Poti]] |2-0 | | |- |} === Bilanț general === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} !style="width:28px"|{{tooltip|DG|Diferență de Goluri}} |- ! [[Cupa Campionilor Europeni]] |13||52||20||9||23||84||83||+1 |- ! [[Liga Campionilor UEFA]] |5||14||3||2||9||12||23||-11 |- ! [[Cupa Cupelor UEFA]] |5||20||8||4||8||25||18||+7 |- ! [[Cupa Orașelor Târguri]] |1||4||1||1||2||6||5||+1 |- ! [[Cupa UEFA]] |18||70||30||12||28||121||91||+30 |- ! [[UEFA Europa League]] |5||20||7||2||11||26||36||-10 |- ! [[Cupa UEFA Intertoto]] |1||4||1||0||3||4||6||-2 |- ! Total |48||184||70||30||84||278||262||+16 |} == Recorduri în Liga I == [[Fișier:Cornel Dinu.jpg|thumb|right|160px|[[Cornel Dinu]] deține recordul de prezențe în tricoul alb-roșu (454)]] * Meciuri câștigate consecutiv: 17 meciuri ([[12 iunie]] [[1988]] – [[27 noiembrie]] [[1988]]) * Neînvinsă în: 47 meciuri consecutive ([[26 mai]] [[1991]] – [[20 septembrie]] [[1992]]) * Înfrângeri consecutive: 7 ([[8 martie]] [[2003]] – [[16 aprilie]] [[2003]]) * Cel mai selecționat jucător: {{flagicon|Romania}} [[Ionel Dănciulescu]] – 513 selecții * Golgheter all-time: {{flagicon|Romania}} [[Dudu Georgescu]] – 252 goluri == Recorduri în competiții internaționale == * Golgheter în meciuri internaționale: {{flagicon|România}} [[Claudiu Niculescu]] (18) * Cea mai mare victorie acasă: Dinamo 11-0 {{flagicon|Northern Ireland}} [[Crusaders F.C.]] ([[Cupa Campionilor Europeni 1973-1974|1973–74]]) * Cea mai mare victorie în deplasare: {{flagicon|Cyprus}} [[Alki Larnaca F.C.]] 0-9 Dinamo ([[Cupa UEFA 1979-1980|1979–80]]) * Cea mai dură înfrângere acasă: Dinamo 0-3 {{flagicon|Netherlands}} [[Feyenoord]] ([[Cupa Campionilor Europeni 1971-1972|1971–72]]), Dinamo 0-3 {{flagicon|Turkey}} [[Galatasaray S.K.]] ([[UEFA Europa League 2009–2010|2009–10]]) * Cea mai dură înfrângere în deplasare: {{flagicon|Bulgaria}} [[PFC CSKA Sofia|ȚDNA Sofia]] 8-1 Dinamo ([[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|1956–57]]) == Jucători == === Lotul actual de jucători === {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Madagascar|nr=19|nume={{Ill-wd|Q100320779|3=Hakim Abdallah}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Musi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=90|nume={{Ill-wd|Q108586607|3=Andrei Mărginean}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Republica Democratică Congo|nr=27|nume={{Ill-wd|Q108655270|3=Maxime Sivis}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Cătălin Cîrjan]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=30|nume={{Ill-wd|Q126924687|3=Raul Rotund}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=24|nume={{Ill-wd|Q130239716|3=Adrian Caragea}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=6|nume={{Ill-wd|Q130457349|3=Cristian Licsandru}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=73|nume={{Ill-wd|Q131444418|3=Alexandru Roșca}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Bulgaria|nr=17|nume={{Ill-wd|Q1509235|3=Georgi Milanov}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Togo|nr=4|nume={{Ill-wd|Q26220886|3=Kennedy Boateng}}|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Spania|nr=80|nume={{Ill-wd|Q2707449|3=Antonio Luna Rodríguez}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Slovenia|nr=1|nume={{Ill-wd|Q42852519|3=Adnan Golubovič}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=8|nume={{Ill-wd|Q5336652|3=Eddy Gnahoré}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=3|nume=[[Raul Opruț]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Kosovo|nr=9|nume={{Ill-wd|Q63482320|3=Astrit Selmani}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=99|nume={{Ill-wd|Q64944957|3=Alexandru Mihai Constantin Pop}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=98|nume={{Ill-wd|Q65557882|3=Cristian Costin}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Togo|nr=28|nume={{Ill-wd|Q66432208|3=Josué Homawoo}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Danemarca|nr=33|nume={{Ill-wd|Q7147433|3=Patrick Olsen}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=18|nume={{Ill-wd|Q7617500|3=Stipe Perica}}|poz=A}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q106507468|3=Antonio Bordușanu}}|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|Politehnica Iași]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q106507518|3=Giani Stere}}|poz=|other=la [[FC Metaloglobus București|Metaloglobus București]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Valentin Dumitrache]]|poz=|other=la [[CS Afumați]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nume={{Ill-wd|Q108835598|3=Petru Neagu}}|poz=|other=la [[AFC Unirea Slobozia]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q124078798|3=Alexandru Irimia}}|poz=|other=la [[FC Metaloglobus București|Metaloglobus București]]}} {{Ef jucător|nat=Spania|nume={{Ill-wd|Q56258991|3=Alberto Soro Álvarez}}|poz=|other=la [[GD Chaves]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} === Numere retrase === <big>'''11'''</big> – {{flagicon|Romania}} [[Cătălin Hîldan]], [[mijlocaș (fotbal)|mijlocaș]] (1984–2000) – ''Post-mortem.'' [[Cătălin Hîldan]], supranumit "Unicul Cǎpitan" de cǎtre fanii lui Dinamo, a murit pe terenul de fotbal pe 5 octombrie 2000 la doar 24 de ani, într-un meci amical între Dinamo și [[FC Oltenița]]. Tricoul cu numărul 11 a fost retras post-mortem din respect pentru "Unicul Căpitan". <big>'''12'''</big> – Dedicat suporterilor care au ajutat financiar echipa.<ref>{{citat web |url=https://www.agerpres.ro/sport-intern/2023/09/07/fotbal-clubul-dinamo-a-retras-tricoul-cu-numarul-12-dedicat-suporterilor--1165684 |titlu=Clubul Dinamo a retras tricoul cu numărul 12, dedicat suporterilor |lucrare=[[Agerpres]] |autor=Adrian Țone |data=7 septembrie 2023 |datăaccesare=7 septembrie 2023 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.agerpres.ro/sport-intern/2023/09/07/fotbal-clubul-dinamo-a-retras-tricoul-cu-numarul-12-dedicat-suporterilor--1165684 }}</ref> <big>'''14'''</big> – {{flagicon|Cameroon}} [[Patrick Ekeng]], [[mijlocaș (fotbal)|mijlocaș]] – ''Post-mortem'' === Performanțe individuale obținute de jucători dinamoviști === '''Jucători dinamoviști care au obținut titlul de golgheter''': * [[Titus Ozon]] (1952 – 17 goluri; 1953 – 13 goluri); * [[Alexandru Ene I]] (1954 – 20 de goluri); * [[Constantin Frățilă]] (1964 – 19 goluri); * [[Florea Dumitrache]] (1969 – 22 de goluri; 1971 – 15 goluri); * [[Dudu Georgescu]] (1975 – 33 de goluri; 1976 – 31 de goluri; 1977 – 47 de goluri, 1978 – 27 de goluri); * [[Rodion Cămătaru]] (1987 – 44 de goluri); * [[Dorin Mateuț]] (1989 – 43 de goluri); * [[Gábor Gerstenmájer]] (1992 – 18 goluri); * [[Marius Niculae]] (2001 – 20 de goluri); * [[Ionel Dănciulescu]] (2004 – 21 de goluri); * [[Claudiu Niculescu]] (2005 – 21 de goluri; 2007 – 18 goluri); * [[Andrei Cristea]] (2010 – 16 goluri). '''Laureați din cadrul clubului ai trofeului „Gheata de Aur”''': * [[Dudu Georgescu]] (1974–1975; 1976–1977); * [[Rodion Cămătaru]] (1986–1987); * [[Dorin Mateuț]] (1988–1989) '''Laureați din cadrul clubului ai trofeului „Jucătorul anului”''': * [[Florea Dumitrache]] (1968, 1969); * [[Cornel Dinu]] (1970, 1972); * [[Dudu Georgescu]] (1976); * [[Dorin Mateuț]] (1988); * [[Ionel Dănciulescu]] (2004). == Conducerea tehnică == === Echipa actuală === {| class="wikitable" |- !Nume !Funcție |- |{{flagicon|CRO}} [[Željko Kopić]]||Antrenor principal |- |{{flagicon|ROU}} [[Florentin Petre]]||Antrenor secund |- |{{flagicon|CRO}} [[Marijo Tot]]||Antrenor secund |- |{{flagicon|ROU}} [[Iulian Mihăescu]]||Antrenor secund |- |{{flagicon|ROU}} [[Sorin Colceag]]||Antrenor portari |- |{{flagicon|ROU}} [[Mădălin Udrea]]||Preparator fizic |- |{{flagicon|CRO}} [[Aleksa Bošković]]||Preparator fizic |- |{{flagicon|ROU}} [[Constantin Horcea]]||Medic |- |{{flagicon|ROU}} [[Ovidiu Donțu (medic)|Ovidiu Donțu]]||Medic |- |{{flagicon|ROU}} [[Daniel Covaciu]]||Maseur |- |{{flagicon|ROU}} [[Constantin Covaciu]]||Maseur |- |{{flagicon|ROU}} [[Gabriel Niculescu]]||Fizioterapeut |} ''Listă actualizată la data de [[13 iunie]] [[2024]]''<ref>{{citat web |url=https://dinamo1948.ro/staff/ |title=Echipa tehnică |accessdate=13 iunie 2024 }}</ref> === Antrenori renumiți === {{Articol principal|Lista antrenorilor FC Dinamo București}} {{Listă cu criteriu neclar}} Cei mai importanți antrenori ai echipei Dinamo sunt: * [[Traian Ionescu]]; * [[Angelo Niculescu]] (două titluri de campion – 1955 și 1965); * [[Nicolae Dumitru (fotbalist)|Nicolae Dumitru]] (șase titluri de campion – 1962, 1964, 1971, 1975, 1983 și 1984; este cel care a calificat-o pe Dinamo în semifinalele Cupei Campionilor Europeni în sezonul 1983–1984); * [[Ion Nunweiller]] (două titluri de campion – 1973 și 1977); * [[Mircea Lucescu]] (două Cupe ale României – 1986 și 1989 și un titlu de campion – 1990; de asemenea, Lucescu a dus echipa până în sferturile de finală ale Cupei Cupelor în sezonul 1988–1989, iar sezonul următor în semifinalele aceleiași competiții); * [[Cornel Dinu]] (un titlu de campion – 2000 și o Cupă a României – 2001; a marcat revenirea echipei Dinamo pe scena fotbalului românesc prin câștigarea campionatului, în anul 2000, după o secetă de opt ani, și a Cupei României, în anul 2001). * [[Ioan Andone]] (1 titlu de campion- 2004, 3 cupe- 2003, 2004, 2005 și 1 supercupă- 2005) * [[Mircea Rednic]] (1 titlu de campion- 2007, ultimul titlu câștigat de către alb-roșii) * [[Cosmin Contra]] (a adus primul trofeu al clubului în Cupa Ligii) * [[Ovidiu Burcă]] (a readus echipa în Liga I dupa retrogradare și a susținut-o în cel mai dificil moment al ei) == Consiliul de administrație == {| class="wikitable" |- !Nume !Funcție |- |{{flagicon|ROU}} [[Cornel Dinu]]||Administrator |- |{{flagicon|ROU}} [[Constantin Eftimescu]]||Administrator |- |{{flagicon|ROU}} [[Adrian Alexandrescu]]||Administrator |- |{{flagicon|ROU}} [[Cristian Hîldan]]||Administrator |- |{{flagicon|ROU}} [[Nicolae Achim]]||Administrator |} == Management == {| class="wikitable" |- !Nume !Funcție |- |{{flagicon|ROU}} RTZ & Partners SPRL, Filiala București||Administrator judiciar |- |{{flagicon|ROU}} Mihai Matei||Director sportiv |- |{{flagicon|ROU}} [[Florin Răducioiu]]||Team manager |- |{{flagicon|ROU}} Dan Giuraniuc||Marketing |- |{{flagicon|ROU}} George Trandafir||Organizator competiții |- |{{flagicon|ROU}} Ionel Culina||Ofițer de presă |- |{{flagicon|ROU}} Octavian Cocoloș||Fotoreporter |- |{{flagicon|ROU}} Cristea Cojocaru||Ordine și siguranță |- |{{flagicon|ROU}} Marius Iorga||Scouting |- |{{flagicon|ROU}} Doinița Stoica||Contabilitate |- |{{flagicon|ROU}} Camelia Hobjilă||Contabilitate |- |{{flagicon|ROU}} Petre Pașculea||Administrator Săftica |- |{{flagicon|ROU}} Marius Mateescu||Shop oficial |- |{{flagicon|ROU}} Daniela Florea||Shop oficial |} ''Listă actualizată la data de 30 mai 2022''<ref>{{Citat web|url=https://dinamo1948.ro/organigrama/|title=Organizare Club Dinamo|publisher=dinamo1948.ro |accessdate=30 mai 2022}}</ref> == Academia Dinamo == {| class="wikitable" |- !Nume !Funcție |- |{{flagicon|ROU}} [[Cornel Țălnar]]||Director tehnic |- |{{flagicon|ROU}} [[Mihai Gașpar]]||Minifotbal |- |{{flagicon|ROU}} [[Sabin Ghiță]]||Organizator |- |{{flagicon|ROU}} [[Mihai Dobre]]||U-19 |- |{{flagicon|ROU}} [[Iulian Matei]]||U-16 |- |{{flagicon|ROU}} [[Marius Oprișan]]||U-15 |- |{{flagicon|ROU}} [[Bogdan Popa]]||U-14 |- |{{flagicon|ROU}} [[Cosmin Mihai]]||U-13 |- |{{flagicon|ROU}} [[Iosif Damaschin]]||U-13 |- |{{flagicon|BIH}} [[Boris Keca]]||U-12 |- |{{flagicon|ROU}} [[Mihai Cismaru]]||U-11 |- |{{flagicon|JOR}} [[Fadi Haddad]]||U-10 |- |{{flagicon|ROU}} [[Adrian Marcu]]||U-9 |} == Steme == <gallery> Fișier:Dinamo-Bucuresti1.png|Logo 1948-1950 Fișier:Dinamo-Bucuresti.png|Logo 1950-1974 Fișier:Sigla veche dinamo.jpg|Logo 1974-1990 Fișier:Dinamo-Bucuresti3.png|Logo 1990-1992 Fișier:Dinamo-Bucuresti2.png|Logo 1992-1998 Fișier:Logo Dinamo București.svg|Logo 2004-2022 </gallery> <ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-romania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071 14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare, prosport.ro]</ref> == Note == <references group="lower-alpha"/> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * {{Facebook|DinamoBucurestiOfficial}} * {{ro icon}} [https://dinamo1948.ro/ Site oficial] * {{ro icon}} [http://www.pchdinamo.ro/ Peluza Cătălin Hîldan] * {{ro icon}} [http://www.labtof.ro/echipa/romania/dinamo-bucuresti-2/ Statistici] {{Dinamo}} {{Lot Dinamo București}} {{Sezoane Dinamo}} {{Campionatul de Fotbal al României}} {{DEFAULTSORT:Dinamo}} [[Categorie:FC Dinamo București| ]] [[Categorie:Fondări în 1948]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Supercupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] t7ezhkkcsq6pquwm4nz7e0k9allsfoe 0 21834 17024581 17021713 2025-06-10T21:40:47Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024581 wikitext text/x-wiki {{Pp-extended-vandalism|small=yes}} {{Use dmy dates|date=februarie 2015}} {{Trimite|Steaua}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #142e53 | culoare scris = #f8ec24 | logo = FCSB logo.svg | upright = 0.7 | nume_complet = [[Companie|SC]] Fotbal Club FCSB [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref name="ProSport_2017-03-30">{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=1285| accessdate = 2019-01-19|date = 2019-01-19|author=|work=[[FRF]]|title=SC Fotbal Club FCSB SA}}</ref> | poreclă = ''Roș-albaștrii''<ref name=stefa>{{cite web| title =Club facts: FCSB| publisher =UEFA.com| date = 27 August 2010| url =http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=876886.html#club+facts+steaua| accessdate = 1 octombrie 2010}}</ref> | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1947|6|7}}<br>ca ''ASA București'' | stadion = [[Arena Națională]] | capacitate = 55.634 | proprietar = [[George Becali]]<ref>{{Citation |title=Ce surpriză! Cine mai apare acționar în acte la FCSB, după ce Gigi Becali l-a "dezmoștenit" pe Vasile Geambazi |date=23 June 2019 |publisher=Telekomsport |url=https://www.telekomsport.ro/ce-surpriza-cine-mai-apare-actionar-in-acte-la-fcsb-dupa-ce-gigi-becali-l-a-dezmostenit-pe-vasile-geambazi-19040697}}</ref> |președinte = [[Valeriu Argăseală]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[SuperLiga României|Campionatul României]] (28)<br />[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (24)<br />[[Supercupa României]] (7)<br/>[[Cupa Ligii (România)|Cupa Ligii]] (2) | palmares_internațional = [[Liga Campionilor UEFA|Cupa Campionilor Europeni]] (1) <br/>[[Supercupa Europei UEFA]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = _nikevapor4gr | pattern_b1 = _fcsb2425a | pattern_ra1 = _nikevapor4gr | pattern_sh1 = _nikevapor4ur | pattern_so1 = _nikematchfit2021rbn | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = FF0000 | socks1 = 0000FF | pattern_la2 = _nikevapor4ur | pattern_b2 = _fcsb2425h | pattern_ra2 = _nikevapor4ur | pattern_sh2 = _nikevapor4gr | pattern_so2 = | leftarm2 = FF0000 | body2 = FF0000 | rightarm2 = FF0000 | shorts2 = 0000FF | socks2 = FF0000 | pattern_la3 = | pattern_b3 = _fcsb2425t | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _nikeleague3pg | pattern_so3 = | leftarm3 = FE5442 | body3 = B0B0B0 | rightarm3 = FE5442 | shorts3 = B0B0B0 | socks3 = B0B0B0 }} '''FCSB''' este un club profesionist de [[fotbal]] din [[București]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a purtat denumirea de ''FC Steaua București'' în majoritatea existenței sale, până în 2017, și a evoluat doar pe prima scenă a fotbalului românesc cu succese pe plan intern dar și internațional. Palmaresul este superior partenerelor din competiția internă, cuprinzând: 27 de titluri în campionatul național, 23 de [[Cupa României la fotbal|Cupe]], 7 [[Supercupa României|Supercupe ale României]] și 2 [[Cupa Ligii (România)|Cupe ale Ligii]].<ref name=stefa /><ref name=trofee/> De asemenea, a fost prima echipă din [[Cortina de fier|blocul comunist]] și singura din România care a câștigat [[Liga Campionilor UEFA|Cupa Campionilor Europeni]] (actuala UEFA Champions League),<ref name=stefa /><ref>{{cite web|url=https://www.agerpres.ro/sport/2017/05/07/fotbal-31-de-ani-de-cand-steaua-bucuresti-a-castigat-cupa-campionilor-europeni-14-13-43|title=Fotbal: 31 de ani de când Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni|newspaper=Agerpres|date=7 mai 2017|author=Mihai Țenea|accessdate= martie 6, 2018}}</ref> precum și a doua echipă est europeană și singura din România care are în palmares [[Supercupa Europei UEFA]].<ref>{{cite web|author=Marius Doroftei|title=Steaua 1986 - 7 mai, ziua în care românii au cucerit Europa|publisher=Ziare.com|date=7 mai 2009|url=http://www.ziare.com/steaua/cupa-romaniei/steaua-1986-7-mai-ziua-in-care-romanii-au-cucerit-europa-743261|accessdate=3 August 2010}}</ref> Fondat pe {{Dată|1947|6|7|link=y}} ca „ASA București” (''Asociația Sportivă a Armatei București'')<ref>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp. 62–63</ref> de Armata Regală, clubul și-a schimbat de mai multe ori numele, până la stabilirea numelui „Steaua” în [[1961]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență">{{cite web|title =Steaua, în 63 de ani de existență|publisher=Prosport.ro|date=5 iunie 2010|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-in-63-de-ani-de-existenta-6280791|accessdate=3 August 2010}}</ref> Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut drept clubul sportiv al [[Armata României|Armatei Române]].<ref name="Steaua, clubul armatei">{{cite web|title=Clubul Sportiv al Armatei - Steaua|publisher=defense.ro|url=http://www.defense.ro/steaua/index.php|accessdate=23 ianuarie 2011}}</ref> Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv în [[1998]]. Din acel moment, singurele legături ale clubului de fotbal cu Armata au fost tradiția istorică și stadionul [[Stadionul Steaua (1974)|Ghencea]], proprietatea [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]], stadion pe care a jucat ultima dată în 2015.<ref>{{cite web|title=Gigi Becali, în război cu CSA Steaua|publisher=Ziare.com|date=11 noiembrie 2010|url=http://www.ziare.com/becali/steaua/gigi-becali-in-razboi-cu-csa-steaua-1021455|accessdate=23 ianuarie 2011}}</ref> Din 2011 a început să joace pe [[Arena Națională]], stadionul devenind gazda permanentă a echipei din 2015. De-a lungul timpului, echipa a avut mai multe steme, datorită diferitelor schimbări de proprietari și de regimuri.<ref name="Stema Steaua"/><ref>{{cite web|title =În Ghencea e templul fotbalului românesc! Cine va juca acolo, 'ciulinii Bărăganului'?|date =20 May 2010|publisher =prosport.ro|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/in-ghencea-e-templul-fotbalului-romanesc-cine-va-juca-acolo-ciulinii-baraganului-6138582| accessdate = 26 mai 2011}}</ref><ref>{{cite web|title ="Steaua NU va pleca niciodata din Templul Fotbalului Romanesc!" Vrei sa joace pe National Arena? |publisher =sport.ro|url=http://www.sport.ro/liga-1/steaua-nu-va-pleca-niciodata-din-templul-fotbalului-romanesc-vrei-sa-joace-pe-national-arena.html| accessdate = 26 mai 2011}}</ref> Logotipul actual datează din 2015,<ref>{{cite web |url=http://www.osim.ro/publicatii/marci/bopi_2015/cereri_depuse09012015_publicate16012015.pdf |title=Cereri de înregistrare marcă depuse în data de 09.01.2015, p. 4 |newspaper=Osim.ro |date=9 ianuarie 2015 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> iar denumirea oficială din 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30"/> Istoria Stelei a fost marcată de rivalitatea permanentă cu [[FC Dinamo București|Dinamo București]] (meci intitulat [[Eternul derby]] sau [[Eternul derby|Clasicul României]]), întâlnirile dintre cele două echipe de fotbal fiind considerate ca cele mai importante meciuri ale anului, adesea decisive pentru câștigarea campionatului. == Istoric == Steaua București a luat ființă pe [[7 iunie]] [[1947]], la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul [[Mihail Lascăr]], fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Române, a primit inițial denumirea de „''Asociația Sportivă a Armatei''” (ASA).<ref name=istorie>{{cite web|title =62 de ani de istorie!|publisher =steauafc.com|url=http://www.steauafc.com/ro/articol/aniversare_steaua_62ani/| date = 7 iunie 2009| accessdate = 4 iunie 2011}}</ref> Primul meci a avut loc la data de 24 august 1947, împotriva echipei clujene [[Dermata Cluj|Dermata]] și s-a încheiat la egalitate 0 - 0.<ref>{{cite web| title =63 de ani de la înființarea Stelei, sărbătorită doar de suporteri| publisher =tvr.ro | date =7 iunie 2010| url =http://www.tvr.ro/articol.php?id=83529&c=726 | accessdate = 18 iulie 2010}}</ref><ref>{{cite web| title =Divizia A Etapa 1 1947-1948| publisher =labtof.ro| url =http://www.labtof.ro/diviziaa/etapa/1-22| accessdate = 18 iulie 2010}}</ref> Puternic susținută din spate de regimul comunist, ASA a fost împinsă direct spre prima divizie, prin excluderea unei echipe de tradiție, [[Carmen București]].<ref name="ANIVadev2014-04-07">[http://adevarul.ro/news/sport/76-ani-zi-infiintarea-stelei-echipa-era-invitata-federatie-joace-direct-divizia-o-deplina-satisfactie-armatei-1_51b2cdc9c7b855ff566dffcd/index.html 66 de ani și o zi de la înființarea Stelei! Echipa era invitată de federație să joace direct în Divizia A pentru a da "o deplină satisfacție armatei"], 8 iunie 2013, Alex Stefan, ''Adevărul'', accesat la 7 aprilie 2014</ref> Clubul a fost format ca o societate sportivă cu șapte secții, inclusiv de fotbal, antrenat de [[Coloman Braun-Bogdan]].<ref name=pro>Dida, Alexandru (21–12–2001), ''Steaua fotbalului românesc'', Pro TV Magazin, nr.51/IV, pp.62–63</ref> A fost redenumit „CSCA” (''Clubul Sportiv Central al Armatei'') în [[1948]],<ref name=istorie /> și CCA (''Casa Centrală a Armatei'') în [[1950]].<ref name=pro /> În [[Cupa României 1948-1949|1949]], CSCA a câștigat primul ei trofeu, [[Cupa României]], învingând cu 2-1 în finală pe [[U Cluj|CSU Cluj]].<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> [[Anii 1950]] au reprezentat prima epocă de glorie a clubului, în care s-a cristalizat faimoasa „echipă de aur”<ref>Brancu, Constantin (1994), ''Din culisele supercampioanei'', Tempus, p.5–8, ISBN 973-95993-1-1</ref>, care uneori era aceeași cu [[Echipa națională de fotbal a României]]. Steaua de astăzi a câștigat primul său titlu de campioană în [[Divizia A 1951|1951]], sub bagheta fostului locotenent din vremurile nașterii echipei, [[Gheorghe Popescu I]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cel-mai-tinar-antrenor-din-istoria-stelei-gica-popescu-i-208605.html| title=Cel mai tînăr antrenor din istoria Stelei: Gică Popescu I| newspaper=Gsp.ro| date=26 septembrie 2010 | author=augustin Roman| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Din acel an și până în ediția [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], CCA a mai cucerit încă 5 titluri de campioană.<ref name=rosoccer/> Cu numele de „CCA”, echipa a intrat în „lumea bună” a fotbalului românesc, câștigând Campionatul României de trei ori la rând, în [[1951]], [[1952]] și [[1953]], precum și prima „dublă” Cupă-Campionat din istoria clubului, în [[1951]].<ref name=trofee /> [[Divizia A 1956|1956]] a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lângă câștigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenată de Ilie Savu, a întreprins un turneu în [[Anglia]], unde a reușit rezultate notabile în fața unor echipe de prestigiu precum [[Luton Town FC]], [[Arsenal Londra|Arsenal FC]], [[Sheffield Wednesday|Sheffield Wednesday FC]] sau [[Wolverhampton Wanderers|Wolverhampton Wanderers FC]].<ref>{{cite web| url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3666| title=Steaua Anglicană| work=FCSteaua.ro}}</ref> [[Fișier:Steaua si Cupa Campionilor Europeni.jpg|300px|thumb|left|Echipa Steaua cu [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1986|Cupa Campionilor Europeni în 1986]].]] La sfârșitul anului [[1961]] CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”.<ref name="Steaua, în 63 de ani de existență"/> Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc.<ref name=str>{{Citation | url=http://www.ziare.com/steaua/stiri-steaua/istoria-clubului-steaua-bucuresti-298442| title=Istoria clubului Steaua București| newspaper=fcsteaua.ro| date=27 April 2008| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> În anii [[Anii 1960|'60]] și [[Anii 1970|'70]], Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, [[1962]] și [[1968]], respectiv [[1976]] și [[1978]], câștigându-și însă renumele de „specialistă a [[Cupa României|Cupei]]”.<ref>{{cite news | url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/3562 | title= Cupa Romaniei: STEAUA - Otelul Galati | work=FCSteaua.ro }}</ref> De asemenea în această perioadă, pe [[9 aprilie]] [[1974]], actualul stadion al Stelei, [[Stadionul Ghencea]], a fost inaugurat într-un meci amical cu [[OFK Belgrad]].<ref name=stad>{{cite web | url=http://www.stadiumguide.com/ghencea.htm | title=Ghencea Stadion | work=StadiumGuide.com }}</ref> Până la acea dată, Steaua își jucase meciurile de acasă pe Stadionul Republicii și pe [[Stadionul Lia Manoliu|„23 august”]].<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 50–64</ref> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.20|y=0.05|scale=350|text=[[Helmuth Duckadam|<font size=1 color="Black">'''Duckadam'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Yellow">'''Iovan (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.12|y=0.15|scale=350|text=[[Miodrag Belodedici|<font size=1 color="Yellow">'''Belodedici'''</font>]]}} {{Image label|x=0.28|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Yellow">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.20|scale=350|text=[[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|<font size=1 color="Yellow">'''Bărbulescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Gavril Balint|<font size=1 color="Navy">'''Balint'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Lucian Bălan|<font size=1 color="Navy">'''Bălan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[László Bölöni|<font size=1 color="Navy">'''Bölöni'''</font>]]}} {{Image label|x=0.36|y=0.36|scale=350|text=[[Mihail Majearu|<font size=1 color="Navy">'''Majearu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1986.</small> |} Sub conducerea antrenorilor [[Emeric Jenei]] și [[Anghel Iordănescu]] (antrenor secund), Steaua a impresionat în campionatul [[1984]]-[[1985]], câștigându-l după o pauză de șase ani.<ref name=str /> A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul românesc. După ce a eliminat pe [[Vejle BK]], [[Budapest Honvéd FC]], [[Kuusysi FC]] și pe [[RSC Anderlecht]], Steaua a devenit prima echipă din [[România]] care a jucat o finală europeană.<ref>{{cite web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/rapid-a-fost-prima-finalista-a-unei-cupe-europene-steaua-prima-cistigatoare-214562.html | title=Rapid a fost prima finalistă a unei cupe europene, Steaua, prima cîștigătoare | work=gsp.ro }}</ref> Pe [[7 mai]] [[1986]], pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din [[Sevilla]], campioana Spaniei, [[FC Barcelona]], era cotată cu prima șansă, dar după prelungiri în care scorul a rămas 0-0, legendarul portar [[Helmuth Duckadam]] a apărat patru penalty-uri la rând<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/helmuth-duckadam-portar-in-echipa-fotbalistilor-retrasi-brusc-din-activitate_744211.html | title=Helmuth Duckadam, portar în echipa fotbaliștilor retrași brusc din activitate | work=realitatea.net }}</ref>, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echipă din Estul Europei, și singura dintr-o țară comunistă, care a câștigat trofeul continental suprem.<ref name=str /> Steaua și-a trecut în palmares și o Supercupă a Europei, câștigând în [[1987]] finala cu [[Dinamo Kiev]], printr-un gol marcat de [[Gheorghe Hagi]].<ref>{{Citation | url=http://www.steauafc.com/ro/articol/a_venit_si_supercupa/| title=FCSB - site-ul oficial al FC Steaua Bucuresti| newspaper=Steauafc.com| date=24 februarie 2010 | accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> [[Fișier:RO B Steaua 1989.jpg|thumb|left|240px|Lotul echipei Steaua în 1989, an în care a jucat [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1989|finala Cupei Campionilor Europeni]]]] Contrazicându-i pe cei care considerau câștigarea [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] de către Steaua un fenomen izolat, Steaua a rămas la cel mai înalt nivel în fotbalul european de la sfârșitul [[Anii 1980|anilor '80]], ajungând în semifinala [[Cupa Campionilor Europeni|CCE]] în sezonul 1987-88, și în finala aceleiași competiții în [[1989]], pierzând însă cu 4-0 în fața lui [[AC Milan]].<ref name=str /> Pe lângă aceasta, Steaua a mai câștigat patru titluri naționale (1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89) și patru cupe ale României (1984–85, 1986–87, 1987–88, 1988–89). De asemenea, din [[iunie]] [[1986]] până în [[septembrie]] [[1989]], Steaua a stabilit un record de 104 meciuri fără înfrângere în campionatul intern, doborât la nivel mondial, dar încă valabil pe plan european.<ref>{{cite web | url=http://www.rsssf.com/miscellaneous/unbeaten.html#leag | title=Unbeaten in the Domestic League | work=RSSSF.com | accessdate=2007-06-10 }}</ref> [[Revoluția română din 1989]] a însemnat trecerea de la o economie complet controlată de către stat la una liberă de piață, și, prin urmare, mulți dintre jucătorii din echipa anilor '80 s-au transferat la cluburi bogate din Occident. Bazându-se pe noua generație de jucători, Steaua a revenit în prim-planul fotbalului românesc, câștigând campionatul de șase ori la rând, între sezoanele [[1992]]-[[1993]] și [[1997]]-[[1998]], egalând astfel performanța echipei Chinezul Timișoara, din anii '1920.<ref>{{cite web | url=http://www.rsssf.com/tablesr/roemchamp.html | title=Romania - List of Champions | work=RSSSF.com | accessdate=2007-07-07 }}</ref> A câștigat de asemenea trei Cupe ale României, în sezoanele 1995-96, 1996-97 și 1998-99. Pe plan internațional, Steaua s-a calificat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]] (noul format al Cupei Campionilor Europeni), între 1994-95 și 1996-97, fiind prima echipă din România care a participat în această competiție.<ref name=str /> {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.23|y=0.05|scale=350|text=[[Silviu Lung|<font size=1 color="Black">'''Lung'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Dan Petrescu|<font size=1 color="Maroon">'''Petrescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.11|y=0.15|scale=350|text=[[Nicolae Ungureanu|<font size=1 color="Maroon">'''Ungureanu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.15|scale=350|text=[[Adrian Bumbescu|<font size=1 color="Maroon">'''Bumbescu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.35|y=0.20|scale=350|text=[[Tudorel Stoica|<font size=1 color="Maroon">'''Stoica (C)'''</font>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Ștefan Iovan|<font size=1 color="Navy">'''Iovan'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Daniel Minea|<font size=1 color="Navy">'''Minea'''</font>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[Iosif Rotariu|<font size=1 color="Navy">'''Rotariu'''</font>]]}} {{Image label|x=0.42|y=0.36|scale=350|text=[[Gheorghe Hagi|<font size=1 color="Navy">'''Hagi'''</font>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.50|scale=350|text=[[Marius Lăcătuș|<font size=1 color="White">'''Lăcătuș'''</font>]]}} {{Image label|x=0.29|y=0.50|scale=350|text=[[Victor Pițurcă|<font size=1 color="White">'''Pițurcă'''</font>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în finala Cupei Campionilor Europeni 1989.</small> |} În [[1998]], secția de fotbal s-a separat de CSA Steaua și a primit în concesiune pe 20 de ani denumirea de „Steaua”, luând numele de FC Steaua București<ref>{{cite news | url=http://www.ziua.ro/display.php?id=8354&data=1998-05-29 | title=Politica mineaza sportul românesc | work=Ziua | author= Besutiu, Andrei | accessdate=2007-06-10 }}</ref>, clubul fiind condus de către omul de afaceri [[Viorel Păunescu]]. În acea perioadă, clubul a intrat rapid în datorii.<ref>{{cite news | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/20015/Conducatorii-vor-plati-cu-averea-datoriile-cluburilor | title=Conducatorii vor plati cu averea datoriile cluburilor | work= 9am.ro | author=Petrache, Bogdan & Predan, Cristian | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Lui [[George Becali]], alt afacerist, i-a fost oferită funcția de vice-președinte, cu speranța că va investi îndeajuns de mulți bani în club. Becali a investit, majorările de capital făcând ca el să dețină majoritatea acțiunilor în [[2002]], transformând compania guvernantă în una publică în [[2003]].<ref>{{cite web | url=http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Turism/planurile-lui-becali--38590.html | title=Planurile lui Becali | work=Evenimentul | accessdate=2017-09-11 | date=2003-01-27 }}</ref> Deși contestat de către o parte a suporterilor,<ref>{{cite news | url=http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=12&articol_id=1681&p=9&article=suporterii+echipei+steaua+au+protestat+impotriva+patronului+clubului | title=Suporterii echipei Steaua au protestat impotriva patronului clubului | work=Realitatea Românească | author=Necula, Simona | accessdate=2007-07-07 }}</ref> Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp și de fostul președinte executiv [[Mihai Stoica]]. Sub conducerea fostei glorii italiene [[Walter Zenga]], Steaua s-a calificat în grupele [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în sezonul 2004-05, Zenga calificând o echipă românească în „primăvara europeană” pentru prima oară după [[1993]] (când tot Steaua a ajuns în sferturile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei Cupelor]]). Steaua a și câștigat titlul în [[2005]], performanță repetată în sezonul următor, sub conducerea succesivă a antrenorilor [[Oleg Protasov]] (iulie-decembrie) și [[Cosmin Olăroiu]] (ianuarie-mai). În sezonul [[Cupa UEFA 2005-2006|2006]] Steaua a reușit să ajungă în semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminată la limită de [[Middlesbrough FC]], după ce trecuse de [[Rapid București]] într-un sfert de finală „all-Romanian”.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/europa-league/remember-9-ani-de-la-uefantastici-ce-fac-acum-jucatorii-de-la-steaua-si-de-la-rapid-care-au-facut-istorie-in-2006-447088.html| title=9 ani de la UEFAntastici » Ce fac acum jucătorii de la Steaua și de la Rapid care au făcut istorie în 2006| newspaper=Gsp.ro| date=30 martie 2015 | author=Bogdan Fechită| accessdate=30 August 2016}}</ref> Steaua a câștigat [[Supercupa României 2006|Supercupa României]] în [[iulie]] [[2006]], trofeul cu numărul 52 din istoria clubului.<ref>{{cite web | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1166529-steaua_cucerit_50_lea_trofeu_din_istoria_clubului.htm | title=Steaua a cucerit al 50-lea trofeu din istoria clubului | work=HotNews.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, în [[FC Steaua București în sezonul 2006–07|sezonul 2006&ndash;2007]], Steaua s-a calificat în grupele [[Liga Campionilor|Ligii Campionilor]] pentru prima dată după 10 ani, performanță repetată și în cele două sezoane următoare.<ref>{{cite web | url=http://www.realitatea.net/steaua-s-a-calificat-pentru-a-treia-oara-consecutiv-in-grupele-ligii-campionilor_338576.html | title=Steaua s-a calificat pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor | work=realitatea.net | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> [[Fișier:Steaua.svg|thumb|Logo-ul anterior, disputat cu armata]] În perioada 2006-2011 s-au investit în transferuri 45,1 milioane de €.<ref>{{cite web | url=http://www.transfermarkt.de/en/steaua-bukarest/transfers-alle/verein_301.html|title=Transferuri Steaua București|work=transfermarkt.de | accessdate=23 decembrie 2011}}</ref> În [[Liga I 2012-2013|2013]], Steaua a câștigat primul titlu după șapte ani, ce de-al 24-lea titlu din istorie și s-a calificat în [[faza grupelor Ligii Campionilor 2013-2014]]. A reușit să câștige campionatul și în următorii doi ani.<ref name=trofee /> Spre sfârșitul perioadei în care clubul avea dreptul să poarte denumirea de „Steaua” și însemnele pe care anterior le deținuse Clubul Sportiv al Armatei Steaua, au apărut conflicte. FC Steaua Bucuresti, devenit acum privat, și Clubul Sportiv al Armatei Steaua, club departamental. În 2011, clubul de fotbal patronat de [[Gigi Becali]] a fost acționat în instanță de către CSA Steaua, cerându-se anularea logotipului înregistrat de Becali. După mai multe decizii contradictorii, cea finală, a [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Înaltei Curți de Casație și Justiție]] (ICCJ) a dat dreptate clubului armatei, anulând marca,<ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/decizie-soc-luata-de-inalta-curte-de-casatie-si-justitie-gigi-becali-a-pierdut-marca-steaua-ar-mai-putea-aparea-o-echipa-cu-acelasi-nume-439822.html Decizie-șoc luată de Înalta Curte de Casație și Justiție » Gigi Becali a pierdut marca Steaua! Ar mai putea apărea o echipă cu același nume], gsp.ro</ref> și, ca urmare, echipa patronată de [[Gigi Becali]] a pierdut în favoarea clubului armatei drepturile asupra emblemei. CSA Steaua a păstrat vechea stemă și a reînființat o nouă echipă de fotbal administrată de secția ei corespunzătoare, care a pornit la drum din liga a IV-a București. Pentru a stinge conflictele anterioare cu CSA Steaua, finanțatorul FC Steaua București, George Becali, a cerut crearea unui nou logotip, al optulea din istorie (vedeți mai jos în [[#Stemă|secțiunea „Stemă”]]), precum și schimbarea numelui clubului în ''FCSB'', denumire înregistrată oficial începând cu luna aprilie 2017.<ref name="ProSport_2017-03-30" /> == Palmares == [[Fișier:Steaua choreography.jpg|right|200px|thumb|Coregrafie pentru titlul 24]] ''Notă:'' palmaresul FCSB a fost revendicat de [[CSA Steaua București (fotbal)|CSA Steaua București]]. În acestă privință nu există un verdict definitiv<ref>[https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-25562694-recursul-fcsb-admis-inalta-curte-casatie-justitie-rejudeca-palmaresul-echipei-steaua.htm ''Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul celor de la FCSB, iar palmaresul echipei Steaua va fi rejudecat''], 17 mai 2022, ''[[HotNews.ro]]'', accesat la 18 mai 2022</ref>, iar temporar palmaresul 1947-1998 rămâne al CSA Steaua.<ref name=trofee>{{cite news| url=http://www.steauafc.com/ro/trofee/|title=Trofeele câștigate de Steaua| work=steauafc.com| accessdate= 2 august 2013}}</ref><ref name=rosoccer>{{Cite web|url=https://www.romaniansoccer.ro/clubs/steaua/steaua_bucuresti.shtml|title=Steaua București - statistics|website=www.romaniansoccer.ro}}</ref> În 2025 verdictul a rămas definitiv. Destul de ciudat, ambele părți ale procesului au revendicat victoria {{as of|2025|6|5|lc=y}}.<ref name="euron2025">{{Cite web |date=2025-06-05 |title=Decizie definitivă. FCSB nu deține palmaresul Stelei |last=Rusu |first=Sorin |url=https://www.euronews.ro/articole/decizie-definitiva-fcsb-nu-detine-palmaresul-stelei |access-date=2025-06-06 |website=euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews |language=ro}}</ref><ref>{{Cite web |title=Cum arată ACUM palmaresul și trofeele de campioană Steaua vs FCSB după decizia definitivă a ICCJ {{!}} Sport.ro |url=https://www.sport.ro/liga-1/cum-arata-acum-palmaresul-si-trofeele-de-campioana-steaua-vs-fcsb-dupa-decizia-definitiva-a-iccj.html |access-date=2025-06-06 |website=www.sport.ro |language=ro}}</ref><ref>{{Cite web |last=Stefan |first=Cristian |date=2025-06-05 |title=Steaua are tot palmaresul! Fotbal Club FCSB mai deține doar două titluri! |url=https://curierulnational.ro/steaua-are-tot-palmaresul-fotbal-club-fcsb-mai-detine-doar-doua-titluri/ |access-date=2025-06-06 |website=Curierul National |language=ro-RO}}</ref><ref name="a203">{{Bulleted list|{{cite web | last=Dumitru | first=Valentin | title=„Nu e o victorie pentru CSA”. Avocatul FCSB, reacție rapidă după decizia ÎCCJ în procesul pentru palmares: „Steaua nu mai poate avea pretenții” | website=GOLAZO.ro | date=5 June 2025 | url=https://golazo.ro/avocat-fcsb-csa-steaua-proces-palmares-decizie-138261 | language=ro | access-date=7 June 2025}}|{{cite web | last=Mazurchievici | first=Andrei | title=Avocatul FCSB: ”Steaua nu poate folosi palmaresul, pentru că echipa istorică a murit! Ei zic că au câștigat, băi, ce ați câștigat?!” | website=iamsport.ro | date=5 June 2025 | url=https://iamsport.ro/fotbal/superliga/avocatul-fcsb-steaua-nu-poate-folosi-palmaresul-pentru-ca-echipa-istorica-a-murit-ei-zic-ca-au-castigat-bai-ce-ati-castigat-id33930.html | language=ro | access-date=7 June 2025}}|{{harvnb|Digi Sport|2025}}|{{harvnb|Ciutacu|2025}}|{{harvnb|Hitruc|2025}}|{{harvnb|Stanciu|2025}}}}</ref><ref name="l784"/> De asemenea, s-a menționat că argumentele de drept civil ar putea să nu fie decisive în ceea ce privește recunoașterea palmaresului de către Federația Română de Fotbal, UEFA și FIFA, deoarece toate acestea își bazează deciziile pe continuitatea echipei.<ref name="z946">{{cite web | last=Digi Sport | title=Florin Talpan i-a răspuns avocatului FCSB-ului: "Trebuie să terminați cu minciunile!" | website=Digi Sport | date=5 June 2025 | url=https://www.digisport.ro/special/florin-talpan-i-a-raspuns-avocatului-fcsb-ului-trebuie-sa-terminati-cu-minciunile-3627675 | language=ro | access-date=8 June 2025 | ref=harv}}</ref><ref name="z527">{{cite web | last=Ciutacu | first=Bogdan | title=Adrian Căvescu, avocatul FCSB, contraatacă: „Victoria lui Talpan este amară. Echipa din Liga 2 nu e Steaua!”. Exclusiv | website=Fanatik.ro | date=5 June 2025 | url=https://www.fanatik.ro/adrian-cavescu-avocatul-fcsb-contraataca-victoria-lui-talpan-este-amara-echipa-din-liga-2-nu-e-steaua-exclusiv-21160952 | language=ro | access-date=8 June 2025 | ref=harv}}</ref><ref name="l784">{{cite web | title=Dispută fără sfârșit pentru palmares! CSA jubilează, iar Becali susține că FCSB n-a pierdut nimic și că decizia îi este favorabilă: "Steaua nu poate emite pretenții, nu are nicio calitate procesuală” | website=Orangesport | date=5 June 2025 | url=https://orangesport.ro/disputa-fara-sfarsit-pentru-palmares-csa-jubileaza-iar-becali-sustine-ca-fcsb-n-a-pierdut-nimic-si-ca-decizia-ii-este-favorabila-steaua-nu-poate-emite-pretentii-nu-are-nicio-calitate-procesuala-22058335 | language=ro | access-date=8 June 2025 | ref=harv}}</ref> Becali a declarat într-o emisiune că FCSB nu a avut niciun motiv real să declare recurs, iar faptul că a declarat recurs a fost o stratagemă vicleană pentru a preveni ca CSA să declare recurs.<ref name="Becalidigi"/><ref name="v086"/><ref name="n689"/> Becali a declarat că era perfect mulțumit cu verdictul Curții de Apel, de aceea pierderea recursului nu a constituit nicio pagubă pentru FCSB.<ref name="Becalidigi">{{YouTube|vIocZy-YQww|Gigi Becali a venit cu replica pentru Florin Talpan și a făcut anunțul: ”O să ne numim FCSB Steaua”}} Digi Sport, 6 iunie 2025.</ref><ref name="v086">{{cite web | last=Hitruc | first=Cristian | title=Gigi Becali știe de ce FCSB a câștigat procesul cu Talpan: „Luați și citiți” | website=Prosport | date=5 June 2025 | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/superliga/gigi-becali-stie-de-ce-fcsb-a-castigat-procesul-cu-talpan-luati-si-cititi-20188538 | language=ro | access-date=8 June 2025 | ref=harv}}</ref><ref name="n689">{{cite web | last=Stanciu | first=Alexandru | title=Gigi Becali a intrat în direct râzând în hohote, după declarațiile lui Talpan: „Ne rugăm pentru sănătatea lui mintală” | website=Gazeta Sporturilor - GSP | date=5 June 2025 | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/gigi-becali-a-intrat-in-direct-razand-in-hohote-dupa-declaratiile-lui-talpan-ne-rugam-la-biserica-pentru-sanatatea-lui-mintala-810546.html | language=ro | access-date=8 June 2025 | ref=harv}}</ref> === Intern === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României]]''': : {{Gold1}} ''' Campioni (28):''' [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1959-1960|1959-60]], [[Divizia A 1960-1961|1960-61]], [[Divizia A 1967-1968|1967-68]], [[Divizia A 1975-1976|1975-76]], [[Divizia A 1977-1978|1977-78]], [[Divizia A 1984-85|1984-85]], [[Divizia A 1985-86|1985-86]], [[Divizia A 1986-87|1986-87]], [[Divizia A 1987-88|1987-88]], [[Divizia A 1988-89|1988-89]], [[Divizia A 1992-93|1992-93]], [[Divizia A 1993-94|1993-94]], [[Divizia A 1994-95|1994-95]], [[Divizia A 1995-96|1995-96]], [[Divizia A 1996-97|1996-97]], [[Divizia A 1997-98|1997-98]], [[Divizia A 2000-01|2000-01]], [[Divizia A 2004-05|2004-05]], [[Divizia A 2005-06|2005-06]], [[Liga I 2012-13|2012-13]], [[Liga I 2013-14|2013-14]], [[Liga I 2014-2015|2014-15]], [[SuperLiga României 2023-2024|2023-24]], [[SuperLiga României 2024-2025|2024-25]] : {{Silver2}} Vicecampioni (17): [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1957-58|1957-58]], [[Divizia A 1962-1963|1962-63]], [[Divizia A 1976-1977|1976-77]], [[Divizia A 1979-1980|1979-80]], [[Divizia A 1983-1984|1983-84]], [[Divizia A 1989-90|1989-90]], [[Divizia A 1990-91|1990-91]], [[Divizia A 1991-1992|1991-92]], [[Divizia A 2002-2003|2002-03]], [[Divizia A 2003-04|2003-04]], [[Liga I 2006-07|2006-07]], [[Liga I 2007-08|2007-08]], [[Liga I 2015-2016|2015-16]], [[Liga I 2016-2017|2016-17]], [[Liga I 2017-2018|2017-18]], [[Liga I 2018-2019|2018-19]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României la fotbal|Cupa României]]''': : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' ('''23'''): [[Cupa României 1948-1949|1948–49]], [[Cupa României 1950|1950]], [[Cupa României 1951|1951]], [[Cupa României 1952|1952]], [[Cupa României 1955|1955]], [[Cupa României 1961-1962|1961–62]], [[Cupa României 1965-1966|1965–66]], [[Cupa României 1966-1967|1966–67]], [[Cupa României 1968-1969|1968-69]], [[Cupa României 1969-1970|1969-70]], [[Cupa României 1970-1971|1970-71]], [[Cupa României 1975-1976|1975-76]], [[Cupa României 1978-1979|1978-79]], [[Cupa României 1984-1985|1984-85]], [[Cupa României 1986-1987|1986-87]], [[Cupa României 1987-1988|1987-88]]<ref>[http://www.rsssf.com/miscellaneous/unb-steaua-104.html Seria Stelei de 104 meciuri fără înfrângere în Divizia A], rsssf.com</ref>, [[Cupa României 1988-1989|1988-89]], [[Cupa României 1991-1992|1991-92]], [[Cupa României 1995-1996|1995-96]], [[Cupa României 1996-1997|1996-97]], [[Cupa României 1998-1999|1998-99]], [[Cupa României 2010-2011|2010-11]], [[Cupa României 2014-2015|2014-15]], [[Cupa României 2019-2020|2019-20]] : [[File:Cup Finalist.png]] Finaliști (8): [[Cupa României 1953|1953]], [[Cupa României 1963-1964|1963-64]], [[Cupa României 1976-1977|1976-77]], [[Cupa României 1979-1980|1979-80]], [[Cupa României 1983-1984|1983-84]], [[Cupa României 1985-1986|1985-86]], [[Cupa României 1989-1990|1989-90]], [[Cupa României 2013-2014|2013-14]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Supercupa României]]''': : [[File:Cup Winner.png]] ''' Câștigători (7):''' [[Supercupa României 1994|1994]]; [[Supercupa României 1995|1995]]; [[Supercupa României 1998|1998]]; [[Supercupa României 2001|2001]]; [[Supercupa României 2006|2006]]; [[Supercupa României 2013|2013]]; [[Supercupa României 2024|2024]] : [[File:Cup Finalist.png]] Finaliști (4): [[Supercupa României 1999|1999]], [[Supercupa României 2005|2005]], [[Supercupa României 2011|2011]], [[Supercupa României 2014|2014]], [[Supercupa României 2015|2015]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''': : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' ('''2'''): [[Cupa Ligii 2014-2015|2014-15]], [[Cupa Ligii 2015-2016|2015-16]] === European === [[Fișier:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''' : [[Fișier:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' ('''1'''): [[Cupa Campionilor Europeni 1985-86|1985-86]] - [[7 mai]] [[1986]] - [[Steaua București]] vs. [[FC Barcelona]] - 2-0 - [[Stadionul Ramón Sánchez Pizjuán]], [[Sevilla]]<ref>[https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/index.html Palmaresul european al FCSB] la uefa.com</ref> : [[Fișier:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' (1): [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1988-89]] - [[AC Milan]] vs. [[Steaua București]] - 4-0 - Stadionul ''[[Camp Nou]]'', [[Barcelona]] * '''Semifinaliști ''' (1): [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1987-88]] - [[Steaua București]] vs. [[S.L. Benfica]] - 0-0, 0-2 [[Fișier:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Supercupa Europei]]''' : [[Fișier:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' ('''1'''): [[Supercupa Europei 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[Dinamo Kiev]] - 1-0 - Stadionul ''[[Stade Louis II]]'', [[Monaco]] [[Fișier:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA|Cupei UEFA]]''' * '''Semifinaliști''' (1): [[Cupa UEFA 2005-06|2005-06]] - [[Steaua București]] vs. [[Middlesbrough]] - 1-0, 2-4 [[Fișier:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa League]]''' * '''Optimi de finală''' (2): [[UEFA Europa League 2012-2013|2012-13]]; [[UEFA Europa League 2024-2025|2024-25]] === Internațional === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Intercontinentală]]''' : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' (1): [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]] - [[Steaua București]] vs. [[River Plate]] - 0-1 - Stadionul ''[[Stadionul Național din Tokyo|Stadionul Național]]'', [[Tokyo]]<ref name=rosoccer/> == FCSB în competițiile internaționale== <small>''Actualizat pe 28 iulie 2022<ref>[http://web.archive.org/web/20180918004042/https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=50065/profile/history/index.html Meciurile FCSB-ului în Europa] la uefa.com</ref>''</small> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !width="318" style="background:#DCDCDC"|Competiție !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| S | Sezoane}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| M | Meciuri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| V | Victorii}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| E | Egaluri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| Î | Înfrângeri}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GM | Goluri marcate}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| GP | Goluri primite}} !width="35" style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| DG | Diferență de goluri}} |- |align=left|[[Cupa Intercontinentală]] |1||1||0||0||1||0||1||–1 |- |align=left|[[Liga Campionilor]] / [[Cupa Campionilor Europeni]] |28||144||52||40||52||203||204||–1 |- |align=left|[[Cupa Cupelor UEFA]] |11||40||14||12||14||51||54||–3 |- |align=left|[[UEFA Europa League]] / [[UEFA Europa League|Cupa UEFA]] |21||143||59||38||46||194||163||+31 |- |align=left|[[UEFA Europa Conference League]] |2||4||2||0||2||6||5||+1 |- |align=left|[[Supercupa Europei]] |1||1||1||0||0||1||0||+1 |- !Total !64||333||128||90||115||455||427||+28 |} === Coeficientul UEFA === [[Coeficienți UEFA|Coeficientul UEFA]] este utilizat la tragerea la sorți a competițiilor continentale organizate de [[UEFA|Uniunea Asociațiilor Europene de Fotba]]l. Pe baza performanței cluburilor la nivel european timp de cinci sezoane, acest coeficient este calculat folosind un sistem de puncte și este stabilit un clasament. Actualizat la 29 mai 2022:<ref name=club2>{{cite web|title=UEFA Team Ranking 2022|url=https://kassiesa.home.xs4all.nl/bert/uefa/data/method5/trank2022.html|publisher=kassiesa.home.xs4all.nl|accessdate=16 June 2021}}</ref> {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable centre" style="font-size:95%; margin:auto;" width="30%" |+'''[[Coeficienți UEFA|Clasament UEFA]] 2021-2022''' ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Rang ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Club ! scope=col style="color:#f8ec24; background:#142e53;" | Coeficient |- | style="text-align: center;" | 89 |nowrap|{{flagicon|UKR}} [[Zarea Luhansk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 90 | {{flagicon|BEL}} [[Racing Genk]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 91 | {{flagicon|CYP}} [[APOEL Nicosia]] | style="text-align: center;" | 18,000 |- | style="text-align: center;" | 92 | {{flagicon|ROM}} '''FCSB''' | style="text-align: center;" | '''17,500''' |- | style="text-align: center;" | 93 | {{flagicon|BLR}} [[BATE Borisov]] | style="text-align: center;" | 17,500 |- | style="text-align: center;" | 94 | {{flagicon|NOR}} [[FK Bodø/Glimt]] | style="text-align: center;" | 17,000 |- | style="text-align: center;" | 95 | {{flagicon|GER}} [[Schalke 04]] | style="text-align: center;" | 17,000 |} {{col-2}} ;Următorul grafic arată poziția FCSB-ului în clasamentul UEFA al cluburilor<br>din anul 2000 și până în prezent {{Graph:Chart|width=500|height=150|type=line|yAxisMax=1 |yAxisMin=180|yGrid=|xGrid=| showSymbols = |x= 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 |y= 68, 89, 114, 163, 118, 112, 42, 33, 29, 32, 40, 67, 76, 64, 56, 54, 57, 60, 54, 66, 75, 70, 92 }} {{col-end}} == Stadion == {{Vezi și|Stadionul Steaua (1974)|Arena Națională}} [[Fișier:Stadionul National - National Arena 3.jpg|miniatura|Arena Națională]] Steaua a jucat primele ei trei meciuri din istorie pe fostul [[Stadionul Venus|stadion Venus]].<ref>{{cite web | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-a-jucat-de-la-infiintare-doar-in-capitala-niciodata-n-a-parasit-bucurestiul-190705.html | title=Steaua a jucat de la înființare doar în Capitală » Niciodată n-a părăsit Bucureștiul | work=gsp.ro | date = 25 mai 2010 | accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Deschis în 1931, stadionul a fost anterior în proprietatea [[Venus București]], un club desființat în 1949.<ref>{{cite web | url=http://www.romaniansoccer.ro/clubs_2/venus_bucuresti/venus_bucuresti.shtml | title=Venus București | work=romaniansoccer.ro | accessdate=2007-08-27 }}</ref> După demolarea stadionului din ordinul regimului comunist, Steaua a jucat meciurile de acasă pe două dintre cele mai mari stadioane multi-uz din București, [[Stadionul Republicii|Republicii]] (construit în 1926 și demolat în 1984 pentru a face loc ridicării unui elicodrom în apropierea [[Casa Poporului|Casei Poporului]]<ref>{{cite web|url=http://sport.rol.ro/Stadioanele-disparute-ale-vechilor-Bucuresti-5961.html|title=Stadioanele dispărute ale vechilor București|author=Marius Popeangă|publisher=[[Adevărul]]|date=2 mai 2007|accessdate=28 martie 2010}}</ref>) și [[Stadionul Național (1953)|23 august]] (construit în 1953). Dintre cele două, 23 august a fost folosit când două meciuri ale unor cluburi din București erau programate în aceiași zi sau pentru meciurile importante din competițiile europene, în timp ce Republicii era folosit pentru meciurile din campionat.<ref name=sta>{{cite web |url=https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2014/04/09/documentar-40-de-ani-de-la-inaugurarea-stadionului-din-ghencea-09-46-16 |title=DOCUMENTAR: 40 de ani de la inaugurarea stadionului din Ghencea |newspaper=Agerpres |date=9 April 2014 |author=Irina Andreea Cristea |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> FCSB joacă meciurile de acasă în acest moment pe [[Arena Națională]], un [[stadion]] de [[fotbal]] situat în estul Bucureștiului. Până în 2015 a jucat partidele de acasă pe [[Stadionul Steaua (1974)|Stadionul Steaua]], parte a ''Complexului Sportiv al Armatei Steaua'', care a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974 când Steaua a jucat un meci amical cu [[OFK Belgrad]],<ref name=stad/> la acel moment fiind singurul stadion special construit pentru fotbal în România Comunistă, fără pistă de atletism.<ref name=sta/> [[Fișier:Ghenceaentrance.jpg|thumb|left|200px|Intrare în [[Stadionul Ghencea]].]] Capacitatea inițială a fost de 30.000 de locuri pe bănci. O renovare generală a avut loc în 1991. Aceasta a inclus instalarea de scaune, care a scăzut capacitatea la 27.063.<ref name=sta/> După o a doua renovare în 2006, care a inclus înlocuirea gazonului, Ghencea era unul dintre cele două stadioane din România (împreună cu [[Stadionul Dr. Constantin Rădulescu]]<ref>{{cite web | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/dinamo/23417/dinamo-trebuie-sa-revina-pe-stadionul-national-in-uefa.htm | title=Dinamo trebuie sa revina pe Stadionul National in UEFA | work=onlinesport.ro | date=4 September 2007 | accessdate=2007-09-04 }}</ref>) care putea găzdui meciuri din [[Liga Campionilor]], fiind o arenă de categoria a treia conform clasificării UEFA. Capacitatea actuală a stadionului este de 28.365 de locuri.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/stadionul/ Stadionul echipei], steauafc.com</ref> În ultima vreme, au existat discuții pentru creșterea capacității fie la 45.000 sau la 60.000 de locuri.<ref>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=60.000 de locuri? | work=prosport.ro | author=Stan, Sebastian | accessdate=2007-06-11 |archiveurl = http://web.archive.org/web/20070928031708/http://www.prosport.ro/index.php?section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 <!-- Bot retrieved archive --> |archivedate = 2007-09-28}}</ref> Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost în martie 1977 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turciei]].<ref name=sta/> Cincizeci și nouă alte meciuri au fost jucate de atunci, ultimul fiind în octombrie 2006 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Bielorusiei|Bielorusiei]].<ref>{{cite web | url=http://www.frf.ro/index.php?articol=31section=articole&screen=index&id=24914&pagina=0 | title=Istoric - PALMARES ALL-TIME | work=frf.ro | accessdate=2007-07-07 }}</ref> De asemenea, mai multe meciuri de la [[Campionatul European de Fotbal sub 21 UEFA 1998|Campionatul European de Fotbal sub 21 1998]] și finala au fost găzduite de această arenă.<ref>{{cite web | url=http://www.ecultural.ro/articole/boem/view/remember-fotbal-la-bucuresti-ce-de-tineret-din-1998 | title=Remember: Fotbal la București - CE de tineret din 1998 | work=ecultural.ro | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Stadionul construit prin ordinul [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerului Apărării Naționale]] în interiorul unei foste baze militare a fost folosit mult timp de [[CSA Steaua]]. În ciuda lobby-ului făcut de actuala conducere de la FC Steaua București, stadionul este încă în proprietatea [[Armata Română|Armatei Române]], dar a fost închiriat clubului pe o perioadă de 49 de ani din 2006.<ref>{{cite web | url=http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Sport/30693/Ghencea-lui-Gigi-Becali | title=Stadionul Stelei va fi concesionat pe o jumatate de secol clubului de fotbal | work=9am.ro | accessdate=2007-08-09 }}</ref> Cu toate acestea, după mai bine de patru decenii, echipa a jucat ultimul meci pe acest stadion în data de 22 martie 2015 (Steaua Bucuresti - Viitorul, scor 4-0).<ref>{{cite web |url=https://www.fanatik.ro/steaua-692-678119 |title=STEAUA. Ultimul meci pe Ghencea! |newspaper=Fanatik |date= 22 martie 2015 |author=Cristian Blanuta |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> După acea data, meciurile disputate pe teren propriu, au fost jucate pe Arena Națională. == Suporteri == [[Fișier:steauasupport.jpg|right|250px|thumb|Peluza Nord în 2005]] Înființat în [[1995]], grupul „''Armata Ultra''” s-a divizat în mai multe grupuri de suporteri care există și astăzi. Printre acestea se numără „Titan Boys”, „Ultras”, „Tineretului Korp”, „Skins Berceni”, „Nucleo”, „Insurgenții”, sau mai noile grupuri „Stil Ostil” sau „Vacarm”, „Tradizione”, „Armata 47 Vest”.<ref>{{cite web| title =<<Trup și suflet pentru culori>>| publisher =click.ro| date = 16 septembrie 2009| url =http://www.click.ro/extra/ultras/steaua-galerie-ultras-ghencea_0_812318880.html| accessdate = 23 ianuarie 2011}}</ref> La începutul anului 2003, principalele grupuri ultra s-au mutat în Peluza Sud. Din aceasta fac parte grupurile de suporteri steliști Vacarm, Hunters, ERA, Ultras, Stil Ostil, Banda Ultra, South Boys, Glas și mai nou grupuri Outlaws, Roosters, TK si Shadows).<ref>{{cite web |url=http://www.romanianultras.net/cupasudsteaua/ |title=Cupa "Peluza Sud Steaua" editia I – RomanianUltras.net |newspaper=Romanianultras.net |date=22 iunie 2014 |accessdate= 25 februarie 2018}}</ref> În urma schimbării siglei și a numelui, FCSB a rămas fără sprijinul Peluzelor Nord și Sud.<ref>{{cite web |url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcsb-e-din-nou-in-conflict-cu-propriii-suporteri-peluza-ros-albastra-a-protestat-la-meciul-cu-csu-craiova-517272.html |title=FCSB e din nou în conflict cu propriii suporteri! Peluza Roș-Albastră a protestat la meciul cu CSU Craiova |newspaper=Gsp.ro |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În prezent echipa este susținută de grupul de suporteri intitulat Peluza „Roș-Albastră”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/o-peluza-ros-albastra-si-infirmeria-noastra/ |title=O Peluză Roș-Albastră și Infirmeria noastră |newspaper=Fcsteaua.ro |date=8 octombrie 2016 |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> În deplasările din alte țări, suporterii vin la acel meci în număr de cel puțin 100-200. Numărul lor a crescut de la an la an ajungându-se la câteva mii în ultimele sezoane. De exemplu la ultimele deplasări efectuate în [[Spania]], Steaua a fost susținută de un număr record de suporteri, beneficiind și de aportul diasporei românești din [[Peninsula Iberică]]. La partida de la [[Madrid]], împotriva [[Real Madrid|Realului]], în [[noiembrie]] [[2006]], peste 20.000 de suporteri ai roș-albaștrilor au luat loc în tribunele stadionului "[[Stadionul Santiago Bernabeu|Santiago Bernabeu]]".<ref>{{cite web | url=http://www.gandul.info/sport/20-000-romani-au-visat-70-minute-bernabeu-269418 | title=20.000 de romani au visat 70 de minute pe Bernabeu | work=gandul.info | accessdate=23 ianuarie 2011 }}</ref> Din sezonul 2013-2014 media de spectatori este în scădere.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/steaua-fara-spectatori-de-trei-ori-mai-putini-ca-acum-trei-ani-citi-fani-au-avut-ros-albastrii-in-ultimele-sezoane-455162.html| title=Steaua fără spectatori: de trei ori mai puțini ca acum trei ani| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=31 iulie 2015| author=| accessdate=31 iulie 2015}}</ref> Printre scandările cele mai populare se numără „România, Steaua! Europa, Steaua! Oriunde, Steaua! Campionii din Ghencea”<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/cat-toata-romania-la-un-loc-steaua-a-bifat-a-15-a-participare-in-grupele-unei-competitii-europene-in-timp-ce-toate-celelalte-echipe-romanesti-au-all-time-16-astfel-de-prezente-485179.html| title=Cât toată România la un loc| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=5 August 2016| author=Andrei Crăițoiu, Liviu Manolache| accessdate=5 August 2016}}</ref> și „Campioni am fost, campioni vom fi, până vom muri, Steaua București”.<ref>{{cite web |url=http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2558/ |title=A fi sau a nu fi...CAMPIONI! |newspaper=Fcsteaua.ro |date=7 iunie 2006 |author=Cătălin Nastase |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> == Tradiție == Steaua a adus în fotbalul românesc jocul spectaculos, în viteză, motiv pentru care în deceniul al nouălea al secolului trecut - jucătorii roș-albaștri au fost supranumiți „viteziștii”.<ref>{{Citation | url=http://www.evz.ro/fost-vitezistii.html| title=Ei au fost "viteziștii". Amintiri despre Zamfir și Troi, care au scris istorie în Ghencea| newspaper=Evenimentul zilei| date= 22 noiembrie 2014| author=Felix Mihai Badea| accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> Prima perioadă de glorie a Stelei au fost anii '50, cu „echipa de aur” care îi cuprindea, printre alții, pe [[Alexandru Apolzan|Apolzan]], [[Emeric Jenei|Ienei]], [[Ion Alexandrescu|Alecsandrescu]], și care a câștigat de cinci ori [[Divizia A]], și de patru ori [[Cupa României]]. Steaua a dat marea echipă a sfârșitului anilor '80, care a câștigat în [[1986]] [[Cupa Campionilor Europeni]], și care a evoluat în următorii trei ani la cel mai înalt nivel în [[Europa]], jucând încă o semifinală și o finală de [[Cupa Campionilor Europeni]]. Steaua deceniului al zecelea a câștigat de 6 ori consecutiv [[Divizia A]] și a participat de trei ori la rând în [[Liga Campionilor]]. După [[1990]], Steaua a continuat să domine fotbalul românesc, câștigând alte 8 titluri de campioană și reprezentând an de an cu succes [[România]] în competițiile europene. A avut trei participări consecutive în [[Liga Campionilor]], a fost sfert-finalistă a [[Cupa Cupelor|Cupei Cupelor]] în [[1993]], și a atins optimile de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în [[2005]] și semifinala aceleiași cupe în [[2006]].<ref name=istorie /> În sezonul [[2006]]-[[2007]], Steaua a reușit să se califice pentru a patra oară în grupele Champions League, fiind prima echipă de club din România care a evoluat în această competiție în noul format. A terminat pe locul 3, sub [[Olympique Lyon]] și [[Real Madrid]], dar peste [[Dinamo Kiev]], după 4-1 și 1-1 cu Dinamo Kiev, 0-3 și 1-1 cu Lyon și 1-4 și 0-1 cu Real Madrid, calificându-se astfel pentru șaisprezecimile [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]], unde a fost eliminată de deținătoarea trofeului, [[FC Sevilla]], după 0-2 și 0-1. Performanța calificării în grupele Champions League a fost repetată în sezoanele 2007-2008 și 2008-2009.<ref>{{Cite web|title=Magica Steaua, al treilea sezon consecutiv în Champions League|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-4127140-final-steaua-galatasaray-1-0-magica-steaua-treilea-sezon-consecutiv-champions-league.htm|author=Adrian Ilincescu|publisher=Hotnews.ro|date=27 August 2008|accessdate=28 August 2008}}</ref> == Simboluri == === Stemă === [[Fișier:SteauaLogo-uri.PNG|thumb|right|260px|Stemele de-a lungul istoriei<ref name=stema>{{cite news | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/14-embleme-pentru-istorie-steaua-si-dinamo-si-au-impartit-in-romania-jucatorii-trofeele-dar-si-siglele-cate-7-pentru-fiecare-8183071| title=14 embleme pentru istorie! Steaua și Dinamo și-au împărțit în România jucătorii, trofeele, dar și siglele: câte 7 pentru fiecare | publisher=Prosport.ro | author=Nicu Bădescu | date=22 April 2011 | accessdate=1 mai 2011}}</ref>]] ASA București a fost fondat de către Armata Regală pe [[7 iunie]] [[1947]], și pe atunci echipa nu avea nicio stemă oficială. Cum comuniștii au preluat complet controlul în țară pe [[30 decembrie]] [[1947]]<ref>{{cite news | url=http://www.cs.kent.edu/~amarcus/Mihai/romanian/diverse/mirceaionitiu.html| title=Mircea Ionnitiu : "30 decembrie 1947" | work=Kent State University | author=Mircea Ionnitiu | date=2003-10-22 | accessdate=2007-07-07 }}</ref>, Armata Regală a fost transformată în Armata Poporului, și în mod automat și ASA. Inspirat de [[Armata Roșie]], noul Minister al Apărării a decis să creeze o stemă pentru club, consistând dintr-o stea roșie inscripționată „A” (simbolul Armatei Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”.<ref name=stema /> Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri.<ref name=stema /> Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din [[1961]].<ref name=str/> S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu o stea de aur în mijloc, reprezentând tricolorul românesc. Forma stemei a fost regândită în [[1974]], când echipa s-a mutat pe [[Stadionul Ghencea]].<ref name=stema/> În urma [[Revoluția română din 1989|Revoluției române din 1989]], Armata a decis să rupă orice legătură cu defunctul regim comunist,<ref name=stema /> astfel încât, în [[1991]], CSA Steaua și-a schimbat stema pentru ultima oară, reprezentând un vultur prezent și pe stema Ministerului Apărării, dar și a României.<ref name=stema /> Cum în [[1998]] a apărut FC Steaua, clubul a adăugat două stele galbene deasupra stemei, reprezentând cele 20 de titluri de campioană a României câștigate de echipă.<ref name=stema /> În [[2003]] stema a fost schimbată din nou, în urma deciziei luate de noul Consiliu de Administrație condus de [[George Becali]], în realitate o revenire la varianta din perioada [[1974]]-[[1991]], cu cele două stele prezente deasupra.<ref name="Stema Steaua">{{cite web| url=http://liveweb.web.archive.org/http://www.steauaonline.com/club/stema-clubului-steaua-bucuresti| title=Stema clubului Steaua București| work=steauaonline.com| accessdate=23 ianuarie 2011}}</ref> [[Ministerul Apărării Naționale (România)|Ministerul Apărării Naționale]] a dat în judecată Steaua în 2011, susținând faptul că [[Armata Română]] era deținătoarea de drept a stemei Stelei.<ref name="identity loss">{{cite web | url=https://www.theguardian.com/football/blog/2014/dec/27/steaua-bucharest-romania-european-cup | title=Where the team has no name: the fight over Steaua Bucharest's identity | work=The Guardian | date=27 decembrie 2014 | accessdate=8 ianuarie 2015 | author=Rosu, Emmanuel}}</ref> Decizia [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Curții Supreme]] a fost în favoarea armatei, astfel că pe 3 decembrie 2014 clubul a rămas fără stemă și a pierdut dreptul de a folosi numele Steaua.<ref name="identity loss" /> Echipa a fost obligată să joace următorul meci, cu [[CSM Studențesc Iași]], fără stemă pe echipamente și pe tabela de joc.<ref name="identity loss" /><ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/foto-steaua-a-renuntat-la-nume-si-la-insemne-cu-csms-iasi-pe-tabela-si-echipament-143666 |title=FOTO Steaua a renunțat la nume și la însemne cu CSMS Iași, pe tabelă și echipament |newspaper=Digisport |date=7 februarie 2014 |accessdate= 6 martie 2018}}</ref> În condiții de incertitudine, clubul a adoptat un nou design în ianuarie 2015.<ref>{{cite web | url=https://uk.eurosport.yahoo.com/blogs/pitchside-europe/steaua-bucharest-reveal--clip-art--logo-after-being-stripped-of-their-name--colours-and-emblem-111125775.html | title=Steaua Bucharest reveal 'Clip Art' logo after being stripped of their name, colours and emblem | publisher=Yahoo! | work=Eurosport | date=7 ianuarie 2015 | accessdate=8 ianuarie 2015}}</ref> Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere temporară cu Armata,<ref>{{cite web |url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-18777909-steaua-poate-folosi-sigla-numele-pentru-ultimele-doua-meciuri-din-2014.htm |title=VIDEO Steaua poate folosi sigla si numele pentru ultimele doua meciuri din 2014 |newspaper=HotNews.ro |date=8 decembrie 2014 |author=A.I. |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014&ndash;2015. Forma este rotundă, având pe fundal este o cruce roșie pe fond albastru închis, cu o stea în 8 colțuri în centrul crucii.<ref name="sport.ro_2015-02-17">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/oficial-steaua-a-anuntat-cu-ce-sigla-ce-nume-si-ce-culori-va-juca-in-2015-ce-se-schimba-la-primul-meci.html| title=OFICIAL! Steaua a anuntat cu ce sigla, ce nume si ce culori va juca in 2015. Ce se schimba la primul meci oficial | newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=17 februarie 2015}}</ref> === Culori === [[Fișier:FC Steaua Bucharest bus.jpg|thumb|250px|Autocarul oficial al clubului FC Steaua București]] În timpul primului ei sezon, 1947–48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor.<ref>{{cite web | url=http://www.fcsteaua.ro/forum/index.php?/topic/5171-zbuciumata-infiintare-a-stelei/ | title=Zbuciumata infiintare a Stelei }}</ref> Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității [[Armata Română|Armatei Române]], s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru.<ref name=stefa /> Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate acestea, cea mai folosită combinație de-a lungul timpului a fost tricouri roșii, șorțuri albastre și jambiere roșii. Alte variante au inclus roșu complet, albastru complet, dar și tricouri în dungi roș-albastre, în anii '1960 și '1970. Alte culori au fost folosite foarte rar. Excepții au fost finala [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]] din [[1986]], în care Steaua a purtat, pentru prima dată în istoria sa, un echipament alb complet, precum și echipamentul folosit în deplasare în sezonul 1999-00 (galben și roșu), precum și a treia opțiune de echipament din sezonul [[2005]]-[[2006]] (galben și negru). Echipamentul folosit acasă în sezonul 2009-10, asemănător cu cel din sezonul precedent, consistă din tricouri cu dungi verticale roșii și albastre, șorțuri și jambiere roșii, în timp ce echipamentul din deplasare este de culoare verde fosforescent. Echipamentul de rezervă este roșu-complet. În prezent echipamentul FCSB este produs de [[Nike, Inc.|Nike]], cu care Steaua a semnat un contract în [[2002]], după un lung parteneriat cu [[Adidas]].<ref>{{cite web | url=http://www.adevarul.ro/articole/steaua-renunta-la-adidas-pentru-nike/7896 | title=Steaua renunta la Adidas pentru Nike | work=adevarul.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> Cu toate acestea, în [[1988]], Steaua a fost prima echipă de fotbal din [[România comunistă]] care a purtat pe tricou numele unei companii occidentale, anume [[Ford]].<ref>{{cite web | url=http://www.iaa.ro/Articole/Analize/Steaua-ca-brand/Print-37.html | title=Steaua ca brand | work=iaa.ro | accessdate=2007-08-12 }}</ref> După aceea au urmat alți sponsori:<ref name=sponsor>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-fara-sponsor-de-ce-nu-are-cea-mai-galonata-echipa-din-romania-niciun-sponsor-pe-tricouri-7913045 | title=Steaua fără sponsor! Fără logo pe piept, doar 33 la sută șanse la titlu | work=prosport.ro | date = 24 ianuarie 2011| accessdate=4 iunie 2011 }}</ref> Castrol, Philips, CBS, BRCE, Bancorex, Dialog (astăzi Orange), BCR, RAFO, CityFinancial, Citibank și Sportingbet.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-is-now-online-echipa-din-ghencea-are-un-nou-sponsor-4713823 Steaua is now online! Echipa din Ghencea are un nou sponsor!], prosport.ro</ref> În sezonul 2010-2011 a încheat un contract cu casa de pariuri Bwin pentru 500.000 de euro<ref>{{cite web | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/steaua-si-a-gasit-un-nou-sponsor-suma-record-pentru-liga-i-ce-va-scrie-pe-tricourile-ros-albastrilor-si-cati-bani-vor-incasa-8354683 | title=Steaua și-a găsit un nou sponsor! SUMĂ record pentru Liga I! Ce va scrie pe tricourile "roș - albaștrilor" și câți bani vor încasa | work=prosport.ro | date = 18 iunie 2011| accessdate=18 iunie 2011 }}</ref>, dar sigla sponsorului nu a apărut pe echipament.<ref name=sponsor /> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nr=|nume={{Ill-wd|Q101286671|3=Baba Alhassan}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=10|nume=[[Octavian-George Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Daniel Bîrligea]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Mihai Lixandru]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Belgia|nr=|nume={{Ill-wd|Q108148074|3=William Baeten}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q114905597|3=Alexandru Stoian}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q120706685|3=Andrei Gheorghiță}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q121031646|3=Jordan Gele}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q125725363|3=Mihai Toma}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Băluță]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=Italia|nr=|nume={{Ill-wd|Q16887647|3=Juri Cisotti}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Tănase]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=Cehia|nr=|nume={{Ill-wd|Q18129457|3=Lukáš Zima}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Vlad Chiricheș]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Benin|nr=|nume={{Ill-wd|Q21064508|3=David Kiki}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Bosnia și Herțegovina|nr=|nume={{Ill-wd|Q23772341|3=Daniel Graovac}}|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=17|nume=[[Mihai Popescu (fotbalist)|Mihai Popescu]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=27|nume=[[Darius Olaru]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=Muntenegru|nr=33|nume=[[Risto Radunović]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Valentin Crețu (fotbalist)|Valentin Crețu]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=8|nume=[[Adrian Șut]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Denis Alibec]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Camerun|nr=|nume=[[Joyskim Dawa]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume=[[Malcom Edjouma]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Africa de Sud|nr=|nume=[[Siyabonga Ngezana]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Ștefan Târnovanu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Marius Ștefănescu]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Dennis Politic]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[David Miculescu]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=28|nume=[[Alexandru Pantea]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=33|nume={{Ill-wd|Q97487849|3=Mihai Udrea}}|poz=P}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nume={{Ill-wd|Q112988040|3=Nana Antwi}}|poz=|other=la [[FC Hermannstadt]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q115172978|3=Vlad Tudor}}|poz=|other=la [[CSM Reșița]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q126285064|3=David Popa}}|poz=|other=la [[FC Politehnica Iași (2010)|Politehnica Iași]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Ovidiu Perianu]]|poz=|other=la [[AFC Unirea Slobozia]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == {{col-begin}} {{col-2}} === Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} [[George Becali]] |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Valeriu Argăseală |- | Manager general | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Stoica]] |- | Director Economic | {{Flagicon|ROU}} Iulian Ghiorghișor |- | Manager de echipă | {{Flagicon|ROU}} Marius Ianuli |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]] |- | Coordonator al Academiei | {{Flagicon|ROU}} Ilie Alexe |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Sorin Pitu |- | Responsabil de ordine și siguranță | {{Flagicon|ROU}} Adrian Ianuli |- | Ofițer de presă | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făiniși |} * <small>Ultima actualizare: 30 iunie 2021</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://lpf.ro/cluburi/fotbal-club-fcsb/2/organizare|title=Organizare FC FCSB - Liga Profesionistă de Fotbal|website=lpf.ro}}</ref></small> {{col-2}} === Staff tehnic actual === {| class="toccolours" |- ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Rol ! style="background:#092c54;color:#fff500;border:1px solid #db261d;;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|CYP}} [[Ilias Charalampous]] |- | Delegat | {{Flagicon|ROU}} [[Mihai Pintilii]] |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} [[Marius Popa]] |- | Antrenori de fitness | {{Flagicon|GER}} Thomas Neubert <br /> {{Flagicon|ROU}} Horea Codorean <br /> {{Flagicon|ROU}} [[Lucian Filip]] |- | Analist de date | {{Flagicon|ROU}} Marius Francisc |- | Analist video | {{Flagicon|ROU}} [[Ovidiu Petre]] |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Flavian Arămitu |- | Asistent medical | {{Flagicon|ROU}} Costică Moroiu |- | Fizioterapeut | {{Flagicon|ROU}} Adrian Neacșu |- | Kinetoterapeut | {{Flagicon|ROU}} Ovidiu Kurti |- | Maseuri | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Făndel <br /> {{Flagicon|ROU}} Sorin Cristof |- |} * <small>Ultima actualizare: 29 June 2022</small> * <small>Sursă:<ref>{{Cite web|url=https://www.fcsb.ro/ro/prima-echipa/tehnic/|title=FCSB - Official Site|website=www.fcsb.ro}}</ref></small> {{col-end}} == Foste persoane notabile == === Jucători === {{vezi și|Lista jucătorilor de la FC Steaua București}} De-a lungul timpului, mari fotbaliști ai [[Echipa Națională de fotbal a României|României]], iar, după Revoluție, și unii fotbaliști străini de valoare, au jucat la Steaua. Jucători ca [[Anghel Iordănescu]], [[Marcel Răducanu]], [[Marius Lăcătuș]] sau [[Gheorghe Hagi]] sunt printre cei mai respectați de suporterii acestei echipe.<ref>{{Cite web|url=http://www.steauafc.com/ro/legende/|title=Legendele echipei Steaua București pe site-ul oficial}}</ref> În paranteză este anul în care jucătorul respectiv a semnat cu echipa. {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Ilie Savu]] <small>('47)</small> * [[Ion Voinescu]] <small>('50)</small> * [[Costică Toma]] <small>('51)</small> * [[Vasile Iordache]] <small>('71)</small> * [[Dumitru Moraru]] <small>('74)</small> * [[Helmuth Duckadam]] <small>('82)</small> * [[Dumitru Stângaciu]] <small>('84)</small> * [[Silviu Lung]] <small>('88)</small> * [[Bogdan Stelea]] <small>('95)</small> * [[Vasili Hamutovski]] <small>('03)</small> * [[Ciprian Tătărușanu]] <small>('08)</small> * [[Florin Niță]] <small>('13)</small> * [[Giedrius Arlauskis]] <small>('14)</small> | * [[Alexandru Apolzan]] <small>('49)</small> * [[Vasile Zavoda]] <small>('51)</small> * [[Emeric Jenei]] <small>('57)</small> * [[Lajos Sătmăreanu]] <small>('64)</small> * [[Iosif Vigu]] <small>('66)</small> * [[Ștefan Sameș]] <small>('73)</small> * [[Teodor Anghelini]] <small>('74)</small> * [[Ștefan Iovan]] <small>('81)</small> * [[Ilie Bărbulescu (fotbalist)|Ilie Bărbulescu]] <small>('83)</small> * [[Miodrag Belodedici]] <small>('83)</small> * [[Adrian Bumbescu]] <small>('85)</small> * [[Dan Petrescu]] <small>('85)</small> * [[Nicolae Ungureanu (fotbalist)|Nicolae Ungureanu]] <small>('87)</small> * [[Gheorghe Popescu]] <small>('88)</small> * [[Anton Doboș]] <small>('91)</small> * [[Daniel Prodan]] <small>('93)</small> * [[Dorin Goian]] <small>('04)</small> * [[Iasmin Latovlevici]] <small>('10)</small> * [[Vlad Chiricheș]] <small>('12)</small> | * [[Ștefan Onisie]] <small>('48)</small> * [[Tiberiu Bone]] <small>('49)</small> * [[Iosif Petschovschi]] <small>('52)</small> * [[Cornel Cacoveanu]] <small>('55)</small> * [[Sorin Avram]] <small>('62)</small> * [[Anghel Iordănescu]] <small>('68)</small> * [[Ion Dumitru (fotbalist)|Liță Dumitru]] <small>('72)</small> * [[Tudorel Stoica]] <small>('74)</small> * [[Gavrilă Balint|Gabi Balint]] <small>('80)</small> * [[Mihail Majearu]] <small>('81)</small> * [[Ladislau Bölöni]] <small>('84)</small> * [[Iosif Rotariu]] <small>('86)</small> * [[Gheorghe Hagi]] <small>('87)</small> * [[Ilie Dumitrescu]] <small>('87)</small> * [[Mirel Rădoi]] <small>('00)</small> * [[Dorinel Munteanu]] <small>('03)</small> * [[Nicolae Dică]] <small>('04)</small> * [[Cristian Tănase]] <small>('09)</small> * [[Nicușor Stanciu|Nicolae Stanciu]] <small>('13)</small> * [[Lucian Sânmărtean]] <small>('14)</small> *[[Florin Tănase]] ('16) * [[Constantin Budescu]] <small>('17)</small> | * [[Francisc Zavoda]] <small>('50)</small> * [[Ion Alecsandrescu]] <small>('50)</small> * [[Nicolae Tătaru]] <small>('53)</small> * [[Gheorghe Constantin]] <small>('54)</small> * [[Florea Voinea (fotbalist)|Florea Voinea]] <small>('61)</small> * [[Gheorghe Tătaru]] <small>('67)</small> * [[Marcel Răducanu]] <small>('72)</small> * [[Victor Pițurcă]] <small>('78)</small> * [[Marius Lăcătuș]] <small>('83)</small> * [[Adrian Ilie]] <small>('93)</small> * [[Bogdan Stancu]] <small>('08)</small> * [[Raul Rusescu]] <small>('11)</small> *[[Claudiu Keșerü]] ('14) |} === Istoricul antrenorilor === {| class="wikitable" !rowspan="3" |Nume !rowspan="3" |Perioadă !colspan="8" |Trofee !rowspan="3" |Total |- !colspan="4" |Național !colspan="4" |Internațional |- ! width=33|[[Superliga României|LI]] ! width=33|[[Cupa României|CR]] ! width=33|[[Supercupa României|SR]] ! width=33|[[Cupa Ligii|CL]] ! width=33|[[UEFA Champions League|UCL]] ! width=33|[[Cupa Cupelor UEFA|CCU]] ! width=33|[[UEFA Europa League|UEL]] ! width=33|[[Supercupa Europei|SE]] |- |{{Flagicon|ROM}} [[Coloman Braun-Bogdan]] |02.1948–05.1948 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Colea Vâlcov]] |08.1948–07.1949 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Francisc Rónay]] |03.1950–11.1950<br />09.1953–11.1953<br />03.1954–06.1954 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |03.1951–08.1953<br />08.1958–07.1960<br />03.1962–07.1962 |{{centrat|4}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |09.1954–11.1955<br />1958<br />08.1964–06.1967 |{{centrat|0}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Dobay]] |03.1956–11.1956 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Angelo Niculescu]] |03.1958–06.1958 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Onisie]] |09.1960–06.1961<br />08.1962–11.1963<br />08.1970–06.1971 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Eugen Mladin]] |08.1961–11.1961 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Ola]] |03.1963–07.1964 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ștefan Kovács|Ștefan Covaci]] |08.1967–07.1970 |{{centrat|1}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Valentin Stănescu]] |08.1971–12.1972 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Constantin]] |03.1973–12.1973<br />08.1978–06.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Teașcă]] |03.1974–06.1975 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Emerich Jenei]] |08.1975–06.1978<br />08.1983–05.1984<br />10.1984–10.1986<br />04.1991–12.1991<br />08.1993–04.1994<br />10.1998–04.2000 |{{centrat|5}}||{{centrat|3}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|9}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Traian Ionescu]] |08.1981–12.1981 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Cernăianu]] |11.1981–07.1983 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Florin Halagian]] |09.1984–10.1984 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anghel Iordănescu]] |10.1986–06.1990<br />08.1992–06.1993 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|7}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Costică Ștefănescu]] |08.1990–12.1990 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bujor Hălmăgeanu]] |03.1991–04.1991 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Victor Pițurcă]] |03.1992–06.1992<br />08.2000–06.2002<br />10.2002–06.2004<br />07.2010–08.2010 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dumitru Dumitriu]] |08.1994–06.1997<br />05.2005–06.2005<br />09.2015–12.2015 |{{centrat|4}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|8}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Stoichiță]] |08.1997–10.1998<br />09.2009–05.2010<br />03.2012–05.2012 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Cosmin Olăroiu]] |08.2002–10.2002<br />03.2006–05.2007 |{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|2}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Walter Zenga]] |08.2004–05.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|UKR}} [[Oleh Protasov]] |08.2005–12.2005 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gheorghe Hagi]] |07.2007–09.2007 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Massimo Pedrazzini]] |09.2007–10.2007<br />06.2015–09.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |10.2007–10.2008<br />01.2009–05.2009<br />09.2010–03.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dorinel Munteanu]] |10.2008–12.2008 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ITA}} [[Cristiano Bergodi]] |06.2009–09.2009 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Dumitrescu]] |08.2010–09.2010 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Sorin Cârțu]] |03.2011–05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Gabriel Caramarin]] (interimar) |05.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ISR}} [[Ronny Levy]] |06.2011–09.2011 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Ilie Stan]] |09.2011–03.2012 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Laurențiu Reghecampf]] |05.2012–05.2014<br />12.2015–05.2017 |{{centrat|2}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|4}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Constantin Gâlcă]] |06.2014–05.2015 |{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|3}} |- |{{flagicon|ROU}} [[Mirel Rădoi]] (director tehnic) |06.2015–11.2015 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Nicolae Dică]] |06.2017–12.2018 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Mihai Teja]] |12.2018-05.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Andone]] |06.2018-08.2019 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Bogdan Vintilă]] |08.2019-07.2020 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Anton Petrea]] |07.2020-05.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|1}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|1}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Dinu Todoran]] |05.2021-08.2021 |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- |{{Flagicon|ROM}} [[Edward Iordănescu]] |08.2021- |{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}}||{{centrat|0}} |- !Total !1947– !26!!23!!2!!6!!1!!0!!0!!1!!59 |} * <small>Sursă:<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal''</ref></small> === Președinți === {{col-start}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |- |{{flagicon|ROM}} [[Oreste Alecsandrescu]] |align=left|1947–1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Petre Draga]] |align=left|1948 |- |{{flagicon|ROM}} [[Vasile Mesaroș]] |align=left|1948–1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Policarp Dovăcescu]] |align=left|1949 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1949–1951 |- |{{flagicon|ROM}} [[Edgar Gâță]] |align=left|1952–1953 |- |{{flagicon|ROM}} [[Alexandru Florescu]] |align=left|1953–1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ilie Savu]] |align=left|1954 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ștefan Alexiu]] |align=left|1954–1958 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Teodorescu]] |align=left|1958–1961 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurelian Budeanu]] |align=left|1961–1964 |- |{{flagicon|ROM}} [[Maximilian Pandele]] |align=left|1964–1975 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Drăgănescu]] |align=left|1975–1980 |- |{{flagicon|ROM}} [[Aurel Ion]] |align=left|1980–1983 |- |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: left" |- !rowspan="1"|Nume !rowspan="1"|Perioadă |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1983–1984 |- |{{flagicon|ROM}} [[Ioan Popescu]] |align=left|1984–1985 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1985–1989 |- |{{flagicon|ROM}} [[Constantin Tănase]] |align=left|1989–1990 |- |{{flagicon|ROM}} [[Nicolae Gavrilă]] |align=left|1990–1991 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cornel Oțelea]] |align=left|1991–1997 |- |{{flagicon|ROM}} [[Cristian Gațu]] |align=left|1997–1998 |- |{{flagicon|ROM}} [[Gheorghe Cernat]] |align=left|1998–2000 |- |{{flagicon|ROM}} [[Viorel Păunescu]] |align=left|1998–2003 |- |{{flagicon|ROM}} [[Mihai Stoica]] |align=left|2002–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[George Becali]] |align=left|2003–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Marius Lăcătuș]] |align=left|2005–2007 |- |{{flagicon|ROM}} [[Valeriu Argăseală]] |align=left|2007– |- |{{flagicon|ROM}} [[Helmuth Duckadam]] ''(de imagine)'' |align=left|2010–2020 |- |} {{col-2}} {{col-end}} * <small>Sursă:<ref>Cătălin Oprișan, ''Steaua, legenda unei echipe de fotbal'', p. 368–369</ref><ref>[http://www.csasteaua.ro/comandanti Comandanții Clubului Sportiv al Armatei Steaua]</ref></small> == Recorduri == {{Vezi și|Statisticile Stelei}} Cu 65 de sezoane petrecute în [[Liga 1]], este una dintre cele două echipe românești care au jucat doar în prima ligă română, alături de [[Dinamo București|FC Dinamo București]] (61 de sezoane). În același timp, Steaua este deținătoarea recordului actual de campionate naționale (26), cupe naționale (22) supercupe naționale (6) și cupe ale ligii (2). Între [[1993]] și [[1998]], cele șase titluri câștigate la rând au egalat recordul stabilit de [[Chinezul Timișoara]] în anii 1920. Pe plan internațional, este singura echipă din [[România]] care a câștigat o cupă europeană ([[Cupa Campionilor Europeni]] în [[1986]] și [[Supercupa Europei]] în [[1987]]), sau care s-a calificat într-o finală [[UEFA]] (Cupa Campionilor Europeni în [[1986]], respectiv [[1989]]). Timp de 3 ani și 3 luni ([[iunie]] [[1986]] - [[septembrie]] [[1989]]), Steaua a strâns 104 meciuri fără înfrângere în campionat, stabilind pe atunci un record mondial (în prezent depășit), și un record european care încă nu a fost doborât. De asemenea în liga națională, Steaua a strâns 112 meciuri fără înfrângere acasă, între [[noiembrie]] [[1989]] și [[august]] [[1996]]. Seria de 17 victorii consecutive în campionat a fost egalată doar de Dinamo.<ref>{{cite web | url=http://www.7plus.ro/?arhiva=27/02/2007&id=18159 | title=Inter Milano a egalat recordul tandemului Steaua - Dinamo. | work=7plus.ro | accessdate=2007-09-03 }}</ref> [[Tudorel Stoica]] este jucătorul cu cele mai multe prezențe pentru Steaua în [[Liga 1]], 368.<ref>{{cite web |url=http://www.steauafc.com/ro/recorduri/ |title=Recorduri FCSB |newspaper=Steauafc.com |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Golgheterul „all-time” al Stelei în campionat este [[Anghel Iordănescu]], cu 146 de goluri înscrise. Alte recorduri au fost stabilite de foști jucători precum [[Dorinel Munteanu]] (cele mai multe selecții în [[Echipa națională de fotbal a României|echipa națională]] - 131) sau de [[Gheorghe Hagi]] (cele mai multe goluri pentru echipa națională - 35; de asemenea cele mai multe prezențe ale unui jucător român în cupele europene - 93).<ref>{{cite news | url=http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/steaua/22135/steaua-europeana.htm | title=Steaua Europeana | work=onlinesport.ro | author=Alin Huiu | accessdate=2006-08-11 }}</ref> La vremea respectivă, transferul lui Hagi a stabilit recordul pentru suma de transfer din liga internă către un club străin, cu 4.300.000 de dolari plătiți de [[Real Madrid CF]] Stelei în [[1990]].<ref>{{cite web |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/diverse/analiza-mutu-este-cel-mai-valoros-fotbalist-roman-din-toate-timpurile-viorel-moldovan-ocupa-un-surprinzator-loc-3-in-topul-tricolorilor-care-s-au-vandut-cel-mai-bine-13577583 |title=ANALIZĂ Mutu este cel mai valoros fotbalist român din toate timpurile. |newspaper=Prosport.ro |date=22 noiembrie 2014 |author=Florin Marian |accessdate= martie 6, 2018}}</ref> Pe 18 septembrie 2014, într-un meci din prima etapă a [[UEFA Europa League 2014-2015#Faza grupelor|fazei grupelor UEFA Europa League 2014-2015]] contra echipei daneze [[Aalborg BK]], Steaua a stabilit două recorduri ale competiției: jucătorul Stelei, [[Claudiu Keșerü]], a marcat trei goluri într-un interval de doar 12 minute, între min. 61' și 72', acesta fiind cel mai rapid [[hat-trick]] din istoria competiției, iar prin victoria cu 6–0 asupra lui [[Aalborg BK]], Steaua a realizat cel mai mare scor din istoria [[UEFA Europa League]], de asemenea fiind și prima echipă care reușește să înscrie 6 goluri într-un meci (marcate între minutele 51' și 73'), performanță egalată la scurt timp de [[PAOK Salonic]] într-un meci simultan cu [[Dinamo Minsk]] câștigat cu 6–1.<ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2151222.html Europa League matchday one facts and figures], uefa.com, Saturday 20 septembrie 2014</ref><ref>[http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2015/matches/round=2000587/match=2014449/postmatch/report/index.html Steaua record double-first against AaB], uefa.com, Thursday 18 septembrie 2014, 23.00 CET</ref> == FCSB în cultura populară == Deoarece Steaua este cea mai populară echipă de fotbal din România,<ref name="ziarulcn.com">{{cite web | url = http://www.ziarulcn.com/index.php?pid=article&aid=50999 | title = 42% dintre români sunt stelisti | work = Ziarul | accessdate = 2007-07-14 }}</ref> mai mulți muzicieni precum și regizori s-au inspirat din idei legate de clubul din Ghencea. Acestea au apărut după căderea comunismului. Filmul românesc ''Furia'' din 2002 conține scene în care suporterii formațiilor Steaua și [[FC Dinamo București|Dinamo]] se luptă pe străzi după un meci direct.<ref>{{cite web | url = http://www.cinemagia.ro/movie.php?movie_id=3942&what=article&article_id=3286 | title = Intamplari de la filmari... | work = cinemagia.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Filmul ''[[Visul lui Adalbert]]'' începe cu loviturile de departajare de la finala CCE din 1986.<ref>{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/14983/Doinel-Tronaru/Cand-Steaua-castiga-la-Sevilla-Visul-lui-Adalbert.html| title=Agenda LiterNet › Doinel Tronaru: Când Steaua câștiga la Sevilla... - Visul lui Adalbert| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Emisiunile de comedie ''Mondenii'' de pe [[Prima TV]] și [[În puii mei!]] au mai multe scheciuri în care este parodiat conducătorul Stelei, [[Gigi Becali|George Becali]], interpretat deobicei de [[Mihai Bendeac]],<ref>{{Citation | url=http://www.antena3.ro/timp-liber/fun/in-puii-mei-gigi-becali-in-chiloti-prin-centrul-bucurestiului-111749.html| title=În puii mei: Gigi Becali, în chiloți prin centrul Bucureștiului| newspaper=Antena 3| date= 24 octombrie 2010| author=Antena3.ro| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> jucători și alți reprezentanți ai clubului.<ref>{{cite web| url = http://mondenii.primatv.ro/episoade/2-01-Ep-01-Becali-si-televiziunea | title = Becali si televiziunea | work = mondenii.primatv.ro | accessdate = 2007-08-12}}</ref> Filmul ''[[Al doilea joc]]'' al lui [[Corneliu Porumboiu]] rememorează meciul Dinamo - Steaua 0-0 din 1988, arbitrat și comentat alături de tatăl său [[Adrian Porumboiu]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/gsp-special/eveniment/dinamo-steaua-la-berlinala-corneliu-porumboiu-a-facut-un-film-experimental-cu-un-derby-arbitrat-de-tatal-sau-417554.html| title=Dinamo - Steaua la Berlinală! Corneliu Porumboiu a făcut un film experimental cu un derby arbitrat de tatăl său| newspaper=Gsp.ro| date=17 ianuarie 2014 | author=Justin Gafiuc| accessdate=13 iunie 2015}}</ref> Au fost compuse mai multe imnuri dedicate echipei, interpretate de [[Bere Gratis]], ''Gaz pe Foc'', ''Mircea Vintilă'' (''Trup și suflet''), ''Chicanos'', ''Bogdan Dima'' și alții.<ref>{{cite web | url = http://www.muzicabuna.ro/mp3/album-compilatie_forza_steaua_-_cantecele_galeriei-11761.html | title = Compilatie, Forza Steaua (CD) | work = muzicabuna.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> De asemenea, ''Voltaj'', în piesa ''MSD2'', face referire la fani în versul ''Poți să fii câine sau poți fi stelist''.<ref>{{cite web | url = http://www.versuri.ro/versuri/kiifk_voltaj+msd2.html | title = Versuri "Voltaj - Msd2" | work = versuri.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> Unul din cele mai cunoscute imnuri adoptate de fani este ''Maria'' al celor de la [[Scooter]], cântat pentru prima dată în 2003 de fanii de la Peluza Nord la marcarea unui gol. De atunci a fost adoptat ca imn neoficial și este difuzat pe stadion la fiecare meci. Acesta și-a pierdut din popularitate deoarece a devenit prea comercial, cu o linie melodică prea simplă.<ref>{{cite web | url = http://www.fcsteaua.ro/index/section/articles/article/2870 | title = Despre Scooter | work = fcsteaua.ro | accessdate = 2007-08-12 }}</ref> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * Marin Ciuperceanu, ''Cu echipa de fotbal Steaua pe două continente'', [[Editura Militară]], 1972 * Marin Ciuperceanu, ''Reporter pentru Steaua'', [[Editura Militară]], 1978 * Horia Alexandrescu, ''Steaua Campioana Europei'', [[Editura Militară]], 1986 * Constantin Brancu, ''Din culisele supercampioanei'', Tempus SRL, 1994 * Andrei Vochin, ''Super Steaua'', ProSport, 2001 * Cătălin Oprișan, ''Steaua - Legenda unei echipe de fotbal'', Fotbal Club Steaua București, 2008, ISBN 978-973-0-06160-4 == Legături externe == {{Commonscat}} * {{Site oficial}} * [http://www.fcsteaua.ro Site-ul suporterilor] * [http://www.facebook.com/FCSBOfficial FCSB] pe [[Facebook]] *{{Instagram}} *{{YouTube user|FCSBTV}} {{Campionatul de Fotbal al României}} {{FC Steaua București}} {{Meciurile FC Steaua București}} {{Lotul FC Steaua București}} {{Antrenori FC Steaua București}} {{Căpitanii echipei Steaua București}} [[Categorie:FCSB]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din București]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Supercupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] p85rb8i95opo2nqygf6h1hd4h4661d3 14 23083 17024580 14009339 2025-06-10T21:39:43Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024580 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=59&lang=ro 59] |DDC= |LCC= }} {{catmore}} :{{Commons category-inline|Zoology}} {{RamuriZoologie}} {{Category tree dr}} [[Categorie:Ramuri ale biologiei]] dm5dygd55p5b6xoqppshwysap6pss32 0 23160 17024321 17021146 2025-06-10T19:19:02Z Valentin JJ. 485596 /* Clasamentul all-time în sistem divizionar */ 17024321 wikitext text/x-wiki {{deznotă|prima ligă de fotbal masculin a României|Superliga}} {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = SuperLiga României | logo = SuperLiga Romania.svg | upright = 0.8 | nume oficial = | sport = [[Fotbal]] | țară = {{ROU}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Liga Profesionistă de Fotbal|LPF]] | înființat = {{Start date and years ago|1909}}<br>(oficial)<br>{{Start date and years ago|1921}}<br>(național)<br>{{Start date and years ago|1932}}<br>(ca ''Divizia A'')<br>{{Start date and years ago|2006}}<br>(ca ''Liga I'')<br>{{Start date and years ago|2022}}<br>(ca ''SuperLiga'') | participanți = [[#Sezonul 2024-2025|16]] (începând cu [[Liga I 2020-2021|2020-2021]]) | nivelul = 1 | retrogradare = [[Liga a II-a]] | cupe locale = [[Cupa României la fotbal|Cupa României]]<br />[[Supercupa României]] | competiții internaționale = [[Liga Campionilor UEFA|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa League|Europa League]]<br />[[UEFA Europa Conference League|Conference League]] | nr ediții = 107 | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|FCSB}} (28) | trofee = {{ClubFotbal|FCSB}} (28 de titluri) | titlul 1 = Cele mai multe apariții | text 1 = [[Ionel Dănciulescu]] (515) | titlul 2 = Cele mai multe goluri | text 2 = [[Dudu Georgescu]] (252) | titlul 3 = Televizări | text 3 =[[Digi Sport (România)|Digi Sport]]<br>[[Prima Sport]] | web = [http://www.lpf.ro lpf.ro]<br>[https://www.superliga.ro/ superliga.ro] | sezonul actual = SuperLiga României 2025-2026 }} '''SuperLiga României''' este o competiție profesionistă pentru cluburi de [[fotbal]], localizată în primul eșalon al [[Sistemul piramidal de ligi de fotbal din România|sistemului de ligi ale fotbalului românesc]]. Alcătuită din 16 cluburi, funcționează pe un sistem de promovare și retrogradare cu [[Liga a II-a]]. Sezoanele se desfășoară din iulie până în mai, echipele disputând câte 30 de meciuri de fiecare în sezonul regular, înainte de a intra în play-off-ul pentru titlu sau în play-out-ul pentru retrogradare în funcție de pozițiile lor în clasamentul sezonului regular. Etapele se desfășoară de vineri până luni, în general cu două partide pe zi, însă, ocazional, unele etape au loc și în timpul săptămânii, de marți până joi. Competiția a fost fondată în anul [[Cupa Asociațiunii Române de foot-ball 1909|1909]], meciurile disputându-se într-un sistem de tip cupă. Echipele participante erau doar cele din regiunea [[Muntenia|Munteniei]], în principal din [[București]] și [[Ploiești]], astfel încât, înaintea sezonului [[Campionatul Național de Fotbal al României 1921-1922|1921-1922]], [[Federația Română de Fotbal]] decide schimbarea modului de desfășurare a competiției, câștigătoarea fiecărei regiuni a României calificându-se în faza națională pentru a se decide campioana națională. În [[Divizia Națională de Fotbal a României 1932-1933|1932]], are loc o altă modificare a modului de desfășurare a competiției, fiind adoptat sistemul divizionar din celelalte competiții europene majore. Sistemul divizionar este utilizat și în prezent. O sută șapte cluburi au participat de-a lungul timpului în SuperLigă din 1932 și până în prezent, printre care și [[Dragoș Vodă Cernăuți]], singura echipă din afara teritoriului actual al României. Cele mai recente cluburi care au debutat sunt [[FC Gloria Buzău (2016)|Gloria Buzău (2016)]] și [[AFC Unirea Slobozia|Unirea Slobozia]] în sezonul [[SuperLiga României 2024-2025|2024-2025]]. Cel mai titrat club este [[FCSB]] cu 28 de titluri,{{refn|group=nota|[[UEFA]] și [[Liga Profesionistă de Fotbal|LPF]] atribuie clubului [[FCSB]] campionatele câștigate până în 2003 de istorica Steaua București. Clubul sportiv [[CSA Steaua București|CSA Steaua]], care și-a fondat [[CSA Steaua București (fotbal)|departamentul de fotbal]] în 2017, afirmă și el proprietatea celor 21 de trofee câștigate în acea perioadă - Acest lucru ar face ca cel din urmă să fie cel mai de succes club din România, iar FCSB să rămână cu doar șapte titluri.}} urmat de [[Eternul derby|rivala]] din capitală, [[Dinamo București]], cu 18 trofee. Dintre celelalte 21 de cluburi care au câștigat competiția, opt au câștigat-o în cel puțin trei ocazii: [[CFR Cluj]], [[AS Venus București|Venus București]], [[Chinezul Timișoara]], [[FC UTA Arad|UTA Arad]], [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]], [[Ripensia Timișoara]], [[CS Universitatea Craiova (1948)|Universitatea Craiova]] și [[Rapid București]]. == Istoric == ===Primele campionate (1909-1921)=== [[File:Olympia FC Bucuresti in 1909.jpg|left|thumb|alt=group of 11 men in three rows, sitting, kneeling and standing, dressed in black and white football kit, flanked by 2 men in suits|[[Olympia București]], campionii din [[Divizia A 1909-10|1909-10]].]] În primăvara anului 1909 a fost inițiată prima întrecere cu mai multe echipe din țară. În lipsa unui for de coordonare, competiția a fost amânată pentru toamna acelui an. [[Federația Română de Fotbal]] a fost fondată în octombrie 1909, ''Asociațiunea Cluburilor de Fotbal'', devenită, apoi, ''Asociațiunea Societăților Atletice din România'' (''ASAR'').<ref name=gs>{{cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/divizia-a-are-102-ani-cum-a-inceput-totul-248543.html|title=Divizia A are 102 ani. Cum a început totul|author=Cătălin Oprișan|publisher=[[Gazeta Sporturilor|GSP]]|date=22 iulie 2011|accessdate=20 martie 2019}}</ref> În data de [[6 decembrie]] 1909 a avut loc primul joc de campionat din [[Vechiul Regat|Regatul României]], în cadrul ''Cupei ASAR''. Atunci, pe un frig tăios, [[ASC Olympia București|Olympia]] și [[Colentina A.C. București|Colentina]] s-au întrecut în primul meci din campionatul românesc, pe [[Stadionul Bolta Rece]], de lângă [[Arcul de Triumf din București|Arcul de Triumf]], provizoriu, ridicat pentru a celebra 40 de ani de domnie ai regelui [[Carol I al României|Carol I]], meci terminat cu scorul de 2 la 1 pentru Olympia. Al doilea meci se juca pe [[Stadionul „La Șosea”|Stadionul La Șosea]] din [[Ploiești]], pe data de [[11 decembrie]], între [[United Ploiești]] și Olympia București, cu scorul final de 3-3. Ultima partidă a Cupei ASAR, jucată la București, pe stadionul Olimpia, în data de [[15 decembrie]] între Colentina - United Ploiești, s-a terminat cu scorul de 2-0, astfel, Olympia câștigă primul campionat românesc, iar la fel s-ar fi întâmplat și anul următor.<ref name=gs/> Ulterior organul de conducere al activității fotbalistice devine ''Comisiunea de Football-Asociație'' din cadrul ''UFSR'' (''Uniunea Federațiilor Sportive din România''), care a luat ființă la [[1 decembrie]] [[1912]].<ref>{{cite web|url=http://www.romania-actualitati.ro/pagini_din_istoria_fotbalului_romanesc-53205|title=Pagini din istoria fotbalului românesc|author=George Popescu|publisher=[[România Liberă]]|date=3 septembrie 2013|accessdate=20 martie 2019}}</ref> ===Campionatul Național (1921-1932)=== [[Fișier:1922 chinezul - victoria.jpg|right|thumb|Chinezul Timișoara a cucerit titlul de 6 ori consecutiv (record) în această perioadă]] Sezonul [[Campionatul Național de Fotbal al României 1921-1922|1921–22]] a marcat prima dată când s-a format o ligă alcătuită din șapte echipe. Campionatul, care fusese limitat la mai multe ligi regionale, a devenit competiție națională în 1921. Sezonul inaugural al Campionatului Național a fost câștigat de [[Chinezul Timișoara]].<ref name="beyond">{{cite web|url=https://beyondthelastman.com/2017/10/03/the-lost-champions-of-romania/|title=The Lost Champions of Romania|website=Beyondthelastman.com|date=3 October 2017|access-date=10 October 2017}}</ref> Înainte de sezonul [[Campionatul Național de Fotbal al României 1931-1932|1931-32]], competiția era dominată de Chinezul și [[Venus București]], Chinezul câștigând șase campionate și Venus două campionate în timpul celor unsprezece sezoane. ===Divizia A (1932-2006)=== [[Fișier:Ripensia07.jpg|thumb|left|Echipa Ripensia, prima campioană in sistem divizionar.]] În sezonul [[Divizia A 1932-1933|1932–33]] apare o altă schimbare în alcătuirea și desfășurarea competiției. Se decide folosirea unui sistem divizionar (tip campionat), cel care este folosit și astăzi. În sezonul inaugural al acestui sistem, participă 14 echipe care sunt împărțite în două serii. Câștigătoarele acestor serii se confruntă apoi într-o finală tur-retur pentru a decide campioana României. '''[[Ripensia Timișoara]]''' este prima echipă care câștigă în noul format și care, alături de rivala '''[[Venus București|Venus]]''', a urmat apoi să câștige încă opt campionate din nouă posibile, înainte ca această competiție să fie suspendată în 1940 din cauza celui de-al doilea război mondial. În 1933 s-a disputat primul meci de fotbal în nocturnă din România pe [[stadionul Romcomit]] din București.<ref name=adevarul>{{citat web|url=http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_international/REPORTAJ-ROMCOMIT-Stadionul-Romania-nocturna_0_151784987.html|title=Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România|publisher=[[Adevărul]]|author=Marian Burlacu|date=12 noiembrie 2009}}</ref> În 1934 se înființează și [[Divizia B]], creându-se astfel un sistem de promovare/retrogradare între Divizia A și B, care este menținut și în prezent. Anii postbelici au fost dominați de [[FCSB|CCA București]], [[UTA Arad]] și [[Petrolul Ploiești]]. Anii 1960 au văzut apariția treptată a lui [[Dinamo București]], cu ajutorul atacanților [[Gheorghe Ene]] și [[Florea Dumitrache]] - ambii devenind unii dintre cei mai buni marcatori din toate timpurile ai Diviziei A. În anii 1970 a apărut ascensiunea lui [[Dudu Georgescu]], de la Dinamo, care a fost cel mai bun marcator al Diviziei A timp de patru sezoane la rând între 1974 și 1978. A marcat un impresionant număr de 156 de goluri și a câștigat premiul ''[[Gheata de aur]]'' pentru cel mai bun marcator din Europa de două ori, în 1975 și 1977.<ref name="golden">{{cite web|url=http://www.rsssf.com/miscellaneous/gboot.html|title=Golden Boot ("Soulier d'Or") Awards|publisher=Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.|access-date=10 February 2014}}</ref><ref name="goalsc">{{cite web|url=http://www.lpf.ro/istoric2.htm|title=Romanian Top Scorers|publisher=Romanian Professional Football League|access-date=10 February 2014}}</ref> Dinamo a mai avut încă doi câștigători ai ghetei de aur în sezonul 1986–87, în numele lui [[Rodion Cămătaru]], și în sezonul 1988–89, în numele lui [[Dorin Mateuț]], acesta din urmă fiind ultimul câștigător român al trofeului. Din sezonul 1959–60 până în sezonul 1999–2000 toate campionatele ligii au fost câștigate de doar șapte echipe: Steaua (16 titluri), Dinamo (14 titluri), [[FCU Craiova|Universitatea Craiova]] (4 titluri), [[Rapid București]], [[FC Argeș]] și UTA Arad (câte 2 titluri fiecare), și [[Petrolul Ploiești]] (un titlu). Dinamo București a fost prima echipă românească care s-a calificat în [[Cupa Campionilor Europeni]] în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|1956–57]] al competiției și Universitatea Craiova a fost ultima echipă din România care s-a calificat în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1991-1992|1991–92]], înainte ca competiția să-și schimbe numele în ''Liga Campionilor''. Echipele românești s-au calificat în 35 din cele 37 de sezoane ale Cupei Campionilor Europeni, Dinamo București având treisprezece apariții, Steaua București având zece apariții, Universitatea Craiova având patru apariții, Petrolul având trei apariții, UTA Arad și FC Argeș având două apariții și Rapid București având o singură apariție. Cele mai importante rezultate pentru o echipă românească în această competiție au fost obținute de [[FCSB|Steaua București]] care a câștigat trofeul în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1985-1986|1985–86]] și a ajuns în semifinale în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1987-1988|1987–88]] și o altă finală în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1988-1989|1988–89]]. Alte realizări importante includ Universitatea Craiova care a ajuns în sferturile de finală în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1981-1982|1981–82]] și Dinamo București care a ajuns în semifinale în sezonul [[Cupa Campionilor Europeni 1983-1984|1983–84]].<ref>{{cite web|url=http://www.rsssf.com/ec/ec198182.html|title=European Competitions 1981–82|publisher=Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.|access-date=10 February 2014}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.rsssf.com/ec/ec198384.html|title=European Competitions 1983–84|publisher=Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation.|access-date=10 February 2014}}</ref> Cu toate acestea, după schimbarea formatului în 1992–93 în sistemul actual al Ligii Campionilor, campionii României au obținut succese limitate, Steaua ajungând doar în faza grupelor de trei ori înainte de [[secolul XXI]]. Începutul anilor 2000 a fost dominat de echipele din capitală, Steaua, Dinamo și Rapid câștigând toate titlurile ligii între 2000 și 2007. Sezonul [[Cupa UEFA 2005-2006|2005-06]] al Cupei UEFA a adus, până în prezent, ultima performanță majoră a echipelor românești în cupele europene cu Rapid atingând sferturile de finală ale acestei competiții, ea fiind eliminată chiar de Steaua care a fost însă eliminată în semifinale după ce a fost învinsă cu scorul general de 3-4 de formația englezească [[Middlesbrough FC]]. === Liga I (2006-2022) === [[File:CFR Cluj, campioana României pentru al cincilea sezon consecutiv (52082964438).jpg|right|thumb|[[CFR Cluj]] a câștigat opt titluri în formatul Ligii I.]] La începutul sezonului [[Liga I 2006-2007|2006–07]], competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. Schimbarea a fost făcută la 15 mai 2006, iar [[Federația Română de Fotbal]] a decis să redenumească și ligile inferioare; astfel Divizia B a devenit [[Liga a II-a]], Divizia C a devenit [[Liga a III-a]] și așa mai departe. Sezonul 2006–07 a marcat a 16-a oară consecutiv când o echipă din București a câștigat campionatul, Dinamo reușind cel de-al 18 ei titlu din istorie. Atât sezoanele 2007–08, cât și 2008–09 au văzut noi câștigători ai titlului, [[CFR Cluj]] și [[Unirea Urziceni]] fiind încoronați campioni pentru prima dată. CFR Cluj a câștigat al doilea campionat în 2009–10, în timp ce în 2010–11 s-a înregistrat un nou câștigător, [[Oțelul Galați]]. Oțelul este primul și singurul club din regiunea [[Moldova|Moldovei]] care a câștigat un titlu național. CFR Cluj, câștigătoarea din 2007–08 a devenit prima echipă a României care s-a calificat direct în faza grupelor Ligii Campionilor în sezonul [[Liga Campionilor 2008-2009|2008–09]] și prima echipă, alta decât Steaua, care s-a calificat în această etapă de la începutul noului format al Ligii Campionilor în 1992–93. Atât campioanei din 2009–10, precum și celei din 2010–11 i s-a garantat locul de calificare direct în faza grupelor. Cele mai bune rezultate din faza grupelor au fost obținute de CFR Cluj în [[Liga Campionilor 2012–13]] cu zece puncte și locul trei într-o grupă cu [[Manchester United]], [[SC Braga]] și [[Galatasaray]], CFR terminând la egalitate de puncte cu formația de pe locul 2 (loc ce garanta trecerea în faza eliminatorie a competiției), Galatasaray, însă formația turcă a avut avantajul rezultatelor directe. Între 2013 și 2015, Steaua a câștigat campionatul de trei ori la rând, acumulând în palmares 26 de titluri naționale. Sezoanele din 2015-16 și 2016-17 au adus iar alți noi câștigători ai ligii, [[Astra Giurgiu]] și [[Viitorul Constanța]] obținând primele lor titluri din istorie. Anii 2010 s-au terminat cu [[CFR Cluj]] care a dominat competiția, reușind să câștige titlul de cinci ori la rând între 2018 și 2022. === SuperLiga (2022-prezent) === În 2022 a avut loc o nouă modificare a numelui competiției, ea fiind cunoscută începând cu [[SuperLiga României 2022-2023|sezonul 2022-2023]] sub numele de ''SuperLiga''. Această modificare are loc datorită parteneriatului dintre [[Liga Profesionistă de Fotbal]], eAd (deținătorul drepturilor de transmisie și retransmisie a Superligii) și [[Superbet]], care se întinde pe următorii doi ani.<ref name="Superliga">{{Cite web|url=https://www.fanatik.ro/superbet-noul-sponsor-al-ligii-1-vom-avea-super-liga-parteneriatul-va-fi-anuntat-intr-o-ceremonie-fastuoasa-20076564|title=Liga 1 devine Superliga. Superbet e noul sponsor al competiției: ”Am semnat un parteneriat pe doi ani”. Video|publisher=fanatik.ro|date=1 July 2022|access-date=1 July 2022}}</ref> Tot sezonul 2022-23 a fost primul sezon în care a avut loc implementarea sistemului VAR. == Formatul competiției == {| class="wikitable sortable" style="font-size:95%; text-align: left;" align=right |+Istoricul numărului de cluburi participante în competiție<ref>{{cite web |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/editia-2015-2016-a-ligii-i-va-incepe-la-11-iulie-14145332 |title=Ediția 2015-2016 a Ligii I va începe la 11 iulie |date=23 aprilie 2015 |accessdate=23 aprilie 2015|newspaper=[[Pro Sport]]}}</ref> |- ! Sezoane (Nr.) ! Cluburi |- | [[Divizia Națională de Fotbal a României 1932-1933|1932-1933]] (1) || align="center"| 14 |- | [[Divizia Națională de Fotbal a României 1933-1934|1933-1934]] (1) || align="center"|16 |- | [[Divizia A 1934-1935|1934]]-[[Divizia A 1936-1937|1937]] (3) || align="center"|12 |- | [[Divizia A 1937-1938|1937-1938]] (1) || align="center"|20 |- | [[Divizia A 1938-1939|1938]]-[[Divizia A 1939-1940|1940]] (2) || align="center"|12 |- | [[Divizia A 1940-1941|1940-1941]] (1) || align="center"|13 |- | ''[[Cupa Basarabiei 1941-1942|1941]]-[[Campionatul de război 1945-1946|1946]]'' || align="center"|''neoficial'' |- | [[Divizia A 1946-1947|1946-1947]] (1) || align="center"|14 |- | [[Divizia A 1947-1948|1947-1948]] (1) || align="center"|16 |- | [[Divizia A 1948-1949|1948-1949]] (1) || align="center"|14 |- | [[Divizia A 1950|1950]]-[[Divizia A 1953|1953]] (4) || align="center"|12 |- | [[Divizia A 1954|1954]] (1) || align="center"|14 |- | [[Divizia A 1955|1955]]-[[Divizia A 1956|1956]] (2) || align="center"|13 |- | [[Divizia A 1957-1958|1957]]-[[Divizia A 1959-1960|1960]] (3) || align="center"|12 |- | [[Divizia A 1960-1961|1960]]-[[Divizia A 1961-1962|1962]] (2) || align="center"|14 |- | [[Divizia A 1962-1963|1962-1963]] (1) || align="center"|15 |- | [[Divizia A 1963-1964|1963]]-[[Divizia A 1967-1968|1968]] (5) || align="center"|14 |- | [[Divizia A 1968-1969|1968]]-[[Divizia A 1972-1973|1973]] (5) || align="center"|16 |- | [[Divizia A 1973-1974|1973]]-[[Divizia A 1999-2000|2000]] (27) || align="center"|18 |- | [[Divizia A 2000-2001|2000]]-[[Divizia A 2005-2006|2006]] (6) || align="center"|16 |- | [[Liga I 2006-2007|2006]]-[[Liga I 2014-2015|2015]] (9) || align="center"|18 |- | [[Liga I 2015-2016|2015]]-[[Liga I 2019-2020|2020]] (5) || align="center"|14 |- | [[Liga I 2020-2021|2020]]-prezent (5) || align="center"|16 |} === Competiția === Începând cu sezonul 2020, sunt 16 cluburi în SuperLigă. Pe parcursul unui sezon (din iulie până în mai) fiecare club joacă cu celelalte de două ori, o dată pe stadionul de acasă și o dată pe cel al adversarilor, pentru 30 de meciuri. La sfârșitul celor 30 de meciuri (sezonul regular), pe baza clasamentului, primele șase echipe se califică în play-off iar ultimele 10 în play-out. În play-off și play-out, echipele încep cu numărul înjumătățit de puncte din sezonul regular. În play-off, cluburile joacă fiecare cu fiecare ca în sezonul regular, pentru 10 de meciuri, la finalul căruia echipa de pe primul loc primește trofeul de campioană. În play-out, echipele joacă o singură dată cu fiecare adversară. Echipele primesc trei puncte pentru o victorie și un punct pentru o remiză. Nu se acordă puncte pentru o înfrângere. Echipele sunt clasificate după numărul de puncte, apoi rezultatele din meciurile directe. Dacă, după aplicarea tuturor criteriilor de departajare, încă există o egalitate pentru titlul de campioană, pentru retrogradare sau pentru calificări în alte competiții, un meci de baraj într-un loc neutru va decide clasarea.<ref name="Telekomsport.ro_2016-02-29">{{Citation | url=https://www.telekomsport.ro/va-prezentam-regulamentul-pentru-play-off-iata-care-sunt-criteriile-de-departajare-17758917| title=Vă prezentăm regulamentul pentru play-off. Iată care sunt criteriile de departajare!| newspaper=Telekomsport.ro| date= 29 februarie 2016| accessdate=23 aprilie 2019}}</ref> === Promovarea și retrogradarea === Există un sistem de promovare și retrogradare între SuperLigă și [[Liga a II-a]]. Cele două echipe de pe ultimele poziții din play-out sunt retrogradate în Liga a II-a, iar primele două echipe din Liga a II-a sunt promovate în SuperLiga României. De asemenea, echipele de pe locurile 7 și 8 din play-out joacă un baraj de promovare/menținere în dublă manșă cu echipele de pe următoarele două poziții din Liga a II-a, locurile 3 și 4.<ref>{{Cite web|url=https://www.frf.ro/comunicari/comunicate-frf/hotararea-comitetului-de-urgenta-din-6-august-2020/| accessdate=6 August 2020| title=Hotărârea Comitetului de Urgență din 6 august 2020}}</ref> === Sistemul de arbitraj video === Deși a fost anunțată introducerea [[Arbitru asistent video|sistemului de arbitraj video ]] (VAR) în Campionatul național de fotbal al României începând cu [[Liga I 2020-2021|sezonului 2020-21]],<ref>{{Cite web|url=https://observatornews.ro/sport/arbitraj-video-var-in-liga-1-din-sezonul-20202021-316565.html|title=Arbitraj video VAR în Liga 1, din sezonul 2020-2021|publisher=observatornews.ro|date=1 October 2019}}</ref> implementarea acestuia a fost amânată pentru [[SuperLiga României 2022-2023|sezonul 2022-23]].<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/primul-meci-din-romania-care-va-beneficia-de-var-anuntul-facut-de-razvan-burleanu-1421851|title=E gata! Primul meci din România care va beneficia de VAR. Anunțul oficial|publisher=digisport.ro|date=14 December 2021}}</ref> Acesta utilizează tehnologia și oficialii pentru a asista [[Arbitru (fotbal)|arbitrul]] în luarea deciziilor pe teren.<ref>{{Cite web |title=Video Assistant Referees Explained {{!}} VAR |url=https://www.premierleague.com/VAR |access-date=13 March 2023 |website=Premier League |date=1 June 2020 |archive-date=24 August 2021 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210824201415/https://www.premierleague.com/VAR |url-status=live }}</ref> Arbitrul de pe teren ia în continuare decizia finală, însă VAR îl poate asista pe arbitru în procesul decizional. VAR poate fi utilizat doar pentru patru tipuri de decizii: goluri, decizii de [[Penalti|penalty]], incidente cu cartonaș roșu direct și cazuri de identificare greșită. Oficialii VAR examinează imaginile video și comunică cu arbitrul de pe teren prin intermediul unei căști. Oficialii VAR se află într-o cameră de control centrală, care este echipată cu mai multe unghiuri de filmare și cu posibilitatea de a reda imaginile la diferite viteze. Cu toate acestea, utilizarea sa a fost întâmpinată cu reacții mixte din partea fanilor și a experților, unii lăudându-i acuratețea, în timp ce alții îi critică impactul asupra desfășurării jocului și coerenței procesului decizional. La finalul sezonului 2022-2023, primul sezon ce a beneficiat de sistemul VAR, Comisia Centrală a Arbitrilor a publicat un raport prin care arăta că VAR a verificat 1.368 de faze, având 126 de intervenții (9,2% din totalul verificărilor) pentru a corecta deciziile inițiale.<ref>{{Cite web|url=https://www.sport.ro/liga-1/frf-a-anuntat-de-cate-ori-a-corectat-var-deciziile-initiale-ale-arbitrilor-in-sezonul-2022-2023-din-superliga.html|title=FRF a anunțat de câte ori a corectat VAR deciziile inițiale ale arbitrilor în sezonul 2022-2023 din Superligă|publisher=sport.ro|date=7 July 2023}}</ref> == Cluburi == === Campioane === {{Articol principal|Lista campioanelor României la fotbal}} ==== În sistemul divizionar (1932-prezent) ==== Această listă include doar campioanele edițiilor desfășurate în sistemul divizionar, utilizat și în prezent. Prima ediție cu acest sistem a avut loc în [[Divizia Națională de Fotbal a României 1932-1933|sezonul 1932-1933]]. {| class="wikitable sortable" style="font-size:85%" ! Club ! Titluri ! Vicecampioană ! Ani câștigători |- |nowrap|'''{{ClubFotbal|FCSB}}'''[[File:Competitiester.svg|20px]][[File:Competitiester.svg|20px]] | align=center|28 | align=center|20 | [[Divizia A 1951|1951]], [[Divizia A 1952|1952]], [[Divizia A 1953|1953]], [[Divizia A 1956|1956]], [[Divizia A 1959-1960|1960]], [[Divizia A 1960-1961|1961]], [[Divizia A 1967-1968|1968]], [[Divizia A 1975-1976|1976]], [[Divizia A 1977-1978|1978]], [[Divizia A 1984-85|1985]], [[Divizia A 1985-1986|1986]], [[Divizia A 1986-87|1987]], [[Divizia A 1987-88|1988]], [[Divizia A 1988-89|1989]], [[Divizia A 1992-93|1993]], [[Divizia A 1993-94|1994]], [[Divizia A 1994-95|1995]], [[Divizia A 1995-96|1996]], [[Divizia A 1996-97|1997]], [[Divizia A 1997-98|1998]], [[Divizia A 2000-01|2001]], [[Divizia A 2004-2005|2005]], [[Divizia A 2005-2006|2006]], [[Liga I 2012-2013|2013]], [[Liga I 2013-2014|2014]], [[Liga I 2014-2015|2015]], [[SuperLiga României 2023-2024|2024]], [[SuperLiga României 2024-2025|2025]] |- |nowrap|'''{{ClubFotbal|Dinamo}}'''[[File:Competitiester.svg|20px]] | align=center|18 | align=center|20 | [[Divizia A 1955|1955]], [[Divizia A 1961-1962|1962]], [[Divizia A 1962-1963|1963]], [[Divizia A 1963-1964|1964]], [[Divizia A 1964-1965|1965]], [[Divizia A 1970-1971|1971]], [[Divizia A 1972-1973|1973]], [[Divizia A 1974-1975|1975]], [[Divizia A 1976-1977|1977]], [[Divizia A 1981-1982|1982]], [[Divizia A 1982-1983|1983]], [[Divizia A 1983-1984|1984]], [[Divizia A 1989-1990|1990]], [[Divizia A 1991-1992|1992]], [[Divizia A 1999-2000|2000]], [[Divizia A 2001-2002|2002]], [[Divizia A 2003-2004|2004]], [[Liga I 2006-2007|2007]] |- | '''{{ClubFotbal|CFR Cluj}}''' | align=center|8 | align=center|2 | [[Liga I 2007-2008|2008]], [[Liga I 2009-2010|2010]], [[Liga I 2011-2012|2012]], [[Liga I 2017-2018|2018]], [[Liga I 2018-2019|2019]], [[Liga I 2019-2020|2020]], [[Liga I 2020-2021|2021]], [[Liga I 2021-2022|2022]] |- | '''{{ClubFotbal|UTA}}''' | align=center|6 | align=center|1 | [[Divizia A 1946-1947|1947]], [[Divizia A 1947-1948|1948]], [[Divizia A 1950|1950]], [[Divizia A 1954|1954]], [[Divizia A 1968-1969|1969]], [[Divizia A 1969-1970|1970]] |- | ''{{ClubFotbal|Q48840514}}''^† | align=center|4 | align=center|3 | [[Divizia A 1973-1974|1974]], [[Divizia A 1979-1980|1980]], [[Divizia A 1980-1981|1981]], [[Divizia A 1990-1991|1991]] |- | ''{{ClubFotbal|Ripensia}}'' | align=center|4 | align=center|2 | [[Divizia Națională de Fotbal a României 1932-1933|1933]], [[Divizia A 1934-1935|1935]], [[Divizia A 1935-1936|1936]], [[Divizia A 1937-1938|1938]] |- |''{{ClubFotbal|Venus}}'' | align=center|4 | align=center|0 | [[Divizia Națională de Fotbal a României 1933-1934|1934]], [[Divizia A 1936-1937|1937]], [[Divizia A 1938-1939|1939]], [[Divizia A 1939-1940|1940]] |- | '''{{ClubFotbal|Rapid}}''' | align=center|3 | align=center|14 | [[Divizia A 1966-1967|1967]], [[Divizia A 1998-1999|1999]], [[Divizia A 2002-2003|2003]] |- | '''{{ClubFotbal|Petrolul}}''' | align=center|3 | align=center|2 | [[Divizia A 1957-1958|1958]], [[Divizia A 1958-1959|1959]], [[Divizia A 1965-1966|1966]] |- | {{ClubFotbal|FC Argeș}} | align=center|2 | align=center|2 | [[Divizia A 1971-1972|1972]], [[Divizia A 1978-1979|1979]] |- | '''{{ClubFotbal|Viitorul}}''' | align=center|2 | align=center|0 | [[Liga I 2016-2017|2017]], [[SuperLiga României 2022-2023|2023]] |- | ''{{ClubFotbal|CA Oradea}}'' | align=center|1 | align=center|1 | [[Divizia A 1948-1949|1949]] |- | ''{{ClubFotbal|Urziceni}}''^† | align=center|1 | align=center|1 | [[Liga I 2008-2009|2009]] |- | ''{{ClubFotbal|Astra}}''^† | align=center|1 | align=center|1 | [[Liga I 2015-2016|2016]] |- |''{{ClubFotbal|Tricolor}}''^† | align=center|1 | align=center|0 | [[Divizia A 1940-1941|1941]] |- | '''{{ClubFotbal|Oțelul}}''' | align=center|1 | align=center|0 | [[Liga I 2010-2011|2011]] |} * '''Echipă care evoluează și în prezent în SuperLigă.''' * Echipă care evoluează în ligile a II-a și a III-a. * ''Echipă care joacă la nivel județean.'' * ^† ''Echipă care a fost desființată.'' ==== Înainte de sistemul divizionar (1909-1932) ==== Înainte de introducerea sistemului divizionar în 1932, campionatul României a utilizat mai multe tipuri de competiții, desfășurate după sistemul eliminatoriu, de tip cupă. {| class="wikitable" style="font-size:85%" ! Club ! Titluri ! Ani câștigători |- |''{{ClubFotbal|Chinezul|1927}}''^† | align=center|6 | [[Campionatul Național de Fotbal al României 1921-1922|1922]], [[Campionatul Național de Fotbal al României 1922-1923|1923]], [[Campionatul Național de Fotbal al României 1923-1924|1924]], [[Campionatul Național de Fotbal al României 1924-1925|1925]], [[Campionatul Național de Fotbal al României 1925-1926|1926]], [[Campionatul Național de Fotbal al României 1926-1927|1927]] |- |''{{ClubFotbal|Venus}}'' | align=center|4 | [[Cupa Harwester 1919-1920|1920]], [[Campionatul de Fotbal al României 1920-1921|1921]]^††, [[Campionatul Național de Fotbal al României 1928-1929|1929]], [[Campionatul Național de Fotbal al României 1931-1932|1932]] |- |''{{ClubFotbal|Olympia București|1911}}''^† | align=center|2 |[[Cupa Asociațiunii Române de foot-ball 1909|1909]], [[Cupa Hans Herzog 1910-1911|1911]] |- |''{{ClubFotbal|Colentina|1914}}''^† | align=center|2 | [[Cupa Hans Herzog 1913|1913]], [[Cupa Hans Herzog 1914|1914]] |- |''{{ClubFotbal|United Ploiești|1912}}'' | align=center|1 |[[Cupa Alexandru Bellio 1911-1912|1912]] |- |nowrap|''{{ClubFotbal|Româno}}''^† | align=center|1 | [[Cupa Jean Luca P. Niculescu 1915|1915]] |- | ''{{ClubFotbal|Prahova Ploiești|1916}}''^† | align=center|1 | [[Cupa Jean Luca P. Niculescu 1916|1916]] |- |''{{ClubFotbal|Tricolor}}''^† | align=center|1 | [[Campionatul de Fotbal al României 1920-1921|1921]]^†† |- | ''{{ClubFotbal|Colțea Brașov}}'' | align=center|1 | [[Campionatul Național de Fotbal al României 1927-1928|1928]] |- | '''{{ClubFotbal|Petrolul}}''' | align=center|1 |[[Campionatul Național de Fotbal al României 1929-1930|1930]] |- | {{ClubFotbal|Reșița}} | align=center|1 | [[Campionatul Național de Fotbal al României 1930-1931|1931]] |} : ^† Cluburi desființate. : ^†† Ediția [[Campionatul de Fotbal al României 1920-1921|1921]] e controversată: unele surse o dau câștigătoare pe Venus, altele pe Tricolor București. ==== După orașe ==== {{col-start}} {{col-2}} {{location map+ |România|width=550 |float=center |caption=Locațiile campioanelor din România.<br />[[File:Blue pog.svg|8px]] Albastru: peste 10 titluri; [[File:Green pog.svg|8px]] Verde: 6-10 titluri; [[File:Red pog.svg|8px]] Roșu: 2-5 titluri; [[File:Yellow pog.svg|8px]] Galben: un titlu. |places= {{location map~ |România |lat=44.438683 |long=26.103516 |label='''București'''|marksize=10|mark = Blue pog.svg|position=bottom}} {{location map~ |România |lat=44.846692 |long=24.866413 |label=[[FC Argeș Pitești|Argeș Pitești]]|mark = Red pog.svg|position=left}} {{location map~ |România |lat=43.896113 |long=25.981296 |label=[[FC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]]|mark = Yellow pog.svg|position=left}} {{location map~ |România |lat=45.664795 |long=25.585594 |label=[[Colțea Brașov]]|mark = Yellow pog.svg|position=left}} {{location map~ |România |lat=47.042000 |long=21.761699 |label=[[Club Atletic Oradea|CA Oradea]]|mark = Yellow pog.svg|position=right}} {{location map~ |România |lat=46.779638 |long=23.577521 |label=[[CFR Cluj]]|mark = Green pog.svg|position=right}} {{location map~ |România |lat=45.666667 |long=21.316667 |label='''Timișoara'''|mark = Green pog.svg|position=right}} {{location map~ |România |lat=44.197343 |long=28.639143 |label=[[FCV Farul Constanța|FCV Farul Constanța]]|mark = Red pog.svg|position=left}} {{location map~ |România |lat=45.430119 |long=28.022316 |label=[[FC Oțelul Galați|Oțelul Galați]]|mark = Yellow pog.svg|position=left}} {{location map~ |România |lat=44.94 |long=26.03 |label='''Ploiești'''|mark = Green pog.svg|position=top}} {{location map~ |România |lat=45.2819 |long=21.8894 |label=[[CSM Reșița|Reșița]]|mark = Yellow pog.svg|position=right}} {{location map~ |România |lat=44.712605 |long=26.655994 |label=[[FC Unirea Urziceni|Unirea Urziceni]]|mark = Yellow pog.svg|position=right}} {{location map~ |România |lat=44.313892 |long=23.784275 |label=[[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Univ. Craiova]]|mark = Red pog.svg|position=left}} {{location map~ |România |lat=46.192594 |long=21.311938 |label=[[FC UTA Arad|UTA Arad]]|mark = Green pog.svg|position=right}} {{Location map~ |România |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=44.55 |long=20.00 |label='''Campioane&nbsp; din Ploiești:'''<br /> [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul]]<br />[[Prahova Ploiești|Prahova]]<br /> [[United Ploiești|United]] |position=right }} {{Location map~ |România |mark=TransparentPlaceholder.png |lat=47.75 |long=20.00 |label='''Campioane&nbsp; din Timișoara:'''<br /> [[Chinezul Timișoara|Chinezul]]<br />[[Ripensia Timișoara|Ripensia]]<br /> |position=right }} }} {{col-2}} {{Location map+ |București|width=400 |float=center |caption=Campioanele din București.<br />[[File:Blue pog.svg|8px]] Albastru: peste 10 titluri; [[File:Green pog.svg|8px]] Verde: 6-10 titluri; [[File:Red pog.svg|8px]] Roșu: 2-5 titluri; [[File:Yellow pog.svg|8px]] Galben: un titlu.|places= {{Location map~ |București|lat=44.457208 |long=26.142508 |label=[[Colentina A.C. București|Colentina]]|mark = Red pog.svg|position=top}} {{Location map~ |București|lat=44.455083 |long=26.100222 |label='''[[FC Dinamo București|Dinamo]]'''|marksize=10|mark = Blue pog.svg|position=bottom}} {{Location map~ |București|lat=44.437208 |long=26.152508 |label='''[[FCSB]]'''|marksize=10|mark = Blue pog.svg|position=right}} {{Location map~ |București|lat=44.447208 |long=26.152508 |label=[[Olympia București|Olympia]]|mark = Red pog.svg|position=right}} {{Location map~ |București|lat=44.455916 |long=26.056833 |label=[[FC Rapid București|Rapid]]|mark = Red pog.svg|position=left}} {{Location map~ |București|lat=44.468083 |long=26.085222 |label=[[Româno-Americana București|Româno-Americana]]|mark = Yellow pog.svg|position=top}} {{Location map~ |București|lat=44.447208 |long=26.128508 |label=[[Unirea Tricolor București|Unirea Tricolor]]|mark = Red pog.svg|position=bottom}} {{Location map~ |București|lat=44.459083 |long=26.090222 |label='''[[AS Venus București|Venus]]'''|marksize=9|mark = Green pog.svg|position=left}} }} {{col-end}} {| class="wikitable" style="font-size:85%" |- ! Oraș ! Titluri ! Cluburi câștigătoare |- | [[Fișier:Coat of arms of Bucharest.svg|33x33px]] [[București]] | align=center|64 | FCSB (28), Dinamo (18), Venus (7), Rapid (3), Colentina (2), Olympia (2), Unirea Tricolor (2), Româno-Americana (1), Juventus (1) |- | [[Fișier:ROU TM Timisoara CoA.svg|20px]] [[Timișoara]] | align=center|10 | Chinezul (6), Ripensia (4) |- |[[Fișier:Coa Romania Town Cluj History.svg|20px]] [[Cluj-Napoca]] | align=center|8 | CFR (8) |- | [[Fișier:Coa Romania Town Arad.svg|20px]] [[Arad]] | align=center|6 | UTA (6) |- | [[Fișier:ROU PH Ploiesti CoA.gif|20px]] [[Ploiești]] | align=center|5 | Petrolul (3), Prahova (1), United (1) |- | [[Fișier:ROU DJ Craiova CoA1.png|20px]] [[Craiova]] | align=center|4 | Universitatea (4) |- | [[Fișier:ROU AG Pitesti CoA.png|20px]] [[Pitești]] | align=center|2 | FC Argeș (2) |- | [[Fișier:ROU CT Constanta CoA.png|20px]] [[Constanța]] | align=center|2 | FCV Farul (2) |- | [[Fișier:ROU BV Brasov CoA.svg|20px]] [[Brașov]] | align=center|1 | Colțea (1) |- | [[Fișier:ROU GL Galati CoA.png|20px]] [[Galați]] | align=center|1 | Oțelul (1) |- | [[Fișier:ROU BH Oradea CoA2.png|20px]] [[Oradea]] | align=center|1 | CAO (1) |- | [[Fișier:ROU CS Resita CoA1.png|20px]] [[Reșița]] | align=center|1 | CSM (1) |- | [[Fișier:ROU IL Urziceni CoA.png|20px]] [[Urziceni]] | align=center|1 | Unirea (1) |- | [[Fișier:ROU GR Giurgiu CoA.png|20px]] [[Giurgiu]] | align=center|1 | Astra (1) |} === Sezonul 2024-2025 === Șaisprezece cluburi vor participa în [[SuperLiga României 2025-2026|sezonul 2025-2026]] al SuperLigii, treisprezece din [[SuperLiga României 2024-2025|sezonul precedent]] și trei promovate din [[Liga a II-a 2024-2025|Liga a II-a]]:<br> <small>'''Notă:''' Datele statistice sunt bazate pe ceea indică forurile competente de conducere, [[LPF]] și [[UEFA]].</small> {| class="wikitable sortable" style="font-size:85%" |- ! Club ! Clasament<br>[[SuperLiga României 2024-2025|2024-25]] ! Primul sezon<br>în SuperLigă ! Sezoane în<br>SuperLigă ! Ultima<br>promovare ! Titluri ! Ultimul titlu |- | {{ClubFotbal|FC Argeș}} |align=center| {{ntsh|14}}1 ([[Liga a II-a 2024-2025|Liga a II-a]]) |align=center| [[Divizia A 1961-1962|1961-1962]] |align=center| 48 |align=center| [[SuperLiga României 2025-2026|2025]] |align=center| 2 |align=center| [[Divizia A 1978-1979|1978-1979]] |- | {{ClubFotbal|Botoșani}}{{efn|name=Ret|Nu a retrogradat niciodată din primul eșalon.}} |align=center| {{ntsh|12}}12 |align=center| [[Liga I 2013-2014|2013-2014]] |align=center| 13 |align=center| [[Liga I 2013-2014|2013]] |align=center| 0 |align=center| – |- | {{ClubFotbal|CFR Cluj}} |align=center| {{ntsh|2}}2 |align=center| [[Divizia A 1947-1948|1947-1948]] |align=center| 31 |align=center| [[Divizia A 2004-2005|2004]] |align=center| 8 |align=center| [[Liga I 2021-2022|2021-2022]] |- | {{ClubFotbal|Csikszereda}} |align=center| {{ntsh|16}}3 ([[Liga a II-a 2024-2025|Liga a II-a]]) |align=center| [[SuperLiga României 2025-2026|2025-2026]] |align=center| 1 |align=center| [[SuperLiga României 2025-2026|2025]] |align=center| 0 |align=center| – |- | {{ClubFotbal|Dinamo}} |align=center| {{ntsh|6}}6 |align=center| [[Divizia A 1948-1949|1948-1949]] |align=center| 76 |align=center| [[SuperLiga României 2023-2024|2023]] |align=center| 18 |align=center| [[Liga I 2006-2007|2006-2007]] |- | {{ClubFotbal|FCV Farul}}{{efn|name=Ret}} |align=center| {{ntsh|11}}11 |align=center| [[Liga I 2012-2013|2012-2013]] |align=center| 14 |align=center| [[Liga I 2012-2013|2012]] |align=center| 2 |align=center| [[SuperLiga României 2022-2023|2022-2023]] |- | {{ClubFotbal|FCSB}}{{efn|name=Ret}}{{efn|Cea mai lungă serie de sezoane consecutive în primul eșalon.}} |align=center| {{ntsh|1}}1 |align=center| [[Divizia A 1947-1948|1947-1948]] |align=center| 78 |align=center| [[Divizia A 1947-1948|1947]] |align=center| 28 |align=center| [[SuperLiga României 2024-2025|2024-2025]] |- | {{ClubFotbal|Hermannstadt}} |align=center| {{ntsh|7}}7 |align=center| [[Liga I 2018-2019|2018-2019]] |align=center| 7 |align=center| [[SuperLiga României 2022-2023|2022]] |align=center| 0 |align=center| – |- |nowrap|{{ClubFotbal|Metaloglobus}} |align=center| {{ntsh|17}}5 ([[Liga a II-a 2024-2025|Liga a II-a]]) |align=center| [[SuperLiga României 2025-2026|2025-2026]] |align=center| 1 |align=center| [[SuperLiga României 2025-2026|2025]] |align=center| 0 |align=center| – |- | {{ClubFotbal|Oțelul}} |align=center| {{ntsh|8}}8 |align=center| [[Divizia A 1986-1987|1986-1987]] |align=center| 30 |align=center| [[SuperLiga României 2023-2024|2023]] |align=center| 1 |align=center| [[Liga I 2010-2011|2010-2011]] |- | {{ClubFotbal|Petrolul}} |align=center| {{ntsh|9}}9 |align=center| [[Divizia A 1933-1934|1933-1934]] |align=center| 62 |align=center| [[SuperLiga României 2022-2023|2022]] |align=center| 4 |align=center| [[Divizia A 1965-1966|1965-1966]] |- | {{ClubFotbal|Rapid}}{{efn|name=Div|Unul dintre cele paisprezece cluburi care au jucat în prima ediție a Campionatului de Fotbal al României desfășurat în sistem divizionar.}} |align=center| {{ntsh|5}}5 |align=center| [[Divizia A 1932-1933|1932-1933]] |align=center| 71 |align=center| [[Liga I 2021-2022|2021]] |align=center| 3 |align=center| [[Divizia A 2002-2003|2002-2003]] |- |nowrap|{{ClubFotbal|Slobozia}} |align=center| {{ntsh|14}}14 |align=center| [[SuperLiga României 2024-2025|2024-2025]] |align=center| 2 |align=center| [[SuperLiga României 2024-2025|2024]] |align=center| 0 |align=center| – |- | {{ClubFotbal|U Cluj}}{{efn|name=Div}} |align=center| {{ntsh|4}}4 |align=center| [[Divizia A 1932-1933|1932-1933]] |align=center| 60 |align=center| [[SuperLiga României 2022-2023|2022]] |align=center| 0 |align=center| – |- | {{ClubFotbal|CSU Craiova}}{{efn|name=Ret}} |align=center| {{ntsh|3}}3 |align=center| [[Liga I 2014-2015|2014-2015]] |align=center| 12 |align=center| [[Liga I 2014-2015|2014]] |align=center| 0 |align=center| – |- | {{ClubFotbal|UTA}} |align=center| {{ntsh|10}}10 |align=center| [[Divizia A 1946-1947|1946-1947]] |align=center| 44 |align=center| [[Liga I 2020-2021|2020]] |align=center| 6 |align=center| [[Divizia A 1969-1970|1969-1970]] |} {{notelist}} == Competiții internaționale == === Calificările pentru competițiile europene === {{See also|Coeficienți UEFA}} <div class="floatright"> <timeline> Colors= id:lightgrey value:gray(0.9) id:darkgrey value:gray(0.7) id:sfondo value:rgb(1,1,1) id:barra value:rgb(0.6,0.7,0.8) id:darkblue value:darkblue id:green value:green id:red value:red ImageSize = width:500 height:250 PlotArea = left:20 bottom:51 top:10 right:20 Period = from:0 till:30 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = late BackgroundColors = canvas:sfondo ScaleMinor = gridcolor:lightgrey increment:2 start:0 BarData= bar:1 text:00 bar:2 text:01 bar:3 text:02 bar:4 text:03 bar:5 text:04 bar:6 text:05 bar:7 text:06 bar:8 text:07 bar:9 text:08 bar:10 text:09 bar:11 text:10 bar:12 text:11 bar:13 text:12 bar:14 text:13 bar:15 text:14 bar:16 text:15 bar:17 text:16 bar:18 text:17 bar:19 text:18 bar:20 text:19 bar:21 text:20 bar:22 text:21 bar:23 text:22 bar:24 text:23 bar:25 text:24 bar:26 text:25 PlotData= color:barra width:15 bar:1 from:0 till:10 color:darkgrey bar:2 from:0 till:8 color:darkgrey bar:3 from:0 till:4 color:darkgrey bar:4 from:0 till:4 color:darkgrey bar:5 from:0 till:4 color:darkgrey bar:6 from:0 till:5 color:darkgrey bar:7 from:0 till:20 color:darkgrey bar:8 from:0 till:23 color:green bar:9 from:0 till:23 color:green bar:10 from:0 till:21 color:darkgrey bar:11 from:0 till:22 color:darkgrey bar:12 from:0 till:16 color:darkgrey bar:13 from:0 till:8 color:darkgrey bar:14 from:0 till:12 color:darkgrey bar:15 from:0 till:14 color:darkgrey bar:16 from:0 till:15 color:darkgrey bar:17 from:0 till:15 color:darkgrey bar:18 from:0 till:13 color:darkgrey bar:19 from:0 till:10 color:darkgrey bar:20 from:0 till:1 color:red bar:21 from:0 till:2 color:darkgrey bar:22 from:0 till:5 color:darkgrey bar:23 from:0 till:5 color:darkgrey bar:24 from:0 till:4 color:darkgrey bar:25 from:0 till:4 color:darkgrey bar:26 from:0 till:5 color:darkgrey PlotData= bar:1 at:10 fontsize:S text:20 shift:(-5,5) bar:2 at:8 fontsize:S text:22 shift:(-5,5) bar:3 at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5) bar:4 at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5) bar:5 at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5) bar:6 at:5 fontsize:S text:25 shift:(-5,5) bar:7 at:20 fontsize:S text:10 shift:(-5,5) bar:8 at:23 fontsize:S text:7 shift:(-5,5) textcolor:green bar:9 at:23 fontsize:S text:7 shift:(-5,5) textcolor:green bar:10 at:21 fontsize:S text:9 shift:(-5,5) bar:11 at:22 fontsize:S text:8 shift:(-5,5) bar:12 at:16 fontsize:S text:14 shift:(-5,5) bar:13 at:8 fontsize:S text:22 shift:(-5,5) bar:14 at:12 fontsize:S text:18 shift:(-5,5) bar:15 at:14 fontsize:S text:16 shift:(-5,5) bar:16 at:15 fontsize:S text:15 shift:(-5,5) bar:17 at:15 fontsize:S text:15 shift:(-5,5) bar:18 at:13 fontsize:S text:17 shift:(-5,5) bar:19 at:10 fontsize:S text:20 shift:(-5,5) bar:20 at:1 fontsize:S text:29 shift:(-5,5) textcolor:red bar:21 at:2 fontsize:S text:28 shift:(-5,5) bar:22 at:5 fontsize:S text:25 shift:(-5,5) bar:23 at:5 fontsize:S text:25 shift:(-5,5) bar:24 at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5) bar:25 at:4 fontsize:S text:26 shift:(-5,5) bar:26 at:5 fontsize:S text:25 shift:(-5,5) TextData= pos:(70,20) textcolor:black fontsize:S text:Pozițiile României în clasamentul coeficienților UEFA pe țară din 2000 până în prezent. </timeline></div> Echipa care termină pe primul loc în SuperLigă, campioana României, se califică în primul tur de calificare al [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]] din sezonul următor. Echipa clasată pe locul doi în SuperLigă se califică în al doilea tur de calificare al [[UEFA Europa Conference League|UEFA Conference League]] din sezonul următor. Al doilea loc pentru cel de-al doilea tur de calificare al [[UEFA Europa Conference League|UEFA Conference League]] se dispută într-un mini-turneu: echipele clasate pe locurile 7 și 8 din SuperLigă se înfruntă într-un meci ce se va desfășura pe terenul echipei de pe locul 7, iar câștigătoarea va juca cu echipa de pe locul 3 din SuperLigă pe terenul acesteia, urmând ca doar învingătoarea acestei dispute să se califice în UEFA Conference League. Dacă echipa ce a câștigat Cupa României se clasifică între primele trei echipe din SuperLigă, atunci echipa de pe locul patru se va califica în barajul pentru UEFA Conference League. De asemenea, în caz că echipa care a câștigat Cupa României se clasifică pe locul 7 sau 8 din SuperLigă, cealaltă echipă ce trebuia să dispute primul meci se va califica direct în finală și va înfrunta echipa de pe locul trei/patru pentru un loc în UEFA Conference League. Câștigătoarea [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] se califică în primul tur de calificare al [[UEFA Europa League|Europa League]] din sezonul următor. Numărul de locuri alocate cluburilor românești în competițiile UEFA depinde de poziția pe care o deține țara în [[Coeficienți UEFA|clasamentul coeficienților de țară UEFA]], care este calculat pe baza performanțelor echipelor în competițiile UEFA în ultimii cinci ani. În prezent, poziția României (și ''[[de facto]]'' SuperLiga) este locul 26, în spatele [[Asociația Suedeză de Fotbal|Suediei]] și în fața [[Federația Bulgară de Fotbal|Bulgariei]]. {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;font-size:12px;margin-top:8px;margin-bottom:4px" |+Extras din clasamentul națiunilor din 2024 după coeficientul lor UEFA<ref>{{cite web |title=Country Coefficients 2023/24 |url=https://www.uefa.com/nationalassociations/uefarankings/country/?year=2024 |work=[[UEFA]]}}</ref> ! scope="col" colspan=3 rowspan=2 | Clasare ! scope="col" rowspan=3 | Asociație ! scope="col" rowspan=2 colspan=6| Coeficient ! scope="col" colspan=15| Locuri în sezonul 2025-26 |- ! colspan=5 | [[Liga Campionilor UEFA|Liga Campionilor]] ! colspan=5 | [[UEFA Europa League|Europa League]] ! colspan=6 | [[UEFA Conference League|Conference League]] |- ! scope="col" | 2024 ! scope="col" | 2023 ! scope="col" class="unsortable"| Schimbare ! scope="col" | 2019–20 ! scope="col" | 2020–21 ! scope="col" | 2021–22 ! scope="col" | 2022–23 ! scope="col" | 2023–24 ! scope="col" | Coeficient ! scope="col" class="unsortable"| FL ! scope="col" class="unsortable"| PO ! scope="col" class="unsortable"| T3 ! scope="col" class="unsortable"| T2 ! scope="col" class="unsortable"| T1 ! scope="col" class="unsortable"| FL ! scope="col" class="unsortable"| PO ! scope="col" class="unsortable"| T3 ! scope="col" class="unsortable"| T2 ! scope="col" class="unsortable"| T1 ! scope="col" class="unsortable"| FL ! scope="col" class="unsortable"| PO ! scope="col" class="unsortable"| T3 ! scope="col" class="unsortable"| T2 ! scope="col" class="unsortable"| T1 |- |22||18||[[File:1downarrow red.svg|10px]] 4||style="text-align:left"|{{flagicon|RUS}} [[Uniunea de Fotbal a Rusiei|Rusia]]||4,666||4,333||5,300||4,333||4,333||'''22,965'''||—||—||—||—||—||—||—||—||—||—||—||—||—||—||— |- |23||22||[[File:1downarrow red.svg|10px]] 1||style="text-align:left"|{{flagicon|CYP}} [[Asociația de Fotbal a Ciprului|Cipru]]||5,125||4,000||4,125||5,100||3,750||'''22,100'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||1||—||—||—||2||— |- |24||25||[[File:1uparrow green.svg|10px]] 1||style="text-align:left"|{{flagicon|HUN}} [[Federația Maghiară de Fotbal|Ungaria]]||4,500||4,250||2,750||5,875||4,500||'''21,875'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||1||—||—||—||2||— |- |25||23||[[File:1downarrow red.svg|10px]] 2||style="text-align:left"|{{flagicon|SWE}} [[Asociația Suedeză de Fotbal|Suedia]]||5,750||2,500||5,125||6,250||1,875||'''21,500'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||1||—||—||—||2||— |- |26||26||=||style="text-align:left"|{{flagicon|ROU}} '''[[Federația Română de Fotbal|România]]'''||5,875||3,750||2,250||6,250||3,250||'''21,375'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||1||—||—||—||2||— |- |27||27||=||style="text-align:left"|{{flagicon|BUL}} [[Federația Bulgară de Fotbal|Bulgaria]]||4,125||4,000||3,375||4,500||4,375||'''20,375'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||1||—||—||—||2||— |- |28||29||[[File:1uparrow green.svg|10px]] 1||style="text-align:left"|{{nobreak|{{flagicon|AZE}} [[Asociația Federațiilor de Fotbal a Azerbaidjanului|Azerbaidjan]]}}||3,375||2,500||4,375||4,000||5,875||'''20,125'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||1||—||—||—||2||— |- |29||28||[[File:1downarrow red.svg|10px]] 1||style="text-align:left"|{{flagicon|SVK}} [[Asociația Slovacă de Fotbal|Slovacia]]||3,000||1,500||4,125||6,000||5,000||'''19,625'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||1||—||—||—||2||— |- style="border-top:3px solid #B2B2B2" |30||31||[[File:1uparrow green.svg|10px]] 1||style="text-align:left"|{{flagicon|SVN}} [[Asociația de Fotbal a Sloveniei|Slovenia]]||2,000||2,250||3,000||2,125||3,875||'''13,250'''||—||—||—||—||1||—||—||—||—||1||—||—||—||1||1 |} === Performanțe în competițiile internaționale === {{See also|Echipele de fotbal din România în cupele europene|l1=Echipele de fotbal din România în cupele europene}} [[Fotbalul în România|Cluburile de fotbal din România]] au participat în competițiile de fotbal ale asociațiilor europene ([[Liga Campionilor UEFA|Liga Campionilor UEFA/Cupa Campionilor Europeni]], [[UEFA Europa League|UEFA Europa League/Cupa UEFA]], [[UEFA Europa Conference League]] și cele dispărute în prezent, [[Cupa UEFA Intertoto]], [[Cupa Orașelor Târguri]] și [[Cupa Cupelor UEFA]]) din 1956, când echipa [[Dinamo București]] a participat la cea de-a doua ediție a [[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|Cupei Campionilor Europeni]]. [[FCSB|Steaua București]] a avut, de asemenea, singura participare la [[Cupa Intercontinentală]], în [[Cupa Intercontinentală 1986|1986]]. Cupa Campionilor Europei a început în sezonul 1955–56, dar nu a existat niciun reprezentant din România în acel sezon inaugural. Prima echipă românească care a participat la ediția următoare a fost [[Dinamo București]], fiind eliminată în prima rundă de [[CDNA Sofia]] din [[Bulgaria]] cu scorul de 4-10 la general. Prima și singura echipă din România până în prezent care a reușit să câștige această competiție a fost [[FCSB|Steaua București]] în [[Cupa Campionilor Europeni 1985-1986|1986]], după ce a câștigat [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1986|finala]] împotriva echipei [[FC Barcelona]] la loviturile de departajare. Ulterior, Steaua a mai participat într-o finală, în [[Finala Cupei Campionilor Europeni 1989|1989]], pierzând-o însă în fața formației [[AC Milan]] cu scorul de 0-4. Cea mai mare performanță în [[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League]] a fost atingerea semifinalelor, în două ocazii: prima dată de [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]] în [[Cupa UEFA 1982-1983|sezonul 1982-1983]], fiind eliminată de [[Benfica Lisabona]]; și a doua oară de [[FCSB|Steaua București]] în [[Cupa UEFA 2005-2006|sezonul 2005-2006]], fiind eliminată de formația engleză [[Middlesbrough FC]].{{clear}} {{Coeficient UEFA echipe românești}} == Sponsorizări == {| class="wikitable" style="font-size:85%; text-align: center;" align=right |- ! Perioada ! Sponsor ! Marcă |- | 1932-1998 || Niciun sponsor || Divizia A |- | 1998-1999 || [[Gelsor]] || Divizia A Gelsor |- | 1999-2001 || [[SABMiller]] || Divizia A Ursus |- | 2001-2004 || Niciun sponsor || Divizia A |- | 2004-2006 || rowspan=3|[[European Drinks]] || Divizia A Bürger |- | 2006-2008 || Liga I Bürger |- | 2008-2009 || Liga I Frutti Fresh |- | 2009-2010 || Gamebookers || Liga 1 Gamebookers.com |- | 2010-2013 || [[Bergenbier]] || Liga 1 Bergenbier |- | 2013-2015 || Niciun sponsor || Liga I |- | 2015-2017 || [[Orange SA|Orange]] || Liga 1 Orange |- | 2017-2019 || Betano || Liga 1 Betano |- | 2019-2022 || Casa Pariurilor || Casa Liga 1 |- | 2022-prezent || [[Superbet]] || SuperLiga României |} La 19 decembrie 1998, [[SABMiller]] a cumpărat drepturile de denumire pentru patru sezoane și jumătate, devenind primul sponsor din istoria competiției. SABMiller a schimbat numele competiției denumind-o ''Divizia A Ursus'', cu scopul de a promova berea [[Ursus Breweries|Ursus]].<ref>{{cite news |url= http://www.ziua.net/display.php?id=18174&data=1998-12-20 |title= Un milion de dolari pentru fotbalul romanesc |work= [[Ziua]] |language= Romanian |date= 20 December 1998 |accessdate= 2008-03-10 |deadurl= yes |archiveurl= https://web.archive.org/web/20080511114302/http://www.ziua.net/display.php?id=18174&data=1998-12-20 |archivedate= 11 May 2008 |df= dmy-all }}</ref> Începând cu sezonul 2004-2005, Grupul European Drinks a devenit sponsor principal iar competiția și-a schimbat numele în ''Divizia A Bürger'', pentru a promova berea [[Bürger]]. Din 2008, Liga I a preluat numele unui alt produs al European Drinks, ''Frutty Fresh''. În sezonul [[Liga I 2009-2010|2009-2010]], Liga I a fost sponsorizată de casa de pariuri ''Gamebookers''.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/liga-1-gamebookers-com-noul-nume-al-intrecerii-interne-5083661 Liga 1 Gamebookers.com, noul nume al întrecerii interne]</ref>. Începând cu sezonul [[Liga I 2010-2011|2010-2011]], producătorul de bere [[Bergenbier]] a sponsorizat Liga I, iar competiția a purtat numele de ''Liga I Bergenbier''.<ref>[http://www.onlinesport.ro/stiri/fotbal/fotbal-intern/liga-1/65330/bergenbier--ursus-1-1.htm Bergenbier - Ursus: 1-1]</ref> Din noiembrie 2015, primul eșalon al țării a purtat numele de ''Liga 1 Orange'', deoarece compania franceză de telecomunicații a achiziționat drepturile de publicitate ale Ligii I, pentru 2 sezoane.<ref>{{cite web |publisher=Orange |title=Orange este noul partener principal al Ligii 1 de fotbal! |url=https://www.orange.ro/newsroom/index.php?option=com_content&view=article&id=1009:orange-este-noul-partener-principal-al-ligii-1-de-fotbal-i-le-aduce-microbitilor-o-nou-ofert-orange-tv-go&catid=236:noiembrie&Itemid=236 |accessdate=2015-11-16}}</ref> În iulie 2017, Betano a încheiat un parteneriat cu LPF și, până în sezonul 2018-2019, primul eșalon s-a numit ''Liga I Betano''. În iulie 2019, Casa Pariurilor și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni ''Casa Liga 1'' pentru următorii 5 ani.<ref>{{cite web |publisher=gsp.ro |title=Liga 1 și-a schimbat numele » Planul noului sponsor + cum arată noul logo|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/liga-1-si-a-schimbat-numele-detalii-de-la-gino-iorgulescu-si-partile-implicate-571851.html|accessdate=1 July 2021}}</ref> La sfârșitul sezonului 2021-2022, cele două părți au reziliat contractul.<ref>{{cite web |publisher=prosport.ro |title=LPF a rămas fără sponsorul care îi băga anual peste 2.000.000 de euro în conturi! Cum se va numi Liga 1 începând cu sezonul 2022-2023 |url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/lpf-a-ramas-fara-sponsorul-care-ii-baga-anual-peste-2-000-000-de-euro-in-conturi-cum-se-va-numi-liga-1-19468876|date=6 June 2022|accessdate=24 June 2022}}</ref> În iulie 2022, [[Superbet]] și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni ''SuperLiga'' pentru următorii 2 ani.<ref name="Superliga"/> == Televizare == * Între anii 1998 și 2003, meciurile din SuperLigă au fost transmise de cele mai importante posturi din țară, cum ar fi: [[TVR 1]] (care a avut audiențe între 1,2 milioane și 2,1 milioane de oameni), [[Pro TV]], [[Antena 1]] și [[Prima TV]], care au avut audiențe record de până la 4,2 milioane de telespectatori. * În 2004, [[Telesport]] a cumpărat drepturile de difuzare pentru 28 milioane dolari, încheind un contract cu [[LPF]] pentru patru sezoane. Telesport a vândut o parte din meciuri altor rețele române: [[TVR1]], [[Antena 1]], [[Național TV]] și [[Kanal D]].<ref>{{Cite web|url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1117652-liga-1-toti-oamenii-presedintelui.htm|title=Liga 1 la TV. Toti oamenii presedintelui|date=12 February 2007|access-date=1 July 2021}}</ref> * Pe 31 martie 2008, [[Antena 1]], împreună cu [[RCS & RDS]], au câștigat licitația cu o ofertă de 102 de milioane de euro pentru o perioadă de trei sezoane de contract.<ref>{{Cite web|url=https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-2695614-antena-1-85-milioane-euro-plus-tva-pentru-drepturile-difuzare-meciurilor-din-liga-1.htm|title=Antena 1 da 85 milioane de euro plus TVA pentru drepturile de difuzare a meciurilor din Liga 1|date=31 March 2008|access-date=1 July 2021}}</ref> * În 2011, drepturile de difuzare au fost cumpărate de [[RCS & RDS]] pentru canalele lor Digi Sport 1, Digi Sport 2 și Digi Sport 3. Aceste canale au difuzat șapte din cele nouă meciuri din fiecare etapă a campionatului. Celelalte două meciuri au fost transmise de Antena 1 și [[Dolce Sport]]. * În martie 2014, LPF a anunțat că drepturile au fost vândute pentru o perioadă de cinci ani unei companii din Uniunea Europeană, fără a preciza însă numele companiei.<ref>{{cite news |url= http://www.mediafax.ro/sport/lpf-a-cedat-drepturile-tv-pe-cinci-ani-catre-o-companie-din-uniunea-europeana-12195416 |title= LPF a cedat drepturile TV pe cinci ani către o companie din Uniunea Europeană |work= [[Mediafax]] |language= ro |date= 4 March 2014 |access-date= 6 June 2014 |archive-date= 7 March 2014 |archive-url= https://web.archive.org/web/20140307210948/http://www.mediafax.ro/sport/lpf-a-cedat-drepturile-tv-pe-cinci-ani-catre-o-companie-din-uniunea-europeana-12195416 |url-status= live }}</ref> O lună mai târziu, [[Look TV]] și [[Look Plus]] au fost dezvăluite ca posturile de televiziune care vor difuza meciurile din Liga I și [[Cupa Ligii (România)|Cupa Ligii]] între 2014 și 2019.<ref>{{cite news |url= http://www.obiectiv.info/oficial-unde-se-vede-liga-i-la-tv-in-perioada-2014-2019_37294.html |title= OFICIAL. Unde se vede LIGA I la TV în perioada 2014-2019 |work= obiectiv.info |language= ro |date= 2 April 2014 |access-date= 6 June 2014 |archive-date= 4 April 2014 |archive-url= https://web.archive.org/web/20140404171213/http://www.obiectiv.info/oficial-unde-se-vede-liga-i-la-tv-in-perioada-2014-2019_37294.html |url-status= live }}</ref> Pe lângă aceste posturi, meciurile au fost difuzate și de Digi Sport și Dolce Sport. * În aprilie 2019, firma EAD.RO Interactive SRL a cumpărat drepturile TV pentru competiție până în 2024. Ea a plătit echipelor din SuperLigă 28 de milioane de euro pe an în această perioadă.<ref>{{Cite web|url=https://www.fanatik.ro/a-cui-este-firma-ead-ro-interactive-srl-care-plateste-28-000-000-de-euro-pe-an-pentru-drepturile-tv-din-liga-1-betano-exclusiv-18876757|title=A cui este firma EAD.RO Interactive SRL care plătește 28.000.000 de euro pe an pentru drepturile TV din Liga 1 Betano! Ei sunt oamenii care vor negocia cu Digisport și Telekomsport. EXCLUSIV|access-date=16 February 2021}}</ref> Contractul a fost ulterior prelungit până în 2027, suma mărindu-se la 30 de milioane de euro pe an.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/liga-1-drepturile-tv-vandute-pana-in-2027-695958.html|title=Megalovitură pentru Liga 1 » Drepturile TV au fost vândute până în 2027 pentru 118 milioane de euro!|date=28 April 2023}}</ref> * După ce [[Orange Sport]] (fostul Dolce Sport) s-a închis în vara anului 2024,<ref>{{Cite web|url=https://www.tvmania.ro/posturile-orange-sport-se-inchid-486611|title=ORANGE SPORT ÎȘI ÎNCETEAZĂ EMISIA. CÂND ESTE ULTIMA ZI|publisher=tvmania.ro|date=25 June 2024}}</ref> rețelele de televiziuni [[Prima Sport]] (fostul Look Sport) și [[Digi Sport (România)|Digi Sport]] au rămas cele care difuzează concomitent toate meciurile campionatului. == Clasamentul ''all-time'' în sistem divizionar == Clasamentul e făcut cu trei puncte pentru victorie și unul pentru egal. Include meciurile jucate între sezoanele [[Divizia A 1932-1933|1932–33]] și [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] inclusiv. Echipele cu '''litere îngroșate''' evoluează în sezonul [[SuperLiga României 2025-2026|2025–26]] al SuperLigii. Echipele în ''italice'' nu mai există. Acest tabel arată doar titlurile câștigate începând din 1932-33, de când a fost introdus sistemul divizionar. Un campionat național oficial a existat și înainte, însă el se desfășura într-un sistem de tip eliminatoriu, astfel încât datele statistice nu ar putea fi corelate cu cele extrase din campionatele desfășurate în sistem divizionar. Acesta este motivul pentru care unele echipe sunt listate cu mai puține campionate. De exemplu, [[AS Venus București|Venus București]] a câștigat trei titluri înainte de 1932 și patru după, însă este listată cu doar patru in tabel. <!--Vă rugăm să nu actualizați când sezonul se află în desfășurare, deoarece acest lucru ar duce la dificultăți în actualizarea la sfârșitul fiecărui sezon, atunci când tabelul trebuie să fie complet. Vă mulțumim! --> {| class="wikitable sortable" style="text-align:center; font-size: 85%" |- ! # ! {{Tooltip|Echipa|Echipa}} ! {{Tooltip|S|Sezoane}}<!-- În rubrica ''sezoane'' nu este inclus sezonul curent. --> ! {{Tooltip|Pct.|Puncte}} ! {{Tooltip|MJ|Meciuri Jucate}} ! {{Tooltip|P/M|Puncte pe meci}} ! {{Tooltip|V|Meciuri câștigate}} ! {{Tooltip|E|Egaluri}} ! {{Tooltip|Î|Înfrângeri}} ! {{Tooltip|GM|Goluri Marcate}} ! {{Tooltip|GP|Goluri Primite}} ! {{Tooltip|{{gold1}}|Campioana}} ! {{Tooltip|{{silver2}}|Vicecampioana}} ! {{Tooltip|{{bronze3}}|a treia}} ! {{Tooltip|4|a patra}} ! {{Tooltip|5|a cincea}} ! {{Tooltip|6|a șasea}} ! {{Tooltip|T|Sezoane terminate in primele șase}} ! {{Tooltip|Debut|Sezonul de debut in SuperLigă}} ! {{Tooltip|Ultima apariție|Ultimul sezon in SuperLigă}} ! {{Tooltip|Top|Cea mai bună clasare}} |- style=background:#ace1af; | 1 || align=left|'''{{ClubFotbal|FCSB|2026}}''' || 77 || 4.632 || 2.432 || 1,9 || 1.356 || 564 || 512 || 4.551 || 2.445 || 28 || 20 || 9 || 4 || 6 || 6 || 73 || 1947 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 1 |- style=background:#ace1af; | 2 || align=left|'''{{ClubFotbal|Dinamo|2026}}''' || 75 || 4.222 || 2.360 || 1,79 || 1.231 || 529 || 600 || 4.306 || 2.620 || 18 || 20 || 10 || 4 || 5 || 7 || 64 || 1948 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 1 |- style=background:#ace1af; | 3 || align=left|'''{{ClubFotbal|Rapid|2026}}''' || 70 || 3.240 || 2.059 || 1,57 || 916 || 492 || 649 || 3.170 || 2.436 || 3 || 14 || 8 || 9 || 6 || 1 || 41 || 1932 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 1 |- style=background:#ace1af; | 4 || align=left|'''{{ClubFotbal|Petrolul|2026}}''' || 61 || 2.433 || 1.784 || 1,36 || 671 || 420 || 693 || 2.387 || 2.344 || 3 || 2 || 4 || 0 || 6 || 5 || 20 || 1933 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 1 |- style=background:#ace1af; | 5 || align=left|'''{{ClubFotbal|U Cluj|2026}}''' || 59 || 2.165 || 1.728 || 1,25 || 596 || 377 || 755 || 2.214 || 2.622 || 0 || 1 || 1 || 5 || 3 || 2 || 12 || 1932 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 2 |- style=background:#ace1af; | 6 || align=left|'''{{ClubFotbal|FC Argeș|2026}}''' || 47 || 2.128 || 1.522 || 1,39 || 608 || 304 || 610 || 1.951 || 1.945 || 2 || 2 || 4 || 3 || 3 || 3 || 17 || 1961 || [[SuperLiga României 2022-2023|2022–23]] || 1 |- style=background:#bbb; | 7 || align=left|''{{ClubFotbal|FC Brașov|2015}}'' || 46 || 1.912 || 1.429 || 1,33 || 533 || 313 || 583 || 1.765 || 1.845 || 0 || 1 || 2 || 3 || 4 || 2 || 12 || 1957 || [[Liga I 2014–2015|2014–15]] || 2 |- style=background:#bbb; | 8 || align=left|''{{ClubFotbal|Poli Timișoara|2011}}'' || 44 || 1.845 || 1.336 || 1,38 || 508 || 321 || 507 || 1.782 || 1.839 || 0 || 2 || 5 || 1 || 4 || 6 || 18 || 1948 || [[Liga I 2010-2011|2010–11]] || 2 |- style=background:#ace1af;" | 9 || align=left|'''{{ClubFotbal|CFR Cluj|2026}}'''|| 30 || 1.779 || 1.064 || 1,67 || 497 || 288 || 279 || 1.504 || 1.110 || 8 || 2 || 3 || 2 || 3 || 0 || 18 || 1947 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 1 |- style=background:#ace1af; | 10 || align=left|'''{{ClubFotbal|UTA|2026}}''' || 43 || 1.751 || 1.267 || 1,38 || 482 || 305 || 480 || 1.796 || 1.743 || 6 || 1 || 1 || 3 || 3 || 1 || 15 || 1946 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 1 |- style=background:#bbb; | 11 || align=left|''{{ClubFotbal|FCM Bacău|2006}}'' || 42 || 1.729 || 1.319 || 1,31 || 489 || 262 || 568 || 1.538 || 1.809 || 0 || 0 || 0 || 1 || 4 || 6 || 11 || 1956 || [[Divizia A 2005-2006|2005–06]] || 4 |- style=background:#bbb; | 12 || align=left|''{{ClubFotbal|FC Farul|2009}} ({{dash}}2021)'' || 42 || 1.679 || 1.299 || 1,29 || 473 || 260 || 566 || 1.577 || 1.840 || 0 || 0 || 0 || 3 || 2 || 2 || 7 || 1955 || [[Liga I 2008-2009|2008–09]] || 4 |- style=background:#bbb; | 13 || align=left|''{{ClubFotbal|Sportul|2012}}'' || 36 || 1.561 || 1.154 || 1,35 || 435 || 256 || 463 || 1.569 || 1.575 || 0 || 1 || 3 || 6 || 1 || 4 || 15 || 1937 || [[Liga I 2011-2012|2011–12]] || 2 |- style=background:#bbb; | 14 || align=left|''{{ClubFotbal|U Craiova|1991}} ({{dash}}1991)'' || 28 || 1.511 || 885 || 1,7 || 442 || 185 || 284 || 1.397 || 972 || 4 || 3 || 6 || 4 || 3 || 3 || 23 || 1964 || [[Divizia A 1990-1991|1990-91]] || 1 |- style=background:#ebc9fe; | 15 || align=left|{{ClubFotbal|Petroșani|2007}} || 41 || 1.456 || 1.197 || 1,21 || 402 || 250 || 545 || 1.403 || 1.845 || 0 || 0 || 1 || 0 || 2 || 2 || 5 || 1937 || [[Liga I 2006-2007|2006–07]] || 3 |- style=background:#ace1af;" | 16 || align=left|'''{{ClubFotbal|Oțelul|2026}}''' || 29 || 1.367 || 972 || 1,41 || 386 || 209 || 377 || 1.175 || 1.195 || 1 || 0 || 0 || 3 || 3 || 2 || 9 || 1986 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024-25]] || 1 |- style=background:#bbb;" | 17 || align=left|''{{ClubFotbal|Progresul|2007}}''|| 32 || 1.326 || 945 || 1,4 || 379 || 189 || 377 || 1.353 || 1.324 || 0 || 3 || 2 || 3 || 1 || 2 || 11 || 1955 ||[[Liga I 2006-2007|2006–07]]|| 2 |- style=background:#bbb; | 18 || align=left|''{{ClubFotbal|Poli Iași}} ({{dash}}2010)'' || 28 || 1.078 || 881 || 1,22 || 297 || 187 || 397 || 1.029 || 1.265 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1960 || [[Liga I 2009-2010|2009–10]] || 6 |- style=background:#fbe08d; | 19 || align=left|{{ClubFotbal|FCU Craiova|2024}} || 22 || 1.019 || 743 || 1,37 || 280 || 179 || 284 || 1.000 || 935 || 0 || 2 || 1 || 3 || 0 || 0 || 6 || 1991 || [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || 2 |- style=background:#bbb; | 20 || align=left|''{{ClubFotbal|Gloria|2013}}'' || 22 || 940 || 724 || 1,29 || 269 || 133 || 322 || 903 || 1.003 || 0 || 0 || 1 || 0 || 2 || 4 || 7 || 1990 || [[Liga I 2012-2013|2012–13]] || 3 |- style=background:#bbb; | 21 || align=left|''{{ClubFotbal|Astra|2021}}'' || 18 || 900 || 617 || 1,45 || 247 || 162 || 206 || 815 || 686 || 1 || 1 || 1 || 2 || 3 || 1 || 9 || 1998 ||[[Liga I 2020-2021|2020–21]]|| 1 |- style=background:#c1ddfd; | 22 || align=left|{{ClubFotbal|Tîrgu Mureș|1991}} || 21 || 862 || 690 || 1,24 || 251 || 109 || 330 || 817 || 1.025 || 0 || 1 || 1 || 2 || 0 || 1 || 5 || 1967 || [[Divizia A 1991-1992|1991–92]] || 2 |- style="background:#fbe08d;" | 23 || align=left|{{ClubFotbal|Ceahlăul|2015}} || 18 || 740 || 596 || 1,24 || 202 || 134 || 260 || 689 || 851 || 0 || 0 || 0 || 1 || 2 || 1 || 4 || 1993 || [[Liga I 2014-2015|2014–15]] || 4 |- style="background:#fbe08d;" | 24 || align=left|{{ClubFotbal|Corvinul|1992}} || 17 || 728 || 562 || 1,29 || 210 || 98 || 254 || 831 || 881 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2 || 4 || 1954 || [[Divizia A 1991-1992|1991–92]] || 3 |- style=background:#ace1af;" | 25 || align=left|'''{{ClubFotbal|FCV Farul|2026}}'''|| 13 || 711 || 484 || 1,47 || 192 || 135 || 157 || 657 || 582 || 2 || 0 || 1 || 2 || 2 || 0 || 7 || 2012 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 1 |- style=background:#ace1af;" | 26 || align=left|'''{{ClubFotbal|CSU Craiova|2026}}'''|| 11 || 693 || 433 || 1,6 || 197 || 102 || 118 || 583 || 425 || 0 || 1 || 5 || 2 || 2 || 0 || 10 || 2014 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 2 |- style="background:#fbe08d;" | 27 || align=left|{{ClubFotbal|Bihor|2004}} || 18 || 661 || 572 || 1,15 || 181 || 118 || 273 || 683 || 893 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1963 || [[Divizia A 2003-2004|2003–04]] || 7 |- style=background:#bbb; | 28 || align=left|''{{ClubFotbal|Gaz Metan|2022}}''|| 16 || 639 || 558 || 1,14 || 161 || 162 || 235 || 597 || 791 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1947 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 6 |- style=background:#ace1af;" | 29 || align=left|'''{{ClubFotbal|Botoșani|2026}}''' || 12 || 605 || 460 || 1,32 || 156 || 137 || 167 || 535 || 563 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2 || 2013 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 4 |- style="background:#fbe08d;" | 30 || align=left|{{ClubFotbal|Reșița|2000}}|| 16 || 565 || 482 || 1,17 || 154 || 103 || 225 || 666 || 890 || 0 || 0 || 0 || 2 || 0 || 1 || 3 || 1938 ||[[Divizia A 1999-2000|1999–00]]|| 4 |- style=background:#bbb; | 31 || align=left|''{{ClubFotbal|Pandurii|2017}}'' || 12 || 532 || 412 || 1,29 || 140 || 112 || 160 || 459 || 491 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 || 0 || 2 || 2005 || [[Liga I 2016-2017|2016–17]] || 2 |- style=background:#c1ddfd; | 32 || align=left|{{ClubFotbal|CA Oradea|1963}} || 17 || 515 || 378 || 1,36 || 145 || 80 || 153 || 633 || 635 || 1 || 1 || 1 || 3 || 0 || 3 || 9 || 1932 || [[Divizia A 1962-1963|1962–63]] || 1 |- style=background:#bbb;" | 33 || align=left|''{{ClubFotbal|FC Vaslui|2014}}'' || 9 || 489 || 302 || 1,27 || 137 || 78 || 87 || 393 || 303 || 0 || 1 || 2 || 0 || 2 || 1 || 6 || 2005 || [[Liga I 2013-2014|2013–14]] || 2 |- style="background:#c1ddfd;" | 34 || align=left|{{ClubFotbal|Scornicești|1990}} || 11 || 475 || 373 || 1,27 || 137 || 64 || 172 || 424 || 546 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 || 1979 || [[Divizia A 1989-1990|1989–90]] || 4 |- style=background:#bbb; | 35 || align=left|''{{ClubFotbal|Tricolor|1958}}'' || 16 || 462 || 347 || 1,33 || 128 || 78 || 141 || 625 || 669 || 1 || 0 || 1 || 0 || 1 || 0 || 3 || 1932 || [[Divizia A 1957-1958|1957–58]] || 1 |- style="background:#fbe08d;" | 36 || align=left|{{ClubFotbal|CSMS Iași|2025}} || 10 || 433 || 381 || 1,14 || 112 || 97 || 172 || 381 || 510 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 2012 ||[[SuperLiga României 2024-2025|2024-25]]|| 6 |- style=background:#bbb; | 37 || align=left|''{{ClubFotbal|Chimia|1987}}'' || 10 || 427 || 340 || 1,25 || 121 || 64 || 155 || 368 || 533 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1974 || [[Divizia A 1986-1987|1986–87]] || 8 |- style=background:#fbe08d; | 38 || align=left|{{ClubFotbal|Voluntari|2024}}|| 9 || 407 || 357 || 1,14 || 101 || 104 || 152 || 382 || 481 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 || 2015 || [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || 4 |- style="background:#fbe08d;" | 39 || align=left|{{ClubFotbal|Sepsi|2025}}|| 8 || 405 || 313 || 1,29 || 103 || 96 || 114 || 392 || 364 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 2 || 4 || 2017 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 4 |- style=background:#bbb;" | 40 || align=left|''{{ClubFotbal|CFR Timișoara|1971}}''|| 11 || 382 || 273 || 1,39 || 104 || 70 || 99 || 406 || 392 || 0 || 1 || 1 || 2 || 1 || 0 || 5 || 1946 ||[[Divizia A 1970-1971|1970–71]]|| 2 |- style=background:#c1ddfd;" | 41 || align=left|{{ClubFotbal|Inter Sibiu|1996}} || 8 || 377 || 272 || 1,38 || 110 || 47 || 115 || 358 || 376 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2 || 1988 ||[[Divizia A 1995-1996|1995–96]]|| 4 |- style=background:#c1ddfd;" | 42 || align=left|{{ClubFotbal|Venus|1941}}|| 9 || 359 || 180 || 1,99 || 108 || 35 || 37 || 499 || 248 || 4 || 0 || 2 || 1 || 1 || 1 || 9 || 1932 ||[[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 1 |- style=background:#c1ddfd; | 43 || align=left|{{ClubFotbal|Ripensia|1941}}|| 9 || 358 || 184 || 1,94 || 110 || 28 || 46 || 512 || 277 || 4 || 2 || 2 || 0 || 0 || 1 || 9 || 1932 ||[[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 1 |- style=background:#bbb;" | 44 || align=left|''{{ClubFotbal|FCM Târgoviște|1998}}''|| 9 || 349 || 298 || 1,17 || 95 || 64 || 139 || 312 || 469 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1961 ||[[Divizia A 1997-1998|1997–98]]|| 7 |- style=background:#fbe08d;" | 45 || align=left|{{ClubFotbal|Chiajna|2019}}|| 8 || 314 || 296 || 1,06 || 77 || 83 || 136 || 299 || 423 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2011 ||[[Liga I 2018-2019|2018–19]]|| 9 |- style=background:#bbb;" | 46 || align=left|''{{ClubFotbal|Tg. Mureș|1958}}''|| 10 || 301 || 241 || 1,24 || 85 || 46 || 110 || 360 || 418 || 0 || 0 || 0 || 2 || 0 || 0 || 2 || 1946 ||[[Divizia A 1957-1958|1957–58]]|| 4 |- style=background:#ace1af; | 47 || align=left|'''{{ClubFotbal|Hermannstadt|2026}}'''|| 6 || 295 || 234 || 1,26 || 74 || 73 || 87 || 247 || 276 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2018 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 7 |- style="background:#ebc9fe; | 48 || align=left|{{ClubFotbal|Minaur|1995}}|| 7 || 284 || 230 || 1,23 || 83 || 35 || 112 || 267 || 370 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 0 || 2 || 1964 ||[[Divizia A 1994-1995|1994–95]]|| 4 |- style=background:#bbb; | 49 || align=left|''{{ClubFotbal|Urziceni|2011}}'' || 5 || 269 || 170 || 1,58 || 74 || 47 || 49 || 199 || 162 || 1 || 1 || 0 || 0 || 1 || 0 || 3 || 2006 || [[Liga I 2010-2011|2010–11]] || 1 |- style=background:#bbb; | 50 || align=left|''{{ClubFotbal|Vagonul|1969}}'' || 9 || 259 || 184 || 1,4 || 76 || 31 || 77 || 318 || 323 || 0 || 1 || 1 || 2 || 0 || 0 || 4 || 1932 || [[Divizia A 1968-1969|1968–69]] || 2 |- style="background:#ebc9fe; | 51 || align=left|{{ClubFotbal|Olimpia|1999}} || 7 || 247 || 222 || 1,11 || 69 || 40 || 113 || 223 || 363 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 || [[Divizia A 1998-1999|1998–99]] || 9 |- style=background:#bbb; | 52 || align=left|''{{ClubFotbal|Victoria|1990}}'' || 5 || 243 || 169 || 1,43 || 70 || 33 || 66 || 242 || 251 || 0 || 0 || 3 || 0 || 0 || 0 || 3 || 1985 || [[Divizia A 1989-1990|1989–90]] || 3 |- style=background:#bbb; | 53 || align=left|''{{ClubFotbal|FC Buzău|2009}} ({{dash}}2016)'' || 7 || 237 || 238 || 0,99 || 64 || 45 || 129 || 236 || 403 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1978 || [[Liga I 2008-2009|2008–09]] || 5 |- style=background:#bbb; | 54 || align=left|''{{ClubFotbal|Târgu Mureș|2017}}'' || 5 || 218 || 178 || 1,22 || 55 || 53 || 70 || 179 || 213 || 0 || 1 || 0 || 0 || 0 || 1 || 2 || 2010 || [[Liga I 2016-2017|2016–17]] || 2 |- style=background:#bbb;" | 55 || align=left|''{{ClubFotbal|Gloria Arad|1941}}''|| 8 || 208 || 156 || 1,33 || 59 || 31 || 66 || 296 || 332 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 2 || 1932 || [[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 5 |- style=background:#bbb;" | 56 || align=left|''{{ClubFotbal|Victoria Cluj|1940}}'' || 8 || 206 || 154 || 1,33 || 61 || 23 || 70 || 266 || 294 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 3 || 4 || 1932 ||[[Divizia A 1939-1940|1939–40]]|| 5 |- style=background:#bbb;" | 57 || align=left|''{{ClubFotbal|Extensiv|2000}}''|| 5 || 198 || 170 || 1,16 || 54 || 36 || 80 || 171 || 213 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 || 2 || 1991 ||[[Divizia A 1999-2000|1999–00]]|| 3 |- style="background:#c1ddfd;" | 58 || align=left|{{ClubFotbal|Dacia Brăila|1994}}|| 6 || 192 || 177 || 1,08 || 54 || 30 || 94 || 193 || 328 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1937 ||[[Divizia A 1993-1994|1993–94]]|| 6 |- style=background:#ebc9fe;" | 59 || align=left|{{ClubFotbal|Moreni|1990}}|| 4 || 182 || 136 || 1,33 || 53 || 23 || 60 || 180 || 198 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2 || 1986 ||[[Divizia A 1989-1990|1989–90]]|| 4 |- style=background:#fbe08d;" | 60 || align=left|{{ClubFotbal|Chindia|2023}} || 4 || 172 || 155 || 1,1 || 42 || 46 || 67 || 139 || 177 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2019 || [[SuperLiga României 2022-2023|2022–23]] || 7 |- style=background:#bbb; | 61 || align=left|''{{ClubFotbal|Dunărea Galați|1984}}'' || 5 || 164 || 170 || 0,96 || 44 || 32 || 94 || 174 || 310 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1974 || [[Divizia A 1983-1984|1983–84]] || 14 |- style=background:#bbb; | 62 || align=left|''{{ClubFotbal|Chinezul|1939}}'' || 6 || 160 || 119 || 1,34 || 46 || 21 || 53 || 281 || 288 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1933 || [[Divizia A 1938-1939|1938–39]] || 4 |- style=background:#bbb;" | 63 || align=left|''{{ClubFotbal|ACS Poli|2018}}''|| 4 || 144 || 154 || 0,93 || 37 || 47 || 70 || 147 || 222 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2013 ||[[Liga I 2017-2018|2017–18]]|| 12 |- style=background:#bbb; | 64 || align=left|''{{ClubFotbal|Crișana Oradea|1938}}'' || 6 || 140 || 110 || 1,27 || 40 || 20 || 50 || 199 || 232 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1932 || [[Divizia A 1937-1938|1937–38]] || 5 |- style=background:#ebc9fe;" | 65 || align=left|''{{ClubFotbal|Clinceni|2022}}''|| 3 || 112 || 119 || 0,94 || 27 || 31 || 61 || 109 || 205 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 2019 ||[[Liga I 2021-2022|2021–22]]|| 5 |- style=background:#bbb;" | 66 || align=left|''{{ClubFotbal|Mioveni|2023}}'' || 4 || 110 || 146 || 0,75 || 24 || 38 || 84 || 101 || 230 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2007 || [[SuperLiga României 2022-2023|2022–23]] || 12 |- style=background:#bbb;" | 67 || align=left|''{{ClubFotbal|Minerul Lupeni|1963}}''|| 4 || 105 || 101 || 1,03 || 30 || 15 || 56 || 106 || 207 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1959 ||[[Divizia A 1962-1963|1962–63]]|| 11 |- style=background:#bbb;" | 68 || align=left|''{{ClubFotbal|Tricolor Ploiești|1948}}''|| 5 || 100 || 102 || 0,98 || 28 || 16 || 58 || 131 || 254 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1932 ||[[Divizia A 1947-1948|1947–48]]|| 9 |- style=background:#bbb;" | 69 || align=left|''{{ClubFotbal|FC Foresta|2001}}''|| 3 || 99 || 98 || 1,01 || 24 || 27 || 47 || 102 || 145 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1997 ||[[Divizia A 2000-2001|2000–01]]|| 13 |- style=background:#ebc9fe;" | 70 || align=left|{{ClubFotbal|Alba|2010}}|| 3 || 93 || 94 || 0,98 || 24 || 21 || 49 || 93 || 171 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 2003 ||[[Liga I 2009-2010|2009–10]]|| 6 |- style=background:#bbb;" | 71 || align=left|''{{ClubFotbal|Phoenix|1940}}''|| 3 || 89 || 62 || 1,43 || 26 || 11 || 25 || 96 || 106 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 ||[[Divizia A 1939-1940|1939–40]]|| 5 |- style=background:#bbb;" | 72 || align=left|''{{ClubFotbal|Maccabi București|1948}}''|| 2 || 82 || 56 || 1,46 || 24 || 10 || 22 || 100 || 87 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1946 ||[[Divizia A 1947-1948|1947–48]]|| 7 |- style=background:#bbb;" | 73 || align=left|''{{ClubFotbal|Rocar|2001}}''|| 2 || 81 || 64 || 1,26 || 25 || 6 || 33 || 93 || 108 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1999 ||[[Divizia A 2000-2001|2000–01]]|| 12 |- style=background:#bbb;" | 74 || align=left|''{{ClubFotbal|Onești|2000}}''|| 2 || 69 || 68 || 1,01 || 21 || 6 || 41 || 93 || 159 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1998 ||[[Divizia A 1999-2000|1999–00]]|| 14 |- style=background:#bbb;" | 75 || align=left|''{{nobreak|{{ClubFotbal|Câmpulung Moldovenesc|1953}}}}''|| 2 || 55 || 33 || 1,66 || 15 || 10 || 8 || 50 || 31 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1952 ||[[Divizia A 1953|1953]]|| 3 |- style=background:#bbb;" | 76 || align=left|''{{ClubFotbal|Siderurgistul|1966}}''|| 2 || 49 || 52 || 0,94 || 13 || 10 || 29 || 62 || 104 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1963 ||[[Divizia A 1965-1966|1965–66]]|| 14 |- style=background:#bbb;" | 77 || align=left|''{{ClubFotbal|Carmen|1947}}''|| 1 || 47 || 26 || 1,8 || 14 || 5 || 7 || 90 || 44 || 0 || 1 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1946 ||[[Divizia A 1946-1947|1946–47]]|| 2 |- style=background:#bbb;" | 78 || align=left|''{{ClubFotbal|CFR Galați|1941}}''|| 2 || 46 || 46 || 1 || 13 || 7 || 26 || 54 || 100 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1939 ||[[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 10 |- style=background:#bbb;" | 79 || align=left|''{{ClubFotbal|Ferar Cluj|1947}}''|| 1 || 43 || 26 || 1,65 || 13 || 4 || 9 || 44 || 29 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 1 || 1946 ||[[Divizia A 1946-1947|1946–47]]|| 6 |- style=background:#bbb;" | 80 || align=left|''{{ClubFotbal|CAM Timișoara|1940}}''|| 2 || 43 || 34 || 1,26 || 12 || 7 || 15 || 54 || 76 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1932 ||[[Divizia A 1939-1940|1939–40]]|| 5 |- style=background:#ace1af; | 81 || align=left|'''{{ClubFotbal|Slobozia|2026}}'''|| 1 || 40 || 39 || 1,03 || 10 || 10 || 19 || 39 || 55 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2024 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 14 |- style=background:#bbb;" | 82 || align=left|''{{ClubFotbal|Câmpia Turzii|1954}}'' || 2 || 40 || 48 || 0,83 || 7 || 19 || 22 || 46 || 86 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1952 ||[[Divizia A 1954|1954]]|| 12 |- style=background:#bbb;" | 83 || align=left|''{{ClubFotbal|Săgeata|2014}}''|| 1 || 38 || 34 || 1,11 || 10 || 8 || 16 || 32 || 54 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2013 ||[[Liga I 2013-2014|2013–14]]|| 17 |- style=background:#ebc9fe; | 84 || align=left|{{ClubFotbal|Dunărea Călărași|2019}}|| 1 || 37 || 40 || 0,92 || 7 || 16 || 17 || 24 || 43 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2018 ||[[Liga I 2018-2019|2018–19]]|| 13 |- style="background:#c1ddfd;" | 85 || align=left|{{ClubFotbal|Aurul|1941}}|| 1 || 36 || 24 || 1,5 || 12 || 0 || 12 || 51 || 43 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 1940 ||[[Divizia A 1940-1941|1940–41]]|| 5 |- style=background:#bbb;" | 86 || align=left|''{{ClubFotbal|Curtea de Argeș|2010}}''|| 1 || 36 || 34 || 1,05 || 10 || 6 || 18 || 32 || 49 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2009 ||[[Liga I 2009-2010|2009–10]]|| 12 |- style=background:#bbb;" | 87 || align=left|''{{ClubFotbal|CSM Suceava|1988}}''|| 1 || 35 || 34 || 1,02 || 10 || 5 || 19 || 36 || 69 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1987 ||[[Divizia A 1987-1988|1987–88]]|| 18 |- style=background:#bbb;" | 88 || align=left|''{{ClubFotbal|FC Craiova|1947}}''|| 2 || 35 || 50 || 0,7 || 10 || 5 || 35 || 61 || 171 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1940 ||[[Divizia A 1946-1947|1946–47]]|| 9 |- style=background:#bbb;" | 89 || align=left|''{{ClubFotbal|CS Severin|2013}}''|| 1 || 32 || 34 || 0,94 || 7 || 11 || 16 || 36 || 47 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2012 ||[[Liga I 2012-2013|2012–13]]|| 16 |- style=background:#bbb;" | 90 || align=left|''{{ClubFotbal|Dermata|1948}}''|| 1 || 32 || 30 || 1,06 || 7 || 11 || 12 || 41 || 50 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1947 ||[[Divizia A 1947-1948|1947–48]]|| 11 |- style=background:#bbb;" | 91 || align=left|''{{ClubFotbal|Voința Sibiu|2012}}''|| 1 || 32 || 34 || 0,94 || 8 || 8 || 18 || 24 || 45 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2011 ||[[Liga I 2011-2012|2011–12]]|| 16 |- style=background:#fbe08d;" | 92 || align=left|{{ClubFotbal|SCM Buzău|2025}}|| 1 || 27 || 39 || 0,69 || 7 || 6 || 26 || 29 || 65 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2024 || [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || 16 |- style=background:#bbb;" | 93 || align=left|''{{ClubFotbal|Sibiu|1950}}''|| 3 || 27 || 48 || 0,56 || 5 || 12 || 31 || 42 || 131 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1932 ||[[Divizia A 1950|1950]]|| 12 |- style=background:#bbb;" | 94 || align=left|''{{ClubFotbal|Brănești|2011}}''|| 1 || 25 || 34 || 0,73 || 5 || 10 || 19 || 35 || 61 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2010 ||[[Liga I 2010-2011|2010–11]]|| 16 |- style=background:#bbb;" | 95 || align=left|''{{ClubFotbal|Otopeni|2009}}''|| 1 || 22 || 34 || 0,64 || 5 || 7 || 22 || 32 || 54 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2008 ||[[Liga I 2008-2009|2008–09]]|| 17 |- style=background:#c1ddfd; | 96 || align=left|{{ClubFotbal|Daco-Getica|2018}}|| 1 || 22 || 40 || 0,55 || 4 || 10 || 26 || 21 || 72 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2017 ||[[Liga I 2017-2018|2017–18]]|| 14 |- style=background:#bbb;" | 97 || align=left|''{{ClubFotbal|Viitorul București|1963}}''|| 1 || 21 || 14 || 1,5 || 6 || 3 || 5 || 33 || 26 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1962 ||[[Divizia A 1962-1963|1962–63]]|| 14 |- style=background:#c1ddfd; | 98 || align=left|{{ClubFotbal|Lugoj|1938}}|| 1 || 20 || 18 || 1,11 || 6 || 2 || 10 || 24 || 41 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 ||[[Divizia A 1937-1938|1937–38]]|| 7 |- style=background:#bbb;" | 99 || align=left|''{{ClubFotbal|Faur|1949}}''|| 1 || 19 || 26 || 0,73 || 5 || 4 || 17 || 50 || 80 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1948 ||[[Divizia A 1948-1949|1948–49]]|| 13 |- style=background:#bbb;" | 100 || align=left|''{{ClubFotbal|Prahova Ploiești|1947}}'' || 1 || 16 || 26 || 0,61 || 5 || 1 || 20 || 26 || 97 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1946 ||[[Divizia A 1946-1947|1946–47]]|| 13 |- style=background:#bbb;" | 101 || align=left|''{{ClubFotbal|UMT|2002}}''|| 1 || 15 || 30 || 0,5 || 3 || 6 || 21 || 24 || 71 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2001 ||[[Divizia A 2001-2002|2001–02]]|| 16 |- style=background:#bbb;" | 102 || align=left|''{{ClubFotbal|CFR Brașov|1938}}''|| 1 || 15 || 18 || 0,83 || 4 || 3 || 11 || 26 || 45 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 || [[Divizia A 1937-1938|1937–38]]|| 9 |- style=background:#bbb;" | 103 || align=left|''{{ClubFotbal|Corona|2014}}''|| 1 || 14 || 34 || 0,41 || 2 || 8 || 24 || 20 || 69 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 2013 ||[[Liga I 2013-2014|2013–14]]|| 18 |- style=background:#bbb;" | 104 || align=left|''{{ClubFotbal|Dragoș Vodă Cernăuți|1938}}''|| 1 || 12 || 18 || 0,66 || 4 || 0 || 14 || 26 || 57 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1937 ||[[Divizia A 1937-1938|1937–38]]|| 10 |- style=background:#ebc9fe;" | 105 || align=left|{{ClubFotbal|Reghin|1955}}|| 1 || 12 || 24 || 0,5 || 3 || 3 || 18 || 19 || 57 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1955 ||[[Divizia A 1955|1955]]|| 13 |- style=background:#bbb;" | 106 || align=left|''{{ClubFotbal|Brașovia|1934}}''|| 2 || 6 || 26 || 0,23 || 1 || 3 || 22 || 28 || 85 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1932 ||[[Divizia A 1933-1934|1933–34]]|| 13 |- style=background:#bbb;" | 107 || align=left|''{{ClubFotbal|Mureșul|1934}}''|| 1 || 4 || 14 || 0,28 || 1 || 1 || 12 || 17 || 56 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 1933 ||[[Divizia A 1933-1934|1933–34]]|| 7 |} În ce ligă va evolua echipa respectivă în sezonul ''2025-2026'': {{legend|#ace1af|[[SuperLiga României 2025-2026|SuperLiga 2025-2026]]}} {{legend|#fbe08d|[[Liga a II-a 2025-2026]]}} {{legend|#ebc9fe|[[Liga a III-a 2025-2026]]}} {{legend|#c1ddfd|[[Ligile de fotbal județene 2025–2026]]}} {{legend|#bbb|''Cluburi care nu mai există''}} {{legend|#ffffff|Urmează să se stabilească}} == Recorduri == {{Articol principal|Recorduri și statistici fotbalistice în România}} === Echipe === {{col-begin}} {{col-3}} {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" |+Victorii consecutive |- ! # ! Echipa ! Perioada ! Meciuri |- !1 | {{ClubFotbal|Steaua|1988}} |align=center|[[Divizia A 1988-1989|1988]] |align=center|21 |- !2 |nowrap|{{ClubFotbal|Dinamo|1988}} |align=center|[[Divizia A 1988-1989|1988]] |align=center|17 |- !3 | {{ClubFotbal|Dinamo|2007}} |align=center|[[Liga I 2006-2007|2007]] |align=center|13 |- !rowspan=2|4 | {{ClubFotbal|UTA|1948}} |align=center|[[Divizia A 1947-1948|1948]] |rowspan=2; align=center|11 |- | {{ClubFotbal|Tricolor|1940}} |align=center|[[Divizia A 1940-1941|1940]] |} {{col-3}} {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" |+Înfrângeri consecutive |- ! # ! Echipa ! Perioada ! Meciuri |- !1 | {{ClubFotbal|Q298201|1989-06}} |align=center|[[Divizia A 1988-1989|1988]] |align=center|24 |- !2 | {{ClubFotbal|Scornicești|1990-06}} |align=center|[[Divizia A 1989-1990|1990]] |align=center|18 |- !rowspan=2|3 | {{ClubFotbal|Victoria|1990-06}} |align=center|[[Divizia A 1989-1990|1990]] |rowspan=2; align=center|16 |- | {{ClubFotbal|CA Oradea|1958-07}} |align=center|[[Divizia A 1957-58|1957]] |- !rowspan=2|5 | {{ClubFotbal|FCM Bacău|2006-05}} |align=center|[[Divizia A 2005-2006|2006]] |rowspan=2; align=center|13 |- |nowrap|{{ClubFotbal|Gaz Metan}} |align=center|[[Liga I 2021-2022|2022]] |- |} {{col-3}} {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" |+Egaluri consecutive |- ! # ! Echipa ! Perioada ! Meciuri |- !1 | {{ClubFotbal|FCM Bacău|1980-05}} |align=center|[[Divizia A 1979-1980|1979]] |align=center|8 |- !rowspan=2|2 | {{ClubFotbal|FC Brașov|2010}} |align=center|[[Liga I 2008-2009|2008]] |rowspan=2; align=center|7 |- | {{ClubFotbal|Rapid|1951-11}} |align=center|[[Divizia A 1951|1951]] |- !rowspan=4|4 | {{ClubFotbal|FC Foresta|2001-06}} |align=center|[[Divizia A 2000-2001|2001]] |rowspan=4; align=center|6 |- | {{ClubFotbal|Dinamo|1960-06}} |align=center|[[Divizia A 1959-1960|1959]] |- | {{ClubFotbal|CSU Craiova|2021-06}} |align=center|[[Liga I 2020-2021|2021]] |- |nowrap|{{ClubFotbal|Sepsi|2021-06}} |align=center|[[Liga I 2020-2021|2021]] |- |} {{col-end}} === Jucători === {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" |+Top 10 jucători cu cele mai multe apariții (români)<br /><small>La 24 mai 2025</small><ref name=DIGI>{{cite web | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/fotovideo-danciulescu-a-implinit-37-de-ani-mesajul-fostului-atacant-dinamovist-85642 | title=FOTO&VIDEO Dănciulescu a împlinit 37 de ani! Mesajul fostului atacant dinamovist | publisher=Digisport.ro | language=ro | trans-title=PHOTO & VIDEO Dănciulescu celebrates 37 years! The message of the former Dinamo striker | date=6 December 2013 | access-date=25 October 2019 | archive-date=26 June 2019 | archive-url=https://web.archive.org/web/20190626091112/https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/fotovideo-danciulescu-a-implinit-37-de-ani-mesajul-fostului-atacant-dinamovist-85642 | url-status=live }}</ref><ref>{{cite web| url=https://www.cotidianul.ro/record-istoric-de-24-de-ani-batut-sambata-seara/| title=Record istoric de 24 de ani bătut sâmbătă seara| publisher=Digisport.ro| language=ro| trans-title=Historical record of 24 years beaten Saturday night| date=7 October 2012| access-date=25 October 2019| archive-date=25 October 2019| archive-url=https://web.archive.org/web/20191025001336/https://www.cotidianul.ro/record-istoric-de-24-de-ani-batut-sambata-seara/| url-status=live}}</ref><ref>{{cite web | url=https://www.rsssf.org/players/roem-diva-matches.html | title= Romania - All-Time Most Matches Played in Divizia A|date=20 April 2003 | website=[[RSSSF]] | access-date=23 March 2015}}</ref> |- ! # ! Jucător ! Perioada ! Echipe ! Meciuri |- !1 | [[Ionel Dănciulescu]] |align=center|1993–2013 | [[Electroputere Craiova]], [[Steaua București]], [[Dinamo București]] |align=center|515 |- !2 |nowrap|[[Costică Ștefănescu]] |align=center|1969–1988 | [[Steaua București]], [[FCU Craiova|Universitatea Craiova]], [[FCM Brașov]] |align=center|490 |- !3 | [[Florea Ispir]] |align=center|1970–1987 | [[FC ASA Târgu Mureș|ASA Târgu Mureș]] |align=center|485 |- !4 | [[Ladislau Bölöni]] |align=center|1970–1987 | [[FC ASA Târgu Mureș|ASA Târgu Mureș]], [[Steaua București]] |align=center|484 |-style="background:#ace1af" !5 | '''[[Dan Nistor]]''' |align=center|{{nobreak|2010–prezent}} | [[Pandurii Târgu Jiu]], [[FC Dinamo București|Dinamo București]], [[CFR Cluj]], [[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]], '''[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]''' |align=center|481 |- !6 | [[Costel Câmpeanu]] |align=center|1987–2005 | [[SC Bacău]], [[Dinamo București]], [[Gloria Bistrița]], [[Progresul București]], [[Ceahlăul Piatra Neamț]] |align=center|470 |- !7 | [[Petre Marin]] |align=center|1993–2011 | [[Sportul Studențesc]], [[AFC Progresul București|FC Național]], [[FC Rapid București|Rapid București]], [[Steaua București]], [[FC Unirea Urziceni|Unirea Urziceni]], [[CS Concordia Chiajna|Concordia Chiajna]] |align=center|468 |- !8 | [[Paul Cazan]] |align=center|1972–1987 | [[Sportul Studențesc București]] |align=center|465 |- !9 | [[Cornel Dinu]] |align=center|1966–1983 | [[Dinamo București]] |align=center|454 |- !10 | [[Constantin Stancu]] |align=center|1970–1990 | [[Argeș Pitești]] |align=center|447 |} ;Notă *{{legend|#ace1af|{{dash}} Jucătorul evoluează și în prezent în campionat. Echipa actuală este indicată cu '''bold'''.}} {{Vezi și|Lista jucătorilor de fotbal străini din SuperLiga României}} {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" |+Top 10 jucători cu cele mai multe apariții (străini)<br /><small>La 24 mai 2025</small><ref>{{cite web | url=https://www.sport.ro/liga-1/rei-mario-camora-poate-deveni-in-acest-sezon-stranierul-cu-cele-mai-multe-meciuri-in-liga-1.html | title=Rei Mario? Camora poate deveni in acest sezon stranierul cu cele mai multe meciuri in Liga 1 | publisher=Sport.ro | language=ro | trans-title=King Mario? Camora can become this season the foreigner with the most matches in Liga 1 | date=17 September 2019 | access-date=25 October 2019 | archive-date=25 October 2019 | archive-url=https://web.archive.org/web/20191025001325/https://www.sport.ro/liga-1/rei-mario-camora-poate-deveni-in-acest-sezon-stranierul-cu-cele-mai-multe-meciuri-in-liga-1.html | url-status=live }}</ref><ref>{{cite web| url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/interviu-junior-morais-rapid-liga-1-683442.html| title=Junior Morais nu se gândește la retragere, după ce a bifat meciul 300 în Liga 1: "Vreau să prelungesc cu măcar încă un sezon"| publisher=Gsp.ro| language=ro| trans-title=Junior Morais is not thinking about retirement, after ticking off the 300th match in Liga 1: "I want to extend for at least one more season"| date=21 December 2022| access-date=22 December 2022| archive-date=21 December 2022| archive-url=https://web.archive.org/web/20221221230108/https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/interviu-junior-morais-rapid-liga-1-683442.html| url-status=live}}</ref><ref>{{cite web| url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/radoslav-dimitrov-sepsi-sf-gheorghe-superliga-688615.html| title=Fundașul lui Sepsi va bifa azi meciul cu numărul 200 în Liga 1 și va intra în TOP 10 străini ca număr de meciuri jucate în România: "Sunt jumătate bulgar și jumătate român!"| publisher=Gsp.ro| language=ro| trans-title=Sepsi's defender will mark the 200th match in Liga 1 today and will enter the TOP 10 foreigners in terms of the number of matches played in Romania: "I am half Bulgarian and half Romanian!"| date=20 February 2023| access-date=2 June 2023| archive-date=2 June 2023| archive-url=https://web.archive.org/web/20230602085406/https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/radoslav-dimitrov-sepsi-sf-gheorghe-superliga-688615.html| url-status=live}}</ref> |- ! # ! Jucător ! Perioada ! Echipe ! Meciuri |-style="background:#ace1af" ! 1 | '''{{flagathlete|{{sortname|Mário|Camora}}'''{{Sup|{{Double-dagger}}}}|PRT}} | style="text-align:center;"| 2011–prezent | '''[[CFR Cluj]]''' | style="text-align:center;"| 419 |- ! 2 | {{flagathlete|{{sortname|Takayuki|Seto}}|JPN}} | style="text-align:center;" nowrap| 2009–21, 2022–24 | [[FC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]] | style="text-align:center;"| 344 |- ! 3 | {{flagathlete|{{sortname|Júnior|Morais}}|BRA}} | style="text-align:center;" nowrap| 2010–19, 2021–23 | [[FC Astra Giurgiu|Astra]], [[FCSB]], [[FC Rapid București|Rapid]] | style="text-align:center;"| 318 |-style="background:#ace1af" ! 4 | '''{{flagathlete|{{sortname|Adnan|Aganović}}'''|CRO}} | style="text-align:center;"| 2013–17, 2020–prezent | [[FC Brașov|Brașov]], [[FC Viitorul Constanța|Viitorul]], [[FCSB|Steaua]], [[Sepsi OSK|Sepsi]], '''[[Unirea Slobozia]]''' | style="text-align:center;"| 254 |-style="background:#ace1af" !5 | '''{{flagathlete|{{sortname|Risto|Radunović}}'''|MNE}} | style="text-align:center;" | 2017–prezent | [[FC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], '''[[FCSB]]''' | style="text-align:center;"| 240 |- ! 6 | {{flagathlete|{{sortname|Ousmane|Viera}}|CIV}} | style="text-align:center;"| 2008–21 | [[CFR Cluj]], [[Internațional Curtea de Argeș|Internațional]], [[Pandurii]], [[Sepsi Sfântu Gheorghe|Sepsi]], [[FC Hermannstadt|Hermannstadt]] | style="text-align:center;"| 235 |- ! 7 | {{flagathlete|{{sortname|Eric de Oliveira|Pereira}}{{Sup|{{Double-dagger}}}}|BRA}} | style="text-align:center;"| 2008–21 | [[CS Gaz Metan Mediaș|Gaz Metan]], [[CS Pandurii Târgu Jiu|Pandurii]], [[FC Viitorul Constanța|Viitorul Constanța]], [[FC Voluntari]] | style="text-align:center;"| 222 |- ! 8 |nowrap|{{flagathlete|{{sortname|Radoslav|Dimitrov}}|BUL}} | style="text-align:center;"| 2015–24 | [[FC Botoșani|Botoșani]], [[CS Universitatea Craiova (2013)|Univ. Craiova]], [[Sepsi OSK|Sepsi]] | style="text-align:center;"| 216 |- ! 9 | {{flagathlete|{{sortname|Filipe|Teixeira}}|PRT}} | style="text-align:center;"| 2010–19 | [[FC Brașov|Brașov]], [[FC Rapid București|Rapid]], [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]], [[FC Astra Giurgiu|Astra]], [[FCSB]] | style="text-align:center"| 209 |- ! 10 | {{flagathlete|{{sortname|Tha'er|Bawab}}|JOR}} | style="text-align:center;"| 2010–19 | [[ACF Gloria Bistrița|Gloria Bistrița]], [[CS Gaz Metan Mediaș|Gaz Metan]], [[CS Universitatea Craiova (2013)|U Craiova]], [[FC Steaua București|Steaua]], [[FC Dinamo București|Dinamo]], [[CS Concordia Chiajna|Chiajna]] | style="text-align:center;"| 207<!-- |-style="background:#ace1af" ! 10 | {{flagathlete|{{sortname|Vadim|Rață}}{{Sup|{{Double-dagger}}}}|MDA}} | style="text-align:center;"| 2020–prezent | [[FC Chindia Târgoviște|Chindia Târgoviște]], [[FC Voluntari|Voluntari]], [[FCSB]], '''[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]''' | style="text-align:center;"| 199 (24 mai 2025) --> |} ;Notă *{{legend|#ace1af|{{dash}} Jucătorul evoluează și în prezent în campionat. Echipa actuală este indicată cu '''bold'''.}} *{{Double dagger}} {{dash}} Jucătorul deține și cetățenie română. {{Articol principal|Clasamentul golgeterilor din SuperLiga României}} {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" |+Top 10 marcatori<br /><small>La 24 mai 2025</small><ref name=DIGI/><ref name=DIGI/><ref>{{cite web | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/danciu-atacantul-care-se-ia-la-trinta-cu-recordurile-prima-pentru-cota-200-212638.html | title=Danciu, atacantul care se ia la trîntă cu recordurile: prima pentru cota 200! | publisher=Gsp.ro | language=ro | trans-title=Danciu, the striker who tries to break the records: the first for the 200 share! | date=25 October 2010 | access-date=25 October 2019 | archive-date=25 October 2019 | archive-url=https://web.archive.org/web/20191025001324/https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/danciu-atacantul-care-se-ia-la-trinta-cu-recordurile-prima-pentru-cota-200-212638.html | url-status=live }}</ref> |- ! # ! Jucător ! Perioada ! Echipa ! Goluri |- |1 | [[Dudu Georgescu]] |align=center|1970–1986 | [[Progresul București]], [[CSM Reșița]], [[Dinamo București]], [[SC Bacău]], [[Gloria Buzău]], [[Flacăra Moreni]] |align=center|252 |- |2 | [[Ionel Dănciulescu]] |align=center|1993–2014 | [[Electroputere Craiova]], [[Dinamo București]], [[Steaua București]] |align=center|214 |- |3 | [[Rodion Cămătaru]] |align=center|1974–1989 | [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]], [[Dinamo București]] |align=center|198 |- |4 | [[Marin Radu]] |align=center|1974–1989 | [[Argeș Pitești]], [[Olt Scornicești]], [[FCSB|Steaua București]], [[Inter Sibiu]] |align=center|190 |- |5 |nowrap|[[Florea Dumitrache]] |align=center|1966–1983 | [[Dinamo București]], [[Jiul Petroșani]], [[Corvinul Hunedoara]] |align=center|170 |- |6 | [[Ion Oblemenco]] |align=center|1964–1976 | [[Rapid București]], [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]] |align=center|170 |- |7 | [[Mircea Sandu]] |align=center|1970–1987 | [[Progresul București]], [[Sportul Studențesc București]] |align=center|167 |- |8 | [[Victor Pițurcă]] |align=center|1975–1989 | [[Olt Scornicești]], [[Steaua București]] |align=center|166 |- |9 | [[Mihai Adam]] |align=center|1962–1976 | [[U Cluj|Universitatea Cluj-Napoca]], [[Vagonul Arad]], [[CFR Cluj]] |align=center|160 |- |10 | [[Titus Ozon]] |align=center|1947–1964 | [[Unirea Tricolor București]], [[Dinamo București]], [[Dinamo Brașov]], [[Progresul București]], [[Rapid București]] |align=center|157 |- |} {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" |+Cei mai tineri debutanți<br /><small>La 24 mai 2025. Echipele scrise îngroșat sunt cele la care a debutat jucătorul.</small><ref>{{cite web| url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/enes-sali-l-a-cucerit-pe-gica-hagi-639130.html| title=Fotbalistul din Liga 1 care l-a vrăjit pe Gică Hagi:"Rar găsești ca el!"| publisher=Gsp.ro| language=ro| trans-title=The football player from Liga 1 who enchanted Gică Hagi: "You rarely find players like him!"| date=10 August 2021| access-date=12 August 2021| archive-date=11 August 2021| archive-url=https://web.archive.org/web/20210811213515/https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/enes-sali-l-a-cucerit-pe-gica-hagi-639130.html| url-status=live}}</ref><ref>{{cite web| url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-24969015-gica-hagi-enes-sali-farul-constanta-masia-academie-barcelona-debut-15-ani-liga-1.htm| title=Enes Sali, marele pariu al lui Gică Hagi - Povestea puștiului care a trecut pe la Academia Barcelonei și care a debutat în Liga 1 la 15 ani| publisher=Sport.hotnews.ro| language=ro| trans-title=Enes Sali, the great bet of Gică Hagi - The story of the kid who went to the Barcelona Academy and who made his debut in Liga 1 at the age of 15| date=10 August 2021| access-date=12 August 2021| archive-date=11 August 2021| archive-url=https://web.archive.org/web/20210811213431/https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-24969015-gica-hagi-enes-sali-farul-constanta-masia-academie-barcelona-debut-15-ani-liga-1.htm| url-status=live}}</ref><ref>{{cite web| url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcu-craiova-farul-alexandru-stoian-debut-liga-1-678496.html| title=Doar Dobrin e peste el! Hagi a debutat cu FCU Craiova al doilea cel mai tânăr fotbalist din istoria Ligii 1: născut la Madrid și convocat la o națională superioară| publisher=Gsp.ro| language=ro| trans-title=Only Dobrin is above him! Hagi debuted with FCU Craiova, the second youngest footballer in the history of Liga 1: born in Madrid and called up to a higher national team| date=28 October 2022| access-date=22 December 2022| archive-date=13 November 2022| archive-url=https://web.archive.org/web/20221113115242/https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcu-craiova-farul-alexandru-stoian-debut-liga-1-678496.html| url-status=live}}</ref><ref>{{cite web| url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cine-este-alexandru-stoian-al-doilea-cel-mai-tanar-debutant-in-liga-1-dupa-dobrin-printre-idolii-sai-e-si-tavi-popescu-2004081| title=Cine este Alexandru Stoian, al doilea cel mai tânăr debutant în Liga 1, după Dobrin. Printre idolii săi e și Tavi Popescu| publisher=Digisport.ro| language=ro| trans-title=Who is Alexandru Stoian, the second youngest debutant in Liga 1, after Dobrin. Among his idols is Tavi Popescu| date=28 October 2022| access-date=22 December 2022| archive-date=13 December 2022| archive-url=https://web.archive.org/web/20221213141931/https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cine-este-alexandru-stoian-al-doilea-cel-mai-tanar-debutant-in-liga-1-dupa-dobrin-printre-idolii-sai-e-si-tavi-popescu-2004081| url-status=live}}</ref><ref>{{cite web| url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/alex-bota-u-cluj-sabau-academie-690949.html| title=Cel mai tânăr debutant de la U Cluj, comparat cu Ronaldo: "Nu trage chiulul de la antrenamentele de forță. E un Cristiano în miniatură"| publisher=Gsp.ro| language=ro| trans-title=The youngest debutant from U Cluj, compared to Ronaldo: "Don't give up on strength training. He's a miniature Cristiano"| date=14 March 2023| access-date=2 May 2023| archive-date=2 June 2023| archive-url=https://web.archive.org/web/20230602085408/https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/alex-bota-u-cluj-sabau-academie-690949.html| url-status=live}}</ref> |- ! # ! Jucător ! Vârstă ! class="unsortable"|Meci ! Sezon |- ! 1 | data-sort-value="Dobrin Nicolae" |{{flagicon|Romania}} [[Nicolae Dobrin]]<ref>[http://adevarul.ro/news/sport/marcator-14-ani-mai-tanar-fotbalist-istoria-fcsb-inscris-meci-echipa-ros-albastrilor-1_59f1eeaf5ab6550cb881f91d/index.html Marcator la 14 ani! Cel mai tânăr fotbalist din istoria FCSB a înscris la primul meci pentru echipa roș-albaștrilor], adevarul.ro</ref> | style="text-align:center;"| 14 ani, 10 luni și 5 zile | style="text-align:center;"| [[FC Universitatea Cluj|Știința Cluj]] - '''[[FC Argeș Pitești|Dinamo Pitești]]''' 5–1 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1961-1962|1961-1962]] |- ! 2 | data-sort-value="Stoian Alexandru"; nowrap|{{flagicon|Romania}} [[Alexandru Stoian]]<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cine-este-alexandru-stoian-al-doilea-cel-mai-tanar-debutant-in-liga-1-dupa-dobrin-printre-idolii-sai-e-si-tavi-popescu-2004081|title=Cine este Alexandru Stoian, al doilea cel mai tânăr debutant în Liga 1, după Dobrin. Printre idolii săi e și Tavi Popescu|publisher=[[Digi Sport]]|date=28 October 2022}}</ref> | style="text-align:center;"; nowrap| 14 ani, 10 luni și 13 zile | style="text-align:center;"| [[FC U Craiova 1948|FCU 1948]] - '''[[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]''' 1–2 | style="text-align:center;"| [[SuperLiga României 2022-2023|2022-2023]] |- ! 3 | data-sort-value="Bota Alexandru" |{{flagicon|Romania}} [[Alexandru Bota]]<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/alexandru-bota-istorie-liga-1-u-cluj-690865.html|title=A intrat în istorie după CFR - U Cluj » Al treilea din topul all-time al Ligii 1! E vărul lui Moruțan și vrea să joace pentru FCSB|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|date=14 March 2023}}</ref> | style="text-align:center;"| 14 ani, 11 luni și 13 zile | style="text-align:center;"| [[CFR Cluj]] - '''[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]''' 4–0 | style="text-align:center;"| [[SuperLiga României 2022-2023|2022-2023]] |- ! 4 | data-sort-value="Lazăr Rareș" |{{flagicon|Romania}} [[Rareș Lazăr]]<ref>[https://images.gsp.ro/usr/imagini/2014/05/18//617685-debutanti-liga-1.jpg Un mijlocaș vasluian a jucat în "A" la numai 15 ani, o lună și 20 de zile: "Sînt mîndru că sînt după Dobrin!"], gsp.ro</ref> | style="text-align:center;"| 15 ani, 1 lună și 19 zile | style="text-align:center;"; nowrap| [[FC Ceahlăul Piatra Neamț|Ceahlăul Piatra Neamț]] - '''[[FC Vaslui]]''' 2–0 | style="text-align:center;"| [[Liga I 2013-2014|2013-2014]] |- ! 5 | data-sort-value="Popa Răzvan" |{{flagicon|Romania}} [[Răzvan Popa (fotbalist)|Răzvan Popa]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 2 luni și 13 zile | style="text-align:center;"| [[FC Dinamo București|Dinamo]] - '''[[FC Sportul Studențesc București|Sportul Studențesc]]''' 1–3 | style="text-align:center;"| [[Liga I 2011-2012|2011-2012]] |- ! 6 | data-sort-value="Epure Codrin" |{{flagicon|Romania}} [[Codrin Epure]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 2 luni și 21 zile | style="text-align:center;"| '''[[FC Vaslui]]''' - [[FC Astra Ploiești|Astra]] 1-4 | style="text-align:center;"| [[Liga I 2013-2014|2013-2014]] |- ! 7 | data-sort-value="Chitaru Vasile" |{{flagicon|Romania}} [[Vasile Chitaru]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 4 luni și 14 zile | style="text-align:center;"| '''[[FCM Bacău|SC Bacău]]''' - [[Jiul Petroșani]] 3–0 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1973-1974|1973-1974]] |- ! 8 | data-sort-value="Harșani Ștefan" |{{flagicon|ROU}} [[Ștefan Harșani]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 4 luni și 22 zile | style="text-align:center;"| '''[[FC Bihor]]''' - [[Sportul Studențesc]] 2–0 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1982-1983|1982-1983]] |- ! 9 | data-sort-value="Zamfir Dorel" |{{flagicon|Romania}} [[Dorel Zamfir]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 5 luni și 16 zile | style="text-align:center;"| '''[[FC Farul Constanța|FC Constanța]]''' - [[FCSB|Steaua București]] 0–1 | style="text-align:center;"| [[Divizia A 1976-1977|1976-1977]] |- ! 10 | data-sort-value="Sali Enes" |{{flagicon|Romania}} [[Enes Sali]] | style="text-align:center;"| 15 ani, 5 luni și 17 zile | style="text-align:center;"| '''[[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]''' - [[Sepsi OSK]] 1–0 | style="text-align:center;"| [[Liga I 2021-2022|2021-2022]] |} * Cel mai bătrân jucător: [[Mircea Lucescu]], Dinamo, [[Divizia A 1989-1990|1989–1990]] (16 mai 1990, 44 de ani, 9 luni și 6 zile)<ref>[http://www.prosport.ro/sport-life/special/vezi-povestea-unui-meci-special-al-lui-mircea-lucescu-fugi-nea-mircea-fugi-6065509 Vezi povestea unui meci special al lui Mircea Lucescu: "Fugi, 'nea Mircea, fugi!"], prosport.ro</ref> === Antrenori === {{Articol principal|Clasamentul antrenorilor din SuperLiga României}} {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" |- |+Top 10 antrenori cu cele mai multe apariții (români)<br /><small>La 15 aprilie 2025</small><ref>{{cite web|url=https://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/top_antrenori.shtml|title=Top 60 antrenori|publisher=RomanianSoccer.ro|language=ro|trans-title=Top 60 coaches|access-date=25 October 2019|archive-date=26 June 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190626093103/https://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/top_antrenori.shtml|url-status=live}}</ref> |- ! colspan="2"| Antrenor ! Perioadă ! Meciuri ! Victorii ! Egaluri ! Înfrângeri ! Procentaj<br>victorii |- ! 1 | [[Florin Halagian]] | style="text-align:center;"| 1972–2011 | style="text-align:center;"| '''878''' | style="text-align:center;"| 432 | style="text-align:center;"| 176 | style="text-align:center;"| 270 | style="text-align:center;"| 59% |- ! 2 | [[Ilie Oană]] | style="text-align:center;"| 1952–1979 | style="text-align:center;"| '''572''' | style="text-align:center;"| 232 | style="text-align:center;"| 124 | style="text-align:center;"| 216 | style="text-align:center;"| 51% |- ! 3 | [[Nicolae Dumitru (fotbalist)|Nicolae Dumitru]] | style="text-align:center;"| 1962–1993 | style="text-align:center;"| '''558''' | style="text-align:center;"| 250 | style="text-align:center;"| 120 | style="text-align:center;"| 188 | style="text-align:center;"| 55% |- ! 4 | [[Ion V. Ionescu]] | style="text-align:center;"| 1967–1994 | style="text-align:center;"| '''496''' | style="text-align:center;"| 194 | style="text-align:center;"| 89 | style="text-align:center;"| 213 | style="text-align:center;"| 48% |- ! 5 | [[Viorel Hizo]] | style="text-align:center;"| 1990–2013 | style="text-align:center;"| '''488''' | style="text-align:center;"| 221 | style="text-align:center;"| 85 | style="text-align:center;"| 182 | style="text-align:center;"| 53% |- ! 6 | [[Ioan Andone]] | style="text-align:center;"| 1994–2017 | style="text-align:center;"| '''456''' | style="text-align:center;"| 207 | style="text-align:center;"| 80 | style="text-align:center;"| 169 | style="text-align:center;"| 54% |- ! 7 | [[Florin Marin]] | style="text-align:center;"| 1993–2017 | style="text-align:center;"| '''456''' | style="text-align:center;"| 166 | style="text-align:center;"| 103 | style="text-align:center;"| 187 | style="text-align:center;"| 47% |- ! 8 | [[Valentin Stănescu]] | style="text-align:center;"| 1962–1984 | style="text-align:center;"| '''455''' | style="text-align:center;"| 206 | style="text-align:center;"| 101 | style="text-align:center;"| 148 | style="text-align:center;"| 56% |- ! 9 | [[Sorin Cârțu]] | style="text-align:center;"| 1989–2013 | style="text-align:center;"| '''454''' | style="text-align:center;"| 175 | style="text-align:center;"| 114 | style="text-align:center;"| 165 | style="text-align:center;"| 51% |- ! 10 | [[Angelo Niculescu]] | style="text-align:center;"| 1953–1982 | style="text-align:center;"| '''445''' | style="text-align:center;"| 196 | style="text-align:center;"| 101 | style="text-align:center;"| 148 | style="text-align:center;"| 55% |- |} {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%; text-align: center" |- |+Top 10 antrenori cu cele mai multe apariții (străini)<br /><small>La 24 mai 2025</small><ref>{{cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/37-straini-471-selectii-16-trofee-care-e-cel-mai-titrat-antrenor-strain-de-dupa-revolutie-de-ce-a-fost-nedreptatit-zenga-624670.html#comentarii|title=37 străini, 471 selecții, 16 trofee » Care e cel mai titrat antrenor străin de după Revoluție + De ce a fost nedreptățit Zenga|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.transfermarkt.ro/liga-1/auslaendischetrainer/wettbewerb/RO1|title=SuperLiga - Antrenori străini|access-date=16 April 2025}}</ref> |- ! colspan="2"| Antrenor ! Meciuri ! Debut ! Ultimul meci ! Sezoane ! Cluburi ! Puncte ! Puncte pe<br>meci |- ! 1 |align=left|{{flagicon|ITA}} [[Cristiano Bergodi]] | '''259''' |nowrap|19 noiembrie 2005 |nowrap|15 aprilie 2024 | 13 | {{Tooltip|9 cluburi|Național București, CFR Cluj, Rapid București, Poltehnica Iași, Steaua București, ASA Târgu Mureș, FC Voluntari, CSU Craiova, Sepsi OSK}} | 390 | 1,50 |- ! 2 |align=left|{{flagicon|ITA}} [[Nicolò Napoli]] | '''235''' |nowrap|3 octombrie 2003 |nowrap|31 martie 2024 | 13 | {{Tooltip|4 cluburi|FCU Craiova, Astra Ploiești, CS Turnu-Severin, CSMS Iași}} | 327 | 1,39 |-style="background:#ace1af" ! 3 |align=left|{{flagicon|HUN}} '''[[Vasile Miriuță]]''' | '''173''' |nowrap|20 iulie 2013 |nowrap|18 mai 2025 | 8 | {{Tooltip|7 cluburi|Ceahlăul Piatra Neamț, CFR Cluj, ASA Târgu Mureș, Concordia Chiajna, Dinamo București, Hermannstadt, Poli Iași}} | 250 | 1,45 |- ! 4 |align=left|{{flagicon|CZE}} [[Dušan Uhrin Jr.]] | '''121''' |nowrap|29 iulie 2007 |nowrap|13 mai 2022 | 5 | {{Tooltip|3 cluburi|Politehnica Timișoara, Dinamo București, Gaz Metan Mediaș}} | 194 | 1,60 |- !rowspan=2|5 |align=left|{{flagicon|POR}} [[António Conceição da Silva Oliveira|Toni Conceição]] | '''89''' |nowrap|7 aprilie 2009 |nowrap|23 februarie 2019 | 6 | {{Tooltip|3 cluburi|CFR Cluj, FC Brașov, Astra Ploiești}} | 151 | 1,70 |-style="background:#ace1af" |align=left; nowrap|{{flagicon|CYP}} '''[[Ilias Charalampous]]''' | '''89''' |nowrap|16 iulie 2023 |nowrap|23 mai 2025 | 2 | {{Tooltip|1 club|FCSB}} | 177 | 1,99 |- ! 7 |align=left|{{flagicon|ITA}} [[Devis Mangia]] | '''67''' |nowrap|14 iulie 2017 |nowrap|13 aprilie 2019 | 2 | {{Tooltip|1 club|Universitatea Craiova}} | 115 | 1,72 |-style="background:#ace1af" ! 8 |align=left|{{flagicon|CRO}} '''[[Željko Kopić]]''' | '''62''' |nowrap|4 decembrie 2023 |nowrap|24 mai 2025 | 2 | {{Tooltip|1 club|Dinamo București}} | 85 | 1,37 |- ! 9 |align=left|{{flagicon|ITA}} [[Andrea Mandorlini]] | '''50''' |nowrap|23 noiembrie 2009 |nowrap|21 ianuarie 2024 | 3 | {{Tooltip|1 club|CFR Cluj}} | 88 | 1,76 |- ! 10 |align=left|{{flagicon|ITA}} [[Walter Zenga]] | '''44''' |nowrap|24 noiembrie 2002 |nowrap|24 noiembrie 2007 | 4 | {{Tooltip|3 cluburi|Național București, Steaua București, Dinamo București}} | 75 | 1,70 |} ;Notă *{{legend|#ace1af|{{dash}} Antrenorul activează și în prezent în campionat.}} == Vezi și == * [[Liga a II-a]] * [[Liga a III-a]] * [[Liga a IV-a]] * [[Liga a V-a]] * [[Campionatul Regional de Fotbal al României]] * [[Cupa României la fotbal]] * [[Supercupa României]] * [[Cupa Ligii (România)|Cupa Ligii]] * [[SuperLiga Feminină]] == Note == {{Reflist|group=nota}} ==Referințe== <references /> == Legături externe == * [http://www.lpf.ro/ Liga Profesionistă de Fotbal] * [http://www.frf.ro/ Federația Română de Fotbal] * [https://www.transfermarkt.com/liga-1/startseite/wettbewerb/RO1 SuperLiga României] la [[Transfermarkt]] * [http://www.romaniansoccer.ro/divizia_a/divizia_a.shtml Statistici SuperLiga] {{Campionatul de Fotbal al României}} {{Fotbal în România}} {{Ligi-UEFA}} {{Golgheterii SuperLigii României}} {{Antrenori SuperLiga României}} [[Categorie:Campionatul de Fotbal al României| ]] [[Categorie:Divizii de fotbal din România]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] fgb6b84lz0a5goq3opoey3oyfeestkv 0 24671 17024123 17021778 2025-06-10T16:28:44Z AlessioRO 635797 /* Istorie */ 17024123 wikitext text/x-wiki {{Altesensuri2|Aninoasa}} {{Infocaseta Așezare }} '''Aninoasa''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Aninoasa, Gorj|Aninoasa]] (reședința), [[Bobaia, Gorj|Bobaia]], [[Costești, Gorj|Costești]], [[Groșerea, Gorj|Groșerea]] și [[Sterpoaia, Gorj|Sterpoaia]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Este situată pe cursul [[râu]]lui [[Râul Gilort|Gilort]], aproximativ la jumătatea distanței dintre [[Craiova]] și [[Târgu Jiu]]. == Descriere == === Etimologie === Toponimia localității provine de la primii locuitori ai zonei care se numeau ''Aninoșeanu'', aceștia luându-și numele de la aninii care creșteau pe malul pâraielor. === Hidrografie === Comuna este străbătută de mai multe pârâuri, denumite popular ''mătci'', care se varsă în [[râul Gilort]]. Principala sursă de venit o reprezintă agricultura după ce, între anii 1995-2000, industria petrolieră a făcut disponibilizări masive de personal, o mare parte din locuitorii comunei lucrând în această ramură. === După 1990 === După [[1990]], localitatea a început să cunoască o dezvoltare lentă dar continuă ajungând ca în 2006 locuitorii să aibă acces la gazele naturale, rețea de televiziune prin cablu, telefonie fixă și mobilă, mijloace de transport în comun, apă curentă etc. === Monumente arhitectonice locale === Pe teritoriul comunei se mai păstrează, încă în bună stare, două construcții vechi, adevărate monumente arhitectonice. * Conacul boierului Dinel Negrea, aflat pe partea dreaptă a drumului comunal la intrarea dinspre [[Târgu Jiu]]. De fapt, conacul este mai nou proprietate privată, fiind renovat fară a se ține cont de stilul arhitectural origiar. * [[Culă|Cula]] moșierului Alecu Crăsnaru, construită la început cu pentru apărare și modificată mai târziu pentru a putea fi locuită. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Aninoasa |label1=Români|value1=89.67|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.32|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=10.01|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Aninoasa |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=88.3|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=1.49|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=10.21|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Aninoasa se ridică la 3.428 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.914 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (89,67%), iar pentru 10,01% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (88,3%), iar pentru 10,21% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{clear|left}} == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Gilort a [[județul Gorj (interbelic)|județului Gorj]] și era alcătuită din satele Aninoasa, Bobaia și Cornișani, având o populație de 1138 de locuitori. În comună funcționa o școală de băieți, și două biserici.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Aninoasa, com. rur.|volum=1|pagini=86}}</ref> La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau și comunele Costești-Daia și Groșerea. Comuna Costești-Daia era alcătuită din satele Costești și Daia, cu o populație de 716 de locuitori. În comună funcționau două biserici.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Costești-Daia, com. rur.|volum=2|pagini=679}}</ref> Comuna Groșerea era alcătuită doar din satul cu același nume, având o populație de 1000 de locuitori. În comună funcționa o biserică și patru fântâni.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Groșerea, com. rur.|volum=3|pagini=652}}</ref> În 1925, comuna Costești-Daia este desființată, iar cele două sate ale comunei au fost transferate comunei Groșerea. Conform Anuarului Socec, comuna Aninoasa făcea parte din plasa Bibești a aceluiași județ, având o populație de 982 de locuitori (în satele Aninoasa și Cornișu).<ref name="Socec_Aninoasa">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Aninoasa|pagină-link=342|pagină=350|volum=4}}</ref> Comuna Groșerea făcea parte din aceiași plasă, având o populație de 1585 de locuitori (în satele Costești, Daia și Groșerea). <ref name="Socec_Groșerea">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Groșerea|pagină-link=349|pagină=357|volum=4}}</ref> În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Gilort a [[regiunea Gorj|regiunii Gorj]], raion care doi ani mai târziu a fost arondat [[regiunea Craiova|regiunii Craiova]], și apoi (după 1960), [[regiunea Oltenia|regiunii Oltenia]]. Între timp, comunei Aninoasa îi se realipește satul Bobaia, iar în anul 1968, comuna a fost transferată [[județul Gorj|județului Gorj]], căpătând actuala formă. Tot atunci, comuna Groșerea este desființată, iar satele ei au trecut la comuna Aninoasa, iar satul Daia a fost desființat și contopit cu satul Costești. Comuna a preluat și satul Strepoaia, de la comuna Cârligei, desființată.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Aninoasa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 5 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 | nume_scurt4 = USR | nume_complet4 = Uniunea Salvați România | mandate4 = 1 | nume_scurt5 = PMP | nume_complet5 = Partidul Mișcarea Populară | mandate5 = 1 }} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Coridorul Jiului]] (sit de importanță comunitară) {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Aninoasa]] j7hxm3lnxzvwhecpabq98nnmyn87mjx 0 28297 17025151 17012768 2025-06-11T11:04:50Z Rosenborg BK Fan 304353 Am adăugat limba germană în cadrul infobox-ului/info-casetei de asemenea. (modificare minoră) 17025151 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Pp-semi-vandalism|small=yes}}</noinclude>{{note de subsol|noiembrie 2021}} {{Infocaseta Foste țări |nume_nativ = Цара Рꙋмѫнѣскъ <br> ''Țara Rumânească'' |nume_oficial_lung = Țara Românească |nume_comun = Țara Românească | |continent = Europa |tip_guvernământ = principat | |an_început = 1330 |an_sfârșit = 1859 | |eveniment_început = începutul domniei lui [[Basarab I]] |dată_început = 1330 |eveniment_sfârșit = dubla alegere a lui [[Alexandru Ioan Cuza]] |dată_sfârșit = {{Dată stil vechi|1859|1|24|calendar=julian|link=y}} | |s1 = Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești |steag_s1 = Flag of the United Principalities of Wallachia and Moldavia (1859 - 1862).svg | |imagine_hartă = Tara Rumaneasca map.png |imagine_hartă_text = Harta [[Țara Românească|Țării Românești]] în jurul anilor [[1390]] | imagine_hartă2 = Voivodeship of Wallachia (1812).svg | imagine_hartă_text2 = Principatul Țării Românești în [[1812]] | |capitala = [[Câmpulung]], <br/>[[Curtea de Argeș]], <br/>[[Târgoviște]], <br/>[[București]] | | imn_național = |limbi_comune = [[Limba slavonă]] (de jure) <br/>[[Limba română]] (de facto) <br/>[[limba germană|germana]], vorbită de [[germani]] (mai precis coloniști [[sași]], prezenți mai ales în centrele urbane)<br /> [[Limba greacă]] (la oraș în perioada [[fanariot]]ă) |monedă = |prezent = {{flag|România}} |leader1 = [[Basarab I]] (primul) |leader2 = [[Alexandru Ioan Cuza]] (ultimul) |an_leader1 = [[1310]] – [[1352]] |an_leader2 = [[1859]] - [[1862]] |denumire_lider = [[Lista domnilor Țării Românești|Domn]] |note = |steag_imagine = Flag_of_Wallachia.svg }} '''Țara Românească''' sau '''Rumânească''', cunoscută istoric și ca '''[[Ungro-Vlahia]]''' (''Zemli Ungrovlahiskoi'' în actele slavone), iar în limbile străine '''Valahia''' (în germană ''Walachei'', în engleză ''Wallachia'', în franceză ''Valachie)''{{#tag:ref|Înainte de 1991, istoriografia română nu a folosit niciodată [[exonim]]ul ''Valahia'' pentru Țara Românească; cel mult apărea cuvântul ''Vlahia'' în expresia istorică ''[[Mitropolia Ungrovlahiei|Mitropolia Ungro-Vlahiei]]'' care este de fapt traducerea unei titulaturi din limba slavonă. Odată cu înmulțirea mențiunilor despre această țară în lucrări străine, s-a încetățenit și obiceiul de a folosi ''Valahi'' pentru etnicii români dinainte de 1859 și ''Valahia'' pentru Țara Românească. [[Academia Română]] nu a acceptat această formă, considerând-o a fi un [[Calc (lingvistică)|calc]]. Dicționarul Enciclopedic <ref>Dicționar Enciclopedic, vol. VII, ISBN 978-973-45-0578-4, p. 313</ref>) acceptă cuvântul numai pentru faza geologică Valahică iar Valahia doar ca ''denumire dată de străini Țării Românești și uneori și Moldovei''; Dicționarul Explicativ definește ''valah'' ca „nume dat în evul mediu de către alte popoare românilor din stânga și din dreapta Dunării” și ''Valahia'' ca ''denumire dată de străini Țării Românești''<ref>{{Citation |title=dexonline |publisher=dexonline.ro |url=http://dexonline.ro/definitie/valah}}</ref>).|group=lower-alpha}} este un stat apărut în [[Evul Mediu]], al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de [[Munții Carpați]] și de o linie pornind din [[Munții Vrancei]] până la răsărit de [[Chilia Nouă|cetatea Chilia]] inclusiv (mai târziu de râurile [[Râul Milcov, Siret|Milcov]], [[Râul Putna, Siret|Putna]] și [[Râul Siret|Siret]]), în sud de [[Dunăre]] de la [[Drobeta-Turnu Severin|Turnu-Severin]] până la [[Silistra]] inclusiv, iar la est de [[Marea Neagră]] (mai târziu de [[Dunăre]] și de limitele [[Județul Brăila|raialei Ibrahilei]] sau [[Mitropolia Proilaviei|Proilavonului]], adică [[Brăila|Brăilei]]). Locuitorii săi foloseau [[Exonim și endonim|endonimul]] de „[[români|rumâni]]”, [[Exonim și endonim|exonimele]] uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „[[valahi|vlahi]]” sau mai savant și recent „valahi”. [[Principatul Moldovei|Moldovenii]] îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul [[România|României]] moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu [[Bătălia de la Posada]] în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar [[tribut]]ar [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]]) la data de {{Dată stil vechi|1862|1|24|calendar=julian|link=y}}, când, după trei ani de [[uniune personală]] cu [[Principatul Moldovei|Moldova]], s-a unit cu această țară pentru a forma bazele [[România|României]] moderne. {{Istoria românilor}} == Etimologie și denumiri == Străinii denumeau Țara Românească: „Walachei”, „Wallachia”, „Valacchia”, „Valachie” sau „Iflak-eli”, denumiri românizate ca ''Valahia''. Această denumire, de origine germanică, nu desemna numai Țara Românească ci multe alte țări locuite de populații latinești în contact cu germanicii, de la [[Marea Nordului]] („Valcheren”) până la [[Marea Neagră]] (țările române) trecând prin sudul [[Germania|Germaniei]] („Walchengau”, „Walchensee”) și prin spațiul [[Iugoslavia|iliric]] („Vlasina”, „Vlahina”, „Vlaška”, ș.a.m.d.). Cărturarii și cartografii medievali deosebeau ''[[Ungro-Vlahia]]'' (adică Vlahia dinspre Ungaria, anume Țara Românească), pentru a nu o confunda cu [[Moldova]] numită și ''Bogdano-Vlahia'' (adică Vlahia întemeiată de voievodul Bogdan de Dolha al [[Maramureș]]ului), sau cu [[Transilvania]].<ref>[[Alexandru D. Xenopol]], ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. III, Ed. Cartea Românească, București, 1925, pp. 48-50.</ref> În documentele latinești era cunoscută ca ''Transalpina'' (adică dincolo de ''Alpii Transilvăneni'', cum numeau occidentalii Carpații meridionali). După numele primului domnitor [[Basarab I]], unii numeau Țara Românească: ''Basarabia'' sau ''Țara Basarabească'', nume conservat de moldoveni pentru [[Bugeac|regiunea malurilor]] Dunării și Mării Negre (numită de turci ''Bugeac''), după ce au obținut-o în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]]. Moldovenii numeau Țara Românească ''[[Muntenia]]'', iar turcii îi spuneau ''Iflak'' sau ''Kara-Iflak'', în timp ce Moldovei îi spuneau ''Bogdan Iflak''. Polonezii numeau Țara Românească ''Basarabia'', iar pe Moldova o numeau ''Volohia''<ref>Enciclopedia Cugetarea, Lucian Predescu, p.833</ref>. Denumirea de Valahia a apărut mai întâi în cronicile arabe din [[secolul al XIII-lea]]; în loc de [[Țaratul Vlaho-Bulgar]] arabii menționau în scris doar Valahia, cu indicarea precisă a coordonatelor geografice arăbești (47° și 30 minute longitudine și 50° latitudine) și cu specificarea faptului că Valahia se numea în arabă „al-Awalak" iar locuitorii „ulaqut" sau „ulagh".<ref>Dimitri Korobeinikov, A broken mirror: the Kipchak world in the thirteenth century. In the volume: The other Europe from the Middle Ages, Edited by Florin Curta, Brill 2008, p. 394</ref> Într-o altă cronică arabă (Rashid ad-Din) s-a menționat cucerirea Valahiei în jurul anului 1270, de către tătarii lui Nogai; tot Rashid menționează că tătarii au trecut prin țara „qara ulagh” (vlahii negri) și au intrat în Transilvania unde i-au înfrânt pe „ulagh” (vlahi).<ref>Dimitri Korobeinikov, A broken mirror: the Kipçak world in the thirteenth century. In the volume: The other Europe from the Middle Ages, Edited by Florin Curta, Brill 2008, p. 394</ref> == Frontiere == În vremea formării sale, voievodatul se mărginea spre nord-vest peste [[Carpații Meridionali]] și o parte din [[Carpații Orientali]] cu [[Regatul Ungariei]]; spre sud, peste [[Dunăre]], cu țaratele bulgare de la [[Țaratul Vidinului|Vidin]] și Tărnovo; iar la est, tot peste [[Dunăre]], cu [[Despotatul Dobrogei]], și cu [[Marea Neagră]] la nordul [[Delta Dunării|gurilor Dunării]]. Ulterior, peste Dunăre, la sud și la est, s-a învecinat cu [[Imperiul Otoman]] după ce acesta a cucerit respectivele ținuturi. Frontierele au cunoscut fluctuații, voievozii Țării Românești deținând sporadic și teritorii la nord de Carpați (cum ar fi Țara Făgărașului și Amlașul, fără a le incorpora însă Țării Românești). Între 1390 și 1422 [[Mircea cel Bătrân]] și fiii săi, [[Mihail I]] și [[Radu Praznaglava]], au stăpânit și [[Despotatul Dobrogei]], a cărui frontieră sudică a fost deplasată spre nord în acest răstimp de cuceririle otomane, din zona [[Varna|Varnei]] până în zona [[Constanța|Constanței]]. După 1422 întreaga Dobroge a trecut în stăpânirea otomanilor până în 1878, împreună cu cetățile [[Cetatea Turnu|Turnu]] și [[Giurgiu]], și mai târziu [[Brăila]] cu zona înconjurătoare, deținute până la 1829. Frontiera nord-estică a rămas nedefinită atâta timp cât a fost în desfășurare procesul de constituire a voievodatelor românești din spațiul extracarpatic, pe baza cnezatelor anterioare vasale ale [[Regatul Ungariei|Ungariei]]. [[Moldova]], celălalt nucleu al acestei constituiri statale, a apărut la câteva decenii după Țara Românească în zona [[Baia, Suceava|Baia]]-[[Suceava]]-[[Storojineț|Strășineț]] și s-a extins treptat spre est și sud. Pe la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea, domnii moldoveni percepeau vama către Țara Românească la [[Bârlad]], iar domnii munteni percepeau vama către Moldova la [[Buzău]], cele două orașe aflându-se la o distanță considerabilă, ceea ce arată că granița nu era bine definită și că nu existau alte târguri între cele două localități. Țara Românească a stăpânit în fazele inițiale și teritoriul denumit astăzi [[Bugeac]], deținând temporar cetatea [[Chilia]] (pierdută însă în fața tătarilor [[Nogai]] înainte de sfârșitul domniei întemeietorului țării, [[Basarab I]]). De asemenea, [[Radu cel Frumos]] a stăpânit Țara Vrancei, el înființând aici [[cetatea Crăciuna]]. În timpul conflictelor cu [[Ștefan cel Mare]], însă, succesorul său, [[Basarab al IV-lea cel Tânăr]], a pierdut acest teritoriu, după ce voievodul moldovean a invadat nord-estul Munteniei, arzând orașele Brăila și [[Râmnicu Sărat]]. Atunci, la 1482, s-a stabilit frontiera ce avea să rămână vreme de 370 de ani: de la vârful Lăcăuți, de-a lungul [[Râul Milcov, Siret|râului Milcov]] până la vărsarea sa în Putna, apoi pe Putna până la vărsarea în [[Râul Siret|Siret]] și pe Siret până la vărsarea în [[Dunărea|Dunăre]]. Punctul de vamă muntenesc fusese la acea vreme deja mutat de la Buzău la Râmnicu Sărat, iar apoi, după ce mica așezare [[Focșani]] a căpătat statut de târg, având două părți{{mdash}} una moldovenească la nord de Milcov și una muntenească la sud, el a devenit punct de vamă de ambele părți. == Istorie == {{Vezi și|Istoria României}} === Evenimente precursoare formării Țării Românești === O parte a teritoriului Țării Românești făcuse parte din [[Imperiul Roman]] între 106 și 271, și apoi temporar în timpul lui [[Constantin cel Mare]]. După retragerea romană, [[goți]]i au creat un puternic stat atestat printre altele de [[Cultura Cerneahov]]. În zona [[Carpații de Curbură|curburii Carpaților]] s-a descoperit [[Tezaurul de la Pietroasele|un important tezaur]] ce atestă venirea lor din zona Uralilor. Atât goții, cât și alte popoare migratoare ce le-au urmat, au găsit aici o populație destul de rarefiată, dar statornică, în proces intens de romanizare, cu care au coexistat și pe care nu au reușit să o asimileze. Cronicarul Georgios Kedrenos, relatând lupta (anul 971) dintre varegii lui Sveinald (Sviatoslav) și împăratul Ioan Tzimiskes, a menționat că: „au venit la el (înaintea împăratului) din Constantia și alte cetăți zidite dincolo de Istru, soli cerând iertare pentru faptele rele săvârșite, predându-se împreună cu acele cetăți; primindu-le cu blândețe, împăratul a trimis oameni să le ia în stăpânire cetățile și armate suficiente pentru a le păzi.” Constantia a fost identificată cu Constantiana Daphne, (lângă Grădiștea, jud. Călărași)<ref>FHDR, Fontes Historiae Daco-Romaniae-Izvoarele istoriei României, vol. III, p. 141</ref> Începând cu [[secolul XII]]-lea, ''Valahia'' este menționată în izvoarele bizantine, bulgărești, maghiare și slavone, iar mai târziu în cele occidentale, ca fiind regiunea unor state feudale locuite de vlahi și conduse de [[Cneaz|cnezi]] (mici feudali) și [[Voievod|voievozi]] (lideri militari cu autoritate ce cuprindea multiple cnezate), atât la sud și est de [[Munții Carpați|Carpați]], cât și în interiorul arcului carpatic. Teritoriul Țării Românești era la acea vreme parte a celui de [[al Doilea Țarat Bulgar]], stat cu o importantă componentă românească, dat fiind că în unele documente țarii bulgari (cum ar fi [[Caloian al Bulgariei|Caloian]]) sunt denumiți „împărați ai vlahilor și bulgarilor”, și în același timp strâns asociat din punct de vedere cultural cu [[Imperiul Bizantin]]. La nord-vest, Transilvania fusese cucerită încă din secolele anterioare de [[Regatul Ungariei]], care a construit întărituri de apărare pe linia Carpaților. [[Marea invazie mongolă]] din 1241 a declanșat o serie de evenimente ce aveau să ducă la formarea Țării Românești. În primul rând, ea a slăbit semnificativ atât țaratul bulgar cât și principalul său rival, Ungaria. Muntenia a ieșit de sub autoritatea țarului de la Târnovo, fiind dominată de mici feudali ce plăteau tribut mongolilor sau erau vasale regelui maghiar. Ungaria a trebuit să abandoneze ideea de a-și extinde autoritatea până la [[Marea Neagră]], limitându-se să aducă alături de [[secui]], pentru întărirea frontierei carpatice, și imigranți din [[Sfântul Imperiu Roman]], denumiți [[sași]]. Ea a cucerit însă de la țarii bulgari Belgradul și Oltenia (ultima organizată ulterior sub numele de [[Banatul de Severin]]). Ungaria nu reușea să controleze bine nici acest banat de Severin, astfel că regele maghiar [[Bela al IV-lea al Ungariei|Bela al IV-lea]] a încercat să aducă în zonă pe [[Cavalerii Ioaniți]]. [[Diploma ioaniților|Diploma acordată la 2 iunie 1247]] acestora menționează că pe teritoriul viitoarei Țări Românești existau cel puțin patru formațiuni: voievodatele lui [[Ioan (voievod)|Ioan]] și [[Farcaș]], [[Seneslau]] și [[Litovoi]]. [[Litovoi]] și fratele sau [[Bărbat (voievod)|Bărbat]] s-au luptat cu trupele maghiare la [[1285]]. În urma acestor lupte Litovoi a murit, iar Bărbat a fost luat prizonier. El s-a răscumpărat și s-a întors la conducere, încetând însă rebeliunea împotriva suzeranului maghiar. === Formarea Țării Românești === [[Fișier:Viennese Illuminated Chronicle Posada.jpg|thumb|left|200 px|[[Bătălia de la Posada]] ([[Cronica pictată de la Viena]])]] ==== Contextul istoric ==== Pe la 1310, [[Basarab I]], fiul unui anume [[Thocomerius]]{{#tag:ref|Numit în unele lucrări istoriografice ''Tihomir'', un voievod cu posibile origini [[Cumani|cumane]], după istoricul [[Neagu Djuvara]]<ref>{{Citat carte|titlu=Thocomerius-Negru Vodă: un voievod de origine cumană la începuturile Țării Românești|first=Neagu|last=Djuvara|date=2007|publisher=[[Humanitas]]|isbn=9789735017316}}</ref>|group=lower-alpha}}, avea să devină domnitor atestat al întregului teritoriu al Țării Românești. Basarab a refuzat să mai plătească tribut [[Regatul Ungariei|Ungariei]] și s-a confruntat cu regele acesteia, [[Carol Robert al Ungariei|Carol Robert de Anjou]]. Acesta din urmă a hotărât lichidarea statului muntean (pe care îl considera o piedică în calea expansiunii sale spre Marea Neagră) și a strâns o armată pentru a-l readuce pe voievod sub autoritatea sa. Deși inițial Basarab s-a retras din cetatea de scaun, el a strâns o oaste și l-a surprins pe regele maghiar la întoarcerea acestuia în țară, între 9&ndash;{{Dată|1330|11|12}}, la [[Bătălia de la Posada|Posada]], distrugându-i aproape total armata,<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=77}}</ref> însuși regele scăpând după ce și-a schimbat hainele cu unul din supușii săi. Domnia lui Basarab I a durat până în [[1352]], el numindu-se ''Mare Voievod'' și ''Domn''. Bătălia de la Posada a constituit războiul de independență a Țării Românești. În următorii ani, Basarab și succesorii săi și-au extins autoritatea și asupra teritoriului dinspre ''părțile tătărești'', adică sudul-estul Moldovei de mai târziu, și nordul [[Delta Dunării|Deltei Dunării]] cu garnizoana [[Chilia]] (teritoriu ce a căpătat din această cauză numele de ''Basarabia''),<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=79}}</ref> precum și asupra părții extracarpatice a banatului de Severin. În aceeași perioadă, navigatorii și negustorii [[Republica Genoveză|genovezi]] întemeiază mai multe ''scale'' (contoare) la Dunăre și în Marea Neagră: printre ele, două sunt pe teritoriul Țării Românești: San-Giorgio (azi [[Giurgiu]]) și [[Licostomo]] (azi [[Periprava]]). ==== Legenda lui Negru Vodă și bazele ei reale ==== Partea inițială a [[Letopisețul Cantacuzinesc|Letopisețului Cantacuzinesc]], o cronică datată cel mai devreme pe la 1568 (deci la peste 200 de ani de la evenimente) relatează că Țara Românească a fost fondată de un anume [[Negru Vodă|Radu Negru]], voievod din [[Transilvania]] care ar fi „descălecat” împreună cu mai mulți cnezi și ar fi devenit domn al Țării Românești. Alte izvoare istorice nu atestă niciun domnitor cu acest nume și nici vreun cneaz sau voievod ardelean care ar fi devenit domn al Țării Românești, astfel că această relatare este considerată în general a fi o legendă. Legenda are însă și baze reale, în aceea că, în anul 1301, în Regatul Ungariei s-a stins [[dinastia arpadiană]]. Regii maghiari arpadieni fuseseră toleranți cu românii din Transilvania cucerită, lăsându-i în general să se organizeze singuri, în ciuda diplomei papale din 1204 (de după [[cruciada a patra]]; act care a definitivat [[Marea Schismă]]), în care „schismaticii” (ortodocșii) erau declarați eretici și supuși persecuțiilor. Regii angevini, începând chiar cu Carol Robert, dar culminând ulterior cu [[Ludovic I al Ungariei|Ludovic I]], au luat însă mult mai în serios rolul conferit Ungariei de Sfântul Scaun, acela de „regat apostolic”, cu misiunea de a răspândi catolicismul. Românii, deși majoritari în Transilvania, erau răspândiți în tot teritoriul acelui voievodat și nu au reușit să-și formeze o stare (în sensul de pătură privilegiată participantă la conducerea țării) cu o bază teritorială compactă și clar definită, ci au rezistat presiunilor în ''țările'' lor{{mdash}} Țara Maramureșului, Țara Făgărașului etc. Unii dintre ei au ales calea pribegiei, astfel mai mulți cnezi făgărășeni, în frunte cu voievozii lor, au hotărât la începutul secolului al XIV-lea să emigreze la sud de Carpați (unde deja exista o comunitate de origine transilvăneană, un anume ''comes Laurentius'' fiind atestat pe la 1300),<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=74&ndash;75}}</ref> consolidând voievodatele românești deja separate de țaratul bulgar aflat în declin, formațiuni statale în care au fost în poziția de a impune o politică mai independentă față de regii Ungariei. === Lupta antiotomană === Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, [[Imperiul Otoman]], în timpul domniei sultanului [[Baiazid I]], și-a început expansiunea în Balcani. Statele creștine din zonă s-au văzut nevoite să strângă rândurile pentru a evita cucerirea de către o mare putere musulmană. Chiar și așa, statele de la sud de Dunăre s-au prăbușit rapid unul după altul, iar Țara Românească s-a văzut în prima linie de luptă antiotomană. Țara Românească nu putea strânge o armată suficient de mare pentru a se opune cu succes în lupte în câmp deschis marilor armate otomane. Astfel, voievozii valahi au încetățenit ''[[tactica pământului pârjolit]]'', punctată cu [[Război de gherilă|lupte de gherilă]] care slăbeau încet armata inamică, atacul final urmând să se dea într-un moment neașteptat pentru acesta, și într-un loc nefavorabil unei desfășurări de forță corespunzătoare. Tactica a funcționat prin aceea că în repetate rânduri a convins Poarta că beneficiile anexării Țării Românești sunt inferioare costurilor umane și financiare asociate unei expediții expuse unei astfel de hărțuiri. Pe de altă parte, sacrificiile necesare din partea populației locale în vederea aplicării ei (depopularea satelor, otrăvirea surselor de apă, sacrificarea recoltelor) făceau ca boierimea să nu accepte să stea necondiționat de partea domnitorului împotriva marelui imperiu, ci să încerce să obțină pacea în schimbul unor condiții (în special, plata unui tribut), ceea ce a avut un impact semnificativ asupra jocului de putere între domnitor și boierime. De aceea, revoltele antiotomane au avut loc de-a lungul timpului în momente în care dominația otomană impacta grav economia țării, suficient cât să producă nemulțumirea boierimii și ralierea sa în jurul domnitorului.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=87&ndash;90}}</ref> ==== Rezistența lui Mircea cel Bătrân și a urmașilor săi ==== [[Fișier:MirceatheElder.jpg|thumb|right|200px|[[Mircea cel Bătrân]].]] Înaintarea otomană în peninsula Balcanică a avut loc în ultimele două decenii ale secolului al XIV-lea. Imperiul Bizantin a fost redus la un mic teritoriu în jurul [[Constantinopol]]ului, iar [[Regatul medieval al Serbiei|Serbia]] a căzut după [[Bătălia de la Kosovo Polje (1389)|Bătălia de la Kosovo Polje]]. [[Al Doilea Țarat Bulgar]] fusese divizat în timpul domniei țarului [[Ioan Alexandru al Bulgariei|Ioan Alexandru]] în trei părți{{mdash}} [[Despotatul Dobrogei]], [[Țaratul Vidinului]] și Țaratul de la Tărnovo, aflate în conflict unele cu celelalte. Turcii au cucerit Tărnovo în 1393 și au ajuns în poziția de a ataca și Țara Românească, stat care sprijinise anterior atât eforturile de apărare ale sârbilor, cât și pe cele ale bulgarilor.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=87}}</ref> Inițial, turcii au efectuat doar câteva expediții de jaf la nord de Dunăre, dar Mircea a stabilit mai întâi o alianță cu regele Poloniei, [[Vladislav al II-lea al Poloniei|Wladislaw Jagiello]] (1389) și apoi (în 1395) cu cel al Ungariei, cu care anterior relațiile fuseseră tensionate. Ca răspuns la această din urmă alianță, otomanii au lansat o campanie semnificativă, care a fost înfrântă de Mircea în [[bătălia de la Rovine]] în luna mai 1395, după ce armata otomană a fost hărțuită și mânată spre un loc mlăștinos unde nu s-a putut desfășura împotriva micii, dar mobilei armate române, care cunoștea bine terenul.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=93&ndash;95}}</ref> Turcii au reușit totuși în acei ani să cucerească și [[Nikopol, Bulgaria|Nicopolul]] (ultima redută a țaratului bulgar de la Tărnovo), și să transforme țaratul de la Vidin în stat vasal. În aceste condiții, regele maghiar, [[Sigismund de Luxemburg]] (care întreprinsese câteva campanii în Serbia cu scopul de a-i îndepărta pe turci), a cerut ajutorul Papei pentru declanșarea unei cruciade antiotomane. Deși Europa Occidentală era în toiul [[Schisma apuseană|schismei apusene]], Sigismund a reușit prin eforturi diplomatice, profitând și de o perioadă de întrerupere a conflictelor din [[Războiul de 100 de Ani]], să aducă împreună armate din Sfântul Imperiu Roman, [[Ducatul Burgundiei|Burgundia]], [[Regatul Franței|Franța]], [[Regatul Angliei|Anglia]] și [[Republica Veneția|Veneția]], alături de cele maghiare și românești. Armatele combinate au încercat pentru început [[Bătălia de la Nicopole|să recucerească Nicopolul]]. Experiența lui Mircea cel Bătrân în luptele contra otomanilor nu a fost însă valorificată, în fruntea armatelor rămânând Sigismund, artizanul marii alianțe antiotomane, în speranța că autoritatea sa și titlul său regal se vor putea impune în fața tuturor ambițiilor cavalerilor de diverse naționalități. Nu a fost așa, Sigismund pierzând controlul asupra avangardei franceze, care s-a avântat mult înspre grosul trupelor otomane și a fost distrusă, iar restul armatei s-a risipit. Ca urmare, țaratul bulgar nu a mai reapărut, și chiar și Vidinul a fost transformat în pașalâc turcesc. Otomanii au mai încercat multiple campanii împotriva Țării Românești, dar Mircea, aliat atât cu Sigismund cât și cu [[Vladislav al II-lea al Poloniei]], a reușit să le facă față, cucerind și despotatul Dobrogei între 1406 și 1417, mai ales după ce Baiazid a căzut prizonier în urma [[Bătălia de la Ankara|bătăliei de la Ankara]] dusă împotriva [[Imperiul Timurid|Imperiului Timurid]] din est. Mircea a profitat de ieșirea la mare pentru a comunica și pentru a-și coordona eforturile și cu diversele emirate anatoliene inamice otomanilor din vecinătatea nord-estică a imperiului. Mai mult, el s-a implicat în [[Interregnul otoman|luptele pentru succesiunea lui Baiazid]] dar, după înfrângerea favoritului său, spre sfârșitul domniei sale, Țara Românească s-a văzut din nou confruntată cu pericolul otoman. Urmașii lui Mircea au continuat rezistența antiotomană, în special [[Mihail I al Țării Românești|Mihail I]] și [[Dan al II-lea al Țării Românești|Dan al II-lea]], dar indispoziția boierimii pentru lupte ce implicau tactica pământului pârjolit au făcut ca Țara Românească să accepte să plătească tribut otomanilor în scopul păstrării autoguvernării. Dan al II-lea a avut de înfruntat în special tentativele otomanilor de a-l impune pe tron pe [[Radu Prasnaglava]] (''Chelul'', sau ''Cap Sec''), un voievod prootoman, care a reușit în patru rânduri să ia tronul, Dan reușind să revină însă de fiecare dată până în 1431. Numeroșii fii ai lui Mircea cel Bătrân s-au luptat însă între ei pentru tron, două linii de succesiune fiind principalele rivale{{mdash}} Dăneștii (familia lui Dan al II-lea) și Drăculeștii (familia lui Vlad Dracul). ==== Ioan de Hunedoara și Drăculeștii ==== [[Fișier:Vlad Tepes 002.jpg|thumb|right|200px|[[Vlad Țepeș]], voievod antiotoman de la jumătatea secolului al XV-lea.]] Perioada de frământări din Țara Românească a coincis cu o perioadă similară în principalul său aliat antiotoman, Ungaria. În cadrul luptelor dinastice pentru tronul de la Buda, stabilitatea regatului maghiar a fost asigurată însă de un nobil ardelean de origine română, [[Ioan de Hunedoara]], devenit ban al Severinului, voievod al Transilvaniei și comite al secuilor (primul care a cumulat aceste din urmă două funcții). El a intervenit în luptele dinastice din Țara Românească, susținându-i pe Drăculești și consolidând domnia lui [[Vlad al II-lea Dracul]] (al cărui fiu, [[Mircea al II-lea]], a și participat alături de Ioan la [[bătălia de la Varna]], bătălie care însă a dus la reorientarea lui Mircea către acceptarea suzeranității otomane, ceea ce l-a determinat pe Ioan să-l înlocuiască cu [[Vladislav al II-lea]]); tot Ioan de Hunedoara l-a înscăunat în [[Moldova]] pe [[Bogdan al II-lea al Moldovei|Bogdan al II-lea]], înconjurând astfel Regatul Ungariei, al cărui regent devenise, cu voievozi aliați. [[Asediul Belgradului|Apărarea Belgradului]] i-a adus lui Ioan de Hunedoara faima europeană, dar a și consolidat cetatea-cheie a apărării frontierei sudice a Ungariei.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=104}}</ref> Efectele s-au văzut după moartea lui Ioan: urmașii lui Bogdan și Vlad Dracul ([[Ștefan cel Mare]], respectiv [[Vlad Țepeș]]) au continuat hotărât lupta antiotomană, susținuți fiind de fiul lui Ioan, [[Matia Corvinul]], devenit rege al Ungariei și care a consolidat regatul ridicând o armată foarte puternică. În Țara Românească, Vlad Țepeș s-a ridicat împotriva otomanilor în 1459, a declanșat chiar raiduri la dreapta Dunării și a realizat ceea ce nu reușiseră cruciații cu 65 de ani în urmă{{mdash}} să ocupe Nicopolul. Expediția otomană de supunere a lui Vlad s-a soldat în 1462 cu un eșec răsunător, însuși sultanul fiind la un pas de a fi ucis în [[atacul de noapte]] desfășurat în tabăra otomană aproape de capitala [[Târgoviște]].<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=106&ndash;107}}</ref> Vlad Țepeș a fost o figură deosebit de controversată la vremea sa. Domn autoritar și sângeros, apela adesea la pedepse crunte, fiind cunoscut în special pentru aplicarea pedepsei cu moartea prin [[trasul în țeapă]], o metodă de execuție de o cruzime deosebită chiar și după standardele vremii.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=105}}</ref> Văzându-și privilegiile și puterea afectate, boierimea nu i-a fost fidelă, uneltind atât împreună cu otomanii, cât și cu puterile occidentale pentru a-l înlătura de pe tron. El a fost în cele din urmă detronat și înlocuit cu fratele său [[Radu cel Frumos]], crescut la Constantinopolul căzut acum în mâinile otomanilor și devenit capitală a Imperiului.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=107}}</ref> Radu cel Frumos și urmașii săi au fost folosiți de Poartă împotriva lui [[Ștefan cel Mare]]. ==== Radu de la Afumați și căderea Ungariei ==== După domniile prootomane ale membrilor ramurii lui Radu cel Frumos, înfrânte în cele din urmă de Ștefan cel Mare (prin victoria din 1481 de la Râmnicu Sărat împotriva lui [[Basarab Țepeluș]]), a venit pe tronul țării [[Vlad al IV-lea Călugărul]], un alt frate al lui Vlad Țepeș. El a domnit din 1482 până în 1495, o domnie lungă în acele vremuri agitate, nesupunerea sa față de otomani fiind pedepsită de aceștia prin decapitarea unuia din fiii săi, Vlăduț, în vârstă de doar 16 ani, la [[mănăstirea Mihai Vodă]]. El a fost însă susținut de boierime, dovadă lunga sa domnie, ducând o politică de echilibru și de susținere a construcției de biserici. Fiul său, [[Radu cel Mare]], a avut o domnie similară: relativ lungă (1495-1508) și liniștită, acceptată de boieri și de biserică (a cărei autoritate a susținut-o, înființând două episcopii ortodoxe, [[Arhiepiscopia Râmnicului|cea de la Râmnicu Vâlcea]] și [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|cea de la Buzău]]). Șirul acestor domnii liniștite și favorabile înfloririi vieții culturale s-a încheiat cu cea a lui [[Neagoe Basarab]]. În 1521, otomanii [[Asediul Belgradului (1521)|au reușit să cucerească Belgradul]], profitând de slăbirea organizării militare a regatului Ungariei în timpul lui [[Ludovic al II-lea al Ungariei|Ludovic al II-lea]], un rege slab și controlat de nobilime. În condițiile morții timpurii a domnitorului muntean [[Teodosie]] (fiul lui Neagoe Basarab) și a luptelor pentru domnie între diversele facțiuni boierești, otomanii au încercat să transforme Țara Românească în pașalâc și să-l înscăuneze ca pașă pe Mehmet-Beg, un pașă musulman de origine română. Împotriva acestor acțiuni s-a ridicat [[Radu de la Afumați]], un urmaș al lui Vlad Călugărul și al lui Radu cel Mare. Mare luptător antiotoman, voievodul Radu de la Afumați a luptat împotriva turcilor de circa 20 de ori (conform inscripției de pe mormântul său), în bătălii ca cele de la Ștefești (pe [[Râul Neajlov|Neajlov]]), Clejani și Snagov. În 1526, regele Ludovic al II-lea al Ungariei a murit în [[bătălia de la Mohács (1526)|bătălia de la Mohács]], bătălie soldată cu invadarea centrului Ungariei de către otomani, iar Țara Românească a pierdut principalul aliat puternic împotriva turcilor. Deși Radu de la Afumați a fost asasinat de o facțiune boierească rivală în 1529, Poarta a evitat să se mai angajeze în conflicte cu Țara Românească (dorind să evite o rebeliune de calibrul celei conduse de Radu), a acceptat autonomia țării în schimbul plății [[haraci]]ului și a preferat să înainteze în [[Câmpia Panonică]] transformând centrul Ungariei în [[Pașalâcul Buda|pașalâcul de la Buda]]. Țara Românească s-a văzut înconjurată din toate părțile de Imperiul Otoman și de țările aflate sub suzeranitatea acestuia (Transilvania și Moldova). ==== Revolta lui Mihai Viteazul și Războiul cel Lung ==== [[File:Flag of Wallachia.svg|thumb|Stindardul mare al lui Mihai Viteazul, prelucrare a reconstituirii lui Dan Cernovodeanu]] Radu de la Afumați a reușit să evite transformarea țării în pașalâc, iar țara a rămas în afara „Casei Islamului” (teritoriul propriu-zis al Imperiului Otoman, unde se aplica [[Sharia]]) și și-a păstrat instituțiile judecătorești și, mai ales, ecleziastice. Cu toate acestea, pe fondul căderii Ungariei și expansiunii spre apogeu a [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]], regimul de vasalitate al Țării Românești față de Poartă s-a înăsprit de-a lungul secolului al XVI-lea. Astfel, dacă până atunci domnii erau aleși de marii boieri din țară, ei au început după căderea Ungariei să fie numiți direct de la Constantinopol (nu doar confirmați) și să fie văzuți de atunci ca simpli funcționari otomani, nu ca monarhi ai unor state autonome.<ref group="lower-alpha">Un fapt simbolic în acest sens este acela că ei au încetat să mai poarte pe cap, drept însemn al autorității, coroana monarhică, înlocuind-o cu cuca, o căciulă cu pietre prețioase, și primeau din partea sultanului la învestire steagul verde cu semilună și două tuiuri (care semnificau rangul echivalent în ierarhia funcționarilor otomani, unul nu foarte mare).</ref> Domniile au început să se cumpere cu bani grei. Mai mult, domnitorul trebuia să plătească anual ''[[mucarer]]ul mic'' și la trei ani ''mucarerul mare'' (pentru confirmarea domniei), iar haraciul a ajuns la suma de {{formatnum:155000}} de {{Ill-wd|Q424754|3=aspri}} (de 3 ori mai mare ca cel plătit de Moldova și de 10 ori mai mare ca cel plătit de Transilvania). Impactul economic a fost unul dur: pătura [[moșneni]]lor (țăranii liberi ce constituiau [[clasa de mijloc]] în economia predominant agrară) s-a subțiat, multe sate fiind cumpărate de mari boieri. Un astfel de boier, care și-a extins considerabil averea, a fost [[Mihai Viteazul]], ban al Craiovei în timpul lui [[Alexandru cel Rău]] și care a cumpărat în 1593 domnia.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=129&ndash;133}}</ref> [[Fișier:MihaiViteazul.jpg|thumb|left|upright|[[Mihai Viteazul]] a reușit în contextul [[Războiul cel Lung|Războiului celui Lung]], să obțină independența și neutralitatea țării față de otomani.]] În același an, a izbucnit [[Războiul cel Lung]] cu o serie de ciocniri între otomani și [[Casa de Habsburg|habsburgi]], întâi în Balcani. Mihai a declanșat rebeliunea antiotomană în 1594, ucigând la început creditorii turci care veniseră cu el în Țara Românească pentru a-și recupera sumele investite în numirea sa ca domn, după care a atacat și cetăți din dreapta Dunării ([[Hârșova]] și [[Ruse|Rusciuc]]). După ce turcii în frunte cu generalul [[Sinan Pașa]] au reușit să cucerească [[Győr]]ul, [[papa Clement al VIII-lea]] a încurajat o alianță între Sfântul Imperiu Roman (condus de împăratul habsburg [[Rudolf al II-lea, Împărat Roman|Rudolf al II-lea]]) și Transilvania principelui [[Sigismund Báthory]]. Mihai a aderat la această alianță, ca și [[Aron Vodă]] al Moldovei, în mai 1595. Boierii trimiși să negocieze tratatul și-au depășit atribuțiile și au semnat un acord prin care Mihai devenea vasal al lui Sigismund, probabil din dorința de a îngrădi puterea domnului sporind-o simultan pe a lor. Cu toate acestea, Mihai a acceptat tratatul, deoarece Transilvania era singurul stat vecin ce îi putea asigura spatele în lupta împotriva turcilor.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=133&ndash;134}}</ref> [[Fișier:Mihai Viteazul fighting the Turks, Giurgiu, October 1595.jpg|thumb|right|300x300px|Victoria lui [[Mihai Viteazul]] în [[bătălia de la Giurgiu]] a alungat pe turci din țară.]] Marele vizir otoman, {{Ill-wd|Q3777403|3={{lang|tr|Ferhad Paşa}}}}, a răspuns la aceste acțiuni proclamând din nou Țara Românească drept pașalâc turcesc. Deși Ferhad a fost demis și executat la scurt timp, succesorul său, {{Lang|tr|Sinan Paşa|italic=nu}}, a menținut decizia și a pornit cu o armată de circa {{formatnum:100000}} de oameni să o pună în aplicare. Mihai a strâns o armată de {{formatnum:16000}} de oameni, întărită cu un contingent de circa 7000 de ardeleni (din care jumătate [[secui]]) și a încercat să surprindă armata otomană interceptându-i înaintarea spre [[București]] pe malul [[Râul Neajlov|Neajlovului]]. Desfășurată într-o zonă mlăștinoasă, [[bătălia de la Călugăreni]] s-a încheiat nedecis{{mdash}} deși a suferit pierderi grele, armata otomană a rămas suficient de puternică încât să înainteze și să ocupe capitala Țării Românești. Instalat la [[mănăstirea Radu Vodă]], Sinan a început să numească funcționari otomani pentru administrarea noului pașalâc, și a ridicat o întăritură improvizată.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=134&ndash;135}}</ref> Retras în zona montană, la [[Rucăr, Argeș|Rucăr]], Mihai a primit un ajutor semnificativ din Transilvania, de la Sigismund. Aron Vodă a trimis și el câteva mii de soldați moldoveni, iar armata rezultată a devenit suficient de mare și de puternică pentru a-i pune pe fugă pe otomani. Aceștia s-au retras din Târgoviște și apoi din București, distrugându-și [[Palisadă|palăncile]] pe care apucaseră să le construiască. Pe malul Dunării, [[bătălia de la Giurgiu]] a fost un dezastru pentru otomani: retragerea dezordonată peste fluviu s-a soldat cu moartea și capturarea a numeroși soldați, trupele neregulate de [[Achingiu|achingii]] dispărând cu totul din istorie după acest dezastru.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=135}}</ref> [[Fișier:Moldavia, Transylvania and Wallachia under Michael the Brave's authority (1600).png|thumb|left|200px|Întinderea maximă a teritoriului aflat sub autoritatea lui Mihai pentru scurt timp în anul 1600.]] După alte bătălii și incursiuni peste Dunăre, Mihai a reușit să obțină de la otomani recunoașterea domniei în 1597. A recunoscut vasalitatea acestora, dar și pe cea a lui Rudolf al II-lea, dubla vasalitate transformând Țara Românească într-un teritoriu neutru. În 1598, însă, aliatul său Sigismund s-a retras de pe tronul Transilvaniei, lăsându-l vărului său, [[Andrei Báthory]], susținut de [[Uniunea Polono-Lituaniană|Polonia]] și de turci. Coaliția antiotomană era însă slăbită astfel prin pierderea unui element-cheie, iar Mihai a primit permisiunea din partea împăratului să pătrundă în Transilvania pentru a-l înlătura pe Andrei.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=139}}</ref> În 1599, el a pătruns cu o oaste munteană prin [[Pasul Buzău]], ajungând în [[Ținutul Secuiesc|zona scaunelor secuiești]] unde a strâns încă o armată aliată (întrucât secuii erau nemulțumiți de pierderea privilegiilor și se răsculaseră deja anterior, la [[Carnavalul Însângerat]]<ref>{{Citat web|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/autonomie-autoguvernare-autodeterminare-independenta-un-joc-cuvinte-ist|title=Autonomie, autoguvernare, autodeterminare, independență. Un joc de cuvinte în istoria secuilor|first=Marius|last=Diaconescu|publisher=[[Historia]]|accessdate=2013-06-28|archive-date=2013-06-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20130605213926/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/autonomie-autoguvernare-autodeterminare-independenta-un-joc-cuvinte-ist|dead-url=yes}}</ref>). În [[bătălia de la Șelimbăr]], Mihai a distrus armata lui Andrei, principele ardelean fiind ucis de secui ca represalii pentru reprimarea revoltei lor de către armatele voievodale. Mihai a devenit guvernator al Transilvaniei în numele împăratului Rudolf. Ulterior, din considerente similare, legate de asigurarea alianței vecinilor, el a pătruns și în Moldova, înlăturându-l pe [[Ieremia Movilă]], dar în scurt timp nobilii maghiari din Transilvania și magnații polonezi influenți în Moldova s-au ridicat împotriva lui Mihai. El a fost învins de aceștia în [[bătălia de la Mirăslău]] în Transilvania, și pe [[râul Teleajen]] în Țara Românească. Cu domnia pierdută în toate cele trei țări, Mihai a mers la [[Praga]] la sfârșitul lui 1600 și s-a întâlnit cu împăratul Rudolf, care i-a ordonat [[Gheorghe Basta|generalului Basta]] să-l ajute. După [[bătălia de la Guruslău]], Mihai era aproape de redobândirea Transilvaniei, când Basta, un catolic fervent care nu era dispus să lase țara pe mâna unui principe ortodox, a comandat asasinarea acestuia.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=141&ndash;143}}</ref> Deși acțiunea sa a fost motivată mai ales de asigurarea unei forțe capabile să mențină independența sa față de turci, și a fost înțeleasă de nobilime ca motivată de setea de putere,{{Efn|În ''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'', Mihai este numit de boierul cronicar moldovean [[Miron Costin]] „om de oști pururea poftitoriŭ” care „purcede desfrînatŭ și începe lucruri peste puterea sa și apoi acolo găsește perirea”}} domnia simultană a lui Mihai, pentru scurt timp, în Moldova, Transilvania și Țara Românească avea să fie considerată, după anii renașterii naționale din secolul al XIX-lea, o acțiune precursoare mișcării naționale de unire a teritoriilor locuite de etnici români. Rebeliunea lui Mihai a fost continuată în Țara Românească de succesorul acestuia, [[Radu Șerban (domnitor)|Radu Șerban]], care l-a înlocuit pe [[Simion Movilă]], domnitor pus pe tron de polonezii victorioși pe Teleajen în 1600. Transilvania a trecut printr-o perioadă frământată, generalul Basta încercând să implementeze politici de germanizare și catolicizare în principatul multiconfesional și multietnic, atrăgându-și adversitatea nobililor maghiari și sașilor luterani, care au adus pe tron principi favorabili turcilor. Radu Șerban l-a ajutat pe Basta să îi învingă pe aceștia în [[bătălia de la Brașov]]. Războiul cel Lung a luat însă sfârșit în 1606, iar Radu Șerban a fost înlocuit la domnie cu [[Radu Mihnea]], în condițiile în care Poarta a acceptat să renunțe la transformarea țării în pașalâc și să reducă haraciul.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=151&ndash;152}}</ref> === Apogeul dominației otomane === ==== Domniile marii nobilimi ==== {{double image|img-st=Matei basarab.png|img-dr=Brancoveanu-sons.png|com=[[Matei Basarab]] și [[Constantin Brâncoveanu]], domnitori susținuți de marea nobilime, care au adus țării importante progrese culturale.}} Evoluția tehnologiei războiului, bazat în secolul al XVII-lea din ce în ce mai mult pe armele de foc, a făcut ca strângerea unei armate eficiente să fie prea costisitoare pentru voievozii Țării Românești, astfel că nu au existat în acea perioadă rebeliuni antiotomane semnificative. Exponențială pentru apariția castelor și categoriilor sociale militare, formate din militari profesioniști, a fost [[Răscoala seimenilor și dorobanților din 1655|răscoala seimenilor]] din 1655, înăbușită de [[Constantin Șerban]]. Radu Mihnea a mai reușit o scurtă și vremelnică unire a Țării Românești cu Moldova în preajma lui 1623–1627, când, pe când domnea în Moldova, a reușit să obțină domnia Țării Românești pentru fiul său, [[Alexandru Coconul]], care a fost însă un domnitor ineficient și a fost înlocuit (mazilit) de Poartă. Simultan, marea boierime a căpătat forță din ce în ce mai mare, domnitorii nemaifiind despoți puternici și autoritari ca în trecut, ci exponenți ai intereselor boierimii. O astfel de domnie a fost cea a lui [[Matei Basarab]], rămasă în istorie pentru perioada de înflorire culturală pe care a adus-o, înflorire care a anticipat-o și a pregătit-o pe cea din timpul lui [[Constantin Brâncoveanu]]. [[Fișier:Cantacuzino Wallachia.png|thumb|left|upright=1.5|Harta stolnicului Constantin Cantacuzino]] Țara Românească a participat la [[Al doilea Asediu al Vienei|Asediul Vienei]] din 1683 de partea otomanilor (deși domnitorul [[Șerban Cantacuzino]] era hotărât să saboteze efortul otoman), dar înfrângerea otomanilor a declanșat declinul Imperiului.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=162}}</ref> Sultanul [[Mehmed al IV-lea]] a fost detronat de ieniceri, iar puterile creștine au înaintat în Câmpia Panonică, recucerind Ungaria, pe care au reîntregit-o practic ca stat sub monarhia [[Casa de Habsburg|Habsburgilor]]; înaintarea lor a fost oprită de noul mare vizir, {{lang|tr|italic=no|Fazıl Mustafa Paşa}}, care a recucerit [[Belgrad]]ul. În [[Războiul dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman|Războiul Ligii Sfinte]], Țara Românească a încercat să ducă o politică de echilibru: expansiunea Austriei Habsburgice (o putere fervent catolică, care, după [[pacea de la Karlowitz]], a anexat [[Transilvania]], desființându-i autonomia) nu era de natură să trezească încrederea domnilor români, dar [[Imperiul Rus]], ajuns la gurile [[Nistru]]lui, părea la acea vreme un imperiu ortodox, succesor al Bizanțului. Cu toate acestea, domnitorii munteni au dus tratative cu noul vecin, Austria, și, în ultimele etape ale Războiului Ligii Sfinte, Constantin Brâncoveanu a colaborat cu armatele austriece care au ocupat țara. În final, el a fost detronat de turci și executat la Constantinopol la data de {{Dată stil vechi|calendar=julian|1714|8|15}}. Turcii se pregăteau de un nou război, prin care să recucerească teritoriile pierdute prin tratatul de la Karlowitz; domnitorul înscăunat de ei în locul lui Brâncoveanu, [[Ștefan Cantacuzino]], a continuat însă colaborarea cu austriecii, dând veste [[Prințul Eugen de Savoia|Prințului Eugen de Savoia]] despre pregătirile otomane. Ștefan Cantacuzino a avut aceeași soartă ca și Brâncoveanu.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=170&ndash;172}}</ref>{{-}} ==== Domniile fanariote ==== {{Articol principal|Domniile fanariote}} [[Fișier:Principati1786.jpg|thumb|left|200 px|Țara Românească (și Moldova) în 1786 (hartă italiană de G. Pittori, după geograful Giovanni Antonio Rizzi Zannoni).]] Cum nici politica de executare a domnitorilor rebeli nu a mai funcționat, sultanul [[Ahmed al III-lea]] (venit la putere după {{Ill-wd|Q5338335}} din 1703), a trecut la aplicarea unui plan deja probat anterior: renunțarea la domniile provenite din rândul boierimii românești, și numirea în schimb a unor domni din influentele familii de înalți funcționari, etnici [[greci]], din cartierul [[Fanar]]. Această acțiune a fost continuată timp de un secol, întrucât a dat pe moment roade{{mdash}} Țara Românească nu a mai luat partea altor puteri creștine în conflictele lor cu Poarta. În fapt, boierimea, care în secolul anterior își exercitase puterea prin intermediul unor domni aleși și controlați de ea, fără tendințe autoritare, a pierdut semnificativ din putere, întrucât domnitorul a devenit un fel de înalt funcționar otoman.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=179&ndash;180}}</ref> Echilibrul politic între puterea domnului și cea a boierilor a fost spulberat prin desființarea sfatului boierilor; statutul de boier, scutit de dări, a fost acordat doar celor cu funcții în aparatul administrativ, și ei în mare parte greci fanarioți, în timp ce boierii români au fost retrogradați la statutul de ''mazili''. După [[Pacea de la Passarowitz]] ce a urmat [[Războiul austro-turc din 1716-1718|Războiului austro-turc din 1716&ndash;1718]], Țara Românească a pierdut [[Oltenia]], anexată de [[Monarhia Habsburgică|Imperiul Habsburgic]]. Imperiul Otoman a recucerit provincia și a reanexat-o Țării Românești după [[Războiul Ruso-Turc (1735–1739)|Războiul Ruso-Turc din 1735–1739]] încheiat prin [[Tratatul de la Belgrad|pacea de la Belgrad]]. Perioada austriacă a Olteniei a fost marcată pe de o parte de tentativa Imperiului de a-și impune administrația prin intermediul ''[[ban]]ului'' numit dintre boierii locali, precum și de puternica rezistență populară care s-a manifestat prin intermediul [[Miliție|milițiilor]] de [[haiduci]] care ajunseseră să facă legea acolo, și a căror proliferare a persistat chiar mult după revenirea teritoriului în granițele Țării Românești.<ref name="Mix De Cultura_2018-02-26">{{Citat web-LUA | url=http://www.mixdecultura.ro/2015/07/haiducii-olteni/| title=Haiducii olteni| newspaper=Mix de Cultură| date=2015-07-16 | author=| accessdate=26 februarie 2018}}</ref> Perioada a avut ca efect o profundă orientalizare a culturii Țării Românești și depărtarea ei de influențele occidentale. Unele familii grecești s-au stabilit în Țara Românească și s-au românizat. În contextul curentului reformator al [[Absolutism luminat|absolutismului luminat]], s-au implementat câteva reforme care să modernizeze statul și să-l scoată din Evul Mediu, cu toată opoziția vechilor familii boierești majoritare în Divanul țării. Astfel, [[Constantin Mavrocordat]] a rămas cunoscut pentru reforma sa fiscală și eliminarea șerbiei, și a introdus salarizarea dregătorilor (pentru a evita abuzurile asupra populației). În justiție, Mavrocordat a introdus un cod de procedură denumit ''protocolul'', iar eforturile i-au fost continuate de succesorii săi, care au introdus ample coduri de legi: ''Pravilniceasca Condică'' a lui [[Alexandru Vodă Ipsilanti|Alexandru Ipsilanti]] (1780) și ''[[Legiuirea Caragea]]'' (1818).<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=183&ndash;184}}</ref> === Revoluția lui Tudor Vladimirescu === {{Articol principal|Revoluția de la 1821}} [[Fișier:Tudor Vladimirescu.jpg|thumb|right|300x300px|[[Tudor Vladimirescu]]]] După înfrângerea lui [[Napoleon Bonaparte]], care a fost exponentul unui mare curent revoluționar și naționalist în întreaga Europă, controlul asupra continentului a fost preluat de [[Sfânta Alianță]], o alianță ce avea scopul de a evita războiul pentru reglementarea problemelor între marile puteri, și pentru a conserva status quo-ul la nivel european, asigurându-și ajutorul reciproc pentru înăbușirea unor eventuale revolte naționale în zone problematice, cum erau Italia, [[Polonia]] și Balcanii. Țarul [[Alexandru I al Rusiei]], devenit cel mai puternic suveran de pe continent, se afla în poziția de a extinde influența imperiului său în Peninsula Balcanică în detrimentul otomanilor, și avea la dispoziție și mijloacele necesare: se putea erija în protectorul ortodocșilor de pe teritoriul Imperiului Otoman, încurajându-i discret să se răscoale împotriva otomanilor.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=197&ndash;198}}</ref> În Țara Românească, domnitorii fanarioți au fost împărțiți{{mdash}} unii au rămas fideli Imperiului Otoman în cadrul căruia au avut o ascensiune care le-a adus domnia, dar alții au aderat la mișcările naționaliste grecești care vizau eliberarea poporului grec de sub dominația turcească; puternic încurajată de la [[Sankt Petersburg|Petersburg]], [[Eteria]] a acționat și pe teritoriul Țării Românești. Boierii români, la rândul lor, se pregăteau de răscoală pentru a redobândi puterea politică în țară, și în mișcarea lor lider militar a devenit [[Tudor Vladimirescu]]. Participant de partea Rusiei la [[Războiul Ruso-Turc din 1806-1812]] și la origine [[Moșneni|moșnean]], Vladimirescu și-a organizat în secret o grupare paramilitară denumită ''[[panduri]]'', după numele trupelor neregulate [[Croația|croate]], pe baza milițiilor oltenești de haiduci. Sprijinit de marea boierime, Tudor și-a coordonat eforturile cu Eteria și cu revoluționarii [[sârbi]] și albanezi. Tudor a primit, în contextul operațiunilor Eteriei, misiunea de a crea o diversiune care să lase impresia unei revolte împotriva fanarioților, dar fidelă Porții. Oportunitatea a venit la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1821|1|18}}, când domnitorul [[Alexandru Suțu]] a murit,<ref group=lower-alpha>Situația era una rară, deoarece domnitorii fanarioți își încheiau de obicei domniile fiind înlocuiți în funcție.</ref> iar țara a rămas, provizoriu, condusă de o căimăcămie formată din boierii Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, boieri care l-au încurajat pe Tudor să acționeze, așteptându-se și la o eventuală susținere a Rusiei. Din fortărețele sale din zona înaltă a [[Oltenia|Olteniei]], el a lansat [[proclamația de la Padeș]] la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1821|1|23}} în care își declara convingerea că „''prea puternicul nostru împărat, voește ca noi [...] să trăim bine'', ''dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre''”, apoi a pornit cu armata sa spre [[București]], unde a preluat el însuși puterea, fixându-le marilor boieri și mitropolitului domiciliu forțat la vila „Belvedere”. În Moldova vecină, Eteria acționa direct la indicațiile lui [[Alexandru Ipsilanti Eteristul|Alexandru Ipsilanti]], care, în luna februarie, nu-și ascundea încrederea într-o intervenție rusească. Cum însă țarul, aflat la o conferință a Sfintei Alianțe la [[Ljubljana|Laibach]], a dezavuat acțiunile lui Tudor și ale lui Ipsilanti, cei doi s-au văzut dintr-o dată singuri, nevoiți să-și limiteze pierderile. Ei și-au împărțit zonele de acțiune în Țara Românească, Tudor primind Oltenia și Muntenia inferioară, iar Ipsilanti Muntenia superioară. Pus în fața unei intervenții otomane și confruntat cu acte de indisciplină ale armatei sale de panduri, Tudor, care nu se declarase până atunci fățiș împotriva otomanilor, a sperat la o înțelegere cu aceștia. Părăsind Bucureștiul și îndreptându-se spre Oltenia, Tudor s-a confruntat cu și mai multă adversitate din partea căpitanilor de panduri. Unii dintre ei i-au transmis lui Iordache Olimpiotul corespondența lui Tudor cu otomanii, iar acesta l-a arestat pe Tudor fără să întâmpine opoziție din partea pandurilor. Tudor Vladimirescu a fost ucis de eteriști, dar acțiunile ambelor părți erau oricum pierdute după dezavuarea de către țar. După 1821, grecii au continuat însă luptele în Balcani, iar Poarta nu a mai avut încredere în elementul grecesc pentru guvernarea Țării Românești, revenind la domnii „pământeni” (băștinași). Primul domn după acțiunea lui Vladimirescu a fost astfel numit [[Grigore al IV-lea Ghica]]. Ceea ce părea la început să aibă titlu de provizorat a fost chiar oficializat prin [[convenția de la Akkerman]] ([[Cetatea Albă]]) din 1826, prin care s-a fixat durata mandatului unui domnitor la 7 ani și numirea sa de către Divan. Tot prin această convenție, otomanii au retrocedat Țării Românești porturile dunărene [[Turnu Măgurele|Turnu]], [[Giurgiu]] și [[Brăila]]. === Rolul Țării Românești în renașterea națională a românilor === {{Main|Renașterea națională a României|Principatele Dunărene}} ==== Domniile regulamentare și ocupația rusească ==== [[Fișier:Kiseleff.jpg|thumb|left|200px|Generalul rus [[Pavel Kiseleff]], care a implementat Regulamentul Organic în Țara Românească]] [[File:Civil ensign of the Principality of Wallachia, 1834.png|thumb|right|200px|Steagul Țării Românești pentru navigația pe Dunăre și mare (1836), după John B. Norie și J. S. Hobbs<ref>John B. Norie et J. S. Hobbs: ''Flags of all Seafaring Nations'', 1848, 73 pp. with 24 plates showing 306 illustrations in color, reeditat de Rudolf Hoffmann: ''Flaggen aller seefahrenden Nationen'', Ed. Maritim, Hamburg, Germania, 1987, ISBN 3-89225-153-6</ref>]] [[Războiul Ruso-Turc din 1828-1829]] a avut repercusiuni importante asupra Țării Românești. Prin [[tratatul de la Adrianopol]], Țara Românească a căpătat o autonomie administrativă ferm consolidată și, cel mai important lucru, prin liberalizarea comerțului pe Dunăre, a redobândit rolul de actor important în comerțul pe cursul inferior al fluviului. Înlăturarea monopolului otoman asupra comerțului din Țara Românească, precum și îndepărtarea climatului de insecuritate din timpul domniilor fanariote, a deschis țara comerțului pe Dunăre cu statele occidentale, Câmpia Română intrând în circuitul comerțului european cu cereale, alimentând [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei|Regatul Unit]]. În această perioadă, relațiile cu Occidentul s-au intensificat, elitele țării începând să-și trimită copiii să studieze acolo, în special în [[Franța]], de unde ei s-au întors aducând o puternică influență franceză asupra culturii românești. Pregătind anexarea Țării Românești la Rusia, generalul [[Pavel Kiseleff]] (un susținător al desființării iobăgiei în Imperiul Rus) a reformat administrația țării și a impus [[Regulamentul organic|Regulamentul Organic]], considerat a fi o primă constituție a țării. Regulamentul a fost elaborat cu concursul boierimii locale, în scopul de a le da autoritate; aceasta a avut ca rezultat un regim totuși conservator, mărind obligațiile țăranilor față de proprietarii de moșii, consfințind astfel perpetuarea poziției dominante a boierimii. Printre reformele limitate, s-a numărat introducerea separării puterilor în stat (cu apariția unei Adunări obștești, un precursor al parlamentului, în care era reprezentată și „starea a treia”, burghezia din orașe). S-a introdus un impozit unic, simplificând mult sistemul fiscal. În domeniul judecătoresc, Regulamentul organiza instanțele de judecată și instituia, ca părți în procesele penale, procurorul și avocatul apărării. Primul domnitor, [[Alexandru D. Ghica|Alexandru Ghica]], nu a fost ales de Adunarea Obștească, după cum prevedea Regulamentul Organic, ci a fost numit în funcție prin acord ruso-otoman. Acestuia i-a urmat la tron [[Gheorghe Bibescu]]. ==== Revoluția de la 1848 ==== {{Articol principal|Revoluția de la 1848 în Țara Românească}} [[Fișier:Dealul Spirii 1848.jpg|thumb|right|[[Bătălia din Dealul Spirii]], din 13 septembrie 1848, în care bucureștenii în frunte cu pompierii militari ai orașului au încercat oprirea intervenției otomane împotriva revoluției.]] Dacă Moldova vecină a fost administrată în acord cu dorințele Petersburgului, în Țara Românească, în special datorită unei ponderi mai mari a noii burghezii și datorită unei ponderi mai mari a etnicilor români în cadrul burgheziei, a apărut un curent naționalist-liberal. El s-a manifestat mai întâi prin opoziția fermă față de introducerea unei prevederi conform căreia orice modificare a [[Regulamentul Organic|Regulamentului Organic]] trebuie să fie aprobată de Rusia și de Imperiul Otoman. La București începe să se manifeste astfel partida națională, reprezentantă a burgheziei dar și a unei părți dintre marii boieri liberali, care a militat pentru emanciparea personală a clăcașilor și pentru instaurarea unei monarhii ereditare. În 1840, [[Dimitrie Filipescu]] și [[Nicolae Bălcescu]] au avansat un program și mai radical, dar mișcarea lor a fost reprimată de domnitorul Bibescu. Atât membrii partidei naționale aflați în exil după 1840, cât și alți tineri intelectuali români au fost martori la Paris în 1848 la [[revoluția franceză din 1848|evenimentele revoluționare de acolo]]. Sub influența acestora, spiritele au început să se agite și în Țara Românească, și la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1848|6|9}}, revoluționarii au redactat [[proclamația de la Islaz]], prin care cereau reformarea statului. Domnitorul Bibescu a acceptat la 11 iunie constituția revoluționară, dar a fugit din țară. Guvernul revoluționar a trecut la implementarea unei reforme agrare, cu împroprietărirea clăcașilor cu despăgubire. Otomanii au privit aceste acțiuni cu detașare, întrucât revoluționarii doreau înlăturarea Regulamentelor Organice, impuse de Rusia și deci stânjenitoare și pentru turci; la rândul lor, revoluționarii înțelegeau că suzeranitatea otomană este mai mult nominală și că ea nu împiedică modernizarea țării. Rusia însă a insistat pe colaborarea marilor puteri ale [[Sfânta Alianță|Sfintei Alianțe]] pentru înăbușirea revoluției. Rusia a ocupat Moldova, iar Imperiul Otoman a trimis o armată în Țara Românească, armată ce s-a confruntat la 13 septembrie cu opoziția localnicilor bucureșteni în frunte cu pompierii militari ai orașului în [[bătălia din Dealul Spirii]]. În ciuda entuziasmului românilor, turcii s-au impus ușor și au înlăturat guvernul pașoptist. Revoluționarii au plecat în exil și au continuat însă activitatea de propagandă în fața opiniei publice și în rândurile intelectualității străine, având în curând un nou obiectiv: unirea cu Moldova. ==== Unirea cu Moldova ==== {{Articol principal|Unirea Principatelor Române}} [[Fișier:Theodor Aman - Proclamarea Unirii.jpg|thumb|right|280px|''Proclamarea Unirii'', pictură de [[Theodor Aman]].]] La momentul izbucnirii Războiului Crimeei, Țara Românească și [[Principatul Moldovei|Moldova]] aveau același statut (pentru simplitatea exprimării, în vorbirea curentă, dar și în corespondența diplomatică se consacrase deja denumirea generică de [[Principatele Dunărene]] cu referire la cele două state împreună), și o componență etnică foarte similară (doar Moldova avea o comunitate evreiască mai importantă, și o componentă maghiară concentrată în unele regiuni central-vestice). Un prim pas către unificarea celor două țări a fost făcut încă înainte de 1848, an în care a intrat în vigoare o convenție de uniune vamală, prin care se desființa vama dintre cele două țări, mărfurile și persoanele putând trece liber dintr-o țară în alta. [[Fișier:Alexandru Ioan Cuza - Photo by Carol Popp de Szathmáry.jpg|thumb|left|300x300px|[[Alexandru Ioan Cuza]], a cărui dublă alegere ca domn în Moldova și apoi în Țara Românească a deschis calea unirii celor două țări.]] În [[Războiul Crimeei]], Țara Românească a reintrat sub ocupație rusească, dar intervenția puterilor occidentale de partea otomanilor a dus la îndepărtarea protectoratului rusesc și înlocuirea lui cu protectoratul comun al otomanilor și marilor puteri occidentale la [[Tratatul de la Paris (1856)|Congresul de la Paris]]. Mai mult, Rusia a pierdut prerogativa arogată în 1829, aceea de putere protectoare a tuturor ortodocșilor din Imperiul Otoman. Lobby-ul pașoptist românesc avusese și el efect asupra cercurilor guvernamentale din Franța; reprezentanții acestei țări au optat, la negocierile de pace, pentru unirea celor două principate într-unul singur, poziție ce a fost susținută și de [[Regatul Sardiniei]] (stat angrenat și el într-un proiect de unificare națională a statelor italiene, proiect în care un asemenea precedent ar fi ajutat). Alte puteri ([[Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei|Regatul Unit]], [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Imperiul Otoman]]) s-au opus sau aveau o atitudine neutră. Formula de compromis a fost organizarea unor adunări electorale consultative în cele două țări (denumite [[Divanurile ad-hoc|''divanuri ad-hoc'']]), pentru a releva opinia majoritară în rândul populației celor două țări. Spre surprinderea puterilor conservatoare ce se opuneau unirii și care se așteptau ca poporul autohton să dorească conservarea frontierelor, divanurile ad-hoc s-au pronunțat pentru unire (deși inițial, în Moldova, separatiștii câștigaseră alegerile pentru divan printr-o fraudă încurajată de Constantinopol), decizie la care a contribuit și faptul că în rândurile lui și-au făcut loc și reprezentanți ai poporului de rând. [[Convenția de la Paris]] din 1858 a dus la acceptarea unui compromis, reprezentat de o unire parțială, într-o structură federativă, denumită [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești]], cu instituții monarhice separate și cu legislative separate; doar armata și justiția urmau a se unifica (instanța supremă era comună). Un corp legislativ (Comisia Centrală, cu sediul la [[Focșani]]) urma să se ocupe de armonizarea legislației și elaborarea de legi cu aplicabilitate în ambele țări. Urma acum ca cele două țări să-și desemneze cei doi domnitori, prin alegeri aproape simultane. Cum votul era cenzitar, electoratul pentru noile alegeri era diferit față de cel pentru divanurile ad-hoc. Politicienii români unioniști, grupați în Partida Națională, au reușit însă să îl impună la alegerile din Moldova din {{Dată stil vechi|calendar=julian|1859|1|5}} pe [[Alexandru Ioan Cuza]], un lider unionist. În Țara Românească, unioniștii erau minoritari, dar, sub presiunea demonstrațiilor populare din București, au reușit să determine adunarea electivă să-l aleagă ca domn pe același Cuza la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1859|1|24}}.<ref>{{Harvnb|Xenopol|1903|pages=46&ndash;52}}</ref> Deși [[Uniune personală|uniunea personală]], fenomen binecunoscut în monarhiile europene, nu însemna nimic în ce privește unirea politică a două țări, ea s-a combinat cu structura federativă în care erau angrenate țările și cu orientarea unionistă a domnitorului, Cuza acționând de-a lungul următorilor ani pentru unificarea instituțională și administrativă, și pentru recunoașterea politică a unirii. Exact la 3 ani de la alegerea sa ca domn al Țării Românești, la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1862|1|24}}, Cuza a unificat toate instituțiile, inclusiv parlamentul și instituția domnitorului, într-o țară denumită acum ''Principatele Române Unite'', cu capitala la [[București]]. Statul rezultat a păstrat ''de jure'' suzeranitatea otomană (care în realitate nu se mai manifesta aproape deloc), dar ulterior, sub domnia lui [[Carol I al României|Carol I]], a cărui alegere a cimentat unirea, a devenit stat independent cu recunoaștere internațională.{{-}} ==Economie== ===Circulația monedelor=== Cel puțin în primul secol și jumătate al existenței sale, Țara Românească, a avut o monedă proprie, anume [[ducat (monedă)|ducatul muntean]]. Valahia a avut două [[monetărie|monetării]]: una înființată la [[Târgoviște]] de către [[Vladislav I]], și o a doua la [[Turnu Severin]], înființată de [[Radu I]]. Eliberările monetare vor deveni însă neregulate, valoarea metalelor componente ale acestora începând să varieze odată cu [[Dan I]].<ref>Ștefănescu, Ș; Mureșean, C; p. 104</ref> == Note de completare == {{listănote|group=lower-alpha}} == Note bibliografice == <references/> == Bibliografie == * [[Enciclopedia Cugetarea]] ([[1940]]) de [[Lucian Predescu]] * Bogdan Bucur, ''Devălmășia valahă. O istorie anarhică a spațiului românesc (1716-1828)'', Editura Paralela 45, București, 2008; * [[Ștefan Ștefănescu|Ștefan, Ș]]; [[Camil Mureșeanu|Mureșeanu, C]]; ''Istoria românilor, vol IV, De la universalitatea creștină către Europa "patriilor"'', [[București]], [[editura Enciclopedică]], [[2001]]; * V. Mărculeț, A.V. Ștefănescu, S. Ion, Gherghina Boda, G. Marcu, M. Chiriac, Elena-Gabriela Maximciuc, I. Mărculeț, S. Stoica, ''Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei'', Ed. Meronia, București, 2009. * {{Citation|title=O istorie sinceră a poporului român|first=Florin|last=Constantiniu|year=2010|publisher=Univers Enciclopedic Gold|isbn=9786068162164|edition=IV}} * {{Citat carte|title=Domnia lui Cuza Vodă|first=Alexandru D.|last=Xenopol|authorlink=Alexandru D. Xenopol|volume=1|chapter=Cap II. Alegerea lui Cuza|url=http://www.unibuc.ro/CLASSICA/cuza-voda1/cuprins.htm|publisher=Tipografia Editore "Dacia", P. Iliescu & D. Grossu|city=[[Iași]]|year=1903|chapterurl=http://www.unibuc.ro/CLASSICA/cuza-voda1/cap2.pdf|}} == Lectură suplimentară == * ''Orașele din Țara Românească până la sfârșitul secolului al XVI-lea'', [[Laurențiu Rădvan]], 2004 * ''Repertoriul arhitecturii de zid în Țara Românească, 1600 - 1680'', Tereza Sinigalia, Editura Vremea, 2002 * ''Cetăți medievale din Țara Românească în secolele XIII-XVI'', Gheorghe I. Cantacuzino, Editura Enciclopedică, 2001 * ''Putere și teritoriu. Țara Românească medievală'' (secolele XIV-XVI), Marian Coman, Editura Polirom, 2013 - [http://adevarul.ro/cultura/carti/o-noua-lumina-istoriei-medievale-romanesti-1_525d4c5bc7b855ff563e0c4c/index.html recenzie] * ''Țara Românească în secolele XIV și XV'', Dinu C. Giurescu, Editura Științifică, 1973 * ''Documente privitoare la economia tarii românești, 1800-1850, Vol. 2'', Arhivele Statului (România), Editura Științifică, 1958 * ''Viața cotidiană a țării Românești în documente: 1800-1848'', Vladimir Dículescu, Editura Dacia, 1970 * ''Acte judiciare din Țara Românească 1775-1781: Ediție întocmită de Gheorghe Cronț, Alexandru Constantinescu, Anicuța Popescu'', Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973 * ''Cronicari munteni'', Virgiliu Ene, Editura Tineretului, 1968 * ''Istoria Țării Rumânești'', Constantin Cantacuzino (Stolnicul), Mihai Gregorian, Editura Minerva, 1984 * ''Relațiile Țărilor Române cu Poarta Otomană în documente turcești, 1601-1712'', Tahsin Gemil, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1984 * ''Din corespondența diplomatică a Țării Românești (1823-1828)'', Vlad Georgescu, Muzeul Româno-Rus, 1962 * ''Catalogul documentelor Țării Românești din Arhivele Statului: 1654-1656'', Arhivele Statului (România), Arhivele Statului (România). Secția Istorică, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1947 * ''Nume de locuri din Țara Românească atestate în secolele al XV-lea și al XVI-lea: (considerații morfo-sintactice și semantice)'', Mircea Z. Georgescu, Editura Nautica, 2007 * ''Cronograful Țerei rumânești'', Dionisie Eclesiarhul, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Editura 'Episcopul Vartolomeiu', 1934 == Vezi și == * [[Lista domnilor Țării Românești]] * [[Stemele și steagurile familiilor domnitoare ale Țării Românești]] * [[Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino]] == Legături externe == {{wikisursă|Istoria Țării Rumânești}} {{wikisursă|Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini}} {{wikisursă|Istoriile domnilor Țărîi Rumînești}} {{Portal|România}} * {{commons category-inline}} * [http://www.unibuc.ro/CLASSICA/ Classica], bibliotecă de lucrări de istorie a românilor, la [[Universitatea din București]] * [http://www.historia.ro/node/3792 Religia catolică a cumanilor nu i-a influențat pe români] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111211024213/http://www.historia.ro/node/3792 |date=2011-12-11 }}, 19 aprilie 2011, Neagu Djuvara, ''Historia'' * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/tara-romaneasca-sau-marea-valahie-124111.html Tara Romaneasca sau Marea Valahie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223191923/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/tara-romaneasca-sau-marea-valahie-124111.html |date=2014-02-23 }}, 8 mai 2008, Adrian Bucurescu, ''România liberă'' * [http://monederomanesti.cimec.ro/ Monedele Moldovei și Țării Românești] {{Țara Românească}} {{Control de autoritate}} <!-- Având categorie proprie, orice alte categorii relevante vă rugăm să le puneți în acea categorie, nu aici! --> [[Categorie:Țara Românească| ]] [[Categorie:Evoluția teritorială a României|^ {{PAGENAME}}]] [[Categorie:Foste protectorate rusești]] [[Categorie:Foste principate]] pf03t0tsf909sald43c3bj07kutcea9 17025152 17025151 2025-06-11T11:05:44Z Rosenborg BK Fan 304353 Modificare minoră (care să respecte scrierea pentru celelalte limbi de asemenea) 17025152 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Pp-semi-vandalism|small=yes}}</noinclude>{{note de subsol|noiembrie 2021}} {{Infocaseta Foste țări |nume_nativ = Цара Рꙋмѫнѣскъ <br> ''Țara Rumânească'' |nume_oficial_lung = Țara Românească |nume_comun = Țara Românească | |continent = Europa |tip_guvernământ = principat | |an_început = 1330 |an_sfârșit = 1859 | |eveniment_început = începutul domniei lui [[Basarab I]] |dată_început = 1330 |eveniment_sfârșit = dubla alegere a lui [[Alexandru Ioan Cuza]] |dată_sfârșit = {{Dată stil vechi|1859|1|24|calendar=julian|link=y}} | |s1 = Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești |steag_s1 = Flag of the United Principalities of Wallachia and Moldavia (1859 - 1862).svg | |imagine_hartă = Tara Rumaneasca map.png |imagine_hartă_text = Harta [[Țara Românească|Țării Românești]] în jurul anilor [[1390]] | imagine_hartă2 = Voivodeship of Wallachia (1812).svg | imagine_hartă_text2 = Principatul Țării Românești în [[1812]] | |capitala = [[Câmpulung]], <br/>[[Curtea de Argeș]], <br/>[[Târgoviște]], <br/>[[București]] | | imn_național = |limbi_comune = [[Limba slavonă]] (de jure) <br/>[[Limba română]] (de facto) <br/>[[Limba germană]], vorbită de [[germani]] (mai precis coloniști [[sași]], prezenți mai ales în centrele urbane)<br /> [[Limba greacă]] (la oraș în perioada [[fanariot]]ă) |monedă = |prezent = {{flag|România}} |leader1 = [[Basarab I]] (primul) |leader2 = [[Alexandru Ioan Cuza]] (ultimul) |an_leader1 = [[1310]] – [[1352]] |an_leader2 = [[1859]] - [[1862]] |denumire_lider = [[Lista domnilor Țării Românești|Domn]] |note = |steag_imagine = Flag_of_Wallachia.svg }} '''Țara Românească''' sau '''Rumânească''', cunoscută istoric și ca '''[[Ungro-Vlahia]]''' (''Zemli Ungrovlahiskoi'' în actele slavone), iar în limbile străine '''Valahia''' (în germană ''Walachei'', în engleză ''Wallachia'', în franceză ''Valachie)''{{#tag:ref|Înainte de 1991, istoriografia română nu a folosit niciodată [[exonim]]ul ''Valahia'' pentru Țara Românească; cel mult apărea cuvântul ''Vlahia'' în expresia istorică ''[[Mitropolia Ungrovlahiei|Mitropolia Ungro-Vlahiei]]'' care este de fapt traducerea unei titulaturi din limba slavonă. Odată cu înmulțirea mențiunilor despre această țară în lucrări străine, s-a încetățenit și obiceiul de a folosi ''Valahi'' pentru etnicii români dinainte de 1859 și ''Valahia'' pentru Țara Românească. [[Academia Română]] nu a acceptat această formă, considerând-o a fi un [[Calc (lingvistică)|calc]]. Dicționarul Enciclopedic <ref>Dicționar Enciclopedic, vol. VII, ISBN 978-973-45-0578-4, p. 313</ref>) acceptă cuvântul numai pentru faza geologică Valahică iar Valahia doar ca ''denumire dată de străini Țării Românești și uneori și Moldovei''; Dicționarul Explicativ definește ''valah'' ca „nume dat în evul mediu de către alte popoare românilor din stânga și din dreapta Dunării” și ''Valahia'' ca ''denumire dată de străini Țării Românești''<ref>{{Citation |title=dexonline |publisher=dexonline.ro |url=http://dexonline.ro/definitie/valah}}</ref>).|group=lower-alpha}} este un stat apărut în [[Evul Mediu]], al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de [[Munții Carpați]] și de o linie pornind din [[Munții Vrancei]] până la răsărit de [[Chilia Nouă|cetatea Chilia]] inclusiv (mai târziu de râurile [[Râul Milcov, Siret|Milcov]], [[Râul Putna, Siret|Putna]] și [[Râul Siret|Siret]]), în sud de [[Dunăre]] de la [[Drobeta-Turnu Severin|Turnu-Severin]] până la [[Silistra]] inclusiv, iar la est de [[Marea Neagră]] (mai târziu de [[Dunăre]] și de limitele [[Județul Brăila|raialei Ibrahilei]] sau [[Mitropolia Proilaviei|Proilavonului]], adică [[Brăila|Brăilei]]). Locuitorii săi foloseau [[Exonim și endonim|endonimul]] de „[[români|rumâni]]”, [[Exonim și endonim|exonimele]] uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „[[valahi|vlahi]]” sau mai savant și recent „valahi”. [[Principatul Moldovei|Moldovenii]] îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul [[România|României]] moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu [[Bătălia de la Posada]] în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar [[tribut]]ar [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]]) la data de {{Dată stil vechi|1862|1|24|calendar=julian|link=y}}, când, după trei ani de [[uniune personală]] cu [[Principatul Moldovei|Moldova]], s-a unit cu această țară pentru a forma bazele [[România|României]] moderne. {{Istoria românilor}} == Etimologie și denumiri == Străinii denumeau Țara Românească: „Walachei”, „Wallachia”, „Valacchia”, „Valachie” sau „Iflak-eli”, denumiri românizate ca ''Valahia''. Această denumire, de origine germanică, nu desemna numai Țara Românească ci multe alte țări locuite de populații latinești în contact cu germanicii, de la [[Marea Nordului]] („Valcheren”) până la [[Marea Neagră]] (țările române) trecând prin sudul [[Germania|Germaniei]] („Walchengau”, „Walchensee”) și prin spațiul [[Iugoslavia|iliric]] („Vlasina”, „Vlahina”, „Vlaška”, ș.a.m.d.). Cărturarii și cartografii medievali deosebeau ''[[Ungro-Vlahia]]'' (adică Vlahia dinspre Ungaria, anume Țara Românească), pentru a nu o confunda cu [[Moldova]] numită și ''Bogdano-Vlahia'' (adică Vlahia întemeiată de voievodul Bogdan de Dolha al [[Maramureș]]ului), sau cu [[Transilvania]].<ref>[[Alexandru D. Xenopol]], ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. III, Ed. Cartea Românească, București, 1925, pp. 48-50.</ref> În documentele latinești era cunoscută ca ''Transalpina'' (adică dincolo de ''Alpii Transilvăneni'', cum numeau occidentalii Carpații meridionali). După numele primului domnitor [[Basarab I]], unii numeau Țara Românească: ''Basarabia'' sau ''Țara Basarabească'', nume conservat de moldoveni pentru [[Bugeac|regiunea malurilor]] Dunării și Mării Negre (numită de turci ''Bugeac''), după ce au obținut-o în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]]. Moldovenii numeau Țara Românească ''[[Muntenia]]'', iar turcii îi spuneau ''Iflak'' sau ''Kara-Iflak'', în timp ce Moldovei îi spuneau ''Bogdan Iflak''. Polonezii numeau Țara Românească ''Basarabia'', iar pe Moldova o numeau ''Volohia''<ref>Enciclopedia Cugetarea, Lucian Predescu, p.833</ref>. Denumirea de Valahia a apărut mai întâi în cronicile arabe din [[secolul al XIII-lea]]; în loc de [[Țaratul Vlaho-Bulgar]] arabii menționau în scris doar Valahia, cu indicarea precisă a coordonatelor geografice arăbești (47° și 30 minute longitudine și 50° latitudine) și cu specificarea faptului că Valahia se numea în arabă „al-Awalak" iar locuitorii „ulaqut" sau „ulagh".<ref>Dimitri Korobeinikov, A broken mirror: the Kipchak world in the thirteenth century. In the volume: The other Europe from the Middle Ages, Edited by Florin Curta, Brill 2008, p. 394</ref> Într-o altă cronică arabă (Rashid ad-Din) s-a menționat cucerirea Valahiei în jurul anului 1270, de către tătarii lui Nogai; tot Rashid menționează că tătarii au trecut prin țara „qara ulagh” (vlahii negri) și au intrat în Transilvania unde i-au înfrânt pe „ulagh” (vlahi).<ref>Dimitri Korobeinikov, A broken mirror: the Kipçak world in the thirteenth century. In the volume: The other Europe from the Middle Ages, Edited by Florin Curta, Brill 2008, p. 394</ref> == Frontiere == În vremea formării sale, voievodatul se mărginea spre nord-vest peste [[Carpații Meridionali]] și o parte din [[Carpații Orientali]] cu [[Regatul Ungariei]]; spre sud, peste [[Dunăre]], cu țaratele bulgare de la [[Țaratul Vidinului|Vidin]] și Tărnovo; iar la est, tot peste [[Dunăre]], cu [[Despotatul Dobrogei]], și cu [[Marea Neagră]] la nordul [[Delta Dunării|gurilor Dunării]]. Ulterior, peste Dunăre, la sud și la est, s-a învecinat cu [[Imperiul Otoman]] după ce acesta a cucerit respectivele ținuturi. Frontierele au cunoscut fluctuații, voievozii Țării Românești deținând sporadic și teritorii la nord de Carpați (cum ar fi Țara Făgărașului și Amlașul, fără a le incorpora însă Țării Românești). Între 1390 și 1422 [[Mircea cel Bătrân]] și fiii săi, [[Mihail I]] și [[Radu Praznaglava]], au stăpânit și [[Despotatul Dobrogei]], a cărui frontieră sudică a fost deplasată spre nord în acest răstimp de cuceririle otomane, din zona [[Varna|Varnei]] până în zona [[Constanța|Constanței]]. După 1422 întreaga Dobroge a trecut în stăpânirea otomanilor până în 1878, împreună cu cetățile [[Cetatea Turnu|Turnu]] și [[Giurgiu]], și mai târziu [[Brăila]] cu zona înconjurătoare, deținute până la 1829. Frontiera nord-estică a rămas nedefinită atâta timp cât a fost în desfășurare procesul de constituire a voievodatelor românești din spațiul extracarpatic, pe baza cnezatelor anterioare vasale ale [[Regatul Ungariei|Ungariei]]. [[Moldova]], celălalt nucleu al acestei constituiri statale, a apărut la câteva decenii după Țara Românească în zona [[Baia, Suceava|Baia]]-[[Suceava]]-[[Storojineț|Strășineț]] și s-a extins treptat spre est și sud. Pe la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea, domnii moldoveni percepeau vama către Țara Românească la [[Bârlad]], iar domnii munteni percepeau vama către Moldova la [[Buzău]], cele două orașe aflându-se la o distanță considerabilă, ceea ce arată că granița nu era bine definită și că nu existau alte târguri între cele două localități. Țara Românească a stăpânit în fazele inițiale și teritoriul denumit astăzi [[Bugeac]], deținând temporar cetatea [[Chilia]] (pierdută însă în fața tătarilor [[Nogai]] înainte de sfârșitul domniei întemeietorului țării, [[Basarab I]]). De asemenea, [[Radu cel Frumos]] a stăpânit Țara Vrancei, el înființând aici [[cetatea Crăciuna]]. În timpul conflictelor cu [[Ștefan cel Mare]], însă, succesorul său, [[Basarab al IV-lea cel Tânăr]], a pierdut acest teritoriu, după ce voievodul moldovean a invadat nord-estul Munteniei, arzând orașele Brăila și [[Râmnicu Sărat]]. Atunci, la 1482, s-a stabilit frontiera ce avea să rămână vreme de 370 de ani: de la vârful Lăcăuți, de-a lungul [[Râul Milcov, Siret|râului Milcov]] până la vărsarea sa în Putna, apoi pe Putna până la vărsarea în [[Râul Siret|Siret]] și pe Siret până la vărsarea în [[Dunărea|Dunăre]]. Punctul de vamă muntenesc fusese la acea vreme deja mutat de la Buzău la Râmnicu Sărat, iar apoi, după ce mica așezare [[Focșani]] a căpătat statut de târg, având două părți{{mdash}} una moldovenească la nord de Milcov și una muntenească la sud, el a devenit punct de vamă de ambele părți. == Istorie == {{Vezi și|Istoria României}} === Evenimente precursoare formării Țării Românești === O parte a teritoriului Țării Românești făcuse parte din [[Imperiul Roman]] între 106 și 271, și apoi temporar în timpul lui [[Constantin cel Mare]]. După retragerea romană, [[goți]]i au creat un puternic stat atestat printre altele de [[Cultura Cerneahov]]. În zona [[Carpații de Curbură|curburii Carpaților]] s-a descoperit [[Tezaurul de la Pietroasele|un important tezaur]] ce atestă venirea lor din zona Uralilor. Atât goții, cât și alte popoare migratoare ce le-au urmat, au găsit aici o populație destul de rarefiată, dar statornică, în proces intens de romanizare, cu care au coexistat și pe care nu au reușit să o asimileze. Cronicarul Georgios Kedrenos, relatând lupta (anul 971) dintre varegii lui Sveinald (Sviatoslav) și împăratul Ioan Tzimiskes, a menționat că: „au venit la el (înaintea împăratului) din Constantia și alte cetăți zidite dincolo de Istru, soli cerând iertare pentru faptele rele săvârșite, predându-se împreună cu acele cetăți; primindu-le cu blândețe, împăratul a trimis oameni să le ia în stăpânire cetățile și armate suficiente pentru a le păzi.” Constantia a fost identificată cu Constantiana Daphne, (lângă Grădiștea, jud. Călărași)<ref>FHDR, Fontes Historiae Daco-Romaniae-Izvoarele istoriei României, vol. III, p. 141</ref> Începând cu [[secolul XII]]-lea, ''Valahia'' este menționată în izvoarele bizantine, bulgărești, maghiare și slavone, iar mai târziu în cele occidentale, ca fiind regiunea unor state feudale locuite de vlahi și conduse de [[Cneaz|cnezi]] (mici feudali) și [[Voievod|voievozi]] (lideri militari cu autoritate ce cuprindea multiple cnezate), atât la sud și est de [[Munții Carpați|Carpați]], cât și în interiorul arcului carpatic. Teritoriul Țării Românești era la acea vreme parte a celui de [[al Doilea Țarat Bulgar]], stat cu o importantă componentă românească, dat fiind că în unele documente țarii bulgari (cum ar fi [[Caloian al Bulgariei|Caloian]]) sunt denumiți „împărați ai vlahilor și bulgarilor”, și în același timp strâns asociat din punct de vedere cultural cu [[Imperiul Bizantin]]. La nord-vest, Transilvania fusese cucerită încă din secolele anterioare de [[Regatul Ungariei]], care a construit întărituri de apărare pe linia Carpaților. [[Marea invazie mongolă]] din 1241 a declanșat o serie de evenimente ce aveau să ducă la formarea Țării Românești. În primul rând, ea a slăbit semnificativ atât țaratul bulgar cât și principalul său rival, Ungaria. Muntenia a ieșit de sub autoritatea țarului de la Târnovo, fiind dominată de mici feudali ce plăteau tribut mongolilor sau erau vasale regelui maghiar. Ungaria a trebuit să abandoneze ideea de a-și extinde autoritatea până la [[Marea Neagră]], limitându-se să aducă alături de [[secui]], pentru întărirea frontierei carpatice, și imigranți din [[Sfântul Imperiu Roman]], denumiți [[sași]]. Ea a cucerit însă de la țarii bulgari Belgradul și Oltenia (ultima organizată ulterior sub numele de [[Banatul de Severin]]). Ungaria nu reușea să controleze bine nici acest banat de Severin, astfel că regele maghiar [[Bela al IV-lea al Ungariei|Bela al IV-lea]] a încercat să aducă în zonă pe [[Cavalerii Ioaniți]]. [[Diploma ioaniților|Diploma acordată la 2 iunie 1247]] acestora menționează că pe teritoriul viitoarei Țări Românești existau cel puțin patru formațiuni: voievodatele lui [[Ioan (voievod)|Ioan]] și [[Farcaș]], [[Seneslau]] și [[Litovoi]]. [[Litovoi]] și fratele sau [[Bărbat (voievod)|Bărbat]] s-au luptat cu trupele maghiare la [[1285]]. În urma acestor lupte Litovoi a murit, iar Bărbat a fost luat prizonier. El s-a răscumpărat și s-a întors la conducere, încetând însă rebeliunea împotriva suzeranului maghiar. === Formarea Țării Românești === [[Fișier:Viennese Illuminated Chronicle Posada.jpg|thumb|left|200 px|[[Bătălia de la Posada]] ([[Cronica pictată de la Viena]])]] ==== Contextul istoric ==== Pe la 1310, [[Basarab I]], fiul unui anume [[Thocomerius]]{{#tag:ref|Numit în unele lucrări istoriografice ''Tihomir'', un voievod cu posibile origini [[Cumani|cumane]], după istoricul [[Neagu Djuvara]]<ref>{{Citat carte|titlu=Thocomerius-Negru Vodă: un voievod de origine cumană la începuturile Țării Românești|first=Neagu|last=Djuvara|date=2007|publisher=[[Humanitas]]|isbn=9789735017316}}</ref>|group=lower-alpha}}, avea să devină domnitor atestat al întregului teritoriu al Țării Românești. Basarab a refuzat să mai plătească tribut [[Regatul Ungariei|Ungariei]] și s-a confruntat cu regele acesteia, [[Carol Robert al Ungariei|Carol Robert de Anjou]]. Acesta din urmă a hotărât lichidarea statului muntean (pe care îl considera o piedică în calea expansiunii sale spre Marea Neagră) și a strâns o armată pentru a-l readuce pe voievod sub autoritatea sa. Deși inițial Basarab s-a retras din cetatea de scaun, el a strâns o oaste și l-a surprins pe regele maghiar la întoarcerea acestuia în țară, între 9&ndash;{{Dată|1330|11|12}}, la [[Bătălia de la Posada|Posada]], distrugându-i aproape total armata,<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=77}}</ref> însuși regele scăpând după ce și-a schimbat hainele cu unul din supușii săi. Domnia lui Basarab I a durat până în [[1352]], el numindu-se ''Mare Voievod'' și ''Domn''. Bătălia de la Posada a constituit războiul de independență a Țării Românești. În următorii ani, Basarab și succesorii săi și-au extins autoritatea și asupra teritoriului dinspre ''părțile tătărești'', adică sudul-estul Moldovei de mai târziu, și nordul [[Delta Dunării|Deltei Dunării]] cu garnizoana [[Chilia]] (teritoriu ce a căpătat din această cauză numele de ''Basarabia''),<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=79}}</ref> precum și asupra părții extracarpatice a banatului de Severin. În aceeași perioadă, navigatorii și negustorii [[Republica Genoveză|genovezi]] întemeiază mai multe ''scale'' (contoare) la Dunăre și în Marea Neagră: printre ele, două sunt pe teritoriul Țării Românești: San-Giorgio (azi [[Giurgiu]]) și [[Licostomo]] (azi [[Periprava]]). ==== Legenda lui Negru Vodă și bazele ei reale ==== Partea inițială a [[Letopisețul Cantacuzinesc|Letopisețului Cantacuzinesc]], o cronică datată cel mai devreme pe la 1568 (deci la peste 200 de ani de la evenimente) relatează că Țara Românească a fost fondată de un anume [[Negru Vodă|Radu Negru]], voievod din [[Transilvania]] care ar fi „descălecat” împreună cu mai mulți cnezi și ar fi devenit domn al Țării Românești. Alte izvoare istorice nu atestă niciun domnitor cu acest nume și nici vreun cneaz sau voievod ardelean care ar fi devenit domn al Țării Românești, astfel că această relatare este considerată în general a fi o legendă. Legenda are însă și baze reale, în aceea că, în anul 1301, în Regatul Ungariei s-a stins [[dinastia arpadiană]]. Regii maghiari arpadieni fuseseră toleranți cu românii din Transilvania cucerită, lăsându-i în general să se organizeze singuri, în ciuda diplomei papale din 1204 (de după [[cruciada a patra]]; act care a definitivat [[Marea Schismă]]), în care „schismaticii” (ortodocșii) erau declarați eretici și supuși persecuțiilor. Regii angevini, începând chiar cu Carol Robert, dar culminând ulterior cu [[Ludovic I al Ungariei|Ludovic I]], au luat însă mult mai în serios rolul conferit Ungariei de Sfântul Scaun, acela de „regat apostolic”, cu misiunea de a răspândi catolicismul. Românii, deși majoritari în Transilvania, erau răspândiți în tot teritoriul acelui voievodat și nu au reușit să-și formeze o stare (în sensul de pătură privilegiată participantă la conducerea țării) cu o bază teritorială compactă și clar definită, ci au rezistat presiunilor în ''țările'' lor{{mdash}} Țara Maramureșului, Țara Făgărașului etc. Unii dintre ei au ales calea pribegiei, astfel mai mulți cnezi făgărășeni, în frunte cu voievozii lor, au hotărât la începutul secolului al XIV-lea să emigreze la sud de Carpați (unde deja exista o comunitate de origine transilvăneană, un anume ''comes Laurentius'' fiind atestat pe la 1300),<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=74&ndash;75}}</ref> consolidând voievodatele românești deja separate de țaratul bulgar aflat în declin, formațiuni statale în care au fost în poziția de a impune o politică mai independentă față de regii Ungariei. === Lupta antiotomană === Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, [[Imperiul Otoman]], în timpul domniei sultanului [[Baiazid I]], și-a început expansiunea în Balcani. Statele creștine din zonă s-au văzut nevoite să strângă rândurile pentru a evita cucerirea de către o mare putere musulmană. Chiar și așa, statele de la sud de Dunăre s-au prăbușit rapid unul după altul, iar Țara Românească s-a văzut în prima linie de luptă antiotomană. Țara Românească nu putea strânge o armată suficient de mare pentru a se opune cu succes în lupte în câmp deschis marilor armate otomane. Astfel, voievozii valahi au încetățenit ''[[tactica pământului pârjolit]]'', punctată cu [[Război de gherilă|lupte de gherilă]] care slăbeau încet armata inamică, atacul final urmând să se dea într-un moment neașteptat pentru acesta, și într-un loc nefavorabil unei desfășurări de forță corespunzătoare. Tactica a funcționat prin aceea că în repetate rânduri a convins Poarta că beneficiile anexării Țării Românești sunt inferioare costurilor umane și financiare asociate unei expediții expuse unei astfel de hărțuiri. Pe de altă parte, sacrificiile necesare din partea populației locale în vederea aplicării ei (depopularea satelor, otrăvirea surselor de apă, sacrificarea recoltelor) făceau ca boierimea să nu accepte să stea necondiționat de partea domnitorului împotriva marelui imperiu, ci să încerce să obțină pacea în schimbul unor condiții (în special, plata unui tribut), ceea ce a avut un impact semnificativ asupra jocului de putere între domnitor și boierime. De aceea, revoltele antiotomane au avut loc de-a lungul timpului în momente în care dominația otomană impacta grav economia țării, suficient cât să producă nemulțumirea boierimii și ralierea sa în jurul domnitorului.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=87&ndash;90}}</ref> ==== Rezistența lui Mircea cel Bătrân și a urmașilor săi ==== [[Fișier:MirceatheElder.jpg|thumb|right|200px|[[Mircea cel Bătrân]].]] Înaintarea otomană în peninsula Balcanică a avut loc în ultimele două decenii ale secolului al XIV-lea. Imperiul Bizantin a fost redus la un mic teritoriu în jurul [[Constantinopol]]ului, iar [[Regatul medieval al Serbiei|Serbia]] a căzut după [[Bătălia de la Kosovo Polje (1389)|Bătălia de la Kosovo Polje]]. [[Al Doilea Țarat Bulgar]] fusese divizat în timpul domniei țarului [[Ioan Alexandru al Bulgariei|Ioan Alexandru]] în trei părți{{mdash}} [[Despotatul Dobrogei]], [[Țaratul Vidinului]] și Țaratul de la Tărnovo, aflate în conflict unele cu celelalte. Turcii au cucerit Tărnovo în 1393 și au ajuns în poziția de a ataca și Țara Românească, stat care sprijinise anterior atât eforturile de apărare ale sârbilor, cât și pe cele ale bulgarilor.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=87}}</ref> Inițial, turcii au efectuat doar câteva expediții de jaf la nord de Dunăre, dar Mircea a stabilit mai întâi o alianță cu regele Poloniei, [[Vladislav al II-lea al Poloniei|Wladislaw Jagiello]] (1389) și apoi (în 1395) cu cel al Ungariei, cu care anterior relațiile fuseseră tensionate. Ca răspuns la această din urmă alianță, otomanii au lansat o campanie semnificativă, care a fost înfrântă de Mircea în [[bătălia de la Rovine]] în luna mai 1395, după ce armata otomană a fost hărțuită și mânată spre un loc mlăștinos unde nu s-a putut desfășura împotriva micii, dar mobilei armate române, care cunoștea bine terenul.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=93&ndash;95}}</ref> Turcii au reușit totuși în acei ani să cucerească și [[Nikopol, Bulgaria|Nicopolul]] (ultima redută a țaratului bulgar de la Tărnovo), și să transforme țaratul de la Vidin în stat vasal. În aceste condiții, regele maghiar, [[Sigismund de Luxemburg]] (care întreprinsese câteva campanii în Serbia cu scopul de a-i îndepărta pe turci), a cerut ajutorul Papei pentru declanșarea unei cruciade antiotomane. Deși Europa Occidentală era în toiul [[Schisma apuseană|schismei apusene]], Sigismund a reușit prin eforturi diplomatice, profitând și de o perioadă de întrerupere a conflictelor din [[Războiul de 100 de Ani]], să aducă împreună armate din Sfântul Imperiu Roman, [[Ducatul Burgundiei|Burgundia]], [[Regatul Franței|Franța]], [[Regatul Angliei|Anglia]] și [[Republica Veneția|Veneția]], alături de cele maghiare și românești. Armatele combinate au încercat pentru început [[Bătălia de la Nicopole|să recucerească Nicopolul]]. Experiența lui Mircea cel Bătrân în luptele contra otomanilor nu a fost însă valorificată, în fruntea armatelor rămânând Sigismund, artizanul marii alianțe antiotomane, în speranța că autoritatea sa și titlul său regal se vor putea impune în fața tuturor ambițiilor cavalerilor de diverse naționalități. Nu a fost așa, Sigismund pierzând controlul asupra avangardei franceze, care s-a avântat mult înspre grosul trupelor otomane și a fost distrusă, iar restul armatei s-a risipit. Ca urmare, țaratul bulgar nu a mai reapărut, și chiar și Vidinul a fost transformat în pașalâc turcesc. Otomanii au mai încercat multiple campanii împotriva Țării Românești, dar Mircea, aliat atât cu Sigismund cât și cu [[Vladislav al II-lea al Poloniei]], a reușit să le facă față, cucerind și despotatul Dobrogei între 1406 și 1417, mai ales după ce Baiazid a căzut prizonier în urma [[Bătălia de la Ankara|bătăliei de la Ankara]] dusă împotriva [[Imperiul Timurid|Imperiului Timurid]] din est. Mircea a profitat de ieșirea la mare pentru a comunica și pentru a-și coordona eforturile și cu diversele emirate anatoliene inamice otomanilor din vecinătatea nord-estică a imperiului. Mai mult, el s-a implicat în [[Interregnul otoman|luptele pentru succesiunea lui Baiazid]] dar, după înfrângerea favoritului său, spre sfârșitul domniei sale, Țara Românească s-a văzut din nou confruntată cu pericolul otoman. Urmașii lui Mircea au continuat rezistența antiotomană, în special [[Mihail I al Țării Românești|Mihail I]] și [[Dan al II-lea al Țării Românești|Dan al II-lea]], dar indispoziția boierimii pentru lupte ce implicau tactica pământului pârjolit au făcut ca Țara Românească să accepte să plătească tribut otomanilor în scopul păstrării autoguvernării. Dan al II-lea a avut de înfruntat în special tentativele otomanilor de a-l impune pe tron pe [[Radu Prasnaglava]] (''Chelul'', sau ''Cap Sec''), un voievod prootoman, care a reușit în patru rânduri să ia tronul, Dan reușind să revină însă de fiecare dată până în 1431. Numeroșii fii ai lui Mircea cel Bătrân s-au luptat însă între ei pentru tron, două linii de succesiune fiind principalele rivale{{mdash}} Dăneștii (familia lui Dan al II-lea) și Drăculeștii (familia lui Vlad Dracul). ==== Ioan de Hunedoara și Drăculeștii ==== [[Fișier:Vlad Tepes 002.jpg|thumb|right|200px|[[Vlad Țepeș]], voievod antiotoman de la jumătatea secolului al XV-lea.]] Perioada de frământări din Țara Românească a coincis cu o perioadă similară în principalul său aliat antiotoman, Ungaria. În cadrul luptelor dinastice pentru tronul de la Buda, stabilitatea regatului maghiar a fost asigurată însă de un nobil ardelean de origine română, [[Ioan de Hunedoara]], devenit ban al Severinului, voievod al Transilvaniei și comite al secuilor (primul care a cumulat aceste din urmă două funcții). El a intervenit în luptele dinastice din Țara Românească, susținându-i pe Drăculești și consolidând domnia lui [[Vlad al II-lea Dracul]] (al cărui fiu, [[Mircea al II-lea]], a și participat alături de Ioan la [[bătălia de la Varna]], bătălie care însă a dus la reorientarea lui Mircea către acceptarea suzeranității otomane, ceea ce l-a determinat pe Ioan să-l înlocuiască cu [[Vladislav al II-lea]]); tot Ioan de Hunedoara l-a înscăunat în [[Moldova]] pe [[Bogdan al II-lea al Moldovei|Bogdan al II-lea]], înconjurând astfel Regatul Ungariei, al cărui regent devenise, cu voievozi aliați. [[Asediul Belgradului|Apărarea Belgradului]] i-a adus lui Ioan de Hunedoara faima europeană, dar a și consolidat cetatea-cheie a apărării frontierei sudice a Ungariei.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=104}}</ref> Efectele s-au văzut după moartea lui Ioan: urmașii lui Bogdan și Vlad Dracul ([[Ștefan cel Mare]], respectiv [[Vlad Țepeș]]) au continuat hotărât lupta antiotomană, susținuți fiind de fiul lui Ioan, [[Matia Corvinul]], devenit rege al Ungariei și care a consolidat regatul ridicând o armată foarte puternică. În Țara Românească, Vlad Țepeș s-a ridicat împotriva otomanilor în 1459, a declanșat chiar raiduri la dreapta Dunării și a realizat ceea ce nu reușiseră cruciații cu 65 de ani în urmă{{mdash}} să ocupe Nicopolul. Expediția otomană de supunere a lui Vlad s-a soldat în 1462 cu un eșec răsunător, însuși sultanul fiind la un pas de a fi ucis în [[atacul de noapte]] desfășurat în tabăra otomană aproape de capitala [[Târgoviște]].<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=106&ndash;107}}</ref> Vlad Țepeș a fost o figură deosebit de controversată la vremea sa. Domn autoritar și sângeros, apela adesea la pedepse crunte, fiind cunoscut în special pentru aplicarea pedepsei cu moartea prin [[trasul în țeapă]], o metodă de execuție de o cruzime deosebită chiar și după standardele vremii.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=105}}</ref> Văzându-și privilegiile și puterea afectate, boierimea nu i-a fost fidelă, uneltind atât împreună cu otomanii, cât și cu puterile occidentale pentru a-l înlătura de pe tron. El a fost în cele din urmă detronat și înlocuit cu fratele său [[Radu cel Frumos]], crescut la Constantinopolul căzut acum în mâinile otomanilor și devenit capitală a Imperiului.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=107}}</ref> Radu cel Frumos și urmașii săi au fost folosiți de Poartă împotriva lui [[Ștefan cel Mare]]. ==== Radu de la Afumați și căderea Ungariei ==== După domniile prootomane ale membrilor ramurii lui Radu cel Frumos, înfrânte în cele din urmă de Ștefan cel Mare (prin victoria din 1481 de la Râmnicu Sărat împotriva lui [[Basarab Țepeluș]]), a venit pe tronul țării [[Vlad al IV-lea Călugărul]], un alt frate al lui Vlad Țepeș. El a domnit din 1482 până în 1495, o domnie lungă în acele vremuri agitate, nesupunerea sa față de otomani fiind pedepsită de aceștia prin decapitarea unuia din fiii săi, Vlăduț, în vârstă de doar 16 ani, la [[mănăstirea Mihai Vodă]]. El a fost însă susținut de boierime, dovadă lunga sa domnie, ducând o politică de echilibru și de susținere a construcției de biserici. Fiul său, [[Radu cel Mare]], a avut o domnie similară: relativ lungă (1495-1508) și liniștită, acceptată de boieri și de biserică (a cărei autoritate a susținut-o, înființând două episcopii ortodoxe, [[Arhiepiscopia Râmnicului|cea de la Râmnicu Vâlcea]] și [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|cea de la Buzău]]). Șirul acestor domnii liniștite și favorabile înfloririi vieții culturale s-a încheiat cu cea a lui [[Neagoe Basarab]]. În 1521, otomanii [[Asediul Belgradului (1521)|au reușit să cucerească Belgradul]], profitând de slăbirea organizării militare a regatului Ungariei în timpul lui [[Ludovic al II-lea al Ungariei|Ludovic al II-lea]], un rege slab și controlat de nobilime. În condițiile morții timpurii a domnitorului muntean [[Teodosie]] (fiul lui Neagoe Basarab) și a luptelor pentru domnie între diversele facțiuni boierești, otomanii au încercat să transforme Țara Românească în pașalâc și să-l înscăuneze ca pașă pe Mehmet-Beg, un pașă musulman de origine română. Împotriva acestor acțiuni s-a ridicat [[Radu de la Afumați]], un urmaș al lui Vlad Călugărul și al lui Radu cel Mare. Mare luptător antiotoman, voievodul Radu de la Afumați a luptat împotriva turcilor de circa 20 de ori (conform inscripției de pe mormântul său), în bătălii ca cele de la Ștefești (pe [[Râul Neajlov|Neajlov]]), Clejani și Snagov. În 1526, regele Ludovic al II-lea al Ungariei a murit în [[bătălia de la Mohács (1526)|bătălia de la Mohács]], bătălie soldată cu invadarea centrului Ungariei de către otomani, iar Țara Românească a pierdut principalul aliat puternic împotriva turcilor. Deși Radu de la Afumați a fost asasinat de o facțiune boierească rivală în 1529, Poarta a evitat să se mai angajeze în conflicte cu Țara Românească (dorind să evite o rebeliune de calibrul celei conduse de Radu), a acceptat autonomia țării în schimbul plății [[haraci]]ului și a preferat să înainteze în [[Câmpia Panonică]] transformând centrul Ungariei în [[Pașalâcul Buda|pașalâcul de la Buda]]. Țara Românească s-a văzut înconjurată din toate părțile de Imperiul Otoman și de țările aflate sub suzeranitatea acestuia (Transilvania și Moldova). ==== Revolta lui Mihai Viteazul și Războiul cel Lung ==== [[File:Flag of Wallachia.svg|thumb|Stindardul mare al lui Mihai Viteazul, prelucrare a reconstituirii lui Dan Cernovodeanu]] Radu de la Afumați a reușit să evite transformarea țării în pașalâc, iar țara a rămas în afara „Casei Islamului” (teritoriul propriu-zis al Imperiului Otoman, unde se aplica [[Sharia]]) și și-a păstrat instituțiile judecătorești și, mai ales, ecleziastice. Cu toate acestea, pe fondul căderii Ungariei și expansiunii spre apogeu a [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]], regimul de vasalitate al Țării Românești față de Poartă s-a înăsprit de-a lungul secolului al XVI-lea. Astfel, dacă până atunci domnii erau aleși de marii boieri din țară, ei au început după căderea Ungariei să fie numiți direct de la Constantinopol (nu doar confirmați) și să fie văzuți de atunci ca simpli funcționari otomani, nu ca monarhi ai unor state autonome.<ref group="lower-alpha">Un fapt simbolic în acest sens este acela că ei au încetat să mai poarte pe cap, drept însemn al autorității, coroana monarhică, înlocuind-o cu cuca, o căciulă cu pietre prețioase, și primeau din partea sultanului la învestire steagul verde cu semilună și două tuiuri (care semnificau rangul echivalent în ierarhia funcționarilor otomani, unul nu foarte mare).</ref> Domniile au început să se cumpere cu bani grei. Mai mult, domnitorul trebuia să plătească anual ''[[mucarer]]ul mic'' și la trei ani ''mucarerul mare'' (pentru confirmarea domniei), iar haraciul a ajuns la suma de {{formatnum:155000}} de {{Ill-wd|Q424754|3=aspri}} (de 3 ori mai mare ca cel plătit de Moldova și de 10 ori mai mare ca cel plătit de Transilvania). Impactul economic a fost unul dur: pătura [[moșneni]]lor (țăranii liberi ce constituiau [[clasa de mijloc]] în economia predominant agrară) s-a subțiat, multe sate fiind cumpărate de mari boieri. Un astfel de boier, care și-a extins considerabil averea, a fost [[Mihai Viteazul]], ban al Craiovei în timpul lui [[Alexandru cel Rău]] și care a cumpărat în 1593 domnia.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=129&ndash;133}}</ref> [[Fișier:MihaiViteazul.jpg|thumb|left|upright|[[Mihai Viteazul]] a reușit în contextul [[Războiul cel Lung|Războiului celui Lung]], să obțină independența și neutralitatea țării față de otomani.]] În același an, a izbucnit [[Războiul cel Lung]] cu o serie de ciocniri între otomani și [[Casa de Habsburg|habsburgi]], întâi în Balcani. Mihai a declanșat rebeliunea antiotomană în 1594, ucigând la început creditorii turci care veniseră cu el în Țara Românească pentru a-și recupera sumele investite în numirea sa ca domn, după care a atacat și cetăți din dreapta Dunării ([[Hârșova]] și [[Ruse|Rusciuc]]). După ce turcii în frunte cu generalul [[Sinan Pașa]] au reușit să cucerească [[Győr]]ul, [[papa Clement al VIII-lea]] a încurajat o alianță între Sfântul Imperiu Roman (condus de împăratul habsburg [[Rudolf al II-lea, Împărat Roman|Rudolf al II-lea]]) și Transilvania principelui [[Sigismund Báthory]]. Mihai a aderat la această alianță, ca și [[Aron Vodă]] al Moldovei, în mai 1595. Boierii trimiși să negocieze tratatul și-au depășit atribuțiile și au semnat un acord prin care Mihai devenea vasal al lui Sigismund, probabil din dorința de a îngrădi puterea domnului sporind-o simultan pe a lor. Cu toate acestea, Mihai a acceptat tratatul, deoarece Transilvania era singurul stat vecin ce îi putea asigura spatele în lupta împotriva turcilor.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=133&ndash;134}}</ref> [[Fișier:Mihai Viteazul fighting the Turks, Giurgiu, October 1595.jpg|thumb|right|300x300px|Victoria lui [[Mihai Viteazul]] în [[bătălia de la Giurgiu]] a alungat pe turci din țară.]] Marele vizir otoman, {{Ill-wd|Q3777403|3={{lang|tr|Ferhad Paşa}}}}, a răspuns la aceste acțiuni proclamând din nou Țara Românească drept pașalâc turcesc. Deși Ferhad a fost demis și executat la scurt timp, succesorul său, {{Lang|tr|Sinan Paşa|italic=nu}}, a menținut decizia și a pornit cu o armată de circa {{formatnum:100000}} de oameni să o pună în aplicare. Mihai a strâns o armată de {{formatnum:16000}} de oameni, întărită cu un contingent de circa 7000 de ardeleni (din care jumătate [[secui]]) și a încercat să surprindă armata otomană interceptându-i înaintarea spre [[București]] pe malul [[Râul Neajlov|Neajlovului]]. Desfășurată într-o zonă mlăștinoasă, [[bătălia de la Călugăreni]] s-a încheiat nedecis{{mdash}} deși a suferit pierderi grele, armata otomană a rămas suficient de puternică încât să înainteze și să ocupe capitala Țării Românești. Instalat la [[mănăstirea Radu Vodă]], Sinan a început să numească funcționari otomani pentru administrarea noului pașalâc, și a ridicat o întăritură improvizată.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=134&ndash;135}}</ref> Retras în zona montană, la [[Rucăr, Argeș|Rucăr]], Mihai a primit un ajutor semnificativ din Transilvania, de la Sigismund. Aron Vodă a trimis și el câteva mii de soldați moldoveni, iar armata rezultată a devenit suficient de mare și de puternică pentru a-i pune pe fugă pe otomani. Aceștia s-au retras din Târgoviște și apoi din București, distrugându-și [[Palisadă|palăncile]] pe care apucaseră să le construiască. Pe malul Dunării, [[bătălia de la Giurgiu]] a fost un dezastru pentru otomani: retragerea dezordonată peste fluviu s-a soldat cu moartea și capturarea a numeroși soldați, trupele neregulate de [[Achingiu|achingii]] dispărând cu totul din istorie după acest dezastru.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=135}}</ref> [[Fișier:Moldavia, Transylvania and Wallachia under Michael the Brave's authority (1600).png|thumb|left|200px|Întinderea maximă a teritoriului aflat sub autoritatea lui Mihai pentru scurt timp în anul 1600.]] După alte bătălii și incursiuni peste Dunăre, Mihai a reușit să obțină de la otomani recunoașterea domniei în 1597. A recunoscut vasalitatea acestora, dar și pe cea a lui Rudolf al II-lea, dubla vasalitate transformând Țara Românească într-un teritoriu neutru. În 1598, însă, aliatul său Sigismund s-a retras de pe tronul Transilvaniei, lăsându-l vărului său, [[Andrei Báthory]], susținut de [[Uniunea Polono-Lituaniană|Polonia]] și de turci. Coaliția antiotomană era însă slăbită astfel prin pierderea unui element-cheie, iar Mihai a primit permisiunea din partea împăratului să pătrundă în Transilvania pentru a-l înlătura pe Andrei.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=139}}</ref> În 1599, el a pătruns cu o oaste munteană prin [[Pasul Buzău]], ajungând în [[Ținutul Secuiesc|zona scaunelor secuiești]] unde a strâns încă o armată aliată (întrucât secuii erau nemulțumiți de pierderea privilegiilor și se răsculaseră deja anterior, la [[Carnavalul Însângerat]]<ref>{{Citat web|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/autonomie-autoguvernare-autodeterminare-independenta-un-joc-cuvinte-ist|title=Autonomie, autoguvernare, autodeterminare, independență. Un joc de cuvinte în istoria secuilor|first=Marius|last=Diaconescu|publisher=[[Historia]]|accessdate=2013-06-28|archive-date=2013-06-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20130605213926/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/autonomie-autoguvernare-autodeterminare-independenta-un-joc-cuvinte-ist|dead-url=yes}}</ref>). În [[bătălia de la Șelimbăr]], Mihai a distrus armata lui Andrei, principele ardelean fiind ucis de secui ca represalii pentru reprimarea revoltei lor de către armatele voievodale. Mihai a devenit guvernator al Transilvaniei în numele împăratului Rudolf. Ulterior, din considerente similare, legate de asigurarea alianței vecinilor, el a pătruns și în Moldova, înlăturându-l pe [[Ieremia Movilă]], dar în scurt timp nobilii maghiari din Transilvania și magnații polonezi influenți în Moldova s-au ridicat împotriva lui Mihai. El a fost învins de aceștia în [[bătălia de la Mirăslău]] în Transilvania, și pe [[râul Teleajen]] în Țara Românească. Cu domnia pierdută în toate cele trei țări, Mihai a mers la [[Praga]] la sfârșitul lui 1600 și s-a întâlnit cu împăratul Rudolf, care i-a ordonat [[Gheorghe Basta|generalului Basta]] să-l ajute. După [[bătălia de la Guruslău]], Mihai era aproape de redobândirea Transilvaniei, când Basta, un catolic fervent care nu era dispus să lase țara pe mâna unui principe ortodox, a comandat asasinarea acestuia.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=141&ndash;143}}</ref> Deși acțiunea sa a fost motivată mai ales de asigurarea unei forțe capabile să mențină independența sa față de turci, și a fost înțeleasă de nobilime ca motivată de setea de putere,{{Efn|În ''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'', Mihai este numit de boierul cronicar moldovean [[Miron Costin]] „om de oști pururea poftitoriŭ” care „purcede desfrînatŭ și începe lucruri peste puterea sa și apoi acolo găsește perirea”}} domnia simultană a lui Mihai, pentru scurt timp, în Moldova, Transilvania și Țara Românească avea să fie considerată, după anii renașterii naționale din secolul al XIX-lea, o acțiune precursoare mișcării naționale de unire a teritoriilor locuite de etnici români. Rebeliunea lui Mihai a fost continuată în Țara Românească de succesorul acestuia, [[Radu Șerban (domnitor)|Radu Șerban]], care l-a înlocuit pe [[Simion Movilă]], domnitor pus pe tron de polonezii victorioși pe Teleajen în 1600. Transilvania a trecut printr-o perioadă frământată, generalul Basta încercând să implementeze politici de germanizare și catolicizare în principatul multiconfesional și multietnic, atrăgându-și adversitatea nobililor maghiari și sașilor luterani, care au adus pe tron principi favorabili turcilor. Radu Șerban l-a ajutat pe Basta să îi învingă pe aceștia în [[bătălia de la Brașov]]. Războiul cel Lung a luat însă sfârșit în 1606, iar Radu Șerban a fost înlocuit la domnie cu [[Radu Mihnea]], în condițiile în care Poarta a acceptat să renunțe la transformarea țării în pașalâc și să reducă haraciul.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=151&ndash;152}}</ref> === Apogeul dominației otomane === ==== Domniile marii nobilimi ==== {{double image|img-st=Matei basarab.png|img-dr=Brancoveanu-sons.png|com=[[Matei Basarab]] și [[Constantin Brâncoveanu]], domnitori susținuți de marea nobilime, care au adus țării importante progrese culturale.}} Evoluția tehnologiei războiului, bazat în secolul al XVII-lea din ce în ce mai mult pe armele de foc, a făcut ca strângerea unei armate eficiente să fie prea costisitoare pentru voievozii Țării Românești, astfel că nu au existat în acea perioadă rebeliuni antiotomane semnificative. Exponențială pentru apariția castelor și categoriilor sociale militare, formate din militari profesioniști, a fost [[Răscoala seimenilor și dorobanților din 1655|răscoala seimenilor]] din 1655, înăbușită de [[Constantin Șerban]]. Radu Mihnea a mai reușit o scurtă și vremelnică unire a Țării Românești cu Moldova în preajma lui 1623–1627, când, pe când domnea în Moldova, a reușit să obțină domnia Țării Românești pentru fiul său, [[Alexandru Coconul]], care a fost însă un domnitor ineficient și a fost înlocuit (mazilit) de Poartă. Simultan, marea boierime a căpătat forță din ce în ce mai mare, domnitorii nemaifiind despoți puternici și autoritari ca în trecut, ci exponenți ai intereselor boierimii. O astfel de domnie a fost cea a lui [[Matei Basarab]], rămasă în istorie pentru perioada de înflorire culturală pe care a adus-o, înflorire care a anticipat-o și a pregătit-o pe cea din timpul lui [[Constantin Brâncoveanu]]. [[Fișier:Cantacuzino Wallachia.png|thumb|left|upright=1.5|Harta stolnicului Constantin Cantacuzino]] Țara Românească a participat la [[Al doilea Asediu al Vienei|Asediul Vienei]] din 1683 de partea otomanilor (deși domnitorul [[Șerban Cantacuzino]] era hotărât să saboteze efortul otoman), dar înfrângerea otomanilor a declanșat declinul Imperiului.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=162}}</ref> Sultanul [[Mehmed al IV-lea]] a fost detronat de ieniceri, iar puterile creștine au înaintat în Câmpia Panonică, recucerind Ungaria, pe care au reîntregit-o practic ca stat sub monarhia [[Casa de Habsburg|Habsburgilor]]; înaintarea lor a fost oprită de noul mare vizir, {{lang|tr|italic=no|Fazıl Mustafa Paşa}}, care a recucerit [[Belgrad]]ul. În [[Războiul dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman|Războiul Ligii Sfinte]], Țara Românească a încercat să ducă o politică de echilibru: expansiunea Austriei Habsburgice (o putere fervent catolică, care, după [[pacea de la Karlowitz]], a anexat [[Transilvania]], desființându-i autonomia) nu era de natură să trezească încrederea domnilor români, dar [[Imperiul Rus]], ajuns la gurile [[Nistru]]lui, părea la acea vreme un imperiu ortodox, succesor al Bizanțului. Cu toate acestea, domnitorii munteni au dus tratative cu noul vecin, Austria, și, în ultimele etape ale Războiului Ligii Sfinte, Constantin Brâncoveanu a colaborat cu armatele austriece care au ocupat țara. În final, el a fost detronat de turci și executat la Constantinopol la data de {{Dată stil vechi|calendar=julian|1714|8|15}}. Turcii se pregăteau de un nou război, prin care să recucerească teritoriile pierdute prin tratatul de la Karlowitz; domnitorul înscăunat de ei în locul lui Brâncoveanu, [[Ștefan Cantacuzino]], a continuat însă colaborarea cu austriecii, dând veste [[Prințul Eugen de Savoia|Prințului Eugen de Savoia]] despre pregătirile otomane. Ștefan Cantacuzino a avut aceeași soartă ca și Brâncoveanu.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=170&ndash;172}}</ref>{{-}} ==== Domniile fanariote ==== {{Articol principal|Domniile fanariote}} [[Fișier:Principati1786.jpg|thumb|left|200 px|Țara Românească (și Moldova) în 1786 (hartă italiană de G. Pittori, după geograful Giovanni Antonio Rizzi Zannoni).]] Cum nici politica de executare a domnitorilor rebeli nu a mai funcționat, sultanul [[Ahmed al III-lea]] (venit la putere după {{Ill-wd|Q5338335}} din 1703), a trecut la aplicarea unui plan deja probat anterior: renunțarea la domniile provenite din rândul boierimii românești, și numirea în schimb a unor domni din influentele familii de înalți funcționari, etnici [[greci]], din cartierul [[Fanar]]. Această acțiune a fost continuată timp de un secol, întrucât a dat pe moment roade{{mdash}} Țara Românească nu a mai luat partea altor puteri creștine în conflictele lor cu Poarta. În fapt, boierimea, care în secolul anterior își exercitase puterea prin intermediul unor domni aleși și controlați de ea, fără tendințe autoritare, a pierdut semnificativ din putere, întrucât domnitorul a devenit un fel de înalt funcționar otoman.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=179&ndash;180}}</ref> Echilibrul politic între puterea domnului și cea a boierilor a fost spulberat prin desființarea sfatului boierilor; statutul de boier, scutit de dări, a fost acordat doar celor cu funcții în aparatul administrativ, și ei în mare parte greci fanarioți, în timp ce boierii români au fost retrogradați la statutul de ''mazili''. După [[Pacea de la Passarowitz]] ce a urmat [[Războiul austro-turc din 1716-1718|Războiului austro-turc din 1716&ndash;1718]], Țara Românească a pierdut [[Oltenia]], anexată de [[Monarhia Habsburgică|Imperiul Habsburgic]]. Imperiul Otoman a recucerit provincia și a reanexat-o Țării Românești după [[Războiul Ruso-Turc (1735–1739)|Războiul Ruso-Turc din 1735–1739]] încheiat prin [[Tratatul de la Belgrad|pacea de la Belgrad]]. Perioada austriacă a Olteniei a fost marcată pe de o parte de tentativa Imperiului de a-și impune administrația prin intermediul ''[[ban]]ului'' numit dintre boierii locali, precum și de puternica rezistență populară care s-a manifestat prin intermediul [[Miliție|milițiilor]] de [[haiduci]] care ajunseseră să facă legea acolo, și a căror proliferare a persistat chiar mult după revenirea teritoriului în granițele Țării Românești.<ref name="Mix De Cultura_2018-02-26">{{Citat web-LUA | url=http://www.mixdecultura.ro/2015/07/haiducii-olteni/| title=Haiducii olteni| newspaper=Mix de Cultură| date=2015-07-16 | author=| accessdate=26 februarie 2018}}</ref> Perioada a avut ca efect o profundă orientalizare a culturii Țării Românești și depărtarea ei de influențele occidentale. Unele familii grecești s-au stabilit în Țara Românească și s-au românizat. În contextul curentului reformator al [[Absolutism luminat|absolutismului luminat]], s-au implementat câteva reforme care să modernizeze statul și să-l scoată din Evul Mediu, cu toată opoziția vechilor familii boierești majoritare în Divanul țării. Astfel, [[Constantin Mavrocordat]] a rămas cunoscut pentru reforma sa fiscală și eliminarea șerbiei, și a introdus salarizarea dregătorilor (pentru a evita abuzurile asupra populației). În justiție, Mavrocordat a introdus un cod de procedură denumit ''protocolul'', iar eforturile i-au fost continuate de succesorii săi, care au introdus ample coduri de legi: ''Pravilniceasca Condică'' a lui [[Alexandru Vodă Ipsilanti|Alexandru Ipsilanti]] (1780) și ''[[Legiuirea Caragea]]'' (1818).<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=183&ndash;184}}</ref> === Revoluția lui Tudor Vladimirescu === {{Articol principal|Revoluția de la 1821}} [[Fișier:Tudor Vladimirescu.jpg|thumb|right|300x300px|[[Tudor Vladimirescu]]]] După înfrângerea lui [[Napoleon Bonaparte]], care a fost exponentul unui mare curent revoluționar și naționalist în întreaga Europă, controlul asupra continentului a fost preluat de [[Sfânta Alianță]], o alianță ce avea scopul de a evita războiul pentru reglementarea problemelor între marile puteri, și pentru a conserva status quo-ul la nivel european, asigurându-și ajutorul reciproc pentru înăbușirea unor eventuale revolte naționale în zone problematice, cum erau Italia, [[Polonia]] și Balcanii. Țarul [[Alexandru I al Rusiei]], devenit cel mai puternic suveran de pe continent, se afla în poziția de a extinde influența imperiului său în Peninsula Balcanică în detrimentul otomanilor, și avea la dispoziție și mijloacele necesare: se putea erija în protectorul ortodocșilor de pe teritoriul Imperiului Otoman, încurajându-i discret să se răscoale împotriva otomanilor.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=197&ndash;198}}</ref> În Țara Românească, domnitorii fanarioți au fost împărțiți{{mdash}} unii au rămas fideli Imperiului Otoman în cadrul căruia au avut o ascensiune care le-a adus domnia, dar alții au aderat la mișcările naționaliste grecești care vizau eliberarea poporului grec de sub dominația turcească; puternic încurajată de la [[Sankt Petersburg|Petersburg]], [[Eteria]] a acționat și pe teritoriul Țării Românești. Boierii români, la rândul lor, se pregăteau de răscoală pentru a redobândi puterea politică în țară, și în mișcarea lor lider militar a devenit [[Tudor Vladimirescu]]. Participant de partea Rusiei la [[Războiul Ruso-Turc din 1806-1812]] și la origine [[Moșneni|moșnean]], Vladimirescu și-a organizat în secret o grupare paramilitară denumită ''[[panduri]]'', după numele trupelor neregulate [[Croația|croate]], pe baza milițiilor oltenești de haiduci. Sprijinit de marea boierime, Tudor și-a coordonat eforturile cu Eteria și cu revoluționarii [[sârbi]] și albanezi. Tudor a primit, în contextul operațiunilor Eteriei, misiunea de a crea o diversiune care să lase impresia unei revolte împotriva fanarioților, dar fidelă Porții. Oportunitatea a venit la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1821|1|18}}, când domnitorul [[Alexandru Suțu]] a murit,<ref group=lower-alpha>Situația era una rară, deoarece domnitorii fanarioți își încheiau de obicei domniile fiind înlocuiți în funcție.</ref> iar țara a rămas, provizoriu, condusă de o căimăcămie formată din boierii Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, boieri care l-au încurajat pe Tudor să acționeze, așteptându-se și la o eventuală susținere a Rusiei. Din fortărețele sale din zona înaltă a [[Oltenia|Olteniei]], el a lansat [[proclamația de la Padeș]] la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1821|1|23}} în care își declara convingerea că „''prea puternicul nostru împărat, voește ca noi [...] să trăim bine'', ''dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre''”, apoi a pornit cu armata sa spre [[București]], unde a preluat el însuși puterea, fixându-le marilor boieri și mitropolitului domiciliu forțat la vila „Belvedere”. În Moldova vecină, Eteria acționa direct la indicațiile lui [[Alexandru Ipsilanti Eteristul|Alexandru Ipsilanti]], care, în luna februarie, nu-și ascundea încrederea într-o intervenție rusească. Cum însă țarul, aflat la o conferință a Sfintei Alianțe la [[Ljubljana|Laibach]], a dezavuat acțiunile lui Tudor și ale lui Ipsilanti, cei doi s-au văzut dintr-o dată singuri, nevoiți să-și limiteze pierderile. Ei și-au împărțit zonele de acțiune în Țara Românească, Tudor primind Oltenia și Muntenia inferioară, iar Ipsilanti Muntenia superioară. Pus în fața unei intervenții otomane și confruntat cu acte de indisciplină ale armatei sale de panduri, Tudor, care nu se declarase până atunci fățiș împotriva otomanilor, a sperat la o înțelegere cu aceștia. Părăsind Bucureștiul și îndreptându-se spre Oltenia, Tudor s-a confruntat cu și mai multă adversitate din partea căpitanilor de panduri. Unii dintre ei i-au transmis lui Iordache Olimpiotul corespondența lui Tudor cu otomanii, iar acesta l-a arestat pe Tudor fără să întâmpine opoziție din partea pandurilor. Tudor Vladimirescu a fost ucis de eteriști, dar acțiunile ambelor părți erau oricum pierdute după dezavuarea de către țar. După 1821, grecii au continuat însă luptele în Balcani, iar Poarta nu a mai avut încredere în elementul grecesc pentru guvernarea Țării Românești, revenind la domnii „pământeni” (băștinași). Primul domn după acțiunea lui Vladimirescu a fost astfel numit [[Grigore al IV-lea Ghica]]. Ceea ce părea la început să aibă titlu de provizorat a fost chiar oficializat prin [[convenția de la Akkerman]] ([[Cetatea Albă]]) din 1826, prin care s-a fixat durata mandatului unui domnitor la 7 ani și numirea sa de către Divan. Tot prin această convenție, otomanii au retrocedat Țării Românești porturile dunărene [[Turnu Măgurele|Turnu]], [[Giurgiu]] și [[Brăila]]. === Rolul Țării Românești în renașterea națională a românilor === {{Main|Renașterea națională a României|Principatele Dunărene}} ==== Domniile regulamentare și ocupația rusească ==== [[Fișier:Kiseleff.jpg|thumb|left|200px|Generalul rus [[Pavel Kiseleff]], care a implementat Regulamentul Organic în Țara Românească]] [[File:Civil ensign of the Principality of Wallachia, 1834.png|thumb|right|200px|Steagul Țării Românești pentru navigația pe Dunăre și mare (1836), după John B. Norie și J. S. Hobbs<ref>John B. Norie et J. S. Hobbs: ''Flags of all Seafaring Nations'', 1848, 73 pp. with 24 plates showing 306 illustrations in color, reeditat de Rudolf Hoffmann: ''Flaggen aller seefahrenden Nationen'', Ed. Maritim, Hamburg, Germania, 1987, ISBN 3-89225-153-6</ref>]] [[Războiul Ruso-Turc din 1828-1829]] a avut repercusiuni importante asupra Țării Românești. Prin [[tratatul de la Adrianopol]], Țara Românească a căpătat o autonomie administrativă ferm consolidată și, cel mai important lucru, prin liberalizarea comerțului pe Dunăre, a redobândit rolul de actor important în comerțul pe cursul inferior al fluviului. Înlăturarea monopolului otoman asupra comerțului din Țara Românească, precum și îndepărtarea climatului de insecuritate din timpul domniilor fanariote, a deschis țara comerțului pe Dunăre cu statele occidentale, Câmpia Română intrând în circuitul comerțului european cu cereale, alimentând [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei|Regatul Unit]]. În această perioadă, relațiile cu Occidentul s-au intensificat, elitele țării începând să-și trimită copiii să studieze acolo, în special în [[Franța]], de unde ei s-au întors aducând o puternică influență franceză asupra culturii românești. Pregătind anexarea Țării Românești la Rusia, generalul [[Pavel Kiseleff]] (un susținător al desființării iobăgiei în Imperiul Rus) a reformat administrația țării și a impus [[Regulamentul organic|Regulamentul Organic]], considerat a fi o primă constituție a țării. Regulamentul a fost elaborat cu concursul boierimii locale, în scopul de a le da autoritate; aceasta a avut ca rezultat un regim totuși conservator, mărind obligațiile țăranilor față de proprietarii de moșii, consfințind astfel perpetuarea poziției dominante a boierimii. Printre reformele limitate, s-a numărat introducerea separării puterilor în stat (cu apariția unei Adunări obștești, un precursor al parlamentului, în care era reprezentată și „starea a treia”, burghezia din orașe). S-a introdus un impozit unic, simplificând mult sistemul fiscal. În domeniul judecătoresc, Regulamentul organiza instanțele de judecată și instituia, ca părți în procesele penale, procurorul și avocatul apărării. Primul domnitor, [[Alexandru D. Ghica|Alexandru Ghica]], nu a fost ales de Adunarea Obștească, după cum prevedea Regulamentul Organic, ci a fost numit în funcție prin acord ruso-otoman. Acestuia i-a urmat la tron [[Gheorghe Bibescu]]. ==== Revoluția de la 1848 ==== {{Articol principal|Revoluția de la 1848 în Țara Românească}} [[Fișier:Dealul Spirii 1848.jpg|thumb|right|[[Bătălia din Dealul Spirii]], din 13 septembrie 1848, în care bucureștenii în frunte cu pompierii militari ai orașului au încercat oprirea intervenției otomane împotriva revoluției.]] Dacă Moldova vecină a fost administrată în acord cu dorințele Petersburgului, în Țara Românească, în special datorită unei ponderi mai mari a noii burghezii și datorită unei ponderi mai mari a etnicilor români în cadrul burgheziei, a apărut un curent naționalist-liberal. El s-a manifestat mai întâi prin opoziția fermă față de introducerea unei prevederi conform căreia orice modificare a [[Regulamentul Organic|Regulamentului Organic]] trebuie să fie aprobată de Rusia și de Imperiul Otoman. La București începe să se manifeste astfel partida națională, reprezentantă a burgheziei dar și a unei părți dintre marii boieri liberali, care a militat pentru emanciparea personală a clăcașilor și pentru instaurarea unei monarhii ereditare. În 1840, [[Dimitrie Filipescu]] și [[Nicolae Bălcescu]] au avansat un program și mai radical, dar mișcarea lor a fost reprimată de domnitorul Bibescu. Atât membrii partidei naționale aflați în exil după 1840, cât și alți tineri intelectuali români au fost martori la Paris în 1848 la [[revoluția franceză din 1848|evenimentele revoluționare de acolo]]. Sub influența acestora, spiritele au început să se agite și în Țara Românească, și la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1848|6|9}}, revoluționarii au redactat [[proclamația de la Islaz]], prin care cereau reformarea statului. Domnitorul Bibescu a acceptat la 11 iunie constituția revoluționară, dar a fugit din țară. Guvernul revoluționar a trecut la implementarea unei reforme agrare, cu împroprietărirea clăcașilor cu despăgubire. Otomanii au privit aceste acțiuni cu detașare, întrucât revoluționarii doreau înlăturarea Regulamentelor Organice, impuse de Rusia și deci stânjenitoare și pentru turci; la rândul lor, revoluționarii înțelegeau că suzeranitatea otomană este mai mult nominală și că ea nu împiedică modernizarea țării. Rusia însă a insistat pe colaborarea marilor puteri ale [[Sfânta Alianță|Sfintei Alianțe]] pentru înăbușirea revoluției. Rusia a ocupat Moldova, iar Imperiul Otoman a trimis o armată în Țara Românească, armată ce s-a confruntat la 13 septembrie cu opoziția localnicilor bucureșteni în frunte cu pompierii militari ai orașului în [[bătălia din Dealul Spirii]]. În ciuda entuziasmului românilor, turcii s-au impus ușor și au înlăturat guvernul pașoptist. Revoluționarii au plecat în exil și au continuat însă activitatea de propagandă în fața opiniei publice și în rândurile intelectualității străine, având în curând un nou obiectiv: unirea cu Moldova. ==== Unirea cu Moldova ==== {{Articol principal|Unirea Principatelor Române}} [[Fișier:Theodor Aman - Proclamarea Unirii.jpg|thumb|right|280px|''Proclamarea Unirii'', pictură de [[Theodor Aman]].]] La momentul izbucnirii Războiului Crimeei, Țara Românească și [[Principatul Moldovei|Moldova]] aveau același statut (pentru simplitatea exprimării, în vorbirea curentă, dar și în corespondența diplomatică se consacrase deja denumirea generică de [[Principatele Dunărene]] cu referire la cele două state împreună), și o componență etnică foarte similară (doar Moldova avea o comunitate evreiască mai importantă, și o componentă maghiară concentrată în unele regiuni central-vestice). Un prim pas către unificarea celor două țări a fost făcut încă înainte de 1848, an în care a intrat în vigoare o convenție de uniune vamală, prin care se desființa vama dintre cele două țări, mărfurile și persoanele putând trece liber dintr-o țară în alta. [[Fișier:Alexandru Ioan Cuza - Photo by Carol Popp de Szathmáry.jpg|thumb|left|300x300px|[[Alexandru Ioan Cuza]], a cărui dublă alegere ca domn în Moldova și apoi în Țara Românească a deschis calea unirii celor două țări.]] În [[Războiul Crimeei]], Țara Românească a reintrat sub ocupație rusească, dar intervenția puterilor occidentale de partea otomanilor a dus la îndepărtarea protectoratului rusesc și înlocuirea lui cu protectoratul comun al otomanilor și marilor puteri occidentale la [[Tratatul de la Paris (1856)|Congresul de la Paris]]. Mai mult, Rusia a pierdut prerogativa arogată în 1829, aceea de putere protectoare a tuturor ortodocșilor din Imperiul Otoman. Lobby-ul pașoptist românesc avusese și el efect asupra cercurilor guvernamentale din Franța; reprezentanții acestei țări au optat, la negocierile de pace, pentru unirea celor două principate într-unul singur, poziție ce a fost susținută și de [[Regatul Sardiniei]] (stat angrenat și el într-un proiect de unificare națională a statelor italiene, proiect în care un asemenea precedent ar fi ajutat). Alte puteri ([[Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei|Regatul Unit]], [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Imperiul Otoman]]) s-au opus sau aveau o atitudine neutră. Formula de compromis a fost organizarea unor adunări electorale consultative în cele două țări (denumite [[Divanurile ad-hoc|''divanuri ad-hoc'']]), pentru a releva opinia majoritară în rândul populației celor două țări. Spre surprinderea puterilor conservatoare ce se opuneau unirii și care se așteptau ca poporul autohton să dorească conservarea frontierelor, divanurile ad-hoc s-au pronunțat pentru unire (deși inițial, în Moldova, separatiștii câștigaseră alegerile pentru divan printr-o fraudă încurajată de Constantinopol), decizie la care a contribuit și faptul că în rândurile lui și-au făcut loc și reprezentanți ai poporului de rând. [[Convenția de la Paris]] din 1858 a dus la acceptarea unui compromis, reprezentat de o unire parțială, într-o structură federativă, denumită [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești]], cu instituții monarhice separate și cu legislative separate; doar armata și justiția urmau a se unifica (instanța supremă era comună). Un corp legislativ (Comisia Centrală, cu sediul la [[Focșani]]) urma să se ocupe de armonizarea legislației și elaborarea de legi cu aplicabilitate în ambele țări. Urma acum ca cele două țări să-și desemneze cei doi domnitori, prin alegeri aproape simultane. Cum votul era cenzitar, electoratul pentru noile alegeri era diferit față de cel pentru divanurile ad-hoc. Politicienii români unioniști, grupați în Partida Națională, au reușit însă să îl impună la alegerile din Moldova din {{Dată stil vechi|calendar=julian|1859|1|5}} pe [[Alexandru Ioan Cuza]], un lider unionist. În Țara Românească, unioniștii erau minoritari, dar, sub presiunea demonstrațiilor populare din București, au reușit să determine adunarea electivă să-l aleagă ca domn pe același Cuza la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1859|1|24}}.<ref>{{Harvnb|Xenopol|1903|pages=46&ndash;52}}</ref> Deși [[Uniune personală|uniunea personală]], fenomen binecunoscut în monarhiile europene, nu însemna nimic în ce privește unirea politică a două țări, ea s-a combinat cu structura federativă în care erau angrenate țările și cu orientarea unionistă a domnitorului, Cuza acționând de-a lungul următorilor ani pentru unificarea instituțională și administrativă, și pentru recunoașterea politică a unirii. Exact la 3 ani de la alegerea sa ca domn al Țării Românești, la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1862|1|24}}, Cuza a unificat toate instituțiile, inclusiv parlamentul și instituția domnitorului, într-o țară denumită acum ''Principatele Române Unite'', cu capitala la [[București]]. Statul rezultat a păstrat ''de jure'' suzeranitatea otomană (care în realitate nu se mai manifesta aproape deloc), dar ulterior, sub domnia lui [[Carol I al României|Carol I]], a cărui alegere a cimentat unirea, a devenit stat independent cu recunoaștere internațională.{{-}} ==Economie== ===Circulația monedelor=== Cel puțin în primul secol și jumătate al existenței sale, Țara Românească, a avut o monedă proprie, anume [[ducat (monedă)|ducatul muntean]]. Valahia a avut două [[monetărie|monetării]]: una înființată la [[Târgoviște]] de către [[Vladislav I]], și o a doua la [[Turnu Severin]], înființată de [[Radu I]]. Eliberările monetare vor deveni însă neregulate, valoarea metalelor componente ale acestora începând să varieze odată cu [[Dan I]].<ref>Ștefănescu, Ș; Mureșean, C; p. 104</ref> == Note de completare == {{listănote|group=lower-alpha}} == Note bibliografice == <references/> == Bibliografie == * [[Enciclopedia Cugetarea]] ([[1940]]) de [[Lucian Predescu]] * Bogdan Bucur, ''Devălmășia valahă. O istorie anarhică a spațiului românesc (1716-1828)'', Editura Paralela 45, București, 2008; * [[Ștefan Ștefănescu|Ștefan, Ș]]; [[Camil Mureșeanu|Mureșeanu, C]]; ''Istoria românilor, vol IV, De la universalitatea creștină către Europa "patriilor"'', [[București]], [[editura Enciclopedică]], [[2001]]; * V. Mărculeț, A.V. Ștefănescu, S. Ion, Gherghina Boda, G. Marcu, M. Chiriac, Elena-Gabriela Maximciuc, I. Mărculeț, S. Stoica, ''Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei'', Ed. Meronia, București, 2009. * {{Citation|title=O istorie sinceră a poporului român|first=Florin|last=Constantiniu|year=2010|publisher=Univers Enciclopedic Gold|isbn=9786068162164|edition=IV}} * {{Citat carte|title=Domnia lui Cuza Vodă|first=Alexandru D.|last=Xenopol|authorlink=Alexandru D. Xenopol|volume=1|chapter=Cap II. Alegerea lui Cuza|url=http://www.unibuc.ro/CLASSICA/cuza-voda1/cuprins.htm|publisher=Tipografia Editore "Dacia", P. Iliescu & D. Grossu|city=[[Iași]]|year=1903|chapterurl=http://www.unibuc.ro/CLASSICA/cuza-voda1/cap2.pdf|}} == Lectură suplimentară == * ''Orașele din Țara Românească până la sfârșitul secolului al XVI-lea'', [[Laurențiu Rădvan]], 2004 * ''Repertoriul arhitecturii de zid în Țara Românească, 1600 - 1680'', Tereza Sinigalia, Editura Vremea, 2002 * ''Cetăți medievale din Țara Românească în secolele XIII-XVI'', Gheorghe I. Cantacuzino, Editura Enciclopedică, 2001 * ''Putere și teritoriu. Țara Românească medievală'' (secolele XIV-XVI), Marian Coman, Editura Polirom, 2013 - [http://adevarul.ro/cultura/carti/o-noua-lumina-istoriei-medievale-romanesti-1_525d4c5bc7b855ff563e0c4c/index.html recenzie] * ''Țara Românească în secolele XIV și XV'', Dinu C. Giurescu, Editura Științifică, 1973 * ''Documente privitoare la economia tarii românești, 1800-1850, Vol. 2'', Arhivele Statului (România), Editura Științifică, 1958 * ''Viața cotidiană a țării Românești în documente: 1800-1848'', Vladimir Dículescu, Editura Dacia, 1970 * ''Acte judiciare din Țara Românească 1775-1781: Ediție întocmită de Gheorghe Cronț, Alexandru Constantinescu, Anicuța Popescu'', Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973 * ''Cronicari munteni'', Virgiliu Ene, Editura Tineretului, 1968 * ''Istoria Țării Rumânești'', Constantin Cantacuzino (Stolnicul), Mihai Gregorian, Editura Minerva, 1984 * ''Relațiile Țărilor Române cu Poarta Otomană în documente turcești, 1601-1712'', Tahsin Gemil, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1984 * ''Din corespondența diplomatică a Țării Românești (1823-1828)'', Vlad Georgescu, Muzeul Româno-Rus, 1962 * ''Catalogul documentelor Țării Românești din Arhivele Statului: 1654-1656'', Arhivele Statului (România), Arhivele Statului (România). Secția Istorică, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1947 * ''Nume de locuri din Țara Românească atestate în secolele al XV-lea și al XVI-lea: (considerații morfo-sintactice și semantice)'', Mircea Z. Georgescu, Editura Nautica, 2007 * ''Cronograful Țerei rumânești'', Dionisie Eclesiarhul, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Editura 'Episcopul Vartolomeiu', 1934 == Vezi și == * [[Lista domnilor Țării Românești]] * [[Stemele și steagurile familiilor domnitoare ale Țării Românești]] * [[Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino]] == Legături externe == {{wikisursă|Istoria Țării Rumânești}} {{wikisursă|Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini}} {{wikisursă|Istoriile domnilor Țărîi Rumînești}} {{Portal|România}} * {{commons category-inline}} * [http://www.unibuc.ro/CLASSICA/ Classica], bibliotecă de lucrări de istorie a românilor, la [[Universitatea din București]] * [http://www.historia.ro/node/3792 Religia catolică a cumanilor nu i-a influențat pe români] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111211024213/http://www.historia.ro/node/3792 |date=2011-12-11 }}, 19 aprilie 2011, Neagu Djuvara, ''Historia'' * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/tara-romaneasca-sau-marea-valahie-124111.html Tara Romaneasca sau Marea Valahie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223191923/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/tara-romaneasca-sau-marea-valahie-124111.html |date=2014-02-23 }}, 8 mai 2008, Adrian Bucurescu, ''România liberă'' * [http://monederomanesti.cimec.ro/ Monedele Moldovei și Țării Românești] {{Țara Românească}} {{Control de autoritate}} <!-- Având categorie proprie, orice alte categorii relevante vă rugăm să le puneți în acea categorie, nu aici! --> [[Categorie:Țara Românească| ]] [[Categorie:Evoluția teritorială a României|^ {{PAGENAME}}]] [[Categorie:Foste protectorate rusești]] [[Categorie:Foste principate]] k5yhxcaubdylp8qidwo4ko6x2clu0bt 17025155 17025152 2025-06-11T11:06:22Z Rosenborg BK Fan 304353 Modificare minoră 17025155 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Pp-semi-vandalism|small=yes}}</noinclude>{{note de subsol|noiembrie 2021}} {{Infocaseta Foste țări |nume_nativ = Цара Рꙋмѫнѣскъ <br> ''Țara Rumânească'' |nume_oficial_lung = Țara Românească |nume_comun = Țara Românească | |continent = Europa |tip_guvernământ = principat | |an_început = 1330 |an_sfârșit = 1859 | |eveniment_început = începutul domniei lui [[Basarab I]] |dată_început = 1330 |eveniment_sfârșit = dubla alegere a lui [[Alexandru Ioan Cuza]] |dată_sfârșit = {{Dată stil vechi|1859|1|24|calendar=julian|link=y}} | |s1 = Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești |steag_s1 = Flag of the United Principalities of Wallachia and Moldavia (1859 - 1862).svg | |imagine_hartă = Tara Rumaneasca map.png |imagine_hartă_text = Harta [[Țara Românească|Țării Românești]] în jurul anilor [[1390]] | imagine_hartă2 = Voivodeship of Wallachia (1812).svg | imagine_hartă_text2 = Principatul Țării Românești în [[1812]] | |capitala = [[Câmpulung]], <br/>[[Curtea de Argeș]], <br/>[[Târgoviște]], <br/>[[București]] | | imn_național = |limbi_comune = [[Limba slavonă]] (de jure) <br/>[[Limba română]] (de facto) <br/>[[Limba germană]], vorbită de [[germani]] (mai precis coloniști [[sași]], prezenți mai ales în centrele urbane)<br /> [[Limba greacă]] (la oraș în [[Epoca fanariotă]]) |monedă = |prezent = {{flag|România}} |leader1 = [[Basarab I]] (primul) |leader2 = [[Alexandru Ioan Cuza]] (ultimul) |an_leader1 = [[1310]] – [[1352]] |an_leader2 = [[1859]] - [[1862]] |denumire_lider = [[Lista domnilor Țării Românești|Domn]] |note = |steag_imagine = Flag_of_Wallachia.svg }} '''Țara Românească''' sau '''Rumânească''', cunoscută istoric și ca '''[[Ungro-Vlahia]]''' (''Zemli Ungrovlahiskoi'' în actele slavone), iar în limbile străine '''Valahia''' (în germană ''Walachei'', în engleză ''Wallachia'', în franceză ''Valachie)''{{#tag:ref|Înainte de 1991, istoriografia română nu a folosit niciodată [[exonim]]ul ''Valahia'' pentru Țara Românească; cel mult apărea cuvântul ''Vlahia'' în expresia istorică ''[[Mitropolia Ungrovlahiei|Mitropolia Ungro-Vlahiei]]'' care este de fapt traducerea unei titulaturi din limba slavonă. Odată cu înmulțirea mențiunilor despre această țară în lucrări străine, s-a încetățenit și obiceiul de a folosi ''Valahi'' pentru etnicii români dinainte de 1859 și ''Valahia'' pentru Țara Românească. [[Academia Română]] nu a acceptat această formă, considerând-o a fi un [[Calc (lingvistică)|calc]]. Dicționarul Enciclopedic <ref>Dicționar Enciclopedic, vol. VII, ISBN 978-973-45-0578-4, p. 313</ref>) acceptă cuvântul numai pentru faza geologică Valahică iar Valahia doar ca ''denumire dată de străini Țării Românești și uneori și Moldovei''; Dicționarul Explicativ definește ''valah'' ca „nume dat în evul mediu de către alte popoare românilor din stânga și din dreapta Dunării” și ''Valahia'' ca ''denumire dată de străini Țării Românești''<ref>{{Citation |title=dexonline |publisher=dexonline.ro |url=http://dexonline.ro/definitie/valah}}</ref>).|group=lower-alpha}} este un stat apărut în [[Evul Mediu]], al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord de [[Munții Carpați]] și de o linie pornind din [[Munții Vrancei]] până la răsărit de [[Chilia Nouă|cetatea Chilia]] inclusiv (mai târziu de râurile [[Râul Milcov, Siret|Milcov]], [[Râul Putna, Siret|Putna]] și [[Râul Siret|Siret]]), în sud de [[Dunăre]] de la [[Drobeta-Turnu Severin|Turnu-Severin]] până la [[Silistra]] inclusiv, iar la est de [[Marea Neagră]] (mai târziu de [[Dunăre]] și de limitele [[Județul Brăila|raialei Ibrahilei]] sau [[Mitropolia Proilaviei|Proilavonului]], adică [[Brăila|Brăilei]]). Locuitorii săi foloseau [[Exonim și endonim|endonimul]] de „[[români|rumâni]]”, [[Exonim și endonim|exonimele]] uzuale utilizate până în epoca modernă fiind „[[valahi|vlahi]]” sau mai savant și recent „valahi”. [[Principatul Moldovei|Moldovenii]] îi numeau „munteni”. În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul [[România|României]] moderne, dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu [[Bătălia de la Posada]] în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar [[tribut]]ar [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]]) la data de {{Dată stil vechi|1862|1|24|calendar=julian|link=y}}, când, după trei ani de [[uniune personală]] cu [[Principatul Moldovei|Moldova]], s-a unit cu această țară pentru a forma bazele [[România|României]] moderne. {{Istoria românilor}} == Etimologie și denumiri == Străinii denumeau Țara Românească: „Walachei”, „Wallachia”, „Valacchia”, „Valachie” sau „Iflak-eli”, denumiri românizate ca ''Valahia''. Această denumire, de origine germanică, nu desemna numai Țara Românească ci multe alte țări locuite de populații latinești în contact cu germanicii, de la [[Marea Nordului]] („Valcheren”) până la [[Marea Neagră]] (țările române) trecând prin sudul [[Germania|Germaniei]] („Walchengau”, „Walchensee”) și prin spațiul [[Iugoslavia|iliric]] („Vlasina”, „Vlahina”, „Vlaška”, ș.a.m.d.). Cărturarii și cartografii medievali deosebeau ''[[Ungro-Vlahia]]'' (adică Vlahia dinspre Ungaria, anume Țara Românească), pentru a nu o confunda cu [[Moldova]] numită și ''Bogdano-Vlahia'' (adică Vlahia întemeiată de voievodul Bogdan de Dolha al [[Maramureș]]ului), sau cu [[Transilvania]].<ref>[[Alexandru D. Xenopol]], ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. III, Ed. Cartea Românească, București, 1925, pp. 48-50.</ref> În documentele latinești era cunoscută ca ''Transalpina'' (adică dincolo de ''Alpii Transilvăneni'', cum numeau occidentalii Carpații meridionali). După numele primului domnitor [[Basarab I]], unii numeau Țara Românească: ''Basarabia'' sau ''Țara Basarabească'', nume conservat de moldoveni pentru [[Bugeac|regiunea malurilor]] Dunării și Mării Negre (numită de turci ''Bugeac''), după ce au obținut-o în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]]. Moldovenii numeau Țara Românească ''[[Muntenia]]'', iar turcii îi spuneau ''Iflak'' sau ''Kara-Iflak'', în timp ce Moldovei îi spuneau ''Bogdan Iflak''. Polonezii numeau Țara Românească ''Basarabia'', iar pe Moldova o numeau ''Volohia''<ref>Enciclopedia Cugetarea, Lucian Predescu, p.833</ref>. Denumirea de Valahia a apărut mai întâi în cronicile arabe din [[secolul al XIII-lea]]; în loc de [[Țaratul Vlaho-Bulgar]] arabii menționau în scris doar Valahia, cu indicarea precisă a coordonatelor geografice arăbești (47° și 30 minute longitudine și 50° latitudine) și cu specificarea faptului că Valahia se numea în arabă „al-Awalak" iar locuitorii „ulaqut" sau „ulagh".<ref>Dimitri Korobeinikov, A broken mirror: the Kipchak world in the thirteenth century. In the volume: The other Europe from the Middle Ages, Edited by Florin Curta, Brill 2008, p. 394</ref> Într-o altă cronică arabă (Rashid ad-Din) s-a menționat cucerirea Valahiei în jurul anului 1270, de către tătarii lui Nogai; tot Rashid menționează că tătarii au trecut prin țara „qara ulagh” (vlahii negri) și au intrat în Transilvania unde i-au înfrânt pe „ulagh” (vlahi).<ref>Dimitri Korobeinikov, A broken mirror: the Kipçak world in the thirteenth century. In the volume: The other Europe from the Middle Ages, Edited by Florin Curta, Brill 2008, p. 394</ref> == Frontiere == În vremea formării sale, voievodatul se mărginea spre nord-vest peste [[Carpații Meridionali]] și o parte din [[Carpații Orientali]] cu [[Regatul Ungariei]]; spre sud, peste [[Dunăre]], cu țaratele bulgare de la [[Țaratul Vidinului|Vidin]] și Tărnovo; iar la est, tot peste [[Dunăre]], cu [[Despotatul Dobrogei]], și cu [[Marea Neagră]] la nordul [[Delta Dunării|gurilor Dunării]]. Ulterior, peste Dunăre, la sud și la est, s-a învecinat cu [[Imperiul Otoman]] după ce acesta a cucerit respectivele ținuturi. Frontierele au cunoscut fluctuații, voievozii Țării Românești deținând sporadic și teritorii la nord de Carpați (cum ar fi Țara Făgărașului și Amlașul, fără a le incorpora însă Țării Românești). Între 1390 și 1422 [[Mircea cel Bătrân]] și fiii săi, [[Mihail I]] și [[Radu Praznaglava]], au stăpânit și [[Despotatul Dobrogei]], a cărui frontieră sudică a fost deplasată spre nord în acest răstimp de cuceririle otomane, din zona [[Varna|Varnei]] până în zona [[Constanța|Constanței]]. După 1422 întreaga Dobroge a trecut în stăpânirea otomanilor până în 1878, împreună cu cetățile [[Cetatea Turnu|Turnu]] și [[Giurgiu]], și mai târziu [[Brăila]] cu zona înconjurătoare, deținute până la 1829. Frontiera nord-estică a rămas nedefinită atâta timp cât a fost în desfășurare procesul de constituire a voievodatelor românești din spațiul extracarpatic, pe baza cnezatelor anterioare vasale ale [[Regatul Ungariei|Ungariei]]. [[Moldova]], celălalt nucleu al acestei constituiri statale, a apărut la câteva decenii după Țara Românească în zona [[Baia, Suceava|Baia]]-[[Suceava]]-[[Storojineț|Strășineț]] și s-a extins treptat spre est și sud. Pe la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea, domnii moldoveni percepeau vama către Țara Românească la [[Bârlad]], iar domnii munteni percepeau vama către Moldova la [[Buzău]], cele două orașe aflându-se la o distanță considerabilă, ceea ce arată că granița nu era bine definită și că nu existau alte târguri între cele două localități. Țara Românească a stăpânit în fazele inițiale și teritoriul denumit astăzi [[Bugeac]], deținând temporar cetatea [[Chilia]] (pierdută însă în fața tătarilor [[Nogai]] înainte de sfârșitul domniei întemeietorului țării, [[Basarab I]]). De asemenea, [[Radu cel Frumos]] a stăpânit Țara Vrancei, el înființând aici [[cetatea Crăciuna]]. În timpul conflictelor cu [[Ștefan cel Mare]], însă, succesorul său, [[Basarab al IV-lea cel Tânăr]], a pierdut acest teritoriu, după ce voievodul moldovean a invadat nord-estul Munteniei, arzând orașele Brăila și [[Râmnicu Sărat]]. Atunci, la 1482, s-a stabilit frontiera ce avea să rămână vreme de 370 de ani: de la vârful Lăcăuți, de-a lungul [[Râul Milcov, Siret|râului Milcov]] până la vărsarea sa în Putna, apoi pe Putna până la vărsarea în [[Râul Siret|Siret]] și pe Siret până la vărsarea în [[Dunărea|Dunăre]]. Punctul de vamă muntenesc fusese la acea vreme deja mutat de la Buzău la Râmnicu Sărat, iar apoi, după ce mica așezare [[Focșani]] a căpătat statut de târg, având două părți{{mdash}} una moldovenească la nord de Milcov și una muntenească la sud, el a devenit punct de vamă de ambele părți. == Istorie == {{Vezi și|Istoria României}} === Evenimente precursoare formării Țării Românești === O parte a teritoriului Țării Românești făcuse parte din [[Imperiul Roman]] între 106 și 271, și apoi temporar în timpul lui [[Constantin cel Mare]]. După retragerea romană, [[goți]]i au creat un puternic stat atestat printre altele de [[Cultura Cerneahov]]. În zona [[Carpații de Curbură|curburii Carpaților]] s-a descoperit [[Tezaurul de la Pietroasele|un important tezaur]] ce atestă venirea lor din zona Uralilor. Atât goții, cât și alte popoare migratoare ce le-au urmat, au găsit aici o populație destul de rarefiată, dar statornică, în proces intens de romanizare, cu care au coexistat și pe care nu au reușit să o asimileze. Cronicarul Georgios Kedrenos, relatând lupta (anul 971) dintre varegii lui Sveinald (Sviatoslav) și împăratul Ioan Tzimiskes, a menționat că: „au venit la el (înaintea împăratului) din Constantia și alte cetăți zidite dincolo de Istru, soli cerând iertare pentru faptele rele săvârșite, predându-se împreună cu acele cetăți; primindu-le cu blândețe, împăratul a trimis oameni să le ia în stăpânire cetățile și armate suficiente pentru a le păzi.” Constantia a fost identificată cu Constantiana Daphne, (lângă Grădiștea, jud. Călărași)<ref>FHDR, Fontes Historiae Daco-Romaniae-Izvoarele istoriei României, vol. III, p. 141</ref> Începând cu [[secolul XII]]-lea, ''Valahia'' este menționată în izvoarele bizantine, bulgărești, maghiare și slavone, iar mai târziu în cele occidentale, ca fiind regiunea unor state feudale locuite de vlahi și conduse de [[Cneaz|cnezi]] (mici feudali) și [[Voievod|voievozi]] (lideri militari cu autoritate ce cuprindea multiple cnezate), atât la sud și est de [[Munții Carpați|Carpați]], cât și în interiorul arcului carpatic. Teritoriul Țării Românești era la acea vreme parte a celui de [[al Doilea Țarat Bulgar]], stat cu o importantă componentă românească, dat fiind că în unele documente țarii bulgari (cum ar fi [[Caloian al Bulgariei|Caloian]]) sunt denumiți „împărați ai vlahilor și bulgarilor”, și în același timp strâns asociat din punct de vedere cultural cu [[Imperiul Bizantin]]. La nord-vest, Transilvania fusese cucerită încă din secolele anterioare de [[Regatul Ungariei]], care a construit întărituri de apărare pe linia Carpaților. [[Marea invazie mongolă]] din 1241 a declanșat o serie de evenimente ce aveau să ducă la formarea Țării Românești. În primul rând, ea a slăbit semnificativ atât țaratul bulgar cât și principalul său rival, Ungaria. Muntenia a ieșit de sub autoritatea țarului de la Târnovo, fiind dominată de mici feudali ce plăteau tribut mongolilor sau erau vasale regelui maghiar. Ungaria a trebuit să abandoneze ideea de a-și extinde autoritatea până la [[Marea Neagră]], limitându-se să aducă alături de [[secui]], pentru întărirea frontierei carpatice, și imigranți din [[Sfântul Imperiu Roman]], denumiți [[sași]]. Ea a cucerit însă de la țarii bulgari Belgradul și Oltenia (ultima organizată ulterior sub numele de [[Banatul de Severin]]). Ungaria nu reușea să controleze bine nici acest banat de Severin, astfel că regele maghiar [[Bela al IV-lea al Ungariei|Bela al IV-lea]] a încercat să aducă în zonă pe [[Cavalerii Ioaniți]]. [[Diploma ioaniților|Diploma acordată la 2 iunie 1247]] acestora menționează că pe teritoriul viitoarei Țări Românești existau cel puțin patru formațiuni: voievodatele lui [[Ioan (voievod)|Ioan]] și [[Farcaș]], [[Seneslau]] și [[Litovoi]]. [[Litovoi]] și fratele sau [[Bărbat (voievod)|Bărbat]] s-au luptat cu trupele maghiare la [[1285]]. În urma acestor lupte Litovoi a murit, iar Bărbat a fost luat prizonier. El s-a răscumpărat și s-a întors la conducere, încetând însă rebeliunea împotriva suzeranului maghiar. === Formarea Țării Românești === [[Fișier:Viennese Illuminated Chronicle Posada.jpg|thumb|left|200 px|[[Bătălia de la Posada]] ([[Cronica pictată de la Viena]])]] ==== Contextul istoric ==== Pe la 1310, [[Basarab I]], fiul unui anume [[Thocomerius]]{{#tag:ref|Numit în unele lucrări istoriografice ''Tihomir'', un voievod cu posibile origini [[Cumani|cumane]], după istoricul [[Neagu Djuvara]]<ref>{{Citat carte|titlu=Thocomerius-Negru Vodă: un voievod de origine cumană la începuturile Țării Românești|first=Neagu|last=Djuvara|date=2007|publisher=[[Humanitas]]|isbn=9789735017316}}</ref>|group=lower-alpha}}, avea să devină domnitor atestat al întregului teritoriu al Țării Românești. Basarab a refuzat să mai plătească tribut [[Regatul Ungariei|Ungariei]] și s-a confruntat cu regele acesteia, [[Carol Robert al Ungariei|Carol Robert de Anjou]]. Acesta din urmă a hotărât lichidarea statului muntean (pe care îl considera o piedică în calea expansiunii sale spre Marea Neagră) și a strâns o armată pentru a-l readuce pe voievod sub autoritatea sa. Deși inițial Basarab s-a retras din cetatea de scaun, el a strâns o oaste și l-a surprins pe regele maghiar la întoarcerea acestuia în țară, între 9&ndash;{{Dată|1330|11|12}}, la [[Bătălia de la Posada|Posada]], distrugându-i aproape total armata,<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=77}}</ref> însuși regele scăpând după ce și-a schimbat hainele cu unul din supușii săi. Domnia lui Basarab I a durat până în [[1352]], el numindu-se ''Mare Voievod'' și ''Domn''. Bătălia de la Posada a constituit războiul de independență a Țării Românești. În următorii ani, Basarab și succesorii săi și-au extins autoritatea și asupra teritoriului dinspre ''părțile tătărești'', adică sudul-estul Moldovei de mai târziu, și nordul [[Delta Dunării|Deltei Dunării]] cu garnizoana [[Chilia]] (teritoriu ce a căpătat din această cauză numele de ''Basarabia''),<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=79}}</ref> precum și asupra părții extracarpatice a banatului de Severin. În aceeași perioadă, navigatorii și negustorii [[Republica Genoveză|genovezi]] întemeiază mai multe ''scale'' (contoare) la Dunăre și în Marea Neagră: printre ele, două sunt pe teritoriul Țării Românești: San-Giorgio (azi [[Giurgiu]]) și [[Licostomo]] (azi [[Periprava]]). ==== Legenda lui Negru Vodă și bazele ei reale ==== Partea inițială a [[Letopisețul Cantacuzinesc|Letopisețului Cantacuzinesc]], o cronică datată cel mai devreme pe la 1568 (deci la peste 200 de ani de la evenimente) relatează că Țara Românească a fost fondată de un anume [[Negru Vodă|Radu Negru]], voievod din [[Transilvania]] care ar fi „descălecat” împreună cu mai mulți cnezi și ar fi devenit domn al Țării Românești. Alte izvoare istorice nu atestă niciun domnitor cu acest nume și nici vreun cneaz sau voievod ardelean care ar fi devenit domn al Țării Românești, astfel că această relatare este considerată în general a fi o legendă. Legenda are însă și baze reale, în aceea că, în anul 1301, în Regatul Ungariei s-a stins [[dinastia arpadiană]]. Regii maghiari arpadieni fuseseră toleranți cu românii din Transilvania cucerită, lăsându-i în general să se organizeze singuri, în ciuda diplomei papale din 1204 (de după [[cruciada a patra]]; act care a definitivat [[Marea Schismă]]), în care „schismaticii” (ortodocșii) erau declarați eretici și supuși persecuțiilor. Regii angevini, începând chiar cu Carol Robert, dar culminând ulterior cu [[Ludovic I al Ungariei|Ludovic I]], au luat însă mult mai în serios rolul conferit Ungariei de Sfântul Scaun, acela de „regat apostolic”, cu misiunea de a răspândi catolicismul. Românii, deși majoritari în Transilvania, erau răspândiți în tot teritoriul acelui voievodat și nu au reușit să-și formeze o stare (în sensul de pătură privilegiată participantă la conducerea țării) cu o bază teritorială compactă și clar definită, ci au rezistat presiunilor în ''țările'' lor{{mdash}} Țara Maramureșului, Țara Făgărașului etc. Unii dintre ei au ales calea pribegiei, astfel mai mulți cnezi făgărășeni, în frunte cu voievozii lor, au hotărât la începutul secolului al XIV-lea să emigreze la sud de Carpați (unde deja exista o comunitate de origine transilvăneană, un anume ''comes Laurentius'' fiind atestat pe la 1300),<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=74&ndash;75}}</ref> consolidând voievodatele românești deja separate de țaratul bulgar aflat în declin, formațiuni statale în care au fost în poziția de a impune o politică mai independentă față de regii Ungariei. === Lupta antiotomană === Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, [[Imperiul Otoman]], în timpul domniei sultanului [[Baiazid I]], și-a început expansiunea în Balcani. Statele creștine din zonă s-au văzut nevoite să strângă rândurile pentru a evita cucerirea de către o mare putere musulmană. Chiar și așa, statele de la sud de Dunăre s-au prăbușit rapid unul după altul, iar Țara Românească s-a văzut în prima linie de luptă antiotomană. Țara Românească nu putea strânge o armată suficient de mare pentru a se opune cu succes în lupte în câmp deschis marilor armate otomane. Astfel, voievozii valahi au încetățenit ''[[tactica pământului pârjolit]]'', punctată cu [[Război de gherilă|lupte de gherilă]] care slăbeau încet armata inamică, atacul final urmând să se dea într-un moment neașteptat pentru acesta, și într-un loc nefavorabil unei desfășurări de forță corespunzătoare. Tactica a funcționat prin aceea că în repetate rânduri a convins Poarta că beneficiile anexării Țării Românești sunt inferioare costurilor umane și financiare asociate unei expediții expuse unei astfel de hărțuiri. Pe de altă parte, sacrificiile necesare din partea populației locale în vederea aplicării ei (depopularea satelor, otrăvirea surselor de apă, sacrificarea recoltelor) făceau ca boierimea să nu accepte să stea necondiționat de partea domnitorului împotriva marelui imperiu, ci să încerce să obțină pacea în schimbul unor condiții (în special, plata unui tribut), ceea ce a avut un impact semnificativ asupra jocului de putere între domnitor și boierime. De aceea, revoltele antiotomane au avut loc de-a lungul timpului în momente în care dominația otomană impacta grav economia țării, suficient cât să producă nemulțumirea boierimii și ralierea sa în jurul domnitorului.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=87&ndash;90}}</ref> ==== Rezistența lui Mircea cel Bătrân și a urmașilor săi ==== [[Fișier:MirceatheElder.jpg|thumb|right|200px|[[Mircea cel Bătrân]].]] Înaintarea otomană în peninsula Balcanică a avut loc în ultimele două decenii ale secolului al XIV-lea. Imperiul Bizantin a fost redus la un mic teritoriu în jurul [[Constantinopol]]ului, iar [[Regatul medieval al Serbiei|Serbia]] a căzut după [[Bătălia de la Kosovo Polje (1389)|Bătălia de la Kosovo Polje]]. [[Al Doilea Țarat Bulgar]] fusese divizat în timpul domniei țarului [[Ioan Alexandru al Bulgariei|Ioan Alexandru]] în trei părți{{mdash}} [[Despotatul Dobrogei]], [[Țaratul Vidinului]] și Țaratul de la Tărnovo, aflate în conflict unele cu celelalte. Turcii au cucerit Tărnovo în 1393 și au ajuns în poziția de a ataca și Țara Românească, stat care sprijinise anterior atât eforturile de apărare ale sârbilor, cât și pe cele ale bulgarilor.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=87}}</ref> Inițial, turcii au efectuat doar câteva expediții de jaf la nord de Dunăre, dar Mircea a stabilit mai întâi o alianță cu regele Poloniei, [[Vladislav al II-lea al Poloniei|Wladislaw Jagiello]] (1389) și apoi (în 1395) cu cel al Ungariei, cu care anterior relațiile fuseseră tensionate. Ca răspuns la această din urmă alianță, otomanii au lansat o campanie semnificativă, care a fost înfrântă de Mircea în [[bătălia de la Rovine]] în luna mai 1395, după ce armata otomană a fost hărțuită și mânată spre un loc mlăștinos unde nu s-a putut desfășura împotriva micii, dar mobilei armate române, care cunoștea bine terenul.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=93&ndash;95}}</ref> Turcii au reușit totuși în acei ani să cucerească și [[Nikopol, Bulgaria|Nicopolul]] (ultima redută a țaratului bulgar de la Tărnovo), și să transforme țaratul de la Vidin în stat vasal. În aceste condiții, regele maghiar, [[Sigismund de Luxemburg]] (care întreprinsese câteva campanii în Serbia cu scopul de a-i îndepărta pe turci), a cerut ajutorul Papei pentru declanșarea unei cruciade antiotomane. Deși Europa Occidentală era în toiul [[Schisma apuseană|schismei apusene]], Sigismund a reușit prin eforturi diplomatice, profitând și de o perioadă de întrerupere a conflictelor din [[Războiul de 100 de Ani]], să aducă împreună armate din Sfântul Imperiu Roman, [[Ducatul Burgundiei|Burgundia]], [[Regatul Franței|Franța]], [[Regatul Angliei|Anglia]] și [[Republica Veneția|Veneția]], alături de cele maghiare și românești. Armatele combinate au încercat pentru început [[Bătălia de la Nicopole|să recucerească Nicopolul]]. Experiența lui Mircea cel Bătrân în luptele contra otomanilor nu a fost însă valorificată, în fruntea armatelor rămânând Sigismund, artizanul marii alianțe antiotomane, în speranța că autoritatea sa și titlul său regal se vor putea impune în fața tuturor ambițiilor cavalerilor de diverse naționalități. Nu a fost așa, Sigismund pierzând controlul asupra avangardei franceze, care s-a avântat mult înspre grosul trupelor otomane și a fost distrusă, iar restul armatei s-a risipit. Ca urmare, țaratul bulgar nu a mai reapărut, și chiar și Vidinul a fost transformat în pașalâc turcesc. Otomanii au mai încercat multiple campanii împotriva Țării Românești, dar Mircea, aliat atât cu Sigismund cât și cu [[Vladislav al II-lea al Poloniei]], a reușit să le facă față, cucerind și despotatul Dobrogei între 1406 și 1417, mai ales după ce Baiazid a căzut prizonier în urma [[Bătălia de la Ankara|bătăliei de la Ankara]] dusă împotriva [[Imperiul Timurid|Imperiului Timurid]] din est. Mircea a profitat de ieșirea la mare pentru a comunica și pentru a-și coordona eforturile și cu diversele emirate anatoliene inamice otomanilor din vecinătatea nord-estică a imperiului. Mai mult, el s-a implicat în [[Interregnul otoman|luptele pentru succesiunea lui Baiazid]] dar, după înfrângerea favoritului său, spre sfârșitul domniei sale, Țara Românească s-a văzut din nou confruntată cu pericolul otoman. Urmașii lui Mircea au continuat rezistența antiotomană, în special [[Mihail I al Țării Românești|Mihail I]] și [[Dan al II-lea al Țării Românești|Dan al II-lea]], dar indispoziția boierimii pentru lupte ce implicau tactica pământului pârjolit au făcut ca Țara Românească să accepte să plătească tribut otomanilor în scopul păstrării autoguvernării. Dan al II-lea a avut de înfruntat în special tentativele otomanilor de a-l impune pe tron pe [[Radu Prasnaglava]] (''Chelul'', sau ''Cap Sec''), un voievod prootoman, care a reușit în patru rânduri să ia tronul, Dan reușind să revină însă de fiecare dată până în 1431. Numeroșii fii ai lui Mircea cel Bătrân s-au luptat însă între ei pentru tron, două linii de succesiune fiind principalele rivale{{mdash}} Dăneștii (familia lui Dan al II-lea) și Drăculeștii (familia lui Vlad Dracul). ==== Ioan de Hunedoara și Drăculeștii ==== [[Fișier:Vlad Tepes 002.jpg|thumb|right|200px|[[Vlad Țepeș]], voievod antiotoman de la jumătatea secolului al XV-lea.]] Perioada de frământări din Țara Românească a coincis cu o perioadă similară în principalul său aliat antiotoman, Ungaria. În cadrul luptelor dinastice pentru tronul de la Buda, stabilitatea regatului maghiar a fost asigurată însă de un nobil ardelean de origine română, [[Ioan de Hunedoara]], devenit ban al Severinului, voievod al Transilvaniei și comite al secuilor (primul care a cumulat aceste din urmă două funcții). El a intervenit în luptele dinastice din Țara Românească, susținându-i pe Drăculești și consolidând domnia lui [[Vlad al II-lea Dracul]] (al cărui fiu, [[Mircea al II-lea]], a și participat alături de Ioan la [[bătălia de la Varna]], bătălie care însă a dus la reorientarea lui Mircea către acceptarea suzeranității otomane, ceea ce l-a determinat pe Ioan să-l înlocuiască cu [[Vladislav al II-lea]]); tot Ioan de Hunedoara l-a înscăunat în [[Moldova]] pe [[Bogdan al II-lea al Moldovei|Bogdan al II-lea]], înconjurând astfel Regatul Ungariei, al cărui regent devenise, cu voievozi aliați. [[Asediul Belgradului|Apărarea Belgradului]] i-a adus lui Ioan de Hunedoara faima europeană, dar a și consolidat cetatea-cheie a apărării frontierei sudice a Ungariei.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=104}}</ref> Efectele s-au văzut după moartea lui Ioan: urmașii lui Bogdan și Vlad Dracul ([[Ștefan cel Mare]], respectiv [[Vlad Țepeș]]) au continuat hotărât lupta antiotomană, susținuți fiind de fiul lui Ioan, [[Matia Corvinul]], devenit rege al Ungariei și care a consolidat regatul ridicând o armată foarte puternică. În Țara Românească, Vlad Țepeș s-a ridicat împotriva otomanilor în 1459, a declanșat chiar raiduri la dreapta Dunării și a realizat ceea ce nu reușiseră cruciații cu 65 de ani în urmă{{mdash}} să ocupe Nicopolul. Expediția otomană de supunere a lui Vlad s-a soldat în 1462 cu un eșec răsunător, însuși sultanul fiind la un pas de a fi ucis în [[atacul de noapte]] desfășurat în tabăra otomană aproape de capitala [[Târgoviște]].<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=106&ndash;107}}</ref> Vlad Țepeș a fost o figură deosebit de controversată la vremea sa. Domn autoritar și sângeros, apela adesea la pedepse crunte, fiind cunoscut în special pentru aplicarea pedepsei cu moartea prin [[trasul în țeapă]], o metodă de execuție de o cruzime deosebită chiar și după standardele vremii.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=105}}</ref> Văzându-și privilegiile și puterea afectate, boierimea nu i-a fost fidelă, uneltind atât împreună cu otomanii, cât și cu puterile occidentale pentru a-l înlătura de pe tron. El a fost în cele din urmă detronat și înlocuit cu fratele său [[Radu cel Frumos]], crescut la Constantinopolul căzut acum în mâinile otomanilor și devenit capitală a Imperiului.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=107}}</ref> Radu cel Frumos și urmașii săi au fost folosiți de Poartă împotriva lui [[Ștefan cel Mare]]. ==== Radu de la Afumați și căderea Ungariei ==== După domniile prootomane ale membrilor ramurii lui Radu cel Frumos, înfrânte în cele din urmă de Ștefan cel Mare (prin victoria din 1481 de la Râmnicu Sărat împotriva lui [[Basarab Țepeluș]]), a venit pe tronul țării [[Vlad al IV-lea Călugărul]], un alt frate al lui Vlad Țepeș. El a domnit din 1482 până în 1495, o domnie lungă în acele vremuri agitate, nesupunerea sa față de otomani fiind pedepsită de aceștia prin decapitarea unuia din fiii săi, Vlăduț, în vârstă de doar 16 ani, la [[mănăstirea Mihai Vodă]]. El a fost însă susținut de boierime, dovadă lunga sa domnie, ducând o politică de echilibru și de susținere a construcției de biserici. Fiul său, [[Radu cel Mare]], a avut o domnie similară: relativ lungă (1495-1508) și liniștită, acceptată de boieri și de biserică (a cărei autoritate a susținut-o, înființând două episcopii ortodoxe, [[Arhiepiscopia Râmnicului|cea de la Râmnicu Vâlcea]] și [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|cea de la Buzău]]). Șirul acestor domnii liniștite și favorabile înfloririi vieții culturale s-a încheiat cu cea a lui [[Neagoe Basarab]]. În 1521, otomanii [[Asediul Belgradului (1521)|au reușit să cucerească Belgradul]], profitând de slăbirea organizării militare a regatului Ungariei în timpul lui [[Ludovic al II-lea al Ungariei|Ludovic al II-lea]], un rege slab și controlat de nobilime. În condițiile morții timpurii a domnitorului muntean [[Teodosie]] (fiul lui Neagoe Basarab) și a luptelor pentru domnie între diversele facțiuni boierești, otomanii au încercat să transforme Țara Românească în pașalâc și să-l înscăuneze ca pașă pe Mehmet-Beg, un pașă musulman de origine română. Împotriva acestor acțiuni s-a ridicat [[Radu de la Afumați]], un urmaș al lui Vlad Călugărul și al lui Radu cel Mare. Mare luptător antiotoman, voievodul Radu de la Afumați a luptat împotriva turcilor de circa 20 de ori (conform inscripției de pe mormântul său), în bătălii ca cele de la Ștefești (pe [[Râul Neajlov|Neajlov]]), Clejani și Snagov. În 1526, regele Ludovic al II-lea al Ungariei a murit în [[bătălia de la Mohács (1526)|bătălia de la Mohács]], bătălie soldată cu invadarea centrului Ungariei de către otomani, iar Țara Românească a pierdut principalul aliat puternic împotriva turcilor. Deși Radu de la Afumați a fost asasinat de o facțiune boierească rivală în 1529, Poarta a evitat să se mai angajeze în conflicte cu Țara Românească (dorind să evite o rebeliune de calibrul celei conduse de Radu), a acceptat autonomia țării în schimbul plății [[haraci]]ului și a preferat să înainteze în [[Câmpia Panonică]] transformând centrul Ungariei în [[Pașalâcul Buda|pașalâcul de la Buda]]. Țara Românească s-a văzut înconjurată din toate părțile de Imperiul Otoman și de țările aflate sub suzeranitatea acestuia (Transilvania și Moldova). ==== Revolta lui Mihai Viteazul și Războiul cel Lung ==== [[File:Flag of Wallachia.svg|thumb|Stindardul mare al lui Mihai Viteazul, prelucrare a reconstituirii lui Dan Cernovodeanu]] Radu de la Afumați a reușit să evite transformarea țării în pașalâc, iar țara a rămas în afara „Casei Islamului” (teritoriul propriu-zis al Imperiului Otoman, unde se aplica [[Sharia]]) și și-a păstrat instituțiile judecătorești și, mai ales, ecleziastice. Cu toate acestea, pe fondul căderii Ungariei și expansiunii spre apogeu a [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]], regimul de vasalitate al Țării Românești față de Poartă s-a înăsprit de-a lungul secolului al XVI-lea. Astfel, dacă până atunci domnii erau aleși de marii boieri din țară, ei au început după căderea Ungariei să fie numiți direct de la Constantinopol (nu doar confirmați) și să fie văzuți de atunci ca simpli funcționari otomani, nu ca monarhi ai unor state autonome.<ref group="lower-alpha">Un fapt simbolic în acest sens este acela că ei au încetat să mai poarte pe cap, drept însemn al autorității, coroana monarhică, înlocuind-o cu cuca, o căciulă cu pietre prețioase, și primeau din partea sultanului la învestire steagul verde cu semilună și două tuiuri (care semnificau rangul echivalent în ierarhia funcționarilor otomani, unul nu foarte mare).</ref> Domniile au început să se cumpere cu bani grei. Mai mult, domnitorul trebuia să plătească anual ''[[mucarer]]ul mic'' și la trei ani ''mucarerul mare'' (pentru confirmarea domniei), iar haraciul a ajuns la suma de {{formatnum:155000}} de {{Ill-wd|Q424754|3=aspri}} (de 3 ori mai mare ca cel plătit de Moldova și de 10 ori mai mare ca cel plătit de Transilvania). Impactul economic a fost unul dur: pătura [[moșneni]]lor (țăranii liberi ce constituiau [[clasa de mijloc]] în economia predominant agrară) s-a subțiat, multe sate fiind cumpărate de mari boieri. Un astfel de boier, care și-a extins considerabil averea, a fost [[Mihai Viteazul]], ban al Craiovei în timpul lui [[Alexandru cel Rău]] și care a cumpărat în 1593 domnia.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=129&ndash;133}}</ref> [[Fișier:MihaiViteazul.jpg|thumb|left|upright|[[Mihai Viteazul]] a reușit în contextul [[Războiul cel Lung|Războiului celui Lung]], să obțină independența și neutralitatea țării față de otomani.]] În același an, a izbucnit [[Războiul cel Lung]] cu o serie de ciocniri între otomani și [[Casa de Habsburg|habsburgi]], întâi în Balcani. Mihai a declanșat rebeliunea antiotomană în 1594, ucigând la început creditorii turci care veniseră cu el în Țara Românească pentru a-și recupera sumele investite în numirea sa ca domn, după care a atacat și cetăți din dreapta Dunării ([[Hârșova]] și [[Ruse|Rusciuc]]). După ce turcii în frunte cu generalul [[Sinan Pașa]] au reușit să cucerească [[Győr]]ul, [[papa Clement al VIII-lea]] a încurajat o alianță între Sfântul Imperiu Roman (condus de împăratul habsburg [[Rudolf al II-lea, Împărat Roman|Rudolf al II-lea]]) și Transilvania principelui [[Sigismund Báthory]]. Mihai a aderat la această alianță, ca și [[Aron Vodă]] al Moldovei, în mai 1595. Boierii trimiși să negocieze tratatul și-au depășit atribuțiile și au semnat un acord prin care Mihai devenea vasal al lui Sigismund, probabil din dorința de a îngrădi puterea domnului sporind-o simultan pe a lor. Cu toate acestea, Mihai a acceptat tratatul, deoarece Transilvania era singurul stat vecin ce îi putea asigura spatele în lupta împotriva turcilor.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=133&ndash;134}}</ref> [[Fișier:Mihai Viteazul fighting the Turks, Giurgiu, October 1595.jpg|thumb|right|300x300px|Victoria lui [[Mihai Viteazul]] în [[bătălia de la Giurgiu]] a alungat pe turci din țară.]] Marele vizir otoman, {{Ill-wd|Q3777403|3={{lang|tr|Ferhad Paşa}}}}, a răspuns la aceste acțiuni proclamând din nou Țara Românească drept pașalâc turcesc. Deși Ferhad a fost demis și executat la scurt timp, succesorul său, {{Lang|tr|Sinan Paşa|italic=nu}}, a menținut decizia și a pornit cu o armată de circa {{formatnum:100000}} de oameni să o pună în aplicare. Mihai a strâns o armată de {{formatnum:16000}} de oameni, întărită cu un contingent de circa 7000 de ardeleni (din care jumătate [[secui]]) și a încercat să surprindă armata otomană interceptându-i înaintarea spre [[București]] pe malul [[Râul Neajlov|Neajlovului]]. Desfășurată într-o zonă mlăștinoasă, [[bătălia de la Călugăreni]] s-a încheiat nedecis{{mdash}} deși a suferit pierderi grele, armata otomană a rămas suficient de puternică încât să înainteze și să ocupe capitala Țării Românești. Instalat la [[mănăstirea Radu Vodă]], Sinan a început să numească funcționari otomani pentru administrarea noului pașalâc, și a ridicat o întăritură improvizată.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=134&ndash;135}}</ref> Retras în zona montană, la [[Rucăr, Argeș|Rucăr]], Mihai a primit un ajutor semnificativ din Transilvania, de la Sigismund. Aron Vodă a trimis și el câteva mii de soldați moldoveni, iar armata rezultată a devenit suficient de mare și de puternică pentru a-i pune pe fugă pe otomani. Aceștia s-au retras din Târgoviște și apoi din București, distrugându-și [[Palisadă|palăncile]] pe care apucaseră să le construiască. Pe malul Dunării, [[bătălia de la Giurgiu]] a fost un dezastru pentru otomani: retragerea dezordonată peste fluviu s-a soldat cu moartea și capturarea a numeroși soldați, trupele neregulate de [[Achingiu|achingii]] dispărând cu totul din istorie după acest dezastru.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=135}}</ref> [[Fișier:Moldavia, Transylvania and Wallachia under Michael the Brave's authority (1600).png|thumb|left|200px|Întinderea maximă a teritoriului aflat sub autoritatea lui Mihai pentru scurt timp în anul 1600.]] După alte bătălii și incursiuni peste Dunăre, Mihai a reușit să obțină de la otomani recunoașterea domniei în 1597. A recunoscut vasalitatea acestora, dar și pe cea a lui Rudolf al II-lea, dubla vasalitate transformând Țara Românească într-un teritoriu neutru. În 1598, însă, aliatul său Sigismund s-a retras de pe tronul Transilvaniei, lăsându-l vărului său, [[Andrei Báthory]], susținut de [[Uniunea Polono-Lituaniană|Polonia]] și de turci. Coaliția antiotomană era însă slăbită astfel prin pierderea unui element-cheie, iar Mihai a primit permisiunea din partea împăratului să pătrundă în Transilvania pentru a-l înlătura pe Andrei.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=139}}</ref> În 1599, el a pătruns cu o oaste munteană prin [[Pasul Buzău]], ajungând în [[Ținutul Secuiesc|zona scaunelor secuiești]] unde a strâns încă o armată aliată (întrucât secuii erau nemulțumiți de pierderea privilegiilor și se răsculaseră deja anterior, la [[Carnavalul Însângerat]]<ref>{{Citat web|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/autonomie-autoguvernare-autodeterminare-independenta-un-joc-cuvinte-ist|title=Autonomie, autoguvernare, autodeterminare, independență. Un joc de cuvinte în istoria secuilor|first=Marius|last=Diaconescu|publisher=[[Historia]]|accessdate=2013-06-28|archive-date=2013-06-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20130605213926/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/autonomie-autoguvernare-autodeterminare-independenta-un-joc-cuvinte-ist|dead-url=yes}}</ref>). În [[bătălia de la Șelimbăr]], Mihai a distrus armata lui Andrei, principele ardelean fiind ucis de secui ca represalii pentru reprimarea revoltei lor de către armatele voievodale. Mihai a devenit guvernator al Transilvaniei în numele împăratului Rudolf. Ulterior, din considerente similare, legate de asigurarea alianței vecinilor, el a pătruns și în Moldova, înlăturându-l pe [[Ieremia Movilă]], dar în scurt timp nobilii maghiari din Transilvania și magnații polonezi influenți în Moldova s-au ridicat împotriva lui Mihai. El a fost învins de aceștia în [[bătălia de la Mirăslău]] în Transilvania, și pe [[râul Teleajen]] în Țara Românească. Cu domnia pierdută în toate cele trei țări, Mihai a mers la [[Praga]] la sfârșitul lui 1600 și s-a întâlnit cu împăratul Rudolf, care i-a ordonat [[Gheorghe Basta|generalului Basta]] să-l ajute. După [[bătălia de la Guruslău]], Mihai era aproape de redobândirea Transilvaniei, când Basta, un catolic fervent care nu era dispus să lase țara pe mâna unui principe ortodox, a comandat asasinarea acestuia.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=141&ndash;143}}</ref> Deși acțiunea sa a fost motivată mai ales de asigurarea unei forțe capabile să mențină independența sa față de turci, și a fost înțeleasă de nobilime ca motivată de setea de putere,{{Efn|În ''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'', Mihai este numit de boierul cronicar moldovean [[Miron Costin]] „om de oști pururea poftitoriŭ” care „purcede desfrînatŭ și începe lucruri peste puterea sa și apoi acolo găsește perirea”}} domnia simultană a lui Mihai, pentru scurt timp, în Moldova, Transilvania și Țara Românească avea să fie considerată, după anii renașterii naționale din secolul al XIX-lea, o acțiune precursoare mișcării naționale de unire a teritoriilor locuite de etnici români. Rebeliunea lui Mihai a fost continuată în Țara Românească de succesorul acestuia, [[Radu Șerban (domnitor)|Radu Șerban]], care l-a înlocuit pe [[Simion Movilă]], domnitor pus pe tron de polonezii victorioși pe Teleajen în 1600. Transilvania a trecut printr-o perioadă frământată, generalul Basta încercând să implementeze politici de germanizare și catolicizare în principatul multiconfesional și multietnic, atrăgându-și adversitatea nobililor maghiari și sașilor luterani, care au adus pe tron principi favorabili turcilor. Radu Șerban l-a ajutat pe Basta să îi învingă pe aceștia în [[bătălia de la Brașov]]. Războiul cel Lung a luat însă sfârșit în 1606, iar Radu Șerban a fost înlocuit la domnie cu [[Radu Mihnea]], în condițiile în care Poarta a acceptat să renunțe la transformarea țării în pașalâc și să reducă haraciul.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=151&ndash;152}}</ref> === Apogeul dominației otomane === ==== Domniile marii nobilimi ==== {{double image|img-st=Matei basarab.png|img-dr=Brancoveanu-sons.png|com=[[Matei Basarab]] și [[Constantin Brâncoveanu]], domnitori susținuți de marea nobilime, care au adus țării importante progrese culturale.}} Evoluția tehnologiei războiului, bazat în secolul al XVII-lea din ce în ce mai mult pe armele de foc, a făcut ca strângerea unei armate eficiente să fie prea costisitoare pentru voievozii Țării Românești, astfel că nu au existat în acea perioadă rebeliuni antiotomane semnificative. Exponențială pentru apariția castelor și categoriilor sociale militare, formate din militari profesioniști, a fost [[Răscoala seimenilor și dorobanților din 1655|răscoala seimenilor]] din 1655, înăbușită de [[Constantin Șerban]]. Radu Mihnea a mai reușit o scurtă și vremelnică unire a Țării Românești cu Moldova în preajma lui 1623–1627, când, pe când domnea în Moldova, a reușit să obțină domnia Țării Românești pentru fiul său, [[Alexandru Coconul]], care a fost însă un domnitor ineficient și a fost înlocuit (mazilit) de Poartă. Simultan, marea boierime a căpătat forță din ce în ce mai mare, domnitorii nemaifiind despoți puternici și autoritari ca în trecut, ci exponenți ai intereselor boierimii. O astfel de domnie a fost cea a lui [[Matei Basarab]], rămasă în istorie pentru perioada de înflorire culturală pe care a adus-o, înflorire care a anticipat-o și a pregătit-o pe cea din timpul lui [[Constantin Brâncoveanu]]. [[Fișier:Cantacuzino Wallachia.png|thumb|left|upright=1.5|Harta stolnicului Constantin Cantacuzino]] Țara Românească a participat la [[Al doilea Asediu al Vienei|Asediul Vienei]] din 1683 de partea otomanilor (deși domnitorul [[Șerban Cantacuzino]] era hotărât să saboteze efortul otoman), dar înfrângerea otomanilor a declanșat declinul Imperiului.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|p=162}}</ref> Sultanul [[Mehmed al IV-lea]] a fost detronat de ieniceri, iar puterile creștine au înaintat în Câmpia Panonică, recucerind Ungaria, pe care au reîntregit-o practic ca stat sub monarhia [[Casa de Habsburg|Habsburgilor]]; înaintarea lor a fost oprită de noul mare vizir, {{lang|tr|italic=no|Fazıl Mustafa Paşa}}, care a recucerit [[Belgrad]]ul. În [[Războiul dintre Liga Sfântă și Imperiul Otoman|Războiul Ligii Sfinte]], Țara Românească a încercat să ducă o politică de echilibru: expansiunea Austriei Habsburgice (o putere fervent catolică, care, după [[pacea de la Karlowitz]], a anexat [[Transilvania]], desființându-i autonomia) nu era de natură să trezească încrederea domnilor români, dar [[Imperiul Rus]], ajuns la gurile [[Nistru]]lui, părea la acea vreme un imperiu ortodox, succesor al Bizanțului. Cu toate acestea, domnitorii munteni au dus tratative cu noul vecin, Austria, și, în ultimele etape ale Războiului Ligii Sfinte, Constantin Brâncoveanu a colaborat cu armatele austriece care au ocupat țara. În final, el a fost detronat de turci și executat la Constantinopol la data de {{Dată stil vechi|calendar=julian|1714|8|15}}. Turcii se pregăteau de un nou război, prin care să recucerească teritoriile pierdute prin tratatul de la Karlowitz; domnitorul înscăunat de ei în locul lui Brâncoveanu, [[Ștefan Cantacuzino]], a continuat însă colaborarea cu austriecii, dând veste [[Prințul Eugen de Savoia|Prințului Eugen de Savoia]] despre pregătirile otomane. Ștefan Cantacuzino a avut aceeași soartă ca și Brâncoveanu.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=170&ndash;172}}</ref>{{-}} ==== Domniile fanariote ==== {{Articol principal|Domniile fanariote}} [[Fișier:Principati1786.jpg|thumb|left|200 px|Țara Românească (și Moldova) în 1786 (hartă italiană de G. Pittori, după geograful Giovanni Antonio Rizzi Zannoni).]] Cum nici politica de executare a domnitorilor rebeli nu a mai funcționat, sultanul [[Ahmed al III-lea]] (venit la putere după {{Ill-wd|Q5338335}} din 1703), a trecut la aplicarea unui plan deja probat anterior: renunțarea la domniile provenite din rândul boierimii românești, și numirea în schimb a unor domni din influentele familii de înalți funcționari, etnici [[greci]], din cartierul [[Fanar]]. Această acțiune a fost continuată timp de un secol, întrucât a dat pe moment roade{{mdash}} Țara Românească nu a mai luat partea altor puteri creștine în conflictele lor cu Poarta. În fapt, boierimea, care în secolul anterior își exercitase puterea prin intermediul unor domni aleși și controlați de ea, fără tendințe autoritare, a pierdut semnificativ din putere, întrucât domnitorul a devenit un fel de înalt funcționar otoman.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=179&ndash;180}}</ref> Echilibrul politic între puterea domnului și cea a boierilor a fost spulberat prin desființarea sfatului boierilor; statutul de boier, scutit de dări, a fost acordat doar celor cu funcții în aparatul administrativ, și ei în mare parte greci fanarioți, în timp ce boierii români au fost retrogradați la statutul de ''mazili''. După [[Pacea de la Passarowitz]] ce a urmat [[Războiul austro-turc din 1716-1718|Războiului austro-turc din 1716&ndash;1718]], Țara Românească a pierdut [[Oltenia]], anexată de [[Monarhia Habsburgică|Imperiul Habsburgic]]. Imperiul Otoman a recucerit provincia și a reanexat-o Țării Românești după [[Războiul Ruso-Turc (1735–1739)|Războiul Ruso-Turc din 1735–1739]] încheiat prin [[Tratatul de la Belgrad|pacea de la Belgrad]]. Perioada austriacă a Olteniei a fost marcată pe de o parte de tentativa Imperiului de a-și impune administrația prin intermediul ''[[ban]]ului'' numit dintre boierii locali, precum și de puternica rezistență populară care s-a manifestat prin intermediul [[Miliție|milițiilor]] de [[haiduci]] care ajunseseră să facă legea acolo, și a căror proliferare a persistat chiar mult după revenirea teritoriului în granițele Țării Românești.<ref name="Mix De Cultura_2018-02-26">{{Citat web-LUA | url=http://www.mixdecultura.ro/2015/07/haiducii-olteni/| title=Haiducii olteni| newspaper=Mix de Cultură| date=2015-07-16 | author=| accessdate=26 februarie 2018}}</ref> Perioada a avut ca efect o profundă orientalizare a culturii Țării Românești și depărtarea ei de influențele occidentale. Unele familii grecești s-au stabilit în Țara Românească și s-au românizat. În contextul curentului reformator al [[Absolutism luminat|absolutismului luminat]], s-au implementat câteva reforme care să modernizeze statul și să-l scoată din Evul Mediu, cu toată opoziția vechilor familii boierești majoritare în Divanul țării. Astfel, [[Constantin Mavrocordat]] a rămas cunoscut pentru reforma sa fiscală și eliminarea șerbiei, și a introdus salarizarea dregătorilor (pentru a evita abuzurile asupra populației). În justiție, Mavrocordat a introdus un cod de procedură denumit ''protocolul'', iar eforturile i-au fost continuate de succesorii săi, care au introdus ample coduri de legi: ''Pravilniceasca Condică'' a lui [[Alexandru Vodă Ipsilanti|Alexandru Ipsilanti]] (1780) și ''[[Legiuirea Caragea]]'' (1818).<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=183&ndash;184}}</ref> === Revoluția lui Tudor Vladimirescu === {{Articol principal|Revoluția de la 1821}} [[Fișier:Tudor Vladimirescu.jpg|thumb|right|300x300px|[[Tudor Vladimirescu]]]] După înfrângerea lui [[Napoleon Bonaparte]], care a fost exponentul unui mare curent revoluționar și naționalist în întreaga Europă, controlul asupra continentului a fost preluat de [[Sfânta Alianță]], o alianță ce avea scopul de a evita războiul pentru reglementarea problemelor între marile puteri, și pentru a conserva status quo-ul la nivel european, asigurându-și ajutorul reciproc pentru înăbușirea unor eventuale revolte naționale în zone problematice, cum erau Italia, [[Polonia]] și Balcanii. Țarul [[Alexandru I al Rusiei]], devenit cel mai puternic suveran de pe continent, se afla în poziția de a extinde influența imperiului său în Peninsula Balcanică în detrimentul otomanilor, și avea la dispoziție și mijloacele necesare: se putea erija în protectorul ortodocșilor de pe teritoriul Imperiului Otoman, încurajându-i discret să se răscoale împotriva otomanilor.<ref>{{Harvnb|Constantiniu|2010|pp=197&ndash;198}}</ref> În Țara Românească, domnitorii fanarioți au fost împărțiți{{mdash}} unii au rămas fideli Imperiului Otoman în cadrul căruia au avut o ascensiune care le-a adus domnia, dar alții au aderat la mișcările naționaliste grecești care vizau eliberarea poporului grec de sub dominația turcească; puternic încurajată de la [[Sankt Petersburg|Petersburg]], [[Eteria]] a acționat și pe teritoriul Țării Românești. Boierii români, la rândul lor, se pregăteau de răscoală pentru a redobândi puterea politică în țară, și în mișcarea lor lider militar a devenit [[Tudor Vladimirescu]]. Participant de partea Rusiei la [[Războiul Ruso-Turc din 1806-1812]] și la origine [[Moșneni|moșnean]], Vladimirescu și-a organizat în secret o grupare paramilitară denumită ''[[panduri]]'', după numele trupelor neregulate [[Croația|croate]], pe baza milițiilor oltenești de haiduci. Sprijinit de marea boierime, Tudor și-a coordonat eforturile cu Eteria și cu revoluționarii [[sârbi]] și albanezi. Tudor a primit, în contextul operațiunilor Eteriei, misiunea de a crea o diversiune care să lase impresia unei revolte împotriva fanarioților, dar fidelă Porții. Oportunitatea a venit la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1821|1|18}}, când domnitorul [[Alexandru Suțu]] a murit,<ref group=lower-alpha>Situația era una rară, deoarece domnitorii fanarioți își încheiau de obicei domniile fiind înlocuiți în funcție.</ref> iar țara a rămas, provizoriu, condusă de o căimăcămie formată din boierii Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, boieri care l-au încurajat pe Tudor să acționeze, așteptându-se și la o eventuală susținere a Rusiei. Din fortărețele sale din zona înaltă a [[Oltenia|Olteniei]], el a lansat [[proclamația de la Padeș]] la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1821|1|23}} în care își declara convingerea că „''prea puternicul nostru împărat, voește ca noi [...] să trăim bine'', ''dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre''”, apoi a pornit cu armata sa spre [[București]], unde a preluat el însuși puterea, fixându-le marilor boieri și mitropolitului domiciliu forțat la vila „Belvedere”. În Moldova vecină, Eteria acționa direct la indicațiile lui [[Alexandru Ipsilanti Eteristul|Alexandru Ipsilanti]], care, în luna februarie, nu-și ascundea încrederea într-o intervenție rusească. Cum însă țarul, aflat la o conferință a Sfintei Alianțe la [[Ljubljana|Laibach]], a dezavuat acțiunile lui Tudor și ale lui Ipsilanti, cei doi s-au văzut dintr-o dată singuri, nevoiți să-și limiteze pierderile. Ei și-au împărțit zonele de acțiune în Țara Românească, Tudor primind Oltenia și Muntenia inferioară, iar Ipsilanti Muntenia superioară. Pus în fața unei intervenții otomane și confruntat cu acte de indisciplină ale armatei sale de panduri, Tudor, care nu se declarase până atunci fățiș împotriva otomanilor, a sperat la o înțelegere cu aceștia. Părăsind Bucureștiul și îndreptându-se spre Oltenia, Tudor s-a confruntat cu și mai multă adversitate din partea căpitanilor de panduri. Unii dintre ei i-au transmis lui Iordache Olimpiotul corespondența lui Tudor cu otomanii, iar acesta l-a arestat pe Tudor fără să întâmpine opoziție din partea pandurilor. Tudor Vladimirescu a fost ucis de eteriști, dar acțiunile ambelor părți erau oricum pierdute după dezavuarea de către țar. După 1821, grecii au continuat însă luptele în Balcani, iar Poarta nu a mai avut încredere în elementul grecesc pentru guvernarea Țării Românești, revenind la domnii „pământeni” (băștinași). Primul domn după acțiunea lui Vladimirescu a fost astfel numit [[Grigore al IV-lea Ghica]]. Ceea ce părea la început să aibă titlu de provizorat a fost chiar oficializat prin [[convenția de la Akkerman]] ([[Cetatea Albă]]) din 1826, prin care s-a fixat durata mandatului unui domnitor la 7 ani și numirea sa de către Divan. Tot prin această convenție, otomanii au retrocedat Țării Românești porturile dunărene [[Turnu Măgurele|Turnu]], [[Giurgiu]] și [[Brăila]]. === Rolul Țării Românești în renașterea națională a românilor === {{Main|Renașterea națională a României|Principatele Dunărene}} ==== Domniile regulamentare și ocupația rusească ==== [[Fișier:Kiseleff.jpg|thumb|left|200px|Generalul rus [[Pavel Kiseleff]], care a implementat Regulamentul Organic în Țara Românească]] [[File:Civil ensign of the Principality of Wallachia, 1834.png|thumb|right|200px|Steagul Țării Românești pentru navigația pe Dunăre și mare (1836), după John B. Norie și J. S. Hobbs<ref>John B. Norie et J. S. Hobbs: ''Flags of all Seafaring Nations'', 1848, 73 pp. with 24 plates showing 306 illustrations in color, reeditat de Rudolf Hoffmann: ''Flaggen aller seefahrenden Nationen'', Ed. Maritim, Hamburg, Germania, 1987, ISBN 3-89225-153-6</ref>]] [[Războiul Ruso-Turc din 1828-1829]] a avut repercusiuni importante asupra Țării Românești. Prin [[tratatul de la Adrianopol]], Țara Românească a căpătat o autonomie administrativă ferm consolidată și, cel mai important lucru, prin liberalizarea comerțului pe Dunăre, a redobândit rolul de actor important în comerțul pe cursul inferior al fluviului. Înlăturarea monopolului otoman asupra comerțului din Țara Românească, precum și îndepărtarea climatului de insecuritate din timpul domniilor fanariote, a deschis țara comerțului pe Dunăre cu statele occidentale, Câmpia Română intrând în circuitul comerțului european cu cereale, alimentând [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei|Regatul Unit]]. În această perioadă, relațiile cu Occidentul s-au intensificat, elitele țării începând să-și trimită copiii să studieze acolo, în special în [[Franța]], de unde ei s-au întors aducând o puternică influență franceză asupra culturii românești. Pregătind anexarea Țării Românești la Rusia, generalul [[Pavel Kiseleff]] (un susținător al desființării iobăgiei în Imperiul Rus) a reformat administrația țării și a impus [[Regulamentul organic|Regulamentul Organic]], considerat a fi o primă constituție a țării. Regulamentul a fost elaborat cu concursul boierimii locale, în scopul de a le da autoritate; aceasta a avut ca rezultat un regim totuși conservator, mărind obligațiile țăranilor față de proprietarii de moșii, consfințind astfel perpetuarea poziției dominante a boierimii. Printre reformele limitate, s-a numărat introducerea separării puterilor în stat (cu apariția unei Adunări obștești, un precursor al parlamentului, în care era reprezentată și „starea a treia”, burghezia din orașe). S-a introdus un impozit unic, simplificând mult sistemul fiscal. În domeniul judecătoresc, Regulamentul organiza instanțele de judecată și instituia, ca părți în procesele penale, procurorul și avocatul apărării. Primul domnitor, [[Alexandru D. Ghica|Alexandru Ghica]], nu a fost ales de Adunarea Obștească, după cum prevedea Regulamentul Organic, ci a fost numit în funcție prin acord ruso-otoman. Acestuia i-a urmat la tron [[Gheorghe Bibescu]]. ==== Revoluția de la 1848 ==== {{Articol principal|Revoluția de la 1848 în Țara Românească}} [[Fișier:Dealul Spirii 1848.jpg|thumb|right|[[Bătălia din Dealul Spirii]], din 13 septembrie 1848, în care bucureștenii în frunte cu pompierii militari ai orașului au încercat oprirea intervenției otomane împotriva revoluției.]] Dacă Moldova vecină a fost administrată în acord cu dorințele Petersburgului, în Țara Românească, în special datorită unei ponderi mai mari a noii burghezii și datorită unei ponderi mai mari a etnicilor români în cadrul burgheziei, a apărut un curent naționalist-liberal. El s-a manifestat mai întâi prin opoziția fermă față de introducerea unei prevederi conform căreia orice modificare a [[Regulamentul Organic|Regulamentului Organic]] trebuie să fie aprobată de Rusia și de Imperiul Otoman. La București începe să se manifeste astfel partida națională, reprezentantă a burgheziei dar și a unei părți dintre marii boieri liberali, care a militat pentru emanciparea personală a clăcașilor și pentru instaurarea unei monarhii ereditare. În 1840, [[Dimitrie Filipescu]] și [[Nicolae Bălcescu]] au avansat un program și mai radical, dar mișcarea lor a fost reprimată de domnitorul Bibescu. Atât membrii partidei naționale aflați în exil după 1840, cât și alți tineri intelectuali români au fost martori la Paris în 1848 la [[revoluția franceză din 1848|evenimentele revoluționare de acolo]]. Sub influența acestora, spiritele au început să se agite și în Țara Românească, și la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1848|6|9}}, revoluționarii au redactat [[proclamația de la Islaz]], prin care cereau reformarea statului. Domnitorul Bibescu a acceptat la 11 iunie constituția revoluționară, dar a fugit din țară. Guvernul revoluționar a trecut la implementarea unei reforme agrare, cu împroprietărirea clăcașilor cu despăgubire. Otomanii au privit aceste acțiuni cu detașare, întrucât revoluționarii doreau înlăturarea Regulamentelor Organice, impuse de Rusia și deci stânjenitoare și pentru turci; la rândul lor, revoluționarii înțelegeau că suzeranitatea otomană este mai mult nominală și că ea nu împiedică modernizarea țării. Rusia însă a insistat pe colaborarea marilor puteri ale [[Sfânta Alianță|Sfintei Alianțe]] pentru înăbușirea revoluției. Rusia a ocupat Moldova, iar Imperiul Otoman a trimis o armată în Țara Românească, armată ce s-a confruntat la 13 septembrie cu opoziția localnicilor bucureșteni în frunte cu pompierii militari ai orașului în [[bătălia din Dealul Spirii]]. În ciuda entuziasmului românilor, turcii s-au impus ușor și au înlăturat guvernul pașoptist. Revoluționarii au plecat în exil și au continuat însă activitatea de propagandă în fața opiniei publice și în rândurile intelectualității străine, având în curând un nou obiectiv: unirea cu Moldova. ==== Unirea cu Moldova ==== {{Articol principal|Unirea Principatelor Române}} [[Fișier:Theodor Aman - Proclamarea Unirii.jpg|thumb|right|280px|''Proclamarea Unirii'', pictură de [[Theodor Aman]].]] La momentul izbucnirii Războiului Crimeei, Țara Românească și [[Principatul Moldovei|Moldova]] aveau același statut (pentru simplitatea exprimării, în vorbirea curentă, dar și în corespondența diplomatică se consacrase deja denumirea generică de [[Principatele Dunărene]] cu referire la cele două state împreună), și o componență etnică foarte similară (doar Moldova avea o comunitate evreiască mai importantă, și o componentă maghiară concentrată în unele regiuni central-vestice). Un prim pas către unificarea celor două țări a fost făcut încă înainte de 1848, an în care a intrat în vigoare o convenție de uniune vamală, prin care se desființa vama dintre cele două țări, mărfurile și persoanele putând trece liber dintr-o țară în alta. [[Fișier:Alexandru Ioan Cuza - Photo by Carol Popp de Szathmáry.jpg|thumb|left|300x300px|[[Alexandru Ioan Cuza]], a cărui dublă alegere ca domn în Moldova și apoi în Țara Românească a deschis calea unirii celor două țări.]] În [[Războiul Crimeei]], Țara Românească a reintrat sub ocupație rusească, dar intervenția puterilor occidentale de partea otomanilor a dus la îndepărtarea protectoratului rusesc și înlocuirea lui cu protectoratul comun al otomanilor și marilor puteri occidentale la [[Tratatul de la Paris (1856)|Congresul de la Paris]]. Mai mult, Rusia a pierdut prerogativa arogată în 1829, aceea de putere protectoare a tuturor ortodocșilor din Imperiul Otoman. Lobby-ul pașoptist românesc avusese și el efect asupra cercurilor guvernamentale din Franța; reprezentanții acestei țări au optat, la negocierile de pace, pentru unirea celor două principate într-unul singur, poziție ce a fost susținută și de [[Regatul Sardiniei]] (stat angrenat și el într-un proiect de unificare națională a statelor italiene, proiect în care un asemenea precedent ar fi ajutat). Alte puteri ([[Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei|Regatul Unit]], [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Imperiul Otoman]]) s-au opus sau aveau o atitudine neutră. Formula de compromis a fost organizarea unor adunări electorale consultative în cele două țări (denumite [[Divanurile ad-hoc|''divanuri ad-hoc'']]), pentru a releva opinia majoritară în rândul populației celor două țări. Spre surprinderea puterilor conservatoare ce se opuneau unirii și care se așteptau ca poporul autohton să dorească conservarea frontierelor, divanurile ad-hoc s-au pronunțat pentru unire (deși inițial, în Moldova, separatiștii câștigaseră alegerile pentru divan printr-o fraudă încurajată de Constantinopol), decizie la care a contribuit și faptul că în rândurile lui și-au făcut loc și reprezentanți ai poporului de rând. [[Convenția de la Paris]] din 1858 a dus la acceptarea unui compromis, reprezentat de o unire parțială, într-o structură federativă, denumită [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești]], cu instituții monarhice separate și cu legislative separate; doar armata și justiția urmau a se unifica (instanța supremă era comună). Un corp legislativ (Comisia Centrală, cu sediul la [[Focșani]]) urma să se ocupe de armonizarea legislației și elaborarea de legi cu aplicabilitate în ambele țări. Urma acum ca cele două țări să-și desemneze cei doi domnitori, prin alegeri aproape simultane. Cum votul era cenzitar, electoratul pentru noile alegeri era diferit față de cel pentru divanurile ad-hoc. Politicienii români unioniști, grupați în Partida Națională, au reușit însă să îl impună la alegerile din Moldova din {{Dată stil vechi|calendar=julian|1859|1|5}} pe [[Alexandru Ioan Cuza]], un lider unionist. În Țara Românească, unioniștii erau minoritari, dar, sub presiunea demonstrațiilor populare din București, au reușit să determine adunarea electivă să-l aleagă ca domn pe același Cuza la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1859|1|24}}.<ref>{{Harvnb|Xenopol|1903|pages=46&ndash;52}}</ref> Deși [[Uniune personală|uniunea personală]], fenomen binecunoscut în monarhiile europene, nu însemna nimic în ce privește unirea politică a două țări, ea s-a combinat cu structura federativă în care erau angrenate țările și cu orientarea unionistă a domnitorului, Cuza acționând de-a lungul următorilor ani pentru unificarea instituțională și administrativă, și pentru recunoașterea politică a unirii. Exact la 3 ani de la alegerea sa ca domn al Țării Românești, la {{Dată stil vechi|calendar=julian|1862|1|24}}, Cuza a unificat toate instituțiile, inclusiv parlamentul și instituția domnitorului, într-o țară denumită acum ''Principatele Române Unite'', cu capitala la [[București]]. Statul rezultat a păstrat ''de jure'' suzeranitatea otomană (care în realitate nu se mai manifesta aproape deloc), dar ulterior, sub domnia lui [[Carol I al României|Carol I]], a cărui alegere a cimentat unirea, a devenit stat independent cu recunoaștere internațională.{{-}} ==Economie== ===Circulația monedelor=== Cel puțin în primul secol și jumătate al existenței sale, Țara Românească, a avut o monedă proprie, anume [[ducat (monedă)|ducatul muntean]]. Valahia a avut două [[monetărie|monetării]]: una înființată la [[Târgoviște]] de către [[Vladislav I]], și o a doua la [[Turnu Severin]], înființată de [[Radu I]]. Eliberările monetare vor deveni însă neregulate, valoarea metalelor componente ale acestora începând să varieze odată cu [[Dan I]].<ref>Ștefănescu, Ș; Mureșean, C; p. 104</ref> == Note de completare == {{listănote|group=lower-alpha}} == Note bibliografice == <references/> == Bibliografie == * [[Enciclopedia Cugetarea]] ([[1940]]) de [[Lucian Predescu]] * Bogdan Bucur, ''Devălmășia valahă. O istorie anarhică a spațiului românesc (1716-1828)'', Editura Paralela 45, București, 2008; * [[Ștefan Ștefănescu|Ștefan, Ș]]; [[Camil Mureșeanu|Mureșeanu, C]]; ''Istoria românilor, vol IV, De la universalitatea creștină către Europa "patriilor"'', [[București]], [[editura Enciclopedică]], [[2001]]; * V. Mărculeț, A.V. Ștefănescu, S. Ion, Gherghina Boda, G. Marcu, M. Chiriac, Elena-Gabriela Maximciuc, I. Mărculeț, S. Stoica, ''Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei'', Ed. Meronia, București, 2009. * {{Citation|title=O istorie sinceră a poporului român|first=Florin|last=Constantiniu|year=2010|publisher=Univers Enciclopedic Gold|isbn=9786068162164|edition=IV}} * {{Citat carte|title=Domnia lui Cuza Vodă|first=Alexandru D.|last=Xenopol|authorlink=Alexandru D. Xenopol|volume=1|chapter=Cap II. Alegerea lui Cuza|url=http://www.unibuc.ro/CLASSICA/cuza-voda1/cuprins.htm|publisher=Tipografia Editore "Dacia", P. Iliescu & D. Grossu|city=[[Iași]]|year=1903|chapterurl=http://www.unibuc.ro/CLASSICA/cuza-voda1/cap2.pdf|}} == Lectură suplimentară == * ''Orașele din Țara Românească până la sfârșitul secolului al XVI-lea'', [[Laurențiu Rădvan]], 2004 * ''Repertoriul arhitecturii de zid în Țara Românească, 1600 - 1680'', Tereza Sinigalia, Editura Vremea, 2002 * ''Cetăți medievale din Țara Românească în secolele XIII-XVI'', Gheorghe I. Cantacuzino, Editura Enciclopedică, 2001 * ''Putere și teritoriu. Țara Românească medievală'' (secolele XIV-XVI), Marian Coman, Editura Polirom, 2013 - [http://adevarul.ro/cultura/carti/o-noua-lumina-istoriei-medievale-romanesti-1_525d4c5bc7b855ff563e0c4c/index.html recenzie] * ''Țara Românească în secolele XIV și XV'', Dinu C. Giurescu, Editura Științifică, 1973 * ''Documente privitoare la economia tarii românești, 1800-1850, Vol. 2'', Arhivele Statului (România), Editura Științifică, 1958 * ''Viața cotidiană a țării Românești în documente: 1800-1848'', Vladimir Dículescu, Editura Dacia, 1970 * ''Acte judiciare din Țara Românească 1775-1781: Ediție întocmită de Gheorghe Cronț, Alexandru Constantinescu, Anicuța Popescu'', Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973 * ''Cronicari munteni'', Virgiliu Ene, Editura Tineretului, 1968 * ''Istoria Țării Rumânești'', Constantin Cantacuzino (Stolnicul), Mihai Gregorian, Editura Minerva, 1984 * ''Relațiile Țărilor Române cu Poarta Otomană în documente turcești, 1601-1712'', Tahsin Gemil, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1984 * ''Din corespondența diplomatică a Țării Românești (1823-1828)'', Vlad Georgescu, Muzeul Româno-Rus, 1962 * ''Catalogul documentelor Țării Românești din Arhivele Statului: 1654-1656'', Arhivele Statului (România), Arhivele Statului (România). Secția Istorică, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1947 * ''Nume de locuri din Țara Românească atestate în secolele al XV-lea și al XVI-lea: (considerații morfo-sintactice și semantice)'', Mircea Z. Georgescu, Editura Nautica, 2007 * ''Cronograful Țerei rumânești'', Dionisie Eclesiarhul, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Editura 'Episcopul Vartolomeiu', 1934 == Vezi și == * [[Lista domnilor Țării Românești]] * [[Stemele și steagurile familiilor domnitoare ale Țării Românești]] * [[Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino]] == Legături externe == {{wikisursă|Istoria Țării Rumânești}} {{wikisursă|Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini}} {{wikisursă|Istoriile domnilor Țărîi Rumînești}} {{Portal|România}} * {{commons category-inline}} * [http://www.unibuc.ro/CLASSICA/ Classica], bibliotecă de lucrări de istorie a românilor, la [[Universitatea din București]] * [http://www.historia.ro/node/3792 Religia catolică a cumanilor nu i-a influențat pe români] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111211024213/http://www.historia.ro/node/3792 |date=2011-12-11 }}, 19 aprilie 2011, Neagu Djuvara, ''Historia'' * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/tara-romaneasca-sau-marea-valahie-124111.html Tara Romaneasca sau Marea Valahie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223191923/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/tara-romaneasca-sau-marea-valahie-124111.html |date=2014-02-23 }}, 8 mai 2008, Adrian Bucurescu, ''România liberă'' * [http://monederomanesti.cimec.ro/ Monedele Moldovei și Țării Românești] {{Țara Românească}} {{Control de autoritate}} <!-- Având categorie proprie, orice alte categorii relevante vă rugăm să le puneți în acea categorie, nu aici! --> [[Categorie:Țara Românească| ]] [[Categorie:Evoluția teritorială a României|^ {{PAGENAME}}]] [[Categorie:Foste protectorate rusești]] [[Categorie:Foste principate]] hy5kkhcnhwznxom1bhuny113fc6uojm 0 30599 17024584 16966014 2025-06-10T21:42:02Z ~2025-66271 703691 Am precizat scriitorul și romanul care a inspirat filmul. 17024584 wikitext text/x-wiki Această este o '''listă de [[filme]] [[distopie|distopice]]''' prezentată în ordine alfabetică. O '''distopie''' (termenii alternativi sunt: '''cacotopie''', '''kakotopie''' sau '''anti-utopie''', '''contra-utopie''') reprezintă chiar [[Antiteză|antiteza]] unei [[Societate|societăți]] [[Utopism|utopice]] sau chiar a unei [[Utopie|utopii]]. O societate distopică se caracterizează prin prezența uneia din [[Forme de guvernământ|formele de guvernare]] [[Autoritarism|autoritariste]] sau [[Totalitarism|totalitare]] sau printr-o formă oarecare de [[opresiune]] sau de [[control social]]. Termenul provine din [[limba greacă]], în care prefixul [[dis]]- are de obicei sensuri negative (ca în „disforic“) în timp ce [[topos]] înseamnă „loc“. ==Listă de filme distopice== {|class="wikitable sortable" |- ! Titlu !! An !! class="unsortable" | Comentarii !! class="unsortable" | Referințe |- |''[[The 10th Victim]]'' (''[[A zecea victimă]]'')<ref>[http://www.cinemagia.ro/filme/the-10th-victim-8797/ ''A zecea victimă'' (1965)]</ref> ||1965||În viitorul apropiat, războaiele sunt evitate prin oferirea posibilității oamenilor de a ucide într-un joc TV denumit ''Big Hunt''. Bazat pe o povestire de [[Robert Sheckley]], "Seventh Victim" (1953).||<ref name=playlist/> |- |''[[12 Monkeys]]'' (''[[Armata celor 12 maimuțe]]'') ||1995||Un deținut este trimis înapoi în timp pentru a aduna informații despre un virus care a ucis cea mai mare parte a populației umane. Bazat pe scurtmetrajul lui [[Chris Marker]], ''[[La Jetée]]'' (1962).||<ref>{{cite web|url=http://www.theguardian.com/film/2013/sep/02/terry-gilliam-zero-theorem-internet-breakdown-real-relationships|title=Terry Gilliam blames internet for the breakdown in 'real relationships'|last=Pulver|first=Andrew|publisher=''[[The Guardian]]''|date=2 September 2013|accessdate=7 September 2013}}</ref><ref name=taste/><ref name=catholicism/>{{rp|34}} |- |''[[1984 (film din 1956)|1984]]''||1956|| Vag bazat pe romanul [[Nineteen Eighty-Four|omonim]] din 1949. Prezintă viața unui birocrat care se îndrăgostește într-un stat futurist totalitar care supraveghează totul.||<ref name=aaron>{{cite news| last =Aaronovitch| first =David|title =1984: George Orwell's road to dystopia| newspaper =BBC News Magazine| location =United Kingdom| publisher =The BBC|date =8 February 2013|url =http://www.bbc.co.uk/news/magazine-21337504| accessdate =8 February 2013}}</ref> |- |''[[2081 (film)|2081]]''||2009||Scurtmetraj, adaptare a ''[[Harrison Bergeron]]'' de [[Kurt Vonnegut]] (1961). "Toată lumea este în cele din urmă egală".||<ref name=vonnegut>{{cite web|work=Tor.com|title=2081: The World of Vonnegut's Harrison Bergeron|last=Perschon|first=Mike|url=http://www.tor.com/blogs/2011/04/harrison-bergeron|date=13 April 2011}}</ref> |- |''[[A Boy and His Dog (1975 film)|A Boy and His Dog]]''||1974||||<ref name=tropes/> |- |''[[A Clockwork Orange (film)|A Clockwork Orange]]'' (''Portocala mecanică'') ||1971||Adaptare a romanului [[A Clockwork Orange|omonim]] din 1962 al lui [[Anthony Burgess]]. Acțiunea are loc în [[Anglia]] într-un viitor în care bandele conduc țara și guvernul [[controlul minții|spală creierul]] unui anumit huligan pentru a-l supune.||<ref>{{cite book|last=McDougal|first=Stuart Y.|title=Stanley Kubrick's A Clockwork Orange|url=http://books.google.com/books?id=Uwj5qK-RUj0C&pg=PA1|date=7 July 2003|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-57488-4}}</ref><ref name=rollingstonetop10/><ref name=tropes/> |- |''[[A Scanner Darkly (film)|A Scanner Darkly]]'' (''[[Viziuni întunecate (film din 2006)|Viziuni întunecate]]'') ||2006||Adaptare a unui roman [[A Scanner Darkly|omonim]] din 1977 al lui [[Philip K. Dick]]. Un nou drog periculos face ca utilizatorii săi să înceapă să-și piardă propria identitate.||<ref>{{cite journal|last = Bradshaw|first = Nick|title = Lost in the Loop: Richard Linklater's A Scanner Darkly replicates Philip K. Dick's druggy dystopia | journal = [[Sight & Sound]] | volume = 16 | issue = 8 | pages = 40–43 | publisher = [[British Film Institute]] | date = August 2006 | issn = 0037-4806}}</ref> |- |''[[A.I. (film)|A.I.]]''||2001||Bazat pe povestirea "[[Super-Toys Last All Summer Long]]" (1969) de [[Brian Aldiss]]. Un băiat robot începe să aibă emoții, dar nu este înțeles de restul societății.||<ref name=tropes/><ref name=sundance>{{cite web|url=http://www.sundance.tv/blog/2014/12/the-future-is-now-imagining-alternate-earths|title=planet earth alert: 10 dystopian movies that warn us about our future|date=15 December 2014|first=Ian Haydn|last=Smith|work=Sundance TV}}</ref> |- |''[[Æon Flux]]''||2005|| Bazat vag pe [[Aeon Flux|serialul TV animat omonim]] creat de [[Peter Chung]]. Aeon Flux este un asasin misterios care lucrează pentru Monicani, un grup de rebeli care încearcă să răstoarne guvernul autoritar.||<ref name=routledge/> |- |''[[Akira (film)|Akira]]''||1988||||<ref name=taste/><ref name=routledge/> |- |''[[Al 5lea val]]''||2016|||| |- |''[[Alphaville (film)|Alphaville]]''||1965||Un agent secret este trimis în orașul spațial îndepărtat Alphaville, unde trebuie să găsească o persoană dispărută și să elibereze orașul de conducerea sa tiranică.||<ref>{{cite book|url=http://books.google.com/books?id=HD1KAipFwQ4C&pg=PA233|title=Everything Is Cinema: The Working Life of Jean-Luc Godard|first=Richard|last=Brody|page=230|publisher=[[Macmillan Publishers|Macmillan]]|year=2009|isbn=978-0-8050-8015-5}}</ref> |- |''[[The Animatrix]]''||2003||||<ref>{{cite book|url=https://books.google.de/books?id=aD-PAgAAQBAJ&pg=PT731&dq="Animatrix"+dystopia&hl=en|title=The Routledge Companion to Science Fiction|publisher=[[Routledge ]]|page=471|year=2009|isbn=9780415453790}}</ref> |- |''[[Antiviral (film)|Antiviral]]''||2012||||<ref>{{cite web|title=Sick for celebrity|url=http://www.economist.com/blogs/prospero/2013/01/brandon-cronenbergs-antiviral|accessdate=8 June 2015|date=31 January 2013}}</ref><ref>{{cite web|last1=Hill|first1=Logan|title='Antiviral' Explores Sickness of Celebrity Culture|url=http://www.rollingstone.com/movies/news/antiviral-explores-sickness-of-celebrity-culture-20130412|accessdate=8 June 2015|date=12 April 2013}}</ref> |- |''[[Atlas Shrugged: Part I]]''||2011||Bazat pe un roman din 1957 scris de [[Ayn Rand]]. O alianță este formată pentru a lupta cu guvernul din ce în ce mai autoritar al Statelor Unite.||<ref name=sfgate>{{cite web|work=SFGate|url=http://www.sfgate.com/movies/article/Atlas-Shrugged-Part-1-review-A-dystopian-tale-2374986.php|title='Atlas Shrugged Part 1' review: A dystopian tale|date=14 April 2011|first=Mick|last=LaSalle}}</ref> |- |''[[Automata (film)|Automata]]''||2014|| ||<ref>{{cite web|last1=Weissberg|first1=Jay|title=San Sebastian Film Review: ‘Automata’|url=https://variety.com/2014/film/reviews/san-sebastian-film-review-automata-1201310673/|publisher=Variety|accessdate=14 June 2015|date=22 September 2014}}</ref><ref>{{cite web|last1=Packham|first1=Chris|title=CLASS AND ROBOTS EXPLORED IN A DYSTOPIAN FUTURE IN AUTOMATA|url=http://www.villagevoice.com/film/class-and-robots-explored-in-a-dystopian-future-in-automata-6442978|accessdate=14 June 2015|date=8 October 2014|archive-date=2016-07-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20160712012903/http://www.villagevoice.com/film/class-and-robots-explored-in-a-dystopian-future-in-automata-6442978|dead-url=yes}}</ref><ref name=grimfuture>{{cite web|last1=Queenan|first1=Joe|title=From Insurgent to Blade Runner: why is the future on film always so grim?|url=http://www.theguardian.com/film/2015/mar/19/dystopian-films-blade-runner-insurgent-future-grim|publisher=The Guardian|accessdate=14 June 2015|date=19 March 2015}}</ref><!--todo--> |- |''[[Babylon A.D.]]''||2008|| Toorop, un veteran transformat în mercenar, are misiunea foarte periculoasă de a escorta o femeie din Rusia în America. Ceea ce nu știe este că ea este gazda unui organism pe care un cult și-l dorește pentru a produce un Mesia modificat genetic.||<ref>{{cite book|title=GameAxis Unwired|date=September 2008|page=81|url=https://books.google.de/books?id=tOoDAAAAMBAJ&pg=PA81&dq=Babylon+A.D.+dystopia|accessdate=8 June 2015}}</ref><ref>{{cite web|last1=Anders|first1=Charlie Jane|title=Finally, A Dystopia Grim Enough For Vin Diesel|url=http://io9.com/386259/finally-a-dystopia-grim-enough-for-vin-diesel|accessdate=8 June 2015|date=2008|archive-date=2015-06-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20150615015759/http://io9.com/386259/finally-a-dystopia-grim-enough-for-vin-diesel|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Batman (film din 1989)|Batman]]''||1989||Bazat pe personajul [[DC Comics]] [[Batman|omonim]], regizat de [[Tim Burton]].||<ref name=projecting>{{cite book|title=Projecting the End of the American Dream: Hollywood's Visions of U.S. Decline|first=Gordon B.|last=Arnold|url=https://books.google.com/books?id=zavWAQAAQBAJ|publisher=ABC-CLIO|year=2013}}</ref> |- |''[[:en:Battle Royale (film)|Batoru rowaiaru]]''||2000||Bazat pe [[Battle Royale|romanul]] și [[:en:Battle Royale (manga)|manga]] omonim. A inspirat filmul ''[[Jocurile foamei]]'' (2012) ||<ref name=taste>{{cite web|work=Taste of Cinema|url=http://www.tasteofcinema.com/2014/20-great-dystopian-films-that-are-worth-your-time/|title=20 Great Dystopian Films That Are Worth Your Time|date=14 October 2014|first=Emilio|last=Santoni}}</ref> |- |''[[Battlefield Earth (film)|Battlefield Earth]]'' (''[[Câmp de luptă - Pământul]]'') ||2000||Ecranizare a romanului lui [[L. Ron Hubbard]] din 1982, film cu [[John Travolta]].||<ref name=tropes/> |- |''[[Blade Runner]]'' (''[[Vânătorul de recompense]]'') ||1982|| Bazat vag pe romanul lui [[Philip K. Dick]] ''[[Do Androids Dream of Electric Sheep?]]'' (''[[Visează androizii oi electrice?]]'', 1968).||<ref name=rollingstonetop10/><ref name=miami>{{cite web|url=http://blogs.miaminewtimes.com/cultist/2014/04/the_end_is_awesome_six_best_dy.php|title=The End Is Awesome: Six Best Dystopian Movies|date=23 April 2014|first=Juan|last=Barquin|work=Miami New Times}}</ref><ref name=routledge/><ref name=gaze>{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=38wkFi_ouiwC|title=It Looks At You: The Returned Gaze of Cinema|last=Dixon|first=Wheeler Winstead|publisher=SUNY Press|year=1995}}</ref><ref>{{cite book|title=Film in Australia: An Introduction|date=2006|isbn=978-0521613279|page=139|url=https://books.google.de/books?id=wblleokSTSkC&pg=PA139&dq=dystopia#v=onepage&q=dystopia&f=false|accessdate=13 June 2015}}</ref> |- |''[[Blindness (film)|Blindness]]'' (''[[Alb orbitor (film)|Alb orbitor]]'')||2008|| Bazat pe „Eseu despre orbire”, roman al lui Jose Saramago, scriitor portughez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1998. Un oraș este devastat de o epidemie de „orbire albă” instantă. |<ref>{{cite news| url=http://www.guardian.co.uk/film/2008/nov/21/blindness-julianne-moore-film-review | location=London | work=The Guardian | first=Peter | last=Bradshaw | title=Film review: Blindness | date=2008-11-21}}</ref> |- |''[[Book of Eli]]'' (''[[Cartea lui Eli]]'') ||2010||Poveste post-apocaliptică în care un singuratic se luptă de-a lungul Americii pentru a proteja o carte sacră care deține secretele salvării umanității.||<ref>{{cite web|url=http://www.ew.com/ew/article/0,,20336502,00.html|title=The Book of Eli|date=15 ianuarie 2010|work=Entertainment Weekly|publisher=Time Warner|author=[[Owen Gleiberman]]|accessdate=17 ianuarie 2010|archive-date=2014-12-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20141205135735/http://www.ew.com/ew/article/0,,20336502,00.html|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Den brysomme mannen]]'' (''[[Omul-problemă]]'')||2006||Într-un oraș ciudat în care fiecare persoană pare a se afla dincolo de rațiune sosește un om de nicăieri într-un autobuz. Acesta stârnește probleme când începe să pună prea multe întrebări.||<ref>{{cite web|last1=Pham|first1=Annika|title=The Bothersome Man|url=http://www.cineuropa.org/nw.aspx?t=newsdetail&l=en&did=74955|accessdate=8 June 2015|date=14 March 2007}}</ref><ref>{{cite web|last1=Gorman|first1=Julie|title=The Bothersome Man: Dystopia through Materialism|url=http://www.akastatistic.org/WikiCoursesPapers/2011SCMC350L/Gorman_Julie_Paper1_DystopiathroughMaterialism.doc|accessdate=8 June 2015|date=11 February 2011|archive-date=2016-03-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304061940/http://www.akastatistic.org/WikiCoursesPapers/2011SCMC350L/Gorman_Julie_Paper1_DystopiathroughMaterialism.doc|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Brave New World (1980 film)|Brave New World]]'' (''[[Minunata lume nouă]]'')<ref>[http://www.cinemagia.ro/filme/brave-new-world-minunata-lume-noua-16441/ ''Minunata lume nouă'' (1980)]</ref> ||1980||Într-o societate futuristă totalitară, oamenii nu mai au niciun control asupra rolurilor acestora în societate sau asupra vieții/destinului lor.||<ref name=tropes>{{cite web|work=Vanity Fair|url=http://www.vanityfair.com/hollywood/2014/08/dystopian-movie-tropes|title=The Complete List: Everything You Will Find in a Dystopian Movie|date=15 august 2014|first=Kate|last=Erbland}}</ref> |- |''[[Brazil (1985 film)|Brazil]]''||1985||Un birocrat dintr-un [[:en:Retrofuturism|viitor retro]] încearcă să corecteze o eroare administrativă dar devine un inamic al statului.||<ref name=rollingstonetop10/><ref name=playlist/><ref name=zero/><ref name=routledge/><ref>{{cite web|work=Tor.com|title=The Nightmare of the Absurd: Terry Gilliam's Brazil|last=Falksen|first=GD|url=http://www.tor.com/blogs/2011/04/the-nightmare-of-the-absurd-terry-gilliams-brazil|date=12 April 2011}}</ref><ref name=catholicism/>{{rp|39}} |- |''[[Cargo (2009 film)|Cargo]]''||2009|| Povestea filmului are loc în 2237 când Pământul a devenit o planetă nelocuibilă din cauza unui colaps ecologic, iar supraviețuitorii trăiesc pe stații orbitale foarte aglomerate. ||<ref>{{cite web|url=http://io9.com/5500607/cargo-could-be-the-next-great-space-epic|title="Cargo" Could Be The Next Great Space Epic|author=Quiet Earth|work=io9|accessdate=2016-01-18|archive-date=2015-04-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20150402101206/http://io9.com/5500607/cargo-could-be-the-next-great-space-epic|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Casshern (film)|Casshern]]''||2004||Povestea are loc într-un [[univers paralel]] în care un grup de mutanți amenință cu distrugerea lumii. Casshern este un erou invincibil reâncarnat și singurul care îi poate înfrunta.||<ref>{{cite web|url=http://www.variety.com/review/VE1117923855.html?categoryid=31&cs=1&query=casshern+review|title=Review: ‘Casshern’|author=Derek Elley|work=Variety}}</ref> |- |''[[Chappie (film)|CHAPPiE]]''||2015||Filmul este regizat de [[Neill Blomkamp]] (care a mai regizat și ''[[District 9]]'') și este bazat pe scurtmetrajul ''Tetra Vaal'' (2004).<ref>{{cite news|url=http://herocomplex.latimes.com/movies/trailer-chappie-brings-neill-blomkamps-childlike-robot-to-life/|title=Trailer: 'Chappie' brings Neill Blomkamp's childlike robot to life|last=Clark|first=Noelene|work=[[Los Angeles Times]]|date=4 noiembrie 2014|accessdate=15 decembrie 2014}}</ref> Guvernul din Africa de Sud achiziționează un escadron de roboți autonomi high-tech cu [[inteligență artificială]] pe care îi folosește ca o forță de poliție mecanizată pentru a face față unei rate record a criminalității în [[Johannesburg]]. Unul dintre aceste roboți de poliție, "Chappie", este furat și reprogramat astfel încât ajung să fie primul robot cu capacitatea de a gândi și simți.||<ref name=grimfuture/><ref>{{cite web|last1=Rose|first1=Steve|title=Still Alice, Chappie, Kill The Messenger: this week’s new films|url=http://www.theguardian.com/film/2015/mar/07/still-alice-this-weeks-new-films|accessdate=15 June 2015|date=7 March 2015}}</ref><ref>{{cite web|title=Neill Blomkamp’s ‘Chappie’ Is In Theaters Now|url=http://vipfanauctions.com/neill-blomkamps-chappie-is-in-theaters-now/|website=vipfanauctions.com|accessdate=15 June 2015|date=13 March 2015|archive-date=2019-05-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20190525185819/http://vipfanauctions.com/neill-blomkamps-chappie-is-in-theaters-now/|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Cherry 2000]]''||1987||Într-o lume apocaliptică un om de afaceri descoperă că iubita sa este de fapt un android.<ref>[http://www.cinemagia.ro/filme/cherry-2000-11646/ ''Cherry 2000'' (2007)]</ref>||<ref>{{cite web|url=http://www.allmovie.com/movie/v9110|work=Allmovie|title=Cherry 2000|last=Dillard|first=Brian J.}}</ref> |- |''[[Children of Men]]'' (''[[Copiii tatălui]]'') ||2006||Este regizat de [[Alfonso Cuarón]] și bazat pe romanul [[The Children of Men|omonim]] al lui [[P.D. James]] din 1992. În 2027, într-o lume haotică în care fiecare femeie a devenit fertilă, un fost activist este de acord să transporte o femeie însărcinată miraculos către un sanctuar aflat pe mare.||<ref name=rollingstonetop10/><ref name=miami/><ref name=routledge/><ref name=prophecy>{{cite web|work=Huffington Post|url=http://www.huffingtonpost.com/john-w-whitehead/dystopian-films_b_901579.html|title=Fulfilling Orwell's Prophecy: 15 Futuristic Films You Should See|date=19 July 2011|first=John|last=Whitehead}}</ref> |- |''[[City of Ember]]'' (''[[Ember - Orașul din adâncuri]]'')||2008||După ce are loc un război pe Pământ, generațiilor viitoare rămase sunt trimise în subteran pentru a trăi până când suprafața pământului va putea susține din nou viața. Împrejurări nefericite fac ca aceștia să trăiască în subteran mai mult de planificat, dar în cele din urmă 2 copii curajoși le arată o cale de ieșire afară.||<ref>{{cite journal |url= |last= Chang |first= Justin |title= Eye-popping 'Ember' burns out |journal= [[Variety (revistă)|Variety]] |location= New York |publisher= Penske Business Media |volume= 412 |issue= 9 |date= Oct 13, 2008 |page= 39}}</ref> |- |''[[City of Lost Children]]''||1995||Film franțuzesc regizat de [[Jean-Pierre Jeunet]].||<ref name=taste/> |- |''[[Cloud Atlas (film)|Cloud Atlas]]''||2012||||<ref>{{cite web|url=http://io9.com/5955079/is-cloud-atlas-an-unholy-mess-or-a-brilliant-masterpiece-yes|title=Is Cloud Atlas an unholy mess or a brilliant masterpiece? Yes.|first=Charlie Jane|last=Anders|date=26 October 2012|accessdate=2016-01-18|archive-date=2015-09-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20150913014328/http://io9.com/5955079/is-cloud-atlas-an-unholy-mess-or-a-brilliant-masterpiece-yes|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.forbes.com/sites/daviddisalvo/2012/10/29/review-cloud-atlas-is-a-noble-disaster/|title=Review: 'Cloud Atlas' is a Noble Disaster|first=David|last=DiSalvo|date=29 October 2012}}</ref><ref name=grimfuture/> <!-- http://www.slate.com/articles/arts/movies/2012/10/cloud_atlas_starring_tom_hanks_and_halle_berry_reviewed.html --> |- |''[[Code 46]]''||2003||Un futurist 'Brief Encounter' ("Scurtă Întâlnire"), o poveste de dragoste în care romantismul este condamnat de incompatibilitatea genetică.||<ref name=playlist/> |- |''[[Colossus: The Forbin Project]]''||1970||Se bazează pe romanul SF al lui [[Dennis Feltham Jones]] din 1966, ''[[:en:Colossus (novel)|Colossus]]''. Povestea este despre un masiv calculator american folosit de armată care este denumit Colossus. Acesta devine conștient de sine după ce este activat și decide să [[Revoltă cibernetică|preia controlul lumii]] și toate treburile umane pentru „binele” omenirii<ref>{{Tcmdb title|id=71253|title=Colossus: The Forbin Project}}</ref> în timpul unei amenințării iminente de [[război nuclear]].<ref name=neolib/>||<ref name=overlooked/><ref name=neolib/><ref>{{cite web|last1=Wheeler Winston Dixon|first1=Ryan|title=Colossus – The Forbin Project – No Longer Sci-Fi|url=http://blog.unl.edu/dixon/2015/01/16/colossus-the-forbin-project-no-longer-sci-fi/|accessdate=9 September 2015|archive-date=2016-01-24|archive-url=https://archive.is/20160124130740/http://blog.unl.edu/dixon/2015/01/16/colossus-the-forbin-project-no-longer-sci-fi/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite book|last1=Westfahl|first1=Gary|title=The Greenwood Encyclopedia of Science Fiction and Fantasy: Themes, Works, and Wonders|date=2005|isbn=978-0313329500|page=482|url=https://books.google.de/books?id=3JXnz9x9sO4C&pg=PA482&lpg=PA482&dq=Colossus:+The+Forbin+Project+dystopia|accessdate=9 September 2015}}</ref> |- |''[[The Congress (2013 film)|The Congress]]''||2013||''The Congress'' este o distopie despre [[capitalism târziu|capitalismul târziu]] în care o corporație media mamut denumită "Miramount" a uzurpat efectiv conștiința întregii umanități.<ref name=slateart/> O actriță în vârstă decide să-și [[nemurire digitală|scaneze]] întregul corp ca să semneze cu Miramount Studios un contract prin care corporația are dreptul să digitalizeze orice trăsătură pe care ea o posedă și să le folosească în orice film consideră că este cazul. Halucinogenul film [[:en:Films with live action and animation|live-action/animație]] exprimă modul în care corporația profită de oameni și este parțial inspirat de romanul lui [[Stanisław Lem]] ''[[The Futurological Congress]]''.||<ref name=slateart>{{cite web|last1=Stevens|first1=Dana|title=The Art House in Your Living Room|url=http://www.slate.com/articles/arts/movies/2014/08/the_congress_the_strange_little_cat_and_the_one_i_love_vod_film_reviews.html|accessdate=15 June 2015|date=8 august 2014}}</ref><ref>{{cite web|last1=Barrett|first1=Michael|title=The Home Vidiot: January videos bring a dose of strangeness to awards season|url=http://www.sacurrent.com/sanantonio/the-home-vidiot-january-videos-bring-a-dose-of-strangeness-to-awards-season/Content?oid=2375458|accessdate=15 June 2015|date=21 January 2015}}</ref><ref>{{cite web|last1=Glinter|first1=Ezra|title=The Revolution Will Be Animated|url=http://forward.com/culture/204755/the-revolution-will-be-animated/|accessdate=15 June 2015|date=28 august 2014}}</ref><ref>{{cite web|last1=Pevere|first1=Geoff|title=The Congress: Toon tyranny or animated utopia?|url=http://www.theglobeandmail.com/arts/film/film-reviews/the-congress-toon-tyranny-or-animated-utopia/article20248192/|publisher=The Globe and Mail|accessdate=15 June 2015|date=29 august 2014}}</ref> |- |''[[Dark City (1998 film)|Dark City]]'' (''[[Orașul întunecat (film din 1998)|Orașul întunecat]]'') ||1998||Un om se luptă cu amintirile din trecutul său: inclusiv o soție de care nu-și amintește, totul într-o lume de coșmar veșnic întunecată și condusă de ființe cu puteri [[telechinezie|telekinetice]] care au nevoie de sufletul oamenilor.||<ref name=tropes/><ref name=taste/> |- |''[[Dark Metropolis (film)|Dark Metropolis]]''||2010||Omenirea a pierdut un război de 300 de ani împotriva unei rase îmbunătățită genetic care a fost creată de oameni, abuzată și în cele din urmă torturată. Descendenții acestei rase - cunoscuți sub denumirea 'Ghen'- controlează planeta Pământ din orașe subterane avansate.||<ref>{{cite web|first1=Michelle|last1=(Unknown)|title={ARC Review+Giveaway} Dark Metropolis by Jaclyn Dolamore|url=http://bookbriefs.net/2014/06/02/arc-reviewgiveaway-dark-metropolis-jaclyn-dolamore/|accessdate=13 June 2015|date=2 June 2014}}</ref><ref>{{cite web|title=Dark Metropolis|url=http://www.filmaffinity.com/en/film624359.html|publisher=[[FilmAffinity]]|accessdate=13 June 2015}}</ref><ref>{{cite web|last1=Scheib|first1=Richard|title=Dark Metropolis|url=http://moria.co.nz/sciencefiction/dark-metropolis-2010.htm|accessdate=13 June 2015}}</ref> |- |''[[Daybreakers]]''||2009||În anul 2019, o boală transformă aproape întreaga omenire în [[vampir]]i. Confruntându-se cu o scădere a alimentarii cu sânge, fracturata rasă dominantă trebuie să găsească un plan care să-i asigure supraviețuirea.||<ref>{{cite web|last1=Pulver|first1=Andrew|title=Film review: Daybreakers|url=http://www.theguardian.com/film/2010/jan/07/daybreakers-review|publisher=The Guardian|accessdate=13 June 2015|date=7 January 2010}}</ref><ref>{{cite web|last1=McDonagh|first1=Maitland|title=Daybreakers - Film Review|url=http://www.hollywoodreporter.com/movie/daybreakers/review/29080|publisher=The Hollywood Reporter|accessdate=13 June 2015|date=14 October 2010}}</ref> |- |''[[The Day the Earth Caught Fire]]''||1961||||<ref name=gaze/> |- |''[[Dead End Drive-In]]''||1986||||<ref>{{cite journal|url=http://sensesofcinema.com/2012/64/dead-end-drive-in-brian-trenchard-smith-1986/|title=Dead End Drive-In (Brian Trenchard-Smith, 1986)|last=Buckmaster|first=Luke|work=[[Senses of Cinema]]|date=September 2012|issue=64|accessdate=11 February 2014}}</ref> |- |''[[Death Race 2000]]''||1975||Filmul are loc într-o societate distopică americană în anul 2000, în care criminala Cursă Rutieră Transcontinentală a devenit parte a industriei naționale de divertisment.||<ref name=playlist/><ref>{{cite web|title=Wheels On Film: Death Race 2000|url=http://www.telegraph.co.uk/motoring/wheelsonfilm/4227948/Wheels-On-Film-Death-Race-2000.html|publisher=The Telegraph|accessdate=13 June 2015|date=13 January 2009}}</ref><ref>{{cite web|last1=Leith|first1=William|title=Death Race suffers from car trouble|url=http://www.theguardian.com/film/2008/oct/15/off-the-leith-death-race|accessdate=13 June 2015|date=15 October 2008|publisher=The Guardian}}</ref><ref name=TVnews>{{cite web|last1=Rose|first1=Steve|title=From Network to Nightcrawler: why has Hollywood got it in for TV news?|url=http://www.theguardian.com/film/2014/oct/31/network-to-nightcrawler-tv-news-film-jake-gyllenhaal|publisher=The Guardian|accessdate=13 June 2015|date=31 October 2014}}</ref> |- |''[[Death Race (film)|Death Race]]''||2008||Refacere a filmului ''[[Death Race 2000]]'' din 1975. Ex-comandantul Jensen Ames este forțat de către directorul unei pușcării renumite să participe la cel mai popular sport al lumii post-industrializate: o cursă de mașini în care pușcăriașii concurenți trebuie să se brutalizeze și să se ucidă între ei în drumul spre victorie.||<ref>{{cite web|last1=West|first1=Jackson|title="Death Race" shows why YouTube will kill us all|url=http://gawker.com/5042303/death-race-shows-why-youtube-will-kill-us-all|website=gawker.com|accessdate=13 June 2015|date=27 august 2008}}</ref>{{unreliable source?|date=June 2015}} |- |''[[Death Watch]]''||1980||||<ref name=overlooked>{{cite web|url=http://www.pastemagazine.com/articles/2015/01/10-overlooked-classics-dystopian-films.html|work=Paste Magazine|title=10 Overlooked Classics: Dystopian Films|date=23 January 2015|first=Brogan|last=Morris}}</ref> |- |''[[Demolition Man (film)|Demolition Man]]''||1993||În viitor într-o lume care a renunțat la violență, un polițist este scos din [[Anabioză|animație suspendată]] pentru a prinde un vechi dușman foarte violent.||<ref name=gaze/><ref name=liberals>{{cite web|url=http://io9.com/5044657/best-future-dystopias-where-the-liberals-have-won|work=io9|title=Best Future Dystopias Where The Liberals Have Won|last=Anders|first=Charlie Jane|date=3 September 2008|accessdate=2016-01-18|archive-date=2015-10-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20151017105624/http://io9.com/5044657/best-future-dystopias-where-the-liberals-have-won|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Le Dernier Combat]]''||1983||||<ref>{{cite book|last1=Everett|first1=Wendy|title=The Seeing Century: Film, Vision and Identity|date=2000|isbn=9789042014848|url=https://books.google.de/books?id=lWRW74ZMm1MC&pg=PA136&lpg=PA136&dq=Le+Dernier+Combat+dystopia|accessdate=13 June 2015}}</ref><ref>{{cite web|last1=Trencheva|first1=Elena|title=Bleak Future, Bleak Costume|url=https://www.academia.edu/3594205/Bleak_Future_Bleak_Costume|accessdate=13 June 2015|date=2013}}</ref><ref name=paulbrazil>{{cite book|last1=McAuley|first1=Paul|title=Brazil|url=https://books.google.de/books?id=aEKVBQAAQBAJ&pg=PT10&dq=Le+Dernier+Combat+dystopi|accessdate=13 June 2015}}</ref> |- |''[[District 9]]''||2009||O rasă extraterestră forțată să trăiască o viață de mahala pe Pământ dintr-odată găsește un spirit înrudit într-un agent guvernamental care este expus [[biotehnologie]]i acestora.||<ref name=sundance/><ref name=grimfuture/> |- |''[[Divergent (film)|Divergent]]''||2014|| Bazat pe adaptarea romanelor omonime ale scriitoarei [[Veronica Roth]]. Povestea filmului are loc într-o versiune distopică postapocaliptică a orașului Chicago unde oamenii sunt împărțiți în facțiuni diferite bazate pe virtuțile umane. Beatrice Prior este avertizată că ea este Divergent și, astfel, nu se va potrivi în oricare dintre facțiuni. În curând ea descoperă un complot sinistru care mocnește în societate ei aparent perfectă.||<ref name=wonttouch/><ref name=playlist>{{cite web|work=Indie Wire|url=http://blogs.indiewire.com/theplaylist/15-underseen-and-overlook-dystopian-futures-in-film-20140319|title=The Playlist: 15 Underseen And Overlooked Dystopian Futures In Film|first=Gabe|last=Toro|date=19 March 2014|accessdate=2016-01-18|archive-date=2016-05-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20160529175920/http://blogs.indiewire.com/theplaylist/15-underseen-and-overlook-dystopian-futures-in-film-20140319|dead-url=yes}}</ref><ref name=whyteens/><ref name=jstor/><ref name=freemarket/><ref name=grimfuture/><ref name=peak/> |- |''[[The Divergent Series: Insurgent]]''||2015|| ||<ref>{{cite web|url=http://uproxx.com/movies/2015/03/the-divergent-series-insurgent-review/|work=Uproxx|last=Ryan|first=Mike|date=13 March 2015|title=‘The Divergent Series: Insurgent’ Is So Much Better Than The First Movie}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.hollywoodreporter.com/movie/insurgent/review/778586|work=Hollywood Reporter|last=Linden|first=Shen|title='Insurgent': Film Review|date=11 March 2015}}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[Downstream (film din 2010)|Downstream]]''||2010|| Povestea are loc într-un viitor apropiat distopic în care benzina este din ce în ce mai rară. Un drifter încearcă să ajungă într-un oraș utopic, Plutopia, a cărui existență pare a fi doar un zvon și care ar fi alimentat cu energie curată. ||<ref>[http://www.sfbg.com/listing/2010/02/23/our-weekly-picks Our weekly picks] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100309140223/http://www.sfbg.com/listing/2010/02/23/our-weekly-picks|date=2010-03-09}}, Cheryl Eddy, ''[[San Francisco Bay Guardian]]'', 23 February 2010 (retrieved 6 September 2010)</ref> |- |''[[Dredd]]''||2012||Ecranizare a benzilor desenate cu același nume.||<ref name="2012Empire">{{cite web |first=Owen |last=Williams |title=Exclusive: John Wagner And Alex Garland Talk Dredd |url=http://www.empireonline.com/interviews/interview.asp?IID=1530 |publisher=[[Bauer Media Group]] |work=[[Empire (film magazine)|Empire]] |year=2012 |accessdate=5 September 2012 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20150924081509/http://www.empireonline.com/interviews/interview.asp?IID=1530 |archivedate=2015-09-24 |deadurl=yes }}</ref><ref>{{cite web|title=Nothing To 'Dredd' About A New Action Adaptation|url=http://www.npr.org/2012/09/20/161272582/nothing-to-dredd-about-a-new-action-adaptation|publisher=NPR|accessdate=14 June 2015|date=20 September 2012}}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[Gensô jodan Elicia]]''||1993||Animație japoneză cu un amestec de săbii, pirați, arme, vrăjitorie și tehnologie. Un mic grup de pirati trebuie să învingă o armată de pirați răi, dar singura modalitate prin care pot face acest lucru este să reînvie o navă veche denumită "Ellcia".||<ref name=conservatives>{{cite web|work=io9|url=http://io9.com/5679684/scariest-future-dystopias-where-the-conservatives-have-won|title=Scariest future dystopias where the Conservatives have won|last=Anders|first=Charlie Jane|date=2 November 2010|accessdate=2016-01-18|archive-date=2015-10-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20151015145039/http://io9.com/5679684/scariest-future-dystopias-where-the-conservatives-have-won|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Elysium (film)|Elysium]]''||2013||Povestea filmului are loc atât în 2154 pe un [[Pământ]] răvășit de suprapopulație și [[poluare]] cât și într-o luxoasă [[stație spațială]] numită [[Elysium]] locuită doar de cei bogați, singurii care sunt considerați cetățeni.<ref>{{cite news |author= |url=http://www.comingsoon.net/news/movienews.php?id=80039 |title=SDCC: 'Elysium' Viral Launches |work=ComingSoon.net |publisher=CraveOnline Media, LLC |date={{nowrap|July 20}}, 2011 |accessdate={{nowrap|July 21}}, 2011 |archive-date=2014-09-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140904004140/http://www.comingsoon.net/news/movienews.php?id=80039 |dead-url=yes }}</ref> Pelicula explorează teme politice și sociologice, cum ar fi problemele legate de [[imigrație]], de îngrijire a sănătății și de stratificare a societății.<ref name="Vulture">{{cite web|last=Buchanan |first=Kyle |url=http://www.vulture.com/2013/04/elysium-matt-damons-action-movie-for-the-99.html |title=Elysium: Matt Damon’s Action Movie for the 99% |publisher=Vulture |date=|accessdate=2013-04-10}}</ref> ||<ref name=grimfuture/><ref>{{cite web|url=http://grantland.com/features/the-disappointing-elysium-terrible-canyons/|work=Grantland|last=Morris|first=Wesley|date=8 august 2013|title=Future Imperfect}}</ref><ref>{{cite web|title=Elysium|date=9 august 2013|work=Cinemalogue|last=Jorgenson|first=Todd|url=http://www.cinemalogue.com/2013/08/09/elysium/}}</ref> |- |''[[The End of Evangelion]]''||1997||||<ref name=miami/> |- |''[[Ender's Game (film)|Ender's Game]]'' (''[[Jocul lui Ender (film)|Jocul lui Ender]]'')||2013||Este bazat pe [[Ender's Game|romanul omonim]] scris de [[Orson Scott Card]]. În 2086, o specie extraterestră numită ''Formici'' atacă Pământul. Mazer Rackham, comandantul unui mici forțe de rezervă de patrulare, oprește avansul acestora, aparent sacrificându-se în timpul atacului lor. 50 de ani mai târziu, într-un fel de școală, Ender Wiggin este ales pentru a fi dus și instruit la Școala Militară, deoarece dă dovadă de abilități intelectuale extraordinare. ||<ref name=hate>{{cite web|work=The Vulture|url=http://www.vulture.com/2014/11/ya-dystopian-films-have-become-what-they-hate.html|title=YA Dystopian Films Have Become What They Hate|first=Nick|last=Schager|date=21 November 2014}}</ref> |- |''[[Equilibrium (film)|Equilibrium]]''||2002|| După un [[al treilea război mondial]] care a devastat Pământul, se naște un nou stat fascist a cărui principală ideologie spune că emoția umană este cauza principală a conflictelor. Toate materialele care pot provoca emoții sunt interzise, iar „infractorii” (cei care au emoții) sunt persecutați fără milă. ||<ref name=routledge/> |- |''[[Escape from L.A.]]'' (''[[Evadare din Los Angeles]]'') ||1996||[[Sequel]] al filmului din 1981, ''[[Escape from New York]]''.||<ref>{{cite web|url=http://www.sfgate.com/movies/article/FILM-REVIEW-The-Ocean-Falls-Into-L-A-2971032.php|last=Stack|first=Peter|work=SFGate|title=FILM REVIEW -- The Ocean Falls Into L.A. / Drowned city stars with Kurt Russell in "Escape' sequel|date=9 august 1996}}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[Escape from New York]]'' (''[[Evadare din New York]]'') ||1981||Filmul are acțiunea într-un viitor apropiat (în 1997) în care întreaga Insulă Manhattan din New York a fost transformată într-o închisoare federală de maximă securitate. Fost-soldatul Snake Plissken are 24 de ore să-l găsească pe președintele SUA care a fost capturat după prăbușirea aeronavei prezidențiale Air Force One. <ref name=neolib/>||<ref name=rollingstonetop10/><ref name=tropes/> |- |''[[eXistenZ]]''||1999||Regizat de [[David Cronenberg]]. Prezintă un joc [[realitate virtuală|VR]]-biologic, ''eXistenZ'', ai cărui jucători nu mai știu dacă se află încă în joc sau în lumea reală.||<ref name=jstor/> |- |''[[Fahrenheit 451 (1966 film)|Fahrenheit 451]]''||1966||Bazat pe [[Fahrenheit 451|romanul omonim]] al lui [[Ray Bradbury]]. Într-un viitor opresiv, un pompier a cărui datorie este de a distruge toate cărțile începe să pună la îndoială sarcina lui.||<ref name=tropes/><ref name=prophecy/><ref name=routledge/> |- |''[[Fantastic Planet]]''||1973||||<ref name=overlooked/> |- |''[[FAQ: Frequently Asked Questions]]''||2004||||<ref>{{cite web|work=Allmovie|url=http://www.allmovie.com/movie/v397837|title=FAQ: Frequently Asked Questions overview|last=Southern|first=Nathan}}</ref> |- |''[[The Fifth Element]]'' (''[[Al cincilea element]]'')||1997||Răul și aliatul său, lordul corporativ Zorg, plănuiesc distrugerea Pământului. Doar al cincilea element mai poate salva lumea de la cucerire.||<ref>{{cite web|title=Film Review: 'Lucy'|work=Variety|date=23 July 2014|last=Chang|first=Justin|url=http://variety.com/2014/film/reviews/film-review-lucy-1201267405/|quote=[...] since “The Fifth Element,” no small feat for an f/x-heavy original property in this over-franchised day and age. And unlike that bloated 1997 dystopian juggernaut, the film manages to clock in at a surprisingly sleek and multiplex-friendly 88 minutes [...]}}</ref> |- |''[[Forbidden Planet]]'' (''[[Planeta interzisă]]'') ||1956||O misiune spațială cu echipaj uman caută un om de știință pe o planetă ciudată.||<ref name=gaze/> |- |''[[Fortress (1993 film)|Fortress]]''||1993||Film cu acțiunea într-o închisoare particulară futuristă (în 2017). Într-o lume distopică a doua sarcină este interzisă în SUA. Un cuplu încearcă să treacă în Mexic, sunt prinși la un punct de control și aruncați în închisoare. Pentru menținerea disciplinei, deținuții sunt implantați în stomac cu un dispozitiv electronic numit "Intestinator". ||<ref name=liberals/> |- |''[[Freejack]]''||1992||În viitor, cei bogați își prelungesc viețile furând viețile altor oameni.||<ref name=gaze/> |- |''[[Futureworld]]'' (''[[Evadați din viitor]]'')<ref>[http://www.cinemagia.ro/filme/futureworld-evadati-din-viitor-16861/ ''Evadați din viitor'' (1976)]</ref> ||1976||Continuare a ''[[Westworld]]'' (''[[Lumea roboților]]'').||<ref name=avclub70s>{{cite web|url=http://www.avclub.com/article/dystopian-science-fiction-films-of-the-1970s-67206|work=AV Club|title=Dystopian science-fiction films of the 1970s|first=Matt|last=Wild|date=5 January 2012}}</ref> |- |''[[Gamer (film)|Gamer]]'' (''[[Gamer - Jocul supraviețuirii]]'') ||2009||Într-un joc de strategie futurist de control al minții, jucătorii controlează oameni reali să lupte până la moarte. Un condamnat controlat de un jucător adolescent profesionist trebuie să supraviețuiască 30 de sesiuni pentru a fi eliberat||<ref>{{cite web|url=http://www.grouchoreviews.com/reviews/3673|work=Groucho Reviews|title=Gamer|accessdate=2016-01-18|archive-date=2019-05-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20190502160039/http://www.grouchoreviews.com/reviews/3673|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Gattaca]]''||1997||În acest film distopic [[biopunk]] prin [[inginerie genetică]] este creată o sub-clasă. Unul dintre acești inferiori genetic denumiți "în valids" își asumă identitatea unul superior cu scopul de a-și îndeplini visul de o viață de a călători în spațiul cosmic.||<ref name=tropes/><ref name=taste/><ref name=routledge/><ref name=show/> |- |''[[Ghost in the Shell (film)|Ghost in the Shell (Kôkaku kidôtai)]]''||1995||Un hacker misterios, Păpușarul, sparge mințile oamenilor care sunt toate conectate la rețeaua globlă și le introduce amintiri false.||<ref>{{cite web|work=AV Club|url=http://www.avclub.com/article/humans-get-hacked-landmark-dystopian-anime-203407|title=Humans get hacked in a landmark dystopian anime|last=Ehrlich|first=David|date=17 April 2014}}</ref> |- |''[[The Giver (film)|The Giver]]'' (''Darul lui Jonas'') ||2014|| Este bazat pe romanul din 1993 ''[[Darul lui Jonas]]'' scris de [[Lois Lowry]]. Filmul este o poveste politică futuristă întunecată, liniștită dar puternică în care un băiat de 12 ani trebuie să caute adevărul în lumea liberă de război, crime, boli, sărăcie și nedreptate.||<ref name=wonttouch/><ref name=whyteens/><ref name=jstor/><ref name=freemarket>{{cite web|work=The Guardian|url=http://www.theguardian.com/books/2014/sep/01/ya-dystopias-children-free-market-hunger-games-the-giver-divergent|title=YA dystopias teach children to submit to the free market, not fight authority|first=Ewan|last=Morrison|date=1 September 2014}}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[The Handmaid's Tale (film)|The Handmaid's Tale]]'' (''[[Poveste din viitor]]'') ||1990||Amplasat în viitorul apropiat, într-o teocrație totalitară, care a răsturnat guvernul Statelor Unite, filmul explorează tema subjugării femeii. O femeie tânără devine sclavă sexuală din cauza fertilității ei care reprezintă o raritate.||<ref name=freemarket/><ref name=tropes/><ref name=routledge/> |- |''[[Hardware (film)|Hardware]]''||1990||||<ref>{{cite web|url=http://articles.latimes.com/1990-09-17/entertainment/ca-458_1_blood-baths|work=LA Times|last=Wilmington|first=Michael|date=17 September 1990|title=Movie Reviews : 'Hardware': Relentless High-Tech Blood Bath}}</ref> |- |''[[Harrison Bergeron (film)|Harrison Bergeron]]''||1995||Adaptare TV a unei povestiri [[Harrison Bergeron|omonime]] de [[Kurt Vonnegut]].||<ref name=vonnegut/> |- |''[[The Hunger Games (film)|The Hunger Games]]'' (''[[Jocurile foamei (film)|Jocurile foamei]]'') ||2012||Regizat de Gary Ross, Bazat pe romanul [[The Hunger Games|omonim]] al scriitoarei [[Suzanne Collins]]. Voluntar, Katniss Everdeen ia locul surorii sale mai mici în ''Jocurile foamei'', o luptă televizată până la moarte, în care doi adolescenți din fiecare dintre cele douăsprezece districte ale națiunii Panem sunt aleși la întâmplare pentru a concura.||<ref name=rollingstonetop10/><ref name=wonttouch>{{cite web|work=The Atlantic|url=http://www.theatlantic.com/entertainment/archive/2014/11/the-topics-dystopian-films-wont-touch/382509/|date=19 November 2014|title=The Topics Dystopian Films Won't Touch|first=Imran|last=Siddiquee}}</ref><ref name=whyteens>{{cite web|work=Slate|url=http://www.slate.com/articles/arts/movies/2014/03/divergent_starring_shailene_woodley_and_the_hunger_games_why_teens_love.html|title=Why Teens Love Dystopias|first=Dana|last=Stevens|date=21 March 2014}}</ref><ref name=freemarket/><ref name=TVnews/><ref name=grimfuture/> |- |''[[The Hunger Games: Catching Fire]]'' (''[[Jocurile foamei: Sfidarea]]'') ||2013||Regizat de [[Francis Lawrence]], bazat pe romanul scriitoarei [[Suzanne Collins]]' ''[[Catching Fire]]''. Katniss și Peeta se reîntorc în Districtul 12 dar speranța lor de a trăi mai departe în pace este zadarnică.||<ref name=tropes/><ref name=grimfuture/> |- |''[[The Hunger Games: Mockingjay – Part 1]]'' (''[[Jocurile Foamei: Revolta - Partea I]]'') ||2014||Regizat de [[Francis Lawrence]], bazat pe romanul scriitoarei [[Suzanne Collins]]' ''[[Mockingjay]]''.||<ref name=wonttouch/><ref name=jstor>{{cite web|url=http://daily.jstor.org/why-are-dystopian-films-on-the-rise-again/|title=WHY ARE DYSTOPIAN FILMS ON THE RISE AGAIN?|work=JStor Daily|last=Schmidt|first=Christopher|date=19 November 2014}}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[I Am Legend (film)|I Am Legend]]'' (''[[Legenda vie]]'') ||2007||O [[remake|refacere]] a ''The Omega Man''. Virusologul Robert Neville este imun la un virus mortal creat inițial pentru a vindeca cancerul. Acesta încearcă să creeze un remediu în timp ce se apăra împotriva mutanților și a altor creaturi create de virus.||<ref name=tropes/><ref name=hungerstand/> |- |''[[I, Robot (film)|I, Robot]]'' (''[[Eu, robotul]]'') ||2004||Ecranizare a unei [[I, Robot|colecții de povestiri scurte]] de [[Isaac Asimov]]. Povestea are loc în 2035 la Chicago, într-o lume în care roboții sunt apariții obișnuite și sunt folosiți în variate domenii. Detectivul Del Spooner urăște roboții și este împotriva integrării lor în viața de zi cu zi.||<ref name=tropes/> |- |''[[Idiocracy]]''||2006||Un om obișnuit este selectat pentru a participa la un program guvernamental top-secret cu experimente de hibernare. Când se trezește 500 de ani mai târziu descoperă că este cea mai deșteaptă persoană într-o societate radial decăzută. ||<ref name=idiocracy>{{cite web|work=Gizmodo|title=Idiocracy Is a Cruel Movie And You Should Be Ashamed For Liking It|url=http://paleofuture.gizmodo.com/idiocracy-is-a-cruel-movie-and-you-should-be-ashamed-fo-1553344189|first=Matt|last=Novak|date=29 July 2014|accessdate=2016-01-18|archive-date=2015-12-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20151208045211/http://paleofuture.gizmodo.com/idiocracy-is-a-cruel-movie-and-you-should-be-ashamed-fo-1553344189|dead-url=yes}}</ref><ref name=liberals/> |- |''[[The Inhabited Island]]''||2009||Bazat cartea din 1969 ''[[Prisoners of Power]]'' de [[Strugatskies]]. ||<ref>{{cite web|title=Friday Night at the Kino: Obitaemy Ostrov (The Inhabited Island) (International Program)|url=http://calendar.ku.edu/index.php?option=eventview&ce_id=62688|accessdate=13 June 2015|date=September 2014|archive-date=2015-06-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20150615214839/http://calendar.ku.edu/index.php?option=eventview&ce_id=62688|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|title=The inhabited island movie review|url=https://ttps/|accessdate=13 June 2015|archive-date=2013-07-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20130725171209/http://ttps/|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[In Time]]'' (''[[În timp]]'') ||2011||Din 2161, modificarea genetică a permis omenirii să se oprească din îmbătrânire de la 25 de ani. Datorită îngrijorărilor în ceea ce privește suprapopularea planetei, oamenii trebuie să câștige mai mult timp după 25 de ani sau mor într-un termen de un an, asta dacă nu au făcut între timp datorii din acest 1 an.||<ref name=tropes/><ref name=hungerstand/> |- |''[[Invasion of the Body Snatchers (1978 film)|Invasion of the Body Snatchers]]'' (''[[Invazia jefuitorilor de trupuri (film din 1978)|Invazia jefuitorilor de trupuri]]'') ||1978|| Este o refacere a filmului din 1956 și se bazează amândouă pe romanul [[Jefuitorii de trupuri]] scris de autorul [[Jack Finney]] în 1955. O rasă de creaturi gelatinoase își abandonează lumea muribundă, împinși prin spațiu prin forța vântului stelar, aceștia se îndreaptă spre Pământ și aterizează în [[San Francisco]]. ||<ref name=overlooked/> |- |''[[The Island (2005 film)|The Island]]'' (''[[Insula (film)|Insula]]'')||2005||Un om fuge după ce descoperă că este de fapt o "ființă recoltabilă" care este păstrată ca sursă de piese de schimb, împreună cu alții, într-o instalație subterană.||<ref>{{cite web|work=Variety|url=http://variety.com/2005/film/reviews/the-island-4-1200524627/|title=Review: 'The Island'|last=Chang|first=Justin|date=10 July 2005}}</ref><ref>{{cite web|work=Sacramento News and Review|title=The Island|last=Lane|first=Jim|date=21 July 2005|url=http://www.newsreview.com/sacramento/island/content?oid=39012}}</ref> |- |''[[The Lobster]]''|| 2015 || Spune povestea unui oraș în care oamenii singuratici au 45 de zile pentru a-și găsi cu adevărat perechea într-un hotel de lux în caz contrar fiind transformați în animale la alegere. || <ref>[https://www.inverse.com/article/6588-the-dystopian-absurdity-of-the-lobster ''The Lobster'' Is an Absurd Dystopian Wonderwork on Love]</ref> |- |''[[La Jetée]]''||1962||Scurtmetraj de [[Chris Marker]] care a inspirat filmul din 1995 ''[[12 Monkeys]]''.||<ref name=10best>{{cite web|last1=Monae|first1=Janelle|title=The 10 best Dystopias|url=http://www.theguardian.com/culture/2014/aug/08/the-10-best-dystopias|publisher=The Guardian|accessdate=14 June 2015|date=8 august 2014}}</ref><ref>{{cite journal|last1=Franck|first1=Katharina|title=„The future is a thing of the past“ - Untersuchungen zur Geschichte des dystopischen Films|date=2010|url=http://othes.univie.ac.at/10068/1/2010-05-27_0547917.pdf|accessdate=14 June 2015}}</ref><ref>{{cite web|title=Dystopischer Jugendfilm|url=http://www2.mediamanual.at/pdf/filmabc/55_filmabc_Dystopien.pdf|publisher=f!lmABC|accessdate=14 June 2015}}</ref><ref>{{cite book|last1=Mavor|first1=Carol|title=Black and Blue: The Bruising Passion of ''Camera Lucida, La Jetée, Sans soleil, and Hiroshima mon amour''|date=2012|isbn=978-0-8223-5271-6|page=60|url=https://books.google.de/books?id=OiFkvwzEoGsC&pg=PA60&dq=La+Jetée+dystopia+-critical|accessdate=14 June 2015}}</ref> |- |''[[Johnny Mnemonic (film)|Johnny Mnemonic]]''||1995||"Johnny Mnemonic" este un traficant de date care și-a implantat în cap un sistem de stocare a datelor.||<ref>{{cite web|last=Harmon|first=Amy|work=LA Times|date=24 May 1995|title=The Cutting Edge: COMPUTING / TECHNOLOGY / INNOVATION : Crossing Cyberpunk's Threshold : Hollywood: Author William Gibson's dark view of the future hits the mainstream this week in 'Johnny Mnemonic.'|url=http://articles.latimes.com/print/1995-05-24/business/fi-5524_1_johnny-mnemonic}}</ref><ref>{{cite journal|work=Wired|url=http://archive.wired.com/wired/archive/3.06/gibson_pr.html|title=Remembering Johnny|last=van Bakel|first=Rogier|date=June 1995|issue=3.06}}</ref> |- |''[[Judge Dredd (film)|Judge Dredd]]'' (''[[Judecătorul (film)|Judecătorul]]'') ||1995||Bazat pe the comic [[Judge Dredd|of the same name]]: in a dystopian future, Dredd, the most famous judge (a cop with instant field judiciary powers) is convicted for a crime he did not commit while his murderous counterpart escapes.||<ref>{{cite web|last1=Beresford|first1=Phil|title=Looking back at Judge Dredd|url=http://www.denofgeek.com/movies/judge-dredd/17986/looking-back-at-judge-dredd|accessdate=14 June 2015|date=31 august 2011}}</ref><ref name=hicks>{{cite book|last1=Hicks|first1=David|title=Lessons for the Future: The Missing Dimension in Education|isbn=978-1412083751|page=61|url=https://books.google.de/books?id=OVp2fahHCQkC&pg=PA61&dq=Judge+Dredd+1995+dystopia|accessdate=14 June 2015}}</ref><ref>{{cite book|last1=Clevenger|first1=Scott|last2=Zollinger|first2=Sheri|title=Better Living Through Bad Movies|isbn=978-0595400232|url=https://books.google.de/books?id=QmSQnb68sOkC&pg=PT17&dq=Judge+Dredd+1995+dystopia|accessdate=14 June 2015}}</ref> |- |''[[Kin-dza-dza!]]''||1986||A 1986 Soviet sci-fi dystopian black comedy cult film.||<ref name=catholicism>{{cite book|title=Roman Catholicism in Fantastic Film: Essays on Belief, Spectacle, Ritual and Imagery|last=Hansen|first=Regina|publisher=McFarland|year=2011|url=https://books.google.com/books?id=AtALOnale4QC}}</ref>{{rp|184}}<ref>{{cite web|work=Coilhouse|title=Kin Dza-Dza! 1986 Soviet Steampunk?|url=http://coilhouse.net/2008/01/kin-dza-dza-1986-soviet-steampunk/|date=26 January 2008|last=Ebb|first=Zoetica}}</ref> |- |''[[Land of the Blind]]''||2006||||<ref name=prophecy/> |- |''[[The Last Battle]]''||1983||||<ref>{{cite web|work=AV Club|title=Luc Besson kickstarted his career with a striking, wordless doomsday movie|url=http://www.avclub.com/article/luc-besson-kickstarted-his-career-striking-wordles-205753|last=Dowd|first=A. A.|date=13 June 2014}}</ref> |- |''[[The Last Man on Earth (film din 1964)|The Last Man on Earth]]'' (''[[Ultimul om de pe Pământ]]'') ||1964||||<ref name=gaze/> |- |''[[The Lego Movie]]'' (''[[Marea Aventură Lego]]'') ||2014|| Marea aventură Lego spune povestea surprinzătoare a lui Emmet, un tip obișnuit să urmeze cu strictețe regulile, fără să se remarce prin ceva anume, dar care ajunge în centrul atenției după ce primește, din greșeală, titlurile de “persoană extraordinară” și “salvatorul planetei”. Astfel ajunge în compania unor străini curajoși alături de care pornește într-o călătorie epică pentru a opri distrugerea omenirii, călătorie pentru care Emmet este complet nepregătit. ||<ref name=legomedium>{{cite web|url=https://medium.com/message/a-fun-stopia-for-todays-busy-citizen-ce8488d27064|work=The Message|last=Norton|first=Quinn|date=31 July 2014|title=A Fun-Stopia for Today’s Busy Citizen:Examining ‘The Lego Movie’ as a sequel to the 1921 dystopian novel 'We'}}</ref><ref>{{cite web|work=Under the Radar|url=http://www.undertheradarmag.com/reviews/the_lego_movie/|title=The Lego Movie|date=5 February 2014|last=Trunick|first=Austin}}</ref><ref name=TVnews/> |- |''[[Logan's Run (film)|Logan's Run]]'' (''[[Fuga lui Logan (film)|Fuga lui Logan]]'') ||1976||Este bazat pe romanul omonim din 1967 scris de William F. Nolan și George Clayton Johnson. Descrie o societate viitoare distopică, în care populația și consumul de resurse sunt gestionate prin simpla noțiune de ucidere a tuturor celor care împlinesc vârsta de treizeci de ani.||<ref name=tropes/><ref name=avclub70s/><ref name=routledge/> |- |''[[Looper (film)|Looper]]'' (''[[Looper: Asasin în viitor]]'') ||2012||[[Călătoria în timp]] este inventată în anul 2074 și, deși devine imediat ilegală, este folosită de organizațiile criminale pentru a-și trimite victimele în trecut pentru a fi împușcate de așa zișii loopers, asasini plătiți cu lingouri de argint care sunt puse pe spatele țintelor acestora.||<ref>{{cite news |last=Schwarzbaum |first=Lisa |title=Looper |url=http://www.ew.com/ew/article/0,,20483133_20620084,00.html |work=[[Entertainment Weekly]] |accessdate=4 octombrie 2012 |date=26 septembrie 2012 |archive-date=2013-05-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130517230306/http://www.ew.com/ew/article/0,,20483133_20620084,00.html |dead-url=yes }}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[Mad Max]]''||1979||Într-un viitor distopic, în Australia, legea și ordinea nu mai au autoritate. Membrul unei găști de motocicliști, Crawford "Nightrider" Montizano, a scăpat din custodia poliției.||<ref name=tropes/><ref name=show>{{cite web|work=Tor.com|last=Bowes|first=Danny|date=13 April 2011|title=Show, Don't Tell: Cinematic Dystopia|url=http://www.tor.com/blogs/2011/04/show-dont-tell-cinematic-dystopia}}</ref><ref name=gaze/><ref name=hicks/> |- |''[[Mad Max 2|Mad Max 2: The Road Warrior]]''||1981|| ||<ref name=rollingstonetop10/><ref name=tropes/><ref name=taste/><ref name=show/> |- |''[[Mad Max Beyond Thunderdome]]'' (''[[Mad Max: Cupola Tunetului]]'') ||1985||||<ref name=jstor/><ref name=tropes/><ref name=show/> |- |''[[Mad Max: Fury Road]]'' (''[[Mad Max: Drumul furiei]]'') ||2015|| Urmărit de un trecut turbulent, Mad Max prefera să călătorescă de unul singur și să nu iși facă prieteni. În ciuda convingerilor sale, se alătură unui grup de supraviețuitori ai deșertului, conduși de implacabila luptătoare Imperator Furiosa. Aceștia sunt urmăriți permanent și atacați de tiranul Immortan Joe care îi suspectează că i-au furat cea mai de preț posesie.||<ref>{{cite web|url=http://www.thedailybeast.com/articles/2015/05/17/mad-max-fury-road-s-feminine-mystique-a-dystopian-tale-of-reproductive-rights.html|date=17 May 2015|language=English|title=‘Mad Max: Fury Road’s’ Feminine Mystique: A Dystopian Tale of Reproductive Rights}}</ref><ref name=peak/> |- |''[[The Man Who Fell to Earth (film)|The Man Who Fell to Earth]]''||1976||||<ref>{{cite web|title=Criterion Files #304: The Man Who Fell to Earth|work=Film School Rejects|url=http://filmschoolrejects.com/features/criterion-files-304-the-man-who-fell-to-earth.php|last=Palmer|first=Landon|date=5 January 2011|accessdate=2016-01-18|archive-date=2015-04-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20150402114905/http://filmschoolrejects.com/features/criterion-files-304-the-man-who-fell-to-earth.php|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[The Matrix]]'' (''[[Matrix]]'') ||1999|| Oamenii trăiesc într-o lume virtuală, creată de [[inteligență artificială|inteligența artificială]], în urma războiului purtat între oameni și mașini.||<ref name=rollingstonetop10>{{cite web|url=http://www.rollingstone.com/movies/lists/readers-poll-the-10-best-dystopian-movies-20140924|work=Rolling Stone|title=Readers' Poll: The 10 Best Dystopian Movies|date=24 September 2014|last=Greene|first=Andy}}</ref><ref name=jstor/><ref name=tropes/><ref name=routledge/> |- |''[[The Matrix Reloaded]]'' (''[[Matrix - Reîncărcat]]'') ||2003||Al doilea film al trilogiei ''The Matrix''.||<ref name=tropes/> |- |''[[The Matrix Revolutions]]'' (''[[Matrix - Revoluții]]'') ||2003||Al treilea film al trilogiei ''The Matrix''.||<ref name=tropes/> |- |''[[Max Headroom: 20 Minutes into the Future]]''||1985||||<ref>{{cite web|title=Nearly 30 years ago, Max Headroom took viewers 20 minutes into the future|work=AV Club|url=http://www.avclub.com/article/nearly-30-years-ago-max-headroom-took-viewers-20-m-203577|last1=Adams|first1=Erik|last2=Dyess-Nugent|first2=Phil|last3=Eichel|first3=Molly|last4=McGee|first4=Ryan|date=1 May 2014}}</ref> |- |''[[The Maze Runner (film)|The Maze Runner]]'' (''[[Labirintul: Evadarea (film)|Labirintul: Evadarea]]'') ||2014|| Thomas este un băiat care ajunge în Luminiș - o colonie formată numai din băieți care trăiesc într-un spațiu enorm înconjurat de ziduri uriașe de beton cu porți care se deschid și închid la anumite ore - dincolo de care se află un labirint plin de pericole. Bazat pe prima carte [[:en:The Maze Runner (series)|a trilogiei ''The Maze Runner'']] de [[James Dashner]].||<ref name=wonttouch/><ref name=hate/><ref name=grimfuture/> |- |''[[Metropia (film)|Metropia]]''||2009||||<ref>{{cite web|url=http://www.dn.se/kultur-noje/film-tv/storebror-styr-dig-i-metropia/|date=20 January 2008|work=Dn.kultur|language=Swedish|title=Storebror styr dig i Metropia}}</ref> |- |''[[Metropolis (film)|Metropolis]]''||1927||Un [[film epic]] german [[Expresionism|expresionist]] SF regizat de [[Fritz Lang]]. Un om cu o viață ideală într-un oraș mare descoperă adevărul despre ce anume face ca acest oraș să pară atât de perfect.||<ref name=tropes/><ref name=taste/><ref name=routledge/><ref name=gaze/> |- |''[[Metropolis (anime)|Metropolis]]''||2001||Film de animație de [[Osamu Tezuka]].||<ref name=overlooked/> |- |''[[Minority Report (film)|Minority Report]]'' (''[[Raport Special]]'')||2002||Bazat pe povestirea ''[[The Minority Report]]'' de [[Philip K. Dick]]'. Un ofițer de poliție supraveghează un departament care previne criminalitatea cu ajutorul ființelor care pot prezice viitorul, dar apoi el însuși devine o țintă.||<ref name=jstor/><ref name=prophecy/><ref name=show/> |- |''[[Moon (film)|Moon]]''||2009||Sam Bell lucrează de trei ani pe baza Selene a companiei private Lunar Industries, extrăgând Helium 3 și comunică cu familia lui prin înregistrări din cauza defecțiunilor unui satelit. Dar nimic din ceea ce știe nu este adevărat... ||<ref>{{cite web|publisher=BBC|work=Kermode and Mayo's Film Review|title=Moon reviewed by Mark Kermode|url=http://www.bbc.co.uk/programmes/p00c6bkp|date=16 November 2010}}</ref> |- |''[[Natural City]]''||1997||||<ref>{{cite web|work=Variety|url=http://variety.com/2003/film/reviews/natural-city-1200538563/|title=Review: 'Natural City'|date=16 October 2013|last=Elley|first=Derek}}</ref> |- |''[[Never Let Me Go (2010 film)|Never Let Me Go]]''||2010||Bazat pe romanul [[Never Let Me Go (roman)|omonim]] din 2005 scris de [[Kazuo Ishiguro]] .||<ref name=miami/><ref name=tropes/> |- |''[[Nineteen Eighty-Four (film)|Nineteen Eighty-Four]]''||1984||Bazat pe romanul [[1984 (roman)|omonim]] din 1949 scris de [[George Orwell]].||<ref name=rollingstonetop10/><ref name=tropes/><ref name=routledge/><ref name=gaze/> |- |''[[Nirvana (film)|Nirvana]]''||1997||||<ref>{{cite web|work=Exclaim|url=http://exclaim.ca/Film/article/nirvana-gabriele_salvatores|title=Nirvana|last=Hoover|first=Travis Mackenzie|date=1 March 2005}}</ref> |- |''[[No Blade of Grass (film)|No Blade of Grass]]''||1970||Filmul este bazat pe romanul lui [[Samuel Youd]] ''[[The Death of Grass]]'' (1956) și scoate în evidență efectele terifiante ale poluării mediului.<ref name=noreq/>||<ref>{{cite book|title=Close Encounters?: Science and Science Fiction|url=https://books.google.de/books?id=z7iaZENKoV4C&pg=PA162&dq=No+Blade+of+Grass+dystopia|accessdate=16 June 2015|page=162}}</ref><ref name=neolib>{{cite book|title=Neoliberal Hegemony: A Global Critique|page=164|url=https://books.google.de/books?id=kiaxAx5l1QEC&pg=PA164&dq=No+Blade+of+Grass+dystopia|accessdate=16 June 2015}}</ref><ref name=noreq>{{cite book|last1=Tribbe|first1=Matthew D.|title=No Requiem for the Space Age: The Apollo Moon Landings and American Culture|page=179|url=https://books.google.de/books?id=GF-RAwAAQBAJ&pg=PA179&dq=No+Blade+of+Grass+dystopia|accessdate=16 June 2015}}</ref> |- |''[[Oblivion (2013 film)|Oblivion]]'' (''[[Oblivion. Planeta uitată]]'') ||2013||Bazat pe un roman grafic omonim nepublicat de [[Joseph Kosinski]]. După o [[invazie extraterestră]] care aproape a distrus Pământul, ultimii oameni staționați pe planetă trăiesc la mii de metri în atmosferă. Aceștia repară drone care luptă împotriva unor forțe despre care se crede că reprezintă ultimele rămășițe ale unei rezistențe extraterestre. ||<ref>{{cite web|work=Review Journal|date=19 April 2013|title='Oblivion' a fun blast of sci-fi cinema, just as long as you don't over analyze its plot|url=http://www.reviewjournal.com/columns-blogs/entertainment/movies/oblivion-fun-blast-sci-fi-cinema-just-long-you-dont-overanalyze|last=Lawrence|first=Christopher}}</ref><ref>{{cite web|title='Oblivion' review: a post-apocalyptic beauty that succeeds even while it stumbles|work=The Verge|url=http://www.theverge.com/2013/4/17/4232724/oblivion-review|last=Bishop|first=Bryan|date=17 April 2013}}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[The Omega Man]]'' (''[[Omul Omega]]'') ||1971|| Este bazat pe romanul de groază ''[[I Am Legend]]'' de [[Richard Matheson]]. ||<ref name=tropes/><ref name=gaze/> |- |''[[On the Beach (1959 film)|On the Beach]]''||1959||||<ref name=overlooked/> |- |''[[Outland (film)|Outland]]''||1981||||<ref name=show/> |- |[[Paranoia 1.0|''Paranoia 1.0'' (originally ''One Point O'')]]||2004||Filmul este un coșmar kafkian în care un tânăr programator de calculatoare este un cobai fără știrea sa într-un experiment corporativ care testează un sistem nou de publicitate.||<ref>{{cite web|title=Top 50 Dystopian Movies of All Time|url=http://snarkerati.com/movie-news/the-top-50-dystopian-movies-of-all-time/|publisher=Snarkerati (Web magazine)|accessdate=17 June 2015|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150204064750/http://snarkerati.com/movie-news/the-top-50-dystopian-movies-of-all-time/|archivedate=4 February 2015|date=28 September 2007}}</ref><ref>{{cite web|last1=Franco|first1=Ultimo|title=Paranoia 1.0 (2004)|url=http://www.dreadcentral.com/reviews/3604/paranoia-1-0-2004/|accessdate=17 June 2015|date=16 January 2005}}</ref> |- |''[[Planet of the Apes#Original film series|Planeta Maimuțelor]]'' (seria originală)||1968—1973|| .||<ref name=playlist/><ref name=tropes/> |- |''[[Planet of the Apes#Reboot series|Planeta Maimuțelor]]'' (seria [[reboot]])||2011—prezent|| ||<ref name=dawn>{{cite web|url=http://www.hollywoodreporter.com/movie/dawn-planet-apes/review/715555|work=Hollywood Reporter|title='Dawn of the Planet of the Apes': Film Review|first=Todd|last=McCarthy|date=28 June 2014}}</ref><ref>{{cite web|url=http://io9.com/dawn-of-the-planet-of-the-apes-is-the-most-upsetting-dy-1603428692|title=Dawn of the Planet of the Apes Is the Most Upsetting Dystopia of All|first=Annalee|last=Newitz|date=7 November 2014|accessdate=2016-01-18|archive-date=2015-10-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20151004150716/http://io9.com/dawn-of-the-planet-of-the-apes-is-the-most-upsetting-dy-1603428692|dead-url=yes}}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[Pleasantville (film)|Pleasantville]]''||1998|| ||<ref name=conservatives/> |- |''[[The Postman (film)|The Postman]]'' (''[[Poștașul (film)|Poștașul]]'')||1997||Bazar pe romanul ''[[Poștașul vine după apocalips]]'' scris de [[David Brin]].||<ref name=dawn/><ref name=grimfuture/> |- |''[[Priest (2011 film)|Priest]]''||2011||||<ref>{{cite web|work=LA Times|date=12 May 2011|title=Movie Projector: 'Priest' to flop, 'Bridesmaids' looks decent, but 'Thor' will pound both|url=http://latimesblogs.latimes.com/entertainmentnewsbuzz/2011/05/movie-projector-bridesmaids-priest-go-for-it.html|first=Amy|last=Kaufman}}</ref> |- |''[[Punishment Park]]''||1971||||<ref name=overlooked/> |- |''[[The Purge. Noaptea judecății]]''||2013||Acțiunea filmului are loc în anul 2022 când Statele Unite devin o națiune renăscută, în care rata criminalității și rata șomajului este cea mai scăzută din toate timpurile. Acest lucru este un rezultat al guvernului care a instituit o perioadă anuală de 12 de ore numită "Epurarea", în care oamenii se pot elibera de emoțiile și sentimentele lor negative, deoarece toate infracțiunile (inclusiv uciderea, furtul și violul) sunt legale și serviciile de urgență sunt suspendate.||<ref name=purge/> |- |''[[The Purge: Anarchy]]''||2014||||<ref name=grimfuture/><ref name=purge>{{cite web|url=http://deadline.com/2014/02/universal-re-slots-the-purge-anarchy-691606/|work=Deadline|date=28 February 2014|title=Universal Re-Slots ‘The Purge: Anarchy’|accessdate=2016-01-18|archive-date=2019-04-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20190414195029/https://deadline.com/2014/02/universal-re-slots-the-purge-anarchy-691606/|dead-url=yes}}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[The Purge: Election Year]]''||2016|| || |- |''[[Radio Free Albemuth (film)|Radio Free Albemuth]]''||2010||Este o adaptare a unui roman omonim scris de Philip K. Dick în 1976 și publicat postum în 1985. Povestea este plasata într-o realitate alternativă a Statelor Unite în 1985 aflată sub controlul autoritar al președintelui Ferris F. Fremont (FFF pentru a forma 666), un amalgam între Joseph McCarthy și Richard Nixon.||<ref>{{cite web|last1=Stewart|first1=Sara|title=Alanis Morissette leads underwhelming ‘Radio Free Albemuth’|url=http://nypost.com/2014/06/25/alanis-morissette-leads-underwhelming-radio-free-albemuth/|publisher=New York Post|accessdate=27 June 2015|date=25 June 2014}}</ref><ref>{{cite web|last1=Lamar|first1=Cyriaque|title="Radio Free Albemuth" is Philip K. Dick's vision of a dystopian 1985 (with Alanis Morissette)|url=http://io9.com/5668251/radio-free-albemuth-is-philip-k-dicks-vision-of-a-dystopian-1985-with-alanis-morissette|publisher=io9|accessdate=27 June 2015|date=19 October 2010|archive-date=2015-06-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20150630113510/http://io9.com/5668251/radio-free-albemuth-is-philip-k-dicks-vision-of-a-dystopian-1985-with-alanis-morissette|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Renaissance (film)|Renaissance]]''||2006||||<ref>{{cite web|url=http://www.tvguide.com/movies/renaissance-282749/review/|work=TV Guide|title=Renaissance|last=McDonagh|first=Maitland}}</ref> |- |''[[Repo Man (film)|Repo Man]]'' (''[[Recuperatorii]]'') ||1984||Foarte mulți oameni împrumută bani pentru a putea beneficia de organele companiei „The Union”, însă atunci când nu mai au cum să-și plătească facturile, trebuie să fugă de „recuperatori”, căci aceștia nu iartă pe nimeni, mai ales Remy, care este unul dintre cei mai buni recuperatori.||<ref>{{cite web|last1=Ezell|first1=Brice|title=Capitalism’s Self-Corrections - 'Repo Man'|url=http://www.popmatters.com/review/171294-capitalisms-self-corrections-repo-man/|accessdate=16 June 2015|date=16 May 2013}}</ref> |- |''[[Repo Men]]''||2010||Bazat pe romanul lui [[Eric Garcia]] ''The Repossession Mambo''.||<ref>{{cite web|url=http://www.7mpictures.com/repo-men-blu-ray-review/|work=7M Pictures|last=Carr|first=Kevin|title=Repo Men|accessdate=2016-01-18|archive-date=2019-04-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20190414061114/https://www.7mpictures.com/repo-men-blu-ray-review/|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Repo! The Genetic Opera]]''||2008|| ||<ref>{{cite web|last1=Gandert|first1=Sean|title=Repo! The Genetic Opera|url=http://www.pastemagazine.com/articles/2008/11/repo-the-genetic-opera.html|accessdate=16 June 2015|date=7 November 2008}}</ref><ref>{{cite web|last1=Gabriel|first1=Nivair H.|title=Repo's Graverobber Talks To io9 About Opera, Horror And Porn|url=http://io9.com/5079586/repos-graverobber-talks-to-io9-about-opera-horror-and-porn|publisher=io9|accessdate=16 June 2015|date=2008|archive-date=2012-03-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20120314090132/http://io9.com/5079586/repos-graverobber-talks-to-io9-about-opera-horror-and-porn|dead-url=yes}}</ref> |- |Seria ''[[:en:Resident Evil (film series)|Resident Evil]]'' ||2002—2012<!--2002,2004,2007,2010,2012-->|| ||<ref>{{cite web|work=Boston Globe|title=No life in 4th 'Resident Evil'|last=Gilsdorf|first=Ethan|date=11 September 2010|url=http://www.boston.com/ae/movies/articles/2010/09/11/no_life_in_fourth_resident_evil/}}</ref><!--todo split--> |- |''[[The Road (2009 film)|The Road]]''||2009|| Este bazat pe romanul omonim câștigător al Premiului Pulitzer 2006, scris de autorul american [[Cormac McCarthy]]. Un tată și fiul său călătoresc pe un drum într-o lume postapocaliptică. ||<ref name=rollingstonetop10/><ref name=tropes/><ref name=hungerstand>{{cite web|work=AV Club|title=Hunger Games vs. The Stand: Do dystopian and doomsday stories need backstories?|url=http://www.avclub.com/article/ihunger-gamesi-vs-ithe-standi-do-dystopian-and-doo-72309|last1=Phipps|first1=Keith|last2=Robinson|first2=Tasha|date=12 April 2012}}</ref> |- |''[[RoboCop (1987 film)|RoboCop]]''||1987||Centers on a police officer who is brutally murdered and subsequently revived as a superhuman [[cyborg]] law enforcer.||<ref name=routledge/><ref name=show/> |- |''[[RoboCop (2014 film)|RoboCop]]''||2014||În 2028, conglomeratul multinațional OmniCorp reprezintă centrul mondial al roboticii. Acum OmniCorp vrea să aducă controversata tehnologie pe frontul de acasă, în Statele Unite, acest lucru însemnând o oportunitate de a realiza și mai multe încasări.||<ref name=grimfuture/><ref>{{cite web|last1=Ryan|first1=Tim|title=‘RoboCop,’ ‘Endless Love,’ ‘Winter’s Tale,’ ‘About Last Night’: Review Revue|url=http://blogs.wsj.com/speakeasy/2014/02/14/robocop-endless-love-winters-tale-about-last-night-review-revue/|website=blogs.wsj.com|accessdate=15 June 2015|date=14 February 2014}}</ref><ref>{{cite web|last1=Coyle|first1=Jake|title='Robocop' remake pats down the original|url=http://www.ctvnews.ca/entertainment/movie-reviews/robocop-remake-pats-down-the-original-1.1685277|publisher=CBT News|accessdate=15 June 2015|date=February 2014|archive-date=2019-04-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20190414194945/https://www.ctvnews.ca/entertainment/movie-reviews/robocop-remake-pats-down-the-original-1.1685277|dead-url=yes}}</ref><ref name=peak>{{cite web|last1=Sternbergh|first1=Adam|title=We’ve Reached Peak Dystopia, But Is It Possible to Imagine Utopia Anymore?|url=http://www.vulture.com/2014/08/why-cant-anybody-write-a-utopian-novel-anymore.html|accessdate=15 June 2015|date=22 august 2014}}</ref> |- |''[[Rollerball (1975 film)|Rollerball]]''||1975|| ||<ref name=grimfuture/> |- |''[[The Rover (2014 film)|The Rover]]''||2014||Acțiunea are loc la 10 ani după un colaps global economic.<ref>{{cite web|title=A24 Acquires Futuristic Western 'The Rover,' Starring Guy Pearce and Robert Pattinson|url=http://www.indiewire.com/article/exclusive-a24-acquires-the-rover-starring-guy-pearce-and-robert-pattinson|accessdate=25 April 2014}}</ref>||<ref name=avclub70s/><ref>{{cite web|last1=Patches|first1=Matt|title=Exclusive: Why Guy Pearce ignored the dystopian world of David Michôd's 'The Rover'|url=http://www.hitfix.com/in-contention/why-guy-pearce-ignored-the-world-of-david-michods-the-rover|website=hitfix.com|accessdate=15 June 2015|date=19 September 2014|archive-date=2014-09-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20140920221312/http://www.hitfix.com/in-contention/why-guy-pearce-ignored-the-world-of-david-michods-the-rover|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|last1=Romney|first1=Jonathan|title=The Rover review – 'an honourable misfire' of a dystopian drama|url=http://www.theguardian.com/film/2014/aug/17/the-rover-review-honourable-misfire-guy-pearce|publisher=The Guardian|accessdate=15 June 2015|date=17 august 2014}}</ref> |- |''[[The Running Man (1987 film)|The Running Man]]''||1987||Adaptare vagă a romanului omonim al lui [[Stephen King]] din 1982. ||<ref name=tropes/><ref name=TVnews/> |- |''[[Seconds (film)|Seconds]]''||1966||||<ref name=overlooked/> |- |''Serenity''||2005 |||| |- |''[[Silent Running (film)|Silent Running]]''||1972|| ||<ref name=playlist/><ref name=avclub70s/><ref name=gaze/> |- |''[[Sleep Dealer]]''||2008||||<ref>{{cite web|work=New York Times|title=Big Ideas in Deceptively Small Packages|last=Scott|first=A. O.|url=http://www.nytimes.com/2008/03/26/movies/26new.html|date=26 March 2006}}</ref> |- |''[[Sleeper (1973 film)|Sleeper]]''||1973|| ||<ref>{{cite web|work=Tor.com|last=Britt|first=Ryan|url=http://www.tor.com/blogs/2011/04/the-most-intellectual-dystopia-of-all-time-woody-allens-sleeper|title=The Most Intellectual Dystopia of All Time: Woody Allen’s Sleeper|date=13 April 2011}}</ref> |- |''[[Snowpiercer]]''||2013||Acțiunea filmului are loc într-un viitor în care un experiment pentru stoparea încălzirii globale a scăpat de sub control și a a provocat o epocă glaciară care a ucis aproape toată viața de pe Pământ. Singurii supraviețuitori sunt locuitorii din 'Snowpiercer', un imens tren care circulă în jurul planetei și care este propulsat de un motor aflat într-o mișcare permanentă.||<ref name=jstor/><ref name=tropes/><ref name=grimfuture/> |- |''[[Surrogates]]''||2009||||<ref>{{cite web|last=Holmes|first=Linda|url=http://www.npr.org/blogs/monkeysee/2009/09/surrogates_adds_to_a_great_mov.html|title='Surrogates' Adds To A Great Movie Tradition: The Goofy Dystopian Future|date=25 September 2009}}</ref> |- |''[[Southland Tales]]''||2007||||<ref name=miami/> |- |''[[Soylent Green]]'' (''[[Hrana verde]]'')||1973||Bazat pe romanul lui [[Harry Harrison (scriitor)|Harry Harrison]] ''[[Make Room! Make Room!]]'' (1966). Tema centrală este suprapopularea.<ref name=neolib/>||<ref name=tropes/><ref name=prophecy/><ref name=gaze/><ref name=grimfuture/> |- |''[[The Stand (miniseries)|The Stand]]'' (''[[Virus mortal]]'')||1994||Bazat pe romanul omonim al lui [[Stephen King]] din 1978. Un mega-virus omoară cea mai mare parte a umanității. Puținii oameni care sunt imuni se adună pentru a încerca și forma o nouă societate.||<ref name=hungerstand/> |- |''[[Star Wars Episode II: Attack of the Clones]]'' (''[[Războiul stelelor - Episodul II: Atacul clonelor]]'')||2002||||<ref name=conservatives/> |- |''[[Star Wars Episode III: Revenge of the Sith]]'' (''[[Războiul stelelor - Episodul III: Răzbunarea Sith]]'')||2005||||<ref name=conservatives/> |- |''[[Strange Days (film)|Strange Days]]''||1995|| ||<ref>{{cite book|title=Risk and Technological Culture: Towards a Sociology of Virulence|first=Joost|last=Van Loon|year=2002|isbn=978-0415229012|publisher=[[Routledge]]|url=https://books.google.de/books?id=M23xv5ck7rAC&pg=PA165&dq=strange+days+dystopia&hl=en}}</ref><ref>{{cite book|title=Historical Dictionary of Film Noir|first=Andrew|last=Spicer|year=2010|isbn=978-0810859609|publisher=[[Scarecrow Press]]|url=https://books.google.de/books?id=ixVekSdvQCMC&pg=PA146&dq=strange+days+dystopia&hl=en}}</ref> |- |''[[Tank Girl (film)|Tank Girl]]''||1995|| ||<ref>{{cite web|url=http://explore.bfi.org.uk/4ce2b7d925925|work=bfi.org.uk|title=Tank Girl (1995)|accessdate=2016-01-18|archive-date=2012-07-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20120713225854/http://explore.bfi.org.uk/4ce2b7d925925|dead-url=yes}}</ref> |- |''[[Tekken (2010 film)|Tekken]]''||2010||||<ref>{{cite web|work=DVD Talk|title=Tekken (Blu-ray)|last=Orndorf|first=Brian|url=http://www.dvdtalk.com/reviews/50628/tekken/|date=13 July 2011}}</ref> |- |''[[The Terminator]]'' (''[[Terminatorul]]'') ||1984||Un om este trimis înapoi în timp pentru a preveni uciderea de către roboți a mamei liderului rezistenței din viitor.||<ref name=tropes/> |- |''[[Terminator 2: Judgment Day]]'' (''[[Terminatorul 2: Ziua Judecății]]'')||1991||Un [[cyborg]] este trimis înapoi în timp pentru a preveni uciderea liderului rezistenței oamenilor din viitor.||<ref name=tropes/> |- |''[[Terminator 3]]'' (''[[Terminatorul 3: Supremația Roboților]]'') ||2003||||<ref name=tropes/> |- |''[[Terminator Salvation]]'' (''[[Terminatorul: Salvarea]]'')||2009||||<ref name=tropes/> |- |''[[They Live]]''||1988||Adaptare a piesei de teatru ''Eight O'Clock in the Morning'' de [[Ray Nelson]]. Filmul prezintă povestea unui bărbat, care, după ce găsește o pereche de ochelari de soare, descoperă, cu ajutorul acestora, că mulți oameni sunt de fapt extratereștri care au preluat controlul Pământului.||<ref name=prophecy/><ref name=taste/> |- |''[[The Thing (1951 film)|The Thing]]'' (''[[Creatura din altă lume]]'')||1951||Filmul prezintă povestea unui echipaj al Forțelor Aeriene și a unei echipe de oameni de știință aflați într-un avanpost îndepărtat de cercetare din [[Arctica]]. Acești oameni întâlnesc și se luptă cu o formă de viață extraterestră ostilă asemănătoare unei plante. ||<ref name=gaze/> |- |''[[The Thing (1982 film)|The Thing]]'' (''[[Creatura (film din 1982)|Creatura]]'')||1982||Titlul filmului se referă la antagonistul principal: o formă de [[viață extraterestră]] parazitară care asimilează alte organisme și le imită. Ființa extraterestră se infiltrează într-o stație de cercetare din [[Antarctica]], luând aspectul unor cercetători pe care-i ucide, ceea ce duce la apariția paranoiei în cadrul grupului.||<ref name=gaze/> |- |''[[Things To Come]]''||1936||||<ref name=gaze/> |- |''[[THX 1138]]''||1971||Descrie un viitor distopian în care populația este controlată de polițiști androizi și în care se folosesc substanțe de suprimare a emoțiilor, inclusiv dorințele sexuale. Debut regizoral - [[George Lucas]].||<ref name=tropes/><ref name=prophecy/><ref name=liberals/> |- |''[[The Time Machine (1960 film)|The Time Machine]]'' ([[Mașina timpului (film din 1960)|''Mașina timpului'']])||1960||Adaptare a romanului lui [[H. G. Wells]] - ''[[The Time Machine]]'' (1895). Un om de știință călătorește 700.000 de ani în viitor și găsește lumea împărțită între oameni și ființe ciudate. ||<ref>{{cite web|last1=Finn|first1=Natalie|title=The Birds Star Rod Taylor Dead at 84; Veteran Actor's Breakthrough Was 1960 Epic The Time Machine|url=http://de.eonline.com/news/612773/the-birds-star-rod-taylor-dead-at-84-veteran-actor-s-breakthrough-was-1960-epic-the-time-machine|website=eonline.com|accessdate=13 June 2015|date=8 January 2015}}</ref><ref>{{cite web|last1=Keough|first1=Peter|title=Time traveling on screen|url=https://www.bostonglobe.com/arts/movies/2014/03/01/time-traveling-screen/lJogDnPoMAVv6nPPZlo0aO/story.html|publisher=The Boston Globe|accessdate=13 June 2015}}</ref><ref>{{cite web|last1=Valentin|first1=Mel|title=Cinematical Seven: Of Time Travel and Paradoxes (Among Other Things)|url=http://news.moviefone.com/2011/03/31/time-travel-paradoxes-in-movies/|accessdate=13 June 2015|date=31 March 2011}}</ref> |- |''[[Procesul (film)|Procesul]]''||1962||Bazat pe romanul omonim al lui [[Franz Kafka]].||<ref name=overlooked/> |- |''[[Total Recall (1990 film)|Total Recall]]''||1990||Bazat vag pe povestirea lui [[Philip K. Dick]] "[[We Can Remember It for You Wholesale]]" (1966).||<ref name=show/> |- |''[[Total Recall (2012 film)|Total Recall]]''||2012||Refacere a [[Total Recall (1990 film)|filmului din 1990]].||<ref>{{cite web|url=http://articles.chicagotribune.com/2012-08-02/entertainment/sc-mov-0731-total-recall-20120801_1_total-recall-hover-car-chase-underworld-films|work=Chicago Tribune|last=Phillips|first=Michael|title='Total Recall': Remember this?|date=2 august 2012|accessdate=2016-01-18|archive-date=2016-03-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304100657/http://articles.chicagotribune.com/2012-08-02/entertainment/sc-mov-0731-total-recall-20120801_1_total-recall-hover-car-chase-underworld-films|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|work=SF Gate|url=http://www.sfgate.com/movies/article/Total-Recall-review-Memory-lapse-3757549.php|title='Total Recall' review: Memory lapse|last=Biancolli|first=Amy|date=2 august 2012}}</ref><ref>{{cite web|work=Variety|url=http://variety.com/2012/film/reviews/total-recall-1117947985/|title=Review: 'Total Recall'|date=2 august 2012|last=Chang|first=Justin}}</ref><ref name=grimfuture/> |- |''[[Transcendence (2014 film)|Transcendence]]'' (''[[Transcendence: Viață după moarte]]'') ||2014|| Will Caster este un cercetător care dorește să unească conștiința colectivă a oamenilor într-o singură mașinărie. ||<ref>{{cite web|url=http://www.washingtonpost.com/blogs/innovations/wp/2014/05/16/artificial-intelligence-has-an-amazing-future-dystopian-movies-get-it-wrong/|title=Artificial intelligence has an amazing future. Dystopian movies get it wrong.|date=16 May 2014|last=Basulto|first=Dominic}}</ref> |- |''[[V de la Vendetta]]''||2006||Bazat pe romanul grafic omonim al lui [[Alan Moore]]. Filmul are loc în Londra într-o societate distopică din viitorul apropiat.||<ref name=tropes/><ref name=prophecy/><ref name=routledge/><ref name=projecting/> |- |''[[Videodrome]]''||1983||||<ref name=jstor/><ref>{{cite web|url=http://www.avclub.com/article/universal-believes-emvideodromeem-is-not-something-84145|work=AV Club|title=Universal believes Videodrome is not something for them to leave alone|date=22 august 2012|last=O'Neal|first=Sean}}</ref><ref name=TVnews/> |- |''[[WALL-E]]''||2008|| WALL-E este un robot care este proiectat pentru a curăța deșeurile care acoperă Pământul în viitorul îndepărtat. El se îndrăgostește de un alt robot, Eve, care este programat să găsească surse de viață pe pământ. Ambii roboți au emoții similare oamenilor care se dezvolta odată cu evoluția filmului. ||<ref name=jstor/><ref name=conservatives/> |- |''[[Watchmen (film)|Watchmen]]'' (''[[Cei ce veghează]]'') ||2009||Povestea are loc într-o istorie alternativă în 1985 într-un moment de maximă tensiune a Războiului Rece dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, când un grup de super-eroi, cei mai mulți retrași de la datorie și scoși în afara legii, investighează o aparentă conspirație împotriva lor și descoperă ceva mult mai grandios și mai sinistru: un plan de anihilare a tuturor supereroilor.||<ref name=routledge>{{cite book|title=The Routledge Companion to Science Fiction|editor1=Bould, Mark|editor2=Butler, Andrew|editor3=Roberts, Adam|editor4=Vint, Sherryl|displayeditors=4|year=2009|publisher=Routledge|url=http://books.google.com/books?id=aD-PAgAAQBAJ}}</ref> |- |''[[Waterworld]]'' (''[[Lumea apelor]]'') ||1995|| Acțiunea are loc în 2468 pe o planetă Pământ acoperită aproape în totalitate de ape ca rezultat al topirii ghețarilor. Mariner este o ființă ciudată, jumătate om, jumătate pește, care navighează de unul singur cu un trimaran. ||<ref>{{cite web|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110310081346/http://www.film.com/movies/waterworld/story/married-movies-waterworld-two-disc/24155094|archivedate=2011-03-10|title=Married with Movies: Waterworld - Two-Disc Extended Edition|url=http://www.film.com/movies/waterworld/story/married-movies-waterworld-two-disc/24155094|last=Taylor|first=Dawn|date=6 November 2008|work=Film.com|accessdate=2016-01-18|dead-url=no}}</ref><ref name=grimfuture/><ref name=hicks/> |- |''[[Westworld]]'' (''[[Lumea roboților]]'') ||1973||Scris și regizat de [[Michael Crichton]]. Un [[parc tematic]] care prezintă viața din [[Vestul sălbatic]] o ia razna atunci când roboții se întorc împotriva oamenilor.||<ref name=avclub70s/> |- |''[[When Worlds Collide]]'' (''[[Când lumile se ciocnesc]]'') ||1951||O [[planetă interstelară]] vine spre Pământ, punând în primejdie toată viața terestră. Oamenii de știință conduși de Cole Hendron muncesc cu disperare pentru a construi o navă spațială suficient de mare pentru a transporta cât mai mulți oameni, animale și echipamente pe o altă planetă interstelară într-o încercare de a salva rasa umană. ||<ref name=gaze/> |- |''[[Welt am Draht]]''||1973||Film TV german regizat de [[Rainer Werner Fassbinder]]. Un inginer în cibernetică descoperă o uriașă conspirație guvernamentală și corporativă. Toată realitatea virtuală este în pericol.||<ref name=overlooked/><ref>{{cite web|work=Criterion|url=http://www.criterion.com/current/posts/2152-world-on-a-wire-the-hall-of-mirrors|last=Halter|first=Ed|title=World on a Wire: The Hall of Mirrors|date=21 February 2012}}</ref> |- |''[[X-Men: Days of Future Past]]'' (''[[X-Men: Viitorul este trecut]]'') ||2014||Intriga filmului are loc în două perioade: în tumultul politic al anului 1973 și într-un viitor distopic nu prea îndepărtat.||<ref>{{cite web|work=Variety|url=http://variety.com/2014/film/reviews/film-review-x-men-days-of-future-past-1201177971/|title=Film Review: X-Men: Days of Future Past}}</ref> |- |''[[Z.P.G.]]''||1972||||<ref>{{cite web|work=Dead Channels: The San Francisco Festival of Fantastic Film|url=http://www.deadchannels.com/z_p_g.php|title=Z.P.G. (Zero Population Growth)}}</ref> |- |''[[Zardoz]]''||1974||||<ref name=tropes/><ref>{{cite web|work=Tor.com|title=Stay Inside My Aura: Why Zardoz is the Arty Dystopian Film You Can’t Believe Exists|url=http://www.tor.com/blogs/2011/04/stay-inside-my-aura-why-zardoz-is-the-arty-dystopian-film-you-cant-believe-exists|last=Britt|first=Ryan|date=11 April 2011|accessdate=2016-01-18|archive-date=2015-04-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20150409104343/http://www.tor.com/blogs/2011/04/stay-inside-my-aura-why-zardoz-is-the-arty-dystopian-film-you-cant-believe-exists|dead-url=yes}}</ref><ref name=gaze/> |- |''[[The Zero Theorem]]'' (''[[Teorema Zero]]'') ||2014||În centrul poveștii este Qohen Leth, un geniu în domeniul calculatoarelor care lucrează la o formulă prin care să descopere care este sensul vieții. ||<ref name=zero>{{cite web|title=Terry Gilliam on His Epic New Dystopian Film The Zero Theorem|work=Wired|url=http://www.wired.com/2014/09/zero-theorem/|last=Moore|first=Bo|date=18 September 2014}}</ref> |- |''[[Z for Zachariah (film)|Z for Zachariah]]'' |2015 |Într-un viitor postapocaliptic, Ann trăiește singură la o fermă, părând a fi ultima supraviețuitoare de pe Pământ.<ref>[http://www.cinemagia.ro/filme/z-for-zachariah-561630/ ''Z for Zachariah'' la CineMagia]</ref> |<ref>{{Cite web|title = Z for Zachariah Takes a Thrilling, Intimate Approach to Dystopia|url = http://www.vulture.com/2015/08/movie-review-z-for-zachariah-does-dystopia-well.html|website = Vulture|accessdate = 2015-09-28}}</ref> |- |} ==Referințe și note== {{listănote|2}} [[Categorie:Liste de filme după gen|distopice]] [[Categorie:Filme distopice| ]] {{Genuri de film}} mzjj29atalwuwd8t1jjp75zvx6qskvw 1 33812 17023845 16262050 2025-06-10T13:43:31Z Arminden 195524 Secțiune nouă: /* Sensul in lb. rom. vine din fr., nu din engl.! */ 17023845 wikitext text/x-wiki {{Proiect Film | clasament = ciot | importanță = }} {{Statut PS | statut = trecut | datăînceput = 16 martie 2015 | datăsfârșit = 22 martie 2015 }} Când un articol are "titlu aberant", nu ar fi mai elegant să fie mutat sub un titlu de bun simț? <br>Nu mă pricep eu la tehnica cinematografică, dar sigur se poate găsi cineva care să se priceapă și să găsească un titlu adecvat. [[Utilizator:Victort|Victort]] 8 noiembrie 2005 07:50 (UTC) :Vlad,nu înțeleg dece "Bazele psihofiziologige ale cinematografiei "este un titlu aberant? Este titlul primei lecții la cursul de "Introducere în tehnica cinematografică" pe care l -am făcut în anul 1963 la "Scoala tehnică de cinematografie" și care dealungul timpului l-au făcut toți care au studiat acest fenomen. Acum am observat că lipsea o parte din conținut. Precis este vina mea, se mai întâmplâ. L -am completat. Dacă nu sunt prea explicit, spune -mi ca unul dinafara sistemului ce trebuie lămurit. In completare am făcut trimitere și la "ochi", poate așa se lămuresc multe.Poate că tot ce public despre cinematografie să fi fost numai în capitolul "Cinematografie" ? Am dispersat " Camera obscură", "Aparate de proiecție" în pagini separate, însă toate sunt "Cinematografie", și de aceea apar neclarități. Am văzut în alte versiuni (franceză, italiană ) că toate sunt împreună. Astept părerea ta .Cu stimă,[[ Bunu vio]] 8 noiemb.2005 Propun ca acest articol să formeze o secțiune din [[Cinematografie]]. Doar este principiul pe care se bazează aceasta. Dacă articolul [[Cinematografie]] crește peste măsură putem crea un articol numit "Înregistrare și redare cinematografică" care să discute cele două procese din punct de vedere tehnic, și un articol numit "Percepția mișcării în cinematografie" despre aspectul psihofiziologic. Îi dau dreptate lui Victort că titlul în forma actuală sună aiurea. În plus conține sintagma "mișcare cinematografică", nefericită zic eu, pentru că poate să însemne de exemplu o mișcare socială a lucrătorilor în cinematografie. [[Cameră obscură]] și [[Aparat de proiecție]] stau bine separat, pentru că nu se folosesc numai în cinematografie. --[[Utilizator:AdiJapan|<font color=#0000B0>Adi</font><font color=#6060FF>Japan</font>&nbsp;]][[Discuție_Utilizator:AdiJapan|<font color=#6060FF>☎</font>]] 9 noiembrie 2005 05:46 (UTC) == Sensul in lb. rom. vine din fr., nu din engl.! == In romana inseamna 1) arta si 2) industria filmului, doua sensuri strins legate intre ele. In engleza = imaginea sau directia (regia) de imagine a unui film. Ca initial a pornit de la numele unui brevet de aparat de filmat al lui Léon Bouly (v. art. frWiki) din 1892, asta intra la etimologie si istorie, nu neaparat la definitie. Banuiesc ca iar s-a copiat la indigo din DEX si enWiki. Daca tot e sa o luam pe scurtatura, mai bine era sa se fi mers pe frWiki, in rom. termenul a intrat din franceza, dupa cum a fost regula la noi timp de vreo 160 de ani! Posibil ca de prin 2000 influenta limbii engleze sa fi creat ceva confuzii, dar exista o limita: literatura de specialitate si limbajul din cinematografie, folosit de cineasti (operatori, regizori, producatori) au totusi prioritate - si o vechime considerabila in lb. rom.! Am nimerit aici de la [[Eli Lotar]], fiul lui Arghezi, unde si-acolo s-a dat cu furculisionu-n balta pe acelasi model, doar ca de data asta mai direct, din franceza: réalisateur se traduce prin regizor. De ce se-apuca oamenii de tradus cind n-au nici cel mai mic habar? Multi isi string ieducatia si "cultura" de pe net, si ce gresim noi aici se amplifica imens. E o raspundere! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 16:43 (EEST) qdkn3zn48t65ll1ifyb4uykl5w7c9f7 0 34006 17023745 17023670 2025-06-10T12:26:30Z ~2025-66377 703604 Ultima modificare 17023745 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #fefeff | culoare scris = #00569e | nume = Oțelul Galați | logo = ASC Otelul Galati.svg | upright = 0.8 <!-- Informații generale -->| nume_complet = Asociația Clubul Sportiv Suporter Club Oțelul Galați<ref>{{Cite web|url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/oficial-cele-cinci-nou-promovate-au-primit-certificarea-pentru-liga-2-corvinul-hunedoara-si-csm-resita-raman-sa-astepte-minuni-cele-20-de-echipe-care-vor-evolua-in-sezonul-2022-2023-de-esalon-secu-19236838|title=Cele cinci nou-promovate au primit certificarea pentru Liga 2, Corvinul Hunedoara și CSM Reșița rămân să aștepte minuni. Cele 20 de echipe care vor evolua în sezonul 2022-2023 de eșalon secund|publisher=liga2.prosport.ro|date=9 July 2022|access-date=9 July 2022}}</ref> | poreclă = {{unbulleted list |''Oțelarii'' |''Roș-alb-albaștrii'' |''Gălățenii'' |''Moldovenii'' |''Dunărenii'' }} | nume_precedente = Dacia Galați<br />Metalosport Galați<br /> FC Oțelul Galați | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1964}} | stadion = [[Stadionul Oțelul|Oțelul]] | capacitate = 13.500 | proprietar = Asociația Suporterilor Oțelul Galați <br /> [[Galați|Primăria Municipiului Galați]] | președinte = [[Cristian Munteanu]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Liga I|Campionatul României]] (1)<br /> [[Supercupa României]] (1) | palmares_internațional = [[Cupa UEFA Intertoto]] (1)|<!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = _otelul2425h | pattern_b1 = _otelul2425h | pattern_ra1 = _otelul2425h | pattern_sh1 = _otelul2425h | pattern_so1 = _otelul2425h | leftarm1 = | rightarm1 = | body1 = | shorts1 = | socks1 = FFFFFF | kit_alt2 = | pattern_la2 = _otelul2425t | pattern_b2 = _otelul2425t | pattern_ra2 = _otelul2425t | pattern_sh2 = _otelul2425t | pattern_so2 = _otelul2425t | leftarm2 = | rightarm2 = | body2 = | shorts2 = | socks2 = 0e1831 | kit_alt3 = | pattern_la3 = _otelul2425a | pattern_b3 = _otelul2425a | pattern_ra3 = _otelul2425a | pattern_sh3 = _otelul2425a | pattern_so3 = _otelul2425a | leftarm3 = | rightarm3 = | body3 = | shorts3 = | socks3 = b7001c }} '''Asociația Clubul Sportiv Suporter Club Oțelul Galați''', cunoscut sub numele de '''SC Oțelul Galați''', '''Oțelul Galați''', sau pe scurt '''Oțelul''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[Galați]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Fondată în 1964 ca echipă a [[Combinatul siderurgic din Galați|Combinatului siderurgic din Galați]], Oțelul și-a petrecut primele două decenii din istorie în ligile inferioare. A ajuns în [[Liga I]] pentru prima dată în 1986 și a petrecut în total douăzeci și șapte de sezoane jucând în prima ligă, participând în același timp în mai multe sezoane ale cupelor europene. Oțelul a câștigat titlul la sfârșitul campaniei [[Liga I 2010-2011|2010–11]], devenind primul și singurul club român campion din regiunea [[Moldova de Vest|Moldovei]] până în prezent; acest triumf a fost însoțit de câștigarea [[Supercupa României 2011|Supercupei României 2011]]. Cel mai bun rezultat al lor în [[Cupa României]] a fost [[Cupa României 2003-2004|Finala în 2004]]. La nivel internațional, cele mai bune performanțe ale Oțelului cuprind calificarea în fazele grupelor din [[Liga Campionilor 2011-2012]]; precum și fiind unul dintre cei unsprezece co-câștigători ai [[Cupa UEFA Intertoto 2007|Cupei UEFA Intertoto 2007]]. În aprilie 2016, vechea echipă s-a desființat. După dizolvarea clubului, suporterii Oțelului au fondat o nouă asociație numită ''Asociația Suporter Club Oțelul Galați'' și au înregistrat-o pentru a participa în Liga a IV-a. Noua echipă s-a înființat conform deciziei Judecătoriei Galați din data de 19 iulie 2016.<ref>{{cite web |url=https://ascotelul.ro/sc-otelul-galati-a-primit-personalitate-juridica/|accessdate=8 octombrie 2023|title=SC Oțelul Galați a primit personalitate juridică|work=ASCOtelul.ro|date=19 iulie 2016}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.monitoruldegalati.ro/sport/suporter-club-otelul-galati-a-primit-certificatul-de-nastere.html|accessdate=8 octombrie 2023|title=Suporter Club Oțelul Galați a primit certificatul de naștere|work=MonitorulDeGalati.ro|author=Cătălin Rădulescu|date=20 iulie 2016}}</ref> Echipa joacă pe [[Stadionul Oțelul]], care are o capacitate de circa 13.500 de locuri, toate pe scaune. == Istorie == === Primii ani de fotbal la Galați (1910–1964) === Fotbalul s-a răspândit în România cu puțin înainte de 1900, apărând în orașele Arad și București. A sosit la Galați aproximativ 10 ani mai târziu, prin firmele de comerț exterior și birourile din oraș, și eforturile ofițerului Vladovici, un militar de carieră care studiase în Franța și adusese regulamentul jocului de fotbal și echipamentul la Galați. Primele jocuri au avut loc <abbr>c.</abbr> 1908, când echipa lui Vladovici din Regimentul 3 Artilerie a jucat cu grupe de marinari englezi staționați în liman. Un an mai târziu, Regimentul de Cavalerie Galați a înființat o a doua echipă în oraș. Acest lucru a dus la organizarea mai multor meciuri de fotbal, iar presa a evidențiat faptul că au fost posibile meciuri și cu marinarii de pe navele navale britanice prezenți în Portul Galați. Elevii Liceului Vasile Alecsandri (LVA) au format o echipă în 1919. Un an mai târziu, emigranți din Turcia, Grecia sau Armenia au înființat (cu sprijinul burgheziei) echipele Olimpiei și Niki, formate în mare parte din jucători veniți din Italia, Grecia și Turcia, unde fotbalul a fost mult mai dezvoltat ca sport. Un meci de referință a avut loc la 7 mai 1921, într-un joc de expoziție („propaganda sportivă”), când Triumf București a învins-o pe Internaționala Galați (o echipă temporară de jucători străini stabilită la Galați) cu 2–1. În același an, echipa de HMS ''Ladybird'' a învins Internaționala Galați cu 6–2. Deși erau prea puține echipe pentru competițiile organizate, meciurile inter-orașe s-au intensificat cu Brăila, Tulcea și Reni. De asemenea, au continuat meciurile cu echipele locale Internaționala, Niki, Olimpia, Șoimii Dacia, Atlas și LVA, precum și cu echipe militare. <!-- Graficul pozițiilor anuale ale lui Oțelul în Liga Română de Fotbal din 1966 până în prezent --> În 1922, Dacia Șoimii și LVA s-au unit pentru a fonda Dacia Vasile Alecsandri Galați (DVA), o echipă care a câștigat o mare popularitate și timp de două decenii a fost considerată printre cele mai puternice cluburi de fotbal din sudul Moldovei și estul Munteniei. Alte echipe noi au inclus Macabi, Aviația, Școala Comercială, Sportul și Baza Navală. Noile echipe și popularitatea crescândă au permis să apară diferite competiții, iar campionate au avut loc la nivel de oraș și raion. Structurile clubului au crescut cu echipe de seniori, rezerve, tineri și copii. Au fost create echipele burgheziei grecești Ermis, Acropole și Foresta. În 1926 a avut loc primul campionat raional. Au fost zece echipe din Galați (inclusiv echipele de cartier Șoimii și Gloria), două din Reni (Macabi și Dunărea) și o echipă reprezentând Tulcea. Competiția a fost un succes comercial cu primii campioni DVA. În turul următor, DVA a învins Concordia Iași cu 6–1 și a avansat la un turneu final pentru trofeul național. Au participat zece echipe, printre care Chinezul Timișoara, Unirea Tricolor București, Colțea Brașov și AMEFA Arad. Lipsită de experiență la acest nivel de competiție, DVA a pierdut cu Brașov cu 1–7. Pentru că pe vremea aceea echipele militare erau la modă, căpitanul Slătineanu a transferat de la Brașov echipa lui Fulgerul. Cu toate acestea, din cauza dificultăților financiare, Fulgerul a avut o viață scurtă. Regulamentul anilor 1920 nu permitea echipei să participe la campionatele raionale. În schimb, a participat la o serie de meciuri și competiții internaționale. Acest lucru a permis noii echipe gălățene să câștige experiență jucând puternicele echipe MTK Budapesta, Vasas, Újpest, OFK Beograd, ŽAK Subotica și Rapid Wien. Aceste meciuri s-au jucat cu casa de bilete închisă. La sfârșitul anilor 1920, dificultățile economice (afectate de criza economică) au dus la dizolvarea majorității celor 20 de cluburi care existaseră. La un moment dat doar trei cluburi au participat la campionatul raional: DVA, Gloria și Șoimii. În 1927, aceste din urmă două cluburi, care fuseseră înființate ca echipe de cartier la Galați, au fuzionat sub numele de Gloria Șoimii. În 1932, la inițiativa feroviștilor, Gloria Șoimii și CFR Galați (clubul de fotbal feroviar Galați) au fuzionat sub numele de Gloria CFR Galați. Gloria CFR s-a alăturat imediat Campionatului Districtual Dunărea de Jos, alături de echipe deja experimentate în competiții oficiale precum: DVA, Ermis, Marina Danubiană și Unirea Tulcea. Treptat echipa a progresat și în sezonul 1934–35 a devenit campioana Districtului Dunărea de Jos, apoi a promovat imediat în Divizia C. Un an mai târziu a fost promovată în Divizia B. Această promovare a fost posibilă după trei play-off de promovare (la București, Galați și Constanța) împotriva Telefon Club București, dar și datorită Federației Române de Fotbal care a recunoscut valoarea echipei. În sezonul 1937–38, „Ferviștii” au avut o performanță spectaculoasă de 16 victorii, un egal și o singură înfrângere și au fost promovați în Divizia A. În 1937, clubul Metalosport Galați s-a format în oraș și a avut rezultate importante în liga a doua și a treia. Programul campionatului a fost întrerupt de al Doilea Război Mondial și reluat în 1946. Galațiul a fost reprezentat atunci de Gloria CFR în Divizia B, în timp ce Metalosport, Șantierul Naval și FC Arsenal erau în Divizia C. La începutul anilor 1950, DVA a fost dizolvat din cauza unor probleme financiare, iar Gloria CFR a retrogradat în Divizia C. Clubul Dinamo Galați (rebotezat ulterior Siderurgistul Galați) a fost format în 1955 și a ajuns foarte aproape de promovarea în prima ligă a țării în 1961 și 1962. Constructorul Galați a fost fondat în 1950 și a ajuns în finala Cupei României în 1973. Siderurgistul a fost promovat în 1963 și, în ciuda rezultatelor oscilante, a fost cea mai bună echipă a orașului până la mijlocul anilor 1960. === Oțelul, întemeiere și ascensiune (1964–1985) === [[Fișier:Oțelul Galați 1967.jpg|mini|Echipa din sezonul 1966-1967]] În 1964, în urma reorganizării fotbalului la Galați, s-a înființat clubul Oțelul pentru a reprezenta nou înființata oțelărie gălățeană. După trei sezoane în Divizia D, Oțelul a fost promovat în Divizia C la finalul sezonului 1966–67 și în Divizia B.după un alt sezon. Promovarea din 1968 a fost într-un concurs strâns cu Gloria Bârlad; ambele echipe au încheiat sezonul cu 35 de puncte, dar Oțelul a avut un diferență de goluri de +23 față de +21 al Gloriei. Lotul de promovare a lui Oțelul din 1968 a inclus: Șerbănoiu, Berechet, Rusu, Florea–Boeru, Coman, Secășeanu, Luban, Halmagy, Moșneagu, Cernega, Bruștiuc, Niculescu, Morohai, Leca, Ion Ionică, Ailoaiei, Obreja, Câmpeanu, Drăghiescu, Drăghiescu; cu antrenorii Gh. Drăghiescu și Pompiliu Ionescu. [[Fișier:Oțelul Galați 1985-1986.png|stanga|miniatura|Oțelul Galați (1985–86) și sărbătoarea promovării]] Ascensiunea Oțelul a dus la declinul Siderurgistul, care fusese echipa principală a orașului și jucase finala Cupei României din 1963. În 1967, Siderurgistul a cedat locul în liga secundă în fața Politehnicii Galați și a dispărut din fotbalul românesc. După ce Oțelul a încheiat două sezoane în liga a doua, ajungând pe locul 9 atât în ​​1968–69, cât și în 1969–70, a avut loc o altă reorganizare a fotbalului local și Oțelul și-a schimbat numele în FC Galați și ulterior în FCM Galați, formând în esență un nou club. cunoscută mai târziu ca Dunărea Galați. Între 1974 și 1980, această echipă a realizat trei sezoane în Divizia A. Între timp, unii dintre jucătorii fostului Oțelul s-au transferat la clubul Divizia C Dacia Galați, care în 1972 a reînviat numele Oțelul. Oțelul nu și-a pierdut complet identitatea după această manevră și în sezonul 1973–74 a revenit în liga a doua, terminând pe locul 7. Cu toate acestea, echipa a terminat sezonul 1974–75 pe locul 17 cu doar 24 de puncte și a fost retrogradată în Divizia C, apoi s-a desființat. În 1976, conducerea siderurgiei a decis să reînființeze Oțelul, aderând la campionatul județean (Divizia D), și urcând în Divizia C și B. Din 1976 până în 1977 până în 1980–81, clasamentele lor au fost: 1 (Divizia D); 11, 10, 9 și 1 (Divizia C). Lotul 1980–81 a lui Oțelul a inclus: Șerbănoiu, Călugăru, Cucu, Borș, Căstăian, Morohai, Ceacu, Ciurea, Pătrașcu, Pavel, Gheorghiu, Adamache, Ion Ionică, Basalîc, Ticu, Potorac și Podeț; cu antrenorul Petru Moțoc. Progresul și creșterea Oțelul a fost mai dificilă decât cea a cluburilor tradiționale de fotbal românești, din cauza dizolvării clubului în 1970 în favoarea Dunărei Galați, a reformei din 1972 a Daciei Galați și a refondării din 1975. În 1980, imediat după promovarea echipei în liga secundă, o decizie politică a județului Galați și-a dat locul Victoria Tecuci, unele dintre jucătoare ajungând la echipa din Tecuci, iar altele semnând cu Divizia C Metalosport Galați, deținută de fabrica Cristea Nicolae. Cu toate acestea, în vara lui 1982, a avut loc o întorsătură când Metalosport a fost sacrificat pentru Oțelul, permițându-i lui Oțelul să ajungă la proeminență după ani în care a fost reținut. Oțelul a profitat de această încredere politică și a terminat pe locul al treilea în sezonul 1982–83, al optulea în 1983–84 și al treilea în 1984–85 – după Petrolul Ploiești și rivala locală Dunărea Galați. Oțelul a încheiat sezonul trecut cu un palmares de 24–4–6, 86 de goluri marcate cu 29 primite, și a fost promovat în Divizia A. Formația care a obținut această performanță a inclus: Călugăru, Ionel Dinu, Gh. Stamate, Oprea, Ciobanu, Popescu, Stoica, Radu, Ciurea, Burcea, Smadu, M. Stan, A.Stamate, Petrescu, Basalic, Rusu, Vaișcovici, Antohi, Bejenaru, Dumitru, Rotaru, Lala, Anghelinei, C. Stan, și Ralea; cu antrenorii Costică Rădulescu și Ioan Sdrobiș. === Primele sezoane ale Diviziei A și Cupei UEFA (1986–1999) === [[Fișier:Oțelul Galați 1987-1988.jpg|stanga|miniatura|Oțelul Galați (1987–88), echipă care va juca împotriva lui Juventus, un an mai târziu]] În primul său an în etapa de vârf a fotbalului românesc, Oțelul a terminat pe locul 11, urcând pe locul 4 în sezonul următor care a calificat clubul la turneul Cupei Europene din sezonul Cupei UEFA 1988–89. În primul meci, în fața a 30.000 de suporteri, Oțelul a învins cu 1–0 formația italiană Juventus, golul marcat de Ion Profir din penalty. Echipa a pierdut al doilea meci cu Gălățenii, cu 5–0. Lotul care a jucat împotriva lui Juventus în primul meci european al clubului a inclus: Călugăru – G. Popescu, Anghelinei, Agiu, Borali (Adrian Oprea) – Nae Burcea, Marius Stan, I. Profir, Oct. Popescu – Ralea (Drăgoi), Puiu Antohi. Pentru Juventus: Stefano Tacconi, Nicolò Napoli, Alessandro Altobelli, Rui Barros și Michael Laudrup au jucat cu toții; cu antrenorii Dino Zoff si Cornel Dinu. La finalul sezonului regulat, Oțelul a retrogradat. Clubul a terminat pe locul al treilea în 1989–90 Divizia B și a ratat promovarea împotriva rivalului Progresul Brăila. În sezonul 1990–91, Sub conducerea lui Marius Stan și Mihai Stoica, clubul a fost promovat cu un avans de 6 puncte în fața Gloriei Buzău. „The Steelworkers” a rămas în prima divizie până în 2015. În urma promovării lui Oțelul din 1991, clubul a terminat la mijlocul ligii: pe locul 8 în 1991–92 și pe locul 10 în 1992–93. Clubul a participat la Cupa Balcanilor 1991-1992, unde a pierdut finala cu 0-1 la general împotriva echipei turce Sarıyer. Oțelul a avut o salvare de ultim moment de la retrogradare în sezonul 1993–94, pe care a terminat cu un punct deasupra liniei de retrogradare. Antrenorul echipei a fost înlocuit cu Vasile Simionaș, fost star al Politehnicii Iași, iar după două sezoane a terminat pe locul 13. La sfârșitul sezonului 1995–96, clubul i-a pierdut pe jucătorii vedete Radu Cașuba și Valentin Ștefan., dar a menținut o fundație mergând înainte cu jucători precum: Iulian Arhire, Stelian Bordieanu, Gheorghe Bosânceanu, Gheorghe Cornea, Daniel Florea, Sorin Haraga, Gigi Ion, Viorel Ion, Costin Maleș, Dănuț Oprea, Tudorel Pelin, Emil Spirea, Adrian State, Viorel Tănase și Cătălin Tofan. Sezonul 1996–97 a adus fotbalul total pe Stadionul Oțelul. Condusă de căpitanul echipei Valentin Ștefan, Oțelul a încheiat sezonul pe locul 4, cu Viorel Ion în mare formă. Primul semnal a venit în primul tur, împotriva Stelei București, când „Oțelului” a pierdut controversat după un fault comis lui Daniel Florea în suprafața de pedeapsă, permițând un gol al lui Gigi Ion; un alt gol a fost marcat de Viorel Tănase de la 25 de metri. Câteva runde mai târziu, Oțelul a învins-o pe liderul de atunci Dinamo București cu 3–1. Ulterior, o victorie cu 4–3 pe Stadionul Giulești împotrivaRapid București a devenit o victorie istorică pentru club. Apoi a fost o victorie neașteptată cu 5–1 împotriva FC U Craiova și Oțelul a urcat pe locul 2 în clasament. Cu o victorie cu 3–1 la FC Național (campioana României la finalul sezonului), Gălățenii au fost la doar 3 puncte de lider. Câștigând finala cu 3–0 cu Sportul Studențes, Simionaș a devenit antrenorul anului al României, Viorel Ion și Valentin Ștefan și-au făcut drum la națională, iar Oțelul a terminat pe locul 4, egalându-se cu cel mai bun clasament anterior. Simionaș a rămas antrenor la Galați încă două sezoane și a mai obținut locul 4 în 1997–98 și locul 6 în 1998–99. Printre momentele importante se numără 14 goluri marcate de Valentin Ștefan în calitate de mijlocaș defensiv la sfârșitul sezonului 1997-1998, o victorie cu 7-0 împotriva Jiulului Petroșani, Maleș marcând al 400-lea gol al lui Oțelul în prima ligă și victorii dramatice împotriva Rapidului București (1–). 0) și Progresul București (3–2). După ce a obținut locul 4 în 1997, Oțelul a concurat pentru a doua oară la Cupa UEFA. Au jucat în primul tur de calificare împotriva echipei slovene HIT Gorica și după o înfrângere cu 0–2 în Slovenia, Oțelul a condus cu 4–0 în al doilea meci, dar Gorica a marcat de două ori la 88 și 90 de minute, Protega și Enes Demirović l -au calificat dramatic pe Gorica. Oțelul s-a calificat și în sezonul Cupei UEFA 1998–99, unde a trecut de primul tur, după un scor general de 4–1 împotriva formației macedonene Sloga Jugomagnat. Oțelul s-a oprit în turul doi după o înfrângere totală cu 0–6 împotriva Danemarcei Vejle Boldklub. În această perioadă clubul a primit porecle precum: Cimitirul ''Granzilor'' sau Câmpioana ''Provinciei''. Echipa a fost numită și ''Generația de Aur'', poreclă care a fost ulterior umbrită de echipa din 2010-2011. Cu toate acestea, această generație ar putea fi considerată una dintre cele mai bune trei echipe ale Oțelulului împreună cu echipele din 1988 și 2011. Simionaș a fost demis în 1999 după un conflict cu managerul sportiv Mihai Stoica === Epoca de Aur a Oțelului (1999–2012) === [[Fișier:Emil Jula 2012 1.jpg|miniatura|[[Emil Jula]], golgheterul lui Oțelul în 2007–08 care a decedat.]] [[Fișier:Dorinel Munteanu 2013.jpg|miniatura|Dorinel Munteanu, antrenor care a câștigat singurul titlu românesc cu Oțelul]] După ce Simionaș a fost demis, Dumitru Dumitriu a devenit noul antrenor, iar Oțelul a căzut pe locul 8 la finalul sezonului 1999–2000. Sezonul următor Oțelul a coborât pe locul 12, dar apoi a urcat pe locul 5, cu Victor Roșca și apoi [[Marius Lăcătuș]] ca antrenor. Această oscilație a continuat și în 2002–03 când Oțelul a terminat pe locul 13 și a înfruntat un play-off pentru retrogradare împotriva Bihorului Oradea (numit la acea vreme FC Oradea). La Galați, „siderurgia” s-a impus cu 2–1, goluri marcate de Gheorghe Cornea și Mihai Guriță, dar la Oradea, în fața a 20.000 de suporteri și a unei echipe motivate FC Oradea – care a avut șansa să joace din nou în Divizia A după un 12. -an absență – Oțelul a pierdut 1–3. Bogdan Vrăjitoarea a marcat un hat-trick pentru gazde, în timp ce Viorel Tănase a marcat pentru Oțelul. A fost o înfrângere grea pentru echipă. Totuși, a avut loc o întorsătură neașteptată a evenimentelor: cluburile de topAstra Ploiești și Petrolul Ploiești au fuzionat, lăsând un loc liber în clasamentul pentru Oțelul. Clubul a fost cumpărat apoi de Nicolai Boghici, un om de afaceri din Galați. Oțelul a avut un sezon puternic în Divizia A 2003–04 sub conducerea antrenorului [[Sorin Cârțu]] și a terminat pe locul 5, în timp ce clubul a făcut prima apariție în Finala Cupei României, unde a pierdut cu 0–2 cu Dinamo București. Imediat după această finală, s-a descoperit că asociația care deține clubul avea datorii de peste 15 miliarde de lei românești (ROL). Oțelul a câștigat un loc pentru competiția Cupei UEFA 2004–05, începând din primul tur de calificare.  Oțelul a trecut de primul tur după un scor general de 8–1 împotriva lui Dinamo Tirana, dar s-a oprit în turul doi după un 0–1 la general împotriva lui Partizan. În sezonul 2004–05 din Divizia A, Oțelul a terminat pe locul 8. Marius Stan a fost numit președinte al clubului începând cu sezonul 2005-2006. În prima parte a acelui sezon, Oțelul nu reușise să obțină mai mult de 9 puncte și echipa a fost refăcută, antrenorul [[Aurel Șunda]] a fost înlocuit de [[Petre Grigoraș]] și 18 jucători noi aduși la echipă. Schimbările au schimbat sezonul echipei, începând cu o victorie cu 3-0 în fața lui Dinamo, iar Oțelul a terminat pe locul 9. În Cupa României, Oțelul a fost eliminat în sferturile de finală la loviturile de departajare cu FC Național. În sezonul 2006–07, Oțelul a terminat pe locul 5 în clasament. La finalul acestui sezon, jucătorul marcant Viorel Tănase s-a retras, marcând un gol în ultimul său meci. Datorită poziționării bune în clasamentul ligii, echipa s-a calificat în Cupa UEFA Intertoto. În Cupa României, Oțelul a fost din nou eliminat la penalty-uri, de data aceasta de Steaua București. Debutul sezonului 2007–08 a avut loc în Cupa UEFA Intertoto, unde Oțelul a întâlnit-o pe Slavija Sarajevo (locul 3 în Premier League a Bosniei și Herțegovinei). Meciul disputat în Bosnia și Herțegovina pe stadionul Koševo s-a încheiat cu 0–0. Al doilea meci disputat la Galați a fost o victorie neașteptată cu 3–0 pentru Oțelul, cu goluri ale lui Emil Jula (la minutele 31 și 42) și Gabriel Paraschiv (70 min).  În finală, Oțelul s-a confruntat cu cunoscuta trupă turcă Trabzonspor (locul 4 în Süper Lig). Oțelul a câștigat primul meci de la Galați cu 2–1 în fața a 5.000 de spectatori.Daniel Stan a deschis scorul (28 min), Ersen Martin a egalat (83 min) iar meciul a fost decis de golul lui Gabriel Paraschiv (87 min). Al doilea meci s-a disputat pe stadionul Hüseyin Avni Aker în fața a peste 20.000 de spectatori. Turcia a deschis scorul cu un șut de 15 metri în corner al lui Ceyhun Eriș (8 min). János Székely a marcat cinci minute mai târziu, apoi Gălățenii a apărat și a contraatacat, Tadas Labukas și Emil Jula pasând pe lângă golul secund (77 min). După un contraatac, un fundaș turc a făcut un penalty (88 min), iar Emil Jula a marcat și a calificat echipa în turul preliminar al Cupei UEFA. În Cupa UEFA, Oțelul a înfruntat Lokomotiv Sofia (locul 3 în A PFG). Primul meci jucat pe stadionul Balgarska Armia din Sofia a fost pierdut cu 1–3. În al doilea meci Oțelul a atacat, dar nu a reușit să înscrie, iar un egal 0-0 a eliminat echipa. În Liga I, Oțelul a terminat pe locul 8. Emil Jula a ocupat locul 2 în clasamentul marcatorilor ligii, cu 17 goluri.  Pentru aceste fapte antrenorul principal Petre Grigoraș a fost numit ''cel mai tare din oraș'' („cel mai bun din oraș”). Probleme au apărut în sezonul 2008-2009. Oțelul a terminat pe locul 12 și clubul ajunsese într-o situație apropiată de faliment. Sezonul următor a adus mari schimbări, când Petre Grigoraș a plecat și a fost înlocuit de [[Dorinel Munteanu]]. În sezonul 2009–10, Oțelul a obținut locul 8. Oțelul a realizat cea mai bună performanță în sezonul 2010–11, câștigând prima ligă, învingând principala rivală FC Timișoara într-un meci direct pentru titlu. Două luni mai târziu, clubul a câștigat Supercupa României într-o victorie cu 1–0 în fața Steaua București. Echipa care a câștigat a inclus: portarii Branko Grahovac, Cristian Brăneț și Gabriel Abraham; fundași Cornel Râpă, Samoel Cojoc, Cristian Sîrghi, Milan Perendija, Sergiu Costin, Enes Šipović, Constantin Mișelăricu, Adrian Salageanu, si Silviu Ilie; mijlocașii Ionuț Neagu, Gabriel Giurgiu, Ioan Filip, Ciprian Milea, Liviu Antal, Laurențiu Iorga, Laurențiu Petean, John Ibeh, Gabriel Viglianti, Răzvan Ochiroșii, Laurențiu Buș și Gabriel Paraschiv; și atacanții Bratislav Punoševac și Róbert Elek; cu antrenorul Dorinel Munteanu. În sezonul 2011-2012, Oțelul a terminat pe locul 6 și a participat pentru prima dată la faza grupelor UEFA Champions League. Grupul lor a avut adversari proeminenți Manchester United, Benfica și FC Basel și a fost un moment uriaș pentru club să joace împotriva echipelor europene de top. Oțelul nu a obținut o singură victorie, pierzând la limită: 2–3 și 0–1 cu FC Basel, dublu 0–1 cu Benfica și dublu 0–2 cu Manchester United. === Declin și faliment (2012–2016) === După două sezoane fantastice, Oțelul s-a confruntat cu dificultăți, deoarece acționarii clubului doreau banii pe care clubul i-a primit pentru participarea în Liga Campionilor. În sezonul 2012–13 Marius Stan a plecat pentru a deveni primar al Galațiului, iar Dan Adamescu a devenit noul patron al clubului. Oțelul l-a pierdut antrenor pe Dorinel Munteanu; În locul său a fost numit Viorel Tănase, un jucător vedetă care se retrăsese în 2007. Tănase a reușit să termine prima parte a sezonului în afara zonei retrogradării, dar în pauza de iarnă a fost înlocuit cu Petre Grigoraș. Oțelul a terminat pe locul 11 ​​cu 43 de puncte. În Cupa României au ajuns în semifinale, unde au fost eliminați de Petrolul, câștigătoarea competiției. [[Fișier:Ewald Lienen.JPG|stanga|miniatura|245x245px|Ewald Lienen, antrenorul care a salvat-o pe Oțelul Galați de la retrogradare în 2014, în ciuda unei situații financiare dificile]] Pe 10 iulie 2013, Oțelul a intrat în insolvență, în ciuda celor 22 de milioane de euro câștigați din participarea sa în [[Liga Campionilor|UEFA Champions League]] din sezonul precedent, fiind unul dintre cele mai ciudate cazuri din fotbalul românesc. Grigoraș a părăsit clubul la finalul sezonului 2013–14, iar Ionuț Badea a fost angajat pentru noul sezon. Rezultatele slabe au dus la demisia lui Badea și la sosirea lui [[Ewald Lienen]], antrenor german pregătit în Bundesliga. A reușit să încheie sezonul cu Oțelul pe locul 10. Din păcate, după acest sezon echipa s-a despărțit; Lienen și aproape toți jucătorii au plecat din cauza unor situații financiare proaste. Sezonul 2014–15 a adus schimbări uriașe la Oțelul. Dan Adamescu a fost arestat într-un dosar de luare de mită, iar transferurile s-au făcut în condiții necorespunzătoare.  Printre antrenorii aduși și concediați ulterior s-au numărat: Michael Weiß, Tibor Selymes si Florin Marin. În plus, Liga I s- a reorganizat astfel încât ultimele 6 locuri au retrogradat, în loc de 4. Oțelul a terminat pe locul 17 și a retrogradat în Liga a II-a, după 23 de sezoane consecutive în clasamentul fotbalului românesc.  Oțelul a avut 27 de sezoane din Liga I, deținând locul 16 în clasamentul All-time din Liga I. Este și a doua cea mai bună echipă a Moldovei din acest clasament, depășită doar de FCM Bacău – dar este singura echipă moldovenească care a câștigat un titlu național. Sezonul următor petrecut în Liga a II-a a fost unul dureros pentru mulți dintre suporterii Oțelulului. Echipa a trebuit să lupte în multe dintre meciurile cu lotul de tineret, terminând pe ultimul loc în prima serie a ligii a doua. Retrogradarea sportivă a fost urmată de falimentul clubului, declarat la 1 aprilie 2016 de Tribunalul București. La mai puțin de 5 ani de la câștigarea primului titlu de campion, clubul dispăruse brusc. Căderea Oțelului a dat naștere multor preocupări în presa românească. În 2016, Marius Stan l-a acuzat pe Adamescu pentru devalorizarea clubului:<blockquote>Adamescu a luat, fără să plătească nimic, un club de patrimoniu al Galațiului, la care conturile aveau 7,3 milioane de euro și zero datorii, un caz unic în România! Singurul scop al acționarilor era devalorizarea clubului cu milioanele care se aflau în cont când a fost preluat!” </blockquote>În 2017, fiul lui Adamescu, Alexander Adamescu, l-a acuzat pe Stan de management defectuos și că clubul era pușculița lui: După acel sezon, clubul a fost preluat de omul de afaceri [[Dan Adamescu]]. Deși primise bani din participarea în Liga Campionilor și avea profit de ordinul milioanelor,<ref name="Digi24_2018-09-21">{{Citation | url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/de-la-7-000-000-de-euro-in-cont-la-insolventa-cum-a-ingropat-adamescu-otelul-galati-522748| title=De la 7.000.000 de euro în cont, la insolvență. Cum a îngropat Adamescu Oțelul Galați| newspaper=Digi24| date= | author=| accessdate=21 septembrie 2018}}</ref> acesta a cerut insolvența clubului, mituind judecătorii în acest sens.<ref name="Stiriletvr.ro_2018-09-21">{{Citation| url=http://stiri.tvr.ro/omul-de-afaceri-dan-adamescu-a-fost-condamnat-la-patru-ani-si-patru-luni-de-inchisoare_74644.html#view| title=Video Dan Adamescu, la închisoare| newspaper=Stiriletvr.ro| date=| author=| accessdate=21 septembrie 2018| archive-date=2018-09-21| archive-url=https://web.archive.org/web/20180921153157/http://stiri.tvr.ro/omul-de-afaceri-dan-adamescu-a-fost-condamnat-la-patru-ani-si-patru-luni-de-inchisoare_74644.html#view| dead-url=yes}}</ref> Clubul, devalizat, nu a mai putut plăti jucătorii și a retrogradat. În sezonul 2015-2016, a trebuit să joace și acolo cu juniorii și a retrogradat în Liga a III-a. Nu a putut ieși din insolvență și a dat faliment în primăvara lui 2016.<ref name="Digisport.ro_2018-04-01">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/final-de-drum-pentru-campioana-de-acum-5-ani-otelul-galati-a-intrat-in-faliment-220551| title=Final de drum pentru campioana de acum 5 ani. Oțelul Galați a intrat în faliment| newspaper=Digisport.ro| date=2016-04-01 | author=| accessdate=21 septembrie 2018}}</ref> === Refondarea și istoria recentă (2016-prezent) === După dizolvarea clubului, suporterii Oțelul au înființat o nouă asociație numită Asociația Suporter Club Oțelul Galați și au înregistrat-o pentru a concura în Liga IV. Pe 19 iulie 2016, '''ASC Oțelul Galați''' s-a născut oficial cu obiectivul de a continua tradiția Oțelul și a fotbalului gălățean. ASC Oțelul a intrat în posesia recordului și a mărcii și a devenit succesorul oficial al clubului la 12 septembrie 2017 Din primul sezon, echipa a promovat în Liga a III-a. După promovarea în Liga 3 și revenirea pe stadionul pe care fotbalul gălățean a obținut cele mai mari performanțe sportive, SC Oțelul Galați duce la îndeplinire încă un angajament luat în fața suporterilor roș-alb-albaștri, dar și a comunității locale și fotbalistice: readucerea acasă a palmaresului clubului fanion al orașului Galați.<ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/oficial-sc-otelul-galati-a-recuperat-palmaresul-fostei-campioane-fc-otelul-338158|accessdate=8 octombrie 2023|title=OFICIAL! SC Oțelul Galați a recuperat palmaresul fostei campioane FC Oțelul|work=DigiSport.ro|date=13 septembrie 2017}}</ref> În sezonul 2020-2021 SC Otelul Galați a terminat pe Locul 1 în Liga 3 si a jucat baraj-ul de promovare [[Liga 2]]. În semifinale a câștigat cu [[ACS Foresta Suceava]]. În finala a pierdut cu [[Dacia Unirea Brăila]] 2-1 la general. În sezonul 2021-2022 SC Otelul Galați a promovat în Liga 2 după barajele câstigate cu Dante Botoșani si Foresta Suceava. În sezonul regulat 2022-2023 Oțelul a terminat sezonul pe locul 3 la 4 puncte de [[CSA Steaua București|Steaua București]] si [[Poli Iași]]. Pe 21 mai 2023 SC Oțelul Galați a promovat in [[SuperLiga României]] după 8 ani. A câștigat ultimul meci din Liga 2 cu 1-0 împotriva celor de la [[Unirea Dej]]. <!-- === Evoluția în campionat === <div style="height:400px; width:1000px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:40px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:110%;float:left;"> {| class="wikitable sortable" !Sezonul !Liga !Poz. !M !V !E !Î !GM !GP !Pct. !Note |- |1965-66 | rowspan="2" |[[Divizia B]] |'''12''' |26 |9 |5 |12 |27 |33 |'''23''' --> == Stadion == {{Infocaseta Stadion | nume_stadion = Oțelul | imagine_stadion = [[Imagine:Oțelul Stadium 2009.jpg|290px|Stadionul Oțelul din Galați în 2009]]<br /> | poreclă = | fondare = | loc = {{flagicon|Romania}} [[Galați]] | construit = [[1982]] | deschis = [[1983]] | proprietar = '''[[Combinatul siderurgic din Galați|Liberty Galați]]''' | cost construcție = | arhitect = | beneficiar = '''SC Oțelul Galați''' | capacitate = 13.500 locuri | suprafață = Iarbă | note = |Inchis = 2016|constructor=}} === Stadion === '''[[Stadionul Oțelul]]''' din [[Galați]] este o arenă doar pentru fotbal, fără pistă de atletism, cu o capacitate de 13.500 de locuri pe scaune. Tribunele I și II sunt alcătuite din câte cinci sectoare, în timp ce peluzele au trei sectoare. Proprietarul arenei este [[Combinatul siderurgic din Galați|Liberty Galați]]. Arena clubului gălățean a fost inaugurată în [[1983]] și a fost supusă unor ample lucrări de modernizare în [[2006]] și [[2011]]. Stadionul beneficiază de o instalație de nocturnă cu o capacitate de 1400 lucși ce a fost inaugurată pe 5 mai 2011, cu ocazia meciului Oțelul Galați - Universitatea Craiova. Arena „Oțelul” este situată în cartierul „Țiglina III” al municipiului [[Galați]]. Aceasta a fost special construită pentru meciuri de fotbal, fără tradiționala pistă de atletism. Tribunele I și II sunt alcătuite din câte cinci sectoare, în timp ce peluzele au trei sectoare. Peluza Nord este locația stabilă a galeriei. Sponsorul oficial al echipei care a ajutat la modernizarea arenei este Liberty Galați. Clubul își joacă meciurile de acasă pe Stadionul Oțelul din Galați. De-a lungul timpului, Oțelul a folosit și alte locații locale precum Stadionul Nicolae Rainea, Stadionul Siderurgistul, și Baza Sportivă Zoltan David, dar doar pe perioade scurte de timp sau pentru câteva meciuri. === Program pentru tineret === Oțelul a dezvoltat jucători tineri printre care: Iulian Arhire, Florin Cernat, Romulus Chihaia, Daniel Florea, Silviu Ilie, Laurențiu Iorga, George Miron, Ionuț Neagu, Dănuț Oprea, Cornel Râpă, Viorel Tănase, Cătălin Tofan, sau Alexandru Tudorie. == Suporteri == {{Referințe}} Oțelul este susținută în mare parte de către cetățenii orașului Galați dar și în restul județului. Istoria ultras gălățeană a început în anii 90, întreaga peluză nordică a stadionului căpătând denumirea de ''Sidexplozia.'' Odată cu trecerea timpului, treptat au apărut noi grupări precum ''Ultra Sud 2004'', ''Steel Boys 2006'', ''Young Crew 2007'', ''Grupa C'', ''New Order'', ''Suporter Club Oțelul Galați'', etc. iar ''Sidexplozia'' a căpătat statutul de brigadă, altul decât denumirea întregii peluze. ''Liga Suporterilor Gălățeni'' (abreviată ''LSG'') a mai fost un grup unde obișnuiau să vină suporterii gălățeni care nu aparțineau unei facțiuni ultras, dar își doreau să susțină echipa în mod activ la meciuri. În anul 2007, câteva grupuri din Peluza Nord s-au mutat în polul opus al Stadionului, creând astfel ''Peluza Sud Galați'', ulterior unele revenind însă în ''Peluza Nord'', iar altele rămânând în Sud. Peste ani, reînființarea Oțelului și capturarea Sudului de către steliști a dus la stabilirea a 3 grupuri în Nord: ''Steel Boys'', ''Ultra Sud'' și ''Young Crew'' (tineretul celor de la Steel Boys), iar în anul 2024 după retragerea celor de la Steel Boys din activitate, Peluza Nord se află într-o perioadă de tranziție, apărând chiar un nou grup în Peluză alături de cei de la ''Ultra Sud.'' === Rivalități === Derby-urile Oțelului sunt cu [[Dacia Unirea Brăila]], chiar dacă acestea nu s-au întâlnit foarte des, tensiunea există în special din cauza rivalității dintre cele două orașe. Alte derby-uri sunt împotriva lui [[FC Politehnica Iași (1945)|Poli Iași]], [[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]. De asemenea, ''Peluza Nord Galați'' se poziționează ca fiind ''„anti-București”'' (împotriva echipelor Bucureștene, nu a capitalei în sine) existând astfel orgolii pe măsură la oricare meci cu [[FC Rapid București|Rapid]], [[FC Dinamo București|Dinamo]], [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua]], dar și împotriva oricăror alte echipe din capitală. '''<big>Înfrățiri</big>''' Suporterii gălățeni de la Peluza Nord mențin o relație de frăție cu suporterii [[FC Petrolul Ploiești|Petrolului Ploiești]]. În trecut, gălățenii din grupuri diferite au mai avut frății cu suporterii [[FC Dacia Chișinău|Daciei Chișinău]] și ai [[FC Delta Dobrogea Tulcea|Deltei Tulcea]]. == Palmares == === Competiții naționale === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (1): [[Liga I 2010-11|2010-11]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (3): [[Divizia B 1985-1986|1985–86]], [[Divizia B 1990-1991|1990–91]], [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (4): [[Divizia C 1967-1968|1967–68]], [[Divizia C 1980-1981|1980–81]], [[Liga a III-a 2020-2021|2020–21]], [[Liga a III-a 2021-2022|2021–22]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' (2): [[Cupa României 2003-2004|2003-2004]], [[Finala Cupei României 2024|2023-2024]] [[Fișier:Roundel of Romania.svg|20px]] '''[[Supercupa României]]''' : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' (1): [[Supercupa României 2011|2011]] === Alte competiții === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a IV-a Galați]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (1): '''[[Liga a IV-a 2016-2017#Galați|2016-17]] ==={{flagicon|EUR}} Competiții europene === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Liga Campionilor]]''': * '''Faza grupelor''' ('''1''') - [[Liga Campionilor 2011-2012|2011]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA]]/[[Europa League]]''': * '''Turul 2''' ('''2''') - [[Cupa UEFA 2004-2005|2005]], [[Cupa UEFA 2007-2008|2008]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' (1): '''[[Cupa UEFA Intertoto 2007|2007]]''' ==Parcursul competițional== {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Sezon ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Nivel ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Divizie ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Poziție ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[SuperLiga României 2025-2026|2025-26]] || '''1''' || [[SuperLiga României]] || TBD || [[Cupa României 2025-2026|TBD]] |- | [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || '''1''' || SuperLiga României || 8 || [[Cupa României 2024-2025#Grupa D|Faza grupelor]] |- | [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || '''1''' || SuperLiga României || 8 || align=center bgcolor=silver| [[Finala Cupei României 2024|Finală]] |- | [[Liga a II-a 2022-2023|2022–23]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || align=center bgcolor=BF8D5B| '''3 (P)''' || [[Cupa României 2022-2023#Grupa B|Faza grupelor]] |- | [[Liga a III-a 2021-2022#Seria 2|2021–22]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C, P)''' || [[Cupa României 2021-2022#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2020-2021#Seria 2|2020–21]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C)''' || [[Cupa României 2020-2021#Turul II|Turul doi]] |- | [[Liga a III-a 2019-2020#Seria 1|2019–20]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria I)</small> || 6 || [[Cupa României 2019-2020#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2018-2019#Seria 1|2018–19]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || [[Cupa României 2018-2019#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2017-2018#Seria I|2017–18]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || nu a participat |- | [[Liga a IV-a 2016-2017#Galați|2016–17]] || '''4''' || [[Liga a IV-a Galați|Liga a IV-a]] <small>([[Județul Galați|GL]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Faza județeană |- | [[Liga a II-a 2015-2016|2015–16]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''12''' '''(R)''' || [[Cupa României 2015-2016#Faza a V-a|Turul cinci]] |- | [[Liga I 2014-2015|2014–15]] || '''1''' || [[Liga I]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''17''' '''(R)''' || [[Cupa României 2014-2015#Optimi|Optimi]] |- | [[Liga I 2013-2014|2013–14]] || '''1''' || Liga I || 10 || [[Cupa României 2013-2014#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[Liga I 2012-2013|2012–13]] || '''1''' || Liga I || 11 || [[Cupa României 2012-2013#Semifianle|Semifinale]] |- | [[Liga I 2011-2012|2011–12]] || '''1''' || Liga I || 6 || [[Cupa României 2011-2012#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[Liga I 2010-2011|2010–11]] || '''1''' || Liga I || align=center bgcolor=gold| '''1 (C)''' || [[Cupa României 2010-2011#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga I 2009-2010|2009–10]] || '''1''' || Liga I || 8 || [[Cupa României 2009-2010|Optimi]] |- | [[Liga I 2008-2009|2008–09]] || '''1''' || Liga I || 12 || [[Cupa României 2008-2009|Optimi]] |- | [[Liga I 2007-2008|2007–08]] || '''1''' || Liga I || 8 || [[Cupa României 2007-2008|Optimi]] |- | [[Liga I 2006-2007|2006–07]] || '''1''' || Liga I || 5 || [[Cupa României 2006-2007|Sferturi]] |- | [[Divizia A 2005-2006|2005–06]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 9 || [[Cupa României 2005-2006|Sferturi]] |- | [[Divizia A 2004-2005|2004–05]] || '''1''' || Divizia A || 8 || [[Cupa României 2005-2006|Sferturi]] |- | [[Divizia A 2003-2004|2003–04]] || '''1''' || Divizia A || 5 || align=center bgcolor=silver| [[Cupa României 2003-2004#Finala|Finală]] |- | [[Divizia A 2002-2003|2002–03]] || '''1''' || Divizia A || 13 || [[Cupa României 2002-2003|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 2001-2002|2001–02]] || '''1''' || Divizia A || 5 || [[Cupa României 2001-2002|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 2000-2001|2000–01]] || '''1''' || Divizia A || 12|| [[Cupa României 2000-2001|Sferturi]] |- | [[Divizia A 1999-2000|1999–2000]] || '''1''' || Divizia A || 8 || [[Cupa României 1999-2000|Semifinale]] |- | [[Divizia A 1998-1999|1998–99]] || '''1''' || Divizia A || 6 || [[Cupa României 1998-1999|Sferturi]] |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Sezon ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Nivel ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Divizie ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Poziție ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Divizia A 1997-1998|1997–98]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 4 || [[Cupa României 1997-1998|Sferturi]] |- | [[Divizia A 1996-1997|1996–97]] || '''1''' || Divizia A || 4 || [[Cupa României 1996-1997|Optimi]] |- | [[Divizia A 1995-1996|1995–96]] || '''1''' || Divizia A || 13 || [[Cupa României 1995-1996|Optimi]] |- | [[Divizia A 1994-1995|1994–95]] || '''1''' || Divizia A || 13 || [[Cupa României 1994-1995|Optimi]] |- | [[Divizia A 1993-1994|1993–94]] || '''1''' || Divizia A || 15 || [[Cupa României 1993-1994|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1992-1993|1992–93]] || '''1''' || Divizia A || 10 || [[Cupa României 1992-1993|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1991-1992|1991–92]] || '''1''' || Divizia A || 8 || [[Cupa României 1991-1992|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia B 1990-1991|1990–91]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || [[Cupa României 1990-1991|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia B 1989-1990|1989–90]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia A 1988-1989|1988–89]] || '''1''' || [[Divizia A]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''16''' '''(R)''' || [[Cupa României 1988-1989|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1987-1988|1987–88]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 4 || [[Cupa României 1987-1988|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1986-1987|1986–87]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 11 || [[Cupa României 1986-1987|Sferturi]] |- | [[Divizia B 1985-1986|1985–86]] || '''1''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || [[Cupa României 1985-1986|Sferturi]] |- | [[Divizia B 1984-1985|1984–85]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia B 1983-1984|1983–84]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || 8 || |- | [[Divizia B 1982-1983|1982–83]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia C 1981-1982|1981–82]] || '''3''' || [[Divizia C]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | [[Divizia C 1980-1981|1980–81]] || '''3''' || [[Divizia C]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C)''' || |- | [[Divizia C 1979-1980|1979–80]] || '''3''' || [[Divizia C]] || 9 || |- | [[Divizia C 1978-1979|1978–79]] || '''3''' || [[Divizia C]] || 10 || |- | [[Divizia C 1977-1978|1977–78]] || '''3''' || [[Divizia C]] || 11 || |- | [[Divizia D 1976-1977|1976–77]] || '''4''' || [[Liga a IV-a|Divizia D]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | [[-]] || '''-''' || [[-]] || -|| |- | [[Divizia B 1974-1975|1974–75]] || '''2''' || [[Divizia B]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''16''' '''(R)''' || |- | [[Divizia B 1973-1974|1973–74]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || 7| |- | [[Divizia C 1972-1973|1972–73]] || '''3''' || [[Divizia C]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |} {{col-end}} == Oțelul Galați în Cupele europene == <!-- <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> --> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1988-1989'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Italia}} [[Juventus Torino]] |- | align="right" | [[Juventus Torino]] {{flagicon|Italia}} | align="center" | 5-0 | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa Balcanică 1991-1992''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinala''' |- | width="250" align="right" | FK Tomori Berat {{flagicon|Albania}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 4-0 | {{flagicon|Albania}} FK Tomori Berat |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala''' |- | width="250" align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Turcia}} Sariyer G.K. |- | align="right" | Sariyer G.K. {{flagicon|Turcia}} | align="center" | 1-0 | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1997-1998''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 Preliminar''' |- | width="250" align="right" | [[ND Gorica]] {{flagicon|Slovenia}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 4-2 | {{flagicon|Slovenia}} [[ND Gorica]] |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1998-1999''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 Preliminar''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 3-0 | {{flagicon|Macedonia}} [[FK Sloga Jugomagnat]] |- | width="250" align="right" | [[FK Sloga Jugomagnat]] {{flagicon|Macedonia}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 Preliminar''' |- | width="250" align="right" | [[Vejle Boldklub]] {{flagicon|Danemarca}} | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-3 | {{flagicon|Danemarca}} [[Vejle Boldklub]] |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2004-2005''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 Preliminar''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 4-0 | {{flagicon|Albania}} [[KS Dinamo Tirana]] |- | width="250" align="right" | [[KS Dinamo Tirana]] {{flagicon|Albania}} | width="50" align="center" | 1-4 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 Preliminar''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-0 | {{flagicon|Serbia}} [[FK Partizan]] |- | width="250" align="right" | [[FK Partizan]] {{flagicon|Serbia}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA Intertoto 2007-2008''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinala''' |- | width="250" align="right" | [[FK Slavija]] {{flagicon|Bosnia și Herțegovina}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 3-0 | {{flagicon|Bosnia și Herțegovina}} [[FK Slavija]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 2-1 | {{flagicon|Turcia}} [[Trabzonspor]] |- | width="250" align="right" | [[Trabzonspor]] {{flagicon|Turcia}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2007-2008''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 Preliminar''' |- | width="250" align="right" | Lokomotiv Sofia {{flagicon|Bulgaria}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-0 | {{flagicon|Bulgaria}} Lokomotiv Sofia |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''UEFA Champions League 2011/2012'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Grupa C''' |- | width="250" align="right" | [[FC Basel]] {{flagicon|Elveția}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-1 | {{flagicon|Portugalia}} [[S.L. Benfica]] |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-2 | {{flagicon|Anglia}} [[Manchester United FC]] |- | width="250" align="right" | [[Manchester United FC]] {{flagicon|Anglia}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 2-3 | {{flagicon|Elveția}} [[FC Basel]] |- | width="250" align="right" | [[S.L. Benfica]] {{flagicon|Portugalia}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- |}<!-- </div> <div style="clear:both;"></div> --> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|10}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=77|nume={{Ill-wd|Q106435131|3=Luca Andronache}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Albert Hofman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q120855813|3=Andrei Rus}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=12|nume={{Ill-wd|Q122945790|3=Darius Paharnicu}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q126393427|3=Cristian Chira}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Columbia|nr=3|nume={{Ill-wd|Q133567441|3=Julián Bonilla}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=11|nume=[[Alexandru Burcea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=55|nume=[[Eric Bicfalvi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=20|nume=[[Neluț Roșu]]|poz=M}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Iustin Popescu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Serbia|nr=5|nume={{Ill-wd|Q24005530|3=Nikola Stevanović}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=19|nume={{Ill-wd|Q24006096|3=Maxim Cojocaru}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Bulgaria|nr=2|nume={{Ill-wd|Q26209542|3=Milen Jelev}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Ciobanu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=1|nume={{Ill-wd|Q50411582|3=Cosmin Dur-Bozoancă}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=31|nume={{Ill-wd|Q5274891|3=Diego Živulić}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=7|nume={{Ill-wd|Q5506709|3=Frédéric Maciel}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=66|nume={{Ill-wd|Q59209576|3=João Lameira}}|poz=M}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q120855890|3=Ștefan Farcaș}}|poz=|other=la [[AFC Câmpulung Muscel]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Slovenia|nume={{Ill-wd|Q28924991|3=Jakob Novak}}|poz=|other=la [[FK Astana-1964]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Personal == === Stafful tehnic === [[Fișier:Laslzo Balint.jpg|right|thumb|[[László Balint]] este actualul antrenor principal al clubului.]] {| class=wikitable |- !Funcția !Nume |- | Antrenor principal || [[László Balint]] |- | Antrenor secund || [[Alin Pânzaru]] |- | Antrenor de portari || Iulian Olteanu |- | Doctor || Ionut Băneșanu |- | Kinetoterapeut || Alexandru Popa |- | Preparator fizic || Alexandru Radu |- | Maseur(i) || Costel Crăciun<br />Alexandru Petrișor Bălan |- | Magazioner(i) || Cristian Bahnașu<br />Iulian Octavian Dogaru |- | Analist video || Nic Constandache |} * <small>Actualizat: 13 mai 2025, conform site-ului oficial.</small><ref>{{cite web|url=https://ascotelul.ro/staff/|title=Staff SC Oțelul Galați|publisher=SC Oțelul Galați}}</ref> === Conducerea clubului === {| class=wikitable |- !Funcția !Nume |- |Proprietari||Asociația Suporterilor Oțelul Galați <br /> [[Galați|Primăria Municipiului Galați]] |- |Președinte||[[Cristian Munteanu]] |- |Economist||Filote Culița |- |Secretar||Geanina Tătaru |- |Avocat||Constantin Savin |- |Responsabil pentru ordine și siguranță||Aurel Brașoveanu |- |Director ticketing||Bogdan Juravlea |- |Director sportiv||[[Cristian Sârghi|Cristian Sîrghi]] |- |Delegat||George Cârjan |- |Ofițer de presă||Dănuț Lungu |- |Fotograf||Valentin Munteanu |} * <small>Actualizat: 13 mai 2025, conform site-ului oficial.</small><ref>{{cite web|url=https://ascotelul.ro/club/?tab=management|title=Management SC Oțelul Galați|publisher=SC Oțelul Galați}}</ref> ==Foste persoane notabile== ===Istoricul antrenorilor=== <!-- <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> --> {| class="wikitable sortable" !width:11em|Nume!!Naționalitate!!Perioadă |- |Gheorghe Dungu |{{ROM}} |1965-1966 |- |Gheorghe Drăghiescu |{{ROM}} |1966-1967 |- |Pompiliu Ionescu |{{ROM}} |1966-1967 |- |Ion Unguroiu |{{ROM}} |1967-1968 |- |Gheorghe Drăghiescu |{{ROM}} |1967-1969 |- |Pompiliu Ionescu |{{ROM}} |1968-1969 |- |{{Sortname|Ștefan|Vasile}} |{{ROM}} |1968-1970 |- |{{Sortname|Dumitru|Oprea}} |{{ROM}} |1970-1971 |- |Valeriu Neagu |{{ROM}} |1970-1971 |- |{{Sortname|Dumitru|Oprea}} |{{ROM}} |1973-1976 |- |Virgil Hamza |{{ROM}} |1976-1977 |- |{{Sortname|Gheorghe|Constantin}} |{{ROM}} |1977–1978 |- |{{Sortname|Dumitru|Oprea}} |{{ROM}} |1977-1978 |- |Virgil Hamza |{{ROM}} |1977-1978 |- |{{Sortname|Ion|Toma}} |{{ROM}} |1978-1979 |- |{{Sortname|Ion|Ioniță}} |{{ROM}} |1979-1980 |- |Petre Moțoc |{{ROM}} |1980-1981 |- |{{Sortname|Ion|Ioniță}} |{{ROM}} |1981-1982 |- |{{Sortname|Traian|Ivănescu}} |{{ROM}} |1981-1983 |- |Marin Olteanu |{{ROM}} |1982-1983 |- |Ion Ionică |{{ROM}} |1982-1983 |- |{{Sortname|Angelo|Niculescu}} |{{ROM}} |1982-1984 |- |{{Sortname|Costică|Rădulescu}} |{{ROM}} |1984-1988 |- |{{Sortname|Cornel|Dinu}} |{{ROM}} |1988-1989 |- |{{Sortname|Ioan|Sdrobiș}} |{{ROM}} |1988-1989 |- |{{Sortname|Nicolae|Burcea|Nicolae Burcea (fotbalist)}} |{{ROM}} |1988-1989 |- |{{Sortname|Mircea|Dridea}} |{{ROM}} |1988-1990 |- |{{Sortname|Ion|Moldovan}} |{{ROM}} |1990–1992 |- |{{Sortname|Aurel|Țicleanu}} |{{ROM}} |1992–1994 |- |{{Sortname|Haralambie|Puiu Antohi}} |{{ROM}} |1994-1995 |- |{{Sortname|Ioan|Sdrobiș}} |{{ROM}} |1994-1995 |- |{{Sortname|Vasile|Simionaș}} |{{ROM}} |1994–1999 |- |Constantin Ploieșteanu |{{ROM}} |1999-2000 |- |{{Sortname|Dumitru|Dumitriu}} |{{ROM}} |1999–2000 |- |{{Sortname|Aurel|Țicleanu}} |{{ROM}} |2000-2001 |- |{{Sortname|Ion|Gigi}} |{{ROM}} |2000-2001 |- |{{Sortname|Ilie|Dumitrescu}} |{{ROM}} |2000-2001 |- |{{Sortname|Victor|Roșca}} |{{ROM}} |2001–2002 |- |{{Sortname|Marius|Lăcătuș}} |{{ROM}} |2001–2002 |- |{{Sortname|Costel|Orac}} |{{ROM}} |2002–2004 |- |{{Sortname|Sorin|Cârțu}} |{{ROM}} |2003-2005 |- |{{Sortname|Basarab|Panduru}} |{{ROM}} |2004-2005 |- |{{Sortname|Mihai|Stoichiță}} |{{ROM}} |2004-2005 |- |{{Sortname|Ion|Gigi}} |{{ROM}} |2005-2006 |- |{{Sortname|Aurel|Șunda}} |{{ROM}} |2005-2006 |- |{{Sortname|Petre|Grigoraș}} |{{ROM}} |2006–2009 |- |{{Sortname|Dorinel|Munteanu}} |{{ROM}} |2009–2012 |- |Ioan Balaur |{{ROM}} |2012-2013 |- |{{Sortname|Viorel|Tănase}} |{{ROM}} |2012-2013 |- |{{Sortname|Petre|Grigoraș}} |{{ROM}} |2012-2013 |- |{{Sortname|Ionuț|Badea}} |{{ROM}} |2013-2014 |- |{{Sortname|Constantin|Schumacher}} |{{ROM}} |2013-2014 |- |[[:en:Ewald Lienen|Ewald Lienen]] |{{GER}} |2013-2014 |- |[[:en:Michael Weiß (football manager)|Michael Weiss]] |{{GER}} |2014-2015 |- |{{Sortname|Daniel|Florea}} |{{ROM}} |2014-2015 |- |{{Sortname|Tibor|Selymes}} |{{ROM}} |2014-2015 |- |{{Sortname|Florin|Marin}} |{{ROM}} |2014-2015 |- |Daniel Florea |{{ROM}} |2015-2016 |- |Sorin Haraga |{{ROM}} |2016 |- |}<!-- </div> <div style="clear:both;"></div> --> === Jucători === Ultima modificare 2006-2007{{main|Lista jucătorilor de la SC Oțelul Galați}} {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Tudorel Călugaru]] * [[Cosmin Vâtcă]] * [[Cornel Cernea]] * [[Cristian Munteanu]] * [[Dorin Arcanu]] * [[Stelian Bordeianu]] * [[Ionel Dinu]] * [[Branko Grahovac]] | * [[Jivko Jelev]] * [[Daniel Florea]] * [[Tudorel Pelin]] * Doru Balmuș * [[Valentin Ștefan]] * [[Viorel Anghelinei]] * [[Gelu Popescu]] * Mirea Catalin * [[Ion Gigi]] * [[Ștefan Nanu]] * [[Sorin Ghionea]] * [[George Ogăraru]] * [[Cătălin Tofan]] * [[Sergiu Costin]] | * [[Gabriel Viglianti]] * [[Mihail Majearu]] * [[Marius Stan]] * [[Viorel Tănase]] * [[Florin Cernat]] * [[Gabriel Boștină]] * [[Costin Maleș]] * [[Iulian Arhire]] * [[Nicolae Burcea (fotbalist)|Nicolae Burcea]] * [[Claudiu Vaișcovici|Claudiu Vaiscovici]] * Eugen Ralea * [[Gabriel Paraschiv]] * [[Gabriel Giurgiu]] | * [[Haralambie Puiu Antohi]] * [[Viorel Ion]] * [[Emil Jula]] * [[Radu Cașuba]] * [[Victoraș Iacob]] * [[Mihai Guriță]] * [[Marius Pena]] * [[Liviu Antal]] |} == Suporteri faimoși == {| width="100%" | * [[Lucian Bute]] * [[Adrian Enache]] * [[Cristian Iacob]] * [[Andreea Antonescu]] * [[Cristian Ciocan]] * [[Delia Matache]] |} == Note == <references /> == Bibliografie == * Cristian Socianu, Dănuț Lungu, "Oțelul Galați - Campioana României 2010-2011", ISBN 978-973-0-11066-1 (15 iulie 2011), 240 pagini; * Cristian Socianu, "[http://www.scribd.com/doc/64114903/Otelul-ENG Otelul Galati - A dream came true]" ISBN 978-973-0-11273-3, in english, 80 pages (31 august 2011) * Anuarul Fotbalului Gălățean 1914-2012 cuprinde toate statisticile rezultatele clasamentele și loturile ale echipelor de fotbal din Galați Oțelul și Dunărea în special cartea are în jur 360 pagini format mare 20x28. * Cristian Socianu, "Strǎjerii Moldovei, istoria echipei de fotbal Oțelul Galați 1965-2011", ISBN 978-606-92413-8-5(21 dec 2011), 610 pagini. == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * {{Siteoficial}} * [http://www.dunareabatrana.ro/ Site-ul oficial al suporterilor echipei Otelul Galati] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130302224537/http://dunareabatrana.ro/ |date=2013-03-02 }} * [http://www.liga1.ro/html/informatii_echipa/Otelul_Galati-8.html Evoluția echipei in sezonul curent pe liga1.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101214042146/http://liga1.ro/html/informatii_echipa/Otelul_Galati-8.html |date=2010-12-14 }} * [http://fcotelulgalati.info Site-ul suporterilor echipei Otelul Galati] * [http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/cronicile-unei-campioane-drumul-otelului-de-la-ignoranta-la-liga-campionilor-8268367 Cronicile meciurilor Oțelului din sezonul 2010-2011] * [http://fcotelulgalati.info/istoria-echipei-otelul/ Istoria echipei Otelul Galati] * [https://www.flashscore.ro/echipa/otelul-galati/2H5uhNyO/ Rezultate Oțelul Galați] - Rezultate curente meciuri Oțelul Galați {{Campionatul de Fotbal al României}} {{DEFAULTSORT:Oțelul Galați}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Galați]] [[Categorie:Fondări în 1964]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Supercupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] 1p84fgdxkl8tdiggkm0u0ech8av0lup 17024156 17023745 2025-06-10T17:00:22Z Paloi Sciurala 467397 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-66377|~2025-66377]] ([[Discuție Utilizator:~2025-66377|D]]). ([[WP:TW|TW]]) 17024156 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #fefeff | culoare scris = #00569e | nume = Oțelul Galați | logo = ASC Otelul Galati.svg | upright = 0.8 <!-- Informații generale -->| nume_complet = Asociația Clubul Sportiv Suporter Club Oțelul Galați<ref>{{Cite web|url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/oficial-cele-cinci-nou-promovate-au-primit-certificarea-pentru-liga-2-corvinul-hunedoara-si-csm-resita-raman-sa-astepte-minuni-cele-20-de-echipe-care-vor-evolua-in-sezonul-2022-2023-de-esalon-secu-19236838|title=Cele cinci nou-promovate au primit certificarea pentru Liga 2, Corvinul Hunedoara și CSM Reșița rămân să aștepte minuni. Cele 20 de echipe care vor evolua în sezonul 2022-2023 de eșalon secund|publisher=liga2.prosport.ro|date=9 July 2022|access-date=9 July 2022}}</ref> | poreclă = {{unbulleted list |''Oțelarii'' |''Roș-alb-albaștrii'' |''Gălățenii'' |''Moldovenii'' |''Dunărenii'' }} | nume_precedente = Dacia Galați<br />Metalosport Galați<br /> FC Oțelul Galați | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1964}} | stadion = [[Stadionul Oțelul|Oțelul]] | capacitate = 13.500 | proprietar = Asociația Suporterilor Oțelul Galați <br /> [[Galați|Primăria Municipiului Galați]] | președinte = [[Cristian Munteanu]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Liga I|Campionatul României]] (1)<br /> [[Supercupa României]] (1) | palmares_internațional = [[Cupa UEFA Intertoto]] (1)|<!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = _otelul2425h | pattern_b1 = _otelul2425h | pattern_ra1 = _otelul2425h | pattern_sh1 = _otelul2425h | pattern_so1 = _otelul2425h | leftarm1 = | rightarm1 = | body1 = | shorts1 = | socks1 = FFFFFF | kit_alt2 = | pattern_la2 = _otelul2425t | pattern_b2 = _otelul2425t | pattern_ra2 = _otelul2425t | pattern_sh2 = _otelul2425t | pattern_so2 = _otelul2425t | leftarm2 = | rightarm2 = | body2 = | shorts2 = | socks2 = 0e1831 | kit_alt3 = | pattern_la3 = _otelul2425a | pattern_b3 = _otelul2425a | pattern_ra3 = _otelul2425a | pattern_sh3 = _otelul2425a | pattern_so3 = _otelul2425a | leftarm3 = | rightarm3 = | body3 = | shorts3 = | socks3 = b7001c }} '''Asociația Clubul Sportiv Suporter Club Oțelul Galați''', cunoscut sub numele de '''SC Oțelul Galați''', '''Oțelul Galați''', sau pe scurt '''Oțelul''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[Galați]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Fondată în 1964 ca echipă a [[Combinatul siderurgic din Galați|Combinatului siderurgic din Galați]], Oțelul și-a petrecut primele două decenii din istorie în ligile inferioare. A ajuns în [[Liga I]] pentru prima dată în 1986 și a petrecut în total douăzeci și șapte de sezoane jucând în prima ligă, participând în același timp în mai multe sezoane ale cupelor europene. Oțelul a câștigat titlul la sfârșitul campaniei [[Liga I 2010-2011|2010–11]], devenind primul și singurul club român campion din regiunea [[Moldova de Vest|Moldovei]] până în prezent; acest triumf a fost însoțit de câștigarea [[Supercupa României 2011|Supercupei României 2011]]. Cel mai bun rezultat al lor în [[Cupa României]] a fost [[Cupa României 2003-2004|Finala în 2004]]. La nivel internațional, cele mai bune performanțe ale Oțelului cuprind calificarea în fazele grupelor din [[Liga Campionilor 2011-2012]]; precum și fiind unul dintre cei unsprezece co-câștigători ai [[Cupa UEFA Intertoto 2007|Cupei UEFA Intertoto 2007]]. În aprilie 2016, vechea echipă s-a desființat. După dizolvarea clubului, suporterii Oțelului au fondat o nouă asociație numită ''Asociația Suporter Club Oțelul Galați'' și au înregistrat-o pentru a participa în Liga a IV-a. Noua echipă s-a înființat conform deciziei Judecătoriei Galați din data de 19 iulie 2016.<ref>{{cite web |url=https://ascotelul.ro/sc-otelul-galati-a-primit-personalitate-juridica/|accessdate=8 octombrie 2023|title=SC Oțelul Galați a primit personalitate juridică|work=ASCOtelul.ro|date=19 iulie 2016}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.monitoruldegalati.ro/sport/suporter-club-otelul-galati-a-primit-certificatul-de-nastere.html|accessdate=8 octombrie 2023|title=Suporter Club Oțelul Galați a primit certificatul de naștere|work=MonitorulDeGalati.ro|author=Cătălin Rădulescu|date=20 iulie 2016}}</ref> Echipa joacă pe [[Stadionul Oțelul]], care are o capacitate de circa 13.500 de locuri, toate pe scaune. == Istorie == === Primii ani de fotbal la Galați (1910–1964) === Fotbalul s-a răspândit în România cu puțin înainte de 1900, apărând în orașele Arad și București. A sosit la Galați aproximativ 10 ani mai târziu, prin firmele de comerț exterior și birourile din oraș, și eforturile ofițerului Vladovici, un militar de carieră care studiase în Franța și adusese regulamentul jocului de fotbal și echipamentul la Galați. Primele jocuri au avut loc <abbr>c.</abbr> 1908, când echipa lui Vladovici din Regimentul 3 Artilerie a jucat cu grupe de marinari englezi staționați în liman. Un an mai târziu, Regimentul de Cavalerie Galați a înființat o a doua echipă în oraș. Acest lucru a dus la organizarea mai multor meciuri de fotbal, iar presa a evidențiat faptul că au fost posibile meciuri și cu marinarii de pe navele navale britanice prezenți în Portul Galați. Elevii Liceului Vasile Alecsandri (LVA) au format o echipă în 1919. Un an mai târziu, emigranți din Turcia, Grecia sau Armenia au înființat (cu sprijinul burgheziei) echipele Olimpiei și Niki, formate în mare parte din jucători veniți din Italia, Grecia și Turcia, unde fotbalul a fost mult mai dezvoltat ca sport. Un meci de referință a avut loc la 7 mai 1921, într-un joc de expoziție („propaganda sportivă”), când Triumf București a învins-o pe Internaționala Galați (o echipă temporară de jucători străini stabilită la Galați) cu 2–1. În același an, echipa de HMS ''Ladybird'' a învins Internaționala Galați cu 6–2. Deși erau prea puține echipe pentru competițiile organizate, meciurile inter-orașe s-au intensificat cu Brăila, Tulcea și Reni. De asemenea, au continuat meciurile cu echipele locale Internaționala, Niki, Olimpia, Șoimii Dacia, Atlas și LVA, precum și cu echipe militare. <!-- Graficul pozițiilor anuale ale lui Oțelul în Liga Română de Fotbal din 1966 până în prezent --> În 1922, Dacia Șoimii și LVA s-au unit pentru a fonda Dacia Vasile Alecsandri Galați (DVA), o echipă care a câștigat o mare popularitate și timp de două decenii a fost considerată printre cele mai puternice cluburi de fotbal din sudul Moldovei și estul Munteniei. Alte echipe noi au inclus Macabi, Aviația, Școala Comercială, Sportul și Baza Navală. Noile echipe și popularitatea crescândă au permis să apară diferite competiții, iar campionate au avut loc la nivel de oraș și raion. Structurile clubului au crescut cu echipe de seniori, rezerve, tineri și copii. Au fost create echipele burgheziei grecești Ermis, Acropole și Foresta. În 1926 a avut loc primul campionat raional. Au fost zece echipe din Galați (inclusiv echipele de cartier Șoimii și Gloria), două din Reni (Macabi și Dunărea) și o echipă reprezentând Tulcea. Competiția a fost un succes comercial cu primii campioni DVA. În turul următor, DVA a învins Concordia Iași cu 6–1 și a avansat la un turneu final pentru trofeul național. Au participat zece echipe, printre care Chinezul Timișoara, Unirea Tricolor București, Colțea Brașov și AMEFA Arad. Lipsită de experiență la acest nivel de competiție, DVA a pierdut cu Brașov cu 1–7. Pentru că pe vremea aceea echipele militare erau la modă, căpitanul Slătineanu a transferat de la Brașov echipa lui Fulgerul. Cu toate acestea, din cauza dificultăților financiare, Fulgerul a avut o viață scurtă. Regulamentul anilor 1920 nu permitea echipei să participe la campionatele raionale. În schimb, a participat la o serie de meciuri și competiții internaționale. Acest lucru a permis noii echipe gălățene să câștige experiență jucând puternicele echipe MTK Budapesta, Vasas, Újpest, OFK Beograd, ŽAK Subotica și Rapid Wien. Aceste meciuri s-au jucat cu casa de bilete închisă. La sfârșitul anilor 1920, dificultățile economice (afectate de criza economică) au dus la dizolvarea majorității celor 20 de cluburi care existaseră. La un moment dat doar trei cluburi au participat la campionatul raional: DVA, Gloria și Șoimii. În 1927, aceste din urmă două cluburi, care fuseseră înființate ca echipe de cartier la Galați, au fuzionat sub numele de Gloria Șoimii. În 1932, la inițiativa feroviștilor, Gloria Șoimii și CFR Galați (clubul de fotbal feroviar Galați) au fuzionat sub numele de Gloria CFR Galați. Gloria CFR s-a alăturat imediat Campionatului Districtual Dunărea de Jos, alături de echipe deja experimentate în competiții oficiale precum: DVA, Ermis, Marina Danubiană și Unirea Tulcea. Treptat echipa a progresat și în sezonul 1934–35 a devenit campioana Districtului Dunărea de Jos, apoi a promovat imediat în Divizia C. Un an mai târziu a fost promovată în Divizia B. Această promovare a fost posibilă după trei play-off de promovare (la București, Galați și Constanța) împotriva Telefon Club București, dar și datorită Federației Române de Fotbal care a recunoscut valoarea echipei. În sezonul 1937–38, „Ferviștii” au avut o performanță spectaculoasă de 16 victorii, un egal și o singură înfrângere și au fost promovați în Divizia A. În 1937, clubul Metalosport Galați s-a format în oraș și a avut rezultate importante în liga a doua și a treia. Programul campionatului a fost întrerupt de al Doilea Război Mondial și reluat în 1946. Galațiul a fost reprezentat atunci de Gloria CFR în Divizia B, în timp ce Metalosport, Șantierul Naval și FC Arsenal erau în Divizia C. La începutul anilor 1950, DVA a fost dizolvat din cauza unor probleme financiare, iar Gloria CFR a retrogradat în Divizia C. Clubul Dinamo Galați (rebotezat ulterior Siderurgistul Galați) a fost format în 1955 și a ajuns foarte aproape de promovarea în prima ligă a țării în 1961 și 1962. Constructorul Galați a fost fondat în 1950 și a ajuns în finala Cupei României în 1973. Siderurgistul a fost promovat în 1963 și, în ciuda rezultatelor oscilante, a fost cea mai bună echipă a orașului până la mijlocul anilor 1960. === Oțelul, întemeiere și ascensiune (1964–1985) === [[Fișier:Oțelul Galați 1967.jpg|mini|Echipa din sezonul 1966-1967]] În 1964, în urma reorganizării fotbalului la Galați, s-a înființat clubul Oțelul pentru a reprezenta nou înființata oțelărie gălățeană. După trei sezoane în Divizia D, Oțelul a fost promovat în Divizia C la finalul sezonului 1966–67 și în Divizia B.după un alt sezon. Promovarea din 1968 a fost într-un concurs strâns cu Gloria Bârlad; ambele echipe au încheiat sezonul cu 35 de puncte, dar Oțelul a avut un diferență de goluri de +23 față de +21 al Gloriei. Lotul de promovare a lui Oțelul din 1968 a inclus: Șerbănoiu, Berechet, Rusu, Florea–Boeru, Coman, Secășeanu, Luban, Halmagy, Moșneagu, Cernega, Bruștiuc, Niculescu, Morohai, Leca, Ion Ionică, Ailoaiei, Obreja, Câmpeanu, Drăghiescu, Drăghiescu; cu antrenorii Gh. Drăghiescu și Pompiliu Ionescu. [[Fișier:Oțelul Galați 1985-1986.png|stanga|miniatura|Oțelul Galați (1985–86) și sărbătoarea promovării]] Ascensiunea Oțelul a dus la declinul Siderurgistul, care fusese echipa principală a orașului și jucase finala Cupei României din 1963. În 1967, Siderurgistul a cedat locul în liga secundă în fața Politehnicii Galați și a dispărut din fotbalul românesc. După ce Oțelul a încheiat două sezoane în liga a doua, ajungând pe locul 9 atât în ​​1968–69, cât și în 1969–70, a avut loc o altă reorganizare a fotbalului local și Oțelul și-a schimbat numele în FC Galați și ulterior în FCM Galați, formând în esență un nou club. cunoscută mai târziu ca Dunărea Galați. Între 1974 și 1980, această echipă a realizat trei sezoane în Divizia A. Între timp, unii dintre jucătorii fostului Oțelul s-au transferat la clubul Divizia C Dacia Galați, care în 1972 a reînviat numele Oțelul. Oțelul nu și-a pierdut complet identitatea după această manevră și în sezonul 1973–74 a revenit în liga a doua, terminând pe locul 7. Cu toate acestea, echipa a terminat sezonul 1974–75 pe locul 17 cu doar 24 de puncte și a fost retrogradată în Divizia C, apoi s-a desființat. În 1976, conducerea siderurgiei a decis să reînființeze Oțelul, aderând la campionatul județean (Divizia D), și urcând în Divizia C și B. Din 1976 până în 1977 până în 1980–81, clasamentele lor au fost: 1 (Divizia D); 11, 10, 9 și 1 (Divizia C). Lotul 1980–81 a lui Oțelul a inclus: Șerbănoiu, Călugăru, Cucu, Borș, Căstăian, Morohai, Ceacu, Ciurea, Pătrașcu, Pavel, Gheorghiu, Adamache, Ion Ionică, Basalîc, Ticu, Potorac și Podeț; cu antrenorul Petru Moțoc. Progresul și creșterea Oțelul a fost mai dificilă decât cea a cluburilor tradiționale de fotbal românești, din cauza dizolvării clubului în 1970 în favoarea Dunărei Galați, a reformei din 1972 a Daciei Galați și a refondării din 1975. În 1980, imediat după promovarea echipei în liga secundă, o decizie politică a județului Galați și-a dat locul Victoria Tecuci, unele dintre jucătoare ajungând la echipa din Tecuci, iar altele semnând cu Divizia C Metalosport Galați, deținută de fabrica Cristea Nicolae. Cu toate acestea, în vara lui 1982, a avut loc o întorsătură când Metalosport a fost sacrificat pentru Oțelul, permițându-i lui Oțelul să ajungă la proeminență după ani în care a fost reținut. Oțelul a profitat de această încredere politică și a terminat pe locul al treilea în sezonul 1982–83, al optulea în 1983–84 și al treilea în 1984–85 – după Petrolul Ploiești și rivala locală Dunărea Galați. Oțelul a încheiat sezonul trecut cu un palmares de 24–4–6, 86 de goluri marcate cu 29 primite, și a fost promovat în Divizia A. Formația care a obținut această performanță a inclus: Călugăru, Ionel Dinu, Gh. Stamate, Oprea, Ciobanu, Popescu, Stoica, Radu, Ciurea, Burcea, Smadu, M. Stan, A.Stamate, Petrescu, Basalic, Rusu, Vaișcovici, Antohi, Bejenaru, Dumitru, Rotaru, Lala, Anghelinei, C. Stan, și Ralea; cu antrenorii Costică Rădulescu și Ioan Sdrobiș. === Primele sezoane ale Diviziei A și Cupei UEFA (1986–1999) === [[Fișier:Oțelul Galați 1987-1988.jpg|stanga|miniatura|Oțelul Galați (1987–88), echipă care va juca împotriva lui Juventus, un an mai târziu]] În primul său an în etapa de vârf a fotbalului românesc, Oțelul a terminat pe locul 11, urcând pe locul 4 în sezonul următor care a calificat clubul la turneul Cupei Europene din sezonul Cupei UEFA 1988–89. În primul meci, în fața a 30.000 de suporteri, Oțelul a învins cu 1–0 formația italiană Juventus, golul marcat de Ion Profir din penalty. Echipa a pierdut al doilea meci cu Gălățenii, cu 5–0. Lotul care a jucat împotriva lui Juventus în primul meci european al clubului a inclus: Călugăru – G. Popescu, Anghelinei, Agiu, Borali (Adrian Oprea) – Nae Burcea, Marius Stan, I. Profir, Oct. Popescu – Ralea (Drăgoi), Puiu Antohi. Pentru Juventus: Stefano Tacconi, Nicolò Napoli, Alessandro Altobelli, Rui Barros și Michael Laudrup au jucat cu toții; cu antrenorii Dino Zoff si Cornel Dinu. La finalul sezonului regulat, Oțelul a retrogradat. Clubul a terminat pe locul al treilea în 1989–90 Divizia B și a ratat promovarea împotriva rivalului Progresul Brăila. În sezonul 1990–91, Sub conducerea lui Marius Stan și Mihai Stoica, clubul a fost promovat cu un avans de 6 puncte în fața Gloriei Buzău. „The Steelworkers” a rămas în prima divizie până în 2015. În urma promovării lui Oțelul din 1991, clubul a terminat la mijlocul ligii: pe locul 8 în 1991–92 și pe locul 10 în 1992–93. Clubul a participat la Cupa Balcanilor 1991-1992, unde a pierdut finala cu 0-1 la general împotriva echipei turce Sarıyer. Oțelul a avut o salvare de ultim moment de la retrogradare în sezonul 1993–94, pe care a terminat cu un punct deasupra liniei de retrogradare. Antrenorul echipei a fost înlocuit cu Vasile Simionaș, fost star al Politehnicii Iași, iar după două sezoane a terminat pe locul 13. La sfârșitul sezonului 1995–96, clubul i-a pierdut pe jucătorii vedete Radu Cașuba și Valentin Ștefan., dar a menținut o fundație mergând înainte cu jucători precum: Iulian Arhire, Stelian Bordieanu, Gheorghe Bosânceanu, Gheorghe Cornea, Daniel Florea, Sorin Haraga, Gigi Ion, Viorel Ion, Costin Maleș, Dănuț Oprea, Tudorel Pelin, Emil Spirea, Adrian State, Viorel Tănase și Cătălin Tofan. Sezonul 1996–97 a adus fotbalul total pe Stadionul Oțelul. Condusă de căpitanul echipei Valentin Ștefan, Oțelul a încheiat sezonul pe locul 4, cu Viorel Ion în mare formă. Primul semnal a venit în primul tur, împotriva Stelei București, când „Oțelului” a pierdut controversat după un fault comis lui Daniel Florea în suprafața de pedeapsă, permițând un gol al lui Gigi Ion; un alt gol a fost marcat de Viorel Tănase de la 25 de metri. Câteva runde mai târziu, Oțelul a învins-o pe liderul de atunci Dinamo București cu 3–1. Ulterior, o victorie cu 4–3 pe Stadionul Giulești împotrivaRapid București a devenit o victorie istorică pentru club. Apoi a fost o victorie neașteptată cu 5–1 împotriva FC U Craiova și Oțelul a urcat pe locul 2 în clasament. Cu o victorie cu 3–1 la FC Național (campioana României la finalul sezonului), Gălățenii au fost la doar 3 puncte de lider. Câștigând finala cu 3–0 cu Sportul Studențes, Simionaș a devenit antrenorul anului al României, Viorel Ion și Valentin Ștefan și-au făcut drum la națională, iar Oțelul a terminat pe locul 4, egalându-se cu cel mai bun clasament anterior. Simionaș a rămas antrenor la Galați încă două sezoane și a mai obținut locul 4 în 1997–98 și locul 6 în 1998–99. Printre momentele importante se numără 14 goluri marcate de Valentin Ștefan în calitate de mijlocaș defensiv la sfârșitul sezonului 1997-1998, o victorie cu 7-0 împotriva Jiulului Petroșani, Maleș marcând al 400-lea gol al lui Oțelul în prima ligă și victorii dramatice împotriva Rapidului București (1–). 0) și Progresul București (3–2). După ce a obținut locul 4 în 1997, Oțelul a concurat pentru a doua oară la Cupa UEFA. Au jucat în primul tur de calificare împotriva echipei slovene HIT Gorica și după o înfrângere cu 0–2 în Slovenia, Oțelul a condus cu 4–0 în al doilea meci, dar Gorica a marcat de două ori la 88 și 90 de minute, Protega și Enes Demirović l -au calificat dramatic pe Gorica. Oțelul s-a calificat și în sezonul Cupei UEFA 1998–99, unde a trecut de primul tur, după un scor general de 4–1 împotriva formației macedonene Sloga Jugomagnat. Oțelul s-a oprit în turul doi după o înfrângere totală cu 0–6 împotriva Danemarcei Vejle Boldklub. În această perioadă clubul a primit porecle precum: Cimitirul ''Granzilor'' sau Câmpioana ''Provinciei''. Echipa a fost numită și ''Generația de Aur'', poreclă care a fost ulterior umbrită de echipa din 2010-2011. Cu toate acestea, această generație ar putea fi considerată una dintre cele mai bune trei echipe ale Oțelulului împreună cu echipele din 1988 și 2011. Simionaș a fost demis în 1999 după un conflict cu managerul sportiv Mihai Stoica === Epoca de Aur a Oțelului (1999–2012) === [[Fișier:Emil Jula 2012 1.jpg|miniatura|[[Emil Jula]], golgheterul lui Oțelul în 2007–08 care a decedat.]] [[Fișier:Dorinel Munteanu 2013.jpg|miniatura|Dorinel Munteanu, antrenor care a câștigat singurul titlu românesc cu Oțelul]] După ce Simionaș a fost demis, Dumitru Dumitriu a devenit noul antrenor, iar Oțelul a căzut pe locul 8 la finalul sezonului 1999–2000. Sezonul următor Oțelul a coborât pe locul 12, dar apoi a urcat pe locul 5, cu Victor Roșca și apoi [[Marius Lăcătuș]] ca antrenor. Această oscilație a continuat și în 2002–03 când Oțelul a terminat pe locul 13 și a înfruntat un play-off pentru retrogradare împotriva Bihorului Oradea (numit la acea vreme FC Oradea). La Galați, „siderurgia” s-a impus cu 2–1, goluri marcate de Gheorghe Cornea și Mihai Guriță, dar la Oradea, în fața a 20.000 de suporteri și a unei echipe motivate FC Oradea – care a avut șansa să joace din nou în Divizia A după un 12. -an absență – Oțelul a pierdut 1–3. Bogdan Vrăjitoarea a marcat un hat-trick pentru gazde, în timp ce Viorel Tănase a marcat pentru Oțelul. A fost o înfrângere grea pentru echipă. Totuși, a avut loc o întorsătură neașteptată a evenimentelor: cluburile de topAstra Ploiești și Petrolul Ploiești au fuzionat, lăsând un loc liber în clasamentul pentru Oțelul. Clubul a fost cumpărat apoi de Nicolai Boghici, un om de afaceri din Galați. Oțelul a avut un sezon puternic în Divizia A 2003–04 sub conducerea antrenorului [[Sorin Cârțu]] și a terminat pe locul 5, în timp ce clubul a făcut prima apariție în Finala Cupei României, unde a pierdut cu 0–2 cu Dinamo București. Imediat după această finală, s-a descoperit că asociația care deține clubul avea datorii de peste 15 miliarde de lei românești (ROL). Oțelul a câștigat un loc pentru competiția Cupei UEFA 2004–05, începând din primul tur de calificare.  Oțelul a trecut de primul tur după un scor general de 8–1 împotriva lui Dinamo Tirana, dar s-a oprit în turul doi după un 0–1 la general împotriva lui Partizan. În sezonul 2004–05 din Divizia A, Oțelul a terminat pe locul 8. Marius Stan a fost numit președinte al clubului începând cu sezonul 2005-2006. În prima parte a acelui sezon, Oțelul nu reușise să obțină mai mult de 9 puncte și echipa a fost refăcută, antrenorul [[Aurel Șunda]] a fost înlocuit de [[Petre Grigoraș]] și 18 jucători noi aduși la echipă. Schimbările au schimbat sezonul echipei, începând cu o victorie cu 3-0 în fața lui Dinamo, iar Oțelul a terminat pe locul 9. În Cupa României, Oțelul a fost eliminat în sferturile de finală la loviturile de departajare cu FC Național. În sezonul 2006–07, Oțelul a terminat pe locul 5 în clasament. La finalul acestui sezon, jucătorul marcant Viorel Tănase s-a retras, marcând un gol în ultimul său meci. Datorită poziționării bune în clasamentul ligii, echipa s-a calificat în Cupa UEFA Intertoto. În Cupa României, Oțelul a fost din nou eliminat la penalty-uri, de data aceasta de Steaua București. Debutul sezonului 2007–08 a avut loc în Cupa UEFA Intertoto, unde Oțelul a întâlnit-o pe Slavija Sarajevo (locul 3 în Premier League a Bosniei și Herțegovinei). Meciul disputat în Bosnia și Herțegovina pe stadionul Koševo s-a încheiat cu 0–0. Al doilea meci disputat la Galați a fost o victorie neașteptată cu 3–0 pentru Oțelul, cu goluri ale lui Emil Jula (la minutele 31 și 42) și Gabriel Paraschiv (70 min).  În finală, Oțelul s-a confruntat cu cunoscuta trupă turcă Trabzonspor (locul 4 în Süper Lig). Oțelul a câștigat primul meci de la Galați cu 2–1 în fața a 5.000 de spectatori.Daniel Stan a deschis scorul (28 min), Ersen Martin a egalat (83 min) iar meciul a fost decis de golul lui Gabriel Paraschiv (87 min). Al doilea meci s-a disputat pe stadionul Hüseyin Avni Aker în fața a peste 20.000 de spectatori. Turcia a deschis scorul cu un șut de 15 metri în corner al lui Ceyhun Eriș (8 min). János Székely a marcat cinci minute mai târziu, apoi Gălățenii a apărat și a contraatacat, Tadas Labukas și Emil Jula pasând pe lângă golul secund (77 min). După un contraatac, un fundaș turc a făcut un penalty (88 min), iar Emil Jula a marcat și a calificat echipa în turul preliminar al Cupei UEFA. În Cupa UEFA, Oțelul a înfruntat Lokomotiv Sofia (locul 3 în A PFG). Primul meci jucat pe stadionul Balgarska Armia din Sofia a fost pierdut cu 1–3. În al doilea meci Oțelul a atacat, dar nu a reușit să înscrie, iar un egal 0-0 a eliminat echipa. În Liga I, Oțelul a terminat pe locul 8. Emil Jula a ocupat locul 2 în clasamentul marcatorilor ligii, cu 17 goluri.  Pentru aceste fapte antrenorul principal Petre Grigoraș a fost numit ''cel mai tare din oraș'' („cel mai bun din oraș”). Probleme au apărut în sezonul 2008-2009. Oțelul a terminat pe locul 12 și clubul ajunsese într-o situație apropiată de faliment. Sezonul următor a adus mari schimbări, când Petre Grigoraș a plecat și a fost înlocuit de [[Dorinel Munteanu]]. În sezonul 2009–10, Oțelul a obținut locul 8. Oțelul a realizat cea mai bună performanță în sezonul 2010–11, câștigând prima ligă, învingând principala rivală FC Timișoara într-un meci direct pentru titlu. Două luni mai târziu, clubul a câștigat Supercupa României într-o victorie cu 1–0 în fața Steaua București. Echipa care a câștigat a inclus: portarii Branko Grahovac, Cristian Brăneț și Gabriel Abraham; fundași Cornel Râpă, Samoel Cojoc, Cristian Sîrghi, Milan Perendija, Sergiu Costin, Enes Šipović, Constantin Mișelăricu, Adrian Salageanu, si Silviu Ilie; mijlocașii Ionuț Neagu, Gabriel Giurgiu, Ioan Filip, Ciprian Milea, Liviu Antal, Laurențiu Iorga, Laurențiu Petean, John Ibeh, Gabriel Viglianti, Răzvan Ochiroșii, Laurențiu Buș și Gabriel Paraschiv; și atacanții Bratislav Punoševac și Róbert Elek; cu antrenorul Dorinel Munteanu. În sezonul 2011-2012, Oțelul a terminat pe locul 6 și a participat pentru prima dată la faza grupelor UEFA Champions League. Grupul lor a avut adversari proeminenți Manchester United, Benfica și FC Basel și a fost un moment uriaș pentru club să joace împotriva echipelor europene de top. Oțelul nu a obținut o singură victorie, pierzând la limită: 2–3 și 0–1 cu FC Basel, dublu 0–1 cu Benfica și dublu 0–2 cu Manchester United. === Declin și faliment (2012–2016) === După două sezoane fantastice, Oțelul s-a confruntat cu dificultăți, deoarece acționarii clubului doreau banii pe care clubul i-a primit pentru participarea în Liga Campionilor. În sezonul 2012–13 Marius Stan a plecat pentru a deveni primar al Galațiului, iar Dan Adamescu a devenit noul patron al clubului. Oțelul l-a pierdut antrenor pe Dorinel Munteanu; În locul său a fost numit Viorel Tănase, un jucător vedetă care se retrăsese în 2007. Tănase a reușit să termine prima parte a sezonului în afara zonei retrogradării, dar în pauza de iarnă a fost înlocuit cu Petre Grigoraș. Oțelul a terminat pe locul 11 ​​cu 43 de puncte. În Cupa României au ajuns în semifinale, unde au fost eliminați de Petrolul, câștigătoarea competiției. [[Fișier:Ewald Lienen.JPG|stanga|miniatura|245x245px|Ewald Lienen, antrenorul care a salvat-o pe Oțelul Galați de la retrogradare în 2014, în ciuda unei situații financiare dificile]] Pe 10 iulie 2013, Oțelul a intrat în insolvență, în ciuda celor 22 de milioane de euro câștigați din participarea sa în [[Liga Campionilor|UEFA Champions League]] din sezonul precedent, fiind unul dintre cele mai ciudate cazuri din fotbalul românesc. Grigoraș a părăsit clubul la finalul sezonului 2013–14, iar Ionuț Badea a fost angajat pentru noul sezon. Rezultatele slabe au dus la demisia lui Badea și la sosirea lui [[Ewald Lienen]], antrenor german pregătit în Bundesliga. A reușit să încheie sezonul cu Oțelul pe locul 10. Din păcate, după acest sezon echipa s-a despărțit; Lienen și aproape toți jucătorii au plecat din cauza unor situații financiare proaste. Sezonul 2014–15 a adus schimbări uriașe la Oțelul. Dan Adamescu a fost arestat într-un dosar de luare de mită, iar transferurile s-au făcut în condiții necorespunzătoare.  Printre antrenorii aduși și concediați ulterior s-au numărat: Michael Weiß, Tibor Selymes si Florin Marin. În plus, Liga I s- a reorganizat astfel încât ultimele 6 locuri au retrogradat, în loc de 4. Oțelul a terminat pe locul 17 și a retrogradat în Liga a II-a, după 23 de sezoane consecutive în clasamentul fotbalului românesc.  Oțelul a avut 27 de sezoane din Liga I, deținând locul 16 în clasamentul All-time din Liga I. Este și a doua cea mai bună echipă a Moldovei din acest clasament, depășită doar de FCM Bacău – dar este singura echipă moldovenească care a câștigat un titlu național. Sezonul următor petrecut în Liga a II-a a fost unul dureros pentru mulți dintre suporterii Oțelulului. Echipa a trebuit să lupte în multe dintre meciurile cu lotul de tineret, terminând pe ultimul loc în prima serie a ligii a doua. Retrogradarea sportivă a fost urmată de falimentul clubului, declarat la 1 aprilie 2016 de Tribunalul București. La mai puțin de 5 ani de la câștigarea primului titlu de campion, clubul dispăruse brusc. Căderea Oțelului a dat naștere multor preocupări în presa românească. În 2016, Marius Stan l-a acuzat pe Adamescu pentru devalorizarea clubului:<blockquote>Adamescu a luat, fără să plătească nimic, un club de patrimoniu al Galațiului, la care conturile aveau 7,3 milioane de euro și zero datorii, un caz unic în România! Singurul scop al acționarilor era devalorizarea clubului cu milioanele care se aflau în cont când a fost preluat!” </blockquote>În 2017, fiul lui Adamescu, Alexander Adamescu, l-a acuzat pe Stan de management defectuos și că clubul era pușculița lui: După acel sezon, clubul a fost preluat de omul de afaceri [[Dan Adamescu]]. Deși primise bani din participarea în Liga Campionilor și avea profit de ordinul milioanelor,<ref name="Digi24_2018-09-21">{{Citation | url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/de-la-7-000-000-de-euro-in-cont-la-insolventa-cum-a-ingropat-adamescu-otelul-galati-522748| title=De la 7.000.000 de euro în cont, la insolvență. Cum a îngropat Adamescu Oțelul Galați| newspaper=Digi24| date= | author=| accessdate=21 septembrie 2018}}</ref> acesta a cerut insolvența clubului, mituind judecătorii în acest sens.<ref name="Stiriletvr.ro_2018-09-21">{{Citation| url=http://stiri.tvr.ro/omul-de-afaceri-dan-adamescu-a-fost-condamnat-la-patru-ani-si-patru-luni-de-inchisoare_74644.html#view| title=Video Dan Adamescu, la închisoare| newspaper=Stiriletvr.ro| date=| author=| accessdate=21 septembrie 2018| archive-date=2018-09-21| archive-url=https://web.archive.org/web/20180921153157/http://stiri.tvr.ro/omul-de-afaceri-dan-adamescu-a-fost-condamnat-la-patru-ani-si-patru-luni-de-inchisoare_74644.html#view| dead-url=yes}}</ref> Clubul, devalizat, nu a mai putut plăti jucătorii și a retrogradat. În sezonul 2015-2016, a trebuit să joace și acolo cu juniorii și a retrogradat în Liga a III-a. Nu a putut ieși din insolvență și a dat faliment în primăvara lui 2016.<ref name="Digisport.ro_2018-04-01">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/final-de-drum-pentru-campioana-de-acum-5-ani-otelul-galati-a-intrat-in-faliment-220551| title=Final de drum pentru campioana de acum 5 ani. Oțelul Galați a intrat în faliment| newspaper=Digisport.ro| date=2016-04-01 | author=| accessdate=21 septembrie 2018}}</ref> === Refondarea și istoria recentă (2016-prezent) === După dizolvarea clubului, suporterii Oțelul au înființat o nouă asociație numită Asociația Suporter Club Oțelul Galați și au înregistrat-o pentru a concura în Liga IV. Pe 19 iulie 2016, '''ASC Oțelul Galați''' s-a născut oficial cu obiectivul de a continua tradiția Oțelul și a fotbalului gălățean. ASC Oțelul a intrat în posesia recordului și a mărcii și a devenit succesorul oficial al clubului la 12 septembrie 2017 Din primul sezon, echipa a promovat în Liga a III-a. După promovarea în Liga 3 și revenirea pe stadionul pe care fotbalul gălățean a obținut cele mai mari performanțe sportive, SC Oțelul Galați duce la îndeplinire încă un angajament luat în fața suporterilor roș-alb-albaștri, dar și a comunității locale și fotbalistice: readucerea acasă a palmaresului clubului fanion al orașului Galați.<ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/oficial-sc-otelul-galati-a-recuperat-palmaresul-fostei-campioane-fc-otelul-338158|accessdate=8 octombrie 2023|title=OFICIAL! SC Oțelul Galați a recuperat palmaresul fostei campioane FC Oțelul|work=DigiSport.ro|date=13 septembrie 2017}}</ref> În sezonul 2020-2021 SC Otelul Galați a terminat pe Locul 1 în Liga 3 si a jucat baraj-ul de promovare [[Liga 2]]. În semifinale a câștigat cu [[ACS Foresta Suceava]]. În finala a pierdut cu [[Dacia Unirea Brăila]] 2-1 la general. În sezonul 2021-2022 SC Otelul Galați a promovat în Liga 2 după barajele câstigate cu Dante Botoșani si Foresta Suceava. În sezonul regulat 2022-2023 Oțelul a terminat sezonul pe locul 3 la 4 puncte de [[CSA Steaua București|Steaua București]] si [[Poli Iași]]. Pe 21 mai 2023 SC Oțelul Galați a promovat in [[SuperLiga României]] după 8 ani. A câștigat ultimul meci din Liga 2 cu 1-0 împotriva celor de la [[Unirea Dej]]. <!-- === Evoluția în campionat === <div style="height:400px; width:1000px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:40px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:110%;float:left;"> {| class="wikitable sortable" !Sezonul !Liga !Poz. !M !V !E !Î !GM !GP !Pct. !Note |- |1965-66 | rowspan="2" |[[Divizia B]] |'''12''' |26 |9 |5 |12 |27 |33 |'''23''' --> == Stadion == {{Infocaseta Stadion | nume_stadion = Oțelul | imagine_stadion = [[Imagine:Oțelul Stadium 2009.jpg|290px|Stadionul Oțelul din Galați în 2009]]<br /> | poreclă = | fondare = | loc = {{flagicon|Romania}} [[Galați]] | construit = [[1982]] | deschis = [[1983]] | proprietar = '''[[Combinatul siderurgic din Galați|Liberty Galați]]''' | cost construcție = | arhitect = | beneficiar = '''SC Oțelul Galați''' | capacitate = 13.500 locuri | suprafață = Iarbă | note = |Inchis = 2016|constructor=}} === Stadion === '''[[Stadionul Oțelul]]''' din [[Galați]] este o arenă doar pentru fotbal, fără pistă de atletism, cu o capacitate de 13.500 de locuri pe scaune. Tribunele I și II sunt alcătuite din câte cinci sectoare, în timp ce peluzele au trei sectoare. Proprietarul arenei este [[Combinatul siderurgic din Galați|Liberty Galați]]. Arena clubului gălățean a fost inaugurată în [[1983]] și a fost supusă unor ample lucrări de modernizare în [[2006]] și [[2011]]. Stadionul beneficiază de o instalație de nocturnă cu o capacitate de 1400 lucși ce a fost inaugurată pe 5 mai 2011, cu ocazia meciului Oțelul Galați - Universitatea Craiova. Arena „Oțelul” este situată în cartierul „Țiglina III” al municipiului [[Galați]]. Aceasta a fost special construită pentru meciuri de fotbal, fără tradiționala pistă de atletism. Tribunele I și II sunt alcătuite din câte cinci sectoare, în timp ce peluzele au trei sectoare. Peluza Nord este locația stabilă a galeriei. Sponsorul oficial al echipei care a ajutat la modernizarea arenei este Liberty Galați. Clubul își joacă meciurile de acasă pe Stadionul Oțelul din Galați. De-a lungul timpului, Oțelul a folosit și alte locații locale precum Stadionul Nicolae Rainea, Stadionul Siderurgistul, și Baza Sportivă Zoltan David, dar doar pe perioade scurte de timp sau pentru câteva meciuri. === Program pentru tineret === Oțelul a dezvoltat jucători tineri printre care: Iulian Arhire, Florin Cernat, Romulus Chihaia, Daniel Florea, Silviu Ilie, Laurențiu Iorga, George Miron, Ionuț Neagu, Dănuț Oprea, Cornel Râpă, Viorel Tănase, Cătălin Tofan, sau Alexandru Tudorie. == Suporteri == {{Referințe}} Oțelul este susținută în mare parte de către cetățenii orașului Galați dar și în restul județului. Istoria ultras gălățeană a început în anii 90, întreaga peluză nordică a stadionului căpătând denumirea de ''Sidexplozia.'' Odată cu trecerea timpului, treptat au apărut noi grupări precum ''Ultra Sud 2004'', ''Steel Boys 2006'', ''Young Crew 2007'', ''Grupa C'', ''New Order'', ''Suporter Club Oțelul Galați'', etc. iar ''Sidexplozia'' a căpătat statutul de brigadă, altul decât denumirea întregii peluze. ''Liga Suporterilor Gălățeni'' (abreviată ''LSG'') a mai fost un grup unde obișnuiau să vină suporterii gălățeni care nu aparțineau unei facțiuni ultras, dar își doreau să susțină echipa în mod activ la meciuri. În anul 2007, câteva grupuri din Peluza Nord s-au mutat în polul opus al Stadionului, creând astfel ''Peluza Sud Galați'', ulterior unele revenind însă în ''Peluza Nord'', iar altele rămânând în Sud. Peste ani, reînființarea Oțelului și capturarea Sudului de către steliști a dus la stabilirea a 3 grupuri în Nord: ''Steel Boys'', ''Ultra Sud'' și ''Young Crew'' (tineretul celor de la Steel Boys), iar în anul 2024 după retragerea celor de la Steel Boys din activitate, Peluza Nord se află într-o perioadă de tranziție, apărând chiar un nou grup în Peluză alături de cei de la ''Ultra Sud.'' === Rivalități === Derby-urile Oțelului sunt cu [[Dacia Unirea Brăila]], chiar dacă acestea nu s-au întâlnit foarte des, tensiunea există în special din cauza rivalității dintre cele două orașe. Alte derby-uri sunt împotriva lui [[FC Politehnica Iași (1945)|Poli Iași]], [[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]. De asemenea, ''Peluza Nord Galați'' se poziționează ca fiind ''„anti-București”'' (împotriva echipelor Bucureștene, nu a capitalei în sine) existând astfel orgolii pe măsură la oricare meci cu [[FC Rapid București|Rapid]], [[FC Dinamo București|Dinamo]], [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua]], dar și împotriva oricăror alte echipe din capitală. '''<big>Înfrățiri</big>''' Suporterii gălățeni de la Peluza Nord mențin o relație de frăție cu suporterii [[FC Petrolul Ploiești|Petrolului Ploiești]]. În trecut, gălățenii din grupuri diferite au mai avut frății cu suporterii [[FC Dacia Chișinău|Daciei Chișinău]] și ai [[FC Delta Dobrogea Tulcea|Deltei Tulcea]]. == Palmares == === Competiții naționale === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (1): [[Liga I 2010-11|2010-11]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (3): [[Divizia B 1985-1986|1985–86]], [[Divizia B 1990-1991|1990–91]], [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (4): [[Divizia C 1967-1968|1967–68]], [[Divizia C 1980-1981|1980–81]], [[Liga a III-a 2020-2021|2020–21]], [[Liga a III-a 2021-2022|2021–22]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' (2): [[Cupa României 2003-2004|2003-2004]], [[Finala Cupei României 2024|2023-2024]] [[Fișier:Roundel of Romania.svg|20px]] '''[[Supercupa României]]''' : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' (1): [[Supercupa României 2011|2011]] === Alte competiții === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a IV-a Galați]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (1): '''[[Liga a IV-a 2016-2017#Galați|2016-17]] ==={{flagicon|EUR}} Competiții europene === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Liga Campionilor]]''': * '''Faza grupelor''' ('''1''') - [[Liga Campionilor 2011-2012|2011]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA]]/[[Europa League]]''': * '''Turul 2''' ('''2''') - [[Cupa UEFA 2004-2005|2005]], [[Cupa UEFA 2007-2008|2008]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' (1): '''[[Cupa UEFA Intertoto 2007|2007]]''' ==Parcursul competițional== {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Sezon ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Nivel ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Divizie ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Poziție ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[SuperLiga României 2025-2026|2025-26]] || '''1''' || [[SuperLiga României]] || TBD || [[Cupa României 2025-2026|TBD]] |- | [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || '''1''' || SuperLiga României || 8 || [[Cupa României 2024-2025#Grupa D|Faza grupelor]] |- | [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || '''1''' || SuperLiga României || 8 || align=center bgcolor=silver| [[Finala Cupei României 2024|Finală]] |- | [[Liga a II-a 2022-2023|2022–23]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || align=center bgcolor=BF8D5B| '''3 (P)''' || [[Cupa României 2022-2023#Grupa B|Faza grupelor]] |- | [[Liga a III-a 2021-2022#Seria 2|2021–22]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C, P)''' || [[Cupa României 2021-2022#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2020-2021#Seria 2|2020–21]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C)''' || [[Cupa României 2020-2021#Turul II|Turul doi]] |- | [[Liga a III-a 2019-2020#Seria 1|2019–20]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria I)</small> || 6 || [[Cupa României 2019-2020#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2018-2019#Seria 1|2018–19]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || [[Cupa României 2018-2019#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2017-2018#Seria I|2017–18]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || nu a participat |- | [[Liga a IV-a 2016-2017#Galați|2016–17]] || '''4''' || [[Liga a IV-a Galați|Liga a IV-a]] <small>([[Județul Galați|GL]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Faza județeană |- | [[Liga a II-a 2015-2016|2015–16]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''12''' '''(R)''' || [[Cupa României 2015-2016#Faza a V-a|Turul cinci]] |- | [[Liga I 2014-2015|2014–15]] || '''1''' || [[Liga I]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''17''' '''(R)''' || [[Cupa României 2014-2015#Optimi|Optimi]] |- | [[Liga I 2013-2014|2013–14]] || '''1''' || Liga I || 10 || [[Cupa României 2013-2014#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[Liga I 2012-2013|2012–13]] || '''1''' || Liga I || 11 || [[Cupa României 2012-2013#Semifianle|Semifinale]] |- | [[Liga I 2011-2012|2011–12]] || '''1''' || Liga I || 6 || [[Cupa României 2011-2012#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[Liga I 2010-2011|2010–11]] || '''1''' || Liga I || align=center bgcolor=gold| '''1 (C)''' || [[Cupa României 2010-2011#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga I 2009-2010|2009–10]] || '''1''' || Liga I || 8 || [[Cupa României 2009-2010|Optimi]] |- | [[Liga I 2008-2009|2008–09]] || '''1''' || Liga I || 12 || [[Cupa României 2008-2009|Optimi]] |- | [[Liga I 2007-2008|2007–08]] || '''1''' || Liga I || 8 || [[Cupa României 2007-2008|Optimi]] |- | [[Liga I 2006-2007|2006–07]] || '''1''' || Liga I || 5 || [[Cupa României 2006-2007|Sferturi]] |- | [[Divizia A 2005-2006|2005–06]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 9 || [[Cupa României 2005-2006|Sferturi]] |- | [[Divizia A 2004-2005|2004–05]] || '''1''' || Divizia A || 8 || [[Cupa României 2005-2006|Sferturi]] |- | [[Divizia A 2003-2004|2003–04]] || '''1''' || Divizia A || 5 || align=center bgcolor=silver| [[Cupa României 2003-2004#Finala|Finală]] |- | [[Divizia A 2002-2003|2002–03]] || '''1''' || Divizia A || 13 || [[Cupa României 2002-2003|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 2001-2002|2001–02]] || '''1''' || Divizia A || 5 || [[Cupa României 2001-2002|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 2000-2001|2000–01]] || '''1''' || Divizia A || 12|| [[Cupa României 2000-2001|Sferturi]] |- | [[Divizia A 1999-2000|1999–2000]] || '''1''' || Divizia A || 8 || [[Cupa României 1999-2000|Semifinale]] |- | [[Divizia A 1998-1999|1998–99]] || '''1''' || Divizia A || 6 || [[Cupa României 1998-1999|Sferturi]] |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Sezon ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Nivel ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Divizie ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Poziție ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Divizia A 1997-1998|1997–98]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 4 || [[Cupa României 1997-1998|Sferturi]] |- | [[Divizia A 1996-1997|1996–97]] || '''1''' || Divizia A || 4 || [[Cupa României 1996-1997|Optimi]] |- | [[Divizia A 1995-1996|1995–96]] || '''1''' || Divizia A || 13 || [[Cupa României 1995-1996|Optimi]] |- | [[Divizia A 1994-1995|1994–95]] || '''1''' || Divizia A || 13 || [[Cupa României 1994-1995|Optimi]] |- | [[Divizia A 1993-1994|1993–94]] || '''1''' || Divizia A || 15 || [[Cupa României 1993-1994|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1992-1993|1992–93]] || '''1''' || Divizia A || 10 || [[Cupa României 1992-1993|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1991-1992|1991–92]] || '''1''' || Divizia A || 8 || [[Cupa României 1991-1992|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia B 1990-1991|1990–91]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || [[Cupa României 1990-1991|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia B 1989-1990|1989–90]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia A 1988-1989|1988–89]] || '''1''' || [[Divizia A]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''16''' '''(R)''' || [[Cupa României 1988-1989|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1987-1988|1987–88]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 4 || [[Cupa României 1987-1988|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1986-1987|1986–87]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 11 || [[Cupa României 1986-1987|Sferturi]] |- | [[Divizia B 1985-1986|1985–86]] || '''1''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || [[Cupa României 1985-1986|Sferturi]] |- | [[Divizia B 1984-1985|1984–85]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia B 1983-1984|1983–84]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || 8 || |- | [[Divizia B 1982-1983|1982–83]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia C 1981-1982|1981–82]] || '''3''' || [[Divizia C]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | [[Divizia C 1980-1981|1980–81]] || '''3''' || [[Divizia C]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C)''' || |- | [[Divizia C 1979-1980|1979–80]] || '''3''' || [[Divizia C]] || 9 || |- | [[Divizia C 1978-1979|1978–79]] || '''3''' || [[Divizia C]] || 10 || |- | [[Divizia C 1977-1978|1977–78]] || '''3''' || [[Divizia C]] || 11 || |- | [[Divizia D 1976-1977|1976–77]] || '''4''' || [[Liga a IV-a|Divizia D]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | [[-]] || '''-''' || [[-]] || -|| |- | [[Divizia B 1974-1975|1974–75]] || '''2''' || [[Divizia B]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''16''' '''(R)''' || |- | [[Divizia B 1973-1974|1973–74]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || 7| |- | [[Divizia C 1972-1973|1972–73]] || '''3''' || [[Divizia C]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |} {{col-end}} == Oțelul Galați în Cupele europene == <!-- <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> --> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1988-1989'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Italia}} [[Juventus Torino]] |- | align="right" | [[Juventus Torino]] {{flagicon|Italia}} | align="center" | 5-0 | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa Balcanică 1991-1992''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinala''' |- | width="250" align="right" | FK Tomori Berat {{flagicon|Albania}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 4-0 | {{flagicon|Albania}} FK Tomori Berat |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala''' |- | width="250" align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Turcia}} Sariyer G.K. |- | align="right" | Sariyer G.K. {{flagicon|Turcia}} | align="center" | 1-0 | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1997-1998''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 Preliminar''' |- | width="250" align="right" | [[ND Gorica]] {{flagicon|Slovenia}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 4-2 | {{flagicon|Slovenia}} [[ND Gorica]] |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1998-1999''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 Preliminar''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 3-0 | {{flagicon|Macedonia}} [[FK Sloga Jugomagnat]] |- | width="250" align="right" | [[FK Sloga Jugomagnat]] {{flagicon|Macedonia}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 Preliminar''' |- | width="250" align="right" | [[Vejle Boldklub]] {{flagicon|Danemarca}} | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-3 | {{flagicon|Danemarca}} [[Vejle Boldklub]] |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2004-2005''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 Preliminar''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 4-0 | {{flagicon|Albania}} [[KS Dinamo Tirana]] |- | width="250" align="right" | [[KS Dinamo Tirana]] {{flagicon|Albania}} | width="50" align="center" | 1-4 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 Preliminar''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-0 | {{flagicon|Serbia}} [[FK Partizan]] |- | width="250" align="right" | [[FK Partizan]] {{flagicon|Serbia}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA Intertoto 2007-2008''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinala''' |- | width="250" align="right" | [[FK Slavija]] {{flagicon|Bosnia și Herțegovina}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 3-0 | {{flagicon|Bosnia și Herțegovina}} [[FK Slavija]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 2-1 | {{flagicon|Turcia}} [[Trabzonspor]] |- | width="250" align="right" | [[Trabzonspor]] {{flagicon|Turcia}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2007-2008''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 Preliminar''' |- | width="250" align="right" | Lokomotiv Sofia {{flagicon|Bulgaria}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-0 | {{flagicon|Bulgaria}} Lokomotiv Sofia |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''UEFA Champions League 2011/2012'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Grupa C''' |- | width="250" align="right" | [[FC Basel]] {{flagicon|Elveția}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-1 | {{flagicon|Portugalia}} [[S.L. Benfica]] |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-2 | {{flagicon|Anglia}} [[Manchester United FC]] |- | width="250" align="right" | [[Manchester United FC]] {{flagicon|Anglia}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 2-3 | {{flagicon|Elveția}} [[FC Basel]] |- | width="250" align="right" | [[S.L. Benfica]] {{flagicon|Portugalia}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- |}<!-- </div> <div style="clear:both;"></div> --> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|10}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=77|nume={{Ill-wd|Q106435131|3=Luca Andronache}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Albert Hofman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q120855813|3=Andrei Rus}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=12|nume={{Ill-wd|Q122945790|3=Darius Paharnicu}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q126393427|3=Cristian Chira}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Columbia|nr=3|nume={{Ill-wd|Q133567441|3=Julián Bonilla}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=11|nume=[[Alexandru Burcea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=55|nume=[[Eric Bicfalvi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=20|nume=[[Neluț Roșu]]|poz=M}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Iustin Popescu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Serbia|nr=5|nume={{Ill-wd|Q24005530|3=Nikola Stevanović}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=19|nume={{Ill-wd|Q24006096|3=Maxim Cojocaru}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Bulgaria|nr=2|nume={{Ill-wd|Q26209542|3=Milen Jelev}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Ciobanu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=1|nume={{Ill-wd|Q50411582|3=Cosmin Dur-Bozoancă}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=31|nume={{Ill-wd|Q5274891|3=Diego Živulić}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=7|nume={{Ill-wd|Q5506709|3=Frédéric Maciel}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=66|nume={{Ill-wd|Q59209576|3=João Lameira}}|poz=M}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q120855890|3=Ștefan Farcaș}}|poz=|other=la [[AFC Câmpulung Muscel]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Slovenia|nume={{Ill-wd|Q28924991|3=Jakob Novak}}|poz=|other=la [[FK Astana-1964]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Personal == === Stafful tehnic === [[Fișier:Laslzo Balint.jpg|right|thumb|[[László Balint]] este actualul antrenor principal al clubului.]] {| class=wikitable |- !Funcția !Nume |- | Antrenor principal || [[László Balint]] |- | Antrenor secund || [[Alin Pânzaru]] |- | Antrenor de portari || Iulian Olteanu |- | Doctor || Ionut Băneșanu |- | Kinetoterapeut || Alexandru Popa |- | Preparator fizic || Alexandru Radu |- | Maseur(i) || Costel Crăciun<br />Alexandru Petrișor Bălan |- | Magazioner(i) || Cristian Bahnașu<br />Iulian Octavian Dogaru |- | Analist video || Nic Constandache |} * <small>Actualizat: 13 mai 2025, conform site-ului oficial.</small><ref>{{cite web|url=https://ascotelul.ro/staff/|title=Staff SC Oțelul Galați|publisher=SC Oțelul Galați}}</ref> === Conducerea clubului === {| class=wikitable |- !Funcția !Nume |- |Proprietari||Asociația Suporterilor Oțelul Galați <br /> [[Galați|Primăria Municipiului Galați]] |- |Președinte||[[Cristian Munteanu]] |- |Economist||Filote Culița |- |Secretar||Geanina Tătaru |- |Avocat||Constantin Savin |- |Responsabil pentru ordine și siguranță||Aurel Brașoveanu |- |Director ticketing||Bogdan Juravlea |- |Director sportiv||[[Cristian Sârghi|Cristian Sîrghi]] |- |Delegat||George Cârjan |- |Ofițer de presă||Dănuț Lungu |- |Fotograf||Valentin Munteanu |} * <small>Actualizat: 13 mai 2025, conform site-ului oficial.</small><ref>{{cite web|url=https://ascotelul.ro/club/?tab=management|title=Management SC Oțelul Galați|publisher=SC Oțelul Galați}}</ref> ==Foste persoane notabile== ===Istoricul antrenorilor=== <!-- <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> --> {| class="wikitable sortable" !width:11em|Nume!!Naționalitate!!Perioadă |- |Gheorghe Dungu |{{ROM}} |1965-1966 |- |Gheorghe Drăghiescu |{{ROM}} |1966-1967 |- |Pompiliu Ionescu |{{ROM}} |1966-1967 |- |Ion Unguroiu |{{ROM}} |1967-1968 |- |Gheorghe Drăghiescu |{{ROM}} |1967-1969 |- |Pompiliu Ionescu |{{ROM}} |1968-1969 |- |{{Sortname|Ștefan|Vasile}} |{{ROM}} |1968-1970 |- |{{Sortname|Dumitru|Oprea}} |{{ROM}} |1970-1971 |- |Valeriu Neagu |{{ROM}} |1970-1971 |- |{{Sortname|Dumitru|Oprea}} |{{ROM}} |1973-1976 |- |Virgil Hamza |{{ROM}} |1976-1977 |- |{{Sortname|Gheorghe|Constantin}} |{{ROM}} |1977–1978 |- |{{Sortname|Dumitru|Oprea}} |{{ROM}} |1977-1978 |- |Virgil Hamza |{{ROM}} |1977-1978 |- |{{Sortname|Ion|Toma}} |{{ROM}} |1978-1979 |- |{{Sortname|Ion|Ioniță}} |{{ROM}} |1979-1980 |- |Petre Moțoc |{{ROM}} |1980-1981 |- |{{Sortname|Ion|Ioniță}} |{{ROM}} |1981-1982 |- |{{Sortname|Traian|Ivănescu}} |{{ROM}} |1981-1983 |- |Marin Olteanu |{{ROM}} |1982-1983 |- |Ion Ionică |{{ROM}} |1982-1983 |- |{{Sortname|Angelo|Niculescu}} |{{ROM}} |1982-1984 |- |{{Sortname|Costică|Rădulescu}} |{{ROM}} |1984-1988 |- |{{Sortname|Cornel|Dinu}} |{{ROM}} |1988-1989 |- |{{Sortname|Ioan|Sdrobiș}} |{{ROM}} |1988-1989 |- |{{Sortname|Nicolae|Burcea|Nicolae Burcea (fotbalist)}} |{{ROM}} |1988-1989 |- |{{Sortname|Mircea|Dridea}} |{{ROM}} |1988-1990 |- |{{Sortname|Ion|Moldovan}} |{{ROM}} |1990–1992 |- |{{Sortname|Aurel|Țicleanu}} |{{ROM}} |1992–1994 |- |{{Sortname|Haralambie|Puiu Antohi}} |{{ROM}} |1994-1995 |- |{{Sortname|Ioan|Sdrobiș}} |{{ROM}} |1994-1995 |- |{{Sortname|Vasile|Simionaș}} |{{ROM}} |1994–1999 |- |Constantin Ploieșteanu |{{ROM}} |1999-2000 |- |{{Sortname|Dumitru|Dumitriu}} |{{ROM}} |1999–2000 |- |{{Sortname|Aurel|Țicleanu}} |{{ROM}} |2000-2001 |- |{{Sortname|Ion|Gigi}} |{{ROM}} |2000-2001 |- |{{Sortname|Ilie|Dumitrescu}} |{{ROM}} |2000-2001 |- |{{Sortname|Victor|Roșca}} |{{ROM}} |2001–2002 |- |{{Sortname|Marius|Lăcătuș}} |{{ROM}} |2001–2002 |- |{{Sortname|Costel|Orac}} |{{ROM}} |2002–2004 |- |{{Sortname|Sorin|Cârțu}} |{{ROM}} |2003-2005 |- |{{Sortname|Basarab|Panduru}} |{{ROM}} |2004-2005 |- |{{Sortname|Mihai|Stoichiță}} |{{ROM}} |2004-2005 |- |{{Sortname|Ion|Gigi}} |{{ROM}} |2005-2006 |- |{{Sortname|Aurel|Șunda}} |{{ROM}} |2005-2006 |- |{{Sortname|Petre|Grigoraș}} |{{ROM}} |2006–2009 |- |{{Sortname|Dorinel|Munteanu}} |{{ROM}} |2009–2012 |- |Ioan Balaur |{{ROM}} |2012-2013 |- |{{Sortname|Viorel|Tănase}} |{{ROM}} |2012-2013 |- |{{Sortname|Petre|Grigoraș}} |{{ROM}} |2012-2013 |- |{{Sortname|Ionuț|Badea}} |{{ROM}} |2013-2014 |- |{{Sortname|Constantin|Schumacher}} |{{ROM}} |2013-2014 |- |[[:en:Ewald Lienen|Ewald Lienen]] |{{GER}} |2013-2014 |- |[[:en:Michael Weiß (football manager)|Michael Weiss]] |{{GER}} |2014-2015 |- |{{Sortname|Daniel|Florea}} |{{ROM}} |2014-2015 |- |{{Sortname|Tibor|Selymes}} |{{ROM}} |2014-2015 |- |{{Sortname|Florin|Marin}} |{{ROM}} |2014-2015 |- |Daniel Florea |{{ROM}} |2015-2016 |- |Sorin Haraga |{{ROM}} |2016 |- |}<!-- </div> <div style="clear:both;"></div> --> === Jucători === {{main|Lista jucătorilor de la SC Oțelul Galați}} {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Tudorel Călugaru]] * [[Cosmin Vâtcă]] * [[Cornel Cernea]] * [[Cristian Munteanu]] * [[Dorin Arcanu]] * [[Stelian Bordeianu]] * [[Ionel Dinu]] * [[Branko Grahovac]] | * [[Jivko Jelev]] * [[Daniel Florea]] * [[Tudorel Pelin]] * Doru Balmuș * [[Valentin Ștefan]] * [[Viorel Anghelinei]] * [[Gelu Popescu]] * Mirea Catalin * [[Ion Gigi]] * [[Ștefan Nanu]] * [[Sorin Ghionea]] * [[George Ogăraru]] * [[Cătălin Tofan]] * [[Sergiu Costin]] | * [[Gabriel Viglianti]] * [[Mihail Majearu]] * [[Marius Stan]] * [[Viorel Tănase]] * [[Florin Cernat]] * [[Gabriel Boștină]] * [[Costin Maleș]] * [[Iulian Arhire]] * [[Nicolae Burcea (fotbalist)|Nicolae Burcea]] * [[Claudiu Vaișcovici|Claudiu Vaiscovici]] * Eugen Ralea * [[Gabriel Paraschiv]] * [[Gabriel Giurgiu]] | * [[Haralambie Puiu Antohi]] * [[Viorel Ion]] * [[Emil Jula]] * [[Radu Cașuba]] * [[Victoraș Iacob]] * [[Mihai Guriță]] * [[Marius Pena]] * [[Liviu Antal]] |} == Suporteri faimoși == {| width="100%" | * [[Lucian Bute]] * [[Adrian Enache]] * [[Cristian Iacob]] * [[Andreea Antonescu]] * [[Cristian Ciocan]] * [[Delia Matache]] |} == Note == <references /> == Bibliografie == * Cristian Socianu, Dănuț Lungu, "Oțelul Galați - Campioana României 2010-2011", ISBN 978-973-0-11066-1 (15 iulie 2011), 240 pagini; * Cristian Socianu, "[http://www.scribd.com/doc/64114903/Otelul-ENG Otelul Galati - A dream came true]" ISBN 978-973-0-11273-3, in english, 80 pages (31 august 2011) * Anuarul Fotbalului Gălățean 1914-2012 cuprinde toate statisticile rezultatele clasamentele și loturile ale echipelor de fotbal din Galați Oțelul și Dunărea în special cartea are în jur 360 pagini format mare 20x28. * Cristian Socianu, "Strǎjerii Moldovei, istoria echipei de fotbal Oțelul Galați 1965-2011", ISBN 978-606-92413-8-5(21 dec 2011), 610 pagini. == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * {{Siteoficial}} * [http://www.dunareabatrana.ro/ Site-ul oficial al suporterilor echipei Otelul Galati] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130302224537/http://dunareabatrana.ro/ |date=2013-03-02 }} * [http://www.liga1.ro/html/informatii_echipa/Otelul_Galati-8.html Evoluția echipei in sezonul curent pe liga1.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101214042146/http://liga1.ro/html/informatii_echipa/Otelul_Galati-8.html |date=2010-12-14 }} * [http://fcotelulgalati.info Site-ul suporterilor echipei Otelul Galati] * [http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/cronicile-unei-campioane-drumul-otelului-de-la-ignoranta-la-liga-campionilor-8268367 Cronicile meciurilor Oțelului din sezonul 2010-2011] * [http://fcotelulgalati.info/istoria-echipei-otelul/ Istoria echipei Otelul Galati] * [https://www.flashscore.ro/echipa/otelul-galati/2H5uhNyO/ Rezultate Oțelul Galați] - Rezultate curente meciuri Oțelul Galați {{Campionatul de Fotbal al României}} {{DEFAULTSORT:Oțelul Galați}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Galați]] [[Categorie:Fondări în 1964]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Supercupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] nmjugzup13xs6mehbb5jt2qj781ujbw 17024585 17024156 2025-06-10T21:43:10Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024585 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #fefeff | culoare scris = #00569e | nume = Oțelul Galați | logo = ASC Otelul Galati.svg | upright = 0.8 <!-- Informații generale -->| nume_complet = Asociația Clubul Sportiv Suporter Club Oțelul Galați<ref>{{Cite web|url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/oficial-cele-cinci-nou-promovate-au-primit-certificarea-pentru-liga-2-corvinul-hunedoara-si-csm-resita-raman-sa-astepte-minuni-cele-20-de-echipe-care-vor-evolua-in-sezonul-2022-2023-de-esalon-secu-19236838|title=Cele cinci nou-promovate au primit certificarea pentru Liga 2, Corvinul Hunedoara și CSM Reșița rămân să aștepte minuni. Cele 20 de echipe care vor evolua în sezonul 2022-2023 de eșalon secund|publisher=liga2.prosport.ro|date=9 July 2022|access-date=9 July 2022}}</ref> | poreclă = {{unbulleted list |''Oțelarii'' |''Roș-alb-albaștrii'' |''Gălățenii'' |''Moldovenii'' |''Dunărenii'' }} | nume_precedente = Dacia Galați<br />Metalosport Galați<br /> FC Oțelul Galați | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1964}} | stadion = [[Stadionul Oțelul|Oțelul]] | capacitate = 13.500 | proprietar = Asociația Suporterilor Oțelul Galați <br /> [[Galați|Primăria Municipiului Galați]] | președinte = [[Cristian Munteanu]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Liga I|Campionatul României]] (1)<br /> [[Supercupa României]] (1) | palmares_internațional = [[Cupa UEFA Intertoto]] (1)|<!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = _otelul2425h | pattern_b1 = _otelul2425h | pattern_ra1 = _otelul2425h | pattern_sh1 = _otelul2425h | pattern_so1 = _otelul2425h | leftarm1 = | rightarm1 = | body1 = | shorts1 = | socks1 = FFFFFF | kit_alt2 = | pattern_la2 = _otelul2425t | pattern_b2 = _otelul2425t | pattern_ra2 = _otelul2425t | pattern_sh2 = _otelul2425t | pattern_so2 = _otelul2425t | leftarm2 = | rightarm2 = | body2 = | shorts2 = | socks2 = 0e1831 | kit_alt3 = | pattern_la3 = _otelul2425a | pattern_b3 = _otelul2425a | pattern_ra3 = _otelul2425a | pattern_sh3 = _otelul2425a | pattern_so3 = _otelul2425a | leftarm3 = | rightarm3 = | body3 = | shorts3 = | socks3 = b7001c }} '''Asociația Clubul Sportiv Suporter Club Oțelul Galați''', cunoscut sub numele de '''SC Oțelul Galați''', '''Oțelul Galați''', sau pe scurt '''Oțelul''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[Galați]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Fondată în 1964 ca echipă a [[Combinatul siderurgic din Galați|Combinatului siderurgic din Galați]], Oțelul și-a petrecut primele două decenii din istorie în ligile inferioare. A ajuns în [[Liga I]] pentru prima dată în 1986 și a petrecut în total douăzeci și șapte de sezoane jucând în prima ligă, participând în același timp în mai multe sezoane ale cupelor europene. Oțelul a câștigat titlul la sfârșitul campaniei [[Liga I 2010-2011|2010–11]], devenind primul și singurul club român campion din regiunea [[Moldova de Vest|Moldovei]] până în prezent; acest triumf a fost însoțit de câștigarea [[Supercupa României 2011|Supercupei României 2011]]. Cel mai bun rezultat al lor în [[Cupa României]] a fost [[Cupa României 2003-2004|Finala în 2004]]. La nivel internațional, cele mai bune performanțe ale Oțelului cuprind calificarea în fazele grupelor din [[Liga Campionilor 2011-2012]]; precum și fiind unul dintre cei unsprezece co-câștigători ai [[Cupa UEFA Intertoto 2007|Cupei UEFA Intertoto 2007]]. În aprilie 2016, vechea echipă s-a desființat. După dizolvarea clubului, suporterii Oțelului au fondat o nouă asociație numită ''Asociația Suporter Club Oțelul Galați'' și au înregistrat-o pentru a participa în Liga a IV-a. Noua echipă s-a înființat conform deciziei Judecătoriei Galați din data de 19 iulie 2016.<ref>{{cite web |url=https://ascotelul.ro/sc-otelul-galati-a-primit-personalitate-juridica/|accessdate=8 octombrie 2023|title=SC Oțelul Galați a primit personalitate juridică|work=ASCOtelul.ro|date=19 iulie 2016}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.monitoruldegalati.ro/sport/suporter-club-otelul-galati-a-primit-certificatul-de-nastere.html|accessdate=8 octombrie 2023|title=Suporter Club Oțelul Galați a primit certificatul de naștere|work=MonitorulDeGalati.ro|author=Cătălin Rădulescu|date=20 iulie 2016}}</ref> Echipa joacă pe [[Stadionul Oțelul]], care are o capacitate de circa 13.500 de locuri, toate pe scaune. == Istorie == === Primii ani de fotbal la Galați (1910–1964) === Fotbalul s-a răspândit în România cu puțin înainte de 1900, apărând în orașele Arad și București. A sosit la Galați aproximativ 10 ani mai târziu, prin firmele de comerț exterior și birourile din oraș, și eforturile ofițerului Vladovici, un militar de carieră care studiase în Franța și adusese regulamentul jocului de fotbal și echipamentul la Galați. Primele jocuri au avut loc <abbr>c.</abbr> 1908, când echipa lui Vladovici din Regimentul 3 Artilerie a jucat cu grupe de marinari englezi staționați în liman. Un an mai târziu, Regimentul de Cavalerie Galați a înființat o a doua echipă în oraș. Acest lucru a dus la organizarea mai multor meciuri de fotbal, iar presa a evidențiat faptul că au fost posibile meciuri și cu marinarii de pe navele navale britanice prezenți în Portul Galați. Elevii Liceului Vasile Alecsandri (LVA) au format o echipă în 1919. Un an mai târziu, emigranți din Turcia, Grecia sau Armenia au înființat (cu sprijinul burgheziei) echipele Olimpiei și Niki, formate în mare parte din jucători veniți din Italia, Grecia și Turcia, unde fotbalul a fost mult mai dezvoltat ca sport. Un meci de referință a avut loc la 7 mai 1921, într-un joc de expoziție („propaganda sportivă”), când Triumf București a învins-o pe Internaționala Galați (o echipă temporară de jucători străini stabilită la Galați) cu 2–1. În același an, echipa de HMS ''Ladybird'' a învins Internaționala Galați cu 6–2. Deși erau prea puține echipe pentru competițiile organizate, meciurile inter-orașe s-au intensificat cu Brăila, Tulcea și Reni. De asemenea, au continuat meciurile cu echipele locale Internaționala, Niki, Olimpia, Șoimii Dacia, Atlas și LVA, precum și cu echipe militare. <!-- Graficul pozițiilor anuale ale lui Oțelul în Liga Română de Fotbal din 1966 până în prezent --> În 1922, Dacia Șoimii și LVA s-au unit pentru a fonda Dacia Vasile Alecsandri Galați (DVA), o echipă care a câștigat o mare popularitate și timp de două decenii a fost considerată printre cele mai puternice cluburi de fotbal din sudul Moldovei și estul Munteniei. Alte echipe noi au inclus Macabi, Aviația, Școala Comercială, Sportul și Baza Navală. Noile echipe și popularitatea crescândă au permis să apară diferite competiții, iar campionate au avut loc la nivel de oraș și raion. Structurile clubului au crescut cu echipe de seniori, rezerve, tineri și copii. Au fost create echipele burgheziei grecești Ermis, Acropole și Foresta. În 1926 a avut loc primul campionat raional. Au fost zece echipe din Galați (inclusiv echipele de cartier Șoimii și Gloria), două din Reni (Macabi și Dunărea) și o echipă reprezentând Tulcea. Competiția a fost un succes comercial cu primii campioni DVA. În turul următor, DVA a învins Concordia Iași cu 6–1 și a avansat la un turneu final pentru trofeul național. Au participat zece echipe, printre care Chinezul Timișoara, Unirea Tricolor București, Colțea Brașov și AMEFA Arad. Lipsită de experiență la acest nivel de competiție, DVA a pierdut cu Brașov cu 1–7. Pentru că pe vremea aceea echipele militare erau la modă, căpitanul Slătineanu a transferat de la Brașov echipa lui Fulgerul. Cu toate acestea, din cauza dificultăților financiare, Fulgerul a avut o viață scurtă. Regulamentul anilor 1920 nu permitea echipei să participe la campionatele raionale. În schimb, a participat la o serie de meciuri și competiții internaționale. Acest lucru a permis noii echipe gălățene să câștige experiență jucând puternicele echipe MTK Budapesta, Vasas, Újpest, OFK Beograd, ŽAK Subotica și Rapid Wien. Aceste meciuri s-au jucat cu casa de bilete închisă. La sfârșitul anilor 1920, dificultățile economice (afectate de criza economică) au dus la dizolvarea majorității celor 20 de cluburi care existaseră. La un moment dat doar trei cluburi au participat la campionatul raional: DVA, Gloria și Șoimii. În 1927, aceste din urmă două cluburi, care fuseseră înființate ca echipe de cartier la Galați, au fuzionat sub numele de Gloria Șoimii. În 1932, la inițiativa feroviștilor, Gloria Șoimii și CFR Galați (clubul de fotbal feroviar Galați) au fuzionat sub numele de Gloria CFR Galați. Gloria CFR s-a alăturat imediat Campionatului Districtual Dunărea de Jos, alături de echipe deja experimentate în competiții oficiale precum: DVA, Ermis, Marina Danubiană și Unirea Tulcea. Treptat echipa a progresat și în sezonul 1934–35 a devenit campioana Districtului Dunărea de Jos, apoi a promovat imediat în Divizia C. Un an mai târziu a fost promovată în Divizia B. Această promovare a fost posibilă după trei play-off de promovare (la București, Galați și Constanța) împotriva Telefon Club București, dar și datorită Federației Române de Fotbal care a recunoscut valoarea echipei. În sezonul 1937–38, „Ferviștii” au avut o performanță spectaculoasă de 16 victorii, un egal și o singură înfrângere și au fost promovați în Divizia A. În 1937, clubul Metalosport Galați s-a format în oraș și a avut rezultate importante în liga a doua și a treia. Programul campionatului a fost întrerupt de al Doilea Război Mondial și reluat în 1946. Galațiul a fost reprezentat atunci de Gloria CFR în Divizia B, în timp ce Metalosport, Șantierul Naval și FC Arsenal erau în Divizia C. La începutul anilor 1950, DVA a fost dizolvat din cauza unor probleme financiare, iar Gloria CFR a retrogradat în Divizia C. Clubul Dinamo Galați (rebotezat ulterior Siderurgistul Galați) a fost format în 1955 și a ajuns foarte aproape de promovarea în prima ligă a țării în 1961 și 1962. Constructorul Galați a fost fondat în 1950 și a ajuns în finala Cupei României în 1973. Siderurgistul a fost promovat în 1963 și, în ciuda rezultatelor oscilante, a fost cea mai bună echipă a orașului până la mijlocul anilor 1960. === Oțelul, întemeiere și ascensiune (1964–1985) === [[Fișier:Oțelul Galați 1967.jpg|mini|Echipa din sezonul 1966-1967]] În 1964, în urma reorganizării fotbalului la Galați, s-a înființat clubul Oțelul pentru a reprezenta nou înființata oțelărie gălățeană. După trei sezoane în Divizia D, Oțelul a fost promovat în Divizia C la finalul sezonului 1966–67 și în Divizia B.după un alt sezon. Promovarea din 1968 a fost într-un concurs strâns cu Gloria Bârlad; ambele echipe au încheiat sezonul cu 35 de puncte, dar Oțelul a avut un diferență de goluri de +23 față de +21 al Gloriei. Lotul de promovare a lui Oțelul din 1968 a inclus: Șerbănoiu, Berechet, Rusu, Florea–Boeru, Coman, Secășeanu, Luban, Halmagy, Moșneagu, Cernega, Bruștiuc, Niculescu, Morohai, Leca, Ion Ionică, Ailoaiei, Obreja, Câmpeanu, Drăghiescu, Drăghiescu; cu antrenorii Gh. Drăghiescu și Pompiliu Ionescu. [[Fișier:Oțelul Galați 1985-1986.png|stanga|miniatura|Oțelul Galați (1985–86) și sărbătoarea promovării]] Ascensiunea Oțelul a dus la declinul Siderurgistul, care fusese echipa principală a orașului și jucase finala Cupei României din 1963. În 1967, Siderurgistul a cedat locul în liga secundă în fața Politehnicii Galați și a dispărut din fotbalul românesc. După ce Oțelul a încheiat două sezoane în liga a doua, ajungând pe locul 9 atât în ​​1968–69, cât și în 1969–70, a avut loc o altă reorganizare a fotbalului local și Oțelul și-a schimbat numele în FC Galați și ulterior în FCM Galați, formând în esență un nou club. cunoscută mai târziu ca Dunărea Galați. Între 1974 și 1980, această echipă a realizat trei sezoane în Divizia A. Între timp, unii dintre jucătorii fostului Oțelul s-au transferat la clubul Divizia C Dacia Galați, care în 1972 a reînviat numele Oțelul. Oțelul nu și-a pierdut complet identitatea după această manevră și în sezonul 1973–74 a revenit în liga a doua, terminând pe locul 7. Cu toate acestea, echipa a terminat sezonul 1974–75 pe locul 17 cu doar 24 de puncte și a fost retrogradată în Divizia C, apoi s-a desființat. În 1976, conducerea siderurgiei a decis să reînființeze Oțelul, aderând la campionatul județean (Divizia D), și urcând în Divizia C și B. Din 1976 până în 1977 până în 1980–81, clasamentele lor au fost: 1 (Divizia D); 11, 10, 9 și 1 (Divizia C). Lotul 1980–81 a lui Oțelul a inclus: Șerbănoiu, Călugăru, Cucu, Borș, Căstăian, Morohai, Ceacu, Ciurea, Pătrașcu, Pavel, Gheorghiu, Adamache, Ion Ionică, Basalîc, Ticu, Potorac și Podeț; cu antrenorul Petru Moțoc. Progresul și creșterea Oțelul a fost mai dificilă decât cea a cluburilor tradiționale de fotbal românești, din cauza dizolvării clubului în 1970 în favoarea Dunărei Galați, a reformei din 1972 a Daciei Galați și a refondării din 1975. În 1980, imediat după promovarea echipei în liga secundă, o decizie politică a județului Galați și-a dat locul Victoria Tecuci, unele dintre jucătoare ajungând la echipa din Tecuci, iar altele semnând cu Divizia C Metalosport Galați, deținută de fabrica Cristea Nicolae. Cu toate acestea, în vara lui 1982, a avut loc o întorsătură când Metalosport a fost sacrificat pentru Oțelul, permițându-i lui Oțelul să ajungă la proeminență după ani în care a fost reținut. Oțelul a profitat de această încredere politică și a terminat pe locul al treilea în sezonul 1982–83, al optulea în 1983–84 și al treilea în 1984–85 – după Petrolul Ploiești și rivala locală Dunărea Galați. Oțelul a încheiat sezonul trecut cu un palmares de 24–4–6, 86 de goluri marcate cu 29 primite, și a fost promovat în Divizia A. Formația care a obținut această performanță a inclus: Călugăru, Ionel Dinu, Gh. Stamate, Oprea, Ciobanu, Popescu, Stoica, Radu, Ciurea, Burcea, Smadu, M. Stan, A.Stamate, Petrescu, Basalic, Rusu, Vaișcovici, Antohi, Bejenaru, Dumitru, Rotaru, Lala, Anghelinei, C. Stan, și Ralea; cu antrenorii Costică Rădulescu și Ioan Sdrobiș. === Primele sezoane ale Diviziei A și Cupei UEFA (1986–1999) === [[Fișier:Oțelul Galați 1987-1988.jpg|stanga|miniatura|Oțelul Galați (1987–88), echipă care va juca împotriva lui Juventus, un an mai târziu]] În primul său an în etapa de vârf a fotbalului românesc, Oțelul a terminat pe locul 11, urcând pe locul 4 în sezonul următor care a calificat clubul la turneul Cupei Europene din sezonul Cupei UEFA 1988–89. În primul meci, în fața a 30.000 de suporteri, Oțelul a învins cu 1–0 formația italiană Juventus, golul marcat de Ion Profir din penalty. Echipa a pierdut al doilea meci cu Gălățenii, cu 5–0. Lotul care a jucat împotriva lui Juventus în primul meci european al clubului a inclus: Călugăru – G. Popescu, Anghelinei, Agiu, Borali (Adrian Oprea) – Nae Burcea, Marius Stan, I. Profir, Oct. Popescu – Ralea (Drăgoi), Puiu Antohi. Pentru Juventus: Stefano Tacconi, Nicolò Napoli, Alessandro Altobelli, Rui Barros și Michael Laudrup au jucat cu toții; cu antrenorii Dino Zoff si Cornel Dinu. La finalul sezonului regulat, Oțelul a retrogradat. Clubul a terminat pe locul al treilea în 1989–90 Divizia B și a ratat promovarea împotriva rivalului Progresul Brăila. În sezonul 1990–91, Sub conducerea lui Marius Stan și Mihai Stoica, clubul a fost promovat cu un avans de 6 puncte în fața Gloriei Buzău. „The Steelworkers” a rămas în prima divizie până în 2015. În urma promovării lui Oțelul din 1991, clubul a terminat la mijlocul ligii: pe locul 8 în 1991–92 și pe locul 10 în 1992–93. Clubul a participat la Cupa Balcanilor 1991-1992, unde a pierdut finala cu 0-1 la general împotriva echipei turce Sarıyer. Oțelul a avut o salvare de ultim moment de la retrogradare în sezonul 1993–94, pe care a terminat cu un punct deasupra liniei de retrogradare. Antrenorul echipei a fost înlocuit cu Vasile Simionaș, fost star al Politehnicii Iași, iar după două sezoane a terminat pe locul 13. La sfârșitul sezonului 1995–96, clubul i-a pierdut pe jucătorii vedete Radu Cașuba și Valentin Ștefan., dar a menținut o fundație mergând înainte cu jucători precum: Iulian Arhire, Stelian Bordieanu, Gheorghe Bosânceanu, Gheorghe Cornea, Daniel Florea, Sorin Haraga, Gigi Ion, Viorel Ion, Costin Maleș, Dănuț Oprea, Tudorel Pelin, Emil Spirea, Adrian State, Viorel Tănase și Cătălin Tofan. Sezonul 1996–97 a adus fotbalul total pe Stadionul Oțelul. Condusă de căpitanul echipei Valentin Ștefan, Oțelul a încheiat sezonul pe locul 4, cu Viorel Ion în mare formă. Primul semnal a venit în primul tur, împotriva Stelei București, când „Oțelului” a pierdut controversat după un fault comis lui Daniel Florea în suprafața de pedeapsă, permițând un gol al lui Gigi Ion; un alt gol a fost marcat de Viorel Tănase de la 25 de metri. Câteva runde mai târziu, Oțelul a învins-o pe liderul de atunci Dinamo București cu 3–1. Ulterior, o victorie cu 4–3 pe Stadionul Giulești împotrivaRapid București a devenit o victorie istorică pentru club. Apoi a fost o victorie neașteptată cu 5–1 împotriva FC U Craiova și Oțelul a urcat pe locul 2 în clasament. Cu o victorie cu 3–1 la FC Național (campioana României la finalul sezonului), Gălățenii au fost la doar 3 puncte de lider. Câștigând finala cu 3–0 cu Sportul Studențes, Simionaș a devenit antrenorul anului al României, Viorel Ion și Valentin Ștefan și-au făcut drum la națională, iar Oțelul a terminat pe locul 4, egalându-se cu cel mai bun clasament anterior. Simionaș a rămas antrenor la Galați încă două sezoane și a mai obținut locul 4 în 1997–98 și locul 6 în 1998–99. Printre momentele importante se numără 14 goluri marcate de Valentin Ștefan în calitate de mijlocaș defensiv la sfârșitul sezonului 1997-1998, o victorie cu 7-0 împotriva Jiulului Petroșani, Maleș marcând al 400-lea gol al lui Oțelul în prima ligă și victorii dramatice împotriva Rapidului București (1–). 0) și Progresul București (3–2). După ce a obținut locul 4 în 1997, Oțelul a concurat pentru a doua oară la Cupa UEFA. Au jucat în primul tur de calificare împotriva echipei slovene HIT Gorica și după o înfrângere cu 0–2 în Slovenia, Oțelul a condus cu 4–0 în al doilea meci, dar Gorica a marcat de două ori la 88 și 90 de minute, Protega și Enes Demirović l -au calificat dramatic pe Gorica. Oțelul s-a calificat și în sezonul Cupei UEFA 1998–99, unde a trecut de primul tur, după un scor general de 4–1 împotriva formației macedonene Sloga Jugomagnat. Oțelul s-a oprit în turul doi după o înfrângere totală cu 0–6 împotriva Danemarcei Vejle Boldklub. În această perioadă clubul a primit porecle precum: Cimitirul ''Granzilor'' sau Câmpioana ''Provinciei''. Echipa a fost numită și ''Generația de Aur'', poreclă care a fost ulterior umbrită de echipa din 2010-2011. Cu toate acestea, această generație ar putea fi considerată una dintre cele mai bune trei echipe ale Oțelulului împreună cu echipele din 1988 și 2011. Simionaș a fost demis în 1999 după un conflict cu managerul sportiv Mihai Stoica === Epoca de Aur a Oțelului (1999–2012) === [[Fișier:Emil Jula 2012 1.jpg|miniatura|[[Emil Jula]], golgheterul lui Oțelul în 2007–08 care a decedat.]] [[Fișier:Dorinel Munteanu 2013.jpg|miniatura|Dorinel Munteanu, antrenor care a câștigat singurul titlu românesc cu Oțelul]] După ce Simionaș a fost demis, Dumitru Dumitriu a devenit noul antrenor, iar Oțelul a căzut pe locul 8 la finalul sezonului 1999–2000. Sezonul următor Oțelul a coborât pe locul 12, dar apoi a urcat pe locul 5, cu Victor Roșca și apoi [[Marius Lăcătuș]] ca antrenor. Această oscilație a continuat și în 2002–03 când Oțelul a terminat pe locul 13 și a înfruntat un play-off pentru retrogradare împotriva Bihorului Oradea (numit la acea vreme FC Oradea). La Galați, „siderurgia” s-a impus cu 2–1, goluri marcate de Gheorghe Cornea și Mihai Guriță, dar la Oradea, în fața a 20.000 de suporteri și a unei echipe motivate FC Oradea – care a avut șansa să joace din nou în Divizia A după un 12. -an absență – Oțelul a pierdut 1–3. Bogdan Vrăjitoarea a marcat un hat-trick pentru gazde, în timp ce Viorel Tănase a marcat pentru Oțelul. A fost o înfrângere grea pentru echipă. Totuși, a avut loc o întorsătură neașteptată a evenimentelor: cluburile de topAstra Ploiești și Petrolul Ploiești au fuzionat, lăsând un loc liber în clasamentul pentru Oțelul. Clubul a fost cumpărat apoi de Nicolai Boghici, un om de afaceri din Galați. Oțelul a avut un sezon puternic în Divizia A 2003–04 sub conducerea antrenorului [[Sorin Cârțu]] și a terminat pe locul 5, în timp ce clubul a făcut prima apariție în Finala Cupei României, unde a pierdut cu 0–2 cu Dinamo București. Imediat după această finală, s-a descoperit că asociația care deține clubul avea datorii de peste 15 miliarde de lei românești (ROL). Oțelul a câștigat un loc pentru competiția Cupei UEFA 2004–05, începând din primul tur de calificare.  Oțelul a trecut de primul tur după un scor general de 8–1 împotriva lui Dinamo Tirana, dar s-a oprit în turul doi după un 0–1 la general împotriva lui Partizan. În sezonul 2004–05 din Divizia A, Oțelul a terminat pe locul 8. Marius Stan a fost numit președinte al clubului începând cu sezonul 2005-2006. În prima parte a acelui sezon, Oțelul nu reușise să obțină mai mult de 9 puncte și echipa a fost refăcută, antrenorul [[Aurel Șunda]] a fost înlocuit de [[Petre Grigoraș]] și 18 jucători noi aduși la echipă. Schimbările au schimbat sezonul echipei, începând cu o victorie cu 3-0 în fața lui Dinamo, iar Oțelul a terminat pe locul 9. În Cupa României, Oțelul a fost eliminat în sferturile de finală la loviturile de departajare cu FC Național. În sezonul 2006–07, Oțelul a terminat pe locul 5 în clasament. La finalul acestui sezon, jucătorul marcant Viorel Tănase s-a retras, marcând un gol în ultimul său meci. Datorită poziționării bune în clasamentul ligii, echipa s-a calificat în Cupa UEFA Intertoto. În Cupa României, Oțelul a fost din nou eliminat la penalty-uri, de data aceasta de Steaua București. Debutul sezonului 2007–08 a avut loc în Cupa UEFA Intertoto, unde Oțelul a întâlnit-o pe Slavija Sarajevo (locul 3 în Premier League a Bosniei și Herțegovinei). Meciul disputat în Bosnia și Herțegovina pe stadionul Koševo s-a încheiat cu 0–0. Al doilea meci disputat la Galați a fost o victorie neașteptată cu 3–0 pentru Oțelul, cu goluri ale lui Emil Jula (la minutele 31 și 42) și Gabriel Paraschiv (70 min).  În finală, Oțelul s-a confruntat cu cunoscuta trupă turcă Trabzonspor (locul 4 în Süper Lig). Oțelul a câștigat primul meci de la Galați cu 2–1 în fața a 5.000 de spectatori.Daniel Stan a deschis scorul (28 min), Ersen Martin a egalat (83 min) iar meciul a fost decis de golul lui Gabriel Paraschiv (87 min). Al doilea meci s-a disputat pe stadionul Hüseyin Avni Aker în fața a peste 20.000 de spectatori. Turcia a deschis scorul cu un șut de 15 metri în corner al lui Ceyhun Eriș (8 min). János Székely a marcat cinci minute mai târziu, apoi Gălățenii a apărat și a contraatacat, Tadas Labukas și Emil Jula pasând pe lângă golul secund (77 min). După un contraatac, un fundaș turc a făcut un penalty (88 min), iar Emil Jula a marcat și a calificat echipa în turul preliminar al Cupei UEFA. În Cupa UEFA, Oțelul a înfruntat Lokomotiv Sofia (locul 3 în A PFG). Primul meci jucat pe stadionul Balgarska Armia din Sofia a fost pierdut cu 1–3. În al doilea meci Oțelul a atacat, dar nu a reușit să înscrie, iar un egal 0-0 a eliminat echipa. În Liga I, Oțelul a terminat pe locul 8. Emil Jula a ocupat locul 2 în clasamentul marcatorilor ligii, cu 17 goluri.  Pentru aceste fapte antrenorul principal Petre Grigoraș a fost numit ''cel mai tare din oraș'' („cel mai bun din oraș”). Probleme au apărut în sezonul 2008-2009. Oțelul a terminat pe locul 12 și clubul ajunsese într-o situație apropiată de faliment. Sezonul următor a adus mari schimbări, când Petre Grigoraș a plecat și a fost înlocuit de [[Dorinel Munteanu]]. În sezonul 2009–10, Oțelul a obținut locul 8. Oțelul a realizat cea mai bună performanță în sezonul 2010–11, câștigând prima ligă, învingând principala rivală FC Timișoara într-un meci direct pentru titlu. Două luni mai târziu, clubul a câștigat Supercupa României într-o victorie cu 1–0 în fața Steaua București. Echipa care a câștigat a inclus: portarii Branko Grahovac, Cristian Brăneț și Gabriel Abraham; fundași Cornel Râpă, Samoel Cojoc, Cristian Sîrghi, Milan Perendija, Sergiu Costin, Enes Šipović, Constantin Mișelăricu, Adrian Salageanu, si Silviu Ilie; mijlocașii Ionuț Neagu, Gabriel Giurgiu, Ioan Filip, Ciprian Milea, Liviu Antal, Laurențiu Iorga, Laurențiu Petean, John Ibeh, Gabriel Viglianti, Răzvan Ochiroșii, Laurențiu Buș și Gabriel Paraschiv; și atacanții Bratislav Punoševac și Róbert Elek; cu antrenorul Dorinel Munteanu. În sezonul 2011-2012, Oțelul a terminat pe locul 6 și a participat pentru prima dată la faza grupelor UEFA Champions League. Grupul lor a avut adversari proeminenți Manchester United, Benfica și FC Basel și a fost un moment uriaș pentru club să joace împotriva echipelor europene de top. Oțelul nu a obținut o singură victorie, pierzând la limită: 2–3 și 0–1 cu FC Basel, dublu 0–1 cu Benfica și dublu 0–2 cu Manchester United. === Declin și faliment (2012–2016) === După două sezoane fantastice, Oțelul s-a confruntat cu dificultăți, deoarece acționarii clubului doreau banii pe care clubul i-a primit pentru participarea în Liga Campionilor. În sezonul 2012–13 Marius Stan a plecat pentru a deveni primar al Galațiului, iar Dan Adamescu a devenit noul patron al clubului. Oțelul l-a pierdut antrenor pe Dorinel Munteanu; În locul său a fost numit Viorel Tănase, un jucător vedetă care se retrăsese în 2007. Tănase a reușit să termine prima parte a sezonului în afara zonei retrogradării, dar în pauza de iarnă a fost înlocuit cu Petre Grigoraș. Oțelul a terminat pe locul 11 ​​cu 43 de puncte. În Cupa României au ajuns în semifinale, unde au fost eliminați de Petrolul, câștigătoarea competiției. [[Fișier:Ewald Lienen.JPG|stanga|miniatura|245x245px|Ewald Lienen, antrenorul care a salvat-o pe Oțelul Galați de la retrogradare în 2014, în ciuda unei situații financiare dificile]] Pe 10 iulie 2013, Oțelul a intrat în insolvență, în ciuda celor 22 de milioane de euro câștigați din participarea sa în [[Liga Campionilor|UEFA Champions League]] din sezonul precedent, fiind unul dintre cele mai ciudate cazuri din fotbalul românesc. Grigoraș a părăsit clubul la finalul sezonului 2013–14, iar Ionuț Badea a fost angajat pentru noul sezon. Rezultatele slabe au dus la demisia lui Badea și la sosirea lui [[Ewald Lienen]], antrenor german pregătit în Bundesliga. A reușit să încheie sezonul cu Oțelul pe locul 10. Din păcate, după acest sezon echipa s-a despărțit; Lienen și aproape toți jucătorii au plecat din cauza unor situații financiare proaste. Sezonul 2014–15 a adus schimbări uriașe la Oțelul. Dan Adamescu a fost arestat într-un dosar de luare de mită, iar transferurile s-au făcut în condiții necorespunzătoare.  Printre antrenorii aduși și concediați ulterior s-au numărat: Michael Weiß, Tibor Selymes si Florin Marin. În plus, Liga I s- a reorganizat astfel încât ultimele 6 locuri au retrogradat, în loc de 4. Oțelul a terminat pe locul 17 și a retrogradat în Liga a II-a, după 23 de sezoane consecutive în clasamentul fotbalului românesc.  Oțelul a avut 27 de sezoane din Liga I, deținând locul 16 în clasamentul All-time din Liga I. Este și a doua cea mai bună echipă a Moldovei din acest clasament, depășită doar de FCM Bacău – dar este singura echipă moldovenească care a câștigat un titlu național. Sezonul următor petrecut în Liga a II-a a fost unul dureros pentru mulți dintre suporterii Oțelulului. Echipa a trebuit să lupte în multe dintre meciurile cu lotul de tineret, terminând pe ultimul loc în prima serie a ligii a doua. Retrogradarea sportivă a fost urmată de falimentul clubului, declarat la 1 aprilie 2016 de Tribunalul București. La mai puțin de 5 ani de la câștigarea primului titlu de campion, clubul dispăruse brusc. Căderea Oțelului a dat naștere multor preocupări în presa românească. În 2016, Marius Stan l-a acuzat pe Adamescu pentru devalorizarea clubului:<blockquote>Adamescu a luat, fără să plătească nimic, un club de patrimoniu al Galațiului, la care conturile aveau 7,3 milioane de euro și zero datorii, un caz unic în România! Singurul scop al acționarilor era devalorizarea clubului cu milioanele care se aflau în cont când a fost preluat!” </blockquote>În 2017, fiul lui Adamescu, Alexander Adamescu, l-a acuzat pe Stan de management defectuos și că clubul era pușculița lui: După acel sezon, clubul a fost preluat de omul de afaceri [[Dan Adamescu]]. Deși primise bani din participarea în Liga Campionilor și avea profit de ordinul milioanelor,<ref name="Digi24_2018-09-21">{{Citation | url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/de-la-7-000-000-de-euro-in-cont-la-insolventa-cum-a-ingropat-adamescu-otelul-galati-522748| title=De la 7.000.000 de euro în cont, la insolvență. Cum a îngropat Adamescu Oțelul Galați| newspaper=Digi24| date= | author=| accessdate=21 septembrie 2018}}</ref> acesta a cerut insolvența clubului, mituind judecătorii în acest sens.<ref name="Stiriletvr.ro_2018-09-21">{{Citation| url=http://stiri.tvr.ro/omul-de-afaceri-dan-adamescu-a-fost-condamnat-la-patru-ani-si-patru-luni-de-inchisoare_74644.html#view| title=Video Dan Adamescu, la închisoare| newspaper=Stiriletvr.ro| date=| author=| accessdate=21 septembrie 2018| archive-date=2018-09-21| archive-url=https://web.archive.org/web/20180921153157/http://stiri.tvr.ro/omul-de-afaceri-dan-adamescu-a-fost-condamnat-la-patru-ani-si-patru-luni-de-inchisoare_74644.html#view| dead-url=yes}}</ref> Clubul, devalizat, nu a mai putut plăti jucătorii și a retrogradat. În sezonul 2015-2016, a trebuit să joace și acolo cu juniorii și a retrogradat în Liga a III-a. Nu a putut ieși din insolvență și a dat faliment în primăvara lui 2016.<ref name="Digisport.ro_2018-04-01">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/final-de-drum-pentru-campioana-de-acum-5-ani-otelul-galati-a-intrat-in-faliment-220551| title=Final de drum pentru campioana de acum 5 ani. Oțelul Galați a intrat în faliment| newspaper=Digisport.ro| date=2016-04-01 | author=| accessdate=21 septembrie 2018}}</ref> === Refondarea și istoria recentă (2016-prezent) === După dizolvarea clubului, suporterii Oțelul au înființat o nouă asociație numită Asociația Suporter Club Oțelul Galați și au înregistrat-o pentru a concura în Liga IV. Pe 19 iulie 2016, '''ASC Oțelul Galați''' s-a născut oficial cu obiectivul de a continua tradiția Oțelul și a fotbalului gălățean. ASC Oțelul a intrat în posesia recordului și a mărcii și a devenit succesorul oficial al clubului la 12 septembrie 2017 Din primul sezon, echipa a promovat în Liga a III-a. După promovarea în Liga 3 și revenirea pe stadionul pe care fotbalul gălățean a obținut cele mai mari performanțe sportive, SC Oțelul Galați duce la îndeplinire încă un angajament luat în fața suporterilor roș-alb-albaștri, dar și a comunității locale și fotbalistice: readucerea acasă a palmaresului clubului fanion al orașului Galați.<ref>{{cite web |url=https://www.digisport.ro/fotbal/oficial-sc-otelul-galati-a-recuperat-palmaresul-fostei-campioane-fc-otelul-338158|accessdate=8 octombrie 2023|title=OFICIAL! SC Oțelul Galați a recuperat palmaresul fostei campioane FC Oțelul|work=DigiSport.ro|date=13 septembrie 2017}}</ref> În sezonul 2020-2021 SC Otelul Galați a terminat pe Locul 1 în Liga 3 si a jucat baraj-ul de promovare [[Liga 2]]. În semifinale a câștigat cu [[ACS Foresta Suceava]]. În finala a pierdut cu [[Dacia Unirea Brăila]] 2-1 la general. În sezonul 2021-2022 SC Otelul Galați a promovat în Liga 2 după barajele câstigate cu Dante Botoșani si Foresta Suceava. În sezonul regulat 2022-2023 Oțelul a terminat sezonul pe locul 3 la 4 puncte de [[CSA Steaua București|Steaua București]] si [[Poli Iași]]. Pe 21 mai 2023 SC Oțelul Galați a promovat in [[SuperLiga României]] după 8 ani. A câștigat ultimul meci din Liga 2 cu 1-0 împotriva celor de la [[Unirea Dej]]. <!-- === Evoluția în campionat === <div style="height:400px; width:1000px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:40px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:110%;float:left;"> {| class="wikitable sortable" !Sezonul !Liga !Poz. !M !V !E !Î !GM !GP !Pct. !Note |- |1965-66 | rowspan="2" |[[Divizia B]] |'''12''' |26 |9 |5 |12 |27 |33 |'''23''' --> == Stadion == {{Infocaseta Stadion | nume_stadion = Oțelul | imagine_stadion = [[Imagine:Oțelul Stadium 2009.jpg|290px|Stadionul Oțelul din Galați în 2009]]<br /> | poreclă = | fondare = | loc = {{flagicon|Romania}} [[Galați]] | construit = [[1982]] | deschis = [[1983]] | proprietar = '''[[Combinatul siderurgic din Galați|Liberty Galați]]''' | cost construcție = | arhitect = | beneficiar = '''SC Oțelul Galați''' | capacitate = 13.500 locuri | suprafață = Iarbă | note = |Inchis = 2016|constructor=}} === Stadion === '''[[Stadionul Oțelul]]''' din [[Galați]] este o arenă doar pentru fotbal, fără pistă de atletism, cu o capacitate de 13.500 de locuri pe scaune. Tribunele I și II sunt alcătuite din câte cinci sectoare, în timp ce peluzele au trei sectoare. Proprietarul arenei este [[Combinatul siderurgic din Galați|Liberty Galați]]. Arena clubului gălățean a fost inaugurată în [[1983]] și a fost supusă unor ample lucrări de modernizare în [[2006]] și [[2011]]. Stadionul beneficiază de o instalație de nocturnă cu o capacitate de 1400 lucși ce a fost inaugurată pe 5 mai 2011, cu ocazia meciului Oțelul Galați - Universitatea Craiova. Arena „Oțelul” este situată în cartierul „Țiglina III” al municipiului [[Galați]]. Aceasta a fost special construită pentru meciuri de fotbal, fără tradiționala pistă de atletism. Tribunele I și II sunt alcătuite din câte cinci sectoare, în timp ce peluzele au trei sectoare. Peluza Nord este locația stabilă a galeriei. Sponsorul oficial al echipei care a ajutat la modernizarea arenei este Liberty Galați. Clubul își joacă meciurile de acasă pe Stadionul Oțelul din Galați. De-a lungul timpului, Oțelul a folosit și alte locații locale precum Stadionul Nicolae Rainea, Stadionul Siderurgistul, și Baza Sportivă Zoltan David, dar doar pe perioade scurte de timp sau pentru câteva meciuri. === Program pentru tineret === Oțelul a dezvoltat jucători tineri printre care: Iulian Arhire, Florin Cernat, Romulus Chihaia, Daniel Florea, Silviu Ilie, Laurențiu Iorga, George Miron, Ionuț Neagu, Dănuț Oprea, Cornel Râpă, Viorel Tănase, Cătălin Tofan, sau Alexandru Tudorie. == Suporteri == {{Referințe}} Oțelul este susținută în mare parte de către cetățenii orașului Galați dar și în restul județului. Istoria ultras gălățeană a început în anii 90, întreaga peluză nordică a stadionului căpătând denumirea de ''Sidexplozia.'' Odată cu trecerea timpului, treptat au apărut noi grupări precum ''Ultra Sud 2004'', ''Steel Boys 2006'', ''Young Crew 2007'', ''Grupa C'', ''New Order'', ''Suporter Club Oțelul Galați'', etc. iar ''Sidexplozia'' a căpătat statutul de brigadă, altul decât denumirea întregii peluze. ''Liga Suporterilor Gălățeni'' (abreviată ''LSG'') a mai fost un grup unde obișnuiau să vină suporterii gălățeni care nu aparțineau unei facțiuni ultras, dar își doreau să susțină echipa în mod activ la meciuri. În anul 2007, câteva grupuri din Peluza Nord s-au mutat în polul opus al Stadionului, creând astfel ''Peluza Sud Galați'', ulterior unele revenind însă în ''Peluza Nord'', iar altele rămânând în Sud. Peste ani, reînființarea Oțelului și capturarea Sudului de către steliști a dus la stabilirea a 3 grupuri în Nord: ''Steel Boys'', ''Ultra Sud'' și ''Young Crew'' (tineretul celor de la Steel Boys), iar în anul 2024 după retragerea celor de la Steel Boys din activitate, Peluza Nord se află într-o perioadă de tranziție, apărând chiar un nou grup în Peluză alături de cei de la ''Ultra Sud.'' === Rivalități === Derby-urile Oțelului sunt cu [[Dacia Unirea Brăila]], chiar dacă acestea nu s-au întâlnit foarte des, tensiunea există în special din cauza rivalității dintre cele două orașe. Alte derby-uri sunt împotriva lui [[FC Politehnica Iași (1945)|Poli Iași]], [[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]. De asemenea, ''Peluza Nord Galați'' se poziționează ca fiind ''„anti-București”'' (împotriva echipelor Bucureștene, nu a capitalei în sine) existând astfel orgolii pe măsură la oricare meci cu [[FC Rapid București|Rapid]], [[FC Dinamo București|Dinamo]], [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua]], dar și împotriva oricăror alte echipe din capitală. '''<big>Înfrățiri</big>''' Suporterii gălățeni de la Peluza Nord mențin o relație de frăție cu suporterii [[FC Petrolul Ploiești|Petrolului Ploiești]]. În trecut, gălățenii din grupuri diferite au mai avut frății cu suporterii [[FC Dacia Chișinău|Daciei Chișinău]] și ai [[FC Delta Dobrogea Tulcea|Deltei Tulcea]]. == Palmares == === Competiții naționale === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (1): [[Liga I 2010-11|2010-11]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (3): [[Divizia B 1985-1986|1985–86]], [[Divizia B 1990-1991|1990–91]], [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (4): [[Divizia C 1967-1968|1967–68]], [[Divizia C 1980-1981|1980–81]], [[Liga a III-a 2020-2021|2020–21]], [[Liga a III-a 2021-2022|2021–22]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști''' (2): [[Cupa României 2003-2004|2003-2004]], [[Finala Cupei României 2024|2023-2024]] [[Fișier:Roundel of Romania.svg|20px]] '''[[Supercupa României]]''' : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' (1): [[Supercupa României 2011|2011]] === Alte competiții === [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a IV-a Galați]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (1): '''[[Liga a IV-a 2016-2017#Galați|2016-17]] ==={{flagicon|EUR}} Competiții europene === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Liga Campionilor]]''': * '''Faza grupelor''' ('''1''') - [[Liga Campionilor 2011-2012|2011]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA]]/[[Europa League]]''': * '''Turul 2''' ('''2''') - [[Cupa UEFA 2004-2005|2005]], [[Cupa UEFA 2007-2008|2008]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigători''' (1): '''[[Cupa UEFA Intertoto 2007|2007]]''' ==Parcursul competițional== {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Sezon ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Nivel ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Divizie ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Poziție ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[SuperLiga României 2025-2026|2025-26]] || '''1''' || [[SuperLiga României]] || TBD || [[Cupa României 2025-2026|TBD]] |- | [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || '''1''' || SuperLiga României || 8 || [[Cupa României 2024-2025#Grupa D|Faza grupelor]] |- | [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || '''1''' || SuperLiga României || 8 || align=center bgcolor=silver| [[Finala Cupei României 2024|Finală]] |- | [[Liga a II-a 2022-2023|2022–23]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || align=center bgcolor=BF8D5B| '''3 (P)''' || [[Cupa României 2022-2023#Grupa B|Faza grupelor]] |- | [[Liga a III-a 2021-2022#Seria 2|2021–22]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C, P)''' || [[Cupa României 2021-2022#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2020-2021#Seria 2|2020–21]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C)''' || [[Cupa României 2020-2021#Turul II|Turul doi]] |- | [[Liga a III-a 2019-2020#Seria 1|2019–20]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria I)</small> || 6 || [[Cupa României 2019-2020#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2018-2019#Seria 1|2018–19]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || [[Cupa României 2018-2019#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2017-2018#Seria I|2017–18]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || nu a participat |- | [[Liga a IV-a 2016-2017#Galați|2016–17]] || '''4''' || [[Liga a IV-a Galați|Liga a IV-a]] <small>([[Județul Galați|GL]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Faza județeană |- | [[Liga a II-a 2015-2016|2015–16]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''12''' '''(R)''' || [[Cupa României 2015-2016#Faza a V-a|Turul cinci]] |- | [[Liga I 2014-2015|2014–15]] || '''1''' || [[Liga I]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''17''' '''(R)''' || [[Cupa României 2014-2015#Optimi|Optimi]] |- | [[Liga I 2013-2014|2013–14]] || '''1''' || Liga I || 10 || [[Cupa României 2013-2014#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[Liga I 2012-2013|2012–13]] || '''1''' || Liga I || 11 || [[Cupa României 2012-2013#Semifianle|Semifinale]] |- | [[Liga I 2011-2012|2011–12]] || '''1''' || Liga I || 6 || [[Cupa României 2011-2012#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[Liga I 2010-2011|2010–11]] || '''1''' || Liga I || align=center bgcolor=gold| '''1 (C)''' || [[Cupa României 2010-2011#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga I 2009-2010|2009–10]] || '''1''' || Liga I || 8 || [[Cupa României 2009-2010|Optimi]] |- | [[Liga I 2008-2009|2008–09]] || '''1''' || Liga I || 12 || [[Cupa României 2008-2009|Optimi]] |- | [[Liga I 2007-2008|2007–08]] || '''1''' || Liga I || 8 || [[Cupa României 2007-2008|Optimi]] |- | [[Liga I 2006-2007|2006–07]] || '''1''' || Liga I || 5 || [[Cupa României 2006-2007|Sferturi]] |- | [[Divizia A 2005-2006|2005–06]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 9 || [[Cupa României 2005-2006|Sferturi]] |- | [[Divizia A 2004-2005|2004–05]] || '''1''' || Divizia A || 8 || [[Cupa României 2005-2006|Sferturi]] |- | [[Divizia A 2003-2004|2003–04]] || '''1''' || Divizia A || 5 || align=center bgcolor=silver| [[Cupa României 2003-2004#Finala|Finală]] |- | [[Divizia A 2002-2003|2002–03]] || '''1''' || Divizia A || 13 || [[Cupa României 2002-2003|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 2001-2002|2001–02]] || '''1''' || Divizia A || 5 || [[Cupa României 2001-2002|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 2000-2001|2000–01]] || '''1''' || Divizia A || 12|| [[Cupa României 2000-2001|Sferturi]] |- | [[Divizia A 1999-2000|1999–2000]] || '''1''' || Divizia A || 8 || [[Cupa României 1999-2000|Semifinale]] |- | [[Divizia A 1998-1999|1998–99]] || '''1''' || Divizia A || 6 || [[Cupa României 1998-1999|Sferturi]] |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Sezon ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Nivel ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Divizie ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|Poziție ! style="background:#fefefe; color:#00418e;border:1px solid #e50826;"|[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Divizia A 1997-1998|1997–98]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 4 || [[Cupa României 1997-1998|Sferturi]] |- | [[Divizia A 1996-1997|1996–97]] || '''1''' || Divizia A || 4 || [[Cupa României 1996-1997|Optimi]] |- | [[Divizia A 1995-1996|1995–96]] || '''1''' || Divizia A || 13 || [[Cupa României 1995-1996|Optimi]] |- | [[Divizia A 1994-1995|1994–95]] || '''1''' || Divizia A || 13 || [[Cupa României 1994-1995|Optimi]] |- | [[Divizia A 1993-1994|1993–94]] || '''1''' || Divizia A || 15 || [[Cupa României 1993-1994|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1992-1993|1992–93]] || '''1''' || Divizia A || 10 || [[Cupa României 1992-1993|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1991-1992|1991–92]] || '''1''' || Divizia A || 8 || [[Cupa României 1991-1992|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia B 1990-1991|1990–91]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || [[Cupa României 1990-1991|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia B 1989-1990|1989–90]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia A 1988-1989|1988–89]] || '''1''' || [[Divizia A]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''16''' '''(R)''' || [[Cupa României 1988-1989|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1987-1988|1987–88]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 4 || [[Cupa României 1987-1988|Șaisprezecimi]] |- | [[Divizia A 1986-1987|1986–87]] || '''1''' || [[Divizia A]] || 11 || [[Cupa României 1986-1987|Sferturi]] |- | [[Divizia B 1985-1986|1985–86]] || '''1''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || [[Cupa României 1985-1986|Sferturi]] |- | [[Divizia B 1984-1985|1984–85]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia B 1983-1984|1983–84]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || 8 || |- | [[Divizia B 1982-1983|1982–83]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia C 1981-1982|1981–82]] || '''3''' || [[Divizia C]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | [[Divizia C 1980-1981|1980–81]] || '''3''' || [[Divizia C]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C)''' || |- | [[Divizia C 1979-1980|1979–80]] || '''3''' || [[Divizia C]] || 9 || |- | [[Divizia C 1978-1979|1978–79]] || '''3''' || [[Divizia C]] || 10 || |- | [[Divizia C 1977-1978|1977–78]] || '''3''' || [[Divizia C]] || 11 || |- | [[Divizia D 1976-1977|1976–77]] || '''4''' || [[Liga a IV-a|Divizia D]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | [[-]] || '''-''' || [[-]] || -|| |- | [[Divizia B 1974-1975|1974–75]] || '''2''' || [[Divizia B]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''16''' '''(R)''' || |- | [[Divizia B 1973-1974|1973–74]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || 7| |- | [[Divizia C 1972-1973|1972–73]] || '''3''' || [[Divizia C]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |} {{col-end}} == Oțelul Galați în Cupele europene == <!-- <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> --> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1988-1989'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{flagicon|Italia}} [[Juventus Torino]] |- | align="right" | [[Juventus Torino]] {{flagicon|Italia}} | align="center" | 5-0 | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa Balcanică 1991-1992''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinala''' |- | width="250" align="right" | FK Tomori Berat {{flagicon|Albania}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 4-0 | {{flagicon|Albania}} FK Tomori Berat |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala''' |- | width="250" align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{flagicon|Turcia}} Sariyer G.K. |- | align="right" | Sariyer G.K. {{flagicon|Turcia}} | align="center" | 1-0 | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1997-1998''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 Preliminar''' |- | width="250" align="right" | [[ND Gorica]] {{flagicon|Slovenia}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 4-2 | {{flagicon|Slovenia}} [[ND Gorica]] |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1998-1999''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 Preliminar''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 3-0 | {{flagicon|Macedonia}} [[FK Sloga Jugomagnat]] |- | width="250" align="right" | [[FK Sloga Jugomagnat]] {{flagicon|Macedonia}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 Preliminar''' |- | width="250" align="right" | [[Vejle Boldklub]] {{flagicon|Danemarca}} | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-3 | {{flagicon|Danemarca}} [[Vejle Boldklub]] |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2004-2005''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 Preliminar''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 4-0 | {{flagicon|Albania}} [[KS Dinamo Tirana]] |- | width="250" align="right" | [[KS Dinamo Tirana]] {{flagicon|Albania}} | width="50" align="center" | 1-4 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 Preliminar''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-0 | {{flagicon|Serbia}} [[FK Partizan]] |- | width="250" align="right" | [[FK Partizan]] {{flagicon|Serbia}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA Intertoto 2007-2008''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Semifinala''' |- | width="250" align="right" | [[FK Slavija]] {{flagicon|Bosnia și Herțegovina}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 3-0 | {{flagicon|Bosnia și Herțegovina}} [[FK Slavija]] |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Finala''' |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 2-1 | {{flagicon|Turcia}} [[Trabzonspor]] |- | width="250" align="right" | [[Trabzonspor]] {{flagicon|Turcia}} | width="50" align="center" | 1-2 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2007-2008''' |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 Preliminar''' |- | width="250" align="right" | Lokomotiv Sofia {{flagicon|Bulgaria}} | width="50" align="center" | 3-1 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-0 | {{flagicon|Bulgaria}} Lokomotiv Sofia |- | colspan=3 align="center" bgcolor="FF0000" | <span style="color:white">'''UEFA Champions League 2011/2012'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Grupa C''' |- | width="250" align="right" | [[FC Basel]] {{flagicon|Elveția}} | width="50" align="center" | 2-1 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-1 | {{flagicon|Portugalia}} [[S.L. Benfica]] |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 0-2 | {{flagicon|Anglia}} [[Manchester United FC]] |- | width="250" align="right" | [[Manchester United FC]] {{flagicon|Anglia}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- | align="right" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} | align="center" | 2-3 | {{flagicon|Elveția}} [[FC Basel]] |- | width="250" align="right" | [[S.L. Benfica]] {{flagicon|Portugalia}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | {{ClubFotbal|Oțelul Galați}} |- |}<!-- </div> <div style="clear:both;"></div> --> == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=77|nume={{Ill-wd|Q106435131|3=Luca Andronache}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Albert Hofman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q120854423|3=Gabriel Ursu}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q120855813|3=Andrei Rus}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q122863774|3=Denis Bordun}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=12|nume={{Ill-wd|Q122945790|3=Darius Paharnicu}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q126393427|3=Cristian Chira}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Columbia|nr=3|nume={{Ill-wd|Q133567441|3=Julián Bonilla}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=11|nume=[[Alexandru Burcea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=55|nume=[[Eric Bicfalvi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=20|nume=[[Neluț Roșu]]|poz=M}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=32|nume=[[Iustin Popescu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Serbia|nr=5|nume={{Ill-wd|Q24005530|3=Nikola Stevanović}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=19|nume={{Ill-wd|Q24006096|3=Maxim Cojocaru}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Bulgaria|nr=2|nume={{Ill-wd|Q26209542|3=Milen Jelev}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Ciobanu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Răzvan Trif]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=1|nume={{Ill-wd|Q50411582|3=Cosmin Dur-Bozoancă}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=31|nume={{Ill-wd|Q5274891|3=Diego Živulić}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=7|nume={{Ill-wd|Q5506709|3=Frédéric Maciel}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=66|nume={{Ill-wd|Q59209576|3=João Lameira}}|poz=M}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q120855890|3=Ștefan Farcaș}}|poz=|other=la [[AFC Câmpulung Muscel]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Slovenia|nume={{Ill-wd|Q28924991|3=Jakob Novak}}|poz=|other=la [[FK Astana-1964]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Personal == === Stafful tehnic === [[Fișier:Laslzo Balint.jpg|right|thumb|[[László Balint]] este actualul antrenor principal al clubului.]] {| class=wikitable |- !Funcția !Nume |- | Antrenor principal || [[László Balint]] |- | Antrenor secund || [[Alin Pânzaru]] |- | Antrenor de portari || Iulian Olteanu |- | Doctor || Ionut Băneșanu |- | Kinetoterapeut || Alexandru Popa |- | Preparator fizic || Alexandru Radu |- | Maseur(i) || Costel Crăciun<br />Alexandru Petrișor Bălan |- | Magazioner(i) || Cristian Bahnașu<br />Iulian Octavian Dogaru |- | Analist video || Nic Constandache |} * <small>Actualizat: 13 mai 2025, conform site-ului oficial.</small><ref>{{cite web|url=https://ascotelul.ro/staff/|title=Staff SC Oțelul Galați|publisher=SC Oțelul Galați}}</ref> === Conducerea clubului === {| class=wikitable |- !Funcția !Nume |- |Proprietari||Asociația Suporterilor Oțelul Galați <br /> [[Galați|Primăria Municipiului Galați]] |- |Președinte||[[Cristian Munteanu]] |- |Economist||Filote Culița |- |Secretar||Geanina Tătaru |- |Avocat||Constantin Savin |- |Responsabil pentru ordine și siguranță||Aurel Brașoveanu |- |Director ticketing||Bogdan Juravlea |- |Director sportiv||[[Cristian Sârghi|Cristian Sîrghi]] |- |Delegat||George Cârjan |- |Ofițer de presă||Dănuț Lungu |- |Fotograf||Valentin Munteanu |} * <small>Actualizat: 13 mai 2025, conform site-ului oficial.</small><ref>{{cite web|url=https://ascotelul.ro/club/?tab=management|title=Management SC Oțelul Galați|publisher=SC Oțelul Galați}}</ref> ==Foste persoane notabile== ===Istoricul antrenorilor=== <!-- <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> --> {| class="wikitable sortable" !width:11em|Nume!!Naționalitate!!Perioadă |- |Gheorghe Dungu |{{ROM}} |1965-1966 |- |Gheorghe Drăghiescu |{{ROM}} |1966-1967 |- |Pompiliu Ionescu |{{ROM}} |1966-1967 |- |Ion Unguroiu |{{ROM}} |1967-1968 |- |Gheorghe Drăghiescu |{{ROM}} |1967-1969 |- |Pompiliu Ionescu |{{ROM}} |1968-1969 |- |{{Sortname|Ștefan|Vasile}} |{{ROM}} |1968-1970 |- |{{Sortname|Dumitru|Oprea}} |{{ROM}} |1970-1971 |- |Valeriu Neagu |{{ROM}} |1970-1971 |- |{{Sortname|Dumitru|Oprea}} |{{ROM}} |1973-1976 |- |Virgil Hamza |{{ROM}} |1976-1977 |- |{{Sortname|Gheorghe|Constantin}} |{{ROM}} |1977–1978 |- |{{Sortname|Dumitru|Oprea}} |{{ROM}} |1977-1978 |- |Virgil Hamza |{{ROM}} |1977-1978 |- |{{Sortname|Ion|Toma}} |{{ROM}} |1978-1979 |- |{{Sortname|Ion|Ioniță}} |{{ROM}} |1979-1980 |- |Petre Moțoc |{{ROM}} |1980-1981 |- |{{Sortname|Ion|Ioniță}} |{{ROM}} |1981-1982 |- |{{Sortname|Traian|Ivănescu}} |{{ROM}} |1981-1983 |- |Marin Olteanu |{{ROM}} |1982-1983 |- |Ion Ionică |{{ROM}} |1982-1983 |- |{{Sortname|Angelo|Niculescu}} |{{ROM}} |1982-1984 |- |{{Sortname|Costică|Rădulescu}} |{{ROM}} |1984-1988 |- |{{Sortname|Cornel|Dinu}} |{{ROM}} |1988-1989 |- |{{Sortname|Ioan|Sdrobiș}} |{{ROM}} |1988-1989 |- |{{Sortname|Nicolae|Burcea|Nicolae Burcea (fotbalist)}} |{{ROM}} |1988-1989 |- |{{Sortname|Mircea|Dridea}} |{{ROM}} |1988-1990 |- |{{Sortname|Ion|Moldovan}} |{{ROM}} |1990–1992 |- |{{Sortname|Aurel|Țicleanu}} |{{ROM}} |1992–1994 |- |{{Sortname|Haralambie|Puiu Antohi}} |{{ROM}} |1994-1995 |- |{{Sortname|Ioan|Sdrobiș}} |{{ROM}} |1994-1995 |- |{{Sortname|Vasile|Simionaș}} |{{ROM}} |1994–1999 |- |Constantin Ploieșteanu |{{ROM}} |1999-2000 |- |{{Sortname|Dumitru|Dumitriu}} |{{ROM}} |1999–2000 |- |{{Sortname|Aurel|Țicleanu}} |{{ROM}} |2000-2001 |- |{{Sortname|Ion|Gigi}} |{{ROM}} |2000-2001 |- |{{Sortname|Ilie|Dumitrescu}} |{{ROM}} |2000-2001 |- |{{Sortname|Victor|Roșca}} |{{ROM}} |2001–2002 |- |{{Sortname|Marius|Lăcătuș}} |{{ROM}} |2001–2002 |- |{{Sortname|Costel|Orac}} |{{ROM}} |2002–2004 |- |{{Sortname|Sorin|Cârțu}} |{{ROM}} |2003-2005 |- |{{Sortname|Basarab|Panduru}} |{{ROM}} |2004-2005 |- |{{Sortname|Mihai|Stoichiță}} |{{ROM}} |2004-2005 |- |{{Sortname|Ion|Gigi}} |{{ROM}} |2005-2006 |- |{{Sortname|Aurel|Șunda}} |{{ROM}} |2005-2006 |- |{{Sortname|Petre|Grigoraș}} |{{ROM}} |2006–2009 |- |{{Sortname|Dorinel|Munteanu}} |{{ROM}} |2009–2012 |- |Ioan Balaur |{{ROM}} |2012-2013 |- |{{Sortname|Viorel|Tănase}} |{{ROM}} |2012-2013 |- |{{Sortname|Petre|Grigoraș}} |{{ROM}} |2012-2013 |- |{{Sortname|Ionuț|Badea}} |{{ROM}} |2013-2014 |- |{{Sortname|Constantin|Schumacher}} |{{ROM}} |2013-2014 |- |[[:en:Ewald Lienen|Ewald Lienen]] |{{GER}} |2013-2014 |- |[[:en:Michael Weiß (football manager)|Michael Weiss]] |{{GER}} |2014-2015 |- |{{Sortname|Daniel|Florea}} |{{ROM}} |2014-2015 |- |{{Sortname|Tibor|Selymes}} |{{ROM}} |2014-2015 |- |{{Sortname|Florin|Marin}} |{{ROM}} |2014-2015 |- |Daniel Florea |{{ROM}} |2015-2016 |- |Sorin Haraga |{{ROM}} |2016 |- |}<!-- </div> <div style="clear:both;"></div> --> === Jucători === {{main|Lista jucătorilor de la SC Oțelul Galați}} {| |- align="center" !Portari !Fundași !Mijlocași !Atacanți |- valign="top" | * [[Tudorel Călugaru]] * [[Cosmin Vâtcă]] * [[Cornel Cernea]] * [[Cristian Munteanu]] * [[Dorin Arcanu]] * [[Stelian Bordeianu]] * [[Ionel Dinu]] * [[Branko Grahovac]] | * [[Jivko Jelev]] * [[Daniel Florea]] * [[Tudorel Pelin]] * Doru Balmuș * [[Valentin Ștefan]] * [[Viorel Anghelinei]] * [[Gelu Popescu]] * Mirea Catalin * [[Ion Gigi]] * [[Ștefan Nanu]] * [[Sorin Ghionea]] * [[George Ogăraru]] * [[Cătălin Tofan]] * [[Sergiu Costin]] | * [[Gabriel Viglianti]] * [[Mihail Majearu]] * [[Marius Stan]] * [[Viorel Tănase]] * [[Florin Cernat]] * [[Gabriel Boștină]] * [[Costin Maleș]] * [[Iulian Arhire]] * [[Nicolae Burcea (fotbalist)|Nicolae Burcea]] * [[Claudiu Vaișcovici|Claudiu Vaiscovici]] * Eugen Ralea * [[Gabriel Paraschiv]] * [[Gabriel Giurgiu]] | * [[Haralambie Puiu Antohi]] * [[Viorel Ion]] * [[Emil Jula]] * [[Radu Cașuba]] * [[Victoraș Iacob]] * [[Mihai Guriță]] * [[Marius Pena]] * [[Liviu Antal]] |} == Suporteri faimoși == {| width="100%" | * [[Lucian Bute]] * [[Adrian Enache]] * [[Cristian Iacob]] * [[Andreea Antonescu]] * [[Cristian Ciocan]] * [[Delia Matache]] |} == Note == <references /> == Bibliografie == * Cristian Socianu, Dănuț Lungu, "Oțelul Galați - Campioana României 2010-2011", ISBN 978-973-0-11066-1 (15 iulie 2011), 240 pagini; * Cristian Socianu, "[http://www.scribd.com/doc/64114903/Otelul-ENG Otelul Galati - A dream came true]" ISBN 978-973-0-11273-3, in english, 80 pages (31 august 2011) * Anuarul Fotbalului Gălățean 1914-2012 cuprinde toate statisticile rezultatele clasamentele și loturile ale echipelor de fotbal din Galați Oțelul și Dunărea în special cartea are în jur 360 pagini format mare 20x28. * Cristian Socianu, "Strǎjerii Moldovei, istoria echipei de fotbal Oțelul Galați 1965-2011", ISBN 978-606-92413-8-5(21 dec 2011), 610 pagini. == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * {{Siteoficial}} * [http://www.dunareabatrana.ro/ Site-ul oficial al suporterilor echipei Otelul Galati] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130302224537/http://dunareabatrana.ro/ |date=2013-03-02 }} * [http://www.liga1.ro/html/informatii_echipa/Otelul_Galati-8.html Evoluția echipei in sezonul curent pe liga1.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101214042146/http://liga1.ro/html/informatii_echipa/Otelul_Galati-8.html |date=2010-12-14 }} * [http://fcotelulgalati.info Site-ul suporterilor echipei Otelul Galati] * [http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/cronicile-unei-campioane-drumul-otelului-de-la-ignoranta-la-liga-campionilor-8268367 Cronicile meciurilor Oțelului din sezonul 2010-2011] * [http://fcotelulgalati.info/istoria-echipei-otelul/ Istoria echipei Otelul Galati] * [https://www.flashscore.ro/echipa/otelul-galati/2H5uhNyO/ Rezultate Oțelul Galați] - Rezultate curente meciuri Oțelul Galați {{Campionatul de Fotbal al României}} {{DEFAULTSORT:Oțelul Galați}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Galați]] [[Categorie:Fondări în 1964]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Supercupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] cfz3pttibkzn6huqkyb92amyvpfkzg3 0 34155 17024935 16130059 2025-06-11T06:35:03Z Rosenborg BK Fan 304353 Modificare minoră 17024935 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{despre|o '''regiune istorică'''}} {{Infocaseta Regiune}} '''Silezia''' (în {{pl|Śląsk}}, în {{cs|Slezsko}}, în {{la|Silesia}}, în {{lang-de|Schlesien}}) este o regiune istorică, astăzi divizată între [[Polonia]] (cea mai mare parte, inclusiv [[Voievodatul Silezia Inferioară|Silezia Inferioară]], [[Silezia Opoleană]] sau Mijlocie și [[Silezia Superioară]]), [[Cehia]] ([[Silezia Cehă|Silezia Sudetină]]) și [[Germania]] ([[Silezia Luzaciană]]). == Istorie == [[Fișier:German Empire - Prussia - Silesia (1871).svg|thumb|Silezia în componenţa Imperiului German, 1913|stanga]] În [[antichitate]] pe aceste meleaguri au trăit triburile [[Germanici|germanice]] ale [[Siligi|Silingilor]]. În secolele al V-lea și al VI-lea pătrund slavii. În 1013 teritoriul Sileziei actuale, populat de triburile vest-slave ale slenzanilor, opolenilor ș.a., a fost încorporat în Polonia. În 1146 Silezia devine un principat în cadrul [[Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană|Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană]], dar păstrînd în frunte un principe din dinastia poloneză a Piaștilor. Din această perioadă începe și procesul de colonizare germană a ținutului, precum și de germanizare a populației slave autohtone. În 1348 coroana princiară a Sileziei trece la familia imperială germană [[von Luxemburg]], iar în 1525 la familia de [[Habsburg]].[[Fișier:Silesia-map.svg|thumb|Silezia|stanga]]În 1740 cea mai mare parte a Sileziei trece în posesiunea casei de [[Hohenzollern]] a [[Prusia|Prusiei]], cu excepția părții de sud-est, numită ulterior Silezia Sudetină, care rămîne domeniu al Habsburgilor. După destrămarea [[Confederația Germană|Confederației Germane]] (1867) Silezia prusiană devine parte a nou-createi [[Uniunea Nord-Germană|Uniuni Nord-Germane]] (din 1871), iar Silezia Sudetină s-a regăsit în nou-constituita [[Austro-Ungaria|Austro-Ungarie]]. În cadrul Germaniei Silezia a fost divizată în doua provincii - Silezia Inferioară, cu capitala la [[Breslau]] (azi [[Wroclaw]]), și Silezia Superioară, cu capitala la [[Oppeln]] (azi [[Opole]]). La recensămîntul general al populației din 1905 în cele două Silezii germane trăiau 4,94 milioane de locuitori, dintre care 3,84 mil. germani, 0,99 mil. polonezi, 0,06 mil. cehi și 0,05 mil. evrei. Recensămîntul austriac din 1910 a atestat în Silezia Sudetină 760 mii de locuitori, dintre care 330 mii germani, 240 mii polonezi, 180 mii cehi și 10 mii de evrei. După [[primul război mondial]] Silezia Sudetină a fost încorporată în nou-creata [[Cehoslovacia|Cehoslovacie]] (cu excepția districtelor răsăritene, atribuite Poloniei). Totodată jumătatea de est a Sileziei Superioare cu orașul Kattowitz (azi [[Katowice]]), cu o populație preponderent poloneză, a trecut la Polonia (fără districtul Hlučín, atribuit Cehoslovaciei). În 1945 întreaga Silezie Superioară și cea mai mare parte a Sileziei Inferioare (fără districtele [[Görlitz]], [[Niesky]], [[Weisswasser]] și [[Hoyerswerda]], astăzi în landul german [[Saxonia]]) a trecut la Polonia. Populația germană a fost expatriată și alungată spre Germania (același lucru s-a întîmplat în Silezia Sudetină). Cca 1 mil. de etnici germani au rămas, totuși, în Silezia (în {{de|Schlesien}}), ei fiind calificați ca "polonezi germanizați" și fiind supuși politicii de „repolonizare”. În [[1990]], după [[căderea regimului comunist]] în [[Polonia]], aproximativ 400 de mii de silezieni și-au revendicat originea [[german]]ă, statul polonez fiind nevoit să recunoască prezența [[germanii din Polonia|minorității germane]], a cărei existență fusese negată până atunci. == Orașe importante == [[Imagine:Wroclaw-Rynek-7.2005.jpg|thumb|[[Wrocław]]]] [[Imagine:Masarykovo namesti.jpg|thumb|[[Ostrava]]]] {| class="wikitable sortable" style="text-align:left" ! ![[Oraș]] ![[Populație]]<br>(2014) ![[Țară]], regiune administrativă !Regiune istorică |- |align="right"|1. |[[Fișier:Herb wroclaw.svg|20px]] [[Wrocław]] |align="right"|633.105 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo dolnośląskie flag.svg}} [[Voievodatul Silezia Inferioară]] |{{flagicon image|Flag_of_Silesia.svg}} Silezia Inferioară |- |align="right"|2. |[[Fișier:Ostrava CoA CZ.svg|20px]] [[Ostrava]] |align="right"|304.357 |{{country|Cehia}}, {{flagicon image|Flag of Moravian-Silesian Region.svg}} [[Regiunea Moravia-Silezia]] |{{flagicon image|Flag_of_Czech_Silesia.svg}} [[Silezia Cehă]]/{{flagicon image|Historická_moravská_vlajka.png}} [[Moravia]] |- |align="right"|3. |[[Fișier:Katowice Herb.svg|20px]] [[Katowice]] |align="right"|303.314 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo śląskie flag.svg}} [[Voievodatul Silezia]] |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} [[Silezia Superioară]] |- |align="right"|4. |[[Fișier:POL Gliwice COA.svg|20px]] [[Gliwice]] |align="right"|184.993 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo śląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} Silezia Superioară |- |align="right"|5. |[[Fișier:POL Zabrze COA.svg|20px]] [[Zabrze]] |align="right"|177.815 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo śląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} Silezia Superioară |- |align="right"|6. |[[Fișier:POL Bielsko-Biała COA.svg|20px]] [[Bielsko-Biała]] |align="right"|173.462 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo śląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} Silezia Superioară/{{flagicon image|POL_województwo_małopolskie_flag.svg}} [[Polonia Mică]] |- |align="right"|7. |[[Fișier:Bytom herb.svg|20px]] [[Bytom]] |align="right"|172.762 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo śląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} Silezia Superioară |- |align="right"|8. |[[Fișier:POL Ruda Śląska COA.svg|20px]] [[Ruda Śląska]] |align="right"|141.090 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo śląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} Silezia Superioară |- |align="right"|9. |[[Fișier:POL Rybnik COA.svg|20px]] [[Rybnik]] |align="right"|140.094 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo śląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} Silezia Superioară |- |align="right"|10. |[[Fișier:POL Tychy COA.svg|20px]] [[Tychy]] |align="right"|128.698 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo śląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} Silezia Superioară |- |align="right"|11. |[[Fișier:POL Opole COA.svg|20px]] [[Opole]] |align="right"|120.031 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo opolskie flag.svg}} [[Voievodatul Opole]] |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} Silezia Superioară |- |align="right"|12. |[[Fișier:POL Zielona Góra COA.svg|20px]] [[Zielona Góra]] |align="right"|118.706 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo lubuskie flag.svg}} [[Voievodatul Lubusz]] |{{flagicon image|Flag_of_Silesia.svg}} Silezia Inferioară |- |align="right"|13. |[[Fișier:POL Wałbrzych COA.svg|20px]] [[Wałbrzych]] |align="right"|117.264 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo dolnośląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia Inferioară |{{flagicon image|Flag_of_Silesia.svg}} Silezia Inferioară |- |align="right"|14. |[[Fișier:POL Chorzów COA.svg|20px]] [[Chorzów]] |align="right"|110.538 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo śląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia |{{flagicon image|Flag_of_Upper Silesia.svg}} Silezia Superioară |- |align="right"|15. |[[Fișier:Legnica herb.svg|20px]] [[Legnica]] |align="right"|101.768 |{{country|Polonia}}, {{flagicon image|POL województwo dolnośląskie flag.svg}} Voievodatul Silezia Inferioară |{{flagicon image|Flag_of_Silesia.svg}} Silezia Inferioară |} == Vezi și == {{Commonscat|Silesia}} * [[Limba sileziană]] * [[Strămutarea germanilor după al Doilea Război Mondial]] * [[Gustaw Morcinek]] == Legături externe == * [http://www.bad-mitterndorf.net silesia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120413182731/http://www.bad-mitterndorf.net/ |date=2012-04-13 }} {{Regiunile istorice ale Poloniei}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Silezia| ]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] 34s5fssycodacxbdshf5bp936y5ochq 0 34407 17024122 16338720 2025-06-10T16:28:33Z ~2025-66245 703646 17024122 wikitext text/x-wiki {{referințe|ianuarie 2024}} {{altesensuri2|Arie}} '''Aria''' unei [[suprafață|suprafețe]] este o [[mărime]] asociată unei suprafețe, care exprimă cantitativ, adică printr-o [[valoare (matematică)|valoare numerică]], proprietatea cât de întinsă este acea suprafață. Adesea cuvântul ''suprafață'' se utilizează cu sensul de ''arie''. În [[matematică]], valoarea numerică a mărimii gop geometrice arie este un [[număr real]], în general pozitiv. În [[fizică]], [[inginerie]], [[geodezie]] etc. aria este o [[mărime fizică]] și ca atare are asociată o [[unitate de măsură]]. Unitatea de măsură pentru arie în [[Sistemul Internațional]] este [[metru pătrat|metrul pătrat]], având simbolul „m²”. În unele cazuri particulare, aria se poate calcula astfel: * aria unui [[triunghi]] este jumătate din produsul dintre lungimea unei laturi și distanța (lungimea perpendicularei) de la al treilea vârf pe latura respectivă. S-a demonstrat că valoarea produsului este aceeași, indiferent de latura aleasă. * aria unui [[poligon]] este suma ariilor triunghiurilor în care se descompune poligonul. S-a demonstrat că valoarea ei este independentă de alegerea descompunerii. * aria unui [[dreptunghi]] este produsul lungimii unei laturi cu lungimea unei laturi adiacente laturii inițiale. * aria unui [[triunghi echilateral]] este latura la pătrat înmulțită cu <math>\sqrt3/4.</math> * aria unui [[pătrat]] este latura la puterea a 2-a. * aria unui [[triunghi dreptunghic|triunghi dreptunghic]] [[triunghi isoscel|isoscel]] este cateta la pătrat supra 2. * aria unui [[romb]] este produsul diagonalelor supra 2. * aria unui [[trapez]] este suma dintre baza mare și baza mică, înmulțită cu distanța dintre baze, totul supra 2. {{Portal|Matematică}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mărimi fizice]] [[Categorie:Geometrie]] 117ppd2m1olhtplw0hhrurzpxocnfkm 17024125 17024122 2025-06-10T16:29:27Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9822846456183927). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 16041368 wikitext text/x-wiki {{referințe|ianuarie 2024}} {{altesensuri2|Arie}} '''Aria''' unei [[suprafață|suprafețe]] este o [[mărime]] asociată unei suprafețe, care exprimă cantitativ, adică printr-o [[valoare (matematică)|valoare numerică]], proprietatea cât de întinsă este acea suprafață. Adesea cuvântul ''suprafață'' se utilizează cu sensul de ''arie''. În [[matematică]], valoarea numerică a mărimii geometrice arie este un [[număr real]], în general pozitiv. În [[fizică]], [[inginerie]], [[geodezie]] etc. aria este o [[mărime fizică]] și ca atare are asociată o [[unitate de măsură]]. Unitatea de măsură pentru arie în [[Sistemul Internațional]] este [[metru pătrat|metrul pătrat]], având simbolul „m²”. În unele cazuri particulare, aria se poate calcula astfel: * aria unui [[triunghi]] este jumătate din produsul dintre lungimea unei laturi și distanța (lungimea perpendicularei) de la al treilea vârf pe latura respectivă. S-a demonstrat că valoarea produsului este aceeași, indiferent de latura aleasă. * aria unui [[poligon]] este suma ariilor triunghiurilor în care se descompune poligonul. S-a demonstrat că valoarea ei este independentă de alegerea descompunerii. * aria unui [[dreptunghi]] este produsul lungimii unei laturi cu lungimea unei laturi adiacente laturii inițiale. * aria unui [[triunghi echilateral]] este latura la pătrat înmulțită cu <math>\sqrt3/4.</math> * aria unui [[pătrat]] este latura la puterea a 2-a. * aria unui [[triunghi dreptunghic|triunghi dreptunghic]] [[triunghi isoscel|isoscel]] este cateta la pătrat supra 2. * aria unui [[romb]] este produsul diagonalelor supra 2. * aria unui [[trapez]] este suma dintre baza mare și baza mică, înmulțită cu distanța dintre baze, totul supra 2. {{Portal|Matematică}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mărimi fizice]] [[Categorie:Geometrie]] kbkjhhsupaya6ebfeyjkj8pb7lpeorc 0 35411 17024547 16231976 2025-06-10T21:20:52Z Venske 38389 completare 17024547 wikitext text/x-wiki [[Fișier:16 mm film.jpg|thumb|300px|Film pe 16mm fără pistă de sunet]] '''Filmul mut''', se poate defini ca [[Procesul de producție a unui film|producția]] ale cărei [[imagine|imagini]] nu sunt însoțite de o [[film sonor|pistă de sunet]], iar replicile sunt redate sub formă de inserturi scrise între diferite secvențe. Perioada ''filmului mut'' este cuprinsă din [[28 decembrie]] [[1895]] când [[Auguste și Louis Lumière|Frații Lumière]] au prezentat prima proiecție cinematografică cu filmul ''"La sortie d'usine Lumière à Lyon"'', până la apariția [[Film sonor|primului film sonor]] în anul [[1926]], când ''societatea „Warner”'' aflată în pragul falimentului realizează expermental un film-operă, muzical și cântat sonor, „Don Juan”, cu actorul ''John Barrymore'' ca vedetă. Totuși, primul film sonor este socotit a fi filmul realizat în anul [[1927]] de aceeași societate a fraților Warner, „Cântărețul de jazz”, cu actorul ''Al. Jonson'' în anul [[1927]].<ref>„Istoria cinematografului mondial”, autor Georges Sadoul, Editura Științifică, 1961, pag.244</ref> == Istoric == În perioada de început a cinematografiei, datorită condițiilor tehnice de realizare de producții cinematografice - [[Procesul de producție a unui film|filmul]] -, prezentarea acestora se făcea fără a fi însoțite de un sunet care să facă personajele să "vorbească". Dar, după perioada artizanală a filmului, unde totul era improvizație, producerea lui trece la cea industrială, favorizată și de apariția sălilor specializate [[cinematograf]]ele. Acest lucru trebuia făcut cu investiții care trebuia să aducă profituri producătorilor. ''Filmul'' trebuia făcut cu [[artă]], și înțeles de public. Dialogurile, eventual erau exprimate prin niște [[Titlu (cinematografie)|inserturi scrise]], între diferite secvențe ale acțiunii. [[Fișier:Birth-of-a-nation-poster-color.jpg|thumb|left|200 px|Afiș [[Nașterea unei națiuni|''Nașterea unei națiuni'']]]] După ce fenomenul cinematografic a devenit o industrie apărând [[cinematograf]]ele, unii patroni pentru a ameliora oarecum atmosfera acțiunii, au introdus în sală [[pian]]ul sau chiar orchestre. Uneori s-a recurs în afara de orchestră, așa cum a procedat regizorul american ''[[D. W. Griffith]]'' la lansare producție ''"[[Nașterea unei națiuni]]"'', care pentru a accentua dramatismul filmului, în a plasa actori în spatele ecranului pentru unele dialoguri concordante cu cele a actorilor din proiecție. [[Fișier:Charlie Chaplin.jpg|thumb|150 px|[[Charlie Chaplin]] „maestrul” comediei mute]] Acest neajuns, muțenia filmului, nu i -a împiedicat pe marii realizatori de filme, să dea noii arte de exprimare, capodopere de valoare. Arta filmului mut era concentrarea asupra expresiei imaginii redate, o expresie specifică, teatrală, chiar uneori exagerată a actorilor. Această artă a filmului mut a atins culmi artistice înalte; o serie de actori, aleși după rigorile ''fotogeniei'' au contribuit la aceasta (să amintim doar de ''Rudolf Valentino''). Perfecțiunea artei mute a filmului a pus la îndoială însăși preceptul de a sonoriza filmul. Mulți au considerat că [[film sonor|filmul sonor]] va fi moartea cinematografului, inclusiv [[Charlie Chaplin]], temere care așa cum spunea istoricul de cinema [[Georges Sadoul]] nu s-a întâmplat întru-cât ...''"Operele cele mai bune ale artei mute, solicitau sunetul și vorba"''. Vorbind de [[filmul românesc]], rămâne memorabil ''"[[Independența României (film)|Independența României]]"'', ca importantă realizare a ''filmului mut'' produs în România. Rămâne de asemenea memorabilă activitatea regizorului [[Jenő Janovics]] la [[Cluj]]. Valoarea deosebită a filmului mut este dată și prin faptul că pelicula folosită a fost de tip [[film alb-negru|alb-negru]]. == Vezi și == * [[Film]] * [[Film sonor]] * [[Gen artistic]] == Note == <references/> == Bibliografie == * „''Istoria cinematografului mondial'',” autor [[Georges Sadoul]], Editura Științifică, 1961 {{Genuri de film}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Film mut| ]] [[Categorie:Arte vizuale]] i0wkg1oys8plyi4wm1fzmgv0bx9soi9 0 36547 17024589 17021186 2025-06-10T21:45:36Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024589 wikitext text/x-wiki {{pp-semi-vandalism|small=yes}} {{Redirect|FC Universitatea Cluj|clubul polisportiv|C.S. Universitatea Cluj}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = FFFFFF | culoare scris = 000000 | logo = U Cluj.svg | upright = 0.8 <!-- Informații generale --> | nume_complet =Asociația Sportivă Fotbal Club Universitatea Cluj<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=3053|access-date=17 September 2020}}</ref> | poreclă =''Șepcile roșii''<br />''Studenții''<br />''Alb-negrii'' | nume_precedente =CSU<br>Știința | data_fondării = {{nobreak|{{start date and years ago|df=yes|1919|11|23}}}}<br />ca ''Societatea Sportivă a Studenților Universitari''<br>{{Start date and years ago|df=yes|2016}}<br>(''reînființată'') | proprietar = Municipiul Cluj-Napoca <br /> [[Universitatea Babeș-Bolyai]] <br /> Asociația Suporterilor U Cluj | președinte = Constantin Răduță | stadion = [[Cluj Arena]] | capacitate = 30.201 <!-- Palmares --> | palmares_național = [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (1)<br />[[Liga a II-a]] (6) | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = _adidasstriped24wb | pattern_b1 = _adidasstriped24wb | pattern_ra1 = _adidasstriped24wb | pattern_sh1 = _adidastiro24bw | pattern_so1 = _3_stripes_white | leftarm1 = | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = _ceske2425h | pattern_b2 = _ucluj2425a | pattern_ra2 = _ceske2425h | pattern_sh2 = _adidasgold | pattern_so2 = _color_3_stripes_gold | leftarm2 = 000000 | body2 = 000000 | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = | body3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = }} '''Asociația Sportivă Fotbal Club Universitatea Cluj''', cunoscut sub numele de '''Universitatea Cluj''', sau pe scurt '''„U” Cluj''', este un club de [[fotbal]] profesionist din [[Cluj-Napoca]], [[România]], ce evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Poreclit ''Șepcile roșii'', a fost fondat în noiembrie 1919 de către Societatea Sportivă a Studenților Români Universitari din Cluj, al cărei președinte era doctorul [[Iuliu Hațieganu]]. Participând în prima divizie încă de la introducerea sistemului divizionar în [[Divizia A 1932-1933|1932]], clubul și-a petrecut mai bine de jumătate din istorie jucând în primul eșalon, însă nu a câștigat niciodată titlul național. Cea mai bună performanță o reprezintă finala chiar din acel sezon, [[Divizia A 1932-1933|1932-1933]], pentru titlul de campioană, pierdută însă în fața echipei [[Ripensia Timișoara]]. A jucat șase finale ale [[Cupa României la fotbal|Cupei României]], câștigând trofeul în [[Cupa României 1964-1965|sezonul 1964–65]] după o victorie cu 2–1 în fața lui Dinamo Pitești, actuala [[FC Argeș Pitești|Argeș Pitești]].<ref name="universitateacluj">{{citat web |url=http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=4 |title=Istoria clubului - Cupa din '65 |publisher=universitateacluj.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090328063803/http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=4 |dead-url=yes }}</ref> În consecință, echipa s-a calificat în prima ei competiție europeană, [[Cupa Cupelor 1965-1966]], acolo unde a fost eliminată în runda a doua de către [[Atlético Madrid]]. Culorile clubului, alb și negru, au fost alese de Mihai Tripa și Andrei Suciu, studenții care au achiziționat primul echipament pentru echipă.<ref name="Agora">„Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p.88)</ref> Încă de la înființare, ''Studenții'' își desfășoară meciurile de acasă pe [[Cluj Arena|stadionul din parcul central]] al orașului. A făcut excepție doar perioada [[1940]]-[[1945]], când clubul s-a mutat la [[Sibiu]] din cauza [[Dictatul de la Viena|Dictatului de la Viena]]. Odinioară considerată cea mai importantă formație din regiunea [[Transilvania|Transilvaniei]], statutul ei a fost amenințat în secolul XXI de succesul lui [[CFR Cluj]], cu care dispută [[Derbiul Clujului]]. == Istoric == === Perioada interbelică (1919-1939) === [[Fișier:U Cluj in 1920.jpg|thumb|250px|left|„U” Cluj în 1920]] În anul [[1919]] societatea academică a studenților români „[[Petru Maior]]” din [[Budapesta]] și-a mutat sediul la [[Cluj]], odată cu ea venind aici și organizația ei sportivă. Afluența mare a tineretului dornic de a urma studiile la Cluj a impus înființarea unei „Cetăți universitare”, în cadrul căreia a fost proiectat un Institut de Educație Fizică.<ref>„Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p. 82-83)</ref> Odată cu venirea toamnei, în presa clujeană au apărut articole care îndemnau studenții să participe la înființarea Clubului Sportiv Universitatea. La prima consfătuire avută loc în sala Prefecturii, au participat peste 100 de fotbaliști. După mai multe întruniri, s-a format comitetul de conducere și în scurt timp au început primele antrenamente.<ref>„Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p. 84)</ref> La [[16 mai]] [[1920]] s-a disputat primul meci oficial la [[Arad]], cu Gloria. Universitatea a învins cu 3-1, golurile clujenilor fiind marcate de Eugen Crâsnic, Sabin Târla si Sabin Vățianu.<ref>{{citat web |url=http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=1 |title=Istoria clubului - Nașterea Universității |publisher=universitateacluj.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-08-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090830102841/http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=1 |dead-url=yes }}</ref> În prima parte a activității competiționale, „U” a participat în formula predivizionară a Campionatului Național, calificându-se de patru ori în turneul final: [[1923]]-[[1924]], [[1924]]-[[1925]], [[1926]]-[[1927]], [[1929]]-[[1930]].<ref name="gov-sport">{{citat web |url=http://www.gov-sport.ro/uploads/volumul%203/305-360%20sports%20clubs,%20associations%20and%20societies.pdf |title=Sports Clubs, Associations and Societies |publisher=gov-sport.ro |format=pdf }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> În [[1923]], Universitatea efectuează un turneu internațional, clujenii jucând cu câteva din cele mai importante echipe din [[Franța]], [[Italia]] și [[Iugoslavia]]: 0-5 Stade Française (campioana Franței), 4-2 cu Lyon, 3-0 cu Grenoble Étudiant Club, 0-1 cu Politehnica Torino și 1-2 cu HASK Zagreb (campioana Iugoslaviei).<ref>{{citat web |url=http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=2 |title=Istoria clubului - Primul campionat |publisher=universitateacluj.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090329013514/http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=2 |dead-url=yes }}</ref> [[Fișier:Ripensia vs u cluj - finala cupei romaniei 1934.jpg|thumb|300px|right|Ripensia Timișoara și „U” Cluj înaintea finalei Cupei României din 1934]] Începând din [[1932]], odată cu organizarea campionatului în sistemul divizionar, activează în prima divizie. Chiar din prima ediție, [[1932]]-[[1933]], reușește să ocupe locul 2 în clasamentul general, fiind învinsă în finala seriilor de [[Ripensia Timișoara]]. Anul următor s-a clasat doar pe al treilea loc în seria a II-a, dar a disputat finala Cupei României cu [[Ripensia Timișoara]] (0-5). Au urmat câțiva ani cu evoluții oscilante, iar din [[1938]] „U” Cluj joacă în Divizia B timp de 2 ani.<ref name="gov-sport" /> === În al doilea război mondial (1940-1945) === [[Fișier:U Cluj la Sibiu.jpg|thumb|250px|left|„U” Cluj în bejenie]] În [[1940]] clubul „U” a fost nevoit să își mute temporar reședinta la [[Sibiu]], din cauza [[Dictatul de la Viena|Dictatului de la Viena]], care a hotărât cedarea unei părți din [[Transilvania]] [[Ungaria|Ungariei horthyste]].<ref name="universitateacluj_a">{{citat web |url=http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=3 |title=Istoria clubului - Bejenia |publisher=universitateacluj.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090328172319/http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=3 |dead-url=yes }}</ref> La ordinul ministrului Apărării Naționale, studenților de la Cluj li s-a pus la dispoziție localul cazarmei "[[Avram Iancu]]" și al Școlii Speciale de Cavalerie din Sibiu. Pe lânga hrana primită la internatul unde erau cazați, fotbaliștii au învățat să-și procure surse suplimentare de hrană, prinzând pește cu mâna pe malul [[Cibin]]ului. Prada era dusă la restaurantul „Răscruci”, care le oferea, la schimb, mâncare gătită.<ref>„Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p.501)</ref> Deși „U” nu-și câștigase dreptul de a evolua în prima divizie, [[Federația Română de Fotbal]] a decis să suplimenteze numărul de locuri în [[Divizia A]], de la 12 la 13, pentru a sprijini moral echipa clujeană aflată departe de casă.<ref name="universitateacluj_a" /> În [[1942]] „U” Cluj ajunge pentru a 2-a oară în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] însă pierde în fața echipei [[Rapid București]]. Un episod deosebit al bejeniei a fost compunerea primului cântec dedicat unei echipe de fotbal din [[România]]. Compozitorii - Nelu Brateș, Seva Ivanov, Relu Constantinescu și Mircea Olteanu - au format o trupă care a rămas cunoscută sub numele de ''Zombby''. Lansarea oficială a „imnului-marș” a avut loc la Teatrul Național din Sibiu, în fața unei săli arhipline.<ref>„Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p.535)</ref> === Perioada postbelică (1945-1989)=== [[Fișier:U Cluj Cupa Romaniei.jpg|thumb|250px|right|„U” Cluj în 1965, după câștigarea Cupei României]]În perioada [[1946]]-[[1976]] „U” a activat cu 2 excepții, [[1950]] si [[1957]]-[[1958]], când a retrogradat în eșalonul secund, numai în prima divizie. În acest interval de timp, când, între [[1950]]-[[1967]], a purtat numele de ''Știința'' a ocupat locuri fruntașe în clasament: locul 4 în sezoanele [[1960]]-[[1961]], [[1962]]-[[1963]] și locul 3 în sezonul [[1971]]-[[1972]], la egalitate de puncte cu locul 2. „U” pierde o nouă finală de [[Cupa României]] în sezonul [[1948]]-[[1949]], în fața [[Steaua București|CSCA București]].<ref name="gov-sport" /> Anul [[1965]] poate fi considerat unul de referință în istoria clubului universitar. Echipa de tineret a caștigat titlul național, [[Mihai Adam]] a devenit golgheterul României iar echipa de seniori condusă de [[Andrei Sepsi]] și [[Robert Cosmoc]] a câștigat [[Cupa României]], aceasta fiind cea mai mare performanță a clubului până în prezent.<ref name="universitateacluj" /> Finala jucată cu [[FC Argeș Pitești|Dinamo Pitești]] s-a terminat cu scorul de 2-1, golurile studenților fiind înscrise de doi jucători emblemă ai lui „U”: [[Remus Câmpeanu (fotbalist)|Remus Câmpeanu]] și [[Zoltan Ivansuc]]. În [[1976]] „U” retrogradează în [[Liga a II-a|Divizia B]], unde joacă până în [[1979]] când echipa antrenată de Petre Moldoveanu promovează în [[Divizia A]]. După 3 ani a retrogradat din nou, revenind dupa alți 3 ani în [[Divizia A]], în [[1985]]. De data aceasta echipa era sub conducerea lui [[Remus Vlad]], care preluase echipa în [[1984]]. === Perioada post-decembristă (1990 - prezent) === Clasările din anii următori nu au fost deloc mulțumitoare iar „U” retrogradează în [[1991]] în [[Liga a II-a|Divizia B]]. Anul următor revine în prima divizie sub comanda lui Ioan Sdrobiș. [[Fișier:Echipa U Cluj sarbatorind promovarea in Liga I in 2007.jpg|thumb|250px|left|Jucătorii de la „U” Cluj sărbatorind promovarea în Liga I în 2007]] În anul [[1998]], după ruptura produsă între club și sponsorul principal [[Banca Dacia Felix]], urma să înceapă cea mai neagră perioadă a istoriei ''șepcilor roșii''. „U” a terminat pe locul 13 sezonul [[1997]]-[[1998]] evitând în extremis retrogradarea în liga secundă. Inevitabilul avea să se întâmple însă anul următor, când „U” a retrogradat în [[Liga a II-a]]. A fost un sezon în care „U” a avut cea mai proastă apărare, încasând 92 de goluri, și cel mai slab atac, reușind să înscrie de doar 19 ori. Majoritatea jucătorilor au părăsit echipa, iar „U” a început sezonul [[1999]]-[[2000]] cu o formație încropită, fapt ce a dus la prima retrogradare în [[Liga a III-a|Divizia C]].<ref>{{citat web |url=http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=5 |title=Istoria clubului - Declinul |publisher=universitateacluj.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090329013539/http://www.universitateacluj.ro/istorie.php?pagina=1&subPagina=3&categ=5 |dead-url=yes }}</ref> La club este adus fostul internațional [[Ioan Ovidiu Sabău]], care debutează astfel în cariera de antrenor. Universitatea promovează la pas în [[Liga a II-a|Divizia B]], dar Sabău pleaca fiind nemulțumit că nu a avut sprijinul orașului în realizarea unei echipe noi, cu spirit profesionist. În anul [[2004]] a fost adus la echipă experimentatul tehnician Ion Marin. Acesta nu a reușit obținerea unor rezultate notabile și a fost înlocuit cu Leo Grozavu. În sezonul [[2004]]-[[2005]] Universitatea Cluj a ratat la limită promovarea în prima ligă, ocupând în final ultimul loc pe podium, la distanță de 1 punct de poziția ce asigură prezența la baraj. Salvarea echipei avea să vină în sezonul următor de la Adrian Falub care, aflat la prima sa experiență ca antrenor, a reușit promovarea îndelung așteptată de ''șepcile roșii''.<ref>{{citat web |url=http://www.sepcile-rosii.com/index.php?option=com_content&task=view&id=13&Itemid=32 |title= Scurt istoric |publisher=sepcile-rosii.com}}</ref> În 2016 echipa a intrat în faliment, [[Florian Walter]] cedând către Primăria Cluj mărcile clubului fondat în 1919.<ref>{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+2/U+Cluj+va+intra+in+faliment+Sepcile+rosii+vor+incepe+cu+un+nou+c| title="U" Cluj va intra în faliment. "Șepcile roșii" vor începe cu un nou club, din liga a patra| newspaper=Digisport.ro| date=9 august 2016| accessdate=4 septembrie 2016}}</ref> Tot în 2016, echipa a fost refondată cu concursul universităților din orașul [[Cluj-Napoca]] și finanțată din cotizațiile suporterilor săi, sub numele „ACSF Alb-Negru al Studenților Clujeni”.<ref name="Sport.ro_2017-10-04">{{Citation | url=http://www.sport.ro/fotbal-intern/cati-membri-cotizanti-are-u-cluj-si-care-e-taxa-pe-care-o-plateste-fiecare-suporter-pe-an.html| title=Cati membri cotizanti are U Cluj si care e taxa pe care o plateste fiecare suporter pe an - www.sport.ro| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=4 octombrie 2017}}</ref> Noua echipă a fost înscrisă în [[Liga a IV-a]], pe care a câștigat-o din primul sezon și și-a trecut în palmares și faza județeană a Cupei României.<ref name="Frf.ro_2017-06-14">{{Citation| url=http://frf.ro/echipa-frfro/cluj-albnegru-al-studentilor-clujeni-a-reusit-eventul-id22348.html| title=CLUJ| newspaper=Frf.ro| date=14 iunie 2017| author=| accessdate=4 octombrie 2017| archive-date=2017-10-04| archive-url=https://web.archive.org/web/20171004191436/http://frf.ro/echipa-frfro/cluj-albnegru-al-studentilor-clujeni-a-reusit-eventul-id22348.html| dead-url=yes}}</ref> A promovat în liga a III-a după o dublă victorie cu 14&ndash;0 contra campioanei [[Județul Maramureș|județului Maramureș]], FC Lăpușul Târgu Lăpuș.<ref name="Actualmm.ro_2017-10-04">{{Citation | url=http://actualmm.ro/ceva-mai-bine-targu-lapus-a-pierdut-cu-0-14-meciurile-din-barajul-de-promovare-video/| title=CEVA MAI BINE - Târgu Lăpuș a pierdut cu 0-14 meciurile din barajul de promovare (VIDEO) - actualmm.ro| newspaper=Actualmm.ro| date=24 iunie 2016 | author=Grigore C.| accessdate=4 octombrie 2017}}</ref><ref name="Liga2.prosport.ro_2017-06-17">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/stiri-utilizatori/liga-3/cand-se-gaseste-culoare-in-alb-negru-u-cluj-a-invins-cu-8-0-lapusul-targu-lapus-in-mansa-tur-a-barajului-pentru-liga-3-goga-a-dat-4-goluri-iar-fanii-au-facut-atmosfera-de-meci-mare-16479430| title=Când se găsește culoare în alb-negru. ”U” Cluj a învins cu 8-0 Lăpușul Târgu Lăpuș în manșa tur a barajului pentru Liga 3. Goga a dat 4 goluri, iar fanii au făcut atmosferă de meci mare| newspaper=Liga2.prosport.ro| date=17 iunie 2017 | author=Vlad Măcicășan| accessdate=4 octombrie 2017}}</ref> În sezonul următor, echipa a putut să-și reia denumirea de „FC Universitatea Cluj”.<ref name="Cjsport.ro_2017-10-04">{{Citation| url=http://www.cjsport.ro/fotbal/oficial-alb-negru-al-studentilor-clujeni-a-devenit-asfc-universitatea-cluj-si-a-fost-afiliata-la-frf-saptamana-viitoare-componenta-seriilor-ligii-a-iii-a/| title=OFICIAL. „Alb-Negru” al Studenților Clujeni a devenit ASFC Universitatea Cluj și a fost afiliată la FRF. Săptămâna viitoare, componența seriilor Ligii a III-a| newspaper=Cjsport.ro| date=| author=| accessdate=4 octombrie 2017| archive-date=2017-10-04| archive-url=https://web.archive.org/web/20171004190604/http://www.cjsport.ro/fotbal/oficial-alb-negru-al-studentilor-clujeni-a-devenit-asfc-universitatea-cluj-si-a-fost-afiliata-la-frf-saptamana-viitoare-componenta-seriilor-ligii-a-iii-a/| dead-url=yes}}</ref> În sezonul 2017&ndash;2018, Universitatea Cluj a pornit și cu o finanțare de 400.000 de euro din partea autorităților locale<ref name="ProSport_2017-06-28">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/serial-echipele-reinfiintate-u-cluj-intra-in-liga-3-cu-400-000-de-euro-bani-de-la-primarie-sabau-vrem-promovarea-goga-giurgiu-si-abrudan-raman-vin-albut-onicas-si-ursu-bugetul-e-asigurat-deja-16521126| title=SERIAL ECHIPELE REÎNFIINȚATE {{!}} U Cluj intră în Liga 3 cu 400.000 de euro, bani de la Primărie. Sabău: "Vrem promovarea. Goga, Giurgiu și Abrudan rămân. Vin Albuț, Onicaș și Ursu. Bugetul e asigurat deja"| newspaper=ProSport| date= 28 iunie 2017| author=Matei Udrea| accessdate=4 octombrie 2017}}</ref> și a reușit din primul an promovarea în [[Liga II]].<ref name="Liga2.prosport.ro_2018-05-06">{{Citat web-LUA | url=http://liga2.prosport.ro/liga-3/stiri/adio-vis-urat-cosmarul-s-a-incheiat-pentru-u-cluj-care-a-promovat-matematic-in-liga-2-dupa-7-0-cu-gaz-metan-2-suporterii-au-patruns-pe-teren-pentru-a-sarbatori-cu-jucatorii-video-17195660| title=Adio, vis urât! Coșmarul s-a încheiat pentru ”U” Cluj, care a promovat matematic în Liga 2, după 7-0 cu Gaz Metan 2. Suporterii au pătruns pe teren pentru a sărbători cu jucătorii VIDEO| newspaper=Liga2.prosport.ro| date=6 mai 2018 | author=| accessdate=7 mai 2018}}</ref> În Cupa României, echipa a reușit să acceadă în optimile de finală ale competiției, unde a fost învinsă de echipa de [[Liga I]] [[Dinamo București]] la penaltiuri.<ref name="Liga2.prosport.ro_2017-10-03">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/video-u-cluj-dinamo-1-1-1-3-d-l-d-miriuta-a-scapat-de-chin-ros-albii-merg-in-sferturile-cupei-352631| title=VIDEO U Cluj - Dinamo 1-1 (1-3 d.l.d.). Miriuță a scăpat de chin. Roș-albii merg în sferturile Cupei| newspaper=digisport.ro| date=29 noiembrie 2017 | accessdate=9 aprilie 2018}}</ref> La revenirea în Liga a II-a, ''Studenții'' au avut un parcurs excelent, de 19 meciuri consecutive fără înfrângere, ceea ce i-a îndreptățit să spere la promovarea directă în prima ligă. U Cluj a terminat sezonul pe locul 3, la 5 puncte în spatele formației de pe locul 2, [[Academica Clinceni]]. Locul 3 însemna barajul de promovare/menținere în prima ligă contra lui [[FC Hermannstadt]]. După 0–2 în tur, și 1–0 în retur (1–2 la general), ''Clujenii'' au ratat revenirea în Liga I.<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/live-video-fc-hermannstadt-u-cluj-1800-digi-sport-1-sibienii-mari-favoriti-dupa-victoria-cu-2-0-din-tur-674178|title=Hermannstadt - "U" Cluj 0-1. Sibienii rămân în Liga 1, după ce s-au impus în turul barajului cu 2-0|date=12 June 2019|publisher=[[Digi Sport]]|access-date=28 July 2021}}</ref> Deși așteptările erau mari pentru „U”, în următorul sezon, după 23 de etape, echipa a adunat doar 27 puncte, aflându-se la doar două poziții peste locurile retrogradabile. În martie 2020, sezonul a fost suspendat din cauza pandemiei de COVID-19,<ref>{{Cite web|url=https://lpf.ro/noutati/casa-liga-1-se-nchide-p-n-n-31-martie-/1690|title=CASA Liga 1 se închide până în 31 martie!|access-date=15 March 2020}}</ref> iar pentru „U” urma încă un sezon în Liga a II-a. Obiectivul promovării pentru noul sezon părea și mai greu de atins având în vedere competitivitatea ridicată din campionat cu echipe precum: [[FC U Craiova 1948]], [[FC Rapid București (2017)|Rapid București]], [[SSU Politehnica Timișoara|Politehnica Timișoara]], [[Farul Constanța]], [[Petrolul Ploiești]] etc. După 19 etape, echipele erau repartizate, pe baza clasamentului, în play-off-ul de promovare, sau play-out-ul de retrogradare, în play-off intrând doar primele 6 echipe. U Cluj a terminat sezonul regulat pe locul 11, cu 29 de puncte acumulate, la 3 puncte distanță de locul 6, însemnând încă o promovare ratată în prima ligă.<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-2/tragere-la-sorti-play-off-play-out-liga-2-627716.html|title=LIGA 2. Programul etapelor din play-off și play-out » FC U Craiova și Rapid încep în deplasare |date=29 March 2021|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|access-date=28 July 2021}}</ref> Promovarea a fost reușită în cele din urmă la finalul [[Liga a II-a 2021-2022|sezonului 2021&ndash;2022]], sub comanda antrenorului [[Erik Lincar]]. Deși în play-off promovarea părea pierdută după înfrângerea cu 1&ndash;2 pe teren propriu în fața [[FC Unirea Slobozia|Unirii Slobozia]],<ref name="Digisport.ro_2022-04-30">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-2/incidente-dupa-u-cluj-slobozia-jucatorii-au-alergat-spre-zona-vestiarelor-ce-a-urmat-1657705| title=Incidente în zona vestiarelor după U Cluj - Unirea Slobozia| newspaper=Digisport.ro| date= 2022-04-30| accessdate=2022-04-30}}</ref> echipa a avut șansa unui baraj în care a întâlnit echipa [[FC Dinamo București]], aflată într-un puternic declin și în insolvență, și pe care U Cluj a învins-o cu 3&ndash;1 la general (2&ndash;0 pe teren propriu, 1&ndash;1 în deplasare).<ref name="Eurosport_2022-05-29">{{Citation | url=https://www.eurosport.ro/fotbal/dinamo-a-retrogradat-in-liga-a-2-a-haos-pe-stadionul-din-stefan-cel-mare-dupa-duelul-cu-u-cluj_sto8960161/story.shtml| title=Dinamo a retrogradat în Liga a 2-a! Haos pe stadionul din Ștefan cel Mare, după duelul cu U Cluj| newspaper=Eurosport| date= 2022-05-29| accessdate=2022-06-6}}</ref> == Culori și stemă == {| class="wikitable" style="text-align: left" align="right" |- |style="background:#FFFFFF; color:#000000; border:1px solid #c91d27"; |'''Nume''' |style="background:#FFFFFF; color:#000000; border:1px solid #c91d27"; |'''Perioada''' |- |align=left|'''Societatea Sportivă a Studenților Universitari Cluj''' |23 nov. 1919–1940 |- |align=left|'''Universitatea Cluj-Sibiu''' |1940–1945 |- |align=left|''Știința Cluj'' |1946–1948 |- |align=left|'''CSU Cluj''' |1948–1950 |- |align=left|''Știința Cluj'' |1950–1966 |- |align=left|'''Universitatea Cluj''' |1966-1994 |- |align=left|'''FC Universitatea Cluj''' |1994–2015 |- |align=left|''ACS Alb-Negru al Studenților Clujeni'' |2016–2017 |- |align=left|'''AS FC Universitatea Cluj''' |2017–prezent |} La [[14 mai]] [[1920]], cu 2 zile înaintea startului primului meci din istoria echipei, a sosit tocmai de la [[Praga]] primul echipament complet, în culorile studențești tradiționale pe plan mondial, alb-negru în dungi, un rând de ghete de crom, toate procurate de Mihai Tripa și Andrei Suciu, ambii studenți la Politehnica din capitala [[Cehia|Cehiei]]. În condițiile grele din acea perioadă, cei doi au avut mare noroc că au găsit de vânzare echipament în aceste culori.<ref name="Agora" /> De-a lungul anilor, acest model de echipament a fost păstrat. Totuși, dificultățile financiare prin care a trecut clubul, au impus în unele ocazii folosirea altor culori decât cele tradiționale. [[Fișier:Universitatea-Cluj1.png|thumb|right|100px|Stema veche stilizată]] În [[2007]], după promovarea în primul eșalon fotbalistic, a fost încheiat un contract cu firma de echipament sportiv ''Diadora''. S-a revenit astfel la tricourile alb-negre în dungi, după o perioada în care „U” Cluj a jucat în alb complet.<ref>{{citat web |url=http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/_u_cluj_in_haine_noi_17203.html |title=„U” Cluj in haine noi |publisher=monitorulcj.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090328135713/http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/_u_cluj_in_haine_noi_17203.html |dead-url=yes }}</ref> În luna iulie a anului 2008 clubului clujean a semnat un contract pe o perioadă de trei ani cu firma Lotto.<ref>{{citat web |url=http://www.informatiacluj.ro/ultima_ora/u_a_semnat_cu_lotto |title="U" a semnat cu Lotto |publisher=informatiacluj.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2008-08-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080803230811/http://www.informatiacluj.ro/ultima_ora/u_a_semnat_cu_lotto |dead-url=yes }}</ref> Până în [[anii 1990|anii '90]] „U” Cluj nu a avut o stemă propriu-zisă, însă simbolul „U” nu a lipsit de pe tricourile studenților decât în perioada în care clubul s-a numit Știința. În [[1994]], o dată cu transformarea echipei de fotbal într-un club profesionist, a fost aleasă noua stemă. Aceasta imita echipamentul tradițional al echipei, având așezată în centru eterna vocală: „U”. Stemei i-au fost aduse mai târziu mici modificări dar în linii mari modelul a rămas același. Actuala stemă a fost adoptată în [[2007]] și conține pe lângă nelipsitul „U”, anul înființării echipei: [[1919]]. În aprilie [[2008]], marca „U” a fost înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții si Mărci, asigurându-și astfel drepturile asupra siglei, culorilor și denumirii echipei de fotbal.<ref>{{citat web |url=http://citynews.ro/-U-Cluj-marca-inregistrata+7336 |title=„U” Cluj marcă înregistrată |publisher=citynews.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2008-06-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080623192047/http://citynews.ro/-U-Cluj-marca-inregistrata+7336 |dead-url=yes }}</ref> == Statistici == [[Fișier:UniversitateaCluj League Performance.svg|thumb|400px|Poziția ocupată de "U" Cluj în campionatul României între 1933-2017.]] {{Articol principal|Statistici ale echipei U Cluj}} Din [[1933]] până în 2024, a jucat 58 de sezoane în [[Superliga României]], 25 în [[Liga a II-a]], 2 sezoane în [[Liga a III-a]] și un sezon în [[Liga a IV-a]]. „U” Cluj ocupă locul 6 în clasamentul victoriilor obținute în [[Superliga României]](578)<ref>{{citat web |url=http://www.labtof.ro/diviziaa/statistici/echipe/victorii.html |title=Statistici Divizia A Cele mai multe victorii|publisher=labtof.ro}}</ref>, tot 6 în clasamentul egalurilor(366)<ref>{{citat web |url=http://www.labtof.ro/diviziaa/statistici/echipe/egaluri.html |title=Statistici Divizia A Cele mai multe egaluri|publisher=labtof.ro}}</ref> și primul loc în cel al înfrângerilor(744)<ref>{{citat web |url=http://www.labtof.ro/diviziaa/statistici/echipe/infrangeri.html |title=Statistici Divizia A Cele mai multe înfrângeri|publisher=labtof.ro}}</ref>. În [[Cupa României]], „U” Cluj a fost oprită de 5 ori în semifinale de [[Ripensia Timișoara]] în [[1936]]<ref>{{citat web |url=http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1935_1936.shtml |title=Cupa României - sezonul 1935-1936|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref>, [[UTA Arad|Flamura Roșie Arad]] în [[1953]]<ref>{{citat web |url=http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1953.shtml |title=Cupa României - sezonul 1953|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref>, [[Steaua București]] în [[1971]]<ref>{{citat web |url=http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1970_1971.shtml |title=Cupa României - sezonul 1970-1971|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref>, [[Gloria Bistrița]] în [[1994]]<ref>{{citat web |url=http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1993_1994.shtml |title=Cupa României - sezonul 1993-1994|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref> și [[Petrolul Ploiești]] în [[1995]]<ref>{{citat web |url=http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1994_1995.shtml |title=Cupa României - sezonul 1994-1995|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref>. Finala a piedut-o de 5 ori în detrimentul echipelor Ripensia Timișoara în [[1934]]<ref>{{citat web |url=http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1933_1934.shtml |title=Cupa României - sezonul 1933-1934|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref>, [[Rapid București]] în [[1942]]<ref>{{citat web |url=http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1941_1942.shtml |title=Cupa României - sezonul 1941-1942|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref>, [[CSA Steaua București (fotbal)|CSCA București]] în [[1949]]<ref>{{citat web |url=http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1948_1949.shtml |title=Cupa României - sezonul 1948-1949|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref>, [[FCSB|Steaua București]] în [[2015]]<ref>{{citat web |url=https://www.romaniansoccer.ro/competitii/fotbal/international/cupa-romaniei/finala/2014-2015 |title=Cupa României - sezonul 2014-2015|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref> și [[Sepsi Sfântu Gheorghe]] în [[2023]]. „U” Cluj a câștigat o singură dată finala Cupei României, în [[1965]] cu Dinamo Pitești<ref>{{citat web |url=http://www.romaniansoccer.ro/romanian_cup/1964_1965.shtml |title=Cupa României - sezonul 1964-1965|publisher=romaniansoccer.ro}}</ref>. „U” are puține prezențe în cupele europene. În sezonul [[1965]]-[[1966]] a participat în [[Cupa Cupelor]], fiind eliminată de [[Atlético Madrid]] în optimile competiției. În sezonul [[1972]]-[[1973]] a părăsit [[Cupa UEFA]] după o înfrângere în fața bulgarilor de la Levski Sofia. [[Cupa UEFA Intertoto]] este ultima competiție europeană la care „U” Cluj a participat, terminând pe ultimul loc în grupa B. == Palmares == {| class="wikitable" style="font-size: 90%; margin:auto;" width="100%" |- | width="55%" style="color:#fffafa; background:#000000; border:1px solid #c91d27"; text-align:center;" | {{flagicon|ROM}} '''Competiții naționale''' | width="45%" style="color:#fffafa; background:#000000; border:1px solid #c91d27"; text-align:center;" | {{flagicon|EUR}} '''Competiții internaționale''' |- |valign="top"| [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Superliga României]]''' :{{Silver2}}'''Vicecampioni'''(1): [[Divizia A 1932-1933|1932-1933]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]''' :{{Gold1}}'''Campioni''' (6): [[Liga II|1950]], [[Liga II|1957–58]], [[Liga II|1978–79]], [[Liga II|1984–85]], [[Liga II|1991–92]], [[Liga II|2006–07]] :{{Silver2}}'''Vicecampioni''' (3): [[Liga II|1939–40]], [[Liga II|1983–84]], [[Liga II|2009–10]]. [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a III-a]]''' :{{Gold1}}'''Campioni''' (2): [[Liga III|2000–01]], [[Liga III|2017–18]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Campionatul Regional de Fotbal al României]]''' : {{Gold1}} '''Campioană (7):''' [[Campionatul Regional de Fotbal al României 1923-1924|1923-24]], [[Campionatul Regional de Fotbal al României 1924-1925|1924-25]], [[Campionatul Regional de Fotbal al României 1926-1927|1926-27]], [[Campionatul Regional de Fotbal al României 1929-1930|1929-30]], [[Campionatul Regional de Fotbal al României 1930-1931|1930-31]], [[Campionatul Regional de Fotbal al României 1931-1932|1931-32]], [[Cupa Eroilor 1941-1942|1941-42]]* :{{Silver2}}'''Vicecampioni''' (3): [[Campionatul Regional de Fotbal al României 1925-1926|1925-1926]], [[Campionatul Regional de Fotbal al României 1927-1928|1927-1928]], [[Campionatul Regional de Fotbal al României 1930-1931|1930-1931]] [[File:Actual Cluj county CoA.svg|18px]] '''[[Liga a IV-a Cluj]]''' :{{Gold1}}'''Campioni''' (1): [[Liga III|2016–17]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României la fotbal|Cupa României]]''' : [[File:Gold medal with cup.svg|20px]]'''Câștigătoare''' (1): [[Cupa României 1964-1965|1964-1965]] : [[File:Silver medal with cup.svg|20px]]'''Finalistă''' (5): [[Cupa României 1933-1934|1933-1934]], [[Cupa României 1941-1942|1941-1942]], [[Cupa României 1948-1949|1948-1949]], [[Cupa României 2014-2015|2014-2015]], [[Cupa României 2022-2023|2022-2023]]''' [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României – Faza Județeană Cluj]]''' : [[File:Gold medal with cup.svg|20px]]'''Câștigătoare''' (1): 2017-2018 [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa Ligii|Cupa Ligii României ]]''' : [[File:Silver medal with cup.svg|20px]] '''Finalistă''' ('''1'''): 1997-98 |valign="top"| [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa Cupelor]]''' * '''Optimi de finală (1):''' [[Cupa Cupelor 1965-1966|1965-1966]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa UEFA]]''' * '''Turul I (1):''' [[Cupa UEFA 1972-1973|1972-1973]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]]'''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' * '''Grupe (1):''' [[Cupa UEFA Intertoto 1995-1996|1995-1996]] |} : ^* Sezon neoficial. == FC Universitatea Cluj în cupele europene == <div style="height:450px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #c91d27"; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:100%;float:left;"> <table border="0" cellspacing="0" cellpadding="4"> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="000000 "><span style="color:white">'''Cupa Cupelor 1965-1966'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd " align="center">'''Turul 1'''</td></tr> <tr> <td width="250" align="right"> Wiener Neustädter {{flagicon|AUT}}</td> <td width="50" align="center">0-1</td> <td width="250">[[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]] '''Știința Cluj'''</td> </tr> <tr> <td align="right">'''Știința Cluj''' [[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]]</td> <td align="center">2-0</td> <td>{{flagicon|AUT}} Wiener Neustädter </td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd " align="center">'''Turul 2'''</td></tr> <tr> <td align="right">Știința Cluj [[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]]</td> <td align="center">0-2</td> <td>{{flagicon|SPA}} '''Atlético Madrid'''</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">'''Atlético Madrid''' {{flagicon|SPA}}</td> <td width="50" align="center">4-0</td> <td width="250">[[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]] Știința Cluj</td> </tr> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="000000 "><span style="color:white">'''Cupa UEFA 1972/1973'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd " align="center">'''Turul 1'''</td></tr> <tr> <td align="right">'''Știința Cluj''' [[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]]</td> <td align="center">4-1</td> <td>{{flagicon|BUL}} Levski Sofia</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">'''Levski Sofia''' {{flagicon|BUL}}</td> <td width="50" align="center">5-1</td> <td width="250">[[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]] Știința Cluj</td> </tr> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="000000 "><span style="color:white">''' Cupa UEFA Intertoto 1995'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd " align="center">'''Faza Grupelor'''</td></tr> <tr> <td width="250" align="right">HB Torshavn {{flagicon|FRO}}</td> <td width="50" align="center">0-0</td> <td width="250">Universitatea Cluj [[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]]</td> </tr> <tr> <td align="right">Universitatea Cluj [[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]]</td> <td align="center">0-1</td> <td>{{flagicon|NOR}} '''Tromsø'''</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">'''Germinal Ekeren''' {{flagicon|BEL}}</td> <td width="50" align="center">4-1</td> <td width="250">Universitatea Cluj [[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]]</td> </tr> <tr> <td align="right">Universitatea Cluj [[Fișier:U Cluj.svg|22px|logo]]</td> <td align="center">2-3</td> <td>{{flagicon|SUI}} '''Aarau'''</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> === Tineret === * '''Campionatul României''' ** locul 1 ([[1962]]-[[1963]], [[1970]]-[[1971]], [[1971]]-[[1972]]) === Juniori === * '''Campionatul României''' ** locul 1 ([[1955]], [[1956]], [[1964]]-[[1965]], [[1966]]-[[1967]], [[1968]]-[[1969]], [[1971]]-[[1972]], [[1973]]-[[1974]], [[2000]]-[[2001]]) == Stadion == === Stadionul Orășenesc (1920-1960) === {{Articol principal|Stadionul Orășenesc Cluj }} [[Fișier:Stadionul Orasului.jpg|thumb|right|Stadionul Orașului în 1911]] La [[21 iulie]] [[1908]] atletul clujean [[Ștefan Somodi]] a obținut locul 2 la [[Jocurile Olimpice de vară din 1908|Olimpiada de la Londra]]. Având în vedere faptul că acesta se antrena prin curțile școlilor, edilii orașului [[Cluj-Napoca|Cluj]] au hotărât construirea unui stadion pe un teren din Parcul Orașului.<ref>{{citat web |url=http://new.ucluj.ro/fotbal-u-cluj/stadion.php |title=Stadion - fotbal |publisher=ucluj.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2008-01-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080124160825/http://new.ucluj.ro/fotbal-u-cluj/stadion.php |dead-url=yes }}</ref> Prima tribună a stadionului orașului a fost construită din lemn și avea o capacitate de 1.500 locuri. Sub ea au fost amenajate vestiarele, dar și cămăruțe în care puteau locui fotbaliștii. Inaugurarea oficială a stadionului a avut loc în [[1911]], când o selecționată a Clujului învingea echipa [[Galatasaray S.K.|Galatasaray Istanbul]] cu scorul de 8-1. După aproape 50 de ani, în [[1960]] tribuna din lemn a fost mutată la [[Câmpia Turzii]], unde se află și în prezent.<ref>{{citat web |url=http://www.sepcile-rosii.com/index.php?option=com_content&task=view&id=14&Itemid=33 |title=Stadionul |publisher=sepcile-rosii.com |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090329063659/http://www.sepcile-rosii.com/index.php?option=com_content&task=view&id=14&Itemid=33 |dead-url=yes }}</ref> === Stadionul Municipal-Ion Moina (1961-2011)=== {{Articol principal|Stadionul Ion Moina}} [[Fișier:Stadionul Ion Moina.JPG|thumb|right|Stadionul Ion Moina.]] În [[1961]] a fost inaugurat noul stadion, construit în formă de potcoavă, în cinstea echipei studențești ce folosea arena: „U”. Stadionul Municipal avea o capacitate de 28.000 locuri, clasându-se pe locul 3 în topul arenelor din [[România]].<ref>{{citat web |url=http://www.worldstadiums.com/europe/countries/romania.shtml |title=Stadioanele din România |publisher=worldstadiums.com |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2011-08-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110805140311/http://www.worldstadiums.com/europe/countries/romania.shtml |dead-url=yes }}</ref> Timp de 40 de ani nu s-a întamplat nimic deosebit cu stadionul redenumit „[[Ion Moina]]” la începutul anilor '90, exceptând poate inaugurarea pistei de atletism din tartan. În [[2004]] au început lucrările de renovare a arenei, însă au fost sistate de Cosiliul Județean Cluj în [[2005]], după ce se cheltuiseră 8 miliarde de lei vechi pentru consolidarea stâlpilor de susținere. În vara anului [[2007]], ca urmare a promovării echipei în primul eșalon, autoritățile locale au fost nevoite să investească sume importante de bani pentru ca stadionul să poată găzdui meciuri de [[Superliga României]], conform ultimelor directive [[FIFA]] și [[UEFA]].<ref>{{citat web |url=http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=311 |title= “Ion Moina” redevine stadion până în 15 iulie |publisher=ziuadecj.ro}}</ref> Starea de degradare accentuată a structurii de rezistență a permis, ca un compromis, să se folosească doar 7.600 de locuri, dintre care 4.500 pe scaune, în primele 12 rânduri din tribuna I și peluză. S-au recondiționat tribuna oficială, vestiarele, sălile pentru presă, toaletele, astfel că în luna iulie [[2007]] stadionul a primit avizul Direcției de licențieri din cadrul [[FRF]].<ref>{{citat web |url=http://www.ziuadecluj.eu/action/article?ID=1177 |title=Cu voie de la FRF, “Moina” rămâne casa Universității |publisher=ziuadecj.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090328131047/http://www.ziuadecluj.eu/action/article?ID=1177 |dead-url=yes }}</ref> === Cluj Arena (2011-prezent) === {{Articol principal|Cluj Arena}} [[Fișier:Cluj-Napoca Cluj Arena 1.jpg|thumb|right|[[Cluj Arena]] în 2011]] În luna februarie a anului [[2008]] Consiliul Județean Cluj a desemnat [[UTCN]] câștigătoare în licitația internațională organizată pentru proiectarea unui nou stadion.<ref>{{citat web |url=http://www.clujeanul.ro/cluj/clujeanul-ro-prezinta-in-amanunt-viitorul-stadion-ion-moina-2378298/print/ |title=Clujeanul.ro prezintă în amănunt viitorul stadion „Ion Moina” |publisher=clujeanul.ro }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> O societate din București a cerut și a obținut anularea licitației contestând incompatibilitatea a doi membri din comisia de licitație.<ref>{{citat web |url=http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=9430 |title= “Blestemul Moina”: licitația a fost contestată |publisher=ziuadecj.ro}}</ref> În [[13 iunie]] [[2008]] [[UTCN]] a fost desemnată din nou câștigătoare a celei de-a doua licitații, organizată în urma anulării celei dintâi. Proiectul realizat de [[UTCN]] prezenta la acea dată un stadion de 30.000 locuri, cu garaje subterane pe două nivele și un teren de atletism.<ref>{{citat web |url=http://citynews.ro/UTCN-castiga-din-nou-proiectarea-Moina-+11024 |title=UTCN castiga din nou proiectarea 'Moina' |publisher=citynews.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2008-07-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080702050013/http://www.citynews.ro/UTCN-castiga-din-nou-proiectarea-Moina-+11024 |dead-url=yes }}</ref> Procesul de demolare al vechii arene a început în noiembrie [[2008]] și a fost finalizat aproximativ 5 luni mai târziu. La 15 iulie 2009 au început lucrările de reconstrucție a noii arene. Inaugurarea stadionului a avut loc la 31 septembrie 2011. Acesta avea 30.335 de scaune, dintre care 629 pentru VIP - clasa business, 748 VIP - clasa standard, iar 87 de scaune VIP. Primele evenimente găzduite de Cluj Arena au fost o serie de concerte care au culminat cu cel al formației Scorpions. Primul meci disputat pe noua arenă a avut loc la 11 octombrie 2011 între Universitatea Cluj și Kuban Krasnodar. == Jucători == === Lotul actual === {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q104759343|3=Vladislav Blănuță}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q113133086|3=Andrei Gorcea}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q129571914|3=Dorin Codrea}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Chipciu]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=|nume={{Ill-wd|Q15844958|3=Vadim Rață}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Lituania|nr=|nume={{Ill-wd|Q16636551|3=Edvinas Gertmonas}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=|nume={{Ill-wd|Q19973677|3=Hildeberto Pereira}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ovidiu Popescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Senegal|nr=|nume={{Ill-wd|Q21055272|3=Mamadou Thiam}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Artean]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Bulgaria|nr=|nume=[[Plamen Iliev]]|poz=P}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Iulian Cristea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q26838482|3=Ovidiu Bic}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Gabriel Simion]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Răzvan Oaidă]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Slovacia|nr=|nume={{Ill-wd|Q34959898|3=Andrej Fábry}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Elveția|nr=|nume={{Ill-wd|Q50808506|3=Jasper van der Werff}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Dan Nistor]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Radu Boboc]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume=[[Roger Junio Rodrigues Ferreira|Roger]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Tunisia|nr=|nume={{Ill-wd|Q67629721|3=Adel Bettaieb}}|poz=A}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Albert Hofman]]|poz=|other=la [[SC Oțelul Galați|Oțelul Galați]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q120749414|3=Robert Silaghi}}|poz=|other=la [[AFC Unirea Slobozia]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q122862255|3=Iustin Neacșu}}|poz=|other=la [[SC Oțelul Galați|Oțelul Galați]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} === Jucători importanți === {{Articol principal|Lista jucătorilor de la U Cluj}} [[Fișier:Aurel Guga.jpg|thumb|left|110px|Aurel Guga]] Mulți jucători pot fi considerați importanți în istoria Universității Cluj. În [[2007]] revista suporterilor a întocmit o echipă ideală, formată din cei mai însemnați fotbaliști care au jucat la „U” de-a lungul istoriei. În poartă a fost ales [[Andrei Sepsi]], jucător care a apărat buturile României la Balcaniada din [[1933]], neprimind nici un gol.<ref>{{citat web |url=http://www.sport365.ro/forum/showthread.php?t=112#5 |title=Aventura lui Sepsi |publisher=ziarulclujeanului.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090328135304/http://www.sport365.ro/forum/showthread.php?t=112#5 |dead-url=yes }}</ref> În centrul apărării au fost selecționați [[Lazăr Sfera]], component al echipei care a ocupat locul 2 în sezonul [[1932]]-[[1933]] și [[Mircea Luca]], jucător ce a trecut prin greutățile bejeniei la [[Sibiu]]. [[Dan Anca]], fotbalist ce a îmbrăcat de 318 ori tricoul alb-negru în prima ligă și Remus Câmpeanu unul din câștigătorii cupei din [[1965]] au fost poziționați pe flancurile apărării. Tot pe flancuri, dar pe posturile de mijlocași, au fost aleși [[Zoltan Ivansuc]], jucător curtat insistent de [[Real Madrid]] în anii 60 și [[Răzvan Cociș]], component de bază al actualei echipe naționale. Foștii internaționali [[Ioan Ovidiu Sabău]] și [[Grațian Sepi]] au fost propuși pentru posturile de mijlocaș la închidere, respectiv coordonator de joc.<ref>{{citat web |url=http://new.ucluj.ro/Files/UClujMagazin/U-Cluj-Magazin-03.pdf |title=11-le ideal la U |publisher=ucluj.ro magazin nr.3 (p.14) |format=pdf }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> În atac au fost introduși [[Mihai Adam]], cel mai prolific atacant al Universității din toate timpurile și [[Aurel Guga]], căpitanul echipei naționale în primul meci oficial, 2-1 cu [[Iugoslavia]].<ref>{{citat web |url=http://www.sport365.ro/forum/showthread.php?t=112#4 |title=Aurel Guga, primul căpitan al naționalei |publisher=gsp.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090328135304/http://www.sport365.ro/forum/showthread.php?t=112#4 |dead-url=yes }}</ref> == Echipa tehnică == === Istoria antrenorilor === :''În funcție de când au devenit antrenori la Universitatea Cluj:'' {{ref sus}} {{Coloane-listă|colwidth=30em| * [[1933]] {{flagicon|Ungaria}} Adalbert Molnár * [[1934]] {{flagicon|Austria}} Otto Eckhardt * [[1935]] {{flagicon|Romania}} Iosif Kovács * [[1937]] {{flagicon|Romania}} Adalbert Kovács * [[1937]] {{flagicon|Ungaria}} Ferenc Nyúl * [[1938]] {{flagicon|Romania}} I. Szaniszló * [[1941]] {{flagicon|Romania}} Vasile Gain * [[1944]] {{flagicon|Austria}} Maeltus * [[1946]] {{flagicon|Romania}} [[Nicolae Kovacs]] * [[1947]] {{flagicon|Romania}} Nicolae Munteanu * [[1948]] {{flagicon|Romania}} Ștefan Cârjan * [[1949]] {{flagicon|Romania}} [[Andrei Sepsi]] * [[1952]] {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Kovacs]] * [[1954]] {{flagicon|Romania}} Victor Panovschi * [[1955]] {{flagicon|Romania}} Iosif Jeszenszki * [[1955]] {{flagicon|Romania}} Petre Rădulescu * [[1958]] {{flagicon|Romania}} Vintilă Mărdărescu * [[1959]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Luca]] * [[1961]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Rădulescu]] * [[1961]] {{flagicon|Romania}} Constantin Cârstea * [[1964]] {{flagicon|Romania}} Robert Cosmoc * [[1966]] {{flagicon|Romania}} Eugen Mladin * [[1968]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Teașcă]] * [[1970]] {{flagicon|Romania}} Silviu Avram * [[1970]] {{flagicon|Romania}} Vasile Băluțiu * [[1971]] {{flagicon|Romania}} Ștefan Onisie * [[1975]] {{flagicon|Romania}} Gheorghe Neta * [[1975]] {{flagicon|Romania}} Paul Popescu * [[1978]] {{flagicon|Romania}} Petre Moldoveanu * [[1979]] {{flagicon|Romania}} Teodor Pop * [[1979]] {{flagicon|Romania}} Gheorghe Staicu * [[1981]] {{flagicon|Romania}} [[Angelo Niculescu]] * [[1985]] {{flagicon|Romania}} Remus Vlad * [[1989]] {{flagicon|Romania}} [[Cornel Dinu]] * [[1989]] {{flagicon|Romania}} [[Dan Anca]] * [[1990]] {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Sameș]] * [[1990]] {{flagicon|Romania}} Ion Ciocan * [[1990]] {{flagicon|Romania}} [[Vasile Iordache]] * [[1991]] {{flagicon|Romania}} Ioan Sdrobiș * [[1993]] {{flagicon|Romania}} Alexa Uifăleanu * [[1993]] {{flagicon|Romania}} Iosif Cavai * [[1993]] {{flagicon|Romania}} Silviu Stănescu * [[1994]] {{flagicon|Romania}} [[Ioan Andone]] * [[1995]] {{flagicon|Romania}} Tiberiu Poraczky * [[1997]] {{flagicon|Romania}} Adrian Coca * [[1997]] {{flagicon|Romania}} [[Cornel Țălnar]] * [[1998]] {{flagicon|Romania}} Petre Gigiu * [[1999]] {{flagicon|Romania}} Mircea Cojocaru * [[2000]] {{flagicon|Romania}} [[Ioan Ovidiu Sabău]] * [[2001]] {{flagicon|Romania}} Stelian Gherman * [[2002]] {{flagicon|Romania}} Ilie Lazăr * [[2003]] {{flagicon|Romania}} [[Marin Ion|Ion Marin]] * [[2004]] {{flagicon|Romania}} Leontin Grozavu * [[2006]] {{flagicon|Romania}} [[Adrian Falub]] * [[2007]] {{flagicon|Romania}} [[Gheorghe Mulțescu]] * [[2008]] {{flagicon|Romania}} Alpár Mészáros * [[2008]] {{flagicon|Romania}} [[Dorinel Munteanu]] * [[2009]] {{flagicon|Romania}} [[Gheorghe Mihali]] * [[2009]] {{flagicon|Romania}} [[Dorinel Munteanu]] * [[2009]] {{flagicon|Italia}} Carmelo Palilla * [[2009]] {{flagicon|Romania}} [[Cornel Țălnar]] * [[2009]] {{flagicon|România}} [[Cristian Dulca]] * [[2010]] {{flagicon|România}} [[Marian Pană]] * [[2010]] {{flagicon|România}} [[Claudiu Niculescu]] * [[2011]] {{flagicon|România}} [[Ionuț Badea]] * [[2012]] {{flagicon|România}} [[Claudiu Niculescu]] * [[2012]] {{flagicon|România}} [[Cristian Dulca]] * [[2012]] {{flagicon|România}} Marius Popescu * [[2012]] {{flagicon|România}} [[Marius Șumudică]] * [[2013]] {{flagicon|România}} [[Ioan Viorel Ganea]] * [[2013]] {{flagicon|România}} [[Gheorghe Barbu]] * [[2013]] {{flagicon|România}} [[Mihai Teja]] * [[2014]] {{flagicon|România}} [[George Ogăraru]] * [[2015]] {{flagicon|România}} [[Adrian Falub]] * [[2015]] {{flagicon|România}} Marius Popescu * [[2015]] {{flagicon|România}} [[Mihai Teja]] * [[2016]] {{flagicon|România}} Călin Sălăgean * [[2016]] {{flagicon|România}} Marius Popescu * [[2017]] {{flagicon|România}} [[Adrian Falub]] * [[2018]] {{flagicon|România}} [[Adrian Falub]] * [[2019]] {{flagicon|România}} [[Bogdan Lobonț]] * [[2020]] {{flagicon|România}} [[Costel Enache]] * [[2021]] {{flagicon|România}} [[Costel Enache]] * [[2021]] {{flagicon|România}} [[Erik Lincar]] * [[2022]] {{flagicon|România}} [[Erik Lincar]] * [[2022]] {{flagicon|România}} [[Eugen Neagoe]] * [[2023]] {{flagicon|România}} [[Ioan Ovidiu Sabău]] }} {{ref jos}} == Suporteri == === Istorie === [[Fișier:Uclujsuporteri.jpg|thumb|right|Galeria echipei la un meci de divizia B]] Atât suporterii cât și jucătorii echipei „U” Cluj sunt adeseori numiți Ș''epcile roșii'', după șepcile purtate în trecut de studenții clujeni de la Facultatea de Medicină. Încă de la fondare, clubul a avut numeroși simpatizanți. La [[16 mai]] [[1920]] a avut loc prima deplasare a suporterilor, când un vagon de 80 de locuri, înțesat până la refuz de studenți, a pornit la [[Arad]] pentru a încuraja echipa în meciul cu Gloria Arad.<ref name="Agora" /> Prima galerie organizată a Universității Cluj a fost înființată în [[1972]], de un grup de studenți în frunte cu ''Gheorghe Florea'', și se numea ''Amicii U''. Un an mai târziu, același ''Gheorghe Florea'' a scris versurile unuia dinte cele mai frumoase cântece ale șepcilor roșii: ''Slavă ție studenție''. Conducătorul clubului din acea vreme, [[Remus Câmpeanu (fotbalist)|Remus Câmpeanu]], le-a pus la dispoziție suporterilor o sală în incinta Casei de Cultură a studenților, unde aceștia își puteau ține ședințele. Membrii galeriei aveau legitimații și plăteau o cotizație lunară. Banii proveniți din cotizație erau folosiți pentru a cumpăra șepci și fulare în culorile clubului. Fanii Universității își însoțeau constant echipa în deplasări, lucru rar întâlnit în rândul suporterilor anilor 70.<ref name="bare_url_a">{{citat web |url=http://new.ucluj.ro/Files/UClujMagazin/U-Cluj-Magazin-02.pdf |title=Odă bucuriei |publisher=ucluj.ro magazin (p.20) |format=pdf |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2022-06-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220623163049/http://new.ucluj.ro/Files/UClujMagazin/U-Cluj-Magazin-02.pdf |dead-url=yes }}</ref>[[Fișier:Suporteri U CLUJ.jpg|thumb|Galerie U CLUJ|stanga]]La sfârșitul anilor '90, fenomenul ultras a început să pătrundă în peluza clujeană. Suporterii s-au împărțit în facțiuni ce aveau ca model grupările ''ultras'' din [[Italia]]. ''Vecchia Guardia '96,'' ''Ultra Curva Groapa '97 și'' ''Gruppo Centrale '99'' au fost câteva din brigăzile care și-au așezat bannerul pe gard în acea perioadă. În [[2002]] a luat ființă brigada ''Gruppo Grigo '02'', formată din suporteri proveniți din cartierul [[Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca|Grigorescu]]. În [[2003]] mai multe grupări din cartierul clujean [[Cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca|Mănăștur]] s-au unit și au format ''Mănăștur Clan '03''. Brigada număra circa 200 membri cu o medie de vârstă între 23-24 ani.<ref>{{citat web |url=http://new.ucluj.ro/Files/UClujMagazin/U-Cluj-Magazin-04.pdf |title=Strămoșii peluzei |publisher=ucluj.ro magazin (p.20) |format=pdf }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Cele mai noi facțiuni care au apărut în galeria clujeană sunt: ''Ultras 19 '04,'' ''Fanatics '06,Black Devils '06,Boys '06 și'' ''Battaglione Gheorgheni '09''.<ref>{{citat web |url=http://new.ucluj.ro/Files/UClujMagazin/U-Cluj-Magazin-03.pdf |title=Peluza alb-neagră |publisher=ucluj.ro magazin (p.20) |format=pdf }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>În 2012 suporterii au făcut o chetă în urma căreia s-au strâns 6600 de lei, bani care au fost dați jucătorilor, neplătiți de mai multe luni.<ref>[http://www.dolce-sport.ro/fotbal/fotbal-intern/video-gest-incredibil-fanii-lui-u-cluj-le-au-dat-bani-juc-torilor-antrenorul-marius-popescu-a-izbucnit-n-lacrimi-16945/ Gest incredibil! Fanii lui U Cluj le-au dat bani jucătorilor! Antrenorul Marius Popescu a izbucnit în lacrimi]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 24 noiembrie 2012, dolcesport.ro</ref> În 2012, membrii fostei brigăzi ''Ultras 19 '04'' au format gruparea ''The few the proud the ultras '12.'' În anul 2019, o facțiune importantă a galeriei Universității, ''Ultra Curva Groapa '97'' se desființează după ce un steag al acestora a fost capturat de fanii Petrolului<ref>{{Citat web|url=https://zcj.ro/sport/una-dintre-cele-mai-vechi-factiuni-ale-galeriei-u-cluj-ultra-curva-groapa-s-a-desfiintat-dupa-ultima-deplasare--185142.html|titlu=Una dintre cele mai vechi facțiuni ale galeriei ”U” Cluj s-a desființat|publisher=zcj.ro|accessdate=2023-01-08|limbă=ro}}</ref>. Tot în acest an, brigada ''Black Devils '06'' dau un comunicat prin care își anunță retragerea. Toate aceste evenimente au dus la o reorganizare a peluzei impunadu-se o noua mentalitate care alaturi de entuziasmul dat de promovarea din 2022 au dus la o noua generatie care de exceptie a ''Peluzei Sepcile Rosii''. In momentul actual gruparile sunt: ''Boys '06,Potaissa '08, PPS '10, Students '12, The Few The Proud The Ultras '12, Manastur '13, Gropari '20, Aiud '23, Baietii Ultra '25''. Peluza are o stransa legatura cu ''Peluza Catalin Haldan'' si ''Peluza Sud Dinamo'', ambele ale lui [[FC Dinamo București|Dinamo Bucuresti]] , acestia sunt strans legati si de suporteri [[CSM Jiul Petroșani|Jiului Petrosani]] si [[FC Brașov|FC Brasov]]. === Rivalitati === {{Articol principal|Derbiul Clujului }}[[Fișier:Galerie U Cluj (2022).png|miniatura|284x284px|Peluza "Șepcile Roșii" la derby-ul cu CFR 1907 Cluj (23 octombrie 2022)]]''Șepcile roșii'' au o rivalitate acerba, pe plan local cu suporterii echipei [[CFR Cluj]]. Între cele două tabere au avut loc numeroase incidente soldate de cele mai multe ori cu răniți.<ref>{{citat web |url=http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=4824 |title= Șoc și groază la Cluj |publisher=ziuadecj.ro}}</ref> Între cele două tabere au avut loc numeroase incidente, majoritatea soldându-se cu răniti. După ce a intrat în campionatul României, suporterii CFR Cluj, compusă în continuare din maghiari, a intrat în conflict cu cei ai Universității Cluj. Primul conflict major dintre cele două echipe a avut loc în 1924, când stadionul a fost evacuat din cauza unei încăierari între suporteri, într-un meci câștigat de Universitatea cu 2-1. După promovarea CFR Cluj în Divizia A în 1969 , rivalitatea a reaprins. În primele trei sezoane împreună în prima divizie, Universitatea a câștigat majoritatea jocurilor până în 1972, când au fost învinși cu 1-0. În sezonul 1975-76 din [[Divizia A]], ambele echipe au retrogradat în [[Liga a II-a|Divizia B]]. În cele două sezoane pe care le-au avut împreună în divizia secunda a fotbalului romanesc, CFR Cluj a rămas neînvinsă, inclusiv în sezonul 1977-78 , când Universitatea a fost promovată, iar CFR a rămas în divizia a doua. Timp de peste 20 de ani, Universitatea a rămas predominant în [[Divizia A]] , în timp ce CFR a rămas în Divizia B. În [[2005]] suporterii Universității Cluj au atacat chiar un grup de jucători ai echipei [[CFR Cluj]] care se aflau în cantonament la hotelul din apropierea stadionului [[Ion Moina]].<ref>{{citat web |url=http://www.adevarul.ro/2006-05-15/Sport/baschetbalistii-sibieni-batuti-de-fanii-universitatii-cluj_184676.html |title=Galeria clujeană are antecedente grave |publisher=adevarul.ro |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2008-01-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080125013507/http://www.adevarul.ro/2006-05-15/Sport/baschetbalistii-sibieni-batuti-de-fanii-universitatii-cluj_184676.html |dead-url=yes }}</ref>A doua cea mai notabilă rivalitate este cu [[FC Rapid București|Rapid București]] din cauza ciocnirilor serioase dintre suporteri din 2006, 2011, 2019. O altă galerie neagreată de fanii clujeni este cea a echipei [[Steaua București]]. In 2009 dupa meciul dintre U Cluj și Steaua a fost precedat de o bătaie generală între galeriile celor doua echipe în [[Parcul Central din Cluj-Napoca]].<ref>{{citat web |url=http://www.realitatea.net/105946_Incidente-intre-suporteri-inaintea-partidei-U-Cluj---Steaua.html |title=Incidente între suporteri înaintea partidei U Cluj - Steaua |publisher=realitatea.net |accessdate=2011-06-15 |archive-date=2009-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090328211109/http://www.realitatea.net/105946_Incidente-intre-suporteri-inaintea-partidei-U-Cluj---Steaua.html |dead-url=yes }}</ref>Alte rivalități sunt [[Farul Constanța]], [[FC UTA Arad|UTA Arad]], [[FC Petrolul Ploiești|Petrolul Ploiești]] și [[FC Politehnica Timișoara|Politehnica Timișoara]] . == Cântece == {| class="wikitable" |+ !Haide „U”<ref>„Agora U”, Gheorghe Bodea (Napoca Star 2004) (p.542)</ref> !Slavă ție studenție <ref name="bare_url_a" /> !'''În templul ce vibra odată''' !'''Primul pas pe stadion''' |- | Suntem „U”-iștii Clujului iubit<br /> Uniți cu toții într-un avânt<br /> Pornim din nou cu sufletu-nfrățit<br /> La luptă cu un singur gând Haide, „U”! Haide, „U”! Haide, „U”!<br /> Ești simbolul tinereții studențești<br /> Haide, „U”! Haide „U”! Haide, „U”!<br /> Ești mândria unor inimi românești Noi luptăm (ca) să-nălțăm<br /> Prin avânt, voință, zâmbet și prin cânt<br /> Un trup nou... (braț de fier...)<br /> Suflet nou... (smuls din cer)<br /> Haide, „U”! Tempo „U”! Haide, „U”!<br /> ----_{Text: Ioan Brateș, Vsevolod Ivanov,<br /> Victor Constantinescu, Mircea Olteanu<br /> Muzică: Ioan Brateș} ||Slavă ție studenție, să ne fii mereu un scut.<br /> Numai datorită ție, Universitatea s-a născut.<br /> Noi avem acum un nume, cel mai frumos de pe pământ.<br /> Să-l cinstim cum se cuvine, fiindcă „U”-i un nume sfânt. E simbolul tinereții și al iubirii pe pământ.<br /> Haide „U” e imnul nostru să răsune pe pământ.<br /> Alb și negru-i steagul nostru ce-l vom înălța spre cer.<br /> Haide „U” e imnul nostru să răsune-n depărtări. Am jurat să fim alături de echipa ce-o iubim.<br /> Niciodată imnul nostru nu va pieri cât trăim.<br /> ----_{Text: Gheorghe Florea<br /> Adaptare: Gheorghe Florea, Dinu Popescu, Gabriel Gagiu,<br /> după simfonia a IX-a de Beethoven} ||În templul ce vibra odată La imnul unei mari iubiri Se-așterne de azi, încet, tăcerea Pe malul Somesului lin. Momente unice trăiam Strigînd mereu pe-același ton Ce-i pentru unii o vocală Iar pentru noi e un simbol. Din tot a mai rămas splendoarea A miilor de amintiri Care rămân mereu în inimi Și vor renaste din iubiri. Iubiri ce le purtăm în suflet, Printr-un simbol etern sublim Ce răutatea nu-l va șterge Căci lângă “U” mereu vom fi. <br /> ||Primul pas pe stadion N-am să-l uit până am să mor<br /> Mii de oameni se-auzeau,<br /> Șepcile roșii cântau,<br /> Torțele se aprindeau. <br /> |} == Fotogalerie == <gallery caption="[[Logo]]-uri vechi"> Image:Stiinta-Cluj.png Image:Stiinta-Cluj1.png Image:Universitatea-Cluj1.png </gallery> == Vezi și == {{Col-begin}} {{Col-2}} ; Alte secții ale clubului polisportiv [[C.S. Universitatea Cluj|CS U Cluj]] * [[FC Universitatea Olimpia Cluj-Napoca]] (fotbal feminin) * [[U-BT Cluj-Napoca]] (baschet masculin) * [[CS Universitatea Cluj-Napoca (baschet feminin)]] * [[U Cluj (handbal feminin)]] * [[CSU Transilvania Cluj Napoca|U Cluj (handbal masculin)]] * [[CS Universitatea Elbi Cluj|U Cluj (rugby)]] * [[Universitatea Cluj (volei masculin)]] * [[Universitatea Cluj (volei feminin)]] {{Col-2}} ; Alte cluburi de fotbal din Cluj * [[Club Atletic Cluj (fotbal)|Club Atletic Cluj]] * [[Academia Comercială Cluj]] * [[CFR Cluj]] * [[Clubul Atletic Universitar Cluj]] * [[Victoria Cluj]] * [[CS Sănătatea Servicii Publice Cluj-Napoca|Sănătatea Cluj-Napoca]] * [[CFF Clujana|Clujana Cluj-Napoca (feminin)]] {{Col-end}} == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * ''Agora U. Napoca star'', Gheorghe Bodea ([[2004]]). ISBN 973-647-262-2. * ''Însemnări despre U. Eikon'', Ștefan Cârjan ([[2004]]). ISBN 973-7987-51-9. * ''Șepcile roșii. Consiliul național pentru educație fizică și sport'', [[Ioan Chirilă]] ([[1969]]). == Legături externe == * [http://www.universitateacluj.ro Pagina oficială a clubului] * [http://www.ucluj.ro Pagina suporterilor] * [http://www.ucluj.tv U Cluj TV] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100924054813/http://www.ucluj.tv/ |date=2010-09-24 }} * [http://www.sepcile-rosii.com Șepcile roșii] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150721115335/http://www.r3lu.sepcile-rosii.com// |date=2015-07-21 }} * Cu ocazia evenimentului „Scena Urbană” din Cluj-Napoca, în septembrie 2017, fanii clubului au cântat imnurile lor împreună cu o orchestră simfonică de la Academia de Muzică din Cluj: imagini și relatare la [http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/video-galeria-universitatii-cluj-urcat-scena-orchestra-simfonica-urmat-spectacol-nemaivazut-tara-1_59cfeae15ab6550cb8af0cf2/index.html Adevărul de Cluj] și [http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Fanii+lui+U+Cluj+au+sustinut+un+concert+alaturi+de+instrumentist Digisport] *[https://www.flashscore.ro/echipa/u-cluj/Us6gkXaT/rezultate Rezultate Universitatea Cluj] - rezultate curente meciuri Universitatea Cluj {{Campionatul de Fotbal al României}} {{articol de calitate}} {{DEFAULTSORT:Universitatea Cluj}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din județul Cluj]] [[Categorie:Fondări în 1919]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] 7f4yttghuwewyt2plwvw09ptzr9setw 0 37274 17024639 17023480 2025-06-10T22:31:06Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare 17024639 wikitext text/x-wiki {{distinge|Barbu Știrbei}} {{Infocaseta Om politic | numele_subiectului = Barbu A. Știrbey | numele_imaginii = BarbuAStirbey.jpg | descrierea_imaginii = Prințul Barbu A. Știrbey | loc_de_odihnă = Capela din parcul Palatului din Buftea | naționalitate = {{ROM}} | educație = [[Facultate|Facultatea de Științe Juridice]] din [[Paris]] | părinți = [[Alexandru Știrbei]] și <br>[[Maria Ghika-Comănești]] | funcție1 = [[Lista_prim-miniștrilor_României|Prim-Ministru al României]] | monarh1 = [[Ferdinand I]] | predecesor1 = [[Alexandru Averescu]] | succesor1 = [[Ion I. C. Brătianu]] | funcție3 = Consilier personal al regelui [[Ferdinand I al României]] | inceput1 = 4 iunie 1927 | sfârșit1 = 20 iunie 1927 |soție = [[Nadeja Știrbey|Nadeja Bibescu]] |copii = Maria, Nadejda, Eliza și Ecaterina |note_de_subsol = Barbu Știrbey era posesorul uneia dintre cele mai mari și mai diversificate averi din România. | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = de onoare}} }} '''Barbu Alexandru Știrbey''' ({{Date biografice}}) a fost un om de stat român, președinte al Consiliului de Miniștri, ministru de interne și ad-interim la Finanțe și la Externe, membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]]. El a jucat un rol deosebit în politica țării până în anul [[1931]], când a fost exilat de [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]]. ==Biografie== Bunicul său a fost [[Barbu Știrbei]], [[Domnie|Domn]] al [[Țara Românească|Țării Românești]] între [[1849]] - [[1856]]. Tatăl său a fost [[Alexandru Știrbei]], om politic, iar mama, [[Maria Ghika-Comănești]]. Este descendent și din neamul [[Brâncoveanu|Brâncovenilor]] prin bunica Elisaveta. Este fratele [[Elisa Știrbei|Elisei Știrbei]] și al prințului [[George A. Știrbey]] (1883-1917).<ref name="adev2014-01-04">[http://adevarul.ro/news/bucuresti/un-palat-disparut-cazut-uitare-1_5271e69cc7b855ff569d2fbe/index.html Un palat dispărut și căzut în uitare], 31 octombrie 2013, Oana Marinache, ''Adevărul'', accesat la 4 ianuarie 2014</ref> [[Prinț]]ul Barbu Știrbey a urmat atât liceul, cât și cursurile [[Facultate|Facultății de Științe Juridice]] din [[Paris]]. S-a căsătorit în 1895 la Geneva cu [[Nadeja Știrbey|Nadeja Bibescu]], verișoara sa de gradul II, cu care a avut patru fiice: Maria (1896-1990), Nadejda (1897-1994), Eliza (1898-1987) și Ecaterina (1902-1946). Personalitatea lui Barbu Știrbey, om rafinat, cult, manierat, bărbat frumos, cu părul bogat și negru, cu ținută tipic englezească, i-a adus supranumele de „Prințul alb”.<ref name=gauthier>{{Citat carte|nume=Gauthier|prenume=Guy|an=2010|titlu=Missy, regina României|pagină=138|editură=Humanitas}}</ref>. I s-a mai spus și „Rasputin al Balcanilor.<ref name=gauthier/> În anul [[1913]], regele [[Carol I al României|Carol I]] îl numește pe Barbu Știrbey, administrator al Domeniilor Coroanei Regale. Între prințul moștenitor Ferdinand și Barbu Știrbey s-a legat o puternică prietenie. Devenit rege, [[Ferdinand I al României|Ferdinand]] îl va lua consilier personal pe Știrbey. Și între [[regina Maria]] și Știrbey relațiile au fost deosebit de prietenești - în așa măsură încât în epocă a circulat insistent zvonul că [[Ileana, Principesă a României|principesa Ileana]] ar fi fost fiica nelegitimă a celor doi. Principesa Ileana s-a căsătorit cu arhiducele Anton de Austria, iar la nunta lor, fratele Ilenei, Carol (viitorul rege Carol al II-lea), a luat-o deoparte pe Ileana ca să-i mărturisească că adevăratul ei tată este Știrbey.<ref>Dan-Silviu Boerescu, ''Regina Maria, personajul unic al istoriei'' ''naționale''. București, Editura Neverland, 2023, p. 68</ref> A înființat lângă parcul [[palat]]ului său de la [[Buftea]] o pepinieră de viță americană, o lăptărie, o moară sistematică, iar în [[1902]] o [[fabrică|fabrică de vată și pansamente]]. Este primul care a introdus în [[România|Vechiul Regat]] cultura [[bumbac]]ului și a orezului. Moșiile sale se întindeau pe terenuri vaste: la [[Buftea]] avea 225 ha de teren arabil și 225 ha de pădure; în [[județul Olt]], la Știrbey, avea 325 ha teren arabil, 2.500 ha pădure și 45 ha [[Viță de vie|vie]]; la [[Plugari]], în [[Iași]] avea 5.800 ha teren arabil; la [[Plopii-Slăvești]] din [[Teleorman]] deținea 345 ha teren arabil. De asemenea, era președintele unor consilii de administrație ale unor mari [[Bancă (instituție financiară)|bănci]], societăți și uzine: Steaua Română, [[Reșița|Uzinele Reșita]], Titan-Nădrag-[[Călan]], [[Astra]], Societatea Generală de Asigurări din București, Societatea Franco-Română de [[cale ferată|Materiale de Drum de Fier]] și altele. Prin urmare, Știrbey era posesorul uneia dintre cele mai mari și mai [[economie|diversificate averi]] din România. În timpul războiului mondial, Barbu Știrbey a fost alături de familia regală, în refugiul de la [[Iași]]. Izbucnirea revoluției în [[Rusia]] și înlăturarea țarismului, în [[martie]] [[1917]], au avut un puternic ecou asupra ostașilor ruși de pe frontul din [[Moldova]]. Pentru a preveni o eventuală „contaminare” a ostașilor români, în covârșitoarea majoritate țărani, regele Ferdinand a fost sfătuit de Știrbey și Brătianu, de [[Nicolae Iorga|N.Iorga]] și [[regina Maria]] să adreseze ostașilor un mesaj prin care să promită înfăptuirea reformelor. Textul a fost redactat de Barbu Știrbey și a avut o primire entuziastă, contribuind la calmarea spiritelor, dar și la creșterea popularității regelui. La [[4 iunie]] [[1927]] a acceptat solicitarea lui [[Ferdinand I al României|Ferdinand]] de a forma un guvern de „uniune națională”, în care intrau reprezentanții celor două mari partide aflate într-o acerbă dispută politică [[PNL|P.N.L]] și [[PNȚ|P.N.Ț]]. Guvernul Știrbey s-a menținut numai două săptămâni, după care frâiele puterii au fost preluate de [[Ion I. C. Brătianu|Ion I.C.Brătianu]]. Moartea regelui la [[20 iulie]] [[1927]] a însemnat încheierea rolului de „eminență cenușie” a lui Barbu Știrbey. Atunci când [[Carol al II-lea al României|Carol]] a fost proclamat rege, la [[7 iunie]] [[1930]], Barbu a fost nevoit să plece în exil la [[Paris]], unde a stat 10 ani. La Paris, Prințul Știrbey a fost victima unei tentative de asasinat în urma căreia s-a refăcut cu greu. Revenit din exil, după înlăturarea în [[1940]] a lui Carol al II-lea, Barbu Știrbey a fost trimis în misiune diplomatică la [[Cairo]] și [[Moscova]], în încercarea de a trata cu [[Aliații din al Doilea Război Mondial|Aliații]]. În anul [[1945]], partidele politice istorice și [[Mihai I al României|Regele Mihai]] doreau formarea unui guvern sub conducerea lui Barbu Știrbey. Dar la [[2 martie]] [[1945]], guvernul [[Petru Groza]] a fost impus de Moscova, astfel că Barbu Știrbey nu a apucat să fie numit prim-ministru. El a murit în mod neașteptat în [[1946]] de cancer hepatic (unele surse susțin că i s-a pus otravă în perfuzie).<ref>{{Citation |publisher=jurnalul.ro |language=Romanian |title=Prințul Barbu Știrbey, ucis din răzbunarea unui angajat sau la comanda Moscovei. I s-a pus otravă în perfuzie |url=https://jurnalul.ro/cultura/carte/printul-barbu-stirbey-ucis-din-razbunarea-unui-angajat-sau-la-comanda-moscovei-i-s-a-pus-otrava-in-perfuzie-903364.html}}</ref> A fost înmormântat, alături de bunicul său, domnitorul [[Barbu Știrbei]], la Capela din parcul Palatului din Buftea. După decesul lui Barbu Știrbey, domeniul Buftea a fost administrat și stăpânit de fiica sa Nadèje, căsătorită cu Șerban Flondor, până în anul 1949, când a fost naționalizat.<ref>Narcis Dorin Ion, ''Castele, palate și conace din România'', vol. I, articolul "Palatul Știrbey din Buftea", pp. 246-266, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002, ISBN 973-577-320-1</ref> == Note == <references /> ==Bibliografie suplimentară== * {{citation | last = Nicolescu | first = Nicolae C. | year = 2006 | title = Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006) | publisher = Editura Meronia | place = București | pages=306-307 }} * {{citation | last = Constantinescu | first = Constantin | year = 2022 | title = Prințul Barbu Știrbey în istorie | publisher = Editura Paul Editions | place = București }} * {{citation | last = Știrbey | first = Barbu | year = 2023 | title = I love you, my Marie. Scrisorile lui Barbu Știrbey către regina Maria | publisher = Editura Corint | others = Traducere din franceză de Carmen Dobre. Ediție îngrijită, note, comentarii și dosar iconografic de Cătălin Strat | place = București }} == Legături externe == * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – Ș] * [http://www.srr.ro/calendar/03/20-26/images/45.jpg Articol despre asasinarea lui Barbu Știrbei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070927204336/http://www.srr.ro/calendar/03/20-26/images/45.jpg |date=2007-09-27 }} * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/printul-alb-31674.htm Printul alb]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 12 decembrie 2005, Daniela Cârlea ȘOntică, ''Jurnalul Național'' *[https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/vila-cu-minaret-din-mamaia-fondata-in-anul-1930-378.html Vila cu minaret din Mamaia, fondată în anul 1930]- a aparținut lui Barbu Știrbey, ''Ziua de Constanța'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Alexandru Averescu]]| titlu=[[Premierii României|Prim-ministrul României]]| ani=[[4 iunie|4]] – [[21 iunie]] [[1927]]| după=[[Ion I. C. Brătianu]] }} {{Casetă succesiune| înainte=[[Ion Mitilineu]]| titlu=[[Miniștri români ai Afacerilor Externe|Ministrul Afacerilor Externe]]| ani=[[4 iunie|4]] – [[21 iunie]] [[1927]]<br />''ad-interim''| după=[[Ion I. C. Brătianu]] }} {{Casetă succesiune| înainte=Gen. [[Alexandru Averescu]]| titlu=[[Lista de miniștri de finanțe ai României|Ministrul de finanțe]]| ani=[[4 iunie]] [[1927]] – [[6 iunie]] [[1927]]| după=[[Mihai Popovici]] }} {{sfârșit casetă}} {{Prim-miniștrii României}} {{Miniștri de interne ai României}} {{Miniștrii de externe ai României}} {{Miniștri de finanțe ai României}} {{DEFAULTSORT:Știrbey, Barbu A.}} [[Categorie:Politicieni români]] [[Categorie:Prim-miniștrii României]] [[Categorie:Miniștri de finanțe ai României]] [[Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române]] [[Categorie:Nobili români]] [[Categorie:Domeniile Coroanei Regale a României]] [[Categorie:Familia Știrbei|Barbu]] [[Categorie:Nașteri în 1872]] [[Categorie:Decese în 1946]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români expatriați în Franța]] [[Categorie:Români reîntorși în România]] [[Categorie:Oameni din Buftea]] p09aqiskriwxx6z03yzbz7ayv90ztwf 0 38147 17024324 16929486 2025-06-10T19:21:18Z Alexander Tendler 43973 adăugat [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024324 wikitext text/x-wiki {{wikizare|date=aprilie 2020}}{{Infocaseta Biografie | numele_subiectului = Demostene Botez | numele_imaginii = Demostene Botez1.jpg | descrierea_imaginii = Scriitorul Demostene Botez | data_nașterii = [[29 iulie]] [[1893]] | locul_nașterii = [[Hulub, Botoșani|Hulub]], [[România]] | data_decesului = [[17 martie]] [[1973]] (79 de ani) | locul_decesului = [[Iași]], [[Republica Socialistă România]] | naționalitate = {{ROM}} | etnicitate = | educație = [[Universitatea din Iași|Facultatea de Drept din Iași]] | influențe = [[George Topîrceanu]] | ocupație = [[scriitor]], [[publicist]], [[avocat]] | părinți = | ani_de_activitate = | partid = [[Partidul Muncitoresc Român]], [[Partidul Comunist Român]] | premii = [[Ordinul Muncii]] clasa I-a |reprezentant = |cunoscut_pentru = |soție = |copii = |module = {{Membru Academia Română |tip_membru = corespondent}} }} '''Demostene Botez''' ({{date biografice}}) a fost un scriitor și publicist român, academician (membru corespondent din [[1963]]) și avocat (licențiat în drept al Facultății din Iași). Tatăl său Anghel, a avut ca frate pe Gheorghe Botez. Acesta s-a căsătorit cu Anastasia și l-au avut ca fiu pe Neculai Botez, care s-a căsătorit cu Maria Dumbrăveanu din Iași (cu părinții Iordache și Profira Dumbrăveanu). Aceștia la rândul lor, au avut-o ca fiică pe Maria Botez (nepoata de pe unchi a lui Demostene Botez), căsătorită cu Vasile Achiței, din Iași. Din căsătoria lor, au ieșit șapte copii (Lucica, Victoria, Geta, Ileana, Magda, Ioana și Dumitru). Din căsătoria lui Victoria Achiței cu Dumitru Butnariu, au rezultat doi copii, Constantin și Valentin. Constantin Butnariu, este a treia generatie de nepoți a lui Demostene Botez. Maria Botez - nepoata de pe unchi (căsătorită Achiței) a scris poezii și versuri, moștenind astfel talentul familiei. Fiica sa Victoria (căsătorită Butnariu) a urmat cursurile Universității Alexandru Ioan Cuza, secția Filologie, fiind profesoară de limba română și rusă, la Liceul Industrial nr. 5, iar fiul său Constantin Butnariu, este absolvent al Institutului Agronomic Iași, fiind director de revistă și jurnalist din anul 1994, cu același talent literar. ==Biografie== [[Fișier:RO IS Topirceanu memorial house.jpg|thumb|Casă construită, în Iași, de Lizeta Stroici, cumnata scriitorului Demostene Botez și pusă la dispoziție lui George Topîrceanu, în anul 1932. Astăzi Casa memorială George Topîrceanu]] Demostene Botez s-a născut în satul Hulub, din județul Botoșani. A fost fiul lui Anghel Botez, preotul satului și al Ecaterinei Botez, născută Chirica, fiică de preot. A urmat primele două clase la școala primară în satul natal. Este trimis la școală la Botoșani în 1900, apoi la Iași. Studiile liceale le face mai întâi la un liceu particular, iar apoi la [[Colegiul „Costache Negruzzi” din Iași|Liceul Internat]] din [[Iași]], pe care îl absolvă în 1912. A urmat Facultatea de Drept a [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universității „Alexandru Ioan Cuza”]] din Iași și a obținut licența în drept în 1915. A început să practice avocatura la Iași, iar din 1934 la [[București]]. Până în 1950 a practicat avocatura în paralel cu activitatea literară. După 1950, a lucrat numai în domeniul literaturii și al publicisticii. A debutat în literatură în 1911, cu o poezie publicată în revista ieșeană „Arhiva". Din 1921, a aderat de cercul de la revista „[[Viața românească]]", care i-a publicat o mare parte a creației sale. Debutul editorial a avut loc în 1918, cu volumul de poezii ''Munții'', premiat de [[Academia Română]]. A publicat multă literatura pentru copii și a desfășurat o bogată activitate de traducător<ref>[http://www.evenimentul.ro/articol/scriitorul-demostene-botez-8211.html Scriitorul Demostene Botez – 110 ani de la nastere]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. Demostene Botez a fost o perioadă președinte al [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]].<ref>{{Citat web |url=http://www.uniuneascriitorilor.ro/istoric.html |accessdate=2008-09-20 |titlu=Uniunea Scriitorilor din România - Președinți de la fondare |archive-date=2008-03-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080322222333/http://www.uniuneascriitorilor.ro/istoric.html |dead-url=yes }}</ref> A fost membru al Partidului Muncitoresc Român.<ref>http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/48-5-62.shtml{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Casa Memorială ''„George Topîrceanu"'' din Iași a aparținut scriitorului Demostene Botez, prieten cu [[George Topîrceanu]].<ref>[http://www.dacialiterara.ro/MLR.htm Casa memorială "George Topîrceanu"]</ref> În memoria sa, Liceul teoretic din [[Trușești, Botoșani|Trușești]] poartă numele „Demostene Botez”. Demostene Botez este înscris pe baza cererii tatălui, ,,…om sever și închis într-un gând al său… inteligent, și un simț al realității și al vieții”(,,Memorii” D. Botez), în clasa I-a, ultimul din clasă, la Școala Hulub, în luna decembrie 1893, la șase ani și cinci luni , având ca învățător pe D. Lăzărescu. Trimestrul I nu este notat. Promovează primul din cei 9 elevi care au trecut clasa. Înscris în clasa a-II-a, la nr. matricol 60, pag.27 avem posibilitatea de a afla ziua nașterii, 2 iulie 1883, pe care o considerăm ca fiind cea autentică, deși în diferite lucrări de specialitate au fost veghiculate și alte date. Promovează clasa a-II-a tot primul, având înclinație pentru limba română, științe și alte discipline, după cum arată mediile sfârșitului de an școlar, prevestiind a fi un elev dotat, inteligent și silitor, confirmată de o strălucită carieră literară. Urmează clasa a III-a la Școala Marchian din Botoșani; clasa a IV-a la Institutul Particular al profesorului Culian din Iași, după care își continuă studiile la Liceul Internat din Iași, unde va descoperi pentru tot restul vieții, înclinații asupra viitoarei activități literare de poet și prozator, ,,…un fel de epocă preliterară, cum o definește poetul, fără finalitate: temele școlii elementare de poezie”(,,Scrieri” D. Botez). Coleg cu frații Păstorel și Ionel Teodoreanu, de care va lega o mare prietenie, îi cunoaște pe străluciții profesori Garabet Ibrăileanu și Calistrat Hogaș. După terminarea studiilor de drept în 1915 și a mobilizării din primul război mondial, se dedică avocaturii, dar care nu-i dădea satisfacția împlinirii și, de aceea, își găsește refugiu și liniștea în literatură. Primele poezii le publică în 1911 în revista ,,Arhiva” din Iași, prima ediție a revistei ,,Flacăra”, scoasă de C. Banu, ,,Convorbiri literare”, după care începe colaborarea permanentă la ,,Viața românească”. Din 1913 publică în ziarul ieșean ,,Opinia”, cronici la romanele franțuzești. Viața îi pare ca o cursă reciprocă, ,,…ca o vânătoare în care nu poți descifra care este vânătorul și care este victima, căci virtual fiecare poate să fie în mod egal și una și alta.” Garabet Ibrăileanu, nașul literar al tânărului avocat, i-a prefațat placheta de debut editorial, ,,Munții” în 1918, o broșură cu șase poezii, inspirate din ,,…tragedia sufletului și a geografiei țării noastre…jalea străbunilor”, apărute în ziarul ,,Momentul”, datorită tensiunii patriotice a prevederii păcii de la Buftea. Cu aceste poezii a primit premiul literar al Academiei Române pe baza referatului lui Duiuliu Zamfirescu. „Nu am învățat poezia de la Mallarme sau de la Baudlaire, afirmă Demostene Botez, „ ea a izvorât din mijlocul țăranilor, din filozofia vieții moldovenești, de la Molocea, de la Tizu, de la Grădinaru din satul Hulub, pe care zadarnic îi veți căuta prin encicloprdiile literare” . În 1920 tipărește primul volum de versuri, ,,Floarea Pământului” la Editura ,,Viața românească” din Iași. Pendulând între întuneric și lumină, depresie și bucurie, tristețe provincială, egocentrism și evadare, la remarca mentorului său, Garabet Ibrăileanu, Demostene Botez, realizează ,,… ieșirea din el însuși”: ,,Vers smuls din mine, eu te vreau bătut, ca ritmul unui puls de om în mers, ca viața însăși clocotind în mers, ca pasul vremii care s-a născut” (Arta poetică) Scrie poezii, ,,…esența din sufletul și ființa mea” nuvele, publicistică la mai multe ziare și reviste ale vremii, fiind primit cu simpatie de Tudor Arghezi și Teodorescu Braniște. Copilăria și vacanțele și le-a petrecut în satul natal Hulub, locul ce-i va marca veșnicia, ,,…am fost tot timpul elevul țăranului din satul meu natal, al căror chipuri supte și cătrănite le purtam în ochi”. După pierderea tatălui, printr-o întâmplare stupidă, cursul vieții tînărului Demostene se va schimba: ,,N-am mai putut ține casa părintească… S-a înstrăinat astfel și cuibul copilăriei, esența vieții mele”. Vacanțele și le petrece la mănăstiri, în excursii în țară, în Deltă sau în jurul Bucureștiului, însoțit de Sadoveanu sau colindând ținuturile dintre M. Nordului, M. Baltică până în Egipt. ,,…Sunt ca un puf de păpădie Pe care-l poartă veșnic vântul …Pământul nu mă mai cunoaște Nici țarina nu mă mai știe” (Deznădejde) În ultimul sfert de veac al activității sale, a scris literatură pentru copii, cu un bogat conținut educativ, ce se răsfrânge ,,ca-n apa lacului poeziile acestui veac”: ,,Și-am învățat așa din grâu din pom, Și care-i rost-u lume a fiecărui, Și știu acum că rostul tău de om E să te-mparți la oameni să te dărui” (Poem pedagogic) Activitatea literară a lui Demostene Botez cuprinde: Volume de versuri: ,,Munții”(1918), , Floare pământului”(1920), ,,Povestea omului”(1924), ,,Zilele vieții”(1927), ,, Cuvinte de dincolo”(1934), ,,Povestea greierului” ,,Lanterna magică”, ,,Floarea soarelui,” ,,Carnet”, ,,Oglinzi”etc. Nuvele: ,,Roman perpetuu”, ,,Dumnezeu”, ,,De dincolo”, ,, Obsesia”, ,,Domnul Leon”, ,,Tramvaiul de noapte” etc. Romane: ,,Ghiocul”, ,,Înălțarea la cer”, ,,Bucuria tinereții”, Oameni de lut” etc. Jurnale: ,,În căutarea mea”, ,,Curcubeu peste Dunăre” etc. Activitatea publicistică de peste șase decenii a lui Demostene Botez cuprinde trei etape. 1911-1913, colaborarea la ,,Arhiva”, ,,Viața românească”, ,,Convorbiri literare”, ,,Teatrul”, ,,Flacăra”, ,,Cronica” ,,Momentul”, ,,Facla” etc.; În perioada interbelică, Demostene Botez a avut o activitate prolifică, numele său fiind întâlnit mai în toate publicațiile vremii: ,,Însemnări literare”, ,,Viața românească”, ,,Dreptatea”, ,,Lumea”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Reporter”, ,,Convorbiri literare”, ,,Adevărul”,,,Clopotul”, ,,Cuvântul liber” etc.șe regăsesc în volumul, ,,Comedia umană” publicat în 1940 la Editura SOCEL. După cel De-Al Doilea Război Mondial colaborează la ,,Scânteia”, ,,România literară”, ,,Luceafărul”, ,,Viața românească” ( al cărui director este din 1964, și până în martie 1973, data morții sale), ,,Gazeta literară”, ,,Iașul literar”, ,,Tânărul scriitor”, ,,Gazeta”, ,,Contemporanul”, ,,Convorbiri literare”, ,,Cronica” etc. Scrie două volume de memorii; ultimul apare postum. Pentru activitatea literară apreciată de contemporani, din 1963 devine Membru corespodent al Academiei Române, iar în anii 1964-1965 este ales Președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Cu ocazia împlinirea a 75 de ani este sărbătorit în 1968 de Academia Română. Mai revine pe locurile natale, mult îndrăgite pentru a se reculege la mormântul tatălui său, de lângă biserica pe care ctitorit-o (15 iulie 1889-21 mai 1891) și pentru a vedea satul, casa și a sta de vorbă cu localnicii. Retoric poetul se întreabă: Ce-am făcut? Și ce-am lăsat clipei viitoare? ,,Eu n-am sădit în preajmă-mi nici un pom, nici glia strămoșească n-am arat, dar mi-am plinit destinul meu de om, dacă-ntr-un an, cândva, îndepărtat pe urma s-a mai găsi un tom în care veacul acesta l-am cântat” Poeziile, ca oricare artă, corespund unei epoci, spune autorul, ,,… așa se și explică faptul că unii poeți sunt dați uitării, un timp și apoi revin pe primul plan, de parcă de nici n-ar fi fost cunoscuți până atunci” Casa în care s-a născut și a copilărit Demostene Botez, ,,…situată pe o muchie de deal, cu o vedere largă peste Valea Jijiei, de-a lungul cursului ei și de cealaltă parte, până la încălcirea neagră a unei păduri pe culmea din față” se păstrează și astăzi; a fost cumpărată de preotul Hrușcă, acesta vânzând-o unei familii din sat. Grajdul și foișorul din livadă, în care Anghel Botez găsea un loc de reculegere, au dispărut cu timpul. La 3 iulie 1983, o comisie din Iași, formată din oameni de cultură, în frunte cu reputatul profesor Constantin Ciopraga a venit la Hulub pentru a evoca în fața sătenilor care l-au cunoscut, personalitatea concetățanului lor și a fixa o placă comemorativă pe casa în care s-a născut Demostene Botez. ==Publicist== [[Fișier:Demostene Botez.jpg|thumb|right|230px|Demostene Botez]] * A desfășurat activitate ziaristică la ''Cronica'', ''Arena'' și ''Momentul''. ==Scriitor== Volume publicate antum:<ref>[http://www.bibliophil.ro/demo/?ca&#91;c1&#93;=1&ca&#91;c1t&#93;=2&ca&#91;c1v&#93;=&ca&#91;c2&#93;=4&ca&#91;c2t&#93;=2&ca&#91;c2v&#93;=Botez%2C+Demostene&ca&#91;c3&#93;=20&ca&#91;c3t&#93;=2&ca&#91;c3v&#93;=&ca&#91;o&#93;=1&ca&#91;oc&#93;=0&cauta=Cauta&s=catalog&f=3 Cărți de Demostene Botez]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> * ''Munții'', 1918 * ''Floarea pământului, 1920 * ''Povestea omului'', 1923 * ''Zilele vieții'', 1927 * ''Ghiocul'' (roman),1931 * ''Cuvinte de dincolo'', 1934 * ''Inălțarea la cer'', (roman), 1937 * ''Obsesia'', 1946 * ''Oameni de lut'', (roman), 1947 * ''Floarea soarelui'' (versuri), Editura de Stat pentru literatură și artă, 1953 * ''De azi și de demult'', 1955 * ''Versuri alese '', Editura de Stat pentru literatură și artă, 1955 * ''Oameni în lumină'', (versuri), 1956 * ''Picu și Gheorghiță'', 1956 * ''Bucuria tinerții'' (roman), Editura Tineretului, 1957 * ''Prin ani'' (versuri scrise intre anii 1945-1957), Editura de Stat pentru literatură și artă, 1958 * ''Lanterna magică'', 1959 * ''Scriitor, carte, cititor'' (critică și istorie literară) Editura: Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii, 1961 * ''Carnet'' (Versuri), 1961 * ''Poezii'' Editura Tineretului, 1961 * ''Hoinăreli prin natură'', 1961, 1965, 1972 * ''Sfredeluș'', 1962 * ''Noaptea luminată (Nuvele și povestiri), Editura pentru literatură, 1962 * ''Prin U.R.S.S'', [[Lista volumelor publicate în Colecția În jurul lumii|Colecția În jurul lumii]], Editura Tineretului, 1962 * ''Amintiri despre oameni și religie'', Editura Științifică, 1963 * ''Șantier'', 1964 * ''Oglinzi (versuri), Editura pentru literatură, 1963 * ''Document'' (nuvele), Editura Tineretului, 1964 * ''Povestea greierului'', 1964 * ''Însemnările lui Andrei Chirică'', (povestiri), Editura Tineretului, 1964 * ''Chipuri și măști'', (Articole. Note de călătorie), Editura pentru literatură, 1965 * ''Povestea greierului'', 1965 * ''În fața timpului'', 1967 * ''Aproape de pământ'' (Versuri), Editura pentru literatură, 1968 * ''Oameni de lut'' (roman), Editura pentru Literatură, 1968 * ''Fapte diverse'', Editura pentru literatură, 1969 * ''Povestea Mărgicăi'', 1970 * ''Memorii, vol. 1'', Editura Minerva, 1970 * ''Memorii, vol. 2'', Editura Minerva, 1970 * ''Na greu' pământului''(poezii), Editura Cartea Românească, 1970 * ''Scrieri'', Editura Minerva, 1971 * ''Patria și oamenii ei'' (versuri), Editura Eminescu, 1972 * ''Patriei'', 1972 * ''Ghiocul; Înălțarea la cer'', 1973 * ''Obsesia; Oameni de lut'', 1973 * ''Tramvaiul de noapte'', (nuvele), Editura Cartea Românească, 1973 ==Traducător== *[[Gustave Flaubert]], ''Doamna Bovary : (moravuri de provincie)'', traducere Demostene Botez, 1) RAO clasic, 1995; 2) Grupul Editorial Art, 2006, ISBN 973-7678-19-2 == În alte limbi == * ''Der Bauplatz'' (Șantier), traducere germană de [[Franz Johannes Bulhardt]], Editura Tineretului, 1963 * ''Epitunk'' (Șantier), traducere maghiară, 1963 * ''Demostene Botez legszebb versei'' (Cele mai frumoase poezii]), traducere în limba maghiară de Bölöni Sádor, Deák Tamás, Franyó Zoltán, Horváth Imre, Jancsik Pál, Jánky Béla, Jékely Zoltán, Korda István, Márki Zoltán, Veress Zoltán, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1964.<ref>[[Sámuel Domokos|Domokos Sámuel]], ''A román irodalom magyar bibliográfiája'' / ''Bibliografia maghiară a literaturii române'', Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 315.</ref> * ==Distincții== * [[Ordinul Muncii]] clasa a II-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 383.</ref> * [[Ordinul Muncii]] cl. I (1963)<ref>[http://www.legestart.ro/Decrete-din-anul-1963-%284408644%29.htm Decretul 325/1963 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I scriitorului Demostene Botez]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, legestart.ro, accesat 2010-08-16</ref> * [[Ordinul „Meritul Cultural” (România)|Ordinul Meritul Cultural]] clasa I (25 decembrie 1967) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii”<ref>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1132 din 25 decembrie 1967 privind conferirea unor ordine și medalii, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul IV, nr. 2, Partea I, sâmbătă 6 ianuarie 1968, p. 10.</ref> * titlul de [[Erou al Muncii Socialiste]] și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”<ref name=Decret155>[https://lege5.ro/en/Gratuit/gu4tqnrr/decretul-nr-155-1971-privind-conferirea-titlului-de-erou-al-muncii-socialiste Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste”], publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul VII, nr. 56, Partea I, joi 6 mai 1971, p. 348.</ref> ==Note== <references /> ==Legături externe== * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=B Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B] * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Botez%2C+Demostene+%281893-1973%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] {{Președinții Uniunii Scriitorilor din România}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Botez, Demostene}} [[Categorie:Nașteri în 1893]] [[Categorie:Decese în 1973]] [[Categorie:Avocați români]] [[Categorie:Publiciști români]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Scriitori români de literatură pentru copii]] [[Categorie:Traducători români]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române]] [[Categorie:Președinți ai Uniunii Scriitorilor din România]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Poeți proletcultiști]] [[Categorie:Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Socialiste România]] [[Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român]] [[Categorie:Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] 3viyosinz417tak08wq8aw0u661g36w 3 38192 17023809 17023304 2025-06-10T13:22:06Z MediaWiki message delivery 275363 Secțiune nouă: /* Wikidata weekly summary #683 */ 17023809 wikitext text/x-wiki '''[http://ro.wikipedia.org/w/wiki.phtml?title=Discuție_Utilizator:Strainu&action=edit&section=new Trimite un mesaj nou]''' {{Utilizator:Strainu/AntetPD}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Discuție Utilizator:Strainu/Arhiva %(counter)d |algo = old(7d) |counter = 108 |maxarchivesize = 100k |archiveheader = {{Utilizator:Strainu/AntetPD}} |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-23</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W23"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/23|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|Chart extension]] is now available on all Wikimedia wikis. Editors can use this new extension to create interactive data visualizations like bar, line, area, and pie charts. Charts are designed to replace many of the uses of the legacy [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Graph|Graph extension]]. '''Updates for editors''' * It is now easier to configure automatic citations for your wiki within the visual editor's [[mw:Special:MyLanguage/Citoid/Enabling Citoid on your wiki|citation generator]]. Administrators can now set a default template by using the <code dir=ltr>_default</code> key in the local <bdi lang="en" dir="ltr">[[MediaWiki:Citoid-template-type-map.json]]</bdi> page ([[mw:Special:Diff/6969653/7646386|example diff]]). Setting this default will also help to future-proof your existing configurations when [[phab:T347823|new item types]] are added in the future. You can still set templates for individual item types as they will be preferred to the default template. [https://phabricator.wikimedia.org/T384709] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:20}} community-submitted {{PLURAL:20|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * Starting the week of June 2, bots logging in using <code dir=ltr>action=login</code> or <code dir=ltr>action=clientlogin</code> will fail more often. This is because of stronger protections against suspicious logins. Bots using [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Bot passwords|bot passwords]] or using a loginless authentication method such as [[mw:Special:MyLanguage/OAuth/Owner-only consumers|OAuth]] are not affected. If your bot is not using one of those, you should update it; using <code dir=ltr>action=login</code> without a bot password was deprecated [[listarchive:list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/message/3EEMN7VQX5G7WMQI5K2GP5JC2336DPTD/|in 2016]]. For most bots, this only requires changing what password the bot uses. [https://phabricator.wikimedia.org/T395205] * From this week, Wikimedia wikis will allow ES2017 features in JavaScript code for official code, gadgets, and user scripts. The most visible feature of ES2017 is <bdi lang="zxx" dir="ltr"><code>async</code>/<code>await</code></bdi> syntax, allowing for easier-to-read code. Until this week, the platform only allowed up to ES2016, and a few months before that, up to ES2015. [https://phabricator.wikimedia.org/T381537] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.4|MediaWiki]] '''Meetings and events''' * Scholarship applications to participate in the [[m:Special:MyLanguage/GLAM Wiki 2025|GLAM Wiki Conference 2025]] are now open. The conference will take place from 30 October to 1 November, in Lisbon, Portugal. GLAM contributors who lack the means to support their participation can [[m:Special:MyLanguage/GLAM Wiki 2025/Scholarships|apply here]]. Scholarship applications close on June 7th. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/23|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W23"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 3 iunie 2025 02:55 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28819186 --> == Biserici din Dragoslavele, Argeș == Salut! În articolul [[Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni din Dragoslavele]] apărea o imagine care aparține de fapt de [[Schitul Dragoslavele (județul Argeș)]]. [[:File:Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni.jpg|Toate]] [[:File:Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni 2.jpg|cele]] [[:File:Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni 3.jpg|patru]] [[:File:Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni 4.jpg|imagini]] ar trebui redenumite. Din păcate, nu am găsit o imagine liberă pentru [[Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni din Dragoslavele]], însă am găsit ceva informații la [https://relevee.uauim.ro/m102/ relevee.uauim.ro]. O să încerc să fac eu o parte dintre modificările necesare, te rog să continui tu cu restul. [[Utilizator:Rsocol|Răzvan&nbsp;Socol]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Rsocol|mesaj]]} 9 iunie 2025 17:24 (EEST) : Am adăugat și coordonatele în articolul [[Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni din Dragoslavele]], pe baza informațiilor din [https://www.google.com/maps/@45.3482141,25.1713136,3a,75y,23.99h,85.73t/data=!3m7!1e1!3m5!1s_Eus3EvM0NoONO0_pUYsnA!2e0!6shttps:%2F%2Fstreetviewpixels-pa.googleapis.com%2Fv1%2Fthumbnail%3Fcb_client%3Dmaps_sv.tactile%26w%3D900%26h%3D600%26pitch%3D4.269999999999996%26panoid%3D_Eus3EvM0NoONO0_pUYsnA%26yaw%3D23.99!7i16384!8i8192?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI1MDYwNC4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D Google Maps] și [https://www.bing.com/maps/?v=2&cp=45.348413%7E25.171586&lvl=19.9&sp=Point.45.34853_25.17144_Biserica+%E2%80%9E%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea+Domnului%E2%80%9D+-+Suseni+din+Dragoslavele___&style=h Bing Maps]. [[Utilizator:Rsocol|Răzvan&nbsp;Socol]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Rsocol|mesaj]]} 9 iunie 2025 17:46 (EEST) ::Mulțumesc de ajutor. Mă uit prin colecția de la plecarea aia să vedem ce mai găsesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 9 iunie 2025 20:35 (EEST) == Despre ideologii și ideologi == Bună seara. Cum nu am intenția de a rămâne dator, mi se pare de dorit să lămuresc ceea ce poate părea un atac orientat cu intenție. Pentru că nu consider că este cazul să reiau discuția la locul unde a început, explic aici. Personal am avut de a face (ca foarte mulți alții) cu faze de genul "comunismul, ultima etapă a drumului spre viitorul de aur..." sau de genul "triumful capitalismului liberal și al democrației liberale = sfâșitul istoriei" așa că nu consider că mă poate obliga cineva să înghit afirmații de genul că există pastile care vindecă orice, de la secetă la la dureri de spate. Din păcate oamenii au nevoie de ideologie, cel puțin asta este concluzia mea în acest moment și chiar dacă cineva nu le-o oferă sau nu le-o impune, atunci își crează singuri propria ideologie, ceea ce nu ține de un specific anume (e.g. de o profesie). Perioadele de tranziție sunt propice apariției ideologiilor și ideologilor și apariția acestora nu sunt convins că poate fi controlată în vreun fel, dar, sunt absolut convins că experiența și ochii deschiși pot menține pe cei care au intenția, înafara respectivelor curente și la distanță de cei care le promovează. Strict referitor la cazul de la pagini de șters, seria de articole respective este un produs ce pune în brațele altora consecințele perspectivei ideologizate (asemănătoare formal cu credința religioasă), reprezentată de faptul că AI rezolvă eficient de la seceta la dureri de spate, fără vreo responsabilitate și fără a fi nevoie ca cineva să înțeleagă dacă produsul final are vreo logică în concordanță cu criterii predefinite acceptate. La urma urmei este în primul rând o problemă de logistică: vin un număr X de editori care nu știu mai nimic despre ce înseamnă politicile, îndrumările, cutumele și un articol de Wikipedia și scot pe bandă rulantă astfel de produse, la care, contează ceea ce cred editorii sau li se pare editorilor respectivi că este corect. După aia, o parte importantă a resurselor existente trebuie să se reorienteze pentru a prezerva, corecta și îmbunătăți ceea ce din start este făcut în masă, eronat (de exemplu cu menționarea din start a unor informații cu relevanță chestionabilă, în stilul unui CV în care se înghesuie la grămadă absolut orice). BTW, nu cred că am comentat vreodată în mod principial la articole făcute cu boții, care articole respectă ceea ce ar trebui să fie un articol de Wikipedia, fie el și un ciot. În fine, e decizia dumneavoastră cum alegeți să orientați consumul resurselor și este decizia dv. dacă veți continua să credeți că am ceva cu informaticienii (cred că nu e prima dv. afirmație în acest sens...). Dacă e să am ceva de comentat nu am ceva cu referire la o anumit tagmă, ci cu referire la oricine care reușește să transforme o problemă simplă într-una greu rezolvabilă sau nerezolvabilă. Personal respect foarte mult munca dv. și vă respect pentru ceea ce faceți. Dacă v-am creat senzația că v-am atacat, îmi cer scuze. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 9 iunie 2025 23:11 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-24</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W24"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/24|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product|Trust and Safety Product team]] is finalizing work needed to roll out [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts|temporary accounts]] on large Wikipedias later this month. The team has worked with stewards and other users with extended rights to predict and address many use cases that may arise on larger wikis, so that community members can continue to effectively moderate and patrol temporary accounts. This will be the second of three phases of deployment – the last one will take place in September at the earliest. For more information about the recent developments on the project, [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts/Updates|see this update]]. If you have any comments or questions, write on the [[mw:Talk:Trust and Safety Product/Temporary Accounts|talk page]], and [[m:Event:CEE Catch up Nr. 10 (June 2025)|join a CEE Catch Up]] this Tuesday. '''Updates for editors''' * [[File:Octicons-gift.svg|12px|link=|class=skin-invert|Wishlist item]] The [[mw:Special:MyLanguage/Help:Watchlist expiry|watchlist expiry]] feature allows editors to watch pages for a limited period of time. After that period, the page is automatically removed from your watchlist. Starting this week, you can set a preference for the default period of time to watch pages. The [[Special:Preferences#mw-prefsection-watchlist-pageswatchlist|preferences]] also allow you to set different default watch periods for editing existing pages, pages you create, and when using rollback. [https://phabricator.wikimedia.org/T265716] [[File:Talk pages default look (April 2023).jpg|thumb|alt=Screenshot of the visual improvements made on talk pages|Example of a talk page with the new design, in French.]] * The appearance of talk pages will change at almost all Wikipedias ([[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2024/19|some]] have already received this design change, [[phab:T379264|a few]] will get these changes later). You can read details about the changes [[diffblog:2024/05/02/making-talk-pages-better-for-everyone/|on ''Diff'']]. It is possible to opt out of these changes [[Special:Preferences#mw-prefsection-editing-discussion|in user preferences]] ("{{int:discussiontools-preference-visualenhancements}}"). [https://phabricator.wikimedia.org/T319146][https://phabricator.wikimedia.org/T392121] * Users with specific extended rights (including administrators, bureaucrats, checkusers, oversighters, and stewards) can now have IP addresses of all temporary accounts [[phab:T358853|revealed automatically]] during time-limited periods where they need to combat high-speed account-hopping vandalism. This feature was requested by stewards. [https://phabricator.wikimedia.org/T386492] * This week, the Moderator Tools and Machine Learning teams will continue the rollout of [[mw:Special:MyLanguage/2025 RecentChanges Language Agnostic Revert Risk Filtering|a new filter to Recent Changes]], releasing it to several more Wikipedias. This filter utilizes the Revert Risk model, which was created by the Research team, to highlight edits that are likely to be reverted and help Recent Changes patrollers identify potentially problematic contributions. The feature will be rolled out to the following Wikipedias: {{int:project-localized-name-afwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-bewiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-bnwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-cywiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-hawwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-iswiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-kkwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-simplewiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-trwiki/en}}. The rollout will continue in the coming weeks to include [[mw:Special:MyLanguage/2025 RecentChanges Language Agnostic Revert Risk Filtering|the rest of the Wikipedias in this project]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T391964] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * AbuseFilter editors active on Meta-Wiki and large Wikipedias are kindly asked to update AbuseFilter to make it compatible with temporary accounts. A link to the instructions and the private lists of filters needing verification are [[phab:T369611|available on Phabricator]]. * Lua modules now have access to the name of a page's associated thumbnail image, and on [https://gerrit.wikimedia.org/g/operations/mediawiki-config/+/2e4ab14aa15bb95568f9c07dd777065901eb2126/wmf-config/InitialiseSettings.php#10849 some wikis] to the WikiProject assessment information. This is possible using two new properties on [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Scribunto/Lua reference manual#added-by-extensions|mw.title objects]], named <code dir=ltr>pageImage</code> and <code dir=ltr>pageAssessments</code>. [https://phabricator.wikimedia.org/T131911][https://phabricator.wikimedia.org/T380122] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.5|MediaWiki]] '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/24|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W24"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 10 iunie 2025 04:17 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28846858 --> == Wikidata weekly summary #683 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-06-10. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|#682]].<br> Help with [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Translations]].''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Discussions ''' * Open request for adminship: [[d:Wikidata:Requests_for_permissions/Administrator/Coinhote|Coinhoe]] - RfP scheduled to end after 10 June 2025 23:49 (UTC) ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: New Linked Data for Libraries [[d:Wikidata: WikiProject LD4 Wikidata Affinity Group|LD4 Wikidata Affinity Group]] project series! We have our next LD4 Wikidata Affinity Group event series on the Wikidata Graph Split project. Our second event will be a conversation with Daniel Mietchen and Lane Rasberry about [https://scholia.toolforge.org/ Scholia], the Wikidata frontend which generates and presents scholarly profiles based on WikiCite content. They'll speak to Scholia's current state and roadmap, with consideration for the recent Wikidata graph split. Tuesday, June 10, 2025 at 9am PT/ 12pm ET/ 16:00 UTC / 6pm CEST. More info and Zoom links: [[d:Wikidata:WikiProject_LD4_Wikidata_Affinity_Group/Project_Series/GraphSplit|project page]]. ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [https://github.com/trokhymovych/wikidata-vandalism-detection Graph-Linguistic Fusion: Using Language Models for Wikidata Vandalism Detection]: resources to reproduce training and evaluation procedure for the paper Graph-Linguistic Fusion: Using Language Models for Wikidata Vandalism Detection ** [https://docs.google.com/document/d/1EyInxNXvz3rmmlTeYOKg6Sr5EKG--4mzBXlaz_HhYRY/edit?usp=sharing Cataloguing guidelines for representing the Memory of the World International Register on Wikidata] Google Doc to shape the process of a coming data upload: comments are open. ** [https://outreach.wikimedia.org/wiki/GLAM/Newsletter/May_2025/Contents/Memory_of_the_World_report GLAM:Memory of the World Report:] Hannah Drummen at UNESCO, alongside data expert Martin, has completed a structured dataset of 496 International Register items, ready for bulk upload to Wikidata in June, with an aim to enhance accessibility and define best practices for future updates. ** [[d:outreach:GLAM/Newsletter/May_2025/Contents/Biodiversity_Heritage_Library_report|Wikidata QID updates to BHL catalogue]]: The BHL Lead Developer, Mike Lichtenberg, is ensuring periodic Wikidata Qid refreshes in the BHL Catalogue, with the working group advising a downloadable post-refresh report for OpenRefine integration, to be sent to the BHL Metacat group for reconciliation by Siobhan or other Wikidata editors. ** [[d:outreach:GLAM/Newsletter/May_2025/Contents/Indonesia_report GLAM Wiki|Wikidata training & Datathon in Indonesia]]: Wikimedia Indonesia hosts WikiLatih Wikidata training to enhance skills in editing Indonesian cultural heritage data on Wikidata, while Datathon challenges participants to make the most edits on museum-related topics in Indonesia. * Papers ** [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40481658/ Wikidata for Botanists: Benefits of collaborating and sharing Linked Open Data] By von Mering et al., (2025) - This paper explores Wikidata as a multilingual open knowledge base for botany, highlighting its role in connecting botanical information across sources, and calling on the botanical community to enhance its content. ** [https://www.nature.com/articles/s41597-025-05200-8 CS-KG 2.0: A Large-scale Knowledge Graph of Computer Science] By Dessí et al., (2025) - This paper introduces CS-KG 2.0, an advanced AI-powered knowledge graph built from 15 million research papers, designed to enhance scientific exploration by structuring and interconnecting vast amounts of computer science literature. * Videos ** [https://www.youtube.com/watch?v=FHhvcvvFPsA Using the Wiki List tool] - GoogleSheet with formulae for retrieving Wikidata values and writing QuickStatements commands. ** [https://m.youtube.com/watch?v=0eGNxqvW89M Introduction to Wikidata] By Robin Isadora Brown and Lane Rasberry ** [https://m.youtube.com/watch?v=ijwiYthh6CY Wikidata Editing] By Kusaal Wikipedia Community ** (Portuguese) [https://m.youtube.com/watch?v=UWuRQstMm8E Federating academic SPARQL searches in Wikidata] By Tiago Lubiana ''' Tool of the week ''' * [https://phonemes.toolforge.org/ Wikidata Phonemes] This is the web application developed specifically for Wikidata IOLab. In here you can add phonemes to a whole bunch of languages, basing your work on the work that the brazilian students of their national olympiad did while editing Wikipedia. * [https://www.should-i-watch-this.com/Mission%20Imposible/2018 Should I watch this?] is a tool that helps users decide whether a movie or show is worth watching. ''' Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review ''' * Newest General datatypes **[[:d:Property:P13598|Guizzi's classification of musical instruments]] (<nowiki>Guizzi's classification system of musical instruments</nowiki>) **[[:d:Property:P13602|single taken from the album]] (<nowiki>indicates the album from which the item is taken</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13599|‎GameSpot platform ID]], [[:d:Property:P13600|‎OberpfalzWiki article ID]], [[:d:Property:P13601|‎Private Enterprise Number]], [[:d:Property:P13603|TNT Sports soccer team ID]], [[:d:Property:P13604|‎Fondazione Ragghianti Fototeca image ID]], [[:d:Property:P13605|ROAR ID]], [[:d:Property:P13606|‎15min.lt theme ID]], [[:d:Property:P13607|FMJD person ID]], [[:d:Property:P13608|NAQ non-elected person ID]], [[:d:Property:P13609|paleo.ru person ID]], [[:d:Property:P13610|‎Sierra Wiki article ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New External identifier property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/Biblioteca Pública|Biblioteca Pública]] (<nowiki><nowiki>{{TranslateThis</nowiki></nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/Libretexts ID|Libretexts ID]] (<nowiki>the world's largest collection of free OER textbooks online</nowiki>) * External identifiers: [[:d:Wikidata:Property proposal/identifiant Évêques suisses|identifiant Évêques suisses]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Enciclopedia Galega Universal ID|Enciclopedia Galega Universal ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Deaf Movie Database|Deaf Movie Database]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Affiliated Dissemination of Literacy among Georgians ID|Biographical Dictionary of Affiliated Dissemination of Literacy among Georgians ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Physicians of Georgia ID|Biographical Dictionary of Physicians of Georgia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Athletes of Georgia ID|Biographical Dictionary of Athletes of Georgia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Winemakers of Georgia ID|Biographical Dictionary of Winemakers of Georgia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/matricule number|matricule number]], [[:d:Wikidata:Property proposal/inn|inn]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Debian Wiki article|Debian Wiki article]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Desura game ID (archived)|Desura game ID (archived)]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Diccionario de catedráticos españoles de derecho ID|Diccionario de catedráticos españoles de derecho ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/QUDT dimension ID|QUDT dimension ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: ** [https://w.wiki/ERgB Wikisource transcriptions of texts on the Memory of the World International Register], ([[d:User:MartinPoulter/queries/memory_of_the_world#Wikisource_transcriptions_of_individual_texts|source]]) ** [https://w.wiki/4cn2 Bills and coins of Brazilian Real (with pictures)] * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProject]] highlights: [https://www.wikidata.org/wiki/Wikidata:WikiProject_Names/be-tarask Names/Belarusian] - This WikiProject aims to add structured and linguistic data to Wikidata to enable the study of people's names across all time periods, regions, and languages. * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q5901134|Ant-Man (Q5901134)]] - 2015 film directed by Peyton Reed ''' Development ''' * Mobile editing of statements: We are doing initial development focusing on technical investigations and basic UI elements ([[phab:T394292]], [[phab:T394886]]) * Lexemes: We are looking into a rare error when trying to do undo certain Lexeme edits ([[phab:T392372]]) * Watchlist/Recent changes on Wikipedia: We continued working on showing labels instead of IDs in the edit summaries of Wikidata changes that are shown in the watchlist and recent changes of Wikipedia and co ([[phab:T388685]]) * Wikibase REST API: Finishing touches on simple search ([[phab:T383126]]) * Query Service UI: Added experimental popup to point people running very simple queries to other available access methods ([[phab:T391264]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|Previous issue]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Mohammed Abdulai (WMDE)|Mohammed Abdulai (WMDE)]] [[:d:User talk:Mohammed Abdulai (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 10 iunie 2025 16:22 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Mohammed Abdulai (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28846270 --> 2t36pksfcso4f2rbe40coa72ji4hv2b 17024531 17023809 2025-06-10T21:11:53Z Andrebot 67048 Robot: Se arhivează 1 discuții (mai vechi de 7 zile) în [[Discuție Utilizator:Strainu/Arhiva 109]] 17024531 wikitext text/x-wiki '''[http://ro.wikipedia.org/w/wiki.phtml?title=Discuție_Utilizator:Strainu&action=edit&section=new Trimite un mesaj nou]''' {{Utilizator:Strainu/AntetPD}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Discuție Utilizator:Strainu/Arhiva %(counter)d |algo = old(7d) |counter = 109 |maxarchivesize = 100k |archiveheader = {{Utilizator:Strainu/AntetPD}} |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} == Biserici din Dragoslavele, Argeș == Salut! În articolul [[Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni din Dragoslavele]] apărea o imagine care aparține de fapt de [[Schitul Dragoslavele (județul Argeș)]]. [[:File:Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni.jpg|Toate]] [[:File:Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni 2.jpg|cele]] [[:File:Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni 3.jpg|patru]] [[:File:Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni 4.jpg|imagini]] ar trebui redenumite. Din păcate, nu am găsit o imagine liberă pentru [[Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni din Dragoslavele]], însă am găsit ceva informații la [https://relevee.uauim.ro/m102/ relevee.uauim.ro]. O să încerc să fac eu o parte dintre modificările necesare, te rog să continui tu cu restul. [[Utilizator:Rsocol|Răzvan&nbsp;Socol]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Rsocol|mesaj]]} 9 iunie 2025 17:24 (EEST) : Am adăugat și coordonatele în articolul [[Biserica „Înălțarea Domnului” - Suseni din Dragoslavele]], pe baza informațiilor din [https://www.google.com/maps/@45.3482141,25.1713136,3a,75y,23.99h,85.73t/data=!3m7!1e1!3m5!1s_Eus3EvM0NoONO0_pUYsnA!2e0!6shttps:%2F%2Fstreetviewpixels-pa.googleapis.com%2Fv1%2Fthumbnail%3Fcb_client%3Dmaps_sv.tactile%26w%3D900%26h%3D600%26pitch%3D4.269999999999996%26panoid%3D_Eus3EvM0NoONO0_pUYsnA%26yaw%3D23.99!7i16384!8i8192?entry=ttu&g_ep=EgoyMDI1MDYwNC4wIKXMDSoASAFQAw%3D%3D Google Maps] și [https://www.bing.com/maps/?v=2&cp=45.348413%7E25.171586&lvl=19.9&sp=Point.45.34853_25.17144_Biserica+%E2%80%9E%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea+Domnului%E2%80%9D+-+Suseni+din+Dragoslavele___&style=h Bing Maps]. [[Utilizator:Rsocol|Răzvan&nbsp;Socol]]&nbsp;^{[[Discuție_Utilizator:Rsocol|mesaj]]} 9 iunie 2025 17:46 (EEST) ::Mulțumesc de ajutor. Mă uit prin colecția de la plecarea aia să vedem ce mai găsesc. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 9 iunie 2025 20:35 (EEST) == Despre ideologii și ideologi == Bună seara. Cum nu am intenția de a rămâne dator, mi se pare de dorit să lămuresc ceea ce poate părea un atac orientat cu intenție. Pentru că nu consider că este cazul să reiau discuția la locul unde a început, explic aici. Personal am avut de a face (ca foarte mulți alții) cu faze de genul "comunismul, ultima etapă a drumului spre viitorul de aur..." sau de genul "triumful capitalismului liberal și al democrației liberale = sfâșitul istoriei" așa că nu consider că mă poate obliga cineva să înghit afirmații de genul că există pastile care vindecă orice, de la secetă la la dureri de spate. Din păcate oamenii au nevoie de ideologie, cel puțin asta este concluzia mea în acest moment și chiar dacă cineva nu le-o oferă sau nu le-o impune, atunci își crează singuri propria ideologie, ceea ce nu ține de un specific anume (e.g. de o profesie). Perioadele de tranziție sunt propice apariției ideologiilor și ideologilor și apariția acestora nu sunt convins că poate fi controlată în vreun fel, dar, sunt absolut convins că experiența și ochii deschiși pot menține pe cei care au intenția, înafara respectivelor curente și la distanță de cei care le promovează. Strict referitor la cazul de la pagini de șters, seria de articole respective este un produs ce pune în brațele altora consecințele perspectivei ideologizate (asemănătoare formal cu credința religioasă), reprezentată de faptul că AI rezolvă eficient de la seceta la dureri de spate, fără vreo responsabilitate și fără a fi nevoie ca cineva să înțeleagă dacă produsul final are vreo logică în concordanță cu criterii predefinite acceptate. La urma urmei este în primul rând o problemă de logistică: vin un număr X de editori care nu știu mai nimic despre ce înseamnă politicile, îndrumările, cutumele și un articol de Wikipedia și scot pe bandă rulantă astfel de produse, la care, contează ceea ce cred editorii sau li se pare editorilor respectivi că este corect. După aia, o parte importantă a resurselor existente trebuie să se reorienteze pentru a prezerva, corecta și îmbunătăți ceea ce din start este făcut în masă, eronat (de exemplu cu menționarea din start a unor informații cu relevanță chestionabilă, în stilul unui CV în care se înghesuie la grămadă absolut orice). BTW, nu cred că am comentat vreodată în mod principial la articole făcute cu boții, care articole respectă ceea ce ar trebui să fie un articol de Wikipedia, fie el și un ciot. În fine, e decizia dumneavoastră cum alegeți să orientați consumul resurselor și este decizia dv. dacă veți continua să credeți că am ceva cu informaticienii (cred că nu e prima dv. afirmație în acest sens...). Dacă e să am ceva de comentat nu am ceva cu referire la o anumit tagmă, ci cu referire la oricine care reușește să transforme o problemă simplă într-una greu rezolvabilă sau nerezolvabilă. Personal respect foarte mult munca dv. și vă respect pentru ceea ce faceți. Dacă v-am creat senzația că v-am atacat, îmi cer scuze. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 9 iunie 2025 23:11 (EEST) == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-24</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W24"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/24|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product|Trust and Safety Product team]] is finalizing work needed to roll out [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts|temporary accounts]] on large Wikipedias later this month. The team has worked with stewards and other users with extended rights to predict and address many use cases that may arise on larger wikis, so that community members can continue to effectively moderate and patrol temporary accounts. This will be the second of three phases of deployment – the last one will take place in September at the earliest. For more information about the recent developments on the project, [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts/Updates|see this update]]. If you have any comments or questions, write on the [[mw:Talk:Trust and Safety Product/Temporary Accounts|talk page]], and [[m:Event:CEE Catch up Nr. 10 (June 2025)|join a CEE Catch Up]] this Tuesday. '''Updates for editors''' * [[File:Octicons-gift.svg|12px|link=|class=skin-invert|Wishlist item]] The [[mw:Special:MyLanguage/Help:Watchlist expiry|watchlist expiry]] feature allows editors to watch pages for a limited period of time. After that period, the page is automatically removed from your watchlist. Starting this week, you can set a preference for the default period of time to watch pages. The [[Special:Preferences#mw-prefsection-watchlist-pageswatchlist|preferences]] also allow you to set different default watch periods for editing existing pages, pages you create, and when using rollback. [https://phabricator.wikimedia.org/T265716] [[File:Talk pages default look (April 2023).jpg|thumb|alt=Screenshot of the visual improvements made on talk pages|Example of a talk page with the new design, in French.]] * The appearance of talk pages will change at almost all Wikipedias ([[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2024/19|some]] have already received this design change, [[phab:T379264|a few]] will get these changes later). You can read details about the changes [[diffblog:2024/05/02/making-talk-pages-better-for-everyone/|on ''Diff'']]. It is possible to opt out of these changes [[Special:Preferences#mw-prefsection-editing-discussion|in user preferences]] ("{{int:discussiontools-preference-visualenhancements}}"). [https://phabricator.wikimedia.org/T319146][https://phabricator.wikimedia.org/T392121] * Users with specific extended rights (including administrators, bureaucrats, checkusers, oversighters, and stewards) can now have IP addresses of all temporary accounts [[phab:T358853|revealed automatically]] during time-limited periods where they need to combat high-speed account-hopping vandalism. This feature was requested by stewards. [https://phabricator.wikimedia.org/T386492] * This week, the Moderator Tools and Machine Learning teams will continue the rollout of [[mw:Special:MyLanguage/2025 RecentChanges Language Agnostic Revert Risk Filtering|a new filter to Recent Changes]], releasing it to several more Wikipedias. This filter utilizes the Revert Risk model, which was created by the Research team, to highlight edits that are likely to be reverted and help Recent Changes patrollers identify potentially problematic contributions. The feature will be rolled out to the following Wikipedias: {{int:project-localized-name-afwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-bewiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-bnwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-cywiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-hawwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-iswiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-kkwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-simplewiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-trwiki/en}}. The rollout will continue in the coming weeks to include [[mw:Special:MyLanguage/2025 RecentChanges Language Agnostic Revert Risk Filtering|the rest of the Wikipedias in this project]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T391964] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * AbuseFilter editors active on Meta-Wiki and large Wikipedias are kindly asked to update AbuseFilter to make it compatible with temporary accounts. A link to the instructions and the private lists of filters needing verification are [[phab:T369611|available on Phabricator]]. * Lua modules now have access to the name of a page's associated thumbnail image, and on [https://gerrit.wikimedia.org/g/operations/mediawiki-config/+/2e4ab14aa15bb95568f9c07dd777065901eb2126/wmf-config/InitialiseSettings.php#10849 some wikis] to the WikiProject assessment information. This is possible using two new properties on [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Scribunto/Lua reference manual#added-by-extensions|mw.title objects]], named <code dir=ltr>pageImage</code> and <code dir=ltr>pageAssessments</code>. [https://phabricator.wikimedia.org/T131911][https://phabricator.wikimedia.org/T380122] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.5|MediaWiki]] '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/24|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W24"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 10 iunie 2025 04:17 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28846858 --> == Wikidata weekly summary #683 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-06-10. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|#682]].<br> Help with [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Translations]].''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Discussions ''' * Open request for adminship: [[d:Wikidata:Requests_for_permissions/Administrator/Coinhote|Coinhoe]] - RfP scheduled to end after 10 June 2025 23:49 (UTC) ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: New Linked Data for Libraries [[d:Wikidata: WikiProject LD4 Wikidata Affinity Group|LD4 Wikidata Affinity Group]] project series! We have our next LD4 Wikidata Affinity Group event series on the Wikidata Graph Split project. Our second event will be a conversation with Daniel Mietchen and Lane Rasberry about [https://scholia.toolforge.org/ Scholia], the Wikidata frontend which generates and presents scholarly profiles based on WikiCite content. They'll speak to Scholia's current state and roadmap, with consideration for the recent Wikidata graph split. Tuesday, June 10, 2025 at 9am PT/ 12pm ET/ 16:00 UTC / 6pm CEST. More info and Zoom links: [[d:Wikidata:WikiProject_LD4_Wikidata_Affinity_Group/Project_Series/GraphSplit|project page]]. ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [https://github.com/trokhymovych/wikidata-vandalism-detection Graph-Linguistic Fusion: Using Language Models for Wikidata Vandalism Detection]: resources to reproduce training and evaluation procedure for the paper Graph-Linguistic Fusion: Using Language Models for Wikidata Vandalism Detection ** [https://docs.google.com/document/d/1EyInxNXvz3rmmlTeYOKg6Sr5EKG--4mzBXlaz_HhYRY/edit?usp=sharing Cataloguing guidelines for representing the Memory of the World International Register on Wikidata] Google Doc to shape the process of a coming data upload: comments are open. ** [https://outreach.wikimedia.org/wiki/GLAM/Newsletter/May_2025/Contents/Memory_of_the_World_report GLAM:Memory of the World Report:] Hannah Drummen at UNESCO, alongside data expert Martin, has completed a structured dataset of 496 International Register items, ready for bulk upload to Wikidata in June, with an aim to enhance accessibility and define best practices for future updates. ** [[d:outreach:GLAM/Newsletter/May_2025/Contents/Biodiversity_Heritage_Library_report|Wikidata QID updates to BHL catalogue]]: The BHL Lead Developer, Mike Lichtenberg, is ensuring periodic Wikidata Qid refreshes in the BHL Catalogue, with the working group advising a downloadable post-refresh report for OpenRefine integration, to be sent to the BHL Metacat group for reconciliation by Siobhan or other Wikidata editors. ** [[d:outreach:GLAM/Newsletter/May_2025/Contents/Indonesia_report GLAM Wiki|Wikidata training & Datathon in Indonesia]]: Wikimedia Indonesia hosts WikiLatih Wikidata training to enhance skills in editing Indonesian cultural heritage data on Wikidata, while Datathon challenges participants to make the most edits on museum-related topics in Indonesia. * Papers ** [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40481658/ Wikidata for Botanists: Benefits of collaborating and sharing Linked Open Data] By von Mering et al., (2025) - This paper explores Wikidata as a multilingual open knowledge base for botany, highlighting its role in connecting botanical information across sources, and calling on the botanical community to enhance its content. ** [https://www.nature.com/articles/s41597-025-05200-8 CS-KG 2.0: A Large-scale Knowledge Graph of Computer Science] By Dessí et al., (2025) - This paper introduces CS-KG 2.0, an advanced AI-powered knowledge graph built from 15 million research papers, designed to enhance scientific exploration by structuring and interconnecting vast amounts of computer science literature. * Videos ** [https://www.youtube.com/watch?v=FHhvcvvFPsA Using the Wiki List tool] - GoogleSheet with formulae for retrieving Wikidata values and writing QuickStatements commands. ** [https://m.youtube.com/watch?v=0eGNxqvW89M Introduction to Wikidata] By Robin Isadora Brown and Lane Rasberry ** [https://m.youtube.com/watch?v=ijwiYthh6CY Wikidata Editing] By Kusaal Wikipedia Community ** (Portuguese) [https://m.youtube.com/watch?v=UWuRQstMm8E Federating academic SPARQL searches in Wikidata] By Tiago Lubiana ''' Tool of the week ''' * [https://phonemes.toolforge.org/ Wikidata Phonemes] This is the web application developed specifically for Wikidata IOLab. In here you can add phonemes to a whole bunch of languages, basing your work on the work that the brazilian students of their national olympiad did while editing Wikipedia. * [https://www.should-i-watch-this.com/Mission%20Imposible/2018 Should I watch this?] is a tool that helps users decide whether a movie or show is worth watching. ''' Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review ''' * Newest General datatypes **[[:d:Property:P13598|Guizzi's classification of musical instruments]] (<nowiki>Guizzi's classification system of musical instruments</nowiki>) **[[:d:Property:P13602|single taken from the album]] (<nowiki>indicates the album from which the item is taken</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13599|‎GameSpot platform ID]], [[:d:Property:P13600|‎OberpfalzWiki article ID]], [[:d:Property:P13601|‎Private Enterprise Number]], [[:d:Property:P13603|TNT Sports soccer team ID]], [[:d:Property:P13604|‎Fondazione Ragghianti Fototeca image ID]], [[:d:Property:P13605|ROAR ID]], [[:d:Property:P13606|‎15min.lt theme ID]], [[:d:Property:P13607|FMJD person ID]], [[:d:Property:P13608|NAQ non-elected person ID]], [[:d:Property:P13609|paleo.ru person ID]], [[:d:Property:P13610|‎Sierra Wiki article ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New External identifier property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/Biblioteca Pública|Biblioteca Pública]] (<nowiki><nowiki>{{TranslateThis</nowiki></nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/Libretexts ID|Libretexts ID]] (<nowiki>the world's largest collection of free OER textbooks online</nowiki>) * External identifiers: [[:d:Wikidata:Property proposal/identifiant Évêques suisses|identifiant Évêques suisses]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Enciclopedia Galega Universal ID|Enciclopedia Galega Universal ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Deaf Movie Database|Deaf Movie Database]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Affiliated Dissemination of Literacy among Georgians ID|Biographical Dictionary of Affiliated Dissemination of Literacy among Georgians ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Physicians of Georgia ID|Biographical Dictionary of Physicians of Georgia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Athletes of Georgia ID|Biographical Dictionary of Athletes of Georgia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Winemakers of Georgia ID|Biographical Dictionary of Winemakers of Georgia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/matricule number|matricule number]], [[:d:Wikidata:Property proposal/inn|inn]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Debian Wiki article|Debian Wiki article]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Desura game ID (archived)|Desura game ID (archived)]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Diccionario de catedráticos españoles de derecho ID|Diccionario de catedráticos españoles de derecho ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/QUDT dimension ID|QUDT dimension ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: ** [https://w.wiki/ERgB Wikisource transcriptions of texts on the Memory of the World International Register], ([[d:User:MartinPoulter/queries/memory_of_the_world#Wikisource_transcriptions_of_individual_texts|source]]) ** [https://w.wiki/4cn2 Bills and coins of Brazilian Real (with pictures)] * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProject]] highlights: [https://www.wikidata.org/wiki/Wikidata:WikiProject_Names/be-tarask Names/Belarusian] - This WikiProject aims to add structured and linguistic data to Wikidata to enable the study of people's names across all time periods, regions, and languages. * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q5901134|Ant-Man (Q5901134)]] - 2015 film directed by Peyton Reed ''' Development ''' * Mobile editing of statements: We are doing initial development focusing on technical investigations and basic UI elements ([[phab:T394292]], [[phab:T394886]]) * Lexemes: We are looking into a rare error when trying to do undo certain Lexeme edits ([[phab:T392372]]) * Watchlist/Recent changes on Wikipedia: We continued working on showing labels instead of IDs in the edit summaries of Wikidata changes that are shown in the watchlist and recent changes of Wikipedia and co ([[phab:T388685]]) * Wikibase REST API: Finishing touches on simple search ([[phab:T383126]]) * Query Service UI: Added experimental popup to point people running very simple queries to other available access methods ([[phab:T391264]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|Previous issue]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Mohammed Abdulai (WMDE)|Mohammed Abdulai (WMDE)]] [[:d:User talk:Mohammed Abdulai (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 10 iunie 2025 16:22 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Mohammed Abdulai (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28846270 --> fbc2qmv5g37d1o4gclhpnhi9xckdswb 3 39619 17023810 17023302 2025-06-10T13:22:06Z MediaWiki message delivery 275363 Secțiune nouă: /* Wikidata weekly summary #683 */ 17023810 wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8FFF0; padding: 0.5em 0.5em; border: 3px solid #DFE; text-align: left">Vă rog să '''nu''' scrieți mesajele în '''arhivă''', indiferent de subiect. Puteți face o legătură spre arhiva care are conexiune cu subiectul mesajului dv. Dacă le scrieți acolo, riscați să rămână neobservate. Merci! --Claudiu </div> '''[[/Arhivă]]''' {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Discuție Utilizator:KlaudiuMihaila/Arhivă/%(year)d |algo = old(90d) |counter = 1 }} == Wikipedia translation of the week: 2025-12 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:en:Amazonas, o maior rio do mundo]]'''<br /> <small>''([[:pt:Amazonas, o maior rio do mundo]])&#32;([[:es:Amazonas, o maior rio do mundo]])''</small> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:Frame A from Amazonas, o maior rio do mundo.jpg|center|300px]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> '''''Amazonas, o maior rio do mundo''''' (lit. 'Amazon: The Greatest River in the World') is a 1922 Brazilian silent documentary film produced in 1918 by Silvino Santos. It is a black-and-white film that portrays life in the Amazon rainforest. Completed in 1920, it is considered one of the oldest cinematic records of the Amazon. It was presumed lost in 1931 and only rediscovered in 2023 at the Czech Film Archive. Silvino Santos produced the work over three years using sophisticated cinematic techniques, which led it to be deemed of "immense artistic value" by Le Monde. It has also been described as the "Holy Grail of Brazilian silent cinema" by The Guardian. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 17 martie 2025 03:57 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28392163 --> == Wikidata weekly summary #671 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-03-17. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 03 10|#670]]''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Discussions ''' * New request for comments: [[d:Wikidata:Requests_for_comment/Deprecate_P642|Time to deprecate P642]] - [[d:Property:P642|of (P642)]] has spent 3 years marked as''deprecated''. Is it time to finally mark it as an [[d:Q18644427|obsolete Wikidata property(Q18644427)]]? ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: ** [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/african-wikimedians@lists.wikimedia.org/thread/EDXCS7QM3QYJBORQUKBJ3NTIDUYIZSKU/ Call for Wikimania 2025 Programme reviewers]. Apply until Monday 17 March 12:00 UTC ** Wikidata Affinity Group Update: The fourth session of Starting a Wikidata Project, originally set for March 18, will now be an asynchronous Slack discussion in the #wikidata channel of the LD4 Slack Space. Join us at [https://zonestamp.toolforge.org/1742313600 9am PT / 16:00 UTC] to discuss Reporting Your Outcomes and Results. Join Slack [https://join.slack.com/t/ld4/shared_invite/zt-31379okvn-8IVWvbCZerKnN352sKCa2g here]. Note: April programming will pause as we prepare the next series. ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [[d:outreach:GLAM/Newsletter/February 2025/Contents/Poland report|Training for the staff of the Museum of Photography in Krakow on Wikimedia Commons and Wikidata]] - "The training aimed to enable the MuFo staff to effectively navigate and develop skills in editing and managing the museum's digital resources within the Wikimedia projects." ** (German) [https://temporaerhaus.de/tag/wikimedia/ Wikipedia Unterwegs - this time in Neu-Ulm]: This travelling community meetup for German Wikimedians discusses the growing ecosystem of Wikipedia, Wikidata and Commons. ** [http://magnusmanske.de/wordpress/archives/757 REST in Rust] by Magnus: "A new Rust crate has been developed to simplify access to the Wikibase REST API, featuring industry-level coding standards, 248 unit tests, >97% code coverage, and high maintainability. Check out the GitHub repo and contribute via the issue tracker or pull requests!" * Videos ** [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikibase-cloud@lists.wikimedia.org/thread/2MZ7O26YWZDLNDUU5YKW3RKQHRKR6D5C/ Useful videos that explain how to set up/make use of Wikibases]. Put together by Valerie ** [https://www.youtube.com/watch?v=uk7Lfr9mAAk&pp=ygUIV2lraWJhc2U%3D Wikidata and Wikibase - Curriculum Transformation in the Digital Humanities] ** (Chinese) [https://www.youtube.com/watch?v=1IT_dl08DMA Open Data Day Taiwan 2025]: more details and program agenda on the [[m:Wikimedia_Taiwan/Wikidata_Taiwan/Open_Data_Day_Taiwan_2025|Wikimedia Taiwan Meta Event]] page ** [https://www.youtube.com/watch?v=DQneCQUk9d8 Wikidata as an Open Data Resource]: Ian Watt at Open Source SG ** [https://www.youtube.com/watch?v=bRY2mtj1MFY Bridging GLAM and Wiki: The Khalili Perspective]: Dr. Martin Poulter, WiR at Khalili Foundation. ''' Tool of the week ''' * [https://www.expeditia.info/ Research Expeditions on Wikidata with itineraries] - Visualization tool for research expeditions itineraries and natural history collections. ''' Other Noteworthy Stuff ''' * An [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikidata-tech@lists.wikimedia.org/thread/KDZXE3S57G34WUHHB4R5DTQ4RLOZKLCY/ update regarding the WDQS backend] has been published, about the adoption of the new endpoints and the next steps that will take place. * [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/african-wikimedians@lists.wikimedia.org/thread/A6OR2H5UHG6CNDE4LHIXBX4KAVK2KLKZ/ Call for Projects – Wiki Mentor Africa Hackathon 2025]. Do you have a technical project that needs contributions? Or a testing initiative that could use more hands? Submit a project BY 21st March 2025. * [https://www.wikidata.org/wiki/Wikidata:Embedding_Project The Wikidata Vector Database] prototype is almost ready! Developers interested in integrating semantic search into their applications and editors looking to explore Wikidata items using natural language search are invited to reach out for more details: philippe.saade{{@}}wikimedia.de * Join the Wikimedia Deutschland software development team: [https://wikimedia-deutschland.softgarden.io/job/53665453/Product-Manager-Wikibase-Suite-all-genders-?jobDbPVId=198705093&l=en Product Manager Wikibase Suite] (all genders) '''Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review''' * Newest General datatypes: **[[:d:Property:P13380|OAI formatter]] (<nowiki>formatter to generate ID compatible with Open Archives Initiative Protocol for Metadata Harvesting services</nowiki>) **[[:d:Property:P13381|AI-generation prompt]] (<nowiki>exact prompt that was used to generate this AI-generated media or work</nowiki>) **[[:d:Property:P13391|data analysis method]] (<nowiki>methods used in the main item for inspecting, cleansing, transforming, and modeling data with the goal of discovering useful information</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13364|Wikishire article ID]], [[:d:Property:P13365|HelloAsso organization ID]], [[:d:Property:P13366|Dictionnaire de la déportation gardoise person ID]], [[:d:Property:P13367|Graceful17 entity ID]], [[:d:Property:P13368|‎Game Input Database ID]], [[:d:Property:P13369|DRTV ID]], [[:d:Property:P13370|Calindex person ID]], [[:d:Property:P13371|Historia Hispánica ID]], [[:d:Property:P13372|‎TERMDAT ID]], [[:d:Property:P13373|Kulturdatenbank ID]], [[:d:Property:P13374|DDLC entry ID]], [[:d:Property:P13375|Chinese Basketball Association player ID]], [[:d:Property:P13376|‎Captain Coaster coaster ID]], [[:d:Property:P13377|Memoria Chilena ID]], [[:d:Property:P13378|Jamendo track ID]], [[:d:Property:P13379|MikuWiki article ID]], [[:d:Property:P13382|‎ZOOM Platform product ID]], [[:d:Property:P13383|Clio-online researcher ID]], [[:d:Property:P13384|Clio-online organization ID]], [[:d:Property:P13385|‎SteamDB tech ID]], [[:d:Property:P13386|‎Big Fish Games game ID]], [[:d:Property:P13387|Clio-online web resource ID]], [[:d:Property:P13388|Iowa State University Library Vocabularies ID]], [[:d:Property:P13389|Newsweek topic ID]], [[:d:Property:P13390|booru tag]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New General datatypes property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/watercraft prefix|watercraft prefix]] (<nowiki>prefix applied to watercraft operated by different organisations</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/accused|accused]] (<nowiki>person or organization who has been accused of carrying out this harmful, illegal, or immoral act without having received a criminal conviction or where the accused have been acquitted in a court of law</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/applies to volume|applies to volume]] (<nowiki>volume of the item (usually edition of a work) to which the claim applies</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/oxygen endurance|oxygen endurance]] (<nowiki>The maximum time a submarine, spacecraft or enclosed vehicle can sustain life using its onboard oxygen supply.</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/Coefficient of thermal expansion|Coefficient of thermal expansion]] (<nowiki></nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/fracture toughness|fracture toughness]] (<nowiki></nowiki>) * New External identifier property proposals to review: [[:d:Wikidata:Property proposal/Danskefilmstemmer.dk work ID|Danskefilmstemmer.dk work ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Danskefilmstemmer.dk character ID|Danskefilmstemmer.dk character ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Internet-Portal „Westfälische Geschichte“ person ID|Internet-Portal „Westfälische Geschichte“ person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Kosovo NGO registration number|Kosovo NGO registration number]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Yale LUX ID|Yale LUX ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/geraldika.ru symbol ID|geraldika.ru symbol ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Swimcloud swimmer ID|Swimcloud swimmer ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/CACI company ID|CACI company ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/VD 16 ID|VD 16 ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/World Higher Education Database ID|World Higher Education Database ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Qur'an Wiki article ID|Qur'an Wiki article ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/JSIC code|JSIC code]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Macrotransactions game ID|Macrotransactions game ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Landtag Tirol person ID|Landtag Tirol person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/NexusMods mod ID|NexusMods mod ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Thunderstore game ID|Thunderstore game ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/SideQuest app ID|SideQuest app ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/IndExs Exsiccata ID|IndExs Exsiccata ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/National Academy of Engineering member ID|National Academy of Engineering member ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/DGO ID|DGO ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/The Rural Settlement of Roman Britain ID|The Rural Settlement of Roman Britain ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Audiovisual Identity Database page|Audiovisual Identity Database page]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Encyclopaedia of Islam (Arabic edition) ID|Encyclopaedia of Islam (Arabic edition) ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Rodovid family ID|Rodovid family ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Cultural Heritage Azerbaijan ID|Cultural Heritage Azerbaijan ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Zurich Kantonsrat and Regierungsrat member ID|Zurich Kantonsrat and Regierungsrat member ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: ** [https://w.wiki/D4EV Location of fire stations in Spain] ([https://x.com/angelobregons/status/1889979376768614743 source]) ** [https://w.wiki/DTc9 Oldest known individual per taxon] (pre-20th century) ([https://wikis.world/@WikidataFacts@mastodon.social/114173501080142856 source]) * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]]: [[d:Wikidata:WikiProject AncientMaths|AncientMaths]] * WikiProject Highlights: New country page for [[Wikidata:WikiProject_Nonprofit_Organizations/Poland|Poland]] in [[Wikidata:WikiProject_Nonprofit_Organizations|WikiProject Nonprofit Organizations]], and on [https://cividata.org/en/poland/ cividata.org]. Help expanding it! * Newest [[d:Wikidata:Database reports|database reports]]: [https://w.wiki/DQWP German lexemes without forms divided by lexical category] ([https://t.me/c/1325756915/35931 source]) * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q915|Perm (Q915)]] - city in Russia * [[d:Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L298686|Knoten (L298686)]] - German noun that can mean "knot", "fundamental unit of which graphs (in graph theory) are formed", "point where an orbit crosses a plane of reference to which it is inclined", or "hair wrapped in a circular coil around itself (bun)." ''' Development ''' * Wikibase REST API: We continued the work on adding search to the API ([[phab:T383126]]) * Search: We are continuing the work on making it easier to search for entities other than Items in the search box ([[phab:T338483]]) * Query Service: We set up the constraint checks to use the split graph instead of the full graph ([[phab:T374021]]) * Integration in the other Wikimedia projects: We are looking into how changes from Wikidata are represented on the other Wikimedia projects and how that can be improved ([[phab:T386200]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[:d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 03 17|Read the full report]] · [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 03 10|Previous issue]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Mohammed Abdulai (WMDE)|Mohammed Abdulai (WMDE)]] [[:d:User talk:Mohammed Abdulai (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 17 martie 2025 18:55 (EET)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Mohammed Abdulai (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28385923 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-12</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W12"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/12|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * Twice a year, around the equinoxes, the Wikimedia Foundation's Site Reliability Engineering (SRE) team performs [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|a datacenter server switchover]], redirecting all traffic from one primary server to its backup. This provides reliability in case of a crisis, as we can always fall back on the other datacenter. [http://listen.hatnote.com/ Thanks to the Listen to Wikipedia] tool, you can hear the switchover take place: Before it begins, you'll hear the steady stream of edits; Then, as the system enters a brief read-only phase, the sound stops for a couple of minutes, before resuming after the switchover. You can [[diffblog:2025/03/12/hear-that-the-wikis-go-silent-twice-a-year/|read more about the background and details of this process on the Diff blog]]. If you want to keep an ear out for the next server switchover, listen to the wikis on [https://zonestamp.toolforge.org/1742392800 March 19 at 14:00 UTC]. '''Updates for editors''' * The [https://test.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:ContentTranslation&filter-type=automatic&filter-id=previous-edits&active-list=suggestions&from=en&to=es improved Content Translation tool dashboard] is now available in [[phab:T387820|10 Wikipedias]] and will be available for all Wikipedias [[phab:T387821|soon]]. With [[mw:Special:MyLanguage/Content translation#Improved translation experience|the unified dashboard]], desktop users can now: Translate new sections of an article; Discover and access topic-based [https://ig.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:ContentTranslation&active-list=suggestions&from=en&to=ig&filter-type=automatic&filter-id=previous-edits article suggestion filters] (initially available only for mobile device users); Discover and access the [[mw:Special:MyLanguage/Translation suggestions: Topic-based & Community-defined lists|Community-defined lists]] filter, also known as "Collections", from wiki-projects and campaigns. * On Wikimedia Commons, a [[c:Commons:WMF support for Commons/Upload Wizard Improvements#Improve category selection|new system to select the appropriate file categories]] has been introduced: if a category has one or more subcategories, users will be able to click on an arrow that will open the subcategories directly within the form, and choose the correct one. The parent category name will always be shown on top, and it will always be possible to come back to it. This should decrease the amount of work for volunteers in fixing/creating new categories. The change is also available on mobile. These changes are part of planned improvements to the UploadWizard. * The Community Tech team is seeking wikis to join a pilot for the [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist Survey 2023/Multiblocks|Multiblocks]] feature and a refreshed Special:Block page in late March. Multiblocks enables administrators to impose multiple different types of blocks on the same user at the same time. If you are an admin or steward and would like us to discuss joining the pilot with your community, please leave a message on the [[m:Talk:Community Wishlist Survey 2023/Multiblocks|project talk page]]. * Starting March 25, the Editing team will test a new feature for Edit Check at [[phab:T384372|12 Wikipedias]]: [[mw:Special:MyLanguage/Help:Edit check#Multi-check|Multi-Check]]. Half of the newcomers on these wikis will see all [[mw:Special:MyLanguage/Help:Edit check#ref|Reference Checks]] during their edit session, while the other half will continue seeing only one. The goal of this test is to see if users are confused or discouraged when shown multiple Reference Checks (when relevant) within a single editing session. At these wikis, the tags used on edits that show References Check will be simplified, as multiple tags could be shown within a single edit. Changes to the tags are documented [[phab:T373949|on Phabricator]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T379131] * The [[m:Special:MyLanguage/Global reminder bot|Global reminder bot]], which is a service for notifying users that their temporary user-rights are about to expire, now supports using the localized name of the user-rights group in the message heading. Translators can see the [[m:Global reminder bot/Translation|listing of existing translations and documentation]] to check if their language needs updating or creation. * The [[Special:GlobalPreferences|GlobalPreferences]] gender setting, which is used for how the software should refer to you in interface messages, now works as expected by overriding the local defaults. [https://phabricator.wikimedia.org/T386584] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:26}} community-submitted {{PLURAL:26|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, the Wikipedia App for Android had a bug fixed for when a user is browsing and searching in multiple languages. [https://phabricator.wikimedia.org/T379777] '''Updates for technical contributors''' * Later this week, the way that Codex styles are loaded will be changing. There is a small risk that this may result in unstyled interface message boxes on certain pages. User generated content (e.g. templates) is not impacted. Gadgets may be impacted. If you see any issues [[phab:T388847|please report them]]. See the linked task for details, screenshots, and documentation on how to fix any affected gadgets. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.44/wmf.21|MediaWiki]] '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/12|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W12"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 18 martie 2025 01:48 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28412594 --> == Cereri de deblocare == Utilizatorul [[Discuție Utilizator:AlessioRO/Arhiva 1|AlessioRO/Arhiva 1]] a cerut deblocarea.<!--Andrebot.Newsletter.Notificat:AlessioRO/Arhiva 1--> <small>Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina [[Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop]]. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată.</small>&nbsp;&ndash;[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] ([[Discuție utilizator:Andrebot|discuție]]) 18 martie 2025 14:40 (EET) == Wikipedia translation of the week: 2025-13 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:en:Ali of the Eretnids]]'''<br /> <small>''([[:tr:Alaaddin Ali Bey]])''</small> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- <div style="text-align:left; padding: .4em;"> '''Ala al-Din Ali''' (January 1353 – August 1380) was the third Sultan of the Eretnids ruling from 1366 until his death. He inherited the throne at a very early age and was removed from administrative matters. He was characterized as particularly keen on personal pleasures, which later discredited his authority. During his rule, emirs under the Eretnids enjoyed considerable autonomy, and the state continued to shrink as neighboring powers captured several towns. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 24 martie 2025 03:59 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28433698 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-13</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W13"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/13|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The Wikimedia Foundation is seeking your feedback on the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026/Product & Technology OKRs|drafts of the objectives and key results that will shape the Foundation's Product and Technology priorities]] for the next fiscal year (starting in July). The objectives are broad high-level areas, and the key-results are measurable ways to track the success of their objectives. Please share your feedback on the talkpage, in any language, ideally before the end of April. '''Updates for editors''' * The [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]] will be released to multiple wikis (see [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Deployment status#Global Deployment Plan|deployment plan]] for details) in April 2025, and the team has begun the process of engaging communities on the identified wikis. The extension provides tools to organize, manage, and promote collaborative activities (like events, edit-a-thons, and WikiProjects) on the wikis. The extension has three tools: [[m:Special:MyLanguage/Event Center/Registration|Event Registration]], [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Collaboration list|Collaboration List]], and [[m:Special:MyLanguage/Campaigns/Foundation Product Team/Invitation list|Invitation Lists]]. It is currently on 13 Wikipedias, including English Wikipedia, French Wikipedia, and Spanish Wikipedia, as well as Wikidata. Questions or requests can be directed to the [[mw:Help talk:Extension:CampaignEvents|extension talk page]] or in Phabricator (with <bdi lang="en" dir="ltr" style="white-space: nowrap;">#campaigns-product-team</bdi> tag). * Starting the week of March 31st, wikis will be able to set which user groups can view private registrants in [[m:Special:MyLanguage/Event Center/Registration|Event Registration]], as part of the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents]] extension. By default, event organizers and the local wiki admins will be able to see private registrants. This is a change from the current behavior, in which only event organizers can see private registrants. Wikis can change the default setup by [[m:Special:MyLanguage/Requesting wiki configuration changes|requesting a configuration change]] in Phabricator (and adding the <bdi lang="en" dir="ltr" style="white-space: nowrap;">#campaigns-product-team</bdi> tag). Participants of past events can cancel their registration at any time. * Administrators at wikis that have a customized <bdi lang="en" dir="ltr">[[MediaWiki:Sidebar]]</bdi> should check that it contains an entry for the {{int:specialpages}} listing. If it does not, they should add it using <code dir=ltr style="white-space: nowrap;">* specialpages-url|specialpages</code>. Wikis with a default sidebar will see the link moved from the page toolbox into the sidebar menu in April. [https://phabricator.wikimedia.org/T388927] * The Minerva skin (mobile web) combines both Notice and Alert notifications within the bell icon ([[File:OOjs UI icon bell.svg|16px|link=|class=skin-invert]]). There was a long-standing bug where an indication for new notifications was only shown if you had unseen Alerts. This bug is now fixed. In the future, Minerva users will notice a counter atop the bell icon when you have 1 or more unseen Notices and/or Alerts. [https://phabricator.wikimedia.org/T344029] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:23}} community-submitted {{PLURAL:23|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * VisualEditor has introduced a [[mw:VisualEditor/Hooks|new client-side hook]] for developers to use when integrating with the VisualEditor target lifecycle. This hook should replace the existing lifecycle-related hooks, and be more consistent between different platforms. In addition, the new hook will apply to uses of VisualEditor outside of just full article editing, allowing gadgets to interact with the editor in DiscussionTools as well. The Editing Team intends to deprecate and eventually remove the old lifecycle hooks, so any use cases that this new hook does not cover would be of interest to them and can be [[phab:T355555|shared in the task]]. * Developers who use the <code dir=ltr>mw.Api</code> JavaScript library, can now identify the tool using it with the <code dir=ltr>userAgent</code> parameter: <code dir=ltr>var api = new mw.Api( { userAgent: 'GadgetNameHere/1.0.1' } );</code>. If you maintain a gadget or user script, please set a user agent, because it helps with library and server maintenance and with differentiating between legitimate and illegitimate traffic. [https://phabricator.wikimedia.org/T373874][https://foundation.wikimedia.org/wiki/Policy:Wikimedia_Foundation_User-Agent_Policy] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.44/wmf.22|MediaWiki]] '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/13|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W13"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 25 martie 2025 00:43 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28443127 --> == Wikidata weekly summary #672 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-03-17. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 03 10|#670]]''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Discussions ''' * New request for comments: [[d:Wikidata:Requests_for_comment/Deprecate_P642|Time to deprecate P642]] - [[d:Property:P642|of (P642)]] has spent 3 years marked as''deprecated''. Is it time to finally mark it as an [[d:Q18644427|obsolete Wikidata property(Q18644427)]]? ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: ** [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/african-wikimedians@lists.wikimedia.org/thread/EDXCS7QM3QYJBORQUKBJ3NTIDUYIZSKU/ Call for Wikimania 2025 Programme reviewers]. Apply until Monday 17 March 12:00 UTC ** Wikidata Affinity Group Update: The fourth session of Starting a Wikidata Project, originally set for March 18, will now be an asynchronous Slack discussion in the #wikidata channel of the LD4 Slack Space. Join us at [https://zonestamp.toolforge.org/1742313600 9am PT / 16:00 UTC] to discuss Reporting Your Outcomes and Results. Join Slack [https://join.slack.com/t/ld4/shared_invite/zt-31379okvn-8IVWvbCZerKnN352sKCa2g here]. Note: April programming will pause as we prepare the next series. ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [[d:outreach:GLAM/Newsletter/February 2025/Contents/Poland report|Training for the staff of the Museum of Photography in Krakow on Wikimedia Commons and Wikidata]] - "The training aimed to enable the MuFo staff to effectively navigate and develop skills in editing and managing the museum's digital resources within the Wikimedia projects." ** (German) [https://temporaerhaus.de/tag/wikimedia/ Wikipedia Unterwegs - this time in Neu-Ulm]: This travelling community meetup for German Wikimedians discusses the growing ecosystem of Wikipedia, Wikidata and Commons. ** [http://magnusmanske.de/wordpress/archives/757 REST in Rust] by Magnus: "A new Rust crate has been developed to simplify access to the Wikibase REST API, featuring industry-level coding standards, 248 unit tests, >97% code coverage, and high maintainability. Check out the GitHub repo and contribute via the issue tracker or pull requests!" * Videos ** [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikibase-cloud@lists.wikimedia.org/thread/2MZ7O26YWZDLNDUU5YKW3RKQHRKR6D5C/ Useful videos that explain how to set up/make use of Wikibases]. Put together by Valerie ** [https://www.youtube.com/watch?v=uk7Lfr9mAAk&pp=ygUIV2lraWJhc2U%3D Wikidata and Wikibase - Curriculum Transformation in the Digital Humanities] ** (Chinese) [https://www.youtube.com/watch?v=1IT_dl08DMA Open Data Day Taiwan 2025]: more details and program agenda on the [[m:Wikimedia_Taiwan/Wikidata_Taiwan/Open_Data_Day_Taiwan_2025|Wikimedia Taiwan Meta Event]] page ** [https://www.youtube.com/watch?v=DQneCQUk9d8 Wikidata as an Open Data Resource]: Ian Watt at Open Source SG ** [https://www.youtube.com/watch?v=bRY2mtj1MFY Bridging GLAM and Wiki: The Khalili Perspective]: Dr. Martin Poulter, WiR at Khalili Foundation. ''' Tool of the week ''' * [https://www.expeditia.info/ Research Expeditions on Wikidata with itineraries] - Visualization tool for research expeditions itineraries and natural history collections. ''' Other Noteworthy Stuff ''' * An [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikidata-tech@lists.wikimedia.org/thread/KDZXE3S57G34WUHHB4R5DTQ4RLOZKLCY/ update regarding the WDQS backend] has been published, about the adoption of the new endpoints and the next steps that will take place. * [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/african-wikimedians@lists.wikimedia.org/thread/A6OR2H5UHG6CNDE4LHIXBX4KAVK2KLKZ/ Call for Projects – Wiki Mentor Africa Hackathon 2025]. Do you have a technical project that needs contributions? Or a testing initiative that could use more hands? Submit a project BY 21st March 2025. * [https://www.wikidata.org/wiki/Wikidata:Embedding_Project The Wikidata Vector Database] prototype is almost ready! Developers interested in integrating semantic search into their applications and editors looking to explore Wikidata items using natural language search are invited to reach out for more details: philippe.saade{{@}}wikimedia.de * Join the Wikimedia Deutschland software development team: [https://wikimedia-deutschland.career.softgarden.de/jobs/53665453/Product-Manager-Wikibase-Suite-all-genders-/ Product Manager Wikibase Suite] (all genders) '''Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review''' * Newest General datatypes: **[[:d:Property:P13380|OAI formatter]] (<nowiki>formatter to generate ID compatible with Open Archives Initiative Protocol for Metadata Harvesting services</nowiki>) **[[:d:Property:P13381|AI-generation prompt]] (<nowiki>exact prompt that was used to generate this AI-generated media or work</nowiki>) **[[:d:Property:P13391|data analysis method]] (<nowiki>methods used in the main item for inspecting, cleansing, transforming, and modeling data with the goal of discovering useful information</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13364|Wikishire article ID]], [[:d:Property:P13365|HelloAsso organization ID]], [[:d:Property:P13366|Dictionnaire de la déportation gardoise person ID]], [[:d:Property:P13367|Graceful17 entity ID]], [[:d:Property:P13368|‎Game Input Database ID]], [[:d:Property:P13369|DRTV ID]], [[:d:Property:P13370|Calindex person ID]], [[:d:Property:P13371|Historia Hispánica ID]], [[:d:Property:P13372|‎TERMDAT ID]], [[:d:Property:P13373|Kulturdatenbank ID]], [[:d:Property:P13374|DDLC entry ID]], [[:d:Property:P13375|Chinese Basketball Association player ID]], [[:d:Property:P13376|‎Captain Coaster coaster ID]], [[:d:Property:P13377|Memoria Chilena ID]], [[:d:Property:P13378|Jamendo track ID]], [[:d:Property:P13379|MikuWiki article ID]], [[:d:Property:P13382|‎ZOOM Platform product ID]], [[:d:Property:P13383|Clio-online researcher ID]], [[:d:Property:P13384|Clio-online organization ID]], [[:d:Property:P13385|‎SteamDB tech ID]], [[:d:Property:P13386|‎Big Fish Games game ID]], [[:d:Property:P13387|Clio-online web resource ID]], [[:d:Property:P13388|Iowa State University Library Vocabularies ID]], [[:d:Property:P13389|Newsweek topic ID]], [[:d:Property:P13390|booru tag]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New General datatypes property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/watercraft prefix|watercraft prefix]] (<nowiki>prefix applied to watercraft operated by different organisations</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/accused|accused]] (<nowiki>person or organization who has been accused of carrying out this harmful, illegal, or immoral act without having received a criminal conviction or where the accused have been acquitted in a court of law</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/applies to volume|applies to volume]] (<nowiki>volume of the item (usually edition of a work) to which the claim applies</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/oxygen endurance|oxygen endurance]] (<nowiki>The maximum time a submarine, spacecraft or enclosed vehicle can sustain life using its onboard oxygen supply.</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/Coefficient of thermal expansion|Coefficient of thermal expansion]] (<nowiki></nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/fracture toughness|fracture toughness]] (<nowiki></nowiki>) * New External identifier property proposals to review: [[:d:Wikidata:Property proposal/Danskefilmstemmer.dk work ID|Danskefilmstemmer.dk work ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Danskefilmstemmer.dk character ID|Danskefilmstemmer.dk character ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Internet-Portal „Westfälische Geschichte“ person ID|Internet-Portal „Westfälische Geschichte“ person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Kosovo NGO registration number|Kosovo NGO registration number]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Yale LUX ID|Yale LUX ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/geraldika.ru symbol ID|geraldika.ru symbol ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Swimcloud swimmer ID|Swimcloud swimmer ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/CACI company ID|CACI company ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/VD 16 ID|VD 16 ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/World Higher Education Database ID|World Higher Education Database ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Qur'an Wiki article ID|Qur'an Wiki article ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/JSIC code|JSIC code]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Macrotransactions game ID|Macrotransactions game ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Landtag Tirol person ID|Landtag Tirol person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/NexusMods mod ID|NexusMods mod ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Thunderstore game ID|Thunderstore game ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/SideQuest app ID|SideQuest app ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/IndExs Exsiccata ID|IndExs Exsiccata ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/National Academy of Engineering member ID|National Academy of Engineering member ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/DGO ID|DGO ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/The Rural Settlement of Roman Britain ID|The Rural Settlement of Roman Britain ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Audiovisual Identity Database page|Audiovisual Identity Database page]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Encyclopaedia of Islam (Arabic edition) ID|Encyclopaedia of Islam (Arabic edition) ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Rodovid family ID|Rodovid family ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Cultural Heritage Azerbaijan ID|Cultural Heritage Azerbaijan ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Zurich Kantonsrat and Regierungsrat member ID|Zurich Kantonsrat and Regierungsrat member ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: ** [https://w.wiki/D4EV Location of fire stations in Spain] ([https://x.com/angelobregons/status/1889979376768614743 source]) ** [https://w.wiki/DTc9 Oldest known individual per taxon] (pre-20th century) ([https://wikis.world/@WikidataFacts@mastodon.social/114173501080142856 source]) * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]]: [[d:Wikidata:WikiProject AncientMaths|AncientMaths]] * WikiProject Highlights: New country page for [[Wikidata:WikiProject_Nonprofit_Organizations/Poland|Poland]] in [[Wikidata:WikiProject_Nonprofit_Organizations|WikiProject Nonprofit Organizations]], and on [https://cividata.org/en/poland/ cividata.org]. Help expanding it! * Newest [[d:Wikidata:Database reports|database reports]]: [https://w.wiki/DQWP German lexemes without forms divided by lexical category] ([https://t.me/c/1325756915/35931 source]) * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q915|Perm (Q915)]] - city in Russia * [[d:Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L298686|Knoten (L298686)]] - German noun that can mean "knot", "fundamental unit of which graphs (in graph theory) are formed", "point where an orbit crosses a plane of reference to which it is inclined", or "hair wrapped in a circular coil around itself (bun)." ''' Development ''' * Wikibase REST API: We continued the work on adding search to the API ([[phab:T383126]]) * Search: We are continuing the work on making it easier to search for entities other than Items in the search box ([[phab:T338483]]) * Query Service: We set up the constraint checks to use the split graph instead of the full graph ([[phab:T374021]]) * Integration in the other Wikimedia projects: We are looking into how changes from Wikidata are represented on the other Wikimedia projects and how that can be improved ([[phab:T386200]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 03 10|Previous issue]] · [[:d:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] [[:d:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]] ·''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28439177 --> == Wikidata weekly summary #672 (correct version!) == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-03-24. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 03 17|#671]]''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> '''Discussions''' * New requests for permissions/Bot:[[d:Wikidata:Requests for permissions/Administrator/MsynABot (2025)|Request for admin flag for MsynBot]] - From 2021 through 2024, this bot has implemented the 2019 RfC “[[d:Wikidata:Requests for comment/semi-protection to prevent vandalism on most used Items|semi-protection to prevent vandalism on most used Items]]” by maintaining page protections based on the outcome, [[d:Wikidata:Protection policy#Highly used items]]. The admin flag got lost due to bot inactivity but the bot operation could be resumed immediately if the admin flag is given back. '''Events''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: ** [[d:Event:AAFRennes2025|AAFRennes2025, 26-28 Mars 2025]] ** 5-6 April & 12 April: [[d:Wikidata:Scholia/Events/Hackathon April 2025|Scholia Hackathon]] ** [[d:Event:Wikidata_and_Sister_Projects|Wikidata and Sister Projects]] to take place '''May 29 - June 1'''. Please send us your session ideas, we still have lots of space for proposals. This is a great chance to highlight the benefits of Wikidata use in other WM projects. See [[d:Event_talk:Wikidata_and_Sister_Projects|Talk page]] for proposals. '''Press, articles, blog posts, videos''' * Blogs ** [https://professional.wiki/en/articles/wikibase-extensions Enhance Your Wikibase With Extensions] ** [https://tech-news.wikimedia.de/2025/03/21/editing-lexemes-with-your-little-finger/ Editing Lexemes with your little finger] ** [https://commonists.wordpress.com/2025/03/24/wikidata-and-the-sum-of-all-video-games-2024-edition/ Wikidata and the sum of all video games − 2024 edition] by [[User:Jean-Frédéric|Jean-Fred]] * [https://threadreaderapp.com/thread/1902026975210025181.html Thread: Who wins in a Wikipedia race between GPT-4.5, o1, Claude 3.7 Sonnet, and @OpenAI's new Computer-Using Agent?] '''Tool of the week''' * [[d:Wikidata:Lexica|Lexica]] - a mobile-friendly tool that simplifies micro contributions to lexicographical data on Wikidata, making various editing tasks accessible and intuitive for contributors of all experience levels. '''Other Noteworthy Stuff''' *[[d:Wikidata:Usability and usefulness/Item editing experience/Mobile editing of statements | Mobile Editing of Statements]] - You have been asking for the ability to edit statements from mobile devices for years, this project will make editing statements on Wikidata Items more accessible and user-friendly for mobile users. [https://greatquestion.co/wikimediadeutschland/bo2e7e2a/apply Sign up to participate in prototype testing and interviews with our UX team] *Join the Wikimedia Deutschland software development team: [https://wikimedia-deutschland.career.softgarden.de/jobs/53665453/Product-Manager-Wikibase-Suite-all-genders-/ Product Manager Wikibase Suite] (all genders) '''Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review''' <!-- NEW PROPERTIES DO NOT REMOVE --> * Newest [[d:Special:ListProperties|properties]]: ** General datatypes: ***[[:d:Property:P13391|data analysis method]] (<nowiki>methods used in the main item for inspecting, cleansing, transforming, and modeling data with the goal of discovering useful information</nowiki>) ** External identifiers: [[:d:Property:P13390|booru tag]], [[:d:Property:P13392|Steam Group numeric ID]], [[:d:Property:P13393|Kompass company ID]], [[:d:Property:P13394|‎Macrotransactions game ID]], [[:d:Property:P13395|Thunderstore game ID]], [[:d:Property:P13396|‎JSR package ID]], [[:d:Property:P13397|‎GitLab topic ID]], [[:d:Property:P13398|Amazon Music track ID]], [[:d:Property:P13399|Crunchyroll artist ID]], [[:d:Property:P13400|SideQuest app ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review: ** General datatypes: ***[[:d:Wikidata:Property proposal/levels|levels]] (<nowiki>levels, maps, episodes, chapters or stages of this video game</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/Scilit scholar ID|Scilit scholar ID]] (<nowiki>author identifier on {{Q|77125337}}</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/وزن صرفي عربي|وزن صرفي عربي]] (<nowiki>A feature to adjust the pattern of Arabic words in lexemes</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/باب صرفي للأفعال العربية الثلاثية المجردة|باب صرفي للأفعال العربية الثلاثية المجردة]] (<nowiki>Morphology of the Arabic triliteral verbs</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/land degradation|land degradation]] (<nowiki>The amount of land that is degraded by an object. Mainly for infrastructure projects</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/Research projects that contributed to this data set|Research projects that contributed to this data set]] (<nowiki>This property allows to identify research projects that they have contributed to or created an item</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/Platform height|Platform height]] (<nowiki>platform height above the top of the rail (or above the road for buses)</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/extended by (addons for this item)|extended by (addons for this item)]] (<nowiki>Class of software this software is extended by</nowiki>) ** External identifiers: [[:d:Wikidata:Property proposal/Congressional Medal of Honor Society recipient ID|Congressional Medal of Honor Society recipient ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Delfi.ee theme ID|Delfi.ee theme ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/identifiant Dezède d'un individu|identifiant Dezède d'un individu]], [[:d:Wikidata:Property proposal/SeqCode Registry ID|SeqCode Registry ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Openalfa street ID|Openalfa street ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/The Oxford Dictionary of Music entry ID|The Oxford Dictionary of Music entry ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/A Dictionary of Education entry ID|A Dictionary of Education entry ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/TDKIV wikibase ID|TDKIV wikibase ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! '''Did you know?''' * Query examples: ** [https://w.wiki/DZF7 2024 Population Census in Uganda] ([https://x.com/kateregga1/status/1900953102976512383 source]) * WikiProject Highlights: **[[d:Wikidata:WikiProject Musée d'art contemporain de Montréal/Liste des artistes de la collection|Musée d'art contemporain de Montréal/Liste des artistes de la collection]] * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q15046091|Cinderella (Q15046091)]] - 2015 film directed by Kenneth Branagh * [[d:Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L166968|страсть (L166968)]] - Russian noun that can mean "love", "passion", "desire", or "suffering." '''Development''' * Wikibase REST API: We finished work on the simple Item search ([[phab:T383126]]) and started on the one for Properties ([[phab:T386377]]) * Vector 2022 skin: We fixed a number of the remaining issues with dark mode ([[phab:T385039]]) and sitelink positioning ([[phab:T316797]]) * Search: We continued the work on making it easier to search in other entity types (Properties, Lexemes, EntitySchemas) besides Items ([[phab:T321543]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. '''Weekly Tasks''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Govdirectory weekly focus country: * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] Anything to add? Please share! :) <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 03 10|Previous issue]] · [[:d:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] [[:d:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]] ·''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28449306 --> == Cereri de deblocare == Utilizatorul [[Discuție Utilizator:Fagura Marketplace|Fagura Marketplace]] a cerut deblocarea.<!--Andrebot.Newsletter.Notificat:Fagura Marketplace--> <small>Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina [[Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop]]. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată.</small>&nbsp;&ndash;[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] ([[Discuție utilizator:Andrebot|discuție]]) 28 martie 2025 17:40 (EET) == Wikipedia translation of the week: 2025-14 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:en:Chilembwe uprising]]'''<br /> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:Chilembwe supporters being led to be executed (cropped).jpg|center|300px]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> The '''Chilembwe uprising''' was a rebellion against British colonial rule in Nyasaland (modern-day Malawi) which took place in January 1915. It was led by John Chilembwe, an American-educated Baptist minister. Based around his church in the village of Mbombwe in the south-east of the colony, the leaders of the revolt were mainly from an emerging black middle class. They were motivated by grievances against the British colonial system, which included forced labour, racial discrimination and new demands imposed on the African population following the outbreak of World War I. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 31 martie 2025 06:52 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28454663 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-14</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W14"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/14|Translations]] are available. '''Updates for editors''' * The Editing team is working on a new [[mw:Special:MyLanguage/Edit Check|Edit check]]: [[mw:Special:MyLanguage/Edit check#26 March 2025|Peacock check]]. This check's goal is to identify non-neutral terms while a user is editing a wikipage, so that they can be informed that their edit should perhaps be changed before they publish it. This project is at the early stages, and the team is looking for communities' input: [[phab:T389445|in this Phabricator task]], they are gathering on-wiki policies, templates used to tag non-neutral articles, and the terms (jargon and keywords) used in edit summaries for the languages they are currently researching. You can participate by editing the table on Phabricator, commenting on the task, or directly messaging [[m:user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]]. * [[mw:Special:MyLanguage/MediaWiki Platform Team/SUL3|Single User Login]] has now been updated on all wikis to move login and account creation to a central domain. This makes user login compatible with browser restrictions on cross-domain cookies, which have prevented users of some browsers from staying logged in. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:35}} community-submitted {{PLURAL:35|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * Starting on March 31st, the MediaWiki Interfaces team will begin a limited release of generated OpenAPI specs and a SwaggerUI-based sandbox experience for [[mw:Special:MyLanguage/API:REST API|MediaWiki REST APIs]]. They invite developers from a limited group of non-English Wikipedia communities (Arabic, German, French, Hebrew, Interlingua, Dutch, Chinese) to review the documentation and experiment with the sandbox in their preferred language. In addition to these specific Wikipedia projects, the sandbox and OpenAPI spec will be available on the [[testwiki:Special:RestSandbox|on the test wiki REST Sandbox special page]] for developers with English as their preferred language. During the preview period, the MediaWiki Interfaces Team also invites developers to [[mw:MediaWiki Interfaces Team/Feature Feedback/REST Sandbox|share feedback about your experience]]. The preview will last for approximately 2 weeks, after which the sandbox and OpenAPI specs will be made available across all wiki projects. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.44/wmf.23|MediaWiki]] '''In depth''' * Sometimes a small, [[gerrit:c/operations/cookbooks/+/1129184|one line code change]] can have great significance: in this case, it means that for the first time in years we're able to run all of the stack serving <bdi lang="en" dir="ltr">[http://maps.wikimedia.org/ maps.wikimedia.org]</bdi> - a host dedicated to serving our wikis and their multi-lingual maps needs - from a single core datacenter, something we test every time we perform a [[m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|datacenter switchover]]. This is important because it means that in case one of our datacenters is affected by a catastrophe, we'll still be able to serve the site. This change is the result of [[phab:T216826|extensive work]] by two developers on porting the last component of the maps stack over to [[w:en:Kubernetes|kubernetes]], where we can allocate resources more efficiently than before, thus we're able to withstand more traffic in a single datacenter. This work involved a lot of complicated steps because this software, and the software libraries it uses, required many long overdue upgrades. This type of work makes the Wikimedia infrastructure more sustainable. '''Meetings and events''' * [[mw:Special:MyLanguage/MediaWiki Users and Developers Workshop Spring 2025|MediaWiki Users and Developers Workshop Spring 2025]] is happening in Sandusky, USA, and online, from 14–16 May 2025. The workshop will feature discussions around the usage of MediaWiki software by and within companies in different industries and will inspire and onboard new users. Registration and presentation signup is now available at the workshop's website. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/14|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W14"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 1 aprilie 2025 03:05 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28473566 --> == Wikidata weekly summary #673 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-04-01. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 03 24|#672]]''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> '''Discussions''' * Open request for adminship: [[d:Wikidata:Requests_for_permissions/Administrator/BRPever_2|BRPever 2]] adminship request closes tomorrow. '''Events''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: ** [https://www.mcls.org/news/2025/03/31/mclss-linked-data-users-group-invites-you-to-the-annual-wikidata-edit-a-thon-from-april-7-11-2025/ MCL's Linked Data Usergroup's Wikidata Edit-A-Thon] - The Midwest Collaborative for Library Services is hosting an editathon between April 7 - 11, 2025. This is an onsite event and only available to USA states: Indiana and Michigan. ** (German) [https://sammlungen.io/termine/digitale-provenienzforschung-in-universitaetssammlungen-werkstattberichte-im-sommersemester-2025/yann-legall Wikidata models on colonial looting and African cultural heritage] - June 4, 2025, 1300 UTC+2. This event will be presented in German. ** [https://www.instagram.com/wikimediauganda/p/DH3ZdaHxNo2/ Wikidata Training Workshop by WM Uganda] - on April 26, discover how Wikidata powers Wikipedia and beyond! [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScmrjO-SkG4Y1-O8G5I5dMH97PMQNaMWxJZN-kJHHSmouM-wQ/viewform Register here] '''Press, articles, blog posts, videos''' * Blogs ** [https://diginomica.com/wikidata-adds-ai-vectors-graph-and-knowledge-bases-heres-why Diginomica: Wikidata adds AI vectors graph and knowledge bases, here's why] ** [https://diginomica.com/something-weekend-differing-versions-reality-what-can-we-learn-how-wikidata-navigating-conflicting Diginomica: Differing versions of reality; how Wikidata navigates conflicting accounts] * Papers ** [https://www.iastatedigitalpress.com/jlsc/article/id/18295/ The New Zealand Thesis Project: Connecting a nation’s dissertations using Wikidata] ** [https://arxiv.org/abs/2503.10294v1 Wikipedia is Not a Dictionary, Delete! Text Classification as a Proxy for Analysing Wiki Deletion Discussions] - includes Wikidata. * Presentations ** [https://doi.org/10.5281/zenodo.15109700 Using chemistry data in Wikidata in AI], at the [https://www.acs.org/meetings/acs-meetings/spring.html American Chemical Society Spring 2025] meeting * Videos ** [https://www.youtube.com/watch?v=eVI4jwmRS64&pp=ygUId2lraWRhdGE%3D Live Wikidata editing - creating Property proposals] with Jan Ainali. ** [https://www.youtube.com/watch?v=AvHVlK_3qJ8 Entity Management Cooperative meeting, with Wikidata] ** (Taiwanese) [https://www.youtube.com/watch?v=HTcKU2K-Vqw Seediq Wikimedia 2024 Annual Conference] - hosted by Wikidata Taiwan, here are the opening remarks by Principal Zhan Su'e's opening speech. ** [https://www.youtube.com/watch?v=ac7laU1WH7o Open translations in mathematics (Oxford Seminar)] - This presentation from Tim Osgood discusses the utility of mathematics for translations, a community-driven approach, and how Wikidata is contributing. ** (Spanish) [https://www.youtube.com/watch?v=7IDUzn5sC9g Socialisation: Literary Data in Bogota 2015 - 2020] - The Colombian Publishing Observatory of the Caro y Cuervo Institute presents "Metadata Model for Independent Publishing in Bogotá", containing over 31,500 data points, all catalogued in Wikidata. ** (Italian) [https://www.youtube.com/watch?v=xaZno818m5o Tools for Visualising Wikidata] - Carlo Bianchini presents some useful tools for visualising data and queries from Wikidata, with a focus on Digital Humanities. '''Tool of the week''' * [[d:Wikidata:Twelfth_Birthday/Presents|Revisiting the Twelfth Birthday Presents]] - if you haven't seen the birthday presents already, go check them out! '''Other Noteworthy Stuff''' * '''[BREAKING CHANGE ANNOUNCEMENT]''' [https://www.youtube.com/watch?v=dQw4w9WgXcQ Please find full information here] * [[d:Wikidata:WikiProject_Ontology/Ontology_Course|Wikidata Ontology Course]] Peter Patel-Schneider and Ege Doğan will run a seven-week Wikidata Ontology Course starting late April / early May. It aims to expand the Wikidata community’s knowledge of the Wikidata ontology through lectures, exercises, and group projects. Participants should have prior Wikidata experience and are expected to attend lectures, complete exercises (about one hour per week), and contribute to a group project. More details [[d:Wikidata:WikiProject_Ontology/Ontology_Course||available here]]. '''Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review''' <!-- NEW PROPERTIES DO NOT REMOVE --> * Newest [[d:Special:ListProperties|properties]]: ** General datatypes: none ** External identifiers: [[:d:Property:P13399|Crunchyroll artist ID]], [[:d:Property:P13400|SideQuest app ID]], [[:d:Property:P13401|The Atlantic topic ID]], [[:d:Property:P13402|TechSavvy.de GPU ID]], [[:d:Property:P13403|‎Delfi.ee theme ID]], [[:d:Property:P13404|The College of Cardinals Report ID]], [[:d:Property:P13405|NexusMods mod ID]], [[:d:Property:P13406|Hiking Note Trail identifier]], [[:d:Property:P13407|Hiking Note mountain identifier]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review: ** General datatypes: ***[[:d:Wikidata:Property proposal/SWIS-WEM Facility Code|SWIS-WEM Facility Code]] (<nowiki>Unique identifier for facilities registered with the Australian Energy Market Operator for facilities operating in the South West Interconnected System Wholesale Electricity Market (SWIS-WEM Facility Code)</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/number of downloads (2)|number of downloads (2)]] (<nowiki>number of downloads of times this application or creative work have been downloaded</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/species protection status|species protection status]] (<nowiki>Links species, habitat or biotope type with the regulation international or national that protects this species</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/Number of Heads of Families|Number of Heads of Families]] (<nowiki>number of family cards (KK) in an area</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/mother's maiden name|mother's maiden name]] (<nowiki>maiden name of this person’s mother</nowiki>) ** External identifiers: [[:d:Wikidata:Property proposal/FirstCycling team season ID|FirstCycling team season ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/FirstCycling race ID|FirstCycling race ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Dizionario della Musica in Italia ID|Dizionario della Musica in Italia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Ethnologue language family ID|Ethnologue language family ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Untappd beer ID|Untappd beer ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Catálogo Histórico de Teses e Dissertações da Área de História ID|Catálogo Histórico de Teses e Dissertações da Área de História ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/The Sun topic ID|The Sun topic ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Databáze her platform ID|Databáze her platform ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Rekhta Gujarati author ID|Rekhta Gujarati author ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Itch.io tag ID|Itch.io tag ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/The Jerusalem Post topic ID|The Jerusalem Post topic ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/DVIDS Photo ID|DVIDS Photo ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/LUX person ID|LUX person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/LUX group ID|LUX group ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/LUX place ID|LUX place ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Shazoo tag ID|Shazoo tag ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/ідентифікатор особи в Бібліометрика української науки|ідентифікатор особи в Бібліометрика української науки]], [[:d:Wikidata:Property proposal/SCImago Institutions Rankings ID|SCImago Institutions Rankings ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/UniRank ID|UniRank ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Climate Policy Radar ID|Climate Policy Radar ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/LUX concept ID|LUX concept ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/iNaturalist photo ID|iNaturalist photo ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/identifiant Ordre national du Québec|identifiant Ordre national du Québec]], [[:d:Wikidata:Property proposal/LUX event ID|LUX event ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Cabinet minutes of the Federal Government ID|Cabinet minutes of the Federal Government ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/R-Sport match ID|R-Sport match ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Sport Express football match ID|Sport Express football match ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/CPJ topic ID|CPJ topic ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! '''Did you know?''' * Query examples: ** [https://w.wiki/Dfaf Find Good or Featured Articles in Spanish and Portuguese Wikipedia] * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]]: ** [[d:Wikidata:WikiProject_Govdirectory/Rwanda|Govdirectory: Rwanda]] * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q252320|Pleinfeld (Q252320)]] - market municipality in Germany * [[d:Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]:[[d:Lexeme:L322138|humpback (L322138)]] - English noun that can mean " kyphosis (condition of the spine)", "a person with an abnormal curvature of the spine", "humpback whale, a particular marine mammal variety", "pink salmon", "lake skygazer, a type of ray-finned fish", " type of arch bridge where the span is larger than the ramps on either side", or " humpback dolphin, a particular variety of marine mammal." '''Development''' * Search: We continued the work on making it easier to search entity types other than Items (Lexemes, Properties, EntitySchemas) in the search box ([[phab:T321543]]) * Vector 2022 theme: We are fixing remaining issues with dark mode ([[phab:T385039]]) * Wikibase REST API: We are continuing to build out the simple Item search endpoint ([[phab:T386228]]) and are looking into the one for Properties ([[phab:T386377]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. '''Weekly Tasks''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Govdirectory weekly focus country: [[d:Wikidata:WikiProject_Govdirectory/Australia|Australia]] * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] Anything to add? Please share! :) <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''[[:d:Special:Wikidata:Status updates/2025_04_01|Read the full report]]''' &middot; [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] &middot; [[:d:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] 1 aprilie 2025 19:39 (EEST) </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28449306 --> == Wikipedia translation of the week: 2025-15 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:en:1930 Bago earthquake]]'''<br /> <small>''([[:my:၁၉၃၀ ပဲခူးငလျင်]])''</small> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:Thiao Mueang Phama (1955, p. 165).jpg|center|300px]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> An earthquake affected Myanmar on 5 May 1930 with a moment magnitude (Mw ) 7.4. The shock occurred 35 km (22 mi) beneath the surface with a maximum Rossi–Forel intensity of IX (Devastating tremor). The earthquake was the result of rupture along a 131 km (81 mi) segment of the Sagaing Fault—a major strike-slip fault that runs through the country. Extensive damage was reported in the southern part of the country, particularly in Bago and Yangon, where buildings collapsed and fires erupted. At least 550, and possibly up to 7,000 people were killed. A moderate tsunami struck the Burmese coast which caused minor damage to ships and a port. It was felt for over 570,000 km2 (220,000 sq mi) and as far as Shan State and Thailand. The mainshock was followed by many aftershocks; several were damaging. The December earthquake was similarly sized which also occurred along the Sagaing Fault. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 7 aprilie 2025 04:54 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28454663 --> == Wikidata weekly summary #674 == <div class="plainlinks"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]]<div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;"></div> <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">''Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata over the last week.<br>This is the Wikidata summary of the week before 2025-04-07. Please help [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Translate]].''</div> ''' <!--T:1--> Events ''' <!--T:2--> * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: ** [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wiki-research-l@lists.wikimedia.org/thread/GQR2VT7LONW5AHMHUT7RGMZFUQBGYJCF/ Wiki Workshop Registration is Now Open!] The event will be held virtually over two days on May 21 & 22, 2025. ** OpenStreetMap X Wikidata Meetup #75 April 14 Time: 19:30-21:00 UTC+8 at [[d:Special:MyLanguage/Q61752245|Mozilla Community Space Taipei (Q61752245)]] ** (French) [https://geographie-cites.cnrs.fr/collecte-et-usages-de-donnees-issues-de-wikipedia-et-wikidata-dans-les-recherches-en-shs/ Collection and use of Wikipedia and Wikidata data in SHS searches] - 17 June, 2025. Participation via video-conference available, [https://framaforms.org/je-collecte-et-usages-des-donnees-wikipedia-dans-les-recherches-en-shs-1741892154 register here] and [https://site-fef6fe.gitpages.huma-num.fr/journee/wikipedia.html program info here]. ''' <!--T:3--> Press, articles, blog posts, videos ''' <!--T:4--> * Blogs ** Inference, continued - Magnus Manske adds 2 new functions to WD-infernal. [http://magnusmanske.de/wordpress/archives/777 The Whelming] ** (French) Illustrious women in public spaces. Streets, buildings and other places overwhelmingly feature men [https://porte-plume.app/projet/challenge-wikidata-en-classe/blog/billet/b69566ea-713d-44d0-845c-3501d5bb5ff2 Porte Plumpe] ** [https://www.veradekok.nl/en/2025/03/kahle-receives-projectuil-from-wikipedia/ Brewster Kahle (Internet Archive) receives ProjectUil from Dutch Wikipedia] * Papers: Enabling disaggregation of Asian American subgroups: a dataset of Wikidata names for disparity estimation [https://www.nature.com/articles/s41597-025-04753-y - Paper] by Lin, Q. et al (2025). * Videos ** Curationist: What is it and how does it work? - Curationist utilises Wikidata to help discover, curate and share public-domian art and cultural heritage content. [https://www.youtube.com/watch?v=kj9FDIX0JSg YouTube] ** (Swedish) Connecting Wikidata, OpenStreetMap and the National Archives with Magnus Sälgö [https://www.youtube.com/watch?v=byqopx1aQLI YouTube] ** (French) Focus on Wikidata, Wikifying Science, a presentation from Delphine Montagne and Pierre-Yves Beaudouin. [https://www.canal-u.tv/chaines/renatis/cfe-renatis-focus-sur-wikidata-wikifier-la-science Canal-U TV: C@fé Renatis] * Other ** (Portuguese) Wikidata at School: expanding access to knowledge and tackling gender gaps! [https://www.instagram.com/p/DH9qZcENJ75/ Instagram: Projeto Mais] ''' <!--T:5--> Tool of the week ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Tools/Wikidata for Web|Wikidata:Tools/Wikidata for Web]] - <!--T:6--> also known as Wikidata for Firefox is a browser extension for Mozilla Firefox that displays data from Wikidata on various websites, enhancing the information you are already looking at, and also allows extraction of data from these websites. ''' <!--T:7--> Other Noteworthy Stuff ''' <!--T:8--> * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProject_Ontology/Ontology_Course|Wikidata Ontology Course]] Peter Patel-Schneider and Ege Doğan will run a seven-week Wikidata Ontology Course starting late April / early May. It aims to expand the Wikidata community’s knowledge of the Wikidata ontology through lectures, exercises, and group projects. Participants should have prior Wikidata experience and are expected to attend lectures, complete exercises (about one hour per week), and contribute to a group project. More details [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProject_Ontology/Ontology_Course|available here]]. * Job Vacancy - Are you interested in helping shape the technical future of Wikimedia's knowledge graph? We are looking for a [https://wikimedia-deutschland.career.softgarden.de/jobs/55063868/Staff-Engineer-Wikidata-all-genders-/ Staff Engineer (Wikidata)] ''' <!--T:9--> Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review ''' <!-- NEW PROPERTIES DO NOT REMOVE --> <!--T:10--> * Newest [[d:Special:ListProperties|properties]]: ** General datatypes: ***[[:d:Property:P13413|beam energy]] (<nowiki>kinetic energy of elementary or composite particles moving together (for example in a particle accelerator)</nowiki>) ** External identifiers: [[:d:Property:P13408|National Academy of Engineering member ID]], [[:d:Property:P13409|Murderpedia ID]], [[:d:Property:P13410|Cultural Heritage Azerbaijan ID]], [[:d:Property:P13411|‎TDKIV Wikibase ID]], [[:d:Property:P13412|Landtag Tirol person ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * <!--T:11--> New [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review: ** General datatypes: ***[[:d:Wikidata:Property proposal/interior decorator|interior decorator]] (<nowiki>A property for the interior decorator of notable buildings</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/incompatible with|incompatible with]] (<nowiki>significant elements with which an entity is incompatible and indicates a significant property of this entity</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/warranty period|warranty period]] (<nowiki>warranty period of this product as covered by the original manufacturer or creator</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/Trafikplatssignatur|Trafikplatssignatur]] (<nowiki>Swedish station code</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/outcome 2|outcome 2]] (<nowiki>outcome of a criminal charge or a civil complaint</nowiki>) ** <!--T:12--> External identifiers: [[:d:Wikidata:Property proposal/TechPowerup GPU ID|TechPowerup GPU ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/ISFDB category of an award ID|ISFDB category of an award ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/L'Expression topic ID|L'Expression topic ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Identifiant d'un(e) auteurice dans le catalogue de la bibliothèque du Saulchoir|Identifiant d'un(e) auteurice dans le catalogue de la bibliothèque du Saulchoir]], [[:d:Wikidata:Property proposal/National Gallery (London) PID|National Gallery (London) PID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Identifiant sur Orthodox World|Identifiant sur Orthodox World]] <!-- END NEW PROPOSALS --> <!--T:13--> You can comment on [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' <!--T:14--> Did you know? ''' <!--T:15--> * Query examples: ** [https://w.wiki/DjTs Plants missing a French description] ** [https://w.wiki/DjTv Sorting Organisations by the no. of subsidiaries it owns] ** [https://w.wiki/DhPF Popular German Family names] * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]]: ** [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProject_Govdirectory/Chile|Govdirectory: Chile]] ** [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProject_Bahamas|WikiProject: Bahamas]] * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Database reports|database reports]]: [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Database_reports/identical_birth_and_death_dates|Items with identical Birth and Death dates]] - another way to identify duplicate items. * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q23572|Game of Thrones (Q23572)]] - American fantasy drama television series * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L1215369|umuyagankuba (L1215369)]] - "electricity" in Kirundi ''' <!--T:16--> Development ''' <!--T:17--> * We made some progress on the ScopedTypeaheadSearch feature by improving the UI, and making it translatable ([[phab:T390269]]) * We continued working on dark mode support ([[phab:T389633]]) * Wikibase REST API: We are almost done adding the last [[phab:T389013|few features]] on the simple item and property search endpoint. We'll be happy to get feedback on these from 15.04 when they're completed * We will begin user testing to improve Mobile Editing Experience: [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Usability_and_usefulness/Item_editing_experience/Mobile_editing_of_statements|Mobile editing of statements]] <!--T:18--> [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' <!--T:19--> Weekly Tasks ''' <!--T:20--> * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Govdirectory weekly focus country: [[Wikidata:WikiProject_Govdirectory/European Union|European Union]] * Summarize your [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 01|Previous issue]] · [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current| Help translate]] · [[:d:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] [[:d:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 7 aprilie 2025 19:19 (EEST)''' </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28449306 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-15</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W15"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/15|Translations]] are available. '''Updates for editors''' * From now on, [[m:Special:MyLanguage/Interface administrators|interface admins]] and [[m:Special:MyLanguage/Central notice administrators|centralnotice admins]] are technically required to enable [[m:Special:MyLanguage/Help:Two-factor authentication|two-factor authentication]] before they can use their privileges. In the future this might be expanded to more groups with advanced user-rights. [https://phabricator.wikimedia.org/T150898] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:20}} community-submitted {{PLURAL:20|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * The Design System Team is preparing to release the next major version of Codex (v2.0.0) on April 29. Editors and developers who use CSS from Codex should see the [[mw:Codex/Release Timeline/2.0|2.0 overview documentation]], which includes guidance related to a few of the breaking changes such as <code dir=ltr style="white-space: nowrap;">font-size</code>, <code dir=ltr style="white-space: nowrap;">line-height</code>, and <code dir=ltr style="white-space: nowrap;">size-icon</code>. * The results of the [[mw:Developer Satisfaction Survey/2025|Developer Satisfaction Survey (2025)]]  are now available. Thank you to all participants. These results help the Foundation decide what to work on next and to review what they recently worked on. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.44/wmf.24|MediaWiki]] '''Meetings and events''' * The [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Hackathon 2025|2025 Wikimedia Hackathon]] will take place in Istanbul, Turkey, between 2–4 May. Registration for attending the in-person event will close on 13 April. Before registering, please note the potential need for a [https://www.mfa.gov.tr/turkish-representations.en.mfa visa] or [https://www.mfa.gov.tr/visa-information-for-foreigners.en.mfa e-visa] to enter the country. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/15|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W15"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 7 aprilie 2025 21:53 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28507470 --> == Wikipedia translation of the week: 2025-16 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:en:Museum of Zoology of the University of São Paulo]]'''<br /> <small>''([[:pt:Museu de Zoologia da Universidade de São Paulo]])''</small> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:Museu de Zoologia da USP 02.jpg|center|300px]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> The '''Museum of Zoology of the University of São Paulo''' (Portuguese: Museu de Zoologia da Universidade de São Paulo, abbreviated MZUSP) is a public natural history museum located in the historic Ipiranga district of São Paulo, Brazil. The MZUSP is an educational and research institution that is part of the University of São Paulo. The museum began at the end of the 19th century as part of the Museu Paulista; in 1941, it moved into a dedicated building. In 1969 the museum became a part of the University of São Paulo, receiving its current name. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 14 aprilie 2025 05:27 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28454663 --> == Wikidata weekly summary #675 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-04-14. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 07|#674]]''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: The next [[d:Wikidata:Events#Office_hours|Wikidata+Wikibase office hours]] will take place on Wednesday, 16:00 UTC, 16th April 2025 (18:00 Berlin time) in the [https://t.me/joinchat/IeCRo0j5Uag1qR4Tk8Ftsg Wikidata Telegram group]. The Wikidata and Wikibase office hours are online events where the development team presents what they have been working on over the past quarter, and the community is welcome to ask questions and discuss important issues related to the development of Wikidata and Wikibase. ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [https://lucaswerkmeister.de/posts/2025/04/12/introducing-m3api/ Introducing m3api], By Lucas Werkmeister ** [https://techblog.wikimedia.org/2025/04/08/wikidata-query-service-graph-database-reload-at-home-2025-edition/ Wikidata Query Service graph database reload at home, 2025 edition]. By Adam Baso * Videos ** [https://www.youtube.com/watch?v=IVqCEeVuzTQ Understanding Why Your OPTIONAL Properties in Wikidata Queries Might Be Ignored] ** [https://www.youtube.com/watch?v=eh6hi94Imn8 Playing with LEGO on Wikidata]. By Tiago Lubiana * Other: [[d:User:Spinster/Wikidata references made easier|Wikidata references made easier]]. "Several tricks to make it easier and faster, using various scripts and gadgets" to add references to Wikidata statements. By [[d:User:Spinster|Spinster]] ''' Tool of the week ''' * [https://topic-curator.toolforge.org/ Wikidata Topic Curator] is a React-based web application. It’s a new and improved version of [https://www.wikidata.org/wiki/Wikidata:Tools/ItemSubjector ItemSubjector] created to help Wikimedians connect items on Wikidata to the right topics. By entering a topic QID, it finds related articles using the topic’s label, aliases, or custom terms. ''' Other Noteworthy Stuff ''' * Join the Wikidata development team at Wikimedia Deutschland ** [https://wikimedia-deutschland.career.softgarden.de/jobs/55063868/Staff-Engineer-Wikidata-all-genders-/ Staff Engineer Wikidata (all genders)] ** [https://wikimedia-deutschland.career.softgarden.de/jobs/53795746/Senior-UX-Designer-Wikidata-all-genders-/ Senior UX Designer Wikidata (all genders)] '''Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review''' <!-- NEW PROPERTIES DO NOT REMOVE --> * Newest General datatypes: **[[:d:Property:P13413|beam energy]] (<nowiki>kinetic energy of elementary or composite particles moving together (for example in a particle accelerator)</nowiki>) **[[:d:Property:P13414|number of downloads]] (<nowiki>number of downloads of times this application or creative work have been downloaded</nowiki>) **[[:d:Property:P13415|Taiwanese Taigi Romanization System]] (<nowiki>Romanization system for Taiwan Taigi or other Southern Min language varieties in Fujian and South East Asia</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13408|National Academy of Engineering member ID]], [[:d:Property:P13409|Murderpedia ID]], [[:d:Property:P13410|Cultural Heritage Azerbaijan ID]], [[:d:Property:P13411|‎TDKIV Wikibase ID]], [[:d:Property:P13412|Landtag Tirol person ID]], [[:d:Property:P13416|Fluorophores.org substance ID]], [[:d:Property:P13417|Kosovo NGO registration number]], [[:d:Property:P13418|TechPowerUp GPU Specs Database ID]], [[:d:Property:P13419|iNaturalist photo ID]], [[:d:Property:P13420|Climate Policy Radar ID]], [[:d:Property:P13421|LIBRIS library ID]], [[:d:Property:P13422|Dizionario della Musica in Italia ID]], [[:d:Property:P13423|Untappd beer ID]], [[:d:Property:P13424|Bahamut Animation Crazy ID]], [[:d:Property:P13425|KnowWhereGraph entity ID]], [[:d:Property:P13426|GCMD keyword ID]], [[:d:Property:P13427|Ohio University ArchivesSpace Agent ID]], [[:d:Property:P13428|CBFC record ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New General datatypes property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/interior decorator|interior decorator]] (<nowiki>A property for the interior decorator of notable buildings</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/incompatible with|incompatible with]] (<nowiki>significant elements with which an entity is incompatible and indicates a significant property of this entity</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/warranty period|warranty period]] (<nowiki>warranty period of this product as covered by the original manufacturer or creator</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/Trafikplatssignatur|Trafikplatssignatur]] (<nowiki>Swedish station code</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/outcome 2|outcome 2]] (<nowiki>outcome of a criminal charge or a civil complaint</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/output color|output color]] (<nowiki>color of the generated images</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/proposal of|proposal of]] (<nowiki>Qualifier for the statement {{P|31}} {{Q|64728694}} to state what the proposed thing is.</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/floral diagram|floral diagram]] (<nowiki>picture on commons of a floral diagram of a Taxon</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/member of sequence or class of number|member of sequence or class of number]] (<nowiki>The number is of a special form or class or member of a sequence</nowiki>) * New External identifier property proposals to review: [[:d:Wikidata:Property proposal/ISFDB category of an award ID|ISFDB category of an award ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/L'Expression topic ID|L'Expression topic ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Identifiant d'un(e) auteurice dans le catalogue de la bibliothèque du Saulchoir|Identifiant d'un(e) auteurice dans le catalogue de la bibliothèque du Saulchoir]], [[:d:Wikidata:Property proposal/National Gallery (London) PID|National Gallery (London) PID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Identifiant sur Orthodox World|Identifiant sur Orthodox World]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Steam Deck HQ game ID|Steam Deck HQ game ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Hardcore gaming 101 ID|Hardcore gaming 101 ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/torial username|torial username]], [[:d:Wikidata:Property proposal/BirdLife DataZone species ID|BirdLife DataZone species ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/BirdLife DataZone site ID|BirdLife DataZone site ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Schulnummer Schleswig-Holstein|Schulnummer Schleswig-Holstein]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Kunstkamera ID|Kunstkamera ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Corago singer ID|Corago singer ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/MoNA spectrum ID|MoNA spectrum ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Identifiant d'un(e) auteurice dans La Croix|Identifiant d'un(e) auteurice dans La Croix]], [[:d:Wikidata:Property proposal/identifiant Meta-Doctrinal.org|identifiant Meta-Doctrinal.org]], [[:d:Wikidata:Property proposal/CvLAC ID|CvLAC ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/OGDB genre ID|OGDB genre ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/IGDB genre ID|IGDB genre ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/WSGF taxonomy term ID|WSGF taxonomy term ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/GameSpot platform ID|GameSpot platform ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/PerformArt ID|PerformArt ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Billie Jean King Cup player ID 2024|Billie Jean King Cup player ID 2024]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: ** [https://w.wiki/Doco Top 10 items instance of Wikimedia category ordered by number of Sitelinks] ([https://t.me/c/1224298920/141683 source]) ** [https://w.wiki/Dor5 Twitter accounts of biologists] * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]]: [[d:Wikidata:WikiProject USC Libraries|WikiProject USC Libraries]] A WikiProject for work done at University of Southern California Libraries to connect library data with Wikidata. * WikiProject Highlights: [[d:Wikidata:WikiProject Nonprofit Organizations/Kosovo|Nonprofit Organizations/Kosovo]] - Add the most important NGOs of Kosovo * Newest [[d:Wikidata:Database reports|database reports]]: [[d:User:Pasleim/Connectivity|User:Pasleim/Connectivity]] - Connectivity between Wikimedia projects * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q714581|Nea Salamis Famagusta FC (Q714581)]] - professional association football club based in Ammochostos (Famagusta) * [[d:Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L44061|Straße (L44061)]] - German noun that can mean "road", "straight", "street", "strait", "group of people inhabiting buildings along a perticular street" or "production line". ''' Development ''' * We merged and prepared changes to rename <code>wikibase:EntitySchema</code> to <code>wikibase:WikibaseEntitySchema</code> in RDF ([[phab:T371196]]) – this has been [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikidata@lists.wikimedia.org/thread/AAKO2VGVKJXEDH2HPZBGMAUDVGC7SA7R/ announced as a breaking change] and will be deployed to Wikidata on 24 April * We made some more improvements to dark mode support ([[phab:T389633]]) * We’re working on tests for the <code>ScopedTypeaheadSearch</code> feature ([[phab:T385790]]) * Wikibase REST API: We're going to wrap up pagination on the simple Item and property search endpoint and are working to improve our test architecture for search ([[phab:T386691]]). We're going to pick up prefix search for Items and phrase matching next! [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Govdirectory weekly focus country: [[d:Wikidata:WikiProject_Govdirectory/Chile|Chile]] * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[:d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 07|Read the full report]] · [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 07|Previous issue]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Mohammed Abdulai (WMDE)|Mohammed Abdulai (WMDE)]] [[:d:User talk:Mohammed Abdulai (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 14 aprilie 2025 19:33 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Mohammed Abdulai (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28532948 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-16</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W16"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/16|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * Later this week, the default thumbnail size will be increased from 220px to 250px. This changes how pages are shown in all wikis and has been requested by some communities for many years, but wasn't previously possible due to technical limitations. [https://phabricator.wikimedia.org/T355914] * File thumbnails are now stored in discrete sizes. If a page specifies a thumbnail size that's not among the standard sizes (20, 40, 60, 120, 250, 330, 500, 960), then MediaWiki will pick the closest larger thumbnail size but will tell the browser to downscale it to the requested size. In these cases, nothing will change visually but users might load slightly larger images. If it doesn't matter which thumbnail size is used in a page, please pick one of the standard sizes to avoid the extra in-browser down-scaling step. [https://www.mediawiki.org/wiki/Special:MyLanguage/Help:Images#Thumbnail_sizes][https://phabricator.wikimedia.org/T355914] '''Updates for editors''' * The Wikimedia Foundation are working on a system called [[m:Edge Uniques|Edge Uniques]] which will enable [[:w:en:A/B testing|A/B testing]], help protect against [[:w:en:Denial-of-service attack|Distributed denial-of-service attacks]] (DDoS attacks), and make it easier to understand how many visitors the Wikimedia sites have. This is so that they can more efficiently build tools which help readers, and make it easier for readers to find what they are looking for. * To improve security for users, a small percentage of logins will now require that the account owner input a one-time password [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:EmailAuth|emailed to their account]]. It is recommended that you [[Special:Preferences#mw-prefsection-personal-email|check]] that the email address on your account is set correctly, and that it has been confirmed, and that you have an email set for this purpose. [https://phabricator.wikimedia.org/T390662] * "Are you interested in taking a short survey to improve tools used for reviewing or reverting edits on your Wiki?" This question will be [[phab:T389401|asked at 7 wikis starting next week]], on Recent Changes and Watchlist pages. The [[mw:Special:MyLanguage/Moderator Tools|Moderator Tools team]] wants to know more about activities that involve looking at new edits made to your Wikimedia project, and determining whether they adhere to your project's policies. * On April 15, the full Wikidata graph will no longer be supported on <bdi lang="zxx" dir="ltr">[https://query.wikidata.org/ query.wikidata.org]</bdi>. After this date, scholarly articles will be available through <bdi lang="zxx" dir="ltr" style="white-space:nowrap;">[https://query-scholarly.wikidata.org/ query-scholarly.wikidata.org]</bdi>, while the rest of the data hosted on Wikidata will be available through the <bdi lang="zxx" dir="ltr">[https://query.wikidata.org/ query.wikidata.org]</bdi> endpoint. This is part of the scheduled split of the Wikidata Graph, which was [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:SPARQL query service/WDQS backend update/September 2024 scaling update|announced in September 2024]]. More information is [[d:Wikidata:SPARQL query service/WDQS graph split|available on Wikidata]]. * The latest quarterly [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Newsletter/First quarter of 2025|Wikimedia Apps Newsletter]] is now available. It covers updates, experiments, and improvements made to the Wikipedia mobile apps. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:30}} community-submitted {{PLURAL:30|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * The latest quarterly [[mw:Technical Community Newsletter/2025/April|Technical Community Newsletter]] is now available. This edition includes: an invitation for tool maintainers to attend the Toolforge UI Community Feedback Session on April 15th; recent community metrics; and recent technical blog posts. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.44/wmf.25|MediaWiki]] '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/16|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W16"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 15 aprilie 2025 03:24 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28540654 --> == Wikipedia translation of the week: 2025-17 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:en:Fear of crime]]'''<br /> <small>''([[:ar:الخوف من الجريمة]])&#32;([[:it:Criminofobia]])''</small> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- <div style="text-align:left; padding: .4em;"> '''Fear of crime''' refers to the fear of being a victim of crime, which is not necessarily reflective of the actual probability of being such a victim. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 21 aprilie 2025 05:24 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28559524 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-17</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W17"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/17|Translations]] are available. '''Updates for editors''' * [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Main Page|Wikifunctions]] is now integrated with [[w:dag:Solɔɣu|Dagbani Wikipedia]] since April 15. It is the first project that will be able to call [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Introduction|functions from Wikifunctions]] and integrate them in articles. A function is something that takes one or more inputs and transforms them into a desired output, such as adding up two numbers, converting miles into metres, calculating how much time has passed since an event, or declining a word into a case. Wikifunctions will allow users to do that through a simple call of [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Catalogue|a stable and global function]], rather than via a local template. [https://www.wikifunctions.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikifunctions:Status_updates/2025-04-16] * A new type of lint error has been created: [[Special:LintErrors/empty-heading|{{int:linter-category-empty-heading}}]] ([[mw:Special:MyLanguage/Help:Lint errors/empty-heading|documentation]]). The [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:Linter|Linter extension]]'s purpose is to identify wikitext patterns that must or can be fixed in pages and provide some guidance about what the problems are with those patterns and how to fix them. [https://phabricator.wikimedia.org/T368722] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:37}} community-submitted {{PLURAL:37|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * Following its publication on HuggingFace, the "Structured Contents" dataset, developed by Wikimedia Enterprise, is [https://enterprise.wikimedia.com/blog/kaggle-dataset/ now also available on Kaggle]. This Beta initiative is focused on making Wikimedia data more machine-readable for high-volume reusers. They are releasing this beta version in a location that open dataset communities already use, in order to seek feedback, to help improve the product for a future wider release. You can read more about the overall [https://enterprise.wikimedia.com/blog/structured-contents-snapshot-api/#open-datasets Structured Contents project], and about the [https://enterprise.wikimedia.com/blog/structured-contents-wikipedia-infobox/ first release that's freely usable]. * There is no new MediaWiki version this week. '''Meetings and events''' * The Editing and Machine Learning Teams invite interested volunteers to a video meeting to discuss [[mw:Special:MyLanguage/Edit check/Peacock check|Peacock check]], which is the latest [[mw:Special:MyLanguage/Edit check|Edit check]] that will detect "peacock" or "overly-promotional" or "non-neutral" language whilst an editor is typing. Editors who work with newcomers, or help to fix this kind of writing, or are interested in how we use artificial intelligence in our projects are encouraged to attend. The [[mw:Special:MyLanguage/Editing team/Community Conversations#Next Conversation|meeting will be on April 28, 2025]] at [https://zonestamp.toolforge.org/1745863200 18:00–19:00 UTC] and hosted on Zoom. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/17|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W17"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 22 aprilie 2025 00:00 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28578245 --> == Wikidata weekly summary #676 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-04-22. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 14|#675]].<br><translate>Translations are [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|available]]</translate>''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' <translate>Events</translate> ''' * <translate>[[<tvar name="1">d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events</tvar>|Upcoming]]:</translate> [[Wikimedia Taiwan/Wikidata Taiwan/2025年4月雲林維基街景踏查團暨工作坊| <translate>Yunlin Liu Fang Tien Shang Sheng Mu OpenStreetMap x Wikidata Workshop</translate> ]] <translate> April 27 Time: 09:30-17:00 UTC+8 at {{Q|708809}} Red Altar (Hongtan)</translate>. * <translate>Past: Missed the Q2 Wikidata+Wikibase office hour? You can catch up by reading the session log here: [[<tvar name="2">d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events/Telegram office hour 2025-04-16</tvar>|2025-04-16 (Q2 2025)]]</translate> ''' <translate> Press, articles, blog posts, videos </translate>''' * <translate>Blogs</translate> ** [https://thottingal.in/blog/2025/04/15/qjson/ qjson: <translate>Fetching all properties of a Wikidata item in a single API call</translate>] <translate>By Santhosh Thottingal</translate> ** [https://olea.org/diario/2025/04/14/Wikimedia_Hackathon_2025-proposals-Wikibase.html <translate> A Wikibase call for action at the Wikimedia Hackathon 2025</translate>] <translate>By Ismael Olea </translate> ** [https://museumdata.uk/blog/putting-uk-collections-on-the-map/ <translate> Putting UK collections on the map</translate>] <translate>by the Museum Data Service</translate> ** [https://chem-bla-ics.linkedchemistry.info/2025/04/20/the-april-2025-scholia-hackathon.html The April 2025 Scholia Hackathon] by Egon Willighagen * <translate>Papers</translate> ** [https://kclpure.kcl.ac.uk/portal/en/publications/talking-wikidata-communication-patterns-and-their-impact-on-commu <translate>Talking Wikidata: Communication Patterns and Their Impact on Community Engagement in Collaborative Knowledge Graphs</translate>] - <translate> Investigative study on Wikidata discussions, revealing that the community is generally inclusive and conflict is rare, but many controversial topics lack consensus, and valuable contributors disengage early. By Koutsiana et. al., (2025)</translate> **[https://zenodo.org/records/15226371 <translate>Natural history specimens collected and/or identified and deposited</translate>] - <translate>By Latham (2025)</translate> *<translate>Videos</translate> ** [https://www.youtube.com/watch?v=vWoNZLBj7mM Wiki Workshop 2025 - Wikidata Inconsistencies with Language Models and Data Mining in a Pipeline] by Houcemeddine Turki ** (Italian) [https://youtube.com/dL9JEfHpU68?si=RXymgDS8-ZE687aE Cla-G, an instance of Wikibase as a tool to support game classification] by Carlo Bianchini * <translate>Other</translate> ** [https://x.com/afliacon/status/1908928893727211669?s=46 <translate>Wikidata & Wikibase for Authority Control & Knowledge Organization Workshop</translate>] <translate>By AfLIA</translate> ** [https://github.com/oolonek/daily-lotus <translate>Mastodon bot</translate>] <translate> that "highlights natural compounds found in plants, fungi, bacteria or animals — and includes Wikidata references and visual structure depictions."</translate> '''<translate>Tool of the week</translate>''' * <translate>[[<tvar name="3">d:Special:MyLanguage/User:Spinster/Wikidata_references_made_easier</tvar>|User:Spinster/Wikidata references made easier]]: The script helps in adding references to statements, in order to provide context for our data, make the data more reliable, transparent and trustworthy for anyone who uses it </translate>. ''' <translate>Other Noteworthy Stuff</translate>''' * <translate>Registration is open for a Wikidata ontology course led by Peter Patel-Schneider and Ege Doğan.</translate> <translate>To register, email pfpschneider{{@}}gmail.com with your Wikidata username and a brief note on your interest. The course starts 1 May, with weekly lectures on Thursdays from 1–3pm EDT (skipping 29 May and 12 June).</translate> <translate>Space may be limited; priority goes to those already interested. Participants should know Wikidata, attend sessions, complete weekly exercises (~1 hour), and join a group project</translate>. <translate>Details: [[d:Wikidata:WikiProject_Ontology/Ontology_Course|Course page]]</translate> * [[wikifunctions:Wikifunctions:Main_Page|Wikifunctions]] is now integrated with Dagbani Wikipedia since April 15. It is the first project that will be able to call functions from Wikifunctions and integrate them in articles. * <translate>Wikidata job openings at the The Wikimedia Foundation</translate> ** [https://job-boards.greenhouse.io/wikimedia/jobs/6814912 <translate>Lead Product Manager, Wikidata Platform</translate>] (<translate>remote</translate>) ** [https://job-boards.greenhouse.io/wikimedia/jobs/6816145 <translate>Tech Lead, Wikidata Platform</translate>] (<translate>remote</translate>) '''Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review''' <!-- NEW PROPERTIES DO NOT REMOVE --> * Newest General datatypes: **[[:d:Property:P13430|number of texture mapping units]] (<nowiki>number of texture mapping units in a graphics processing unit</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13429|Saarland Biografien ID]], [[:d:Property:P13431|A Dictionary of Education entry ID]], [[:d:Property:P13432|Cultural Heritage in Japan site ID]], [[:d:Property:P13433|BirdLife DataZone site ID]], [[:d:Property:P13434|BirdLife DataZone species ID]], [[:d:Property:P13435|Canadian Writing Research Collaboratory ID]], [[:d:Property:P13436|Internet-Portal „Westfälische Geschichte“ person ID]], [[:d:Property:P13437|Chtyvo author ID]], [[:d:Property:P13438|Homosaurus ID (V4)]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New General datatypes property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/terminal speaker|terminal speaker]] (<nowiki></nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/organization code|organization code]] (<nowiki>the organization code of the organization item. Should either be used with qualifier property {{Q|P459}} to specify which system being used, or be used as the qualifier of {{P|31}}.</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/organization unit code|organization unit code]] (<nowiki>the organization unit code of the organization unit/part/(sub)division item. Should either be used with qualifier property {{Q|P459}} to specify which system being used, or be used as the qualifier of {{P|31}}.</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/Picture composition|Picture composition]] (<nowiki>Description of a picture composition (design rules) analogous to the Commons category “[[:commons:Category:Picture composition]]”</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/MANDALA Tibetan Living Dictionary ID|MANDALA Tibetan Living Dictionary ID]] (<nowiki>entry for a lexeme in the Tibetan Living Dictionary by MANDALA</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/Monarque régnant|Monarque régnant]] (<nowiki>Person who has held or is holding the role of king, queen, sultan, or other monarch at the head of a kingdom or empire.</nowiki>) * New External identifier property proposals to review: [[:d:Wikidata:Property proposal/Moure's Catalog ID|Moure's Catalog ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/MobyGames attribute ID|MobyGames attribute ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Número RPJ|Número RPJ]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Identificador de obra no Catálogo Mourisco|Identificador de obra no Catálogo Mourisco]], [[:d:Wikidata:Property proposal/IPRESS ID|IPRESS ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/TeamUSA.com athlete ID|TeamUSA.com athlete ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/IEC document kind classification code|IEC document kind classification code]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Europe PMC Preprint identifier|Europe PMC Preprint identifier]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Snopes ID|Snopes ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/A Dictionary of Media and Communication entry ID|A Dictionary of Media and Communication entry ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Black Sea Cultural Inventory ID|Black Sea Cultural Inventory ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/PyPI organization name|PyPI organization name]], [[:d:Wikidata:Property proposal/PlayStation Museum product ID|PlayStation Museum product ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/The Concise Oxford Dictionary of Archaeology entry ID|The Concise Oxford Dictionary of Archaeology entry ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/A Dictionary of Public Health entry ID|A Dictionary of Public Health entry ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! '''<translate>Did you know?</translate> ''' *<translate> Query examples</translate>: **[https://w.wiki/Dk9f All Genres of Classical Musical Compositions and their Labels in English and German] ([[d:Wikidata:Request_a_query#All_Genres_of_Classical_Musical_Compositions_and_their_Labels_in_English_and_German|source]]) * <translate>WikiProject Highlights</translate>: <translate>[[<tvar name="51">d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProject Taiwan/Travel</tvar>|Taiwan Travel]]</translate> - <translate>aims to create travel related items about Taiwan</translate> * <translate>[[<tvar name="6">d:Special:MyLanguage/Wikidata:Showcase items</tvar>|Showcase Items]] </translate>: [[d:Q18786473|Pete's Dragon (Q18786473)]] - 2016, film by David Lowery * <translate>[[<tvar name="7">d:Wikidata:Showcase lexemes</tvar>|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L3855|Bill (L3855)]] - English noun (/bɪl/) that can mean "invoice", "proposed law", "bird's beak", or "a given name"</translate>: ''' <translate>Development</translate> ''' * <translate>Wikidata changes in watchlist and recent changes on Wikipedia and co: We are continuing the work on making the edit summaries more understandable </translate>([[phab:T386200]]) * <translate>Wikibase REST API: We are continuing to build out the simple search functionality</translate> ([[phab:T389011]]) * <translate>Dark mode: We are fixing a few remaining issues with dark mode support in the Vector 2022 theme</translate> ([[phab:T389633]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|<translate>You can see all open tickets related to Wikidata here</translate>]]. <translate>If you want to help, you can also have a look at</translate> [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority <translate>the tasks needing a volunteer</translate>]. ''' <translate>Weekly Tasks</translate> ''' * <translate> Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[<tvar name="8">d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review</tvar>|above]] </translate>. * <translate>Contribute to the showcase Item and Lexeme [[<tvar name="9">d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?</tvar>|above]]</translate>. * <translate>Govdirectory weekly focus country: [[<tvar name="10">d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProject_Govdirectory/Chile</tvar>|Chile]]</translate> * <translate> Summarize your [[<tvar name="11">d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?</tvar>|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences</translate>. * <translate>Help [[<tvar name="11">d:Special:LanguageStats</tvar>|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language!</translate> * <translate> [[<tvar name="12">d:Special:MyLanguage/User:Pasleim/projectmerge</tvar>|Help merge identical items]] across Wikimedia projects </translate>. * <translate>Help [[<tvar name="13">d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Next</tvar>|write the next summary!]]</translate> <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 14|Previous issue]] · [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Full report]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Mohammed Abdulai (WMDE)|Mohammed Abdulai (WMDE)]] [[:d:User talk:Mohammed Abdulai (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 22 aprilie 2025 18:23 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Mohammed Abdulai (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28574345 --> == Wikipedia translation of the week: 2025-18 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:en:Heritage preservation in South Korea]]'''<br /> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:Korean.Dance-03.jpg|300px|center]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> The heritage preservation system of South Korea is a multi-level program aiming to preserve and cultivate Korean cultural heritage. The program is administered by the Cultural Heritage Administration (CHA), and the legal framework is provided by the Cultural Heritage Protection Act of 1962, last updated in 2012. The program started in 1962 and has gradually been extended and upgraded since then. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 aprilie 2025 03:57 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28583422 --> == Wikidata weekly summary #677 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-04-28. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 22|#676]].<br> Translations are [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|available]]''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Discussions ''' * Open request for bureaucrat: [[Wikidata:Requests for permissions/Bureaucrat/Wüstenspringmaus|Wüstenspringmaus]] ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: ** [[m:Special:MyLanguage/Wikidata_and_research|Wikidata and Research Conference]] June 5-6, 2025 at the University of Florence. ** [https://wikidataworkshop.github.io/2025/ The 5th Wikidata Workshop] taking place November 2-3, 2025 during the [https://iswc2025.semanticweb.org/ 25th International Semantic Web Conference] hosted in Nara, Japan. Call for Papers is open until 23:59 [[w:Special:MyLanguage/Anywhere_on_Earth|AoE]], August 2. This year, the program tracks are ''1. Novel Work'' and ''2. Previously Published Work''. Submission template and guidelines are [https://www.overleaf.com/read/pwspggxsbdvy available here] and you can [https://openreview.net/group?id=swsa.semanticweb.org/ISWC/2025/Workshop/Wikidata submit your topic here]. ** The [[d:Special:MyLanguage/Event:Wikidata_and_Sister_Projects|Wikidata and Sister Projects]] online conference approaches: May 29 - July 1, 2025. Have you [[d:Special:RegisterForEvent/1291|registered]] yet? ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [https://datascientistsdiary.com/how-to-build-a-production-ready-knowledge-graph/ How to Build a Production-Ready Knowledge Graph(with Code): A Practical Guide ] By Amit Yadav ** [https://nearby.hypotheses.org/2478 Who are the Cardinal Electors of 2025 papal conclave? A typical question for Wikidata? ] by {{Q|67173261}} * Papers ** [https://dl.acm.org/doi/proceedings/10.1145/3696410?tocHeading=heading2 Proceedings of the Association for Computing Machinery on Web Conference 2025.] By Guodong et. al., (2025) ** [https://dl.acm.org/doi/10.1145/3696410.3714757 Passage: Ensuring Completeness and Responsiveness of Public SPARQL Endpoints with SPARQL Continuation Queries ] By Thi Hoang et. al., (2025) ''' Tool of the week ''' * [https://quarry.wmcloud.org/ quarry.wmcloud.org] is a public querying interface for Wiki Replicas, a set of live replica SQL databases of public Wikimedia Wikis. Quarry is designed to make running queries against Wiki Replicas easy. Quarry can also be used to query public databases stored in ToolsDB. ''' Other Noteworthy Stuff ''' * [https://scholia.toolforge.org/ Scholia] is running a [https://survey.wikimedia.it/index.php/179555 user survey] until the end of May . * Researchers from the University of Regina in Canada invite you to participate in the Open Data Community Survey 2025. [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikidata@lists.wikimedia.org/message/XHXV4P6DILOUG6QFAO22FEJHXAWOS7YH/ Read more]! '''Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review''' <!-- NEW PROPERTIES DO NOT REMOVE --> * Newest General datatypes: **[[:d:Property:P13449|BEACON file URL]] (<nowiki>URL of an online service's BEACON file, a data interchange format for large numbers of uniform links.</nowiki>) **[[:d:Property:P13459|research projects that contributed to this data set]] (<nowiki>research projects that have contributed to or otherwise created an item</nowiki>) **[[:d:Property:P13464|‎terminal speaker]] (<nowiki>the last person able to speak the language fluently</nowiki>) **[[:d:Property:P13478|‎nomenclatural type of]] (<nowiki>taxon item of which this item is the taxonomic type (name-bearing type), e.g. the family for which this genus is the type, the genus for which this species is the type, the taxon for which this type specimen is the type, ect...</nowiki>) **[[:d:Property:P13497|interior designer]] (<nowiki>person responsible for the interior design of a notable building or structure</nowiki>) **[[:d:Property:P13504|‎kigo of]] (<nowiki>season which denotes the sense in haiku in Japanese</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13438|Homosaurus ID (V4)]], [[:d:Property:P13439|Helden van het Verzet person ID]], [[:d:Property:P13440|Our Campaigns container ID]], [[:d:Property:P13441|Catálogo Histórico de Tese e Dissertações da Área de História ID]], [[:d:Property:P13442|Congress.gov committee ID]], [[:d:Property:P13443|Congressional Medal of Honor Society recipient ID]], [[:d:Property:P13444|Israeli Governmental Data Repository ID]], [[:d:Property:P13445|Deutsche Genbank Obst (‎DGO) ID]], [[:d:Property:P13446|DVIDS photo ID]], [[:d:Property:P13447|FirstCycling race ID]], [[:d:Property:P13448|FirstCycling team season ID]], [[:d:Property:P13450|Hmong Studies Citations ID]], [[:d:Property:P13451|Cartofaf organization ID]], [[:d:Property:P13452|Calindex author ID]], [[:d:Property:P13453|Diocese of Lyon Museum person ID]], [[:d:Property:P13454|BnF dictionary ID]], [[:d:Property:P13455|Dezède person ID]], [[:d:Property:P13456|Meta-Doctrinal ID]], [[:d:Property:P13457|Ordre national du Québec ID]], [[:d:Property:P13458|‎Internet Game Database genre ID]], [[:d:Property:P13460|Shazoo tag ID]], [[:d:Property:P13461|‎OGDB genre ID]], [[:d:Property:P13465|Tax Identification Number (Colombia)]], [[:d:Property:P13466|‎National Gallery (London) PID]], [[:d:Property:P13467|Kunstkamera ID]], [[:d:Property:P13468|Zurich Kantonsrat and Regierungsrat member ID]], [[:d:Property:P13469|‎WSGF taxonomy term ID]], [[:d:Property:P13470|World Higher Education Database ID]], [[:d:Property:P13471|‎VD 16 ID]], [[:d:Property:P13472|United Nations Terminology Database ID]], [[:d:Property:P13473|Trafikplatssignatur]], [[:d:Property:P13474|Top50 system ID]], [[:d:Property:P13475|IndExs exsiccata ID]], [[:d:Property:P13476|Markstammdatenregister ID]], [[:d:Property:P13479|Ech-Chaab tag ID]], [[:d:Property:P13480|‎SearchCulture.gr ID]], [[:d:Property:P13481|RaiPlay Sound program ID]], [[:d:Property:P13482|RaiPlay Sound playlist ID]], [[:d:Property:P13483|Modern China Biographical Database ID]], [[:d:Property:P13484|Know Your Meme slug]], [[:d:Property:P13485|LEMAV ID]], [[:d:Property:P13486|PerformArt ID]], [[:d:Property:P13487|Chilean NPO number]], [[:d:Property:P13488|TermTerm UUID]], [[:d:Property:P13489|Steam Deck HQ game ID]], [[:d:Property:P13490|‎SeqCode Registry ID]], [[:d:Property:P13491|School ID Schleswig-Holstein]], [[:d:Property:P13492|Rodovid family ID]], [[:d:Property:P13493|Repertorium kleine politieke partijen 1918-1967 (Party)]], [[:d:Property:P13494|Captain Coaster park ID]], [[:d:Property:P13495|Scilit scholar ID]], [[:d:Property:P13496|The Rural Settlement of Roman Britain ID]], [[:d:Property:P13498|PCPartPicker product ID]], [[:d:Property:P13499|goal.com football match ID]], [[:d:Property:P13500|The Soka Gakkai Dictionary of Buddhism ID]], [[:d:Property:P13501|Cultural Heritage Online (Japan) special ID]], [[:d:Property:P13502|Eurobasket.com club ID]], [[:d:Property:P13503|europlayers.com club ID]], [[:d:Property:P13505|badmintoncn.com star ID]], [[:d:Property:P13506|‎Danskefilmstemmer.dk work or dubbing ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New General datatypes property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/defined for|defined for]] (<nowiki>the subject takes the object as parameter (or parameter tuple)</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/The Long Distance Walkers Association|The Long Distance Walkers Association]] (<nowiki>External Identifier (URL slug) for a hiking route on The Long Distance Walkers Association website (United Kingdom only)</nowiki>) * New External identifier property proposals to review: [[:d:Wikidata:Property proposal/IEC CDD for electronics|IEC CDD for electronics]], [[:d:Wikidata:Property proposal/GOG Dreamlist ID|GOG Dreamlist ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/IEC CDD units|IEC CDD units]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Urban Dictionary ID (2)|Urban Dictionary ID (2)]], [[:d:Wikidata:Property proposal/RCI number|RCI number]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Portable Antiquities Scheme image ID|Portable Antiquities Scheme image ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/myCast person ID|myCast person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Personality Database category ID|Personality Database category ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/parliament.uk bill ID|parliament.uk bill ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Bierista beer ID|Bierista beer ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Encyclopedia of the Serbian National Theatre ID|Encyclopedia of the Serbian National Theatre ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: **[https://w.wiki/Dv$w All national parties that are members of a European party and whose country is a member of the European Union] ([[d:Wikidata:Request_a_query#Query_on_national_parties_and_their_seats|source]]) **[https://w.wiki/Dw23 Related works from co-citation analysis] ([[d:Wikidata:Request_a_query#Scholia's_"Related_works_from_co-citation_analysis"_as_federated_query|source]]) * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]] : [[d:Wikidata:WikiProject_Saint_Mary%27s_College_(IN)|WikiProject Saint Mary's College (IN)]] aims to improve the coverage of Saint Mary's and the scholarly works being created at Saint Mary's. * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L642328|Córdoba (L642328)]] - Spanish noun (kór-do-ba) that can mean "a city in Spain", "a city in Argentina", or "a Mexican city" ''' Development ''' * Bug: We fixed an issue where newly created Properties became inaccessible after adding a statement with a Property linking to an Item or Lexeme. The fix will go live on Wednesday. ([[phab:T374230]]) * Search: We continued implementing the new search that will make it easier to search for Properties and Lexemes in the UI ([[phab:T321543]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Summarize your [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 22|Previous issue]] · [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Full report]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Mohammed Abdulai (WMDE)|Mohammed Abdulai (WMDE)]] [[:d:User talk:Mohammed Abdulai (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 aprilie 2025 18:47 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Mohammed Abdulai (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28574345 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-18</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W18"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/18|Translations]] are available. '''Updates for editors''' * Event organizers who host collaborative activities on [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Deployment status#Global Deployment Plan|multiple wikis]], including Bengali, Japanese, and Korean Wikipedias, will have access to the [[mw:Special:MyLanguage/Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]] this week. Also, admins in the Wikipedia where the extension is enabled will automatically be granted the event organizer right soon. They won't have to manually grant themselves the right before they can manage events as [[phab:T386861|requested by a community]]. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:19}} community-submitted {{PLURAL:19|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * The release of the next major version of [[mw:Special:MyLanguage/Codex|Codex]], the design system for Wikimedia, is scheduled for 29 April 2025. Technical editors will have access to the release by the week of 5 May 2025. This update will include a number of [[mw:Special:MyLanguage/Codex/Release_Timeline/2.0#Breaking_changes|breaking changes]] and minor [[mw:Special:MyLanguage/Codex/Release_Timeline/2.0#Visual_changes|visual changes]]. Instructions on handling the breaking and visual changes are documented on [[mw:Special:MyLanguage/Codex/Release Timeline/2.0#|this page]]. Pre-release testing is reported in [[phab:T386298|T386298]], with post-release issues tracked in [[phab:T392379|T392379]] and [[phab:T392390|T392390]]. * Users of [[wikitech:Special:MyLanguage/Help:Wiki_Replicas|Wiki Replicas]] will notice that the database views of <code dir="ltr">ipblocks</code>, <code dir="ltr">ipblocks_ipindex</code>, and <code dir="ltr">ipblocks_compat</code> are [[phab:T390767|now deprecated]]. Users can query the <code dir="ltr">[[mw:Special:MyLanguage/Manual:Block_table|block]]</code> and <code dir="ltr">[[mw:Special:MyLanguage/Manual:Block_target_table|block_target]]</code> new views that mirror the new tables in the production database instead. The deprecated views will be removed entirely from Wiki Replicas in June, 2025. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.44/wmf.27|MediaWiki]] '''In depth''' * The latest quarterly [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/April|Language and Internationalization Newsletter]] is now available. This edition includes an overview of the improved [https://test.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:ContentTranslation&campaign=contributionsmenu&to=es&filter-type=automatic&filter-id=previous-edits&active-list=suggestions&from=en#/ Content Translation Dashboard Tool], [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/April#Language Support for New and Existing Languages|support for new languages]], [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/April#Wiki Loves Ramadan Articles Made In Content Translation Mobile Workflow|highlights from the Wiki Loves Ramadan campaign]], [[m:Special:MyLanguage/Research:Languages Onboarding Experiment 2024 - Executive Summary|results from the Language Onboarding Experiment]], an analysis of topic diversity in articles, and information on upcoming community meetings and events. '''Meetings and events''' * The [[Special:MyLanguage/Grants:Knowledge_Sharing/Connect/Calendar|Let's Connect Learning Clinic]] will take place on [https://zonestamp.toolforge.org/1745937000 April 29 at 14:30 UTC]. This edition will focus on "Understanding and Navigating Conflict in Wikimedia Projects". You can [[m:Special:MyLanguage/Event:Learning Clinic %E2%80%93 Understanding and Navigating Conflict in Wikimedia Projects (Part_1)|register now]] to attend. * The [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Hackathon 2025|2025 Wikimedia Hackathon]], which brings the global technical community together to connect, brainstorm, and hack existing projects, will take place from May 2 to 4th, 2025, at Istanbul, Turkey. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/18|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W18"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 28 aprilie 2025 22:32 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28585685 --> == Wikipedia translation of the week: 2025-19 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:en:Lhamana]]'''<br /> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:We-Wa, a Zuni berdache, weaving - NARA - 523796 (cropped).jpg|300px|center]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> '''Lhamana''', in traditional Zuni culture, are biologically male people who take on the social and ceremonial roles usually performed by women in their culture, at least some of the time. They wear a mixture of women's and men's clothing and much of their work is in the areas usually occupied by Zuni women. Some contemporary lhamana participate in the pan-Indian two-spirit community. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 5 mai 2025 10:29 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28583422 --> == Wikidata weekly summary #678 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-05-05. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 28|#677]].<br>Translations are [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|available]]''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> '''Discussions''' * Closed request for permissions/Bot: [[d:Wikidata:Requests_for_permissions/Bot/Mr_Robot|Mr Robot]] - No consensus reached. '''Events''' * Past events: [[m:Wikimedia Hackathon 2025|Wikimedia Hackathon in Istanbul]] *[[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events:]] **[https://meta.wikimedia.org/wiki/Event:Volunteer_Supporters_Network/Wikidata_pour_les_débutants_2025-05-16 Volunteer Supporters Network/Wikidata for beginners] May 16, 2025 **[[d:Special:MyLanguage/Event:Wikidata_and_Sister_Projects| Wikidata and Sister Projects]] May 29 - June 1, 2025. [[d:Special:RegisterForEvent/1291|register here]] ** [[m:Special:MyLanguage/Wikidata_and_research|Wikidata and Research Conference]] June 5-6, 2025 at the University of Florence. ** [https://pretalx.coscup.org/coscup-2025/ Call for Proposals]:[[m:Wikimedia Taiwan/Wikidata Taiwan/COSCUP 2025|Wikidata Taiwan x OpenStreetMap Taiwam @ COSCUP 2025]],Submission Deadline: May 10, 2025 (AoE). **[[d:Special:MyLanguage/Event:WikidataCon_2025| WikidataCon 2025]] Oct 31 - Nov 2, 2025. [[d:Special:RegisterForEvent/1340|Register here]] *Ongoing event: [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events/Coordinate_Me_2025| Coordinate Me 2025]] May 1 - May 31, 2025 '''Press, articles, blog posts, videos''' * Blogs ** [[d:Special:MyLanguage/Event_talk:WikidataCon_2025#WikidataCon_update_-_May_2025|WikidataCon 2025 - programme track categories are ready]] - time to start thinking about session proposals! ** [https://r.iresmi.net/posts/2025/osm_Wikidata/Cross checking OSM IDs between OSM and Wikidata] By Michaël ** [https://www.advanced-television.com/2025/05/02/wikiflix-goes-live/ WikiFlix, a new free streaming platform goes live] * Papers ** [https://hackernoon.com/how-to-develop-a-privacy-first-entity-recognition-system How to Develop a Privacy-First Entity Recognition System] By Papadopoulou et. al., (2025) ** [https://hackernoon.com/detecting-and-masking-personal-data-in-text Detecting and Masking Personal Data in Text] By Papadopoulou et. al., (2025) ** [https://ieeexplore.ieee.org/document/10840323 EA2N: Evidence-Based AMR Attention Network for Fake News Detection ] By Gupta et. al., (2025) '''Tool of the week''' * [https://wiki.openstreetmap.org/wiki/Main_Page OpenStreetMap]: OpenStreetMap, is a project that creates and distributes free geographic data for the world. It was started because most maps you think of as free actually have legal or technical restrictions on their use, holding back people from using them in creative, productive, or unexpected ways . '''Other Noteworthy Stuff''' * Ever played Redactle? [[d:User:Lucas Werkmeister|Lucas]] put together a Wikidata version of it. Can you guess the Item? Still needs a bit of work but you can [https://wdactle.toolforge.org/ try it out now]. * [https://mamot.fr/@pintoch/114449249307450950 EditGroups has a new maintainer ] '''Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review''' <!-- NEW PROPERTIES DO NOT REMOVE --> * Newest [[d:Special:ListProperties|properties]]: ** General datatypes: ***[[:d:Property:P13517|organization unit code]] (<nowiki>organization unit code of the organization unit/part/(sub)division item</nowiki>) ***[[:d:Property:P13518|likes of fictional character]] (<nowiki>particular likes which applies to this fictional character as (usually) stated in their official profile or biography</nowiki>) ***[[:d:Property:P13519|dislikes of fictional character]] (<nowiki>particular dislikes which applies to this fictional character as stated in their official profile or biography</nowiki>) ***[[:d:Property:P13522|number of render output units]] (<nowiki>number of render output units in a graphics processing unit</nowiki>) ***[[:d:Property:P13525|RAM capacity]] (<nowiki>amount of volatile random-access memory (RAM) modules used by this device</nowiki>) ***[[:d:Property:P13549|species protection status]] (<nowiki>Links species, habitat or biotope type with the regulation international or national that protects this species</nowiki>) ***[[:d:Property:P13551|Nation Ranking (primary)]] (<nowiki>main/general ranking for a cycling tournament season</nowiki>) ***[[:d:Property:P13552|Nation Ranking (secondary)]] (<nowiki>youth/U23 ranking for this cycling tournament season</nowiki>) ** External identifiers: [[:d:Property:P13505|badmintoncn.com star ID]], [[:d:Property:P13506|‎Danskefilmstemmer.dk work or dubbing ID]], [[:d:Property:P13507|geraldika.ru symbol ID]], [[:d:Property:P13508|‎JSIC code]], [[:d:Property:P13509|The Oxford Dictionary of Music entry ID]], [[:d:Property:P13510|Dark Ride Database ride ID]], [[:d:Property:P13511|Dark Ride Database park ID]], [[:d:Property:P13512|Dark Ride Database manufacturer ID]], [[:d:Property:P13513|‎Databáze her platform ID]], [[:d:Property:P13514|Mourisco Catalogue work ID]], [[:d:Property:P13515|Radiomuseum vacuum tube/transistor ID]], [[:d:Property:P13516|‎CAMRA pub ID]], [[:d:Property:P13520|MobyGames attribute ID]], [[:d:Property:P13521|MetalTabs.com track ID]], [[:d:Property:P13523|Moure's Catalog ID]], [[:d:Property:P13524|PromoDJ track ID]], [[:d:Property:P13526|Euronews topic ID]], [[:d:Property:P13527|Audiomack artist ID]], [[:d:Property:P13528|Audiomack album ID]], [[:d:Property:P13529|Europe PMC preprint ID]], [[:d:Property:P13531|‎SMB-digital asset ID]], [[:d:Property:P13532|Audiomack song ID]], [[:d:Property:P13533|Encyclopaedia of Islam (glossary and index of terms) ID]], [[:d:Property:P13534|Qur'an Wiki article ID]], [[:d:Property:P13535|Itch.io tag ID]], [[:d:Property:P13536|Corago singer ID]], [[:d:Property:P13537|‎MoNA spectrum ID]], [[:d:Property:P13538|La Croix author ID]], [[:d:Property:P13539|‎Billie Jean King Cup player ID 2024]], [[:d:Property:P13540|‎TeamUSA.com athlete ID]], [[:d:Property:P13541|‎Snopes ID]], [[:d:Property:P13542|A Dictionary of Media and Communication entry ID]], [[:d:Property:P13544|Black Sea Cultural Inventory ID]], [[:d:Property:P13545|‎PyPI organization name]], [[:d:Property:P13546|The Concise Oxford Dictionary of Archaeology entry ID]], [[:d:Property:P13550|‎PlayStation Museum product ID]], [[:d:Property:P13553|Urban Dictionary ID]], [[:d:Property:P13554|‎GOG Dreamlist ID]], [[:d:Property:P13555|RCI number]], [[:d:Property:P13556|‎Portable Antiquities Scheme image ID]], [[:d:Property:P13557|Orthodox World ID]], [[:d:Property:P13558|‎Coasterpedia ID]], [[:d:Property:P13559|Ethnologue language family ID]], [[:d:Property:P13560|‎factordb ID]], [[:d:Property:P13561|SCImago Institutions Rankings ID]], [[:d:Property:P13562|UniRank ID]], [[:d:Property:P13563|Bibliometrics of Ukrainian science person ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review: ** General datatypes: ***[[:d:Wikidata:Property proposal/Context Window|Context Window]] (<nowiki>The maximum length of an input token in the language model.</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/contains nutrient|contains nutrient]] (<nowiki>Food contains nutrient</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/underlying data|underlying data]] (<nowiki>this mathematical structure has these data as part</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/échelle de Beaufort|échelle de Beaufort]] (<nowiki>empirical measure describing wind speed based on observed conditions</nowiki>) ** External identifiers: [[:d:Wikidata:Property proposal/vlaamsekunstcollectie.be ID|vlaamsekunstcollectie.be ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Mobility Database ID|Mobility Database ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Patrimonio Galego ID|Patrimonio Galego ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Substack username|Substack username]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Private Enterprise Number|Private Enterprise Number]], [[:d:Wikidata:Property proposal/ComputerLanguage.com definition|ComputerLanguage.com definition]], [[:d:Wikidata:Property proposal/otzovik.com review ID|otzovik.com review ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Repertorium kleine politieke partijen 1918-1967 (Persoon)|Repertorium kleine politieke partijen 1918-1967 (Persoon)]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! '''Did you know ?''' * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]] : ** [[d:Wikidata:WikiProject_Nonprofit_Organizations/Ukraine|Nonprofit Organisations: Ukraine]] ** [[d:Wikidata:WikiProject_Stockholm_Archipelago_Trail|Stockholm Archilepago Trail]] * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Database reports|database reports]] : [[d:Wikidata:Database_reports/Descriptions_with_Q|Descriptions with QID]] - These Item descriptions contain a QID or Item ID. * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q288771|Hans van Mierlo (Q288771)]] - Dutch politician (1931–2010) * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L28956|Tribe (L28956)]] - English noun (trīb) that can mean "a social division in traditional society", "a political subdivision", or "a genre of Techno Music": '''Development''' * Wikidata Query Service: The search platform team finished the remaining work for the [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:SPARQL query service/WDQS graph split|graph split]] and it is going live [https://lists.wikimedia.org/hyperkitty/list/wikidata@lists.wikimedia.org/thread/ZLIUAGRLPQLLBVJSC2AEG7FNTTOER66I/ this week]. * We took part in the [[m:Wikimedia Hackathon 2025|Wikimedia Hackathon in Istanbul]] * Wikipedia and co: We continued working on improving how Wikidata edits are shown on the watchlist on Wikipedia and co. We are focusing on showing labels instead of IDs for the entities (Items, Properties, ...) linked in the edit summaries ([[phab:T388685]]) * UI: We continued doing small fixes for dark mode support in the UI ([[phab:T385039]]) * Wikibase REST API: We are continuing the work on the search endpoint ([[phab:T383126]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R| You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. '''Weekly Tasks''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Govdirectory weekly focus country: [[Wikidata:WikiProject_Govdirectory/Philippines|Philippines]] * Summarize your [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/2025 04 28|Previous issue]] · [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Full report]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] [[:d:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 5 mai 2025 18:07 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28574345 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-19</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W19"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/19|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The Wikimedia Foundation has shared the latest draft update to their [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026|annual plan]] for next year (July 2025–June 2026). This includes an [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026|executive summary]] (also on [[diffblog:2025/04/25/sharing-the-wikimedia-foundations-2025-2026-draft-annual-plan/|Diff]]), details about the three main [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026/Goals|goals]] ([[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026/Product & Technology OKRs|Infrastructure]], [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026/Goals/Volunteer Support|Volunteer Support]], and [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026/Goals/Effectiveness|Effectiveness]]), [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026/Global Trends|global trends]], and the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026/Budget Overview|budget]] and [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026/Financial Model|financial model]]. Feedback and questions are welcome on the [[m:Talk:Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026|talk page]] until the end of May. '''Updates for editors''' * For wikis that have the [[m:Special:MyLanguage/CampaignEvents/Deployment status|CampaignEvents extension enabled]], two new feature improvements have been released: ** Admins can now choose which namespaces are permitted for [[m:Special:MyLanguage/Event Center/Registration|Event Registration]] via [[mw:Special:MyLanguage/Community Configuration|Community Configuration]] ([[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents/Registration/Permitted namespaces|documentation]]). The default setup is for event registration to be permitted in the Event namespace, but other namespaces (such as the project namespace or WikiProject namespace) can now be added. With this change, communities like WikiProjects can now more easily use Event Registration for their collaborative activities. ** Editors can now [[mw:Special:MyLanguage/Transclusion|transclude]] the Collaboration List on a wiki page ([[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents/Collaboration list/Transclusion|documentation]]). The Collaboration List is an automated list of events and WikiProjects on the wikis, accessed via {{#special:AllEvents}} ([[w:en:Special:AllEvents|example]]). Now, the Collaboration List can be added to all sorts of wiki pages, such as: a wiki mainpage, a WikiProject page, an affiliate page, an event page, or even a user page. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * Developers who use the <code dir=ltr>moment</code> library in gadgets and user scripts should revise their code to use alternatives like the <code dir=ltr>Intl</code> library or the new <code dir=ltr>mediawiki.DateFormatter</code> library. The <code dir=ltr>moment</code> library has been deprecated and will begin to log messages in the developer console. You can see a global search for current uses, and [[phab:T392532|ask related questions in this Phabricator task]]. * Developers who maintain a tool that queries the Wikidata term store tables (<code dir=ltr style="white-space: nowrap;">wbt_*</code>) need to update their code to connect to a separate database cluster. These tables are being split into a separate database cluster. Tools that query those tables via the wiki replicas must be adapted to connect to the new cluster instead. [[wikitech:News/2025 Wikidata term store database split|Documentation and related links are available]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T390954] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.44/wmf.28|MediaWiki]] '''In depth''' * The latest [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart/Project/Updates|Chart Project newsletter]] is available. It includes updates on preparing to expand the deployment to additional wikis as soon as this week (starting May 6) and scaling up over the following weeks, plus exploring filtering and transforming source data. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/19|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W19"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 6 mai 2025 03:14 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28665011 --> == Wikipedia translation of the week: 2025-20 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:it:Gruppo del Sileno]]'''<br /> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:Parco3.JPG|300px|center]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> '''Sileno ed Egle con Mnasilo e Cromi''', meglio noto come Gruppo del Sileno, è un monumento in marmo di Carrara, realizzato da Jean-Baptiste Boudard nel 1765 per il Giardino Ducale di Parma; sostituito nel 1991 con una copia in polvere di marmo e resina, l'originale si trova provvisoriamente nel chiostro della Fontana del monastero di San Paolo, in attesa della definitiva collocazione prevista all'interno del palazzetto Eucherio Sanvitale nel parco Ducale. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 12 mai 2025 05:28 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28709947 --> == Wikidata weekly summary #679 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-05-12. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|#678]].<br>Translations are [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|available]]''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming]]: ** [[d:Wikidata:WikiProject Taiwan/噶哈巫 Wikidata 工作坊|Kaxabu Wikidata Workshop]] May 17 at Puli DOC, Nantou ** [[d:Wikidata:WikiProject Taiwan/賽德克 Wikidata Lexeme 工作坊|Seediq Wikidata Lexeme Workshop]] May 18 at Puli DOC, Nantou * Past: Wikimedia Hackathon happened on May 4. Check out the closing showcase that included some Wikidata-related projects: [https://etherpad.wikimedia.org/p/Wikimedia_Hackathon_2025_Closing_Showcase Etherpad (Hackaton 2025)] '''Press, articles, blog posts, videos''' * Blogs ** [[outreach:GLAM/Newsletter/April_2025/Contents/Serbia_report|GLAM and Wikidata: The "GLAMorous Wikidata" Campaign]]: In March 2025, Wikimedia Serbia launched a local thematic campaign called GLAMurous Wikidata, focused on improving data about cultural and heritage institutions on Wikidata. ** [[outreach:GLAM/Newsletter/April_2025/Contents/Netherlands_report|Project "Open Topstukken" ("Open Collection Highlights") - Maastricht University and Radboud University]]: The "Open Topstukken" project is a collaboration between Maastricht University and Radboud University to digitize and publish rare books and manuscripts, with metadata from their Omeka S systems automatically transferred to Wikidata by Wikidata specialists. ** [[outreach:GLAM/Newsletter/April_2025/Contents/Italy_report|Wikidata and Research]]: The programme for the “Wikidata and Research” conference is now available online. Scheduled for 5–6 June 2025 at the University of Florence, this event is convened by a volunteer Scientific Committee in collaboration with Wikimedia Italia and the University of Florence. * Papers ** [https://www.researchgate.net/publication/391431150_Capacitating_Librarians_with_Wikidata_Literacy_for_Managing_Wikipedia_Information_Resources_Implications_to_Libraries Capacitating Librarians with Wikidata Literacy for Managing Wikipedia Information Resources: Implications to Libraries] By Oyighan et. al., (2025) ** [https://www.researchgate.net/publication/391461181_Social_Biases_in_Knowledge_Representations_of_Wikidata_separates_Global_North_from_Global_South Social Biases in Knowledge Representations of Wikidata separates Global North from Global South] By Das et. al., (2025) ** [https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-031-89366-7_6 Automatic Curriculum Cohesion Analysis Based on Knowledge Graphs] By Gacek & Adrian (2025). * Videos ** [https://m.youtube.com/watch?v=2i2w0L2rcRI African Wiki Women Wikidata training for the gender equality campaign] ** [https://m.youtube.com/watch?v=_8JbA1AC4yY Using Listeria tool to create Wikidata lists from Wikidata] ** [https://m.youtube.com/watch?v=OZXEtUrjJrY Using the Mix'n'match tool to match external datasets to Wikidata items.] ** [https://www.youtube.com/watch?v=a57QK4rARpw Connecting the World’s Knowledge with Abstract Wikipedia] By Denny Vrandečić '''Tool of the week''' * [https://wdactle.toolforge.org/ Wdactle game] -- is a Wikidata version of Redactle! It's a game where you are shown a Wikidata Item with all labels and words redacted and have to figure out what it is. Guessing a word reveals all the places where it is used. Built by Luca Werkmeister during the Wikimedia Hackathon 2025. '''Other Noteworthy Stuff''' * ⚠️ Wikidata Query Service graph split: As you know Wikidata Query Service was no longer able to handle the complete set of data Wikidata has. To address this the graph in Wikidata Query Service has now been split into a main graph (that continues to be at query.wikidata.org) and a scholarly graph (that is at query-scholarly.wikidata.org). For more details please see [[d:Wikidata:SPARQL query service/WDQS graph split|Wikidata:SPARQL query service/WDQS graph split]]. *Join the [[d:Wikidata:Impact stories|Wikidata:Impact stories]] global campiagn. We're celebrating the amazing Wikidata community - editors, developers, librarians, and creators - and inviting you to share how Wikidata is used. Your story can inspire others and grow the community. Submit yours or nominate a cool project by June 6. '''Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review''' * Newest General datatypes: **[[:d:Property:P13564|‎third-gender population]] (<nowiki>number of third-gender people inhabiting the place</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13565|Encyclopedia of the Serbian National Theatre ID]], [[:d:Property:P13566|vlaamsekunstcollectie.be ID]], [[:d:Property:P13567|Patrimonio Galego ID]], [[:d:Property:P13568|‎Substack handle]], [[:d:Property:P13569|Sport Express football match ID]], [[:d:Property:P13570|R-Sport match ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New General datatypes property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/related video|related video]] (<nowiki>less fitting video, used only because a better alternative is not available. If an appropriate video of the item is available, use P10 instead. Value should not be a generic placeholder.</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/cosplay of|cosplay of]] (<nowiki>character(s) that are cosplayed in this image or video</nowiki>) * New External identifier property proposals to review: [[:d:Wikidata:Property proposal/RFI station ID (timetables)|RFI station ID (timetables)]], [[:d:Wikidata:Property proposal/registration number of japanese invoice system|registration number of japanese invoice system]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Jesuit Online Necrology ID|Jesuit Online Necrology ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Geographicus-cartographer|Geographicus-cartographer]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Harper's tag|Harper's tag]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Database of Czech Librarians ID|Database of Czech Librarians ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Open Location Code|Open Location Code]], [[:d:Wikidata:Property proposal/CABR-identifier|CABR-identifier]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Onsland-identifier|Onsland-identifier]], [[:d:Wikidata:Property proposal/National Library of Spain Alma ID (BNE v2.0)|National Library of Spain Alma ID (BNE v2.0)]], [[:d:Wikidata:Property proposal/PC98 Images game ID|PC98 Images game ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Stadtwiki Meißen ID|Stadtwiki Meißen ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Rhein-Neckar-Wiki-ID|Rhein-Neckar-Wiki-ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! '''Did you know?''' * Query examples: **[https://w.wiki/E3Yi All you want to know about] [[d:Q1030833|The Blue Coats (Q1030833)]] ** [https://w.wiki/97bM Birthplace of Colombians in the Public Domain] * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q18386245|Soir d'été sur la plage de Skagen – l'artiste et sa femme (Q18386245)]] - painting by Peder Severin Krøyer from 1899 * [[d:Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L494436|Projektion (L494436)]] - German noun (pro-yek-tsi̯oːn) that can mean "projection", "image display", or "defence mechanism in Psychoanalysis" '''Development''' * mul language code: We are fixing an issue where Items can't be found by their mul language label or alias ([[phab:T392058]]) * Wikibase REST API: We are working on phrase matching for the simple search ([[phab:T389011]]) * Dark mode: We fixed a color contrast bug with the entity selector when making new statements ([[phab:T393641]]) * Ontology: We’re working on an updated, more complete version of the wikibase.owl ontology file ([[phab:T371752]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. '''Weekly Tasks''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Govdirectory weekly focus country: [[Wikidata:WikiProject_Govdirectory/Italy|Italy]] * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;"> '''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|Previous issue]] · [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Full report]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Mohammed Abdulai (WMDE)|Mohammed Abdulai (WMDE)]] [[:d:User talk:Mohammed Abdulai (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 12 mai 2025 19:02 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Mohammed Abdulai (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28671619 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-20</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W20"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/20|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia URL Shortener|"Get shortened URL"]] link on the sidebar now includes a [[phab:T393309|QR code]]. Wikimedia site users can now use it by scanning or downloading it to quickly share and access shared content from Wikimedia sites, conveniently. '''Updates for editors''' * The Wikimedia Foundation is working on a system called [[m:Edge Uniques|Edge Uniques]], which will enable [[w:en:A/B testing|A/B testing]], help protect against [[w:en:Denial-of-service attack|distributed denial-of-service attacks]] (DDoS attacks), and make it easier to understand how many visitors the Wikimedia sites have. This is to help more efficiently build tools which help readers, and make it easier for readers to find what they are looking for. Tech News has [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/16|previously written about this]]. The deployment will be gradual. Some might see the Edge Uniques cookie the week of 19 May. You can discuss this on the [[m:Talk:Edge Uniques|talk page]]. * Starting May 19, 2025, Event organisers in wikis with the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]] enabled can use [[m:Special:MyLanguage/Event Center/Registration|Event Registration]] in the project namespace (e.g., Wikipedia namespace, Wikidata namespace). With this change, communities don't need admins to use the feature. However, wikis that don't want this change can remove and add the permitted namespaces at [[Special:CommunityConfiguration/CampaignEvents]]. * The Wikipedia project now has a {{int:project-localized-name-group-wikipedia/en}} in [[d:Q36720|Nupe]] ([[w:nup:|<code>w:nup:</code>]]). This is a language primarily spoken in the North Central region of Nigeria. Speakers of this language are invited to contribute to [[w:nup:Tatacin feregi|new Wikipedia]]. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * Developers can now access pre-parsed Dutch Wikipedia, amongst others (English, German, French, Spanish, Italian, and Portuguese) through the [https://enterprise.wikimedia.com/docs/snapshot/#structured-contents-snapshot-bundle-info-beta Structured Contents snapshots (beta)]. The content includes parsed Wikipedia abstracts, descriptions, main images, infoboxes, article sections, and references. * The <code dir="ltr">/page/data-parsoid</code> REST API endpoint is no longer in use and will be deprecated. It is [[phab:T393557|scheduled to be turned off]] on June 7, 2025. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.1|MediaWiki]] '''In depth''' * The [https://wikitech.wikimedia.org/wiki/News/2025_Cloud_VPS_VXLAN_IPv6_migration IPv6 support] is a newly introduced Cloud virtual network that significantly boosts Wikimedia platforms' scalability, security, and readiness for the future. If you are a technical contributor eager to learn more, check out [https://techblog.wikimedia.org/2025/05/06/wikimedia-cloud-vps-ipv6-support/ this blog post] for an in-depth look at the journey to IPv6. '''Meetings and events''' * The 2nd edition of 2025 of [[m:Special:MyLanguage/Afrika Baraza|Afrika Baraza]], a virtual platform for African Wikimedians to connect, will take place on [https://zonestamp.toolforge.org/1747328400 May 15 at 17:00 UTC]. This edition will focus on discussions regarding [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation Annual Plan/2025-2026|Wikimedia Annual planning and progress]]. * The [[m:Special:MyLanguage/MENA Connect Community Call|MENA Connect Community Call]], a virtual meeting for [[w:en:Middle East and North Africa|MENA]] Wikimedians to connect, will take place on [https://zonestamp.toolforge.org/1747501200 May 17 at 17:00 UTC]. You can [[m:Event:MENA Connect (Wiki_Diwan) APP Call|register now]] to attend. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/20|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W20"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 13 mai 2025 01:38 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28714188 --> == Wikipedia translation of the week: 2025-21 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:en:Lorrin A. Thurston]]'''<br /> <small>''([[:fi:Lorrin Thurston]])&#32;([[:ko:로린 A. 서스턴]])''</small> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:Lorrinandrewsthurston1892.jpg|300px|center]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> '''Lorrin Andrews Thurston''' (July 31, 1858 – May 11, 1931) was a Hawaiian citizen lawyer, politician, and businessman. Thurston played a prominent role in the revolution that overthrew the Hawaiian Kingdom to replace Queen Liliʻuokalani with the Republic of Hawaii, with discreet US support for which Congress much later apologized. He published the Pacific Commercial Advertiser (a forerunner of the present-day Honolulu Star-Advertiser), and owned other enterprises. From 1906 to 1916, he and his network lobbied with national politicians to create a national park to preserve the Hawaiian volcanoes. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 19 mai 2025 05:33 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28731710 --> == Wikidata weekly summary #680 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-05-19. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|#679]].<br> Help with [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Translations]].''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Discussions ''' * Open request for adminship: [[d:Wikidata:Requests for permissions/Bot/THEbotIT 2|THEbotIT 2]] - New functional aspect to [[d:Wikidata:Requests for permissions/Bot/THEbotIT 1|automatic creation of items]] describing lexicographical articles of [[s:de:Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft|Paulys Realencyclopädie der classischen Altertumswissenschaft]] (RE). The described topics of an RE article should also link back to the article. ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: ** On Thursday, 22 May 2025, from 10:00 to 12:00 (CEST), [https://www.digis-berlin.de/ digiS Berlin] will offer an online workshop titled "Wikidata for GLAMs." The event is free, open to all, and conducted in German. More information and registration is [https://www.digis-berlin.de/wikidata-workshop-am-22-05-2025/ here]. ** (Italian) [https://www.attoppa.it/event/introduzione-a-wikidata-e-ai-progetti-wikimedia-lm43 Introduction to Wikidata and Wikimedia projects - LM43] May 29, 2025 12:00 PM to 2:00 PM ** The [[d:Event:Wikidata_and_Sister_Projects|Wikidata and Sister Projects]] online event is nearly here! Four days of sessions on the use of Wikidata in the Wikimedia Projects, join us from '''May 29 - June 1'''. [[d:Special:RegisterForEvent/1291|Register here]]. [[d:Event:Wikidata_and_Sister_Projects#Sessions|See the Program schedule]]. ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [https://diff.wikimedia.org/2025/05/15/wikilearn-news-may-2025/ Diff Blog: Spotlight on Wikidata in the WikiLearn newsletter]: WikiLearn's May 2025 update highlights how its online courses, including Wikidata 101, are effectively helping Wikimedians develop key skills, reduce edit reversion rates, and foster engagement across multiple language communities. ** [https://googlemapsmania.blogspot.com/2025/05/the-meaning-behind-our-place-names.html The Meaning Behind Our Place Names] - The Open Etymology Map uses Wikidata-linked etymology tags in OpenStreetMap to reveal the origins of place names, offering an interactive way to explore the historical and linguistic roots of streets, towns, and landmarks * Papers ** Preprint: [https://doi.org/10.26434/chemrxiv-2025-53n0w Scholia Chemistry: access to chemistry in Wikidata] - This study explores Wikidata's role in chemistry, highlighting how thousands of new chemicals were added, how new properties and database links enhance chemical representation, and how Scholia ** [https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-031-91428-7_15 Making an Under-Resourced Language Available on the Wikidata Knowledge Graph: Quechua Language] By Huaman et. al., (2025) - This study integrates Quechua lexical data into Wikidata, adding 1,591 lexemes along with senses, forms, and pronunciation audio, demonstrating how Wikidata can support under-resourced languages in AI-driven Knowledge Graphs to promote linguistic diversity and inclusivity. ** [https://arxiv.org/html/2505.10142v1 Knowledge-Based Aerospace Engineering - A Systematic Literature Review] By Wittenborg et al., (2025) - This study systematically reviews Knowledge-Based Aerospace Engineering, analyzing over 1,000 articles, constructing a knowledge graph mapped to Wikidata, and demonstrating how structured, semantic-based approaches can enhance aerospace design, collaboration, and sustainable aviation * Videos ** (Italian) [https://m.youtube.com/watch?v=9ELzahfQqY8 Introduction to Wikidata for archives] ** (Sweden) [https://m.youtube.com/watch?v=sGbFNnZi7Pk Stockholm Archipelago Trail OSM Wikidata SDC] By Magnus Salgo ** (German) [https://m.youtube.com/watch?v=Zbq0Y0PnTE0 Instructional video on SPARQL queries in Wikidata] By OER4SDI ''' Tool of the week ''' *[https://www.npmjs.com/package/wikidata-taxonomy Wikidata-Taxonomy] is a Command-line tool and library to extract taxonomies from Wikidata. ''' Other Noteworthy Stuff ''' * We are improving and expanding our Help and documentation pages, please tell us what you think: [[d:Wikidata:How_to_use_data_on_Wikimedia_projects/Parser_function|Parser Functions]] ''' Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review ''' * Newest General datatypes **[[:d:Property:P13564|third-gender population]] (<nowiki>number of third-gender people inhabiting the place</nowiki>) **[[:d:Property:P13571|context window]] (<nowiki>maximum length of an input token in the language model</nowiki>) **[[:d:Property:P13574|‎most populous urban area]] (<nowiki>city or town with the largest population in this area (country, state, county, continent, etc.)</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13565|Encyclopedia of the Serbian National Theatre ID]], [[:d:Property:P13566|vlaamsekunstcollectie.be ID]], [[:d:Property:P13567|Patrimonio Galego ID]], [[:d:Property:P13568|‎Substack handle]], [[:d:Property:P13569|Sport Express football match ID]], [[:d:Property:P13570|R-Sport match ID]], [[:d:Property:P13572|‎ComputerLanguage.com definition]], [[:d:Property:P13573|Repertorium kleine politieke partijen 1918-1967 (Person)]], [[:d:Property:P13575|‎RFI station ID (timetables)]], [[:d:Property:P13576|Geographicus cartographer ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New General datatypes property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/related video|related video]] (<nowiki>less fitting video, used only because a better alternative is not available. If an appropriate video of the item is available, use P10 instead. Value should not be a generic placeholder.</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/cosplay of|cosplay of]] (<nowiki>character(s) that are cosplayed in this image or video</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/breed belongs to taxon|breed belongs to taxon]] (<nowiki>taxon to which members of this breed (or these breeds) belong</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/Reason for no value|Reason for no value]] (<nowiki>qualifier property to be used with statements having the object "no value", given to provide a reason for "no value"</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/over|over]] (<nowiki>base field of this vector space, base ring of this module, pair of base rings for this bimodule, base monoidal category of this enriched category, etc.</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/has WikiProject|has WikiProject]] (<nowiki>WikiProject which has this topic as its main subject</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/mixing engineer|mixing engineer]] (<nowiki>person responsible for mixing the different sonic elements of a piece of recorded music into a final version of a track</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/normally caused by|normally caused by]] (<nowiki>item that normally causes this effect, but that is not necessarily the cause here</nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/criminal motive|criminal motive]] (<nowiki>verified reasoning behind a crime</nowiki>) * New External identifier property proposals to review: [[:d:Wikidata:Property proposal/registration number of japanese invoice system|registration number of japanese invoice system]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Jesuit Online Necrology ID|Jesuit Online Necrology ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Harper's tag|Harper's tag]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Database of Czech Librarians ID|Database of Czech Librarians ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Open Location Code|Open Location Code]], [[:d:Wikidata:Property proposal/CABR-identifier|CABR-identifier]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Onsland-identifier|Onsland-identifier]], [[:d:Wikidata:Property proposal/National Library of Spain Alma ID (BNE v2.0)|National Library of Spain Alma ID (BNE v2.0)]], [[:d:Wikidata:Property proposal/PC98 Images game ID|PC98 Images game ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Stadtwiki Meißen ID|Stadtwiki Meißen ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Rhein-Neckar-Wiki-ID|Rhein-Neckar-Wiki-ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/R-Sport team ID|R-Sport team ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/WürzburgWiki ID|WürzburgWiki ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/AW-Wiki ID|AW-Wiki ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Wetzipedia ID|Wetzipedia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/OberpfalzWiki article ID|OberpfalzWiki article ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Tüik village id|Tüik village id]], [[:d:Wikidata:Property proposal/viberate.com Artist Id|viberate.com Artist Id]], [[:d:Wikidata:Property proposal/African Music Library Band ID|African Music Library Band ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Delfi.lv theme ID|Delfi.lv theme ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/ESPN soccer team ID|ESPN soccer team ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/15min.lt theme ID|15min.lt theme ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/trove.scot ID|trove.scot ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Identifiant d'une personne sur PRET19|Identifiant d'une personne sur PRET19]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Židovski biografski leksikon ID|Židovski biografski leksikon ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/IMDb Interest ID|IMDb Interest ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: ** [https://w.wiki/E4T9 Map of pubs in Scotland] ([https://wikis.world/@AllyD@mastodon.online/114482324831243753 source]) ** [https://w.wiki/EC5v Data about all 60 members of the European Association for Quality Assurance in Higher Education] ([https://x.com/AlexHinojo/status/1923605850607735114 source]) * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]]: [[d:Wikidata:WikiProject_zelph |WikiProject_zelph]] - WikiProject zelph focuses on integrating a semantic network system with Wikidata to enhance data quality. * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]:[[d:Q16857406| The Jungle Book (Q16857406)]] - 2016 film directed by Jon Favreau * [[d:Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L339628|pukka (L339628)]] - English adjective (puh-kuh) that can mean "genuine", "highest class", or "complete" ''' Development ''' * UI: We are putting the finishing touches on the new search box that will make it easier to search for Properties, Lexemes and EntitySchemas as well ([[phab:T321543]]) * Dark mode: We fixed the last known issues and are getting ready to roll it out * Mobile statement editing: We are refining prototypes for testing and started technical investigations * Wikibase REST API: We are continuing the work on simple search, focusing on phrase matching now ([[phab:T389011]]) * Query Service: We are working on a small experiment to show a notification for simple queries that are better run on other APIs ([[phab:T391264]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Read the full report]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Mohammed Abdulai (WMDE)|Mohammed Abdulai (WMDE)]] [[:d:User talk:Mohammed Abdulai (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 19 mai 2025 17:46 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Mohammed Abdulai (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28740206 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-21</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W21"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/21|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The Editing Team and the Machine Learning Team are working on a new check for newcomers: [[mw:Edit check/Peacock check|Peacock check]]. Using a prediction model, this check will encourage editors to improve the tone of their edits, using artificial intelligence. We invite volunteers to review the first version of the Peacock language model for the following languages: Arabic, Spanish, Portuguese, English, and Japanese. Users from these wikis interested in reviewing this model are [[mw:Edit check/Peacock check/model test|invited to sign up at MediaWiki.org]]. The deadline to sign up is on May 23, which will be the start date of the test. '''Updates for editors''' * From May 20, 2025, [[m:Special:MyLanguage/Oversight policy|oversighters]] and [[m:Special:MyLanguage/Meta:CheckUsers|checkusers]] will need to have their accounts secured with two-factor authentication (2FA) to be able to use their advanced rights. All users who belong to these two groups and do not have 2FA enabled have been informed. In the future, this requirement may be extended to other users with advanced rights. [[m:Special:MyLanguage/Mandatory two-factor authentication for users with some extended rights|Learn more]]. * [[File:Octicons-gift.svg|12px|link=|class=skin-invert|Wishlist item]] [[m:Special:MyLanguage/Community Wishlist Survey 2023/Multiblocks|Multiblocks]] will begin mass deployment by the end of the month: all non-Wikipedia projects plus Catalan Wikipedia will adopt Multiblocks in the week of May 26, while all other Wikipedias will adopt it in the week of June 2. Please [[m:Talk:Community Wishlist Survey 2023/Multiblocks|contact the team]] if you have concerns. Administrators can test the new user interface now on your own wiki by browsing to [{{fullurl:Special:Block|usecodex=1}} {{#special:Block}}?usecodex=1], and can test the full multiblocks functionality [[testwiki:Special:Block|on testwiki]]. Multiblocks is the feature that makes it possible for administrators to impose different types of blocks on the same user at the same time. See the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Manage blocks|help page]] for more information. [https://phabricator.wikimedia.org/T377121] * Later this week, the [[{{#special:SpecialPages}}]] listing of almost all special pages will be updated with a new design. This page has been [[phab:T219543|redesigned]] to improve the user experience in a few ways, including: The ability to search for names and aliases of the special pages, sorting, more visible marking of restricted special pages, and a more mobile-friendly look. The new version can be [https://meta.wikimedia.beta.wmflabs.org/wiki/Special:SpecialPages previewed] at Beta Cluster now, and feedback shared in the task. [https://phabricator.wikimedia.org/T219543] * The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|Chart extension]] is being enabled on more wikis. For a detailed list of when the extension will be enabled on your wiki, please read the [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart/Project#Deployment Timeline|deployment timeline]]. * [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Main Page|Wikifunctions]] will be deployed on May 27 on five Wiktionaries: [[wikt:ha:|Hausa]], [[wikt:ig:|Igbo]], [[wikt:bn:|Bengali]], [[wikt:ml:|Malayalam]], and [[wikt:dv:|Dhivehi/Maldivian]]. This is the second batch of deployment planned for the project. After deployment, the projects will be able to call [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Introduction|functions from Wikifunctions]] and integrate them in their pages. A function is something that takes one or more inputs and transforms them into a desired output, such as adding up two numbers, converting miles into metres, calculating how much time has passed since an event, or declining a word into a case. Wikifunctions will allow users to do that through a simple call of [[f:Special:MyLanguage/Wikifunctions:Catalogue|a stable and global function]], rather than via a local template. * Later this week, the Wikimedia Foundation will publish a hub for [[diffblog:2024/07/09/on-the-value-of-experimentation/|experiments]]. This is to showcase and get user feedback on product experiments. The experiments help the Wikimedia movement [[diffblog:2023/07/13/exploring-paths-for-the-future-of-free-knowledge-new-wikipedia-chatgpt-plugin-leveraging-rich-media-social-apps-and-other-experiments/|understand new users]], how they interact with the internet and how it could affect the Wikimedia movement. Some examples are [[m:Special:MyLanguage/Future Audiences/Generated Video|generated video]], the [[m:Special:MyLanguage/Future Audiences/Roblox game|Wikipedia Roblox speedrun game]] and [[m:Special:MyLanguage/Future Audiences/Discord bot|the Discord bot]]. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:29}} community-submitted {{PLURAL:29|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. For example, there was a bug with creating an account using the API, which has now been fixed. [https://phabricator.wikimedia.org/T390751] '''Updates for technical contributors''' * Gadgets and user scripts that interact with [[{{#special:Block}}]] may need to be updated to work with the new [[mw:Special:MyLanguage/Help:Manage blocks|manage blocks interface]]. Please review the [[mw:Help:Manage blocks/Developers|developer guide]] for more information. If you need help or are unable to adapt your script to the new interface, please let the team know on the [[mw:Help talk:Manage blocks/Developers|talk page]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T377121] * The <code dir=ltr>mw.title</code> object allows you to get information about a specific wiki page in the [[w:en:Wikipedia:Lua|Lua]] programming language. Starting this week, a new property will be added to the object, named <code dir=ltr>isDisambiguationPage</code>. This property allows you to check if a page is a disambiguation page, without the need to write a custom function. [https://phabricator.wikimedia.org/T71441] * [[File:Octicons-tools.svg|15px|link=|class=skin-invert|Advanced item]] User script developers can use a [[toolforge:gitlab-content|new reverse proxy tool]] to load javascript and css from [[gitlab:|gitlab.wikimedia.org]] with <code dir=ltr>mw.loader.load</code>. The tool's author hopes this will enable collaborative development workflows for user scripts including linting, unit tests, code generation, and code review on <bdi lang="zxx" dir="ltr">gitlab.wikimedia.org</bdi> without a separate copy-and-paste step to publish scripts to a Wikimedia wiki for integration and acceptance testing. See [[wikitech:Tool:Gitlab-content|Tool:Gitlab-content on Wikitech]] for more information. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.2|MediaWiki]] '''Meetings and events''' * The 12th edition of [[m:Special:MyLanguage/Wiki Workshop 2025|Wiki Workshop 2025]], a forum that brings together researchers that explore all aspects of Wikimedia projects, will be held virtually on 21-22 May. Researchers can [https://pretix.eu/wikimedia/wikiworkshop2025/ register now]. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/21|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W21"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 20 mai 2025 02:12 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28724712 --> == Wikipedia translation of the week: 2025-22 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:it:Lamiera bugnata]]'''<br /> <small>''([[:en:Tread plate]])''</small> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:Diamond Plate.jpg|300px|center]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> Una '''lamiera bugnata''' o mandorlata è una lamiera di metallo ottenuta dalla laminazione di una bramma attraverso rulli che, tramite punzonatura o goffratura, imprimono sulla lamina rilievi a forma di rombo o ellisse, detti bugne. Nel caso questi rilievi siano alternati singolarmente nei due assi, si parla di lamiera diamantata, mentre se le forme sono predisposte in maniera parallela per formare piccoli quadranti tra di loro tangenti, questo pattern viene identificato con il nome di mandorlato. We tend to ignore the fact that this type of plate is the only reason we don't slip when we walk on steel and wet or frozen surfaces. The Italian article it's short but quite complete, and has just the right amount of citations, unlike other poor languages' versions. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 26 mai 2025 09:04 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28751788 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-22</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W22"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/22|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * A community-wide discussion about a very delicate issue for the development of [[m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]] is now open on Meta: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. The discussion is open until June 12 at [[m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]], and every opinion is welcomed. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation. '''Updates for editors''' * Since last week, on all wikis except [[phab:T388604|the largest 20]], people using the mobile visual editor will have [[phab:T385851|additional tools in the menu bar]], accessed using the new <code>+</code> toolbar button. To start, the new menu will include options to add: citations, hieroglyphs, and code blocks. Deployment to the remaining wikis is [[phab:T388605|scheduled]] to happen in June. * [[File:Octicons-tools.svg|12px|link=|class=skin-invert|Advanced item]] The <code dir=ltr>[[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:ParserFunctions##ifexist|#ifexist]]</code> parser function will no longer register a link to its target page. This will improve the usefulness of [[{{#special:WantedPages}}]], which will eventually only list pages that are the target of an actual red link. This change will happen gradually as the source pages are updated. [https://phabricator.wikimedia.org/T14019] * This week, the Moderator Tools team will launch [[mw:Special:MyLanguage/2025 RecentChanges Language Agnostic Revert Risk Filtering|a new filter to Recent Changes]], starting at Indonesian Wikipedia. This new filter highlights edits that are likely to be reverted. The goal is to help Recent Changes patrollers identify potentially problematic edits. Other wikis will benefit from this filter in the future. * Upon clicking an empty search bar, logged-out users will see suggestions of articles for further reading. The feature will be available on both desktop and mobile. Readers of Catalan, Hebrew, and Italian Wikipedias and some sister projects will receive the change between May 21 and mid-June. Readers of other wikis will receive the change later. The goal is to encourage users to read the wikis more. [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Content Discovery Experiments/Search Suggestions|Learn more]]. * Some users of the Wikipedia Android app can use a new feature for readers, [[mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Apps/Team/Android/TrivaGame|WikiGames]], a daily trivia game based on real historical events. The release has started as an A/B test, available to 50% of users in the following languages: English, French, Portuguese, Russian, Spanish, Arabic, Chinese, and Turkish. * The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Newsletter|Newsletter extension]] that is available on MediaWiki.org allows the creation of [[mw:Special:Newsletters|various newsletters]] for global users. The extension can now publish new issues as section links on an existing page, instead of requiring a new page for each issue. [https://phabricator.wikimedia.org/T393844] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:32}} community-submitted {{PLURAL:32|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * The previously deprecated <code dir=ltr>[[mw:Special:MyLanguage/Manual:Ipblocks table|ipblocks]]</code> views in [[wikitech:Help:Wiki Replicas|Wiki Replicas]] will be removed in the beginning of June. Users are encouraged to query the new <code dir=ltr>[[mw:Special:MyLanguage/Manual:Block table|block]]</code> and <code dir=ltr>[[mw:Special:MyLanguage/Manual:Block target table|block_target]]</code> views instead. * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.3|MediaWiki]] '''Meetings and events''' * [[d:Special:MyLanguage/Event:Wikidata and Sister Projects|Wikidata and Sister Projects]] is a multi-day online event that will focus on how Wikidata is integrated to Wikipedia and the other Wikimedia projects. The event runs from May 29 – June 1. You can [[d:Special:MyLanguage/Event:Wikidata and Sister Projects#Sessions|read the Program schedule]] and [[d:Special:RegisterForEvent/1291|register]]. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/22|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W22"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 26 mai 2025 23:05 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:UOzurumba (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28788673 --> == Wikidata weekly summary #681 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">''Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-05-27. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|#680]].<br> Help with [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Translations]].''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Discussions ''' * New requests for permissions/Bot: [[d:Wikidata:Requests_for_permissions/Bot/William_Avery_Bot_12|William Avery Bot 12]] - Task(s): Add [[d:Property:P698|PubMed publication ID(P698)]] to items that lack it, but have [[d:Property:P356|DOI(P356)]], which allows it to be looked up using the [https://biopython.org/docs/1.76/api/Bio.Entrez.html PubMed API]. * [[:d:Wikidata talk:Identifiers#Novalue for missing IDs|Talk: Wikidata Identifiers (No value for missing Ids)]]: about how to indicate that a certain entity is absent in a given database ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: ** [[d:Event:Wikidata_and_Sister_Projects|Wikidata and Sister Projects]]<br/>During 4 half-days of sessions showcasing and showing how Wikidata supports and is integrated to the other Wikimedia projects<br/>From Thursday, May 29 from 16:00 UTC to Sunday, June 1 13:30 UTC.<br/> [[d:Special:RegisterForEvent/1291|Registration link]] - [[d:Event:Wikidata_and_Sister_Projects#Sessions|Program]] - [[d:Event_talk:Wikidata_and_Sister_Projects|Questions? (Talk page)]] ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [https://www.openstreetmap.org/user/s8321414/diary/406703 Taiwan Street-view Expedition (Huwei and Tuku, Yunlin, Taiwan)] - joint OSM and Wikidata activity ** * Papers ** (Italian) [https://www.datocms-assets.com/103094/1747654189-imagines-n-12-cencetti_pellizzari_viti.pdf ''Termini, dati e collegamenti: ‘conversazioni’ tra il Thesaurus del Nuovo soggettario e Wikidata'']: This study is about the history of the cooperation between the [[:d:Q16583225|Thesaurus del Nuovo soggettario]] (the main [[:d:Q17152639|thesaurus]] used by Italian libraries for subject indexing) and Wikimedia projects, initially Wikipedia and now mainly Wikidata ** [https://arxiv.org/pdf/2505.16635 WikiDBGraph: Large-Scale Database Graph of Wikidata for Collaborative Learning] By Wu et al., (2025) — This study introduces WikiDBGraph, a network of 100,000 linked databases from Wikidata, using 17 million connections to improve AI learning and reveal challenges in handling interconnected data. ** [https://arxiv.org/pdf/2505.16383 Filling in the Blanks? A Systematic Review and Theoretical Conceptualisation for Measuring WikiData Content Gaps] By Ripoll et al., (2025) – The paper systematically reviews content gaps in Wikidata, proposing a typology of missing data and a framework to measure these gaps, highlighting their impact on knowledge quality and completeness. ** [https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-031-91705-9_5 AI in Data Management and Analysis] By Haber et al., (2025) – This paper explores how AI streamlines academic data tasks like cleaning and analysis, whike tools like Google DataPrep, Airtable and Wikidata help researchers, but human oversight is key to maintaining accuracy and ethics in research. * Videos ** [https://m.youtube.com/watch?v=CBCgyF-WAP4&pp=0gcJCdgAo7VqN5tD Using PetScan to create lists from Wikipedia and Wikidata] By Tamsin Braisher ([[d:User:DrThneed|Dr Thneed]]). ** (Spanish) [https://m.youtube.com/watch?v=nxgB7LvG1N0 Connecting Collections: Wikidata as a Bridge between Museums and Communities] By Museo de los Museos and Carla Toro. ''' Tool of the week ''' * [[mw:Special:MyLanguage/Wikidata_Toolkit|Wikidata Toolkit]] The Wikidata Toolkit is an open-source Java library for using data from Wikidata and other Wikibase sites. Its main goal is to make it easy for external developers to take advantage of this data in their own applications. ''' Other Noteworthy Stuff ''' * A discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]] is now open: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Some of the hypothesis involve Wikidata. You can read the various hypothesis and have your say at [[m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. ''' Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review ''' <!-- NEW PROPERTIES DO NOT REMOVE --> * Newest [[d:Special:ListProperties|properties]]: ** General datatypes: none ** External identifiers: [[:d:Property:P13576|Geographicus cartographer ID]], [[:d:Property:P13577|‎Wikibase of Czech Librarians ID]], [[:d:Property:P13578|Jesuit Online Necrology ID]], [[:d:Property:P13579|Ons Land ID]], [[:d:Property:P13580|‎VejinBooks author ID]], [[:d:Property:P13581|‎PC98 Images game ID]], [[:d:Property:P13582|Rhein-Neckar-Wiki ID]], [[:d:Property:P13583|CvLAC ID]], [[:d:Property:P13584|‎Stadtwiki Meißen ID]], [[:d:Property:P13585|‎WürzburgWiki ID]], [[:d:Property:P13586|Wetzipedia ID]], [[:d:Property:P13587|AW-Wiki ID]], [[:d:Property:P13588|‎Tüik village ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review: ** General datatypes: ***[[:d:Wikidata:Property proposal/LSF rating|LSF rating]] (<nowiki>Indonesia film classification administered by the Indonesian Film Censorship Board</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/image of cosplay|image of cosplay]] (<nowiki>cosplay that depicts this character or person</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/Classificazione Guizzi degli strumenti musicali|Classificazione Guizzi degli strumenti musicali]] (<nowiki>Guizzi's classification system of musical instruments</nowiki>) ***[[:d:Wikidata:Property proposal/name translation|name translation]] (<nowiki>translation into native language</nowiki>) ** External identifiers: [[:d:Wikidata:Property proposal/Concertzender ID|Concertzender ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/MCW-PL article ID|MCW-PL article ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Polska Biblioteka Muzyczna PBM|Polska Biblioteka Muzyczna PBM]], [[:d:Wikidata:Property proposal/norsk soldatregister person ID|norsk soldatregister person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Databank verkiezingsuitslagen|Databank verkiezingsuitslagen]], [[:d:Wikidata:Property proposal/TNT Sports soccer team ID|TNT Sports soccer team ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/NHK Archives Portal Broadcasting History ID|NHK Archives Portal Broadcasting History ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Lithuanian lake ID|Lithuanian lake ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Sierra Wiki article ID|Sierra Wiki article ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Fondazione Ragghianti Fototeca image ID|Fondazione Ragghianti Fototeca image ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/archive creator archieven.nl|archive creator archieven.nl]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: [https://w.wiki/EFJi Exemplars of the Magna Carta] ([[d:Special:MyLanguage/Wikidata_talk:WikiProject_Manuscripts#Magna_Carta |source]]) * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]]: [[m:Special:MyLanguage/Event:Revitalizing_UK_History|Revitalizing UK History]]- A wikiproject with the aim of enriching UK historical figures. * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]:[[d:Q19689203|The BFG (Q19689203)]] - 2016 film by Steven Spielberg * [[d:Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L580449|trucco (L580449)]] - Italian noun (ˈtruk.ko) meaning "deceptive ploy", "makeup", or "strategic maneuver" ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Govdirectory weekly focus country: * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|Previous issue]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] [[:d:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 27 mai 2025 19:47 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28755133 --> == Join us at the Next CEE Catch up! Learn about Temporary accounts! == Hi everyone, We want to announce the tenth '''[[:m:Wikimedia CEE Hub/Catch up|CEE Catch Up]]''' session, which will be dedicated to the '''Temporary accounts''', as this important change is going to affect every Wikipedia soon, so it is important for patrollers and functionaries like you to understand this change. On wikis where temporary accounts are enabled, IP addresses of unregistered editors are not visible publicly. Only those who fight spam, vandalism, harassment and disinformation have access to IP addresses there. The session will take place on '''10th of June 2025, 18:00-19:00 CEST''' (check your ''[https://zonestamp.toolforge.org/1749571200 local time]''). If you are interested in this topic, then '''[[:m:Event:CEE Catch up Nr. 10 (June 2025)|sign-up for the session here]]'''. [[User:TRistovski-CEEhub|TRistovski-CEEhub]] ([[User talk:TRistovski-CEEhub|discuție]]) 29 mai 2025 14:17 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:TRistovski-CEEhub@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE_admins&oldid=28802724 --> == Wikipedia translation of the week: 2025-23 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:it:Angelo azzurro (cocktail)]]'''<br /> <small>''([[:es:Ángel azul (cóctel)]])&#32;([[:fr:Ange bleu (cocktail)]])''</small> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- [[File:Angelo Azzurro Cocktail.png|300px|center]] <div style="text-align:left; padding: .4em;"> L''''angelo azzurro''' è un cocktail alcolico italiano. È considerato uno dei cocktail più popolari in Italia negli anni novanta, insieme al B-52 e all'Invisibile. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 2 iunie 2025 08:39 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28788623 --> == Wikidata weekly summary #682 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-06-02. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|#681]].<br> Help with [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Translations]].''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Discussions ''' * New requests for permissions/Bot: [[d:Wikidata:Requests_for_permissions/Bot/Wikidata_Translation_Bot|Wikidata Translation Bot]] - task/s: Automate translation of Item Labels and Descriptions across supported languages and submit them using the official Wikidata API. * New request for comments: [[d:Wikidata:Requests for comment/Mass-editing policy|Mass-editing policy]] * Closed request for comments: ** [[d:Wikidata:Requests_for_comment/Rename_PeakFinder_ID_(P3770)|Rename PeakFinder ID (P3770)]] - Property was renamed. ** [[d:Wikidata:Requests_for_comment/Domain_name_as_data|Domain name as data]] - property [[d:Property:P13337|domain name (P13337)]] was created. ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: ** New Linked Data for Libraries [[Wikidata: WikiProject LD4 Wikidata Affinity Group|LD4 Wikidata Affinity Group]] project series! We have our next LD4 Wikidata Affinity Group event series on the Wikidata Graph Split project. Our first event will include guests from the Wikidata Search team to discuss the recent graph split project. Join us Tuesday, June 3, 2025 at 9am PT/ 12pm ET/ 16:00 UTC / 6pm CEST (Time zone converter). Please see our [https://www.wikidata.org/wiki/Wikidata:WikiProject_LD4_Wikidata_Affinity_Group/Project_Series/GraphSplit project page] for more information and Zoom links. ** OpenStreetMap X Wikidata Meetup #77 June 9 Time: 19:30-21:00 UTC+8 at [[d:Special:MyLanguage/Q61752245|Mozilla Community Space Taipei (Q61752245)]] ** Revitalizing UK History #June 7 Time 16:00 UTC [https://meta.wikimedia.org/wiki/Event:Revitalizing_UK_History Revitalizing UK History] * Just missed it? ** Wikidata and Sister Projects: [[d:Event:Wikidata_and_Sister_Projects#Sessions|full day videos and presentation slides are being made available on the program page]]. ** [https://wikimedia.es/evento/concurso-coordinate-me-2025-online/ Coordinate Me 2025], the contest to add [[d:Property:P625|geographic coordinates (P625)]] for countries with low representation has ended. Who will be declared winner? ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [https://osl.hypotheses.org/16774 Wikidata promotes Sister Projects through interwiki links] SLUB Open Science Lab writer Jens Bemme has put together a comprehensive article covering the recent online event and many examples of Wikidata being used. * Papers ** [https://arxiv.org/pdf/2505.21693 MAKIEVAL: A Multilingual Automatic Wikidata-based Framework for Cultural Awareness Evaluation for LLMs] By Zhao et al., (2025) - This paper presents MAKIEVAL, a framework for evaluating cultural awareness in LLMs across languages, showing that models exhibit stronger cultural awareness when prompted in English. ** [https://www.arxiv.org/pdf/2505.19971 Conversational Lexicography: Querying Lexicographic Data on Knowledge Graphs with SPARQL through Natural Language] By Sennrich & Ahmadi (2025) - This paper develops a natural language interface for retrieving lexicographic data from Wikidata, creating a taxonomy and dataset, and evaluating language models, with GPT-3.5-Turbo showing the best generalization despite scalability challenges. ** [https://arxiv.org/pdf/2505.23461 UAQFact: Evaluating Factual Knowledge Utilization of LLMs on Unanswerable Questions] By Tan et al., (2025) - This paper introduces UAQFact, a bilingual dataset for evaluating LLMs on unanswerable questions, showing that models struggle to fully utilize stored factual knowledge even with external support. * Videos ** [https://m.youtube.com/watch?v=NC6zkOznAeM Listful Thinking:Using Wikidata to support editing workflows] By Dr Thneed ** (French) [https://m.youtube.com/watch?v=sdsPS8Af6YE Using Wikidata to gain visibility on the internet?] By Nelly Darbois ** [https://m.youtube.com/watch?v=BY_2T6yB56Q How to create a SPARQL Query to search Wikidata Item Description] By vlogize ** (Spanish) [https://m.youtube.com/watch?v=1j6pHOBRqt0 Wikimedia Commons and Wikidata tutorial for the subject of Virreinal Art] By Luis Alvaz ** [https://youtube.com/playlist?list=PLduaHBu_3ejPiMknpyQFM43rivJbn33Ff&si=F7kedfs1h48e-xQ7 Wikidata and Sister Projects (YouTube Playlist)] - full daily recordings from the Wikidata and Sister Projects event. ''' Tool of the week ''' * [https://github.com/brawer/wikidata-qrank Wikidata Qrank] is a ranking signal for Wikidata entities. It gets computed by aggregating page view statistics for Wikipedia, Wikitravel, Wikibooks, Wikispecies and other Wikimedia projects. For example, according to the QRank signal, the fictional character Pippi Longstocking ranks lower than Harry Potter, but still much higher than the obscure Äffle & Pferdle. ''' Other Noteworthy Stuff ''' * [https://www.should-i-watch-this.com Should I watch this?] - Enter a film title or IMDb ID to get a recommendation, uses data from Wikidata. * Job Openings - want to help shape the future of Wikidata or Wikibase? ** [https://wikimedia-deutschland.softgarden.io/job/56640059/Software-Engineer-Wikidata-all-genders-?jobDbPVId=220899039&l=en Software Engineer (Wikidata)] ** [https://wikimedia-deutschland.softgarden.io/job/55063868/Staff-Engineer-Wikidata-all-genders-?jobDbPVId=209936577&l=en Staff Engineer (Wikidata)] ** [https://wikimedia-deutschland.softgarden.io/job/56244967/UX-Designer-Wikibase-Cloud-all-genders-?jobDbPVId=216209752&l=en UX Designer (Wikibase Cloud)] ''' Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review ''' <!-- NEW PROPERTIES DO NOT REMOVE --> * Newest [[d:Special:ListProperties|properties]]: ** General datatypes: ***[[:d:Property:P13589|‎reason for no value]] (<nowiki>qualifier property to be used with statements having the object "no value", given to provide a reason for "no value"</nowiki>) ***[[:d:Property:P13593|cosplay of]] (<nowiki>characters that are cosplayed in this image or video</nowiki>) ** External identifiers: [[:d:Property:P13590|espn.com soccer team ID]], [[:d:Property:P13591|‎Yale LUX ID]], [[:d:Property:P13592|Židovski biografski leksikon ID]], [[:d:Property:P13594|verkiezingsuitslagen database ID]], [[:d:Property:P13595|Norwegian soldier register 1940 ID]], [[:d:Property:P13596|Polish Music Library PBM ID]], [[:d:Property:P13597|‎MCW-PL article ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review: ** General datatypes: ***[[:d:Wikidata:Property proposal/UK Mutual Registration Number|UK Mutual Registration Number]] (<nowiki>identifier for an organisation in the UK's Mutuals Public Register</nowiki>) ** External identifiers: [[:d:Wikidata:Property proposal/Scilit organization ID|Scilit organization ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/paleo.ru person ID|paleo.ru person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/identifiant Assemblée nationale du Québec non-élu|identifiant Assemblée nationale du Québec non-élu]], [[:d:Wikidata:Property proposal/ThinkyGames genre ID|ThinkyGames genre ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Letopis of MSU person ID|Letopis of MSU person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/MAI person ID|MAI person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/istina.msu.ru journal ID|istina.msu.ru journal ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/MultimediaWiki page ID|MultimediaWiki page ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Submarine Cable Map ID|Submarine Cable Map ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Nederlands Film Festival person ID|Nederlands Film Festival person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/CTS URN|CTS URN]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Scientific heritage of Russia person ID|Scientific heritage of Russia person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Virtual necropolis of Ukrainian emigration person ID|Virtual necropolis of Ukrainian emigration person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Russian Cycling Federation person ID|Russian Cycling Federation person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/The Memories of the Gulag and Their Authors person ID|The Memories of the Gulag and Their Authors person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Yandex Books author ID|Yandex Books author ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Theatre museums of Russia person ID|Theatre museums of Russia person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Reabilitovani istoriyeyu person ID|Reabilitovani istoriyeyu person ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/CARLA ID|CARLA ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Boosty author ID|Boosty author ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: ** [https://w.wiki/ELXS All lexemes in Minangkabau (sorted chronologically by their entry time)] ** [https://w.wiki/EMbF Film Directors who are still alive] * Schema examples: ** * Newest [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProjects]]: [https://www.wikidata.org/wiki/Wikidata:Status_updates/Next WikiProject WordNet] * WikiProject Highlights: ** * Newest [[d:Wikidata:Database reports|database reports]]:[[Wikidata:Database reports/Most linked category items|list of the most linked category page items]] * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]:[[d:Q18407657| Captain America: Civil War (Q18407657)]] - 22016 film by Anthony and Joe Russo * [[d:Wikidata:Showcase lexemes|Showcase Lexemes]]: [[d:Lexeme:L1250690|(L1250690) spegnere (L1250690)]] - Italian verb "switch off" or "to die" ''' Development ''' * Vector 2022 skin: We enabled dark mode for Items, Properties and Lexemes on Wikidata ([[phab:T389330]]) * Mobile statement editing: We are continuing with the technical investigation. * Diffs: We merged a volunteer patch by Matěj Suchánek to format quantity diffs a bit more sensibly ([[phab:T394585]]) * Search in the UI: We enabled the new search on https://test.wikidata.org and https://wikidata.beta.wmflabs.org. It lets you easily search in other entity types as well now, not just Items. Please give it a try. * Wikibase REST API: We are continuing the work on integrating simple search, specifically phrase matching ([[phab:T389011]]) * Query Service: We are working on an experiment to add a small dialog to inform people about alternative access methods for very simple queries that don't require SPARQL ([[phab:T391261]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Govdirectory weekly focus country: * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|Previous issue]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Danny Benjafield (WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] [[:d:User talk:Danny Benjafield (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 2 iunie 2025 18:17 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28806202 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-23</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W23"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/23|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|Chart extension]] is now available on all Wikimedia wikis. Editors can use this new extension to create interactive data visualizations like bar, line, area, and pie charts. Charts are designed to replace many of the uses of the legacy [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Graph|Graph extension]]. '''Updates for editors''' * It is now easier to configure automatic citations for your wiki within the visual editor's [[mw:Special:MyLanguage/Citoid/Enabling Citoid on your wiki|citation generator]]. Administrators can now set a default template by using the <code dir=ltr>_default</code> key in the local <bdi lang="en" dir="ltr">[[MediaWiki:Citoid-template-type-map.json]]</bdi> page ([[mw:Special:Diff/6969653/7646386|example diff]]). Setting this default will also help to future-proof your existing configurations when [[phab:T347823|new item types]] are added in the future. You can still set templates for individual item types as they will be preferred to the default template. [https://phabricator.wikimedia.org/T384709] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:20}} community-submitted {{PLURAL:20|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * Starting the week of June 2, bots logging in using <code dir=ltr>action=login</code> or <code dir=ltr>action=clientlogin</code> will fail more often. This is because of stronger protections against suspicious logins. Bots using [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Bot passwords|bot passwords]] or using a loginless authentication method such as [[mw:Special:MyLanguage/OAuth/Owner-only consumers|OAuth]] are not affected. If your bot is not using one of those, you should update it; using <code dir=ltr>action=login</code> without a bot password was deprecated [[listarchive:list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/message/3EEMN7VQX5G7WMQI5K2GP5JC2336DPTD/|in 2016]]. For most bots, this only requires changing what password the bot uses. [https://phabricator.wikimedia.org/T395205] * From this week, Wikimedia wikis will allow ES2017 features in JavaScript code for official code, gadgets, and user scripts. The most visible feature of ES2017 is <bdi lang="zxx" dir="ltr"><code>async</code>/<code>await</code></bdi> syntax, allowing for easier-to-read code. Until this week, the platform only allowed up to ES2016, and a few months before that, up to ES2015. [https://phabricator.wikimedia.org/T381537] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.4|MediaWiki]] '''Meetings and events''' * Scholarship applications to participate in the [[m:Special:MyLanguage/GLAM Wiki 2025|GLAM Wiki Conference 2025]] are now open. The conference will take place from 30 October to 1 November, in Lisbon, Portugal. GLAM contributors who lack the means to support their participation can [[m:Special:MyLanguage/GLAM Wiki 2025/Scholarships|apply here]]. Scholarship applications close on June 7th. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/23|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W23"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 3 iunie 2025 02:55 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28819186 --> == Cereri de deblocare == Utilizatorul [[Discuție Utilizator:Laur2508|Laur2508]] a cerut deblocarea.<!--Andrebot.Newsletter.Notificat:Laur2508--> <small>Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina [[Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop]]. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată.</small>&nbsp;&ndash;[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] ([[Discuție utilizator:Andrebot|discuție]]) 8 iunie 2025 20:39 (EEST) == Cereri de deblocare == Utilizatorul [[Discuție Utilizator:Deva1995|Deva1995]] a cerut deblocarea.<!--Andrebot.Newsletter.Notificat:Deva1995--> <small>Notă: Ați primit acest mesaj automat deoarece sunteți înscris(ă) pe lista de la pagina [[Utilizator:Andrebot/Abonați newsletter sysop]]. Pentru a vă dezabona, ștergeți-vă numele din acea listă.Puteți șterge acest mesaj după rezolvarea cererilor. Dacă o faceți înainte de rezolvarea cererilor, veți primi notificarea din nou până când cererea va fi rezolvată.</small>&nbsp;&ndash;[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] ([[Discuție utilizator:Andrebot|discuție]]) 9 iunie 2025 00:39 (EEST) == Wikipedia translation of the week: 2025-24 == <div lang="en" dir="ltr" style="width:100%; margin:0; background: var(--background-color-neutral-subtle,#f8f9fa); border:1px solid var(--border-color-base,#BBBBBB); padding .4em;color: inherit;"> <div style="text-align:center;">The winner this [[m:Translation of the week/2025 translations|Translation of the week]] is <div style="font-size:140%;">'''[[:fi:Kotiryssä]]'''<br /> <small>''([[:en:Kotiryssä]])''</small> </div> Please be bold and help translate this article! </div> ---- <div style="text-align:left; padding: .4em;"> A '''kotiryssä''' (jocular Finnish: one’s home Russky or home Russian) was a Soviet or Russian contact person of a Finnish politician, bureaucrat, businessman or other important person. <small>(Please update the interwiki links on [[d:|Wikidata]] of your language version of the article after each week's translation is finished so that all languages are linked to each other.)</small> ---- [[File:TOTW.svg|24px|]] ''[[m:Translation of the week|About]] · '''[[m:Translation of the week/Translation candidates|Nominate/Review]]''' · [[m:Translation of the week/MassMessage|Subscribe/Unsubscribe]] · [[m:MassMessage|Global message delivery]]'' </div> </div> --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 9 iunie 2025 05:33 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Shizhao@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Translation_of_the_week/MassMessage&oldid=28788623 --> == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-24</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W24"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/24|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product|Trust and Safety Product team]] is finalizing work needed to roll out [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts|temporary accounts]] on large Wikipedias later this month. The team has worked with stewards and other users with extended rights to predict and address many use cases that may arise on larger wikis, so that community members can continue to effectively moderate and patrol temporary accounts. This will be the second of three phases of deployment – the last one will take place in September at the earliest. For more information about the recent developments on the project, [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts/Updates|see this update]]. If you have any comments or questions, write on the [[mw:Talk:Trust and Safety Product/Temporary Accounts|talk page]], and [[m:Event:CEE Catch up Nr. 10 (June 2025)|join a CEE Catch Up]] this Tuesday. '''Updates for editors''' * [[File:Octicons-gift.svg|12px|link=|class=skin-invert|Wishlist item]] The [[mw:Special:MyLanguage/Help:Watchlist expiry|watchlist expiry]] feature allows editors to watch pages for a limited period of time. After that period, the page is automatically removed from your watchlist. Starting this week, you can set a preference for the default period of time to watch pages. The [[Special:Preferences#mw-prefsection-watchlist-pageswatchlist|preferences]] also allow you to set different default watch periods for editing existing pages, pages you create, and when using rollback. [https://phabricator.wikimedia.org/T265716] [[File:Talk pages default look (April 2023).jpg|thumb|alt=Screenshot of the visual improvements made on talk pages|Example of a talk page with the new design, in French.]] * The appearance of talk pages will change at almost all Wikipedias ([[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2024/19|some]] have already received this design change, [[phab:T379264|a few]] will get these changes later). You can read details about the changes [[diffblog:2024/05/02/making-talk-pages-better-for-everyone/|on ''Diff'']]. It is possible to opt out of these changes [[Special:Preferences#mw-prefsection-editing-discussion|in user preferences]] ("{{int:discussiontools-preference-visualenhancements}}"). [https://phabricator.wikimedia.org/T319146][https://phabricator.wikimedia.org/T392121] * Users with specific extended rights (including administrators, bureaucrats, checkusers, oversighters, and stewards) can now have IP addresses of all temporary accounts [[phab:T358853|revealed automatically]] during time-limited periods where they need to combat high-speed account-hopping vandalism. This feature was requested by stewards. [https://phabricator.wikimedia.org/T386492] * This week, the Moderator Tools and Machine Learning teams will continue the rollout of [[mw:Special:MyLanguage/2025 RecentChanges Language Agnostic Revert Risk Filtering|a new filter to Recent Changes]], releasing it to several more Wikipedias. This filter utilizes the Revert Risk model, which was created by the Research team, to highlight edits that are likely to be reverted and help Recent Changes patrollers identify potentially problematic contributions. The feature will be rolled out to the following Wikipedias: {{int:project-localized-name-afwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-bewiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-bnwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-cywiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-hawwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-iswiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-kkwiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-simplewiki/en}}{{int:comma-separator/en}}{{int:project-localized-name-trwiki/en}}. The rollout will continue in the coming weeks to include [[mw:Special:MyLanguage/2025 RecentChanges Language Agnostic Revert Risk Filtering|the rest of the Wikipedias in this project]]. [https://phabricator.wikimedia.org/T391964] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:27}} community-submitted {{PLURAL:27|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * AbuseFilter editors active on Meta-Wiki and large Wikipedias are kindly asked to update AbuseFilter to make it compatible with temporary accounts. A link to the instructions and the private lists of filters needing verification are [[phab:T369611|available on Phabricator]]. * Lua modules now have access to the name of a page's associated thumbnail image, and on [https://gerrit.wikimedia.org/g/operations/mediawiki-config/+/2e4ab14aa15bb95568f9c07dd777065901eb2126/wmf-config/InitialiseSettings.php#10849 some wikis] to the WikiProject assessment information. This is possible using two new properties on [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Scribunto/Lua reference manual#added-by-extensions|mw.title objects]], named <code dir=ltr>pageImage</code> and <code dir=ltr>pageAssessments</code>. [https://phabricator.wikimedia.org/T131911][https://phabricator.wikimedia.org/T380122] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.5|MediaWiki]] '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/24|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W24"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 10 iunie 2025 04:17 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28846858 --> == Wikidata weekly summary #683 == <div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"> [[File:Wikidata-logo-en.svg|150px|right]] <div style="margin-top:10px; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'' Here's your quick overview of what has been happening around Wikidata in the<br>week leading up to 2025-06-10. Missed the previous one? See issue [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|#682]].<br> Help with [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Current|Translations]].''</div> <div style="-moz-column-count:2; -webkit-column-count:2; column-count:2; -webkit-column-width: 400px; -moz-column-width: 400px; column-width: 400px;"> ''' Discussions ''' * Open request for adminship: [[d:Wikidata:Requests_for_permissions/Administrator/Coinhote|Coinhoe]] - RfP scheduled to end after 10 June 2025 23:49 (UTC) ''' Events ''' * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Events|Upcoming events]]: New Linked Data for Libraries [[d:Wikidata: WikiProject LD4 Wikidata Affinity Group|LD4 Wikidata Affinity Group]] project series! We have our next LD4 Wikidata Affinity Group event series on the Wikidata Graph Split project. Our second event will be a conversation with Daniel Mietchen and Lane Rasberry about [https://scholia.toolforge.org/ Scholia], the Wikidata frontend which generates and presents scholarly profiles based on WikiCite content. They'll speak to Scholia's current state and roadmap, with consideration for the recent Wikidata graph split. Tuesday, June 10, 2025 at 9am PT/ 12pm ET/ 16:00 UTC / 6pm CEST. More info and Zoom links: [[d:Wikidata:WikiProject_LD4_Wikidata_Affinity_Group/Project_Series/GraphSplit|project page]]. ''' Press, articles, blog posts, videos ''' * Blogs ** [https://github.com/trokhymovych/wikidata-vandalism-detection Graph-Linguistic Fusion: Using Language Models for Wikidata Vandalism Detection]: resources to reproduce training and evaluation procedure for the paper Graph-Linguistic Fusion: Using Language Models for Wikidata Vandalism Detection ** [https://docs.google.com/document/d/1EyInxNXvz3rmmlTeYOKg6Sr5EKG--4mzBXlaz_HhYRY/edit?usp=sharing Cataloguing guidelines for representing the Memory of the World International Register on Wikidata] Google Doc to shape the process of a coming data upload: comments are open. ** [https://outreach.wikimedia.org/wiki/GLAM/Newsletter/May_2025/Contents/Memory_of_the_World_report GLAM:Memory of the World Report:] Hannah Drummen at UNESCO, alongside data expert Martin, has completed a structured dataset of 496 International Register items, ready for bulk upload to Wikidata in June, with an aim to enhance accessibility and define best practices for future updates. ** [[d:outreach:GLAM/Newsletter/May_2025/Contents/Biodiversity_Heritage_Library_report|Wikidata QID updates to BHL catalogue]]: The BHL Lead Developer, Mike Lichtenberg, is ensuring periodic Wikidata Qid refreshes in the BHL Catalogue, with the working group advising a downloadable post-refresh report for OpenRefine integration, to be sent to the BHL Metacat group for reconciliation by Siobhan or other Wikidata editors. ** [[d:outreach:GLAM/Newsletter/May_2025/Contents/Indonesia_report GLAM Wiki|Wikidata training & Datathon in Indonesia]]: Wikimedia Indonesia hosts WikiLatih Wikidata training to enhance skills in editing Indonesian cultural heritage data on Wikidata, while Datathon challenges participants to make the most edits on museum-related topics in Indonesia. * Papers ** [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40481658/ Wikidata for Botanists: Benefits of collaborating and sharing Linked Open Data] By von Mering et al., (2025) - This paper explores Wikidata as a multilingual open knowledge base for botany, highlighting its role in connecting botanical information across sources, and calling on the botanical community to enhance its content. ** [https://www.nature.com/articles/s41597-025-05200-8 CS-KG 2.0: A Large-scale Knowledge Graph of Computer Science] By Dessí et al., (2025) - This paper introduces CS-KG 2.0, an advanced AI-powered knowledge graph built from 15 million research papers, designed to enhance scientific exploration by structuring and interconnecting vast amounts of computer science literature. * Videos ** [https://www.youtube.com/watch?v=FHhvcvvFPsA Using the Wiki List tool] - GoogleSheet with formulae for retrieving Wikidata values and writing QuickStatements commands. ** [https://m.youtube.com/watch?v=0eGNxqvW89M Introduction to Wikidata] By Robin Isadora Brown and Lane Rasberry ** [https://m.youtube.com/watch?v=ijwiYthh6CY Wikidata Editing] By Kusaal Wikipedia Community ** (Portuguese) [https://m.youtube.com/watch?v=UWuRQstMm8E Federating academic SPARQL searches in Wikidata] By Tiago Lubiana ''' Tool of the week ''' * [https://phonemes.toolforge.org/ Wikidata Phonemes] This is the web application developed specifically for Wikidata IOLab. In here you can add phonemes to a whole bunch of languages, basing your work on the work that the brazilian students of their national olympiad did while editing Wikipedia. * [https://www.should-i-watch-this.com/Mission%20Imposible/2018 Should I watch this?] is a tool that helps users decide whether a movie or show is worth watching. ''' Newest [[d:Special:ListProperties|properties]] and [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Property proposal|property proposals]] to review ''' * Newest General datatypes **[[:d:Property:P13598|Guizzi's classification of musical instruments]] (<nowiki>Guizzi's classification system of musical instruments</nowiki>) **[[:d:Property:P13602|single taken from the album]] (<nowiki>indicates the album from which the item is taken</nowiki>) * Newest External identifiers: [[:d:Property:P13599|‎GameSpot platform ID]], [[:d:Property:P13600|‎OberpfalzWiki article ID]], [[:d:Property:P13601|‎Private Enterprise Number]], [[:d:Property:P13603|TNT Sports soccer team ID]], [[:d:Property:P13604|‎Fondazione Ragghianti Fototeca image ID]], [[:d:Property:P13605|ROAR ID]], [[:d:Property:P13606|‎15min.lt theme ID]], [[:d:Property:P13607|FMJD person ID]], [[:d:Property:P13608|NAQ non-elected person ID]], [[:d:Property:P13609|paleo.ru person ID]], [[:d:Property:P13610|‎Sierra Wiki article ID]] <!-- END NEW PROPERTIES --> <!-- NEW PROPOSALS DO NOT REMOVE --> * New External identifier property proposals to review: **[[:d:Wikidata:Property proposal/Biblioteca Pública|Biblioteca Pública]] (<nowiki><nowiki>{{TranslateThis</nowiki></nowiki>) **[[:d:Wikidata:Property proposal/Libretexts ID|Libretexts ID]] (<nowiki>the world's largest collection of free OER textbooks online</nowiki>) * External identifiers: [[:d:Wikidata:Property proposal/identifiant Évêques suisses|identifiant Évêques suisses]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Enciclopedia Galega Universal ID|Enciclopedia Galega Universal ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Deaf Movie Database|Deaf Movie Database]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Affiliated Dissemination of Literacy among Georgians ID|Biographical Dictionary of Affiliated Dissemination of Literacy among Georgians ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Physicians of Georgia ID|Biographical Dictionary of Physicians of Georgia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Athletes of Georgia ID|Biographical Dictionary of Athletes of Georgia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Biographical Dictionary of Winemakers of Georgia ID|Biographical Dictionary of Winemakers of Georgia ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/matricule number|matricule number]], [[:d:Wikidata:Property proposal/inn|inn]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Debian Wiki article|Debian Wiki article]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Desura game ID (archived)|Desura game ID (archived)]], [[:d:Wikidata:Property proposal/Diccionario de catedráticos españoles de derecho ID|Diccionario de catedráticos españoles de derecho ID]], [[:d:Wikidata:Property proposal/QUDT dimension ID|QUDT dimension ID]] <!-- END NEW PROPOSALS --> You can comment on [[d:Wikidata:Property proposal/Overview|all open property proposals]]! ''' Did you know? ''' * Query examples: ** [https://w.wiki/ERgB Wikisource transcriptions of texts on the Memory of the World International Register], ([[d:User:MartinPoulter/queries/memory_of_the_world#Wikisource_transcriptions_of_individual_texts|source]]) ** [https://w.wiki/4cn2 Bills and coins of Brazilian Real (with pictures)] * [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:WikiProjects|WikiProject]] highlights: [https://www.wikidata.org/wiki/Wikidata:WikiProject_Names/be-tarask Names/Belarusian] - This WikiProject aims to add structured and linguistic data to Wikidata to enable the study of people's names across all time periods, regions, and languages. * [[d:Wikidata:Showcase items|Showcase Items]]: [[d:Q5901134|Ant-Man (Q5901134)]] - 2015 film directed by Peyton Reed ''' Development ''' * Mobile editing of statements: We are doing initial development focusing on technical investigations and basic UI elements ([[phab:T394292]], [[phab:T394886]]) * Lexemes: We are looking into a rare error when trying to do undo certain Lexeme edits ([[phab:T392372]]) * Watchlist/Recent changes on Wikipedia: We continued working on showing labels instead of IDs in the edit summaries of Wikidata changes that are shown in the watchlist and recent changes of Wikipedia and co ([[phab:T388685]]) * Wikibase REST API: Finishing touches on simple search ([[phab:T383126]]) * Query Service UI: Added experimental popup to point people running very simple queries to other available access methods ([[phab:T391264]]) [[phab:maniphest/query/4RotIcw5oINo/#R|You can see all open tickets related to Wikidata here]]. If you want to help, you can also have a look at [https://phabricator.wikimedia.org/project/board/71/query/zfiRgTnZF7zu/?filter=zfiRgTnZF7zu&order=priority the tasks needing a volunteer]. ''' Weekly Tasks ''' * Add labels, in your own language(s), for the new properties listed [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Newest_properties_and_property_proposals_to_review|above]]. * Contribute to the showcase Item and Lexeme [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|above]]. * Summarize your [[d:Wikidata:Status_updates/Next#Did_you_know?|WikiProject's ongoing activities]] in one or two sentences. * Help [[d:Special:LanguageStats|translate]] or proofread the interface and documentation pages, in your own language! * [[d:User:Pasleim/projectmerge|Help merge identical items]] across Wikimedia projects. * Help [[d:Wikidata:Status updates/Next|write the next summary!]] <div style="margin-top:10px; font-size:90%; padding-left:5px; font-family:Georgia, Palatino, Palatino Linotype, Times, Times New Roman, serif;">'''· [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Status updates/Previous|Previous issue]] · [[m:Global message delivery/Targets/Wikidata|Unsubscribe]] · [[:d:User:Mohammed Abdulai (WMDE)|Mohammed Abdulai (WMDE)]] [[:d:User talk:Mohammed Abdulai (WMDE)|talk]] · [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 10 iunie 2025 16:22 (EEST)''' </div> </div> </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Mohammed Abdulai (WMDE)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikidata&oldid=28846270 --> i6xghia4244txudalnq7ip98ujoq7su 0 50748 17024982 16906313 2025-06-11T08:32:44Z Evelina Frunzete 690028 am adăugat resursele electronice disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI 17024982 wikitext text/x-wiki {{altesensuri}} {{Infocaseta Biografie | data_nașterii = [[15 februarie]] [[1851]] | locul_nașterii = [[Iași]], [[Principatul Moldovei]] | data_decesului = [[17 decembrie]] [[1912]], (61 de ani) | locul_decesului = [[București]], [[România]] | naționalitate = {{ROM}} | educație = | influențe = | ocupație = [[matematician]], [[astronom]], [[pedagog]] | părinți = | ani_de_activitate = | partid = | premii = |reprezentant = |cunoscut_pentru = Cel mai mare reformator al școlii românești din [[secolul al XIX-lea]] |soție = |copii = | module = {{Membru Academia Română | tip_membru = titular}} }} '''Spiru C. Haret''' (n. [[15 februarie]] [[1851]], [[Iași]] – d. [[17 decembrie]] [[1912]], [[București]]) a fost un [[matematician]], [[astronom]] și [[pedagog]] român de origine armeană,<ref>{{Citation | url=https://docplayer.net/51406301-Dobrudjan-contributions-to-the-development-of-contemporary-armenology.html| title=DOBRUDJAN CONTRIBUTIONS TO THE DEVELOPMENT OF CONTEMPORARY ARMENOLOGY - PDF| newspaper=Docplayer.net| date= | author=| accessdate=16 octombrie 2018}}</ref><ref>Marga-Rita Popeli-Tatu, Înfruntând destinul [http://books.google.ru/books?ei=a_DrTeqVHc3QsgbLnq3nCg&ct=result&id=99SgAAAAMAAJ&dq=Spiru+Haret+armeni&q=+armean+la+origine#search_anchor], Editura Paco, стр 89 (272)</ref> renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția sa de [[ministru]] al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost [[academician|membru titular al Academiei Române]].<ref>[http://www.luceafarul.net/spiritul-haretian-in-cultura-romana Spiritul haretian în cultura română]</ref><ref>[http://www.opinianationala.ro/Arhiva/519.pdf Elemente de biografie]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> == Biografie == [[File:Dimitrie Paciurea - Spiru Haret.jpg|[[Spiru Haret]]|left|thumb|upright|Spiru Haret - de [[Dimitrie Paciurea]]]] A învățat la [[Dorohoi]], [[Iași]], apoi, în septembrie [[1862]] a intrat ca bursier la [[Colegiul Sfântul Sava]] din [[București]], unde a petrecut cinci ani din șapte ca intern. La [[Sorbona]] a studiat matematica și fizica. Tot la Paris, a obținut un doctorat în matematică, susținându-și teza ''Sur l'invariabilité des Grandes axes des orbites planétaires''<ref>Titlul în română: „Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare”.</ref>, în fața examinatorilor, printre care [[Victor Puiseux]]. Teza sa a fost publicată în vol. XVIII al Annales de l'[[Observatoire de Paris]]. Spiru Haret a fost primul român care a obținut un [[doctorat]] la Paris. Ca profesor, Spiru Haret a predat la [[Universitatea din București]], la Facultatea de Științe, Secția fizico-matematici, mecanica rațională, din [[1878]] până în [[1910]]. La Școala de poduri și șosele Haret a fost numit profesor la anul preparator , predând [[Trigonometrie|trigonometria]], [[Geometrie analitică|geometria analitică]], [[Geometrie|geometria]] elementară [[Geometrie plană|plană]] și în [[Geometrie în spațiu|spațiu]] și [[Geometrie descriptivă|geometria descriptivă]], până în [[1885]]. Din [[1885]] și până în [[1910]] Haret nu a mai predat la Școala de poduri și șosele decât [[Geometrie analitică|geometria analitică]]. Haret a predat, de asemenea, [[Mecanică rațională|mecanica rațională]] la Școala de ofițeri de artilerie și geniu, din 1881 (data înființării secției de [[artilerie]] și geniu) până în 1890. Profesează până în 1910, când se pensionează, ba chiar și după aceea, până la moarte, ținând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică ''Mecanica socială'', la [[Paris]] și București, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor sociale. In calitate de ministru a condus reforma învățământului. Prin circularele sale repetate, a determinat sporirea localurilor de școală: între 1897 - 1910 s-au ridicat în toată țara 2.343 de școli, dintre care 1.980 cât timp Haret a fost ministru. Din 1879 se face cunoscut drept „om al școlii”, urmând o viață de inspector și de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației. El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din [[secolul al XIX-lea]]. Este o personalitate marcantă din istoria [[Asociația Generală a Inginerilor din România|AGIR]]<ref name="PAGIR ">[https://www.agir.ro/istoric.php?istoric=pm, Personalități marcante din istoria AGIR], site oficial AGIR, accesat 29.11.2024</ref>,a introdus metodele matematice in studiul fenomenelor sociale (Mecanica sociala). == Casa lui Spiru Haret == Casa în care a locuit se află pe str. Gh. Manu nr. 7 (monument istoric, cod LMI B-II-m-B-19130). În anii 1940, aici a funcționat muzeul Spiru Haret. După război a fost naționalizată, trecând în administrarea Ministerului Culturii, apoi a Ministerului Educației. După 1989, a fost părăsită, apoi devastată de boschetari. În 2014, fațada a fost restaurată, iar restul clădirii a fost demolată, pe teren construindu-se un bloc cu 7 etaje.<ref>{{cite web |url=https://dilemaveche.ro/sectiune/bordeie-obiceie/articol/casa-lui-spiru-haret |title=Casa lui Spiru Haret |date=2014-01-23 |accessdate=2020-06-06 |first=Andrei |last=Pippidi |publisher=Dilema Veche |archive-date=2020-06-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200614152146/https://dilemaveche.ro/sectiune/bordeie-obiceie/articol/casa-lui-spiru-haret |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-19947550-fotogalerie-blocul-7-etaje-aprobat-primaria-capitalei-peste-casa-spiru-haret-fost-finalizat.htm |title=Blocul de 7 etaje aprobat de Primaria Capitalei peste casa Spiru Haret a fost finalizat |date=2015-04-17 |accessdate=2020-06-06 |first=Catiusa |last=Ivanov |publisher=Hotnews}}</ref> == Imagini == <gallery> Fișier:SpiruHaretB.JPG|[[Statuia lui Spiru Haret din București]], executată în 1935 de sculptorul [[Ion Jalea]] din marmură de Carrara Fișier:Bustul lui Spiru Haret din Suceava.jpg|Bustul lui Spiru Haret din curtea [[Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava|colegiului ce îi poartă numele din Suceava]] Fișier:PrimaScoalaDorohoi.jpg|Școala din [[Dorohoi]] unde a învățat în clasele I-II (1859-1860) </gallery> ==Cinstirea lui Spiru Haret== [[Fișier:Haret.jpg|200px|left|thumb|Marcă poștală emisă în 1976, cu valoarea nominală de 20 de [[Leu românesc|bani]], cu portretul lui Spiru Haret]] ===Astronomie=== Un [[crater de impact]] de pe Lună a primit numele [[Haret (crater)|Haret]]. ===Filatelie=== [[Poșta Română|Serviciile poștale ale României]] au pus în circulație o [[marcă poștală]], în [[1976]], pentru sărbătorirea a 125 de ani de la nașterea lui Spiru Haret. ===Statui=== [[Statuia lui Spiru Haret din București|Statuia lui Spiru Haret, din Piața Universității din București]], executată în 1935 de sculptorul [[Ion Jalea]] din marmură de Carrara.<br> Un bust de [[bronz]] al lui Spiru Haret, realizat de sculptorul tulcean Vasile N. Chiriachide, a fost ridicat la [[Tulcea]].<br> Un bust al lui Spiru Haret a fost ridicat în față [[Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava|Colegiului Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava]]. ===Nume de sat=== Un sat din [[județul Brăila]] îi poartă numele: [[Spiru Haret, Brăila|Spiru Haret]] == Note == <references /> == Bibliografie == * Ș. Orăscu ''Spiru Haret'', EȘE, 1976 * E. Bâldescu ''Spiru Haret - în știință, filozofie, politică, pedagogie,învățămînt '', EDP, 1972 * Spiru Haret, ''Laws and Normative Acts on School and Education. An Anthology, With an Introductory Study By Constantin Schifirneț'', Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2014 ==Lectură suplimentară== * Constantin Schifirneț, ''[http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-2014/07-CSchifirnet.pdf Spiru Haret, Education and School Legislation Reform]'', „Revista română de sociologie”, serie nouă, anul XXV, nr. 3–4, pp.&nbsp;311–326, 2014 *Sorin-Avram Vîrtop(2019): BEYOND MYTHOLOGY AND TRADITION OF AN EDUCATIONAL REFORM OR ABOUT THE REALISM OF SPIRU HARET'S EDUCATIONAL REFORM (1851-1912).Analele Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, SERIA ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, EDUCATION SCIENCES SERIES NR. 2 /2019, ISSUE 2 /2019, EDITURA „ACADEMICA BRÂNCUȘI” , „ACADEMICA BRÂNCUȘI” PUBLISHER, ISSN 1844 - 7031. https://www.researchgate.net/publication/339800264_Virtop_Sorin-Avram_BEYOND_THE_MYTHOLOGY_AND_TRADITION_OF_AN_EDUCATIONAL_REFORM_OR_ABOUT_THE_REALISM_OF_SPIRU_HARET'S_EDUCATIONAL_REFORM_1851-1912 http://www.utgjiu.ro/revista/dppd/pdf/2019-02/03_VIRTOP.pdf == Legături externe == * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Haret%2C+Spiru+C.+%281851-1912%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=H Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – H] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?rpp=20&sort_by=-1&type=subject&offset=10206&etal=-1&order=ASC Scrieri despre Spiru C. Haret disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/20483 Spiru Haret: amintiri și note. Articol publicat de Spiridon Popescu în Viața Romînească, 1913, Nr.1, p.22-31] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/22082 [Necrolog<nowiki>]</nowiki> Spiru Haret publicat de Garabet Ibrăileanu în Viața Romînească, 1912, Nr.11-12, p.384-389] * [http://www.lsh.ro/spiru.html Spiru Haret - Patronul spiritual al colegiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040728041548/http://www.lsh.ro/spiru.html |date=2004-07-28 }} * [http://dexonline.ro/definitie/haretism Definitie haretism] * [http://www.casamea.ro/blog/casamea/casa-spiru-haret-un-caz-revoltator-473.html casamea.ro/blog - Casa Spiru Haret, un caz revoltator] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100512194727/http://www.casamea.ro/blog/casamea/casa-spiru-haret-un-caz-revoltator-473.html |date=2010-05-12 }} * [http://adevarul.ro/cultura/carti/constantin-schifirnet-spiru-haret-un-reformator-societatii-romanesti-1_50adad0f7c42d5a663990915/index.html Constantin Schifirneț: Spiru Haret, „un reformator al societății românești”], 12 mai 2011, ''Adevărul'' * [[Constantin Schifirneț]]: [http://www.academia.edu/4394842/Spiru_Haret_reformatorul_societatii_romanesti_Spiru_Haret_the_reformer_of_Romanian_society_ Spiru Haret, reformatorul societății românești] * [http://adevarul.ro/news/societate/centenar-spiru-haret-1_50cdf7b9596d72009108e232/index.html Centenar Spiru Haret], 16 decembrie 2012, Constantin Schifirneț, ''Adevărul'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/o-descriere-care-da-fiori-curba-de-sacrificiu-a-lui-spiru-haret-cum-aratau-dezbaterile-politice-privind-reducerea-cheltuielilor-si-impozitul-progresiv-in-1901-7085974/ O descriere care dă fiori: curba de sacrificiu a lui Spiru Haret. Cum arătau dezbaterile politice privind reducerea cheltuielilor și impozitul progresiv în 1901], 2 septembrie 2010, Daniel Cain, ''Ziarul de Duminică'' * [http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/reformatorul-invatamantului-romanesc-din-secolul-al-xix-lea Reformatorul învățământului românesc din secolul al XIX-lea] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140618221850/http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/reformatorul-invatamantului-romanesc-din-secolul-al-xix-lea |date=2014-06-18 }}, 17 decembrie 2009, Dragoș-Mihail Olteanu, ''Ziarul Lumina'' * [https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/spiru-haret-ministrul-providential-51622.html Spiru Haret, ministrul providențial], 4 noiembrie 2008, Daniel Văduva, ''Ziarul Lumina'' * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/scolile-spiru-haret-628499.html Școlile Spiru Haret], 10 noiembrie 2012, Carmen Anghel, ''Jurnalul Național'' * [http://adevarul.ro/educatie/scoala/analfabetism-1_52544408c7b855ff5614ebc1/index.html Scăderea analfabetismului la începutul secolului al XX-lea, creșterea analfabetismului la începutul secolului al XXI-lea], 8 octombrie 2013, Constantin Schifirneț, ''Adevărul'' {{Miniștri de interne ai României}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Haret, Spiru}} [[Categorie:Nașteri în 1851]] [[Categorie:Nașteri pe 15 februarie]] [[Categorie:Decese în 1912]] [[Categorie:Decese pe 17 decembrie]] [[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]] [[Categorie:Absolvenți ai Colegiului Național Sfântul Sava]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din Paris]] [[Categorie:Armeni români membri ai Academiei Române]] [[Categorie:Astronomi români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Astronomi români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Decese în București]] [[Categorie:Eponime ale craterelor de pe Lună]] [[Categorie:Eponime ale unor obiecte astronomice]] [[Categorie:Francmasoni români]] [[Categorie:Ieșeni]] [[Categorie:Inspectori școlari români]] [[Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu]] [[Categorie:Matematicieni români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Matematicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Miniștri ai educației români]] [[Categorie:Miniștri de interne ai României]] [[Categorie:Membri ai Asociației Generale a Inginerilor din România]] [[Categorie:Pedagogi români]] [[Categorie:Politicieni români]] [[Categorie:Profesori ai Universității din București]] [[Categorie:Români pe mărci poștale românești]] [[Categorie:Scriitori români de limbă franceză]] mnlj8iodu03ekv57g2b441nnefpm7r0 0 50966 17024401 15859078 2025-06-10T20:04:36Z Venske 38389 modificare minoră 17024401 wikitext text/x-wiki {{note de subsol|date=martie 2020}}{{Taxobox | name = | fosilă_răspândire = {{Fossil range|39|0| Eocenul superior - Holocen}} | image = Familia Canidae.jpg | imagine_lățime = 270px | image_caption = Principalele genuri de canide existente de la stânga la dreapta și de sus în jos: ''[[Canis]]'', ''[[Cuon]]'', ''[[Lycaon]]'', ''[[Cerdocyon]]'', ''[[Chrysocyon]]'', ''[[Speothos]]'', ''[[Vulpes]]'', ''[[Nyctereutes]]'', ''[[Otocyon]]'' și ''[[Urocyon]]'' | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | subphylum = [[Vertebrata]] | classis = [[Mammalia]] | subclassis = [[Eutheria]] | magnordo = [[Epitheria]] | superordo = [[Laurasiatheria]] | ordo = [[Carnivora]] | subordo = [[Caniformia]] | familia = '''Canidae''' | familia_authority = [[Johann Fischer von Waldheim|G. Fischer de Waldheim]], 1817 | subdivision_ranks = Genuri existente | subdivision = * ''[[Atelocynus]]'' * ''[[Canis]]'' * ''[[Cerdocyon]]'' * ''[[Chrysocyon]]'' * ''[[Cuon]]'' * ''[[Dusicyon]]'' * ''[[Lycalopex]]'' * ''[[Lycaon]]'' * ''[[Nyctereutes]]'' * ''[[Otocyon]]'' * ''[[Speothos]]'' * ''[[Urocyon]]'' * ''[[Vulpes]]'' }} '''Canidele''' ('''''Canidae''''') este o familie de [[mamifere]] [[carnivore]] semidigitigrade mici și de talie mijlocie, răspândite pe tot globul pământesc, din care fac parte [[câine]]le, [[lup]]ul, [[vulpe]]a, [[șacal]]ul etc. Au un cap alungit și terminat într-un bot trunchiat, golaș și umed, cu trunchi alungit, comprimat lateral, și cu abdomen supt, cu o coadă adesea stufoasă, dar care nu ajunge, în general, la pământ, cu picioare înalte și subțiri terminate cu labe mici. Picioarele anterioare au patru sau cinci [[deget]]e, iar cele posterioare au totdeauna patru degete cu gheare groase și tocite. == Descrierea == Au o talie mică sau mijlocie. Greutatea variază de la 1 la 75 kg în funcție de specie. De obicei, masculii sunt mai mari decât femelele. Cei mai mici reprezentanți ai familiei sunt vulpile de deșert (''[[Vulpes zerda]]''), iar cei mai mari reprezentanți sunt lupii (''[[Canis lupus]]''). Canidele au picioare înalte, lungi și subțiri terminate cu labe mici. Picioarele anterioare au de obicei cinci, mai rar patru, degete, iar cele posterioare au totdeauna patru degete cu gheare neretractile groase și tocite. Capul este alungit și terminat într-un bot trunchiat, lung și subțire, golaș și umed. Urechile sunt mari și drepte, de regulă, triunghiulare, potrivit de lungi, îndreptate în sus și înainte. Trunchiul este alungit, comprimat lateral, abdomen supt, iar coadă adesea stufoasă, dar care nu ajunge, în general, la pământ. Reprezentanții familiei au corpul puțin musculos. Majoritatea canidelor au o culoare uniformă sau spicată; numai șacalii dungați (''[[Canis adustus]]'') au dungi pe laturile corpului, iar câinii vânători africani (''[[Lycaon pictus]]'') sunt tărcați. Formula dentară generală a canidelor este: 3•1•4•2/3•1•4•3 x 2 = 42 dinți; rareori există mai multi dinți (''[[Otocyon]]'') sau mai puțini (''[[Cuon]]'', ''[[Speothos]]''). La câinii domestici, numărul dinților variază de la un individ la altul. Marele număr al dinților la canide este un caracter de primitivitate. Ultimul premolar superior și primul molar inferior, sunt, în general, mult mai mari decât celelalte măsele și au cu creste specializate pentru tăiat și sfâșiat carnea și se numesc măsele carnasiere, ele joacă rolul cel mai important în tăierea cărnii. Faptul că premolarii și în special măselele carnasiere sunt de tip sfâșietor, iar molarii au coroana lată, potrivită pentru mestecarea hranei vegetale, arată că multe din speciile acestei familii au un regim alimentar mixt. Aceasta ne-o arată și tubul digestiv, care este de 2-7 ori mai lung decât corpul. [[Osul penian]] prezent și mare. Numărul mamelelor variază între 8 și 10. [[Bula timpanică]] este neîmpărțită în compartimente. == Comportamentul == Canidele sunt aproape întotdeauna [[animale teritoriale]]. Unele trăiesc singuratice, altele în haite. Lupul cenușiu (''[[Canis lupus]]''), lupul roșu (''[[Canis rufus]]''), câinele roșu indian (''[[Cuon alpinus]]'') și câinele sălbatic african (''[[Lycaon pictus]]'') umblă în haite alcătuite din grupe de familii, cu câte 30-60 de indivizi. Unele specii de canide vânează singure sau se grupează cu alte carnivore, dacă trebuie să răpună o pradă mai mare. Indivizii adunați în haite devin mai îndrăzneți, putând încercui și răpune mamifere de talia bizonului sau a cerbului. Unele canide sunt nocturne, altele crepusculare și altele diurne. Canidele din zonele temperate sunt active atât noaptea, cât și ziua, iar cele din zonele tropicale sunt active numai noaptea. Dintre simțurile lor agere, cel mai dezvoltat este mirosul și după el auzul. Inteligența lor este remarcabilă, după cum se poate constata mai ales la câinele domestic. Canidele își fac culcușuri și se ascund prin peșteri, crăpături de stânci, scorburi, galerii sau găuri în pământ. Sunt active tot timpul anului, cu excepția câinelui enot (''[[Nyctereutes procyonoides]]'') din răsăritul Asiei și Japonia, care hibernează. Canidele sunt bune și rezistente alergătoare și înotătoare, iar prada o prind după ce au fugărit-o un timp îndelungat. Ele se deplasează prin mers la pas ori fug în trap neobosit și în galop, călcând numai pe degete sau parțial și pe talpă (adică sunt semidigitigrade). Cei mai buni alergători sunt coioții (''[[Canis latrans]]''), putând atinge o viteza de 65 km/oră. Vulpile cenușii sau vulpile de copaci (''[[Urocyon]]'') pot să se cațăre cu mare ușurință în arbori, obicei nemaiîntâlnit la alte canide, iar o femelă de câine al tufișurilor (''[[Speothos venaticus]]'') ținută în captivitate a dovedit excelente aptitudini de a se scufunde și înota bine pe sub apă == Reproducerea == Canidele sunt mai prolifice decât felidele, născând de regulă 4-9 pui, în mod excepțional 19-23 la câinele domestic. În general, puii se nasc orbi și neputincioși și au nevoie de o îngrijire îndelungată. Mama îi învață și meșteșugul prinderii prăzii. În caz de pericol, mamele fug de obicei cu puii în dinți. == Hrana == Hrana constă din carne și se hrănesc mai ales cu mamifere și păsări, vii sau mai ales în descompunere, apoi cu oase, cu reptile, batracieni, pești, scoici, raci, insecte, miere de albine. Unele canide însă se hrănesc și cu plante: fructe, muguri, mlădițe tinere, rădăcini, iarbă și mușchi, iar vulpile cenușii au anumite perioade din an în care sunt exclusiv vegetariene. Unele specii sunt foarte sângeroase. Sub aspect numeric, populațiile de canide ajung la aproximativ 1/10 din mărimea populațiilor care le servesc drept pradă; fluctuațiile în plus sau în minus sunt corelate cu numărul indivizilor din populațiile speciilor de vânat. == Răspândirea == Canidele au apărut în eocen. În prezent sunt răspândite pe tot globul pământesc, cu excepția Noii Zeelande, Noii Guinee, a celor mai multe insule și arhipelaguri din Oceanul Pacific și Oceanul Indian (Sulawesi, Maluku, Filipine, Taiwan și Madagascar), din zona Caraibilor și alte câteva insule oceanice. [[Câinele dingo]] (''[[Câinele dingo|Canis dingo]]'') a fost introdus în Australia de către de omul preistoric, știut fiind că acest continent a adăpostit timp îndelungat numai marsupiale (dintre mamifere), iar placentarele (cu excepția liliecilor) au fost introduse de om. == Importanța == Rolul canidelor în natură este deosebit de important. Unele sunt stricătoare, altele folositoare. În general canidele sunt animale folositoare, reducând mult numărul rozătoarelor și menținând în echilibru populațiile de iepuri, însă, uneori, atacă păsările și mamiferele domestice. Unele specii sunt pe cale de dispariție sau au dispărut în timpurile istorice. Lupii au dispărut în ultimele 2-3 decenii din Anglia, Olanda, Belgia și Danemarca, iar câinii din Insula Falkland (''[[Dusicyon australis]]'') au fost exterminați de primii exploratori pentru că le furau mâncarea. Pentru a-și apăra oile oamenii au așezat în unele regiuni în calea câinilor sălbatici momeală otrăvită. În prezent, lipsa canidelor este mai grav resimțită decât pagubele pe care le produceau păsărilor și mamiferelor domestice. Multe specii de mamifere ierbivore degenerează deoarece nu mai are loc selecția naturală: canidele eliminau încă de la reproducere indivizii slabi și bolnăvicioși; în plus, suprapopularea unor regiuni cu ierbivore copitate, care rod întreaga vegetație, duce în cele din urmă la deșertizare, urmată de o erodare a solului. == Sistematica == Familia cuprinde 13 genuri și 36 specii existente. <ref>[http://www.departments.bucknell.edu/biology/resources/msw3/browse.asp?id=14000691 Family Canidae in "Don E. Wilson, DeeAnn M. Reeder. Mammal Species of the World : A Taxonomic and Geographic Reference. Johns Hopkins University Press; 3rd edition, 2005"]</ref> * Genul ''[[Atelocynus]]'' ::''[[Atelocynus microtis]]'' – Câinele cu urechi mici * Genul ''[[Canis]]'' ::''[[Canis adustus]]'' – Șacalul dungat ::''[[Canis aureus]]'' – Șacalul auriu sau Șacalul asiatic sau Șacalul ::''[[Canis latrans]]'' – Coiotul sau Lupul preriilor ::''[[Canis lupus]]'' - Lupul cenușiu sau Lupul :::''[[Canis lupus familiaris]]'' – Câinele domestic sau Câinele :::''[[Canis lupus dingo]]'' – Câinele dingo sau Dingo ::''[[Canis mesomelas]]'' – Șacalul negru pe spate ::''[[Canis rufus]]'' – Lupul roșu ::''[[Canis simensis]]'' – Lupul abisinian, Lup etiopian * Genul ''[[Cerdocyon]]'' ::''[[Cerdocyon thous]]'' – Vulpea de savană * Genul ''[[Chrysocyon]]'' ::''[[Chrysocyon brachyurus]]'' – Lupul cu coamă * Genul ''[[Cuon]]'' ::''[[Cuon alpinus]]'' – Câinele sălbatic indian sau Câinele roșu indian * Genul ''[[Dusicyon]]'' ::''[[Dusicyon australis]]'' † - Vulpea din Insulele Falkland * Genul ''[[Lycalopex]]'' ::''[[Lycalopex culpaeus]]'' - Vulpea andină ::''[[Lycalopex fulvipes]]'' - Vulpea lui Darwin ::''[[Lycalopex griseus]]'' – Vulpea sud-americană ::''[[Lycalopex gymnocercus]]'' - Vulpea de pampa, Vulpea de pampas ::''[[Lycalopex sechurae]]'' - Vulpea de deșert peruviană ::''[[Lycalopex vetulus]]'' - Vulpea braziliană * Genul ''[[Lycaon]]'' ::''[[Lycaon pictus]]'' – Lupul african sau Câinele vânător african, Câinele sălbatic african * Genul ''[[Nyctereutes]]'' ::''[[Nyctereutes procyonoides]]'' – Enotul, Câinele enot, Câinele jder, * Genul ''[[Otocyon]]'' ::''[[Otocyon megalotis]]'' – Vulpea cu urechi mari * Genul ''[[Speothos]]'' ::''[[Speothos venaticus]]'' – Câinele tufișurilor, Câinele de tufiș * Genul ''[[Urocyon]]'' ::''[[Urocyon cinereoargenteus]]'' – Vulpea cenușie, Vulpea de copac, ::''[[Urocyon littoralis]]'' – Vulpea cenușie insulară * Genul ''[[Vulpes]]'' ::''[[Vulpes bengalensis]]'' - Vulpea bengaleză ::''[[Vulpes cana]]'' - Vulpea afgană, Vulpea lui Blanford ::''[[Vulpes chama]]'' - Vulpea sud-africană ::''[[Vulpes corsac]]'' - Vulpea corsac ::''[[Vulpes ferrilata]]'' - Vulpea tibetană ::''[[Vulpes lagopus]]'' (Alopex lagopus) – Vulpea polară sau Vulpea albă ::''[[Vulpes macrotis]]'' – Vulpea pitică ::''[[Vulpes pallida]]'' - Vulpea palidă ::''[[Vulpes rueppellii]]'' - Vulpea lui Rüppell, Vulpea de nisip ::''[[Vulpes velox]]'' - Vulpea de prerie ::''[[Vulpes vulpes]]'' – Vulpea roșie sau Vulpea :::''[[Vulpes vulpes fulves]]'' – Vulpea roșie americană ::''[[Vulpes zerda]]'' (''Fennecus zerda'') - Fenecul == Specii și subspecii din România == În România trăiesc 4 specii cu 4 subspecii de canide: <ref>[http://www.degruyter.com/dg/viewarticle.fullcontentlink:pdfeventlink/$002fj$002ftravmu.2010.53.issue--1$002fv10191-010-0028-1$002fv10191-010-0028-1.pdf?t:ac=j$002ftravmu.2010.53.issue--1$002fv10191-010-0028-1$002fv10191-010-0028-1.xml Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. LIII, Décembre 2010, pp. 377–411]</ref> * ''[[Canis lupus]]'' ::''[[Canis lupus lupus ]]'' Linnaeus, 1758 = Lup, Lup cenușiu * ''[[Canis aureus]]'' ::''[[Canis aureus moreoticus ]]'' Geoffroy, 1835 = Șacal, Șacal auriu * ''[[Vulpes vulpes]]'' ::''[[Vulpes vulpes crucigera ]]'' Bechstein, 1789 = Vulpe, Vulpe roșie * ''[[Nyctereutes procyonoides]]'' ::''[[Nyctereutes procyonoides procyonoides ]]'' Gray, 1834 = Câine enot, Enot ==Note== <references/> == Bibliografie == * Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p. * Victor Pop. Zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 2, Mamiferele. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1962, 207 p. * Dumitru Murariu. Din lumea mamiferelor. Mamifere terestre, vol. II. Editura Academiei Române, București, 1993. == Legături externe == {{commonscat|Canidae}} {{wikispecies|Canidae}} {{Carnivora|Ca.}} {{Taxonbar}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Canidae]] [[Categorie:Primele apariții din Eocen existente]] npd24oztk5upn440hte12ea99jaao9b 0 50969 17024405 17018689 2025-06-10T20:08:32Z ~2025-65723 703679 /* Căderea */ 17024405 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Ana Pauker | nume_la_naștere = Hana Rabinsohn | imagine = Ana Pauker.jpg | imagine_mica = | descriere = | stema = | functia = Ministru de externe | inceput = [[5 noiembrie]] [[1947]] | sfarsit = [[10 iulie]] [[1952]] | vicepresedinte = | viceprimministru = | deputat = | presedinte = | primministru = [[Petru Groza]], [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] | predecesor = [[Gheorghe Tătărăscu]] | succesor = [[Simion Bughici]] | stema2 = | functia2 = Membru al [[Comitetul Central|CC]] al [[PMR]] | inceput2 = [[21 octombrie]] [[1945]] | sfarsit2 = [[1954]] | vicepresedinte2 = | viceprimministru2 = | deputat2 = | presedinte2 = | primministru2 = | predecesor2 = | succesor2 = | stema3 = | functia3 = Membru al Biroului Politic al [[Comitetul Central|CC]] al [[PMR]] | predecesor3 = | succesor3 = | inceput3 = [[21 octombrie]] [[1945]] | sfarsit3 = [[27 mai]] [[1952]] | functia4 = | inceput4 = | sfarsit4 = | functia5 = | inceput5 = | sfarsit5 = | functia6 = | inceput6 = | sfarsit6 = | functia7 = | inceput7 = | sfarsit7 = | functia8 = | inceput8 = | sfarsit8 = | functia9 = | inceput9 = | sfarsit9 = | etnie = [[evrei]]ască | partid = 1. [[Partidul Comunist din România]]<br />2. [[Partidul Muncitoresc Român]] | sot = [[Marcel Pauker]] | copii = Tanio, Vlad, Tatiana (Brătescu), Masha (Marie), Alexandru (înfiat) | părinți = Herșcu și Sara(Sura) Rabinsohn | frați = [[Zalman Rabinsohn]] și [[Haim Rabinsohn]] | profesia = [[profesor|învățătoare]], croitoreasă, [[politician]]ă [[comunist]]ă | cunoscut_pentru = Prima femeie care a deținut o funcție majoră de conducere în [[România]], într-un guvern și, '''prima femeie-ministru de externe din lume'''<ref>Tiu, Ilarion: ''Ana Pauker, vedetă pe coperta revistei „Time”, [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ana-pauker-vedeta-pe-coperta-revistei-time-12487.htm Jurnalul Național, 13 septembrie 2006: Ca prima femeie din lume ministru de externe, Ana Pauker a intrat în atenția presei mondiale. In vara anului 1948, un redactor al magazinului Time a sosit la București pentru a face un reportaj despre „Tovarășa Ana”, a cărei fotografie a apărut pe coperta revistei în luna septembrie]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} Accesat: 3 septembrie 2014.</ref> | alma_mater = 1. Fac. de Medicină din [[Geneva]],<br>2. Fac. de Medicină din [[Moscova]],<br>3. Școala Leninistă de trei ani a [[Comintern]]ului din [[Moscova]], [[1928]] - [[1930]] | religia = 1. [[mozaic]]ă <br />2. [[ateu|atee]] | semnătură = Ana Pauker signature, 1950-03-22.svg | naționalitate = [[România|română]] | note = | ocupație = }} {{Republica Socialistă România}} '''Ana Pauker''', născută '''Hana Rabinsohn''' ({{Date biografice}})<ref name=ANAPAUKER>{{ro icon}}[http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf Membrii CC al PCR]</ref> a fost o militantă și [[politician]]ă [[comunist]]ă [[România|româncă]], [[evrei]]că de origine. Până în anul [[1980]] când [[Elena Ceaușescu]] a fost numită prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al României, și apoi, în [[2008]], când [[Roberta Anastase]] a ocupat postul de Președinte al [[Camera Deputaților din România|Camerei Deputaților]],<ref>[https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=7&leg=2008&cam=2&idl=1 Roberta Alma ANASTASE: Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2008-2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170316113923/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=7&leg=2008&cam=2&idl=1 |date=2017-03-16 }}; cdep.ro; acesat la 15 martie 2017</ref> ea a ocupat cea mai înaltă funcție politică deținută de o femeie în istoria României: a fost prima femeie vicepremier și ministru de externe (atât din istoria României, cât și din lume) și una dintre puținele femei din epoca [[stalin]]istă ajunsă în funcții înalte.<ref>Tiu, Ilarion: ''Ana Pauker, vedetă pe coperta revistei „Time”, op. cit.</ref><ref>Betea, Lavinia: ''Băiatul înfiat'', Jurnalul Național, 20 februarie 2006. [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/baiatul-infiat-27694.htm]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}} Accesat: 10 iulie 2014.</ref> În septembrie 1948 fotografia ei a apărut pe coperta revistei "[[Time]]", cu eticheta ''For an old battle-ax, a new edge'' („Pentru o veche secure, un nou ascuțiș”).<ref>[http://content.time.com/time/covers/0,16641,19480920,00.html TIME Magazine Cover: Ana Pauker - Sep. 20, 1948] Accesat:10 iulie 2014.</ref> A fost o activistă comunistă ilegalistă, lideră a „grupării moscovite” a [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], vicepremier și [[lista miniștrilor români de externe|ministru de externe al României]] între 1947-1952.<ref>{{Citat carte|nume=Dogaru|prenume=Petre|an=2002|titlu=Casa Regală si femeile fatale, masoneria și dictatorii secolului XX|pagină=183|editură=Aldo Press|locul-publicării=București}}</ref> În 1952 [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] a înlăturat-o din funcții și din partid, în același timp cu [[Vasile Luca]] și [[Teohari Georgescu]], sub acuzațiile de „deviere de dreapta” și participarea la „activități antipartinice”. == Biografia == S-a născut la [[Codăești]], [[Vaslui]], la data de 28 decembrie 1893 (potrivit actului de naștere nr.66/30 decembrie 1893) într-o familie de [[evreii din România|evrei români]] ca fiică a lui Herșcu și al Sarei (Surei) Rabinsohn.<ref>{{Citat carte|nume=Marcu|prenume=George|an=2017|titlu=Femei de seamă din România. De ieri și de azi.|pagină=343|editură=Meronia}}</ref> Bunicul ei a fost [[rabin]], iar tatăl - [[haham]]. La nașterea sa, tatăl avea 35 de ani iar mama 30. A studiat o vreme medicina la [[Geneva]], în 1918-1919, dar și-a întrerupt studiile. De tânără a învățat limba [[ebraică]], pe care a predat-o la o școală primară evreiască din [[București]]. În timp ce fratele ei mai mic, Zalman, a devenit [[sionist]], din 1915 ea s-a orientat spre [[socialism]], fiind influențată în această direcție de colegul și iubitul ei din tinerețe, Heinrich Sternberg. În timpul unei șederi în [[Franța]] l-a cunoscut pe activistul comunist [[Marcel Pauker]], descendentul unei influente familii de ziariști și avocați de stânga, cu care s-a căsătorit. La încurajarea lui, a intrat, în anul [[1920]], în mișcarea comunistă. Este racolată în această perioadă ca [[Spion|agent]] [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|sovietic]]. În anul [[1922]] a fost arestată, împreună cu Marcel Pauker, pentru activități [[politică|politice ilegale]] și, după ce au fost eliberați, s-au refugiat în [[Elveția]], apoi în Franța, unde ea a devenit instructoare a [[Comintern]]ului și apoi s-a implicat în mișcarea comunistă din [[Balcani]]. A fost arestată de mai multe ori pentru [[politică|activitate politică interzisă]], fiind membră a [[Partidul Comunist din România|Partidului Comunist din România]], în cadrul căruia, ca activistă în [[Comintern]], milita și pentru [[Basarabia|desprinderea Basarabiei]] românești ([[Moldova Orientală]]) de România. În urma unui proces a fost condamnată în 1926 la 10 ani de închisoare, dar a reușit să fugă în [[URSS]], unde a rămas până în 1934, perioadă în care făcut studii politice la școlile Cominternului. După întoarcerea în [[România]], a primit funcții de răspundere în [[Partidul Comunist din România]]. A fost arestată la 14 iulie [[1935]] și [[Procesul de la Craiova|judecată la Craiova]] împreună cu alți conducători ai Partidului Comunist, între care [[Alexandru Moghioroș]], [[Șmil Marcovici]] și [[Alexandru Drăghici]], fiind condamnată la zece ani de închisoare. În luna mai [[1941]] a fost lăsată să plece în [[Uniunea Sovietică]], ca urmare a schimbului cu un politician român, deținut de [[URSS|autoritățile sovietice]] după ocuparea în 1940 a [[Basarabia|Basarabiei]] și a [[Bucovina|Bucovinei]] de Nord, „Moș” [[Ion Codreanu (deputat)|Ion Codreanu]], fost membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] (Basarabiei), arestat de sovietici imediat după intrarea lor în Basarabia, la 28 iunie 1940. Între timp, în timpul unei șederi în [[Uniunea Sovietică]], soțul ei, Marcel, fusese arestat și executat în [[1938]], ca „spion al Occidentului”, în cadrul [[Stalin|epurărilor staliniste]], fapt care nu a reușit, totuși, să zdruncine credința ei în cauza comunistă și loialitatea ei de agent al [[URSS|regimului sovietic]]. La [[Moscova]] a devenit șefa grupului de comuniști români exilați, cunoscut, ulterior, în cadrul [[Partidul Comunist din România|PCdR]], sub denumirea de „fracțiunea moscovită”. A făcut parte din grupul de lideri comuniști aflați în exil la [[Moscova]], ca Dimitri Manuilski, [[Gheorghi Dimitrov]], [[Palmiro Togliatti]], [[Maurice Thorez]], [[Dolores Ibárruri]] și alți. A jucat un rol important în constituirea diviziei de prizonieri români „Tudor Vladimirescu”, conducând activitățile de „reeducare”.<ref>Vladimir Tismăneanu, ''Fantoma lui Gheorghiu-Dej''. Prefață de Mircea Mihăieș. Editura UNIVERS, București, 1995, pp. 210-212. ISBN 973-34-0324-5</ref> == În vârful puterii == La 16 septembrie [[1944]] Ana Pauker s-a reîntors în România cu [[Armata Roșie]], îmbrăcată în uniforma sovietică.<ref>Țarălungă, Ecaterina (2019). ''Enciclopedia identității românești''. 2: Personalități. AGIR. p.576</ref> A fost aleasă secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a jucat un rol important în organizarea guvernului de coaliție, „de largă concentrare democratică”, controlat de comuniști, prezidat de dr. [[Petru Groza]], în anii [[1945]]-[[1947]]. În noiembrie [[1947]] a fost numită ministru de externe și viceprim-ministru, fiind prima femeie din lume care a deținut această funcție guvernamentală. În această funcție a semnat, între altele, actul prin care România ceda [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]] [[Insula Șerpilor]].<ref>{{ro icon}}[http://www.insulaserpilor.info/Articol.asp?ID=48 Insula Șerpilor, pământ românesc] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130626004945/http://www.insulaserpilor.info/Articol.asp?ID=48 |date=2013-06-26 }} de [[Vartan Arachelian]]</ref> [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România|Raportul Vladimir Tismăneanu]] (pagina 56), menționează că, la sfârșitul anilor [[1940|'40]] se scanda în România sloganul „Ana, Luca, Teo, Dej - bagă spaima în burgheji”, iar succesiunea numelor, în afara nevoii de rimă, ar fi indicat ordinea după importanța pe care o aveau respectivii conducători în partid, aceștia fiind: Ana Pauker, [[Vasile Luca]], [[Teohari Georgescu]] și [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]]. Ana Pauker a participat activ la procesul de comunizare în România. Pe plan extern, România a devenit un stat satelit al Uniunii Sovietice și a rupt sau răcit relațiile diplomatice cu statele din vestul Europei. În anul [[1948]] România a denunțat unilateral [[Concordatul din 1927]], primul pas care a deschis drumul spre persecuția Bisericii Catolice din România. A fost loială față de Stalin și a acceptat fără crâcnire execuția soțului ei, despre care a aflat în vreme ce era în închisoare în România.<ref>https://www.stelian-tanase.ro/amor-nebun-in-clandestinitate/ Stelian Tănase ''Amur nebun în clandestinitate'' în cartea „Repertoarul amorului” vol.II Hyperliteratura, București 2020</ref> Devenind văduvă l-ar fi condamnat pe [[Marcel Pauker]] în fața celor trei copii ai lor, ca fiind [[Troțkism|troțkist]].<ref>{{cite book |last1=Carr |first1=William Guy |title=Pioni în joc |date=2011 |publisher=Deceneu |location=București |isbn=978-973-9466-38-7}}</ref> Biograful ei, Robert Levy afirmă că Pauker ar fi dovedit uneori și o oarecare moderație, de pildă, poziția ei rezervată legată de ritmul prea alert al [[Colectivizarea în România|colectivizării agriculturii]] (R.Levy p.&nbsp;2001, 108-109) și de anchetarea „grupului” [[Lucrețiu Pătrășcanu]]. == Căderea == [[Fișier:Gheorghiu-DejPaukerLucaGeorgescuRoman1951.jpg|thumb|right|225px|Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Valter Roman, Teohari Georgescu, Vasile Mârza la de-a 10-a sesiuni a Marii Adunări Naționale din 1951]] În anul [[1952]], în cadrul unui val de epurări, inițiat de [[Gheorghe Gheorghiu-Dej|Gheorghiu-Dej]] și inspirat după modelul altor campanii și procese orchestrate în URSS și în toate țările aflate sub dominație sovietică, a fost eliminată din conducerea PCR, fiind acuzată de „[[cosmopolitism]]”, de „deviere de dreapta”, de „activități antipartinice”, de sabotarea colectivizării agriculturii și de legături cu [[legionar]]ii, cu agenți străini, cu sioniști etc.<ref>Dennis Deletant p.424-426</ref><ref>Scrisoarea C.C al P.M.R. în „Scânteia” 2 iunie 1952</ref> Odata cu caderea Anei Pauker a incetat si [[Experimentul Pitești]]. În 1954 a fost exclusă din [[Partidul Muncitoresc Român]] (cum se numea atunci partidul comunist). În februarie [[1953]] a fost supusă unui șir de interogatorii în vederea unui proces politic dar, la numai o lună și jumătate după moartea lui [[Stalin]], în luna aprilie [[1953]], a fost eliberată din închisoare și ținută mai mulți ani în arest la domiciliu, fiind aflată sub continuă supraveghere, suspectată de intenția unei revanșe politice în condițiile relativei destalinizări inițiate de [[Nikita Sergheevici Hrușciov|Nikita Hrușciov]]. În același an Ana Pauker va fi exclusă din [[Comitetul Central al Partidului Comunist Român]].<ref>Cătănuș, D. ''Comuniștii români și devierea de dreapta: Istoria unei afaceri de partid 1940-1968'', [[Editura Academiei Române]], [[2018]]</ref> În istoria [[evrei]]lor, imaginea pe care a lăsat-o Ana Pauker este negativă,<ref>„Evreii o iubeau tot atât de puțin cât o iubeau și românii” a notat Menahem Fermo - „Scrisorile pe care nu le-am scris: Sionism în România dictatorilor” Editura Hasefer, București 2007 p.208</ref><ref>Ben Gurion, în vremea negocierilor cu autoritățile comuniste române, a acuzat-o în public în 1948 că pune piedici emigrației</ref> dar există în legătură cu ea o notă de ambivalență: ea a fost ostilă [[sionism]]ului și [[autodeterminare|autodeterminării]] evreilor, în spiritul ideologiei [[lenin]]iste și staliniste și, a promovat o politică care a călcat în picioare drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor români. În anii 1948-1951 conducerea comunistă a României, cu acordul lui Stalin, a permis, în paralel cu reprimarea sioniștilor, o masivă emigrație de evrei, vânduți ''„per capita”'' Israelului. Când a fost înlăturată din conducere, una din acuzațiile ce i s-au adus Anei Pauker și lui Teohari Georgescu, ca un act de ''„spălare pe mâini”'' a lui Gheorghiu-Dej, a fost că ei ar fi încurajat această emigrație.<ref>R.Levy 2001 nota 109 la paginile 176-177 -citează afirmații că în adevăr ar fi ajutat emigrarea - bazându-se pe mărturii din interviuri ale lui [[Ana Toma]], Cristina Boico, Carol Lustig, Iosif Breban, Elena Tudorache, Charlotte Gruia, [[Mircea Oprișan]], David Șerer, Gheorghe Rojha, Șef-rabinul [[Moses Rosen]], dar și interogatorii și anchete din arhivele securității, care pot fi privite cu rezervă</ref> De fapt, politica emigrației fusese decizia întregii conduceri comuniste.<ref>Hotărârea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 12 mai 1950, în IDR, Caiete diplomatice 2, 2014, p.22</ref><ref>V. Tismăneanu „A fost Ana Pauker o bună evreică? 2010 online, ''„A-i atribui secrete aspirații sioniste Anei Pauker ar însemna să proiectăm asupra ei lumina înșelătoare a mitului. Nu, nu a fost o sionistă, a fost o stalinistă”''... „Spunea ea că nu trebuie uitat ca în timpul războiului evreii fuseseră victime colective, fără un regim special pentru burghezia evreiască. Ulterior, această poziție a fost invocată de către Gheorghiu-Dej drept cap de acuzare împotriva Anei Pauker, stigmatizată pentru „naționalism evreiesc”. De asemenea, Ana Pauker a încurajat, în 1949-1950, tendințele de emigrare către Israel. Dar a făcut-o, neîndoios, în consens cu linia Kremlinului. Era foarte apropiată de ambasadorul sovietic la București, Kavtaradze, urmărea cu mare atenție meandrele politicii sovietice... Nu cred că Ana Pauker a fost animată de vreun patriotism evreiesc. Dar nu și-a ascuns originea și nu a făcut un secret din faptul că avea rude în Israel (fratele ei, revenit din Israel, locuia la ea). Nu a rostit vorbe veninoase la adresa instituțiilor evreiești precum un Chișinevschi ori o Ghizela Vass. Eliminarea ei din conducerea PMR a fost direct legată de intensificarea antisemitismului lui Stalin, de exacerbarea complexelor paranoice ale acestuia”</ref> În ultimii ani de viață, i s-a permis să lucreze ca traducătoare din [[limba franceză]] și [[limba germană]] pentru ''Editura Politică'', însă fără drept de semnătură. În octombrie [[1959]] a primit de la autoritățile sovietice post-staliniste înștiințarea oficială că soțul ei, Marcel, despre a cărui soartă exactă nu avea certe informații, nu a supraviețuit [[Gulag]]ului și a fost, cum era de presupus, executat în URSS, la [[16 august]] [[1938]]. Ana Pauker a murit, în urma unui cancer de sân, la [[București]] la [[3 iunie]] [[1960]]. La crematoriu, la incinerarea ei, a fost de față și veteranul comunist [[Gheorghe Cristescu]], unul din fondatorii Partidului Comunist din România. Ana Pauker a fost reabilitată după 1965, odată cu venirea la putere a lui [[Ceaușescu]], iar urna cu cenușa ei a fost depusă la ''Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism'', cunoscut astăzi ca [[Mausoleul din Parcul Carol]]. În 1991, când mausoleul a fost dezafectat, cenușa ei a fost preluată de către familie și transportată în [[Israel]]. Marcel și Ana Pauker au avut trei copii: Tanio (1921-1922), Vlad (n.[[1925]]–d.[[2016]]) și Tatiana (n. [[1928]]–d.[[2011]]). Masha (n.[[1932]]-d.[[2020]]), al patrulea copil, cunoscută și ca Marie, avându-l ca tată pe Eugen Fried, un evreu ceh-francez din partidul comunist, a locuit în Franța. În Franța a locuit și fratele lor, Vlad, până la moartea lui, în august [[2016|2016.]]<ref>Robert Levy, [http://jwa.org/encyclopedia/article/pauker-anna Anna Pauker], ''Jewish Women's Archive'', accesat la 30 decembrie 2013</ref> Ana Pauker a mai avut și un fiu adoptiv, Alexandru (Sandu) Pauker.<ref>[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/baiatul-infiat-27694.htm Betea, Lavinia: ''Băiatul înfiat'', op. cit]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Un frate al ei, [[Haim Rabinsohn]], a fost un apreciat poet de limbă ebraică în Israel. Un amănunt picant este modul cum numeroși activiști importanți ai [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]] își botezau copiii. Astfel [[Chivu Stoica]], [[Leontin Sălăjan]] și [[Teohari Georgescu]] și-au botezat fiicele cu numele de Ana, dupa câte se vede, ca urmare a admirației pe care o purtau Anei Pauker În mod similar [[Emil Bodnăraș]], [[Gheorghe Apostol]], [[Iosif Chișinevschi]], [[Ghizela Vass]], [[Alexandru Sencovici]] și [[Vasile Vîlcu]] și-au botezat băieții cu numele de Gheorghe în semn de apreciere pentru [[Gheorghe Gheorghiu Dej]]. [[Nicolae Ceaușescu]] a fost o excepție deoarece și-a botezat copiii cu numele de [[Valentin Ceaușescu|Valentin]], [[Zoe Ceaușescu|Zoe]] și [[Nicu Ceaușescu|Nicolae]].<ref>{{ro icon}}[http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul Tismăneanu] pag. 45]</ref> == Cronologia studiilor și a carierei politice == Conform raportului dat de către [[CNSAS|CNSAS,]]<ref name=ANAPAUKER/> studiile au fost: *[[1901]] - 1905 - Școala primară „Frăția Sionului” din București *[[1905]] - [[1909]] - Școala profesională „Rașela și Filip Focșăneanu” din [[București]] *[[1919]] - [[1920]] - Facultatea de Medicină din [[Geneva]] *? - ? -- Un an la Facultatea de Medicină din [[Moscova]] *[[1928]] - [[1930]] - Școala Leninistă de trei ani a Cominternului din Moscova, fără a mai fi obligată să frecventeze anul III Conform raportului dat de către [[CNSAS|CNSAS,]]<ref name=ANAPAUKER/> cariera cronologică a fost: *1905, 1909 - [[1910]] - croitoreasă într-un atelier de croitorie din [[București]], *1910 - [[1915]] - învățătoare de religie și limbă ebraică la Școala „Frăția Sionului” *1915 - [[1917]] - profesoară de studii ebraice și limbă ebraică la Școala Profesională „Rașela și [[Filip Focșăneanu]]”, București *1917 - [[1918]] - meditator particular de [[limba ebraică]] *1918 - [[1919]] - bibliotecară la Ziarul „Dimineața” *[[1925]] - [[1926]] - deschide un atelier de confecții textile în București *[[1927]] - 1928 - traducătoare la [[Viena]] *1915 - activistă la Serviciul Financiar în cadrul Partidului Social - Democrat al Muncitorilor din România *1918 - coparticipant la editarea ziarului „Trăiască socialismul” *[[1921]] - secretar al Comisiei Centrale a femeilor a [[PCdR]] *[[1922]] - președinte al Comitetului de femei și membră a Consiliului General al PCdR *1922 - 1924 - coredactor al ziarului „Socialismul” *[[1923]] - membră a Comitetului Secțiunii PCdR București *1923 - secretar al Comitetului Central al „Ajutorului Roșu Internațional” - MOPR *[[septembrie]] 1923 - este arestată câteva zile la [[Cluj]], din cauza incidentelor provocate la Congresul Sindicatelor din România *[[noiembrie]] 23 - februarie 1924 - este arestată de [[Siguranța Statului|Siguranță]] pentru activitate comunistă. Procesul care a urmat arestării o condamnă la 20 de ani de închisoare, în absență. Ana Pauker nu a executat sentința deoarece beneficiază de un Decret de amnistie nr. 1461 / 1929. *[[1924]] - are sarcină de partid cu organizarea publicării de presă ilegală *1924 - are sarcina de a organiza feme din postura de Membru al CC al PCdR *decembrie 1924 - iunie 1925 - este arestată. Procesul care a avut loc în iulie 1925 s-a încheiat printr-o sentință de 10 ani de închisoare. Nu a executat sentința deoarece a fugit în URSS în februarie 1926. *1925 - este arestată timp de 10 zile pentru distribuire de manifeste comuniste *1925 - februarie 1926 - membră a unei celule a Sindicatului Croitorilor din România *1926 - 1927 - activistă electorală a [[Partidul Comunist German|Partidului Comunist German]] *1927 - lucrătoare în organizația pentru emigranți români din [[Partidul Comunist Francez]] *1930 - secretară în Secretariatul Latin al Cominternului. Acesta supraveghea partidele comuniste din [[Portugalia]], [[Italia]], Franța și [[Spania]]. *1930 - [[1932]] - instructoare al Comitetului Executiv al Cominternului. A locuit în [[Franța]]. *1932 - [[1934]] - a lucrat la cartierul general al Cominternului din [[Moscova]]. *[[martie]] 1934 - se întoarce în România, având funcția de prim-secretar al [[Comitetul Central|Comitetului Central]] al PDcR, cu numele conspirativ „''Grigoraș Maria”''. *[[12 iulie]] [[1935]] - este arestată la Văcărești și procesul desfășurat în perioada 5 iunie - 7 iulie 1936 la Tribunalul Militar din [[Craiova]], dă sentința nr. 4 / 7 iulie 1936, cu condamnare la la 10 ani de închisoare suplimentată cu 10 ani de interdicție corecțională și 100 000 lei amendă pentru tulburarea ordinii publice. A fost judecată împreună cu viitorii săi adversari [[Alexandru Drăghici]], [[Alexandru Moghioroș]] și [[Liuba Chișinevschi]].<ref>{{ro icon}}[http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul Tismăneanu] pag. 60]</ref> Ana Pauker a executat pedeapsa în închisorile din [[Văcărești]], [[Dumbrăveni]] (din 1936), [[Râmnicu Sărat]] (din 1938), Dumbrăveni (până la 3 mai 1941). *[[3 mai]] [[1941]] - Ana Pauker a fost eliberată și expatriată în URSS, fiind schimbată (schimb de prizonieri) cu [[Ion Codreanu]], un membru de frunte al Consiliului Național Român din [[Bucovina]], care se găsea în detenție în Uniunea Sovietică. *mai 1941 - este membru și instructor în cadrul Comitetului Executiv al Cominternului fiind simultan și reprezentantul Partidului Comunist din România în [[Comintern]] *1941 - [[1942]] - conduce redacția radio „România Liberă” a Cominternului. Redacția era în Ufa, URSS. *1942 - [[1943]] - participă cu Vasile Luca la elaborarea platformei program Frontului Național Democrat din România *1943 - împreună cu [[Vasile Luca]] lucrează la Institutul nr. 205 și organizează diviziile de voluntari formate din prizonieri români din [[URSS]] *1943 - [[1944]] - este instructor politic al [[Divizia Tudor Vladimirescu|Diviziei Tudor Vladimirescu]] *iunie - 16 septembrie 1944 - activistă a Institutului „[[Marx]] - [[Engels]] - [[Lenin]]” din [[Moscova]] *1944 - [[1945]] - membră a Comitetului Provizoriu al Partidului Comunist Român *1944 - [[1947]] - președintă a Uniunii Antifasciste a Femeilor din România *[[1946]] - [[1948]] - deputată în Adunarea Deputaților din circumscripția electorală București *1948 - președintă de onoare a Uniunii Femeilor Democrate din România *1948 - Biroul Politic al CC al PMR îi trasează sarcina de organizare a Direcției de propagandă și Agitație a CC al PMR, precum și de organizațiile de femei *1948 - [[1952]] - Deputată în [[Marea Adunare Națională]], aleasă în circumscripția electorală [[Prahova]] *[[1949]] - membră a Consiliului General de Conducere al [[ARLUS]] *1949 - președintă a Comisiei Agrare pentru supravegherea organizării gospodăriilor colective *1947 - 1948 - ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Străine *1948 - 1952 - ministrul al Afacerilor Externe *1949 - 1952 - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri *[[27 mai]] 1952 - este exclusă din Secretariatul Biroului Politic CC al [[PMR]]. Rămâne în schimb în Biroul Organizatoric până în [[1954]]. Ana Pauker a fost supusă unor interogatorii în care tema principală era modul în care au fost acceptați noi membri în partid, astfel ea a fost acuzată de către [[Alexandru Moghioroș]], asistat de [[Constantin Pârvulescu]], [[Gheorghe Apostol]] și [[Petre Borilă]], că a permis intrarea în componența [[Partidul Comunist Român|PCR]] a unui număr important de noi membri fără a face verificările care se cuveneau.<ref name=ovi>Așa cum menționează [[Vladimir Tismăneanu]] în [http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul său] pag.36]: [[Gheorghe Apostol]] și [[Alexandru Moghioroș]] au făcut referire la ședințele de partid din [[30 noiembrie]] [[1944]], [[24 ianuarie]] [[1945]], [[16 mai]] [[1945]] și [[23 mai]] [[1945]], ședințe în care Ana Pauker a cerut cu insitență creșterea numărului de membri ai Partidului Comunist Român.</ref> În timpul acestor interogatorii, Ana Pauker a făcut referire la faptul că deciziile cu privire la problema admiterii de noi membri în partid nu îi aparțineau ei, ci Secretariatului Comitetului Central. De altfel, toate deciziile politice de acest gen erau trecute mai întâi prin filtrul secției [[sovietic]]e internaționale.<ref name=ovi/><ref>[[Vladimir Tismăneanu]] - ''Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc'', traducere de [[Cristina Petrescu]] și [[Dragoș Petrescu]], postfață de [[Mircea Mihăieș]], [[Iași]], [[Editura Polirom]], 2005, p. 109 și p. 322</ref> *1952 - [[1953]] - angajată în cadrul Comitetului de Stat pentru Sfaturile Populare *1953 - este arestată și anchetată, apoi eliberată fără a fi judecată *mai [[1954]] - este exclusă din partid *1953 - [[1960]] - este revizor și traducător la [[Editura Politică]]. Nu are drept de semnătură și nu are dreptul de a fi prezentă la locul de muncă. *[[1968]] - este reabilitată politic ==Note== <references/> == Bibliografie == *Jurnalul Național, sâmbătă, 2 decembrie 2006. *Adevărul, marți, 5 decembrie 2006, nr. 5105. *Ziua, Nr. 3723, vineri, 8 septembrie 2006. *Geoffrey Wigoder ''Evrei în lume - dicționar biografic'' , ediția română , coordonator: Viviane Prager, Editura "Hasefer" , București , 2001. *G. Brătescu - ''Ce-a fost să fie - notații autobiografice'' , Editura Humanitas, București, 2003. *Robert Levy - ''Ana Pauker - The Rise and Fall of a Jewish Communist'', University of California Press, 2001 *Robert Levy, ''Gloria și decăderea Anei Pauker'', trad. de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Iași, Polirom, 2002, 344 pag. *Dennis Deletant ''România sub regimul comunist'', în M.Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, Pompiliu Teodor - ''Istoria Romaniei'', Corint, 2012. *Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. ''Raport Final'', eds. Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, București, Humanitas, 2007, în special p.&nbsp;746, 798-799. *''Un episod puțin cunoscut: Schimbarea lui Ana Pauker cu Moș Ion Codreanu, mai 1941'', în Pontes. Review of South East European Studies(Chișinău), vol. III-IV, 2009, p.&nbsp;292-301. *''Dicționar biografic de istorie'', Ed. Meronia, ISBN 978-973-7839-39-8 * ''Scrisori către tovarășa Ana'', Ion Calafeteanu, Editura Univers Enciclopedic, 2005. *[[Vladimir Tismăneanu]] - ''Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc'', traducere de [[Cristina Petrescu]] și [[Dragoș Petrescu]], postfață de [[Mircea Mihăieș]], [[Iași]], [[Editura Polirom]], [[2005]]. *Moses Rosen - ''Primejdii, încercări, miracole. Povestea șef-rabinului Dr. Moses Rosen'', Editura Hasefer, București,1991. *''Hotărârea C.C. al P.M.R privind problema emigrărilor în Israel din 12 mai 1950'' Institutul Diplomatic Român, Caiete diplomatice Anul II, 2014, Nr. 2. == Legături externe == {{Commonscat|Ana Pauker}} * [https://web.archive.org/web/20081208043220/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current6/mi19.htm Ana Pauker recunoaște: "Am stăruit asupra numărului"], itcnet.ro * [http://adevarul.ro/locale/vaslui/vasluianca-ana-pauker-poreclita-stalin-fusta-cea-mai-cruda-femeie-istoria-tarii-noastre-1_513c3abc00f5182b85ec17d0/index.html Ana Pauker, poreclită și „Stalin în fustă“, cea mai crudă femeie din istoria țării noastre!], 10 martie 2013, Ionuț Balaban, ''Adevărul'' * [https://adevarul.ro/locale/constanta/scandal-dosarul-ana-pauker-istoric-cere-explicatii-legate-modul-ajuns-documentele-proprietate-privata-spune-casa-licitatii-1_61f50fb95163ec4271485d9a/index.html Scandal pe dosarul „Ana Pauker”. Un istoric cere explicații legate de modul cum au ajuns documentele în proprietate privată. Ce spune casa de licitații], 29 ianuarie 2022, Mariana Iancu, ''Adevărul'' === Articole biografice === * [http://www.adevarul.ro/actualitate/scapat-tovarasa-Ana-Pauker-glont_0_37796456.html Cum a scăpat tovarășa Ana Pauker de glonț], 25 august 2007, Christian Levant, ''Adevărul'' * [http://www.ziare.com/cultura/stiri-cultura/fete-ale-comunismului-romanesc-ana-pauker-1035209 Fete ale comunismului romanesc: Ana Pauker], 14 august 2010, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.evz.ro/senatul-evz-ana-pauker-si-religia-politica-stalinista-908121.html SENATUL EVZ: Ana Pauker și religia politică stalinistă], 5 octombrie 2010, ''Evenimentul zilei'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/ana-pauker-stalin-fusta-1_529d921bc7b855ff5669d58d/index.html Ana Pauker – „Stalin cu fustă”], 3 decembrie 2013, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ana-pauker-stalin-fusta articol Historia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141221164420/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ana-pauker-stalin-fusta |date=2014-12-21 }}'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/apostolii-stalin-ana-pauker-cea-mai-puternica-femeie-legendele-cominternistei-fata-ura-savarinele-1_54002b4b0d133766a8add5e9/index.html Apostolii lui Stalin. Ana Pauker, cea mai puternică femeie. Legendele Cominternistei: fata care ura savarinele], 1 septembrie 2014, Laurențiu Ungureanu, Radu Eremia, ''Adevărul'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Gheorghe Tătărăscu]]| titlu=[[Miniștri români ai Afacerilor Externe|Ministrul Afacerilor Externe]]| ani=[[30 decembrie]] [[1947]] – [[9 iulie]] [[1952]]| după=[[Simion Bughici]] }} {{Sfârșit casetă}} {{Miniștrii de externe ai României}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Pauker, Ana}} [[Categorie:Nașteri în 1893]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Activiști evrei]] [[Categorie:Comuniști evrei români]] [[Categorie:Decese cauzate de cancer mamar]] [[Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Miniștri de externe ai României]] [[Categorie:Politiciene române]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională]] [[Categorie:Oameni din județul Vaslui]] [[Categorie:Miniștri comuniști români]] [[Categorie:Staliniști]] [[Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român]] dy3jezh84m34bjo74uz1hglecq5ghv9 17024432 17024405 2025-06-10T20:27:01Z Dimitrie569 655074 Revenit asupra modificărilor de [[WP:BC|bună credință]] ale lui [[Special:Contributions/~2025-65723|~2025-65723]] ([[Discuție Utilizator:~2025-65723|D]]): Fără surse. ([[WP:TW|TW]]) 17024432 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Ana Pauker | nume_la_naștere = Hana Rabinsohn | imagine = Ana Pauker.jpg | imagine_mica = | descriere = | stema = | functia = Ministru de externe | inceput = [[5 noiembrie]] [[1947]] | sfarsit = [[10 iulie]] [[1952]] | vicepresedinte = | viceprimministru = | deputat = | presedinte = | primministru = [[Petru Groza]], [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] | predecesor = [[Gheorghe Tătărăscu]] | succesor = [[Simion Bughici]] | stema2 = | functia2 = Membru al [[Comitetul Central|CC]] al [[PMR]] | inceput2 = [[21 octombrie]] [[1945]] | sfarsit2 = [[1954]] | vicepresedinte2 = | viceprimministru2 = | deputat2 = | presedinte2 = | primministru2 = | predecesor2 = | succesor2 = | stema3 = | functia3 = Membru al Biroului Politic al [[Comitetul Central|CC]] al [[PMR]] | predecesor3 = | succesor3 = | inceput3 = [[21 octombrie]] [[1945]] | sfarsit3 = [[27 mai]] [[1952]] | functia4 = | inceput4 = | sfarsit4 = | functia5 = | inceput5 = | sfarsit5 = | functia6 = | inceput6 = | sfarsit6 = | functia7 = | inceput7 = | sfarsit7 = | functia8 = | inceput8 = | sfarsit8 = | functia9 = | inceput9 = | sfarsit9 = | etnie = [[evrei]]ască | partid = 1. [[Partidul Comunist din România]]<br />2. [[Partidul Muncitoresc Român]] | sot = [[Marcel Pauker]] | copii = Tanio, Vlad, Tatiana (Brătescu), Masha (Marie), Alexandru (înfiat) | părinți = Herșcu și Sara(Sura) Rabinsohn | frați = [[Zalman Rabinsohn]] și [[Haim Rabinsohn]] | profesia = [[profesor|învățătoare]], croitoreasă, [[politician]]ă [[comunist]]ă | cunoscut_pentru = Prima femeie care a deținut o funcție majoră de conducere în [[România]], într-un guvern și, '''prima femeie-ministru de externe din lume'''<ref>Tiu, Ilarion: ''Ana Pauker, vedetă pe coperta revistei „Time”, [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ana-pauker-vedeta-pe-coperta-revistei-time-12487.htm Jurnalul Național, 13 septembrie 2006: Ca prima femeie din lume ministru de externe, Ana Pauker a intrat în atenția presei mondiale. In vara anului 1948, un redactor al magazinului Time a sosit la București pentru a face un reportaj despre „Tovarășa Ana”, a cărei fotografie a apărut pe coperta revistei în luna septembrie]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} Accesat: 3 septembrie 2014.</ref> | alma_mater = 1. Fac. de Medicină din [[Geneva]],<br>2. Fac. de Medicină din [[Moscova]],<br>3. Școala Leninistă de trei ani a [[Comintern]]ului din [[Moscova]], [[1928]] - [[1930]] | religia = 1. [[mozaic]]ă <br />2. [[ateu|atee]] | semnătură = Ana Pauker signature, 1950-03-22.svg | naționalitate = [[România|română]] | note = | ocupație = }} {{Republica Socialistă România}} '''Ana Pauker''', născută '''Hana Rabinsohn''' ({{Date biografice}})<ref name=ANAPAUKER>{{ro icon}}[http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf Membrii CC al PCR]</ref> a fost o militantă și [[politician]]ă [[comunist]]ă [[România|româncă]], [[evrei]]că de origine. Până în anul [[1980]] când [[Elena Ceaușescu]] a fost numită prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al României, și apoi, în [[2008]], când [[Roberta Anastase]] a ocupat postul de Președinte al [[Camera Deputaților din România|Camerei Deputaților]],<ref>[https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=7&leg=2008&cam=2&idl=1 Roberta Alma ANASTASE: Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2008-2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170316113923/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=7&leg=2008&cam=2&idl=1 |date=2017-03-16 }}; cdep.ro; acesat la 15 martie 2017</ref> ea a ocupat cea mai înaltă funcție politică deținută de o femeie în istoria României: a fost prima femeie vicepremier și ministru de externe (atât din istoria României, cât și din lume) și una dintre puținele femei din epoca [[stalin]]istă ajunsă în funcții înalte.<ref>Tiu, Ilarion: ''Ana Pauker, vedetă pe coperta revistei „Time”, op. cit.</ref><ref>Betea, Lavinia: ''Băiatul înfiat'', Jurnalul Național, 20 februarie 2006. [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/baiatul-infiat-27694.htm]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}} Accesat: 10 iulie 2014.</ref> În septembrie 1948 fotografia ei a apărut pe coperta revistei "[[Time]]", cu eticheta ''For an old battle-ax, a new edge'' („Pentru o veche secure, un nou ascuțiș”).<ref>[http://content.time.com/time/covers/0,16641,19480920,00.html TIME Magazine Cover: Ana Pauker - Sep. 20, 1948] Accesat:10 iulie 2014.</ref> A fost o activistă comunistă ilegalistă, lideră a „grupării moscovite” a [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], vicepremier și [[lista miniștrilor români de externe|ministru de externe al României]] între 1947-1952.<ref>{{Citat carte|nume=Dogaru|prenume=Petre|an=2002|titlu=Casa Regală si femeile fatale, masoneria și dictatorii secolului XX|pagină=183|editură=Aldo Press|locul-publicării=București}}</ref> În 1952 [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] a înlăturat-o din funcții și din partid, în același timp cu [[Vasile Luca]] și [[Teohari Georgescu]], sub acuzațiile de „deviere de dreapta” și participarea la „activități antipartinice”. == Biografia == S-a născut la [[Codăești]], [[Vaslui]], la data de 28 decembrie 1893 (potrivit actului de naștere nr.66/30 decembrie 1893) într-o familie de [[evreii din România|evrei români]] ca fiică a lui Herșcu și al Sarei (Surei) Rabinsohn.<ref>{{Citat carte|nume=Marcu|prenume=George|an=2017|titlu=Femei de seamă din România. De ieri și de azi.|pagină=343|editură=Meronia}}</ref> Bunicul ei a fost [[rabin]], iar tatăl - [[haham]]. La nașterea sa, tatăl avea 35 de ani iar mama 30. A studiat o vreme medicina la [[Geneva]], în 1918-1919, dar și-a întrerupt studiile. De tânără a învățat limba [[ebraică]], pe care a predat-o la o școală primară evreiască din [[București]]. În timp ce fratele ei mai mic, Zalman, a devenit [[sionist]], din 1915 ea s-a orientat spre [[socialism]], fiind influențată în această direcție de colegul și iubitul ei din tinerețe, Heinrich Sternberg. În timpul unei șederi în [[Franța]] l-a cunoscut pe activistul comunist [[Marcel Pauker]], descendentul unei influente familii de ziariști și avocați de stânga, cu care s-a căsătorit. La încurajarea lui, a intrat, în anul [[1920]], în mișcarea comunistă. Este racolată în această perioadă ca [[Spion|agent]] [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|sovietic]]. În anul [[1922]] a fost arestată, împreună cu Marcel Pauker, pentru activități [[politică|politice ilegale]] și, după ce au fost eliberați, s-au refugiat în [[Elveția]], apoi în Franța, unde ea a devenit instructoare a [[Comintern]]ului și apoi s-a implicat în mișcarea comunistă din [[Balcani]]. A fost arestată de mai multe ori pentru [[politică|activitate politică interzisă]], fiind membră a [[Partidul Comunist din România|Partidului Comunist din România]], în cadrul căruia, ca activistă în [[Comintern]], milita și pentru [[Basarabia|desprinderea Basarabiei]] românești ([[Moldova Orientală]]) de România. În urma unui proces a fost condamnată în 1926 la 10 ani de închisoare, dar a reușit să fugă în [[URSS]], unde a rămas până în 1934, perioadă în care făcut studii politice la școlile Cominternului. După întoarcerea în [[România]], a primit funcții de răspundere în [[Partidul Comunist din România]]. A fost arestată la 14 iulie [[1935]] și [[Procesul de la Craiova|judecată la Craiova]] împreună cu alți conducători ai Partidului Comunist, între care [[Alexandru Moghioroș]], [[Șmil Marcovici]] și [[Alexandru Drăghici]], fiind condamnată la zece ani de închisoare. În luna mai [[1941]] a fost lăsată să plece în [[Uniunea Sovietică]], ca urmare a schimbului cu un politician român, deținut de [[URSS|autoritățile sovietice]] după ocuparea în 1940 a [[Basarabia|Basarabiei]] și a [[Bucovina|Bucovinei]] de Nord, „Moș” [[Ion Codreanu (deputat)|Ion Codreanu]], fost membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] (Basarabiei), arestat de sovietici imediat după intrarea lor în Basarabia, la 28 iunie 1940. Între timp, în timpul unei șederi în [[Uniunea Sovietică]], soțul ei, Marcel, fusese arestat și executat în [[1938]], ca „spion al Occidentului”, în cadrul [[Stalin|epurărilor staliniste]], fapt care nu a reușit, totuși, să zdruncine credința ei în cauza comunistă și loialitatea ei de agent al [[URSS|regimului sovietic]]. La [[Moscova]] a devenit șefa grupului de comuniști români exilați, cunoscut, ulterior, în cadrul [[Partidul Comunist din România|PCdR]], sub denumirea de „fracțiunea moscovită”. A făcut parte din grupul de lideri comuniști aflați în exil la [[Moscova]], ca Dimitri Manuilski, [[Gheorghi Dimitrov]], [[Palmiro Togliatti]], [[Maurice Thorez]], [[Dolores Ibárruri]] și alți. A jucat un rol important în constituirea diviziei de prizonieri români „Tudor Vladimirescu”, conducând activitățile de „reeducare”.<ref>Vladimir Tismăneanu, ''Fantoma lui Gheorghiu-Dej''. Prefață de Mircea Mihăieș. Editura UNIVERS, București, 1995, pp. 210-212. ISBN 973-34-0324-5</ref> == În vârful puterii == La 16 septembrie [[1944]] Ana Pauker s-a reîntors în România cu [[Armata Roșie]], îmbrăcată în uniforma sovietică.<ref>Țarălungă, Ecaterina (2019). ''Enciclopedia identității românești''. 2: Personalități. AGIR. p.576</ref> A fost aleasă secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a jucat un rol important în organizarea guvernului de coaliție, „de largă concentrare democratică”, controlat de comuniști, prezidat de dr. [[Petru Groza]], în anii [[1945]]-[[1947]]. În noiembrie [[1947]] a fost numită ministru de externe și viceprim-ministru, fiind prima femeie din lume care a deținut această funcție guvernamentală. În această funcție a semnat, între altele, actul prin care România ceda [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]] [[Insula Șerpilor]].<ref>{{ro icon}}[http://www.insulaserpilor.info/Articol.asp?ID=48 Insula Șerpilor, pământ românesc] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130626004945/http://www.insulaserpilor.info/Articol.asp?ID=48 |date=2013-06-26 }} de [[Vartan Arachelian]]</ref> [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România|Raportul Vladimir Tismăneanu]] (pagina 56), menționează că, la sfârșitul anilor [[1940|'40]] se scanda în România sloganul „Ana, Luca, Teo, Dej - bagă spaima în burgheji”, iar succesiunea numelor, în afara nevoii de rimă, ar fi indicat ordinea după importanța pe care o aveau respectivii conducători în partid, aceștia fiind: Ana Pauker, [[Vasile Luca]], [[Teohari Georgescu]] și [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]]. Ana Pauker a participat activ la procesul de comunizare în România. Pe plan extern, România a devenit un stat satelit al Uniunii Sovietice și a rupt sau răcit relațiile diplomatice cu statele din vestul Europei. În anul [[1948]] România a denunțat unilateral [[Concordatul din 1927]], primul pas care a deschis drumul spre persecuția Bisericii Catolice din România. A fost loială față de Stalin și a acceptat fără crâcnire execuția soțului ei, despre care a aflat în vreme ce era în închisoare în România.<ref>https://www.stelian-tanase.ro/amor-nebun-in-clandestinitate/ Stelian Tănase ''Amur nebun în clandestinitate'' în cartea „Repertoarul amorului” vol.II Hyperliteratura, București 2020</ref> Devenind văduvă l-ar fi condamnat pe [[Marcel Pauker]] în fața celor trei copii ai lor, ca fiind [[Troțkism|troțkist]].<ref>{{cite book |last1=Carr |first1=William Guy |title=Pioni în joc |date=2011 |publisher=Deceneu |location=București |isbn=978-973-9466-38-7}}</ref> Biograful ei, Robert Levy afirmă că Pauker ar fi dovedit uneori și o oarecare moderație, de pildă, poziția ei rezervată legată de ritmul prea alert al [[Colectivizarea în România|colectivizării agriculturii]] (R.Levy p.&nbsp;2001, 108-109) și de anchetarea „grupului” [[Lucrețiu Pătrășcanu]]. == Căderea == [[Fișier:Gheorghiu-DejPaukerLucaGeorgescuRoman1951.jpg|thumb|right|225px|Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Valter Roman, Teohari Georgescu, Vasile Mârza la de-a 10-a sesiuni a Marii Adunări Naționale din 1951]] În anul [[1952]], în cadrul unui val de epurări, inițiat de [[Gheorghe Gheorghiu-Dej|Gheorghiu-Dej]] și inspirat după modelul altor campanii și procese orchestrate în URSS și în toate țările aflate sub dominație sovietică, a fost eliminată din conducerea PCR, fiind acuzată de „[[cosmopolitism]]”, de „deviere de dreapta”, de „activități antipartinice”, de sabotarea colectivizării agriculturii și de legături cu [[legionar]]ii, cu agenți străini, cu sioniști etc.<ref>Dennis Deletant p.424-426</ref><ref>Scrisoarea C.C al P.M.R. în „Scânteia” 2 iunie 1952</ref> În 1954 a fost exclusă din [[Partidul Muncitoresc Român]] (cum se numea atunci partidul comunist). În februarie [[1953]] a fost supusă unui șir de interogatorii în vederea unui proces politic dar, la numai o lună și jumătate după moartea lui [[Stalin]], în luna aprilie [[1953]], a fost eliberată din închisoare și ținută mai mulți ani în arest la domiciliu, fiind aflată sub continuă supraveghere, suspectată de intenția unei revanșe politice în condițiile relativei destalinizări inițiate de [[Nikita Sergheevici Hrușciov|Nikita Hrușciov]]. În același an Ana Pauker va fi exclusă din [[Comitetul Central al Partidului Comunist Român]].<ref>Cătănuș, D. ''Comuniștii români și devierea de dreapta: Istoria unei afaceri de partid 1940-1968'', [[Editura Academiei Române]], [[2018]]</ref> În istoria [[evrei]]lor, imaginea pe care a lăsat-o Ana Pauker este negativă,<ref>„Evreii o iubeau tot atât de puțin cât o iubeau și românii” a notat Menahem Fermo - „Scrisorile pe care nu le-am scris: Sionism în România dictatorilor” Editura Hasefer, București 2007 p.208</ref><ref>Ben Gurion, în vremea negocierilor cu autoritățile comuniste române, a acuzat-o în public în 1948 că pune piedici emigrației</ref> dar există în legătură cu ea o notă de ambivalență: ea a fost ostilă [[sionism]]ului și [[autodeterminare|autodeterminării]] evreilor, în spiritul ideologiei [[lenin]]iste și staliniste și, a promovat o politică care a călcat în picioare drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor români. În anii 1948-1951 conducerea comunistă a României, cu acordul lui Stalin, a permis, în paralel cu reprimarea sioniștilor, o masivă emigrație de evrei, vânduți ''„per capita”'' Israelului. Când a fost înlăturată din conducere, una din acuzațiile ce i s-au adus Anei Pauker și lui Teohari Georgescu, ca un act de ''„spălare pe mâini”'' a lui Gheorghiu-Dej, a fost că ei ar fi încurajat această emigrație.<ref>R.Levy 2001 nota 109 la paginile 176-177 -citează afirmații că în adevăr ar fi ajutat emigrarea - bazându-se pe mărturii din interviuri ale lui [[Ana Toma]], Cristina Boico, Carol Lustig, Iosif Breban, Elena Tudorache, Charlotte Gruia, [[Mircea Oprișan]], David Șerer, Gheorghe Rojha, Șef-rabinul [[Moses Rosen]], dar și interogatorii și anchete din arhivele securității, care pot fi privite cu rezervă</ref> De fapt, politica emigrației fusese decizia întregii conduceri comuniste.<ref>Hotărârea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 12 mai 1950, în IDR, Caiete diplomatice 2, 2014, p.22</ref><ref>V. Tismăneanu „A fost Ana Pauker o bună evreică? 2010 online, ''„A-i atribui secrete aspirații sioniste Anei Pauker ar însemna să proiectăm asupra ei lumina înșelătoare a mitului. Nu, nu a fost o sionistă, a fost o stalinistă”''... „Spunea ea că nu trebuie uitat ca în timpul războiului evreii fuseseră victime colective, fără un regim special pentru burghezia evreiască. Ulterior, această poziție a fost invocată de către Gheorghiu-Dej drept cap de acuzare împotriva Anei Pauker, stigmatizată pentru „naționalism evreiesc”. De asemenea, Ana Pauker a încurajat, în 1949-1950, tendințele de emigrare către Israel. Dar a făcut-o, neîndoios, în consens cu linia Kremlinului. Era foarte apropiată de ambasadorul sovietic la București, Kavtaradze, urmărea cu mare atenție meandrele politicii sovietice... Nu cred că Ana Pauker a fost animată de vreun patriotism evreiesc. Dar nu și-a ascuns originea și nu a făcut un secret din faptul că avea rude în Israel (fratele ei, revenit din Israel, locuia la ea). Nu a rostit vorbe veninoase la adresa instituțiilor evreiești precum un Chișinevschi ori o Ghizela Vass. Eliminarea ei din conducerea PMR a fost direct legată de intensificarea antisemitismului lui Stalin, de exacerbarea complexelor paranoice ale acestuia”</ref> În ultimii ani de viață, i s-a permis să lucreze ca traducătoare din [[limba franceză]] și [[limba germană]] pentru ''Editura Politică'', însă fără drept de semnătură. În octombrie [[1959]] a primit de la autoritățile sovietice post-staliniste înștiințarea oficială că soțul ei, Marcel, despre a cărui soartă exactă nu avea certe informații, nu a supraviețuit [[Gulag]]ului și a fost, cum era de presupus, executat în URSS, la [[16 august]] [[1938]]. Ana Pauker a murit, în urma unui cancer de sân, la [[București]] la [[3 iunie]] [[1960]]. La crematoriu, la incinerarea ei, a fost de față și veteranul comunist [[Gheorghe Cristescu]], unul din fondatorii Partidului Comunist din România. Ana Pauker a fost reabilitată după 1965, odată cu venirea la putere a lui [[Ceaușescu]], iar urna cu cenușa ei a fost depusă la ''Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism'', cunoscut astăzi ca [[Mausoleul din Parcul Carol]]. În 1991, când mausoleul a fost dezafectat, cenușa ei a fost preluată de către familie și transportată în [[Israel]]. Marcel și Ana Pauker au avut trei copii: Tanio (1921-1922), Vlad (n.[[1925]]–d.[[2016]]) și Tatiana (n. [[1928]]–d.[[2011]]). Masha (n.[[1932]]-d.[[2020]]), al patrulea copil, cunoscută și ca Marie, avându-l ca tată pe Eugen Fried, un evreu ceh-francez din partidul comunist, a locuit în Franța. În Franța a locuit și fratele lor, Vlad, până la moartea lui, în august [[2016|2016.]]<ref>Robert Levy, [http://jwa.org/encyclopedia/article/pauker-anna Anna Pauker], ''Jewish Women's Archive'', accesat la 30 decembrie 2013</ref> Ana Pauker a mai avut și un fiu adoptiv, Alexandru (Sandu) Pauker.<ref>[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/baiatul-infiat-27694.htm Betea, Lavinia: ''Băiatul înfiat'', op. cit]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Un frate al ei, [[Haim Rabinsohn]], a fost un apreciat poet de limbă ebraică în Israel. Un amănunt picant este modul cum numeroși activiști importanți ai [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]] își botezau copiii. Astfel [[Chivu Stoica]], [[Leontin Sălăjan]] și [[Teohari Georgescu]] și-au botezat fiicele cu numele de Ana, dupa câte se vede, ca urmare a admirației pe care o purtau Anei Pauker În mod similar [[Emil Bodnăraș]], [[Gheorghe Apostol]], [[Iosif Chișinevschi]], [[Ghizela Vass]], [[Alexandru Sencovici]] și [[Vasile Vîlcu]] și-au botezat băieții cu numele de Gheorghe în semn de apreciere pentru [[Gheorghe Gheorghiu Dej]]. [[Nicolae Ceaușescu]] a fost o excepție deoarece și-a botezat copiii cu numele de [[Valentin Ceaușescu|Valentin]], [[Zoe Ceaușescu|Zoe]] și [[Nicu Ceaușescu|Nicolae]].<ref>{{ro icon}}[http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul Tismăneanu] pag. 45]</ref> == Cronologia studiilor și a carierei politice == Conform raportului dat de către [[CNSAS|CNSAS,]]<ref name=ANAPAUKER/> studiile au fost: *[[1901]] - 1905 - Școala primară „Frăția Sionului” din București *[[1905]] - [[1909]] - Școala profesională „Rașela și Filip Focșăneanu” din [[București]] *[[1919]] - [[1920]] - Facultatea de Medicină din [[Geneva]] *? - ? -- Un an la Facultatea de Medicină din [[Moscova]] *[[1928]] - [[1930]] - Școala Leninistă de trei ani a Cominternului din Moscova, fără a mai fi obligată să frecventeze anul III Conform raportului dat de către [[CNSAS|CNSAS,]]<ref name=ANAPAUKER/> cariera cronologică a fost: *1905, 1909 - [[1910]] - croitoreasă într-un atelier de croitorie din [[București]], *1910 - [[1915]] - învățătoare de religie și limbă ebraică la Școala „Frăția Sionului” *1915 - [[1917]] - profesoară de studii ebraice și limbă ebraică la Școala Profesională „Rașela și [[Filip Focșăneanu]]”, București *1917 - [[1918]] - meditator particular de [[limba ebraică]] *1918 - [[1919]] - bibliotecară la Ziarul „Dimineața” *[[1925]] - [[1926]] - deschide un atelier de confecții textile în București *[[1927]] - 1928 - traducătoare la [[Viena]] *1915 - activistă la Serviciul Financiar în cadrul Partidului Social - Democrat al Muncitorilor din România *1918 - coparticipant la editarea ziarului „Trăiască socialismul” *[[1921]] - secretar al Comisiei Centrale a femeilor a [[PCdR]] *[[1922]] - președinte al Comitetului de femei și membră a Consiliului General al PCdR *1922 - 1924 - coredactor al ziarului „Socialismul” *[[1923]] - membră a Comitetului Secțiunii PCdR București *1923 - secretar al Comitetului Central al „Ajutorului Roșu Internațional” - MOPR *[[septembrie]] 1923 - este arestată câteva zile la [[Cluj]], din cauza incidentelor provocate la Congresul Sindicatelor din România *[[noiembrie]] 23 - februarie 1924 - este arestată de [[Siguranța Statului|Siguranță]] pentru activitate comunistă. Procesul care a urmat arestării o condamnă la 20 de ani de închisoare, în absență. Ana Pauker nu a executat sentința deoarece beneficiază de un Decret de amnistie nr. 1461 / 1929. *[[1924]] - are sarcină de partid cu organizarea publicării de presă ilegală *1924 - are sarcina de a organiza feme din postura de Membru al CC al PCdR *decembrie 1924 - iunie 1925 - este arestată. Procesul care a avut loc în iulie 1925 s-a încheiat printr-o sentință de 10 ani de închisoare. Nu a executat sentința deoarece a fugit în URSS în februarie 1926. *1925 - este arestată timp de 10 zile pentru distribuire de manifeste comuniste *1925 - februarie 1926 - membră a unei celule a Sindicatului Croitorilor din România *1926 - 1927 - activistă electorală a [[Partidul Comunist German|Partidului Comunist German]] *1927 - lucrătoare în organizația pentru emigranți români din [[Partidul Comunist Francez]] *1930 - secretară în Secretariatul Latin al Cominternului. Acesta supraveghea partidele comuniste din [[Portugalia]], [[Italia]], Franța și [[Spania]]. *1930 - [[1932]] - instructoare al Comitetului Executiv al Cominternului. A locuit în [[Franța]]. *1932 - [[1934]] - a lucrat la cartierul general al Cominternului din [[Moscova]]. *[[martie]] 1934 - se întoarce în România, având funcția de prim-secretar al [[Comitetul Central|Comitetului Central]] al PDcR, cu numele conspirativ „''Grigoraș Maria”''. *[[12 iulie]] [[1935]] - este arestată la Văcărești și procesul desfășurat în perioada 5 iunie - 7 iulie 1936 la Tribunalul Militar din [[Craiova]], dă sentința nr. 4 / 7 iulie 1936, cu condamnare la la 10 ani de închisoare suplimentată cu 10 ani de interdicție corecțională și 100 000 lei amendă pentru tulburarea ordinii publice. A fost judecată împreună cu viitorii săi adversari [[Alexandru Drăghici]], [[Alexandru Moghioroș]] și [[Liuba Chișinevschi]].<ref>{{ro icon}}[http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul Tismăneanu] pag. 60]</ref> Ana Pauker a executat pedeapsa în închisorile din [[Văcărești]], [[Dumbrăveni]] (din 1936), [[Râmnicu Sărat]] (din 1938), Dumbrăveni (până la 3 mai 1941). *[[3 mai]] [[1941]] - Ana Pauker a fost eliberată și expatriată în URSS, fiind schimbată (schimb de prizonieri) cu [[Ion Codreanu]], un membru de frunte al Consiliului Național Român din [[Bucovina]], care se găsea în detenție în Uniunea Sovietică. *mai 1941 - este membru și instructor în cadrul Comitetului Executiv al Cominternului fiind simultan și reprezentantul Partidului Comunist din România în [[Comintern]] *1941 - [[1942]] - conduce redacția radio „România Liberă” a Cominternului. Redacția era în Ufa, URSS. *1942 - [[1943]] - participă cu Vasile Luca la elaborarea platformei program Frontului Național Democrat din România *1943 - împreună cu [[Vasile Luca]] lucrează la Institutul nr. 205 și organizează diviziile de voluntari formate din prizonieri români din [[URSS]] *1943 - [[1944]] - este instructor politic al [[Divizia Tudor Vladimirescu|Diviziei Tudor Vladimirescu]] *iunie - 16 septembrie 1944 - activistă a Institutului „[[Marx]] - [[Engels]] - [[Lenin]]” din [[Moscova]] *1944 - [[1945]] - membră a Comitetului Provizoriu al Partidului Comunist Român *1944 - [[1947]] - președintă a Uniunii Antifasciste a Femeilor din România *[[1946]] - [[1948]] - deputată în Adunarea Deputaților din circumscripția electorală București *1948 - președintă de onoare a Uniunii Femeilor Democrate din România *1948 - Biroul Politic al CC al PMR îi trasează sarcina de organizare a Direcției de propagandă și Agitație a CC al PMR, precum și de organizațiile de femei *1948 - [[1952]] - Deputată în [[Marea Adunare Națională]], aleasă în circumscripția electorală [[Prahova]] *[[1949]] - membră a Consiliului General de Conducere al [[ARLUS]] *1949 - președintă a Comisiei Agrare pentru supravegherea organizării gospodăriilor colective *1947 - 1948 - ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Străine *1948 - 1952 - ministrul al Afacerilor Externe *1949 - 1952 - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri *[[27 mai]] 1952 - este exclusă din Secretariatul Biroului Politic CC al [[PMR]]. Rămâne în schimb în Biroul Organizatoric până în [[1954]]. Ana Pauker a fost supusă unor interogatorii în care tema principală era modul în care au fost acceptați noi membri în partid, astfel ea a fost acuzată de către [[Alexandru Moghioroș]], asistat de [[Constantin Pârvulescu]], [[Gheorghe Apostol]] și [[Petre Borilă]], că a permis intrarea în componența [[Partidul Comunist Român|PCR]] a unui număr important de noi membri fără a face verificările care se cuveneau.<ref name=ovi>Așa cum menționează [[Vladimir Tismăneanu]] în [http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul său] pag.36]: [[Gheorghe Apostol]] și [[Alexandru Moghioroș]] au făcut referire la ședințele de partid din [[30 noiembrie]] [[1944]], [[24 ianuarie]] [[1945]], [[16 mai]] [[1945]] și [[23 mai]] [[1945]], ședințe în care Ana Pauker a cerut cu insitență creșterea numărului de membri ai Partidului Comunist Român.</ref> În timpul acestor interogatorii, Ana Pauker a făcut referire la faptul că deciziile cu privire la problema admiterii de noi membri în partid nu îi aparțineau ei, ci Secretariatului Comitetului Central. De altfel, toate deciziile politice de acest gen erau trecute mai întâi prin filtrul secției [[sovietic]]e internaționale.<ref name=ovi/><ref>[[Vladimir Tismăneanu]] - ''Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc'', traducere de [[Cristina Petrescu]] și [[Dragoș Petrescu]], postfață de [[Mircea Mihăieș]], [[Iași]], [[Editura Polirom]], 2005, p. 109 și p. 322</ref> *1952 - [[1953]] - angajată în cadrul Comitetului de Stat pentru Sfaturile Populare *1953 - este arestată și anchetată, apoi eliberată fără a fi judecată *mai [[1954]] - este exclusă din partid *1953 - [[1960]] - este revizor și traducător la [[Editura Politică]]. Nu are drept de semnătură și nu are dreptul de a fi prezentă la locul de muncă. *[[1968]] - este reabilitată politic ==Note== <references/> == Bibliografie == *Jurnalul Național, sâmbătă, 2 decembrie 2006. *Adevărul, marți, 5 decembrie 2006, nr. 5105. *Ziua, Nr. 3723, vineri, 8 septembrie 2006. *Geoffrey Wigoder ''Evrei în lume - dicționar biografic'' , ediția română , coordonator: Viviane Prager, Editura "Hasefer" , București , 2001. *G. Brătescu - ''Ce-a fost să fie - notații autobiografice'' , Editura Humanitas, București, 2003. *Robert Levy - ''Ana Pauker - The Rise and Fall of a Jewish Communist'', University of California Press, 2001 *Robert Levy, ''Gloria și decăderea Anei Pauker'', trad. de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Iași, Polirom, 2002, 344 pag. *Dennis Deletant ''România sub regimul comunist'', în M.Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, Pompiliu Teodor - ''Istoria Romaniei'', Corint, 2012. *Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. ''Raport Final'', eds. Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, București, Humanitas, 2007, în special p.&nbsp;746, 798-799. *''Un episod puțin cunoscut: Schimbarea lui Ana Pauker cu Moș Ion Codreanu, mai 1941'', în Pontes. Review of South East European Studies(Chișinău), vol. III-IV, 2009, p.&nbsp;292-301. *''Dicționar biografic de istorie'', Ed. Meronia, ISBN 978-973-7839-39-8 * ''Scrisori către tovarășa Ana'', Ion Calafeteanu, Editura Univers Enciclopedic, 2005. *[[Vladimir Tismăneanu]] - ''Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc'', traducere de [[Cristina Petrescu]] și [[Dragoș Petrescu]], postfață de [[Mircea Mihăieș]], [[Iași]], [[Editura Polirom]], [[2005]]. *Moses Rosen - ''Primejdii, încercări, miracole. Povestea șef-rabinului Dr. Moses Rosen'', Editura Hasefer, București,1991. *''Hotărârea C.C. al P.M.R privind problema emigrărilor în Israel din 12 mai 1950'' Institutul Diplomatic Român, Caiete diplomatice Anul II, 2014, Nr. 2. == Legături externe == {{Commonscat|Ana Pauker}} * [https://web.archive.org/web/20081208043220/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current6/mi19.htm Ana Pauker recunoaște: "Am stăruit asupra numărului"], itcnet.ro * [http://adevarul.ro/locale/vaslui/vasluianca-ana-pauker-poreclita-stalin-fusta-cea-mai-cruda-femeie-istoria-tarii-noastre-1_513c3abc00f5182b85ec17d0/index.html Ana Pauker, poreclită și „Stalin în fustă“, cea mai crudă femeie din istoria țării noastre!], 10 martie 2013, Ionuț Balaban, ''Adevărul'' * [https://adevarul.ro/locale/constanta/scandal-dosarul-ana-pauker-istoric-cere-explicatii-legate-modul-ajuns-documentele-proprietate-privata-spune-casa-licitatii-1_61f50fb95163ec4271485d9a/index.html Scandal pe dosarul „Ana Pauker”. Un istoric cere explicații legate de modul cum au ajuns documentele în proprietate privată. Ce spune casa de licitații], 29 ianuarie 2022, Mariana Iancu, ''Adevărul'' === Articole biografice === * [http://www.adevarul.ro/actualitate/scapat-tovarasa-Ana-Pauker-glont_0_37796456.html Cum a scăpat tovarășa Ana Pauker de glonț], 25 august 2007, Christian Levant, ''Adevărul'' * [http://www.ziare.com/cultura/stiri-cultura/fete-ale-comunismului-romanesc-ana-pauker-1035209 Fete ale comunismului romanesc: Ana Pauker], 14 august 2010, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.evz.ro/senatul-evz-ana-pauker-si-religia-politica-stalinista-908121.html SENATUL EVZ: Ana Pauker și religia politică stalinistă], 5 octombrie 2010, ''Evenimentul zilei'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/ana-pauker-stalin-fusta-1_529d921bc7b855ff5669d58d/index.html Ana Pauker – „Stalin cu fustă”], 3 decembrie 2013, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ana-pauker-stalin-fusta articol Historia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141221164420/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ana-pauker-stalin-fusta |date=2014-12-21 }}'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/apostolii-stalin-ana-pauker-cea-mai-puternica-femeie-legendele-cominternistei-fata-ura-savarinele-1_54002b4b0d133766a8add5e9/index.html Apostolii lui Stalin. Ana Pauker, cea mai puternică femeie. Legendele Cominternistei: fata care ura savarinele], 1 septembrie 2014, Laurențiu Ungureanu, Radu Eremia, ''Adevărul'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Gheorghe Tătărăscu]]| titlu=[[Miniștri români ai Afacerilor Externe|Ministrul Afacerilor Externe]]| ani=[[30 decembrie]] [[1947]] – [[9 iulie]] [[1952]]| după=[[Simion Bughici]] }} {{Sfârșit casetă}} {{Miniștrii de externe ai României}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Pauker, Ana}} [[Categorie:Nașteri în 1893]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Activiști evrei]] [[Categorie:Comuniști evrei români]] [[Categorie:Decese cauzate de cancer mamar]] [[Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Miniștri de externe ai României]] [[Categorie:Politiciene române]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională]] [[Categorie:Oameni din județul Vaslui]] [[Categorie:Miniștri comuniști români]] [[Categorie:Staliniști]] [[Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român]] q1r91rrhsx40ve7sgq6ixjmcy9vaomr 17024436 17024432 2025-06-10T20:27:59Z Dimitrie569 655074 Revenit la versiunea 17024405 a lui ~2025-65723: o să o las așa, însă aștept o sursă. ([[WP:TW|TW]]) 17024436 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Ana Pauker | nume_la_naștere = Hana Rabinsohn | imagine = Ana Pauker.jpg | imagine_mica = | descriere = | stema = | functia = Ministru de externe | inceput = [[5 noiembrie]] [[1947]] | sfarsit = [[10 iulie]] [[1952]] | vicepresedinte = | viceprimministru = | deputat = | presedinte = | primministru = [[Petru Groza]], [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] | predecesor = [[Gheorghe Tătărăscu]] | succesor = [[Simion Bughici]] | stema2 = | functia2 = Membru al [[Comitetul Central|CC]] al [[PMR]] | inceput2 = [[21 octombrie]] [[1945]] | sfarsit2 = [[1954]] | vicepresedinte2 = | viceprimministru2 = | deputat2 = | presedinte2 = | primministru2 = | predecesor2 = | succesor2 = | stema3 = | functia3 = Membru al Biroului Politic al [[Comitetul Central|CC]] al [[PMR]] | predecesor3 = | succesor3 = | inceput3 = [[21 octombrie]] [[1945]] | sfarsit3 = [[27 mai]] [[1952]] | functia4 = | inceput4 = | sfarsit4 = | functia5 = | inceput5 = | sfarsit5 = | functia6 = | inceput6 = | sfarsit6 = | functia7 = | inceput7 = | sfarsit7 = | functia8 = | inceput8 = | sfarsit8 = | functia9 = | inceput9 = | sfarsit9 = | etnie = [[evrei]]ască | partid = 1. [[Partidul Comunist din România]]<br />2. [[Partidul Muncitoresc Român]] | sot = [[Marcel Pauker]] | copii = Tanio, Vlad, Tatiana (Brătescu), Masha (Marie), Alexandru (înfiat) | părinți = Herșcu și Sara(Sura) Rabinsohn | frați = [[Zalman Rabinsohn]] și [[Haim Rabinsohn]] | profesia = [[profesor|învățătoare]], croitoreasă, [[politician]]ă [[comunist]]ă | cunoscut_pentru = Prima femeie care a deținut o funcție majoră de conducere în [[România]], într-un guvern și, '''prima femeie-ministru de externe din lume'''<ref>Tiu, Ilarion: ''Ana Pauker, vedetă pe coperta revistei „Time”, [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ana-pauker-vedeta-pe-coperta-revistei-time-12487.htm Jurnalul Național, 13 septembrie 2006: Ca prima femeie din lume ministru de externe, Ana Pauker a intrat în atenția presei mondiale. In vara anului 1948, un redactor al magazinului Time a sosit la București pentru a face un reportaj despre „Tovarășa Ana”, a cărei fotografie a apărut pe coperta revistei în luna septembrie]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} Accesat: 3 septembrie 2014.</ref> | alma_mater = 1. Fac. de Medicină din [[Geneva]],<br>2. Fac. de Medicină din [[Moscova]],<br>3. Școala Leninistă de trei ani a [[Comintern]]ului din [[Moscova]], [[1928]] - [[1930]] | religia = 1. [[mozaic]]ă <br />2. [[ateu|atee]] | semnătură = Ana Pauker signature, 1950-03-22.svg | naționalitate = [[România|română]] | note = | ocupație = }} {{Republica Socialistă România}} '''Ana Pauker''', născută '''Hana Rabinsohn''' ({{Date biografice}})<ref name=ANAPAUKER>{{ro icon}}[http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf Membrii CC al PCR]</ref> a fost o militantă și [[politician]]ă [[comunist]]ă [[România|româncă]], [[evrei]]că de origine. Până în anul [[1980]] când [[Elena Ceaușescu]] a fost numită prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al României, și apoi, în [[2008]], când [[Roberta Anastase]] a ocupat postul de Președinte al [[Camera Deputaților din România|Camerei Deputaților]],<ref>[https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=7&leg=2008&cam=2&idl=1 Roberta Alma ANASTASE: Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2008-2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170316113923/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=7&leg=2008&cam=2&idl=1 |date=2017-03-16 }}; cdep.ro; acesat la 15 martie 2017</ref> ea a ocupat cea mai înaltă funcție politică deținută de o femeie în istoria României: a fost prima femeie vicepremier și ministru de externe (atât din istoria României, cât și din lume) și una dintre puținele femei din epoca [[stalin]]istă ajunsă în funcții înalte.<ref>Tiu, Ilarion: ''Ana Pauker, vedetă pe coperta revistei „Time”, op. cit.</ref><ref>Betea, Lavinia: ''Băiatul înfiat'', Jurnalul Național, 20 februarie 2006. [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/baiatul-infiat-27694.htm]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}} Accesat: 10 iulie 2014.</ref> În septembrie 1948 fotografia ei a apărut pe coperta revistei "[[Time]]", cu eticheta ''For an old battle-ax, a new edge'' („Pentru o veche secure, un nou ascuțiș”).<ref>[http://content.time.com/time/covers/0,16641,19480920,00.html TIME Magazine Cover: Ana Pauker - Sep. 20, 1948] Accesat:10 iulie 2014.</ref> A fost o activistă comunistă ilegalistă, lideră a „grupării moscovite” a [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], vicepremier și [[lista miniștrilor români de externe|ministru de externe al României]] între 1947-1952.<ref>{{Citat carte|nume=Dogaru|prenume=Petre|an=2002|titlu=Casa Regală si femeile fatale, masoneria și dictatorii secolului XX|pagină=183|editură=Aldo Press|locul-publicării=București}}</ref> În 1952 [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] a înlăturat-o din funcții și din partid, în același timp cu [[Vasile Luca]] și [[Teohari Georgescu]], sub acuzațiile de „deviere de dreapta” și participarea la „activități antipartinice”. == Biografia == S-a născut la [[Codăești]], [[Vaslui]], la data de 28 decembrie 1893 (potrivit actului de naștere nr.66/30 decembrie 1893) într-o familie de [[evreii din România|evrei români]] ca fiică a lui Herșcu și al Sarei (Surei) Rabinsohn.<ref>{{Citat carte|nume=Marcu|prenume=George|an=2017|titlu=Femei de seamă din România. De ieri și de azi.|pagină=343|editură=Meronia}}</ref> Bunicul ei a fost [[rabin]], iar tatăl - [[haham]]. La nașterea sa, tatăl avea 35 de ani iar mama 30. A studiat o vreme medicina la [[Geneva]], în 1918-1919, dar și-a întrerupt studiile. De tânără a învățat limba [[ebraică]], pe care a predat-o la o școală primară evreiască din [[București]]. În timp ce fratele ei mai mic, Zalman, a devenit [[sionist]], din 1915 ea s-a orientat spre [[socialism]], fiind influențată în această direcție de colegul și iubitul ei din tinerețe, Heinrich Sternberg. În timpul unei șederi în [[Franța]] l-a cunoscut pe activistul comunist [[Marcel Pauker]], descendentul unei influente familii de ziariști și avocați de stânga, cu care s-a căsătorit. La încurajarea lui, a intrat, în anul [[1920]], în mișcarea comunistă. Este racolată în această perioadă ca [[Spion|agent]] [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|sovietic]]. În anul [[1922]] a fost arestată, împreună cu Marcel Pauker, pentru activități [[politică|politice ilegale]] și, după ce au fost eliberați, s-au refugiat în [[Elveția]], apoi în Franța, unde ea a devenit instructoare a [[Comintern]]ului și apoi s-a implicat în mișcarea comunistă din [[Balcani]]. A fost arestată de mai multe ori pentru [[politică|activitate politică interzisă]], fiind membră a [[Partidul Comunist din România|Partidului Comunist din România]], în cadrul căruia, ca activistă în [[Comintern]], milita și pentru [[Basarabia|desprinderea Basarabiei]] românești ([[Moldova Orientală]]) de România. În urma unui proces a fost condamnată în 1926 la 10 ani de închisoare, dar a reușit să fugă în [[URSS]], unde a rămas până în 1934, perioadă în care făcut studii politice la școlile Cominternului. După întoarcerea în [[România]], a primit funcții de răspundere în [[Partidul Comunist din România]]. A fost arestată la 14 iulie [[1935]] și [[Procesul de la Craiova|judecată la Craiova]] împreună cu alți conducători ai Partidului Comunist, între care [[Alexandru Moghioroș]], [[Șmil Marcovici]] și [[Alexandru Drăghici]], fiind condamnată la zece ani de închisoare. În luna mai [[1941]] a fost lăsată să plece în [[Uniunea Sovietică]], ca urmare a schimbului cu un politician român, deținut de [[URSS|autoritățile sovietice]] după ocuparea în 1940 a [[Basarabia|Basarabiei]] și a [[Bucovina|Bucovinei]] de Nord, „Moș” [[Ion Codreanu (deputat)|Ion Codreanu]], fost membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] (Basarabiei), arestat de sovietici imediat după intrarea lor în Basarabia, la 28 iunie 1940. Între timp, în timpul unei șederi în [[Uniunea Sovietică]], soțul ei, Marcel, fusese arestat și executat în [[1938]], ca „spion al Occidentului”, în cadrul [[Stalin|epurărilor staliniste]], fapt care nu a reușit, totuși, să zdruncine credința ei în cauza comunistă și loialitatea ei de agent al [[URSS|regimului sovietic]]. La [[Moscova]] a devenit șefa grupului de comuniști români exilați, cunoscut, ulterior, în cadrul [[Partidul Comunist din România|PCdR]], sub denumirea de „fracțiunea moscovită”. A făcut parte din grupul de lideri comuniști aflați în exil la [[Moscova]], ca Dimitri Manuilski, [[Gheorghi Dimitrov]], [[Palmiro Togliatti]], [[Maurice Thorez]], [[Dolores Ibárruri]] și alți. A jucat un rol important în constituirea diviziei de prizonieri români „Tudor Vladimirescu”, conducând activitățile de „reeducare”.<ref>Vladimir Tismăneanu, ''Fantoma lui Gheorghiu-Dej''. Prefață de Mircea Mihăieș. Editura UNIVERS, București, 1995, pp. 210-212. ISBN 973-34-0324-5</ref> == În vârful puterii == La 16 septembrie [[1944]] Ana Pauker s-a reîntors în România cu [[Armata Roșie]], îmbrăcată în uniforma sovietică.<ref>Țarălungă, Ecaterina (2019). ''Enciclopedia identității românești''. 2: Personalități. AGIR. p.576</ref> A fost aleasă secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a jucat un rol important în organizarea guvernului de coaliție, „de largă concentrare democratică”, controlat de comuniști, prezidat de dr. [[Petru Groza]], în anii [[1945]]-[[1947]]. În noiembrie [[1947]] a fost numită ministru de externe și viceprim-ministru, fiind prima femeie din lume care a deținut această funcție guvernamentală. În această funcție a semnat, între altele, actul prin care România ceda [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]] [[Insula Șerpilor]].<ref>{{ro icon}}[http://www.insulaserpilor.info/Articol.asp?ID=48 Insula Șerpilor, pământ românesc] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130626004945/http://www.insulaserpilor.info/Articol.asp?ID=48 |date=2013-06-26 }} de [[Vartan Arachelian]]</ref> [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România|Raportul Vladimir Tismăneanu]] (pagina 56), menționează că, la sfârșitul anilor [[1940|'40]] se scanda în România sloganul „Ana, Luca, Teo, Dej - bagă spaima în burgheji”, iar succesiunea numelor, în afara nevoii de rimă, ar fi indicat ordinea după importanța pe care o aveau respectivii conducători în partid, aceștia fiind: Ana Pauker, [[Vasile Luca]], [[Teohari Georgescu]] și [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]]. Ana Pauker a participat activ la procesul de comunizare în România. Pe plan extern, România a devenit un stat satelit al Uniunii Sovietice și a rupt sau răcit relațiile diplomatice cu statele din vestul Europei. În anul [[1948]] România a denunțat unilateral [[Concordatul din 1927]], primul pas care a deschis drumul spre persecuția Bisericii Catolice din România. A fost loială față de Stalin și a acceptat fără crâcnire execuția soțului ei, despre care a aflat în vreme ce era în închisoare în România.<ref>https://www.stelian-tanase.ro/amor-nebun-in-clandestinitate/ Stelian Tănase ''Amur nebun în clandestinitate'' în cartea „Repertoarul amorului” vol.II Hyperliteratura, București 2020</ref> Devenind văduvă l-ar fi condamnat pe [[Marcel Pauker]] în fața celor trei copii ai lor, ca fiind [[Troțkism|troțkist]].<ref>{{cite book |last1=Carr |first1=William Guy |title=Pioni în joc |date=2011 |publisher=Deceneu |location=București |isbn=978-973-9466-38-7}}</ref> Biograful ei, Robert Levy afirmă că Pauker ar fi dovedit uneori și o oarecare moderație, de pildă, poziția ei rezervată legată de ritmul prea alert al [[Colectivizarea în România|colectivizării agriculturii]] (R.Levy p.&nbsp;2001, 108-109) și de anchetarea „grupului” [[Lucrețiu Pătrășcanu]]. == Căderea == [[Fișier:Gheorghiu-DejPaukerLucaGeorgescuRoman1951.jpg|thumb|right|225px|Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Valter Roman, Teohari Georgescu, Vasile Mârza la de-a 10-a sesiuni a Marii Adunări Naționale din 1951]] În anul [[1952]], în cadrul unui val de epurări, inițiat de [[Gheorghe Gheorghiu-Dej|Gheorghiu-Dej]] și inspirat după modelul altor campanii și procese orchestrate în URSS și în toate țările aflate sub dominație sovietică, a fost eliminată din conducerea PCR, fiind acuzată de „[[cosmopolitism]]”, de „deviere de dreapta”, de „activități antipartinice”, de sabotarea colectivizării agriculturii și de legături cu [[legionar]]ii, cu agenți străini, cu sioniști etc.<ref>Dennis Deletant p.424-426</ref><ref>Scrisoarea C.C al P.M.R. în „Scânteia” 2 iunie 1952</ref> Odata cu caderea Anei Pauker a incetat si [[Experimentul Pitești]]. În 1954 a fost exclusă din [[Partidul Muncitoresc Român]] (cum se numea atunci partidul comunist). În februarie [[1953]] a fost supusă unui șir de interogatorii în vederea unui proces politic dar, la numai o lună și jumătate după moartea lui [[Stalin]], în luna aprilie [[1953]], a fost eliberată din închisoare și ținută mai mulți ani în arest la domiciliu, fiind aflată sub continuă supraveghere, suspectată de intenția unei revanșe politice în condițiile relativei destalinizări inițiate de [[Nikita Sergheevici Hrușciov|Nikita Hrușciov]]. În același an Ana Pauker va fi exclusă din [[Comitetul Central al Partidului Comunist Român]].<ref>Cătănuș, D. ''Comuniștii români și devierea de dreapta: Istoria unei afaceri de partid 1940-1968'', [[Editura Academiei Române]], [[2018]]</ref> În istoria [[evrei]]lor, imaginea pe care a lăsat-o Ana Pauker este negativă,<ref>„Evreii o iubeau tot atât de puțin cât o iubeau și românii” a notat Menahem Fermo - „Scrisorile pe care nu le-am scris: Sionism în România dictatorilor” Editura Hasefer, București 2007 p.208</ref><ref>Ben Gurion, în vremea negocierilor cu autoritățile comuniste române, a acuzat-o în public în 1948 că pune piedici emigrației</ref> dar există în legătură cu ea o notă de ambivalență: ea a fost ostilă [[sionism]]ului și [[autodeterminare|autodeterminării]] evreilor, în spiritul ideologiei [[lenin]]iste și staliniste și, a promovat o politică care a călcat în picioare drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor români. În anii 1948-1951 conducerea comunistă a României, cu acordul lui Stalin, a permis, în paralel cu reprimarea sioniștilor, o masivă emigrație de evrei, vânduți ''„per capita”'' Israelului. Când a fost înlăturată din conducere, una din acuzațiile ce i s-au adus Anei Pauker și lui Teohari Georgescu, ca un act de ''„spălare pe mâini”'' a lui Gheorghiu-Dej, a fost că ei ar fi încurajat această emigrație.<ref>R.Levy 2001 nota 109 la paginile 176-177 -citează afirmații că în adevăr ar fi ajutat emigrarea - bazându-se pe mărturii din interviuri ale lui [[Ana Toma]], Cristina Boico, Carol Lustig, Iosif Breban, Elena Tudorache, Charlotte Gruia, [[Mircea Oprișan]], David Șerer, Gheorghe Rojha, Șef-rabinul [[Moses Rosen]], dar și interogatorii și anchete din arhivele securității, care pot fi privite cu rezervă</ref> De fapt, politica emigrației fusese decizia întregii conduceri comuniste.<ref>Hotărârea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 12 mai 1950, în IDR, Caiete diplomatice 2, 2014, p.22</ref><ref>V. Tismăneanu „A fost Ana Pauker o bună evreică? 2010 online, ''„A-i atribui secrete aspirații sioniste Anei Pauker ar însemna să proiectăm asupra ei lumina înșelătoare a mitului. Nu, nu a fost o sionistă, a fost o stalinistă”''... „Spunea ea că nu trebuie uitat ca în timpul războiului evreii fuseseră victime colective, fără un regim special pentru burghezia evreiască. Ulterior, această poziție a fost invocată de către Gheorghiu-Dej drept cap de acuzare împotriva Anei Pauker, stigmatizată pentru „naționalism evreiesc”. De asemenea, Ana Pauker a încurajat, în 1949-1950, tendințele de emigrare către Israel. Dar a făcut-o, neîndoios, în consens cu linia Kremlinului. Era foarte apropiată de ambasadorul sovietic la București, Kavtaradze, urmărea cu mare atenție meandrele politicii sovietice... Nu cred că Ana Pauker a fost animată de vreun patriotism evreiesc. Dar nu și-a ascuns originea și nu a făcut un secret din faptul că avea rude în Israel (fratele ei, revenit din Israel, locuia la ea). Nu a rostit vorbe veninoase la adresa instituțiilor evreiești precum un Chișinevschi ori o Ghizela Vass. Eliminarea ei din conducerea PMR a fost direct legată de intensificarea antisemitismului lui Stalin, de exacerbarea complexelor paranoice ale acestuia”</ref> În ultimii ani de viață, i s-a permis să lucreze ca traducătoare din [[limba franceză]] și [[limba germană]] pentru ''Editura Politică'', însă fără drept de semnătură. În octombrie [[1959]] a primit de la autoritățile sovietice post-staliniste înștiințarea oficială că soțul ei, Marcel, despre a cărui soartă exactă nu avea certe informații, nu a supraviețuit [[Gulag]]ului și a fost, cum era de presupus, executat în URSS, la [[16 august]] [[1938]]. Ana Pauker a murit, în urma unui cancer de sân, la [[București]] la [[3 iunie]] [[1960]]. La crematoriu, la incinerarea ei, a fost de față și veteranul comunist [[Gheorghe Cristescu]], unul din fondatorii Partidului Comunist din România. Ana Pauker a fost reabilitată după 1965, odată cu venirea la putere a lui [[Ceaușescu]], iar urna cu cenușa ei a fost depusă la ''Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism'', cunoscut astăzi ca [[Mausoleul din Parcul Carol]]. În 1991, când mausoleul a fost dezafectat, cenușa ei a fost preluată de către familie și transportată în [[Israel]]. Marcel și Ana Pauker au avut trei copii: Tanio (1921-1922), Vlad (n.[[1925]]–d.[[2016]]) și Tatiana (n. [[1928]]–d.[[2011]]). Masha (n.[[1932]]-d.[[2020]]), al patrulea copil, cunoscută și ca Marie, avându-l ca tată pe Eugen Fried, un evreu ceh-francez din partidul comunist, a locuit în Franța. În Franța a locuit și fratele lor, Vlad, până la moartea lui, în august [[2016|2016.]]<ref>Robert Levy, [http://jwa.org/encyclopedia/article/pauker-anna Anna Pauker], ''Jewish Women's Archive'', accesat la 30 decembrie 2013</ref> Ana Pauker a mai avut și un fiu adoptiv, Alexandru (Sandu) Pauker.<ref>[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/baiatul-infiat-27694.htm Betea, Lavinia: ''Băiatul înfiat'', op. cit]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Un frate al ei, [[Haim Rabinsohn]], a fost un apreciat poet de limbă ebraică în Israel. Un amănunt picant este modul cum numeroși activiști importanți ai [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]] își botezau copiii. Astfel [[Chivu Stoica]], [[Leontin Sălăjan]] și [[Teohari Georgescu]] și-au botezat fiicele cu numele de Ana, dupa câte se vede, ca urmare a admirației pe care o purtau Anei Pauker În mod similar [[Emil Bodnăraș]], [[Gheorghe Apostol]], [[Iosif Chișinevschi]], [[Ghizela Vass]], [[Alexandru Sencovici]] și [[Vasile Vîlcu]] și-au botezat băieții cu numele de Gheorghe în semn de apreciere pentru [[Gheorghe Gheorghiu Dej]]. [[Nicolae Ceaușescu]] a fost o excepție deoarece și-a botezat copiii cu numele de [[Valentin Ceaușescu|Valentin]], [[Zoe Ceaușescu|Zoe]] și [[Nicu Ceaușescu|Nicolae]].<ref>{{ro icon}}[http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul Tismăneanu] pag. 45]</ref> == Cronologia studiilor și a carierei politice == Conform raportului dat de către [[CNSAS|CNSAS,]]<ref name=ANAPAUKER/> studiile au fost: *[[1901]] - 1905 - Școala primară „Frăția Sionului” din București *[[1905]] - [[1909]] - Școala profesională „Rașela și Filip Focșăneanu” din [[București]] *[[1919]] - [[1920]] - Facultatea de Medicină din [[Geneva]] *? - ? -- Un an la Facultatea de Medicină din [[Moscova]] *[[1928]] - [[1930]] - Școala Leninistă de trei ani a Cominternului din Moscova, fără a mai fi obligată să frecventeze anul III Conform raportului dat de către [[CNSAS|CNSAS,]]<ref name=ANAPAUKER/> cariera cronologică a fost: *1905, 1909 - [[1910]] - croitoreasă într-un atelier de croitorie din [[București]], *1910 - [[1915]] - învățătoare de religie și limbă ebraică la Școala „Frăția Sionului” *1915 - [[1917]] - profesoară de studii ebraice și limbă ebraică la Școala Profesională „Rașela și [[Filip Focșăneanu]]”, București *1917 - [[1918]] - meditator particular de [[limba ebraică]] *1918 - [[1919]] - bibliotecară la Ziarul „Dimineața” *[[1925]] - [[1926]] - deschide un atelier de confecții textile în București *[[1927]] - 1928 - traducătoare la [[Viena]] *1915 - activistă la Serviciul Financiar în cadrul Partidului Social - Democrat al Muncitorilor din România *1918 - coparticipant la editarea ziarului „Trăiască socialismul” *[[1921]] - secretar al Comisiei Centrale a femeilor a [[PCdR]] *[[1922]] - președinte al Comitetului de femei și membră a Consiliului General al PCdR *1922 - 1924 - coredactor al ziarului „Socialismul” *[[1923]] - membră a Comitetului Secțiunii PCdR București *1923 - secretar al Comitetului Central al „Ajutorului Roșu Internațional” - MOPR *[[septembrie]] 1923 - este arestată câteva zile la [[Cluj]], din cauza incidentelor provocate la Congresul Sindicatelor din România *[[noiembrie]] 23 - februarie 1924 - este arestată de [[Siguranța Statului|Siguranță]] pentru activitate comunistă. Procesul care a urmat arestării o condamnă la 20 de ani de închisoare, în absență. Ana Pauker nu a executat sentința deoarece beneficiază de un Decret de amnistie nr. 1461 / 1929. *[[1924]] - are sarcină de partid cu organizarea publicării de presă ilegală *1924 - are sarcina de a organiza feme din postura de Membru al CC al PCdR *decembrie 1924 - iunie 1925 - este arestată. Procesul care a avut loc în iulie 1925 s-a încheiat printr-o sentință de 10 ani de închisoare. Nu a executat sentința deoarece a fugit în URSS în februarie 1926. *1925 - este arestată timp de 10 zile pentru distribuire de manifeste comuniste *1925 - februarie 1926 - membră a unei celule a Sindicatului Croitorilor din România *1926 - 1927 - activistă electorală a [[Partidul Comunist German|Partidului Comunist German]] *1927 - lucrătoare în organizația pentru emigranți români din [[Partidul Comunist Francez]] *1930 - secretară în Secretariatul Latin al Cominternului. Acesta supraveghea partidele comuniste din [[Portugalia]], [[Italia]], Franța și [[Spania]]. *1930 - [[1932]] - instructoare al Comitetului Executiv al Cominternului. A locuit în [[Franța]]. *1932 - [[1934]] - a lucrat la cartierul general al Cominternului din [[Moscova]]. *[[martie]] 1934 - se întoarce în România, având funcția de prim-secretar al [[Comitetul Central|Comitetului Central]] al PDcR, cu numele conspirativ „''Grigoraș Maria”''. *[[12 iulie]] [[1935]] - este arestată la Văcărești și procesul desfășurat în perioada 5 iunie - 7 iulie 1936 la Tribunalul Militar din [[Craiova]], dă sentința nr. 4 / 7 iulie 1936, cu condamnare la la 10 ani de închisoare suplimentată cu 10 ani de interdicție corecțională și 100 000 lei amendă pentru tulburarea ordinii publice. A fost judecată împreună cu viitorii săi adversari [[Alexandru Drăghici]], [[Alexandru Moghioroș]] și [[Liuba Chișinevschi]].<ref>{{ro icon}}[http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul Tismăneanu] pag. 60]</ref> Ana Pauker a executat pedeapsa în închisorile din [[Văcărești]], [[Dumbrăveni]] (din 1936), [[Râmnicu Sărat]] (din 1938), Dumbrăveni (până la 3 mai 1941). *[[3 mai]] [[1941]] - Ana Pauker a fost eliberată și expatriată în URSS, fiind schimbată (schimb de prizonieri) cu [[Ion Codreanu]], un membru de frunte al Consiliului Național Român din [[Bucovina]], care se găsea în detenție în Uniunea Sovietică. *mai 1941 - este membru și instructor în cadrul Comitetului Executiv al Cominternului fiind simultan și reprezentantul Partidului Comunist din România în [[Comintern]] *1941 - [[1942]] - conduce redacția radio „România Liberă” a Cominternului. Redacția era în Ufa, URSS. *1942 - [[1943]] - participă cu Vasile Luca la elaborarea platformei program Frontului Național Democrat din România *1943 - împreună cu [[Vasile Luca]] lucrează la Institutul nr. 205 și organizează diviziile de voluntari formate din prizonieri români din [[URSS]] *1943 - [[1944]] - este instructor politic al [[Divizia Tudor Vladimirescu|Diviziei Tudor Vladimirescu]] *iunie - 16 septembrie 1944 - activistă a Institutului „[[Marx]] - [[Engels]] - [[Lenin]]” din [[Moscova]] *1944 - [[1945]] - membră a Comitetului Provizoriu al Partidului Comunist Român *1944 - [[1947]] - președintă a Uniunii Antifasciste a Femeilor din România *[[1946]] - [[1948]] - deputată în Adunarea Deputaților din circumscripția electorală București *1948 - președintă de onoare a Uniunii Femeilor Democrate din România *1948 - Biroul Politic al CC al PMR îi trasează sarcina de organizare a Direcției de propagandă și Agitație a CC al PMR, precum și de organizațiile de femei *1948 - [[1952]] - Deputată în [[Marea Adunare Națională]], aleasă în circumscripția electorală [[Prahova]] *[[1949]] - membră a Consiliului General de Conducere al [[ARLUS]] *1949 - președintă a Comisiei Agrare pentru supravegherea organizării gospodăriilor colective *1947 - 1948 - ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Străine *1948 - 1952 - ministrul al Afacerilor Externe *1949 - 1952 - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri *[[27 mai]] 1952 - este exclusă din Secretariatul Biroului Politic CC al [[PMR]]. Rămâne în schimb în Biroul Organizatoric până în [[1954]]. Ana Pauker a fost supusă unor interogatorii în care tema principală era modul în care au fost acceptați noi membri în partid, astfel ea a fost acuzată de către [[Alexandru Moghioroș]], asistat de [[Constantin Pârvulescu]], [[Gheorghe Apostol]] și [[Petre Borilă]], că a permis intrarea în componența [[Partidul Comunist Român|PCR]] a unui număr important de noi membri fără a face verificările care se cuveneau.<ref name=ovi>Așa cum menționează [[Vladimir Tismăneanu]] în [http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul său] pag.36]: [[Gheorghe Apostol]] și [[Alexandru Moghioroș]] au făcut referire la ședințele de partid din [[30 noiembrie]] [[1944]], [[24 ianuarie]] [[1945]], [[16 mai]] [[1945]] și [[23 mai]] [[1945]], ședințe în care Ana Pauker a cerut cu insitență creșterea numărului de membri ai Partidului Comunist Român.</ref> În timpul acestor interogatorii, Ana Pauker a făcut referire la faptul că deciziile cu privire la problema admiterii de noi membri în partid nu îi aparțineau ei, ci Secretariatului Comitetului Central. De altfel, toate deciziile politice de acest gen erau trecute mai întâi prin filtrul secției [[sovietic]]e internaționale.<ref name=ovi/><ref>[[Vladimir Tismăneanu]] - ''Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc'', traducere de [[Cristina Petrescu]] și [[Dragoș Petrescu]], postfață de [[Mircea Mihăieș]], [[Iași]], [[Editura Polirom]], 2005, p. 109 și p. 322</ref> *1952 - [[1953]] - angajată în cadrul Comitetului de Stat pentru Sfaturile Populare *1953 - este arestată și anchetată, apoi eliberată fără a fi judecată *mai [[1954]] - este exclusă din partid *1953 - [[1960]] - este revizor și traducător la [[Editura Politică]]. Nu are drept de semnătură și nu are dreptul de a fi prezentă la locul de muncă. *[[1968]] - este reabilitată politic ==Note== <references/> == Bibliografie == *Jurnalul Național, sâmbătă, 2 decembrie 2006. *Adevărul, marți, 5 decembrie 2006, nr. 5105. *Ziua, Nr. 3723, vineri, 8 septembrie 2006. *Geoffrey Wigoder ''Evrei în lume - dicționar biografic'' , ediția română , coordonator: Viviane Prager, Editura "Hasefer" , București , 2001. *G. Brătescu - ''Ce-a fost să fie - notații autobiografice'' , Editura Humanitas, București, 2003. *Robert Levy - ''Ana Pauker - The Rise and Fall of a Jewish Communist'', University of California Press, 2001 *Robert Levy, ''Gloria și decăderea Anei Pauker'', trad. de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Iași, Polirom, 2002, 344 pag. *Dennis Deletant ''România sub regimul comunist'', în M.Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, Pompiliu Teodor - ''Istoria Romaniei'', Corint, 2012. *Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. ''Raport Final'', eds. Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, București, Humanitas, 2007, în special p.&nbsp;746, 798-799. *''Un episod puțin cunoscut: Schimbarea lui Ana Pauker cu Moș Ion Codreanu, mai 1941'', în Pontes. Review of South East European Studies(Chișinău), vol. III-IV, 2009, p.&nbsp;292-301. *''Dicționar biografic de istorie'', Ed. Meronia, ISBN 978-973-7839-39-8 * ''Scrisori către tovarășa Ana'', Ion Calafeteanu, Editura Univers Enciclopedic, 2005. *[[Vladimir Tismăneanu]] - ''Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc'', traducere de [[Cristina Petrescu]] și [[Dragoș Petrescu]], postfață de [[Mircea Mihăieș]], [[Iași]], [[Editura Polirom]], [[2005]]. *Moses Rosen - ''Primejdii, încercări, miracole. Povestea șef-rabinului Dr. Moses Rosen'', Editura Hasefer, București,1991. *''Hotărârea C.C. al P.M.R privind problema emigrărilor în Israel din 12 mai 1950'' Institutul Diplomatic Român, Caiete diplomatice Anul II, 2014, Nr. 2. == Legături externe == {{Commonscat|Ana Pauker}} * [https://web.archive.org/web/20081208043220/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current6/mi19.htm Ana Pauker recunoaște: "Am stăruit asupra numărului"], itcnet.ro * [http://adevarul.ro/locale/vaslui/vasluianca-ana-pauker-poreclita-stalin-fusta-cea-mai-cruda-femeie-istoria-tarii-noastre-1_513c3abc00f5182b85ec17d0/index.html Ana Pauker, poreclită și „Stalin în fustă“, cea mai crudă femeie din istoria țării noastre!], 10 martie 2013, Ionuț Balaban, ''Adevărul'' * [https://adevarul.ro/locale/constanta/scandal-dosarul-ana-pauker-istoric-cere-explicatii-legate-modul-ajuns-documentele-proprietate-privata-spune-casa-licitatii-1_61f50fb95163ec4271485d9a/index.html Scandal pe dosarul „Ana Pauker”. Un istoric cere explicații legate de modul cum au ajuns documentele în proprietate privată. Ce spune casa de licitații], 29 ianuarie 2022, Mariana Iancu, ''Adevărul'' === Articole biografice === * [http://www.adevarul.ro/actualitate/scapat-tovarasa-Ana-Pauker-glont_0_37796456.html Cum a scăpat tovarășa Ana Pauker de glonț], 25 august 2007, Christian Levant, ''Adevărul'' * [http://www.ziare.com/cultura/stiri-cultura/fete-ale-comunismului-romanesc-ana-pauker-1035209 Fete ale comunismului romanesc: Ana Pauker], 14 august 2010, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.evz.ro/senatul-evz-ana-pauker-si-religia-politica-stalinista-908121.html SENATUL EVZ: Ana Pauker și religia politică stalinistă], 5 octombrie 2010, ''Evenimentul zilei'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/ana-pauker-stalin-fusta-1_529d921bc7b855ff5669d58d/index.html Ana Pauker – „Stalin cu fustă”], 3 decembrie 2013, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ana-pauker-stalin-fusta articol Historia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141221164420/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ana-pauker-stalin-fusta |date=2014-12-21 }}'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/apostolii-stalin-ana-pauker-cea-mai-puternica-femeie-legendele-cominternistei-fata-ura-savarinele-1_54002b4b0d133766a8add5e9/index.html Apostolii lui Stalin. Ana Pauker, cea mai puternică femeie. Legendele Cominternistei: fata care ura savarinele], 1 septembrie 2014, Laurențiu Ungureanu, Radu Eremia, ''Adevărul'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Gheorghe Tătărăscu]]| titlu=[[Miniștri români ai Afacerilor Externe|Ministrul Afacerilor Externe]]| ani=[[30 decembrie]] [[1947]] – [[9 iulie]] [[1952]]| după=[[Simion Bughici]] }} {{Sfârșit casetă}} {{Miniștrii de externe ai României}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Pauker, Ana}} [[Categorie:Nașteri în 1893]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Activiști evrei]] [[Categorie:Comuniști evrei români]] [[Categorie:Decese cauzate de cancer mamar]] [[Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Miniștri de externe ai României]] [[Categorie:Politiciene române]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională]] [[Categorie:Oameni din județul Vaslui]] [[Categorie:Miniștri comuniști români]] [[Categorie:Staliniști]] [[Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român]] dy3jezh84m34bjo74uz1hglecq5ghv9 17024439 17024436 2025-06-10T20:29:22Z Dimitrie569 655074 /* Căderea */Necesită surse 17024439 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Ana Pauker | nume_la_naștere = Hana Rabinsohn | imagine = Ana Pauker.jpg | imagine_mica = | descriere = | stema = | functia = Ministru de externe | inceput = [[5 noiembrie]] [[1947]] | sfarsit = [[10 iulie]] [[1952]] | vicepresedinte = | viceprimministru = | deputat = | presedinte = | primministru = [[Petru Groza]], [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] | predecesor = [[Gheorghe Tătărăscu]] | succesor = [[Simion Bughici]] | stema2 = | functia2 = Membru al [[Comitetul Central|CC]] al [[PMR]] | inceput2 = [[21 octombrie]] [[1945]] | sfarsit2 = [[1954]] | vicepresedinte2 = | viceprimministru2 = | deputat2 = | presedinte2 = | primministru2 = | predecesor2 = | succesor2 = | stema3 = | functia3 = Membru al Biroului Politic al [[Comitetul Central|CC]] al [[PMR]] | predecesor3 = | succesor3 = | inceput3 = [[21 octombrie]] [[1945]] | sfarsit3 = [[27 mai]] [[1952]] | functia4 = | inceput4 = | sfarsit4 = | functia5 = | inceput5 = | sfarsit5 = | functia6 = | inceput6 = | sfarsit6 = | functia7 = | inceput7 = | sfarsit7 = | functia8 = | inceput8 = | sfarsit8 = | functia9 = | inceput9 = | sfarsit9 = | etnie = [[evrei]]ască | partid = 1. [[Partidul Comunist din România]]<br />2. [[Partidul Muncitoresc Român]] | sot = [[Marcel Pauker]] | copii = Tanio, Vlad, Tatiana (Brătescu), Masha (Marie), Alexandru (înfiat) | părinți = Herșcu și Sara(Sura) Rabinsohn | frați = [[Zalman Rabinsohn]] și [[Haim Rabinsohn]] | profesia = [[profesor|învățătoare]], croitoreasă, [[politician]]ă [[comunist]]ă | cunoscut_pentru = Prima femeie care a deținut o funcție majoră de conducere în [[România]], într-un guvern și, '''prima femeie-ministru de externe din lume'''<ref>Tiu, Ilarion: ''Ana Pauker, vedetă pe coperta revistei „Time”, [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ana-pauker-vedeta-pe-coperta-revistei-time-12487.htm Jurnalul Național, 13 septembrie 2006: Ca prima femeie din lume ministru de externe, Ana Pauker a intrat în atenția presei mondiale. In vara anului 1948, un redactor al magazinului Time a sosit la București pentru a face un reportaj despre „Tovarășa Ana”, a cărei fotografie a apărut pe coperta revistei în luna septembrie]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} Accesat: 3 septembrie 2014.</ref> | alma_mater = 1. Fac. de Medicină din [[Geneva]],<br>2. Fac. de Medicină din [[Moscova]],<br>3. Școala Leninistă de trei ani a [[Comintern]]ului din [[Moscova]], [[1928]] - [[1930]] | religia = 1. [[mozaic]]ă <br />2. [[ateu|atee]] | semnătură = Ana Pauker signature, 1950-03-22.svg | naționalitate = [[România|română]] | note = | ocupație = }} {{Republica Socialistă România}} '''Ana Pauker''', născută '''Hana Rabinsohn''' ({{Date biografice}})<ref name=ANAPAUKER>{{ro icon}}[http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf Membrii CC al PCR]</ref> a fost o militantă și [[politician]]ă [[comunist]]ă [[România|româncă]], [[evrei]]că de origine. Până în anul [[1980]] când [[Elena Ceaușescu]] a fost numită prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al României, și apoi, în [[2008]], când [[Roberta Anastase]] a ocupat postul de Președinte al [[Camera Deputaților din România|Camerei Deputaților]],<ref>[https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=7&leg=2008&cam=2&idl=1 Roberta Alma ANASTASE: Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2008-2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170316113923/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=7&leg=2008&cam=2&idl=1 |date=2017-03-16 }}; cdep.ro; acesat la 15 martie 2017</ref> ea a ocupat cea mai înaltă funcție politică deținută de o femeie în istoria României: a fost prima femeie vicepremier și ministru de externe (atât din istoria României, cât și din lume) și una dintre puținele femei din epoca [[stalin]]istă ajunsă în funcții înalte.<ref>Tiu, Ilarion: ''Ana Pauker, vedetă pe coperta revistei „Time”, op. cit.</ref><ref>Betea, Lavinia: ''Băiatul înfiat'', Jurnalul Național, 20 februarie 2006. [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/baiatul-infiat-27694.htm]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}} Accesat: 10 iulie 2014.</ref> În septembrie 1948 fotografia ei a apărut pe coperta revistei "[[Time]]", cu eticheta ''For an old battle-ax, a new edge'' („Pentru o veche secure, un nou ascuțiș”).<ref>[http://content.time.com/time/covers/0,16641,19480920,00.html TIME Magazine Cover: Ana Pauker - Sep. 20, 1948] Accesat:10 iulie 2014.</ref> A fost o activistă comunistă ilegalistă, lideră a „grupării moscovite” a [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], vicepremier și [[lista miniștrilor români de externe|ministru de externe al României]] între 1947-1952.<ref>{{Citat carte|nume=Dogaru|prenume=Petre|an=2002|titlu=Casa Regală si femeile fatale, masoneria și dictatorii secolului XX|pagină=183|editură=Aldo Press|locul-publicării=București}}</ref> În 1952 [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] a înlăturat-o din funcții și din partid, în același timp cu [[Vasile Luca]] și [[Teohari Georgescu]], sub acuzațiile de „deviere de dreapta” și participarea la „activități antipartinice”. == Biografia == S-a născut la [[Codăești]], [[Vaslui]], la data de 28 decembrie 1893 (potrivit actului de naștere nr.66/30 decembrie 1893) într-o familie de [[evreii din România|evrei români]] ca fiică a lui Herșcu și al Sarei (Surei) Rabinsohn.<ref>{{Citat carte|nume=Marcu|prenume=George|an=2017|titlu=Femei de seamă din România. De ieri și de azi.|pagină=343|editură=Meronia}}</ref> Bunicul ei a fost [[rabin]], iar tatăl - [[haham]]. La nașterea sa, tatăl avea 35 de ani iar mama 30. A studiat o vreme medicina la [[Geneva]], în 1918-1919, dar și-a întrerupt studiile. De tânără a învățat limba [[ebraică]], pe care a predat-o la o școală primară evreiască din [[București]]. În timp ce fratele ei mai mic, Zalman, a devenit [[sionist]], din 1915 ea s-a orientat spre [[socialism]], fiind influențată în această direcție de colegul și iubitul ei din tinerețe, Heinrich Sternberg. În timpul unei șederi în [[Franța]] l-a cunoscut pe activistul comunist [[Marcel Pauker]], descendentul unei influente familii de ziariști și avocați de stânga, cu care s-a căsătorit. La încurajarea lui, a intrat, în anul [[1920]], în mișcarea comunistă. Este racolată în această perioadă ca [[Spion|agent]] [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|sovietic]]. În anul [[1922]] a fost arestată, împreună cu Marcel Pauker, pentru activități [[politică|politice ilegale]] și, după ce au fost eliberați, s-au refugiat în [[Elveția]], apoi în Franța, unde ea a devenit instructoare a [[Comintern]]ului și apoi s-a implicat în mișcarea comunistă din [[Balcani]]. A fost arestată de mai multe ori pentru [[politică|activitate politică interzisă]], fiind membră a [[Partidul Comunist din România|Partidului Comunist din România]], în cadrul căruia, ca activistă în [[Comintern]], milita și pentru [[Basarabia|desprinderea Basarabiei]] românești ([[Moldova Orientală]]) de România. În urma unui proces a fost condamnată în 1926 la 10 ani de închisoare, dar a reușit să fugă în [[URSS]], unde a rămas până în 1934, perioadă în care făcut studii politice la școlile Cominternului. După întoarcerea în [[România]], a primit funcții de răspundere în [[Partidul Comunist din România]]. A fost arestată la 14 iulie [[1935]] și [[Procesul de la Craiova|judecată la Craiova]] împreună cu alți conducători ai Partidului Comunist, între care [[Alexandru Moghioroș]], [[Șmil Marcovici]] și [[Alexandru Drăghici]], fiind condamnată la zece ani de închisoare. În luna mai [[1941]] a fost lăsată să plece în [[Uniunea Sovietică]], ca urmare a schimbului cu un politician român, deținut de [[URSS|autoritățile sovietice]] după ocuparea în 1940 a [[Basarabia|Basarabiei]] și a [[Bucovina|Bucovinei]] de Nord, „Moș” [[Ion Codreanu (deputat)|Ion Codreanu]], fost membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] (Basarabiei), arestat de sovietici imediat după intrarea lor în Basarabia, la 28 iunie 1940. Între timp, în timpul unei șederi în [[Uniunea Sovietică]], soțul ei, Marcel, fusese arestat și executat în [[1938]], ca „spion al Occidentului”, în cadrul [[Stalin|epurărilor staliniste]], fapt care nu a reușit, totuși, să zdruncine credința ei în cauza comunistă și loialitatea ei de agent al [[URSS|regimului sovietic]]. La [[Moscova]] a devenit șefa grupului de comuniști români exilați, cunoscut, ulterior, în cadrul [[Partidul Comunist din România|PCdR]], sub denumirea de „fracțiunea moscovită”. A făcut parte din grupul de lideri comuniști aflați în exil la [[Moscova]], ca Dimitri Manuilski, [[Gheorghi Dimitrov]], [[Palmiro Togliatti]], [[Maurice Thorez]], [[Dolores Ibárruri]] și alți. A jucat un rol important în constituirea diviziei de prizonieri români „Tudor Vladimirescu”, conducând activitățile de „reeducare”.<ref>Vladimir Tismăneanu, ''Fantoma lui Gheorghiu-Dej''. Prefață de Mircea Mihăieș. Editura UNIVERS, București, 1995, pp. 210-212. ISBN 973-34-0324-5</ref> == În vârful puterii == La 16 septembrie [[1944]] Ana Pauker s-a reîntors în România cu [[Armata Roșie]], îmbrăcată în uniforma sovietică.<ref>Țarălungă, Ecaterina (2019). ''Enciclopedia identității românești''. 2: Personalități. AGIR. p.576</ref> A fost aleasă secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a jucat un rol important în organizarea guvernului de coaliție, „de largă concentrare democratică”, controlat de comuniști, prezidat de dr. [[Petru Groza]], în anii [[1945]]-[[1947]]. În noiembrie [[1947]] a fost numită ministru de externe și viceprim-ministru, fiind prima femeie din lume care a deținut această funcție guvernamentală. În această funcție a semnat, între altele, actul prin care România ceda [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]] [[Insula Șerpilor]].<ref>{{ro icon}}[http://www.insulaserpilor.info/Articol.asp?ID=48 Insula Șerpilor, pământ românesc] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130626004945/http://www.insulaserpilor.info/Articol.asp?ID=48 |date=2013-06-26 }} de [[Vartan Arachelian]]</ref> [[Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România|Raportul Vladimir Tismăneanu]] (pagina 56), menționează că, la sfârșitul anilor [[1940|'40]] se scanda în România sloganul „Ana, Luca, Teo, Dej - bagă spaima în burgheji”, iar succesiunea numelor, în afara nevoii de rimă, ar fi indicat ordinea după importanța pe care o aveau respectivii conducători în partid, aceștia fiind: Ana Pauker, [[Vasile Luca]], [[Teohari Georgescu]] și [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]]. Ana Pauker a participat activ la procesul de comunizare în România. Pe plan extern, România a devenit un stat satelit al Uniunii Sovietice și a rupt sau răcit relațiile diplomatice cu statele din vestul Europei. În anul [[1948]] România a denunțat unilateral [[Concordatul din 1927]], primul pas care a deschis drumul spre persecuția Bisericii Catolice din România. A fost loială față de Stalin și a acceptat fără crâcnire execuția soțului ei, despre care a aflat în vreme ce era în închisoare în România.<ref>https://www.stelian-tanase.ro/amor-nebun-in-clandestinitate/ Stelian Tănase ''Amur nebun în clandestinitate'' în cartea „Repertoarul amorului” vol.II Hyperliteratura, București 2020</ref> Devenind văduvă l-ar fi condamnat pe [[Marcel Pauker]] în fața celor trei copii ai lor, ca fiind [[Troțkism|troțkist]].<ref>{{cite book |last1=Carr |first1=William Guy |title=Pioni în joc |date=2011 |publisher=Deceneu |location=București |isbn=978-973-9466-38-7}}</ref> Biograful ei, Robert Levy afirmă că Pauker ar fi dovedit uneori și o oarecare moderație, de pildă, poziția ei rezervată legată de ritmul prea alert al [[Colectivizarea în România|colectivizării agriculturii]] (R.Levy p.&nbsp;2001, 108-109) și de anchetarea „grupului” [[Lucrețiu Pătrășcanu]]. == Căderea == [[Fișier:Gheorghiu-DejPaukerLucaGeorgescuRoman1951.jpg|thumb|right|225px|Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Valter Roman, Teohari Georgescu, Vasile Mârza la de-a 10-a sesiuni a Marii Adunări Naționale din 1951]] În anul [[1952]], în cadrul unui val de epurări, inițiat de [[Gheorghe Gheorghiu-Dej|Gheorghiu-Dej]] și inspirat după modelul altor campanii și procese orchestrate în URSS și în toate țările aflate sub dominație sovietică, a fost eliminată din conducerea PCR, fiind acuzată de „[[cosmopolitism]]”, de „deviere de dreapta”, de „activități antipartinice”, de sabotarea colectivizării agriculturii și de legături cu [[legionar]]ii, cu agenți străini, cu sioniști etc.<ref>Dennis Deletant p.424-426</ref><ref>Scrisoarea C.C al P.M.R. în „Scânteia” 2 iunie 1952</ref> Odată cu căderea Anei Pauker a încetat și [[Experimentul Pitești]].{{nc}} În 1954 a fost exclusă din [[Partidul Muncitoresc Român]] (cum se numea atunci partidul comunist). În februarie [[1953]] a fost supusă unui șir de interogatorii în vederea unui proces politic dar, la numai o lună și jumătate după moartea lui [[Stalin]], în luna aprilie [[1953]], a fost eliberată din închisoare și ținută mai mulți ani în arest la domiciliu, fiind aflată sub continuă supraveghere, suspectată de intenția unei revanșe politice în condițiile relativei destalinizări inițiate de [[Nikita Sergheevici Hrușciov|Nikita Hrușciov]]. În același an Ana Pauker va fi exclusă din [[Comitetul Central al Partidului Comunist Român]].<ref>Cătănuș, D. ''Comuniștii români și devierea de dreapta: Istoria unei afaceri de partid 1940-1968'', [[Editura Academiei Române]], [[2018]]</ref> În istoria [[evrei]]lor, imaginea pe care a lăsat-o Ana Pauker este negativă,<ref>„Evreii o iubeau tot atât de puțin cât o iubeau și românii” a notat Menahem Fermo - „Scrisorile pe care nu le-am scris: Sionism în România dictatorilor” Editura Hasefer, București 2007 p.208</ref><ref>Ben Gurion, în vremea negocierilor cu autoritățile comuniste române, a acuzat-o în public în 1948 că pune piedici emigrației</ref> dar există în legătură cu ea o notă de ambivalență: ea a fost ostilă [[sionism]]ului și [[autodeterminare|autodeterminării]] evreilor, în spiritul ideologiei [[lenin]]iste și staliniste și, a promovat o politică care a călcat în picioare drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor români. În anii 1948-1951 conducerea comunistă a României, cu acordul lui Stalin, a permis, în paralel cu reprimarea sioniștilor, o masivă emigrație de evrei, vânduți ''„per capita”'' Israelului. Când a fost înlăturată din conducere, una din acuzațiile ce i s-au adus Anei Pauker și lui Teohari Georgescu, ca un act de ''„spălare pe mâini”'' a lui Gheorghiu-Dej, a fost că ei ar fi încurajat această emigrație.<ref>R.Levy 2001 nota 109 la paginile 176-177 -citează afirmații că în adevăr ar fi ajutat emigrarea - bazându-se pe mărturii din interviuri ale lui [[Ana Toma]], Cristina Boico, Carol Lustig, Iosif Breban, Elena Tudorache, Charlotte Gruia, [[Mircea Oprișan]], David Șerer, Gheorghe Rojha, Șef-rabinul [[Moses Rosen]], dar și interogatorii și anchete din arhivele securității, care pot fi privite cu rezervă</ref> De fapt, politica emigrației fusese decizia întregii conduceri comuniste.<ref>Hotărârea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 12 mai 1950, în IDR, Caiete diplomatice 2, 2014, p.22</ref><ref>V. Tismăneanu „A fost Ana Pauker o bună evreică? 2010 online, ''„A-i atribui secrete aspirații sioniste Anei Pauker ar însemna să proiectăm asupra ei lumina înșelătoare a mitului. Nu, nu a fost o sionistă, a fost o stalinistă”''... „Spunea ea că nu trebuie uitat ca în timpul războiului evreii fuseseră victime colective, fără un regim special pentru burghezia evreiască. Ulterior, această poziție a fost invocată de către Gheorghiu-Dej drept cap de acuzare împotriva Anei Pauker, stigmatizată pentru „naționalism evreiesc”. De asemenea, Ana Pauker a încurajat, în 1949-1950, tendințele de emigrare către Israel. Dar a făcut-o, neîndoios, în consens cu linia Kremlinului. Era foarte apropiată de ambasadorul sovietic la București, Kavtaradze, urmărea cu mare atenție meandrele politicii sovietice... Nu cred că Ana Pauker a fost animată de vreun patriotism evreiesc. Dar nu și-a ascuns originea și nu a făcut un secret din faptul că avea rude în Israel (fratele ei, revenit din Israel, locuia la ea). Nu a rostit vorbe veninoase la adresa instituțiilor evreiești precum un Chișinevschi ori o Ghizela Vass. Eliminarea ei din conducerea PMR a fost direct legată de intensificarea antisemitismului lui Stalin, de exacerbarea complexelor paranoice ale acestuia”</ref> În ultimii ani de viață, i s-a permis să lucreze ca traducătoare din [[limba franceză]] și [[limba germană]] pentru ''Editura Politică'', însă fără drept de semnătură. În octombrie [[1959]] a primit de la autoritățile sovietice post-staliniste înștiințarea oficială că soțul ei, Marcel, despre a cărui soartă exactă nu avea certe informații, nu a supraviețuit [[Gulag]]ului și a fost, cum era de presupus, executat în URSS, la [[16 august]] [[1938]]. Ana Pauker a murit, în urma unui cancer de sân, la [[București]] la [[3 iunie]] [[1960]]. La crematoriu, la incinerarea ei, a fost de față și veteranul comunist [[Gheorghe Cristescu]], unul din fondatorii Partidului Comunist din România. Ana Pauker a fost reabilitată după 1965, odată cu venirea la putere a lui [[Ceaușescu]], iar urna cu cenușa ei a fost depusă la ''Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism'', cunoscut astăzi ca [[Mausoleul din Parcul Carol]]. În 1991, când mausoleul a fost dezafectat, cenușa ei a fost preluată de către familie și transportată în [[Israel]]. Marcel și Ana Pauker au avut trei copii: Tanio (1921-1922), Vlad (n.[[1925]]–d.[[2016]]) și Tatiana (n. [[1928]]–d.[[2011]]). Masha (n.[[1932]]-d.[[2020]]), al patrulea copil, cunoscută și ca Marie, avându-l ca tată pe Eugen Fried, un evreu ceh-francez din partidul comunist, a locuit în Franța. În Franța a locuit și fratele lor, Vlad, până la moartea lui, în august [[2016|2016.]]<ref>Robert Levy, [http://jwa.org/encyclopedia/article/pauker-anna Anna Pauker], ''Jewish Women's Archive'', accesat la 30 decembrie 2013</ref> Ana Pauker a mai avut și un fiu adoptiv, Alexandru (Sandu) Pauker.<ref>[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/baiatul-infiat-27694.htm Betea, Lavinia: ''Băiatul înfiat'', op. cit]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Un frate al ei, [[Haim Rabinsohn]], a fost un apreciat poet de limbă ebraică în Israel. Un amănunt picant este modul cum numeroși activiști importanți ai [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]] își botezau copiii. Astfel [[Chivu Stoica]], [[Leontin Sălăjan]] și [[Teohari Georgescu]] și-au botezat fiicele cu numele de Ana, dupa câte se vede, ca urmare a admirației pe care o purtau Anei Pauker În mod similar [[Emil Bodnăraș]], [[Gheorghe Apostol]], [[Iosif Chișinevschi]], [[Ghizela Vass]], [[Alexandru Sencovici]] și [[Vasile Vîlcu]] și-au botezat băieții cu numele de Gheorghe în semn de apreciere pentru [[Gheorghe Gheorghiu Dej]]. [[Nicolae Ceaușescu]] a fost o excepție deoarece și-a botezat copiii cu numele de [[Valentin Ceaușescu|Valentin]], [[Zoe Ceaușescu|Zoe]] și [[Nicu Ceaușescu|Nicolae]].<ref>{{ro icon}}[http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul Tismăneanu] pag. 45]</ref> == Cronologia studiilor și a carierei politice == Conform raportului dat de către [[CNSAS|CNSAS,]]<ref name=ANAPAUKER/> studiile au fost: *[[1901]] - 1905 - Școala primară „Frăția Sionului” din București *[[1905]] - [[1909]] - Școala profesională „Rașela și Filip Focșăneanu” din [[București]] *[[1919]] - [[1920]] - Facultatea de Medicină din [[Geneva]] *? - ? -- Un an la Facultatea de Medicină din [[Moscova]] *[[1928]] - [[1930]] - Școala Leninistă de trei ani a Cominternului din Moscova, fără a mai fi obligată să frecventeze anul III Conform raportului dat de către [[CNSAS|CNSAS,]]<ref name=ANAPAUKER/> cariera cronologică a fost: *1905, 1909 - [[1910]] - croitoreasă într-un atelier de croitorie din [[București]], *1910 - [[1915]] - învățătoare de religie și limbă ebraică la Școala „Frăția Sionului” *1915 - [[1917]] - profesoară de studii ebraice și limbă ebraică la Școala Profesională „Rașela și [[Filip Focșăneanu]]”, București *1917 - [[1918]] - meditator particular de [[limba ebraică]] *1918 - [[1919]] - bibliotecară la Ziarul „Dimineața” *[[1925]] - [[1926]] - deschide un atelier de confecții textile în București *[[1927]] - 1928 - traducătoare la [[Viena]] *1915 - activistă la Serviciul Financiar în cadrul Partidului Social - Democrat al Muncitorilor din România *1918 - coparticipant la editarea ziarului „Trăiască socialismul” *[[1921]] - secretar al Comisiei Centrale a femeilor a [[PCdR]] *[[1922]] - președinte al Comitetului de femei și membră a Consiliului General al PCdR *1922 - 1924 - coredactor al ziarului „Socialismul” *[[1923]] - membră a Comitetului Secțiunii PCdR București *1923 - secretar al Comitetului Central al „Ajutorului Roșu Internațional” - MOPR *[[septembrie]] 1923 - este arestată câteva zile la [[Cluj]], din cauza incidentelor provocate la Congresul Sindicatelor din România *[[noiembrie]] 23 - februarie 1924 - este arestată de [[Siguranța Statului|Siguranță]] pentru activitate comunistă. Procesul care a urmat arestării o condamnă la 20 de ani de închisoare, în absență. Ana Pauker nu a executat sentința deoarece beneficiază de un Decret de amnistie nr. 1461 / 1929. *[[1924]] - are sarcină de partid cu organizarea publicării de presă ilegală *1924 - are sarcina de a organiza feme din postura de Membru al CC al PCdR *decembrie 1924 - iunie 1925 - este arestată. Procesul care a avut loc în iulie 1925 s-a încheiat printr-o sentință de 10 ani de închisoare. Nu a executat sentința deoarece a fugit în URSS în februarie 1926. *1925 - este arestată timp de 10 zile pentru distribuire de manifeste comuniste *1925 - februarie 1926 - membră a unei celule a Sindicatului Croitorilor din România *1926 - 1927 - activistă electorală a [[Partidul Comunist German|Partidului Comunist German]] *1927 - lucrătoare în organizația pentru emigranți români din [[Partidul Comunist Francez]] *1930 - secretară în Secretariatul Latin al Cominternului. Acesta supraveghea partidele comuniste din [[Portugalia]], [[Italia]], Franța și [[Spania]]. *1930 - [[1932]] - instructoare al Comitetului Executiv al Cominternului. A locuit în [[Franța]]. *1932 - [[1934]] - a lucrat la cartierul general al Cominternului din [[Moscova]]. *[[martie]] 1934 - se întoarce în România, având funcția de prim-secretar al [[Comitetul Central|Comitetului Central]] al PDcR, cu numele conspirativ „''Grigoraș Maria”''. *[[12 iulie]] [[1935]] - este arestată la Văcărești și procesul desfășurat în perioada 5 iunie - 7 iulie 1936 la Tribunalul Militar din [[Craiova]], dă sentința nr. 4 / 7 iulie 1936, cu condamnare la la 10 ani de închisoare suplimentată cu 10 ani de interdicție corecțională și 100 000 lei amendă pentru tulburarea ordinii publice. A fost judecată împreună cu viitorii săi adversari [[Alexandru Drăghici]], [[Alexandru Moghioroș]] și [[Liuba Chișinevschi]].<ref>{{ro icon}}[http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul Tismăneanu] pag. 60]</ref> Ana Pauker a executat pedeapsa în închisorile din [[Văcărești]], [[Dumbrăveni]] (din 1936), [[Râmnicu Sărat]] (din 1938), Dumbrăveni (până la 3 mai 1941). *[[3 mai]] [[1941]] - Ana Pauker a fost eliberată și expatriată în URSS, fiind schimbată (schimb de prizonieri) cu [[Ion Codreanu]], un membru de frunte al Consiliului Național Român din [[Bucovina]], care se găsea în detenție în Uniunea Sovietică. *mai 1941 - este membru și instructor în cadrul Comitetului Executiv al Cominternului fiind simultan și reprezentantul Partidului Comunist din România în [[Comintern]] *1941 - [[1942]] - conduce redacția radio „România Liberă” a Cominternului. Redacția era în Ufa, URSS. *1942 - [[1943]] - participă cu Vasile Luca la elaborarea platformei program Frontului Național Democrat din România *1943 - împreună cu [[Vasile Luca]] lucrează la Institutul nr. 205 și organizează diviziile de voluntari formate din prizonieri români din [[URSS]] *1943 - [[1944]] - este instructor politic al [[Divizia Tudor Vladimirescu|Diviziei Tudor Vladimirescu]] *iunie - 16 septembrie 1944 - activistă a Institutului „[[Marx]] - [[Engels]] - [[Lenin]]” din [[Moscova]] *1944 - [[1945]] - membră a Comitetului Provizoriu al Partidului Comunist Român *1944 - [[1947]] - președintă a Uniunii Antifasciste a Femeilor din România *[[1946]] - [[1948]] - deputată în Adunarea Deputaților din circumscripția electorală București *1948 - președintă de onoare a Uniunii Femeilor Democrate din România *1948 - Biroul Politic al CC al PMR îi trasează sarcina de organizare a Direcției de propagandă și Agitație a CC al PMR, precum și de organizațiile de femei *1948 - [[1952]] - Deputată în [[Marea Adunare Națională]], aleasă în circumscripția electorală [[Prahova]] *[[1949]] - membră a Consiliului General de Conducere al [[ARLUS]] *1949 - președintă a Comisiei Agrare pentru supravegherea organizării gospodăriilor colective *1947 - 1948 - ministru secretar de stat la Departamentul Afacerilor Străine *1948 - 1952 - ministrul al Afacerilor Externe *1949 - 1952 - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri *[[27 mai]] 1952 - este exclusă din Secretariatul Biroului Politic CC al [[PMR]]. Rămâne în schimb în Biroul Organizatoric până în [[1954]]. Ana Pauker a fost supusă unor interogatorii în care tema principală era modul în care au fost acceptați noi membri în partid, astfel ea a fost acuzată de către [[Alexandru Moghioroș]], asistat de [[Constantin Pârvulescu]], [[Gheorghe Apostol]] și [[Petre Borilă]], că a permis intrarea în componența [[Partidul Comunist Român|PCR]] a unui număr important de noi membri fără a face verificările care se cuveneau.<ref name=ovi>Așa cum menționează [[Vladimir Tismăneanu]] în [http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf Raportul său] pag.36]: [[Gheorghe Apostol]] și [[Alexandru Moghioroș]] au făcut referire la ședințele de partid din [[30 noiembrie]] [[1944]], [[24 ianuarie]] [[1945]], [[16 mai]] [[1945]] și [[23 mai]] [[1945]], ședințe în care Ana Pauker a cerut cu insitență creșterea numărului de membri ai Partidului Comunist Român.</ref> În timpul acestor interogatorii, Ana Pauker a făcut referire la faptul că deciziile cu privire la problema admiterii de noi membri în partid nu îi aparțineau ei, ci Secretariatului Comitetului Central. De altfel, toate deciziile politice de acest gen erau trecute mai întâi prin filtrul secției [[sovietic]]e internaționale.<ref name=ovi/><ref>[[Vladimir Tismăneanu]] - ''Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc'', traducere de [[Cristina Petrescu]] și [[Dragoș Petrescu]], postfață de [[Mircea Mihăieș]], [[Iași]], [[Editura Polirom]], 2005, p. 109 și p. 322</ref> *1952 - [[1953]] - angajată în cadrul Comitetului de Stat pentru Sfaturile Populare *1953 - este arestată și anchetată, apoi eliberată fără a fi judecată *mai [[1954]] - este exclusă din partid *1953 - [[1960]] - este revizor și traducător la [[Editura Politică]]. Nu are drept de semnătură și nu are dreptul de a fi prezentă la locul de muncă. *[[1968]] - este reabilitată politic ==Note== <references/> == Bibliografie == *Jurnalul Național, sâmbătă, 2 decembrie 2006. *Adevărul, marți, 5 decembrie 2006, nr. 5105. *Ziua, Nr. 3723, vineri, 8 septembrie 2006. *Geoffrey Wigoder ''Evrei în lume - dicționar biografic'' , ediția română , coordonator: Viviane Prager, Editura "Hasefer" , București , 2001. *G. Brătescu - ''Ce-a fost să fie - notații autobiografice'' , Editura Humanitas, București, 2003. *Robert Levy - ''Ana Pauker - The Rise and Fall of a Jewish Communist'', University of California Press, 2001 *Robert Levy, ''Gloria și decăderea Anei Pauker'', trad. de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Iași, Polirom, 2002, 344 pag. *Dennis Deletant ''România sub regimul comunist'', în M.Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, Pompiliu Teodor - ''Istoria Romaniei'', Corint, 2012. *Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. ''Raport Final'', eds. Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, București, Humanitas, 2007, în special p.&nbsp;746, 798-799. *''Un episod puțin cunoscut: Schimbarea lui Ana Pauker cu Moș Ion Codreanu, mai 1941'', în Pontes. Review of South East European Studies(Chișinău), vol. III-IV, 2009, p.&nbsp;292-301. *''Dicționar biografic de istorie'', Ed. Meronia, ISBN 978-973-7839-39-8 * ''Scrisori către tovarășa Ana'', Ion Calafeteanu, Editura Univers Enciclopedic, 2005. *[[Vladimir Tismăneanu]] - ''Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc'', traducere de [[Cristina Petrescu]] și [[Dragoș Petrescu]], postfață de [[Mircea Mihăieș]], [[Iași]], [[Editura Polirom]], [[2005]]. *Moses Rosen - ''Primejdii, încercări, miracole. Povestea șef-rabinului Dr. Moses Rosen'', Editura Hasefer, București,1991. *''Hotărârea C.C. al P.M.R privind problema emigrărilor în Israel din 12 mai 1950'' Institutul Diplomatic Român, Caiete diplomatice Anul II, 2014, Nr. 2. == Legături externe == {{Commonscat|Ana Pauker}} * [https://web.archive.org/web/20081208043220/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1999/current6/mi19.htm Ana Pauker recunoaște: "Am stăruit asupra numărului"], itcnet.ro * [http://adevarul.ro/locale/vaslui/vasluianca-ana-pauker-poreclita-stalin-fusta-cea-mai-cruda-femeie-istoria-tarii-noastre-1_513c3abc00f5182b85ec17d0/index.html Ana Pauker, poreclită și „Stalin în fustă“, cea mai crudă femeie din istoria țării noastre!], 10 martie 2013, Ionuț Balaban, ''Adevărul'' * [https://adevarul.ro/locale/constanta/scandal-dosarul-ana-pauker-istoric-cere-explicatii-legate-modul-ajuns-documentele-proprietate-privata-spune-casa-licitatii-1_61f50fb95163ec4271485d9a/index.html Scandal pe dosarul „Ana Pauker”. Un istoric cere explicații legate de modul cum au ajuns documentele în proprietate privată. Ce spune casa de licitații], 29 ianuarie 2022, Mariana Iancu, ''Adevărul'' === Articole biografice === * [http://www.adevarul.ro/actualitate/scapat-tovarasa-Ana-Pauker-glont_0_37796456.html Cum a scăpat tovarășa Ana Pauker de glonț], 25 august 2007, Christian Levant, ''Adevărul'' * [http://www.ziare.com/cultura/stiri-cultura/fete-ale-comunismului-romanesc-ana-pauker-1035209 Fete ale comunismului romanesc: Ana Pauker], 14 august 2010, Laurentiu Dologa, ''Ziare.com'' * [http://www.evz.ro/senatul-evz-ana-pauker-si-religia-politica-stalinista-908121.html SENATUL EVZ: Ana Pauker și religia politică stalinistă], 5 octombrie 2010, ''Evenimentul zilei'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/ana-pauker-stalin-fusta-1_529d921bc7b855ff5669d58d/index.html Ana Pauker – „Stalin cu fustă”], 3 decembrie 2013, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ana-pauker-stalin-fusta articol Historia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141221164420/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ana-pauker-stalin-fusta |date=2014-12-21 }}'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/apostolii-stalin-ana-pauker-cea-mai-puternica-femeie-legendele-cominternistei-fata-ura-savarinele-1_54002b4b0d133766a8add5e9/index.html Apostolii lui Stalin. Ana Pauker, cea mai puternică femeie. Legendele Cominternistei: fata care ura savarinele], 1 septembrie 2014, Laurențiu Ungureanu, Radu Eremia, ''Adevărul'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Gheorghe Tătărăscu]]| titlu=[[Miniștri români ai Afacerilor Externe|Ministrul Afacerilor Externe]]| ani=[[30 decembrie]] [[1947]] – [[9 iulie]] [[1952]]| după=[[Simion Bughici]] }} {{Sfârșit casetă}} {{Miniștrii de externe ai României}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Pauker, Ana}} [[Categorie:Nașteri în 1893]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Activiști evrei]] [[Categorie:Comuniști evrei români]] [[Categorie:Decese cauzate de cancer mamar]] [[Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Miniștri de externe ai României]] [[Categorie:Politiciene române]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională]] [[Categorie:Oameni din județul Vaslui]] [[Categorie:Miniștri comuniști români]] [[Categorie:Staliniști]] [[Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român]] 2v1ly9nz7lv5asj990uzga6glb4he8o 0 52486 17025158 16965008 2025-06-11T11:08:38Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025158 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2020}} {{Infocaseta Regalitate | imagine = [[Fișier:Cuza-Elena1.jpg|250px|miniatura|dreapta]] | succesiune = Doamnă a Principatelor Unite | domnie = 24 ianuarie 1859 - 11 februarie 1866 | succesor = [[Regina Elisabeta a României|Elisabeta a României]] }} '''Elena Rosetti''' ({{date biografice}}), cunoscută și ca ''Elena Doamna'', a fost soția domnitorului [[Alexandru Ioan Cuza]]. == Biografie == S-a născut la Iași, în [[familia Rosetti]] și a murit la [[Piatra-Neamț]], fiind înmormântată la [[Solești, Vaslui]]. Elena Rosetti era fiica postelnicului Iordache Rosetti-Solescu (1796-1846) și a soției sale Ecaterina Rosetti-Solescu (Catinca)<ref>{{Citat carte|nume=Marcu|prenume=George|an=2017|titlu=Femei de seamă din România. De ieri și de azi.|pagină=168|editură=Meronia}}</ref>, fata logofătului Dumitrache Sturdza din [[Miclăușeni, Iași|Miclăușeni]] și sora boierilor cărturari Constantin Sturdza și Alexandru Sturdza. Copilăria și-a petrecut-o la moșia părinților de la Solești, în ținutul Vasluiului, alături de cei trei frați: Constantin (1827-1885), Dumitru (1830-1903) și [[Theodor Rosetti|Theodor]] (1837-1923) și de sora Zoe (1833-1858). Primește de mică o educație aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei. Elena a învățat [[limba germană]] și, mai ales, [[limba franceză|franceza]], pe care o folosea cu deosebită eleganță în corespondența întreținută cu prietena sa [[Hermiona Asachi]]. De la șapte ani își continuă studiile particulare, cu guvernante și profesori străini, la moșia de la [[Șcheia (Alexandru Ioan Cuza), Iași|Șcheia]] a unchiului său [[Constantin Sturdza]], împreună cu copiii acestuia și ai altor rude apropiate. Împlinind cincisprezece ani, Elena s-a stabilit la Iași unde a fost introdusă în înalta societate. Aici îl cunoaște pe [[Alexandru Ioan Cuza]] cu care se va căsători la Iași în ziua de 30 aprilie [[1844]]. Rar se întâlnesc două făpturi mai deosebite. Crescută de o mamă aprigă și autoritară, Elena avea o fire cu totul opusă soțului ei: domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace și puțin timidă, lipsită de încredere în forțele proprii era stăpânită în societate de puternice complexe de inferioritate. Deși, căsătoria nu a fost din cele mai izbutite, Cuza nefiind un soț prea statornic, între ei s-au păstrat, totuși, întotdeauna relații de respect. După înăbușirea revoluției de la [[1848]], Elena Cuza a dovedit o altă trăsătură de caracter. Pusă în fața unei situații periculoase („revoluționarii fugeau din Iași spre [[Galați]], urmăriți de oamenii domnitorului [[Mihail Sturdza]]”) ce amenința siguranța soțului ei, această tânără femeie timidă și aparent lipsită de încredere în sine, a dovedit o extraordinară energie, inițiativă și hotărâre. A pornit singură de la Solești spre Galați, unde a mers să-l vadă pe consulul britanic Cunningham. Împreună au pus la punct evadarea lui Cuza la [[Brăila]]. De acolo, au fugit la [[Cernăuți]] și mai departe la [[Viena]] și [[Paris]]. S-au reîntors în [[Moldova]] peste un an, când venise domn [[Grigore Ghica]]. Urmare a importantului eveniment istoric, Unirea din 1859, Elena Cuza a devenit ''Înalta Doamnă a României''. La îndemnul soțului, pentru a nu se expune intrigilor, Elena Cuza pleacă în 1860 la Paris. În această perioadă, în viața domnului intrase [[Elena Maria Catargiu|Maria Obrenovici]], o doamnă de la curte, fiica cea mare a lui Costin Catargiu și mama viitorului principe al Serbiei, [[Milan I al Serbiei|Milan]]. A revenit în țară, la îndemnul soțului, la mijlocul anului 1862 pentru a face onorurile Curții, uimindu-l atât pe soț, cât și pe rivala sa. A contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. De asemenea, s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare. Elena Doamna a împărtășit cu stoicism exilul soțului detronat și, după moartea acestuia la [[16 mai]] [[1873]], „i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoțiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoștea, le îngăduise și - o spunea cu mândrie – le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept” (N. Iorga). Și-a petrecut ultimii ani de viață la [[Piatra Neamț]]. Acolo s-a stins la [[2 aprilie]] [[1909]], fiind înmormântată la Solești. == Activități culturale și caritabile == Elena Cuza și-a dedicat întreaga viață și avere acțiunilor caritabile. Și-a început opera de binefacere la [[București]], patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni, destinat fetelor orfane, și a încununat-o la Iași, unde a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea”. Elena Cuza a consimțit să-i adopte pe cei doi fii nelegitimi, Alexandru și Dimitrie, pe care soțul său îi avea cu prințesa [[Elena Maria Catargiu|Maria Obrenovici]] (fostă Maria Elena Catargiu) acordându-le întreaga sa atenție, ocupându-se de educația și creșterea lor.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> === Azilul Elena Doamna === [[File:Azilul Elena Doamna-2.JPG|thumb|[[Azilul Elena Doamna]] din [[București]], destinat fetelor orfane, 1862-1865, arhitect necunoscut<ref>{{cite book|last1=Bădescu|first1=Emanuel|title=Istorii din Bucureștiul Neogotic|date=2015|publisher=Editura Vremea|isbn=978-973-645-679-4|pages=16, 17|url=|language=ro}}</ref>]] Elena Doamna a întreprins începând cu anul [[1862]] o serie de vizite la centrele de binefacere, la școlile de fete și centrele culturale, începând astfel reorganizarea acestor instituții și dotarea lor cu cele necesare. Fiind o femeie profund morală, compasiunea față de copiii neajutorați au împins-o pe Doamna Elena Cuza să doneze 1000 de galbeni Serviciului Sanitar, în vederea construirii unei clădiri adecvate ce avea să servească drept azil de copii, luând sub patronaj această instituție. În urma vizitei, Elena Cuza a înaintat un memoriu către președintele Consiliului de Miniștri, solicitând înființarea unei instituții oficiale de ocrotire a orfanilor. Astfel, s-a emis Decretul Domnesc din 18 iulie 1862, prin care s-a decis înființarea [[Azilul Elena Doamna|Azilului pentru copii]], care avea să se numească ”Elena Doamna”.<ref>{{Citat carte|nume=Galeşescu|prenume=Alexandru G.|titlu=Eforia spitalelor civile din Bucuresci|pagină=839|editură=Tipografia G. A. Lăzăreanu|locul-publicării=Bucuresci|data-publicării=1900|capitol=Asilul Elena Doamna - 1862}}</ref> Ulterior, doamna Elena Cuza a donat suma de 32.000 lei, îndemnând și pe celelalte doamne din înalta societate să i se alăture în acest demers. În urma acestui îndemn, s-au adunat 378.842 lei, folosiți pentru construirea aripii drepte a Azilului. La 29 iulie 1862, construcția clădirii azilului a luat sfârșit.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref><ref>{{Citat carte|an=2011|titlu=Doamna Elena Cuza. Un destin pentru România.|editură=Ed. Palatul Culturii|authors=Ichim Aurica, Ciubotaru Mircea, Iftimi Sorin}}</ref> Una dintre modalitățile doamnei pentru strângerea fondurilor necesare a fost organizarea unei „loterii” cu „mici obiecte plăcute”, donate de doamnele aristocrate, în urma vânzării biletelor rezultând o sumă remarcabilă. Ulterior, ziaristul francez [[Ulysse de Marsillac]] a consemnat faptul că Azilul Elena Doamna face cinste României și că „în 1862 providența a adus-o aici pe Elena Cuza, întruchiparea bunătății, generozitatea simplă și blândă, care făcea binele fără ostentație și care nu profita de înalta sa poziție, decât a-i ajuta pe cei în suferință.”<ref> [Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> Odată cu finalizarea aripii drepte a Azilului, au fost instituționalizați 120 de copii orfani, dintre care 100 de fete și 20 de băieți. În 1863 au fost aduse 39 de orfane de la Institutul Gregorian din [[Iași]]. În plus, au fost instituționalizați și copii cu deficiențe de auz și vorbire, punându-se astfel bazele unei instrucții speciale pentru această categorie de minori. Din 1868, băieții și copiii cu dizabilități au fost mutați într-o altă clădire, creându-se astfel o nouă instituție.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> La Azilul „Elena Doamna” predarea se baza în special pe însușirea  meseriilor manuale (croitorie, cusătorie, broderie), potrivit programei aprobate de minister. În toamna anului 1865, la dorința Doamnei, au fost aduse din fiecare județ al țării câte una sau mai multe fete, în vederea primirii educației necesare pentru a deveni învățătoare, urmând să se întoarcă după absolvire în județele de origine, pentru a transmite învățătura copiilor din școlile comunale nou înființate. Din 1865, Azilul a fost administrat de [[Eforia Spitalelor Civile]] și finanțat în mare măsură de aceasta, până în 1881, când a trecut sub patronajul Departamentului Instrucțiunii Publice.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> === Alte activități socioculturale === Elena Cuza a urmărit și dezvoltarea activităților cultural-naționale, activități pe care le-a îmbinat cu proiectele sale sociale și caritabile. A colaborat cu [[Vasile Alecsandri]], acesta dăruind manuscrisul volumului său "Doine, balade și lăcrămioare" Azilului “Elena Doamna”. Fondurile strânse prin tipărirea și difuzarea acestei opere au fost folosite pentru finanțarea proiectului caritabil. În anul 1863, Doamna Elena l-a convins pe Principe să instituie un premiu de 1000 de lei, pentru stimularea tinerilor cărturari, mai exact, pentru traducerea versurilor poemului clasic Eneida de Vergilius. Premiul avea să poarte numele Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și să se acorde și în viitor, pentru realizări asemănătoare în domeniul literaturii naționale.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> Presa vremii a discutat atât despre inițiativa poetului și a Principesei, cât și despre obiceiurile Doamnei Elena de a vizita vechile așezăminte și ctitorii, insuflând stimă pentru fondatorii acestora. Elena Cuza a fost omagiată pentru participarea la slujba religioasă, cu ocazia aniversării fundației Spitalului Colței. Cu acest prilej, pictorul [[Theodor Aman]] realizează un portret al Elenei Cuza spre a-l oferi Azilului. Portretul a fost amplasat în marea sală a Azilului la 1 octombrie 1863.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> Inițiativa de a afișa portretele ctitorilor și fondatorilor unor spitale, îi aparține tot Doamnei, care i-a scris lui [[Nicolae Kretzulescu|Nicolae Crețulescu]], într-o scrisoare din 18 august 1862: “în vizitele mele am întrebat și am alat urmele fondatorilor deosebitelor spitale; am aflat totodată că s-au păstrat și sunt în ființă portretele acestor generoși făcători de bine ai umanității. Aș dori ca aceste suvenire să fie conservate pe locul cel mai la vedere al așezămintelor cărora ei au consacrat o însemnată parte din averea lor. În lipsă de portrete originale, de care familiile fondatorilor nu ar voi negreșit să se despartă, s-ar putea dobândi voia de a fi copiate. Aceste lucrări date de guvern artiștilor români, vor servi de încurajare pentru aceea dintre dânșii al căror talent îi va recomanda la solicitudinea statului.”<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> Ida Vegezzi Ruscalla a dedicat volumul "Baba Dochia" Doamnei Elena Cuza, astfel, Doamna Elena manifestându-și, încă o dată, sprijinul pentru artele și cultura națională, adresând autoarei o scrisoare, mulțumindu-i: “Domnia Voastră, demnă fiică a unui om care are atâtea titluri la recunoștința românilor, cată să înștiințați pe compatrioții Dumneavoastră despre trecutul acestei mici națiuni surori”.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> La 21 aprilie 1863, Elena Cuza a vizitat azile și Institutul Normal (Școala Centrală) de fete din Iași, unde a constatat că aceste instituții funcționează conform destinației lor. La întoarcerea de la Iași, aceasta a vizitat alte asemenea instituții: Școala de fete din Râmnicul Sărat, Buzău și Ploiești, a vizitat Goleștii și [[Curtea de Argeș]], [[Pitești]], [[Craiova]], [[Orșova]]. Principesa a revenit la Iași în octombrie 1864 unde a vizitat cazarma din curtea Palatului Administrativ, spitalul militar de la Beilic și cazarma de cavalerie de la Copou, Școala de pictură și Școala centrală de fete.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> În anul 1880 a fondat, în orașul său natal, Spitalul de copii “Caritatea”. Instituția și-a avut sediul într-un imobil cumpărat de la fratele ei, Constantin Rossetti. Clădirea există și astăzi găzduind în prezent Spitalul de Urgență din Iași.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> Elena Cuza a sprijinit și înfrumusețarea orașelor românești cu statui, făcând o donație însemnată pentru ridicarea statuii cronicarului [[Miron Costin]], de lângă Teatrul Național. Pe soclul statuii se află o placă ce conține numele donatorilor. După familia regală și arhiereii Bisericii, este consemnat numele, de bună amintire, al Doamnei Elena Cuza.<ref>[Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011]</ref> ==Galerie foto== <gallery> Image:Conacul din Soleşti.jpg|Conacul Rosetti-Solescu din Solești, conacul părinților, unde și-a petrecut copilăria Image:Palatul de reședință de la Ruginoasa.jpg|[[Palatul Cuza de la Ruginoasa|Palatul Cuza Vodă]], reședință domnească de la Ruginoasa, cumpărat prin licitație în anul 1862, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza al Principatelor Unite File:Carol Popp de Szathmary - Doamna Elena Cuza.jpg|Doamna Elena Cuza, desen de Carol Popp de Szathmary, Muzeul Național de Artă al României din București (1864) Image:Biserica din Ruginoasa4.jpg|Al. I. Cuza și Doamna Elena - pictură din [[Biserica Domnească de la Ruginoasa]] Image:Conacul din Soleşti15.jpg|Mormântul doamnei Elena Cuza Image:Conacul din Soleşti16.jpg|Lespedea funerară a doamnei Elena Cuza </gallery> ==Note== <references/> ==Bibliografie== *{{Citation|last=Bădescu|first=Emanuel|title=Istorii din Bucureștiul Neogotic|publication-date=2015|place=București|publisher=Editura Vremea|isbn=978-973-645-679-4}} *{{Citat carte|an=2011|titlu=Doamna Elena Cuza. Un destin pentru România.|editură=Ed. Palatul Culturii|authors=Ichim Aurica, Ciubotaru Mircea, Iftimi Sorin}} *{{Citation|last=Galeşescu|first=Alexandru G.|title=Eforia spitalelor civile din Bucuresci|publication-date=1900|place=Bucuresci|publisher=Tipografia G. A. Lăzăreanu}} *{{Citation|last=Iorga|first=Nicolae|title=Portretele doamnelor române|url=http://digitool.bibmet.ro:8881///exlibris/dtl/d3_1/apache_media/L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS84NjAwNjQ=.pdf|page=XVIII|publication-date=1937|place=București}}{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://digitool.bibmet.ro:8881///exlibris/dtl/d3_1/apache_media/L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS84NjAwNjQ=.pdf }} == Legături externe == * [http://www.mlnar.ro/comment/reply/262 Elena Cuza], mlnar.ro * [http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current1/mi7.htm Radu R. Florescu, profesor emerit, Boston College - USA - "Elena Cuza - dincolo de legendă"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071007125248/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi1998/current1/mi7.htm |date=2007-10-07 }} * [http://www.poezie.ro/index.php/article/61382/ Unirea... din altă perspectivă] * [http://elenacuzais.dap.ro/ Școala "Elena Cuza" din Iași] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091002101139/http://elenacuzais.dap.ro/ |date=2009-10-02 }} * [http://elenadoamna.inom.ro/ Școala "Elena Doamna" Ploiesti] * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/elena-cuza-minunata-si-demna-principesa-72175.html Elena Cuza, minunata si demna principesa], 1 martie 2004, ''Jurnalul Național'' * [http://www.jurnalul.ro/special/minunata-principesa-570858.htm Minunata Principesă]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 8 martie 2011, Roxana Roseti, ''Jurnalul Național'' * [http://adevarul.ro/locale/vaslui/elena-doamna-femeia-spatele-domnitorului-alexandru-ioan-cuza-1_5125bec900f5182b8585ef88/index.html Elena Doamna, femeia din spatele domnitorului Alexandru Ioan Cuza], 21 februarie 2013, Ionuț Balaban, ''Adevărul'' * [http://www.ziare.com/social/romani/mandru-ca-sunt-roman-elena-cuza-doamna-care-a-primit-cu-demnitate-loviturile-vietii-1201082 Mandru ca sunt roman: Elena Cuza, doamna care a primit cu demnitate loviturile vietii], 15 noiembrie 2012, Victor Pitigoi, ''Ziare.com'' * [http://ziarullumina.ro/file-de-poveste/multincercata-prima-doamna-principatelor-romane Multîncercata primă doamnă a Principatelor Române]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 23 ianuarie 2008, Ion Mitican, ''Ziarul Lumina'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/elena-cuza-mai-tare-elena-ceausescu-1_528f08bdc7b855ff56247c51/index.html Elena Cuza, mai tare ca Elena Ceaușescu], 22 noiembrie 2013, Ion Cristoiu, ''Adevărul'' - ''[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/elena-cuza-mai-tare-elena-ceausescu articol Historia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140106174345/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/elena-cuza-mai-tare-elena-ceausescu |date=2014-01-06 }}'' * Doamna Elena Cuza: un destin pentru România, Coordonatori: Aurica Ichim, Mircea Ciubotaru, Sorin Itimi, Iași 2011 * https://historia.ro/sectiune/portret/elena-cuza-dincolo-de-legenda-581926.html * https://www.muzeulcotroceni.ro/istoric/4_personalitati_istorice/03_alexandru_elena_cuza.html {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cuza, Elena}} [[Categorie:Nașteri în 1825]] [[Categorie:Decese în 1909]] [[Categorie:Românce din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Românce din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Soții de domni și domnitori|Elena]] [[Categorie:Ieșeni]] [[Categorie:Familia Rosetti]] e3a5ak9gowf3kbfo4mxuy7ged2i28ns 0 53086 17024190 17023271 2025-06-10T17:25:13Z Editor1722 591761 17024190 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională |culoare cadru=00209F |culoare scris=FFFFFF |Nume=Echipa națională de fotbal a Moldovei |Stemă=Moldovan Football Federation logo.svg |Stemă_mărime=170px |Porecla=''Tricolorii'' |Federație=[[Federația Moldovenească de Fotbal|FMF]] |Confederație=[[UEFA]] |Antrenor=[[Serghei Cleșcenco]] |Antrenor secund= |Căpitan=[[Vadim Rață]] |multeselecții=[[Alexandru Epureanu]] (100) |Golgheter=[[Ion Nicolaescu]] (17) |Stadion=[[Stadionul Zimbru]] |Codul FIFA=MDA |FIFA Rank=154 {{decrease}}3 (3 aprilie 2025) |FIFA max=37 (aprilie 2008) |FIFA min=181 (octombrie 2021 – februarie 2022) |Elo Rank=120{{decrease}}2 (12 iunie 2024) |Elo max=61 (februarie 2008) |Elo min=155 (noiembrie 2002) |pattern_la1=_mda22h |pattern_b1=_mda22h |pattern_ra1=_mda22h |pattern_sh1=_mda22h |leftarm1=0000DD |body1=0000DD |rightarm1=0000DD |shorts1=0000DD |socks1=0000DD |pattern_la2=_mda22a |pattern_b2=_mda22a |pattern_ra2=_mda22a |pattern_sh2=_mda22a |leftarm2=FFFFFF |body2=FFBB00 |rightarm2=FFFFFF |shorts2=FFBB00 |socks2=FFBB00 |Primul meci=''Neoficial''<br/>{{Flagicon|Moldova}} Moldova 2–4 {{fb-rt|GEO|1990}}<br/>([[Chișinău]], [[RSS Moldovenească|RSS Moldova]], [[URSS]]; 2 iulie 1991)<br/>''Oficial''<br/>{{Flagicon|USA}} [[SUA]] 1–1 Moldova {{Flagicon|Moldova}}<br/>([[Jacksonville, Florida|Jacksonville]], [[SUA]]; 16 aprilie 1994) |cea mai mare victorie={{Fb|Pakistan}} 0–5 Moldova {{Flagicon|Moldova}}<br />([[Amman]], [[Iordania]]; 18 august 1992) |cea mai mare înfrângere={{Fb|Danemarca}} 8–0 Moldova {{Flagicon|Moldova}}<br/>([[Herning]], [[Danemarca]]; 28 martie 2021) |Cel mai bun rezultat=|Numele cupei regionale=|Prezențe în cupa regională=|Cel mai bun rezultat regional=|pattern_so1=_mda22h|pattern_so2=_mda22a|pattern_la3=_mda22t|pattern_b3=_mda22t|pattern_ra3=_mda22t|pattern_sh3=_mda22t|pattern_so3=_mda22t|leftarm3=FF0000|body3=FF0000|rightarm3=FF0000|shorts3=FF0000|socks3=FF0000|nume=Moldova}} '''Echipa națională de fotbal a Moldovei''' este selecționata națională de [[fotbal]] masculin a [[Republica Moldova|Republicii Moldova]], care reprezintă țara în competițiile fotbalistice internaționale. Echipa națională a fost formată după [[Destrămarea Uniunii Sovietice|desființarea]] [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]] și obținerea independenței Republicii Moldova, și se află sub controlul [[Federația Moldovenească de Fotbal|Federației Moldovenești de Fotbal]]. Primul meci jucat a fost împotriva [[echipa națională de fotbal a Georgiei|naționalei de fotbal a Georgiei]] pe 2 iulie 1991, la [[Tbilisi]], o înfrângere scor 2–4. == Istoric == [[File:Moldova NFT (at Russia-Moldova on 12.10.2014).jpg|thumb|right|300px|Naționala Moldovei la Moscova, în meciul contra Rusiei (12 octombrie 2014)]] [[File:AUT vs. MDA 2015-09-05 (004).jpg|thumb|300px|Echipa națională a Moldovei (2015)]] În timpul preliminariilor pentru [[Campionatul European de Fotbal 1996|Euro '96]] s-au obținut cele mai bune rezultate ale selecționatei Moldovei din perioada anilor 90′. Pe 7 septembrie 1994 au învins {{nft|Georgia}} la [[Tbilisi]] cu golul marcat de [[Igor Oprea]]. A doua victorie a fost obținută o lună mai târziu când au învins {{nft|Țara Galilor}} cu 3–2 la [[Chișinău]], golurile fiind înscrise de [[Sergiu Secu]], [[Serghei Belous]], și [[Valerii Pogorelov]]. Dar, nu au reușit să mențină un bun curs, terminând pe o poziție dezamăgitoare. În anii 2000, {{nft|Moldova}} și-a continuat evoluțiile în același ritm. Totuși a reușit să obțină câteva rezultate importante și neașteptate. Un mare succes avu loc pe 7 iunie 2003, când Moldova reușea o victorie cu 1-0 în meciul cu {{nft|Austria}}, din preliminariile [[Euro 2004]]. Peste 3 luni naționala Moldovei reușește să bată și {{nft|Belarus}}ul cu 2–1, la Chișinău. O altă victorie importantă a avut loc în 2005, la fel în fața Belarusului, la Chișinău, de data asta scorul fiind de 2–0. Pe 17 noiembrie 2007 vine și cea mai importantă performanță a selecționatei Moldovei de până atunci, reușindu-se o victorie răsunătoare cu 3–0 în fața Ungariei, la Chișinău. Meciul conta pentru [[preliminariile Campionatului European de Fotbal 2008]]. După acel meci a urmat o serie de rezultate neînsemnate, până la victoria mai categorică cu 4–1 în fața [[Echipa națională de fotbal a Armeniei|Armeniei]], într-un meci amical jucat în 2009 la [[Erevan]]. În anii 2010, rezultatele Moldovei rămân a fi mediocre. Cu toate acestea la finele lui 2012 {{nft|Moldova}} a remizat cu {{nft|Ucraina}} la Chișinău, după care în octombrie 2013 zdrobește {{nft|Muntenegru}} cu scorul de 5–2 în deplasare, cu asta încheind campania preliminară pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2014, unde s-a clasat pe penultimul loc din grupă. Pe 12 octombrie 2014, surprinzător, Moldova a reușit să obțină o remiză, scor 1–1, în fața [[Echipa națională de fotbal a Rusiei|Rusiei]], condusă de [[Fabio Capello]], la [[Moscova]], pe [[stadionul Lujniki]].<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-extern/euro-2016/preliminarii-euro-2016-rezultate-si-clasamente-remiza-istorica-la-moscova-rusia-moldova-1-1-rooney-decisiv-in-estonia-spania-a-spalat-doar-in-mica-masura-impresia-slaba-din-meciul-cu-slovacia-13375435 Preliminarii Euro 2016, rezultate și clasamente. Remiză istorică la Moscova: Rusia - Moldova 1-1. Rooney, decisiv în Estonia. Spania a "spălat" doar în mică măsură impresia slabă din meciul cu Slovacia]</ref> Pe 15 noiembrie 2014 naționala Moldovei a suferit o înfrângere rușinoasă, scor 0–1, pe teren propriu, în fața modestei echipe a [[Echipa națională de fotbal a Liechtensteinului|Liechtensteinului]]. Pe 21 septembrie 2015, selecționerul [[Alexandru Curteian|Alexandru Curtianu]] și-a dat demisia de la echipa națională. Din decembrie 2021, selecționerul naționalei Moldovei este [[Serghei Cleșcenco]]. == Sumar evoluții == ===Cupa Mondială FIFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !colspan=9|[[Campionatul Mondial de Fotbal|Evoluții la Campionatul Mondial de Fotbal]] |- !Ediția !Runda !Poziția !{{Tooltip|MJ|Meciuri jucate}} !{{Tooltip|V|Victorii}} !{{Tooltip|E|Egaluri}} !{{Tooltip|Î|Înfrângeri}} !{{Tooltip|GM|Goluri marcate}} !{{Tooltip|GP|Goluri primite}} |- |1930–1938 |colspan=8|Parte din {{fb|Romania}} |- |1950–1994 |colspan=8|Parte din {{fb|Soviet Union}} |- |{{flagicon|France}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] |Preliminarii |5/5 |8 |0 |0 |8 |2 |21 |- |{{flagicon|Japan}} {{flagicon|South Korea}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] |Preliminarii |5/6 |10 |1 |3 |6 |6 |20 |- |{{flagicon|Germany}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] |Preliminarii |6/6 |10 |1 |2 |7 |5 |16 |- |{{flagicon|South Africa}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] |Preliminarii |6/6 |10 |0 |3 |7 |6 |18 |- |{{flagicon|Brazil}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|2014]] |Preliminarii |5/6 |10 |3 |2 |5 |12 |17 |- |{{flagicon|Russia}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] |Preliminarii |6/6 |10 |0 |2 |8 |4 |23 |- |{{flagicon|Qatar}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022|2022]] |Preliminarii |6/6 |10 |0 |1 |9 |5 |30 |- |''{{flagicon|Canada}} {{flagicon|Mexic}} {{flagicon|SUA}}[[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|2026]]'' | |/5 |3 |0 |0 |3 |2 |10 |- |''{{flagicon|Maroc}} {{flagicon|Portugalia}} {{flagicon|Spania}}[[Campionatul Mondial de Fotbal 2030|2030]]'' | | | | | | | | |- |''{{flagicon|Arabia Saudită}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2034|2034]]'' | | | | | | | | |- |'''Total''' | colspan="2" |'''0/8''' |'''71''' |'''5''' |'''13''' |'''53''' |'''42''' |'''155''' |} ===UEFA Euro=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! colspan="9" |[[Campionatul European de Fotbal|Evoluții la Campionatul European de Fotbal]] |- !Ediția !Runda !Poziția !{{Tooltip|MJ|Meciuri jucate}} !{{Tooltip|V|Victorii}} !{{Tooltip|E|Egaluri}} !{{Tooltip|Î|Înfrângeri}} !{{Tooltip|GM|Goluri marcate}} !{{Tooltip|GP|Goluri primite}} |- |1960–1992 | colspan="8" |Parte din {{fb|Soviet Union}} |- |{{flagicon|England}} [[Campionatul European de Fotbal 1996|1996]] |Preliminarii |4/6 |10 |3 |0 |7 |11 |27 |- |{{flagicon|Belgium}} {{flagicon|Netherlands}} [[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] |Preliminarii |5/5 |8 |0 |4 |4 |7 |17 |- |{{flagicon|Portugal}} [[Campionatul European de Fotbal 2004|2004]] |Preliminarii |4/5 |8 |2 |0 |6 |5 |19 |- |{{flagicon|Austria}} {{flagicon|Switzerland}} [[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]] |Preliminarii |5/7 |12 |3 |3 |6 |12 |19 |- |{{flagicon|Poland}} {{flagicon|Ukraine}} [[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]] |Preliminarii |5/6 |10 |3 |0 |7 |12 |16 |- |{{flagicon|France}} [[Campionatul European de Fotbal 2016|2016]] |Preliminarii |6/6 |10 |0 |2 |8 |4 |16 |- |{{flagicon|Europa}} [[Campionatul European de Fotbal 2020|2020]] |Preliminarii |6/6 |10 |1 |0 |9 |4 |26 |- |{{flagicon|Germany}} [[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]] |Preliminarii |4/5 |8 |2 |4 |2 |7 |10 |- |''{{flagicon|Marea Britanie}} {{flagicon|Irlanda}} [[Campionatul European de Fotbal 2028|2028]]'' | | | | | | | | |- |''{{flagicon|Italia}} {{flagicon|Turcia}} [[Campionatul European de Fotbal 2032|2032]]'' | | | | | | | | |- |'''Total''' | colspan="2" |'''0/8''' |'''76''' |'''14''' |'''13''' |'''49''' |'''62''' |'''150''' |} === Liga Națiunilor UEFA === {| class="wikitable" style="text-align:center;" ! colspan="11" |Evoluții în [[UEFA Nations League|Liga Națiunilor]] |- !Ediția !Divizia !Poziția ! width="28" |{{Tooltip|MJ|Meciuri jucate}} ! width="28" |{{Tooltip|V|Victorii}} ! width="28" |{{Tooltip|E|Egaluri}} ! width="28" |{{Tooltip|Î|Înfrângeri}} ! width="28" |{{Tooltip|GM|Goluri marcate}} ! width="28" |{{Tooltip|GP|Goluri primite}} ! width="35" |{{Tooltip|P/R|Promovare/retrogradare la finalul sezonului}} ! width="28" |{{Tooltip|L|Locul în clasamentul general}} |- |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019|2018–19]] |D |3/4 |6 |2 |3 |1 |4 |5 |{{rise}} |48 |- |2020–21 |C |4/4 |8 |1 |1 |6 |3 |13 |{{fall}} |48 |- |2022–23 |D |2/4 |6 |4 |1 |1 |10 |6 |{{same position}} |51 |- |[[UEFA Nations League 2024–25|2024–25]] |D |1/3 |4 |3 |0 |1 |5 |1 |{{rise}} |49 |- |''2026–27'' |''C'' | | | | | | | | | |- ! colspan="3" |'''Total''' !24 !10 !5 !9 !22 !25 ! colspan="2" | |} ==Rezultate și program== {{main}} Rezultatele recente și programul meciurilor viitoare ale naționalei Moldovei. === 2024 === {{Football box collapsible | format = 1 | round = [[UEFA Nations League 2024–25|2024–25 Liga Națiunilor UEFA D]] | date = {{Start date|2024|9|7|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 2–0 | team2 = {{fb|MLT}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/match/2040060/ | goals1 = [[Mihail Caimacov|Caimacov]] {{goal|32}}<br/>[[Ion Nicolaescu|Nicolaescu]] {{goal|45+4|pen.}} | goals2 = | location = [[Chișinău]], Moldova | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | attendance = 6,142 | referee = Mykola Balakin ([[Ucraina]]) | result = #CFC | bg = #CFC }}{{footballbox collapsible | format = 1 | round = [[Meci amical|Amical]] | date = {{Start date|2024|9|10|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 1–0 | team2 = {{fb|SMR}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/friendlies/match/2041836--moldova-vs-san-marino/ | goals1 = [[Vadim Rață|Rață]] {{goal|10}} | goals2 = | location = [[Chișinău]], Moldova | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | attendance = 4,742 | referee = Dmytro Kubriak ([[Ucraina]]) | result = #CFC | bg = #CFC }}{{Football box collapsible | format = 1 | round = [[UEFA Nations League 2024–25|2024–25 Liga Națiunilor UEFA D]] | date = {{Start date|2024|10|10|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 2–0 | team2 = {{fb|AND}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/match/2040097/ | goals1 = [[Artur Ioniță|Ioniță]] {{goal|31}}<br/>[[Maxim Cojocaru|Cojocaru]] {{goal|90+5}} | goals2 = | location = [[Chișinău]], Moldova | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | attendance = 6,442 | referee = Miloš Milanović ([[Serbia]]) | result = #CFC | bg = #CFC }}{{Football box collapsible | format = 1 | round = [[UEFA Nations League 2024–25|2024–25 Liga Națiunilor UEFA D]] | date = {{Start date|2024|10|13|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|MLT}} | score = 1–0 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/match/2040121/ | goals1 = [[Teddy Teuma|Teuma]] {{goal|87|pen.}} | goals2 = | location = [[Ta' Qali]], Malta | stadium = [[National Stadium, Ta' Qali|Grawnd Nazzjonali]] | attendance = 5,754 | referee = John Brooks ([[Anglia]]) | result = | bg = #FCC }}{{Football box collapsible | format = 1 | round = [[UEFA Nations League 2024–25|2024–25 Liga Națiunilor UEFA D]] | date = {{Start date|2024|11|16|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|AND}} | score = 0–1 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/match/2040097/ | goals1 = | goals2 = [[Virgiliu Postolachi|Postolachi]] {{goal|90+2}} | location = [[Andorra la Vella]], Andorra | stadium = [[Estadi Nacional]] | attendance = 984 | referee = Bulat Sariyev ([[Kazahstan]]) | result = #CFC | bg = #CFC }}{{footballbox collapsible | format = 1 | round = [[Meci amical|Amical]] | date = {{Start date|2024|11|19|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|GIB}} | score = 1–1 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://fmf.md/noutate/10536/nationala-meci-amical-cu-gibraltar | goals1 = [[Liam Walker|Walker]] {{goal|68|pen}} | goals2 = [[Victor Mudrac|Mudrac]] {{goal|40}} | location = [[Europa Point]], Gibraltar | stadium = [[Stadionul Europa Point]] | attendance = 580 | referee = Antoine Chiaramonti ([[Andorra]]) | result = | bg = #FFC }} === 2025 === {{football box collapsible | format = 1 | date = 22 martie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 0–5 | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044171/ | team2 = {{fb|NOR}} | goals1 = | goals2 = [[Julian Ryerson|Ryerson]] {{goal|5}}<br/>[[Erling Haaland|Haaland]] {{goal|23}}<br/>[[Thelo Aasgaard|Aasgaard]] {{goal|38}}<br/>[[Alexander Sørloth|Sørloth]] {{goal|43}}<br/>[[Aron Dønnum|Dønnum]] {{goal|69}} | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | location = [[Chișinău]], Moldova | attendance = 9,342 | referee = Matej Jug ([[Slovenia]]) | result = | bg = #FCC }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 25 martie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 2–3 | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044182/ | team2 = {{fb|EST}} | goals1 = [[Ion Nicolaescu|Nicolaescu]] {{goal|67}}<br/>[[Mihail Caimacov|Caimacov]] {{goal|90+1}} | goals2 = [[Rasmus Peetson|Peetson]] {{goal|19}}<br/>[[Rauno Sappinen|Sappinen]] {{goal|30}}<br/>[[Mattias Käit|Käit]] {{goal|70}} | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | location = [[Chișinău]], Moldova | attendance = 6,112 | referee = Lawrence Visser ([[Belgia]]) | result = | bg = #FCC }}{{footballbox collapsible | format = 1 | round = [[Meci amical|Amical]] | date = {{Start date|2025|6|6|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|POL}} | score = 2–0 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/friendlies/match/2044966--poland-vs-moldova/ | goals1 = [[Matty Cash|Cash]] {{goal|30}}<br/>[[Bartosz Slisz|Slisz]] {{goal|88}} | goals2 = | location = [[Chorzów]], Polonia | stadium = [[Stadion Śląski]] | attendance = 36,357 | referee = David Dickinson ([[Scoția]]) | result = | bg = #FCC }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 9 iunie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|ITA}} | score = 2–0 | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044198/ | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | goals1 = [[Giacomo Raspadori|Raspadori]] {{goal|40}}<br/>[[Andrea Cambiaso|Cambiaso]] {{goal|50}} | goals2 = | stadium = [[Mapei Stadium-Città del Tricolore]] | location = [[Reggio nell'Emilia|Reggio Emilia]], Italia | attendance = 18,771 | referee = Urs Schnyder ([[Elveția]]) | result = | bg = #FCC }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 5 septembrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044225/ | team2 = {{fb|ISR}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | location = [[Chișinău]], Moldova | attendance = | referee = | result = }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 9 septembrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|NOR}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044247/ | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[Ullevaal Stadion]] | location = [[Oslo]], Norvegia | attendance = | referee = | result = }}{{footballbox collapsible | format = 1 | round = [[Meci amical|Amical]] | date = {{Start date|2025|10|9|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|ROM}} | score = | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://int.soccerway.com/matches/2025/10/09/world/friendlies/romania/moldova/4598420/ | goals1 = | goals2 = | location = [[București]], România | stadium = [[Arena Națională]] | attendance = | referee = | result = | bg = }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 14 octombrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|EST}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044304 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[A. Le Coq Arena]] | location = [[Tallinn]], Estonia | attendance = | referee = | result = }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 13 noiembrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044307/ | team2 = {{fb|ITA}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | location = [[Chișinău]], Moldova | attendance = | referee = | result = }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 16 noiembrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|ISR}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044333/ | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[Nagyerdei Stadion]] | location = [[Debrecen]], Ungaria | attendance = | referee = | result = }} == Lotul curent == Următorii jucători au fost convocați pentru amicalul contra [[Echipa națională de fotbal a Poloniei|Poloniei]] și meciul Calificărilor [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Campionatului Mondial 2026]] contra [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italiei]] din 6 și 9 iunie 2025. ''Selecții și goluri la data de 9 iunie 2025, după meciul contra [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italiei]].'' {{nat fs g start}} {{nat fs g player|no=1|pos=GK|name=[[Victor Străistari]]|age={{birth date and age|1999|6|21|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Sheriff Tiraspol|Sheriff Tiraspol]]|clubnat=MDA}} {{nat fs g player|no=12|pos=GK|name=[[Cristian Avram]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1994|7|27|df=y}}|caps=13|goals=0|club=[[Araz-Naxçıvan PFK|Araz-Naxçıvan]]|clubnat=AZE}} {{nat fs g player|no=23|pos=GK|name=[[Andrei Cojuhar]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1999|7|20|df=y}}|caps=3|goals=0|club=[[Veres Rivne]]|clubnat=UKR}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=2|pos=DF|name=[[Oleg Reabciuk]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|1|16|df=y}}|caps=57|goals=0|club=[[FC Spartak Moscova|Spartak Moscova]]|clubnat=RUS}} {{nat fs g player|no=3|pos=DF|name=[[Ion Borș]]|age={{birth date and age|2002|7|25|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA}} {{nat fs g player|no=4|pos=DF|name=[[Vladislav Baboglo]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|11|14|df=y}}|caps=19|goals=2|club=[[FC Karpatî Liov|Karpatî Liov]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=5|pos=DF|name=[[Veaceslav Posmac]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1990|11|7|df=y}}|caps=74|goals=2|club=|clubnat=}} {{nat fs g player|no=13|pos=DF|name=[[Andrei Motoc]]|age={{birth date and age|2002|12|13|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[Virtus Entella|Entella]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=14|pos=DF|name=[[Mihail Ștefan]]|age={{birth date and age|2001|8|7|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]|clubnat=MDA}} {{nat fs g player|no=15|pos=DF|name=[[Victor Mudrac]]|age={{birth date and age|1994|3|3|df=y}}|caps=23|goals=1|club=[[FC Ordabasî|Ordabasî]]|clubnat=KAZ}} {{nat fs g player|no=19|pos=DF|name=[[Daniel Dumbrăvanu]]|age={{birth date and age|2001|7|22|df=y}}|caps=6|goals=0|club=[[Lucchese]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=20|pos=DF|name=[[Sergiu Plătică]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1991|6|9|df=y}}|caps=52|goals=0|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=6|pos=MF|name=[[Cristian Dros]]|age={{birth date and age|1998|4|15|df=y}}|caps=16|goals=0|club=[[AF Elbasani|Elbasani]]|clubnat=ALB}} {{nat fs g player|no=7|pos=MF|name=[[Artur Ioniță]]|other=[[Căpitan (fotbal)|căpitan]]|age={{Birth date and age|1990|8|17|df=y}}|caps=77|goals=5|club=[[US Triestina Calcio|Triestina]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=8|pos=MF|name=[[Nichita Moțpan]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2001|7|17|df=y}}|caps=28|goals=3|club=[[FC Fakel Voronej|Fakel Voronej]]|clubnat=RUS}} {{nat fs g player|no=11|pos=MF|name=[[Mihail Caimacov]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|7|22|df=y}}|caps=35|goals=3|club=[[NK Slaven Belupo|Slaven Belupo]]|clubnat=CRO}} {{nat fs g player|no=16|pos=MF|name=[[Victor Stînă]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|3|20|df=y}}|caps=25|goals=3|club=[[AEL Larissa]]|clubnat=GRE}} {{nat fs g player|no=18|pos=MF|name=[[Ștefan Bodișteanu]]|age={{Birth date and age|2003|2|1|df=y}}|caps=4|goals=0|club=[[FC Botoșani|Botoșani]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=21|pos=MF|name=[[Sergiu Perciun]]|age={{birth date and age|2006|4|23|df=y}}|caps=2|goals=0|club=[[Torino FC|Torino]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=22|pos=MF|name=[[Ștefan Bîtca]]|age={{birth date and age|2005|9|27|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]|clubnat=MDA}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=9|pos=FW|name=[[Ion Nicolaescu]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|9|7|df=y}}|caps=53|goals=17|club=[[SC Heerenveen|Heerenveen]]|clubnat=NLD}} {{nat fs g player|no=10|pos=FW|name=[[Vitalie Damașcan]]|age={{Birth date and age|1999|1|24|df=y}}|caps=44|goals=5|club=[[Maccabi Petah Tikva]]|clubnat=ISR}} {{nat fs g player|no=17|pos=FW|name=[[Virgiliu Postolachi]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2000|3|17|df=y}}|caps=29|goals=1|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROM}} {{nat fs end}} ===Convocări recente=== Următorii jucători au fost convocați în ultimele 12 luni.<!--Sorted by position, most recent call-up, caps, goals and last name.-->{{nat fs r start|background=#002B7F|color=white}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Dumitru Celeadnic]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1992|4|23|df=y}}|caps=11|goals=0|club=[[FC Ordabasî|Ordabasî]]|clubnat=KAZ|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Nicolai Cebotari|Nicolae Cebotari]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1997|5|24|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Dorian Railean]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1993|10|13|df=y}}|caps=18|goals=0|club=[[FC Gloria Buzău|Gloria Buzău]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|MLT}}, 7 septembrie 2024}} {{nat fs break|background=#002B7F}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Artur Crăciun]] ^{{{Abbr|ACC|Accidentat după convocare}}}|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|6|29|df=y}}|caps=33|goals=0|club=[[MKS Puszcza Niepołomice|Puszcza Niepołomice]]|clubnat=POL|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Ioan-Călin Revenco]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2000|6|26|df=y}}|caps=25|goals=1|club=[[MKS Puszcza Niepołomice|Puszcza Niepołomice]]|clubnat=POL|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Iurie Iovu]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2002|7|6|df=y}}|caps=4|goals=0|club=[[Deportivo Alavés|Alavés B]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|GIB}}, 19 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Denis Marandici]]|age={{birth date and age|1996|9|18|df=y}}|caps=14|goals=0|club=[[PFC Turan Tovuz|Turan Tovuz]]|clubnat=AZE|latest=v. {{fb|AND}}, 16 noiembrie 2024}} {{nat fs break|background=#0B0B3F}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Vadim Rață]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1993|5|5|df=y}}|caps=56|goals=3|club=[[FC Argeș Pitești|Argeș Pitești]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Vicu Bulmaga]]|age={{birth date and age|2003|7|5|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Isloch Minsk Raion|Isloch Minsk]]|clubnat=BLR|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Dan Pușcaș]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2001|6|1|df=y}}|caps=2|goals=0|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Victor Bogaciuc]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1999|10|17|df=y}}|caps=12|goals=2|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Teodor Lungu]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1995|6|12|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Dmitri Mandrîcenco]]|age={{Birth date and age|1997|5|13|df=y}}|caps=8|goals=1|club=[[FC Dinamo Batumi|Dinamo Batumi]]|clubnat=GEO|latest=v. {{fb|GIB}}, 19 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Corneliu Cotogoi]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2001|6|23|df=y}}|caps=6|goals=0|club=[[CSC 1599 Șelimbăr|1599 Șelimbăr]]|clubnat=ROM|latest=v. {{fb|GIB}}, 19 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Daniel Danu]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2002|8|26|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[Chindia Târgoviște]]|clubnat=ROM|latest=v. {{fb|GIB}}, 19 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Cristian Dros]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|4|15|df=y}}|caps=15|goals=0|club=[[Elbasani]]|clubnat=ALB|latest=v. {{fb|MLT}}, 13 octombrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Serafim Cojocari]] ^{{{Abbr|ACC|Accidentat după convocare}}}|age={{Data nașterii și vârsta3 |2001|1|7|df=y}}|caps=11|goals=0|club=[[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|AND}}, 10 octombrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Mihai Plătică]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1990|3|15|df=y}}|caps=17|goals=1|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|SMR}}, 10 septembrie 2024}} {{nat fs break|background=#0B0B3F}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[Maxim Cojocaru]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|1|13|df=y}}|caps=30|goals=1|club=[[ASC Oțelul Galați|Oțelul Galați]]|clubnat=ROM|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[Alexandru Boiciuc]]|age={{Birth date and age|1997|8|21|df=y}}|caps=12|goals=0|club=[[CS Concordia Chiajna|Concordia Chiajna]]|clubnat=ROM|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs end|background=#0B0B3F}} == Antrenori == ''Actualizat la {{date|2025|6|9}}.''<ref>{{cite web|title=Moldova national team managers|url=http://eu-football.info/_managers.php?im=138|publisher=eu-football.info|accessdate=23 November 2013}}</ref><ref>[http://www.transfermarkt.co.uk/moldova/mitarbeiterhistorie/verein/6090/personalie_id//plus/1 Staff history Moldova] at transfermarkt</ref> {|class=wikitable |- style="font-weight:bold" |Perioadă || Antrenor || Meciuri || Victorii || Remize || Înfrângeri || % Victorii |- |1991–1992 || {{flagicon|Moldova}} [[Ion Caras]] || 2 || 0 || 1 || 1 || {{#expr: 0/2 * 100 round 2}}% |- |1992 || {{flagicon|Moldova}} [[Eugen Piunovschi]] || 5 || 3 || 0 || 2 || {{#expr: 3/5 * 100 round 2}}% |- |1992–1997 || {{flagicon|Moldova}} [[Ion Caras]] || 27 || 5 || 3 || 19 || {{#expr: 5/27 * 100 round 2}}% |- |1998–1999 || {{flagicon|Moldova}} [[Ivan Danilianț]] || 14 || 2 || 7 || 5 || {{#expr: 2/14 * 100 round 2}}% |- |1999–2001 || {{flagicon|Moldova}} [[Alexandru Mațiura]] (interimar) || 17 || 4 || 4 || 9 || {{#expr: 4/17 * 100 round 2}}% |- |2001 || {{flagicon|Moldova}} [[Alexandru Spiridon]] || 4 || 1 || 0 || 3 || {{#expr: 1/4 * 100 round 2}}% |- |2002–2006 || {{flagicon|Ukraine}} [[Viktor Pasulko]] || 35 || 7 || 8 || 20 || {{#expr: 7/35 * 100 round 2}}% |- |2006–2007 || {{flagicon|Moldova}} [[Anatol Teslev]] || 6 || 1 || 2 || 3 || {{#expr: 1/6 * 100 round 2}}% |- |2007–2009 || {{flagicon|Russia}} [[Igor Dobrovolski]] || 30 || 7 || 9 || 14 || {{#expr: 7/30 * 100 round 2}}% |- | 2010–2011 || {{flagicon|Romania}} [[Gabi Balint]] || 18 || 5 || 2 || 11 || {{#expr: 5/18 * 100 round 2}}% |- | 2012–2014 || {{flagicon|Moldova}} [[Ion Caras]] || 24 || 5 || 6 || 13 || {{#expr: 4/18 * 100 round 2}}% |- | 2014–2015 || {{flagicon|Moldova}} [[Alexandru Curtianu]] || 10 || 0 || 4 || 6 || {{#expr: 0/10 * 100 round 2}}% |- | 2015 || {{flagicon|ROU}} [[Ștefan Stoica]] (interimar) || 3 || 0 || 0 || 3 || {{#expr: 0/3 * 100 round 2}}% |- | 2015–2018 || {{flagicon|Russia}} [[Igor Dobrovolski]] || 18 || 2 || 5 || 11 || {{#expr: 2/18 * 100 round 2}}% |- | 2018–2019 || {{flagicon|Moldova}} [[Alexandru Spiridon]] || 16 || 3 || 5 || 8 || {{#expr: 3/16 * 100 round 2}}% |- | 2019 || {{flagicon|UKR}} [[Semion Altman]] || 4 || 0 || 0 || 4 || {{#expr: 0/4 * 100 round 2}}% |- | 2019–2020 || {{flagicon|TUR}} [[Engin Fırat]] || 11 || 0 || 2 || 9 || {{#expr: 0/1 * 100 round 2}}% |- |2021 |{{flagicon|ITA}} [[Roberto Bordin]] |12 |1 |1 |10 |8.33% |- |2021– |'''{{flagicon|MDA}} [[Serghei Cleșcenco]]''' |36 |12 |8 |16 |33.33% |} ==Jucători== {{main|Lista fotbaliștilor internaționali moldoveni}} === Cei mai selecționați jucători === :''Actualizat la {{date|2025|6|9}}.'' {| class="wikitable" |- ! # ! Nume ! Selecții ! Goluri ! Carieră |- !rowspan=1 align=center|1 |[[Alexandru Epureanu]] | align="center" |100 | align="center" |7 | align="center" |2006–2021 |- ! rowspan="1" align="center" |2 |[[Igor Armaș]] | align="center" |83 | align="center" |6 | align="center" |2008–2023 |- ! rowspan="1" align="center" |3 |[[Victor Golovatenco]] | align="center" |79 | align="center" |3 | align="center" |2004–2017 |- !4 |'''[[Artur Ioniță]]''' | align="center" |77 | align="center" |5 | align="center" |2009–prezent |- ! rowspan="2" |5 |'''[[Veaceslav Posmac]]''' | align="center" |74 | align="center" |2 | align="center" |2013–prezent |- |[[Radu Rebeja]] | align="center" |74 | align="center" |2 | align="center" |1991–2008 |- !7 |[[Serghei Cleșcenco]] | align="center" |69 | align="center" |11 | align="center" |1991–2006 |- !8 |[[Eugeniu Cebotaru]] | align="center" |68 | align="center" |1 | align="center" |2007–2020 |- ! rowspan="1" |9 |[[Alexandru Gațcan]] | align="center" |63 | align="center" |5 | align="center" |2005–2018 |- ! rowspan="1" align="center" |10 |[[Alexandru Suvorov]] | align="center" |59 | align="center" |5 | align="center" |2006–2020 |} ===Golgheteri=== {| class="wikitable" |- ! # ! Nume ! Goluri ! Selecții ! Carieră |- !rowspan=1 align=center|1 |'''[[Ion Nicolaescu]]''' | align="center" |17 | align="center" |53 | align="center" |2018–prezent |- !rowspan=1 align=center|2 |[[Serghei Cleșcenco]] | align="center" |11 | align="center" |69 | align="center" |1991–2006 |- ! align="center" |3 |[[Serghei Rogaciov|Serghei Rugaciov]] | align="center" |9 | align="center" |52 | align="center" |1996–2007 |- ! rowspan="3" |4 |[[Sergiu Dadu]] | align="center" |8 | align="center" |30 | align="center" |2002–2013 |- |[[Iurie Miterev]] | align="center" |8 | align="center" |36 | align="center" |1992–2006 |- |[[Igor Bugaiov]] | align="center" |8 | align="center" |54 | align="center" |2007–2017 |- ! rowspan="4" |7 |[[Eugen Sidorenco]] | align="center" |7 | align="center" |35 | align="center" |2010–2019 |- |[[Viorel Frunză]] | align="center" |7 | align="center" |37 | align="center" |2002–2015 |- |[[Radu Gînsari]] | align="center" |7 | align="center" |47 | align="center" |2012–2022 |- |[[Alexandru Epureanu]] | align="center" |7 | align="center" |100 | align="center" |2006–2021 |} ==Rezultatele Moldovei contra tuturor adversarilor== :''Actualizat după meciul contra [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italiei]] din 9 iunie 2025.'' {| class="wikitable sortable collapsible collapsed plainrowheaders" style="text-align: center; font-size: 100%;" |- ! Adversar ! Meciuri ! Victorii ! Remize ! Înfrângeri ! GM ! GP ! GD ! % Victorii |- | |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ALB}} {{WDL|7|0|2|5|for=3|against=15|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|AND}} {{WDL|10|7|2|1|for=13|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|ARM}} {{WDL|5|1|3|1|for=7|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|AUT}} {{WDL|9|1|1|7|for=4|against=15|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|AZE}} {{WDL|12|4|5|3|for=10|against=8|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|BLR}} {{WDL|9|2|4|3|for=7|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|BIH}} {{WDL|2|1|1|0|for=3|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|BUL}} {{WDL|2|0|0|2|for=1|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CMR}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|CAN}} {{WDL|1|0|1|0|for=1|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CAY}} {{WDL|1|1|0|0|for=4|against=0|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CGO}} {{WDL|1|1|0|0|for=3|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CRO}} {{WDL|2|0|0|2|for=0|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|CYP}} {{WDL|2|1|0|1|for=5|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CZE}} {{WDL|4|0|1|3|for=0|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|DEN}} {{WDL|2|0|0|2|for=0|against=12|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SLV}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ENG}} {{WDL|4|0|0|4|for=0|against=16|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|EST}} {{WDL|6|1|1|4|for=3|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|FRO}} {{WDL|4|1|2|1|for=4|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|FIN}} {{WDL|4|1|1|2|for=5|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|FRA}} {{WDL|2|0|0|2|for=2|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|GEO}} {{WDL|12|4|4|4|for=14|against=17|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|GER}} {{WDL|4|0|0|4|for=3|against=18|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|GIB}} {{WDL|1|0|1|0|for=1|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|GRE}} {{WDL|7|0|1|6|for=2|against=13|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|HUN}} {{WDL|7|1|2|4|for=6|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ISL}} {{WDL|2|0|0|2|for=1|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|IDN}} {{WDL|1|1|0|0|for=2|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|IRQ}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ISR}} {{WDL|8|0|3|5|for=6|against=14|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ITA}} {{WDL|6|0|0|6|for=2|against=17|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CIV}} {{WDL|1|0|0|1|for=1|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|JOR}} {{WDL|2|1|0|1|for=2|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|KAZ}} {{WDL|7|3|1|3|for=6|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|KOS}} {{WDL|2|0|1|1|for=1|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|KGZ}} {{WDL|1|1|0|0|for=2|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|LAT}} {{WDL|5|2|0|3|for=9|against=11|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|LIE}} {{WDL|4|2|1|1|for=5|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|LIT}} {{WDL|8|2|4|2|for=9|against=11|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|LUX}} {{WDL|6|1|4|1|for=3|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|MLT}} {{WDL|9|4|3|2|for=9|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|MNE}} {{WDL|4|1|0|3|for=5|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|NED}} {{WDL|4|0|0|4|for=1|against=9|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|MKD}} {{WDL|4|0|4|0|for=4|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|NIR}} {{WDL|2|0|2|0|for=2|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|NOR}} {{WDL|6|0|1|5|for=1|against=11|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|PAK}} {{WDL|1|1|0|0|for=5|against=0|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|POL}} {{WDL|9|1|2|6|for=6|against=15|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|POR}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=3|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|QAT}} {{WDL|1|0|1|0|for=1|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|IRL}} {{WDL|2|0|0|2|for=1|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ROU}} {{WDL|4|0|0|4|for=2|against=15|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|RUS}} {{WDL|4|0|2|2|for=2|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SMR}} {{WDL|9|9|0|0|for=18|against=0|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|SAU}} {{WDL|2|1|0|1|for=4|against=3|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SCO}} {{WDL|4|0|1|3|for=1|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SER}} {{WDL|2|0|0|2|for=0|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SVK}} {{WDL|3|1|0|2|for=4|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SLO}} {{WDL|4|0|0|4|for=1|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|KOR}} {{WDL|2|0|0|2|for=0|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SUD}} {{WDL|1|1|0|0|for=2|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SWE}} {{WDL|9|0|0|9|for=4|against=24|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SWI}} {{WDL|3|0|0|3|for=1|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|TUR}} {{WDL|12|0|2|10|for=3|against=31|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|UGA}} {{WDL|1|0|0|1|for=2|against=3|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|UKR}} {{WDL|6|0|2|4|for=3|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|UAE}} {{WDL|1|0|0|1|for=2|against=3|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|USA}} {{WDL|2|0|1|1|for=1|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|VEN}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|WAL}} {{WDL|4|1|0|3|for=3|against=9|diff=yes}} |-class=sortbottom !Total {{WDLtot|293|60|67|166|for=238|against=492|diff=yes}} |} ==Vezi și== *[[Rezultatele echipei naționale de fotbal a Republicii Moldova|Rezultatele echipei naționale de fotbal a Moldovei]] == Referințe == <references /> == Legături externe == *[http://www.fmf.md/ Federația Moldovenească de Fotbal] *[http://www.rsssf.com/tablesm/mold-intres.html RSSSF archive of results: 1991-2008] *[http://eu-football.info/_matches.php?id=138 MATCHES → international football match results of Moldova] *[http://ro.soccerway.com/teams/moldova/moldova/1506/ Echipa națională de fotbal a Republicii Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131020215832/http://ro.soccerway.com/teams/moldova/moldova/1506/ |date=2013-10-20 }} pe [[soccerway]] {{Fotbal în Republica Moldova}} {{Echipe UEFA}} [[Categorie:Fotbal în Republica Moldova]] [[Categorie:Echipe naționale de fotbal europene|Moldova]] [[Categorie:Echipa națională de fotbal a Republicii Moldova]] 1boorevkj544symi2fqjb9b99u48j3m 17024711 17024190 2025-06-11T00:39:59Z Editor1722 591761 17024711 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională |culoare cadru=00209F |culoare scris=FFFFFF |Nume=Echipa națională de fotbal a Moldovei |Stemă=Moldovan Football Federation logo.svg |Stemă_mărime=170px |Porecla=''Tricolorii'' |Federație=[[Federația Moldovenească de Fotbal|FMF]] |Confederație=[[UEFA]] |Antrenor=[[Serghei Cleșcenco]] |Antrenor secund= |Căpitan=[[Vadim Rață]] |multeselecții=[[Alexandru Epureanu]] (100) |Golgheter=[[Ion Nicolaescu]] (17) |Stadion=[[Stadionul Zimbru]] |Codul FIFA=MDA |FIFA Rank=154 {{decrease}}3 (3 aprilie 2025) |FIFA max=37 (aprilie 2008) |FIFA min=181 (octombrie 2021 – februarie 2022) |Elo Rank=120{{decrease}}2 (12 iunie 2024) |Elo max=61 (februarie 2008) |Elo min=155 (noiembrie 2002) |pattern_la1=_mda22h |pattern_b1=_mda22h |pattern_ra1=_mda22h |pattern_sh1=_mda22h |leftarm1=0000DD |body1=0000DD |rightarm1=0000DD |shorts1=0000DD |socks1=0000DD |pattern_la2=_mda22a |pattern_b2=_mda22a |pattern_ra2=_mda22a |pattern_sh2=_mda22a |leftarm2=FFFFFF |body2=FFBB00 |rightarm2=FFFFFF |shorts2=FFBB00 |socks2=FFBB00 |Primul meci=''Neoficial''<br/>{{Flagicon|Moldova}} Moldova 2–4 {{fb-rt|GEO|1990}}<br/>([[Chișinău]], [[RSS Moldovenească|RSS Moldova]], [[URSS]]; 2 iulie 1991)<br/>''Oficial''<br/>{{Flagicon|USA}} [[SUA]] 1–1 Moldova {{Flagicon|Moldova}}<br/>([[Jacksonville, Florida|Jacksonville]], [[SUA]]; 16 aprilie 1994) |cea mai mare victorie={{Fb|Pakistan}} 0–5 Moldova {{Flagicon|Moldova}}<br />([[Amman]], [[Iordania]]; 18 august 1992) |cea mai mare înfrângere={{Fb|Danemarca}} 8–0 Moldova {{Flagicon|Moldova}}<br/>([[Herning]], [[Danemarca]]; 28 martie 2021) |Cel mai bun rezultat=|Numele cupei regionale=|Prezențe în cupa regională=|Cel mai bun rezultat regional=|pattern_so1=_mda22h|pattern_so2=_mda22a|pattern_la3=_mda22t|pattern_b3=_mda22t|pattern_ra3=_mda22t|pattern_sh3=_mda22t|pattern_so3=_mda22t|leftarm3=FF0000|body3=FF0000|rightarm3=FF0000|shorts3=FF0000|socks3=FF0000|nume=Moldova}} '''Echipa națională de fotbal a Moldovei''' este selecționata națională de [[fotbal]] masculin a [[Republica Moldova|Republicii Moldova]], care reprezintă țara în competițiile fotbalistice internaționale. Echipa națională a fost formată după [[Destrămarea Uniunii Sovietice|desființarea]] [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]] și obținerea independenței Republicii Moldova, și se află sub controlul [[Federația Moldovenească de Fotbal|Federației Moldovenești de Fotbal]]. Primul meci jucat a fost împotriva [[echipa națională de fotbal a Georgiei|naționalei de fotbal a Georgiei]] pe 2 iulie 1991, la [[Tbilisi]], o înfrângere scor 2–4. == Istoric == [[File:Moldova NFT (at Russia-Moldova on 12.10.2014).jpg|thumb|right|300px|Naționala Moldovei la Moscova, în meciul contra Rusiei (12 octombrie 2014)]] [[File:AUT vs. MDA 2015-09-05 (004).jpg|thumb|300px|Echipa națională a Moldovei (2015)]] În timpul preliminariilor pentru [[Campionatul European de Fotbal 1996|Euro '96]] s-au obținut cele mai bune rezultate ale selecționatei Moldovei din perioada anilor 90′. Pe 7 septembrie 1994 au învins {{nft|Georgia}} la [[Tbilisi]] cu golul marcat de [[Igor Oprea]]. A doua victorie a fost obținută o lună mai târziu când au învins {{nft|Țara Galilor}} cu 3–2 la [[Chișinău]], golurile fiind înscrise de [[Sergiu Secu]], [[Serghei Belous]], și [[Valerii Pogorelov]]. Dar, nu au reușit să mențină un bun curs, terminând pe o poziție dezamăgitoare. În anii 2000, {{nft|Moldova}} și-a continuat evoluțiile în același ritm. Totuși a reușit să obțină câteva rezultate importante și neașteptate. Un mare succes avu loc pe 7 iunie 2003, când Moldova reușea o victorie cu 1-0 în meciul cu {{nft|Austria}}, din preliminariile [[Euro 2004]]. Peste 3 luni naționala Moldovei reușește să bată și {{nft|Belarus}}ul cu 2–1, la Chișinău. O altă victorie importantă a avut loc în 2005, la fel în fața Belarusului, la Chișinău, de data asta scorul fiind de 2–0. Pe 17 noiembrie 2007 vine și cea mai importantă performanță a selecționatei Moldovei de până atunci, reușindu-se o victorie răsunătoare cu 3–0 în fața Ungariei, la Chișinău. Meciul conta pentru [[preliminariile Campionatului European de Fotbal 2008]]. După acel meci a urmat o serie de rezultate neînsemnate, până la victoria mai categorică cu 4–1 în fața [[Echipa națională de fotbal a Armeniei|Armeniei]], într-un meci amical jucat în 2009 la [[Erevan]]. În anii 2010, rezultatele Moldovei rămân a fi mediocre. Cu toate acestea la finele lui 2012 {{nft|Moldova}} a remizat cu {{nft|Ucraina}} la Chișinău, după care în octombrie 2013 zdrobește {{nft|Muntenegru}} cu scorul de 5–2 în deplasare, cu asta încheind campania preliminară pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2014, unde s-a clasat pe penultimul loc din grupă. Pe 12 octombrie 2014, surprinzător, Moldova a reușit să obțină o remiză, scor 1–1, în fața [[Echipa națională de fotbal a Rusiei|Rusiei]], condusă de [[Fabio Capello]], la [[Moscova]], pe [[stadionul Lujniki]].<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-extern/euro-2016/preliminarii-euro-2016-rezultate-si-clasamente-remiza-istorica-la-moscova-rusia-moldova-1-1-rooney-decisiv-in-estonia-spania-a-spalat-doar-in-mica-masura-impresia-slaba-din-meciul-cu-slovacia-13375435 Preliminarii Euro 2016, rezultate și clasamente. Remiză istorică la Moscova: Rusia - Moldova 1-1. Rooney, decisiv în Estonia. Spania a "spălat" doar în mică măsură impresia slabă din meciul cu Slovacia]</ref> Pe 15 noiembrie 2014 naționala Moldovei a suferit o înfrângere rușinoasă, scor 0–1, pe teren propriu, în fața modestei echipe a [[Echipa națională de fotbal a Liechtensteinului|Liechtensteinului]]. Pe 21 septembrie 2015, selecționerul [[Alexandru Curteian|Alexandru Curtianu]] și-a dat demisia de la echipa națională. Din decembrie 2021, selecționerul naționalei Moldovei este [[Serghei Cleșcenco]]. == Sumar evoluții == ===Cupa Mondială FIFA=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !colspan=9|[[Campionatul Mondial de Fotbal|Evoluții la Campionatul Mondial de Fotbal]] |- !Ediția !Runda !Poziția !{{Tooltip|MJ|Meciuri jucate}} !{{Tooltip|V|Victorii}} !{{Tooltip|E|Egaluri}} !{{Tooltip|Î|Înfrângeri}} !{{Tooltip|GM|Goluri marcate}} !{{Tooltip|GP|Goluri primite}} |- |1930–1938 |colspan=8|Parte din {{fb|Romania}} |- |1950–1994 |colspan=8|Parte din {{fb|Soviet Union}} |- |{{flagicon|France}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] |Preliminarii |5/5 |8 |0 |0 |8 |2 |21 |- |{{flagicon|Japan}} {{flagicon|South Korea}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] |Preliminarii |5/6 |10 |1 |3 |6 |6 |20 |- |{{flagicon|Germany}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] |Preliminarii |6/6 |10 |1 |2 |7 |5 |16 |- |{{flagicon|South Africa}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] |Preliminarii |6/6 |10 |0 |3 |7 |6 |18 |- |{{flagicon|Brazil}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|2014]] |Preliminarii |5/6 |10 |3 |2 |5 |12 |17 |- |{{flagicon|Russia}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] |Preliminarii |6/6 |10 |0 |2 |8 |4 |23 |- |{{flagicon|Qatar}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022|2022]] |Preliminarii |6/6 |10 |0 |1 |9 |5 |30 |- |''{{flagicon|Canada}} {{flagicon|Mexic}} {{flagicon|SUA}}[[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|2026]]'' | |/5 |3 |0 |0 |3 |2 |10 |- |''{{flagicon|Maroc}} {{flagicon|Portugalia}} {{flagicon|Spania}}[[Campionatul Mondial de Fotbal 2030|2030]]'' | | | | | | | | |- |''{{flagicon|Arabia Saudită}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2034|2034]]'' | | | | | | | | |- |'''Total''' | colspan="2" |'''0/8''' |'''71''' |'''5''' |'''13''' |'''53''' |'''42''' |'''155''' |} ===UEFA Euro=== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! colspan="9" |[[Campionatul European de Fotbal|Evoluții la Campionatul European de Fotbal]] |- !Ediția !Runda !Poziția !{{Tooltip|MJ|Meciuri jucate}} !{{Tooltip|V|Victorii}} !{{Tooltip|E|Egaluri}} !{{Tooltip|Î|Înfrângeri}} !{{Tooltip|GM|Goluri marcate}} !{{Tooltip|GP|Goluri primite}} |- |1960–1992 | colspan="8" |Parte din {{fb|Soviet Union}} |- |{{flagicon|England}} [[Campionatul European de Fotbal 1996|1996]] |Preliminarii |4/6 |10 |3 |0 |7 |11 |27 |- |{{flagicon|Belgium}} {{flagicon|Netherlands}} [[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] |Preliminarii |5/5 |8 |0 |4 |4 |7 |17 |- |{{flagicon|Portugal}} [[Campionatul European de Fotbal 2004|2004]] |Preliminarii |4/5 |8 |2 |0 |6 |5 |19 |- |{{flagicon|Austria}} {{flagicon|Switzerland}} [[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]] |Preliminarii |5/7 |12 |3 |3 |6 |12 |19 |- |{{flagicon|Poland}} {{flagicon|Ukraine}} [[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]] |Preliminarii |5/6 |10 |3 |0 |7 |12 |16 |- |{{flagicon|France}} [[Campionatul European de Fotbal 2016|2016]] |Preliminarii |6/6 |10 |0 |2 |8 |4 |16 |- |{{flagicon|Europa}} [[Campionatul European de Fotbal 2020|2020]] |Preliminarii |6/6 |10 |1 |0 |9 |4 |26 |- |{{flagicon|Germany}} [[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]] |Preliminarii |4/5 |8 |2 |4 |2 |7 |10 |- |''{{flagicon|Marea Britanie}} {{flagicon|Irlanda}} [[Campionatul European de Fotbal 2028|2028]]'' | | | | | | | | |- |''{{flagicon|Italia}} {{flagicon|Turcia}} [[Campionatul European de Fotbal 2032|2032]]'' | | | | | | | | |- |'''Total''' | colspan="2" |'''0/8''' |'''76''' |'''14''' |'''13''' |'''49''' |'''62''' |'''150''' |} === Liga Națiunilor UEFA === {| class="wikitable" style="text-align:center;" ! colspan="11" |Evoluții în [[UEFA Nations League|Liga Națiunilor]] |- !Ediția !Divizia !Poziția ! width="28" |{{Tooltip|MJ|Meciuri jucate}} ! width="28" |{{Tooltip|V|Victorii}} ! width="28" |{{Tooltip|E|Egaluri}} ! width="28" |{{Tooltip|Î|Înfrângeri}} ! width="28" |{{Tooltip|GM|Goluri marcate}} ! width="28" |{{Tooltip|GP|Goluri primite}} ! width="35" |{{Tooltip|P/R|Promovare/retrogradare la finalul sezonului}} ! width="28" |{{Tooltip|L|Locul în clasamentul general}} |- |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019|2018–19]] |D |3/4 |6 |2 |3 |1 |4 |5 |{{rise}} |48 |- |2020–21 |C |4/4 |8 |1 |1 |6 |3 |13 |{{fall}} |48 |- |2022–23 |D |2/4 |6 |4 |1 |1 |10 |6 |{{same position}} |51 |- |[[UEFA Nations League 2024–25|2024–25]] |D |1/3 |4 |3 |0 |1 |5 |1 |{{rise}} |49 |- |''2026–27'' |''C'' | | | | | | | | | |- ! colspan="3" |'''Total''' !24 !10 !5 !9 !22 !25 ! colspan="2" | |} ==Rezultate și program== {{main}} Rezultatele recente și programul meciurilor viitoare ale naționalei Moldovei. === 2024 === {{Football box collapsible | format = 1 | round = [[UEFA Nations League 2024–25|2024–25 Liga Națiunilor UEFA D]] | date = {{Start date|2024|9|7|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 2–0 | team2 = {{fb|MLT}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/match/2040060/ | goals1 = [[Mihail Caimacov|Caimacov]] {{goal|32}}<br/>[[Ion Nicolaescu|Nicolaescu]] {{goal|45+4|pen.}} | goals2 = | location = [[Chișinău]], Moldova | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | attendance = 6,142 | referee = Mykola Balakin ([[Ucraina]]) | result = #CFC | bg = #CFC }}{{footballbox collapsible | format = 1 | round = [[Meci amical|Amical]] | date = {{Start date|2024|9|10|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 1–0 | team2 = {{fb|SMR}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/friendlies/match/2041836--moldova-vs-san-marino/ | goals1 = [[Vadim Rață|Rață]] {{goal|10}} | goals2 = | location = [[Chișinău]], Moldova | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | attendance = 4,742 | referee = Dmytro Kubriak ([[Ucraina]]) | result = #CFC | bg = #CFC }}{{Football box collapsible | format = 1 | round = [[UEFA Nations League 2024–25|2024–25 Liga Națiunilor UEFA D]] | date = {{Start date|2024|10|10|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 2–0 | team2 = {{fb|AND}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/match/2040097/ | goals1 = [[Artur Ioniță|Ioniță]] {{goal|31}}<br/>[[Maxim Cojocaru|Cojocaru]] {{goal|90+5}} | goals2 = | location = [[Chișinău]], Moldova | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | attendance = 6,442 | referee = Miloš Milanović ([[Serbia]]) | result = #CFC | bg = #CFC }}{{Football box collapsible | format = 1 | round = [[UEFA Nations League 2024–25|2024–25 Liga Națiunilor UEFA D]] | date = {{Start date|2024|10|13|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|MLT}} | score = 1–0 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/match/2040121/ | goals1 = [[Teddy Teuma|Teuma]] {{goal|87|pen.}} | goals2 = | location = [[Ta' Qali]], Malta | stadium = [[National Stadium, Ta' Qali|Grawnd Nazzjonali]] | attendance = 5,754 | referee = John Brooks ([[Anglia]]) | result = | bg = #FCC }}{{Football box collapsible | format = 1 | round = [[UEFA Nations League 2024–25|2024–25 Liga Națiunilor UEFA D]] | date = {{Start date|2024|11|16|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|AND}} | score = 0–1 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/match/2040097/ | goals1 = | goals2 = [[Virgiliu Postolachi|Postolachi]] {{goal|90+2}} | location = [[Andorra la Vella]], Andorra | stadium = [[Estadi Nacional]] | attendance = 984 | referee = Bulat Sariyev ([[Kazahstan]]) | result = #CFC | bg = #CFC }}{{footballbox collapsible | format = 1 | round = [[Meci amical|Amical]] | date = {{Start date|2024|11|19|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|GIB}} | score = 1–1 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://fmf.md/noutate/10536/nationala-meci-amical-cu-gibraltar | goals1 = [[Liam Walker|Walker]] {{goal|68|pen}} | goals2 = [[Victor Mudrac|Mudrac]] {{goal|40}} | location = [[Europa Point]], Gibraltar | stadium = [[Stadionul Europa Point]] | attendance = 580 | referee = Antoine Chiaramonti ([[Andorra]]) | result = | bg = #FFC }} === 2025 === {{football box collapsible | format = 1 | date = 22 martie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 0–5 | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044171/ | team2 = {{fb|NOR}} | goals1 = | goals2 = [[Julian Ryerson|Ryerson]] {{goal|5}}<br/>[[Erling Haaland|Haaland]] {{goal|23}}<br/>[[Thelo Aasgaard|Aasgaard]] {{goal|38}}<br/>[[Alexander Sørloth|Sørloth]] {{goal|43}}<br/>[[Aron Dønnum|Dønnum]] {{goal|69}} | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | location = [[Chișinău]], Moldova | attendance = 9,342 | referee = Matej Jug ([[Slovenia]]) | result = | bg = #FCC }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 25 martie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = 2–3 | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044182/ | team2 = {{fb|EST}} | goals1 = [[Ion Nicolaescu|Nicolaescu]] {{goal|67}}<br/>[[Mihail Caimacov|Caimacov]] {{goal|90+1}} | goals2 = [[Rasmus Peetson|Peetson]] {{goal|19}}<br/>[[Rauno Sappinen|Sappinen]] {{goal|30}}<br/>[[Mattias Käit|Käit]] {{goal|70}} | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | location = [[Chișinău]], Moldova | attendance = 6,112 | referee = Lawrence Visser ([[Belgia]]) | result = | bg = #FCC }}{{footballbox collapsible | format = 1 | round = [[Meci amical|Amical]] | date = {{Start date|2025|6|6|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|POL}} | score = 2–0 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://www.uefa.com/uefanationsleague/friendlies/match/2044966--poland-vs-moldova/ | goals1 = [[Matty Cash|Cash]] {{goal|30}}<br/>[[Bartosz Slisz|Slisz]] {{goal|88}} | goals2 = | location = [[Chorzów]], Polonia | stadium = [[Stadion Śląski]] | attendance = 36,357 | referee = David Dickinson ([[Scoția]]) | result = | bg = #FCC }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 9 iunie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|ITA}} | score = 2–0 | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044198/ | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | goals1 = [[Giacomo Raspadori|Raspadori]] {{goal|40}}<br/>[[Andrea Cambiaso|Cambiaso]] {{goal|50}} | goals2 = | stadium = [[Mapei Stadium-Città del Tricolore]] | location = [[Reggio nell'Emilia|Reggio Emilia]], Italia | attendance = 18,771 | referee = Urs Schnyder ([[Elveția]]) | result = | bg = #FCC }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 5 septembrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044225/ | team2 = {{fb|ISR}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | location = [[Chișinău]], Moldova | attendance = | referee = | result = }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 9 septembrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|NOR}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044247/ | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[Ullevaal Stadion]] | location = [[Oslo]], Norvegia | attendance = | referee = | result = }}{{footballbox collapsible | format = 1 | round = [[Meci amical|Amical]] | date = {{Start date|2025|10|9|df=y}} | time = | team1 = {{fb-rt|ROM}} | score = | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | report = https://int.soccerway.com/matches/2025/10/09/world/friendlies/romania/moldova/4598420/ | goals1 = | goals2 = | location = [[București]], România | stadium = [[Arena Națională]] | attendance = | referee = | result = | bg = }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 14 octombrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|EST}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044304 | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[A. Le Coq Arena]] | location = [[Tallinn]], Estonia | attendance = | referee = | result = }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 13 noiembrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|MDA|name=Moldova}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044307/ | team2 = {{fb|ITA}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[Stadionul Zimbru]] | location = [[Chișinău]], Moldova | attendance = | referee = | result = }}{{football box collapsible | format = 1 | date = 16 noiembrie 2025 | time = | round = [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Calificările CM 2026]] | team1 = {{fb-rt|ISR}} | score = | report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044333/ | team2 = {{fb|MDA|name=Moldova}} | goals1 = | goals2 = | stadium = [[Nagyerdei Stadion]] | location = [[Debrecen]], Ungaria | attendance = | referee = | result = }} == Lotul curent == Următorii jucători au fost convocați pentru amicalul contra [[Echipa națională de fotbal a Poloniei|Poloniei]] și meciul Calificărilor [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Campionatului Mondial 2026]] contra [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italiei]] din 6 și 9 iunie 2025. ''Selecții și goluri la data de 9 iunie 2025, după meciul contra [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italiei]].'' {{nat fs g start}} {{nat fs g player|no=1|pos=GK|name=[[Victor Străistari]]|age={{birth date and age|1999|6|21|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Sheriff Tiraspol|Sheriff Tiraspol]]|clubnat=MDA}} {{nat fs g player|no=12|pos=GK|name=[[Cristian Avram]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1994|7|27|df=y}}|caps=13|goals=0|club=[[Araz-Naxçıvan PFK|Araz-Naxçıvan]]|clubnat=AZE}} {{nat fs g player|no=23|pos=GK|name=[[Andrei Cojuhar]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1999|7|20|df=y}}|caps=3|goals=0|club=[[Veres Rivne]]|clubnat=UKR}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=2|pos=DF|name=[[Oleg Reabciuk]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|1|16|df=y}}|caps=57|goals=0|club=[[FC Spartak Moscova|Spartak Moscova]]|clubnat=RUS}} {{nat fs g player|no=3|pos=DF|name=[[Ion Borș]]|age={{birth date and age|2002|7|25|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA}} {{nat fs g player|no=4|pos=DF|name=[[Vladislav Baboglo]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|11|14|df=y}}|caps=19|goals=2|club=[[FC Karpatî Liov|Karpatî Liov]]|clubnat=UKR}} {{nat fs g player|no=5|pos=DF|name=[[Veaceslav Posmac]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1990|11|7|df=y}}|caps=74|goals=2|club=|clubnat=}} {{nat fs g player|no=13|pos=DF|name=[[Andrei Motoc]]|age={{birth date and age|2002|12|13|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[Virtus Entella|Entella]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=14|pos=DF|name=[[Mihail Ștefan]]|age={{birth date and age|2001|8|7|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]|clubnat=MDA}} {{nat fs g player|no=15|pos=DF|name=[[Victor Mudrac]]|age={{birth date and age|1994|3|3|df=y}}|caps=23|goals=1|club=[[FC Ordabasî|Ordabasî]]|clubnat=KAZ}} {{nat fs g player|no=19|pos=DF|name=[[Daniel Dumbrăvanu]]|age={{birth date and age|2001|7|22|df=y}}|caps=6|goals=0|club=[[Lucchese]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=20|pos=DF|name=[[Sergiu Plătică]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1991|6|9|df=y}}|caps=52|goals=0|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=6|pos=MF|name=[[Cristian Dros]]|age={{birth date and age|1998|4|15|df=y}}|caps=16|goals=0|club=[[AF Elbasani|Elbasani]]|clubnat=ALB}} {{nat fs g player|no=7|pos=MF|name=[[Artur Ioniță]]|other=[[Căpitan (fotbal)|căpitan]]|age={{Birth date and age|1990|8|17|df=y}}|caps=77|goals=5|club=[[US Triestina Calcio|Triestina]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=8|pos=MF|name=[[Nichita Moțpan]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2001|7|17|df=y}}|caps=28|goals=3|club=[[FC Fakel Voronej|Fakel Voronej]]|clubnat=RUS}} {{nat fs g player|no=11|pos=MF|name=[[Mihail Caimacov]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|7|22|df=y}}|caps=35|goals=3|club=[[NK Slaven Belupo|Slaven Belupo]]|clubnat=CRO}} {{nat fs g player|no=16|pos=MF|name=[[Victor Stînă]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|3|20|df=y}}|caps=25|goals=3|club=[[AEL Larissa]]|clubnat=GRE}} {{nat fs g player|no=18|pos=MF|name=[[Ștefan Bodișteanu]]|age={{Birth date and age|2003|2|1|df=y}}|caps=4|goals=0|club=[[FC Botoșani|Botoșani]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=21|pos=MF|name=[[Sergiu Perciun]]|age={{birth date and age|2006|4|23|df=y}}|caps=2|goals=0|club=[[Torino FC|Torino]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=22|pos=MF|name=[[Ștefan Bîtca]]|age={{birth date and age|2005|9|27|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]|clubnat=MDA}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=9|pos=FW|name=[[Ion Nicolaescu]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|9|7|df=y}}|caps=53|goals=17|club=[[SC Heerenveen|Heerenveen]]|clubnat=NLD}} {{nat fs g player|no=10|pos=FW|name=[[Vitalie Damașcan]]|age={{Birth date and age|1999|1|24|df=y}}|caps=44|goals=5|club=[[Maccabi Petah Tikva]]|clubnat=ISR}} {{nat fs g player|no=17|pos=FW|name=[[Virgiliu Postolachi]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2000|3|17|df=y}}|caps=29|goals=1|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROM}} {{nat fs end}} ===Convocări recente=== Următorii jucători au fost convocați în ultimele 12 luni.<!--Sorted by position, most recent call-up, caps, goals and last name.-->{{nat fs r start|background=#002B7F|color=white}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Dumitru Celeadnic]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1992|4|23|df=y}}|caps=11|goals=0|club=[[FC Ordabasî|Ordabasî]]|clubnat=KAZ|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Nicolai Cebotari|Nicolae Cebotari]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1997|5|24|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Dorian Railean]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1993|10|13|df=y}}|caps=18|goals=0|club=[[FC Gloria Buzău|Gloria Buzău]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|MLT}}, 7 septembrie 2024}} {{nat fs break|background=#002B7F}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Artur Crăciun]] ^{{{Abbr|ACC|Accidentat după convocare}}}|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|6|29|df=y}}|caps=33|goals=0|club=[[MKS Puszcza Niepołomice|Puszcza Niepołomice]]|clubnat=POL|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Ioan-Călin Revenco]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2000|6|26|df=y}}|caps=25|goals=1|club=[[MKS Puszcza Niepołomice|Puszcza Niepołomice]]|clubnat=POL|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Iurie Iovu]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2002|7|6|df=y}}|caps=4|goals=0|club=[[Dundee United FC|Dundee United]]|clubnat=SCO|latest=v. {{fb|GIB}}, 19 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Denis Marandici]]|age={{birth date and age|1996|9|18|df=y}}|caps=14|goals=0|club=[[PFC Turan Tovuz|Turan Tovuz]]|clubnat=AZE|latest=v. {{fb|AND}}, 16 noiembrie 2024}} {{nat fs break|background=#0B0B3F}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Vadim Rață]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1993|5|5|df=y}}|caps=56|goals=3|club=[[FC Argeș Pitești|Argeș Pitești]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Vicu Bulmaga]]|age={{birth date and age|2003|7|5|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Isloch Minsk Raion|Isloch Minsk]]|clubnat=BLR|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Dan Pușcaș]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2001|6|1|df=y}}|caps=2|goals=0|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Victor Bogaciuc]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1999|10|17|df=y}}|caps=12|goals=2|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Teodor Lungu]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1995|6|12|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Dmitri Mandrîcenco]]|age={{Birth date and age|1997|5|13|df=y}}|caps=8|goals=1|club=[[FC Dinamo Batumi|Dinamo Batumi]]|clubnat=GEO|latest=v. {{fb|GIB}}, 19 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Corneliu Cotogoi]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2001|6|23|df=y}}|caps=6|goals=0|club=[[CSC 1599 Șelimbăr|1599 Șelimbăr]]|clubnat=ROM|latest=v. {{fb|GIB}}, 19 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Daniel Danu]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |2002|8|26|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[Chindia Târgoviște]]|clubnat=ROM|latest=v. {{fb|GIB}}, 19 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Cristian Dros]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|4|15|df=y}}|caps=15|goals=0|club=[[Elbasani]]|clubnat=ALB|latest=v. {{fb|MLT}}, 13 octombrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Serafim Cojocari]] ^{{{Abbr|ACC|Accidentat după convocare}}}|age={{Data nașterii și vârsta3 |2001|1|7|df=y}}|caps=11|goals=0|club=[[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|AND}}, 10 octombrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Mihai Plătică]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1990|3|15|df=y}}|caps=17|goals=1|club=[[FC Petrocub Hîncești|Petrocub Hîncești]]|clubnat=MDA|latest=v. {{fb|SMR}}, 10 septembrie 2024}} {{nat fs break|background=#0B0B3F}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[Maxim Cojocaru]]|age={{Data nașterii și vârsta3 |1998|1|13|df=y}}|caps=30|goals=1|club=[[ASC Oțelul Galați|Oțelul Galați]]|clubnat=ROM|latest=v. {{fb|POL}}, 6 iunie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[Alexandru Boiciuc]]|age={{Birth date and age|1997|8|21|df=y}}|caps=12|goals=0|club=[[CS Concordia Chiajna|Concordia Chiajna]]|clubnat=ROM|latest=v. {{fb|EST}}, 25 martie 2025}} {{nat fs end|background=#0B0B3F}} == Antrenori == ''Actualizat la {{date|2025|6|9}}.''<ref>{{cite web|title=Moldova national team managers|url=http://eu-football.info/_managers.php?im=138|publisher=eu-football.info|accessdate=23 November 2013}}</ref><ref>[http://www.transfermarkt.co.uk/moldova/mitarbeiterhistorie/verein/6090/personalie_id//plus/1 Staff history Moldova] at transfermarkt</ref> {|class=wikitable |- style="font-weight:bold" |Perioadă || Antrenor || Meciuri || Victorii || Remize || Înfrângeri || % Victorii |- |1991–1992 || {{flagicon|Moldova}} [[Ion Caras]] || 2 || 0 || 1 || 1 || {{#expr: 0/2 * 100 round 2}}% |- |1992 || {{flagicon|Moldova}} [[Eugen Piunovschi]] || 5 || 3 || 0 || 2 || {{#expr: 3/5 * 100 round 2}}% |- |1992–1997 || {{flagicon|Moldova}} [[Ion Caras]] || 27 || 5 || 3 || 19 || {{#expr: 5/27 * 100 round 2}}% |- |1998–1999 || {{flagicon|Moldova}} [[Ivan Danilianț]] || 14 || 2 || 7 || 5 || {{#expr: 2/14 * 100 round 2}}% |- |1999–2001 || {{flagicon|Moldova}} [[Alexandru Mațiura]] (interimar) || 17 || 4 || 4 || 9 || {{#expr: 4/17 * 100 round 2}}% |- |2001 || {{flagicon|Moldova}} [[Alexandru Spiridon]] || 4 || 1 || 0 || 3 || {{#expr: 1/4 * 100 round 2}}% |- |2002–2006 || {{flagicon|Ukraine}} [[Viktor Pasulko]] || 35 || 7 || 8 || 20 || {{#expr: 7/35 * 100 round 2}}% |- |2006–2007 || {{flagicon|Moldova}} [[Anatol Teslev]] || 6 || 1 || 2 || 3 || {{#expr: 1/6 * 100 round 2}}% |- |2007–2009 || {{flagicon|Russia}} [[Igor Dobrovolski]] || 30 || 7 || 9 || 14 || {{#expr: 7/30 * 100 round 2}}% |- | 2010–2011 || {{flagicon|Romania}} [[Gabi Balint]] || 18 || 5 || 2 || 11 || {{#expr: 5/18 * 100 round 2}}% |- | 2012–2014 || {{flagicon|Moldova}} [[Ion Caras]] || 24 || 5 || 6 || 13 || {{#expr: 4/18 * 100 round 2}}% |- | 2014–2015 || {{flagicon|Moldova}} [[Alexandru Curtianu]] || 10 || 0 || 4 || 6 || {{#expr: 0/10 * 100 round 2}}% |- | 2015 || {{flagicon|ROU}} [[Ștefan Stoica]] (interimar) || 3 || 0 || 0 || 3 || {{#expr: 0/3 * 100 round 2}}% |- | 2015–2018 || {{flagicon|Russia}} [[Igor Dobrovolski]] || 18 || 2 || 5 || 11 || {{#expr: 2/18 * 100 round 2}}% |- | 2018–2019 || {{flagicon|Moldova}} [[Alexandru Spiridon]] || 16 || 3 || 5 || 8 || {{#expr: 3/16 * 100 round 2}}% |- | 2019 || {{flagicon|UKR}} [[Semion Altman]] || 4 || 0 || 0 || 4 || {{#expr: 0/4 * 100 round 2}}% |- | 2019–2020 || {{flagicon|TUR}} [[Engin Fırat]] || 11 || 0 || 2 || 9 || {{#expr: 0/1 * 100 round 2}}% |- |2021 |{{flagicon|ITA}} [[Roberto Bordin]] |12 |1 |1 |10 |8.33% |- |2021– |'''{{flagicon|MDA}} [[Serghei Cleșcenco]]''' |36 |12 |8 |16 |33.33% |} ==Jucători== {{main|Lista fotbaliștilor internaționali moldoveni}} === Cei mai selecționați jucători === :''Actualizat la {{date|2025|6|9}}.'' {| class="wikitable" |- ! # ! Nume ! Selecții ! Goluri ! Carieră |- !rowspan=1 align=center|1 |[[Alexandru Epureanu]] | align="center" |100 | align="center" |7 | align="center" |2006–2021 |- ! rowspan="1" align="center" |2 |[[Igor Armaș]] | align="center" |83 | align="center" |6 | align="center" |2008–2023 |- ! rowspan="1" align="center" |3 |[[Victor Golovatenco]] | align="center" |79 | align="center" |3 | align="center" |2004–2017 |- !4 |'''[[Artur Ioniță]]''' | align="center" |77 | align="center" |5 | align="center" |2009–prezent |- ! rowspan="2" |5 |'''[[Veaceslav Posmac]]''' | align="center" |74 | align="center" |2 | align="center" |2013–prezent |- |[[Radu Rebeja]] | align="center" |74 | align="center" |2 | align="center" |1991–2008 |- !7 |[[Serghei Cleșcenco]] | align="center" |69 | align="center" |11 | align="center" |1991–2006 |- !8 |[[Eugeniu Cebotaru]] | align="center" |68 | align="center" |1 | align="center" |2007–2020 |- ! rowspan="1" |9 |[[Alexandru Gațcan]] | align="center" |63 | align="center" |5 | align="center" |2005–2018 |- ! rowspan="1" align="center" |10 |[[Alexandru Suvorov]] | align="center" |59 | align="center" |5 | align="center" |2006–2020 |} ===Golgheteri=== {| class="wikitable" |- ! # ! Nume ! Goluri ! Selecții ! Carieră |- !rowspan=1 align=center|1 |'''[[Ion Nicolaescu]]''' | align="center" |17 | align="center" |53 | align="center" |2018–prezent |- !rowspan=1 align=center|2 |[[Serghei Cleșcenco]] | align="center" |11 | align="center" |69 | align="center" |1991–2006 |- ! align="center" |3 |[[Serghei Rogaciov|Serghei Rugaciov]] | align="center" |9 | align="center" |52 | align="center" |1996–2007 |- ! rowspan="3" |4 |[[Sergiu Dadu]] | align="center" |8 | align="center" |30 | align="center" |2002–2013 |- |[[Iurie Miterev]] | align="center" |8 | align="center" |36 | align="center" |1992–2006 |- |[[Igor Bugaiov]] | align="center" |8 | align="center" |54 | align="center" |2007–2017 |- ! rowspan="4" |7 |[[Eugen Sidorenco]] | align="center" |7 | align="center" |35 | align="center" |2010–2019 |- |[[Viorel Frunză]] | align="center" |7 | align="center" |37 | align="center" |2002–2015 |- |[[Radu Gînsari]] | align="center" |7 | align="center" |47 | align="center" |2012–2022 |- |[[Alexandru Epureanu]] | align="center" |7 | align="center" |100 | align="center" |2006–2021 |} ==Rezultatele Moldovei contra tuturor adversarilor== :''Actualizat după meciul contra [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italiei]] din 9 iunie 2025.'' {| class="wikitable sortable collapsible collapsed plainrowheaders" style="text-align: center; font-size: 100%;" |- ! Adversar ! Meciuri ! Victorii ! Remize ! Înfrângeri ! GM ! GP ! GD ! % Victorii |- | |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ALB}} {{WDL|7|0|2|5|for=3|against=15|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|AND}} {{WDL|10|7|2|1|for=13|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|ARM}} {{WDL|5|1|3|1|for=7|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|AUT}} {{WDL|9|1|1|7|for=4|against=15|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|AZE}} {{WDL|12|4|5|3|for=10|against=8|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|BLR}} {{WDL|9|2|4|3|for=7|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|BIH}} {{WDL|2|1|1|0|for=3|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|BUL}} {{WDL|2|0|0|2|for=1|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CMR}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|CAN}} {{WDL|1|0|1|0|for=1|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CAY}} {{WDL|1|1|0|0|for=4|against=0|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CGO}} {{WDL|1|1|0|0|for=3|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CRO}} {{WDL|2|0|0|2|for=0|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|CYP}} {{WDL|2|1|0|1|for=5|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CZE}} {{WDL|4|0|1|3|for=0|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|DEN}} {{WDL|2|0|0|2|for=0|against=12|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SLV}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ENG}} {{WDL|4|0|0|4|for=0|against=16|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|EST}} {{WDL|6|1|1|4|for=3|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|FRO}} {{WDL|4|1|2|1|for=4|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|FIN}} {{WDL|4|1|1|2|for=5|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|FRA}} {{WDL|2|0|0|2|for=2|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|GEO}} {{WDL|12|4|4|4|for=14|against=17|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|GER}} {{WDL|4|0|0|4|for=3|against=18|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|GIB}} {{WDL|1|0|1|0|for=1|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|GRE}} {{WDL|7|0|1|6|for=2|against=13|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|HUN}} {{WDL|7|1|2|4|for=6|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ISL}} {{WDL|2|0|0|2|for=1|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|IDN}} {{WDL|1|1|0|0|for=2|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|IRQ}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ISR}} {{WDL|8|0|3|5|for=6|against=14|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ITA}} {{WDL|6|0|0|6|for=2|against=17|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|CIV}} {{WDL|1|0|0|1|for=1|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|JOR}} {{WDL|2|1|0|1|for=2|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|KAZ}} {{WDL|7|3|1|3|for=6|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|KOS}} {{WDL|2|0|1|1|for=1|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|KGZ}} {{WDL|1|1|0|0|for=2|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|LAT}} {{WDL|5|2|0|3|for=9|against=11|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|LIE}} {{WDL|4|2|1|1|for=5|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|LIT}} {{WDL|8|2|4|2|for=9|against=11|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|LUX}} {{WDL|6|1|4|1|for=3|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|MLT}} {{WDL|9|4|3|2|for=9|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|MNE}} {{WDL|4|1|0|3|for=5|against=7|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|NED}} {{WDL|4|0|0|4|for=1|against=9|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|MKD}} {{WDL|4|0|4|0|for=4|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|NIR}} {{WDL|2|0|2|0|for=2|against=2|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|NOR}} {{WDL|6|0|1|5|for=1|against=11|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|PAK}} {{WDL|1|1|0|0|for=5|against=0|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|POL}} {{WDL|9|1|2|6|for=6|against=15|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|POR}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=3|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|QAT}} {{WDL|1|0|1|0|for=1|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|IRL}} {{WDL|2|0|0|2|for=1|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|ROU}} {{WDL|4|0|0|4|for=2|against=15|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|RUS}} {{WDL|4|0|2|2|for=2|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SMR}} {{WDL|9|9|0|0|for=18|against=0|diff=yes}} |- |- style="background:#FFFACD" | style="text-align:left;"| {{fb|SAU}} {{WDL|2|1|0|1|for=4|against=3|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SCO}} {{WDL|4|0|1|3|for=1|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SER}} {{WDL|2|0|0|2|for=0|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SVK}} {{WDL|3|1|0|2|for=4|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SLO}} {{WDL|4|0|0|4|for=1|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|KOR}} {{WDL|2|0|0|2|for=0|against=5|diff=yes}} |- |- style="background:#CCFFCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SUD}} {{WDL|1|1|0|0|for=2|against=1|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SWE}} {{WDL|9|0|0|9|for=4|against=24|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|SWI}} {{WDL|3|0|0|3|for=1|against=6|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|TUR}} {{WDL|12|0|2|10|for=3|against=31|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|UGA}} {{WDL|1|0|0|1|for=2|against=3|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|UKR}} {{WDL|6|0|2|4|for=3|against=10|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|UAE}} {{WDL|1|0|0|1|for=2|against=3|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|USA}} {{WDL|2|0|1|1|for=1|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|VEN}} {{WDL|1|0|0|1|for=0|against=4|diff=yes}} |- |- style="background:#FFCCCC" | style="text-align:left;"| {{fb|WAL}} {{WDL|4|1|0|3|for=3|against=9|diff=yes}} |-class=sortbottom !Total {{WDLtot|293|60|67|166|for=238|against=492|diff=yes}} |} ==Vezi și== *[[Rezultatele echipei naționale de fotbal a Republicii Moldova|Rezultatele echipei naționale de fotbal a Moldovei]] == Referințe == <references /> == Legături externe == *[http://www.fmf.md/ Federația Moldovenească de Fotbal] *[http://www.rsssf.com/tablesm/mold-intres.html RSSSF archive of results: 1991-2008] *[http://eu-football.info/_matches.php?id=138 MATCHES → international football match results of Moldova] *[http://ro.soccerway.com/teams/moldova/moldova/1506/ Echipa națională de fotbal a Republicii Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131020215832/http://ro.soccerway.com/teams/moldova/moldova/1506/ |date=2013-10-20 }} pe [[soccerway]] {{Fotbal în Republica Moldova}} {{Echipe UEFA}} [[Categorie:Fotbal în Republica Moldova]] [[Categorie:Echipe naționale de fotbal europene|Moldova]] [[Categorie:Echipa națională de fotbal a Republicii Moldova]] qiiwpdlaa8iumxbx97nvgi01ze27177 0 55663 17024412 13608592 2025-06-10T20:11:14Z ~2025-65524 703680 17024412 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]] | latd = 46 | latm = 28 | lats = 21 | latNS = N | longd = 22 | longm = 4 | longs = 58 | longEV = E | hartă = Arad Josephinische Landesaufnahme pg26-27.jpg | descriere_hartă = Nermiș în [[Ridicarea topografică iozefină|Harta Iozefină]] a [[:Comitatul Arad|Comitatului Arad]], 1782-85 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 317018 | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x57]] <ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 }} '''Nermiș''' este un sat în [[Comuna Archiș, Arad|comuna Archiș]] din [[județul Arad]], [[Crișana]], [[România]]. Este un sat pitoresc plin de oameni mesteșugari. == Note == <references/> {{ciot-ro-ar}} [[Categorie:Sate din județul Arad|Nermiș, Archiș]] kif2w35ianhwv155qeic6r2zgdgn0pq 17024414 17024412 2025-06-10T20:11:33Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9596734721897273). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 13608592 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]] | latd = 46 | latm = 28 | lats = 21 | latNS = N | longd = 22 | longm = 4 | longs = 58 | longEV = E | hartă = Arad Josephinische Landesaufnahme pg26-27.jpg | descriere_hartă = Nermiș în [[Ridicarea topografică iozefină|Harta Iozefină]] a [[:Comitatul Arad|Comitatului Arad]], 1782-85 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 317018 | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x57]] <ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 }} '''Nermiș''' este un sat în [[Comuna Archiș, Arad|comuna Archiș]] din [[județul Arad]], [[Crișana]], [[România]]. == Note == <references/> {{ciot-ro-ar}} [[Categorie:Sate din județul Arad|Nermiș, Archiș]] 2ng25dhlxv348mrqv692fhruwg22lrj 0 57063 17023799 16777424 2025-06-10T13:15:33Z AlessioRO 635797 /* Așezare */ 17023799 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | codpoștal = 217080 | latd = 44 | latm = 44 | lats = 45 | latNS = N | longd = 23 | longm = 13 | longs = 45 | longEV = E }}'''Bolboși''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bălăcești, Gorj|Bălăcești]], [[Bolboasa, Gorj|Bolboasa]], [[Bolboși, Gorj|Bolboși]] (reședința), [[Igirosu, Gorj|Igirosu]], [[Miclosu, Gorj|Miclosu]], [[Ohaba-Jiu, Gorj|Ohaba-Jiu]] și [[Valea, Gorj|Valea]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna este așezată într-o zonă pitorească, departe de agitația urbană, oferind un peisaj rural liniștit. Comuna este legată de comunele [[Borăscu]], [[Calapăru]], [[Slivilești]], [[Șiacu]] și de orașul [[Turceni]], prin DJ673, până la DN66 ([[E79]]), dar este legată și de DJ671C. Distanța dintre comună și reședința de județ, [[Târgu Jiu]], este de 30-50 km, în funcție de traseu. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Bolboși |label1=Români|value1=95.06|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.19|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=4.75|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Bolboși |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=82.55|color1=#8080ff |label2=Baptiști|value2=7.77|color2=#3fc03f |label3=Penticostali|value3=4.68|color3=#80ffff |label4=Alte religii|value4=0.19|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=4.81|color5=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Bolboși se ridică la 3.140 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.126 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,06%), iar pentru 4,75% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (82,55%), cu minorități de [[Baptism|baptiști]] (7,77%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (4,68%), iar pentru 4,81% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Bolboși este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Personalități născute aici == * [[Dumitru Norocea]] ([[1880]] - [[1964]]), [[arte plastice|artist plastic]]. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/scoala-din-baraca-33978.html Catunul Ursaita - Scoala din baraca]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 13 septembrie 2005, Mihnea-petru Parvu, ''România liberă'' {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Bolboși]] rud7qucf91ckuli3240s7kcvevwy5ha 17023802 17023799 2025-06-10T13:17:32Z AlessioRO 635797 /* Demografie */ 17023802 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | codpoștal = 217080 | latd = 44 | latm = 44 | lats = 45 | latNS = N | longd = 23 | longm = 13 | longs = 45 | longEV = E }}'''Bolboși''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bălăcești, Gorj|Bălăcești]], [[Bolboasa, Gorj|Bolboasa]], [[Bolboși, Gorj|Bolboși]] (reședința), [[Igirosu, Gorj|Igirosu]], [[Miclosu, Gorj|Miclosu]], [[Ohaba-Jiu, Gorj|Ohaba-Jiu]] și [[Valea, Gorj|Valea]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna este așezată într-o zonă pitorească, departe de agitația urbană, oferind un peisaj rural liniștit. Comuna este legată de comunele [[Borăscu]], [[Calapăru]], [[Slivilești]], [[Șiacu]] și de orașul [[Turceni]], prin DJ673, până la DN66 ([[E79]]), dar este legată și de DJ671C. Distanța dintre comună și reședința de județ, [[Târgu Jiu]], este de 30-50 km, în funcție de traseu. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Bolboși |label1=Români|value1=95.06|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.19|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=4.75|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Bolboși |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=82.55|color1=#8080ff |label2=Baptiști|value2=7.77|color2=#3fc03f |label3=Penticostali|value3=4.68|color3=#80ffff |label4=Alte religii|value4=0.19|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=4.81|color5=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Bolboși se ridică la 3.140 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.126 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,06%), iar pentru 4,75% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (82,55%), cu minorități de [[Baptism|baptiști]] (7,77%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (4,68%), iar pentru 4,81% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Monumente istorice == Singurul monument istoric din comuna Bolboși, inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Gorj]] este Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din satul Bălacești, care datează din anii 1755-1757. == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Bolboși este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Personalități născute aici == * [[Dumitru Norocea]] ([[1880]] - [[1964]]), [[arte plastice|artist plastic]]. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/scoala-din-baraca-33978.html Catunul Ursaita - Scoala din baraca]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 13 septembrie 2005, Mihnea-petru Parvu, ''România liberă'' {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Bolboși]] mbsff7k6da58b76akag4i8lrihhv90l 17024127 17023802 2025-06-10T16:29:40Z AlessioRO 635797 /* Demografie */ 17024127 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | codpoștal = 217080 | latd = 44 | latm = 44 | lats = 45 | latNS = N | longd = 23 | longm = 13 | longs = 45 | longEV = E }}'''Bolboși''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bălăcești, Gorj|Bălăcești]], [[Bolboasa, Gorj|Bolboasa]], [[Bolboși, Gorj|Bolboși]] (reședința), [[Igirosu, Gorj|Igirosu]], [[Miclosu, Gorj|Miclosu]], [[Ohaba-Jiu, Gorj|Ohaba-Jiu]] și [[Valea, Gorj|Valea]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna este așezată într-o zonă pitorească, departe de agitația urbană, oferind un peisaj rural liniștit. Comuna este legată de comunele [[Borăscu]], [[Calapăru]], [[Slivilești]], [[Șiacu]] și de orașul [[Turceni]], prin DJ673, până la DN66 ([[E79]]), dar este legată și de DJ671C. Distanța dintre comună și reședința de județ, [[Târgu Jiu]], este de 30-50 km, în funcție de traseu. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Bolboși |label1=Români|value1=95.06|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.19|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=4.75|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Bolboși |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=82.55|color1=#8080ff |label2=Baptiști|value2=7.77|color2=#3fc03f |label3=Penticostali|value3=4.68|color3=#80ffff |label4=Alte religii|value4=0.19|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=4.81|color5=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Bolboși se ridică la 3.140 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.126 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,06%), iar pentru 4,75% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (82,55%), cu minorități de [[Baptism|baptiști]] (7,77%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (4,68%), iar pentru 4,81% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Istorie == == Monumente istorice == Singurul monument istoric din comuna Bolboși, inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Gorj]] este Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din satul Bălacești, care datează din anii 1755-1757. == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Bolboși este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Personalități născute aici == * [[Dumitru Norocea]] ([[1880]] - [[1964]]), [[arte plastice|artist plastic]]. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/scoala-din-baraca-33978.html Catunul Ursaita - Scoala din baraca]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 13 septembrie 2005, Mihnea-petru Parvu, ''România liberă'' {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Bolboși]] 5g94q9u6841uuarop7thk9crhod103b 17024146 17024127 2025-06-10T16:51:15Z AlessioRO 635797 /* Istorie */ 17024146 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | codpoștal = 217080 | latd = 44 | latm = 44 | lats = 45 | latNS = N | longd = 23 | longm = 13 | longs = 45 | longEV = E }}'''Bolboși''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bălăcești, Gorj|Bălăcești]], [[Bolboasa, Gorj|Bolboasa]], [[Bolboși, Gorj|Bolboși]] (reședința), [[Igirosu, Gorj|Igirosu]], [[Miclosu, Gorj|Miclosu]], [[Ohaba-Jiu, Gorj|Ohaba-Jiu]] și [[Valea, Gorj|Valea]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna este așezată într-o zonă pitorească, departe de agitația urbană, oferind un peisaj rural liniștit. Comuna este legată de comunele [[Borăscu]], [[Calapăru]], [[Slivilești]], [[Șiacu]] și de orașul [[Turceni]], prin DJ673, până la DN66 ([[E79]]), dar este legată și de DJ671C. Distanța dintre comună și reședința de județ, [[Târgu Jiu]], este de 30-50 km, în funcție de traseu. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Bolboși |label1=Români|value1=95.06|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.19|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=4.75|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Bolboși |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=82.55|color1=#8080ff |label2=Baptiști|value2=7.77|color2=#3fc03f |label3=Penticostali|value3=4.68|color3=#80ffff |label4=Alte religii|value4=0.19|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=4.81|color5=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Bolboși se ridică la 3.140 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.126 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,06%), iar pentru 4,75% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (82,55%), cu minorități de [[Baptism|baptiști]] (7,77%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (4,68%), iar pentru 4,81% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Jiului a [[județul Gorj (interbelic)|județului Gorj]] și era alcătuită doar din satul cu același nume, având o populație de 1002 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 21 de elevi și două biserici (una din lemn și una din zid).<ref>{{Citat MDGR|titlu=Bolboși, com. rur.|volum=5|pagini=511}}</ref> La acea vreme, pe teritoriul al comunei, în aceiași plasă funcționa și comuna Ohaba, care era alcătuită din satele Blidari, Ohaba și Sârbești, având o populație de 500 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 40 de elevi și două biserici.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Ohaba, com. rur.|volum=4|pagini=554}}</ref> În 1925, comuna Ohaba primește numele de Ohaba de Jiu. Conform Anuarului Socec, comuna Bolboși făcea parte din plasa Turceni, a aceluiași județ, având o populație de 770 de locuitori. Comuna Ohaba de Jiu făcea parte din aceiași plasă, având o populație de 1332 de locuitori (în satele Igirosu, Micloșu și Ohaba).<ref name="Socec_Bolboși">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Bolboși|pagină-link=352|pagină=344|volum=4}}</ref><ref name="Socec_Ohaba">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Ohaba de Jiu|pagină-link=359|pagină=351|volum=4}}</ref> În anul 1931, comuna Ohabia de Jiu, primește numele actual de Ohabia-Jiu. Tot atunci, comuna Bolboși este desființată și inclusă în comuna Ohabia-Jiu, comunei alipindu-se și satul Bălăcești.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=183}}</ref> În anul 1950, comuna a fost arondată raionului Târgu Jiu a regiunii Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost arondat regiunii Craiova, și apoi (după 1960), regiunii Oltenia. În anul 1968, comuna a trecut la [[județul Gorj]], căpătând forma actuală. Tot atunci, se reînființează comuna Bolboși cu reședința în satul cu același nume, iar satele comunei Ohabia-Jiu au fost transferate comunei Bolboși.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Monumente istorice == Singurul monument istoric din comuna Bolboși, inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Gorj]] este Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din satul Bălacești, care datează din anii 1755-1757. == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Bolboși este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Personalități născute aici == * [[Dumitru Norocea]] ([[1880]] - [[1964]]), [[arte plastice|artist plastic]]. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/scoala-din-baraca-33978.html Catunul Ursaita - Scoala din baraca]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 13 septembrie 2005, Mihnea-petru Parvu, ''România liberă'' {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Bolboși]] peyyoestsdhghyuodeook8rteodhg05 17024147 17024146 2025-06-10T16:51:44Z AlessioRO 635797 /* Istorie */ 17024147 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | codpoștal = 217080 | latd = 44 | latm = 44 | lats = 45 | latNS = N | longd = 23 | longm = 13 | longs = 45 | longEV = E }}'''Bolboși''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bălăcești, Gorj|Bălăcești]], [[Bolboasa, Gorj|Bolboasa]], [[Bolboși, Gorj|Bolboși]] (reședința), [[Igirosu, Gorj|Igirosu]], [[Miclosu, Gorj|Miclosu]], [[Ohaba-Jiu, Gorj|Ohaba-Jiu]] și [[Valea, Gorj|Valea]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna este așezată într-o zonă pitorească, departe de agitația urbană, oferind un peisaj rural liniștit. Comuna este legată de comunele [[Borăscu]], [[Calapăru]], [[Slivilești]], [[Șiacu]] și de orașul [[Turceni]], prin DJ673, până la DN66 ([[E79]]), dar este legată și de DJ671C. Distanța dintre comună și reședința de județ, [[Târgu Jiu]], este de 30-50 km, în funcție de traseu. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Bolboși |label1=Români|value1=95.06|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.19|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=4.75|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Bolboși |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=82.55|color1=#8080ff |label2=Baptiști|value2=7.77|color2=#3fc03f |label3=Penticostali|value3=4.68|color3=#80ffff |label4=Alte religii|value4=0.19|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=4.81|color5=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Bolboși se ridică la 3.140 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.126 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,06%), iar pentru 4,75% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (82,55%), cu minorități de [[Baptism|baptiști]] (7,77%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (4,68%), iar pentru 4,81% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Jiului a [[județul Gorj (interbelic)|județului Gorj]] și era alcătuită doar din satul cu același nume, având o populație de 1002 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 21 de elevi și două biserici (una din lemn și una din zid).<ref>{{Citat MDGR|titlu=Bolboși, com. rur.|volum=5|pagini=511}}</ref> La acea vreme, pe teritoriul al comunei, în aceiași plasă funcționa și comuna Ohaba, care era alcătuită din satele Blidari, Ohaba și Sârbești, având o populație de 500 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 40 de elevi și două biserici.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Ohaba, com. rur.|volum=4|pagini=554}}</ref> În 1925, comuna Ohaba primește numele de ''Ohaba de Jiu''. Conform Anuarului Socec, comuna Bolboși făcea parte din plasa Turceni, a aceluiași județ, având o populație de 770 de locuitori. Comuna Ohaba de Jiu făcea parte din aceiași plasă, având o populație de 1332 de locuitori (în satele Igirosu, Micloșu și Ohaba).<ref name="Socec_Bolboși">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Bolboși|pagină-link=352|pagină=344|volum=4}}</ref><ref name="Socec_Ohaba">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Ohaba de Jiu|pagină-link=359|pagină=351|volum=4}}</ref> În anul 1931, comuna Ohabia de Jiu, primește numele actual de ''Ohabia-Jiu''. Tot atunci, comuna Bolboși este desființată și inclusă în comuna Ohabia-Jiu, comunei alipindu-se și satul Bălăcești.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=183}}</ref> În anul 1950, comuna a fost arondată raionului Târgu Jiu a regiunii Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost arondat regiunii Craiova, și apoi (după 1960), regiunii Oltenia. În anul 1968, comuna a trecut la [[județul Gorj]], căpătând forma actuală. Tot atunci, se reînființează comuna Bolboși cu reședința în satul cu același nume, iar satele comunei Ohabia-Jiu au fost transferate comunei Bolboși.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Monumente istorice == Singurul monument istoric din comuna Bolboși, inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Gorj]] este Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din satul Bălacești, care datează din anii 1755-1757. == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Bolboși este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Personalități născute aici == * [[Dumitru Norocea]] ([[1880]] - [[1964]]), [[arte plastice|artist plastic]]. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/scoala-din-baraca-33978.html Catunul Ursaita - Scoala din baraca]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 13 septembrie 2005, Mihnea-petru Parvu, ''România liberă'' {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Bolboși]] r9opk16lo6znkb3kkfikw4et7dhc0ek 0 59263 17025094 14856066 2025-06-11T10:04:46Z Mihai Andrei 2159 Eliminat confuzie. 17025094 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Josephinische Landaufnahme pg126.jpg | descriere_hartă = Iclănzel pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73 | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1419 | latd = 46 | latm = 31 | lats = 41 | latNS = N | longd = 24 | longm = 15 | longs = 55 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547348 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Iclandu Mare''', colocvial ''Icland'', alternativ ''Iclod'', (în {{hu|Nagyikland}}, colocvial ''Ikland'') este un sat în [[Comuna Iclănzel, Mureș|comuna Iclănzel]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 127), localitatea apare sub numele de „''Nagy Ikland''”. ==Vezi și== *[[Lista monumentelor istorice din județul Mureș]] {{ciot-ro-ms}} [[Categorie:Sate din județul Mureș|Iclandu Mare, Iclănzel]] nbevzm2r564fl8jpc4mv3ibd51pzdjx 17025097 17025094 2025-06-11T10:12:02Z Mihai Andrei 2159 /* Vezi și */ 17025097 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Josephinische Landaufnahme pg126.jpg | descriere_hartă = Iclănzel pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73 | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1419 | latd = 46 | latm = 31 | lats = 41 | latNS = N | longd = 24 | longm = 15 | longs = 55 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547348 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Iclandu Mare''', colocvial ''Icland'', alternativ ''Iclod'', (în {{hu|Nagyikland}}, colocvial ''Ikland'') este un sat în [[Comuna Iclănzel, Mureș|comuna Iclănzel]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 127), localitatea apare sub numele de „''Nagy Ikland''”. ==Vezi și== *[[Biserica de lemn din Iclandu Mare]] {{ciot-ro-ms}} [[Categorie:Sate din județul Mureș|Iclandu Mare, Iclănzel]] bn14k930wmdm5w03t52zkmx7mk4us2l 0 59359 17024626 15896836 2025-06-10T22:25:24Z Țetcu Mircea Rareș 91123 17024626 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd''' == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Legături externe == * {{commonscatinline}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) {{ciot-ro-ms}} [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] 6zvyi1w9cwaadtci4zwr13okp13ot6a 17024627 17024626 2025-06-10T22:26:04Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Atestare documentară */ 17024627 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Legături externe == * {{commonscatinline}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) {{ciot-ro-ms}} [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] 4r6vdgtiegnrtv8b71w52pd5ml67rwo 17024629 17024627 2025-06-10T22:27:00Z Țetcu Mircea Rareș 91123 17024629 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == * {{commonscatinline}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] 9npr1omfn74q5uuiv33ayvfr1hw9em1 17024630 17024629 2025-06-10T22:28:22Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Legături externe */ 17024630 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline|Ozd, Mureș}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] 007q8cvr832hjibbcccbbb3tywjyhuc 17024634 17024630 2025-06-10T22:30:14Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare 17024634 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>{{Citation |publisher=www.arcanum.com |language=hu |title=68. MAGYARÓZD {{!}} Tündérkert {{!}} Kézikönyvtár |url=https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/}}</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline|Ozd, Mureș}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] 4hb66vwnxvnmtj8xkfydxipg32671a1 17024636 17024634 2025-06-10T22:30:32Z Țetcu Mircea Rareș 91123 17024636 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>{{Citation |publisher=www.arcanum.com |language=hu |title=68. MAGYARÓZD {{!}} Tündérkert {{!}} Kézikönyvtár |url=https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/}}</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline|Ozd, Mureș}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) == Imagini == <gallery mode="packed" heights="145px"> </gallery> [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] ari0ole97sp6d42b2yninkbkxtwqv96 17024647 17024636 2025-06-10T22:38:07Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini */ 17024647 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>{{Citation |publisher=www.arcanum.com |language=hu |title=68. MAGYARÓZD {{!}} Tündérkert {{!}} Kézikönyvtár |url=https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/}}</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline|Ozd, Mureș}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) == Imagini == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO MS Ozd (2).jpg|<div style="text-align:center">Drumul [[Bichiș, Mureș|Bichiș]]-Ozd</div> File:RO MS Ozd (1).jpg File:RO MS Ozd (6).jpg|<div style="text-align:center">Intrarea în localitate</div> File:RO MS Ozd (7).jpg </gallery> [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] tlbghf3x7m4pargexvet3dqixtke2x1 17024651 17024647 2025-06-10T22:43:05Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini */ 17024651 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>{{Citation |publisher=www.arcanum.com |language=hu |title=68. MAGYARÓZD {{!}} Tündérkert {{!}} Kézikönyvtár |url=https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/}}</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline|Ozd, Mureș}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) == Imagini == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO MS Ozd (2).jpg|<div style="text-align:center">Drumul [[Bichiș, Mureș|Bichiș]]-Ozd</div> File:RO MS Ozd (1).jpg File:RO MS Ozd (6).jpg|<div style="text-align:center">Intrarea în localitate</div> File:RO MS Ozd (7).jpg File:RO MS Ozd (9).jpg File:RO MS Ozd (10).jpg File:RO MS Ozd (12).jpg File:RO MS Ozd (13).jpg|<div style="text-align:center">Școala și monumentul dedicat scriitorului István Horváth</div> File:RO MS Ozd (16).jpg </gallery> [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] 6kesxnczcps4mv6gwrnr85ilfor558e 17024652 17024651 2025-06-10T22:44:49Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini */ 17024652 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>{{Citation |publisher=www.arcanum.com |language=hu |title=68. MAGYARÓZD {{!}} Tündérkert {{!}} Kézikönyvtár |url=https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/}}</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline|Ozd, Mureș}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) == Imagini == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO MS Ozd (2).jpg|<div style="text-align:center">Drumul [[Bichiș, Mureș|Bichiș]]-Ozd</div> File:RO MS Ozd (1).jpg File:RO MS Ozd (6).jpg|<div style="text-align:center">Intrarea în localitate</div> File:RO MS Ozd (7).jpg File:RO MS Ozd (9).jpg File:RO MS Ozd (10).jpg File:RO MS Ozd (12).jpg File:RO MS Ozd (13).jpg|<div style="text-align:center">Școala și monumentul dedicat scriitorului István Horváth</div> File:RO MS Ozd (16).jpg File:RO MS Ozd (20).jpg File:RO MS Ozd (22).jpg </gallery> [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] 4y0vhzkzdt7z171v0ceov0728xlnaxg 17024656 17024652 2025-06-10T22:51:46Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini */ 17024656 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>{{Citation |publisher=www.arcanum.com |language=hu |title=68. MAGYARÓZD {{!}} Tündérkert {{!}} Kézikönyvtár |url=https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/}}</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline|Ozd, Mureș}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) == Imagini == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO MS Ozd (2).jpg|<div style="text-align:center">Drumul [[Bichiș, Mureș|Bichiș]]-Ozd</div> File:RO MS Ozd (1).jpg File:RO MS Ozd (6).jpg|<div style="text-align:center">Intrarea în localitate</div> File:RO MS Ozd (7).jpg File:RO MS Ozd (9).jpg File:RO MS Ozd (10).jpg File:RO MS Ozd (12).jpg File:RO MS Ozd (13).jpg|<div style="text-align:center">Școala și monumentul dedicat scriitorului István Horváth</div> File:RO MS Ozd (16).jpg File:RO MS Ozd (20).jpg File:RO MS Ozd (22).jpg File:Biserica reformată din Ozd (2).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată și școala</div> File:Biserica reformată din Ozd (5).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată din Ozd</div> File:Biserica reformată din Ozd (7).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată din Ozd</div> File:Biserica reformată din Ozd (32).jpg|<div style="text-align:center">Amvonul</div> File:RO MS Castelul Pekry-Radák din Ozd (17).jpg|<div style="text-align:center">Castelul Pekry-Radák din Ozd</div> </gallery> [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] rcp3lln9y4qxfuv385s1or9rrm6t7zr 17024660 17024656 2025-06-10T22:55:12Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini */ 17024660 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>{{Citation |publisher=www.arcanum.com |language=hu |title=68. MAGYARÓZD {{!}} Tündérkert {{!}} Kézikönyvtár |url=https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/}}</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline|Ozd, Mureș}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) == Imagini == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO MS Ozd (2).jpg|<div style="text-align:center">Drumul [[Bichiș, Mureș|Bichiș]]-Ozd</div> File:RO MS Ozd (1).jpg File:RO MS Ozd (6).jpg|<div style="text-align:center">Intrarea în localitate</div> File:RO MS Ozd (7).jpg File:RO MS Ozd (9).jpg File:RO MS Ozd (10).jpg File:RO MS Ozd (12).jpg File:RO MS Ozd (13).jpg|<div style="text-align:center">Școala și monumentul dedicat scriitorului István Horváth</div> File:RO MS Ozd (16).jpg File:RO MS Ozd (20).jpg File:RO MS Ozd (22).jpg File:Biserica reformată din Ozd (2).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată și școala</div> File:Biserica reformată din Ozd (5).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată din Ozd</div> File:Biserica reformată din Ozd (7).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată din Ozd</div> File:Biserica reformată din Ozd (32).jpg|<div style="text-align:center">Amvonul</div> File:RO MS Castelul Pekry-Radák din Ozd (17).jpg|<div style="text-align:center">Castelul Pekry-Radák din Ozd</div> File:RO MS Ozd (30).jpg File:RO MS Ozd (25).jpg File:RO MS Ozd (33).jpg File:RO MS Ozd (35).jpg </gallery> [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] 6qf0f9tq8iax3l4zkenac9fnfg71bvz 17024669 17024660 2025-06-10T23:04:11Z Țetcu Mircea Rareș 91123 /* Imagini */ 17024669 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | atestare = 1332 | latd = 46 | latm = 21 | lats = 26 | latNS = N | longd = 24 | longm = 7 | longs = 13 | longEV = E | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 547123 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | infodoc = Infocaseta Așezare }} '''Ozd''' (în [[Limba maghiară|maghiară]] ''Magyarózd sau Ózd'', în [[Limba germană|germană]] ''Thürendorf'') este un sat în [[Comuna Bichiș, Mureș|comuna Bichiș]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. == Atestare documentară == În [[1332]] localitatea este atestată documentar cu denumirea '''Owzd''', iar în [[1334]] este consemnată în documente cu numele '''Ozd'''<ref>{{Citation |publisher=www.arcanum.com |language=hu |title=68. MAGYARÓZD {{!}} Tündérkert {{!}} Kézikönyvtár |url=https://www.arcanum.com/hu/online-kiadvanyok/Tunderkert-tunderkert-1/megszentelt-kovek-2/szentegyhazas-telepulesek-D0/ix-fehervari-foesperesseg-1C33/68-magyarozd-1EB6/}}</ref>. == Istoric == Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 141), localitatea a apărut sub numele de „''Ozd''”. == Populație == Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|Recensământului din anul 2022]] populația localității era de 289 locuitori în scădere față de cei 318 avuți la recensământul anterior. == Obiective turistice == *''[[Castelul Pekri din Ozd|Castelul Pekri]]'', din sec.XVIII. == Personalități == * [[András Nagy]] (1899-1974), scriitor, redactor, profesor de [[calvinism|teologie reformată]] * {{ill|hu|István Horváth|Horváth István (költő)}} (1909-1977), scriitor, poet, autorul monografiei satului == Localități înfrățite == * {{HUN}}: [[Ózd]] == Vezi și == *[[Biserica de lemn din Ozd]] == Note == <references /> == Legături externe == {{Commonscat-inline|Ozd, Mureș}} * {{hu icon}}{{en icon}} [https://zti.hungaricana.hu/en/search/results/?list=eyJxdWVyeSI6ICJtYWd5YXJcdTAwZjN6ZCBbYWxzXHUwMGYzLWZlaFx1MDBlOXJdIn0 Culegerile de muzică populară din Ozd, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana] * [http://users.atw.hu/magyarozd/index.html Monografia satului Ozd], Piroska Zsolnay (accesat în 01.11.2020) == Imagini == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO MS Ozd (2).jpg|<div style="text-align:center">Drumul [[Bichiș, Mureș|Bichiș]]-Ozd</div> File:RO MS Ozd (1).jpg File:RO MS Ozd (6).jpg|<div style="text-align:center">Intrarea în localitate</div> File:RO MS Ozd (7).jpg File:RO MS Ozd (9).jpg File:RO MS Ozd (10).jpg File:RO MS Ozd (12).jpg File:RO MS Ozd (13).jpg|<div style="text-align:center">Școala și monumentul dedicat scriitorului István Horváth</div> File:RO MS Ozd (16).jpg File:RO MS Ozd (20).jpg File:RO MS Ozd (22).jpg File:Biserica reformată din Ozd (2).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată și școala</div> File:Biserica reformată din Ozd (5).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată din Ozd</div> File:Biserica reformată din Ozd (7).jpg|<div style="text-align:center">Biserica reformată din Ozd</div> File:Biserica reformată din Ozd (32).jpg|<div style="text-align:center">Amvonul</div> File:RO MS Castelul Pekry-Radák din Ozd (17).jpg|<div style="text-align:center">Castelul Pekry-Radák din Ozd (monument istoric)</div> File:RO MS Castelul Pekry-Radák din Ozd (5).jpg|<div style="text-align:center">Clădirile anexă: grânarul a fost renovat de fundația Bonus Pastor și transformat în centru de recuperare pentru persoane dependente de alcool, droguri, jocuri de noroc și alte vicii.</div> File:RO MS Ozd (30).jpg File:RO MS Ozd (25).jpg File:RO MS Ozd (33).jpg File:RO MS Ozd (35).jpg File:RO MS Ozd (8).jpg File:RO MS Ozd (17).jpg File:RO MS Ozd (18).jpg </gallery> [[Categorie:Sate din județul Mureș|Ozd, Bichiș]] nsgfwaqdcomqif3fvm9iwe2dx5sjs5x 0 60478 17024684 16774591 2025-06-10T23:21:39Z ~2025-65739 703700 Yugyj 17024684 wikitext text/x-wiki {{Altesensuri2|Nicolae Bălcescu}}{{Infocaseta Așezare | hartă = Nicolae Balcescu jud Bacau.png | lat_d = 46 | lat_m = 28 | lat_s = 07 | lat_NS = N | long_d = 26 | long_m = 55 | long_s = 18 | long_EW = E | pushpin_map = România }} '''Nicolae Bălcescu''' (în {{hu|Ferdinándújfalu}}; în trecut, '''Valea Seacă''') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Bacău]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Buchila, Bacău|Buchila]], [[Galbeni (Nicolae Bălcescu), Bacău|Galbeni]], [[Lărguța, Bacău|Lărguța]], [[Nicolae Bălcescu, Bacău|Nicolae Bălcescu]] (reședința) și [[Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău|Valea Seacă]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna se află în zona centrală a județului, imediat la sud de municipiul [[Bacău]], pe malul drept al [[Râul Bistrița, Siret|Bistriței]] și [[Râul Siret|Siretului]], la confluența celor flă în lacul de acumulare Galbeni, aflat la limita estică a comunei. Este străbătută de șoseaua națională [[DN2]], care leagă Bacăul de [[Focșani]]. Lângă Nicolae Bălcescu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252D, care o leagă spre est de [[Comuna Tamași, Bacău|Tamași]]. Prin partea de vest a comunei trece și șoseaua județeană DJ119, care leagă comuna spre nord de [[Comuna Sărata, Bacău|Sărata]] și [[Bacău]], și spre sud de [[Comuna Faraoani, Bacău|Faraoani]], [[Comuna Cleja, Bacău|Cleja]], [[Comuna Răcăciuni, Bacău|Răcăciuni]], [[Comuna Gura Văii, Bacău|Gura Văii]] și [[Onești]] (unde se termină în [[DN11A]]).<ref>{{Google maps|accessdate=2014-02-11|url=https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=46.470557,26.916761&spn=0.053143,0.111494&t=m&z=14&vpsrc=6}}</ref> Prin comună trece și [[Calea ferată București-Galați-Roman|calea ferată Bacău&ndash;Mărășești]], pe care este deservită de stația Valea Seacă. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Nicolae Bălcescu |label1=Români|value1=87.76|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=1.28|color2=#80ff80 |label3=Alte etnii|value3=0.23|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=10.73|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Nicolae Bălcescu |style=clear: none; |label1=Romano-catolici|value1=80.89|color1=#ffff80 |label2=Ortodocși|value2=7.59|color2=#8080ff |label3=Alte religii|value3=0.39|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=11.14|color4=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Nicolae Bălcescu se ridică la 8.539 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 7.169 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (87,76%), cu o minoritate de [[Maghiarii din România|maghiari]] (1,28%), iar pentru 10,73% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (80,89%), cu o minoritate de [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (7,59%), iar pentru 11,14% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Nicolae Bălcescu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bc_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 4 | nume_scurt2 = ADU | nume_complet2 = Alianța Dreapta Unită | mandate2 = 4 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 3 | nume_scurt4 = AUR | nume_complet4 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate4 = 2 | nume_scurt5 = UDMR | nume_complet5 = Uniunea Democrată Maghiară din România | mandate5 = 1 | nume_scurt6 = PUSL | nume_complet6 = Partidul Puterii Umaniste | mandate6 = 1 }} == Istoric == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de ''[[Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău|Valea Seacă]]'', făcea parte din plasa Bistrița de Jos a [[Județul Bacău (interbelic)|județului Bacău]] și era formată din satele Valea Seacă, Albeni, Florești, Buchila, Galbeni și Bălțata, având în total 2839 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, o școală mixtă deschisă în 1865 la Valea Seacă, trei biserici catolice și una ortodoxă. Principalul proprietar de terenuri era principesa Lucia de Schoenburg-Waldenburg.<ref>{{Citat MDGR|volum=5|pagini=717&ndash;718|titlu=Valea-Seacă, com. rur.}}</ref> Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, formată din satele Albeni, Buchila, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Ruginca, Valea Seacă, Dămocu din afară și Dămocu din năuntru.<ref name="Socec_VSc">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Valea Seacă|pagină-link=58|pagină=50|volum=4}}</ref> În 1931 comuna a primit denumirea de ''Ferdinand'' după un nou sat apărut pe teritoriul ei, deși reședința rămânea la Valea Seacă; satele componente atunci erau Albeni, Buchila, Dămoc, Ferdinand, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Lărguța, Rujinca și Valea Seacă.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=31}}</ref> Între anii [[1942]]-[[1949]] paroh romano-catolic a fost [[Andrei Gherguț]]. În anul [[1949]] acesta a fost arestat de [[România comunistă|autoritățile comuniste]] și condamnat la doi ani de închisoare. După instaurarea regimului comunist comuna a primit numele de ''Nicolae Bălcescu'', la fel ca satul de reședință (fost Ferdinand) și din 1950 a trecut în administrarea raionului Bacău din [[regiunea Bacău]]. În 1968 a revenit la [[județul Bacău]], reînființat, preluând și satele [[Comuna Sărata, Bacău|comunei Sărata]], care a fost desființată. Tot atunci, au fost desființate și satele Albeni și Florești, comasate cu satul Valea Seacă.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2014-02-13}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2014-02-13}}</ref> Comuna a căpătat alcătuirea actuală în 2004, când satele Sărata și Bălțata s-au separat din nou pentru a forma comuna Sărata.<ref name="L84_2004">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-84-2004-(51038).html|title=Legea nr. 84 din 5 aprilie 2004 pentru înființarea unor comune|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2014-02-13}}</ref> == Monumente istorice == Singurul obiectiv din comuna Nicolae Bălcescu inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Bacău]] ca monument de interes local este școala din satul Nicolae Bălcescu, construită în 1930 și clasificată ca monument de arhitectură. == Vezi și == * [[Ceangăi]] == Note == <references /> == Vezi și == * [[Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești]] {{Comune-Bacău}} [[Categorie:Comune din județul Bacău|Nicolae Bălcescu]] 5oc99pz5hvpir459id16nbqx1555q39 17024688 17024684 2025-06-10T23:32:01Z Țetcu Mircea Rareș 91123 Revenit asupra a 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-65739|~2025-65739]] ([[Discuție Utilizator:~2025-65739|D]]) identificată ca [[WP:V|vandalism]] la ultima versiune a lui Andrebot. ([[WP:TW|TW]]) 17024688 wikitext text/x-wiki {{Altesensuri2|Nicolae Bălcescu}}{{Infocaseta Așezare | hartă = Nicolae Balcescu jud Bacau.png | lat_d = 46 | lat_m = 28 | lat_s = 07 | lat_NS = N | long_d = 26 | long_m = 55 | long_s = 18 | long_EW = E | pushpin_map = România }} '''Nicolae Bălcescu''' (în {{hu|Ferdinándújfalu}}; în trecut, '''Valea Seacă''') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Bacău]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Buchila, Bacău|Buchila]], [[Galbeni (Nicolae Bălcescu), Bacău|Galbeni]], [[Lărguța, Bacău|Lărguța]], [[Nicolae Bălcescu, Bacău|Nicolae Bălcescu]] (reședința) și [[Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău|Valea Seacă]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna se află în zona centrală a județului, imediat la sud de municipiul [[Bacău]], pe malul drept al [[Râul Bistrița, Siret|Bistriței]] și [[Râul Siret|Siretului]], la confluența celor două râuri care se află în lacul de acumulare Galbeni, aflat la limita estică a comunei. Este străbătută de șoseaua națională [[DN2]], care leagă Bacăul de [[Focșani]]. Lângă Nicolae Bălcescu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252D, care o leagă spre est de [[Comuna Tamași, Bacău|Tamași]]. Prin partea de vest a comunei trece și șoseaua județeană DJ119, care leagă comuna spre nord de [[Comuna Sărata, Bacău|Sărata]] și [[Bacău]], și spre sud de [[Comuna Faraoani, Bacău|Faraoani]], [[Comuna Cleja, Bacău|Cleja]], [[Comuna Răcăciuni, Bacău|Răcăciuni]], [[Comuna Gura Văii, Bacău|Gura Văii]] și [[Onești]] (unde se termină în [[DN11A]]).<ref>{{Google maps|accessdate=2014-02-11|url=https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=46.470557,26.916761&spn=0.053143,0.111494&t=m&z=14&vpsrc=6}}</ref> Prin comună trece și [[Calea ferată București-Galați-Roman|calea ferată Bacău&ndash;Mărășești]], pe care este deservită de stația Valea Seacă. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Nicolae Bălcescu |label1=Români|value1=87.76|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=1.28|color2=#80ff80 |label3=Alte etnii|value3=0.23|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=10.73|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Nicolae Bălcescu |style=clear: none; |label1=Romano-catolici|value1=80.89|color1=#ffff80 |label2=Ortodocși|value2=7.59|color2=#8080ff |label3=Alte religii|value3=0.39|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=11.14|color4=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Nicolae Bălcescu se ridică la 8.539 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 7.169 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (87,76%), cu o minoritate de [[Maghiarii din România|maghiari]] (1,28%), iar pentru 10,73% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (80,89%), cu o minoritate de [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (7,59%), iar pentru 11,14% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Nicolae Bălcescu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bc_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 4 | nume_scurt2 = ADU | nume_complet2 = Alianța Dreapta Unită | mandate2 = 4 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 3 | nume_scurt4 = AUR | nume_complet4 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate4 = 2 | nume_scurt5 = UDMR | nume_complet5 = Uniunea Democrată Maghiară din România | mandate5 = 1 | nume_scurt6 = PUSL | nume_complet6 = Partidul Puterii Umaniste | mandate6 = 1 }} == Istoric == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de ''[[Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău|Valea Seacă]]'', făcea parte din plasa Bistrița de Jos a [[Județul Bacău (interbelic)|județului Bacău]] și era formată din satele Valea Seacă, Albeni, Florești, Buchila, Galbeni și Bălțata, având în total 2839 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, o școală mixtă deschisă în 1865 la Valea Seacă, trei biserici catolice și una ortodoxă. Principalul proprietar de terenuri era principesa Lucia de Schoenburg-Waldenburg.<ref>{{Citat MDGR|volum=5|pagini=717&ndash;718|titlu=Valea-Seacă, com. rur.}}</ref> Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, formată din satele Albeni, Buchila, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Ruginca, Valea Seacă, Dămocu din afară și Dămocu din năuntru.<ref name="Socec_VSc">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Valea Seacă|pagină-link=58|pagină=50|volum=4}}</ref> În 1931 comuna a primit denumirea de ''Ferdinand'' după un nou sat apărut pe teritoriul ei, deși reședința rămânea la Valea Seacă; satele componente atunci erau Albeni, Buchila, Dămoc, Ferdinand, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Lărguța, Rujinca și Valea Seacă.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=31}}</ref> Între anii [[1942]]-[[1949]] paroh romano-catolic a fost [[Andrei Gherguț]]. În anul [[1949]] acesta a fost arestat de [[România comunistă|autoritățile comuniste]] și condamnat la doi ani de închisoare. După instaurarea regimului comunist comuna a primit numele de ''Nicolae Bălcescu'', la fel ca satul de reședință (fost Ferdinand) și din 1950 a trecut în administrarea raionului Bacău din [[regiunea Bacău]]. În 1968 a revenit la [[județul Bacău]], reînființat, preluând și satele [[Comuna Sărata, Bacău|comunei Sărata]], care a fost desființată. Tot atunci, au fost desființate și satele Albeni și Florești, comasate cu satul Valea Seacă.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2014-02-13}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2014-02-13}}</ref> Comuna a căpătat alcătuirea actuală în 2004, când satele Sărata și Bălțata s-au separat din nou pentru a forma comuna Sărata.<ref name="L84_2004">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-84-2004-(51038).html|title=Legea nr. 84 din 5 aprilie 2004 pentru înființarea unor comune|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2014-02-13}}</ref> == Monumente istorice == Singurul obiectiv din comuna Nicolae Bălcescu inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Bacău]] ca monument de interes local este școala din satul Nicolae Bălcescu, construită în 1930 și clasificată ca monument de arhitectură. == Vezi și == * [[Ceangăi]] == Note == <references /> == Vezi și == * [[Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești]] {{Comune-Bacău}} [[Categorie:Comune din județul Bacău|Nicolae Bălcescu]] 8mxlblbyny5xr10pnvvkj3eyaq4t3om 0 62473 17024569 16866586 2025-06-10T21:36:16Z ~2025-64464 703690 Am adăugat câteva informații de actualitate, cele prezente in text fiind vechi. 17024569 wikitext text/x-wiki {{Referințe|dată=martie 2025}} {{Infocaseta Așezare | pushpin_map = România | pushpin_label_position = right | titlu_atestare = Prima atestare | latd = 47 | latm = 6 | lats = 29 | latNS = N | longd = 22 | longm = 10 | longs = 19 | longEV = E | populație_note_subsol = {{nc}} | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 417586 }} '''Bălaia''' este un sat în [[Comuna Tileagd, Bihor|comuna Tileagd]] din [[județul Bihor]], [[Crișana]], [[România]]. <br />. Diversitatea religioasă este foarte mare, majoritari fiind ortodocșii, dar existând și alte culturi religioase, precum baptiști, penticostali și adventiști.<br /> Localitatea se află într-o depresiune a dealurilor de vest (dealurile Oradiei) și este traversată de pârâul Arin.Satul Bălaia este așezat pe un teren deluros la poalele munților Plopișului, marginalizat din totdeauna, datorită locului așezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalașpatak", care în traducere înseamnă „Gârla amețită". Moșia pe care a fost așezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găsește la o distanță de circa 25&nbsp;km de Gara C.F.R. Tileagd și are drumuri modernizate în prezent. Conform Evidenței Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafață totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fânețe, 98 ha pășune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi și cu viță de vie 42 ha cu pădure și 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza județului Bihor numai în arealul localității Dobrești - zona Beiușului, cunoscută și pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca și Tilecușul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă. Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii, având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi și unsprezece capre. Tot din același document reiese că erau 17 iobagi pe moșia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost și alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidențiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai și 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii și-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii își cunoșteau așezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Ulița de pe deal, unde este amplasată și biserica, Ulița de pe vale, Ulița de pe cionc și Ulița Țumandului, unde se află Școala elementară, compusă din două săli de clasă și locuința directorului Școli, compusă din 3 camere, bucătărie și cămară de alimente. Aceste denumiri ale localității au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor țării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie și pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost și este utilizată pentru săli de învățământ, spațiul școlii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunși la vârsta școlară.Din alte surse de informare am aflat că școala cu limbă de predare română a funcționat în Bălaia începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți din subvențiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învățământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr de populație foarte apropiat și aceleași condiții pedoclimatice. Populația satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație în generație, că odrasele lor să rămână lângă părinți, ca să le fie de ajutor la bătrânețe, păstrându-și obiceiurile avute din moși strămoși, precum și folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniștea în care își duceau viața. Ocuparea Ardealului de Nord de către administrația Ungariei s-a făcut simțită și în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării și o populație de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi și doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moșier din localitate și fratele său. In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupație, preotul Nicolae Baciu, care în același timp era și învățător la școala elementară din Bălaia, a fost arestat, agresat fizic, batjocorit și apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viață. In perioada 1940-1944, deși nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă școalră, cursurile de învățământ au fost ținute numai în limba maghiară, cu profesori aduși din Anyaorszag, care nu cunoșteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timișoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 și-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de țăran harnic din Tilecuș, prin moștenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reușit să-și înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minți bolnăvicioase" ale activiștilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât și cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizați și obstrucționați din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-o familie de creștini cu înalte valori morale. Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot și să le urmărim evoluția vieții prin hățișurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reușit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoți nu aveau acces la Institutele de învățământ superior, numai la Institutul de Mine Petroșani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Școala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Malița, originar din satul Săbolciu. A dat naștere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanțelor în care se aflau, toți cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit țara și s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timișoara și după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timișoara, Cluj și Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut șansa de a urma Institutul Politehnic din Timișoara și a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franța la Lyon. Al doilea băiat și-a luat doctoratul în domeniul Matematicei și lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Școala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucții din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securității, fără nici o explicație, arestat în calitate de deținut politic și plimbat timp de 4 ani și jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Și culmea!! după 4 ani și jumătate de detenție, când a fost eliberat, călăul care 1-a torturat, l-au mai întrebat pentru ce a fost deținut fără proces. După eliberarea lui, au încercat ca să-1 racoleze ca informator al securității. Bineînțeles că nu a acceptat. Umbra caracatiței roșii cu stea în frunte 1-a urmărit mulți ani din viață, neputând ca să ocupe un loc de muncă corespunzător pregătirei sale profesionale. Pentru a putea fi urmărit mai îndeaproape i s-a oferit „favoarea" ca să lucreze pe post de șef echipă și supraveghetor de lucrări tehnice la Secția de drumuri și poduri Oradea. Acestea erau metodele aparatului represiv ale regimului comunist, față de oamenii care le cădeau în disgrație, cu motiv sau fără motiv întemeiat. Prin aceste metode au distrus toate valorile morale ale neamului românesc, în perioada așa zisă „Lupta de clasă". Când a reușit să se desprindă din tentaculele caracatiței despre care am mai amintit, inginerul Dumitru Copăceanu a ocupat un post de profesor la Liceul de Construcții, de unde a ieșit la pensie, marcat pentru toată viața din cauza supliciului fizic și moral care i s-a aplicat, fără a se fi făcut vinovat de ceva care să fi adus un afront statului Comunist român. In prezent (anul 2004) are vârsta de 84 ani și este paralizat, neputând face nici doi pași fără ajutorul cuiva. Cei doi copii ai acestei familii „vinovată fără vină", în mintea bolnăvicioasă a casapilor regimului comunist, au întâmpinat mari greutăți în procesul de învățământ, neputând intra în drepturile lor civile, la nivelul capacității lor intelectuale. Purtau un stigmat strigător la cer de nedrept. 5. Miron Baciu, al cincilea și ultimul copil a preotului din Bălaia, născut în anul 1931, la vârsta de 16 ani, elev fiind în clasa a IV-a la Liceul Emanuil Gojdu Oradea, a fost ridicat de securitate în luna iunie 1948, acuzat de tăinuire și subminare a Statului. A fost condamnat la închisoare de către Tribunalul Militar din Cluj în ziua de 24 martie 1949. A avut totuși norocul, dacă acesta se poate numi noroc, ca după ispășirea pedepsei - nemeritată - să-și continue studiile, absolvind Institutul de Zootehnie. A lucrat apoi pe postul de inginer la Fabrica de unt din Șimleul Silvaniei unde și-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-a rezultat un singur copil, Călin, cu care, culmea!!! se repetă istoria în familie. La vârsta de 18 ani a fost condamnat politic, la doi ani și jumătate de închisoare, acuzat de același delict ca și tatăl său odinioară. Ca toți ceilalți foști condamnați politic, după ispășirea pedepsei, a întâmpinat mari greutăți la continuarea studiilor. A fost bine inspirat și a făcut un memoriu documentat, cu care a reușit să ajungă în audiență la Generalul Mociulski, de unde a primit „undă verde" pentru a-și putea continua studiile. A urmat Facultatea de Construcții obținând diploma de Inginer constructor. S-a căsătorit cu o doctoriță și scârbit fiind de toate cele ce se petrecea în societatea comunistă cu intelectualii români, au plecat în Canada. După ce am relatat cu lux de amănunte despre „Crucea" ce i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia și descendenții săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generațiile viitoare am să prezint date și fapte din viața locuitorilor din Bălaia, extrase din documente de arhivă, atât de la Muzeul Țării Crișurilor cât mai ales de la Arhivele Statului Filiala Oradea. Deci, am să continuu cu prezentarea evoluției demografice ale populației Bălăiene. Voi începe cu o mică observație. Deși a fost atestată documentar de către Cancelariile vremii ca existând din anul 1622, abia în anul 1712 apare cu 6 familii. în anul 1713 cu 17 familii, amănunte care le-am mai semnalat în capitolul „evenimente istorice" cu mai multe detalii. Scăderea numărului populației în anul 1880 față de cel existent în anul 1870, se explică prin faptul că în anul 1870 a avut loc epidemiei de Holeră, boală fără leac în perioada respectivă, care a secerat 131 de vieți din localitatea Bălaia. Același dezastru s-a petrecut în toate localitățile Bihorene la vremea respectivă. Despre viața spirituală a populației din Bălaia, se poate spune că în ultimii ani a apărut un adevărat mozaic de credințe religioase în cadrul unui număr relativ mic de locuitori. Din documentele de arhivă consultate am aflat că aproximativ prin anul 1800 și-au construit o biserică din pământ bătut, existând 856 de credincioși ortodoxi, 6 reformați și 30 de alte religii. Atât în Bălaia cât și în celelalte sate Bihorene, credincioșii ortodoxi români au păstrat toate datinele și obiceiurile strămoșești privind sărbătorile religioase de peste an, până la declanșarea celui de al doilea război mondial. Preotul Nicolae Buciu și soția sa Irina - învățătoarea, începând cu anul 1920, au fost singurii intelectuali în localitate, răspânditori de lumină și cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. In toamna anului 1940, această familie dotată cu valori morale și spirituale, a fost înlăturată de la catedră și altarul bisericesc de către armata de ocupație hortistă și expulzați în România. Câte ceva despre învățământ In localitatea Bălaia a funcționat cu limbă de predare română începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învățământul de Stat. Cu tot acest proces timpuriu de învățământ în limba română, în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar, un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp de un Secol (1900-2002). Să-i nominalizăm pe acei despre a căror existență am aflat: 1. Bondar Constantin, a urmat studii superioare Econom. Căzut pe front. 2. Baciu Aurelia, Studii gimnaziale, a lucrat ca profesor suplinitor. 3. Baciu Ovidiu, a urmat Liceul Industrial și a lucrat ca Tehnician. 4. Baciu Georgina, a urmat Instit. Politehnic în Timișoara, a lucrat la Cluj. 5. Baciu Minerva, a urmat școala pedagogică. 6. Baciu Miron, Institutul de Zootehnie, cu titlul de inginer. 7. Copăceanu Minerva, Școala normală, a lucrat ca profesor. 8. Hanciu Ioan - fost notar comunal - emigrat în Australia. 9. Manea Florian, Școala normală, a lucrat ca învățător în Corn. Saca-Beiuș. 10. Mutiu Vasile, Institutul Pedagogic, profesor limbă franceză. 11. Mascaș Ioan, studii superioare economice. 12. Negruț Nicolae, Facultatea de Științe juridice. 13. NegruțFlorian, Facultatea de Științe Economice. 14. Negruț Ioan, Liceul Teoretic. 15. Sărac Traian, Institutul Politehnic. 16. Sărac Gheorghe, Facultatea de Psihologie. In prezent, anul 2025, satul Bălaia deține o singura clădire destinata învățământului școlar ( grădiniță - clasa VIII) dotată cu echipamente performante, 4 biserici, un cămin cultural (fosta școală primară), doua parcuri pentru copii, o c Str și o sală de evenimente.zile satului sunt asfaltate, iar legătura dintre sat și comună fiind facil realizată printr-un drum asfaltat. [[Categorie:Sate din județul Bihor|Bălaia, Tileagd]] 7xzd6q1zwp14dff96ddpne9urqgly3y 0 63205 17023795 16775405 2025-06-10T13:13:16Z Nicu Farcaș 146998 /* Note */ 17023795 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Cândești, Botoșani.svg | latd = 47 | latm = 55 | lats = 30 | latNS = N | longd = 26 | longm = 11 | longEV = E | pushpin_map = România | densitate = 45 | codpoștal = 717262 | componenta_stil = para }} '''Cândești''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Botoșani]], la limita între regiunile istorice [[Moldova Occidentală|Moldova]] și [[Bucovina]], [[România]], formată din satele [[Călinești (Cândești), Botoșani|Călinești]], [[Cândești, Botoșani|Cândești]] (reședința), [[Talpa, Botoșani|Talpa]] și [[Vițcani, Botoșani|Vițcani]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Coordonatele geografice == Coordonatele geografice: 47°55′ latitudine nordică și 24°58′ longitudine estică. == Altitudine == Altitudinea medie: 300 m == Vecini == * la nord-est comuna Șendriceni; * la nord-vest comuna Mihăileni; * la vest județul Suceava; * la sud Vârful Câmpului; * la est comunele Văculești, Șendriceni; * la nord Lozna. == Relieful == Prin așezare teritoriul comunei este o parte componentă a Podișului Sucevei Această regiune face parte din Platforma Moldovenească, o prelungire a Platformei Ruse. Fundamentul este precambrian peste care s-au depus sedimente groase paleozoice, mezozoice și neozoice. La suprafață se individualizează un orizont de șisturi argiloase, nisipuri și pietrișuri. Comuna este așezată din punct de vedere morfologic în Valea Siretului și pe versantul vestic al dealului Bour. Altitudinea maximă este de 375 m pe dealul Vițcani iar minima de 250m în Valea Siretului. Siretul formează o luncă largă de 2,5 –3 km. == Clima == Așezată în nord-estul tarii comuna Cândești are clima influențată de masele de aer din estul continentului reci și uscate cât și de masele de aer arctice reci și umede. Vara predomină masele de aer umede și răcoroase cu frecvență mai redusă fiind masele cu aer cald și secetos, de tip continental. Iarna predomină masele de aer ale anticiclonului siberian dar și masele de aer polar care determină temperaturi scăzute și vânturi puternice. Alteori prezența maselor de aer arctic și groenlandez determină producerea unor ninsori abundente cu viscoliri puternice .Temperatura medie anuală este de 8° cu media lunilor de vară de 18° iar a lunilor de iarnă minus 6°. Temperaturile extreme a fost de 34° și respectiv minus 27°. Primul îngheț apare la sfârșitul lunii septembrie iar ultimul la începutul lunii mai. Între aceste limite numărul posibil de zile cu îngheț este de 205 ceea ce influențează structura culturilor agricole. Umiditatea medie a maselor de aer este mare(80 la sută) maxima fiind în decembrie iar minima în aprilie. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 750mm/an cu o maximă în luna iunie și minima în februarie. Numărul anual de zile cu precipitații fiind de 170 . În zona comunei Cândești predomină vânturile din nord-vest și sud est mai frecvente și puternice la sfârșitul iernii. == Hidrografia == Datorită așezării în Valea Siretului pe teritoriul comunei Cândești strațele acvifere freatice sunt bogate și calitativ superioare cu o adâncime între 2 -20 m.Rețeaua hidrografică este formată de Râul Siret care primește pe teritoriul comunei apele pâraielor Molnița, Melentina și Hlibicioc. Molnita este primul mare afluent al Siretului după ce pătrunde în țara noastră dinspre Ucraina. Râul Siret are regimuri hidrografic reglementat de existența Lacului Rogojești în amonte pe teritoriul comunei Mihăileni. Debitul Siretului înregistrează două maxime: de primăvară și toamnă cu o medie de 174 mc /s și o minimă de iarnă de 6,3 mc/s. Malul Siretului este Îndiguit pe teritoriul comunei pe o lungime de 3 km. == Solurile == Solurile din comuna Cândești sunt puțin variate datorită condițiilor omogene de formare astfel în lunca Siretului sunt aluviuni nisipo-mâloase slab înțelenite Aceste aluviuni sunt soluri tinere cu o succesiune de strațe litologice nelegate între ele genetic. Cu cât ne îndepărtăm de albia minoră apar solurile aluviale fertile bune pentru pășuni și legumicultură. Izolat apar soluri aluviale gleizare slab productive datorită prezentei apei freatice la mică adâncime. Pe terase și în zona interfluviului s-au format soluri brune cenușii cele mai răspândite pe teritoriul comunei, soluri fertile și productive pentru culturile de cartofi și sfeclă de zahăr. == Vegetația și fauna == Teritoriul comunei se află în zona de interferență a pădurilor de foioase cu silvostepă. Pădurile ocupă mici suprafețe pe dealurile Călinești – Talpa. Cresc specii de gorun, carpen, tei, arțar, salcâm. Vegetația pășunilor și fanaților cuprinde specii de coada șoricelului, peliniță, lucernă, trifoi roșu, ciulini, mac. Pe malurile iazurilor s-a dezvoltat o vegetație iubitoare de apă: potbal, rogoz, papură, pipirig, stânjenel. Fauna este cea obișnuită zonei pădurilor de foioase: mistreții, căprioare, dihori, vulpi, jderi, termite, greieri, păianjeni, prepelițe, ciocănitori. == Istoric == În anul 2003, satul Cândești și alte trei sate s-au desprins de [[comuna Mihăileni, Botoșani|comuna Mihăileni]] și au format comuna Cândești. Cu acest prilej, satul Cândești a devenit reședință de comună.<ref>{{Citat web |url=http://www.cdep.ro/proiecte/2002/600/60/3/leg_pl663_02.pdf |accessdate=2007-11-15 |titlu=Legea nr. 344/2003 |archive-date=2004-12-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20041227075904/http://www.cdep.ro/proiecte/2002/600/60/3/leg_pl663_02.pdf |dead-url=yes }}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Cândești |label1=Români|value1=65.57|color1=#8080ff |label2=Ucraineni|value2=28.75|color2=#ffff80 |label3=Alte etnii|value3=0.21|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=5.47|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Cândești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=80.47|color1=#8080ff |label2=Penticostali|value2=12.71|color2=#80ffff |label3=Alte religii|value3=1.25|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=5.57|color4=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Cândești se ridică la 1.920 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 1.847 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (65,57%), cu o minoritate de [[Ucrainenii din România|ucraineni]] (28,75%), iar pentru 5,47% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (80,47%), cu o minoritate de [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (12,71%), iar pentru 5,57% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{clear|left}} == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Cândești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bt_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 5 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = UUR | nume_complet4 = Uniunea Ucrainenilor din România | mandate4 = 2 }} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Pădurea Zamostea - Lunca (sit SCI)|Pădurea Zamostea - Lunca]] (sit de importanță comunitară) {{Cândeștibtadmin}} {{Comune-Botoșani}} [[Categorie:Comune din județul Botoșani|Cândești]] 5kyjj54w9g4zlz8oglbsxg0u3vmx25a 0 63594 17024311 16600742 2025-06-10T19:03:42Z Arminden 195524 /* Biserica evanghelică-luterană */Ortogr. 17024311 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | titlu_atestare = Atestare documentară | pushpin_map = România | pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]] | pushpin_map1 = România Brașov | pushpin_descriere_harta1 = Localizarea satului pe harta [[Județul Brașov|județului Brașov]] | pushpin_dimensiune_hartă1 = 280 | background1 = #EDD38C | latd = 46 | latm = 02 | lats = 29 | latNS = N | longd = 25 | longm = 16 | longs = 46 | longEV = E | codpoștal = 507105 | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[EEST]] | utc_offset_DST = +3 | prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x59]] <ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref> | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | hartă = Josephinische Landaufnahme pg225.jpg | descriere_hartă = Homorod în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73<br />([https://tools.wmflabs.org/zoomviewer/index.php?f=Josephinische_Landaufnahme_pg225.jpg Click] pentru imagine interactivă) }} {{Commons|Category:Homorod, Brașov}} '''Homorod''' (în {{de|Hamruden, Hameruden, Hammeroden, Homoroden, Homrod}}, în {{hu|Homoród}}) este satul de reședință al [[Comuna Homorod, Brașov|comunei cu același nume]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]]. == Istoric == În cursul secolului al XII-lea, în vremea regelui Geza al II-lea, au venit coloniști din Flandra (''hospites flandrenses''), care vorbeau o limbă puțin diferită de cea a sașilor, dar erau tot de origine germană. Ei s-au stabilit pe o colină din apropierea satului Homorod de astăzi, iar localitatea se numea pe atunci ''Petersdorf'', după Sf. Petru, care era patronul bisericii. == Biserica evanghelică-luterană == * Vezi și [[Biserica fortificată din Homorod]] La sfârșitul secolului al XIII-lea, localnicii au început construcția bisericii romanice de tip sală, o raritate față de planul cu trei nave al celor mai multe biserici săsești. Arcul triumfal este înzidit, iar vechiul cor se află ascuns în parterul turnului de est. Pereții lui sunt împodobiți cu fresce care datează din trei perioade (secolele al XIII-lea, al XIV-lea și al XV-lea). Are o sală tăvănită cu cor patrat, boltit in cruce pe ogive, absida semicirculara, turn-clopotniță cu tribuna pe vest. Odata cu constructia cetatii taranesti, biserica a fost fortificata, corul si absida fiind cuprinse intr-un puternic turn. == Fortificația == Puternică cetate țărănească săsească, cu dublă incintă (sec.XV-XVI), ridicată in jurul Bisericii Evanghelice-Lutherane (sec.XIII). Fortificația care înconjoară biserica evanghelică nu a fost niciodată cucerită. Prima incintă este rectangulară și a fost construită în secolul al XV-lea. Are turnuri pe colțuri, cu mașiculiuri. Între turnuri, zidurile aveau două drumuri de strajă suprapuse, care se sprijineau pe console de lemn. Pe latura de vest este un mic turn-poartă care străjuiește intrarea. == Istoria recentă == În ianuarie 1945, când s-a hotărât [[deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică]], toți bărbații de 17 până la 45 și femeile de 18 până la 30 ani de origine germană au fost ridicați și deportați pentru "muncă de reconstrucție" în [[Uniunea Sovietică]]. Din Homorod, au fost deportate 59 persoane. Patru din ei au murit în așa zisele lagăre de internare sovietice. După 5 ani, deținuții au fost repatriați în România, cu excepția unora care, fiind bolnavi și inapți de muncă, fuseseră expulzați deja după 2 ani în zona sovietică de ocupație a Germaniei. <ref>[http://www.ortsfamilienbuecher.de/hamruden/index.php?lang=ro Carte familială de localitate Homorod] </ref> == Vezi și == * [[Biserica fortificată din Homorod]] * [[Biserici fortificate din Transilvania]] == Bibliografie == * [http://www.biserici-fortificate.com Biserici Fortificate din Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080518024259/http://www.biserici-fortificate.com/ |date=2008-05-18 }} == Note == <references /> == Legături externe == * {{ro icon}}[http://photoraid.dordeduca.ro/localitati/?id=21 Informații și fotografii] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070704084139/http://photoraid.dordeduca.ro/localitati/?id=21 |date=2007-07-04 }} * {{ro icon}}[http://www.biserici-fortificate.com Biserici fortificate din Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080518024259/http://www.biserici-fortificate.com/ |date=2008-05-18 }} * {{en icon}}[http://www.fortified-churches.com Fortified churches from Transylvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110208061343/http://fortified-churches.com/ |date=2011-02-08 }} * {{de icon}}[http://www.kirchenburgen.ro Kirchenburgen in Siebenbürgen] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20161022141441/http://www.kirchenburgen.ro/ |date=2016-10-22 }} * {{hu icon}}[http://www.erodtemplomok.ro Erdélyi erődtemplomok] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171107025108/http://www.erodtemplomok.ro/ |date=2017-11-07 }} == Galerie de imagini == <gallery perrow=5> File:Viehbrandzeichen 08-07 Hamrod.jpg|1826 - Danga pentru vitele din Homorod File:Josephinische Landaufnahme pg210.jpg|Homorod în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-1773 Imagine: HomorodHamruden.jpg|<div style="text-align: center;">Cetatea săsească fortificată de la Homorod</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (23).jpg|<div style="text-align:center">[[Altar]]ul bisericii evanghelice fortificate</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (9).jpg|<div style="text-align:center">[[Amvon]]ul</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (65).jpg|<div style="text-align:center">Casa parohială evanghelică</div> File:RO BV Homorod (3).jpg|<div style="text-align:center">Casă (monument istoric)</div> File:RO BV Homorod (1).jpg File:RO BV Homorod (2).jpg |<div style="text-align:center">Casă (monument istoric)</div> File:RO BV Homorod (4).jpg </gallery> == Legături externe == * [http://dictionar.referinte.transindex.ro/index.php3?action=keres Dicționar de localități din Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090618021020/http://dictionar.referinte.transindex.ro/index.php3?action=keres |date=2009-06-18 }} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{ScaunulRupea}} {{Comune-Brașov}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Sate din județul Brașov|Homorod, Homorod]] [[Categorie:Localități cu biserici fortificate din Transilvania|Homorod, Homorod]] [[Categorie:Localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania|Homorod, Homorod]] 6auvl11nv3jlmsrm5geplqnr2cmipx8 0 63785 17024943 16980824 2025-06-11T06:41:20Z Nicolae Coman 41997 introducere capitol nou ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17024943 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Sutesti jud Braila.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | pushpin_map = România | latd = 45 | latm = 13 | lats = 33 | latNS = N | longd = 27 | longm = 26 | longs = 58 | longEV = E | componenta_stil = para }}'''Șuțești''' (în trecut, și '''Șuța''') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Brăila]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[Mihail Kogălniceanu (Șuțești), Brăila|Mihail Kogălniceanu]] și [[Șuțești, Brăila|Șuțești]] (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna se află în partea central-vestică a județului, pe malul drept al [[Râul Buzău|râului Buzău]]. Este străbătută de șoseaua națională [[DN22]], care leagă [[Brăila]] de [[Râmnicu Sărat]] și care, în satul Șuțești, se intersectează cu șoseaua județeană DJ221, drum ce leagă comuna spre sud de [[Ianca]] (unde se termină în [[DN2B]]) și spre est de [[Comuna Râmnicelu, Brăila|Râmnicelu]], {{Com|Gemenele|Brăila}}, [[Comuna Romanu, Brăila|Romanu]] și [[Comuna Cazasu, Brăila|Cazasu]] (unde se termină în același DN22). Satul de reședință are străzi în semicerc ce pornesc și duc la pădurea Șuțești, aflată în lunca râului. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Șuțești |label1=Români|value1=57.01|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=34.78|color2=#80ffff |label3=Alte etnii|value3=0|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=8.21|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Șuțești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=91.08|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.41|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=8.52|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Șuțești se ridică la 3.945 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 4.428 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (57,01%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (34,78%), iar pentru 8,21% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (91,08%), iar pentru 8,52% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Șuțești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_br_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 8 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 }} == Istorie == Își trage numele de la [[familia Șuțu]], care a fost proprietara moșiei. Comuna s-a înființat la 1855, când pe moșie s-au stabilit țărani din [[Maraloiu, Brăila|Maraloiu]], [[Racovița, Brăila|Racovița]] și Pleșoiu, iar populația satelor deja existente a crescut semnificativ. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ianca a [[Județul Brăila (interbelic)|județului Brăila]] și era formată din satele Șuțești, [[Constantinești, Brăila|Constantinești]], Oncea, Sasu, Găgulești, Grigorești și Irimești,<ref>{{Citat MDGR|titlu=Ianca, plasă|pagini=15–16|volum=4}}</ref> cu o populație totală de 3036 de locuitori (dintre care 2054 în satul de reședință). În comună funcționau o moară cu aburi, o școală înființată în 1845 și o biserică zidită de familia Șuțu, în care se afla mormântul marelui logofăt Constantin Șuțu.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Suțești, com. rur.|volum=5|pagini=503–504}}</ref> În 1925, comuna avea în componență satele Constantinești și Șuțești și cătunul Friguroasa. Cu cei 2303 locuitori ai ei, ea făcea parte din aceeași plasă.<ref>{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Șuțești|pagină-link=116|pagină=108|volum=4}}</ref> În 1931, satul Constantinești a fost rebotezat ''Mihail Kogălniceanu''.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=74}}</ref> În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Făurei din [[regiunea Galați]], iar în 1968 a revenit [[Județul Brăila|județului Brăila]], în forma sa actuală.<ref>{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=4 mai 2012}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=4 mai 2012}}</ref> == Monumente istorice == Trei obiective din comuna Șuțești sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Brăila]] ca monumente istorice de interes local: unul clasificat ca sit arheologic, unul ca monument de arhitectură și unul ca monument funerar sau memorial. Situl arheologic se află în punctul „Popina”, aflat la {{dim|500|m}} nord-vest de sat, lângă DN22, unde s-a descoperit o așezare datând din [[perioada Halstatt]] și atribuită culturii Basarabi. Monumentul de arhitectură este Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din 1842 și aflată în centrul satului Șuțești. În același sat, în fața școlii, se află și monumentul memorial ridicat în 1910, în formă de obelisc, ce comemorează eroii [[Războiul Ruso-Turc (1877-1878)|Războiului de Independență al României]]. == Personalități născute aici == * [[Gabriel Bosoi]] (n. [[1987]]), [[fotbal]]ist. == Note == <references /> == Vezi și == * [[Lunca Buzăului (sit SPA)|Lunca Buzăului]] (arie de protecție specială avifaunistică) * [[Lunca Buzăului (sit SCI)|Lunca Buzăului]] (sit de importanță comunitară) {{Comune-Brăila}} {{Comuna Șuțești, Brăila}} [[Categorie:Comune din județul Brăila|Șuțești]] thegow08zafcy9i7qqmr9d0ozglq8v4 17024946 17024943 2025-06-11T06:43:21Z Nicolae Coman 41997 completări 17024946 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Sutesti jud Braila.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | pushpin_map = România | latd = 45 | latm = 13 | lats = 33 | latNS = N | longd = 27 | longm = 26 | longs = 58 | longEV = E | componenta_stil = para }}'''Șuțești''' (în trecut, și '''Șuța''') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Brăila]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[Mihail Kogălniceanu (Șuțești), Brăila|Mihail Kogălniceanu]] și [[Șuțești, Brăila|Șuțești]] (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna se află în partea central-vestică a județului, pe malul drept al [[Râul Buzău|râului Buzău]]. Este străbătută de șoseaua națională [[DN22]], care leagă [[Brăila]] de [[Râmnicu Sărat]] și care, în satul Șuțești, se intersectează cu șoseaua județeană DJ221, drum ce leagă comuna spre sud de [[Ianca]] (unde se termină în [[DN2B]]) și spre est de [[Comuna Râmnicelu, Brăila|Râmnicelu]], {{Com|Gemenele|Brăila}}, [[Comuna Romanu, Brăila|Romanu]] și [[Comuna Cazasu, Brăila|Cazasu]] (unde se termină în același DN22). Satul de reședință are străzi în semicerc ce pornesc și duc la pădurea Șuțești, aflată în lunca râului. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Șuțești |label1=Români|value1=57.01|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=34.78|color2=#80ffff |label3=Alte etnii|value3=0|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=8.21|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Șuțești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=91.08|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.41|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=8.52|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Șuțești se ridică la 3.945 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 4.428 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (57,01%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (34,78%), iar pentru 8,21% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (91,08%), iar pentru 8,52% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Șuțești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_br_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 8 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 5 }} == Istorie == Își trage numele de la [[familia Șuțu]], care a fost proprietara moșiei. Comuna s-a înființat la 1855, când pe moșie s-au stabilit țărani din [[Maraloiu, Brăila|Maraloiu]], [[Racovița, Brăila|Racovița]] și Pleșoiu, iar populația satelor deja existente a crescut semnificativ. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ianca a [[Județul Brăila (interbelic)|județului Brăila]] și era formată din satele Șuțești, [[Constantinești, Brăila|Constantinești]], Oncea, Sasu, Găgulești, Grigorești și Irimești,<ref>{{Citat MDGR|titlu=Ianca, plasă|pagini=15–16|volum=4}}</ref> cu o populație totală de 3036 de locuitori (dintre care 2054 în satul de reședință). În comună funcționau o moară cu aburi, o școală înființată în 1845 și o biserică zidită de familia Șuțu, în care se afla mormântul marelui logofăt Constantin Șuțu.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Suțești, com. rur.|volum=5|pagini=503–504}}</ref> În 1925, comuna avea în componență satele Constantinești și Șuțești și cătunul Friguroasa. Cu cei 2303 locuitori ai ei, ea făcea parte din aceeași plasă.<ref>{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Șuțești|pagină-link=116|pagină=108|volum=4}}</ref> În 1931, satul Constantinești a fost rebotezat ''Mihail Kogălniceanu''.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=74}}</ref> În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Făurei din [[regiunea Galați]], iar în 1968 a revenit [[Județul Brăila|județului Brăila]], în forma sa actuală.<ref>{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=4 mai 2012}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=4 mai 2012}}</ref> == Monumente istorice == Trei obiective din comuna Șuțești sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Brăila]] ca monumente istorice de interes local: unul clasificat ca sit arheologic, unul ca monument de arhitectură și unul ca monument funerar sau memorial. Situl arheologic se află în punctul „Popina”, aflat la {{dim|500|m}} nord-vest de sat, lângă DN22, unde s-a descoperit o așezare datând din [[perioada Halstatt]] și atribuită culturii Basarabi. Monumentul de arhitectură este Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din 1842 și aflată în centrul satului Șuțești. În același sat, în fața școlii, se află și monumentul memorial ridicat în 1910, în formă de obelisc, ce comemorează eroii [[Războiul Ruso-Turc (1877-1878)|Războiului de Independență al României]]. == Personalități născute aici == * [[:en:Neagu Bratu|Neagu Bratu]] (n. [[1935]]), sportiv la [[Tir sportiv|tir]]; * [[Gabriel Bosoi]] (n. [[1987]]), [[fotbal]]ist. == Note == <references /> == Vezi și == * [[Lunca Buzăului (sit SPA)|Lunca Buzăului]] (arie de protecție specială avifaunistică) * [[Lunca Buzăului (sit SCI)|Lunca Buzăului]] (sit de importanță comunitară) {{Comune-Brăila}} {{Comuna Șuțești, Brăila}} [[Categorie:Comune din județul Brăila|Șuțești]] 7qft3dzxtgy5t5k69p1l5dc85ze19dk 0 65127 17024923 16879649 2025-06-11T06:22:56Z Nicolae Coman 41997 introducere capitol nou ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17024923 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Jegalia jud Calarasi.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului</div> | lat_d = 44 | lat_m = 17 | lat_s = 48 | lat_NS = N | long_d = 27 | long_m = 38 | long_s = 59 | long_EW = E | pushpin_map = România }} '''Jegălia''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Călărași]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[Gâldău, Călărași|Gâldău]], [[Iezeru, Călărași|Iezeru]] și [[Jegălia, Călărași|Jegălia]] (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Așezare == Comuna se află la aproximativ jumătatea drumului dintre [[Călărași]] și [[Fetești]] și este străbătută de șoseaua națională [[DN3B]], care leagă cele două orașe. Satele Jegălia și [[Iezeru, Călărași|Iezeru]] sunt despărțite de un iaz (de aici și numele unuia) peste care e construit un pod. Satul [[Gâldău, Călărași|Gâldău]] este despărțit de [[Jegălia, Călărași|Jegălia]] de o luncă, pe o distanță de circa 1&nbsp;km. Spre sud de comuna Jegălia, la aproape un kilometru depărtare curge [[Brațul Borcea]], braț al [[Dunăre|Dunării]] (între Borcea și Dunărea Veche, celălalt braț, se află [[Balta Ialomiței]]). Între Jegălia și Iezeru se află un canal de irigații săpat artificial și care este alimentat din Brațul Borcea, iar între partea sudică a comunei și Brațul Borcea sunt mlaștini și izlaz, iar în partea nordică sunt terenuri arabile ([[Bărăganul]]). La vest se află comuna [[Unirea, Călărași|Unirea]] (fosta Șocariciu), iar la est se află comuna [[Borcea, Călărași|Borcea]], distanța dintre localități fiind relativ mică în această zonă.<ref>{{Google maps|url=https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=44.295841,27.670441&spn=0.219929,0.445976&t=h&z=12&vpsrc=6|accessdate=2013-12-9}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Jegălia |label1=Români|value1=95.18|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.21|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=4.61|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Jegălia |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=94.63|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.54|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=4.82|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Jegălia se ridică la 3.858 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 4.229 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,18%), iar pentru 4,61% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (94,63%), iar pentru 4,82% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Jegălia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_cl_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 8 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 5 }} == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Borcea a [[Județul Ialomița (interbelic)|județului Ialomița]] și avea în compunere satele Jegălia și Beilicu, populația lor totală fiind de 1713 locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 90 de elevi, și două biserici.<ref>{{Citat MDGR|volum=4|pagini=95|titlu=Jegălia, com. rur.}}</ref> La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gâldău, formată din satele Gâldău și Mereanu și având 809 locuitori, o școală mixtă cu 41 de elevi (dintre care 4 fete) și o biserică. Ambele comune se aflau pe moșia „Deleanca”, ce aparținuse [[Mănăstirea Dealu|mănăstirii Dealu]] și fusese secularizată în 1864.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Gîldăul, com. rur.|volum=3|pagini=549&ndash;550}}</ref> În 1925, Anuarul Socec consemna cele două comune în plasa Fetești a aceluiași județ. Comuna Jegălia avea aceeași compoziție și 2329 de locuitori;<ref name="Socec_Jgl">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Jegălia|pagină-link=381|pagină=373|volum=4}}</ref> comuna Gâldău avea doar satul de reședință cu o populație de 1301 locuitori.<ref name="Socec_Gld">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Gâldău|pagină-link=379|pagină=371|volum=4}}</ref> În 1950, cele două comune au fost transferate la raionul Fetești din [[regiunea Ialomița]], apoi (după 1952) din [[regiunea Constanța]] și (după 1960) din [[regiunea București]]. În 1964, satul Beilic a devenit ''Iezeru''.<ref name="D799_1964">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html|title=Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-12-9}}</ref> Comunele au revenit la [[județul Ialomița]] (reînființat) în 1968, când comuna Gâldău a fost desființată și inclusă în comuna Jegălia.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-12-9}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-12-9}}</ref> În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la [[județul Călărași]].<ref name="D15_1981">{{Citat web|title=Decretul nr. 15/1981|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-12-4|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html}}</ref> {{clear|left}} == Monumente istorice == Două obiective din comuna Jegălia sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Călărași]], ambele fiind clasificate ca monumente funerare sau memoriale și ambele aflându-se în satul Jegălia. Este vorba despre crucea de piatră datând din 1826 și aflată în curtea lui Mihai Tinca; și despre crucea de hotar datând din secolul al XIX-lea și aflată în curtea lui Gh. T. Manea. {{clear|left}} == Personalități născute aici == * [[:en:Grigore Arezanov|Grigore Arezanov]] (n. [[1958]]), [[fotbal]]ist. == Note == <references /> == Vezi și == * [[Dunăre - Ostroave]] (arie de protecție specială avifaunistică) {{Comune-Călărași}} [[Categorie:Comune din județul Călărași|Jegălia]] 1xzvbn7r71v21o9carq13g1gjz346ms 0 66244 17023839 16777811 2025-06-10T13:39:29Z ~2025-66205 703619 un obicei din set 17023839 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | imagine = Bustul lui Aron-Vodă din Aroneanu.jpg | imagine_descriere = Piațeta cu bustului Aron Vodă din centrul satului Aroneanu | hartă = Aroneanu judetul Iasi.jpg | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului</div> | pushpin_map = România | lat_d = 47 | lat_m = 12 | lat_s = 50 | lat_NS = N | long_d = 27 | long_m = 36 | long_s = 00 | long_EW = E | tip_cod_clasificare = [[SIRUTA]] | cod_clasificare = 95747 }} '''Aroneanu''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Iași]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Aroneanu, Iași|Aroneanu]] (reședința), [[Dorobanț, Iași|Dorobanț]], [[Rediu Aldei, Iași|Rediu Aldei]] și [[Șorogari, Iași|Șorogari]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Începând din aprilie 2004, comuna face parte din structura informală de colaborare între autorități denumită [[Zona Metropolitană Iași]]. ==Toponimie == Numele localității este format de la numele de persoană a voievodului Aron „Tiranul”.<ref>{{Citation |publisher=www.philippide.ro |title=Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide" |url=http://www.philippide.ro/persoane/Volume/Mic_dictionar_toponimic.selectiv.pdf |access-date=2017-06-22 |archive-date=2017-05-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170517070918/http://www.philippide.ro/persoane/Volume/Mic_dictionar_toponimic.selectiv.pdf |dead-url=yes }}</ref> == Geografie == === Așezare === Comuna este situată estul județului, în sud-estul Câmpiei Moldovei, subdiviziunea Jijiei inferioare, în vecinătatea nord-estică a municipiului [[Iași]]. Este deservită de șoseaua județeană DJ282G, care o leagă spre sud de Iași, unde se termină în [[DN24]].<ref>{{Google maps|accessdate=2014-05-7|url=https://www.google.ro/maps/@47.2096868,27.6042979,14z}}</ref> === Relieful și clima === Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 și 250 și de cele mai multe ori sunt afectate de [[eroziune]] și alunecări de teren. Tipul de sol dominant este [[cernoziom]]ul. Pe văi există și locuri mlăștinoase. Zona este însemnată și din punct de vedere arheologic pentru că aici s-au descoperit resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie de bou fosil (bos primigenins), coarnele unui cerb fosil (megaccros hibernicus) și o scoică (corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6&nbsp;°C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. === Flora === Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și peri sălbatici. O parte din pădurea inițială a fost defrișată începând cu [[secolul al XVII-lea]], pentru a se construi actualul sat. În preajma gospodăriilor sunt mulți tei, nuci și cireși. Livezi nu există și nici vii prea mari, însă o mare zonă viticolă se află în apropiere, la Șorogari, sat care aparține tot acestei comune. === Fauna === În pădure încă mai trăiesc porci mistreți, lupi, vulpi, dihori, iepuri și căprioare, cele din urmă de multe ori fiind acuzate de distrugerea culturilor din preajma pădurii. Sătenii cresc vite, porci și păsări, iar unii dintre ei se ocupă cu apicultura. În afara satului a fost amenajată în jurul anului [[1980]], o crescătorie de fazani, care astăzi însă nu mai există. === Hidrografie === În vestul satului se află iazul Aroneanu, alimentat de râurile [[Râul Ciric|Ciric]] și [[Râul Șorogari|Șorogari]]. Având o suprafață de 70 ha, acesta comunică cu iazurile Ciric și Dorobanț și este folosit pentru piscicultură. În ultimii ani s-a realizat în sat un sistem de alimentare cu apă potabilă, ceea ce a făcut ca majoritatea gospodăriilor să aibă apă curentă. Pe lângă aceasta încă se mai folosesc și fântânile, în schimb fântânile cu cumpănă sunt inexistente. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Aroneanu |label1=Români|value1=88.52|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.18|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=11.3|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Aroneanu |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=84.65|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=2.81|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=12.54|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Aroneanu se ridică la 4.338 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.402 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (88,52%), iar pentru 11,3% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (84,65%), iar pentru 12,54% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Aroneanu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_is_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = ADU | nume_complet4 = Alianța Dreapta Unită | mandate4 = 2 }} == Istorie == Satul Aroneanu, reședința comunei, datează din [[secolul al XVI-lea]] și și-a primit numele de la domnul Moldovei [[Aron Tiranul]] (1591-1592, 1592-1595), care în anul [[1594]] a ridicat în acest loc o mănăstire. În legătură cu întemeierea acesteia există și o legendă: se spune că una din fiicele lui Aron Vodă s-a rătăcit într-un codru din preajma Iașilor; astfel, domnul a promis că pe locul unde va fi găsită fiica sa se va ridica o mănăstire, promisiune pe care a îndeplinit-o. În zonă au avut loc incursiuni ale tătarilor, care au dus la risipirea satului în mai multe rânduri. Ca fapt istoric trebuie luat în seamă și lupta dintre Ștefăniță-Vodă, ajutat de cazaci și Constantin-Vodă, în care a fost înfrânt Ștefăniță.{{nc}} La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din [[Copou|comuna Copou]], reședința plășii Copou a [[Județul Iași (interbelic)|județului Iași]].<ref>{{Citat MDGR|volum=2|pagini=630|titlu=Copoul, com. rur.}}</ref> Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea Aroneanu, [[Cuza Vodă (Popricani), Iași|Cuza Vodă]], Dorobanțu, Rediu Aldei și Șorogari din această comună pentru a forma comuna Aroneanu, cu 1675 de locuitori.<ref name="Socec_Arn">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Aroneanu|pagină-link=418|pagină=410|volum=4}}</ref> În 1931, comuna a fost desființată din nou și satele ei{{mdash}} reincluse în comuna Copou.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=216}}</ref> Comuna Aroneanu a fost ulterior reînființată, concomitent cu dispariția comunei Copou, comasată cu municipiul Iași. În 1950, comuna a trecut la orașul regional Iași, reședința [[Regiunea Iași|regiunii Iași]]. În 1968, a revenit la [[județul Iași]], reînființat.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2014-05-7}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2014-05-7}}</ref> == Monumente istorice == [[Fișier:Biserica Aroneanu.jpg|thumb|left|200x200px|Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Aroneanu, monument istoric de interes național]] În comuna Aroneanu se află [[Biserica Aroneanu|biserica „Sfântul Nicolae”]] (1594), monument istoric de interes național aflată în satul Aroneanu; precum și situl arheologic de interes național situat în vatra satului de reședință, sit ce cuprinde vestigii din [[Evul Mediu|Epoca Medievală]] (secolele al XVI-lea&ndash;al XVIII-lea). În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Iași]] ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice{{mdash}} situl de „la Poligon”, pe panta nord-estică a dealului Șorogari, lângă satul Șorogari, cuprinde așezări medievale din secolele al XIII-lea&ndash;al XIV-lea, al XIV-lea&ndash;al XVI-lea și al XVII-lea&ndash;al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est a satului Rediu Aldei) cuprinde așezări din [[eneolitic]]ul final ([[cultura Horodiștea-Erbiceni]]), secolele al IX-lea&ndash;al X-lea, și secolul al XI-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este [[Cod:LMI:IS-II-m-B-04236|biserica „Sfântul Ilie”]] (1718) din satul Rediu Aldei. == Înfățișarea satului, ocupații == În ceea ce privește aspectul satului, trebuie menționat faptul că ulițele principale sunt drepte, celelalte fiind șerpuite și greu de parcurs atunci când plouă, pentru că nu sunt pietruite, de această facilitate beneficiind doar centrul satului. Gospodăriile sunt în număr de 1.062 și oarecum asemănătoare între ele: casele sunt construite din chirpici sau cărămizi, iar gardurile sunt în majoritate din lemn. În apropiere de centrul satului se află cimitirul, unde pe lângă mormintele obișnuite, au început să apară și cavouri. Cel mai vechi mormânt este al unui bărbat ([[1880]]- [[1912]]). La data de 26 octombrie 2003, a fost dezvelit în centrul comunei Aroneanu un bust al domnitorului Aron Vodă, realizat de sculptorul Ion Busdugan, la acest eveniment luând parte în afară de oficialitățile locale și deputatul PSD de Iași, [[Traian Dobre]]. Sponsorii care au contribuit la ridicarea acestui monument au fost Consiliul Județean Iași, Consiliul Local Aroneanu, [[Asociația Veteranilor de Război]], Universitatea Populară, SC Moldoconstruct, SC Electrica, SC Moldotrans, SC Iasicons, SC Romtelecom, Fundația World Vision și 6 localnici. Populația este de aproximativ 3.000 de locuitori, procentul între femei și bărbați fiind aproape egal. Principala ocupație este agricultura, practicată de toți locuitorii cu ajutorul utilajelor moderne. Pe ogoare se cultivă porumb, grâu și floarea- soarelui, iar în grădini, tot felul de legume și zarzavaturi. Pe lângă agricultură, mulți dintre săteni au locuri de muncă în oraș. == Cultură == În anul [[1879]] a fost construită școala, care cuprinde clasele I- VIII. Ulterior a luat ființă și o grădiniță. În [[1960]] s-a construit căminul cultural în care au funcționat pe rând grădinița, școala și biblioteca; toamna acesta era folosit drept magazie pentru produsele agricole. Din [[1965]] își începe activitatea și biblioteca. Satul a avut și un cinematograf, care astăzi nu mai există. Cunoscuta si pentru festivalul celebru de clatite cu vanilie. {{clear|left}} == Note == <references /> == Bibliografie == * C-tin Chiriță - ''Dicționar geografic al județului Iași'' (București, 1888). * Al Obreja - ''Dicționarul geografic al județului Iași'' (Ed. Junimea, Iași, 1979). {{Comune-Iasi}} [[Categorie:Comune din județul Iași|Aroneanu]] t4p59e0tctgst2pu6lxa2kxrbjwr2wx 17024276 17023839 2025-06-10T18:46:25Z Valentin JJ. 485596 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-66205|~2025-66205]] ([[Discuție Utilizator:~2025-66205|D]]): Sursa? ([[WP:TW|TW]]) 17024276 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | imagine = Bustul lui Aron-Vodă din Aroneanu.jpg | imagine_descriere = Piațeta cu bustului Aron Vodă din centrul satului Aroneanu | hartă = Aroneanu judetul Iasi.jpg | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului</div> | pushpin_map = România | lat_d = 47 | lat_m = 12 | lat_s = 50 | lat_NS = N | long_d = 27 | long_m = 36 | long_s = 00 | long_EW = E | tip_cod_clasificare = [[SIRUTA]] | cod_clasificare = 95747 }} '''Aroneanu''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Iași]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Aroneanu, Iași|Aroneanu]] (reședința), [[Dorobanț, Iași|Dorobanț]], [[Rediu Aldei, Iași|Rediu Aldei]] și [[Șorogari, Iași|Șorogari]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Începând din aprilie 2004, comuna face parte din structura informală de colaborare între autorități denumită [[Zona Metropolitană Iași]]. ==Toponimie == Numele localității este format de la numele de persoană a voievodului Aron „Tiranul”.<ref>{{Citation |publisher=www.philippide.ro |title=Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide" |url=http://www.philippide.ro/persoane/Volume/Mic_dictionar_toponimic.selectiv.pdf |access-date=2017-06-22 |archive-date=2017-05-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170517070918/http://www.philippide.ro/persoane/Volume/Mic_dictionar_toponimic.selectiv.pdf |dead-url=yes }}</ref> == Geografie == === Așezare === Comuna este situată estul județului, în sud-estul Câmpiei Moldovei, subdiviziunea Jijiei inferioare, în vecinătatea nord-estică a municipiului [[Iași]]. Este deservită de șoseaua județeană DJ282G, care o leagă spre sud de Iași, unde se termină în [[DN24]].<ref>{{Google maps|accessdate=2014-05-7|url=https://www.google.ro/maps/@47.2096868,27.6042979,14z}}</ref> === Relieful și clima === Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 și 250 și de cele mai multe ori sunt afectate de [[eroziune]] și alunecări de teren. Tipul de sol dominant este [[cernoziom]]ul. Pe văi există și locuri mlăștinoase. Zona este însemnată și din punct de vedere arheologic pentru că aici s-au descoperit resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie de bou fosil (bos primigenins), coarnele unui cerb fosil (megaccros hibernicus) și o scoică (corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6&nbsp;°C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. === Flora === Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și peri sălbatici. O parte din pădurea inițială a fost defrișată începând cu [[secolul al XVII-lea]], pentru a se construi actualul sat. În preajma gospodăriilor sunt mulți tei, nuci și cireși. Livezi nu există și nici vii prea mari, însă o mare zonă viticolă se află în apropiere, la Șorogari, sat care aparține tot acestei comune. === Fauna === În pădure încă mai trăiesc porci mistreți, lupi, vulpi, dihori, iepuri și căprioare, cele din urmă de multe ori fiind acuzate de distrugerea culturilor din preajma pădurii. Sătenii cresc vite, porci și păsări, iar unii dintre ei se ocupă cu apicultura. În afara satului a fost amenajată în jurul anului [[1980]], o crescătorie de fazani, care astăzi însă nu mai există. === Hidrografie === În vestul satului se află iazul Aroneanu, alimentat de râurile [[Râul Ciric|Ciric]] și [[Râul Șorogari|Șorogari]]. Având o suprafață de 70 ha, acesta comunică cu iazurile Ciric și Dorobanț și este folosit pentru piscicultură. În ultimii ani s-a realizat în sat un sistem de alimentare cu apă potabilă, ceea ce a făcut ca majoritatea gospodăriilor să aibă apă curentă. Pe lângă aceasta încă se mai folosesc și fântânile, în schimb fântânile cu cumpănă sunt inexistente. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Aroneanu |label1=Români|value1=88.52|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.18|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=11.3|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Aroneanu |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=84.65|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=2.81|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=12.54|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Aroneanu se ridică la 4.338 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.402 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (88,52%), iar pentru 11,3% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (84,65%), iar pentru 12,54% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Aroneanu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_is_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = ADU | nume_complet4 = Alianța Dreapta Unită | mandate4 = 2 }} == Istorie == Satul Aroneanu, reședința comunei, datează din [[secolul al XVI-lea]] și și-a primit numele de la domnul Moldovei [[Aron Tiranul]] (1591-1592, 1592-1595), care în anul [[1594]] a ridicat în acest loc o mănăstire. În legătură cu întemeierea acesteia există și o legendă: se spune că una din fiicele lui Aron Vodă s-a rătăcit într-un codru din preajma Iașilor; astfel, domnul a promis că pe locul unde va fi găsită fiica sa se va ridica o mănăstire, promisiune pe care a îndeplinit-o. În zonă au avut loc incursiuni ale tătarilor, care au dus la risipirea satului în mai multe rânduri. Ca fapt istoric trebuie luat în seamă și lupta dintre Ștefăniță-Vodă, ajutat de cazaci și Constantin-Vodă, în care a fost înfrânt Ștefăniță.{{nc}} La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din [[Copou|comuna Copou]], reședința plășii Copou a [[Județul Iași (interbelic)|județului Iași]].<ref>{{Citat MDGR|volum=2|pagini=630|titlu=Copoul, com. rur.}}</ref> Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea Aroneanu, [[Cuza Vodă (Popricani), Iași|Cuza Vodă]], Dorobanțu, Rediu Aldei și Șorogari din această comună pentru a forma comuna Aroneanu, cu 1675 de locuitori.<ref name="Socec_Arn">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Aroneanu|pagină-link=418|pagină=410|volum=4}}</ref> În 1931, comuna a fost desființată din nou și satele ei{{mdash}} reincluse în comuna Copou.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=216}}</ref> Comuna Aroneanu a fost ulterior reînființată, concomitent cu dispariția comunei Copou, comasată cu municipiul Iași. În 1950, comuna a trecut la orașul regional Iași, reședința [[Regiunea Iași|regiunii Iași]]. În 1968, a revenit la [[județul Iași]], reînființat.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2014-05-7}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2014-05-7}}</ref> == Monumente istorice == [[Fișier:Biserica Aroneanu.jpg|thumb|left|200x200px|Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Aroneanu, monument istoric de interes național]] În comuna Aroneanu se află [[Biserica Aroneanu|biserica „Sfântul Nicolae”]] (1594), monument istoric de interes național aflată în satul Aroneanu; precum și situl arheologic de interes național situat în vatra satului de reședință, sit ce cuprinde vestigii din [[Evul Mediu|Epoca Medievală]] (secolele al XVI-lea&ndash;al XVIII-lea). În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Iași]] ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice{{mdash}} situl de „la Poligon”, pe panta nord-estică a dealului Șorogari, lângă satul Șorogari, cuprinde așezări medievale din secolele al XIII-lea&ndash;al XIV-lea, al XIV-lea&ndash;al XVI-lea și al XVII-lea&ndash;al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est a satului Rediu Aldei) cuprinde așezări din [[eneolitic]]ul final ([[cultura Horodiștea-Erbiceni]]), secolele al IX-lea&ndash;al X-lea, și secolul al XI-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este [[Cod:LMI:IS-II-m-B-04236|biserica „Sfântul Ilie”]] (1718) din satul Rediu Aldei. == Înfățișarea satului, ocupații == În ceea ce privește aspectul satului, trebuie menționat faptul că ulițele principale sunt drepte, celelalte fiind șerpuite și greu de parcurs atunci când plouă, pentru că nu sunt pietruite, de această facilitate beneficiind doar centrul satului. Gospodăriile sunt în număr de 1.062 și oarecum asemănătoare între ele: casele sunt construite din chirpici sau cărămizi, iar gardurile sunt în majoritate din lemn. În apropiere de centrul satului se află cimitirul, unde pe lângă mormintele obișnuite, au început să apară și cavouri. Cel mai vechi mormânt este al unui bărbat ([[1880]]- [[1912]]). La data de 26 octombrie 2003, a fost dezvelit în centrul comunei Aroneanu un bust al domnitorului Aron Vodă, realizat de sculptorul Ion Busdugan, la acest eveniment luând parte în afară de oficialitățile locale și deputatul PSD de Iași, [[Traian Dobre]]. Sponsorii care au contribuit la ridicarea acestui monument au fost Consiliul Județean Iași, Consiliul Local Aroneanu, [[Asociația Veteranilor de Război]], Universitatea Populară, SC Moldoconstruct, SC Electrica, SC Moldotrans, SC Iasicons, SC Romtelecom, Fundația World Vision și 6 localnici. Populația este de aproximativ 3.000 de locuitori, procentul între femei și bărbați fiind aproape egal. Principala ocupație este agricultura, practicată de toți locuitorii cu ajutorul utilajelor moderne. Pe ogoare se cultivă porumb, grâu și floarea- soarelui, iar în grădini, tot felul de legume și zarzavaturi. Pe lângă agricultură, mulți dintre săteni au locuri de muncă în oraș. == Cultură == În anul [[1879]] a fost construită școala, care cuprinde clasele I- VIII. Ulterior a luat ființă și o grădiniță. În [[1960]] s-a construit căminul cultural în care au funcționat pe rând grădinița, școala și biblioteca; toamna acesta era folosit drept magazie pentru produsele agricole. Din [[1965]] își începe activitatea și biblioteca. Satul a avut și un cinematograf, care astăzi nu mai există. {{clear|left}} == Note == <references /> == Bibliografie == * C-tin Chiriță - ''Dicționar geografic al județului Iași'' (București, 1888). * Al Obreja - ''Dicționarul geografic al județului Iași'' (Ed. Junimea, Iași, 1979). {{Comune-Iasi}} [[Categorie:Comune din județul Iași|Aroneanu]] 3i9dqf2u70rdrm6gjl9o01r1b9fh6yx 0 67731 17024993 14931666 2025-06-11T08:51:42Z Mihai Andrei 2159 Leg. int. 17024993 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Grup etnic }} '''Rutenii''' sau '''rusinii''' sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord și la sud de [[Munții Carpați]]. Teritoriul de baștină, cunoscut și sub denumirea de Rusia Subcarpatică, se întinde în părtile limitrofe ale [[Ucraina|Ucrainei]], [[Slovacia|Slovaciei]] și [[Polonia|Poloniei]]. Denumirile sub care mai sunt cunoscuți sunt multiple: '''ruși carpatini''', '''rusini''', '''rusini carpatini''', '''rusini ucraineni''', '''ruteni''', '''ruteni transcarpatini'''. Originea rutenilor este și astăzi neelucidată. Este evident că rutenii fac parte din ramura slavilor, desprinsă din marele trunchi indo-european. Există o teorie care susține că rutenii sunt urmași ai unor populații celtice slavizate. Astfel În [[Evul Mediu]], ei ar fi fost slavizați păstrându-și denumirea etnică de ruteni, la care se adaugă și cea de rusini. Explicația este prezentată de Paul Robert Magocsi în ''Encyclopedia of Rusyn History and Culture'', care arată că primul termen, rutean, este folosit de popoarele neslave, iar cel de rusin este folosit de slavi, definind o populație distinctă slavă locuind în Regiunea transcarpatică. Sunt pomeniți de [[Caesar]] în ''Comentario de bello Gallico'', ca [[Celt|trib celtic]] așezat în [[Gallia Narbonensis]]. Afirmația sa este confirmată în antichitate de [[Pliniu cel Bătrân]]. Mărturii scrise din Evul Mediu timpuriu continuă să îi ateste distinct și exact. ''[[Gesta Hungarorum]]'' sau ''Cronica Notarului Anonim'', ''Almanahul Hildersheim'', ''Ystoria Mongalorum'' pomenesc exact rutenii și țara lor Rutenia, chiar dacă aceasta nu este delimitată exact. Un moment semnificativ pentru istoria Europei Central Răsăritene este așezarea ungurilor în [[Bazinul Carpatic]]. Din acest timp există relatări scrise despre ruteni de către [[Anonymus]], cronicarul medieval timpuriu al regelui [[Béla al IV-lea]]. El îi consideră ruteni pe toți slavii întâlniți la trecerea Carpaților mai puțin pe cei găsiți în [[Câmpia Panonică]]. În secolul al XII-lea existau anumite formațiuni prestatale ale rutenilor, aflate în relații tensionate cu regii maghiari. Pe parcursul a două secole, [[Regatul Ungar]] reușește să-și impună suveranitatea asupra Ruteniei. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, rutenii sunt răspândiți pe un areal impresionant. Rutenii apar pomeniți și în timpul domniei lui [[Petru Rareș]] (1527-1538). Un moment important în istoria rutenilor l-a reprezentat [[Unirea de la Ujgorod]] din anul 1646, prin care 63 de preoți de rit bizantin au ieșit de sub jurisdicția [[Patriarhia Moscovei|Patriarhiei Moscovei]] și au acceptat întâietatea [[Biserica Romei|Bisericii Romei]], înființând astfel [[Biserica Greco-Catolică Ruteană]]. În următorul secol această biserică, cu nucleul în [[Eparhia de Muncaci]], avea să înglobeze aproape toată populația din zonă și să devină un semn distinctiv și de rezistență împotriva hegemoniei rusești din secolele XVIII-XIX. Prin [[Pacea de la Karlowitz]] ([[1699]]) [[Imperiul Habsburgic]] devine o mare putere, reușind să ocupe integral [[Regatul Ungar]], inclusiv [[Croația]] și [[Transilvania]], iar peste câtva timp să anexeze și nord-vestul Moldovei ([[1775]]). O importantă parte a rutenilor este integrată în imperiu prin [[Diploma Leopoldină]], prima diplomă de acest gen, și care face referire la românii, grecii și rutenii din teritoriile anexate: Ungaria, Croația, Slavonia și Transilvania. Revoluția de la 1848 a determinat o zguduire al [[Imperiul Habsburgic|Imperiului Habsburgic]]. Conducătorul rutenilor, [[Aleksander Dukhnovici]], prezintă Vienei un plan pe baza căruia trebuia să se constituie o provincie autonomă (Rutenia), însă înăbușirea revoluției zădărnicește acest plan. În anul [[1918]] s-au constituit Consilii Naționale Rutene la Ungvar, Presov și [[Sighetu Marmației]]. Rutenii au rămas răspândiți in spațiile Europei Central Răsăritene, fără a reuși să-și constituie un stat național. Doar în [[Cehoslovacia]], între anii 1919-1938, a funcționat o regiune autonomă a rutenilor, numită ''Rusia Carpatică'' și care corespunde aproximativ cu actuala regiune [[Transcarpatia]]. [[Uniunea Culturală a Rutenilor din România]] a luat ființă în anul [[2000]], ca o necesitate imediată de organizare a minorității rutene/rusine. Președintele acesteia este deputat dr. Gheorghe Firczak. Recensământul populației din anul 2002 a relevat că în [[România]] trăiesc 61.353 de ucrainieni (o parte din aceștia considerându-se ruteni), reprezentând 0,3% din populația țării. == Vezi și == {{commonscat|Ruthenians}} *[[Ucraineni]] *[[Ucrainenii din România]] {{Grupuri etnice slave}} [[Categorie:Grupuri etnice din România]] [[Categorie:Slavi]] [[Categorie:Grupuri etnice din Europa]] [[Categorie:Grupuri etnice din Slovacia]] {{Grupuri etnice din România}} 75o1nyilj3pin6m1eu2qp4wt8peib3p 17025117 17024993 2025-06-11T10:29:37Z Mihai Andrei 2159 Img. 17025117 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Grup etnic}} [[File:Carpatho-Rusyn sub-groups - Przemyśl area Ukrainians in original goral folk-costumes..jpg|thumb]] '''Rutenii''' sau '''rusinii''' sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord și la sud de [[Munții Carpați]]. Teritoriul de baștină, cunoscut și sub denumirea de Rusia Subcarpatică, se întinde în părtile limitrofe ale [[Ucraina|Ucrainei]], [[Slovacia|Slovaciei]] și [[Polonia|Poloniei]]. Denumirile sub care mai sunt cunoscuți sunt multiple: '''ruși carpatini''', '''rusini''', '''rusini carpatini''', '''rusini ucraineni''', '''ruteni''', '''ruteni transcarpatini'''. Originea rutenilor este și astăzi neelucidată. Este evident că rutenii fac parte din ramura slavilor, desprinsă din marele trunchi indo-european. Există o teorie care susține că rutenii sunt urmași ai unor populații celtice slavizate. Astfel În [[Evul Mediu]], ei ar fi fost slavizați păstrându-și denumirea etnică de ruteni, la care se adaugă și cea de rusini. Explicația este prezentată de Paul Robert Magocsi în ''Encyclopedia of Rusyn History and Culture'', care arată că primul termen, rutean, este folosit de popoarele neslave, iar cel de rusin este folosit de slavi, definind o populație distinctă slavă locuind în Regiunea transcarpatică. Sunt pomeniți de [[Caesar]] în ''Comentario de bello Gallico'', ca [[Celt|trib celtic]] așezat în [[Gallia Narbonensis]]. Afirmația sa este confirmată în antichitate de [[Pliniu cel Bătrân]]. Mărturii scrise din Evul Mediu timpuriu continuă să îi ateste distinct și exact. ''[[Gesta Hungarorum]]'' sau ''Cronica Notarului Anonim'', ''Almanahul Hildersheim'', ''Ystoria Mongalorum'' pomenesc exact rutenii și țara lor Rutenia, chiar dacă aceasta nu este delimitată exact. Un moment semnificativ pentru istoria Europei Central Răsăritene este așezarea ungurilor în [[Bazinul Carpatic]]. Din acest timp există relatări scrise despre ruteni de către [[Anonymus]], cronicarul medieval timpuriu al regelui [[Béla al IV-lea]]. El îi consideră ruteni pe toți slavii întâlniți la trecerea Carpaților mai puțin pe cei găsiți în [[Câmpia Panonică]]. În secolul al XII-lea existau anumite formațiuni prestatale ale rutenilor, aflate în relații tensionate cu regii maghiari. Pe parcursul a două secole, [[Regatul Ungar]] reușește să-și impună suveranitatea asupra Ruteniei. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, rutenii sunt răspândiți pe un areal impresionant. Rutenii apar pomeniți și în timpul domniei lui [[Petru Rareș]] (1527-1538). Un moment important în istoria rutenilor l-a reprezentat [[Unirea de la Ujgorod]] din anul 1646, prin care 63 de preoți de rit bizantin au ieșit de sub jurisdicția [[Patriarhia Moscovei|Patriarhiei Moscovei]] și au acceptat întâietatea [[Biserica Romei|Bisericii Romei]], înființând astfel [[Biserica Greco-Catolică Ruteană]]. În următorul secol această biserică, cu nucleul în [[Eparhia de Muncaci]], avea să înglobeze aproape toată populația din zonă și să devină un semn distinctiv și de rezistență împotriva hegemoniei rusești din secolele XVIII-XIX. Prin [[Pacea de la Karlowitz]] ([[1699]]) [[Imperiul Habsburgic]] devine o mare putere, reușind să ocupe integral [[Regatul Ungar]], inclusiv [[Croația]] și [[Transilvania]], iar peste câtva timp să anexeze și nord-vestul Moldovei ([[1775]]). O importantă parte a rutenilor este integrată în imperiu prin [[Diploma Leopoldină]], prima diplomă de acest gen, și care face referire la românii, grecii și rutenii din teritoriile anexate: Ungaria, Croația, Slavonia și Transilvania. Revoluția de la 1848 a determinat o zguduire al [[Imperiul Habsburgic|Imperiului Habsburgic]]. Conducătorul rutenilor, [[Aleksander Dukhnovici]], prezintă Vienei un plan pe baza căruia trebuia să se constituie o provincie autonomă (Rutenia), însă înăbușirea revoluției zădărnicește acest plan. În anul [[1918]] s-au constituit Consilii Naționale Rutene la Ungvar, Presov și [[Sighetu Marmației]]. Rutenii au rămas răspândiți in spațiile Europei Central Răsăritene, fără a reuși să-și constituie un stat național. Doar în [[Cehoslovacia]], între anii 1919-1938, a funcționat o regiune autonomă a rutenilor, numită ''Rusia Carpatică'' și care corespunde aproximativ cu actuala regiune [[Transcarpatia]]. ==Rutenii din România== {{Principal|Rutenii din România}} [[Uniunea Culturală a Rutenilor din România]] a luat ființă în anul [[2000]], ca o necesitate imediată de organizare a minorității rutene/rusine. Președintele acesteia este deputatul [[Iulius Marian Firczak]]. Recensământul populației din anul 2002 a relevat că în [[România]] trăiesc 61.353 de ucrainieni (o parte din aceștia considerându-se ruteni), reprezentând 0,3% din populația țării. == Vezi și == {{commonscat|Ruthenians}} *[[Ucraineni]] *[[Ucrainenii din România]] {{Grupuri etnice slave}} [[Categorie:Grupuri etnice din România]] [[Categorie:Slavi]] [[Categorie:Grupuri etnice din Europa]] [[Categorie:Grupuri etnice din Slovacia]] {{Grupuri etnice din România}} lq9xx1ith2bmurbgrdhhx12jznp52dg 0 73450 17023798 16779024 2025-06-10T13:15:31Z Nicu Farcaș 146998 /* Vezi și */ 17023798 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Gramesti jud Suceava.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | densitate = 90.02 | codpoștal = 727285 | latd = 47 | latm = 54 | lats = 46 | latNS = N | longd = 26 | longm = 8 | longs = 52 | longEV = E }} '''Grămești''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Suceava]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Bălinești, Suceava|Bălinești]], [[Botoșanița Mică, Suceava|Botoșanița Mică]], [[Grămești, Suceava|Grămești]] (reședința), [[Rudești, Suceava|Rudești]] și [[Verbia, Suceava|Verbia]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Până la reforma administrativă din 1950 a făcut parte din [[județul Dorohoi (interbelic)|județul Dorohoi]].<ref>[http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=328/ Anuarul ”SOCEC” al României-Mari]</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Grămești |label1=Români|value1=95.79|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.11|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=4.1|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Grămești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=94.09|color1=#8080ff |label2=Penticostali|value2=1.56|color2=#80ffff |label3=Alte religii|value3=0.15|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=4.21|color4=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Grămești se ridică la 2.756 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.032 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,79%), iar pentru 4,1% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (94,09%), cu o minoritate de [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (1,56%), iar pentru 4,21% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{clear|left}} == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Grămești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_sv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 5 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 4 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 2 }} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Acumulările Rogojești - Bucecea]] (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Pădurea Zamostea - Lunca (sit SCI)|Pădurea Zamostea - Lunca]] (sit de importanță comunitară) {{Comune-Suceava}} [[Categorie:Comune din județul Suceava|Grămești]] 4ohvqlir18jxv9jqrve7eu93zeonx7a 0 74110 17023800 16973208 2025-06-10T13:16:00Z Nicu Farcaș 146998 /* Vezi și */ 17023800 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Zamostea jud Suceava.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | codpoștal = 727630 | latd = 47 | latm = 51 | lats = 58 | latNS = N | longd = 26 | longm = 12 | longs = 11 | longEV = E }}'''Zamostea''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Suceava]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Badragi, Suceava|Badragi]], [[Ciomârtan, Suceava|Ciomârtan]], [[Cojocăreni, Suceava|Cojocăreni]], [[Corpaci, Suceava|Corpaci]], [[Lunca (Zamostea), Suceava|Lunca]], [[Nicani, Suceava|Nicani]], [[Răuțeni, Suceava|Răuțeni]], [[Tăutești, Suceava|Tăutești]] și [[Zamostea, Suceava|Zamostea]] (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Până la reforma administrativă din 1950 a făcut parte din [[județul Dorohoi (interbelic)|județul Dorohoi]].<ref>[http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=334/ Anuarul ”SOCEC” al României-Mari]</ref> == Obiective turistice == * [[Biserica de lemn din Zamostea]] - lăcaș de cult datând din 1948; se află în cimitirul satului * [[Pădurea Zamostea - Lunca|Rezervatia naturala Zamostea - Lunca]] == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Zamostea |label1=Români|value1=94.81|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=5.19|color2=#555555}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Zamostea |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=90.26|color1=#8080ff |label2=Penticostali|value2=3.57|color2=#80ffff |label3=Alte religii|value3=0.75|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=5.42|color4=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Zamostea se ridică la 2.659 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.849 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (94,81%).<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (90,26%), cu o minoritate de [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (3,57%), iar pentru 5,42% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{clear|left}} == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Zamostea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_sv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = ADU | nume_complet3 = Alianța Dreapta Unită | mandate3 = 1 }} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Pădurea Pătrăuți]] (sit de importanță comunitară) * [[Pădurea Zamostea - Lunca (sit SCI)|Pădurea Zamostea - Lunca]] (sit de importanță comunitară) {{Comune-Suceava}} [[Categorie:Comune din județul Suceava|Zamostea]] [[Categorie:Toponime slave|Zamostea]] 8ga56xm8zcepigwv4b8qysmotikqm7s 0 74112 17023801 17013679 2025-06-10T13:16:25Z Nicu Farcaș 146998 /* Vezi și */ 17023801 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Zvoristea jud Suceava.png | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = 727640 | latd = 47 | latm = 50 | lats = 13 | latNS = N | longd = 26 | longm = 17 | longs = 29 | longEV = E }}'''Zvoriștea''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Suceava]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Buda (Zvoriștea), Suceava|Buda]], [[Dealu, Suceava|Dealu]], [[Poiana (Zvoriștea), Suceava|Poiana]], [[Slobozia (Zvoriștea), Suceava|Slobozia]], [[Stânca, Suceava|Stânca]], [[Stâncuța, Suceava|Stâncuța]], [[Șerbănești, Suceava|Șerbănești]] și [[Zvoriștea, Suceava|Zvoriștea]] (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Până la reforma administrativă din 1950 a făcut parte din [[județul Dorohoi (interbelic)|județul Dorohoi]].<ref>[http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=335/ Anuarul ”SOCEC” al României-Mari]</ref> == Așezare geografică == Comuna Zvoriștea este o localitate rurală așezată în nord–estul României, pe culoarul Siretului, situată la o altitudine cprinsă între 270 – 500 m, încadrată administrativ în județul Suceava. Teritoriul are caracter depresionar (Depresiunea Mândrești), situat în partea nord-estică a podișului Sucevei, fiind străbătut de la nord la sud-est de râul Siret și făcând trecerea dintre unitatea montană a Carpaților Orientali și depresiunea Jijia – Bahlui, dintre domeniul montan, forestier la cel de câmpie deluroasă, stepică. Comuna Zvoriștea are ca vecini: * la nord-est - comuna Vârfu Câmpului cu satele: Hăpăi, Maghera și Vârfu Câmpului; * la est - comuna Hânțești cu satul Berești; * la sud-est - comuna Adâncata cu satul Călugăreni; * la sud - comuna Mitocu Dragomirnei; * la vest - comuna Zamostea cu satele Tăutești și Nicani; * la nord-vest - comuna Calafindești. == Comuna == Comuna Zvoriștea are în componența sa opt sate: Zvoriștea, [[Șerbănești, Suceava|Șerbănești]], [[Dealu, Suceava|Dealu]] și [[Poiana (Zvoriștea), Suceava|Poiana]] – atestate documentar la 30 martie 1392, fiind sate cu o străveche și neîntreruptă conviețuire și [[Buda (Zvoriștea), Suceava|Buda]], [[Stânca, Suceava|Stânca]], [[Stâncuța, Suceava|Stâncuța]] și [[Slobozia (Zvoriștea), Suceava|Slobozia]]. Are o suprafață de 65,94 kmp și ocupă locul 39 (în ordine descrescătoare) între cele 90 de localități ale județului Suceava; reprezintă 0,028% din suprafața României. == Obiective turistice == * [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zvoriștea]] - monument istoric datând din anul 1782 * [[Biserica de lemn din Zvoriștea]] - capelă veche de cimitir(nu mai există) * [[Biserica de lemn din Șerbănești]]<ref>{{Citation|title=Biserica de lemn din Șerbănești|date=2022-10-29|url=https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_de_lemn_din_%C8%98erb%C4%83ne%C8%99ti&oldid=15238588|work=Wikipedia|language=ro|access-date=2024-03-01}}</ref> * Conacul boieresc din Zvoriștea - construit în anul 1904 și distrus în totalitate de un incendiu la data de 14 decembrie 2014 <ref>[http://www.informatiata.ro/stire/Conac-boieresc-mistuit-de-flacari-la-Zvoristea.-O-familie-a-ramas-pe-drumuri-in-prag-de-Sarbatori-/6439 „Conac boieresc, mistuit de flăcări, la Zvoriștea. O familie a rămas pe drumuri în prag de Sărbători”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141215100642/http://www.informatiata.ro/stire/Conac-boieresc-mistuit-de-flacari-la-Zvoristea.-O-familie-a-ramas-pe-drumuri-in-prag-de-Sarbatori-/6439 |date=2014-12-15 }}, InformatiaTa de Suceava, 14 decembrie 2014</ref> * Conacul boieresc de lângă [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zvoriștea]] == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Zvoriștea |label1=Români|value1=94.87|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.09|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=5.04|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Zvoriștea |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=85.83|color1=#8080ff |label2=Penticostali|value2=8.6|color2=#80ffff |label3=Alte religii|value3=0.36|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=5.21|color4=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Zvoriștea se ridică la 5.814 locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 6.124 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (94,87%), iar pentru 5,04% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (85,83%), cu o minoritate de [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (8,6%), iar pentru 5,21% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{clear|left}} == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Zvoriștea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_sv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 9 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 4 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 | nume_scurt4 = Orhei Constantin-Ionuț | nume_complet4 = Orhei Constantin-Ionuț | mandate4 = 1 }} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Acumulările Rogojești - Bucecea]] (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Pădurea Pătrăuți]] (sit de importanță comunitară) * [[Pădurea Zamostea - Lunca (sit SCI)|Pădurea Zamostea - Lunca]] (sit de importanță comunitară) == Lectură suplimentară == * ''Monografia comunei Zvoriștea: Plaiuri și sate zvoriștene, Volume 1'', Alexandru Dascălu, Editura Lidana, Suceava, 2006 == Legături externe == * [http://www.crainou.ro/?format=html&module=displaystory&story_id=8636 Crai nou - „Și la Zvoriștea, omul sfințește locul...”] * [http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=11370&edition_id=4486&format=html Crai nou - „Cel mai important eveniment din viața comunității: sfințirea bisericii satului Stâncuța”] * [http://www.crainou.ro/index.php?module=displaystory&story_id=6966 Crai nou - „Poiana – un areal sub semnul deopotrivă al arheologiei și al contemporaneității”] * [https://www.crainou.ro/2024/03/14/un-conac-si-o-poveste/ Mărturii ale trecutului zvoriștean - „Un conac și o poveste”], crainou.ro {{Comune-Suceava}} [[Categorie:Comune din județul Suceava|Zvoriștea]] fq0c1bmtghrra9j1olv4yqba2emeqd5 0 77287 17024600 17023178 2025-06-10T21:53:13Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024600 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #ffe715 | culoare scris = #233c96 | logo = FC Petrolul Ploiesti.svg | upright = 0.75 | nume_complet = Asociația Clubul Sportiv Petrolul 52 {{refn|group=notă|[[Persoană juridică|Entitatea juridică]] se numește oficial „Asociația Clubul Sportiv Petrolul 52”, dar în competiții și în media folosește [[Marcă înregistrată|marca]] „FC Petrolul Ploiești”.<ref>{{Citation |title=Rapid si Petrolul si-au schimbat oficial denumirile inaintea startului Ligii 2! FC Arges a primit si ea o veste buna: va avea drept de promovare |publisher=Sport.ro |url=https://www.sport.ro/liga-2/rapid-si-petrolul-si-au-schimbat-oficial-denumirile-inaintea-startului-ligii-2-fc-arges-a-primit-si-ea.html}}</ref>}} | poreclă = ''Lupii Galbeni''<br />''Găzarii'' | nume_precedente = Partizanul<br />Flacăra<br />Energia<br />FC Ploiești<ref>{{citat web| title =FC Petrolul Ploiesti| publisher =fcpetrolul.ro| url =http://www.fcpetrolul.ro/ro/history/| accessdate =26 septembrie 2011| archive-date =2011-09-24| archive-url =https://web.archive.org/web/20110924171318/http://www.fcpetrolul.ro/ro/history/| dead-url =yes}}</ref> | data_fondării = {{nobreak|{{Start date and years ago|df=yes|1924|12|31}}}}<br />ca ''FC Juventus București''<br>{{Start date and years ago|df=yes|2016}}<br>(''reînființată'') | președinte = Claudiu Tudor | stadion = [[Stadionul Ilie Oană|Ilie Oană]] | capacitate = 15.073 | palmares_național = [[Superliga României|Campionatul României]] (4)<br />[[Cupa României]] (3) | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = _fcpetrolul2425h | pattern_b1 = _fcpetrolul2425h | pattern_ra1 = _fcpetrolul2425h | pattern_sh1 = _fcpetrolul2425h | pattern_so1 = _fcpetrolul2425h | leftarm1 = FFF200 | body1 = FFF200 | rightarm1 = FFF200 | shorts1 = FFF200 | socks1 = FFF200 | kit_alt2 = | pattern_la2 = _fcpetrolul2425a | pattern_b2 = _fcpetrolul2425a | pattern_ra2 = _fcpetrolul2425a | pattern_sh2 = _fcpetrolul2425a | pattern_so2 = _fcpetrolul2425a | leftarm2 = 0000FF | body2 = 0000FF | rightarm2 = 0000FF | shorts2 = 0000FF | socks2 = 0000FF | kit_alt3 = | pattern_la3 = _fcpetrolul2425t | pattern_b3 = _fcpetrolul2425t | pattern_ra3 = _fcpetrolul2425t | pattern_sh3 = _fcpetrolul2425t | pattern_so3 = _fcpetrolul2425t | leftarm3 = FF0000 | body3 = FF0000 | rightarm3 = FF0000 | shorts3 = FF0000 | socks3 = FF0000 }} '''Fotbal Club Petrolul''', cunoscut sub numele de '''FC Petrolul Ploiești''', '''Petrolul Ploiești''' sau pe scurt '''Petrolul''', este un club de [[fotbal]] profesionist din [[Ploiești]], [[România]], ce evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Fondat în 1924 în capitala [[București]] ca ''Juventus'', în urma fuziunii dintre ''Triumf'' și ''Romcomit'', a câștigat primul său [[Superliga României|titlu național]] în [[Divizia A 1929-1930|sezonul 1929–30]]. Echipa a fost mutată la nord în orașul [[Ploiești]] în 1952 și s-a stabilit pe numele actual de ''Petrolul'' cinci ani mai târziu.{{refn|group=notă|name=FC Ploiești|Între anii 1991 și 1992, clubul a fost numit ''FC Ploiești''.}} La scurt timp după aceea, clubul a obținut încă trei titluri naționale - în [[Divizia A 1957-1958|1957–58]], [[Divizia A 1958-1959|1958–59]] și [[Divizia A 1965-1966|1965–66]]. Pe plan intern, palmaresul său include și trei [[Cupa României la fotbal|cupe naționale]], cea mai recentă din [[Cupa României 2012-2013|campania 2012–13]].<ref name="history">{{cite web|url=http://fcpetrolul.ro/despre/club/istorie/|title=Istorie|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20160506201823/http://fcpetrolul.ro/despre/club/istorie/|archive-date=6 May 2016}}</ref> Debutul Petrolului în fotbalul european a fost înregistrat în [[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1958]], atunci când s-a confruntat cu [[FC Erzgebirge Aue|Wismut Karl Marx Stadt]] din Germania de Est în runda preliminară a [[Cupa Campionilor Europeni|Cupei Campionilor Europeni]]. În istoria recentă, Petrolul a intrat în [[Insolvența societăților|insolvență]] în februarie 2015 și a urmat desființarea.<ref name="insolvency">{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/insolventa-un-nou-inceput-nicidecum-finalul/|title=Insolvența, un nou ȋnceput, nicidecum finalul!|publisher=FC Petrolul Ploiești|date=7 February 2015|access-date=7 February 2015|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150209221544/http://fcpetrolul.ro/insolventa-un-nou-inceput-nicidecum-finalul/|archive-date=9 February 2015|df=dmy-all}}</ref> Totuși, suporterii și legendele clubului au reînființat echipa, înscriind-o în [[Liga a IV-a]] în vara anului 2016.<ref name="refounding">{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+2/Noul+Petrolul+porneste+la+drum+in+liga+a+patra+Marcile+au+reveni|title=Noul Petrolul pornește la drum în liga a patra. Mărcile au revenit la Primăria Ploiești, care le va ceda noului club|publisher=[[Digi Sport]]|date=11 July 2016|access-date=9 February 2017}}</ref> Culorile tradiționale ale clubului sunt galben și albastru închis, ''Lupii Galbeni'' disputându-și meciurile de acasă pe [[stadionul Ilie Oană]] din [[Ploiești]], care are o capacitate de 15.073 de locuri. Cea mai notabilă rivalitate a clubului este cea împotriva lui [[FC Rapid București|Rapid București]], cea cu care dispută [[Primvs Derby]]. == Istoric == {{main|Istoria clubului FC Petrolul Ploiești}} === Înființarea și primii ani (1924-1952) === {{vezi și|FC Juventus București (1924)}} Echipa a fost fondată la [[București]] la sfârșitul anului 1924, când ''Romcomit'' și ''Triumf'' au fuzionat în ceea ce avea să devină unul dintre cele mai notabile cluburi ale capitalei în perioada interbelică, [[FC Juventus București (1924)|Juventus București]]. Identitatea sa latină a fost ilustrată de emblemă, care se baza pe legenda întemeierii [[Roma|Romei]], unde o lupoaică i-a alăptat pe [[Romulus și Remus]]. Juventus a moștenit stadionul și culorile roșu și albastru ale Romcomit. Un articol referitor la eveniment a fost publicat pe 4 ianuarie 1925 în ziarul [[Gazeta Sporturilor]], sub titlul „''Juventus – O fuziune senzațională''”.<ref name="history"/> Primul lor titlu național a venit la șase ani după înființare, când Juventus a fost campioană în [[Divizia A 1929-1930|sezonul 1929–30]]. După reorganizarea structurii diviziei românești, clubul a jucat șapte campanii consecutive în Divizia A, din 1933 până în 1940. După cel de-al doilea război mondial, au promovat din nou în Divizia A, după ce au terminat pe primul loc în sezonul Diviziei B înainte de izbucnirea războiului. Clubul a jucat ultima sa campanie ca ''Juventus'' în 1946–47, după care numele a fost schimbat de mai multe ori în ''Distribuția'', ''Petrolul'', ''Competrol'', ''Partizanul'' și respectiv ''Flacăra''. === Mutarea la Ploiești și trei titluri naționale (1952-1968) === Petrolul Ploiești a apărut prin transferul la [[Ploiești]] al echipei bucureștene ''Flacăra'', în anul 1952. [[Ilie Oană]], care vine la timona echipei galben-albastre după sfârșitul turului [[Divizia A 1952|1952]] nu va reuși să salveze echipa, dar va ajunge în [[Cupa României 1952|finala cupei]], pierdută cu 0-2 în fața echipei [[FC Steaua București|CCA București]]. Aflată în [[Divizia B 1953|Divizia B]], Flacăra a început modest și și-a continuat „prahovenizarea”. Meciul decisiv jucat cu [[FC Progresul București|Spartac București]] a fost pierdut de ploieșteni, dar criticile din presă i-au motivat pe jucători,{{nc}} dând startul unei serii de 9 meciuri câștigate consecutiv ce a dus la promovarea echipei în prima divizie.<ref name="doarpetrolul">{{Cite web|url=https://doarpetrolul.ro/istorie-petrolul/|title=Istorie Petrolul|publisher=doarpetrolul.ro|access-date=2 July 2021}}</ref> În [[Divizia A 1957-1958|1957–58]], echipa a devenit campioana României pentru a doua oară în istoria sa, în ciuda faptului că avea același număr de puncte ca [[CCA București]] și [[Știința Timișoara]]. Acesta a fost și sezonul în care a fost adoptat numele actual de ''Petrolul Ploiești''. Toamna va însemna pentru Petrolul debutul în [[Cupa Campionilor Europeni]], dar campionii Germaniei de Est, [[FC Erzgebirge Aue|Wismut Karl Marx Stadt]] s-au dovedit mai puternici. Petrolul a pierdut la [[Aue]] (2-4) a câștigat la [[Ploiești]], 2-0, dar va pierde al treilea meci la [[Kiev]] cu 0-4. 1958 a fost un an slab, echipa terminând turul pe locul 4, dar primele 4 etape din retur îi vor aduce echipei locul 1 și al doilea titlu consecutiv ([[Divizia A 1958-1959|1958-59]]). Cupa Campionilor va aduce Petrolului o echipa vieneză, [[Wiener SK]] și, deși aceștia nu au putut marca pe propriul teren, au făcut-o pe [[Stadionul Ilie Oană (1937)|stadionul Petrolul]] (2-1 pentru austrieci). [[File:FC Petrolul Ploiești 1965-66.jpg|thumb|left|270px|Echipa Petrolului din sezonul 1965-1966, cunoscută și sub numele de ''Generația de Aur'']] Pe 14 iulie 1963, jucătorul Petrolului, [[Constantin Tabarcea]], s-a prăbușit pe teren și a murit în timpul unui meci de Divizia A împotriva lui [[Dinamo Bacău]].<ref name=GSP>{{cite web| url=https://premium.gsp.ro/premium/poveste/marile-echipe-ale-petrolului-din-anii-50-60-6-povesti-spectaculoase-despre-performantele-generatiilor-de-aur-ale-ploiestenilor-539173.html | title=Marile echipe ale Petrolului din anii '50-'60, 6 povești spectaculoase despre performanțele generațiilor de aur ale ploieștenilor| publisher=Gsp.ro| date=10 May 2018 | access-date=23 January 2020}}</ref> La o săptămână mai târziu, după moartea sa, Petrolul a câștigat [[Cupa României 1962-1963]] cu 6-1 împotriva Siderurgistului Galați și, înainte de meci, la fotografia echipei, locul din rândul din față al portarului Mihai Ionescu a fost lăsat liber în memoria lui Tabarcea.<ref name=GSP/><ref>{{cite web | url=https://gazetaph.ro/fostele-glorii-ale-petrolului-i-suporteri-ai-echipei-au-comemorat-50-de-ani-de-la-dispariai-din-via-a-lui-constantin-tabarcea/ | title=Fostele glorii ale Petrolului și suporteri ai echipei au comemorat 50 de ani de la dispariția din viață a lui Constantin Tabarcea| publisher=Gazetaph.ro| date=14 July 2013 | access-date=23 January 2020}}</ref> [[File:Petrolul Ploiești 1966.jpg|thumb|240px|right|Echipa Petrolului la un antrenament în 1966.]] În 1965, antrenorul principal, [[Ilie Oană]], a părăsit Petrolul pentru echipa națională a României, iar secundul [[Constantin Cernăianu]] a preluat locul vacant. În primul său sezon, Cernăianu a obținut al patrulea titlu al clubului după ce a terminat cu șase puncte înaintea [[Rapid București|Rapidului București]]. [[File:Elftal van Petrolu Ploiesit, Bestanddeelnr 919-7003.jpg|240px|thumb|right|Petrolul Ploiești în meciul cu [[FC Liverpool|Liverpool]], octombrie 1966]] 12 octombrie 1966 a rămas o dată importantă în istoria echipei; după o înfrângere cu 0-2 în deplasare, Petrolul a câștigat cu 3-1 pe teren propriu împotriva campionilor Angliei, [[Liverpool FC]]. Al treilea meci de la Bruxelles a fost dificil, iar „the Reds” au trecut mai departe în Cupa Campionilor Europeni. === O perioadă de declin (1968-1990) === [[File:Virgil Dridea (1966).jpg|thumb|left|170px|[[Mircea Dridea]] a apărut în 273 de meciuri din campionat pentru Petrolul între 1956 și 1971.]] După vârful de formă, la Petrolul a început declinul. În [[Divizia A 1970-1971|1970]], Petrolul a terminat turul pe locul 2, poziție ratată în retur. [[Divizia A 1969-1970|1969-1970]], [[Divizia A 1971-1972|1971-1972]] au fost sezoane în care Petrolul a fost la un pas de retrogradare. După o „resuscitare” datorată lui [[Ilie Oană]] ([[Divizia A 1972-1973|1972-1973]], penultimul loc ocupat după etapa a 5-a, locul 4 la sfârșitul turului), anul [[1973]] a fost destul de slab. În [[1974]], ''ploieștenii'' au suspectat un blat între [[FC Argeș]] și [[CFR Cluj]], în favoarea ''ceferiștilor'', dar autoritățile au aflat,<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/cfr-cluj-si-fc-arges-in-povestea-blatului-din-fotbalul-romanesc-anchetat-si-sanctionat-599033.html|title=Povestea primului blat din fotbalul românesc anchetat și sancționat » CFR Cluj și FC Argeș, în prim-plan|date=17 May 2020|publisher=grp.ro|access-date=4 July 2021}}</ref> și echipa a retrogradat discret, după ce în [[1963]], [[Prahova Ploiești]] și [[Carpați Sinaia]] au fost retrogradate de [[FRF]] pentru aranjamente în divizia B. Ajunsă în „B”, fotbaliștii mai valoroși (Crângașu, Rămureanu) au plecat și, după 3 etape, echipa era pe ultimul loc. Și-a revenit, dar antrenorii locali nu au avut valoarea lui [[Ilie Oană]], plecat și el la [[FC Politehnica Iași (1945)|Iași]], apoi la [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Craiova]]. [[File:FC Petrolul Ploiești 1988-89.png|thumb|right|270px|Petrolul Ploiești (1988–1989), echipa care a încheiat lunga perioadă de declin odată cu promovarea în 1989 în [[Superliga României|Divizia A]]]] La sfârșitul anului [[1975]], Petrolul îl aduce antrenor pe [[Valentin Stănescu]] și echipa încearcă promovarea, dar pierde un joc acasă cu [[FC Brăila]], iar după meci, suporterii și-au arătat nemulțumirea față de arbitrajul lui Dinulescu, aruncând cu diverse obiecte din tribune. [[FCM Galați]] și-a întărit atunci porecla de formația „ABBA”, promovând și picând peste un an. În schimb, Petrolul are un tur de excepție, cu 15 victorii și 2 egaluri în 17 meciuri și termină pe locul 1B în [[1977]], la mare distanță de locul 2 ocupat de [[Metalul Plopeni]]. Jucătorii născuți pe meleagurile prahovene nu au avut suficientă experiență, iar sfârșitul campionatului 1977-78 i-a găsit pe locul 17. Promovarea imediată le-a fost barată de [[FC Olt Scornicești|Viitorul Scornicești]], promovată din Divizia C după un „senzațional” 18-0 cu echipa clasată pe 15, în timp ce [[Flacăra Moreni]] câștiga cu 2-1, la aceeași oră, un meci cu [[Rova Roșiori]]. Nici 1979-80 nu a fost prea bun pentru ''ploieșteni'', [[Rapid București|Rapidul]] și [[Progresul București|Progresul]] s-au duelat pentru locul 1, iar „arbitru” a fost tot [[Metalul Plopeni]], care a câștigat la București cu Rapid și a pierdut la Progresul. În [[1980]], Petrolul l-a adus antrenor pe [[Traian Ionescu]], iar cei din [[Târgoviște]] l-au luat pe [[Dobrin]], care a fost mai bun, astfel încât Petrolul a mai rămas un an în B. În [[1982]], după 4 ani în a doua ligă, sau 7 din 8, Petrolul depășea Rapidul și revenea în A. Au urmat ani plini de emoții, evitarea retrogradării fiind în actualitate la aproape fiecare joc. 1983-84 trimite din nou pe Petrolul în divizia B, dar promovarea vine după o victorie la [[Galați]] cu [[Dunărea Galați|Dunărea]], fosta FCM. În [[1987]] Petrolul își ia un alt antrenor, fost jucător al echipei din anii de glorie. Numai că Moldoveanu nu avea la Petrolul nici jucătorii Stelei, nici pe cei ai lui Liverpool, și echipa ia din nou calea diviziei B. [[Septembrie]] [[1988]] aduce pe fotoliul de președinte pe [[Ion Radu]], ajutat de [[Mihai Cristache]]. Cei doi au fost în repetate rânduri criticați de presa postrevoluționară, dar au reușit câteva performanțe ca pe vremea lui [[Mircea Dridea]] și a lui [[Mihai Ionescu]]. Petrolul promovează în [[1989]] și termină pe 4 în [[1990]], scăpată și de concurența echipei [[Victoria București]], club desființat după [[Revoluția din 1989]].<ref name="history2">{{Cite web|url=https://fcpetrolul.ro/despre-noi/club/|title=Istoria Petrolului Ploiești|publisher=fcpetrolul.ro|access-date=4 July 2021}}</ref> === Participări europene și victorie în cupă (1990-2002) === [[File:FC Petrolul Ploiești 1994-95.jpg|thumb|right|270px|Echipa Petrolului care a câștigat [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] in 1995]] Petrolul a terminat [[Divizia A 1989-1990]] pe locul patru. Prin urmare, s-a calificat în [[Cupa UEFA]] alături de [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]] și [[FC Politehnica Timișoara|Politehnica Timișoara]]. „Lupii Galbeni” a jucat împotriva clubului belgian [[RSC Anderlecht|Anderlecht]], care a câștigat ambele manșe. La sfârșitul [[Divizia A 1990-1991|sezonului 1990–91]], Petrolul a terminat pe locul 7 și, în [[Cupa României 1990-1991]] a fost eliminată în runda a doua de rivala sa [[Steaua București]]. În vara anului 1991, clubul și-a schimbat numele în ''FC Ploiești'', dar a făcut un sezon foarte slab, terminând doar pe locul 10 în campionat și, în Cupa României, echipa a fost eliminată din nou în runda a doua, de această dată de [[FC U Craiova 1948|FC Universitatea Craiova]]. La sfârșitul sezonului, FC Ploiești și-a schimbat numele în ''Petrolul Ploiești''. „Petroliștii” s-au salvat de la retrogradare în ultimul moment la sfârșitul sezonului [[Divizia A 1992-1993|1992–93]], terminând pe locul 16 din 18, cu două puncte peste [[Selena Bacău]] și patru peste [[CSM Reșița]]. Sezonul viitor, antrenorul [[Marin Ion]] și jucătorii săi au făcut un sezon foarte bun și au terminat în top 5, mai exact pe locul 5, cu un punct peste [[Farul Constanța]], la același număr de puncte cu locul 4 ([[Rapid București]]), două puncte în spatele locului 3 ([[Dinamo București]]) și la trei puncte în spatele locului 2 ([[FC U Craiova 1948|FC Universitatea Craiova]]). În Cupa României, „Lupii Galbeni” au fost eliminați în turul doi de [[Inter Sibiu]]. În [[Divizia A 1994-1995|sezonul 1994–95]], în ciuda unui rezultat mediocru în campionat (locul 10), antrenat de același Marin Ion, Petrolul a câștigat [[Cupa României 1994-1995]] după ce și-a învins rivalii, [[Rapid București]], la [[penalti|loviturile de departajare]] și s-a calificat în [[Cupa UEFA]]. Echipa a inclus următorii jucători: [[Ștefan Preda|Preda]] - [[Daniel Chiriță|D.Chiriță]], [[Octavian Grigore|Grigore]], [[Valeriu Răchită|Răchită]] (C), Bălăceanu - Leahu, Grama, Pârlog, Abăluță - Zmoleanu, Zafiris. Sezonul 1995–96 a fost început de „Lupii Galbeni” pe 3 fronturi, [[Divizia A 1995-1996|Campionat]], [[Cupa României 1995-1996|Cupă]] și [[Cupa UEFA 1995-1996|Cupa UEFA]]. În competiția europeană, au eliminat echipa [[Țara Galilor|galeză]], [[Wrexham AFC|Wrexham]], în prima rundă, după un scor 0-0 pe [[Racecourse Ground]] și victorie cu 1-0 pe [[Stadionul Ilie Oană (1937)|Stadionul Ilie Oană]], gol marcat de Pârlog în minutul 60. Startul lent ar anunța eliminarea timpurie, în runda a doua, când echipa austriacă [[Rapid Viena]] a câștigat cu 3-1 la general după un 3-1 pe [[Stadionul Gerhard Hanappi]] și un egal 0-0 la Ploiești. În campionat, Petrolul a încheiat din nou în jumătatea superioară a clasamentului, pe locul 6 și, în cupă, a fost eliminat în sferturile de finală de [[Național București]], la loviturile de departajare. În anii următori, Petrolul a ocupat următoarele poziții la finalul campionatului: [[Divizia A 1996-1997|1996–97]] - 9, [[Divizia A 1997-1998|1997–98]] - 14, [[Divizia A 1998-1999|1998–99]] - 8 și [[Divizia A 1999-00|1999–00]] - 11. Sfârșitul anilor 1990 a fost marcat de rivalitatea acerbă cu [[Astra Ploiești]], o echipă care a promovat în prima ligă în 1998. {| align="right" style="margin-left: 5px; border:1px solid #233c96; background:#ffe715; color:#233c96" |+<span style="color:#233c96"> '''Imn Petrolul Ploiești'''</span> | Ai fost odată ca-n povești, <br /> Ai fost ca niciodată, <br /> Dintre echipe românești, <br /> Echipa preferată. <br /> Și ai învins echipe mari: <br /> Dinamo, C.C.A., <br /> Cu jucătorii cei mai tari <br /> Ploieștiul se mândrea. <br /> În Cupă și în Campionat <br /> Erai de ne-ntrecut, <br /> Echipa mare de-altă-dat' <br /> Mereu să fii am vrut ! <br /> '''Refren'''<br /> '''Hai Petrolul, hai Petrolul, ''' <br /> '''Hai acum, echipa mea ! ''' <br /> '''Hai Petrolul, hai Petrolul, ''' <br /> '''Luptă și vei câștiga ! ''' <br /> '''Galeria (cor): ''' <br /> '''Lupii Galbeni, ole ''' <br /> '''Lupii Galbeni, ole !!! ''' Aveai un antrenor de soi. <br /> Te conducea în goană. <br /> El nu dădea deloc-napoi. <br /> Era ... Ilie Oană. <br /> Portarul tău cel curajos <br /> Ionescu se chema. <br /> Și Mircea Dridea cel vânjos <br /> Prin goluri te servea. <br /> Iar de Mocanu ce să zic ? <br /> Un jucător vestit. <br /> În față nu-ți stătea nimic, <br /> Pe toți i-ai umilit ! '''Refren''' În anii când ai dat de greu, <br /> Trăiam cu amintirea. <br /> Și, totuși noi speram mereu, <br /> Ne îndemna iubirea! <br /> Și iată că-ntr-o bună zi <br /> În cupă te-ai luptat <br /> Și-ai reușit a cuceri <br /> Trofeul mult visat! <br /> Ai dovedit că poți mai mult <br /> Dar, trebuie să vrei, <br /> Hai, luptă, luptă ca-n trecut <br /> Sub semnul gloriei ! '''Refren''' Noi ne rugăm la Dumnezeu <br /> Și spunem: "Hai cu golul !" <br /> Toți vom striga în cor mereu <br /> Din inimi "Hai Petrolul!" <br /> Te vom iubi, vei mai greși Dar noi te vom ierta. <br /> Tu nu uita ca vom dori <br /> Oricum victoria. <br /> Pe cer senin sau înorat <br /> Cu tine vrem să fim, <br /> Un lucru e adevărat: <br /> Petrolul, te iubim!!! <br /> '''Refren''' ---- _{Muzica: George Nicolescu} |} === Dificultăți în divizia secundă (2002-2011) === La începutul anilor 2000, Petrolul a intrat sub proprietatea președintelui sindicatelor [[Petrom]], [[Liviu Luca]], iar ''ploieștenii'' au un vârf de formă la sfârșitul sezonului [[Divizia A 2000-2001]], când echipa a terminat pe locul 2. A urmat, însă, prăbușirea. În 2002, ''galbeni-albaștrii'' au retrogradat în Divizia B și, orașul [[Ploiești]], care avea 2 echipe în Divizia A între 1998 și 2002, a rămas în prima ligă doar cu [[Astra Giurgiu|Astra]], club care nu a avut nicio prezență în prima ligă a fotbalul românesc până în 1998. ''Petroliștii'' au promovat înapoi în Divizia A în 2003, după doar un sezon în Divizia B dar, doar la o lună după promovare, conducerea clubului a anunțat că finanțarea clubului este pusă sub semnul întrebării. În mai puțin de 30 de zile, suporterii au fost anunțați că va exista o fuziune între Petrolul Ploiești și Astra Ploiești. Pe 28 iulie 2003, Astra Ploiești și-a schimbat numele în FC Petrolul Ploiești, Florin Bercea și [[Ioan Niculae]] fiind proprietarii noii entități, iar noua casă devine [[stadionul Astra]].<ref>{{cite news|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/de-petrolul-s-a-ales-praful-4452661|title=De Petrolul s-a ales praful|publisher=[[ProSport]]|language=ro|date=26 May 2009|accessdate=4 June 2021}}</ref> La sfârșitul sezonului [[Divizia A 2003-2004]], Petrolul a retrogradat în Divizia B și, din cauza unor diferențe de proprietate, [[Ioan Niculae]] renunță la 50% din acțiunile pe care le deținea în cadrul clubului, acestea fiind împărțite între [[Liviu Luca]], Florin Bercea și Eduard Alexandru. În 2006, conducerea Petrolului a decis ca meciurile de acasă să se joace pe [[Stadionul Flacăra]] din [[Moreni]] sau [[Stadionul Mogoșoaia]], motivând mutarea prin faptul că vechiul [[stadionul Ilie Oană (1937)|Stadion Ilie Oană]] necesita lucrări de reparații și modernizare. Pe 12 octombrie 2006, susținătorii au organizat un protest în centrul orașului Ploiești, cerând ca echipa să fie transferată din proprietatea privată către municipiul Ploiești și să se întoarcă pe propriul teren de acasă.<ref>[http://ziarulprahova.ro/2007/03/petrolul-se-muta-la-moreni/ Petrolul se muta la Moreni!]. ziarulprahova.ro</ref> În ciuda acestor probleme interne, Petrolul a făcut un sezon bun, dar a încheiat din nou chiar sub linia de promovare, pe locul 3. Sfârșitul sezonului 2007–08 a găsit din nou ''galben-albaștrii'' pe locul 3, sporind frustrarea în rândul suporterilor și jucătorilor, la 5 puncte de echipa de pe locul 2, unul promovabil. Sezonul următor, 2008–09, a fost unul dezastruos, Petrolul a terminat pe locul 4, dar la mare distanță de locul 2 (Astra, numit atunci FC Ploiești) și locul 1 ([[Ceahlăul Piatra Neamț]]), 22 de puncte respectiv 23 de puncte, de asemenea, cu o situație tensionată la nivel administrativ și cu nu prea multe opțiuni la orizont. În 2009, echipa a fost preluată de Municipiul Ploiești și, [[Valeriu Răchită]], fost jucător al echipei, a fost reconfirmat ca antrenor principal, echipa fiind restructurată cu mulți jucători tineri și, după o campanie grozavă în care speranța de promovare a fost vie până în ultima secundă, Petrolul a terminat pe locul 3, la doar 1 punct de locul de promovare, ocupat de [[Sportul Studențesc]], ceea ce a dus la o dezamăgire teribilă, făcându-i pe ploieșteni să se întrebe dacă echipa a fost urmată de ghinion.<ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/primaria-ploiesti-a-preluat-petrolul-124235.html Primăria Ploiești a preluat Petrolul]. gsp.ro</ref><ref>[http://liga2.prosport.ro/special/analize/retrospectiva-superlativele-petrolului-insuficiente-pentru-liga-i-6549972 RETROSPECTIVĂ: Superlativele Petrolului insuficiente pentru Liga I]. liga2.prosport.ro</ref> Petrolul a început sezonul 2010–11 cu schimbări importante, echipa tânără a fost completată cu câțiva jucători cu experiență precum [[Pompiliu Stoica]], [[Florentin Dumitru]] sau [[Daniel Oprița]] și s-a mutat pentru meciurile de acasă pe [[Stadionul Conpet]] din [[Strejnicu]], lângă [[Ploiești]], facilitând accesul suporterilor, [[Stadionul Ilie Oană|noul stadion Ilie Oană]] fiind încă în construcție. De asemenea, echipa a fost mutată din prima în a doua serie a ligii a II-a și după o luptă grea în 3 echipe, împotriva [[FC Bihor Oradea]] și [[CS Mioveni]], Petrolul a promovat de pe primul loc, cu un punct peste FC Bihor, echipă care a ocupat și un loc promovabil după 7 sezoane consecutive în Liga a II-a și cu 2 puncte peste CS Mioveni, care ulterior a promovat profitând de problemele financiare ale lui FC Bihor. Promovarea a coincis cu inaugurarea [[Stadionul Ilie Oană|noului stadion]], toate acestea au adus un mare entuziasm în rândul suporterilor, jucătorilor și personalului Petrolului. === Succes sporadic urmat de faliment (2011-2016) === [[File:RO B National Arena Petrolul winning Cup of Romania 2013.jpg|left|245px|thumb|Jucătorii Petrolului sărbătoresc câștigarea [[Finala Cupei României 2013|Cupei României 2012-2013]] pe [[Arena Națională]] din București]] Sub conducerea lui [[Cosmin Contra]], la cel de-al doilea sezon de la întoarcere, ''petroliștii'' au terminat pe locul trei în prima ligă și au câștigat [[Cupa României 2012-2013|cupa națională]] pentru a treia oară în istoria lor. În consecință, Petrolul a câștigat un loc în cel de-al doilea tur preliminar al [[UEFA Europa League 2013-2014]], clubul jucând primul său meci european din 1995. După ce i-a învins pe [[Víkingur Gøta]] și [[Vitesse Arnhem]], aceștia au fost eliminați în play-off de [[Swansea City]]. Echipa a primit o atenție constantă a presei după ce a semnat foști internaționali români, [[Adrian Mutu]] și [[Ianis Zicu]] în ianuarie 2014,<ref>{{cite news|url=http://www.uefa.com/memberassociations/association=rou/news/newsid=2044259.html|title=Ambitious Mutu back in Romania with Petrolul|date=14 January 2014|work=[[UEFA]]}}</ref> o mișcare care mai târziu va fi considerată un "eșec".<ref>{{cite news|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Transferurile+lui+Mutu+si+Zicu+la+Petrolul+criticate+de+un+fost+|title=Transferurile lui Mutu și Zicu, criticate de fostul antrenor al Petrolului: "Au fost un eșec!"|date=26 September 2014|work=[[DigiSport]]|language=ro}}</ref> În aceeași lună, s-a anunțat că producătorul german de automobile [[Opel]] va deveni sponsorul de pe tricou al Petrolului.<ref name="opel_shirt_sponsor">{{cite news|url=http://www.fcpetrolul.ro/ro/Parteneriat-FC-Petrolul-Opel/|title=Parteneriat FC Petrolul&nbsp;– Opel|date=15 January 2014|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140116210554/http://www.fcpetrolul.ro/ro/Parteneriat-FC-Petrolul-Opel/|archive-date=16 January 2014|df=dmy-all}}</ref> ''Petroliștii'' au avut șansa de a se califica în a doua finală consecutivă a Cupei României, dar a pierdut semifinala împotriva rivalei [[Astra Giurgiu]] cu 2–1 la general.<ref>{{cite news|url=http://www.fcpetrolul.ro/ro/Am-ratat-dramatic-finala-Cupei-Romaniei/|title=Am ratat dramatic finala Cupei României!|date=16 April 2014|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140418234108/http://www.fcpetrolul.ro/ro/Am-ratat-dramatic-finala-Cupei-Romaniei/|archive-date=18 April 2014|df=dmy-all}}</ref> Petrolul a terminat din nou pe locul al treilea în Liga I, în timp ce fanii l-au contestat pe [[Răzvan Lucescu]], considerând că nu era un înlocuitor potrivit pentru Contra, care a părăsit Petrolul în martie pentru a se alătura echipei spaniole [[Getafe CF|Getafe]].<ref>{{cite news|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Cupa+Romaniei/suporteri+petrolul+au+intrerupt+antrenamentul|title=Scandal la Ploiești! Suporterii au întrerupt antrenamentul și a fost nevoie de intervenția jandarmilor|date=17 April 2014|work=[[DigiSport]]}}</ref> În participarea europeană a sezonului următor, „Lupii Galbeni” s-au confruntat cu clubul ceh [[Viktoria Plzeň]] în turul trei preliminar al Europa League. După o remiză la Ploiești, Petrolul a învins-o impresionant pe Viktoria marcând patru goluri și primind doar unul.<ref>{{cite news|url=http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2130520.html|title=Petrolul and Hajduk heroics stun Europe|date=7 August 2014|work=[[UEFA]]}}</ref> Cu toate acestea, Petrolul a ratat încă o dată șansa de a avansa în faza grupelor după ce a pierdut play-off-ul împotriva lui [[Dinamo Zagreb]]. În septembrie 2014, antrenorul principal Lucescu a fost demis și Mutu a părăsit clubul.<ref>{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/razvan-lucescu-nu-mai-este-antrenorul-petrolului/|title=Răzvan Lucescu nu mai este antrenorul Petrolului|date=16 September 2014|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140927033614/http://fcpetrolul.ro/razvan-lucescu-nu-mai-este-antrenorul-petrolului/|archive-date=27 September 2014|df=dmy-all}}</ref><ref>{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/fc-petrolul-a-reziliat-contractul-cu-adrian-mutu/|title=FC Petrolul a reziliat contractul cu Adrian Mutu|date=26 September 2014|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20140928081613/http://fcpetrolul.ro/fc-petrolul-a-reziliat-contractul-cu-adrian-mutu/|archive-date=28 September 2014|df=dmy-all}}</ref> Pe 25 noiembrie, președintele Daniel Capră, directorul general Marius Bucuroiu și alte cinci persoane s-au confruntat cu detenție preventivă timp de 24 de ore, fiind suspectați de evaziune fiscală și spălare de bani.<ref>{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Perchezitii+la+Petrolul+Ploiesti+Anchetatorii+estimeaza+un+preju|title=Finanțatorul Dan Capră și directorul general al Petrolului, Marius Bucuroiu, reținuți pentru 24 de ore!|date=25 November 2014|work=[[DigiSport]]}}</ref> Infracțiunile comise de oficialii clubului au determinat Petrolul să piardă jucători importanți și să se confrunte cu o perioadă de instabilitate.<ref>{{cite web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/colaps-total-la-ploiesti-mandate-de-arestare-pentru-actionarii-clubului-in-dosarul-de-evaziune-fiscala-retinerea-finantatorului-capra-provoaca-plecarea-unor-jucatori-importanti-13638669|title=Colaps total la Ploiești. Mandate de arestare pentru acționarii clubului în dosarul de evaziune fiscală. Reținerea finanțatorului Capră provoacă plecarea unor jucători importanți|date=26 November 2014|publisher=ProSport}}</ref> În februarie 2015, clubul a intrat în insolvență și în cele din urmă a terminat sezonul pe locul șase în Liga I.<ref>{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/esec-la-final-de-campionat/|title=Eșec la final de campionat|date=27 May 2015|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150627144407/http://fcpetrolul.ro/esec-la-final-de-campionat/|archive-date=27 June 2015|df=dmy-all}}</ref> Mai mulți jucători au părăsit clubul în vara anului 2015, iar schimbările de antrenor au devenit frecvente.<ref>{{cite news|url=http://fcpetrolul.ro/despartire-de-pablo-de-lucas-sebastian-gallegos-ioan-filip-si-victor-astafei/|title=Despartire de Pablo de Lucas, Sebastián Gallegos, Ioan Filip si Victor Astafei|date=28 May 2015|work=FC Petrolul Ploiești|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20150627012212/http://fcpetrolul.ro/despartire-de-pablo-de-lucas-sebastian-gallegos-ioan-filip-si-victor-astafei/|archive-date=27 June 2015|df=dmy-all}}</ref> Petrolul a aterizat rapid pe ultimul loc în clasament, unde a rămas până la ultimul meci al sezonului. În cele din urmă, în vara anului 2016, clubul a intrat în faliment.<ref name="refounding"/> === Reconstrucția (2016-2021) === După falimentul societății comerciale, asociațiile de suporteri și foștii jucători ai clubului au refondat clubul, pe care l-au înscris în [[Liga A Prahova]]. [[Mircea Dridea]], golgeterul ''all-time'' al Petrolului este președinte onorific. Principalul partener este Uniunea Suporterilor Petroliști, o proaspăt înființată federație a asociațiilor și grupărilor de suporteri, iar finanțatorul principal este Veolia. Președintele clubului este [[Cristian Vlad|Cristi Vlad]], iar antrenor este [[Octavian Grigore]].<ref name="stiridesport.ro_2016-11-10">{{Citation| url=http://www.stiridesport.ro/sporturi/fotbal/petrolul-52-ploiesti-antrenor-dridea.html| title=Petrolul 52, noul nume! Staff de Liga I - stiridesport.ro| newspaper=Stiridesport.ro| date=29 iulie 2016| author=| accessdate=10 noiembrie 2016| archive-date=2018-06-26| archive-url=https://web.archive.org/web/20180626164357/http://www.stiridesport.ro/sporturi/fotbal/petrolul-52-ploiesti-antrenor-dridea.html| dead-url=yes}}</ref> Echipa a reușit să obțină dreptul de utilizare al [[Stadionul Ilie Oană|stadionului Ilie Oană]] și concesionarea însemnelor, palmaresului și numelui deținute de Primărie. La meciurile din liga a IV-a, echipa s-a bucurat de susținerea masivă a suporterilor.<ref name="gazetaph.ro_2016-11-10">{{Citation | url=http://gazetaph.ro/debutul-petrolului-52-pe-ilie-oana-in-liga-a-iv-a-o-poveste-de-spus-nepotilor/| title=Debutul Petrolului '52, pe "Ilie Oană", în Liga a IV-a - o poveste de spus nepoților| newspaper=Gazetaph.ro| date=28 august 2016 | author=| accessdate=10 noiembrie 2016}}</ref> <ref name="gsp.ro_2016-11-10">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/video-foto-nebunie-la-meciul-petrolului-din-liga-a-4-a-gazarii-s-au-impus-pe-un-stadion-cu-peste-6-000-de-spectatori-care-au-facut-show-486956.html| title=VIDEO+FOTO Nebunie la meciul Petrolului din Liga a 4-a! "Găzarii" s-au impus pe un stadion cu peste 6.000 de spectatori care au făcut show| newspaper=Gsp.ro| date=27 august 2016 | author=Justin Gafiuc| accessdate=10 noiembrie 2016}}</ref> Petrolul a terminat sezonul 2016-2017 în [[Liga A Prahova]] pe locul 1, la distanță de 11 puncte față de echipa clasată pe locul secund, [[CS Blejoi]].<ref>{{Citat web|url=http://www.frf-ajf.ro/prahova|accessdate=|autor=|titlu=AJF Prahova}}</ref> În urma rezultatului obținut, clubul FC Petrolul a fost programat să dispute barajul pentru accederea în [[Liga a III-a]] împotriva [[Liga a IV-a Dâmbovița|campioanei județului Dâmbovița]], AS [[Dentaș Tărtășești]], baraj disputat în dublă manșă. După 3-0 în tur și 2-2 în retur, FC Petrolul Ploiești își continuă drumul către topul fotbalului românesc, obținând promovarea în cea [[Liga a III-a|de-a treia ligă]]. În sezonul 2017-2018, petroliștii au reușit să promoveze de pe prima poziție a seriei a treia, la 4 puncte de echipele [[FCM Alexandria]] și [[Turris-Oltul Turnu Măgurele|Voința Saelele]] (actuala Turris-Oltul). Din vara anului 2018, echipa evoluează în cel de-al doilea eșalon românesc. Petrolul Ploiești termină sezonul 2018-2019 al eșalonului secund pe poziția a patra și ratează barajul de promovare. În data de 13 iunie 2019, în urma unui conflict cu o parte a suporterilor, Mădălin Mihailovici, CEO Veolia, anunța că își retrage finanțarea. După acest incident, clubul a ajuns într-o situație extrem de dificilă, dar la scurt timp conflictul a încetat, iar finanțarea a continuat. În sezonul următor, antrenor este [[Leo Grozavu]], dar performanțele dezamăgitoare în raport cu așteptările suporterilor și cu bugetul disponibil conduc la înlocuirea acestuia cu [[Costel Enache]] în pauza competițională din iarnă. Petrolul reușește sa ajungă în [[Cupa României 2019-2020|optimile]] [[Cupa României la fotbal|Cupei României]], unde învinge [[CS Sănătatea Servicii Publice Cluj|Sănătatea Cluj]]. După câteva meciuri, sezonul competițional a fost suspendat din cauza [[COVID-19]], cunoscut sub numele de „Coronavirus”.<ref>[https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/liga-1-inghetata-de-coronavirus-campionatul-trebuie-rezolvat-fara-sa-se-incheie-gigi-becali-a-oprit-tot-la-fcsb-812144 Liga 1, ”înghețată” de coronavirus]</ref> La reluare, primele șase clasate joacă între ele în sistem play-off, dar Petrolul reușește doar o victorie, trei remize și o înfrângere, terminând ultima, în afara locurilor promovabile. Memorabil rămâne meciul cu Rapid, în care petrolul ratează de trei ori aceeași lovitură de la 11 metri, a cărei repetare fusese dictată de două ori pentru că portarul se mișcase înainte de executare. În [[Liga a II-a 2020-2021|sezonul 2020–2021]], Petrolul pornește din nou ca mare favorită prin prisma bugetului. În cele câteva zile dintre finalul campionatului precedent și începutul noului sezon, se renunță la majoritatea lotului, este numit ca antrenor [[Viorel Moldovan]], iar în săptămânile următoare sunt aduși aproape 30 de jucători noi. Starul echipei este [[Armando Vajushi]], internațional albanez, dar accidentările repetate îl țin pe acesta în afara echipei în jumătate din meciuri. În ciuda lotului supra-dimensionat, petrolul termină sezonul regular pe locul 10; în play-out, Petrolul se clasează pe locul 1 al grupei sale, locul 7 la general. === Promovarea și susținerea în Superligă (2021-prezent) === [[File:FC Petrolul Ploiești League Performance.svg|thumb|Diagrama pozițiilor anuale ale Petrolului din 1932 și până în prezent.]] Petrolul a început în forță în [[Liga a II-a 2021-2022|următorul sezon]]. În primele 13 etape Petrolul a avut 12 victorii și o înfrângere. De atunci a rămas pe primul loc până la terminarea sezonului întreg. La meciul cu Concordia Chiajna de pe Ilie Oană,câștigat cu 2-0, a obținut promovarea matematică în [[Superliga României|Liga 1]] și la finalul ligii a câștigat trofeul. [[Fișier:Petrolul Ploiesti line up - 18 July 2022.jpg|stanga|miniatura|Echipa de start a Petrolului la primul meci din [[SuperLiga României|Superliga]] după promovarea din 2022.]] În [[SuperLiga României 2022-2023|sezonul 2022–2023]], Petrolul a reușit transferuri unor jucători remarcați, precum revenirile lui [[Gheorghe Grozav|Gicu Grozav]] și [[Constantin Budescu]], dar și aducerea lui [[Gabriel Tamaș|Gabi Tamaș]], care însă după câteva luni a părăsit echipa din cauza salariilor mici. Totuși, echipa a reușit să se mențină în Superligă, încheind pe locul 8 în sezonul regulat și locul 2 în play-out, dar ineligibil de barajul pentru [[UEFA Conference League|Conference League]], deoarece nu a primit licența UEFA pentru cupele europene. == Echipament și sponsori == {| class="wikitable" !Perioada !Echipament !Sponsor |- |1924–1998 | colspan="1" |''Necunoscut'' | colspan="1" |''Necunoscut'' |- |1998–2001 | rowspan="1" |Meding Sport | rowspan="4" |[[OMV Petrom|Petrom]] |- |2001–2003 |[[Adidas]] |- |2003–2004 | rowspan="2" |[[Lotto Sport Italia|Lotto]] |- |2005–2008 |- |2008–2009 | rowspan="2" |Team |[[Petrom]] |- |2009–2010 | rowspan="3" |[[Ploiești|Consiliul Local Ploiești]] |- |2010–2011 |[[:en:Hummel International|Hummel]] |- |2011–2012 |[[Adidas]] |- |2012–2013 |[[:en:Macron (sportswear)|Macron]] |[[Romprest Service|Romprest]] |- |2013–2014 |[[Puma SE|Puma]] | rowspan="2" |[[Opel]] |- | rowspan="2" |2014–2015 | rowspan="3" |[[Nike, Inc.|Nike]] |- |[[Alexandrion Grup|Alexandrion]] |- |2015–2016 |[[Superbet]] |- |2016–2017 |[[Erreà|Errea]] |Viking Pruszyński |- |2017–2022 |[[Joma]] |[[Veolia Environnement|Veolia]] |- |2022–2023 |[[Adidas]] |MRS |- |2023–prezent |[[:en:Macron (sportswear)|Macron]] |La Cocoș |} == Palmares == {| class="wikitable" style="font-size: 90%; margin:auto;" width="100%" |- | width="55%" style="color:#233c96; background:#ffe715; text-align:center;" | '''Competiții naționale''' | width="45%" style="color:#233c96; background:#ffe715; text-align:center;" | '''Competiții internaționale''' |- |valign="top"| [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Superliga României]]:''' : {{Gold1}}'''Campioni (4):''' [[Divizia A 1929-1930|1929-30]], [[Divizia A 1957-1958|1957-58]], [[Divizia A 1958-1959|1958-59]], [[Divizia A 1965-1966|1965-66]] : {{Silver2}}'''Vicecampioni''' (2): [[Divizia A 1955|1955]], [[Divizia A 1961-1962|1961-62]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]:''' : {{Gold1}}'''Campioni (7):''' [[Divizia B 1954|1954]], [[Divizia B 1976-1977|1976-77]], [[Divizia B 1981-1982|1981-82]], [[Divizia B 1984-1985|1984-85]], [[Divizia B 1988-1989|1988-89]], [[Divizia B 2002-2003|2002-03]], [[Liga a II-a 2010-2011|2010-11]] [[Liga a II-a 2021-2022|2021-22]] : {{Silver2}}'''Vicecampioni''' (1): [[Divizia B 1980-1981|1980-81]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a III-a]]:''' : {{Gold1}}'''Campioni (1):''' [[Liga a III-a 2017-2018|2017-2018]] [[Fișier:Stema Prahova.svg|15px]] '''[[Liga a IV-a Prahova]]:''' : {{Gold1}}'''Campioni(1):''' [[Liga a IV-a 2016-2017#Prahova|2016-2017]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României la fotbal|Cupa României]]''': : [[File:Gold medal with cup.svg|20px]] '''Câștigătoare''' (3): [[Cupa României 1962-1963|1962-63]], [[Cupa României 1994-1995|1994-95]], [[Cupa României 2012-2013|2012-13]] : [[File:Silver medal with cup.svg|20px]] '''Finalistă''' (1): [[Cupa României 1952|1952]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României – județul Prahova]]''' :[[File:Gold medal with cup.svg|20px]] '''Câștigătoare''' (1): 2016-17 [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Supercupa României]]''': :[[File:Gold medal with cup.svg|20px]] '''Câștigătoare''' (1): [[Cupa Scînteii 1958|1958]]* : [[File:Silver medal with cup.svg|20px]] '''Finalistă''' (2): [[Cupa Scînteii 1959|1959]]*, [[Supercupa României 1995|1995]], [[Supercupa României 2013|2013]] |valign="top"| [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''' (Actuala '''[[UEFA Champions League]]''') :* '''Turul 1 (1):''' [[Cupa Campionilor Europeni 1966-1967|1966–67]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Orașelor Târguri]]''' (Actuala '''[[UEFA Europa League]]'''): :* '''Sferturi de finală (1):''' [[Cupa Orașelor Târguri 1962-1963|1962-1963]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Cupelor UEFA]]''' :* '''Turul 1 (1):''' [[Cupa Cupelor 1995-1996|1995–96]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' :* '''Grupe (1):''' [[Cupa UEFA Intertoto 1989-1990|1989-1990]] |} : ^* Sezon neoficial.<ref>{{cite web|url=https://www.fanatik.ro/cinci-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-supercupa-romaniei-cum-se-numea-competitia-pe-vremea-comunistilor-video-19010143 |publisher=[[fanatik]]|language=ro|date=19 mai 2017}}</ref> == Petrolul Ploiești în cupele europene == === UEFA Champions League / Cupa Campionilor Europeni === {| class="wikitable" |- ! Sezon ! Runda ! Oponent ! Acasă ! Deplasare ! Scor general ! Baraj |- |align=left|[[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1958–59]] |align=left| Preliminarii |align=left| {{flagicon|East Germany}} [[FC Erzgebirge Aue|Wismut Karl Marx Stadt]] | style="text-align:center;" | 2–0 | style="text-align:center;" | 2–4 | style="text-align:center;" | 4–4 | style="text-align:center;" | 0–4 <ref>Wismut Karl Marx Stadt progressed to the Prima rundă after winning a play-off match 4–0.</ref> |- |align=left|[[Cupa Campionilor Europeni 1959-1960|1959–60]] |align=left| Preliminarii |align=left| {{flagicon|Austria}} [[Wiener Sport-Club|Wiener Sportclub]] | style="text-align:center;" | 1–2 | style="text-align:center;" | 0–0 | style="text-align:center;" | 1–2 |- |align=left|[[Cupa Campionilor Europeni 1966-1967|1966–67]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|England}} [[Liverpool F.C.|Liverpool]] | style="text-align:center;" | 3–1 | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 3–3 | style="text-align:center;" | 0–2<ref>Liverpool progressed to the Runda a doua after winning a play-off match 2–0.</ref> |- |} === Cupa Cupelor UEFA === {| class="wikitable" |- ! Sezon ! Runda ! Oponent ! Acasă ! Deplasare ! Scor general |- |align=left|[[Cupa Cupelor 1963-1964|1963–64]] |align=left| Preliminarii |align=left| {{flagicon|Turkey}} [[Fenerbahçe S.K.|Fenerbahçe]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 1–4 | style="text-align:center;" | 2–4 |- |rowspan=2 align=left|[[Cupa Cupelor 1995-1996|1995–96]] |align=left| Preliminarii |align=left| {{flagicon|Wales}} [[Wrexham]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 0–0 | style="text-align:center;" | 1–0 |- |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|Austria}} [[Rapid Viena]] | style="text-align:center;" | 0–0 | style="text-align:center;" | 1–3 | style="text-align:center;" | 1–3 |- |} === UEFA Europa League / Cupa UEFA / Cupa Orașelor Târguri === {| class="wikitable" |- ! Sezon ! Runda ! Oponent ! Acasă ! Deplasare ! Scor general ! Baraj |- |rowspan=3|[[Cupa Orașelor Târguri 1962-1963|1962–63]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|Czech Republic}} [[FC Zbrojovka Brno|Spartak Brno]] | style="text-align:center;" | 4–0 | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 5–0 |- |align=left| Runda a doua |align=left|{{flagicon|East Germany}} [[Leipzig|Leipzig XI]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 0–1 | style="text-align:center;" | 1–1 | style="text-align:center;" | 1–0 <ref>Petrolul Ploiești progressed to the Sferturi de finală after winning a play-off match 1–0.</ref> |- |align=left| Sferturi de finală |align=left| {{flagicon|Hungary|1957}} [[Ferencvárosi TC|Ferencváros]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 1–2 |- |rowspan=2|[[Cupa Orașelor Târguri 1964-1965|1964–65]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|Turkey}} <span lang="tr">[[Göztepe SK|Göztepe A.Ş.]]</span> | style="text-align:center;" | 2–1 | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 3–1 |- |align=left| Runda a doua |align=left|{{flagicon|Bulgaria|1946}} [[PFC Lokomotiv Plovdiv|Lokomotiv Plovdiv]] | style="text-align:center;" | 1–0 | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 1–2 |- |align=left|[[Cupa Orașelor Târguri 1967-1968|1967–68]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|SFR Yugoslavia}} [[NK Dinamo Zagreb|Dinamo Zagreb]] | style="text-align:center;" | 2–0 | style="text-align:center;" | 0–5 | style="text-align:center;" | 2–5 |- |align=left|[[Cupa UEFA 1990-1991|1990–91]] |align=left| Prima rundă |align=left| {{flagicon|Belgium}} [[R.S.C. Anderlecht|Anderlecht]] | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 0–2 | style="text-align:center;" | 0–4 |- |rowspan=3|[[UEFA Europa League 2013-2014|2013–14]] |align=left| Turul doi preliminar |align=left| {{flagicon|Faroe Islands}} [[Víkingur Gøta|Víkingur]] | style="text-align:center;" | 3–0 | style="text-align:center;" | 4–0 | style="text-align:center;" | 7–0 |- |align=left| Turul trei preliminar |align=left|{{flagicon|Netherlands}} [[Vitesse]] | style="text-align:center;" | 1–1 | style="text-align:center;" | 2–1 | style="text-align:center;" | 3–2 |- |align=left| Runda play-off |align=left| {{flagicon|England}} [[Swansea City A.F.C.|Swansea City]] | style="text-align:center;" | 2–1 | style="text-align:center;" | 1–5 | style="text-align:center;" | 3–6 |- |rowspan=3|[[UEFA Europa League 2014-2015|2014–15]] |align=left| Turul doi preliminar |align=left| {{flagicon|Albania}} [[Flamurtari Vlorë|Flamurtari]] | style="text-align:center;" | 2–0 | style="text-align:center;" | 3–1 | style="text-align:center;" | 5–1 |- |align=left| Turul trei preliminar |align=left| {{flagicon|Czech Republic}} [[FC Viktoria Plzeň|Viktoria Plzeň]] | style="text-align:center;" | 1–1 | style="text-align:center;" | 4–1 | style="text-align:center;" | 5–2 |- |align=left| Runda play-off |align=left| {{flagicon|Croatia}} [[GNK Dinamo Zagreb|Dinamo Zagreb]] | style="text-align:center;" | 1–3 | style="text-align:center;" | 1–2 | style="text-align:center;" | 2–5 |- |} === Cupa UEFA Intertoto === ==== [[Cupa UEFA Intertoto 1990|1990]] – Grupa 9 ==== {{col-start}} {{col-4}} {{Fb cl header |noqr=y}} {{fb cl2 team |p=1 |nat=DDR |t='''[[Chemnitzer FC|Chemnitz]]''' |w=3 |d=2 |l=1 |gf=4 |ga=2 |wpts=2}} {{fb cl2 team |p=2 |nat=AUT |t=[[SK Sturm Graz|Sturm Graz]] |w=2 |d=3 |l=1 |gf=9 |ga=3 |wpts=2}} {{fb cl2 team |p=3 |nat=FRG |t=[[Fortuna Düsseldorf]] |w=2 |d=2 |l=2 |gf=6 |ga=6 |wpts=2}} {{fb cl2 team |p=4 |nat=ROU |t=Petrolul Ploiești |w=1 |d=1 |l=4 |gf=6 |ga=14 |wpts=2}} |} {{col-4}} {| class="wikitable" |- ! Oponent ! Acasă ! Deplasare |- |align=left| {{flagicon|East Germany}} [[Chemnitzer FC|Chemnitz]] | style="text-align:center;"| 0–1 | style="text-align:center;"| 0–1 |- |align=left| {{flagicon|Austria}} [[SK Sturm Graz|Sturm Graz]] | style="text-align:center;"| 1–6 | style="text-align:center;"| 1–3 |- |align=left| {{flagicon|Germany}} [[Fortuna Düsseldorf]] | style="text-align:center;"| 1–1 | style="text-align:center;"| 3–2 |- |} {{col-end}} === Bilanț general === '''[[Cupa Campionilor Europeni]]/[[UEFA Champions League]]:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |3||8||2||1||5||8||15 |} '''[[Cupa Orașelor Târguri]]/[[Cupa UEFA]]/[[UEFA Europa League]]:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |6||27||16||2||9||39||31 |} '''[[Cupa Cupelor UEFA]]:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |2||6||2||2||2||4||7 |} '''[[Cupa UEFA Intertoto]]:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |1||6||1||1||4||6||14 |} '''Total:''' {| border=1 |-bgcolor=#D0E7FF !Apariții!!Meciuri!!Victorie!!Egal!!Înfrângere!!GM!!GÎ |-align="center" |12||47||21||6||20||57||67 |} == Parcursul competițional == {{vezi și|Sistemul piramidal de ligi de fotbal din România}} {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Sezon || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Nivel || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Divizie || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Poziție || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[SuperLiga României 2025-2026|2025-26]] || '''1''' || [[SuperLiga României]] || TBD || [[Cupa României 2025-2026|TBD]] |- | [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || '''1''' || [[SuperLiga României]] || 9 || [[Cupa României 2024-2025|Faza grupelor]] |- | [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || '''1''' || SuperLiga României || 11 || [[Cupa României 2023-2024#Grupa A|Faza grupelor]] |- | [[SuperLiga României 2022-2023|2022–23]] || '''1''' || SuperLiga României|| 8 || [[Cupa României 2022-2023#Grupa A|Faza grupelor]] |- | [[Liga a II-a 2021-2022|2021–22]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || [[Cupa României 2021-2022#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga a II-a 2020-2021|2020–21]] || '''2''' || Liga a II-a || 9 || [[Cupa României 2020-2021#Sferturi|Sferturi]] |- | [[Liga a II-a 2019-2020|2019–20]] || '''2''' || Liga a II-a || 5 || [[Cupa României 2019-2020#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[Liga a II-a 2018-2019|2018–19]] || '''2''' || Liga a II-a || 4 || Turul trei |- | [[Liga a III-a 2017-2018#Seria III|2017–18]] || '''3''' ||[[Liga a III-a]] <small> (Seria a III-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Șaisprezecimi |- | [[Liga a IV-a 2016-2017#Prahova|2016–17]] || '''4''' || [[Liga a IV-a Prahova|Liga a IV-a]] <small>([[Județul Prahova|PH]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || align=center bgcolor=gold|[[Cupa României – Faza Județeană#Prahova|Câștigătoare în faza județeană]] |- | [[Liga I 2015-2016|2015–16]] || '''1''' || [[Liga I]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''14''' '''(R)''' || Optimi |- | [[Liga I 2014-2015|2014–15]] || '''1''' || Liga I || 6 || Semifinale |- | [[Liga I 2013-2014|2013–14]] || '''1''' || Liga I || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || Semifinale |- | [[Liga I 2012-2013|2012–13]] || '''1''' || Liga I || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || align=center bgcolor=gold| [[Cupa României 2012-2013#Finala|Câștigătoare]] |- | [[Liga I 2011-2012|2011–12]] || '''1''' || Liga I || 14 || Sferturi |- | [[Liga a II-a 2010-2011#Seria a II-a (Vest)|2010–11]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Șaisprezecimi |- | [[Liga a II-a 2009-2010#Seria I|2009–10]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || Turul patru |- | [[Liga a II-a 2008-2009#Seria I|2008–09]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria I)</small> || 4 || Șaisprezecimi |- | [[Liga a II-a 2007-2008#Seria I|2007–08]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Sezon || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Nivel || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Divizie|| style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Poziție || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Liga a II-a 2006-2007#Seria I|2006–07]] || '''2''' || Liga a II-a <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia B 2005-2006|2005–06]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || Semifinale |- | [[Divizia B 2004-2005|2004–05]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a II-a)</small> || 4 || |- | [[Divizia A 2003-2004|2003–04]] || '''1''' || [[Divizia A]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''15''' '''(R)''' || Sferturi |- | [[Divizia B 2002-2003|2002–03]] || '''2''' || [[Divizia B]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Șaisprezecimi |- | [[Divizia A 2001-2002|2001–02]] || '''1''' || [[Divizia A]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''15''' '''(R)''' || Șaisprezecimi |- | [[Divizia A 2000-2001|2000–01]] || '''1''' || Divizia A || 9 || Semifinale |- | [[Divizia A 1999-2000|1999–2000]] || '''1''' || Divizia A || 11 || Sferturi |- | [[Divizia A 1998-1999|1998–99]] || '''1''' || Divizia A || 8 || Sferturi |- | [[Divizia A 1997-1998|1997–98]] || '''1''' || Divizia A || 14 || Șaisprezecimi |- | [[Divizia A 1996-1997|1996–97]] || '''1''' || Divizia A || 9 || Sferturi |- | [[Divizia A 1995-1996|1995–96]] || '''1''' || Divizia A || 6 || Sferturi |- | [[Divizia A 1994-1995|1994–95]] || '''1''' || Divizia A || 10 || align=center bgcolor=gold| [[Cupa României 1994-1995#finala|Câștigătoare]] |- | [[Divizia A|1993–94]] || '''1''' || Divizia A || 5 || Șaisprezecimi |- | [[Divizia A 1992-1993|1992–93]] || '''1''' || Divizia A || 16 || Optimi |- | [[Divizia A 1991-1992|1991–92]] || '''1''' || Divizia A || 10 || Optimi |- | [[Divizia A 1990-1991|1990–91]] || '''1''' || Divizia A || 7 || Optimi |- | [[Divizia A 1989-1990|1989–90]] || '''1''' || Divizia A || 4 || Semifinale |} {{col-end}} == Stadion == {{Main|Stadionul Ilie Oană|Stadionul Ilie Oană (1937)}} [[File:Ploiești Stadionul Ilie Oană 1.jpg|thumb|right|Noul stadion Ilie Oană]] [[Stadionul Ilie Oană (1937)|Stadionul Ilie Oană]] a fost construit în perioada anilor 1934-1937. Acesta avea pe atunci o capacitate de 22.000 de locuri, dintre care 5.500 de locuri în picioare. Treptat s-au construit actuala tribună a II-a cu sectoarele I și III, sectoarele I și III la tribuna I și peluzele I și II cu o capacitate de circa 3.500 de locuri fiecare. În decembrie 2009 s-au început lucrările de demolare a stadionului, cu excepția tribunei 0. După finalizarea demolărilor, s-a construit [[Stadionul Ilie Oană|un stadion de 15.497 de locuri]]. Stadionul este dotat cu tribune acoperite, instalație nocturnă de 2000 lucși, gazon natural cu instalație de degivrare, acces prin turnicheți, supraveghere video și 2 tabele multimedia de 6x4 metri, este omologat la standardele [[UEFA]] având [[Clasificarea stadioanelor UEFA|4 stele]] și fiind supranumit ''OZN ARENA'', datorită aspectului său.<ref>{{Citat web|url=http://www.adevarul.ro/locale/ploiesti/Gazonul_de_pe_stadionul_-Ilie_Oana-_din_Ploiesti_prinde_contur_0_533347115.html|title=Gazonul de pe stadionul „Ilie Oană“ din Ploiești prinde contur|date=11 august 2011|publisher=[[Adevărul]]|city=[[Ploiești]]|first=Dana|last=Mihai|accessdate=20 septembrie 2011}}</ref> == Suporteri == [[File:Petrolul Ploiesti fans.jpg|left|245px|thumb|Fanii Petrolului la [[Finala Cupei României 2013]] în [[Arena Națională|București]]]] Petrolul Ploiești are o bază mare și constantă de fani în [[județul Prahova]], iar atașamentul lor față de echipă este renumit în România.<ref name="ligaiv_fans">{{cite web| url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/video-foto-nebunie-la-meciul-petrolului-din-liga-a-4-a-gazarii-s-au-impus-pe-un-stadion-cu-peste-6-000-de-spectatori-care-au-facut-show-486956.html|title=Nebunie la meciul Petrolului din Liga a 4-a! "Găzarii" s-au impus pe un stadion cu peste 6.000 de spectatori care au făcut show|publisher=Gazeta Sporturilor|date=27 August 2016| access-date=13 March 2017}}</ref> Fanii Petrolului Ploiești au stabilit un record greu de egalat în România, cel mai mare număr de suporteri a unui meci în deplasare, în jur de 35000 de fani s-au deplasat la București, pentru finala Cupei României din 2013, câștigată cu scorul de 1-0 în fața echipei CFR Cluj. [https://m.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/fanii-petrolului-au-stabilit-un-record-istoric-la-finala-cupei-55931] Cel mai mare grup de ultrași este ''Lupii Galbeni'', din 1996, existând acum 2 peluze cu grupuri precum ''Peluza Latină'' și ''Peluza 1 Ilie Oană''. Alte asociații de suporteri, cum ar fi ''Liga Suporterilor Constantin Tabarcea (LSCT)'', ''Asociația Diaspora Galben Albastră (ADGA)'', ''T2'' sau ''Young Wolves'' se află la tribuna stadionului. În timpul meciurilor, ei cântă imnul clubului, ale cărui versuri au fost scrise de [[George Nicolescu]]. Fanii Petrolului Ploiești au stabilit o strânsă prietenie cu suporterii lui [[Vitesse Arnhem]] și [[KRC Genk]].<ref>{{cite web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/rivalitatea-petrolul-steaua-exportata-in-olanda-suporterii-gazarilor-si-cei-ai-echipei-vitesse-arhnem-mesaje-de-dulce-la-derby-ul-local-cu-nec-nijmegen-a-carei-galerie-este-infratita-cu-cea-stelista-16226825|title=Rivalitatea Petrolul – Steaua, exportată în Olanda. Suporterii "găzarilor" și cei ai echipei Vitesse Arnhem, mesaje "de dulce" la derby-ul local cu NEC Nijmegen, a cărei galerie este înfrățită cu cea stelistă|publisher=ProSport|date=9 April 2017|access-date=9 April 2017}}</ref> De asemenea, ''Peluza 1 Ilie Oană'' se află într-o relație de frăție cu ''Peluza Nord Galați'', ce susține echipa [[SC Oțelul Galați]] iar recent a fost formată o frăție cu suporterii celor de la [[US Salernitana 1919|Salernitana]], toate aceste grupuri fiind prezente la derby-ul cu Rapid de pe 15 decembrie 2023. ===Rivalități=== Rivala tradițională a Petrolului este [[Rapid București]]. Fanii Petrolul și Rapid au menținut o rivalitate puternică, în ciuda perioadelor lungi fără întâlnire, când una sau alta juca în divizia a doua. Petrolul a câștigat Divizia A din 1965–66, în timp ce Rapid a terminat pe locul doi. În sezonul următor, Rapid a câștigat primul său titlu național după un meci disputat pe vechiul stadion Ilie Oană. Se crede că aceste evenimente au stârnit rivalitatea.<ref>{{cite news|url=http://www.evz.ro/petrolul-rapid-un-derby-pe-stil-vechi.html|title=Petrolul-Rapid, un derby pe stil vechi|date=16 August 2014|work=evz.ro}}</ref> Datorită faptului că această rivalitate sportivă este una dintre cele mai vechi din fotbalul românesc (pentru echipele încă active), meciurile dintre cele două echipe au intrat în conștiința colectivă ca ''Primvs Derby'' (Cel mai vechi / Cel mai important Derby). Petrolul menține o rivalitate minoră cu [[Astra Giurgiu]], fosta echipă din oraș. Astra a promovat pentru prima dată în Superliga României în 1998 și a jucat la Ploiești până în septembrie 2012, când a fost mutată la Giurgiu. Chiar și după mutare, rivalitatea a continuat între cele două.<ref>{{cite news|url=http://www.gsp.ro/fotbal/cupa-romaniei/foto-fanii-petrolului-jigniti-dur-de-ioan-niculae-patronul-astrei-se-ia-si-de-clubul-din-ploiesti-nu-are-nici-un-palmares-424009.html|title=Fanii Petrolului jigniți dur de Ioan Niculae! Patronul Astrei se ia și de clubul din Ploiești: "Nu are nici un palmares"|date=16 April 2014|work=[[Gazeta Sporturilor]]}}</ref> Chiar dacă rivala tradițională a Petrolului este Rapidul în ultimii ani s-au intensificat și duelurile cu [[FC Dinamo București|Dinamo București]], dar și cu Universitatea Craiova (indiferent că a fost vorba despre [[CS Universitatea Craiova (2013)|echipa înființată în 2013]], sau [[FC Universitatea Craiova|cea a familiei Mititelu]]), fiecare meci dintre acestea aducând un adevărat spectacol în tribune, chiar dacă mai puțin în teren. === Galerie === '''Lupii Galbeni''' reprezintă cea mai veche grupare susținătoare a echipei de fotbal [[Petrolul Ploiești]], înființată în anul 1996 sub numele de '''Ultras Ploieștina''' . '''Peluza Latină și Peluza 1 Ilie Oană''' Petrolul Ploiești are mulți fani în Prahova, iar atașamentul lor față de echipă este renumit în România, în ciuda șocurilor și coborâșurilor echipei. [30] Cel mai mare grup de ultras este Lupii Galbeni, din 1996, existând doua peluze: '''Peluza Latină''' grupuri ca Knot04, United, Maniacs. și '''Peluza 1 Ilie Oană''' cu grupuri precum Hooligans, Young Hooligans, Contrasens Lethal, Zona Vest. Alte asociații de suporteri, cum ar fi Liga Suporterilor Constantin Tabarcea (LSCT), Asociația Diaspora Galben Albastră (ADGA), T2 sau Tânărul lupi se află în Standul II / Tribuna de pe scenă. În timpul meciurilor cântă imnul clubului, ale cărei versuri au fost scrise de George Nicolescu. Fanii Petrolului Ploiești au stabilit o frăție apropiată cu suporterii [[Vitesse Arnhem]], [[K.R.C. Genk]] și [[US Salernitana 1919|Salernitana]] din străinătate, și cu [[SC Oțelul Galați|Oțelul Galați]] din România. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q123179460|3=Denis Radu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Gheorghe Grozav]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Nigeria|nr=|nume={{Ill-wd|Q15768492|3=Christian Irobiso}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume={{Ill-wd|Q15831001|3=Fabrício Baiano}}|poz=}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Paul Papp]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=|nume={{Ill-wd|Q18390282|3=Ricardinho}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Sergiu Hanca]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Austria|nr=|nume={{Ill-wd|Q29168586|3=Stefan Krell}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Finlanda|nr=|nume={{Ill-wd|Q42370632|3=Tommi Jyry}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Mateiu]]|poz=M}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Germania|nr=|nume={{Ill-wd|Q56702372|3=Kilian Ludewig}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q60686779|3=Alexandru Stănică}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q60687393|3=Lucian Dumitriu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Coasta de Fildeș|nr=|nume={{Ill-wd|Q6084996|3=Ismaël Diomandé}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=|nume={{Ill-wd|Q61140246|3=Marian Huja}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61963911|3=Valentin Țicu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q63134977|3=Herman Moussaki}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Benin|nr=|nume={{Ill-wd|Q65952021|3=Yohan Roche}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q66098700|3=Tidiane Keita}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Mihai Eșanu (fotbalist)|Mihai Eșanu]]|poz=P}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Conducerea == === Staff administrativ === [[Mircea Dridea]] - Președinte onorific Claudiu Tudor - Președinte executiv Cristian Fogarassy - Vicepreședinte == Echipa tehnică == * [[Liviu Ciobotariu|Liviu Ciubotariu]] - Antrenor principal * [[Cătălin Munteanu]], [[Adrian Iordache]] - Antrenori secunzi * [[Cătălin Grigore]] - Antrenor portari * [[Laurențiu Marinescu]] - Preparator fizic * Costel Ilie - Team manager * Mircea Miu - Medic == Jucători remarcabili == {{div col|3}} Portari: * [[Mihai Ionescu]] * [[Vasile Sfetcu]] * [[Gheorghe Marzea]] * [[Ion Haralambie]] * [[Dumitru Jipa]] * [[Gheorghe Liliac]] * [[Ștefan Preda]] * [[Cătălin Mulțescu]] Jucători de câmp: * [[Gheorghe Pahonțu]] * [[Alexandru Fronea]] * [[Gheorghe Florea]] * [[Mircea State]] * [[Gheorghe Grozea]] * [[Tudor Gh. Manolache]] * [[Petre Dragomir]] * [[Nicolae Pantea]] * [[Camil Oprișan]] * [[Florian Dumitrescu]] * [[Eduard Iuhasz]] * [[Mihai Negoiță]] * [[Alexandru Badea]] * [[Gheorghe Gruber]] * [[Gabel Mihai Mircea]] * [[Alexandru Boc]] * [[Valeriu Deneș]] * [[Mircea Dridea]] * [[Victor Angelescu]] * [[Virgil Dridea]] * [[Lucian Sotir]] * [[Mihai Mocanu]] * [[Alexandru Pall]] * [[Anton Munteanu]] * [[Nicolae Florian]] * [[Dumitru Munteanu]] * Nae Ionescu * [[Constantin Tabarcea]] * [[Vasile Cosarek]] * [[Octavian Dincuță]] * [[Vasile Caciureac]] * [[Decu Crîngașu]] * [[Nana Falemi]] * [[Silviu Crîngașu]] * [[Ion Eparu]] * [[Aurel Panait]] * [[Nicolae Toporan]] * [[Cristian Crăciun]] * [[Constantin Moldoveanu]] * [[Gheorghe Greaca]] * [[Ion Neacșu]] * [[Gheorghe Bălăceanu]] * [[Stefan Topsa]] * [[Nicolae Ruse]] * [[Grigore Ciupitu]] * [[Mihai Pîrlog]] * [[Gheorghe Marin (fotbalist)|Gheorghe Marin]] * [[Adrian Ursea]] * [[Adalbert Marosi]] * [[Costel Lazăr]] * [[Nicolae Marinescu]] * [[Marius Măldărășanu]] * [[Nicolae Constantin]] * [[Valeriu Răchită]] * [[Ion Zaharia]] * [[Daniel Chiriță]] * [[Dan Peretz]] * [[Cristian Zmoleanu]] * [[Alexandru Pitulice]] * [[Ștefan Matei]] * [[Nicolae Nuta]] * [[Valentin Negoiță]] * [[Daniel Zafiris]] * [[Octavian Grigore]] * [[Paul Gusa]] * [[Gabriel Paraschiv]] * [[Ioan Gusa]] * [[Dinu Todoran]] * [[Romeo Stan]] * [[Bolmandir]] * [[Gheorghe Matei]] * [[Florin Gherghiceanu]] * [[Adrian Tudorel]] * [[Petruț Bumbănac]] * [[Gabriel Ghiță]] * [[Cristian Neagu]] * [[Alin Miclos]] * [[Ionel Solomon]] * [[Laurențiu Marinescu]] * [[Aurelian Leahu]] * [[Daniel Costescu]] * [[Petre Butufei]] * [[Bujorel Mocanu]] * [[Marian Grama]] * [[Ion Ștefănescu]] * [[Armand Lucian Mălăele]] * [[Adrian Mutu]] {{div col end}} == Internaționali importanți == {{Coloane-listă| * [[Ladislau Raffinsky]] * [[Emerich Vogl]] * [[Rudolf Wetzer]] * [[Gusztáv Juhász]] * [[Gheorghe Brandabura]] * [[Coloman Braun-Bogdan]] * [[Gheorghe Liliac]] * [[Ștefan Preda]] * [[Mihai Ionescu]] * [[Mihai Mocanu]] * [[Alexandru Badea]] * [[Mircea Dridea]] * [[Vasile Sfetcu]] }} == Istoria antrenorilor == :''În funcție de când au devenit antrenori la Petrolul Ploiești:''<ref>[http://www.orangehub.ro/FCP/PetrolulPloiesti/Istorie.html Istoric Petrolul Ploiești]</ref> {{ref sus}} {{Coloane-listă|colwidth=30em|* [[1952]] {{flagicon|Romania}} [[Andrei Sepci]] * [[1954]] {{flagicon|Romania}} [[Ilie Oană]] * [[1964]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Cernăianu]] * [[1967]] {{flagicon|Romania}} [[Ilie Oană]] * [[1969]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Cernăianu]] * [[1971]] {{flagicon|Romania}} [[Ilie Oană]] * [[1973]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Dridea]] * [[1973]] {{flagicon|Romania}} [[Dumitrescu Gheorghe]] * [[1975]] {{flagicon|Romania}} [[Mihai Mocanu]] * [[1976]] {{flagicon|Romania}} [[Valentin Stănescu]] * [[1980]] {{flagicon|Romania}} [[Traian Ionescu]] * [[1981]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Dridea]] * [[1982]] {{flagicon|Romania}} [[Viorel Mateianu]] * [[1983]] {{flagicon|Romania}} [[Petre Dragomir]] * [[1985]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Dridea]] * [[1987]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Moldoveanu]] * [[1987]] {{flagicon|Romania}} [[Camil Oprișan]] * [[1989]] {{flagicon|Romania}} [[Virgil Dridea]] * [[1992]] {{flagicon|Romania}} [[Ion Marin]] * [[1996]] {{flagicon|Romania}} [[Ioan Andone]] * [[1997]] {{flagicon|Romania}} [[Alexandru Pall]] * [[1998]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Moldoveanu]] * [[1999]] {{flagicon|Romania}} [[Virgil Dridea]] * [[2000]] {{flagicon|Romania}} [[Victor Roșca]] * [[2001]] {{flagicon|Romania}} [[Marin Barbu]] * [[2001]] {{flagicon|Romania}} [[Costel Lazăr]] * [[2002]] {{flagicon|Romania}} [[Octavian Grigore]] * [[2003]] {{flagicon|Romania}} [[Florin Marin]] * [[2004]] {{flagicon|Romania}} [[Virgil Dridea]] * [[2005]] {{flagicon|Romania}} [[Vasile Cosarek]] * [[2005]] {{flagicon|Romania}} [[Valeriu Răchită]] * [[2006]] {{flagicon|Romania}} [[Marin Barbu]] * [[2006]] {{flagicon|Italia}} [[Rino Lavezzini]] * [[2007]] {{flagicon|Romania}} [[Octavian Grigore]] * [[2007]] {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Nanu]] * [[2008]] {{flagicon|Romania}} [[Eusebiu Tudor]] * [[2009]] {{flagicon|Romania}} [[Valeriu Răchită]] * [[2012]] {{flagicon|Romania}} [[Gheorghe Mulțescu]] * [[2012]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Rednic]] * [[2012]] {{flagicon|Romania}} [[Cosmin Contra]] * [[2013]] {{flagicon|Romania}} [[Răzvan Lucescu]] * [[2014]] {{flagicon|Romania}} [[Gheorghe Mulțescu]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Mircea Rednic]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Valentin Sinescu]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Tibor Selymes]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Eusebiu Tudor]] * [[2015]] {{flagicon|Romania}} [[Mihai Stoichiță]] * [[2016]] {{flagicon|Romania}} [[Constantin Schumacher]] * [[2016]] {{flagicon|Romania}} [[Ionel Tersnio Gane]] * [[2016]] {{flagicon|Romania}} [[Octavian Grigore]] * [[2017]] {{flagicon|Romania}} {{ill-WD|Romulus Ciobanu|Q43402216}} * [[2018]] {{flagicon|Romania}} [[Leontin Grozavu]] * [[2018]] {{flagicon|Romania}} [[Octavian Grigore]] * [[2018]] {{flagicon|Romania}} [[Mugurel Cornățeanu]] * [[2019]] {{flagicon|Romania}} [[Flavius Stoican]] * [[2019]] {{flagicon|Romania}} [[Costel Enache]] * [[2020]] {{flagicon|Romania}} [[Viorel Moldovan]] * [[2021]] {{flagicon|Romania}} [[Octavian Grigore]] * [[2021]] {{flagicon|Romania}} [[Nicolae Constantin]] * [[2023]] {{flagicon|Romania}} [[Florin Pârvu]] * [[2024]] {{flagicon|Romania}} [[Florin Stângă]] * [[2024]] {{flagicon|Romania}} [[László Balint]] * [[2024]] {{flagicon|Turcia}} [[Mehmet Topal]] * [[2025]] {{flagicon|Romania}} [[Adrian Mutu]] * [[2025]] {{flagicon|Turcia}} [[Mehmet Topal]] * [[2025]] {{flagicon|Romania}} [[Liviu Ciubotariu]] }} {{ref jos}} == Petrolul 2 Ploiesti == Incepand cu sezonul 2024-2025, Petrolul Ploiesti va avea din nou echipa secunda. Aceasta a fost infiintata ca un parteneriat intre Petrolul Ploiesti si Daniel Chirita care detine echipa de liga a IV-a Petrolul 95 Ploiesti. Echipa a primit a fost inscrisa in Liga a III-a si va juca pe stadionul Conpet din Strejnic. == Fotbal feminin == === Istoric === Începând cu sezonul 2020-2021 pentru a putea primi licența din partea [[FRF|Federației Române de Fotbal]], cluburile din [[SuperLiga României|Liga I]] trebuie să își înființeze echipe de fotbal feminin. Toate echipele care vor activa în campionatul Ligii 1 trebuie să îndeplinească cerința de a înregistra minimum 20 de jucătoare care să evolueze în Campionatul Național U15 feminin. Aceasta este o condiție obligatorie pentru primirea licenței de a evolua în Liga 1. Echipele au posibilitatea de a semna un protocol de colaborare cu un club de fotbal feminin din [[Liga I Feminin|Liga 1]], [[Liga a II-a (fotbal feminin)|Liga 2]] sau Liga 3, caz în care echipa va participa în competițiile de junioare cu numele clubului de [[SuperLiga României|Liga I]] masculin. De asemenea, începând cu sezonul sezonul 2021-2022, cluburile din [[SuperLiga României|Liga I]] trebuie să înscrie o echipă de fotbal feminin în campionatul de senioare ([[Liga I Feminin|Liga I]], [[Liga a II-a (fotbal feminin)|Liga a II-a]], Liga III-a) și să aibă în continuare minimum 20 de jucătoare înscrise în Campionatul Național U15. Iar din sezonul 2022-2023, cluburile trebuie să înregistreze minimum 20 de jucătoare care să joace în Campionatul Național U15, minimum 15 jucătoare U13 și să înscrie o echipă în Campionatul Național de Senioare.<ref>{{Citat web|url=https://www.agerpres.ro/sport-intern/2019/07/03/fotbal-cluburile-din-liga-i-obligate-sa-infiinteze-echipe-feminine-pentru-a-primi-licenta-din-partea-frf--336350|titlu=Cluburile din Liga I, obligate să înființeze echipe feminine pentru a primi licența din partea FRF|publisher=Agerpres|accessdate=04.11.2023|autor=Marius Țone, Gabriela Badea|archive-date=2020-09-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20200921034343/https://www.agerpres.ro/sport-intern/2019/07/03/fotbal-cluburile-din-liga-i-obligate-sa-infiinteze-echipe-feminine-pentru-a-primi-licenta-din-partea-frf--336350|dead-url=yes}}</ref> Pentru a asigura obținerea licenței necesare participării în [[SuperLiga României 2022-2023|sezonul 2022-2023]], Petrolul Ploiești a semnat un parteneriat cu ACS Student Sport Alba Iulia, aceasta urmând sa joace în Liga 3 Feminin sub denumirea de Petrolul Ploiești la [[Ighiu, Alba|Ighiu]]. Între timp, la [[Ploiești]], antrenorul Cristian Iordache a făcut selecția pentru echipele de senioare și junioare care au disputat în același sezon doar meciuri amicale. În sezonul 2023-2024, s-a încheiat parteneriatul cu ACS Student Sport Alba Iulia, și Petrolul Ploiești a înscris în Liga 3 Feminin prima echipa oficială de fotbal feminin din istoria clubului, care v-a juca pe stadioanele Vega din [[Ploiești]], Soceram din [[Pleașa, Prahova|Pleașa]] si Chimia din [[Comuna Brazi, Prahova|Brazi]]. În sezonul 2024-2025 in urma restructurarii ligilor de fotbal feminin de catre FRF, Petrolul Ploiesti a fost invitata sa joace in Liga a II-a. === Echipament si sponsori === {| class="wikitable" !Perioada !Echipament !Sponsor |- |2023–prezent |[[Adidas]] |MRS |} === Antrenori === : ''În funcție de când au devenit antrenori la Petrolul Ploiești'' {{ref sus}} {{Coloane-listă|colwidth=30em|* [[2022]] {{flagicon|Romania}} Cristian Iordache }} {{ref jos}} === Parcursul competitional === {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Sezon || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Nivel || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Divizie || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| Poziție || style="background:#f9e700;color:#304da1;border:1px solid #373435;"| [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Liga a II-a Feminin 2024-2025|2024–25]] || '''2''' || Liga a II-a Feminin || Seria 1 - 6 || [[Grupe]] |- | [[Liga a III-a Feminin 2023-2024|2023–24]] || '''3''' || Liga a III-a Feminin || Seria 2 - 2 || [[Turul 3]] |- | [[Liga a III-a Feminin 2022-2023|2022–23]] || '''3''' || Liga a III-a Feminin || Seria 1 - 5 || [[Primul tur]] {{col-end}} == Fotogalerie == <gallery caption="[[Logo]]-uri vechi"> Fișier:sigla petrolul.gif|Logo vechi Fișier:Logo Petrolul.gif|Logo vechi Fișier:Petrolul Ploiesti.gif|Logo vechi Imagine:Petrolul-Ploiesti1.png|Logo vechi </gallery> ==Note== {{Reflist | group = notă }} == Referințe == <references /> == Bibliografie == *Răzvan V. Frățilă (2013). ''Petrolul Ploiești, Istorie și Tradiție Volumul 1 – Începuturile''. Editura Karta-Graphic. ISBN 978-606-8312-99-6. *Răzvan V. Frățilă (2014). ''Petrolul Ploiești, Istorie și Tradiție Volumul 2 – Gloria''. Editura Karta-Graphic. ISBN 978-606-8312-98-9. *Răzvan V. Frățilă (2017). ''Petrolul Ploiești, Istorie și Tradiție Volumul 3 – Periplul mondial''. Editura Amanda Edit. ISBN 978-606-9790-60-1. == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * {{Siteoficial|URL=}} * [http://www.doarPetrolul.ro Comunitatea petrolista pe net] * [http://www.ploiestiulpatrianoastra.com Ploiestiul Patria Noastra - FCP pasiune dusa la extrem] * [http://www.youtube.com/watch?v=QDMM8cKgqo0 Imnul Petrolului Ploiești] * [http://www.doarpetrolul.ro/index.php?/Istoria-clubului-Petrolul.html Istoria clubului] * [http://www.onlinesport.ro/forum/showthread.php?t=9387 File de istorie] * [http://www.romanialibera.ro/a151476/aici-este-petrolul-ploiesti.html „Aici este Petrolul Ploiești!”, ''România Liberă'', 15 aprilie 2009] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090417041425/http://www.romanialibera.ro/a151476/aici-este-petrolul-ploiesti.html|date=2009-04-17}} * [http://www.rsssf.com/tablesp/presgold.html Petrolul Ploiești President's Gold Cup (Dhaka, Bangladesh)] * Justin Gafiuc, [http://premium.gsp.ro/premium/poveste/marile-echipe-ale-petrolului-din-anii-50-60-6-povesti-spectaculoase-despre-performantele-generatiilor-de-aur-ale-ploiestenilor-539173.html Marile echipe ale Petrolului din anii '50-'60], Gazeta Sporturilor, 10 mai 2018. *[https://www.flashscore.ro/echipa/petrolul/dhnNlCE9/rezultate/ Rezultate Petrolul Ploiești] - rezultate curente meciuri Petrolul Ploiești {{Campionatul de Fotbal al României}} {{DEFAULTSORT:Petrolul Ploiești}} [[Categorie:Petrolul Ploiești| ]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Prahova]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] 833m57w42al3ct31fcpleep0ikslmjd 14 77883 17024648 12317984 2025-06-10T22:38:39Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024648 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599.32&lang=ro 599.32] |DDC= |LCC= }} {{Catmore}} :{{Commons category-inline|Rodentia}} {{Mamifere}} [[Categorie:Ordine de mamifere]] [[Categorie:Eutheria]] 9iuc3ru920ojoafhs2r5oomyhs001n8 14 78526 17024631 10012693 2025-06-10T22:29:51Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024631 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599&lang=ro 599.2] |DDC= |LCC= }} {{Catmore}} :{{Commons category-inline|Marsupialia}} {{Mamifere}} [[Categorie:Clasificarea mamiferelor]] 25qx74gs2m3lta260wyy8igbsho79w8 0 78538 17024864 16963495 2025-06-11T04:52:33Z ~2025-52304 697769 17024864 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Taxobox-wd}} '''Balene le''' sunt [[mamifer]]e marine ce fac parte din subordinul '''Mysticeti''' al ordinului [[Cetacea]]. Balenele sunt totodată cele mai mari [[animal]]e și cele mai mari [[mamifer]]e din lume. Se vânează pentru carne, [[grăsime]], fanoane și piele. Balenele au apărut acum aproximativ 50 de [[Milion|milioane]] de ani. Strămoșii lor erau animale de uscat, care prin adaptarea treptată la mediul marin, au suferit pierderea perechii de picioare posterioare, crearea unei [[Caudală|caudale]], respectiv transformarea perechii de membre anterioare în înotătoare. Balenele sunt animale blânde, inteligente, care se hrănesc cu microorganismele din ocean. == Clasificarea balenelor == Balenele sunt grupate în 4 familii actuale, cu 11 specii, și o familie fosilă. === Familia Balaenidae === Sunt '''balene netede'''; acestea cuprind următoarele specii: # ''[[Balenă de Groenlanda|Balaena mysticetus]]'' - balena de Groenlanda # ''[[Eubalaena australis]]'' - [[balenă sudică]] # ''[[Eubalaena glacialis]]'' - [[balenă nordică]] === Familia Neobalaenidae === Sunt '''balene pigmeu''' și cuprind o singură specie: # ''[[Caperea marginata]]'' - [[balenă pigmeu]] === Familia Eschrichtriidae === Sunt '''balene cenușii''', cu specia: # ''[[Eschristius robustus]]'' - [[balenă cenușie]] === Familia Balaenopteridae === Sunt '''balene brăzdate''', cu următoarele specii: # ''[[Balenă albastră|Balaenoptera musculus]]'' - [[balenă albastră]] # ''[[Balaena physalus]]'' - [[balenă cu înotătoare]] # ''[[Balaena borealis]]'' # ''[[Balaena endeni]]'' - [[balena Bride]] # ''[[Balenă cu cocoașă|Megaptera novaeanglianae]]'' - [[balenă cu cocoașă]] # ''[[Balaena acutorostrata]]'' [[Fișier:Janjucetus Melb Museum email.jpg|270px|miniatura|right|Fosilă de ''Janjucetus hunderi''<br />- Muzeul Victoria din [[Melbourne]] -]] === Familia Janjucetidae === Este o familie fosilă de balene, care cuprinde strămoșii balenelor actuale. Are o singură specie cunoscută: # ''[[Janjucetus hunderi]]'' == Particularități anatomice == [[Fișier:Baleen.jpg|thumb|right|270px|Fanoane]] === Fanoanele === Balenele au dezvoltat în cursul evoluției lor niște formațiuni numite [[fanoane]], care le permit să se hrănească cu [[plancton]]. Acestea se termină prin niște prelungiri în formă de perie, care funcționează ca o sită. Astfel din tonele de [[apă]] vehiculate prin [[cavitate bucala|gură]], ele rețin doar planctonul. Diferite specii de balene și-au dezvoltat propriile tipuri de fanoane, astfel încât acestea să rețină componente diferite ale planctonului. Acesta este o modificare adaptativă care le permite să nu intre în competiție pentru sursele de hrană. [[Cetaceu|Cataceele]] care au fanoane lungi și subțiri, ca de exemplu [[balenă albastră|balena albastră]], rețin din apă microcrustaceele. Balenele care se hrănesc mai mult la suprafața apei, au nevoie de fanoane mai mari. În aceasta categorie intră [[balena de Groenlanda]] și [[balena de Vizcaya]]. Capul balenei este foarte mare și puternic, pentru a putea suporta greutatea fanoanelor și volumul imens de apă care trebuie filtrat pentru a reține hrana. == Fiziologie == === Nutriție === În ciuda dimensiunilor uriașe, balenele nu consumă foarte multă hrană. Datorită conformației corporale menite să economisească energia, ele nu au nevoie să mănânce cantități prea mari. Se hrănesc cu mici organisme și [[plancton]]. Aceasta este cea mai bogată sursă de hrană pentru aceste mamifere marine. === Ciclu de reproducere === Odată la 2-3 ani balenele nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte. În timpul nașterii, femela mamă este înconjurată de câteva ''moașe'', care vor ajuta noul născut să se mențină la suprafață pentru a respira. Balena produce zilnic aproximativ 200-300 litri de lapte foarte gras. Puiul va suge lapte matern și are o rată de creștere foarte mare. == Protecția speciilor de balene == Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor a fost adoptată la [[Washington, D.C.|Washington]], la [[2 decembrie]] [[1946]] iar Protocolul la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor a fost adoptat la Washington, la [[19 noiembrie]] [[1956]].<ref name="ls2012-05-23">[http://legestart.ro/Protocolul-1956-la-Conventia-internationala-reglementarea-vanarii-balenelor-adoptata-Washington-2-decembrie-1946-adoptat-Washington-19-noiembrie-1956-%28Mjk0MTg2%29.htm Protocolul din 19 noiembrie 1956 (Protocolul din 1956)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101101081843/http://www.legestart.ro/Protocolul-1956-la-Conventia-internationala-reglementarea-vanarii-balenelor-adoptata-Washington-2-decembrie-1946-adoptat-Washington-19-noiembrie-1956-(Mjk0MTg2).htm |date=2010-11-01 }}, legestart.ro, accesat la 23 mai 2012</ref> <ref name="c2012-05-23">[http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-semneaza-pentru-protejarea-balenelor-170788 Basescu semneaza pentru protejarea balenelor], 12 noiembrie 2007, ''Ziare.com'', accesat la 23 mai 2012</ref> Pe [[12 noiembrie]] [[2007]], președintele României de atunci, [[Traian Băsescu]] a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru aderarea Guvernului României la această convenție și la acest protocol.<ref name="c2012-05-23" /> [[Japonia]] este printre puținele state care nu recunosc și nu respectă convențiile internaționale cu privire la stoparea totală a vânării balenelor.<ref name="j2012-05-23">[http://www.descopera.ro/dnews/2660268-furtul-carnii-de-balena-o-noua-moda-in-japonia Furtul carnii de balena, o noua moda in Japonia], 26 mai 2008, ''Descoperă'', accesat la 23 mai 2012</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline|Mysticeti}} * [http://www.jurnalul.ro/stiinta/gratioasele-mamifere-marine-545730.htm Grațioasele mamifere marine]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 6 iunie 2010, ''Jurnalul Național'' * [http://www.descopera.ro/natura/10657125-vanatoarea-de-balene-crime-in-numele-ignorantei-si-lacomiei Vânătoarea de balene: crime în numele ignoranței și lăcomiei], 11 martie 2013, Nicu Pârlog, ''Descoperă'' {{Taxonbar|from=Q168366}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Balene| ]] jzzn2jsyi0v82v2cj2cjv43wciiy6ys 17024914 17024864 2025-06-11T06:12:36Z GEO 9723 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-52304|~2025-52304]] ([[Discuție Utilizator:~2025-52304|D]]): Motivul revenirii: anulare teste. ([[WP:TW|TW]]) 17024914 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Taxobox-wd}} '''Balenele''' sunt [[mamifer]]e marine ce fac parte din subordinul '''Mysticeti''' al ordinului [[Cetacea]]. Balenele sunt totodată cele mai mari [[animal]]e și cele mai mari [[mamifer]]e din lume. Se vânează pentru carne, [[grăsime]], fanoane și piele. Balenele au apărut acum aproximativ 50 de [[Milion|milioane]] de ani. Strămoșii lor erau animale de uscat, care prin adaptarea treptată la mediul marin, au suferit pierderea perechii de picioare posterioare, crearea unei [[Caudală|caudale]], respectiv transformarea perechii de membre anterioare în înotătoare. Balenele sunt animale blânde, inteligente, care se hrănesc cu microorganismele din ocean. == Clasificarea balenelor == Balenele sunt grupate în 4 familii actuale, cu 11 specii, și o familie fosilă. === Familia Balaenidae === Sunt '''balene netede'''; acestea cuprind următoarele specii: # ''[[Balenă de Groenlanda|Balaena mysticetus]]'' - balena de Groenlanda # ''[[Eubalaena australis]]'' - [[balenă sudică]] # ''[[Eubalaena glacialis]]'' - [[balenă nordică]] === Familia Neobalaenidae === Sunt '''balene pigmeu''' și cuprind o singură specie: # ''[[Caperea marginata]]'' - [[balenă pigmeu]] === Familia Eschrichtriidae === Sunt '''balene cenușii''', cu specia: # ''[[Eschristius robustus]]'' - [[balenă cenușie]] === Familia Balaenopteridae === Sunt '''balene brăzdate''', cu următoarele specii: # ''[[Balenă albastră|Balaenoptera musculus]]'' - [[balenă albastră]] # ''[[Balaena physalus]]'' - [[balenă cu înotătoare]] # ''[[Balaena borealis]]'' # ''[[Balaena endeni]]'' - [[balena Bride]] # ''[[Balenă cu cocoașă|Megaptera novaeanglianae]]'' - [[balenă cu cocoașă]] # ''[[Balaena acutorostrata]]'' [[Fișier:Janjucetus Melb Museum email.jpg|270px|miniatura|right|Fosilă de ''Janjucetus hunderi''<br />- Muzeul Victoria din [[Melbourne]] -]] === Familia Janjucetidae === Este o familie fosilă de balene, care cuprinde strămoșii balenelor actuale. Are o singură specie cunoscută: # ''[[Janjucetus hunderi]]'' == Particularități anatomice == [[Fișier:Baleen.jpg|thumb|right|270px|Fanoane]] === Fanoanele === Balenele au dezvoltat în cursul evoluției lor niște formațiuni numite [[fanoane]], care le permit să se hrănească cu [[plancton]]. Acestea se termină prin niște prelungiri în formă de perie, care funcționează ca o sită. Astfel din tonele de [[apă]] vehiculate prin [[cavitate bucala|gură]], ele rețin doar planctonul. Diferite specii de balene și-au dezvoltat propriile tipuri de fanoane, astfel încât acestea să rețină componente diferite ale planctonului. Acesta este o modificare adaptativă care le permite să nu intre în competiție pentru sursele de hrană. [[Cetaceu|Cataceele]] care au fanoane lungi și subțiri, ca de exemplu [[balenă albastră|balena albastră]], rețin din apă microcrustaceele. Balenele care se hrănesc mai mult la suprafața apei, au nevoie de fanoane mai mari. În aceasta categorie intră [[balena de Groenlanda]] și [[balena de Vizcaya]]. Capul balenei este foarte mare și puternic, pentru a putea suporta greutatea fanoanelor și volumul imens de apă care trebuie filtrat pentru a reține hrana. == Fiziologie == === Nutriție === În ciuda dimensiunilor uriașe, balenele nu consumă foarte multă hrană. Datorită conformației corporale menite să economisească energia, ele nu au nevoie să mănânce cantități prea mari. Se hrănesc cu mici organisme și [[plancton]]. Aceasta este cea mai bogată sursă de hrană pentru aceste mamifere marine. === Ciclu de reproducere === Odată la 2-3 ani balenele nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte. În timpul nașterii, femela mamă este înconjurată de câteva ''moașe'', care vor ajuta noul născut să se mențină la suprafață pentru a respira. Balena produce zilnic aproximativ 200-300 litri de lapte foarte gras. Puiul va suge lapte matern și are o rată de creștere foarte mare. == Protecția speciilor de balene == Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor a fost adoptată la [[Washington, D.C.|Washington]], la [[2 decembrie]] [[1946]] iar Protocolul la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor a fost adoptat la Washington, la [[19 noiembrie]] [[1956]].<ref name="ls2012-05-23">[http://legestart.ro/Protocolul-1956-la-Conventia-internationala-reglementarea-vanarii-balenelor-adoptata-Washington-2-decembrie-1946-adoptat-Washington-19-noiembrie-1956-%28Mjk0MTg2%29.htm Protocolul din 19 noiembrie 1956 (Protocolul din 1956)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101101081843/http://www.legestart.ro/Protocolul-1956-la-Conventia-internationala-reglementarea-vanarii-balenelor-adoptata-Washington-2-decembrie-1946-adoptat-Washington-19-noiembrie-1956-(Mjk0MTg2).htm |date=2010-11-01 }}, legestart.ro, accesat la 23 mai 2012</ref> <ref name="c2012-05-23">[http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-semneaza-pentru-protejarea-balenelor-170788 Basescu semneaza pentru protejarea balenelor], 12 noiembrie 2007, ''Ziare.com'', accesat la 23 mai 2012</ref> Pe [[12 noiembrie]] [[2007]], președintele României de atunci, [[Traian Băsescu]] a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru aderarea Guvernului României la această convenție și la acest protocol.<ref name="c2012-05-23" /> [[Japonia]] este printre puținele state care nu recunosc și nu respectă convențiile internaționale cu privire la stoparea totală a vânării balenelor.<ref name="j2012-05-23">[http://www.descopera.ro/dnews/2660268-furtul-carnii-de-balena-o-noua-moda-in-japonia Furtul carnii de balena, o noua moda in Japonia], 26 mai 2008, ''Descoperă'', accesat la 23 mai 2012</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline|Mysticeti}} * [http://www.jurnalul.ro/stiinta/gratioasele-mamifere-marine-545730.htm Grațioasele mamifere marine]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 6 iunie 2010, ''Jurnalul Național'' * [http://www.descopera.ro/natura/10657125-vanatoarea-de-balene-crime-in-numele-ignorantei-si-lacomiei Vânătoarea de balene: crime în numele ignoranței și lăcomiei], 11 martie 2013, Nicu Pârlog, ''Descoperă'' {{Taxonbar|from=Q168366}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Balene| ]] t70u1cmp73wvd758wdx3vgetwgzoag9 0 79424 17024970 15466802 2025-06-11T07:51:04Z GEO 9723 curățenie categorii (categorii de pe aceeași ramură; [[Categorie:Antioxidanți]] este deja subordonată față de [[Categorie:Biochimie]] și [[Categorie:Biologie]]) 17024970 wikitext text/x-wiki {{Avertisment medical}} '''Antioxidanții''' sunt compuși chimici care au capacitatea de a inhiba [[oxidare]]a altor substanțe. Procesul de antioxidare este în acest caz determinat prin dozări minore, deci [[cantitate|cantitățile]] de antioxidanți sunt net inferioare, chiar infime față de cantitatea de [[substanță]] supusă oxidării. Antioxidanții sunt în mare măsură substanțe de origine naturală, compuși chimici vegetali. Dar și [[ioni]]i unor [[metal]]e de tranziție pot iniția și susține procese antioxidante. == Superoxid dismutaza == * Superoxid dismutaza (SOD) este un grup de [[enzimă|enzime]] antioxidante care au fost descoperite de [[Irwin Irwing]] și [[McCord Joe]]. == Beta-[[caroten]] == * Este o [[carotenoidă]] precursoare a [[vitamina A|vitaminei A]]. Distruge [[oxigen]]ul atomic și radicalii peroxid. Protejează lipidele vulnerabile, dar nu atat de eficient ca [[vitamina E]]. * Se găsește în [[morcov]]i, [[cartofi]] dulci și [[varză]]. == [[Vitamina C]] ([[acid ascorbic]]) == * Este principalul antioxidant solubil în [[apă]]. Ajută la protecția țesutului muscular, [[creier]]ului și sistemului nervos față de acțiunea radicalilor liberi. Convertește [[vitamina E]] oxidată în forma redusă (de antioxidant). Stabilizează [[ADN]]-ul și [[ARN]]-ul. * Se găsește în citrice, în cantități mari. == Vitamina E (d-alfa [[tocoferol]]) == * Principalul antioxidant liposolubil. Protejează acizii grași din interiorul și din jurul celulelor de radicalii liberi. * Se găsește în uleiurile vegetale preparate la rece, germeni de [[grâu]], [[pâine]] integrală și [[cereale]]. == Extract de [[ceai]] [[Ceai verde|verde]] == * Un antioxidant bogat în polifenoli și catechine care curăță eficient hidrogen peroxidul și radicalii anion superoxid. * Se găsește în extractul de ceai verde standardizat la 50% sau mai mult, catechine/polifenoli. == Extract de [[Silybum marianum|armurariu]] == * Este un hepatoprotector. Radicalii liberi pot induce schimbări în [[biosinteză|biosinteza]] enzimelor (citocrom P450). == Extract din semințe de [[strugure]] == * Este un antioxidant puternic conținând 95% procianidine (oligomeri polifenolici), care, împreună cu acțiunea de anihilare a radicalilor liberi, inhibă puternic activitatea xantin oxidazei, [[enzimă|enzima]] care activează cascada oxi-radicalilor. == Extract de [[Arborele pagodelor|Gingko biloba]] == * Protejează membranele celulare de peroxidarea lipidelor, în special [[mielină|mielina]] și celulele cerebrale. == Extract de schisandră == * Este un antioxidant cu proprietăți adaptogene cu pronunțate efecte hepatoprotectoare. * Se extrage din fructele și semințele plantei [[Schisandra chinensis]]. == [[Licopen]] == * Este un antioxidant puternic ce anihilează oxigenul atomic și radicalii peroxid. Protejează stratul lipidic al celulelor. * Se găsește în [[tomată|tomate]]. pepene verde == N-[[acetilcisteină]] == * Este o forma stabilă a [[aminoacizi|aminoacidului]] [[cisteină]]. * Este implicat în producția de [[glutation]], ceea ce duce la creșterea cantității de glutation peroxidază, o enzimă antioxidantă puternică. * Îmbunătățește [[metabolism]]ul hepatic și ameliorează epuizarea musculaturii scheletice. * Se găsește ca supliment: sulfhidril aminoacid. == Acid alfa-lipoic == * Funcționează ca protector celular și antioxidant prin conversia glutationului oxidat la glutation redus. == [[Seleniu]] == * Principalul mineral antioxidant și dezactivator al radicalilor liberi. Este cofactor în sinteza glutation peroxidazei. == [[Coenzimă|Coenzima]] [[Coenzima Q10|Q10]] == Este un antioxidant liposolubil, o [[chinonă]], care joacă un rol important în eliberarea de energie la nivelul [[Adenozintrifosfat|ATP]]-ul [[mitocondrie|mitocondrial]]. Potent antioxidant are un rol bine studiat în sistemul cardio-vascular (circulator). Organismul produce în mod normal această coenzimă, care se găsește și în comerț, sub formă de supliment. La pacienții cu hiper[[colesterol]]emie tratați cu [[statine]], care intervin în [[metabolism]]ul [[colesterol]]ului, ducând la scăderea sintetizării de Q-10, în 8 din 9 cazuri suplimentarea zinică poate fi benefică<ref>{{en icon}}Langsjoen, PH & al., Biofactors, 18(1-4):101-11, 2003</ref><ref>{{en icon}}Caso, G. & al.: ''Effect Coenzime of Q-10 on Myiopathic Symptoms in Patients Treated With Statins'', Am J Cardiol., 99:1409-12, 2007</ref> . Sursele naturale de Seleniu sunt: germenii de grau, taritele, ceapa, rosiile, fructele de broccoli si pestele ton == Referințe == <references/> == Vezi și == {{Portal|medicină}}[[Fișier:Caduceus yellow.png|30px]][[Wikipedia:WikiProiect Medicină|WikiProiectul '''''Medicină''''']] == Legături externe == * {{Commons category-inline|Antioxidants}} [[Categorie:Antioxidanți| ]] rzkapias1yhrrov7wv665y7kxj5orq7 17024975 17024970 2025-06-11T08:01:21Z GEO 9723 Propunere de redenumire (revenire la vechiul titlu pentru uniformizare cu celelalte wikipedii) 17024975 wikitext text/x-wiki {{Redenumire|Antioxidant}} {{Avertisment medical}} '''Antioxidanții''' sunt compuși chimici care au capacitatea de a inhiba [[oxidare]]a altor substanțe. Procesul de antioxidare este în acest caz determinat prin dozări minore, deci [[cantitate|cantitățile]] de antioxidanți sunt net inferioare, chiar infime față de cantitatea de [[substanță]] supusă oxidării. Antioxidanții sunt în mare măsură substanțe de origine naturală, compuși chimici vegetali. Dar și [[ioni]]i unor [[metal]]e de tranziție pot iniția și susține procese antioxidante. == Superoxid dismutaza == * Superoxid dismutaza (SOD) este un grup de [[enzimă|enzime]] antioxidante care au fost descoperite de [[Irwin Irwing]] și [[McCord Joe]]. == Beta-[[caroten]] == * Este o [[carotenoidă]] precursoare a [[vitamina A|vitaminei A]]. Distruge [[oxigen]]ul atomic și radicalii peroxid. Protejează lipidele vulnerabile, dar nu atat de eficient ca [[vitamina E]]. * Se găsește în [[morcov]]i, [[cartofi]] dulci și [[varză]]. == [[Vitamina C]] ([[acid ascorbic]]) == * Este principalul antioxidant solubil în [[apă]]. Ajută la protecția țesutului muscular, [[creier]]ului și sistemului nervos față de acțiunea radicalilor liberi. Convertește [[vitamina E]] oxidată în forma redusă (de antioxidant). Stabilizează [[ADN]]-ul și [[ARN]]-ul. * Se găsește în citrice, în cantități mari. == Vitamina E (d-alfa [[tocoferol]]) == * Principalul antioxidant liposolubil. Protejează acizii grași din interiorul și din jurul celulelor de radicalii liberi. * Se găsește în uleiurile vegetale preparate la rece, germeni de [[grâu]], [[pâine]] integrală și [[cereale]]. == Extract de [[ceai]] [[Ceai verde|verde]] == * Un antioxidant bogat în polifenoli și catechine care curăță eficient hidrogen peroxidul și radicalii anion superoxid. * Se găsește în extractul de ceai verde standardizat la 50% sau mai mult, catechine/polifenoli. == Extract de [[Silybum marianum|armurariu]] == * Este un hepatoprotector. Radicalii liberi pot induce schimbări în [[biosinteză|biosinteza]] enzimelor (citocrom P450). == Extract din semințe de [[strugure]] == * Este un antioxidant puternic conținând 95% procianidine (oligomeri polifenolici), care, împreună cu acțiunea de anihilare a radicalilor liberi, inhibă puternic activitatea xantin oxidazei, [[enzimă|enzima]] care activează cascada oxi-radicalilor. == Extract de [[Arborele pagodelor|Gingko biloba]] == * Protejează membranele celulare de peroxidarea lipidelor, în special [[mielină|mielina]] și celulele cerebrale. == Extract de schisandră == * Este un antioxidant cu proprietăți adaptogene cu pronunțate efecte hepatoprotectoare. * Se extrage din fructele și semințele plantei [[Schisandra chinensis]]. == [[Licopen]] == * Este un antioxidant puternic ce anihilează oxigenul atomic și radicalii peroxid. Protejează stratul lipidic al celulelor. * Se găsește în [[tomată|tomate]]. pepene verde == N-[[acetilcisteină]] == * Este o forma stabilă a [[aminoacizi|aminoacidului]] [[cisteină]]. * Este implicat în producția de [[glutation]], ceea ce duce la creșterea cantității de glutation peroxidază, o enzimă antioxidantă puternică. * Îmbunătățește [[metabolism]]ul hepatic și ameliorează epuizarea musculaturii scheletice. * Se găsește ca supliment: sulfhidril aminoacid. == Acid alfa-lipoic == * Funcționează ca protector celular și antioxidant prin conversia glutationului oxidat la glutation redus. == [[Seleniu]] == * Principalul mineral antioxidant și dezactivator al radicalilor liberi. Este cofactor în sinteza glutation peroxidazei. == [[Coenzimă|Coenzima]] [[Coenzima Q10|Q10]] == Este un antioxidant liposolubil, o [[chinonă]], care joacă un rol important în eliberarea de energie la nivelul [[Adenozintrifosfat|ATP]]-ul [[mitocondrie|mitocondrial]]. Potent antioxidant are un rol bine studiat în sistemul cardio-vascular (circulator). Organismul produce în mod normal această coenzimă, care se găsește și în comerț, sub formă de supliment. La pacienții cu hiper[[colesterol]]emie tratați cu [[statine]], care intervin în [[metabolism]]ul [[colesterol]]ului, ducând la scăderea sintetizării de Q-10, în 8 din 9 cazuri suplimentarea zinică poate fi benefică<ref>{{en icon}}Langsjoen, PH & al., Biofactors, 18(1-4):101-11, 2003</ref><ref>{{en icon}}Caso, G. & al.: ''Effect Coenzime of Q-10 on Myiopathic Symptoms in Patients Treated With Statins'', Am J Cardiol., 99:1409-12, 2007</ref> . Sursele naturale de Seleniu sunt: germenii de grau, taritele, ceapa, rosiile, fructele de broccoli si pestele ton == Referințe == <references/> == Vezi și == {{Portal|medicină}}[[Fișier:Caduceus yellow.png|30px]][[Wikipedia:WikiProiect Medicină|WikiProiectul '''''Medicină''''']] == Legături externe == * {{Commons category-inline|Antioxidants}} [[Categorie:Antioxidanți| ]] 5cozgtjn0lnhe4vg6uwygyv2h7sq6of 14 80390 17024625 13503354 2025-06-10T22:24:39Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024625 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599&lang=ro 599.1] |DDC= |LCC= }} {{Catmore}} :{{Commons category-inline|Monotremata}} {{Mamifere}} [[Categorie:Ordine de mamifere]] e0dz699q1sfv5mnenmvf3dgw3odt7dx 14 80391 17024644 14202040 2025-06-10T22:35:31Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024644 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599.32&lang=ro 599.325] |DDC= |LCC= }} {{Catmore}} :{{Commons category-inline|Lagomorpha}} {{Mamifere}} [[Categorie:Ordine de mamifere]] [[Categorie:Eutheria]] oq1zx5c3jjevovfxs3eka1kzvbe2ou1 0 81596 17024354 16955413 2025-06-10T19:36:49Z Mgall 81632 Actualizare Obama. 17024354 wikitext text/x-wiki Această pagină este '''o listă a președinților Statelor Unite ale Americii ordonată după timpul trăit după exercitarea funcției''', un fel de contabilitate a duratei "pensionării" șefilor executivului american. Dacă se privește prima treime a listei, s-ar putea trage concluzia că o pensionare fericită îi poate aștepta pe viitorii președinți americani. Dacă se studiază ultima parte a listei (cu excepția evidentă a președinților care și-au încheiat recent mandatele) se constată, cel puțin pentru '''șase din patruzeci și cinci''', că această funcție poate fi considerată ca fiind "periculoasă". {| align=right | [[File:Jimmy_Carter.jpg|155px|thumb|none|<small>[[Jimmy Carter]]<br> Cea mai lungă „pensionare”.</small>]] |- | [[Image:Polkpolk.jpg|thumb|155px|none|<small>[[James Knox Polk]] <br>a decedat la doar 104 zile după terminarea mandatului său.<br>Cea mai scurtă „pensionare”.</small>]] |} {| class="wikitable" |- bgcolor="#CCCCCC" align="center" ! Ordonare după<br>lungimea timpului<br>ca fost<br>președinte !! Președinte !! Ordine în<br>funcție !! Lungimea<br>pensionării<br>(în zile) !! Lungimea<br>pensionării<br>(ani și zile) !! Vârsta la<br>deces<br>(ani împliniți) |- | <div style="text-align:center">1 || [[Jimmy Carter]] || <div style="text-align:center">39 || <div style="text-align:center">16.049 || <div style="text-align:center">43 a 344 z || <div style="text-align:center">100 |- | <div style="text-align:center">2 || [[Herbert Hoover]] || <div style="text-align:center">31 || <div style="text-align:center">11.553 || <div style="text-align:center">31 a 230 z || <div style="text-align:center">90 |- | <div style="text-align:center">3 || [[Gerald Ford]] || <div style="text-align:center">38 || <div style="text-align:center">10.932 || <div style="text-align:center">29 a 340 z || <div style="text-align:center">93 |- | <div style="text-align:center">4 || [[George H. W. Bush]] || <div style="text-align:center">41 || <div style="text-align:center">9.445 || <div style="text-align:center">25 a 314 z || <div style="text-align:center">94 |- | <div style="text-align:center">5 || [[John Adams]] || <div style="text-align:center">2 || <div style="text-align:center">9.253 || <div style="text-align:center">25 a 122 z || <div style="text-align:center">90 |- | <div style="text-align:center">''6'' || [[Bill Clinton]]<ref name = "V">În viață.</ref> || <div style="text-align:center">42 || <div style="text-align:center">''{{formatnum:{{#expr:{{JULIANDAY|{{CURRENTYEAR}}|{{CURRENTMONTH}}|{{CURRENTDAY}}}}-{{JULIANDAY|2001|1|20}} round 0}}}}'' || <div style="text-align:center">''{{Vârstă|an=2001|luna=1|zi=20}} a {{formatnum:{{#expr:{{JULIANDAY|{{CURRENTYEAR}}|{{CURRENTMONTH}}|{{CURRENTDAY}}-{{JULIANDAY|2001|1|20}} round 0}}-{{Vârstă|an=2001|luna=1|zi=20}}*365.2425 round 0}}}} z'' || |- | <div style="text-align:center">7 || [[Martin Van Buren]] || <div style="text-align:center">8 || <div style="text-align:center">7.812 || <div style="text-align:center">21 a 142 z || <div style="text-align:center">79 |- | <div style="text-align:center">8 || [[Millard Fillmore]] || <div style="text-align:center">13 || <div style="text-align:center">7.674 || <div style="text-align:center">21 a 4 z || <div style="text-align:center">73 |- | <div style="text-align:center">9 || [[Harry S. Truman]] || <div style="text-align:center">33 || <div style="text-align:center">7.280 || <div style="text-align:center">19 a 340 z || <div style="text-align:center">88 |- | <div style="text-align:center">10 || [[Richard Nixon]] || <div style="text-align:center">37 || <div style="text-align:center">7.196 || <div style="text-align:center">19 a 256 z || <div style="text-align:center">81 |- | <div style="text-align:center">11 || [[James Madison]] || <div style="text-align:center">4 || <div style="text-align:center">7.056 || <div style="text-align:center">19 a 116 z || <div style="text-align:center">85 |- | <div style="text-align:center">12 || [[John Quincy Adams]] || <div style="text-align:center">6 || <div style="text-align:center">6.930 || <div style="text-align:center">18 a 356 z || <div style="text-align:center">80 |- | <div style="text-align:center">13 || [[Thomas Jefferson]] || <div style="text-align:center">3 || <div style="text-align:center">6.331 || <div style="text-align:center">17 a 122 z || <div style="text-align:center">83 |- | <div style="text-align:center">14 || [[William Howard Taft]] || <div style="text-align:center">27 || <div style="text-align:center">6.213 || <div style="text-align:center">17 a 4 z || <div style="text-align:center">72 |- | <div style="text-align:center">15 || [[John Tyler]] || <div style="text-align:center">10 || <div style="text-align:center">6.164 || <div style="text-align:center">16 a 320 z || <div style="text-align:center">71 |- | <div style="text-align:center">''16'' || [[George W. Bush]]<ref name = "V"/> || <div style="text-align:center">43 || <div style="text-align:center">''{{formatnum:{{#expr:{{JULIANDAY|{{CURRENTYEAR}}|{{CURRENTMONTH}}|{{CURRENTDAY}}}}-{{JULIANDAY|2009|1|20}} round 0}}}}'' || <div style="text-align:center">''{{Vârstă|an=2009|luna=1|zi=20}} a {{formatnum:{{#expr:{{JULIANDAY|{{CURRENTYEAR}}|{{CURRENTMONTH}}|{{CURRENTDAY}}-{{JULIANDAY|2009|1|20}} round 0}}-{{Vârstă|an=2009|luna=1|zi=20}}*365.2425 round 0}}}} z'' || |- | <div style="text-align:center">17 || [[Ronald Reagan]] || <div style="text-align:center">40 || <div style="text-align:center">5.615 || <div style="text-align:center">15 a 137 z || <div style="text-align:center">93 |- | <div style="text-align:center">18 || [[Grover Cleveland]]<ref>Cleveland a devenit un fost președinte pentru 4 ani după primul său termen, plus încă 11 ani după cel de-al doilea termen al său.</ref> || <div style="text-align:center">22 și 24 || <div style="text-align:center">5.590 || <div style="text-align:center">15 a 112 z || <div style="text-align:center">71 |- | <div style="text-align:center">19 || [[Franklin Pierce]] || <div style="text-align:center">14 || <div style="text-align:center">4.601 || <div style="text-align:center">12 a 218 z || <div style="text-align:center">64 |- | <div style="text-align:center">20 || [[Rutherford Birchard Hayes|Rutherford B. Hayes]] || <div style="text-align:center">19 || <div style="text-align:center">4.337 || <div style="text-align:center">11 a 319 z || <div style="text-align:center">70 |- | <div style="text-align:center">21 || [[Theodore Roosevelt]] || <div style="text-align:center">26 || <div style="text-align:center">3.595 || <div style="text-align:center">9 a 308 z || <div style="text-align:center">60 |- | <div style="text-align:center">''22'' || [[Barack Obama]]<ref name = "V"/> || <div style="text-align:center">44 || <div style="text-align:center">''{{formatnum:{{#expr:{{JULIANDAY|{{CURRENTYEAR}}|{{CURRENTMONTH}}|{{CURRENTDAY}}}}-{{JULIANDAY|2017|1|20}} round 0}}}}'' || <div style="text-align:center">''{{Vârstă|an=2017|luna=1|zi=20}} a {{formatnum:{{#expr:{{JULIANDAY|{{CURRENTYEAR}}|{{CURRENTMONTH}}|{{CURRENTDAY}}-{{JULIANDAY|2017|1|20}} round 0}}-{{Vârstă|an=2017|luna=1|zi=20}}*365.2425 round 0}}}} z'' || |- | <div style="text-align:center">23 || [[Ulysses S. Grant]] || <div style="text-align:center">18 || <div style="text-align:center">3.063 || <div style="text-align:center">8 a 141 z || <div style="text-align:center">63 |- | <div style="text-align:center">24 || [[Andrew Jackson]] || <div style="text-align:center"> 7 || <div style="text-align:center">3.018 || <div style="text-align:center">8 a 96 z || <div style="text-align:center">78 |- | <div style="text-align:center">25 || [[Dwight David Eisenhower|Dwight D. Eisenhower]] || <div style="text-align:center">34 || <div style="text-align:center">2.989 || <div style="text-align:center">8 a 67 z || <div style="text-align:center">78 |- | <div style="text-align:center">26 || [[Benjamin Harrison]] || <div style="text-align:center">23 || <div style="text-align:center">2.931 || <div style="text-align:center">8 a 9 z || <div style="text-align:center">67 |- | <div style="text-align:center">27 || [[James Buchanan]] || <div style="text-align:center">15 || <div style="text-align:center">2.646 || <div style="text-align:center">7 a 89 z || <div style="text-align:center">77 |- | <div style="text-align:center">28 || [[Andrew Johnson]] || <div style="text-align:center">17 || <div style="text-align:center">2.340 || <div style="text-align:center">6 a 149 z || <div style="text-align:center">66 |- | <div style="text-align:center">29 || [[James Monroe]] || <div style="text-align:center"> 5 || <div style="text-align:center">2.313 || <div style="text-align:center">6 a 122 z || <div style="text-align:center">73 |- | <div style="text-align:center">30 || [[Lyndon B. Johnson]] || <div style="text-align:center">36 || <div style="text-align:center">1.463 || <div style="text-align:center">4 a 2 z || <div style="text-align:center">64 |- | <div style="text-align:center">31 || [[Donald Trump]]<ref name = "W">Președinte în funcție, după ce și-a încheiat un prim mandat în 2021.</ref> || <div style="text-align:center">45 și 47 || <div style="text-align:center">1.461 || <div style="text-align:center">4 a 0 z'' || |- | <div style="text-align:center">32 || [[Calvin Coolidge]] || <div style="text-align:center">30 || <div style="text-align:center">1.403 || <div style="text-align:center">3 a 307 z || <div style="text-align:center">60 |- | <div style="text-align:center">33 || [[Woodrow Wilson]] || <div style="text-align:center">28 || <div style="text-align:center">1.066 || <div style="text-align:center">2 a 336 z || <div style="text-align:center">67 |- | <div style="text-align:center">34 || [[George Washington]] || <div style="text-align:center"> 1 || <div style="text-align:center">1.015 || <div style="text-align:center">2 a 285 z || <div style="text-align:center">67 |- | <div style="text-align:center">35 || [[Chester Alan Arthur]] || <div style="text-align:center">21 || <div style="text-align:center">624 || <div style="text-align:center">1 a 259 z || <div style="text-align:center">57 |- | <div style="text-align:center">36 || [[Joe Biden]]<ref name = "V"/> || <div style="text-align:center">46 || <div style="text-align:center">''{{formatnum:{{#expr:{{JULIANDAY|{{CURRENTYEAR}}|{{CURRENTMONTH}}|{{CURRENTDAY}}}}-{{JULIANDAY|2025|1|20}} round 0}}}}'' || <div style="text-align:center">''{{Vârstă|an=2025|luna=1|zi=20}} a {{formatnum:{{#expr:{{JULIANDAY|{{CURRENTYEAR}}|{{CURRENTMONTH}}|{{CURRENTDAY}}-{{JULIANDAY|2025|1|20}} round 0}}-{{Vârstă|an=2025|luna=1|zi=20}}*365.2425 round 0}}}} z'' || |- | <div style="text-align:center">37 || [[James Knox Polk]] || <div style="text-align:center">11 || <div style="text-align:center">103 || <div style="text-align:center">0 a 103 z || <div style="text-align:center">53 |- | colspan=6 | ---- |- | rowspan=8 | <div style="text-align:center">38 | [[William Henry Harrison]] || <div style="text-align:center">9 | colspan=2 rowspan=8 | <div style="text-align:center">Decedați în timpul exercitării mandatului | <div style="text-align:center">68 |- | [[Zachary Taylor]] || <div style="text-align:center">12 | <div style="text-align:center">65 |- | [[Abraham Lincoln]] || <div style="text-align:center">16 | <div style="text-align:center">56 |- | [[James Abram Garfield]] || <div style="text-align:center">20 | <div style="text-align:center">49 |- | [[William McKinley]] || <div style="text-align:center">25 | <div style="text-align:center">58 |- | [[Warren Gamaliel Harding|Warren G. Harding]] || <div style="text-align:center">29 | <div style="text-align:center">57 |- | [[Franklin Delano Roosevelt|Franklin D. Roosevelt]] || <div style="text-align:center">32 | <div style="text-align:center">63 |- | [[John Fitzgerald Kennedy|John F. Kennedy]] || <div style="text-align:center">35 | <div style="text-align:center">46 |- |} <references /> *Media perioadei de pensionare pentru cei 32 de președinți care și-au încheiat mandatele (și care nu mai sunt în viață) este de 5.269 de zile (14 ani 5 luni și 5 zile), situându-se între pozițiile 18 și 19 (Cleveland și Pierce). *Dacă îi luăm în calcul și pe cei 8 președinți decedați în timpul exercitării mandatului lor, atunci media este de 4.215 de zile (11 ani 6 luni și 16 zile), adică între pozițiile 20 și 21 (Hayes și T. Roosevelt). == Liste conținând date prezidențiale == {{Președinți ai SUA}} {{Prez SUA Info Box}} [[Categorie:Date statistice despre președinții SUA|Post președinție ]] [[Categorie:Demografia Statelor Unite ale Americii|! Președinte]] [[Categorie:Liste de oameni după vârstă|SUA, Președinți ai]] [[Categorie:Liste referitoare la Statele Unite ale Americii|Președinți]] [[Categorie:Președinția Statelor Unite ale Americii|@ Vârstă]] iw69khvb55ivhajubl442lgyjpz50y6 0 81947 17024191 16299074 2025-06-10T17:25:24Z ~2025-65898 703257 Oo 17024191 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist |numejucător = Răzvan Lucescu Stancu Roberto |imagine = [[File:Răzvan Lucescu (cropped).jpg|250px]] |numecomplet = Răzvan Lucescu Stancu Roberto |poreclă = ''Juniorul'' <!-- http://www.google.com/search?hl=en&lr=&as_qdr=all&q=lucescu+juniorul+site%3Amytex.ro&aq=f&aqi=&aql=&oq=&gs_rfai= --> |datanașterii = {{Data nașterii și vârsta|1969|2|17}} |loculnașterii = [[București]] |țaranașterii = [[România]] |datadecesului = |loculdecesului =[[Pitești]] |țaradecesului = |înălțime = 182 cm |post = [[Portar (fotbal)|Portar]] |echipăactuală = {{Real Madrid}} (antrenor) |anidetineret = 1981-1985<br />1985-1987 |echipedetineret = {{ClubFotbal|Dinamo|1981}}<br />{{ClubFotbal|Sportul|1985}} |ani = 1987-1992 <br/> 1992-1993 <br/> 1993-1996 <br/> 1996-1997 <br/> 1997-1998 <br/> 1998-2000 <br/> 2000 <br/> 2000-2001 <br/> 2001-2002 <br/> 2002-2003 |echipe = {{ClubFotbal|Sportul|1987}} <br/> {{ClubFotbal|AC Crema 1908}} <br/> {{ClubFotbal|Sportul|1993}} <br/> {{ClubFotbal|Progresul București|1996}} <br/> {{ClubFotbal|Sportul|1997}} <br/> {{ClubFotbal|Progresul București|1998}} <br/> {{ClubFotbal|FC Brașov|2000}} <br/> {{ClubFotbal|Rapid|2000}} <br/> {{ClubFotbal|FCM Bacău|2001}} <br/> {{ClubFotbal|Rapid|2002}} |apariții(goluri) = 24 {{0}}(0) <br/> {{0}}3 {{0}}(0) <br/> 81 {{0}}(0) <br/> 31 {{0}}(0) <br/>31 {{0}}(0) <br/>23 {{0}}(0) <br/> 13 {{0}}(0) <br/> 26 {{0}}(0) <br/>10 {{0}}(0) <br/> {{0}}1 {{0}}(0) |anilanațională = 1989 |echipănațională = {{flagicon|România}} [[Echipa națională de fotbal a României Under-21|România U-21]] |aparițiilanațională(goluri) = {{0}}2 {{0}}{{0}}(0) |anideantrenorat = 2003-2004 <br/> 2004-2007 <br/> 2007-2009 <br/> 2009-2011 <br/> 2011-2012 <br/> 2012-2014 <br/> 2014 <br/> 2014-2017 <br/> 2017-2019 <br/> 2019–2021 <br/> 2021– |echipeantrenate = {{ClubFotbal|FC Brașov|2003}} <br/> {{ClubFotbal|Rapid|2004}} <br/> {{ClubFotbal|FC Brașov|2007}} <br/> {{ROUf}} <br/> {{ClubFotbal|Rapid|2011}} <br/> {{ClubFotbal|El Jaish SC}} <br/> {{ClubFotbal|Petrolul|2014}} <br/> {{ClubFotbal|Xanthi}} <br/> {{ClubFotbal|PAOK}} <br/> {{ClubFotbal |Al Hilal}} <br/> {{ClubFotbal|PAOK}} }} '''Răzvan Lucescu''' (n. [[17 februarie]] [[1969]] în [[București]]) este un antrenor [[Români|român]] de [[fotbal]] și fost jucător pe postul de [[Portar (fotbal)|portar]]. Din mai 2021, este antrenorul echipei elene [[PAOK Salonic]]. În sezonul 2002-03, a fost vicepreședinte al [[Rapid București]], contribuind la cucerirea titlului de campioni. Din iunie 2004, a fost antrenorul principal al clubului, cu care a ajuns în sferturi de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în sezonul [[Cupa UEFA 2005-2006|2005-06]]. Este fiul fostului fotbalist și actual antrenor de fotbal, [[Mircea Lucescu]]. == Performanțe == În sezonul [[Divizia A 2003-2004|2002-03]], a fost vicepreședinte al clubului [[Rapid București]], având o contribuție importantă la cucerirea titlului de campioni in [[Divizia A]] . În sezonul 2005-06, a cucerit [[Cupa României]] cu [[Rapid București]] și a dus echipa în sferturile de finală ale [[Cupa UEFA 2005-2006|Cupei UEFA]], unde a părăsit competiția în urma a 2 rezultate de egalitate, pierzând la numărul de goluri marcate în deplasare împotriva echipei [[Steaua București]]. Pentru această performanță a primit Medalia „Meritul Sportiv” - clasa a II-a cu o baretă, din partea președintelui României, [[Traian Băsescu]].<ref>{{citat web |url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ae/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_I_2006-03-29%2C_nr._283.pdf |titlu=DECRET privind conferirea Medaliei Meritul Sportiv |lucrare=Monitorul Oficial al României Partea I Nr. 283 |dată= 29 martie 2006 }}</ref> În sezonul 2006-2007, a cucerit pentru a doua oară consecutiv [[Cupa României]] cu [[Rapid București]], după ce a câștigat cu 2-0 meciul cu [[FCU Politehnica Timișoara|Poli Timișoara]] în finala disputată chiar la [[Timișoara]]. Răzvan Lucescu a părăsit Rapidul ziua următoare disputării finalei Cupei României și s-a reîntors la [[FC Brașov]], la 3 ani după ce mai fusese antrenorul acestei echipe. Pe 4 iunie 2011 a semnat un contract de patru ani cu Rapid București.<ref>{{citat web | url = http://www.antena3.ro/sport/fotbal-intern/razvan-lucescu-a-demisionat-de-la-echipa-nationala-copos-a-semnat-pe-patru-ani-cu-rapid-127204.html | titlu = Răzvan Lucescu a demisionat de la echipa națională. Copos: „A semnat pe patru ani cu Rapid” | dată = 4 iunie 2011 | datăaccesare = 4 iunie | anaccesare = 2011 }}</ref> În sezonul 2017–18, a cucerit [[Cupa Greciei]] cu [[PAOK Salonic]], după ce a câștigat cu 2-0 meciul cu rivala [[AEK Atena]] în finala disputată chiar la [[Atena]]. Victoria a venit la puțin timp după ce pierduse titlul de campioană în fața aceleiași formații, terminând campionatul pe locul 2, din cauza unei depunctări și a meciurilor cu AEK și [[Olympiacos Pireu]], pierdute la masa verde. La 24 noiembrie 2019, Răzvan Lucescu a obținut primul titlu continental, câștigând [[Liga Campionilor Asiei]] cu echipa clubului [[Al-Hilal]].<ref>[https://adevarul.ro/news/sport/video-mandria-romaniei-regele-arabiei-lucescu-jr-mai-mare-succes-continental-roman-2000-incoace-1_5dda6e5b5163ec42715bcfe6/index.html Mândria României, Regele Arabiei: Lucescu jr, cel mai mare succes continental pentru român din 2005 încoace], 24 noiembrie 2019, ''adevarul.ro''</ref> ''[[Gazeta Sporturilor]]'' i-a acordat titlul ''[[Antrenorul anului în România]]'' în anii 2018 (cu echipa [[PAOK Salonic]]) și 2020 (cu ''Al Hilal SFC''). == Titluri == === Ca jucător === {| class="wikitable" !Sezon !Club !Titlu |- |[[Liga I|2002–03]]||{{flagicon|Romania}} [[Rapid București]]|| [[Liga I]] |- |} === Ca antrenor === {| class="wikitable" !Sezon !Club !Titlu |- |[[Cupa României|2005–06]]||{{flagicon|Romania}} [[Rapid București]]|| [[Cupa României]] |- ||[[Cupa României|2006–07]]||{{flagicon|Romania}} [[Rapid București]]|| [[Cupa României]] |- |[[Supercupa României|2012–13]]||{{flagicon|Qatar}} [[El Jaish SC]]|| Cupa Qatarului |- |[[Superliga Greacă|2017–18]]||{{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]|| [[Cupa Greciei]] |- |[[Superliga Greacă|2018–19]]||{{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]|| [[Superliga Greacă]] |- |[[Superliga Greacă|2018–19]]||{{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]|| [[Cupa Greciei]] |- |[[Liga Campionilor Asiei|2019]]||{{flagicon|KSA}} [[Al-Hilal FC|Al-Hilal]] || [[Liga Campionilor Asiei]] |- |[[Liga Profesionistă din Arabia Saudită|2019–20]] || {{flagicon|KSA}} [[Al-Hilal FC|Al-Hilal]] || [[Liga Profesionistă din Arabia Saudită|Liga Profesionistă Saudită]] |- |[[Cupa Arabiei Saudite|2019–20]] || {{flagicon|KSA}} [[Al-Hilal FC|Al-Hilal]] || [[Cupa Arabiei Saudite]] |- |[[Superliga Greacă|2023–24]]||{{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]|| [[Superliga Greacă]] |} == Referințe == <references/> == Bibliografie == * Gheorghe Nicolaescu, ''Luceștii'', Editura Artemis, 2006 == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.romaniansoccer.ro/players/l/lucescu_razvan.shtml Cariera ca fotbalist și antrenor pe romaniansoccer.ro] '''''Interviuri''''' * [http://www.formula-as.ro/2000/414/asii-sportului-5/asii-sportului-1436 "De cand ma stiu, sunt cu gandul la fotbal"], ''Formula AS'' - anul 2000, numărul 414 * [http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_intern/Razvan_Lucescu-antrenor_Rapid-_-E_imposibil_sa_antrenez_acum_in_Occident_0_583142302.html VIDEO Răzvan Lucescu, antrenor Rapid: „E imposibil să antrenez acum în Occident“], 2 noiembrie 2011, Gigi Stancu, ''Adevărul'' {{Antrenori FC Brașov}} {{Antrenori FC Rapid București}} {{Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României}} {{Antrenori Petrolul Ploiești}} {{DEFAULTSORT:Lucescu, Raăzvan}} [[Categorie:Nașteri în 1969]] [[Categorie:Nașteri pe 17 februarie]] [[Categorie:Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României]] [[Categorie:Antrenori ai FC Rapid București]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Decorați cu Medalia „Meritul Sportiv”]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Brașov]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Rapid București]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Portari de fotbal români]] [[Categorie:Antrenori ai FC Petrolul Ploiești]] phxezn5iss6a2nwevtkgg1w0kx118a2 17024202 17024191 2025-06-10T17:41:16Z Paloi Sciurala 467397 Revenit asupra a 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-65898|~2025-65898]] ([[Discuție Utilizator:~2025-65898|D]]) identificată ca [[WP:V|vandalism]] la ultima versiune a lui Cetateanul Rosu. ([[WP:TW|TW]]) 17024202 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist |numejucător = Răzvan Lucescu |imagine = [[File:Răzvan Lucescu (cropped).jpg|250px]] |numecomplet = Răzvan Lucescu |poreclă = ''Juniorul'' <!-- http://www.google.com/search?hl=en&lr=&as_qdr=all&q=lucescu+juniorul+site%3Amytex.ro&aq=f&aqi=&aql=&oq=&gs_rfai= --> |datanașterii = {{Data nașterii și vârsta|1969|2|17}} |loculnașterii = [[București]] |țaranașterii = [[România]] |datadecesului = |loculdecesului = |țaradecesului = |înălțime = 182 cm |post = [[Portar (fotbal)|Portar]] |echipăactuală = {{ClubFotbal|PAOK}} (antrenor) |anidetineret = 1981-1985<br />1985-1987 |echipedetineret = {{ClubFotbal|Dinamo|1981}}<br />{{ClubFotbal|Sportul|1985}} |ani = 1987-1992 <br/> 1992-1993 <br/> 1993-1996 <br/> 1996-1997 <br/> 1997-1998 <br/> 1998-2000 <br/> 2000 <br/> 2000-2001 <br/> 2001-2002 <br/> 2002-2003 |echipe = {{ClubFotbal|Sportul|1987}} <br/> {{ClubFotbal|AC Crema 1908}} <br/> {{ClubFotbal|Sportul|1993}} <br/> {{ClubFotbal|Progresul București|1996}} <br/> {{ClubFotbal|Sportul|1997}} <br/> {{ClubFotbal|Progresul București|1998}} <br/> {{ClubFotbal|FC Brașov|2000}} <br/> {{ClubFotbal|Rapid|2000}} <br/> {{ClubFotbal|FCM Bacău|2001}} <br/> {{ClubFotbal|Rapid|2002}} |apariții(goluri) = 24 {{0}}(0) <br/> {{0}}3 {{0}}(0) <br/> 81 {{0}}(0) <br/> 31 {{0}}(0) <br/>31 {{0}}(0) <br/>23 {{0}}(0) <br/> 13 {{0}}(0) <br/> 26 {{0}}(0) <br/>10 {{0}}(0) <br/> {{0}}1 {{0}}(0) |anilanațională = 1989 |echipănațională = {{flagicon|România}} [[Echipa națională de fotbal a României Under-21|România U-21]] |aparițiilanațională(goluri) = {{0}}2 {{0}}{{0}}(0) |anideantrenorat = 2003-2004 <br/> 2004-2007 <br/> 2007-2009 <br/> 2009-2011 <br/> 2011-2012 <br/> 2012-2014 <br/> 2014 <br/> 2014-2017 <br/> 2017-2019 <br/> 2019–2021 <br/> 2021– |echipeantrenate = {{ClubFotbal|FC Brașov|2003}} <br/> {{ClubFotbal|Rapid|2004}} <br/> {{ClubFotbal|FC Brașov|2007}} <br/> {{ROUf}} <br/> {{ClubFotbal|Rapid|2011}} <br/> {{ClubFotbal|El Jaish SC}} <br/> {{ClubFotbal|Petrolul|2014}} <br/> {{ClubFotbal|Xanthi}} <br/> {{ClubFotbal|PAOK}} <br/> {{ClubFotbal |Al Hilal}} <br/> {{ClubFotbal|PAOK}} }} '''Răzvan Lucescu''' (n. [[17 februarie]] [[1969]] în [[București]]) este un antrenor [[Români|român]] de [[fotbal]] și fost jucător pe postul de [[Portar (fotbal)|portar]]. Din mai 2021, este antrenorul echipei elene [[PAOK Salonic]]. În sezonul 2002-03, a fost vicepreședinte al [[Rapid București]], contribuind la cucerirea titlului de campioni. Din iunie 2004, a fost antrenorul principal al clubului, cu care a ajuns în sferturi de finală ale [[Cupa UEFA|Cupei UEFA]] în sezonul [[Cupa UEFA 2005-2006|2005-06]]. Este fiul fostului fotbalist și actual antrenor de fotbal, [[Mircea Lucescu]]. == Performanțe == În sezonul [[Divizia A 2003-2004|2002-03]], a fost vicepreședinte al clubului [[Rapid București]], având o contribuție importantă la cucerirea titlului de campioni in [[Divizia A]] . În sezonul 2005-06, a cucerit [[Cupa României]] cu [[Rapid București]] și a dus echipa în sferturile de finală ale [[Cupa UEFA 2005-2006|Cupei UEFA]], unde a părăsit competiția în urma a 2 rezultate de egalitate, pierzând la numărul de goluri marcate în deplasare împotriva echipei [[Steaua București]]. Pentru această performanță a primit Medalia „Meritul Sportiv” - clasa a II-a cu o baretă, din partea președintelui României, [[Traian Băsescu]].<ref>{{citat web |url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ae/Monitorul_Oficial_al_Rom%C3%A2niei._Partea_I_2006-03-29%2C_nr._283.pdf |titlu=DECRET privind conferirea Medaliei Meritul Sportiv |lucrare=Monitorul Oficial al României Partea I Nr. 283 |dată= 29 martie 2006 }}</ref> În sezonul 2006-2007, a cucerit pentru a doua oară consecutiv [[Cupa României]] cu [[Rapid București]], după ce a câștigat cu 2-0 meciul cu [[FCU Politehnica Timișoara|Poli Timișoara]] în finala disputată chiar la [[Timișoara]]. Răzvan Lucescu a părăsit Rapidul ziua următoare disputării finalei Cupei României și s-a reîntors la [[FC Brașov]], la 3 ani după ce mai fusese antrenorul acestei echipe. Pe 4 iunie 2011 a semnat un contract de patru ani cu Rapid București.<ref>{{citat web | url = http://www.antena3.ro/sport/fotbal-intern/razvan-lucescu-a-demisionat-de-la-echipa-nationala-copos-a-semnat-pe-patru-ani-cu-rapid-127204.html | titlu = Răzvan Lucescu a demisionat de la echipa națională. Copos: „A semnat pe patru ani cu Rapid” | dată = 4 iunie 2011 | datăaccesare = 4 iunie | anaccesare = 2011 }}</ref> În sezonul 2017–18, a cucerit [[Cupa Greciei]] cu [[PAOK Salonic]], după ce a câștigat cu 2-0 meciul cu rivala [[AEK Atena]] în finala disputată chiar la [[Atena]]. Victoria a venit la puțin timp după ce pierduse titlul de campioană în fața aceleiași formații, terminând campionatul pe locul 2, din cauza unei depunctări și a meciurilor cu AEK și [[Olympiacos Pireu]], pierdute la masa verde. La 24 noiembrie 2019, Răzvan Lucescu a obținut primul titlu continental, câștigând [[Liga Campionilor Asiei]] cu echipa clubului [[Al-Hilal]].<ref>[https://adevarul.ro/news/sport/video-mandria-romaniei-regele-arabiei-lucescu-jr-mai-mare-succes-continental-roman-2000-incoace-1_5dda6e5b5163ec42715bcfe6/index.html Mândria României, Regele Arabiei: Lucescu jr, cel mai mare succes continental pentru român din 2005 încoace], 24 noiembrie 2019, ''adevarul.ro''</ref> ''[[Gazeta Sporturilor]]'' i-a acordat titlul ''[[Antrenorul anului în România]]'' în anii 2018 (cu echipa [[PAOK Salonic]]) și 2020 (cu ''Al Hilal SFC''). == Titluri == === Ca jucător === {| class="wikitable" !Sezon !Club !Titlu |- |[[Liga I|2002–03]]||{{flagicon|Romania}} [[Rapid București]]|| [[Liga I]] |- |} === Ca antrenor === {| class="wikitable" !Sezon !Club !Titlu |- |[[Cupa României|2005–06]]||{{flagicon|Romania}} [[Rapid București]]|| [[Cupa României]] |- ||[[Cupa României|2006–07]]||{{flagicon|Romania}} [[Rapid București]]|| [[Cupa României]] |- |[[Supercupa României|2012–13]]||{{flagicon|Qatar}} [[El Jaish SC]]|| Cupa Qatarului |- |[[Superliga Greacă|2017–18]]||{{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]|| [[Cupa Greciei]] |- |[[Superliga Greacă|2018–19]]||{{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]|| [[Superliga Greacă]] |- |[[Superliga Greacă|2018–19]]||{{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]|| [[Cupa Greciei]] |- |[[Liga Campionilor Asiei|2019]]||{{flagicon|KSA}} [[Al-Hilal FC|Al-Hilal]] || [[Liga Campionilor Asiei]] |- |[[Liga Profesionistă din Arabia Saudită|2019–20]] || {{flagicon|KSA}} [[Al-Hilal FC|Al-Hilal]] || [[Liga Profesionistă din Arabia Saudită|Liga Profesionistă Saudită]] |- |[[Cupa Arabiei Saudite|2019–20]] || {{flagicon|KSA}} [[Al-Hilal FC|Al-Hilal]] || [[Cupa Arabiei Saudite]] |- |[[Superliga Greacă|2023–24]]||{{flagicon|Grecia}} [[PAOK Salonic]]|| [[Superliga Greacă]] |} == Referințe == <references/> == Bibliografie == * Gheorghe Nicolaescu, ''Luceștii'', Editura Artemis, 2006 == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.romaniansoccer.ro/players/l/lucescu_razvan.shtml Cariera ca fotbalist și antrenor pe romaniansoccer.ro] '''''Interviuri''''' * [http://www.formula-as.ro/2000/414/asii-sportului-5/asii-sportului-1436 "De cand ma stiu, sunt cu gandul la fotbal"], ''Formula AS'' - anul 2000, numărul 414 * [http://www.adevarul.ro/sport/fotbal_intern/Razvan_Lucescu-antrenor_Rapid-_-E_imposibil_sa_antrenez_acum_in_Occident_0_583142302.html VIDEO Răzvan Lucescu, antrenor Rapid: „E imposibil să antrenez acum în Occident“], 2 noiembrie 2011, Gigi Stancu, ''Adevărul'' {{Antrenori FC Brașov}} {{Antrenori FC Rapid București}} {{Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României}} {{Antrenori Petrolul Ploiești}} {{DEFAULTSORT:Lucescu, Raăzvan}} [[Categorie:Nașteri în 1969]] [[Categorie:Nașteri pe 17 februarie]] [[Categorie:Antrenori ai echipei naționale de fotbal a României]] [[Categorie:Antrenori ai FC Rapid București]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Decorați cu Medalia „Meritul Sportiv”]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Brașov]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Rapid București]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Portari de fotbal români]] [[Categorie:Antrenori ai FC Petrolul Ploiești]] 3w0665brqk1c6jt8hsq5qitbi1otfax 0 83577 17024601 17023185 2025-06-10T21:55:44Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024601 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet -->| culoare cadru = #540f81 | culoare scris = #fffefe | nume = Argeș Pitești | logo = FC_Arges.svg | upright = 0.65 <!-- Informații generale -->| nume_complet = Asociația Club Sportiv Campionii Fotbal Club Argeș<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=3629|title=ACS Campionii Fotbal Club Argeș|access-date=3 September 2020}}</ref> | poreclă = ''Vulturii violeți''<br>''Alb-violeții''<br>''Trupa din Trivale'' | nume_precedente = Dinamo Pitești<br>Dacia Pitești<br>FC Argeș Dacia Pitești<br>FC Argeș Pitești | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1953|08|06}}<br>ca ''Dinamo Pitești''<br/>reînființat {{Start date and years ago|df=yes|2014}}<br/> | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|purple}} | proprietar = Primăria Municipiului Pitești | președinte = [[Dănuț Coman]] | stadion = [[Stadionul Orășenesc (Mioveni)|Orășenesc]], [[Mioveni]] (2023-prezent) | capacitate = 10.000 <!-- Palmares -->| palmares_național = [[SuperLiga României|Campionatul României]] (2) |pattern_la1 = _macronhalley23ws |pattern_b1 = _macronhalley23ws |pattern_ra1 = _macronhalley23ws |pattern_sh1 = |pattern_so1 = |leftarm1 = FFFFFF |body1 = FFFFFF |rightarm1 = FFFFFF |shorts1 = FFFFFF |socks1 = FFFFFF | kit_alt2 = | pattern_la2 = _macronthemiseco23pw | pattern_b2 = _macronthemiseco23pw | pattern_ra2 = _macronthemiseco23pw | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = 550E81 | body2 = 550E81 | rightarm2 = 550E81 | shorts2 = 550E81 | socks2 = 550E81 |pattern_la3 = |pattern_b3 = _macronrodders1fya |pattern_ra3 = |pattern_sh3 = |pattern_so3 = |leftarm3 = e1ff00 |body3 = FFFFFF |rightarm3 = e1ff00 |shorts3 = 555555 |socks3 = 555555 }} '''Asociația Club Sportiv Campionii Fotbal Club Argeș''', cunoscut sub numele de '''FC Argeș Pitești''', sau pe scurt '''Argeș''', este un club de [[fotbal]] profesionist din [[Pitești]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Poreclită ''Vulturii Alb-Violeți'', echipa a fost fondată în 1953 sub numele de ''Dinamo Pitești'', debutând în prima divizie în [[Divizia A 1961-1962|sezonul 1961-1962]]. În 1967, și-a schimbat numele în ''Argeș Pitești'', denumire pe care o poartă și în prezent. A fost una din echipele de vârf ale anilor '70, reușind să câștige două titluri de campioană în anii [[Divizia A 1971-1972|1972]] și [[Divizia A 1978-1979|1979]]. În acea perioadă, de trei ori câștigător al premiului [[Fotbalistul român al anului]], [[Nicolae Dobrin]], a făcut parte din lot, ceea ce l-a transformat de-a lungul anilor într-un simbol al clubului. Clubul s-a desființat în anul 2013, fiind apoi refondat sub numele de ''SCM Pitești'', după care, după rezolvarea unor formalități legale privind marca, și-a luat atât numele de ''FC Argeș,'' cât și palmaresul.<ref name="Ziarul Argeșul – ediția online_2019-06-04">{{Citation | url=https://ziarulargesul.ro/cine-a-fondat-campionii-fc-arges/| title=Cine a fondat „Campionii FC Argeș”?| newspaper=Ziarul Argeșul – ediția online| date= 4 iunie 2019| accessdate=3 august 2020}}</ref> Culorile tradiționale ale clubului sunt alb și violet, ''Trupa din Trivale'' disputându-și meciurile de acasă pe [[stadionul Orășenesc|Orășenesc]] din [[Mioveni]], care are o capacitate de 10.000 de locuri. == Istorie == === Inceputul === Pe data de [[6 august]] [[1953]], un ordin al [[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministerul Afacerilor Interne]] consfințește actul de naștere al echipei '''Dinamo Pitești''', actuala formație FC Argeș, numele fiind luat după sora mai mare din București. Noua grupare din orașul Pitești își începe ascensiunea de jos, din campionatul orășenesc, dar implicarea factorilor locali și aducerea pe lângă echipă a celor mai buni fotbaliști din oraș vor constitui principalii factori în promovarea echipei an de an. Urcarea în [[Liga 2|Divizia B]] se produce la sfârșitul campionatului [[1958]]-[[1959]], și în chiar primul an este foarte aproape de [[Liga I|Divizia A]], numai că Dinamo ocupa doar locul al doilea al seriei secunde. Visul ia contur pentru iubitorii fotbalului din [[Pitești]] în sezonul viitor. În [[1961]] Dinamo Pitești promovează pe prima scenă fotbalistică, sub comanda antrenorilor Ștefan Vasile și [[Tănase Dima]]. Trei dintre cei mai cunoscuți componenți ai lotului de-atunci, [[Ion Barbu (fotbalist)|Ion Barbu]], [[Florin Halagian]] și [[Nicolae Dobrin]], sunt personajele care au contribuit cel mai mult la performanțele de peste ani ale clubului de fotbal FC Argeș, înființat în anul [[1968]], primul club de fotbal din țară. În cei 53 de ani de existență, FC Argeș s-a remarcat nu numai prin cele două titluri de campioană a României, sau prin participările în cupele europene, ci și prin faptul că a dat fotbalului românesc jucători de mare valoare. Este recunoscut la nivel național că FC Argeș este o pepinieră apreciată de fotbaliști, în fiecare an doi-trei devenind protagoniști ai [[Liga I|Diviziei A]]. Tot FC Argeș a dat și doi dintre cei trei mari fotbaliști ai României, din toate timpurile: [[Nicolae Dobrin]] și [[Adrian Mutu]]. Chiar dacă Mutu îl eclipsează pe Dobrin prin banii câștigați, faima externă, imaginea mondenă și can-can, primul rămâne cel mai mare. Pentru Dobrin vorbesc talentul excepțional și performanțele înregistrate într-o perioadă boemă a fotbalului european și mondial. === Apare Dinamo Pitești (1953–1959) === [[Fișier:Ion Barbu (b1938).jpg|stanga|miniatura|191x191px|Ion „Bebe” Barbu a fost căpitanul echipei FC Argeș și a jucat peste 200 de meciuri pentru club.]] La [[6 august]] [[1953]], după 27 de ani de dominare a echipei Sporting Club Pitești, apare o nouă echipă, Dinamo Pitești. Încă din primăvara anului 1953, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, un grup de funcționari și polițiști hotărăsc să înființeze o echipă de fotbal, Dinamo, numită astfel după sora mai mare de la București. Echipa este înscrisă în campionatul regional Pitești, alături de echipele din Găești, Vâlcea, Curtea de Argeș, Câmpulung, Topoloveni și Slatina, campionatul desfășurându-se în sistem primăvară-toamnă. Se cuvine să-i amintim pe Ion Lăsculescu și Marin Tănase, doi dintre principalii inițiatori ai nașterii acestei echipe de fotbal, în mod oficial, la 6 august 1953. Tânăra echipă Dinamo Pitești va ocupa locul 8 din 14 formații, dar va atrage atenția spectatorilor, în scurt timp reușind să adune talentele născute pe acest plai legendar al Țării Argeșului, catalizând valorile locale și forțele administrative pentru accederea în înalta societate a fotbalului.În Pitești au mai fost și alte echipe, dintre care legendara Sporting Club a reușit să evolueze în divizia B timp de 8 campionate la rând (unde marcase 289 de goluri și primise 402) până în 1954, arătând că Piteștiul dorește și vrea mai mult decât o echipă cuminte, de pluton în divizia secundă, de aici și dorința de a aduce un suflu nou în fotbalul local de performanță și o organizare mai bună în vederea intrării în, înalta societate a fotbalului. Lotul cu care a început actuala echipă FC Argeș (atunci Dinamo) cei 50 de ani de viață a fost următorul: Antrenor: Jean Lăpușneanu (fost la Sporting Club, fost mare portar, selecționat în echipa României, cu care a participat la Campio­natul Mondial din 1930, în Uruguay). Portari: Traian Ștefan și Gheorghe Stancu. Fundași: Gheorghe Tereș, Iuliu Szigmei, Nicolae Zamfirescu, Ion Toroipan, Stelian Oprea, Ion Istrate. Mijlocași: Constantin Chingaru, Nicolae Gotwald, Ion Hărăclean, Ion Dragomir. Atacanți: Marin Tănase, Nelu Diaconescu, Ion Gherghina, Ștefan Dumitrescu, Gheorghe Stănciulescu, Nicolae lonescu, Ion Lăsculescu, Ion Stănescu. [http://www.argesfc.ro/foto/istoric/pozadinarg.jpg Dinamo Pitesti]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} În anul 1954, Dinamo Pitești se întărește cu cei mai buni jucători din Pitești: portarul Leață, fundașii Leonte lanovschi și Boldizar, mijlocașul Gheorghe Popescu și înaintașul Basarabescu, reușind să ocupe locul al treilea în campionatul regional, cu 40 de puncte (golaveraj 67-23), în urma Flamurii Roșii Râmnicu Vâlcea și Minerului Câmpulung, cu 18 victorii, 4 meciuri egale și 4 înfrângeri din cele 26 de partide disputate. Urmează campionatul regional 1955, când Dinamo Pitești reușește să se claseze pe primul loc, înregistrând prima performanță -promovarea în Divizia C. Prima ediție a Diviziei C de după 1945 adună la start 51 de echipe, împărțite în 4 serii. Dinamo Pitești va face parte din seria a II-a. Sub conducerea antrenorului Jean Lăpușneanu, echipa reușește performanța de a se clasa pe locul al VIII-lea din 14 echipe, în seria a Il-a a Diviziei C, o performanță notabilă pentru o nouă promovată. Era a V-a ediție a Diviziei C. În lotul echipei, pe lângă jucătorii cu care porniseră la drum, se aflau și foștii jucători ai Sportingului: Leonte Ianovschi, Leață, Boldizar, Gh. Popescu, Basarabescu și Pericle Valeca. Va urma un campionat, 1957-1958, în care se va trece la sistemul competițional toamnă-primăvară. Acest sistem nu va fi prielnic, iar piteștenii, clasați pe locul al XII-lea, vor retrograda în campionatul regional. Dinamo a câștigat doar 9 partide, 3 au fost egale și 14 meciuri le-a pierdut, marcând 30 de goluri și primind 46. Seria a fost câștigată de Titanii Bucureșteni, urmând Metalul Târgoviște și Carpați Sinaia, în urma lui Dinamo s-au aflat Olimpia Giurgiu și Petrolul (Flacăra) Pitești. Cu antrenorul Jean Lăpușneanu la timonă, care îl înlocuiește pe Gheorghe Teodorescu, Dinamo Pitești, cu o ambiție renăscută și cu un lot întărit cu mai mulți tineri talentați, câștigă campionatul regional 1958-1959 și promovează în Divizia C. Iată lotul care a adus echipa în Divizia C: Velicu, Costache, Oancea (portari), Boldizar, Iatan, Georgescu (fundași), Stănescu, Anuțescu, Ștefănescu, Dinică (mijlocași), Milea, Paraschiv, Marin Traian, Ceaușu, Necșoiu, Emilian Niculescu, Cebuc, Vlad Lovin, Mașala (atacanți). Datorită reorganizării activității fotbalistice din România, Dinamo Pitești promovează în Divizia B, după fuziunea cu Dinamo 3 Miliția București. De la Dinamo Miliția au venit la Pitești, în vara anului 1959, jucătorii: Spiridon Niculescu, Radu Gh., V. Florescu, Florin Halagian, M. Haimovici, P. Valcan, Eugen Butnaru și Ion Barbu, un nucleu de jucători care va fi un atu în startul spre o nouă etapă competițională. === Primul titlu de campioni (1959-1972) === [[Fișier:Dinamo Pitești 1964.jpg|mini|Echipa din 1964-1965]] [[Fișier:Nicolae Dobrin.jpg|miniatura|Nicolae Dobrin, simbolul clubului și primul câștigător al premiului Fotbalistul Anului Român.]] Nimic nu întrezărea marele succes final al piteștenilor. Prima etapă debutase rău, cu o înfrângere (1-4) la Bacău, iar disensiunile din echipă au dus la destituirea antrenorului Titus Ozon. În locul său este promovat un tânăr antrenor, [[Florin Halagian]], fost jucător la Dinamo Pitești, la ora debutului său, din [[29 august]] [[1971]], fiind cel mai tânăr antrenor din Divizia A (2-1 cu Rapid, prin golurile înscrise de Jercan). La sfârșitul turului, FC Argeș se afla pe locul al IV-lea, cu 18 puncte, în urma echipelor: U.T.A., S.C. Bacău și Universitatea Cluj. Pregătirile de iarnă s-au desfășurat la Băile Herculane, după care a urmat un turneu greu în fosta R.D. Germană, care i-a prins bine echipei. Returul a fost extraordinar, FC Argeș fiind învinsă doar de două ori (0-2, acasă, cu Steagul Roșu Brașov, și 0-1, la Cluj, cu C.F.R). Vor urma 9 jocuri fără înfrângeri, în care Halagian a jucat cartea cea mare de mai multe ori. Astfel, la Iași, a jucat în fiecare repriză cu câte o linie de mijlocași, spre surprinderea tuturor, pentru a forța victoria și a-i avea proaspeți pe final. În penultima etapă (21 iunie 1972), la Pitești, FC Argeș a învins Crișul Oradea, devenind campioană cu o etapă înaintea finalului de campionat. Echipa a jucat ofensiv și ambițios, cu un Dobrin inspirat, la timonă. Scorul a fost 4-1 (3-1) pentru piteșteni, prin golurile marcate de Dobrin (min. 25 și 43), Prepurgel (min. 28), C. Radu I (min.83), respectiv Tămaș (min. 39), în fața a peste 17.000 de spectatori, în ultima etapă, deși avea titlul în buzunar, F.C. Argeș învingea, la mare luptă, pe Dinamo, la București, pe marele stadion Național, cu 3-2 (1-1), prin golurile înscrise de: Jercan (min. 45), C. Radu I (min. 55), C. Frățilă (min. 89), respectiv Lucescu (min. 17) și Dumitrache (min. 61), pentru Dinamo. Iată cele două echipe care s-au întâlnit în ultima etapă, în fața a peste 10.000 de spectatori, sub conducerea arbitrului loan Rus (Tg. Mureș): FC Argeș: Stan-Barbu (Ciolan)-Pigulea, Vlad, Olteanu, P. Ivan II-Prepurgel, M. Popescu (C. Frățilă)-C. Radu I, Dobrin, Jercan. Dinamo: Constantinescu-Cheran, G. Sandu, Dobrău (Batacliu, apoi Doru Popescu), Deleanu-Dinu, Sălceanu- Lucescu, Dumitriu II, Dumitrache, Florin Dumitrescu. În acest fel, F.C. Argeș câștiga cununa de lauri, aducând Piteștiul, pentru prima dată, în rândul orașelor campioane, după București, Timișoara, Arad, Oradea și Ploiești. Lotul echipei campioane, FC Argeș, în campionatul 1971-1972, a fost următorul: V. Stan, D. Ariciu, Spiridon Niculescu (portari), M. Pigulea, C. Olteanu, R. Vlad, I. Barbu, P. Ivan II, D. Ciolan, C. Nedelcu (fundași), I. Prepurgel, M. Popescu, Dumitru Ștefan, Emil Dumitru, Ion Roșu (mijlocași), C. Radu II, C. Frățilă, N. Dobrin, R. Jercan, Ion Dobrescu, Paul Ciornoavă (atacanți), Florin Halagian și [[Tănase Dima]] (antrenori). Cele 51 de goluri ale echipei F.C. Argeș au fost marcate de: Dobrin-15, C. Radu 9, Jercan-8, Frățilă-7, Prepurgel-4, Roșu-4, M. Popescu-2, Olteanu-1 și Dobrescu-1. === FC Argeș câștigă titlul la Dinamo acasă (1972-1983) === Campionatul 1978-1979 a început sub semnul unei bune pregătiri și al dorinței de a fructifica maturizarea lotului de jucători tineri, majoritatea crescuți la Pitești. Sub conducerea aceluiași antrenor, Florin Halagian, ajutat de Leonte lanovschi ([[Tănase Dima]] s-a transferat la Dinamo București) și de Constantin Oțet, transferat cu câteva zile înainte de începerea campionatului. Obiectivul propus de conducerea clubului era ocuparea unuia din locurile 1-5 și acumularea a cel puțin 18 puncte în turul campio­natului. FC Argeș începe campionatul în forță, câștigând două jocuri cu Chimia Rm. Vâlcea și "Poli" Iași, și se instalează în plutonul fruntaș. De-abia în etapa a Vl-a înregistrează prima înfrângere, 0-1, la Tg. Mureș, cu A.S.A. în continuare, ocupă locurile 2-4, fără să mai coboare. Jucătorii sunt supuși la eforturi duble, majoritatea făcând parte și din echipa olimpică a României, care reușea, după mulți ani, să învingă reprezentativa Ungariei la Pitești. La sfârșitul turului, FC Argeș se situa pe prima poziție în clasament, remarcându-se prin coeziune, respect față de coechipieri și de sarcinile de joc încredințate. Un nou jucător a debutat cu succes în echipa piteșteană, Moiceanu, care, în scurt timp, a devenit pentru coechipieri și adversari arma secretă. În ultima etapă a turului, la Pitești, piteștenii au câștigat in extremis partida cu Dinamo (scor 1-0) și FC Argeș a devenit campioana turului cu 10 meciuri câștigate, o remiză și 6 înfrângeri, 25 de goluri înscrise și 17 primite, totalizând 21 de puncte, mai mult cu trei decât se propusese la începutul campionatului. Cunoscutul ziarist sportiv [[Laurențiu Dumitrescu]] scria în Sportul, „... a fost și în toamna lui 78 echipa lui Dobrin; echipa acelui fotbalist de mare talent, care poartă de mai bine de 15 ani tricoul cu numărul 10, jucătorul capabil - și la 31 de ani - să decidă orice meci din campionatul nostru (exemple mărturii: partidele cu F.C. Baia Mare, pe teren propriu, și cu Steaua, în deplasare), să marcheze goluri de o mare spectaculozitate. Când Dobrin a absentat, a intervenit Iovănescu, mijlocașul ofensiv care a avut un sezon de excepție, poate cel mai bun al carierei sale. El și-a asumat și rolul de puncheur atunci când vârful Radu II a fost accidentat. Dar a fost și turul lui Stancu, devenit, la numai 22 de ani, liderul matur al apărării, care îmbina experiența lui Ivan II cu forța lui Cârstea și ambiția lui Mihai Zamfir.” Dudu Georgescu, atacantul central al dinamoviștilor, declara, "încep prin a adresa felicitări lui Radu II pentru câștigarea titlului de golgeter în actuala ediție. Despre meci aș vrea să pot spune la finele lui că a fost frumos, în ciuda mizei ce-și va pune amprenta pe confruntare. Noi, dinamoviștii, așteptăm să ne revanșăm pentru acel 0-1 din toamnă și vrem să câștigăm pentru a demonstra că Dinamo este cea mai bună echipă.” Acest meci era un duel și între Dobrin și Dinu. Cu două zile înaintea marelui derby, Cornel Dinu declara: „Aș vrea să-i transmit lui Dobrin că alături de Dumitrache rămâne cel mai mare talent născut în ultimii 20 de ani în fotbalul nostru, talent pe care, din păcate, prin rațiunile oamenilor săi, fotbalul românesc n-a putut să-l valorifice la maximum. Am totuși senzația că, din punct de vedere pur tehnic, chiar și în actuala distribuție avem o forță de joc mult mai mare ca FC Argeș.” Dobrin considera că argumentul nostru cel mai important ar fi constanța mai mare decât a dinamoviștilor, ei revenind puternic abia în returul campionatului, în plus, ar mai fi tinerețea formației noastre și omogenitatea garniturii, cred eu, mai accentuată decât a lui Dinamo. La 24 iunie 1979, în fața a 20.000 de spectatori, pe stadionul Dinamo din Capitală, FC Argeș învingea, după un meci de infarct, cu scorul de 4-3, prin golurile marcate de: Radu II (min. 11 și 24), D. Nicolae( min. 69) și Dobrin (min. 90), respectiv, Dragnea (min. 5) și Dudu Georgescu (min. 76, din penalty, și min. 89). După meci, în Sportul, cunoscutul și regretatul gazetar sportiv [[Ioan Chirilă]] scria, "Finala campionatului, așteptată cu un interes extraordinar, care a împuținat masiv numărul spectatorilor pe toate celelalte terenuri, s-a încheiat cu victoria meritată a piteștenilor, după un joc de mare tensiune, în care setea de victorie a dinamoviștilor a primit un veto din partea lui Dobrin, care a oferit tribunelor și telespectatorilor al nu mai știu câtelea meci al vieții sale, el fiind jucătorul care a dominat din toate punctele de vedere terenul." Meciul a început prin dominarea dinamoviștilor, care au înscris repede, prin Dragnea, cu capul la lovitura de colț executată de Țălnar. În minutul 11, Dobrin i-a trimis în adâncime lui Radu II, după ce ieșise din mijlocul a trei adversari, și acesta preia și aleargă cu mingea, egalând. Dinamoviștii sunt dezorientați și Doru Toma șutează în bară, de unde Radu II o împinge de pe linia porții în gol. Piteștenii sunt periculoși pe contraatac, dar M. Zamfir salvează in extremis un șut al lui Vrânceanu. După pauză, Dudu Georgescu șutează în bară (min. 61), iar Augustin reia alături de poartă, în min. 69, Dobrin se lansează într-o cursă nebună, trece de mai mulți adversari, înmărmuriți de slalomul acestuia, pasează pe dreapta la Doru Nicolae, care marchează: 1-3. Apoi, Dudu Georgescu transformă un penalty, la un fault asupra lui Ion Moldovan, și egalează, dar, în ultimul minut, Dobrin șutează la rădăcina barei consfințind o victorie meritată a Argeșului. Au evoluat FC Argeș: Cristian 8, M. Zamfir 7, Cârstea 7, Stancu 7, Ivan II 6, D. Toma 7, Iovănescu 6 (min. 78, Bărbulescu), Chivescu 6, Doru Nicolae 8, Radu II 9, Dobrin 10. Dinamo: Anuței 5, Ion Marin 6, Sătmăreanu II 6, Dinu 6, Lucuță 6, Augustin 6, Dragnea 7 (Țevi 6), Custov 6, Țălnar 6, Dudu Georgescu 7, Vrânceanu 6 (Ion Moldovan 6). Au arbitrat: Otto Anderco (Satu Mare) 7, la linie T. Balanovici (Iași) și V. Tătar (Hunedoara). Notele au fost acordate de redactorul Sportul, Ioan Chirilă. Lotul campionilor a fost următorul: Gh. Cristian și A. Speriatu (portari), M. Zamfir, C. Stancu, C. Cârstea, P. Ivan II,S. Moisescu, D. Ionașcu, Ilie Bărbulescu (fundași), Doru Toma II, S. Iovănescu, Gh. Chivescu, M. Iatan (mijlocași), Doru Nicolae, M. Radu II, N. Dobrin, Viorel Turcu, Viorel Moiceanu și Radu III (atacanți). === După Nicolae Dobrin (1983–2009) === Retragerea lui Nicolae Dobrin, simbolul emblematic al FC Argeș, a însemnat și încheierea marii performanțe pentru club. În anii 80 echipa a devenit mijlocul echipei clasamentului, terminând frecvent pe locurile 6, 7 sau 9, dar a reușit totuși să ajungă la 3 finale ale Cupei Balcanilor în această perioadă. La începutul anilor 90 echipa a alunecat chiar și în jumătatea inferioară totul cumulând cu retrogradarea din Divizia A în 1992 după 29 de ani petrecuți în topul fotbalului românesc. Totuși in 1992 a avut un parcurs bun in Cupa UEFA Intertoto terminând pe locul 3 deasupra Rapidului Bucuresti. Mai jos situatia din grupa 10. {{#invoke:sports table|main|style=WDL |res_col_header=Q |winpoints=2 |team1=LGO|name_LGO={{flagicon|BUL}} [[FC Lokomotiv Gorna Oryahovitsa|Lokomotiv Gorna Oryahovitsa]] |team2=LSO|name_LSO={{flagicon|BUL}} [[PFC Lokomotiv Sofia|Lokomotiv Sofia]] |team3=ARG|name_ARG={{flagicon|ROM}} [[FC Argeș Pitești|Argeș Pitești]] |team4=RAP|name_RAP={{flagicon|ROM}} [[FC Rapid București|Rapid București]] |win_LGO=3|draw_LGO=2|loss_LGO=1|gf_LGO=6|ga_LGO=6 |win_LSO=2|draw_LSO=2|loss_LSO=2|gf_LSO=8|ga_LSO=7 |win_ARG=2|draw_ARG=1|loss_ARG=3|gf_ARG=11|ga_ARG=10 |win_RAP=1|draw_RAP=3|loss_RAP=2|gf_RAP=8|ga_RAP=10 |update=complete|source=<ref>{{Cite web|url=https://wildstat.com/p/2401/cht/515/club1/ROU_Arges_Pitesti/stat/won|title=FC Argeș Pitești (Pitești), Romania. UEFA Intertoto Cup Wins|date=6 February 2017|access-date=19 May 2021}}</ref> <ref>{{Cite web|url=https://www.transfermarkt.com/fc-arges-pitesti_rapid-bucharest/index/spielbericht/2221781|title=Group 10 |date=6 February 2017|access-date=19 May 2021}}</ref> }} Retrogradată în Liga a II-a și cu probleme financiare, FC Argeș a fost preluată de Dacia, al cărei director era Constantin Stroe, care a plătit datoriile. Clubul a promovat în 1994, a terminat pe locul 8 în 1995 și a fost din nou la 5 puncte distanță de retrogradare în 1996. În sezonul următor, echipa revine la mijlocul tabelului. Sezonul 1997–98 Divizia A a fost ultimul vârf din istoria FC Argeș. Echipa a terminat pe locul 3 și s-a calificat pentru Cupa UEFA 1998–99, unde a eliminat echipe precum Dynamo Baku și İstanbulspor, dar au fost eliminate fără probleme de Celta de Vigo cu 0–8 la general. Aceasta ultima prezență în cupele europene a fost din cauza unei generații formidabile, al doilea cel mai talentat după Dobrin generația lui. Această echipă a FC Argeș a avut jucători precum: Adrian Mutu, Bogdan Vintilă, Valentin Năstase, Iulian Crivac, Constantin Schumacher sau Constantin Barbu. FC Argeș și-a continuat sezoanele bune terminând pe locul 4 în 1999, apoi pe locul 5 în 2000 și 2001. Din 2002 echipa a fost o prezență constantă în a doua jumătate a clasamentului, terminând în cel mai bun caz pe locul 10. Această perioadă de rău sa încheiat cu a doua retrogradare din istoria clubului, de data aceasta, după 13 ani, la sfârșitul 2006-07 Liga I sezonul. Echipa a promovat înapoi după un singur sezon în Liga II. === „''Calciopolia'' românească” și falimentul (2009–2013) === „The White-Violet Eagles” au terminat pe locul 8 la primul sezon după promovare, un sezon cu rezultate bune și un stil solid de joc. Pe 8 iunie 2009, o știre șoca lumea fotbalului românesc: FC Argeș a fost retrogradată la data de [[8 iunie]] 2009 în [[Liga II|liga a doua]], după ce [[Direcția Națională Anticorupție|D.N.A.]], a descoperit că patronul echipei, [[Cornel Penescu]], a încercat să [[mită|mituiască]] mai mulți [[arbitru|arbitri]] pentru ca aceștia să „ajute” echipa să câștige. Acest caz a fost denumit de presă „''[[Cazul Penescu]]„'' sau ''Calciopoli-ul românesc''. === Renașterea (2017-prezent) === În data de 15 iunie 2017, Consiliul Local Pitești a aprobat în unanimitate alocarea sumei necesare pentru achiziționarea brandului FC Argeș. Pe 17 iunie ANAF a acceptat oferta de cumpărare. Peste câteva zile primăria a transmis ultima siglă folosită, brandul și palmaresul către SCM Pitești, aceasta devenind oficial FC Argeș. După promovarea echipei în [[Liga a II-a|eșalonul secund]] al fotbalului românesc în sezonul 2016-2017, argeșenii au petrecut 3 ani în liga secundă. FC Argeș a reușit promovarea în [[Superliga României|prima divizie]] la capătul sezonului 2019-2020, după 11 ani de pauză. Piteștenii au obținut în extremis promovarea, după ce Rapid a egalat-o pe Turris-Oltul Turnu Măgurele în al șaptelea minut al prelungirilor, scor la care teleormănenii au rămas în liga secundă, iar FC Argeș a promovat direct. La revenire, Piteștenii au fost apăsați de presiunea primei ligi iar până în etapa 17, echipa se afla mai mereu pe locurile retrogradabile. Urmează însă o serie impresionantă de 11 meciuri fără înfrângere și, după ce a petrecut o bună parte a sezonului în zona de jos a clasamentului, echipa începea să spere chiar la un loc de play-off. Argeș termină totuși sezonul regular pe locul 7 cu 40 de puncte, la 2 puncte de ultimul locul de play-off. În play-out, Piteștenii se mențin mai mereu pe locul 2 care ducea în barajul pentru Europa Conference League, însă pierd în ultima etapă și se clasează la finalul sezonului pe locul 5 din play-out (locul 11 la general) și ratează o posibilă participare în cupele europene. La sfârșitul ediției de campionat de Superliga( 2022-2023), FC Arges retrogradează dramatic în urma disputării barajului de menținere/promovare în compania echipei FC Dinamo 1948 București( tur 6-1/ retur 4-2). Jucătorii echipei FC Arges au facut anti-joc, un sezon în care echipa a fost dezinteresata sa-si apere blazonul. == Palmares == {| class="wikitable" style="font-size: 90%; margin:auto;" width="100%" |- | width="55%" style="color:#fffafa; background:#540f81; text-align:center;" | [[Fișier:Flag of Romania.svg|20px]] '''Competiții naționale''' | width="45%" style="color:#fffafa; background:#540f81; text-align:center;" | [[Fișier:Flag of Europe.svg|20px]] '''Competiții internaționale''' |- |valign="top"| [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României|Campionatul României]]''' : [[Fișier:Gold medal icon.svg]] '''Campioană (2)''': [[Divizia A 1971-1972|1971-1972]], [[Divizia A 1978-1979|1978-1979]] : [[Fișier:Silver medal icon.svg]] '''Vicecampioană (2)''': [[Divizia A 1967-1968|1967–1968]], [[Divizia A 1977-1978|1977–1978]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]''' : [[Fișier:Gold medal icon.svg]] '''Campioană (5)''': [[Divizia B 1960–61|1960–61]], [[Divizia B 1962–63|1962–63]], [[Divizia B 1993-1994|1993-1994]], [[Liga a II-a 2007-2008|2007-2008]], [[Liga a II-a 2024-2025|2024-2025]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a III-a]]''' : [[Fișier:Gold medal icon.svg]] '''Campioană (1)''': [[Liga a III-a 2016-2017|2016-2017]] : [[Fișier:Silver medal icon.svg]] '''Vicecampioană (1)''': 2015–16 '''[[Liga a IV-a]] - [[Județul Argeș]] : [[Fișier:Gold medal icon.svg]] '''Campioană (1)''': 2011–12 [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Silver medal with cup.svg|20px]]'''Finalistă (1)''': [[Cupa României 1964-1965|1964–1965]] |valign="top"| [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Campionilor Europeni]]''' : * Turul 2 (2): 1972-1973, 1979-1980 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA]]''' : * Turul 3 (1): 1998-1999 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA Intertoto]]''' : * Locul 3 (1): 1992 [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa Balcanică]]''' : [[File:Silver medal with cup.svg|20px]] '''Finalistă (3)''': 1983–1984, 1984–1985, 1987–1988 |} == FC Argeș Pitești în cupele europene == <div style="height:450px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> <table border="0" cellspacing="0" cellpadding="4"> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="540f81"><span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1972-1973'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 1'''</td></tr> <tr> <td align="right">FC Aris Bonnevoie {{flagicon|LUX}}</td> <td align="center">0-2</td> <td>[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] '''FC Argeș Pitești'''</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">'''FC Argeș Pitești''' [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]]</td> <td width="50" align="center">4-0</td> <td width="250">{{flagicon|LUX}} FC Aris Bonnevoie</td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 2'''</td></tr> <tr> <td width="250" align="right">'''FC Argeș Pitești''' [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]]</td> <td width="50" align="center">2-1</td> <td width="250">{{flagicon|SPA}} [[Real Madrid CF|Real Madrid]]</td> </tr> <tr> <td align="right">''' [[Real Madrid CF|Real Madrid]]''' {{flagicon|SPA}}</td> <td align="center">3-1</td> <td>[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] FC Argeș Pitești</td> </tr> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="540f81"><span style="color:white">'''Cupa UEFA 1973/1974'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 1'''</td></tr> <tr> <td align="right">'''Fenerbahce''' {{flagicon|TUR}}</td> <td align="center">5-1</td> <td>[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] FC Argeș Pitești</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">FC Argeș Pitești [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]]</td> <td width="50" align="center">1-1</td> <td width="250">{{flagicon|TUR}} Fenerbahce</td> </tr> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="540f81"><span style="color:white">'''Cupa UEFA 1978/1979'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 1'''</td></tr> <tr> <td align="right">'''FC Argeș Pitești''' [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] </td> <td align="center">3-0</td> <td>{{flagicon|GRE}} Panathinaikos</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">Panathinaikos {{flagicon|GRE}} </td> <td width="50" align="center">1-2</td> <td width="250">[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] '''FC Argeș Pitești'''</td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 2'''</td></tr> <tr> <td width="250" align="right">'''FC Argeș Pitești''' [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]]</td> <td width="50" align="center">2-1</td> <td width="250">{{flagicon|SPA}} ''' Valencia'''</td> </tr> <tr> <td align="right">''' Valencia''' {{flagicon|SPA}}</td> <td align="center">5-2</td> <td>[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] '''FC Argeș Pitești'''</td> </tr> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="540f81"><span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1979-1980'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 1'''</td></tr> <tr> <td width="250" align="right">'''FC Argeș Pitești''' [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]]</td> <td width="50" align="center">3-0</td> <td width="250">{{flagicon|GRE}} AEK Atena</td> </tr> <tr> <td align="right">'''AEK Atena''' {{flagicon|GRE}}</td> <td align="center">2-0</td> <td>[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] FC Argeș Pitești</td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 2'''</td></tr> <tr> <td align="right">'''Nottingham Forest''' {{flagicon|ENG}}</td> <td align="center">2-0</td> <td>[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] FC Argeș Pitești</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">FC Argeș Pitești [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]]</td> <td width="50" align="center">1-2</td> <td width="250">{{flagicon|ENG}} '''Nottingham Forest'''</td> </tr> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="540f81"><span style="color:white">'''Cupa UEFA 1980/1981'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 1'''</td></tr> <tr> <td align="right">FC Argeș Pitești [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] </td> <td align="center">0-0</td> <td>{{flagicon|NED}} FC Utrecht</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">'''FC Utrecht''' {{flagicon|NED}} </td> <td width="50" align="center">2-0</td> <td width="250">[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] FC Argeș Pitești</td> </tr> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="540f81"><span style="color:white">'''Cupa UEFA 1981/1982'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 1'''</td></tr> <tr> <td width="250" align="right">APOEL Nicosia {{flagicon|CYP}} </td> <td width="50" align="center">1-1</td> <td width="250">[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] FC Argeș Pitești</td> </tr> <tr> <td align="right">'''FC Argeș Pitești''' [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] </td> <td align="center">4-0</td> <td>{{flagicon|CYP}} APOEL Nicosia</td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 2'''</td></tr> <tr> <td width="250" align="right">'''Aberdeen''' {{flagicon|SCO}} </td> <td width="50" align="center">3-0</td> <td width="250">[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] FC Argeș Pitești</td> </tr> <tr> <td align="right">FC Argeș Pitești [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] </td> <td align="center">2-2</td> <td>{{flagicon|SCO}} Aberdeen</td> </tr> <tr> <td colspan=3 align="center" bgcolor="540f81"><span style="color:white">'''Cupa UEFA 1998/1999'''</span></td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 1'''</td></tr> <tr> <td align="right">'''FC Argeș Pitești''' [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] </td> <td align="center">5-1</td> <td>{{flagicon|AZE}} Dynamo Baku</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">Dynamo Baku {{flagicon|AZE}} </td> <td width="50" align="center">0-2</td> <td width="250">[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] '''FC Argeș Pitești''' </td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 2'''</td></tr> <tr> <td align="right">''' FC Argeș Pitești''' [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] </td> <td align="center">2-0</td> <td>{{flagicon|TUR}} Istanbulspor AS</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">'''Istanbulspor AS''' {{flagicon|TUR}} </td> <td width="50" align="center">4-2</td> <td width="250">[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] FC Argeș Pitești</td> </tr> <tr><td colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center">'''Turul 3'''</td></tr> <tr> <td align="right">FC Argeș Pitești [[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] </td> <td align="center">0-1</td> <td>{{flagicon|SPA}} '''Celta de Vigo'''</td> </tr> <tr> <td width="250" align="right">'''Celta de Vigo''' {{flagicon|SPA}} </td> <td width="50" align="center">7-0</td> <td width="250">[[Fișier:FC Arges.svg|22px|logo]] FC Argeș Pitești</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> == Simboluri == === Steme === <gallery> Fișier:Dinamo Pitești.png|Logo Dinamo Pitești Fișier:FC Argeș Pitești (logo, 70s).svg|Logo FC Arges Fișier:Dacia Pitesti.gif|Logo Dacia Pitești Fișier:FC Arges.svg|Logo FC Argeș </gallery> === Imn === Imnul clubului din Trivale este compus de răposatul Victor Socaciu, care a încetat din viață la vârsta de 68 de ani, cântec apreciat de microbiști, cu referințe la performanțele piteștenilor din anii ’70. Acesta a ieșit neoficial ca unul dintre cele mai frumoase imnuri din România fiind clasat cu 5% din preferințele suporterilor români. === Denumirii === {| class="wikitable" !Period !Name |- |1956–1967 |''Dinamo Pitești'' |- |1967–1992 |'''FC Argeș Pitești''' |- |1992-1994 |FC Arges Dacia Pitesti |- |1994-2009 |'''FC Argeș Pitești''' |- |2009-2017 |SCM Pitesti |- |2017-prezent |'''FC Argeș Pitești''' |} == Structura == === Vechiul Stadion === [[File:Nicolae Dobrin stadium.jpg|thumb|280px| [[Stadionul Nicolae Dobrin|Vechiul Stadion]]|stanga]] Clubul își juca meciurile de acasă pe [[Stadionul Nicolae Dobrin]] din [[Pitești]], un stadion cu o capacitate de 15.000 de locuri, cel mai mare din [[județul Argeș]]. Stadionul a fost construit după ce, în [[1962]], Dinamo Pitești a promovat pentru prima dată în [[Liga I|Divizia A]], iar necesitatea unei noi arene, mai moderne, devenise un lucru firesc. Echipa evolua pe terenul din Ștrand, construit în [[1936]], și s-a considerat că merită, pentru [[Liga I|Divizia A]], un stadion nou. Primăria și Armata au început amenajarea gropii de lângă cimitir și, după mai bine de un an de muncă, stadionul a fost gata la începutul anului [[1964]]. Noul stadion a fost numit „1 Mai”. Inaugurarea a avut loc pe [[2 mai]] [[1964]], cu un meci amical disputat între Dinamo Pitești și Spartak Sofia, scor 3-0 pentru alb-violeți. În continuarea manifestărilor prilejuite de prezentarea noii arene pe care FC Argeș urma să joace, piteștenii au mai disputat și alte partide amicale în compania unor adversari foarte puternici, cum ar fi Bonsucceso Rio de Janeiro, scor 2-1, [[SS Lazio]], scor 2-1 și Szeghed, scor 3-2. De-a lungul anilor, arena din Trivale a cunoscut câteva etape de modernizare: a fost instalată pista de atletism, au fost amenajate vestiarele, tunelul de acces și spațiul destinat băncilor de rezerve. Până la Revoluție au fost înălțate tribunele și a început amenajarea tribunei a II-a, care nu a fost finalizată nici până în prezent. După 1989, prima modificare a fost cea a numelui stadionului. S-a renunțat la denumirea de “1 Mai” și s-a apelat la cea de “Municipal”, asta până când Consiliul Local a aprobat ca arena din Trivale să poarte numele celui care a făcut mare acest club, Nicolae Dobrin. Modernizările au continuat, au fost instalate scaune, moment în care capacitatea se reduce de la 17.500 la 15.000 de locuri. Anii 2000 aduc reamenajarea Centrului de Copii și Juniori care primește numele de „Leonte Ianovschi”. A fost schimbată tabela de scor, iar gazonul de asemenea a fost înlocuit. Pe 25 mai 2008 a fost inaugurată instalația de nocturnă, care este compusă din șase stâlpi, unică în România. Recordul de asistență a fost stabilit în anul 1979, când 28.000 de spectatori s-au înghesuit pentru a vedea meciul dintre FC Argeș și Nottingham Forest din turul II al Cupei Campionilor Europeni. Stadionul a fost demolat în iunie 2023. === Noul stadion === Detalii în curând. === Centrul de formare === Academia de tineret a lui FC Argeș a dat nume importante pentru fotbalul românesc și internațional precum: [[Nicolae Dobrin]], [[Adrian Mutu]], [[Ilie Bărbulescu]], [[Marius Bilașco]], [[Dănuț Coman]], [[Emil Dică]], [[Adrian Neaga]], [[Bogdan Stancu]], [[Cristian Tănase]], [[Bogdan Vintilă]] și [[Ion Vlădoiu]]. == Suporteri == === Istorie === Fotbal Club Argeș Pitești are mulți susținători în România și mai ales în [[județul Argeș]].{{nc}} Galeria echipei FC Argeș este cunoscută și sub numele de ''Peluza Nord Pitești''. Primele încercări de formare a unor grupuri de suporteri alb-violeți au loc în prima jumătate a anilor șaizeci, odată cu apariția performanțele clubului din Trivale. În urma unui sondaj realizat de GfK în 2019, pentru Gazeta Sporturilor, a rezultat că aproximativ 2% din pasionații de fotbal din România sunt fani FC Argeș.<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/sondaj-gfk-fcsb-are-cei-mai-multi-suporteri-gica-hagi-e-cel-mai-apreciat-om-din-sport-585639.html|titlu=SONDAJ GFK: FCSB are cei mai mulți suporteri! Gică Hagi e cel mai apreciat om din sport|publisher=GSP|accessdate=2024-08-22|limbă=ro}}</ref> Istoria suporterilor argeșeni începe în anii '70, odată cu apariția galeriei la ''Tribuna I'', în stânga tribunei oficiale. Deplasările în acea perioadă erau modeste, făcute cu trenul sau cu mașinile personale, iar majoritatea aveau loc în localitățile apropiate: [[București]], [[Craiova]], [[Râmnicu Vâlcea|Vâlcea]] sau [[Târgoviște]]. În București, echipa beneficia nu doar de sprijinul suporterilor veniți de la Pitești, ci și de cel al studenților argeșeni din Capitală. Un moment definitoriu a avut loc în vara anului 1979, când peste 3000 de suporteri piteșteni au invadat [[stadionul Dinamo]] pentru a-și susține echipa în lupta pentru titlu. Atmosfera creată de aceștia a fost de neuitat, victoria fiind câștigată nu doar pe teren, ci și în tribune.<ref>{{Citat web|url=https://forum.onlinesport.ro/threads/4566-FC-Arges-O-Istorie-Mereu-Prezenta|titlu=FC Arges - O Istorie Mereu Prezenta|publisher=forum.onlinesport.ro|accessdate=2025-04-27}}</ref>{{Sursă de încredere?}} Anii '90 au adus însă un declin atât pentru echipă, cât și pentru galerie. Lipsa de susținere locală a dus la o scădere constantă a numărului de suporteri activi, în timp ce în alte orașe din țară ([[Timișoara]], [[Craiova]], [[București]]) fenomenul [[ultras]] începea să se apropie de standardele occidentale. Odată cu preluarea echipei de către [[Uzina de Automobile Piteşti|Uzina de Automobile]], lucrurile au început să se schimbe. Revenirea în prima ligă a adus cu sine un val de entuziasm, galeria creștea numeric, iar Uzina susținea deplasările cu autobuze speciale. În această perioadă ia naștere grupul ''White-Violet Eagles'' și începe o epocă de mobilizări impresionante. Deplasările masive la [[Târgoviște]], [[București]] sau [[Râmnicu Vâlcea|Vâlcea]], cu mii de suporteri însoțind echipa, au rămas memorabile.<ref>{{Citat web|url=https://uncoltuitatdelume.wordpress.com/2008/07/21/124/|nume=Importante|prenume=Din Pacate Cind Se Vorbeste De Istoria Fenomenului Ultras Din Romania Se Ignora Cu Desavirsire Multe Lucruri Foarte|titlu=Istoria peluzei argesene|publisher=Un colt ultra' uitat de lume|date=2008-07-21|accessdate=2025-04-27|nume2=De 1989|nume3=Universitate|nume4=Valoric|nume5=iulie 27|prenume2=De Exemplu Argesenii:aveau O. Galerie Foarte Interesanta Si Importanta Inainte|prenume3=Foarte Bine Pt Vremea Aceea Si La Meciurile Impotriva Ciinilor Reauseau Sa Se Mobilizeze Exemplar Iar Ciinii Care Veneau La Pitesti Aveau Destul De Suferit De Pe Urma Lor Iar Stelistii De Asemenea pina in Anii 1990 a Existat O. Prietenie Adevarata Cu Rapidistii Care Sa Bazat Pe Respect Reciproc Pina La Meciul De Trista Amintire Din 1990 Dintre Fc Arges Si Rapid Cind Autoritatile Au Instigat Cetatenii Sa Atacee Suporterii Rapidisti Veniti De La|prenume4=Legionari Sau Drogati!!!!!!dupa Incidente Penibile Singurii Care Au Platit Au Fost Cei Din Galeria Argesului Vinati Pe Stadionul Dinamo Etapa Urmatoare Si Multa Tristete Din Partea Lor!a Urmat Apoi Un Declin Al Lor|prenume5=cu foarte putini membri si apoi resuscitarea lor o data cu aparitia primelor brigazi ultras la ei de care sa vorbit mai sus salutari de la un vechi prieten al vostru Comentariu de unul mai in virsta-|limbă=ro-RO}}</ref>{{Sursă de încredere?}} Totuși, după 1999, o nouă perioadă de declin lovește atât echipa, cât și galeria. Conflictele interne între generații duc la o ruptură, grupul ''Violet Republic'' '''99'' se desprinde de la Tribuna I și își găsește locul în ''Peluza Nord'' ''Pitesti''. Cu toate dificultățile, ''Violet Republic'' ''<nowiki/>'99'' rezistă, iar în anii următori apar și alte grupuri care reînvie spiritul suporterilor argeșeni. În anul 2003 apare grupul ''Ultras Viola'' ''<nowiki/>'03'' dupa ''Dracii Viola'' ''<nowiki/>'04''. Cele trei grupuri formează noua structură a Peluzei Nord, reușind să păstreze vie tradiția susținerii alb-violete. Totuși, nu fără greutăți, în 2006, după pierderea bannerului în fața ''Peluzei Sud Steaua'', ''Ultras Viola '03'' se desființează, lăsând locul unui nou grup, ''Nucleo Viola'' ''<nowiki/>'06''.<ref>{{Citat web|url=https://ultrasii.tripod.com/ultras/id2.html|titlu=ULTRAS-VIOLA|publisher=ultrasii.tripod.com|accessdate=2025-04-27}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://forum.onlinesport.ro/threads/12253-Bannerul-furat-de-la-pitesteni|titlu=Bannerul furat de la pitesteni|publisher=forum.onlinesport.ro|accessdate=2025-04-27}}</ref>{{Sursă de încredere?}} Odată cu revenirea echipei pe stadionul din Trivale, ''Peluza Nord'' ''Pitesti'' se reorganizează. În 2007, galeria este formată din ''Violet Republic'' ''<nowiki/>'99'', ''Nucleo Viola'' ''<nowiki/>'06'', ''Violet Eagles'' ''<nowiki/>'06,'' ''Rolast Suprem'' ''<nowiki/>'07''. Mai târziu, ''Violet Eagles '06'' ''și'' ''Rolast Suprem '07'' aleg să se organizeze separat, dar toate grupurile rămân unite de dragostea față de FC Argeș. De-a lungul decenilor, galeria piteșteană a trăit momente de glorie și perioade de cumpănă, dar dragostea pentru alb-violet nu a dispărut niciodată. Prin sacrificii, pasiune și loialitate, generații întregi de suporteri au demonstrat că spiritul argeșean va rămâne mereu viu în tribunele României. Astăzi, Peluza Nord Pitești este alcătuită din grupurile: ''Violet Republic '99'', ''Brigada Vulturii Bucuresti '15, Frații '19''.<ref>{{Citat web|url=https://lagioale.home.blog/2019/01/15/brigada-vulturii-bucuresti-datoria-de-a-apara-fc-arges/|nume=lagioale|titlu=Brigada Vulturii București – datoria de a apăra FC Argeș|publisher=La Gioale|date=2019-01-15|accessdate=2025-04-27|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://forum.ultras-tifo.net/viewtopic.php?p=40164638#p40164638|titlu=Ultras-Tifo Forum-History about Romanian Ultras|publisher=Ultras-Tifo Forum|date=2019-06-20|accessdate=2025-04-27|limbă=en-gb}}</ref>{{Sursă de încredere?}} De-a lungul timpului, galeria suporterilor piteșteni a fost definită nu doar de sprijinul necondiționat față de echipă, ci și de relațiile pe care le-a construit în lumea suporterilor din România, fie rivalități puternice, fie alianțe bazate pe respect și valori comune. ''Peluza Nord Pitești'' are alianță cu ''Peluza Sud Sibiu'' care susține echipa [[Vointa Sibiu]] si cu suporteri echipei [[FC Progresul București|Progresul Bucuresti]]. === Rivalități === {{Articol principal|Derbiul Argeșului }}[[FC Dinamo București|Dinamo București]] a fost, de-a lungul timpului, principalul rival tradițional. Disputele aprinse, tensiunile din tribune și mizele mari ale partidelor directe au contribuit la conturarea unei relații de ostilitate, dar și de respect reciproc. Meciurile împotriva [[FCU Craiova|Universității Craiova]], mai ales în contextul unor partide decisive, au fost de asemenea încărcate de emoție și rivalitate sportivă. Printre cele mai marcante rivalități se numără cea cu galeria echipei [[FCSB|Steaua București]]. De-a lungul anilor, confruntările dintre cele două părți au fost caracterizate de o intensitate deosebită, atât pe stadion, cât și în afara lui. Un episod care a adâncit această adversitate a avut loc în anii 2000, când, în urma unui meci tensionat, galeria piteșteană a pierdut un simbol important, bannerul grupului ''Ultras Viola'' ''<nowiki/>'03'', în favoarea suporterilor steliști din ''Peluza Sud Steaua.'' Chiar dacă împrejurările acestui eveniment au fost controversate, impactul asupra relației dintre cele două galerii a fost semnificativ. FC Argeș are rivalitate locală împotriva lui [[CS Mioveni]], orașul [[Mioveni]] fiind situat la doar 15 kilometri distanță de [[Pitești]]. Această rivalitate a devenit mai vizibilă odată cu creșterea în performanță a echipei [[CS Mioveni]], care a început să provoace echipa mai consacrată din [[Pitești]]. Meciurile dintre cele două echipe sunt întotdeauna foarte disputate și atrag un interes considerabil în județ. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108487164|3=Dorinel Oancea}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume={{Ill-wd|Q110965127|3=Guilherme Garutti}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Norvegia|nr=|nume={{Ill-wd|Q113019091|3=Erik Emanuel Longe Grønner}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Coasta de Fildeș|nr=|nume={{Ill-wd|Q113144149|3=Kevin Doukouré}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q120855850|3=Costin-Petruț Ghiocel}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Mihai Roman II|Mihai Roman]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Japonia|nr=|nume=[[Takayuki Seto]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Robert Moldoveanu]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Marius Briceag]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cătălin Straton]]|poz=P}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Guineea Ecuatorială|nr=|nume={{Ill-wd|Q45060397|3=Esteban Obiang}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Kosovo|nr=|nume={{Ill-wd|Q52152390|3=Leard Sadriu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q55760964|3=Petrișor Petrescu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Borța]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q63213062|3=Ionuț Rădescu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64524182|3=Valentin Buhăcianu}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Vlad Morar]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q99456404|3=Costinel Tofan}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q99518793|3=Ionuț Zaharia}}|poz=A}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Oficialii clubului == [[Fișier:Ion Vladoiu.jpg|miniatura|210x210px|[[Ion Vlădoiu]] directorul sportiv al clubului din data de 29 decembrie 2020]] Clubul a fost fondat de [[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministerul Afacerilor Interne]] care a dat naștere clubului '''Dinamo Pitești''', actuala formație FC Argeș, numele fiind luat după sora mai mare din București. Noua grupare din orașul Pitești își începe ascensiunea de jos, din campionatul orășenesc și ajunge să câștige campionate și să formeze jucători pentru echipa națională. După [[Revoluția Română din 1989]] a început finanțarea clubului de [[Cornel Penescu]] care ulterior, în 2009, a fost retrogradat la data de [[8 iunie]] în [[Liga II|liga a doua]], după ce [[Direcția Națională Anticorupție|DNA]], a descoperit că patronul echipei a încercat să [[mită|mituiască]] mai mulți [[arbitru|arbitri]] pentru ca aceștia să „ajute” echipa să câștige. Acest caz a fost denumit de presă „''[[Cazul Penescu]]„'' sau ''Calciopoli-ul românesc''. După dizolvarea clubului, SCM Pitești, actuala FC Argeș, a fost susținut de [[Pitești|Municipiul Pitești]] care continuă până în prezent finanțarea clubului din Trivale. {{col-begin}} {{col-4}} === Organigrama oficialilor === {| class="wikitable" ! colspan="2" | '''Consiliul oficialilor''' |- |'''Rol''' |'''Nume''' |- |Patron |[[Pitești|Municipiul Pitești]] |- |Președinte de onoare |[[Cristian Gentea]] |- |Președinte |[[Dănuț Coman]] |- |Director executiv |[[Daniel Stanciu]] |- |Manager sportiv |Sorin Boiangiu |- |Director de marketing |Cristian Mitrache |- |Chief Scout |Dragoș Radu |- |Organizator de concursuri |Gabriel Alexe |- |Secretar |[[Vasile Popa]] |- |Delegat |[[Toma Doru]] |} {{col-4}} === Personalul tehnic === {| class="wikitable" ! colspan="2" |Personalul tehnic |- !Rol !Nume |- |Antrenor |[[Bogdan Andone]] |- |Antrenor secund |George Cotigă |- |Antrenor secund |[[Viorel Tănase]] |- |Antrenor de portari |[[Ionuț Boșneag]] |- |Preparator fizic |Dan Didiță |- |Medic de club |Dragoș Șerb |- |Maseuri |Valentin Melu Eugen-Fabian Păsărică |- |Magazioner |Sorinel Roșu |} {{col-end}} == Parcursul competițional == {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Sezon ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Nivel ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Divizie ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Poz. ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Cupa României |- |[[SuperLiga României 2025-2026|2025-26]] |'''1''' |[[SuperLiga României]] |TBD |[[Cupa României 2025-2026|TBD]] |- |[[Liga a II-a 2024-2025|2024-25]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] |align=center bgcolor=gold| '''1 (C), (P)''' |[[Cupa României 2024-2025#Grupa A|Faza grupelor]] |- |[[Liga a II-a 2023-2024|2023-24]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] |12 |[[Cupa României 2023-2024#Play-off|Play-off]] |- |[[SuperLiga României 2022-2023|2022-23]] |'''1''' |[[SuperLiga României]] |align=center bgcolor=#FFCCCC|'''14 (R)''' |[[Cupa României 2022-2023#Sferturi de finală|Sferturi]] |- |[[Liga I 2021-2022|2021-22]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Liga I]] |6 |[[Cupa României 2021-2022#Semifinale|Semifinale]] |- |[[Liga I 2020-2021|2020-21]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Liga I]] |11 |[[Cupa României 2020-2021#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- |[[Liga a II-a 2019-2020|2019-20]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] |align=center bgcolor=silver|''' 2 (P)''' | |- |[[Liga a II-a 2018-2019|2018-19]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] |6 | |- |[[Liga a II-a 2017-2018|2017–18]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] |4 |[[Cupa României 2017-2018#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- |[[Liga a III-a 2016-2017#Seria III|2016–17]] |'''3''' |[[Liga a III-a]] <small>(Seria a III-a)</small> |align=center bgcolor=gold| '''1 (C, P)''' | |- |[[Liga a III-a 2015-2016#Seria III|2015–16]] |'''3''' |[[Liga a III-a]] <small>(Seria a III-a)</small> |align=center bgcolor=silver|2 | |- |[[Liga a III-a 2014-2015#Seria III|2014–15]] |'''3''' |[[Liga a III-a]] <small>(Seria a III-a)</small> |6 | |- |[[Liga a III-a 2013-2014#Seria VI|2013–14]] |'''3''' |[[Liga a III-a]] <small>(Seria a VI-a)</small> |align=center bgcolor=#BF8D5B|3 | |- |[[Liga a II-a 2012-2013#Seria a II-a|2012–13]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> |align=center bgcolor=#FFCCCC|'''9 (R)''' | |- |[[Liga a II-a 2011-2012#Seria II|2011–12]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> |10 | |- |[[Liga a II-a 2010-2011#Seria a II-a (Vest)|2010–11]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> |12 | |- |[[Liga a II-a 2009-2010#Seria a II-a|2009–10]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> |5 | |- |[[Liga I 2008-2009|2008–09]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Liga I]] |align=center bgcolor=#FFCCCC|'''10 (R)''' |Șaisprezecimi |- |[[Liga a II-a 2007-2008#Seria a II-a|2007–08]] |'''2''' |[[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> |align=center bgcolor=gold|'''1 (C, P)''' | |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Sezon ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Nivel ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Divizie ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Poz. ! style="background:#550E81;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"|Cupa României |- |[[Liga I 2006-2007|2006–07]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Liga I]] |align=center bgcolor=#FFCCCC|'''17 (R)''' |Sferturi |- |[[Divizia A 2005-2006|2005–06]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |12 |Șaisprezecimi |- |[[Divizia A 2004-2005|2004–05]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |11 |Sferturi |- |[[Divizia A 2003-2004|2003-04]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |10 |Semifinale |- |[[Divizia A 2002-2003|2002–03]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |11 |Semifinale |- |[[Divizia A 2001-2002|2001–02]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |10 |Optimi |- |[[Divizia A 2000-2001|2000-01]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |5 |Optimi |- |[[Divizia A 1999-2000|1999–2000]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |5 |Optimi |- |[[Divizia A 1998-1999|1998–99]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |4 |Șaisprezecimi |- |[[Divizia A 1997-1998|1997–98]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] | align=center bgcolor=#BF8D5B|3 |Semifinale |- |[[Divizia A 1996-1997|1996–97]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] | 7 |Șaisprezecimi |- |[[Divizia A 1995-1996|1995-96]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |16 |Sferturi |- |[[Divizia A 1994-1995|1994-95]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |8 |Șaisprezecimi |- |[[Divizia B 1993-1994|1993-94]] |'''2''' |[[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria I)</small> |align=center bgcolor=gold|'''1 (C, P)''' |Semifinale |- |[[Divizia B 1992-1993|1992-93]] |'''2''' |[[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria I)</small> |align=center bgcolor=#BF8D5B|3 | |- |[[Divizia A 1991-1992|1991–92]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |align=center bgcolor=#FFCCCC|'''16 (R)''' |Șaisprezecimi |- |[[Divizia A 1990-1991|1990–91]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] | 8 |Sferturi |- |[[Divizia A 1989-1990|1989-90]] |'''1''' |[[SuperLiga României|Divizia A]] |13 |Șaisprezecimi |} {{col-end}} == Foști jucători notabili == De-a lungul timpului, FC Argeș a dat [[România|României]] mulți jucători importanți, cum ar fi [[Nicolae Dobrin]], [[Adrian Mutu]], [[Nicolae Dică]], [[Daniel Coman]]. Primul a fost unul dintre cei mai importanți jucători ai echipei, acesta evoluând pentru formația argeșeană pentru nu mai puțin de 22 de ani, jucând în 395 de meciuri și marcând 106 goluri. Stadionul echipei din [[Pitești]] poartă numele fostului mare jucător. Capacitatea acestuia este de 15.000 de locuri. {{Col-begin}} {{Col-4}} ;România * {{flagicon|Romania}} [[Constantin Barbu]] * {{flagicon|Romania}} [[Ion Barbu (footballer, born 1938)|Ion Barbu]] * {{flagicon|Romania}} [[Ilie Bărbulescu (footballer)|Ilie Bărbulescu]] * {{flagicon|Romania}} [[Marius Bilașco]] * {{flagicon|Romania}} [[Daniel Mogoșanu]] * {{flagicon|Romania}} [[Constantin Cârstea]] * {{flagicon|Romania}} [[Augustin Chiriță]] * {{flagicon|Romania}} [[Alin Chița]] * {{flagicon|Romania}} [[Dănuț Coman]] * {{flagicon|Romania}} [[Narcis Coman]] * {{flagicon|Romania}} [[Iulian Crivac]] * {{flagicon|Romania}} [[Cristian Dancia]] * {{flagicon|Romania}} [[Nicolae Dică]] * {{flagicon|Romania}} [[Nicolae Dobrin]] * {{flagicon|Romania}} [[Cătălin Doman]] * {{flagicon|Romania}} [[Adrian Dulcea]] * {{flagicon|Romania}} [[Constantin Frățilă]] ;Argentina * {{flagicon|Argentina}} [[Elias Bazzi]] {{Col-4}} ;România * {{flagicon|Romania}} [[Constantin Gâlcă]] * {{flagicon|Romania}} [[Ionel Gane]] * {{flagicon|Romania}} [[Ion Geolgău]] * {{flagicon|Romania}} [[Adrian Dragoș Iordache|Adrian Iordache]] * {{flagicon|Romania}} [[Sevastian Iovănescu]] * {{flagicon|Romania}} [[Florian Dan Lăcustă|Dan Lăcustă]] * {{flagicon|Romania}} [[Bogdan Mara]] * {{flagicon|Romania}} [[Andrei Mărgăritescu]] * {{Flagicon|Romania}} [[Dorinel Munteanu]] * {{flagicon|Romania}} [[Adrian Mutu]] * {{flagicon|Romania}} [[Valentin Năstase]] * {{flagicon|Romania}} [[Cosmin Năstăsie]] * {{flagicon|Romania}} [[Adrian Neaga]] * {{flagicon|Romania}} [[Cătălin Necula]] * {{flagicon|Romania}} [[Marian Pană]] * {{flagicon|Romania}} [[Cornel Pavlovici]] * {{flagicon|Romania}} [[Marcel Pigulea]] ;Bosnia și Herzegovina * {{flagicon|Bosnia}} [[Adnan Gušo]] {{Col-4}} ;România * {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Preda]] * {{flagicon|Romania}} [[Andrei Prepeliță]] * {{flagicon|Romania}} [[Marin Radu]] * {{flagicon|Romania}} [[Emil Săndoi]] * {{flagicon|Romania}} [[Constantin Schumacher]] * {{flagicon|Romania}} [[Dănuț Șomcherechi]] * {{flagicon|Romania}} [[Mircea Stan]] * {{flagicon|Romania}} [[Bogdan Stancu]] * {{flagicon|Romania}} [[Constantin Stancu]] * {{flagicon|Romania}} [[Iulian Tameș]] * {{flagicon|Romania}} [[Ciprian Tănasă]] * {{flagicon|Romania}} [[Cristian Tănase]] * {{flagicon|Romania}} [[Florin Tene]] * {{flagicon|Romania}} [[Radu Troi]] * {{flagicon|Romania}} [[Viorel Turcu]] * {{flagicon|Romania}} [[Bogdan Vintilă]] * {{flagicon|Romania}} [[Ion Vlădoiu]] ;Paraguay * [[David Meza]]{{Col-end}} == Note == <references /> == Bibliografie == * Traian Ulmeanu, Constantin Anghel, ''FC Argeș Dacia – 45'', Editura Paralela 45, 1998 * Sebastian Tudor, ''Istoria fotbalului argeșean. FC Argeș - 50 de ani (1953 -2003)'', Editura Paralela 45, 2003, ISBN 9735938944 == Legături externe == * {{commons-inline}} * {{Siteoficial}} * FC Arges 1953 - site-ul istoriei FC Arges *FCARGES.RO - site-ul suporterilor alb-violeți *[https://www.facebook.com/argesfc.ro/ Facebook- Pagina oficiala a clubului] *[https://fcarges-pitesti.ro/magazin/ Magazin online] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200406172427/https://fcarges-pitesti.ro/magazin/ |date=2020-04-06 }} *[https://www.flashscore.ro/echipa/fc-arges/65I2MLv6/rezultate/ Rezultate FC Argeș] - rezultate curente meciuri FC Argeș {{Campionatul de Fotbal al României}} {{DEFAULTSORT:Argeș Pitești, FC}} [[Categorie:Fondări în 1953]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Argeș]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] [[Categorie:Sport în Pitești]] 7jr1whne252iggqvsk04c1mn88yslua 0 83940 17025002 15742081 2025-06-11T08:58:19Z Mihai Andrei 2159 /* Cronologie */ Leg. int. 17025002 wikitext text/x-wiki {{Creștinism}} [[Fișier:Greco-Catholic Cathedral Uzhhorod 2.JPG|thumb|<div style="text-align:center">Catedrala "Înălțarea Sfintei Cruci" din [[Ujhorod]] / [[Ujgorod]] (Ucraina)</div>]] [[Fișier:Jan_Babjak_SJ.jpg|thumb|Mitropolitul greco-catolic [[Ján Babjak]] celebrând liturghia în "[[Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Prešov|Catedrala Sf. Ioan Botezătorul" din Prešov]] (Slovacia)]] [[File:Eastern Catholic countries.svg|thumb|500px|Țări care au sediul unor biserici particulare catolice orientale (roșu: rit bizantin, verde: rit alexandrin, galben: altele)]] '''Bisericile catolice orientale''' sunt acele biserici autonome care folosesc un rit oriental și sunt parte a [[Biserica Catolică|Bisericii Catolice]]. Aceste biserici sunt prezente în estul Europei, în Orientul Mijlociu și în India, având comunități diasporale în vestul Europei și în SUA. Bisericile catolice orientale mai sunt cunoscute fie ca biserici catolice răsăritene, fie ca biserici catolice de rit oriental. [[File:Syro-Malankara Holy Mass 1.jpg|thumb|250px|Liturghie a Bisericii Catolice Siro-Malankară.]] Bisericile Catolice Răsăritene pot fi împărțite în două mari clase: # Cele care nu au ieșit niciodată din comuniunea cu Biserica Romană. Biserica Maronită și uneori cea Siro-Malabar sunt trecute în această categorie. # Cele care s-au format prin trecerea parțiala sau integrală a unei Biserici Ortodoxe (Răsăritene sau Orientale) în comuniune cu Biserica Romană. Aceste biserici mai sunt numite și Biserici Unite, care formează cea mai mare parte a credincioșilor catolici de rit oriental. Printre Bisericile Unite se numără și [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică)]], prezentă în România, Europa de vest și SUA. ==Bisericile catolice de rit bizantin== Acestea sunt cunoscute și sub numele de '''Biserici greco-catolice'''. Ele sunt Bisericile răsăritene de [[ritul bizantin|rit bizantin]] (grecesc-constantinopolitan) care s-au format prin intrarea/unirea unor mitropolii sau episcopii ortodoxe în deplină comuniune cu Biserica Romano-Catolică. Bisericile catolice de rit bizantin fac parte din categoria mai mare a bisericilor catolice de rit oriental. Denumirea „[[greco-catolic]]” este folosită pentru a face distincția între „bizantinii uniți” (= greco-catolici) și cei neuniți, cunoscuți ca „ortodocși”, „greco-orientali” etc. Cei mai numeroși credincioși catolici de rit bizantin (greco-catolici) trăiesc în jumătatea vestică a [[Ucraina|Ucrainei]]. Importante comunități greco-catolice există în [[România]], [[Slovacia]], [[Ungaria]], precum și în Statele Unite ale Americii. De asemenea greco-catolici sunt melkiții (sirienii de rit bizantin) și italo-albanezii (sicilieni și corsicani băștinași). Poziția Bisericilor, Catolică și Ortodoxă, în ceea ce privește originea și viitorul Bisericilor unite este sintetizată în [[Documentul de la Balamand]], din care cităm, în traducere: ::6. Separarea Bisericilor Orientală și Occidentală nu numai că nu a stins sentimentul de unitate dorit de [[Isus Cristos|Isus Christos]], dar deseori această situație contrară naturii Bisericii a dat multora ocazia de a conștientiza și mai tare necesitatea realizării unirii, pentru a rămâne fideli poruncii dumnezeiești. ::7. De-a lungul veacurilor au fost făcute diverse încercări pentru a restaura unitatea Bisericii. S-a încercat atingerea acestui scop prin metode diverse, uneori conciliare, în funcție de situația politică, istorică, teologică și spirituală a epocii. Din păcate aceste încercări nu au restaurat unitatea Bisericii, iar uneori chiar au întărit opoziția față de unire. ::8. În ultimele patru secole, în diverse regiuni din Orient, au fost luate inițiative, în interiorul unor Biserici și sub influența unor elemente exterioare, pentru a restabili comuniunea între Biserica Orientală și cea Occidentală. Aceste inițiative au dus la unirea unor comunități cu Biserica Catolică și au determinat ruperea comuniunii cu bisericile-mamă orientale. Aceste schimbări s-au realizat și cu intervenția unor interese extra-bisericești. Așa au apărut bisericile orientale catolice și astfel s-a creat o stare de fapt care a devenit sursă de conflict și de suferințe mai întâi pentru ortodocși, dar și pentru catolici. Prima biserică greco-catolică a luat ființă în anul [[1596]] ca urmare a [[Uniunea de la Brest|Uniunii de la Brest]]. Pentru a facilita unirea, modificările în dogmă și ritual au fost reduse la strictul necesar (cele patru puncte stabilite în urma Conciliului de la Ferrara-Florența dintre catolici și ortodocși: ''[[primatul papal]], împărtășirea cu azimă, existența purgatorului'' și ''adaosul [[Filioque]]''). Poziția Bisericii Catolice față de Bisericile orientale neunite s-a schimbat o dată cu [[Conciliul Vatican II]] și cu înmulțirea inițiativelor ecumenice. Astfel a fost înființată o Comisie mixtă catolică-ortodoxă care s-a reunit periodic, ultima dată în Liban, în 1993. [[Documentul de la Balamand]] adoptat de comisia mixtă recomandă ambelor biserici să se abțină de la prozelitism și a calificat uniatismul<ref name=unire>N.B. Termenii ''uniatism'', ''uniație'' și ''uniat(ă)'' sunt considerați ''peiorativi'' de către românii uniți. De aceea e preferabilă înlocuirea lor cu termeni neutri: ''unire'', ''unit(ă),''...</ref> drept o metodă depășită de atingere a unității bisericilor creștine de tradiție apostolică. Bisericile greco-catolice (ucraineană, română etc.) au reproșat faptul că textul a fost adoptat în lipsa reprezentanților lor, la nivel episcopal, deși documentul le privea în mod direct. ===Cronologie=== *[[Biserica Greco-Catolică Bielorusă]] a luat ființă în anul [[1596]] prin [[Uniunea de la Brest]]; *[[Biserica Greco-Catolică Ruteană]] a luat ființă în anul [[1646]] prin [[Uniunea de la Ujhorod]]; *[[Biserica Română Unită cu Roma]] a luat ființă în anul [[1698]] prin [[Sinodul de la Alba Iulia]]; *[[Biserica Greco-Catolică Melkită]] a luat ființă în anul [[1724]]; *[[Biserica Greco-Catolică din Slovacia]] a luat ființă prin desprinderea de [[Biserica Ruteană Greco-Catolică]]; *[[Biserica Greco-Catolică Maghiară]] a luat ființă prin desprinderea de [[Biserica Greco-Catolică Ruteană]]; *[[Biserica Greco-Catolică Albaneză]] a luat ființă în urma misiunii din perioada 1660-1765 în Albania de azi. De asemenea, albanezii ''arbereși'' din sudul Italiei sunt catolici de rit bizantin; *[[Biserica Greco-Catolică Sârbească]] a fost organizată instituțional în anul [[1777]], prin înființarea Episcopiei de [[Križevci, Croația|Križevci]]. Enoriașii trăiesc în Croația și Voivodina. ===Istoric=== O lucrare obiectivă și de mare acuratețe pentru [[secolul al XIII-lea]], dar și perioada anterioară este ''Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciată și Imperiul mongol'' a lui [[Șerban Papacostea]]. Aceste tentative sunt legate de ceea ce se va întâmpla în secolele al XVII-lea - al XVIII-lea. Atunci Papalitatea, recâștigând prin Austria autoritate asupra unor teritorii pierdute anterior prin extinderea Imperiului Otoman și Reformă va încerca să își refacă prezența în zonă prin convertirea ortodocșilor. Întrucât însă secolele de prigoană dovediseră rezistența acestora la tentativele directe de convertire, s-a apelat la o altă formă de atragere, numită '''unire'''. Se oferea, prin această formă, posibilitatea ca ortodocșii care o acceptau să își păstreze ritul și tradițiile, inclusiv limba de slujire, dar cu acceptarea celor ''patru puncte florentine'', respectiv: ''primatul papal, Filioque, purgatoriul'' și ''azima''<ref>''Alături de [[pâine]]a dospită''.</ref> pentru Împărtășanie. Pregătirile pentru această politică de convertire prin uniatism<ref name="unire"/> începuseră încă din sec. XVI, când, de exemplu, papa [[Grigore al XIII-lea]] (1572-1585) înființează la [[Roma]] așa-numitul "''Collegium Graecorum''". Acesta era destinat a forma din catolicii și convertiții catolici din Răsăritul grecofon misionari și teologi pentru a susține '''unirea'''. În același spirit a fost înființat, de același papă, un an mai târziu (1576), „''Collegium Illyricum''”, pentru românii („valahii”) și sârbii din Iliria (Bosnia și Herțegovina de astăzi) și Dalmația (azi în Croația) iar după 8 ani "''Collegium Maroniticum''", pentru credincioșii de confesiune maronită (din Liban). În 1622 lucrarea acestor colegii, încă nu îndeajuns eficientă printre ortodocși, este completată de înființarea organizației „[[Congregatio de Propaganda Fide|''Sacra Congregatio de Propaganda Fide'']]”. Rolul ei era aducerea „necredincioșilor schismatici, [[Erezie|eretici]] ori păgâni” în ascultare față de scaunul Romei. Ea a fost întârită în 1627 de [[Colegiul Urban Pontifical De Propaganda Fide|''Collegium Urbanum'']], destinat în mod global pregătirii clerului provenit din teritoriile orientale, dar nu numai. Realizatorul acestora au fost Papa [[Grigore al XV-lea]] (1621-1623) și Papa [[Urban al VIII-lea]] (1623-1644). Pe lângă acestea și alte asemenea mijloace, Roma a organizat misiuni speciale în Austria și Polonia, cu scopul de a determina o politică favorabilă scopurilor sale. Acest lucru a fost bine gândit, date fiind eforturile Austriei de extindere spre Răsărit (zonă masiv ortodoxă, mare parte sub dominație otomană și țaristă) și a prezenței unor uriașe teritorii ortodoxe în Polonia (actualele țări Bielorusia și Ucraina). Aceste teritorii ortodoxe din Polonia, cuprinse în țara numită pe atunci Lituania, au fost lipsite de apărare în fața Seimului din 1569, când Lituania este alipită Poloniei. Unele teritorii, ca Transnistria (sau Vozia) și Zaporojia au beneficiat de mai multe ori în secolele al XVI-lea și al XVII-lea de protecția directă a domnitorilor Moldovei. Aceștia au fost de multe ori unși și ''hatmani ai Zaporojiei'' și au intervenit adesea pentru oprirea unirii religioase sau dimpotrivă. Este important să precizăm că și în Polonia, mai ales în Munții Tatra, și în [[Moravia]] și [[Slovacia]], și în [[Podolia]] și [[Zaporojia (regiune)|Zaporojia]] exista un important număr de români. Eforturile de unire i-au vizat și pe ei, ca și pe slovacii ortodocși, pe ruteni, ucraineni și rușii albi (bieloruși). Regatul Poloniei va fi primul stat care va aplica planurile de unire a credincioșilor răsăriteni, având ca model Conciliul de unire religioasă de la Ferrara-Florența dintre Biserica Apusului (Catolică) si cea a Răsăritului (Ortodoxă). Regele [[Sigismund al III-lea Vasa]], aflat sub influența directă a sfetnicilor săi iezuiți, va organiza o primă unire cu Biserica Romei a ortodocșilor din regiune. Aceasta a fost adoptată de episcopii întruniți în [[Uniunea de la Brest|sinodul de la Brest-Litovsk]] din 16-18 octombrie 1596. Unii principi ortodocși, între care [[Constantin de Ostrog]], au criticat pe episcopii care au acceptat unirea. Trebuie subliniat din nou că și populația românească aflată în domeniile coroanei poloneze, din [[Munții Tatra]] în [[Pocuția]] și din mlaștinile [[Pripet]]ului în regiunile Zaporojiei a fost implicată în acest fenomen. Unele rezultate pot fi văzute mai jos. Între timp, să precizăm că în [[Cehia]] și [[Slovacia]], aflate sub influență austriacă și în controlul Contrareformei, aceste eforturi de catolicizare, desfășurate pe multiple planuri, încep în 1650. Epoca respectivă este cunoscută sub numele de „''perioada întunecată''” sau „Temno”. Pe aceeași direcție va fi încheiată în 10 august 1664 [[pacea de la Vasvár]]. Ea va stârni o adâncă nemulțumire în nobilimea ungară - și nu numai - printr-o încălcare fățișă și brutală a principiului toleranței religioase (''pentru religiile recepte, desigur'') și a regimului stărilor. Ca urmare va izbucni și răscoala lui [[Miklós Zrínyi]], în același timp anti-otomană și anti-austriacă, eșuată. Vor trebui aproape 20 ani de răscoale și lupte pentru ca Viena să recunoască autonomia Ungariei, să accepte reînființarea armatei ungare și respectarea anumitor principii ante-austriece. În toată această perioadă problema catolicismului a fost una principală. În zonele din nord-vestul Maramureșului și în Slovacia unirea cu Biserica Romei se extinsese mult, prin intermediul rutenilor și ucrainenilor uniți din Polonia. Aceștia au fost folosiți de Roma și ca misionari pentru rutenii, românii și ucrainenii din Slovacia și Maramureș. === Cartea „Floarea Adevărului” === În anul 1750 a apărut la [[Blaj]] prima carte românească întocmită și tipărită de [[Școala Ardeleană]]. Este vorba de opusculul <ref>Opuscul: scriere științifică sau literară de proporții reduse</ref> intitulat « Floarea adevărului », carte din care se păstrează un singur exemplar, și acela în străinătate. Ea este opera colectivă a „cuvioșilor ieromonași” de la Blaj, respectiv a tuturor călugărilor greco-catolici, în frunte cu călugărul-episcop [[Petru Pavel Aron]]. Cartea este o explicare foarte doctă a celor patru puncte dogmatice sub care s-au unit românii cu Roma la 1700, implicând justificarea rațională a evenimentului. Ca mod de exprimare, cartea este un mesager timpuriu al ecumenismului panromânesc, postulat de cele mai luminate minți ale acelei epoci. Contrar tuturor disputelor care afectau lumea românească în legătură cu ''Unirea'', cartea este străbătută de un ton calm și tolerant, care vrea să convingă, nu să învingă. Aparent modesta tipăritură, reeditată de episcopul [[Ioan Bob]] la 1813, a fixat pentru totdeauna tonul moderat, erudit și civilizat în care românii uniți cu Roma și-au apărat și își apără confesiunea în fața nu puținilor detractori. „Floarea Adevărului” (1750) a apărut și în versiune latină: „Flosculus Veritatis” (1753) și „Doctrina Christiana” (1757). == Biserici Catolice Orientale de rit alexandrin== **[[Biserica Catolică Coptă]] (patriarhie): Egipt **[[Biserica Catolică Etiopiană]] (mitropolie): Etiopia, Eritreea ==Biserici Catolice Orientale de rit vest-sirian (sau antiohian) == **[[Biserica Maronită]] (patriarhie): Liban, Cipru, Iordania, Israel, Palestina, Egipt, Siria, Argentina, Brazilia, SUA, Australia, Canada, Mexic **[[Biserica Catolică Siriacă]] (patriarhie): Liban, Irak, Iordania, Kuwait, Palestina, Egipt, Sudan, Siria, Turcia, SUA, Canada, Venezuela **[[Biserica Catolică Siro-Malankară]] (arhiepiscopie majoră): India, SUA == Biserici Catolice Orientale de rit armean == **[[Biserica Armeano-Catolică]] (patriarhie): Liban, Iran, Irak, Egipt, Siria, Turcia, Palestina, Ucraina, Franta, Grecia, America Latina, SUA, Canada, Europa de Est == Biserici Catolice Orientale de rit est-sirian (sau caldeean sau persan) == **[[Biserica Catolică Caldeeană]] (patriarhie): Irak, Iran, Liban, Egipt, Siria, Turcia, SUA **[[Biserica Catolică Siro-Malabară]] (arhiepiscopie majoră): India, SUA ==Legături externe== *[http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/chrstuni/ch_orthodox_docs/rc_pc_chrstuni_doc_19930624_lebanon_fr.html L’Uniatisme, methode d'union du passe, et la recherche actuelle de la pleine communion]. *[http://www.ducu.de/ist09.htm Biserica Greco-Catolică] *[http://www.provincia.ro/pdf_roman/t000015.pdf Greco-catolicismul la români] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119043811/http://www.provincia.ro/pdf_roman/t000015.pdf |date=2012-01-19 }} ==Galerie de imagini== <gallery> Imagine: Catechism of Canisius, 1703 (Hungarian) - title.jpg|<div style="text-align: center;"> ''Catechismus szau Summa Krédinczéi Katholicsést''. „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703” (jos)</div> Imagine:Floarea Adevarului.jpg|<div style="text-align: center;">Coperta cărții ''Floarea adevărului'', Blaj, 1750</div> </gallery> ==Note== <references/> {{Control de autoritate}} [[Categorie:Biserica Catolică]] [[Categorie:Creștinism răsăritean]] [[Categorie:Catolicism oriental|*]] 1316m30l2ib5ertq1fjwn10dj19zcus 17025008 17025002 2025-06-11T09:01:14Z Mihai Andrei 2159 /* Cronologie */ 17025008 wikitext text/x-wiki {{Creștinism}} [[Fișier:Greco-Catholic Cathedral Uzhhorod 2.JPG|thumb|<div style="text-align:center">Catedrala "Înălțarea Sfintei Cruci" din [[Ujhorod]] / [[Ujgorod]] (Ucraina)</div>]] [[Fișier:Jan_Babjak_SJ.jpg|thumb|Mitropolitul greco-catolic [[Ján Babjak]] celebrând liturghia în "[[Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Prešov|Catedrala Sf. Ioan Botezătorul" din Prešov]] (Slovacia)]] [[File:Eastern Catholic countries.svg|thumb|500px|Țări care au sediul unor biserici particulare catolice orientale (roșu: rit bizantin, verde: rit alexandrin, galben: altele)]] '''Bisericile catolice orientale''' sunt acele biserici autonome care folosesc un rit oriental și sunt parte a [[Biserica Catolică|Bisericii Catolice]]. Aceste biserici sunt prezente în estul Europei, în Orientul Mijlociu și în India, având comunități diasporale în vestul Europei și în SUA. Bisericile catolice orientale mai sunt cunoscute fie ca biserici catolice răsăritene, fie ca biserici catolice de rit oriental. [[File:Syro-Malankara Holy Mass 1.jpg|thumb|250px|Liturghie a Bisericii Catolice Siro-Malankară.]] Bisericile Catolice Răsăritene pot fi împărțite în două mari clase: # Cele care nu au ieșit niciodată din comuniunea cu Biserica Romană. Biserica Maronită și uneori cea Siro-Malabar sunt trecute în această categorie. # Cele care s-au format prin trecerea parțiala sau integrală a unei Biserici Ortodoxe (Răsăritene sau Orientale) în comuniune cu Biserica Romană. Aceste biserici mai sunt numite și Biserici Unite, care formează cea mai mare parte a credincioșilor catolici de rit oriental. Printre Bisericile Unite se numără și [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică)]], prezentă în România, Europa de vest și SUA. ==Bisericile catolice de rit bizantin== Acestea sunt cunoscute și sub numele de '''Biserici greco-catolice'''. Ele sunt Bisericile răsăritene de [[ritul bizantin|rit bizantin]] (grecesc-constantinopolitan) care s-au format prin intrarea/unirea unor mitropolii sau episcopii ortodoxe în deplină comuniune cu Biserica Romano-Catolică. Bisericile catolice de rit bizantin fac parte din categoria mai mare a bisericilor catolice de rit oriental. Denumirea „[[greco-catolic]]” este folosită pentru a face distincția între „bizantinii uniți” (= greco-catolici) și cei neuniți, cunoscuți ca „ortodocși”, „greco-orientali” etc. Cei mai numeroși credincioși catolici de rit bizantin (greco-catolici) trăiesc în jumătatea vestică a [[Ucraina|Ucrainei]]. Importante comunități greco-catolice există în [[România]], [[Slovacia]], [[Ungaria]], precum și în Statele Unite ale Americii. De asemenea greco-catolici sunt melkiții (sirienii de rit bizantin) și italo-albanezii (sicilieni și corsicani băștinași). Poziția Bisericilor, Catolică și Ortodoxă, în ceea ce privește originea și viitorul Bisericilor unite este sintetizată în [[Documentul de la Balamand]], din care cităm, în traducere: ::6. Separarea Bisericilor Orientală și Occidentală nu numai că nu a stins sentimentul de unitate dorit de [[Isus Cristos|Isus Christos]], dar deseori această situație contrară naturii Bisericii a dat multora ocazia de a conștientiza și mai tare necesitatea realizării unirii, pentru a rămâne fideli poruncii dumnezeiești. ::7. De-a lungul veacurilor au fost făcute diverse încercări pentru a restaura unitatea Bisericii. S-a încercat atingerea acestui scop prin metode diverse, uneori conciliare, în funcție de situația politică, istorică, teologică și spirituală a epocii. Din păcate aceste încercări nu au restaurat unitatea Bisericii, iar uneori chiar au întărit opoziția față de unire. ::8. În ultimele patru secole, în diverse regiuni din Orient, au fost luate inițiative, în interiorul unor Biserici și sub influența unor elemente exterioare, pentru a restabili comuniunea între Biserica Orientală și cea Occidentală. Aceste inițiative au dus la unirea unor comunități cu Biserica Catolică și au determinat ruperea comuniunii cu bisericile-mamă orientale. Aceste schimbări s-au realizat și cu intervenția unor interese extra-bisericești. Așa au apărut bisericile orientale catolice și astfel s-a creat o stare de fapt care a devenit sursă de conflict și de suferințe mai întâi pentru ortodocși, dar și pentru catolici. Prima biserică greco-catolică a luat ființă în anul [[1596]] ca urmare a [[Uniunea de la Brest|Uniunii de la Brest]]. Pentru a facilita unirea, modificările în dogmă și ritual au fost reduse la strictul necesar (cele patru puncte stabilite în urma Conciliului de la Ferrara-Florența dintre catolici și ortodocși: ''[[primatul papal]], împărtășirea cu azimă, existența purgatorului'' și ''adaosul [[Filioque]]''). Poziția Bisericii Catolice față de Bisericile orientale neunite s-a schimbat o dată cu [[Conciliul Vatican II]] și cu înmulțirea inițiativelor ecumenice. Astfel a fost înființată o Comisie mixtă catolică-ortodoxă care s-a reunit periodic, ultima dată în Liban, în 1993. [[Documentul de la Balamand]] adoptat de comisia mixtă recomandă ambelor biserici să se abțină de la prozelitism și a calificat uniatismul<ref name=unire>N.B. Termenii ''uniatism'', ''uniație'' și ''uniat(ă)'' sunt considerați ''peiorativi'' de către românii uniți. De aceea e preferabilă înlocuirea lor cu termeni neutri: ''unire'', ''unit(ă),''...</ref> drept o metodă depășită de atingere a unității bisericilor creștine de tradiție apostolică. Bisericile greco-catolice (ucraineană, română etc.) au reproșat faptul că textul a fost adoptat în lipsa reprezentanților lor, la nivel episcopal, deși documentul le privea în mod direct. ===Cronologie=== *[[Biserica Greco-Catolică Ucraineană]] a luat ființă în anul [[1596]] prin [[Uniunea de la Brest]]; *[[Biserica Greco-Catolică Ruteană]] a luat ființă în anul [[1646]] prin [[Uniunea de la Ujhorod]]; *[[Biserica Română Unită cu Roma]] a luat ființă în anul [[1698]] prin [[Sinodul de la Alba Iulia]]; *[[Biserica Greco-Catolică Melkită]] a luat ființă în anul [[1724]]; *[[Biserica Greco-Catolică din Slovacia]] a luat ființă prin desprinderea de [[Biserica Greco-Catolică Ruteană]]; *[[Biserica Greco-Catolică Maghiară]] a luat ființă prin desprinderea de [[Biserica Greco-Catolică Ruteană]]; *[[Biserica Greco-Catolică Albaneză]] a luat ființă în urma misiunii din perioada 1660-1765 în Albania de azi. De asemenea, albanezii ''arbereși'' din sudul Italiei sunt catolici de rit bizantin; *[[Biserica Greco-Catolică Sârbească]] a fost organizată instituțional în anul [[1777]], prin înființarea Episcopiei de [[Križevci, Croația|Križevci]]. Enoriașii trăiesc în Croația și Voivodina. ===Istoric=== O lucrare obiectivă și de mare acuratețe pentru [[secolul al XIII-lea]], dar și perioada anterioară este ''Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciată și Imperiul mongol'' a lui [[Șerban Papacostea]]. Aceste tentative sunt legate de ceea ce se va întâmpla în secolele al XVII-lea - al XVIII-lea. Atunci Papalitatea, recâștigând prin Austria autoritate asupra unor teritorii pierdute anterior prin extinderea Imperiului Otoman și Reformă va încerca să își refacă prezența în zonă prin convertirea ortodocșilor. Întrucât însă secolele de prigoană dovediseră rezistența acestora la tentativele directe de convertire, s-a apelat la o altă formă de atragere, numită '''unire'''. Se oferea, prin această formă, posibilitatea ca ortodocșii care o acceptau să își păstreze ritul și tradițiile, inclusiv limba de slujire, dar cu acceptarea celor ''patru puncte florentine'', respectiv: ''primatul papal, Filioque, purgatoriul'' și ''azima''<ref>''Alături de [[pâine]]a dospită''.</ref> pentru Împărtășanie. Pregătirile pentru această politică de convertire prin uniatism<ref name="unire"/> începuseră încă din sec. XVI, când, de exemplu, papa [[Grigore al XIII-lea]] (1572-1585) înființează la [[Roma]] așa-numitul "''Collegium Graecorum''". Acesta era destinat a forma din catolicii și convertiții catolici din Răsăritul grecofon misionari și teologi pentru a susține '''unirea'''. În același spirit a fost înființat, de același papă, un an mai târziu (1576), „''Collegium Illyricum''”, pentru românii („valahii”) și sârbii din Iliria (Bosnia și Herțegovina de astăzi) și Dalmația (azi în Croația) iar după 8 ani "''Collegium Maroniticum''", pentru credincioșii de confesiune maronită (din Liban). În 1622 lucrarea acestor colegii, încă nu îndeajuns eficientă printre ortodocși, este completată de înființarea organizației „[[Congregatio de Propaganda Fide|''Sacra Congregatio de Propaganda Fide'']]”. Rolul ei era aducerea „necredincioșilor schismatici, [[Erezie|eretici]] ori păgâni” în ascultare față de scaunul Romei. Ea a fost întârită în 1627 de [[Colegiul Urban Pontifical De Propaganda Fide|''Collegium Urbanum'']], destinat în mod global pregătirii clerului provenit din teritoriile orientale, dar nu numai. Realizatorul acestora au fost Papa [[Grigore al XV-lea]] (1621-1623) și Papa [[Urban al VIII-lea]] (1623-1644). Pe lângă acestea și alte asemenea mijloace, Roma a organizat misiuni speciale în Austria și Polonia, cu scopul de a determina o politică favorabilă scopurilor sale. Acest lucru a fost bine gândit, date fiind eforturile Austriei de extindere spre Răsărit (zonă masiv ortodoxă, mare parte sub dominație otomană și țaristă) și a prezenței unor uriașe teritorii ortodoxe în Polonia (actualele țări Bielorusia și Ucraina). Aceste teritorii ortodoxe din Polonia, cuprinse în țara numită pe atunci Lituania, au fost lipsite de apărare în fața Seimului din 1569, când Lituania este alipită Poloniei. Unele teritorii, ca Transnistria (sau Vozia) și Zaporojia au beneficiat de mai multe ori în secolele al XVI-lea și al XVII-lea de protecția directă a domnitorilor Moldovei. Aceștia au fost de multe ori unși și ''hatmani ai Zaporojiei'' și au intervenit adesea pentru oprirea unirii religioase sau dimpotrivă. Este important să precizăm că și în Polonia, mai ales în Munții Tatra, și în [[Moravia]] și [[Slovacia]], și în [[Podolia]] și [[Zaporojia (regiune)|Zaporojia]] exista un important număr de români. Eforturile de unire i-au vizat și pe ei, ca și pe slovacii ortodocși, pe ruteni, ucraineni și rușii albi (bieloruși). Regatul Poloniei va fi primul stat care va aplica planurile de unire a credincioșilor răsăriteni, având ca model Conciliul de unire religioasă de la Ferrara-Florența dintre Biserica Apusului (Catolică) si cea a Răsăritului (Ortodoxă). Regele [[Sigismund al III-lea Vasa]], aflat sub influența directă a sfetnicilor săi iezuiți, va organiza o primă unire cu Biserica Romei a ortodocșilor din regiune. Aceasta a fost adoptată de episcopii întruniți în [[Uniunea de la Brest|sinodul de la Brest-Litovsk]] din 16-18 octombrie 1596. Unii principi ortodocși, între care [[Constantin de Ostrog]], au criticat pe episcopii care au acceptat unirea. Trebuie subliniat din nou că și populația românească aflată în domeniile coroanei poloneze, din [[Munții Tatra]] în [[Pocuția]] și din mlaștinile [[Pripet]]ului în regiunile Zaporojiei a fost implicată în acest fenomen. Unele rezultate pot fi văzute mai jos. Între timp, să precizăm că în [[Cehia]] și [[Slovacia]], aflate sub influență austriacă și în controlul Contrareformei, aceste eforturi de catolicizare, desfășurate pe multiple planuri, încep în 1650. Epoca respectivă este cunoscută sub numele de „''perioada întunecată''” sau „Temno”. Pe aceeași direcție va fi încheiată în 10 august 1664 [[pacea de la Vasvár]]. Ea va stârni o adâncă nemulțumire în nobilimea ungară - și nu numai - printr-o încălcare fățișă și brutală a principiului toleranței religioase (''pentru religiile recepte, desigur'') și a regimului stărilor. Ca urmare va izbucni și răscoala lui [[Miklós Zrínyi]], în același timp anti-otomană și anti-austriacă, eșuată. Vor trebui aproape 20 ani de răscoale și lupte pentru ca Viena să recunoască autonomia Ungariei, să accepte reînființarea armatei ungare și respectarea anumitor principii ante-austriece. În toată această perioadă problema catolicismului a fost una principală. În zonele din nord-vestul Maramureșului și în Slovacia unirea cu Biserica Romei se extinsese mult, prin intermediul rutenilor și ucrainenilor uniți din Polonia. Aceștia au fost folosiți de Roma și ca misionari pentru rutenii, românii și ucrainenii din Slovacia și Maramureș. === Cartea „Floarea Adevărului” === În anul 1750 a apărut la [[Blaj]] prima carte românească întocmită și tipărită de [[Școala Ardeleană]]. Este vorba de opusculul <ref>Opuscul: scriere științifică sau literară de proporții reduse</ref> intitulat « Floarea adevărului », carte din care se păstrează un singur exemplar, și acela în străinătate. Ea este opera colectivă a „cuvioșilor ieromonași” de la Blaj, respectiv a tuturor călugărilor greco-catolici, în frunte cu călugărul-episcop [[Petru Pavel Aron]]. Cartea este o explicare foarte doctă a celor patru puncte dogmatice sub care s-au unit românii cu Roma la 1700, implicând justificarea rațională a evenimentului. Ca mod de exprimare, cartea este un mesager timpuriu al ecumenismului panromânesc, postulat de cele mai luminate minți ale acelei epoci. Contrar tuturor disputelor care afectau lumea românească în legătură cu ''Unirea'', cartea este străbătută de un ton calm și tolerant, care vrea să convingă, nu să învingă. Aparent modesta tipăritură, reeditată de episcopul [[Ioan Bob]] la 1813, a fixat pentru totdeauna tonul moderat, erudit și civilizat în care românii uniți cu Roma și-au apărat și își apără confesiunea în fața nu puținilor detractori. „Floarea Adevărului” (1750) a apărut și în versiune latină: „Flosculus Veritatis” (1753) și „Doctrina Christiana” (1757). == Biserici Catolice Orientale de rit alexandrin== **[[Biserica Catolică Coptă]] (patriarhie): Egipt **[[Biserica Catolică Etiopiană]] (mitropolie): Etiopia, Eritreea ==Biserici Catolice Orientale de rit vest-sirian (sau antiohian) == **[[Biserica Maronită]] (patriarhie): Liban, Cipru, Iordania, Israel, Palestina, Egipt, Siria, Argentina, Brazilia, SUA, Australia, Canada, Mexic **[[Biserica Catolică Siriacă]] (patriarhie): Liban, Irak, Iordania, Kuwait, Palestina, Egipt, Sudan, Siria, Turcia, SUA, Canada, Venezuela **[[Biserica Catolică Siro-Malankară]] (arhiepiscopie majoră): India, SUA == Biserici Catolice Orientale de rit armean == **[[Biserica Armeano-Catolică]] (patriarhie): Liban, Iran, Irak, Egipt, Siria, Turcia, Palestina, Ucraina, Franta, Grecia, America Latina, SUA, Canada, Europa de Est == Biserici Catolice Orientale de rit est-sirian (sau caldeean sau persan) == **[[Biserica Catolică Caldeeană]] (patriarhie): Irak, Iran, Liban, Egipt, Siria, Turcia, SUA **[[Biserica Catolică Siro-Malabară]] (arhiepiscopie majoră): India, SUA ==Legături externe== *[http://www.vatican.va/roman_curia/pontifical_councils/chrstuni/ch_orthodox_docs/rc_pc_chrstuni_doc_19930624_lebanon_fr.html L’Uniatisme, methode d'union du passe, et la recherche actuelle de la pleine communion]. *[http://www.ducu.de/ist09.htm Biserica Greco-Catolică] *[http://www.provincia.ro/pdf_roman/t000015.pdf Greco-catolicismul la români] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119043811/http://www.provincia.ro/pdf_roman/t000015.pdf |date=2012-01-19 }} ==Galerie de imagini== <gallery> Imagine: Catechism of Canisius, 1703 (Hungarian) - title.jpg|<div style="text-align: center;"> ''Catechismus szau Summa Krédinczéi Katholicsést''. „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703” (jos)</div> Imagine:Floarea Adevarului.jpg|<div style="text-align: center;">Coperta cărții ''Floarea adevărului'', Blaj, 1750</div> </gallery> ==Note== <references/> {{Control de autoritate}} [[Categorie:Biserica Catolică]] [[Categorie:Creștinism răsăritean]] [[Categorie:Catolicism oriental|*]] fdy1gaz6xnbsaw2ws52mkedlbtn9odl 0 88648 17024109 15821136 2025-06-10T16:04:36Z ~2025-66570 703642 17024109 wikitext text/x-wiki {{deznotă|'''romanul 1984'''|1984}} {{Infocaseta Carte | nume = 1984 | copertă = 1984first.jpg | descriere_copertă = Coperta primei ediții | poză = | comentariu_poză = Imagine din ecranizarea romanului | autor = [[George Orwell]] | titlu_original = Nineteen Eighty-Four | traducător = [[Mihnea Gafița]] | ilustrator = | țară_de_lansare = [[Fișier:Flag of the United Kingdom.svg|18px]] [[Regatul Unit]] | limbă = [[Limba engleză|engleză]] | serie = | subiect = | gen = roman politic | editură = Martin Secker & Warburg, [[Londra]]; În România, Univers, București, [[1991]], ediția a II-a: Editura Polirom, [[Iași]], [[2002]] | data_publicării = [[1949]] | pagini = 326 pagini | dimensiune_greutate = | isbn = 0452284236 | oclc = 52187275 | precedată_de = [[Ferma animalelor]] (1946) | urmată_de = }} '''''O mie nouă sute optzeci și patru''''' (scris și '''''1984''''') este un roman de [[George Orwell]]. Romanul prezintă încercările eroului [[Winston Smith]] de a înțelege un sistem [[Totalitarism|totalitar]] evoluat, în care autoritătile sunt motivate de setea de putere, se impun prin frică și sunt interesate în mod deosebit de controlul tuturor trăirilor afective. În varianta extremă de opresiune din roman, orice trăire personală devine un afront, inclusiv dragostea între membrii unei familii, între iubiți, prietenia dintre oameni, compasiunea, etc. Ca și protagoniștii, autorul nu dezbate în sterile argumente „metafizice” motivația, meritele și dezavantajele unui sistem totalitar. Astfel de argumente din cartea disidentului fabricat se dovedesc a fi o fraudă și o capcană a puterii. De exemplu, prezumția că belșugul material ar duce la egalitate socială (combătută de sistem într-o presupusă dorință de a păstra inegalitatea) este echivalentă unui simplu consumerism, pentru că ierarhia socială continuă să fie dată de capacitățile și comportamentul individual chiar și atunci când oamenii posedă aceleași bunuri materiale. Autorul face în schimb apel frecvent la instinctele de dreptate și demnitate umană, sugerând că ideologia sistemelor totalitare trebuie combătută cu argumente simple. Se argumentează că elitele sistemului totalitar doresc (conștient sau nu) puterea ca scop în sine, și nu ca un mijloc pentru a obține altceva, pentru ei sau pentru populație. Metodele sistemului totalitar represiv, în care oamenii doar supravețuiesc, sunt arătate perspicace, așa cum au fost puse în practică în sisteme totalitare realizate istoric. De exemplu, este arătată importanța deosebită acordată controlului trecutului, „trișarea mentală” (mental cheating) a modului de „dublă-gândire” (doublethink), cum falsul este transformat în adevăr și adevărul în fals printr-o susținere agresivă a ipotezei că realitatea este iluzorie. Autorul arată vivid o caracteristică esențială a sistemului totalitar extrem din roman: se urmărește atât zdrobirea voinței, dar mai ales obținerea controlului asupra emoțiilor, ultimul refugiu al persoanei. {{Quote|O'Brien: Poți să te gândești la o singură degradare pe care nu ai suferit-o? <br /> Smith: Nu am trădat-o pe Julia.}} Speranța este în „proli”, în principal deoarece ei, în contrast cu membrii Partidului, „au rămas umani”. {{Quote|Ei au păstrat emoții primitive pe care el însuși trebuia să le re-învețe printr-un efort conștient.}} Experimente urmărind controlul complet al prizonierilor, ca cele din „Camera 101” în roman, au fost realizate ocazional în sisteme totalitare, inclusiv în guverarea comunistă din România, de exemplu în [[Experimentul Pitești]]. ==Publicare și impact== Prima ediție a fost publicată în 1949 la editura Martin Secker & Warburg din Londra. Prima ediție [[broșată]] a apărut în 1954 la editura Penguin Books, Harmondsworth. De atunci au apărut zeci de ediții. Impactul deosebit și persistent al romanului este dat de argumentul central că sistemele totalitare nu au limite în cum își propun să îi transforme pe oameni și de concluzia implicită că împiedicarea realizării unui astfel de proiect de pierdere graduală a drepturilor și libertăților depinde doar de rezistența în societate și nu de limitele dorinței de putere arbitrară a unui grup sau de limitațiile unei tehnologii în continuu curs de perfecționare. Orwell l-a descris pe [[Jack London]] ca făcând ''"o profeție remarcabilă a apariției [[fascism]]ului"'' în romanul ''[[Călcâiul de fier]]'' și credea că înțelegerea de către London a primitivului îl făcuse un profet mai bun ''"decât mulți gânditori mai bine informați și mai logici."''<ref>BBC broadcast 5 martie 1943,''Jack London:Landmarks in American Literature,5'', reprinted in, ''Two Wasted Years'', Secker & Warburg, 2001, p.5,7.</ref>, Michael Shelden, biograful lui [[George Orwell]], a confirmat că romanul a fost o influență majoră <ref name="Shelden">''Orwell: the Authorized Biography'' by Michael Shelden, [[HarperCollins]] {{ISBN|978-0-06-092161-3}}</ref>. ''O mie nouă sute optzeci și patru'' a imprimat mulți termeni și idei în cultura contemporană, de exemplu „Fratele cel Mare” (în engleză: ''Big Brother''), [[Dublugânditul|dubla gândire]], poliția gândirii, Soceng. „Fratele cel Mare” a devenit o figură metaforică a regimului polițienesc și totalitar, precum și a reducerii libertăților. „Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine” este un simbol al controlului excesiv, iar adjectivul ''orwellian'' este folosit pentru a descrie acțiunile și organizațiile unui sistem totalitar evoluat. Romanul a rămas actual. În [[2005]], publicația [[Time]] a clasat romanul ''1984'' în lista celor mai bune romane în limba engleză publicate între 1923 și 2005 (listă unde se găsește și ''[[Ferma animalelor]]'', un alt roman de Orwell <ref>{{en icon}} [http://www.time.com/time/2005/100books/the_complete_list.html Top 100 al celor mai bune romane scrise în [[limba engleză]], realizată de ''Time magazine''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080913100321/http://www.time.com/time/2005/100books/the_complete_list.html |date=2008-09-13 }}</ref>). A fost de asemenea inclus în lista [[Cele 100 de cărți ale secolului după Le Monde]]. A fost ecranizat de două ori, în [[1984 (film din 1956)|1956]] și [[1984 (film din 1984)|1984]]. ==Rezumat== {{sinopsis}} Acțiunea romanului are loc într-un viitor [[Distopie|distopic]], în zona Londrei după un [[război nuclear]] ipotetic și o revoluție, care ar fi avut loc în [[anii 1950|anii '50]]. [[Marea Britanie|Mare Britanie]], numită acum „Airstrip One”, face parte din [[Oceania (1984)|Oceania]], una din cele trei entități globale cu regim [[Totalitarism|totalitar]]. Imense afișe pe străzi, blocuri, instituții, indică tuturor că {{Citat|Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine.}} [[Fișier:1984-Big-Brother.jpg|upright|thumb|Afișul ''Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine'' (''engl: Big Brother is watching you.'') în dublu sens: te protejează, se interesează mereu și îi pasă de soarta ta, însă, în același timp, te supraveghează clipă de clipă iar tu nu poți face nimic fără ca el să nu știe.]] Libertatea de expresie nu mai există și toate activitățile sunt minuțios supravegheate. Tele-ecrane, aparate care transmit și receptează neîncetat sunete și imagini, sunt instalate în fiecare încăpere, inclusiv în camerele apartamentelor. Ele pot fi dat mai încet, dar niciodată oprite. Supravegherea are loc și în mod direct, prin patrule de poliție în elicoptere zburând la mică înălțime care „își bagă nasul prin casele oamenilor”. Poliția Gândirii este o altă instituție specializată de supraveghere, ascunsă și mult mai de temut. Valorile sunt răsturnate: {{Quote| Războiul este pace <br /> Libertatea este sclavie <br /> Ignoranța este putere}} Toate produsele de larg consum se numesc Victoria <ref> Denumire înlocuită în [[Brave New World]] de [[Aldous Huxley]] cu brandul „Ford”. La fel „Liga Tineretului Anti-sex” din romanul de Orwell se regăsește în clonarea copiiilor în romanul de Huxley din 1958. Soma sunt pastile de visare și uitare în [[Brave New World]] de [[Aldous Huxley]]. </ref>. Exasperantă e și sărăcia, care generează mizerie și boală. Cărțile sunt scrise de mașini, iar filmele au rolul de a menține nivelul de educație și de inteligență cât mai scăzute în rândul populației. Engleza este înlocuită cu „[[Novlimbă|Nouvorba]]” o limbă simplificată pentru un mai bun control al gândirii, <ref> O problemă încă dezbătută în cadrul psihologiei, filozofiei minții și limbajului este dacă avem sau nu acces la concepte în lipsa unor cuvinte sau expresii care să le denumească.</ref>, care este și ea simplificată în lipsa cuvintelor corespunzătoare. {{Quote|Nu vezi frumusețea desființării cuvintelor? Tu nu știai că Nouvorba este singura limbă din lume al cărei vocabular scade în fiecare an?! […] Nu înțelegi că singurul scop al Nouvorbei este de a limita aria de gândire?! Până la sfârșit, o să facem crimăgânditul literalmente imposibil, pentru că n-or să mai existe cuvinte în care să-l exprimi. Fiecare concept care ar putea fi necesar vreodată orișicui va fi exprimat printr-un singur cuvânt, cu sens strict definit și cu toate celelalte sensuri secundare șterse și uitate. […] Cum crezi tu c-ai mai putea avea o lozincă 'Libertatea este sclavie', când însuși conceptul de libertate va fi abolit? <ref>George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', P. 74.</ref>}} Zilnic toți oamenii își întrerup orice altă activitate pentru a participa în grup la „Cele două minute de ură”, în care, un tele-ecran imens amplasat în holul principal al fiecărei clădiri arată un discurs de Emmanuel Goldstein, inamicul numărul unu al Partidului și Oceaniei. Cei care asistă se exteriorizează vehement, stăpâniți de sentimente care alunecă dinspre frică spre mânie, apoi ură. Goldstein ar conduce o organizație secretă și misterioasă, Frăția <ref> Similară cu Secta Orbilor din capitolul III (Dare de seamă despre orbi) în [[Despre eroi și morminte]] de [Ernesto Sábato]].</ref>, e pretextul pentru nenumărate arestări făcute de Poliția Gândirii în lupta Partidului de a-și proteja poporul de acest nebun puternic și viclean, și dușmanul vinovat care nu vede Adevărul.<ref> Durabilitatea sistemului stă tocmai în teroare, ca și în ''Sărbătoarea Țapului'', unde [[Mario Vargas Llosa]] vorbește despre regimul Trujilio din [[Republica Dominicană]]: „Tu mă furi pe mine? Chrinos săltă din nou în scaun și fața lui cenușie se înnegri. Clipea din ochi, speriat. Ce spuneți Șefule? Dumnezeu mi-e martor… Știu bine că nu – îl liniști Trujillo. Și de ce nu furi, mă rog frumos, în ciuda puterii tale de a face și de a desface? Din loialitate? Se prea poate. Dar, înainte de toate, de frică. Știi bine că dacă mă furi și te descopăr că m-ai furat, te-aș da pe mâna lui Johnny Abbes, care te-ar duce la închisoarea La Cuarenta, te-ar așeza pe Tron și te-ar carboniza, înainte de a te arunca la rechini. Chestiile astea sunt pe placul imaginației înfierbântate a șefului SIM și a echipei care a format-o. De-asta nu mă furi. Și de-asta nu mă fură nici directorii, administratorii, contabilii, inginerii, veteranii, șefii de echipă, etcetera, etcetera, ai companiilor de care te ocupi tu. De-asta sunt punctuali și eficienți, de-asta au prosperat și și-au înmulțit întreprinderile, transformând Republica Dominicană într-o țară modernă și prosperă. Ai înțeles? Perfect Șefule – tresări încă o dată Constituționalistul Bețivan. Aveți perfectă dreptate. În schimb – continuă Trujillo, de parcă nu l-ar fi auzit, ai fura cât ai putea de mult dacă n-ai munci pentru familia Trujillo, ci pentru familiile Vicini, Valdez sau Armenteros. Și ai fura și mai mult încă, dacă întreprinderile ar aparține statului. Atunci chiar că ți-ai umple buzunarele.” (pp.&nbsp;144–145).</ref> Cele „două minute de ură” urmăresc amplificarea celor mai negative sentimente umane și menținerea trează a atenției asupra inamicului intern (Goldstein) și extern (pe moment [[Eurasia (1984)|Eurasia]], cu care acesta se spune că ar fi colaborat). Personajul principal, Winston Smith, detestă Partidul și viața pe care este obligat să o trăiască și care își lasă o amprentă puternică și asupra personalității lui. Este într-o oarecare măsură conștient de ororile provocate de conducere, dar se poartă asemeni tuturor celorlalți – indiferent că aceștia îmbrățișează ori nu doctrinele, ideologia general impusă – nelăsând să se vadă din comportamentul său nici o urmă de nemulțumire. Winston îl simpatizează în secret pe Goldstein, doar mimând inițial aceeași adversitate împărtășită de ceilalți în timpul celor doua minute de ură, dar se surprinde în final că strigă și gesticulează furios spre figura de pe tele-ecran. El începe un jurnal (deși știe că acest lucru e interzis – chiar dacă nu prin vreo lege scrisă), în care scrie „cu greu”, povestind frânturi din seara precedentă, când a fost la „un film foarte bun”, film de război cu femei terifiate și „un braț de copil zburând sus, sus, sus”. Publicul era încântat și aplauda; s-au auzit însă câteva proteste, dar acestea veneau din partea prolilor. Cei care „au început brusc să facă gură și să țipe că n-ar fi trebuit să arate așa ceva, nu de față cu copiii” au fost scoși din sală, însă probabil că nu au pățit nimic, căci „cui îi pasă ce zic prolii?”. Dacă ar fi fost vorba de membri ai Partidului ar fi fost cu siguranță omorâți, iar existența lor ștearsă. Copiii familiei Parsons, vecină cu Winston în Blocul Victoria, sunt mici adepți înflăcărați ai Partidului și ai practicilor drastice și violente exercitate de Poliția Gândirii (urmând, mai târziu, să-și denunțe chiar tatăl ca fiind „criminal al gândirii”) <ref> O paralelă cu tema educației în [[The Wall]] de [[Pink Floyd]] (1982).</ref>. Dragostea părinților față de copiii lor este încurajată, dar {{Quote|Pe de altă parte însă, copiii sunt sistematic montați împotriva părinților și învățați să-i spioneze și să raporteze orice formă de deviație de la linie. Familia a devenit nici mai mult, nici mai puțin decât un auxiliar al Poliției Gândirii, o metodă prin care tot omul trăiește, zi și noapte, înconjurat de niște turnători care-i cunosc orice intimitate. <ref> George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', P. 170.</ref>}} O ideie cheie pe care se bazează puterea extraordinară a regimurilor totalitare este: {{Quote|Cine controlează trecutul controlează viitorul.<br /> Cine controlează prezentul controlează trecutul.}} În funcție de interesele Partidului, trecutul este alterat și orice eveniment ori persoană este cu desăvârșire uitat, după ce documentele (articol de ziar, carte, etc.) iau calea „găurilor de memorie”, ajungând scrum. Despre perioada de dinainte de revoluție și era Fratelui cel Mare nimeni nu are amintiri clare și, „ca o ecuație cu două necunoscute”, nu poate ști cât e adevăr și cât fantezie în ce se scrie în manualele și cărțile de istorie. Aliatul și dușmanul Oceaniei este schimbat odată la câțiva ani între [[Eurasia (1984)|Eurasia]] și [[Estasia (1984)|Estasia]], trecutul fiind complet rescris ca și cum alianța, respectiv adversitatea, ar fi durat de o veșnicie. Winston scrie în jurnal „Dacă există vreo speranță ea stă în proli”. El începe o lungă plimbare prin cartierele prolilor – univers de care se simte tot mai atras. În urma unei exploziei unei rachete în imediata lui apropiere, Winston dă peste o mână retezată de la încheietură, pe care, fără să ezite, o împinge cu piciorul spre marginea străzii. Deși lucid într-o mai mare măsură decât mulți dintre cei printre care trăia, își pierduse și el – ca urmare a peste treizeci de ani în care Regimul controla faptele, gândurile și sentimentele fiecăruia – aproape total sensibilitatea. Atenția lui – ca și un scurt comentariu pe care îl face doar pentru sine – se îndreaptă asupra unui grup de trei bărbați care discutau cu înflăcărare despre Loterie. Sumele imense de câștig declarate oficial nu erau niciodată cele reale, însă important era faptul că prolii aveau un motiv pentru a trăi; mai exact, atenția le era oarecum distrasă de la mizeria și neajunsurile în care trăiau. Winston îl urmează pe un bătrân, care prinsese cu siguranță perioada de dinainte de Revoluție, într-un bar, sau cârciumă în argoul prolilor, sperând să obțină răspunsuri la numeroasele întrebări pe care și le punea referitor la vremea când batrânul era încă un copil. Însă concluzia la care ajunge în urma discuției cu bătrânul e că puținii oameni rămași în viață care au cunoscut istoria și altfel decât din actualele manuale școlare sunt prea senili pentru a-l lămuri. Îl re-înlâlnește de asemenea pe proprietarul anticariatului unde găsise caietul devenit ulterior jurnal. O poveste de dragoste se înfiripă treptat și prudent între [[Winston Smith|Winston]] și [[Julia (1984)|Julia]], pe care el o suspecta inițial de spionaj din partea Poliției Gândirii. Aceasta îi strecoară, într-un context favorabil, un bilețel cu mesajul „Te iubesc” și reușește chiar să stabilească o întâlnire într-un loc unde nu erau supravegheați. Așa cum sensibilitatea îi era într-o mare măsură atrofiată, nici instinctul sexual al lui Winston nu era cel al unui om normal: Ajunși într-o pădure – loc fără tele-ecrane, ori microfoane: „O trage în jos, să se întindă împreună pe iarbă, iar ea nu i se împotrivește deloc; poate face cu ea ce-i trece prin cap. Dar adevărul este că nu-și poate defini vreo senzație fizică; își dă seama de atingere și atât. Nu simte nimic altceva decât neîncredere și mândrie. Îi pare bine de ce face dar nu are nici o dorință fizică” (Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', pag. 154). Acesta era și unul dintre obiectivele Partidului, pentru că atunci „când te regulezi, îți consumi energia și pe urmă te simți fericit și ți se rupe de-orice altceva” (idem, pag 169). Și dacă sexualitatea nu poate fi reprimată cu totul, atunci ea este transformată într-o practică animalică, trivială, care – privită intrinsec – repugnă (numită Datoria față de Partid în școli) și permisă doar între soț și soție, deși prostiția este parțial tolerată în lumea prolilor. Winston și Julia închiriază o cameră doar pentru ei doi, unde să nu fie supravegheați de nimeni, deasupra anticariatului din zona prolilor. La scurt timp, O’Brien îl invită pe Winston la el acasă, pretextând că intenționează să-i împrumute ultima ediție a Dicționarului de Nouvorbă. Acesta se duce împreună cu Julia, iar O’Brien (după ce închide tele-ecranul – ceea ce le este permis doar membrilor Partidulului Interior) îi asigură că Frăția există, este activă, și-i promite să-i trimită cartea ''Teorie și practică în colectivismul oligarhic'' scrisă de Goldstein. Julia și Winston sunt arestați de Poliția Gândirii la scurt timp (în spatele unui tablou din camera închiriată fiind amplasat un tele-ecran). Winston este torturat îndelung în Ministerul Iubirii de agenții Poliției Gândirii. Anchetatorul principal este O’Brien însuși, care-i mărturisește că de șapte ani îl avea sub observație, că el însuși împreună cu alți câțiva membri ai Partidului Interior scriseseră cartea atribuită lui Goldstein, și că atât puterea, cât și exercitarea puterii prin mijloace cât mai brutale constituie pentru Partid scopuri în sine. În final, de la mărturisirea sub tortură a unor crime reale și imaginare, cei arestați, ajung în Camera 101, unde acceptă emoțional ideologia Partidului și au sentimentele iremediabil atrofiate ori modificate. Winston și Julia sunt eliberați și se reîntâlnesc întâmplător, dar abia pot să vorbească unul cu altul, privindu-se cu „neplăcere și dispreț” și fără ca unul să facă un efort de a se regăsi atunci când sunt depărțiți accidental de mulțime. În ultima scenă Winston este preocupat de o problemă de șah la Cafeneaua Castanilor, ultima escală pentru vinovații de crimă-gândit (thoughtcrime), înainte de „vaporizare”. Se simte „complet vindecat”, atunci când, simultan cu anunțarea unei mari victorii în Africa, realizează {{Quote|Ce ticăloșie făcuse, și ce pierdere fusese pentru el să nu înțeleagă atâta timp! Ah, cu câtă încăpățânare s-a exilat de unul singur de la pieptul iubitor […] Dar gata, totul este bine acum, lupta s-a sfârșit. A câștigat bătălia cu el însuși. Îl iubește pe Fratele cel Mare! <ref>George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', P. 365.</ref>}} == Clasele sociale în roman == ;Fratele cel Mare: „Fratele cel Mare este masca sub care Partidul se prezintă lumii întregi” (idem, pag. 258). Este mai ușor să concentrezi sentimentele maselor spre o singură persoană (fie ea și imaginară), decât spre un grup destul de numeros. Fratele cel Mare nu fusese văzut niciodată; cu siguranță că nici măcar nu fusese pseudonimul vreunuia dintre liderii inițiali ai revoluției, însă luase naștere odată cu Partidul, și nu va muri niciodată (cel puțin atât cât Partidul va continua să existe). '''Emmanuel Goldstein''' fusese – poate – unul dintre primii membri ai Partidului Interior, a cărui mentalitate era mult prea liberală, și de aceea fusese exclus. La fel de bine este posibil ca el nici să nu fi existat vreodată, și să fie pură invenție a Partidului. Cert este însă că Emmanuel Goldstein era (omolog Fratelui cel Mare) ținta furiei și a sentimentelor de ură ale maselor. Prezentat ca inamicul numărul unu al [[Oceania (1984)|Oceaniei]], el era totodată și o unealtă a Partidului, care, neoficial, și păstrând anumite limite, chiar încuraja [[Erezie|erezia]] (gândirea neortodoxă), căci „Ascultarea nu ajunge. Dacă nu-l faci (pe om) să sufere, cum poți fi sigur că ascultă de voința ta și nu de-a lui? Puterea constă în a-l umili și a-i provoca durere. Ai putere atunci când rupi conștiința omului în bucăți, iar bucățile vii le rearanjezi în forme noi, pe care tu însuți le hotărăști” (idem, pag. 329). '''Partidul Interior''' – sub două procente din populația Oceaniei (adică șase milioane de membri) – constituie clasa cea mai înaltă a societății. Cei privilegiați din punct de vedere a condițiilor de viață, dar, în primul rând, cei care dețin puterea. Aderarea în rândurile Partidului Interior, nu se face după criteriul eredității, ci în funcție de rezultatul unui examen care se susține la șaisprezece ani. Nu există discriminări rasiale, și nici favorizați în funcție de regiunea în care s-au născut ori în care trăiesc. Partidul nu are interesul să-și perpetueze sângele, ci să se perpetueze pe sine însuși. Nu contează cine anume exercită puterea, atâta timp cât structura ierarhizată a societății rămâne mereu aceeași” (idem, pag. 260). ;Partidul Exterior: „Sub Partidul Interior urmează Partidul Exterior, pe care, dacă socotim Partidul Interior drept creierul Statului, îl putem ușor asemui cu brațele acestuia” (idem, pag. 258). Partidul Exterior constituie aproximativ cincisprezece la sută din populația Oceaniei, reprezentând un fel de clasă de mijloc a societății. Membrii Partidului Exterior – în general funcționari în cadrul vreunuia dintre ministerele Oceaniei – au un nivel de trai mult inferior membrilor Partidului Interior, și ceva mai ridicat decât al prolilor, însă, spre deosebire de aceștia din urmă, ei sunt sub permanentă supraveghere, și veșnic în atenția Poliției Gândirii. '''Prolii''', aproape optzeci și cinci la sută din populația Oceaniei, sunt în mare parte analfabeți și îndeplinesc munci fizice prost plătite. În ciuda numărului lor mare pe care-l alcătuiesc, ei nu reprezintă un pericol pentru partid, căci nici măcar nu sunt conștienți de forța lor; din acest motiv ei nici nu sunt prea strict supravegheați, ori prea aspru pedepsiți atunci când încalcă vreuna din legile scrise ori nescrise. „Într-un singur caz ar putea proletarii să devină periculoși, și anume dacă progresul tehnologic ar face necesară educarea lor la un nivel superior; dar, din moment ce concurența militară și comercială a dispărut, nivelul de educație al maselor este, de fapt, în scădere” (idem, pag. 260). Prolii nu sunt îndoctrinați („Prolii și animalele sunt liberi” – spune o lozincă a Partidului) și trăiesc într-o mizerie și sărăcie îngrozitoare. == Ministerele Oceaniei == [[Fișier:1984JLH1.jpg|thumb|Reprezentarea '''Ministerului Adevărului''': ''Războiul este pace'' / ''Libertatea este sclavie'' / ''Ignoranța este putere'']] Ministerele Oceaniei cu sediul în Londra sunt: * '''''Ministerul Păcii''''', în [[nouvorbă]]: '''''Minipax''''' (care se ocupă de tot ceea ce are legătură cu războiul). * '''''Ministerul Adevărului''''', în nouvorbă: '''''Miniadev''''' (responsabil cu falsificarea continuă a trecutului, cu presa, literatura și filmele distribuite membrilor Partidului și proletariatului. * '''''Ministerul Abundenței''''', în nouvorbă: '''''Minibelș''''' (cel care raționalizează toate bunurile de larg consum, de la alimente, țigări, alcool, până la șireturi de pantofi și lame de bărbierit). * '''''Ministerul Iubirii''''', în nouvorbă: '''''Miniiubi''''' (în atribuțiile căruia, pe lângă cele două minute de ură, intră și torturile fizice și psihice în urma cărora, toți cei arestați mărturisesc crimele (reale și imaginare), unii sunt împușcați, însă, fără excepție, toți sunt vindecați) – de care ține și '''''Poliția Gândirii''''', în nouvorbă: '''''Gândpol'''''. == Războiul perpetuu == [[Fișier:1984 fictious world map.png|thumb|O hartă cu zonele geografice aproximative ale ''[[Oceania (1984)|Oceaniei]]'' (roz), ''[[Eurasia (1984)|Eurasiei]]'' (mov) și ''[[Estasia (1984)|Estasiei]]'' (verde). Teritoriile în galben sunt disputate într-un război perpetuu.]] [[Fișier:1984 fictious world map v2 arr.png|thumb|Oceania (roz) și Eurasia (portocaliu) își dispută Africa la sfârșitul romanului, când se anunță oficial că Oceania a obținut o victorie răsunătoare, tăind (săgeata albă) avansul Eurasiei (săgeata neagră) în Africa.]] Oceania, Eurasia și Estasia sunt prea echilibrate ca forță pentru a se putea pune problema cuceririi vreuneia dintre ele de către celelalte, chiar dacă s-ar alia două contra uneia singure. În plus, economia fiecăreia este una închisă, astfel încât nici motivația financiară nu mai există. {{Quote|Principalul scop al războiului modern este acela de a consuma produsul mașinii fără a ridica nivelul de trai. […] Într-o lume în care fiecare ar fi muncit puține ore pe zi, ar fi posedat o mașină ori chiar un avion, într-o astfel de ipotetică lume, forma cea mai evidentă, și poate cea mai importantă de inegalitate ar fi dispărut. Până la urmă, o societate ierarhizată, nu este posibilă decât bazată pe sărăcie și ignoranță. […] esența războiului constă în distrugere. <ref>George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', P. 233.</ref>}} == Nouvorba == {{Articol principal|Soceng|Nouvorbă}} {{Quote|Scopul Nouvorbei nu este doar acela de a oferi un mijloc de exprimare a concepției despre lume și obiceiurile mentale proprii adepților devotați ai SOCENG-ului, ci, în același timp, de a face imposibil orice alt mod de gândire. Intenția este ca, atunci când Nouvorba va fi adoptată, o dată pentru totdeauna, iar Vechivorba uitată, o idee neortodoxă – adică o idee divergentă față de principiile SOCENG-ului – să fie literalmente de neconceput, cel puțin în măsura în care gândirea se bazează pe cuvinte. <ref>George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', P. 368.</ref>}} Derivată din engleză, și devenită limba oficială în Oceania, Nouvorba se împarte în trei categorii de cuvinte, categorii diferențiate pe baza modului de formare a cuvintelor: * '''''Vocabularul A''''' conține cuvintele cele mai uzuale, majoritatea păstrând forma lor inițială din limba engleză, însă sensul lor este foarte strict delimitat; de exemplu, cuvântul ''lovitură'' descrie impactul fizic dintre două corpuri, și în nici un caz nu poate fi inclus în expresii de genul „''lovitură'' de stat”, ori „''lovitură'' cu bătaie lungă” – referitor la o idee, atitudine, etc. * '''''Vocabularul B''''' se compune din cuvintele cu sens politic, în marea lor majoritate fiind compuse prin alăturarea radicalelor a două cuvinte din vechivorbă cu sens opus ori, cel puțin total diferit; în mai toate cazurile, cuvintele care fac parte din ''Vocabularul B'', au cel puțin două sensuri, care diferă în funcție de atitudinea pe care o ai față de interlocutor: de exemplu, ''a macavorbi'' – are sens laudativ atunci când expresia este asociată unei persoane cu gândire ortodoxă, și acuzator în sens contrar, în ambele cazuri desemnând o lungă înșiruire de cuvinte prin care să nu se afirme absolut nimic. Mai toate cuvintele din această categorie se subordonează conceptului de ''dublugândit''. * '''''Vocabularul C''''' este compus exclusiv din expresii tehnice și științifice, fiind – ca număr de cuvinte – mai redus decât celelalte două. Lucrările de [[Shakespeare]], [[Jonathan Swift|Swift]], [[Byron]], [[John Milton|Milton]], [[Charles Dickens|Dickens]], etc. ca și textele tehnice și științifice, se aflau într-o dificilă etapă de traducere în ''nouvorbă'', plănuindu-se încheierea adoptării nouvorbei pentru anul [[2050]].<ref>George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', P. 380.</ref> == Dublagândire == {{Articol principal|Dublugânditul}} Cuvântul din ''Nouavorbă'' care ilustrează cel mai bine conceptului de ''dublugândit'', este ''negrulalb''. {{Quote|...reprezintă capacitatea de a stoca în minte, concomitent, două convingeri care se exclud reciproc, și de a le îmbrățișa pe amândouă în același timp. Un gânditor al Partidului știe în ce direcție trebuie să-și modifice amintirile; prin însuși acest lucru, el este conștient că joacă feste realității, dar, prin intermediul ''dublugânditului'', el se și asigură că realitatea nu a fost violată. Acest întreg proces trebuie să fie și conștient, altminteri nu s-ar desfășura cu precizia necesară, și inconștient, altfel ar atrage după sine un sentiment de falsitate la început, apoi de vinovăție.<ref>George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', P. 265.</ref>}} {{Quote|Cuvântul cheie este aici: negrulalb. Similar multor cuvinte din Nouavorbă acest cuvânt deține două semnificații mutual contradictorii. Aplicată unui opozant (de Partid, n.t.), semnifică obișnuința de a susține fără reținere că negrul este alb, în contradicție cu faptele reale. Aplicată unui membru de Partid, semnifică o dorință loială de a spune ca negrul este alb atunci când disciplina de partid o cere. Dar înseamnă de asemenea abilitatea de a crede că negrul este alb și de a uita că cineva a crezut vreodată contrariul. Acest lucru necesită o continuă alterare a trecutului, făcută posibilă de către sistemul gândirii care cuprinde cu adevărat tot ceea ce rămâne, și care este cunoscut în Nouavorbă ca și dublăgândire. Dublagândire este de fapt puterea de a păstra două credințe contrare în mintea cuiva în mod simultan, și amândouă să fie acceptate.<ref>Citat din ''Teorie și Practică în Colectivismul Oligarhic'' de disidentul imaginar Emmanuel Goldstein din roman.</ref>}} == Note == <references /> == Bibliografie == * George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', Traducere de [[Mihnea Gafița]], București, Univers, 1991. ISBN 973-34-0220-6 * George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', Traducere de Mihnea Gafița, Prefață de [[Vladimir Tismăneanu]], Iași, Polirom, 2002. ISBN 973-681-075-5 *George Orwell, ''O mie nouă sute optzeci și patru'', Traducere de Dana Crăciun, Iași, Polirom, 2019. ISBN 978-973-46-7716-0 {{1984}} {{George Orwell}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți din 1949]] [[Categorie:Romane de George Orwell]] [[Categorie:Cărți după care s-au făcut filme]] [[Categorie:1984 (roman)]] [[Categorie:Războaie fictive]] [[Categorie:Romane politice]] [[Categorie:1949 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane după care s-au făcut piese de teatru]] 5e74zdsm4auq0wpea7ooghcn19zqoo5 0 88785 17024055 16996459 2025-06-10T15:15:19Z ~2025-65587 703632 maria 17024055 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate | succesiune =[[Regină a României]] | domnie =[[10 octombrie]] [[1914]] – [[20 iulie]] [[1927]] | regent = | predecesor =[[Regina Elisabeta a României]] | succesor = | încoronare =[[10 octombrie]] [[1914]], ca regină a Regatului Vechi. Apoi din nou, la [[15 octombrie]] [[1922]], ca regină a României Mari | titluri = | nume complet =Marie Alexandra Victoria de Saxa Coburg și Gotha | soț =[[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand I al României]] (1893-1927) | urmași =[[Carol al II-lea al României|Regele Carol al II-lea al României]]<br />[[Elisabeta a Greciei|Regina Elisabeta a Greciei]]<br />[[Maria a Iugoslaviei|Regina Maria a Iugoslaviei]]<br />[[Nicolae, Principe al României|Principele Nicolae]]<br />[[Ileana, Principesă a României|Ileana, Arhiducesa Austriei]]<br />[[Mircea al României|Principele Mircea]] | casa =[[Casa regală de Hohenzollern-Sigmaringen|Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen]] <br/> [[Casa de Saxa-Coburg si Gotha]] | imn regal =''[[Imnul Regal|Trăiască Regele]]'' | tată =[[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha]] | mamă =[[Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei]] | data nașterii =[[29 octombrie]] [[1875]] | locul nașterii =[[File:Flag of UK.svg|20px|border]] [[Eastwell Park]], [[Ashford]], [[Kent]], [[Anglia]] | data decesului ={{Data decesului și vârsta|1938|7|18|1875|10|29|df=y}} | locul decesului =[[File:Flag of Romania.svg|20px|border]] [[Castelul Pelișor]], [[Sinaia]], [[Regatul României]] | data înmormântării =[[24 iulie]] [[1938]] | locul înmormântării =[[Mănăstirea Curtea de Argeș]] | semnătură =SemnaturaMaria.jpg|150px |}} {{Membru Academia Română | numele_subiectului = {{0}} | tip_membru = de onoare}} '''Maria a României''' (n. [[29 octombrie]] [[1875]], [[Eastwell Park]], [[Ashford]], [[Kent]], [[Anglia]] – d. [[18 iulie]] [[1938]], [[Castelul Pelișor]], [[Sinaia]], [[Regatul României]]) a fost principesă de coroană și a doua regină a [[România|României]], în calitate de soție a principelui devenit ulterior regele [[Ferdinand I al României]]. A fost mama regelui [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]]. [https://www.tiktok.com/@bogdanbgd601/video/7404518389651098913 Maria], născută ''Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha'', a fost prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei [[Victoria a Regatului Unit]].<ref>{{Citat carte|nume=Moșneanu|prenume=Cristian|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=45|editură=Librex, București}}</ref> Părinții săi au fost [[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha|Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha]], duce de Edinburgh, iar mama, [[Marea Ducesă Maria Alexandrovna|Maria Alexandrovna Romanova]], mare ducesă a Rusiei, unica fiică a [[țar]]ului [[Alexandru al II-lea al Rusiei]]. Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la Eastwell Park, reședința familiei din comitatul Kent. S-a [[căsătorie|căsătorit]] la [[29 decembrie]] [[1892]] cu [[Ferdinand I al României|Ferdinand I]], Principele moștenitor al tronului [[România|României]], încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca Principesă și, începând din [[1914]], ca Regină. A urmărit constant întărirea legăturilor dintre [[România]] și [[Marea Britanie]], dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în [[Primul Război Mondial]] de partea [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]] și a susținut alianța cu [[Antanta]], în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român. Pe timpul războiului și-a acompaniat soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”. În perioada [[Conferința de Pace de la Paris]] (1919), dar și după încoronarea, alături de [[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand]], ca suverani ai [[România Mare|României Mari]] ([[Alba Iulia]], [[15 octombrie]] [[1922]]) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu [[George al V-lea al Regatului Unit|suveranul englez]], cu președintele [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite ale Americii]], [[Woodrow Wilson]], prim-ministrul [[Franța|Franței]], [[Georges Clemenceau]] sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene. Regina Maria și Conferința de Pace de la Paris<ref>{{Citat carte|nume=Moșneanu|prenume=Cristian|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=65|editură=Librex, București}}</ref> - În perioada [[Conferința de Pace de la Paris]] (1919), dar și după încoronarea, alături de [[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand]], ca suverani ai [[România Mare|României Mari]] ([[Alba Iulia]], [[15 octombrie]] [[1922]]) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu [[George al V-lea al Regatului Unit|suveranul englez]], cu președintele [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite ale Americii]], [[Woodrow Wilson]], prim-ministrul [[Franța|Franței]], [[Georges Clemenceau]] sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene. După moartea [[Ferdinand I al României|Regelui Ferdinand]] și venirea la putere a fiului său, [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]] (1930), acesta a reușit îndepărtarea Reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la [[Castelul din Balcic|Balcic]] și [[Castelul Bran|Bran]]. În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din [[Europa]], revenind în țară în vara lui [[1938]], [[moarte|murind]] la reședința sa de la Pelișor. A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la [[Curtea de Argeș]], iar [[inima]] să fie păstrată într-o raclă la [[Stella Maris|capela Stella Maris]] a reședinței din [[Balcic]]. După cedarea Cadrilaterului în [[1940]], inima Reginei a fost mutată la [[Bran, Brașov|Bran]]. Regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie de personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii. Personalitate complexă și puternică, Regina Maria a fost supusă unor campanii denigratoare sistematice, cele mai cunoscute fiind cele orchestrate de [[Puterile Centrale]] în [[Primul Război Mondial]] și [[Partidul Comunist Român|autoritățile comuniste]], în primii ani după [[Al Doilea Război Mondial]], campanii ale căror reminiscențe mai pot fi întâlnite și astăzi. [[Constantin Argetoianu]], unul din criticii constanți și nemiloși ai Reginei, este și cel care reușește să sintetizeze în câteva cuvinte rolul Reginei Maria și locul pe care ea îl merită în istorie: {{Citat|Oricâte greșeli va fi comis regina Maria, înainte și după război, războiul rămâne pagina ei, pagină cu care se poate făli, pagină care se va așeza în istorie la loc de cinste. O găsim în tranșee printre combatanți în rândurile înaintate, o găsim în spitale și în toate posturile sanitare printre răniți și bolnavi. O găsim de față la toate adunările care încercau să facă puțin bine. Nu a cunoscut frica de gloanțe și de bombe, cum nu a cunoscut teama și scârba de molimă sau nerăbdarea față de eforturile așa de des inutile, provocate de dorința ei de mai bine. Regina Maria și-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităților sale, dar mai presus de toate pe acela al încurajării și ridicării moralului acelora care o înconjurau și care au trebuit să decidă, în cele mai tragice momente, soarta țării și a poporului său. Se poate afirma că, în răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale.<ref>Constantin Argetoianu, ''Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri''. Vol. 3, partea V, Editura Humanitas, București, 1992, p. 109</ref>|Constantin Argetoianu |Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri}} == Copilăria și adolescența == {{Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen}} [[File:The Duchess of Edinburgh with her children.JPG|thumb|left|Ducesa de Edinburgh cu copiii]] [[File:The Duke of Saxe-Coburg and Gotha with his family.jpg|thumb|left|Familia ducelui de Saxa-Coburg și Gotha în 1890]] [[Fișier:Kinggeorgev1928.jpg|thumb|left|160px|[[George al V-lea al Regatului Unit|George, Duce de York]], viitorul rege George al V-lea]] ''Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha'' s-a născut la [[29 octombrie]] [[1875]] la reședința familiei, de la Eastwell Park, Ashford, comitatul Kent, [[Anglia]]<ref>{{Citat carte|nume=Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela|an=2021|titlu=Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic|pagină=113|editură=Darkoprint, Ploiești}}</ref>, fiind fiica cea mare a părinților săi [[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha|Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha]], duce de Edinburgh și [[Maria Alexandrovna a Rusiei|Maria Alexandrovna Romanov]], mare ducesă a Rusiei, unica fiică a [[țar]]ului [[Alexandru al II-lea al Rusiei]]. Tatăl său era cel de-al doilea fiu al [[Victoria a Regatului Unit|reginei Victoria]] și [[Albert, Prinț Consort|prințului-consort Albert]]. Mama sa era singura fiică în viață a din căsătoria țarului [[Alexandru al II-lea al Rusiei]] cu [[Maria Alexandrovna de Hessa]].{{Sfn|Țarălungă|2019|p=376}} Maria a fost botezată în ritul anglican la capela privată a [[Castelul Windsor|castelului Windsor]] pe [[15 decembrie]] [[1875]], având ca nași de botez pe: împărăteasa Rusiei [[Maria de Hesse|Maria Alexandrovna]] și țareviciul [[Alexandru al III-lea al Rusiei|Alexandru al III-lea]] (bunica și unchiul pe linie maternă), [[Prințesa Alexandrine de Baden (1820–1904)|Alexandrine, ducesă de Saxa-Coburg și Gotha]] (mătușă pe linie paternă), [[Alexandra a Danemarcei|Alexandra, prințesă de Wales]] (mătușă pe linie paternă) și prințul [[Arthur, Duce de Connaught și Strathearn|Arthur, duce de Connaught]] (unchi pe linie paternă).<ref name="yvonne">Yvonne Demoskoff, ''Christenings of the Royal Family'', [http://users.uniserve.com/~canyon/christenings.htm#Christenings] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110806125845/http://users.uniserve.com/~canyon/christenings.htm#Christenings|date=2011-08-06}}, accesat la 01.08.2013</ref> Botezul a fost de natură „strict privată”, deoarece a fost realizat în ziua care urma celei de-a 14-a comemorări a morții prințului-consort [[Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha|Albert]].<ref>''The Times'', 16 decembrie 1875, apud Yvonne Demoskoff, ''Christenings of the Royal Family'', [http://users.uniserve.com/~canyon/christenings.htm#Christenings] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110806125845/http://users.uniserve.com/~canyon/christenings.htm#Christenings|date=2011-08-06}}, accesat la 01.08.2013</ref> Pe fondul atmosferei tensionate din familie, cauzată de o mamă irascibilă, dominatoare și neglijată, și un tată slab de fire și plecat aproape permanent în lungi călătorii pe mare, prințesa Maria va fi crescută timp de aproape 12 ani numai la Eastwell Park, reședința de la țară a familiei de Edinburgh, preferată de mama sa reședinței oficiale de la Londra, [[palat]]ul [[Clarence House]].<ref name="Guy">Guy Gauthier, ''Missy regina României'', Editura Humanitas, București, 2010, ISBN 978-973-50-2621-9</ref>{{Rp|p. 9}} Eastwell Park a rămas unul din locurile favorite ale Mariei, pe care l-a evocat întotdeauna cu bucurie și nostalgie. {{Citat|Oricât aș îmbătrâni, mirosul frunzelor uscate de toamnă îmi va aduce mereu în fața ochilor imaginea vechii case englezești. Acea aromă, oriunde aș fi, îmi evocă viziunea locului Eastwell Park, cu cărările sale prin pădure, pe care le băteau pașii noștri copilăroși.<ref name="MQR">Marie, Queen of Romania, ''The story of my life'', vol. 1, Cassel, London, 1936</ref>{{Rp|p. 5}}|Regina Maria|Povestea vieții mele}} În timpul copilăriei Maria s-a atașat foarte mult de sora sa mai mică, [[Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha|Victoria Melita]], alintată Ducky de către familie, cele două surori rămânând foarte apropiate pe tot parcursul vieții. La vârsta de 10 ani, în [[1885]], Maria avea să fie domnișoară de onoare la căsătoria prințesei [[Prințesa Beatrice a Regatului Unit|Beatrice]], cea mai tânără fiică a reginei Victoria, cu prințul [[Prințul Henric de Battenberg|Henry de Battenberg]].<ref>National Portrait Gallery, ''Prince and Princess Henry of with their bridesmaids and others on their wedding day'' [http://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw145863/Prince-and-Princess-Henry-of-Battenberg-with-their-bridesmaids-and-others-on-their-wedding-day?LinkID=mp89748&role=art&rNo=2], accesat la 01.08.2013</ref> În [[1886]], ducele de Edinburgh a fost numit la comanda Flotei din Mediterana, astfel familia s-a mutat în [[Malta]] pentru următorii trei ani. Maria și Ducky își vor petrece timpul făcând plimbări la monumentele istorice de pe insulă și luând lecții de călărie. În Malta, Maria se îndrăgostește pentru prima dată, după cum va recunoaște mai târziu, alesul fiind Maurice Bourke, căpitanul yahtului ducelui.<ref name="Ibara">Jesus Ibarra, ''Maria, Queen of Romania (1875-1938)'', [https://web.archive.org/web/20030410185237/http://www.geocities.com/jesusib/Rumania.html], accesat la 01.08.2013</ref>{{Rp|p. 1}} Anul [[1888]] a fost și anul înfiripării [[idilă|idilei]] cu prințul George, vărul său, viitorul [[rege]] [[George al V-lea al Regatului Unit|George al V-lea]]. „''Începând de la vârsta de treisprezece ani, întotdeauna vreun bărbat sau băiat era îndrăgostit de mine! Primul meu adorator a fost George, vărul meu, acum rege al Angliei.''”<ref name="MQR" />{{Rp|pp 50-51}} La începutul anului [[1892]], fratele mai mare al prințului George, [[Albert Victor, Duce de Clarence|ducele de Clarence și Avondale]], a murit, acesta devenind al doilea în [[linia de succesiune la tronul britanic]]. Părinții săi, prințul și prințesa de Wales, încurajați de regina Victoria, au făcut o cerere formală în căsătorie în numele său, părinților lui Missy, dar Ducesa de Edinburgh a respins-o imediat, pretinzând că fiica sa tocmai a fost confirmată în [[Biserica Evanghelică-Luterană|ritul luteran german]], ceea ce nu îi permite să intre în [[Biserica Anglicană]].<ref name="Ibara" />{{Rp|p. 2}} Crescută în credința ortodoxă, pe care și-a păstrat-o și după mariajul cu ducele de Edinburgh, ducesa Maria Alexandrovna nu a dorit o căsătorie între [[văr|veri primari]], lucru interzis de canoanele ortodoxe. Este posibil ca ea să fi avut și unele rațiuni politice, în sensul încercării de a realiza o atenuare a tensiunilor dintre [[Rusia]], țara ei maternă, și [[România]] pe subiectul [[Basarabia|Basarabiei]].<ref>Diana Fotescu, ''The marriage of Princess Marie of Edinburgh and Ferdinand Crown Prince of Romania'', în „Royalty Digest. A Journal of Record”, vol X, nr. 11, mai 2001, p. 334</ref> În [[1889]] tatăl său, la presiunile reginei Victoria, a acceptat să succeadă unchiului său [[Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha|Ernest al II-lea]], la conducerea [[Casa de Saxa-Coburg și Gotha|Ducatului de Saxa-Coburg și Gotha]], astfel încât întreaga familie se va muta începând cu acest an în Germania, la [[Coburg]].<ref>H. J. Gibbney, ''Edinburgh, Duke of (1844–1900)'', în „Australian Dictionary of Biography” [http://adb.anu.edu.au/biography/edinburgh-duke-of-3467], accesat la 01.08.2013</ref> == Principesă de Coroană a României == === Căsătoria === [[File:Marie of Romania 1893.jpg|thumb|left|Principesa Maria în anul căsătoriei, 1893]] [[File:Ferdinand Crown Prince of Roumenia 1895 Uhlenhuth.jpg|thumb|right|Principele Ferdinand în anul căsătoriei, 1893]] Maria va avea parte de o adolescență foarte scurtă, petrecută la Coburg și Rosenau, ea fiind obligată să intre în complicatul balet politico-diplomatic al căsătoriilor monarhice europene din a doua parte a secolului XIX. {{Citat|Anii trec și Maria, care a devenit una dintre cele mai frumoase și titrate prințese din Europa, se apropie de vârsta fatală la care trebuie să te gândești la viitor. Viitorul pentru o tânără de rangul ei este cuprins într-un singur cuvânt: căsătorie. În acea epocă nici nu se punea problema să ceri părerea copiilor, care trebuiau să se căsătorească din motive ce nu țineau de sentimente, ci de politică. Maria va trebui să se încline în fața sorții obișnuite. Pentru ea, având un caracter atât de ferm, va fi o rană care nu se va cicatriza decât după mulți ani. Maternitatea și apoi politica vor fi într-un fel substitute ale dragostei neîmplinite.<ref name="Guy" />{{Rp|p. 28}}|Guy Gauthier|Missy, regina României}} În aceeași perioadă, [[Casa Regală a României]] era în căutarea unei partide pentru prințul de coroană Ferdinand, menite să asigure viitorul acestei dinastii. Astfel vor fi declanșate o serie de acțiuni menite să contribuie la cunoașterea și apropierea dintre Ferdinand și Maria. Primele întâlniri din anul [[1891]] vor fi eșecuri totale, dar apoi prin intervenția energică a împăratului german care îl cheamă pe timidul Ferdinand și îi ordonă să rezolve situația, simultan cu presiunile făcute de marea ducesă Maria Alexandrovna asupra Mariei, lucrurile se vor aranja prin anunțarea logodnei noului cuplu, în vara lui 1892.<ref name="Guy" />{{Rp|pp 30-47}} [[File:Sigmaringen, Germany photochrom ca. 1895.jpg|thumb|Castelul din Sigmaringen, locul căsătoriei]] [[File:Landhaus Krauchenwies.JPG|thumb|Castelul Krauchenwies - luna de miere]] Pentru oficializarea logodnei regele [[Carol I al României|Carol I]] a efectuat în toamna lui [[1892]] o vizită la [[Londra]] pentru a se întâlni cu ducele de Edinburgh, tatăl Mariei, și apoi cu regina Victoria, care a fost de acord cu căsătoria preconizată, oferindu-i cu acest prilej lui Carol [[Ordinul Jartierei]].<ref name="Story 7">Marie, Queen of Rumania, [http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/SatEvePost/1934-01-27/index.htm „The story of my life, part 7”], în ''The Saturday Evening Post'', 27 January 1934, accesat pe 27.08.2013.</ref> La [[10 ianuarie]] [[1893]], la [[Sigmaringen]] în Germania, este celebrată [[căsătorie|căsătoria]] Alteței Sale Regale Marie de Edinburgh cu Alteța Sa Regală Ferdinand, Prințul de Coroană al României. Celebrarea a cuprins de fapt un număr de trei ceremonii de căsătorie: civilă, catolică (religia lui Ferdinand) și protestantă (religia Mariei). [[Căsătorie|Căsătoria civilă]] a avut loc în Salonul Roșu al castelului din Sigmaringen, fiind oficiată de Karl von Wedel, mareșal al curții imperiale, împăratul [[Wilhelm al II-lea al Germaniei]] fiind primul dintre martorii care și-au pus semnătura pe actul de căsătorie. Principala ceremonie, cea [[catolic]]ă, a avut loc la catedrala orașului, Maria fiind condusă la altar de tatăl său, ducele de Edinburgh. Maria devenea astfel prima prințesă britanică, după câteva sute de ani, care se căsătorea cu un prinț catolic.<ref>[http://www.tkinter.org/QueenMarie/TheGraphic/index.htm „The marriage of H.R.H. the Princess Marie of Edinburgh with H.R.H. Ferdinand, Crown Prince of Roumania at Sigmaringen, 10 ianuarie 1893”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021123818/http://www.tkinter.org/QueenMarie/TheGraphic/index.htm |date=2013-10-21 }}, în ''Supplement to The Graphic'', London, 21 ianuarie 1893, accesat pe 27.08.2013.</ref> Cea de-a treia ceremonie, cea [[protestantism|protestantă]], a fost una mai modestă, fiind oficiată în unul din saloanele palatului de către un capelan al [[Marina Regală Britanică|Marinei Regale Britanice]].<ref>Marie, Queen of Rumania, [http://www.tkinter.org/QueenMarie/SatEvePost/1934-02-03/index.htm „The story of my life, part 8”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021123627/http://www.tkinter.org/QueenMarie/SatEvePost/1934-02-03/index.htm |date=2013-10-21 }}, în ''The Saturday Evening Post'', 3 February 1934, accesat pe 27.08.2013</ref> Deși regele Carol I, preocupat permanent de simțul datoriei, le-a urat doar ''„Honigtag”'' („''o zi de miere''”),<ref name="Story 7" /> proaspătul cuplul regal avea să petreacă totuși o lună de miere la [[castel]]ul [[Krauchenwies]] din [[Bavaria]]. De aici au plecat spre țară, cu o scurtă oprire la Viena unde își vor îndeplini prima lor sarcină oficială, aceea de a-l vizita pe împăratul [[Franz Joseph al Austriei|Franz Josef]]. Având în vedere situația politică delicată a momentului (era în plină desfășurare [[Memorandul Transilvaniei|procesul memorandiștilor]]) vizita avea să fie scurtă urmată de o traversare a [[Transilvania|Transilvaniei]] pe timp de noapte și cu luminile trenului stinse.<ref name="SEP CPI">Marie, Queen of Rumania, [http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/SatEvePost/1934-04-14/index.htm „My life as a Crown Princess, part 1”], în ''The Saturday Evening Post'', 14 April 1934, accesat pe 28.08.2013.</ref> Cuplul princiar va avea parte de o primire călduroasă încă de la trecerea frontierei, la Predeal, urmată de o serie întreagă de ceremonii și recepții oficiale. {{Citat|Românii sunt latini. Vorbesc cu inima și cu mâinile. Din primul moment o adoptă pe Maria. În spatele acestei spontaneități afective se ascunde ceva mai profund. Începutul, poate, al unui sentiment monarhic profund în România. După aproape treizeci de ani de monarhie prusacă serioasă și competentă, dar care duce lipsă de imaginație, a venit în sfârșit momentul pentru o regalitate care vorbește sufletului. Este un dialog care între Maria și poporul român va continua, în ciuda vicisitudinilor istorice, timp de patruzeci și cinci de ani.<ref name="Guy" />{{Rp|p. 52}}|Guy Gauthier|Missy, regina României}} La întoarcerea în țară a cuplului princiar s-au oficiat 32 de nunți ale unor țărani români, la [[Biserica Sfântul Spiridon Nou din București]], urmate de o masă la Ateneul Român, unde Prințul Ferdinand și-a adus și el soția.<ref>{{Citat carte|nume=Preda|prenume=Cristian|an=2011|titlu=Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent|pagină=132|editură=Ed. Polirom}}</ref> === Relația cu Ferdinand === [[File:1893 - Ferdinand şi Maria ca Principe şiPprincipesă de Coroană.PNG|thumb|left|Ferdinand și Maria ca Principe și Principesă de Coroană]] Relația cuplului princiar și apoi regal Ferdinand și Maria a fost una complexă și cu o evoluție sinuoasă în timp, dar ceea ce a constituit o constantă a acestei relații a fost permanenta disociere între viața publică și cea privată, pe care atât Ferdinand cât și Maria au făcut-o. Ei nu au lăsat niciodată ca problemele personale sau de cuplu să primeze în detrimentul funcțiunilor publice pe care le aveau la nivelul societății, focalizându-și energiile și eforturile într-un mod concertat, pentru îndeplinirea misiunii care le revenea. ”''Preocuparea noastră cinstită a avut întotdeauna un singur obiect: România. Orice greșeli vom fi făcut, pe noi ne-au animat de fiecare dată intențiile cele mai bune și sunt convinsă că și poporul știe acest lucru.''”<ref name="Wolbe">Eugen Wolbe, ''Ferdinand I Întemeietorul României Mari. O biografie'', Editura Humanitas, București, 2004</ref>{{Rp|p. 214}} Faptul că această căsătorie a fost stabilită din interese dinastice, fără ca cei doi viitori soți să aibă vreun cuvânt de spus, ca și diferența de vârstă și temperament a lor, a făcut ca în primii ani de căsătorie relația celor doi să fie una destul de tumultoasă și inegală. {{Citat|Noi suntem naturi total diferite, nu putem înțelege anumite lucruri pentru că mintea noastră lucrează complet altfel. În tinerețea noastră ne făceam unul pe altul să suferim, eram ca doi cai rău împerecheați, deși erau întotdeauna probleme asupra cărora cădeam de acord.<ref name ="IZ 3">Maria, Regina României, ''Însemnări zilnice (ianuarie 1921-31 decembrie 1922)'', Vol. III, Editura Albatros, București, 2004</ref>{{Rp|p. 122}}|Regina Maria|Însemnări zilnice}} Cu timpul, cu apariția copiilor, cu o mai bună înțelegere din partea lui Ferdinand și cu mai buna integrare a principesei Maria în Casa Regală și în societatea românească, perechea princiară a reușit să treacă peste cele mai multe dintre aceste asperități, reprezentând un factor de stabilitate pentru viitorul dinastiei și al României în general. Cel mai bine a sintetizat această perioadă tot regina Maria care îi mărturisea la un moment dat regelui Ferdinand ”''ce păcat că a trebuit să irosim atâția ani ai tinereții ca să învățăm cum să conviețuim!''”<ref name ="Wolbe" />{{Rp|p. 214}} {{Citat|Din pricină că fusese prea îndelung subjugat și apăsat, regele Ferdinand avea nevoie adesea să fie înviorat și întărit. Felul meu de a fi îi insufla curaj și nădejde. În ceasurile de îndoială, găsea în mine o încredere de oțel, pe care singur n-o avea. Mână în mână, eram mai puternici. Nu era în firea soțului meu să mă recunoască în văzul tuturor ca pe o colaboratoare. [...] Dar avea încredere în mine, eram o tovarășă plină de veselie, uneori cam nesupusă care însă niciodată nu-l dezamăgea. Afară de aceasta, menirea și țelurile noastre erau aceleași și trăiam amândoi pentru același ideal: binele țării noastre. Aceasta ne făcea răbdători unul față de altul și ne insufla fiecăruia îngăduință pentru cusururile celuilalt.<ref name="PVM I">Maria, Regina României, ''Povestea vieții mele'', vol. I, Editura Eminescu, București, 1991</ref>{{Rp|pp 14-15}}|Regina Maria|Despre relația cu regele Ferdinand}} [[File:Prince Carol, King Ferdinand and Queen Maria of Romania.jpg|thumb|right|Ferdinand și Maria ca rege și regină]] Diferența de temperament dintre Maria și Ferdinand, a indus în anumite momente percepția că acesta ar fi fost sub dominația energicei sale soții, ceea ce era de multe ori doar o aparență. Chiar dacă Ferdinand lua hotărârile cu greutate și de multe ori ajutat de alții, inclusiv regina, el nu lua decât acele hotărâri la care singur ajunsese la concluzia că sunt cele corecte. {{Citat|Părerea obișnuită este că era sub influența Reginei Maria, că ei i se datorează hotărârile care l-au dus Ia gloria întregirii neamului. Lucrul nu este exact. Desigur că în unele probleme Regina Maria a exercitat o înrâurire asupra lui într-o oarecare măsură. Chiar personalități mai puternice din apropierea lui l-au putut influența, ca să nu mai vorbim de o personalitate atât de hotărâtă, de vie ca a Suveranei. Însă o adevărată, o decisivă influență dânsa nu putea exercita, fiindcă legătura sufletească dintre ei era prea slăbită, prea erau departe și străini unul de altul. În tinerețile lui dânsul o iubise mult, această dragoste nu fusese însă împărtășită.<ref name="Duca I">Ion G. Duca, ''Amintiri politice'', volumul I, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982</ref>{{Rp|p. 122}}|Ion G. Duca|Amintiri}} Cu toate iubirile regelui Ferdinand și ale reginei Maria, relația lor de cuplu s-a consolidat ajungând ca între ei să se stabilească o toleranță amabilă și un devotament sincer al unuia față de celălalt, uniți într-o camaraderie cordială și autentică, de grijile comune pentru țară și pentru familie. Ea se închina în fața superiorității sale ca rege și bărbat în public. El se pleca în fața ei în viața particulară, pentru că știa că ea înțelegea lumea mai bine decât el.<ref name ="Ciubotaru" />{{Rp|p. 22}} „''Acum suntem cei mai buni asociați, cei mai loiali tovarăși, dar viețile noastre se întretaie doar în anumite chestiuni.''”<ref name="IZ 3"/>{{Rp|p. 122}} {{Citat|Când s-au urcat pe tron dragostea lor se stinsese de ani de zile. [...] Regele însă admira multe din însușirile soției lui — voința, sinceritatea, vitalitatea, veselia dar atâta tot. Treceau săptămâni și luni fără să-și vorbească altceva decât banalități la masă și față de martori. Nici o intimitate între două vieți îndreptate pe cărări despărțite. Tronul pe de o parte, încercările ei repetate pe de altă parte, îi apropia din nou vrând ne vrând, dar nu destul. Este sigur că în fundul sufletului său el a avut față de dânsa adevărata stimă și adevărata încredere, o cunoștea însă prea bine ca să nu se sfiască de ea.<ref name="Duca I"/>{{Rp|p. 122}}|Ion G. Duca|Amintiri}} === Viața la Curtea Regală === Maria a întâmpinat dificultăți mari în adaptarea la noua sa condiție de soție a principelui moștenitor al coroanei României. Lumea de la București, latină și ortodoxă, era foarte diferită de lumea anglo-saxonă și protestantă în care crescuse. ''„Nu am fost adusă în România pentru a fi adorată și răsfățată, ci pentru a face parte din construcția imaginată de regele Carol. Am fost importată, pentru a fi șlefuită, educată și antrenată conform viziunii marelui bărbat.”''<ref name="Good Man">Regina Maria, ''The Story of a Good Man. King Ferdinand of Romania'', Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Regina Maria, vol. III, dosar 7, apud. Diana Mandache, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite.'' Editura ALLFA, București, 2011, p. xxiii</ref>{{Rp|p. 105}} Totul i se părea ciudat și straniu în noua sa țară, de la arhitectura edificiilor din București până la mohorâtele încăperi ale Palatului regal în care trebuia să locuiască. ''„Bântuiam tristă ore întregi, singură în camerele acelea pe care le uram, încăperi grele, nemțești, opulente, pline de ornamente apăsătoare, pompoase, fără vreun ungher în care să te poți adăposti. Totul era « Altedeutsch » și nu de cea mai bună calitate.”''<ref name="Good Man" />{{Rp|p. 107}} [[Fișier:Palatul regal 1913.jpg|thumb|200px|Palatul Regal la 1900]] [[Fișier:Palatul Cotroceni.jpg|thumb|200px|Palatul Cotroceni la 1900]] [[Fișier:Pelisor Castle, Sinaia.jpg|thumb|200px|Castelul Pelișor]] Maria și Ferdinand au trebuit să participe în perioada imediat revenirii în țară la o întreagă suită de manifestări oficiale prilejuite de căsătoria cuplului princiar unde, deși au întâlnit toată elita politică, culturală și militară a României, Mariei i s-a interzis de către regele Carol să își facă prieteni în societatea românească deoarece ''„prietenii nu erau întotdeauna cei mai buni sfătuitori, plus că favoritismul creează gelozii, așa că e mai sigur să nu ai prieteni.”''<ref name="Good Man" />{{Rp|p. 106}} În acest fel, în primii ani ai șederii sale în România ''„cercul familiei s-a restrâns la bătrânul unchi Carol, regele, și soțul meu, subjugat de cultul pentru bătrânul de fier, tremurând mereu la gândul că acțiunile sale l-ar putea nemulțumi pe acest sclav al datoriei care era capul familiei.”''<ref name="Good Man" />{{Rp|p. 105}} Discuțiile interminabile cu Carol și Ferdinand nu-i făceau nici o plăcere tinerei prințese, având în vedere atât faptul că subiectele predilecte ale acestora erau problemele de stat, cât și totala ei lipsă de pregătire în acest domeniu. ''„Atât unchiul (Carol I - n.n.) cât și Nando vorbeau mult, îmi spuneau multe lucruri, discutau politică, aveau lungi discuții militare, fumând țigări puternice, dar pentru mine toate acestea erau de parcă ar fi vorbit în chineză.”''<ref name="SEP CPI" /> În viziunea lui Carol, ''„acest rege conservator și maniac al disciplinei, care s-a zbătut mai mult decât oricine altcineva să construiască România modernă”'',<ref>Recenzie la „The Story of My Life”, în ''The Time Literary Supplement'', 18 October 1934, p. 703, apud. Diana Mandache, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite.'' Editura ALLFA, București, 2011, p. xxiii</ref> singurul rol pe care perechea moștenitoare trebuia să îl joace era acela de a-și face datoria în ducerea mai departe la îndeplinire a acestui proiect al său. În acest scop, i-a tratat pe Ferdinand și Maria fără nici un fel de menajamente. ''„Regele Carol nu avea nici o afecțiune pentru Principele Ferdinand, îl tiraniza cât putea și îl umilea mai mult decât trebuia.”''<ref name="Duca I" />{{Rp|p. 99}} Cât despre Maria, Carol afirma simplu că ''„o prințesă moștenitoare are doar datorii și singurele sale drepturi sunt cele care decurg din această situație.”''<ref name="Guy" />{{Rp|p. 56}} De asemenea, raporturile lui financiare cu perechea princiară au fost în aceeași notă: ''„i-a lăsat veșnic să se zbată cu ridicole greutăți financiare, cu o numeroasă și costisitoare familie, când ar fi putut să le asigure traiul cuvenit, mărindu-le subvenția sa numai cu câteva zeci de mii de lei în plus.”''<ref name="Duca I" />{{Rp|p. 103}} În [[martie]] [[1896]] cuplul moștenitor al coroanei României se mută în noua reședință princiară, [[Palatul Cotroceni]], care, începând cu 1892, începuse să fie amenajat special în acest scop de către Regele Carol I. Acest fapt va permite obținerea unui grad mai mare de independență în viața privată a familiei princiare, și începutul unei desprinderi de tutela regelui. Maria se va dedica amenajării interioarelor noii locuințe potrivit gusturilor și dorințelor sale,{{Sfn|Buhman|2006|p=29}} precum și practicării sportului său preferat, [[călărie|călăria]], practicată pe câmpul de instrucție de la Cotroceni, aflat în apropierea noului palat.<ref>Florin Stoican, [http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-stiri_din_bucuresti-descopera_bucurestiul-istorie_bucuresti-istoria_palatului_cotroceni-cotroceni-basescu-ceausescu-resedinta_prezidentiala_0_701930151.html „Istoria Palatului Cotroceni: de la Șerban Cantacuzino la Traian Băsescu. Cum a luat naștere sediul prezidențial din buricul Bucureștiului”], în ''[[Adevărul]]'', 18 mai 2012, accesat la 18 octombrie 2013</ref> Tot Carol va construi și o nouă reședință de vară pentru principii moștenitori, [[Castelul Pelișor]], situat în complexul familiei regale de la [[Sinaia]], inaugurat în anul [[1903]].<ref>[http://adevarul.ro/locale/ploiesti/foto-110-inaugurarea-castelului-pelisor-darul-facut-carol-i-ferninand-reginei-maria-1_510e47844b62ed5875cea4b8/index.html Dana Mihai, „110 ani de la inaugurarea Castelului Pelișor, darul făcut de Carol I lui Ferdinand și Reginei Maria”], în ''Adevărul'', 3 februarie 2013, accesat la 18 octombrie 2013 - În Actul inaugural al castelului, pictat de regină pe pergament se consemnează: „''Noi, Carol I, rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul castel Peleș pentru iubiții noștri nepoți. Sfințită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă primit-am această nouă clădire, cu inima recunoscătoare și plină de dragoste. Intrat-am cu ai noștri copii, Carol, Elisaveta și Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Datu-i-am nume, Pelișor.''”</ref> În anul [[1896]], Ferdinand și Maria vor reprezenta familia regală română la festivitățile prilejuite de [[încoronare]]a [[țar]]ului [[Nicolae al II-lea al Rusiei]]. Cei doi vor petrece momente plăcute la [[Sankt Petersburg]], Maria rămânând profund impresionată de amploarea festivităților și fastul de la curtea imperială rusă. Când ceremoniile s-au terminat și au trebuit să plece spre casă „''am realizat că acesta a fost un episod pe care nu-l voi mai trăi niciodată în această viață. Era sfârșitul visului. Întoarcerea la « datorie și abnegație » nu a fost ușoară. Totul părea mic, plictisitor, ponosit, înghesuit, neinteresant; viața plată, perspectivele cenușii. Unica bucurie reală a fost să-mi revăd copiii, dar după o petrecere îndelungată chiar și propriii copii pot părea puțin străini.''”<ref name="SEP CPIV">Marie, Queen of Rumania, [http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/SatEvePost/1934-05-05/index.htm „My life as a Crown Princess, part 4”], în ''The Saturday Evening Post'', 05 May 1934, accesat pe 28.08.2013.</ref> [[File:Regina Maria in Uniforma.jpg|thumb|190px|left|Regina Maria în uniforma Regimentului 4 Roșiori]] În conformitate cu uzanțele caselor regale și într-o încercare de a asigura o implicare mai mare a principesei de coroană în activitățile statului, Regele Carol I decide, în [[1896]], numirea principesei Maria în calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. Maria va fi foarte mândră de această numire, purtând uniforma și conducând regimentul la manifestațiile oficiale, dar și fiind aproape de soldații săi pe timpul războiului. S-a implicat activ în toate acțiunile pe care Regimentul 4 Roșiori (denumit mai târziu Regimentul 4 Roșiori „Regina Maria”) le-a desfășurat de-a lungul vremii.<ref>[http://www.rft.forter.ro/2007_5/2007_5-07-cult/02.htm „Regina Maria și Regimentul 4 Roșiori”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021090826/http://www.rft.forter.ro/2007_5/2007_5-07-cult/02.htm |date=2013-10-21 }}, în ''Revista Forțelor Terestre'', accesat pe 28.08.2013</ref> Anul următor, [[1897]], aduce un eveniment trist la Palatul Cotroceni: [[boală|îmbolnăvirea]] principelui Ferdinand de o formă gravă de [[febră tifoidă]], care a fost aproape de a-i cauza moartea. Pentru Maria, eventuala dispariție a lui Ferdinand ar fi putut însemna sfârșitul șederii sale în România. Regele Carol i-ar fi păstrat cei doi copii, [[Carol al II-lea al României|principele Carol]] și [[Elisabeta de România|principesa Elisabeta]], despre care afirma că aparțin înainte de toate Coroanei României, iar Maria ar fi fost probabil nevoită să se întoarcă la familia sa, în urma unui aranjament dinastic specific. Maria nu concepea ca toate sacrificiile sale să fi fost în zadar și de aceea va alege să se bată pentru a-l susține pe Ferdinand în lupta sa cu boala. „''Se va bate pentru că știe că acest om, mai mult un complice afectuos decât un soț iubitor este cheia destinului său.''”<ref name="Guy" />{{Rp|p. 93}} După convalescența și însănătoșirea lui Ferdinand, perechea va pleca și va petrece iarna [[1897]]/[[1898]] pe [[Coasta de Azur]], în compania rudelor Mariei din familia imperială rusă. Regele Carol I va fi nemulțumit de modul, prea liber în concepția sa, în care principii, și în special Maria, își petrecuseră voiajul și ca drept pedeapsă, Maria nu este luată în vizita pe care Carol, însoțit de Ferdinand, o va face în iulie 1898 în Rusia. === Copiii și educația acestora=== Cuplul princiar (și apoi regal) Ferdinand și Maria va avea un număr de 6 [[copii]], din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă. Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre ''principele Carol'', născut la castelul Peleș, în 1893. A urmat apoi ''principesa Elisabeta'' (1894), ''principesa Maria'' (1900), ''principele Nicolae'' (1903), ''principesa Ileana'' (1909) și ''principele Mircea'', născut în ianuarie 1913. {| border="1" style="border-collapse: collapse;" |- bgcolor="#cccccc" !Imagine!!Titlul și numele!!Data nașterii!!Data decesului<br> (Vârsta)!!Observații |- |align=center| [[File:King Carol II of Romania young.jpg|90px]]||[[Carol al II-lea al României|Prințul Carol]]||[[15 octombrie]] [[1893]]||{{Data decesului și vârsta3|1953|4|4|1893|10|15}}||Viitorul rege '''Carol al II-lea al României''', între [[8 iunie]] [[1930]] și [[6 septembrie]] [[1940]]. A abdicat în favoarea fiului său Mihai, trăind în exil până la sfârșitul vieții. A murit în 1953 în [[Portugalia]]. <br/> Căsătorii: #[[Zizi Lambrino|Ioana Maria Valentina Lambrino (Zizi)]], la [[31 august]] [[1918]], la [[Odesa]]. Un fiu, [[Carol Lambrino|Mircea Grigore Carol Lambrino]]. Căsătorie morganatică, anulată prin hotărârea Tribunalului Ilfov, în 1919. #[[Regina mamă Elena|Prințesa Elena a Greciei și Danemarcei]], la [[10 martie]] [[1921]]. Un fiu, viitorul [[Mihai I al României|rege Mihai I al României]]. #[[Elena Lupescu]], la [[3 iunie]] [[1947]], la [[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]]. Fără urmași. Între [[1925]] și [[1930]] a fost exclus din [[Casa Regală a României]], în urma renunțării la calitatea de [[Prinț Moștenitor|prinț moștenitor]]. În această perioadă a purtat numele '''Carol Caraiman'''. |- |align=center| [[File:Elisabeta a Romaniei.jpg|90px]] || [[Elisabeta de România|Principesa Elisabeta]]<br>„''Lisabeta''”||[[12 octombrie]] [[1894]]||{{Data decesului și vârsta3|1956|11|14|1894|10|12}}||'''Regină a Greciei''' (1922-1924) în urma căsătoriei cu prințul [[George al II-lea al Greciei]], la [[27 februarie]] [[1921]], la București. Divorțează la [[6 iulie]] [[1935]]. Fără urmași. Din 1948 până la moarte a trăit în exil la [[Cannes]], unde a și murit. |- |align=center| [[File:Kraljica marija.jpg|90px]] || [[Maria a Iugoslaviei|Principesa Maria]]<br />„''Mignon''”||[[6 ianuarie]] [[1900]]||{{Data decesului și vârsta3|1961|6|22|1900|1|6}}||'''Regină a Iugoslaviei''' (1922-1934), în urma căsătoriei cu regele [[Alexandru I al Iugoslaviei]], la [[8 iunie]] [[1922]], la Belgrad. A avut trei copii: [[Petru al II-lea al Iugoslaviei|Regele Petru al II-lea al Iugoslaviei]], [[Prințul Tomislav de Iugoslavia|Prințul Tomislav]] și [[Prințul Andrei de Iugoslavia|Prințul Andrei]].<br> Din martie [[1941]] până la moarte a trăit în exil în [[Marea Britanie]], unde a și murit. |- |align=center| [[Fișier:1903Nicholas-09.jpg|90px]] || [[Nicolae al României|Prințul Nicolae]]<br>„''Nicky''”||[[3 august]] [[1903]]||{{Data decesului și vârsta3|1978|6|9|1903|8|3}}||'''Membru al Regenței''' (iulie 1927 - iunie 1930), pe timpul minoratului regelui Mihai I.<br> Căsătorii: #[[Ioanna Doletti|Ioana Dumitrescu-Doletti]], la [[7 noiembrie]] [[1931]], la [[Tohani]]. Fără urmași. Căsătorie morganatică. Rămân căsătoriți până la moartea soției, în 1963. #[[Thereza Lisboa Figueira de Mello]], la [[13 iulie]] [[1967]], la [[Lausanne]]. Fără urmași. Rămân căsătoriți până la moartea prințului. Din [[1937]] a trăit în exil în [[Elveția]]. Între [[1937]] și [[1942]] a fost exclus din [[Casa Regală a României]], în urma [[căsătorie morganatică|căsătoriei morganatice]] cu Ioana Doletti. În această perioadă a purtat numele '''Nicolae Brana'''. |- |align=center| [[File:Printesa Ileana de Romania.jpg|90px]] ||[[Ileana a României|Principesa Ileana]]||[[5 ianuarie]] [[1909]]||{{Data decesului și vârsta3|1991|1|21|1909|1|5}}|| Căsătorii: #[[Arhiducele Anton de Habsburg]], la [[26 iulie]] [[1931]], la [[Sinaia]]. A avut șase copii: prinții [[Arhiducele Ștefan de Austria|''Ștefan'']], Arhiduce de Austria și [[Dominic de Habsburg|''Dominic'']], Arhiduce de Austria, precum și prințesele ''Maria Ileana'', Arhiducesă de Austria, ''Alexandra'', Arhiducesă de Austria, ''Maria Magdalena'', Arhiducesă de Austria și ''Elisabeta'', Arhiducesă de Austria. Divorțează în 1954. #[[Ștefan Isărescu]], la [[20 iunie]] [[1954]], la [[New York (oraș)|New York]]. Fără urmași. Divorțează în 1965. Din [[1948]] a trăit în exil în [[Elveția]], [[Argentina]] și [[Statele Unite ale Americii]]. În [[1967]] a trecut la [[monah]]ism sub numele de '''Maica Alexandra''', fondând [[mănăstire]]a „''Schimbarea la Față''” din Ellwood City, [[Pennsylvania]], [[SUA]], unde și este înmormântată.<ref>[http://www.tkinter.smig.net/PrincessIleana/Monastery/Brochure/index.htm ''The Orthodox Monastery of the Transfiguration''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021102643/http://www.tkinter.smig.net/PrincessIleana/Monastery/Brochure/index.htm |date=2013-10-21 }}, accesat la 17 octombrie 2013</ref> |- |align=center| [[File:Princess Ileana and Prince Mircea.jpeg|90px]] ||[[Mircea de România|Prințul Mircea]]||[[3 ianuarie]] [[1913]]||{{Data decesului și vârsta3|1916|11|2|1913|1|3}}|| A murit la [[Buftea]], la vârsta de numai 3 ani, fiind bolnav de [[febră tifoidă]]. A fost înmormântat în curtea [[Palatul Cotroceni|Palatului Cotroceni]], iar în [[1941]], a fost reînhumat, la cererea [[Prințesa Ileana a României|prințesei Ileana]], în capela de lângă [[Castelul Bran]], unde fusese adusă și inima reginei Maria. |} [[Fișier:Regele Ferdinand I împreună cu familia.jpg|left|thumb|Principele Ferdinand, Principesa Maria și copiii Carol, Maria, Nicolae și Elisabeta, 1906]] Relațiile dintre părinți și copii în familia regală Ferdinand și Maria au fost în aparență normale, dar în fapt atât regele cât și regina nu s-au implicat în educația copiilor regali, așa de mult pe cât ar fi fost necesar, astfel încât aceștia să conștientizeze și să înțeleagă pe deplin misiunea care le revenea în cadrul societății românești. Maria, fire copilăroasă și îndrăzneață, nu a reușit să-și supravegheze copiii cu strictețe, în vreme ce Ferdinand, datorită incapacității sale de a lua hotărâri și mai ales datorită timidității sale excesive, nu a reușit la rându-i să se impună în viața copiilor săi. Copiii au primit, desigur, instrucția cuvenită rangului, dar Casa Regală nu putea ține locul unei adevărate instituții pedagogice. Curtea a reprezentat mai degrabă un mediu delăsător, în care fiecare copil regal a crescut în voia lui, fără o educație riguroasă, corespunzătoare viitoarei lor misiuni, formarea personalității lor suferind de lacune serioase.<ref name="Ciubotaru" />{{Rp|p. 92}} Pentru Maria „''copiii mei erau punctul central al vieții mele. Femeile din rasa mea sunt mame pătimașe și nu ne putem închipui lumea fără copii. Toată munca, toată străduința și năzuința noastră n-au alt țel decât de a-i modela potrivit idealului nostru, de a-i face fericiți și de a le pregăti un viitor frumos.''”<ref name="PVM II">Maria, Regina României, ''Povestea vieții mele'', vol. II, Editura Eminescu, București, 1991</ref>{{Rp|p. 310}} Maria își adora copiii, dar dragostea ei era ineficientă. Nu se putea hotărî să-și disciplineze copiii așa cum ar fi trebuit, deoarece chiar ea spunea: „''nu aveam fire de pedagog. De fapt, mă trăgea inima să fiu prea îngăduitoare; am avut întotdeauna groază de orice fel de tiranie sau de constrângere și mi-a fost cu neputință să înving groaza ce aveam de a dojeni. Din nenorocire însă severitatea în doză prea mică e tot atât de primejdioasă pentru bunele rezultate ale educației ca și severitatea în doze prea mari. Mărturisesc că multe din dezamăgirile și chiar din dezastrele vieții mele pot fi atribuite acestei neputințe înnăscute de a certa sau de a dezaproba.''”<ref name="PVM II" />{{Rp|pp. 310-311}} În ceea ce-l privea pe principele Ferdinand, principesa Maria îi scria mamei sale că: „''Nando se ocupă de timbrele lui și de regulamentele militare lăsând educația copiilor în seama primei persoane care insistă să o facă. La el groaza de a nu face cumva ceva ce nu se cuvine îl împiedică să facă lucrurile pe care ar trebui să le facă.''”<ref name="Pakula">Hannah Pakula, ''Ultima romantică. Viața reginei Maria a României'', vol. II, Editura Lider, București, 2003</ref>{{Rp|p. 195}} [[File:Marie of Romania with her children.jpg|thumb|Principesa Maria cu primii săi copii, Carol și Elisabete, în 1895]] Peste toate acestea s-a mai suprapus și ingerința regală, Regele Carol I și regina Elisabeta luându-i pe micii Carol și Elisabeta din mâinile părinților săi cât mai devreme, deoarece regele considera că educația viitorului moștenitor al tronului era una din responsabilitățile sale și era dreptul său în calitate de șef al familiei și de rege.<ref name="Ciubotaru">Ștefania Ciubotaru, ''Viața cotidiană la curtea regală a României (1914-1947)'', Editura Cartex, București, 2011</ref>{{Rp|p. 51}} {{Citat|Se știe că este o tradiție în neamul Hohenzollern ca domnitorii să fie în rele raporturi cu moștenitorii lor. Regele Carol nu s-a abătut de la această tradiție familiară. Nu avea nici o afecțiune pentru Principele Ferdinand, îl tiraniza cât putea și îl umilea mai mult decât trebuia. Dar nici de Principele Carol pe care pretindea că-l iubește — mai puțin totuși decât pe Principele Nicolae, incontestabil nepotul sau răsfățat — nu s-a ocupat de fel. A neglijat complet instrucția și educația lui, ca și cum ar fi vrut să lase României urmași cu totul nepregătiți spre a-i lua succesiunea.<ref name="Duca I"/>{{Rp|p. 103}}|Ion G. Duca|Amintiri politice}} Tot referitor la principele Carol și mediul educațional de la curte, filosoful Constantin Rădulescu-Motru consemna că „''în sufletul lui nu era îndeajuns de bine plămădită voința de a domni peste țara strămoșilor lui. De vină era mediul de la curte, de plăceri ușoare, lingușire și intrigi, adică acel sistem de a se izola între acei câțiva intimi care formează camarila. Rugina a fost mai tare decât oțelul. Avem în sfârșit pe primul Hohenzollern om ca toți oamenii.''”<ref>Constantin Rădulescu-Motru, ''Regele Carol al II-lea'', apud. Teșu Solomonovici, ''Regii României – o istorie adevărată'', Editura Tess Expres, București, 1991, p. 143</ref> În legătură cu educația principelui Nicolae, Sabina Cantacuzino spunea: „''copilăria i-a fost puțin îngrijită, ca a tuturor copiilor regali. Crescut în mijlocul șoferilor Curții, de mic înjura ca și ei, petrecea ziua mai mult în garaj decât în clasă, astfel că era aproape analfabet, până la vârsta de 16 ani, când regele Ferdinand, după aventura principelui Carol și anularea căsătoriei acestuia, se hotărî să-l trimită la un colegiu în Anglia. Acolo făcu mai multe sporturi decât teze, dar învăță să aibă o ținută elegantă când se afla în lume.''”<ref name="Sabina">Sabina Cantacuzino, ''Din viața familiei Ion I.C. Brătianu'', Editura Albatros, București, 1996</ref>{{Rp|p. 232}} Eșecul educării copiilor familiei princiare în sensul înțelegerii rolului și menirii lor publice a fost „''un produs al cooperării dintre prea multe autorități și prea puțină disciplină''”.<ref name="Pakula" />{{Rp|p. 197}} == Regină a României == === Neutralitatea și războiul === Principesa Maria a devenit Regină a României, odată cu accederea la tron a principelui Ferdinand, la [[11 octombrie]] [[1914]], după [[moarte]]a regelui [[Carol I al României|Carol I]]. Era o perioadă crucială din istoria României, marcată de izbucnirea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], în care atât familia regală cât și întreaga societate românească era profund divizată în tabere ce susțineau fie neutralitatea fie intrarea în război de partea uneia sau alteia dintre cele două alianțe aflate în conflict. Prin moartea regelui Carol I se deblocase de la sine o stare politică tensionată. În [[parlament]] noua pereche conducătoare este primită cu căldură și speranță, fiind aclamați îndelung. „''Ovațiile adresate noii Regine în Parlament erau sincere. Publicul era conștient că loialitatea fermă a Mariei față de cauza Aliaților a fost cea care îl sprijinise și va continua să-l sprijine pe soțul ei de origine germană. «Ca Principesă Moștenitoare, fusese populară; ca Regină era și mai iubită”, spunea Prințesa Callimachi.''"<ref name="Pakula" />{{Rp|p. 223}} [[File:1917 - Regina Maria pe timpul vizitei într-un spital în anul 1917.jpg|thumb|Regina Maria pe timpul vizitei într-un spital de campanie, în anul 1917]] În ciuda presiunilor financiare și morale atât din partea [[Antanta|Antantei]], cât și a [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]], România a rămas credincioasă [[neutralitate|neutralității]] în decursul primilor doi ani ai primului război mondial. Țara nu era pregătită de război. Reginei Maria nu-i plăcea neutralitatea. Aceasta o făcea „''să-și controleze fiecare cuvânt''", ceea ce, după cum spunea ea, „''era cu totul în afara felului meu de-a fi''".<ref name="Pakula" />{{Rp|p. 231}} Regina era de asemenea foarte încrezătoare în capacitatea regelui Ferdinand de a rezista presiunilor interne și externe și de a acționa doar în interesul țării: {{Citat|Ferdinand este înainte de toate Regele României și un excelent patriot... Nando poate că nu este foarte energic, dar are o ciudat de puternică doză de rezistență și cu cât este mai constrâns și amenințat, cu atât mai puțin se va pune în mișcare; el nu este ceea ce poate fi numit un om de acțiune, dar nu poate fi intimidat, în plus, eu sunt acolo ca să-l ajut să se lupte și pot să spun că sunt un bun câine de pază!<ref name="Pakula" />{{Rp|pp 236-237}}|Regina Maria}} Pe tot parcursul perioadei de neutralitate Maria a susținut realizarea obiectivelor naționale prin alăturarea României de partea puterilor Antantei. Având în vedere descendența sa regală anglo-rusă, dar și popularitatea foarte mare de care se bucura în rândul populației, ea a fost percepută în țările Antantei ca fiind unul dintre principalii factori de influență în favoarea cauzei Antantei în România.<ref name="IWN16">''Roumania Joins the Entente Powers'', în „The Illustrated War News”, 6 September 1916</ref><ref name="IWN15">''And an Ally to Be? The Queen of Roumania'', în „The Illustrated War News”, 3 February 1915</ref> „''Regina Maria este de două ori aliata noastră, odată prin naștere iar a doua oară prin inima ei''”, spunea ministrul Franței la București, contele [[Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire|Saint-Aulaire]].<ref name="St Aul" />{{Rp|p. 322}} Legăturile Mariei cu casele regale rusă și britanică vor fi folosite de regele Ferdinand și primul ministru Ionel Brătianu, regina trimițând, la solicitarea acestora, o serie de lungi scrisori neoficiale regelui George al V-lea și țarului Nicolae al II-lea, în care prezenta detaliat dorințele României de realizare a unui stat național unitar, precum și justificările temeiurilor pe care se bazează aceste dorințe. Regina Maria a reprezentat astfel o importantă resursă diplomatică pentru conducerea statului român, care a putut astfel să ocolească constrângerile neutralității și să își facă cunoscută poziția. {{Citat|Împăratul Rusiei și Regele Angliei fiind amîndoi verii mei primari, era ușor pentru mine să am legături neoficiale cu ei și desigur că eram gata să-mi servesc țara pe orice cale. Avînd în vedere că atît Regele, cît și primul său ministru aveau deplină încredere în mine, eram mai inițiată în problemele și secretele de stat decît se obișnuiește în ce privește reginele.<ref name="Mandache">Diana Mandache, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite.'' Editura ALLFA, București, 2011</ref>{{Rp|p. xxv}}|Regina Maria|Povestea vieții mele}} [[File:1917 - Regina Maria în vizită la sanatoriul Carpaţi, august 1917.PNG|thumb|Regina Maria în vizită la sanatoriul Carpați, august 1917]] După finalizarea unor lungi și dificile negocieri cu reprezentanții Antantei, concretizate prin încheierea unui tratat politic și a unei convenții militare, România a intrat în război la [[14 august|14/27 august]] [[1916]], declarând război Imperiului Austro-Ungar.<ref>Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, ''Istoria României'', Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 416</ref> „''Regina Maria a îmbrățișat cauza războiului precum alții o religie.''”<ref name="St Aul">Saint Aullaire Auguste Felix Charles de Beaupoil, ''Confession d'un vieux diplomate'', Flamarion, Paris, 1953</ref>{{Rp|p. 399}} Încă de la început ea se va implica în organizarea și buna funcționare a serviciului de ambulanțe destinate frontului. Va vizita zilnic spitalele militare și se va ocupa personal de coordonarea și aplanarea fricțiunilor dintre diferitele organizații de [[Crucea Roșie|Cruce Roșie]] prezente în România (pe lângă cea națională erau prezente cele din Franța, Marea Britanie și Rusia).''”<ref name="Guy" />{{Rp|pp 190-191}} La sfârșitul lui noiembrie 1916, familia regală împreună cu conducerea politică a țării pleacă în refugiu în Moldova. Aici ea își va continua cu tenacitate și hotărâre, activitățile de coordonare a serviciilor sanitare. {{Citat|În fiecare dimineață, Regina, în uniformă de infirmieră, însoțită de o doamnă de onoare și de un grup de brancardieri voluntari se duce la gară pentru a-i primi pe răniți. Regina înfruntă moartea și ceea ce este fără îndoială cel mai greu, depășește oboseala unei zile nu de opt ore ci a unei zile care se întinde până noaptea târziu, cu șaisprezece, șaptesprezece sau optsprezece ore de muncă, pe cât de respingătoare pe atât de periculoasă, în mijlocul emanațiilor infecte ale cangrenelor. Când este vorba de Regina nu ne referim la curaj. Curajul presupune teamă și energia de a învinge. Sentiment necunoscut pentru o suverană a cărei îndrăzneală aduce a invulnerabilitate.<ref name="St Aul" />{{Rp|p. 360}}|Contele Saint-Aulaire|Ministrul Franței la București}} Această prezență permanentă și directă a regelui Ferdinand și reginei Maria în mijlocul soldaților care luptau în cele mai grele sectoare ale frontului, ca și promisiunea solemnă a regelui că o parte din pământul țării le va reveni lor, a dus la crearea unei simbioze între familia domnitoare și popor, fapt care se va proba în condițiile dificile ale anilor 1917-1918. „''Deși rușii ne-au dat un prost exemplu pentru că mulți dintre ei au devenit bolșevici și își părăseau posturile cu miile, soldații noștri prost hrăniți, înarmați insuficient, rareori lăudați, veșnic obosiți, au rămas credincioși regelui, de neclintit în mijlocul debandadei foștilor lor aliați. Am trăit printre ei pretutindeni, în spitale, pe front, chiar și în tranșee, i-am văzut înfometați, scheletici, renăscând, redevenind ființe sănătoase și puternice. Juraseră să reziste ca un zid pentru a apăra ultima părticică de pământ românesc care era încă al nostru''”.<ref name="PVM III">Maria, Regina României, ''Povestea vieții mele'', vol. III, Editura Eminescu, București, 1991</ref> După semnarea [[Armistițiul de la Focșani|Armistițiului de la Focșani]] cu Puterile Centrale la [[26 noiembrie]] [[1917]],<ref>Tudor Cireș, [http://jurnalul.ro/calendar/armistitiul-de-la-focsani-si-urmarile-lui-629883.html „Armistițiul de la Focșani și urmările lui”], în ''Jurnalul Național'', 26 noiembrie 2012, accesat la 20 octombrie 2013</ref> relațiile dintre Regina Maria pe de o parte, regele Ferdinand, Ion I.C. Brătianu și Barbu Știrbey se deteriorează, ca urmare a situării pe poziții divergente privind acțiunea viitoare. Maria consideră armistițiul un angrenaj în care România și-a prins mâna, în vreme ce Brătianu și Știrbey îl consideră o manevră diplomatică menită să câștige timp. Evoluțiile viitoare vor confirma punctul de vedere al reginei, din acel moment Puterile Centrale nefăcând altceva să „strângă șurubul angrenajului” conducând în numai trei luni la semnarea umilitoarei [[Pacea de la Buftea|păci separate]].<ref name="Guy" />{{Rp|p. 215}} Incapacitatea conducerii politice a țării de a identifica o soluție viabilă, precum și contextul extern defavorabil, îl silesc pe Regele Ferdinand să accepte o întâlnire cu ministrul Imperiului Austro-Ungar, contele Czernin, la 27 februarie 1918, care, pe un ton arogant și umilitor, îi cere să semneze pacea sau va fi înlocuit cu un alt rege din casele regale austriacă sau germană. ''„Regele a plâns și a lăsat impresia că ar vrea să facă pace dar că este încă în mâinile celor ce-l înconjoară”'', consemnează Alexandru Marghiloman.<ref name="Mar III">Alexandru Marghiloman,''Note politice 1897-1924'', vol. 3, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927</ref>{{Rp|p. 376}} [[File:1917 - Regele Ferdinand şi Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărăşeşti, august 1917.PNG|thumb|Regele Ferdinand și Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești, august 1917]] Regele și guvernul se resemnează și, în lipsa altor opțiuni, decid să înceapă negocierile pentru o pace separată, deși erau conștienți că odată încheiată o astfel de păci, în conformitate cu prevederile tratatului din august 1916, România se autoexcludea din Antantă și implicit ar fi fost în imposibilitatea de a putea participa ca țară aliată la conferința de pace, în cazul unei victorii a Antantei. Regina Maria s-a opus cu vehemență semnării acestei păci, fapt ce îi va atrage reproșuri din partea lui Ferdinand, Brătiani și Știrbey. Într-un act fără precedent și care nici nu a mai fost repetat ulterior, regina îi înfruntă pe aceștia, demonstrând pentru prima dată că poate fi un factor politic de care trebuie să se țină seama. „''A urmat o scenă teribilă, în care i-am spus Regelui că își vinde sufletul și onoarea și, o dată cu acestea, onoarea familiei și țării sale [...] nu pentru că era prost, ci pentru că un om cu un caracter ca al său devine întotdeauna instrumentul celor mai puternici decât el și păcălitul lor. Regele a izbucnit într-o furie cumplită și «dacă ar fi fost un om din popor», cu siguranță că m-ar fi bătut''”. Regina și-a continuat atacul, referindu-se și la cei doi sfetnici regali care erau de față, Ionel Brătianu și Barbu Știrbey. „''Trebuie să ți se spună odată că cei din jurul tău [...] te-au prins într-o plasă de dezonoare după ce ți-au subminat sistematic credința și energia, până când ai devenit doar un instrument lipsit de viață în mâinile lor murdare [...] Pentru că oricum vom muri, mai bine să murim cu capul sus, fără să ne mânjim sufletele [...] punându-ne [...] semnătura pe condamnarea noastră la moarte''”. Știrbey a spus că, deși Regina „''judeca absolut corect''” în unele privințe, era nedreaptă față de Rege cerându-i „''să opună singur rezistență, pentru că Maiestatea sa nu putea reuși dacă nu era susținut de... oameni responsabil''”. Maria a replicat că „''în această țară nu există bărbați și îmi este rușine că sunt Regina unor lași!''”<ref name="Pakula" />{{Rp|pp 293-294}} Regina l-a câștigat de partea ei și pe principele moștenitor Carol, care în [[Consiliul de Coroană]] din [[3 martie]] [[1918]] s-a opus semnării păcii separate, spunând: „''Sper ca în această țară se va găsi un om de stat care să ajute pe Rege să nu semneze o pace înjositoare''”.<ref name="Duca III">Ion G. Duca, ''Amintiri politice'', volumul III, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982</ref> Perspectiva divizării monarhiei, dar și conștientizarea de către liderii politici că în situația disperată respectivă singura legătură viabilă a țării cu Antanta mai era reprezentată doar de regina Maria, l-a determinat pe Ferdinad să facă tot ceea ce a depins de el pentru a nu semna tratatul de pace separat. După război, majoritatea oamenilor politici au recunoscut că acesta a fost momentul crucial care a contribuit la conservarea drepturilor României ca stat aliat, recunoscând totodată și meritele acțiunii singulare și disperate a reginei Maria în luarea și ducerea la îndeplinire a acestei decizii extrem de dificile.<ref>Constantin Argetoianu, ''Memorii: pentru cei de mâine - amintiri din vremea celor de ieri'', Volumele 1-11, Editura Machiavelli, București, 1997-1998</ref><ref>Ion G. Duca, ''Amintiri politice'', volumul I-III, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982</ref> ''„Cu adevărat, în acel moment al istoriei, Maria a fost singurul bărbat al României.”''<ref name="Guy" />{{Rp|p. 216}}<ref name="St Aul" /> Atitudinea reginei Maria de respingere a păcii cu Puterile Centrale a rămas aceeși pe tot parcursul anului [[1918]]. În luna august a stârnit o furtună diplomatică vizitând unele sate care urmau să fie cedate Austro-Ungariei, conform tratatului de pace. Primul ministru Marghiloman s-a deplasat la Bicaz spre a-și exprima față de Rege dezaprobarea față de gestul reginei. „''Ferdinand m-a dojenit într-o oarecare măsură''”. Maria i-a spus însă lui Marghiloman că nu-i pasă de scrupulele lui diplomatice. „''Când țăranii s-au strâns în jurul meu plângând, sărutându-mi mâinile și plângându-și soarta, eu le-am spus că nu consider acesta un rămas-bun definitiv, că mai sunt încă speranțe și că ultimul cuvânt va fi spus de tunurile Aliaților.''”<ref name="Pakula" />{{Rp|p. 311}} Regina Maria și-a adus o contribuție importantă și recunoscută, pe plan național și internațional, la realizarea obiectivelor naționale ale României, la sfârșitul Primului Război Mondial.<ref>„Maria, regină a României”, în ''Enciclopedia Britanica'', vol 10, Editura Litera, Chișinău, 2010, pp 66-67</ref> {{Citat|Regina Maria, mai mult decât oricine altcineva, s-a bătut pentru a asigura reîntoarcerea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei la România, la sfârșitul Primului Război Mondial. A dormit pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Balcanic și ale Primului Război Mondial, alături de soldații săi. Prin forța de nezdruncinat a voinței sale, această prințesă britanică s-a redefinit pe sine însăși ca româncă oferindu-le supușilor săi o mai bună înțelegere a ceea ce urma să fie România, decât oricare din viziunile fasciștilor sau comuniștilor autohtoni care au urmat după ea.<ref>Robert D. Kaplan, ''Balkan Ghosts - A journey through history'', St. Martin's Press, New York, 1996, ISBN 0-312-42493-0</ref>|Robert D. Kaplan|Fantomele Balcanilor}} === Conferința de pace === Prin acțiunile familiei Regale, monarhia din [[România]] a ieșit din război bucurându-se de un mare prestigiu în cadrul poporului român, ceea ce i-a permis să acționeze ca un factor ponderator și de echilibru în societate.<ref>Nicolae Iorga, ''Prefață'' la lucrarea generalului Alexe Anastasiu, ''Dinastia regală și poporul român'', Institutul de Arte Grafice „Convorbiri Literare”, București, 1924</ref><ref name="Weigand">Général Maxime Weygand, ''Préface'' a Général Pétin, ''Le Drame Roumain 1916-1918'', Edition Payot, Paris, 1932</ref><ref name="Nistor">Ion I. Nistor, ''Istoria românilor'', vol. II, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2003</ref>{{Rp|pp. 346-347}} Faptul că [[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand]] nu a semnat [[Tratatul de la București (1918)|Tratatul de la Buftea-București]], ca și faptul că încetarea ostilităților a găsit [[România]] în stare de război cu [[Puterile Centrale]], au asigurat participarea sa în rândul puterilor învingătoare, la [[Conferința de Pace de la Paris]]. Delegația oficială a [[România|României]] a fost condusă de primul ministru, [[Ion I.C. Brătianu]].<ref>Constantin Botoran, Ion Calafeteanu, Eliza Campus, Viorica Moisuc, ''România la Conferința de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naționalităților'', Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pp. 328-336</ref> Atitudinea inflexibilă a lui [[Ion I.C. Brătianu|Brătianu]], coroborată cu resentimentele primului ministru al [[Franța|Franței]], [[Georges Clemenceau]], față de acceptarea de către guvernul României a păcii separate din [[1918]], va duce la conflict deschis între aceștia și părăsirea conferinței de către delegația română. Această atitudine a deranjat profund pe „Cei Patru Mari”, care au adoptat o atitudine dură față de [[România]]. Situația susținerii intereselor naționale la conferință fiind periclitată, politicienii români caută o ieșire din această situație. Ministrul [[Franța|Franței]] la [[București]], contele Saint-Aulaire, propune trimiterea la [[Paris]] a Reginei Maria, într-o ultimă încercare de recăpătare a bunăvoinței Aliaților.<ref name="Ciubotaru" />{{Rp|pp. xxiv}} [[Ion I.C. Brătianu|Brătianu]] și [[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand]] sunt de acord. Regina este încântată de rolul care i s-a oferit. Prințul [[Barbu Știrbey]] îi dă asigurări ca „''să nu obiecteze la cuvântul «neoficial sau incognito» pentru că, odată ajunsă acolo, totul se va transforma într-o primire oficială''”.<ref name="Ciubotaru" />{{Rp|p. xxiv}} Regina Maria a plecat spre [[Paris]] pe data de 1 martie 1919 cu scopul de a convinge Consiliul Suprem în ceea ce privește recunoașterea [[România Mare|României Mari]].<ref>{{Citat carte|nume=Cristian Moșneanu|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=68|editură=Librex Publishing}}</ref> Prima întâlnire a reginei a fost cea cu [[Georges Clemenceau|Clémenceau]], prim-ministrul [[Franța|Franței]]. A doua întâlnire a fost între Regina Maria și președintele [[Franța|Franței]], [[Raymond Poincaré]]. Acesta a decorat-o cu Legiunea de Onoare, în fața membrilor [[Academia Franceză|Academiei Franceze]].<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Cristian Moșneanu|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=73|editură=Librex Publishing}}</ref> De la [[Paris]], Regina Maria a plecat spre [[Londra]] pentru al vizita pe regele [[George al V-lea al Regatului Unit|George al V-lea]], care era vărul ei. Au urmat după întrevederile cu [[David Lloyd George|Lloyd George]], [[Austen Chamberlain]] și [[Winston Churchill]]. Înainte de a pleca spre [[România]], Regina Maria mai face o vizită la [[Paris]].<ref>{{Citat carte|nume=Cristian Moșneanu|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=74|editură=Librex Publishing}}</ref> Ca urmare, după toate demersurile reginei, [[România]] semnează tratatul de la [[Saint-Germain-en-Laye|Saint-Germain]] cu [[Austria]] pe data de 10 decembrie, prin care se recunoștea unirea [[Bucovina|Bucovinei]] cu [[România]]. De asemenea, prin tratatul cu [[Ungaria]] de la [[Tratatul de la Trianon|Trianon]], se recunoștea unirea [[Transilvania|Transilvaniei]], [[Banat]]ului și [[Maramureș]]ului cu [[România]].<ref>{{Citat carte|nume=Cristian Moșneanu|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=75|editură=Librex Publishing}}</ref> [[Ion I.C. Brătianu]] avea să declare mai târziu că regina a reușit în doar câteva zile să facă ceea ce el nu a reușit în câteva luni.<ref name=":0" /> [[Ion Gheorghe Duca|Ion G. Duca]], viitorul prim-ministru, aprecia că [[Ion I.C. Brătianu|Brătianu]] a făcut o greșeală când a procedat astfel. „''Regina nu a putut fi de folos cauzei României, și, deși populația Parisului i-a făcut o primire entuziastă și i-a dat câtva timp iluzia că este idolul capitalei franceze, oamenii serioși nu au înțeles rostul vizitei ei.''”<ref name="Duca III" />{{Rp|p. 185}} Totuși viitorul a demonstrat că [[Ion Gheorghe Duca|Duca]] nu a avut cea mai clară percepție asupra a felului în care Regina Maria era văzută de francezi. Șeful Cabinetului Militar al primului ministru Clemenceau, generalul Mordacq, făcea următoarea prezentare Reginei României: {{Citat|Se spunea - și nu erau departe de adevăr - că ea era adevăratul bărbat al familiei regale române. În cercurile oficiale se știa foarte bine că în momentul în care armatele germane victorioase, dar puțin numeroase (1917), încercau să impună pacea României, doar ea a declarat că onoarea și interesul obligau să se lupte până la capăt, că făcuse eforturi supraomenești pentru a împiedica tratativele, dar că fusese totuși nevoită să cedeze în fața politicienilor români. În Franța au fost întotdeauna apreciați oamenii îndrăzneți, de orice sex ar fi, ceea ce explică popularitatea reginei Maria încă de la sosirea în țara noastră.<ref>Generalul Mordaq, șeful Cabinetului Militar al primului ministru al Franței, apud. Guy Gauthier, ''Missy. Regina României'', Editura Humanitas, București, 2010, p. 238</ref>|Generalul Mordaq, șeful Cabinetului Militar al primului ministru al Franței - 1919}} === Regina României Mari === ===Moartea Regelui Ferdinand === == Regină-Mamă == În perioada 8 iunie 1930 - 18 iulie 1938, Regina Maria a locuit izolată, majoritatea timpului, la castelele sale din [[Castelul Bran|Bran]] și [[Castelul din Balcic|Balcic]], aflat atunci pe teritoriul României. [[Castelul Bran]] a fost, alături de [[Castelul din Balcic]], reședința cea mai dragă reginei Maria.<ref>{{Citation | url=http://www.istorie-pe-scurt.ro/regina-maria-si-castelul-bran/| title=Regina Maria și castelul Bran| newspaper=Istorie pe scurt| date= 2015-02-16| accessdate=2025-3-4}}</ref> Regina a reușit să transforme nu doar castelul, ci și parcul domeniului Bran într-o modernă și confortabilă locuință de vară. Domeniul predilect al reginei a fost decorarea interioarelor și a saloanelor în stilul renașterii germane. În seria transformărilor făcute la castel se înscrie și un ansamblu de încăperi: Salonul galben al reginei Maria, salonul de muzică, cele două camere ale regelui Carol al II-lea și a prințului Nicolae, Casa de ceai, Casa de musafiri, Casa personală nouă, locuința personalului și grajdurile pentru cai. La reședința sa a amenajat și o impresionantă grădină de trandafiri. Castelul de la Balcic, aflat pe țărmul Mării Negre, a fost descoperit de regina Maria într-o plimbare prin Dobrogea. Se pare că acest colț de lume îi amintea de copilărie și de clipele frumoase petrecute în Malta. Momentul descoperirii acestui loc este evocat de regină în cartea sa ''Casele mele de vis'':<ref>[http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/Casele_mele_de_vis.pdf „Casele mele de vis”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210819060720/http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/Casele_mele_de_vis.pdf |date=2021-08-19 }}</ref> „Într-o plimbare prin Dobrogea, m-am apropiat deodată de o limbă de pământ lângă mare care a trezit în mine un fior cu totul deosebit: am avut ca o simțire că locul acesta mă aștepta dintotdeauna pe mine, ori trăisem totdeauna în așteptarea lui"<ref>{{Citat carte|nume=Regina Maria|prenume=|an=1930|titlu=Boabe de grâu, An I, nr. 2|pagină=68|editură=|capitol=Casele mele de vis}}</ref>. == Titluri, formule de adresare, însemne și distincții == [[File:1923 - Coroana Reginei Maria.png|thumb|Coroana Reginei Maria]] [[File:Coat of Arms of Marie of Edinburgh.svg|thumb|Blazonul Reginei Maria]] [[Image:Royal standard of Romania (Queen, 1922 model).svg|thumb|Steagul Reginei României (1922–1927)]] [[Image:Royal Monogram of Queen Marie of Romania.svg|thumb|Monograma Reginei Maria]] *'''29 octombrie 1875 – 10 ianuarie 1893''': ''Alteța Sa Regală'' Prințesa Maria de Edinburgh, Prințesă a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Prințesă de Saxa-Coburg-Gotha, Ducesă a Saxoniei (Princess Marie of Edinburgh, Princess of the United Kingdom of Great Britain and Ireland, Princess of Saxe-Coburg-Gotha, Duchess of Saxony) *'''10 ianuarie 1893 – 10 octombrie 1914''': ''Alteța Sa Regală'' Principesa de Coroană a României *'''10 octombrie 1914 – 20 iulie 1927''': ''Maiestatea Sa'' Regina României *'''20 iulie 1927 – 18 iulie 1938''': ''Maiestatea Sa'' Regina Maria a României '''Coroana''' [[Coroană|Coroana]] confecționată pentru încoronarea de la Alba-lulia a Reginei României, a fost realizată de casa de bijuterii „Falize”, din [[Paris]], pe baza proiectului întocmit de pictorul [[Costin Petrescu (pictor)|Costin Petrescu]], cel care a conceput și mantiile purtate de familia regală la ceremonia de încoronare. Coroana a fost realizată în stil [[Art Nouveau]], din aur transilvănean, având ca model coroana doamnei [[Doamna Despina|Despina-Milița]], soția lui [[Neagoe Basarab]]. Simbolurile regalității apar pe cele două [[pandantiv]]e laterale, de inspirație bizantină: pe unul este gravată în aur stema mică României, iar pe celălalt stema Casei de Edinburgh, din care provenea Regina Maria. Coroana a costat circa 65 000 de franci, asigurați de la bugetul de stat printr-o lege specială.<ref>Cornel Constantin Ilie, ''Coroana reginei Maria'', în revista „Istorie și Civilizație ”, anul III, nr. 26, București, noiembrie 2011, p. 78, ISSN 2066-9429</ref><ref>[http://peles.ro/obiectul-lunii-iunie-2011-mantia-regelui-ferdinand/ Izabela Török, ''Mantia Regelui Ferdinand''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130114022257/http://peles.ro/obiectul-lunii-iunie-2011-mantia-regelui-ferdinand/ |date=2013-01-14 }}, accesat la 8 noiembrie 2013</ref> '''Blazonul''' Ca descendentă în linie masculină a suveranului britanic, Maria avea dreptul să poarte armele Regatului Unit, peste care era suprapus un ecuson de argint reprezentând Saxonia, având cinci compartimente: o pereche exterioară cu ancore albastre, o pereche interioară cu cercuri cu smalț roșu și cel central cu o cruce, de asemenea cu smalț roșu. În 1917, ecusonul Saxoniei a fost scos de pe stemă printr-un act al regelui George al V-lea.<ref>[http://www.heraldica.org/topics/britain/cadency.htm Heraldica – British Royalty Cadency]</ref> '''Steagul''' Steagul Reginei României avea culoarea roșu-purpuriu, cu o bordură din triunghiuri galbene și albastre, dispuse alternativ. Pe mijlocul steagului este amplasată acvila cruciată de aur, încoronată, similară cu cea de pe [[stemă|stema]] [[România Mare|României Mari]]. <small>''(vezi detalii la [[Heraldica României]])''</small> '''Distincții''' Regina Maria a primit de-a lungul vieții sale următoarele ordine naționale sau ale altor țări:<ref>Maria, Regina României, ''Însemnări zilnice'', Vol. I-VIII, Editura Albatros, București, 2002-2013</ref> * [[File:Ro1ocr.gif|50px]] - Marea Cruce a ordinului ''[[Ordinul Coroana României|Coroana României]]'' (România) * [[File:OrderofCarolI.ribbon.gif|50px]] - Marea Cruce a ordinului ''[[Ordinul Carol I|Carol I]]'' (România) * [[Fișier:Legion Honneur Chevalier ribbon.svg|50px]] - ''Legiunea de Onoare'' (Franța)<ref name="Mandache" />{{Rp| p. 41}} * [[File:Medaille militaire ribbon.svg|50px]] - ''Medalia Militară'' (Franța)<ref name="Mar 4">Alexandru Marghiloman, ''Note politice 1897-1924'', volumul 4, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927</ref>{{Rp| p. 131}} * [[File:Cavaliere OCI BAR.svg|50px]] - Ordinul ''Coroana Italiei'' (Italia)<ref name="Mar 4"/>{{Rp| p. 199}} * [[File:ImperialOrderCrownIndiaRibbon.gif|50px]] - ''Ordinul Imperial al Coroanei Indiei'' (Marea Britanie) * [[File:Royal Red Cross (UK) ribbon.png|50px]] - Ordinul ''Crucea Roșie Regală'' (Marea Britanie)<ref name="Mandache" />{{Rp| p. 59}} * [[File:Royal Order of Victoria and Albert - ribbon bar.gif|50px]] - Ordinul ''Victoria și Albert'' (Marea Britanie) * [[File:Order of St John (UK) ribbon.svg|50px]] - ''Ordinul Sfântului Ioan'' (Marea Britanie)<ref name="Mandache" />{{Rp| p. 59}} * [[File:SRB Orden Belog Orla BAR.svg|50px]] - Ordinul ''Vulturul Alb'' (Serbia) * [[File:Order of Saint Sava - Ribbon bar.svg|50px]] - Ordinul ''Sfântul Sava'' (Serbia) * [[File:Order of Queen Maria Luisa (Spain) - ribbon bar.png|50px]] - Ordinul ''Regina María Luisa'' (Spania) == Controverse, neclarități și incertitudini == === Aspecte controversate privind viața privată === [[Fișier:Gheorghe Cantacuzino-Granicerul.jpg|thumb|100px|left|Zizi Cantacuzino]] [[Fișier:Barbu Stirbey.jpg|thumb|100px|right|Prințul Barbu Știrbey]] [[Fișier:Grand Duke Boris of Russia.jpg|thumb|100px|left|Prințul Boris al Rusiei]] [[File:1918 - Colonelul Joseph (Joe) Boyle.png|thumb|100px|right|Jopseph (Joe) Boyle]] [[File:Waldorf Astor.png|thumb|100px|left|Waldorf Astor]] Viața publică și privată a reginei Maria a fost una destul de tumultoasă, ceea ce avea să o facă în opinia unora dintre istorici „''unul dintre cei mai controversați monarhi ai secolului XX''”.<ref>Sherman D. Spector, în recenzia la Terence Elsberry, „Marie of Romania: The Intimate Life of a Twentieth Century Queen”, în ''Slavic Review'', Vol. 33, No. 1 (March, 1974), p. 174.</ref> Poate cel mai bine a sintetizat acest aspect [[patriarh]]ul [[Miron Cristea]], care în discursul de adio la moartea reginei în [[1938]] va afirma că: „''În tot cazul, se va putea spune că a fost o femeie care și-a trăit viața intens''”.<ref>Alex Mihai Ștefănescu, ''Regina Maria, suverana cea mai iubită de Armata Română'', [http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/regina-maria-suverana-cea-mai-iubita-armata-romana] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130915093353/http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/regina-maria-suverana-cea-mai-iubita-armata-romana|date=2013-09-15}}, accesat la 29.08.2013</ref> Unul dintre cele mai controversate aspecte din viața reginei au fost presupusele sale relații extraconjugale.<ref name="Bulei">Ion Bulei, [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/amantii-reginei-3076721/ „Lumea românească la ‘900. Amanții reginei”], în ''Ziarul Financiar'', 20 iulie 2007, accesat la 29.08.2013</ref><ref>Daniela Cârlea Șontică, [http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/editie-de-colectie/iubirile-mariei-34836.html „Iubirile reginei”], în ''[[Jurnalul Național]]'', 24 octombrie 2005, accesat la 29.08.2013</ref><ref>Ion Cristoiu, [http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/editie-de-colectie/iubirile-mariei-34836.html „Însemnări - Ce nu ne spune Regina Maria”], în ''Jurnalul Național'', 11 februarie 2007, accesat la 29.08.2013</ref> '''Relația cu Zizi Cantacuzino''' Prima dintre acestea este relația cu locotenentul [[Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul|Gheorghe (Zizi) Cantacuzino]], consumată în anii 1897-1898. „''Nu se știe dacă atunci, în vara lui 1897, a fost mai mult decât un mic flirt între Maria și frumosul locotenent de viță nobilă, dar regele Carol I a chemat-o să dea explicații, și însăși bunica ei, Regina Victoria, i-a scris mustrând-o aspru''”.<ref name="Bulei" /> Existența relației a fost recunoscută chiar de Maria, care afirmă însă că a fost doar o relație platonică. Înfruntându-l pe „der Onkel”, [[Carol I al României|Carol I]], Maria mărturisește: „''Este adevărat ce se insinuează. Cantacuzino mă iubește. Mi-a mărturisit. Ne-am plimbat împreună prin păduri. Este deja prea mult, e adevărat, dar asta a fost tot.''”<ref name="Guy" />{{Rp|p. 99}}. Oricum, acest lucru avea să dea naștere la o serie întreagă de speculații, existând lucrări și istorici care îi vor atribui lui Zizi Cantacuzino paternitatea principesei [[Maria a Iugoslaviei|Maria (Mignon)]], care avea să se nască la începutul anului [[1900]].<ref>Francisco Veiga, ''Istoria Gărzii de Fier 1919-1941, Mistica Ultranaționalismului'', ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 1995, p. 185, ISBN 9789732803929</ref> '''Relația cu prințul Boris al Rusiei''' O altă opinie este aceea că Mignon ar fi de fapt fiica [[Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei|prințului Boris al Rusiei]].<ref>''Principesa Maria a României'', [http://istorie-si-destin.blogspot.ro/2011/12/mignon-principesa-romaniei.html], accesat la 29.08.2013</ref> {{Citat|[...] Boris ducea o viață depravată, frecventând prostituate și fiind în același timp implicat în afaceri amoroase scandaloase, printre care una și cu Maria, viitoarea regină a României [...]. Era un secret public faptul că tatăl fiicei ei nu era soțul acesteia ci Boris, deși de dragul reputației coroanei românești, afacerea a fost mușamalizată, soțul înșelat recunoscând paternitatea fiicei Maria. A fost bine, căci aceasta a devenit în cele din urmă regina Iugoslaviei”.<ref>Donald Crawford, ''The Last Tsar: Emperor Michael II'', Murray McLellan Limited, 2011, ISBN 9780957009110, p.28</ref>|Donald Crawford|The Last Tsar: Emperor Michael II}} Trebuie menționat că Mignon, născută în ianuarie [[1900]] a fost concepută la sfârșitul lui martie-începutul lui aprilie 1899. „Afacerea Cantacuzino” fusese făcută publică în vara lui 1898 iar vizita prințului Boris la București a fost în 1897, el mai întâlnindu-se cu perechea princiară română în primăvara lui 1898, la Nisa. În momentul actual, nu există informații certe privind o eventuală prezență a celor doi (Zizi Cantacuzino și prințul Boris), în anturajul principesei Maria în perioada martie-aprilie 1899, pe de altă parte nici nu se poate exclude această posibilitate. '''Relația cu Waldorf Astor''' '''Relația cu prințul Barbu Știrbey''' '''Relația cu Joe Boyle''' [[Constantin Argetoianu]] caracteriza astfel relația reginei cu colonelul canadian Joe Boyle: ''Cred că aventurierul canadian a fost singurul bărbat care a dominat, dar care a dominat complect, până la siderație, pe această nobilă și mândră femeie. Știrbei a avut o covârșitoare influență asupra ei, dar n-a dominat-o niciodată. Numai Boyle a făcut dintr-însa ce a vrut.''<ref>Constantin Argetoianu, ''Memorii, vol. V,'' Editura Machiavelli, București, 1995, p.156</ref> === Relația reginei cu [[Credința Bahá'í|religia Baha'i]] === Regina Maria s-a interesat de activitatea mișcării religioase [[Credința Bahá'í|Bahá'í]] pentru promovarea păcii mondiale. În ianuarie 1926, regina Maria a primit-o în audiență, la palatul Cotroceni, pe misionara și predicatoarea [[Martha Root]]. A fost primul contact direct al reginei cu un reprezentant al credinței Bahá`í. Regina nu numai că a ascultat-o pe misionară, dar s-a implicat efectiv, nemijlocit în susținerea noii credințe. Astfel, regina Maria a sprijinit material credința, oferindu-i misionarei, în timpul unei audiențe din 1928, o broșă lucrată în aur și argint, compusă din două aripi mici decorate cu mici diamante și cu o perlă mare. Bijuteria fusese primită în dar din partea familiei țarului. Cu acordul reginei, broșa a fost trimisă în Statele Unite pentru a fi vândută, iar suma să fie destinată adunării de fonduri în vederea edificării templului Bahá`í of Worship in Wilmette, [[Illinois]]. Broșa a fost achiziționată de un adept Bahá`í din [[Los Angeles]] pe nume Willard Hatch. Acesta a luat-o ulterior, în 1931, în [[Haifa]]-[[Palestina]]-și i-a înmânat-o lui Shoghi Effendi, ca un dar pentru Arhivele Internaționale Bahá`í de pe [[muntele Carmel]]. Din acest motiv se consideră că Regina Maria a fost primul cap încoronat care a studiat și susținut credința Bahá'í.<ref>{{Citation |date=2016-11-07 |author1=Historia |publisher=historia.ro |title=Regina Maria și credința Bahá`í |url=https://historia.ro/sectiune/general/regina-maria-si-credinta-bahai-573036.html}}</ref> === Campanii denigratoare === Personalitate complexă și puternică, regina Maria a fost supusă unor campanii sistematice de [[denigrare]] și [[defăimare]], cele mai cunoscute fiind cea orchestrată de [[Puterile Centrale]] în Primul Război Mondial și [[Partidul Comunist Român|autoritățile comuniste]], în primii ani după al Doilea Război Mondial, campanii ale căror reminiscențe mai pot fi întâlnite și astăzi. '''Campania Puterilor Centrale (1914-1918)''' Încă din timpul neutralității, Germania a investit sume considerabile pentru a determina, prin presă, un curent favorabil Puterilor Centrale. Ca una din principalele susținătoare a curentului filo-antantist, regina Maria a devenit una din țintele predilecte ale acestei prese.<ref name="Duca II" />{{Rp|p. 153}} ''„O găsesc pe principesa Maria, stând în picioare cu spatele rezemat de sobă, și dusă pe gânduri. Înfundat în marea canapea de lângă ușa verandei, era Principele Ferdinand congestionat, slab, trist și abătut. A fost o seară funebră. În ziua aceea chiar apăruseră împotriva lor infamii prin ziare, erau deci mâhniți și îngrijiți.”''<ref name="Duca I" />{{Rp|p. 82}} Cu altă ocazie, tot I. G. Duca remarcă atacurile josnice proferate în campaniile denigratoare duse de publicații cum ar fi ''[[Facla]]'', condusă de [[N.D. Cocea]] sau ''[[România Muncitoare]]'', condusă de [[Cristian Racovski]]. {{citat|''Tonul presei era violent. Gazetele vândute legațiilor străine, ca ''Facla'' lui Cocea, publicau neîncetat articole. [...] Principele Ferdinand era atacat murdar, din alcoolic și urecheat nu era scos. În sfârșit, nu erau cruțate nici bătrânețile Reginei Elisabeta, nici tinerețile Principesei Maria.''<ref name="Duca I" />{{Rp|p. 81}}}} Dacă pe timpul neutralității, presa filo-germană s-a menținut în anumite limite, odată cu intrarea României în război, a fost declanșată o amplă campanie propagandistică, unul din obiectivele principale fiind familia regală. Acum sunt puse în circulație cele mai multe dintre așa-zisele „dezvăluiri” privind incapacitatea regelui de a conduce țara sau imoralitatea și venalitatea reginei. {{citat|Presa Puterilor Centrale și, alături de ea, o bună parte a presei din țările neutre ce simpatizau cu Germania, ne atacau zilnic în chipul cel mai trivial și mai insultător. Când zic ne ataca, întrebuințez de fapt un eufemism, dar corespunzător realității era ne spurca. Nu era infamie pe care să nu opună fie pe socoteala țării, fie pe socoteala familiei regale. Dacă s-ar fi ținut seama de afirmațiunile acestor ziare, s-ar fi putut crede că suntem cel mai ticălos, cel mai abject popor din lume.<ref name="Duca II">Ion G. Duca, ''Amintiri politice'', volumul II, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982</ref>{{Rp|pp 154-155}}|Ion G. Duca}} '''Campania autorităților comuniste (1948-1964)''' Regina Maria a fost una din primele ținte alese de [[propagandă|propaganda]] nou instalatelor autorități comuniste, după anul [[1948]]. „Vina” principală care i se imputa reginei era atitudinea sa profund [[bolșevism|anti-bolșevică]] din timpul Primului Război Mondial. Deoarece viața și activitatea reginei era foarte bine cunoscută de marea masă a populației, iar tehnica punerii în circulație de minciuni pur și simplu nu era eficientă, acestea fiind ușor de demontat, s-a apelat la mijloacele și tehnicile mai subtile ale manipulării prin răstălmăcirea sistematică și intenționată a adevărului. {{Citat|Comuniștii au căutat sistematic să erodeze mitul reginei Maria. Soluția aleasă, cea mai eficientă dintre toate, a fost uitarea, în general numele său nu era nici măcar menționat. Cele câteva referințe care au fost făcute «scăpate», cu ipocrizia caracteristică dictaturilor, erau informații rupte din context și «prelucrate» referitoare la imoralitatea sexuală a reginei.<ref>Lucian Boia, „Mitologia feminină”, în ''Istorie și mit în conștiința românească'', Editura Humanitas, București, 1997, ISBN 963-9116-96-3</ref>|Lucian Boia|Istorie și mit în conștiința românească}} În lucrările de istorie din perioada stalinistă, regele Ferdinand și regina Maria sunt aspru criticați în primul rând pentru așa-zisa „cotropire” a [[Basarabia|Basarabiei]], act determinat, în opinia istoricilor comuniști,de faptul că familia regală a României devenise „''instrumentul politicii antisovietice a puterilor imperialiste''”.<ref name="Lupșor Fer">Andreea Lupșor, '' Regele Ferdinand în istoriografia comunistă'', în „Historia”, [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/regele-ferdinand-istoriografia-comunista] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131122053911/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/regele-ferdinand-istoriografia-comunista|date=2013-11-22}}, accesat la 2 octombrie 2013</ref> În una din aceste lucrări cu caracter propagandistic antimonarhic, Regina Maria era caracterizată ca fiind „''agentă a capitalismului englez și executantă docilă a directivelor guvernului englez''”.<ref name="Jefuirea">Maior V. Anescu, căpitan M. Popa, ''Jefuirea poporului român de către monarhie'', Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., București, 1958</ref> [[Alexandru Gârneață]], un alt așa-zis „istoric”, a publicat prin [[1948]]-[[1949]] o carte despre ''Adevărata istorie a unei monarhii. Familia de Hohenzollern'', în care familia regală era denigrată în cele mai abjecte moduri, fără a aduce nici un fel de dovadă la afirmațiile făcute. Despre regina Maria, acesta pomenește, fără a preciza vreo sursă, despre „''desfrânatele orgii conduse de «gingașa domniță» la Palatul Cotroceni, dar și prin toate cantonamentele armatelor aliate''”.<ref name="Garneata">Alexandru Gârneață, ''Adevărata istorie a unei monarhii. Familia de Hohenzollern'', București, Editura Cartea Românească, f.a.</ref> Gârneață susține că regina Maria ar fi fost chiar alcoolică, relatând că ea a fost văzută în repetate rânduri „''coborând beată dintr-un yacht, purtată fiind de tot atât de trejii săi tovarăși de beție''”. Această afirmație de presupus alcoolism al reginei, este o pură invenție a autorului, ea ne mai fiind menționată de nici o altă lucrare, fiind contrazisă chiar de către istoricii oficiali ai [[Partidul Comunist Român|PCR]] din anii ’80, [[Mircea Mușat]] și [[Ion Ardeleanu]], care referindu-se la momentului morții reginei Maria, menționează că doctorii sugeraseră la momentul respectiv, în iulie 1938, că regina ar suferi de [[ciroză]], boală care i-ar fi adus și moartea, „''lucru care era însă puțin probabil la o femeie care abia dacă se atinsese de alcool''”.<ref name="Lupșor Fer" /> În domeniul literaturii vârful de lance al acestor operațiuni de denigrare l-a constituit scriitorul [[Isac Ludo]] căruia i s-a permis accesul la ''„fondul secret de carte”'', pentru „documentare”.<ref>''Publicațiile interzise până la 1 mai 1948''- „Uz Intern”, București, 1948</ref> Procedeul ales de acesta este unul destul de primitiv: scoate anumite date și informații din publicațiile interbelice, relativ cunoscute opiniei publice, și le reformulează și interpretează într-o manieră specifică [[proletcultism]]ului și [[lupta de clasă|ideologiei luptei de clasă]]. Rezultatul va fi romanul ''Domnul General guvernează'', apărut în anul 1953, pentru care a primit [[Premiul de Stat]].<ref name="Ludo">Isac Ludo, ''Domnul General guvernează'', Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1953</ref> Romanul povestește „adevărata viață a Reginei Maria” amestecând informații preluate trunchiat și denaturate din „Note Politice” ale lui [[Alexandru Marghiloman]], cu invenții și mistificări grosolane, menite să creeze o stare de confuzie și derută pentru cititor, în lipsa unor surse obiective alternative de informare.<ref>Alexandru Marghiloman, ''Note politice 1897-1924'', vol. 1-4, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927</ref> De altfel, Ludo este criticat chiar de unii reprezentanți de seamă ai comunității evreești pentru modul său de a proceda. {{citat|Astăzi Ludo zace în Biblioteca Academiei Române, adună documente din viața social-politică a regimurilor trecute din România și le reactualizează prin falsificare crasă, pentru a obține ce? Batjocura, murdăria, goliciunea amară a parvenirii. Ludo tipărește la Editura de Stat tomuri groase, tone de otravă, câștigă averi din noroiul ce-l aruncă asupra trecutului românesc, noroi care personifică propria sa dramă. Asemenea decădere morală, ca evreu, mă doare.<ref>apud. Dan Culcer, ''România. Forme de guvernământ'', [http://asymetria.sapte.ro/monarhievsrepublicaculcer.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021211945/http://asymetria.sapte.ro/monarhievsrepublicaculcer.html |date=2013-10-21 }}, accesat la 18 octombrie 2013</ref>|[[Alexandru Șafran]]|fost Șef-Rabinul Cultului Mozaic din România}} Ludo este cel care a pus în circulație una dintre cele mai mari [[mistificare|mistificări]] referitoare la regina Maria, aceea referitoare la presupusa participare a reginei, împreună cu principesele Elisabeta și Maria, la o orgie sexuală care ar fi avut loc la spitalul de campanie de la [[Coțofănești, Bacău]]. El pleacă de la următoarea mențiune făcută de [[Alexandru Marghiloman]] în memoriile sale: ''„16/29 august 1918 - Interpelarea doctorului Gerota asupra ambulanțelor «Regina Maria» și asupra spitalului de la Coțofenești. Întorc destul de fericit chestiunea și discuția se sfârșește cu o bună impresie.”''<ref name="MarIV">Alexandru Marghiloman, ''Note politice 1897-1924'', vol. 4, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927</ref>{{Rp|p. 15}} Pornind de la cest pasaj Ludo dezvoltă o întreagă scenă referitoare la o presupusă orgie sexuală la care participă infirmierele conduse de regina Maria și fiicele ei și ofițerii străini (francezi). Scena se termină cu un ritual purificator în care un grup de soldați revoltați dau foc așezământului spitalicesc.<ref name="Ludo"/>{{Rp|pp. 148-149}} Pasajul este luat, prelucrat și publicat după 1990, de către un anume „Dr. Dumitru Garofil” într-o publicație mai puțin cunoscută, “Magazin-revista a românilor de pretutindeni”, adăugând fără a preciza care este sursa, că originalul ar fi fost publicat în anii 1920 în ziarul [[Partidul Comunist din SUA|Partidului Comunist din SUA]], ''Daily Worker''. În forma aceasta, articolul este preluat necritic în prezent, de multe surse on-line, sub titluri ca „Maria, regina adulterului, orgia de la Coțofănești”<ref>''Maria, regina adulterului, orgia de la Coțofănești'', [http://istoriaincomoda.wordpress.com/2012/11/24/maria-regina-adulterului-orgia-de-la-cotofanesti/], accesat la 18 octombrie 2013</ref> După [[1964]], în încercarea de a legitima un comunism de sorginte națională, autoritățile renunță la campania denigratoare și reintroduc parțial referirile la rolul pozitiv jucat de Ferdinand și Maria în viața statului român, dar numai în lecții cu circuit închis predate activului de partid și de stat.<ref name="Stoe">Alex Mihai Stoenescu, ''Eșecul democrației române'', Editura RAO, București, 2010</ref>{{Rp|p. 249}} == Declarația – testament din jurnalul Reginei == {{citat|«Țării mele și Poporului meu, când veți ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veșnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Și totuși, din marea dragoste ce ți-am purtat-o, aș dori ca vocea mea sa te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniștea mormântului. Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine; eram tânără și neștiutoare, însă foarte mândră de țara mea de baștină, și am îmbrățișat o nouă naționalitate, m-am străduit să devin o bună Româncă. (...) Nimeni nu e judecat pe drept cât trăiește: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veți aminti, deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele și dragostea mea a fost puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare. (...) Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele, frumoasa țară, care ai trăit în inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasa țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută.»|}} == Statui == Sculptorul moldovean [[Veaceslav Jiglițchi]] a instalat Monumentul Reginei Maria a României la Chișinău (2025).<ref>{{Citat web|url=https://ziar.md/monumentul-reginei-maria-a-romaniei-inaugurat-la-chisinau-in-cadrul-unei-ceremonii-solemne/|titlu=Monumentul Reginei Maria a României, inaugurat la Chișinău în cadrul unei ceremonii solemne|publisher=ziar.md - Tot ce merită să știi|date=2025-03-28|accessdate=2025-03-30|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://protv.md/actualitate/moment-istoric-la-chi%C8%99inau-statuia-reginei-maria-una-dintre-cele-mai-importante-figuri-istorice-in-promovarea-unita%C8%9Bii-na%C8%9Bionale-a-fost-inaugurata-in-scuarul-liceului-gheorghe-asachi-video---2718853.html|titlu=Moment istoric la Chișinău. Statuia Reginei Maria, una dintre cele mai importante figuri istorice în promovarea unității naționale, a fost inaugurată în scuarul liceului Gheorghe Asachi - VIDEO|publisher=Pro TV|accessdate=2025-03-30|limbă=ro}}</ref> == Arbore genealogic == {{arbore sus|width=100%}} {{arbore5-compact |style=font-size:110%; line-height: 110%; |border=1 |boxstyle=padding-top: 0; padding-bottom: 0; |boxstyle_1=background-color: #fcc; |boxstyle_2=background-color: #fb9; |boxstyle_3=background-color: #ffc; |boxstyle_4=background-color: #bfc; |boxstyle_5=background-color: #9fe; |1= 1. '''Maria de Edinburgh''' |2= 2. [[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha]] |3= 3. [[Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei]] |4= 4. [[Albert, Prinț Consort|Albert, prinț consort]] |5= 5. [[Victoria a Regatului Unit]] |6= 6. [[Alexandru al II-lea al Rusiei]] |7= 7. [[Maria Alexandrovna (Marie de Hesse)|Maria de Hesse]] |8= 8. [[Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha|Ernest I, duce de Saxa-Coburg și Gotha]] |9= 9. [[prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg]] |10= 10. [[prințul Edward, Duce de Kent și Strathearn]] |11= 11. [[prințesa Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld]] |12= 12. [[Nicolae I al Rusiei]] |13= 13. [[Alexandra Feodorovna (Charlotte a Prusiei)|Charlotte a Prusiei]] |14= 14. [[Louis al II-lea, Mare Duce de Hesse|Louis al II-lea, mare duce de Hesse]] |15= 15. [[prințesa Wilhelmine de Baden]] |16= 16. [[Francisc, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld|Francisc, duce de Saxa-Coburg-Saalfeld]] |17= 17. [[Augusta zu Reuss-Ebersdorf|prințesa Augusta Reuss de Ebersdorf]] |18= 18. [[Augustus, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg|Augustus, duce de Saxa-Gotha-Altenburg]] |19= 19. [[ducesa Louise Charlotte de Mecklenburg-Schwerin]] |20= 20. [[George al III-lea al Regatului Unit]] |21= 21. [[Charlotte de Mecklenburg-Strelitz]] |22= 22. [[Francisc, Duce de Saxe-Coburg-Saalfeld|Francisc, duce de Saxe-Coburg-Saalfeld]] (= 16) |23= 23. [[Augusta Reuss-Ebersdorf|prințesa Augusta Reuss de Ebersdorf]] (= 17) |24= 24. [[Paul I al Rusiei]] |25= 25. [[Maria Feodorovna (Sophie Dorothea de Württemberg)|Sophie Dorothea de Württemberg]] |26= 26. [[Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei]] |27= 27. [[Louise de Mecklenburg-Strelitz]] |28= 28. [[Louis I, Mare Duce de Hesse|Louis I, mare duce de Hesse]] |29= 29. [[Louise de Hesse-Darmstadt (1761–1829)|Louise de Hesse-Darmstadt]] |30= 30. [[Charles Louis, Prinț Ereditar de Baden|Charles Louis, prinț Ereditar de Baden]] |31= 31. [[Landgravine Amalie de Hesse-Darmstadt]] }}</div> {{arbore jos}} == Opera literară == '''Cărți'''<ref>Listă compilată și prelucrată din lucrarea: Diana Mandache, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea'', Editura ALLFA, București, 2011</ref> {{ref sus}} <div class=" reflist 5" style=" height: 200px; overflow: auto; padding: 3px" > *{{ro icon}}'''Limba română''' **''Ilderim. Poveste în umbră și lumină'', Editura literară a Casei Școlilor, București, 1921 **''Regina cea rea'', București, 1916 **''Minola. Povestea unei mici regine triste'', Tipografia serviciului geografic al armatei, Iași, 1918 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/822 Povești de Maria Regina României: volumul al doilea]'', București, Cartea Românească, 1921 **''Sămânța înțelepciunii'', Cluj, 1925 **''Păsări fantastice pe albastrul cerului'', Editura atelierelor grafice ale ziarului Universul, București, 1928 **''Stella Maris. Cea mai mică biserică din lume'', București, 1930 **''Copila cu ochi albaștri'', București, 1931 **''Ce-a văzut soldatul Vasile. Poveste din timpul războiului'', București, 1932 ** ''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36307 Povestea vieții mele]'', vol. 1, București, Adevĕrul 1935 ** ''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36308 Povestea vieții mele]'', vol 2, București, Adevĕrul, 1935 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/98875 Măști]'', Editura librăriei Socec, București, 1938 ([https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/98875 varianta digitalizată - colecțiile BCU Iași]) **''Regine încoronate. Povestire din trecut'', Adevărul, București, 1944 **''Kildine - povestea unei mici principese răutăcioase'', Editura Corint, București, 2003 *{{en icon}}'''Limba engleză''' **''The Lily of Life (Crinul Vieții)'', London: Hodder &c Stoughton, 1913 **''The Dreamer of dreams (Visătorul de vise)'', London: Hodder & Stoughton, 1915 **''Ilderim. A tale oflight and shade'', London: Duckworth, 1925 **''Four Seasons out of a Man's Life (Patru anotimpuri din viața unui om)'', București, 1915 **''The Story of a Heart (Povestea unei inimi)'', Craiova, 1915 **''The Child ofthe Sun (Copila soarelui)'', Editura „Versuri și proză”, Iași, 1918 **''My Country (Țara mea)'', London: Hodder & Stoughton, 1916 **''The Stealers of Light. A Legend (Hoții de lumină. O legendă)'', London: Hodder & Stoughton, 1916 **''Peeping Pansy'', London: Hodder & Stoughton, 1919 **''The Story of Naughty Kildeen (Kildeen - Povestea unei mici principese răutăcioase)'', London: Oxford University Press, 1922 Ibid, New York: Harcourt, Brace and Co., 1926 **''The Queen of Romania's Fairy Book (Cartea de basme a Reginei României)'', New York: Frederick A. Stokes, 1923 Ibid., London, T. Fisher Unwin 1925 **''Why? A Story of a Great Longing (De ce? Povestea unui mare dor)'', StockhoJm: Svenska Tryckeriaktiebolaget, 1923 **''A Legend from Mount Athos (O legendă de la muntele Athos)'', Editura librăriei I. Hertz, București 1923 **''The Lost Princess. A fairy Tale (Prințesa pierdută. Un basm)'', London: S.W. Partridge & Co, 1924 **''The Country that I Iove. An exile's Memoirs'', London: Duckworth, 1925 **''What Vasile Saw (Ce-a văzut Vasile)'', Boston D.C. Heath, 1925 **''KandiKlara Kalandjai'', Cluj, 1925 **''The Voice on the Mountain. A Story for those who understand (Glasul de pe munte. O poveste pentru acei ce înțeleg)'', New York: Alfred A. Knopf, 1923 and 1926, Ibid., London: Duckworth, 1924 **''How I came to Tenha Yuvah (Cum am ajuns la Tenha Yuvah)'', Cernăuți, 1928 **''The Magic Doll of România. A wonder story in which East and West do meet'', New York: Frederick A. Stokes, 1929 **''Crowned Queens. A Tale from out the Past (Regine încoronate. Povestire din trecut)'', London: Heath Cranton, 1929 **''My dream houses (Casele mele de vis)'', București, 1930 **''The Story of My Life (Povestea vieții mele)'', vol. I-III, London: Cassell, 1934-1935 **''The Story of My Life'', New York: Charles Scribner's Sons, 1934 Ordeal: The Story ofMy Life., New York: Charles Scribner's Sons, 1935 **''Masks. A Novel (Măști. Un roman)'', London: Duckworth, 1935. Masks, New York: E.P. Dutton & Co, 1937 **''A Christmas Tale (O poveste de Crăciun)'', New York: Aldus Printers, 1957 **''The Story of My Life,'' New York: Arno Press, 1971 **''Miracle of Tears (Miracolul lacrimilor)'', Woodside: Bluestar Communications, 2001 *{{fr icon}}'''Limba franceză''' **''Mon Pays (Țara mea)'', Paris: Georges Cres & Cie, 1917 **''Kildine Historie d'une mechante petite princesse'', France: Maison Alfred Mame et Fils, 1922 **''Historie de ma vie'', Paris: Pion, 1937-38 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/12750 Hommage de la Roumanie à Ferdinand le Grand]'', Paris, 1922 {{ref jos}} </div> '''Articole extrase din scrieri publicate în periodice''' {{ref sus}} <div class=" reflist 5" style=" height: 200px; overflow: auto; padding: 3px" > *{{ro icon}}'''Limba română''' **''În numele tău și Lacrimi'', publicate în „Calendarul Regina Maria pe 1918”, Tipografia serviciului geografic, Iași, 1918 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/66213 Amintiri din copilărie]'', fragment din primul volum al cărții:''Povestea vieții mele'', „[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65318 Revista scriitoarelor și scriitorilor români]”, An III, Nr. 11-12, 1929 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/92729 Fragment din memorii]'', fragment din volumul II din ''The story of my life'', „[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65318 Revista scriitoarelor și scriitorilor români]”, An. VIII, Nr. 12, 1934 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/92662 Regine încoronate]'', capitolul XIX, în „[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65318 Revista scriitoarelor și scriitorilor români]”, Anul VI, Nr. 11-12, 1932 *{{en icon}}'''Limba engleză''' **''A Queen in a Crisis: „It is No Sinecure to be the Queen of a Country” (O Regină aflată în criză: „Să fii regina unei țări nu este o sinecură”) '', în „Ladies' Home Journal”, decembrie 1918 **''The Vanished Tsarina (Țarina dispărută) '', în „The Living Age”, octombrie 1919 **''Some Memories of the Russian Court (Niște amintiri de la Curtea Rusiei) '', în „The Living Age”, octombrie 1919 **''The Fallen Czar (Țarul detronat) '' , în „Woman's Home Companion”, iulie 1920 **''A Resurrected Army (O armată renăscută) '', în „The Living Age”, iulie 1921 **''Modern Fashions'', în „The Living Age”, februarie 1925 **''Lulaloo—A Fairy Tale Told by a Queen (Lulaloo - O poveste spusă de o Regină)'', în „'Good Housekeeping”, martie 1925 **''Making Marriage Durable (Făcând căsătoria durabilă) '', în „New York World”, mai-iunie 1925 **''My Journey to America. Impressions of America (Călătoria mea în America. Impresii despre America) '', în „The World”, New York, 1926 **''Is Royal Blood a Blessing? (Este sângele regal o binecuvântare?) '', în „Pearson's Magazine”, 1927 **''My Life as Crown Princess (Viața mea ca prințesă moștenitoare) '', în „The Saturday Evening Post”, 1933-34 **''My Mission (Misunea mea) '', în „Cornhill Magazine”, octombrie-decembrie 1939 *{{fr icon}}'''Limba franceză''' **''Un Martyr de la Grande Tragedie: Le Tsar Nicolas II (Un martir al marii tragedii: Țarul Nicolae II) '', în „Revue des Deux Mondes”, septembrie 1919 **''Une reine regarde la Vie (O regină privește viața) '', în „Excelsior”, Paris, iunie 1925 {{ref jos}} </div> '''Manuscrise nepublicate''' {{ref sus}} <div class=" reflist 5" style=" height: 200px; overflow: auto; padding: 3px" > *{{ro icon}}'''Limba română''' **''Scrisă când am devenit Regină'' **''Paginile mele românești'' **''București'' **''Pagini scrise în decembrie 1916'' **''Colonelul Boyle'' **''Ioan Brătianu'' *{{en icon}}'''Limba engleză''' **''The Real Regina Maria. The Story of a Soul (Adevărata Regina Maria. Povestea unui suflet) '' **''A Book of Remembrances (O carte a aducerilor aminte) '' **''The Future of Monarchy (Viitorul monarhiei) '' **''New Queens for Old (Noi regine în locul celor vechi) '' **''Clothes (Haine) '' **''About Beauty (Despre frumusețe) '' **''About marriage (Despre căsătorie) '' **''About Women (Despre femei) '' **''Woman's Dress and Woman's tongue as Influence on the Marriage Problem (Rochia femeii și limba femeii ca mijloc de influență în problema căsătoriei) '' **''About men (Despre bărbați) '' **''About Fidelity (Despre fidelitate) '' **''Queen Prayer (Rugăciunea unei Regine) '' **The Virtue of Perseverance (Virtutea perseverenței) **''Be Yourself (Fii tu însuți) '' **''Americans I have met (Americani pe care i-am întâlnit) '' **''London under three reigns (Londra sub trei domnii) '' **''The Woman of Tears (Femeia lacrimilor) '' **''An English princess amongst Foreigners (O prințesă engleză printre străini) '' **''What it feels to be exiled (Ce înseamnă a fi exilat) '' **''Greeting written for Mr. de St. Aulaire (Salutare scrisă pentru Domnul de St. Aulaire) '' **''Written for the Romanians in America (Scrisă pentru românii din America) '' **''Defence against a horrible article written in America (Apărare împotriva unui articol îngrozitor scris în America) '' **''At Grand-mama's Court (La Curtea bunicii) '' **''Upon the Education of Royal Children (Cu privire la educația copiilor de regi) '' **''What Life has taught me (Ce m-a învățat viața) '' **''What România means to its Queen (Ce înseamnă România pentru Regina sa) '' **''The Problem of Happiness (Problema fericirii) '' **''Back to Kind Old London (Acum înapoi la dulcea și bătrână Londră) '' **''Article written for the coronation - The Bells are Pinging' (Articol scris pentru încoronare - Răsună clopotele)'' {{ref jos}} </div> == Galerie foto == <gallery> Fișier:Grand Duchess Maria Alexandrovna of Russia later Edinburgh.jpg|Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama Reginei Maria Fișier:Marie Ferdinand marriage medal.jpg|Medalie comemorativă emisă cu prilejul căsătoriei Mariei cu Ferdinand Fișier:Queen Victoria and family at Coburg.jpg|Fotografie de la căsătoria surorii sale, Victoria-Melita, Coburg, 1894. Sunt prezenți Regina Victoria și împăratul Wilhelm al II-lea Fișier:Regina Maria a României.jpg|Principesa Maria într-o fotografie realizată de principele Ferdinand la Cotroceni Fișier:Regina Maria in Uniforma.jpg|Regina Maria în uniforma Regimentului 4 Vânători Fișier:Kruis van Koningin Maria van Roemenië 1917 Ie Klasse aan het Oorlogslint.gif|Ordinul Crucea Reginei Maria, înființat de Regele Ferdinand I în 1917 (clasa I cu însemne de război) Fișier:Prince Carol, King Ferdinand and Queen Maria of Romania.jpg|Regele Ferdinand I, Regina Maria și prințul Carol în 1922 Fișier:Pierre Bellet - Regina Maria.jpg|Regina Maria, portret realizat de [[Pierre Bellet]] Fișier:Coronation of Ferdinand and Marie.jpg|Încoronarea lui Ferdinand și a Mariei, la Alba Iulia, în 1922 Fișier:Stella Maris.jpg|Capela Stella Maris de la Balcic unde a fost depusă inima Reginei Maria Fișier:BisericaEpiscopalaCurteaDeArges (12).JPG|<div style="text-align:center">Mormântul Reginei Maria din biserica episcopală de la [[Curtea de Argeș]]</div> |Efigia Mariei pe fațada de sud a [[Arcul de Triumf din București|Arcului de Triumf din București]]. Fișier:Queen Maria (Marie) of Romania - statue; Regina Maria - statuie.jpg|Statuia Reginei Maria din afara granițelor României, la Ashford, Regatul Unit. </gallery> == Note == <references /> == Bibliografie == *{{ro icon}}'''Limba română''' **{{Citation|last=Anastasiu|first=Alexe|title=Dinastia regală și poporul român|publication-date=1924|place=București|publisher=Institutul de Arte Grafice „Convorbiri Literare”}} **Argetoianu, Constantin, ''Memorii: pentru cei de mâine - amintiri din vremea celor de ieri'', Volumele 1-11, Editura Machiavelli, București, 1997-1998 **{{Citation|last=Badea-Păun|first=Gabriel|title=Mecena și Comanditari, Artă și mesaj politic|publication-date=2009|place=București|publisher=Editura Noi Media Print}} **Bărbulescu,Mihai, Deletant, Dennis, Hitchins, Keith , Papacostea, Șerban , Teodor, Pompiliu , ''Istoria României'', Editura Enciclopedică, București, 1998, ISBN 973-45-0244-1 **{{Citation|last=Buhman|first=Eugeniu Arthur|title=Patru decenii în serviciul Casei Regale a României: memorii 1898-1940|publication-date=2006|place=București|publisher=Editura Sigma|isbn=978-973-649-312-6}} **Ciubotaru, Ștefania, ''Viața cotidiană la curtea regală a României (1914-1947)'', Editura Cartex, București, 2011 **Covașă, Angela, ''Missy de Edinburgh și regina Maria a României'', în revista „Istorie și Civilizație ”, anul IV, nr. 32, București, mai 2012, pp 10–17, ISSN 2066-9429 **Dogaru, Petre, ''Casa Regală, femeile fatale, masoneria și dictatorii secolului XX,'' București, Aldo Press, 2002, p. 22 **Duca, George I, ''Cronica unui român în veacul XX'', vol. I-II, Jon Dumitru Verlag, München, 1984 **Duca, Ion G., ''Amintiri politice'', volumul I-III, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982 **Gauthier, Guy, ''Missy, regina României'', Editura Humanitas, București, 2010 **Iorga Nicolae, ''Ce ne este Dinastia?'', Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”, București, 1936 **Iorga, Nicolae, ''Memorii'', vol. 1-7, Editura Națională „Ciornei”, București, 1931-1939 **Iorga, Nicolae, ''Supt trei regi'', f.d.e., București, 1932 **Marcu, George (coord.), ''Dicționarul personalităților feminine din România'', Editura Meronia, București, 2009, pp.&nbsp;132–133, ISBN 978-973-7839-55-8, **Mandache, Diana, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite.'' Editura ALLFA, București, 2011, ISBN 978-973-724-347-8 **Marghiloman, Alexandru, ''Note politice 1897-1924'', vol. 1-4, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927 **Maria, Regina României, ''Însemnări zilnice'', vol. I-VII, Editura Albatros, București, 1996-2013 **Maria, Regina României, ''Povestea vieții mele'', Editura Eminescu, București, 1991 **Maria, Regină a României, ''Țara mea'', Hodder & Stoughton, London, 1916 **Nistor, Ion I., ''Istoria românilor'', vol. II, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2003 **Pakula, Hannah, ''Ultima romantică. Viața reginei Maria a României'', vol. I-II, Editura Lider, București, 2003 **Păiușan-Nuică, Cristina , ''Regina Maria și Carol al II-lea: întoarcerea fiului rispitor'', în revista „Istorie și Civilizație ”, anul III, nr. 17, București, februarie 2011, pp 28–30, ISSN 2066-9429 **Pepene, Nicolae, Stoian, Emil, ''Inima Reginei Maria'', Editura Ilustratis, Brașov, 2005 **Rosetti, Dimitrie R., ''Dicționarul contimporanilor'', Editura Lito-Tipografiei „Populara”, București, 1897 **Rusu, Dorina, ''Membrii Academiei Române 1866-2003. Dicționar'', Editura Academiei Române, București, 2003. **Sandache, Cristian, ''Viața publică și intimă a lui Carol al II-lea'', Editura Paideia, București, 1998, ISBN 973-9131-91-3 **Stoenescu, Alex Mihai, ''Eșecul democrației române'', Editura RAO, București, 2010,ISBN 978-606-8251-12-7 **Stoica, Stan, Vasile Mărculeț, George Marcu ș.a., ''Dicționar biografic de istorie a României'', Editura Meronia, București, 2008, ISBN 978-973-7839-39-8 **Suciu, Dumitru, ''Monarhia și făurirea României Mari'', Editura Albatros, Bucureși, 1997, ISBN 9732404205 **{{Citation|last=Țarălungă|first=Ecaterina|title=Enciclopedia identității românești|volume=2: Personalități|publication-date=2019|place=București|publisher=Editura AGIR|isbn=978-973-720-765-4}} **Vaida Voevod, Alexandru, ''Memorii'', vol. 1-4, Editura Dacia, Cluj, 1994-1998 **Wolbe, Eugen, ''Ferdinand I Întemeietorul României Mari. O biografie'', Editura Humanitas, București, 2004 **xxx, ''Dicționar Enciclopedic'', vol.IV, L-N, Editura Enciclopedică, București, 1993, ISBN 973-45-0350-2 **xxx, ''Enciclopedia Britanica'', vol 10, Editura Litera, Chișinău, 2010 **[http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/Casele_mele_de_vis.pdf Regina Maria, Casele mele de vis, 1930] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210819060720/http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/Casele_mele_de_vis.pdf |date=2021-08-19 }} **''[https://www.ideeaeuropeana.ro/carti/dictionare-enciclopedii/regina-maria-prin-puterea-destinului/ Regina Maria. Prin puterea destinului]'', Ediție gândită, alcătuită și îngrijită de Aura Christi și Narcis Dorin Ion, Editura Ideea Europeană, 2025, ISBN 978-630-333-106-5 *{{fr icon}}'''Limba franceză''' **Guy des Cars, ''Les Reines de Coeur de Roumanie'', Lafon, Paris, 1991 **Guy Gauthier, ''Missy, reine de Roumanie'', France-Empire, Paris, 1994 **Général Pétin, ''Le Drame Roumain 1916-1918'', Edition Payot, Paris, 1932 **Saint Aullaire Auguste Felix Charles de Beaupoil, ''Confession d'un vieux diplomate'', Flamarion, Paris, 1953 *{{en icon}}'''Limba engleză''' **Diana Fotescu, ''Americans and Queen Marie of Romania'', Portland, Oxford, 1998 **Diana Mandache, ''Later Chapters of My Life. The Lost Memoir of Queen Marie of Romania'', Sutton, 2004, ISBN 978-0-7509-3691-0. **Philip Martineau, ''Roumania and her Rulers (Marie of Romania)'', Stanley Paul, London, 1927 **Hannah Pakula, ''The Last Romantic: A Biography of Queen Marie of Roumania'', Weidenfeld & Nicolson, London, 1984 **Leonard Taylor, ''The Sourdough and the Queen - The many Lives of Klondyke Joe Boyle'', Metheuen, Toronto, 1983, ISBN 978-0458968107 ==Lectură suplimentară== * {{citation | last = Săndulescu | first =Al. | year =2008 | title = Întoarcere în timp: memorialiști români | others=Ediția a II-a, revăzută și adăugită | publisher = Editura Muzeul Național al Literaturii Române | place = București | pages=101-126 }} * ''Life of Queen Marie of Romania in Images'', Diana Fotescu, Diana Mandache, Center for Romanian Studies, 2003 *Cristescu, Sorin, ''Regina Maria. Însemnări din ultima parte a vieții (martie 1937 - iulie 1938),'' Editura Corint, București, 2018, ISBN 978-606-793-344-4. *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania - Letters to Her King'', Editura Tritonic, Bucuresti, 2016, ISBN 978-606-749-102-9 *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania - Letters to Her Mother,'' vol. I 1901 - 1906, Editura Tritonic, Bucuresti, 2016, ISBN 978-606-749-145-6 *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania - Letters to Her Mother,'' vol. II 1907 - 1920, Editura Tritonic, Bucuresti, 2016, ISBN 978-606-749-153-1 *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania and Colonel Boyle. Confessions, Editura Tritonic, Bucuresti, 2017, ISBN 978-606-749-210-1'' *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania. Confessions February 1914 - March 1927, Editura Tritonic, Bucuresti, 2018, ISBN 978-606-749-296-5'' *Avram, Arina, Femei celebre: enciclopedie, București, ALLFA, 2001, p. 162 *Cioroianu, Adrian; Simina, Mihaela. ''Maria a României: regina care a iubit viața și patria.'' București: Editura Curtea Veche Publishing, 2015 ISBN 978-606-588-826-5 *Mandache, Diana. ''Balcicul Reginei Maria.'' București: Editura Curtea Veche Publishing, 2014 ISBN 978-606-588-741-1 *Antonescu, Simona. ''Regina Maria și Marea Unire.'' seria ''Istoria povestită copiilor''. București: Nemira Publishing House, 2019 ISBN 978-606-43-0368-4 *Mandache, Diana. ''Castelul Bran: romantism și regalitate.'' București: Editura Curtea Veche Publishing, 2017 ISBN 978-606-588-934-7 * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65468 Negru, Natalia, ''Opera literară a M.S. Regina Maria''. În: „Revista scriitoarei”, An.I, Nr. 3, 1927] * Voroneanu, Carmen; Sînzianu, Simona Gabriela; Ion, Narcis Dorin; Nistor, Ionuț, ''Familia Regală la Iași. Suveniruri din cea de-a doua Capitală'', Magic Print, 2022 == Vezi și == *[[Familia Regală a României]] *[[Cronologia monarhiei în România]] *[[Genealogia M.S.R. Mihai I al României|Genealogia Mihai I al României]], [[Lista ascendenților#Sistemul de numerotare Sosa-Stradonitz|numerotația Sosa-Stradonitz]] *[[Hohenzollern-Sigmaringen]] *[[Regii României]] *[[Reginele României]] *[[Monarhia în România]] *[[Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit]] *''[[Queen Marie of Romania]]'' (2019) == Legături externe == {{commonscat|Queen Marie of Romania}} {{wikicitat}} * [https://ideeaeuropeana.ro/carti/dictionare-enciclopedii/regina-maria-prin-puterea-destinului ''Regina Maria. Prin puterea destinului''], Album omagial publicat de editura „Ideea Europeană” în anul 2025, care marchează un moment istoric important pentru România – împlinirea a 150 de ani de la nașterea uneia dintre cele mai iubite și admirate figuri din istoria modernă a țării: Regina Maria * [https://casamajestatiisale.ro/familia-regala/istorie/regina-maria/ ''Regina Maria''], pe site-ul Casei Regale a României, accesat la 4 decembrie 2021 * [https://reginamaria.org/ Proiectul „Regina Maria a României”] * [http://www.balcic.net/regina%20maria.html ''Regina Maria: „caracterul este destin”''], pe site-ul castelului Balcic, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/regina-maria-critica-i-laude-istoriografia-comunista Andreea Lupșor, ''Regina Maria între critică și laude în istoriografia comunistă''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160303190304/http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/regina-maria-critica-i-laude-istoriografia-comunista |date=2016-03-03 }}, în „Historia”, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/povestea-unui-triumf-vizita-reginei-maria-america Florentina Țone, ''Povestea unui triumf: vizita Reginei Maria în America''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140215082135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/povestea-unui-triumf-vizita-reginei-maria-america |date=2014-02-15 }}, în „Historia”, 19 mai 2010, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/ ''Queen Marie, Regina Maria of Romania''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210818205532/http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/ |date=2021-08-18 }}, colecție de articole și galerie foto dedicate reginei Maria, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://arsreginae.wordpress.com/category/regina-maria/ Silvia Irina Zimmermann, ''Reginele-scriitoare ale României''], pe site-ul „Ars Reginae”, accesat la 7 septembrie 2013 *[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/testamentul-reginei-maria ''Testamentul Reginei Maria''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160531065943/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/testamentul-reginei-maria |date=2016-05-31 }}, în „Historia”, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=M Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M] * [https://dspace.bcu-iasi.ro/discover Articole și alte documente despre Regina Maria a României] - [https://dspace.bcu-iasi.ro/ colecții digitalizate BCU Iași] * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?rpp=20&sort_by=-1&type=subject&offset=14850&etal=-1&order=ASC Scrieri despre Regina Maria disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI] <div style="text-align:center"> {| |- | {{Portal|România în Primul Război Mondial}} || {{Portal|Primul Război Mondial}} || {{Portal|Istorie}} |} </div> {{Marea Unire}} {{Prințese britanice}} {{Societatiartisticebucurestene}} {{Tinerimea artistică}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Regine ale României|Maria]] [[Categorie:Prințese engleze și britanice]] [[Categorie:Prințese române]] [[Categorie:Prințese de Hohenzollern-Sigmaringen]] [[Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române]] [[Categorie:Casa de Saxa-Coburg și Gotha]] [[Categorie:Casa de Hohenzollern-Sigmaringen]] [[Categorie:Familia Regală a României]] [[Categorie:Înaintașii regelui Mihai I]] [[Categorie:Balcic]] [[Categorie:Beneficiari ai Ordinului Vulturul Alb]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Români pe medalii românești]] [[Categorie:Nașteri în 1875]] [[Categorie:Nașteri pe 29 octombrie]] [[Categorie:Decese în 1938]] [[Categorie:Decese pe 18 iulie]] [[Categorie:Românce din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Românce din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Decese cauzate de ciroză]] [[Categorie:Decese cauzate de cancer la pancreas]] [[Categorie:Convertiri la ortodoxie răsăriteană de la protestantism]] ghqhm6fqxth5znspdx9smwgj4cryzhg 17024068 17024055 2025-06-10T15:29:40Z Vellion Eagle 703557 Revenire manuală asupra unei modificări distructive. (link spam) 17024068 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate | succesiune =[[Regină a României]] | domnie =[[10 octombrie]] [[1914]] – [[20 iulie]] [[1927]] | regent = | predecesor =[[Regina Elisabeta a României]] | succesor = | încoronare =[[10 octombrie]] [[1914]], ca regină a Regatului Vechi. Apoi din nou, la [[15 octombrie]] [[1922]], ca regină a României Mari | titluri = | nume complet =Marie Alexandra Victoria de Saxa Coburg și Gotha | soț =[[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand I al României]] (1893-1927) | urmași =[[Carol al II-lea al României|Regele Carol al II-lea al României]]<br />[[Elisabeta a Greciei|Regina Elisabeta a Greciei]]<br />[[Maria a Iugoslaviei|Regina Maria a Iugoslaviei]]<br />[[Nicolae, Principe al României|Principele Nicolae]]<br />[[Ileana, Principesă a României|Ileana, Arhiducesa Austriei]]<br />[[Mircea al României|Principele Mircea]] | casa =[[Casa regală de Hohenzollern-Sigmaringen|Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen]] <br/> [[Casa de Saxa-Coburg si Gotha]] | imn regal =''[[Imnul Regal|Trăiască Regele]]'' | tată =[[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha]] | mamă =[[Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei]] | data nașterii =[[29 octombrie]] [[1875]] | locul nașterii =[[File:Flag of UK.svg|20px|border]] [[Eastwell Park]], [[Ashford]], [[Kent]], [[Anglia]] | data decesului ={{Data decesului și vârsta|1938|7|18|1875|10|29|df=y}} | locul decesului =[[File:Flag of Romania.svg|20px|border]] [[Castelul Pelișor]], [[Sinaia]], [[Regatul României]] | data înmormântării =[[24 iulie]] [[1938]] | locul înmormântării =[[Mănăstirea Curtea de Argeș]] | semnătură =SemnaturaMaria.jpg|150px |}} {{Membru Academia Română | numele_subiectului = {{0}} | tip_membru = de onoare}} '''Maria a României''' (n. [[29 octombrie]] [[1875]], [[Eastwell Park]], [[Ashford]], [[Kent]], [[Anglia]] – d. [[18 iulie]] [[1938]], [[Castelul Pelișor]], [[Sinaia]], [[Regatul României]]) a fost principesă de coroană și a doua regină a [[România|României]], în calitate de soție a principelui devenit ulterior regele [[Ferdinand I al României]]. A fost mama regelui [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]]. Maria, născută ''Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha'', a fost prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei [[Victoria a Regatului Unit]].<ref>{{Citat carte|nume=Moșneanu|prenume=Cristian|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=45|editură=Librex, București}}</ref> Părinții săi au fost [[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha|Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha]], duce de Edinburgh, iar mama, [[Marea Ducesă Maria Alexandrovna|Maria Alexandrovna Romanova]], mare ducesă a Rusiei, unica fiică a [[țar]]ului [[Alexandru al II-lea al Rusiei]]. Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la Eastwell Park, reședința familiei din comitatul Kent. S-a [[căsătorie|căsătorit]] la [[29 decembrie]] [[1892]] cu [[Ferdinand I al României|Ferdinand I]], Principele moștenitor al tronului [[România|României]], încercând încă de la început și reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca Principesă și, începând din [[1914]], ca Regină. A urmărit constant întărirea legăturilor dintre [[România]] și [[Marea Britanie]], dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în [[Primul Război Mondial]] de partea [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]] și a susținut alianța cu [[Antanta]], în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român. Pe timpul războiului și-a acompaniat soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”. În perioada [[Conferința de Pace de la Paris]] (1919), dar și după încoronarea, alături de [[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand]], ca suverani ai [[România Mare|României Mari]] ([[Alba Iulia]], [[15 octombrie]] [[1922]]) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu [[George al V-lea al Regatului Unit|suveranul englez]], cu președintele [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite ale Americii]], [[Woodrow Wilson]], prim-ministrul [[Franța|Franței]], [[Georges Clemenceau]] sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene. Regina Maria și Conferința de Pace de la Paris<ref>{{Citat carte|nume=Moșneanu|prenume=Cristian|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=65|editură=Librex, București}}</ref> - În perioada [[Conferința de Pace de la Paris]] (1919), dar și după încoronarea, alături de [[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand]], ca suverani ai [[România Mare|României Mari]] ([[Alba Iulia]], [[15 octombrie]] [[1922]]) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu [[George al V-lea al Regatului Unit|suveranul englez]], cu președintele [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite ale Americii]], [[Woodrow Wilson]], prim-ministrul [[Franța|Franței]], [[Georges Clemenceau]] sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene. După moartea [[Ferdinand I al României|Regelui Ferdinand]] și venirea la putere a fiului său, [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]] (1930), acesta a reușit îndepărtarea Reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la [[Castelul din Balcic|Balcic]] și [[Castelul Bran|Bran]]. În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din [[Europa]], revenind în țară în vara lui [[1938]], [[moarte|murind]] la reședința sa de la Pelișor. A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la [[Curtea de Argeș]], iar [[inima]] să fie păstrată într-o raclă la [[Stella Maris|capela Stella Maris]] a reședinței din [[Balcic]]. După cedarea Cadrilaterului în [[1940]], inima Reginei a fost mutată la [[Bran, Brașov|Bran]]. Regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie de personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii. Personalitate complexă și puternică, Regina Maria a fost supusă unor campanii denigratoare sistematice, cele mai cunoscute fiind cele orchestrate de [[Puterile Centrale]] în [[Primul Război Mondial]] și [[Partidul Comunist Român|autoritățile comuniste]], în primii ani după [[Al Doilea Război Mondial]], campanii ale căror reminiscențe mai pot fi întâlnite și astăzi. [[Constantin Argetoianu]], unul din criticii constanți și nemiloși ai Reginei, este și cel care reușește să sintetizeze în câteva cuvinte rolul Reginei Maria și locul pe care ea îl merită în istorie: {{Citat|Oricâte greșeli va fi comis regina Maria, înainte și după război, războiul rămâne pagina ei, pagină cu care se poate făli, pagină care se va așeza în istorie la loc de cinste. O găsim în tranșee printre combatanți în rândurile înaintate, o găsim în spitale și în toate posturile sanitare printre răniți și bolnavi. O găsim de față la toate adunările care încercau să facă puțin bine. Nu a cunoscut frica de gloanțe și de bombe, cum nu a cunoscut teama și scârba de molimă sau nerăbdarea față de eforturile așa de des inutile, provocate de dorința ei de mai bine. Regina Maria și-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităților sale, dar mai presus de toate pe acela al încurajării și ridicării moralului acelora care o înconjurau și care au trebuit să decidă, în cele mai tragice momente, soarta țării și a poporului său. Se poate afirma că, în răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale.<ref>Constantin Argetoianu, ''Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri''. Vol. 3, partea V, Editura Humanitas, București, 1992, p. 109</ref>|Constantin Argetoianu |Pentru cei de mâine: Amintiri din vremea celor de ieri}} == Copilăria și adolescența == {{Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen}} [[File:The Duchess of Edinburgh with her children.JPG|thumb|left|Ducesa de Edinburgh cu copiii]] [[File:The Duke of Saxe-Coburg and Gotha with his family.jpg|thumb|left|Familia ducelui de Saxa-Coburg și Gotha în 1890]] [[Fișier:Kinggeorgev1928.jpg|thumb|left|160px|[[George al V-lea al Regatului Unit|George, Duce de York]], viitorul rege George al V-lea]] ''Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha'' s-a născut la [[29 octombrie]] [[1875]] la reședința familiei, de la Eastwell Park, Ashford, comitatul Kent, [[Anglia]]<ref>{{Citat carte|nume=Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela|an=2021|titlu=Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic|pagină=113|editură=Darkoprint, Ploiești}}</ref>, fiind fiica cea mare a părinților săi [[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha|Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg și Gotha]], duce de Edinburgh și [[Maria Alexandrovna a Rusiei|Maria Alexandrovna Romanov]], mare ducesă a Rusiei, unica fiică a [[țar]]ului [[Alexandru al II-lea al Rusiei]]. Tatăl său era cel de-al doilea fiu al [[Victoria a Regatului Unit|reginei Victoria]] și [[Albert, Prinț Consort|prințului-consort Albert]]. Mama sa era singura fiică în viață a din căsătoria țarului [[Alexandru al II-lea al Rusiei]] cu [[Maria Alexandrovna de Hessa]].{{Sfn|Țarălungă|2019|p=376}} Maria a fost botezată în ritul anglican la capela privată a [[Castelul Windsor|castelului Windsor]] pe [[15 decembrie]] [[1875]], având ca nași de botez pe: împărăteasa Rusiei [[Maria de Hesse|Maria Alexandrovna]] și țareviciul [[Alexandru al III-lea al Rusiei|Alexandru al III-lea]] (bunica și unchiul pe linie maternă), [[Prințesa Alexandrine de Baden (1820–1904)|Alexandrine, ducesă de Saxa-Coburg și Gotha]] (mătușă pe linie paternă), [[Alexandra a Danemarcei|Alexandra, prințesă de Wales]] (mătușă pe linie paternă) și prințul [[Arthur, Duce de Connaught și Strathearn|Arthur, duce de Connaught]] (unchi pe linie paternă).<ref name="yvonne">Yvonne Demoskoff, ''Christenings of the Royal Family'', [http://users.uniserve.com/~canyon/christenings.htm#Christenings] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110806125845/http://users.uniserve.com/~canyon/christenings.htm#Christenings|date=2011-08-06}}, accesat la 01.08.2013</ref> Botezul a fost de natură „strict privată”, deoarece a fost realizat în ziua care urma celei de-a 14-a comemorări a morții prințului-consort [[Prințul Albert de Saxa-Coburg și Gotha|Albert]].<ref>''The Times'', 16 decembrie 1875, apud Yvonne Demoskoff, ''Christenings of the Royal Family'', [http://users.uniserve.com/~canyon/christenings.htm#Christenings] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110806125845/http://users.uniserve.com/~canyon/christenings.htm#Christenings|date=2011-08-06}}, accesat la 01.08.2013</ref> Pe fondul atmosferei tensionate din familie, cauzată de o mamă irascibilă, dominatoare și neglijată, și un tată slab de fire și plecat aproape permanent în lungi călătorii pe mare, prințesa Maria va fi crescută timp de aproape 12 ani numai la Eastwell Park, reședința de la țară a familiei de Edinburgh, preferată de mama sa reședinței oficiale de la Londra, [[palat]]ul [[Clarence House]].<ref name="Guy">Guy Gauthier, ''Missy regina României'', Editura Humanitas, București, 2010, ISBN 978-973-50-2621-9</ref>{{Rp|p. 9}} Eastwell Park a rămas unul din locurile favorite ale Mariei, pe care l-a evocat întotdeauna cu bucurie și nostalgie. {{Citat|Oricât aș îmbătrâni, mirosul frunzelor uscate de toamnă îmi va aduce mereu în fața ochilor imaginea vechii case englezești. Acea aromă, oriunde aș fi, îmi evocă viziunea locului Eastwell Park, cu cărările sale prin pădure, pe care le băteau pașii noștri copilăroși.<ref name="MQR">Marie, Queen of Romania, ''The story of my life'', vol. 1, Cassel, London, 1936</ref>{{Rp|p. 5}}|Regina Maria|Povestea vieții mele}} În timpul copilăriei Maria s-a atașat foarte mult de sora sa mai mică, [[Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha|Victoria Melita]], alintată Ducky de către familie, cele două surori rămânând foarte apropiate pe tot parcursul vieții. La vârsta de 10 ani, în [[1885]], Maria avea să fie domnișoară de onoare la căsătoria prințesei [[Prințesa Beatrice a Regatului Unit|Beatrice]], cea mai tânără fiică a reginei Victoria, cu prințul [[Prințul Henric de Battenberg|Henry de Battenberg]].<ref>National Portrait Gallery, ''Prince and Princess Henry of with their bridesmaids and others on their wedding day'' [http://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw145863/Prince-and-Princess-Henry-of-Battenberg-with-their-bridesmaids-and-others-on-their-wedding-day?LinkID=mp89748&role=art&rNo=2], accesat la 01.08.2013</ref> În [[1886]], ducele de Edinburgh a fost numit la comanda Flotei din Mediterana, astfel familia s-a mutat în [[Malta]] pentru următorii trei ani. Maria și Ducky își vor petrece timpul făcând plimbări la monumentele istorice de pe insulă și luând lecții de călărie. În Malta, Maria se îndrăgostește pentru prima dată, după cum va recunoaște mai târziu, alesul fiind Maurice Bourke, căpitanul yahtului ducelui.<ref name="Ibara">Jesus Ibarra, ''Maria, Queen of Romania (1875-1938)'', [https://web.archive.org/web/20030410185237/http://www.geocities.com/jesusib/Rumania.html], accesat la 01.08.2013</ref>{{Rp|p. 1}} Anul [[1888]] a fost și anul înfiripării [[idilă|idilei]] cu prințul George, vărul său, viitorul [[rege]] [[George al V-lea al Regatului Unit|George al V-lea]]. „''Începând de la vârsta de treisprezece ani, întotdeauna vreun bărbat sau băiat era îndrăgostit de mine! Primul meu adorator a fost George, vărul meu, acum rege al Angliei.''”<ref name="MQR" />{{Rp|pp 50-51}} La începutul anului [[1892]], fratele mai mare al prințului George, [[Albert Victor, Duce de Clarence|ducele de Clarence și Avondale]], a murit, acesta devenind al doilea în [[linia de succesiune la tronul britanic]]. Părinții săi, prințul și prințesa de Wales, încurajați de regina Victoria, au făcut o cerere formală în căsătorie în numele său, părinților lui Missy, dar Ducesa de Edinburgh a respins-o imediat, pretinzând că fiica sa tocmai a fost confirmată în [[Biserica Evanghelică-Luterană|ritul luteran german]], ceea ce nu îi permite să intre în [[Biserica Anglicană]].<ref name="Ibara" />{{Rp|p. 2}} Crescută în credința ortodoxă, pe care și-a păstrat-o și după mariajul cu ducele de Edinburgh, ducesa Maria Alexandrovna nu a dorit o căsătorie între [[văr|veri primari]], lucru interzis de canoanele ortodoxe. Este posibil ca ea să fi avut și unele rațiuni politice, în sensul încercării de a realiza o atenuare a tensiunilor dintre [[Rusia]], țara ei maternă, și [[România]] pe subiectul [[Basarabia|Basarabiei]].<ref>Diana Fotescu, ''The marriage of Princess Marie of Edinburgh and Ferdinand Crown Prince of Romania'', în „Royalty Digest. A Journal of Record”, vol X, nr. 11, mai 2001, p. 334</ref> În [[1889]] tatăl său, la presiunile reginei Victoria, a acceptat să succeadă unchiului său [[Ernest al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha|Ernest al II-lea]], la conducerea [[Casa de Saxa-Coburg și Gotha|Ducatului de Saxa-Coburg și Gotha]], astfel încât întreaga familie se va muta începând cu acest an în Germania, la [[Coburg]].<ref>H. J. Gibbney, ''Edinburgh, Duke of (1844–1900)'', în „Australian Dictionary of Biography” [http://adb.anu.edu.au/biography/edinburgh-duke-of-3467], accesat la 01.08.2013</ref> == Principesă de Coroană a României == === Căsătoria === [[File:Marie of Romania 1893.jpg|thumb|left|Principesa Maria în anul căsătoriei, 1893]] [[File:Ferdinand Crown Prince of Roumenia 1895 Uhlenhuth.jpg|thumb|right|Principele Ferdinand în anul căsătoriei, 1893]] Maria va avea parte de o adolescență foarte scurtă, petrecută la Coburg și Rosenau, ea fiind obligată să intre în complicatul balet politico-diplomatic al căsătoriilor monarhice europene din a doua parte a secolului XIX. {{Citat|Anii trec și Maria, care a devenit una dintre cele mai frumoase și titrate prințese din Europa, se apropie de vârsta fatală la care trebuie să te gândești la viitor. Viitorul pentru o tânără de rangul ei este cuprins într-un singur cuvânt: căsătorie. În acea epocă nici nu se punea problema să ceri părerea copiilor, care trebuiau să se căsătorească din motive ce nu țineau de sentimente, ci de politică. Maria va trebui să se încline în fața sorții obișnuite. Pentru ea, având un caracter atât de ferm, va fi o rană care nu se va cicatriza decât după mulți ani. Maternitatea și apoi politica vor fi într-un fel substitute ale dragostei neîmplinite.<ref name="Guy" />{{Rp|p. 28}}|Guy Gauthier|Missy, regina României}} În aceeași perioadă, [[Casa Regală a României]] era în căutarea unei partide pentru prințul de coroană Ferdinand, menite să asigure viitorul acestei dinastii. Astfel vor fi declanșate o serie de acțiuni menite să contribuie la cunoașterea și apropierea dintre Ferdinand și Maria. Primele întâlniri din anul [[1891]] vor fi eșecuri totale, dar apoi prin intervenția energică a împăratului german care îl cheamă pe timidul Ferdinand și îi ordonă să rezolve situația, simultan cu presiunile făcute de marea ducesă Maria Alexandrovna asupra Mariei, lucrurile se vor aranja prin anunțarea logodnei noului cuplu, în vara lui 1892.<ref name="Guy" />{{Rp|pp 30-47}} [[File:Sigmaringen, Germany photochrom ca. 1895.jpg|thumb|Castelul din Sigmaringen, locul căsătoriei]] [[File:Landhaus Krauchenwies.JPG|thumb|Castelul Krauchenwies - luna de miere]] Pentru oficializarea logodnei regele [[Carol I al României|Carol I]] a efectuat în toamna lui [[1892]] o vizită la [[Londra]] pentru a se întâlni cu ducele de Edinburgh, tatăl Mariei, și apoi cu regina Victoria, care a fost de acord cu căsătoria preconizată, oferindu-i cu acest prilej lui Carol [[Ordinul Jartierei]].<ref name="Story 7">Marie, Queen of Rumania, [http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/SatEvePost/1934-01-27/index.htm „The story of my life, part 7”], în ''The Saturday Evening Post'', 27 January 1934, accesat pe 27.08.2013.</ref> La [[10 ianuarie]] [[1893]], la [[Sigmaringen]] în Germania, este celebrată [[căsătorie|căsătoria]] Alteței Sale Regale Marie de Edinburgh cu Alteța Sa Regală Ferdinand, Prințul de Coroană al României. Celebrarea a cuprins de fapt un număr de trei ceremonii de căsătorie: civilă, catolică (religia lui Ferdinand) și protestantă (religia Mariei). [[Căsătorie|Căsătoria civilă]] a avut loc în Salonul Roșu al castelului din Sigmaringen, fiind oficiată de Karl von Wedel, mareșal al curții imperiale, împăratul [[Wilhelm al II-lea al Germaniei]] fiind primul dintre martorii care și-au pus semnătura pe actul de căsătorie. Principala ceremonie, cea [[catolic]]ă, a avut loc la catedrala orașului, Maria fiind condusă la altar de tatăl său, ducele de Edinburgh. Maria devenea astfel prima prințesă britanică, după câteva sute de ani, care se căsătorea cu un prinț catolic.<ref>[http://www.tkinter.org/QueenMarie/TheGraphic/index.htm „The marriage of H.R.H. the Princess Marie of Edinburgh with H.R.H. Ferdinand, Crown Prince of Roumania at Sigmaringen, 10 ianuarie 1893”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021123818/http://www.tkinter.org/QueenMarie/TheGraphic/index.htm |date=2013-10-21 }}, în ''Supplement to The Graphic'', London, 21 ianuarie 1893, accesat pe 27.08.2013.</ref> Cea de-a treia ceremonie, cea [[protestantism|protestantă]], a fost una mai modestă, fiind oficiată în unul din saloanele palatului de către un capelan al [[Marina Regală Britanică|Marinei Regale Britanice]].<ref>Marie, Queen of Rumania, [http://www.tkinter.org/QueenMarie/SatEvePost/1934-02-03/index.htm „The story of my life, part 8”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021123627/http://www.tkinter.org/QueenMarie/SatEvePost/1934-02-03/index.htm |date=2013-10-21 }}, în ''The Saturday Evening Post'', 3 February 1934, accesat pe 27.08.2013</ref> Deși regele Carol I, preocupat permanent de simțul datoriei, le-a urat doar ''„Honigtag”'' („''o zi de miere''”),<ref name="Story 7" /> proaspătul cuplul regal avea să petreacă totuși o lună de miere la [[castel]]ul [[Krauchenwies]] din [[Bavaria]]. De aici au plecat spre țară, cu o scurtă oprire la Viena unde își vor îndeplini prima lor sarcină oficială, aceea de a-l vizita pe împăratul [[Franz Joseph al Austriei|Franz Josef]]. Având în vedere situația politică delicată a momentului (era în plină desfășurare [[Memorandul Transilvaniei|procesul memorandiștilor]]) vizita avea să fie scurtă urmată de o traversare a [[Transilvania|Transilvaniei]] pe timp de noapte și cu luminile trenului stinse.<ref name="SEP CPI">Marie, Queen of Rumania, [http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/SatEvePost/1934-04-14/index.htm „My life as a Crown Princess, part 1”], în ''The Saturday Evening Post'', 14 April 1934, accesat pe 28.08.2013.</ref> Cuplul princiar va avea parte de o primire călduroasă încă de la trecerea frontierei, la Predeal, urmată de o serie întreagă de ceremonii și recepții oficiale. {{Citat|Românii sunt latini. Vorbesc cu inima și cu mâinile. Din primul moment o adoptă pe Maria. În spatele acestei spontaneități afective se ascunde ceva mai profund. Începutul, poate, al unui sentiment monarhic profund în România. După aproape treizeci de ani de monarhie prusacă serioasă și competentă, dar care duce lipsă de imaginație, a venit în sfârșit momentul pentru o regalitate care vorbește sufletului. Este un dialog care între Maria și poporul român va continua, în ciuda vicisitudinilor istorice, timp de patruzeci și cinci de ani.<ref name="Guy" />{{Rp|p. 52}}|Guy Gauthier|Missy, regina României}} La întoarcerea în țară a cuplului princiar s-au oficiat 32 de nunți ale unor țărani români, la [[Biserica Sfântul Spiridon Nou din București]], urmate de o masă la Ateneul Român, unde Prințul Ferdinand și-a adus și el soția.<ref>{{Citat carte|nume=Preda|prenume=Cristian|an=2011|titlu=Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent|pagină=132|editură=Ed. Polirom}}</ref> === Relația cu Ferdinand === [[File:1893 - Ferdinand şi Maria ca Principe şiPprincipesă de Coroană.PNG|thumb|left|Ferdinand și Maria ca Principe și Principesă de Coroană]] Relația cuplului princiar și apoi regal Ferdinand și Maria a fost una complexă și cu o evoluție sinuoasă în timp, dar ceea ce a constituit o constantă a acestei relații a fost permanenta disociere între viața publică și cea privată, pe care atât Ferdinand cât și Maria au făcut-o. Ei nu au lăsat niciodată ca problemele personale sau de cuplu să primeze în detrimentul funcțiunilor publice pe care le aveau la nivelul societății, focalizându-și energiile și eforturile într-un mod concertat, pentru îndeplinirea misiunii care le revenea. ”''Preocuparea noastră cinstită a avut întotdeauna un singur obiect: România. Orice greșeli vom fi făcut, pe noi ne-au animat de fiecare dată intențiile cele mai bune și sunt convinsă că și poporul știe acest lucru.''”<ref name="Wolbe">Eugen Wolbe, ''Ferdinand I Întemeietorul României Mari. O biografie'', Editura Humanitas, București, 2004</ref>{{Rp|p. 214}} Faptul că această căsătorie a fost stabilită din interese dinastice, fără ca cei doi viitori soți să aibă vreun cuvânt de spus, ca și diferența de vârstă și temperament a lor, a făcut ca în primii ani de căsătorie relația celor doi să fie una destul de tumultoasă și inegală. {{Citat|Noi suntem naturi total diferite, nu putem înțelege anumite lucruri pentru că mintea noastră lucrează complet altfel. În tinerețea noastră ne făceam unul pe altul să suferim, eram ca doi cai rău împerecheați, deși erau întotdeauna probleme asupra cărora cădeam de acord.<ref name ="IZ 3">Maria, Regina României, ''Însemnări zilnice (ianuarie 1921-31 decembrie 1922)'', Vol. III, Editura Albatros, București, 2004</ref>{{Rp|p. 122}}|Regina Maria|Însemnări zilnice}} Cu timpul, cu apariția copiilor, cu o mai bună înțelegere din partea lui Ferdinand și cu mai buna integrare a principesei Maria în Casa Regală și în societatea românească, perechea princiară a reușit să treacă peste cele mai multe dintre aceste asperități, reprezentând un factor de stabilitate pentru viitorul dinastiei și al României în general. Cel mai bine a sintetizat această perioadă tot regina Maria care îi mărturisea la un moment dat regelui Ferdinand ”''ce păcat că a trebuit să irosim atâția ani ai tinereții ca să învățăm cum să conviețuim!''”<ref name ="Wolbe" />{{Rp|p. 214}} {{Citat|Din pricină că fusese prea îndelung subjugat și apăsat, regele Ferdinand avea nevoie adesea să fie înviorat și întărit. Felul meu de a fi îi insufla curaj și nădejde. În ceasurile de îndoială, găsea în mine o încredere de oțel, pe care singur n-o avea. Mână în mână, eram mai puternici. Nu era în firea soțului meu să mă recunoască în văzul tuturor ca pe o colaboratoare. [...] Dar avea încredere în mine, eram o tovarășă plină de veselie, uneori cam nesupusă care însă niciodată nu-l dezamăgea. Afară de aceasta, menirea și țelurile noastre erau aceleași și trăiam amândoi pentru același ideal: binele țării noastre. Aceasta ne făcea răbdători unul față de altul și ne insufla fiecăruia îngăduință pentru cusururile celuilalt.<ref name="PVM I">Maria, Regina României, ''Povestea vieții mele'', vol. I, Editura Eminescu, București, 1991</ref>{{Rp|pp 14-15}}|Regina Maria|Despre relația cu regele Ferdinand}} [[File:Prince Carol, King Ferdinand and Queen Maria of Romania.jpg|thumb|right|Ferdinand și Maria ca rege și regină]] Diferența de temperament dintre Maria și Ferdinand, a indus în anumite momente percepția că acesta ar fi fost sub dominația energicei sale soții, ceea ce era de multe ori doar o aparență. Chiar dacă Ferdinand lua hotărârile cu greutate și de multe ori ajutat de alții, inclusiv regina, el nu lua decât acele hotărâri la care singur ajunsese la concluzia că sunt cele corecte. {{Citat|Părerea obișnuită este că era sub influența Reginei Maria, că ei i se datorează hotărârile care l-au dus Ia gloria întregirii neamului. Lucrul nu este exact. Desigur că în unele probleme Regina Maria a exercitat o înrâurire asupra lui într-o oarecare măsură. Chiar personalități mai puternice din apropierea lui l-au putut influența, ca să nu mai vorbim de o personalitate atât de hotărâtă, de vie ca a Suveranei. Însă o adevărată, o decisivă influență dânsa nu putea exercita, fiindcă legătura sufletească dintre ei era prea slăbită, prea erau departe și străini unul de altul. În tinerețile lui dânsul o iubise mult, această dragoste nu fusese însă împărtășită.<ref name="Duca I">Ion G. Duca, ''Amintiri politice'', volumul I, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982</ref>{{Rp|p. 122}}|Ion G. Duca|Amintiri}} Cu toate iubirile regelui Ferdinand și ale reginei Maria, relația lor de cuplu s-a consolidat ajungând ca între ei să se stabilească o toleranță amabilă și un devotament sincer al unuia față de celălalt, uniți într-o camaraderie cordială și autentică, de grijile comune pentru țară și pentru familie. Ea se închina în fața superiorității sale ca rege și bărbat în public. El se pleca în fața ei în viața particulară, pentru că știa că ea înțelegea lumea mai bine decât el.<ref name ="Ciubotaru" />{{Rp|p. 22}} „''Acum suntem cei mai buni asociați, cei mai loiali tovarăși, dar viețile noastre se întretaie doar în anumite chestiuni.''”<ref name="IZ 3"/>{{Rp|p. 122}} {{Citat|Când s-au urcat pe tron dragostea lor se stinsese de ani de zile. [...] Regele însă admira multe din însușirile soției lui — voința, sinceritatea, vitalitatea, veselia dar atâta tot. Treceau săptămâni și luni fără să-și vorbească altceva decât banalități la masă și față de martori. Nici o intimitate între două vieți îndreptate pe cărări despărțite. Tronul pe de o parte, încercările ei repetate pe de altă parte, îi apropia din nou vrând ne vrând, dar nu destul. Este sigur că în fundul sufletului său el a avut față de dânsa adevărata stimă și adevărata încredere, o cunoștea însă prea bine ca să nu se sfiască de ea.<ref name="Duca I"/>{{Rp|p. 122}}|Ion G. Duca|Amintiri}} === Viața la Curtea Regală === Maria a întâmpinat dificultăți mari în adaptarea la noua sa condiție de soție a principelui moștenitor al coroanei României. Lumea de la București, latină și ortodoxă, era foarte diferită de lumea anglo-saxonă și protestantă în care crescuse. ''„Nu am fost adusă în România pentru a fi adorată și răsfățată, ci pentru a face parte din construcția imaginată de regele Carol. Am fost importată, pentru a fi șlefuită, educată și antrenată conform viziunii marelui bărbat.”''<ref name="Good Man">Regina Maria, ''The Story of a Good Man. King Ferdinand of Romania'', Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Regina Maria, vol. III, dosar 7, apud. Diana Mandache, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite.'' Editura ALLFA, București, 2011, p. xxiii</ref>{{Rp|p. 105}} Totul i se părea ciudat și straniu în noua sa țară, de la arhitectura edificiilor din București până la mohorâtele încăperi ale Palatului regal în care trebuia să locuiască. ''„Bântuiam tristă ore întregi, singură în camerele acelea pe care le uram, încăperi grele, nemțești, opulente, pline de ornamente apăsătoare, pompoase, fără vreun ungher în care să te poți adăposti. Totul era « Altedeutsch » și nu de cea mai bună calitate.”''<ref name="Good Man" />{{Rp|p. 107}} [[Fișier:Palatul regal 1913.jpg|thumb|200px|Palatul Regal la 1900]] [[Fișier:Palatul Cotroceni.jpg|thumb|200px|Palatul Cotroceni la 1900]] [[Fișier:Pelisor Castle, Sinaia.jpg|thumb|200px|Castelul Pelișor]] Maria și Ferdinand au trebuit să participe în perioada imediat revenirii în țară la o întreagă suită de manifestări oficiale prilejuite de căsătoria cuplului princiar unde, deși au întâlnit toată elita politică, culturală și militară a României, Mariei i s-a interzis de către regele Carol să își facă prieteni în societatea românească deoarece ''„prietenii nu erau întotdeauna cei mai buni sfătuitori, plus că favoritismul creează gelozii, așa că e mai sigur să nu ai prieteni.”''<ref name="Good Man" />{{Rp|p. 106}} În acest fel, în primii ani ai șederii sale în România ''„cercul familiei s-a restrâns la bătrânul unchi Carol, regele, și soțul meu, subjugat de cultul pentru bătrânul de fier, tremurând mereu la gândul că acțiunile sale l-ar putea nemulțumi pe acest sclav al datoriei care era capul familiei.”''<ref name="Good Man" />{{Rp|p. 105}} Discuțiile interminabile cu Carol și Ferdinand nu-i făceau nici o plăcere tinerei prințese, având în vedere atât faptul că subiectele predilecte ale acestora erau problemele de stat, cât și totala ei lipsă de pregătire în acest domeniu. ''„Atât unchiul (Carol I - n.n.) cât și Nando vorbeau mult, îmi spuneau multe lucruri, discutau politică, aveau lungi discuții militare, fumând țigări puternice, dar pentru mine toate acestea erau de parcă ar fi vorbit în chineză.”''<ref name="SEP CPI" /> În viziunea lui Carol, ''„acest rege conservator și maniac al disciplinei, care s-a zbătut mai mult decât oricine altcineva să construiască România modernă”'',<ref>Recenzie la „The Story of My Life”, în ''The Time Literary Supplement'', 18 October 1934, p. 703, apud. Diana Mandache, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite.'' Editura ALLFA, București, 2011, p. xxiii</ref> singurul rol pe care perechea moștenitoare trebuia să îl joace era acela de a-și face datoria în ducerea mai departe la îndeplinire a acestui proiect al său. În acest scop, i-a tratat pe Ferdinand și Maria fără nici un fel de menajamente. ''„Regele Carol nu avea nici o afecțiune pentru Principele Ferdinand, îl tiraniza cât putea și îl umilea mai mult decât trebuia.”''<ref name="Duca I" />{{Rp|p. 99}} Cât despre Maria, Carol afirma simplu că ''„o prințesă moștenitoare are doar datorii și singurele sale drepturi sunt cele care decurg din această situație.”''<ref name="Guy" />{{Rp|p. 56}} De asemenea, raporturile lui financiare cu perechea princiară au fost în aceeași notă: ''„i-a lăsat veșnic să se zbată cu ridicole greutăți financiare, cu o numeroasă și costisitoare familie, când ar fi putut să le asigure traiul cuvenit, mărindu-le subvenția sa numai cu câteva zeci de mii de lei în plus.”''<ref name="Duca I" />{{Rp|p. 103}} În [[martie]] [[1896]] cuplul moștenitor al coroanei României se mută în noua reședință princiară, [[Palatul Cotroceni]], care, începând cu 1892, începuse să fie amenajat special în acest scop de către Regele Carol I. Acest fapt va permite obținerea unui grad mai mare de independență în viața privată a familiei princiare, și începutul unei desprinderi de tutela regelui. Maria se va dedica amenajării interioarelor noii locuințe potrivit gusturilor și dorințelor sale,{{Sfn|Buhman|2006|p=29}} precum și practicării sportului său preferat, [[călărie|călăria]], practicată pe câmpul de instrucție de la Cotroceni, aflat în apropierea noului palat.<ref>Florin Stoican, [http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/bucuresti-stiri_din_bucuresti-descopera_bucurestiul-istorie_bucuresti-istoria_palatului_cotroceni-cotroceni-basescu-ceausescu-resedinta_prezidentiala_0_701930151.html „Istoria Palatului Cotroceni: de la Șerban Cantacuzino la Traian Băsescu. Cum a luat naștere sediul prezidențial din buricul Bucureștiului”], în ''[[Adevărul]]'', 18 mai 2012, accesat la 18 octombrie 2013</ref> Tot Carol va construi și o nouă reședință de vară pentru principii moștenitori, [[Castelul Pelișor]], situat în complexul familiei regale de la [[Sinaia]], inaugurat în anul [[1903]].<ref>[http://adevarul.ro/locale/ploiesti/foto-110-inaugurarea-castelului-pelisor-darul-facut-carol-i-ferninand-reginei-maria-1_510e47844b62ed5875cea4b8/index.html Dana Mihai, „110 ani de la inaugurarea Castelului Pelișor, darul făcut de Carol I lui Ferdinand și Reginei Maria”], în ''Adevărul'', 3 februarie 2013, accesat la 18 octombrie 2013 - În Actul inaugural al castelului, pictat de regină pe pergament se consemnează: „''Noi, Carol I, rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul castel Peleș pentru iubiții noștri nepoți. Sfințită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă primit-am această nouă clădire, cu inima recunoscătoare și plină de dragoste. Intrat-am cu ai noștri copii, Carol, Elisaveta și Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Datu-i-am nume, Pelișor.''”</ref> În anul [[1896]], Ferdinand și Maria vor reprezenta familia regală română la festivitățile prilejuite de [[încoronare]]a [[țar]]ului [[Nicolae al II-lea al Rusiei]]. Cei doi vor petrece momente plăcute la [[Sankt Petersburg]], Maria rămânând profund impresionată de amploarea festivităților și fastul de la curtea imperială rusă. Când ceremoniile s-au terminat și au trebuit să plece spre casă „''am realizat că acesta a fost un episod pe care nu-l voi mai trăi niciodată în această viață. Era sfârșitul visului. Întoarcerea la « datorie și abnegație » nu a fost ușoară. Totul părea mic, plictisitor, ponosit, înghesuit, neinteresant; viața plată, perspectivele cenușii. Unica bucurie reală a fost să-mi revăd copiii, dar după o petrecere îndelungată chiar și propriii copii pot părea puțin străini.''”<ref name="SEP CPIV">Marie, Queen of Rumania, [http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/SatEvePost/1934-05-05/index.htm „My life as a Crown Princess, part 4”], în ''The Saturday Evening Post'', 05 May 1934, accesat pe 28.08.2013.</ref> [[File:Regina Maria in Uniforma.jpg|thumb|190px|left|Regina Maria în uniforma Regimentului 4 Roșiori]] În conformitate cu uzanțele caselor regale și într-o încercare de a asigura o implicare mai mare a principesei de coroană în activitățile statului, Regele Carol I decide, în [[1896]], numirea principesei Maria în calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. Maria va fi foarte mândră de această numire, purtând uniforma și conducând regimentul la manifestațiile oficiale, dar și fiind aproape de soldații săi pe timpul războiului. S-a implicat activ în toate acțiunile pe care Regimentul 4 Roșiori (denumit mai târziu Regimentul 4 Roșiori „Regina Maria”) le-a desfășurat de-a lungul vremii.<ref>[http://www.rft.forter.ro/2007_5/2007_5-07-cult/02.htm „Regina Maria și Regimentul 4 Roșiori”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021090826/http://www.rft.forter.ro/2007_5/2007_5-07-cult/02.htm |date=2013-10-21 }}, în ''Revista Forțelor Terestre'', accesat pe 28.08.2013</ref> Anul următor, [[1897]], aduce un eveniment trist la Palatul Cotroceni: [[boală|îmbolnăvirea]] principelui Ferdinand de o formă gravă de [[febră tifoidă]], care a fost aproape de a-i cauza moartea. Pentru Maria, eventuala dispariție a lui Ferdinand ar fi putut însemna sfârșitul șederii sale în România. Regele Carol i-ar fi păstrat cei doi copii, [[Carol al II-lea al României|principele Carol]] și [[Elisabeta de România|principesa Elisabeta]], despre care afirma că aparțin înainte de toate Coroanei României, iar Maria ar fi fost probabil nevoită să se întoarcă la familia sa, în urma unui aranjament dinastic specific. Maria nu concepea ca toate sacrificiile sale să fi fost în zadar și de aceea va alege să se bată pentru a-l susține pe Ferdinand în lupta sa cu boala. „''Se va bate pentru că știe că acest om, mai mult un complice afectuos decât un soț iubitor este cheia destinului său.''”<ref name="Guy" />{{Rp|p. 93}} După convalescența și însănătoșirea lui Ferdinand, perechea va pleca și va petrece iarna [[1897]]/[[1898]] pe [[Coasta de Azur]], în compania rudelor Mariei din familia imperială rusă. Regele Carol I va fi nemulțumit de modul, prea liber în concepția sa, în care principii, și în special Maria, își petrecuseră voiajul și ca drept pedeapsă, Maria nu este luată în vizita pe care Carol, însoțit de Ferdinand, o va face în iulie 1898 în Rusia. === Copiii și educația acestora=== Cuplul princiar (și apoi regal) Ferdinand și Maria va avea un număr de 6 [[copii]], din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă. Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre ''principele Carol'', născut la castelul Peleș, în 1893. A urmat apoi ''principesa Elisabeta'' (1894), ''principesa Maria'' (1900), ''principele Nicolae'' (1903), ''principesa Ileana'' (1909) și ''principele Mircea'', născut în ianuarie 1913. {| border="1" style="border-collapse: collapse;" |- bgcolor="#cccccc" !Imagine!!Titlul și numele!!Data nașterii!!Data decesului<br> (Vârsta)!!Observații |- |align=center| [[File:King Carol II of Romania young.jpg|90px]]||[[Carol al II-lea al României|Prințul Carol]]||[[15 octombrie]] [[1893]]||{{Data decesului și vârsta3|1953|4|4|1893|10|15}}||Viitorul rege '''Carol al II-lea al României''', între [[8 iunie]] [[1930]] și [[6 septembrie]] [[1940]]. A abdicat în favoarea fiului său Mihai, trăind în exil până la sfârșitul vieții. A murit în 1953 în [[Portugalia]]. <br/> Căsătorii: #[[Zizi Lambrino|Ioana Maria Valentina Lambrino (Zizi)]], la [[31 august]] [[1918]], la [[Odesa]]. Un fiu, [[Carol Lambrino|Mircea Grigore Carol Lambrino]]. Căsătorie morganatică, anulată prin hotărârea Tribunalului Ilfov, în 1919. #[[Regina mamă Elena|Prințesa Elena a Greciei și Danemarcei]], la [[10 martie]] [[1921]]. Un fiu, viitorul [[Mihai I al României|rege Mihai I al României]]. #[[Elena Lupescu]], la [[3 iunie]] [[1947]], la [[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]]. Fără urmași. Între [[1925]] și [[1930]] a fost exclus din [[Casa Regală a României]], în urma renunțării la calitatea de [[Prinț Moștenitor|prinț moștenitor]]. În această perioadă a purtat numele '''Carol Caraiman'''. |- |align=center| [[File:Elisabeta a Romaniei.jpg|90px]] || [[Elisabeta de România|Principesa Elisabeta]]<br>„''Lisabeta''”||[[12 octombrie]] [[1894]]||{{Data decesului și vârsta3|1956|11|14|1894|10|12}}||'''Regină a Greciei''' (1922-1924) în urma căsătoriei cu prințul [[George al II-lea al Greciei]], la [[27 februarie]] [[1921]], la București. Divorțează la [[6 iulie]] [[1935]]. Fără urmași. Din 1948 până la moarte a trăit în exil la [[Cannes]], unde a și murit. |- |align=center| [[File:Kraljica marija.jpg|90px]] || [[Maria a Iugoslaviei|Principesa Maria]]<br />„''Mignon''”||[[6 ianuarie]] [[1900]]||{{Data decesului și vârsta3|1961|6|22|1900|1|6}}||'''Regină a Iugoslaviei''' (1922-1934), în urma căsătoriei cu regele [[Alexandru I al Iugoslaviei]], la [[8 iunie]] [[1922]], la Belgrad. A avut trei copii: [[Petru al II-lea al Iugoslaviei|Regele Petru al II-lea al Iugoslaviei]], [[Prințul Tomislav de Iugoslavia|Prințul Tomislav]] și [[Prințul Andrei de Iugoslavia|Prințul Andrei]].<br> Din martie [[1941]] până la moarte a trăit în exil în [[Marea Britanie]], unde a și murit. |- |align=center| [[Fișier:1903Nicholas-09.jpg|90px]] || [[Nicolae al României|Prințul Nicolae]]<br>„''Nicky''”||[[3 august]] [[1903]]||{{Data decesului și vârsta3|1978|6|9|1903|8|3}}||'''Membru al Regenței''' (iulie 1927 - iunie 1930), pe timpul minoratului regelui Mihai I.<br> Căsătorii: #[[Ioanna Doletti|Ioana Dumitrescu-Doletti]], la [[7 noiembrie]] [[1931]], la [[Tohani]]. Fără urmași. Căsătorie morganatică. Rămân căsătoriți până la moartea soției, în 1963. #[[Thereza Lisboa Figueira de Mello]], la [[13 iulie]] [[1967]], la [[Lausanne]]. Fără urmași. Rămân căsătoriți până la moartea prințului. Din [[1937]] a trăit în exil în [[Elveția]]. Între [[1937]] și [[1942]] a fost exclus din [[Casa Regală a României]], în urma [[căsătorie morganatică|căsătoriei morganatice]] cu Ioana Doletti. În această perioadă a purtat numele '''Nicolae Brana'''. |- |align=center| [[File:Printesa Ileana de Romania.jpg|90px]] ||[[Ileana a României|Principesa Ileana]]||[[5 ianuarie]] [[1909]]||{{Data decesului și vârsta3|1991|1|21|1909|1|5}}|| Căsătorii: #[[Arhiducele Anton de Habsburg]], la [[26 iulie]] [[1931]], la [[Sinaia]]. A avut șase copii: prinții [[Arhiducele Ștefan de Austria|''Ștefan'']], Arhiduce de Austria și [[Dominic de Habsburg|''Dominic'']], Arhiduce de Austria, precum și prințesele ''Maria Ileana'', Arhiducesă de Austria, ''Alexandra'', Arhiducesă de Austria, ''Maria Magdalena'', Arhiducesă de Austria și ''Elisabeta'', Arhiducesă de Austria. Divorțează în 1954. #[[Ștefan Isărescu]], la [[20 iunie]] [[1954]], la [[New York (oraș)|New York]]. Fără urmași. Divorțează în 1965. Din [[1948]] a trăit în exil în [[Elveția]], [[Argentina]] și [[Statele Unite ale Americii]]. În [[1967]] a trecut la [[monah]]ism sub numele de '''Maica Alexandra''', fondând [[mănăstire]]a „''Schimbarea la Față''” din Ellwood City, [[Pennsylvania]], [[SUA]], unde și este înmormântată.<ref>[http://www.tkinter.smig.net/PrincessIleana/Monastery/Brochure/index.htm ''The Orthodox Monastery of the Transfiguration''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021102643/http://www.tkinter.smig.net/PrincessIleana/Monastery/Brochure/index.htm |date=2013-10-21 }}, accesat la 17 octombrie 2013</ref> |- |align=center| [[File:Princess Ileana and Prince Mircea.jpeg|90px]] ||[[Mircea de România|Prințul Mircea]]||[[3 ianuarie]] [[1913]]||{{Data decesului și vârsta3|1916|11|2|1913|1|3}}|| A murit la [[Buftea]], la vârsta de numai 3 ani, fiind bolnav de [[febră tifoidă]]. A fost înmormântat în curtea [[Palatul Cotroceni|Palatului Cotroceni]], iar în [[1941]], a fost reînhumat, la cererea [[Prințesa Ileana a României|prințesei Ileana]], în capela de lângă [[Castelul Bran]], unde fusese adusă și inima reginei Maria. |} [[Fișier:Regele Ferdinand I împreună cu familia.jpg|left|thumb|Principele Ferdinand, Principesa Maria și copiii Carol, Maria, Nicolae și Elisabeta, 1906]] Relațiile dintre părinți și copii în familia regală Ferdinand și Maria au fost în aparență normale, dar în fapt atât regele cât și regina nu s-au implicat în educația copiilor regali, așa de mult pe cât ar fi fost necesar, astfel încât aceștia să conștientizeze și să înțeleagă pe deplin misiunea care le revenea în cadrul societății românești. Maria, fire copilăroasă și îndrăzneață, nu a reușit să-și supravegheze copiii cu strictețe, în vreme ce Ferdinand, datorită incapacității sale de a lua hotărâri și mai ales datorită timidității sale excesive, nu a reușit la rându-i să se impună în viața copiilor săi. Copiii au primit, desigur, instrucția cuvenită rangului, dar Casa Regală nu putea ține locul unei adevărate instituții pedagogice. Curtea a reprezentat mai degrabă un mediu delăsător, în care fiecare copil regal a crescut în voia lui, fără o educație riguroasă, corespunzătoare viitoarei lor misiuni, formarea personalității lor suferind de lacune serioase.<ref name="Ciubotaru" />{{Rp|p. 92}} Pentru Maria „''copiii mei erau punctul central al vieții mele. Femeile din rasa mea sunt mame pătimașe și nu ne putem închipui lumea fără copii. Toată munca, toată străduința și năzuința noastră n-au alt țel decât de a-i modela potrivit idealului nostru, de a-i face fericiți și de a le pregăti un viitor frumos.''”<ref name="PVM II">Maria, Regina României, ''Povestea vieții mele'', vol. II, Editura Eminescu, București, 1991</ref>{{Rp|p. 310}} Maria își adora copiii, dar dragostea ei era ineficientă. Nu se putea hotărî să-și disciplineze copiii așa cum ar fi trebuit, deoarece chiar ea spunea: „''nu aveam fire de pedagog. De fapt, mă trăgea inima să fiu prea îngăduitoare; am avut întotdeauna groază de orice fel de tiranie sau de constrângere și mi-a fost cu neputință să înving groaza ce aveam de a dojeni. Din nenorocire însă severitatea în doză prea mică e tot atât de primejdioasă pentru bunele rezultate ale educației ca și severitatea în doze prea mari. Mărturisesc că multe din dezamăgirile și chiar din dezastrele vieții mele pot fi atribuite acestei neputințe înnăscute de a certa sau de a dezaproba.''”<ref name="PVM II" />{{Rp|pp. 310-311}} În ceea ce-l privea pe principele Ferdinand, principesa Maria îi scria mamei sale că: „''Nando se ocupă de timbrele lui și de regulamentele militare lăsând educația copiilor în seama primei persoane care insistă să o facă. La el groaza de a nu face cumva ceva ce nu se cuvine îl împiedică să facă lucrurile pe care ar trebui să le facă.''”<ref name="Pakula">Hannah Pakula, ''Ultima romantică. Viața reginei Maria a României'', vol. II, Editura Lider, București, 2003</ref>{{Rp|p. 195}} [[File:Marie of Romania with her children.jpg|thumb|Principesa Maria cu primii săi copii, Carol și Elisabete, în 1895]] Peste toate acestea s-a mai suprapus și ingerința regală, Regele Carol I și regina Elisabeta luându-i pe micii Carol și Elisabeta din mâinile părinților săi cât mai devreme, deoarece regele considera că educația viitorului moștenitor al tronului era una din responsabilitățile sale și era dreptul său în calitate de șef al familiei și de rege.<ref name="Ciubotaru">Ștefania Ciubotaru, ''Viața cotidiană la curtea regală a României (1914-1947)'', Editura Cartex, București, 2011</ref>{{Rp|p. 51}} {{Citat|Se știe că este o tradiție în neamul Hohenzollern ca domnitorii să fie în rele raporturi cu moștenitorii lor. Regele Carol nu s-a abătut de la această tradiție familiară. Nu avea nici o afecțiune pentru Principele Ferdinand, îl tiraniza cât putea și îl umilea mai mult decât trebuia. Dar nici de Principele Carol pe care pretindea că-l iubește — mai puțin totuși decât pe Principele Nicolae, incontestabil nepotul sau răsfățat — nu s-a ocupat de fel. A neglijat complet instrucția și educația lui, ca și cum ar fi vrut să lase României urmași cu totul nepregătiți spre a-i lua succesiunea.<ref name="Duca I"/>{{Rp|p. 103}}|Ion G. Duca|Amintiri politice}} Tot referitor la principele Carol și mediul educațional de la curte, filosoful Constantin Rădulescu-Motru consemna că „''în sufletul lui nu era îndeajuns de bine plămădită voința de a domni peste țara strămoșilor lui. De vină era mediul de la curte, de plăceri ușoare, lingușire și intrigi, adică acel sistem de a se izola între acei câțiva intimi care formează camarila. Rugina a fost mai tare decât oțelul. Avem în sfârșit pe primul Hohenzollern om ca toți oamenii.''”<ref>Constantin Rădulescu-Motru, ''Regele Carol al II-lea'', apud. Teșu Solomonovici, ''Regii României – o istorie adevărată'', Editura Tess Expres, București, 1991, p. 143</ref> În legătură cu educația principelui Nicolae, Sabina Cantacuzino spunea: „''copilăria i-a fost puțin îngrijită, ca a tuturor copiilor regali. Crescut în mijlocul șoferilor Curții, de mic înjura ca și ei, petrecea ziua mai mult în garaj decât în clasă, astfel că era aproape analfabet, până la vârsta de 16 ani, când regele Ferdinand, după aventura principelui Carol și anularea căsătoriei acestuia, se hotărî să-l trimită la un colegiu în Anglia. Acolo făcu mai multe sporturi decât teze, dar învăță să aibă o ținută elegantă când se afla în lume.''”<ref name="Sabina">Sabina Cantacuzino, ''Din viața familiei Ion I.C. Brătianu'', Editura Albatros, București, 1996</ref>{{Rp|p. 232}} Eșecul educării copiilor familiei princiare în sensul înțelegerii rolului și menirii lor publice a fost „''un produs al cooperării dintre prea multe autorități și prea puțină disciplină''”.<ref name="Pakula" />{{Rp|p. 197}} == Regină a României == === Neutralitatea și războiul === Principesa Maria a devenit Regină a României, odată cu accederea la tron a principelui Ferdinand, la [[11 octombrie]] [[1914]], după [[moarte]]a regelui [[Carol I al României|Carol I]]. Era o perioadă crucială din istoria României, marcată de izbucnirea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], în care atât familia regală cât și întreaga societate românească era profund divizată în tabere ce susțineau fie neutralitatea fie intrarea în război de partea uneia sau alteia dintre cele două alianțe aflate în conflict. Prin moartea regelui Carol I se deblocase de la sine o stare politică tensionată. În [[parlament]] noua pereche conducătoare este primită cu căldură și speranță, fiind aclamați îndelung. „''Ovațiile adresate noii Regine în Parlament erau sincere. Publicul era conștient că loialitatea fermă a Mariei față de cauza Aliaților a fost cea care îl sprijinise și va continua să-l sprijine pe soțul ei de origine germană. «Ca Principesă Moștenitoare, fusese populară; ca Regină era și mai iubită”, spunea Prințesa Callimachi.''"<ref name="Pakula" />{{Rp|p. 223}} [[File:1917 - Regina Maria pe timpul vizitei într-un spital în anul 1917.jpg|thumb|Regina Maria pe timpul vizitei într-un spital de campanie, în anul 1917]] În ciuda presiunilor financiare și morale atât din partea [[Antanta|Antantei]], cât și a [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]], România a rămas credincioasă [[neutralitate|neutralității]] în decursul primilor doi ani ai primului război mondial. Țara nu era pregătită de război. Reginei Maria nu-i plăcea neutralitatea. Aceasta o făcea „''să-și controleze fiecare cuvânt''", ceea ce, după cum spunea ea, „''era cu totul în afara felului meu de-a fi''".<ref name="Pakula" />{{Rp|p. 231}} Regina era de asemenea foarte încrezătoare în capacitatea regelui Ferdinand de a rezista presiunilor interne și externe și de a acționa doar în interesul țării: {{Citat|Ferdinand este înainte de toate Regele României și un excelent patriot... Nando poate că nu este foarte energic, dar are o ciudat de puternică doză de rezistență și cu cât este mai constrâns și amenințat, cu atât mai puțin se va pune în mișcare; el nu este ceea ce poate fi numit un om de acțiune, dar nu poate fi intimidat, în plus, eu sunt acolo ca să-l ajut să se lupte și pot să spun că sunt un bun câine de pază!<ref name="Pakula" />{{Rp|pp 236-237}}|Regina Maria}} Pe tot parcursul perioadei de neutralitate Maria a susținut realizarea obiectivelor naționale prin alăturarea României de partea puterilor Antantei. Având în vedere descendența sa regală anglo-rusă, dar și popularitatea foarte mare de care se bucura în rândul populației, ea a fost percepută în țările Antantei ca fiind unul dintre principalii factori de influență în favoarea cauzei Antantei în România.<ref name="IWN16">''Roumania Joins the Entente Powers'', în „The Illustrated War News”, 6 September 1916</ref><ref name="IWN15">''And an Ally to Be? The Queen of Roumania'', în „The Illustrated War News”, 3 February 1915</ref> „''Regina Maria este de două ori aliata noastră, odată prin naștere iar a doua oară prin inima ei''”, spunea ministrul Franței la București, contele [[Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire|Saint-Aulaire]].<ref name="St Aul" />{{Rp|p. 322}} Legăturile Mariei cu casele regale rusă și britanică vor fi folosite de regele Ferdinand și primul ministru Ionel Brătianu, regina trimițând, la solicitarea acestora, o serie de lungi scrisori neoficiale regelui George al V-lea și țarului Nicolae al II-lea, în care prezenta detaliat dorințele României de realizare a unui stat național unitar, precum și justificările temeiurilor pe care se bazează aceste dorințe. Regina Maria a reprezentat astfel o importantă resursă diplomatică pentru conducerea statului român, care a putut astfel să ocolească constrângerile neutralității și să își facă cunoscută poziția. {{Citat|Împăratul Rusiei și Regele Angliei fiind amîndoi verii mei primari, era ușor pentru mine să am legături neoficiale cu ei și desigur că eram gata să-mi servesc țara pe orice cale. Avînd în vedere că atît Regele, cît și primul său ministru aveau deplină încredere în mine, eram mai inițiată în problemele și secretele de stat decît se obișnuiește în ce privește reginele.<ref name="Mandache">Diana Mandache, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite.'' Editura ALLFA, București, 2011</ref>{{Rp|p. xxv}}|Regina Maria|Povestea vieții mele}} [[File:1917 - Regina Maria în vizită la sanatoriul Carpaţi, august 1917.PNG|thumb|Regina Maria în vizită la sanatoriul Carpați, august 1917]] După finalizarea unor lungi și dificile negocieri cu reprezentanții Antantei, concretizate prin încheierea unui tratat politic și a unei convenții militare, România a intrat în război la [[14 august|14/27 august]] [[1916]], declarând război Imperiului Austro-Ungar.<ref>Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor, ''Istoria României'', Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 416</ref> „''Regina Maria a îmbrățișat cauza războiului precum alții o religie.''”<ref name="St Aul">Saint Aullaire Auguste Felix Charles de Beaupoil, ''Confession d'un vieux diplomate'', Flamarion, Paris, 1953</ref>{{Rp|p. 399}} Încă de la început ea se va implica în organizarea și buna funcționare a serviciului de ambulanțe destinate frontului. Va vizita zilnic spitalele militare și se va ocupa personal de coordonarea și aplanarea fricțiunilor dintre diferitele organizații de [[Crucea Roșie|Cruce Roșie]] prezente în România (pe lângă cea națională erau prezente cele din Franța, Marea Britanie și Rusia).''”<ref name="Guy" />{{Rp|pp 190-191}} La sfârșitul lui noiembrie 1916, familia regală împreună cu conducerea politică a țării pleacă în refugiu în Moldova. Aici ea își va continua cu tenacitate și hotărâre, activitățile de coordonare a serviciilor sanitare. {{Citat|În fiecare dimineață, Regina, în uniformă de infirmieră, însoțită de o doamnă de onoare și de un grup de brancardieri voluntari se duce la gară pentru a-i primi pe răniți. Regina înfruntă moartea și ceea ce este fără îndoială cel mai greu, depășește oboseala unei zile nu de opt ore ci a unei zile care se întinde până noaptea târziu, cu șaisprezece, șaptesprezece sau optsprezece ore de muncă, pe cât de respingătoare pe atât de periculoasă, în mijlocul emanațiilor infecte ale cangrenelor. Când este vorba de Regina nu ne referim la curaj. Curajul presupune teamă și energia de a învinge. Sentiment necunoscut pentru o suverană a cărei îndrăzneală aduce a invulnerabilitate.<ref name="St Aul" />{{Rp|p. 360}}|Contele Saint-Aulaire|Ministrul Franței la București}} Această prezență permanentă și directă a regelui Ferdinand și reginei Maria în mijlocul soldaților care luptau în cele mai grele sectoare ale frontului, ca și promisiunea solemnă a regelui că o parte din pământul țării le va reveni lor, a dus la crearea unei simbioze între familia domnitoare și popor, fapt care se va proba în condițiile dificile ale anilor 1917-1918. „''Deși rușii ne-au dat un prost exemplu pentru că mulți dintre ei au devenit bolșevici și își părăseau posturile cu miile, soldații noștri prost hrăniți, înarmați insuficient, rareori lăudați, veșnic obosiți, au rămas credincioși regelui, de neclintit în mijlocul debandadei foștilor lor aliați. Am trăit printre ei pretutindeni, în spitale, pe front, chiar și în tranșee, i-am văzut înfometați, scheletici, renăscând, redevenind ființe sănătoase și puternice. Juraseră să reziste ca un zid pentru a apăra ultima părticică de pământ românesc care era încă al nostru''”.<ref name="PVM III">Maria, Regina României, ''Povestea vieții mele'', vol. III, Editura Eminescu, București, 1991</ref> După semnarea [[Armistițiul de la Focșani|Armistițiului de la Focșani]] cu Puterile Centrale la [[26 noiembrie]] [[1917]],<ref>Tudor Cireș, [http://jurnalul.ro/calendar/armistitiul-de-la-focsani-si-urmarile-lui-629883.html „Armistițiul de la Focșani și urmările lui”], în ''Jurnalul Național'', 26 noiembrie 2012, accesat la 20 octombrie 2013</ref> relațiile dintre Regina Maria pe de o parte, regele Ferdinand, Ion I.C. Brătianu și Barbu Știrbey se deteriorează, ca urmare a situării pe poziții divergente privind acțiunea viitoare. Maria consideră armistițiul un angrenaj în care România și-a prins mâna, în vreme ce Brătianu și Știrbey îl consideră o manevră diplomatică menită să câștige timp. Evoluțiile viitoare vor confirma punctul de vedere al reginei, din acel moment Puterile Centrale nefăcând altceva să „strângă șurubul angrenajului” conducând în numai trei luni la semnarea umilitoarei [[Pacea de la Buftea|păci separate]].<ref name="Guy" />{{Rp|p. 215}} Incapacitatea conducerii politice a țării de a identifica o soluție viabilă, precum și contextul extern defavorabil, îl silesc pe Regele Ferdinand să accepte o întâlnire cu ministrul Imperiului Austro-Ungar, contele Czernin, la 27 februarie 1918, care, pe un ton arogant și umilitor, îi cere să semneze pacea sau va fi înlocuit cu un alt rege din casele regale austriacă sau germană. ''„Regele a plâns și a lăsat impresia că ar vrea să facă pace dar că este încă în mâinile celor ce-l înconjoară”'', consemnează Alexandru Marghiloman.<ref name="Mar III">Alexandru Marghiloman,''Note politice 1897-1924'', vol. 3, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927</ref>{{Rp|p. 376}} [[File:1917 - Regele Ferdinand şi Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărăşeşti, august 1917.PNG|thumb|Regele Ferdinand și Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești, august 1917]] Regele și guvernul se resemnează și, în lipsa altor opțiuni, decid să înceapă negocierile pentru o pace separată, deși erau conștienți că odată încheiată o astfel de păci, în conformitate cu prevederile tratatului din august 1916, România se autoexcludea din Antantă și implicit ar fi fost în imposibilitatea de a putea participa ca țară aliată la conferința de pace, în cazul unei victorii a Antantei. Regina Maria s-a opus cu vehemență semnării acestei păci, fapt ce îi va atrage reproșuri din partea lui Ferdinand, Brătiani și Știrbey. Într-un act fără precedent și care nici nu a mai fost repetat ulterior, regina îi înfruntă pe aceștia, demonstrând pentru prima dată că poate fi un factor politic de care trebuie să se țină seama. „''A urmat o scenă teribilă, în care i-am spus Regelui că își vinde sufletul și onoarea și, o dată cu acestea, onoarea familiei și țării sale [...] nu pentru că era prost, ci pentru că un om cu un caracter ca al său devine întotdeauna instrumentul celor mai puternici decât el și păcălitul lor. Regele a izbucnit într-o furie cumplită și «dacă ar fi fost un om din popor», cu siguranță că m-ar fi bătut''”. Regina și-a continuat atacul, referindu-se și la cei doi sfetnici regali care erau de față, Ionel Brătianu și Barbu Știrbey. „''Trebuie să ți se spună odată că cei din jurul tău [...] te-au prins într-o plasă de dezonoare după ce ți-au subminat sistematic credința și energia, până când ai devenit doar un instrument lipsit de viață în mâinile lor murdare [...] Pentru că oricum vom muri, mai bine să murim cu capul sus, fără să ne mânjim sufletele [...] punându-ne [...] semnătura pe condamnarea noastră la moarte''”. Știrbey a spus că, deși Regina „''judeca absolut corect''” în unele privințe, era nedreaptă față de Rege cerându-i „''să opună singur rezistență, pentru că Maiestatea sa nu putea reuși dacă nu era susținut de... oameni responsabil''”. Maria a replicat că „''în această țară nu există bărbați și îmi este rușine că sunt Regina unor lași!''”<ref name="Pakula" />{{Rp|pp 293-294}} Regina l-a câștigat de partea ei și pe principele moștenitor Carol, care în [[Consiliul de Coroană]] din [[3 martie]] [[1918]] s-a opus semnării păcii separate, spunând: „''Sper ca în această țară se va găsi un om de stat care să ajute pe Rege să nu semneze o pace înjositoare''”.<ref name="Duca III">Ion G. Duca, ''Amintiri politice'', volumul III, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982</ref> Perspectiva divizării monarhiei, dar și conștientizarea de către liderii politici că în situația disperată respectivă singura legătură viabilă a țării cu Antanta mai era reprezentată doar de regina Maria, l-a determinat pe Ferdinad să facă tot ceea ce a depins de el pentru a nu semna tratatul de pace separat. După război, majoritatea oamenilor politici au recunoscut că acesta a fost momentul crucial care a contribuit la conservarea drepturilor României ca stat aliat, recunoscând totodată și meritele acțiunii singulare și disperate a reginei Maria în luarea și ducerea la îndeplinire a acestei decizii extrem de dificile.<ref>Constantin Argetoianu, ''Memorii: pentru cei de mâine - amintiri din vremea celor de ieri'', Volumele 1-11, Editura Machiavelli, București, 1997-1998</ref><ref>Ion G. Duca, ''Amintiri politice'', volumul I-III, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982</ref> ''„Cu adevărat, în acel moment al istoriei, Maria a fost singurul bărbat al României.”''<ref name="Guy" />{{Rp|p. 216}}<ref name="St Aul" /> Atitudinea reginei Maria de respingere a păcii cu Puterile Centrale a rămas aceeși pe tot parcursul anului [[1918]]. În luna august a stârnit o furtună diplomatică vizitând unele sate care urmau să fie cedate Austro-Ungariei, conform tratatului de pace. Primul ministru Marghiloman s-a deplasat la Bicaz spre a-și exprima față de Rege dezaprobarea față de gestul reginei. „''Ferdinand m-a dojenit într-o oarecare măsură''”. Maria i-a spus însă lui Marghiloman că nu-i pasă de scrupulele lui diplomatice. „''Când țăranii s-au strâns în jurul meu plângând, sărutându-mi mâinile și plângându-și soarta, eu le-am spus că nu consider acesta un rămas-bun definitiv, că mai sunt încă speranțe și că ultimul cuvânt va fi spus de tunurile Aliaților.''”<ref name="Pakula" />{{Rp|p. 311}} Regina Maria și-a adus o contribuție importantă și recunoscută, pe plan național și internațional, la realizarea obiectivelor naționale ale României, la sfârșitul Primului Război Mondial.<ref>„Maria, regină a României”, în ''Enciclopedia Britanica'', vol 10, Editura Litera, Chișinău, 2010, pp 66-67</ref> {{Citat|Regina Maria, mai mult decât oricine altcineva, s-a bătut pentru a asigura reîntoarcerea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei la România, la sfârșitul Primului Război Mondial. A dormit pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Balcanic și ale Primului Război Mondial, alături de soldații săi. Prin forța de nezdruncinat a voinței sale, această prințesă britanică s-a redefinit pe sine însăși ca româncă oferindu-le supușilor săi o mai bună înțelegere a ceea ce urma să fie România, decât oricare din viziunile fasciștilor sau comuniștilor autohtoni care au urmat după ea.<ref>Robert D. Kaplan, ''Balkan Ghosts - A journey through history'', St. Martin's Press, New York, 1996, ISBN 0-312-42493-0</ref>|Robert D. Kaplan|Fantomele Balcanilor}} === Conferința de pace === Prin acțiunile familiei Regale, monarhia din [[România]] a ieșit din război bucurându-se de un mare prestigiu în cadrul poporului român, ceea ce i-a permis să acționeze ca un factor ponderator și de echilibru în societate.<ref>Nicolae Iorga, ''Prefață'' la lucrarea generalului Alexe Anastasiu, ''Dinastia regală și poporul român'', Institutul de Arte Grafice „Convorbiri Literare”, București, 1924</ref><ref name="Weigand">Général Maxime Weygand, ''Préface'' a Général Pétin, ''Le Drame Roumain 1916-1918'', Edition Payot, Paris, 1932</ref><ref name="Nistor">Ion I. Nistor, ''Istoria românilor'', vol. II, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2003</ref>{{Rp|pp. 346-347}} Faptul că [[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand]] nu a semnat [[Tratatul de la București (1918)|Tratatul de la Buftea-București]], ca și faptul că încetarea ostilităților a găsit [[România]] în stare de război cu [[Puterile Centrale]], au asigurat participarea sa în rândul puterilor învingătoare, la [[Conferința de Pace de la Paris]]. Delegația oficială a [[România|României]] a fost condusă de primul ministru, [[Ion I.C. Brătianu]].<ref>Constantin Botoran, Ion Calafeteanu, Eliza Campus, Viorica Moisuc, ''România la Conferința de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naționalităților'', Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pp. 328-336</ref> Atitudinea inflexibilă a lui [[Ion I.C. Brătianu|Brătianu]], coroborată cu resentimentele primului ministru al [[Franța|Franței]], [[Georges Clemenceau]], față de acceptarea de către guvernul României a păcii separate din [[1918]], va duce la conflict deschis între aceștia și părăsirea conferinței de către delegația română. Această atitudine a deranjat profund pe „Cei Patru Mari”, care au adoptat o atitudine dură față de [[România]]. Situația susținerii intereselor naționale la conferință fiind periclitată, politicienii români caută o ieșire din această situație. Ministrul [[Franța|Franței]] la [[București]], contele Saint-Aulaire, propune trimiterea la [[Paris]] a Reginei Maria, într-o ultimă încercare de recăpătare a bunăvoinței Aliaților.<ref name="Ciubotaru" />{{Rp|pp. xxiv}} [[Ion I.C. Brătianu|Brătianu]] și [[Ferdinand I al României|Regele Ferdinand]] sunt de acord. Regina este încântată de rolul care i s-a oferit. Prințul [[Barbu Știrbey]] îi dă asigurări ca „''să nu obiecteze la cuvântul «neoficial sau incognito» pentru că, odată ajunsă acolo, totul se va transforma într-o primire oficială''”.<ref name="Ciubotaru" />{{Rp|p. xxiv}} Regina Maria a plecat spre [[Paris]] pe data de 1 martie 1919 cu scopul de a convinge Consiliul Suprem în ceea ce privește recunoașterea [[România Mare|României Mari]].<ref>{{Citat carte|nume=Cristian Moșneanu|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=68|editură=Librex Publishing}}</ref> Prima întâlnire a reginei a fost cea cu [[Georges Clemenceau|Clémenceau]], prim-ministrul [[Franța|Franței]]. A doua întâlnire a fost între Regina Maria și președintele [[Franța|Franței]], [[Raymond Poincaré]]. Acesta a decorat-o cu Legiunea de Onoare, în fața membrilor [[Academia Franceză|Academiei Franceze]].<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Cristian Moșneanu|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=73|editură=Librex Publishing}}</ref> De la [[Paris]], Regina Maria a plecat spre [[Londra]] pentru al vizita pe regele [[George al V-lea al Regatului Unit|George al V-lea]], care era vărul ei. Au urmat după întrevederile cu [[David Lloyd George|Lloyd George]], [[Austen Chamberlain]] și [[Winston Churchill]]. Înainte de a pleca spre [[România]], Regina Maria mai face o vizită la [[Paris]].<ref>{{Citat carte|nume=Cristian Moșneanu|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=74|editură=Librex Publishing}}</ref> Ca urmare, după toate demersurile reginei, [[România]] semnează tratatul de la [[Saint-Germain-en-Laye|Saint-Germain]] cu [[Austria]] pe data de 10 decembrie, prin care se recunoștea unirea [[Bucovina|Bucovinei]] cu [[România]]. De asemenea, prin tratatul cu [[Ungaria]] de la [[Tratatul de la Trianon|Trianon]], se recunoștea unirea [[Transilvania|Transilvaniei]], [[Banat]]ului și [[Maramureș]]ului cu [[România]].<ref>{{Citat carte|nume=Cristian Moșneanu|an=2018|titlu=Regina Maria|pagină=75|editură=Librex Publishing}}</ref> [[Ion I.C. Brătianu]] avea să declare mai târziu că regina a reușit în doar câteva zile să facă ceea ce el nu a reușit în câteva luni.<ref name=":0" /> [[Ion Gheorghe Duca|Ion G. Duca]], viitorul prim-ministru, aprecia că [[Ion I.C. Brătianu|Brătianu]] a făcut o greșeală când a procedat astfel. „''Regina nu a putut fi de folos cauzei României, și, deși populația Parisului i-a făcut o primire entuziastă și i-a dat câtva timp iluzia că este idolul capitalei franceze, oamenii serioși nu au înțeles rostul vizitei ei.''”<ref name="Duca III" />{{Rp|p. 185}} Totuși viitorul a demonstrat că [[Ion Gheorghe Duca|Duca]] nu a avut cea mai clară percepție asupra a felului în care Regina Maria era văzută de francezi. Șeful Cabinetului Militar al primului ministru Clemenceau, generalul Mordacq, făcea următoarea prezentare Reginei României: {{Citat|Se spunea - și nu erau departe de adevăr - că ea era adevăratul bărbat al familiei regale române. În cercurile oficiale se știa foarte bine că în momentul în care armatele germane victorioase, dar puțin numeroase (1917), încercau să impună pacea României, doar ea a declarat că onoarea și interesul obligau să se lupte până la capăt, că făcuse eforturi supraomenești pentru a împiedica tratativele, dar că fusese totuși nevoită să cedeze în fața politicienilor români. În Franța au fost întotdeauna apreciați oamenii îndrăzneți, de orice sex ar fi, ceea ce explică popularitatea reginei Maria încă de la sosirea în țara noastră.<ref>Generalul Mordaq, șeful Cabinetului Militar al primului ministru al Franței, apud. Guy Gauthier, ''Missy. Regina României'', Editura Humanitas, București, 2010, p. 238</ref>|Generalul Mordaq, șeful Cabinetului Militar al primului ministru al Franței - 1919}} === Regina României Mari === ===Moartea Regelui Ferdinand === == Regină-Mamă == În perioada 8 iunie 1930 - 18 iulie 1938, Regina Maria a locuit izolată, majoritatea timpului, la castelele sale din [[Castelul Bran|Bran]] și [[Castelul din Balcic|Balcic]], aflat atunci pe teritoriul României. [[Castelul Bran]] a fost, alături de [[Castelul din Balcic]], reședința cea mai dragă reginei Maria.<ref>{{Citation | url=http://www.istorie-pe-scurt.ro/regina-maria-si-castelul-bran/| title=Regina Maria și castelul Bran| newspaper=Istorie pe scurt| date= 2015-02-16| accessdate=2025-3-4}}</ref> Regina a reușit să transforme nu doar castelul, ci și parcul domeniului Bran într-o modernă și confortabilă locuință de vară. Domeniul predilect al reginei a fost decorarea interioarelor și a saloanelor în stilul renașterii germane. În seria transformărilor făcute la castel se înscrie și un ansamblu de încăperi: Salonul galben al reginei Maria, salonul de muzică, cele două camere ale regelui Carol al II-lea și a prințului Nicolae, Casa de ceai, Casa de musafiri, Casa personală nouă, locuința personalului și grajdurile pentru cai. La reședința sa a amenajat și o impresionantă grădină de trandafiri. Castelul de la Balcic, aflat pe țărmul Mării Negre, a fost descoperit de regina Maria într-o plimbare prin Dobrogea. Se pare că acest colț de lume îi amintea de copilărie și de clipele frumoase petrecute în Malta. Momentul descoperirii acestui loc este evocat de regină în cartea sa ''Casele mele de vis'':<ref>[http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/Casele_mele_de_vis.pdf „Casele mele de vis”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210819060720/http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/Casele_mele_de_vis.pdf |date=2021-08-19 }}</ref> „Într-o plimbare prin Dobrogea, m-am apropiat deodată de o limbă de pământ lângă mare care a trezit în mine un fior cu totul deosebit: am avut ca o simțire că locul acesta mă aștepta dintotdeauna pe mine, ori trăisem totdeauna în așteptarea lui"<ref>{{Citat carte|nume=Regina Maria|prenume=|an=1930|titlu=Boabe de grâu, An I, nr. 2|pagină=68|editură=|capitol=Casele mele de vis}}</ref>. == Titluri, formule de adresare, însemne și distincții == [[File:1923 - Coroana Reginei Maria.png|thumb|Coroana Reginei Maria]] [[File:Coat of Arms of Marie of Edinburgh.svg|thumb|Blazonul Reginei Maria]] [[Image:Royal standard of Romania (Queen, 1922 model).svg|thumb|Steagul Reginei României (1922–1927)]] [[Image:Royal Monogram of Queen Marie of Romania.svg|thumb|Monograma Reginei Maria]] *'''29 octombrie 1875 – 10 ianuarie 1893''': ''Alteța Sa Regală'' Prințesa Maria de Edinburgh, Prințesă a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Prințesă de Saxa-Coburg-Gotha, Ducesă a Saxoniei (Princess Marie of Edinburgh, Princess of the United Kingdom of Great Britain and Ireland, Princess of Saxe-Coburg-Gotha, Duchess of Saxony) *'''10 ianuarie 1893 – 10 octombrie 1914''': ''Alteța Sa Regală'' Principesa de Coroană a României *'''10 octombrie 1914 – 20 iulie 1927''': ''Maiestatea Sa'' Regina României *'''20 iulie 1927 – 18 iulie 1938''': ''Maiestatea Sa'' Regina Maria a României '''Coroana''' [[Coroană|Coroana]] confecționată pentru încoronarea de la Alba-lulia a Reginei României, a fost realizată de casa de bijuterii „Falize”, din [[Paris]], pe baza proiectului întocmit de pictorul [[Costin Petrescu (pictor)|Costin Petrescu]], cel care a conceput și mantiile purtate de familia regală la ceremonia de încoronare. Coroana a fost realizată în stil [[Art Nouveau]], din aur transilvănean, având ca model coroana doamnei [[Doamna Despina|Despina-Milița]], soția lui [[Neagoe Basarab]]. Simbolurile regalității apar pe cele două [[pandantiv]]e laterale, de inspirație bizantină: pe unul este gravată în aur stema mică României, iar pe celălalt stema Casei de Edinburgh, din care provenea Regina Maria. Coroana a costat circa 65 000 de franci, asigurați de la bugetul de stat printr-o lege specială.<ref>Cornel Constantin Ilie, ''Coroana reginei Maria'', în revista „Istorie și Civilizație ”, anul III, nr. 26, București, noiembrie 2011, p. 78, ISSN 2066-9429</ref><ref>[http://peles.ro/obiectul-lunii-iunie-2011-mantia-regelui-ferdinand/ Izabela Török, ''Mantia Regelui Ferdinand''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130114022257/http://peles.ro/obiectul-lunii-iunie-2011-mantia-regelui-ferdinand/ |date=2013-01-14 }}, accesat la 8 noiembrie 2013</ref> '''Blazonul''' Ca descendentă în linie masculină a suveranului britanic, Maria avea dreptul să poarte armele Regatului Unit, peste care era suprapus un ecuson de argint reprezentând Saxonia, având cinci compartimente: o pereche exterioară cu ancore albastre, o pereche interioară cu cercuri cu smalț roșu și cel central cu o cruce, de asemenea cu smalț roșu. În 1917, ecusonul Saxoniei a fost scos de pe stemă printr-un act al regelui George al V-lea.<ref>[http://www.heraldica.org/topics/britain/cadency.htm Heraldica – British Royalty Cadency]</ref> '''Steagul''' Steagul Reginei României avea culoarea roșu-purpuriu, cu o bordură din triunghiuri galbene și albastre, dispuse alternativ. Pe mijlocul steagului este amplasată acvila cruciată de aur, încoronată, similară cu cea de pe [[stemă|stema]] [[România Mare|României Mari]]. <small>''(vezi detalii la [[Heraldica României]])''</small> '''Distincții''' Regina Maria a primit de-a lungul vieții sale următoarele ordine naționale sau ale altor țări:<ref>Maria, Regina României, ''Însemnări zilnice'', Vol. I-VIII, Editura Albatros, București, 2002-2013</ref> * [[File:Ro1ocr.gif|50px]] - Marea Cruce a ordinului ''[[Ordinul Coroana României|Coroana României]]'' (România) * [[File:OrderofCarolI.ribbon.gif|50px]] - Marea Cruce a ordinului ''[[Ordinul Carol I|Carol I]]'' (România) * [[Fișier:Legion Honneur Chevalier ribbon.svg|50px]] - ''Legiunea de Onoare'' (Franța)<ref name="Mandache" />{{Rp| p. 41}} * [[File:Medaille militaire ribbon.svg|50px]] - ''Medalia Militară'' (Franța)<ref name="Mar 4">Alexandru Marghiloman, ''Note politice 1897-1924'', volumul 4, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927</ref>{{Rp| p. 131}} * [[File:Cavaliere OCI BAR.svg|50px]] - Ordinul ''Coroana Italiei'' (Italia)<ref name="Mar 4"/>{{Rp| p. 199}} * [[File:ImperialOrderCrownIndiaRibbon.gif|50px]] - ''Ordinul Imperial al Coroanei Indiei'' (Marea Britanie) * [[File:Royal Red Cross (UK) ribbon.png|50px]] - Ordinul ''Crucea Roșie Regală'' (Marea Britanie)<ref name="Mandache" />{{Rp| p. 59}} * [[File:Royal Order of Victoria and Albert - ribbon bar.gif|50px]] - Ordinul ''Victoria și Albert'' (Marea Britanie) * [[File:Order of St John (UK) ribbon.svg|50px]] - ''Ordinul Sfântului Ioan'' (Marea Britanie)<ref name="Mandache" />{{Rp| p. 59}} * [[File:SRB Orden Belog Orla BAR.svg|50px]] - Ordinul ''Vulturul Alb'' (Serbia) * [[File:Order of Saint Sava - Ribbon bar.svg|50px]] - Ordinul ''Sfântul Sava'' (Serbia) * [[File:Order of Queen Maria Luisa (Spain) - ribbon bar.png|50px]] - Ordinul ''Regina María Luisa'' (Spania) == Controverse, neclarități și incertitudini == === Aspecte controversate privind viața privată === [[Fișier:Gheorghe Cantacuzino-Granicerul.jpg|thumb|100px|left|Zizi Cantacuzino]] [[Fișier:Barbu Stirbey.jpg|thumb|100px|right|Prințul Barbu Știrbey]] [[Fișier:Grand Duke Boris of Russia.jpg|thumb|100px|left|Prințul Boris al Rusiei]] [[File:1918 - Colonelul Joseph (Joe) Boyle.png|thumb|100px|right|Jopseph (Joe) Boyle]] [[File:Waldorf Astor.png|thumb|100px|left|Waldorf Astor]] Viața publică și privată a reginei Maria a fost una destul de tumultoasă, ceea ce avea să o facă în opinia unora dintre istorici „''unul dintre cei mai controversați monarhi ai secolului XX''”.<ref>Sherman D. Spector, în recenzia la Terence Elsberry, „Marie of Romania: The Intimate Life of a Twentieth Century Queen”, în ''Slavic Review'', Vol. 33, No. 1 (March, 1974), p. 174.</ref> Poate cel mai bine a sintetizat acest aspect [[patriarh]]ul [[Miron Cristea]], care în discursul de adio la moartea reginei în [[1938]] va afirma că: „''În tot cazul, se va putea spune că a fost o femeie care și-a trăit viața intens''”.<ref>Alex Mihai Ștefănescu, ''Regina Maria, suverana cea mai iubită de Armata Română'', [http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/regina-maria-suverana-cea-mai-iubita-armata-romana] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130915093353/http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/regina-maria-suverana-cea-mai-iubita-armata-romana|date=2013-09-15}}, accesat la 29.08.2013</ref> Unul dintre cele mai controversate aspecte din viața reginei au fost presupusele sale relații extraconjugale.<ref name="Bulei">Ion Bulei, [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/amantii-reginei-3076721/ „Lumea românească la ‘900. Amanții reginei”], în ''Ziarul Financiar'', 20 iulie 2007, accesat la 29.08.2013</ref><ref>Daniela Cârlea Șontică, [http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/editie-de-colectie/iubirile-mariei-34836.html „Iubirile reginei”], în ''[[Jurnalul Național]]'', 24 octombrie 2005, accesat la 29.08.2013</ref><ref>Ion Cristoiu, [http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/suplimente/editie-de-colectie/iubirile-mariei-34836.html „Însemnări - Ce nu ne spune Regina Maria”], în ''Jurnalul Național'', 11 februarie 2007, accesat la 29.08.2013</ref> '''Relația cu Zizi Cantacuzino''' Prima dintre acestea este relația cu locotenentul [[Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul|Gheorghe (Zizi) Cantacuzino]], consumată în anii 1897-1898. „''Nu se știe dacă atunci, în vara lui 1897, a fost mai mult decât un mic flirt între Maria și frumosul locotenent de viță nobilă, dar regele Carol I a chemat-o să dea explicații, și însăși bunica ei, Regina Victoria, i-a scris mustrând-o aspru''”.<ref name="Bulei" /> Existența relației a fost recunoscută chiar de Maria, care afirmă însă că a fost doar o relație platonică. Înfruntându-l pe „der Onkel”, [[Carol I al României|Carol I]], Maria mărturisește: „''Este adevărat ce se insinuează. Cantacuzino mă iubește. Mi-a mărturisit. Ne-am plimbat împreună prin păduri. Este deja prea mult, e adevărat, dar asta a fost tot.''”<ref name="Guy" />{{Rp|p. 99}}. Oricum, acest lucru avea să dea naștere la o serie întreagă de speculații, existând lucrări și istorici care îi vor atribui lui Zizi Cantacuzino paternitatea principesei [[Maria a Iugoslaviei|Maria (Mignon)]], care avea să se nască la începutul anului [[1900]].<ref>Francisco Veiga, ''Istoria Gărzii de Fier 1919-1941, Mistica Ultranaționalismului'', ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 1995, p. 185, ISBN 9789732803929</ref> '''Relația cu prințul Boris al Rusiei''' O altă opinie este aceea că Mignon ar fi de fapt fiica [[Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei|prințului Boris al Rusiei]].<ref>''Principesa Maria a României'', [http://istorie-si-destin.blogspot.ro/2011/12/mignon-principesa-romaniei.html], accesat la 29.08.2013</ref> {{Citat|[...] Boris ducea o viață depravată, frecventând prostituate și fiind în același timp implicat în afaceri amoroase scandaloase, printre care una și cu Maria, viitoarea regină a României [...]. Era un secret public faptul că tatăl fiicei ei nu era soțul acesteia ci Boris, deși de dragul reputației coroanei românești, afacerea a fost mușamalizată, soțul înșelat recunoscând paternitatea fiicei Maria. A fost bine, căci aceasta a devenit în cele din urmă regina Iugoslaviei”.<ref>Donald Crawford, ''The Last Tsar: Emperor Michael II'', Murray McLellan Limited, 2011, ISBN 9780957009110, p.28</ref>|Donald Crawford|The Last Tsar: Emperor Michael II}} Trebuie menționat că Mignon, născută în ianuarie [[1900]] a fost concepută la sfârșitul lui martie-începutul lui aprilie 1899. „Afacerea Cantacuzino” fusese făcută publică în vara lui 1898 iar vizita prințului Boris la București a fost în 1897, el mai întâlnindu-se cu perechea princiară română în primăvara lui 1898, la Nisa. În momentul actual, nu există informații certe privind o eventuală prezență a celor doi (Zizi Cantacuzino și prințul Boris), în anturajul principesei Maria în perioada martie-aprilie 1899, pe de altă parte nici nu se poate exclude această posibilitate. '''Relația cu Waldorf Astor''' '''Relația cu prințul Barbu Știrbey''' '''Relația cu Joe Boyle''' [[Constantin Argetoianu]] caracteriza astfel relația reginei cu colonelul canadian Joe Boyle: ''Cred că aventurierul canadian a fost singurul bărbat care a dominat, dar care a dominat complect, până la siderație, pe această nobilă și mândră femeie. Știrbei a avut o covârșitoare influență asupra ei, dar n-a dominat-o niciodată. Numai Boyle a făcut dintr-însa ce a vrut.''<ref>Constantin Argetoianu, ''Memorii, vol. V,'' Editura Machiavelli, București, 1995, p.156</ref> === Relația reginei cu [[Credința Bahá'í|religia Baha'i]] === Regina Maria s-a interesat de activitatea mișcării religioase [[Credința Bahá'í|Bahá'í]] pentru promovarea păcii mondiale. În ianuarie 1926, regina Maria a primit-o în audiență, la palatul Cotroceni, pe misionara și predicatoarea [[Martha Root]]. A fost primul contact direct al reginei cu un reprezentant al credinței Bahá`í. Regina nu numai că a ascultat-o pe misionară, dar s-a implicat efectiv, nemijlocit în susținerea noii credințe. Astfel, regina Maria a sprijinit material credința, oferindu-i misionarei, în timpul unei audiențe din 1928, o broșă lucrată în aur și argint, compusă din două aripi mici decorate cu mici diamante și cu o perlă mare. Bijuteria fusese primită în dar din partea familiei țarului. Cu acordul reginei, broșa a fost trimisă în Statele Unite pentru a fi vândută, iar suma să fie destinată adunării de fonduri în vederea edificării templului Bahá`í of Worship in Wilmette, [[Illinois]]. Broșa a fost achiziționată de un adept Bahá`í din [[Los Angeles]] pe nume Willard Hatch. Acesta a luat-o ulterior, în 1931, în [[Haifa]]-[[Palestina]]-și i-a înmânat-o lui Shoghi Effendi, ca un dar pentru Arhivele Internaționale Bahá`í de pe [[muntele Carmel]]. Din acest motiv se consideră că Regina Maria a fost primul cap încoronat care a studiat și susținut credința Bahá'í.<ref>{{Citation |date=2016-11-07 |author1=Historia |publisher=historia.ro |title=Regina Maria și credința Bahá`í |url=https://historia.ro/sectiune/general/regina-maria-si-credinta-bahai-573036.html}}</ref> === Campanii denigratoare === Personalitate complexă și puternică, regina Maria a fost supusă unor campanii sistematice de [[denigrare]] și [[defăimare]], cele mai cunoscute fiind cea orchestrată de [[Puterile Centrale]] în Primul Război Mondial și [[Partidul Comunist Român|autoritățile comuniste]], în primii ani după al Doilea Război Mondial, campanii ale căror reminiscențe mai pot fi întâlnite și astăzi. '''Campania Puterilor Centrale (1914-1918)''' Încă din timpul neutralității, Germania a investit sume considerabile pentru a determina, prin presă, un curent favorabil Puterilor Centrale. Ca una din principalele susținătoare a curentului filo-antantist, regina Maria a devenit una din țintele predilecte ale acestei prese.<ref name="Duca II" />{{Rp|p. 153}} ''„O găsesc pe principesa Maria, stând în picioare cu spatele rezemat de sobă, și dusă pe gânduri. Înfundat în marea canapea de lângă ușa verandei, era Principele Ferdinand congestionat, slab, trist și abătut. A fost o seară funebră. În ziua aceea chiar apăruseră împotriva lor infamii prin ziare, erau deci mâhniți și îngrijiți.”''<ref name="Duca I" />{{Rp|p. 82}} Cu altă ocazie, tot I. G. Duca remarcă atacurile josnice proferate în campaniile denigratoare duse de publicații cum ar fi ''[[Facla]]'', condusă de [[N.D. Cocea]] sau ''[[România Muncitoare]]'', condusă de [[Cristian Racovski]]. {{citat|''Tonul presei era violent. Gazetele vândute legațiilor străine, ca ''Facla'' lui Cocea, publicau neîncetat articole. [...] Principele Ferdinand era atacat murdar, din alcoolic și urecheat nu era scos. În sfârșit, nu erau cruțate nici bătrânețile Reginei Elisabeta, nici tinerețile Principesei Maria.''<ref name="Duca I" />{{Rp|p. 81}}}} Dacă pe timpul neutralității, presa filo-germană s-a menținut în anumite limite, odată cu intrarea României în război, a fost declanșată o amplă campanie propagandistică, unul din obiectivele principale fiind familia regală. Acum sunt puse în circulație cele mai multe dintre așa-zisele „dezvăluiri” privind incapacitatea regelui de a conduce țara sau imoralitatea și venalitatea reginei. {{citat|Presa Puterilor Centrale și, alături de ea, o bună parte a presei din țările neutre ce simpatizau cu Germania, ne atacau zilnic în chipul cel mai trivial și mai insultător. Când zic ne ataca, întrebuințez de fapt un eufemism, dar corespunzător realității era ne spurca. Nu era infamie pe care să nu opună fie pe socoteala țării, fie pe socoteala familiei regale. Dacă s-ar fi ținut seama de afirmațiunile acestor ziare, s-ar fi putut crede că suntem cel mai ticălos, cel mai abject popor din lume.<ref name="Duca II">Ion G. Duca, ''Amintiri politice'', volumul II, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982</ref>{{Rp|pp 154-155}}|Ion G. Duca}} '''Campania autorităților comuniste (1948-1964)''' Regina Maria a fost una din primele ținte alese de [[propagandă|propaganda]] nou instalatelor autorități comuniste, după anul [[1948]]. „Vina” principală care i se imputa reginei era atitudinea sa profund [[bolșevism|anti-bolșevică]] din timpul Primului Război Mondial. Deoarece viața și activitatea reginei era foarte bine cunoscută de marea masă a populației, iar tehnica punerii în circulație de minciuni pur și simplu nu era eficientă, acestea fiind ușor de demontat, s-a apelat la mijloacele și tehnicile mai subtile ale manipulării prin răstălmăcirea sistematică și intenționată a adevărului. {{Citat|Comuniștii au căutat sistematic să erodeze mitul reginei Maria. Soluția aleasă, cea mai eficientă dintre toate, a fost uitarea, în general numele său nu era nici măcar menționat. Cele câteva referințe care au fost făcute «scăpate», cu ipocrizia caracteristică dictaturilor, erau informații rupte din context și «prelucrate» referitoare la imoralitatea sexuală a reginei.<ref>Lucian Boia, „Mitologia feminină”, în ''Istorie și mit în conștiința românească'', Editura Humanitas, București, 1997, ISBN 963-9116-96-3</ref>|Lucian Boia|Istorie și mit în conștiința românească}} În lucrările de istorie din perioada stalinistă, regele Ferdinand și regina Maria sunt aspru criticați în primul rând pentru așa-zisa „cotropire” a [[Basarabia|Basarabiei]], act determinat, în opinia istoricilor comuniști,de faptul că familia regală a României devenise „''instrumentul politicii antisovietice a puterilor imperialiste''”.<ref name="Lupșor Fer">Andreea Lupșor, '' Regele Ferdinand în istoriografia comunistă'', în „Historia”, [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/regele-ferdinand-istoriografia-comunista] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131122053911/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/regele-ferdinand-istoriografia-comunista|date=2013-11-22}}, accesat la 2 octombrie 2013</ref> În una din aceste lucrări cu caracter propagandistic antimonarhic, Regina Maria era caracterizată ca fiind „''agentă a capitalismului englez și executantă docilă a directivelor guvernului englez''”.<ref name="Jefuirea">Maior V. Anescu, căpitan M. Popa, ''Jefuirea poporului român de către monarhie'', Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., București, 1958</ref> [[Alexandru Gârneață]], un alt așa-zis „istoric”, a publicat prin [[1948]]-[[1949]] o carte despre ''Adevărata istorie a unei monarhii. Familia de Hohenzollern'', în care familia regală era denigrată în cele mai abjecte moduri, fără a aduce nici un fel de dovadă la afirmațiile făcute. Despre regina Maria, acesta pomenește, fără a preciza vreo sursă, despre „''desfrânatele orgii conduse de «gingașa domniță» la Palatul Cotroceni, dar și prin toate cantonamentele armatelor aliate''”.<ref name="Garneata">Alexandru Gârneață, ''Adevărata istorie a unei monarhii. Familia de Hohenzollern'', București, Editura Cartea Românească, f.a.</ref> Gârneață susține că regina Maria ar fi fost chiar alcoolică, relatând că ea a fost văzută în repetate rânduri „''coborând beată dintr-un yacht, purtată fiind de tot atât de trejii săi tovarăși de beție''”. Această afirmație de presupus alcoolism al reginei, este o pură invenție a autorului, ea ne mai fiind menționată de nici o altă lucrare, fiind contrazisă chiar de către istoricii oficiali ai [[Partidul Comunist Român|PCR]] din anii ’80, [[Mircea Mușat]] și [[Ion Ardeleanu]], care referindu-se la momentului morții reginei Maria, menționează că doctorii sugeraseră la momentul respectiv, în iulie 1938, că regina ar suferi de [[ciroză]], boală care i-ar fi adus și moartea, „''lucru care era însă puțin probabil la o femeie care abia dacă se atinsese de alcool''”.<ref name="Lupșor Fer" /> În domeniul literaturii vârful de lance al acestor operațiuni de denigrare l-a constituit scriitorul [[Isac Ludo]] căruia i s-a permis accesul la ''„fondul secret de carte”'', pentru „documentare”.<ref>''Publicațiile interzise până la 1 mai 1948''- „Uz Intern”, București, 1948</ref> Procedeul ales de acesta este unul destul de primitiv: scoate anumite date și informații din publicațiile interbelice, relativ cunoscute opiniei publice, și le reformulează și interpretează într-o manieră specifică [[proletcultism]]ului și [[lupta de clasă|ideologiei luptei de clasă]]. Rezultatul va fi romanul ''Domnul General guvernează'', apărut în anul 1953, pentru care a primit [[Premiul de Stat]].<ref name="Ludo">Isac Ludo, ''Domnul General guvernează'', Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1953</ref> Romanul povestește „adevărata viață a Reginei Maria” amestecând informații preluate trunchiat și denaturate din „Note Politice” ale lui [[Alexandru Marghiloman]], cu invenții și mistificări grosolane, menite să creeze o stare de confuzie și derută pentru cititor, în lipsa unor surse obiective alternative de informare.<ref>Alexandru Marghiloman, ''Note politice 1897-1924'', vol. 1-4, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927</ref> De altfel, Ludo este criticat chiar de unii reprezentanți de seamă ai comunității evreești pentru modul său de a proceda. {{citat|Astăzi Ludo zace în Biblioteca Academiei Române, adună documente din viața social-politică a regimurilor trecute din România și le reactualizează prin falsificare crasă, pentru a obține ce? Batjocura, murdăria, goliciunea amară a parvenirii. Ludo tipărește la Editura de Stat tomuri groase, tone de otravă, câștigă averi din noroiul ce-l aruncă asupra trecutului românesc, noroi care personifică propria sa dramă. Asemenea decădere morală, ca evreu, mă doare.<ref>apud. Dan Culcer, ''România. Forme de guvernământ'', [http://asymetria.sapte.ro/monarhievsrepublicaculcer.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131021211945/http://asymetria.sapte.ro/monarhievsrepublicaculcer.html |date=2013-10-21 }}, accesat la 18 octombrie 2013</ref>|[[Alexandru Șafran]]|fost Șef-Rabinul Cultului Mozaic din România}} Ludo este cel care a pus în circulație una dintre cele mai mari [[mistificare|mistificări]] referitoare la regina Maria, aceea referitoare la presupusa participare a reginei, împreună cu principesele Elisabeta și Maria, la o orgie sexuală care ar fi avut loc la spitalul de campanie de la [[Coțofănești, Bacău]]. El pleacă de la următoarea mențiune făcută de [[Alexandru Marghiloman]] în memoriile sale: ''„16/29 august 1918 - Interpelarea doctorului Gerota asupra ambulanțelor «Regina Maria» și asupra spitalului de la Coțofenești. Întorc destul de fericit chestiunea și discuția se sfârșește cu o bună impresie.”''<ref name="MarIV">Alexandru Marghiloman, ''Note politice 1897-1924'', vol. 4, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927</ref>{{Rp|p. 15}} Pornind de la cest pasaj Ludo dezvoltă o întreagă scenă referitoare la o presupusă orgie sexuală la care participă infirmierele conduse de regina Maria și fiicele ei și ofițerii străini (francezi). Scena se termină cu un ritual purificator în care un grup de soldați revoltați dau foc așezământului spitalicesc.<ref name="Ludo"/>{{Rp|pp. 148-149}} Pasajul este luat, prelucrat și publicat după 1990, de către un anume „Dr. Dumitru Garofil” într-o publicație mai puțin cunoscută, “Magazin-revista a românilor de pretutindeni”, adăugând fără a preciza care este sursa, că originalul ar fi fost publicat în anii 1920 în ziarul [[Partidul Comunist din SUA|Partidului Comunist din SUA]], ''Daily Worker''. În forma aceasta, articolul este preluat necritic în prezent, de multe surse on-line, sub titluri ca „Maria, regina adulterului, orgia de la Coțofănești”<ref>''Maria, regina adulterului, orgia de la Coțofănești'', [http://istoriaincomoda.wordpress.com/2012/11/24/maria-regina-adulterului-orgia-de-la-cotofanesti/], accesat la 18 octombrie 2013</ref> După [[1964]], în încercarea de a legitima un comunism de sorginte națională, autoritățile renunță la campania denigratoare și reintroduc parțial referirile la rolul pozitiv jucat de Ferdinand și Maria în viața statului român, dar numai în lecții cu circuit închis predate activului de partid și de stat.<ref name="Stoe">Alex Mihai Stoenescu, ''Eșecul democrației române'', Editura RAO, București, 2010</ref>{{Rp|p. 249}} == Declarația – testament din jurnalul Reginei == {{citat|«Țării mele și Poporului meu, când veți ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veșnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Și totuși, din marea dragoste ce ți-am purtat-o, aș dori ca vocea mea sa te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniștea mormântului. Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine; eram tânără și neștiutoare, însă foarte mândră de țara mea de baștină, și am îmbrățișat o nouă naționalitate, m-am străduit să devin o bună Româncă. (...) Nimeni nu e judecat pe drept cât trăiește: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veți aminti, deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele și dragostea mea a fost puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare. (...) Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele, frumoasa țară, care ai trăit în inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasa țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută.»|}} == Statui == Sculptorul moldovean [[Veaceslav Jiglițchi]] a instalat Monumentul Reginei Maria a României la Chișinău (2025).<ref>{{Citat web|url=https://ziar.md/monumentul-reginei-maria-a-romaniei-inaugurat-la-chisinau-in-cadrul-unei-ceremonii-solemne/|titlu=Monumentul Reginei Maria a României, inaugurat la Chișinău în cadrul unei ceremonii solemne|publisher=ziar.md - Tot ce merită să știi|date=2025-03-28|accessdate=2025-03-30|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://protv.md/actualitate/moment-istoric-la-chi%C8%99inau-statuia-reginei-maria-una-dintre-cele-mai-importante-figuri-istorice-in-promovarea-unita%C8%9Bii-na%C8%9Bionale-a-fost-inaugurata-in-scuarul-liceului-gheorghe-asachi-video---2718853.html|titlu=Moment istoric la Chișinău. Statuia Reginei Maria, una dintre cele mai importante figuri istorice în promovarea unității naționale, a fost inaugurată în scuarul liceului Gheorghe Asachi - VIDEO|publisher=Pro TV|accessdate=2025-03-30|limbă=ro}}</ref> == Arbore genealogic == {{arbore sus|width=100%}} {{arbore5-compact |style=font-size:110%; line-height: 110%; |border=1 |boxstyle=padding-top: 0; padding-bottom: 0; |boxstyle_1=background-color: #fcc; |boxstyle_2=background-color: #fb9; |boxstyle_3=background-color: #ffc; |boxstyle_4=background-color: #bfc; |boxstyle_5=background-color: #9fe; |1= 1. '''Maria de Edinburgh''' |2= 2. [[Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha]] |3= 3. [[Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei]] |4= 4. [[Albert, Prinț Consort|Albert, prinț consort]] |5= 5. [[Victoria a Regatului Unit]] |6= 6. [[Alexandru al II-lea al Rusiei]] |7= 7. [[Maria Alexandrovna (Marie de Hesse)|Maria de Hesse]] |8= 8. [[Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha|Ernest I, duce de Saxa-Coburg și Gotha]] |9= 9. [[prințesa Louise de Saxa-Gotha-Altenburg]] |10= 10. [[prințul Edward, Duce de Kent și Strathearn]] |11= 11. [[prințesa Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld]] |12= 12. [[Nicolae I al Rusiei]] |13= 13. [[Alexandra Feodorovna (Charlotte a Prusiei)|Charlotte a Prusiei]] |14= 14. [[Louis al II-lea, Mare Duce de Hesse|Louis al II-lea, mare duce de Hesse]] |15= 15. [[prințesa Wilhelmine de Baden]] |16= 16. [[Francisc, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld|Francisc, duce de Saxa-Coburg-Saalfeld]] |17= 17. [[Augusta zu Reuss-Ebersdorf|prințesa Augusta Reuss de Ebersdorf]] |18= 18. [[Augustus, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg|Augustus, duce de Saxa-Gotha-Altenburg]] |19= 19. [[ducesa Louise Charlotte de Mecklenburg-Schwerin]] |20= 20. [[George al III-lea al Regatului Unit]] |21= 21. [[Charlotte de Mecklenburg-Strelitz]] |22= 22. [[Francisc, Duce de Saxe-Coburg-Saalfeld|Francisc, duce de Saxe-Coburg-Saalfeld]] (= 16) |23= 23. [[Augusta Reuss-Ebersdorf|prințesa Augusta Reuss de Ebersdorf]] (= 17) |24= 24. [[Paul I al Rusiei]] |25= 25. [[Maria Feodorovna (Sophie Dorothea de Württemberg)|Sophie Dorothea de Württemberg]] |26= 26. [[Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei]] |27= 27. [[Louise de Mecklenburg-Strelitz]] |28= 28. [[Louis I, Mare Duce de Hesse|Louis I, mare duce de Hesse]] |29= 29. [[Louise de Hesse-Darmstadt (1761–1829)|Louise de Hesse-Darmstadt]] |30= 30. [[Charles Louis, Prinț Ereditar de Baden|Charles Louis, prinț Ereditar de Baden]] |31= 31. [[Landgravine Amalie de Hesse-Darmstadt]] }}</div> {{arbore jos}} == Opera literară == '''Cărți'''<ref>Listă compilată și prelucrată din lucrarea: Diana Mandache, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea'', Editura ALLFA, București, 2011</ref> {{ref sus}} <div class=" reflist 5" style=" height: 200px; overflow: auto; padding: 3px" > *{{ro icon}}'''Limba română''' **''Ilderim. Poveste în umbră și lumină'', Editura literară a Casei Școlilor, București, 1921 **''Regina cea rea'', București, 1916 **''Minola. Povestea unei mici regine triste'', Tipografia serviciului geografic al armatei, Iași, 1918 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/822 Povești de Maria Regina României: volumul al doilea]'', București, Cartea Românească, 1921 **''Sămânța înțelepciunii'', Cluj, 1925 **''Păsări fantastice pe albastrul cerului'', Editura atelierelor grafice ale ziarului Universul, București, 1928 **''Stella Maris. Cea mai mică biserică din lume'', București, 1930 **''Copila cu ochi albaștri'', București, 1931 **''Ce-a văzut soldatul Vasile. Poveste din timpul războiului'', București, 1932 ** ''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36307 Povestea vieții mele]'', vol. 1, București, Adevĕrul 1935 ** ''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36308 Povestea vieții mele]'', vol 2, București, Adevĕrul, 1935 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/98875 Măști]'', Editura librăriei Socec, București, 1938 ([https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/98875 varianta digitalizată - colecțiile BCU Iași]) **''Regine încoronate. Povestire din trecut'', Adevărul, București, 1944 **''Kildine - povestea unei mici principese răutăcioase'', Editura Corint, București, 2003 *{{en icon}}'''Limba engleză''' **''The Lily of Life (Crinul Vieții)'', London: Hodder &c Stoughton, 1913 **''The Dreamer of dreams (Visătorul de vise)'', London: Hodder & Stoughton, 1915 **''Ilderim. A tale oflight and shade'', London: Duckworth, 1925 **''Four Seasons out of a Man's Life (Patru anotimpuri din viața unui om)'', București, 1915 **''The Story of a Heart (Povestea unei inimi)'', Craiova, 1915 **''The Child ofthe Sun (Copila soarelui)'', Editura „Versuri și proză”, Iași, 1918 **''My Country (Țara mea)'', London: Hodder & Stoughton, 1916 **''The Stealers of Light. A Legend (Hoții de lumină. O legendă)'', London: Hodder & Stoughton, 1916 **''Peeping Pansy'', London: Hodder & Stoughton, 1919 **''The Story of Naughty Kildeen (Kildeen - Povestea unei mici principese răutăcioase)'', London: Oxford University Press, 1922 Ibid, New York: Harcourt, Brace and Co., 1926 **''The Queen of Romania's Fairy Book (Cartea de basme a Reginei României)'', New York: Frederick A. Stokes, 1923 Ibid., London, T. Fisher Unwin 1925 **''Why? A Story of a Great Longing (De ce? Povestea unui mare dor)'', StockhoJm: Svenska Tryckeriaktiebolaget, 1923 **''A Legend from Mount Athos (O legendă de la muntele Athos)'', Editura librăriei I. Hertz, București 1923 **''The Lost Princess. A fairy Tale (Prințesa pierdută. Un basm)'', London: S.W. Partridge & Co, 1924 **''The Country that I Iove. An exile's Memoirs'', London: Duckworth, 1925 **''What Vasile Saw (Ce-a văzut Vasile)'', Boston D.C. Heath, 1925 **''KandiKlara Kalandjai'', Cluj, 1925 **''The Voice on the Mountain. A Story for those who understand (Glasul de pe munte. O poveste pentru acei ce înțeleg)'', New York: Alfred A. Knopf, 1923 and 1926, Ibid., London: Duckworth, 1924 **''How I came to Tenha Yuvah (Cum am ajuns la Tenha Yuvah)'', Cernăuți, 1928 **''The Magic Doll of România. A wonder story in which East and West do meet'', New York: Frederick A. Stokes, 1929 **''Crowned Queens. A Tale from out the Past (Regine încoronate. Povestire din trecut)'', London: Heath Cranton, 1929 **''My dream houses (Casele mele de vis)'', București, 1930 **''The Story of My Life (Povestea vieții mele)'', vol. I-III, London: Cassell, 1934-1935 **''The Story of My Life'', New York: Charles Scribner's Sons, 1934 Ordeal: The Story ofMy Life., New York: Charles Scribner's Sons, 1935 **''Masks. A Novel (Măști. Un roman)'', London: Duckworth, 1935. Masks, New York: E.P. Dutton & Co, 1937 **''A Christmas Tale (O poveste de Crăciun)'', New York: Aldus Printers, 1957 **''The Story of My Life,'' New York: Arno Press, 1971 **''Miracle of Tears (Miracolul lacrimilor)'', Woodside: Bluestar Communications, 2001 *{{fr icon}}'''Limba franceză''' **''Mon Pays (Țara mea)'', Paris: Georges Cres & Cie, 1917 **''Kildine Historie d'une mechante petite princesse'', France: Maison Alfred Mame et Fils, 1922 **''Historie de ma vie'', Paris: Pion, 1937-38 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/12750 Hommage de la Roumanie à Ferdinand le Grand]'', Paris, 1922 {{ref jos}} </div> '''Articole extrase din scrieri publicate în periodice''' {{ref sus}} <div class=" reflist 5" style=" height: 200px; overflow: auto; padding: 3px" > *{{ro icon}}'''Limba română''' **''În numele tău și Lacrimi'', publicate în „Calendarul Regina Maria pe 1918”, Tipografia serviciului geografic, Iași, 1918 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/66213 Amintiri din copilărie]'', fragment din primul volum al cărții:''Povestea vieții mele'', „[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65318 Revista scriitoarelor și scriitorilor români]”, An III, Nr. 11-12, 1929 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/92729 Fragment din memorii]'', fragment din volumul II din ''The story of my life'', „[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65318 Revista scriitoarelor și scriitorilor români]”, An. VIII, Nr. 12, 1934 **''[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/92662 Regine încoronate]'', capitolul XIX, în „[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65318 Revista scriitoarelor și scriitorilor români]”, Anul VI, Nr. 11-12, 1932 *{{en icon}}'''Limba engleză''' **''A Queen in a Crisis: „It is No Sinecure to be the Queen of a Country” (O Regină aflată în criză: „Să fii regina unei țări nu este o sinecură”) '', în „Ladies' Home Journal”, decembrie 1918 **''The Vanished Tsarina (Țarina dispărută) '', în „The Living Age”, octombrie 1919 **''Some Memories of the Russian Court (Niște amintiri de la Curtea Rusiei) '', în „The Living Age”, octombrie 1919 **''The Fallen Czar (Țarul detronat) '' , în „Woman's Home Companion”, iulie 1920 **''A Resurrected Army (O armată renăscută) '', în „The Living Age”, iulie 1921 **''Modern Fashions'', în „The Living Age”, februarie 1925 **''Lulaloo—A Fairy Tale Told by a Queen (Lulaloo - O poveste spusă de o Regină)'', în „'Good Housekeeping”, martie 1925 **''Making Marriage Durable (Făcând căsătoria durabilă) '', în „New York World”, mai-iunie 1925 **''My Journey to America. Impressions of America (Călătoria mea în America. Impresii despre America) '', în „The World”, New York, 1926 **''Is Royal Blood a Blessing? (Este sângele regal o binecuvântare?) '', în „Pearson's Magazine”, 1927 **''My Life as Crown Princess (Viața mea ca prințesă moștenitoare) '', în „The Saturday Evening Post”, 1933-34 **''My Mission (Misunea mea) '', în „Cornhill Magazine”, octombrie-decembrie 1939 *{{fr icon}}'''Limba franceză''' **''Un Martyr de la Grande Tragedie: Le Tsar Nicolas II (Un martir al marii tragedii: Țarul Nicolae II) '', în „Revue des Deux Mondes”, septembrie 1919 **''Une reine regarde la Vie (O regină privește viața) '', în „Excelsior”, Paris, iunie 1925 {{ref jos}} </div> '''Manuscrise nepublicate''' {{ref sus}} <div class=" reflist 5" style=" height: 200px; overflow: auto; padding: 3px" > *{{ro icon}}'''Limba română''' **''Scrisă când am devenit Regină'' **''Paginile mele românești'' **''București'' **''Pagini scrise în decembrie 1916'' **''Colonelul Boyle'' **''Ioan Brătianu'' *{{en icon}}'''Limba engleză''' **''The Real Regina Maria. The Story of a Soul (Adevărata Regina Maria. Povestea unui suflet) '' **''A Book of Remembrances (O carte a aducerilor aminte) '' **''The Future of Monarchy (Viitorul monarhiei) '' **''New Queens for Old (Noi regine în locul celor vechi) '' **''Clothes (Haine) '' **''About Beauty (Despre frumusețe) '' **''About marriage (Despre căsătorie) '' **''About Women (Despre femei) '' **''Woman's Dress and Woman's tongue as Influence on the Marriage Problem (Rochia femeii și limba femeii ca mijloc de influență în problema căsătoriei) '' **''About men (Despre bărbați) '' **''About Fidelity (Despre fidelitate) '' **''Queen Prayer (Rugăciunea unei Regine) '' **The Virtue of Perseverance (Virtutea perseverenței) **''Be Yourself (Fii tu însuți) '' **''Americans I have met (Americani pe care i-am întâlnit) '' **''London under three reigns (Londra sub trei domnii) '' **''The Woman of Tears (Femeia lacrimilor) '' **''An English princess amongst Foreigners (O prințesă engleză printre străini) '' **''What it feels to be exiled (Ce înseamnă a fi exilat) '' **''Greeting written for Mr. de St. Aulaire (Salutare scrisă pentru Domnul de St. Aulaire) '' **''Written for the Romanians in America (Scrisă pentru românii din America) '' **''Defence against a horrible article written in America (Apărare împotriva unui articol îngrozitor scris în America) '' **''At Grand-mama's Court (La Curtea bunicii) '' **''Upon the Education of Royal Children (Cu privire la educația copiilor de regi) '' **''What Life has taught me (Ce m-a învățat viața) '' **''What România means to its Queen (Ce înseamnă România pentru Regina sa) '' **''The Problem of Happiness (Problema fericirii) '' **''Back to Kind Old London (Acum înapoi la dulcea și bătrână Londră) '' **''Article written for the coronation - The Bells are Pinging' (Articol scris pentru încoronare - Răsună clopotele)'' {{ref jos}} </div> == Galerie foto == <gallery> Fișier:Grand Duchess Maria Alexandrovna of Russia later Edinburgh.jpg|Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei, mama Reginei Maria Fișier:Marie Ferdinand marriage medal.jpg|Medalie comemorativă emisă cu prilejul căsătoriei Mariei cu Ferdinand Fișier:Queen Victoria and family at Coburg.jpg|Fotografie de la căsătoria surorii sale, Victoria-Melita, Coburg, 1894. Sunt prezenți Regina Victoria și împăratul Wilhelm al II-lea Fișier:Regina Maria a României.jpg|Principesa Maria într-o fotografie realizată de principele Ferdinand la Cotroceni Fișier:Regina Maria in Uniforma.jpg|Regina Maria în uniforma Regimentului 4 Vânători Fișier:Kruis van Koningin Maria van Roemenië 1917 Ie Klasse aan het Oorlogslint.gif|Ordinul Crucea Reginei Maria, înființat de Regele Ferdinand I în 1917 (clasa I cu însemne de război) Fișier:Prince Carol, King Ferdinand and Queen Maria of Romania.jpg|Regele Ferdinand I, Regina Maria și prințul Carol în 1922 Fișier:Pierre Bellet - Regina Maria.jpg|Regina Maria, portret realizat de [[Pierre Bellet]] Fișier:Coronation of Ferdinand and Marie.jpg|Încoronarea lui Ferdinand și a Mariei, la Alba Iulia, în 1922 Fișier:Stella Maris.jpg|Capela Stella Maris de la Balcic unde a fost depusă inima Reginei Maria Fișier:BisericaEpiscopalaCurteaDeArges (12).JPG|<div style="text-align:center">Mormântul Reginei Maria din biserica episcopală de la [[Curtea de Argeș]]</div> |Efigia Mariei pe fațada de sud a [[Arcul de Triumf din București|Arcului de Triumf din București]]. Fișier:Queen Maria (Marie) of Romania - statue; Regina Maria - statuie.jpg|Statuia Reginei Maria din afara granițelor României, la Ashford, Regatul Unit. </gallery> == Note == <references /> == Bibliografie == *{{ro icon}}'''Limba română''' **{{Citation|last=Anastasiu|first=Alexe|title=Dinastia regală și poporul român|publication-date=1924|place=București|publisher=Institutul de Arte Grafice „Convorbiri Literare”}} **Argetoianu, Constantin, ''Memorii: pentru cei de mâine - amintiri din vremea celor de ieri'', Volumele 1-11, Editura Machiavelli, București, 1997-1998 **{{Citation|last=Badea-Păun|first=Gabriel|title=Mecena și Comanditari, Artă și mesaj politic|publication-date=2009|place=București|publisher=Editura Noi Media Print}} **Bărbulescu,Mihai, Deletant, Dennis, Hitchins, Keith , Papacostea, Șerban , Teodor, Pompiliu , ''Istoria României'', Editura Enciclopedică, București, 1998, ISBN 973-45-0244-1 **{{Citation|last=Buhman|first=Eugeniu Arthur|title=Patru decenii în serviciul Casei Regale a României: memorii 1898-1940|publication-date=2006|place=București|publisher=Editura Sigma|isbn=978-973-649-312-6}} **Ciubotaru, Ștefania, ''Viața cotidiană la curtea regală a României (1914-1947)'', Editura Cartex, București, 2011 **Covașă, Angela, ''Missy de Edinburgh și regina Maria a României'', în revista „Istorie și Civilizație ”, anul IV, nr. 32, București, mai 2012, pp 10–17, ISSN 2066-9429 **Dogaru, Petre, ''Casa Regală, femeile fatale, masoneria și dictatorii secolului XX,'' București, Aldo Press, 2002, p. 22 **Duca, George I, ''Cronica unui român în veacul XX'', vol. I-II, Jon Dumitru Verlag, München, 1984 **Duca, Ion G., ''Amintiri politice'', volumul I-III, Jon Dumitru Verlag, München, 1981-1982 **Gauthier, Guy, ''Missy, regina României'', Editura Humanitas, București, 2010 **Iorga Nicolae, ''Ce ne este Dinastia?'', Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”, București, 1936 **Iorga, Nicolae, ''Memorii'', vol. 1-7, Editura Națională „Ciornei”, București, 1931-1939 **Iorga, Nicolae, ''Supt trei regi'', f.d.e., București, 1932 **Marcu, George (coord.), ''Dicționarul personalităților feminine din România'', Editura Meronia, București, 2009, pp.&nbsp;132–133, ISBN 978-973-7839-55-8, **Mandache, Diana, ''Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite.'' Editura ALLFA, București, 2011, ISBN 978-973-724-347-8 **Marghiloman, Alexandru, ''Note politice 1897-1924'', vol. 1-4, Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, București, 1927 **Maria, Regina României, ''Însemnări zilnice'', vol. I-VII, Editura Albatros, București, 1996-2013 **Maria, Regina României, ''Povestea vieții mele'', Editura Eminescu, București, 1991 **Maria, Regină a României, ''Țara mea'', Hodder & Stoughton, London, 1916 **Nistor, Ion I., ''Istoria românilor'', vol. II, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2003 **Pakula, Hannah, ''Ultima romantică. Viața reginei Maria a României'', vol. I-II, Editura Lider, București, 2003 **Păiușan-Nuică, Cristina , ''Regina Maria și Carol al II-lea: întoarcerea fiului rispitor'', în revista „Istorie și Civilizație ”, anul III, nr. 17, București, februarie 2011, pp 28–30, ISSN 2066-9429 **Pepene, Nicolae, Stoian, Emil, ''Inima Reginei Maria'', Editura Ilustratis, Brașov, 2005 **Rosetti, Dimitrie R., ''Dicționarul contimporanilor'', Editura Lito-Tipografiei „Populara”, București, 1897 **Rusu, Dorina, ''Membrii Academiei Române 1866-2003. Dicționar'', Editura Academiei Române, București, 2003. **Sandache, Cristian, ''Viața publică și intimă a lui Carol al II-lea'', Editura Paideia, București, 1998, ISBN 973-9131-91-3 **Stoenescu, Alex Mihai, ''Eșecul democrației române'', Editura RAO, București, 2010,ISBN 978-606-8251-12-7 **Stoica, Stan, Vasile Mărculeț, George Marcu ș.a., ''Dicționar biografic de istorie a României'', Editura Meronia, București, 2008, ISBN 978-973-7839-39-8 **Suciu, Dumitru, ''Monarhia și făurirea României Mari'', Editura Albatros, Bucureși, 1997, ISBN 9732404205 **{{Citation|last=Țarălungă|first=Ecaterina|title=Enciclopedia identității românești|volume=2: Personalități|publication-date=2019|place=București|publisher=Editura AGIR|isbn=978-973-720-765-4}} **Vaida Voevod, Alexandru, ''Memorii'', vol. 1-4, Editura Dacia, Cluj, 1994-1998 **Wolbe, Eugen, ''Ferdinand I Întemeietorul României Mari. O biografie'', Editura Humanitas, București, 2004 **xxx, ''Dicționar Enciclopedic'', vol.IV, L-N, Editura Enciclopedică, București, 1993, ISBN 973-45-0350-2 **xxx, ''Enciclopedia Britanica'', vol 10, Editura Litera, Chișinău, 2010 **[http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/Casele_mele_de_vis.pdf Regina Maria, Casele mele de vis, 1930] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210819060720/http://cachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/Casele_mele_de_vis.pdf |date=2021-08-19 }} **''[https://www.ideeaeuropeana.ro/carti/dictionare-enciclopedii/regina-maria-prin-puterea-destinului/ Regina Maria. Prin puterea destinului]'', Ediție gândită, alcătuită și îngrijită de Aura Christi și Narcis Dorin Ion, Editura Ideea Europeană, 2025, ISBN 978-630-333-106-5 *{{fr icon}}'''Limba franceză''' **Guy des Cars, ''Les Reines de Coeur de Roumanie'', Lafon, Paris, 1991 **Guy Gauthier, ''Missy, reine de Roumanie'', France-Empire, Paris, 1994 **Général Pétin, ''Le Drame Roumain 1916-1918'', Edition Payot, Paris, 1932 **Saint Aullaire Auguste Felix Charles de Beaupoil, ''Confession d'un vieux diplomate'', Flamarion, Paris, 1953 *{{en icon}}'''Limba engleză''' **Diana Fotescu, ''Americans and Queen Marie of Romania'', Portland, Oxford, 1998 **Diana Mandache, ''Later Chapters of My Life. The Lost Memoir of Queen Marie of Romania'', Sutton, 2004, ISBN 978-0-7509-3691-0. **Philip Martineau, ''Roumania and her Rulers (Marie of Romania)'', Stanley Paul, London, 1927 **Hannah Pakula, ''The Last Romantic: A Biography of Queen Marie of Roumania'', Weidenfeld & Nicolson, London, 1984 **Leonard Taylor, ''The Sourdough and the Queen - The many Lives of Klondyke Joe Boyle'', Metheuen, Toronto, 1983, ISBN 978-0458968107 ==Lectură suplimentară== * {{citation | last = Săndulescu | first =Al. | year =2008 | title = Întoarcere în timp: memorialiști români | others=Ediția a II-a, revăzută și adăugită | publisher = Editura Muzeul Național al Literaturii Române | place = București | pages=101-126 }} * ''Life of Queen Marie of Romania in Images'', Diana Fotescu, Diana Mandache, Center for Romanian Studies, 2003 *Cristescu, Sorin, ''Regina Maria. Însemnări din ultima parte a vieții (martie 1937 - iulie 1938),'' Editura Corint, București, 2018, ISBN 978-606-793-344-4. *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania - Letters to Her King'', Editura Tritonic, Bucuresti, 2016, ISBN 978-606-749-102-9 *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania - Letters to Her Mother,'' vol. I 1901 - 1906, Editura Tritonic, Bucuresti, 2016, ISBN 978-606-749-145-6 *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania - Letters to Her Mother,'' vol. II 1907 - 1920, Editura Tritonic, Bucuresti, 2016, ISBN 978-606-749-153-1 *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania and Colonel Boyle. Confessions, Editura Tritonic, Bucuresti, 2017, ISBN 978-606-749-210-1'' *Sorin Cristescu, ''Queen Marie of Romania. Confessions February 1914 - March 1927, Editura Tritonic, Bucuresti, 2018, ISBN 978-606-749-296-5'' *Avram, Arina, Femei celebre: enciclopedie, București, ALLFA, 2001, p. 162 *Cioroianu, Adrian; Simina, Mihaela. ''Maria a României: regina care a iubit viața și patria.'' București: Editura Curtea Veche Publishing, 2015 ISBN 978-606-588-826-5 *Mandache, Diana. ''Balcicul Reginei Maria.'' București: Editura Curtea Veche Publishing, 2014 ISBN 978-606-588-741-1 *Antonescu, Simona. ''Regina Maria și Marea Unire.'' seria ''Istoria povestită copiilor''. București: Nemira Publishing House, 2019 ISBN 978-606-43-0368-4 *Mandache, Diana. ''Castelul Bran: romantism și regalitate.'' București: Editura Curtea Veche Publishing, 2017 ISBN 978-606-588-934-7 * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65468 Negru, Natalia, ''Opera literară a M.S. Regina Maria''. În: „Revista scriitoarei”, An.I, Nr. 3, 1927] * Voroneanu, Carmen; Sînzianu, Simona Gabriela; Ion, Narcis Dorin; Nistor, Ionuț, ''Familia Regală la Iași. Suveniruri din cea de-a doua Capitală'', Magic Print, 2022 == Vezi și == *[[Familia Regală a României]] *[[Cronologia monarhiei în România]] *[[Genealogia M.S.R. Mihai I al României|Genealogia Mihai I al României]], [[Lista ascendenților#Sistemul de numerotare Sosa-Stradonitz|numerotația Sosa-Stradonitz]] *[[Hohenzollern-Sigmaringen]] *[[Regii României]] *[[Reginele României]] *[[Monarhia în România]] *[[Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit]] *''[[Queen Marie of Romania]]'' (2019) == Legături externe == {{commonscat|Queen Marie of Romania}} {{wikicitat}} * [https://ideeaeuropeana.ro/carti/dictionare-enciclopedii/regina-maria-prin-puterea-destinului ''Regina Maria. Prin puterea destinului''], Album omagial publicat de editura „Ideea Europeană” în anul 2025, care marchează un moment istoric important pentru România – împlinirea a 150 de ani de la nașterea uneia dintre cele mai iubite și admirate figuri din istoria modernă a țării: Regina Maria * [https://casamajestatiisale.ro/familia-regala/istorie/regina-maria/ ''Regina Maria''], pe site-ul Casei Regale a României, accesat la 4 decembrie 2021 * [https://reginamaria.org/ Proiectul „Regina Maria a României”] * [http://www.balcic.net/regina%20maria.html ''Regina Maria: „caracterul este destin”''], pe site-ul castelului Balcic, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/regina-maria-critica-i-laude-istoriografia-comunista Andreea Lupșor, ''Regina Maria între critică și laude în istoriografia comunistă''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160303190304/http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/regina-maria-critica-i-laude-istoriografia-comunista |date=2016-03-03 }}, în „Historia”, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/povestea-unui-triumf-vizita-reginei-maria-america Florentina Țone, ''Povestea unui triumf: vizita Reginei Maria în America''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140215082135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/povestea-unui-triumf-vizita-reginei-maria-america |date=2014-02-15 }}, în „Historia”, 19 mai 2010, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/ ''Queen Marie, Regina Maria of Romania''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210818205532/http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/ |date=2021-08-18 }}, colecție de articole și galerie foto dedicate reginei Maria, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://arsreginae.wordpress.com/category/regina-maria/ Silvia Irina Zimmermann, ''Reginele-scriitoare ale României''], pe site-ul „Ars Reginae”, accesat la 7 septembrie 2013 *[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/testamentul-reginei-maria ''Testamentul Reginei Maria''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160531065943/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/testamentul-reginei-maria |date=2016-05-31 }}, în „Historia”, accesat la 7 septembrie 2013 * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=M Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – M] * [https://dspace.bcu-iasi.ro/discover Articole și alte documente despre Regina Maria a României] - [https://dspace.bcu-iasi.ro/ colecții digitalizate BCU Iași] * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?rpp=20&sort_by=-1&type=subject&offset=14850&etal=-1&order=ASC Scrieri despre Regina Maria disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI] <div style="text-align:center"> {| |- | {{Portal|România în Primul Război Mondial}} || {{Portal|Primul Război Mondial}} || {{Portal|Istorie}} |} </div> {{Marea Unire}} {{Prințese britanice}} {{Societatiartisticebucurestene}} {{Tinerimea artistică}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Regine ale României|Maria]] [[Categorie:Prințese engleze și britanice]] [[Categorie:Prințese române]] [[Categorie:Prințese de Hohenzollern-Sigmaringen]] [[Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române]] [[Categorie:Casa de Saxa-Coburg și Gotha]] [[Categorie:Casa de Hohenzollern-Sigmaringen]] [[Categorie:Familia Regală a României]] [[Categorie:Înaintașii regelui Mihai I]] [[Categorie:Balcic]] [[Categorie:Beneficiari ai Ordinului Vulturul Alb]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Români pe medalii românești]] [[Categorie:Nașteri în 1875]] [[Categorie:Nașteri pe 29 octombrie]] [[Categorie:Decese în 1938]] [[Categorie:Decese pe 18 iulie]] [[Categorie:Românce din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Românce din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Decese cauzate de ciroză]] [[Categorie:Decese cauzate de cancer la pancreas]] [[Categorie:Convertiri la ortodoxie răsăriteană de la protestantism]] 643kfw7pey4neojwrc24iblxdqxpd8v 0 88921 17024922 15798194 2025-06-11T06:22:55Z Poleaku 528842 Referințe 17024922 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Element chimic | nume = Astatin | culoare_fond = nemetale | imagine = | precedent = [[Poloniu]] | următor = [[Radon]] | deasupra = [[Iod]] | dedesubt = [[Ununseptiu|Uus]] | simbol =At | număr =85 |culoare=negru|grupă=17|perioadă=6}} '''Astatinul''' (sau '''astatiniu'''<ref>Mic dicționar enciclopedic, Editura enciclopedică română, București, 1972.</ref> <ref>Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016, p. 75.</ref> este un element chimic radioactiv din grupul [[halogen]]ilor, produs al unor reacții nucleare. Fiind obținut, până în prezent, numai în cantități foarte mici, proprietățile sale nu sunt încă bine cunoscute. Se știe că se aseamănă mai mult cu [[iod]]ul. Este cel mai rar element de pe Terra. Acesta se găsește numai în scoarța terestră în cantități foarte mici (69&nbsp;mg) Astatinul are 85 de electroni, 85 de protoni și 125 de neutroni. == Descoperire == În anul 1931, un grup de chimiști conduși de către F. Allison a raportat detecția unui element chimic necunoscut înaintea iodului în tabelul periodic. Inițial, numele acestuia a fost propus să fie ''alabamin'', după statul Alabama, dar cererea lor a fost refuzată<ref name="E47">''Nature's building blocks: an A-Z guide to the elements'' By John Emsley, pagina 47</ref>. Elementul a fost produs pentru prima dată la Universitatea din California în anul 1940 de către Dale R. Corson, Kenneth Ross MacKenzie și [[Emilio Segrè|Emilio Segre]] (un fizician italian care sintetizase tehnețiul ulterior).<ref name="E47"/> Cu toate că descoperirea lor a fost raportată, aceștia nu și-au putut desfășura proiectul de cercetare din cauza Celui De-al Doilea Război Mondial și a cererilor Proiectului Manhattan, care au distras munca lor înspre fabricarea armelor atomice. Doar în anul 1947 au putut numi elementul chimic descoperit de ei ''astatin''.<ref name="E47"/> == Note == <references/> == Vezi și == * [[Tabelul periodic al elementelor]] == Legături externe == * {{ro icon}}[http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/at.htm Astatinul pe sistemul-periodic.go.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080916161720/http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/at.htm |date=2008-09-16 }} {{Elemente chimice}} {{cec}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Elemente chimice]] [[Categorie:Halogeni]] os1xo4ha3pm3xw4fj9cttzmwbf4vg10 17024924 17024922 2025-06-11T06:23:38Z Poleaku 528842 17024924 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Element chimic | nume = Astatin | culoare_fond = nemetale | imagine = | precedent = [[Poloniu]] | următor = [[Radon]] | deasupra = [[Iod]] | dedesubt = [[Ununseptiu|Uus]] | simbol =At | număr =85 |culoare=negru|grupă=17|perioadă=6}} '''Astatinul''' (sau '''astatiniu'''<ref>Mic dicționar enciclopedic, Editura enciclopedică română, București, 1972.</ref> <ref>Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016, p. 75.</ref>) este un element chimic radioactiv din grupul [[halogen]]ilor, produs al unor reacții nucleare. Fiind obținut, până în prezent, numai în cantități foarte mici, proprietățile sale nu sunt încă bine cunoscute. Se știe că se aseamănă mai mult cu [[iod]]ul. Este cel mai rar element de pe Terra. Acesta se găsește numai în scoarța terestră în cantități foarte mici (69&nbsp;mg) Astatinul are 85 de electroni, 85 de protoni și 125 de neutroni. == Descoperire == În anul 1931, un grup de chimiști conduși de către F. Allison a raportat detecția unui element chimic necunoscut înaintea iodului în tabelul periodic. Inițial, numele acestuia a fost propus să fie ''alabamin'', după statul Alabama, dar cererea lor a fost refuzată<ref name="E47">''Nature's building blocks: an A-Z guide to the elements'' By John Emsley, pagina 47</ref>. Elementul a fost produs pentru prima dată la Universitatea din California în anul 1940 de către Dale R. Corson, Kenneth Ross MacKenzie și [[Emilio Segrè|Emilio Segre]] (un fizician italian care sintetizase tehnețiul ulterior).<ref name="E47"/> Cu toate că descoperirea lor a fost raportată, aceștia nu și-au putut desfășura proiectul de cercetare din cauza Celui De-al Doilea Război Mondial și a cererilor Proiectului Manhattan, care au distras munca lor înspre fabricarea armelor atomice. Doar în anul 1947 au putut numi elementul chimic descoperit de ei ''astatin''.<ref name="E47"/> == Note == <references/> == Vezi și == * [[Tabelul periodic al elementelor]] == Legături externe == * {{ro icon}}[http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/at.htm Astatinul pe sistemul-periodic.go.ro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080916161720/http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/at.htm |date=2008-09-16 }} {{Elemente chimice}} {{cec}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Elemente chimice]] [[Categorie:Halogeni]] eh72con6ll7j7tpfei9txwjz9jk32kx 0 89797 17024916 16956598 2025-06-11T06:15:15Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024916 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Economie |nume = economia României |imagine = Banca Nationala National Bank Bucharest Bucuresti Romania 2.JPG |descriere = Banca Națională a României, Palatul Vechi, București |monedă = [[leu românesc]] (RON) |fixed exchange = |an = anul calendaristic |organs = [[UE]], [[WTO]], [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|OCEMN]] |growth = {{plainlist| 5,9% (2021){{Br}} 4,8% (2022e); 2,2% (2023); 0,9% (2024) <ref name="IMFWEORO"/>}} |per capita = {{plainlist| * {{increase}} $ 21,570 (nominal, 2025)<ref name="https://www.imf.org/external/datamapper/profile/ROU"/> * {{increase}} $ 49,940 (PPC, 2025)<ref name="https://www.imf.org/external/datamapper/profile/ROU/indicator/NY.GDP.PCAP.PP.CD?locations=RO&skipRedirection=true"/>}} |sectors = {{plainlist| * [[Agricultură|agricultură]]: 4,35% * [[Industrie|industrie]]: 27,78% * [[Serviciu (economie)|servicii]]: 58,2% (2021)<ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/373136/share-of-economic-sectors-in-the-gdp-in-romania/ |title=Romania: Share of economic sectors in the gross domestic product (GDP) from 2011 to 2021 |website=Statista.com |language=en |accessdate=17 octombrie 2022}}</ref>}} |components = |inflation = {{plainlist| *5,3% (2024)<ref name="IMFWEORO"/> *10,7% (2023)<ref name="IMFWEORO"/> *13,3% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *5,0% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *2,6% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |poverty = {{plainlist| {{steady}} 17% (OCDE, 2022)<ref>{{cite web |url=https://data.oecd.org/inequality/poverty-rate.htm#indicator-chart |title=Inequality - Poverty rate - OECD Data |publisher=[[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] |website=data.oecd.org |language=en |accessdate=4 octombrie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.oecd.org/newsroom/romania-boosting-productivity-and-human-capital-will-foster-economic-growth-more-jobs-and-higher-incomes.htm |title=Romania: Boosting productivity and human capital will foster economic growth, more jobs and higher incomes, says OECD |publisher=[[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] |website=oecd.org |language=en |date=28 ianuarie 2022 |accessdate=4 octombrie 2022}}</ref> -- stabilit la 50% din venitul național median, pe gospodărie.}} * {{decreasePositive}} 2,16% cu < $2,15/zi (2019)<ref name="WBPC">{{cite web |url=https://pip.worldbank.org/poverty-calculator?src=ROU |title=Poverty and Inequality Platform - Poverty Calculator: Romania |publisher=[[Banca Mondială]] |website=pip.worldbank.org&nbsp; |language=en |accessdate=4 octombrie 2022}}</ref> * {{decreasePositive}} 4,73% cu < $3,65/zi (2019)<ref name="WBPC"/> * {{decreasePositive}} 10,93% cu < $6,85/zi (2019)<ref name="WBPC"/> |risk of poverty = {{plainlist| {{decreasePositive}} 22,6% (Eurostat, 2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi120/default/table?lang=en |title=At-risk-of poverty rate by detailed age group - EU-SILC survey |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=4 octombrie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-25210800-ins-saracia-romania-este-foarte-profunda-multi-avand-sanse-mici-desprinde-din-aceasta-situatie-intr-timp-scurt.htm |title=INS: Sărăcia în România este foarte profundă, mulți având șanse mici de a se desprinde din această situație într-un timp scurt |website=HotNews.ro |language=ro |date=28 noiembrie 2021 |accessdate=4 octombrie 2022}}</ref> -- stabilit la 60% din venitul disponibil median, pe adult-echivalent.}}{{Br}} |gini = {{plainlist| {{increaseNegative}} 34,3 (2021)<ref>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tessi190/default/table?lang=en |title=Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey |publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |language=en |accessdate=16 august 2022}}</ref>}}{{Br}} |labor = {{plainlist| {{increase}} 8211,6 mii (2024)<ref name="INSFM">{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_tr3r_24.pdf field_categorie_publicatie_value_i18n%5B%5D=3&created=1&field_cuvinte_cheie_value=&field_cod_publicatie_value=&items_per_page=10 |title=Publicații statistice în format electronic |website=insse.ro |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |language=ro}} -- {{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/forta_de_munca_in_romania_ocupare_si_somaj_2021.pdf |title=Forța de muncă în România: Ocupare și șomaj - anul 2021 |pages=21, 24, 27, 28 |quote=În anul 2021 populația activă era de 8214,7 mii persoane, din care 7755,5 mii persoane ocupate și 459,2 mii șomeri. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,9%. Acest indicator a avut valori mai mari la bărbați (71,1%, față de 52,5% la femei) și ȋn mediul urban (67,2%, față de 55,5% în mediul rural). |date=4 iulie 2022 |access-date=17 octombrie 2022}}</ref> Rata de angajare: {{increase}} 63,3% (2024)<ref name="INSFM"/>}} |occupations = {{plainlist| * [[Agricultură|agricultură]]: 3,1% * [[Industrie|industrie și construcții]]: 35,7% * [[Serviciu (economie)|servicii]]: 61,2% (2021)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/ro/publicatii-statistice-in-format-electronic?field_categorie_publicatie_value_i18n%5B%5D=3&created=1&field_cuvinte_cheie_value=&field_cod_publicatie_value=&items_per_page=10 |title=Publicații statistice în format electronic |website=insse.ro |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |language=ro}} -- {{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/forta_de_munca_in_romania_ocupare_si_somaj_2021.pdf |title=Forța de muncă în România: Ocupare și șomaj - anul 2021 |pages=31 |quote=În anul 2021, salariații s-au concentrat în proporție de 61,2% în sfera serviciilor, 35,7% în industrie și construcții și 3,1% în ramurile agricole. |date=4 iulie 2022 |access-date=17 octombrie 2022}}</ref>}} |unemployment = {{plainlist| *{{decreasePositive}} 5,5% (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,6% (2021)<ref name="IMFWEORO"/> *{{increaseNegative}} 5,03% (2020)<ref name="IMFWEORO"/>}}{{Br}} |average gross salary = RON 6.348 / €1.300 / $1.315 pe lună (august 2022)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/ro/tags/comunicat-castig-salarial |title=Câștigul salarial mediu lunar / Perioada de referinta: august 2022 |website=insse.ro |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |quote=În luna august 2022, câștigul salarial mediu brut a fost 6348 lei, cu 57 lei (-0,9%) mai mic decât în luna iulie 2022... |language=ro |date=12 octombrie 2022 |access-date=15 octombrie 2022}}</ref> |average net salary = RON 3,933 / €805 / $815 pe lună (august 2022)<ref>{{cite web |url=https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs08r22.pdf |title=Comunicat de Presă Nr.256/12 octombrie 2022 -- 'CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT PE ECONOMIE ÎN LUNA AUGUST 2022 A FOST 6348 LEI ȘI CEL NET 3933 LEI' |publisher=[[Institutul Național de Statistică]] |website=insse.ro |language=ro |accessdate=15 octombrie 2022}}</ref>{{Br}}{{Br}} |industries = {{plainlist| mașini și echipamente [[Electronică| electrice]], [[Industria automobilistică| asamblare auto]], [[textile]] și [[încălțăminte]], [[Automatizare industrială| industrie mecanică ușoară]], [[Metalurgie| metalurgică]], [[industrie chimică]], [[Industrie alimentară|alimentară]], [[Minerit| minieră]], a [[Materiale de construcție| materialelor de construcții]], prelucrarea lemnului ([[mobilă]] și [[cherestea]]), [[rafinare]] [[Petrol| petrolieră]].<ref name="CIAWFRO">{{cite web |url=https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ |title=The World Factbook |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |website=cia.gov |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |exports = {{plainlist| * {{increase}} $90,3 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021">{{cite web |url= https://oec.world/en/profile/country/rou =Romania’s foreign trade resumes rally in 2021 |publisher=Romania Insider |website=romania-insider.com |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $73 miliarde (2020)<ref name="OECROU">{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou |title=OEC Profiles: Romania, 2020 |publisher=The Observatory of Economic Complexity |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref> * {{decrease}} $81,1 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2019/ |title=What does Romania export? (2019) |publisher=The Observatory of Economic Complexity |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-goods = {{plainlist| [[Automatizare industrială|mașini și echipamente]] [[Electronică| electrice]]; mijloace și materiale de [[Autovehicul|transport]]; [[metale]] și articole din metale;materiale [[plastic]]e și [[cauciuc]]; produse [[Vegetație| vegetale]]; [[textile]], [[Pălărie| pălării]] și [[încălțăminte]]; [[Aliment| produse alimentare]], [[băuturi]] și [[tutun]]; mărfuri și produse diverse; aparate [[Microscop|optice]], [[Aparat fotografic| foto]], [[Cinematografie| cinematografice]], [[Chirurgie| chirurgicale]]; produse [[Substanță chimică|chimice]]; produse din [[lemn]] ([[Mobilă| mobilier]]); produse [[minerale]]; [[animale]] vii și produse animale; [[hârtie]]; articole din [[piatră]], [[ipsos]] sau [[ceramică]]; [[Piele (material)| piei]], [[blănuri]]; [[grăsimi]] și [[ulei]]uri; [[petrol|țiței]] [[rafinare|rafinat]]; altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://panorama.ro/exporturi-romania-industrii/ |title=Noi producem, ei cumpără. Ce și cât exportă România (2020) |publisher=Panorama - Business of Tomorrow |website=panorama.ro |language=ro |accessdate=21 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/export/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania export? (2020) |publisher=The Observatory of Economic Complexity |website=oec.world |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |export-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 21,7% * {{flag|Italia}} 10,2% * {{flag|Franța}} 6,36% * {{flag|Ungaria}} 4,43% * {{flag|Bulgaria}} 3,55% * {{flag|Polonia}} 3,55% * {{flag|Turcia}} 3,54% * {{flag|Țările de Jos}} 3,39% * {{flag|Regatul Unit}} 3,18% * {{flag|Cehia}} 3,11% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou#yearly-trade |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Destinations (2020) |publisher=The Observatory of Economic Complexity (OEC) |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |imports = {{plainlist| * {{increaseNegative}} $111 miliarde (2021)<ref name="RIFT2021"/> * {{decreasePositive}} $90,2 miliarde (2020)<ref name="OECROU"/> * {{decreasePositive}} $94,9 miliarde (2019)<ref>{{cite web |url= https://oec.world/en/profile/country/rou =What does Romania import? (2019) |publisher=The Observatory of Economic Complexity |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-goods = {{plainlist| mașini și echipamente [[Electronică| electrice]]; [[Automatizare industrială| mașinării, aparate mecanice]], [[Reactor nuclear|reactoare nucleare]], [[boiler]]e și părți ale acestora; [[vehicul]]e, altele decât [[Transport feroviar|materialul rulant feroviar]] sau [[tramvai]], și părți sau accesorii ale acestora; combustibili minerali, [[ulei]]uri [[minerale]] și produse rezultate din [[distilare]]a acestora; [[Plastic| materiale plastice]] și articole fabricate din acestea; [[Medicament| produse farmaceutice]]; [[fier]], [[oțel]] și articole prelucrate din acestea; instrumente și [[Instrument optic|aparate optice]], [[Aparat fotografic|fotografice]], [[Camcorder|cinematografice]]; produse [[Substanță chimică|chimice]] diverse; [[Petrol|țiței]] brut/nerafinat; altele.<ref name="CIAWFRO"/><ref>{{cite web |url=https://www.statista.com/statistics/1100543/imported-products-romania/ |title=Main products imported by Romania in 2020, by value |publisher=Statista |website=statista.com |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/visualize/tree_map/hs92/import/rou/all/show/2020/ |title=What does Romania import? (2020) |publisher=The Observatory of Economic Complexity |website=oec.world |language=en |accessdate=22 iulie 2022}}</ref>}}{{Br}} |import-partners = {{plainlist| * {{flag|Germania}} 19,7% * {{flag|Italia}} 8,66% * {{flag|Ungaria}} 6,96% * {{flag|China}} 6,39% * {{flag|Polonia}} 6,18% * {{flag|Franța}} 4,61% * {{flag|Turcia}} 4,39% * {{flag|Țările de Jos}} 3,72% * {{flag|Cehia}} 3,36% * {{flag|Bulgaria}} 3,26% (2020)<ref>{{cite web |url=https://oec.world/en/profile/country/rou?yearlyTradeFlowSelector=flow1#historical-data |title=Romania (ROU) Exports, Imports and Trade Partners. Historical Data / Yearly Trade / Origins (2020) |publisher=The Observatory of Economic Complexity (OEC) |website=oec.world |language=en |accessdate=21 iulie 2022}}</ref>}} |FDI = {{plainlist| {{increase}} €100,288 / $114,068 miliarde (31 dec 2021)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investițiile străine directe în România - raport anual 2021. Fișier PDF, p. 8 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |date=20 septembrie 2022 |accessdate=17 octombrie 2022}}</ref> {{increase}} În străinătate: €2,793 / $3,177 miliarde (31 dec 2021)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403 |title=Investițiile străine directe în România - raport anual 2021. Fișier PDF, p. 23 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=ro |date=20 septembrie 2022 |accessdate=17 octombrie 2022}}</ref>}} |gross external debt = {{IncreaseNegative}} €137,2 / $143,8 miliarde (30 iunie 2022)<ref>{{cite web |url=https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/datoria-externa-totala-romaniei-crescut-primele-sase-luni-2-64-21081117 |title=Datoria externă totală a României a crescut în primele șase luni cu 2,64 miliarde euro, la 137,2 miliarde euro. Datoria administrației publice a fost de 55 miliarde euro, în scădere cu 3,7 mld. euro față de decembrie 2021 |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |date=12 august 2022 |accessdate=17 octombrie 2022}}</ref> |debt = {{plainlist| {{increaseNegative}} 50,0% din PIB (mai 2022)<ref>{{cite web |url=https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/datoria-publica-a-romaniei-a-crescut-pentru-prima-data-la-50-din-pib-21086346 |title=Datoria publică a României a crescut pentru prima dată la 50% din PIB ajungând la 614,3 miliarde de lei, din care 336 miliarde lei este datoria în valută |publisher=[[Ziarul Financiar]] |website=zf.ro |language=ro |date=15 august 2022 |accessdate=17 octombrie 2022}}</ref> {{increaseNegative}} RON 614,3 miliarde (mai 2022)}} |revenue = {{plainlist| {{increase}} 31,16% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} RON 437,687 miliarde (2022e)}} |expenses = {{plainlist| {{increaseNegative}} 37,57% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> {{increaseNegative}} RON 527,807 miliarde (2022e)}} |aid = |credit = |reserves = {{increase}} €49,380 / $48,397 miliarde (30 sep 2022)<ref>{{cite web |url=https://www.bnr.ro/News-1572-Mobile.aspx |title=NBR News, International reserves – September 2022 |publisher=[[Banca Națională a României]] |website=bnr.ro |language=en |accessdate=17 octombrie 2022}}</ref> |cianame = |spelling = |population = {{Decrease}} 19,053,815 (1 ian 2021 est.)<ref>{{cite web |url= https://www.recensamantromania.ro/}}</ref> |group = {{plainlist| [[Piețe emergente|în curs de dezvoltare (developing/emerging)]]<ref>{{cite web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries?grp=2903&sg=All-countries/Emerging-market-and-developing-economies/Emerging-and-developing-Europe |title=World Economic Outlook Database, April 2022 — Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe |publisher=[[Fondul Monetar Internațional]] |website=imf.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref> economie cu venituri mari (high-income economy)<ref>{{cite web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |title=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=[[Banca Mondială]] |website=hupo.org |language=en |access-date=21 iulie 2022}}</ref><ref name="World Bank">{{cite web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |title=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=[[Banca Mondială]] |website=blogs.worldbank.org |language=en |access-date=20 iulie 2022}}</ref>}} |hdi = {{plainlist| {{increase}} 0,827 {{color|darkgreen|foarte ridicat}} HDI / IDU (2022)<ref>{{cite web |url=http://hdr.undp.org/en/indicators/137506 |title=Human Development Index (HDI) |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=13 septembrie 2022}}</ref> {{increase}} 0,739 {{color|darkgreen|ridicat}} IHDI / IDU ajustat la inegalitate (2022)<ref>{{cite web |url=https://hdr.undp.org/data-center/specific-country-data#/countries/ROU |title=Human Development Reports: Romania. IHDI – Inequality-adjusted HDI |publisher=[[Organizația Națiunilor Unite|ONU]], [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] |website=hdr.undp.org |language=en |access-date=13 septembrie 2022}}</ref>}} |cpi = {{plainlist| {{increase}} 46 {{color|#EF6413|corupție ridicată}} [[Indicele de percepție a corupției | CPI / IPC]] (2023)<ref>{{cite web |url=https://www.transparency.org/en/cpi/2023=CORRUPTION PERCEPTIONS INDEX (2023) |=[[Transparency International]] |website=transparency.org |language=en |accessdate=25 iulie 2022 }}{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.transparency.org/en/cpi/2023=CORRUPTION }}</ref> (loc 63)}}{{Br}} |width = 310px |current-account = {{plainlist| {{decrease}} −8,44% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> {{decrease}} −$25,310 miliarde (2022e)<ref name="IMFWEORO"/>}} |budget balance = {{plainlist| {{increase}} −5,84% din PIB (2022e)<ref name="IMFWEORO"/> {{increase}} RON −81,718 miliarde (2022e)}} |spi = {{decreasePositive}} loc 43 ({{color|#13589E|Grupa 2}}, 2022)<ref>{{cite web |url=https://www.socialprogress.org/ |title=Social Progress Imperative - Explore the 2022 Social Progress Index Map |website=socialprogress.org |language=en |access-date=30 octombrie 2022}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.socialprogress.org/global-index-2022-results |title=Social Progress Imperative - Global Index 2022: Results |website=socialprogress.org |language=en |access-date=30 octombrie 2022}}</ref> |gdp = {{plainlist| * {{increase}} $ 406,2 miliarde (nominal, 2025)<ref name="WORLDBANK">{{cite web |url= https://www.imf.org/external/datamapper/profile/ROU/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO,&s=NGDP_R,NGDP_RPCH,NGDP,NGDPD,PPPGDP,NGDP_D,NGDPRPC,NGDPRPPPPC,NGDPPC,NGDPDPC,PPPPC,PPPSH,PPPEX,NID_NGDP,NGSD_NGDP,PCPI,PCPIPCH,PCPIE,PCPIEPCH,TM_RPCH,TMG_RPCH,TX_RPCH,TXG_RPCH,LUR,LP,GGR,GGR_NGDP,GGX,GGX_NGDP,GGXCNL,GGXCNL_NGDP,GGSB,GGSB_NPGDP,GGXONLB,GGXONLB_NGDP,GGXWDN,GGXWDN_NGDP,GGXWDG,GGXWDG_NGDP,NGDP_FY,BCA,BCA_NGDPD,&sy=2020&ey=2027&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title= https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO}}</ref> * {{increase}} $ 940,52 miliarde (PPC, 2025)<ref name="IMF"/>}} |gdp rank = {{plainlist| * [[Lista țărilor în funcție de PIB (nominal)|loc 41 (nominal, 2025)]] * [[Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)|loc 34 (PPC, 2025)]]}}{{Br}} |per capita rank = {{plainlist| * [[Lista țărilor în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor|loc 54 (nominal, 2023)]] * [[Lista țărilor în funcție de PIB-ul (PPC) pe cap de locuitor|loc 42 (PPC, 2025)]]}} }} '''Economia României''' a devenit o [[economie de piață]] odată cu adoptarea [[Constituția României|Constituției din 1991]]. Conform acesteia, statul este obligat să asigure [[Comerț liber|libertatea comerțului]] și [[Consiliul Concurenței (România)|protecția concurenței loiale]]. În economia [[României]] acționează așadar legea [[Cerere și ofertă|cererii și a ofertei]], la baza căreia se află [[Drept de proprietate#Dreptul de proprietate privată|proprietatea privată]] care trebuie protejată și garantată. Țara se poziționează în categoria [[Piețe emergente|economiilor emergente]],<ref>{{Citat web |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/April/select-countries |titlu=World Economic Outlook Database, April 2022 – Emerging market and developing economies / Emerging and developing Europe (16 countries) |publisher=imf.org |accessdate=2022-07-21 |autor=Fondul Monetar Internațional |limbă=en}}</ref> având un grad ridicat de complexitate<ref>{{cite web |url=https://atlas.cid.harvard.edu/rankings |title=Country & Product Complexity Rankings |website=atlas.cid.harvard.edu |publisher=The Atlas of Economic Complexity}} → {{cite web |url=https://atlas.cid.harvard.edu/countries/185 |title=Romania |publisher=Growth Lab - Centrul pentru Dezvoltare Internațională de la [[Universitatea Harvard]] |quote=România se clasează pe locul 19 ca cea mai complexă țară, în clasamentul Indicelui de Complexitate Economică (ECI). Comparativ cu deceniul anterior, economia României a devenit mai complexă, urcând 9 poziții în clasamentul ECI. Mergând înainte, România este într-o poziție favorabilă să profite de multe oportunități pentru a-și diversifica producția, utilizând know-how-ul existent.<br>România este mai complexă [economic] decât se aștepta pentru nivelul său de venituri. (Traducere) |access-date=28 decembrie 2022 |language=en}}</ref> și o [[forță de muncă]] [[Calificare (resurse umane)|specializată]],<ref>{{cite web |url=https://www.cedefop.europa.eu/en/tools/skills-intelligence/countries?country=RO#3 |title=Skills intelligence // Browse by country // Romania // Importance of VET occupations in employment in Romania |publisher=Centre Européen pour le Développement de la Formation Professionnelle (C.E.DE.FO.P.) |website=cedefop.europa.eu |access-date=28 decembrie 2022 |language=en}}</ref> iar în 2020 și 2022 s-a clasificat drept "economie cu venituri mari" (''high-income economy'') conform rapoartelor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]].<ref>{{Citat web |url=https://www.hupo.org/resources/Documents/HPP/World%20Bank%20list%20of%20economies%20(June%202020).pdf |titlu=World Bank list of economies (June 2020) |publisher=hupo.org |accessdate=21 iulie 2022 |autor=Banca Mondială |limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web |url=https://blogs.worldbank.org/opendata/new-world-bank-country-classifications-income-level-2022-2023 |titlu=New World Bank country classifications by income level: 2022-2023 |publisher=blogs.worldbank.org |accessdate=2022-07-21 |autor=Banca Mondială |limbă=en}}</ref> Odată cu sfârșitul anului 2022, economia României se află pe locul 12 în [[Uniunea Europeană]] ca mărime<ref>{{Citat web |url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true |titlu=GDP (current US$) - Romania |publisher=data.worldbank.org |accessdate=2022-07-17}}</ref> și a 7-a ca putere, atunci când [[Produs intern brut|PIB]]-ul este ajustat la [[paritatea puterii de cumpărare]] (PPC).<ref>{{Citat web |url=https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.PP.CD?locations=RO&most_recent_value_desc=true |titlu=GDP, PPP (current international $) - Romania |publisher=data.worldbank.org |accessdate=2022-07-17}}</ref> == Privire istorică == === Comerțul în România în perioada 1937-1939 === Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaților lângă [[Ploiești]], la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcură era controlată în mod rigid de către guvernul român, deși anumite companii străine aveau interese mari față de aceasta. Producția totală de păcură era de 6.240.000 tone în anul [[1939]]. Exporturile totale de produse petrolifere erau de 9.313.000.000 lei (55.878.000 $), un leu având valoarea de 0,006$. Sarea și tutunul erau [[monopol]]uri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la zona din jurul Aninei din [[Banat]], însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300.000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la [[Sacu, Caraș-Severin|Sacu]], [[Doman, Caraș-Severin|Doman]] și [[Ocna de Fier, Caraș-Severin|Ocna de Fier]] era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea [[Hunedoara]], la sudul localității [[Deva]], ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre [[Vârciorova, Caraș-Severin|Vârciorova]] și [[Bacău]], însă cele mai importante zăcăminte se aflau în [[Muntenia]] și [[Moldova]]. Producția totală de lignit în 1937 era de 2.183.508 tone. Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și din Moldova și [[Muntenia]], însă cantitatea totală nu depășea 201.000 tone. Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile [[Sărmășel, Mureș|Sărmășel]], [[Zau de Câmpie, Mureș|Zau de Câmpie]], [[Șaroș pe Târnave, Sibiu|Șaroș pe Târnave]], [[Bazna]] și [[Copșa Mică]] din [[Transilvania]]. Era exploatată o suprafață de 114&nbsp;km pătrați; în general 140.000.000 metri cubi de gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat. Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având o producție anuală de 129.060 tone în [[1937]]. Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriile din josul Dunării, de lângă [[Giurgiu]] și [[Oltenița]], [[Călărași]], [[Cernavodă]] și [[Hârșova]] și cele de lângă [[Ostrov, Constanța|Ostrov]], erau cele mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Dunării era de aproximativ 9.000.000 kilograme. România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. [[Muntenia]] și [[Basarabia]] produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă în [[Transilvania]]. Producția totală era doar puțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar fermele românești erau bine dotate. Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din [[1914]], deși în [[1911]] reprezenta 70% din valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erau țări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie. Industria de prelucrare a lemnului exporta în [[1938]] produse în valoare de 2.465.000 lei. === Economia românească în perioada 1950-1989 === ====Economia de comandă-control==== Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârșitul anului [[1989]], după mai bine de patru decenii de guvernare [[comunism|comunistă]], este evidențiată prin trăsăturile de bază ale mecanismului de funcționare a vieții economice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături era dominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, [[monopol]]ul acesteia în toate ramurile economiei naționale, care și-a pus amprenta asupra funcționării întregului sistem economic românesc. Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului național unic al întregii activități economice și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual, era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a activității agenților economici din toate ramurile producției naționale. La nivelul [[macroeconomie]]i s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-socială și tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, în general, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelor și reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanță cu indicatorii economico-financiari din planul național unic aprobate de conducerea țări. Prin exercitarea capacității de decizie, în problemele fundamentale ale activității economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerială a agenților economici era limitată la elemente de mică importanță pentru strategia și tactica întreprinderii. [[Piață|Piața]] era considerată o componentă pașnică a sistemului economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelor de vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a [[întreprindere|întreprinderilor]] și de trecere în consumul populației a [[bun economic|bunurilor economice]] necesare. [[Preț]]ul, [[dobândă|dobânda]], [[credit]]ul, [[salariu|salariile]], impozitele și taxele erau dirijate de la centru, prin planul național unic, fără să reflecte prin nivelul și evoluția lor raportul real dintre [[cerere]] și [[ofertă]] pe piața internă, dar nici condițiile de pe piața internațională. [[Concurență|Concurența]] nu mai avea rolul de a regla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activității agenților economici nu reflectau realitățile interne și internaționale. Resursele economice erau alocate centralizat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dispuneau de autonomia și libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare. Procesele de modernizare și retehnologizare a capacităților de producție erau dirijate centralizat prin planuri și programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiile economice externe ale României erau organizate și se desfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agenților economici în acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naționale. Echilibrarea balanței comerciale se realiza prin creșterea forțată a [[export]]urilor și reducerea drastică a [[import]]urilor, având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pe piața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociu și lung. Eficientizarea [[comerț exterior|comerțului exterior]] era concepută și urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri și să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor modalități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționale. [[Venit]]urile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și competitivității. ==== Dezvoltarea economico-socială ==== Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii [[factor de producție|factorilor de producție]] și gradul de competitivitate internațională, [[nivel de trai|nivelul de trai]] al populației. În perioada 1950-1989, creșterea economică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor cantitativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producție în întreaga economie, în afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. [[Produs social|Produsul social]] a înregistrat o creștere rapidă față de [[venit național|venitul național]], fapt ce a dus la scăderea ponderii venitului național în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari. În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mare parte a [[investiție|investițiilor]] fiind orientate către industrie. Referitor la contribuția ramurilor la crearea venitului național, tendința dominantă care s-a manifestat în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar industrială în industria agrară. În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de ramură ale producției naționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semnificative a venitului național creat în industrie și a unei creșteri mai reduse a venitului național creat în agricultură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrie și construcții și scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investițiilor din perioada 1950-1989, [[industrie|industria]] a primit cea mai mare parte, în timp ce [[agricultură|agricultura]] a primit o parte redusă. Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obține prin combinarea indicatorilor de nivel, raportați la populație, cu indicatorii eficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9.725 de dolari americani și de cea mondială, de 3.853 de dolari, România cu 2.624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce privește indicatorul PNB (produs național brut) pe persoană activă (productivitatea muncii sociale), față de o medie europeană de 17.217 dolari și de o medie a țărilor dezvoltate de 32.793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 ori și respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice la hectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste două ori și respectiv șase ori mai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țărilor europene dezvoltate. De asemenea, producția{{clarificare |Ce? Lapte, carne, altele? Toate impreuna? |data= februarie 2025}} medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1.955 kilograme, față de media europeană de 3.161&nbsp;kg și media țărilor dezvoltate de 4.120 kilograme. Locul României în ierarhia mondială se reflecta la acel moment și cu ajutorul indicatorului volumului de exporturi pe locuitor. Acesta era în anul 1988 de 453 de dolari americani pe locuitor, față de media europeană de 1.885 de dolari și de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3.635 dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al [[balanța de plăți|balanței de plăți]] de 2,8 miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelor internaționale ale României. ==== Situația în decembrie 1989 ==== La data de [[21 decembrie]] [[1989]], România avea un produs intern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de 14,92 lei pentru un dolar<ref name="cp2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html După douăzeci de ani. Economia României în 1989] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110910223607/http://www.standard.money.ro/articol_111865/dupa_douazeci_de_ani__economia_romaniei_in_1989.html |date=2011-09-10 }}, 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari<ref name="ste2010-01-02">[http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110421000222/http://www.standard.money.ro/articol_111864/anul_economic_1989__marcat_de_plata_datoriei_externe.html |date=2011-04-21 }}, 21 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010</ref>. Datoria externă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari<ref name="ste2010-01-02" />, era achitată integral,{{clarificare |Ce datorie, de cind? Ca o datorie achitata e, adicatalea, una care nu e. |data= februarie 2025}} din februarie 1989<ref name="cp2010-01-02" />. În jur de 58% din venitul național era realizat de industrie și 15% de agricultură<ref name="cp2010-01-02" />. Populația angajată reprezenta peste 73% din cea ocupată<ref name="cp2010-01-02" />. Salariul minim era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari<ref name="cp2010-01-02" />. România avea peste opt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari<ref name="cp2010-01-02" />. Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - [[Banca Națională a României]], Banca Română de Comerț Exterior, Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca de Investiții și [[Casa de Economii și Consemnațiuni]]<ref name="cp2010-01-02" />. == Puterea economică a României == Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini (vedeți [[Dacia Logan]]) este foarte largă și este orientată înspre piață. Industria românească de [[IT]] cunoaște o creștere anuală constantă. Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de [[bun economic|bunuri]] de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei. În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8.191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial<ref>[http://data.un.org/Data.aspx?q=GDP&d=SNAAMA&f=grID%3a101%3bcurrID%3aUSD%3bpcFlag%3a1 UNdata]</ref>. == Economia subterană == În anul [[2009]], economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, potrivit unor estimări ale companiei [[A.T. Kearney]]<ref name="es2010-01-19">[http://www.money.ro/intern-1/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei.html ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO)] {{Webarchive|url=https://archive.today/20130705214720/http://www.money.ro/anaf-a-atras-la-buget-venituri-suplimentare-de-5-8-mld-lei_476176.html |date=2013-07-05 }}, 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010</ref>. Aproape două treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obținute<ref name="es2010-01-19" />. În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de miliarde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul intern brut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.<ref name="SUBTevz2014-07-29">[http://www.evz.ro/economia-subterana-este-o-treime-din-pib.html Economia subterană este o treime din PIB], 29 iulie 2014, Departamentul Economic, ''Evenimentul zilei'', accesat la 29 iulie 2014</ref> Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procentul era de 30% din PIB.<ref name="SUBTevz2014-07-29" /> Conform informațiilor furnizate de către [[Institutul Național de Statistică]], în anul 2020 economia subterană reprezenta 21% din valoarea [[Produsul intern brut al României|produsului intern brut]] al României.<ref>{{Citat web|url=https://cursdeguvernare.ro/economia-subterana-21-din-pib-varianta-de-lucru-a-ins.html|titlu=Economia subterană - 21% din PIB, varianta de lucru a INS|publisher=CursDeGuvernare.ro|date=2020-02-10|accessdate=2022-07-25|limbă=ro-RO}}</ref> == Sectoarele economiei == Clasificarea activităților din economia națională (CAEN).<ref>[https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen Clasificarea activităților din economia națională], ''onrc.ro''</ref> <ref>[http://coduricaen.info/ Clasificarea activităților din economia națională], ''coduricaen.info''</ref><ref>[https://www.rrf.ro/caen/ CAEN], ''RRF.ro''</ref> === Industrie === {{Articol principal|Industria României}} Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor de construcții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară. În cadrul '''industriei constructoare de mașini''' se produc utilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și marin la [[Ploiești]], [[Târgoviște]], [[Bacău]], [[București]] și [[Galați]], utilaje miniere la [[Baia Mare]] și [[Petroșani]], mașini unelte la București, [[Oradea]], [[Arad]], [[Râșnov]] și Târgoviște, și produse ale industriei de mecanică fină. <br /> Tractoare se produc la [[Brașov]], Craiova și la [[Miercurea-Ciuc]], iar alte mașini agricole la București, [[Piatra Neamț]], Timișoara și [[Botoșani]]. Locomotive se produc la București și Craiova, vagoane la [[Arad]], [[Caracal]], [[Drobeta-Turnu Severin]], autoturisme la Pitești și Craiova, autocamioane la Brașov, nave maritime la [[Constanța]], [[Giurgiu]], [[Oltenița]] și aeronave la București, [[Bacău]], Brașov și Craiova. Înainte de [[1990]], România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În [[2001]], numărul lor scăzuse la 5.300 de bucăți, iar în [[2006]] companiile autohtone au raportat fabricarea a 3.300 de unități<ref name="tr2009-08-26">[http://www.capital.ro/articol/productia-anuala-de-tractoare-incape-lejer-in-parcarea-de-la-inter-124042.html Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, capital.ro, accesat la [[26 august]] [[2009]]</ref>. După închiderea uzinei din Brașov, în [[2007]], producția internă din domeniu s-a prăbușit, ajungând la numai câteva zeci de unități anual<ref name="tr2009-08-26" />, producția internă fiind realizată de [[Mat Craiova]] și [[Mecanica Ceahlău]].<ref name="sttract2009-09-11" /> '''Industria electronică și electrotehnică''' este reprezentată prin întreprinderi amplasate în principal în București, [[Iași]], [[Timișoara]], [[Craiova]], [[Pitești]]. '''Industria chimică''' s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la [[Borzești]], [[Băile Govora]], [[Râmnicu Vâlcea]], Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la [[Baia Mare]], [[Zlatna]], [[Copșa Mică]], [[Turnu Măgurele]], [[Valea Călugărească, Prahova|Valea Călugărească]] și [[Năvodari]]. '''Industria petrochimică''' produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la [[Brazi, Prahova|Brazi]] și [[Borzești]], mase plastice la Ploiești, [[Făgăraș]], Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre sintetice la Botoșani, [[Săvinești, Neamț|Săvinești]], [[Roman, România|Roman]], Iași. Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt reprezentate prin numeroase centre în toată țara. Se produc medicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele și detergenți. În cadrul '''industriei materialelor de construcții''' se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la [[Bicaz]], [[Brașov]], [[Fieni]], [[Comarnic]], [[Turda]]. Sticlă se produce și se prelucrează la București, [[Mediaș]], [[Târnăveni]], [[Dorohoi]], [[Turda]], [[Avrig]], [[Călărași]]. '''Industria de prelucrare a lemnului''' dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la [[Suceava]], [[Bistrița]], [[Focșani]], Pitești, Râmnicu Vâlcea, [[Târgu Jiu]], Arad, [[Târgu Mureș]], [[Reghin]], [[Satu Mare]], București, [[Brăila]] și Constanța. '''Industriile ușoară și alimentară''' au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor la București, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificației. '''Industria ușoară''' din România a fost afectată de contextul internațional. Data de [[1 ianuarie]] [[2005]] a adus pe plan mondial o măsură preconizată încă din [[1995]]: abolirea totală a sistemului cotelor la importurile de textile<ref>{{Citat web |url=http://www.fepaius.ro/index6.html |accessdate=2008-06-06 |titlu=Liberalizarea importurilor a dus industria textila românească în pragul crizei |archive-date=2008-02-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080212025507/http://www.fepaius.ro/index6.html |dead-url=yes }}</ref>. Aceasta decizie a [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la [[Marrakech]] Acordul Textil și Vestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMC își deschid porțile în fața importurilor nelimitate din [[Asia]]. Mai ales din [[China]], care este principalul beneficiar al acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața internă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproape imposibil de recucerit după această eliminare a cotelor de import. În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care [[Uniunea Europeană]] era piața tradițională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu să-și păstreze această piață de desfacere. Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000 în anul [[2007]], și a scăzut la 263.000 până august [[2009]], industria fiind puternic afectată de criza financiară<ref name="sttex2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105558_32/peste_60_000_de_concedieri_in_industria_textila__in_2009.html Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. '''Industria siderurgică''' - în anul 1989, România a produs 14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pe locul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioane tone).<ref name="co2012-05-18">[http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120503140034/http://businessday.ro/01/2011/productia-de-otel-a-romaniei-a-crescut-cu-41-in-2010-iar-exportul-cu-61/ |date=2012-05-03 }}, 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, ''businessday.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> România producea mai mult oțel decât toată Africa (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioane tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).<ref name="co2012-05-18" /> După 1989, cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /><ref name="cp2012-05-18">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/95651/Productia-de-otel-nu-simte-criza-Vezi-locul-Romaniei-pe-plan-mondial.html Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei pe plan mondial], 24 noiembrie 2010, ''wall-street.ro'', accesat la 18 mai 2012</ref> În anul 2010, producția a crescut la 3,9 milioane tone.<ref name="co2012-05-18" /> În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de aproximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au totalizat aproximativ 2,1 miliarde euro.<ref name="co2012-05-18" /> ==== Energie ==== {{articol principal|Industria energetică în România|Energia electrică în România|Industria petrolului în România|Gazele naturale în România}} Consumul de energie al României în anul [[2005]] a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care: * 36,4% - [[gaze naturale]] * 25,1% - [[țiței]] și derivați petrolieri * 22,4% - [[cărbune]] și [[cocs]] * 16,1% - [[energia hidraulică|hidro]] și altele Producția de energie electrică a [[România|României]] a fost de aproximativ 62 TWh în anul [[2006]] la o putere instalată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% a fost realizată pe bază de [[combustibili fosili]], 32,02% în [[hidrocentrale]], 9,20% - [[centrală nucleară|nucleară]] și 0,68% - alte surse convenționale. În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la 4.870.098 MW<ref>[http://sistemulenergetic.com/graphs Sistemul energetic]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, tool online de generare de grafice cu privire la consumul de energie în România, accesat la 16 mai 2013.</ref>. === Construcțiile === Industria de construcții a României a avut în anul [[2007]] o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi în [[Uniunea Europeană]], după [[Slovacia]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44896/ziua_de_cluj__robotii_fac_caramizi_la_triteni.html Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni ]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. === Agricultura === {{articol principal|Agricultura României}} România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile<ref name="stagr2008-06-25" />. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate<ref name="stnel2009-05-06">[http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101018101527/http://www.standard.money.ro/articol_67946/6_8_milioane_de_hectare_agricole_nu_sunt_lucrate.html |date=2010-10-18 }}, standard.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Agricultura reprezintă 6% din [[PIB]]-ul țării (anul [[2007]])<ref name="stagr2008-06-25">[http://www.standard.money.ro/articol_49743/agricultorii_asteapta_dublarea_productiei_in_plina_criza_de_cereale.html Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză de cereale]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, Accesat la [[25 iunie]] [[2008]]</ref>, față de 12,6% în [[2004]]<ref name="stagr2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenurilor] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120208045415/http://www.standard.money.ro/articol_105553_85/aranul_roman_fata_n_fata_cu_reactiunea_comasarii_terenurilor.html |date=2012-02-08 }}, standard.ro, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref>. Circa trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august [[2009]]), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale<ref name="stagr2009-08-29" /><ref name="stagr2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html Agricultura - starea de fapt], {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091002090037/http://standard.money.ro/articol_81305/agricultura___starea_de_fapt.html |date=2009-10-02 }} Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele ''„made în România”'' sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelică devenind un importator net pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele<ref name="stagr2009-04-14" />. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie [[2009]] situația se prezenta astfel: [[România]] dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din [[Europa]], încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu [[UE]], unde media este de numai 13 hectare<ref name="sttract2009-09-11">[http://www.standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090913124105/http://standard.money.ro/articol_106293/chinezii_incep_productia_de_tractoare_la_rasnov.html |date=2009-09-13 }}, standard.ro, accesat la [[11 septembrie]] [[2009]]</ref>. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite<ref name="sttract2009-09-11" />. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste 12.000 de ore de utilizare.<ref name="sttract2009-09-11" /> Problemele majore ale agriculturii din [[România]] sunt: lipsa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificultatea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiile legate de proprietate și tehnologia precară<ref name="stagr2009-04-14" />. Produsele românești nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale [[UE]], ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețele externe, în timp ce mărfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone<ref name="stagr2009-04-14" />. Dintre companiile străine, au pătruns pe piața românească giganți precum [[Smithfield Foods]], cu investiții de câteva sute de milioane de euro, [[Cargill]], [[Bunge]], [[Glencore]], [[Lactalis]] și [[Meggle]]<ref name="stagr2009-04-14" />. Conform I.N.S., în [[2006]] au fost cultivate 991.000 hectare cu [[floarea-soarelui]], 191.000 hectare cu [[soia]] și 110.000 hectare cu [[rapiță]]. Producția de cereale s-a ridicat, în [[2006]], la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone<ref name="stah2009-05-04">[http://www.standard.money.ro/articol_14400/holdingul_agro_chirnogi_imprumuta_noua_mil______pentru_a_si_extinde_culturile_agricole.html Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentru a-și extinde culturile agricole]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, Accesat la [[4 mai]] [[2009]]</ref>. În anul [[2007]], peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din [[1940]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45656/graul_din_noua_recolta_va_fi_cu_25___mai_ieftin.html Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. În anul [[2006]], producția a fost de 5,52 milioane tone<ref name="stagr2008-06-25" />. '''Recolta de cereale, fructe și legume:''' (mii de tone) {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="110" | An ! width="55" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/AGRICULTURA+2015+RECOLTE+DATE+UE |title=An dezastruos pentru agricultura din România. Situația din alte țări UE |work=Digi24 |date=3 octombrie 2015}}</ref> ! width="55" | 2014<ref name="prod2014">{{cite web |url=http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Prod_veg/prod_veg_r14.pdf |title=Producția agricolă vegetală la principalele culturi, în anul 2014 ''(date provizorii)'' |work=Institutul Național de Statistică |date=31 martie 2015}}</ref> ! width="55" | 2013<ref name="prod2014" /> ! width="55" | 2008<ref name="evz2009-04-03">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ Producția de cereale, fructe și legume (mii tone)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404024000/http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845917/Productia-de-cereale-fructe-si-legume-mii-tone/ |date=2009-04-04 }}, Accesat la [[3 aprilie]] [[2009]]</ref> ! width="55" | 2007<ref name="evz2009-04-03" /> ! width="55" | 2006<ref name="stagr2008-06-25" /><ref name="stah2009-05-04" /> |- | align="center" | '''Grâu''' | align="center" | 7.000 {{small|(est.)}} | align="center" | 7.458 | align="center" | 7.296 | align="center" | 7.144 | align="center" | 3.044 | align="center" | 5.520 |- | align="center" | '''Porumb''' | align="center" | 7.500 {{small|(est.)}} | align="center" | 11.734 | align="center" | 11.305 | align="center" | | align="center" | | align="center" | 8.600 |- | align="center" | '''Floarea-soarelui''' | | align="center" | 2.129 | align="center" | 2.142 | align="center" | 1.159 | align="center" | 547 | align="center" | |- | align="center" | '''Cartofi''' | | align="center" | 3.520 | align="center" | 3.290 | align="center" | 3.649 | align="center" | 3.712 | align="center" | |- | align="center" | '''Mere''' | | align="center" | 382 | align="center" | 387 | align="center" | 325 | align="center" | 362 | align="center" | |} {{clear|left}} În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 milioane de capete<ref name="stporci2009-04-14">[http://www.standard.money.ro/articol_66354/mihai_visan__director_executiv_al_asociatiei_romane_a_carnii_____consumatorii_se_orienteaza_spre_produsele_ieftine.html Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se orientează spre produsele ieftine”]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, Accesat la [[14 aprilie]] [[2009]]</ref>. Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România beneficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013<ref name="stagr2009-08-29" />. Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare față de anul precedent. În anul 2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de 10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44287/fondul_forestier_a_crescut_cu_0_9____iar_taierile_de_masa_lemnoasa_cu_9_9____in_2007_fata_de_2006.html Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masă lemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. === Turismul === Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor străini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate ([[Ungaria]], [[Bulgaria]], [[Croația]]) și amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează situația. Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, {{nc|România fiind una din puținele țări din UE în care se prezervă mediul de tip rural}}. Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșul și Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc. [[Fișier:Opera Națională Română din Timișoara (April - 2023).jpg|miniatura|300x300px|Timișoara, [[Capitală Europeană a Culturii]] 2023]] Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pentru străini sunt: Sibiu ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în 2007), Timișoara ([[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] în [[2023]]), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoara, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc. În anul 2009, litoralul [[Marea Neagră|Mării Negre]] din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000 au fost străini<ref name="litoral2010-08-21">[http://www.jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html Criza ne strică vacanța] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121102104448/http://jurnalul.ro/stire-economic/criza-ne-strica-vacanta-548967.html |date=2012-11-02 }}, 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. === Comunicațiile === {{articol principal|Comunicațiile în România}} ==== Internet ==== Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008, și este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband slabe și a veniturilor mici ale populației, în special în zonele rurale<ref name="stinternet2009-03-27">[http://www.standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefoniei fixe și a internetului ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091015053940/http://standard.money.ro/articol_86629/romania_ramane_in_coada_europei_la_penetrarea_telefoniei_fixe_si_a_internetului.html |date=2009-10-15 }}, Accesat la [[27 martie]] [[2009]]</ref>. Prin comparație, în [[UE]], media era de 54% în anul 2008<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45278/mcti__reducerea_decalajului_digital_dintre_mediul_urban_si_rural__prioritate_zero.html MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban și rural, prioritate zero]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt [[Romtelecom]], care este și cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cu peste 550.000 de clienți, [[RCS&RDS]], cu peste 850.000 de clienți, și [[UPC România]], cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piața de internet mobil este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], primii doi jucători de telefonie mobilă<ref name="stinternet2009-03-27" />. ==== Telefonia mobilă ==== Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioane de unități, adică abonamente și cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil<ref name="stsim2009-04-12" />. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%<ref name="stsim2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88535_40/utilizatorii_romani_detin_24_5_milioane_de_cartele_sim_active.html Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM active]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Piața este dominată de [[Orange România]] și [[Vodafone România]], urmați de [[Cosmote România]], [[RCS&RDS]] și [[Zapp]]. ==== Telefonia fixă ==== La data de [[31 decembrie]] [[2008]], în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fixe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator<ref name="stfix2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88532/ancom__2008__anul_cu_cea_mai_mare_rata_de_penetrare_a_telefoniei_fixe.html ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, accesat la [[12 aprilie]] [[2009]]</ref>. Dintre acestea, 3 milioane de linii aparțineau companiei [[Romtelecom]], care a deținut monopolul telefoniei fixe în România până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este [[RCS&RDS]], cu 1,2 milioane abonați. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față de sfârșitul anului precedent, în special datorită numărului mare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului 2008<ref name="stfix2009-04-12" />. === Finanțe === România avea ca obiectiv stabilit intrarea în [[zona euro]] în anul [[2014]]<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_45862/romania_trebuie_sa_atinga_tinta_de_inflatie_in_2009_ca_sa_poata_adera_la_zona_euro_in_2014.html România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca să poată adera la zona euro în 2014]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. === Sectorul bugetar === În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi<ref name="zfp2010-01-03">[http://www.zf.ro/zf-24/statul-ar-putea-economisi-166-mil-euro-daca-va-concedia-70-000-de-bugetari-in-2010-5232631/ Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia 70.000 de bugetari în 2010], 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. [[Legea salarizării unitare a bugetarilor]], intrată în vigoare la data de [[1 ianuarie]] [[2010]], prevede ca raportul între salariul minim pe economie și cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președintelui României<ref name="zfls2010-01-03">[http://www.zf.ro/pensii-private-intrebari-si-raspunsuri/a-intrat-in-vigoare-legea-salarizarii-unitare-a-bugetarilor-cititi-aici-care-sunt-principalele-modificari-pe-care-le-aduce-legea-pentru-cei-1-4-milioane-de-angajati-de-la-stat-5239831/ A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor], 01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. Aceasta în condițiile în care în acest sector există discrepanțe salariale semnificative — există salarii care trec de 14.000 de [[RON|lei]] pe lună (3.300 de [[euro]])<ref name="zfls2010-01-03" />. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014 și 7% pentru 2015 și anii următori<ref name="zfls2010-01-03" />. În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au reprezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%, Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%<ref name="gap2010-08-11">[http://www.gandul.info/financiar/romania-da-o-treime-din-venituri-pe-pensii-doar-grecia-ne-depaseste-6853492 România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Grecia ne depășește], 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11 august 2010</ref>. În august [[2009]], omul de afaceri [[Dinu Patriciu]] (cel mai bogat român în anul [[2007]]<ref name="cp2010-01-03">[http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100130104830/http://www.capital.ro/articol/top-300-capital-2008-gigi-becali-este-cel-mai-bogat-roman-113181.html |date=2010-01-30 }}, 14 octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>) declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: ''„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”''<ref name="stp2010-01-03">[http://www.standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090901091555/http://standard.money.ro/articol_105524/patriciu__ar_trebui_dati_afara_600_000_de_bugetari.html |date=2009-09-01 }}, 7 august 2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010</ref>. În mai 2010, în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane<ref name="buget2010-08-25">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/85852/Leafa-medie-in-sectorul-bugetar-mai-mare-cu-24-decat-la-privat.html Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decât la privat], 19 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat<ref name="buget2010-08-25" />. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)<ref name="zcb2010-08-25">[http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/ Secretele bugetului: 260.000 de "paznici" consumă 40% din fondul public de salarii], 16 mai 2010, zf.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro<ref name="zcb2010-08-25" />. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați<ref name="zcb2010-08-25" />. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă<ref name="zfp2010-01-03" />. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați și au avut în total pierderi de 70 de milioane de [[euro]]<ref name="zcs2010-08-04">[http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-afaceri-de-10-mld-pe-an-dar-sunt-incapabile-sa-faca-profit-6713257 Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit], 25 iul 2010, zf.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. === Transporturile === {{Articol principal|Transporturile în România}} [[Fișier:Harta-autostrazi_PIB.jpg|miniatura]] [[România]] dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865&nbsp;km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită<ref name="evz2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848958/Romania-circula-pe-drumuri-expirate-si-nemodernizate/ România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate], evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000&nbsp;km sunt drumuri județene și 29.843&nbsp;km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (august 2020), de numai 866 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280&nbsp;km dispun de patru benzi de circulație<ref name="evz2009-05-06" />. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de [[Forumul Economic Mondial]] (FEM)<ref name="evzb2009-05-06">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090508114834/http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828253/Soselele-romanesti-mai-proaste-decat-cele-din-Burundi/ |date=2009-05-08 }}, evz.ro, accesat la [[6 mai]] [[2009]]</ref>. Înaintea României apar țări ca [[Albania]], [[Bulgaria]], statele asiatice [[Kârgâzstan]] și [[Cambodgia]] și statele africane [[Burundi]], [[Tanzania]] și [[Zambia]]<ref name="evzb2009-05-06" />. Investițiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre țările europene<ref name="cp2008-06-26">[http://www.standard.money.ro/articol_48467/romania__pe_ultimul_loc_in_ue_la_investitiile_feroviare.html Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, Accesat la [[26 iunie]] [[2008]]</ref>. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare<ref name="cp2008-06-26" />. [[România]] dispune de 10.785 kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificați<ref name="evz2009-05-06" />. === Resursele naturale === ; Sare Rezervele de sare ale României sunt estimate la circa 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiind calitatea.<ref name="sare2012-02-25">[http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html Nu ne vindem sarea, o luam de la alții] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100924230853/http://www.sfin.ro/articol_7859/nu_ne_vindem_sarea__o_luam_de_la_altii.html |date=2010-09-24 }}, 16 februarie 2007, Alexandru Moldovan, ''Săptămâna Financiară'', accesat la 25 februarie 2011</ref> În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 milioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tone sare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.<ref name="sare2012-02-25" /> Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din rocă), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timp de iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind reprezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consumul alimentar.<ref name="sare2012-02-25" /> România exporta în anul 2007 aproape 30% din ceea ce exploata.<ref name="sare2012-02-25" /> Singura companie producătoare de sare din România este [[Salrom]]. == Variația regională == Date statistice salariul mediu/lună pentru luna Septembrie 2019<ref>[http://www.insse.ro/cms/rw/pages/buletinStatJud.ro.do;jsessionid=0a02458c30d5c90325549c6347ffb7d6ed810998abaf.e38QbxeSahyTbi0Rbxb0 Institutul National de Statistica]</ref>: {| ! ! | !Brut (lei) | !Net (lei) |- | align=right| |[[București]] | |6.597 | |3.859 |- | align=right| |[[Județul Timiș|Timiș]] | |5.545 | |3.244 |- | align=right| |[[Județul Cluj|Cluj]] | |5.470 | |3.199 |- | align=right| |'''România''' | |5.163 | |3.020 |- | align=right| |[[Județul Iași|Iași]] | |4.882 | |2.856 |- | align=right| |[[Județul Brașov|Brașov]] | |4.759 | |2.784 |- | align=right| |[[Județul Dolj|Dolj]] | |4.575 | |2.676 |- | align=right| |[[Județul Constanța|Constanța]] | |4.571 | |2.674 |- | align=right| |[[Județul Prahova|Prahova]] | |4.468 | |2.614 |- |} [[Fișier:Timişoara_(5).jpg|miniatura|275x275px|Sediul [[Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timiș|Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș]]]] [[Regiunea de dezvoltare Vest]] are cea mai rapidă [[urbanizare]] din România, fenomen [[Demografie|demografic]] corelat cu [[Creștere economică|dezvoltarea economică]] accelerată a [[Timișoara|Timișoarei]]. [[Piețe emergente|Trendul]] se va accentua odată cu aderarea României la [[Spațiul Schengen]] și celelalte [[Listă a organizațiilor internaționale în domeniul economiei|structuri euro-atlantice]], datorită proximității imediate la [[graniță]] și accesului rapid al regiunii la piețele din [[Lumea occidentală|Occident]] și [[Balcanii de Vest]].<ref>{{Citat web|url=https://www.recensamantromania.ro/rpl-2011/rezultate-2011/|titlu=Rezultate 2011 – Recensamantul Populatiei si Locuintelor|accessdate=2023-10-27|limbă=ro-RO}}</ref> [[Județul Timiș|Timișul]] este din anul [[2023]] cea mai mare piață de [[:Categorie:Afaceri imobiliare|real-estate]] din [[România]], cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/analiza-imobiliara-la-jumatate-de-an-piata-rezidentiala-pe-panta-descendenta-a-scazut-numarul-de-proiecte-de-locuinte-sunt-pe-minus-tranzactiile-autorizatiile-de-construire-cererea-si-oferta.html|titlu=Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta|publisher=Economedia.ro|date=2023-07-06|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> [[Fișier:Romania - Net Salary per County.png|miniatura|275x275px|Harta [[Salariul mediu în economia României|salariului net]], pe [[Județele României|județe]], în [[România|România.]] [[Județul Timiș|Timișul]] are cel mai mare [[Venit|venit mediu]] din țară după București, iar [[Timișoara]] cel mai ridicat [[Standard de viață|standard al vieții]] la nivel național (locul 53 în [[Europa]]) ]] În anul [[2021]] Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din [[România]] și al treilea din [[Europa]] pentru [[Telemunca|munca la distanță]], conform raportului de specialitate efectuat de platforma ''OVO Network''.<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/timisoara-cel-mai-bun-oras-din-romania-si-al-treilea-din-europa-pentru-munca-la-distanta.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță|publisher=Economedia.ro|date=2021-07-24|accessdate=2023-11-09|limbă=ro-RO}}</ref> Cu o viteză de [[download]] de 90,27 de [[Megabit pe secundă|megabiți pe secundă]], Timișoara a fost în [[2013]] orașul cu cel mai rapid [[Internet]] din lume.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/timisoara-este-pe-locul-1-in-topul-mondial-al-oraselor-cu-viteza-mare-la-internet.html|titlu=Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-09|limbă=ro}}</ref> Conform datelor oficiale furnizate de [[Banca Mondială]], Timișoara este orașul cu cea mai mare [[creștere economică]] din [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnaluldeafaceri.ro/timisoara-orasul-cu-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue/|nume=Nicoleta|titlu=Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE|publisher=Jurnalul de Afaceri|date=2018-02-28|accessdate=2023-11-08|limbă=ro}}</ref> În clasamentul mondial al [[Calitatea vieții|calității vieții]] realizat de platforma ''Numbeo'', Timișoara se află pe primul loc în [[România|România,]] pe poziția 84 în [[lume]] și 53 în [[Europa]], imediat după [[Philadelphia]], [[Birmingham]], [[Praga]] sau [[Berlin]], și peste [[Lisabona]], [[Bruxelles]], [[Manchester]] sau [[Lyon]].<ref>{{Citat web|url=https://financialintelligence.ro/calitatea-vietii-timisoara-mai-bine-decat-lisabona-clujul-peste-bruxelles-bucurestiul-devanseaza-roma/|nume=Intelligence|prenume=Financial|titlu=Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma|publisher=Financial Intelligence|date=2023-08-10|accessdate=2023-11-08|limbă=ro-RO}}</ref> Este singurul oraș din [[România]] inclus de publicația ''[[Time]]'' în topul destinațiilor [[Turism|turistice]] din [[lume]], alături de [[Washington, D.C.]], [[Barcelona]] sau [[Napoli]].<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/social/timisoara-a-ajuns-in-topul-celor-mai-grozave-locuri-din-lume-21701491|titlu=Timișoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume|publisher=Mediafax.ro|accessdate=2023-11-10|limbă=ro}}</ref> A fost desemnat cel mai bun [[oraș]] de [[Călătorie|city-break]] din [[Europa]] în anul [[2023]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/travel/un-oras-din-romania-desemnat-destinatia-perfecta-de-toamna-din-europa-in-2023.html|titlu=Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2023-11-12|limbă=ro}}</ref> [[Timișoara]] este cel mai bun oraș pentru [[Afacere|afaceri]] din România, conform companiei [[Forbes]].<ref>{{Citat web|url=http://www.tvr.ro/timi-oara-cel-mai-bun-ora-pentru-afaceri-din-romania_39000.html|titlu=Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România|publisher=TVR.RO|accessdate=2023-11-08|limbă=Romanian}}</ref> Este singurul [[oraș]] din [[Europa de Est]] cu grad investițional AAA, calculat de agenția [[Fitch Ratings]].<ref>{{Citat web|url=https://www.fitchratings.com/|titlu=Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets|publisher=Fitch Ratings|accessdate=2023-11-14|limbă=en-US}}</ref> == Indicatori statistici == Tabelul următor prezintă principalii indicatori economici din anii 1980-2022 și estimați pentru 2023-2028 de [[Fondul Monetar Internațional]]. Inflația sub 5% este în verde.<ref>{{Cite web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2023/April/weo-report?c=968,&s=NGDP_RPCH,NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,PCPIPCH,LUR,GGXWDG_NGDP,&sy=1980&ey=2028&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1|title=Report for Selected Countries and Subjects|website=www.imf.org|language=en-US|access-date=2023-09-27}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center;" !Year ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small href="Paris">(în US$ [[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]])</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în miliarde US$ nominali)</small> ![[Produs intern brut|PIB]] pe cap de locuitor<br /><small>(în US$ nominali)</small> ![[Produs intern brut|PIB]]<br /><small>(în procente)</small> !Rata inflației<br /><small>(în procente)</small> !Șomaj <br /><small>(în procente)</small> !Datoria publică<br /><small>(în procente din [[Produs intern brut|PIB]])</small> |- |1980 |114,1 |5.087 |46,1 |2.052 |{{Increase}}3,3% |{{Increase}}1,5% |{{n/a}} |{{n/a}} |- |1981 |{{Increase}}125,1 |{{Increase}}5.541 |{{Increase}}55,3 |{{Increase}}2.450 |{{Increase}}0,1% |{{Increase}}2,2% |{{n/a}} |{{n/a}} |- |1982 |{{Increase}}138,0 |{{Increase}}6.084 |{{Increase}}55,4 |{{Decrease}}2.441 |{{Increase}}3,9% |{{IncreaseNegative}}16,9% |{{n/a}} |{{n/a}} |- |1983 |{{Increase}}152,0 |{{Increase}}6.674 |{{Decrease}}48,4 |{{Decrease}}2.125 |{{Increase}}6,0% |{{Increase}}4,7% |{{n/a}} |{{n/a}} |- |1984 |{{Increase}}167,0 |{{Increase}}7.300 |{{Decrease}}39,1 |{{Decrease}}1.710 |{{Increase}}6,0% |{{decreasePositive}}−0,3% |{{n/a}} |{{n/a}} |- |1985 |{{Increase}}172,0 |{{Increase}}7.490 |{{Increase}}48,3 |{{Increase}}2.101 |{{Decrease}}−0,1% |{{decreasePositive}}−0,2% |4,0% |{{n/a}} |- |1986 |{{Increase}}179,7 |{{Increase}}7.783 |{{Increase}}52,3 |{{Increase}}2.264 |{{Increase}}2,4% |{{Increase}}0,7% |{{decreasePositive}}3,9% |{{n/a}} |- |1987 |{{Increase}}185,7 |{{Increase}}7.994 |{{Increase}}58,5 |{{Increase}}2.517 |{{Increase}}0,8% |{{Increase}}1,1% |{{decreasePositive}}3,7% |{{n/a}} |- |1988 |{{Increase}}191,2 |{{Increase}}8.191 |{{Increase}}60,5 |{{Increase}}2.593 |{{Decrease}}−0,5% |{{Increase}}2,6% |{{Steady}}3,7% |{{n/a}} |- |1989 |{{Decrease}}187,2 |{{Decrease}}7.990 |{{Decrease}}54,2 |{{Decrease}}2.314 |{{Decrease}}−5,8% |{{Increase}}0,9% |{{decreasePositive}}3,4% |{{n/a}} |- |1990 |{{Decrease}}183,3 |{{Decrease}}7.814 |{{Decrease}}38,5 |{{Decrease}}1.641 |{{Decrease}}−5,6% |{{IncreaseNegative}}127,9% |{{Steady}}3,4% |{{n/a}} |- |1991 |{{Decrease}}165,0 |{{Decrease}}7.045 |{{Decrease}}29,1 |{{Decrease}}1.241 |{{Decrease}}−12,9% |{{IncreaseNegative}}161,1% |{{IncreaseNegative}}3,5% |{{n/a}} |- |1992 |{{Decrease}}154,0 |{{Decrease}}6.599 |{{Decrease}}19,8 |{{Decrease}}847 |{{Decrease}}−8,8% |{{IncreaseNegative}}210,4% |{{IncreaseNegative}}5,4% |{{n/a}} |- |1993 |{{Increase}}160,0 |{{Increase}}6.896 |{{Increase}}26,6 |{{Increase}}1.147 |{{Increase}}1,5% |{{IncreaseNegative}}256,1% |{{IncreaseNegative}}9,2% |{{n/a}} |- |1994 |{{Increase}}169,9 |{{Increase}}7.365 |{{Increase}}30,4 |{{Increase}}1.317 |{{Increase}}3,9% |{{IncreaseNegative}}136,7% |{{IncreaseNegative}}11,0% |{{n/a}} |- |1995 |{{Increase}}185,8 |{{Increase}}8.105 |{{Increase}}35,8 |{{Increase}}1.563 |{{Increase}}7,1% |{{IncreaseNegative}}32,3% |{{decreasePositive}}9,9% |{{n/a}} |- |1996 |{{Increase}}196,7 |{{Increase}}8.627 |{{Decrease}}35,7 |{{Increase}}1.565 |{{Increase}}3,9% |{{IncreaseNegative}}38,8% |{{decreasePositive}}7,3% |{{n/a}} |- |1997 |{{Decrease}}188,0 |{{Decrease}}8.289 |{{Decrease}}35,6 |{{Increase}}1.571 |{{Decrease}}−6,1% |{{IncreaseNegative}}154,8% |{{IncreaseNegative}}7,9% |{{n/a}} |- |1998 |{{Decrease}}180,9 |{{Decrease}}8.018 |{{Increase}}42,6 |{{Increase}}1.885 |{{Decrease}}−4,8% |{{IncreaseNegative}}59,1% |{{IncreaseNegative}}9,6% |{{n/a}} |- |1999 |{{Increase}}181,4 |{{Increase}}8.076 |{{Decrease}}36,0 |{{Decrease}}1.600 |{{Decrease}}−1,2% |{{IncreaseNegative}}45,8% |{{decreasePositive}}7,2% |{{n/a}} |- |2000 |{{Increase}}190,9 |{{Increase}}8.501 |{{Increase}}37,4 |{{Increase}}1.667 |{{Increase}}2,9% |{{IncreaseNegative}}45,7% |{{IncreaseNegative}}7,6% |29,5% |- |2001 |{{Increase}}205,1 |{{Increase}}9.145 |{{Increase}}40,4 |{{Increase}}1.800 |{{Increase}}5,1% |{{IncreaseNegative}}34,5% |{{decreasePositive}}7,4% |{{decreasePositive}}27,4% |- |2002 |{{Increase}}220,2 |{{Increase}}10.083 |{{Increase}}46,0 |{{Increase}}2.108 |{{Increase}}5,7% |{{IncreaseNegative}}22,5% |{{IncreaseNegative}}8,3% |{{decreasePositive}}27,3% |- |2003 |{{Increase}}229,7 |{{Increase}}10.620 |{{Increase}}57,8 |{{Increase}}2.672 |{{Increase}}2,3% |{{IncreaseNegative}}15,4% |{{decreasePositive}}7,8% |{{decreasePositive}}24,9% |- |2004 |{{Increase}}260,1 |{{Increase}}12.091 |{{Increase}}75,1 |{{Increase}}3.487 |{{Increase}}10,3% |{{IncreaseNegative}}11,9% |{{IncreaseNegative}}8,0% |{{decreasePositive}}21,3% |- |2005 |{{Increase}}280,1 |{{Increase}}13.140 |{{Increase}}98,5 |{{Increase}}4.608 |{{Increase}}4,7% |{{IncreaseNegative}}9,0% |{{decreasePositive}}7,1% |{{decreasePositive}}17,8% |- |2006 |{{Increase}}312,9 |{{Increase}}14.718 |{{Increase}}122,1 |{{Increase}}5.744 |{{Increase}}8,0% |{{IncreaseNegative}}6,6% |{{IncreaseNegative}}7,2% |{{decreasePositive}}12,7% |- |2007 |{{Increase}}344,5 |{{Increase}}16.301 |{{Increase}}174,8 |{{Increase}}8,273 |{{Increase}}7,2% |{{Increase}}4,8% |{{decreasePositive}}6,3% |{{IncreaseNegative}}12,4% |- |2008 |{{Increase}}384,1 |{{Increase}}18.613 |{{Increase}}215,6 |{{Increase}}10.446 |{{Increase}}9,4% |{{IncreaseNegative}}7,8% |{{decreasePositive}}5,6% |{{IncreaseNegative}}13,0% |- |2009 |{{Decrease}}365,1 |{{Decrease}}17.861 |{{Decrease}}174,6 |{{Decrease}}8.540 |{{Decrease}}−5,5% |{{IncreaseNegative}}5,6% |{{IncreaseNegative}}8,4% |{{IncreaseNegative}}22,5% |- |2010 |{{Decrease}}355,0 |{{Decrease}}17.493 |{{Decrease}}170,3 |{{Decrease}}8.391 |{{Decrease}}−3,9% |{{IncreaseNegative}}6,1% |{{IncreaseNegative}}9,0% |{{IncreaseNegative}}30,2% |- |2011 |{{Increase}}378,8 |{{Increase}}18.754 |{{Increase}}192,8 |{{Increase}}9.546 |{{Increase}}4,5% |{{IncreaseNegative}}5,8% |{{IncreaseNegative}}9,1% |{{IncreaseNegative}}32,6% |- |2012 |{{Increase}}397,3 |{{Increase}}19.771 |{{Decrease}}179,2 |{{Decrease}}8.919 |{{Increase}}1,9% |{{Increase}}3,3% |{{decreasePositive}}8,7% |{{IncreaseNegative}}36,2% |- |2013 |{{Decrease}}393,2 |{{Decrease}}19.641 |{{Increase}}189,8 |{{Increase}}9.481 |{{Increase}}0,2% |{{Increase}}4,0% |{{IncreaseNegative}}9,0% |{{IncreaseNegative}}39,2% |- |2014 |{{Increase}}410,8 |{{Increase}}20.592 |{{Increase}}200,0 |{{Increase}}10.025 |{{Increase}}4,1% |{{Increase}}1,1% |{{decreasePositive}}8,6% |{{IncreaseNegative}}40,5% |- |2015 |{{Increase}}428,6 |{{Increase}}21.570 |{{Decrease}}177,9 |{{Decrease}}8.951 |{{Increase}}3,2% |{{decreasePositive}}−0,6% |{{decreasePositive}}8,4% |{{decreasePositive}}39,4% |- |2016 |{{Increase}}470,9 |{{Increase}}23.831 |{{Increase}}185,3 |{{Increase}}9.378 |{{Increase}}2,9% |{{decreasePositive}}−1,6% |{{decreasePositive}}7,2% |{{IncreaseNegative}}39,5% |- |2017 |{{Increase}}530,8 |{{Increase}}27.020 |{{Increase}}210,5 |{{Increase}}10.717 |{{Increase}}8,2% |{{Increase}}1,3% |{{decreasePositive}}6,1% |{{decreasePositive}}37,1% |- |2018 |{{Increase}}576,3 |{{Increase}}29.504 |{{Increase}}243,5 |{{Increase}}12.465 |{{Increase}}6,0% |{{Increase}}4,6% |{{decreasePositive}}5,2% |{{decreasePositive}}36,2% |- |2019 |{{Increase}}609,2 |{{Increase}}31.379 |{{Increase}}251,0 |{{Increase}}12.928 |{{Increase}}3,8% |{{Increase}}3,8% |{{decreasePositive}}4,9% |{{IncreaseNegative}}36,6% |- |2020 |{{Decrease}}594,4 |{{Decrease}}30.751 |{{Increase}}251,7 |{{Increase}}13.021 |{{Decrease}}−3,7% |{{Increase}}2,6% |{{IncreaseNegative}}6,1% |{{IncreaseNegative}}49,4% |- |2021 |{{Increase}}657,5 |{{Increase}}34.245 |{{Increase}}285,6 |{{Increase}}14.874 |{{Increase}}5,9% |{{IncreaseNegative}}5,0% |{{decreasePositive}}5,6% |{{IncreaseNegative}}51,1% |- |2022 |{{Increase}}737,3 |{{Increase}}38.721 |{{Increase}}301,8 |{{Increase}}15.851 |{{Increase}}4,8% |{{IncreaseNegative}}13,8% |{{Steady}}5,6% |{{decreasePositive}}48,7% |-style="background:#b7e4f0" |2023 |{{Increase}}783,9 |{{Increase}}41.633 |{{Increase}}348,9 |{{Increase}}18.530 |{{Increase}}2,4% |{{IncreaseNegative}}10,5% |{{Steady}}5,6% |{{decreasePositive}}48,3% |-style="background:#b7e4f0" |2024 |{{Increase}}830,5 |{{Increase}}44.484 |{{Increase}}376,7 |{{Increase}}20.175 |{{Increase}}3,6% |{{IncreaseNegative}}5,8% |{{decreasePositive}}5,4% |{{IncreaseNegative}}49,3% |-style="background:#b7e4f0" |2025 |{{Increase}}878,0 |{{Increase}}47.441 |{{Increase}}405,2 |{{Increase}}21.893 |{{Increase}}3,7% |{{Increase}}4,2% |{{decreasePositive}}5,3% |{{IncreaseNegative}}50,3% |-style="background:#b7e4f0" |2026 |{{Increase}}927,5 |{{Increase}}50.509 |{{Increase}}429,7 |{{Increase}}23.398 |{{Increase}}3,7% |{{Increase}}3,0% |{{decreasePositive}}5,2% |{{IncreaseNegative}}51,4% |-style="background:#b7e4f0" |2027 |{{Increase}}978,1 |{{Increase}}53.684 |{{Increase}}450,9 |{{Increase}}24.749 |{{Increase}}3,6% |{{Increase}}2,6% |{{decreasePositive}}5,1% |{{IncreaseNegative}}52,8% |-style="background:#b7e4f0" |2028 |{{Increase}}1.031,9 |{{Increase}}57.075 |{{Increase}}469,6 |{{Increase}}25.974 |{{Increase}}3,5% |{{Increase}}2,5% |{{decreasePositive}}5,0% |{{IncreaseNegative}}54,2% |} '''Creșterea economică'''<ref>[http://www.event365.ro/Cresterea_economica_a_Romaniei_sub_asteptari-n130233.html Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref name="ev">{{Citat web |url=http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html |accessdate=2007-12-01 |titlu=În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută |archive-date=2011-11-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111109174606/http://www.evenimentul.ro/articol/cresterea-economica-a-fost1.html |dead-url=yes }}</ref><ref>[http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,39140985&_dad=portal&_schema=PORTAL&screen=detailref&language=en&product=EU_MAIN_TREE&root=EU_MAIN_TREE/basic/YEARLIES_NEW/B/B1/B11/eb012 Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="70" | An ! width="60" | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-a-revizuit-prognoza-de-crestere-a-economiei-romaniei-pentru-2015-de-la-2-9-la-3-14439185 |title=Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere a economiei României pentru 2015, de la 2,9% la 3% |work=Mediafax |author=Anca Dumitrescu |date=11 iunie 2015}}</ref> ! width="60" | 2006 ! width="60" | 2005 ! width="60" | 2004 ! width="60" | 2003 ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 |- | align="center" | Creștere | align="center" | 3% {{small|(est.)}} | align="center" | 7,7% | align="center" | 4,1% | align="center" | 8,3% | align="center" | 5,2% | align="center" | 5,1% | align="center" | 5,7% | align="center" | 2,1% | align="center" | -1,2% |} {{clear|left}} === Datoria publică === {{Articol principal|Datoria publică a României}} Datoria publică la 31 decembrie 2022 a fost în valoare 666,6 mld. lei, reprezentând 47,3% din PIB. În funcție de durată este împărțită în: *pe termen mediu și lung: 625,6 mld. lei, reprezentând 93,8% din datoria publică *pe termen scurt: 41,0 mld. lei, reprezentând 6,2% din datoria publică În funcție de proveniență este împărțită în: *internă: 336,0 mld. lei, reprezentând 50,4% din datoria publică *externă: 330,6 mld. lei, reprezentând 49,6% din datoria publică<ref>[https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvdatguvconformUERo072023.pdf Datoria administratiei publice conform metodologiei UE]</ref> === Rezerva națională === Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie [[2007]]<ref>[http://www.moneyline.ro/articol_5556/rezerva_de_aur_si_valute_a_romaniei_a_ajuns_la_26_9_miliarde_euro.html Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro]</ref>, din care : * 25,2 miliarde euro - rezerve valutare * 104,7 tone de aur Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din care rezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezerva de aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliarde euro)<ref name="rezn2010-09-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77682/Rezervele-valutare-au-scazut-in-decembrie-Vezi-cati-bani-sunt-in-vistieria-BNR.html Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți bani sunt în vistieria BNR], 5 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 septembrie 2010</ref>. În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7 tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone, Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7 tone<ref name="raur2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89449/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 16 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Rezervele valutare ale României erau de 31,6 miliarde euro<ref name="raur2010-08-22" />. Astfel, rezervele internaționale ale României - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro în iunie 2010<ref name="rezint2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89450/Isarescu-Rezerva-valutara-internationala-a-Romaniei-nu-mai-are-nevoie-sa-creasca.html Isărescu: Rezerva valutară internațională a României nu mai are nevoie să crească], 15 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. === Deficitul de cont curent === [[Cont curent|Deficitul de cont curent]] al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului [[2008]], până la 3,5 miliarde euro<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_44076/newsin__deficitul_balantei_de_plati_s_a_adancit_cu_10_9__in_primul_trimestru__la_3_52_miliarde_euro.html Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primul trimestru, la 3,52 miliarde euro]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul intern brut (PIB)<ref name="dccon2010-08-27">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/83883/BNR-Deficitul-de-cont-curent-ar-putea-spori-la-6-din-PIB-in-2010.html BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% din PIB in 2010], 16 aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010</ref>. În 2008, deficitul de cont curent era de 11,8% din PIB<ref name="dccon2010-08-27" />. === Deficitul bugetar === În anul [[2006]] deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4%<ref name="dbp2010-08-16">[http://www.gandul.info/news/razboiul-cifrelor-vladescu-rapus-de-statistica-in-fata-fmi-5709171 Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fața FMI], 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010</ref> (8,3% după altă estimare)<ref name="deficitb2010-08-24">[http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html Ce state europene au majorat TVA și de ce] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100701073933/http://www.capital.ro/articol/ce-state-europene-au-majorat-tva-si-de-ce-136435.html |date=2010-07-01 }}, 28 iunie 2010, capital.ro, accesat la 24 august 2010</ref>, având o valoare de 36,4 de miliarde de lei<ref name="defbgn2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81348/Ministrul-Finantelor-Romania-nu-manipuleaza-statisticile.html Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statisticile], 5 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>. '''Averea românilor''' Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară au ponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.<ref>[http://www.gandul.info/economia/locuintele-proprietate-personala-averea-cea-pret-romanilor.html?3936;1067846 Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț a românilor]</ref> Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Prin comparație, avuția financiară per capita în [[Cehia]] se apropie de 8.000 de euro, în [[Ungaria]] depășește cu puțin 6.000 de euro, iar în [[Polonia]] este de 6.000 euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia și [[Slovacia]] și la 3.000 de euro/capita în Ungaria. '''Agenții economici''' În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active<ref name="cp2010-01-20">[http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091110143714/http://www.cotidianul.ro/vlasov_are_0_4_din_economie_dar_vrea_totul-102775.html |date=2009-11-10 }}, 08 Noi 2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010</ref>. == Forța de muncă == În anul [[2019]] numărul de salariați din România este de aproximativ 5 milioane persoane, conform datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. În anul 2011, numărul de salariați cu forme legale de muncă era de 4 milioane, la o populație ocupată de peste 9 milioane de persoane.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27">[http://www.zf.ro/profesii/romania-a-ajuns-la-minimul-de-salariati-din-ultimii-50-de-ani-4-095-milioane-eliminarea-muncii-la-negru-ar-putea-aduce-incasari-de-cel-putin-6-mld-euro-la-buget-8106217 România a ajuns la minimul de salariați din ultimii 50 de ani: 4,095 milioane. Eliminarea muncii la negru ar putea aduce încasări de cel puțin 6 mld. euro la buget], 28 martie 2011, Adelina Mihai, ''Ziarul financiar'', accesat la 27 decembrie 2015</ref> În același timp în economie existau peste 6 milioane de salariați, în această cifră fiind incluși și angajații care munceau la negru.<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> În anul 2008, numărul de angajați în România era de aproximativ 4,7 milioane, iar din aceștia, aproximativ 1,5 milioane erau plătiți din bani publici.<ref>[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/805267/Ghiseele-on-line-au-program-de-functionar/ Ghișeele on-line au program de funcționar]</ref>. Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media pe [[UE]] era de 6%.<ref>{{Citat web |url=http://www.standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html |accessdate=2011-03-10 |titlu=Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilele vor trece de la deficit la excedent de personal |archive-date=2009-09-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090912052610/http://standard.money.ro/articol_22400/moldova_va_intra_in_criza_de_specialisti__iar_it_ul_si_textilele_vor_trece_de_la_deficit_la_excedent_de_personal.html |dead-url=yes }}</ref> '''Număr de salariați:''' {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="110" | Anul ! width="45" | 2019 ! width="45" | 2014<ref>{{cite web |url=http://www.evz.ro/cati-salariati-mai-sunt-in-romania.html |title=CÂȚI salariați mai sunt în România! |work=Evenimentul Zilei |author=Dinu Boboc |date=25 septembrie 2015}}</ref> ! width="45" | 2011<ref name="za11zf.ro_2015-12-27"/> ! width="45" | 2010<ref name="za2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/440-000-de-salariati-au-disparut-din-economie-urmeaza-inca-500-000-de-concedieri-5747872/ 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmează încă 500.000 de concedieri], 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> ! width="45" | 2009<ref name="za2010-03-16" /> ! width="45" | 2002<ref name="aang2010-08-22">[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cel_mai_mic_numar_de_angajati_din_-90_incoace_0_296970897.html România înregistrează cel mai mic număr de angajați din ultimii 20 de ani], 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 1990<ref name="aang2010-08-22" /> |- | align="center" | milioane salariați | align="center" | 5,0 | align="center" | 4,9 | align="center" | 4,0 | align="center" | 4,3 | align="center" | 4,8 | align="center" | 4,3 | align="center" | 8 |} {{clear|left}}'''Migrația forței de muncă'''În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>: '''Migrația forței de muncă''' În ultimii ani, o bună parte din forța de muncă a migrat în special în [[Italia]] și [[Spania]] (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate au fost<ref>[http://peoplemove.worldbank.org/files/file/RemittancesData_March09-Release.xls Workers' remittances]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="100" | Anul ! width="45" | 2009<ref name="mfm2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89860/Remiteri-de-3-mld-euro.html Remiteri de 3 mld. euro], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref> ! width="45" | 2008<ref name="mfm2010-08-22" /> ! width="45" | 2007 ! width="45" | 2006 ! width="45" | 2005 ! width="45" | 2004 |- | align="center" | miliarde euro | align="center" | 3 | align="center" | 5,1 | align="center" | 8,5 ($) | align="center" | 6,7 ($) | align="center" | 4,7 ($) | align="center" | 1,7 ($) |} {{clear|left}} În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 358 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. Cu un total de 3 miliarde euro, românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8 miliarde euro) după suma totală trimisă în țară<ref name="remn2010-09-08">[http://www.gandul.info/financiar/romanii-care-muncesc-in-strainatate-pe-locul-doi-in-europa-dupa-spanioli-la-capitolul-bani-trimisi-in-tara-6692977 Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Europa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară], 23 iul 2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010</ref>. În anul 2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UE au totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la 364 milioane de euro<ref name="mfm2010-08-22" />. În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 milioane de euro, din care 85 de milioane către state din UE și 89 milioane euro în afara blocului comunitar<ref name="mfm2010-08-22" />. === Șomajul === În anul [[2010]], bugetul asigurărilor pentru șomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se estimează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 miliarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei<ref name="cp2010-01-07">[http://www.money.ro/intern-1/rata-somajului-in-romania-la-finalul-lui-2009-7-8-nivel-neatins-din-aprilie-2003.html Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie 2003]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010</ref>. * [[2015]]: 4,9% în decembrie<ref>{{cite web |url=http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |title=4,90%, rata șomajului înregistrat în evidențele ANOFM în luna decembrie 2015 |work=ANOFM |accessdate=2016-03-19 |archive-date=2016-04-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160403131115/http://www.anofm.ro/4-90%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-decembrie2015 |dead-url=yes }}</ref> * [[2009]] ** 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri<ref name="cp2010-01-07" /> ** 6,6% în august, cu 601.673 șomeri<ref name="evzsom2009-09-09">[http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867032/Vasluienii-campioni-la-somaj/ Vasluienii, campioni la șomaj], evz.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Cea mai mare rată a șomajului a fost în județul [[județul Vaslui|Vaslui]], 12,5%, iar cea mai mică în [[Ilfov]] - 1,8% ** 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri<ref name="stsom2009-08-29">[http://www.standard.money.ro/articol_105505_61/11_000_de_ceferisti_vor_fi_someri.html 11.000 de ceferiști vor fi șomeri]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, accesat la [[29 august]] [[2009]]</ref> * [[2008]]: 5,7% în perioada ianuarie - martie<ref name="evzsom2009-09-09" /> * [[2007]]: 4,1% în octombrie<ref>{{Citat web |url=http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html |accessdate=2007-11-29 |titlu=Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara |archive-date=2007-11-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071115234152/http://www.zf.ro/articol_149792/somajul_din_octombrie__in_crestere_fata_de_luna_anterioara.html |dead-url=yes }}</ref> * [[2006]]: 7,2%<ref>[http://www.tmctv.ro/articol_11957/rata_somajului_a_depasit_7_procente_in_2006.html Rata somajului a depasit 7 procente in 2006]</ref> * [[2004]]: 7,1%<ref>[http://www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1200252/-.htm In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> * [[2003]]: 731.360 de șomeri în aprilie<ref name="somerit2010-09-04">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77942/Judetele-cele-mai-afectate-de-somaj-in-2009.html Judetele cele mai afectate de somaj in 2009], 8 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010</ref> Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceri din România, numărul șomerilor va depăși 800.000 de persoane la finele anului [[2009]], iar în [[2010]] se va atinge pragul de un milion<ref name="stsom2009-08-29" />. '''Salariul minim pe economie''' Evoluția salariului minim pe economie, pe ani<ref>{{Citat web |url=http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 |accessdate=2007-12-04 |titlu=Salariul minim pe economie |archive-date=2008-05-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080505002711/http://e-salarizare.com/nucleus/index.php?itemid=16 |dead-url=yes }}</ref>: {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2016<ref>{{cite web |url=http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/salariul-minim-pe-economie-nu-creste-de-la-1-ianuarie-2016-masurile-anuntata-de-ministrul-finantelor-publice.html |title=Salariul minim pe economie NU creste de la 1 ianuarie 2016. Masurile anuntate de ministrul Finantelor in legatura cu pensiile |work=Stirile Pro TV |date=1 ianuarie 2016}}</ref> !! width="60" | 2007 !! width="60" | 2006 !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 |- | align="center" | RON || align="center" | 1.050 || align="center" | 390 || align="center" | 330 || align="center" | 310 || align="center" | 280 || align="center" | 250 || align="center" | 175 || align="center" | 140 |- | align="center" | EURO || align="center" | 235 || align="center" | 114 || align="center" | 90 || align="center" | 85 || align="center" | 70 || align="center" | 65 || align="center" | 55 || align="center" | 55 |- |} {{clear|left}} === Pensii === În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pensionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaș<ref name="gap2010-08-11" />. La aceștia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000 pensionari din apărare, securitate națională și ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor)<ref name="gap2010-08-11" />. Cheltuielile cu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iar din punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șaselea în UE<ref name="gap2010-08-11" />. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7% din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii - 7,5% iar polonezii - 9,9%<ref name="gap2010-08-11" />. Cel mai mult cheltuie Franța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) și Austria (14,2%)<ref name="gap2010-08-11" />. În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionari cu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet și 906.000 de pensionari pe caz de boală<ref name="pensbl2010-08-25">[http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitan spune că da] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100704053308/http://www.capital.ro/articol/exista-sau-nu-bani-de-pensii-basescu-spune-ca-nu-seitan-spune-ca-da-136586.html |date=2010-07-04 }}, 1 iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august 2010</ref>. Din anul [[2007]] a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegerea unui fond de pensii obligatorii este opțională.<ref>[http://www.standard.money.ro/articol_10198/ Pensiile private obligatorii, in traducere libera]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în cazul femeilor<ref name="cappen2009-09-09">[http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090912040807/http://www.capital.ro/articol/varsta-de-pensionare-a-femeilor-va-ajunge-la-65-de-ani-in-2030-124852.html |date=2009-09-12 }}, capital.ro, accesat la [[9 septembrie]] [[2009]]</ref>. Începând cu anul [[2015]], se va trece la creșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în [[2030]].<ref name="cappen2009-09-09" /> '''Evoluția numărului de pensionari:'''<ref name="ad2010-02-09">[http://adevarul.ro/actualitate/eveniment/Decizii_care_au_aruncat_in_colaps_sistemul_de_pensii_0_203980120.html Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii], 7 feb 2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010</ref> {| border=1 align=left cellpadding=3 cellspacing=0 style="border-collapse:collapse" style="border:2px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:10px;" |- align="center" style="background:#E4E4E4;" ! width="170" | Anul ! width="65" | 2009 ! width="65" | 2008 ! width="65" | 2004 ! width="65" | 1999 ! width="65" | 1996 ! width="65" | 1992 ! width="65" | 1989 |- | align="center" | milioane pensionari | align="center" | 4,7 | align="center" | 4,6 | align="center" | 4,4 | align="center" | 4,3 | align="center" | 3,7 | align="center" | 3,2 | align="center" | 2,6 |- | align="center" | raportul angajați/pensionari | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 0,9 / 1 | align="center" | 1,05 / 1 | align="center" | 1,6 / 1 | align="center" | 2,1 / 1 | align="center" | 3,4 / 1 |- | align="center" | cheltuieli anuale (mliarde $) | align="center" | 13,0 | align="center" | 7,5 | align="center" | 4,0 | align="center" | 2,1 | align="center" | 1,6 | align="center" | 1,2 | align="center" | ? |} {{clear|left}} == Produsul Intern Brut al României == {{Articol principal|Produsul intern brut al României}} În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc din Uniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut (PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USD conform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria. Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 valoarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Economia României a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu 0,1%<ref name="recesiune2010-08-20">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/90572/Popa-BNR-Revenirea-pe-crestere-a-economiei-in-a-doua-parte-din-2011.html Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a doua parte din 2011], 9 august 2010, wall-street.ro, accesat la 20 august 2010</ref>. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009<ref name="recesiune2010-08-20" />. În anul 2009 economia României a înregistrat un declin de peste 7%, iar pentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%<ref name="recnz2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/top/Economie/89164/Top-prognoze-de-scadere-economica-Cat-timp-mai-ramane-Romania-in-recesiune.html Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâne România în recesiune?], 12 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivel de 35%-40% din PIB<ref name="evaziune2010-08-25">[http://www.incomemagazine.ro/articol_44872/record-absolut-economia-subterana-a-ajuns-la-40-din-pib.html Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% din PIB]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 18 mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august 2010</ref>. Evaziunea fiscală din industria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iar alte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tutun, alcool și produse petroliere<ref name="evaziune2010-08-25" />. Produsul intern brut în anul [[2011]] a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,3% comparativ cu anul [[2010]], respectiv de 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decât dublu față de 2005 conform datelor definitive prezentate de către Institutul Național de Statistică în luna octombrie 2013. Valoarea '''PIB'''-ului pe ani:<ref>[http://www.clubafaceri.ro/info_articole/328_04._conturi_nationale/2976/4.1+Produsul+intern+brut,+pe+categorii+de+resurse.html Produsul intern brut, pe categorii de resurse]</ref><ref>[http://www.bnro.ro/ro/Pubs/anuale/1998rar/Statistica/01.pdf BNR - Raport anual 1998]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="130" | Anul !2016 !2015 !2014 ! width="60" | 2013<ref name="zf.ro">[http://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-8264863 PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS]</ref> ! width="60" | 2012<ref name="zf.ro"/> ! width="60" | 2011 ! width="60" | 2010 ! width="60" | 2009<ref name="dccon2010-08-27" /> ! width="60" | 2008<ref>{{Citat web |url=http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 |accessdate=2009-03-16 |titlu=Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1% |archive-date=2009-03-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090305064751/http://www.mediafax.ro/economic/avansul-pib-in-2008-a-fost-de-7-1.html?1686;4017902 |dead-url=yes }}</ref> !! width="60" | 2007<ref>[http://www.bizcity.ro/finante/ins-produsul-intern-brut-crestere-cu-6-in-2007-la-121-miliarde-euro-37152.html INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro]</ref> ! width="60" | 2006<ref name="autogenerated2">{{Citat web|url=http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265|titlu=Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale|accessdate=2007-12-01|archive-date=2019-05-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20190508152451/http://www.interesulpublic.ro/economia-la-zi_9/raportat-la-pib--romania-are-un-nivel-redus-al-datoriei-guvernamentale_4265|dead-url=yes}}</ref><ref>[http://www.cnp.ro/user/repository/338710ad55b72709c5b7.pdf Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara]</ref> ! width="60" | 2005<ref name="tb" /> ! width="60" | 2004<ref name="ev" /> ! width="60" | 2003<ref>[http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pibr03.pdf INS - PIB 2003]</ref> ! width="60" | 2002 ! width="60" | 2001 ! width="60" | 2000 ! width="60" | 1999 ! width="60" | 1998 |- | align="center" | PIB - miliarde [[RON]] | align="center" | 765,1 | align="center" | 711,1 | align="center" | 668,1 | align="center" | 637,5 | align="center" | 595,4 | align="center" | 557,3 | align="center" | 522,6 | align="center" | 501,1 | align="center" | 514,7 | align="center" | 416,0 | align="center" | 344,6 | align="center" | 289,0 | align="center" | 238,7 | align="center" | 189,1 | align="center" | 151,4 | align="center" | 116,7 | align="center" | 80,3 | align="center" | 54,5 | align="center" | 33,8 |- | align="center" | PIB - miliarde Euro | align="center" | 170,4 | align="center" | 159,1 | align="center" | 152,4 | align="center" | 140,6 | align="center" | 132 | align="center" | 131,5 | align="center" | 124,1 | align="center" | 118,3 | align="center" | 139,7 | align="center" | 124,7 | align="center" | 97,8 | align="center" | 79,3 | align="center" | 58,9 | align="center" | 50,3 | align="center" | 48,4 | align="center" | 44,8 | align="center" | 40,2 | align="center" | 33,4 | align="center" | 33,9 |- | align="center" | PIB - miliarde USD | align="center" | 188,5 | | | align="center" | - | align="center" | - | align="center" | 182,8 | align="center" | 164,4 | align="center" | 164,3 | align="center" | 204,3 | align="center" | 170,6 | align="center" | 122,7 | align="center" | 99,2 | align="center" | 73,1 | align="center" | 56,9 | align="center" | 45,8 | align="center" | 40,1 | align="center" | 37 | align="center" | 35,6 | align="center" | 38,1 |- |} Pentru anii 2014 - 2016 valorile PIB in RON sunt conform datelor Institutului Național de Statistică, tabelul "PIB_trimestrial_ ESA_2010_tr1_1_2017.xls" - PIB metoda veniturilor SEC 2010, ultima actualizare 07.06.2017. Pentru calculul valorilor în Euro s-au folosit cursurile valutare valabile în data de 1 iulie a fiecărui an. Ponderea sectorului privat în PIB:<ref>[http://www.fmi.ro/index.php?lang=ro&page=111 Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001]</ref><ref>[http://www.ingfn.ro/?m0=0&m1=0&pagen=1&id=299094&lang=ro CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf |accessdate=2007-12-04 |titlu=Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania |archive-date=2007-07-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070723040425/http://www.apmcr.org/LTA_ARCE_ENERO_070207_RO.pdf |dead-url=yes }}</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#e4e4e4;" ! width="80" | Anul !! width="60" | 2005 !! width="60" | 2004 !! width="60" | 2003 !! width="60" | 2002 !! width="60" | 2001 !! width="60" | 2000 !! width="60" | 1999 !! width="60" | 1998 !! width="60" | 1997 !! width="60" | 1996 !! width="60" | 1995 !! width="60" | 1994 !! width="60" | 1993 !! width="60" | 1990 |- | align="center" | Procent || align="center" | 72,4% || align="center" | 72,2% || align="center" | 67,7% || align="center" | 69,4% || align="center" | 67,1% || align="center" | 65,5% || align="center" | 63,7% || align="center" | 61,4% || align="center" | 60,6% || align="center" | 54,9% || align="center" | 45,3% || align="center" | 38,9% || align="center" | 34,8% || align="center" | 16,4% |- |} {{clear}} PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele care au cel puțin un tronson de autostradă față de județele fără autostradă.<ref>{{Citation | url=https://economedia.ro/analiza-drumul-catre-crestere-economica-pib-ul-pe-cap-de-locuitor-este-cu-25-mai-mare-in-judetele-care-au-cel-putin-un-tronson-de-autostrada-fata-de-judetele-fara-autostrada-cum-arata-harta-romanie.html#:~:text=Mai%20precis%2C%20PIB-ul%20pe%20cap%20de%20locuitor%20este,de%2045%20de%20kilometri%20de%20autostrad%C4%83%20pe%20an.| title=Drumul către creștere economică: PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele care au cel puțin un tronson de autostradă față de județele fără autostradă| newspaper=Economedia.ro| date= 2023-09-28| accessdate=2023-12-27}}</ref> == Schimburi comerciale cu alte țări == {{articol principal|Comerțul exterior al României}} În noiembrie 2009 companiile străine dețineau o pondere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din România și un număr de 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajaților din economie.<ref name="zstrainipondere2010-03-16">[http://www.zf.ro/eveniment/strainii-au-33-din-economie-dar-cu-numai-17-din-salariati-5130518/ Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariați], 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010</ref> În anul 2008 exportul a atins un nivel de 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% față de 2007.<ref name="exp2010-08-10">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/exporturile-romanesti-au-scazut-cu-1-mld-euro-in-noiembrie-si-decembrie-22855 Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiembrie și decembrie], 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 10 august 2010</ref> În anul 2008 comerțul exterior s-a ridicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu 11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 miliarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 miliarde fiind exporturile.<ref name="exp2010-08-10" /> === Investițiile străine === '''Investiții străine''' în [[România]]:<ref name="ar8_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf Raport anual ARIS 2008] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121102055656/http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf |date=2012-11-02 }}, standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar7_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf Raport anual ARIS 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121102055717/http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202007.pdf |date=2012-11-02 }}, standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar6_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf Raport anual ARIS 2006] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121102055731/http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202006.pdf |date=2012-11-02 }}, standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar5_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf Raport anual ARIS 2005] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121102055801/http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202005.pdf |date=2012-11-02 }}, standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> <ref name="ar4_2009-12-17">[http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf Raport anual ARIS 2004] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121102055813/http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202004.pdf |date=2012-11-02 }}, standard.ro, accesat la [[17 decembrie]] [[2009]]</ref> {| border=1 align=left cellpadding=2 cellspacing=0 left=style="border-collapse:collapse; border:1px solid gray; font-size:100%; text-align:left; margin-left:30px;" |- style="background:#efefef;" ! width="90" | An ! width="60" | 2009<ref name="invstr9_2010-08-11">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html Investitorii străini fug de România] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100817182101/http://www.evz.ro/detalii/stiri/investitorii-straini-fug-de-romania-902906.html |date=2010-08-17 }}, 11 august 2010, evz.ro, accesat la 11 august 2010</ref> ! width="60" | 2008<ref name="bnrisd">[http://www.bnro.ro/Investitiile-straine-directe-3174.aspx Investitii straine directe, BNR]</ref> !! width="60" | 2007<ref name="bnrisd" /> !! width="60" | 2006<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2005<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2004<ref name="bnrisd" /> ! width="60" | 2003 <ref name="bnrisd" /> |- | align="center" | miliarde Euro | align="center" | 4,89 | align="center" | 9,496 | align="center" | 7,250 | align="center" | 9,059 | align="center" | 5,213 | align="center" | 5,183 | align="center" | 1,946 |- |} {{clear|left}} Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus în anul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliarde euro<ref name="isdnld2010-08-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89844/Statul-vede-o-stagnare-a-investitiilor-directe-dar-investitorii-se-asteapta-la-scadere.html Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitorii se așteaptă la scădere], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 22 august 2010</ref>. Cu toate acestea, România a ocupat poziția secundă în grupul țărilor nou intrate în [[Uniunea Europeană]], după [[Polonia]], și locul 15 dintre cele 27 state membre UE, în ceea ce privește investițiile atrase.<ref name="isdnld2010-08-22" /> În anul [[1998]] România a înregistrat un volum-record al investițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. În perioada [[1999]] - [[2002]], acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.<ref>{{Citat web |url=http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html |accessdate=2007-12-03 |titlu=Corupția și incompetența descurajează investițiile străine |archive-date=2012-10-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121024053254/http://www.bizwords.ro/stiri/economie/6700/-quot-Coruptia-si-incompetenta-descurajeaza-investitiile-straine-quot-.html |dead-url=yes }}</ref> În mai 2008 cele mai mari investiții străine în [[România]] erau:<ref name="cmmis2010-02-23">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/42174/Cei-mai-mari-investitori-straini-din-Romania.html Cei mai mari investitori străini din România], 19 mai 2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010</ref> * [[Renault]] - 676 de milioane de euro * [[Egger]] - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din [[Rădăuți]] * [[Calsonic Kansei]] - 120 de milioane de euro * [[Saint Gobain]] - 120 de milioane de euro * [https://www.delphiautoparts.com/ Delphi Diesel] - 100 de milioane de euro * [[Nokia]] - 60 de milioane de euro la fabrica de la [[Jucu]] Până în iulie [[2009]] țările care au injectat cei mai mulți bani în mediul de business din România sunt, în această ordine: [[Olanda]], [[Austria]], [[Germania]] și [[Franța]]<ref name="stinvst2009-09-06">[http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html Un euro din zece investiți de străini este capital francez] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110726172355/http://www.standard.money.ro/articol_103034/un_euro_din_zece_investiti_de_str__ini_este_capital_francez.html |date=2011-07-26 }}, standard.ro, accesat la [[6 septembrie]] [[2009]]</ref>. Aflată pe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% din investițiile străine, cu 5 miliarde [[Euro]].<ref name="stinvst2009-09-06" /> În 2001 au început investițiile în România și cei de la grupul [[Michelin]], primul producător de anvelope din lume. Până în 2014 producătorul de anvelope a investit până acum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărul angajaților la 3.000.<ref>{{Citat web|url=http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl|title=Franta, al patrulea stat cu cei mai mari investitori in România|date = 2014-07-14 |accessdate=22 august 2014|publisher=Mediere net}}</ref> [[OMV Petrom]] investește în tehnologii și în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846|title=OMV Petrom, investitie de 90 milioane de euro in judetul Braila|date = 2013-05-17 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref>. În 2014 a investit 600 de milioane de euro în modernizarea rafinăriei [[Petrobrazi]], lucrare care începuse în 2010.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808|title=Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de milioane de euro|date = 2014-07-24 |accessdate=22 august 2014|publisher=Ziare.com}}</ref> === Exporturi === În anul 2008 exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind [[Rompetrol]], cu suma de 1,6 miliarde dolari.<ref name="cp2009-12-30">[http://www.standard.money.ro/articol_111905_12/rompetrol__cel_mai_mare_exportator_al_romaniei_in_2008.html Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la [[30 decembrie]] [[2009]]</ref> == Fonduri europene == Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii și transporturilor<ref name="fondurieu2010-08-21">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/89892/Dumitru-Agricultura-romaneasca-are-doua-viteze-una-europeana-si-alta-arhaica.html Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - una europeană și alta arhaică], 26 iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010</ref>. Absorbția fondurilor a fost până în prezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei de finanțare, cât și [[corupție|corupției]] și [[birocrație|birocrației]] excesive<ref name="fondurieu2010-08-21" />. == Vezi și == * [[Listă de articole economice]] * [[Listă de companii românești]] * [[Camera de Comerț și Industrie a României]] (CCIR) *[[Economie planificată]] * [[Privatizare#Privatizarea în România|Privatizarea în România]] === Burse === * [[Bursa de Valori București]] (BVB) * [[Rasdaq]] === Indici bursieri === * [[Indicele Bursei de Valori București]] (BET-10) * [[Indicele compozit al Bursei de Valori București]] (BET-C) * [[Indicele Societăților de Investiții Financiare]] (BET-FI) == Note == {{listănote|3 }} == Bibliografie == * Niță Dobrotă și colab., ''Economia politică'', Editura economică, 1995 * ''Istoria gândirii economice din România: 1900-1944: socialismul, solidarismul social-economic, liberalismul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul, marxismul'', Toader Ionescu, Editura Economică, 1996 * ''Istoria comerțului românesc'', Nicolae Iorga, București, 1925 * ''Istoria industriilor la români'', Nicolae Iorga, București, 1927 == Bibliografie suplimentară == * ''Geografia economică a Republicii Socialiste România'', Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și pedagogică, 1969 * ''Economia României socialiste în opera președintelui Nicolae Ceaușescu'', Editura Politică, 1978 * ''Investiții în economia României, 1966-1970'', Editura științifică, 1971 * ''Evoluția economică a României: Monedă, credit, comerț, finanțe publice'', V. Axenciuc, Editura Academiei Române, 2000 * ''Introducere în istoria economică a României: epoca modernă'', V. Axenciuc, Editura Fundației "România de Mâine", 1997 * ''Studii de istorie a economiei și gîndirii economice românești'', Dacia, 1979 * ''Evoluția economiei românești: după războiul mondial'', Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995 * ''Progresul economic în România: 1877-1977'', Ioan V. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice, Editura Politică, 1977 * ''O istorie economică a românilor în epoca modernă: 1821 - 1918'', Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. din Ploiești, 2000 * ''Două secole de tranziție românească: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2003 * ''Economia românească de la tradiționalism la postmodernism: studii'', Maria Mureșan, Editura Economică, 2004 * ''Economia României: o viziune asupra tranziției postcomuniste'', Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Niculescu, Editura Economică, 2005 * ''Tranziție inversă în România: comunism --&gt; capitalism'', Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001 * ''Economia românească postsocialistă: încotro? cum? de ce?'', Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu, Editura Economică, 1998 * ''Economia în Principatele Române: 1829-1866'', Mihail Oprițescu, Editura Economică, 2001 * ''Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga'', Dumitru Z. Furnică, Nicolae Iorga, Editura Tipografia "România Nouă, 1931 * ''Avuția națională a României: cercetări istorice comparate, 1860-1939'', V. Axenciuc, Editura Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, 2000 == Legături externe == * {{it icon}} [http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=9376 IDE in Romania: rolul investitorilor italieni] * {{en icon}} [http://www.romania-central.com Romania Central: Date și analize recente despre economia României] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081026202202/http://www.romania-central.com/ |date=2008-10-26 }} * {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html Exporturile României] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100723143659/http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/cum-a-ajuns-romania-tara-bananiera-la-propriu-194288.html |date=2010-07-23 }} * [http://www.riscograma.ro/1452/cum-arata-economia-romaneasca-in-1989/ Cum arăta economia românească în 1989], 22 decembrie 2009, ''riscograma.ro'' * [http://www.businessmagazin.ro/special/romania-granarul-europei-mit-sau-realitate-9196842 România, grânarul Europei. Mit sau realitate?], 1 februarie 2012, Ioana Mihai, ''businessmagazin.ro'' * [http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/fostul-granar-europei-romania-mai-mic-randament-agricol-ue-noile-granare-germania-franta-1_515586df00f5182b856299cf/index.html Fostul „grânar al Europei”, România, are cel mai mic randament agricol din UE], 29 martie 2013, Dan Străuț, ''adevarul.ro'' * [http://www.zf.ro/companii/22-indicatori-economia-romaneasca-aniversarea-revolutiei-22-decembrie-1989-numarul-salariati-jumatate-exporturile-15-ori-mari-consumul-carne-per-capita-4-mic-14927557 22 de indicatori despre economia românească la aniversarea Revoluției din 22 decembrie 1989: numărul de salariați este la jumătate, exporturile sunt de 15 ori mai mari, consumul de carne per capita este cu 4% mai mic], 22 decembrie 2015, Adelina Mihai, Bianca Dorobanțu, ''Ziarul financiar'' * [http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Comitetul-Central-al-Partidului-Comunist-Roman.-Sectia-Economica.-1978-1989.-Inv.-3294.pdf Documentele elaborate de Secția Economică a CC al PCR în perioada 1978-1989], inventar, ''arhivelenationale.ro'' {{Economia României|stare=nepliată}} {{Subiecte România 02}} {{Europa pe subiecte|Economia}} {{WTO}} [[Categorie:Economia României| ]] 5bly6k9av7hcho2tlob6qc6y5s5vr0r 0 90351 17025161 16873439 2025-06-11T11:12:25Z Nicol.Tudor 531371 /* Opera */ 17025161 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor |descriere = Florina Ilis, [[Târgul de Carte de la Göteborg]] 2013. }} '''Florina Ilis''' (n. [[26 august]] [[1968]], [[Olcea, Bihor|Olcea]], [[județul Bihor]]) este o [[prozator|scriitoare]] română care s-a afirmat la începutul secolului al XXI-lea. A publicat romane, poezie, teatru, critică literară și eseu. == Biografie == Florina-Liliana Ilis este fiica lui Teodor Ilis și a Anei (născută Pojega). A urmat cursurile școlii generale din comuna natală, în perioada 1975-1983, și pe cele ale Liceului „Emanoil Gojdu” din Oradea, în perioada 1983-1987. Este licențiată a Facultății de Filologie (Litere) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea română-franceză (1987-1992). A urmat apoi cursurile Școlii de Înalte Studii postuniversitare din cadrul aceleiași universități, specializarea Filologie românească, Editare manuscrise, tipărituri vechi, în perioada 1992-1994. Din 2003 deține un doctorat în filologie, obținut la Universitatea Babeș-Bolyai, cu teza ''Fenomenul science-fiction și cultura postmodernă. Ficțiunea cyberpunk''. A colaborat cu poezie și articole la ''[[Echinox (revistă)|Echinox]], [[Vatra (revistă)|Vatra]], [[Însemnări ieșene|Însemnări]] [[Însemnări ieșene|ieșene]], [[Tribuna (revistă)|Tribuna]], [[Apostrof (revistă)|Apostrof]]'' etc.<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Sasu|prenume=Aurel|titlu=Dicționarul biografic al literaturii române|pagină=763|editură=Paralela 45|data-publicării=2006|volum=1: A-L|locul-publicării=Pitești}}</ref> A coordonat teze de licență, a făcut parte din comisii de îndrumare doctorat și este membru în Comisia de Cercetare a Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca.<ref>{{Citat web|url=https://lett.ubbcluj.ro/sembazuru/doc/CV_Florina_Ilis.pdf|titlu=CV_Florina_Ilis|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai|accessdate=5 martie 2025}}</ref> Din 1992 a lucrat ca bibliotecar-șef coordonator Serviciul Cercetare bibliografică. Relații cu publicul la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.<ref name=":0" /> Domeniile sale de interes vizează literatura și cultura japoneză, fiind profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai”, la Departamentul de Limbi și literaturi asiatice.<ref>{{Citat web|url=https://lett.ubbcluj.ro/departamente/departamentul-de-limbi-si-literaturi-asiatice/florina-ilis/|titlu=Florina Ilis|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai. Facultatea de Litere|accessdate=5 martie 2025}}</ref> A primit distincția Cavaler al Ordinului Meritul Cultural, Categoria Literatură, distincție acordată de Președinția României, prin Decret nr. 486 din 05.05.2008, Brevet MC nr. 94.<ref>{{Citat web|url=https://lett.ubbcluj.ro/sembazuru/doc/CV_Florina_Ilis.pdf|titlu=CV_Florina_Ilis|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai|accessdate=10 martie 2025}}</ref> == Opera == A debutat editorial cu un volum de haiku-uri, ''Haiku și caligrame'' (2000), volumul reprezentând o inedită combinație între poezie și caligrafie ([[Rodica Frențiu]] fiind autoarea caligramelor).<ref>{{Citat web|url=https://lett.ubbcluj.ro/sembazuru/doc/CV_Florina_Ilis.pdf|titlu=CV_Florina_Ilis.pdf|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai|accessdate=5 martie 2025}}</ref> I-au apărut, la un interval scurt de timp, două romane, ambele fiind bine primite, atât de critica de specialitate, cât și de cititori: ''Coborârea de pe cruce'' (2001) și ''Chemarea lui Matei'' (2002). Din martie 2005 devine membră a ''[[Uniunii Scriitorilor din România]]''. Este, de asemenea, membră a PEN Club România.<ref>{{Citat web|url=https://www.penromania.ro/membri/|titlu=Membri PEN România|publisher=PEN România|accessdate=5 martie 2025}}</ref> Romanul său ''Cruciada copiilor'' a obținut Premiul pentru proză al revistei ''[[România literară]]'' în 2005, Cartea Anului 2005, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru Proză al revistei ''Cuvântul'', Premiul pentru Proză acordat de Radio România Cultural,<ref>{{Citat carte|titlu=20 Romanian Writers|editură=Institutul Cultural Român|data-publicării=2005|pagini=50-55|capitol=Florina Ilis}}</ref> Premiul „Ion Creangă” acordat de Academia Română, Premiul <em>Courrier International</em>, pentru cea mai bună carte străină, și a fost tradus în limbile ebraică, maghiară, spaniolă, italiană, franceză, sârbă.<ref>{{Citat web|url=https://polirom.ro/autori/2452-florina-ilis|titlu=Cărțile autorului Florina Ilis|publisher=Polirom|accessdate=5 martie 2025}}</ref> Lista operelor: * [[2000]]: ''Haiku și caligrame'', Cluj-Napoca, [[Editura Echinox]], ISBN 973-9114-90-3 * [[2001]]: ''Coborârea de pe cruce'', Cluj-Napoca, Editura Echinox, ISBN 973-8298-00-8 * [[2002]]: ''Chemarea lui Matei'', Cluj-Napoca, Editura Echinox, Colectia „Proteu“ * [[2005]]: ''Cruciada copiilor'', București, [[Editura Cartea Românească]], ISBN 9789732318737 * [[2005]]: ''Fenomenul science fiction în cultura postmodernă. Ficțiunea cyberpunk'', Cluj-Napoca, [[Editura Argonaut]], ISBN 9789737710666 * [[2006]]: ''Cinci nori colorați pe cerul de răsărit'', București, Editura Cartea Românească, ISBN 9789732317709 * [[2006]]: ''Lecția de aritmetică'', Cluj-Napoca, Editura Echinox, ISBN 973-8298-73-3 * [[2012]]: ''Viețile paralele'', roman, București, Cartea Românească,<ref name="cp2013-05-24">[http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-122--cum-nu-se-poate-scrie-biografia-unui-mit-23425.html Bucurestiul Cultural, nr. 122 - Cum (nu) se poate scrie biografia unui mit] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140827130338/http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-122--cum-nu-se-poate-scrie-biografia-unui-mit-23425.html |date=2014-08-27 }}, 12 martie 2013, Doris Mironescu, ''Revista 22'', accesat la 24 mai 2013</ref> ISBN 978-973-23-2989-4 * [[2018]]: ''Povestea lui Mihai Eminescu'', biografie romanțată, Iași, Editura Muzeelor Literare,<ref>{{Citat web|url=https://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/produs/povestea-lui-mihai-eminescu-florina-ilis/|titlu=Florina Ilis – Povestea lui Mihai Eminescu|publisher=Muzeul Național al Literaturii Iași|accessdate=5 martie 2025}}</ref> {{ISBN|978-606-8677-66-8}} * [[2018|2018:]] ''Cartea numerilor'', roman, Iași, Editura Polirom,<ref>{{Citat web|url=https://polirom.ro/fiction-ltd/6883-cartea-numerilor.html|titlu=Cartea numerilor|publisher=Polirom|accessdate=5 martie 2025}}</ref> {{ISBN|978-973-46-7667-5}} * [[2020|2020:]] ''Pandemia veselă și tristă'', povestiri, Iași, Editura Polirom,<ref>{{Citat web|url=https://polirom.ro/fiction-ltd/7353-pandemia-vesela-si-trista.html|titlu=Pandemia veselă și tristă|publisher=Polirom|accessdate=5 martie 2025}}</ref> {{ISBN|978-973-46-8237-9}} * [[2020|2020:]] ''Introducere în istoria literaturii japoneze de la începuturi până în epoca modernă'', Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, {{ISBN|978-606-37-0828-2}} * [[2022]]: ''Romanul japonez în secolul al XX-lea'', Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, {{ISBN|978-606-37-1385-9}} * [[2025]]: ''Blaga. În căutarea numelor'', Iași, Polirom, 2025, {{ISBN|978-630-344-189-4}} În antologii: * [[2020]]: ''Carte cu scriitori: 24 de interviuri'', de Laurențiu-Ciprian Tudor, Brașov, Editura Creator, {{ISBN|978-606-029-396-5}} * [[2021]]: ''Cartea orașelor'', București, Editura Humanitas, {{ISBN|978-973-50-7311-4}} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romanianwriters.ro/author.php?id=28 Contemporary Romanian Writers] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081021020118/http://www.romanianwriters.ro/author.php?id=28 |date=2008-10-21 }} '''''Interviuri''''' * [http://www.observatorcultural.ro/Romania-este-o-problema-care-ma-bintuie-de-mult-timp.-Interviu-cu-Florina-ILIS*articleID_15095-articles_details.html „Romania este o problema care ma bintuie de mult timp“. Interviu cu Florina ILIS], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 313, martie 2006 {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Ilis, Florina}} [[Categorie:Nașteri în 1968]] [[Categorie:Scriitori români în viață]] [[Categorie:Romanciere române]] [[Categorie:Scriitoare din secolul al XXI-lea]] mg7afvjrw5xxz9gy8jf54pox30wfkr5 17025164 17025161 2025-06-11T11:16:06Z Nicol.Tudor 531371 /* Opera */ 17025164 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor |descriere = Florina Ilis, [[Târgul de Carte de la Göteborg]] 2013. }} '''Florina Ilis''' (n. [[26 august]] [[1968]], [[Olcea, Bihor|Olcea]], [[județul Bihor]]) este o [[prozator|scriitoare]] română care s-a afirmat la începutul secolului al XXI-lea. A publicat romane, poezie, teatru, critică literară și eseu. == Biografie == Florina-Liliana Ilis este fiica lui Teodor Ilis și a Anei (născută Pojega). A urmat cursurile școlii generale din comuna natală, în perioada 1975-1983, și pe cele ale Liceului „Emanoil Gojdu” din Oradea, în perioada 1983-1987. Este licențiată a Facultății de Filologie (Litere) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea română-franceză (1987-1992). A urmat apoi cursurile Școlii de Înalte Studii postuniversitare din cadrul aceleiași universități, specializarea Filologie românească, Editare manuscrise, tipărituri vechi, în perioada 1992-1994. Din 2003 deține un doctorat în filologie, obținut la Universitatea Babeș-Bolyai, cu teza ''Fenomenul science-fiction și cultura postmodernă. Ficțiunea cyberpunk''. A colaborat cu poezie și articole la ''[[Echinox (revistă)|Echinox]], [[Vatra (revistă)|Vatra]], [[Însemnări ieșene|Însemnări]] [[Însemnări ieșene|ieșene]], [[Tribuna (revistă)|Tribuna]], [[Apostrof (revistă)|Apostrof]]'' etc.<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Sasu|prenume=Aurel|titlu=Dicționarul biografic al literaturii române|pagină=763|editură=Paralela 45|data-publicării=2006|volum=1: A-L|locul-publicării=Pitești}}</ref> A coordonat teze de licență, a făcut parte din comisii de îndrumare doctorat și este membru în Comisia de Cercetare a Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca.<ref>{{Citat web|url=https://lett.ubbcluj.ro/sembazuru/doc/CV_Florina_Ilis.pdf|titlu=CV_Florina_Ilis|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai|accessdate=5 martie 2025}}</ref> Din 1992 a lucrat ca bibliotecar-șef coordonator Serviciul Cercetare bibliografică. Relații cu publicul la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.<ref name=":0" /> Domeniile sale de interes vizează literatura și cultura japoneză, fiind profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai”, la Departamentul de Limbi și literaturi asiatice.<ref>{{Citat web|url=https://lett.ubbcluj.ro/departamente/departamentul-de-limbi-si-literaturi-asiatice/florina-ilis/|titlu=Florina Ilis|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai. Facultatea de Litere|accessdate=5 martie 2025}}</ref> A primit distincția Cavaler al Ordinului Meritul Cultural, Categoria Literatură, distincție acordată de Președinția României, prin Decret nr. 486 din 05.05.2008, Brevet MC nr. 94.<ref>{{Citat web|url=https://lett.ubbcluj.ro/sembazuru/doc/CV_Florina_Ilis.pdf|titlu=CV_Florina_Ilis|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai|accessdate=10 martie 2025}}</ref> == Opera == A debutat editorial cu un volum de haiku-uri, ''Haiku și caligrame'' (2000), volumul reprezentând o inedită combinație între poezie și caligrafie ([[Rodica Frențiu]] fiind autoarea caligramelor).<ref>{{Citat web|url=https://lett.ubbcluj.ro/sembazuru/doc/CV_Florina_Ilis.pdf|titlu=CV_Florina_Ilis.pdf|publisher=Universitatea Babeș-Bolyai|accessdate=5 martie 2025}}</ref> I-au apărut, la un interval scurt de timp, două romane, ambele fiind bine primite, atât de critica de specialitate, cât și de cititori: ''Coborârea de pe cruce'' (2001) și ''Chemarea lui Matei'' (2002). Din martie 2005 devine membră a ''[[Uniunii Scriitorilor din România]]''. Este, de asemenea, membră a PEN Club România.<ref>{{Citat web|url=https://www.penromania.ro/membri/|titlu=Membri PEN România|publisher=PEN România|accessdate=5 martie 2025}}</ref> Romanul său ''Cruciada copiilor'' a obținut Premiul pentru proză al revistei ''[[România literară]]'' în 2005, Cartea Anului 2005, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru Proză al revistei ''Cuvântul'', Premiul pentru Proză acordat de Radio România Cultural,<ref>{{Citat carte|titlu=20 Romanian Writers|editură=Institutul Cultural Român|data-publicării=2005|pagini=50-55|capitol=Florina Ilis}}</ref> Premiul „Ion Creangă” acordat de Academia Română, Premiul <em>Courrier International</em>, pentru cea mai bună carte străină, și a fost tradus în limbile ebraică, maghiară, spaniolă, italiană, franceză, sârbă.<ref>{{Citat web|url=https://polirom.ro/autori/2452-florina-ilis|titlu=Cărțile autorului Florina Ilis|publisher=Polirom|accessdate=5 martie 2025}}</ref> Lista operelor: * [[2000]]: ''Haiku și caligrame'', Cluj-Napoca, [[Editura Echinox]], ISBN 973-9114-90-3 * [[2001]]: ''Coborârea de pe cruce'', Cluj-Napoca, Editura Echinox, ISBN 973-8298-00-8 * [[2002]]: ''Chemarea lui Matei'', Cluj-Napoca, Editura Echinox, Colectia „Proteu“ * [[2005]]: ''Cruciada copiilor'', București, [[Editura Cartea Românească]], ISBN 9789732318737 * [[2005]]: ''Fenomenul science fiction în cultura postmodernă. Ficțiunea cyberpunk'', Cluj-Napoca, [[Editura Argonaut]], ISBN 9789737710666 * [[2006]]: ''Cinci nori colorați pe cerul de răsărit'', București, Editura Cartea Românească, ISBN 9789732317709 * [[2006]]: ''Lecția de aritmetică'', Cluj-Napoca, Editura Echinox, ISBN 973-8298-73-3 * [[2012]]: ''Viețile paralele'', roman, București, Cartea Românească,<ref name="cp2013-05-24">[http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-122--cum-nu-se-poate-scrie-biografia-unui-mit-23425.html Bucurestiul Cultural, nr. 122 - Cum (nu) se poate scrie biografia unui mit] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140827130338/http://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-122--cum-nu-se-poate-scrie-biografia-unui-mit-23425.html |date=2014-08-27 }}, 12 martie 2013, Doris Mironescu, ''Revista 22'', accesat la 24 mai 2013</ref> ISBN 978-973-23-2989-4 * [[2018]]: ''Povestea lui Mihai Eminescu'', biografie romanțată, Iași, Editura Muzeelor Literare,<ref>{{Citat web|url=https://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/produs/povestea-lui-mihai-eminescu-florina-ilis/|titlu=Florina Ilis – Povestea lui Mihai Eminescu|publisher=Muzeul Național al Literaturii Iași|accessdate=5 martie 2025}}</ref> {{ISBN|978-606-8677-66-8}} * [[2018|2018:]] ''Cartea numerilor'', roman, Iași, Editura Polirom,<ref>{{Citat web|url=https://polirom.ro/fiction-ltd/6883-cartea-numerilor.html|titlu=Cartea numerilor|publisher=Polirom|accessdate=5 martie 2025}}</ref> {{ISBN|978-973-46-7667-5}} * [[2020|2020:]] ''Pandemia veselă și tristă'', povestiri, Iași, Editura Polirom,<ref>{{Citat web|url=https://polirom.ro/fiction-ltd/7353-pandemia-vesela-si-trista.html|titlu=Pandemia veselă și tristă|publisher=Polirom|accessdate=5 martie 2025}}</ref> {{ISBN|978-973-46-8237-9}} * [[2020|2020:]] ''Introducere în istoria literaturii japoneze de la începuturi până în epoca modernă'', Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, {{ISBN|978-606-37-0828-2}} * [[2022]]: ''Romanul japonez în secolul al XX-lea'', Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, {{ISBN|978-606-37-1385-9}} * [[2025]]: ''Blaga. În căutarea numelor'', Iași, Polirom,<ref>{{Citat web|url=https://polirom.ro/biografii-romantate/8612-blaga-%C3%AEn-c%C4%83utarea-numelor.html|titlu=Blaga. În căutarea numelor|publisher=Polirom|accessdate=11.06.2025}}</ref> {{ISBN|978-630-344-189-4}} În antologii: * [[2020]]: ''Carte cu scriitori: 24 de interviuri'', de Laurențiu-Ciprian Tudor, Brașov, Editura Creator, {{ISBN|978-606-029-396-5}} * [[2021]]: ''Cartea orașelor'', București, Editura Humanitas, {{ISBN|978-973-50-7311-4}} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romanianwriters.ro/author.php?id=28 Contemporary Romanian Writers] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081021020118/http://www.romanianwriters.ro/author.php?id=28 |date=2008-10-21 }} '''''Interviuri''''' * [http://www.observatorcultural.ro/Romania-este-o-problema-care-ma-bintuie-de-mult-timp.-Interviu-cu-Florina-ILIS*articleID_15095-articles_details.html „Romania este o problema care ma bintuie de mult timp“. Interviu cu Florina ILIS], Ovidiu Șimonca, ''Observator cultural'' - numărul 313, martie 2006 {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Ilis, Florina}} [[Categorie:Nașteri în 1968]] [[Categorie:Scriitori români în viață]] [[Categorie:Romanciere române]] [[Categorie:Scriitoare din secolul al XXI-lea]] rbf5qtzfaiesh2w7qhhbd6ank3oa5o3 0 91648 17025000 16926324 2025-06-11T08:57:48Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025000 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} [[Image:Edvard Benes with his wife in 1934.jpg|thumb|right|upright|Edvard Beneš cu soția lui în 1934]] [[Image:EdvardBenes.jpg|thumb|right|upright|Statuia lui Edvard Beneš în fața sediului central al Ministerul Afacerilor Externe de la Praga]] [[File:EdvardBenesBluePlaqueGwendolenAvenue 01.jpg|thumb|Placă albastră pe casa din Londra unde a locuit Edvard Benes, 26 Gwendolen Avenue, Putney]] [[File:26 Gwendolen Avenue, Putney 01.JPG|thumb|26 Gwendolen Avenue, Putney]] '''Edvard Beneš''' ({{Date biografice}}) a fost un om politic ceh, care a îndeplinit funcția de [[Lista președinților Cehoslovaciei|președinte al Cehoslovaciei]] de două ori, în perioadele 1935-1938 și 1939-1948. El a fost, de asemenea, ministru al afacerilor externe (1918-1935), prim-ministru al Cehoslovaciei (1921-1922) și președinte al Cehoslovaciei în exil (1939-1945). Membru al Partidului Social Național Cehoslovac, el a fost cunoscut ca un priceput diplomat.<ref>{{cite web|author= |url=http://www.hrad.cz/en/president-of-the-cr/former-presidents/edvard-benes.shtml |title=Edvard Benes - Prague Castle |publisher=Hrad.cz |date= |accessdate=19 noiembrie 2013}}</ref> == Formarea profesională == Edvard Beneš s-a născut într-o familie de [[țărani]] din orășelul [[Kožlany]] (în provincia [[Boemia]] a [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]]) la 28 mai 1884.<ref name=dk98>{{cite book|title=A Dictionary of Political Biography|year=1998|publisher=Oxford University Press|page=43|url=http://www.questia.com/read/34683400/a-dictionary-of-political-biography|author=Dennis Kavanagh|accessdate=31 august 2013|chapter=Benes, Edvard|archive-date=2016-03-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20160303204512/https://www.questia.com/read/34683400/a-dictionary-of-political-biography|dead-url=yes}}{{Subscription required|via=Questia}}</ref> Fratele său era politicianul cehoslovac [[Vojta Beneš]]. Nepotul său Bohuš Beneš, diplomat și fiu al fratelui său, Václav, a fost tatăl lui Emilie Benes Brzezinski și Václav E. Beneš, un matematician ceh-american.<ref>{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=PxBbAAAAYAAJ&lpg=RA3-PA46&ots=ny8yq1c4cV&dq=grandnephew%20%22V%C3%A1clav%20edvard%20Bene%C5%A1%22&hl=cs&pg=RA3-PA46#v=onepage&q=grandnephew%20%22V%C3%A1clav%20edvard%20Bene%C5%A1%22&f=false |title=Princeton Alumni Weekly - Knihy Google |publisher=Books.google.cz |date= |accessdate=19 noiembrie 2013}}</ref> Beneš a petrecut o mare parte din tinerețea sa în districtul Vinohrady al Pragăi, unde a urmat școala secundară în perioada 1896-1904. În acest timp el a jucat [[fotbal]] la clubul [[Slavia Praga]].<ref>{{cite web|url=http://www.radio.cz/cz/clanek/4991 |title=Radio Praha - Stalo se před 100 lety: Robinson a Beneš |publisher=Radio.cz |date=28 aprilie 2001 |accessdate=19 noiembrie 2013}}</ref> După ce a urmat studii la Facultatea de Filosofie de la [[Universitatea Carolină din Praga]], el a plecat la Paris și și-a continuat studiile la [[Sorbona]] și la [[École Libre des Sciences Politiques|Școala de Studii Politice]] (''École Libre des Sciences Politiques''). A absolvit la [[Dijon]], unde a obținut doctoratul în drept în 1908. Apoi, el a predat timp de trei ani la Academia de Comerț din Praga și după obținerea titlului de doctor habilitat în domeniul filosofiei, în 1912, a devenit profesor de sociologie la Universitatea Carolină. El a fost, de asemenea, implicat în activitatea de [[cercetășie]].<ref>{{cite web|title=Skauting »Historie|work=[[Junák|Junák - svaz skautů a skautek ČR]]|language=Czech|url=http://verejnost.skaut.cz/skauting/historie/|accessdate=23 septembrie 2007|archive-date=2007-04-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20070425032546/http://verejnost.skaut.cz/skauting/historie/|dead-url=yes}}</ref> ==Primul exil== În timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], Beneš a fost unul dintre cei mai importanți organizatori ai mișcării politice din străinătate care milita pentru independența Cehoslovaciei. El a organizat o mișcare de rezistență secretă antiaustriacă și pro independența cehă numit „Maffia”. În septembrie 1915, a plecat în [[exil]] la Paris și a depus eforturi diplomatice complexe pentru a obține recunoașterea de către Franța și Marea Britanie a mișcării de independență a Cehoslovaciei. În perioada 1916-1918 a fost secretar al Consiliului Național Cehoslovac de la Paris și ministru de interne și de externe în guvernul cehoslovac provizoriu. În mai 1918, Beneš, [[Tomáš Garrigue Masaryk]] și [[Milan Rastislav Štefánik]] au depus eforturi pentru organizarea unei [[Legiunile Cehoslovace|armate cehoslovace]] care să lupte de partea Aliaților Occidentali, au recrutat voluntari cehi și slovaci capabili să meargă pe front, precum și din rândul numeroasei populații emigrate în Statele Unite ale Americii, care ajunsese să fie mai mare de 1.500.000 de persoane.<ref>'Czech Army for France' in ''[[The Times]]'', Thursday, 23 mai 1918, p. 6, col. F</ref> Forța militară a crescut la câteva zeci de mii de militari și a luat parte la mai multe bătălii, inclusiv bătăliile de la Zborov și Bahmaci. ==Primele funcții în politica Cehoslovaciei== Din 1918 până în 1935, Beneš a fost primul și cel mai longeviv ministru de externe al Cehoslovaciei, ocupând această funcție în perioada 1918-1935 în zece guverne succesive, dintre care unul a fost condus de el însuși între 1921 și 1922. A fost membru al Parlamentului în perioada 1920-1925 și 1929-1935. El a reprezentat Cehoslovacia în discuțiile pentru elaborarea [[Tratatul de la Versailles|Tratatului de la Versailles]]. A revenit pentru scurt timp în lumea academică ca profesor în 1921. Între 1923 și 1927 a fost un membru al Consiliului [[Liga Națiunilor|Ligii Națiunilor]] (îndeplinind și funcția de președinte al comisiei în perioada 1927-1928). El a fost o personalitate renumită și influentă la conferințele internaționale, precum cele de la [[Conferința de la Genova|Genova]] din 1922, de la [[Tratatele de la Locarno|Locarno]] în 1925, de la Haga în 1930 și de la Lausanne în 1932. Beneš a fost membru al Partidului Social Național Cehoslovac (ce s-a numit până în 1925 Partidul Social Cehoslovac) și un militant puternic pentru unitatea cehoslovacă - el nu i-a considerat pe [[cehi]] și pe [[slovaci]] ca fiind etnii separate. ==Primul mandat de președinte== Când președintele [[Tomáš Masaryk]] s-a retras în 1935, Beneš a fost alegerea evidentă ca succesor al său. El s-a opus pretențiilor Germaniei Naziste din 1938 pentru [[regiunea Sudetă]], în care se vorbea limba germană. În octombrie 1938 Italia, Franța și Marea Britanie au semnat [[Acordul de la München]], care a permis anexarea imediată și ocuparea militară a Sudeților de către Germania. Cehoslovacia nu a fost consultată cu privire la acest acord. Beneš a fost de acord doar după ce guvernele Franței și Marii Britanii l-au informat că, dacă nu ar fi făcut-o, nu s-ar mai interesa de soarta Cehoslovaciei, adică ar renunța la alianța militară cu Cehoslovacia.<ref name="RiseFall">William Shirer, ''The Rise and Fall of the Third Reich'' (Touchstone Edition) (New York: Simon & Schuster, 1990)</ref> Beneš a fost forțat să demisioneze pe 5 octombrie 1938 sub presiunea germană.<ref name="RiseFall"/> [[Emil Hácha]] a fost ales ca președinte. În martie 1939 guvernul lui Hácha a fost forțat să permită ocuparea de către germani a restului teritoriului ceh. ([[Republica Slovacă (1939–1945)|Slovacia își declarase independența sa]] până atunci.) ==Al doilea exil== La 22 octombrie 1938 Beneš a plecat în exil la Putney, Londra. În octombrie 1939 el a organizat Comitetul Cehoslovac de Eliberare Națională. În noiembrie 1940, în urma [[The Blitz|Bombardării Londrei]], Beneš, soția lui, nepoatele lor și personajul domestic s-au mutat la mănăstirea de la Aston Abbotts lângă [[Aylesbury]], în [[Buckinghamshire]]. Personalul de la biroul său, inclusiv secretarul Edvard Táborský și șeful său de personal Jaromír Smutný, s-au mutat în vechiul conac din satul vecin Wingrave, în timp ce serviciul de informații militare a personalului condus de [[František Moravec]] a fost relocat în satul apropiat Addington. În 1940, Marea Britanie a recunoscut [[Comitetul Cehoslovac de Eliberare Națională]] ca guvernul cehoslovac în exil, cu Jan Šrámek ca prim-ministru și Beneš ca președinte. În recuperarea președinției, Beneš a susținut că demisia lui din 1938 a fost depusă în urma presiunilor și era, prin urmare, nulă. În 1941 Beneš și František Moravec au planificat [[Operațiunea Anthropoid]], cu intenția de a-l asasina pe [[Reinhard Heydrich]].<ref>{{cite web|url=http://neviditelnypes.lidovky.cz/historie-spion-kteremu-nelze-verit-d64-/p_spolecnost.asp?c=A080311_173033_p_spolecnost_wag |title=HISTORIE: Špion, kterému nelze věřit - Neviditelný pes |publisher=Neviditelnypes.lidovky.cz |date=14 martie 2008 |accessdate=19 noiembrie 2013}}</ref> Acest plan a fost pus în aplicare în 1942 și a determinat represalii brutale ale germanilor precum executarea a mii de cehi și distrugerea a două sate: [[Lidice]] și [[Ležáky]]. Deși nu era comunist, Beneš s-a aflat, de asemenea, în relații de prietenie cu Stalin. Crezând că Cehoslovacia ar avea mai mult de câștigat dintr-o alianță cu [[Uniunea Sovietică]] decât cu [[Polonia]], el a refuzat ferm planurile pentru o confederație polono-cehoslovacă și în 1943 a semnat o înțelegere cu [[Uniunea Sovietică]].<ref name="Orzoff">{{cite book|author=Andrea Orzoff|title=Battle for the Castle|url=https://books.google.com/books?id=Rjlt_4eE6KIC&pg=PA199|accessdate=10 august 2011|publisher=Oxford University Press US|isbn=978-0-19-974568-5|page=199}}</ref><ref name="LaneStadtmüller2005">{{cite book|author1=A. T. Lane|author2=Elżbieta Stadtmüller|title=Europe on the move: the impact of Eastern enlargement on the European Union|url=https://books.google.com/books?id=ZoK03URcG9MC&pg=PA190|accessdate=10 august 2011|year=2005|publisher=LIT Verlag Münster|isbn=978-3-8258-8947-0|page=190}}</ref><ref name="LeslieLeslie1983">{{cite book|author1=Roy Francis Leslie|author2=R. F. Leslie|title=The History of Poland since 1863|url=https://books.google.com/books?id=0tYVKUsnw9IC&pg=PA242|accessdate=10 august 2011|year=1983|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-27501-9|page=242}}</ref> ==Al doilea mandat de președinte== După [[insurecția din Praga]] de la sfârșitul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Beneš s-a întors acasă și și-a reasumat fosta sa poziție de președinte. El a fost confirmat în funcție în unanimitate în ședința Adunării Naționale din 28 octombrie 1945. În temeiul articolului 58.5 din Constituție, „fostul președinte va rămâne în funcție până când noul președinte va fi ales”. La 19 iunie 1946 Beneš a fost ales în mod oficial pentru un al doilea mandat de președinte.<ref>{{cite web|author= |url=http://psp.cz/eknih/1945pns/stenprot/002schuz/s002001.htm |title=Prozatimní NS RČS 1945-1946, 2. schůze, část 1/4 (28. 10. 1945) |publisher=Psp.cz |date= |accessdate=19 noiembrie 2013}}</ref> {{Articol principal|Decretele lui Beneš}} ''[[Decretele lui Beneš]]'' (numite oficial „Decretele Președintelui Republicii”), printre alte lucruri, a expropriat proprietățile cetățenilor de etnie [[germani|germană]] și [[maghiari|maghiară]] și a pus în aplicare articolul 12 din [[Acordul de la Potsdam]] prin care se crea un cadru juridic național de pierdere a cetățeniei{{citation needed|date=mai 2015}} și de expropriere a proprietăților a aproximativ trei milioane de germani și maghiari. Au fost deportați din Cehoslovacia etnici unguri și germani. 2,4 milioane de germani, foști cetățeni cehoslovaci urmau să fie deportați în [[Germania]] și [[Austria]] prin decretul publicat pe [[5 aprilie]] [[1945]]. Așa numitul ''Tribunal al poporului'' i-a găsit vinovați de colaborare cu naziștii pe nemții și maghiarii care au renunțat la cetățenia cehoslovacă și au trădat Cehoslovacia. În consecință le-au fost confiscate averile, li s-a anulat cetățenia (au rămas cu cetățenia germană) și au fost deportați ca cetățeni străini. Aproape 75.000 de etnici unguri au fost transportați cu trenul în Ungaria la sfârșitul anului 1945. În total 600 de maghiari au fost acuzați de crime de război. Beneš a prezidat un guvern de coaliție al Frontului Național, condus din 1946 de liderul comunist [[Klement Gottwald]] ca prim-ministru. La 21 februarie 1948, doisprezece miniștri necomuniști au demisionat pentru a protesta față de refuzul lui Gottwald de a opri politica de încorporare a comuniștilor în forțele de poliție, în ciuda faptului că majoritatea miniștrilor i-au cerut să înceteze. Miniștrii necomuniști credeau că Beneš va fi de partea lor și le va permite să rămână în funcții într-un guvern interimar până la noile alegeri. Beneš a refuzat inițial să accepte demisiile lor și a insistat că guvernul nu poate fi format fără partidele necomuniste. Cu toate acestea, Gottwald a amenințat cu o grevă generală, cu excepția cazului în care Beneš va desemna un guvern dominat de comuniști. De asemenea, comuniștii au ocupat birourile miniștrilor necomuniști care au demisionat. Pe fondul temerilor că [[război civil|războiul civil]] era iminent și a zvonurilor că [[Armata Roșie]] îl va susține militar pe Gottwald, Beneš a cedat pe 25 februarie. El a acceptat demisiile miniștrilor necomuniști și a numit un nou guvern în conformitate cu specificațiile lui Gottwald. Era vorba nominal tot de un guvern de coaliție, dar era dominat de comuniști și de alți tovarăși de drum ai acestora, oferind legalitate [[Lovitura de stat din Cehoslovacia din 1948|''loviturii de stat comuniste'']]. La scurt timp după aceea au avut loc alegeri în care votanților li s-a prezentat o listă unică a Frontului Național dominat de comuniști. Adunarea Națională nou-aleasă a aprobat Constituția de la 9 Mai la scurt timp după ce membrii ei au fost învestiți în funcție. Deși nu a fost un document în întregime comunist, el era destul de asemănător cu Constituția Sovietică pe care Beneš a refuzat să o semneze. El a demisionat din funcția de președinte la 7 iunie 1948; Gottwald i-a succedat la conducerea statului. ==Moartea sa== Beneš a avut o stare precară de sănătate după ce a suferit două accidente vascular-cerebrale în 1947 și a văzut că situația pe care a dorit să o evite o viață întreagă va deveni realitate. El a murit din cauze naturale, la vila lui din Sezimovo Usti (Cehoslovacia) pe 3 septembrie 1948.<ref name=dk98/> A fost înmormântat în grădina vilei sale, iar pe mormânt i s-a amplasat un bust. Soția lui (care a trăit până la 2 decembrie 1974) este înmormântată alături de el. ==În ficțiune== În 1934 [[H.G. Wells]] a scris romanul ''[[The Shape of Things to Come]]'', o predicție despre cel de-[[al Doilea Război Mondial]]. În opera lui Wells războiul începe în 1940 și durează până în 1950, Cehoslovacia reușește să nu fie ocupată de Germania și Beneš rămâne președintele țării în această perioadă. Wells îi atribuie lui Beneš rolul de a iniția un acord de încetare a focului pentru a pune capăt luptelor, iar cartea (care se presupune că a fost scrisă în secolul al XXII-lea) remarcă faptul că „suspendarea ostilităților de către Beneš rămâne în vigoare pentru astăzi”. În ''Prague Counterpoint'', cel de-al doilea volum al ''Zion Covenant Series'' de [[Bodie și Brock Thoene]], Hitler trimite un asasin pentru a-l ucide pe Beneš — care eșuează din cauză că a fost placat de un jurnalist american (și este capturat de către gărzile de corp ale lui Beneš). Dar Hitler a folosit mai târziu executarea acestui nazist sudet pentru a-l proclama ca martir și a-și continua planul de [[Acordul de la München|anexare a Sudeților]]. == Note == <references /> ==Bibliografie== * Hauner, Milan, ed. "'We Must Push Eastwards!' The Challenges and Dilemmas of President Beneš after Munich," ''Journal of Contemporary History'' (2009) 44#4 pp.&nbsp;619–656 [http://www.jstor.org/stable/40542980 in JSTOR] * Lukes, Igor. ''Czechoslovakia between Stalin and Hitler: The Diplomacy of Edvard Benes in the 1930s'' (1996) [http://www.questia.com/library/3752533/czechoslovakia-between-stalin-and-hitler-the-diplomacy online] * Neville, Peter. ''Eduard Beneš and Tomáš Masaryk: Czechoslovakia'' (2011) * Preclík, Vratislav. ''Masaryk a legie (Masaryk and legions)'', váz. kniha, 219 pages, first issue vydalo nakladatelství Paris Karviná, Žižkova 2379 (734 01 Karvina, Czech Republic) ve spolupráci s Masarykovým demokratickým hnutím (Masaryk Democratic Movement, Prague), 2019, ISBN 978-80-87173-47-3, pages 8 - 34, 36 - 39, 41 - 42, 106 - 107, 111-112, 124–125, 128, 129, 132, 140–148, 184–215. * {{cite book |first=Neil |last=Rees |title=The Secret History of the Czech Connection: The Czechoslovak Government in Exile in London and Buckinghamshire During the Second World War |publisher=Neil Rees |location=Buckinghamshire |year=2005 |isbn=0-9550883-0-5 |oclc=62196328}} * [[Zbyněk Zeman]], [[Antonín Klimek]]: ''The Life of Edvard Beneš 1884-1948: Czechoslovakia in Peace and War'', [[Oxford University Press]] / [[Clarendon Press]], Oxford, 1997, ISBN 0-19-820583-X ISBN 978-0198205838<br />Book review by Richard Crampton. * {{cite book |first=Paul E. |last=Zinner |chapter=Czechoslovakia: The Diplomacy of Eduard Benes |editor=[[Gordon A. Craig]] and [[Felix Gilbert]] |title=The Diplomats, 1919-1939 |publisher=[[Princeton University Press]] |location=Princeton, New Jersey |year=1994 |pages=100–122 |isbn=0-691-03660-8 |oclc=31484352}} * [[John Wheeler-Bennett]] ''Munich : Prologue to Tragedy'', New York : Duell, Sloan and Pearce, 1948. * Hauner, Milan, ed. ''Edvard Beneš’ Memoirs: the days of Munich'' (vol.1), War and Resistance (vol.2), Documents (vol.3). First critical edition of reconstructed War Memoirs 1938-45 of President Beneš of Czechoslovakia (published by Academia Prague 2007. ISBN 978-80-200-1529-7) == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * [http://www.czechsinexile.org President Benes in exile in England during World War II] * Biography at the Czech Ministry of Foreign Affairs {{cs icon}} * {{cite news |title=Sons of Death |date=26 septembrie 1938 |work=[[Time Magazine]] |url=http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,788783,00.html |accessdate=14 august 2008 |archive-date=2013-07-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130721031442/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,788783,00.html |dead-url=yes }} {{en icon}} - an article published in Time on 26 septembrie 1938 - free archive * [http://sechtl-vosecek.ucw.cz/en/cml/dir/funeral_edvard_benes.html Pictures of Edvard Beneš funeral - lying in state (in the opened coffin)] * [http://sechtl-vosecek.ucw.cz/en/cml/dir/35mm_funeral_edvard_benes.html Pictures of Edvard Beneš funeral - funeral procession with wreaths and laying of coffin into grave] * [http://sechtl-vosecek.ucw.cz/en/cml/dir/benes.html Pictures of Edvard Beneš and his wife] - archive of Šechtl and Voseček Museum of Photography {{s-start}} {{s-gov}} {{succession box | before= Funcție înființată| title= Ministru al Afacerilor Externe al Cehoslovaciei| years= 1918–1935 | after= [[Milan Hodža]]}} {{s-off}} {{succession box | before= [[Tomáš Garrigue Masaryk]] | title= [[Lista președinților Cehoslovaciei|Președinte al Cehoslovaciei]] | years= 1935–1938<br>1945–1948| after= [[Emil Hácha]]<br>[[Klement Gottwald]]}} {{succession box | before= [[Emil Hácha]]| title= Președinte al guvernului din exil al Cehoslovaciei| years= 1940–1945| after= Funcție desființată}} {{s-ach}} {{s-bef|before=Mareșalul [[Ferdinand Foch]]}} {{s-ttl|title=Persoană de pe coperta revistei [[Time (revistă)|Time]] |years=23 martie 1925}} {{s-aft|after=[[George Harold Sisler]]}} {{end}} {{Președinții Cehoslovaciei}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Benesš, Edvard}} [[Categorie:Nașteri în 1884]] [[Categorie:Decese în 1948]] [[Categorie:Profesori la Universitatea Carolină din Praga]] [[Categorie:Președinți ai Cehoslovaciei]] [[Categorie:Conducători politici ai celui de-al Doilea Război Mondial]] mvjwfki9n8wsoyrbeldzmjwtkjt38ls 14 92401 17024653 9879501 2025-06-10T22:46:30Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024653 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599.61/.73&lang=ro 599.61] |DDC= |LCC= }} {{Catmore|Proboscidieni}} :{{Commons category-inline|Proboscidea}} {{Mamifere}} [[Categorie:Copitate]] [[Categorie:Ordine de mamifere]] kxzaks6463nhro5zbh59xoq9g6is9yb 0 92439 17025142 16956151 2025-06-11T10:54:59Z Kun Kipcsak 448463 Revenire la ultima modificare de către ~2025-12482 16804828 wikitext text/x-wiki {{Infobox musical artist | name = Moby | image = Moby 1.jpg | image_size = 230 | caption = Moby în 2009 | background = solo_singer | birth_date = {{Birth date and age|1965|9|11}} | birth_place =[[Harlem]], [[New&nbsp;York City]], [[SUA]] | birth_name = Richard Melville Hall | origin = | instrument = [[Fonograf]], clape, [[sintetizator]], [[sintetizator de ritm]], vocal, chitară, chitară bas, tobe | genre = [[Electronica]], [[trip-hop]], [[house]], [[downtempo]], [[ambient]], [[alternative rock]], [[techno]], [[punk rock]], [[chill out]], [[rock electronic]] | occupation = DJ, cantautor, muzician, fotograf | years_active = 1982–prezent | label = [[Mute Records|Mute]], [[V2 Records|V2]]/[[Bertelsmann Music Group|BMG]], [[XL Recordings|XL]], [[Elektra Records|Elektra]], [[Instinct Records|Instinct]], [[Rhythm King Records|Outer&nbsp;Rhythm]], [[Virgin Records|Virgin]]/[[EMI Records|EMI]] | associated_acts = [[Mylène&nbsp;Farmer]] | website = {{url|http://moby.com/}} }} '''Richard Melville Hall''' (n. [[11 septembrie]] [[1965]], [[New York (oraș)|New York]]),<ref name="Mobybio">{{cite web | url = http://www.moby.com/biography | title = biography | work = moby.com | accessdate = 25 aprilie 2008 | archive-date = 2010-12-27 | archive-url = https://web.archive.org/web/20101227231313/http://www.moby.com/biography | dead-url = yes }}</ref> cunoscut după numele de scenă '''Moby''', este un muzician, DJ, cantautor și fotograf [[american]]. El este bine-cunoscut pentru [[muzică electronică|muzica sa electronică]], stilul de viață [[vegan]] și apărarea drepturilor animalelor. Moby a vândut peste 20 de milioane de albume în lumea întreagă.<ref>{{cite web |url=http://www.youtube.com/watch?v=wrV5VW60xxY |title=Moby on Q TV |date=26 octombrie 2009 |publisher=YouTube |accessdate=28 septembrie 2011}}</ref>[[AllMusic]] îl consideră drept "una din cele mai importante figuri din muzica [[dance]] a anilor '90, ajutând stilul să ajungă până la mainstream atât în UK cât și în America".<ref>{{cite web | url = http://www.allmusic.com/artist/p13697 | title = Moby |author=Stephen Thomas Erlewine |work=Allmusic |accessdate=28 septembrie 2011}}</ref> Moby este de asemenea și numele trupei sale. Numele de Moby este luat de la celebra carte [[Moby Dick]] a scriitorului american [[Herman Melville]]. Moby susține că se înrudește cu Herman, alegându-și pseudonimul ca un tribut adus acestuia. [[Fișier:Moby-RareDJSet.jpg|thumb|left|Moby]] A început ca un [[DJ]] care produce muzică [[house]]/[[rave]], după care a scos albumul "Play", care a ajuns în mai multe topuri de specialitate. Deși se încadra tot în [[muzică electronică|muzica electronica]], albumul era cu totul și cu totul diferit de primele lui experiențe muzicale fiindcă, spre deosebire de [[house]]-ul primelor lui piese, stilul ultimelor bate mai mult înspre [[trip hop]]. După o vreme, Moby s-a reprofilat pe pop/rock, caracter muzical care predomină și pe albumul "Hotel" (2005). Recent, Moby s-a implicat într-un proiect aerospațial, în urma căruia speră să devină primul cântăreț care va ajunge în spațiu. [[Fișier:Moby.jpg|thumb|right|Moby]] ==Discografie== ;Albume de studio * ''[[Moby (album)|Moby]]'' (1992) * ''[[Ambient (album)|Ambient]]'' (1993) * ''[[Everything Is Wrong]]'' (1995) * ''[[Animal Rights (album)|Animal Rights]]'' (1996) * ''[[Play (album)|Play]]'' (1999) * ''[[18 (album)|18]]'' (2002) * ''[[Hotel (album)|Hotel]]'' (2005) * ''[[Last Night (album)|Last Night]]'' (2008) * ''[[Wait for Me (album)|Wait for Me]]'' (2009) * ''[[Destroyed (album)|Destroyed]]'' (2011) * ''[[Innocents (album)|Innocents]]'' (2013) * ''Long Ambients 1: Calm. Sleep.'' (2016) * ''These Systems Are Failing'' (2016) * ''More Fast Songs About the Apocalypse'' (2017) * ''Everything Was Beautiful, and Nothing Hurt'' (2018) * ''Long Ambients 2'' (2019) * ''All Visible Objects'' (2020) * ''Live Ambients – Improvised Recordings Vol. 1'' (2020) * ''Reprise'' (2021) * ''Ambient 23'' (2023) * ''Resound NYC'' (2023) * ''Always Centered at Night'' (2024) ; Videografie * ''Play: The DVD'' (2001) * ''[[18 B Sides + DVD]]'' (2003) * ''Earthlings'' (2005) * ''The Hotel Tour 2005'' (2006) * ''Go: The Very Best of Moby'' (2006) * ''Go: A Film About Moby'' (2006) * ''The Awakening: An introduction to The Interconnectedness of Life'' (2014) <ref>{{cite web |url=http://www.weareinterconnected.com/the-awakening |title=The Awakening : The Interconnected of Life by Michael Lanfield |publisher=Weareinterconnected.com |date=2014-02-25 |accessdate=2014-04-19 |archive-date=2014-03-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140304040115/http://www.weareinterconnected.com/the-awakening/ |dead-url=yes }}</ref> * ''What's in Your Fridge?'' (2014) <ref>{{cite web|url=http://www.youtube.com/watch?v=t3kRLS8g34Q |title=What`s in Your Fridge : Moby - Stella Maris |publisher=Weareinterconnected.com |date=2014-06-21 |accessdate=2014-06-21}}</ref> == Lucrări publicate == * „Porcelain” <ref>[http://adevarul.ro/entertainment/celebritati/moby-credinta-pacat-artistul-vorbit-despre-viata-succesului-ma-trezeam-dimineata-straini-casa-pungi-droguri-facand-sex-straina-1_57425a055ab6550cb8334ead/index.html Moby, între credință și păcat. Artistul a vorbit despre viața dinaintea succesului: „Mă trezeam cu străini în casă, pungi de droguri, făcând sex cu o necunoscută“], 23 mai 2016, Alexandra Cheroiu, ''Adevărul'', accesat la 23 mai 2016</ref> == Premii == {| class=wikitable |- ! An !! Premiu !! Categorie !! Lucrare !! Rezultate |- | rowspan=8 | 2000 | VH1/Vogue Fashion Awards | Visionary Video<ref>{{cite web |url=http://www.vh1.com/shows/events/fashion_awards/2001/win_visionary.jhtml |title=VH1 VOGUE FASHION AWARDS 2001 |publisher=Vh1.com |date= |accessdate=2013-10-04 |archive-date=2013-10-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131004215717/http://www.vh1.com/shows/events/fashion_awards/2001/win_visionary.jhtml |dead-url=yes }}</ref> | | {{Won}} |- | [[MTV Video Music Awards]] | Best Male Video<ref name="rockonthenet">{{cite web|url=http://www.rockonthenet.com/artists-m/moby.htm |title=Moby |publisher=Rock On The Net |date= |accessdate=2013-10-04}}</ref> | | {{nom}} |- | rowspan=2 | [[Premiul Grammy]] | Best Alternative Music Performance<ref name="rockonthenet" /> | Play | {{nom}} |- | Best Rock Instrumental Performance<ref name="rockonthenet" /> | Bodyrock | {{nom}} |- | rowspan=3 | [[MTV Europe Music]] | Best Video<ref>{{cite web |last=Basham |first=David |url=http://www.mtv.com/news/articles/1274457/madonna-eminem-top-emas.jhtml |title=Madonna, Eminem Lead American Romp Through Europe Music Awards&nbsp;– Music, Celebrity, Artist News |publisher=MTV.com |date=2000-11-17 |accessdate=2013-10-04 |archive-date=2013-10-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131005031848/http://www.mtv.com/news/articles/1274457/madonna-eminem-top-emas.jhtml |dead-url=yes }}</ref> | Natural Blues | {{won}} |- | Best Album<ref name="ukmix">{{cite web |url=http://www.ukmix.org/articles/2000/ema.html |title=Articles&nbsp;– MTV Europe Music Awards 2000 |publisher=UKMIX |date= |accessdate=2013-10-04 |archive-date=2010-09-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100923005816/http://www.ukmix.org/articles/2000/ema.html |dead-url=yes }}</ref> | Play | {{nom}} |- | Best Dance<ref name="ukmix" /> | | {{nom}} |- | [[BRIT Awards]] | Best International Male<ref>{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/in_depth/entertainment/2000/brit_awards/625884.stm |title=In Depth &#124; Brit Awards &#124; Brits 2000: The winners |publisher=BBC News |date=2000-03-03 |accessdate=2013-10-04}}</ref> | | {{nom}} |- | rowspan=9 | 2001 | [[MTV Video Music Awards]] | Best Male Video<ref name="rockonthenet" /> | | {{won}} |- | [[Premiul Grammy]] | Best Dance Recording<ref name="rockonthenet" /> | Natural Blues | {{nom}} |- | [[NRJ Music Awards]] | International Male Artist of the Year<ref name="latimes">{{cite web|last=Olivier |first=Ellen |url=http://www.latimes.com/fashion/alltherage/la-ar-moby-whale-party-library-foundation-20130830,0,5372615.story |title=Moby the artist and the whale star at a party to support Library Foundation |publisher=latimes.com |date=2013-08-30 |accessdate=2013-10-04}}</ref> | | {{won}} |- | [[NRJ Music Awards]] | International Album of the Year<ref name="latimes" /> | Play | {{nom}} |- | [[IFPI Platinum Europe Awards]] | Album Title<ref>{{cite web |url=http://www.ifpi.org/content/section_news/plat2001.html |title=IFPI Platinum Europe Awards&nbsp;– 2002 |publisher=Ifpi.org |date=2005-09-01 |accessdate=2013-11-19 |archive-date=2012-02-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120222025506/http://www.ifpi.org/content/section_news/plat2001.html |dead-url=yes }}</ref> | Play | {{won}} |- | [[NME Awards]] | Best Live<ref>{{cite web |url=http://www.planetradiocity.com/musicopedia/article-musicdir/Moby/115 |title=Moby &#124; Music-Directors &#124; Music-Composers &#124; Moby songs &#124; Moby biography |publisher=Planetradiocity.com |date=1965-09-11 |accessdate=2013-11-19 |archive-date=2014-01-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140110000637/http://www.planetradiocity.com/musicopedia/article-musicdir/Moby/115 |dead-url=yes }}</ref> | | {{won}} |- | rowspan=3 | [[My VH1 Music Awards]] | Best Male<ref name="PRNewswire">{{cite web|url=http://www.prnewswire.com/news-releases/vh1-and-vh1com-announces-mick-jagger-creed-sting-nelly-furtado-lenny-kravitz-destinys-child-and-no-doubt-to-perform-at-my-vh1-music-awards-01-live-december-2nd-at-9pm-etpt-74020967.html |title=VH1 and VH1.com Announces Mick Jagger, Creed, Sting, Nelly Furtado, Lenny Kravitz,... - re> NEW YORK, Nov. 2 /PRNewswire/ |publisher=Prnewswire.com |date=2013-01-01 |accessdate=2013-11-19}}</ref> | | {{nom}} |- | Best Collaboration<ref name="PRNewswire" /> | South Side | {{nom}} |- | Favorite Video<ref name="PRNewswire" /> | South Side | {{nom}} |- | rowspan=10 | 2002 | [[Q Awards]] | Best Producer<ref>{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/2328003.stm |title=Entertainment &#124; Q Awards 2002: Winners |publisher=BBC News |date=2002-10-14 |accessdate=2013-11-19}}</ref> | | {{won}} |- | [[MTV Video Music Awards]] | Best Cinematography<ref name="rockonthenet" /> | | {{won}} |- | [[IFPI Platinum Europe Awards]] | Album Title<ref name="ifpi">{{cite web |url=http://www.ifpi.org/content/section_news/plat2002.html |title=IFPI Platinum Europe Awards&nbsp;– 2002 |publisher=Ifpi.org |date=2005-09-01 |accessdate=2013-11-19 |archive-date=2013-10-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131019023808/http://www.ifpi.org/content/section_news/plat2002.html |dead-url=yes }}</ref> | Play | {{won}} |- | [[BMI Pop Songs Awards]] | Pop Songs<ref>{{cite web|url=http://www.bmi.com/news/entry/2002_bmi_pop_awards_song_list |title=2002 BMI Pop Awards: Song List &#124; News |publisher=BMI.com |date=2002-05-13 |accessdate=2013-11-19}}</ref> | South Side | {{won}} |- | BMI Film & TV Awards | Certificate of Achievement<ref>{{cite web|url=http://www.bmi.com/press/entry/534696 |title=BMI Honors Top Film, Television and Cable Composers and Songwriters at Annual Film & Television &#124; Press |publisher=BMI.com |date=2002-05-15 |accessdate=2013-11-19}}</ref> | | {{won}} |- | [[Premiul Grammy]] | Best Music Video, Long Form<ref name="rockonthenet" /> | Play | {{nom}} |- | rowspan=2 | [[MTV Europe Music]] | Web Awards<ref name="billboard">{{cite web|url=http://www.billboard.com/articles/news/74018/mtv-europe-music-awards-2002-nominations |title=MTV Europe Music Awards 2002 Nominations |publisher=Billboard |date= |accessdate=2013-11-19}}</ref> | | {{won}} |- | Best Dance<ref name="billboard" /> | | {{nom}} |- | rowspan=2 | [[Billboard Music Awards]] | Electronic Artist of the Year<ref name="billboard_a">{{cite web|url=http://www.billboard.com/articles/news/73191/2002-billboard-music-awards |title=2002 BILLBOARD MUSIC AWARDS |publisher=Billboard |date= |accessdate=2013-11-19}}</ref> | | {{won}} |- | Electronic Album of the Year<ref name="billboard_a" /> | 18 | {{won}} |- | rowspan=5 | 2003 | [[Premiul Grammy]] | Best Pop Instrumental Performance<ref>{{cite web|url=http://www.rockonthenet.com/grammy/popinst.htm |title=Grammy Awards: Best Pop Instrumental Performance |publisher=Rock On The Net |date= |accessdate=2013-11-19}}</ref> | 18 | {{nom}} |- | [[MTV Europe Music]] | Best Dance<ref>{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/entertainment/3240653.stm |title=UK &#124; Scotland &#124; MTV Europe Music Awards: The winners |publisher=BBC News |date=2003-11-06 |accessdate=2013-11-19}}</ref> | | {{nom}} |- | [[IFPI Platinum Europe Awards]] | Album Title<ref name="ifpi" /> | 18 | {{won}} |- | [[BRIT Awards]] | Best International Male<ref>{{cite web |author=Moby |url=http://www.brits.co.uk/artist/moby |title=Moby &#124; The BRIT Awards 2013 |publisher=Brits.co.uk |date= |accessdate=2013-11-19 |archive-date=2013-10-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131017085656/http://www.brits.co.uk/artist/moby |dead-url=yes }}</ref> | | {{nom}} |- | [[MTV Asia Awards]] | Best Male<ref>{{cite web |url=http://www.moby.com/news/2006-11-01?page=50 |title=news |publisher=moby.com |date= |accessdate=2013-11-19 |archive-date=2014-01-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140110004151/http://www.moby.com/news/2006-11-01?page=50 |dead-url=yes }}</ref> | | {{nom}} |- | 2005 | [[MTV Europe Music]] | Best Male<ref>{{cite web|url=http://www.theguardian.com/culture/2005/nov/03/popandrock |title=MTV Europe awards: nominations in full &#124; Culture |publisher=theguardian.com |date=2005-11-03 |accessdate=2013-11-19}}</ref> | | {{nom}} |- | 2009 | [[Premiul Grammy]] | Best Electronic/Dance Album<ref>{{cite web|url=http://www.rockonthenet.com/archive/2009/grammys.htm |title=51st Annual Grammy Awards&nbsp;– 2009 |publisher=Rock On The Net |date=2009-02-08 |accessdate=2013-11-19}}</ref> | Last Night | {{nom}} |} ==Referințe== <references /> ==Bibliografie== * {{cite book | title = Moby: Replay | year = 2001 | publisher=Olmstead Press | isbn = 1-58754-011-8 | first = Martin | last = James}} ==Legături externe== {{sisterlinks|commons=Category:Moby|n=no|v=no|voy=no|species=no|d=Q14045|wikt=no|mw=no|s=no|b=no}} *{{Official website|http://moby.com/}} *{{Dmoz|Arts/Music/Bands_and_Artists/M/Moby/}} *[https://dir.yahoo.com/entertainment/music/artists/by_genre/electronic/moby Moby]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} la [[Yahoo! Directory]] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Nașteri în 1965]] [[Categorie:Muzicieni americani]] [[Categorie:Oameni din New York]] scalinmoydspp6gxg5pyl9zmujn0xry 0 92503 17024953 16910348 2025-06-11T07:12:27Z ~2025-66397 703717 /* Monotremele sunt mamifere arhaice */ 17024953 wikitext text/x-wiki {{Note de subsol|dată=mai 2021}}{{Taxobox-wd}} '''Ornitorincul''' este un mamifer arhaic, reprezentant al familiei [[Ornithorhynchidae]] a ordinului [[Monotremata]], cu o alcătuire anatomică prezentând o neobișnuită îmbinare de caractere, unele moștenite de la strămoșii reptilieni, altele amintind de păsări. Pot trăi 15-20 ani. == Monotremele sunt mamifere arhaice == Clasa Mamiferelor, cunoscută ca fiind grupa ai cărei reprezentanți sunt cei mai evoluați, are două caractere esențiale: prezența glandelor mamare (ce secretă lapte) și acoperirea corpului cu păr. Originea acestora este încă obscură, [[fosile]]le semnificative lipsind sau fiind foarte rare. Ceea ce se cunoaște cu siguranță este evoluarea lor dintr-un grup de reptile. Acum 200 de milioane de ani, în perioada Triasică a Mezozoicului au apărut aceste ființe evoluate. Dimensiunile lor sex erau reduse (unele de câțiva cm), erbivore sau frugivore, fapt relevat din studiul molarilor fosili prevăzuți cu tubercule. Astfel, grupul primește numele de ''Multituberculata''. Aceste prime mamifere păstrau numeroase caractere reptiliene, care au dispărut treptat. Multituberculatele se aseamănă cu monotremele. [[Monotreme]]le <ref> Etimologia cuvântului "monotrem" provine de la prezența unui singur orificiu, comun pentru căile urinare, genitale și digestive, care se deschid toate în cloacă.</ref> sunt cele mai vechi și mai primitive mamifere actuale. [[Fișier:Platypus skeleton Pengo.jpg|left|thumb|250px|Scheletul unui ornitorinc]] === Caracteristicile monotremelor === Monotremele fac legătura, din punct de vedere evolutiv, între reptile, păsări, și alte mamifere. Acest lucru e dovedit de următoarele caracteristici: * nu nasc pui vii, ci depun ouă, dar puii ieșiți din ouă sunt hrăniți cu laptele produs de glande mamare individuale ce se deschid separat pe o anumită parte a abdomenului. Astfel, ele se reproduc la fel ca reptilele, dar își hrănesc puii cu lapte, la fel ca mamiferele. * centura scapulară amintește de cea a reptilelor (osul coracoid este independent), iar cea pelviană, care leagă membrele posterioare de corp are, pe lângă cele trei oase obișnuite, și două oase marsupiale, articulate pe pubis. * deși sunt animale cu sânge cald, temperatura corpului lor variază în funcție de cea a mediului extern. * creierul lor diferă mult de cel reptilian, însă e mai primitiv ca al Placentarelor, lipsind legăturile nervoase dintre cele două emisfere cerebrale. [[Fișier:Platypus spur.JPG|right|thumb|Pintenul de pe membrul posterior al masculului are rolul de a elibera venin]] În anul [[1642]], navigatorul olandez [[Abel Tasman]] a întreprins câteva călatorii pe coasta sudică a [[Tasmania|Tasmaniei]]. El nu a făcut observații consistente asupra faunei, semnalând doar urmele unui animal ce se asemăna cu tigrul, fiind poate semnele [[Lup marsupial|lupului tasmanian]]. Adevărata cunoaștere a faunei australiene a debutat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Coloniștii europeni denumesc exemplare aduse din [[Australia]] „cârtiță-rață”, „cioc de rață”. Disecarea lor îi surprinde pe savanți; englezul Everard Home descoperă că organele reproducătoare ale femelelor diferă de cele ale mamiferelor, motiv pentru care a creat o clasă aparte care era intermediară între mamifere, păsări și amfibieni. Tot în urma unei disecții, francezul [[Étienne Geoffroy Saint-Hilaire|Geoffroy Saint-Hilaire]] descoperă că animalul depune ouă. == Descrierea speciei == === Ornitorincul, animal amfibiu === Ornitorincul are o lungime de 65&nbsp;cm și o masă de aproximativ 2–3&nbsp;kg, în funcție de sex. Are o blană cafenie (deasă și moale, însă perii sunt mai lânoși pe abdomen și mai duri pe spate), formată din două straturi, care îl ajută să mențină o temperatură constantă a corpului. Coada este turtită dorso-ventral, iar capul prezintă prelungirea cunoscută sub numele de „cioc de rață”. Ciocul ornitorincului este flexibil, lat de aproximativ 10–15&nbsp;cm. Acesta are peste 700 000 de receptori tactili și electrici, care îl ajută la orientare în apă în timpul scufundărilor. Ornitorincul nu are ureche externă, însă are un auz foarte fin. Prezintă niște pliuri tegumentare care îi protejează ochii și urechile în apă. Detectează prada cu botul lui sensibil. De asemenea are o acuitate vizuală foarte ridicată. Masculii se apără cu spinii otrăvitori de pe picioarele posterioare. Modul său de nutriție este omnivor, scormonind mâlul sau nisipul de pe fundul apei cu „ciocul” în căutarea crustaceelor, viermilor, a insectelor și plantelor acvatice. Se deplasează cu ușurință în apă, folosind membrele anterioare pentru înaintare, cele posterioare pentru echilibrare, iar coada drept cârmă. Înoată la suprafață, stând pe jumătate scufundat sau plonjând spre fund în căutarea hranei, în acest ultim caz ochii și urechile se închid, folosind pentru orientare doar „ciocul”. === Modul unic de reproducere === Reproducerea are loc după o scurtă perioadă de hibernare, în lunile septembrie-noiembrie. După împerechere, partenerii se mai joacă un timp împreună, apoi se despart, masculul revenind la viața solitară din vizuină. Când ouăle trebuie depuse, femela sapă o groapă de 60–90&nbsp;cm adâncime. Se începe cu o galerie în pantă, cu o lungime între 6 și 12 m. Materialele necesare construirii cuibului sunt transportate de femelă pe burtă cu ajutorul cozii. Ea blochează calea de acces cu unul sau mai multe „dopuri” de pământ, groase de 15–20&nbsp;cm, pe care le bătătorește cu coada. În această izolare are loc depunerea a 2-3 ouă, cu diametrul de 1,5&nbsp;cm. Incubația durează 7-10 zile, femela păstrând ouăle lângă abdomenul ei. Ieșirea puilor din ouă este asigurată de un „dinte” aflat la vârful botului, care apoi dispare. Prezența acestui „dinte” este tot un caracter arhaic, nefiind prezent la nici un alt mamifer. La eclozare puii nu măsoară mai mult de 13&nbsp;mm lungime, sunt orbi timp de 11 săptămâni și se hrănesc prin lingerea laptelui de pe abdomenul mamei. === Răspândire === Nu este întâlnit pe tot cuprinsul [[Australia|Australiei]], ci numai în [[Queensland]], [[New South Wales]], [[Victoria]] și în câteva zone din sudului continentului. Este prezent și în [[Tasmania]] în număr destul de mare. Astăzi este cunoscută o singură specie de ornitorinc, cea descrisă de către zoologii englezi Shaw și Nodder, ''Ornithorhynchus anatinus''. S-a constatat, în timp, existența a patru subspecii care se deosebeau de specia tip (''Ornithorhynchus anatinus anatinus'') din Noua Galie de Sud și Victoria prin dimensiuni și locul unde trăiesc, dintre care: * ''Ornithorhynchus anatinus triton'' în bazinele fluviilor Darling și Murray; * ''Ornithorynchus anatinus phoxinus'' la altitudini mai ridicate. == Ornitorincul în prezent == Înainte de sosirea coloniștilor europeni, acesta nu avea decât puțini dușmani naturali, iar supraviețuirea sa nu era în pericol. Însă acest lucru s-a schimbat după 1788 și 1851, când descoperirea aurului a sporit considerabil imigrația. Vânat intens pentru blana sa, ornitorincul a avut de suferit și datorită înmulțirii necontrolate a iepurilor, care le distrugeau cuiburile prin săparea galeriilor proprii. Abia după cel de-[[al doilea război mondial]] zoologii australieni au sesizat interesul imens pe care-l prezintă fauna lor. Astăzi, prinderea și exportul unui ornitorinc sunt interzise. În [[România]], la [[Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”]] din [[București]], a doua sală a mamiferelor, de la parter, poate fi admirat un exemplar de ornitorinc, obținut cu mulți ani în urmă de către [[Grigore Antipa|directorul eponim]] al instituției. == Note == <references /> == Bibliografie == * Revista Terra Magazin, Nr.9, septembrie 2004 == Legături externe == * [http://www.descopera.ro/natura/966788-recurs-la-evolutie Recurs la evolutie], 23 octombrie 2007, Adrian Nicolae, ''Descoperă'' * [http://www.descopera.ro/dnews/2624649-genomul-ornitorincului-este-la-fel-de-straniu-ca-si-acest-animal Genomul ornitorincului este la fel de straniu ca si acest animal], 9 mai 2008, ''Descoperă'' {{commons|Ornithorhynchidae}} {{species|Ornithorhynchus anatinus}} {{taxonbar}} [[Categorie:Animale descrise în 1799]] [[Categorie:Fauna Australiei]] [[Categorie:Monotreme]] tdys3xvqmb1szdl7z9o96rrm4bavs0l 17024954 17024953 2025-06-11T07:12:36Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9734321736508494). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 16910348 wikitext text/x-wiki {{Note de subsol|dată=mai 2021}}{{Taxobox-wd}} '''Ornitorincul''' este un mamifer arhaic, reprezentant al familiei [[Ornithorhynchidae]] a ordinului [[Monotremata]], cu o alcătuire anatomică prezentând o neobișnuită îmbinare de caractere, unele moștenite de la strămoșii reptilieni, altele amintind de păsări. Pot trăi 15-20 ani. == Monotremele sunt mamifere arhaice == Clasa Mamiferelor, cunoscută ca fiind grupa ai cărei reprezentanți sunt cei mai evoluați, are două caractere esențiale: prezența glandelor mamare (ce secretă lapte) și acoperirea corpului cu păr. Originea acestora este încă obscură, [[fosile]]le semnificative lipsind sau fiind foarte rare. Ceea ce se cunoaște cu siguranță este evoluarea lor dintr-un grup de reptile. Acum 200 de milioane de ani, în perioada Triasică a Mezozoicului au apărut aceste ființe evoluate. Dimensiunile lor erau reduse (unele de câțiva cm), erbivore sau frugivore, fapt relevat din studiul molarilor fosili prevăzuți cu tubercule. Astfel, grupul primește numele de ''Multituberculata''. Aceste prime mamifere păstrau numeroase caractere reptiliene, care au dispărut treptat. Multituberculatele se aseamănă cu monotremele. [[Monotreme]]le <ref> Etimologia cuvântului "monotrem" provine de la prezența unui singur orificiu, comun pentru căile urinare, genitale și digestive, care se deschid toate în cloacă.</ref> sunt cele mai vechi și mai primitive mamifere actuale. [[Fișier:Platypus skeleton Pengo.jpg|left|thumb|250px|Scheletul unui ornitorinc]] === Caracteristicile monotremelor === Monotremele fac legătura, din punct de vedere evolutiv, între reptile, păsări, și alte mamifere. Acest lucru e dovedit de următoarele caracteristici: * nu nasc pui vii, ci depun ouă, dar puii ieșiți din ouă sunt hrăniți cu laptele produs de glande mamare individuale ce se deschid separat pe o anumită parte a abdomenului. Astfel, ele se reproduc la fel ca reptilele, dar își hrănesc puii cu lapte, la fel ca mamiferele. * centura scapulară amintește de cea a reptilelor (osul coracoid este independent), iar cea pelviană, care leagă membrele posterioare de corp are, pe lângă cele trei oase obișnuite, și două oase marsupiale, articulate pe pubis. * deși sunt animale cu sânge cald, temperatura corpului lor variază în funcție de cea a mediului extern. * creierul lor diferă mult de cel reptilian, însă e mai primitiv ca al Placentarelor, lipsind legăturile nervoase dintre cele două emisfere cerebrale. [[Fișier:Platypus spur.JPG|right|thumb|Pintenul de pe membrul posterior al masculului are rolul de a elibera venin]] În anul [[1642]], navigatorul olandez [[Abel Tasman]] a întreprins câteva călatorii pe coasta sudică a [[Tasmania|Tasmaniei]]. El nu a făcut observații consistente asupra faunei, semnalând doar urmele unui animal ce se asemăna cu tigrul, fiind poate semnele [[Lup marsupial|lupului tasmanian]]. Adevărata cunoaștere a faunei australiene a debutat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Coloniștii europeni denumesc exemplare aduse din [[Australia]] „cârtiță-rață”, „cioc de rață”. Disecarea lor îi surprinde pe savanți; englezul Everard Home descoperă că organele reproducătoare ale femelelor diferă de cele ale mamiferelor, motiv pentru care a creat o clasă aparte care era intermediară între mamifere, păsări și amfibieni. Tot în urma unei disecții, francezul [[Étienne Geoffroy Saint-Hilaire|Geoffroy Saint-Hilaire]] descoperă că animalul depune ouă. == Descrierea speciei == === Ornitorincul, animal amfibiu === Ornitorincul are o lungime de 65&nbsp;cm și o masă de aproximativ 2–3&nbsp;kg, în funcție de sex. Are o blană cafenie (deasă și moale, însă perii sunt mai lânoși pe abdomen și mai duri pe spate), formată din două straturi, care îl ajută să mențină o temperatură constantă a corpului. Coada este turtită dorso-ventral, iar capul prezintă prelungirea cunoscută sub numele de „cioc de rață”. Ciocul ornitorincului este flexibil, lat de aproximativ 10–15&nbsp;cm. Acesta are peste 700 000 de receptori tactili și electrici, care îl ajută la orientare în apă în timpul scufundărilor. Ornitorincul nu are ureche externă, însă are un auz foarte fin. Prezintă niște pliuri tegumentare care îi protejează ochii și urechile în apă. Detectează prada cu botul lui sensibil. De asemenea are o acuitate vizuală foarte ridicată. Masculii se apără cu spinii otrăvitori de pe picioarele posterioare. Modul său de nutriție este omnivor, scormonind mâlul sau nisipul de pe fundul apei cu „ciocul” în căutarea crustaceelor, viermilor, a insectelor și plantelor acvatice. Se deplasează cu ușurință în apă, folosind membrele anterioare pentru înaintare, cele posterioare pentru echilibrare, iar coada drept cârmă. Înoată la suprafață, stând pe jumătate scufundat sau plonjând spre fund în căutarea hranei, în acest ultim caz ochii și urechile se închid, folosind pentru orientare doar „ciocul”. === Modul unic de reproducere === Reproducerea are loc după o scurtă perioadă de hibernare, în lunile septembrie-noiembrie. După împerechere, partenerii se mai joacă un timp împreună, apoi se despart, masculul revenind la viața solitară din vizuină. Când ouăle trebuie depuse, femela sapă o groapă de 60–90&nbsp;cm adâncime. Se începe cu o galerie în pantă, cu o lungime între 6 și 12 m. Materialele necesare construirii cuibului sunt transportate de femelă pe burtă cu ajutorul cozii. Ea blochează calea de acces cu unul sau mai multe „dopuri” de pământ, groase de 15–20&nbsp;cm, pe care le bătătorește cu coada. În această izolare are loc depunerea a 2-3 ouă, cu diametrul de 1,5&nbsp;cm. Incubația durează 7-10 zile, femela păstrând ouăle lângă abdomenul ei. Ieșirea puilor din ouă este asigurată de un „dinte” aflat la vârful botului, care apoi dispare. Prezența acestui „dinte” este tot un caracter arhaic, nefiind prezent la nici un alt mamifer. La eclozare puii nu măsoară mai mult de 13&nbsp;mm lungime, sunt orbi timp de 11 săptămâni și se hrănesc prin lingerea laptelui de pe abdomenul mamei. === Răspândire === Nu este întâlnit pe tot cuprinsul [[Australia|Australiei]], ci numai în [[Queensland]], [[New South Wales]], [[Victoria]] și în câteva zone din sudului continentului. Este prezent și în [[Tasmania]] în număr destul de mare. Astăzi este cunoscută o singură specie de ornitorinc, cea descrisă de către zoologii englezi Shaw și Nodder, ''Ornithorhynchus anatinus''. S-a constatat, în timp, existența a patru subspecii care se deosebeau de specia tip (''Ornithorhynchus anatinus anatinus'') din Noua Galie de Sud și Victoria prin dimensiuni și locul unde trăiesc, dintre care: * ''Ornithorhynchus anatinus triton'' în bazinele fluviilor Darling și Murray; * ''Ornithorynchus anatinus phoxinus'' la altitudini mai ridicate. == Ornitorincul în prezent == Înainte de sosirea coloniștilor europeni, acesta nu avea decât puțini dușmani naturali, iar supraviețuirea sa nu era în pericol. Însă acest lucru s-a schimbat după 1788 și 1851, când descoperirea aurului a sporit considerabil imigrația. Vânat intens pentru blana sa, ornitorincul a avut de suferit și datorită înmulțirii necontrolate a iepurilor, care le distrugeau cuiburile prin săparea galeriilor proprii. Abia după cel de-[[al doilea război mondial]] zoologii australieni au sesizat interesul imens pe care-l prezintă fauna lor. Astăzi, prinderea și exportul unui ornitorinc sunt interzise. În [[România]], la [[Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”]] din [[București]], a doua sală a mamiferelor, de la parter, poate fi admirat un exemplar de ornitorinc, obținut cu mulți ani în urmă de către [[Grigore Antipa|directorul eponim]] al instituției. == Note == <references /> == Bibliografie == * Revista Terra Magazin, Nr.9, septembrie 2004 == Legături externe == * [http://www.descopera.ro/natura/966788-recurs-la-evolutie Recurs la evolutie], 23 octombrie 2007, Adrian Nicolae, ''Descoperă'' * [http://www.descopera.ro/dnews/2624649-genomul-ornitorincului-este-la-fel-de-straniu-ca-si-acest-animal Genomul ornitorincului este la fel de straniu ca si acest animal], 9 mai 2008, ''Descoperă'' {{commons|Ornithorhynchidae}} {{species|Ornithorhynchus anatinus}} {{taxonbar}} [[Categorie:Animale descrise în 1799]] [[Categorie:Fauna Australiei]] [[Categorie:Monotreme]] io5bbe56wig5n90uk9tyvxhetr7yoju 14 93608 17024615 12110724 2025-06-10T22:10:00Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024615 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=591&lang=ro 591.5] |DDC= |LCC= }} {{catmore}} :{{Commons category-inline|Ethology}} [[Categorie:Ramuri ale zoologiei]] [[Categorie:Comportament]] dhvhhmd0lb6824r0eznrqbbrms5yflf 0 93931 17024360 17022906 2025-06-10T19:39:14Z ~2025-65751 703437 El este noul antrenor care a fost anuntat acum 10 minute 17024360 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională | culoare cadru = FCD001 | culoare scris = CE1126 | Nume = România | Stemă = Romania national football team logo.svg | Stemă_mărime = 150px | Porecla = ''Tricolorii'' | Federație = ''[[Federația Română de Fotbal]]'' | Confederație = [[UEFA]] (Europa) | Multeselecții = [[Dorinel Munteanu]] (134) | Golgheter = [[Gheorghe Hagi]], [[Adrian Mutu]] (35) | Căpitan = [[Voina_Antonio|Voina Antonio]] | Stadion = [[Arena Națională]], 55.634 de locuri | Codul FIFA = ROU | FIFA Rank = 45 {{decrease}}7 (3 aprilie 2025) | FIFA max = 3 | FIFA max date = septembrie 1997 | FIFA min = 57 | FIFA min date = februarie 2011, septembrie 2012 | Elo Rank = 47 {{increase}} (24 martie 2024) | Elo max = 5 | Elo max date = iunie 1990 | Elo min = 65 | Elo min date = iunie 2022 | pattern_la1 = _rou23h | pattern_b1 = _rou23H | pattern_ra1 = _rou23h | pattern_sh1 = _rou23h | pattern_so1 = _rou23h | leftarm1 = FEEE00 | body1 = FEEE00 | rightarm1 = FEEE00 | shorts1 = FEEE00 | socks1 = FEEE00 | pattern_la2 = _rou23a | pattern_b2 = _rou23A | pattern_ra2 = _rou23a | pattern_sh2 = _rou23a | pattern_so2 = _rou23a | leftarm2 = FF0000 | body2 = FF0000 | rightarm2 = FF0000 | shorts2 = FF0000 | socks2 = FF0000 | pattern_la3 = _rou23t | pattern_b3 = _rou23T | pattern_ra3 = _rou23t | pattern_sh3 = _rou23t | pattern_so3 = _rou23t | leftarm3 = 0000B3 | body3 = 0000B3 | rightarm3 = 0000B3 | shorts3 = 0000B3 | socks3 = 0000B3 | Primul meci = {{Fb|Kingdom of Yugoslavia}} 1 - 2 România {{Flagicon|Romania}}<br/>([[Belgrad]], [[Iugoslavia]]; 8 iunie 1922) | Cea mai mare victorie = {{Flagicon|Romania|1965}} România 9 - 0 {{Fb-rt|Finland}}<br/>([[București]], [[România]]; 14 octombrie 1973) | Cea mai mare înfrângere = {{Fb|Hungary|1949}} 9–0 {{Fb-rt|Romania|1948}}<br>([[Budapesta]], [[Ungaria]]; 6 iunie 1948)<ref name="HotNews.ro_2013-09-06">{{Citation | url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-15522844-romania-ungaria-istoria-confruntarilor-directe-ungurii-nu-mai-batut-din-1981.htm| title=Romania vs Ungaria: Istoria confruntarilor directe - Ungurii nu ne-au mai batut din 1981 - Fotbal| newspaper=HotNews.ro| date= 6 septembrie 2013| accessdate=17 aprilie 2019 |author = A. I.}}</ref> | Prezențe la CM = 7 | Primul CM = 1930 | Cel mai bun rezultat = Sferturi de finală: [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] | Numele cupei regionale = [[Campionatul European de Fotbal]] | Prezențe în cupa regională = 6 | Prima CR = [[Campionatul European de Fotbal 1984|1984]] | Cel mai bun rezultat regional = Sferturi de finală: [[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] |Motto=Ne bucurăm împreună. Suferim împreună. Luptăm împreună. }} '''Echipa națională de fotbal a României''' este prima reprezentativă a [[România|României]] și se află sub controlul [[Federația Română de Fotbal|Federației Române de Fotbal]] (FRF). România a fost una dintre cele patru țări care au participat la primele trei [[Campionatul Mondial de Fotbal|campionate mondiale de fotbal]], alături de selecționatele [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Braziliei]], [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franței]] și [[Echipa națională de fotbal a Belgiei|Belgiei]]. Între edițiile 1950 și 1986, România s-a calificat la un singur turneu final. Între [[1990]] și [[2000]] selecționata României s-a calificat în optimile de finală ale trei campionate mondiale consecutive. Această perioadă prielnică și-a atins culmea la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|turneul final al Campionatului Mondial din 1994]], când România, avându-l căpitan pe [[Gheorghe Hagi]], a ajuns în sferturile de finală învingând [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|Argentina]] cu scorul de 3-2. Ulterior a pierdut cu [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suedia]] la lovituri de departajare. România a făcut de asemenea o figură bună la [[Campionatul European de Fotbal 2000|Euro 2000]], când a obținut un 1-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania]] și a învins [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Anglia]] cu 3-2 în grupe, trecând mai departe în sferturile de finală, unde a fost învinsă de [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italia]]. Echipa naționala a mai făcut un turneu extraordinar la [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]], găzduit în Germania, când a trecut de faza grupelor, participând în grupa E. Atunci, România a bătut [[Echipa națională de fotbal a Ucrainei|Ucraina]] cu 3-0, a pierdut cu [[Echipa națională de fotbal a Belgiei|Belgia]] 0-2 și a remizat 1-1 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Slovaciei|Slovaciei]]. România a cedat apoi cu [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Olanda]] 0-3 în optimile de finală. Acest turneu final a adus cea mai numeroasă susținere a naționalei in afara țării și a făcut românii mândri după 24 de ani de lipsă relativă a rezultatelor pozitive/notabile la un turneu final de fotbal. Din [[1939]] până în [[anii 1990]] golgheterul absolut al echipei naționale de fotbal a României a fost [[Iuliu Bodola]], cu 30 de goluri marcate. În prezent recordul de goluri marcate pentru echipa națională este deținut de [[Gheorghe Hagi]] și [[Adrian Mutu]], amândoi cu 35 de reușite. == Istoria == Primul meci jucat de reprezentativa României a avut loc la 8 iunie 1922, la [[Belgrad]], împotriva [[Echipa națională de fotbal a Iugoslaviei|echipei Iugoslaviei]]. Lotul era alcătuit din jucătorii: Aurel Guga, Adalbert Ritter, Lajos Szilágyi, Elemér Hirsch, Dezső Jakobi, [[Francisc Rónay]], Nicolaus Hönigsberger, Franz Zimmermann, Karl Frech, Paul Schiller și Johann Auer. Primul gol al echipei României a fost marcat de [[Francisc Rónay]], iar [[Aurel Guga]] a marcat golul victoriei. Sub conducerea antrenorului [[Teofil Moraru]], România s-a impus cu 2-1.<ref name="GSP_2022">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/100-de-ani-de-la-primul-meci-din-istoria-nationalei-iugoslavia-romania-1-2-665976.html| title=100 de ani de la primul meci din istoria naționalei, Iugoslavia - România 1-2| newspaper=GSP| date= 2022-06-8| accessdate=2022-06-8 |author1 = Liviu Manolache |author2 = Octavian Cojocaru}}</ref> La a doua rundă din [[Fotbalul la Jocurile Olimpice|competiția de fotbal]] a [[Jocurile Olimpice de vară din 1924|Jocurilor Olimpice din 1924]], naționala condusă de [[Adrian Suciu (antrenor)|Adrian Suciu]] pierde în fața [[Echipa națională de fotbal a Austriei|Austriei]] cu 4-1 și [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țărilor de Jos]] cu 6 la 0,<ref>[http://www.romaniansoccer.ro/national_team/games/1924.shtml Echipa națională de fotbal a României în 1924], romaniansoccer.ro</ref> meciuri jucate la [[Viena]], respectiv [[Paris]].<ref>[http://www.fifa.com/tournaments/archive/tournament=512/edition=197020/matches/match=32297/report.html Netherlands - Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090208192718/http://www.fifa.com/tournaments/archive/tournament=512/edition=197020/matches/match=32297/report.html |date=2009-02-08 }}, fifa.com</ref> === Primele prezențe la Campionatul Mondial === [[Fișier:Perurumania1930.JPG|thumb|left|România jucând contra [[Echipa națională de fotbal a Perului|Peru]] la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1930|Campionatul Mondial de Fotbal din 1930]] din [[Uruguay]]. În imagine portarul [[Ion Lăpușneanu]] și atacantul peruan [[Julio Lores]].]] [[Fișier:Echipa României din 1930 1966.jpg|mini|Echipa din 1930 (în 1966)]] În 1930, România se înscrie la [[Campionatul Mondial de Fotbal|Campionatul Mondial]], competiție proaspăt înființată, și la turneul organizat în [[Uruguay]], reușește o victorie, 3-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Perului|Peru]], goluri [[Adalbert Deșu]], [[Ștefan Barbu]] și [[Constantin Stanciu]], pentru a pierde cu 4-0 în fața viitoarei campioane mondiale, chiar țara gazdă, [[Echipa națională de fotbal a Uruguayului|Uruguay]]. Peste patru ani, România obține calificarea și la a doua ediție a Campionatului Mondial, după o victorie în barajul cu Iugoslavia. La turneul final organizat în [[Italia]], reprezentativa pregătită de [[Josef Uridil]] a pierdut disputa cu [[Echipa națională de fotbal a Cehoslovaciei|Cehoslovacia]], 1-2 la [[Trieste]], golul României fiind marcat de [[Ștefan Dobay]]. Pentru Mondialul din 1938, România trebuia să joace un baraj cu [[Echipa națională de fotbal a Egiptului|Egipt]], dar africanii au declinat în cele din urmă participarea la competiție, și astfel, reprezentativa condusă de [[Alexandru Săvulescu]] mergea la al treilea turneu final consecutiv, care acum avea loc în [[Franța]]. În primul tur, echivalent cu optimile de finală, România a înfruntat [[Echipa națională de fotbal a Cubei|Cuba]]. Primul joc, disputat la [[Toulouse]], s-a încheiat la egalitate, 3-3, după ce România a condus cu 1-0, dar apoi a egalat în două rânduri, la 2 și la 3, ultima oară în prelungirile meciului. Golurile tricolorilor au fost marcate de [[Silviu Bindea]], [[Iuliu Baratky]] și [[Ștefan Dobay]]. Meciul s-a rejucat patru zile mai târziu, tot la Toulouse, Cuba câștigând de această dată cu 2-1, deși din nou România a condus cu 1-0 după golul lui Dobay. === 30 de ani de lipsă până la Guadalajara === [[Fișier:Bundesarchiv Bild 183-17140-0001, Bukarest, Fußballspiel Rumänien-DDR.jpg|miniatura|Echipa națională de fotbal a României în 1952]] Între 1938 și 1970, România nu a mai obținut calificarea la Campionatele Mondiale, până la echipa construită de [[Angelo Niculescu]] la finalul anilor 1960. În [[Campionatul Mondial de Fotbal 1970|Mexic 1970]], România a fost repartizată în Grupa a 3-a, una de foc cu [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Anglia]], campioana mondială, [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Brazilia]], eterna favorită la victorie și [[Echipa națională de fotbal a Cehoslovaciei|Cehoslovacia]]. Debutul a fost împotriva englezilor care s-au impus la [[Guadalajara (Mexic)|Guadalajara]] cu 1-0. A urmat duelul cu Cehoslovacia, și o victorie cu 2-1, goluri [[Alexandru Neagu (fotbalist)|Alexandru Neagu]] și [[Florea Dumitrache]], prin care România reintra în cărțile calificării. Însă pentru asta trupa lui Angelo Niculescu trebuia să învingă Brazilia. [[Pelé]] a deschis scorul, [[Jairzinho]] a dublat avantajul sud-americanilor, dar România a revenit în meci prin golul lui Florea Dumitrache. Pelé a marcat din nou, și în ciuda golului lui [[Emerich Dembrowski]], Brazilia s-a impus cu 3-2, iar România a fost eliminată. === Prima prezență la Euro === România a ratat în continuare prezențele la turneele finale mondiale și la [[Campionatul European de Fotbal|Campionatul European]], dar în 1984, la competiția continentală, reprezentativa tricoloră a obținut calificarea, sub conducerea lui [[Mircea Lucescu]]. În turneul din [[Franța]], România a început cu o remiză contra [[Echipa națională de fotbal a Spaniei|Spaniei]], 1-1 la [[Saint Etienne]], [[Ladislau Boloni]] egalând pentru tricolori. A urmat duelul cu [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania de Vest]], în care [[Marcel Coraș]] a egalat în debutul reprizei secunde, după ce [[Rudi Völler]] deschisese scorul, dar același atacant german a stabilit scorul final, 2-1. În ultimul meci din grupă, contra [[Echipa națională de fotbal a Portugaliei|Portugaliei]], România avea să piardă, deși doar victoria o califica în faza eliminatorie. === Generația de Aur === Au urmat alți șase ani fără prezențe la turneele finale, până la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|Italia 1990]], unde România revenea la un Mondial după 20 de ani. Din echipa condusă de [[Emeric Ienei]] făceau parte tinerii [[Gheorghe Hagi]], [[Florin Răducioiu]] sau [[Ilie Dumitrescu]]. Campionul european cu [[Steaua București]], [[Marius Lăcătuș]] avea să fie eroul primului meci, marcând două goluri în poarta [[Echipa națională de fotbal a Rusiei|U.R.S.S.]], de care România a trecut cu 2-0 la [[Bari]]. Același oraș a găzduit și al doilea meci al tricolorilor, cu reprezentativa [[Echipa națională de fotbal a Camerunului|Camerunului]], pierdut cu 2-1. Golul României a fost marcat de [[Gavril Balint]]. În ultimul meci din grupă, România a întâlnit [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|Argentina]], campioana mondială en-titre și echipa în rândul căreia evolua [[Diego Maradona]]. Ca un făcut, jocul a avut loc la [[Napoli]], orașul în care Maradona evolua la echipa de club. Sud-americanii au marcat primii, dar Balint avea să egaleze și să ducă România în optimile de finală. Aici a urmat înfruntarea cu [[Echipa națională de fotbal a Irlandei|Irlanda]], și după un 0-0 la capătul a 120 de minute, disputa s-a decis la executarea loviturilor de departajare, unde singura ratare i-a aparținut lui [[Daniel Timofte]] și România rata întâlnirea cu Italia, în sferturi. După ratarea calificării la [[Campionatul European de Fotbal 1992|EURO 1992]], România a fost aproape să rateze și accesul la Mondialul din 1994. La jumătatea preliminariilor a fost adus însă [[Anghel Iordănescu]] în postul de selecționer, și cu trei victorii în ultimele trei meciuri, între care un succes cu Belgia la București și unul în Țara Galilor, România avea să meargă la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|turneul final din Statele Unite]]. Pe [[18 iunie]] [[1994]], la [[Los Angeles]], România a întâlnit [[Echipa națională de fotbal a Columbiei|Columbia]], echipă considerată favorită la titlu de brazilianul [[Pelé]]. [[Florin Răducioiu]] a deschis scorul, iar [[Gheorghe Hagi]] l-a majorat cu un gol incredibil, un șut din apropierea tușei din stânga a terenului, de la peste 30 de metri de poartă. Pe final, pe un contraatac, Răducioiu consfințea scorul final, 3-1, după ce columbienii reduseseră din handicap. Patru zile mai târziu, la [[Detroit]], într-un stadion acoperit, România a întâlnit [[Echipa națională de fotbal a Elveției|Elveția]] în fața căreia avea să piardă cu 4-1. Doar un succes în fața [[Echipa națională de fotbal a Statelor Unite|Statelor Unite]], organizatoarea competiției, ducea România în faza eliminatorie, și victoria a venit din nou pe stadionul [[Rose Bowl]] din [[Los Angeles]]. [[Dan Petrescu]] a marcat unicul gol al partidei. În optimile de finală, adversar a fost [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|Argentina]], fără Diego Maradona care tocmai fusese suspendat pentru consum de droguri. La tricolori nu juca Răducioiu, din cauza acumulării de cartonașe galbene, dar absența lui a fost suplinită perfect de [[Ilie Dumitrescu]], autorul unei duble, iar [[Gheorghe Hagi]] a înscris și el într-o victorie cu 3-2 care a dus în premieră pe tricolori în sferturile de finală mondiale. Aici, tot loviturile de departajare aveau să oprească România, ca și în 1990. Împotriva [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suediei]], Răducioiu a împins meciul în prelungiri după ce scandinavii marcaseră primii, pentru ca din nou Răducioiu să înscrie pentru 2-1 în minutul 101. Însă cu cinci minute înainte de finalul jocului, [[Kennet Andersson]] a readus egalitatea și la șuturile de la 11 metri [[Dan Petrescu]] și [[Miodrag Belodedici]] au ratat pentru tricolori după ce prima ratare aparținuse suedezilor. În 1996, România a revenit și la Campionatul European, participând la [[Campionatul European de Fotbal 1996|EURO 1996]] din Anglia, unde însă a pierdut toate meciurile din grupă: 0-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franța]] și [[Echipa națională de fotbal a Bulgariei|Bulgaria]] și 1-2 cu [[Echipa națională de fotbal a Spaniei|Spania]], golul României fiind marcat de [[Florin Răducioiu]]. A treia prezență consecutivă la Campionatul Mondial a fost consemnată în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|Franța 1998]], unde România a fost cap de serie la tragerea la sorți. În ciuda acestui avantaj, grupa a fost una dificilă, cu [[Echipa națională de fotbal a Columbiei|Columbia]], de care tricolorii au trecut cu 1-0, gol [[Adrian Ilie]], și [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Anglia]]. La [[Toulouse]], [[Viorel Moldovan]] a deschis scorul, [[Michael Owen]] a egalat, dar [[Dan Petrescu]] a adus victoria și calificarea în minutele de final. În ultimul meci, contra [[Echipa națională de fotbal a Tunisiei|Tunisiei]], echipa condusă de [[Anghel Iordănescu]] avea nevoie de un punct pentru a termina pe primul loc în grupă și meciul se încheia 1-1, Viorel Moldovan egalând în repriza secundă. Însă în optimile de finală adversar a fost [[Echipa națională de fotbal a Croației|Croația]] care s-a impus la limită, 1-0, [[Davor Suker]] transformând un penalti înainte de pauză. Ultimul turneu final al Generației de Aur a fost [[Campionatul European de Fotbal 2000|EURO 2000]], în [[Țările de Jos]] și [[Belgia]]. Anghel Iordănescu plecase după Franța 1998, [[Victor Pițurcă]] a calificat echipa dar a fost demis înainte de turneul final unde selecționer a fost [[Emeric Ienei]]. Dintr-o grupă imposibilă, România obținea calificarea după 1-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania]], gol [[Viorel Moldovan]], 0-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Portugaliei|Portugalia]] și 3-2 în ultimul meci, contra [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Angliei]]. Disputa de la [[Charleroi]] a început cu golul lui [[Cristian Chivu]], dar englezii au intrat în avantaj de un gol la cabine. [[Dorinel Munteanu]] a egalat la 2, iar [[Ionel Ganea]] a transformat un penalti în minutul 89, aducând victoria și calificarea. Adversar în sferturile de finală a fost [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italia]], la [[Bruxelles]]. În minutul 59, [[Gheorghe Hagi]] a fost eliminat pentru proteste, iar cu un jucător în plus italienii s-au impus cu 2-0. === Anii cenușii === [[Fișier:Algérie-Roumanie - 20140604 - Equipe de Roumanie.jpg|miniatura|Echipa națională a României înaintea unui amical cu Algeria din 4 iunie 2014]] Începând cu anul 2001 echipa a trecut printr-o perioadă nefastă și a ratat prezența la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|Mondialul asiatic din 2002]] în urma unui baraj pierdut cu [[Echipa națională de fotbal a Sloveniei|Slovenia]] și apoi a încheiat în afara locurilor calificante pentru [[Campionatul European de Fotbal 2004|EURO 2004]] și [[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|Mondialul german din 2006]]. Antrenată între 2003 și 2009 de [[Victor Pițurcă]], România a revenit la un turneu final, calificându-se la [[Campionatul European de Fotbal 2008|Campionatul European din 2008]], din [[Austria]] și [[Elveția]], după ce a terminat pe primul loc în grupa G a preliminariilor, grupă din care au făcut parte [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|echipa națională a Țărilor de Jos]] și vecinii săi [[Europa de Sud-Est|sud-est-europeni]], [[Echipa națională de fotbal a Bulgariei|Bulgaria]], [[Echipa națională de fotbal a Sloveniei|Slovenia]] și [[Echipa națională de fotbal a Albaniei|Albania]]. La acest Campionat European, tricolorii au fost repartizați în "grupa morții", dar au fost aproape de calificare după 0-0 cu vicecampioana mondială [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franța]] și 1-1 contra campioanei lumii, [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italia]], meci în care [[Adrian Mutu]] a deschis scorul, dar apoi a și ratat un penalti. O victorie în ultimul meci, cu [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țările de Jos]] ducea România mai departe, dar olandezii s-au impus cu 2-0. Au urmat calificări ratate la Cupa Mondială din 2010, deși România fusese în a doua urnă valorică la tragerea la sorți a preliminariilor, însă a încheiat pe locul 5, devansând doar Insulele Feroe. Campania pentru [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|Mondialul din Africa de Sud]] a început dezastruos, cu un eșec, 0-3 cu [[Echipa națională de fotbal a Lituaniei|Lituania]] la [[Cluj]], apoi remiză cu [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franța]] la [[Constanța]], înfrângeri cu [[Echipa națională de fotbal a Serbiei|Serbia]] tot la Constanța și cu [[Echipa națională de fotbal a Austriei|Austria]] în deplasare, iar [[Victor Pițurcă]] a fost demis, locul său fiind luat de [[Răzvan Lucescu]]. În preliminariile pentru EURO 2012, România a fost repartizată în Grupa D alături de Franța, Bosnia și Herțegovina, Belarus, Albania și Luxemburg. Remize cu Albania și Belarus, urmate de înfrângeri cu Franța și Bosnia au scos România din calculele calificării, la final ocupând locul trei, cu 14 puncte, departe de primele două clasate, Franța (21 de puncte) și Bosnia-Herțegovina (20 de puncte). Ulterior, în vara anului 2011, România avea să piardă două meciuri amicale cu [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Brazilia]] (1-0) și [[Echipa națională de fotbal a Paraguayului|Paraguay]] (2-0) în [[America de Sud]]. Pe 15 iunie 2011, Victor Pițurcă a revenit la echipa națională în locul celui care îl înlocuia în urmă cu 2 ani, Răzvan Lucescu. România nu a izbutit să se califice nici la turneul final al [[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|Campionatului Mondial de Fotbal din 2014]], găzduit de [[Brazilia]]. Tricolorii au încheiat pe locul 2 într-o grupă din care au mai făcut parte [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țările de Jos]], [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turcia]], [[Echipa națională de fotbal a Ungariei|Ungaria]], [[Echipa națională de fotbal a Estoniei|Estonia]] și [[Echipa națională de fotbal a Andorrei|Andorra]], poziție care a trimis-o la baraj, unde a dat piept cu selecționata [[Echipa națională de fotbal a Greciei|Greciei]]. Deși era considerat cel mai facil adversar din play-off, Grecia s-a impus pe teren propriu, cu 3-1, iar în retur, partida de la [[București]] avea să se încheie la egalitate, 1-1, România ratând, astfel, pentru a patra oară în ultimii 16 ani, calificarea la Cupa Mondială. În octombrie 2014, Anghel Iordănescu a revenit pentru a treia oară la conducerea echipei naționale. România a fost repartizată în [[Preliminariile Campionatului European de Fotbal 2016 – Grupa F|grupa F]] a [[Preliminariile Campionatului European de Fotbal 2016|Preliminariilor Campionatului European de Fotbal 2016]], alături de [[Echipa națională de fotbal a Greciei|Grecia]], [[Echipa națională de fotbal a Irlandei de Nord|Irlanda de Nord]], [[Echipa națională de fotbal a Ungariei|Ungaria]], [[Echipa națională de fotbal a Finlandei|Finlanda]] și [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Insulele Feroe]]. La data de 7 septembrie 2015, România ocupă locul al doilea în grupă, la un punct de Irlanda de Nord, fiind neînvinsă și având 4 victorii, inclusiv în deplasare cu Grecia, 1-0. Pe data de 11 octombrie 2015, România s-a calificat pentru a cincea oară la un turneu final al unui [[Campionatul European de Fotbal|Campionat European]], după o victorie în deplasare cu 3-0 cu Insulele Feroe, după ce remizase acasă, scor 1-1, cu trei zile înainte cu Finlanda. România a terminat pe locul 2 în clasament, la doar un punct în spatele Irlandei de Nord, neînvinsă, dar în fața Ungariei, calificată la baraj, și a Greciei, care a terminat pe ultimul loc al grupei. La turneul final, România a fost repartizată în Grupa A și a jucat în meciul de deschidere a competiției, contra țării gazdă Franța, pe [[Stade de France]] din [[Saint-Denis]]. Franța s-a impus cu 2-1, golul victoriei venind în minutul 89. A urmat o remiză cu Elveția, după ce tricolorii au deschis scorul prin [[Bogdan Stancu]]. O victorie în ultima etapă din grupă, contra Albaniei, ar fi calificat România în optimi, dar albanezii s-au impus cu 1-0. În preliminariile Cupei Mondiale din 2018, din Rusia, România a fost în prima urnă la tragerea la sorți, dar, cu germanul [[Christoph Daum]] la conducere, tricolorii au început cu un 1-1 acasă contra Muntenegrului, victorie cu 5-0 în fața Armeniei, apoi egal fără goluri contra Kazahstanului și înfrângere cu 3-0 împotriva Poloniei. În final, România s-a clasat pe locul patru, cu 13 puncte. Daum a fost demis, în locul său fiind adus [[Cosmin Contra]]. În calificările pentru EURO 2020, turneu care urma să aibă loc în diferite orașe din Europa, între care și [[București]], România s-a aflat în grupă cu Spania, Suedia, Norvegia, Malta și Insulele Faroe. România a ratat calificarea directă, încheind preliminariile pe locul 4, dar a ajuns în baraj datorită evoluției din nou-înființata [[Liga Națiunilor]]. Cosmin Contra a fost demis înainte de barajul contra Islandei, locul său fiind luat de [[Mirel Rădoi]], dar schimbarea nu a fost de bun augur, iar Islanda a câștigat cu 2-1, România ratând calificarea la un turneu la care era co-organizatoare. Rădoi a fost adus cu obiectivul de calificare la Mondialul din 2022, din Qatar. România a fost în Grupa J, alături de Germania, Armenia, Macedonia de Nord, Islanda și Liechtenstein. România a ratat calificarea, ocupând locul 3. === Generatia de Suflet, Euro 2024 === La 25 ianuarie 2022, [[Edward Iordănescu]] a fost instalat la conducerea echipei. Pentru prima oară în opt ani, naționala României s-a calificat la un turneu final, încheind neînvinsă preliminariile pentru [[Euro 2024]] și ocupând locul 1 în grupa preliminară. Aceste evenimente au născut „Generația de Suflet” cum a poreclit Edi Iordănescu lotul.<ref>[https://www.digi24.ro/stiri/sport/romania-debut-cu-victorie-la-euro-2024-iordanescu-baietii-au-fost-fabulosi-au-dat-multe-borne-peste-cap-e-meritul-lor-total-2830321 România, debut cu victorie la EURO 2024], ''Digisport'', 17 iunie 2024</ref> La turneul final România a reușit în primul meci o victorie cu 3-0 împotriva Ucrainei, după golurile lui [[Denis Drăguș]], [[Nicușor Stanciu|Nicolae Stanciu]] și [[Răzvan Marin]]. A urmat meciul cu Belgia unde România a fost învinsă de Belgia cu 2-0. Ultimul meci al grupei a fost împotriva Slovaciei la [[Frankfurt]]; partida s-a încheiat 1-1, ambele echipe obținând calificarea în optimi. Pentru România a fost prima oară în istorie când se califica de pe locul întâi în grupele unui turneu final și prima trecere dincolo de faza grupelor la o competiție majoră după 24 de ani. România a fost ulterior eliminată în optimi de finală de selecționata Țărilor de Jos care s-a impus pe Allianz Arena cu 3-0.<ref>{{Citat web|url=https://www.uefa.com/euro2024/teams/113--romania/|nume=UEFA.com|titlu=Romania {{!}} UEFA EURO 2024|publisher=UEFA.com|accessdate=2024-06-27|limbă=en}}</ref> După turneul final, Edi Iordănescu nu și-a mai prelungit contractul de selecționer, iar în locul său a fost adus [[Mircea Lucescu]], acesta revenind în funcție după 38 de ani. == Campionatul Mondial == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="150px"| Țară(i) gazdă / An !width="117px"|Prezențe !width="60px"| Poziția !width="40px"| MJ !width="40px"| V !width="40px"| E* !width="40px"| Î !width="40px"| GM !width="40px"| GP |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|URU}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1930|1930]] ||'''Faza Grupelor||8||2||1||0||1||3||5 |- |{{flagicon|ITA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1934|1934]] ||'''Optimi||12||1||0||0||1||1||2 |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1938|1938]] ||'''Optimi||9||2||0||1||1||4||5 |- |{{flagicon|BRA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] ||colspan="10"|''Nu a participat'' |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul Mondial de Fotbal 1954|1954]] până în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1966|1966]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|MEX}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1970|1970]] ||'''Faza Grupelor||12||3||1||0||2||4||5 |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul Mondial de Fotbal 1974|1974]] până în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|ITA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]] ||'''Optimi||13||4||1||2||1||4||3 |-bgcolor="9acdff" |{{flagicon|SUA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] ||'''Sferturi||6||5||3||1||1||10||9 |- |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] ||'''Optimi||11||4||2||1||1||4||3 |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] până în [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022|2022]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|CAN}} {{flagicon|MEX}} {{flagicon|SUA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|2026]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|MAR}} {{flagicon|POR}} {{flagicon|SPA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2030|2030]] ||colspan="10"|''Va urma'' |- |{{flagicon|KSA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2034|2034]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor=0070B8 style="color:white;" |'''Total'''||'''Sferturi||'''7/22'''||'''21'''||'''8'''||'''5'''||'''8'''||'''30'''||'''32''' |} == Campionatul European == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="150px"| Țară(i) gazdă / An !width="117px"|Prezențe !width="60px"| Poziția !width="40px"| MJ !width="40px"| V !width="40px"| E* !width="40px"| Î !width="40px"| GM !width="40px"| GP |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul European de Fotbal 1960|1960]] până în [[Campionatul European de Fotbal 1980|1980]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1984|1984]] ||'''Faza Grupelor||7||3||0||1||2||2||4 |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul European de Fotbal 1988|1988]] până în [[Campionatul European de Fotbal 1992|1992]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|ENG}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1996|1996]] ||'''Faza Grupelor||15||3||0||0||3||1||4 |-bgcolor="9acdff" |{{flagicon|BEL}} {{flagicon|NED}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] ||'''Sferturi||7||4||1||1||2||4||6 |- |{{flagicon|POR}} [[Campionatul European de Fotbal 2004|2004]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|AUT}} {{flagicon|SUI}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]] ||'''Faza Grupelor||12||3||0||2||1||1||3 |- |{{flagicon|POL}} {{flagicon|UCR}} [[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2016|2016]] ||'''Faza Grupelor||19||3||0||1||2||2||4 |- |{{flagicon|EUR}} [[Campionatul European de Fotbal 2020|2020]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|GER}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]] ||'''Optimi||13||4||1||1||2||4||6 |- |{{flagicon|Marea Britanie}} {{flagicon|IRL}} [[Campionatul European de Fotbal 2028|2028]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|ITA}} {{flagicon|TUR}} [[Campionatul European de Fotbal 2032|2032]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor=0070B8 style="color:white;" |'''Total'''||'''Sferturi||'''6/17'''||'''20'''||'''2'''||'''6'''||'''12'''||'''14'''||'''27''' |} == Liga Națiunilor == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" !colspan=11|Bilanț în [[UEFA Nations League|Liga Națiunilor UEFA]] |- !Sezon !Divizie !Grupă !width="28"|{{Tooltip|M|Meciuri jucate}} !width="28"|{{Tooltip|V|Victorii}} !width="28"|{{Tooltip|E|Egaluri}} !width="28"|{{Tooltip|Î|Înfrângeri}} !width="28"|{{Tooltip|GM|Goluri marcate}} !width="28"|{{Tooltip|GP|Goluri primite}} !width="35"|{{Tooltip|P/R|Promovare/retrogradare la finalul sezonului}} !width="28"|{{Tooltip|L|Locul în clasamentul general}} |- |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019|2018–19]] |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019#Liga C|C]] |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019#Liga C|4]] |6||3||3||0||8||3||{{rise}}||32 |- |2020–21 |B |1 |6||2||2||2||8||9||{{same position}}||26 |- |2022–23 |B |3 |6||2||1||3||6||8||{{fall}}||29 |- |[[UEFA Nations League 2024–25|2024–25]] |C |2 |6||6||0||0||18||3||{{rise}}||TBC |- !colspan=3|'''Total''' !24 !13 !6 !5 !40 !23 !colspan=2|26 |} == Adversari == {| style="text-align:center; margin:auto;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul Mondial între naționala României și adversarii săi |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere !width=2,1% rowspan=32| !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|ENG}} |'''2 |'''1 |0 |'''1 |align=left|{{fb|ARG}} |'''2 |'''1 |'''1 |0 |- |align=left|{{fb|CZE}} |'''2 |'''1 |0 |'''1 |align=left|{{fb|COL}} |'''2 |'''2 |0 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|CUB}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |align=left|{{fb|BRA}} |'''1 |0 |0 |'''1 |- |align=left|{{fb|CMR}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|CRO}} |'''1 |0 |0 |'''1 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|SUI}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|PER}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|IRL}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|SWE}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{flagcountry|SUA}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|RUS}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|TUN}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|URU}} |'''1 |0 |0 |'''1 |- |-bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''8 echipe||'''11||'''3||'''3||'''5 |'''8 echipe||'''10||'''5||'''2||'''3 |} {| style="text-align:center; margin:auto;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul European între naționala României și adversarii săi |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere !width=2,1% rowspan=32| !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|FRA}} |'''3 |0 |'''1 |'''2 |align=left|{{fb|GER}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |- |align=left|{{fb|ITA}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |align=left|{{fb|POR}} |'''2 |0 |0 |'''2 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|SPA}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |align=left|{{fb|NED}} |'''2 |0 |0 |'''2 |- |align=left|{{fb|ENG}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|ALB}} |'''1 |0 |0 |'''1 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|BEL}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|BUL}} |'''1 |0 |0 |'''1 |- |align=left|{{fb|SUI}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|SVK}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|UCR}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left| | | | | |-bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''7 echipe||'''11||'''2||'''4||'''5 |'''6 echipe||'''9||'''0||'''2||'''7 |} == Turnee == {{col-begin|width=100%}} {{col-2}} <div style="text-align:center">'''Rezultate obținute la Campionatele Mondiale'''</div> <div style="height:440px; width:614px; overflow:auto; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; font-size:95%;"> {| class="wikitable" border="1" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !width="10%"; style="background-color:#FF0000; color:white;"|Turnee !style="background-color:#FF0000; color:black;"| <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Faza</th> <th style="width:70px>Naționala</th> <th style="width:40px>Scor</th> <th style="width:80px>Adversar</th> <th style="width:60px>Final</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1998 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|COL}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|TUN}}</td> <th>Remiză</th> <tr> <th>Optimi</th> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|CRO}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1994 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="8" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|COL}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 4</th> <td>{{fb|SUI}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 0</th> <td>{{flagcountry|SUA}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Optimi</th> <th>3 - 2</th> <td>{{fb|ARG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Sferturi</th> <th>2 - 2</th> <td rowspan="2">{{fb|SWE}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>4 - 5</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1990 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>2 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|RUS}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|CMR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|ARG}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Optimi</th> <th>0 - 0</th> <td rowspan="2">{{fb|IRL}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>4 - 5</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1970 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>0 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|ENG}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 3</th> <td>{{fb|BRA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|CZE}}</td> <th>Victorie</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1938 | <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Optimi</th> <td rowspan="2" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 3</th> <td rowspan="2" style="width:80px>{{fb|CUB}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>Rejucare</th> <th>1 - 2</th> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1934 | <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Optimi</th> <td style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 2</th> <td style="width:80px>{{fb|TCH}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1930 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="2" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="2" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|PER}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>0 - 4</th> <td>{{fb|URU}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{col-2}} <div style="text-align:center">'''Rezultate obținute la Campionatele Europene'''</div> <div style="height:440px; width:613px; overflow:auto; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; font-size:95%;"> {| class="wikitable" border="1" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !width="10%"; style="background-color:#FF0000; color:white;"|Turnee !style="background-color:#FF0000; color:black;"| <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Faza</th> <th style="width:70px>Naționala</th> <th style="width:40px>Scor</th> <th style="width:80px>Adversar</th> <th style="width:60px>Final</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2024 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|UCR}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|BEL}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|SVK}}</td> <th>Remiză</th> <tr> <th>Optimi</th> <th>0 - 3</th> <td>{{fb|NED}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2016 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="8" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 2</th> <td style="width:80px>{{fb|FRA}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|SUI}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|ALB}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2008 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>0 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|FRA}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|ITA}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|NED}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2000 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|GER}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|POR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>3 - 2</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Sferturi</th> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|ITA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1996 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>0 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|FRA}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|BUL}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|SPA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1984 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|RFG}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|POR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{col-end}} == Palmares == * '''[[Campionatul Mondial de Fotbal]]''' ** Sfert-finalistă (1): [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] * '''[[Campionatul European de Fotbal]]''' ** Sfert-finalistă (1): [[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] * '''[[Fotbalul la Jocurile Olimpice|Jocurile Olimpice]]''' ** Sfert-finalistă (1): [[Fotbal la Jocurile Olimpice din 1964|1964]] * '''[[Cupa Balcanilor]]:''' ** Câștigătoare (4): [[Cupa Balcanilor 1929-1931|1929–1931]], [[Cupa Balcanilor 1933|1933]], [[Cupa Balcanilor 1936|1936]], [[Cupa Balcanilor 1977-1980|1977–1980]] ** Finalistă (1): [[Cupa Balcanilor 1973-1976|1973–1976]] == Echipament == {| class="wikitable" |- ! Firmă echipament ! Perioadă |- | {{flagicon|FRA}} [[Le Coq Sportif]] | 1977–1983 |- | {{flagicon|GER}} [[Adidas]] | 1984–2015 |- | {{flagicon|SPA}} [[Joma]] | 2015–prezent |} {| | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _Roma1 | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = 000099 | socks = 000000 | title = CM 1930-1934 acasă<ref>[http://www.historicalkits.co.uk/international/tournaments/fifa-world-cup/1930/1930-group-c.html FIFA World Cup 1930 Group 3], historicalkits.co.uk</ref><ref>[http://www.historicalkits.co.uk/international/tournaments/fifa-world-cup/1934/1934.html FIFA World Cup 1934], historicalkits.co.uk</ref> }} | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _Roma1 | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FFFFFF | socks = 000000 | title = CM 1938 acasă<ref>[http://www.historicalkits.co.uk/international/tournaments/fifa-world-cup/1938/1938.html FIFA World Cup 1938], historicalkits.co.uk</ref> }} | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = | pattern_ra = | pattern_sh = _white_stripes | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = 000099 | socks = FF0000 | title = CM 1970 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = | pattern_ra = | leftarm = 87CEFA | body = 87CEFA | rightarm = 87CEFA | shorts = FFFFFF | socks = FF0000 | title = CM 1970 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt | pattern_b = _vneckblue | pattern_ra = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt | pattern_sh = _adidas_blue | pattern_so = _color_3_stripes_blue | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = FFFF00 | socks = FFFF00 | title = Euro 1984 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _shoulder_stripes_white_stripes_alt | pattern_b = __3_stripes_vneck_white | pattern_ra = _shoulder_stripes_white_stripes_alt | pattern_sh = _adidas_white | pattern_so = _color_3_stripes_white | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = Euro 1984 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _romania1990_home | pattern_b = _romania1990_home | pattern_ra = _romania1990_home | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = 000099 | socks = FF0000 | title = CM 1990 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _romania1990_away | pattern_b = _romania1990_away | pattern_ra = _romania1990_away | pattern_sh = _adidas_yellow | pattern_so = _color_3_stripes_blue | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = CM 1990 deplasare }} |} {| | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _rom94 | pattern_ra = | pattern_sh = _rom94 | pattern_so = _adidas_thick_stripes_romania_home | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = FFFF00 | socks = FFFF00 | title = 1994 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _yellowborder | pattern_b = _romania1994a | pattern_ra = _yellowborder | pattern_sh = _romania1994a | pattern_so = _adidas_thick_stripes_sweden_away | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = 1994 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _rom96 | pattern_b = _swe96h | pattern_ra = _rom96 | pattern_sh = _rom96 | pattern_so = _adidas_thick_stripes_romania_home | leftarm = FFE601 | body = FFE601 | rightarm = FFE601 | shorts = FFE601 | socks = FFE601 | title = 1996 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _rom98 | pattern_b = _rom98 | pattern_ra = _rom98 | pattern_sh = _rom98 | pattern_so = _rom98h | leftarm = FFE601 | body = FFE601 | rightarm = FFE601 | shorts = FFE601 | socks = FFE601 | title = 1998 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _rom98a | pattern_b = _rom98a | pattern_ra = _rom98a | pattern_sh = _rom98a | pattern_so = _rom98a | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = 1998 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _rom00 | pattern_b = _rom00 | pattern_ra = _rom00 | pattern_sh = _rom00 | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = 000099 | socks = FF0000 | title = 2000 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom06h |pattern_b = _rom06h |pattern_ra = _rom06h |pattern_sh = _rom06h |pattern_so = _color_3_stripes_blue |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFBE00 |title = 2006 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom08h |pattern_b = _rom08h |pattern_ra = _rom08h |pattern_sh = _rom08h |pattern_so = _color_3_stripes_blue |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFBE00 |title = 2008 acasă }} |} {| |{{Football kit |pattern_la = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt |pattern_b = _yellowredsides2 |pattern_ra = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt |pattern_sh = _blue stripes |pattern_so = _3 stripes blue |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFFFFF |title = 2008 deplasare }} | {{Football kit |pattern_la = _rom10h |pattern_b = _rom10h |pattern_ra = _rom10h |pattern_sh = _rom10H |pattern_so = _rom10h |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFBE00 |title = 2010 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom10a |pattern_b = _rom10a |pattern_ra = _rom10a |pattern_sh = _rom10A |pattern_so = _rom10a |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FF0000 |title = 2010 deplasare }} | {{Football kit |pattern_la = _rom12h |pattern_b = _rom12h |pattern_ra = _rom12h |pattern_sh = _rom12h |pattern_so = _3_stripes_red |leftarm = FF0000 |body = FBB917 |rightarm = FF0000 |shorts = FFD700 |socks = FFD700 |title = 2012 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom12a |pattern_b = _rom12a |pattern_ra = _rom12a |pattern_sh = _adidas_yellow |pattern_so = _rom10a |leftarm = FF0000 |body = FBB917 |rightarm = FF0000 |shorts = FF0000 |socks = FF0000 |title = 2012 deplasare }} |{{Football kit |pattern_la =_romania1415h |pattern_b =_romania1415h |pattern_ra =_romania1415h |pattern_sh =_romania1415h |pattern_so =_3_stripes_red |leftarm =FFFFFF |body =FFFFFF |rightarm =FFFFFF |shorts =FFDD00 |socks =FFdd00 |title = 2014 acasă }} |{{Football kit |pattern_la=_romania1415a |pattern_b=_romania1415a |pattern_ra=_romania1415a |pattern_sh=_romania1415a |pattern_so=_romania1415a |leftarm=FBB917 |body=FF0000 |rightarm=FF0000 |shorts=FF0000 |socks=FF0000 |title = 2014 deplasare }} |{{Football kit |pattern_la=_blueborder |pattern_b=_Rumania16h |pattern_ra=_blueborder |pattern_sh= |pattern_so= |leftarm=FCE649 |body=FCE649 |rightarm=FCE649 |shorts=FCE649 |socks=FCE649 |title = 2015 acasă }} |} {| |{{Football kit |pattern_la = _blueborder |pattern_b = _Rumania16a |pattern_ra = _blueborder |pattern_sh = |pattern_so = |leftarm = ED1621 |body = FFFFFF |rightarm = ED1621 |shorts = ED1621 |socks = ED1621 |title = 2015 deplasare }} |{{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _Romania1718h | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = FFF200 | body = | rightarm = FFF200 | shorts = FFF200 | socks = FFF200 | title = 2017 acasă }} |{{Football kit | pattern_la = _blueborder | pattern_b = _Romania1718a | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = CE1126 | body = | rightarm = CE1126 | shorts = CE1126 | socks = CE1126 | title = 2017 deplasare }} |{{Football kit|socks=FEEE00|pattern_la=_rou21h|leftarm=FEEE00|body=FEEE00|pattern_b=_rou21h|rightarm=FEEE00|pattern_ra=_rou21h|shorts=FFFFFF|pattern_sh=_rou21h|pattern_so=_rou21h|title=2021 acasă}} |{{Football kit|socks=175eab|pattern_la=_rou21a|leftarm=175eab|rightarm=FEEE00|title=2021 deplasare|shorts=175eab|pattern_b=_rou21a|pattern_so=_rou21a|pattern_ra=_rou21a|pattern_sh=_rou21a|body=175eab}} |{{Football kit|leftarm=FFFFFF|body=FFFFFF|title=2021 al treilea|pattern_ra=_rou21t|rightarm=FFFFFF|socks=FFFFFF|pattern_sh=_rou21t|pattern_la=_rou21t|pattern_so=_rou21t|shorts=FFFFFF|pattern_b=_rou21t}} |} == Rezultate și program== {{articol principal|Rezultatele echipei naționale de fotbal a României}} ===2024=== {{Football box collapsible|format=1 |round = Amical |date = 4 iunie 2024 |time = 21:30 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–0 |report = |team2 = {{BULf}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Stadionul Steaua]] |location = [[București]], România |attendance = 19.024 |referee = Atilla Karaoglan (Turcia) |bg=#FFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = Amical |date = 7 iunie 2024 |time = 21:00 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–0 |report = |team2 = {{LIEf}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Stadionul Steaua]] |location = [[București]], România |attendance = 25.907 |referee = Menelaos Antoniou (Cipru) |bg=#FFC }} {{Football box collapsible | format = 1 | round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] | date = 17 iunie 2024 | time = 16:00 | team1 = {{fb-rt|ROU}} | score = 3–0 | report = | team2 = {{UKRf}} | goals1 = [[Nicușor Stanciu|Stanciu]] {{goal|29}}<br>[[Răzvan Marin|R.Marin]] {{goal|53}}<br>[[Denis Drăguș|Drăguș]] {{goal|57}} | goals2 = | stadium = [[Allianz Arena]] | location = [[München]], Germania | attendance = 61.591 | referee = Glenn Nyberg (Suedia) | bg = #CFC }} {{Football box collapsible | format = 1 | round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] | date = 22 iunie 2024 | time = 22:00 | team1 = {{fb-rt|BEL}} | score = 2–0 | report = | team2 = {{ROUf}} | goals1 = [[Youri Tielemans|Tielemans]] {{goal|2}}<br>[[Kevin De Bruyne|De Bruyne]] {{goal|80}} | goals2 = | stadium = [[RheinEnergieStadion]] | location = [[Köln]], Germania | attendance = 42.535 | referee = Szymon Marciniak (Polonia) | bg = #FCC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] |date = 26 iunie 2024 |time = 19:00 |team1 = {{fb-rt|SVK}} |score = 1–1 |report = |team2 = {{ROUf}} |goals1 = [[Ondrej Duda|Duda]] {{goal|24}} |goals2 = [[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|37|pen.}} |stadium = [[Waldstadion]] |location = [[Frankfurt pe Main|Frankfurt]], Germania |attendance = 45.033 |referee = Daniel Siebert (Germania) |bg=#FFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] |date = 2 iulie 2024 |time = 19:00 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–3 |report = https://www.flashscore.ro/meci/xOGS6Ozh/#/sumar-meci/sumar-meci |team2 = {{NEDf}} |goals1 = |goals2 = [[Cody Gakpo|Gakpo]] {{goal|20}} <br>[[Donyell Malen|Malen]] {{goal|83||90+3}} |stadium = [[Allianz Arena]] |location = [[München]], Germania |attendance = 65.012 |referee = Felix Zwayer (Germania) |bg=#FCC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 6 septembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|KOS}} |score = 0–3 |report = https://www.agerpres.ro/sport-extern/2024/09/06/fotbal-mircea-lucescu-redebuteaza-la-nationala-romaniei-cu-o-victorie-clara-3-0-cu-kosovo-in-liga-natiunilor--1351169 |team2 = {{ROUf}} |goals1 = |goals2 = [[Dennis Man|Man]] {{goal|40}}<br>[[Răzvan Marin|Marin]] {{goal|51|pen.}}<br>[[Denis Drăguș|Drăguș]] {{goal|82}} |stadium = [[Stadionul Fadil Vokrri]] |location =[[Priștina]], Kosovo |attendance = 12.872 |referee = [[Aliar Aghaev]] (Azerbaijan) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 9 septembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 3–1 |report = https://www.agerpres.ro/sport-intern/2024/09/09/fotbal-victorie-cu-emotii-pentru-romania-3-1-cu-lituania-in-liga-natiunilor--1352090 |team2 = {{LTUf}} |goals1 = [[Valentin Mihăilă|Mihăilă]] {{goal|4}}<br>[[Răzvan Marin|Marin]] {{goal|87|pen.}}<br>[[Alexandru Mitriță|Mitriță]] {{goal|90+2}} |goals2 = [[Armandas Kučys|Kučys]] {{goal|34}} |stadium = [[Stadionul Steaua]] |location =[[București]], România |attendance = 28.168 |referee = [[Rade Obrenovic]] (Slovenia) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 12 octombrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|CYP}} |score = 0–3 |report = https://www.frf.ro/nationale/masculin/echipa-nationala/azi-joaca-romania-descopera-pe-parcursul-zilei-ultimele-noutati-inainte-si-din-timpul-partidei-cu-cipru-2145-prima-tv/ |team2 = {{ROUf}} |goals1 = |goals2 = [[Dennis Man|Man]] {{goal|16}}<br>[[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|25|pen.}}<br>[[Radu Drăgușin|Drăgușin]] {{goal|36}} |stadium = [[AEK Arena]] |location =[[Larnaca]], Cipru |attendance = 6.092 |referee = [[Sascha Stegemann]] (Germania) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 15 octombrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|LTU}} |score = 1–2 |report = https://www.frf.ro/nationale/masculin/echipa-nationala/azi-joaca-romania-traieste-alaturi-de-noi-ziua-meciului-cu-lituania-2145-antena-1/ |team2 = {{ROUf}} |goals1 = [[Armandas Kučys|Kučys]] {{goal|7|pen.}} |goals2 = [[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|18|pen.}}<br>[[Denis Drăguș|Drăguș]] {{goal|65}} |stadium = stadion Dariaus ir Girėno |location =[[Kaunas]], Lituania |attendance = 2.585 |referee = [[Nick Walsh]] (Scoția) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 15 noiembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 3–0<br>(La masa verde){{refn|group=note|name=ROUvKOS|Meciul dintre România și Kosovo a fost anulat și a fost acordată o victorie la masa verde (3-0) pentru România, după ce echipa Kosovo s-a retras de pe teren în minutul 90+4 al meciului de la București, la scorul 0-0 și a refuzat să mai revină și să reia meciul.<ref>{{cite web |url=https://www.frf.ro/nationale/masculin/echipa-nationala/decizia-comisiei-de-apel-uefa-romania-a-castigat-cu-3-0-meciul-cu-kosovo/ |title=Decizia comisiei de apel UEFA: România a câștigat cu 3-0 meciul cu Kosovo |work=FRF.ro |date=20 noiembrie 2024 }}</ref>}} |report = https://www.agerpres.ro/sport-extern/2024/11/20/fotbal-romania-a-castigat-la-masa-verde-meciul-cu-kosovo-din-liga-natiunilor-uefa--1389937 |team2 = {{KOSf}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Arena Națională]] |location =[[București]], România |attendance = |referee = |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 18 noiembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 4–1 |report = https://www.agerpres.ro/sport-intern/2024/11/18/fotbal-romania-incheie-participarea-in-liga-natiunilor-cu-o-victorie-4-1-cu-cipru--1388893 |team2 = {{CYPf}} |goals1 = [[Daniel Bîrligea|Bîrligea]] {{goal|2}}<br>[[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|42||80}}<br>[[Florinel Coman|Coman]] {{goal|83}} |goals2 = [[Ioannis Pittas|Pittas]] {{goal|52}} |stadium = [[Arena Națională]] |location =[[București]], România |attendance = 45.318 |referee = Luca Pairetto (Italia) |bg=#CFC }} <references group="note"/> ===2025=== {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 21 martie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–1 |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044163/ |team2 = {{BIHf}} |goals1 = |goals2 = [[Armin Gigović|Gigović]] {{goal|14}} |stadium = [[Arena Națională]] |location = [[București]], România |attendance =49.413 |referee = [[Danny Makkelie]] (Țările de Jos) |bg = #FCC }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 24 martie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|SMR}} |score = 1–5 |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044178/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = [[Samuele Zannoni|Zannoni]] {{goal|67}} |goals2 = [[Michele Cevoli|Cevoli]] {{goal|6|o.g.}}<br>[[Mihai Popescu (fotbalist)|Popescu]] {{goal|44}}<br>[[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|55|pen.}}<br>[[Ianis Hagi|Hagi]] {{goal|75|pen.}}<br>[[Denis Alibec|Alibec]] {{goal|90+4}} |stadium = [[San Marino Stadium]] |location = [[Serravalle, San Marino|Serravalle]], San Marino |attendance = 3.556 |referee = Damian Sylwestrzak (Polonia) |bg = #CFC }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 7 iunie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|AUT}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044195/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Ernst-Happel-Stadion]] |location = [[Viena]], Austria |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 10 iunie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044204/ |team2 = {{fb|CYP}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Arena Națională]] |location = [[București]], România |attendance = |referee = |bg = }} {{footballbox collapsible|format = 1 |round = [[Meci amical|Amical]] |date = 5 septembrie 2025 |time = |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = |team2 = {{fb|CAN}} |goals1 = |goals2 = |stadium = TBD |location = [[București]], România |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 9 septembrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|CYP}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044250/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = Cipru |attendance = |referee = |bg = }} {{footballbox collapsible|format = 1 |round = [[Meci amical|Amical]] |date = 9 octombrie 2025 |time = |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = |team2 = {{fb|MDA}} |goals1 = |goals2 = |stadium = TBD |location = [[București]], România |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 12 octombrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044287/ |team2 = {{fb|AUT}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = România |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 15 noiembrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|BIH}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044326/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = Bosnia și Herțegovina |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 18 noiembrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044346/ |team2 = {{fb|SMR}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = România |attendance = |referee = |bg = }} == Lotul actual == ''Următorii jucători au fost convocați pentru meciurile oficiale cu selecționatele din [[Echipa națională de fotbal a Austriei|Austria]] și [[Echipa națională de fotbal a Ciprului|Cipru]], din 7 și 10 iunie 2025, în calificările [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Campionatului Mondial de Fotbal din 2026]].'' ''Selecții și goluri la data de 24 martie 2025, după meciul contra [[Echipa națională de fotbal a statului San Marino|San Marino]].'' {{nat fs g start}} {{nat fs g player|no=|pos=GK|name=[[Florin Niță]]|age={{Birth date and age3|1987|7|3|df=y}}|caps=31|goals=0|club=[[Damac FC|Damac]]|clubnat=KSA}} {{nat fs g player|no=|pos=GK|name=[[Horațiu Moldovan]]|age={{Birth date and age3|1998|1|20|df=y}}|caps=12|goals=0|club=[[US Sassuolo Calcio|Sassuolo]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=GK|name=[[Ștefan Târnovanu]]|age={{Birth date and age3|2000|5|9|df=y}}|caps=3|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Nicușor Bancu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1992|9|18}}|caps=46|goals=2|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Andrei Burcă]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1993|4|15}}|caps=39|goals=1|club=[[Baniyas SC]]|clubnat=UAE}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Andrei Rațiu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|6|20}}|caps=29|goals=1|club=[[Rayo Vallecano]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Ionuț Nedelcearu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|4|25}}|caps=27|goals=2|club=[[FC Akron Tolyatti|Akron Tolyatti]]|clubnat=RUS}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Raul Opruț]]|age={{Birth date and age3|1998|1|4|df=y}}|caps=4|goals=0|club=[[FC Dinamo București|Dinamo București]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Vladimir Screciu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|1|13}}|caps=4|goals=0|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Mihai Popescu (fotbalist)|Mihai Popescu]]|age={{Birth date and age3|1993|5|7|df=y}}|caps=2|goals=1|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Valentin Crețu]]|age={{Birth date and age3|1989|1|2|df=y}}|caps=2|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Virgil Ghiță]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|6|4}}|caps=2|goals=0|club=[[MKS Cracovia|Cracovia]]|clubnat=POL}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Nicușor Stanciu]]|other=[[Căpitan (fotbal)|căpitan]]|age={{Birth date and age3|1993|5|7|df=y}}|caps=81|goals=15|club=[[Damac FC|Damac]]|clubnat=KSA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Vlad Chiricheș]]|age={{Birth date and age3|1989|11|14|df=y}}|caps=75|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Răzvan Marin]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|5|23}}|caps=67|goals=12|club=[[Cagliari Calcio|Cagliari]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Dennis Man]]|age={{Birth date and age3|1998|8|26|df=y}}|caps=35|goals=9|club=[[Parma Calcio 1913|Parma]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Valentin Mihăilă]]|age={{Birth date and age3|2000|2|2|df=y}}|caps=30|goals=5|club=[[Parma Calcio 1913|Parma]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Marius Marin]]|age={{Birth date and age3|1998|8|30|df=y}}|caps=30|goals=0|club=[[Pisa SC|Pisa]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Alexandru Mitriță]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1995|2|8}}|caps=23|goals=4|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Deian Sorescu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1997|8|29}}|caps=20|goals=0|club=[[Gaziantep FK]]|clubnat=TUR}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Florin Tănase]]|age={{Birth date and age3|1994|12|30|df=y}}|caps=19|goals=3|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Adrian Șut]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1999|4|30}}|caps=5|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[David Miculescu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2001|5|2}}|caps=0|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Denis Alibec]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1991|1|5}}|caps=43|goals=6|club=[[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Denis Drăguș]]|age={{Birth date and age3|1999|7|6|df=y}}|caps=22|goals=5|club=[[Trabzonspor]]|clubnat=TUR}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Daniel Bîrligea]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|4|19}}|caps=3|goals=1|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Louis Munteanu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2002|6|16}}|caps=1|goals=0|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROU}} {{nat fs end}} ===Convocări recente=== Următorii jucători au fost convocați în ultimele 12 luni: {{nat fs r start}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Răzvan Sava]]|age={{Birth date and age3|2002|6|21|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[Udinese]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Laurențiu Popescu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1997|1|18}}|caps=0|goals=0|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 9 septembrie 2024}} {{nat fs break}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Alexandru Chipciu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1989|5|18}}|caps=46|goals=6|club=[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Adrian Rus]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|3|18}}|caps=22|goals=1|club=[[Pisa Sporting Club|Pisa]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Denis Ciobotariu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|6|10}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Cristian Manea]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1997|8|9}}|caps=25|goals=2|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Radu Drăgușin]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2002|2|3}}|caps=27|goals=1|club=[[Tottenham Hotspur|Tottenham]]|clubnat=ENG|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Matei Ilie]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2002|12|11}}|caps=0|goals=0|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Alexandru Pașcanu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|9|28}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Iulian Cristea]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1994|7|17}}|caps=4|goals=0|club=[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 9 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Vasile Mogoș]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1992|10|31}}|caps=8|goals=0|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|NED}}, 2 iulie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Bogdan Racovițan]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|6|6}}|caps=4|goals=0|club=[[Raków Częstochowa]]|clubnat=POL|latest=v. {{fb|NED}}, 2 iulie 2024}} {{nat fs break}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Ianis Hagi]]|age={{Birth date and age3|1998|10|22|df=y}}|caps=47|goals=6|club=[[Rangers FC|Rangers]]|clubnat=SCO|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Olimpiu Moruțan]]|age={{Birth date and age3|1999|4|25|df=y}}|caps=16|goals=1|club=[[Pisa SC|Pisa]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Vlad Dragomir]]|age={{Birth date and age3|1999|4|24|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[Pafos FC|Pafos]]|clubnat=CYP|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Dennis Politic]]|age={{Birth date and age3|2000|3|5|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Dinamo București|Dinamo București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Darius Olaru]]|age={{Birth date and age3|1998|3|3|df=y}}|caps=25|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Florinel Coman]]|age={{Birth date and age3|1998|4|10|df=y}}|caps=20|goals=2|club=[[Cagliari Calcio|Cagliari]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Victor Dican]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|10|11}}|caps=0|goals=0|club=[[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 15 octombrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Andrei Artean]]|age={{Birth date and age3|1993|8|14|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 9 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Mihai Lixandru]] <sup>{{Abbr|ACC|Accidentat după convocare}}</sup>|age={{Birth date and age3|2001|6|5|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|KOS}}, 6 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Alexandru Cicâldău]]|age={{Birth date and age3|1997|7|8|df=y}}|caps=38|goals=4|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|NED}}, 2 iulie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Constantin Grameni]]|age={{Birth date and age3|2002|10|23|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LIE}}, 7 iunie 2024}} {{nat fs break}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[George Pușcaș]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|4|8}}|caps=46|goals=11|club=[[Bodrumspor⁠]]|clubnat=TUR|latest=v. {{fb|LTU}}, 15 octombrie 2024}} {{nat fs end|background=#0B0B3F}} == Jucători remarcabili == [[Fișier:Gheorghe Hagi3 cropped.jpg|thumb|200px|Gheorghe Hagi]] === Cei mai selecționați jucători === La 9 iunie 2022, cei zece jucători cu cele mai multe selecții pentru România sunt:<ref>{{cite news |title=Selectii la nationala Romaniei - Peste 100 |url=http://www.statisticifotbal.ro/nationala_romaniei_selectii.htm | publisher=Statistici Fotbal }}</ref><ref>{{cite news |title=Selectii la nationala Romaniei - 50-99 selectii |url=http://www.statisticifotbal.ro/nationala_romaniei_selectii_50-99.htm | publisher=Statistici Fotbal }}</ref> {|class=wikitable cellpadding=3 style=text-align:center |- !# !Nume !Carieră !Selecții !Goluri !Ref |- |1. |align=left|[[Dorinel Munteanu]] |1991–2007 |134 |16 |<ref>{{cite news|title=Dorinel Munteanu|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3690|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2013-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20130613160024/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3690|dead-url=yes}}</ref> |- |2. |align=left|[[Gheorghe Hagi]] |1983–2000 |125 |35 |<ref>{{cite news|title=Gheorghe Hagi|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3116|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2012-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032124/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3116|dead-url=yes}}</ref> |- |3. |align=left|[[Gheorghe Popescu]] |1988–2003 |115 |16 |<ref>{{cite news|title=Gheorghe Popescu|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3428|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2013-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20130613163438/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3428|dead-url=yes}}</ref> |- |4. |align=left|[[Răzvan Raț]] |2002–2019 |105 |2 |<ref>{{cite news |title=Răzvan Raț |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/4889 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2012-06-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120623125621/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/4889 |dead-url=yes }}</ref> |- |5. |align=left|[[László Bölöni|Ladislau Bölöni]] |1975–1988 |102 |23 |<ref>{{cite news |title=László Bölöni |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2276 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2012-05-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032059/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2276 |dead-url=yes }}</ref> |- |6. |align=left|[[Dan Petrescu]] |1989–2000 |95 |12 |<ref>{{cite news|title=Dan Petrescu|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3442|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2013-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20130613065924/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3442|dead-url=yes}}</ref> |- |7. |align=left|[[Bogdan Stelea]] |1988–2005 |91 |0 |<ref>{{cite news|title=Bogdan Stelea|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3435|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2016-03-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20160313114657/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3435|dead-url=yes}}</ref> |- |8. |align=left|[[Michael Klein]] |1981–1991 |89 |5 |<ref>{{cite news |title=Michael Klein |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3095 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2012-05-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032114/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3095 |dead-url=yes }}</ref> |- |9. |align=left|[[Bogdan Lobonț]] |1998–2018 |86 |0 |<ref>{{cite news |title=Bogdan Lobonț |url=https://www.romaniansoccer.ro/players/1079/bogdan-ionut-lobont.htm | publisher=RomanianSoccer }}</ref> |- |rowspan="2"|10. |align=left|[[Mircea Rednic]] |1981–1991 |83 |2 |<ref>{{cite news |title=Mircea Rednic |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2864 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2013-06-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130613163153/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2864 |dead-url=yes }}</ref> |- |align=left|[[Marius Lăcătuș]] |1984–1998 |83 |13 |<ref>{{cite news|title=Marius Lăcătuș|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3121|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2012-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032129/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3121|dead-url=yes}}</ref> |} === Golgheteri === La 9 iunie 2022, clasamentul jucătorilor cu cele mai multe goluri marcate pentru România arăta astfel: {| class="wikitable" cellpadding="3" style="text-align: center;" |- !# !Nume !Perioadă !Goluri (Selecții) |- |1. |align=left|[[Adrian Mutu]] |2000–2013 |35 (77) |- |2. | align="left" |[[Gheorghe Hagi]] |1983–2000 |35 (124) |- |3. |align=left|[[Iuliu Bodola]] |1931–1939 |31 (48) |- |rowspan="2"|4. |align=left|[[Viorel Moldovan]] |1993–2005 |25 (70) |- |align=left|[[Ciprian Marica]] |2003–2014 |25 (72) |- |6. |align=left|[[László Bölöni|Ladislau Bölöni]] |1975–1988 |23 (102) |- |rowspan="4"|7. |align=left|[[Dudu Georgescu]] |1973–1984 |21 (40) |- |align=left|[[Florin Răducioiu]] |1990–1996 |21 (40) |- |align=left|[[Anghel Iordănescu]] |1971–1981 |21 (57) |- |align=left|[[Rodion Cămătaru]] |1978–1990 |21 (73) |- |11. | align="left" |[[Ilie Dumitrescu]] |1989–1998 |20 (62) |- |12. |align="left"|[[Ștefan Dobay]] |1930–1939 |19 (41) |} === Căpitani === {| class="wikitable" cellpadding="3" style="text-align: center;" |- !# !Nume !Perioadă !Meciuri în rol de căpitan !Total meciuri |- |1. |align="left"|[[Gheorghe Hagi]] |1983 - 2000 |65 |125 |- |2. |align="left"|[[Cristian Chivu]] |1999 - 2011 |50 |75 |- |3. |align="left"|[[Costică Ștefănescu]] |1977 - 1985 |43 |66 |- |4. |align="left"|[[Cornel Dinu]] |1968 - 1981 |38 |75 |- |5. |align="left"|[[Gheorghe Popescu]] |1988 - 2003 |33 |115 |} ==Clasamentul Mondial FIFA (istoric)== {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" style="background:#f9f9f9; border:1px #aaa solid; border-collapse:collapse; font-size:80%; text-align:center;" |- style="background:#aa151b; text-align:center; color:#f1bf00;" !width=65 |AN/LUNA !width=90 |Ianuarie !width=90 |Februarie !width=90 |Martie !width=90 |Aprilie !width=90 |Mai !width=90 |Iunie !width=90 |Iulie !width=90 |August !width=90 |Septembrie !width=90 |Octombrie !width=90 |Noiembrie !width=90 |Decembrie |- ||1992||--||--||--||--||--||--||--||--||--||--||--||11° (51) |- ||1993||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||21º (47)||20º (48)||15º (52)||12º (55)||13º (52) |- ||1994||13° (52)||18º (50)||10º (54)||11º (53)||10º (54)||7º (55)||7º (58)||7° (58)||7º (58)||8º (57)||11º (57)||11º (57) |- ||1995||11° (57)||12º (56)||12º (56)||10º (57)||11º (57)||11º (57)||13º (53)||14º (53)||7º (58)||15º (54)||12º (55)||11º (55) |- ||1996||11º (55)||11º (54)||11º (54)||18º (51)||16º (52)||16º (52)||23º (51)||18º (52)||15º (53)||14º (55)||20º (53)||16º (56) |- ||1997||16º (56)||15º (55)||15º (55)||9º (59)||9º (59)||6º (60)||4º (61)||12º (58)|| style="background:#cd7f32;"|3º (63)||5º (62)||5º (62)||7º (60) |- ||1998||7º (60)||11º (59)||15º (58)||22º (56)||22º (55)||22º (55)||13º (60)||13º (60)||13º (59)||12º (60)||12º (60)||12º (60) |- ||1999||10º (698)||10º (698)||10º (697)||11º (700)||10º (701)||9º (704)||9º (694)||10º (694)||11º (709)||9º (713)||9º (714)||8º (715) |- ||2000||8º (715)||8º (713)||8º (712)||9º (704)||10º (701)||11º (692)||12º (701)||12º (695)||12º (698)||13º (691)||13º (685)||13º (683) |- ||2001||13º (683)||13º (681)||13º (680)||12º (688)||12º (683)||12º (696)||11º (689)||14º (687)||15º (695)||15º (694)||15º (687)||15º (688) |- ||2002||15º (686)||16º (684)||17º (678)||16º (673)||14º (657)||14º (657)||25º (657)||27º (645)||26º (651)||21º (665)||21º (662)||24º (649) |- ||2003||26º (648)||23º (649)||24º (650)||29º (635)||27º (631)||21º (652)||21º (648)||19º (664)||20º (663)||21º (657)||24º (652)||27º (653) |- ||2004||27º (652)||28º (650)||31º (649)||28º (655)||23º (658)||31º (645)||32º (638)||35º (636)||32º (644)||26º (664)||28º (662)||29º (664) |- ||2005||28º (664)||28º (662)||29º (656)||30º (654)||32º (647)||32º (654)||31º (651)||31º (649)||32º (660)||28º (681)||27º (686)||27º (686) |- ||2006||27º (686)||30º (685)||26º (691)||25º (687)||25º (685)||25º (685)||26º (834)||26º (834)||25º (817)||23º (870)||19º (912)||19º (912) |- ||2007||20º (912)||15º (912)||14º (919)||14º (929)||15º (930)||12º (1.068)||13º (1.068)||13º (1.090)||12º (1.037)||12º (1.086)||13º (1.088)||13º (1.088) |- ||2008||13º (1.088)||13º (1.060)||13º (1.060)||12º (1.085)||12º (1.082)||12º (1.069)||12º (1.021)||11º (1.021)||13º (1.007)||18º (927)||19º (892)||21º (858) |- ||2009||21º (858)||17º (880)||20º (849)||28º (792)||28º (792)||28º (790)||26º (814)||27º (814)||26º (827)||36º (752)||32º (763)||36º (745) |- ||2010||36º (745)||38º (745)||32º (798)||28º (843)||28º (853)||28º (853)||42º (697)||42º (697)||46º (631)||50º (568)||52º (538)||56º (531) |- ||2011||56º (531)|| style="background:#fdd;"|57º (531)||52º (549)||41º (607)||42º (607)||53º (571)||53º (571)||54º (558)||49º (584)||55º (575)||56º (562)||56º (562) |- ||2012||55º (562)||52º (583)||53º (573)||45º (603)||45º (603)||52º (572)||52º (580)||51º (580)|| style="background:#fdd;"|57º (542)||46º (619)||37º (669)||33º (700) |- ||2013||33º (700)||31º (744)||31º (768)||34º (746) ||34º (746) ||34º (750) ||33º (732) || 33º (732) || 31º (739) || 29º (767) || 32º (734) || 32º (734) |- |2014||33º (734)||33º (746)||32º (740)||31º (756) ||32º (756) ||29º (761) ||28º (733) || 27º (740) || 26º (837) || 21º (876) || 15º (1014) || 15º (1014) |- |2015||15º (1014)||16º (1022)||14º (1081)||12º (1086) ||12º (1086) ||12º (1115) ||8º (1166) || 7º (1166) || 7º (1176) || 13º (1042) || 14º (1039) || 16º (980) |- |2016||16º (980)||16º (987)||16º (990)||19º (922) ||19º (920) ||22º (878) ||24º (856) || 25º (856) || 32º (773) || 34º (746) || 39º (690) || 39º (690) |- |2017||38º (690)||40º (688)||39º (703)||47º (676) ||47º (676) ||46º (686) ||42º (713) || 42º (713) || 41º (714) || 45º (705) || 41º (737) || 41º (737) |- |2018||40º (737)||36º (737)||36º (749)||32º (737) ||32º (737) ||30º (782) ||-- ||28º (1490) || 27º (1489) || 26º (1491) || 24º (1501) || 24º (1501) |- |2019||-- ||26º (1501)||-- ||25º (1496) ||-- ||27º (1497) ||28º (1497) ||-- || 31º (1490) || 29º (1495) || 37º (1475) || 37º (1475) |- |2020||-- ||37º (1475)||-- ||37º (1475) ||-- ||37º (1475) ||37º (1475) ||-- || 34º (1483) || 44º (1455) || 37º (1466) || 37º (1466) |- |2021||-- ||37º (1466)||-- ||42º (1449,23) ||42º (1449,23) ||-- ||-- ||45º (1439,70) || 42º (1451,80) || 41º (1451,76) || 44º (1453,18) || 44º (1453,18) |- |2022||-- ||47º (1453,18)||48º (1446,54) ||-- ||-- || 54º (1427,84) ||-- ||54º (1427,84) ||-- ||53º (1434,68) ||-- || 52º (1432,64) |- |2023||-- ||-- ||-- ||46º (1444,58) ||-- ||47º (1443,98) ||48º (1443,98) ||-- ||47º (1448,03) ||48º (1446,52) ||43º (1472,73) ||43º (1472,73) |- |2024||-- ||45º (1472,73) ||-- ||46º (1468,17) ||-- ||47º (1462,35) ||45º (1474,70) ||-- ||45º (1481,40) ||43º (1487,22) ||38º (1494,20) ||38º (1494,20) |- |2025||-- ||-- ||-- ||45º (1479,22) |} == Selecționerii echipei naționale a României == {{col-begin}} {{col-break}} *[[Teofil Moraru]] 1922 - 1923 *[[Constantin „Costel” Rădulescu|Costel Rădulescu]] 1923 *[[Adrian Suciu (antrenor)|Adrian Suciu]] 1923 - 1924 *[[Teofil Moraru]] 1924 - 1928 *[[Constantin „Costel” Rădulescu|Costel Rădulescu]] 1923 - 1934 *[[Josef Uridil]] 1934 *[[Alexandru Săvulescu (antrenor)|Alexandru Săvulescu]] 1934 - 1935 *[[Constantin „Costel” Rădulescu|Costel Rădulescu]] 1935 - 1938 *[[Alexandru Săvulescu (antrenor)|Alexandru Săvulescu]] 1938 *[[Liviu Iuga]] 1938 - 1939 *[[Virgil Economu]] 1939 - 1940 *[[Liviu Iuga]] 1940 - 1941 *[[Virgil Economu]] 1941 - 1942 *[[Jean Lăpușneanu]] 1942 - 1943 *[[Emerich Vogl]] 1942 - 1943 *[[Coloman Braun-Bogdan]] 1945 *[[Virgil Economu]] 1946 *[[Colea Vâlcov]] 1947 *[[Emerich Vogl]] 1947 *[[Francisc Rónnay]] 1947 *[[Emerich Vogl]] 1947 *[[Colea Vâlcov]] 1948 *[[Petre Steinbach]] 1948 {{col-break}} *[[Iuliu Baratky]] 1948 *[[Emerich Vogl]] 1948 *[[Colea Vâlcov]] 1949 *[[Emerich Vogl]] 1949 *[[Ion Mihăilescu (antrenor)|Ion Mihăilescu]] 1949 *[[Gheorghe Albu (fotbalist)|Gheorghe Albu]] 1950 *[[Volodea Vâlcov]] 1950 *[[Emerich Vogl]] 1950 - 1951 *[[Gheorghe Popescu I]] 1951 - 1957 *[[Augustin Botescu]] 1958 - 1960 *[[Gheorghe Popescu I]] 1961 *[[Constantin Teașcă]] 1962 *[[Gheorghe Popescu I]] 1962 *[[Silviu Ploeșteanu]] 1962 - 1964 *[[Valentin Stănescu]] 1964 *[[Silviu Ploeșteanu]] 1964 *[[Ilie Oană]] 1965 - 1966 *[[Valentin Stănescu]] 1967 *[[Ilie Oană]] 1967 *[[Angelo Niculescu]] 1967 *[[Constantin Teașcă]] 1967 *[[Angelo Niculescu]] 1967 - 1970 *[[Valentin Stănescu]] 1971 {{col-break}} *[[Angelo Niculescu]] 1971 *[[Valentin Stănescu]] 1971 *[[Angelo Niculescu]] 1971 *[[Valentin Stănescu]] 1971 *[[Angelo Niculescu]] 1971 *[[Gheorghe Ola]] 1972 *[[Angelo Niculescu]] 1972 *[[Gheorghe Ola]] 1972 *[[Angelo Niculescu]] 1972 *[[Gheorghe Ola]] 1972 *[[Valentin Stănescu]] 1973 - 1975 *[[Cornel Drăgușin]] 1975 *[[Ștefan Kovacs]] 1976 - 1979 *[[Florin Halagian]] 1979 *[[Constantin Cernăianu]] 1979 *[[Ștefan Kovacs]] 1980 *[[Valentin Stănescu]] 1980 - 1981 *[[Mircea Lucescu]] 1981 - 1986 *[[Emeric Ienei]] 1986 - 1990 *[[Gheorghe Constantin]] 1990 *[[Mircea Rădulescu]] 1990 - 1992 *[[Cornel Dinu]] 1992 - 1993 *[[Anghel Iordănescu]] 1993 - 1998 {{col-break}} *[[Victor Pițurcă]] 1998 - 1999 *[[Emeric Ienei]] 2000 *[[Ladislau Bölöni]] 2000 - 2001 *[[Gheorghe Hagi]] 2001 - 2002 *[[Anghel Iordănescu]] 2002 - 2004 *[[Victor Pițurcă]] 2004 - 2009 *[[Răzvan Lucescu]] 2009 - 2011 *[[Victor Pițurcă]] 2011 - 2014 *[[Anghel Iordănescu]] 2014 - 2016 *[[Christoph Daum]] 2016 - 2017 *[[Cosmin Contra]] 2017 - 2019 *[[Mirel Rădoi]] 2019 - 2021 *[[Eduard Iordănescu]] 2022 - 2024 *[[Mircea Lucescu]] 2024 - prezent {{col-end}} Singurii selecționeri străini din istoria echipei naționale a României sunt austriacul [[Josef Uridil]] și germanul [[Christoph Daum]]. ===Selecționerii cu cele mai multe meciuri pe bancă=== {{updated|24 martie 2025}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" |- !width=30|Loc !width=150|Antrenor !width=40|Meciuri |- |1 |style="text-align:left"|[[Anghel Iordănescu]] |101 |- |2 |style="text-align:left"|[[Victor Pițurcă]] |95 |- |3 |style="text-align:left"|'''[[Mircea Lucescu]]''' |66 |- |4 |style="text-align:left"|[[Emerich Jenei]] |51 |- |5 |style="text-align:left"|[[Constantin Rădulescu (fotbalist, născut 1896)|Constantin Rădulescu]] |49 |- |6 |style="text-align:left"|[[Angelo Niculescu]] |38 |- |7 |style="text-align:left"|[[Valentin Stănescu]] |36 |- |8 |style="text-align:left"|[[Ștefan Kovács]] |34 |- |rowspan="2"|9 |style="text-align:left"|[[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |rowspan="2"|28 |- |style="text-align:left"|[[Edward Iordănescu]] |- |} ==Rezultatele all-time ale României contra tuturor țărilor== {{main|Rezultatele echipei naționale de fotbal a României}} :''Actualizat după meciul cu {{Fb|SMR}} din {{date|2025|3|24}}'' {{Col-start}} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" text-align:center;" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"|'''Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" ! colspan=12 | <div style="text-align:center">'''Zona UEFA - (Europa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ALB}} || 9 || 6 || 2 || 1 || 10 || 7 || 1 || 2 ||'''19 ||'''13 ||'''3 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|AND}} || 6 || 6 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''6 ||'''6 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ENG}} || 7 || 3 || 3 || 1 || 4 || 0 || 3 || 1 ||'''11 ||'''3 ||'''6 ||'''2 |-align=center | {{flagicon|ARM}} || 5 || 3 || 1 || 1 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''6 ||'''4 ||'''1 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|AUT}} || 6 || 2 || 2 || 2 || 4 || 0 || 3 || 1 ||'''10 ||'''2 ||''' 5 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|AZE}} || 4 || 4 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''4 ||'''4 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|BLR}} || 6 || 3 || 3 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''7 ||'''4 ||'''3 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|BEL}} || 3 || 1 || 0 || 2 || 9 || 3 || 2 || 4 ||'''12 ||'''4 ||'''2 ||'''6 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|BIH}} || 7 || 4 || 0 || 3 || - || - || - || - ||'''7 ||'''4 ||'''0 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|BUL}} || 23 || 12 || 4 || 7 || 11 || 6 || 3 || 2 ||'''34 ||'''18 ||'''7 ||'''9 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|TCH}} || 16 || 4 || 2 || 10 || 15 || 2 || 5 || 8 ||'''31 ||'''6 ||'''7 ||'''18 |-align=center | {{flagicon|CZE}} || 2 || 1 || 0 || 1 || - || - || - || ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|CYP}} || 10 || 9 || 1 || 0 || 5 || 2 || 2 || 1 ||'''15 ||'''11 ||'''3 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|CRO}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 4 || 1 || 3 || ||'''5 ||'''0 ||'''1 ||'''4 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|DEN}} || 8 || 2 || 4 || 2 || 10 || 6 || 0 || 4 ||'''18 ||'''8 ||'''4 ||'''6 |-align=center | {{flagicon|SUI}} || 13 || 5 || 5 || 3 || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''15 ||'''6 ||'''5 ||'''4 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|EST}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''4 ||'''3 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|FIN}} || 10 || 7 || 3 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''11 ||'''8 ||'''3 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|FRA}} || 9 || 0 || 5 || 4 || 7 || 3 || 0 || 4 ||'''16 ||'''3 ||'''5 ||'''8 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" text-align:center;" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"|'''Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" ! colspan=12 | <div style="text-align:center">'''Zona UEFA - (Europa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center | {{flagicon|GEO}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 5 || 4 || 1 || 0 ||'''7 ||'''5 ||'''2 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|RDG}} || 2 || 1 || 0 || 1 || 16 || 4 || 3 || 9 ||'''18 ||'''5 ||'''3 ||'''10 |-align=center | {{flagicon|GER}} || 3 || 0 || 1 || 2 || 11 || 2 || 2 || 7 ||'''14 ||'''2 ||'''3 ||'''9 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|GRE}} || 10 || 4 || 5 || 1 || 24 || 14 || 5 || 5 ||'''34 ||'''18 ||'''10 ||'''6 |-align=center | {{flagicon|FRO}} || 8 || 8 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''8 ||'''8 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|NIR}} || 6 || 1 || 3 || 2 || 3 || 1 || 1 || 1 ||'''9 ||'''2 ||'''4 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|ISL}} || 3 || 2 || 0 || 1 || - || - || - || - ||'''3 ||'''2 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ISR}} || 4 || 2 || 2 || 0 || 20 || 10 || 5 || 5 ||'''24 ||'''12 ||'''7 ||'''5 |-align=center | {{flagicon|ITA}} || 8 || 1 || 2 || 5 || 9 || 1 || 3 || 5 ||'''17 ||'''2 ||'''5 ||'''10 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|YUG}} || 7 || 3 || 1 || 3 || 35 || 16 || 4 || 15 ||'''42 ||'''19 ||'''5 ||'''18 |-align=center | {{flagicon|KAZ}} || 2 || 1 || 1 || 0 || - || - || - || - ||'''2 ||'''1 ||'''1 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|KOS}} || 4 || 3 || 1 || 0 || - || - || - || - ||'''4 ||'''3 ||'''1 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|LAT}} || - || - || - || - || 5 || 4 || 1 || 0 ||'''5 ||'''4 ||'''1 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|LIE}} || 6 || 6 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 0 ||'''7 ||'''6 ||'''1 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|LTU}} || 10 || 9 || 0 || 1 || 5 || 5 || 0 || 0 ||'''15 ||'''14 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|LUX}} || 6 || 6 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''6 ||'''6 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|MKD}} || 5 || 5 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''6 ||'''5 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|MLT}} || 2 || 2 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''2 ||'''2 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|MNE}} || 2 || 1 || 2 || 1 || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''5 ||'''2 ||'''2 ||'''1 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" ! colspan=12 | <div style="text-align:center">'''Zona UEFA - (Europa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center | {{flagicon|NOR}} || 7 || 1 || 4 || 2 || 7 || 3 || 3 || 1 ||'''14 ||'''4 ||'''7 ||'''3 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|NED}} || 8 || 1 || 1 || 6 || 7 || 0 || 2 || 5 ||'''15 ||'''1 ||'''3 ||'''11 |-align=center | {{flagicon|POL}} || 4 || 1 || 1 || 2 || 31 || 13 || 14 || 4 ||'''35 ||'''14 ||'''15 ||'''6 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|POR}} || 8 || 3 || 1 || 4 || 3 || 1 || 1 || 1 ||'''11 ||'''4 ||'''2 ||'''5 |-align=center | {{flagicon|IRL}} || 3 || 1 || 2 || 0 || 2 || 0 || 0 || 2 ||'''5 ||'''1 ||'''2 ||'''2 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|MOL}} || - || - || - || - || 4 || 4 || 0 || 0 ||'''4 ||'''4 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|RUS}} || - || - || - || - || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SMR}} || 3 || 3 || 0 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''4 ||'''4 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|SER}} || 4 || 0 || 2 || 2 || - || - || - || - ||'''4 ||'''0 ||'''2 ||'''2 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SCO}} || 4 || 1 || 2 || 1 || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''6 ||'''2 ||'''2 ||'''2 |-align=center | {{flagicon|SVK}} || 5 || 3 || 2 || 0 || 7 || 2 || 4 || 1 ||'''12 ||'''5 ||'''6 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SLO}} || 4 || 2 || 1 || 1 || 5 || 1 || 2 || 2 ||'''9 ||'''3 ||'''3 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|SPA}} || 14 || 3 || 4 || 7 || 4 || 2 || 2 || 0 ||'''18 ||'''5 ||'''6 ||'''7 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SWE}} || 5 || 2 || 1 || 2 || 6 || 1 || 2 || 3 ||'''11 ||'''3 ||'''3 ||'''5 |-align=center | {{flagicon|TUR}} || 8 || 5 || 0 || 3 || 18 || 9 || 7 || 2 ||'''26 ||'''14 ||'''7 ||'''5 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|WAL}} || 4 || 3 || 1 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''5 ||'''3 ||'''1 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|UKR}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 6 || 3 || 1 || 2 ||'''7 ||'''4 ||'''1 ||'''2 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|HUN}} || 13 || 4 || 7 || 2 || 11 || 1 || 1 || 9 ||'''24 ||'''5 ||'''8 ||'''11 |-align=center | {{flagicon|URS}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 8 || 2 || 2 || 4 ||'''9 ||'''3 ||'''2 ||'''4 |} {{Col-end}} {{Col-start}} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona CAF - (Africa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ALG}} || - || - || - || - || 5 || 1 || 2 || 2 ||'''5 ||'''1 ||'''2 ||'''2 |-align=center | {{flagicon|CMR}} || 1 || 0 || 0 || 1 || - || - || - || - ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|CIV}} || - || - || - || - || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|EGY}} || - || - || - || - || 6 || 3 || 2 || 1 ||'''6 ||'''3 ||'''2 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|GHA}} || 1 || 1 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|MAR}} || - || - || - || - || 3 || 2 || 0 || 1 ||'''3 ||'''2 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|NGR}} || - || - || - || - || 2 || 2 || 0 || 0 ||'''2 ||'''2 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|DRC}} || - || - || - || - || 2 || 0 || 2 || 0 ||'''2 ||'''0 ||'''2 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|TUN}} || 1 || 0 || 1 || 0 || - || - || - || - ||'''1 ||'''0 ||'''1 ||'''0 |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona AFC - (Asia)'''</div> |-align=center " | {{flagicon|AUS}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF | {{flagicon|CHN}} || - || - || - || - || 2 || 2 || 0 || 0 ||'''2 ||'''2 ||'''0 ||'''0 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona AFC - (Asia)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|KOR}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|EAU}} || - || - || - || - || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|IRN}} || - || - || - || - || 2 || 0 || 2 || 0 ||'''2 ||'''0 ||'''2 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|IRQ}} || - || - || - || - || 2 || 0 || 2 || 0 ||'''2 ||'''0 ||'''2 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|JAP}} || - || - || - || - || 4 || 3 || 1 || 0 ||'''4 ||'''3 ||'''1 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|TKM}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona CONCACAF - (America de Nord)'''</div> |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|CUB}} || 2 || 0 || 1 || 1 || - || - || - || - ||'''2 ||'''0 ||'''1 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|HON}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|MEX}} || - || - || - || - || 3 || 2 || 0 || 1 ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|SUA}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 3 || 1 || 1 || 1 ||'''4 ||'''2 ||'''1 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|TRI}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona CONMEBOL - (America de Sud)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ARG}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 4 || 0 || 1 || 3 ||'''6 ||'''1 ||'''2 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|BOL}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|BRA}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 2 || 0 || 0 || 2 ||'''3 ||'''0 ||'''0 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|CHL}} || - || - || - || - || 3 || 3 || 0 || 0 ||'''3 ||'''3 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|COL}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 2 || 0 || 1 || 1 ||'''4 ||'''2 ||'''1 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|ECU}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|PAR}} || - || - || - || - || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|PER}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 4 || 1 || 2 || 1 ||'''5 ||'''2 ||'''2 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|URU}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 4 || 1 || 2 || 1 ||'''5 ||'''1 ||'''2 ||'''2 |} {{Col-end}} ==Note== {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Cătălin Oprișan, „Istoria Echipei Naționale de Fotbal a României 1922-2016”, București, 2016 * Cătălin Oprișan, „[https://www.frf.ro/publicatii/100-de-ani-istoria-echipei-nationale/ 100 de ani - Istoria Echipei Naționale de Fotbal a României 1922-2022]”, Federația Română de Fotbal, București, 2022 ==Vezi și== *[[Rezultatele echipei naționale de fotbal a României]] *[[Echipa națională de minifotbal a României]] *[[Echipele de fotbal din România în cupele europene]] == Legături externe == *{{commonscat-inline|Romania national football team}} * [http://www.eu-football.info/_matches.php?id=165 EU-Football - international football match results of Romania 1922-present] *[http://www.frf.ro/echipa-nationala Matches of Romania] *[http://www.rsssf.com/tablesr/roem-intres-new.html RSSSF archive of results 1922–2006] *[https://www.fifa.com/worldcup/preliminaries/europe/matches/team=43964/index.html FIFA.com - Romania: Fixtures and Results] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131017124526/http://www.fifa.com/worldcup/preliminaries/europe/matches/team=43964/index.html |date=2013-10-17 }} *[http://worldreferee.com/site/team.php?teamID=33 World Referee - Matches featuring Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131211121058/http://worldreferee.com/site/team.php?teamID=33 |date=2013-12-11 }} * [http://us24.ro/alibec-e-gras-si-pute-a-lene Fost selecționer al României, Ladislau Boloni, despre jucătorii naționalei după ce au plecat cu un punct de la EURO] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160624122008/http://us24.ro/alibec-e-gras-si-pute-a-lene |date=2016-06-24 }} * [http://www.frf.ro Federația Română de Fotbal] * [http://www.romaniansoccer.ro/national_team/national_team.shtml RomanianSoccer.ro — arhiva echipei naționale de fotbal a României] * [http://www.libertatea.ro/stire/istoria-participarii-romaniei-la-turneele-finale-ale-campionatului-mondial-de-fotbal-290734.html Istoria participării României la turneele finale ale Campionatului Mondial de Fotbal] * [http://fanclub.frf.ro Pagina Oficiala a Fan Club-ului Echipei Nationale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110809135911/http://www.fanclub.frf.ro/ |date=2011-08-09 }} * [http://www.facebook.com/pages/Fan-Club-Echipa-Na%C5%A3ional%C4%83-de-Fotbal-a-Rom%C3%A2niei/221332937892117?ref=hnav Fan Club-ul Echipei Nationale - Pagina de Facebook Oficiala a Fan Club-ului] * [https://sportxpert.ro/pronosticuri/ponturi-romania Meciurile viitoare și rezultatele anterioare ale României] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210418181321/https://sportxpert.ro/pronosticuri/ponturi-romania |date=2021-04-18 }} {{Casete de navigare |nume =Echipa națională de fotbal a României |titlu =Loturile României |stare = pliată |stil titlu = background:#FCD116; color:#002B7F; |listă1 = {{Echipa de fotbal a României la Jocurile Olimpice din 1924}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1930}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1934}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1938}} {{Echipa de fotbal a României la Jocurile Olimpice din 1952}} {{Echipa de fotbal a României la Jocurile Olimpice din 1964}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1970}} {{Echipa națională de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 1984}} {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1990}} {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1994}} {{Echipa României Euro 1996}} {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1998}} {{Echipa României Euro 2000}} {{România la Euro 2008}} {{România la Euro 2016}} {{România la Euro 2024}} }} {{Fotbal în România}} {{Echipe UEFA}} {{Echipe naționale a României}}{{Control de autoritate}} [[Categorie:Echipa națională de fotbal a României| ]] [[Categorie:Echipe naționale de sport ale României|Fotbal]] bypkm46dybw4uy07tbldymq0m3oxiqj 17024556 17024360 2025-06-10T21:24:03Z Gikü 39098 Revenire la ultima modificare de către Valentin JJ. 17022906 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională | culoare cadru = FCD001 | culoare scris = CE1126 | Nume = România | Stemă = Romania national football team logo.svg | Stemă_mărime = 150px | Porecla = ''Tricolorii'' | Federație = ''[[Federația Română de Fotbal]]'' | Confederație = [[UEFA]] (Europa) | Multeselecții = [[Dorinel Munteanu]] (134) | Golgheter = [[Gheorghe Hagi]], [[Adrian Mutu]] (35) | Căpitan = [[Nicușor_Stanciu|Nicolae Stanciu]] | Stadion = [[Arena Națională]], 55.634 de locuri | Codul FIFA = ROU | FIFA Rank = 45 {{decrease}}7 (3 aprilie 2025) | FIFA max = 3 | FIFA max date = septembrie 1997 | FIFA min = 57 | FIFA min date = februarie 2011, septembrie 2012 | Elo Rank = 47 {{increase}} (24 martie 2024) | Elo max = 5 | Elo max date = iunie 1990 | Elo min = 65 | Elo min date = iunie 2022 | pattern_la1 = _rou23h | pattern_b1 = _rou23H | pattern_ra1 = _rou23h | pattern_sh1 = _rou23h | pattern_so1 = _rou23h | leftarm1 = FEEE00 | body1 = FEEE00 | rightarm1 = FEEE00 | shorts1 = FEEE00 | socks1 = FEEE00 | pattern_la2 = _rou23a | pattern_b2 = _rou23A | pattern_ra2 = _rou23a | pattern_sh2 = _rou23a | pattern_so2 = _rou23a | leftarm2 = FF0000 | body2 = FF0000 | rightarm2 = FF0000 | shorts2 = FF0000 | socks2 = FF0000 | pattern_la3 = _rou23t | pattern_b3 = _rou23T | pattern_ra3 = _rou23t | pattern_sh3 = _rou23t | pattern_so3 = _rou23t | leftarm3 = 0000B3 | body3 = 0000B3 | rightarm3 = 0000B3 | shorts3 = 0000B3 | socks3 = 0000B3 | Primul meci = {{Fb|Kingdom of Yugoslavia}} 1 - 2 România {{Flagicon|Romania}}<br/>([[Belgrad]], [[Iugoslavia]]; 8 iunie 1922) | Cea mai mare victorie = {{Flagicon|Romania|1965}} România 9 - 0 {{Fb-rt|Finland}}<br/>([[București]], [[România]]; 14 octombrie 1973) | Cea mai mare înfrângere = {{Fb|Hungary|1949}} 9–0 {{Fb-rt|Romania|1948}}<br>([[Budapesta]], [[Ungaria]]; 6 iunie 1948)<ref name="HotNews.ro_2013-09-06">{{Citation | url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-15522844-romania-ungaria-istoria-confruntarilor-directe-ungurii-nu-mai-batut-din-1981.htm| title=Romania vs Ungaria: Istoria confruntarilor directe - Ungurii nu ne-au mai batut din 1981 - Fotbal| newspaper=HotNews.ro| date= 6 septembrie 2013| accessdate=17 aprilie 2019 |author = A. I.}}</ref> | Prezențe la CM = 7 | Primul CM = 1930 | Cel mai bun rezultat = Sferturi de finală: [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] | Numele cupei regionale = [[Campionatul European de Fotbal]] | Prezențe în cupa regională = 6 | Prima CR = [[Campionatul European de Fotbal 1984|1984]] | Cel mai bun rezultat regional = Sferturi de finală: [[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] |Motto=Ne bucurăm împreună. Suferim împreună. Luptăm împreună. }} '''Echipa națională de fotbal a României''' este prima reprezentativă a [[România|României]] și se află sub controlul [[Federația Română de Fotbal|Federației Române de Fotbal]] (FRF). România a fost una dintre cele patru țări care au participat la primele trei [[Campionatul Mondial de Fotbal|campionate mondiale de fotbal]], alături de selecționatele [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Braziliei]], [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franței]] și [[Echipa națională de fotbal a Belgiei|Belgiei]]. Între edițiile 1950 și 1986, România s-a calificat la un singur turneu final. Între [[1990]] și [[2000]] selecționata României s-a calificat în optimile de finală ale trei campionate mondiale consecutive. Această perioadă prielnică și-a atins culmea la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|turneul final al Campionatului Mondial din 1994]], când România, avându-l căpitan pe [[Gheorghe Hagi]], a ajuns în sferturile de finală învingând [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|Argentina]] cu scorul de 3-2. Ulterior a pierdut cu [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suedia]] la lovituri de departajare. România a făcut de asemenea o figură bună la [[Campionatul European de Fotbal 2000|Euro 2000]], când a obținut un 1-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania]] și a învins [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Anglia]] cu 3-2 în grupe, trecând mai departe în sferturile de finală, unde a fost învinsă de [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italia]]. Echipa naționala a mai făcut un turneu extraordinar la [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]], găzduit în Germania, când a trecut de faza grupelor, participând în grupa E. Atunci, România a bătut [[Echipa națională de fotbal a Ucrainei|Ucraina]] cu 3-0, a pierdut cu [[Echipa națională de fotbal a Belgiei|Belgia]] 0-2 și a remizat 1-1 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Slovaciei|Slovaciei]]. România a cedat apoi cu [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Olanda]] 0-3 în optimile de finală. Acest turneu final a adus cea mai numeroasă susținere a naționalei in afara țării și a făcut românii mândri după 24 de ani de lipsă relativă a rezultatelor pozitive/notabile la un turneu final de fotbal. Din [[1939]] până în [[anii 1990]] golgheterul absolut al echipei naționale de fotbal a României a fost [[Iuliu Bodola]], cu 30 de goluri marcate. În prezent recordul de goluri marcate pentru echipa națională este deținut de [[Gheorghe Hagi]] și [[Adrian Mutu]], amândoi cu 35 de reușite. == Istoria == Primul meci jucat de reprezentativa României a avut loc la 8 iunie 1922, la [[Belgrad]], împotriva [[Echipa națională de fotbal a Iugoslaviei|echipei Iugoslaviei]]. Lotul era alcătuit din jucătorii: Aurel Guga, Adalbert Ritter, Lajos Szilágyi, Elemér Hirsch, Dezső Jakobi, [[Francisc Rónay]], Nicolaus Hönigsberger, Franz Zimmermann, Karl Frech, Paul Schiller și Johann Auer. Primul gol al echipei României a fost marcat de [[Francisc Rónay]], iar [[Aurel Guga]] a marcat golul victoriei. Sub conducerea antrenorului [[Teofil Moraru]], România s-a impus cu 2-1.<ref name="GSP_2022">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/100-de-ani-de-la-primul-meci-din-istoria-nationalei-iugoslavia-romania-1-2-665976.html| title=100 de ani de la primul meci din istoria naționalei, Iugoslavia - România 1-2| newspaper=GSP| date= 2022-06-8| accessdate=2022-06-8 |author1 = Liviu Manolache |author2 = Octavian Cojocaru}}</ref> La a doua rundă din [[Fotbalul la Jocurile Olimpice|competiția de fotbal]] a [[Jocurile Olimpice de vară din 1924|Jocurilor Olimpice din 1924]], naționala condusă de [[Adrian Suciu (antrenor)|Adrian Suciu]] pierde în fața [[Echipa națională de fotbal a Austriei|Austriei]] cu 4-1 și [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țărilor de Jos]] cu 6 la 0,<ref>[http://www.romaniansoccer.ro/national_team/games/1924.shtml Echipa națională de fotbal a României în 1924], romaniansoccer.ro</ref> meciuri jucate la [[Viena]], respectiv [[Paris]].<ref>[http://www.fifa.com/tournaments/archive/tournament=512/edition=197020/matches/match=32297/report.html Netherlands - Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090208192718/http://www.fifa.com/tournaments/archive/tournament=512/edition=197020/matches/match=32297/report.html |date=2009-02-08 }}, fifa.com</ref> === Primele prezențe la Campionatul Mondial === [[Fișier:Perurumania1930.JPG|thumb|left|România jucând contra [[Echipa națională de fotbal a Perului|Peru]] la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1930|Campionatul Mondial de Fotbal din 1930]] din [[Uruguay]]. În imagine portarul [[Ion Lăpușneanu]] și atacantul peruan [[Julio Lores]].]] [[Fișier:Echipa României din 1930 1966.jpg|mini|Echipa din 1930 (în 1966)]] În 1930, România se înscrie la [[Campionatul Mondial de Fotbal|Campionatul Mondial]], competiție proaspăt înființată, și la turneul organizat în [[Uruguay]], reușește o victorie, 3-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Perului|Peru]], goluri [[Adalbert Deșu]], [[Ștefan Barbu]] și [[Constantin Stanciu]], pentru a pierde cu 4-0 în fața viitoarei campioane mondiale, chiar țara gazdă, [[Echipa națională de fotbal a Uruguayului|Uruguay]]. Peste patru ani, România obține calificarea și la a doua ediție a Campionatului Mondial, după o victorie în barajul cu Iugoslavia. La turneul final organizat în [[Italia]], reprezentativa pregătită de [[Josef Uridil]] a pierdut disputa cu [[Echipa națională de fotbal a Cehoslovaciei|Cehoslovacia]], 1-2 la [[Trieste]], golul României fiind marcat de [[Ștefan Dobay]]. Pentru Mondialul din 1938, România trebuia să joace un baraj cu [[Echipa națională de fotbal a Egiptului|Egipt]], dar africanii au declinat în cele din urmă participarea la competiție, și astfel, reprezentativa condusă de [[Alexandru Săvulescu]] mergea la al treilea turneu final consecutiv, care acum avea loc în [[Franța]]. În primul tur, echivalent cu optimile de finală, România a înfruntat [[Echipa națională de fotbal a Cubei|Cuba]]. Primul joc, disputat la [[Toulouse]], s-a încheiat la egalitate, 3-3, după ce România a condus cu 1-0, dar apoi a egalat în două rânduri, la 2 și la 3, ultima oară în prelungirile meciului. Golurile tricolorilor au fost marcate de [[Silviu Bindea]], [[Iuliu Baratky]] și [[Ștefan Dobay]]. Meciul s-a rejucat patru zile mai târziu, tot la Toulouse, Cuba câștigând de această dată cu 2-1, deși din nou România a condus cu 1-0 după golul lui Dobay. === 30 de ani de lipsă până la Guadalajara === [[Fișier:Bundesarchiv Bild 183-17140-0001, Bukarest, Fußballspiel Rumänien-DDR.jpg|miniatura|Echipa națională de fotbal a României în 1952]] Între 1938 și 1970, România nu a mai obținut calificarea la Campionatele Mondiale, până la echipa construită de [[Angelo Niculescu]] la finalul anilor 1960. În [[Campionatul Mondial de Fotbal 1970|Mexic 1970]], România a fost repartizată în Grupa a 3-a, una de foc cu [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Anglia]], campioana mondială, [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Brazilia]], eterna favorită la victorie și [[Echipa națională de fotbal a Cehoslovaciei|Cehoslovacia]]. Debutul a fost împotriva englezilor care s-au impus la [[Guadalajara (Mexic)|Guadalajara]] cu 1-0. A urmat duelul cu Cehoslovacia, și o victorie cu 2-1, goluri [[Alexandru Neagu (fotbalist)|Alexandru Neagu]] și [[Florea Dumitrache]], prin care România reintra în cărțile calificării. Însă pentru asta trupa lui Angelo Niculescu trebuia să învingă Brazilia. [[Pelé]] a deschis scorul, [[Jairzinho]] a dublat avantajul sud-americanilor, dar România a revenit în meci prin golul lui Florea Dumitrache. Pelé a marcat din nou, și în ciuda golului lui [[Emerich Dembrowski]], Brazilia s-a impus cu 3-2, iar România a fost eliminată. === Prima prezență la Euro === România a ratat în continuare prezențele la turneele finale mondiale și la [[Campionatul European de Fotbal|Campionatul European]], dar în 1984, la competiția continentală, reprezentativa tricoloră a obținut calificarea, sub conducerea lui [[Mircea Lucescu]]. În turneul din [[Franța]], România a început cu o remiză contra [[Echipa națională de fotbal a Spaniei|Spaniei]], 1-1 la [[Saint Etienne]], [[Ladislau Boloni]] egalând pentru tricolori. A urmat duelul cu [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania de Vest]], în care [[Marcel Coraș]] a egalat în debutul reprizei secunde, după ce [[Rudi Völler]] deschisese scorul, dar același atacant german a stabilit scorul final, 2-1. În ultimul meci din grupă, contra [[Echipa națională de fotbal a Portugaliei|Portugaliei]], România avea să piardă, deși doar victoria o califica în faza eliminatorie. === Generația de Aur === Au urmat alți șase ani fără prezențe la turneele finale, până la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|Italia 1990]], unde România revenea la un Mondial după 20 de ani. Din echipa condusă de [[Emeric Ienei]] făceau parte tinerii [[Gheorghe Hagi]], [[Florin Răducioiu]] sau [[Ilie Dumitrescu]]. Campionul european cu [[Steaua București]], [[Marius Lăcătuș]] avea să fie eroul primului meci, marcând două goluri în poarta [[Echipa națională de fotbal a Rusiei|U.R.S.S.]], de care România a trecut cu 2-0 la [[Bari]]. Același oraș a găzduit și al doilea meci al tricolorilor, cu reprezentativa [[Echipa națională de fotbal a Camerunului|Camerunului]], pierdut cu 2-1. Golul României a fost marcat de [[Gavril Balint]]. În ultimul meci din grupă, România a întâlnit [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|Argentina]], campioana mondială en-titre și echipa în rândul căreia evolua [[Diego Maradona]]. Ca un făcut, jocul a avut loc la [[Napoli]], orașul în care Maradona evolua la echipa de club. Sud-americanii au marcat primii, dar Balint avea să egaleze și să ducă România în optimile de finală. Aici a urmat înfruntarea cu [[Echipa națională de fotbal a Irlandei|Irlanda]], și după un 0-0 la capătul a 120 de minute, disputa s-a decis la executarea loviturilor de departajare, unde singura ratare i-a aparținut lui [[Daniel Timofte]] și România rata întâlnirea cu Italia, în sferturi. După ratarea calificării la [[Campionatul European de Fotbal 1992|EURO 1992]], România a fost aproape să rateze și accesul la Mondialul din 1994. La jumătatea preliminariilor a fost adus însă [[Anghel Iordănescu]] în postul de selecționer, și cu trei victorii în ultimele trei meciuri, între care un succes cu Belgia la București și unul în Țara Galilor, România avea să meargă la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|turneul final din Statele Unite]]. Pe [[18 iunie]] [[1994]], la [[Los Angeles]], România a întâlnit [[Echipa națională de fotbal a Columbiei|Columbia]], echipă considerată favorită la titlu de brazilianul [[Pelé]]. [[Florin Răducioiu]] a deschis scorul, iar [[Gheorghe Hagi]] l-a majorat cu un gol incredibil, un șut din apropierea tușei din stânga a terenului, de la peste 30 de metri de poartă. Pe final, pe un contraatac, Răducioiu consfințea scorul final, 3-1, după ce columbienii reduseseră din handicap. Patru zile mai târziu, la [[Detroit]], într-un stadion acoperit, România a întâlnit [[Echipa națională de fotbal a Elveției|Elveția]] în fața căreia avea să piardă cu 4-1. Doar un succes în fața [[Echipa națională de fotbal a Statelor Unite|Statelor Unite]], organizatoarea competiției, ducea România în faza eliminatorie, și victoria a venit din nou pe stadionul [[Rose Bowl]] din [[Los Angeles]]. [[Dan Petrescu]] a marcat unicul gol al partidei. În optimile de finală, adversar a fost [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|Argentina]], fără Diego Maradona care tocmai fusese suspendat pentru consum de droguri. La tricolori nu juca Răducioiu, din cauza acumulării de cartonașe galbene, dar absența lui a fost suplinită perfect de [[Ilie Dumitrescu]], autorul unei duble, iar [[Gheorghe Hagi]] a înscris și el într-o victorie cu 3-2 care a dus în premieră pe tricolori în sferturile de finală mondiale. Aici, tot loviturile de departajare aveau să oprească România, ca și în 1990. Împotriva [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suediei]], Răducioiu a împins meciul în prelungiri după ce scandinavii marcaseră primii, pentru ca din nou Răducioiu să înscrie pentru 2-1 în minutul 101. Însă cu cinci minute înainte de finalul jocului, [[Kennet Andersson]] a readus egalitatea și la șuturile de la 11 metri [[Dan Petrescu]] și [[Miodrag Belodedici]] au ratat pentru tricolori după ce prima ratare aparținuse suedezilor. În 1996, România a revenit și la Campionatul European, participând la [[Campionatul European de Fotbal 1996|EURO 1996]] din Anglia, unde însă a pierdut toate meciurile din grupă: 0-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franța]] și [[Echipa națională de fotbal a Bulgariei|Bulgaria]] și 1-2 cu [[Echipa națională de fotbal a Spaniei|Spania]], golul României fiind marcat de [[Florin Răducioiu]]. A treia prezență consecutivă la Campionatul Mondial a fost consemnată în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|Franța 1998]], unde România a fost cap de serie la tragerea la sorți. În ciuda acestui avantaj, grupa a fost una dificilă, cu [[Echipa națională de fotbal a Columbiei|Columbia]], de care tricolorii au trecut cu 1-0, gol [[Adrian Ilie]], și [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Anglia]]. La [[Toulouse]], [[Viorel Moldovan]] a deschis scorul, [[Michael Owen]] a egalat, dar [[Dan Petrescu]] a adus victoria și calificarea în minutele de final. În ultimul meci, contra [[Echipa națională de fotbal a Tunisiei|Tunisiei]], echipa condusă de [[Anghel Iordănescu]] avea nevoie de un punct pentru a termina pe primul loc în grupă și meciul se încheia 1-1, Viorel Moldovan egalând în repriza secundă. Însă în optimile de finală adversar a fost [[Echipa națională de fotbal a Croației|Croația]] care s-a impus la limită, 1-0, [[Davor Suker]] transformând un penalti înainte de pauză. Ultimul turneu final al Generației de Aur a fost [[Campionatul European de Fotbal 2000|EURO 2000]], în [[Țările de Jos]] și [[Belgia]]. Anghel Iordănescu plecase după Franța 1998, [[Victor Pițurcă]] a calificat echipa dar a fost demis înainte de turneul final unde selecționer a fost [[Emeric Ienei]]. Dintr-o grupă imposibilă, România obținea calificarea după 1-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania]], gol [[Viorel Moldovan]], 0-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Portugaliei|Portugalia]] și 3-2 în ultimul meci, contra [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Angliei]]. Disputa de la [[Charleroi]] a început cu golul lui [[Cristian Chivu]], dar englezii au intrat în avantaj de un gol la cabine. [[Dorinel Munteanu]] a egalat la 2, iar [[Ionel Ganea]] a transformat un penalti în minutul 89, aducând victoria și calificarea. Adversar în sferturile de finală a fost [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italia]], la [[Bruxelles]]. În minutul 59, [[Gheorghe Hagi]] a fost eliminat pentru proteste, iar cu un jucător în plus italienii s-au impus cu 2-0. === Anii cenușii === [[Fișier:Algérie-Roumanie - 20140604 - Equipe de Roumanie.jpg|miniatura|Echipa națională a României înaintea unui amical cu Algeria din 4 iunie 2014]] Începând cu anul 2001 echipa a trecut printr-o perioadă nefastă și a ratat prezența la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|Mondialul asiatic din 2002]] în urma unui baraj pierdut cu [[Echipa națională de fotbal a Sloveniei|Slovenia]] și apoi a încheiat în afara locurilor calificante pentru [[Campionatul European de Fotbal 2004|EURO 2004]] și [[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|Mondialul german din 2006]]. Antrenată între 2003 și 2009 de [[Victor Pițurcă]], România a revenit la un turneu final, calificându-se la [[Campionatul European de Fotbal 2008|Campionatul European din 2008]], din [[Austria]] și [[Elveția]], după ce a terminat pe primul loc în grupa G a preliminariilor, grupă din care au făcut parte [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|echipa națională a Țărilor de Jos]] și vecinii săi [[Europa de Sud-Est|sud-est-europeni]], [[Echipa națională de fotbal a Bulgariei|Bulgaria]], [[Echipa națională de fotbal a Sloveniei|Slovenia]] și [[Echipa națională de fotbal a Albaniei|Albania]]. La acest Campionat European, tricolorii au fost repartizați în "grupa morții", dar au fost aproape de calificare după 0-0 cu vicecampioana mondială [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franța]] și 1-1 contra campioanei lumii, [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italia]], meci în care [[Adrian Mutu]] a deschis scorul, dar apoi a și ratat un penalti. O victorie în ultimul meci, cu [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țările de Jos]] ducea România mai departe, dar olandezii s-au impus cu 2-0. Au urmat calificări ratate la Cupa Mondială din 2010, deși România fusese în a doua urnă valorică la tragerea la sorți a preliminariilor, însă a încheiat pe locul 5, devansând doar Insulele Feroe. Campania pentru [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|Mondialul din Africa de Sud]] a început dezastruos, cu un eșec, 0-3 cu [[Echipa națională de fotbal a Lituaniei|Lituania]] la [[Cluj]], apoi remiză cu [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franța]] la [[Constanța]], înfrângeri cu [[Echipa națională de fotbal a Serbiei|Serbia]] tot la Constanța și cu [[Echipa națională de fotbal a Austriei|Austria]] în deplasare, iar [[Victor Pițurcă]] a fost demis, locul său fiind luat de [[Răzvan Lucescu]]. În preliminariile pentru EURO 2012, România a fost repartizată în Grupa D alături de Franța, Bosnia și Herțegovina, Belarus, Albania și Luxemburg. Remize cu Albania și Belarus, urmate de înfrângeri cu Franța și Bosnia au scos România din calculele calificării, la final ocupând locul trei, cu 14 puncte, departe de primele două clasate, Franța (21 de puncte) și Bosnia-Herțegovina (20 de puncte). Ulterior, în vara anului 2011, România avea să piardă două meciuri amicale cu [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Brazilia]] (1-0) și [[Echipa națională de fotbal a Paraguayului|Paraguay]] (2-0) în [[America de Sud]]. Pe 15 iunie 2011, Victor Pițurcă a revenit la echipa națională în locul celui care îl înlocuia în urmă cu 2 ani, Răzvan Lucescu. România nu a izbutit să se califice nici la turneul final al [[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|Campionatului Mondial de Fotbal din 2014]], găzduit de [[Brazilia]]. Tricolorii au încheiat pe locul 2 într-o grupă din care au mai făcut parte [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țările de Jos]], [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turcia]], [[Echipa națională de fotbal a Ungariei|Ungaria]], [[Echipa națională de fotbal a Estoniei|Estonia]] și [[Echipa națională de fotbal a Andorrei|Andorra]], poziție care a trimis-o la baraj, unde a dat piept cu selecționata [[Echipa națională de fotbal a Greciei|Greciei]]. Deși era considerat cel mai facil adversar din play-off, Grecia s-a impus pe teren propriu, cu 3-1, iar în retur, partida de la [[București]] avea să se încheie la egalitate, 1-1, România ratând, astfel, pentru a patra oară în ultimii 16 ani, calificarea la Cupa Mondială. În octombrie 2014, Anghel Iordănescu a revenit pentru a treia oară la conducerea echipei naționale. România a fost repartizată în [[Preliminariile Campionatului European de Fotbal 2016 – Grupa F|grupa F]] a [[Preliminariile Campionatului European de Fotbal 2016|Preliminariilor Campionatului European de Fotbal 2016]], alături de [[Echipa națională de fotbal a Greciei|Grecia]], [[Echipa națională de fotbal a Irlandei de Nord|Irlanda de Nord]], [[Echipa națională de fotbal a Ungariei|Ungaria]], [[Echipa națională de fotbal a Finlandei|Finlanda]] și [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Insulele Feroe]]. La data de 7 septembrie 2015, România ocupă locul al doilea în grupă, la un punct de Irlanda de Nord, fiind neînvinsă și având 4 victorii, inclusiv în deplasare cu Grecia, 1-0. Pe data de 11 octombrie 2015, România s-a calificat pentru a cincea oară la un turneu final al unui [[Campionatul European de Fotbal|Campionat European]], după o victorie în deplasare cu 3-0 cu Insulele Feroe, după ce remizase acasă, scor 1-1, cu trei zile înainte cu Finlanda. România a terminat pe locul 2 în clasament, la doar un punct în spatele Irlandei de Nord, neînvinsă, dar în fața Ungariei, calificată la baraj, și a Greciei, care a terminat pe ultimul loc al grupei. La turneul final, România a fost repartizată în Grupa A și a jucat în meciul de deschidere a competiției, contra țării gazdă Franța, pe [[Stade de France]] din [[Saint-Denis]]. Franța s-a impus cu 2-1, golul victoriei venind în minutul 89. A urmat o remiză cu Elveția, după ce tricolorii au deschis scorul prin [[Bogdan Stancu]]. O victorie în ultima etapă din grupă, contra Albaniei, ar fi calificat România în optimi, dar albanezii s-au impus cu 1-0. În preliminariile Cupei Mondiale din 2018, din Rusia, România a fost în prima urnă la tragerea la sorți, dar, cu germanul [[Christoph Daum]] la conducere, tricolorii au început cu un 1-1 acasă contra Muntenegrului, victorie cu 5-0 în fața Armeniei, apoi egal fără goluri contra Kazahstanului și înfrângere cu 3-0 împotriva Poloniei. În final, România s-a clasat pe locul patru, cu 13 puncte. Daum a fost demis, în locul său fiind adus [[Cosmin Contra]]. În calificările pentru EURO 2020, turneu care urma să aibă loc în diferite orașe din Europa, între care și [[București]], România s-a aflat în grupă cu Spania, Suedia, Norvegia, Malta și Insulele Faroe. România a ratat calificarea directă, încheind preliminariile pe locul 4, dar a ajuns în baraj datorită evoluției din nou-înființata [[Liga Națiunilor]]. Cosmin Contra a fost demis înainte de barajul contra Islandei, locul său fiind luat de [[Mirel Rădoi]], dar schimbarea nu a fost de bun augur, iar Islanda a câștigat cu 2-1, România ratând calificarea la un turneu la care era co-organizatoare. Rădoi a fost adus cu obiectivul de calificare la Mondialul din 2022, din Qatar. România a fost în Grupa J, alături de Germania, Armenia, Macedonia de Nord, Islanda și Liechtenstein. România a ratat calificarea, ocupând locul 3. === Generatia de Suflet, Euro 2024 === La 25 ianuarie 2022, [[Edward Iordănescu]] a fost instalat la conducerea echipei. Pentru prima oară în opt ani, naționala României s-a calificat la un turneu final, încheind neînvinsă preliminariile pentru [[Euro 2024]] și ocupând locul 1 în grupa preliminară. Aceste evenimente au născut „Generația de Suflet” cum a poreclit Edi Iordănescu lotul.<ref>[https://www.digi24.ro/stiri/sport/romania-debut-cu-victorie-la-euro-2024-iordanescu-baietii-au-fost-fabulosi-au-dat-multe-borne-peste-cap-e-meritul-lor-total-2830321 România, debut cu victorie la EURO 2024], ''Digisport'', 17 iunie 2024</ref> La turneul final România a reușit în primul meci o victorie cu 3-0 împotriva Ucrainei, după golurile lui [[Denis Drăguș]], [[Nicușor Stanciu|Nicolae Stanciu]] și [[Răzvan Marin]]. A urmat meciul cu Belgia unde România a fost învinsă de Belgia cu 2-0. Ultimul meci al grupei a fost împotriva Slovaciei la [[Frankfurt]]; partida s-a încheiat 1-1, ambele echipe obținând calificarea în optimi. Pentru România a fost prima oară în istorie când se califica de pe locul întâi în grupele unui turneu final și prima trecere dincolo de faza grupelor la o competiție majoră după 24 de ani. România a fost ulterior eliminată în optimi de finală de selecționata Țărilor de Jos care s-a impus pe Allianz Arena cu 3-0.<ref>{{Citat web|url=https://www.uefa.com/euro2024/teams/113--romania/|nume=UEFA.com|titlu=Romania {{!}} UEFA EURO 2024|publisher=UEFA.com|accessdate=2024-06-27|limbă=en}}</ref> După turneul final, Edi Iordănescu nu și-a mai prelungit contractul de selecționer, iar în locul său a fost adus [[Mircea Lucescu]], acesta revenind în funcție după 38 de ani. == Campionatul Mondial == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="150px"| Țară(i) gazdă / An !width="117px"|Prezențe !width="60px"| Poziția !width="40px"| MJ !width="40px"| V !width="40px"| E* !width="40px"| Î !width="40px"| GM !width="40px"| GP |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|URU}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1930|1930]] ||'''Faza Grupelor||8||2||1||0||1||3||5 |- |{{flagicon|ITA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1934|1934]] ||'''Optimi||12||1||0||0||1||1||2 |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1938|1938]] ||'''Optimi||9||2||0||1||1||4||5 |- |{{flagicon|BRA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] ||colspan="10"|''Nu a participat'' |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul Mondial de Fotbal 1954|1954]] până în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1966|1966]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|MEX}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1970|1970]] ||'''Faza Grupelor||12||3||1||0||2||4||5 |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul Mondial de Fotbal 1974|1974]] până în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|ITA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]] ||'''Optimi||13||4||1||2||1||4||3 |-bgcolor="9acdff" |{{flagicon|SUA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] ||'''Sferturi||6||5||3||1||1||10||9 |- |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] ||'''Optimi||11||4||2||1||1||4||3 |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] până în [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022|2022]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|CAN}} {{flagicon|MEX}} {{flagicon|SUA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|2026]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|MAR}} {{flagicon|POR}} {{flagicon|SPA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2030|2030]] ||colspan="10"|''Va urma'' |- |{{flagicon|KSA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2034|2034]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor=0070B8 style="color:white;" |'''Total'''||'''Sferturi||'''7/22'''||'''21'''||'''8'''||'''5'''||'''8'''||'''30'''||'''32''' |} == Campionatul European == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="150px"| Țară(i) gazdă / An !width="117px"|Prezențe !width="60px"| Poziția !width="40px"| MJ !width="40px"| V !width="40px"| E* !width="40px"| Î !width="40px"| GM !width="40px"| GP |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul European de Fotbal 1960|1960]] până în [[Campionatul European de Fotbal 1980|1980]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1984|1984]] ||'''Faza Grupelor||7||3||0||1||2||2||4 |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul European de Fotbal 1988|1988]] până în [[Campionatul European de Fotbal 1992|1992]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|ENG}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1996|1996]] ||'''Faza Grupelor||15||3||0||0||3||1||4 |-bgcolor="9acdff" |{{flagicon|BEL}} {{flagicon|NED}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] ||'''Sferturi||7||4||1||1||2||4||6 |- |{{flagicon|POR}} [[Campionatul European de Fotbal 2004|2004]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|AUT}} {{flagicon|SUI}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]] ||'''Faza Grupelor||12||3||0||2||1||1||3 |- |{{flagicon|POL}} {{flagicon|UCR}} [[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2016|2016]] ||'''Faza Grupelor||19||3||0||1||2||2||4 |- |{{flagicon|EUR}} [[Campionatul European de Fotbal 2020|2020]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|GER}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]] ||'''Optimi||13||4||1||1||2||4||6 |- |{{flagicon|Marea Britanie}} {{flagicon|IRL}} [[Campionatul European de Fotbal 2028|2028]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|ITA}} {{flagicon|TUR}} [[Campionatul European de Fotbal 2032|2032]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor=0070B8 style="color:white;" |'''Total'''||'''Sferturi||'''6/17'''||'''20'''||'''2'''||'''6'''||'''12'''||'''14'''||'''27''' |} == Liga Națiunilor == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" !colspan=11|Bilanț în [[UEFA Nations League|Liga Națiunilor UEFA]] |- !Sezon !Divizie !Grupă !width="28"|{{Tooltip|M|Meciuri jucate}} !width="28"|{{Tooltip|V|Victorii}} !width="28"|{{Tooltip|E|Egaluri}} !width="28"|{{Tooltip|Î|Înfrângeri}} !width="28"|{{Tooltip|GM|Goluri marcate}} !width="28"|{{Tooltip|GP|Goluri primite}} !width="35"|{{Tooltip|P/R|Promovare/retrogradare la finalul sezonului}} !width="28"|{{Tooltip|L|Locul în clasamentul general}} |- |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019|2018–19]] |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019#Liga C|C]] |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019#Liga C|4]] |6||3||3||0||8||3||{{rise}}||32 |- |2020–21 |B |1 |6||2||2||2||8||9||{{same position}}||26 |- |2022–23 |B |3 |6||2||1||3||6||8||{{fall}}||29 |- |[[UEFA Nations League 2024–25|2024–25]] |C |2 |6||6||0||0||18||3||{{rise}}||TBC |- !colspan=3|'''Total''' !24 !13 !6 !5 !40 !23 !colspan=2|26 |} == Adversari == {| style="text-align:center; margin:auto;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul Mondial între naționala României și adversarii săi |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere !width=2,1% rowspan=32| !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|ENG}} |'''2 |'''1 |0 |'''1 |align=left|{{fb|ARG}} |'''2 |'''1 |'''1 |0 |- |align=left|{{fb|CZE}} |'''2 |'''1 |0 |'''1 |align=left|{{fb|COL}} |'''2 |'''2 |0 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|CUB}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |align=left|{{fb|BRA}} |'''1 |0 |0 |'''1 |- |align=left|{{fb|CMR}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|CRO}} |'''1 |0 |0 |'''1 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|SUI}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|PER}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|IRL}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|SWE}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{flagcountry|SUA}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|RUS}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|TUN}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|URU}} |'''1 |0 |0 |'''1 |- |-bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''8 echipe||'''11||'''3||'''3||'''5 |'''8 echipe||'''10||'''5||'''2||'''3 |} {| style="text-align:center; margin:auto;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul European între naționala României și adversarii săi |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere !width=2,1% rowspan=32| !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|FRA}} |'''3 |0 |'''1 |'''2 |align=left|{{fb|GER}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |- |align=left|{{fb|ITA}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |align=left|{{fb|POR}} |'''2 |0 |0 |'''2 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|SPA}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |align=left|{{fb|NED}} |'''2 |0 |0 |'''2 |- |align=left|{{fb|ENG}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|ALB}} |'''1 |0 |0 |'''1 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|BEL}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|BUL}} |'''1 |0 |0 |'''1 |- |align=left|{{fb|SUI}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|SVK}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|UCR}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left| | | | | |-bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''7 echipe||'''11||'''2||'''4||'''5 |'''6 echipe||'''9||'''0||'''2||'''7 |} == Turnee == {{col-begin|width=100%}} {{col-2}} <div style="text-align:center">'''Rezultate obținute la Campionatele Mondiale'''</div> <div style="height:440px; width:614px; overflow:auto; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; font-size:95%;"> {| class="wikitable" border="1" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !width="10%"; style="background-color:#FF0000; color:white;"|Turnee !style="background-color:#FF0000; color:black;"| <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Faza</th> <th style="width:70px>Naționala</th> <th style="width:40px>Scor</th> <th style="width:80px>Adversar</th> <th style="width:60px>Final</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1998 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|COL}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|TUN}}</td> <th>Remiză</th> <tr> <th>Optimi</th> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|CRO}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1994 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="8" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|COL}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 4</th> <td>{{fb|SUI}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 0</th> <td>{{flagcountry|SUA}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Optimi</th> <th>3 - 2</th> <td>{{fb|ARG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Sferturi</th> <th>2 - 2</th> <td rowspan="2">{{fb|SWE}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>4 - 5</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1990 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>2 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|RUS}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|CMR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|ARG}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Optimi</th> <th>0 - 0</th> <td rowspan="2">{{fb|IRL}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>4 - 5</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1970 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>0 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|ENG}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 3</th> <td>{{fb|BRA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|CZE}}</td> <th>Victorie</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1938 | <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Optimi</th> <td rowspan="2" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 3</th> <td rowspan="2" style="width:80px>{{fb|CUB}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>Rejucare</th> <th>1 - 2</th> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1934 | <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Optimi</th> <td style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 2</th> <td style="width:80px>{{fb|TCH}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1930 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="2" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="2" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|PER}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>0 - 4</th> <td>{{fb|URU}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{col-2}} <div style="text-align:center">'''Rezultate obținute la Campionatele Europene'''</div> <div style="height:440px; width:613px; overflow:auto; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; font-size:95%;"> {| class="wikitable" border="1" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !width="10%"; style="background-color:#FF0000; color:white;"|Turnee !style="background-color:#FF0000; color:black;"| <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Faza</th> <th style="width:70px>Naționala</th> <th style="width:40px>Scor</th> <th style="width:80px>Adversar</th> <th style="width:60px>Final</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2024 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|UCR}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|BEL}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|SVK}}</td> <th>Remiză</th> <tr> <th>Optimi</th> <th>0 - 3</th> <td>{{fb|NED}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2016 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="8" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 2</th> <td style="width:80px>{{fb|FRA}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|SUI}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|ALB}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2008 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>0 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|FRA}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|ITA}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|NED}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2000 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|GER}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|POR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>3 - 2</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Sferturi</th> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|ITA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1996 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>0 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|FRA}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|BUL}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|SPA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1984 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|RFG}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|POR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{col-end}} == Palmares == * '''[[Campionatul Mondial de Fotbal]]''' ** Sfert-finalistă (1): [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] * '''[[Campionatul European de Fotbal]]''' ** Sfert-finalistă (1): [[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] * '''[[Fotbalul la Jocurile Olimpice|Jocurile Olimpice]]''' ** Sfert-finalistă (1): [[Fotbal la Jocurile Olimpice din 1964|1964]] * '''[[Cupa Balcanilor]]:''' ** Câștigătoare (4): [[Cupa Balcanilor 1929-1931|1929–1931]], [[Cupa Balcanilor 1933|1933]], [[Cupa Balcanilor 1936|1936]], [[Cupa Balcanilor 1977-1980|1977–1980]] ** Finalistă (1): [[Cupa Balcanilor 1973-1976|1973–1976]] == Echipament == {| class="wikitable" |- ! Firmă echipament ! Perioadă |- | {{flagicon|FRA}} [[Le Coq Sportif]] | 1977–1983 |- | {{flagicon|GER}} [[Adidas]] | 1984–2015 |- | {{flagicon|SPA}} [[Joma]] | 2015–prezent |} {| | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _Roma1 | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = 000099 | socks = 000000 | title = CM 1930-1934 acasă<ref>[http://www.historicalkits.co.uk/international/tournaments/fifa-world-cup/1930/1930-group-c.html FIFA World Cup 1930 Group 3], historicalkits.co.uk</ref><ref>[http://www.historicalkits.co.uk/international/tournaments/fifa-world-cup/1934/1934.html FIFA World Cup 1934], historicalkits.co.uk</ref> }} | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _Roma1 | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FFFFFF | socks = 000000 | title = CM 1938 acasă<ref>[http://www.historicalkits.co.uk/international/tournaments/fifa-world-cup/1938/1938.html FIFA World Cup 1938], historicalkits.co.uk</ref> }} | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = | pattern_ra = | pattern_sh = _white_stripes | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = 000099 | socks = FF0000 | title = CM 1970 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = | pattern_ra = | leftarm = 87CEFA | body = 87CEFA | rightarm = 87CEFA | shorts = FFFFFF | socks = FF0000 | title = CM 1970 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt | pattern_b = _vneckblue | pattern_ra = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt | pattern_sh = _adidas_blue | pattern_so = _color_3_stripes_blue | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = FFFF00 | socks = FFFF00 | title = Euro 1984 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _shoulder_stripes_white_stripes_alt | pattern_b = __3_stripes_vneck_white | pattern_ra = _shoulder_stripes_white_stripes_alt | pattern_sh = _adidas_white | pattern_so = _color_3_stripes_white | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = Euro 1984 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _romania1990_home | pattern_b = _romania1990_home | pattern_ra = _romania1990_home | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = 000099 | socks = FF0000 | title = CM 1990 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _romania1990_away | pattern_b = _romania1990_away | pattern_ra = _romania1990_away | pattern_sh = _adidas_yellow | pattern_so = _color_3_stripes_blue | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = CM 1990 deplasare }} |} {| | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _rom94 | pattern_ra = | pattern_sh = _rom94 | pattern_so = _adidas_thick_stripes_romania_home | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = FFFF00 | socks = FFFF00 | title = 1994 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _yellowborder | pattern_b = _romania1994a | pattern_ra = _yellowborder | pattern_sh = _romania1994a | pattern_so = _adidas_thick_stripes_sweden_away | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = 1994 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _rom96 | pattern_b = _swe96h | pattern_ra = _rom96 | pattern_sh = _rom96 | pattern_so = _adidas_thick_stripes_romania_home | leftarm = FFE601 | body = FFE601 | rightarm = FFE601 | shorts = FFE601 | socks = FFE601 | title = 1996 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _rom98 | pattern_b = _rom98 | pattern_ra = _rom98 | pattern_sh = _rom98 | pattern_so = _rom98h | leftarm = FFE601 | body = FFE601 | rightarm = FFE601 | shorts = FFE601 | socks = FFE601 | title = 1998 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _rom98a | pattern_b = _rom98a | pattern_ra = _rom98a | pattern_sh = _rom98a | pattern_so = _rom98a | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = 1998 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _rom00 | pattern_b = _rom00 | pattern_ra = _rom00 | pattern_sh = _rom00 | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = 000099 | socks = FF0000 | title = 2000 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom06h |pattern_b = _rom06h |pattern_ra = _rom06h |pattern_sh = _rom06h |pattern_so = _color_3_stripes_blue |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFBE00 |title = 2006 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom08h |pattern_b = _rom08h |pattern_ra = _rom08h |pattern_sh = _rom08h |pattern_so = _color_3_stripes_blue |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFBE00 |title = 2008 acasă }} |} {| |{{Football kit |pattern_la = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt |pattern_b = _yellowredsides2 |pattern_ra = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt |pattern_sh = _blue stripes |pattern_so = _3 stripes blue |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFFFFF |title = 2008 deplasare }} | {{Football kit |pattern_la = _rom10h |pattern_b = _rom10h |pattern_ra = _rom10h |pattern_sh = _rom10H |pattern_so = _rom10h |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFBE00 |title = 2010 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom10a |pattern_b = _rom10a |pattern_ra = _rom10a |pattern_sh = _rom10A |pattern_so = _rom10a |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FF0000 |title = 2010 deplasare }} | {{Football kit |pattern_la = _rom12h |pattern_b = _rom12h |pattern_ra = _rom12h |pattern_sh = _rom12h |pattern_so = _3_stripes_red |leftarm = FF0000 |body = FBB917 |rightarm = FF0000 |shorts = FFD700 |socks = FFD700 |title = 2012 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom12a |pattern_b = _rom12a |pattern_ra = _rom12a |pattern_sh = _adidas_yellow |pattern_so = _rom10a |leftarm = FF0000 |body = FBB917 |rightarm = FF0000 |shorts = FF0000 |socks = FF0000 |title = 2012 deplasare }} |{{Football kit |pattern_la =_romania1415h |pattern_b =_romania1415h |pattern_ra =_romania1415h |pattern_sh =_romania1415h |pattern_so =_3_stripes_red |leftarm =FFFFFF |body =FFFFFF |rightarm =FFFFFF |shorts =FFDD00 |socks =FFdd00 |title = 2014 acasă }} |{{Football kit |pattern_la=_romania1415a |pattern_b=_romania1415a |pattern_ra=_romania1415a |pattern_sh=_romania1415a |pattern_so=_romania1415a |leftarm=FBB917 |body=FF0000 |rightarm=FF0000 |shorts=FF0000 |socks=FF0000 |title = 2014 deplasare }} |{{Football kit |pattern_la=_blueborder |pattern_b=_Rumania16h |pattern_ra=_blueborder |pattern_sh= |pattern_so= |leftarm=FCE649 |body=FCE649 |rightarm=FCE649 |shorts=FCE649 |socks=FCE649 |title = 2015 acasă }} |} {| |{{Football kit |pattern_la = _blueborder |pattern_b = _Rumania16a |pattern_ra = _blueborder |pattern_sh = |pattern_so = |leftarm = ED1621 |body = FFFFFF |rightarm = ED1621 |shorts = ED1621 |socks = ED1621 |title = 2015 deplasare }} |{{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _Romania1718h | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = FFF200 | body = | rightarm = FFF200 | shorts = FFF200 | socks = FFF200 | title = 2017 acasă }} |{{Football kit | pattern_la = _blueborder | pattern_b = _Romania1718a | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = CE1126 | body = | rightarm = CE1126 | shorts = CE1126 | socks = CE1126 | title = 2017 deplasare }} |{{Football kit|socks=FEEE00|pattern_la=_rou21h|leftarm=FEEE00|body=FEEE00|pattern_b=_rou21h|rightarm=FEEE00|pattern_ra=_rou21h|shorts=FFFFFF|pattern_sh=_rou21h|pattern_so=_rou21h|title=2021 acasă}} |{{Football kit|socks=175eab|pattern_la=_rou21a|leftarm=175eab|rightarm=FEEE00|title=2021 deplasare|shorts=175eab|pattern_b=_rou21a|pattern_so=_rou21a|pattern_ra=_rou21a|pattern_sh=_rou21a|body=175eab}} |{{Football kit|leftarm=FFFFFF|body=FFFFFF|title=2021 al treilea|pattern_ra=_rou21t|rightarm=FFFFFF|socks=FFFFFF|pattern_sh=_rou21t|pattern_la=_rou21t|pattern_so=_rou21t|shorts=FFFFFF|pattern_b=_rou21t}} |} == Rezultate și program== {{articol principal|Rezultatele echipei naționale de fotbal a României}} ===2024=== {{Football box collapsible|format=1 |round = Amical |date = 4 iunie 2024 |time = 21:30 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–0 |report = |team2 = {{BULf}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Stadionul Steaua]] |location = [[București]], România |attendance = 19.024 |referee = Atilla Karaoglan (Turcia) |bg=#FFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = Amical |date = 7 iunie 2024 |time = 21:00 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–0 |report = |team2 = {{LIEf}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Stadionul Steaua]] |location = [[București]], România |attendance = 25.907 |referee = Menelaos Antoniou (Cipru) |bg=#FFC }} {{Football box collapsible | format = 1 | round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] | date = 17 iunie 2024 | time = 16:00 | team1 = {{fb-rt|ROU}} | score = 3–0 | report = | team2 = {{UKRf}} | goals1 = [[Nicușor Stanciu|Stanciu]] {{goal|29}}<br>[[Răzvan Marin|R.Marin]] {{goal|53}}<br>[[Denis Drăguș|Drăguș]] {{goal|57}} | goals2 = | stadium = [[Allianz Arena]] | location = [[München]], Germania | attendance = 61.591 | referee = Glenn Nyberg (Suedia) | bg = #CFC }} {{Football box collapsible | format = 1 | round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] | date = 22 iunie 2024 | time = 22:00 | team1 = {{fb-rt|BEL}} | score = 2–0 | report = | team2 = {{ROUf}} | goals1 = [[Youri Tielemans|Tielemans]] {{goal|2}}<br>[[Kevin De Bruyne|De Bruyne]] {{goal|80}} | goals2 = | stadium = [[RheinEnergieStadion]] | location = [[Köln]], Germania | attendance = 42.535 | referee = Szymon Marciniak (Polonia) | bg = #FCC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] |date = 26 iunie 2024 |time = 19:00 |team1 = {{fb-rt|SVK}} |score = 1–1 |report = |team2 = {{ROUf}} |goals1 = [[Ondrej Duda|Duda]] {{goal|24}} |goals2 = [[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|37|pen.}} |stadium = [[Waldstadion]] |location = [[Frankfurt pe Main|Frankfurt]], Germania |attendance = 45.033 |referee = Daniel Siebert (Germania) |bg=#FFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] |date = 2 iulie 2024 |time = 19:00 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–3 |report = https://www.flashscore.ro/meci/xOGS6Ozh/#/sumar-meci/sumar-meci |team2 = {{NEDf}} |goals1 = |goals2 = [[Cody Gakpo|Gakpo]] {{goal|20}} <br>[[Donyell Malen|Malen]] {{goal|83||90+3}} |stadium = [[Allianz Arena]] |location = [[München]], Germania |attendance = 65.012 |referee = Felix Zwayer (Germania) |bg=#FCC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 6 septembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|KOS}} |score = 0–3 |report = https://www.agerpres.ro/sport-extern/2024/09/06/fotbal-mircea-lucescu-redebuteaza-la-nationala-romaniei-cu-o-victorie-clara-3-0-cu-kosovo-in-liga-natiunilor--1351169 |team2 = {{ROUf}} |goals1 = |goals2 = [[Dennis Man|Man]] {{goal|40}}<br>[[Răzvan Marin|Marin]] {{goal|51|pen.}}<br>[[Denis Drăguș|Drăguș]] {{goal|82}} |stadium = [[Stadionul Fadil Vokrri]] |location =[[Priștina]], Kosovo |attendance = 12.872 |referee = [[Aliar Aghaev]] (Azerbaijan) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 9 septembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 3–1 |report = https://www.agerpres.ro/sport-intern/2024/09/09/fotbal-victorie-cu-emotii-pentru-romania-3-1-cu-lituania-in-liga-natiunilor--1352090 |team2 = {{LTUf}} |goals1 = [[Valentin Mihăilă|Mihăilă]] {{goal|4}}<br>[[Răzvan Marin|Marin]] {{goal|87|pen.}}<br>[[Alexandru Mitriță|Mitriță]] {{goal|90+2}} |goals2 = [[Armandas Kučys|Kučys]] {{goal|34}} |stadium = [[Stadionul Steaua]] |location =[[București]], România |attendance = 28.168 |referee = [[Rade Obrenovic]] (Slovenia) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 12 octombrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|CYP}} |score = 0–3 |report = https://www.frf.ro/nationale/masculin/echipa-nationala/azi-joaca-romania-descopera-pe-parcursul-zilei-ultimele-noutati-inainte-si-din-timpul-partidei-cu-cipru-2145-prima-tv/ |team2 = {{ROUf}} |goals1 = |goals2 = [[Dennis Man|Man]] {{goal|16}}<br>[[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|25|pen.}}<br>[[Radu Drăgușin|Drăgușin]] {{goal|36}} |stadium = [[AEK Arena]] |location =[[Larnaca]], Cipru |attendance = 6.092 |referee = [[Sascha Stegemann]] (Germania) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 15 octombrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|LTU}} |score = 1–2 |report = https://www.frf.ro/nationale/masculin/echipa-nationala/azi-joaca-romania-traieste-alaturi-de-noi-ziua-meciului-cu-lituania-2145-antena-1/ |team2 = {{ROUf}} |goals1 = [[Armandas Kučys|Kučys]] {{goal|7|pen.}} |goals2 = [[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|18|pen.}}<br>[[Denis Drăguș|Drăguș]] {{goal|65}} |stadium = stadion Dariaus ir Girėno |location =[[Kaunas]], Lituania |attendance = 2.585 |referee = [[Nick Walsh]] (Scoția) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 15 noiembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 3–0<br>(La masa verde){{refn|group=note|name=ROUvKOS|Meciul dintre România și Kosovo a fost anulat și a fost acordată o victorie la masa verde (3-0) pentru România, după ce echipa Kosovo s-a retras de pe teren în minutul 90+4 al meciului de la București, la scorul 0-0 și a refuzat să mai revină și să reia meciul.<ref>{{cite web |url=https://www.frf.ro/nationale/masculin/echipa-nationala/decizia-comisiei-de-apel-uefa-romania-a-castigat-cu-3-0-meciul-cu-kosovo/ |title=Decizia comisiei de apel UEFA: România a câștigat cu 3-0 meciul cu Kosovo |work=FRF.ro |date=20 noiembrie 2024 }}</ref>}} |report = https://www.agerpres.ro/sport-extern/2024/11/20/fotbal-romania-a-castigat-la-masa-verde-meciul-cu-kosovo-din-liga-natiunilor-uefa--1389937 |team2 = {{KOSf}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Arena Națională]] |location =[[București]], România |attendance = |referee = |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 18 noiembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 4–1 |report = https://www.agerpres.ro/sport-intern/2024/11/18/fotbal-romania-incheie-participarea-in-liga-natiunilor-cu-o-victorie-4-1-cu-cipru--1388893 |team2 = {{CYPf}} |goals1 = [[Daniel Bîrligea|Bîrligea]] {{goal|2}}<br>[[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|42||80}}<br>[[Florinel Coman|Coman]] {{goal|83}} |goals2 = [[Ioannis Pittas|Pittas]] {{goal|52}} |stadium = [[Arena Națională]] |location =[[București]], România |attendance = 45.318 |referee = Luca Pairetto (Italia) |bg=#CFC }} <references group="note"/> ===2025=== {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 21 martie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–1 |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044163/ |team2 = {{BIHf}} |goals1 = |goals2 = [[Armin Gigović|Gigović]] {{goal|14}} |stadium = [[Arena Națională]] |location = [[București]], România |attendance =49.413 |referee = [[Danny Makkelie]] (Țările de Jos) |bg = #FCC }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 24 martie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|SMR}} |score = 1–5 |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044178/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = [[Samuele Zannoni|Zannoni]] {{goal|67}} |goals2 = [[Michele Cevoli|Cevoli]] {{goal|6|o.g.}}<br>[[Mihai Popescu (fotbalist)|Popescu]] {{goal|44}}<br>[[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|55|pen.}}<br>[[Ianis Hagi|Hagi]] {{goal|75|pen.}}<br>[[Denis Alibec|Alibec]] {{goal|90+4}} |stadium = [[San Marino Stadium]] |location = [[Serravalle, San Marino|Serravalle]], San Marino |attendance = 3.556 |referee = Damian Sylwestrzak (Polonia) |bg = #CFC }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 7 iunie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|AUT}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044195/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Ernst-Happel-Stadion]] |location = [[Viena]], Austria |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 10 iunie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044204/ |team2 = {{fb|CYP}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Arena Națională]] |location = [[București]], România |attendance = |referee = |bg = }} {{footballbox collapsible|format = 1 |round = [[Meci amical|Amical]] |date = 5 septembrie 2025 |time = |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = |team2 = {{fb|CAN}} |goals1 = |goals2 = |stadium = TBD |location = [[București]], România |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 9 septembrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|CYP}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044250/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = Cipru |attendance = |referee = |bg = }} {{footballbox collapsible|format = 1 |round = [[Meci amical|Amical]] |date = 9 octombrie 2025 |time = |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = |team2 = {{fb|MDA}} |goals1 = |goals2 = |stadium = TBD |location = [[București]], România |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 12 octombrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044287/ |team2 = {{fb|AUT}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = România |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 15 noiembrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|BIH}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044326/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = Bosnia și Herțegovina |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 18 noiembrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044346/ |team2 = {{fb|SMR}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = România |attendance = |referee = |bg = }} == Lotul actual == ''Următorii jucători au fost convocați pentru meciurile oficiale cu selecționatele din [[Echipa națională de fotbal a Austriei|Austria]] și [[Echipa națională de fotbal a Ciprului|Cipru]], din 7 și 10 iunie 2025, în calificările [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Campionatului Mondial de Fotbal din 2026]].'' ''Selecții și goluri la data de 24 martie 2025, după meciul contra [[Echipa națională de fotbal a statului San Marino|San Marino]].'' {{nat fs g start}} {{nat fs g player|no=|pos=GK|name=[[Florin Niță]]|age={{Birth date and age3|1987|7|3|df=y}}|caps=31|goals=0|club=[[Damac FC|Damac]]|clubnat=KSA}} {{nat fs g player|no=|pos=GK|name=[[Horațiu Moldovan]]|age={{Birth date and age3|1998|1|20|df=y}}|caps=12|goals=0|club=[[US Sassuolo Calcio|Sassuolo]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=GK|name=[[Ștefan Târnovanu]]|age={{Birth date and age3|2000|5|9|df=y}}|caps=3|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Nicușor Bancu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1992|9|18}}|caps=46|goals=2|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Andrei Burcă]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1993|4|15}}|caps=39|goals=1|club=[[Baniyas SC]]|clubnat=UAE}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Andrei Rațiu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|6|20}}|caps=29|goals=1|club=[[Rayo Vallecano]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Ionuț Nedelcearu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|4|25}}|caps=27|goals=2|club=[[FC Akron Tolyatti|Akron Tolyatti]]|clubnat=RUS}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Raul Opruț]]|age={{Birth date and age3|1998|1|4|df=y}}|caps=4|goals=0|club=[[FC Dinamo București|Dinamo București]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Vladimir Screciu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|1|13}}|caps=4|goals=0|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Mihai Popescu (fotbalist)|Mihai Popescu]]|age={{Birth date and age3|1993|5|7|df=y}}|caps=2|goals=1|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Valentin Crețu]]|age={{Birth date and age3|1989|1|2|df=y}}|caps=2|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Virgil Ghiță]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|6|4}}|caps=2|goals=0|club=[[MKS Cracovia|Cracovia]]|clubnat=POL}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Nicușor Stanciu]]|other=[[Căpitan (fotbal)|căpitan]]|age={{Birth date and age3|1993|5|7|df=y}}|caps=81|goals=15|club=[[Damac FC|Damac]]|clubnat=KSA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Vlad Chiricheș]]|age={{Birth date and age3|1989|11|14|df=y}}|caps=75|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Răzvan Marin]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|5|23}}|caps=67|goals=12|club=[[Cagliari Calcio|Cagliari]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Dennis Man]]|age={{Birth date and age3|1998|8|26|df=y}}|caps=35|goals=9|club=[[Parma Calcio 1913|Parma]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Valentin Mihăilă]]|age={{Birth date and age3|2000|2|2|df=y}}|caps=30|goals=5|club=[[Parma Calcio 1913|Parma]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Marius Marin]]|age={{Birth date and age3|1998|8|30|df=y}}|caps=30|goals=0|club=[[Pisa SC|Pisa]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Alexandru Mitriță]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1995|2|8}}|caps=23|goals=4|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Deian Sorescu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1997|8|29}}|caps=20|goals=0|club=[[Gaziantep FK]]|clubnat=TUR}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Florin Tănase]]|age={{Birth date and age3|1994|12|30|df=y}}|caps=19|goals=3|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Adrian Șut]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1999|4|30}}|caps=5|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[David Miculescu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2001|5|2}}|caps=0|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Denis Alibec]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1991|1|5}}|caps=43|goals=6|club=[[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Denis Drăguș]]|age={{Birth date and age3|1999|7|6|df=y}}|caps=22|goals=5|club=[[Trabzonspor]]|clubnat=TUR}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Daniel Bîrligea]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|4|19}}|caps=3|goals=1|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Louis Munteanu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2002|6|16}}|caps=1|goals=0|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROU}} {{nat fs end}} ===Convocări recente=== Următorii jucători au fost convocați în ultimele 12 luni: {{nat fs r start}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Răzvan Sava]]|age={{Birth date and age3|2002|6|21|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[Udinese]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Laurențiu Popescu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1997|1|18}}|caps=0|goals=0|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 9 septembrie 2024}} {{nat fs break}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Alexandru Chipciu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1989|5|18}}|caps=46|goals=6|club=[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Adrian Rus]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|3|18}}|caps=22|goals=1|club=[[Pisa Sporting Club|Pisa]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Denis Ciobotariu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|6|10}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Cristian Manea]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1997|8|9}}|caps=25|goals=2|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Radu Drăgușin]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2002|2|3}}|caps=27|goals=1|club=[[Tottenham Hotspur|Tottenham]]|clubnat=ENG|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Matei Ilie]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2002|12|11}}|caps=0|goals=0|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Alexandru Pașcanu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|9|28}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Iulian Cristea]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1994|7|17}}|caps=4|goals=0|club=[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 9 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Vasile Mogoș]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1992|10|31}}|caps=8|goals=0|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|NED}}, 2 iulie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Bogdan Racovițan]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|6|6}}|caps=4|goals=0|club=[[Raków Częstochowa]]|clubnat=POL|latest=v. {{fb|NED}}, 2 iulie 2024}} {{nat fs break}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Ianis Hagi]]|age={{Birth date and age3|1998|10|22|df=y}}|caps=47|goals=6|club=[[Rangers FC|Rangers]]|clubnat=SCO|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Olimpiu Moruțan]]|age={{Birth date and age3|1999|4|25|df=y}}|caps=16|goals=1|club=[[Pisa SC|Pisa]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Vlad Dragomir]]|age={{Birth date and age3|1999|4|24|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[Pafos FC|Pafos]]|clubnat=CYP|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Dennis Politic]]|age={{Birth date and age3|2000|3|5|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Dinamo București|Dinamo București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Darius Olaru]]|age={{Birth date and age3|1998|3|3|df=y}}|caps=25|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Florinel Coman]]|age={{Birth date and age3|1998|4|10|df=y}}|caps=20|goals=2|club=[[Cagliari Calcio|Cagliari]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Victor Dican]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|10|11}}|caps=0|goals=0|club=[[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 15 octombrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Andrei Artean]]|age={{Birth date and age3|1993|8|14|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 9 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Mihai Lixandru]] <sup>{{Abbr|ACC|Accidentat după convocare}}</sup>|age={{Birth date and age3|2001|6|5|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|KOS}}, 6 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Alexandru Cicâldău]]|age={{Birth date and age3|1997|7|8|df=y}}|caps=38|goals=4|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|NED}}, 2 iulie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Constantin Grameni]]|age={{Birth date and age3|2002|10|23|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LIE}}, 7 iunie 2024}} {{nat fs break}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[George Pușcaș]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|4|8}}|caps=46|goals=11|club=[[Bodrumspor⁠]]|clubnat=TUR|latest=v. {{fb|LTU}}, 15 octombrie 2024}} {{nat fs end|background=#0B0B3F}} == Jucători remarcabili == [[Fișier:Gheorghe Hagi3 cropped.jpg|thumb|200px|Gheorghe Hagi]] === Cei mai selecționați jucători === La 9 iunie 2022, cei zece jucători cu cele mai multe selecții pentru România sunt:<ref>{{cite news |title=Selectii la nationala Romaniei - Peste 100 |url=http://www.statisticifotbal.ro/nationala_romaniei_selectii.htm | publisher=Statistici Fotbal }}</ref><ref>{{cite news |title=Selectii la nationala Romaniei - 50-99 selectii |url=http://www.statisticifotbal.ro/nationala_romaniei_selectii_50-99.htm | publisher=Statistici Fotbal }}</ref> {|class=wikitable cellpadding=3 style=text-align:center |- !# !Nume !Carieră !Selecții !Goluri !Ref |- |1. |align=left|[[Dorinel Munteanu]] |1991–2007 |134 |16 |<ref>{{cite news|title=Dorinel Munteanu|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3690|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2013-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20130613160024/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3690|dead-url=yes}}</ref> |- |2. |align=left|[[Gheorghe Hagi]] |1983–2000 |125 |35 |<ref>{{cite news|title=Gheorghe Hagi|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3116|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2012-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032124/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3116|dead-url=yes}}</ref> |- |3. |align=left|[[Gheorghe Popescu]] |1988–2003 |115 |16 |<ref>{{cite news|title=Gheorghe Popescu|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3428|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2013-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20130613163438/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3428|dead-url=yes}}</ref> |- |4. |align=left|[[Răzvan Raț]] |2002–2019 |105 |2 |<ref>{{cite news |title=Răzvan Raț |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/4889 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2012-06-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120623125621/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/4889 |dead-url=yes }}</ref> |- |5. |align=left|[[László Bölöni|Ladislau Bölöni]] |1975–1988 |102 |23 |<ref>{{cite news |title=László Bölöni |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2276 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2012-05-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032059/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2276 |dead-url=yes }}</ref> |- |6. |align=left|[[Dan Petrescu]] |1989–2000 |95 |12 |<ref>{{cite news|title=Dan Petrescu|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3442|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2013-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20130613065924/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3442|dead-url=yes}}</ref> |- |7. |align=left|[[Bogdan Stelea]] |1988–2005 |91 |0 |<ref>{{cite news|title=Bogdan Stelea|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3435|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2016-03-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20160313114657/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3435|dead-url=yes}}</ref> |- |8. |align=left|[[Michael Klein]] |1981–1991 |89 |5 |<ref>{{cite news |title=Michael Klein |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3095 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2012-05-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032114/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3095 |dead-url=yes }}</ref> |- |9. |align=left|[[Bogdan Lobonț]] |1998–2018 |86 |0 |<ref>{{cite news |title=Bogdan Lobonț |url=https://www.romaniansoccer.ro/players/1079/bogdan-ionut-lobont.htm | publisher=RomanianSoccer }}</ref> |- |rowspan="2"|10. |align=left|[[Mircea Rednic]] |1981–1991 |83 |2 |<ref>{{cite news |title=Mircea Rednic |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2864 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2013-06-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130613163153/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2864 |dead-url=yes }}</ref> |- |align=left|[[Marius Lăcătuș]] |1984–1998 |83 |13 |<ref>{{cite news|title=Marius Lăcătuș|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3121|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2012-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032129/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3121|dead-url=yes}}</ref> |} === Golgheteri === La 9 iunie 2022, clasamentul jucătorilor cu cele mai multe goluri marcate pentru România arăta astfel: {| class="wikitable" cellpadding="3" style="text-align: center;" |- !# !Nume !Perioadă !Goluri (Selecții) |- |1. |align=left|[[Adrian Mutu]] |2000–2013 |35 (77) |- |2. | align="left" |[[Gheorghe Hagi]] |1983–2000 |35 (124) |- |3. |align=left|[[Iuliu Bodola]] |1931–1939 |31 (48) |- |rowspan="2"|4. |align=left|[[Viorel Moldovan]] |1993–2005 |25 (70) |- |align=left|[[Ciprian Marica]] |2003–2014 |25 (72) |- |6. |align=left|[[László Bölöni|Ladislau Bölöni]] |1975–1988 |23 (102) |- |rowspan="4"|7. |align=left|[[Dudu Georgescu]] |1973–1984 |21 (40) |- |align=left|[[Florin Răducioiu]] |1990–1996 |21 (40) |- |align=left|[[Anghel Iordănescu]] |1971–1981 |21 (57) |- |align=left|[[Rodion Cămătaru]] |1978–1990 |21 (73) |- |11. | align="left" |[[Ilie Dumitrescu]] |1989–1998 |20 (62) |- |12. |align="left"|[[Ștefan Dobay]] |1930–1939 |19 (41) |} === Căpitani === {| class="wikitable" cellpadding="3" style="text-align: center;" |- !# !Nume !Perioadă !Meciuri în rol de căpitan !Total meciuri |- |1. |align="left"|[[Gheorghe Hagi]] |1983 - 2000 |65 |125 |- |2. |align="left"|[[Cristian Chivu]] |1999 - 2011 |50 |75 |- |3. |align="left"|[[Costică Ștefănescu]] |1977 - 1985 |43 |66 |- |4. |align="left"|[[Cornel Dinu]] |1968 - 1981 |38 |75 |- |5. |align="left"|[[Gheorghe Popescu]] |1988 - 2003 |33 |115 |} ==Clasamentul Mondial FIFA (istoric)== {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" style="background:#f9f9f9; border:1px #aaa solid; border-collapse:collapse; font-size:80%; text-align:center;" |- style="background:#aa151b; text-align:center; color:#f1bf00;" !width=65 |AN/LUNA !width=90 |Ianuarie !width=90 |Februarie !width=90 |Martie !width=90 |Aprilie !width=90 |Mai !width=90 |Iunie !width=90 |Iulie !width=90 |August !width=90 |Septembrie !width=90 |Octombrie !width=90 |Noiembrie !width=90 |Decembrie |- ||1992||--||--||--||--||--||--||--||--||--||--||--||11° (51) |- ||1993||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||21º (47)||20º (48)||15º (52)||12º (55)||13º (52) |- ||1994||13° (52)||18º (50)||10º (54)||11º (53)||10º (54)||7º (55)||7º (58)||7° (58)||7º (58)||8º (57)||11º (57)||11º (57) |- ||1995||11° (57)||12º (56)||12º (56)||10º (57)||11º (57)||11º (57)||13º (53)||14º (53)||7º (58)||15º (54)||12º (55)||11º (55) |- ||1996||11º (55)||11º (54)||11º (54)||18º (51)||16º (52)||16º (52)||23º (51)||18º (52)||15º (53)||14º (55)||20º (53)||16º (56) |- ||1997||16º (56)||15º (55)||15º (55)||9º (59)||9º (59)||6º (60)||4º (61)||12º (58)|| style="background:#cd7f32;"|3º (63)||5º (62)||5º (62)||7º (60) |- ||1998||7º (60)||11º (59)||15º (58)||22º (56)||22º (55)||22º (55)||13º (60)||13º (60)||13º (59)||12º (60)||12º (60)||12º (60) |- ||1999||10º (698)||10º (698)||10º (697)||11º (700)||10º (701)||9º (704)||9º (694)||10º (694)||11º (709)||9º (713)||9º (714)||8º (715) |- ||2000||8º (715)||8º (713)||8º (712)||9º (704)||10º (701)||11º (692)||12º (701)||12º (695)||12º (698)||13º (691)||13º (685)||13º (683) |- ||2001||13º (683)||13º (681)||13º (680)||12º (688)||12º (683)||12º (696)||11º (689)||14º (687)||15º (695)||15º (694)||15º (687)||15º (688) |- ||2002||15º (686)||16º (684)||17º (678)||16º (673)||14º (657)||14º (657)||25º (657)||27º (645)||26º (651)||21º (665)||21º (662)||24º (649) |- ||2003||26º (648)||23º (649)||24º (650)||29º (635)||27º (631)||21º (652)||21º (648)||19º (664)||20º (663)||21º (657)||24º (652)||27º (653) |- ||2004||27º (652)||28º (650)||31º (649)||28º (655)||23º (658)||31º (645)||32º (638)||35º (636)||32º (644)||26º (664)||28º (662)||29º (664) |- ||2005||28º (664)||28º (662)||29º (656)||30º (654)||32º (647)||32º (654)||31º (651)||31º (649)||32º (660)||28º (681)||27º (686)||27º (686) |- ||2006||27º (686)||30º (685)||26º (691)||25º (687)||25º (685)||25º (685)||26º (834)||26º (834)||25º (817)||23º (870)||19º (912)||19º (912) |- ||2007||20º (912)||15º (912)||14º (919)||14º (929)||15º (930)||12º (1.068)||13º (1.068)||13º (1.090)||12º (1.037)||12º (1.086)||13º (1.088)||13º (1.088) |- ||2008||13º (1.088)||13º (1.060)||13º (1.060)||12º (1.085)||12º (1.082)||12º (1.069)||12º (1.021)||11º (1.021)||13º (1.007)||18º (927)||19º (892)||21º (858) |- ||2009||21º (858)||17º (880)||20º (849)||28º (792)||28º (792)||28º (790)||26º (814)||27º (814)||26º (827)||36º (752)||32º (763)||36º (745) |- ||2010||36º (745)||38º (745)||32º (798)||28º (843)||28º (853)||28º (853)||42º (697)||42º (697)||46º (631)||50º (568)||52º (538)||56º (531) |- ||2011||56º (531)|| style="background:#fdd;"|57º (531)||52º (549)||41º (607)||42º (607)||53º (571)||53º (571)||54º (558)||49º (584)||55º (575)||56º (562)||56º (562) |- ||2012||55º (562)||52º (583)||53º (573)||45º (603)||45º (603)||52º (572)||52º (580)||51º (580)|| style="background:#fdd;"|57º (542)||46º (619)||37º (669)||33º (700) |- ||2013||33º (700)||31º (744)||31º (768)||34º (746) ||34º (746) ||34º (750) ||33º (732) || 33º (732) || 31º (739) || 29º (767) || 32º (734) || 32º (734) |- |2014||33º (734)||33º (746)||32º (740)||31º (756) ||32º (756) ||29º (761) ||28º (733) || 27º (740) || 26º (837) || 21º (876) || 15º (1014) || 15º (1014) |- |2015||15º (1014)||16º (1022)||14º (1081)||12º (1086) ||12º (1086) ||12º (1115) ||8º (1166) || 7º (1166) || 7º (1176) || 13º (1042) || 14º (1039) || 16º (980) |- |2016||16º (980)||16º (987)||16º (990)||19º (922) ||19º (920) ||22º (878) ||24º (856) || 25º (856) || 32º (773) || 34º (746) || 39º (690) || 39º (690) |- |2017||38º (690)||40º (688)||39º (703)||47º (676) ||47º (676) ||46º (686) ||42º (713) || 42º (713) || 41º (714) || 45º (705) || 41º (737) || 41º (737) |- |2018||40º (737)||36º (737)||36º (749)||32º (737) ||32º (737) ||30º (782) ||-- ||28º (1490) || 27º (1489) || 26º (1491) || 24º (1501) || 24º (1501) |- |2019||-- ||26º (1501)||-- ||25º (1496) ||-- ||27º (1497) ||28º (1497) ||-- || 31º (1490) || 29º (1495) || 37º (1475) || 37º (1475) |- |2020||-- ||37º (1475)||-- ||37º (1475) ||-- ||37º (1475) ||37º (1475) ||-- || 34º (1483) || 44º (1455) || 37º (1466) || 37º (1466) |- |2021||-- ||37º (1466)||-- ||42º (1449,23) ||42º (1449,23) ||-- ||-- ||45º (1439,70) || 42º (1451,80) || 41º (1451,76) || 44º (1453,18) || 44º (1453,18) |- |2022||-- ||47º (1453,18)||48º (1446,54) ||-- ||-- || 54º (1427,84) ||-- ||54º (1427,84) ||-- ||53º (1434,68) ||-- || 52º (1432,64) |- |2023||-- ||-- ||-- ||46º (1444,58) ||-- ||47º (1443,98) ||48º (1443,98) ||-- ||47º (1448,03) ||48º (1446,52) ||43º (1472,73) ||43º (1472,73) |- |2024||-- ||45º (1472,73) ||-- ||46º (1468,17) ||-- ||47º (1462,35) ||45º (1474,70) ||-- ||45º (1481,40) ||43º (1487,22) ||38º (1494,20) ||38º (1494,20) |- |2025||-- ||-- ||-- ||45º (1479,22) |} == Selecționerii echipei naționale a României == {{col-begin}} {{col-break}} *[[Teofil Moraru]] 1922 - 1923 *[[Constantin „Costel” Rădulescu|Costel Rădulescu]] 1923 *[[Adrian Suciu (antrenor)|Adrian Suciu]] 1923 - 1924 *[[Teofil Moraru]] 1924 - 1928 *[[Constantin „Costel” Rădulescu|Costel Rădulescu]] 1923 - 1934 *[[Josef Uridil]] 1934 *[[Alexandru Săvulescu (antrenor)|Alexandru Săvulescu]] 1934 - 1935 *[[Constantin „Costel” Rădulescu|Costel Rădulescu]] 1935 - 1938 *[[Alexandru Săvulescu (antrenor)|Alexandru Săvulescu]] 1938 *[[Liviu Iuga]] 1938 - 1939 *[[Virgil Economu]] 1939 - 1940 *[[Liviu Iuga]] 1940 - 1941 *[[Virgil Economu]] 1941 - 1942 *[[Jean Lăpușneanu]] 1942 - 1943 *[[Emerich Vogl]] 1942 - 1943 *[[Coloman Braun-Bogdan]] 1945 *[[Virgil Economu]] 1946 *[[Colea Vâlcov]] 1947 *[[Emerich Vogl]] 1947 *[[Francisc Rónnay]] 1947 *[[Emerich Vogl]] 1947 *[[Colea Vâlcov]] 1948 *[[Petre Steinbach]] 1948 {{col-break}} *[[Iuliu Baratky]] 1948 *[[Emerich Vogl]] 1948 *[[Colea Vâlcov]] 1949 *[[Emerich Vogl]] 1949 *[[Ion Mihăilescu (antrenor)|Ion Mihăilescu]] 1949 *[[Gheorghe Albu (fotbalist)|Gheorghe Albu]] 1950 *[[Volodea Vâlcov]] 1950 *[[Emerich Vogl]] 1950 - 1951 *[[Gheorghe Popescu I]] 1951 - 1957 *[[Augustin Botescu]] 1958 - 1960 *[[Gheorghe Popescu I]] 1961 *[[Constantin Teașcă]] 1962 *[[Gheorghe Popescu I]] 1962 *[[Silviu Ploeșteanu]] 1962 - 1964 *[[Valentin Stănescu]] 1964 *[[Silviu Ploeșteanu]] 1964 *[[Ilie Oană]] 1965 - 1966 *[[Valentin Stănescu]] 1967 *[[Ilie Oană]] 1967 *[[Angelo Niculescu]] 1967 *[[Constantin Teașcă]] 1967 *[[Angelo Niculescu]] 1967 - 1970 *[[Valentin Stănescu]] 1971 {{col-break}} *[[Angelo Niculescu]] 1971 *[[Valentin Stănescu]] 1971 *[[Angelo Niculescu]] 1971 *[[Valentin Stănescu]] 1971 *[[Angelo Niculescu]] 1971 *[[Gheorghe Ola]] 1972 *[[Angelo Niculescu]] 1972 *[[Gheorghe Ola]] 1972 *[[Angelo Niculescu]] 1972 *[[Gheorghe Ola]] 1972 *[[Valentin Stănescu]] 1973 - 1975 *[[Cornel Drăgușin]] 1975 *[[Ștefan Kovacs]] 1976 - 1979 *[[Florin Halagian]] 1979 *[[Constantin Cernăianu]] 1979 *[[Ștefan Kovacs]] 1980 *[[Valentin Stănescu]] 1980 - 1981 *[[Mircea Lucescu]] 1981 - 1986 *[[Emeric Ienei]] 1986 - 1990 *[[Gheorghe Constantin]] 1990 *[[Mircea Rădulescu]] 1990 - 1992 *[[Cornel Dinu]] 1992 - 1993 *[[Anghel Iordănescu]] 1993 - 1998 {{col-break}} *[[Victor Pițurcă]] 1998 - 1999 *[[Emeric Ienei]] 2000 *[[Ladislau Bölöni]] 2000 - 2001 *[[Gheorghe Hagi]] 2001 - 2002 *[[Anghel Iordănescu]] 2002 - 2004 *[[Victor Pițurcă]] 2004 - 2009 *[[Răzvan Lucescu]] 2009 - 2011 *[[Victor Pițurcă]] 2011 - 2014 *[[Anghel Iordănescu]] 2014 - 2016 *[[Christoph Daum]] 2016 - 2017 *[[Cosmin Contra]] 2017 - 2019 *[[Mirel Rădoi]] 2019 - 2021 *[[Eduard Iordănescu]] 2022 - 2024 *[[Mircea Lucescu]] 2024 - prezent {{col-end}} Singurii selecționeri străini din istoria echipei naționale a României sunt austriacul [[Josef Uridil]] și germanul [[Christoph Daum]]. ===Selecționerii cu cele mai multe meciuri pe bancă=== {{updated|24 martie 2025}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" |- !width=30|Loc !width=150|Antrenor !width=40|Meciuri |- |1 |style="text-align:left"|[[Anghel Iordănescu]] |101 |- |2 |style="text-align:left"|[[Victor Pițurcă]] |95 |- |3 |style="text-align:left"|'''[[Mircea Lucescu]]''' |66 |- |4 |style="text-align:left"|[[Emerich Jenei]] |51 |- |5 |style="text-align:left"|[[Constantin Rădulescu (fotbalist, născut 1896)|Constantin Rădulescu]] |49 |- |6 |style="text-align:left"|[[Angelo Niculescu]] |38 |- |7 |style="text-align:left"|[[Valentin Stănescu]] |36 |- |8 |style="text-align:left"|[[Ștefan Kovács]] |34 |- |rowspan="2"|9 |style="text-align:left"|[[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |rowspan="2"|28 |- |style="text-align:left"|[[Edward Iordănescu]] |- |} ==Rezultatele all-time ale României contra tuturor țărilor== {{main|Rezultatele echipei naționale de fotbal a României}} :''Actualizat după meciul cu {{Fb|SMR}} din {{date|2025|3|24}}'' {{Col-start}} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" text-align:center;" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"|'''Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" ! colspan=12 | <div style="text-align:center">'''Zona UEFA - (Europa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ALB}} || 9 || 6 || 2 || 1 || 10 || 7 || 1 || 2 ||'''19 ||'''13 ||'''3 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|AND}} || 6 || 6 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''6 ||'''6 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ENG}} || 7 || 3 || 3 || 1 || 4 || 0 || 3 || 1 ||'''11 ||'''3 ||'''6 ||'''2 |-align=center | {{flagicon|ARM}} || 5 || 3 || 1 || 1 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''6 ||'''4 ||'''1 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|AUT}} || 6 || 2 || 2 || 2 || 4 || 0 || 3 || 1 ||'''10 ||'''2 ||''' 5 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|AZE}} || 4 || 4 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''4 ||'''4 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|BLR}} || 6 || 3 || 3 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''7 ||'''4 ||'''3 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|BEL}} || 3 || 1 || 0 || 2 || 9 || 3 || 2 || 4 ||'''12 ||'''4 ||'''2 ||'''6 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|BIH}} || 7 || 4 || 0 || 3 || - || - || - || - ||'''7 ||'''4 ||'''0 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|BUL}} || 23 || 12 || 4 || 7 || 11 || 6 || 3 || 2 ||'''34 ||'''18 ||'''7 ||'''9 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|TCH}} || 16 || 4 || 2 || 10 || 15 || 2 || 5 || 8 ||'''31 ||'''6 ||'''7 ||'''18 |-align=center | {{flagicon|CZE}} || 2 || 1 || 0 || 1 || - || - || - || ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|CYP}} || 10 || 9 || 1 || 0 || 5 || 2 || 2 || 1 ||'''15 ||'''11 ||'''3 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|CRO}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 4 || 1 || 3 || ||'''5 ||'''0 ||'''1 ||'''4 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|DEN}} || 8 || 2 || 4 || 2 || 10 || 6 || 0 || 4 ||'''18 ||'''8 ||'''4 ||'''6 |-align=center | {{flagicon|SUI}} || 13 || 5 || 5 || 3 || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''15 ||'''6 ||'''5 ||'''4 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|EST}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''4 ||'''3 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|FIN}} || 10 || 7 || 3 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''11 ||'''8 ||'''3 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|FRA}} || 9 || 0 || 5 || 4 || 7 || 3 || 0 || 4 ||'''16 ||'''3 ||'''5 ||'''8 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" text-align:center;" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"|'''Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" ! colspan=12 | <div style="text-align:center">'''Zona UEFA - (Europa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center | {{flagicon|GEO}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 5 || 4 || 1 || 0 ||'''7 ||'''5 ||'''2 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|RDG}} || 2 || 1 || 0 || 1 || 16 || 4 || 3 || 9 ||'''18 ||'''5 ||'''3 ||'''10 |-align=center | {{flagicon|GER}} || 3 || 0 || 1 || 2 || 11 || 2 || 2 || 7 ||'''14 ||'''2 ||'''3 ||'''9 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|GRE}} || 10 || 4 || 5 || 1 || 24 || 14 || 5 || 5 ||'''34 ||'''18 ||'''10 ||'''6 |-align=center | {{flagicon|FRO}} || 8 || 8 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''8 ||'''8 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|NIR}} || 6 || 1 || 3 || 2 || 3 || 1 || 1 || 1 ||'''9 ||'''2 ||'''4 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|ISL}} || 3 || 2 || 0 || 1 || - || - || - || - ||'''3 ||'''2 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ISR}} || 4 || 2 || 2 || 0 || 20 || 10 || 5 || 5 ||'''24 ||'''12 ||'''7 ||'''5 |-align=center | {{flagicon|ITA}} || 8 || 1 || 2 || 5 || 9 || 1 || 3 || 5 ||'''17 ||'''2 ||'''5 ||'''10 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|YUG}} || 7 || 3 || 1 || 3 || 35 || 16 || 4 || 15 ||'''42 ||'''19 ||'''5 ||'''18 |-align=center | {{flagicon|KAZ}} || 2 || 1 || 1 || 0 || - || - || - || - ||'''2 ||'''1 ||'''1 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|KOS}} || 4 || 3 || 1 || 0 || - || - || - || - ||'''4 ||'''3 ||'''1 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|LAT}} || - || - || - || - || 5 || 4 || 1 || 0 ||'''5 ||'''4 ||'''1 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|LIE}} || 6 || 6 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 0 ||'''7 ||'''6 ||'''1 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|LTU}} || 10 || 9 || 0 || 1 || 5 || 5 || 0 || 0 ||'''15 ||'''14 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|LUX}} || 6 || 6 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''6 ||'''6 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|MKD}} || 5 || 5 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''6 ||'''5 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|MLT}} || 2 || 2 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''2 ||'''2 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|MNE}} || 2 || 1 || 2 || 1 || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''5 ||'''2 ||'''2 ||'''1 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" ! colspan=12 | <div style="text-align:center">'''Zona UEFA - (Europa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center | {{flagicon|NOR}} || 7 || 1 || 4 || 2 || 7 || 3 || 3 || 1 ||'''14 ||'''4 ||'''7 ||'''3 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|NED}} || 8 || 1 || 1 || 6 || 7 || 0 || 2 || 5 ||'''15 ||'''1 ||'''3 ||'''11 |-align=center | {{flagicon|POL}} || 4 || 1 || 1 || 2 || 31 || 13 || 14 || 4 ||'''35 ||'''14 ||'''15 ||'''6 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|POR}} || 8 || 3 || 1 || 4 || 3 || 1 || 1 || 1 ||'''11 ||'''4 ||'''2 ||'''5 |-align=center | {{flagicon|IRL}} || 3 || 1 || 2 || 0 || 2 || 0 || 0 || 2 ||'''5 ||'''1 ||'''2 ||'''2 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|MOL}} || - || - || - || - || 4 || 4 || 0 || 0 ||'''4 ||'''4 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|RUS}} || - || - || - || - || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SMR}} || 3 || 3 || 0 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''4 ||'''4 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|SER}} || 4 || 0 || 2 || 2 || - || - || - || - ||'''4 ||'''0 ||'''2 ||'''2 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SCO}} || 4 || 1 || 2 || 1 || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''6 ||'''2 ||'''2 ||'''2 |-align=center | {{flagicon|SVK}} || 5 || 3 || 2 || 0 || 7 || 2 || 4 || 1 ||'''12 ||'''5 ||'''6 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SLO}} || 4 || 2 || 1 || 1 || 5 || 1 || 2 || 2 ||'''9 ||'''3 ||'''3 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|SPA}} || 14 || 3 || 4 || 7 || 4 || 2 || 2 || 0 ||'''18 ||'''5 ||'''6 ||'''7 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SWE}} || 5 || 2 || 1 || 2 || 6 || 1 || 2 || 3 ||'''11 ||'''3 ||'''3 ||'''5 |-align=center | {{flagicon|TUR}} || 8 || 5 || 0 || 3 || 18 || 9 || 7 || 2 ||'''26 ||'''14 ||'''7 ||'''5 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|WAL}} || 4 || 3 || 1 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''5 ||'''3 ||'''1 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|UKR}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 6 || 3 || 1 || 2 ||'''7 ||'''4 ||'''1 ||'''2 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|HUN}} || 13 || 4 || 7 || 2 || 11 || 1 || 1 || 9 ||'''24 ||'''5 ||'''8 ||'''11 |-align=center | {{flagicon|URS}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 8 || 2 || 2 || 4 ||'''9 ||'''3 ||'''2 ||'''4 |} {{Col-end}} {{Col-start}} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona CAF - (Africa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ALG}} || - || - || - || - || 5 || 1 || 2 || 2 ||'''5 ||'''1 ||'''2 ||'''2 |-align=center | {{flagicon|CMR}} || 1 || 0 || 0 || 1 || - || - || - || - ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|CIV}} || - || - || - || - || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|EGY}} || - || - || - || - || 6 || 3 || 2 || 1 ||'''6 ||'''3 ||'''2 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|GHA}} || 1 || 1 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|MAR}} || - || - || - || - || 3 || 2 || 0 || 1 ||'''3 ||'''2 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|NGR}} || - || - || - || - || 2 || 2 || 0 || 0 ||'''2 ||'''2 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|DRC}} || - || - || - || - || 2 || 0 || 2 || 0 ||'''2 ||'''0 ||'''2 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|TUN}} || 1 || 0 || 1 || 0 || - || - || - || - ||'''1 ||'''0 ||'''1 ||'''0 |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona AFC - (Asia)'''</div> |-align=center " | {{flagicon|AUS}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF | {{flagicon|CHN}} || - || - || - || - || 2 || 2 || 0 || 0 ||'''2 ||'''2 ||'''0 ||'''0 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona AFC - (Asia)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|KOR}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|EAU}} || - || - || - || - || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|IRN}} || - || - || - || - || 2 || 0 || 2 || 0 ||'''2 ||'''0 ||'''2 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|IRQ}} || - || - || - || - || 2 || 0 || 2 || 0 ||'''2 ||'''0 ||'''2 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|JAP}} || - || - || - || - || 4 || 3 || 1 || 0 ||'''4 ||'''3 ||'''1 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|TKM}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona CONCACAF - (America de Nord)'''</div> |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|CUB}} || 2 || 0 || 1 || 1 || - || - || - || - ||'''2 ||'''0 ||'''1 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|HON}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|MEX}} || - || - || - || - || 3 || 2 || 0 || 1 ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|SUA}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 3 || 1 || 1 || 1 ||'''4 ||'''2 ||'''1 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|TRI}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona CONMEBOL - (America de Sud)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ARG}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 4 || 0 || 1 || 3 ||'''6 ||'''1 ||'''2 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|BOL}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|BRA}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 2 || 0 || 0 || 2 ||'''3 ||'''0 ||'''0 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|CHL}} || - || - || - || - || 3 || 3 || 0 || 0 ||'''3 ||'''3 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|COL}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 2 || 0 || 1 || 1 ||'''4 ||'''2 ||'''1 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|ECU}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|PAR}} || - || - || - || - || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|PER}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 4 || 1 || 2 || 1 ||'''5 ||'''2 ||'''2 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|URU}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 4 || 1 || 2 || 1 ||'''5 ||'''1 ||'''2 ||'''2 |} {{Col-end}} ==Note== {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Cătălin Oprișan, „Istoria Echipei Naționale de Fotbal a României 1922-2016”, București, 2016 * Cătălin Oprișan, „[https://www.frf.ro/publicatii/100-de-ani-istoria-echipei-nationale/ 100 de ani - Istoria Echipei Naționale de Fotbal a României 1922-2022]”, Federația Română de Fotbal, București, 2022 ==Vezi și== *[[Rezultatele echipei naționale de fotbal a României]] *[[Echipa națională de minifotbal a României]] *[[Echipele de fotbal din România în cupele europene]] == Legături externe == *{{commonscat-inline|Romania national football team}} * [http://www.eu-football.info/_matches.php?id=165 EU-Football - international football match results of Romania 1922-present] *[http://www.frf.ro/echipa-nationala Matches of Romania] *[http://www.rsssf.com/tablesr/roem-intres-new.html RSSSF archive of results 1922–2006] *[https://www.fifa.com/worldcup/preliminaries/europe/matches/team=43964/index.html FIFA.com - Romania: Fixtures and Results] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131017124526/http://www.fifa.com/worldcup/preliminaries/europe/matches/team=43964/index.html |date=2013-10-17 }} *[http://worldreferee.com/site/team.php?teamID=33 World Referee - Matches featuring Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131211121058/http://worldreferee.com/site/team.php?teamID=33 |date=2013-12-11 }} * [http://us24.ro/alibec-e-gras-si-pute-a-lene Fost selecționer al României, Ladislau Boloni, despre jucătorii naționalei după ce au plecat cu un punct de la EURO] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160624122008/http://us24.ro/alibec-e-gras-si-pute-a-lene |date=2016-06-24 }} * [http://www.frf.ro Federația Română de Fotbal] * [http://www.romaniansoccer.ro/national_team/national_team.shtml RomanianSoccer.ro — arhiva echipei naționale de fotbal a României] * [http://www.libertatea.ro/stire/istoria-participarii-romaniei-la-turneele-finale-ale-campionatului-mondial-de-fotbal-290734.html Istoria participării României la turneele finale ale Campionatului Mondial de Fotbal] * [http://fanclub.frf.ro Pagina Oficiala a Fan Club-ului Echipei Nationale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110809135911/http://www.fanclub.frf.ro/ |date=2011-08-09 }} * [http://www.facebook.com/pages/Fan-Club-Echipa-Na%C5%A3ional%C4%83-de-Fotbal-a-Rom%C3%A2niei/221332937892117?ref=hnav Fan Club-ul Echipei Nationale - Pagina de Facebook Oficiala a Fan Club-ului] * [https://sportxpert.ro/pronosticuri/ponturi-romania Meciurile viitoare și rezultatele anterioare ale României] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210418181321/https://sportxpert.ro/pronosticuri/ponturi-romania |date=2021-04-18 }} {{Casete de navigare |nume =Echipa națională de fotbal a României |titlu =Loturile României |stare = pliată |stil titlu = background:#FCD116; color:#002B7F; |listă1 = {{Echipa de fotbal a României la Jocurile Olimpice din 1924}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1930}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1934}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1938}} {{Echipa de fotbal a României la Jocurile Olimpice din 1952}} {{Echipa de fotbal a României la Jocurile Olimpice din 1964}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1970}} {{Echipa națională de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 1984}} {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1990}} {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1994}} {{Echipa României Euro 1996}} {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1998}} {{Echipa României Euro 2000}} {{România la Euro 2008}} {{România la Euro 2016}} {{România la Euro 2024}} }} {{Fotbal în România}} {{Echipe UEFA}} {{Echipe naționale a României}}{{Control de autoritate}} [[Categorie:Echipa națională de fotbal a României| ]] [[Categorie:Echipe naționale de sport ale României|Fotbal]] 6wjuyw74m04k6cmernd2bww8u794h05 17024888 17024556 2025-06-11T05:33:31Z ~2025-65580 703713 Da 17024888 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională | culoare cadru = FCD001 | culoare scris = CE1126 | Nume = România | Stemă = Romania national football team logo.svg | Stemă_mărime = 150px | Porecla = ''Tricolorii'' | Federație = ''[[Federația Română de Fotbal]]'' | Confederație = [[UEFA]] (Europa) | Multeselecții = [[Dorinel Munteanu]] (134) | Golgheter = [[Gheorghe Hagi]], [[Adrian Mutu]] (35) | Căpitan = [[Nicușor_Stanciu|Nicolae Stanciu]] | Stadion = [[Arena Națională]], 55.634 de locuri | Codul FIFA = ROU | FIFA Rank = 45 {{decrease}}7 (3 aprilie 2025) | FIFA max = 3 | FIFA max date = septembrie 1997 | FIFA min = 57 | FIFA min date = februarie 2011, septembrie 2012 | Elo Rank = 47 {{increase}} (24 martie 2024) | Elo max = 5 | Elo max date = iunie 1990 | Elo min = 65 | Elo min date = iunie 2022 | pattern_la1 = _rou23h | pattern_b1 = _rou23H | pattern_ra1 = _rou23h | pattern_sh1 = _rou23h | pattern_so1 = _rou23h | leftarm1 = FEEE00 | body1 = FEEE00 | rightarm1 = FEEE00 | shorts1 = FEEE00 | socks1 = FEEE00 | pattern_la2 = _rou23a | pattern_b2 = _rou23A | pattern_ra2 = _rou23a | pattern_sh2 = _rou23a | pattern_so2 = _rou23a | leftarm2 = FF0000 | body2 = FF0000 | rightarm2 = FF0000 | shorts2 = FF0000 | socks2 = FF0000 | pattern_la3 = _rou23t | pattern_b3 = _rou23T | pattern_ra3 = _rou23t | pattern_sh3 = _rou23t | pattern_so3 = _rou23t | leftarm3 = 0000B3 | body3 = 0000B3 | rightarm3 = 0000B3 | shorts3 = 0000B3 | socks3 = 0000B3 | Primul meci = {{Fb|Kingdom of Yugoslavia}} 1 - 2 România {{Flagicon|Romania}}<br/>([[Belgrad]], [[Iugoslavia]]; 8 iunie 1922) | Cea mai mare victorie = {{Flagicon|Romania|1965}} România 9 - 50 {{Fb-rt|Finland}}<br/>([[București]], [[România]]; 14 octombrie 1973) | Cea mai mare înfrângere = {{Fb|Hungary|1949}} 9–0 {{Fb-rt|Romania|1948}}<br>([[Budapesta]], [[Ungaria]]; 6 iunie 1948)<ref name="HotNews.ro_2013-09-06">{{Citation | url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-15522844-romania-ungaria-istoria-confruntarilor-directe-ungurii-nu-mai-batut-din-1981.htm| title=Romania vs Ungaria: Istoria confruntarilor directe - Ungurii nu ne-au mai batut din 1981 - Fotbal| newspaper=HotNews.ro| date= 6 septembrie 2013| accessdate=17 aprilie 2019 |author = A. I.}}</ref> | Prezențe la CM = 7 | Primul CM = 1930 | Cel mai bun rezultat = Sferturi de finală: [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] | Numele cupei regionale = [[Campionatul European de Fotbal]] | Prezențe în cupa regională = 6 | Prima CR = [[Campionatul European de Fotbal 1984|1984]] | Cel mai bun rezultat regional = Sferturi de finală: [[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] |Motto=Ne bucurăm împreună. Suferim împreună. Luptăm împreună. }} '''Echipa națională de fotbal a României''' este prima reprezentativă a [[România|României]] și se află sub controlul [[Federația Română de Fotbal|Federației Române de Fotbal]] (FRF). România a fost una dintre cele patru țări care au participat la primele trei [[Campionatul Mondial de Fotbal|campionate mondiale de fotbal]], alături de selecționatele [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Braziliei]], [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franței]] și [[Echipa națională de fotbal a Belgiei|Belgiei]]. Între edițiile 1950 și 1986, România s-a calificat la un singur turneu final. Între [[1990]] și [[2000]] selecționata României s-a calificat în optimile de finală ale trei campionate mondiale consecutive. Această perioadă prielnică și-a atins culmea la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|turneul final al Campionatului Mondial din 1994]], când România, avându-l căpitan pe [[Gheorghe Hagi]], a ajuns în sferturile de finală învingând [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|Argentina]] cu scorul de 3-2. Ulterior a pierdut cu [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suedia]] la lovituri de departajare. România a făcut de asemenea o figură bună la [[Campionatul European de Fotbal 2000|Euro 2000]], când a obținut un 1-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania]] și a învins [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Anglia]] cu 3-2 în grupe, trecând mai departe în sferturile de finală, unde a fost învinsă de [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italia]]. Echipa naționala a mai făcut un turneu extraordinar la [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]], găzduit în Germania, când a trecut de faza grupelor, participând în grupa E. Atunci, România a bătut [[Echipa națională de fotbal a Ucrainei|Ucraina]] cu 3-0, a pierdut cu [[Echipa națională de fotbal a Belgiei|Belgia]] 0-2 și a remizat 1-1 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Slovaciei|Slovaciei]]. România a cedat apoi cu [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Olanda]] 0-3 în optimile de finală. Acest turneu final a adus cea mai numeroasă susținere a naționalei in afara țării și a făcut românii mândri după 24 de ani de lipsă relativă a rezultatelor pozitive/notabile la un turneu final de fotbal. Din [[1939]] până în [[anii 1990]] golgheterul absolut al echipei naționale de fotbal a României a fost [[Iuliu Bodola]], cu 30 de goluri marcate. În prezent recordul de goluri marcate pentru echipa națională este deținut de [[Gheorghe Hagi]] și [[Adrian Mutu]], amândoi cu 35 de reușite. == Istoria == Primul meci jucat de reprezentativa României a avut loc la 8 iunie 1922, la [[Belgrad]], împotriva [[Echipa națională de fotbal a Iugoslaviei|echipei Iugoslaviei]]. Lotul era alcătuit din jucătorii: Aurel Guga, Adalbert Ritter, Lajos Szilágyi, Elemér Hirsch, Dezső Jakobi, [[Francisc Rónay]], Nicolaus Hönigsberger, Franz Zimmermann, Karl Frech, Paul Schiller și Johann Auer. Primul gol al echipei României a fost marcat de [[Francisc Rónay]], iar [[Aurel Guga]] a marcat golul victoriei. Sub conducerea antrenorului [[Teofil Moraru]], România s-a impus cu 2-1.<ref name="GSP_2022">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/100-de-ani-de-la-primul-meci-din-istoria-nationalei-iugoslavia-romania-1-2-665976.html| title=100 de ani de la primul meci din istoria naționalei, Iugoslavia - România 1-2| newspaper=GSP| date= 2022-06-8| accessdate=2022-06-8 |author1 = Liviu Manolache |author2 = Octavian Cojocaru}}</ref> La a doua rundă din [[Fotbalul la Jocurile Olimpice|competiția de fotbal]] a [[Jocurile Olimpice de vară din 1924|Jocurilor Olimpice din 1924]], naționala condusă de [[Adrian Suciu (antrenor)|Adrian Suciu]] pierde în fața [[Echipa națională de fotbal a Austriei|Austriei]] cu 4-1 și [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țărilor de Jos]] cu 6 la 0,<ref>[http://www.romaniansoccer.ro/national_team/games/1924.shtml Echipa națională de fotbal a României în 1924], romaniansoccer.ro</ref> meciuri jucate la [[Viena]], respectiv [[Paris]].<ref>[http://www.fifa.com/tournaments/archive/tournament=512/edition=197020/matches/match=32297/report.html Netherlands - Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090208192718/http://www.fifa.com/tournaments/archive/tournament=512/edition=197020/matches/match=32297/report.html |date=2009-02-08 }}, fifa.com</ref> === Primele prezențe la Campionatul Mondial === [[Fișier:Perurumania1930.JPG|thumb|left|România jucând contra [[Echipa națională de fotbal a Perului|Peru]] la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1930|Campionatul Mondial de Fotbal din 1930]] din [[Uruguay]]. În imagine portarul [[Ion Lăpușneanu]] și atacantul peruan [[Julio Lores]].]] [[Fișier:Echipa României din 1930 1966.jpg|mini|Echipa din 1930 (în 1966)]] În 1930, România se înscrie la [[Campionatul Mondial de Fotbal|Campionatul Mondial]], competiție proaspăt înființată, și la turneul organizat în [[Uruguay]], reușește o victorie, 3-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Perului|Peru]], goluri [[Adalbert Deșu]], [[Ștefan Barbu]] și [[Constantin Stanciu]], pentru a pierde cu 4-0 în fața viitoarei campioane mondiale, chiar țara gazdă, [[Echipa națională de fotbal a Uruguayului|Uruguay]]. Peste patru ani, România obține calificarea și la a doua ediție a Campionatului Mondial, după o victorie în barajul cu Iugoslavia. La turneul final organizat în [[Italia]], reprezentativa pregătită de [[Josef Uridil]] a pierdut disputa cu [[Echipa națională de fotbal a Cehoslovaciei|Cehoslovacia]], 1-2 la [[Trieste]], golul României fiind marcat de [[Ștefan Dobay]]. Pentru Mondialul din 1938, România trebuia să joace un baraj cu [[Echipa națională de fotbal a Egiptului|Egipt]], dar africanii au declinat în cele din urmă participarea la competiție, și astfel, reprezentativa condusă de [[Alexandru Săvulescu]] mergea la al treilea turneu final consecutiv, care acum avea loc în [[Franța]]. În primul tur, echivalent cu optimile de finală, România a înfruntat [[Echipa națională de fotbal a Cubei|Cuba]]. Primul joc, disputat la [[Toulouse]], s-a încheiat la egalitate, 3-3, după ce România a condus cu 1-0, dar apoi a egalat în două rânduri, la 2 și la 3, ultima oară în prelungirile meciului. Golurile tricolorilor au fost marcate de [[Silviu Bindea]], [[Iuliu Baratky]] și [[Ștefan Dobay]]. Meciul s-a rejucat patru zile mai târziu, tot la Toulouse, Cuba câștigând de această dată cu 2-1, deși din nou România a condus cu 1-0 după golul lui Dobay. === 30 de ani de lipsă până la Guadalajara === [[Fișier:Bundesarchiv Bild 183-17140-0001, Bukarest, Fußballspiel Rumänien-DDR.jpg|miniatura|Echipa națională de fotbal a României în 1952]] Între 1938 și 1970, România nu a mai obținut calificarea la Campionatele Mondiale, până la echipa construită de [[Angelo Niculescu]] la finalul anilor 1960. În [[Campionatul Mondial de Fotbal 1970|Mexic 1970]], România a fost repartizată în Grupa a 3-a, una de foc cu [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Anglia]], campioana mondială, [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Brazilia]], eterna favorită la victorie și [[Echipa națională de fotbal a Cehoslovaciei|Cehoslovacia]]. Debutul a fost împotriva englezilor care s-au impus la [[Guadalajara (Mexic)|Guadalajara]] cu 1-0. A urmat duelul cu Cehoslovacia, și o victorie cu 2-1, goluri [[Alexandru Neagu (fotbalist)|Alexandru Neagu]] și [[Florea Dumitrache]], prin care România reintra în cărțile calificării. Însă pentru asta trupa lui Angelo Niculescu trebuia să învingă Brazilia. [[Pelé]] a deschis scorul, [[Jairzinho]] a dublat avantajul sud-americanilor, dar România a revenit în meci prin golul lui Florea Dumitrache. Pelé a marcat din nou, și în ciuda golului lui [[Emerich Dembrowski]], Brazilia s-a impus cu 3-2, iar România a fost eliminată. === Prima prezență la Euro === România a ratat în continuare prezențele la turneele finale mondiale și la [[Campionatul European de Fotbal|Campionatul European]], dar în 1984, la competiția continentală, reprezentativa tricoloră a obținut calificarea, sub conducerea lui [[Mircea Lucescu]]. În turneul din [[Franța]], România a început cu o remiză contra [[Echipa națională de fotbal a Spaniei|Spaniei]], 1-1 la [[Saint Etienne]], [[Ladislau Boloni]] egalând pentru tricolori. A urmat duelul cu [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania de Vest]], în care [[Marcel Coraș]] a egalat în debutul reprizei secunde, după ce [[Rudi Völler]] deschisese scorul, dar același atacant german a stabilit scorul final, 2-1. În ultimul meci din grupă, contra [[Echipa națională de fotbal a Portugaliei|Portugaliei]], România avea să piardă, deși doar victoria o califica în faza eliminatorie. === Generația de Aur === Au urmat alți șase ani fără prezențe la turneele finale, până la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|Italia 1990]], unde România revenea la un Mondial după 20 de ani. Din echipa condusă de [[Emeric Ienei]] făceau parte tinerii [[Gheorghe Hagi]], [[Florin Răducioiu]] sau [[Ilie Dumitrescu]]. Campionul european cu [[Steaua București]], [[Marius Lăcătuș]] avea să fie eroul primului meci, marcând două goluri în poarta [[Echipa națională de fotbal a Rusiei|U.R.S.S.]], de care România a trecut cu 2-0 la [[Bari]]. Același oraș a găzduit și al doilea meci al tricolorilor, cu reprezentativa [[Echipa națională de fotbal a Camerunului|Camerunului]], pierdut cu 2-1. Golul României a fost marcat de [[Gavril Balint]]. În ultimul meci din grupă, România a întâlnit [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|Argentina]], campioana mondială en-titre și echipa în rândul căreia evolua [[Diego Maradona]]. Ca un făcut, jocul a avut loc la [[Napoli]], orașul în care Maradona evolua la echipa de club. Sud-americanii au marcat primii, dar Balint avea să egaleze și să ducă România în optimile de finală. Aici a urmat înfruntarea cu [[Echipa națională de fotbal a Irlandei|Irlanda]], și după un 0-0 la capătul a 120 de minute, disputa s-a decis la executarea loviturilor de departajare, unde singura ratare i-a aparținut lui [[Daniel Timofte]] și România rata întâlnirea cu Italia, în sferturi. După ratarea calificării la [[Campionatul European de Fotbal 1992|EURO 1992]], România a fost aproape să rateze și accesul la Mondialul din 1994. La jumătatea preliminariilor a fost adus însă [[Anghel Iordănescu]] în postul de selecționer, și cu trei victorii în ultimele trei meciuri, între care un succes cu Belgia la București și unul în Țara Galilor, România avea să meargă la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|turneul final din Statele Unite]]. Pe [[18 iunie]] [[1994]], la [[Los Angeles]], România a întâlnit [[Echipa națională de fotbal a Columbiei|Columbia]], echipă considerată favorită la titlu de brazilianul [[Pelé]]. [[Florin Răducioiu]] a deschis scorul, iar [[Gheorghe Hagi]] l-a majorat cu un gol incredibil, un șut din apropierea tușei din stânga a terenului, de la peste 30 de metri de poartă. Pe final, pe un contraatac, Răducioiu consfințea scorul final, 3-1, după ce columbienii reduseseră din handicap. Patru zile mai târziu, la [[Detroit]], într-un stadion acoperit, România a întâlnit [[Echipa națională de fotbal a Elveției|Elveția]] în fața căreia avea să piardă cu 4-1. Doar un succes în fața [[Echipa națională de fotbal a Statelor Unite|Statelor Unite]], organizatoarea competiției, ducea România în faza eliminatorie, și victoria a venit din nou pe stadionul [[Rose Bowl]] din [[Los Angeles]]. [[Dan Petrescu]] a marcat unicul gol al partidei. În optimile de finală, adversar a fost [[Echipa națională de fotbal a Argentinei|Argentina]], fără Diego Maradona care tocmai fusese suspendat pentru consum de droguri. La tricolori nu juca Răducioiu, din cauza acumulării de cartonașe galbene, dar absența lui a fost suplinită perfect de [[Ilie Dumitrescu]], autorul unei duble, iar [[Gheorghe Hagi]] a înscris și el într-o victorie cu 3-2 care a dus în premieră pe tricolori în sferturile de finală mondiale. Aici, tot loviturile de departajare aveau să oprească România, ca și în 1990. Împotriva [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suediei]], Răducioiu a împins meciul în prelungiri după ce scandinavii marcaseră primii, pentru ca din nou Răducioiu să înscrie pentru 2-1 în minutul 101. Însă cu cinci minute înainte de finalul jocului, [[Kennet Andersson]] a readus egalitatea și la șuturile de la 11 metri [[Dan Petrescu]] și [[Miodrag Belodedici]] au ratat pentru tricolori după ce prima ratare aparținuse suedezilor. În 1996, România a revenit și la Campionatul European, participând la [[Campionatul European de Fotbal 1996|EURO 1996]] din Anglia, unde însă a pierdut toate meciurile din grupă: 0-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franța]] și [[Echipa națională de fotbal a Bulgariei|Bulgaria]] și 1-2 cu [[Echipa națională de fotbal a Spaniei|Spania]], golul României fiind marcat de [[Florin Răducioiu]]. A treia prezență consecutivă la Campionatul Mondial a fost consemnată în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|Franța 1998]], unde România a fost cap de serie la tragerea la sorți. În ciuda acestui avantaj, grupa a fost una dificilă, cu [[Echipa națională de fotbal a Columbiei|Columbia]], de care tricolorii au trecut cu 1-0, gol [[Adrian Ilie]], și [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Anglia]]. La [[Toulouse]], [[Viorel Moldovan]] a deschis scorul, [[Michael Owen]] a egalat, dar [[Dan Petrescu]] a adus victoria și calificarea în minutele de final. În ultimul meci, contra [[Echipa națională de fotbal a Tunisiei|Tunisiei]], echipa condusă de [[Anghel Iordănescu]] avea nevoie de un punct pentru a termina pe primul loc în grupă și meciul se încheia 1-1, Viorel Moldovan egalând în repriza secundă. Însă în optimile de finală adversar a fost [[Echipa națională de fotbal a Croației|Croația]] care s-a impus la limită, 1-0, [[Davor Suker]] transformând un penalti înainte de pauză. Ultimul turneu final al Generației de Aur a fost [[Campionatul European de Fotbal 2000|EURO 2000]], în [[Țările de Jos]] și [[Belgia]]. Anghel Iordănescu plecase după Franța 1998, [[Victor Pițurcă]] a calificat echipa dar a fost demis înainte de turneul final unde selecționer a fost [[Emeric Ienei]]. Dintr-o grupă imposibilă, România obținea calificarea după 1-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania]], gol [[Viorel Moldovan]], 0-1 cu [[Echipa națională de fotbal a Portugaliei|Portugalia]] și 3-2 în ultimul meci, contra [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Angliei]]. Disputa de la [[Charleroi]] a început cu golul lui [[Cristian Chivu]], dar englezii au intrat în avantaj de un gol la cabine. [[Dorinel Munteanu]] a egalat la 2, iar [[Ionel Ganea]] a transformat un penalti în minutul 89, aducând victoria și calificarea. Adversar în sferturile de finală a fost [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italia]], la [[Bruxelles]]. În minutul 59, [[Gheorghe Hagi]] a fost eliminat pentru proteste, iar cu un jucător în plus italienii s-au impus cu 2-0. === Anii cenușii === [[Fișier:Algérie-Roumanie - 20140604 - Equipe de Roumanie.jpg|miniatura|Echipa națională a României înaintea unui amical cu Algeria din 4 iunie 2014]] Începând cu anul 2001 echipa a trecut printr-o perioadă nefastă și a ratat prezența la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|Mondialul asiatic din 2002]] în urma unui baraj pierdut cu [[Echipa națională de fotbal a Sloveniei|Slovenia]] și apoi a încheiat în afara locurilor calificante pentru [[Campionatul European de Fotbal 2004|EURO 2004]] și [[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|Mondialul german din 2006]]. Antrenată între 2003 și 2009 de [[Victor Pițurcă]], România a revenit la un turneu final, calificându-se la [[Campionatul European de Fotbal 2008|Campionatul European din 2008]], din [[Austria]] și [[Elveția]], după ce a terminat pe primul loc în grupa G a preliminariilor, grupă din care au făcut parte [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|echipa națională a Țărilor de Jos]] și vecinii săi [[Europa de Sud-Est|sud-est-europeni]], [[Echipa națională de fotbal a Bulgariei|Bulgaria]], [[Echipa națională de fotbal a Sloveniei|Slovenia]] și [[Echipa națională de fotbal a Albaniei|Albania]]. La acest Campionat European, tricolorii au fost repartizați în "grupa morții", dar au fost aproape de calificare după 0-0 cu vicecampioana mondială [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franța]] și 1-1 contra campioanei lumii, [[Echipa națională de fotbal a Italiei|Italia]], meci în care [[Adrian Mutu]] a deschis scorul, dar apoi a și ratat un penalti. O victorie în ultimul meci, cu [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țările de Jos]] ducea România mai departe, dar olandezii s-au impus cu 2-0. Au urmat calificări ratate la Cupa Mondială din 2010, deși România fusese în a doua urnă valorică la tragerea la sorți a preliminariilor, însă a încheiat pe locul 5, devansând doar Insulele Feroe. Campania pentru [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|Mondialul din Africa de Sud]] a început dezastruos, cu un eșec, 0-3 cu [[Echipa națională de fotbal a Lituaniei|Lituania]] la [[Cluj]], apoi remiză cu [[Echipa națională de fotbal a Franței|Franța]] la [[Constanța]], înfrângeri cu [[Echipa națională de fotbal a Serbiei|Serbia]] tot la Constanța și cu [[Echipa națională de fotbal a Austriei|Austria]] în deplasare, iar [[Victor Pițurcă]] a fost demis, locul său fiind luat de [[Răzvan Lucescu]]. În preliminariile pentru EURO 2012, România a fost repartizată în Grupa D alături de Franța, Bosnia și Herțegovina, Belarus, Albania și Luxemburg. Remize cu Albania și Belarus, urmate de înfrângeri cu Franța și Bosnia au scos România din calculele calificării, la final ocupând locul trei, cu 14 puncte, departe de primele două clasate, Franța (21 de puncte) și Bosnia-Herțegovina (20 de puncte). Ulterior, în vara anului 2011, România avea să piardă două meciuri amicale cu [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Brazilia]] (1-0) și [[Echipa națională de fotbal a Paraguayului|Paraguay]] (2-0) în [[America de Sud]]. Pe 15 iunie 2011, Victor Pițurcă a revenit la echipa națională în locul celui care îl înlocuia în urmă cu 2 ani, Răzvan Lucescu. România nu a izbutit să se califice nici la turneul final al [[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|Campionatului Mondial de Fotbal din 2014]], găzduit de [[Brazilia]]. Tricolorii au încheiat pe locul 2 într-o grupă din care au mai făcut parte [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țările de Jos]], [[Echipa națională de fotbal a Turciei|Turcia]], [[Echipa națională de fotbal a Ungariei|Ungaria]], [[Echipa națională de fotbal a Estoniei|Estonia]] și [[Echipa națională de fotbal a Andorrei|Andorra]], poziție care a trimis-o la baraj, unde a dat piept cu selecționata [[Echipa națională de fotbal a Greciei|Greciei]]. Deși era considerat cel mai facil adversar din play-off, Grecia s-a impus pe teren propriu, cu 3-1, iar în retur, partida de la [[București]] avea să se încheie la egalitate, 1-1, România ratând, astfel, pentru a patra oară în ultimii 16 ani, calificarea la Cupa Mondială. În octombrie 2014, Anghel Iordănescu a revenit pentru a treia oară la conducerea echipei naționale. România a fost repartizată în [[Preliminariile Campionatului European de Fotbal 2016 – Grupa F|grupa F]] a [[Preliminariile Campionatului European de Fotbal 2016|Preliminariilor Campionatului European de Fotbal 2016]], alături de [[Echipa națională de fotbal a Greciei|Grecia]], [[Echipa națională de fotbal a Irlandei de Nord|Irlanda de Nord]], [[Echipa națională de fotbal a Ungariei|Ungaria]], [[Echipa națională de fotbal a Finlandei|Finlanda]] și [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Insulele Feroe]]. La data de 7 septembrie 2015, România ocupă locul al doilea în grupă, la un punct de Irlanda de Nord, fiind neînvinsă și având 4 victorii, inclusiv în deplasare cu Grecia, 1-0. Pe data de 11 octombrie 2015, România s-a calificat pentru a cincea oară la un turneu final al unui [[Campionatul European de Fotbal|Campionat European]], după o victorie în deplasare cu 3-0 cu Insulele Feroe, după ce remizase acasă, scor 1-1, cu trei zile înainte cu Finlanda. România a terminat pe locul 2 în clasament, la doar un punct în spatele Irlandei de Nord, neînvinsă, dar în fața Ungariei, calificată la baraj, și a Greciei, care a terminat pe ultimul loc al grupei. La turneul final, România a fost repartizată în Grupa A și a jucat în meciul de deschidere a competiției, contra țării gazdă Franța, pe [[Stade de France]] din [[Saint-Denis]]. Franța s-a impus cu 2-1, golul victoriei venind în minutul 89. A urmat o remiză cu Elveția, după ce tricolorii au deschis scorul prin [[Bogdan Stancu]]. O victorie în ultima etapă din grupă, contra Albaniei, ar fi calificat România în optimi, dar albanezii s-au impus cu 1-0. În preliminariile Cupei Mondiale din 2018, din Rusia, România a fost în prima urnă la tragerea la sorți, dar, cu germanul [[Christoph Daum]] la conducere, tricolorii au început cu un 1-1 acasă contra Muntenegrului, victorie cu 5-0 în fața Armeniei, apoi egal fără goluri contra Kazahstanului și înfrângere cu 3-0 împotriva Poloniei. În final, România s-a clasat pe locul patru, cu 13 puncte. Daum a fost demis, în locul său fiind adus [[Cosmin Contra]]. În calificările pentru EURO 2020, turneu care urma să aibă loc în diferite orașe din Europa, între care și [[București]], România s-a aflat în grupă cu Spania, Suedia, Norvegia, Malta și Insulele Faroe. România a ratat calificarea directă, încheind preliminariile pe locul 4, dar a ajuns în baraj datorită evoluției din nou-înființata [[Liga Națiunilor]]. Cosmin Contra a fost demis înainte de barajul contra Islandei, locul său fiind luat de [[Mirel Rădoi]], dar schimbarea nu a fost de bun augur, iar Islanda a câștigat cu 2-1, România ratând calificarea la un turneu la care era co-organizatoare. Rădoi a fost adus cu obiectivul de calificare la Mondialul din 2022, din Qatar. România a fost în Grupa J, alături de Germania, Armenia, Macedonia de Nord, Islanda și Liechtenstein. România a ratat calificarea, ocupând locul 3. === Generatia de Suflet, Euro 2024 === La 25 ianuarie 2022, [[Edward Iordănescu]] a fost instalat la conducerea echipei. Pentru prima oară în opt ani, naționala României s-a calificat la un turneu final, încheind neînvinsă preliminariile pentru [[Euro 2024]] și ocupând locul 1 în grupa preliminară. Aceste evenimente au născut „Generația de Suflet” cum a poreclit Edi Iordănescu lotul.<ref>[https://www.digi24.ro/stiri/sport/romania-debut-cu-victorie-la-euro-2024-iordanescu-baietii-au-fost-fabulosi-au-dat-multe-borne-peste-cap-e-meritul-lor-total-2830321 România, debut cu victorie la EURO 2024], ''Digisport'', 17 iunie 2024</ref> La turneul final România a reușit în primul meci o victorie cu 3-0 împotriva Ucrainei, după golurile lui [[Denis Drăguș]], [[Nicușor Stanciu|Nicolae Stanciu]] și [[Răzvan Marin]]. A urmat meciul cu Belgia unde România a fost învinsă de Belgia cu 2-0. Ultimul meci al grupei a fost împotriva Slovaciei la [[Frankfurt]]; partida s-a încheiat 1-1, ambele echipe obținând calificarea în optimi. Pentru România a fost prima oară în istorie când se califica de pe locul întâi în grupele unui turneu final și prima trecere dincolo de faza grupelor la o competiție majoră după 24 de ani. România a fost ulterior eliminată în optimi de finală de selecționata Țărilor de Jos care s-a impus pe Allianz Arena cu 3-0.<ref>{{Citat web|url=https://www.uefa.com/euro2024/teams/113--romania/|nume=UEFA.com|titlu=Romania {{!}} UEFA EURO 2024|publisher=UEFA.com|accessdate=2024-06-27|limbă=en}}</ref> După turneul final, Edi Iordănescu nu și-a mai prelungit contractul de selecționer, iar în locul său a fost adus [[Mircea Lucescu]], acesta revenind în funcție după 38 de ani. == Campionatul Mondial == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="150px"| Țară(i) gazdă / An !width="117px"|Prezențe !width="60px"| Poziția !width="40px"| MJ !width="40px"| V !width="40px"| E* !width="40px"| Î !width="40px"| GM !width="40px"| GP |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|URU}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1930|1930]] ||'''Faza Grupelor||8||2||1||0||1||3||5 |- |{{flagicon|ITA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1934|1934]] ||'''Optimi||12||1||0||0||1||1||2 |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1938|1938]] ||'''Optimi||9||2||0||1||1||4||5 |- |{{flagicon|BRA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] ||colspan="10"|''Nu a participat'' |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul Mondial de Fotbal 1954|1954]] până în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1966|1966]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|MEX}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1970|1970]] ||'''Faza Grupelor||12||3||1||0||2||4||5 |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul Mondial de Fotbal 1974|1974]] până în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|ITA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]] ||'''Optimi||13||4||1||2||1||4||3 |-bgcolor="9acdff" |{{flagicon|SUA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] ||'''Sferturi||6||5||3||1||1||10||9 |- |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] ||'''Optimi||11||4||2||1||1||4||3 |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] până în [[Campionatul Mondial de Fotbal 2022|2022]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|CAN}} {{flagicon|MEX}} {{flagicon|SUA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|2026]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|MAR}} {{flagicon|POR}} {{flagicon|SPA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2030|2030]] ||colspan="10"|''Va urma'' |- |{{flagicon|KSA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2034|2034]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor=0070B8 style="color:white;" |'''Total'''||'''Sferturi||'''7/22'''||'''21'''||'''8'''||'''5'''||'''8'''||'''30'''||'''32''' |} == Campionatul European == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="150px"| Țară(i) gazdă / An !width="117px"|Prezențe !width="60px"| Poziția !width="40px"| MJ !width="40px"| V !width="40px"| E* !width="40px"| Î !width="40px"| GM !width="40px"| GP |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul European de Fotbal 1960|1960]] până în [[Campionatul European de Fotbal 1980|1980]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1984|1984]] ||'''Faza Grupelor||7||3||0||1||2||2||4 |-bgcolor="EEE9E9" |[[Campionatul European de Fotbal 1988|1988]] până în [[Campionatul European de Fotbal 1992|1992]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|ENG}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1996|1996]] ||'''Faza Grupelor||15||3||0||0||3||1||4 |-bgcolor="9acdff" |{{flagicon|BEL}} {{flagicon|NED}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] ||'''Sferturi||7||4||1||1||2||4||6 |- |{{flagicon|POR}} [[Campionatul European de Fotbal 2004|2004]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|AUT}} {{flagicon|SUI}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]] ||'''Faza Grupelor||12||3||0||2||1||1||3 |- |{{flagicon|POL}} {{flagicon|UCR}} [[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2016|2016]] ||'''Faza Grupelor||19||3||0||1||2||2||4 |- |{{flagicon|EUR}} [[Campionatul European de Fotbal 2020|2020]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|GER}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]] ||'''Optimi||13||4||1||1||2||4||6 |- |{{flagicon|Marea Britanie}} {{flagicon|IRL}} [[Campionatul European de Fotbal 2028|2028]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor="EEE9E9" |{{flagicon|ITA}} {{flagicon|TUR}} [[Campionatul European de Fotbal 2032|2032]] ||colspan="10"|''Va urma'' |-bgcolor=0070B8 style="color:white;" |'''Total'''||'''Sferturi||'''6/17'''||'''20'''||'''2'''||'''6'''||'''12'''||'''14'''||'''27''' |} == Liga Națiunilor == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" !colspan=11|Bilanț în [[UEFA Nations League|Liga Națiunilor UEFA]] |- !Sezon !Divizie !Grupă !width="28"|{{Tooltip|M|Meciuri jucate}} !width="28"|{{Tooltip|V|Victorii}} !width="28"|{{Tooltip|E|Egaluri}} !width="28"|{{Tooltip|Î|Înfrângeri}} !width="28"|{{Tooltip|GM|Goluri marcate}} !width="28"|{{Tooltip|GP|Goluri primite}} !width="35"|{{Tooltip|P/R|Promovare/retrogradare la finalul sezonului}} !width="28"|{{Tooltip|L|Locul în clasamentul general}} |- |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019|2018–19]] |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019#Liga C|C]] |[[Liga Națiunilor UEFA 2018–2019#Liga C|4]] |6||3||3||0||8||3||{{rise}}||32 |- |2020–21 |B |1 |6||2||2||2||8||9||{{same position}}||26 |- |2022–23 |B |3 |6||2||1||3||6||8||{{fall}}||29 |- |[[UEFA Nations League 2024–25|2024–25]] |C |2 |6||6||0||0||18||3||{{rise}}||TBC |- !colspan=3|'''Total''' !24 !13 !6 !5 !40 !23 !colspan=2|26 |} == Adversari == {| style="text-align:center; margin:auto;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul Mondial între naționala României și adversarii săi |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere !width=2,1% rowspan=32| !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|ENG}} |'''2 |'''1 |0 |'''1 |align=left|{{fb|ARG}} |'''2 |'''1 |'''1 |0 |- |align=left|{{fb|CZE}} |'''2 |'''1 |0 |'''1 |align=left|{{fb|COL}} |'''2 |'''2 |0 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|CUB}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |align=left|{{fb|BRA}} |'''1 |0 |0 |'''1 |- |align=left|{{fb|CMR}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|CRO}} |'''1 |0 |0 |'''1 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|SUI}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|PER}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|IRL}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|SWE}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{flagcountry|SUA}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|RUS}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|TUN}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|URU}} |'''1 |0 |0 |'''1 |- |-bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''8 echipe||'''11||'''3||'''3||'''5 |'''8 echipe||'''10||'''5||'''2||'''3 |} {| style="text-align:center; margin:auto;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul European între naționala României și adversarii săi |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere !width=2,1% rowspan=32| !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|FRA}} |'''3 |0 |'''1 |'''2 |align=left|{{fb|GER}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |- |align=left|{{fb|ITA}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |align=left|{{fb|POR}} |'''2 |0 |0 |'''2 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|SPA}} |'''2 |0 |'''1 |'''1 |align=left|{{fb|NED}} |'''2 |0 |0 |'''2 |- |align=left|{{fb|ENG}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|ALB}} |'''1 |0 |0 |'''1 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|BEL}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|BUL}} |'''1 |0 |0 |'''1 |- |align=left|{{fb|SUI}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|SVK}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|UCR}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left| | | | | |-bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''7 echipe||'''11||'''2||'''4||'''5 |'''6 echipe||'''9||'''0||'''2||'''7 |} == Turnee == {{col-begin|width=100%}} {{col-2}} <div style="text-align:center">'''Rezultate obținute la Campionatele Mondiale'''</div> <div style="height:440px; width:614px; overflow:auto; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; font-size:95%;"> {| class="wikitable" border="1" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !width="10%"; style="background-color:#FF0000; color:white;"|Turnee !style="background-color:#FF0000; color:black;"| <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Faza</th> <th style="width:70px>Naționala</th> <th style="width:40px>Scor</th> <th style="width:80px>Adversar</th> <th style="width:60px>Final</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1998 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|COL}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|TUN}}</td> <th>Remiză</th> <tr> <th>Optimi</th> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|CRO}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1994 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="8" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|COL}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 4</th> <td>{{fb|SUI}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 0</th> <td>{{flagcountry|SUA}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Optimi</th> <th>3 - 2</th> <td>{{fb|ARG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Sferturi</th> <th>2 - 2</th> <td rowspan="2">{{fb|SWE}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>4 - 5</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1990 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>2 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|RUS}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|CMR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|ARG}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Optimi</th> <th>0 - 0</th> <td rowspan="2">{{fb|IRL}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>4 - 5</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1970 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>0 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|ENG}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 3</th> <td>{{fb|BRA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|CZE}}</td> <th>Victorie</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1938 | <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Optimi</th> <td rowspan="2" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 3</th> <td rowspan="2" style="width:80px>{{fb|CUB}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>Rejucare</th> <th>1 - 2</th> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1934 | <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Optimi</th> <td style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 2</th> <td style="width:80px>{{fb|TCH}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1930 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="2" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="2" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|PER}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>0 - 4</th> <td>{{fb|URU}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{col-2}} <div style="text-align:center">'''Rezultate obținute la Campionatele Europene'''</div> <div style="height:440px; width:613px; overflow:auto; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; font-size:95%;"> {| class="wikitable" border="1" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !width="10%"; style="background-color:#FF0000; color:white;"|Turnee !style="background-color:#FF0000; color:black;"| <table style="width:530px"> <tr> <th style="width:60px>Faza</th> <th style="width:70px>Naționala</th> <th style="width:40px>Scor</th> <th style="width:80px>Adversar</th> <th style="width:60px>Final</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2024 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>3 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|UCR}}</td> <th style="width:60px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|BEL}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|SVK}}</td> <th>Remiză</th> <tr> <th>Optimi</th> <th>0 - 3</th> <td>{{fb|NED}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2016 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="8" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 2</th> <td style="width:80px>{{fb|FRA}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|SUI}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|ALB}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2008 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>0 - 0</th> <td style="width:80px>{{fb|FRA}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|ITA}}</td> <th>Remiză</th> </tr> <tr> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|NED}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2000 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|GER}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|POR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>3 - 2</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Sferturi</th> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|ITA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1996 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>0 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|FRA}}</td> <th style="width:60px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|BUL}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|SPA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1984 | <table style="width:530px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:60px>Grupelor</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:70px>{{fb|ROM}}</td> <th style="width:40px>1 - 1</th> <td style="width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:60px>Remiză</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|RFG}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|POR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |} </div> <div style="clear:both;"></div> {{col-end}} == Palmares == * '''[[Campionatul Mondial de Fotbal]]''' ** Sfert-finalistă (1): [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] * '''[[Campionatul European de Fotbal]]''' ** Sfert-finalistă (1): [[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] * '''[[Fotbalul la Jocurile Olimpice|Jocurile Olimpice]]''' ** Sfert-finalistă (1): [[Fotbal la Jocurile Olimpice din 1964|1964]] * '''[[Cupa Balcanilor]]:''' ** Câștigătoare (4): [[Cupa Balcanilor 1929-1931|1929–1931]], [[Cupa Balcanilor 1933|1933]], [[Cupa Balcanilor 1936|1936]], [[Cupa Balcanilor 1977-1980|1977–1980]] ** Finalistă (1): [[Cupa Balcanilor 1973-1976|1973–1976]] == Echipament == {| class="wikitable" |- ! Firmă echipament ! Perioadă |- | {{flagicon|FRA}} [[Le Coq Sportif]] | 1977–1983 |- | {{flagicon|GER}} [[Adidas]] | 1984–2015 |- | {{flagicon|SPA}} [[Joma]] | 2015–prezent |} {| | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _Roma1 | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = 000099 | socks = 000000 | title = CM 1930-1934 acasă<ref>[http://www.historicalkits.co.uk/international/tournaments/fifa-world-cup/1930/1930-group-c.html FIFA World Cup 1930 Group 3], historicalkits.co.uk</ref><ref>[http://www.historicalkits.co.uk/international/tournaments/fifa-world-cup/1934/1934.html FIFA World Cup 1934], historicalkits.co.uk</ref> }} | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _Roma1 | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FFFFFF | socks = 000000 | title = CM 1938 acasă<ref>[http://www.historicalkits.co.uk/international/tournaments/fifa-world-cup/1938/1938.html FIFA World Cup 1938], historicalkits.co.uk</ref> }} | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = | pattern_ra = | pattern_sh = _white_stripes | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = 000099 | socks = FF0000 | title = CM 1970 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = | pattern_ra = | leftarm = 87CEFA | body = 87CEFA | rightarm = 87CEFA | shorts = FFFFFF | socks = FF0000 | title = CM 1970 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt | pattern_b = _vneckblue | pattern_ra = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt | pattern_sh = _adidas_blue | pattern_so = _color_3_stripes_blue | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = FFFF00 | socks = FFFF00 | title = Euro 1984 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _shoulder_stripes_white_stripes_alt | pattern_b = __3_stripes_vneck_white | pattern_ra = _shoulder_stripes_white_stripes_alt | pattern_sh = _adidas_white | pattern_so = _color_3_stripes_white | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = Euro 1984 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _romania1990_home | pattern_b = _romania1990_home | pattern_ra = _romania1990_home | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = 000099 | socks = FF0000 | title = CM 1990 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _romania1990_away | pattern_b = _romania1990_away | pattern_ra = _romania1990_away | pattern_sh = _adidas_yellow | pattern_so = _color_3_stripes_blue | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = CM 1990 deplasare }} |} {| | {{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _rom94 | pattern_ra = | pattern_sh = _rom94 | pattern_so = _adidas_thick_stripes_romania_home | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = FFFF00 | socks = FFFF00 | title = 1994 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _yellowborder | pattern_b = _romania1994a | pattern_ra = _yellowborder | pattern_sh = _romania1994a | pattern_so = _adidas_thick_stripes_sweden_away | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = 1994 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _rom96 | pattern_b = _swe96h | pattern_ra = _rom96 | pattern_sh = _rom96 | pattern_so = _adidas_thick_stripes_romania_home | leftarm = FFE601 | body = FFE601 | rightarm = FFE601 | shorts = FFE601 | socks = FFE601 | title = 1996 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _rom98 | pattern_b = _rom98 | pattern_ra = _rom98 | pattern_sh = _rom98 | pattern_so = _rom98h | leftarm = FFE601 | body = FFE601 | rightarm = FFE601 | shorts = FFE601 | socks = FFE601 | title = 1998 acasă }} | {{Football kit | pattern_la = _rom98a | pattern_b = _rom98a | pattern_ra = _rom98a | pattern_sh = _rom98a | pattern_so = _rom98a | leftarm = FF0000 | body = FF0000 | rightarm = FF0000 | shorts = FF0000 | socks = FF0000 | title = 1998 deplasare }} | {{Football kit | pattern_la = _rom00 | pattern_b = _rom00 | pattern_ra = _rom00 | pattern_sh = _rom00 | leftarm = FFFF00 | body = FFFF00 | rightarm = FFFF00 | shorts = 000099 | socks = FF0000 | title = 2000 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom06h |pattern_b = _rom06h |pattern_ra = _rom06h |pattern_sh = _rom06h |pattern_so = _color_3_stripes_blue |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFBE00 |title = 2006 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom08h |pattern_b = _rom08h |pattern_ra = _rom08h |pattern_sh = _rom08h |pattern_so = _color_3_stripes_blue |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFBE00 |title = 2008 acasă }} |} {| |{{Football kit |pattern_la = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt |pattern_b = _yellowredsides2 |pattern_ra = _shoulder_stripes_blue_stripes_alt |pattern_sh = _blue stripes |pattern_so = _3 stripes blue |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFFFFF |title = 2008 deplasare }} | {{Football kit |pattern_la = _rom10h |pattern_b = _rom10h |pattern_ra = _rom10h |pattern_sh = _rom10H |pattern_so = _rom10h |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FFBE00 |title = 2010 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom10a |pattern_b = _rom10a |pattern_ra = _rom10a |pattern_sh = _rom10A |pattern_so = _rom10a |leftarm = FFFFFF |body = FFFFFF |rightarm = FFFFFF |shorts = FFFFFF |socks = FF0000 |title = 2010 deplasare }} | {{Football kit |pattern_la = _rom12h |pattern_b = _rom12h |pattern_ra = _rom12h |pattern_sh = _rom12h |pattern_so = _3_stripes_red |leftarm = FF0000 |body = FBB917 |rightarm = FF0000 |shorts = FFD700 |socks = FFD700 |title = 2012 acasă }} | {{Football kit |pattern_la = _rom12a |pattern_b = _rom12a |pattern_ra = _rom12a |pattern_sh = _adidas_yellow |pattern_so = _rom10a |leftarm = FF0000 |body = FBB917 |rightarm = FF0000 |shorts = FF0000 |socks = FF0000 |title = 2012 deplasare }} |{{Football kit |pattern_la =_romania1415h |pattern_b =_romania1415h |pattern_ra =_romania1415h |pattern_sh =_romania1415h |pattern_so =_3_stripes_red |leftarm =FFFFFF |body =FFFFFF |rightarm =FFFFFF |shorts =FFDD00 |socks =FFdd00 |title = 2014 acasă }} |{{Football kit |pattern_la=_romania1415a |pattern_b=_romania1415a |pattern_ra=_romania1415a |pattern_sh=_romania1415a |pattern_so=_romania1415a |leftarm=FBB917 |body=FF0000 |rightarm=FF0000 |shorts=FF0000 |socks=FF0000 |title = 2014 deplasare }} |{{Football kit |pattern_la=_blueborder |pattern_b=_Rumania16h |pattern_ra=_blueborder |pattern_sh= |pattern_so= |leftarm=FCE649 |body=FCE649 |rightarm=FCE649 |shorts=FCE649 |socks=FCE649 |title = 2015 acasă }} |} {| |{{Football kit |pattern_la = _blueborder |pattern_b = _Rumania16a |pattern_ra = _blueborder |pattern_sh = |pattern_so = |leftarm = ED1621 |body = FFFFFF |rightarm = ED1621 |shorts = ED1621 |socks = ED1621 |title = 2015 deplasare }} |{{Football kit | pattern_la = | pattern_b = _Romania1718h | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = FFF200 | body = | rightarm = FFF200 | shorts = FFF200 | socks = FFF200 | title = 2017 acasă }} |{{Football kit | pattern_la = _blueborder | pattern_b = _Romania1718a | pattern_ra = | pattern_sh = | pattern_so = | leftarm = CE1126 | body = | rightarm = CE1126 | shorts = CE1126 | socks = CE1126 | title = 2017 deplasare }} |{{Football kit|socks=FEEE00|pattern_la=_rou21h|leftarm=FEEE00|body=FEEE00|pattern_b=_rou21h|rightarm=FEEE00|pattern_ra=_rou21h|shorts=FFFFFF|pattern_sh=_rou21h|pattern_so=_rou21h|title=2021 acasă}} |{{Football kit|socks=175eab|pattern_la=_rou21a|leftarm=175eab|rightarm=FEEE00|title=2021 deplasare|shorts=175eab|pattern_b=_rou21a|pattern_so=_rou21a|pattern_ra=_rou21a|pattern_sh=_rou21a|body=175eab}} |{{Football kit|leftarm=FFFFFF|body=FFFFFF|title=2021 al treilea|pattern_ra=_rou21t|rightarm=FFFFFF|socks=FFFFFF|pattern_sh=_rou21t|pattern_la=_rou21t|pattern_so=_rou21t|shorts=FFFFFF|pattern_b=_rou21t}} |} == Rezultate și program== {{articol principal|Rezultatele echipei naționale de fotbal a României}} ===2024=== {{Football box collapsible|format=1 |round = Amical |date = 4 iunie 2024 |time = 21:30 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–0 |report = |team2 = {{BULf}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Stadionul Steaua]] |location = [[București]], România |attendance = 19.024 |referee = Atilla Karaoglan (Turcia) |bg=#FFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = Amical |date = 7 iunie 2024 |time = 21:00 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–0 |report = |team2 = {{LIEf}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Stadionul Steaua]] |location = [[București]], România |attendance = 25.907 |referee = Menelaos Antoniou (Cipru) |bg=#FFC }} {{Football box collapsible | format = 1 | round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] | date = 17 iunie 2024 | time = 16:00 | team1 = {{fb-rt|ROU}} | score = 3–0 | report = | team2 = {{UKRf}} | goals1 = [[Nicușor Stanciu|Stanciu]] {{goal|29}}<br>[[Răzvan Marin|R.Marin]] {{goal|53}}<br>[[Denis Drăguș|Drăguș]] {{goal|57}} | goals2 = | stadium = [[Allianz Arena]] | location = [[München]], Germania | attendance = 61.591 | referee = Glenn Nyberg (Suedia) | bg = #CFC }} {{Football box collapsible | format = 1 | round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] | date = 22 iunie 2024 | time = 22:00 | team1 = {{fb-rt|BEL}} | score = 2–0 | report = | team2 = {{ROUf}} | goals1 = [[Youri Tielemans|Tielemans]] {{goal|2}}<br>[[Kevin De Bruyne|De Bruyne]] {{goal|80}} | goals2 = | stadium = [[RheinEnergieStadion]] | location = [[Köln]], Germania | attendance = 42.535 | referee = Szymon Marciniak (Polonia) | bg = #FCC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] |date = 26 iunie 2024 |time = 19:00 |team1 = {{fb-rt|SVK}} |score = 1–1 |report = |team2 = {{ROUf}} |goals1 = [[Ondrej Duda|Duda]] {{goal|24}} |goals2 = [[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|37|pen.}} |stadium = [[Waldstadion]] |location = [[Frankfurt pe Main|Frankfurt]], Germania |attendance = 45.033 |referee = Daniel Siebert (Germania) |bg=#FFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Campionatul European de Fotbal 2024|Euro 2024]] |date = 2 iulie 2024 |time = 19:00 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–3 |report = https://www.flashscore.ro/meci/xOGS6Ozh/#/sumar-meci/sumar-meci |team2 = {{NEDf}} |goals1 = |goals2 = [[Cody Gakpo|Gakpo]] {{goal|20}} <br>[[Donyell Malen|Malen]] {{goal|83||90+3}} |stadium = [[Allianz Arena]] |location = [[München]], Germania |attendance = 65.012 |referee = Felix Zwayer (Germania) |bg=#FCC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 6 septembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|KOS}} |score = 0–3 |report = https://www.agerpres.ro/sport-extern/2024/09/06/fotbal-mircea-lucescu-redebuteaza-la-nationala-romaniei-cu-o-victorie-clara-3-0-cu-kosovo-in-liga-natiunilor--1351169 |team2 = {{ROUf}} |goals1 = |goals2 = [[Dennis Man|Man]] {{goal|40}}<br>[[Răzvan Marin|Marin]] {{goal|51|pen.}}<br>[[Denis Drăguș|Drăguș]] {{goal|82}} |stadium = [[Stadionul Fadil Vokrri]] |location =[[Priștina]], Kosovo |attendance = 12.872 |referee = [[Aliar Aghaev]] (Azerbaijan) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 9 septembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 3–1 |report = https://www.agerpres.ro/sport-intern/2024/09/09/fotbal-victorie-cu-emotii-pentru-romania-3-1-cu-lituania-in-liga-natiunilor--1352090 |team2 = {{LTUf}} |goals1 = [[Valentin Mihăilă|Mihăilă]] {{goal|4}}<br>[[Răzvan Marin|Marin]] {{goal|87|pen.}}<br>[[Alexandru Mitriță|Mitriță]] {{goal|90+2}} |goals2 = [[Armandas Kučys|Kučys]] {{goal|34}} |stadium = [[Stadionul Steaua]] |location =[[București]], România |attendance = 28.168 |referee = [[Rade Obrenovic]] (Slovenia) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 12 octombrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|CYP}} |score = 0–3 |report = https://www.frf.ro/nationale/masculin/echipa-nationala/azi-joaca-romania-descopera-pe-parcursul-zilei-ultimele-noutati-inainte-si-din-timpul-partidei-cu-cipru-2145-prima-tv/ |team2 = {{ROUf}} |goals1 = |goals2 = [[Dennis Man|Man]] {{goal|16}}<br>[[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|25|pen.}}<br>[[Radu Drăgușin|Drăgușin]] {{goal|36}} |stadium = [[AEK Arena]] |location =[[Larnaca]], Cipru |attendance = 6.092 |referee = [[Sascha Stegemann]] (Germania) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 15 octombrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|LTU}} |score = 1–2 |report = https://www.frf.ro/nationale/masculin/echipa-nationala/azi-joaca-romania-traieste-alaturi-de-noi-ziua-meciului-cu-lituania-2145-antena-1/ |team2 = {{ROUf}} |goals1 = [[Armandas Kučys|Kučys]] {{goal|7|pen.}} |goals2 = [[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|18|pen.}}<br>[[Denis Drăguș|Drăguș]] {{goal|65}} |stadium = stadion Dariaus ir Girėno |location =[[Kaunas]], Lituania |attendance = 2.585 |referee = [[Nick Walsh]] (Scoția) |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 15 noiembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 3–0<br>(La masa verde){{refn|group=note|name=ROUvKOS|Meciul dintre România și Kosovo a fost anulat și a fost acordată o victorie la masa verde (3-0) pentru România, după ce echipa Kosovo s-a retras de pe teren în minutul 90+4 al meciului de la București, la scorul 0-0 și a refuzat să mai revină și să reia meciul.<ref>{{cite web |url=https://www.frf.ro/nationale/masculin/echipa-nationala/decizia-comisiei-de-apel-uefa-romania-a-castigat-cu-3-0-meciul-cu-kosovo/ |title=Decizia comisiei de apel UEFA: România a câștigat cu 3-0 meciul cu Kosovo |work=FRF.ro |date=20 noiembrie 2024 }}</ref>}} |report = https://www.agerpres.ro/sport-extern/2024/11/20/fotbal-romania-a-castigat-la-masa-verde-meciul-cu-kosovo-din-liga-natiunilor-uefa--1389937 |team2 = {{KOSf}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Arena Națională]] |location =[[București]], România |attendance = |referee = |bg=#CFC }} {{Football box collapsible|format=1 |round = [[Liga Națiunilor UEFA|Liga Națiunilor]] |date = 18 noiembrie 2024 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 4–1 |report = https://www.agerpres.ro/sport-intern/2024/11/18/fotbal-romania-incheie-participarea-in-liga-natiunilor-cu-o-victorie-4-1-cu-cipru--1388893 |team2 = {{CYPf}} |goals1 = [[Daniel Bîrligea|Bîrligea]] {{goal|2}}<br>[[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|42||80}}<br>[[Florinel Coman|Coman]] {{goal|83}} |goals2 = [[Ioannis Pittas|Pittas]] {{goal|52}} |stadium = [[Arena Națională]] |location =[[București]], România |attendance = 45.318 |referee = Luca Pairetto (Italia) |bg=#CFC }} <references group="note"/> ===2025=== {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 21 martie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = 0–1 |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044163/ |team2 = {{BIHf}} |goals1 = |goals2 = [[Armin Gigović|Gigović]] {{goal|14}} |stadium = [[Arena Națională]] |location = [[București]], România |attendance =49.413 |referee = [[Danny Makkelie]] (Țările de Jos) |bg = #FCC }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 24 martie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|SMR}} |score = 1–5 |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044178/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = [[Samuele Zannoni|Zannoni]] {{goal|67}} |goals2 = [[Michele Cevoli|Cevoli]] {{goal|6|o.g.}}<br>[[Mihai Popescu (fotbalist)|Popescu]] {{goal|44}}<br>[[Răzvan Marin|R. Marin]] {{goal|55|pen.}}<br>[[Ianis Hagi|Hagi]] {{goal|75|pen.}}<br>[[Denis Alibec|Alibec]] {{goal|90+4}} |stadium = [[San Marino Stadium]] |location = [[Serravalle, San Marino|Serravalle]], San Marino |attendance = 3.556 |referee = Damian Sylwestrzak (Polonia) |bg = #CFC }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 7 iunie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|AUT}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044195/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Ernst-Happel-Stadion]] |location = [[Viena]], Austria |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 10 iunie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044204/ |team2 = {{fb|CYP}} |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Arena Națională]] |location = [[București]], România |attendance = |referee = |bg = }} {{footballbox collapsible|format = 1 |round = [[Meci amical|Amical]] |date = 5 septembrie 2025 |time = |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = |team2 = {{fb|CAN}} |goals1 = |goals2 = |stadium = TBD |location = [[București]], România |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 9 septembrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|CYP}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044250/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = Cipru |attendance = |referee = |bg = }} {{footballbox collapsible|format = 1 |round = [[Meci amical|Amical]] |date = 9 octombrie 2025 |time = |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = |team2 = {{fb|MDA}} |goals1 = |goals2 = |stadium = TBD |location = [[București]], România |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 12 octombrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044287/ |team2 = {{fb|AUT}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = România |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 15 noiembrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|BIH}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044326/ |team2 = {{fb|ROU}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = Bosnia și Herțegovina |attendance = |referee = |bg = }} {{football box collapsible|format=1 |round = Calificări [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|CM 2026]] |date = 18 noiembrie 2025 |time = 21:45 |team1 = {{fb-rt|ROU}} |score = |report = https://www.uefa.com/european-qualifiers/match/2044346/ |team2 = {{fb|SMR}} |goals1 = |goals2 = |stadium = |location = România |attendance = |referee = |bg = }} == Lotul actual == ''Următorii jucători au fost convocați pentru meciurile oficiale cu selecționatele din [[Echipa națională de fotbal a Austriei|Austria]] și [[Echipa națională de fotbal a Ciprului|Cipru]], din 7 și 10 iunie 2025, în calificările [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|Campionatului Mondial de Fotbal din 2026]].'' ''Selecții și goluri la data de 24 martie 2025, după meciul contra [[Echipa națională de fotbal a statului San Marino|San Marino]].'' {{nat fs g start}} {{nat fs g player|no=|pos=GK|name=[[Florin Niță]]|age={{Birth date and age3|1987|7|3|df=y}}|caps=31|goals=0|club=[[Damac FC|Damac]]|clubnat=KSA}} {{nat fs g player|no=|pos=GK|name=[[Horațiu Moldovan]]|age={{Birth date and age3|1998|1|20|df=y}}|caps=12|goals=0|club=[[US Sassuolo Calcio|Sassuolo]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=GK|name=[[Ștefan Târnovanu]]|age={{Birth date and age3|2000|5|9|df=y}}|caps=3|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Nicușor Bancu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1992|9|18}}|caps=46|goals=2|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Andrei Burcă]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1993|4|15}}|caps=39|goals=1|club=[[Baniyas SC]]|clubnat=UAE}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Andrei Rațiu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|6|20}}|caps=29|goals=1|club=[[Rayo Vallecano]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Ionuț Nedelcearu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|4|25}}|caps=27|goals=2|club=[[FC Akron Tolyatti|Akron Tolyatti]]|clubnat=RUS}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Raul Opruț]]|age={{Birth date and age3|1998|1|4|df=y}}|caps=4|goals=0|club=[[FC Dinamo București|Dinamo București]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Vladimir Screciu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|1|13}}|caps=4|goals=0|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Mihai Popescu (fotbalist)|Mihai Popescu]]|age={{Birth date and age3|1993|5|7|df=y}}|caps=2|goals=1|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Valentin Crețu]]|age={{Birth date and age3|1989|1|2|df=y}}|caps=2|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=DF|name=[[Virgil Ghiță]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|6|4}}|caps=2|goals=0|club=[[MKS Cracovia|Cracovia]]|clubnat=POL}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Nicușor Stanciu]]|other=[[Căpitan (fotbal)|căpitan]]|age={{Birth date and age3|1993|5|7|df=y}}|caps=81|goals=15|club=[[Damac FC|Damac]]|clubnat=KSA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Vlad Chiricheș]]|age={{Birth date and age3|1989|11|14|df=y}}|caps=75|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Răzvan Marin]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|5|23}}|caps=67|goals=12|club=[[Cagliari Calcio|Cagliari]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Dennis Man]]|age={{Birth date and age3|1998|8|26|df=y}}|caps=35|goals=9|club=[[Parma Calcio 1913|Parma]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Valentin Mihăilă]]|age={{Birth date and age3|2000|2|2|df=y}}|caps=30|goals=5|club=[[Parma Calcio 1913|Parma]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Marius Marin]]|age={{Birth date and age3|1998|8|30|df=y}}|caps=30|goals=0|club=[[Pisa SC|Pisa]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Alexandru Mitriță]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1995|2|8}}|caps=23|goals=4|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Deian Sorescu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1997|8|29}}|caps=20|goals=0|club=[[Gaziantep FK]]|clubnat=TUR}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Florin Tănase]]|age={{Birth date and age3|1994|12|30|df=y}}|caps=19|goals=3|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[Adrian Șut]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1999|4|30}}|caps=5|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=MF|name=[[David Miculescu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2001|5|2}}|caps=0|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Denis Alibec]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1991|1|5}}|caps=43|goals=6|club=[[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Denis Drăguș]]|age={{Birth date and age3|1999|7|6|df=y}}|caps=22|goals=5|club=[[Trabzonspor]]|clubnat=TUR}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Daniel Bîrligea]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|4|19}}|caps=3|goals=1|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU}} {{nat fs g player|no=|pos=FW|name=[[Louis Munteanu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2002|6|16}}|caps=1|goals=0|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROU}} {{nat fs end}} ===Convocări recente=== Următorii jucători au fost convocați în ultimele 12 luni: {{nat fs r start}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Răzvan Sava]]|age={{Birth date and age3|2002|6|21|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[Udinese]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Laurențiu Popescu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1997|1|18}}|caps=0|goals=0|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 9 septembrie 2024}} {{nat fs break}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Alexandru Chipciu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1989|5|18}}|caps=46|goals=6|club=[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Adrian Rus]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|3|18}}|caps=22|goals=1|club=[[Pisa Sporting Club|Pisa]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Denis Ciobotariu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|6|10}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Cristian Manea]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1997|8|9}}|caps=25|goals=2|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Radu Drăgușin]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2002|2|3}}|caps=27|goals=1|club=[[Tottenham Hotspur|Tottenham]]|clubnat=ENG|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Matei Ilie]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2002|12|11}}|caps=0|goals=0|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Alexandru Pașcanu]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1998|9|28}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Iulian Cristea]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1994|7|17}}|caps=4|goals=0|club=[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 9 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Vasile Mogoș]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1992|10|31}}|caps=8|goals=0|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|NED}}, 2 iulie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Bogdan Racovițan]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|6|6}}|caps=4|goals=0|club=[[Raków Częstochowa]]|clubnat=POL|latest=v. {{fb|NED}}, 2 iulie 2024}} {{nat fs break}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Ianis Hagi]]|age={{Birth date and age3|1998|10|22|df=y}}|caps=47|goals=6|club=[[Rangers FC|Rangers]]|clubnat=SCO|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Olimpiu Moruțan]]|age={{Birth date and age3|1999|4|25|df=y}}|caps=16|goals=1|club=[[Pisa SC|Pisa]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Vlad Dragomir]]|age={{Birth date and age3|1999|4|24|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[Pafos FC|Pafos]]|clubnat=CYP|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Dennis Politic]]|age={{Birth date and age3|2000|3|5|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Dinamo București|Dinamo București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|SMR}}, 24 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Darius Olaru]]|age={{Birth date and age3|1998|3|3|df=y}}|caps=25|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Florinel Coman]]|age={{Birth date and age3|1998|4|10|df=y}}|caps=20|goals=2|club=[[Cagliari Calcio|Cagliari]]|clubnat=ITA|latest=v. {{fb|CYP}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Victor Dican]]|age={{Birth date and age3|df=yes|2000|10|11}}|caps=0|goals=0|club=[[FCV Farul Constanța|Farul Constanța]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 15 octombrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Andrei Artean]]|age={{Birth date and age3|1993|8|14|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[CFR Cluj]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LTU}}, 9 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Mihai Lixandru]] <sup>{{Abbr|ACC|Accidentat după convocare}}</sup>|age={{Birth date and age3|2001|6|5|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FCSB]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|KOS}}, 6 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Alexandru Cicâldău]]|age={{Birth date and age3|1997|7|8|df=y}}|caps=38|goals=4|club=[[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|NED}}, 2 iulie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Constantin Grameni]]|age={{Birth date and age3|2002|10|23|df=y}}|caps=0|goals=0|club=[[FC Rapid București|Rapid București]]|clubnat=ROU|latest=v. {{fb|LIE}}, 7 iunie 2024}} {{nat fs break}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[George Pușcaș]]|age={{Birth date and age3|df=yes|1996|4|8}}|caps=46|goals=11|club=[[Bodrumspor⁠]]|clubnat=TUR|latest=v. {{fb|LTU}}, 15 octombrie 2024}} {{nat fs end|background=#0B0B3F}} == Jucători remarcabili == [[Fișier:Gheorghe Hagi3 cropped.jpg|thumb|200px|Gheorghe Hagi]] === Cei mai selecționați jucători === La 9 iunie 2022, cei zece jucători cu cele mai multe selecții pentru România sunt:<ref>{{cite news |title=Selectii la nationala Romaniei - Peste 100 |url=http://www.statisticifotbal.ro/nationala_romaniei_selectii.htm | publisher=Statistici Fotbal }}</ref><ref>{{cite news |title=Selectii la nationala Romaniei - 50-99 selectii |url=http://www.statisticifotbal.ro/nationala_romaniei_selectii_50-99.htm | publisher=Statistici Fotbal }}</ref> {|class=wikitable cellpadding=3 style=text-align:center |- !# !Nume !Carieră !Selecții !Goluri !Ref |- |1. |align=left|[[Dorinel Munteanu]] |1991–2007 |134 |16 |<ref>{{cite news|title=Dorinel Munteanu|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3690|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2013-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20130613160024/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3690|dead-url=yes}}</ref> |- |2. |align=left|[[Gheorghe Hagi]] |1983–2000 |125 |35 |<ref>{{cite news|title=Gheorghe Hagi|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3116|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2012-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032124/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3116|dead-url=yes}}</ref> |- |3. |align=left|[[Gheorghe Popescu]] |1988–2003 |115 |16 |<ref>{{cite news|title=Gheorghe Popescu|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3428|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2013-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20130613163438/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3428|dead-url=yes}}</ref> |- |4. |align=left|[[Răzvan Raț]] |2002–2019 |105 |2 |<ref>{{cite news |title=Răzvan Raț |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/4889 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2012-06-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120623125621/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/4889 |dead-url=yes }}</ref> |- |5. |align=left|[[László Bölöni|Ladislau Bölöni]] |1975–1988 |102 |23 |<ref>{{cite news |title=László Bölöni |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2276 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2012-05-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032059/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2276 |dead-url=yes }}</ref> |- |6. |align=left|[[Dan Petrescu]] |1989–2000 |95 |12 |<ref>{{cite news|title=Dan Petrescu|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3442|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2013-06-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20130613065924/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3442|dead-url=yes}}</ref> |- |7. |align=left|[[Bogdan Stelea]] |1988–2005 |91 |0 |<ref>{{cite news|title=Bogdan Stelea|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3435|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2016-03-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20160313114657/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3435|dead-url=yes}}</ref> |- |8. |align=left|[[Michael Klein]] |1981–1991 |89 |5 |<ref>{{cite news |title=Michael Klein |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3095 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2012-05-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032114/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3095 |dead-url=yes }}</ref> |- |9. |align=left|[[Bogdan Lobonț]] |1998–2018 |86 |0 |<ref>{{cite news |title=Bogdan Lobonț |url=https://www.romaniansoccer.ro/players/1079/bogdan-ionut-lobont.htm | publisher=RomanianSoccer }}</ref> |- |rowspan="2"|10. |align=left|[[Mircea Rednic]] |1981–1991 |83 |2 |<ref>{{cite news |title=Mircea Rednic |url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2864 |publisher=[[FRF]] |access-date=2013-03-26 |archive-date=2013-06-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130613163153/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/2864 |dead-url=yes }}</ref> |- |align=left|[[Marius Lăcătuș]] |1984–1998 |83 |13 |<ref>{{cite news|title=Marius Lăcătuș|url=http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3121|publisher=[[FRF]]|access-date=2013-03-26|archive-date=2012-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20120520032129/http://www.frf.ro/echipa-nationala/player/3121|dead-url=yes}}</ref> |} === Golgheteri === La 9 iunie 2022, clasamentul jucătorilor cu cele mai multe goluri marcate pentru România arăta astfel: {| class="wikitable" cellpadding="3" style="text-align: center;" |- !# !Nume !Perioadă !Goluri (Selecții) |- |1. |align=left|[[Adrian Mutu]] |2000–2013 |35 (77) |- |2. | align="left" |[[Gheorghe Hagi]] |1983–2000 |35 (124) |- |3. |align=left|[[Iuliu Bodola]] |1931–1939 |31 (48) |- |rowspan="2"|4. |align=left|[[Viorel Moldovan]] |1993–2005 |25 (70) |- |align=left|[[Ciprian Marica]] |2003–2014 |25 (72) |- |6. |align=left|[[László Bölöni|Ladislau Bölöni]] |1975–1988 |23 (102) |- |rowspan="4"|7. |align=left|[[Dudu Georgescu]] |1973–1984 |21 (40) |- |align=left|[[Florin Răducioiu]] |1990–1996 |21 (40) |- |align=left|[[Anghel Iordănescu]] |1971–1981 |21 (57) |- |align=left|[[Rodion Cămătaru]] |1978–1990 |21 (73) |- |11. | align="left" |[[Ilie Dumitrescu]] |1989–1998 |20 (62) |- |12. |align="left"|[[Ștefan Dobay]] |1930–1939 |19 (41) |} === Căpitani === {| class="wikitable" cellpadding="3" style="text-align: center;" |- !# !Nume !Perioadă !Meciuri în rol de căpitan !Total meciuri |- |1. |align="left"|[[Gheorghe Hagi]] |1983 - 2000 |65 |125 |- |2. |align="left"|[[Cristian Chivu]] |1999 - 2011 |50 |75 |- |3. |align="left"|[[Costică Ștefănescu]] |1977 - 1985 |43 |66 |- |4. |align="left"|[[Cornel Dinu]] |1968 - 1981 |38 |75 |- |5. |align="left"|[[Gheorghe Popescu]] |1988 - 2003 |33 |115 |} ==Clasamentul Mondial FIFA (istoric)== {| border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" style="background:#f9f9f9; border:1px #aaa solid; border-collapse:collapse; font-size:80%; text-align:center;" |- style="background:#aa151b; text-align:center; color:#f1bf00;" !width=65 |AN/LUNA !width=90 |Ianuarie !width=90 |Februarie !width=90 |Martie !width=90 |Aprilie !width=90 |Mai !width=90 |Iunie !width=90 |Iulie !width=90 |August !width=90 |Septembrie !width=90 |Octombrie !width=90 |Noiembrie !width=90 |Decembrie |- ||1992||--||--||--||--||--||--||--||--||--||--||--||11° (51) |- ||1993||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||11° (51)||21º (47)||20º (48)||15º (52)||12º (55)||13º (52) |- ||1994||13° (52)||18º (50)||10º (54)||11º (53)||10º (54)||7º (55)||7º (58)||7° (58)||7º (58)||8º (57)||11º (57)||11º (57) |- ||1995||11° (57)||12º (56)||12º (56)||10º (57)||11º (57)||11º (57)||13º (53)||14º (53)||7º (58)||15º (54)||12º (55)||11º (55) |- ||1996||11º (55)||11º (54)||11º (54)||18º (51)||16º (52)||16º (52)||23º (51)||18º (52)||15º (53)||14º (55)||20º (53)||16º (56) |- ||1997||16º (56)||15º (55)||15º (55)||9º (59)||9º (59)||6º (60)||4º (61)||12º (58)|| style="background:#cd7f32;"|3º (63)||5º (62)||5º (62)||7º (60) |- ||1998||7º (60)||11º (59)||15º (58)||22º (56)||22º (55)||22º (55)||13º (60)||13º (60)||13º (59)||12º (60)||12º (60)||12º (60) |- ||1999||10º (698)||10º (698)||10º (697)||11º (700)||10º (701)||9º (704)||9º (694)||10º (694)||11º (709)||9º (713)||9º (714)||8º (715) |- ||2000||8º (715)||8º (713)||8º (712)||9º (704)||10º (701)||11º (692)||12º (701)||12º (695)||12º (698)||13º (691)||13º (685)||13º (683) |- ||2001||13º (683)||13º (681)||13º (680)||12º (688)||12º (683)||12º (696)||11º (689)||14º (687)||15º (695)||15º (694)||15º (687)||15º (688) |- ||2002||15º (686)||16º (684)||17º (678)||16º (673)||14º (657)||14º (657)||25º (657)||27º (645)||26º (651)||21º (665)||21º (662)||24º (649) |- ||2003||26º (648)||23º (649)||24º (650)||29º (635)||27º (631)||21º (652)||21º (648)||19º (664)||20º (663)||21º (657)||24º (652)||27º (653) |- ||2004||27º (652)||28º (650)||31º (649)||28º (655)||23º (658)||31º (645)||32º (638)||35º (636)||32º (644)||26º (664)||28º (662)||29º (664) |- ||2005||28º (664)||28º (662)||29º (656)||30º (654)||32º (647)||32º (654)||31º (651)||31º (649)||32º (660)||28º (681)||27º (686)||27º (686) |- ||2006||27º (686)||30º (685)||26º (691)||25º (687)||25º (685)||25º (685)||26º (834)||26º (834)||25º (817)||23º (870)||19º (912)||19º (912) |- ||2007||20º (912)||15º (912)||14º (919)||14º (929)||15º (930)||12º (1.068)||13º (1.068)||13º (1.090)||12º (1.037)||12º (1.086)||13º (1.088)||13º (1.088) |- ||2008||13º (1.088)||13º (1.060)||13º (1.060)||12º (1.085)||12º (1.082)||12º (1.069)||12º (1.021)||11º (1.021)||13º (1.007)||18º (927)||19º (892)||21º (858) |- ||2009||21º (858)||17º (880)||20º (849)||28º (792)||28º (792)||28º (790)||26º (814)||27º (814)||26º (827)||36º (752)||32º (763)||36º (745) |- ||2010||36º (745)||38º (745)||32º (798)||28º (843)||28º (853)||28º (853)||42º (697)||42º (697)||46º (631)||50º (568)||52º (538)||56º (531) |- ||2011||56º (531)|| style="background:#fdd;"|57º (531)||52º (549)||41º (607)||42º (607)||53º (571)||53º (571)||54º (558)||49º (584)||55º (575)||56º (562)||56º (562) |- ||2012||55º (562)||52º (583)||53º (573)||45º (603)||45º (603)||52º (572)||52º (580)||51º (580)|| style="background:#fdd;"|57º (542)||46º (619)||37º (669)||33º (700) |- ||2013||33º (700)||31º (744)||31º (768)||34º (746) ||34º (746) ||34º (750) ||33º (732) || 33º (732) || 31º (739) || 29º (767) || 32º (734) || 32º (734) |- |2014||33º (734)||33º (746)||32º (740)||31º (756) ||32º (756) ||29º (761) ||28º (733) || 27º (740) || 26º (837) || 21º (876) || 15º (1014) || 15º (1014) |- |2015||15º (1014)||16º (1022)||14º (1081)||12º (1086) ||12º (1086) ||12º (1115) ||8º (1166) || 7º (1166) || 7º (1176) || 13º (1042) || 14º (1039) || 16º (980) |- |2016||16º (980)||16º (987)||16º (990)||19º (922) ||19º (920) ||22º (878) ||24º (856) || 25º (856) || 32º (773) || 34º (746) || 39º (690) || 39º (690) |- |2017||38º (690)||40º (688)||39º (703)||47º (676) ||47º (676) ||46º (686) ||42º (713) || 42º (713) || 41º (714) || 45º (705) || 41º (737) || 41º (737) |- |2018||40º (737)||36º (737)||36º (749)||32º (737) ||32º (737) ||30º (782) ||-- ||28º (1490) || 27º (1489) || 26º (1491) || 24º (1501) || 24º (1501) |- |2019||-- ||26º (1501)||-- ||25º (1496) ||-- ||27º (1497) ||28º (1497) ||-- || 31º (1490) || 29º (1495) || 37º (1475) || 37º (1475) |- |2020||-- ||37º (1475)||-- ||37º (1475) ||-- ||37º (1475) ||37º (1475) ||-- || 34º (1483) || 44º (1455) || 37º (1466) || 37º (1466) |- |2021||-- ||37º (1466)||-- ||42º (1449,23) ||42º (1449,23) ||-- ||-- ||45º (1439,70) || 42º (1451,80) || 41º (1451,76) || 44º (1453,18) || 44º (1453,18) |- |2022||-- ||47º (1453,18)||48º (1446,54) ||-- ||-- || 54º (1427,84) ||-- ||54º (1427,84) ||-- ||53º (1434,68) ||-- || 52º (1432,64) |- |2023||-- ||-- ||-- ||46º (1444,58) ||-- ||47º (1443,98) ||48º (1443,98) ||-- ||47º (1448,03) ||48º (1446,52) ||43º (1472,73) ||43º (1472,73) |- |2024||-- ||45º (1472,73) ||-- ||46º (1468,17) ||-- ||47º (1462,35) ||45º (1474,70) ||-- ||45º (1481,40) ||43º (1487,22) ||38º (1494,20) ||38º (1494,20) |- |2025||-- ||-- ||-- ||45º (1479,22) |} == Selecționerii echipei naționale a României == {{col-begin}} {{col-break}} *[[Teofil Moraru]] 1922 - 1923 *[[Constantin „Costel” Rădulescu|Costel Rădulescu]] 1923 *[[Adrian Suciu (antrenor)|Adrian Suciu]] 1923 - 1924 *[[Teofil Moraru]] 1924 - 1928 *[[Constantin „Costel” Rădulescu|Costel Rădulescu]] 1923 - 1934 *[[Josef Uridil]] 1934 *[[Alexandru Săvulescu (antrenor)|Alexandru Săvulescu]] 1934 - 1935 *[[Constantin „Costel” Rădulescu|Costel Rădulescu]] 1935 - 1938 *[[Alexandru Săvulescu (antrenor)|Alexandru Săvulescu]] 1938 *[[Liviu Iuga]] 1938 - 1939 *[[Virgil Economu]] 1939 - 1940 *[[Liviu Iuga]] 1940 - 1941 *[[Virgil Economu]] 1941 - 1942 *[[Jean Lăpușneanu]] 1942 - 1943 *[[Emerich Vogl]] 1942 - 1943 *[[Coloman Braun-Bogdan]] 1945 *[[Virgil Economu]] 1946 *[[Colea Vâlcov]] 1947 *[[Emerich Vogl]] 1947 *[[Francisc Rónnay]] 1947 *[[Emerich Vogl]] 1947 *[[Colea Vâlcov]] 1948 *[[Petre Steinbach]] 1948 {{col-break}} *[[Iuliu Baratky]] 1948 *[[Emerich Vogl]] 1948 *[[Colea Vâlcov]] 1949 *[[Emerich Vogl]] 1949 *[[Ion Mihăilescu (antrenor)|Ion Mihăilescu]] 1949 *[[Gheorghe Albu (fotbalist)|Gheorghe Albu]] 1950 *[[Volodea Vâlcov]] 1950 *[[Emerich Vogl]] 1950 - 1951 *[[Gheorghe Popescu I]] 1951 - 1957 *[[Augustin Botescu]] 1958 - 1960 *[[Gheorghe Popescu I]] 1961 *[[Constantin Teașcă]] 1962 *[[Gheorghe Popescu I]] 1962 *[[Silviu Ploeșteanu]] 1962 - 1964 *[[Valentin Stănescu]] 1964 *[[Silviu Ploeșteanu]] 1964 *[[Ilie Oană]] 1965 - 1966 *[[Valentin Stănescu]] 1967 *[[Ilie Oană]] 1967 *[[Angelo Niculescu]] 1967 *[[Constantin Teașcă]] 1967 *[[Angelo Niculescu]] 1967 - 1970 *[[Valentin Stănescu]] 1971 {{col-break}} *[[Angelo Niculescu]] 1971 *[[Valentin Stănescu]] 1971 *[[Angelo Niculescu]] 1971 *[[Valentin Stănescu]] 1971 *[[Angelo Niculescu]] 1971 *[[Gheorghe Ola]] 1972 *[[Angelo Niculescu]] 1972 *[[Gheorghe Ola]] 1972 *[[Angelo Niculescu]] 1972 *[[Gheorghe Ola]] 1972 *[[Valentin Stănescu]] 1973 - 1975 *[[Cornel Drăgușin]] 1975 *[[Ștefan Kovacs]] 1976 - 1979 *[[Florin Halagian]] 1979 *[[Constantin Cernăianu]] 1979 *[[Ștefan Kovacs]] 1980 *[[Valentin Stănescu]] 1980 - 1981 *[[Mircea Lucescu]] 1981 - 1986 *[[Emeric Ienei]] 1986 - 1990 *[[Gheorghe Constantin]] 1990 *[[Mircea Rădulescu]] 1990 - 1992 *[[Cornel Dinu]] 1992 - 1993 *[[Anghel Iordănescu]] 1993 - 1998 {{col-break}} *[[Victor Pițurcă]] 1998 - 1999 *[[Emeric Ienei]] 2000 *[[Ladislau Bölöni]] 2000 - 2001 *[[Gheorghe Hagi]] 2001 - 2002 *[[Anghel Iordănescu]] 2002 - 2004 *[[Victor Pițurcă]] 2004 - 2009 *[[Răzvan Lucescu]] 2009 - 2011 *[[Victor Pițurcă]] 2011 - 2014 *[[Anghel Iordănescu]] 2014 - 2016 *[[Christoph Daum]] 2016 - 2017 *[[Cosmin Contra]] 2017 - 2019 *[[Mirel Rădoi]] 2019 - 2021 *[[Eduard Iordănescu]] 2022 - 2024 *[[Mircea Lucescu]] 2024 - prezent {{col-end}} Singurii selecționeri străini din istoria echipei naționale a României sunt austriacul [[Josef Uridil]] și germanul [[Christoph Daum]]. ===Selecționerii cu cele mai multe meciuri pe bancă=== {{updated|24 martie 2025}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" |- !width=30|Loc !width=150|Antrenor !width=40|Meciuri |- |1 |style="text-align:left"|[[Anghel Iordănescu]] |101 |- |2 |style="text-align:left"|[[Victor Pițurcă]] |95 |- |3 |style="text-align:left"|'''[[Mircea Lucescu]]''' |66 |- |4 |style="text-align:left"|[[Emerich Jenei]] |51 |- |5 |style="text-align:left"|[[Constantin Rădulescu (fotbalist, născut 1896)|Constantin Rădulescu]] |49 |- |6 |style="text-align:left"|[[Angelo Niculescu]] |38 |- |7 |style="text-align:left"|[[Valentin Stănescu]] |36 |- |8 |style="text-align:left"|[[Ștefan Kovács]] |34 |- |rowspan="2"|9 |style="text-align:left"|[[Gheorghe Popescu I|Gheorghe Popescu]] |rowspan="2"|28 |- |style="text-align:left"|[[Edward Iordănescu]] |- |} ==Rezultatele all-time ale României contra tuturor țărilor== {{main|Rezultatele echipei naționale de fotbal a României}} :''Actualizat după meciul cu {{Fb|SMR}} din {{date|2025|3|24}}'' {{Col-start}} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" text-align:center;" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"|'''Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" ! colspan=12 | <div style="text-align:center">'''Zona UEFA - (Europa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ALB}} || 9 || 6 || 2 || 1 || 10 || 7 || 1 || 2 ||'''19 ||'''13 ||'''3 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|AND}} || 6 || 6 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''6 ||'''6 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ENG}} || 7 || 3 || 3 || 1 || 4 || 0 || 3 || 1 ||'''11 ||'''3 ||'''6 ||'''2 |-align=center | {{flagicon|ARM}} || 5 || 3 || 1 || 1 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''6 ||'''4 ||'''1 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|AUT}} || 6 || 2 || 2 || 2 || 4 || 0 || 3 || 1 ||'''10 ||'''2 ||''' 5 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|AZE}} || 4 || 4 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''4 ||'''4 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|BLR}} || 6 || 3 || 3 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''7 ||'''4 ||'''3 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|BEL}} || 3 || 1 || 0 || 2 || 9 || 3 || 2 || 4 ||'''12 ||'''4 ||'''2 ||'''6 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|BIH}} || 7 || 4 || 0 || 3 || - || - || - || - ||'''7 ||'''4 ||'''0 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|BUL}} || 23 || 12 || 4 || 7 || 11 || 6 || 3 || 2 ||'''34 ||'''18 ||'''7 ||'''9 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|TCH}} || 16 || 4 || 2 || 10 || 15 || 2 || 5 || 8 ||'''31 ||'''6 ||'''7 ||'''18 |-align=center | {{flagicon|CZE}} || 2 || 1 || 0 || 1 || - || - || - || ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|CYP}} || 10 || 9 || 1 || 0 || 5 || 2 || 2 || 1 ||'''15 ||'''11 ||'''3 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|CRO}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 4 || 1 || 3 || ||'''5 ||'''0 ||'''1 ||'''4 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|DEN}} || 8 || 2 || 4 || 2 || 10 || 6 || 0 || 4 ||'''18 ||'''8 ||'''4 ||'''6 |-align=center | {{flagicon|SUI}} || 13 || 5 || 5 || 3 || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''15 ||'''6 ||'''5 ||'''4 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|EST}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''4 ||'''3 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|FIN}} || 10 || 7 || 3 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''11 ||'''8 ||'''3 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|FRA}} || 9 || 0 || 5 || 4 || 7 || 3 || 0 || 4 ||'''16 ||'''3 ||'''5 ||'''8 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" text-align:center;" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"|'''Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" ! colspan=12 | <div style="text-align:center">'''Zona UEFA - (Europa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center | {{flagicon|GEO}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 5 || 4 || 1 || 0 ||'''7 ||'''5 ||'''2 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|RDG}} || 2 || 1 || 0 || 1 || 16 || 4 || 3 || 9 ||'''18 ||'''5 ||'''3 ||'''10 |-align=center | {{flagicon|GER}} || 3 || 0 || 1 || 2 || 11 || 2 || 2 || 7 ||'''14 ||'''2 ||'''3 ||'''9 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|GRE}} || 10 || 4 || 5 || 1 || 24 || 14 || 5 || 5 ||'''34 ||'''18 ||'''10 ||'''6 |-align=center | {{flagicon|FRO}} || 8 || 8 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''8 ||'''8 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|NIR}} || 6 || 1 || 3 || 2 || 3 || 1 || 1 || 1 ||'''9 ||'''2 ||'''4 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|ISL}} || 3 || 2 || 0 || 1 || - || - || - || - ||'''3 ||'''2 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ISR}} || 4 || 2 || 2 || 0 || 20 || 10 || 5 || 5 ||'''24 ||'''12 ||'''7 ||'''5 |-align=center | {{flagicon|ITA}} || 8 || 1 || 2 || 5 || 9 || 1 || 3 || 5 ||'''17 ||'''2 ||'''5 ||'''10 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|YUG}} || 7 || 3 || 1 || 3 || 35 || 16 || 4 || 15 ||'''42 ||'''19 ||'''5 ||'''18 |-align=center | {{flagicon|KAZ}} || 2 || 1 || 1 || 0 || - || - || - || - ||'''2 ||'''1 ||'''1 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|KOS}} || 4 || 3 || 1 || 0 || - || - || - || - ||'''4 ||'''3 ||'''1 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|LAT}} || - || - || - || - || 5 || 4 || 1 || 0 ||'''5 ||'''4 ||'''1 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|LIE}} || 6 || 6 || 0 || 0 || 1 || 0 || 1 || 0 ||'''7 ||'''6 ||'''1 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|LTU}} || 10 || 9 || 0 || 1 || 5 || 5 || 0 || 0 ||'''15 ||'''14 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|LUX}} || 6 || 6 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''6 ||'''6 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|MKD}} || 5 || 5 || 0 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''6 ||'''5 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|MLT}} || 2 || 2 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''2 ||'''2 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|MNE}} || 2 || 1 || 2 || 1 || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''5 ||'''2 ||'''2 ||'''1 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" ! colspan=12 | <div style="text-align:center">'''Zona UEFA - (Europa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center | {{flagicon|NOR}} || 7 || 1 || 4 || 2 || 7 || 3 || 3 || 1 ||'''14 ||'''4 ||'''7 ||'''3 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|NED}} || 8 || 1 || 1 || 6 || 7 || 0 || 2 || 5 ||'''15 ||'''1 ||'''3 ||'''11 |-align=center | {{flagicon|POL}} || 4 || 1 || 1 || 2 || 31 || 13 || 14 || 4 ||'''35 ||'''14 ||'''15 ||'''6 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|POR}} || 8 || 3 || 1 || 4 || 3 || 1 || 1 || 1 ||'''11 ||'''4 ||'''2 ||'''5 |-align=center | {{flagicon|IRL}} || 3 || 1 || 2 || 0 || 2 || 0 || 0 || 2 ||'''5 ||'''1 ||'''2 ||'''2 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|MOL}} || - || - || - || - || 4 || 4 || 0 || 0 ||'''4 ||'''4 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|RUS}} || - || - || - || - || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SMR}} || 3 || 3 || 0 || 0 || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''4 ||'''4 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|SER}} || 4 || 0 || 2 || 2 || - || - || - || - ||'''4 ||'''0 ||'''2 ||'''2 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SCO}} || 4 || 1 || 2 || 1 || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''6 ||'''2 ||'''2 ||'''2 |-align=center | {{flagicon|SVK}} || 5 || 3 || 2 || 0 || 7 || 2 || 4 || 1 ||'''12 ||'''5 ||'''6 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SLO}} || 4 || 2 || 1 || 1 || 5 || 1 || 2 || 2 ||'''9 ||'''3 ||'''3 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|SPA}} || 14 || 3 || 4 || 7 || 4 || 2 || 2 || 0 ||'''18 ||'''5 ||'''6 ||'''7 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|SWE}} || 5 || 2 || 1 || 2 || 6 || 1 || 2 || 3 ||'''11 ||'''3 ||'''3 ||'''5 |-align=center | {{flagicon|TUR}} || 8 || 5 || 0 || 3 || 18 || 9 || 7 || 2 ||'''26 ||'''14 ||'''7 ||'''5 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|WAL}} || 4 || 3 || 1 || 0 || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''5 ||'''3 ||'''1 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|UKR}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 6 || 3 || 1 || 2 ||'''7 ||'''4 ||'''1 ||'''2 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|HUN}} || 13 || 4 || 7 || 2 || 11 || 1 || 1 || 9 ||'''24 ||'''5 ||'''8 ||'''11 |-align=center | {{flagicon|URS}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 8 || 2 || 2 || 4 ||'''9 ||'''3 ||'''2 ||'''4 |} {{Col-end}} {{Col-start}} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona CAF - (Africa)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ALG}} || - || - || - || - || 5 || 1 || 2 || 2 ||'''5 ||'''1 ||'''2 ||'''2 |-align=center | {{flagicon|CMR}} || 1 || 0 || 0 || 1 || - || - || - || - ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|CIV}} || - || - || - || - || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|EGY}} || - || - || - || - || 6 || 3 || 2 || 1 ||'''6 ||'''3 ||'''2 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|GHA}} || 1 || 1 || 0 || 0 || - || - || - || - ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|MAR}} || - || - || - || - || 3 || 2 || 0 || 1 ||'''3 ||'''2 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|NGR}} || - || - || - || - || 2 || 2 || 0 || 0 ||'''2 ||'''2 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|DRC}} || - || - || - || - || 2 || 0 || 2 || 0 ||'''2 ||'''0 ||'''2 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|TUN}} || 1 || 0 || 1 || 0 || - || - || - || - ||'''1 ||'''0 ||'''1 ||'''0 |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona AFC - (Asia)'''</div> |-align=center " | {{flagicon|AUS}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF | {{flagicon|CHN}} || - || - || - || - || 2 || 2 || 0 || 0 ||'''2 ||'''2 ||'''0 ||'''0 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona AFC - (Asia)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|KOR}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|EAU}} || - || - || - || - || 1 || 0 || 0 || 1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|IRN}} || - || - || - || - || 2 || 0 || 2 || 0 ||'''2 ||'''0 ||'''2 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|IRQ}} || - || - || - || - || 2 || 0 || 2 || 0 ||'''2 ||'''0 ||'''2 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|JAP}} || - || - || - || - || 4 || 3 || 1 || 0 ||'''4 ||'''3 ||'''1 ||'''0 |-align=center | {{flagicon|TKM}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona CONCACAF - (America de Nord)'''</div> |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|CUB}} || 2 || 0 || 1 || 1 || - || - || - || - ||'''2 ||'''0 ||'''1 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|HON}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|MEX}} || - || - || - || - || 3 || 2 || 0 || 1 ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|SUA}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 3 || 1 || 1 || 1 ||'''4 ||'''2 ||'''1 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|TRI}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |} {{Col-3}} {| style="font-size:100%; width:100%" |- style="color:#FFFFFF; background:red;" ! rowspan="3"| Adversar ! colspan="4"|'''Meciuri Oficiale ! colspan="4"|''' Meciuri Amicale ! colspan="4"|'''Total |- align=center bgcolor=#32CD32 style="color:white;" |colspan=13 | <div style="text-align:center">'''Zona CONMEBOL - (America de Sud)'''</div> |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|MJ ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|V ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|E ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Î |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|ARG}} || 2 || 1 || 1 || 0 || 4 || 0 || 1 || 3 ||'''6 ||'''1 ||'''2 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|BOL}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''1 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|BRA}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 2 || 0 || 0 || 2 ||'''3 ||'''0 ||'''0 ||'''3 |-align=center | {{flagicon|CHL}} || - || - || - || - || 3 || 3 || 0 || 0 ||'''3 ||'''3 ||'''0 ||'''0 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|COL}} || 2 || 2 || 0 || 0 || 2 || 0 || 1 || 1 ||'''4 ||'''2 ||'''1 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|ECU}} || - || - || - || - || 1 || 1 || 0 || 0 ||'''1 ||'''0 ||'''0 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|PAR}} || - || - || - || - || 2 || 1 || 0 || 1 ||'''2 ||'''1 ||'''0 ||'''1 |-align=center | {{flagicon|PER}} || 1 || 1 || 0 || 0 || 4 || 1 || 2 || 1 ||'''5 ||'''2 ||'''2 ||'''1 |-align=center bgcolor="#EFEFEF" | {{flagicon|URU}} || 1 || 0 || 0 || 1 || 4 || 1 || 2 || 1 ||'''5 ||'''1 ||'''2 ||'''2 |} {{Col-end}} ==Note== {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Cătălin Oprișan, „Istoria Echipei Naționale de Fotbal a României 1922-2016”, București, 2016 * Cătălin Oprișan, „[https://www.frf.ro/publicatii/100-de-ani-istoria-echipei-nationale/ 100 de ani - Istoria Echipei Naționale de Fotbal a României 1922-2022]”, Federația Română de Fotbal, București, 2022 ==Vezi și== *[[Rezultatele echipei naționale de fotbal a României]] *[[Echipa națională de minifotbal a României]] *[[Echipele de fotbal din România în cupele europene]] == Legături externe == *{{commonscat-inline|Romania national football team}} * [http://www.eu-football.info/_matches.php?id=165 EU-Football - international football match results of Romania 1922-present] *[http://www.frf.ro/echipa-nationala Matches of Romania] *[http://www.rsssf.com/tablesr/roem-intres-new.html RSSSF archive of results 1922–2006] *[https://www.fifa.com/worldcup/preliminaries/europe/matches/team=43964/index.html FIFA.com - Romania: Fixtures and Results] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131017124526/http://www.fifa.com/worldcup/preliminaries/europe/matches/team=43964/index.html |date=2013-10-17 }} *[http://worldreferee.com/site/team.php?teamID=33 World Referee - Matches featuring Romania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131211121058/http://worldreferee.com/site/team.php?teamID=33 |date=2013-12-11 }} * [http://us24.ro/alibec-e-gras-si-pute-a-lene Fost selecționer al României, Ladislau Boloni, despre jucătorii naționalei după ce au plecat cu un punct de la EURO] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160624122008/http://us24.ro/alibec-e-gras-si-pute-a-lene |date=2016-06-24 }} * [http://www.frf.ro Federația Română de Fotbal] * [http://www.romaniansoccer.ro/national_team/national_team.shtml RomanianSoccer.ro — arhiva echipei naționale de fotbal a României] * [http://www.libertatea.ro/stire/istoria-participarii-romaniei-la-turneele-finale-ale-campionatului-mondial-de-fotbal-290734.html Istoria participării României la turneele finale ale Campionatului Mondial de Fotbal] * [http://fanclub.frf.ro Pagina Oficiala a Fan Club-ului Echipei Nationale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110809135911/http://www.fanclub.frf.ro/ |date=2011-08-09 }} * [http://www.facebook.com/pages/Fan-Club-Echipa-Na%C5%A3ional%C4%83-de-Fotbal-a-Rom%C3%A2niei/221332937892117?ref=hnav Fan Club-ul Echipei Nationale - Pagina de Facebook Oficiala a Fan Club-ului] * [https://sportxpert.ro/pronosticuri/ponturi-romania Meciurile viitoare și rezultatele anterioare ale României] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210418181321/https://sportxpert.ro/pronosticuri/ponturi-romania |date=2021-04-18 }} {{Casete de navigare |nume =Echipa națională de fotbal a României |titlu =Loturile României |stare = pliată |stil titlu = background:#FCD116; color:#002B7F; |listă1 = {{Echipa de fotbal a României la Jocurile Olimpice din 1924}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1930}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1934}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1938}} {{Echipa de fotbal a României la Jocurile Olimpice din 1952}} {{Echipa de fotbal a României la Jocurile Olimpice din 1964}} {{România la Campionatul Mondial de Fotbal 1970}} {{Echipa națională de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 1984}} {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1990}} {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1994}} {{Echipa României Euro 1996}} {{Echipa de fotbal a României la Campionatul Mondial din 1998}} {{Echipa României Euro 2000}} {{România la Euro 2008}} {{România la Euro 2016}} {{România la Euro 2024}} }} {{Fotbal în România}} {{Echipe UEFA}} {{Echipe naționale a României}}{{Control de autoritate}} [[Categorie:Echipa națională de fotbal a României| ]] [[Categorie:Echipe naționale de sport ale României|Fotbal]] 1wu15cl6ytcbfmhhdj6mobo8yahzfjm 0 94046 17023808 17021081 2025-06-10T13:22:03Z DagoDinoPeaceful 686383 17023808 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională | culoare cadru = C60B1E | culoare scris = FFC400 | Nume = Spania | Stemă = Escudo Selección Española de fútbol.png | Stemă_mărime = 200px | Porecla = {{unbulleted list | {{nowrap|''{{lang|es|Furia Roja}}'' (Furia Roșie)}}<ref name="roja">{{cite web|url=http://www.bbc.co.uk/blogs/learningenglish/2010/06/la-roja-from-miguel-spain.shtml |title="Roja" from Miguel, Spain |date=17 June 2010 |accessdate=27 jun 2014}}</ref><ref name="roja2">{{cite web |url=http://www.fifa.com/tournaments/archive/confederationscup/southafrica2009/statistics/news/newsid=1072428.html |title=La Roja lean to the left |publisher=[[FIFA]] |date=16 June 2009 |accessdate=27 iunie 2014 |archive-date=2011-10-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111030105331/http://www.fifa.com/tournaments/archive/confederationscup/southafrica2009/statistics/news/newsid=1072428.html |dead-url=yes }}</ref> | {{nowrap|''{{lang|es|La Furia}}'' (Furia)}} | ''{{lang|es|La Roja}}'' (Cei Roșii) }} | Federație = [[Federația Regală Spaniolă de Fotbal|Real Federación Española de Fútbol]] | Confederație = [[UEFA]] | Căpitan = [[Álvaro Morata]] | multeselecții = [[Sergio Ramos]] (180) | Golgheter = [[David Villa]] (59) | Stadion =[[Wanda Metropolitano]] | Codul FIFA = ESP | FIFA Rank = 2 {{steady}} (3 aprilie 2025) | FIFA max = 1 | FIFA max date = iulie 2008 – iunie 2009, octombrie 2009 – martie 2010, iulie 2010 – iulie 2011, octombrie 2011–iulie 2014 | FIFA min = 25 | FIFA min date = martie 1998 | Elo Rank = 4 (30 aprilie 2017) | Elo max = 1 | Elo max date = sep. 1920 – mai 1924, sep. – dec. 1925, iunie 2002, iunie 2008 – iunie 2009, iulie 2010 - iunie 2013, sep. 2013 | Elo min = 20 | Elo min date = iunie 1969, iunie 1981, noiembrie 1991 <!--Home Shirt--> | pattern_la1 = _esp24h | pattern_b1 = _esp24h | pattern_ra1 = _esp24h | pattern_sh1 = _esp24h | pattern_so1 = _esp24h | leftarm1 = FF0000 | body1 = FF0000 | rightarm1 = FF0000 | shorts1 = 0000FF | socks1 = FF0000 | pattern_la2 = _esp24a | pattern_b2 = _esp24a | pattern_ra2 = _esp24a | pattern_sh2 = _esp24a | pattern_so2 = _esp24a | leftarm2 = FFFF99 | body2 = FFFF99 | rightarm2 = FFFF99 | shorts2 = FFFF99 | socks2 = FFFF99 <!--End of Shirt--> | Primul meci = {{fb|ESP|1785}} 1–0 {{fb-rt|DEN}}<br>([[Anvers]], Belgia; 28 august 1920) | Cea mai mare victorie = {{fb|ESP|1931}} 13–0 {{fb-rt|BUL}}<br>([[Madrid]], Spania; 22 august 1933) | Cea mai mare înfrângere = {{fb|ESP|1785}} 1–7 {{fb-rt|ITA|1861}}<br>([[Amsterdam]], Țările de Jos; 4 iunie 1928)<br>{{fb|ENG}} 7–1 {{fb-rt|ESP|1931}}<br>(Londra, Anglia; 9 decembrie 1931) | Prezențe la CM = 16 | Primul CM = 1934 | Cel mai bun rezultat = Campioni ([[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]]) | Numele cupei regionale = [[Campionatul European de Fotbal|Campionatul European]] | Prezențe în cupa regională = 12 | Prima CR = [[Campionatul European de Fotbal 1964|1964]] | Cel mai bun rezultat regional = Câștigători ([[Campionatul European de Fotbal 1964|1964]], [[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]], [[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]], [[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]]) | Prezențe în CC = 2 | Prima CC = 2009 | Cel mai bun rezultat CC = Locul doi ([[Cupa Confederațiilor 2013|2013]]) | medaltemplates = {{MedalTop|}} {{MedalSport |[[Fotbal la Jocurile Olimpice de vară|Fotbal]] masculin}} {{MedalSilver |[[Jocurile Olimpice de vară din 1920|Antwerp 1920]] |[[Fotbal la Jocurile Olimpice de vară din 1920|Echipe]]}} {{MedalGold |[[Jocurile Olimpice de vară din 1992|Barcelona 1992]] |[[Fotbal la Jocurile Olimpice de vară din 1992|Echipe]]}} {{MedalSilver |[[Jocurile Olimpice de vară din 2000|Sydney 2000]] |[[Fotbal la Jocurile Olimpice de vară din 2000|Echipe]]}} {{MedalBottom}} }} '''Echipa națională de fotbal a Spaniei''' reprezintă [[Spania]] în competițiile [[fotbal]]istice internaționale inter-țări. Este organizată de [[Federația Regală Spaniolă de Fotbal]]. Este deținătoarea recordului privind cele mai multe titluri europene, cu patru ediții câștigate: [[Campionatul European de Fotbal 1964|1964]], [[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]], [[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]] și [[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]]. E devenit de asemenea campioană mondială în [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] și a cucerit medaliile de aur la [[Jocurile Olimpice de vară din 1992]], de la Barcelona. În iulie 2008, Spania s-a clasat pe locul întâi în ierarhia [[FIFA]] pentru prima dată în istoria sa, devenind a șasea țară lider mondial și prima care nu a câștigat [[Campionatul Mondial de Fotbal|Campionatul Mondial]]. Între noiembrie 2006 și iunie 2009, Spania a fost neînvinsă pentru un record de 35 meciuri consecutive — record împărțit cu [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Brazilia]] — incluzând un record de 15 meciuri câștigate pe linie până la înfrângerea cu [[Echipa națională de fotbal a Statelor Unite ale Americii|Statele Unite]] 2-0 la [[Cupa Confederațiilor FIFA 2009]]. În 2010 a făcut cea mai mare performanță din istoria sa, câștigând pentru prima dată în istorie Campionatul Mondial de Fotbal după finala cu Țările de Jos, unde singurul gol a fost marcat în minutele de prelungiri de Iniesta. == Istorie == === Primul an === === Campionatul Mondial de Fotbal 1950 === Fondată în 1913, [[Războiul Civil Spaniol]] și [[Al doilea Război Mondial]] a împiedicat Spania să participe la orice competiție de la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1934]] până la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1950]]. Acolo au depășit faza grupelor împotriva [[Echipa națională de fotbal a Angliei|Angliei]], [[Echipa națională de fotbal a Chile|Chile-ului]] și [[Echipa națională de fotbal a Statelor Unite ale Americii|Statelor Unite]] pentru a avansa în runda finală. Atunci campioana nu era decisă într-un singur meci, câștigătoarele grupelor erau puse într-o singură grupă, iar primul loc lua trofeul. Cele patru echipe participante în grupa finală erau [[Echipa națională de fotbal a Uruguayului|Uruguay]], [[Echipa națională de fotbal a Braziliei|Brazilia]], [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suedia]] și Spania. Spania nu a reușit să câștige grupa, și au terminat pe locul patru după un egal 2-2 cu Uruguay, o înfrângere 6-1 cu Brazilia și o altă înfrângere la scorul de 3-1 cu Suedia. Până în 2010, acest loc patru era cel mai bun rezultat al Spaniei la Campionatul Mondial, în 2010 ea luând trofeul. Golgheterul Spaniei la Campionatul Mondial de Fotbal 1950 a fost [[Estanislao Basora]], care a terminat turneul cu cinci goluri, performanță egalată în 2010 de [[David Villa]]. Spaniolii, conduși de [[Alfredo Di Stéfano]], s-au calificat pentru [[Campionatul Mondial de Fotbal 1962]]. === Campionatul Mondial de Fotbal din 1982 în Spania === În 1976, Spania a fost aleasă ca gazdă a [[Campionatul Mondial de Fotbal 1982|Campionatului Mondial de Fotbal 1982]]. Acest mondial a fost jucat în 24 de echipe în premieră pentru prima dată. Așteptările au fost mai mari pentru Spania ca națiune gazdă sub comanda antrenorului [[José Santamaría]]. În faza grupelor a jucat în Grupa 5, în care au reușit doar un 1-1 contra Hondurasului în meciul de deschidere, după care au reușit o victorie 2-1 contra Iugoslaviei, dar au fost învinși cu 1–0 de Irlanda de Nord. Aceste rezultate au fost suficiente pentru a avansa în a doua rundă în care au jucat în Grupa B, dar înfrângerea cu Germania de Vest și egalul cu Anglia nu a fost de ajuns pentru a avansa mai departe, și Santamaría a fost demis. === 1984 spre 1988 === Fostul antrenor al lui Real Madrid [[Miguel Muñoz]], care a antrenat temporar Spania în 1969, l-a înlocuit pe Daniel Newlan, reîntorcându-se la echipa națională. Spania a fost în Grupa 7 de calificare a [[UEFA Euro 1984|Euro 84]], împotriva [[Echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos|Țărilor de Jos]], [[Echipa națională de fotbal a Irlandei|Irlandei]], [[Echipa națională de fotbal a Islandei|Islandei]] și [[Echipa națională de fotbal a Maltei|Maltei]]. În ultimul meci al grupei, Spania trebuia să o învingă pe Malta la cel puțin 11 goluri diferență pentru a depăși Țările de Jos, echipa de pe primul loc. După ce a condus cu 3-1 la pauză, Spania a înscris nouă goluri în a doua repriză, câștigând meciul cu 12-1, și a câștigat grupa. La tragerile la sorți de dinaintea turneului final, Spania a picat în grupa B, acolo unde avea să întâlnească România, Portugalia și Germania de Vest. După două egaluri cu primele două adversare, scor 1-1, Spania a reușit să obțină primul loc după ce a câștigat meciul cu Germania de Vest cu 1-0. În semifinalele competiției, Spania și Danemarca se aflau la penaltiuri, după ce prelungirile se încheiaseră cu scorul de 1-1. Spania a reușit să câștige la loviturile de departajare cu 5-4. Gazda, și totodată favorita competiției, Franța, a învins-o pe Spania în finala cu scorul de 2-0, după o primă repriză albă. === 1990 spre 1992 === Pentru [[Campionatul Mondial de Fotbal 1990]] din Italia, Spania avea un alt antrenor, Evan [[Luis Suárez Miramontes|Luis Suárez]]. Ea calificându-se dintr-o grupă formată din Republica Irlandei, Ungaria, Irlanda de Nord, și Malta, Spania a intrat în competiție după o formă bună, a ajuns în faza elminatorie după 0–0 cu Uruguay și o victorie cu Coreea de Sud (3–1) și cu Belgia (2–1), în a doua rundă fiind învinsă de Iugoslavia cu 2-1. Noul antrenor [[Vicente Miera]] nu a reușit să califice Spania la [[UEFA Euro 1992|Euro 92]], după ce a termina a trei într-o grupă cu Franța și Cehoslovacia, însă a reușit să câștige medalia de aur alături de Spania la [[Jocurile Olimpice de vară din 1992]]<ref name="Olympics 1992-">Din 1992, în loturile Fotbalului Olimpic de Vară puteau să joace doar trei jucători sub 23 ani.''The achievements of such teams are not usually included in the statistics of the international team''</ref> în [[Barcelona]]. === Euro 2000 și Cupa Mondială 2002 === După înfrângere 3–2 în meciul de deschidere cu Cipru calificările pentru [[Euro 2000]], Clemente a fost concediat și a fost înlocuit de [[José Antonio Camacho]] ca antrenor. Spania a câștigat restul meciurilor pentru calificarea la Euro 2000, unde au fost puși în Grupa C. O înfrângere 1–0 cu [[Echipa națională de fotbal a Norvegiei|Norvegia]] a fost urmată de victorii cu [[Echipa națională de fotbal a Sloveniei|Slovenia]] (2–1) și cu Iugoslavia (4–3) ea calificându-se în sferturile Euro 2000 unde a fost învinsă de campioana mondială din 1998, Franța cu 2-1, golul Spaniei fiind marcat de Mendieta din penalti. La [[Campionatul Mondial de Fotbal 2002]] Spania s-a calificat ca câștigătoare a Grupei 7 de calificare, ea fiind pusă în Grupa B împreună cu Paraguay, Africa de Sud și Slovenia, a câștigat grupa sa și s-a calificat în faza eliminatorie a Cupei Mondiale 2002, unde a dat peste Irlanda, pe care a învins-o la penalti-uri cu 3-2, în sferturile de finală a întâlnit co-organizatoarea, Coreea de Sud, unde a fost învinsă la penalti-uri cu 5-3. === Euro 2004 === La [[Euro 2004]] în Portugalia, Spania a jucat în Grupa A cu gazda [[Echipa națională de fotbal a Portugaliei|Portugalia]], [[Echipa națională de fotbal a Rusiei|Rusia]] și [[Echipa națională de fotbal a Greciei|Grecia]], ea terminând pe locul trei. Spania a învins cu 1–0 Rusia și a făcut egal 1–1 cu Grecia, dar nu a reușit să facă egal cu Portugalia pentru a merge mai departe. [[Iñaki Sáez]] a fost demis și câteva săptămâni mai târziu a fost înlocuit de [[Luis Aragonés]]. === Debutul la Cupa Confederațiilor FIFA și Preliminariile Campionatului Mondial de Fotbal 2010 === [[Fișier:Spanien - Nationalmannschaft 20091118.jpg|thumb|right|Echipa națională de fotbal a Spaniei în noiembrie 2009 în [[Viena]], pe [[Ernst-Happel-Stadion]] vs. [[Echipa națională de fotbal a Austriei]] (5:1)]] [[Luis Aragonés]] a terminat rolul său de manager după [[Euro 2008]], și a fost înlocuit de [[Vicente del Bosque]].<ref>[http://www.skysports.com/story/0,19528,12024_3823638,00.html Spain appoint Del Bosque]</ref> 2008 l-a văzut pe [[David Villa]] marcând 12 goluri în 15 jocuri, doborând recordul de 10 goluri într-un an, performanță făcută de [[Raúl González|Raúl]] în 1999.<ref>[http://www.marca.com/edicion/marca/futbol/seleccion/es/desarrollo/1185746.html Villa, mejor goleador de la selección en un año natural {{sp icon}}]</ref> Pe 11 februarie 2009, David Villa a făcut un alt record la golul din minutul 36 împotriva Angliei el devenind primul jucător spaniol care marchează 6 goluri în 6 meciuri consecutive.<ref>[http://www.goal.com/en/news/468/internationals/2009/02/12/1105433/spain-hotshot-david-villa-delighted-with-goal-against-england Spain Hotshot David Villa Delighted With Goal Against England]</ref> La [[Cupa Confederațiilor FIFA 2009]] a participat pentru prima dată în istorie ca campionă europeană, ea participând în Grupa A împreună cu Africa de Sud, Irak și Noua Zeelandă, învingând toate echipele și calificându-se în semifinale, unde a fost învinsă de Statele Unite cu 2-0 după un record de 35 de meciuri fără înfrângere. A reușit să ia locul trei după ce a învins în finala mică Africa de Sud în prelungiri cu 3-2, prin golul lui Xabi Alonso. David Villa și Fernando Torres au reșit fiecare câte 3 goluri, Torres făcând un hat-trick cu Noua Zeelandă.<ref>{{Citat web |url=http://goal.com/en/news/1863/world-cup-2010confederations-cup/2009/06/28/1351793/spain-finish-third-in-confederations-cup-after-thrilling |accessdate=2010-07-18 |titlu=Spain Finish Third In Confederations Cup After Thrilling Finale Against South Africa |archive-date=2011-11-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111108071123/http://www.goal.com/en/news/1863/world-cup-2010confederations-cup/2009/06/28/1351793/spain-finish-third-in-confederations-cup-after-thrilling |dead-url=yes }}</ref> Pe 9 septembrie 2009 Spania și-a asigurat participarea la [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010]] învingând [[Estonia]] cu 3–0 în [[Mérida, Spania|Mérida]].<ref>{{citat web|url=http://soccernet.espn.go.com/report?id=236527&cc=5739&league=FIFA.WORLDQ.UEFA|title=South Africa place secured|date=2009-09-09|work=ESPN|accessdate=2009-10-15|archive-date=2010-12-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20101205064554/http://soccernet.espn.go.com/report?id=236527&cc=5739&league=FIFA.WORLDQ.UEFA|dead-url=yes}}</ref> Spania reușit recordul de a câștigat 10 meciuri din 10 în preliminarii.<ref>{{citat web|url=http://soccernet.espn.go.com/report?id=236569&cc=5739|title=Perfect record intact|date=2009-10-14|work=ESPN|accessdate=2009-10-15|archive-date=2010-12-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20101205064621/http://soccernet.espn.go.com/report?id=236569&cc=5739|dead-url=yes}}</ref> === Câștigătoare a Campionatului Mondial de Fotbal 2010 === {| style="float: left; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.20|y=0.05|scale=350|text=[[Iker Casillas|<span style="font-size:0.8em; color:Black;">'''Casillas (C)'''</span>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Sergio Ramos|<span style="font-size:0.8em; color:Maroon;">'''Ramos'''</span>]]}} {{Image label|x=0.12|y=0.15|scale=350|text=[[Carles Puyol|<span style="font-size:0.8em; color:Maroon;">'''Puyol'''</span>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.15|scale=350|text=[[Gerard Piqué|<span style="font-size:0.8em; color:Maroon;">'''Piqué'''</span>]]}} {{Image label|x=0.37|y=0.20|scale=350|text=[[Joan Capdevila|<span style="font-size:0.8em; color:Maroon;">'''Capdevila'''</span>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.37|scale=350|text=[[Xavi|<span style="font-size:0.8em; color:Navy;">'''Xavi'''</span>]]}} {{Image label|x=0.20|y=0.30|scale=350|text=[[Sergio Busquets|<span style="font-size:0.8em; color:Navy;">'''Busquets'''</span>]]}} {{Image label|x=0.33|y=0.37|scale=350|text=[[Xabi Alonso|<span style="font-size:0.8em; color:Navy;">'''Alonso'''</span>]]}} {{Image label|x=0.36|y=0.47|scale=350|text=[[Andrés Iniesta|<span style="font-size:0.8em; color:Yellow;">'''Iniesta'''</span>]]}} {{Image label|x=0.09|y=0.47|scale=350|text=[[Pedro Rodríguez Ledesma|<span style="font-size:0.8em; color:Yellow;">'''Pedro'''</span>]]}} {{Image label|x=0.23|y=0.50|scale=350|text=[[David Villa|<span style="font-size:0.8em; color:Yellow;">'''Villa'''</span>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start a Spaniei în [[Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2010]].</small> |} [[Fișier:Spain and Portugal match at the FIFA World Cup 2010-06-29 5.jpg|thumb|Spania la un corner împotriva [[Echipa națională de fotbal a Portugaliei|Portugaliei]] în optimile de finală ale [[CM 2010|Campionatului Mondial de Fotbal 2010]]]] {{Articol principal|Campionatul Mondial de Fotbal 2010}} Cu jocul impus de [[Xavi]] si [[Andrés Iniesta|Iniesta]], considerati cei mai mari jucatori spanioli din toate timpurile, Spania avea sa reuseasca "dubla" istorica, impunandu-se si in finala Campionatului Mondial, dupa ce in urma cu doi ani reusea sa castige Campionatul European, acesta din urma fiind primul trofeu important pentru iberici, de la titlul castigat de generatia lui [[Luis Suárez Miramontes|Luisito Suarez]] din [[Campionatul European de Fotbal 1964|1964]]. La Campionatul Mondial de Fotbal 2010 a jucat în Grupa H împreună cu [[Echipa națională de fotbal a Elveției|Elveția]], [[Echipa națională de fotbal a Hondurasului|Honduras]] și [[Echipa națională de fotbal a Chile|Chile]]. Grupa a fost câștigată de spanioli. În primul meci au jucat contra Elveției, care a reușit să o învingă pe Spania, fiind singura echipă care a reușit să o învingă pe Spania la acest mondial, cu 1-0. În meciul următor, contra Hondurasului, au reșit să învingă cu 2-0 după dubla lui [[David Villa]]. În ultimul meci al grupei, a reușit să învingă Chile cu 2-1. A reușit să avanseze în optimi, întâlnind Portugalia, de care au reușit să treacă cu 1-0 după golul lui [[David Villa]]. În sferturi au întâlnit Paraguay, cu care a câștigat în ultimele minute după un meci cu 2 penalti-uri ratate, unul pentru Paraguay și unul pentru Spania, după golul din minutul 82 a lui [[David Villa]]. În semifinale avea să joace cu tripla campioană mondială, Germania, de care a reușit să treacă după golul lui Puyol din minutul 75, reușind în premieră să ajungă în finală, unde a jucat cu Țările de Jos, care a jucat pentru a treia oară o finală de campionat mondial după cele din 1974 și 1978, reușind să câștige pentru prima dată în istorie Campionatul Mondial de Fotbal. Singurul gol al pertidei a fost marcat în prelungirile partidei, înainte de penalti-uri, de [[Andrés Iniesta]] în minutul 116. Spania a câștigat premiul fair-play, în timp ce jucătorii săi au câștigat alte premii.<ref name="2010fairplay">{{citat web|title=Forlan and Muller strike gold|url=http://www.fifa.com/worldcup/news/newsid=1272888/index.html|publisher=FIFA|accessdate=14 July 2010|archive-date=2011-04-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20110430035715/http://www.fifa.com/worldcup/news/newsid=1272888/index.html|dead-url=yes}}</ref> Iker Cassilas a fost cel mai bun portar al mondialului, el primind doar două goluri. David Villa a câștigat balonul de bronz și gheata de argint cu 5 goluri marcate și o pasă de gol. Spania urmează să reprezinte Europa la [[Cupa Confederațiilor FIFA 2013]]. La [[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|Campionatul Mondial de Fotbal din 2014]], Spania a pierdut primele două meciuri din grupa B cu Țările de Jos, scor 1-5 și cu Chile, scor 0-2, reușind o singură victorie, cea în fața Australiei, scor 3-0. Spania a terminat a ocupat numai locul al treilea, ieșind din competiție încă din faza grupelor. == Echipament == Echipamentul Spaniei de acasă este format dintr-un tricou roșu, șort-uri albastre, șosete roșii și linii galbene pe tricou. Cel de deplasare este format din echipament albastru cu linii roșii și galbene pe tricou. După câștigarea [[CM 2010|Cupei Mondiale 2010]] o stea galbenă a fost adăugată stemei. În [[Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2010]] a fost prima dată de la Anglia în 1966 când câștigătorii cupei au jucat în echipamanetul de rezervă. Ei folosind echipamentul albastru, iar la premiere schimbându-și echipamentul în cel roșu cu albastru. == Campionatul Mondial == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#c00; color:#fff;" ! width="120px"| Țară gazdă / An !! width="120px"| Runda !! width="60px"| Poziția !width="40px"| {{Tooltip|MJ|Meciuri jucate}} !width="40px"| {{Tooltip|V|Victorii}} !width="40px"| {{Tooltip|E|Egal}} !width="40px"| {{Tooltip|Î|Înfrângere}} !width="40px"| {{Tooltip|GM|Goluri marcate}} !width="40px"| {{Tooltip|GP|Goluri primite}} |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|URU}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1930|1930]] | colspan="10"|''Nu a participat'' |- |{{flagicon|ITA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1934|1934]] ||'''Sferturi'''||5||3||1||4||1||4||3 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1938|1938]] | colspan="10"|''S-a retras'' |-bgcolor="#ccffcc" |{{flagicon|BRA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] ||'''Grupa finală'''||'''4'''||6||3||1||2||10||12 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|SUI}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1954|1954]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|SWE}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1958|1958]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|CHL}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1962|1962]] ||'''Prima fază'''||12||3||1||0||2||2||3 |- |{{flagicon|ENG}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1966|1966]] ||'''Prima fază'''||10||3||1||0||2||4||5 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|MEX}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1970|1970]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|RFG}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1974|1974]] | colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|ARG}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1978|1978]] ||'''Prima fază'''||10||3||1||1||1||2||2 |- |{{flagicon|SPA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1982|1982]] ||'''A doua fază'''||12||5||1||2||2||4||5 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|MEX}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] ||'''Sferturi'''||7||5||3||1||1||11||4 |- |{{flagicon|ITA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]] ||'''Optimi'''||10||4||2||1||1||6||4 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|SUA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] ||'''Sferturi'''||8||5||2||2||1||10||6 |- |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] ||'''Prima fază'''||17||3||1||1||1||8||4 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|KOR}} {{flagicon|JAP}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] ||'''Sferturi'''||5||5||3||2||0||10||5 |- |{{flagicon|GER}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] ||'''Optimi'''||9||4||3||0||1||9||4 |-bgcolor=gold |style="border: 3px solid violet"|{{flagicon|RSA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]]||'''Campioni||'''1||7||6||0||1 ||8||2 |- |{{flagicon|BRA}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|2014]] ||'''Grupe'''||23||3||1||0||2||4||7 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|RUS}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] ||'''Optimi'''||10||4||1||3||0||7||6 |- |{{flagicon|QAT}} '''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2022|2022]] ||'''Optimi'''||13||4||1||2||1||9||3 |-bgcolor=#c00 style="color:white;" |'''Total||'''1 Titlu||'''16/22||'''67||'''31||'''17||'''19||'''108||'''75 </div> {{col-end}} <div style="text-align:center">:''**Culoarea aurie înseamnă că au câștigat în acel an''</div> === Finale === <div style="text-align:center">{{legend2|Yellow|'''Campioană|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|Silver|'''Finalistă|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|#cc9966|'''Locul 3|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|#cce1ff|'''Locul 4|border=1px solid #AAAAAA}}</div> {| class="wikitable" style="text-align: center; margin:auto; font-size:90%" !colspan=9 style="background:#c00;"|<span style="color:white"> Finale jucate de Spania la Campionatul Mondial</span> |- !colspan=4|Finala !width=1% rowspan=39| !colspan=4|Finala mică |- !Anul !{{Tooltip|Campioni}} !{{Tooltip|Scor}} !{{Tooltip|Adversar}} !Anul !{{Tooltip|Locul 3 sau 4}} !{{Tooltip|Scor}} !{{Tooltip|Adversar}} |- |[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] |{{ESP}}||BGCOLOR=yellow |'''1 - 0'''||{{fb|NED}} |[[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] |{{ESP}}||BGCOLOR=#cce1ff |'''1 - 3'''||{{fb|SWE}} |- |} {| class="wikitable" style="text-align: center; margin:auto; font-size:90%" !colspan=9 style="background:#c00;"|<span style="color:white"> Finale jucate de Spania la Campionatul European</span> |- !colspan=4|Câștigate !width=1% rowspan=39| !colspan=4|Pierdute |- !Anul !{{Tooltip|Campioni}} !{{Tooltip|Scor}} !{{Tooltip|Adversar}} !Anul !{{Tooltip|Vice-campioni}} !{{Tooltip|Scor}} !{{Tooltip|Adversar}} |- |[[Campionatul European de Fotbal 1964|1964]] |{{ESP}}||BGCOLOR=yellow |'''2 - 1'''||{{fb|RUS}} |[[Campionatul European de Fotbal 1984|1984]] |{{ESP}}||BGCOLOR=silver |'''0 - 2'''||{{fb|FRA}} |- |[[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]] |{{ESP}}||BGCOLOR=yellow |'''1 - 0'''||{{fb|GER}} |- |[[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]] |{{ESP}}||BGCOLOR=yellow |'''4 - 0'''||{{fb|ITA}} |- |[[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]] |{{ESP}}||BGCOLOR=yellow |'''2 - 1'''||{{fb|ENG}} |} === Turnee === <div style="text-align:center">'''Rezultate obținute de Spania la Campionatele Mondiale'''</div> <div style="height:602px; width:625px; overflow:auto; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; font-size:95%;"> {| class="wikitable" border="1" style="margin:auto; font-size:95%;" |- !style="background-color:#c00; color:white;" width="10%"|Turnee !style="background-color:#c00; color:black;"| <table style="width:540px"> <tr> <th style="width:70px>Faza</th> <th style="width:80px>Naționala</th> <th style="width:50px>Scor</th> <th style="width:90px>Adversar</th> <th style="width:70px>Final</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2022 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>7 - 0</th> <td style="width:90px>{{fb|CRC}}</td> <th style="width:70px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|GER}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|JAP}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Optimi</th> <th>0 - 0</th> <td rowspan="2">{{fb|MAR}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>0 : 3</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2018 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>3 - 3</th> <td style="width:90px>{{fb|POR}}</td> <th style="width:70px>Egal</th> </tr> <tr> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|IRN}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>2 - 2</th> <td>{{fb|MAR}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Optimi</th> <th>1 - 1</th> <td rowspan="2">{{fb|RUS}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>3 : 4</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2014 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="3" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>1 - 5</th> <td style="width:90px>{{fb|NED}}</td> <th style="width:70px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 2</th> <td>{{fb|CHI}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>3 - 0</th> <td>{{fb|AUS}}</td> <th>Victorie</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''[[File:Simple gold cup.svg|20px]] <br> 2010 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="7" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>0 - 1</th> <td style="width:90px>{{fb|SUI}}</td> <th style="width:70px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 0</th> <td>{{fb|HON}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|CHL}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Optimi</th> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|POR}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Sferturi</th> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|PAR}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Semifinale</th> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|GER}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th style="background-color:#FFFF00">Campioană</th> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|NED}}</td> <th>Victorie</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2006 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>4 - 0</th> <td style="width:90px>{{fb|UCR}}</td> <th style="width:70px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>3 - 1</th> <td>{{fb|TUN}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|KSA}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Optimi</th> <th>1 - 3</th> <td>{{fb|FRA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''2002 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="7" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>3 - 1</th> <td style="width:90px>{{fb|SVN}}</td> <th style="width:70px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>3 - 1</th> <td>{{fb|PAR}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>3 - 2</th> <td>{{fb|RSA}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Optimi</th> <th>1 - 1</th> <td rowspan="2">{{fb|IRL}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>3 : 2</th> <th>Penalty</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Sferturi</th> <th>0 - 0</th> <td rowspan="2">{{fb|KOR}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>3 : 5</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1998 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="3" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>2 - 3</th> <td style="width:90px>{{fb|NGR}}</td> <th style="width:70px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 0</th> <td>{{fb|PAR}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>6 - 1</th> <td>{{fb|BUL}}</td> <th>Victorie</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1994 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>2 - 2</th> <td style="width:90px>{{fb|KOR}}</td> <th style="width:70px>Egal</th> </tr> <tr> <th>1 - 1</th> <td>{{fb|GER}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>3 - 1</th> <td>{{fb|BOL}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Optimi</th> <th>3 - 0</th> <td>{{fb|SUI}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Sferturi</th> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|ITA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1990 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="4" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>0 - 0</th> <td style="width:90px>{{fb|URU}}</td> <th style="width:70px>Egal</th> </tr> <tr> <th>3 - 1</th> <td>{{fb|KOR}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|BEL}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Optimi</th> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|YUG}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1986 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="6" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>0 - 1</th> <td style="width:90px>{{fb|BRA}}</td> <th style="width:70px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|NIR}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>3 - 0</th> <td>{{fb|ALG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Optimi</th> <th>5 - 1</th> <td>{{fb|DEN}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Sferturi</th> <th>1 - 1</th> <td rowspan="2">{{fb|BEL}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>4 : 5</th> <th>Penalty</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1982 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Runda 1</th> <td rowspan="5" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>1 - 1</th> <td style="width:90px>{{fb|HON}}</td> <th style="width:70px>Egal</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|YUG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>0 - 1</th> <td>{{fb|NIR}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Runda 2</th> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|GER}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 0</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Egal</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1978 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Runda 1</th> <td rowspan="3" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>1 - 2</th> <td style="width:90px>{{fb|AUT}}</td> <th style="width:70px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>0 - 0</th> <td>{{fb|BRA}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|SWE}}</td> <th>Victorie</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1966 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="3" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>1 - 2</th> <td style="width:90px>{{fb|ARG}}</td> <th style="width:70px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>2 - 1</th> <td>{{fb|SUI}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|GER}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1962 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Grupe</th> <td rowspan="3" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>0 - 1</th> <td style="width:90px>{{fb|TCH}}</td> <th style="width:70px>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|MEX}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 2</th> <td>{{fb|BRA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1950 | <table style="width:540px"> <tr> <th rowspan="3" style="width:70px>Runda 1</th> <td rowspan="6" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>3 - 1</th> <td style="width:90px>{{flagcountry|SUA}}</td> <th style="width:70px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>2 - 0</th> <td>{{fb|CHL}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th>1 - 0</th> <td>{{fb|ENG}}</td> <th>Victorie</th> </tr> <tr> <th rowspan="3">Runda finală</th> <th>2 - 2</th> <td>{{fb|URU}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th>1 - 6</th> <td>{{fb|BRA}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> <tr> <th>1 - 3</th> <td>{{fb|SWE}}</td> <th>Înfrângere</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | align="center"| '''1934 | <table style="width:540px"> <tr> <th style="width:70px>Optimi</th> <td rowspan="3" style="text-align:center; width:80px>{{fb|SPA}}</td> <th style="width:50px>3 - 1</th> <td style="width:90px>{{fb|BRA}}</td> <th style="width:70px>Victorie</th> </tr> <tr> <th>Sferturi</th> <th>1 - 1</th> <td rowspan="2">{{fb|ITA}}</td> <th>Egal</th> </tr> <tr> <th rowspan="2">Rejucare</th> <th>0 - 1</th> <th rowspan="2">Înfrângere</th> </tr> </table> |} </div> <div style="clear:both;"></div> ===Meciuri - întâlniri directe=== <div style="text-align:center">{{legend2|#E6E6FA|'''Victorie Spania|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|#FFF8DC|'''Egal|border=1px solid #AAAAAA}} {{legend2|Pink|'''Victorie Adversar|border=1px solid #AAAAAA}}</div> <div style="height:588px; width:720px; overflow:auto; padding:3px; margin:auto; border:10px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;"> {| border=2 style="text-align: center;" |- !style="background: #ff5050; color:white;" text-align: center" rowspan=3"|'''Adversar''' !style="background: #ff5050; color:white;" text-center" colspan="8"|'''Spania - confruntări directe la Campionatul Mondial''' |- !style="background: #ff5050; color:white;" text-align: center" colspan="5"|'''Ediția și scorul''' !style="background: #ff5050; color:white;" text-align: center" colspan="3"|'''Total''' |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1934|1934]] {{flagicon|ITA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] {{flagicon|BRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1962|1962]] {{flagicon|CHL}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1978|1978]] {{flagicon|ARG}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] {{flagicon|MEX}}''' !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|BRA}} |bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 1||bgcolor=pink|'''1 - 6||bgcolor=pink|'''1 - 2||bgcolor=#FFF8DC|'''0 - 0||bgcolor=pink|'''0 - 1||'''5||'''10 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="1"| !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1966|1966]] {{flagicon|ENG}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1982|1982]] {{flagicon|SPA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] {{flagicon|SUA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] {{flagicon|RSA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="1"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|GER}} |bgcolor=pink|'''1 - 2||bgcolor=pink|'''1 - 2||bgcolor=#FFF8DC|'''1 - 1||bgcolor=#E6E6FA|'''1 - 0||colspan="1"|-||'''4||'''5 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] {{flagicon|BRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] {{flagicon|RSA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|2014]] {{flagicon|BRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="2"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|CHL}} |bgcolor=#E6E6FA|'''2 - 0||bgcolor=#E6E6FA|'''2 - 1||bgcolor=pink|'''0 - 2||colspan="2"|-||'''4||'''3 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]] {{flagicon|CHL}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] {{flagicon|MEX}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] {{flagicon|KOR}}{{flagicon|JAP}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="2"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|KOR}} |bgcolor=E6E6FA|'''3 - 1||bgcolor=FFF8DC|'''2 - 2||bgcolor=FFF8DC|'''0 - 0||colspan="2"|-||'''5||'''3 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1966|1966]] {{flagicon|ENG}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] {{flagicon|SUA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] {{flagicon|RSA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="2"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|SUI}} |bgcolor=#E6E6FA|'''2 - 1||bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 0||bgcolor=pink|'''0 - 1||colspan="2"|-||'''5||'''2 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="1"| !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] {{flagicon|FRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] {{flagicon|KOR}}{{flagicon|JAP}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] {{flagicon|GER}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="2"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|PAR}} |bgcolor=#FFF8DC|'''0 - 0||bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 1||bgcolor=#E6E6FA|'''1 - 0||colspan="2"|-||'''4||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="1"| !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] {{flagicon|BRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1982|1982]] {{flagicon|SPA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="3"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|ENG}} |bgcolor=E6E6FA|'''1 - 0||bgcolor=FFF8DC|'''0 - 0||colspan="3"|-||'''1||'''0 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="1"| !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] {{flagicon|MEX}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]] {{flagicon|SUA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="3"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|BEL}} |bgcolor=#FFF8DC|'''1 - 1||bgcolor=#E6E6FA|'''2 - 1||colspan="3"|-||'''3||'''2 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="1"| !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1982|1982]] {{flagicon|SPA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] {{flagicon|RSA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="3"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|HON}} |bgcolor=#FFF8DC|'''1 - 1||bgcolor=#E6E6FA|'''2 - 0||colspan="3"|-||'''3||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="1"| !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1982|1982]] {{flagicon|SPA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] {{flagicon|MEX}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="3"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|NIR}} |bgcolor=pink|'''0 - 1||bgcolor=E6E6FA|'''2 - 1||colspan="3"|-||'''2||'''2 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="2"|'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1934|1934]] {{flagicon|ITA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] {{flagicon|SUA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="2"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|ITA}} |bgcolor=#FFF8DC|'''1 - 1||bgcolor=pink|'''0 - 1||bgcolor=pink|'''1 - 2||colspan="2"|-||'''2||'''4 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1982|1982]] {{flagicon|SPA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]] {{flagicon|ITA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="3"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|YUG}} |bgcolor=#E6E6FA|'''2 - 1||bgcolor=pink|'''1 - 2||colspan="3"|-||'''3||'''3 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] {{flagicon|RSA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|2014]] {{flagicon|BRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="3"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|NED}} |bgcolor=#E6E6FA|'''1 - 0||bgcolor=pink|'''1 - 5||colspan="3"|-||'''2||'''5 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] {{flagicon|RSA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] {{flagicon|RUS}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="3"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|POR}} |bgcolor=#E6E6FA|'''1 - 0||bgcolor=#FFF8DC|'''3 - 3||colspan="3"|-||'''4||'''2 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] {{flagicon|BRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1978|1978]] {{flagicon|ARG}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="3"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|SWE}} |bgcolor=pink|'''1 - 3||bgcolor=#E6E6FA|'''1 - 0||colspan="3"|-||'''2||'''3 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] {{flagicon|BRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]] {{flagicon|ITA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="3"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|URU}} |bgcolor=#FFF8DC|'''2 - 2||bgcolor=#FFF8DC|'''0 - 0||colspan="3"|-||'''2||'''2 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] {{flagicon|KOR}}{{flagicon|JAP}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|RSA}} |bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 2||colspan="4"|-||'''3||'''2 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] {{flagicon|MEX}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|ALG}} |bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 0||colspan="4"|-||'''3||'''0 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] {{flagicon|GER}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|KSA}} |bgcolor=#E6E6FA|'''1 - 0||colspan="4"|-||'''1||'''0 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1966|1966]] {{flagicon|ENG}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|ARG}} |bgcolor=pink|'''1 - 2||colspan="4"|-||'''1||'''2 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|2014]] {{flagicon|BRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|AUS}} |bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 0||colspan="4"|-||'''3||'''0 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1978|1978]] {{flagicon|ARG}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|AUT}} |bgcolor=pink|'''1 - 2||colspan="4"|-||'''1||'''2 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]] {{flagicon|SUA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|BOL}} |bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 1||colspan="4"|-||'''3||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] {{flagicon|FRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|BUL}} |bgcolor=#E6E6FA|'''6 - 1||colspan="4"|-||'''6||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1962|1962]] {{flagicon|CHL}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|TCH}} |bgcolor=pink|'''0 - 1||colspan="4"|-||'''0||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]] {{flagicon|MEX}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|DEN}} |bgcolor=#E6E6FA|'''5 - 1||colspan="4"|-||'''5||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] {{flagicon|GER}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|FRA}} |bgcolor=pink|'''1 - 3||colspan="4"|-||'''1||'''3 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] {{flagicon|RUS}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|IRN}} |bgcolor=#E6E6FA|'''1 - 0||colspan="4"|-||'''1||'''0 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] {{flagicon|RUS}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|MAR}} |bgcolor=#FFF8DC|'''2 - 2||colspan="4"|-||'''2||'''2 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1962|1962]] {{flagicon|CHL}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|MEX}} |bgcolor=#E6E6FA|'''1 - 0||colspan="4"|-||'''1||'''0 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] {{flagicon|FRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|NGR}} |bgcolor=pink|'''2 - 3||colspan="4"|-||'''2||'''3 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] {{flagicon|KOR}}{{flagicon|JAP}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|IRL}} |bgcolor=#FFF8DC|'''1 - 1||colspan="4"|-||'''1||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] {{flagicon|RUS}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|RUS}} |bgcolor=#FFF8DC|'''1 - 1||colspan="4"|-||'''1||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] {{flagicon|KOR}}{{flagicon|JAP}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|SLO}} |bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 1||colspan="4"|-||'''3||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] {{flagicon|BRA}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{flag|SUA}} |bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 1||colspan="4"|-||'''3||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] {{flagicon|GER}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|TUN}} |bgcolor=#E6E6FA|'''3 - 1||colspan="4"|-||'''3||'''1 |- !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" | !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" |'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] {{flagicon|GER}}''' !style="background: yellow; color:white;" text-align: center" colspan="4"| !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri marcate !style="background: yellow; color:black;" text-align: center" |Goluri primite |- |'''{{fb|UCR}} |bgcolor=#E6E6FA|'''4 - 0||colspan="4"|-||'''4||'''0 |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> == Campionatul European == {| class=clas="wikitable" border="2" style="text-align:center; margin:auto;" |-style="background-color:#c00; color:#fff;" !width="140px"| Țară gazdă / An !width="115px"| Prezențe !width="60px"| Poziția !width="40px"| MJ !width="40px"| V !width="40px"| E* !width="40px"| Î !width="40px"| GM !width="40px"| GP |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|FRA}} [[Campionatul European de Fotbal 1960|1960]] ||colspan="10"|''S-a retras'' |-bgcolor=gold |style="border:3px solid violet"|{{flagicon|SPA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1964|1964]] ||'''Campioni||'''1||2||2||0||0 ||4||2 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|ITA}} [[Campionatul European de Fotbal 1968|1968]] - {{flagicon|YUG}} [[Campionatul European de Fotbal 1976|1976]] |colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|ITA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1980|1980]] ||'''Grupe'''||7||3||0||1||2||2||4 |-bgcolor=silver |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1984|1984]] ||'''Vicecampioană'''||'''2||5||1||3||1||4||5 |- |{{flagicon|RFG}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1988|1988]] ||'''Grupe'''||6||3||1||0||2||3||5 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|SWE}} [[Campionatul European de Fotbal 1992|1992]] ||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |- |{{flagicon|ENG}} '''[[Campionatul European de Fotbal 1996|1996]] ||'''Sferturi'''||6||4||1||3||0||4||3 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|BEL}} {{flagicon|NED}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2000|2000]] ||'''Sferturi'''||5||4||2||0||2||7||7 |- |{{flagicon|POR}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2004|2004]] ||'''Grupe'''||10||3||1||1||1||2||2 |-bgcolor=gold |{{flagicon|AUT}} {{flagicon|SUI}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2008|2008]] ||'''Campioni ||'''1||6||5||1||0||12||3 |-bgcolor=gold |{{flagicon|UCR}} {{flagicon|POL}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2012|2012]] ||'''Campioni ||'''1||6||4||2||0||12||1 |- |{{flagicon|FRA}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2016|2016]] ||'''Optimi'''||10||4||2||0||2||5||4 |-bgcolor="#cc9966" |{{flagicon|EUR}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2020|2020]] ||'''Semifinale'''||'''3||6||2||4||0||13||6 |-bgcolor=gold |{{flagicon|GER}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]] ||'''Campioni ||'''1||7||7||0||0||15||4 |-bgcolor=#c00 style="color:white;" |'''Total||'''4 Titluri||'''12/17||'''53||'''28||'''15||'''10||'''83||'''46 </div> {{col-end}} <div style="text-align:center">:''**Culoarea aurie înseamnă că au câștigat în acel an''</div> == Palmares == * '''[[Campionatul Mondial de Fotbal]]''' :* '''Câștigători (1):''' [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]] :* Locul patru (1): [[Campionatul Mondial de Fotbal 1950|1950]] * '''[[Campionatul European de Fotbal]]''' :* '''Câștigători (4):''' [[UEFA Euro 1964|1964]], [[UEFA Euro 2008|2008]], [[UEFA Euro 2012|2012]], [[UEFA Euro 2024|2024]]''' :* Finaliști (1): [[UEFA Euro 1984|1984]] * '''[[Cupa Confederațiilor FIFA]]''' :* Locul trei (1): [[Cupa Confederațiilor FIFA|2009]] * '''Turneul de fotbal Olimpic''' :* '''Medalia de Aur (1):''' [[1992]], [[2024]] :* Medalia de Argint (2): [[2000]] === Altele === * Premiul Fair-play al Campionatului Mondial de Fotbal: 2006*, 2010 <ref name="2010fairplay"/> ''* împărțit cu Brazilia'' == Recorduri == === Mondiale === ; Cele mai multe victorii consecutive: 15 (2008–2009) ; Cele mai multe meciuri fără înfrângere: 35 (2007–2009) (ca și {{fb|BRA}} între 1993–1996) ; Cele mai multe victorii consecutive realizate de un antrenor de la debut: 13 – [[Vicente Del Bosque]] === Naționale === ; Cele mai multe goluri internaționale: 59 – [[David Villa]] ; Cele mai multe selecții: 167 – [[Iker Casillas]] ; Cele mai multe goluri marcate într-un sezon: 13 – [[David Villa]] (2008–2009) ; Cele mai multe jocuri consecutive cu cel puțin un gol:6 – [[David Villa]] ; Golgheter la Cupa Mondială: 8 – [[David Villa]] ; Cele mai multe goluri marcate la o Cupă Mondială: 5 – [[Emilio Butragueño]] ([[Campionatul Mondial de Fotbal 1986|1986]]) și [[David Villa]] ([[CM 2010|2010]]) ; Trei turnee câștigate la rând,consecutiv Campionatele europene 2008/2012 și campionatul mondial 2010. == Jucători == === Lotul actual === Următorii jucători au fost incluși în lotul final pentru meciurile din [[Liga Națiunilor UEFA]] 2024–25 împotriva Franței și Germaniei sau Portugaliei, care vor avea loc pe 5 și 8 iunie 2025, respectiv. {{nat fs g start|background=#D60607|color=#F7F408}} {{nat fs g player|no=1|pos=GK|name=[[David Raya]]|age={{bda|df=yes|1995|9|15}}|caps=11|goals=0|club=[[Arsenal F.C.|Arsenal]]|clubnat=ENG}} {{nat fs g player|no=13|pos=GK|name=[[Álex Remiro]]|age={{bda|df=yes|1995|3|24}}|caps=2|goals=0|club=[[Real Sociedad]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=23|pos=GK|name=[[Unai Simón]]|age={{bda|df=yes|1997|6|11}}|caps=48|goals=0|club=[[Athletic Bilbao]]|clubnat=ESP}} {{nat fs break|background=#D60607}} {{nat fs g player|no=2|pos=DF|name=[[Pedro Porro]]|age={{bda|df=yes|1999|9|13}}|caps=8|goals=0|club=[[Tottenham Hotspur F.C.|Tottenham Hotspur]]|clubnat=ENG}} {{nat fs g player|no=3|pos=DF|name=[[Robin Le Normand]]|age={{bda|df=yes|1996|11|11}}|caps=21|goals=1|club=[[Atlético Madrid]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=4|pos=DF|name=[[Pau Cubarsí]]|age={{bda|df=yes|2007|1|22}}|caps=6|goals=0|club=[[FC Barcelona|Barcelona]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=5|pos=DF|name=[[Daniel Vivian|Dani Vivian]]|age={{bda|df=yes|1999|7|5}}|caps=8|goals=0|club=[[Athletic Bilbao]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=17|pos=DF|name=[[Álex Grimaldo]]|age={{bda|df=yes|1995|9|20}}|caps=10|goals=0|club=[[Bayer 04 Leverkusen|Bayer Leverkusen]]|clubnat=GER}} {{nat fs g player|no=12|pos=DF|name=[[Dean Huijsen]]|age={{bda|df=yes|2005|4|14}}|caps=2|goals=0|club=[[Real Madrid CF|Real Madrid]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=24|pos=DF|name=[[Marc Cucurella]]|age={{bda|df=yes|1998|7|22}}|caps=15|goals=0|club=[[Chelsea F.C.|Chelsea]]|clubnat=ENG}} {{nat fs g player|no=14|pos=DF|name=[[Óscar Mingueza]]|age={{bda|df=yes|1999|5|13}}|caps=3|goals=0|club=[[RC Celta de Vigo|Celta Vigo]]|clubnat=ESP}} {{nat fs break|background=#D60607}} {{nat fs g player|no=6|pos=MF|name=[[Mikel Merino]]|age={{bda|df=yes|1996|6|22}}|caps=33|goals=3|club=[[Arsenal F.C.|Arsenal]]|clubnat=ENG}} {{nat fs g player|no=8|pos=MF|name=[[Fabián Ruiz]]|age={{bda|df=yes|1996|4|3}}|caps=37|goals=6|club=[[Paris Saint-Germain FC|Paris Saint-Germain]]|clubnat=FRA}} {{nat fs g player|no=9|pos=MF|name=[[Gavi (fotbalist)|Gavi]]|age={{bda|df=yes|2004|8|5}}|caps=27|goals=5|club=[[FC Barcelona|Barcelona]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=10|pos=MF|name=[[Dani Olmo]]|age={{bda|df=yes|1998|5|7}}|caps=43|goals=11|club=[[FC Barcelona|Barcelona]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=16|pos=MF|name=[[Álex Baena]]|age={{bda|df=yes|2001|7|20}}|caps=9|goals=2|club=[[Villarreal CF|Villarreal]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=18|pos=MF|name=[[Martín Zubimendi]]|age={{bda|df=yes|1999|2|2}}|caps=17|goals=1|club=[[Real Sociedad]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=20|pos=MF|name=[[Pedri]]|age={{bda|df=yes|2002|11|25}}|caps=32|goals=2|club=[[FC Barcelona|Barcelona]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=22|pos=MF|name=[[Isco]]|age={{bda|df=yes|1992|4|21}}|caps=38|goals=12|club=[[Real Betis]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=25|pos=MF|name=[[Fermín López]]|age={{bda|df=yes|2003|5|11}}|caps=2|goals=0|club=[[FC Barcelona|Barcelona]]|clubnat=ESP}} {{nat fs break|background=#D60607}} {{nat fs g player|no=7|pos=FW|name=[[Álvaro Morata]]|other=[[Captain (association football)|captain]]|age={{bda|df=yes|1992|10|23}}|caps=85|goals=37|club=[[Galatasaray S.K. (football)|Galatasaray]]|clubnat=TUR}} {{nat fs g player|no=15|pos=FW|name=[[Yeremy Pino]]|age={{bda|df=yes|2002|10|20}}|caps=14|goals=3|club=[[Villarreal CF|Villarreal]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=26|pos=FW|name=[[Samu Aghehowa]]|age={{bda|df=y|2004|5|5}}|caps=1|goals=0|club=[[FC Porto|Porto]]|clubnat=POR}} {{nat fs g player|no=11|pos=FW|name=[[Nico Williams]]|age={{bda|df=y|2002|7|12}}|caps=26|goals=5|club=[[Athletic Bilbao]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=19|pos=FW|name=[[Lamine Yamal]]|age={{bda|df=yes|2007|7|13}}|caps=19|goals=4|club=[[FC Barcelona|Barcelona]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=21|pos=FW|name=[[Mikel Oyarzabal]]|age={{bda|df=y|1997|4|21}}|caps=43|goals=15|club=[[Real Sociedad]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g end|background=#0055A4}} ===Convocări recente=== Următorii jucători au fost convocați la națională în ultimile 12 luni. {{nat fs r start|background=#D60607|color=#F7F408}} {{nat fs r player|no=|pos=GK|name=[[Robert Sánchez]]|age={{bda|df=yes|1997|11|18}}|caps=3|goals=0|club=[[Chelsea F.C.|Chelsea]]|clubnat=ENG|latest=v. {{fb|SUI}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs break|background=#D60607}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Raúl Asencio]]|age={{bda|df=yes|2003|2|13}}|caps=0|goals=0|club=[[Real Madrid CF|Real Madrid]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|NED}}, 23 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Iñigo Martínez]]|age={{bda|df=yes|1991|05|17}}|caps=21|goals=1|club=[[FC Barcelona|Barcelona]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|NED}}, 20 martie 2025 <sup>INJ</sup>}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Aymeric Laporte]]|age={{bda|df=yes|1994|5|27}}|caps=40|goals=2|club=[[Al Nassr FC|Al-Nassr]]|clubnat=KSA|latest=v. {{fb|SUI}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Aitor Paredes]]|age={{bda|df=yes|2000|4|29}}|caps=1|goals=0|club=[[Athletic Bilbao]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|SUI}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Pau Torres]]|age={{bda|df=yes|1997|1|16}}|caps=24|goals=1|club=[[Aston Villa F.C.|Aston Villa]]|clubnat=ENG|latest=v. {{fb|DEN}}, 15 noiembrie 2024 <sup>INJ</sup>}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Dani Carvajal]]|age={{bda|df=yes|1992|1|11}}|caps=51|goals=1|club=[[Real Madrid CF|Real Madrid]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|DEN}}, 12 octombrie 2024 <sup>INJ</sup>}} {{nat fs r player|no=|pos=DF|name=[[Nacho Fernández|Nacho]]|age={{bda|df=yes|1990|1|18}}|caps=29|goals=1|club=[[Al Qadsiah FC|Al-Qadsiah]]|clubnat=KSA|latest=[[UEFA Euro 2024]]}} {{nat fs break|background=#D60607}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Marc Casadó]]|age={{bda|df=yes|2003|09|14}}|caps=2|goals=0|club=[[FC Barcelona|Barcelona]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|NED}}, 20 martie 2025 <sup>INJ</sup>}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Pablo Barrios]]|age={{bda|2003|6|15|df=y}}|caps=1|goals=0|club=[[Atlético Madrid]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|SUI}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Rodri]]|age={{bda|df=yes|1996|6|22}}|caps=57|goals=4|club=[[Manchester City F.C.|Manchester City]]|clubnat=ENG|latest=v. {{fb|SUI}}, 8 septembrie 2024 <sup>INJ</sup>}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Pepelu]]|age={{bda|df=yes|1998|8|11}}|caps=0|goals=0|club=[[Valencia CF|Valencia]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|SUI}}, 8 septembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Aleix García]]|age={{bda|df=yes|1997|6|28}}|caps=5|goals=0|club=[[Bayer 04 Leverkusen|Bayer Leverkusen]]|clubnat=GER|latest=v. {{fb|NED}}, 23 martie 2025}} {{nat fs r player|no=|pos=MF|name=[[Marcos Llorente]]|age={{bda|df=yes|1995|1|30}}|caps=19|goals=0|club=[[Atlético Madrid]]|clubnat=ESP|latest=[[UEFA Euro 2024]] <sup>PRE</sup>}} {{nat fs break|background=#D60607}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[Ferran Torres]]|age={{bda|df=y|2000|2|29}}|caps=49|goals=21|club=[[FC Barcelona|Barcelona]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|NED}}, 20 martie 2025 <sup>INJ</sup>}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[Ayoze Pérez]]|age={{bda|df=yes|1993|7|29}}|caps=5|goals=2|club=[[Villarreal CF|Villarreal]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|NED}}, 20 martie 2025 <sup>INJ</sup>}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[Bryan Zaragoza]]|age={{bda|df=y|2001|9|9}}|caps=3|goals=1|club=[[CA Osasuna|Osasuna]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|NED}}, 20 martie 2025 <sup>INJ</sup>}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[Bryan Gil]]|age={{bda|df=y|2001|2|11}}|caps=5|goals=1|club=[[Girona FC|Girona]]|clubnat=ESP|latest=v. {{fb|SUI}}, 18 noiembrie 2024}} {{nat fs r player|no=|pos=FW|name=[[Joselu]]|age={{bda|df=y|1990|3|27}}|caps=17|goals=6|club=[[Al Gharafa SC|Al-Gharafa]]|clubnat=QAT|latest=v. {{fb|SRB}}, 15 octombrie 2024}} {{nat fs break|background=#D60607}} <sup>INJ</sup> Jucătorul s-a retras din lot din cauza unei accidentări<br /><sup>PRE</sup> Preliminary squad / standby<br /> <sup>WD</sup> Jucător s-a retras din lot din cauza unor probleme care nu sunt legate de o accidentare<br /> <sup>RET</sup> Jucătorul s-a retras de la echipa națională<br /> <sup>SUS</sup> Jucătorul a executat suspendare<br /> {{nat fs end|background=#D60607}} === Loturi precedente === {{col-start}} {{col-break}} ==== Loturile Campionatului Mondial de Fotbal ==== * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2014#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2014]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2010#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2010]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2006#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2006]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2002#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2002]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1998#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1998]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1994#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1994]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1990#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1990]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1986#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1986]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1982#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1982]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1978#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1978]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1966#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1966]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1962#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1962]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1950#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1950]] * [[Loturile pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1934#Spania|Lotul pentru Campionatul Mondial de Fotbal 1934]] {{col-break}} ==== Loturile Campionatului European de Fotbal ==== * [[Loturile pentru Campionatul European de Fotbal 2012#Spania|Lotul pentru UEFA Euro 2012]] * [[Loturile pentru Campionatul European de Fotbal 2008#Spania|Lotul pentru UEFA Euro 2008]] * [[Loturile pentru Campionatul European de Fotbal 2004#Spania|Lotul pentru UEFA Euro 2004]] * [[Loturile pentru Campionatul European de Fotbal 2000#Spania|Lotul pentru UEFA Euro 2000]] * [[Loturile pentru Campionatul European de Fotbal 1996#Spania|Lotul pentru UEFA Euro 1996]] * [[Loturile pentru Campionatul European de Fotbal 1988#Spania|Lotul pentru UEFA Euro 1988]] * [[Loturile pentru Campionatul European de Fotbal 1984#Spania|Lotul pentru UEFA Euro 1984]] * [[Loturile pentru Campionatul European de Fotbal 1980#Spania|Lotul pentru UEFA Euro 1980]] * [[Loturile pentru Campionatul European de Fotbal 1964#Spania|Lotul pentru UEFA Euro 1964]] ==== Lotul Cupei Confederațiilor FIFA ==== * [[Loturile Cupei Confederațiilor FIFA 2009#Spania|Lotul pentru Cupa Confederațiilor 2009]] {{col-end}} === Top marcatori === La 5 iulie 2024, cei mai buni zece marcatori ai Spaniei sunt: {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- !width=30px|# ! style="width:135px;"|Jucător !width=50px|Goluri !width=50px|Selecții !width=50px|Medie !width=100px|Ani la națională |- |1 |style="text-align:left;"|[[David Villa]] |59 |98 |{{#expr:59/98 round 2}} |2005–2017 |- |2 |style="text-align:left;"|[[Raúl]] |44 |102 |{{#expr:44/102 round 2}} |1996–2006 |- |3 |style="text-align:left;"|[[Fernando Torres]] |38 |110 |{{#expr:38/110 round 2}} |2003–2014 |- |4 |style="text-align:left;"|'''[[Álvaro Morata]]''' |36 |78 |{{#expr:36/78 round 2}} |2014–prezent |- |5 |style="text-align:left;"|[[David Silva]] |35 |125 |{{#expr:35/125 round 2}} |2006–2018 |- |6 |style="text-align:left;"|[[Fernando Hierro]] |29 |89 |{{#expr:29/89 round 2}} |1989–2002 |- |7 |style="text-align:left;"|[[Fernando Morientes]] |27 |47 |{{#expr:27/47 round 2}} |1998–2007 |- |8 |style="text-align:left;"|[[Emilio Butragueño]] |26 |69 |{{#expr:26/69 round 2}} |1984–1992 |- |rowspan=2|9 |style="text-align:left;"|[[Alfredo Di Stéfano]] |23 |31 |{{#expr:23/31 round 2}} |1957–1961 |- |style="text-align:left;"| [[Sergio Ramos]] |23 |180 |{{#expr:23/180 round 2}} |2005–2021 |- |} * '''Caractere înfroșate''': jucători încă activi în fotbalul internațional. === Cei mai selecționați jucători ai Spaniei === {{Articol principal|Lista fotbaliștilor internaționali ai Spaniei}} La data de 5 iulie 2024, cei zece jucători cu cele mai multe selecții pentru echipa națională de fotbal a Spaniei sunt: {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- !width=30px|# !style="width:135px;"|Jucător !width=50px|Selecții !width=50px|Goluri !style="width:100px;"|Ani la națională |- |1 |style="text-align: left;"|[[Sergio Ramos]] |180 |23 |2005–2021 |- |2 |style="text-align: left;"|[[Iker Casillas]] |167 |0 |2000–2016 |- |3 |style="text-align:left;"|[[Sergio Busquets]] |143 |2 |2009–2022 |- |4 |style="text-align: left;"|[[Xavi]] |133 |13 |2000–2014 |- |5 |style="text-align: left;"|[[Andrés Iniesta]] |131 |13 |2006–2018 |- |6 |style="text-align: left;"|[[Andoni Zubizarreta]] |126 |0 |1985–1998 |- |7 |style="text-align: left;"|[[David Silva]] |125 |35 |2006–2018 |- |8 |style="text-align: left;"|[[Xabi Alonso]] |114 |16 |2003–2014 |- |rowspan=2|9 |style="text-align: left;"|[[Cesc Fàbregas]] |110 |15 |2006–2016 |- |style="text-align: left;"|[[Fernando Torres]] |110 |38 |2003–2014 |} * '''Caractere îngroșate''': jucători încă activi în fotbalul internațional. == Antrenori == {{See also|Lista antrenorilor echipei naționale de fotbal a Spaniei}} * [[Francisco Bru Sanz|Francisco Bru]] (1920) * [[Julián Ruete]] (1921–1922) * [[Pedro Parages]] (1923–1924) * [[Fernando Gutiérrez Alzaga]] (1925) * [[Ricardo Cabot Montalt]] (1925) * [[Ezequiel Montero Román]] (1926–1927) * [[Fred Pentland]] (1929) * [[José María Mateos]] (1929–1933) * [[Amadeo García Salazar]] (1934–1936) * [[Eduardo Teus López]] (1941–1942) * [[Jacinto Quincoces]] (1945) * [[Paulino Alcántara]] (1951) * [[Ricardo Zamora]] (1952) * [[Pedro Escartín Morán]] (1952–1961) * [[Helenio Herrera]] (1959–1962) * [[José Villalonga Llorente|José Villalonga]] (1962–1966) * [[Domingo Balmanya]] (1966–1968) * [[Luis Molowny]] (1969) * [[Miguel Muñoz]] (1969), (1982–1988) * [[Ladislao Kubala]] (1969–1980) * [[José Santamaría]] (1980–1982) * [[Luis Suárez Miramontes|Luis Suárez]] (1988–1991) * [[Vicente Miera]] (1991–1992) * [[Javier Clemente]] (1992–1998) * [[José Antonio Camacho]] (1998–2002) * [[Iñaki Sáez]] (2002–2004) * [[Luis Aragonés]] (2004–2008) * [[Vicente del Bosque]] (2008–2016) * [[Julen Lopetegui]] (2016–2018) * [[Fernando Hierro]] (2018) * [[Luis Enrique]] (2018–2019) * [[Robert Moreno]] (2019) * [[Luis Enrique]] (2019–2022) * [[Luis de la Fuente]] (2022–prezent) == Cântece pentru competiții == Unele grupuri sau unii cântăreți spanioli au vrut să încurajeze Spania prin cântece ca: {| class="wikitable" ! '''Serie''' ! '''Imn''' / '''Cântec''' ! '''Cântăreț(i)''' ! '''Textier(i) / <br />Producător(i) |- |[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002]]||„[[Vivimos La Selección]]”||[[Operación Triunfo]]||[[Kike Santander]] |- |[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006]]||„[[A Por Ellos, Oé]]”||[[La Banda del Capitán Canalla]] & echipa Spaniei ||[[La Banda del Capitán Canalla]] |- |} ==Note explicative== {{notelist}} ==Note== <references/> == Legături externe == *{{commonscat-inline|Spain national football team}} * [http://www.rfef.es/ RFEF site] * [http://futbol.sportec.es/seleccion/ Information about the Spain national football team] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110917221353/http://futbol.sportec.es/seleccion/ |date=2011-09-17 }} * [http://footbalistic.com/en/teams/3144/spain Spain national football team Stats, News, Analytics Footbalistic.com] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100616063319/http://www.footbalistic.com/en/teams/3144/spain |date=2010-06-16 }} * [http://www.rsssf.com/tabless/span-intres.html RSSSF archive of results 1920–] * [http://www.rsssf.com/miscellaneous/span-recintlp.html RSSSF archive of most capped players and highest goalscorers] * [http://www.thenationalteam.com/index.php?option=com_content&view=article&id=49&country=Spain News and results of the Spain national team] {{Fotbal în Spania}}{{Echipe UEFA}} {{Câștigătorii campionatului european de fotbal}} {{Câștigătorii Campionatului Mondial de Fotbal}} {{Casete de navigare |nume =Echipa națională de fotbal a Spaniei |titlu =Loturile Spaniei |stare = pliată |stil titlu = color: #FBEA0E; background:#DB000D |listă1 = {{Spania la Euro 1996}} {{Spania la Euro 2000}} {{Spania la Euro 2004}} {{Spania la Euro 2008}} {{Spania la Euro 2012}} {{Spania la Euro 2016}} {{Spania la Euro 2020}} {{Spania la Euro 2024}} }} [[Categorie:Fotbal în Spania]] [[Categorie:Echipe naționale de fotbal europene|Spania]] [[Categorie:Țări câștigătoare ale Campionatului Mondial de Fotbal]] [[Categorie:Țări câștigătoare ale Campionatului European de Fotbal]] 7vbw29o5b9ok67wb0htt2k5ob6zn88g 0 96235 17023904 16083052 2025-06-10T14:03:33Z Bibliotecar53 679820 17023904 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=februarie 2013}} {{wikizare|date=februarie 2013}} '''Ștefan Peca''', mai bine cunoscut sub [[pseudonim]]ul '''Peca Ștefan''' (n. [[13 august]] [[1982]], [[Târgoviște]]), este un [[dramaturg]] [[Români|român]]. ==Activitate== Peca este o voce a dramaturgiei românești contemporane. A urmat cursuri de scris dramatic la [[New York University]] și a fost unul dintre rezidenții programului internațional de dramaturgie de la Royal Court Theatre, [[Londra]], în 2005. Este câștigător al primei ediții dramAcum (2002) cu "Ziua futută a lui Nils" și "Punami". Textele lui au fost prezentate în [[România]], [[Statele Unite]], [[Marea Britanie]], [[Irlanda]], [[Germania]], Austria, Elveția, Franța, Estonia, Rusia, Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, Belarus și Serbia. Piesele lui au câștigat diferite premii incluzând Premiul pentru Inovație la Heidelberg Stuckemarkt (2007) pentru România 21 și Cea Mai Bună Piesă – Dramă de Relație – la London Fringe Report Awards (2006) pentru The Sunshine Play. A scris peste 20 de texte pentru teatru, dintre care au fost produse 15, în România și străinătate. În 2010, piesa lui Wire and Acrobats (Acrobați) a fost selectată între cele 5 piese de la cel mai prestigios târg de piese din Germania – Berlin Stuckemarkt din cadrul Berliner Theatertreffen. În 2011 spectacolul dramAcum pe textele lui Peca - Roșia Montană – pe linie fizică și pe linie politică a luat premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol la Festivalul Dramaturgiei Românești de la Timișoara. În 2012, spectacolul pe textul său "Târgoviște de Jucărie" a fost invitat la cel mai important festival de nouă dramaturgie din Europa, bienala New Plays from Europe de la Wiesbaden. În televiziune, a lucrat patru ani (2005-2008) ca Headwriter la Media Pro Pictures. Peca este membru fondator al companiei BLA și artist asociat al companiilor The Internationalists și Pop Up Theatrics din New York Piesa lui Peca ''The Sunshine Play'' a avut premiera mondială în engleză la Dublin Fringe Festival în 2005 și cronici de 5 stele în presa irlandeză. În februarie 2006 piesa a primit premiul ''London Fringe Report'' pentru ''Best Play – Relationship Drama.'' Piesa a deschis colaborarea Teatrului LUNI de la Green Hours cu TNB și a fost prima piesă preluată de TVR 2 în proiectul ''Independent''. Piesa ''U.F.'' a fost tradusă<ref>{{Citation |publisher=www.sudoc.abes.fr |title=Catalogue SUDOC |url=http://www.sudoc.abes.fr//DB=2.1/SET=2/TTL=1/CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=The+sunshine+play+%2C+Peca}}</ref> de Fanny Chartres și publicată în Franța și a avut lecturi publice în [[Paris]] (2004), [[Lyon]] (2005), [[Grenoble]] și [[Avignon]] (2006). Piesa ''România 21'' a fost într-o masă rotundă (round table) la Teatrul Lark din New York (noiembrie 2005). Piesa a fost tradusă în germană și prezentată într-o lectură scenică la Graz, în cadrul proiectului JANUS. A fost publicată în Austria în toamna lui 2006. În 2007, textul a câștigat Premiul pentru Inovație a Heidelberg Stuckemarkt, în valoare de 6000 de euro. În 2010 piesa a fost montată în premieră românească la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, în regia Piei Furtado (Londra). Piesa a fost montată, de asemenea, la Teatrul Național din Uzice, Serbia (2010) și la Studio Yorick, Târgu-Mureș (2012). Piesa "Wire and Acrobats" (Acrobați) a avut un spectacol la New York în cadrul festivalului HotINK de la New York University în ianuarie 2010. Același text a fost primul text românesc selectat în prestigiosul Berliner Stuckemarkt, în același an și produs în premieră mondială la Teatrul din Osnabruck (Germania). Piesa "COOLori" a câștigat Premiul I la concursul de comedie românească în 2006, a fost produsă în 2007 de Teatrul Mic din București, în 2009 de VAT Theater din Tallin, Estonia și în 2010 de Tristan Bates Theatre din Londra. De asemenea, textul a fost prezentat în 2007 în cadrul Theatre Cafe Europe, produs de Company of Angels din Londra în cinci țări. Piesa ''Ziua futută a lui Nils'', care a apărut în cartea cu același nume la Editura Teatrului Imposibil, Cluj (martie 2006), a fost tradusă în germană și prezentată într-un spectacol lectură la Bienala Noii Dramaturgii de la Wiesbaden, în iunie 2006. Spectacolul cu același nume a avut premiera în 2008 la Teatrul LUNI de la Green Hours și a fost prezentat, în versiunea sa în limba engleză, la FringeNYC 2011. În martie 2006, Peca a scris piesa de 15 minute ''Jazz'' pentru proiectul-spectacol “Orient Express” de la Teatrul Schaubuehne din Berlin, care a avut 9 reprezentații în patru zile între 15 și 19 martie 2006. Piesa ''New York [Fuckin’ City]'' a participat în festivalul RAINBOW pentru teatru tânăr, de la Sankt Petersburg, alaturi de ''The Sunhsine Play'' in mai 2006. Peca este membrul fondator al ''companiei BLA'' alaturi de ''Laurențiu Bănescu'' și ''Adrian Posteucă'' și inițiatorul programului ''Scrie o piesă'' care încurajează dramaturgia în liceu. ==Lucrări (piese de teatru)== *''[o stație...]'' (1998) (piesă într-un act), *''Showdown'' (1999) (piesa intr-un act), *''DRIC II - Popdays [sau Sfarsit cotidian]'' (1999), *''[picabo/pinguini]'' (2000) (piesa intr-un act), *''Punami'' (2001), *''Fitzgerald'' (2001) (piesa intr-un act), *''U.F.'' (2001), *''De ce John Lennon va trebui sa moara'' (2001), *''Ziua fututa a lui Nils'' (2002), *''Spectacol cu monstri... BLAcrobatie'' (2002) (piesa intr-un act), *''Andreea/Andreea'' (2002), *''I HATE HELEN'' (2003), *''Bullfrog (Andreea & The Space Invaders)'' (2003) (one act play), *''Windowfly - The Musical'' (2003) (one act), *''COLORS/COOLori'' ( 2004), *''Romania 21'' (2004), *''Showdown - Special Edition'' (2003-2004), *''New York [Fuckin' City]'' (2004), *''Bonzo'' (2004) (piesa intr-un act), *''The Complete Truth About The Life And Death Of [[Kurt Cobain]]'' (2005), *''The Sunshine Play'', 2005 *''Bebe's Trip'' (2005), *''[[Jazz]]'' (2006) (piesa scurta pentru [[Orient Express]], Schaubuehne Berlin), *''Bucharest Calling'' (2006) "Gigantic" (2007-2008) "Buy Me With a Coffee" (2008), in cadrul proiectului Blog The Theatre, Schauschpielhaus Graz si Teatrul Bulandra, Bucuresti *''Povesti adevarate, complet inventate, despre Baia Mare'' (2008), proiectul "Despre Romania, numai de bine" cu regizorul Ana Mărgineanu *"Selling Romania" (piesa scurta pentru Eurepica, Belarus Free Theatre) *"5 minute miraculoase în [[Piatra Neamț]]" (2009), proiectul "Despre Romania, numai de bine" cu regizorul Ana Margineanu *"Wire and Acrobats" (Acrobati) (2009) *"Flowers are No Victims" (2009-2012) *"Contortionists" (2010, piesa scurta pentru Hotel Europa, [[Helsinki]], Finlanda") *"Look and See" (2010, piesa scurta pentru The Blind Trip, NYC) *"Rosia Montana - pe linie fizica si pe linie politica" (2010, cu dramAcum) *"Imposibilitatea apropierii" (2011) *"Lo-fi" (2011-2013) *"Targoviste de jucarie" (2011), proiectul "Despre Romania, numai de bine" cu regizorul Ana Margineanu *"Brighton Beach" pentru Long Distance Affair, NYC *"Presidential D" si "Stranger Kindness" (2012) pentru Hotel Project, NYC si Summit, NJ *"Story in Debt" (2012) pentru undergroundzero festival, NYC *"The Jumper" (2012), pentru Long Distance Affair, Queretaro, Mexic *"1.Salvationkit" (2012) *"You Wanted A Hit?" (2012) *"Best New Europlay" (2012), piesa scurta pentru Editia Aniversara de 35 de ani a Berliner Theatertreffen Stuckemarkt *"Green Hours!" (2013) - opt dintre textele din spectacolul-serial *Trilogia „[[Orașul Paralel]]” (2021-2023), co-creat cu [[Ana Mărgineanu]] ==Cărți publicate== * ''U. F. (Uncle Fucker)'' tradus <ref>{{Citation |publisher=www.sudoc.abes.fr |title=Catalogue SUDOC |url=http://www.sudoc.abes.fr//DB=2.1/SET=4/TTL=3/CMD?ACT=SRCHA&IKT=1016&SRT=RLV&TRM=U.+F.%28Uncle+Fucker%29%2C+peca}}</ref> în franceză de Gabriel Marian în colaborare cu Laurent Muhleisen, Ed. Maison Antoine Vitez, Franța, 2004 *''ZIUA FUTUTA A LUI NILS'' (Ed. Teatrul Imposibil), 2006 *''COOLori'' (Ed. Palimplest), 2006 *''New York [Fuckin' City],'' (Ed. LiterNet), 2006 * ''CAMELEONIC'' (Ed. Bibliotheca), 1999 - proza scurta, * ''DRIC I - POP [&StrAnge]''' (Ed. LiterNet), 2002 - proza scurta * [http://editura.liternet.ro/carte/193/Ioan-Peter-Mihai-Ignat-Alina-Nelega-Peca-Stefan/4atru-piese.html 4atru piese], [[Editura LiterNet]] *[http://editura.liternet.ro/carte/26/Peca-Stefan/DRIC-I--POP-StraNge.html Peca Ștefan: DRIC I- POP &StraNge], [[Editura LiterNet]] == Note == <references /> ==Legături externe== *[http://www.peca.ro www.peca.ro] - Site web oficial '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/cultura/literar_si_artistic/Peca_Stefan-_-Daca_nu_intri_in_mainstreamul_nostru_teatral-ai_toate_sansele_sa_fii_ignorat_0_213579133.html Peca Ștefan: „Dacă nu intri în mainstreamul nostru teatral, ai toate șansele să fii ignorat”], 23 februarie 2010, Eliza Zdru, ''Adevărul'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Peca Ștefan}} [[Categorie:Nașteri în 1982]] [[Categorie:Dramaturgi români]] [[Categorie:Nașteri pe 13 august]] [[Categorie:Târgovișteni]] [[Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite]] 4b4zq1k4jaywyoolpkimxeo9zg8k0uy 4 96383 17025070 17023353 2025-06-11T09:43:04Z Pafsanias 191728 manage blocks 17025070 wikitext text/x-wiki {{Antet Afișierul administratorilor}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Afișierul administratorilor/Arhiva/%(year)d |algo = old(90d) |counter = 1 |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} __NEWSECTIONLINK__ == Din misterele conturilor temporare == Aceste trei conturi: [[Special:Contribuții/~2024-17315]], [[Special:Contribuții/~2024-17816]] și [[Special:Contribuții/~2024-18074]] aparțin aceleiași adrese IPv4, care mai are și contribuții dinaintea mascării datelor (Legacy IP edits). Trec peste faptul că informațiile despre IP indică versiunea IPv6 (vezi mai sus) iar geolocalizarea este cu totul eronată. Dar cum se face că aceeași adresă beneficiază de trei conturi temporare într-un interval atât de scurt de timp? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 17:48 (EET) :Mai bine nu discutăm aici, le dăm idei. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 24 noiembrie 2024 17:59 (EET) ::Mie mi se pare că au deja ideile necesare. Important e să fim și noi avertizați și vigilenți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 18:04 (EET) :::Dacă nu aici, atunci unde? :::Este destul de clar că în spatele acestor 3 conturi temporare se află unul și același om. Ce anume a avut de câștigat de pe urma folosirii mai multor conturi, greu de aflat. :::Ca idee generală, opțiunea ''Blocare automată a adresei IP folosită de acest utilizator'' funcționează și pentru conturile temporare, așa că dacă se blochează un cont temporar, se blochează automat toate conturile temporare care folosesc aceeași adresă IP cu adresa IP a contului temporar blocat (sau așa îmi închipui eu). Bineînțeles, schimbarea adresei IP rămâne în continuare posibilă, ca de obicei. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 18:20 (EET) ::::Citiți cu atenție [[:mw:Help:Temporary_accounts/ro#Cum_func%C8%9Bioneaz%C4%83_conturile_temporare?]], în special punctul 5. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 noiembrie 2024 18:42 (EET) :::::Da. În aceste condiții, valoarea atribuirii unor conturi temporare mi se pare extrem de limitată. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 18:47 (EET) :::::Iar ștergerea cookie-urilor este mai ușoară decât schimbarea IP-ului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 18:49 (EET) :::::Mea culpa. Dar schimbarea adresei IP încă este o opțiune pentru conturile înregistrate (dacă nu mă înșel din nou). Din această discuție îmi reiese că unui vandal îi este mai rentabil să editeze de pe conturi temporare decât de pe conturi propriu-zise... --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 19:32 (EET) ::::::Scopul e protecția anonimilor, nu a proiectelor. Asta era evident de la început. Scopul nostru în perioada asta trebuie să fie să ne creștem "anticorpii". [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 noiembrie 2024 18:57 (EET) :::::::Eu cred că anonimii ar fi cel mai bine protejați dacă li s-ar cere să-și creeze conturi înregistrate pentru a edita proiectul. Nu e așa un mare efort și nu costă nimic. Găsesc că este ipocrită „libertatea” oferită utilizatorilor de a edita neînregistrați. Ei ar putea naviga și consulta enciclopedia ca anonimi fără nicio problemă, dar ar trebui să se autentifice pentru a o modifica. Altfel, ei sunt practic obligați să-și facă vizibile datele personale, pentru a putea fi „mascate” imperfect de către sistem. Întotdeauna am fost de părere că un utilizator înregistrat care nu folosește numele său real, ci un nickname arbitrar, este mult mai anonim decât utilizatorii așa-zis „anonimi” (adrese IP). --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 19:10 (EET) ::::::::Nu știu cum a ajuns cuvântul „anonim” să însemne ceea ce înseamnă în jargonul wikipedist, dar eu mereu mi-am imaginat că se referă la faptul că IP-urile sunt anonime pentru comunitate, pentru că în timp ce utilizatorii înregistrați sunt „cunoscuți” de către comunitate, iar reputația lor evoluează, IP-urile se schimbă și nimeni nu le prea ține minte (adică sunt „anonime”, cum ar veni), chiar și în cazul în care au contribuții pozitive. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 19:28 (EET) :::::::::Sunt „anonimi” pentru că nu au nume, au doar adresă. Noi, ceilalți, avem nume dar nu avem adresă, suntem fără domiciliu. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 19:32 (EET) ::::::::::Domiciliul este [[Special:CentralAuth]]. :) --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 19:34 (EET) {{outdent|10}} La capitolul „anticorpi”: cum contabilizăm nivelurile progresive ale mesajelor de avertizare în cazul conturilor temporare care aparțin aceleiași adrese IP - și în mod evident aceleiași persoane, ca mai sus? Inițializăm contorul de fiecare dată? Pe bietul Patrocle nu-l mai întreb, pentru că trebuie să fie total dezorientat... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 21:27 (EET) :La fel ca la mai multe IP-uri, aș zice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 noiembrie 2024 21:51 (EET) ::Patrocle, care nu este ''temporary account IP viewer'', așa face: începe mesajele de avertizare de la zero pentru fiecare cont temporar nou pe care îl întâlnește. Dar noi, care ''știm'' că în spate se află același IP - și aproape sigur aceeași persoană - ne facem că plouă? E ca și cum am ignora clonele evidente ale aceluiași cont înregistrat. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 noiembrie 2024 09:52 (EET) :::Nu, nu ne facem că plouă. Dacă e evident că vorbim cu aceeași persoană, continuăm cu discuția de unde am rămas. Așa făceam și înainte cu cei care își făceau de mână conturi separate ca să se fofileze de la blocare. Și acum, ca și atunci, testul rățoiului e suficient, nici nu trebuie neapărat să ne uităm la IP-uri.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 26 noiembrie 2024 10:01 (EET) ::::[[Special:Contribuții/~2024-20609]], [[Special:Contribuții/~2024-21292]], [[Special:Contribuții/~2024-20806]] – Trei conturi temporare diferite pentru același om? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 30 noiembrie 2024 15:44 (EET) :::::Fermele clasice de clone solicitau ceva mai mult efort: acum conturile multiple sunt servite „pe tavă”... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 noiembrie 2024 15:55 (EET) ::::::Bine, asta am înțeles și eu. Ceea ce nu înțeleg: de ce și-ar bate cineva capul să folosească mai multe conturi temporare atunci când este absolut evident că acele conturi aparțin aceleiași persoane? Doar așa, ca o formă de trolling? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 30 noiembrie 2024 15:58 (EET) :::::::Unele browsere sunt setate să elimine automat fișierele cookie la închiderea sesiunii. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 noiembrie 2024 16:07 (EET) ::::::::Cazul Brave, dar și la Chrome cu o extensie în acest scop.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 30 noiembrie 2024 17:08 (EET) === Iarba rea nu piere === Una dintre problemele care dau bătaie de cap celor angajați în lupta contra vandalismului anonim este că, în cazul conturilor temporare, informațiile despre IP nu mai sunt afișate nici măcar pentru cei cu drept de acces dacă au fost deja șterse toate paginile create sau vandalizate de cont, iar utilizatorul apare ca fiind fără contribuții pe proiect. Lucrul este destul de supărător, atunci când se dorește urmărirea vandalilor și compararea adreselor, pentru a stabili dacă e vorba de clone posibile ale aceluiași utilizator. Am aflat recent, totuși, că aceste informații rămân în continuare accesibile, cel puțin pentru administratori, prin intermediul opțiunii „contribuțiile șterse ale utilizatorului” din pagina sa de Special:Contribuții. (Exemplu: [[Special:Contribuții/~2025-22179]]) Dacă iarba rea nu piere, cel puțin nu pier cu totul nici urmele ei. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 februarie 2025 21:22 (EET) === Conturi expirate === Conturile temporare mai vechi de trei luni continuă să „acumuleze” contribuții noi? Exemplu: {{ut|~2024-19726}}. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 martie 2025 22:44 (EET) :Nici eu nu înțeleg. În ciuda editării din 7 martie, [[Special:Autentificare centrală/~2024-19726|cică ar fi expirat în 26 februarie]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 martie 2025 23:14 (EET) === Hop si eu === cu o nelamurire. Plecand de la link-ul xtools al unui coleg wikipedist, m-am uitat la mine, si la inceput nu mi-a sarit in ochi: temporary account IP viewer, apoi mai in josul paginii: temporary account IP viewer sau pe romaneste: https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Jurnal&logid=8184522 (5 noiembrie 2024 18:13 Vlad discuție contribuții a fost promovat în mod automat de la patrulă automată și utilizator cu confirmare extinsă la patrulă automată, utilizator cu confirmare extinsă și temporary account IP viewer) Habar n-aveam de chestia asta, nu cred sa fi primit vreo notificare in acest sens, daca ma poate indruma si pe mine cineva cu ce se mananca chestia asta si cu ce si daca va pot / poate ajuta? Multumesc! --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 25 martie 2025 02:13 (EET) :@[[Utilizator:Vlad|Vlad]]: De când cu această schimbare, utilizatorii care îndeplinesc anumite condiții (vechime și număr de editări) primesc automat dreptul de a accesa anumite informații (inclusiv legate de IP) despre conturile temporare. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 25 martie 2025 18:18 (EET) ::@[[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]]: Multumesc pentru raspuns, e posibil sa nu ma fi exprimat eu bine: intelesesem asta, am observat diferenta intre contributiile mai vechi (care erau atribuite explicit unor adrese IPv4 / v6) si mai nou unor conturi temporare numite tilda an si un numar, dar nu m-am prins cum / unde se vad informatiile de IP (asta pe de-o parte) si pe de alta, doar mie-mi seamana asta cu un fel de checkuser pentru adrese IP: exista undeva o lista cu toti cei care au acest drept, ca sa se poata face apel la ei (din ce tin eu minte nu mai avem checkuseri la ro.wiki de ceva vreme (oarecum si din vina subsemnatului). Multumesc! --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 05:55 (EET) :::Dați clic pe numele unui asemenea cont temporar și veți vedea lista de contribuții și deasupra o cutie numită "Informații despre IP" [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 26 martie 2025 08:14 (EET) ::::Făcusem toate aceste operații înainte de a va scrie aici, din păcate eu nu observ cutia despre care vorbiți; exista undeva vreun îndrumar care sa aibă o captura de ecran cu aceasta informație sau pot sa va trimit prin email o captura de ecran cu ce-mi apare (sau mai bine zis nu-mi apare) mie? Mulțumesc pentru răbdare, explicații si ajutor! --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 08:36 (EET) :::::Ah, cred că trebuie să activați opțiunea și din preferințe. Vedeți [https://foundation.wikimedia.org/wiki/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy/ro#Patrulatori_%C8%99i_al%C8%9Bi_utilizatori această secțiune] (și toată politica de fapt). Pagina de ajutor pentru conturi temporare e la [[:mw:Help:Temporary_accounts]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 26 martie 2025 09:10 (EET) ::::::Multumesc, aveati perfecta dreptate! Cu ocazia asta am descoperit, poate stiati, ca partea asta de interfata nu e tradusa: Membru al grupurilor:Temporary account IP viewers, Patrule automate, Utilizatori, Utilizatori autoconfirmați, Utilizatori cu confirmare extinsă (si primul string duce la o pagina care inca nu exista), respectiv informatia despre aceasta functie e in engleza: ::::::Temporary account IP reveal ::::::Before enabling this setting, you must read and agree to the "Access to Temporary Account IP Addresses Policy". In particular: ::::::You must meet the eligibility criteria described in the Policy; ::::::You must not access, use or disclose information about temporary account IP addresses except if it is reasonably necessary for the investigation of or enforcement against vandalism, abuse, spam, harassment, disruptive behavior, and other violations of Wikimedia Foundation or community policies. If you do share the information with others, you must be sensitive about where and how you do that, and you should remove the information when it is no longer reasonably necessary for others to see it. ::::::If you have read and agree to the Policy, you may enable the preference by checking the checkbox. ::::::Enable revealing IP addresses for temporary accounts ::::::--[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 09:23 (EET) :::::::Da, seamănă oarecum cu checkuser-ul, dar spre deosebire de checkuser, această unealtă îți permite să accesezi doar informațiile, care înainte erau oricum publice, legate de IP-urile conturilor temporare. Nu permite accesarea de alte informații, precum browserele folosite de contul temporar. :::::::În acest moment, la ro.wp există {{plain link|2=232 de conturi|url=https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&group=temporary-account-viewer&offset=&limit=500}} care au acces la unealtă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 26 martie 2025 18:06 (EET) ::::::::Multumesc inca o data, ca o concluzie bag seama din ce-mi spuneti ca si checkuser a evoluat (cand a fost introdus nu aveam decat adresa / adresele IP pentru un cont, si atat (eu nu tin minte sa fi avut si navigatorul) (sincer nu prea vad la ce-ar fi utila o asemenea informatie, eu de exemplu folosind concomitent 5 :D) --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 18:29 (EET) :::::::::@[[Utilizator:Vlad|Vlad]]: Nu cred ca funcția de checkuser să fi evoluat mult; cel puțin nu în ultimul deceniu. [[Special:Diff/7994296|Această editare din 2013]] (mai exact, fragmentul „și prin ce tip de browser s-a conectat la Wikipedia”) mă face să cred că capabilitatea de a detecta browserul a fost implementată acum hăt. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 26 martie 2025 18:41 (EET) ::::::::::Am avut onoarea de-a face parte dintre cei 3 care-au activat cu ani inainte de crearea paginii :) dar se poate sa aveti dreptate si sa ma lase memoria, au trecut aproape 20 de ani de-atunci! P.S. Sper c-am reusit sa-mi corectez si diacritica din semnatura bruta, ca sa nu mai fie nevoie de corectare automata... Toate cele bune! --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 18:57 (EET) === Statut hibrid === Înainte de inventarea acestei struțocămile, care nici cont înregistrat nu este, dar nici utilizator anonim identificat pe baza adresei IP, lucrurile erau ceva mai clare. Acum am câteva incertitudini în anumite privințe: # atunci când blocăm direct - și nu automat - adresa IP „din spatele” conturilor temporare (care nu mai este vizibilă decât pentru cele câteva sute de utilizatori cu drepturi speciale!), blocarea trebuie notificată printr-un mesaj adecvat pe pagina de discuții așa cum făceam înainte cu utilizatorii anonimi, sau se cheamă că „divulgăm” date personale protejate ale acestor conturi? # checkuserii acceptă mai nou să „confrunte” datele legate de contribuțiile acestor conturi temporare (care acum au adrese IP ascunse) cu cele ale celorlalte conturi de utilizator înregistrate? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 aprilie 2025 19:51 (EEST) == Serverul nu mă păstrează autentificat == Nu vrea serverul să mă păstreze autentificat. Chiar dacă eu bifez „Păstrează-mă autentificat” serverul mă scoate automat din cont. De ce? [[Utilizator:Cuhrum|Cuhrum]] ([[Discuție utilizator:Cuhrum|discuție]]) 23 martie 2025 17:48 (EET) :Serverul nu mă păstrează autentificat deoarece nu vrea. Nu înțeleg ce se întâmplă. [[Utilizator:Cuhrum|Cuhrum]] ([[Discuție utilizator:Cuhrum|discuție]]) 23 martie 2025 17:55 (EET) ::Utilizatorul a fost blocat nelimitat pentru vandalism. Solicitarea nu mai are obiect. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 martie 2025 18:23 (EET) == Articolul Supremațism == Am modificat titlul paginii de la cel original, „Supremacism”. Ulterior, am editat articolul, înlocuind toate aparițiile termenului, dar și corectând greșeli gramaticale, de exprimare, etc. PatrocleBot mi-a identificat acțiunea drept vandalism și mi-a dat revert la editare. (https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Suprema%C8%9Bism&diff=prev&oldid=16908497) [[Utilizator:Fluyt|Fluyt]] ([[Discuție utilizator:Fluyt|discuție]]) 4 aprilie 2025 01:20 (EEST) :Șterseseți din greșeală o jumătate de frază, ceea ce a determinat robotul să vă anuleze modificarea. Am restaurat eu și modificările dumneavoastră, și fraza. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 7 aprilie 2025 11:49 (EEST) == Ferma de clone Cepleanu == {{Discuție încheiată|1= În urma [[:fr:Wikipédia:Vérificateur d'utilisateurs/Requêtes/avril 2025#Spiridon Ion Cepleanu, Julieta39, Trecătorul răcit, Nihil scimus, Claude Zygiel - 6 avril|verificării checkuser de pe Wikipedia în limba franceză]], următoarele conturi au fost confirmate tehnic drept clone ale utilizatorului {{ut|Spiridon Ion Cepleanu}}: * {{ut|Trecătorul răcit}} * {{ut|Nihil scimus}} * {{ut|Claude Zygiel}} * {{ut|Maisrimer}} * {{ut|Petar Spasov66}} * {{ut|Moodylo333}} Este vorba doar despre conturile care continuă să fie active în acest moment, dintr-un număr mai mare de conturi folosite de-a lungul timpului. Acțiunile deosebit de grave ale acestei ferme de clone au condus la semnalarea problemei și pe ''Buletinul administratorilor'' francezi: [[:fr:Wikipédia:Bulletin des administrateurs/2025/Semaine 15#Spiridon Ion Cepleanu : série de faux-nez avec plus de 30 000 edits]]. Deși nu toate aceste conturi au contribuții în limba română, propun ''blocarea tuturor pe termen nelimitat'' și aștept sugestii cu privire la modul cum trebuie intervenit pentru anularea efectelor acțiunilor lor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 aprilie 2025 22:16 (EEST) :Din câte mi-am dat seama eu sumar, el n-a stricat pe ro.wiki (dacă nu are alte [[WP:CLONE]]). [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 aprilie 2025 03:08 (EEST) ::Desigur că există și alte clone (printre care [[Utilizator:Julieta39]], foarte vocal/ă), prea vechi pe fr.wiki pentru a fi confirmate prin CU - și numeroase contribuții anonime de pe adrese IPv6 localizate în regiunea PACA din Franța, dar nu numai. O imagine parțială a interacțiunii lor pe ro.wiki se găsește aici: [https://sigma.toolforge.org/editorinteract.py?users=Spiridon+Ion+Cepleanu&users=Julieta39&users=Trec%C4%83torul+r%C4%83cit&startdate=2012.01.01&enddate=2025.04.06&ns=&server=rowiki sigma] --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 aprilie 2025 10:11 (EEST) :::Mulțumesc @[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] pentru expunerea deschisă a fermei. Nu cred că cei 3 mai activi pe rowiki reprezintă o surpriză. E genul de PoV-push "evoluat" care necesită atenție pentru a fi urmărit, de aceea o listă de conturi reprezintă un avantaj pentru patrulatori. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 aprilie 2025 11:12 (EEST) :{{De acord}} în privința blocării pe termen nelimitat. În privința anulării efectelor acțiunilor lor, în cazul Commons, unde au activat destul de mult, nu putem interveni prea mult întrucât acolo se acceptă cercetarea originală; prioritatea celor de acolo fiind fișierele fără surse sau licențe. În schimb putem scoate fișierele unde sunt utilizate în articole pe alte wiki-uri și introduce etichete de tip [[:commons:Template:Inaccurate-map-disputed]] la hărți, [[:commons:Template:Disputed coat of arms]] și altele.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 aprilie 2025 21:07 (EEST) ::În plus, în privința textelor introduse aici (presupun că francezii se descurcă singuri la fr.wiki, sau nu?), ar fi bine de verificat fiecare contribuție. Poate nu e cazul de anulări în masă cum am practicat cu ''long term abuser'' Iaaasi, dar cu siguranță vom găsi intervenții suspecte de tip texte cu surse inaccesibile și greu verificabile.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 aprilie 2025 21:44 (EEST) :::Pentru soarta imaginilor falsificate de la commons și a hărților care reprezintă cercetare originală și PoV-pushing sunt și eu destul de sceptic, pentru că am propriile mele experiențe negative de acolo. Dar și cu privire la scoaterea fișierelor din articolele în care sunt folosite pe alte proiecte, care ar avea nevoie de ochi de Argus Panoptes pentru a putea fi supravegheată eficient. :::Am să povestesc un ultim detaliu cu privire la comportamentul acestei ferme de clone, care este relevant. {{ut|Spiridon Ion Cepleanu}} și-a dat acordul, la 15 martie 2025, în discuția de la [[Wikipedia:Pagini de șters/Graiul dician]], pentru ștergerea acelui articol al său care reprezenta un punct de vedere personal, bazat pe o prezentare deformată a surselor, pe care l-a promovat și în alte articole și pe alte proiecte. Două zile mai târziu, la 17 martie, un anonim a revenit la commons pentru a adăuga la harta [[:File:GraiuriDaco-Române.jpg]] câteva [[:c:Special:Diff/1010896208|„explicații”]] despre numele adevărat al autorului ei și faptul că „graiul dician” nu este cercetarea originală sau invenția celui care a încărcat fișierul. În aceeași zi, anonimul [[:fr:Special:Diff/223984438|a înlocuit]] în articolul [[:fr:Variétés régionales du roumain]] varianta hărții care nu menționa „graiul dician”, cu aceea care menționa acel grai, realizată de… Spiridon Ion Cepleanu ! (un utilizator care se declară „retras” din 2017) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 aprilie 2025 00:07 (EEST) Adaug încă o clonă recentă: * {{ut|Gougouche321}} care s-a deconspirat în intervențiile sale de pe [https://fr.wiktionary.org/w/index.php?title=Discussion_utilisateur%3ALewisiscrazy&diff=38075514&oldid=37691485 fr.wiktionary] și [https://fr.wikipedia.org/wiki/Discussion_utilisateur:Jules*#Adieu fr.wikipedia]. Vorbind în numele întregii ferme de clone, se consideră victima unui „grup de detractori” localizat în România (?). --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 aprilie 2025 21:56 (EEST) |2={{Done|Blocarea tuturor clonelor pentru introducerea de informații false și abuz de clone pentru a forța menținerea lor.}} &nbsp;&mdash;--[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 27 aprilie 2025 15:31 (EEST)}} == Sugestie == Poate ar fi potrivit ca utilizatorul {{ut|Irimia florin}} să primească permisiunile de [[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]. Are vechimea contului de aproape 5 ani și peste 17.000 de editări la ro.Wikipedia (printre care și 145 articole nou create). Rog un administrator să ia o decizie. Mulțumesc. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 10 aprilie 2025 18:02 (EEST) == Modificare bot anulată == Bună ziua! Am anulat modificarea lui [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] în articolul [[Comuna Crișcior, Hunedoara]], în care robotul a anulat o modificare în care s-a înlocuit similaritatea denumirii comunei din limba maghiară cu o alta din limba turcă. După anulare, am păstrat ambele denumiri. Am raportat acest incident pentru a se oferi o revizuire asupra modificărilor și, dacă e necesar, niște feedback atât pentru bot, cât și pentru mine (dacă am greșit anulând-o). --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 10 aprilie 2025 18:54 (EEST) == Rugăminte == Poate uni cineva vă rog [[Linia nistreană]] și [[Linia Nistrului]] în forma care este acum la [[Linia Nistrului]], pentru a fi păstrat istoricul? Mulțumesc!--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 25 aprilie 2025 00:06 (EEST) :{{Ping|Andrei Stroe}}, {{Ping|Strainu}}, {{Ping|Pafsanias}}, {{Ping|Donarius}}, {{Ping|Paloi Sciurala}} și alții, care ar fi procedura? Eu știu de redenumire prin suprascriere, unde mereu am teama că risc să pierd istoricul.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 26 aprilie 2025 06:48 (EEST) ::În acest caz, unealta [[Special:Istoria combinărilor|Unește istoricul paginilor]] funcționează fără probleme, pentru că perioadele care cuprind modificările din cele două articole nu se intersectează. Am unit istoricul, modificările lui Tolea93 se găsesc acum la începutul lui. Dacă ele trebuie să devină vizibile în textul articolului, necesită editare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 aprilie 2025 08:30 (EEST) :::::Informațiile din articolul inițial se regăsesc în textul existent.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 26 aprilie 2025 11:40 (EEST) :::Mulțumesc! Cred că am știut la un moment dat de unealtă și am uitat...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 26 aprilie 2025 10:21 (EEST) == Drepturi Utilizator cu confirmare extinsă == Nu știam unde să scriu, așa că am scris aici. Am 30 de zile vechime și peste 500 de modificări, ar trbui să devin [[Wikipedia:Utilizatori cu confirmare extinsă|Utilizator cu confirmare extinsă]], dar nu mi s-au oferit drepturile automat încă. Ași cam avea nevoie de acele drepturi. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 13:54 (EEST) : S-a rezolvat. Am fost promovat automat. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 14:13 (EEST) ::Ați avut noroc. Acum aveți grijă să nu fiți retrogradat manual. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 14:56 (EEST) :::[[Wikipedia:Utilizatori cu confirmare extinsă|Dreptul]] e cam ușor de [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viile,_Gala%C8%9Bi&action=history coțcărit]. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 30 mai 2025 15:30 (EEST) :::: Amuzant, chiar am avut intenția să scot modificări de acolo. Scuzele mele, ași fi avut oricum destule dacă nu le făceam pe acelea și în schimb mai făceam 20 altundeva. Cred că nu am de fapt așa mare nevoie, văzusem ceva pe o pagină protejată sporit, dar nu era chiar o problmă, e bine și așa cum e acum, discutabil. Nu vreau să fiu retrogradat manual, voi avea grijă. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:50 (EEST) == Suprimare == De ce un administrator nu poate vedea textele suprimate de pe Wikipedia în limba română? Mă refer la ștergerile operate de stewardul XXBlackburnXx. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 18:47 (EEST) :@[[Utilizator:Donarius|Donarius]]: Vedeți [[metawiki:Oversight policy|m:Oversight policy]] și [[:en:Wikipedia:Oversight]]. Practic, există două nivele de ascundere a conținutului dif-urilor: cel mai blând, la care au acces patrulatorii și administratorii și care nu ascunde conținutul față de administratori, și cel mai drastic, la care numai „oversighterii”, stewarzii și puțini alții au acces și care ascunde conținutul și față de administratorii. La [[Special:Listă drepturi grup#suppress]], se poate observa că anumite drepturi care aparțin „oversighteriilor” („suprimătorilor”) nu aparțin și administratorilor, de ex. ''viewsuppressed''. [[Wikipedia:Oversight]] nu explică cum trebuie chestiunea, probabil și pentru că ro.wp nu are suprimători. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 20:35 (EEST) ::Vă mulțumesc pentru precizări. Nu mi-am făcut niciodată timp să citesc acele pagini și nici nu am avut contact până acum cu conținut suprimat (pe care l-am găsit șters cu două linii în loc de una). Înțeleg că suprimătorii nu ascund decât o anumită parte a conținutului (informații mai sensibile), nu vandalismul clasic. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 21:25 (EEST) == PatrocleBot == Am nominalizat pagina [[Civil]] spre ștergere rapidă, iar [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] a anulat modificarea care cuprindea nominalizarea. Nu cred că am greșit eu, pagina menționată nu are caracter enciclopedic, ci e o definiție de dicționar cu doar o singură informație. --[[Utilizator:ESTCV|ESTCV]] ([[Discuție utilizator:ESTCV|discuție]]) 7 iunie 2025 17:04 (EEST) :Un [[Wikipedia:Ciot|ciot]] nu este automat o [[Wikipedia:NU#DICT|simplă definiție de dicționar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 iunie 2025 17:14 (EEST) :: OK, dar de ce scrie că se revine? Nu am făcut nicio revenire! --[[Utilizator:ESTCV|ESTCV]] ([[Discuție utilizator:ESTCV|discuție]]) 7 iunie 2025 17:15 (EEST) :::''se revine'' înseamnă că robotul revine. Cred că ce nu i-a plăcut a fost linia nouă introdusă de dvs. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 iunie 2025 12:02 (EEST) == Constatare == Mai sunteți vreun admin pe wiki? Zeci de articole vandalizate azi 9.06. non stop, cu obscenități, mai ales la fotbaliști. Îmi pierd timpul efectiv de pomană aici cu toți degenerații.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 14:54 (EEST) :Am blocat deja vreo doi dintre ei. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 14:55 (EEST) :Sunt multe conturi sau anonimi. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 14:57 (EEST) ::Blochez IP-uri și conturi, fără să fac distincție între ele. Cine intră aici să vandalizeze nu e bine primit. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 14:59 (EEST) Continuă; astea trebuie protejate: Denis Man, Denis Alibec, Lasmine Yamal.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 15:12 (EEST) [https://www.fanatik.ro/incredibil-ce-se-scrie-despre-cariera-lui-florinel-coman-pe-profilul-sau-de-wikipedia-21165368 Mda..]--—<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 9 iunie 2025 23:27 (EEST) :În caz de observația mea de mai demult cu vandalismele strâns legate de ziariști vi s-a părut exagerată...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 23:34 (EEST) :@[[Utilizator:Valentin JJ.|Valentin JJ.]]:dacă mai ai răbdare să faci așa ceva, depuneți o candidatură. E nevoie de un administrator pasionat de sport, valid și apt de muncă, pt că pe ceilalți nu îi interesează, iar la articolele despre fotbaliști e o armată de babuini care vandalizează; de fapt ăsta e filonul nației, cei civilizați sunt excepția ... Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 23:37 (EEST) ::@[[Utilizator:Valentin JJ.|Valentin JJ.]]: Nu agreez deloc cuvintele injurioase din comentariul de mai sus al lui Țetcu Mircea Rareș („pt că pe ceilalți nu îi interesează” ...), dar asta nu mă oprește din a vă transmite că, în caz că veți decide să urmați sfatul lui Țetcu Mircea Rareș în ceea ce privește candidatura, veți avea parte de susținerea mea. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 00:41 (EEST) :::Și susținerea mea. :::Partea bună este că ''Fanatik'' pare a fi un ziar obscur, o copie a [[:en:Fanatik (Turkey)|unuia turcesc]], care publică horoscopuri, știri-bombă din fotbal și despre cetățeni români morți în Italia. Are o vizibilitate [https://www.facebook.com/share/p/1AW2VXxFGh/ destul de mică]. Este bine că le știm IP-urile.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 08:04 (EEST) == Manage blocks == S-a schimbat interfața pentru blocarea utilizatorilor [[Special:Blochează IP]] și acum nu mai apelează automat [[MediaWiki:Blockipsuccesstext]] la sfârșitul procedurii. Era util pentru plasarea mesajelor în paginile de discuție ale utilizatorilor blocați. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 12:42 (EEST) 3xkeikib7zie3oynp3g7e06q8f30pcj 17025136 17025070 2025-06-11T10:50:56Z Gikü 39098 /* Manage blocks */ Răspuns 17025136 wikitext text/x-wiki {{Antet Afișierul administratorilor}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Afișierul administratorilor/Arhiva/%(year)d |algo = old(90d) |counter = 1 |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} __NEWSECTIONLINK__ == Din misterele conturilor temporare == Aceste trei conturi: [[Special:Contribuții/~2024-17315]], [[Special:Contribuții/~2024-17816]] și [[Special:Contribuții/~2024-18074]] aparțin aceleiași adrese IPv4, care mai are și contribuții dinaintea mascării datelor (Legacy IP edits). Trec peste faptul că informațiile despre IP indică versiunea IPv6 (vezi mai sus) iar geolocalizarea este cu totul eronată. Dar cum se face că aceeași adresă beneficiază de trei conturi temporare într-un interval atât de scurt de timp? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 17:48 (EET) :Mai bine nu discutăm aici, le dăm idei. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 24 noiembrie 2024 17:59 (EET) ::Mie mi se pare că au deja ideile necesare. Important e să fim și noi avertizați și vigilenți. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 18:04 (EET) :::Dacă nu aici, atunci unde? :::Este destul de clar că în spatele acestor 3 conturi temporare se află unul și același om. Ce anume a avut de câștigat de pe urma folosirii mai multor conturi, greu de aflat. :::Ca idee generală, opțiunea ''Blocare automată a adresei IP folosită de acest utilizator'' funcționează și pentru conturile temporare, așa că dacă se blochează un cont temporar, se blochează automat toate conturile temporare care folosesc aceeași adresă IP cu adresa IP a contului temporar blocat (sau așa îmi închipui eu). Bineînțeles, schimbarea adresei IP rămâne în continuare posibilă, ca de obicei. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 18:20 (EET) ::::Citiți cu atenție [[:mw:Help:Temporary_accounts/ro#Cum_func%C8%9Bioneaz%C4%83_conturile_temporare?]], în special punctul 5. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 noiembrie 2024 18:42 (EET) :::::Da. În aceste condiții, valoarea atribuirii unor conturi temporare mi se pare extrem de limitată. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 18:47 (EET) :::::Iar ștergerea cookie-urilor este mai ușoară decât schimbarea IP-ului. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 18:49 (EET) :::::Mea culpa. Dar schimbarea adresei IP încă este o opțiune pentru conturile înregistrate (dacă nu mă înșel din nou). Din această discuție îmi reiese că unui vandal îi este mai rentabil să editeze de pe conturi temporare decât de pe conturi propriu-zise... --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 19:32 (EET) ::::::Scopul e protecția anonimilor, nu a proiectelor. Asta era evident de la început. Scopul nostru în perioada asta trebuie să fie să ne creștem "anticorpii". [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 noiembrie 2024 18:57 (EET) :::::::Eu cred că anonimii ar fi cel mai bine protejați dacă li s-ar cere să-și creeze conturi înregistrate pentru a edita proiectul. Nu e așa un mare efort și nu costă nimic. Găsesc că este ipocrită „libertatea” oferită utilizatorilor de a edita neînregistrați. Ei ar putea naviga și consulta enciclopedia ca anonimi fără nicio problemă, dar ar trebui să se autentifice pentru a o modifica. Altfel, ei sunt practic obligați să-și facă vizibile datele personale, pentru a putea fi „mascate” imperfect de către sistem. Întotdeauna am fost de părere că un utilizator înregistrat care nu folosește numele său real, ci un nickname arbitrar, este mult mai anonim decât utilizatorii așa-zis „anonimi” (adrese IP). --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 19:10 (EET) ::::::::Nu știu cum a ajuns cuvântul „anonim” să însemne ceea ce înseamnă în jargonul wikipedist, dar eu mereu mi-am imaginat că se referă la faptul că IP-urile sunt anonime pentru comunitate, pentru că în timp ce utilizatorii înregistrați sunt „cunoscuți” de către comunitate, iar reputația lor evoluează, IP-urile se schimbă și nimeni nu le prea ține minte (adică sunt „anonime”, cum ar veni), chiar și în cazul în care au contribuții pozitive. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 19:28 (EET) :::::::::Sunt „anonimi” pentru că nu au nume, au doar adresă. Noi, ceilalți, avem nume dar nu avem adresă, suntem fără domiciliu. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 19:32 (EET) ::::::::::Domiciliul este [[Special:CentralAuth]]. :) --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 noiembrie 2024 19:34 (EET) {{outdent|10}} La capitolul „anticorpi”: cum contabilizăm nivelurile progresive ale mesajelor de avertizare în cazul conturilor temporare care aparțin aceleiași adrese IP - și în mod evident aceleiași persoane, ca mai sus? Inițializăm contorul de fiecare dată? Pe bietul Patrocle nu-l mai întreb, pentru că trebuie să fie total dezorientat... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 noiembrie 2024 21:27 (EET) :La fel ca la mai multe IP-uri, aș zice. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 noiembrie 2024 21:51 (EET) ::Patrocle, care nu este ''temporary account IP viewer'', așa face: începe mesajele de avertizare de la zero pentru fiecare cont temporar nou pe care îl întâlnește. Dar noi, care ''știm'' că în spate se află același IP - și aproape sigur aceeași persoană - ne facem că plouă? E ca și cum am ignora clonele evidente ale aceluiași cont înregistrat. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 noiembrie 2024 09:52 (EET) :::Nu, nu ne facem că plouă. Dacă e evident că vorbim cu aceeași persoană, continuăm cu discuția de unde am rămas. Așa făceam și înainte cu cei care își făceau de mână conturi separate ca să se fofileze de la blocare. Și acum, ca și atunci, testul rățoiului e suficient, nici nu trebuie neapărat să ne uităm la IP-uri.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 26 noiembrie 2024 10:01 (EET) ::::[[Special:Contribuții/~2024-20609]], [[Special:Contribuții/~2024-21292]], [[Special:Contribuții/~2024-20806]] – Trei conturi temporare diferite pentru același om? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 30 noiembrie 2024 15:44 (EET) :::::Fermele clasice de clone solicitau ceva mai mult efort: acum conturile multiple sunt servite „pe tavă”... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 noiembrie 2024 15:55 (EET) ::::::Bine, asta am înțeles și eu. Ceea ce nu înțeleg: de ce și-ar bate cineva capul să folosească mai multe conturi temporare atunci când este absolut evident că acele conturi aparțin aceleiași persoane? Doar așa, ca o formă de trolling? --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 30 noiembrie 2024 15:58 (EET) :::::::Unele browsere sunt setate să elimine automat fișierele cookie la închiderea sesiunii. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 noiembrie 2024 16:07 (EET) ::::::::Cazul Brave, dar și la Chrome cu o extensie în acest scop.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 30 noiembrie 2024 17:08 (EET) === Iarba rea nu piere === Una dintre problemele care dau bătaie de cap celor angajați în lupta contra vandalismului anonim este că, în cazul conturilor temporare, informațiile despre IP nu mai sunt afișate nici măcar pentru cei cu drept de acces dacă au fost deja șterse toate paginile create sau vandalizate de cont, iar utilizatorul apare ca fiind fără contribuții pe proiect. Lucrul este destul de supărător, atunci când se dorește urmărirea vandalilor și compararea adreselor, pentru a stabili dacă e vorba de clone posibile ale aceluiași utilizator. Am aflat recent, totuși, că aceste informații rămân în continuare accesibile, cel puțin pentru administratori, prin intermediul opțiunii „contribuțiile șterse ale utilizatorului” din pagina sa de Special:Contribuții. (Exemplu: [[Special:Contribuții/~2025-22179]]) Dacă iarba rea nu piere, cel puțin nu pier cu totul nici urmele ei. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 februarie 2025 21:22 (EET) === Conturi expirate === Conturile temporare mai vechi de trei luni continuă să „acumuleze” contribuții noi? Exemplu: {{ut|~2024-19726}}. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 martie 2025 22:44 (EET) :Nici eu nu înțeleg. În ciuda editării din 7 martie, [[Special:Autentificare centrală/~2024-19726|cică ar fi expirat în 26 februarie]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 martie 2025 23:14 (EET) === Hop si eu === cu o nelamurire. Plecand de la link-ul xtools al unui coleg wikipedist, m-am uitat la mine, si la inceput nu mi-a sarit in ochi: temporary account IP viewer, apoi mai in josul paginii: temporary account IP viewer sau pe romaneste: https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:Jurnal&logid=8184522 (5 noiembrie 2024 18:13 Vlad discuție contribuții a fost promovat în mod automat de la patrulă automată și utilizator cu confirmare extinsă la patrulă automată, utilizator cu confirmare extinsă și temporary account IP viewer) Habar n-aveam de chestia asta, nu cred sa fi primit vreo notificare in acest sens, daca ma poate indruma si pe mine cineva cu ce se mananca chestia asta si cu ce si daca va pot / poate ajuta? Multumesc! --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 25 martie 2025 02:13 (EET) :@[[Utilizator:Vlad|Vlad]]: De când cu această schimbare, utilizatorii care îndeplinesc anumite condiții (vechime și număr de editări) primesc automat dreptul de a accesa anumite informații (inclusiv legate de IP) despre conturile temporare. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 25 martie 2025 18:18 (EET) ::@[[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]]: Multumesc pentru raspuns, e posibil sa nu ma fi exprimat eu bine: intelesesem asta, am observat diferenta intre contributiile mai vechi (care erau atribuite explicit unor adrese IPv4 / v6) si mai nou unor conturi temporare numite tilda an si un numar, dar nu m-am prins cum / unde se vad informatiile de IP (asta pe de-o parte) si pe de alta, doar mie-mi seamana asta cu un fel de checkuser pentru adrese IP: exista undeva o lista cu toti cei care au acest drept, ca sa se poata face apel la ei (din ce tin eu minte nu mai avem checkuseri la ro.wiki de ceva vreme (oarecum si din vina subsemnatului). Multumesc! --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 05:55 (EET) :::Dați clic pe numele unui asemenea cont temporar și veți vedea lista de contribuții și deasupra o cutie numită "Informații despre IP" [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 26 martie 2025 08:14 (EET) ::::Făcusem toate aceste operații înainte de a va scrie aici, din păcate eu nu observ cutia despre care vorbiți; exista undeva vreun îndrumar care sa aibă o captura de ecran cu aceasta informație sau pot sa va trimit prin email o captura de ecran cu ce-mi apare (sau mai bine zis nu-mi apare) mie? Mulțumesc pentru răbdare, explicații si ajutor! --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 08:36 (EET) :::::Ah, cred că trebuie să activați opțiunea și din preferințe. Vedeți [https://foundation.wikimedia.org/wiki/Policy:Wikimedia_Access_to_Temporary_Account_IP_Addresses_Policy/ro#Patrulatori_%C8%99i_al%C8%9Bi_utilizatori această secțiune] (și toată politica de fapt). Pagina de ajutor pentru conturi temporare e la [[:mw:Help:Temporary_accounts]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 26 martie 2025 09:10 (EET) ::::::Multumesc, aveati perfecta dreptate! Cu ocazia asta am descoperit, poate stiati, ca partea asta de interfata nu e tradusa: Membru al grupurilor:Temporary account IP viewers, Patrule automate, Utilizatori, Utilizatori autoconfirmați, Utilizatori cu confirmare extinsă (si primul string duce la o pagina care inca nu exista), respectiv informatia despre aceasta functie e in engleza: ::::::Temporary account IP reveal ::::::Before enabling this setting, you must read and agree to the "Access to Temporary Account IP Addresses Policy". In particular: ::::::You must meet the eligibility criteria described in the Policy; ::::::You must not access, use or disclose information about temporary account IP addresses except if it is reasonably necessary for the investigation of or enforcement against vandalism, abuse, spam, harassment, disruptive behavior, and other violations of Wikimedia Foundation or community policies. If you do share the information with others, you must be sensitive about where and how you do that, and you should remove the information when it is no longer reasonably necessary for others to see it. ::::::If you have read and agree to the Policy, you may enable the preference by checking the checkbox. ::::::Enable revealing IP addresses for temporary accounts ::::::--[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 09:23 (EET) :::::::Da, seamănă oarecum cu checkuser-ul, dar spre deosebire de checkuser, această unealtă îți permite să accesezi doar informațiile, care înainte erau oricum publice, legate de IP-urile conturilor temporare. Nu permite accesarea de alte informații, precum browserele folosite de contul temporar. :::::::În acest moment, la ro.wp există {{plain link|2=232 de conturi|url=https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:List%C4%83_utilizatori&group=temporary-account-viewer&offset=&limit=500}} care au acces la unealtă. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 26 martie 2025 18:06 (EET) ::::::::Multumesc inca o data, ca o concluzie bag seama din ce-mi spuneti ca si checkuser a evoluat (cand a fost introdus nu aveam decat adresa / adresele IP pentru un cont, si atat (eu nu tin minte sa fi avut si navigatorul) (sincer nu prea vad la ce-ar fi utila o asemenea informatie, eu de exemplu folosind concomitent 5 :D) --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 18:29 (EET) :::::::::@[[Utilizator:Vlad|Vlad]]: Nu cred ca funcția de checkuser să fi evoluat mult; cel puțin nu în ultimul deceniu. [[Special:Diff/7994296|Această editare din 2013]] (mai exact, fragmentul „și prin ce tip de browser s-a conectat la Wikipedia”) mă face să cred că capabilitatea de a detecta browserul a fost implementată acum hăt. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 26 martie 2025 18:41 (EET) ::::::::::Am avut onoarea de-a face parte dintre cei 3 care-au activat cu ani inainte de crearea paginii :) dar se poate sa aveti dreptate si sa ma lase memoria, au trecut aproape 20 de ani de-atunci! P.S. Sper c-am reusit sa-mi corectez si diacritica din semnatura bruta, ca sa nu mai fie nevoie de corectare automata... Toate cele bune! --[[Utilizator:Vlad|Vlad]]|[[Discuție Utilizator:Vlad|->]] 26 martie 2025 18:57 (EET) === Statut hibrid === Înainte de inventarea acestei struțocămile, care nici cont înregistrat nu este, dar nici utilizator anonim identificat pe baza adresei IP, lucrurile erau ceva mai clare. Acum am câteva incertitudini în anumite privințe: # atunci când blocăm direct - și nu automat - adresa IP „din spatele” conturilor temporare (care nu mai este vizibilă decât pentru cele câteva sute de utilizatori cu drepturi speciale!), blocarea trebuie notificată printr-un mesaj adecvat pe pagina de discuții așa cum făceam înainte cu utilizatorii anonimi, sau se cheamă că „divulgăm” date personale protejate ale acestor conturi? # checkuserii acceptă mai nou să „confrunte” datele legate de contribuțiile acestor conturi temporare (care acum au adrese IP ascunse) cu cele ale celorlalte conturi de utilizator înregistrate? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 aprilie 2025 19:51 (EEST) == Serverul nu mă păstrează autentificat == Nu vrea serverul să mă păstreze autentificat. Chiar dacă eu bifez „Păstrează-mă autentificat” serverul mă scoate automat din cont. De ce? [[Utilizator:Cuhrum|Cuhrum]] ([[Discuție utilizator:Cuhrum|discuție]]) 23 martie 2025 17:48 (EET) :Serverul nu mă păstrează autentificat deoarece nu vrea. Nu înțeleg ce se întâmplă. [[Utilizator:Cuhrum|Cuhrum]] ([[Discuție utilizator:Cuhrum|discuție]]) 23 martie 2025 17:55 (EET) ::Utilizatorul a fost blocat nelimitat pentru vandalism. Solicitarea nu mai are obiect. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 martie 2025 18:23 (EET) == Articolul Supremațism == Am modificat titlul paginii de la cel original, „Supremacism”. Ulterior, am editat articolul, înlocuind toate aparițiile termenului, dar și corectând greșeli gramaticale, de exprimare, etc. PatrocleBot mi-a identificat acțiunea drept vandalism și mi-a dat revert la editare. (https://ro.m.wikipedia.org/w/index.php?title=Suprema%C8%9Bism&diff=prev&oldid=16908497) [[Utilizator:Fluyt|Fluyt]] ([[Discuție utilizator:Fluyt|discuție]]) 4 aprilie 2025 01:20 (EEST) :Șterseseți din greșeală o jumătate de frază, ceea ce a determinat robotul să vă anuleze modificarea. Am restaurat eu și modificările dumneavoastră, și fraza. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 7 aprilie 2025 11:49 (EEST) == Ferma de clone Cepleanu == {{Discuție încheiată|1= În urma [[:fr:Wikipédia:Vérificateur d'utilisateurs/Requêtes/avril 2025#Spiridon Ion Cepleanu, Julieta39, Trecătorul răcit, Nihil scimus, Claude Zygiel - 6 avril|verificării checkuser de pe Wikipedia în limba franceză]], următoarele conturi au fost confirmate tehnic drept clone ale utilizatorului {{ut|Spiridon Ion Cepleanu}}: * {{ut|Trecătorul răcit}} * {{ut|Nihil scimus}} * {{ut|Claude Zygiel}} * {{ut|Maisrimer}} * {{ut|Petar Spasov66}} * {{ut|Moodylo333}} Este vorba doar despre conturile care continuă să fie active în acest moment, dintr-un număr mai mare de conturi folosite de-a lungul timpului. Acțiunile deosebit de grave ale acestei ferme de clone au condus la semnalarea problemei și pe ''Buletinul administratorilor'' francezi: [[:fr:Wikipédia:Bulletin des administrateurs/2025/Semaine 15#Spiridon Ion Cepleanu : série de faux-nez avec plus de 30 000 edits]]. Deși nu toate aceste conturi au contribuții în limba română, propun ''blocarea tuturor pe termen nelimitat'' și aștept sugestii cu privire la modul cum trebuie intervenit pentru anularea efectelor acțiunilor lor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 aprilie 2025 22:16 (EEST) :Din câte mi-am dat seama eu sumar, el n-a stricat pe ro.wiki (dacă nu are alte [[WP:CLONE]]). [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 aprilie 2025 03:08 (EEST) ::Desigur că există și alte clone (printre care [[Utilizator:Julieta39]], foarte vocal/ă), prea vechi pe fr.wiki pentru a fi confirmate prin CU - și numeroase contribuții anonime de pe adrese IPv6 localizate în regiunea PACA din Franța, dar nu numai. O imagine parțială a interacțiunii lor pe ro.wiki se găsește aici: [https://sigma.toolforge.org/editorinteract.py?users=Spiridon+Ion+Cepleanu&users=Julieta39&users=Trec%C4%83torul+r%C4%83cit&startdate=2012.01.01&enddate=2025.04.06&ns=&server=rowiki sigma] --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 aprilie 2025 10:11 (EEST) :::Mulțumesc @[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] pentru expunerea deschisă a fermei. Nu cred că cei 3 mai activi pe rowiki reprezintă o surpriză. E genul de PoV-push "evoluat" care necesită atenție pentru a fi urmărit, de aceea o listă de conturi reprezintă un avantaj pentru patrulatori. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 7 aprilie 2025 11:12 (EEST) :{{De acord}} în privința blocării pe termen nelimitat. În privința anulării efectelor acțiunilor lor, în cazul Commons, unde au activat destul de mult, nu putem interveni prea mult întrucât acolo se acceptă cercetarea originală; prioritatea celor de acolo fiind fișierele fără surse sau licențe. În schimb putem scoate fișierele unde sunt utilizate în articole pe alte wiki-uri și introduce etichete de tip [[:commons:Template:Inaccurate-map-disputed]] la hărți, [[:commons:Template:Disputed coat of arms]] și altele.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 aprilie 2025 21:07 (EEST) ::În plus, în privința textelor introduse aici (presupun că francezii se descurcă singuri la fr.wiki, sau nu?), ar fi bine de verificat fiecare contribuție. Poate nu e cazul de anulări în masă cum am practicat cu ''long term abuser'' Iaaasi, dar cu siguranță vom găsi intervenții suspecte de tip texte cu surse inaccesibile și greu verificabile.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 aprilie 2025 21:44 (EEST) :::Pentru soarta imaginilor falsificate de la commons și a hărților care reprezintă cercetare originală și PoV-pushing sunt și eu destul de sceptic, pentru că am propriile mele experiențe negative de acolo. Dar și cu privire la scoaterea fișierelor din articolele în care sunt folosite pe alte proiecte, care ar avea nevoie de ochi de Argus Panoptes pentru a putea fi supravegheată eficient. :::Am să povestesc un ultim detaliu cu privire la comportamentul acestei ferme de clone, care este relevant. {{ut|Spiridon Ion Cepleanu}} și-a dat acordul, la 15 martie 2025, în discuția de la [[Wikipedia:Pagini de șters/Graiul dician]], pentru ștergerea acelui articol al său care reprezenta un punct de vedere personal, bazat pe o prezentare deformată a surselor, pe care l-a promovat și în alte articole și pe alte proiecte. Două zile mai târziu, la 17 martie, un anonim a revenit la commons pentru a adăuga la harta [[:File:GraiuriDaco-Române.jpg]] câteva [[:c:Special:Diff/1010896208|„explicații”]] despre numele adevărat al autorului ei și faptul că „graiul dician” nu este cercetarea originală sau invenția celui care a încărcat fișierul. În aceeași zi, anonimul [[:fr:Special:Diff/223984438|a înlocuit]] în articolul [[:fr:Variétés régionales du roumain]] varianta hărții care nu menționa „graiul dician”, cu aceea care menționa acel grai, realizată de… Spiridon Ion Cepleanu ! (un utilizator care se declară „retras” din 2017) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 aprilie 2025 00:07 (EEST) Adaug încă o clonă recentă: * {{ut|Gougouche321}} care s-a deconspirat în intervențiile sale de pe [https://fr.wiktionary.org/w/index.php?title=Discussion_utilisateur%3ALewisiscrazy&diff=38075514&oldid=37691485 fr.wiktionary] și [https://fr.wikipedia.org/wiki/Discussion_utilisateur:Jules*#Adieu fr.wikipedia]. Vorbind în numele întregii ferme de clone, se consideră victima unui „grup de detractori” localizat în România (?). --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 aprilie 2025 21:56 (EEST) |2={{Done|Blocarea tuturor clonelor pentru introducerea de informații false și abuz de clone pentru a forța menținerea lor.}} &nbsp;&mdash;--[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 27 aprilie 2025 15:31 (EEST)}} == Sugestie == Poate ar fi potrivit ca utilizatorul {{ut|Irimia florin}} să primească permisiunile de [[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]. Are vechimea contului de aproape 5 ani și peste 17.000 de editări la ro.Wikipedia (printre care și 145 articole nou create). Rog un administrator să ia o decizie. Mulțumesc. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 10 aprilie 2025 18:02 (EEST) == Modificare bot anulată == Bună ziua! Am anulat modificarea lui [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] în articolul [[Comuna Crișcior, Hunedoara]], în care robotul a anulat o modificare în care s-a înlocuit similaritatea denumirii comunei din limba maghiară cu o alta din limba turcă. După anulare, am păstrat ambele denumiri. Am raportat acest incident pentru a se oferi o revizuire asupra modificărilor și, dacă e necesar, niște feedback atât pentru bot, cât și pentru mine (dacă am greșit anulând-o). --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 10 aprilie 2025 18:54 (EEST) == Rugăminte == Poate uni cineva vă rog [[Linia nistreană]] și [[Linia Nistrului]] în forma care este acum la [[Linia Nistrului]], pentru a fi păstrat istoricul? Mulțumesc!--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 25 aprilie 2025 00:06 (EEST) :{{Ping|Andrei Stroe}}, {{Ping|Strainu}}, {{Ping|Pafsanias}}, {{Ping|Donarius}}, {{Ping|Paloi Sciurala}} și alții, care ar fi procedura? Eu știu de redenumire prin suprascriere, unde mereu am teama că risc să pierd istoricul.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 26 aprilie 2025 06:48 (EEST) ::În acest caz, unealta [[Special:Istoria combinărilor|Unește istoricul paginilor]] funcționează fără probleme, pentru că perioadele care cuprind modificările din cele două articole nu se intersectează. Am unit istoricul, modificările lui Tolea93 se găsesc acum la începutul lui. Dacă ele trebuie să devină vizibile în textul articolului, necesită editare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 aprilie 2025 08:30 (EEST) :::::Informațiile din articolul inițial se regăsesc în textul existent.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 26 aprilie 2025 11:40 (EEST) :::Mulțumesc! Cred că am știut la un moment dat de unealtă și am uitat...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 26 aprilie 2025 10:21 (EEST) == Drepturi Utilizator cu confirmare extinsă == Nu știam unde să scriu, așa că am scris aici. Am 30 de zile vechime și peste 500 de modificări, ar trbui să devin [[Wikipedia:Utilizatori cu confirmare extinsă|Utilizator cu confirmare extinsă]], dar nu mi s-au oferit drepturile automat încă. Ași cam avea nevoie de acele drepturi. Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 13:54 (EEST) : S-a rezolvat. Am fost promovat automat. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 14:13 (EEST) ::Ați avut noroc. Acum aveți grijă să nu fiți retrogradat manual. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 14:56 (EEST) :::[[Wikipedia:Utilizatori cu confirmare extinsă|Dreptul]] e cam ușor de [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Viile,_Gala%C8%9Bi&action=history coțcărit]. --[[Utilizator:GEO|GEO]] ([[Discuție utilizator:GEO|discuție]]) 30 mai 2025 15:30 (EEST) :::: Amuzant, chiar am avut intenția să scot modificări de acolo. Scuzele mele, ași fi avut oricum destule dacă nu le făceam pe acelea și în schimb mai făceam 20 altundeva. Cred că nu am de fapt așa mare nevoie, văzusem ceva pe o pagină protejată sporit, dar nu era chiar o problmă, e bine și așa cum e acum, discutabil. Nu vreau să fiu retrogradat manual, voi avea grijă. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 30 mai 2025 17:50 (EEST) == Suprimare == De ce un administrator nu poate vedea textele suprimate de pe Wikipedia în limba română? Mă refer la ștergerile operate de stewardul XXBlackburnXx. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 18:47 (EEST) :@[[Utilizator:Donarius|Donarius]]: Vedeți [[metawiki:Oversight policy|m:Oversight policy]] și [[:en:Wikipedia:Oversight]]. Practic, există două nivele de ascundere a conținutului dif-urilor: cel mai blând, la care au acces patrulatorii și administratorii și care nu ascunde conținutul față de administratori, și cel mai drastic, la care numai „oversighterii”, stewarzii și puțini alții au acces și care ascunde conținutul și față de administratorii. La [[Special:Listă drepturi grup#suppress]], se poate observa că anumite drepturi care aparțin „oversighteriilor” („suprimătorilor”) nu aparțin și administratorilor, de ex. ''viewsuppressed''. [[Wikipedia:Oversight]] nu explică cum trebuie chestiunea, probabil și pentru că ro.wp nu are suprimători. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 1 iunie 2025 20:35 (EEST) ::Vă mulțumesc pentru precizări. Nu mi-am făcut niciodată timp să citesc acele pagini și nici nu am avut contact până acum cu conținut suprimat (pe care l-am găsit șters cu două linii în loc de una). Înțeleg că suprimătorii nu ascund decât o anumită parte a conținutului (informații mai sensibile), nu vandalismul clasic. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 21:25 (EEST) == PatrocleBot == Am nominalizat pagina [[Civil]] spre ștergere rapidă, iar [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] a anulat modificarea care cuprindea nominalizarea. Nu cred că am greșit eu, pagina menționată nu are caracter enciclopedic, ci e o definiție de dicționar cu doar o singură informație. --[[Utilizator:ESTCV|ESTCV]] ([[Discuție utilizator:ESTCV|discuție]]) 7 iunie 2025 17:04 (EEST) :Un [[Wikipedia:Ciot|ciot]] nu este automat o [[Wikipedia:NU#DICT|simplă definiție de dicționar]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 iunie 2025 17:14 (EEST) :: OK, dar de ce scrie că se revine? Nu am făcut nicio revenire! --[[Utilizator:ESTCV|ESTCV]] ([[Discuție utilizator:ESTCV|discuție]]) 7 iunie 2025 17:15 (EEST) :::''se revine'' înseamnă că robotul revine. Cred că ce nu i-a plăcut a fost linia nouă introdusă de dvs. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 8 iunie 2025 12:02 (EEST) == Constatare == Mai sunteți vreun admin pe wiki? Zeci de articole vandalizate azi 9.06. non stop, cu obscenități, mai ales la fotbaliști. Îmi pierd timpul efectiv de pomană aici cu toți degenerații.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 14:54 (EEST) :Am blocat deja vreo doi dintre ei. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 14:55 (EEST) :Sunt multe conturi sau anonimi. Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 14:57 (EEST) ::Blochez IP-uri și conturi, fără să fac distincție între ele. Cine intră aici să vandalizeze nu e bine primit. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 14:59 (EEST) Continuă; astea trebuie protejate: Denis Man, Denis Alibec, Lasmine Yamal.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 15:12 (EEST) [https://www.fanatik.ro/incredibil-ce-se-scrie-despre-cariera-lui-florinel-coman-pe-profilul-sau-de-wikipedia-21165368 Mda..]--—<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 9 iunie 2025 23:27 (EEST) :În caz de observația mea de mai demult cu vandalismele strâns legate de ziariști vi s-a părut exagerată...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 23:34 (EEST) :@[[Utilizator:Valentin JJ.|Valentin JJ.]]:dacă mai ai răbdare să faci așa ceva, depuneți o candidatură. E nevoie de un administrator pasionat de sport, valid și apt de muncă, pt că pe ceilalți nu îi interesează, iar la articolele despre fotbaliști e o armată de babuini care vandalizează; de fapt ăsta e filonul nației, cei civilizați sunt excepția ... Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 23:37 (EEST) ::@[[Utilizator:Valentin JJ.|Valentin JJ.]]: Nu agreez deloc cuvintele injurioase din comentariul de mai sus al lui Țetcu Mircea Rareș („pt că pe ceilalți nu îi interesează” ...), dar asta nu mă oprește din a vă transmite că, în caz că veți decide să urmați sfatul lui Țetcu Mircea Rareș în ceea ce privește candidatura, veți avea parte de susținerea mea. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 00:41 (EEST) :::Și susținerea mea. :::Partea bună este că ''Fanatik'' pare a fi un ziar obscur, o copie a [[:en:Fanatik (Turkey)|unuia turcesc]], care publică horoscopuri, știri-bombă din fotbal și despre cetățeni români morți în Italia. Are o vizibilitate [https://www.facebook.com/share/p/1AW2VXxFGh/ destul de mică]. Este bine că le știm IP-urile.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 08:04 (EEST) == Manage blocks == S-a schimbat interfața pentru blocarea utilizatorilor [[Special:Blochează IP]] și acum nu mai apelează automat [[MediaWiki:Blockipsuccesstext]] la sfârșitul procedurii. Era util pentru plasarea mesajelor în paginile de discuție ale utilizatorilor blocați. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 12:42 (EEST) :Subscriu. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 13:50 (EEST) eiczyuac7x799eo8nenx9cqgo2b4wfo 14 108243 17024602 10732175 2025-06-10T21:57:04Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024602 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=592/599&lang=ro 592/599] |DDC= |LCC= }} {{Catmore}} :{{Commons category-inline|Animal taxonomy}} [[Categorie:Ramuri ale zoologiei]] [[Categorie:Taxonomie (biologie)]] [[Categorie:Animale| Taxonomie]] 008y1xxbl931vul1mi6y0mh3hbknx89 14 108694 17024145 14740614 2025-06-10T16:50:32Z GEO 9723 {{Catmore|Împrumut (lingvistică)}} 17024145 wikitext text/x-wiki {{Catmore|Împrumut (lingvistică)}} :{{Commons category-inline|Loanwords}} {{VS|Calc (lingvistică)|Lingvistică comparativă}} [[Categorie:Etimologie]] [[Categorie:Terminologie lingvistică]] 4iqa3s4bin9kdkqey76l4y7g1lyxut3 0 109394 17025118 16949537 2025-06-11T10:34:19Z Rosenborg BK Fan 304353 Modificare minoră (adăugarea numelui latinesc al orașului, parțial pe baza unei surse în limba română) 17025118 wikitext text/x-wiki {{despre|un oraș din județul Argeș|un oraș din județul Suceava|Câmpulung Moldovenesc|alte sensuri|Câmpulung (dezambiguizare)}} {{Infocaseta Așezare | latd = 45 | latm = 16 | latNS = N | longd = 25 | longm = 3 | longEV = E | porecla = Orașul Crucilor Votive de Piatră <ref>{{Historia|accessdate=2019-03-05|url=https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/povestea-casei-cu-cruce-din-campulung-muscel}}</ref> | pushpin_map = România | pushpin_descriere_harta = Localizarea orașului pe harta [[România|României]] | pushpin_map1 = România Argeș gif | pushpin_descriere_harta1 = Localizarea orașului pe harta [[Județul Argeș|județului Argeș]] | pushpin_dimensiune_hartă1 = 172 | background1 = #EDD38C | titlu_atestare = Atestare documentară | atestare = secolul al XIII-lea | lider_titlu = Primar | hartă = Campulung jud Arges.png | Suprafața_blank1 = 11,7 km2 | imagine = Clădirea_Prefecturii,_azi_Primăria_municipiului_Câmpulung_._LMI_AG-II-m-B-13556.jpg | imagine_descriere = Primăria Câmpulung }} '''Câmpulung''' (în {{de|Langenau}}, {{lang-la|Longuscampus}} sau ''Longo-Campo'')<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/pitesti/unde-se-afla-lespedea-funerara-ce-constituie-cel-1972297.html|title=Unde se află lespedea funerară ce constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Ţara Românească|work=[[Adevărul]]|date=Denis Grigorescu|date=25 iunie 2019|accessdate=11 iunie 2025}}</ref> sau '''Câmpulung Muscel''' este un [[Municipiile României|municipiu]] în [[județul Argeș]], [[Muntenia]], [[România]], format din localitățile componente Câmpulung (reședința) și [[Valea Rumâneștilor, Argeș|Valea Rumâneștilor]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Geografie == Orașul se află în nord-estul județului, în depresiunea omonimă, la o altitudine de 580–780&nbsp;m, în [[Muscelele Argeșului]], la poalele [[Munții Iezer|Munților Iezer]], pe malurile [[Râul Târgului, Râul Doamnei|Râului Târgului]]. Orașul este străbătut de șoseaua națională [[DN73]], care leagă [[Pitești]]ul de [[Brașov]], aflându-se la o distanță de 52&nbsp;km de [[Pitești]] și 84&nbsp;km de [[Brașov]]. La Câmpulung, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ737, care duce spre sud-est la {{com|Mioarele|Argeș}} și {{com|Boteni|Argeș}} (unde se termină în [[DN73D]]); șoseaua județeană DJ734, care duce spre nord la {{com|Lerești|Argeș}}; și șoseaua județeană DJ732C, care duce spre vest la {{com|Bughea de Jos|Argeș}}, {{com|Godeni|Argeș}} (unde se intersectează cu [[DN73C]]) și {{com|Schitu Golești|Argeș}} (unde se termină în DN73). Pe calea ferată, orașul are stațiile Câmpulung și Parc Krețulescu, ultima fiind capătul [[Calea ferată Golești-Câmpulung-Parc Krețulescu|unei linii de cale ferată]] care duce spre sud la [[Golești (Ștefănești), Argeș|Golești]], unde se unește cu [[Calea ferată București–Pitești–Craiova|calea ferată București-Pitești]].<ref>{{Google maps|accessdate=2018-02-12|url=https://www.google.ro/maps/@45.2816767,25.0595324,13.46z}}</ref> == Istorie == Din evul mediu și până în anul [[1822]], când a fost retrasă autonomia orășenească, judele orașului era ales în [[Biserica Bărăția din Câmpulung|Biserica Bărăția]] în a treia duminică de după Paștele catolic.<ref>Lajos Kakucs, Der mittelalterliche Jakobuskult in Ungarn, în: Klaus Herbers, Dieter Bauer (ed.), Der Jakobskult in Ostmitteleuropa, Tübingen 2003, 328.</ref> În timpul domniei lui [[Șerban Cantacuzino]] (1678-1688) au fost exercitate presiuni pentru trecerea juzilor catolici ai Câmpulungului la ortodoxie.<ref>Alexandru Ciocîltan, [https://erasmusisha.wordpress.com/2002/01/01/identitatea-comunitatii-germane-din-campulung-muscel-in-secolele-xiii-xviii/ Identitatea comunității germane din Câmpulung Muscel în secolele XIII – XVIII], în: Revista ERASMUS, nr. 13/2002.</ref> La sfârșitul secolului al XIX-lea Câmpulungul era reședința [[Județul Muscel (interbelic)|județului Muscel]], cu o populație de {{Formatnum|11244}} locuitori. Străzile lui principale erau Negru Vodă, Râului, Matei Basarab și Gruiului, mergeau paralel cu centrul orașului și erau pietruite, iar pe unele erau plantați arbori. Erau amenajate trei piețe (Sfântul Ilie, Scheiul și a Județelor); piața Sfântul Ilie era cea principală, aflată lângă biserica cu același hram; acolo se ținea târg săptămânal, precum și un mare târg anual între 17 și 28 iulie, de [[Sfântul Ilie]]. Existau în oraș școli primare de băieți și fete, un gimnaziu, o școală normală, spital, cazărmi de dorobanți și călărași, poștă și muzeul „Negru Vodă”. Funcționau 19 biserici, între care și mănăstirea Câmpulung.<ref>{{Citat MDGR|volum=2|pagini=483&ndash;493|titlu=Cîmpulungul, oraș}}</ref> Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul cu același statut, având o populație de {{Formatnum|16100}} de locuitori.<ref name="Socec_">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna urbană Câmpulung|pagină-link=485|pagină=477|volum=4}}</ref> În 1950 județul Muscel a fost desființat, iar Câmpulungul a devenit oraș raional, reședință a raionului Muscel din [[regiunea Argeș]]. În 1968, la reforma administrativă, orașul a pierdut statutul de centru administrativ regional, devenind oraș al [[Județul Argeș|județului Argeș]].<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://lege5.ro/Gratuit/g43tmnry/legea-nr-3-1968-privind-asigurarea-conducerii-locale-de-stat-in-unitatile-administrativ-teritoriale-pina-la-alegerea-consiliilor-populare|accessdate=2018-02-12|publisher=Lege5.ro|title=Legea nr. 3/1968|archive-date=2014-12-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20141223211928/http://lege5.ro/Gratuit/g43tmnry/legea-nr-3-1968-privind-asigurarea-conducerii-locale-de-stat-in-unitatile-administrativ-teritoriale-pina-la-alegerea-consiliilor-populare|dead-url=yes}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|accessdate=2018-02-12|publisher=Monitoruljuridic.ro|title=Legea nr. 2/1968}}</ref> Câmpulung a fost declarat municipiu în 1994.<ref name="Camera Deputaților_2018-02-12">{{Citation| url=http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14632| title=LEGE nr.104 din 24 noiembrie 1994 privind declararea ca municipii a unor orase| newspaper=Camera Deputaților| date=| author=Camera Deputaților din România| accessdate=12 februarie 2018| archive-date=2018-02-12| archive-url=https://web.archive.org/web/20180212201838/http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14632| dead-url=yes}}</ref> === Primele tipărituri din orașul Câmpulung Muscel === Înaintea inventării și răspândirii tiparului, cărțile și copiile lor erau scrise de mână de către meșterii copiști. În [[Evul Mediu]] și în perioada Renașterii, manuscrisele erau păstrate cu precădere de mânăstiri, de unde se răspândeau, în general, spre alte mănăstiri, dar și spre puținii mireni interesați de ele. În țările germane de pe Rinul de mijloc, [[Johannes Gutenberg]] inventează și pune în folosință tiparul în secolul XV - pe la 1450. De aici, acesta va ajunge la noi pe 1508<ref>Ioan Bianu, ''Catalogul manuscriptelor românești. Prefață,'' Editura Academiei Române, București, 1913, p. 49.</ref>, dar cărțile tipărite în limba română vor apărea ceva mai târziu. În [[Țările Române]], tiparul este adus la circa o jumătate de secol după ce invenția lui Gutenberg a fost dată în folosință, la 25 de ani după tipărirea primei cărți în limba slavonă ([[Veneția]], 1483) și la 17 ani de la tipărirea primelor cărți în alfabetul chirilic ([[Cracovia]], 1491)<ref>George Ivașcu, ''Istoria literaturii române,'' vol. I, Editura Științifică, București, 1969, p. 97.</ref>, ca dovadă a interesului deosebit față de carte al învățaților români. Dornic să reintroducă tiparul în [[Țara Românească]], domnitorul [[Matei Basarab]], a încercat, în repetate rânduri, să colaboreze cu un călugăr franciscan - Rafael Levakovic - care avea o tiparniță chirilică la [[Roma]], unde se tipăreau cărți în limba slavonă. Acesta nu a răspuns inițiativei domnului, care intenționa să întemeieze o tiparniță chirilică în [[Țara Românească]], așa că [[Matei Basarab]] s-a adresat mitropolitului Kievului, [[Petru Movilă]]<ref>Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demeny, ''Carte și tipar în societatea românească și sud-est europeană (secolele XVII-XIX),'' Editura Eminescu, București, 1985, p. 54.</ref>. Acesta a trimis de la Kiev ''o tiparniță întreagă, desăvârșită, cu literă de cinci feluri'', însoțită și de tipografi bine instruiți. Tipografia a fost instalată la Câmpulung Muscel în 1635, loc unde vor fi tipărite și de unde vor fi trimise cărți ortodoxe popoarelor ortodoxe din [[Peninsula Balcanică]], după care a fost mutată la [[Mănăstirea Dealu]] de lângă [[Târgoviște]] - capitala Țării Românești și reședința mitropolitului muntean<ref>Nicolae Drăgulănescu, ''Știința și tehnologiile informației'' - geneză și evoluție, Editura Agir, București, 2004, p. 179.</ref>. '''''Molitvenicul'' ''slavonesc''''' a fost prima carte tipărită la [[Câmpulung]], în urma hotărârii luate ''prin voire și sfat obștesc, mai întâi să se scoată la lumină''<ref>Agnes Erich, ''Istoria tiparului românesc de la începuturi până la apariția marilor edituri comerciale,'' Editura Biblioteca, Târgoviște, 2006, p. 91.</ref> acesta. Ispravnicul însărcinat cu tipărirea ei, numit de domnitor, a fost Ivașco Băleanu, iar adunător și așezător de cuvinte a fost Ioan Glebcovici. Titlul complet al cărții era ''Trebnic adică Molitvenic cuprinzând în sine rândurile bisericei cele ce se cuvin preoților'' și era considerată cea mai necesară carte liturgică. Tot în titlu se spune ''că s-au tipărit mai întâi în tipografia Milostivirei sale D-lui Io [[Matei Basarab]] în Câmpulung anii de la zidirea lumii 7143, iar de la întruparea Mântuitorului Christos 1635.'' Unul dintre ''Molitvenicele'' tipărite atunci se găsește la Biblioteca Academiei Române. Din adnotările foștilor proprietari făcute pe marginea foilor reiese o parte a circulației în timp și spațiu de care s-a bucurat exemplarul și dovedește importanța și necesitatea sa pentru viața cultică. Acesta a fost cumpărat de preotul Todor zet Sabin Dontaș ''din târgul din Bârlad de la preotul Ion Hriscu, ca să-mi fie pentru slujba preoțimei și feciorilor mei din care le va alege milostivul Dumnezeu...la leat 7243 (1734), apoi Moscalii Hotinul a luat a doua oară în zilele lui Ion Mihai Calimachi Voevodul dreptul și creștinul''<u>,</u> iar la pagina 100 există și o notă în limba rusă<ref>Dan Simonescu, ''op. cit.,'' p. 29.</ref>. La 17 septembrie 1642 a ieșit, de sub tiparul de la Câmpulung, cea dintâi carte în imba română cu conținut moral-filosofic: „''Învățături peste toate zilele alese pe scurt din multe dumnezeiești cărți de folosința tuturor creștinilor, prepuse de pe limba grecească...cu multă îngrijire și cu cheltuiala eromonahului Melhisedec egumenul Sfântei Mănăstiri a Adormirei prea Sf. Născătoare de Dumnezeu în Câmpulung în anul 1642”.'' Aceasta a fost tradusă din limba greacă din inițiativa lui [[Melchisedec Ștefănescu|Melhisedec]], primul egumen al mănăstirii Negru Vodă<ref>Dumitru Baciu, ''Lumini muscelene,'' Editura Sport-Turism, București, p. 15.</ref>. Scrisă în limba română, cartea se adresa ''nu numai celor ce știu, ce și celor proști, ce nu știu''<ref>Agnes Erich, ''op. cit.,'' p. 91.</ref> ''-'' nu doar învățaților, ci și oamenilor de rând. ''Învățăturile'' cuprindeau sfaturi, propovăduiau iubirea de apropae, răbdarea, umilința, milostenia, pocăința, încurajau spovedania, lupta împotriva urii și a ''pohtei de arginți''<ref>Dan Simonescu, ''op. cit.,'' p. 28.</ref>. A treia carte tipărită la Câmpulung, care apare la 11 octombrie 1643, este ''Antologhionul slavonesc'' - ''Antologhion, care va să'' zică ''Civetoslov Trifologhion, urmările dumnezeieștilor sărbători domnești, ale nascerii Maicii Domnului și ale Sfinților părinți cu binecuvântarea și ajutorul prea puternicului Dumnezeu...în Câmpulung în anul 7152 de la nașterea lui Christos 1643 -'' la care egumenul Melhisedec lucrase din 13 decembrie 1642. Alături de el, au lucrat ''cu silință și nenumărată cheltuială'' doi tipografi: sârbul Ștefan Ieromonahul din Ohrida și rusul Ioan Cunotovici<ref>Idem, ''op. cit.,'' p. 29.</ref>. În numele egumenului Melhisedec, învățatul vorbește despre importanța existenței tipografiei pentru îndreptarea sufletelor creștinești și își exprimă speranța că vor urma și alte cărți care ''se vor scoate, crescând chiar și prin nedestoinicii, binefacerile lăudate de toți și întotdeauna.'' Din a doua predoslovie reiese dorința domnitorului Matei Basarab ca respectiva scriere - una dintre puținele existente, dar foarte necesare - să fie de folos ortodocșilor în fața altor culte străine care amenințau credința strămoșească, în vremea aceea<ref>Idem, ''op. cit.,'' p. 30.</ref>. [[Fișier:Steagul Oficial Al Campulungului.png|alt=Reprezentat de bicolor și stemă|miniatura|295x295px|Drapelul oficial al Câmpulungului]] Se pare că au existat două ediții ale ''Antologhion''-ului. Prima îl are trecut pe foaia de titlu pe Theofil, mitropolitul Țării Românești, iar a doua îl menționează pe egumenul Melhisedec. În 1650, a fost tipărită ultima carte de la Câmpulung, o ''Psaltire'' slavonească. Aici se găsește scris: ''s-a tipărit această carte numită psaltire în timpul domniei mareului Io Matei Basarab și a întru înalt prea sfințitului Kyr. Ștefan, cu mila lui Dumnezeu episcop și mitropolit al Târgoviștei și al întregei țări a Ungrovlahiei, în tipografia prea cuviosului Kyr. Melhisedec ieromonahul'', ''întâiul egumen al Mănăstirii Câmpulungului...în anul de la zidirea lumii 7158 (1650) luna martie 9 zile''<ref>Agnes Erich, ''op. cit.,'' p. 92.</ref>. În epilog se precizează că tipograful a fost Preda Stancovici din Câmpulung și apare trecut, pentru prima dată, corectorul unei cărți: ieromonahul Dionisie Ecleshiarhul. După 1650, documentele nu îl mai amintesc pe egumenul Melhisedec, iar la Câmpulung nu se mai tipărește nimic. Se pare că sufletul vechii tiparnițe a fost acest ieromonah, sub a cărui purtare de grijă s-au tipărit aceste patru cărți, în decurs de cincisprezece și care a ținut seamă de dorințele și de eforturile domnului Matei Basarab, secondat de învățatul [[Udriște Năsturel]]<ref>Dan Simonescu, ''op. cit.,'' p. 32.</ref>. Tipografia de la Câmpulung a fost o parte a unui întreg, ce cuprindea și tiparnițele aflate la [[mănăstirea Govora]] și la [[mănăstirea Dealu]] și care vor fi urmate de cele de la [[Snagov, Ilfov|Snagov]] sau Râmnic. Toate acestea slujeau dorinței de înălțare și întărire spirituală spre care tind învățații timpului. Domnitorul [[Matei Basarab]] a ales ca loc de funcționare al tiparniței orașul Câmpulung deoarece acesta era un centru cultural al vremii, unde hotărăște să își aibă sediul și mitropolia Țării Românești. Spre deosebire de manuscris, cartea tipărită nu necesita un cost ridicat de producție, deci nici prețul de vânzare nu era ridicat; astfel, ea devenea accesibilă și oamenilor simpli și târgoveților aflați în oraș, care o puteau transporta cu ei și spre alte locuri. Cum dimensiunile cărții erau mult reduse față de cele ale manuscrisului, aceasta era ușor de transportat. Toate acestea fac să crească circulația cărții și numărul celor interesați de ea. La numai unsprezece zile de la apariția ''Învățăturilor'' la Câmpulung, la [[Govora, Vâlcea|Govora]] apare o <u>''Evanghelie învățătoare''</u> (22 septembrie 1642). Tipografii Ștefan Ieromonahul și Ioan Cunotovici veniseră de la mănăstirea Govora la Câmpulung, unde lucraseră la ''Psaltirea'' slavonă din 1638-1641, iar cel din urmă pleacă de la Câmpulung spre mănăstirea Dealu, ca să termine ''Evanghelia învățătoare'' din 1644, începută în 1642, la Govora. Dintre cei cărora meșterii tipografi veniți împreună cu tiparnițele le-au transmis meșteșugul lor face parte dascălul popa Dobre. Acesta a fost trimis de Matei Basarab ''de au făcut tipare...în Ardeal'' - așa fiind înființată o nouă tipografie românească la Alba Iulia<ref>Mircea Tomescu, ''Istoria cărții românești de la începuturi până la 1918,'' Editura Științifică, București, 1968, p. 67.</ref>. Legătura culturală permanentă dintre Țările Române este întreținută de circulația cărții tipărite și de dorința de a cunoaște de care dau dovadă românii. Meșterii tipografi se mută de la o tipografie la alta, merg în Transilvania cu materialele și știința lor, pentru a înființa, din nou, o tipografie, cărturarii circulă în Țările Române<ref>Mircea Tomescu, ''op. cit.,'' p. 57.</ref>, întreținând continuitatea unui flux de cunoștințe și idei care se propagă din afară în Principatele Române, dar și invers. Este dorința românilor de a sta în legătură unii cu alții și cu cei din afara țării lor, fără granițe și opreliști culturale și care va da roade în cultura românească, ale cărei baze se pun temeinic în acest secol al XVII-lea. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a municipiului Câmpulung |label1=Români|value1=85.14|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=1.36|color2=#80ffff |label3=Alte etnii|value3=0.15|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=13.36|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a municipiului Câmpulung |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=82.09|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=3.47|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=14.43|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația municipiului Câmpulung se ridică la 27.574 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 31.767 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (85,14%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (1,36%), iar pentru 13,36% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (82,09%), iar pentru 14,43% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {| class="wikitable" |+ * Populatie istorica<ref>{{Citat web|url=https://view.officeapps.live.com/op/view.aspx?src=https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/05/Tabel-1.03_1.3.1-si-1.03.2.xls&wdOrigin=BROWSELINK|publisher=view.officeapps.live.com|accessdate=2023-07-24}}</ref> |1859 |8,283 |- |1900 |13,033 |- |1912 |16,090 |- |1930 |13,868 |- |1948 |18,174 |- |1956 |18,880 |- |1966 |24,877 |- |1977 |31,533 |- |1992 |44,125 |- |2002 |38,285 |- |2011 |31,767 |- |2021 |27,574 |} <div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Câmpulung}}</div>{{clear|left}} == Administrație == <!-- secțiune administrație -->Municipiul Câmpulung este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_ag_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = ADU | nume_complet1 = Alianța Dreapta Unită | mandate1 = 11 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = AUR | nume_complet4 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate4 = 1 }} În sistemul judecătoresc, la Câmpulung se află sediul unei judecătorii cu jurisdicție asupra orașului și a 25 de comune din nord-estul județului Argeș. Judecătoria este subordonată Tribunalului Pitești.<ref name="legex.ro_2015-04-21">{{Citation|url=http://www.legex.ro/Hotararea-337-1993-4117.aspx|title=Hotărârea 337/1993|newspaper=Legex.ro|date=|author=|accessdate=2018-02-12}}</ref><ref name="just.ro_2015-04-21">{{Citation|url=https://lege5.ro/Gratuit/hazdkmbs/legea-nr-304-2004-privind-organizarea-judiciara/7|title=Legea privind organizarea judiciară nr. 304/2004|newspaper=Lege5.ro|date=|author=|accessdate=2018-02-12}}</ref> == Educație == * '''Școli de stat:''' ** Școala Generală Nr. 1 Oprea D. Iorgulescu ** Școala Gimnazială C. D. Aricescu (fosta Școală Generală Nr. 2) ** Școala Generală Nr. 3 ''Nanu Muscel'' ** Școala Generală Nr. 4 (Structură Sc. Gim. C.D. Aricescu) ** Școala Gimnazială Theodor Aman * '''Școli private:''' ** Școala "Sfântul Iacob" * '''Licee:''' ** Colegiul Național „Dinicu Golescu”<ref>{{Citation| url=http://www.dinicugolescu.ro/| title=Colegiul Național „Dinicu Golescu”| newspaper=Dinicugolescu.ro| date=| accessdate=4 aprilie 2020| archive-date=2020-02-21| archive-url=https://web.archive.org/web/20200221183902/http://www.dinicugolescu.ro/| dead-url=yes}}</ref> ** [[Colegiul Național Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel|Colegiul Pedagogic "Carol I"]] ** Colegiul Tehnic Câmpulung ** Liceul Tehnologic Auto Câmpulung<ref>{{Citat web|url = liceulautoclung.licee.edu.ro|accessdate = 2016.01.25|autor = Tarbă George Alexandru|titlu = Liceul Tehnologic Auto Câmpulung}}</ref> ** Liceul Național de Atletism ** Liceul Teoretic "Dan Barbilian" ** Seminarul Teologic Liceal Ortodox * '''Universități:''' ** Universitatea "Spiru Haret" (Facultatea de Finanțe și Contabilitate) * '''Școli speciale:''' ** Școala de Muzică și Arte Plastice ** Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Sfântul Nicolae” * '''Centre pentru copiii cu dizabilități:''' ** Centrul Școlar Special ** Casa de Copii Școlari Nr. 1 - Băieți == Biserici == [[Fișier:Nicolae_Grigorescu_028.jpg|thumb|[[Biserica Bărăția din Câmpulung]], pictură de [[Nicolae Grigorescu]]]] *[[Biserica Bărăția din Câmpulung]], monument istoric (sec. XIII-XIV) *[[Biserica Domnească din Câmpulung]], monument istoric (sec. al XVI-lea) *[[Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Fundeni din Câmpulung]], monument istoric (sec. al XVIII-lea) *[[Biserica Sfinții Împărați - Șubești din Câmpulung]], monument istoric (sec. al XVIII-lea) == Personalități == * [[Negru Vodă]], descălecătorul [[Țara Românească|Țării Românești]] *[[Laurențiu de Câmpulung]] (d. 1300), ultimul comite [[sași|sas]] al orașului Câmpulung; *[[Basarab I]] (d. 1352), fondatorul [[Țara Românească|Țării Românești]] * [[Ion Negulici]] (1812-1851), [[pictor]], participant la [[Revoluția Română din 1848]]; * [[Constantin D. Aricescu]] (1823-1886), [[istoric]], publicist, participant la [[Revoluția română de la 1848|Revoluția din 1848 din Țara Românească]]; * [[Theodor Aman]] (1831-1891), [[pictor]] și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la [[Iași]] și [[București]]; * [[C. I. Parhon]] (1874-1969), demnitar [[comunist]], [[medic]] [[endocrinologie|endocrinolog]] și neuropsihiatru; * [[George Oprescu]] (1881-1969), critic de artă, membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]]; * [[Ion Barbu]] (1895-1961), [[poet]] și [[matematician]]; * [[Dimitrie Ionescu-Berechet]] (1896-1969), [[arhitect]]; * [[Constantin Baraschi]] (1902-1966), [[sculptor]]; * [[Petre Țuțea]] ([[1902]] - [[1991]]), [[eseu|eseist]], [[filozof]] și [[economist]], membru al [[Mișcarea Legionară|Mișcării Legionare]]; * [[Tudor Mușatescu]] ([[1903]] - [[1970]]), [[scriitor]] și [[umor]]ist; * [[Radu Gyr]] ([[1905]] - [[1975]]), [[scriitor]], [[eseu|eseist]] și [[jurnalist|gazetar]]; * [[Gheorghe Arsenescu]] ([[1907]] - [[1962]]), colonel anticomunist; * [[Gabriel Moiceanu]] (n. [[1934]]), [[ciclist]]; * [[Adrian Săvoiu]] (n. [[1954]]), [[profesor]], publicist și istoric literar; * [[Dorel Cristudor]] (n. [[1954]]), [[atlet]]; * [[Sorin Gheorghe Buta]] (n. [[1961]]), deputat * [[Cristina Dorcioman]] (n. [[1974]]), arbitră de [[fotbal]]; * [[Denisa Dragomir]] (n. [[1992]]), [[atlet]]ă. == Galerie de imagini == <gallery> Fișier:Primaria Campulung, fosta Prefectura Muscel.jpg|Primăria municipiului Câmpulung, fosta prefectură a județului Muscel în perioada interbelică (ilustrată de epocă). Fișier:Clădirea Prefecturii, azi Primăria municipiului Câmpulung . LMI AG-II-m-B-13556.jpg|Primăria municipiului Câmpulung, fosta prefectură a județului Muscel în perioada interbelică (imagine actuală). Fișier:Palatul Culturii din Campulung, fosta Primarie.jpg|Palatul Culturii din Câmpulung, fosta primărie a orașului Câmpulung în perioada interbelică (ilustrată de epocă). Fișier:Câmpu-Lung 1906.jpg|Fotografia s-a executat de la balconul Hotelului Regal. Se derulează în plan îndepărtat clădirile cu magazine la parter care există și azi, vila Paul, [[Biserica Domnească din Câmpulung|Biserica Domnească]] și Hotelul Grădișteanu. 1906 Ed. Răgădunescu (Variantă: ed. I. Staicu, 1913). Fișier:Câmpulung railway station.jpg|Gara Câmpulung-Muscel Fișier:Câmpu-Lung 1908.jpg|Centrul vechi (Piața regală) Vedere spre nord. 1908 Ed. Gh. N. Vlădescu, Nr.581 (Reluată și de alte edituri). Fișier:Câmpu-Lung 1900.jpg|Vedere de ansamblu din Parcul Băilor Kretzulescu. 1900 Ed. Tache Niculescu (Aceeași editură: Vedere de pe podul băilor). Fișier:Câmpu-Lung 1910.jpg|Bulevardul „Pardon” Fișier:Carol Popp de Szathmáry - Târg la Câmpulung Muscel.jpg|[[Carol Popp de Szathmáry]] - ''[[Biserica Bărăția din Câmpulung]]'' (acuarelă) Fișier:Theodor Aman - Street in Cîmpulung, 1890.jpg|[[Theodor Aman]] - ''Stradă în Câmpulung'', 1890 </gallery> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Laurentius de Longo Campo]] * [[Biserica Sfinții Împărați - Șubești din Câmpulung]] * [[Castrul roman Jidava|Castrul roman Jidova]] == Lectură suplimentară == * ''Istoria Câmpulungului, prima rezidență a României'', [[Constantin D. Aricescu|C D Aricescu]], [[Adrian Săvoiu]], [[Gheorghe Pârnuță|Gh Pârnuță]], Editura Ars Docendi, București, 2007 - [http://arsdocendi.ro/prezentare-volume-istoria-campulungului-prima-rezidenta-a-romaniei recenzie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130814212633/http://arsdocendi.ro/prezentare-volume-istoria-campulungului-prima-rezidenta-a-romaniei |date=2013-08-14 }} * ''Noui documente Câmpulungene'', Teodor Bălan, Editura Tip. Mitropolitul Silvestru, 1929 == Legături externe == {{commonscat|Câmpulung}} * [http://www.primariacampulung.ro/ Primăria Municipiului Câmpulung] * [http://monografia.muscel.ro/ Monografia ilustrată cu 300 de cărți poștale vechi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071017060555/http://monografia.muscel.ro/ |date=2007-10-17 }} * [http://erasmusisha.wordpress.com/2002/01/01/identitatea-comunitatii-germane-din-campulung-muscel-in-secolele-xiii-xviii/ Alexandru Ciocîltan - Identitatea comunității germane din Câmpulung în secolele XIII - XVIII] * [http://www.campulung-online.ro/ Câmpulung Online] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090123082243/http://campulung-online.ro/ |date=2009-01-23 }} * [http://adevarul.ro/locale/pitesti/municipiul-campulung---oaza-linste-cultura-1_50ad64057c42d5a663943fec/index.html Municipiul Câmpulung - o oază de linște și cultură], 9 mai 2010, ''Adevărul'' * [http://ziarullumina.ro/reportaj/de-sfantul-ilie-la-campulung-muscel De Sfântul Ilie la Câmpulung Muscel] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130808100842/http://www.ziarullumina.ro/reportaj/de-sfantul-ilie-la-campulung-muscel |date=2013-08-08 }}, 20 iulie 2013, Augustin Păunoiu, ''Ziarul Lumina'' '''''Istorie''''' * [http://www.historia.ro/exclusiv_web/travel/articol/pod-timp-campulung-muscel Pod peste timp: Câmpulung Muscel] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120121140405/http://historia.ro/exclusiv_web/travel/articol/pod-timp-campulung-muscel |date=2012-01-21 }}, Ioana Bugheanu, ''Historia'', accesat la 14 februarie 2012 * [http://ziarullumina.ro/documentar/campulung-orasul-celor-39-de-cruci-votive Câmpulung, orașul celor 39 de cruci votive] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140907160502/http://ziarullumina.ro/documentar/campulung-orasul-celor-39-de-cruci-votive |date=2014-09-07 }}, 14 septembrie 2012, Dumitru Manolache, ''Ziarul Lumina'' * [http://jurnalul.ro/editie-de-colectie/alexandru-cercel-18-iunie-2007/personalitati-muscelene-294989.html Personalități muscelene], 18 iunie 2007, ''Jurnalul Național'' '''''Imagini''''' * [http://www.ici.ro/romania/ro/orase/campulungmuscel.html Imagini din Câmpulung] {{Orase-Arges}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Câmpulung}} [[Categorie:Localități urbane din județul Argeș|Câmpulung]] [[Categorie:Fondări în secolul al XIII-lea|Câmpulung]] [[Categorie:Câmpulung Muscel|Câmpulung]] [[Categorie:Localități românești foste capitale|Câmpulung]] [[Categorie:Orașe din județul Argeș|Câmpulung]] [[Categorie:Municipii din România|Câmpulung]] [[Categorie:Târguri din Țara Românească|Câmpulung]] lpilmb0cvc40jn2c0twagg2aulpzkf2 0 109695 17025060 17021157 2025-06-11T09:36:16Z ~2025-52005 696766 am adaugat si alte genuri trupei Voltaj la fel ca Moby 17025060 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Voltaj | Img = 20150512 ESC 2015 Voltaj 4924.jpg | Img_desc = Voltaj la [[Eurovision 2015]] | Img_mărime = 300 | Peisaj = | Culoare = Grup sau orchestră | Alte nume = | Origine = {{flagicon|România}} [[București]], [[România]] | Gen = [[muzică electronică]], [[trip-hop]], [[house]], [[downtempo]], [[ambient]], [[alternative rock]], [[rock electronic]], [[Muzica pop|pop]], [[pop rock]], [[electropop]], [[hard rock]] (la început-1998), [[heavy metal]] (la început-1998), [[trance]] (1998-2004) | Ani activi = 1982–1983{{·}}1986–1992{{·}}1995–prezent | Casă de discuri = [[Cat Music]]{{·}}[[Roton]] | Interpretare cu = [[Deepside Deejays]]{{·}}[[Cabron]]{{·}}[[Ruby (cântăreață)|Ruby]] | URL = [http://www.voltaj.ro/ Voltaj.ro] | Membri = Călin Goia (vocal){{·}}Gabi Constantin „Porcus” (chitară){{·}}Adrian M. Cristescu (claviaturi){{·}}Valeriu Ionescu „Prunus” (bas){{·}}Oliver Sterian (baterie) | Foști membri = [[Cristi Minculescu]] (vocal){{·}}[[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] (chitară){{·}}Dan Cimpoeru (chitară){{·}}Horațiu Rad (bas){{·}}Nicky Dinescu (baterie){{·}}Gabriel Nacu (chitară){{·}}[[Doru Borobeică]] (bas){{·}}Sanda Lăcătușu (vocal){{·}}[[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] (baterie){{·}}Cristian Ilie (vocal){{·}}Amedeo Bolohoi (chitară){{·}}Dan Mateescu (bas){{·}}Bogdan Cristea (vocal){{·}}Cristi „Porta” Marinescu (chitară){{·}}Manuel Savu (chitară){{·}}Eugen Sălceanu „Brebu” (claviaturi){{·}}Florin Ionescu (baterie){{·}}Cristian Ioniță „Zăpadă” (vocal){{·}}Laurențiu Cristea (bas){{·}}Virgil Ianca (chitară){{·}}Marin Teodor (bas){{·}}Vladimir „Grilă” Negoescu (chitară){{·}}Cristian Luca „Argintaru” (chitară){{·}}Mircea Preda „Burete” (bas){{·}}[[Costi Sandu|Sandu Costică „Damigeană”]] (vocal){{·}}Andi Nucă (chitară){{·}}Tavi Colen (vocal){{·}}Adrian Sârbu (chitară){{·}}Paul „Pampon” Neacșu (baterie){{·}}Bobby Stoica (claviaturi) }} '''Voltaj''' este o formație românească de muzică [[rock]]/[[Muzică pop|pop]]. În anul [[2005]] trupa a câștigat premiul pentru „Cea mai bună prestație a unei trupe românești“ la [[MTV Europe Music Awards]].<ref>[http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-11-05/trupa-voltaj-castigatoare-la-mtv-europe-music-awards.html 9am - Voltaj] - Accesat la data de 11 mai 2009</ref> În 2015 Voltaj [[România la Concursul Muzical Eurovision|a reprezentat România]] la [[Eurovision 2015|Concursul Muzical Eurovision]] cu piesa „''[[De la capăt]]''”, în finală clasându-se pe locul 15 din 27 de țări. == Istorie == ==== Prima componență ==== Înființată în septembrie [[1982]], trupa Voltaj a avut o personalitate prea puternică pentru regimul comunist, reprezentând pentru unii un pericol social.<ref>[http://www.voltaj.ro/ Pagina oficială Voltaj] - Accesată la data de 26 aprilie 2009</ref> Unul din fondatorii trupei, chitaristul [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian George Ilie]], povestește pe blogul personal împrejurările înființării trupei, după plecarea din [[Cenaclul Flacăra]]: {{citat|Am plecat din Cenaclu și am făcut trupa cu Minculescu, pe care am numit-o Voltaj. Am avut mari succese cu acest grup. Ne simțeam descătușați de nemernicia Cenaclului, unde parcă eram niște fiare în cușcă.|Adrian George Ilie – Blog personal}} [[Imagine:Voltaj-club-A-1992.jpg|thumb|left|285px|Voltaj în Club A, în 1982, în prima componență. De la stânga la dreapta: Adrian Ilie, Dan Cimpoeru, Nicky Dinescu, Cristian Minculescu, Horațiu Rad.]] În afara fondatorilor [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] (chitară, compozitor) și [[Cristi Minculescu|Cristian Minculescu]] (solist vocal) – ambii veniți de la [[Iris (formație românească)|Iris]] – prima formulă Voltaj este completată de Nicky Dinescu (baterie), Horațiu Rad (bas) și Dan Cimpoeru (chitară). În această componență este înregistrată în Radio prima piesă, „Nori de hârtie” (versuri de [[Stelian Tănase]]), care constituie capul de afiș al primului concert, ținut la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din [[București]]. Următoarele apariții scenice au în repertoriu piese de succes ca „Aceasta-i întrebarea” (versuri de [[Adrian Păunescu]]) și „Rock'n'Roll”, completate de hit-uri [[AC/DC]], trupă foarte populară în epocă.{{citat|A urmat în cele din urmă forțarea de a adera la cenaclul lui Păunescu, care știa că am actele de plecare din țară și ar fi putut să ne distrugă dacă nu ne duceam.|Adrian George Ilie – Blog personal}} [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]], care între timp își depusese actele solicitând emigrarea în [[Statele Unite ale Americii]], susține că trupa a fost apoi șantajată să intre în [[Cenaclul Flacăra]] al lui [[Adrian Păunescu]]. În Cenaclu, formația Voltaj câștigă în profesionalism prin venirea lui Gabriel Nacu (chitară) în locul lui Dan Cimpoeru. Nacu fusese coleg cu Minculescu și în grupul [[Harap-Alb (formație)|Harap-Alb]] în perioada 1978–79. O altă modificare se produce prin înlocuirea lui Horațiu Rad cu [[Doru Borobeică]] (chitară bas), însă nici această formulă nu rezistă mult, deoarece în vara lui 1983, în cadrul unui concert la [[Arenele Romane]] cu [[Cenaclul Flacăra]], Minculescu părăsește Voltaj-ul pentru a reveni la [[Iris (formație românească)|Iris]]. La microfon, în locul lui Cristi Minculescu este adusă Sanda „Zizi” Lăcătușu, cu care trupa continuă să cânte în turneele Cenaclului Flacăra. La terminarea turneului însă, Gabriel Nacu, [[Doru Borobeică]] și Sanda Lăcătușu nu au mai continuat cu Voltaj. [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] crede că ''„s-ar putea să fi fost obosiți de manevrele lui Păunescu, apoi ceva diferențe de optică apăruseră”''.<ref name="Blogul lui Adrian Ilie">[https://web.archive.org/web/20040117025450/http://www.geocities.com/adrianilie2003/ADI.htm Blogul lui Adrian Ilie] - Accesat la data de 10 august 2009</ref> Aceste schimbări de componență par să fi determinat sfârșitul primei perioade Voltaj: {{citat|Am reformat trupa și am plecat avându-l pe voce pe Geo. A fost însă o scurtă colaborare. Curând, obosit și rănit sufletește, aveam să cedez. Nu mai puteam continua din aceasta privință.|Adrian George Ilie – Blog personal}} ==== Un nou început ==== Octombrie [[1986]] este considerat un nou început, odată cu apariția lui Cristi „Trântoru” Ilie ca solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bas, [[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] la baterie. Ei se alătură chitaristului [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]], singurul rămas din formula anterioară, care cântase între timp cu Iris, Jerry Schwartz, [[Valeriu Sterian]] și trupa [[Incognito (formație românescă)|Incognito]]. Iată cum descrie [[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] reînființarea trupei<ref name="MS Metal - istorie">[http://msmetal.net/istorie.php MS Metal - istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170824095630/http://www.msmetal.net/istorie.php |date=2017-08-24 }} - Accesat pe data de 10 august 2009</ref>: {{citat|Deci în septembrie ne combinăm cu câțiva membri ai grupului Quartz și refacem Voltaj. [[Andrei Partoș]] consemnează în Săptămâna despre cele două zile de rock la Polivalentă, pe 18-19 octombrie 1986, unde am apărut alături de toate marile (și mai micile) trupe din țară: <<Adrian Ilie a apărut după o lună de repetiții intense la Casa de Cultură „Înfrățirea între popoare” cu grupul Voltaj, într-o formulă nouă: Dan Mateescu (bas), Ilie Cristian (solist vocal, dinamic), [[Doru Istudor]] (baterie) și Amedeo Bolohoi (chitară). Putem vorbi de o lansare promițătoare.>>|Doru Istudor „M.S.” - Site-ul MS Metal}} Organizatorii au oferit formației Voltaj, Premiul Teatrului Tănase. După concertul din octombrie de la [[Sala Polivalentă din București]], Voltaj mai susține încă un concert în același loc, în [[decembrie]]. Apoi [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] își anunță colegii de trupă că nu mai cântă. „Înțelege băi, gagiule, că nu mai vreau să fiu implicat în nimic!”<ref name="MS Metal - istorie"/>, îi spune lui [[Doru Istudor]]. Ilie nu a mai avut aproape niciun contact cu trupa din acel moment. În vara anului [[1987]], trupa încearcă să intre în studioul de înregistrări, dar este refuzată și la [[Societatea Română de Televiziune|TVR]] și la [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radio]]: „Ce cântați? Mda… Acum nu e nici un spațiu disponibil, etc”.<ref name="Clickzoombytes - Istoria Voltaj">[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 16 august 2009</ref> Din fericire pentru Voltaj, apare [[Sorin Chifiriuc]], care tocmai se întorsese dintr-un turneu cu [[Sfinx (formație)|Sfinx]] în [[Olanda]], de unde cumpărase un banc de înregistrări Teac Tascam cu 4 canale. Cu condiția să-l plătească „în bere”, se împrumută un mixer, efecte, microfoane și, cu ajutorul lui Vali Andronescu, Voltaj înregistrează șase piese: „Arc peste timp”, „Zi de zi”, „Voi fi nou al tău”, „În calea norilor”, „Tu doar tu” și „Alerg (speed metal)”.<ref name="Clickzoombytes - Istoria Voltaj"/> Piesele sunt difuzate în august la emisiunea Metronom a Silviei Velicu și prezentate ca imprimări radio. Toate piesele vor intra în Top Săptămîna în cursul anului [[1988]]. Voltaj începe să întreprindă turnee prin țară. În decembrie [[1987]], la [[Slănic Moldova]], Voltaj cântă alături de [[Divertis]], [[Florian Pittiș]] (care făcea o istorie a rock-ului) și corul Song, condus de [[Ioan Luchian Mihalea]]. [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian George Ilie]], care între timp nu mai avusese contacte cu trupa, participă la un ultim concert Voltaj la Polivalentă, în martie [[1988]], pe care îl califică drept „un show reușit”<ref name="Blogul lui Adrian Ilie"/>. În seara de [[28 martie]] [[1988]], însoțit la [[Gara de Nord]] de [[Doru Istudor]], [[Stelian Tănase]] și alți doi prieteni, Adrian Ilie părăsește România cu destinația [[Italia]], ca escală înaintea stabilirii în [[SUA]]. Tot în [[1988]], chitaristul Amedeo Bolohoi decide să plece din trupă și să reînființeze formația Quartz, fiind înlocuit de Manuel Savu. Trupa cântă în concerte compoziții proprii, precum și preluări după [[Iron Maiden]], [[Ozzy Osbourne]], [[Gary Moore]], [[Scorpions]] sau [[Van Halen]].<ref>[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 20 august 2009</ref> Noi schimbări se produc la Voltaj în '88: Cristi Marinescu – chitară solo, [[Doru Borobeică]] – bas, Bogdan Cristea – solist vocal, [[Doru Istudor|Doru Istudor „M.S.”]] – baterie, Eugen Sălceanu „Brebu” – clape și Manuel Savu – chitară. Apoi, în timpul repetițiilor de la Ecran Club, Bogdan Stănescu îl înlocuiește pe Cristi „Porta” Marinescu, chemat de Eugen Sălceanu, Doru Borobeică și Manuel Savu. [[Doru Istudor]] nu e de acord cu această schimbare, așa că în vara aceluiași an apar pe Litoral trei formații purtând numele Voltaj<ref name="clickzoombytes.wordpress.com">[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 30 august 2009</ref>: *'''Voltaj 88''', formată din Alex Tismanaru (voce), Eugen Sălceanu (clape), Doru Borobeică (bas), Andrei Alba (chitară) și Florin „Dog” Ionescu (baterie). Trupa cântă prin diverse localuri și petrece sezonul în [[Eforie Sud]], beneficiind de repertoriul, sistemul PA și luminile formației Voltaj originale. *'''Voltaj''', alcătuită din [[Doru Istudor]] la baterie, Cristi Marinescu la chitară solo, Cristi „Zăpadă” Ioniță la voce, Lenți „Chewbacca” Cristea la bas și beneficiind de serviciile „unui talentat chitarist de cârciumă”<ref name="clickzoombytes.wordpress.com"/>. Trupa face un repertoriu de piese într-o lună și închiriază un sistem PA și luminile de la Iris, plus cei 3 tehnicieni conduși de Vlad Gorcinski, deoarece Iris era „suspendată” în acea perioadă. Această formulă Voltaj cântă la restaurantul Marea Neagră din [[Neptun, Constanța|Neptun]]. Ulterior, Cristi Marinescu pleacă la Roșu și Negru. *'''Voltaj''', de fapt formația Quartz, căreia Amedeo Bolohoi îi schimbase numele doar pe perioada sezonului, pentru a atrage lume la restaurantul Modern din [[Mamaia]]. Voltaj 88 fuzionează în septembrie cu trupa lui Amedeo Bolohoi, în formula: Cristi „Trântorul” Ilie (voce), Amedeo Bolohoi (chitară), Gabi „Porcus” Constantin (chitară), Marin Teodor (bas) și Florin Ionescu (baterie). Ulterior, Amedeo Bolohoi se retrage, fiind înlocuit de Vladimir „Grilă” Negoiescu. După atâtea schimbări de componență, trupa participă la diverse festivaluri și lansează un hit, „Cenușă și diamant”, care este difuzat la radio. În luna decembrie [[1988]], Voltaj cântă în stațiunea [[Slănic Moldova]], unde este prezentat noul membru al trupei, basistul Valeriu „Prunus” Ionescu. Prima apariție discografică are loc târziu, în [[1996]], la aproape 14 ani de la înființarea formației. „Nori de hârtie” și „Lumina” sunt piesele ce figurează pe compilația ''Unplugged România'' (cu Tavi Colen ca solist). Tot în 1996, în luna decembrie, este lansat primul album Voltaj, ''[[Pericol de moarte]]'' (cu Adrian Sârbu în locul lui Cristian Luca), la casa de discuri [[Roton]]. Albumul a fost bine primit de fani și specialiști, fiind în fapt o colecție de hituri ale trupei: „Lumina”, „Nori de hârtie”, „Arma ta”, „Cenușă și diamant”, „Ochii tăi”, etc. Până în [[1998]], Voltaj se demarcă cu un sunet influențat de [[hard rock]] și [[heavy metal]]. Începând din acel an, grupul se orientează spre pop rock cu valențe electronice. === Muzică electronică === În iulie [[1998]] are loc o schimbare esențială în componența trupei: apare Călin „Pictorul” Goia ca vocalist, la recomandarea lui Bobby Stoica, fost elev meritoriu al Școlii Vedetelor, a venit Gabi „Porkus” Constantinde ca chitarist, la bas prestează Vali „Prunus” Ionescu, la clape Bobby „Bobiță” Stoica, iar Paul „Pampon” Neacșu la baterie. Prima lor mișcare a fost aducerea în actualitate a unui hit [[Queen]] – „We Will Rock You”. În februarie [[1999]], Voltaj a lansat primul maxi-single din istoria formației: „Asta-i viața”, urmat pe [[12 iulie]] de lansarea albumului ''Risk Maxim 2''. A urmat numeroase concerte în țară, în săli și în aer liber, turnee pe litoral și festivaluri. În luna [[decembrie]] a aceluiași an, Voltaj a câștigat trofeul „Microfonul de Aur” pentru cel mai bun album [[rock]]. Între timp, trupa a lansat albumul ''Bungee'' ([[2000]]) de pe care se remarca hit-ul „Albinuța” și apoi ''3D'' ([[2001]]), care a adus în atenția publicului piese precum „20 de ani” sau „3D”. În anul [[2002]], are loc și ultima schimbare de componenta în cadrul trupei: pentru că Pampon se pregătea să plece în străinătate, locul lui la baterie a fost luat de Oliver Sterian (fiul regretatului artist de muzică folk [[Valeriu Sterian]]), care a fost toboșar la trupa [[Bere Gratis]]. În [[2002]] a fost lansat discul ''424''. Cifra reprezintă zilele trecute de la lansarea albumului ''3D''. Videoclipul single-ului „De mâine” reprezintă o alta reușită regizorială a lui Petre Năstase. Locația videoclipului este și ea specială – o imensă platformă petrolieră. Pentru că munca la videoclip a însemnat un efort colectiv susținut, trupa Voltaj a dorit să împărtășească această experiență cu fanii și au inclus pe albumul ''424'' videoclipul și making of-ul acestuia. A urmat single-ul „Noapte bună” în [[2003]]. Tot în [[2003]], le apare și primul „Best of” în actuala componență, pentru ca anul urmator să apară ''[[Povestea oricui (album)|Povestea oricui]]'', reeditat în [[2005]] pe DVD. Tot în [[2005]], a fost scos pe piață, ''Cartea Voltaj'' și ''Integrala Voltaj'', un album cu cele mai bune piese din [[1998]] până în [[2005]]. Trupa a câștigat „Best Romanian Act” la [[MTV Europe Music Awards|MTV Europe Music Awards 2005]]. Albumul ''Revelator'' a apărut pe piață în toamna anului [[2006]]. Noutățile albumului constau într-un sound cu accente electro și o simbolistică puternică și atent definită în jurul căreia se regrupează toate elementele discului, începând de la titlu, mesaje și terminând cu grafica coperții. Voltaj concertează pe [[25 iunie]] la [[Sala Polivalentă din București]] în fața a 6.000 de fani. Evenimentul a marcat lansarea celui de-al optulea album din cariera Voltaj intitulat ''V8''. Trupa avea să anunțe că acesta este ultimul album Voltaj, grupul alegând să lanseze exclusiv single-uri. Pe [[16 noiembrie]] [[2010]], trupa Voltaj a lansat împreună cu formatia Deepside Deejays un nou videoclip intitulat „I Wanna Be Free”. Un an mai târziu, pe [[8 decembrie]] [[2011]], trupa Voltaj revine cu un nou videoclip la piesa „Dă vina pe Voltaj”. Aceasta a fost urmată de alte melodii, cum ar fi „Ultima secundă” și „Lumea e a mea”. Pe [[30 mai]] [[2012]], Voltaj anunță lansarea celui de-al nouălea album din carieră, ''Dă vina pe Voltaj'', care include și single-urile lansate din [[2010]] până la momentul apariției noului album: „Mi-e dor de...”; „I Wanna Be Free” (împreună cu Deepside Deejays). Pe [[8 iunie]] [[2012]], trupa Voltaj a câștigat premiul [[Romanian Music Awards 2012]] pentru cea mai bună performanță live, la fel ca în anul [[2011]] la concursul [[Romanian Music Awards]] de la [[Brașov]]. Pe [[6 decembrie]] [[2012]], Bobby Stoica părăsește trupa Voltaj, în urma numeroaselor certuri cu Gabi „Porcus” Constantin, deținătorul brand-ului Voltaj, privind situația drepturilor de autor și a unui scandal în care a fost implicat basistul Valeriu „Prunus” Ionescu, acuzat în repetate rânduri de consum exagerat de alcool și comportament violent în public. Cu toate că mulți cunoscuți cunoșteau situația internă a trupei și faptul că Bobby Stoica este parte vătămată în litigiu, nu au fost reacții în presă. Din 2014, Răzvan Dincă & Asociații se ocupă de caz. [[Fișier:20150515 ESC 2015 Voltaj 8117.jpg|thumb|ESC 2015]] În martie [[2015]] Voltaj câștigă [[Selecția Națională 2015]] cu piesa „[[De la capăt]]”, urmând să [[România la Concursul Muzical Eurovision|reprezinte România]] la [[Concursul Muzical Eurovision 2015]]. În finala preselecției, trupa a obținut atât cele mai multe voturi de la public (4.707 voturi), cât și cel mai mare punctaj de la juriu (12 puncte).<ref>[http://www.mediafax.ro/life-inedit/eurovision-2015-trupa-voltaj-va-reprezenta-romania-la-competitia-de-la-viena-video-13925276 EUROVISION 2015: Trupa Voltaj va reprezenta România la competiția de la Viena - VIDEO]</ref> După aflarea învingătorilor au început să apară unele controverse, printre care și o acuzație de plagiere a piesei, după Delirous – „I Could Sing for Your Love Forever”, dar și faptul că melodia „[[De la capăt]]” ar avea 3:20 minute, iar regulamentul [[European Broadcasting Union|EBU]] stipulează clar că nicio piesă care ajunge în finală nu trebuie să depășească durata de trei minute fix.<ref>[http://www.cancan.ro/showbiz/showbiz-intern/se-intampla-acum-tvr-somat-sa-descalifice-voltaj-de-la-eurovision-motivul-este-halucinant.html Se intampla acum! TVR, somat sa descalifice Voltaj de la Eurovision! Motivul este halucinant]</ref> Situația legată de lungimea piesei a fost clarificată ulterior. Șefa delegației Eurovision în România, Liana Stanciu, a spus că trupa Voltaj nu a încălcat regulamentul: ''„Piesa nu a încălcat niciun regulament. Are fix 3 minute, dar show-ul de televiziune a fost mai lung, ceea ce nu încalcă niciun regulament. Interpretarea trebuie să aibă până în 3 minute, or, punerea în scenă, show-ul, este un act regizoral.”''<ref>[http://www.realitatea.net/bomba-trupa-voltaj-descalificata-de-la-eurovision_1651297.html Bombă: Trupa Voltaj, descalificată de la Eurovision?]</ref> Reprezentanții TVR au declarat: ''„Momentul alocat trupei Voltaj a fost de 3:17 minute. Interpretarea efectivă a piesei «[[De la capăt]]», însă, a durat 2:59 minute, durată ce se încadrează în cerințele regulamentului. Interpretarea melodiei a fost precedată de o punere în scenă pentru ca telespectatorii să beneficieze de un show de televiziune.”''<ref>[http://www.click.ro/entertainment/eurovision-2015/eurovision-2015-descalifica-tvr-piesa-celor-de-la-voltaj-reactia Eurovision 2015: Descalifică TVR piesa celor de la Voltaj? Reacția oficială]</ref> == Discografie == ;Perioada hard rock & heavy metal: * „Nori de hârtie”, „Aceasta-i întrebarea” (înregistrări în studioul Radio România, 1983) * „Lumina”, „Mimi (parodie în Re major)” (înregistrări în studioul muzical TVR, februarie 1986) * „Lumina” (înregistrare live la Sala Victoria, Teatrul Tănase, 4 mai 1987) * „Arc peste timp”, „Zi de zi”, „Voi fi din nou al tău”, „În calea norilor”, „Tu, doar tu”, „Alerg” (înregistrări pe bandă de magnetofon, iulie 1987) * „Cenușă și diamant”, „Ochii tăi” (înregistrări în studioul muzical TVR, ianuarie 1989) * „Nori de hârtie / Alerg” (înregistrare live la Teatrul Ion Creangă, 1989) * „Marea e un dar” (înregistrare în studioul muzical TVR, ianuarie 1990) * „Erou, erou” (înregistrare în studioul muzical TVR, toamna lui 1990) * „Un vis / De ce nu-mi vii” (înregistrare live la Festivalul de Rock Arad, 1991) * „Nori de hârtie”, „Lumina” (înregistrări incluse pe compilația ''Unplugged România'', East&Art, 1996) * „Tot mai sus” (înregistrare ce nu a intrat pe albumul ''Pericol de moarte'', 1996) * ''[[Pericol de moarte]]'' (album, Cardinal '93 & Roton, 1996) ;Perioada electro & pop-rock: * ''Asta-i viața'' (maxi-single, Roton, 1999) * ''Risk Maxim 2'' (album, Roton, 1999) * ''Bungee'' (album, Roton, 2000) * ''3D'' (album, Cat Music, 2001) * ''3D'' (maxi-single, Cat Music, 2001)= No1 în RT100 * ''20'' (maxi-single, Cat Music, 2001)= No1 în RT100 * ''...Tu'' (maxi-single, Cat Music, 2002)= No1 în RT100 * ''424'' (album, Cat Music, 2002) * ''Scrisoare'' (maxi-single, Cat Music, 2002) * ''Noapte bună'' (maxi-single, Cat Music, 2003) * ''Best of Voltaj'' (compilație, Cat Music, 2003) * ''Și ce?'' (maxi-single, Cat Music, 2004)= No1 în RT100 * ''Povestea oricui'' (maxi-single, Cat Music, 2004)= No1 în RT100 * ''[[Povestea oricui (album)|Povestea oricui]]'' (album, Cat Music, 2004) * ''Integrala Voltaj'' (compilație+carte, Cat Music, 2005) * ''Remix'' (compilație, Cat Music, 2005) * ''Doza ta de muzică Voltaj'' (compilație promo, Cat Music & Golden Bräu, 2006) * ''Revelator'' (album, Cat Music, 2006) * ''V8'' (album, Cat Music, 2010) * ''Dă vina pe Voltaj'' (album, Cat Music & Gazeta Sporturilor, 2012) * ''De la capăt / All Over Again'' (maxi-single, Cat Music, 2015) * ''Din toată inima'' (single, 2015) * ''Kori Gent'' (single, 2016) * ''X'' (album, Cat Music, 2016) * ''Ca la 20 de ani'' (album, Cat Music, 2019) == Note == <references /> == Bibliografie == * {{ro icon}} [http://www.europafm.ro/showbiz/artisti/v-v/voltaj/biografie-voltaj.html EuropaFM - Biografie Voltaj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090802101146/http://www.europafm.ro/showbiz/artisti/v-v/voltaj/biografie-voltaj.html |date=2009-08-02 }} * {{ro icon}} [http://www.cat-music.ro/home.php?identifier=voltaj Cat Music - Pagina trupei Voltaj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061206052943/http://www.cat-music.ro/home.php?identifier=voltaj |date=2006-12-06 }} * {{ro icon}} [http://msmetal.net/istorie.php MS Metal - istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170824095630/http://www.msmetal.net/istorie.php |date=2017-08-24 }} * {{ro icon}} [http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] * {{en icon}} [http://www.metal-archives.com/band.php?id=66233 Encyclopaedia Metallum - Voltaj] == Legături externe == * {{commons category-inline}} * {{ro icon}} [http://www.voltaj.ro/ Site oficial] * {{ro icon}} [http://www.myspace.com/voltaj Pagina oficială MySpace] * {{ro icon}} [https://web.archive.org/web/20091027011944/http://geocities.com/adrianilie2003/ Blogul lui Adrian Ilie] '''''Interviuri''''' * [http://www.formula-as.ro/2001/451/asii-adolescentilor-3/asii-adolescentilor-2041 Asii adolescentilor], ''Formula AS'' - anul 2001, numărul 451 * [http://www.formula-as.ro/2006/703/asii-adolescentilor-3/calin-goia-voltaj-6723 Calin Goia: "Orice succes se cladeste pe renuntari"], Dia Radu, ''Formula AS'' - anul 2006, numărul 703 * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-sotia-mea-imi-spune-mereu-ca-sunt-perfect-stiu-ca-nu-e-asa-dar-inseamna-ca-ma-iubeste-2741.html Calin Goia: Sotia mea imi spune mereu ca sunt perfect. Stiu ca nu e asa, dar inseamna ca ma iubeste!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201214516/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-sotia-mea-imi-spune-mereu-ca-sunt-perfect-stiu-ca-nu-e-asa-dar-inseamna-ca-ma-iubeste-2741.html |date=2014-02-01 }}, 2 februarie 2012, Corina Stoica, ''Revista Tango'' * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-voltaj-eu-nu-vad-iris-fara-cristi-minculescu-asa-cum-nu-vad-queen-fara-freddy-mercury-5315.html Calin Goia, Voltaj: Eu nu vad Iris fara Cristi Minculescu, asa cum nu vad Queen fara Freddy Mercury] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201212643/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-voltaj-eu-nu-vad-iris-fara-cristi-minculescu-asa-cum-nu-vad-queen-fara-freddy-mercury-5315.html |date=2014-02-01 }}, 28 august 2012, Mediafax, ''Revista Tango'' {{EuRovision}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Formații hard rock]] [[Categorie:Formații rock românești]] [[Categorie:Formații rock din București]] [[Categorie:Formații de rock electronic]] [[Categorie:Formații pop rock românești]] [[Categorie:Fondări în 1982]] [[Categorie:Participanți la Eurovision 2015]] ka7i2hyghq9i2o08yynldutpx8aph32 17025061 17025060 2025-06-11T09:36:56Z ~2025-52005 696766 17025061 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Voltaj | Img = 20150512 ESC 2015 Voltaj 4924.jpg | Img_desc = Voltaj la [[Eurovision 2015]] | Img_mărime = 300 | Peisaj = | Culoare = Grup sau orchestră | Alte nume = | Origine = {{flagicon|România}} [[București]], [[România]] | Gen = [[muzică electronică]], [[trip-hop]], [[house]], [[ambient]], [[alternative rock]], [[rock electronic]], [[Muzica pop|pop]], [[pop rock]], [[electropop]], [[hard rock]] (la început-1998), [[heavy metal]] (la început-1998), [[trance]] (1998-2004) | Ani activi = 1982–1983{{·}}1986–1992{{·}}1995–prezent | Casă de discuri = [[Cat Music]]{{·}}[[Roton]] | Interpretare cu = [[Deepside Deejays]]{{·}}[[Cabron]]{{·}}[[Ruby (cântăreață)|Ruby]] | URL = [http://www.voltaj.ro/ Voltaj.ro] | Membri = Călin Goia (vocal){{·}}Gabi Constantin „Porcus” (chitară){{·}}Adrian M. Cristescu (claviaturi){{·}}Valeriu Ionescu „Prunus” (bas){{·}}Oliver Sterian (baterie) | Foști membri = [[Cristi Minculescu]] (vocal){{·}}[[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] (chitară){{·}}Dan Cimpoeru (chitară){{·}}Horațiu Rad (bas){{·}}Nicky Dinescu (baterie){{·}}Gabriel Nacu (chitară){{·}}[[Doru Borobeică]] (bas){{·}}Sanda Lăcătușu (vocal){{·}}[[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] (baterie){{·}}Cristian Ilie (vocal){{·}}Amedeo Bolohoi (chitară){{·}}Dan Mateescu (bas){{·}}Bogdan Cristea (vocal){{·}}Cristi „Porta” Marinescu (chitară){{·}}Manuel Savu (chitară){{·}}Eugen Sălceanu „Brebu” (claviaturi){{·}}Florin Ionescu (baterie){{·}}Cristian Ioniță „Zăpadă” (vocal){{·}}Laurențiu Cristea (bas){{·}}Virgil Ianca (chitară){{·}}Marin Teodor (bas){{·}}Vladimir „Grilă” Negoescu (chitară){{·}}Cristian Luca „Argintaru” (chitară){{·}}Mircea Preda „Burete” (bas){{·}}[[Costi Sandu|Sandu Costică „Damigeană”]] (vocal){{·}}Andi Nucă (chitară){{·}}Tavi Colen (vocal){{·}}Adrian Sârbu (chitară){{·}}Paul „Pampon” Neacșu (baterie){{·}}Bobby Stoica (claviaturi) }} '''Voltaj''' este o formație românească de muzică [[rock]]/[[Muzică pop|pop]]. În anul [[2005]] trupa a câștigat premiul pentru „Cea mai bună prestație a unei trupe românești“ la [[MTV Europe Music Awards]].<ref>[http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-11-05/trupa-voltaj-castigatoare-la-mtv-europe-music-awards.html 9am - Voltaj] - Accesat la data de 11 mai 2009</ref> În 2015 Voltaj [[România la Concursul Muzical Eurovision|a reprezentat România]] la [[Eurovision 2015|Concursul Muzical Eurovision]] cu piesa „''[[De la capăt]]''”, în finală clasându-se pe locul 15 din 27 de țări. == Istorie == ==== Prima componență ==== Înființată în septembrie [[1982]], trupa Voltaj a avut o personalitate prea puternică pentru regimul comunist, reprezentând pentru unii un pericol social.<ref>[http://www.voltaj.ro/ Pagina oficială Voltaj] - Accesată la data de 26 aprilie 2009</ref> Unul din fondatorii trupei, chitaristul [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian George Ilie]], povestește pe blogul personal împrejurările înființării trupei, după plecarea din [[Cenaclul Flacăra]]: {{citat|Am plecat din Cenaclu și am făcut trupa cu Minculescu, pe care am numit-o Voltaj. Am avut mari succese cu acest grup. Ne simțeam descătușați de nemernicia Cenaclului, unde parcă eram niște fiare în cușcă.|Adrian George Ilie – Blog personal}} [[Imagine:Voltaj-club-A-1992.jpg|thumb|left|285px|Voltaj în Club A, în 1982, în prima componență. De la stânga la dreapta: Adrian Ilie, Dan Cimpoeru, Nicky Dinescu, Cristian Minculescu, Horațiu Rad.]] În afara fondatorilor [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] (chitară, compozitor) și [[Cristi Minculescu|Cristian Minculescu]] (solist vocal) – ambii veniți de la [[Iris (formație românească)|Iris]] – prima formulă Voltaj este completată de Nicky Dinescu (baterie), Horațiu Rad (bas) și Dan Cimpoeru (chitară). În această componență este înregistrată în Radio prima piesă, „Nori de hârtie” (versuri de [[Stelian Tănase]]), care constituie capul de afiș al primului concert, ținut la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din [[București]]. Următoarele apariții scenice au în repertoriu piese de succes ca „Aceasta-i întrebarea” (versuri de [[Adrian Păunescu]]) și „Rock'n'Roll”, completate de hit-uri [[AC/DC]], trupă foarte populară în epocă.{{citat|A urmat în cele din urmă forțarea de a adera la cenaclul lui Păunescu, care știa că am actele de plecare din țară și ar fi putut să ne distrugă dacă nu ne duceam.|Adrian George Ilie – Blog personal}} [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]], care între timp își depusese actele solicitând emigrarea în [[Statele Unite ale Americii]], susține că trupa a fost apoi șantajată să intre în [[Cenaclul Flacăra]] al lui [[Adrian Păunescu]]. În Cenaclu, formația Voltaj câștigă în profesionalism prin venirea lui Gabriel Nacu (chitară) în locul lui Dan Cimpoeru. Nacu fusese coleg cu Minculescu și în grupul [[Harap-Alb (formație)|Harap-Alb]] în perioada 1978–79. O altă modificare se produce prin înlocuirea lui Horațiu Rad cu [[Doru Borobeică]] (chitară bas), însă nici această formulă nu rezistă mult, deoarece în vara lui 1983, în cadrul unui concert la [[Arenele Romane]] cu [[Cenaclul Flacăra]], Minculescu părăsește Voltaj-ul pentru a reveni la [[Iris (formație românească)|Iris]]. La microfon, în locul lui Cristi Minculescu este adusă Sanda „Zizi” Lăcătușu, cu care trupa continuă să cânte în turneele Cenaclului Flacăra. La terminarea turneului însă, Gabriel Nacu, [[Doru Borobeică]] și Sanda Lăcătușu nu au mai continuat cu Voltaj. [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] crede că ''„s-ar putea să fi fost obosiți de manevrele lui Păunescu, apoi ceva diferențe de optică apăruseră”''.<ref name="Blogul lui Adrian Ilie">[https://web.archive.org/web/20040117025450/http://www.geocities.com/adrianilie2003/ADI.htm Blogul lui Adrian Ilie] - Accesat la data de 10 august 2009</ref> Aceste schimbări de componență par să fi determinat sfârșitul primei perioade Voltaj: {{citat|Am reformat trupa și am plecat avându-l pe voce pe Geo. A fost însă o scurtă colaborare. Curând, obosit și rănit sufletește, aveam să cedez. Nu mai puteam continua din aceasta privință.|Adrian George Ilie – Blog personal}} ==== Un nou început ==== Octombrie [[1986]] este considerat un nou început, odată cu apariția lui Cristi „Trântoru” Ilie ca solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bas, [[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] la baterie. Ei se alătură chitaristului [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]], singurul rămas din formula anterioară, care cântase între timp cu Iris, Jerry Schwartz, [[Valeriu Sterian]] și trupa [[Incognito (formație românescă)|Incognito]]. Iată cum descrie [[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] reînființarea trupei<ref name="MS Metal - istorie">[http://msmetal.net/istorie.php MS Metal - istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170824095630/http://www.msmetal.net/istorie.php |date=2017-08-24 }} - Accesat pe data de 10 august 2009</ref>: {{citat|Deci în septembrie ne combinăm cu câțiva membri ai grupului Quartz și refacem Voltaj. [[Andrei Partoș]] consemnează în Săptămâna despre cele două zile de rock la Polivalentă, pe 18-19 octombrie 1986, unde am apărut alături de toate marile (și mai micile) trupe din țară: <<Adrian Ilie a apărut după o lună de repetiții intense la Casa de Cultură „Înfrățirea între popoare” cu grupul Voltaj, într-o formulă nouă: Dan Mateescu (bas), Ilie Cristian (solist vocal, dinamic), [[Doru Istudor]] (baterie) și Amedeo Bolohoi (chitară). Putem vorbi de o lansare promițătoare.>>|Doru Istudor „M.S.” - Site-ul MS Metal}} Organizatorii au oferit formației Voltaj, Premiul Teatrului Tănase. După concertul din octombrie de la [[Sala Polivalentă din București]], Voltaj mai susține încă un concert în același loc, în [[decembrie]]. Apoi [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] își anunță colegii de trupă că nu mai cântă. „Înțelege băi, gagiule, că nu mai vreau să fiu implicat în nimic!”<ref name="MS Metal - istorie"/>, îi spune lui [[Doru Istudor]]. Ilie nu a mai avut aproape niciun contact cu trupa din acel moment. În vara anului [[1987]], trupa încearcă să intre în studioul de înregistrări, dar este refuzată și la [[Societatea Română de Televiziune|TVR]] și la [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radio]]: „Ce cântați? Mda… Acum nu e nici un spațiu disponibil, etc”.<ref name="Clickzoombytes - Istoria Voltaj">[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 16 august 2009</ref> Din fericire pentru Voltaj, apare [[Sorin Chifiriuc]], care tocmai se întorsese dintr-un turneu cu [[Sfinx (formație)|Sfinx]] în [[Olanda]], de unde cumpărase un banc de înregistrări Teac Tascam cu 4 canale. Cu condiția să-l plătească „în bere”, se împrumută un mixer, efecte, microfoane și, cu ajutorul lui Vali Andronescu, Voltaj înregistrează șase piese: „Arc peste timp”, „Zi de zi”, „Voi fi nou al tău”, „În calea norilor”, „Tu doar tu” și „Alerg (speed metal)”.<ref name="Clickzoombytes - Istoria Voltaj"/> Piesele sunt difuzate în august la emisiunea Metronom a Silviei Velicu și prezentate ca imprimări radio. Toate piesele vor intra în Top Săptămîna în cursul anului [[1988]]. Voltaj începe să întreprindă turnee prin țară. În decembrie [[1987]], la [[Slănic Moldova]], Voltaj cântă alături de [[Divertis]], [[Florian Pittiș]] (care făcea o istorie a rock-ului) și corul Song, condus de [[Ioan Luchian Mihalea]]. [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian George Ilie]], care între timp nu mai avusese contacte cu trupa, participă la un ultim concert Voltaj la Polivalentă, în martie [[1988]], pe care îl califică drept „un show reușit”<ref name="Blogul lui Adrian Ilie"/>. În seara de [[28 martie]] [[1988]], însoțit la [[Gara de Nord]] de [[Doru Istudor]], [[Stelian Tănase]] și alți doi prieteni, Adrian Ilie părăsește România cu destinația [[Italia]], ca escală înaintea stabilirii în [[SUA]]. Tot în [[1988]], chitaristul Amedeo Bolohoi decide să plece din trupă și să reînființeze formația Quartz, fiind înlocuit de Manuel Savu. Trupa cântă în concerte compoziții proprii, precum și preluări după [[Iron Maiden]], [[Ozzy Osbourne]], [[Gary Moore]], [[Scorpions]] sau [[Van Halen]].<ref>[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 20 august 2009</ref> Noi schimbări se produc la Voltaj în '88: Cristi Marinescu – chitară solo, [[Doru Borobeică]] – bas, Bogdan Cristea – solist vocal, [[Doru Istudor|Doru Istudor „M.S.”]] – baterie, Eugen Sălceanu „Brebu” – clape și Manuel Savu – chitară. Apoi, în timpul repetițiilor de la Ecran Club, Bogdan Stănescu îl înlocuiește pe Cristi „Porta” Marinescu, chemat de Eugen Sălceanu, Doru Borobeică și Manuel Savu. [[Doru Istudor]] nu e de acord cu această schimbare, așa că în vara aceluiași an apar pe Litoral trei formații purtând numele Voltaj<ref name="clickzoombytes.wordpress.com">[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 30 august 2009</ref>: *'''Voltaj 88''', formată din Alex Tismanaru (voce), Eugen Sălceanu (clape), Doru Borobeică (bas), Andrei Alba (chitară) și Florin „Dog” Ionescu (baterie). Trupa cântă prin diverse localuri și petrece sezonul în [[Eforie Sud]], beneficiind de repertoriul, sistemul PA și luminile formației Voltaj originale. *'''Voltaj''', alcătuită din [[Doru Istudor]] la baterie, Cristi Marinescu la chitară solo, Cristi „Zăpadă” Ioniță la voce, Lenți „Chewbacca” Cristea la bas și beneficiind de serviciile „unui talentat chitarist de cârciumă”<ref name="clickzoombytes.wordpress.com"/>. Trupa face un repertoriu de piese într-o lună și închiriază un sistem PA și luminile de la Iris, plus cei 3 tehnicieni conduși de Vlad Gorcinski, deoarece Iris era „suspendată” în acea perioadă. Această formulă Voltaj cântă la restaurantul Marea Neagră din [[Neptun, Constanța|Neptun]]. Ulterior, Cristi Marinescu pleacă la Roșu și Negru. *'''Voltaj''', de fapt formația Quartz, căreia Amedeo Bolohoi îi schimbase numele doar pe perioada sezonului, pentru a atrage lume la restaurantul Modern din [[Mamaia]]. Voltaj 88 fuzionează în septembrie cu trupa lui Amedeo Bolohoi, în formula: Cristi „Trântorul” Ilie (voce), Amedeo Bolohoi (chitară), Gabi „Porcus” Constantin (chitară), Marin Teodor (bas) și Florin Ionescu (baterie). Ulterior, Amedeo Bolohoi se retrage, fiind înlocuit de Vladimir „Grilă” Negoiescu. După atâtea schimbări de componență, trupa participă la diverse festivaluri și lansează un hit, „Cenușă și diamant”, care este difuzat la radio. În luna decembrie [[1988]], Voltaj cântă în stațiunea [[Slănic Moldova]], unde este prezentat noul membru al trupei, basistul Valeriu „Prunus” Ionescu. Prima apariție discografică are loc târziu, în [[1996]], la aproape 14 ani de la înființarea formației. „Nori de hârtie” și „Lumina” sunt piesele ce figurează pe compilația ''Unplugged România'' (cu Tavi Colen ca solist). Tot în 1996, în luna decembrie, este lansat primul album Voltaj, ''[[Pericol de moarte]]'' (cu Adrian Sârbu în locul lui Cristian Luca), la casa de discuri [[Roton]]. Albumul a fost bine primit de fani și specialiști, fiind în fapt o colecție de hituri ale trupei: „Lumina”, „Nori de hârtie”, „Arma ta”, „Cenușă și diamant”, „Ochii tăi”, etc. Până în [[1998]], Voltaj se demarcă cu un sunet influențat de [[hard rock]] și [[heavy metal]]. Începând din acel an, grupul se orientează spre pop rock cu valențe electronice. === Muzică electronică === În iulie [[1998]] are loc o schimbare esențială în componența trupei: apare Călin „Pictorul” Goia ca vocalist, la recomandarea lui Bobby Stoica, fost elev meritoriu al Școlii Vedetelor, a venit Gabi „Porkus” Constantinde ca chitarist, la bas prestează Vali „Prunus” Ionescu, la clape Bobby „Bobiță” Stoica, iar Paul „Pampon” Neacșu la baterie. Prima lor mișcare a fost aducerea în actualitate a unui hit [[Queen]] – „We Will Rock You”. În februarie [[1999]], Voltaj a lansat primul maxi-single din istoria formației: „Asta-i viața”, urmat pe [[12 iulie]] de lansarea albumului ''Risk Maxim 2''. A urmat numeroase concerte în țară, în săli și în aer liber, turnee pe litoral și festivaluri. În luna [[decembrie]] a aceluiași an, Voltaj a câștigat trofeul „Microfonul de Aur” pentru cel mai bun album [[rock]]. Între timp, trupa a lansat albumul ''Bungee'' ([[2000]]) de pe care se remarca hit-ul „Albinuța” și apoi ''3D'' ([[2001]]), care a adus în atenția publicului piese precum „20 de ani” sau „3D”. În anul [[2002]], are loc și ultima schimbare de componenta în cadrul trupei: pentru că Pampon se pregătea să plece în străinătate, locul lui la baterie a fost luat de Oliver Sterian (fiul regretatului artist de muzică folk [[Valeriu Sterian]]), care a fost toboșar la trupa [[Bere Gratis]]. În [[2002]] a fost lansat discul ''424''. Cifra reprezintă zilele trecute de la lansarea albumului ''3D''. Videoclipul single-ului „De mâine” reprezintă o alta reușită regizorială a lui Petre Năstase. Locația videoclipului este și ea specială – o imensă platformă petrolieră. Pentru că munca la videoclip a însemnat un efort colectiv susținut, trupa Voltaj a dorit să împărtășească această experiență cu fanii și au inclus pe albumul ''424'' videoclipul și making of-ul acestuia. A urmat single-ul „Noapte bună” în [[2003]]. Tot în [[2003]], le apare și primul „Best of” în actuala componență, pentru ca anul urmator să apară ''[[Povestea oricui (album)|Povestea oricui]]'', reeditat în [[2005]] pe DVD. Tot în [[2005]], a fost scos pe piață, ''Cartea Voltaj'' și ''Integrala Voltaj'', un album cu cele mai bune piese din [[1998]] până în [[2005]]. Trupa a câștigat „Best Romanian Act” la [[MTV Europe Music Awards|MTV Europe Music Awards 2005]]. Albumul ''Revelator'' a apărut pe piață în toamna anului [[2006]]. Noutățile albumului constau într-un sound cu accente electro și o simbolistică puternică și atent definită în jurul căreia se regrupează toate elementele discului, începând de la titlu, mesaje și terminând cu grafica coperții. Voltaj concertează pe [[25 iunie]] la [[Sala Polivalentă din București]] în fața a 6.000 de fani. Evenimentul a marcat lansarea celui de-al optulea album din cariera Voltaj intitulat ''V8''. Trupa avea să anunțe că acesta este ultimul album Voltaj, grupul alegând să lanseze exclusiv single-uri. Pe [[16 noiembrie]] [[2010]], trupa Voltaj a lansat împreună cu formatia Deepside Deejays un nou videoclip intitulat „I Wanna Be Free”. Un an mai târziu, pe [[8 decembrie]] [[2011]], trupa Voltaj revine cu un nou videoclip la piesa „Dă vina pe Voltaj”. Aceasta a fost urmată de alte melodii, cum ar fi „Ultima secundă” și „Lumea e a mea”. Pe [[30 mai]] [[2012]], Voltaj anunță lansarea celui de-al nouălea album din carieră, ''Dă vina pe Voltaj'', care include și single-urile lansate din [[2010]] până la momentul apariției noului album: „Mi-e dor de...”; „I Wanna Be Free” (împreună cu Deepside Deejays). Pe [[8 iunie]] [[2012]], trupa Voltaj a câștigat premiul [[Romanian Music Awards 2012]] pentru cea mai bună performanță live, la fel ca în anul [[2011]] la concursul [[Romanian Music Awards]] de la [[Brașov]]. Pe [[6 decembrie]] [[2012]], Bobby Stoica părăsește trupa Voltaj, în urma numeroaselor certuri cu Gabi „Porcus” Constantin, deținătorul brand-ului Voltaj, privind situația drepturilor de autor și a unui scandal în care a fost implicat basistul Valeriu „Prunus” Ionescu, acuzat în repetate rânduri de consum exagerat de alcool și comportament violent în public. Cu toate că mulți cunoscuți cunoșteau situația internă a trupei și faptul că Bobby Stoica este parte vătămată în litigiu, nu au fost reacții în presă. Din 2014, Răzvan Dincă & Asociații se ocupă de caz. [[Fișier:20150515 ESC 2015 Voltaj 8117.jpg|thumb|ESC 2015]] În martie [[2015]] Voltaj câștigă [[Selecția Națională 2015]] cu piesa „[[De la capăt]]”, urmând să [[România la Concursul Muzical Eurovision|reprezinte România]] la [[Concursul Muzical Eurovision 2015]]. În finala preselecției, trupa a obținut atât cele mai multe voturi de la public (4.707 voturi), cât și cel mai mare punctaj de la juriu (12 puncte).<ref>[http://www.mediafax.ro/life-inedit/eurovision-2015-trupa-voltaj-va-reprezenta-romania-la-competitia-de-la-viena-video-13925276 EUROVISION 2015: Trupa Voltaj va reprezenta România la competiția de la Viena - VIDEO]</ref> După aflarea învingătorilor au început să apară unele controverse, printre care și o acuzație de plagiere a piesei, după Delirous – „I Could Sing for Your Love Forever”, dar și faptul că melodia „[[De la capăt]]” ar avea 3:20 minute, iar regulamentul [[European Broadcasting Union|EBU]] stipulează clar că nicio piesă care ajunge în finală nu trebuie să depășească durata de trei minute fix.<ref>[http://www.cancan.ro/showbiz/showbiz-intern/se-intampla-acum-tvr-somat-sa-descalifice-voltaj-de-la-eurovision-motivul-este-halucinant.html Se intampla acum! TVR, somat sa descalifice Voltaj de la Eurovision! Motivul este halucinant]</ref> Situația legată de lungimea piesei a fost clarificată ulterior. Șefa delegației Eurovision în România, Liana Stanciu, a spus că trupa Voltaj nu a încălcat regulamentul: ''„Piesa nu a încălcat niciun regulament. Are fix 3 minute, dar show-ul de televiziune a fost mai lung, ceea ce nu încalcă niciun regulament. Interpretarea trebuie să aibă până în 3 minute, or, punerea în scenă, show-ul, este un act regizoral.”''<ref>[http://www.realitatea.net/bomba-trupa-voltaj-descalificata-de-la-eurovision_1651297.html Bombă: Trupa Voltaj, descalificată de la Eurovision?]</ref> Reprezentanții TVR au declarat: ''„Momentul alocat trupei Voltaj a fost de 3:17 minute. Interpretarea efectivă a piesei «[[De la capăt]]», însă, a durat 2:59 minute, durată ce se încadrează în cerințele regulamentului. Interpretarea melodiei a fost precedată de o punere în scenă pentru ca telespectatorii să beneficieze de un show de televiziune.”''<ref>[http://www.click.ro/entertainment/eurovision-2015/eurovision-2015-descalifica-tvr-piesa-celor-de-la-voltaj-reactia Eurovision 2015: Descalifică TVR piesa celor de la Voltaj? Reacția oficială]</ref> == Discografie == ;Perioada hard rock & heavy metal: * „Nori de hârtie”, „Aceasta-i întrebarea” (înregistrări în studioul Radio România, 1983) * „Lumina”, „Mimi (parodie în Re major)” (înregistrări în studioul muzical TVR, februarie 1986) * „Lumina” (înregistrare live la Sala Victoria, Teatrul Tănase, 4 mai 1987) * „Arc peste timp”, „Zi de zi”, „Voi fi din nou al tău”, „În calea norilor”, „Tu, doar tu”, „Alerg” (înregistrări pe bandă de magnetofon, iulie 1987) * „Cenușă și diamant”, „Ochii tăi” (înregistrări în studioul muzical TVR, ianuarie 1989) * „Nori de hârtie / Alerg” (înregistrare live la Teatrul Ion Creangă, 1989) * „Marea e un dar” (înregistrare în studioul muzical TVR, ianuarie 1990) * „Erou, erou” (înregistrare în studioul muzical TVR, toamna lui 1990) * „Un vis / De ce nu-mi vii” (înregistrare live la Festivalul de Rock Arad, 1991) * „Nori de hârtie”, „Lumina” (înregistrări incluse pe compilația ''Unplugged România'', East&Art, 1996) * „Tot mai sus” (înregistrare ce nu a intrat pe albumul ''Pericol de moarte'', 1996) * ''[[Pericol de moarte]]'' (album, Cardinal '93 & Roton, 1996) ;Perioada electro & pop-rock: * ''Asta-i viața'' (maxi-single, Roton, 1999) * ''Risk Maxim 2'' (album, Roton, 1999) * ''Bungee'' (album, Roton, 2000) * ''3D'' (album, Cat Music, 2001) * ''3D'' (maxi-single, Cat Music, 2001)= No1 în RT100 * ''20'' (maxi-single, Cat Music, 2001)= No1 în RT100 * ''...Tu'' (maxi-single, Cat Music, 2002)= No1 în RT100 * ''424'' (album, Cat Music, 2002) * ''Scrisoare'' (maxi-single, Cat Music, 2002) * ''Noapte bună'' (maxi-single, Cat Music, 2003) * ''Best of Voltaj'' (compilație, Cat Music, 2003) * ''Și ce?'' (maxi-single, Cat Music, 2004)= No1 în RT100 * ''Povestea oricui'' (maxi-single, Cat Music, 2004)= No1 în RT100 * ''[[Povestea oricui (album)|Povestea oricui]]'' (album, Cat Music, 2004) * ''Integrala Voltaj'' (compilație+carte, Cat Music, 2005) * ''Remix'' (compilație, Cat Music, 2005) * ''Doza ta de muzică Voltaj'' (compilație promo, Cat Music & Golden Bräu, 2006) * ''Revelator'' (album, Cat Music, 2006) * ''V8'' (album, Cat Music, 2010) * ''Dă vina pe Voltaj'' (album, Cat Music & Gazeta Sporturilor, 2012) * ''De la capăt / All Over Again'' (maxi-single, Cat Music, 2015) * ''Din toată inima'' (single, 2015) * ''Kori Gent'' (single, 2016) * ''X'' (album, Cat Music, 2016) * ''Ca la 20 de ani'' (album, Cat Music, 2019) == Note == <references /> == Bibliografie == * {{ro icon}} [http://www.europafm.ro/showbiz/artisti/v-v/voltaj/biografie-voltaj.html EuropaFM - Biografie Voltaj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090802101146/http://www.europafm.ro/showbiz/artisti/v-v/voltaj/biografie-voltaj.html |date=2009-08-02 }} * {{ro icon}} [http://www.cat-music.ro/home.php?identifier=voltaj Cat Music - Pagina trupei Voltaj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061206052943/http://www.cat-music.ro/home.php?identifier=voltaj |date=2006-12-06 }} * {{ro icon}} [http://msmetal.net/istorie.php MS Metal - istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170824095630/http://www.msmetal.net/istorie.php |date=2017-08-24 }} * {{ro icon}} [http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] * {{en icon}} [http://www.metal-archives.com/band.php?id=66233 Encyclopaedia Metallum - Voltaj] == Legături externe == * {{commons category-inline}} * {{ro icon}} [http://www.voltaj.ro/ Site oficial] * {{ro icon}} [http://www.myspace.com/voltaj Pagina oficială MySpace] * {{ro icon}} [https://web.archive.org/web/20091027011944/http://geocities.com/adrianilie2003/ Blogul lui Adrian Ilie] '''''Interviuri''''' * [http://www.formula-as.ro/2001/451/asii-adolescentilor-3/asii-adolescentilor-2041 Asii adolescentilor], ''Formula AS'' - anul 2001, numărul 451 * [http://www.formula-as.ro/2006/703/asii-adolescentilor-3/calin-goia-voltaj-6723 Calin Goia: "Orice succes se cladeste pe renuntari"], Dia Radu, ''Formula AS'' - anul 2006, numărul 703 * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-sotia-mea-imi-spune-mereu-ca-sunt-perfect-stiu-ca-nu-e-asa-dar-inseamna-ca-ma-iubeste-2741.html Calin Goia: Sotia mea imi spune mereu ca sunt perfect. Stiu ca nu e asa, dar inseamna ca ma iubeste!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201214516/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-sotia-mea-imi-spune-mereu-ca-sunt-perfect-stiu-ca-nu-e-asa-dar-inseamna-ca-ma-iubeste-2741.html |date=2014-02-01 }}, 2 februarie 2012, Corina Stoica, ''Revista Tango'' * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-voltaj-eu-nu-vad-iris-fara-cristi-minculescu-asa-cum-nu-vad-queen-fara-freddy-mercury-5315.html Calin Goia, Voltaj: Eu nu vad Iris fara Cristi Minculescu, asa cum nu vad Queen fara Freddy Mercury] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201212643/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-voltaj-eu-nu-vad-iris-fara-cristi-minculescu-asa-cum-nu-vad-queen-fara-freddy-mercury-5315.html |date=2014-02-01 }}, 28 august 2012, Mediafax, ''Revista Tango'' {{EuRovision}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Formații hard rock]] [[Categorie:Formații rock românești]] [[Categorie:Formații rock din București]] [[Categorie:Formații de rock electronic]] [[Categorie:Formații pop rock românești]] [[Categorie:Fondări în 1982]] [[Categorie:Participanți la Eurovision 2015]] 5v0xkp1da4ikiwmdas9wwm8tnnao6yr 17025137 17025061 2025-06-11T10:53:12Z Kun Kipcsak 448463 Revenire la ultima modificare de către Frank Haug 17021157 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Voltaj | Img = 20150512 ESC 2015 Voltaj 4924.jpg | Img_desc = Voltaj la [[Eurovision 2015]] | Img_mărime = 300 | Peisaj = | Culoare = Grup sau orchestră | Alte nume = | Origine = {{flagicon|România}} [[București]], [[România]] | Gen = [[muzică electronică]] | Ani activi = 1982–1983{{·}}1986–1992{{·}}1995–prezent | Casă de discuri = [[Cat Music]]{{·}}[[Roton]] | Interpretare cu = [[Deepside Deejays]]{{·}}[[Cabron]]{{·}}[[Ruby (cântăreață)|Ruby]] | URL = [http://www.voltaj.ro/ Voltaj.ro] | Membri = Călin Goia (vocal){{·}}Gabi Constantin „Porcus” (chitară){{·}}Adrian M. Cristescu (claviaturi){{·}}Valeriu Ionescu „Prunus” (bas){{·}}Oliver Sterian (baterie) | Foști membri = [[Cristi Minculescu]] (vocal){{·}}[[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] (chitară){{·}}Dan Cimpoeru (chitară){{·}}Horațiu Rad (bas){{·}}Nicky Dinescu (baterie){{·}}Gabriel Nacu (chitară){{·}}[[Doru Borobeică]] (bas){{·}}Sanda Lăcătușu (vocal){{·}}[[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] (baterie){{·}}Cristian Ilie (vocal){{·}}Amedeo Bolohoi (chitară){{·}}Dan Mateescu (bas){{·}}Bogdan Cristea (vocal){{·}}Cristi „Porta” Marinescu (chitară){{·}}Manuel Savu (chitară){{·}}Eugen Sălceanu „Brebu” (claviaturi){{·}}Florin Ionescu (baterie){{·}}Cristian Ioniță „Zăpadă” (vocal){{·}}Laurențiu Cristea (bas){{·}}Virgil Ianca (chitară){{·}}Marin Teodor (bas){{·}}Vladimir „Grilă” Negoescu (chitară){{·}}Cristian Luca „Argintaru” (chitară){{·}}Mircea Preda „Burete” (bas){{·}}[[Costi Sandu|Sandu Costică „Damigeană”]] (vocal){{·}}Andi Nucă (chitară){{·}}Tavi Colen (vocal){{·}}Adrian Sârbu (chitară){{·}}Paul „Pampon” Neacșu (baterie){{·}}Bobby Stoica (claviaturi) }} '''Voltaj''' este o formație românească de muzică [[rock]]/[[Muzică pop|pop]]. În anul [[2005]] trupa a câștigat premiul pentru „Cea mai bună prestație a unei trupe românești“ la [[MTV Europe Music Awards]].<ref>[http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-11-05/trupa-voltaj-castigatoare-la-mtv-europe-music-awards.html 9am - Voltaj] - Accesat la data de 11 mai 2009</ref> În 2015 Voltaj [[România la Concursul Muzical Eurovision|a reprezentat România]] la [[Eurovision 2015|Concursul Muzical Eurovision]] cu piesa „''[[De la capăt]]''”, în finală clasându-se pe locul 15 din 27 de țări. == Istorie == ==== Prima componență ==== Înființată în septembrie [[1982]], trupa Voltaj a avut o personalitate prea puternică pentru regimul comunist, reprezentând pentru unii un pericol social.<ref>[http://www.voltaj.ro/ Pagina oficială Voltaj] - Accesată la data de 26 aprilie 2009</ref> Unul din fondatorii trupei, chitaristul [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian George Ilie]], povestește pe blogul personal împrejurările înființării trupei, după plecarea din [[Cenaclul Flacăra]]: {{citat|Am plecat din Cenaclu și am făcut trupa cu Minculescu, pe care am numit-o Voltaj. Am avut mari succese cu acest grup. Ne simțeam descătușați de nemernicia Cenaclului, unde parcă eram niște fiare în cușcă.|Adrian George Ilie – Blog personal}} [[Imagine:Voltaj-club-A-1992.jpg|thumb|left|285px|Voltaj în Club A, în 1982, în prima componență. De la stânga la dreapta: Adrian Ilie, Dan Cimpoeru, Nicky Dinescu, Cristian Minculescu, Horațiu Rad.]] În afara fondatorilor [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] (chitară, compozitor) și [[Cristi Minculescu|Cristian Minculescu]] (solist vocal) – ambii veniți de la [[Iris (formație românească)|Iris]] – prima formulă Voltaj este completată de Nicky Dinescu (baterie), Horațiu Rad (bas) și Dan Cimpoeru (chitară). În această componență este înregistrată în Radio prima piesă, „Nori de hârtie” (versuri de [[Stelian Tănase]]), care constituie capul de afiș al primului concert, ținut la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din [[București]]. Următoarele apariții scenice au în repertoriu piese de succes ca „Aceasta-i întrebarea” (versuri de [[Adrian Păunescu]]) și „Rock'n'Roll”, completate de hit-uri [[AC/DC]], trupă foarte populară în epocă.{{citat|A urmat în cele din urmă forțarea de a adera la cenaclul lui Păunescu, care știa că am actele de plecare din țară și ar fi putut să ne distrugă dacă nu ne duceam.|Adrian George Ilie – Blog personal}} [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]], care între timp își depusese actele solicitând emigrarea în [[Statele Unite ale Americii]], susține că trupa a fost apoi șantajată să intre în [[Cenaclul Flacăra]] al lui [[Adrian Păunescu]]. În Cenaclu, formația Voltaj câștigă în profesionalism prin venirea lui Gabriel Nacu (chitară) în locul lui Dan Cimpoeru. Nacu fusese coleg cu Minculescu și în grupul [[Harap-Alb (formație)|Harap-Alb]] în perioada 1978–79. O altă modificare se produce prin înlocuirea lui Horațiu Rad cu [[Doru Borobeică]] (chitară bas), însă nici această formulă nu rezistă mult, deoarece în vara lui 1983, în cadrul unui concert la [[Arenele Romane]] cu [[Cenaclul Flacăra]], Minculescu părăsește Voltaj-ul pentru a reveni la [[Iris (formație românească)|Iris]]. La microfon, în locul lui Cristi Minculescu este adusă Sanda „Zizi” Lăcătușu, cu care trupa continuă să cânte în turneele Cenaclului Flacăra. La terminarea turneului însă, Gabriel Nacu, [[Doru Borobeică]] și Sanda Lăcătușu nu au mai continuat cu Voltaj. [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] crede că ''„s-ar putea să fi fost obosiți de manevrele lui Păunescu, apoi ceva diferențe de optică apăruseră”''.<ref name="Blogul lui Adrian Ilie">[https://web.archive.org/web/20040117025450/http://www.geocities.com/adrianilie2003/ADI.htm Blogul lui Adrian Ilie] - Accesat la data de 10 august 2009</ref> Aceste schimbări de componență par să fi determinat sfârșitul primei perioade Voltaj: {{citat|Am reformat trupa și am plecat avându-l pe voce pe Geo. A fost însă o scurtă colaborare. Curând, obosit și rănit sufletește, aveam să cedez. Nu mai puteam continua din aceasta privință.|Adrian George Ilie – Blog personal}} ==== Un nou început ==== Octombrie [[1986]] este considerat un nou început, odată cu apariția lui Cristi „Trântoru” Ilie ca solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bas, [[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] la baterie. Ei se alătură chitaristului [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]], singurul rămas din formula anterioară, care cântase între timp cu Iris, Jerry Schwartz, [[Valeriu Sterian]] și trupa [[Incognito (formație românescă)|Incognito]]. Iată cum descrie [[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] reînființarea trupei<ref name="MS Metal - istorie">[http://msmetal.net/istorie.php MS Metal - istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170824095630/http://www.msmetal.net/istorie.php |date=2017-08-24 }} - Accesat pe data de 10 august 2009</ref>: {{citat|Deci în septembrie ne combinăm cu câțiva membri ai grupului Quartz și refacem Voltaj. [[Andrei Partoș]] consemnează în Săptămâna despre cele două zile de rock la Polivalentă, pe 18-19 octombrie 1986, unde am apărut alături de toate marile (și mai micile) trupe din țară: <<Adrian Ilie a apărut după o lună de repetiții intense la Casa de Cultură „Înfrățirea între popoare” cu grupul Voltaj, într-o formulă nouă: Dan Mateescu (bas), Ilie Cristian (solist vocal, dinamic), [[Doru Istudor]] (baterie) și Amedeo Bolohoi (chitară). Putem vorbi de o lansare promițătoare.>>|Doru Istudor „M.S.” - Site-ul MS Metal}} Organizatorii au oferit formației Voltaj, Premiul Teatrului Tănase. După concertul din octombrie de la [[Sala Polivalentă din București]], Voltaj mai susține încă un concert în același loc, în [[decembrie]]. Apoi [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] își anunță colegii de trupă că nu mai cântă. „Înțelege băi, gagiule, că nu mai vreau să fiu implicat în nimic!”<ref name="MS Metal - istorie"/>, îi spune lui [[Doru Istudor]]. Ilie nu a mai avut aproape niciun contact cu trupa din acel moment. În vara anului [[1987]], trupa încearcă să intre în studioul de înregistrări, dar este refuzată și la [[Societatea Română de Televiziune|TVR]] și la [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radio]]: „Ce cântați? Mda… Acum nu e nici un spațiu disponibil, etc”.<ref name="Clickzoombytes - Istoria Voltaj">[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 16 august 2009</ref> Din fericire pentru Voltaj, apare [[Sorin Chifiriuc]], care tocmai se întorsese dintr-un turneu cu [[Sfinx (formație)|Sfinx]] în [[Olanda]], de unde cumpărase un banc de înregistrări Teac Tascam cu 4 canale. Cu condiția să-l plătească „în bere”, se împrumută un mixer, efecte, microfoane și, cu ajutorul lui Vali Andronescu, Voltaj înregistrează șase piese: „Arc peste timp”, „Zi de zi”, „Voi fi nou al tău”, „În calea norilor”, „Tu doar tu” și „Alerg (speed metal)”.<ref name="Clickzoombytes - Istoria Voltaj"/> Piesele sunt difuzate în august la emisiunea Metronom a Silviei Velicu și prezentate ca imprimări radio. Toate piesele vor intra în Top Săptămîna în cursul anului [[1988]]. Voltaj începe să întreprindă turnee prin țară. În decembrie [[1987]], la [[Slănic Moldova]], Voltaj cântă alături de [[Divertis]], [[Florian Pittiș]] (care făcea o istorie a rock-ului) și corul Song, condus de [[Ioan Luchian Mihalea]]. [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian George Ilie]], care între timp nu mai avusese contacte cu trupa, participă la un ultim concert Voltaj la Polivalentă, în martie [[1988]], pe care îl califică drept „un show reușit”<ref name="Blogul lui Adrian Ilie"/>. În seara de [[28 martie]] [[1988]], însoțit la [[Gara de Nord]] de [[Doru Istudor]], [[Stelian Tănase]] și alți doi prieteni, Adrian Ilie părăsește România cu destinația [[Italia]], ca escală înaintea stabilirii în [[SUA]]. Tot în [[1988]], chitaristul Amedeo Bolohoi decide să plece din trupă și să reînființeze formația Quartz, fiind înlocuit de Manuel Savu. Trupa cântă în concerte compoziții proprii, precum și preluări după [[Iron Maiden]], [[Ozzy Osbourne]], [[Gary Moore]], [[Scorpions]] sau [[Van Halen]].<ref>[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 20 august 2009</ref> Noi schimbări se produc la Voltaj în '88: Cristi Marinescu – chitară solo, [[Doru Borobeică]] – bas, Bogdan Cristea – solist vocal, [[Doru Istudor|Doru Istudor „M.S.”]] – baterie, Eugen Sălceanu „Brebu” – clape și Manuel Savu – chitară. Apoi, în timpul repetițiilor de la Ecran Club, Bogdan Stănescu îl înlocuiește pe Cristi „Porta” Marinescu, chemat de Eugen Sălceanu, Doru Borobeică și Manuel Savu. [[Doru Istudor]] nu e de acord cu această schimbare, așa că în vara aceluiași an apar pe Litoral trei formații purtând numele Voltaj<ref name="clickzoombytes.wordpress.com">[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 30 august 2009</ref>: *'''Voltaj 88''', formată din Alex Tismanaru (voce), Eugen Sălceanu (clape), Doru Borobeică (bas), Andrei Alba (chitară) și Florin „Dog” Ionescu (baterie). Trupa cântă prin diverse localuri și petrece sezonul în [[Eforie Sud]], beneficiind de repertoriul, sistemul PA și luminile formației Voltaj originale. *'''Voltaj''', alcătuită din [[Doru Istudor]] la baterie, Cristi Marinescu la chitară solo, Cristi „Zăpadă” Ioniță la voce, Lenți „Chewbacca” Cristea la bas și beneficiind de serviciile „unui talentat chitarist de cârciumă”<ref name="clickzoombytes.wordpress.com"/>. Trupa face un repertoriu de piese într-o lună și închiriază un sistem PA și luminile de la Iris, plus cei 3 tehnicieni conduși de Vlad Gorcinski, deoarece Iris era „suspendată” în acea perioadă. Această formulă Voltaj cântă la restaurantul Marea Neagră din [[Neptun, Constanța|Neptun]]. Ulterior, Cristi Marinescu pleacă la Roșu și Negru. *'''Voltaj''', de fapt formația Quartz, căreia Amedeo Bolohoi îi schimbase numele doar pe perioada sezonului, pentru a atrage lume la restaurantul Modern din [[Mamaia]]. Voltaj 88 fuzionează în septembrie cu trupa lui Amedeo Bolohoi, în formula: Cristi „Trântorul” Ilie (voce), Amedeo Bolohoi (chitară), Gabi „Porcus” Constantin (chitară), Marin Teodor (bas) și Florin Ionescu (baterie). Ulterior, Amedeo Bolohoi se retrage, fiind înlocuit de Vladimir „Grilă” Negoiescu. După atâtea schimbări de componență, trupa participă la diverse festivaluri și lansează un hit, „Cenușă și diamant”, care este difuzat la radio. În luna decembrie [[1988]], Voltaj cântă în stațiunea [[Slănic Moldova]], unde este prezentat noul membru al trupei, basistul Valeriu „Prunus” Ionescu. Prima apariție discografică are loc târziu, în [[1996]], la aproape 14 ani de la înființarea formației. „Nori de hârtie” și „Lumina” sunt piesele ce figurează pe compilația ''Unplugged România'' (cu Tavi Colen ca solist). Tot în 1996, în luna decembrie, este lansat primul album Voltaj, ''[[Pericol de moarte]]'' (cu Adrian Sârbu în locul lui Cristian Luca), la casa de discuri [[Roton]]. Albumul a fost bine primit de fani și specialiști, fiind în fapt o colecție de hituri ale trupei: „Lumina”, „Nori de hârtie”, „Arma ta”, „Cenușă și diamant”, „Ochii tăi”, etc. Până în [[1998]], Voltaj se demarcă cu un sunet influențat de [[hard rock]] și [[heavy metal]]. Începând din acel an, grupul se orientează spre pop rock cu valențe electronice. === Muzică electronică === În iulie [[1998]] are loc o schimbare esențială în componența trupei: apare Călin „Pictorul” Goia ca vocalist, la recomandarea lui Bobby Stoica, fost elev meritoriu al Școlii Vedetelor, a venit Gabi „Porkus” Constantinde ca chitarist, la bas prestează Vali „Prunus” Ionescu, la clape Bobby „Bobiță” Stoica, iar Paul „Pampon” Neacșu la baterie. Prima lor mișcare a fost aducerea în actualitate a unui hit [[Queen]] – „We Will Rock You”. În februarie [[1999]], Voltaj a lansat primul maxi-single din istoria formației: „Asta-i viața”, urmat pe [[12 iulie]] de lansarea albumului ''Risk Maxim 2''. A urmat numeroase concerte în țară, în săli și în aer liber, turnee pe litoral și festivaluri. În luna [[decembrie]] a aceluiași an, Voltaj a câștigat trofeul „Microfonul de Aur” pentru cel mai bun album [[rock]]. Între timp, trupa a lansat albumul ''Bungee'' ([[2000]]) de pe care se remarca hit-ul „Albinuța” și apoi ''3D'' ([[2001]]), care a adus în atenția publicului piese precum „20 de ani” sau „3D”. În anul [[2002]], are loc și ultima schimbare de componenta în cadrul trupei: pentru că Pampon se pregătea să plece în străinătate, locul lui la baterie a fost luat de Oliver Sterian (fiul regretatului artist de muzică folk [[Valeriu Sterian]]), care a fost toboșar la trupa [[Bere Gratis]]. În [[2002]] a fost lansat discul ''424''. Cifra reprezintă zilele trecute de la lansarea albumului ''3D''. Videoclipul single-ului „De mâine” reprezintă o alta reușită regizorială a lui Petre Năstase. Locația videoclipului este și ea specială – o imensă platformă petrolieră. Pentru că munca la videoclip a însemnat un efort colectiv susținut, trupa Voltaj a dorit să împărtășească această experiență cu fanii și au inclus pe albumul ''424'' videoclipul și making of-ul acestuia. A urmat single-ul „Noapte bună” în [[2003]]. Tot în [[2003]], le apare și primul „Best of” în actuala componență, pentru ca anul urmator să apară ''[[Povestea oricui (album)|Povestea oricui]]'', reeditat în [[2005]] pe DVD. Tot în [[2005]], a fost scos pe piață, ''Cartea Voltaj'' și ''Integrala Voltaj'', un album cu cele mai bune piese din [[1998]] până în [[2005]]. Trupa a câștigat „Best Romanian Act” la [[MTV Europe Music Awards|MTV Europe Music Awards 2005]]. Albumul ''Revelator'' a apărut pe piață în toamna anului [[2006]]. Noutățile albumului constau într-un sound cu accente electro și o simbolistică puternică și atent definită în jurul căreia se regrupează toate elementele discului, începând de la titlu, mesaje și terminând cu grafica coperții. Voltaj concertează pe [[25 iunie]] la [[Sala Polivalentă din București]] în fața a 6.000 de fani. Evenimentul a marcat lansarea celui de-al optulea album din cariera Voltaj intitulat ''V8''. Trupa avea să anunțe că acesta este ultimul album Voltaj, grupul alegând să lanseze exclusiv single-uri. Pe [[16 noiembrie]] [[2010]], trupa Voltaj a lansat împreună cu formatia Deepside Deejays un nou videoclip intitulat „I Wanna Be Free”. Un an mai târziu, pe [[8 decembrie]] [[2011]], trupa Voltaj revine cu un nou videoclip la piesa „Dă vina pe Voltaj”. Aceasta a fost urmată de alte melodii, cum ar fi „Ultima secundă” și „Lumea e a mea”. Pe [[30 mai]] [[2012]], Voltaj anunță lansarea celui de-al nouălea album din carieră, ''Dă vina pe Voltaj'', care include și single-urile lansate din [[2010]] până la momentul apariției noului album: „Mi-e dor de...”; „I Wanna Be Free” (împreună cu Deepside Deejays). Pe [[8 iunie]] [[2012]], trupa Voltaj a câștigat premiul [[Romanian Music Awards 2012]] pentru cea mai bună performanță live, la fel ca în anul [[2011]] la concursul [[Romanian Music Awards]] de la [[Brașov]]. Pe [[6 decembrie]] [[2012]], Bobby Stoica părăsește trupa Voltaj, în urma numeroaselor certuri cu Gabi „Porcus” Constantin, deținătorul brand-ului Voltaj, privind situația drepturilor de autor și a unui scandal în care a fost implicat basistul Valeriu „Prunus” Ionescu, acuzat în repetate rânduri de consum exagerat de alcool și comportament violent în public. Cu toate că mulți cunoscuți cunoșteau situația internă a trupei și faptul că Bobby Stoica este parte vătămată în litigiu, nu au fost reacții în presă. Din 2014, Răzvan Dincă & Asociații se ocupă de caz. [[Fișier:20150515 ESC 2015 Voltaj 8117.jpg|thumb|ESC 2015]] În martie [[2015]] Voltaj câștigă [[Selecția Națională 2015]] cu piesa „[[De la capăt]]”, urmând să [[România la Concursul Muzical Eurovision|reprezinte România]] la [[Concursul Muzical Eurovision 2015]]. În finala preselecției, trupa a obținut atât cele mai multe voturi de la public (4.707 voturi), cât și cel mai mare punctaj de la juriu (12 puncte).<ref>[http://www.mediafax.ro/life-inedit/eurovision-2015-trupa-voltaj-va-reprezenta-romania-la-competitia-de-la-viena-video-13925276 EUROVISION 2015: Trupa Voltaj va reprezenta România la competiția de la Viena - VIDEO]</ref> După aflarea învingătorilor au început să apară unele controverse, printre care și o acuzație de plagiere a piesei, după Delirous – „I Could Sing for Your Love Forever”, dar și faptul că melodia „[[De la capăt]]” ar avea 3:20 minute, iar regulamentul [[European Broadcasting Union|EBU]] stipulează clar că nicio piesă care ajunge în finală nu trebuie să depășească durata de trei minute fix.<ref>[http://www.cancan.ro/showbiz/showbiz-intern/se-intampla-acum-tvr-somat-sa-descalifice-voltaj-de-la-eurovision-motivul-este-halucinant.html Se intampla acum! TVR, somat sa descalifice Voltaj de la Eurovision! Motivul este halucinant]</ref> Situația legată de lungimea piesei a fost clarificată ulterior. Șefa delegației Eurovision în România, Liana Stanciu, a spus că trupa Voltaj nu a încălcat regulamentul: ''„Piesa nu a încălcat niciun regulament. Are fix 3 minute, dar show-ul de televiziune a fost mai lung, ceea ce nu încalcă niciun regulament. Interpretarea trebuie să aibă până în 3 minute, or, punerea în scenă, show-ul, este un act regizoral.”''<ref>[http://www.realitatea.net/bomba-trupa-voltaj-descalificata-de-la-eurovision_1651297.html Bombă: Trupa Voltaj, descalificată de la Eurovision?]</ref> Reprezentanții TVR au declarat: ''„Momentul alocat trupei Voltaj a fost de 3:17 minute. Interpretarea efectivă a piesei «[[De la capăt]]», însă, a durat 2:59 minute, durată ce se încadrează în cerințele regulamentului. Interpretarea melodiei a fost precedată de o punere în scenă pentru ca telespectatorii să beneficieze de un show de televiziune.”''<ref>[http://www.click.ro/entertainment/eurovision-2015/eurovision-2015-descalifica-tvr-piesa-celor-de-la-voltaj-reactia Eurovision 2015: Descalifică TVR piesa celor de la Voltaj? Reacția oficială]</ref> == Discografie == ;Perioada hard rock & heavy metal: * „Nori de hârtie”, „Aceasta-i întrebarea” (înregistrări în studioul Radio România, 1983) * „Lumina”, „Mimi (parodie în Re major)” (înregistrări în studioul muzical TVR, februarie 1986) * „Lumina” (înregistrare live la Sala Victoria, Teatrul Tănase, 4 mai 1987) * „Arc peste timp”, „Zi de zi”, „Voi fi din nou al tău”, „În calea norilor”, „Tu, doar tu”, „Alerg” (înregistrări pe bandă de magnetofon, iulie 1987) * „Cenușă și diamant”, „Ochii tăi” (înregistrări în studioul muzical TVR, ianuarie 1989) * „Nori de hârtie / Alerg” (înregistrare live la Teatrul Ion Creangă, 1989) * „Marea e un dar” (înregistrare în studioul muzical TVR, ianuarie 1990) * „Erou, erou” (înregistrare în studioul muzical TVR, toamna lui 1990) * „Un vis / De ce nu-mi vii” (înregistrare live la Festivalul de Rock Arad, 1991) * „Nori de hârtie”, „Lumina” (înregistrări incluse pe compilația ''Unplugged România'', East&Art, 1996) * „Tot mai sus” (înregistrare ce nu a intrat pe albumul ''Pericol de moarte'', 1996) * ''[[Pericol de moarte]]'' (album, Cardinal '93 & Roton, 1996) ;Perioada electro & pop-rock: * ''Asta-i viața'' (maxi-single, Roton, 1999) * ''Risk Maxim 2'' (album, Roton, 1999) * ''Bungee'' (album, Roton, 2000) * ''3D'' (album, Cat Music, 2001) * ''3D'' (maxi-single, Cat Music, 2001)= No1 în RT100 * ''20'' (maxi-single, Cat Music, 2001)= No1 în RT100 * ''...Tu'' (maxi-single, Cat Music, 2002)= No1 în RT100 * ''424'' (album, Cat Music, 2002) * ''Scrisoare'' (maxi-single, Cat Music, 2002) * ''Noapte bună'' (maxi-single, Cat Music, 2003) * ''Best of Voltaj'' (compilație, Cat Music, 2003) * ''Și ce?'' (maxi-single, Cat Music, 2004)= No1 în RT100 * ''Povestea oricui'' (maxi-single, Cat Music, 2004)= No1 în RT100 * ''[[Povestea oricui (album)|Povestea oricui]]'' (album, Cat Music, 2004) * ''Integrala Voltaj'' (compilație+carte, Cat Music, 2005) * ''Remix'' (compilație, Cat Music, 2005) * ''Doza ta de muzică Voltaj'' (compilație promo, Cat Music & Golden Bräu, 2006) * ''Revelator'' (album, Cat Music, 2006) * ''V8'' (album, Cat Music, 2010) * ''Dă vina pe Voltaj'' (album, Cat Music & Gazeta Sporturilor, 2012) * ''De la capăt / All Over Again'' (maxi-single, Cat Music, 2015) * ''Din toată inima'' (single, 2015) * ''Kori Gent'' (single, 2016) * ''X'' (album, Cat Music, 2016) * ''Ca la 20 de ani'' (album, Cat Music, 2019) == Note == <references /> == Bibliografie == * {{ro icon}} [http://www.europafm.ro/showbiz/artisti/v-v/voltaj/biografie-voltaj.html EuropaFM - Biografie Voltaj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090802101146/http://www.europafm.ro/showbiz/artisti/v-v/voltaj/biografie-voltaj.html |date=2009-08-02 }} * {{ro icon}} [http://www.cat-music.ro/home.php?identifier=voltaj Cat Music - Pagina trupei Voltaj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061206052943/http://www.cat-music.ro/home.php?identifier=voltaj |date=2006-12-06 }} * {{ro icon}} [http://msmetal.net/istorie.php MS Metal - istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170824095630/http://www.msmetal.net/istorie.php |date=2017-08-24 }} * {{ro icon}} [http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] * {{en icon}} [http://www.metal-archives.com/band.php?id=66233 Encyclopaedia Metallum - Voltaj] == Legături externe == * {{commons category-inline}} * {{ro icon}} [http://www.voltaj.ro/ Site oficial] * {{ro icon}} [http://www.myspace.com/voltaj Pagina oficială MySpace] * {{ro icon}} [https://web.archive.org/web/20091027011944/http://geocities.com/adrianilie2003/ Blogul lui Adrian Ilie] '''''Interviuri''''' * [http://www.formula-as.ro/2001/451/asii-adolescentilor-3/asii-adolescentilor-2041 Asii adolescentilor], ''Formula AS'' - anul 2001, numărul 451 * [http://www.formula-as.ro/2006/703/asii-adolescentilor-3/calin-goia-voltaj-6723 Calin Goia: "Orice succes se cladeste pe renuntari"], Dia Radu, ''Formula AS'' - anul 2006, numărul 703 * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-sotia-mea-imi-spune-mereu-ca-sunt-perfect-stiu-ca-nu-e-asa-dar-inseamna-ca-ma-iubeste-2741.html Calin Goia: Sotia mea imi spune mereu ca sunt perfect. Stiu ca nu e asa, dar inseamna ca ma iubeste!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201214516/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-sotia-mea-imi-spune-mereu-ca-sunt-perfect-stiu-ca-nu-e-asa-dar-inseamna-ca-ma-iubeste-2741.html |date=2014-02-01 }}, 2 februarie 2012, Corina Stoica, ''Revista Tango'' * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-voltaj-eu-nu-vad-iris-fara-cristi-minculescu-asa-cum-nu-vad-queen-fara-freddy-mercury-5315.html Calin Goia, Voltaj: Eu nu vad Iris fara Cristi Minculescu, asa cum nu vad Queen fara Freddy Mercury] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201212643/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-voltaj-eu-nu-vad-iris-fara-cristi-minculescu-asa-cum-nu-vad-queen-fara-freddy-mercury-5315.html |date=2014-02-01 }}, 28 august 2012, Mediafax, ''Revista Tango'' {{EuRovision}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Formații hard rock]] [[Categorie:Formații rock românești]] [[Categorie:Formații rock din București]] [[Categorie:Formații de rock electronic]] [[Categorie:Formații pop rock românești]] [[Categorie:Fondări în 1982]] [[Categorie:Participanți la Eurovision 2015]] s0rndm7k766zsnxtuji9itcs82duv6p 17025143 17025137 2025-06-11T10:56:02Z Kun Kipcsak 448463 a protejat „[[Voltaj]]”: [[Wikipedia:Vandalism|Vandalism]] excesiv ([Modificare=Numai utilizatorii autoconfirmați] (expiră pe 11 septembrie 2025 10:56) [Redenumire=Numai utilizatorii autoconfirmați] (expiră pe 11 septembrie 2025 10:56)) 17021157 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Voltaj | Img = 20150512 ESC 2015 Voltaj 4924.jpg | Img_desc = Voltaj la [[Eurovision 2015]] | Img_mărime = 300 | Peisaj = | Culoare = Grup sau orchestră | Alte nume = | Origine = {{flagicon|România}} [[București]], [[România]] | Gen = [[muzică electronică]] | Ani activi = 1982–1983{{·}}1986–1992{{·}}1995–prezent | Casă de discuri = [[Cat Music]]{{·}}[[Roton]] | Interpretare cu = [[Deepside Deejays]]{{·}}[[Cabron]]{{·}}[[Ruby (cântăreață)|Ruby]] | URL = [http://www.voltaj.ro/ Voltaj.ro] | Membri = Călin Goia (vocal){{·}}Gabi Constantin „Porcus” (chitară){{·}}Adrian M. Cristescu (claviaturi){{·}}Valeriu Ionescu „Prunus” (bas){{·}}Oliver Sterian (baterie) | Foști membri = [[Cristi Minculescu]] (vocal){{·}}[[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] (chitară){{·}}Dan Cimpoeru (chitară){{·}}Horațiu Rad (bas){{·}}Nicky Dinescu (baterie){{·}}Gabriel Nacu (chitară){{·}}[[Doru Borobeică]] (bas){{·}}Sanda Lăcătușu (vocal){{·}}[[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] (baterie){{·}}Cristian Ilie (vocal){{·}}Amedeo Bolohoi (chitară){{·}}Dan Mateescu (bas){{·}}Bogdan Cristea (vocal){{·}}Cristi „Porta” Marinescu (chitară){{·}}Manuel Savu (chitară){{·}}Eugen Sălceanu „Brebu” (claviaturi){{·}}Florin Ionescu (baterie){{·}}Cristian Ioniță „Zăpadă” (vocal){{·}}Laurențiu Cristea (bas){{·}}Virgil Ianca (chitară){{·}}Marin Teodor (bas){{·}}Vladimir „Grilă” Negoescu (chitară){{·}}Cristian Luca „Argintaru” (chitară){{·}}Mircea Preda „Burete” (bas){{·}}[[Costi Sandu|Sandu Costică „Damigeană”]] (vocal){{·}}Andi Nucă (chitară){{·}}Tavi Colen (vocal){{·}}Adrian Sârbu (chitară){{·}}Paul „Pampon” Neacșu (baterie){{·}}Bobby Stoica (claviaturi) }} '''Voltaj''' este o formație românească de muzică [[rock]]/[[Muzică pop|pop]]. În anul [[2005]] trupa a câștigat premiul pentru „Cea mai bună prestație a unei trupe românești“ la [[MTV Europe Music Awards]].<ref>[http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-11-05/trupa-voltaj-castigatoare-la-mtv-europe-music-awards.html 9am - Voltaj] - Accesat la data de 11 mai 2009</ref> În 2015 Voltaj [[România la Concursul Muzical Eurovision|a reprezentat România]] la [[Eurovision 2015|Concursul Muzical Eurovision]] cu piesa „''[[De la capăt]]''”, în finală clasându-se pe locul 15 din 27 de țări. == Istorie == ==== Prima componență ==== Înființată în septembrie [[1982]], trupa Voltaj a avut o personalitate prea puternică pentru regimul comunist, reprezentând pentru unii un pericol social.<ref>[http://www.voltaj.ro/ Pagina oficială Voltaj] - Accesată la data de 26 aprilie 2009</ref> Unul din fondatorii trupei, chitaristul [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian George Ilie]], povestește pe blogul personal împrejurările înființării trupei, după plecarea din [[Cenaclul Flacăra]]: {{citat|Am plecat din Cenaclu și am făcut trupa cu Minculescu, pe care am numit-o Voltaj. Am avut mari succese cu acest grup. Ne simțeam descătușați de nemernicia Cenaclului, unde parcă eram niște fiare în cușcă.|Adrian George Ilie – Blog personal}} [[Imagine:Voltaj-club-A-1992.jpg|thumb|left|285px|Voltaj în Club A, în 1982, în prima componență. De la stânga la dreapta: Adrian Ilie, Dan Cimpoeru, Nicky Dinescu, Cristian Minculescu, Horațiu Rad.]] În afara fondatorilor [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] (chitară, compozitor) și [[Cristi Minculescu|Cristian Minculescu]] (solist vocal) – ambii veniți de la [[Iris (formație românească)|Iris]] – prima formulă Voltaj este completată de Nicky Dinescu (baterie), Horațiu Rad (bas) și Dan Cimpoeru (chitară). În această componență este înregistrată în Radio prima piesă, „Nori de hârtie” (versuri de [[Stelian Tănase]]), care constituie capul de afiș al primului concert, ținut la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din [[București]]. Următoarele apariții scenice au în repertoriu piese de succes ca „Aceasta-i întrebarea” (versuri de [[Adrian Păunescu]]) și „Rock'n'Roll”, completate de hit-uri [[AC/DC]], trupă foarte populară în epocă.{{citat|A urmat în cele din urmă forțarea de a adera la cenaclul lui Păunescu, care știa că am actele de plecare din țară și ar fi putut să ne distrugă dacă nu ne duceam.|Adrian George Ilie – Blog personal}} [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]], care între timp își depusese actele solicitând emigrarea în [[Statele Unite ale Americii]], susține că trupa a fost apoi șantajată să intre în [[Cenaclul Flacăra]] al lui [[Adrian Păunescu]]. În Cenaclu, formația Voltaj câștigă în profesionalism prin venirea lui Gabriel Nacu (chitară) în locul lui Dan Cimpoeru. Nacu fusese coleg cu Minculescu și în grupul [[Harap-Alb (formație)|Harap-Alb]] în perioada 1978–79. O altă modificare se produce prin înlocuirea lui Horațiu Rad cu [[Doru Borobeică]] (chitară bas), însă nici această formulă nu rezistă mult, deoarece în vara lui 1983, în cadrul unui concert la [[Arenele Romane]] cu [[Cenaclul Flacăra]], Minculescu părăsește Voltaj-ul pentru a reveni la [[Iris (formație românească)|Iris]]. La microfon, în locul lui Cristi Minculescu este adusă Sanda „Zizi” Lăcătușu, cu care trupa continuă să cânte în turneele Cenaclului Flacăra. La terminarea turneului însă, Gabriel Nacu, [[Doru Borobeică]] și Sanda Lăcătușu nu au mai continuat cu Voltaj. [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] crede că ''„s-ar putea să fi fost obosiți de manevrele lui Păunescu, apoi ceva diferențe de optică apăruseră”''.<ref name="Blogul lui Adrian Ilie">[https://web.archive.org/web/20040117025450/http://www.geocities.com/adrianilie2003/ADI.htm Blogul lui Adrian Ilie] - Accesat la data de 10 august 2009</ref> Aceste schimbări de componență par să fi determinat sfârșitul primei perioade Voltaj: {{citat|Am reformat trupa și am plecat avându-l pe voce pe Geo. A fost însă o scurtă colaborare. Curând, obosit și rănit sufletește, aveam să cedez. Nu mai puteam continua din aceasta privință.|Adrian George Ilie – Blog personal}} ==== Un nou început ==== Octombrie [[1986]] este considerat un nou început, odată cu apariția lui Cristi „Trântoru” Ilie ca solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bas, [[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] la baterie. Ei se alătură chitaristului [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]], singurul rămas din formula anterioară, care cântase între timp cu Iris, Jerry Schwartz, [[Valeriu Sterian]] și trupa [[Incognito (formație românescă)|Incognito]]. Iată cum descrie [[Doru Istudor|Doru „M.S.” Istudor]] reînființarea trupei<ref name="MS Metal - istorie">[http://msmetal.net/istorie.php MS Metal - istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170824095630/http://www.msmetal.net/istorie.php |date=2017-08-24 }} - Accesat pe data de 10 august 2009</ref>: {{citat|Deci în septembrie ne combinăm cu câțiva membri ai grupului Quartz și refacem Voltaj. [[Andrei Partoș]] consemnează în Săptămâna despre cele două zile de rock la Polivalentă, pe 18-19 octombrie 1986, unde am apărut alături de toate marile (și mai micile) trupe din țară: <<Adrian Ilie a apărut după o lună de repetiții intense la Casa de Cultură „Înfrățirea între popoare” cu grupul Voltaj, într-o formulă nouă: Dan Mateescu (bas), Ilie Cristian (solist vocal, dinamic), [[Doru Istudor]] (baterie) și Amedeo Bolohoi (chitară). Putem vorbi de o lansare promițătoare.>>|Doru Istudor „M.S.” - Site-ul MS Metal}} Organizatorii au oferit formației Voltaj, Premiul Teatrului Tănase. După concertul din octombrie de la [[Sala Polivalentă din București]], Voltaj mai susține încă un concert în același loc, în [[decembrie]]. Apoi [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian Ilie]] își anunță colegii de trupă că nu mai cântă. „Înțelege băi, gagiule, că nu mai vreau să fiu implicat în nimic!”<ref name="MS Metal - istorie"/>, îi spune lui [[Doru Istudor]]. Ilie nu a mai avut aproape niciun contact cu trupa din acel moment. În vara anului [[1987]], trupa încearcă să intre în studioul de înregistrări, dar este refuzată și la [[Societatea Română de Televiziune|TVR]] și la [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radio]]: „Ce cântați? Mda… Acum nu e nici un spațiu disponibil, etc”.<ref name="Clickzoombytes - Istoria Voltaj">[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 16 august 2009</ref> Din fericire pentru Voltaj, apare [[Sorin Chifiriuc]], care tocmai se întorsese dintr-un turneu cu [[Sfinx (formație)|Sfinx]] în [[Olanda]], de unde cumpărase un banc de înregistrări Teac Tascam cu 4 canale. Cu condiția să-l plătească „în bere”, se împrumută un mixer, efecte, microfoane și, cu ajutorul lui Vali Andronescu, Voltaj înregistrează șase piese: „Arc peste timp”, „Zi de zi”, „Voi fi nou al tău”, „În calea norilor”, „Tu doar tu” și „Alerg (speed metal)”.<ref name="Clickzoombytes - Istoria Voltaj"/> Piesele sunt difuzate în august la emisiunea Metronom a Silviei Velicu și prezentate ca imprimări radio. Toate piesele vor intra în Top Săptămîna în cursul anului [[1988]]. Voltaj începe să întreprindă turnee prin țară. În decembrie [[1987]], la [[Slănic Moldova]], Voltaj cântă alături de [[Divertis]], [[Florian Pittiș]] (care făcea o istorie a rock-ului) și corul Song, condus de [[Ioan Luchian Mihalea]]. [[Adrian George Ilie (chitarist)|Adrian George Ilie]], care între timp nu mai avusese contacte cu trupa, participă la un ultim concert Voltaj la Polivalentă, în martie [[1988]], pe care îl califică drept „un show reușit”<ref name="Blogul lui Adrian Ilie"/>. În seara de [[28 martie]] [[1988]], însoțit la [[Gara de Nord]] de [[Doru Istudor]], [[Stelian Tănase]] și alți doi prieteni, Adrian Ilie părăsește România cu destinația [[Italia]], ca escală înaintea stabilirii în [[SUA]]. Tot în [[1988]], chitaristul Amedeo Bolohoi decide să plece din trupă și să reînființeze formația Quartz, fiind înlocuit de Manuel Savu. Trupa cântă în concerte compoziții proprii, precum și preluări după [[Iron Maiden]], [[Ozzy Osbourne]], [[Gary Moore]], [[Scorpions]] sau [[Van Halen]].<ref>[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 20 august 2009</ref> Noi schimbări se produc la Voltaj în '88: Cristi Marinescu – chitară solo, [[Doru Borobeică]] – bas, Bogdan Cristea – solist vocal, [[Doru Istudor|Doru Istudor „M.S.”]] – baterie, Eugen Sălceanu „Brebu” – clape și Manuel Savu – chitară. Apoi, în timpul repetițiilor de la Ecran Club, Bogdan Stănescu îl înlocuiește pe Cristi „Porta” Marinescu, chemat de Eugen Sălceanu, Doru Borobeică și Manuel Savu. [[Doru Istudor]] nu e de acord cu această schimbare, așa că în vara aceluiași an apar pe Litoral trei formații purtând numele Voltaj<ref name="clickzoombytes.wordpress.com">[http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] Articol apărut pe 10 iulie 2009 - Accesat la data de 30 august 2009</ref>: *'''Voltaj 88''', formată din Alex Tismanaru (voce), Eugen Sălceanu (clape), Doru Borobeică (bas), Andrei Alba (chitară) și Florin „Dog” Ionescu (baterie). Trupa cântă prin diverse localuri și petrece sezonul în [[Eforie Sud]], beneficiind de repertoriul, sistemul PA și luminile formației Voltaj originale. *'''Voltaj''', alcătuită din [[Doru Istudor]] la baterie, Cristi Marinescu la chitară solo, Cristi „Zăpadă” Ioniță la voce, Lenți „Chewbacca” Cristea la bas și beneficiind de serviciile „unui talentat chitarist de cârciumă”<ref name="clickzoombytes.wordpress.com"/>. Trupa face un repertoriu de piese într-o lună și închiriază un sistem PA și luminile de la Iris, plus cei 3 tehnicieni conduși de Vlad Gorcinski, deoarece Iris era „suspendată” în acea perioadă. Această formulă Voltaj cântă la restaurantul Marea Neagră din [[Neptun, Constanța|Neptun]]. Ulterior, Cristi Marinescu pleacă la Roșu și Negru. *'''Voltaj''', de fapt formația Quartz, căreia Amedeo Bolohoi îi schimbase numele doar pe perioada sezonului, pentru a atrage lume la restaurantul Modern din [[Mamaia]]. Voltaj 88 fuzionează în septembrie cu trupa lui Amedeo Bolohoi, în formula: Cristi „Trântorul” Ilie (voce), Amedeo Bolohoi (chitară), Gabi „Porcus” Constantin (chitară), Marin Teodor (bas) și Florin Ionescu (baterie). Ulterior, Amedeo Bolohoi se retrage, fiind înlocuit de Vladimir „Grilă” Negoiescu. După atâtea schimbări de componență, trupa participă la diverse festivaluri și lansează un hit, „Cenușă și diamant”, care este difuzat la radio. În luna decembrie [[1988]], Voltaj cântă în stațiunea [[Slănic Moldova]], unde este prezentat noul membru al trupei, basistul Valeriu „Prunus” Ionescu. Prima apariție discografică are loc târziu, în [[1996]], la aproape 14 ani de la înființarea formației. „Nori de hârtie” și „Lumina” sunt piesele ce figurează pe compilația ''Unplugged România'' (cu Tavi Colen ca solist). Tot în 1996, în luna decembrie, este lansat primul album Voltaj, ''[[Pericol de moarte]]'' (cu Adrian Sârbu în locul lui Cristian Luca), la casa de discuri [[Roton]]. Albumul a fost bine primit de fani și specialiști, fiind în fapt o colecție de hituri ale trupei: „Lumina”, „Nori de hârtie”, „Arma ta”, „Cenușă și diamant”, „Ochii tăi”, etc. Până în [[1998]], Voltaj se demarcă cu un sunet influențat de [[hard rock]] și [[heavy metal]]. Începând din acel an, grupul se orientează spre pop rock cu valențe electronice. === Muzică electronică === În iulie [[1998]] are loc o schimbare esențială în componența trupei: apare Călin „Pictorul” Goia ca vocalist, la recomandarea lui Bobby Stoica, fost elev meritoriu al Școlii Vedetelor, a venit Gabi „Porkus” Constantinde ca chitarist, la bas prestează Vali „Prunus” Ionescu, la clape Bobby „Bobiță” Stoica, iar Paul „Pampon” Neacșu la baterie. Prima lor mișcare a fost aducerea în actualitate a unui hit [[Queen]] – „We Will Rock You”. În februarie [[1999]], Voltaj a lansat primul maxi-single din istoria formației: „Asta-i viața”, urmat pe [[12 iulie]] de lansarea albumului ''Risk Maxim 2''. A urmat numeroase concerte în țară, în săli și în aer liber, turnee pe litoral și festivaluri. În luna [[decembrie]] a aceluiași an, Voltaj a câștigat trofeul „Microfonul de Aur” pentru cel mai bun album [[rock]]. Între timp, trupa a lansat albumul ''Bungee'' ([[2000]]) de pe care se remarca hit-ul „Albinuța” și apoi ''3D'' ([[2001]]), care a adus în atenția publicului piese precum „20 de ani” sau „3D”. În anul [[2002]], are loc și ultima schimbare de componenta în cadrul trupei: pentru că Pampon se pregătea să plece în străinătate, locul lui la baterie a fost luat de Oliver Sterian (fiul regretatului artist de muzică folk [[Valeriu Sterian]]), care a fost toboșar la trupa [[Bere Gratis]]. În [[2002]] a fost lansat discul ''424''. Cifra reprezintă zilele trecute de la lansarea albumului ''3D''. Videoclipul single-ului „De mâine” reprezintă o alta reușită regizorială a lui Petre Năstase. Locația videoclipului este și ea specială – o imensă platformă petrolieră. Pentru că munca la videoclip a însemnat un efort colectiv susținut, trupa Voltaj a dorit să împărtășească această experiență cu fanii și au inclus pe albumul ''424'' videoclipul și making of-ul acestuia. A urmat single-ul „Noapte bună” în [[2003]]. Tot în [[2003]], le apare și primul „Best of” în actuala componență, pentru ca anul urmator să apară ''[[Povestea oricui (album)|Povestea oricui]]'', reeditat în [[2005]] pe DVD. Tot în [[2005]], a fost scos pe piață, ''Cartea Voltaj'' și ''Integrala Voltaj'', un album cu cele mai bune piese din [[1998]] până în [[2005]]. Trupa a câștigat „Best Romanian Act” la [[MTV Europe Music Awards|MTV Europe Music Awards 2005]]. Albumul ''Revelator'' a apărut pe piață în toamna anului [[2006]]. Noutățile albumului constau într-un sound cu accente electro și o simbolistică puternică și atent definită în jurul căreia se regrupează toate elementele discului, începând de la titlu, mesaje și terminând cu grafica coperții. Voltaj concertează pe [[25 iunie]] la [[Sala Polivalentă din București]] în fața a 6.000 de fani. Evenimentul a marcat lansarea celui de-al optulea album din cariera Voltaj intitulat ''V8''. Trupa avea să anunțe că acesta este ultimul album Voltaj, grupul alegând să lanseze exclusiv single-uri. Pe [[16 noiembrie]] [[2010]], trupa Voltaj a lansat împreună cu formatia Deepside Deejays un nou videoclip intitulat „I Wanna Be Free”. Un an mai târziu, pe [[8 decembrie]] [[2011]], trupa Voltaj revine cu un nou videoclip la piesa „Dă vina pe Voltaj”. Aceasta a fost urmată de alte melodii, cum ar fi „Ultima secundă” și „Lumea e a mea”. Pe [[30 mai]] [[2012]], Voltaj anunță lansarea celui de-al nouălea album din carieră, ''Dă vina pe Voltaj'', care include și single-urile lansate din [[2010]] până la momentul apariției noului album: „Mi-e dor de...”; „I Wanna Be Free” (împreună cu Deepside Deejays). Pe [[8 iunie]] [[2012]], trupa Voltaj a câștigat premiul [[Romanian Music Awards 2012]] pentru cea mai bună performanță live, la fel ca în anul [[2011]] la concursul [[Romanian Music Awards]] de la [[Brașov]]. Pe [[6 decembrie]] [[2012]], Bobby Stoica părăsește trupa Voltaj, în urma numeroaselor certuri cu Gabi „Porcus” Constantin, deținătorul brand-ului Voltaj, privind situația drepturilor de autor și a unui scandal în care a fost implicat basistul Valeriu „Prunus” Ionescu, acuzat în repetate rânduri de consum exagerat de alcool și comportament violent în public. Cu toate că mulți cunoscuți cunoșteau situația internă a trupei și faptul că Bobby Stoica este parte vătămată în litigiu, nu au fost reacții în presă. Din 2014, Răzvan Dincă & Asociații se ocupă de caz. [[Fișier:20150515 ESC 2015 Voltaj 8117.jpg|thumb|ESC 2015]] În martie [[2015]] Voltaj câștigă [[Selecția Națională 2015]] cu piesa „[[De la capăt]]”, urmând să [[România la Concursul Muzical Eurovision|reprezinte România]] la [[Concursul Muzical Eurovision 2015]]. În finala preselecției, trupa a obținut atât cele mai multe voturi de la public (4.707 voturi), cât și cel mai mare punctaj de la juriu (12 puncte).<ref>[http://www.mediafax.ro/life-inedit/eurovision-2015-trupa-voltaj-va-reprezenta-romania-la-competitia-de-la-viena-video-13925276 EUROVISION 2015: Trupa Voltaj va reprezenta România la competiția de la Viena - VIDEO]</ref> După aflarea învingătorilor au început să apară unele controverse, printre care și o acuzație de plagiere a piesei, după Delirous – „I Could Sing for Your Love Forever”, dar și faptul că melodia „[[De la capăt]]” ar avea 3:20 minute, iar regulamentul [[European Broadcasting Union|EBU]] stipulează clar că nicio piesă care ajunge în finală nu trebuie să depășească durata de trei minute fix.<ref>[http://www.cancan.ro/showbiz/showbiz-intern/se-intampla-acum-tvr-somat-sa-descalifice-voltaj-de-la-eurovision-motivul-este-halucinant.html Se intampla acum! TVR, somat sa descalifice Voltaj de la Eurovision! Motivul este halucinant]</ref> Situația legată de lungimea piesei a fost clarificată ulterior. Șefa delegației Eurovision în România, Liana Stanciu, a spus că trupa Voltaj nu a încălcat regulamentul: ''„Piesa nu a încălcat niciun regulament. Are fix 3 minute, dar show-ul de televiziune a fost mai lung, ceea ce nu încalcă niciun regulament. Interpretarea trebuie să aibă până în 3 minute, or, punerea în scenă, show-ul, este un act regizoral.”''<ref>[http://www.realitatea.net/bomba-trupa-voltaj-descalificata-de-la-eurovision_1651297.html Bombă: Trupa Voltaj, descalificată de la Eurovision?]</ref> Reprezentanții TVR au declarat: ''„Momentul alocat trupei Voltaj a fost de 3:17 minute. Interpretarea efectivă a piesei «[[De la capăt]]», însă, a durat 2:59 minute, durată ce se încadrează în cerințele regulamentului. Interpretarea melodiei a fost precedată de o punere în scenă pentru ca telespectatorii să beneficieze de un show de televiziune.”''<ref>[http://www.click.ro/entertainment/eurovision-2015/eurovision-2015-descalifica-tvr-piesa-celor-de-la-voltaj-reactia Eurovision 2015: Descalifică TVR piesa celor de la Voltaj? Reacția oficială]</ref> == Discografie == ;Perioada hard rock & heavy metal: * „Nori de hârtie”, „Aceasta-i întrebarea” (înregistrări în studioul Radio România, 1983) * „Lumina”, „Mimi (parodie în Re major)” (înregistrări în studioul muzical TVR, februarie 1986) * „Lumina” (înregistrare live la Sala Victoria, Teatrul Tănase, 4 mai 1987) * „Arc peste timp”, „Zi de zi”, „Voi fi din nou al tău”, „În calea norilor”, „Tu, doar tu”, „Alerg” (înregistrări pe bandă de magnetofon, iulie 1987) * „Cenușă și diamant”, „Ochii tăi” (înregistrări în studioul muzical TVR, ianuarie 1989) * „Nori de hârtie / Alerg” (înregistrare live la Teatrul Ion Creangă, 1989) * „Marea e un dar” (înregistrare în studioul muzical TVR, ianuarie 1990) * „Erou, erou” (înregistrare în studioul muzical TVR, toamna lui 1990) * „Un vis / De ce nu-mi vii” (înregistrare live la Festivalul de Rock Arad, 1991) * „Nori de hârtie”, „Lumina” (înregistrări incluse pe compilația ''Unplugged România'', East&Art, 1996) * „Tot mai sus” (înregistrare ce nu a intrat pe albumul ''Pericol de moarte'', 1996) * ''[[Pericol de moarte]]'' (album, Cardinal '93 & Roton, 1996) ;Perioada electro & pop-rock: * ''Asta-i viața'' (maxi-single, Roton, 1999) * ''Risk Maxim 2'' (album, Roton, 1999) * ''Bungee'' (album, Roton, 2000) * ''3D'' (album, Cat Music, 2001) * ''3D'' (maxi-single, Cat Music, 2001)= No1 în RT100 * ''20'' (maxi-single, Cat Music, 2001)= No1 în RT100 * ''...Tu'' (maxi-single, Cat Music, 2002)= No1 în RT100 * ''424'' (album, Cat Music, 2002) * ''Scrisoare'' (maxi-single, Cat Music, 2002) * ''Noapte bună'' (maxi-single, Cat Music, 2003) * ''Best of Voltaj'' (compilație, Cat Music, 2003) * ''Și ce?'' (maxi-single, Cat Music, 2004)= No1 în RT100 * ''Povestea oricui'' (maxi-single, Cat Music, 2004)= No1 în RT100 * ''[[Povestea oricui (album)|Povestea oricui]]'' (album, Cat Music, 2004) * ''Integrala Voltaj'' (compilație+carte, Cat Music, 2005) * ''Remix'' (compilație, Cat Music, 2005) * ''Doza ta de muzică Voltaj'' (compilație promo, Cat Music & Golden Bräu, 2006) * ''Revelator'' (album, Cat Music, 2006) * ''V8'' (album, Cat Music, 2010) * ''Dă vina pe Voltaj'' (album, Cat Music & Gazeta Sporturilor, 2012) * ''De la capăt / All Over Again'' (maxi-single, Cat Music, 2015) * ''Din toată inima'' (single, 2015) * ''Kori Gent'' (single, 2016) * ''X'' (album, Cat Music, 2016) * ''Ca la 20 de ani'' (album, Cat Music, 2019) == Note == <references /> == Bibliografie == * {{ro icon}} [http://www.europafm.ro/showbiz/artisti/v-v/voltaj/biografie-voltaj.html EuropaFM - Biografie Voltaj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090802101146/http://www.europafm.ro/showbiz/artisti/v-v/voltaj/biografie-voltaj.html |date=2009-08-02 }} * {{ro icon}} [http://www.cat-music.ro/home.php?identifier=voltaj Cat Music - Pagina trupei Voltaj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061206052943/http://www.cat-music.ro/home.php?identifier=voltaj |date=2006-12-06 }} * {{ro icon}} [http://msmetal.net/istorie.php MS Metal - istorie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170824095630/http://www.msmetal.net/istorie.php |date=2017-08-24 }} * {{ro icon}} [http://clickzoombytes.wordpress.com/2009/07/10/zoom-zdobzdub-voltaj/ Clickzoombytes - Istoria Voltaj] * {{en icon}} [http://www.metal-archives.com/band.php?id=66233 Encyclopaedia Metallum - Voltaj] == Legături externe == * {{commons category-inline}} * {{ro icon}} [http://www.voltaj.ro/ Site oficial] * {{ro icon}} [http://www.myspace.com/voltaj Pagina oficială MySpace] * {{ro icon}} [https://web.archive.org/web/20091027011944/http://geocities.com/adrianilie2003/ Blogul lui Adrian Ilie] '''''Interviuri''''' * [http://www.formula-as.ro/2001/451/asii-adolescentilor-3/asii-adolescentilor-2041 Asii adolescentilor], ''Formula AS'' - anul 2001, numărul 451 * [http://www.formula-as.ro/2006/703/asii-adolescentilor-3/calin-goia-voltaj-6723 Calin Goia: "Orice succes se cladeste pe renuntari"], Dia Radu, ''Formula AS'' - anul 2006, numărul 703 * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-sotia-mea-imi-spune-mereu-ca-sunt-perfect-stiu-ca-nu-e-asa-dar-inseamna-ca-ma-iubeste-2741.html Calin Goia: Sotia mea imi spune mereu ca sunt perfect. Stiu ca nu e asa, dar inseamna ca ma iubeste!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201214516/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-sotia-mea-imi-spune-mereu-ca-sunt-perfect-stiu-ca-nu-e-asa-dar-inseamna-ca-ma-iubeste-2741.html |date=2014-02-01 }}, 2 februarie 2012, Corina Stoica, ''Revista Tango'' * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-voltaj-eu-nu-vad-iris-fara-cristi-minculescu-asa-cum-nu-vad-queen-fara-freddy-mercury-5315.html Calin Goia, Voltaj: Eu nu vad Iris fara Cristi Minculescu, asa cum nu vad Queen fara Freddy Mercury] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201212643/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/calin-goia-voltaj-eu-nu-vad-iris-fara-cristi-minculescu-asa-cum-nu-vad-queen-fara-freddy-mercury-5315.html |date=2014-02-01 }}, 28 august 2012, Mediafax, ''Revista Tango'' {{EuRovision}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Formații hard rock]] [[Categorie:Formații rock românești]] [[Categorie:Formații rock din București]] [[Categorie:Formații de rock electronic]] [[Categorie:Formații pop rock românești]] [[Categorie:Fondări în 1982]] [[Categorie:Participanți la Eurovision 2015]] s0rndm7k766zsnxtuji9itcs82duv6p 14 110038 17024528 10517576 2025-06-10T21:10:51Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024528 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=5&lang=ro 562/569] |DDC= |LCC= }} {{Catmore}} :{{Commons category-inline|Paleozoology}} {{CatRel|Animale dispărute}} {{CatRel|Fosile}} [[Categorie:Subdomenii ale paleontologiei]] [[Categorie:Ramuri ale zoologiei]] 1w9uzf824859kxda4s99xhrt3mwghg6 0 112348 17024989 16960375 2025-06-11T08:49:49Z Poleaku 528842 /* Alte semnificații */ 17024989 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=ianuarie 2020}}[[Fișier:Yoruba-bronze-head.jpg|thumb|Cap de bronz din [[Ife]] (din [[Nigeria]]). Vezi: [[arta africană]]]] [[Fișier:秦铜诏铁权04975.jpg|thumb|Greutate din bronz, datând din [[Dinastia Qin]]]] '''Bronzul''' este un aliaj de [[cupru]] cu [[staniu]]. Uneori poate conține și mici cantități de [[aluminiu]], [[plumb]], [[mangan]], [[nichel]] etc. Bronzul este mai dur și mai rezistent decât cuprul, având numeroase întrebuințări tehnice. O altă definiție este: toate aliajele cuprului se numesc bronzuri cu excepția aliajelor Cu-Zn care se numesc [[alame]] și aliajelor Cu-Ni-Zn care se numesc [[alpaca]]le. Curent, prin bronz se înțeleg aliaje Cu-Sn, de regulă precizându-se principalul element de aliere, de exemplu „bronz de beriliu”, „bronz de aluminiu” etc. == Proprietățile bronzului și utilizările sale == Bronzul este un aliaj utilizat la confecționarea unor obiecte decorative sau medaliilor, robinetelor, statuilor și statuetelor, bijuteriilor, bucșelor, cuzineților, lagărelor, roților dințate și elicelor navale. Bronzul se utilizează foarte bine prin turnare, laminare, extrudare sau forjare, fiind dur și foarte rezistent. Are un raport de antifricțiune foarte bun. == Alte semnificații == * [[Epoca de bronz]] (sau a bronzului) = epocă din istoria societății umane care cuprinde, în general, mileniul al II-lea î.Hr. și se caracterizează prin descoperirea metalelor și a bronzului. * Expresie: Caracter de bronz = caracter ferm, neclintit. * Obiect de artă făcut din aliajul definit mai sus. * Pigment metalic de culoare gălbuie cu care se vopsește un obiect. * Culoare arămie a pielii în urma expunerii la soare sau la vânt. * [[Hitiți]]i, care au trăit înaintea erei noastre, luptau cu săbii din bronz negru, care era mai dur decât oțelul de cea mai bună calitate din timpurile noastre. == Legături externe == * {{dexonline|Bronz}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-aliaj}} [[Categorie:Bronz| ]] b0i628ccpto8paef7jg70u2xqvytbpg 0 117113 17024137 15852830 2025-06-10T16:47:40Z Ziv 626270 ([[c:GR|GR]]) [[File:Wappen Landkreis Neu-Ulm.png]] → [[File:Wappen Landkreis Neu-Ulm.svg]] → File replacement: jpg/png/gif to svg vector image ([[c::c:GR]]) 17024137 wikitext text/x-wiki {{Infobox regiuni | tip_regiune= [[Districtele Germaniei|District al Germaniei]] | nume = Districtul Neu-Ulm | harta = Bavaria_nu.png | simbol = Wappen Landkreis Neu-Ulm.svg | regiune = [[Șvabia]] | capitala = [[Neu-Ulm]] | populatie = 163,179 | densitate = 316 | an = 2005 | sup = 515 | numecod = matriculă auto | cod = NU | web = |}} '''Districtul Neu-Ulm''' este un [[Lista districtelor rurale din Germania|district rural]] (''Landkreis'') din regiunea administrativă [[Șvabia]] (''[[Regierungsbezirk]]'' Schwaben), [[Landurile Germaniei|landul]] [[Bavaria]], [[Germania]]. Districte vecine sunt: spre sud-vest districtul [[Biberach (district)|Biberach]], spre nord-vest [[Alb-Donau (district)|Alb-Donau]] și orașul [[Ulm (oraș)|Ulm]] (toate trei din landul [[Baden-Württemberg]]); spre est districtul [[Günzburg (district)|Günzburg]] și spre sud districtul [[Unterallgäu (district)|Unterallgäu]] (ambele din Bavaria). Sediul districtului este orașul [[Neu-Ulm]]. == Orașe și comune == {| |- bgcolor="#FFFFFF" | width="33%" valign="top" | '''[[oraș]]e''' # [[Illertissen]] (16.455) # [[Neu-Ulm]] (51.461) # [[Senden (Bavaria)|Senden]] (22.306) # [[Vöhringen]] (13.031) # [[Weißenhorn]] (13.280) '''[[comună|comune (târg)]]''' # [[Altenstadt (Iller)|Altenstadt]] (4.716) # [[Buch]] (3.660) # [[Kellmünz an der Iller]] (1.368) # [[Pfaffenhofen an der Roth]] (7.107) | width="33%" valign="top" | '''[[comună|comune]]''' # [[Bellenberg]] (4.578) # [[Elchingen]] (9.296) # [[Holzheim (bei Neu-Ulm)|Holzheim]] (1.756) # [[Nersingen]] (9.206) # [[Oberroth]] (839) # [[Osterberg]] (857) # [[Roggenburg (Bayern)|Roggenburg]] (2.711) # [[Unterroth]] (956) |} == Vezi și == * [[Listă de districte în Germania]] {{Districte Bavaria}} {{Control de autoritate}} {{ciot-Bavaria}} [[Categorie:Districte din Bavaria|Neu-Ulm (district)]] [[Categorie:Districtul Neu-Ulm]] ny6ntlkwopjkxcv0gx6icw1jyyvi04a 0 117115 17024164 15511194 2025-06-10T17:04:31Z Ziv 626270 ([[c:GR|GR]]) [[File:Wappen Landkreis Oberallgaeu.png]] → [[File:Wappen Landkreis Oberallgaeu.svg]] → File replacement: jpg/png/gif to svg vector image ([[c::c:GR]]) 17024164 wikitext text/x-wiki {{Infobox regiuni | tip_regiune= [[Districtele Germaniei|District al Germaniei]] | nume = Districtul Oberallgäu | harta = Bavaria_oa.png | simbol = Wappen Landkreis Oberallgaeu.svg | regiune = [[Șvabia]] | capitala = [[Sonthofen]] | populatie = 150,363 | densitate = 99 | an = 2005 | sup = 1.528 | numecod = matriculă auto | cod = OA | web = |}} '''Districtul Oberallgäu''' este un [[Lista districtelor rurale din Germania|district rural]] ([[germană]]: ''Landkreis'') din regiunea administrativă [[Șvabia]] (''[[Regierungsbezirk]]'' ''Schwaben''), [[Landurile Germaniei|landul]] [[Bavaria]], [[Germania]]. == Orașe și comune == {| |- bgcolor="#FFFFFF" | width="33%" valign="top" | '''[[oraș]]e''' # [[Immenstadt im Allgäu]] (14.273) # [[Sonthofen]] (21.239) '''[[comună|comune (târg)]]''' # [[Altusried]] (9.959) # [[Bad Hindelang]] (4.914) # [[Buchenberg]] (3.948) # [[Dietmannsried]] (7.914) # [[Oberstaufen]] (7.238) # [[Oberstdorf]] (9.905) # [[Sulzberg (Oberallgäu)|Sulzberg]] (4.574) # [[Weitnau]] (5.201) # [[Wertach]] (2.467) # [[Wiggensbach]] (4.818) | width="33%" valign="top" | '''[[comună|comune]]''' # [[Balderschwang]] (217) # [[Betzigau]] (2.817) # [[Blaichach]] (5.676) # [[Bolsterlang]] (1.026) # [[Burgberg im Allgäu]] (3.234) # [[Durach]] (6.515) # [[Fischen im Allgäu]] (2.912) # [[Haldenwang (Allgäu)|Haldenwang]] (3.698) # [[Lauben (Oberallgäu)|Lauben]] (3.288) # [[Missen-Wilhams]] (1.405) # [[Obermaiselstein]] (970) # [[Ofterschwang]] (2.027) # [[Oy-Mittelberg]] (4.498) # [[Rettenberg]] (4.081) # [[Waltenhofen]] (8.922) # [[Wildpoldsried]] (2.532) |} == Vezi și == * [[Listă de districte în Germania]] {{Districte Bavaria}} {{Control de autoritate}} {{ciot-Bavaria}} [[Categorie:Districte din Bavaria|Oberallgäu]] kw94ixa8r574tond3rtutqbfvp0ltry 0 121990 17024222 16842020 2025-06-10T17:56:12Z ~2025-66269 703663 In 17024222 wikitext text/x-wiki {{Portal|Bicicletă}} [[Fișier:Hardtail-mountain-bike.jpg|thumb|right|Această ''bicicletă de munte'' ("mountain-bike") are cauciucuri supradimensionate, cadru rezistent, amortizoare pentru roata din față și mânerele ghidonului orientate perpendicular pe axa bicicletei]] O '''bicicletă''' poate fi definită în general ca fiind un [[vehicul]] rutier cu două roți așezate in linie una în spatele celeilalte, puse în mișcare prin intermediul a două pedale acționate cu picioarele. Se estimează că mersul pe bicicletă este de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic decât mersul pe jos, iar viteza este de trei - patru ori mai mare. Fiind inventate în [[Europa]] [[Secolul XIX|secolului 19]], bicicletele sunt acum în număr de peste un miliard, asigurând în multe regiuni mijlocul principal de [[transport]]. Ele sunt de asemenea foarte populare ca mod de [[recreație]], și au fost adaptate pentru folosință în multe alte domenii ale activității umane cum ar fi cel al jucăriilor, fitness, aplicații militare, servicii de curierat și [[sport]]ul numit [[ciclism]]. Forma și configurația de bază a cadrului, roților, pedalelor, șezutului și a ghidonului au suferit doar mici schimbări din 1885, când a fost construit primul model cu lanț, cu toate că multe detalii importante au fost îmbunătățite, în special odată cu apariția materialelor moderne de fabricație și a proiectării asistate de calculator. Acestea au permis răspândirea modelelor speciale pentru cei ce practică un anume tip de ciclism. Bicicleta a influențat istoria în mod considerabil, atât în domeniul cultural, cât și în cel industrial. În anii de început, construcția bicicletelor s-a inspirat din tehnologiile deja existente, dar în ultima vreme bicicleta a contribuit la rândul ei la dezvoltarea tehnologiilor, atât în vechile domenii, cât și în altele noi. Germania face un pas important în dezvoltarea transportului verde, intenționând să construiască prima autostradă pentru biciclete de pe teritoriul său.<ref name="descopera.ro_2016-01-07">[http://www.descopera.ro/dnews/14940891-germania-construieste-o-cale-neconventionala-de-transport-este-prima-de-acest-gen-foto Germania construiește o cale neconvențională de transport. Este prima de acest gen - FOTO], 30 decembrie 2015, Alin Motogna, ''Descoperă'', accesat la 7 ianuarie 2016</ref> De curând, a fost deschis publicului primul tronson al șoselei, măsurând 5 kilometri.<ref name="descopera.ro_2016-01-07" /> În momentul în care va fi finalizată, autostrada va avea o lungime de 100 de kilometri.<ref name="descopera.ro_2016-01-07" /> == Istoric == [[Fișier:DraisineI.jpg|mini|Drezină (Mașina de alergat)]] [[Fișier:Antique bicycle1500.jpg|thumb|O bicicletă de epocă, cunoscută sub denumirea de [[velociped]]]] Strămoșul bicicletei a fost creat de către baronul german [[Karl Drais]], care a inventat și și-a patentat drezina (mașina de alergat) în anul [[1817]].<ref>[https://www.ziuaconstanta.ro/divertisment/stiati-ca/stiati-ca-pe-26-iunie-karl-drais-a-patentat-masina-de-alergat-care-a-stat-la-baza-realizarii-499863.html Pe 26 iunie, Karl Drais a patentat „mășina de alergat”], [[Ziua de Constanța]], 26 iunie 2014</ref><ref>[https://www.ciclism.ro/2008/10/22/istoria-bicicletei/ Istoria bicicletei], ciclism.ro, 22 octombrie 2008</ref> Așadar, în acel an, pe 12 iunie, a avut loc prima plimbare cu bicicleta de la locuința sa de atunci, din orașul [[Mannheim]], până la clădirea ''Relaishaus'', azi situată în [[Rheinau]], suburbie a orașului Mannheim. Ea a fost perfecționată continuu în mai multe state, aspectul de astăzi fiindu-i dat în 1845 de un alt inventator german, Milius, iar denumirea de francezi - ''velociped'' (din latină: ''velox'', rapid și ''pex'', picior). Primele biciclete erau din lemn. Din a doua jumătate a secolului, ele se vor produce din fier și cu roți de cauciuc. == Aspecte tehnice == [[Fișier:Mountainbike-zeichnung.png|thumb|200px|Schița unei biciclete]] === Cerințe legale === Din punct de vedere legal, după cum s-a stabilt la ''Convenția de la Viena privind traficul rutier'' din [[1968]], bicicleta este considerată ca fiind un vehicul, iar cel ce o conduce este șofer. Codurile rutiere din multe țări reflectă aceste definiții, impunând ca bicicletele să satisfacă anumite cerințe legale, în unele cazuri incluzând chiar obținerea unui permis pentru conducerea bicicletei, pentru a putea fi folosită pe drumuri publice. De asemenea, în multe zone este o infracțiune conducerea unei biciclete care nu e în condiție suficient de bună. În majoritatea locurilor, bicicletele trebuie sa aibă lumini (faruri si stopuri) funcționale daca sunt folosite după lăsarea întunericului. Deoarece o bicicletă aflată în mișcare nu face foarte mult zgomot, în multe țări, bicicletele trebuie sa aiba claxoane pentru a putea avertiza pietonii și pe alți bicicliști de apropierea lor. În [[România]], conducătorii bicicletelor nu au nevoie de permis de conducere, dar Codul Rutier include și obligații pentru ei. === Părți componente === ==== Cadrul ==== Aproape toate bicicletele moderne au cadrul în formă de [[romb]], format din două triunghiuri: unul în față și celălalt în spate. Materialele folosite trebuie să fie rezistente și ușoare. Începând cu [[anii 1930|anul 1930]] s-au folosit aliaje din [[oțel|fier]] (oțel), mai apoi prin [[anii 1980]] au devenit comune cadrele din aliaje de [[aluminiu]] (duraluminiu 6061), iar în prezent sunt disponibile cadre mai scumpe din [[titan]] sau din [[Masă plastică|materiale plastice]] armate cu [[Fibră de carbon|fibre de carbon]]. ==== Ghidonul ==== Ghidonul bicicletei poate fi din oțel (modelele mai ieftine), din aliaje de aluminiu sau din plastic armat cu fibre de carbon. Din punctul de vedere al formei, ghidoanele pot fi drepte (''flatbar'') sau curbate (''riserbar''). Mărci de ghidoane: Truvativ, FSA, Point. ==== Furca ==== Este subansamblul care se fixează, printr-o articulație, de cadrul bicicletei. În interiorul furcii se fixează roata din față a bicicletei. Există două categorii mari de furci: cu amortizor și fără amortizor. Furcile cu amortizor se folosesc la bicicletele care circulă pe teren accidentat (de exemplu la bicicletele tip MTB - Mountain-Bike). Amortizorul furcii poate fi reglabil sau nereglabil. Mărci de furci: Rock Shox, Fox, Marzocchi, Magura, Manitou, Suntour, Zoom (oarecum în ordinea calității, de la cea mai bună marcă la cea mai slabă). Fox Racing Shox sunt primul nume în lume la furci. Sunt foarte ușoare și performante. Apoi ar veni RockShox , Marzocchi, Manitou, Magura - nu neapărat în ordinea performanței. ==== Roțile ==== La bicicletele pentru adulți, roțile au de obicei diametrul de 26" (un [[inch]] = 25,4 milimetri). Alte diametre frecvent întâlnite la roțile de bicicletă sunt 24", 27'5", 28" si 29". Componentele unei roți de bicicletă sunt butucul, spițele, janta ("cercul", în limbajul neoficial al bike-rilor), anvelopa ("guma") și camera. Roțile de bicicletă au de obicei 24, 32 sau 36 de spițe. Câteva mărci de butuci: Mavic, DT-Swiss, Author, Shimano, Novatec, Altrix. Câteva mărci de jante: Mavic, Shimano, Rigida, Campagnolo, Mach 1, Vuelta, Alexrisms, Sunrims, Beretta, Remerx, Roval. ==== Pedalele ==== [[Fișier:Bicycle pedal animation.gif|right|thumb|Pedala bicicletei - 3D]] O parte importantă in circulația bicicletei care pune in mișcare roțile bicicletei. Piciorul omului acționează cu o anumita forță asupra pedalelor și ele la rândul lor acționeaza asupra roților si alte părți ale bicicletei . ==== Lanțul ==== Servește la transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate. În partea din față, lanțul este antrenat de foaia de antrenare, iar în partea din spate, lanțul antrenează un pinion fixat pe butucul roții din spate. ==== Pinioanele ==== Pentru transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate, o componentă foarte importantă este pinionul sau setul de pinioane. Pinionul sau setul de pinioane se montează pe butucul roții din spate. Dacă bicicleta are mai multe pinioane, acestea pot fi patru sau cinci (la bicicletele mai vechi), șase, șapte, opt sau nouă la majoritatea bicicletelor moderne, dar pot ajunge până la un număr de zece sau unsprezece la bicicletele de viteză (cursiere). Din punctul de vedere al modului de fixare, pinioanele pot fi pe filet (model mai vechi, dar încă folosit la bicicletele ieftine) sau pe casetă (modelul mai nou). Pinioanele cele mai des întâlnite au între 13 și 28 de dinți. Mărci de pinioane: SRAM, [[Shimano]], Campagnolo, Miche. ==== Schimbătoarele ==== Ajută la schimbarea vitezelor pentru pedalarea mai ușoară sau mai rapidă, în funcție de preferințe sau de teren. Se mai numesc deraioare (derailleur). Există schimbătoare pentru pinioane și schimbătoare pentru foi. Mărci de schimbătoare: [[Shimano]], [[SRAM|SRAM Corporation]], [[Campagnolo]]. ==== Frânele ==== Servesc la reducerea vitezei de deplasare și la oprirea bicicletei. Din punct de vedere constructiv, frânele sunt de mai multe tipuri: frâne tip clește ("frâne în V"), frâne pe disc, care pot fi mecanice sau hidraulice, frână de picior. Bicicletele pot avea frâne pe disc pe cele două roți, sau pot avea pe o roată frâna tip V, iar pe cealaltă roată - frână disc. Din punctul de vedere al sistemului de acționare, frânele pe disc pot fi mecanice sau hidraulice. Sau pot să aibă frână în V pe față și frână de picior pe spate. La probele de Cross Country (XC), la BMX și în oraș se pot folosi frâne V. La FreeRide (FR), Downhill (DH), All Mountain (AM) și 4X se folosesc frâne pe disc hidraulice. La FR, DH și 4X frânele au discuri mari (203/180mm), iar etrierele au câte 4 pistoane (în loc de două ca la frânele de XC). Mărci de frâne: Magura, Shimano, Alhonga, Tektro, Logan, Promax, Hayes, Avid. ==== Șaua ==== Este "scaunul" bicicletei. La unele biciclete destinate competițiilor sportive, cum ar fi cele de "trial", șaua poate lipsi. Mărci de șa: Selle San Marco, Altrix, Point. Există șei special concepute pentru femei sau pentru bărbați, care oferă un confort sporit ciclistului/ciclistei. ==== Accesorii ==== Principalele accesorii sunt [[ciclocomputer]]ul și sistemul de iluminare. Unele biciclete au atașat un motor electric fiind [[bicicletă electrică|biciclete electrice]]. == Aspecte sociale și istorice == === Implicații economice === Producția de biciclete s-a dovedit a fi un bun antrenament pentru alte industrii care au dus la dezvoltarea tehnicilor avansate de metalurgie, atât pentru cadre cât și pentru componente speciale cum ar fi rulmenții sau roțile dințate. Aceste tehnici le-au dat mai târziu posibilitatea metalurgiștilor și mecanicilor să realizeze componentele utilizate în automobilele și avioanele timpurii. Spre exemplu, fabricanții de automobile Rover, Skoda și Ford și-au început afacerile ca și producători de biciclete, la fel ca și [[Frații Wright]]. === Ciclismul și sănătatea === Exercițiul fizic obținut din mersul pe bicicletă este în general asociat cu sănătatea și cu o stare de bine general. Organizația mondială a sănătății estimează că lipsa activității fizice este pe locul doi (după fumatul de tutun) ca factor de risc în țările dezvoltate, iar acest lucru este asociat cu costuri de zeci de miliarde de dolari. În general, ciclismul nu este considerat o activitate cu grad mare de risc. Numărul de răniți per kilometru este comparabil cu cel al pietonilor, dar mai mic decât cel al pasagerilor de autoturisme. Un studiu danez din anul 2000 a concluzionat că mersul pe bicicletă la lucru este legat de o reducere cu 40% a ratei mortalității; acesta a inclus toate cauzele decesului, inclusiv accidentele rutiere. == Bicicleta în orașul modern == Bicicliștii și conducătorii de vehicule motorizate au cerințe diferite în ceea ce privește proiectarea străzilor, fapt ce poate duce la conflicte atât politice, cât și pe străzi. Unele orașe oferă prioritate traficului motorizat, spre exemplu realizând sisteme extinse de străzi cu sens unic sau sensuri giratorii de mare capacitate. Alte orașe aplică metode de reducere a traficului pentru a limita impactul traficului motorizat. Ocazional se iau chiar măsuri extreme împotriva bicicliștilor, spre exemplu, în [[Shanghai]], un oraș în care bicicletele obișnuiau să fie mijlocul dominant de transport, mersul pe bicicletă pe străzile orașului a fost chiar oprit temporar în decembrie 2003. În orașele unde ciclismul este popular și încurajat este permis transportul bicicletelor pe mijloacele de transport în comun, sau se asigură dispozitive externe de atașare a bicicletelor pe mijolacele de transport în comun. De asemenea, în unele orașe se găsesc sisteme extinse de benzi de biciclete. Astfel de benzi dedicate trebuie adesea să fie împărțite cu skateri, skateboarderi și cu pietoni. Separarea traficului motorizat de biciclete în unele orașe a avut succes doar parțial, atât în ceea ce privește siguranța, cât și promovarea mersului pe bicicletă. == Activismul pentru ciclism == Cicliștii formează asociații, atât pentru interese specifice (cum ar fi benzi pentru biciclete, întreținerea drumurilor, proiectarea urbană, cluburi de concursuri, cluburi de turism, etc.) cât și pentru scopuri globale (conservarea energiei, reducerea poluării, promovarea bunei condiții fizice). Asemenea grupuri promovează bicicleta ca un mijloc alternativ de transport și subliniază potențialul ei pentru conservarea energiei și a resurselor precum și beneficiile pe care mersul pe bicicletă le aduce sănătății în comparație cu mersul cu mașina. Astfel de activiști cer de asemenea îmbunătățirea transportului în comun atât local, cât și între orașe. Ei cer și dotarea acestora cu soluții pentru transportul bicicletelor. [[Masa Critică]] este o mișcare mondială de promovare a ciclismului. Are legătură cu lărgirea spațiului alocat bicicletelor și este susținută atât de cei ce fac campanie pentru protejarea mediului înconjurător, cât și de alte școli de gândire politică. Concret, Masa Critică este o plimbare lunară cu bicicletele, la care „din întâmplare” participă sute de cicliști. În România, astfel de evenimente au avut până acum loc în [[București]], [[Timișoara]], [[Iași]], [[Cluj Napoca]] cât și în [[Alba Iulia]]. == Bicicleta în România == În România, bicicletele au devenit „o modă” abia în ultimii ani, vânzările ajun­gând anual la 380.000 de bucăți la o popu­lație de 19,5 milioane de locuitori.<ref name="zf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/industrie/topul-celor-mai-mari-producatori-locali-de-biciclete-13070726 Topul celor mai mari producători locali de biciclete], 22 septembrie 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> Producția anuală de biciclete se ridică la 450.000 de biciclete, respectiv 4% din totalul producției Uniunii Europene, pe o piață dominată clar de economiile dezvoltate din Vest, Germania și Italia care au împreună o cotă de piață de aproape 40%.<ref name="zf.ro_2014-09-29" /> În anul 2014, se estima că românii cheltuie anual pe bicicle­te circa 45 milioane euro, plătind în medie 120 de euro pe un vehicul pe două roți, o sumă de patru ori mai mică decât cea plătită de nemți și de șase ori mai mică cea dată de olandezi.<ref name="PCzf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/romania-consuma-biciclete-de-45-mil-euro-pe-an-dar-produce-de-cinci-ori-mai-mult-13067514 România „consumă“ biciclete de 45 mil. euro pe an, dar produce de cinci ori mai mult], 11 august 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> Producția totală - de părți com­ponente și pro­duse finite - se ridica la 245 milioane euro.<ref name="PCzf.ro_2014-09-29" /> În anul 2013, România ocupa locul trei în Uniunea Europeană la producția de com­ponente și accesorii pentru biciclete, cu livrări în valoare de 200 milioane euro în 2011, reprezentând 15% din total, cu puțin sub rezultatul Germaniei, într-un top dominat de Italia.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/zf-24/romania-ocupa-locul-trei-in-ue-la-productia-de-componente-si-accesorii-pentru-biciclete-10850543 România ocupă locul trei în UE la producția de componente și accesorii pentru biciclete], 6 mai 2013, Ioana Nita, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> În Germania s-a produs în valoare de 210 milioane euro (16%) iar în Italia valoarea producției a fost de 420 milioane euro (32%).<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> România se situa, de asemenea, pe locul patru în UE în funcție de numărul locurilor de muncă asigurate de industria bicicletelor, de 800.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> Pe primele locuri în clasament se situau Italia, Germania și Franța.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> Cele mai mari fabrici de biciclete din România sunt la [[Deva]] și [[Reșița]], deținute de Eurosport DHS și respectiv de Decathlon.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> Cei mai mari producători de biciclete din România sunt [[Campagnolo]], [[Decathlon (companie)|Decathlon]] și [[Eurosport DHS]].<ref name="CMMzf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/cel-mai-mare-producator-local-de-biciclete-doar-10-din-materia-prima-provine-din-romania-in-trei-ani-vrem-sa-ajungem-la-50-13332987 Cel mai mare producător local de biciclete: Doar 10% din materia primă provine din România. În trei ani vrem să ajungem la 50%], 28 septembrie 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref><ref name="CMM2zf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/industrie/topul-celor-mai-mari-producatori-locali-de-biciclete-13070726 Topul celor mai mari producători locali de biciclete], 22 septembrie 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> == Vezi și == * [[Ciclabilitate]] * [[Segway PT]] - o bicicletă motorizată specială * [[Tricicletă]] * [[Bicicletă pliabilă]] * [[Bicicletă orizontală]] * [[Velociped]] * [[Cicloturism]] ==Bibliografie== * V. Belous, I. Budei ''Îmbunătățirea perfomanțelor bicicletelor'', Editura Tehnică 1987 == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Bicycles}} * {{en icon}} Istoria bicicletei la [http://brunelleschi.imss.fi.it/biciclette/ Institute and Museum of the History of Science] * [http://www.ciclism.ro/2008/10/istoria-bicicletei/ Istoria bicicletei], ciclism.ro * [http://ziarullumina.ro/magazin/o-scurta-istorie-bicicletei O scurtă istorie a bicicletei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131110100339/http://ziarullumina.ro/magazin/o-scurta-istorie-bicicletei |date=2013-11-10 }}, 30 iunie 2012, Dan Cârlea, ''Ziarul Lumina'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/bicicletele-314837.htm Bicicletele]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 10 aprilie 2008, ''Jurnalul Național'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/mersul-pe-bicicleta-la-moda-in-romania-inca-din-1896-947153.html Mersul pe bicicletă, la modă în România încă din 1896], 27 septembrie 2011, Roxana Roseti, ''Evenimentul zilei'' * [http://travel.descopera.ro/8006846-Cele-mai-prietenoase-orase-pentru-biciclisti Cele mai prietenoase orașe pentru bicicliști], 24 februarie 2011, Alexandru Safta, ''Descoperă - Travel'' * [http://adevarul.ro/cultura/arte/cronica-moravuri-mobilitate-siguranta-1_50ae8db27c42d5a6639dd4b3/index.html Cronică de moravuri: Mobilitate și siguranță], 26 octombrie 2010, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/revista-velociped-1_51cea620c7b855ff56dc8a1f/index.html GALERIE FOTO „Bicicleta“ din 1893, prima revistă de nișă din România. „Dacă velocipedați iarna, trebuie să fiți bine îmbrăcat“], 29 iunie 2013, Laurențiu Ungureanu, ''Adevărul'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cu-bicicleta-in-oras-sau-stresul-pe-doua-roti-821652.html Ciclistul român, disprețuit de șoferi, ignorat de primari și alungat de pietoni, în capitala unei țări obsedate de autoturisme], 22 septembrie 2008, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.mediafax.ro/life-inedit/cum-arata-tara-cu-autostrazi-pentru-ciclisti-si-un-sens-giratoriu-suspendat-pentru-biciclete-foto-video-11950931 Cum arată țara cu autostrăzi pentru cicliști și un sens giratoriu suspendat pentru biciclete], 23 ianuarie 2014, Gabriel Burete, ''mediafax.ro'' {{Control de autoritate}} [[Categorie:Vehicule ecologice]] [[Categorie:Vehicule pe roți]] [[Categorie:Tipuri de biciclete]] p3hu8n9tev7xrlsvktytsqruj99sdiw 17024224 17024222 2025-06-10T17:59:28Z FluturelA 419944 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-66269|~2025-66269]] ([[Discuție Utilizator:~2025-66269|D]]): Diacritice. ([[WP:TW|TW]]) 17024224 wikitext text/x-wiki {{Portal|Bicicletă}} [[Fișier:Hardtail-mountain-bike.jpg|thumb|right|Această ''bicicletă de munte'' ("mountain-bike") are cauciucuri supradimensionate, cadru rezistent, amortizoare pentru roata din față și mânerele ghidonului orientate perpendicular pe axa bicicletei]] O '''bicicletă''' poate fi definită în general ca fiind un [[vehicul]] rutier cu două roți așezate în linie una în spatele celeilalte, puse în mișcare prin intermediul a două pedale acționate cu picioarele. Se estimează că mersul pe bicicletă este de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic decât mersul pe jos, iar viteza este de trei - patru ori mai mare. Fiind inventate în [[Europa]] [[Secolul XIX|secolului 19]], bicicletele sunt acum în număr de peste un miliard, asigurând în multe regiuni mijlocul principal de [[transport]]. Ele sunt de asemenea foarte populare ca mod de [[recreație]], și au fost adaptate pentru folosință în multe alte domenii ale activității umane cum ar fi cel al jucăriilor, fitness, aplicații militare, servicii de curierat și [[sport]]ul numit [[ciclism]]. Forma și configurația de bază a cadrului, roților, pedalelor, șezutului și a ghidonului au suferit doar mici schimbări din 1885, când a fost construit primul model cu lanț, cu toate că multe detalii importante au fost îmbunătățite, în special odată cu apariția materialelor moderne de fabricație și a proiectării asistate de calculator. Acestea au permis răspândirea modelelor speciale pentru cei ce practică un anume tip de ciclism. Bicicleta a influențat istoria în mod considerabil, atât în domeniul cultural, cât și în cel industrial. În anii de început, construcția bicicletelor s-a inspirat din tehnologiile deja existente, dar în ultima vreme bicicleta a contribuit la rândul ei la dezvoltarea tehnologiilor, atât în vechile domenii, cât și în altele noi. Germania face un pas important în dezvoltarea transportului verde, intenționând să construiască prima autostradă pentru biciclete de pe teritoriul său.<ref name="descopera.ro_2016-01-07">[http://www.descopera.ro/dnews/14940891-germania-construieste-o-cale-neconventionala-de-transport-este-prima-de-acest-gen-foto Germania construiește o cale neconvențională de transport. Este prima de acest gen - FOTO], 30 decembrie 2015, Alin Motogna, ''Descoperă'', accesat la 7 ianuarie 2016</ref> De curând, a fost deschis publicului primul tronson al șoselei, măsurând 5 kilometri.<ref name="descopera.ro_2016-01-07" /> În momentul în care va fi finalizată, autostrada va avea o lungime de 100 de kilometri.<ref name="descopera.ro_2016-01-07" /> == Istoric == [[Fișier:DraisineI.jpg|mini|Drezină (Mașina de alergat)]] [[Fișier:Antique bicycle1500.jpg|thumb|O bicicletă de epocă, cunoscută sub denumirea de [[velociped]]]] Strămoșul bicicletei a fost creat de către baronul german [[Karl Drais]], care a inventat și și-a patentat drezina (mașina de alergat) în anul [[1817]].<ref>[https://www.ziuaconstanta.ro/divertisment/stiati-ca/stiati-ca-pe-26-iunie-karl-drais-a-patentat-masina-de-alergat-care-a-stat-la-baza-realizarii-499863.html Pe 26 iunie, Karl Drais a patentat „mășina de alergat”], [[Ziua de Constanța]], 26 iunie 2014</ref><ref>[https://www.ciclism.ro/2008/10/22/istoria-bicicletei/ Istoria bicicletei], ciclism.ro, 22 octombrie 2008</ref> Așadar, în acel an, pe 12 iunie, a avut loc prima plimbare cu bicicleta de la locuința sa de atunci, din orașul [[Mannheim]], până la clădirea ''Relaishaus'', azi situată în [[Rheinau]], suburbie a orașului Mannheim. Ea a fost perfecționată continuu în mai multe state, aspectul de astăzi fiindu-i dat în 1845 de un alt inventator german, Milius, iar denumirea de francezi - ''velociped'' (din latină: ''velox'', rapid și ''pex'', picior). Primele biciclete erau din lemn. Din a doua jumătate a secolului, ele se vor produce din fier și cu roți de cauciuc. == Aspecte tehnice == [[Fișier:Mountainbike-zeichnung.png|thumb|200px|Schița unei biciclete]] === Cerințe legale === Din punct de vedere legal, după cum s-a stabilt la ''Convenția de la Viena privind traficul rutier'' din [[1968]], bicicleta este considerată ca fiind un vehicul, iar cel ce o conduce este șofer. Codurile rutiere din multe țări reflectă aceste definiții, impunând ca bicicletele să satisfacă anumite cerințe legale, în unele cazuri incluzând chiar obținerea unui permis pentru conducerea bicicletei, pentru a putea fi folosită pe drumuri publice. De asemenea, în multe zone este o infracțiune conducerea unei biciclete care nu e în condiție suficient de bună. În majoritatea locurilor, bicicletele trebuie sa aibă lumini (faruri si stopuri) funcționale daca sunt folosite după lăsarea întunericului. Deoarece o bicicletă aflată în mișcare nu face foarte mult zgomot, în multe țări, bicicletele trebuie sa aiba claxoane pentru a putea avertiza pietonii și pe alți bicicliști de apropierea lor. În [[România]], conducătorii bicicletelor nu au nevoie de permis de conducere, dar Codul Rutier include și obligații pentru ei. === Părți componente === ==== Cadrul ==== Aproape toate bicicletele moderne au cadrul în formă de [[romb]], format din două triunghiuri: unul în față și celălalt în spate. Materialele folosite trebuie să fie rezistente și ușoare. Începând cu [[anii 1930|anul 1930]] s-au folosit aliaje din [[oțel|fier]] (oțel), mai apoi prin [[anii 1980]] au devenit comune cadrele din aliaje de [[aluminiu]] (duraluminiu 6061), iar în prezent sunt disponibile cadre mai scumpe din [[titan]] sau din [[Masă plastică|materiale plastice]] armate cu [[Fibră de carbon|fibre de carbon]]. ==== Ghidonul ==== Ghidonul bicicletei poate fi din oțel (modelele mai ieftine), din aliaje de aluminiu sau din plastic armat cu fibre de carbon. Din punctul de vedere al formei, ghidoanele pot fi drepte (''flatbar'') sau curbate (''riserbar''). Mărci de ghidoane: Truvativ, FSA, Point. ==== Furca ==== Este subansamblul care se fixează, printr-o articulație, de cadrul bicicletei. În interiorul furcii se fixează roata din față a bicicletei. Există două categorii mari de furci: cu amortizor și fără amortizor. Furcile cu amortizor se folosesc la bicicletele care circulă pe teren accidentat (de exemplu la bicicletele tip MTB - Mountain-Bike). Amortizorul furcii poate fi reglabil sau nereglabil. Mărci de furci: Rock Shox, Fox, Marzocchi, Magura, Manitou, Suntour, Zoom (oarecum în ordinea calității, de la cea mai bună marcă la cea mai slabă). Fox Racing Shox sunt primul nume în lume la furci. Sunt foarte ușoare și performante. Apoi ar veni RockShox , Marzocchi, Manitou, Magura - nu neapărat în ordinea performanței. ==== Roțile ==== La bicicletele pentru adulți, roțile au de obicei diametrul de 26" (un [[inch]] = 25,4 milimetri). Alte diametre frecvent întâlnite la roțile de bicicletă sunt 24", 27'5", 28" si 29". Componentele unei roți de bicicletă sunt butucul, spițele, janta ("cercul", în limbajul neoficial al bike-rilor), anvelopa ("guma") și camera. Roțile de bicicletă au de obicei 24, 32 sau 36 de spițe. Câteva mărci de butuci: Mavic, DT-Swiss, Author, Shimano, Novatec, Altrix. Câteva mărci de jante: Mavic, Shimano, Rigida, Campagnolo, Mach 1, Vuelta, Alexrisms, Sunrims, Beretta, Remerx, Roval. ==== Pedalele ==== [[Fișier:Bicycle pedal animation.gif|right|thumb|Pedala bicicletei - 3D]] O parte importantă in circulația bicicletei care pune in mișcare roțile bicicletei. Piciorul omului acționează cu o anumita forță asupra pedalelor și ele la rândul lor acționeaza asupra roților si alte părți ale bicicletei . ==== Lanțul ==== Servește la transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate. În partea din față, lanțul este antrenat de foaia de antrenare, iar în partea din spate, lanțul antrenează un pinion fixat pe butucul roții din spate. ==== Pinioanele ==== Pentru transmiterea mișcării de la pedale la roata din spate, o componentă foarte importantă este pinionul sau setul de pinioane. Pinionul sau setul de pinioane se montează pe butucul roții din spate. Dacă bicicleta are mai multe pinioane, acestea pot fi patru sau cinci (la bicicletele mai vechi), șase, șapte, opt sau nouă la majoritatea bicicletelor moderne, dar pot ajunge până la un număr de zece sau unsprezece la bicicletele de viteză (cursiere). Din punctul de vedere al modului de fixare, pinioanele pot fi pe filet (model mai vechi, dar încă folosit la bicicletele ieftine) sau pe casetă (modelul mai nou). Pinioanele cele mai des întâlnite au între 13 și 28 de dinți. Mărci de pinioane: SRAM, [[Shimano]], Campagnolo, Miche. ==== Schimbătoarele ==== Ajută la schimbarea vitezelor pentru pedalarea mai ușoară sau mai rapidă, în funcție de preferințe sau de teren. Se mai numesc deraioare (derailleur). Există schimbătoare pentru pinioane și schimbătoare pentru foi. Mărci de schimbătoare: [[Shimano]], [[SRAM|SRAM Corporation]], [[Campagnolo]]. ==== Frânele ==== Servesc la reducerea vitezei de deplasare și la oprirea bicicletei. Din punct de vedere constructiv, frânele sunt de mai multe tipuri: frâne tip clește ("frâne în V"), frâne pe disc, care pot fi mecanice sau hidraulice, frână de picior. Bicicletele pot avea frâne pe disc pe cele două roți, sau pot avea pe o roată frâna tip V, iar pe cealaltă roată - frână disc. Din punctul de vedere al sistemului de acționare, frânele pe disc pot fi mecanice sau hidraulice. Sau pot să aibă frână în V pe față și frână de picior pe spate. La probele de Cross Country (XC), la BMX și în oraș se pot folosi frâne V. La FreeRide (FR), Downhill (DH), All Mountain (AM) și 4X se folosesc frâne pe disc hidraulice. La FR, DH și 4X frânele au discuri mari (203/180mm), iar etrierele au câte 4 pistoane (în loc de două ca la frânele de XC). Mărci de frâne: Magura, Shimano, Alhonga, Tektro, Logan, Promax, Hayes, Avid. ==== Șaua ==== Este "scaunul" bicicletei. La unele biciclete destinate competițiilor sportive, cum ar fi cele de "trial", șaua poate lipsi. Mărci de șa: Selle San Marco, Altrix, Point. Există șei special concepute pentru femei sau pentru bărbați, care oferă un confort sporit ciclistului/ciclistei. ==== Accesorii ==== Principalele accesorii sunt [[ciclocomputer]]ul și sistemul de iluminare. Unele biciclete au atașat un motor electric fiind [[bicicletă electrică|biciclete electrice]]. == Aspecte sociale și istorice == === Implicații economice === Producția de biciclete s-a dovedit a fi un bun antrenament pentru alte industrii care au dus la dezvoltarea tehnicilor avansate de metalurgie, atât pentru cadre cât și pentru componente speciale cum ar fi rulmenții sau roțile dințate. Aceste tehnici le-au dat mai târziu posibilitatea metalurgiștilor și mecanicilor să realizeze componentele utilizate în automobilele și avioanele timpurii. Spre exemplu, fabricanții de automobile Rover, Skoda și Ford și-au început afacerile ca și producători de biciclete, la fel ca și [[Frații Wright]]. === Ciclismul și sănătatea === Exercițiul fizic obținut din mersul pe bicicletă este în general asociat cu sănătatea și cu o stare de bine general. Organizația mondială a sănătății estimează că lipsa activității fizice este pe locul doi (după fumatul de tutun) ca factor de risc în țările dezvoltate, iar acest lucru este asociat cu costuri de zeci de miliarde de dolari. În general, ciclismul nu este considerat o activitate cu grad mare de risc. Numărul de răniți per kilometru este comparabil cu cel al pietonilor, dar mai mic decât cel al pasagerilor de autoturisme. Un studiu danez din anul 2000 a concluzionat că mersul pe bicicletă la lucru este legat de o reducere cu 40% a ratei mortalității; acesta a inclus toate cauzele decesului, inclusiv accidentele rutiere. == Bicicleta în orașul modern == Bicicliștii și conducătorii de vehicule motorizate au cerințe diferite în ceea ce privește proiectarea străzilor, fapt ce poate duce la conflicte atât politice, cât și pe străzi. Unele orașe oferă prioritate traficului motorizat, spre exemplu realizând sisteme extinse de străzi cu sens unic sau sensuri giratorii de mare capacitate. Alte orașe aplică metode de reducere a traficului pentru a limita impactul traficului motorizat. Ocazional se iau chiar măsuri extreme împotriva bicicliștilor, spre exemplu, în [[Shanghai]], un oraș în care bicicletele obișnuiau să fie mijlocul dominant de transport, mersul pe bicicletă pe străzile orașului a fost chiar oprit temporar în decembrie 2003. În orașele unde ciclismul este popular și încurajat este permis transportul bicicletelor pe mijloacele de transport în comun, sau se asigură dispozitive externe de atașare a bicicletelor pe mijolacele de transport în comun. De asemenea, în unele orașe se găsesc sisteme extinse de benzi de biciclete. Astfel de benzi dedicate trebuie adesea să fie împărțite cu skateri, skateboarderi și cu pietoni. Separarea traficului motorizat de biciclete în unele orașe a avut succes doar parțial, atât în ceea ce privește siguranța, cât și promovarea mersului pe bicicletă. == Activismul pentru ciclism == Cicliștii formează asociații, atât pentru interese specifice (cum ar fi benzi pentru biciclete, întreținerea drumurilor, proiectarea urbană, cluburi de concursuri, cluburi de turism, etc.) cât și pentru scopuri globale (conservarea energiei, reducerea poluării, promovarea bunei condiții fizice). Asemenea grupuri promovează bicicleta ca un mijloc alternativ de transport și subliniază potențialul ei pentru conservarea energiei și a resurselor precum și beneficiile pe care mersul pe bicicletă le aduce sănătății în comparație cu mersul cu mașina. Astfel de activiști cer de asemenea îmbunătățirea transportului în comun atât local, cât și între orașe. Ei cer și dotarea acestora cu soluții pentru transportul bicicletelor. [[Masa Critică]] este o mișcare mondială de promovare a ciclismului. Are legătură cu lărgirea spațiului alocat bicicletelor și este susținută atât de cei ce fac campanie pentru protejarea mediului înconjurător, cât și de alte școli de gândire politică. Concret, Masa Critică este o plimbare lunară cu bicicletele, la care „din întâmplare” participă sute de cicliști. În România, astfel de evenimente au avut până acum loc în [[București]], [[Timișoara]], [[Iași]], [[Cluj Napoca]] cât și în [[Alba Iulia]]. == Bicicleta în România == În România, bicicletele au devenit „o modă” abia în ultimii ani, vânzările ajun­gând anual la 380.000 de bucăți la o popu­lație de 19,5 milioane de locuitori.<ref name="zf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/industrie/topul-celor-mai-mari-producatori-locali-de-biciclete-13070726 Topul celor mai mari producători locali de biciclete], 22 septembrie 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> Producția anuală de biciclete se ridică la 450.000 de biciclete, respectiv 4% din totalul producției Uniunii Europene, pe o piață dominată clar de economiile dezvoltate din Vest, Germania și Italia care au împreună o cotă de piață de aproape 40%.<ref name="zf.ro_2014-09-29" /> În anul 2014, se estima că românii cheltuie anual pe bicicle­te circa 45 milioane euro, plătind în medie 120 de euro pe un vehicul pe două roți, o sumă de patru ori mai mică decât cea plătită de nemți și de șase ori mai mică cea dată de olandezi.<ref name="PCzf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/romania-consuma-biciclete-de-45-mil-euro-pe-an-dar-produce-de-cinci-ori-mai-mult-13067514 România „consumă“ biciclete de 45 mil. euro pe an, dar produce de cinci ori mai mult], 11 august 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> Producția totală - de părți com­ponente și pro­duse finite - se ridica la 245 milioane euro.<ref name="PCzf.ro_2014-09-29" /> În anul 2013, România ocupa locul trei în Uniunea Europeană la producția de com­ponente și accesorii pentru biciclete, cu livrări în valoare de 200 milioane euro în 2011, reprezentând 15% din total, cu puțin sub rezultatul Germaniei, într-un top dominat de Italia.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/zf-24/romania-ocupa-locul-trei-in-ue-la-productia-de-componente-si-accesorii-pentru-biciclete-10850543 România ocupă locul trei în UE la producția de componente și accesorii pentru biciclete], 6 mai 2013, Ioana Nita, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> În Germania s-a produs în valoare de 210 milioane euro (16%) iar în Italia valoarea producției a fost de 420 milioane euro (32%).<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> România se situa, de asemenea, pe locul patru în UE în funcție de numărul locurilor de muncă asigurate de industria bicicletelor, de 800.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> Pe primele locuri în clasament se situau Italia, Germania și Franța.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> Cele mai mari fabrici de biciclete din România sunt la [[Deva]] și [[Reșița]], deținute de Eurosport DHS și respectiv de Decathlon.<ref name="PPzf.ro_2014-09-29" /> Cei mai mari producători de biciclete din România sunt [[Campagnolo]], [[Decathlon (companie)|Decathlon]] și [[Eurosport DHS]].<ref name="CMMzf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/cel-mai-mare-producator-local-de-biciclete-doar-10-din-materia-prima-provine-din-romania-in-trei-ani-vrem-sa-ajungem-la-50-13332987 Cel mai mare producător local de biciclete: Doar 10% din materia primă provine din România. În trei ani vrem să ajungem la 50%], 28 septembrie 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref><ref name="CMM2zf.ro_2014-09-29">[http://www.zf.ro/companii/industrie/topul-celor-mai-mari-producatori-locali-de-biciclete-13070726 Topul celor mai mari producători locali de biciclete], 22 septembrie 2014, Cristina Rosca, ''Ziarul financiar'', accesat la 29 septembrie 2014</ref> == Vezi și == * [[Ciclabilitate]] * [[Segway PT]] - o bicicletă motorizată specială * [[Tricicletă]] * [[Bicicletă pliabilă]] * [[Bicicletă orizontală]] * [[Velociped]] * [[Cicloturism]] ==Bibliografie== * V. Belous, I. Budei ''Îmbunătățirea perfomanțelor bicicletelor'', Editura Tehnică 1987 == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Bicycles}} * {{en icon}} Istoria bicicletei la [http://brunelleschi.imss.fi.it/biciclette/ Institute and Museum of the History of Science] * [http://www.ciclism.ro/2008/10/istoria-bicicletei/ Istoria bicicletei], ciclism.ro * [http://ziarullumina.ro/magazin/o-scurta-istorie-bicicletei O scurtă istorie a bicicletei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131110100339/http://ziarullumina.ro/magazin/o-scurta-istorie-bicicletei |date=2013-11-10 }}, 30 iunie 2012, Dan Cârlea, ''Ziarul Lumina'' * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/bicicletele-314837.htm Bicicletele]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 10 aprilie 2008, ''Jurnalul Național'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/mersul-pe-bicicleta-la-moda-in-romania-inca-din-1896-947153.html Mersul pe bicicletă, la modă în România încă din 1896], 27 septembrie 2011, Roxana Roseti, ''Evenimentul zilei'' * [http://travel.descopera.ro/8006846-Cele-mai-prietenoase-orase-pentru-biciclisti Cele mai prietenoase orașe pentru bicicliști], 24 februarie 2011, Alexandru Safta, ''Descoperă - Travel'' * [http://adevarul.ro/cultura/arte/cronica-moravuri-mobilitate-siguranta-1_50ae8db27c42d5a6639dd4b3/index.html Cronică de moravuri: Mobilitate și siguranță], 26 octombrie 2010, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/cultura/istorie/revista-velociped-1_51cea620c7b855ff56dc8a1f/index.html GALERIE FOTO „Bicicleta“ din 1893, prima revistă de nișă din România. „Dacă velocipedați iarna, trebuie să fiți bine îmbrăcat“], 29 iunie 2013, Laurențiu Ungureanu, ''Adevărul'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/cu-bicicleta-in-oras-sau-stresul-pe-doua-roti-821652.html Ciclistul român, disprețuit de șoferi, ignorat de primari și alungat de pietoni, în capitala unei țări obsedate de autoturisme], 22 septembrie 2008, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.mediafax.ro/life-inedit/cum-arata-tara-cu-autostrazi-pentru-ciclisti-si-un-sens-giratoriu-suspendat-pentru-biciclete-foto-video-11950931 Cum arată țara cu autostrăzi pentru cicliști și un sens giratoriu suspendat pentru biciclete], 23 ianuarie 2014, Gabriel Burete, ''mediafax.ro'' {{Control de autoritate}} [[Categorie:Vehicule ecologice]] [[Categorie:Vehicule pe roți]] [[Categorie:Tipuri de biciclete]] aighsmbgovizdzfcidvnbbjndxw0327 0 131741 17024830 15156194 2025-06-11T03:53:02Z Ranaeae 703708 17024830 wikitext text/x-wiki '''Iurucii''' sunt un grup etnic nomad care populează regiunile muntoase din [[Anatolia]] turcească. Până de curând iurucii puteau fi intâlniți și în acele regiuni ale sud-estului european învecinate cu Turcia cum ar fi [[Tracia]], [[Macedonia]], [[Bulgaria]] sau [[Bosnia-Herțegovina]]. Unii antropologi i-au semnalat și în [[Dobrogea]] secolului al XIX-lea. Iurucii sunt crescatori de oi, a căror turme le păstoresc în cicluri de [[transhumanță]] succesive din zonele de campie litorale inspre platourile montane de mare altitudine care dealtfel constituie baza lor permanentă. == Nume și istorie == Numele de iuruc vine de la turcescul ''yörümek'' care inseamnă "a peregrina", a "hoinări", desi aceștia nu vagabondează propriu-zis ci doar își conduc turmele spre a le proteja de intemperii și hrăni in acele zone care sunt favorablile păstoritului in diferitle cicluri climaterice ale anului. În Evul Mediu iurucii nu erau doar păstori inofensivi ci purtau arme fiind rebeli si uneori avand un caracter belicos, razboinic. Dinastiile lor princiare au reusit ocazional sa se impuna local devenind emiri sau chiar padișahi in [[Persia]] sau in ceea ce e Turkmenistanul de azi. Neavând o civilizatie urbana iurucii au decăzut treptat, azi multe din triburile inițiale fiind decimate sau intr-o stare precară de semi-dispariție. == Iuruci sau turcomani? == Cel mai adesea iurucii sunt denumiti și [[turcomani]] sau [[turcmeni]]. De altfel ei însiși se denumesc pe limba lor "Yörük Türkmen". Deși de origine turcica, ei se diferențiaza de [[turci]]i selgiuci propriu ziși apartinand mai degraba ramurii oguze. Unii istorici îi asociază [[uzi]]lor, [[cumani]]lor sau [[pecenegi]]lor din [[Evul Mediu]]. În [[Iran]]ul de azi, triburi transhumante cum ar fi [[Afshari]] sau [[Qashgai]] sunt tot de origine turcomană, și se înrudesc îndeaproape cu iurucii din [[Turcia]]. == Conexiunea fino-ugrică == Iurucii fac parte dintr-un mozaic complex de etnii azi sedentarizate sau semi-migratoare, uneori greu de deosebit una de alta si care se extind incepând din [[Balcani]], [[Asia mică]], [[Caucaz]], [[Iran]], Marea Caspica si pana in [[Urali]] si dincolo in stepele Asiei Centrale înspre Marea [[Aral]]. Iurucii de azi in Turcia se deosebesc de turcii propriu-zisi prin acea ca au tenul de culoare mai deschisa, uneori sunt blonzi, neavând cel mai adesea trăsaturi [[mongol]]o-[[turanic]]e, și în consecință greu de distinși de europeni, asemănători intrucâtva [[ciuvasi]]lor, [[perm]]ienilor [[mordvini]]lor, carelienilor sau [[udmurți]]lor din [[Urali]] sau chiar cu triburile arctice de păstori de [[ren]]i de mai la nord înspre [[Cercul Polar]], care uneori au fost descrisi drept finlandezi sau mai degrabă "finici tartarizați". Alții îi aseamană bulgarilor de pe Volga sosiți in Europa medievală sau chiar [[secui]]lor din estul provinciei române [[Transilvania]]. == Ipoteze si speculații: iuruci, saracaciani, megleno-români == Antropologul Arnold van Genep susținea că [[saracaciani]]i (aromâni grecizați) s-ar fi amestecat în secolul al XVII-lea în munții [[Rodopi]] si [[Pelagonia]] (Macedonia) cu o parte a iurucilor asimilându-i în mare parte. Fenomenul s-a petrecut și în sens invers: un grup de iuruci ar fi contribuit tot în secolul al XVII-lea la convertirea [[meglenoromâni]]lor din satul Nânta din Macedonia la religia musulmană. Aceștia au fost expulzati din Grecia in anul 1923 fiind stabiliți azi in Tracia de Est (parte a Turciei) și unde au fost identificați si intervievați in urma cu câțiva ani de geograful german [[Thede Kahl]]. == Vezi și == * [[Sărăcăciani]] * [[Ieniși]] == Legături externe == * [http://www.turkishculture.org/print.php?ID=210 Iurucii din Anatolia si Rumelia (''în lb. engleză'')] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070927035512/http://www.turkishculture.org/print.php?ID=210 |date=2007-09-27 }} [[Categorie:Evul Mediu timpuriu]] [[Categorie:Nomazi eurasiatici]] [[Categorie:Popoare migratoare]] [[Categorie:Popoare turcice]] [[Categorie:Grupuri etnice]] 4bb3vaw4d9td8m4kftvdcpgt07karh5 14 135668 17024618 10586852 2025-06-10T22:14:38Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024618 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=592/599&lang=ro 594] |DDC= |LCC= }} {{catmore|Moluscă}} :{{Commons category-inline|Mollusca}} [[Categorie:Animale nevertebrate]] [[Categorie:Organisme acvatice]] [[Categorie:Încrengături de animale]] t56ml5s6gzks7i0u4fondbeziquiyrn 0 137864 17024857 16870246 2025-06-11T04:34:56Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024857 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Ecaterina Andronescu''' ({{Date biografice}})<ref>{{Citat carte|nume=Țarălungă|prenume=Ecaterina|an=2019|titlu=Enciclopedia identităţii româneşti. Personalități|pagină=24}}</ref> este un politician [[român]], membră a [[Partidul Social Democrat]], președinte al Senatului [[Universitatea Politehnica din București|Universității Politehnica din București]]<ref>{{Citat web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11819663-mihnea-costoiu-fost-ales-rector-universitatii-politehnica-din-bucuresti.htm|title=Mihnea Costoiu a fost ales rector al Universitatii Politehnica din Bucuresti|publisher=hotnews.ro |accessdate=12 aprilie 2012}}</ref>. == Biografie == În 1972 a absolvit Facultatea de Chimie Industrială, specializarea Știința și ingineria materialelor oxidice, din cadrul Universității Politehnica din București. A obținut titlul de doctor în chimia fizică a compușilor oxidici în 1982. În 2004 ea a devenit rectorul Universității Politehnica din București. Tot în anul 2004 a fost aleasă președintele Consiliului Național al Rectorilor din România. În anul 2008 a fost reconfirmată pentru un nou mandat de patru ani în fruntea Consiliului Național al Rectorilor. Din 1996 este membră [[PSD]], iar din 1997 este membră a Consiliului Național PSD, al Biroului Executiv Central și Vicepreședinte al Organizației PSD a Municipiului București. Din anul 2006 este vicepreședinte al Partidului Social Democrat. A fost aleasă deputată în legislaturile [[1996]]-[[2000]], [[2000]]-[[2004]], [[2004]]-[[2008]] pe listele PSD, și senatoare în legislaturile 2008-2012 și 2012-2016, din partea aceluiași partid. În perioada 2000-2003 a fost ministru al educației. Membru fondator al Societății Române a Ceramiștilor, membru al Societății de Inginerie Chimică, membru al Academiei Oamenilor de Știință. Distinsă cu Ordinul Steaua României în rang de Cavaler (2002).<ref>{{Citat carte|nume=Țarălungă|prenume=Ecaterina|an=2011|titlu=Membru fondator al Societăţii Române a Ceramiştilor, membru al Societăţii de Inginerie Chimică, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă. Distinsă cu Ordinul Steaua României în rang de Cavaler (2002).|pagină=24|editură=Litera}}</ref> Din [[22 decembrie]] [[2008]] și până pe [[1 octombrie]] [[2009]] a fost ministrul Educației, Cercetării și Inovării în [[Guvernul Boc]]. Ecaterina Andronescu a demisionat din funcție pe data de [[1 octombrie]] 2009, în același timp cu miniștrii social-democrați, în semn de solidaritate cu [[Dan Nica]], care fusese demis de [[Emil Boc]]. A câștigat un mandat de europarlamentar în 2012, la care a renunțat în favoarea lui [[Victor Negrescu]]. La data de 2 iulie [[2012]] a devenit din nou ministru al Educației și Cercetării, poziție pe care a deținut-o până pe 21 decembrie 2012. == Activitate civică == Este președintele "Asociației profesorilor social democrați". == Activitate publicistică, [[Știință|științifică]], în foruri academice == A scris peste 186 de lucrări științifice publicate în [[revistă|reviste]] de specialitate din țară și străinătate, peste 60 de contracte de [[cercetare]] științifică naționale sau internaționale (56 cu responsabilitate directă), trei cărți și un brevet de [[invenție]]. == Experiența profesională == * 2004 – prezent: Președinte al Consiliului Național al Rectorilor * 2004 – 2012: [[Rector]], Universitatea “POLITEHNICA” din București * 2001 – 2003: Ministrul Educației și Cercetării * 1996 – prezent: Deputat în Parlamentul României, Secretar și membru în Comisia pentru [[Învățământ]], [[Știință]], Tineret și Sport * 1995 – 1996: Secretar de Stat pentru Învățământul Superior, Ministerul Învățământului * 1989 – 2009: Prodecan și [[decan]], Facultatea de Chimie Industrială, Universitatea “POLITEHNICA” din București * 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009: Ministrul Educației și Cercetării * 2 iulie 2012: Ministrul Educației și Cercetării * 16 noiembrie 2018 - 2 august 2019: Ministrul Educației și Cercetării Naționale (demisă în urma unor afirmații controversate<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/viorica-dancila-o-demite-pe-ecaterina-andronescu-1168285|accessdate=August 2019|autor=Digi24|titlu=Demiterea Ecaterinei Andronescu}}</ref> cu privire la învățarea copiilor de a se proteja singuri) == Ministru al educației == === Primul mandat === În timpul primului mandat de ministru al educației (28 decembrie 2000 - 19 iunie 2003), în perioada [[guvernul Adrian Năstase|guvernului Adrian Năstase]] a adoptat mai multe măsuri pentru reformarea învățământului, dar care nu au avut rezultatul scontat. Printre aceste măsuri controversate, care au creat o stare de confuzie, se pot enumera: * obligativitatea examenului de admitere în facultăți și licee; * schimbarea metodologiei de corectare la examenul de bacalaureat. === Al doilea mandat === Al doilea mandat, în perioada [[guvernul Emil Boc (1)|guvernului Emil Boc (1)]], s-a desfășurat în perioada 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009. Înainte de începerea acestui mandat, Ecaterina Andronescu este una din inițiatoarele legii de majorare a salariilor cadrelor didactice cu 50%, lucru care a produs un puternic scandal în toamna lui 2008. == Distincții, decorații == * 2002 - [[Steaua României]] în grad de Cavaler * 2003 - [[Doctor Honoris Causa]] Universitatea Tehnică Iași, Universitatea A. Vlaicu Arad * 2004 - Doctor Honoris Causa Universitățile Politehnica Timișoara, Suceava, Petroșani * 2003 - membru corespondent al Academiei Tehnice Baia Mare * 2004 - membru al [[Academie]]i Oamenilor de Știință * 2003 - membru al Academiei de Științe Tehnice == Alte activități == Este membru în Societatea [[Europa|Europeană]] de [[Ceramică]], membru fondator Societatea Română de Ceramică, Societatea Română de [[Chimie]], Societatea Română de [[Inginer]]ie Chimică și membru al Academiei Oamenilor de Știință. A candidat la [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2014|Alegerile pentru Parlamentul European din Mai 2014]] și a fost aleasă, dar a renunțat la mandat în favoarea lui [[Victor Negrescu]]. Motivul invocat a fost opțiunea personală de a se concentra pe reforma legislației educației. Președintele PSD și premierul de la acea dată, [[Victor Ponta]], a declarat: „Am avut o discuție și încă, încă nu ne putem dispensa de doamna Andronescu, mai ales în ceea ce avem de făcut până în toamnă. Așa încât am căzut amândoi de acord ca va rămâne în Senat. Acum, azi am discutat și ața am decis împreună.”<ref>{{cite web|url=https://www.hotnews.ro/stiri-politic-17381573-victor-ponta-ecaterina-andronescu-renunta-mandatul-europarlamentar-ramane-senator-presedinte-comisiei-pentru-educatie.htm|title=VIDEO Victor Ponta: Ecaterina Andronescu renunta la mandatul de europarlamentar si ramane senator, presedinte al Comisiei pentru educatie. Inca nu ne putem dispensa de ea - Politic - HotNews.ro|date=29 mai 2014|website=www.hotnews.ro}}</ref> == Acuzație de plagiat == La [[29 noiembrie]] 2012, pe baza analizei unor profesori străini din domeniul [[chimie]]i<ref name="integru.org">{{cite web|url=http://integru.org/reviews/andronescu-2003|title=Review 6 Aurelia Nechifor, Ecaterina Andronescu (research minister) – plagiarism and falsification of data - Integru.org|publisher=}}</ref>, i s-a imputat [[plagiat|plagierea]] unei [[Articol științific|lucrări științifice]]. Acuzația de plagiat a fost publicată (29 noiembrie 2012) inițial de un cotidian german ([[Frankfurter Allgemeine Zeitung]])<ref>{{cite web|url=https://www.faz.net/1.1975354|title=Rumänien: Bildungsministerin des Plagiats überführt|first1=Karl-Peter|last1=Schwarz|first2=|last2=Bukarest|publisher=|via=www.faz.net}}</ref> informație preluată de pe site-ul anti-plagiat integru.org<ref name="integru.org"/> dar și în presa română<ref>{{cite web|url=http://www.revista22.ro/ecaterina-andronescu-se-apara-nu-am-plagiat-in-viata-mea-e-noroi-aruncat-spre-mine-in-campania-electorala-20689.html|title=Ecaterina Andronescu se apara: Nu am plagiat in viata mea. E noroi aruncat spre mine in campania electorala - Revista 22 - saptamanal independent de analiza politica si actual...<!-- Titlu generat de robot -->|publisher=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/ecaterina-andronescu-acuzata-de-plagiat-1013488.html|title=Înc? un ministru ”COPY-PASTE”. REAC?IILE DURE ale EXPER?ILOR care o acuz? pe Ecaterina Andronescu de plagiat<!-- Titlu generat de robot -->|publisher=}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/ecaterina-andronescu-se-apara-de-acuzatiile-de-plagiat-vezi-ce-spune-ministrul-285625.html|title=Ecaterina Andronescu se APĂRĂ de acuzațiile de plagiat. Vezi ce spune ministrul - Romania Libera<!-- Titlu generat de robot -->|publisher=|accessdate=2012-12-01|archive-date=2012-12-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20121203033623/http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/ecaterina-andronescu-se-apara-de-acuzatiile-de-plagiat-vezi-ce-spune-ministrul-285625.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/video-frankfurter-allgemeine-zeitung-ecaterina-andronescu-l-a-aparat-pe-victor-ponta-in-scandalul-plagiatului-pentru-ca-si-ea-a-plagiat-285615.html|title=VIDEO. Frankfurter Allgemeine Zeitung: Ecaterina Andronescu l-a apărat pe Victor Ponta în scandalul PLAGIATULUI pentru că și ea a PLAGIAT - Romania Libera<!-- Titlu generat de robot -->|publisher=|accessdate=2012-12-01|archive-date=2012-12-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20121201024600/http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/video-frankfurter-allgemeine-zeitung-ecaterina-andronescu-l-a-aparat-pe-victor-ponta-in-scandalul-plagiatului-pentru-ca-si-ea-a-plagiat-285615.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.cotidianul.ro/frankfurter-allgemeine-zeitung-o-acuza-pe-ecaterina-andronescu-de-plagiat/|title=Frankfurter Allgemeine Zeitung o acuză pe Ecaterina Andronescu de plagiat|first=|last=cotidianul.ro|date=29 noiembrie 2012|publisher=}}</ref>. Acuzația ar fi formulată pe baza analizei unor specialiști în domeniu din [[Germania]], Canada, Marea Britanie și SUA a lucrării publicate de Andronescu și Nechifor. Ministrul Ecaterina Andronescu dezminte aceste imputații printr-un comunicat al Ministerului Educației.<ref>{{cite web|url=https://www.cotidianul.ro/frankfurter-allgemeine-zeitung-o-acuza-pe-ecaterina-andronescu-de-plagiat/|title=Frankfurter Allgemeine Zeitung o acuză pe Ecaterina Andronescu de plagiat|first=|last=cotidianul.ro|date=29 noiembrie 2012|publisher=}}</ref> == Acuzații de corupție == Pe 26 septembrie 2014 Direcția Națională Anticorupție a solicitat Senatului începerea urmăririi penale pe numele Ecaterinei Andronescu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale la momentul faptelor pentru infracțiunile de trafic de influență, abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani în [[Dosarul „Microsoft”|dosarul Microsoft]]. Senatul a încuviințat cererea de începere a urmăririi penale.<ref>{{Citat web|url=https://www.gandul.ro/politica/ecaterina-andronescu-si-serban-mihailescu-au-ramas-fara-imunitate-vor-fi-cercetati-penal-in-dosarul-microsoft-13592409|titlu=imunitate}}</ref> Pe 1 februarie 2018 Direcția Națională Anticorupție a decis clasarea dosarului în privința Ecaterinei Andronescu ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.<ref>{{Citat web|url=http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5309|accessdate=23 februarie 2017|autor=Direcția Națională Anticorupție|titlu=urmărire penală - ECATERINA ANDRONESCU}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5309|titlu=clasare}}</ref> == Referințe == <references /> == Bibliografie == * {{Citation|last=Țarălungă|first=Ecaterina|title=Enciclopedia identităţii româneşti. Personalități|publication-date=2019|place=Bucureşti|publisher=Editura A.G.I.R|isbn=978-973-720-765-4}} == Legături externe == {{commonscat}} * [http://www.ecaterinaandronescu.ro Site personal] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170920131346/http://ecaterinaandronescu.ro/ |date=2017-09-20 }} * Ziare.ro: [http://www.ziare.com/ecaterina-andronescu/biografie Biografie] * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=234&cam=2&leg=2004&pag=1&idl=1&prn=0&par= Ecaterina Andronescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231207185557/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=234&cam=2&leg=2004&pag=1&idl=1&prn=0&par= |date=2023-12-07 }} pe situl [[Camera Deputaților a României|Camerei Deputaților]] * [http://hartapoliticii.ro/?name=andronescu+ecaterina profilul Ecaterinei Andronescu] pe [[Harta politicii din România]] * [http://www.zf.ro/eveniment/cine-este-ecaterina-andronescu-nominalizata-pentru-a-treia-oara-la-educatie-9764966 Cine este Ecaterina Andronescu, nominalizată pentru a treia oară la Educație], 20 iunie 2012, Ioana Câmpean, ''Ziarul financiar'' * [http://www.amosnews.ro/arhiva/cine-sunt-ministrii-ecaterina-andronescu-18-12-2008 Cine ne sunt miniștrii - Ecaterina Andronescu], 18 decembrie 2008, ''Amos News'' '''''Interviuri''''' * [http://www.cariereonline.ro/articol/ecaterina-andronescu-dorinta Ecaterina Andronescu: Dorinta] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160303201054/http://www.cariereonline.ro/articol/ecaterina-andronescu-dorinta |date=2016-03-03 }}, 13 august 2003, Rodica Nicolae, ''Cariere Online'' * [http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/ecaterina-andronescu-anii-studentiei-sunt-cei-mai-frumosi-si-cei-mai-importanti-din-viata-unui-om-1180.html Ecaterina Andronescu: Anii studentiei sunt cei mai frumosi si cei mai importanti din viata unui om] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140201222041/http://www.revistatango.ro/celebritati/interviuri/ecaterina-andronescu-anii-studentiei-sunt-cei-mai-frumosi-si-cei-mai-importanti-din-viata-unui-om-1180.html |date=2014-02-01 }}, 31 martie 2010, Alice Nastase Buciuta, ''Revista Tango'' * [http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Ecaterina_Andronescu-_-Scoala_are_mai_putine_uscaturi_decat_societatea_0_433157220.html VIDEO Ecaterina Andronescu: Școala are mai puține uscături decât societatea] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110825144507/http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Ecaterina_Andronescu-_-Scoala_are_mai_putine_uscaturi_decat_societatea_0_433157220.html |date=2011-08-25 }}, 25 februarie 2011, George Rădulescu, ''Adevărul'' {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Ioan Dumitrache (inginer)|Ioan Dumitrache]]| titlu=[[Listă de rectori|Rectorul Universității Politehnica din București]]| ani= [[aprilie]] [[2004]] &ndash; [[martie]] [[2012]]| după=[[Mihnea Costoiu]] }} {{sfârșit casetă}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Andronescu, Ecaterina}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Miniștri ai educației români]] [[Categorie:Deputați români 1996-2000]] [[Categorie:Deputați români 2000-2004]] [[Categorie:Deputați români 2004-2008]] [[Categorie:Senatori români 2008-2012]] [[Categorie:Europarlamentari pentru România 2014-2019]] [[Categorie:Rectori ai Universității Politehnica din București]] [[Categorie:Scriitori de știință]] [[Categorie:Profesori ai Universității Politehnica din București]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Politehnica din București]] [[Categorie:Membri ai Partidului Democrației Sociale din România]] [[Categorie:Membri ai Partidului Social Democrat]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Guvernul Ponta]] [[Categorie:Membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România]] [[Categorie:Cavaler al Ordinului Steaua României]] [[Categorie:Politiciene române din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Politiciene române din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Senatori români 2012-2016]] [[Categorie:Senatori români 2016-2020]] [[Categorie:Chimiști-femei]] [[Categorie:Guvernul Dăncilă]] b9yj591zq3ws6hs84r7p0tm99tksls2 0 144787 17024808 16945188 2025-06-11T02:54:30Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024808 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | nume = Dănceni | tip_asezare = [[Sat]] | hartă = | imagine = Danceni towards the north.jpg | imagine_descriere = O vedere a satului [[Dănceni]] spre nord, în direcția lacului și suburbiile orașului [[Chișinău]]. | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{MOL}} | tip_subdiviziune1 = [[Raioanele Republicii Moldova|Raion]] | nume_subdiviziune1 = [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] | atestare = 16 aprilie 1617 | titlu_atestare = Atestare | lider_titlu = Primar | lider_nume = Victoria Butuc-Guranda | lider_partid = [[Partidul Acțiune și Solidaritate|PAS]]<ref name="primar2023">{{citat web | url= https://rezultate.cec.md/api/api/GetReport?electionId=10064&electionRoundId=20134&electionCircumscriptionId=6996 | title= Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Dănceni | publisher= [[Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova|Comisia Electorală Centrală]] | year= 2023 | accessdate= 2023-11-28 | archive-date= 2023-12-08 | archive-url= https://web.archive.org/web/20231208190818/https://rezultate.cec.md/api/api/GetReport?electionId=10064&electionRoundId=20134&electionCircumscriptionId=6996 | dead-url= yes }}</ref> | lider_ales = 2023 | suprafață_totală_km2 = 20 | populație = 2406 | recensământ = [[Recensământul populației din 2014 (Republica Moldova)|2014]] | populație_note_subsol = <ref>[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=479 Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014]: {{cite web | url= http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Tabele/Caracteristici_populatie_Comune_RPL_2014_rom_rus_eng.xls | title= Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie) | publisher= [[Biroul Național de Statistică]] | format= XLS | year=2017 | accessdate = 2017-05-01}}</ref> | densitate = | coordonate = | latd = 46.97 | longd = 28.70 | latm = | longm = | lats = | longs = 28.70 | latNS = | longEV = | pushpin_map = Moldova | pushpin_map1 = | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] | codpoștal = MD-6814 | note = | fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]] | utc_offset = +2 | fus_orar_DST = [[Ora de vară a Europei de Est|EEST]] | utc_offset_DST = +3 | altitudine_max_m = 220 | altitudine_min_m = 80 | steag_imagine = Danceni_flag.jpg | stemă = Danceni coat of arms.png }} '''Dănceni''' ({{AFI|ro|dənˈt͡ʃenʲ}}) este un sat din [[raionul Ialoveni]], [[Republica Moldova]].<ref name=":1">{{Citat web|url=https://danceni.localitate.md/despre/|titlu=DESPRE|publisher=Satul Dănceni din raionul Ialoveni|accessdate=2025-01-11|limbă=ro}}</ref> Este amplasat pe un deal pe malul unui [[bazin de acumulare]] a râului [[Râul Ișnovăț|Ișnovăț]], Lacul Dănceni. Satul se află la 11&nbsp;km de capitala Republicii Moldova, [[Chișinău]], pe direcția sud-vest. Se învecinează cu localitățile [[Suruceni]], [[Chișinău]], [[Ialoveni]], [[Sociteni]] și [[Ruseștii Noi]]. Un drum important, [[R3 (Republica Moldova)|șoseaua Hîncești]], trece prin sud. Există o '[[Transportul cu microbuze în Republica Moldova|rutieră]]' sau microbuz, care leagă Dănceni de Suruceni și Chișinău. În localitate se află [[Școală profesională|școala profesională]] „ȘP nr. 11”, [[Gimnaziu|gimnaziul]] „Alexandrina Rusu”, [[Grădiniță|grădinița]] „Albinuța”, [[Bibliotecă|biblioteca publică]] „Andrei Vartic”, un [[Clinică|centru medical]], gospodării [[Piscicultură|piscicolă]] și [[Silvicultură|silvică]], și o [[Avicultură|fermă de păsări]]. Există un [[cimitir]], și o [[Biserica Ortodoxa din Moldova|biserică]] numită „[[Sfântul Dumitru]]”. == Istoric și etimologic == [[Fișier:Vineyards,_Ialoveni_district_(1980).jpg|stanga|miniatura|Podgoriile de la Dănceni (1980).]] Denumirea localității provine de la numele [[Boierii Moldovei și Țării Românești|boierului]] Danciu Ureche, a cărui moșie ar fi fost situată în acest loc anume. Numele „Danciu” poate fi considerat ca derivat din numele „Daniel”, „Dan”, sau din „-dan” ca în numele „Bogdan” și „Iordan”. Danciu are legături cu familia Ureche din Moldova; cronicarul [[Grigore Ureche]] fiind cel mai cunoscut membru.<ref name=":0">[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&id=2234 Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale] statistica.md</ref><ref name=":2">{{Citation|title=Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat|date=1999|url=https://books.google.com/books?id=YUgiAQAAIAAJ|pages=465|publisher=Agenția Națională de Presă "Moldpres"|language=ro|isbn=978-9975-9868-1-6|access-date=2025-01-11}}</ref><ref name=":5">{{Citation|last=Andrieș-Tabac|first=Silviu|title=Stema şi drapelul satului Dănceni, raionul Ialoveni*|date=2014|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=468484|work=Archiva Moldaviae|volume=VI|issue=6|pages=79–88|language=|issn=2067-3930|access-date=2025-03-15}}</ref> Prima mențiune documentată a localității este actul din 16 aprilie 1617<ref name=":2" /> (7125). Actul este un document emis de [[Radu Mihnea]], care confirmă și acordă drepturi de proprietate boierului Ureche, specific asupra moșiilor sale dobândite în mod legitim, prin cumpărături și danii domnești. Documentul enumeră diverse sate și moșii din Moldova și Bucovina, subliniind faptul că acestea aparțin lui Ureche. Printre proprietățile menționate se află satul "Dancini" de pe râul [[Râul Ișnovăț|Ișnovăț]],<ref name=":02">{{Cite web|url=http://www.patrimoniu.md/index.php?lng=md&catid=58&artid=345|title=copy from archive (in Romanian)|date=|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20080504070747/http://www.patrimoniu.md/index.php?lng=md|archive-date=2008-05-04|access-date=2010-04-14|website=}}</ref><ref name=":5" />{{citat|''1617, Aprilie 16.<br> ''Adecă al nostru credincios cinstit boiarin, dumnealui Ureche marile vornic m-am milostivit domnia me cu o asabită a noastră milă Dumnezească, am dat și am întărit a lui dripte ocine și moșii, cumpărături și danii domnești, toate satile care are în țara domniei mele și de moșie de cumpărături și de danie dintr-a lui dripte drese mărturii ci-au avut dela alții domni mai dinainte [...] și satul '''Dancini''' pe [[Râul Ișnovăț|Ișnovăț]] și partea lui din satul Culii din Ișnovăț...''|"Ispisoc"<ref>Un "ispisoc" este un act domnesc care servea ca titlu de proprietate sau de privilegiu; carte domnească, hrisov, uric.{{Citat web|url=https://dexonline.ro/definitie/ispisoc/914966|titlu=dexonline|publisher=dexonline.ro|accessdate=2025-01-14}}</ref> de la Radu Mihnea|<br> }}[[Stemă|Stema]] și [[Drapel|steagul]] au fost aprobate pentru utilizare în 2013 și se bazează pe semnul original a familiei [[Boierii Moldovei și Țării Românești|boierului]] Ureche.<ref>{{Citat web|url=https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=93397&lang=ro|titlu=DPRM2127/2016|publisher=www.legis.md|accessdate=2025-03-10|limbă=ro}}</ref><ref name=":5" />[[Fișier:Danceni abandoned dormitory buildings.jpg|miniatura|Cămine abandonate.|stanga]] În anii 1974 și 1978, în partea de vest a satului, a fost descoperită o necropolă, care conținea aproximativ 300 de morminte din secolele III și IV d.Hr., vase fine de ceramică, [[Amforă|amfore]] romane, [[Fibulă|fibule]] de bronz și argint și alte obiecte. În anul 1980, la marginea de est a satului Dănceni, a fost descoperită o așezare cu straturi culturale din [[Neolitic|perioada neolitică]] (mileniul V î.Hr.) și [[Evul Mediu Timpuriu|Evul Mediu timpuriu]] (secolele V-VII d.Hr.).<ref>{{Citat web|url=https://www.nationalmuseum.md/en/press_releases/journal_tyragetia/considerations_regarding_the_getian_necropolis_from_danceni/|titlu=Considerations regarding the Getian necropolis from Danceni :: Journal „Tyragetia" :: Publications :: National Museum of History of Moldova|publisher=www.nationalmuseum.md|accessdate=2025-03-09|limbă=EN}}</ref> S-a constatat că [[Necropolă|necropola]] Dănceni II se numără printre cele mai mari locuri de înmormântare cunoscute în Republica Moldova, unde au fost descoperite 405 înmormântări umane, cea mai mare parte aparținând [[Imperiul Roman|perioadei romane]], fiind atribuită [[Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov|culturii Sântana Mureș-Cerneahov]] din secolul al III-a și al IV-lea.<ref name=":02" /><ref name=":3" /> Singurul loc de [[înmormântare]] cunoscut exclusiv pentru femei din întreaga regiune de nord-vest a [[Marea Neagră|Mării Negre]] se află în Dănceni și este datat în jurul [[Secolul al VI-lea|secolelor VI]] [[Secolul al VI-lea|și VII]].<ref>{{Citation|title=Ancient West & East|date=2008|url=https://www.google.co.uk/books/edition/Ancient_West_East/BkoMAQAAMAAJ|pages=165|publisher=Brill|language=en|access-date=2025-03-07}}</ref> Potrivit unui act din 1777, [[Moșie|moșia]] lui Dănceni a fost dată de voievodul [[Grigore al III-lea Ghica|Grigore Alexandru Ghică]] lui Foma Dimache. Conform [[Recensământ|recensământului]] din 1772-1773, satul Dănceni, aflat în proprietatea diverșilor boieri, făcea parte din moșia [[Botna]], [[Județ|județul]] Orhei-Lăpușna. La începutul secolului al XIX-lea, proprietarul devine moșierul Casian Suruceanu, care deținea și moșii în [[Mileștii Mici, Ialoveni|Mileștii]], [[Negrești, Strășeni|Negrești]], [[Pojăreni, Ialoveni|Pojăreni]], [[Ruseștii Vechi, Ialoveni|Rusești]], [[Suruceni, Ialoveni|Suruceni]].<ref>{{Cite revistă|nume=Nicolae Platon|an=2015|titlu=Ghidul traseelor turistice ale Republicii Moldova.}}</ref> În 1915, în plin [[Primul Război Mondial]], Dănceni avea 788 de locuitori, toți de origine română. În [[Regatul României|1923]], primarul comunei era Ștefan Corduneanu. În timpul celui de-al [[Al Doilea Război Mondial|Doilea Război Mondial]], orașul, la fel ca toate localitățile republicii, a suferit foarte mult. Aproximativ 120 de bărbați au fost mobilizați și trimiși pe front, dintre care 43 de săteni și-au pierdut viața. Economia Dăncenii, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a trecut printr-o serie de schimbări când a fost încorporată în [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească|RSSM]] nou formată în timpul și după încheierea războiului. Pentru a redistribui bogăția din familiile [[Culac|culaci]] exploatatoare, a fost instituită o reformă agrară. În 1947, s-a format o fermă colectivă, sau [[colhoz]], numită „Stalin”, cu acordul și cooperarea a 28 de gospodării, pentru a stimula producția agricolă din regiune. În anii 60-70, gospodăria colectivă din sat a devenit parte a [[Sovhoz|sovhozului]] „Vierul”, sau a fermei de stat, și o fabrică la [[Suruceni, Ialoveni|Suruceni]]. Între 1970 și 1989, [[Herghelie|herghelia]] și fermă de lapte „Dănceni” au funcționat în oraș și la margini, care cuprindea și satul [[Sociteni, Ialoveni|Sociteni]]. Aceste ferme au devenit renumite pentru produsele lor de înaltă calitate și producția mare, în interiorul republicii și dincolo de granițele acesteia.<ref>{{Citation|title=Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat|date=1999|url=https://www.google.co.uk/books/edition/Localit%C4%83%C8%9Bile_Republicii_Moldova/YUgiAQAAIAAJ|publisher=Agenția Națională de Presă "Moldpres"|language=ro|isbn=978-9975-9868-1-6|access-date=2025-03-09}}</ref> În sat era o biserică de lemn, construită în 1806, iar în locul ei în 1878, moșierul Suruceanu a ridicat o nouă biserică de piatră, care a fost distrusă în anii 1960. La 8 noiembrie 1998 a fost inaugurată noua biserică „[[Sfântul Dimitrie|Sf. Dumitru]]”, [[Ctitor|ctitorii]] fiind Alexandru și Alexandrina Rusu. [[Fișier:Danceni through the ages 1966-2022.gif|miniatura|263x263px|Schimbarea localității Dănceni pe parcursul anilor 1966-2022.]] Prima școală elementară din Dănceni a fost deschisă în 1894.<ref>{{Citation|title=Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat|date=1999|url=https://books.google.com/books?id=YUgiAQAAIAAJ|pages=469|publisher=Agenția Națională de Presă "Moldpres"|language=ro|isbn=978-9975-9868-1-6|access-date=2025-01-12}}</ref> În anul 1988 a fost finalizată construcția noului [[gimnaziu]] „Alexandrina Rusu”, anul 1989 fiind primul an de funcționare al școlii.<ref>{{Citat web|url=http://provincial.md/actual/30-de-ani-de-la-fondarea-gimnaziului-din-satul-danceni|titlu=30 de ani de la fondarea Gimnaziului din satul Dănceni|publisher=Provincial|date=2018-12-14|accessdate=2025-01-11|limbă=ro-RO}}</ref> Oferă educație până în clasa a IX-a.[[Fișier:Danceni_la_vale.jpg|stanga|miniatura|259x259px|Vedere pe strada principală care iese din sat. Se vede turnul abandonat pe fundal.]]Lângă sat exista de sute de ani un mare [[lac]], întrucât chiar în 1777 se menționa „Lacul Mare al Dănceni”.<ref name=":5" /> [[Bazin de acumulare|Bazinul de acumulare]] prezent acum în valea adiacentă Dănceni a fost un proiect realizat de către planificatorii [[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească|sovietici]], început în anii 60 și terminându-se la începutul anilor 80, cu scopul: de a reduce problemele inundațiilor; crearea unei surse mari de apă pentru îmbunătățirea agriculturii colective; și pentru piscicultură experimentală.<ref>{{Cite book|title=Енчиклопедия Советикэ Молдовеняскэ|publisher=Redacția principală a Enciclopediei Sovietice din Moldova|year=1972|edition=3|location=Chișinău|pages=173|language=ro|trans-title=Enciclopedia Sovietică Moldovenească}}</ref> Datorită creșterii constante a populației de-a lungul deceniilor, pe lunca inundabilă a râului [[Râul Ișnovăț|Ișnovăț]] existau iazuri și canale mici, care funcționau ca [[Irigație|irigații]] pentru agricultură și pentru a profita de pământul jos și plat.<ref>{{Citat web|url=https://realitatea.md/doc-iazul-din-danceni-catastrofa-primarul-localitatii-sesizeaza-ministerul-mediului-nivelul-apei-a-scazut-dramatic/|nume=Realitatea.md|titlu=DOC Iazul din Dănceni, catastrofă! Primarul localității sesizează Ministerul Mediului: Nivelul apei a scăzut dramatic|publisher=Realitatea.md|date=2023-02-01|accessdate=2025-01-11|limbă=ro-RO}}</ref> Planul noului sat, unde locuiește acum majoritatea populației, a fost întocmit în 1975, etapa finală a început odată cu creșterea rapidă a volumului lacului. Oamenii care locuiau chiar pe marginea văii râului, care acum se umpleau, au fost primii care au fost mutați treptat din vechiul sat, la o înălțime mai înaltă. Guvernul sovietic le-a dat materiale de construcție gratuite și loturi mai mari de teren. Până la sfârșitul anului 1982, majoritatea locuitorilor s-au mutat din orașul vechi, iar casele rămase au început să fie demolate sau abandonate. Configurația actuală a localității prinsese contur la sfârșitul anilor 80, cu asfaltarea majorității drumurilor și deschiderea grădiniței și școlii.<ref name=":3">{{Citat web|url=https://www.moldpres.md/news/2024/04/17/24002810|titlu=FOTO Complexul arheologic Dănceni: 50 de ani de la demararea cercetărilor de teren|publisher=www.moldpres.md|accessdate=2025-01-11|limbă=en}}{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.moldpres.md/news/2024/04/17/24002810 }}</ref> În 1980, flacăra olimpică a fost dusă prin multe sate din Moldova în drum spre [[Moscova]] pentru [[Jocurile Olimpice de vară din 1980|Jocurile Olimpice]] de vară și a trecut pe lângă Dănceni pe ceea ce este acum cunoscut sub numele de „Strada Olimpicilor”. 368 de sportivi moldoveni au purtat torța la un moment dat în drum spre Moscova.<ref>{{Citation|last=Răileanu|first=Diana|title=Flacăra Olimpiadei din 1980 încă mai pâlpâie pe traseul ei moldav|date=2020-07-10|url=https://moldova.europalibera.org/a/flac%C4%83ra-olimpiadei-din-1980-%C3%AEnc%C4%83-mai-p%C3%A2lp%C3%A2ie-pe-traseul-ei-moldav/30716731.html|work=Radio Europa Liberă|language=ro|access-date=2025-01-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.openstreetmap.org/way/614686918|titlu=Cale: ‪Strada Olimpicilor‬ (‪614686918‬)|publisher=OpenStreetMap|date=2024-11-04|accessdate=2025-01-11|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citation|last=Eremei|first=Grigore|title=Fața nevăzută a puterii|date=2003|url=https://www.google.co.uk/books/edition/Fa%C8%9Ba_nev%C4%83zut%C4%83_a_puterii/vUgiAQAAIAAJ?hl=en|pages=132|publisher=Litera|language=ro|isbn=978-9975-74-633-5|access-date=2025-01-14}}</ref> [[Fișier:Danceni abandonate.jpg|miniatura|Clădiri sovietici.]] La sfârșitul anilor 1980, a fost realizat un plan sovietic de a construi un sediu în scopuri [[Viticultură|vinicole]]. Până la urmă, această clădire de 75 m și cu 16 etaje nu s-a finalizat și acum stă ca o structură de beton în degradare pe dealul vizavi de Dănceni, lângă Ialoveni. Există un risc mare de prăbușire, iar clădirea are o înclinare de câteva grade. Este folosit frecvent de săritorii pe frânghie, dar a fost folosit anterior și ca loc pentru antrenarea pompierilor.<ref>{{Citat web|url=https://noi.md/md/news_id/73273|titlu=Amatorii de adrenalină continuă să sară de pe turnul de la Dănceni|publisher=noi.md|accessdate=2025-03-07|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citation|title=Un „zgârie-nori”, părăsit de două decenii, riscă să se prăbușească oricând|date=2014-07-07|url=https://timpul.md/articol/un-zgarie-nori-parasit-de-doua-decenii-risca-sa-se-prabuseasca-oricand-60969.html|work=Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md|language=ro-RO|access-date=2025-01-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://descopera.md/2023/02/17/moldova-necunoscuta-ce-rol-ar-fi-trebuit-sa-aiba-cladirea-cu-16-etaje-abandonata-din-preajma-orasului-ialoveni/|nume=descopera.md|titlu=Moldova Necunoscută - Ce rol ar fi trebuit să aibă clădirea cu 16 etaje, abandonată, din preajma orașului Ialoveni|publisher=descopera.md|date=2023-02-17|accessdate=2025-01-11|limbă=ro-RO}}</ref> Primele clădiri care au fost construite pe deal au fost zona școala profesională și căminele pentru studenți construite de stat, care, deși odată animate și active, au rămas nefolosite după [[Istoria Uniunii Sovietice (1985-1991)|căderea Uniunii Sovietice]] și rămân abandonate și dărăpănate până astăzi. Prăbușirea [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|URSS]] a început o eră de stagnare substanțială în construcții și multe planuri pur și simplu nu s-au realizat, din cauza multor factori dintre care, [[Neoliberalism|neoliberalismul]], terapia șocului și măsurile de [[austeritate]] sunt principalele. Această schimbare masivă a adus, de asemenea, o creștere a [[Șomaj|șomajului]], sărăciei și criminalității, în special spargeri violente de case și furturi.<ref>{{Citation|last=Ciorap|first=Tudor|title=Viața criminală nu este un vis|date=2000|url=https://www.google.co.uk/books/edition/Via%C8%9Ba_criminal%C4%83_nu_este_un_vis/G7wEAQAAIAAJ|pages=87-89|publisher=Universitas|language=ro|isbn=978-9975-913-07-2|access-date=2025-03-07}}</ref> [[Natalitate|Rata natalității]] și înscrierea la școală au scăzut în timp ce emigrația a crescut, mai ales începând cu anii 2000. În cadrul procesului de [[privatizare]] datorat [[Independența Republicii Moldova|independenței]], între 1989 și 1993, renumita fermă de stat a fost complet distrusă și abandonată, inclusiv sistemul complex de irigații, accelerat parțial din cauza corupției capitaliste, [[mită]] și scandaluri de afaceri. În timpul [[Războiul din Transnistria|Războiului din Transnistria]], în 1992, gimnaziul „Alexandrina Rusu” a fost folosit ca adăpost pentru 420 de refugiați din satul [[Cocieri, Dubăsari|Cocieri]].<ref>{{Citation|last=Dailey|first=Erika|title=Human Rights in Moldova: The Turbulent Dniester|date=1993|url=https://books.google.com/books?id=D0NBb157NSYC|pages=34|publisher=Human Rights Watch|language=en|isbn=978-1-56432-089-6|access-date=2025-01-11}}</ref> În ultimii ani, orașul a primit multă finanțare de la [[Uniunea Europeană|UE]] pentru proiecte de construcție și infrastructură, inclusiv reînnoirea drumurilor, construcția de trotuare și reamenajarea generală a localității. În 2021, a fost construit un nou centru de epurare a apei, iar sistemul de canalizare pentru Dănceni a fost extins și modernizat după mulți ani de stagnare în construcție, [[Apă potabilă|apa potabilă]] ajungând la conducte în 2024.<ref>{{Citat web|url=https://www.publika.press/dupa-mai-bine-de-30-de-ani-locuitorii-din-danceni-au-o-statie-noua-si-moderna-de-epurare-a-apelor-menajere_3108990.html|nume=ȘTIRILE|prenume=PUBLIKA PRESS-AICI SUNT|titlu=După mai bine de 30 de ani, locuitorii din Dănceni au o stație nouă și modernă de epurare a apelor menajere {{!}} PUBLIKA - AICI SUNT ȘTIRILE|publisher=www.publika.press|date=2021-08-20|accessdate=2025-01-12|limbă=ro}}{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.publika.press/dupa-mai-bine-de-30-de-ani-locuitorii-din-danceni-au-o-statie-noua-si-moderna-de-epurare-a-apelor-menajere_3108990.html }}</ref><ref>{{Citat web|url=https://trm.md/ro/regional/lucrarilor-de-constructie-a-sistemului-de-canalizare-din-satul-danceni-ialoveni-ar-putea-fi-reluate|titlu=Lucrările de construcție a sistemului de canalizare din Dănceni, ar putea fi reluate /VIDEO/|publisher=TRM|date=2022-03-29|accessdate=2025-01-12|limbă=ro}}</ref> == Geografie == Dănceni este situat pe malul bazinului de acumulare, Lacul Dănceni, care se află pe valea râului Ișnovăț. Lacul are o capacitate de 4 milioane m<sup>3</sup> și o suprafață de 2,2 km<sup>2</sup>.<ref name=":1" /> Adâncimea sa maximă este de aproximativ 11 metri. În ultimii ani, lacul a regresat oarecum, mai ales în timpul [[Secetă|secetei]], partea cea mai nordică fiind cea mai afectată și preluată de multe [[Stuf|stufări]] și ierburi înalte.<ref>{{Citat web|url=https://tvrmoldova.md/article/acafb0fd69c66b6d/lacul-danceni-din-raionul-ialoveni-a-secat-dramatic-in-ultimul-an-iar-fauna-acvatica-este-in-pericol.html|titlu={{!}} TVR MOLDOVA|publisher=tvrmoldova.md|accessdate=2025-01-12}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://noi.md/md/societate/nemultumiti-de-starea-lacului-din-danceni-oamenii-din-sat-au-iesit-la-protest|titlu=Nemulțumiți de starea lacului din Dănceni, oamenii din sat au ieșit la protest|publisher=noi.md|accessdate=2025-01-12|limbă=ru}}</ref> Aceste stufuri au fost incendiate în mai 2024, deoarece [[Pelican|pelicanii]] care de obicei se opresc să se hrănească la lac în migrațiile lor anuale s-au dovedit dificile pentru [[Pescar|pescari]].<ref>{{Citat web|url=https://stiri.md/article/social/incendiul-din-danceni-primarita-pe-lac-traiau-pelicanii|titlu=Incendiul din Dănceni. Primărița: Pe lac trăiau pelicanii|publisher=stiri.md|accessdate=2025-01-12}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://agora.md/2024/05/06/la-danceni-au-ars-20-de-ha-de-stuf-primara-pe-lac-traiau-pelicanii-video|titlu=Agora|publisher=agora.md|accessdate=2025-01-12}}</ref> O [[Gestionarea deșeurilor|groapă de gunoi]] neautorizată de pe marginea de vest a orașului Dănceni a crescut în mărime în anii 2000 și există îngrijorări că poluarea cu plastic provoacă substanțe chimice toxice să se scurgă în pământ și sursele de apă care se varsă în lac.<ref>{{Citat web|url=https://stiri.md/article/social/gunoistea-de-la-danceni-s-a-extins-primar-speram-sa-rezolvam-problema|titlu=Gunoiștea de la Dănceni s-a extins. Primar: Sperăm să rezolvăm problema|publisher=stiri.md|accessdate=2025-03-07}}</ref> În 2009, a existat o mare îngrijorare că o schemă [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord|NATO]] din 2002 de a elimina [[Propergol|combustibilul pentru rachete]] de la o unitate militară din apropierea orașului a contaminat solul și a creat un dezastru ecologic, prin turnarea a 50 de tone de mélange într-o zonă defrișată de pădure.<ref>{{Citat web|url=https://www.ipn.md/index.php/en/signal-of-chemical-genocide-in-danceni-7967_978262.html|titlu=Signal of ‘chemical genocide’ in Danceni|publisher=IPN|date=2009-10-13|accessdate=2025-03-07|limbă=en}}</ref>[[Fișier:Danceni_from_across_the_lake.jpg|miniatura|230x230px|Dănceni de peste lac.]] [[Fișier:Danceni_snow.jpg|miniatura|195x195px|Lacul Dănceni în zăpadă.|stanga]]Relieful satului s-a format după regresul [[Marea Sarmatică|Mării Sarmatice]], care a dispărut cu aproximativ [[Pliocen|5 milioane de ani]] în urmă. Este situat pe un [[podiș]] sau [[deal]] larg care se ridică abrupt dinspre nord și înclină spre est. Cea mai mare [[Cotă (topografie)|cotă]] din apropierea pădurii este de 220 de metri, în timp ce cea mai joasă altitudine de lângă Poiana Pinului este de 80 de metri. Dănceni are o climă continentală umedă ([[clasificarea climatică Köppen]] ''Dfa'') caracterizată prin veri lungi și calde și ierni reci și vântoase. Variațiile sezoniere extreme nu sunt neobișnuite.<ref>{{Citat web|url=https://newsmaker.md/ro/temperaturi-extreme-de-pana-la-40-grade-moldovenii-indemnati-sa-evite-calatoriile-in-doua-tari-din-ue/|nume=Arvintii|prenume=Ecaterina|titlu=Temperaturi extreme, de până la -40 grade. Moldovenii, îndemnați să evite călătoriile în două țări din UE|publisher=NewsMaker|date=2024-01-04|accessdate=2025-01-12|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://subiectulzilei.md/temperaturi-de-peste-40-de-grade-in-r-moldova/|nume=admin|titlu=Temperaturi de peste 40 de grade în R. Moldova|publisher=Subiectul Zilei|date=2022-07-12|accessdate=2025-01-12|limbă=ro-RO}}</ref> Temperaturile minime de iarnă sunt adesea sub 0 °C, deși scad sub -10 °C în unele ocazii, pentru perioade scurte de timp. Cele mai multe ierni văd, de asemenea, un val de frig sub formă de viscol, de obicei dinspre est, care provoacă o zăpadă mare care poate dura mult timp.<ref>{{Cite web|url=https://www.independent.co.uk/climate-change/news/moldova-death-cold-snap-electricity-b2453934.html|title=Three dead as first heavy snowfall and blizzards of winter hit eastern Europe|date=2023-11-27|language=en|access-date=2024-05-11|website=The Independent}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://tvrmoldova.md/article/f1cde664adb2e892/cod-galben-de-ninsori-si-viscol-in-r-moldova-cum-se-circula-pe-traseele-nationale-si-cate-localitati-raman-fara-energie-electrica.html|title=Cod galben de ninsori și viscol în R. Moldova: Cum se circulă pe traseele naționale și câte localități rămân fără energie electrică|language=ro|access-date=2024-05-11|website=TVR Moldova}}</ref> Vara, temperatura medie maximă este de aproximativ 28 °C, cu toate acestea, temperaturile ajung ocazional la 35 până la 40 °C la mijlocul verii.<ref name=":4">{{Citat web|url=https://weatherspark.com/y/95676/Average-Weather-in-Chisinau-Moldova-Year-Round|titlu=Chisinau Climate, Weather By Month, Average Temperature (Moldova) - Weather Spark|publisher=weatherspark.com|accessdate=2025-01-12|limbă=en}}</ref> Deși [[Precipitație (meteorologie)|precipitațiile]] și [[Umiditate|umiditatea]] medie în timpul verii sunt relativ scăzute, pot exista furtuni rare, dar puternice, care pot crește umiditatea și pot provoca inundații la altitudini mai joase. Iunie este luna cu cele mai multe precipitații în medie, contribuind la un total mediu de 555 de milimetri de ploaie pe an. Dănceni vede mult soare în comparație cu orașele vest-europene la aceeași latitudine, mai ales în lunile mai calde. Totalul mediu pe an este de aproximativ 2.277 de ore.<ref>{{Cite web|url=https://www.nodc.noaa.gov/archive/arc0216/0253808/1.1/data/0-data/Region-6-WMO-Normals-9120/Moldova/CSV/Chisinau_33815.csv|title=Wayback Machine|date=2023-08-20|access-date=2024-05-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20230820205005/https://www.nodc.noaa.gov/archive/arc0216/0253808/1.1/data/0-data/Region-6-WMO-Normals-9120/Moldova/CSV/Chisinau_33815.csv|archive-date=2023-08-20}}</ref><ref name=":4" /> [[Fișier:Danceni_crucea_satului.jpg|stanga|miniatura|228x228px|Intrarea în Dănceni.]] Temperaturile din primăvară și toamnă tind să prezinte o variație diurnă mare, iar maximele variază între 16 și 25 °C. Precipitațiile din această perioadă sunt, de obicei, mai scăzute decât vara, însă perioadele de ploaie sunt mai frecvente, deși mai blânde. Multe specii diferite de copaci și ierburi locuiesc în regiune, majoritatea copacilor fiind situați la altitudini mai înalte din sat, fiind o parte a pădurii mari. [[Vie|Viile]] acoperă majoritatea dealurilor, deoarece [[Viță de vie|strugurii]] cresc foarte bine în clima din [[Podișul Moldovei Centrale|centrul Moldovei]]. [[Porumb|Porumbul]] și grâul sunt, de asemenea, două culturi populare, care au devenit elemente de bază ale zonei rurale moldovenești, alături de cartofi, roșii și ardei. Printre fructe, [[Piersic|piersici]], [[Prun|prune]], mere, cireșe, [[Pepene galben|pepeni]] și o mare varietate de [[fructe de pădure]] sunt cultivate și recoltate pe tot parcursul anului, pe câmpuri și în grădinile casnice. == Atracții == În Dănceni, există numeroase atracții turistice situate în apropierea lacului. Aceste locuri profită din plin de atmosfera lacului, în special pe timpul verii, când se organizează numeroase petreceri, festivaluri, și nunți.<ref>{{Citat web|url=https://stiri.md/article/social/la-danceni-a-avut-loc-festivalul-tezaurul-national-dansuri-si-voie-buna|titlu=La Dănceni a avut loc festivalul Tezaurul Național: Dansuri și voie bună|publisher=stiri.md|accessdate=2025-01-12}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://danceni.localitate.md/2021/08/17/festivalul-tezaur-national-la-danceni/|titlu=Festivalul ,,Tezaur Național”|publisher=Satul Dănceni din raionul Ialoveni|accessdate=2025-01-12|limbă=ro}}</ref> Printre aceste atracții se numără „Poiana Pinului”, o zonă cu un rând de pini de lângă lac, [[Baraj|barajul]] de la capătul lacului, popular printre pescari, și mai multe pontoane sau terase amplasate pe malul lacului.<ref>{{Citat web|url=https://www.zdg.md/investigatii/ancheta/proprietarii-luxului-de-pe-malul-lacului-danceni/|nume=BORODIN|prenume=Victoria|titlu=Proprietarii luxului de pe malul lacului Dănceni|publisher=Ziarul de Gardă|date=2022-12-14|accessdate=2025-01-12|limbă=ro-RO}}</ref> La cele mai mari altitudini din Dănceni se află o pădure întinsă, îndrăgită pentru picnicuri și care găzduiește o mini grădină zoologică numită „Bârlogul Ursului”. == Administrație și politică == [[File:Primăria satului Dănceni.jpg|thumb|Primăria din Dănceni.]] Componența Consiliului local Dănceni (11 consilieri), ales la [[Alegeri locale în Republica Moldova, 2023|5 noiembrie 2023]],<ref>{{citat web | title = Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Dănceni | publisher = [[Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova|Comisia Electorală Centrală]] | year = 2023 | url = https://rezultate.cec.md/api/api/GetReport?electionId=10066&electionRoundId=20136&electionCircumscriptionId=6397 | accessdate = 2023-11-28 | archive-date = 2023-12-08 | archive-url = https://web.archive.org/web/20231208190816/https://rezultate.cec.md/api/api/GetReport?electionId=10066&electionRoundId=20136&electionCircumscriptionId=6397 | dead-url = yes }}</ref> este următoarea: {| class="wikitable" |- style="background:#ccc" ! &nbsp; ! Partid ! Consilieri ! colspan="7" | Componență |- | bgcolor="#F5FF27" | &nbsp; | [[Partidul Acțiune și Solidaritate]] | style="text-align:right" | '''7''' | bgcolor="#F5FF27" | &nbsp; | bgcolor="#F5FF27" | &nbsp; | bgcolor="#F5FF27" | &nbsp; | bgcolor="#F5FF27" | &nbsp; | bgcolor="#F5FF27" | &nbsp; | bgcolor="#F5FF27" | &nbsp; | bgcolor="#F5FF27" | &nbsp; |- | bgcolor="#ccc" | &nbsp; | Candidat independent EGOR VÎRLAN | style="text-align:right" | '''1''' | bgcolor="#ccc" | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; |- | bgcolor="#ccc" | &nbsp; | Candidat independent RADU BIVOL | style="text-align:right" | '''1''' | bgcolor="#ccc" | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; |- | bgcolor="#71004b" | &nbsp; | Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei | style="text-align:right" | '''1''' | bgcolor="#71004b" | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; |- | bgcolor="#ccc" | &nbsp; | Candidat independent CĂLIN URSU | style="text-align:right" | '''1''' | bgcolor="#ccc" | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; | &nbsp; |} == Demografie == Conform recensământului din 2014, populația orașului era de 2406, ceea ce reprezintă o scădere față de anul 2004, când se înregistrau 2796 de locuitori. Dintre cei 2406, 1209 sunt bărbați, iar 1197 sunt femei. Ca și în [[Demografia Republicii Moldova|restul Moldovei]] în ultimele două decenii, satul Dănceni a cunoscut o [[Emigrația din Republica Moldova|emigrare]] în masă, contribuind la scăderea mare a populației.{{Pie chart | thumb = left | value1 = 86.24 | caption = Compoziția etnică a satului Dănceni (2014)<ref>{{cite web|url=https://recensamint.statistica.md/ro/dissemination/person/9b6e0fb52eba76006d3d11ead82fad4d|title=Recensământul Populației și Locuințelor din Moldova 2014|publisher=Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova }} {{in lang|ro}}</ref> | value2 = 8.77 | value3 = 1.37 | value4 = 1.25 | value5 = 1.08 | value6 = 0.67 | value7 = 0.33 | value8 = 0.25 | color1 = #8A2BE2 | color2 = #8080ff | color3 = #ffff80 | color4 = #c08080 | color5 = #9f9f9f | color6 = #394c04 | color7 = #eaaae3 | color8 = #63d67e | label1 = [[Moldoveni]]* | label2 = [[Români]] | label3 = [[Rușii din Republica Moldova|Ruși]] | label4 = [[Ucrainenii din Republica Moldova|Ucraineni]] | label6 = Nedeclarați | label5 = [[Romi]] | label7 = [[Bulgarii din Republica Moldova|Bulgari]] | label8 = Alți }}{{Pie chart | thumb = right | caption = :Compoziția lingvistică a satului Dănceni (2014)<ref>{{cite web|url=https://recensamint.statistica.md/ro/dissemination/person/bb36fd8f142e7fea7041c49f61f75f37|title=Recensământul Populației și Locuințelor din Moldova 2014|publisher=Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova }} {{in lang|ro}}</ref> | label1 = [[Limba moldovenească|Moldovenească]]* | value1 = 50.83 | color1 = #8A2BE2 | label2 = [[Limba română|Română]] | value2 = 45.80 | color2 = #8080ff | label3 = [[Limba rusă|Rusa]] | value3 = 2.29 | color3 = #c08080 | label4 = Nedeclarate/Alte | value4 = 0.96 | color4 = #ffff80 }}Populația pe sexe: {| class="wikitable" !Anul !Bărbat !Femeie !<u>Total</u> |- |''2004'' |1492 |1304 |<u>2796</u> |- |''2014'' |1209 |1197 |<u>2406</u> |} Evoluția numărului de locuitori: {| class="wikitable" !Anul !Numărul de locuitori !Sursa |- |''1904'' |1090 |Dicționarului Geografic an. 1904 de [[Zamfir Ralli-Arbore|Zamfir Arbore]] |- |''2004'' |2796 |[[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|Recensământul populației din 2004]] |- |''2014'' |2406 |[[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|Recensământul populației din 2014]] |} ''Note de subsol'': '''*'''''Există o [[Controversa identitară în Republica Moldova|controversă]] în derulare cu privire la identificarea etnică a moldovenilor și românilor.'' '''*'''''[[Limba moldovenească]] este unul dintre cele două denumiri locale pentru [[limba română]] în Moldova. În 2013, [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova|Curtea Constituțională a Moldovei]] a interpretat că articolul 13 din [[Constituția Republicii Moldova|constituție]] este înlocuit de [[Declarația de independență a Republicii Moldova|Declarația de independență]],<ref name="const-court">{{cite news|title=Hotărâre Nr. 36 din 05.12.2013 privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituție în corelație cu Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova (Sesizările nr. 8b/2013 și 41b/2013)|url=http://constcourt.md/download.php?file=cHVibGljL2NjZG9jL2hvdGFyaXJpL3JvLWhfMzZfMjAxM19yby5wZGY%3D|publisher=Constitutional Court of Moldova|language=ro|quote=124.&nbsp;... Prin urmare, Curtea consideră că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției.|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20160305051137/http://constcourt.md/download.php?file=cHVibGljL2NjZG9jL2hvdGFyaXJpL3JvLWhfMzZfMjAxM19yby5wZGY%3D|archive-date=5 March 2016|access-date=20 December 2013|trans-quote=}}</ref> dând astfel statut oficial numelui de român. În 2023, [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlamentul Moldovei]] a aprobat o lege privind referirea la limba națională ca română în toate textele legislative și în constituție.''<ref>{{Citation|last=Service|first=RFE/RL's Moldovan|title=Moldovan Parliament Approves Final Reading Of Romanian Language Bill|url=https://www.rferl.org/a/moldova-parliament-approves-final-reading-romanian-language-bill/32321571.html|work=RadioFreeEurope/RadioLiberty|language=en|access-date=2025-01-12}}</ref>''<ref name="foxnews">{{Cite news|title=Moldovan court rules official language is 'Romanian', replacing Soviet-flavored 'Moldovan'|url=https://www.foxnews.com/world/moldovan-court-rules-official-language-is-romanian-replacing-soviet-flavored-moldovan/|date=2013-12-05|work=[[Fox News]]|agency=Associated Press|archive-url=https://web.archive.org/web/20131209102718/http://www.foxnews.com/world/2013/12/05/moldovan-court-rules-official-language-is-romanian-replacing-soviet-flavored|archive-date=2013-12-09|access-date=2013-12-07|url-status=live}}</ref><ref>{{cite news|title=Chisinau Recognizes Romanian As Official Language|url=http://www.rferl.org/content/moldova-romanian-official-language/25191455.html|newspaper=Radio Free Europe/Radio Liberty|date=5 December 2013|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20160923021555/http://www.rferl.org/content/moldova-romanian-official-language/25191455.html|archive-date=23 September 2016|access-date=11 March 2014}}</ref>'' ==Galerie de imagini== ;Biserica „Sfântul Dumitru” din localitate. <gallery> MD.IL.Dănceni - biserica Sf. Dumitru - apr 2021 - 04.jpg MD.IL.Dănceni - biserica Sf. Dumitru - apr 2021 - 02.jpg MD.IL.Dănceni - biserica Sf. Dumitru - apr 2021 - 11.jpg Biserica "Sfîntul Dumitru" din satul Dănceni 01.jpg MD.IL.Dănceni - biserica Sf. Dumitru - apr 2021 - 06.jpg </gallery> ;Alte locuri <gallery> Fișier:MD.IL.Dănceni - entrance from Suruceni - may 2020.jpg|Intrarea în localitate Fișier:Gimnaziul "Alexandrina Rusu" din satul Dănceni 04.jpg|Gimnaziul „Alexandrina Rusu” Fișier:Centrul de sănătate din satul Dănceni.jpg|Centrul de sănătate Fișier:MD.IL.Dănceni - loc de joacă - may 2021 - 07.jpg Fișier:Monument in memoria celor care s-au sacrificat în numele Păcii şi Viitorului din satul Dănceni 01.jpg|Monumentul în memoria celor care s-au sacrificat în numele Păcii și Viitorului. Fișier:MD.IL.Dănceni - sculptură - may 2021 - 06.jpg|Sculptura viticultorului Fișier:Cimitirul din sat. Dănceni.jpg|Cimitirul din sat. </gallery> ;Vederi panoramice <gallery> Lake Danceni (1980). (19556161790).jpg|Lacul Dănceni văzut la apus (1980). L463, Dănceni, Moldova - panoramio.jpg|Același lac Morilor, Dănceni, Moldova - panoramio (1).jpg Morilor, Dănceni, Moldova - panoramio (3).jpg Morilor, Dănceni, Moldova - panoramio.jpg Morilor, Dănceni, Moldova - panoramio (4).jpg </gallery> ==Personalități== *[[Teodor Neaga]] (1878–1941), membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]]. *[[Andrei Vartic]] (1948–2009), scriitor, publicist, regizor de teatru și film. ==Referințe== <references /> {{Raionul Ialoveni}} [[Categorie:Localități din raionul Ialoveni]] gz1fihwlm1sdywg99ca246mlcij6i5b 0 145771 17025072 17020752 2025-06-11T09:51:02Z ~2025-57185 699280 Eliminare informații eronate. Afaceristul Vasile Pușcaș este o persoană distinctă. 17025072 wikitext text/x-wiki 17025073 17025072 2025-06-11T09:51:10Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.963735358926343). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 17020752 wikitext text/x-wiki 17025129 17025073 2025-06-11T10:44:44Z Pafsanias 191728 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție Utilizator:PatrocleBot|D]]): Eliminare justificată a informațiilor referitoare la o altă persoană. ([[WP:TW|TW]]) 17025129 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Vasile Pușcaș | image = Vasile Pușcaș, circa 2009.jpg | descriere = Pușcaș în 2009 | funcție1 = [[Listă de deputați români|Deputat al României]] | inceput1 = 17 decembrie 2004 | sfarsit1 = 19 decembrie 2008 | circumscripția1 = [[Județul Cluj]] | funcție2 = [[Lista membrilor Parlamentului European, 2019–2024|Europarlamentar]] | inceput2 = 9 martie 2007 | sfarsit2 = 1 mai 2007 | data_nașterii = {{Data nașterii și vârsta|1952|7|8}} | locul_nașterii = [[Surduc, Sălaj]], România | ocupație = Profesor • Diplomat • Politician | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = corespondent}} }} {{referințe|dată=Martie 2008}} {{distinge|Vasile Pușcașu}} '''Vasile Pușcaș''' (n. [[8 iulie]] [[1952]], [[Surduc, Sălaj|Surduc]]) este un profesor, diplomat și politician român, membru corespondent al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref>[https://acad.ro/com2021/doc/d0916-AlegeriMembriAR.pdf Alegeri membri ai Academiei Române]</ref> == Tinerețe și educație == Vasile Pușcaș s-a născut pe 21 septembrie 1952, la sat [[Surduc, Sălaj|Surduc]], reședința [[Județul Sălaj|județului Sălaj]], în [[Republica Populară Română]]. În 1976 a obținut licența în istorie la [[Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj]], iar în anul 1991 a obținut titlul de doctor în istorie la aceeași universitate. == Cariera diplomatică == Pușcaș a fost Ministru, șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, în Guvernul României (decembrie 2008 – octombrie 2009). Este recunoscut pentru discreția, perseverența și tenacitatea cu care își duce la îndeplinire misiunile sale guvernamentale și diplomatice. === Negociatorul Clauzei Națiunii celei mai Favorizate === Numele lui Vasile Pușcaș este legat și de reacordarea [[Clauzei Națiunii celei mai Favorizate]]. El este diplomatul român care a negociat, la [[Washington DC]] (1992–1994), reacordarea acestui privilegiu comercial pentru România, într-o perioadă în care această țară era considerată instabilă din punct de vedere democrati:<ref>Vasile Pușcaș, ''„Sticks and Carrots”. Regranting the Most-Favored-Nation Status for Romania (US Congress, 1990-1996) / „Bastoane și Morcovi”, Reacordarea clauzei națiunii celei mai favorizate (Congresul SUA, 1990-1996)'', Cluj-Napoca: Eikon, 2006</ref> {{Quote|În perioada 1992–1994 am făcut parte din echipa care a avut mandatul de a negocia, la Washington D.C., reobținerea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România. A fost nu doar o experiență politico-diplomatică deosebită, dar și una intelectuală aparte. Amândouă m-au obligat nu numai la o cercetare a trecutului, ci mai ales a prezentului și viitorului relațiilor româno-americane}} === Funcții diplomatice === *1992 – 1994: Ministru Consilier, DCM, Ambasada României, Washington DC * 1992 – 1994: Chargé d'Affaires / Ambasador Interimar (1993–1994) * 1991 – 1992: Director, Centrul Cultural Român, New York === Negociatorul aderării României la Uniunea Europeană === În perioada decembrie 2000–decembrie 2004 Vasile Pușcaș a fost Ministru Delegat în [[guvernul Adrian Năstase]], Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană.<ref>{{Citat știre|title=Cât de coerentă e politica de coeziune a României?|url=https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/cat-de-coerenta-e-politica-de-coeziune-a-romaniei-1326262.html|newspaper=[[Adevărul]]|data=28 august 2010|accessdate=8 iunie 2025|quote=Vasile Pușcaș, profesor de relații internationale, autor a peste 20 de volume, a fost negociator-șef al României cu UE (2000–2004); în timpul mandatului său, au fost încheiate toate capitolele de negociere și s-a finalizat negocierea Tratatului de Aderare. Din decembrie 2008 până în octombrie 2009 a fost ministru pentru Afaceri Europene.}}</ref> Sub coordonarea sa, Delegația Națională de Negociere pentru Aderarea României la Uniunea Europeană a încheiat toate capitolele de negociere până în 17 decembrie 2004, la Consiliul European de la Bruxelles. Pe baza rezultatelor negocierilor de aderare conduse de echipa lui Vasile Pușcaș, președintele [[Traian Băsescu]] și primul ministru [[Călin Popescu Tăriceanu]] au semnat, în 25 aprilie 2005, tratatul de aderare a României la [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citat știre|title=Campanie „20 de ani în 20 de zile“. Azi, anul 2005: Vasile Pușcaș, omul din culisele aderării la UE|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/campanie-20-de-ani-in-20-de-zile-azi-anul-1216539.html|newspaper=[[Adevărul]]|data=5 decembrie 2009|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{Citat știre|title=„Sunt 75% șanse ca UE să se extindă din nou”|url=https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/sunt-75percent-sanse-ca-ue-sa-se-extinda-din-nou-1187384.html|newspaper=[[Adevărul]]|data=6 august 2010|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> În urma negocierilor de aderare, România a obținut cele mai multe perioade de tranziție (50) pentru pregătirea aderării, comparativ cu toate celelalte state candidate din valul al cincilea de extindere. De exemplu, [[Polonia]] a obținut 48 de perioade de tranziție, [[Malta]] – 47, iar [[Ungaria]] – 35. Pentru primii doi ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România ar fi trebuit să primească, potrivit rezultatelor negocierilor, aprox. 11 miliarde de euro. Comparativ cu Polonia, România se afla în avantaj: Polonia primea 19,2 mld euro, ceea ce însemna 480 euro per capita, în vreme ce România avea 500 de euro per capita. România a obținut, în urma negocierilor, 559,8 milioane de euro pentru perioada 2007–2009 (297,2 milioane în 2007, 131,8 milioane în 2008 și 130,8 milioane în 2009). Acești bani vor fi folosiți pentru securizarea frontierei (cel puțin 50%) și pentru o facilitate de tranziție (sume care pot fi folosite acolo unde este nevoie). Suma aceasta se adaugă fondurilor obținute de România pentru perioada 2007-2009 (aprox. 11 miliarde euro angajamente și aprox. 6 miliarde plăți). Calitățile de negociator ale lui Pușcaș, precum și meritele sale în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană sunt recunoscute în mediile comunitare, iar în România este considerat cel mai valoros expert în problematica integrării europene. == Cariera politică == Pușcaș este membru al Partidului Social Democrat din România (PSD) și un suporter convins al ideii de social-democrație în Europa. La sfârșitul anului 2004, la instalarea în funcție a [[guvernul Tăriceanu|guvernului Tăriceanu]], președintele proaspăt ales al României, Traian Băsescu, în urma vizitei făcute la Consiliul European de la Bruxelles (decembrie 2004), a recunoscut competențele și expertiza lui Pușcaș și și-a exprimat dorința ca acesta să facă parte din noul guvern, în funcția de Ministru al Integrării Europene. Această ofertă a fost declinată de către Pușcaș deoarece făcea parte dintr-un partid intrat în opoziție, fiind și deputat de Cluj. În anul 2007, observând lipsa unei strategii coerente și credibile a Partidului Social Democrat pentru alegerile europarlamentare, Pușcaș a decis să nu candideze pe lista partidului pentru [[Parlamentul European]]. Scorul scăzut la opțiunile de vot ale cetățenilor din Cluj și din regiunea Transilvaniei, înregistrat de PSD la aceste alegeri, i-a adus reproșuri din partea conducerii partidului, care încerca, astfel, să-și justifice lipsa de viziune europeană. Activitatea politică a lui Pușcaș a fost îngreunată de lipsa unei susțineri parlamentare din partea grupului PSD. Acest fapt a fost evident în cursul anului 2006, când inițiativa legislativă depusă de deputatul clujean privind organizarea alegerilor pentru Parlamentul European a fost respinsă cu ajutorul semnificativ al propriului grup parlamentar. În expunerea de motive a inițiativei sale legislative, Pușcaș scria:<ref>Vasile Pușcaș, ''Propunere legislativă privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European'', 3 mai 2006 - https://www.cdep.ro/proiecte/2006/400/10/2/em412.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211129233612/https://www.cdep.ro/proiecte/2006/400/10/2/em412.pdf|date=2021-11-29}}</ref> {{Quote|În cazul României, având în vedere eforturile de reformare a clasei politice, a dezideratului apelului la votul uninominal și ținând cont de principiile comune ale Uniunii Europene privind aplicarea de către toate statele membre ale UE a sistemului reprezentării proporționale, se propune o formulă care să fie conformă cu așteptările amintite mai sus. Considerăm că acestea se întrunesc cel mai bine în scrutinul reprezentării proporționale cu vot preferențial. Aceasta mai este practicat în țări precum: Austria, Belgia, Danemarca, Italia, Olanda}} În urma unor dezbateri superficiale, Camera Deputaților (cameră decizională) a votat respingerea inițiativei legislative propuse de Vasile Pușcaș.<ref>Vasile Pușcaș, ''Propunere legislativă privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European'', Supunerea la votul final, 20 decembrie 2006 - https://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6227&idm=49,15{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6227&idm=49,15 }}</ref> În calitatea sa de deputat, Vasile Pușcaș a avut o activitate importantă, prin calitatea demersurilor sale: :* 113 luări de cuvânt :* 191 întrebări și interpelări :* 31 propuneri legislative :* 10 moțiuni În legislatura 2004–2008, Pușcaș a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Danemarcei, Regatul Țărilor de Jos (Olanda) și Republica Azerbaidjan.<ref name=":0">{{Citation|title=STRUCTURA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 2004-2008|url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=10&cam=2&leg=2004&pag=2&idl=1&prn=0&par=|archive-url=https://web.archive.org/web/20211130180452/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=10&cam=2&leg=2004&pag=2&idl=1&prn=0&par=|dead-url=yes|publisher=www.cdep.ro|access-date=2009-06-06|archive-date=2021-11-30}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.romanialibera.ro/a95861/vasile-puscas-a-demisionat-din-functia-de-vicelider-al-deputatilor.html|titlu=copie arhivă|accessdate=2008-06-11|archive-date=2016-03-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20160305075800/http://www.romanialibera.ro/a95861/vasile-puscas-a-demisionat-din-functia-de-vicelider-al-deputatilor.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citation|title=insarcinata – Realitatea Romaneasca|url=http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=5&articol_id=9393&p=13&article=ioan+rus+vasile+dancu+si+vasile+puscas+au+demisionat+din+toate+functiile+detinute+in+psd|language=en}}</ref> În 2016, a fost anchetat în dosarul DNA.<ref>{{Citat știre|title=Gafă de miliardar: Ioan Niculae a uitat lista cu off-shore-urile pe biroul său|url=https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/gafa-de-miliardar-ioan-niculae-a-uitat-lista-cu-1705061.html|prenume=Sorin|nume=Ghica|newspaper=[[Adevărul]]|data=29 aprilie 2025|accessdate=8 iunie 2025|quote=Fostul premier Emil Boc și mai mulți miniștri din primul său cabinet - Ilie Sârbu, Gheorghe Pogea, Adriean Videanu și Vasile Pușcaș – vor fi cercetați de procurorii DNA într-un dosar desprins din cel în care Niculae tocmai a fost trimis în judecată|nume2=Ionel|prenume2=Stoica}}</ref><ref name=":0" /> În iulie 2018, Pușcaș a atras atenția că Bruxelles-ul este iritat de impredictibilitatea guvernării actuale de la București, dar a precizat că România e departe de a fi amenințată cu articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, așa cum s-a întâmplat în cazul Poloniei.<ref>{{Citat știre|title=Fost negociator al României cu UE, despre viitorul raport MCV: ”Va fi mai rău decât precedentele”|url=https://www.libertatea.ro/stiri/fost-negociator-al-romaniei-cu-ue-despre-viitorul-raport-mcv-va-fi-mai-rau-decat-precedentele-2325820|prenume=Valentina|nume=Postelnicu|newspaper=[[Libertatea]]|data=11 iulie 2018|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Fostul negociator al României cu UE: Viitorul raport MCV, mai rău decât precedentele|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/fostul-negociator-al-romaniei-cu-ue-viitorul-raport-mcv-mai-rau-decat-precedentele-961919|newspaper=[[Digi 24]]|data=11 iulie 2018|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> ==Activitatea academică== Pușcaș este '''cadru didactic universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca''', din anul 1979. A urmat toate treptele ierarhiei universitare, de la asistent (1979–1990), la lector (1990–1993), conferențiar (1993–1995) și profesor (din 1995). După evenimentele din decembrie 1989, studenții Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai l-au propus prodecan al facultății, funcție pe care a deținut-o timp de un an, până la plecarea sa în misiune diplomatică la New York (1991). Între 1990 și 1991 a fost director al Centrului de Studii ale Democrației și Post-Comunismului, creat în cadrul UBB, Cluj-Napoca. Pușcaș este cel care, în februarie 1990, a inaugurat în România cursurile de integrare europeană, devenite astăzi disciplină obligatorie în toate facultățile cu profil istorie, relații internaționale, studii europene. La întoarcerea de la Ambasada României la Washington DC, Pușcaș a inițiat, după modelul american, școala de științe politice din Cluj, împreună cu un colectiv de tineri universitari clujeni. În 1995 a fost primul decan al nou înființatei Facultăți de Științe Politice și Administrative de la UBB. Până decembrie 2000, când a preluat mandatul de Negociator Șef al României cu Uniunea Europeană, Pușcaș a creat [http://www.isi-cluj.ro Institutul de Studii Internaționale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090204214931/http://www.isi-cluj.ro/ |date=2009-02-04 }} din Cluj-Napoca (al cărui director este din 1999 până în prezent), Centrul de Jurnalism și Trening al Comunicării. În același timp, a inaugurat și Programul de Master în Managementul Afacerilor Internaționale, iar din anul 2000 este conducător de doctorat în relații internaționale, la Facultatea de Istorie și Filosofie (UBB), precum și la Institutul Universitar Internațional de Studii Europene (IUIES) din Gorizia-Trieste (Italia). Între 2002 și 2008 a fost director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (București) În decembrie 2009, Pușcaș a primit Premiul Academiei Române “Mihail Kogălniceanu”, pentru lucrarea ''România spre Uniunea Europeană. Negocierile de aderare (2000–2004)'', Iasi, Institutul European, 2007.<ref>{{Citat știre|title=Negociatorul-șef al aderării la UE: „Alianța Vestului, spaima Estului. Vedem lipsa de voință a decidenților politici de a adopta descentralizarea reală”|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/negociatorul-sef-al-aderarii-la-ue-alianta-1912106.html|prenume=Remus|nume=Florescu|newspaper=Adevărul|data=17 decembrie 2018|accessdate=8 iunie 2025}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Omul care a negociat aderarea României la UE vede o Europă dezbinată de șefii statelor membre și de cei ai Uniunii. „N-au învățat nimic din criza anterioară“|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/omul-care-a-negociat-aderarea-romaniei-la-ue-vede-2012519.html|prenume=Ștefan|nume=Lică|newspaper=[[Adevărul]]|data=1 aprilie 2020|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> == Publicații == === Cărți - autor === (21 de lucrări) * Managing Global Interdependencies, Cluj-Napoca, Eikon, 2010 * International/Transnational Relations, Gorizia-Trieste, IUIES, 2009 * Euro-Topics, Cluj-Napoca, Eikon, 2008 * Teme Europene, Cluj-Napoca, Eikon, 2008 * România: de la preaderare la postaderare, Cluj-Napoca, 2008 * România spre Uniunea Europeană. Negocierile de aderare (2000-2004), (Iași: Institutul European, 2007) * România și iar România. Note pentru o istorie prezentă, (Cluj-Napoca: Eikon, 2007) * European Negotiations. A Case Study: The Romania’s Accession to EU. Gorizia, IUIES, 2006 * “Sticks and Carrots”. Regranting the Most-Favored-Nation Status for Romania (US Congress, 1990-1996) / “Bastoane și Morcovi”, Reacordarea clauzei națiunii celei mai favorizate (Congresul SUA, 1990-1996), Cluj-Napoca: Eikon, 2006 * Relații internaționale/transnaționale, Cluj-Napoca: Sincron, 2005 * Negociind cu Uniunea Europeană, 6 volume, ed. Economică, București, 2003: ::* vol. I - „Documente inițiale de poziție la capitolele de negociere” (2003) ::* vol. II – „Initial Position Documents” (2003) ::* vol. III – „Preparing the External Environment of Negotiations” (2003) ::* vol. IV – „Pregătirea mediului intern de negociere” (2003) ::* vol. V – „Pregătirea mediului de negociere, 2003 – 2004” (2005) ::* vol. VI – „Comunicarea publică și negocierea pentru aderare, 2003 – 2004” (2005) * Universitate-Societate-Modernizare, Presa Univ. Clujeană, Cluj-Napoca, 1995; Ediția a II-a, 2003 * Speranță și disperare - Negocieri româno-aliate, 1943-1944, București, Ed.Litera, 1995; Ediția a II-a, 2003 * Relații internaționale contemporane, Cluj-Napoca, Sincron, 1999; Ediția a II-a, 2003 * Căderea României în Balcani, Cluj-Napoca, Dacia, 2000 * Pulsul istoriei în Europa Centrală, Cluj-Napoca, Sincron, 1998 * Transilvania și aranjamentele europene. 1940-1944, Cluj-Napoca, Ed.FCR, 1995 * Alma Mater Napocensis – Idealul universității moderne, Cluj-Napoca, Ed. FCR 1994 * Dr. Petru Groza – pentru o „lume nouă”, Editura Dacia, 1985 (a fost interzisă și arsă întreaga ediție) === Cărți - editor și coautor === (33 de lucrări) * România și Uniunea Europeană post-Tratatul de la Lisabona (coord. Vasile Pușcaș și Marcela Sălăgean), Cluj-Napoca, Eikon, 2010 * Regiune și regionalizare în Uniunea Europeană, (coordonator Vasile Pușcaș și Adrian Ivan) Institutul de Studii Internaționale, Cluj-Napoca, 2004 * Romania NATO 2002, (ed. Adrian Năstase), București, ed. Monitorul Oficial 2002 * International Studies at the Beginning of the 21st Century, (ed. Vasile Pușcaș), Tomorrow’s Romania Publishing House, 2002 * International Relations – updading Studies and training, Editura Semne, București, 2002- editor * International Relations on line, Cdrom, Berlin 2002 * Central Europe since 1989, Cluj-Napoca, Dacia, 2001 * On Both sides of the Iron Courtain (coord. P. Otu, Gh. Vartic, M. Macuc) București, Military Publishing House, 2001 * On the Centenary of Ratzel’s Politische Geographic-Europe Between Political Geography an Geopolitics, editat de M. Antonisch Vl. Kolossov, P. Pagnini, vol. I, Societa Geografica Italiana, Roma, 2001 * Tratatul de la Nisa și Integrarea Europeană, în volumul „Tratatul de la Nisa” (coord. V. Vesa, A. Ivan) Cluj-Napoca, ed. Dacia, 2001, pp.&nbsp;5–8 * Democrația în Centrul și Sud-estul Europei, între aspirație și realitate (sec. XIX-XX) Satu-Mare, 2001 * România și viitorul Europei, (coord. A. Năstase), ed. Monitorul Oficial, București, 2001 * University and Society. A history of the Cluj Higher Education in the 20th Century, Cluj Univ. Press, editor și coautor (editor & co-author), 1999 * Istoria României. Transilvania, II (1867-1947), Ed. Gh. Barițiu, Cluj-Napoca, 1999, pp.&nbsp;1035–1064 * România - 1918 - Marea Unire (coord. și coautor), Cluj-Napoca, Ed. Studia, 1998 * La diplomatie de la paix en Europe (co-author), Ed. V. Popa, Beograd-Paris-Timișoara, 1998 * The Hungarians of Romania, Cluj-Napoca, Ed. FCR, 1996 * A romaniai magyarak, Cluj-Napoca, Ed. FCR, 1996 * Les Hongrois de Roumanie, Cluj-Napoca, Ed. FCR, 1996 * Maghiarii din România, Cluj-Napoca, Ed. FCR, 1995 * Cultură și societate în epoca modernă, Cluj-Napoca, 1990 * România în anii celui de-al doilea Război Mondial, vol. 2-3, București, 1989 * Istoria contemporană a României – texte sociale, economice și politice (1918-1929), Cluj-Napoca, 1989 * Bătălii în umbră, Cluj-Napoca, 1988 * Dezvoltare și modernizare în România interbelică 1918-1939, (coord.) București, 1988 * Civilizația medievală și modernă românească , Cluj-Napoca 1985 * Al doilea război mondial în documente și literatură, Cluj-Napoca 1985 == Referințe == <references/> == Legături externe == * Cecilia Caragea, Dialog cu Vasile Pușcaș, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002 * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=10&cam=2&leg=2004 Parlamentul României, Camera Deputaților] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070930013106/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=10&cam=2&leg=2004 |date=2007-09-30 }} * [http://www.isig.it Instituto di Sociologia Internazionale, Gorizia, Italia] * [http://www.isi-cluj.ro Institutul de Studii Internaționale, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090204214931/http://www.isi-cluj.ro/ |date=2009-02-04 }} === Interviu === * [http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Vasile_Puscas-_-Sunt_75-_sanse_ca_UE_sa_se_extinda_din_nou_0_311369376.html „Sunt 75% șanse ca UE să se extindă din nou”], 6 august 2010, George Rădulescu, ''Adevărul'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Puscas, Vasile}} [[Categorie:Nașteri în 1952]] [[Categorie:Deputați români 2004-2008]] [[Categorie:Europarlamentari pentru România 2007]] [[Categorie:Scriitori de știință]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Babeș-Bolyai]] [[Categorie:Membri ai Partidului Social Democrat]] [[Categorie:Oameni din județul Sălaj]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române]] jrpkkii3g3qju52xo4pfn7tee5czia9 0 146926 17024710 16219692 2025-06-11T00:38:10Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024710 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Dumitru Puzdrea | imagine = | dimensiune_imagine = | descriere = | functia = Deputat de {{jud|Neamț}} | termen = | inceput = [[2000]] | sfarsit = [[2008]] | data_nasterii = {{Data nașterii|1942|10|17|df=y}} | locul_nasterii = [[Turburea, Gorj|Turburea]], {{jud|Gorj}}, [[România]] | data_decesului = {{Data decesului și vârsta|2023|6|28|1942|10|17|df=y}} | locul_decesului = | circumscriptia = | partid = {{Partid|România|PRM}} (1996-2004)<br/>{{Partid|România|PD}} (2005-2008)<br/>{{Partid|România|PDL}} (2008) | alma_mater = [[Universitatea Titu Maiorescu]] (2004) | ocupatia = | profesia = | nationalitatea = | religia = | semnatura = }} '''Dumitru Puzdrea''' ({{Date biografice}}) a fost un politician român, cunoscut ca deputat de {{jud|Neamț}} din partea Partidului România Mare și apoi a Partidului Național Liberal între 2000 și 2008. Dumitru Puzdrea a fost ales în legislatura [[2000]]-[[2004]] pe listele PRM și a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Japonia și Marele Ducat de Luxemburg. În legislatura [[2004]]-[[2008]], Dumitru Puzdrea a fost ales pe listele PRM, în iunie 2005 a trecut la PNL și a fost membru în grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Bahrein. == Note == <references/> ==Legături externe== * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=195&cam=2&leg=2004 Profilul de deputat pe site-ul Camerei Deputaților] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240521223110/https://cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=195&cam=2&leg=2004 |date=2024-05-21 }} * [http://www.amosnews.ro/arhiva/deputatul-neamt-dumitru-puzdrea-audiat-cnsas-11-10-2006 Dumitru Puzdrea - audiat de CNSAS] * [http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Politica/unde-sint-banii-deputatului-dumitru-puzdrea--104044.html Evenimentul Regional] * [http://www.mont.ro/stiri/?editia=20080716&pagina=1&articol=18314 Monitorul de Neamț] {{DEFAULTSORT:Puzdrea, Dumitru}} [[Categorie:Nașteri în 1942]] [[Categorie:Deputați români 2000-2004]] [[Categorie:Deputați români 2004-2008]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Membri ai Partidului România Mare]] [[Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal]] evkmvfmkxorgvv2ylxt0jqz8cfyhftc 0 148809 17024713 16905342 2025-06-11T00:44:15Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024713 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Dumitru Pîslaru''' (n. [[15 iulie]] [[1950]], [[Comuna Grebănu, Buzău|comuna Grebanu]], sat Grebanu, [[județul Buzău]]) este un fost [[deputat]] [[Români|român]] în legislaturile [[1990]]-[[1992]] pe listele [[FSN]]. În legislaturile [[1992]]-[[1996]] și [[1996]]-[[2000]], Dumitru Pîslaru a fost ales pe listele partidului [[PDSR]]. Ulterior, a devenit [[ambasador]] al României în [[Algeria]]. ==Biografie== Dumitru Pîslaru s-a născut în data de 15 iulie 1950 în [[Comuna Grebănu, Buzău|comuna Grebanu]] din [[județul Buzău]]. A absolvit Liceul "Alexandru Vlahuță" din [[Râmnicu Sărat]], iar apoi a urmat cursurile [[Facultatea de Filosofie a Universității din București|Facultății de Filosofie]] din cadrul [[Universitatea din București|Universității din București]] pe care a finalizat-o cu o lucrare de licență despre sistemul categoriilor politice și etice la [[Niccolò Machiavelli]]. Între anii 1975-1990, a activat ca profesor de [[filosofie]] la mai multe licee din [[Buzău]] și Râmnicu Sărat. Implicat activ în evenimentele din decembrie 1989 de la Râmnicu Sărat, Dumitru Pîslaru a fost membru în conducerea locală a Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), iar după consitituirea [[FSN]]-ului ca partid politic, devine președinte al organizației locale FSN Râmnicu Sărat și vicepreședinte al organizației județene FSN Buzău. Din anul 1990, odată cu primele alegeri parlamentare, devine deputat, câștigând alte două mandate în legislaturile 1992-1996 și 1996-2000. Între anii 1992-1997, Pîslaru a fost secretar al Departamentului politic al [[PDSR]] și șef al Departamentului de imagine și propagandă.A fost și purtător de cuvânt al partidului, a editat un buletin informativ, a pus bazele publicației "Democrația Socială" și a asigurat informațional accesul PDSR-ului pe internet și la radio. Ulterior, devine ambasador al României în [[Algeria]]. La alegerile din 5 noiembrie 2001 pentru șefia organizației PSD Râmnicu Sărat, Dumitru Pîslaru este învins de către primarul municipiului, Constantin Ghinioiu. La câteva zile, în 18 noiembrie 2001, Pîslaru pierde și postul de vicepreședinte al PSD Buzău.<ref>Valeriu Nicolescu, ''Un colț de Țară Românească. Județul Slam-Râmnic. Nume cu renume'', Buzău, Editgraph, 2015, pp.275-277.</ref> ==Legături externe== * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=141&cam=2&leg=1996 Dumitru Pîslaru] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240422131832/https://cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=141&cam=2&leg=1996 |date=2024-04-22 }} la cdep.ro {{DEFAULTSORT:Pîslaru, Dumitru}} ==Note== [[Categorie:Nașteri în 1950]] [[Categorie:Deputați români 1990-1992]] [[Categorie:Deputați români 1992-1996]] [[Categorie:Deputați români 1996-2000]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Membri ai FSN]] [[Categorie:Membri ai Partidului Democrației Sociale din România]]. [[Categorie:Oameni din Râmnicu Sărat]] kpp2vcl782kk8n9ncpnscypmwdv6csw 0 148996 17024720 16219454 2025-06-11T01:18:18Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024720 wikitext text/x-wiki {{altesensuri}} '''Dumitru Șerban''' (n. 7 septembrie 1955) este un fost [[deputat]] [[Români|român]] în legislatura [[1990]]-[[1992]], ales în [[județul Sibiu]] pe listele partidului [[FSN]]. Dumitru Șerban a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Venezuela, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Elenă și Republica Chile. ==Legături externe== * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=345&cam=2&leg=1990 Dumitru Șerban] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240420084431/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=345&cam=2&leg=1990 |date=2024-04-20 }} la cdep.ro {{ciot-deputat}} {{DEFAULTSORT:Șerban, Dumitru}} [[Categorie:Nașteri în 1955]] [[Categorie:Deputați români 1990-1992]] [[Categorie:Membri ai FSN]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] o8foh06gq52mpjpl9ccv4x6fcrk4qq9 0 149098 17024717 16219446 2025-06-11T01:04:58Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024717 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Politician}} '''Dumitru Surdu''' (n. [[21 februarie]] [[1947]] – d. [[24 iunie]] [[2009]]<ref>[http://www.cnsas.ro/documente/adeverinte/2014/3242%20Surdu%20Dumitru.pdf CNSAS]</ref>) a fost un [[deputat]] [[Români|român]] în legislatura [[1990]]-[[1992]], ales în [[județul Neamț]] pe listele partidului [[FSN]]. Dumitru Surdu a demisionat pe data de [[13 septembrie]] [[1990]] și a fost înlocuit de deputatul [[Ioan Bivolaru]]. == Note == <references /> ==Legături externe== * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=340&cam=2&leg=1990 Dumitru Surdu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240420084425/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=340&cam=2&leg=1990 |date=2024-04-20 }} la cdep.ro {{ciot-deputat}} {{DEFAULTSORT:Surdu, Dumitru}} [[Categorie:Nașteri în 1947]] [[Categorie:Deputați români 1990-1992]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Membri ai FSN]] [[Categorie:Decese în 2009]] oqk2lbsz48fz3e8xyelswt08zngu6jq 0 149297 17024852 17011164 2025-06-11T04:22:15Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024852 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eberhard Wolfgang Wittstock''' (n. [[14 martie]] [[1948]], [[Brașov]], [[Republica Populară Română]]) este un politician [[Sași|sas transilvănean]], președinte al [[Forumul Democrat al Germanilor din România|Forumului Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) între [[1998]]-[[2002]], în prezent președintele filialei [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}) a FDGR/DFDR. Wittstock a fost deputat în legislaturile [[1992]]-[[1996]], [[1996]]-[[2000]] și [[2000]]-[[2004]], ales în [[județul Sibiu]] din partea FDGR/DFDR. În 1998, Eberhard Wolfgang Wittstock a fost desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.<ref>{{Citation |publisher=legislatie.just.ro |title=HOTARARE 4 12/02/1998 - Portal Legislativ |url=https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/13959}}</ref> Wolfgang Wittstock este de profesie filolog, absolvent al Facultății de Litere a [[Universitatea Babeș-Bolyai|Universității Babeș-Bolyai]] (UBB) din [[Cluj-Napoca]] în anul [[1971]].<ref>{{Citat web |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=339&cam=2&leg=1992&pag=0&idl=1 |accessdate=2024-04-22 |titlu=STRUCTURA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 1992-1996<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2022-12-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20221208063614/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=339&cam=2&leg=1992&pag=0&idl=1 |dead-url=yes }}</ref> În perioada 1983-1986, Eberhard Wolfgang Wittstock a fost secretar literar al secției germane de la [[Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu]]. Conform biografiei sale oficiale, Wittstock a fost membru [[Partidul Comunist Român|PCR]] în perioada 1976-1989, fără funcții de conducere. == Note == <references/> {{ciot-deputat}} {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Wittstock, Wolfgang}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Deputați români 1992-1996]] [[Categorie:Deputați români 1996-2000]] [[Categorie:Deputați români 2000-2004]] [[Categorie:Deputați români de etnie germană]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Politicieni sași]] [[Categorie:Brașoveni]] stw9dcf7jt91l752ojhtqrp850a661a 0 149391 17024716 16219397 2025-06-11T00:57:31Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024716 wikitext text/x-wiki '''Dumitru Sandu''' (n. 6 decembrie 1939) este un fost [[deputat]] [[Români|român]] în legislatura [[1996]]-[[2000]], ales în [[județul Botoșani]] pe listele partidului [[USD-PSDR]]. Dumitru Sandu a devenit deputat neafiliat din martie 1999. Dumitru Sandu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Azerbaidjan, Republica Slovacă și Republica Coreea. ==Legături externe== * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=221&leg=1996&cam=2 Dumitru Sandu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240621015535/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=221&leg=1996&cam=2 |date=2024-06-21 }} la cdep.ro {{ciot-deputat}} {{DEFAULTSORT:Sandu, Dumitru}} [[Categorie:Nașteri în 1939]] [[Categorie:Deputați români 1996-2000]] [[Categorie:Membri ai Partidului Social-Democrat Român]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] 955immn0dx57lgiqwvfezt87apdzn1i 0 149438 17024714 16219390 2025-06-11T00:51:22Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024714 wikitext text/x-wiki '''Dumitru Rotaru''' (n. 24 octombrie 1948) este un fost [[deputat]] [[Români|român]] în legislatura [[1996]]-[[2000]], ales în [[județul Dâmbovița]] pe listele partidului [[Minorități]]. Dumitru Rotaru a fost validat ca deputat pe data de 28 februarie 2000 când l-a înlocuit pe deputatul [[Florea Simion]]. Dumitru Rotaru a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Spaniei, Republica Bulgaria și Regatul Hașemit al Iordaniei. ==Legături externe== * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=360&cam=2&leg=1996 Dumitru Rotaru] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240621041655/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=360&leg=1996&cam=2 |date=2024-06-21 }} la cdep.ro {{ciot-deputat}} {{DEFAULTSORT:Rotaru, Dumitru}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Deputați români 1996-2000]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] kl530630rt8ziqvwol9n7tzgs5mfp63 0 150922 17024793 16972308 2025-06-11T02:46:15Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024793 wikitext text/x-wiki {{PDVN|date=mai 2025}}{{Infocaseta Om politic}} '''Dénes Seres''' ({{date biografice}}) este un politician [[român]], membru al Parlamentului României în legislaturile din perioada 1992&ndash;2020. În legislaturile [[1992]]-[[1996]], [[1996]]-[[2000]] și [[2000]]-[[2004]], Dénes Seres a fost senator ales pe listele UDMR. În legislatura [[2000]]-[[2004]], a fost membru în grupul de prietenie parlamentar cu Regatul Spaniei. În legislatura [[2004]]-[[2008]], Dénes Seres a fost deputat ales pe listele UDMR iar în cadrul activității sale parlamentare, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Slovacă, Republica Ecuador, Republica Lituania și Republica Africa de Sud. De asemenea, Dénes Seres a fost delegat al Parlamentului României în Comisia Interparlamentară București - Chișinău. În legislatura [[2008]]-[[2012]], Dénes Seres a fost deputat ales pe listele UDMR și a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Ucraina, Republica Africa de Sud și Republica Slovacă. În legislatura [[2012]]-[[2016]], Dénes Seres a fost deputat ales pe listele UDMR și a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Slovacă, Regatul Spaniei și Republica Malta. În legislatura [[2016]]-[[2020]], Dénes Seres este deputat ales pe listele UDMR și este membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Turcia, Republica Panama și Republica Elenă. Dénes Seres a inițiat propuneri legislative: == Note == <references /> ==Legaturi externe== * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=272&leg=2008 Dénes Seres] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20230331005649/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=272&leg=2008 |date=2023-03-31 }} la cdep.ro {{DEFAULTSORT:Seres, Deénes}} [[Categorie:Nașteri în 1953]] [[Categorie:Senatori români 1992-1996]] [[Categorie:Senatori români 1996-2000]] [[Categorie:Senatori români 2000-2004]] [[Categorie:Deputați români 2004-2008]] [[Categorie:Deputați români 2008-2012]] [[Categorie:Senatori români de etnie maghiară]] [[Categorie:Deputați români de etnie maghiară]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Deputați români 2012-2016]] [[Categorie:Deputați români 2016-2020]] [[Categorie:Membri ai Uniunii Democrate Maghiare din România]] [[Categorie:Deputați români 2020-2024]] [[Categorie:Deputați români 2024-2028]] gxgms694ehythiq439dtzxbs777c8jg 0 153680 17024968 16219165 2025-06-11T07:48:14Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024968 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Eduard-Stelian Martin | functia = [[Camera Deputaților din România|deputat]] | început = 2004 | sfârșit = | circumscripția = 14 Constanța, colegiul uninominal nr.6 | partid = [[Partidul Social Democrat (România)|Partidul Social Democrat]] | data_nașterii = {{Data nașterii și vârsta|1973|12|13}} }} '''Eduard-Stelian Martin''' (n. [[13 decembrie]] [[1973]]) este un politician [[român]], fost membru al Parlamentului României în perioada 2004 - 2016.<ref>{{Citat web|url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=209&cam=2&leg=2012&pag=1&idl=1&prn=0&par=|accessdate=4 octombrie 2017|autor=Camera Deputaților|titlu=Eduard-Stelian MARTIN|archive-date=2016-04-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20160407045427/http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=209&leg=2012&cam=2&idl=1&pag=1&prn=0&par=|dead-url=yes}}</ref> În legislatura [[2004]]-[[2008]], Eduard-Stelian Martin a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Columbia, Arabia Saudită și Republica Federativă a Braziliei; în legislatura [[2008]]-[[2012]], el a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Arabă Egipt, Irlanda și Egipt iar în legislatura [[2012]]-[[2016]], el a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Rewpublica Irak, Regatul Țărilor de Jos (Olanda) și Republica Bulgaria. == Acuzații de corupție == Pe 9 decembrie 2015 Eduard Martin a fost trimis în jucecată de [[Direcția Națională Anticorupție|Direcția Anțională Anticorupție]] alături de fost primar al [[Constanța|Constanței]] [[Radu Mazăre]]. În acest dosar Martin este acuzat de complicitate la abuz în serviciu și dare de mită.<ref>{{Citat web|url=https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6922|titlu=trimitere}}</ref> La data de 4 octombrie 2017, [[Direcția Națională Anticorupție|DNA]] a pus în mișcare urmărirea penală și arestarea pentru 24 de ore a lui Eduard-Stelian Martin sub acuzația de evaziune fiscală. Eduard-Stelian Martin este suspectat de neplata unor taxe și impozite, în valoare de peste 32 milioane lei, dintr-un contract de salubrizare încheiat între o societate comercială unde era asociat și municipiul Constanța.<ref>{{Citat web|url=http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8394|accessdate=4 octombrie 2017|autor=Direcția Națională Anticorupție|titlu=COMUNICAT - acțiune penală și reținere MARTIN EDUARD STELIAN}}</ref> Pe 23 iulie 2020 Eduard Martin a fost trimis în judecată într-un nou dosar de către [[Direcția Națională Anticorupție|DNA]]. Acesta este acuzat de evaziune fiscală și delapidare.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/fostul-deputat-eduard-martin-trimis-in-judecata-intr-un-dosar-de-evaziune-de-109-milioane-de-lei-1342425|titlu=trimitere 2}}</ref> Pe 3 februarie 2022 Eduard Martin a fost achitat definitiv de [[Înalta Curte de Casație și Justiție]] în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de Radu Mazăre.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/radu-mazare-a-fost-condamnat-definitiv-la-5-ani-inchisoare-cu-executare-in-dosarul-polaris-1825189|titlu=achitare}}</ref> == Note == <references /> {{ciot-deputat}} {{DEFAULTSORT:Martin, Eduard-Stelian}} [[Categorie:Nașteri în 1973]] [[Categorie:Deputați români 2004-2008]] [[Categorie:Deputați români 2008-2012]] [[Categorie:Deputați români 2012-2016]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] 5ojd92tvtqbyrwt05sm9ytgm0jhs6pt 1 155467 17025079 11727672 2025-06-11T09:53:26Z ~2025-57185 699280 Secțiune nouă: /* Confuzie de nume */ 17025079 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | living = yes | clasament = început | proiect1 = Biografii | importanță1 = mică | proiect2 = Politică | importanță2 = mică | proiect3 = România | importanță3 = mică }} <!--Discuţie:Vasile Puşcaş--> == Confuzie de nume == Afaceristul Vasile Pușcaș nu este aceeași persoană. Aceste informații nu aparțin în acest articol. [[Special:Contribuții/&#126;2025-57185|&#126;2025-57185]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-57185|talk]]) 11 iunie 2025 12:53 (EEST) d4nyeomm8xhqvh0ty6wosn76ly3mjgg 17025125 17025079 2025-06-11T10:43:10Z Pafsanias 191728 /* Confuzie de nume */ scuze 17025125 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | living = yes | clasament = început | proiect1 = Biografii | importanță1 = mică | proiect2 = Politică | importanță2 = mică | proiect3 = România | importanță3 = mică }} <!--Discuţie:Vasile Puşcaş--> == Confuzie de nume == Afaceristul Vasile Pușcaș nu este aceeași persoană. Aceste informații nu aparțin în acest articol. [[Special:Contribuții/&#126;2025-57185|&#126;2025-57185]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-57185|talk]]) 11 iunie 2025 12:53 (EEST) :Ne cerem scuze, a fost o confuzie absolut regretabilă. Vă mulțumim pentru semnalare și corectură. Am ascuns din istoric informațiile defăimătoare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 13:42 (EEST) ofhhb4qmu3ixqbkjmn411iti581ngyc 14 162028 17024558 10036151 2025-06-10T21:25:47Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024558 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=582.361/.99&lang=ro 582.37/.39] |DDC= |LCC= }} {{Catmore|Pteridofite}} :{{Commons category-inline|Pteridophyta}} [[Categorie:Încrengături de plante]] ky0mynb5gvehgmyttolumy7s1b8kivc 0 164277 17023814 16191134 2025-06-10T13:25:00Z ~2025-64336 703616 17023814 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Stradă | tip=cale | imagine= Hotel Continental - Calea Victoriei.jpg | localitate=București | sector=1 | nume=Victoriei | început=Piața Națiunile Unite | sfârșit=Piața Victoriei | lungime=2722 | nume_în_cinstea= | obiecte= | an_denumire=8 octombrie 1878 }} '''Calea Victoriei''' este una din cele mai imp. Se întinde din Piața Națiunile Unite (de la intersecția cu Splaiul Independenței) până la [[Piața Victoriei]] și are o lungime de 2.700 de metri. ==Istoric== Calea Victoriei este una din cele mai vechi artere ale Bucureștiului. Înainte de domnia lui [[Constantin Brâncoveanu]], strada nu făcea parte din București, numele ei fiind ''Drumul Brașovului'' și era formată doar din bucata dintre Cercul Militar și Piața Victoriei. Porțiunea cuprinsă între Piața Națiunilor Unite (fostă Piața Senatului) și [[bulevardul Regina Elisabeta]] era cunoscută în acea vreme sub numele de ''Ulița Mare spre Sărindar'' pentru că ducea către biserica Sărindar, aflată pe locul pe care astăzi este [[Cercul Militar Național]]. [[Imagine:Calea Victoriei 1930.jpg|left|thumb|250px|Calea Victoriei în anii 1930]] Drumul rezultat din unirea ''Drumul Brașovului'' cu ''Ulița Mare spre Sărindar'' a fost deschis în anul [[1692]], de către domnitorul Țării Românești, [[Constantin Brâncoveanu]], sub numele de ''Podul Mogoșoaiei''. Ulița nou formată era pavată cu trunchiuri de copaci. Străzilor astfel pavate li se spunea poduri, motiv pentru care și noua cale primește denumirea de „Pod”: ''Podul Mogoșoaiei''. Noua stradă a fost construită pentru a asigura o cale de legătură între moșia voievodului, [[Palatul Mogoșoaia|Mogoșoaia]] și palatul domnesc, amplasat în apropierea ''[[Curtea Veche|Curții Vechi]]''. Noua arteră devine drumul principal al capitalei, de-a lungul ei construindu-se case boierești, biserici, hanuri, hoteluri, prăvălii, magazine de lux, cafenele și instituții de stat. La începutul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], strada era luminată cu ''„șomoioage îmbibate cu păcură sau rășină”'', în timpul domnitorului [[Grigore al IV-lea Ghica|Grigore Ghica]] se pavează cu piatră, iar în [[1882]] au apărut primele instalații electrice din București, în fața Palatului Regal de pe Calea Victoriei. [[Fișier:Calea Victoriei um 1895.png|thumb|250px|Calea Victoriei pe la 1895]] [[Fișier:Victory boulevard near Post Palace Bucharest Romania.jpg|thumb|250px|Calea Victoriei in anii '40]] Deși construcțiile ridicate pe această stradă au apărut de-a lungul timpului, inegale ca mărime și cu stiluri diferite și creeză un tot mai puțin fericit din punct de vedere urbanistic și arhitectonic<ref>București. Ghid istoric și artistic. p. 9</ref>, artera devine din ce în ce mai importantă pentru București începând din secolul al XIX când devine stradă domnească. După ce la [[8 octombrie]] [[1878]], armata română își face intrarea triumfală în Capitală, în urma victoriei din [[Războiul de independență (1877-1878)|Războiul de Independență]], ''Podul Mogoșoaiei'' primește numele de ''Calea Victoriei'', nume păstrat până în prezent. În perioada comunistă artera își păstrează numele primit în anul 1878, și devine sursă de inspirație pentru regimul comunist în construirea unei noi artere (1980), atât ca nume, dar și ca însemnătate, numită [[Calea Victoriei Socialismului]]<ref>București. Arhitectură și modernitate</ref>. ==Clădiri și monumente== Porțiunea dintre Bd. Dacia și str. Gheorghe Manu este clasată ca monument istoric, {{codLMI|B-II-a-A-19838}}. În plus, Calea Victoriei conține multe alte monumente de arhitectură: *'''[[Muzeul Național de Istorie a României]]''' (''Palatului Poștelor''): Palatul Poștelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Național. *'''[[Biserica Zlătari]]''': Este situată lângă Muzeul Național de Istorie. A fost zidită în 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn și apoi rezidită în 1715 din grija spătarului Mihai Cantacuzino. *'''[[Biserica Doamnei]]''': Este situată la intersecția ''Căii Victoria'' cu bulevardul ''Elisabeta''. A fost ctitorită în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua soție a lui Șerban Cantacuzino. *'''[[Grand Hôtel du Boulevard]]''': Construcția clădirii a început în anul 1865 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. *'''[[Sediul central CEC]]''': Este situat vizavi de Muzeul Național de Istorie. Clădirea a fost ridicată în 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. *'''[[Cercul Militar Național]]''': Clădirea Cercului Militar este situată vizavi de ''Grand Hôtel du Boulevard''. A fost construită în 1912, în stil neoclasic francez, după planurile arhitecților Dimitrie Maimarolu, Victor Ștefănescu și Ernest Doneaud. <gallery widths="200px" heights="200px" perrow="5"> File:Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie Bucuresti.jpg|[[Sediul central CEC]] File:Cercul Militar Nat 3.jpg|[[Cercul Militar Național]] File:Casa Capșa.jpg|[[Casa Capșa]] File:GrandHotelContinental.JPG|[[Grand Hotel Continental]] File:Passage Vilacrosse.jpg|[[Pasajul Macca-Villacrosse]] </gallery> *'''[[Casa Capșa]]''': Este situată în fața Cercului Militar Național. Restaurant înființat în [[1881]]. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitală. *'''[[Teatrul Odeon]]''': Clădirea a fost ridicată pe locul unde a existat fosta casă a lui Costache Ghica. *'''[[Teatrul de revistă Constantin Tănase]]''': *'''[[Palatul Telefoanelor din București|Palatul Telefoanelor]]''': A fost construit în anul 1933, după planurile arhitecților americani Louis Weeks și Walter Froy. A fost la acea dată cea mai înaltă clădire din București (53 m). *'''[[Grand Hotel Continental]]''': Este situat la intersecția ''Căii Victoria'' cu strada ''Ioan Câmpineanu''. Clădirea a fost construită în 1886 după planurile arhitecților Emil Ritten Forster și I.I.Rasnovanu în stilul Renașterii germane. *'''[[Pasajul Macca-Villacrosse]]''': A fost realizat de către arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticlă și adăpostește buticuri, cafenele și locuințe. *'''[[Biserica Crețulescu]]''': Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Crețulescu și de soția sa, Safta, fiica domnitorului [[Constantin Brâncoveanu]]. *'''[[Monumentul Renașterii Naționale (București)|Monumentul Renașterii Naționale]]''': Este situat în Piața Revoluției. A fost construit de Alexandru Ghilduș și inaugurat în 2005. *'''[[Muzeul Național de Artă al României]]''' (''Palatul Regal''): Este situat în Piața Revoluției. Palatul a fost construit după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu și inaugurat în anul 1937. Astăzi, Palatul adăpostește Muzeul Național de Artă. Aici sînt expuse tablori pictate de [[Theodor Aman]], [[Nicolae Grigorescu]], [[Ion Andreescu]], [[Ștefan Luchian]], [[Theodor Pallady]], [[Gheorghe Petrașcu]], [[El Greco]], [[Rembrandt]], [[Rubens]]. *'''[[Palatul Senatului]]''': Este situat în Piața Revoluției. Inițial a fost Consiliul de Miniștri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. În prezent, clădirea găzduiește Ministerul Administrației și Internelor. <gallery widths="200px" heights="200px" perrow="5"> File:20140819 București 22.jpg|[[Biserica Crețulescu]] File:Muzeul de Arta curte.jpg|[[Palatul Regal]] File:Bucuresti bib cen.jpg|[[Biblioteca Centrală Universitară din București|Biblioteca Centrală Universitară]] File:Athenee Palace Hilton.JPG|[[Hotelul Athénée Palace]] File:Ateneul Roman.jpg|[[Ateneul Român]] </gallery> *'''[[Biblioteca Centrală Universitară din București]]''': Este situată vizavi de Muzeul Național de Artă al României. Clădirea a fost construită în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau și inaugurată în 1895 de regele Carol I. *'''[[Hotelul Athénée Palace]]''' (din rețeaua [[Hilton]]): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din București în construcția căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. *'''[[Ateneul Român]]''': Este situat în Piața Revoluției. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. *'''[[Biserica Albă din București|Biserica Albă]]''': A fost ctitorită de preotul Neagu Dârvaș la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. *'''[[Muzeul Colecțiilor de Artă]]''' (Palatul Romanit): Clădirea a fost ridicată în 1883 pe locul fostei case boierești Romanit, construită la începutul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminată și amenajată de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a închiriat casa pentru a-și instala Cancelaria Domnească. Din 1978 aici se află Muzeul Colecțiilor de Artă. *'''[[Muzeul Ceramicii și Sticlei]]''' ([[Palatul Știrbei din București|Palatul Știrbei]]): A fost construit în [[1835]] după planurile arhitectului francez Sanjouand. *'''[[Uniunea Scriitorilor]]''': Fosta [[Casa Monteoru|Casă Monteoru]], construită după planurile arhitectului Nicolae Cuțarida. *'''[[Casa Cesianu]]''': Este situat la intersecția ''Căii Victoria'' cu bulevardul ''Dacia'' și este fostul sediu al legației germane la București. *'''Clădirile [[Academia Română|Academiei Române]]''': Situate vizavi de Cazino Victoria. Clădirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitală, fosta casă boierească Cesianu. Academia are sediul în această clădire din 1890. Clădirea Bibliotecii Academiei a fost construită în 1936 după planurile arhitectului Duiliu Marcu și este situată în spatele grădinii Academiei. <gallery widths="200px" heights="200px" perrow="5"> File:Palatul Stirbei- Calea Victoriei 03.JPG|[[Palatul Știrbei]] File:Casa Monteoru (Uniunea Scriitorilor din Romania), Calea Victoriei nr. 115, Bucuresti sect. 1 (2).jpg|[[Casa Monteoru]] File:Casa Cesianu corner view.JPG|[[Casa Cesianu]] File:Casa Vernescu on Calea Victoriei.JPG|[[Casa Vernescu]] File:Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei 141.jpg|[[Palatul Cantacuzino (București)|Palatul Cantacuzino]] </gallery> *'''[[Biserica Sf. Nicolae Tabacu]]''': Este situată vizavi de Academia Română, construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. *'''[[Casa Vernescu]]''': Casa a fost ridicată în jurul anului 1820 de familia Lenș. În 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Clădirea a fost refăcută în întregime de arhitectul [[Ion Mincu]]. * '''[[Casa Nenciu, București|Casa Nenciu]]''': Casa a fost ridicată în primele decenii ale secolului al XIX-lea. În 1840 devine proprietatea prințesei Cleopatra Trubețkoi, care o renovează, apoi a fiicei moșierului Nenciu. *'''[[Institutul de Istorie a Artei]]''': Este situat la intersecția ''Căii Victoria'' cu strada ''G. Manu'' vizavi de Muzeul George Enescu și este fosta casă a avocatului Dissescu. Clădirea a fost construită de arhitecții Grigore Cerkez și A.Clavel în stil eclectic *'''[[Palatul Cantacuzino (București)|Palatul Cantacuzino]]''' (''[[Muzeul Național „George Enescu”]]''): Clădirea a fost construită după planurile arhitectului I.D. Berindei în stilul rococo, neoclasic francez și art-nouveau în perioada 1898-1900. Fațada clădirii are o intrare monumentală străjuită de doi lei. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, palatul a fost sediul președinției Consiliului de miniștri. ===Locuri care nu mai există=== *[[Terasa Otetelișanu]] (astăzi Palatul Telefoanelor) *Cafeneaua "Kübler" (astăzi restaurantul „Cina”) *Cafeneaua "Fialkowski" *Cafeneaua "High-Life" (situata intre hotelul Hilton si Fundatia Universitara Carol I) *Clădirea fostului [[TNB|Teatru Național]] (astăzi hotelul [[Novotel]]) *Biserica Sărindar (astăzi [[Cercul Militar Național]]) *Biserica Sfântul Ioan (astăzi Casa de Economii și Consemnațiuni) *Casa Prager (astăzi sediul Loteriei Naționale) <gallery widths="200px" heights="200px" perrow="5"> File:Calea Victoriei Fortepan 76579.jpg|Calea Victoriei, vedere spre Piața Revoluției, 1962 File:Calea Victoriei, jobbra a második ház a Tanase színház (Teatrul De Revistă Constantin Tănase). Fortepan 13543.jpg|Calea Victorie, zona Teatrului De Revistă Constantin Tănase, 1977 </gallery> În 2006 a fost lansat proiectul „Trasee culturale în București” prin care se urmărește amenajarea unei zone culturale active a Căii Victoria.<ref>{{Citat web |url=http://www.hotnews.ro/articol_43701-Proiectul-Trasee-culturale-in-Bucuresti.htm |accessdate=2007-01-21 |titlu=www.hotnews. ro „Proiectul Trasee culturale în București” |archive-date=2006-12-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20061213191922/http://www.hotnews.ro/articol_43701-Proiectul-Trasee-culturale-in-Bucuresti.htm |dead-url=yes }}</ref>. ==Note== <div style="font-size:90%;"><references /></div> ==Bibliografie== *Gheorghe Crutzescu, [http://www.bibmet.ro/uploads/gheorghe_crutzescu_podulmogosoaiei.pdf ''Podul Mogoșoaei – Povestea unei străzi'' - bibmet.ro], accesat pe 8 iunie 2016 *Silvia Colfescu, ''București, ghid turistic, istoric, artistic'', ed. Vremea, 2006 *George Potra, ''Din Bucureștii de altădată'', ed. Științifică și Enciclopedică, 1981 *[[Andrei Pippidi]], ''București istorie și urbanism'', ed. Do-minoR, 2002 * [http://www.jurnalul.ro/special/bucurestii-de-altadata-si-strazile-lor-68467.htm Bucureștii de altădată și străzile lor]{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 22 mai 2004, Camelia Ionescu, ''Jurnalul Național'' ==Legături externe== {{commonscat|Calea Victoriei, Bucharest}} * [https://www.flickr.com/search?sort=date-posted-desc&text=%22Calea%20Victoriei%22 Calea Victoriei pe Flickr.com] *{{ro icon}} [http://www.artline.ro/Ph-Calea-Victoriei-7-1431-1.html Imagini vechi cu Calea Victoriei] la Artline *{{ro icon}} [http://www.news365.ro/training/Istoria_unei_strazi_Calea_Victoriei_IDN21582.html Istoria unei străzi] * [http://hartamonumentebucuresti.apmnir.ro/ Harta Monumentelor Istorice din București] * [http://www.harta.bucurestilive.ro/#eD0yNDMzMTA5Jnk9NTgwMTMzMCZ6PTMmcz0xNDUxJg==/ Calea Victoriei pe hartă] * [http://www.adevarul.ro/actualitate/Calea_Victoriei-arbore_cu_radacina_in_Lipscani_0_517149091.html Calea Victoriei, arbore cu rădăcina în Lipscani], 14 iulie 2011, Cristina Diac, ''Adevărul'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/strazile-bucurestilor-mica-istorie-sentimentala-in-imagini-xxxii-calea-victoriei-galerie-foto-9914612/ Străzile Bucureștilor – mică istorie sentimentală în imagini (XXXII). Calea Victoriei. GALERIE FOTO], 3 august 2012, Dr. Alexandru Popescu, ''Ziarul de Duminică'' * [http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/povestea-unui-bulevard-calea-victoriei-528338.html Povestea unui bulevard: Calea Victoriei], 25 noiembrie 2009, Monica Andronescu, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/stiri/observator/ce-ascund-cladirile-de-pe-calea-victoriei-507121.html Ce ascund clădirile de pe Calea Victoriei], 10 mai 2009, Eugenia Mihalcea, ''Jurnalul Național'' * [http://adevarul.ro/news/bucuresti/foto-calea-victoriei-corso-capitalei-artera-iluminata-electric-teatru-statie-taxi-1_50db1e50596d7200913b0764/index.html FOTO Calea Victoriei, Corso al Capitalei: prima arteră iluminată electric, primul teatru, prima stație de taxi], 26 decembrie 2012, Oana Balan, ''Adevărul'' {{Cartiere București}} {{DEFAULTSORT:Victoriei, Calea}} [[Categorie:Fondări în 1692]] [[Categorie:Calea Victoriei| ]] loksu380xyl3q90nq3q6397k76q0ta4 17023815 17023814 2025-06-10T13:25:10Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.979187078019265). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 16191134 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Stradă | tip=cale | imagine= Hotel Continental - Calea Victoriei.jpg | localitate=București | sector=1 | nume=Victoriei | început=Piața Națiunile Unite | sfârșit=Piața Victoriei | lungime=2722 | nume_în_cinstea= | obiecte= | an_denumire=8 octombrie 1878 }} '''Calea Victoriei''' este una din cele mai importante artere situată în centrul [[București]]ului. Se întinde din Piața Națiunile Unite (de la intersecția cu Splaiul Independenței) până la [[Piața Victoriei]] și are o lungime de 2.700 de metri. ==Istoric== Calea Victoriei este una din cele mai vechi artere ale Bucureștiului. Înainte de domnia lui [[Constantin Brâncoveanu]], strada nu făcea parte din București, numele ei fiind ''Drumul Brașovului'' și era formată doar din bucata dintre Cercul Militar și Piața Victoriei. Porțiunea cuprinsă între Piața Națiunilor Unite (fostă Piața Senatului) și [[bulevardul Regina Elisabeta]] era cunoscută în acea vreme sub numele de ''Ulița Mare spre Sărindar'' pentru că ducea către biserica Sărindar, aflată pe locul pe care astăzi este [[Cercul Militar Național]]. [[Imagine:Calea Victoriei 1930.jpg|left|thumb|250px|Calea Victoriei în anii 1930]] Drumul rezultat din unirea ''Drumul Brașovului'' cu ''Ulița Mare spre Sărindar'' a fost deschis în anul [[1692]], de către domnitorul Țării Românești, [[Constantin Brâncoveanu]], sub numele de ''Podul Mogoșoaiei''. Ulița nou formată era pavată cu trunchiuri de copaci. Străzilor astfel pavate li se spunea poduri, motiv pentru care și noua cale primește denumirea de „Pod”: ''Podul Mogoșoaiei''. Noua stradă a fost construită pentru a asigura o cale de legătură între moșia voievodului, [[Palatul Mogoșoaia|Mogoșoaia]] și palatul domnesc, amplasat în apropierea ''[[Curtea Veche|Curții Vechi]]''. Noua arteră devine drumul principal al capitalei, de-a lungul ei construindu-se case boierești, biserici, hanuri, hoteluri, prăvălii, magazine de lux, cafenele și instituții de stat. La începutul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], strada era luminată cu ''„șomoioage îmbibate cu păcură sau rășină”'', în timpul domnitorului [[Grigore al IV-lea Ghica|Grigore Ghica]] se pavează cu piatră, iar în [[1882]] au apărut primele instalații electrice din București, în fața Palatului Regal de pe Calea Victoriei. [[Fișier:Calea Victoriei um 1895.png|thumb|250px|Calea Victoriei pe la 1895]] [[Fișier:Victory boulevard near Post Palace Bucharest Romania.jpg|thumb|250px|Calea Victoriei in anii '40]] Deși construcțiile ridicate pe această stradă au apărut de-a lungul timpului, inegale ca mărime și cu stiluri diferite și creeză un tot mai puțin fericit din punct de vedere urbanistic și arhitectonic<ref>București. Ghid istoric și artistic. p. 9</ref>, artera devine din ce în ce mai importantă pentru București începând din secolul al XIX când devine stradă domnească. După ce la [[8 octombrie]] [[1878]], armata română își face intrarea triumfală în Capitală, în urma victoriei din [[Războiul de independență (1877-1878)|Războiul de Independență]], ''Podul Mogoșoaiei'' primește numele de ''Calea Victoriei'', nume păstrat până în prezent. În perioada comunistă artera își păstrează numele primit în anul 1878, și devine sursă de inspirație pentru regimul comunist în construirea unei noi artere (1980), atât ca nume, dar și ca însemnătate, numită [[Calea Victoriei Socialismului]]<ref>București. Arhitectură și modernitate</ref>. ==Clădiri și monumente== Porțiunea dintre Bd. Dacia și str. Gheorghe Manu este clasată ca monument istoric, {{codLMI|B-II-a-A-19838}}. În plus, Calea Victoriei conține multe alte monumente de arhitectură: *'''[[Muzeul Național de Istorie a României]]''' (''Palatului Poștelor''): Palatul Poștelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Național. *'''[[Biserica Zlătari]]''': Este situată lângă Muzeul Național de Istorie. A fost zidită în 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn și apoi rezidită în 1715 din grija spătarului Mihai Cantacuzino. *'''[[Biserica Doamnei]]''': Este situată la intersecția ''Căii Victoria'' cu bulevardul ''Elisabeta''. A fost ctitorită în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua soție a lui Șerban Cantacuzino. *'''[[Grand Hôtel du Boulevard]]''': Construcția clădirii a început în anul 1865 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. *'''[[Sediul central CEC]]''': Este situat vizavi de Muzeul Național de Istorie. Clădirea a fost ridicată în 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. *'''[[Cercul Militar Național]]''': Clădirea Cercului Militar este situată vizavi de ''Grand Hôtel du Boulevard''. A fost construită în 1912, în stil neoclasic francez, după planurile arhitecților Dimitrie Maimarolu, Victor Ștefănescu și Ernest Doneaud. <gallery widths="200px" heights="200px" perrow="5"> File:Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie Bucuresti.jpg|[[Sediul central CEC]] File:Cercul Militar Nat 3.jpg|[[Cercul Militar Național]] File:Casa Capșa.jpg|[[Casa Capșa]] File:GrandHotelContinental.JPG|[[Grand Hotel Continental]] File:Passage Vilacrosse.jpg|[[Pasajul Macca-Villacrosse]] </gallery> *'''[[Casa Capșa]]''': Este situată în fața Cercului Militar Național. Restaurant înființat în [[1881]]. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitală. *'''[[Teatrul Odeon]]''': Clădirea a fost ridicată pe locul unde a existat fosta casă a lui Costache Ghica. *'''[[Teatrul de revistă Constantin Tănase]]''': *'''[[Palatul Telefoanelor din București|Palatul Telefoanelor]]''': A fost construit în anul 1933, după planurile arhitecților americani Louis Weeks și Walter Froy. A fost la acea dată cea mai înaltă clădire din București (53 m). *'''[[Grand Hotel Continental]]''': Este situat la intersecția ''Căii Victoria'' cu strada ''Ioan Câmpineanu''. Clădirea a fost construită în 1886 după planurile arhitecților Emil Ritten Forster și I.I.Rasnovanu în stilul Renașterii germane. *'''[[Pasajul Macca-Villacrosse]]''': A fost realizat de către arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticlă și adăpostește buticuri, cafenele și locuințe. *'''[[Biserica Crețulescu]]''': Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Crețulescu și de soția sa, Safta, fiica domnitorului [[Constantin Brâncoveanu]]. *'''[[Monumentul Renașterii Naționale (București)|Monumentul Renașterii Naționale]]''': Este situat în Piața Revoluției. A fost construit de Alexandru Ghilduș și inaugurat în 2005. *'''[[Muzeul Național de Artă al României]]''' (''Palatul Regal''): Este situat în Piața Revoluției. Palatul a fost construit după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu și inaugurat în anul 1937. Astăzi, Palatul adăpostește Muzeul Național de Artă. Aici sînt expuse tablori pictate de [[Theodor Aman]], [[Nicolae Grigorescu]], [[Ion Andreescu]], [[Ștefan Luchian]], [[Theodor Pallady]], [[Gheorghe Petrașcu]], [[El Greco]], [[Rembrandt]], [[Rubens]]. *'''[[Palatul Senatului]]''': Este situat în Piața Revoluției. Inițial a fost Consiliul de Miniștri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. În prezent, clădirea găzduiește Ministerul Administrației și Internelor. <gallery widths="200px" heights="200px" perrow="5"> File:20140819 București 22.jpg|[[Biserica Crețulescu]] File:Muzeul de Arta curte.jpg|[[Palatul Regal]] File:Bucuresti bib cen.jpg|[[Biblioteca Centrală Universitară din București|Biblioteca Centrală Universitară]] File:Athenee Palace Hilton.JPG|[[Hotelul Athénée Palace]] File:Ateneul Roman.jpg|[[Ateneul Român]] </gallery> *'''[[Biblioteca Centrală Universitară din București]]''': Este situată vizavi de Muzeul Național de Artă al României. Clădirea a fost construită în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau și inaugurată în 1895 de regele Carol I. *'''[[Hotelul Athénée Palace]]''' (din rețeaua [[Hilton]]): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din București în construcția căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. *'''[[Ateneul Român]]''': Este situat în Piața Revoluției. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. *'''[[Biserica Albă din București|Biserica Albă]]''': A fost ctitorită de preotul Neagu Dârvaș la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. *'''[[Muzeul Colecțiilor de Artă]]''' (Palatul Romanit): Clădirea a fost ridicată în 1883 pe locul fostei case boierești Romanit, construită la începutul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminată și amenajată de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a închiriat casa pentru a-și instala Cancelaria Domnească. Din 1978 aici se află Muzeul Colecțiilor de Artă. *'''[[Muzeul Ceramicii și Sticlei]]''' ([[Palatul Știrbei din București|Palatul Știrbei]]): A fost construit în [[1835]] după planurile arhitectului francez Sanjouand. *'''[[Uniunea Scriitorilor]]''': Fosta [[Casa Monteoru|Casă Monteoru]], construită după planurile arhitectului Nicolae Cuțarida. *'''[[Casa Cesianu]]''': Este situat la intersecția ''Căii Victoria'' cu bulevardul ''Dacia'' și este fostul sediu al legației germane la București. *'''Clădirile [[Academia Română|Academiei Române]]''': Situate vizavi de Cazino Victoria. Clădirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitală, fosta casă boierească Cesianu. Academia are sediul în această clădire din 1890. Clădirea Bibliotecii Academiei a fost construită în 1936 după planurile arhitectului Duiliu Marcu și este situată în spatele grădinii Academiei. <gallery widths="200px" heights="200px" perrow="5"> File:Palatul Stirbei- Calea Victoriei 03.JPG|[[Palatul Știrbei]] File:Casa Monteoru (Uniunea Scriitorilor din Romania), Calea Victoriei nr. 115, Bucuresti sect. 1 (2).jpg|[[Casa Monteoru]] File:Casa Cesianu corner view.JPG|[[Casa Cesianu]] File:Casa Vernescu on Calea Victoriei.JPG|[[Casa Vernescu]] File:Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei 141.jpg|[[Palatul Cantacuzino (București)|Palatul Cantacuzino]] </gallery> *'''[[Biserica Sf. Nicolae Tabacu]]''': Este situată vizavi de Academia Română, construită la sfârșitul secolului al XVII-lea. *'''[[Casa Vernescu]]''': Casa a fost ridicată în jurul anului 1820 de familia Lenș. În 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Clădirea a fost refăcută în întregime de arhitectul [[Ion Mincu]]. * '''[[Casa Nenciu, București|Casa Nenciu]]''': Casa a fost ridicată în primele decenii ale secolului al XIX-lea. În 1840 devine proprietatea prințesei Cleopatra Trubețkoi, care o renovează, apoi a fiicei moșierului Nenciu. *'''[[Institutul de Istorie a Artei]]''': Este situat la intersecția ''Căii Victoria'' cu strada ''G. Manu'' vizavi de Muzeul George Enescu și este fosta casă a avocatului Dissescu. Clădirea a fost construită de arhitecții Grigore Cerkez și A.Clavel în stil eclectic *'''[[Palatul Cantacuzino (București)|Palatul Cantacuzino]]''' (''[[Muzeul Național „George Enescu”]]''): Clădirea a fost construită după planurile arhitectului I.D. Berindei în stilul rococo, neoclasic francez și art-nouveau în perioada 1898-1900. Fațada clădirii are o intrare monumentală străjuită de doi lei. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, palatul a fost sediul președinției Consiliului de miniștri. ===Locuri care nu mai există=== *[[Terasa Otetelișanu]] (astăzi Palatul Telefoanelor) *Cafeneaua "Kübler" (astăzi restaurantul „Cina”) *Cafeneaua "Fialkowski" *Cafeneaua "High-Life" (situata intre hotelul Hilton si Fundatia Universitara Carol I) *Clădirea fostului [[TNB|Teatru Național]] (astăzi hotelul [[Novotel]]) *Biserica Sărindar (astăzi [[Cercul Militar Național]]) *Biserica Sfântul Ioan (astăzi Casa de Economii și Consemnațiuni) *Casa Prager (astăzi sediul Loteriei Naționale) <gallery widths="200px" heights="200px" perrow="5"> File:Calea Victoriei Fortepan 76579.jpg|Calea Victoriei, vedere spre Piața Revoluției, 1962 File:Calea Victoriei, jobbra a második ház a Tanase színház (Teatrul De Revistă Constantin Tănase). Fortepan 13543.jpg|Calea Victorie, zona Teatrului De Revistă Constantin Tănase, 1977 </gallery> În 2006 a fost lansat proiectul „Trasee culturale în București” prin care se urmărește amenajarea unei zone culturale active a Căii Victoria.<ref>{{Citat web |url=http://www.hotnews.ro/articol_43701-Proiectul-Trasee-culturale-in-Bucuresti.htm |accessdate=2007-01-21 |titlu=www.hotnews. ro „Proiectul Trasee culturale în București” |archive-date=2006-12-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20061213191922/http://www.hotnews.ro/articol_43701-Proiectul-Trasee-culturale-in-Bucuresti.htm |dead-url=yes }}</ref>. ==Note== <div style="font-size:90%;"><references /></div> ==Bibliografie== *Gheorghe Crutzescu, [http://www.bibmet.ro/uploads/gheorghe_crutzescu_podulmogosoaiei.pdf ''Podul Mogoșoaei – Povestea unei străzi'' - bibmet.ro], accesat pe 8 iunie 2016 *Silvia Colfescu, ''București, ghid turistic, istoric, artistic'', ed. Vremea, 2006 *George Potra, ''Din Bucureștii de altădată'', ed. Științifică și Enciclopedică, 1981 *[[Andrei Pippidi]], ''București istorie și urbanism'', ed. Do-minoR, 2002 * [http://www.jurnalul.ro/special/bucurestii-de-altadata-si-strazile-lor-68467.htm Bucureștii de altădată și străzile lor]{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 22 mai 2004, Camelia Ionescu, ''Jurnalul Național'' ==Legături externe== {{commonscat|Calea Victoriei, Bucharest}} * [https://www.flickr.com/search?sort=date-posted-desc&text=%22Calea%20Victoriei%22 Calea Victoriei pe Flickr.com] *{{ro icon}} [http://www.artline.ro/Ph-Calea-Victoriei-7-1431-1.html Imagini vechi cu Calea Victoriei] la Artline *{{ro icon}} [http://www.news365.ro/training/Istoria_unei_strazi_Calea_Victoriei_IDN21582.html Istoria unei străzi] * [http://hartamonumentebucuresti.apmnir.ro/ Harta Monumentelor Istorice din București] * [http://www.harta.bucurestilive.ro/#eD0yNDMzMTA5Jnk9NTgwMTMzMCZ6PTMmcz0xNDUxJg==/ Calea Victoriei pe hartă] * [http://www.adevarul.ro/actualitate/Calea_Victoriei-arbore_cu_radacina_in_Lipscani_0_517149091.html Calea Victoriei, arbore cu rădăcina în Lipscani], 14 iulie 2011, Cristina Diac, ''Adevărul'' * [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/strazile-bucurestilor-mica-istorie-sentimentala-in-imagini-xxxii-calea-victoriei-galerie-foto-9914612/ Străzile Bucureștilor – mică istorie sentimentală în imagini (XXXII). Calea Victoriei. GALERIE FOTO], 3 august 2012, Dr. Alexandru Popescu, ''Ziarul de Duminică'' * [http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/povestea-unui-bulevard-calea-victoriei-528338.html Povestea unui bulevard: Calea Victoriei], 25 noiembrie 2009, Monica Andronescu, ''Jurnalul Național'' * [http://jurnalul.ro/stiri/observator/ce-ascund-cladirile-de-pe-calea-victoriei-507121.html Ce ascund clădirile de pe Calea Victoriei], 10 mai 2009, Eugenia Mihalcea, ''Jurnalul Național'' * [http://adevarul.ro/news/bucuresti/foto-calea-victoriei-corso-capitalei-artera-iluminata-electric-teatru-statie-taxi-1_50db1e50596d7200913b0764/index.html FOTO Calea Victoriei, Corso al Capitalei: prima arteră iluminată electric, primul teatru, prima stație de taxi], 26 decembrie 2012, Oana Balan, ''Adevărul'' {{Cartiere București}} {{DEFAULTSORT:Victoriei, Calea}} [[Categorie:Fondări în 1692]] [[Categorie:Calea Victoriei| ]] 93fo0ysi4qup47ier1b2l8stmr2sulx 1 167343 17024692 15008248 2025-06-10T23:36:59Z Community Tech bot 450113 Unele fișiere folosite în această pagină au fost propuse pentru ștergere 17024692 wikitext text/x-wiki {{EșuatAB|oldid=12338697|1=2.09.2018|subiect=Localități și obiective turistice|pagină=1}} {{Proiect Bulgaria | clasament = C | importanță = mare }} == Legătură moartă == În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz! * http://www.varna.bg/eng/index.htm ** In [[Varna]] on 2007-01-24 15:17:27, 404 Not Found ** In [[Varna]] on 2007-01-24 22:56:27, 404 Not Found [[Categorie:Legături externe indisponibile]] --[[Utilizator:MihaitzaBot|MihaitzaBot]] 25 ianuarie 2007 00:57 (EET) == Preliminarii propunere AB == Pănă la a fi propus ca articol bun, ar mai trebui cizelat. M-am uitat pe introducere și prima parte a primei secțiuni și am avut de defrișat binișor: exprimări greoaie, tributare probabil traducerii automate, lipsa legăturilor interne spre subiectele relevante, punctuația deficitară. M-am uitat în josul articolului și am văzut și câteva descrieri de imagini netraduse.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 iulie 2018 12:00 (EEST) :La Wikipedia română s-a încetățenit obiceiul corect din punctul meu de vedere de a nu se acorda calificativul de AB sau AC traducerilor a căror articole din Wikipediile de proveniență nu l-au primit. În cazul de față, pe lângă problemele amintite de Andrei mai sus, articolul nu 2a, existând mai multe subsecțiuni fără referințe, care în a doua parte nu sunt formatate corect. Apreciez efortul traducătorului și îl invit să continue traducerile articolelor legate de Peninsula Balcanică.— [[Utilizator:Ionutzmovie|<span style="background: #7B68EE; color: #FFD700;"> '''Ionutzmovie''' </span>]]<small>[[Discuție Utilizator:Ionutzmovie|<span style="background: FFD700; color: #FF4500;"> ''discută'' </span>]]</small> 2 septembrie 2018 11:38 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Kaloyan Varna.jpg|Kaloyan Varna.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-06-22T13:06:54.507547 | Kaloyan Varna.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files in Category:Monument of Tsar Kaloyan, Varna|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 22 iunie 2019 16:07 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:М.градина 4.jpg|М.градина 4.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2022-07-05T13:39:00.577324 | М.градина 4.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 5 iulie 2022 16:39 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:VarT2-12.JPG|VarT2-12.JPG]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-06-10T23:36:50.323609 | VarT2-12.JPG --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files in Category:Varna Airport Terminal 2|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 11 iunie 2025 02:36 (EEST) ityyfw8vje9n4atsmz3g9b9f71qjqpl 0 171478 17024435 16952942 2025-06-10T20:27:49Z Accipiter Gentilis Q. 477986 adăugat [[Categorie:Areale geopolitice]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024435 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Principati1786.jpg|thumb|Principatele Moldova și Țara Românească în 1786, hartă italiană de G. Pittori, după geograful {{ill|it|Giovanni Antonio Rizzi Zannoni}}.]] '''Principatele Dunărene''' a fost denumirea convențională dată [[principat]]elor [[Principatul Moldovei|Moldova]] și [[Țara Românească]], care apăruseră pe harta politică a [[Europa|Europei]] la începutul [[secolul al XIV-lea|secolului al XIV-lea]]. Denumirea mai sus numită a fost folosită pentru prima oară de [[Imperiul Habsburgic]] după semnarea [[tratatul de la Kuciuk-Kainargi|Tratatului de la Kuciuk-Kainargi]] (1774), pentru a desemna zona Dunării de Jos ca o singură entitate [[geopolitică]].<ref>Heppner Harald, ''Österreich und die Donaufürstentümer 1774-1812. Ein Beitrag zur habsburgischen Südosteuropapolitik'', Habilitationsschrift, Graz, 1984, p.8-9</ref> Termenul a fost folosit intens în cercurile de politică externă și în opinia publică până la [[Unirea Principatelor Române]] în [[1859]]. După formarea [[stat național|statului național]] [[România]], denumirea de ''Principatele Dunărene'' a fost abandonată de diplomați în favoarea celei de [[Principatele Unite Române]], dar a continuat să fie folosită, în paralel cu cea de '''Provincii Dunărene''', de către istoricii străini pentru a desemna principatele Moldova și Țara Românească anterior anului 1859. Istoriografia românească preferă însă denumirea de ''Principatele Române'' (care include și [[Transilvania]]), din patru motive : * începând cu anul [[1817]], conceptul de ''Principat Dunărean'' poate fi aplicat și [[Principatul Serbiei|principatului sârbesc]]; * termenul de ''Principate Dunărene'' este neclar pentru publicul străin nespecialist, care le poate confunda cu alte principate situate de-a lungul [[Dunărea|Dunării]] cum ar fi de exemplu principatul [[Hohenzollern-Sigmaringen]] (aflat pe Dunărea Superioară); * denumirea de ''Provincii Dunărene'' este falsă deoarece Principatele Române nu au fost niciodată provincii ale [[Imperiul Otoman|Imperiului turcesc]], ci state creștine vasale ale Imperiului Otoman; * refuzul multor istorici străini de folosi [[adjectiv]]ul « ''Române'' » pentru a desemna [[Principat]]ele [[Moldova]] și [[Țara Românească]] anterior anului 1859 este din punct de vedere istoric neîntemeiat, deoarece acest adjectiv este atestat încă din sec. al XVI-lea, și deoarece adjective similare ca « ''Germane'' » sau « ''Italiene'' » sunt folosite curent de aceiași istorici pentru a denumi statele și populațiile din [[Sfântul Imperiu Roman|Imperiul romano-german (state germanice)]] sau din [[Peninsula Italică]] dinaintea apariției statelor unitare german și italian în sec al XIX-lea ([[1871]]). == Note == <references/> == Vezi și == * [[Istoria României]] * [[Principatele Române]] * [[Lista domnilor Moldovei]] * [[Lista domnilor Țării Românești]] * [[Vechiul Regat]] [[Categorie:Istoria României]] [[Categorie:Moldova]] [[Categorie:Muntenia]] [[Categorie:Areale geopolitice]] 7cl9xxz81fuymoutgtelv6lwwh44zld 0 172150 17024532 17008726 2025-06-10T21:12:06Z Ewan2 250095 Anularea modificării 17008726 făcute de [[Special:Contributions/~2025-57068|~2025-57068]] ([[Discuție Utilizator:~2025-57068|discuție]]) 17024532 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic |nume= Binyamin Netanyahu <br> בנימין נתניהו |imagine=Netanyahu official portrait.jpg |descriere= Fotografie din 2009 }} '''Beniamin Netanyahu''' {{Paranteză|în {{he|בנימין נתניהו|Binyamin Netanyahu}}|{{Pronunție}}|cunoscut în cercul apropiat, dar și în publicul israelian sub numele prescurtat "Bibi"|{{Date biografice}}}} {{este}} un om politic [[israelieni|israelian]] de centru-dreapta, de la 29 decembrie 2022 prim ministru al Israelului <ref>[https://lphinfo.com/la-composition-du-37e-gouvernement-de-letat-disrael-avec-actualisation/ Noua administrație israeliană, 29 decembrie 2022, Actualité juive</ref> în fruntea unei coaliții de centru-dreapta-extremă dreapta. În trecut a mai condus cinci guverne - în perioada [[18 iunie]] [[1996]] - [[6 iulie]] [[1999]], când a fost cel mai tânăr și al nouălea premier din istoria Israelului, apoi din nou între anii 2009 - 2021: de la data de {{Dată|2009|3|31}}, și, din nou, din martie [[2013]] în fruntea unor guverne de coaliție de centru-dreapta, în 2019 la conducerea unui guvern de tranziție, în 2020&ndash;2021 în fruntea unei coaliții paritare de centru-dreapta-stânga, în martie-iunie 2021 in fruntea unui guvern de tranziție <ref>{{en icon}}{{cite web|title=Netanyahu out as new Israeli government approved|url=https://www.bbc.com/news/world-middle-east-57462470|website=bbc.com|access-date=13 iunie 2021}}</ref> Netanyahu a mai fost,în trecut, ministru de externe ([[1998]] și [[2002]]-[[2003]],[[2012]]-[[2013]], [[2015]]-[[2019]]), ministru al apărării, ministru de finanțe ([[2003]]-[[2005]]). Deputat în [[Knesset]] din partea partidului [[conservator]] Likud din anul 1996, el este liderul acestui partid (din [[2005]], între [[2012]]-[[2015]] lider al blocului Likud Beitenu). Este decanul deputaților din Knesset. A mai fost în trecut șef al opoziției parlamentare din aprilie [[2006]] până în martie [[2009]] și din iunie 2021 până în decembrie 2022. La alegerile parlamentare din 1.11.2022 tabăra de dreapta și partidul Likud, rămas cel mai mare din Israel, au repurtat o victorie care a permis revenirea sa la putere. Netanyahu este primul ministru care a întrunit cei mai mulți ani de guvernare din istoria Israelului, întrecându-l la aceasta pe [[David Ben Gurion]]. Evenimentele politice centrale din cursul guvernării sale includ semnarea acordului asupra orașului [[Hebron]] și acordul de la Wye cu [[Autoritatea Națională Palestiniană]], iar mai tărziu, în [[2018]] transferarea [[ambasador|ambasadei]] [[S.U.A]] la [[Ierusalim]] și semnarea acordurilor de normalizare a relațiilor cu [[Emiratele Arabe Unite]], [[Bahrein]], [[Maroc]]ul și [[Sudan]]ul în cadrul [[Acodurile Abraham|Acordurilor Abraham]], mediate de administrația americană [[Donald Trump]]. În timpul guvernelor conduse de Netanyahu s-au desfășurat acțiuni împotriva amenințării iraniene pe planul înarmării nucleare și de pe solul Siriei și Libanului, de asemenea, operațiunile [[Operațiunea Pilonul Apărării|Pilonul Apărării]], [[Operațiunea Protective Edge|Stânca trainică]] și [[Operațiunea Straja Zidurilor|Straja zidurilor]] împotriva actelor de teroare provenite din [[Fâșia Gaza]], și apoi, fiasco-ul reprezentat de atacul supriză și măcelul făptuite la [[7 octombrie]] [[2023]] de organizația palestiniană Hamas în localitățile israeliene de la graniță și care au declanșat ca răspuns, [[Războiul Israel-Hamas din 2023]], denumit in Israel „al Săbiilor de fier”. În aprilie 2024 s-a produs primul atac masiv lansat de Iran împotriva Israelului, cu sute de rachete și drone, care au fost în cea mai mare parte interceptate de Israel, cu ajutorul S.U.A., Regatului Unit, al Franței și Iordaniei. Alte evenimente însemnate cu care s-a măsurat administrația Netanyahu au fost în 2011 mișcarea de protest social din Israel și acordul de eliberare a numeroși deținuți palestinieni implicați în acte de violență și teroare, în schimbul eliberarii soldatului Ghilad Shalit, [[Pandemia de COVID-19]] din 2020-2022, promovarea unei reforme a sistemului judiciar în 2023. Ca ministru de finanțe în 2003-2005 Netanyahu a condus reforme semnificative în economia israeliană, între care, promovarea privatizărilor, reducerea impozitelor, micșorarea subventiilor din partea Asigurării Naționale. ==Biografie== ===Familia, copilăria și adolescența în Israel și S.U.A=== S-a născut la Tel Aviv la 21 octombrie 1949 ca al doilea copil din cei trei fii ai cuplului Tzila și Bentzion Netanyahu. Bunicul său din partea tatălui, Nathan Milikowski, a fost un [[rabin]], profesor și fermier [[evreu]], originar din [[Lituania]], care s-a stabilit în [[Palestina]] în anul [[1920]]. El a condus o școală la [[Tzfat]], apoi a fost unul dintre primii locuitori ai cartierului [[evrei]]esc Beit Hakerem din [[Ierusalim]], de asemenea a practicat [[horticultura]] și a dirijat o fermă de vite și păsări la [[Herzliya]]. Și el, ca și fiul său Bentzion, a fost activ în mișcarea sionistă revizionistă. Tatăl, '''Bentzion Netanyahu''', [[istoric]], (născut Bentzion ''Milikowski'' la [[Varșovia]] în iunie [[1910]]) este un cunoscut cercetător al istoriei evreilor și a fost secretar personal al lui [[Zeev Jabotinski]], fondatorul curentului [[sionism|sionist revizionist]], în ultimii ani de viață ai acestuia în exil la [[New York (oraș)|New York]]. Bentzion Netanyahu a fost unul din redactorii Enciclopediei Ebraice, publicată în Israel, și a fost profesor la [[Universitatea Cornell]] din S.U.A. Mama, Tzila, s-a născut Tzila (sau Cela) Segal în [[1912]], în așezarea evreiască [[Petah Tikva]], în Palestina sub dominație [[Imperiul Otoman|otomană]] într-o familie de evrei originari din [[Lituania]]. Binyamin Netanyahu a copilărit la Ierusalim. A trăit apoi, în ultimii ani ai deceniului 6 și în anii 60 ai secolului trecut, alternativ în Israel și în [[S.U.A.]], unde tatăl său a devenit profesor universitar. În anii [[1963]]-[[1967]] a locuit în Cheltenham, periferie a orașului [[Philadelphia]] unde a învățat la liceu și a fost activ în clubul „Debate”. === Studiile, serviciul militar și începuturile carierei === După terminarea studiilor liceale, Binyamin Netanyahu a revenit în Israel pentru a satisface serviciul militar. A servit ca luptător și comandant în forțele speciale de comando [[Sayeret Matkal]]. În această calitate a participat la [[8 mai]][[1972]] la operația de salvare a pasagerilor avionului companiei [[Belgia|belgiene]] „[[Sabena]]”" ce fusesese răpit de militanți [[arabi|arabi palestineni]] și adus pe [[Aeroportul international Ben Gurion|aeroportul Lod]] în Israel. În această acțiune, comandată de către [[Ehud Barak]], comandantul de atunci al forțelor de comando, Netanyahu a fost rănit de un [[glonte]] scăpat din arma unuia din colegii săi. Eliberându-se din armată cu gradul de [[căpitan]], Netanyahu a plecat iarăși în Statele Unite, unde a studiat și obținut [[licența]] in [[arhitectură]] și titlul de [[master]] în [[management|business management]] la [[Massachusetts Institute of Technology|Institutul Tehnologic Massachussetts]] MIT. De asemenea a obținut masteratul în [[științe politice]] al [[Universitatea Harvard|Universității Harvard]]. După încheierea studiilor universitare el a lucrat la compania de consilieri în afaceri Boston Consulting Group. În acea perioadă și-a schimbat, o vreme, numele de familie în Nitai (nume ce servise în trecut drept [[pseudonim]] tatălui său la semnarea unor articole). Întrebat în legătură cu aceasta după trecerea multor ani, Netanyahu a explicat că a procedat astfel deoarece în mediul [[limba engleză|de expresie anglo-saxonă]] neebraic în care a lucrat, Nitai era un nume mai ușor de pronunțat. La izbucnirea [[Războiul de Yom Kippur|Războiului de Yom Kippur]] în octombrie [[1973]] Netanyahu s-a întors in patrie pentru a lua parte la lupte, iar după încheierea ostilităților s-a întors în Statele Unite. În anul [[1976]], fratele său mai mare, [[Yonatan Netanyahu]], devenit comandant al comandoului [[Sayeret Matkal]], a fost ucis în cursul [[Operațiunea Entebbe|Operațiunii Entebbe]] de salvare a ostaticilor israelieni și evrei de pe avionul [[Air France]] ce fusese răpit și silit sa aterizeze în [[Uganda]] de către un grup de militanți extremiști arabi și [[germani]] aflați în slujba organizației arabe [[Frontul Popular de Eliberare a Palestinei]]. Întors în Israel în [[1978]], Binyamin Netanyahu a lucrat ca responsabil cu [[marketing]]ul la compania locală de mobile „Rim”. Între anii [[1978]]-[[1980]] a stat în fruntea Institutului „Yonatan” de cercetare a [[terorism]]ului și a organizat mai multe simpozioane internaționale pe această temă. În acest cadru a făcut cunoștință cu un număr de politicieni, între care profesorul [[Moshe Arens]], care l-au introdus în milieu-ul politic. === Activitatea diplomatică === Devenit ambasador al Israelului la [[Washington, D.C.|Washington]], la recomandarea lui Arens, Netanyahu a devenit colaborator apropiat al acestuia ca șef adjunct al misiunii diplomatice, în anii [[1982]] - [[1984]]. Între anii [[1984]] - [[1988]] a îndeplinit funcția de ambasador al Israelului la [[ONU]] și s-a distins prin expunerile sale elocvente în fața mijloacelor de [[mass media|media]] din lume. === De la ministerul de externe la conducerea partidului Likud === [[Fișier:Flickr - Government Press Office (GPO) - Benjamin Netanyahu and Sorin Hershko.jpg|250px|miniatura|stanga|Binyamin Netanyahu și Sorin Hershko (Herșcu), un soldat israelian rănit grav în Operațiunea Entebbe din 1976]] În preajma alegerilor parlamentare din 1988 Netanyahu s-a întors în Israel și s-a alăturat partidului de centru-dreapta Likud. Ca unul din favoriți în alegerile interne preliminare din partid, el a fost ales în al 12-lea Knesset pe lista Likudului și numit ministru adjunct de externe, pe lângă titularul ministerului, Moshe Arens, iar ulterior [[David Levy]]. Cu acesta din urmă, care se distinsese mai ales ca activist de partid și [[sindicat|sindical]], s-a înțeles mai puțin bine și între cei doi au apărut atunci primele semne de rivalitate. După ce a participat la delegația condusă de premierul israelian [[Ițhak Șamir|Itzhak Shamir]] la convorbirile de pace de la [[Madrid]] din [[1991]], a abandonat ministerul de externe pentru o funcție creată pentru el, cea de ministru adjunct pe lângă cabinetul primului ministru. După înfrângerea Likudului în alegerile parlamentare de la începutul anului 1992 și dupa retragerea lui Itzhak Shamir în 1993, Netanyahu a fost ales cu mare majoritate ca lider al acestui partid, învingându-i pe ceilalți candidați -David Levi, Beni Beghin și [[Moshe Katzav]]. În cursul confruntării pentru conducerea partidului a fost lansată în mass-media povestea existenței unei casete video în care Netanyahu ar fi fost văzut înșelându-și actuala soție cu o psiholoagă care lucrase în echipa sa de relații publice. Apărând de îndată la televiziune, el și-a recunoscut vina, și-a exprimat părerea de rău, și a acuzat fără să pronunțe explicit nume, „un fruntaș al Likudului, înconjurat de criminali”, că ar fi pus la cale o încercare de șantaj contra sa. Aluzia, care s-a înțeles ca referindu-se la rivalul său în partid, David Levi, și la sprijinitorii acestuia, a dus la adâncirea ostilității dintre cei doi politicieni. În cele din urmă nu s-a găsit o asemenea casetă, iar mai târziu Netanyahu și-a cerut scuze pentru aluziile la adresa lui David Levi. Ca șef al opoziției Netanyahu a condus o împotrivire acerbă acordurilor de la [[Oslo]] dintre guvernul de coaliție israelian condus de Itzhak Rabin și Organizația pentru Eliberarea Palestinei condusă de [[Yasser Arafat]]. Netanyahu a avertizat că acordurile vor duce la amplificarea actelor de teroare contra populației israeliene și s-a aflat în fruntea mișcării de protest a dreptei naționaliste și religioase împotriva politicii "procesului de pace" cu arabii palestineni promovate de Rabin și [[Shimon Peres|Peres]]. El a vizitat în mai multe rânduri scena unora din atentatele de teroare efectuate de palestineni (de pildă cel de la [[19 octombrie]] [[1994]], îndreptat la Tel Aviv împotriva pasagerilor autobuzului de pe linia 5) și în octombrie 1995 s-a aflat în fruntea [[miting]]ului furtunos de protest din Piața Tzion din Ierusalim. După asasinarea lui Itzhak Rabin de către un militant din extrema dreaptă religioasă și naționalistă, la conducerea guvernului condus de laburiști, a ajuns Shimon Peres. La alegerile parlamentare din 29 mai 1996, ținute după procedura nouă a votului personal direct pentru postul de prim ministru, Netanyahu l-a învins pe Peres, beneficiind de o majoritate de 50.5% din voturi. Rezultatul a surprins deoarece [[sondaj de opinie|sondajele de opinie]] prevăzuseră o victorie a lui Peres la o diferență de peste 5 %. Comentatorii au explicat victoria lui Netanyahu prin mai mulți factori: valul de atentate sinucigașe lansat în luna martie 1996, de către mișcarea palestiniană [[islamism|islamistă]] [[Hamas]] și prezentat de aceasta ca un răspuns la uciderea de către Israel a lui Yehya Ayash, „inginerul” responsabil de executarea de atentate explozive , supărarea unora din alegătorii israelieni arabi în urma operației „Fructele mâniei” lansate în Liban de guvernul Peres și în care artileria israeliană a bombardat din greșeală un număr mare de civili aflați la adăpostul ONU în satul Kana, succesul lui Netanyahu de a uni în jurul său rândurile tuturor fracțiunilor din Likud, inclusiv cea condusă de David Levy (Gesher), precum și partidul laic de dreapta Tzomet al generalului în rezervă [[Rafael Eitan]], reușita lui Netanyahu în disputa televizată cu Peres, promisiunea lui Netanyahu că va respecta totuși acordurile încheiate de guvernele precedente, sprijinul obținut de Netanyahu din partea populației religioase [[iudaism ortodox|ultraortodoxe]] și a [[hasidism|hasidimilor Habad]] (care au lansat lozinca "Netanyahu e bine pentru evrei"), a multora din sectorul [[evrei orientali|evreilor orientali]] și a noilor veniți din fosta [[URSS]], de asemenea contribuția organizatorilor campaniei electorale în frunte cu consilierul american Arthur Finkelstein care a folosit [[slogan]]e electorale simple și eficiente ca „Peres va împărți Ierusalimul” sau „Nu e pace, nu e securitate, nu e vreun motiv de a vota Peres”, de asemenea a ajutat fixarea alegerilor la o dată mai îndepărtată de cea a asasinării lui Rabin și într-un moment când partidele de opoziție au avut timp să se organizeze. === Ca prim ministru între anii 1996-1999 === [[Fișier:Houghton house Netanyahu Albright Arafat.jpg|250px|miniatura|dreapta|16 octombrie 1998, convorbirile dintre Netanyahu, secretara de stat a Statelor Unite, [[Madeleine Albright]] și conducătorul palestinian [[Yasser Arafat]] în legătură cu memorandumul de la Wye River]] Netanyahu a îndeplinit prima dată funcția de prim ministru al Israelului între [[18 iunie]] [[1996]] - [[6 iulie]] [[1999]]. În domeniul politic s-a concentrat asupra relațiilor cu vecinii arabi palestineni. Așa cum a promis, nu a abolit acordurile de la Oslo cu Organizația de eliberare a Palestinei , dar a subliniat necesitatea reciprocității și respectării obligațiilor luate, după formularea sa " Dacă vor da - vor primi, nu vor da - nu vor primi". În septembrie 1996 s-a întâlnit la punctul de control Erez cu liderul palestinian Yasser Arafat. El ajuns cu Autoritatea palestiniană la un acord asupra transferării în mâinile ei a puterii și asigurării securității în sectoare ale orașului [[Hebron]] La [[4 septembrie]] [[1996]] Netanyahu a hotărât deschiderea gurii de nord a tunelului [[Zidul Plângerii|Zidului de apus]] spre [[Via Dolorosa]] în Ierusalimul vechi, ceea ce a provocat un val de tulburări violente arabe pe tot cuprinsul Cisiordaniei și nordul fâșiei Gaza sub impresia temerii, trezite deseori în rândul populației musulmane în cursul veacului al 20 lea, că lucrările inițiate de evrei să nu fie un mijloc de a zdruncina dinadins temelia moscheilor de pe Muntele Templului. Netanyahu a justificat hotărârea prin recomandările experților forțelor de securitate, prin importanța turistică și națională a accesului la „stânca ființei” ("sela kiuménu") poporului evreu. În ciocnirile produse au fost uciși 60 de polițiști și civili arabi palestineni, precum și 16 militari israelieni. Și arabii israelieni au declanșat demonstrații de solidaritate cu frații lor de dincolo de linia verde. După o lungă perioadă de îngheț politic, în care palestinienii au cerut ca Netanyahu să îndeplinească angajamentele din acordurile de la Oslo și asupra Hebronului și să procedeze la noi retrageri ale armatei israeliene în Cisiordania și Fâșia Gaza, în octombrie [[1998]] președintele SUA, [[Bill Clinton]] a întrunit [[Conferința de la Wye River]], cu participarea israelienilor în frunte cu Netanyahu și noul său ministru de externe, [[Ariel Sharon]] (în locul lui [[David Levy]], care a demisionat), și a palestinienilor în frunte cu Yasser Arafat. Netanyahu a consimțit la o retragere suplimentară, care urma să cuprindă 13% din aria B si 1% din aria A, transferate ariei C, precum și la deschiderea aeroportului internațional palestinian din Fâșia Gaza. În schimb palestinenii au promis să anuleze odată pentru întotdeauna paragrafele din Convenția Palestiniana care cheamă la lichidarea Statului Israel. Consiliul Național Palestinian s-a întrunit la Gaza în prezența președintelui S.U.A, Bill Clinton, dar nu a publicat o noua versiune a Convenției Palestiniene lipsită de aceste paragrafe. Aflat înaintea alegerilor, guvernul Netanyahu nu a efectuat nici el decât la o mică parte din retragerea promisă. Netanyahu a explicat linia sa politică prin formula: {{citat|Vor da - vor primi, nu vor da, nu vor primi}}. Guvernarea lui Netanyahu s-a caracterizat prin lungi negocieri asupra retragerii de trupe și prin câteva trepte (peimot) de retrageri din procente izolate din teritoriul disputat. In timpul lui nu s-a produs vreo cotitura semnificativă în așa numitul „proces de pace” ca in vremea lui Itzhak Rabin, dar nici o agravare a relațiilor cu palestinienii, cum va avea loc în timpul succesorului său la guvernare, [[Ehud Barak]]. În vremea lui numărul atentatelor teroriste din partea palestiniană a fost cu mult mai mic fata de perioada guvernării lui Itzhak Rabin și Shimon Peres și față de cea a celor doi prim miniștri ce i-au urmat, Ehud Barak și Ariel Sharon. În ultimul an de guvernare a lui Netanyahu, 4 oameni au fost uciși în astfel de atentate, numărul cel mai mic din anii dintre 1987 -2008. ===Retragerea din viața politică și revenirea (1999–2009)=== [[Fișier:Vladimir Putin 21 December 2000-1.jpg|thumb|stânga|250px|Fostul premier Netanyahu și [[Vladimir Putin]] la Centrul comunitar evreiesc din [[Moscova]], în anul 2000]] După pierderea alegerilor în fața fostului sau comandant din armată, Ehud Barak, în anul [[1999]] Netanyahu a demisionat din conducerea Likudului și din parlament. Odată cu destrămarea coaliției guvernamentale conduse de Barak la finele anului 2000. Netanyahu a început să vorbească despre posibilitatea de a reveni în arena politică. După legea aflată atunci în vigoare, demisia lui Ehud Barak trebuia să ducă numai la alegeri pentru funcția de primul ministru. Netanyahu a reclamat și ținerea de alegeri pentru Knesset, fiindcă nu vedea altfel posibilitatea formării unui guvern stabil. Partidul Shas al ultraortodocșilor orientali nu voia însă să-și ia riscul unei scăderi în putere și s-a opus dizolvării Knessetului. În schimb a sprijinit schimbarea legii electorale într-un fel care permitea candidatura lui Netanyahu la funcția de prim-ministru. Netanyahu a decis să nu candideze, ceea ce a dus la urcarea neașteptată la putere a lui Ariel Sharon, care era în acea vreme considerat cu mai puține șanse și mai puțin popular decât Netanyahu. Era perioada celei de a Doua Intifade ([[Intifada Al-Aqsa]]) și înaintea lansării operațiunii „Zid de apărare” (Homat Maggen), Netanyahu a criticat modul reținut al lui Sharon de a reacționa la noul mare val de atentate teroriste arabe. El a chemat la crearea unei separări la limita dintre [[Teritoriile palestiniene]] și Israel, deși nu a formulat clar cum vedea el această izolare. Odată cu destrămarea guvernului de unitate națională în anul 2002 Netanyahu a intrat în guvernul Sharon ca ministru de externe. El a încercat să candideze contra lui Sharon în alegerile pentru conducerea Likudului, dar a pierdut. În 2005 a sprijinit în parlament deconectarea de Fâșia Gaza și evacuarea așezărilor israeliene de acolo. ===Prim ministru in 2009-2013=== In 2009 Netanyahu a format un cabinet foarte mare, având 30 miniștri și 9 miniștri adjuncți, asemănător cu primul guvern al lui [[Ariel Sharon]]. În cursul acestei guvernări, Netanyahu a înghețat vreme de zece luni construirea de așezări evreiești pe teritoriul Cisiordaniei, apoi a reluat-o. A trebuit să facă față la expedițiile așa-numitelor "flotile ale păcii" organizate de activiști pro-palestineni din Israel și mai ales din străinătate, care au avut intenția de a străpunge blocada navală impusă de Israel Fâșiei Gaza controlate de mișcarea islamistă Hamas. Incidentul asaltării de către soldați israelieni a unei asemenea misiuni a vasului turcesc Marmara, și în care au fost omorâți câțiva din militanții musulmani din Turcia, după ce capturaseră un soldat israelian, a dus la agravarea crizei, deja existente, în relațiile dintre Turcia condusă de Erdogan și Israel. Guvernul Netanyahu a consimțit, în schimbul soldatului Ghilad Shavit, la eliberarea din închisoare a sute de membri ai Hamas, ce fuseseră condamnați la închisoare în Israel pentru crime de teroare, mai ales din cursul celei de-a doua Intifade. Între ei s-a aflat și [[Yahiya Sinwar]], care a devenit mai târziu conducătorul Hamasului și a lansat împreună cu Muhammad Def fatalul atac surpriză asupra Israelului de la 7 octombrie 2023. Sutele de rachete lansate apoi de Hamas asupra localităților din sudul și centrul Israelului au dus guvernul Netanyahu la decizia de a iniția în toamna anului 2012 operația „Coloana de fum” (Amud anan) care a pus capăt acestor atacuri. De asemenea a fost construit un gard de apărare la frontiera cu Egiptul pentru a împiedica infiltrarea de teroriști în Israel și contrabanda cu arme organizată de Hamas și aliații săi. În politica externă Netanyahu a căutat să convingă lumea de pericolul înarmării nucleare a Iranului, și a obținut un suport diplomatic internațional pentru [[Operațiunea Pilonul Apărării]] (sau Stâlpul de nori - Amud Anan) contra Hamasului (2012). Israelul a fost cooptat în timpul acestei guvernări la [[OECD]]- [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] (OECD). În cuvântarea sa la Universitatea Bar Ilan s-a pronunțat pentru o solutie pașnică a conflictului israelo-arab pe baza coexistenței a două state pe teritoriul fostei Palestine mandatare: cel evreiesc - Israel, și celălalt, arab palestinian. În schimb, nemulțumit de ceea ce a definit ca lipsa de concesii din partea Autorității Palestinene, inclusiv lipsa recunoașterii de către aceasta a caracterului evreiesc al statului Israel, Netanyahu s-a opus, fără succes, primirii Autorității Palestinene la ONU în calitate de observator. ===Politica economică=== În afara postului de prim-ministru, Netanyahu a servit în această perioadă și ca ministru al strategiei economice . Și-a început cadența ca prim ministru în umbra [[criza economică mondială (2008)|crizei economice mondiale din 2008]] care a dus, între altele, la scăderea veniturilor din impozite. Guvernul Netanyahu a început să crească impozitele, și la [[3 iulie]] [[2009]] a urcat TVA de la 15.5% la 16.5%. În 2010 l-a scăzut la 16% și a pus taxe suplimentare pe țigări. Spre deosebire de guvernarea sa anterioară a evitat de data aceasta să intre în conflict cu [[Histadrut]] (Confederația Generala a Muncii) și a ajuns la un acord-pachet cu aceasta. Netanyahu a plănuit în acești ani reforme semnificative în ce privește legea planificării și construcției pentru a ușura construcția de locuințe si a reduce prețul acestora, dar a fost nevoit sa tempereze aceasta reforma in urma scandalului proiectului de construcții Holyland la Ierusalim, în care s-a compromis fostul primar al Ierusalimului și prim ministru [[Ehud Olmert]] În mai 2010 Israelul a fost cooptat în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Deși a reușit să prevină, cu ajutorul guvernatorului Băncii Israel, Stanley Fischer și a măsurilor economice luate încă din anii precedenți, repercusiuni grave ale crizei mondiale asupra economiei Israelului, Netanyahu a trebuit să facă față în lunile mai-august [[2011]] unui val fără precedent de proteste sociale mai ales ale păturii mijlocii împotriva prețului ridicat al locuințelor și al multor produse de consum („Protestul corturilor”). El a însărcinat o comisie condusă de prof. Trachtenberg cu elaborarea unui plan de măsuri in acest domeniu. În iulie 2012 Netanyahu a decis o nouă urcare a impozitelor - inclusiv impozitul pe cumpărarea de țigări și [[bere]], creșterea TVA la 17% începând din [[1 septembrie]] [[2012]]. În 2012 deficitul bugetar al Israelului a ajuns la 39 miliarde de shekeli, de două ori mai mult decât s-a prevăzut. Aceasta a necesitat în 2013 un nou val de creșteri de impozite. ===În fruntea unei noi coaliții, din martie 2013=== În urma alegerilor parlamentare din 2013 în care partidul condus de el, Likud Beitenu, a pierdut un număr de mandate, deși a rămas principala formațiune politică din Knesset, Netanyahu a format o nouă coaliție guvernamentală împreună cu reprezentanții mai tineri și carismatici ai noului partid de centru Yesh Atid („Avem viitor”) (condus de ziaristul și moderatorul de televiziune [[Yair Lapid]]) și ai partidului național religios „Vatra evreiască” (condus de omul de calculatoare și de afaceri Naftali Bennett), precum și cu mica formațiune politică de centru „Hatnuá” - (Mișcarea) a lui [[Tzipi Livni]], fiind nevoit, pentru moment, să se despartă de partidele [[rabin]]ilor ultra ortodocși care au trecut în opoziție. ===Coaliția guvernamentală din 2015-2019=== Alegerile din 2015 au dus la creșterea numărului de mandate a partidului Likud la 30 de locuri. În mai el a format un cabinet conservator, cu o pondere importantă a partidului național religios Vatra evreiască și a fracțiunilor clericale ultraortodoxe. Partidul „Vatra evreiască” al lui [[Naftali Bennett]] a obținut, între altele, portofoliile educației (Bennett însuși) și justiției (Ayelet Shaked, reprezentantă laică a acestui partid). Partidul clerical ultraortodox sefard „Shas” în frunte cu rabinul Arie Deri, personalitate carismatică care a ispășit în trecut o pedeapsă cu închisoarea pentru corupție, a primit portofoliul economiei, ulterior schimbat cu cel al afacerilor interne și al dezvoltării Neghevului. În coaliție a intrat și Partidul clerical ultraortodox așkenaz „Iudaismul unit al Torei”, care are, între altele, răspunderea asupra ministerului sănătații (rabinul Yaacov Litzman), mai întâi ca ministru, apoi ca ministru adjunct. Factorul cel mai liberal din guvern a fost reprezentat de lista Kulanu cu platformă socială Kulanu (Noi toți) condusă de Moshe Kahlun, fost membru al Likudului, care a devenit ministru de finanțe. ====În domeniul apărării==== După octombrie 2015 a avut loc o escalare a atentatelor de teroare efectuate de arabi palestineni cu cuțite , arme de foc și ram-raiding (călcări cu mașina) sub pretextul vechi de un secol că evreii și Israelul urzesc distrugerea Moscheii Al Aqsa pe Muntele Templului. În urma măsurilor de securitate luate, acest val a slăbit treptat până în martie 2016. În iunie 2016 a avut loc din nou o creșterea unor asemenea acte cu prilejul lunii islamice a [[Ramadan]]ului. La 20 octombrie 2015 la al 37-lea Congres sionist Netanyahu a susținut că muftiul Ierusalimului, Hadj [[Amin al-Husseini]] a fost acela care l-a convins pe [[Adolf Hitler|Hitler]] să treacă de la expulzarea evreilor la [[Holocaust|planul de exterminare a lor]], afirmație fără bază, care a fost foarte criticată. Ulterior a corijat afirmația, spunând ca a vrut doar să reamintească colaborarea strânsă a liderului palestinian din anii 1930-1940 cu [[Germania nazistă]]. Pe fondul continuării [[Războiul Civil din Siria|Războiului civil din Siria]] Israelul a început să efectueze numeroase atacuri aeriene în țara vecină pentru a împiedica aprovizionarea cu rachete și armament ofensiv a organizației islamiste șiite Hizballah și a perturba consolidarea prezenței militare a Iranului în Siria, Hizballah și regimul islamist al Iranului fiind în această perioadă în mod declarat dușmane de moarte ale Israelului. Amestecul militar al Rusiei în războiul civil din Siria a impus o coordonare între Israel și Rusia, mai ales cu aviația militară rusă, prezentă în Siria pentru apărarea regimului președintelui [[Bashar al-Assad]], aliat în acelaș timp cu Rusia și cu Iranul. În acest scop Netanyahu s-a întâlnit în repetate rânduri cu președintele Rusiei, [[Vladimir Putin]]. În mai 2016 Netanyahu a decis să-l numească pe [[Avigdor Lieberman]] în funcția de ministru al apărării în locul generalului în rezervă [[Moshe Yaalon]]. Yaalon, căruia i-a promis portofoliul afacerilor externe, dar acesta a preferat să demisioneze din guvern și a devenit un acerb critic al lui Netanyahu. ====Politica externă==== Netanyahu a stabilit o relație caldă cu președintele S.U.A [[Donald Trump]], ales în 2016 din partea Partidului Republican. În decembrie 2017 președintele Trump a proclamat la Ierusalim recunoașterea capitalei Israelului și a ordonat începerea procesului de transfer al ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim, ceea ce a fost finalizat la 14 mai 2018. Consulatul american în partea de est a Ierusalimului a fost închis. Fiind de multă vreme de acord cu poziția ostilă a premierului Netanyahu față de acordul în domeniul nuclear cu Iranul, Trump a anunțat retragerea Statelor Unite din acest acord, care fusese semnat de predecesorul său [[Barack Obama]] alături de lideri vest-europeni, Rusia și China. De asemenea a dispus lansarea de sancțiuni împotriva Iranului, încetarea finanțării americane a unor instituții palestiniene și a Agenției O.N.U pentru refugiații palestinieni [[UNRWA]], de asemenea a retras participarea S.U.A la Consiliul pentru drepturile omului al O.N.U și la UNESCO, între altele, ca reacție la politica neechilibrată față de Israel a acestor instituții. Netanyahu a creat bune relații și cu alți lideri însemnați din lume, precum președintele Rusiei, [[Vladimir Putin]], și premierul indian [[Narendra Modi]], cu liderii Greciei, Ciprului, României, Poloniei, Ungariei, Bulgariei, Serbiei etc. În iulie 2017 Netanyahu a vizitat Europa vreme de 6 zile. S-a întâlnit la [[Paris]] cu președintele [[Emmanuel Macron]] și apoi a efectuat prima vizită oficială a unui premier israelian la [[Budapesta]]. A fost invitatul conferinței la nivel înalt a statelor din [[Grupul de la Visegrád]]: [[Polonia]], [[Ungaria]], [[Cehia]] și [[Slovacia]]. Cu acest prilej s-a decis strângerea cooperării între Israel și aceste țări în domeniul apărării, agriculturii și informațiilor. În 2018 a fost invitat la [[Varna]] la întâlnirea liderilor Grupului de la Craiova care reunește România, Serbia, Bulgaria și Grecia. În iulie 2016 Netanyahu a efectuat un tur de vizite în [[Africa]]: a vizitat [[Uganda]] cu ocazia aniversarii a 40 de ani de la [[Operațiunea Entebbe]], și a participat acolo la o întâlnire de vârf cu șefi de state africani, a vizitat [[Kenya]], [[Rwanda]] și [[Etiopia]]. În iunie 2017 s-a întâlnit cu președintele [[Mali|Republicii Mali]], care nu întreține relații diplomatice cu Israelul. A luat cuvântul în fața Conferinței economice a statelor din vestul Africii, iar în noiembrie 2017 a asistat la ceremonia instalării președintelui Kenyei, [[Uhuru Kenyatta]] și a inaugurat sediul nou al ambasadei Israelului la [[Kigali]]. Și cu această ocazie a întâlnit mai mulți lideri africani. La 4 iulie 2017 primul ministru al Indiei, Modi, a efectuat o primă vizită oficială a unui premier indian în Israel și a discutat cu Netanyahu asupra strângerii relațiilor dintre cele două state, asupra asistenței date de Israel în domeniul agriculturii, creșterea comerțului bilateral. În septembrie 2017 Netanyahu a efectuat primă vizită oficială a unul premier israelian în [[America Latină]] și s-a întâlnit cu conducătorii [[Argentina|Argentinei]], [[Columbia|Columbiei]] și [[Mexic|Mexicului]]. De acolo a plecat în S.U.A pentru o nouă întâlnire cu președintele Trump în legătură cu situația geopolitică în Orientul Mijlociu și pericolul iranian, și a rostit un discurs la [[Adunarea Generală a Națiunilor Unite|Adunarea Generală a O.N.U.]] ===Alegerile generale repetate din anul 2019=== [[Fișier:President Trump Meets with Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu (49452699957).jpg|300px|miniatura|dreapta|Netanyahu cu președintele american Donald Trump in timpul unei vizite în S.U.A. în ianuarie 2020]] După alegeri generale consecutive in primăvara și septembrie 2019 coaliția guvernamentală actuală și-a pierdut majoritatea în urma retragerii sprijinului partidului "Israel vatra noastră" al lui Avigdor Lieberman, care a adoptat în ultima vreme o platformă critică față de creșterea influenței partidelor ultrareligioase. Ca urmare, Israelul a fost condus în această perioadă de un guvern de tranziție condus de premierul Netanyahu, care a continuat să dețină și portofoliile sănătății, agriculturii, bunăstării sociale și pentru problemele Diasporei. Netanyahu a renunțat la ministerul de externe in favoarea lui [[Israel Katz]] (Likud), la ministerul comunicațiilor în favoarea politicanului druz Ayub Kara și apoi, a lui David Amsalem, și la ministerul apărării în favoarea lui Naftali Bennett (Noua dreaptă). Ca ministru al justiției l-a numit pe Amir Ohana (Likud), [[gay]] declarat, și ca ministru al educației pe rabinul Rafi Peretz din partidul "Vatra evreiască". ===Alegerile din martie 2020 și guvernul paritar Netanyahu-Gantz=== [[Fișier:The tripartite meeting between Rivlin Netanyahu and Gantz, September 2019 (Haim Zach GPO 1).jpg|250px|miniatura|dreapta|Întâlnirea dintre președintele Rivlin, Netanyahu și Gantz în septembrie 2019]] În noiembrie 2019, după anchete îndelungate care au provocat polemici furtunoase ce au divizat opinia publică, Netanyahu a fost pus în acuzare pentru "mită, fraudă și abuz de încredere" în urma mărturiilor asupra negocierilor sale cu magnatul presei Arnon Moses, proprietarul gazetei „Yediot Aharonot” și al saitului de știri Ynet și cu proprietarul de atunci al companiei de telefoane Bezek și al saitului de știri „Walla”, Shaul Elovitch, de asemenea în legătură cu cadouri copioase și numeroase primite de la multimilionarul Arnon Milczen. La 26 decembrie 2019 Netanyahu l-a învins pe [[Gideon Saar]] în alegerile interne pentru conducerea Likudului, cu 72,5% din voturi. La alegerile parlamentare repetate din 2 martie 2020 partidul Likud sub conducerea sa a obținut 36 mandate, dar rivalul Beni Gantz din coaliția de partide de opoziție Albastru- Alb a obținut recomandări de la 61 deputați din Knesset. În împrejurarile impasului politic și a creșterii epidemiei virusului Covid 19, Gantz și o parte din deputații partidului său au acceptat să semneze cu Netanyahu un acord de coaliție la care s-a alăturat apoi și Partidul Muncii, foarte micșorat (la trei deputați), sub conducerea lui Amir Peretz. Netanyahu a alcătuit un guvern hipertrofiat în care s-au acordat partidului lui Gantz, Albastru Alb un număr de portofolii egal cu cel al Likudului iar Beni Gantz a fost numit prim ministru de alternanță, care după un an urma să efectueze o rotație în post cu Netanyahu. În acest scop Knessetul a aprobat o schimbare in legea fundamentală cu privire la guvern. Curtea Supremă a respins un apel în care se cerea să se interzică lui Netanyahu să stea în fruntea guvernului din cauza capetelor de acuzare penală contra sa. În schimb s-a publicat un aranjament potrivit căruia Netanyahu nu se va ocupa cu numiri în sistemul judiciar pentru a nu se afla în conflict de interese. ====Confruntarea cu epidemia COVID-19==== În timpul cabinetului Netanyahu-Gantz Israelul a devenit până în martie 2021 țara cu cel mai mare număr de vaccinări per capita împotriva virusului COVID-19, în urma negocierilor reușite ale lui Netanyahu personal,cu firma americană [[Pfizer]] și a operațiunii intensive de vaccinări inițiate de el, cu ajutorul celor patru case de asigurări medicale ale Israelului.<ref>[Israel's COVID-19 Vaccination Rollout Is Slowing at a Critical Moment. That's a Warning for the Rest of Us Time Magazine 19 martie 2021</ref>. Morbiditatea a scăzut în mod dramatic și s-au introdus ușurări ale restricțiilor, care au permis revenirea aproape completă la viața normală până în iunie 2021. Între ianuarie 2020 - ianuarie 2022 Israelul a înregistrat 12,000 decese în urma infecției Covid 19, (față de exemplu, Ungaria, cu 48,000 decese) În timpul epidemiei COVID-19 s-au intensificat demonstrațiile masive de protest ale grupurilor de opoziție în fața casei primului ministru, care au continuat până la înlocuirea lui Netanyahu la conducerea guvernului în iunie 2021. Netanyahu și adepții săi politici au încercat să disperseze aceste manifestări cu ajutorul reglementării speciale de combatere a epidemiei.<ref>[https://www.i24news.tv/en/news/israel/1601443382-israel-parliament-votes-to-restrict-demonstrations-amid-2nd-national-lockdown i24 News</ref> ===Politica economică=== Bazându-se pe exportul de tehnologie high-tech și fiind mai mai puțin dependent de turism, Israelul a fost mai puțin lovit economic de către pandemia COVID-19. [[Produsul intern brut]] al Israelului a scăzut cu 0.7% spre deosebire de țări ca Germania (cu3.5%), Franța (cu 4.9%) sau Spania (cu 8.9%). La aceasta a contribuit în mare parte politica de vaccinări și ca urmare, reluarea activității economice după un an de reducere simțitoare și trei carantine generale. În a doua jumătate a anului 2021 [[șomaj]]ul a scăzut la 11,6% (484000 persoane, de două ori mai puțin decât cu trei luni înainte). În perioada pandemiei, în ciuda haosului politic, a ignorării forurilor de specialiști din ministere, tendinței la populism și la economie electorală, guvernul Netanyahu a luat mai multe măsuri înțelepte ca prelungirea dreptului la ajutor de șomaj, ajutoare și împrumuturi pentru afacerile private, iar Banca Israel a luat măsuri pentru stabilizarea pieței financiare și ușurarea situației debitorilor.<ref>Sami Peretz - Hapele haisraeli:Hakalkalá metafkedet bizman shehapolitika meruseket - Miracolul israelian:Economia funcționează, în timp ce politica este total compromisă, The Market 23.4.2021, p.10 </ref> ====Acordurile Abraham și alte acorduri cu state arabe==== În ianuarie 2020 Netanyahu a sprijinit public „Planul Secolului” al președintelui american Trump pentru terminarea conflictului israelo-palestinian, prin crearea unui stat palestinian pe o parte a teritoriului Cisiordaniei. Planul a fost respins de către partea palestiniană, care nu l-a considerat rezonabil. În anul 2020 Acordurile Abraham negociate prin medierea Statelor Unite, au dus la normalizarea deplină a relațiilor dintre Israel și [[Emiratele Arabe Unite]] și regatul [[Bahrein]]. Acestea au fost primele acorduri de normalizare deplină a relațiilor dintre țări arabe și Israel de la semnarea în 1994 a acordului de pace cu Iordania. Acordurile au fost semnate la [[15 septembrie]] [[2020]] la [[Casa Albă]], pe South Lawn, de către Netanyahu, și de către ministrul de externe al EAU, și ministrul de externe al Bahreinului. La [[23 octombrie]] [[2020]] președintele Donald Trump a anunțat că [[Sudan]]ul, care în 1948,1967 și 1973 a făcut parte, cel puțin formal, din coalițiile arabe de război contra Israelului, urmează să normalizeze și el relațiile cu statul evreiesc. În decembrie 2020 Israelul și [[Maroc]]ul au decis să redeschidă reciproc reprezentanțe diplomatice. După alegerea lui [[Joe Biden]] ca președinte al S.U.A. Netanyahu a exprimat împotrivirea Israelului la revenirea Statelor Unite la acordul nuclear cu Iranul. ====Conflictul cu regimul Hamas în mai 2021==== După o perioadă de relative liniște la frontiera dintre Israel si Fâșia Gaza, în mai 2021, în timpul guvernului de tranziție Netanyahu-Gantz ca urmare a lansării de către militanții Hamas din Fâșia Gaza a unor rachete asupra localităților israeliene, inclusiv asupra Ierusalimului, Israelul a reacționat prin operațiunea Shomer Homot - Straja zidurilor, care a constat, în principal, în bombardări aeriene de represalii. În această perioadă s-a produs un val de violențe din partea a mii de arabi israelieni împotriva vecinilor evrei, mai ales în localitățile și cartierele cu populație mixtă - Lod, Ramle,Acra, Ierusalim, Haifa, Tel Aviv-Jaffa. Elemente din rândul populației evreiești au replicat, de asemenea, prin violențe împotriva unor arabi. ====Trecerea în opoziție in iunie-noiembrie 2022==== Netanyahu nu a tradus în realitate până la capăt acordul de rotație cu Benny Gantz și la 23 martie 2021 a condus la destrămarea coaliției cu Gantz și ținerea de noi alegeri parlamentare. Ca urmare a votului, Likudul a scăzut de la 36 la 30 mandate, rămânând cel mai mare partid din Knesset. Al doilea partid ca număr de deputați a fost Yesh Atid condus de Yair Lapid cu 17 mandate. Președintele Reuven Rivlin l-a însărcinat pe Netanyahu să formeze un nou guvern, dar el nu a izbutit. Yair Lapid a reușit să o facă în fruntea unei coaliții foarte heterogene cu partide de dreapta, centru, stânga și, în premieră un partid musulman de dreapta. În conformitate cu acordul semnat, liderul unui mic partid sionist religios de dreapta (Yamina), Naftali Bennet a devenit prim ministru pe doi ani, consimțind la o rotație cu Yair Lapid. Bennet și-a deziluzionat o mare parte din alegători, care fuseseră convinși, înainte de alegeri, că el se va alia numai cu Netanyahu și că nu va accepta sprijinul unui partid arab. Noua coaliție a fost numită "coaliția schimbării", fiind unită de repulsia fața de manevrele politice ale lui Netanyahu, care erau destinate a-l scoate din încurcăturile judiciare. Lui Netanyahu i s-a reproșat, între altele, faptul ca nu a prezentat vreme de doi ani un nou buget, nu a permis numirea unui șef al procuratorii și a unui nou comandant al poliției, și de a fi subminat autoritatea judecătorească, a procuraturii și a poliției, de asemenea nerespectarea cuvântului dat și a acordurilor de coaliție. În iunie 2022 s-a pus capăt a 12 ani de guvernare a lui Netanyahu, care a devenit șeful opoziției. Opoziția de dreapta, sub conducerea sa, a căutat să limiteze la minimum contactele cu noua conducere, a boicotat comisiile Knessetului din cauza dezacordului cu privire la componența lor. Netanyahu nu s-a prezentat la întâlnirile cu premierul Bennett care, conform legii, l-a invitat ca să-l informeze în legătură cu probleme de apărare și securitate. A venit doar odată la o asemenea întâlnire, de data asta, în vara 2022, cu premierul Lapid, pe fondul operațiunii Alot Hashahar. Guvernul Lapid-Bennet și-a propus să încurajeze adăugarea de materii generale ne-religioase în sistemul de învățământ ultraortodox. Netanyahu, în schimb, a promis egalarea finanțării învățământului ultrareligios cu cea a învățământului de stat, fără a condiționa aceasta de schimbarea conținutului programei de învățământ. După trecerea câtorva din deputații de dreapta din tabăra lui Bennet în cea a lui Netanyahu, guvernul Bennet-Lapid a căzut, și la 1 noiembrie 2022 s-au organizat noi alegeri. În timpul campaniei electorale Netanyahu a criticat acordul de frontieră semnat de Yair Lapid cu Libanul, obținut prin mediere a ONU, considerându-l o capitulare în fața Hizbollahului. ===Al șaselea guvern sub conducerea sa=== În urma victoriei în alegerile parlamentare de la 1 noiembrie 2022 coaliția care l-a sprijinit pe Netanyahu (poreclită "întreaga dreaptă") a obținut o majoritate de 64 mandate. După lungi negocieri cu partenerii de coaliție la 29 decembrie 2022 Netanyahu a depus jurământul un guvern de 30 miniștri, din care cinci femei,și format din reprezentanți din partidul Likud, din partidul de dreapta radicalizat Sionismul religios, condus de Betzalel Smotrich, și aliata acestuia, mica grupare de extremă dreaptă Noam a lui Avi Maoz, partidul de extremă dreapta Puterea evreiască condus de avocatul [[Itamar Ben Tzvi]], și partidele ultrareligioase ortodoxe Shas ([[evrei sefarzi|sefard]]-[[evrei orientali|oriental]]) condus de rabinul Arie Deri și Iudaismul Torei (coaliție între [[evrei așkenazi|așkenazi]] [[hasidism|hasidim]] și [[mitnagdim|"lituanieni"]]) condus de Itzhak Goldknopf, reprezentant al hasidimilor Gur. După instalarea guvernului a început un „blitz” de legiferări mai ales în numele reformei sistemului judiciar, care a provocat în cursul anului 2023 într-o parte din publicul israelian un amplu val de proteste și demonstrații sub lozinca împotrivirii la schimbarea de regim. În a doua jumătate a anului 2023 s-a vorbit tot mai mult de perspectiva normalizării relațiilor dintre Israel și [[Arabia Saudită]]. Prima dată un ministru israelian - Haim Katz, ministrul turismului, - a vizitat această țară cu prilejul unui congres internațional. La [[7 octombrie]] [[2023]], însă, Israelul a fost surprins total nepregătit de atacul numit „Potopul Al Aksa” în care circa cinci mii de membri ai organizației teroriste Hamas din Fâșia Gaza au trecut nestingheriți granița și au ocupat vreme de una-două zile baze militare și localități israeliene din vestul Neghevului, masacrând circa 1300 de persoane, majoritatea civili - de la sugari până la bătrâni - precum și soldați, și răpind circa 240 ostatici. În urma acestui eveniment, [[pogrom|mega-pogrom]] și eșec militar fără precedent în istoria Israelului, a izbucnit războiul denumit în Israel „al Săbiilor de Fier” între Israel și forțele teroriste islamiste care stăpânesc Fâșia Gaza din anul 2007. Netanyahu a format vreme de zece luni un cabinet de război restrâns, în care a cooptat și doi reprezentanți ai partidului Tabăra statală din opoziție: Beni Gantz și [[Gadi Eizenkot]], foști șefi ai Statului Major. Aceștia s-au retras în iulie 2024, iar cabinetul restrâns a fost dizolvat. I s-a reproșat lui Netanyahu că în timpul lungii lui guvernări a condus o politica strategică de coexistență cu Hamasul și de separare a Fasiei Gaza de Cisiordania. El a creat un pact nescris cu Hamasul, considerând acesta un atu strategic pentru Israel și tolerând multe din acțiunile acestuia care au transformat în coșmar viața așezărilor din sud-vestul Israelului, toate aceasta numai în scopul de a evita un proces politic vis a vis de Autoritatea Palestiniană.<ref>Haim Ramon, fost ministru articolul Cei care rescriu istoria, Maariv Sof shavua, 29 noiembrie 2024</ref>Netanyahu a permis Qatarului să finanțeze luna de lună aparatul militar al Hamasului sub acoperirea ca era vorba de cheltuieli în scopuri civile - „salariile funcționarilor" ,etc. Aceasta linie strategică a fost considerată ca unul din principalii factori ai surprinderii Israelului in atacul de catre Hamas la 7 octombrie 2023 ==Viața privată== Binyamin Netanyahu a fost căsătorit de trei ori: din prima căsătorie cu Dr. Myriam Weizmann (Haran), s-a născut fiica sa, Noa; a doua sa soție a fost Fleur Cates, care s-a convertit la iudaism, iar a treia și actuala sa soție, [[psiholog|psiholoaga]] Sara, născută Ben Artzi, este mama fiilor săi, Yair și Avner. Începând din anii 2015 lui Netanyahu i s-a reproșat, între altele, un amestec neoficial, tot mai mare și controversat în politică al soției și fiului său Yair. Fiica sa Noa Haran-Roth, care a devenit strict observantă a religiei, ca și soțul ei, om de afaceri hasid [[Habad]], locuiește în cartierul ultraortodox [[Mea Shearim]] din Ierusalim. De la ea Netanyahu are doi nepoți și o nepoată. Fratele mai mare al lui Netanyahu, Yonatan (Yoni) Netanyahu a fost comandant al forței de comando Sayeret Matkal și a fost ucis in timpul Operațiunii Entebbe de salvare a ostaticilor israelieni de pe un avion francez răpit și adus în Uganda. Fratele mai mic, Ido Netanyahu este medic și scriitor. Unchiul patern al lui Netanyahu, Elisha Netanyahu, a fost [[matematician]], profesor universitar la [[Technion]]ul din Haifa, iar soția acestuia a fost judecătoarea Shoshana Netanyahu, care a fost membră a Curții Supreme a Israelului. ==Cărți== Binyamin Netanyahu a publicat șase cărți, din care cinci consacrate chestiunii combaterii terorismului în lume și conflictului din Orientul Apropiat: *''International Terrorism: Challenge and Response'' (The Jonathan Institute, 1980) (ISBN 0-87855-894-2) *''Terrorism: How the West Can Win'' (Farrar Straus & Giroux, 1986) (ISBN 0-380-70321-1) *''A Place Among the Nations'' (Bantam, 1993) (ISBN 0-553-08974-9) *''Fighting Terrorism: How Democracies Can Defeat Domestic and International Terrorism'' (Diane Pub Co, 1995) (ISBN 0-374-52497-1) *''A Durable Peace: Israel and Its Place Among the Nations'' (Warner Books, 2000) (ISBN 0-446-52306-2) * o carte autobiografică:''Bibi: My Story''.2022 ISBN 978-1668008447. Articole: *"On Terrorism" ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{ro icon}} [http://www.idr.ro/publicatii/anul%20I%20numarul%20I%20semestrul%20I%202006.pdf Florin Diaconu, „Binyamin Netanyahu: Un politician care n-a uitat niciodată de ce a murit fratele său mai mare", în Revista Institutului Diplomatic Român, anul I, numărul I, semestrul I, 2006, pp. 75-76] * {{Commons category-inline|Benyamin Netanyahu}} {{Control de autoritate}} {{Prim-miniștrii Israelului}} {{DEFAULTSORT:Netanyahu, Benjamin}} [[Categorie:Nașteri pe 21 octombrie]] [[Categorie:Nașteri în 1949]] [[Categorie:Conservatori evrei]] [[Categorie:Evrei așkenazi]] [[Categorie:Israelieni în viață]] [[Categorie:Oameni din Tel Aviv]] [[Categorie:Prim-miniștri ai Israelului]] [[Categorie:Miniștri de finanțe]] [[Categorie:Miniștri de externe]] [[Categorie:Miniștri ai apărării]] [[Categorie:Deputați din Knesset]] [[Categorie:Scriitori de non-ficțiune]] [[Categorie:Diplomați evrei]] [[Categorie:Diplomați israelieni]] [[Categorie:Militari israelieni]] [[Categorie:Absolvenți ai Massachusetts Institute of Technology]] [[Categorie:Memorialiști]] t2ar1zwwl2e1u6tcxk4hjb6etua4wzm 17024544 17024532 2025-06-10T21:14:22Z Ewan2 250095 redondanță. orientarea politica apare in continuare la guvernele pe care le-a condus 17024544 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic |nume= Binyamin Netanyahu <br> בנימין נתניהו |imagine=Netanyahu official portrait.jpg |descriere= Fotografie din 2009 }} '''Beniamin Netanyahu''' {{Paranteză|în {{he|בנימין נתניהו|Binyamin Netanyahu}}|{{Pronunție}}|cunoscut în cercul apropiat, dar și în publicul israelian sub numele prescurtat "Bibi"|{{Date biografice}}}} {{este}} un om politic [[israelieni|israelian]], de la 29 decembrie 2022 prim ministru al Israelului <ref>[https://lphinfo.com/la-composition-du-37e-gouvernement-de-letat-disrael-avec-actualisation/ Noua administrație israeliană, 29 decembrie 2022, Actualité juive</ref> în fruntea unei coaliții de centru-dreapta-extremă dreapta. În trecut a mai condus cinci guverne - în perioada [[18 iunie]] [[1996]] - [[6 iulie]] [[1999]], când a fost cel mai tânăr și al nouălea premier din istoria Israelului, apoi din nou între anii 2009 - 2021: de la data de {{Dată|2009|3|31}}, și, din nou, din martie [[2013]] în fruntea unor guverne de coaliție de centru-dreapta, în 2019 la conducerea unui guvern de tranziție, în 2020&ndash;2021 în fruntea unei coaliții paritare de centru-dreapta-stânga, în martie-iunie 2021 in fruntea unui guvern de tranziție <ref>{{en icon}}{{cite web|title=Netanyahu out as new Israeli government approved|url=https://www.bbc.com/news/world-middle-east-57462470|website=bbc.com|access-date=13 iunie 2021}}</ref> Netanyahu a mai fost,în trecut, ministru de externe ([[1998]] și [[2002]]-[[2003]],[[2012]]-[[2013]], [[2015]]-[[2019]]), ministru al apărării, ministru de finanțe ([[2003]]-[[2005]]). Deputat în [[Knesset]] din partea partidului [[conservator]] Likud din anul 1996, el este liderul acestui partid (din [[2005]], între [[2012]]-[[2015]] lider al blocului Likud Beitenu). Este decanul deputaților din Knesset. A mai fost în trecut șef al opoziției parlamentare din aprilie [[2006]] până în martie [[2009]] și din iunie 2021 până în decembrie 2022. La alegerile parlamentare din 1.11.2022 tabăra de dreapta și partidul Likud, rămas cel mai mare din Israel, au repurtat o victorie care a permis revenirea sa la putere. Netanyahu este primul ministru care a întrunit cei mai mulți ani de guvernare din istoria Israelului, întrecându-l la aceasta pe [[David Ben Gurion]]. Evenimentele politice centrale din cursul guvernării sale includ semnarea acordului asupra orașului [[Hebron]] și acordul de la Wye cu [[Autoritatea Națională Palestiniană]], iar mai tărziu, în [[2018]] transferarea [[ambasador|ambasadei]] [[S.U.A]] la [[Ierusalim]] și semnarea acordurilor de normalizare a relațiilor cu [[Emiratele Arabe Unite]], [[Bahrein]], [[Maroc]]ul și [[Sudan]]ul în cadrul [[Acodurile Abraham|Acordurilor Abraham]], mediate de administrația americană [[Donald Trump]]. În timpul guvernelor conduse de Netanyahu s-au desfășurat acțiuni împotriva amenințării iraniene pe planul înarmării nucleare și de pe solul Siriei și Libanului, de asemenea, operațiunile [[Operațiunea Pilonul Apărării|Pilonul Apărării]], [[Operațiunea Protective Edge|Stânca trainică]] și [[Operațiunea Straja Zidurilor|Straja zidurilor]] împotriva actelor de teroare provenite din [[Fâșia Gaza]], și apoi, fiasco-ul reprezentat de atacul supriză și măcelul făptuite la [[7 octombrie]] [[2023]] de organizația palestiniană Hamas în localitățile israeliene de la graniță și care au declanșat ca răspuns, [[Războiul Israel-Hamas din 2023]], denumit in Israel „al Săbiilor de fier”. În aprilie 2024 s-a produs primul atac masiv lansat de Iran împotriva Israelului, cu sute de rachete și drone, care au fost în cea mai mare parte interceptate de Israel, cu ajutorul S.U.A., Regatului Unit, al Franței și Iordaniei. Alte evenimente însemnate cu care s-a măsurat administrația Netanyahu au fost în 2011 mișcarea de protest social din Israel și acordul de eliberare a numeroși deținuți palestinieni implicați în acte de violență și teroare, în schimbul eliberarii soldatului Ghilad Shalit, [[Pandemia de COVID-19]] din 2020-2022, promovarea unei reforme a sistemului judiciar în 2023. Ca ministru de finanțe în 2003-2005 Netanyahu a condus reforme semnificative în economia israeliană, între care, promovarea privatizărilor, reducerea impozitelor, micșorarea subventiilor din partea Asigurării Naționale. ==Biografie== ===Familia, copilăria și adolescența în Israel și S.U.A=== S-a născut la Tel Aviv la 21 octombrie 1949 ca al doilea copil din cei trei fii ai cuplului Tzila și Bentzion Netanyahu. Bunicul său din partea tatălui, Nathan Milikowski, a fost un [[rabin]], profesor și fermier [[evreu]], originar din [[Lituania]], care s-a stabilit în [[Palestina]] în anul [[1920]]. El a condus o școală la [[Tzfat]], apoi a fost unul dintre primii locuitori ai cartierului [[evrei]]esc Beit Hakerem din [[Ierusalim]], de asemenea a practicat [[horticultura]] și a dirijat o fermă de vite și păsări la [[Herzliya]]. Și el, ca și fiul său Bentzion, a fost activ în mișcarea sionistă revizionistă. Tatăl, '''Bentzion Netanyahu''', [[istoric]], (născut Bentzion ''Milikowski'' la [[Varșovia]] în iunie [[1910]]) este un cunoscut cercetător al istoriei evreilor și a fost secretar personal al lui [[Zeev Jabotinski]], fondatorul curentului [[sionism|sionist revizionist]], în ultimii ani de viață ai acestuia în exil la [[New York (oraș)|New York]]. Bentzion Netanyahu a fost unul din redactorii Enciclopediei Ebraice, publicată în Israel, și a fost profesor la [[Universitatea Cornell]] din S.U.A. Mama, Tzila, s-a născut Tzila (sau Cela) Segal în [[1912]], în așezarea evreiască [[Petah Tikva]], în Palestina sub dominație [[Imperiul Otoman|otomană]] într-o familie de evrei originari din [[Lituania]]. Binyamin Netanyahu a copilărit la Ierusalim. A trăit apoi, în ultimii ani ai deceniului 6 și în anii 60 ai secolului trecut, alternativ în Israel și în [[S.U.A.]], unde tatăl său a devenit profesor universitar. În anii [[1963]]-[[1967]] a locuit în Cheltenham, periferie a orașului [[Philadelphia]] unde a învățat la liceu și a fost activ în clubul „Debate”. === Studiile, serviciul militar și începuturile carierei === După terminarea studiilor liceale, Binyamin Netanyahu a revenit în Israel pentru a satisface serviciul militar. A servit ca luptător și comandant în forțele speciale de comando [[Sayeret Matkal]]. În această calitate a participat la [[8 mai]][[1972]] la operația de salvare a pasagerilor avionului companiei [[Belgia|belgiene]] „[[Sabena]]”" ce fusesese răpit de militanți [[arabi|arabi palestineni]] și adus pe [[Aeroportul international Ben Gurion|aeroportul Lod]] în Israel. În această acțiune, comandată de către [[Ehud Barak]], comandantul de atunci al forțelor de comando, Netanyahu a fost rănit de un [[glonte]] scăpat din arma unuia din colegii săi. Eliberându-se din armată cu gradul de [[căpitan]], Netanyahu a plecat iarăși în Statele Unite, unde a studiat și obținut [[licența]] in [[arhitectură]] și titlul de [[master]] în [[management|business management]] la [[Massachusetts Institute of Technology|Institutul Tehnologic Massachussetts]] MIT. De asemenea a obținut masteratul în [[științe politice]] al [[Universitatea Harvard|Universității Harvard]]. După încheierea studiilor universitare el a lucrat la compania de consilieri în afaceri Boston Consulting Group. În acea perioadă și-a schimbat, o vreme, numele de familie în Nitai (nume ce servise în trecut drept [[pseudonim]] tatălui său la semnarea unor articole). Întrebat în legătură cu aceasta după trecerea multor ani, Netanyahu a explicat că a procedat astfel deoarece în mediul [[limba engleză|de expresie anglo-saxonă]] neebraic în care a lucrat, Nitai era un nume mai ușor de pronunțat. La izbucnirea [[Războiul de Yom Kippur|Războiului de Yom Kippur]] în octombrie [[1973]] Netanyahu s-a întors in patrie pentru a lua parte la lupte, iar după încheierea ostilităților s-a întors în Statele Unite. În anul [[1976]], fratele său mai mare, [[Yonatan Netanyahu]], devenit comandant al comandoului [[Sayeret Matkal]], a fost ucis în cursul [[Operațiunea Entebbe|Operațiunii Entebbe]] de salvare a ostaticilor israelieni și evrei de pe avionul [[Air France]] ce fusese răpit și silit sa aterizeze în [[Uganda]] de către un grup de militanți extremiști arabi și [[germani]] aflați în slujba organizației arabe [[Frontul Popular de Eliberare a Palestinei]]. Întors în Israel în [[1978]], Binyamin Netanyahu a lucrat ca responsabil cu [[marketing]]ul la compania locală de mobile „Rim”. Între anii [[1978]]-[[1980]] a stat în fruntea Institutului „Yonatan” de cercetare a [[terorism]]ului și a organizat mai multe simpozioane internaționale pe această temă. În acest cadru a făcut cunoștință cu un număr de politicieni, între care profesorul [[Moshe Arens]], care l-au introdus în milieu-ul politic. === Activitatea diplomatică === Devenit ambasador al Israelului la [[Washington, D.C.|Washington]], la recomandarea lui Arens, Netanyahu a devenit colaborator apropiat al acestuia ca șef adjunct al misiunii diplomatice, în anii [[1982]] - [[1984]]. Între anii [[1984]] - [[1988]] a îndeplinit funcția de ambasador al Israelului la [[ONU]] și s-a distins prin expunerile sale elocvente în fața mijloacelor de [[mass media|media]] din lume. === De la ministerul de externe la conducerea partidului Likud === [[Fișier:Flickr - Government Press Office (GPO) - Benjamin Netanyahu and Sorin Hershko.jpg|250px|miniatura|stanga|Binyamin Netanyahu și Sorin Hershko (Herșcu), un soldat israelian rănit grav în Operațiunea Entebbe din 1976]] În preajma alegerilor parlamentare din 1988 Netanyahu s-a întors în Israel și s-a alăturat partidului de centru-dreapta Likud. Ca unul din favoriți în alegerile interne preliminare din partid, el a fost ales în al 12-lea Knesset pe lista Likudului și numit ministru adjunct de externe, pe lângă titularul ministerului, Moshe Arens, iar ulterior [[David Levy]]. Cu acesta din urmă, care se distinsese mai ales ca activist de partid și [[sindicat|sindical]], s-a înțeles mai puțin bine și între cei doi au apărut atunci primele semne de rivalitate. După ce a participat la delegația condusă de premierul israelian [[Ițhak Șamir|Itzhak Shamir]] la convorbirile de pace de la [[Madrid]] din [[1991]], a abandonat ministerul de externe pentru o funcție creată pentru el, cea de ministru adjunct pe lângă cabinetul primului ministru. După înfrângerea Likudului în alegerile parlamentare de la începutul anului 1992 și dupa retragerea lui Itzhak Shamir în 1993, Netanyahu a fost ales cu mare majoritate ca lider al acestui partid, învingându-i pe ceilalți candidați -David Levi, Beni Beghin și [[Moshe Katzav]]. În cursul confruntării pentru conducerea partidului a fost lansată în mass-media povestea existenței unei casete video în care Netanyahu ar fi fost văzut înșelându-și actuala soție cu o psiholoagă care lucrase în echipa sa de relații publice. Apărând de îndată la televiziune, el și-a recunoscut vina, și-a exprimat părerea de rău, și a acuzat fără să pronunțe explicit nume, „un fruntaș al Likudului, înconjurat de criminali”, că ar fi pus la cale o încercare de șantaj contra sa. Aluzia, care s-a înțeles ca referindu-se la rivalul său în partid, David Levi, și la sprijinitorii acestuia, a dus la adâncirea ostilității dintre cei doi politicieni. În cele din urmă nu s-a găsit o asemenea casetă, iar mai târziu Netanyahu și-a cerut scuze pentru aluziile la adresa lui David Levi. Ca șef al opoziției Netanyahu a condus o împotrivire acerbă acordurilor de la [[Oslo]] dintre guvernul de coaliție israelian condus de Itzhak Rabin și Organizația pentru Eliberarea Palestinei condusă de [[Yasser Arafat]]. Netanyahu a avertizat că acordurile vor duce la amplificarea actelor de teroare contra populației israeliene și s-a aflat în fruntea mișcării de protest a dreptei naționaliste și religioase împotriva politicii "procesului de pace" cu arabii palestineni promovate de Rabin și [[Shimon Peres|Peres]]. El a vizitat în mai multe rânduri scena unora din atentatele de teroare efectuate de palestineni (de pildă cel de la [[19 octombrie]] [[1994]], îndreptat la Tel Aviv împotriva pasagerilor autobuzului de pe linia 5) și în octombrie 1995 s-a aflat în fruntea [[miting]]ului furtunos de protest din Piața Tzion din Ierusalim. După asasinarea lui Itzhak Rabin de către un militant din extrema dreaptă religioasă și naționalistă, la conducerea guvernului condus de laburiști, a ajuns Shimon Peres. La alegerile parlamentare din 29 mai 1996, ținute după procedura nouă a votului personal direct pentru postul de prim ministru, Netanyahu l-a învins pe Peres, beneficiind de o majoritate de 50.5% din voturi. Rezultatul a surprins deoarece [[sondaj de opinie|sondajele de opinie]] prevăzuseră o victorie a lui Peres la o diferență de peste 5 %. Comentatorii au explicat victoria lui Netanyahu prin mai mulți factori: valul de atentate sinucigașe lansat în luna martie 1996, de către mișcarea palestiniană [[islamism|islamistă]] [[Hamas]] și prezentat de aceasta ca un răspuns la uciderea de către Israel a lui Yehya Ayash, „inginerul” responsabil de executarea de atentate explozive , supărarea unora din alegătorii israelieni arabi în urma operației „Fructele mâniei” lansate în Liban de guvernul Peres și în care artileria israeliană a bombardat din greșeală un număr mare de civili aflați la adăpostul ONU în satul Kana, succesul lui Netanyahu de a uni în jurul său rândurile tuturor fracțiunilor din Likud, inclusiv cea condusă de David Levy (Gesher), precum și partidul laic de dreapta Tzomet al generalului în rezervă [[Rafael Eitan]], reușita lui Netanyahu în disputa televizată cu Peres, promisiunea lui Netanyahu că va respecta totuși acordurile încheiate de guvernele precedente, sprijinul obținut de Netanyahu din partea populației religioase [[iudaism ortodox|ultraortodoxe]] și a [[hasidism|hasidimilor Habad]] (care au lansat lozinca "Netanyahu e bine pentru evrei"), a multora din sectorul [[evrei orientali|evreilor orientali]] și a noilor veniți din fosta [[URSS]], de asemenea contribuția organizatorilor campaniei electorale în frunte cu consilierul american Arthur Finkelstein care a folosit [[slogan]]e electorale simple și eficiente ca „Peres va împărți Ierusalimul” sau „Nu e pace, nu e securitate, nu e vreun motiv de a vota Peres”, de asemenea a ajutat fixarea alegerilor la o dată mai îndepărtată de cea a asasinării lui Rabin și într-un moment când partidele de opoziție au avut timp să se organizeze. === Ca prim ministru între anii 1996-1999 === [[Fișier:Houghton house Netanyahu Albright Arafat.jpg|250px|miniatura|dreapta|16 octombrie 1998, convorbirile dintre Netanyahu, secretara de stat a Statelor Unite, [[Madeleine Albright]] și conducătorul palestinian [[Yasser Arafat]] în legătură cu memorandumul de la Wye River]] Netanyahu a îndeplinit prima dată funcția de prim ministru al Israelului între [[18 iunie]] [[1996]] - [[6 iulie]] [[1999]]. În domeniul politic s-a concentrat asupra relațiilor cu vecinii arabi palestineni. Așa cum a promis, nu a abolit acordurile de la Oslo cu Organizația de eliberare a Palestinei , dar a subliniat necesitatea reciprocității și respectării obligațiilor luate, după formularea sa " Dacă vor da - vor primi, nu vor da - nu vor primi". În septembrie 1996 s-a întâlnit la punctul de control Erez cu liderul palestinian Yasser Arafat. El ajuns cu Autoritatea palestiniană la un acord asupra transferării în mâinile ei a puterii și asigurării securității în sectoare ale orașului [[Hebron]] La [[4 septembrie]] [[1996]] Netanyahu a hotărât deschiderea gurii de nord a tunelului [[Zidul Plângerii|Zidului de apus]] spre [[Via Dolorosa]] în Ierusalimul vechi, ceea ce a provocat un val de tulburări violente arabe pe tot cuprinsul Cisiordaniei și nordul fâșiei Gaza sub impresia temerii, trezite deseori în rândul populației musulmane în cursul veacului al 20 lea, că lucrările inițiate de evrei să nu fie un mijloc de a zdruncina dinadins temelia moscheilor de pe Muntele Templului. Netanyahu a justificat hotărârea prin recomandările experților forțelor de securitate, prin importanța turistică și națională a accesului la „stânca ființei” ("sela kiuménu") poporului evreu. În ciocnirile produse au fost uciși 60 de polițiști și civili arabi palestineni, precum și 16 militari israelieni. Și arabii israelieni au declanșat demonstrații de solidaritate cu frații lor de dincolo de linia verde. După o lungă perioadă de îngheț politic, în care palestinienii au cerut ca Netanyahu să îndeplinească angajamentele din acordurile de la Oslo și asupra Hebronului și să procedeze la noi retrageri ale armatei israeliene în Cisiordania și Fâșia Gaza, în octombrie [[1998]] președintele SUA, [[Bill Clinton]] a întrunit [[Conferința de la Wye River]], cu participarea israelienilor în frunte cu Netanyahu și noul său ministru de externe, [[Ariel Sharon]] (în locul lui [[David Levy]], care a demisionat), și a palestinienilor în frunte cu Yasser Arafat. Netanyahu a consimțit la o retragere suplimentară, care urma să cuprindă 13% din aria B si 1% din aria A, transferate ariei C, precum și la deschiderea aeroportului internațional palestinian din Fâșia Gaza. În schimb palestinenii au promis să anuleze odată pentru întotdeauna paragrafele din Convenția Palestiniana care cheamă la lichidarea Statului Israel. Consiliul Național Palestinian s-a întrunit la Gaza în prezența președintelui S.U.A, Bill Clinton, dar nu a publicat o noua versiune a Convenției Palestiniene lipsită de aceste paragrafe. Aflat înaintea alegerilor, guvernul Netanyahu nu a efectuat nici el decât la o mică parte din retragerea promisă. Netanyahu a explicat linia sa politică prin formula: {{citat|Vor da - vor primi, nu vor da, nu vor primi}}. Guvernarea lui Netanyahu s-a caracterizat prin lungi negocieri asupra retragerii de trupe și prin câteva trepte (peimot) de retrageri din procente izolate din teritoriul disputat. In timpul lui nu s-a produs vreo cotitura semnificativă în așa numitul „proces de pace” ca in vremea lui Itzhak Rabin, dar nici o agravare a relațiilor cu palestinienii, cum va avea loc în timpul succesorului său la guvernare, [[Ehud Barak]]. În vremea lui numărul atentatelor teroriste din partea palestiniană a fost cu mult mai mic fata de perioada guvernării lui Itzhak Rabin și Shimon Peres și față de cea a celor doi prim miniștri ce i-au urmat, Ehud Barak și Ariel Sharon. În ultimul an de guvernare a lui Netanyahu, 4 oameni au fost uciși în astfel de atentate, numărul cel mai mic din anii dintre 1987 -2008. ===Retragerea din viața politică și revenirea (1999–2009)=== [[Fișier:Vladimir Putin 21 December 2000-1.jpg|thumb|stânga|250px|Fostul premier Netanyahu și [[Vladimir Putin]] la Centrul comunitar evreiesc din [[Moscova]], în anul 2000]] După pierderea alegerilor în fața fostului sau comandant din armată, Ehud Barak, în anul [[1999]] Netanyahu a demisionat din conducerea Likudului și din parlament. Odată cu destrămarea coaliției guvernamentale conduse de Barak la finele anului 2000. Netanyahu a început să vorbească despre posibilitatea de a reveni în arena politică. După legea aflată atunci în vigoare, demisia lui Ehud Barak trebuia să ducă numai la alegeri pentru funcția de primul ministru. Netanyahu a reclamat și ținerea de alegeri pentru Knesset, fiindcă nu vedea altfel posibilitatea formării unui guvern stabil. Partidul Shas al ultraortodocșilor orientali nu voia însă să-și ia riscul unei scăderi în putere și s-a opus dizolvării Knessetului. În schimb a sprijinit schimbarea legii electorale într-un fel care permitea candidatura lui Netanyahu la funcția de prim-ministru. Netanyahu a decis să nu candideze, ceea ce a dus la urcarea neașteptată la putere a lui Ariel Sharon, care era în acea vreme considerat cu mai puține șanse și mai puțin popular decât Netanyahu. Era perioada celei de a Doua Intifade ([[Intifada Al-Aqsa]]) și înaintea lansării operațiunii „Zid de apărare” (Homat Maggen), Netanyahu a criticat modul reținut al lui Sharon de a reacționa la noul mare val de atentate teroriste arabe. El a chemat la crearea unei separări la limita dintre [[Teritoriile palestiniene]] și Israel, deși nu a formulat clar cum vedea el această izolare. Odată cu destrămarea guvernului de unitate națională în anul 2002 Netanyahu a intrat în guvernul Sharon ca ministru de externe. El a încercat să candideze contra lui Sharon în alegerile pentru conducerea Likudului, dar a pierdut. În 2005 a sprijinit în parlament deconectarea de Fâșia Gaza și evacuarea așezărilor israeliene de acolo. ===Prim ministru in 2009-2013=== In 2009 Netanyahu a format un cabinet foarte mare, având 30 miniștri și 9 miniștri adjuncți, asemănător cu primul guvern al lui [[Ariel Sharon]]. În cursul acestei guvernări, Netanyahu a înghețat vreme de zece luni construirea de așezări evreiești pe teritoriul Cisiordaniei, apoi a reluat-o. A trebuit să facă față la expedițiile așa-numitelor "flotile ale păcii" organizate de activiști pro-palestineni din Israel și mai ales din străinătate, care au avut intenția de a străpunge blocada navală impusă de Israel Fâșiei Gaza controlate de mișcarea islamistă Hamas. Incidentul asaltării de către soldați israelieni a unei asemenea misiuni a vasului turcesc Marmara, și în care au fost omorâți câțiva din militanții musulmani din Turcia, după ce capturaseră un soldat israelian, a dus la agravarea crizei, deja existente, în relațiile dintre Turcia condusă de Erdogan și Israel. Guvernul Netanyahu a consimțit, în schimbul soldatului Ghilad Shavit, la eliberarea din închisoare a sute de membri ai Hamas, ce fuseseră condamnați la închisoare în Israel pentru crime de teroare, mai ales din cursul celei de-a doua Intifade. Între ei s-a aflat și [[Yahiya Sinwar]], care a devenit mai târziu conducătorul Hamasului și a lansat împreună cu Muhammad Def fatalul atac surpriză asupra Israelului de la 7 octombrie 2023. Sutele de rachete lansate apoi de Hamas asupra localităților din sudul și centrul Israelului au dus guvernul Netanyahu la decizia de a iniția în toamna anului 2012 operația „Coloana de fum” (Amud anan) care a pus capăt acestor atacuri. De asemenea a fost construit un gard de apărare la frontiera cu Egiptul pentru a împiedica infiltrarea de teroriști în Israel și contrabanda cu arme organizată de Hamas și aliații săi. În politica externă Netanyahu a căutat să convingă lumea de pericolul înarmării nucleare a Iranului, și a obținut un suport diplomatic internațional pentru [[Operațiunea Pilonul Apărării]] (sau Stâlpul de nori - Amud Anan) contra Hamasului (2012). Israelul a fost cooptat în timpul acestei guvernări la [[OECD]]- [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] (OECD). În cuvântarea sa la Universitatea Bar Ilan s-a pronunțat pentru o solutie pașnică a conflictului israelo-arab pe baza coexistenței a două state pe teritoriul fostei Palestine mandatare: cel evreiesc - Israel, și celălalt, arab palestinian. În schimb, nemulțumit de ceea ce a definit ca lipsa de concesii din partea Autorității Palestinene, inclusiv lipsa recunoașterii de către aceasta a caracterului evreiesc al statului Israel, Netanyahu s-a opus, fără succes, primirii Autorității Palestinene la ONU în calitate de observator. ===Politica economică=== În afara postului de prim-ministru, Netanyahu a servit în această perioadă și ca ministru al strategiei economice . Și-a început cadența ca prim ministru în umbra [[criza economică mondială (2008)|crizei economice mondiale din 2008]] care a dus, între altele, la scăderea veniturilor din impozite. Guvernul Netanyahu a început să crească impozitele, și la [[3 iulie]] [[2009]] a urcat TVA de la 15.5% la 16.5%. În 2010 l-a scăzut la 16% și a pus taxe suplimentare pe țigări. Spre deosebire de guvernarea sa anterioară a evitat de data aceasta să intre în conflict cu [[Histadrut]] (Confederația Generala a Muncii) și a ajuns la un acord-pachet cu aceasta. Netanyahu a plănuit în acești ani reforme semnificative în ce privește legea planificării și construcției pentru a ușura construcția de locuințe si a reduce prețul acestora, dar a fost nevoit sa tempereze aceasta reforma in urma scandalului proiectului de construcții Holyland la Ierusalim, în care s-a compromis fostul primar al Ierusalimului și prim ministru [[Ehud Olmert]] În mai 2010 Israelul a fost cooptat în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Deși a reușit să prevină, cu ajutorul guvernatorului Băncii Israel, Stanley Fischer și a măsurilor economice luate încă din anii precedenți, repercusiuni grave ale crizei mondiale asupra economiei Israelului, Netanyahu a trebuit să facă față în lunile mai-august [[2011]] unui val fără precedent de proteste sociale mai ales ale păturii mijlocii împotriva prețului ridicat al locuințelor și al multor produse de consum („Protestul corturilor”). El a însărcinat o comisie condusă de prof. Trachtenberg cu elaborarea unui plan de măsuri in acest domeniu. În iulie 2012 Netanyahu a decis o nouă urcare a impozitelor - inclusiv impozitul pe cumpărarea de țigări și [[bere]], creșterea TVA la 17% începând din [[1 septembrie]] [[2012]]. În 2012 deficitul bugetar al Israelului a ajuns la 39 miliarde de shekeli, de două ori mai mult decât s-a prevăzut. Aceasta a necesitat în 2013 un nou val de creșteri de impozite. ===În fruntea unei noi coaliții, din martie 2013=== În urma alegerilor parlamentare din 2013 în care partidul condus de el, Likud Beitenu, a pierdut un număr de mandate, deși a rămas principala formațiune politică din Knesset, Netanyahu a format o nouă coaliție guvernamentală împreună cu reprezentanții mai tineri și carismatici ai noului partid de centru Yesh Atid („Avem viitor”) (condus de ziaristul și moderatorul de televiziune [[Yair Lapid]]) și ai partidului național religios „Vatra evreiască” (condus de omul de calculatoare și de afaceri Naftali Bennett), precum și cu mica formațiune politică de centru „Hatnuá” - (Mișcarea) a lui [[Tzipi Livni]], fiind nevoit, pentru moment, să se despartă de partidele [[rabin]]ilor ultra ortodocși care au trecut în opoziție. ===Coaliția guvernamentală din 2015-2019=== Alegerile din 2015 au dus la creșterea numărului de mandate a partidului Likud la 30 de locuri. În mai el a format un cabinet conservator, cu o pondere importantă a partidului național religios Vatra evreiască și a fracțiunilor clericale ultraortodoxe. Partidul „Vatra evreiască” al lui [[Naftali Bennett]] a obținut, între altele, portofoliile educației (Bennett însuși) și justiției (Ayelet Shaked, reprezentantă laică a acestui partid). Partidul clerical ultraortodox sefard „Shas” în frunte cu rabinul Arie Deri, personalitate carismatică care a ispășit în trecut o pedeapsă cu închisoarea pentru corupție, a primit portofoliul economiei, ulterior schimbat cu cel al afacerilor interne și al dezvoltării Neghevului. În coaliție a intrat și Partidul clerical ultraortodox așkenaz „Iudaismul unit al Torei”, care are, între altele, răspunderea asupra ministerului sănătații (rabinul Yaacov Litzman), mai întâi ca ministru, apoi ca ministru adjunct. Factorul cel mai liberal din guvern a fost reprezentat de lista Kulanu cu platformă socială Kulanu (Noi toți) condusă de Moshe Kahlun, fost membru al Likudului, care a devenit ministru de finanțe. ====În domeniul apărării==== După octombrie 2015 a avut loc o escalare a atentatelor de teroare efectuate de arabi palestineni cu cuțite , arme de foc și ram-raiding (călcări cu mașina) sub pretextul vechi de un secol că evreii și Israelul urzesc distrugerea Moscheii Al Aqsa pe Muntele Templului. În urma măsurilor de securitate luate, acest val a slăbit treptat până în martie 2016. În iunie 2016 a avut loc din nou o creșterea unor asemenea acte cu prilejul lunii islamice a [[Ramadan]]ului. La 20 octombrie 2015 la al 37-lea Congres sionist Netanyahu a susținut că muftiul Ierusalimului, Hadj [[Amin al-Husseini]] a fost acela care l-a convins pe [[Adolf Hitler|Hitler]] să treacă de la expulzarea evreilor la [[Holocaust|planul de exterminare a lor]], afirmație fără bază, care a fost foarte criticată. Ulterior a corijat afirmația, spunând ca a vrut doar să reamintească colaborarea strânsă a liderului palestinian din anii 1930-1940 cu [[Germania nazistă]]. Pe fondul continuării [[Războiul Civil din Siria|Războiului civil din Siria]] Israelul a început să efectueze numeroase atacuri aeriene în țara vecină pentru a împiedica aprovizionarea cu rachete și armament ofensiv a organizației islamiste șiite Hizballah și a perturba consolidarea prezenței militare a Iranului în Siria, Hizballah și regimul islamist al Iranului fiind în această perioadă în mod declarat dușmane de moarte ale Israelului. Amestecul militar al Rusiei în războiul civil din Siria a impus o coordonare între Israel și Rusia, mai ales cu aviația militară rusă, prezentă în Siria pentru apărarea regimului președintelui [[Bashar al-Assad]], aliat în acelaș timp cu Rusia și cu Iranul. În acest scop Netanyahu s-a întâlnit în repetate rânduri cu președintele Rusiei, [[Vladimir Putin]]. În mai 2016 Netanyahu a decis să-l numească pe [[Avigdor Lieberman]] în funcția de ministru al apărării în locul generalului în rezervă [[Moshe Yaalon]]. Yaalon, căruia i-a promis portofoliul afacerilor externe, dar acesta a preferat să demisioneze din guvern și a devenit un acerb critic al lui Netanyahu. ====Politica externă==== Netanyahu a stabilit o relație caldă cu președintele S.U.A [[Donald Trump]], ales în 2016 din partea Partidului Republican. În decembrie 2017 președintele Trump a proclamat la Ierusalim recunoașterea capitalei Israelului și a ordonat începerea procesului de transfer al ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv la Ierusalim, ceea ce a fost finalizat la 14 mai 2018. Consulatul american în partea de est a Ierusalimului a fost închis. Fiind de multă vreme de acord cu poziția ostilă a premierului Netanyahu față de acordul în domeniul nuclear cu Iranul, Trump a anunțat retragerea Statelor Unite din acest acord, care fusese semnat de predecesorul său [[Barack Obama]] alături de lideri vest-europeni, Rusia și China. De asemenea a dispus lansarea de sancțiuni împotriva Iranului, încetarea finanțării americane a unor instituții palestiniene și a Agenției O.N.U pentru refugiații palestinieni [[UNRWA]], de asemenea a retras participarea S.U.A la Consiliul pentru drepturile omului al O.N.U și la UNESCO, între altele, ca reacție la politica neechilibrată față de Israel a acestor instituții. Netanyahu a creat bune relații și cu alți lideri însemnați din lume, precum președintele Rusiei, [[Vladimir Putin]], și premierul indian [[Narendra Modi]], cu liderii Greciei, Ciprului, României, Poloniei, Ungariei, Bulgariei, Serbiei etc. În iulie 2017 Netanyahu a vizitat Europa vreme de 6 zile. S-a întâlnit la [[Paris]] cu președintele [[Emmanuel Macron]] și apoi a efectuat prima vizită oficială a unui premier israelian la [[Budapesta]]. A fost invitatul conferinței la nivel înalt a statelor din [[Grupul de la Visegrád]]: [[Polonia]], [[Ungaria]], [[Cehia]] și [[Slovacia]]. Cu acest prilej s-a decis strângerea cooperării între Israel și aceste țări în domeniul apărării, agriculturii și informațiilor. În 2018 a fost invitat la [[Varna]] la întâlnirea liderilor Grupului de la Craiova care reunește România, Serbia, Bulgaria și Grecia. În iulie 2016 Netanyahu a efectuat un tur de vizite în [[Africa]]: a vizitat [[Uganda]] cu ocazia aniversarii a 40 de ani de la [[Operațiunea Entebbe]], și a participat acolo la o întâlnire de vârf cu șefi de state africani, a vizitat [[Kenya]], [[Rwanda]] și [[Etiopia]]. În iunie 2017 s-a întâlnit cu președintele [[Mali|Republicii Mali]], care nu întreține relații diplomatice cu Israelul. A luat cuvântul în fața Conferinței economice a statelor din vestul Africii, iar în noiembrie 2017 a asistat la ceremonia instalării președintelui Kenyei, [[Uhuru Kenyatta]] și a inaugurat sediul nou al ambasadei Israelului la [[Kigali]]. Și cu această ocazie a întâlnit mai mulți lideri africani. La 4 iulie 2017 primul ministru al Indiei, Modi, a efectuat o primă vizită oficială a unui premier indian în Israel și a discutat cu Netanyahu asupra strângerii relațiilor dintre cele două state, asupra asistenței date de Israel în domeniul agriculturii, creșterea comerțului bilateral. În septembrie 2017 Netanyahu a efectuat primă vizită oficială a unul premier israelian în [[America Latină]] și s-a întâlnit cu conducătorii [[Argentina|Argentinei]], [[Columbia|Columbiei]] și [[Mexic|Mexicului]]. De acolo a plecat în S.U.A pentru o nouă întâlnire cu președintele Trump în legătură cu situația geopolitică în Orientul Mijlociu și pericolul iranian, și a rostit un discurs la [[Adunarea Generală a Națiunilor Unite|Adunarea Generală a O.N.U.]] ===Alegerile generale repetate din anul 2019=== [[Fișier:President Trump Meets with Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu (49452699957).jpg|300px|miniatura|dreapta|Netanyahu cu președintele american Donald Trump in timpul unei vizite în S.U.A. în ianuarie 2020]] După alegeri generale consecutive in primăvara și septembrie 2019 coaliția guvernamentală actuală și-a pierdut majoritatea în urma retragerii sprijinului partidului "Israel vatra noastră" al lui Avigdor Lieberman, care a adoptat în ultima vreme o platformă critică față de creșterea influenței partidelor ultrareligioase. Ca urmare, Israelul a fost condus în această perioadă de un guvern de tranziție condus de premierul Netanyahu, care a continuat să dețină și portofoliile sănătății, agriculturii, bunăstării sociale și pentru problemele Diasporei. Netanyahu a renunțat la ministerul de externe in favoarea lui [[Israel Katz]] (Likud), la ministerul comunicațiilor în favoarea politicanului druz Ayub Kara și apoi, a lui David Amsalem, și la ministerul apărării în favoarea lui Naftali Bennett (Noua dreaptă). Ca ministru al justiției l-a numit pe Amir Ohana (Likud), [[gay]] declarat, și ca ministru al educației pe rabinul Rafi Peretz din partidul "Vatra evreiască". ===Alegerile din martie 2020 și guvernul paritar Netanyahu-Gantz=== [[Fișier:The tripartite meeting between Rivlin Netanyahu and Gantz, September 2019 (Haim Zach GPO 1).jpg|250px|miniatura|dreapta|Întâlnirea dintre președintele Rivlin, Netanyahu și Gantz în septembrie 2019]] În noiembrie 2019, după anchete îndelungate care au provocat polemici furtunoase ce au divizat opinia publică, Netanyahu a fost pus în acuzare pentru "mită, fraudă și abuz de încredere" în urma mărturiilor asupra negocierilor sale cu magnatul presei Arnon Moses, proprietarul gazetei „Yediot Aharonot” și al saitului de știri Ynet și cu proprietarul de atunci al companiei de telefoane Bezek și al saitului de știri „Walla”, Shaul Elovitch, de asemenea în legătură cu cadouri copioase și numeroase primite de la multimilionarul Arnon Milczen. La 26 decembrie 2019 Netanyahu l-a învins pe [[Gideon Saar]] în alegerile interne pentru conducerea Likudului, cu 72,5% din voturi. La alegerile parlamentare repetate din 2 martie 2020 partidul Likud sub conducerea sa a obținut 36 mandate, dar rivalul Beni Gantz din coaliția de partide de opoziție Albastru- Alb a obținut recomandări de la 61 deputați din Knesset. În împrejurarile impasului politic și a creșterii epidemiei virusului Covid 19, Gantz și o parte din deputații partidului său au acceptat să semneze cu Netanyahu un acord de coaliție la care s-a alăturat apoi și Partidul Muncii, foarte micșorat (la trei deputați), sub conducerea lui Amir Peretz. Netanyahu a alcătuit un guvern hipertrofiat în care s-au acordat partidului lui Gantz, Albastru Alb un număr de portofolii egal cu cel al Likudului iar Beni Gantz a fost numit prim ministru de alternanță, care după un an urma să efectueze o rotație în post cu Netanyahu. În acest scop Knessetul a aprobat o schimbare in legea fundamentală cu privire la guvern. Curtea Supremă a respins un apel în care se cerea să se interzică lui Netanyahu să stea în fruntea guvernului din cauza capetelor de acuzare penală contra sa. În schimb s-a publicat un aranjament potrivit căruia Netanyahu nu se va ocupa cu numiri în sistemul judiciar pentru a nu se afla în conflict de interese. ====Confruntarea cu epidemia COVID-19==== În timpul cabinetului Netanyahu-Gantz Israelul a devenit până în martie 2021 țara cu cel mai mare număr de vaccinări per capita împotriva virusului COVID-19, în urma negocierilor reușite ale lui Netanyahu personal,cu firma americană [[Pfizer]] și a operațiunii intensive de vaccinări inițiate de el, cu ajutorul celor patru case de asigurări medicale ale Israelului.<ref>[Israel's COVID-19 Vaccination Rollout Is Slowing at a Critical Moment. That's a Warning for the Rest of Us Time Magazine 19 martie 2021</ref>. Morbiditatea a scăzut în mod dramatic și s-au introdus ușurări ale restricțiilor, care au permis revenirea aproape completă la viața normală până în iunie 2021. Între ianuarie 2020 - ianuarie 2022 Israelul a înregistrat 12,000 decese în urma infecției Covid 19, (față de exemplu, Ungaria, cu 48,000 decese) În timpul epidemiei COVID-19 s-au intensificat demonstrațiile masive de protest ale grupurilor de opoziție în fața casei primului ministru, care au continuat până la înlocuirea lui Netanyahu la conducerea guvernului în iunie 2021. Netanyahu și adepții săi politici au încercat să disperseze aceste manifestări cu ajutorul reglementării speciale de combatere a epidemiei.<ref>[https://www.i24news.tv/en/news/israel/1601443382-israel-parliament-votes-to-restrict-demonstrations-amid-2nd-national-lockdown i24 News</ref> ===Politica economică=== Bazându-se pe exportul de tehnologie high-tech și fiind mai mai puțin dependent de turism, Israelul a fost mai puțin lovit economic de către pandemia COVID-19. [[Produsul intern brut]] al Israelului a scăzut cu 0.7% spre deosebire de țări ca Germania (cu3.5%), Franța (cu 4.9%) sau Spania (cu 8.9%). La aceasta a contribuit în mare parte politica de vaccinări și ca urmare, reluarea activității economice după un an de reducere simțitoare și trei carantine generale. În a doua jumătate a anului 2021 [[șomaj]]ul a scăzut la 11,6% (484000 persoane, de două ori mai puțin decât cu trei luni înainte). În perioada pandemiei, în ciuda haosului politic, a ignorării forurilor de specialiști din ministere, tendinței la populism și la economie electorală, guvernul Netanyahu a luat mai multe măsuri înțelepte ca prelungirea dreptului la ajutor de șomaj, ajutoare și împrumuturi pentru afacerile private, iar Banca Israel a luat măsuri pentru stabilizarea pieței financiare și ușurarea situației debitorilor.<ref>Sami Peretz - Hapele haisraeli:Hakalkalá metafkedet bizman shehapolitika meruseket - Miracolul israelian:Economia funcționează, în timp ce politica este total compromisă, The Market 23.4.2021, p.10 </ref> ====Acordurile Abraham și alte acorduri cu state arabe==== În ianuarie 2020 Netanyahu a sprijinit public „Planul Secolului” al președintelui american Trump pentru terminarea conflictului israelo-palestinian, prin crearea unui stat palestinian pe o parte a teritoriului Cisiordaniei. Planul a fost respins de către partea palestiniană, care nu l-a considerat rezonabil. În anul 2020 Acordurile Abraham negociate prin medierea Statelor Unite, au dus la normalizarea deplină a relațiilor dintre Israel și [[Emiratele Arabe Unite]] și regatul [[Bahrein]]. Acestea au fost primele acorduri de normalizare deplină a relațiilor dintre țări arabe și Israel de la semnarea în 1994 a acordului de pace cu Iordania. Acordurile au fost semnate la [[15 septembrie]] [[2020]] la [[Casa Albă]], pe South Lawn, de către Netanyahu, și de către ministrul de externe al EAU, și ministrul de externe al Bahreinului. La [[23 octombrie]] [[2020]] președintele Donald Trump a anunțat că [[Sudan]]ul, care în 1948,1967 și 1973 a făcut parte, cel puțin formal, din coalițiile arabe de război contra Israelului, urmează să normalizeze și el relațiile cu statul evreiesc. În decembrie 2020 Israelul și [[Maroc]]ul au decis să redeschidă reciproc reprezentanțe diplomatice. După alegerea lui [[Joe Biden]] ca președinte al S.U.A. Netanyahu a exprimat împotrivirea Israelului la revenirea Statelor Unite la acordul nuclear cu Iranul. ====Conflictul cu regimul Hamas în mai 2021==== După o perioadă de relative liniște la frontiera dintre Israel si Fâșia Gaza, în mai 2021, în timpul guvernului de tranziție Netanyahu-Gantz ca urmare a lansării de către militanții Hamas din Fâșia Gaza a unor rachete asupra localităților israeliene, inclusiv asupra Ierusalimului, Israelul a reacționat prin operațiunea Shomer Homot - Straja zidurilor, care a constat, în principal, în bombardări aeriene de represalii. În această perioadă s-a produs un val de violențe din partea a mii de arabi israelieni împotriva vecinilor evrei, mai ales în localitățile și cartierele cu populație mixtă - Lod, Ramle,Acra, Ierusalim, Haifa, Tel Aviv-Jaffa. Elemente din rândul populației evreiești au replicat, de asemenea, prin violențe împotriva unor arabi. ====Trecerea în opoziție in iunie-noiembrie 2022==== Netanyahu nu a tradus în realitate până la capăt acordul de rotație cu Benny Gantz și la 23 martie 2021 a condus la destrămarea coaliției cu Gantz și ținerea de noi alegeri parlamentare. Ca urmare a votului, Likudul a scăzut de la 36 la 30 mandate, rămânând cel mai mare partid din Knesset. Al doilea partid ca număr de deputați a fost Yesh Atid condus de Yair Lapid cu 17 mandate. Președintele Reuven Rivlin l-a însărcinat pe Netanyahu să formeze un nou guvern, dar el nu a izbutit. Yair Lapid a reușit să o facă în fruntea unei coaliții foarte heterogene cu partide de dreapta, centru, stânga și, în premieră un partid musulman de dreapta. În conformitate cu acordul semnat, liderul unui mic partid sionist religios de dreapta (Yamina), Naftali Bennet a devenit prim ministru pe doi ani, consimțind la o rotație cu Yair Lapid. Bennet și-a deziluzionat o mare parte din alegători, care fuseseră convinși, înainte de alegeri, că el se va alia numai cu Netanyahu și că nu va accepta sprijinul unui partid arab. Noua coaliție a fost numită "coaliția schimbării", fiind unită de repulsia fața de manevrele politice ale lui Netanyahu, care erau destinate a-l scoate din încurcăturile judiciare. Lui Netanyahu i s-a reproșat, între altele, faptul ca nu a prezentat vreme de doi ani un nou buget, nu a permis numirea unui șef al procuratorii și a unui nou comandant al poliției, și de a fi subminat autoritatea judecătorească, a procuraturii și a poliției, de asemenea nerespectarea cuvântului dat și a acordurilor de coaliție. În iunie 2022 s-a pus capăt a 12 ani de guvernare a lui Netanyahu, care a devenit șeful opoziției. Opoziția de dreapta, sub conducerea sa, a căutat să limiteze la minimum contactele cu noua conducere, a boicotat comisiile Knessetului din cauza dezacordului cu privire la componența lor. Netanyahu nu s-a prezentat la întâlnirile cu premierul Bennett care, conform legii, l-a invitat ca să-l informeze în legătură cu probleme de apărare și securitate. A venit doar odată la o asemenea întâlnire, de data asta, în vara 2022, cu premierul Lapid, pe fondul operațiunii Alot Hashahar. Guvernul Lapid-Bennet și-a propus să încurajeze adăugarea de materii generale ne-religioase în sistemul de învățământ ultraortodox. Netanyahu, în schimb, a promis egalarea finanțării învățământului ultrareligios cu cea a învățământului de stat, fără a condiționa aceasta de schimbarea conținutului programei de învățământ. După trecerea câtorva din deputații de dreapta din tabăra lui Bennet în cea a lui Netanyahu, guvernul Bennet-Lapid a căzut, și la 1 noiembrie 2022 s-au organizat noi alegeri. În timpul campaniei electorale Netanyahu a criticat acordul de frontieră semnat de Yair Lapid cu Libanul, obținut prin mediere a ONU, considerându-l o capitulare în fața Hizbollahului. ===Al șaselea guvern sub conducerea sa=== În urma victoriei în alegerile parlamentare de la 1 noiembrie 2022 coaliția care l-a sprijinit pe Netanyahu (poreclită "întreaga dreaptă") a obținut o majoritate de 64 mandate. După lungi negocieri cu partenerii de coaliție la 29 decembrie 2022 Netanyahu a depus jurământul un guvern de 30 miniștri, din care cinci femei,și format din reprezentanți din partidul Likud, din partidul de dreapta radicalizat Sionismul religios, condus de Betzalel Smotrich, și aliata acestuia, mica grupare de extremă dreaptă Noam a lui Avi Maoz, partidul de extremă dreapta Puterea evreiască condus de avocatul [[Itamar Ben Tzvi]], și partidele ultrareligioase ortodoxe Shas ([[evrei sefarzi|sefard]]-[[evrei orientali|oriental]]) condus de rabinul Arie Deri și Iudaismul Torei (coaliție între [[evrei așkenazi|așkenazi]] [[hasidism|hasidim]] și [[mitnagdim|"lituanieni"]]) condus de Itzhak Goldknopf, reprezentant al hasidimilor Gur. După instalarea guvernului a început un „blitz” de legiferări mai ales în numele reformei sistemului judiciar, care a provocat în cursul anului 2023 într-o parte din publicul israelian un amplu val de proteste și demonstrații sub lozinca împotrivirii la schimbarea de regim. În a doua jumătate a anului 2023 s-a vorbit tot mai mult de perspectiva normalizării relațiilor dintre Israel și [[Arabia Saudită]]. Prima dată un ministru israelian - Haim Katz, ministrul turismului, - a vizitat această țară cu prilejul unui congres internațional. La [[7 octombrie]] [[2023]], însă, Israelul a fost surprins total nepregătit de atacul numit „Potopul Al Aksa” în care circa cinci mii de membri ai organizației teroriste Hamas din Fâșia Gaza au trecut nestingheriți granița și au ocupat vreme de una-două zile baze militare și localități israeliene din vestul Neghevului, masacrând circa 1300 de persoane, majoritatea civili - de la sugari până la bătrâni - precum și soldați, și răpind circa 240 ostatici. În urma acestui eveniment, [[pogrom|mega-pogrom]] și eșec militar fără precedent în istoria Israelului, a izbucnit războiul denumit în Israel „al Săbiilor de Fier” între Israel și forțele teroriste islamiste care stăpânesc Fâșia Gaza din anul 2007. Netanyahu a format vreme de zece luni un cabinet de război restrâns, în care a cooptat și doi reprezentanți ai partidului Tabăra statală din opoziție: Beni Gantz și [[Gadi Eizenkot]], foști șefi ai Statului Major. Aceștia s-au retras în iulie 2024, iar cabinetul restrâns a fost dizolvat. I s-a reproșat lui Netanyahu că în timpul lungii lui guvernări a condus o politica strategică de coexistență cu Hamasul și de separare a Fasiei Gaza de Cisiordania. El a creat un pact nescris cu Hamasul, considerând acesta un atu strategic pentru Israel și tolerând multe din acțiunile acestuia care au transformat în coșmar viața așezărilor din sud-vestul Israelului, toate aceasta numai în scopul de a evita un proces politic vis a vis de Autoritatea Palestiniană.<ref>Haim Ramon, fost ministru articolul Cei care rescriu istoria, Maariv Sof shavua, 29 noiembrie 2024</ref>Netanyahu a permis Qatarului să finanțeze luna de lună aparatul militar al Hamasului sub acoperirea ca era vorba de cheltuieli în scopuri civile - „salariile funcționarilor" ,etc. Aceasta linie strategică a fost considerată ca unul din principalii factori ai surprinderii Israelului in atacul de catre Hamas la 7 octombrie 2023 ==Viața privată== Binyamin Netanyahu a fost căsătorit de trei ori: din prima căsătorie cu Dr. Myriam Weizmann (Haran), s-a născut fiica sa, Noa; a doua sa soție a fost Fleur Cates, care s-a convertit la iudaism, iar a treia și actuala sa soție, [[psiholog|psiholoaga]] Sara, născută Ben Artzi, este mama fiilor săi, Yair și Avner. Începând din anii 2015 lui Netanyahu i s-a reproșat, între altele, un amestec neoficial, tot mai mare și controversat în politică al soției și fiului său Yair. Fiica sa Noa Haran-Roth, care a devenit strict observantă a religiei, ca și soțul ei, om de afaceri hasid [[Habad]], locuiește în cartierul ultraortodox [[Mea Shearim]] din Ierusalim. De la ea Netanyahu are doi nepoți și o nepoată. Fratele mai mare al lui Netanyahu, Yonatan (Yoni) Netanyahu a fost comandant al forței de comando Sayeret Matkal și a fost ucis in timpul Operațiunii Entebbe de salvare a ostaticilor israelieni de pe un avion francez răpit și adus în Uganda. Fratele mai mic, Ido Netanyahu este medic și scriitor. Unchiul patern al lui Netanyahu, Elisha Netanyahu, a fost [[matematician]], profesor universitar la [[Technion]]ul din Haifa, iar soția acestuia a fost judecătoarea Shoshana Netanyahu, care a fost membră a Curții Supreme a Israelului. ==Cărți== Binyamin Netanyahu a publicat șase cărți, din care cinci consacrate chestiunii combaterii terorismului în lume și conflictului din Orientul Apropiat: *''International Terrorism: Challenge and Response'' (The Jonathan Institute, 1980) (ISBN 0-87855-894-2) *''Terrorism: How the West Can Win'' (Farrar Straus & Giroux, 1986) (ISBN 0-380-70321-1) *''A Place Among the Nations'' (Bantam, 1993) (ISBN 0-553-08974-9) *''Fighting Terrorism: How Democracies Can Defeat Domestic and International Terrorism'' (Diane Pub Co, 1995) (ISBN 0-374-52497-1) *''A Durable Peace: Israel and Its Place Among the Nations'' (Warner Books, 2000) (ISBN 0-446-52306-2) * o carte autobiografică:''Bibi: My Story''.2022 ISBN 978-1668008447. Articole: *"On Terrorism" ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{ro icon}} [http://www.idr.ro/publicatii/anul%20I%20numarul%20I%20semestrul%20I%202006.pdf Florin Diaconu, „Binyamin Netanyahu: Un politician care n-a uitat niciodată de ce a murit fratele său mai mare", în Revista Institutului Diplomatic Român, anul I, numărul I, semestrul I, 2006, pp. 75-76] * {{Commons category-inline|Benyamin Netanyahu}} {{Control de autoritate}} {{Prim-miniștrii Israelului}} {{DEFAULTSORT:Netanyahu, Benjamin}} [[Categorie:Nașteri pe 21 octombrie]] [[Categorie:Nașteri în 1949]] [[Categorie:Conservatori evrei]] [[Categorie:Evrei așkenazi]] [[Categorie:Israelieni în viață]] [[Categorie:Oameni din Tel Aviv]] [[Categorie:Prim-miniștri ai Israelului]] [[Categorie:Miniștri de finanțe]] [[Categorie:Miniștri de externe]] [[Categorie:Miniștri ai apărării]] [[Categorie:Deputați din Knesset]] [[Categorie:Scriitori de non-ficțiune]] [[Categorie:Diplomați evrei]] [[Categorie:Diplomați israelieni]] [[Categorie:Militari israelieni]] [[Categorie:Absolvenți ai Massachusetts Institute of Technology]] [[Categorie:Memorialiști]] s2fdun3nvuyurin8kt64czof3gnkxek 0 174938 17023867 14985711 2025-06-10T13:50:47Z Alexander Tendler 43973 17023867 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Alexandru Raj Tunaru''' (n. [[12 noiembrie]] [[1959]]) este un politician care a candidat la [[Alegeri prezidențiale în România, 2004|alegerile prezidențiale din 2004]]. Tunaru a fost ales ca membru al [[Parlamentul României|Parlamentului]] în anul [[2000]], pe listele [[Partidul România Mare|Partidului România Mare]]. A demisionat din PRM în decembrie [[2001]], pentru a se înscrie în [[Partidul Social Democrat]], unde a rămas până în septembrie [[2003]] iar apoi a devenit deputat neafiliat. În cadrul activității sale parlamentare, Alexandru Raj Tunaru a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu India și Republica Africa de Sud. Alexandru Raj Tunaru a candidat la alegerile prezidențiale ca președinte al [[Partidul Tineretului|Partidului Tineretului]], obținând un număr nesemnificativ de voturi. Alexandru Raj Tunaru a absolvit Institutul de Mine din [[Petroșani]] și Facultatea de Drept din cadrul Universității "Spiru Haret". În octombrie [[2006]] a fost arestat în [[Statele Unite ale Americii]], pentru violență domestică.<ref name="e2012-07-08">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/raj-tunaru-arestat-in-america-415895.html Raj Tunaru, arestat in America], 21 octombrie 2006, ''Evenimentul zilei'', accesat la 8 iulie 2012</ref><ref name="g2012-07-08">[http://www.gandul.info/news/raj-tunaru-arestat-america-268162 Raj Tunaru - arestat in America], 23 octombrie 2006, ''Gândul'', accesat la 8 iulie 2012</ref><ref name="cp2013-06-19">[http://www.amosnews.ro/arhiva/raj-tunaru-platit-cautiunea-o-jumatate-milion-dolari-02-11-2006 Raj Tunaru a plătit cauțiunea de o jumătate de milion de dolari], 2 noiembrie 2006, ''Amos News'', accesat la 19 iunie 2013</ref> În [[2006]], Tunaru a fost condamnat în SUA la patru ani de detenție. După executarea pedepsei, Tunaru a revenit în România.<ref>https://www.replicaonline.ro/raj-tunaru-si-a-scos-la-vanzare-hotelurile-de-pe-litoral-585480</ref> == Note == <references /> == Legături externe == '''''Articole biografice''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-povestea-parlamentarului-roman-puscarias-in-america-cu-cazier-american-960444.html EXCLUSIV EVZ . Raj Tunaru. Amintiri din pușcăriile americane.Când viața bate filmele indiene], 7 ianuarie 2012, Mihnea-Petru Pârvu, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Tunaru, Alexandru Raj}} [[Categorie:Nașteri în 1959]] [[Categorie:Politicieni români]] [[Categorie:Deputați români 2000-2004|Deputați români 2000-2004]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Membri ai Partidului România Mare]] [[Categorie:Candidați la funcția de Președinte al României - 2004]] m7gqvkmdt6ollk4qkh6jd5d4ys0o2tl 17023869 17023867 2025-06-10T13:51:15Z Alexander Tendler 43973 adăugat [[Categorie:Politicieni români condamnați]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023869 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Alexandru Raj Tunaru''' (n. [[12 noiembrie]] [[1959]]) este un politician care a candidat la [[Alegeri prezidențiale în România, 2004|alegerile prezidențiale din 2004]]. Tunaru a fost ales ca membru al [[Parlamentul României|Parlamentului]] în anul [[2000]], pe listele [[Partidul România Mare|Partidului România Mare]]. A demisionat din PRM în decembrie [[2001]], pentru a se înscrie în [[Partidul Social Democrat]], unde a rămas până în septembrie [[2003]] iar apoi a devenit deputat neafiliat. În cadrul activității sale parlamentare, Alexandru Raj Tunaru a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu India și Republica Africa de Sud. Alexandru Raj Tunaru a candidat la alegerile prezidențiale ca președinte al [[Partidul Tineretului|Partidului Tineretului]], obținând un număr nesemnificativ de voturi. Alexandru Raj Tunaru a absolvit Institutul de Mine din [[Petroșani]] și Facultatea de Drept din cadrul Universității "Spiru Haret". În octombrie [[2006]] a fost arestat în [[Statele Unite ale Americii]], pentru violență domestică.<ref name="e2012-07-08">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/raj-tunaru-arestat-in-america-415895.html Raj Tunaru, arestat in America], 21 octombrie 2006, ''Evenimentul zilei'', accesat la 8 iulie 2012</ref><ref name="g2012-07-08">[http://www.gandul.info/news/raj-tunaru-arestat-america-268162 Raj Tunaru - arestat in America], 23 octombrie 2006, ''Gândul'', accesat la 8 iulie 2012</ref><ref name="cp2013-06-19">[http://www.amosnews.ro/arhiva/raj-tunaru-platit-cautiunea-o-jumatate-milion-dolari-02-11-2006 Raj Tunaru a plătit cauțiunea de o jumătate de milion de dolari], 2 noiembrie 2006, ''Amos News'', accesat la 19 iunie 2013</ref> În [[2006]], Tunaru a fost condamnat în SUA la patru ani de detenție. După executarea pedepsei, Tunaru a revenit în România.<ref>https://www.replicaonline.ro/raj-tunaru-si-a-scos-la-vanzare-hotelurile-de-pe-litoral-585480</ref> == Note == <references /> == Legături externe == '''''Articole biografice''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-povestea-parlamentarului-roman-puscarias-in-america-cu-cazier-american-960444.html EXCLUSIV EVZ . Raj Tunaru. Amintiri din pușcăriile americane.Când viața bate filmele indiene], 7 ianuarie 2012, Mihnea-Petru Pârvu, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Tunaru, Alexandru Raj}} [[Categorie:Nașteri în 1959]] [[Categorie:Politicieni români]] [[Categorie:Deputați români 2000-2004|Deputați români 2000-2004]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Membri ai Partidului România Mare]] [[Categorie:Candidați la funcția de Președinte al României - 2004]] [[Categorie:Politicieni români condamnați]] ljjta4yjuuzldrq55k09sc7gqpslgvs 17024632 17023869 2025-06-10T22:29:54Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare 17024632 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Alexandru Raj Tunaru''' (n. [[12 noiembrie]] [[1959]]) este un politician care a candidat la [[Alegeri prezidențiale în România, 2004|alegerile prezidențiale din 2004]]. Tunaru a fost ales ca membru al [[Parlamentul României|Parlamentului]] în anul [[2000]], pe listele [[Partidul România Mare|Partidului România Mare]]. A demisionat din PRM în decembrie [[2001]], pentru a se înscrie în [[Partidul Social Democrat]], unde a rămas până în septembrie [[2003]] iar apoi a devenit deputat neafiliat. În cadrul activității sale parlamentare, Alexandru Raj Tunaru a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu India și Republica Africa de Sud. Alexandru Raj Tunaru a candidat la alegerile prezidențiale ca președinte al [[Partidul Tineretului|Partidului Tineretului]], obținând un număr nesemnificativ de voturi. Alexandru Raj Tunaru a absolvit Institutul de Mine din [[Petroșani]] și Facultatea de Drept din cadrul Universității "Spiru Haret". În octombrie [[2006]] a fost arestat în [[Statele Unite ale Americii]], pentru violență domestică.<ref name="e2012-07-08">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/raj-tunaru-arestat-in-america-415895.html Raj Tunaru, arestat in America], 21 octombrie 2006, ''Evenimentul zilei'', accesat la 8 iulie 2012</ref><ref name="g2012-07-08">[http://www.gandul.info/news/raj-tunaru-arestat-america-268162 Raj Tunaru - arestat in America], 23 octombrie 2006, ''Gândul'', accesat la 8 iulie 2012</ref><ref name="cp2013-06-19">[http://www.amosnews.ro/arhiva/raj-tunaru-platit-cautiunea-o-jumatate-milion-dolari-02-11-2006 Raj Tunaru a plătit cauțiunea de o jumătate de milion de dolari], 2 noiembrie 2006, ''Amos News'', accesat la 19 iunie 2013</ref> În [[2006]], Tunaru a fost condamnat în SUA la patru ani de detenție. După executarea pedepsei, Tunaru a revenit în România.<ref>{{Citation |date=2024-03-08 |publisher=replicaonline.ro |title=Raj Tunaru și-a scos la vânzare hotelurile de pe litoral {{!}} replicaonline.ro |url=https://www.replicaonline.ro/raj-tunaru-si-a-scos-la-vanzare-hotelurile-de-pe-litoral-585480}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == '''''Articole biografice''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-povestea-parlamentarului-roman-puscarias-in-america-cu-cazier-american-960444.html EXCLUSIV EVZ . Raj Tunaru. Amintiri din pușcăriile americane.Când viața bate filmele indiene], 7 ianuarie 2012, Mihnea-Petru Pârvu, ''Evenimentul zilei'' {{DEFAULTSORT:Tunaru, Alexandru Raj}} [[Categorie:Nașteri în 1959]] [[Categorie:Politicieni români]] [[Categorie:Deputați români 2000-2004|Deputați români 2000-2004]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Membri ai Partidului România Mare]] [[Categorie:Candidați la funcția de Președinte al României - 2004]] [[Categorie:Politicieni români condamnați]] d24pb62boz7ct7fhk0guvwfblh4mtg7 4 177923 17023729 17023413 2025-06-10T12:12:18Z PȘNBot 480743 Adaug o propunere nouă de ștergere 17023729 wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; background:none;" | width="60%" class="background_caseta" style="padding:1em; border:1px solid #dfdfdf; color:var(--color-base, #000); vertical-align: top;"| {{comandă rapidă|[[WP:PȘ]]}} Această pagină găzduiește discuțiile privitoare la '''paginile propuse pentru ștergere''', în acele cazuri în care ștergerea nu se impune în mod evident conform [[Wikipedia:Ștergere|politicii de ștergere]]. Dacă în vreuna dintre secțiuni nu apar cele mai recente modificări {{purge|apăsați aici}}. Pentru a propune ștergerea unui articol introduceți la începutul lui formatul [[Format:Șterge|<tt><nowiki>{{șterge|Pentru că...}}</nowiki></tt>]], motivând succint. În continuare urmați instrucțiunile care se afișează. {{Pagini de șters}} După ce ați finalizat propunerea de ștergere,''' verificați în pagina articolului dacă formatele introduse sunt afișate corect. Adesea este nevoie să regenerați cache-ul serverului pentru pagina articolului respectiv (e. g. prin accesarea linkului „Regenerează”), astfel încât utilizatorii să poată accesa linkurile care conduc spre pagina unde se discută ștergerea.''' Ștergerea propriu-zisă se poate efectua numai de către [[Wikipedia:Administratori|administratori]] și numai justificat, conform politicii. Toate paginile propuse pentru șters -- inclusiv cele fără dezbatere -- se găsesc la [[:Categorie:Pagini de șters]]. Participanții la discuții sunt rugați: *'''<font color=red>să rețină că acesta nu este un vot</font>'''; o simplă alegere între ''șterge'' și ''păstrează'' lipsită de argumente este pur și simplu ignorată; decizia finală nu se bazează pe numărul de opinii; *să aducă numai argumente bazate pe [[Wikipedia:Ștergere|politica de ștergere]]; vezi și [[Wikipedia:Argumente de evitat în discuțiile privind ștergerea articolelor]]; *să nu redenumească paginile propuse spre ștergere în timpul discuției de ștergere; schimbarea titlului se pot face în urma păstrării articolului, altfel se strică afișarea etichetei {{f|șterge}}; *să discute strict despre pagina în cauză; *să se comporte civilizat. Pentru a vă exprima poziția față de propunerea de ștergere vă recomandăm să vă formulați opiniile ca mai jos: *'''Șterge.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Păstrează.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Mută la titlul „...”.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Mută la Wikționar.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Transformă în ciot.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Unește cu articolul „...”.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Comentariu.''' [Comentariu] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 sau altele, după caz. Nu sunt recomandate imaginile sau formatele cu texte gata scrise, pentru că încetinesc sau întrerup încărcarea paginii. ''Către administratori:'' *Luați decizia de ștergere, păstrare, mutare etc. în baza politicii, în funcție de argumentele aduse. *Pe cât posibil luați decizii numai la discuțiile unde nu ați participat activ. *Când luați o decizie nu uitați să încheiați și să arhivați discuția de aici în [[#Arhive|arhiva]] corespunzătoare datei la care s-a făcut propunerea de ștergere. *În cazul paginilor unde s-a decis păstrarea, introduceți formatul {{f|păstrat}} la pagina de discuții asociată. *Dacă decideți că pagina merită [[Wikipedia:Ștergere#Articole de șters pe loc|ștergere rapidă]], atunci operați o ștergere rapidă cu explicațiile de rigoare și arhivarea discuției. |} == Discuții curente == {{Wikipedia:Pagini de șters/Walter Cigolea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Diego Granese}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Chipărușul (tradiție precreștină)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Aura Călărașu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Casa de raport din strada Mitropolit Varlaam, 67}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biserica ortodoxă Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian - Spital Vișeu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Florin Bican}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Asociația de jocuri intelectuale din Republica Moldova}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Leonida Ambrosi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alice Vera Călinescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Adrian Vigheciu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Flacăra (cartier)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/FC Barcelona C}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alexandra-Gabriela Dumitrașcu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Bianca Dragomir}} {{Wikipedia:Pagini de șters/DJ100C}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vest Phoenix Cover}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Peter Dear}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Darius Eneea Mârza}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Nelu Danielescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dana Dorian}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cutia Pandorei (roman)}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Cartiere din Bălți }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cristian Harhătă}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Articole create de IanisKing.2024}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Coci}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Laurențiu Ciornei}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ciocana Veche}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Pâine cu banane}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Centrul Comercial TOM}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Buiucanii Vechi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Buiucanii Noi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biserica Ortodoxă Română din Episkopeio}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dan Pîrvulescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alterox sistem}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Consiliul European de la Laeken }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Nicolae Florea }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Articole create de Neculai}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Ion Tudor Iovian }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Florin Zeru}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Robert Wellmann}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Valeriu Pavel Dan}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Valea Culeșa}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Uniunea Pensionarilor și a Solidarității Sociale}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cristea Rusu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Randall B. Smith}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Rade Vujačić}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Crina „Coco” Popescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Tudor Parghel}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Oltea Șerban-Pârâu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vasile Vlașin}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Victor Iovici}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vali Irina Ciobanu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Valentina Șcerbani}} {{Wikipedia:Pagini de șters/TVR Folclor}} {{Wikipedia:Pagini de șters/TIANA (cântăreață și compozitoare română)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/SourceLess Blockchain}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Rufster}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Radu Adrian Mlesnita}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cristian Botan}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Wintoys}} {{Wikipedia:Pagini de șters/TPBI}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Săriți de pe fix}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ritualul înmormântării în cultura populară în spațiul pruto-nistrean}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/În direct cu România }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Pachetul de Presă}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Nostalgia TV}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Narcis Anton}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Monica Nunweiller}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Raiffeisen Informatik}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dumitru Margine}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Liceul Teoretic „Traian”}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mihail Iacob}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Gemini Solutions}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dumitru Cristian}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Evlampie Donos}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Doina Gradea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cosmin Carvaci}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lia Ciobanu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Casa de raport din strada Maria Cebotari, 8}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Victor Borșevici}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Acumulările Rogoșești - Bucecea }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alexandru Bordian (scriitor)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biblia de la Iași}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dreptul de veto al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Monica Ghiurco}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:Dan Petrescu la revenirea la CFR Cluj 2021.jpg }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/DAAC digital }} {{Wikipedia:Pagini de șters/M247 Europe}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Imobiliare.ro (2)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Gheorghe Cașu}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Uniunea Academiilor Europene pentru Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Forul Independenților}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Nicholas Dimăncescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Denise Jambore}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Zaharia Cușnir}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cinema Unirea din Roman}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biserica Sfântul Dumitru din Vadul lui Vodă}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Natalia Voronin }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alina Bako}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Liviu Apetroaie}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Adrian Marcu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Irninis Miricioiu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Microraionul 17 din Galați}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Bianca Marcovici (2)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lucia Dracopol-Ispir}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Listă de ambasadori în Republica Moldova}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dezideriu Laky}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Veaceslav Jiglițchi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Flavius Buzilă}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ion Fercu}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/România pe scurt }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Evalueserve}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Dorel Cernomazu }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Europuls - Centrul de Expertiză Europeană}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vasile Drăgan}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Nationale de Studii Politice și Administrative}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Ștefan Csordaș }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Conacul Macca}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Compania Municipală Termoenergetica București}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Categorie:Ministerul Muncii și Protecției Sociale}} {{Wikipedia:Pagini de șters/BZI}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alexandru Varna}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Kiril Alekseev}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Succes (revistă)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Adrian Halpert}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Blocul Suveranist Român }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Lista celor mai urmărite canale de Twitch din România }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Traian Bendorfean}} {{Wikipedia:Pagini de șters/One Master Distribution}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Neluță Neagu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mihai Dinu Gheorghiu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mirela-Ioana Dorcescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dayana}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dan Damaschin (preot)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/ICD-10 Capitolul I: Tulburări ale sistemului circulator}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ciprian Chiujdea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alex Calancea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lucian Teofil Boar}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Constantin Arcu }} {{Wikipedia:Pagini de șters/ACS FC Dinamo București}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Funcționarul de bancă}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Derdian}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Viorel Dianu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Fabian Anton}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Tătuțu'}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Franz Prášil}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Constantin Picoș}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Răzvan Orășanu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Valentin Mandric}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ioan Ladea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Olimpiu Nușfelean}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Iglița}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Editura Bookzone}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Listă de oracole delfice}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Beach, Please! Festival}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ana Cristina Halichias}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Daymond John }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vizitele de stat ale Maiei Sandu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Romdrops}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Vero Căliman }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Liviu Russu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Gerard d'Albon}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Monumentul victimelor Holocaustului (Cupcini)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Linda-Saskia Menczel (2)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biserica de lemn din Giurtelecu Șimleului}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Urgent Curier}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Listă cronologică de filozofi }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Format:Ofensator }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Dezbateri academice în România }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Facultăți ale Universității Tehnice a Moldovei}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Te cunosc de undeva! (sezoane)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Articolele create de Alienautic}} <!-- Nu adăugați aici, ci pe prima poziție de sus. --> == Cereri de recuperare a paginilor șterse == '''Cum se depune cererea de recuperare:''' #Introduceți în această secțiune o legătură cu sintaxa de mai jos, unde înlocuiți <code>Exemplu</code> cu titlul exact al paginii șterse (inclusiv spațiul de nume dacă este cazul): #:<code><nowiki>{{Wikipedia:Pagini de recuperat/Exemplu}}</nowiki></code> #Urmați legătura nou creată și scrieți acolo cererea: :* inserați un titlu de subsecțiune, care trebuie să conțină titlul paginii șterse, exact, cu legătură spre pagină, conform următorului exemplu: '''<code><nowiki>===[[:</nowiki>[[:Exemplu]]<nowiki>]]===</nowiki></code>''' :* justificați cererea.<br><br><hr> <!-- Introduceți legătura aici, deasupra celorlalte dacă există. --> {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Dumitru Vitcu}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Grupul Român de Luptă Getica}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Amalia Bellantoni}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Stelian_Bujduveanu (2)}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Alecsandru Dunaev}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Sebastian Popescu}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Gabriela Dancau (2)}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor}} ==Arhive== {{Pagini de șters/Arhiva discuțiilor}} [[Categorie:Pagini de serviciu]] ppmwu0t8tc54fv3ajlxo51482is5eq9 17024913 17023729 2025-06-11T06:10:10Z Pafsanias 191728 Adaug [[Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024913 wikitext text/x-wiki {| style="clear:both; background:none;" | width="60%" class="background_caseta" style="padding:1em; border:1px solid #dfdfdf; color:var(--color-base, #000); vertical-align: top;"| {{comandă rapidă|[[WP:PȘ]]}} Această pagină găzduiește discuțiile privitoare la '''paginile propuse pentru ștergere''', în acele cazuri în care ștergerea nu se impune în mod evident conform [[Wikipedia:Ștergere|politicii de ștergere]]. Dacă în vreuna dintre secțiuni nu apar cele mai recente modificări {{purge|apăsați aici}}. Pentru a propune ștergerea unui articol introduceți la începutul lui formatul [[Format:Șterge|<tt><nowiki>{{șterge|Pentru că...}}</nowiki></tt>]], motivând succint. În continuare urmați instrucțiunile care se afișează. {{Pagini de șters}} După ce ați finalizat propunerea de ștergere,''' verificați în pagina articolului dacă formatele introduse sunt afișate corect. Adesea este nevoie să regenerați cache-ul serverului pentru pagina articolului respectiv (e. g. prin accesarea linkului „Regenerează”), astfel încât utilizatorii să poată accesa linkurile care conduc spre pagina unde se discută ștergerea.''' Ștergerea propriu-zisă se poate efectua numai de către [[Wikipedia:Administratori|administratori]] și numai justificat, conform politicii. Toate paginile propuse pentru șters -- inclusiv cele fără dezbatere -- se găsesc la [[:Categorie:Pagini de șters]]. Participanții la discuții sunt rugați: *'''<font color=red>să rețină că acesta nu este un vot</font>'''; o simplă alegere între ''șterge'' și ''păstrează'' lipsită de argumente este pur și simplu ignorată; decizia finală nu se bazează pe numărul de opinii; *să aducă numai argumente bazate pe [[Wikipedia:Ștergere|politica de ștergere]]; vezi și [[Wikipedia:Argumente de evitat în discuțiile privind ștergerea articolelor]]; *să nu redenumească paginile propuse spre ștergere în timpul discuției de ștergere; schimbarea titlului se pot face în urma păstrării articolului, altfel se strică afișarea etichetei {{f|șterge}}; *să discute strict despre pagina în cauză; *să se comporte civilizat. Pentru a vă exprima poziția față de propunerea de ștergere vă recomandăm să vă formulați opiniile ca mai jos: *'''Șterge.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Păstrează.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Mută la titlul „...”.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Mută la Wikționar.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Transformă în ciot.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Unește cu articolul „...”.''' [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 *'''Comentariu.''' [Comentariu] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00 sau altele, după caz. Nu sunt recomandate imaginile sau formatele cu texte gata scrise, pentru că încetinesc sau întrerup încărcarea paginii. ''Către administratori:'' *Luați decizia de ștergere, păstrare, mutare etc. în baza politicii, în funcție de argumentele aduse. *Pe cât posibil luați decizii numai la discuțiile unde nu ați participat activ. *Când luați o decizie nu uitați să încheiați și să arhivați discuția de aici în [[#Arhive|arhiva]] corespunzătoare datei la care s-a făcut propunerea de ștergere. *În cazul paginilor unde s-a decis păstrarea, introduceți formatul {{f|păstrat}} la pagina de discuții asociată. *Dacă decideți că pagina merită [[Wikipedia:Ștergere#Articole de șters pe loc|ștergere rapidă]], atunci operați o ștergere rapidă cu explicațiile de rigoare și arhivarea discuției. |} == Discuții curente == {{ Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Walter Cigolea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Diego Granese}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Chipărușul (tradiție precreștină)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Aura Călărașu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Casa de raport din strada Mitropolit Varlaam, 67}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biserica ortodoxă Sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian - Spital Vișeu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Florin Bican}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Asociația de jocuri intelectuale din Republica Moldova}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Leonida Ambrosi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alice Vera Călinescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Adrian Vigheciu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Flacăra (cartier)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/FC Barcelona C}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alexandra-Gabriela Dumitrașcu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Bianca Dragomir}} {{Wikipedia:Pagini de șters/DJ100C}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vest Phoenix Cover}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Peter Dear}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Darius Eneea Mârza}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Nelu Danielescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dana Dorian}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cutia Pandorei (roman)}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Cartiere din Bălți }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cristian Harhătă}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Articole create de IanisKing.2024}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Coci}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Laurențiu Ciornei}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ciocana Veche}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Pâine cu banane}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Centrul Comercial TOM}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Buiucanii Vechi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Buiucanii Noi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biserica Ortodoxă Română din Episkopeio}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dan Pîrvulescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alterox sistem}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Consiliul European de la Laeken }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Nicolae Florea }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Articole create de Neculai}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Ion Tudor Iovian }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Florin Zeru}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Robert Wellmann}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Valeriu Pavel Dan}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Valea Culeșa}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Uniunea Pensionarilor și a Solidarității Sociale}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cristea Rusu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Randall B. Smith}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Rade Vujačić}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Crina „Coco” Popescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Tudor Parghel}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Oltea Șerban-Pârâu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vasile Vlașin}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Victor Iovici}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vali Irina Ciobanu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Valentina Șcerbani}} {{Wikipedia:Pagini de șters/TVR Folclor}} {{Wikipedia:Pagini de șters/TIANA (cântăreață și compozitoare română)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/SourceLess Blockchain}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Rufster}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Radu Adrian Mlesnita}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cristian Botan}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Wintoys}} {{Wikipedia:Pagini de șters/TPBI}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Săriți de pe fix}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ritualul înmormântării în cultura populară în spațiul pruto-nistrean}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/În direct cu România }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Pachetul de Presă}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Nostalgia TV}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Narcis Anton}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Monica Nunweiller}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Raiffeisen Informatik}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dumitru Margine}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Liceul Teoretic „Traian”}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mihail Iacob}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Gemini Solutions}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dumitru Cristian}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Evlampie Donos}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Doina Gradea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cosmin Carvaci}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lia Ciobanu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Casa de raport din strada Maria Cebotari, 8}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Victor Borșevici}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Acumulările Rogoșești - Bucecea }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alexandru Bordian (scriitor)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biblia de la Iași}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dreptul de veto al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Monica Ghiurco}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Fișier:Dan Petrescu la revenirea la CFR Cluj 2021.jpg }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/DAAC digital }} {{Wikipedia:Pagini de șters/M247 Europe}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Imobiliare.ro (2)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Gheorghe Cașu}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Uniunea Academiilor Europene pentru Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Forul Independenților}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Nicholas Dimăncescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Denise Jambore}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Zaharia Cușnir}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Cinema Unirea din Roman}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biserica Sfântul Dumitru din Vadul lui Vodă}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Natalia Voronin }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alina Bako}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Liviu Apetroaie}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Adrian Marcu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Irninis Miricioiu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Microraionul 17 din Galați}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Bianca Marcovici (2)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lucia Dracopol-Ispir}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Listă de ambasadori în Republica Moldova}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dezideriu Laky}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Veaceslav Jiglițchi}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Flavius Buzilă}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ion Fercu}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/România pe scurt }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Evalueserve}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Dorel Cernomazu }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Europuls - Centrul de Expertiză Europeană}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vasile Drăgan}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Nationale de Studii Politice și Administrative}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Ștefan Csordaș }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Conacul Macca}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Compania Municipală Termoenergetica București}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Categorie:Ministerul Muncii și Protecției Sociale}} {{Wikipedia:Pagini de șters/BZI}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alexandru Varna}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Kiril Alekseev}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Succes (revistă)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Adrian Halpert}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Blocul Suveranist Român }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Lista celor mai urmărite canale de Twitch din România }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Traian Bendorfean}} {{Wikipedia:Pagini de șters/One Master Distribution}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Neluță Neagu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mihai Dinu Gheorghiu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Mirela-Ioana Dorcescu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dayana}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Dan Damaschin (preot)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/ICD-10 Capitolul I: Tulburări ale sistemului circulator}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ciprian Chiujdea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Alex Calancea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Lucian Teofil Boar}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Constantin Arcu }} {{Wikipedia:Pagini de șters/ACS FC Dinamo București}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Funcționarul de bancă}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Derdian}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Viorel Dianu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Fabian Anton}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Tătuțu'}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Franz Prášil}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Constantin Picoș}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Răzvan Orășanu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Valentin Mandric}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ioan Ladea}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Olimpiu Nușfelean}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Iglița}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Editura Bookzone}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Listă de oracole delfice}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Beach, Please! Festival}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Ana Cristina Halichias}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Daymond John }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Vizitele de stat ale Maiei Sandu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Romdrops}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Vero Căliman }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Liviu Russu}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Gerard d'Albon}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Monumentul victimelor Holocaustului (Cupcini)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Linda-Saskia Menczel (2)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Biserica de lemn din Giurtelecu Șimleului}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Urgent Curier}} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Listă cronologică de filozofi }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Format:Ofensator }} {{ Wikipedia:Pagini de șters/Dezbateri academice în România }} {{Wikipedia:Pagini de șters/Facultăți ale Universității Tehnice a Moldovei}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Te cunosc de undeva! (sezoane)}} {{Wikipedia:Pagini de șters/Articolele create de Alienautic}} <!-- Nu adăugați aici, ci pe prima poziție de sus. --> == Cereri de recuperare a paginilor șterse == '''Cum se depune cererea de recuperare:''' #Introduceți în această secțiune o legătură cu sintaxa de mai jos, unde înlocuiți <code>Exemplu</code> cu titlul exact al paginii șterse (inclusiv spațiul de nume dacă este cazul): #:<code><nowiki>{{Wikipedia:Pagini de recuperat/Exemplu}}</nowiki></code> #Urmați legătura nou creată și scrieți acolo cererea: :* inserați un titlu de subsecțiune, care trebuie să conțină titlul paginii șterse, exact, cu legătură spre pagină, conform următorului exemplu: '''<code><nowiki>===[[:</nowiki>[[:Exemplu]]<nowiki>]]===</nowiki></code>''' :* justificați cererea.<br><br><hr> <!-- Introduceți legătura aici, deasupra celorlalte dacă există. --> {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Dumitru Vitcu}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Grupul Român de Luptă Getica}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Amalia Bellantoni}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Stelian_Bujduveanu (2)}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Alecsandru Dunaev}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Sebastian Popescu}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Gabriela Dancau (2)}} {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor}} ==Arhive== {{Pagini de șters/Arhiva discuțiilor}} [[Categorie:Pagini de serviciu]] r0somlg0hif7p9md51xhxcbj9zwnsbp 0 184358 17023896 17015846 2025-06-10T14:01:33Z Dumitrache marcela 679955 #inimideschise pentru Ziua Internațională a Refugiaților 17023896 wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |PDVN=octombrie 2021|acuratețe=octombrie 2021|referințe=octombrie 2021|ton nepotrivit=octombrie 2021}} <ref>{{Citat carte|nume=Marinică, Gheorghe; Cosma, Mircea|an=2001|titlu=Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=76|editură=Mectis, Ploiești}}</ref>{{null}}{{punct de vedere mondial|date=octombrie 2021}} {{altepersoane|respectiv|Stere}} {{Infocaseta Om politic | descrierea_imaginii = Constantin Stere | data_nașterii = [[1 iunie]] [[1865]] | locul_nașterii = [[Ciripcău]], [[ținutul Soroca]], [[Gubernia Basarabia]], [[Imperiul Rus]] | data_decesului = [[26 iunie]] [[1936]], (71 de ani) | locul_decesului = [[Bucov, Prahova]], [[România]] | căsătorit = | părinți = | copii = | semnătură = | funcție = Președintele [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] | început = [[2 aprilie]] | predecesor = [[Ion Inculeț]] | sfârșit = [[25 noiembrie]] [[1918]] | succesor = [[Pantelimon Halippa]] | partid = [[:en:Narodnaya Volya|NV]]<br>[[Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din Romȃnia|PSDMR]]<br>[[Partidul Țărănesc din Basarabia|PȚB]]<br>[[PNL]]<br>[[Partidul Țărănesc|PȚ]]<br>[[PNȚ]] | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = post-mortem}} }} '''Constantin G. Stere''' sau '''Constantin Sterea''' (n. [[1 iunie]] [[1865]], [[Ciripcău, Florești|Ciripcău]], [[ținutul Soroca]], [[Gubernia Basarabia]], [[Imperiul Rus]] – d. [[26 iunie]] [[1936]], [[Bucov]], [[județul Prahova]], [[Regatul României]])<ref>{{Citat carte|nume=Cosma|prenume=Mircea|an=2020|titlu=Apostolul s-a întors din surghiun: In memoriam Constantin Stere|pagină=16|editură=Typo Das Solutions, Ploiești}}</ref> a fost un om politic, jurist, savant și scriitor român, creatorul și ideologul poporanismului, fondatorul (împreună cu [[Garabet Ibrăileanu]] și [[Paul Bujor]]) al revistei literare „[[Viața Românească]]”. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, este condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în [[Siberia]] (1886-1892). == Biografie == Stere a fost un luptător politic devorat nu de ambiții, ci de idealuri (distingerea aceasta e foarte importantă, deoarece e o trăsătură cauzală care diferențiază oamenii în serii tipologice). Așa s-a dezvăluit contemporanilor și tot astfel s-a fixat în memoria (câtă este) a posterității. Toate căderile sale catastrofale și nefericirile care l-au marcat se datorează acestei irepresibile pasiuni militante. Confirmat, încă din copilăria lui urgisită, ca un justițiar și un revoltat, Stere a fost animat (din adolescență până la bătrânețe) de ideea necesității reformării structurilor sociale și politice. A urât nedreptatea și alcătuirile strâmbe, a fondat o doctrină (un curent de idei), a elaborat proiecte reformatoare, s-a angajat să le înfăptuiască, și-a căutat prieteni și sprijinitori, s-a luptat cu adversarii. Într-un cuvânt, s-a aflat de pe la 14-17 ani și până pe la 66, mereu pe baricadă, pururea neliniștit, fără odihnă și răgaz. I-a fost viața, de el însuși așezată, veșnic în bătaia tuturor furtunilor. Hărțuit ca nimeni altul, s-a văzut lovit mișelește cu cele mai josnice sudalme, izgonit de acolo unde el pusese temelie, urmărit de ostilități tenace. Le-a suportat pe toate, deloc calm și senin, pentru că nu a țintit satisfacția unei cariere, ci realizarea unor convingeri: reformarea structurilor sociale și politice românești și unitatea națională. Și i se părea că înaltul ideal presupune, obligatoriu, orice sacrificiu. A îmbrăcat, aproape de copil, armura luptătorului neînfricat și nu a părăsit-o până în clipa din urmă. Era, incontestabil, multă utopie trează în proiectele sale reformatoare. Dar care proiect reformator nu ascunde în cutele sale utopia, hotărându-i eșecul, total sau parțial? Stere se vedea pe sine nu ca pe un militant, ci drept intelectualul înclinat spre cugetare și elaborarea de ample lucrări sociologico-doctrinare. A spus-o în această confesiune către [[Francisc Rainer]]: „Eu nu sunt om politic. Eu sunt un publicist, un om care gândesc asupra lucrurilor importante, de interes obștesc și care simt chemarea să îndrumez lumea." Însă ultima parte a confesiuni îl dovedește tocmai pe militant. Pentru că numai acesta, și nu cugetătorul de cabinet, simte chemarea să „îndrumeze lumea". Autodefinirile sale conțineau însă și un adevăr. Stere nu era un politicianist avid de putere, nu voia demnitățile conducerii. De aceea, poate, a și fost mereu înfrânt. El elabora doctrine, proiecte, programe, strategii. De aceea au exploatat cu multă îndemânare greșelile comise de Stere, reușind să mobilizeze împotriva lui toate resentimentele opiniei publice. Într-o clipă au fost uitate toate meritele pe care le avea Stere. Burghezimea română a înțeles să plătească cu ingratitudine serviciile pe care el le-a adus cauzei naționale. Țărănimea, pentru emanciparea căreia a luptat din răsputeri cu condeiul, cuvântul și fapta, n-a știut să facă zid în jurul celui mai aprig și destoinic susținător al ei. Doar basarabenii au meritul de a fi încercat o rezistență. Cele 36.000 de voturi cu care ei au trimis pe Stere în Parlament sunt dovada unei conștiințe cetățenești care face cinste Basarabiei. Impresionantă manifestație, dar incapabilă să apere de prigoană pe doctrinarul țărănismului integral. Culmea ironiei o constituie faptul că tocmai partidul național-țărănesc, la ale cărui întemeiere, organizare și expansiune Stere a avut un rol covârșitor, găsește cu cale să-i dea lovitura de grație. O sumedenie de oameni care n-au avut nimic cu țărănimea și cu democrația s-au pomenit peste noapte beneficiari ai regimului țărănist, în timp ce campionul cel mai vrednic al democrației țărănești e pur și simplu dat afaraă din partid. E unul dintre cele mai penibile spectacole pe care le-a oferit democrația română. Această ispravă a politicienilor a avut însă urmări din cele mai fericite. Ea a dat literaturii pe romancierul Stere. Pentru acest dar așa de prețios literatura română e recunoscătoare ingratitudinii țărăniștilor. [[File:CStere.jpeg|thumb|left|<div style="text-align:center">Constantin Stere în 1895</div>]] La întoarcere se stabilește la Iași, unde-și face studiile la Facultatea de drept. În 1897 susține teza de licență,<ref>{{Citat carte|nume=Marinică, Gheorghe; Cosma, Mircea|an=2001|titlu=Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=78|editură=Mectis, Ploiești}}</ref> în 1901 începe cariera de pedagog de la gradul de profesor suplinitor iar în 1913 a fost ales rector.<ref>{{Citat carte|nume=Marinică, Gheorghe; Cosma, Mircea|an=2001|titlu=Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=90|editură=Mectis, Ploiești}}</ref> În 1916 își dă demisia și pleacă la București. Timp de 40 ani a desfășurat activitate publicistică remarcabilă fiind fondatorul și conducătorul revistei „Viața românească", apărută la 1 martie 1906. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România. În 2010 a fost ales membru post-mortem al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref>{{Citation | url=https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S| title=Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent| newspaper=Acad.ro| date= | accessdate=2021-10-17}}</ref><ref name="adev2013-07-17">[http://adevarul.ro/locale/craiova/mitropolitul-olteniei-fost-ales-membru-onoare-academiei-romane-alaturi-pictorul-nicolae-grigorescu-1_50aec0de7c42d5a6639ff322/index.html Mitropolitul Olteniei a fost ales membru de onoare al Academiei Române, alături de pictorul Nicolae Grigorescu], 24 noiembrie 2010, ''Adevărul'', accesat la 17 iulie 2013</ref> După ce și-a afirmat concepțiile sale și crezul său politic în „Evenimentul literar”, revistă în care a debutat ca publicist în 1893, la 14 martie 1901, Constantin Stere a fost numit profesor suplinitor la catedra de drept administrativ și constituțional a Facultății de Drept din Iași, iar în 1903 a devenit profesor titular. În 1897, Constantin Stere susține teza de licență, în 1901 începe cariera de pedagog de la profesor suplinitor iar în 1913 a fost ales rector. La 1916 își dă demisia și pleacă la București. Timp de 40 de ani, Constantin Stere a desfășurat activitate publicistică remarcabilă fiind fondatorul și conducătorul revistei „Viața românească", apărută la 1 martie 1906. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc<ref>{{Citat carte|an=2004|titlu=Sub harul muzei Clio|pagină=391|editură=Ploiești - Mileniul III|autor=Calcan, Gheorghe|autor2=Borovină, Gheorghe}}</ref>, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România. Pe data de&nbsp;[[23 ianuarie]]&nbsp;[[1918]], în Bucureștiul ocupat de trupele germane, în ziarul&nbsp;''[[Lumina]]'', condus de&nbsp;Constantin Stere, Liviu Rebreanu își publica schița&nbsp;''Bibi''&nbsp;(manuscrisul fiind datat&nbsp;[[19 august]]&nbsp;[[1915]]&nbsp;și poartă dedicația "Pentru Puia, când va fi mare"). Tot aici, în lunile&nbsp;[[februarie]]&nbsp;și&nbsp;[[martie]], vor mai apărea&nbsp;și alte scrieri ale romancierului ardelean ''Norocul'',&nbsp;''Soacra Sfântului Petru''. La sfârșitul secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului al XX-lea, când ani de-a rândul România a fost zguduită de puternice și repetate răscoale țărănești, culminând cu marea răscoală țărănească din 1907, iar viața politică a țării evolua sub amprenta problemelor rurale, într-o țară în care proletariatul în curs de formare reprezenta doar 3% din populația generală a țării, Constantin Stere considera că țărănimea este factorul fundamental al progresului social și spre aceasta trebuie să-și îndrepte toată atenția un revoluționar, în general oamenii politici progresiști care își propun să servească poporul. Acest crez a stat la baza ideologiei poporaniste, lansatăe de Constantin Stere la sfârșitul secolului al XIX-lea, acestui ideal i-a rămas credincios până la sfârșitul vieții. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală — jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic — Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Constantin Stere nu a putut face carieră politică, dar le-a fost superior, prin consecvența democratică, tuturor acelora care îl anatemizau. Sfârșitul vieții și-l petrece retras și izolat de frământările politice, la Bucov, județul Prahova. Sensul retragerii lui Constantin Stere în conacul de la Bucov este sensul unei totale renunțări la mediul politic al regimului burghezo-moșieresc de la care nu mai putea aștepta nimic. S-a stins din viață la 26 iunie 1936, la Bucov. Calitățile neobișnuite pe care le dovedise Stere de-a lungul tumultuoasei sale existențe în atâtea domenii (politică, învățământ, știință, gazetărie etc.), nu păreau să fie și acelea ale unui viguros prozator. == In memoriam == În anul 2002 s-a constituit Fundația Constantin Stere, care are ca obiective conservarea și promovarea operei lui Constantin Stere, editarea unor cărți privind activitatea acestui om politic, savant și scriitor român, înființarea unui centru cultural basarabean pe lângă Muzeul Constantin Stere, înființarea premiului anual Constantin Stere pentru literatură și alte acțiuni ce vizează dezvoltarea memoriei acestei personalități istorice.<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Cosma|prenume=Mircea|an=2020|titlu=Apostolul s-a întors din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=8-10|editură=Typo Das Solutions, Ploiești}}</ref> În 2020, a fost dezvelit un bust reprezentându-l pe Constantin Stere în orașul [[Rezina]] ([[Republica Moldova]]). Autorul este sculptorul moldovean [[Veaceslav Jiglițchi|Veaceslav Jiglițchi.]]<ref>{{Citat web|url=https://monumentum.md/proiecte/orhei/inaugurarea-bustului-lui-constantin-stere-in-rezina-om-politic-jurist-si-scriitor-eminet-al-neamului-romanesc/|titlu=Bustul lui Constantin Stere din Rezina}}</ref> == Publicații == * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26957 Marele răsboiu și politica României, Editura Ziarului Lumina, 1918] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27379 În preajma revoluției, vol. 1, Smaragda Theodorovna, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27378 În preajma revoluției, vol. 2, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27377 În preajma revoluției, vol. 3, Lutul, Editura Adeverul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27376 În preajma revoluției, vol. 4, Hotarul, Editura Adeverul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27375 În preajma revoluției, vol. 5, Nostalgii, Editura Adeverul] * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27374 În preajma revoluției, vol. 6, Ciubărești, Editura Adeverul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27373 În preajma revoluției, vol. 7, Un ajun, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27372 În preajma revoluției, vol. 8, Uraganul, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26882 În literatură, Editura Viața Românească, Iași, 1921] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/79883 Partidul Național Țăranesc și "Cazul Stere", documentări și lămuriri politice, Atelierele "Adevărul", 1930] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26926 Un caz de conștiință, Editura Viața Românească, 1921] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26982 Judecat și condamnat de el însuși, Tipografia Lumina Moldovei, Iași, 1921] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26856 Patru zile în Ardeal: impresii fugitive, Editura Librăriei H. Steinberg & Fiu, ] == Note == <references /> == Legături externe == <div style="text-align:center"> {| |- | {{Portal|România în Primul Război Mondial}} || {{Portal|Istorie}} |} </div> * {{commons category-inline}} * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S] * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/constantin-stere-un-adversar-al-rusiei-134104.html Constantin Stere, un adversar al Rusiei]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 11 septembrie 2008, Virgil Zamfirescu, ''România liberă'' * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Stere%2C+C.+%28Constantin%29+%281865-1936%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] {{Republica Democratică Moldovenească}} {{Sfatul Țării}} {{Profesori ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași - Drept}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Stere, Constantin}} [[Categorie:Nașteri în 1865]] [[Categorie:Nașteri pe 1 iunie]] [[Categorie:Decese în 1936]] [[Categorie:Decese pe 26 iunie]] [[Categorie:Membri post-mortem ai Academiei Române]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din Iași]] [[Categorie:Jurnaliști români]] [[Categorie:Juriști români]] [[Categorie:Marxiști]] [[Categorie:Membri ai Sfatului Țării]] [[Categorie:Membri PNȚ]] [[Categorie:Naționaliști români]] [[Categorie:Oameni din ținutul Soroca]] [[Categorie:Președinții Sfatului Țării]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Rectori ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași]] [[Categorie:Revoluționari români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Români incinerați]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Socialiști români]] [[Categorie:Viața Românească|^ Stere]] [[Categorie:Deținuți din Rusia]] c7jajobkclaoywz35n3unrr399ccc1u 17024197 17023896 2025-06-10T17:29:25Z Elena Ancu Damian 599740 referințe, ton neutru, am șters afirmații care se repetau #inimideschise 17024197 wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |PDVN=octombrie 2021|acuratețe=octombrie 2021|referințe=octombrie 2021|ton nepotrivit=octombrie 2021}} <ref>{{Citat carte|nume=Marinică, Gheorghe; Cosma, Mircea|an=2001|titlu=Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=76|editură=Mectis, Ploiești}}</ref>{{null}}{{punct de vedere mondial|date=octombrie 2021}} {{altepersoane|respectiv|Stere}} {{Infocaseta Om politic | descrierea_imaginii = Constantin Stere | data_nașterii = [[1 iunie]] [[1865]] | locul_nașterii = [[Ciripcău]], [[ținutul Soroca]], [[Gubernia Basarabia]], [[Imperiul Rus]] | data_decesului = [[26 iunie]] [[1936]], (71 de ani) | locul_decesului = [[Bucov, Prahova]], [[România]] | căsătorit = | părinți = | copii = | semnătură = | funcție = Președintele [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] | început = [[2 aprilie]] | predecesor = [[Ion Inculeț]] | sfârșit = [[25 noiembrie]] [[1918]] | succesor = [[Pantelimon Halippa]] | partid = [[:en:Narodnaya Volya|NV]]<br>[[Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din Romȃnia|PSDMR]]<br>[[Partidul Țărănesc din Basarabia|PȚB]]<br>[[PNL]]<br>[[Partidul Țărănesc|PȚ]]<br>[[PNȚ]] | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = post-mortem}} }} '''Constantin G. Stere''' sau '''Constantin Sterea''' (n. [[1 iunie]] [[1865]], [[Ciripcău, Florești|Ciripcău]], [[ținutul Soroca]], [[Gubernia Basarabia]], [[Imperiul Rus]] – d. [[26 iunie]] [[1936]], [[Bucov]], [[județul Prahova]], [[Regatul României]])<ref>{{Citat carte|nume=Cosma|prenume=Mircea|an=2020|titlu=Apostolul s-a întors din surghiun: In memoriam Constantin Stere|pagină=16|editură=Typo Das Solutions, Ploiești}}</ref> a fost un [[Politician|om politic]], [[jurist]], [[Om de știință|savant]] și [[scriitor]] român, creatorul și ideologul [[Poporanism|poporanismului]], fondatorul (împreună cu [[Garabet Ibrăileanu]] și [[Paul Bujor]]) al revistei literare [[Viața Românească|''Viața Românească'']]. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, este condamnat de autoritățile [[Imperiul Rus|țariste]] la închisoare și surghiun în [[Siberia]] (1886-1892).<ref>[[Alex Ștefănescu|Ștefănescu, Alex.]] (1992). „A doua viață a lui Constantin Stere” în ''[[România literară]]'', Nr. 24, p. 10.</ref> == Biografie == Stere a fost un luptător politic devorat nu de ambiții, ci de idealuri (distingerea aceasta e foarte importantă, deoarece e o trăsătură cauzală care diferențiază oamenii în serii tipologice). Așa s-a dezvăluit contemporanilor și tot astfel s-a fixat în memoria (câtă este) a posterității. Toate căderile sale catastrofale și nefericirile care l-au marcat se datorează acestei irepresibile pasiuni militante. Confirmat, încă din copilăria lui urgisită, ca un justițiar și un revoltat, Stere a fost animat (din adolescență până la bătrânețe) de ideea necesității reformării structurilor sociale și politice. A urât nedreptatea și alcătuirile strâmbe, a fondat o doctrină (un curent de idei), a elaborat proiecte reformatoare, s-a angajat să le înfăptuiască, și-a căutat prieteni și sprijinitori, s-a luptat cu adversarii. Într-un cuvânt, s-a aflat de pe la 14-17 ani și până pe la 66, mereu pe baricadă, pururea neliniștit, fără odihnă și răgaz. I-a fost viața, de el însuși așezată, veșnic în bătaia tuturor furtunilor. Hărțuit ca nimeni altul, s-a văzut lovit mișelește cu cele mai josnice sudalme, izgonit de acolo unde el pusese temelie, urmărit de ostilități tenace. Le-a suportat pe toate, deloc calm și senin, pentru că nu a țintit satisfacția unei cariere, ci realizarea unor convingeri: reformarea structurilor sociale și politice românești și unitatea națională. Și i se părea că înaltul ideal presupune, obligatoriu, orice sacrificiu. A îmbrăcat, aproape de copil, armura luptătorului neînfricat și nu a părăsit-o până în clipa din urmă. Era, incontestabil, multă utopie trează în proiectele sale reformatoare. Dar care proiect reformator nu ascunde în cutele sale utopia, hotărându-i eșecul, total sau parțial? Stere se vedea pe sine nu ca pe un militant, ci drept intelectualul înclinat spre cugetare și elaborarea de ample lucrări sociologico-doctrinare. A spus-o în această confesiune către [[Francisc Iosif Rainer|Francisc Rainer]]: „Eu nu sunt om politic. Eu sunt un publicist, un om care gândesc asupra lucrurilor importante, de interes obștesc și care simt chemarea să îndrumez lumea." Însă ultima parte a confesiuni îl dovedește tocmai pe militant. Pentru că numai acesta, și nu cugetătorul de cabinet, simte chemarea să „îndrumeze lumea". Autodefinirile sale conțineau însă și un adevăr. Stere nu era un politicianist avid de putere, nu voia demnitățile conducerii. De aceea, poate, a și fost mereu înfrânt. El elabora doctrine, proiecte, programe, strategii. De aceea au exploatat cu multă îndemânare greșelile comise de Stere, reușind să mobilizeze împotriva lui toate resentimentele opiniei publice. Într-o clipă au fost uitate toate meritele pe care le avea Stere. Burghezimea română a înțeles să plătească cu ingratitudine serviciile pe care el le-a adus cauzei naționale. Țărănimea, pentru emanciparea căreia a luptat din răsputeri cu condeiul, cuvântul și fapta, n-a știut să facă zid în jurul celui mai aprig și destoinic susținător al ei. Doar basarabenii au meritul de a fi încercat o rezistență. Cele 36.000 de voturi cu care ei au trimis pe Stere în Parlament sunt dovada unei conștiințe cetățenești care face cinste Basarabiei. Impresionantă manifestație, dar incapabilă să apere de prigoană pe doctrinarul țărănismului integral. Culmea ironiei o constituie faptul că tocmai partidul național-țărănesc, la ale cărui întemeiere, organizare și expansiune Stere a avut un rol covârșitor, găsește cu cale să-i dea lovitura de grație. O sumedenie de oameni care n-au avut nimic cu țărănimea și cu democrația s-au pomenit peste noapte beneficiari ai regimului țărănist, în timp ce campionul cel mai vrednic al democrației țărănești e pur și simplu dat afaraă din partid. E unul dintre cele mai penibile spectacole pe care le-a oferit democrația română. Această ispravă a politicienilor a avut însă urmări din cele mai fericite. Ea a dat literaturii pe romancierul Stere. Pentru acest dar așa de prețios literatura română e recunoscătoare ingratitudinii țărăniștilor. [[File:CStere.jpeg|thumb|left|<div style="text-align:center">Constantin Stere în 1895</div>]] La întoarcere se stabilește la [[Iași]], unde-și face studiile la [[Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Facultatea de drept]]. În 1897 susține teza de licență,<ref>{{Citat carte|nume=Marinică, Gheorghe; Cosma, Mircea|an=2001|titlu=Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=78|editură=Mectis, Ploiești}}</ref> în 1901 începe cariera de pedagog de la gradul de profesor suplinitor iar în 1913 a fost ales rector.<ref>{{Citat carte|nume=Marinică, Gheorghe; Cosma, Mircea|an=2001|titlu=Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=90|editură=Mectis, Ploiești}}</ref> În 1916 își dă demisia și pleacă la București. Timp de 40 ani a desfășurat activitate publicistică remarcabilă fiind fondatorul și conducătorul revistei ''Viața românească'', apărută la 1 martie 1906. După ce și-a afirmat concepțiile sale și crezul său politic în ''Evenimentul literar'', revistă în care a debutat ca publicist în 1893, la 14 martie 1901, Constantin Stere a fost numit profesor suplinitor la catedra de drept administrativ și constituțional a Facultății de Drept din Iași, iar în 1903 a devenit profesor titular.<ref>[[Ion Hadârcă|Hadârcă, Ion]] (2016). „Stereograme vizionare în publicistica lui Constantin Stere” în ''[[Convorbiri literare]]'', p. 122.</ref> A făcut parte din partidul liberal,<ref>„Grandioasa manifestație a Partidului Național Liberal ieșan - Sărbătorirea dlui. Constantin Stere” în ''Mișcarea'', aprilie 1911 (Anul 3, nr. 72-93), 1911-04-03 / nr. 74.</ref> a înființat partidul țărănesc,<ref>{{Citat carte|an=2004|titlu=Sub harul muzei Clio|pagină=391|editură=Ploiești - Mileniul III|autor=Calcan, Gheorghe|autor2=Borovină, Gheorghe}}</ref> a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și [[Vot universal|votul universal]]. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în [[Unirea Basarabiei cu România]].<ref>Zbuchea, Gheorghe (2008). „Constantin Stere. Luptătorul național. O restituire necesară” în ''Transilvania'', Nr. 7, p. 81.</ref> Pe data de&nbsp;[[23 ianuarie]]&nbsp;[[1918]], în Bucureștiul ocupat de [[Germania Nazistă|trupele germane]], în ziarul&nbsp;''[[Ziarul Lumina|Lumina]]'', condus de&nbsp;Constantin Stere, [[Liviu Rebreanu]] își publica schița&nbsp;''Bibi''&nbsp;(manuscrisul fiind datat&nbsp;[[19 august]]&nbsp;[[1915]]&nbsp;și poartă dedicația „Pentru Puia, când va fi mare”). Tot aici, în lunile&nbsp;[[februarie]]&nbsp;și&nbsp;[[martie]], vor mai apărea&nbsp;și alte scrieri ale romancierului ardelean: ''Norocul'',&nbsp;''Soacra Sfântului Petru''. La sfârșitul secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului al XX-lea, când ani de-a rândul România a fost zguduită de puternice și repetate răscoale țărănești, culminând cu marea [[Răscoala Țărănească din 1907|răscoală țărănească din 1907]], iar viața politică a țării evolua sub amprenta problemelor rurale, într-o țară în care proletariatul în curs de formare reprezenta doar 3% din populația generală a țării, Constantin Stere considera că țărănimea este factorul fundamental al progresului social<ref>„Răscoala țărănească din 1907 în viziunea lui Constantin Stere” în ''Almanah Tribuna'', 1977, p. 70. </ref> și spre aceasta trebuie să-și îndrepte toată atenția un revoluționar, în general oamenii politici progresiști care își propun să servească poporul.<ref>Marinescu, C. Gh. (1989). „Eseul unei restituiri: Constantin Stere” în ''Cronica'', p. 8.</ref> Acest crez a stat la baza ideologiei [[Poporanism|poporaniste]], lansate de Constantin Stere la sfârșitul secolului al XIX-lea, acestui ideal i-a rămas credincios până la sfârșitul vieții.<ref>[[Florin Constantiniu|Constantiniu, Florin]] (2007). „Constantin Stere în actualitate” în ''[[Dosarele Istoriei|Dosarele istoriei]]'' Nr. 2 (126), p. 1.</ref> Constantin Stere s-a retras la conacul Bucov, din județul [[Județul Prahova|Prahova]], unde a renunțat la preocupările politice. S-a stins din viață la 26 iunie 1936, la Bucov. Deși apreciat ca om politic, nu a dovedit același talent în ceea ce privește creația sa literară. == In memoriam == În anul 2002 s-a constituit Fundația Constantin Stere, care are ca obiective conservarea și promovarea operei lui Constantin Stere, editarea unor cărți privind activitatea acestui om politic, savant și scriitor român, înființarea unui centru cultural basarabean pe lângă Muzeul Constantin Stere, înființarea premiului anual Constantin Stere pentru literatură și alte acțiuni ce vizează dezvoltarea memoriei acestei personalități istorice.<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Cosma|prenume=Mircea|an=2020|titlu=Apostolul s-a întors din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=8-10|editură=Typo Das Solutions, Ploiești}}</ref> În 2010 a fost ales membru post-mortem al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref>{{Citation|title=Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent|date=|url=https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S|newspaper=Acad.ro|accessdate=2021-10-17}}</ref><ref name="adev2013-07-17">[http://adevarul.ro/locale/craiova/mitropolitul-olteniei-fost-ales-membru-onoare-academiei-romane-alaturi-pictorul-nicolae-grigorescu-1_50aec0de7c42d5a6639ff322/index.html Mitropolitul Olteniei a fost ales membru de onoare al Academiei Române, alături de pictorul Nicolae Grigorescu], 24 noiembrie 2010, ''Adevărul'', accesat la 17 iulie 2013</ref> În 2020, a fost dezvelit un bust reprezentându-l pe Constantin Stere în orașul [[Rezina]] ([[Republica Moldova]]). Autorul este sculptorul moldovean [[Veaceslav Jiglițchi|Veaceslav Jiglițchi.]]<ref>{{Citat web|url=https://monumentum.md/proiecte/orhei/inaugurarea-bustului-lui-constantin-stere-in-rezina-om-politic-jurist-si-scriitor-eminet-al-neamului-romanesc/|titlu=Bustul lui Constantin Stere din Rezina}}</ref> == Publicații == * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26957 Marele răsboiu și politica României, Editura Ziarului Lumina, 1918] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27379 În preajma revoluției, vol. 1, Smaragda Theodorovna, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27378 În preajma revoluției, vol. 2, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27377 În preajma revoluției, vol. 3, Lutul, Editura Adeverul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27376 În preajma revoluției, vol. 4, Hotarul, Editura Adeverul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27375 În preajma revoluției, vol. 5, Nostalgii, Editura Adeverul] * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27374 În preajma revoluției, vol. 6, Ciubărești, Editura Adeverul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27373 În preajma revoluției, vol. 7, Un ajun, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27372 În preajma revoluției, vol. 8, Uraganul, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26882 În literatură, Editura Viața Românească, Iași, 1921] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/79883 Partidul Național Țăranesc și "Cazul Stere", documentări și lămuriri politice, Atelierele "Adevărul", 1930] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26926 Un caz de conștiință, Editura Viața Românească, 1921] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26982 Judecat și condamnat de el însuși, Tipografia Lumina Moldovei, Iași, 1921] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26856 Patru zile în Ardeal: impresii fugitive, Editura Librăriei H. Steinberg & Fiu, ] == Note == <references /> == Legături externe == * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S] * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/constantin-stere-un-adversar-al-rusiei-134104.html Constantin Stere, un adversar al Rusiei]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 11 septembrie 2008, Virgil Zamfirescu, ''România liberă'' * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Stere%2C+C.+%28Constantin%29+%281865-1936%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] {{Republica Democratică Moldovenească}} <div style="text-align:center"> {| |- | {{Portal|România în Primul Război Mondial}} || {{Portal|Istorie}} |} </div> * {{commons category-inline}} {{Republica Democratică Moldovenească}} {{Sfatul Țării}} {{Profesori ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași - Drept}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Stere, Constantin}} [[Categorie:Nașteri în 1865]] [[Categorie:Nașteri pe 1 iunie]] [[Categorie:Decese în 1936]] [[Categorie:Decese pe 26 iunie]] [[Categorie:Membri post-mortem ai Academiei Române]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din Iași]] [[Categorie:Jurnaliști români]] [[Categorie:Juriști români]] [[Categorie:Marxiști]] [[Categorie:Membri ai Sfatului Țării]] [[Categorie:Membri PNȚ]] [[Categorie:Naționaliști români]] [[Categorie:Oameni din ținutul Soroca]] [[Categorie:Președinții Sfatului Țării]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Rectori ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași]] [[Categorie:Revoluționari români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Români incinerați]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Socialiști români]] [[Categorie:Viața Românească|^ Stere]] [[Categorie:Deținuți din Rusia]] r19rwobzqxnjy7eq5znb386cflq91wd 17024330 17024197 2025-06-10T19:24:37Z Sîmbotin 82644 wikizare introducere 17024330 wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |PDVN=octombrie 2021|acuratețe=octombrie 2021|referințe=octombrie 2021|ton nepotrivit=octombrie 2021}}{{punct de vedere mondial|date=octombrie 2021}} {{altepersoane|respectiv|Stere}} {{Infocaseta Om politic | descrierea_imaginii = Constantin Stere | data_nașterii = [[1 iunie]] [[1865]] | locul_nașterii = [[Ciripcău, Florești|Ciripcău]], [[ținutul Soroca]], [[Gubernia Basarabia]], [[Imperiul Rus]] | data_decesului = [[26 iunie]] [[1936]], (71 de ani) | locul_decesului = [[Bucov, Prahova|Bucov]], [[județul Prahova]], [[România]] | căsătorit = | părinți = | copii = | semnătură = | funcție = Președintele [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] | început = [[2 aprilie]] | predecesor = [[Ion Inculeț]] | sfârșit = [[25 noiembrie]] [[1918]] | succesor = [[Pantelimon Halippa]] | partid = [[:en:Narodnaya Volya|NV]]<br>[[Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din Romȃnia|PSDMR]]<br>[[Partidul Țărănesc din Basarabia|PȚB]]<br>[[PNL]]<br>[[Partidul Țărănesc|PȚ]]<br>[[PNȚ]] | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = post-mortem}} }} '''Constantin G. Stere''' sau '''Constantin Sterea''' (n. [[1 iunie]] [[1865]], [[Ciripcău, Florești|Ciripcău]], [[ținutul Soroca]], [[Gubernia Basarabia]], [[Imperiul Rus]] – d. [[26 iunie]] [[1936]], [[Bucov, Prahova|Bucov]], [[județul Prahova]], [[Regatul României]])<ref>{{Citat carte|nume=Cosma|prenume=Mircea|an=2020|titlu=Apostolul s-a întors din surghiun: In memoriam Constantin Stere|pagină=16|editură=Typo Das Solutions, Ploiești}}</ref> a fost un [[Politician|om politic]], [[jurist]], [[Om de știință|savant]] și [[scriitor]] român, creatorul și ideologul [[Poporanism|poporanismului]], fondatorul (împreună cu [[Garabet Ibrăileanu]] și [[Paul Bujor]]) al revistei literare [[Viața Românească|''Viața Românească'']]. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, este condamnat de autoritățile [[Imperiul Rus|țariste]] la închisoare și surghiun în [[Siberia]] (1886-1892).<ref>[[Alex Ștefănescu|Ștefănescu, Alex.]] (1992). „A doua viață a lui Constantin Stere” în ''[[România literară]]'', Nr. 24, p. 10.</ref><ref>{{Citat carte|nume=Marinică, Gheorghe; Cosma, Mircea|an=2001|titlu=Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=76|editură=Mectis, Ploiești}}</ref> == Biografie == Stere a fost un luptător politic devorat nu de ambiții, ci de idealuri (distingerea aceasta e foarte importantă, deoarece e o trăsătură cauzală care diferențiază oamenii în serii tipologice). Așa s-a dezvăluit contemporanilor și tot astfel s-a fixat în memoria (câtă este) a posterității. Toate căderile sale catastrofale și nefericirile care l-au marcat se datorează acestei irepresibile pasiuni militante. Confirmat, încă din copilăria lui urgisită, ca un justițiar și un revoltat, Stere a fost animat (din adolescență până la bătrânețe) de ideea necesității reformării structurilor sociale și politice. A urât nedreptatea și alcătuirile strâmbe, a fondat o doctrină (un curent de idei), a elaborat proiecte reformatoare, s-a angajat să le înfăptuiască, și-a căutat prieteni și sprijinitori, s-a luptat cu adversarii. Într-un cuvânt, s-a aflat de pe la 14-17 ani și până pe la 66, mereu pe baricadă, pururea neliniștit, fără odihnă și răgaz. I-a fost viața, de el însuși așezată, veșnic în bătaia tuturor furtunilor. Hărțuit ca nimeni altul, s-a văzut lovit mișelește cu cele mai josnice sudalme, izgonit de acolo unde el pusese temelie, urmărit de ostilități tenace. Le-a suportat pe toate, deloc calm și senin, pentru că nu a țintit satisfacția unei cariere, ci realizarea unor convingeri: reformarea structurilor sociale și politice românești și unitatea națională. Și i se părea că înaltul ideal presupune, obligatoriu, orice sacrificiu. A îmbrăcat, aproape de copil, armura luptătorului neînfricat și nu a părăsit-o până în clipa din urmă. Era, incontestabil, multă utopie trează în proiectele sale reformatoare. Dar care proiect reformator nu ascunde în cutele sale utopia, hotărându-i eșecul, total sau parțial? Stere se vedea pe sine nu ca pe un militant, ci drept intelectualul înclinat spre cugetare și elaborarea de ample lucrări sociologico-doctrinare. A spus-o în această confesiune către [[Francisc Iosif Rainer|Francisc Rainer]]: „Eu nu sunt om politic. Eu sunt un publicist, un om care gândesc asupra lucrurilor importante, de interes obștesc și care simt chemarea să îndrumez lumea." Însă ultima parte a confesiuni îl dovedește tocmai pe militant. Pentru că numai acesta, și nu cugetătorul de cabinet, simte chemarea să „îndrumeze lumea". Autodefinirile sale conțineau însă și un adevăr. Stere nu era un politicianist avid de putere, nu voia demnitățile conducerii. De aceea, poate, a și fost mereu înfrânt. El elabora doctrine, proiecte, programe, strategii. De aceea au exploatat cu multă îndemânare greșelile comise de Stere, reușind să mobilizeze împotriva lui toate resentimentele opiniei publice. Într-o clipă au fost uitate toate meritele pe care le avea Stere. Burghezimea română a înțeles să plătească cu ingratitudine serviciile pe care el le-a adus cauzei naționale. Țărănimea, pentru emanciparea căreia a luptat din răsputeri cu condeiul, cuvântul și fapta, n-a știut să facă zid în jurul celui mai aprig și destoinic susținător al ei. Doar basarabenii au meritul de a fi încercat o rezistență. Cele 36.000 de voturi cu care ei au trimis pe Stere în Parlament sunt dovada unei conștiințe cetățenești care face cinste Basarabiei. Impresionantă manifestație, dar incapabilă să apere de prigoană pe doctrinarul țărănismului integral. Culmea ironiei o constituie faptul că tocmai partidul național-țărănesc, la ale cărui întemeiere, organizare și expansiune Stere a avut un rol covârșitor, găsește cu cale să-i dea lovitura de grație. O sumedenie de oameni care n-au avut nimic cu țărănimea și cu democrația s-au pomenit peste noapte beneficiari ai regimului țărănist, în timp ce campionul cel mai vrednic al democrației țărănești e pur și simplu dat afaraă din partid. E unul dintre cele mai penibile spectacole pe care le-a oferit democrația română. Această ispravă a politicienilor a avut însă urmări din cele mai fericite. Ea a dat literaturii pe romancierul Stere. Pentru acest dar așa de prețios literatura română e recunoscătoare ingratitudinii țărăniștilor. [[File:CStere.jpeg|thumb|left|<div style="text-align:center">Constantin Stere în 1895</div>]] La întoarcere se stabilește la [[Iași]], unde-și face studiile la [[Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Facultatea de drept]]. În 1897 susține teza de licență,<ref>{{Citat carte|nume=Marinică, Gheorghe; Cosma, Mircea|an=2001|titlu=Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=78|editură=Mectis, Ploiești}}</ref> în 1901 începe cariera de pedagog de la gradul de profesor suplinitor iar în 1913 a fost ales rector.<ref>{{Citat carte|nume=Marinică, Gheorghe; Cosma, Mircea|an=2001|titlu=Apostolul se-ntoarce din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=90|editură=Mectis, Ploiești}}</ref> În 1916 își dă demisia și pleacă la București. Timp de 40 ani a desfășurat activitate publicistică remarcabilă fiind fondatorul și conducătorul revistei ''Viața românească'', apărută la 1 martie 1906. După ce și-a afirmat concepțiile sale și crezul său politic în ''Evenimentul literar'', revistă în care a debutat ca publicist în 1893, la 14 martie 1901, Constantin Stere a fost numit profesor suplinitor la catedra de drept administrativ și constituțional a Facultății de Drept din Iași, iar în 1903 a devenit profesor titular.<ref>[[Ion Hadârcă|Hadârcă, Ion]] (2016). „Stereograme vizionare în publicistica lui Constantin Stere” în ''[[Convorbiri literare]]'', p. 122.</ref> A făcut parte din partidul liberal,<ref>„Grandioasa manifestație a Partidului Național Liberal ieșan - Sărbătorirea dlui. Constantin Stere” în ''Mișcarea'', aprilie 1911 (Anul 3, nr. 72-93), 1911-04-03 / nr. 74.</ref> a înființat partidul țărănesc,<ref>{{Citat carte|an=2004|titlu=Sub harul muzei Clio|pagină=391|editură=Ploiești - Mileniul III|autor=Calcan, Gheorghe|autor2=Borovină, Gheorghe}}</ref> a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și [[Vot universal|votul universal]]. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în [[Unirea Basarabiei cu România]].<ref>Zbuchea, Gheorghe (2008). „Constantin Stere. Luptătorul național. O restituire necesară” în ''Transilvania'', Nr. 7, p. 81.</ref> Pe data de&nbsp;[[23 ianuarie]]&nbsp;[[1918]], în Bucureștiul ocupat de [[Germania Nazistă|trupele germane]], în ziarul&nbsp;''[[Ziarul Lumina|Lumina]]'', condus de&nbsp;Constantin Stere, [[Liviu Rebreanu]] își publica schița&nbsp;''Bibi''&nbsp;(manuscrisul fiind datat&nbsp;[[19 august]]&nbsp;[[1915]]&nbsp;și poartă dedicația „Pentru Puia, când va fi mare”). Tot aici, în lunile&nbsp;[[februarie]]&nbsp;și&nbsp;[[martie]], vor mai apărea&nbsp;și alte scrieri ale romancierului ardelean: ''Norocul'',&nbsp;''Soacra Sfântului Petru''. La sfârșitul secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului al XX-lea, când ani de-a rândul România a fost zguduită de puternice și repetate răscoale țărănești, culminând cu marea [[Răscoala Țărănească din 1907|răscoală țărănească din 1907]], iar viața politică a țării evolua sub amprenta problemelor rurale, într-o țară în care proletariatul în curs de formare reprezenta doar 3% din populația generală a țării, Constantin Stere considera că țărănimea este factorul fundamental al progresului social<ref>„Răscoala țărănească din 1907 în viziunea lui Constantin Stere” în ''Almanah Tribuna'', 1977, p. 70. </ref> și spre aceasta trebuie să-și îndrepte toată atenția un revoluționar, în general oamenii politici progresiști care își propun să servească poporul.<ref>Marinescu, C. Gh. (1989). „Eseul unei restituiri: Constantin Stere” în ''Cronica'', p. 8.</ref> Acest crez a stat la baza ideologiei [[Poporanism|poporaniste]], lansate de Constantin Stere la sfârșitul secolului al XIX-lea, acestui ideal i-a rămas credincios până la sfârșitul vieții.<ref>[[Florin Constantiniu|Constantiniu, Florin]] (2007). „Constantin Stere în actualitate” în ''[[Dosarele Istoriei|Dosarele istoriei]]'' Nr. 2 (126), p. 1.</ref> Constantin Stere s-a retras la conacul Bucov, din județul [[Județul Prahova|Prahova]], unde a renunțat la preocupările politice. S-a stins din viață la 26 iunie 1936, la Bucov. Deși apreciat ca om politic, nu a dovedit același talent în ceea ce privește creația sa literară. == In memoriam == În anul 2002 s-a constituit Fundația Constantin Stere, care are ca obiective conservarea și promovarea operei lui Constantin Stere, editarea unor cărți privind activitatea acestui om politic, savant și scriitor român, înființarea unui centru cultural basarabean pe lângă Muzeul Constantin Stere, înființarea premiului anual Constantin Stere pentru literatură și alte acțiuni ce vizează dezvoltarea memoriei acestei personalități istorice.<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Cosma|prenume=Mircea|an=2020|titlu=Apostolul s-a întors din surghiun. In memoriam Constantin Stere|pagină=8-10|editură=Typo Das Solutions, Ploiești}}</ref> În 2010 a fost ales membru post-mortem al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref>{{Citation|title=Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent|date=|url=https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S|newspaper=Acad.ro|accessdate=2021-10-17}}</ref><ref name="adev2013-07-17">[http://adevarul.ro/locale/craiova/mitropolitul-olteniei-fost-ales-membru-onoare-academiei-romane-alaturi-pictorul-nicolae-grigorescu-1_50aec0de7c42d5a6639ff322/index.html Mitropolitul Olteniei a fost ales membru de onoare al Academiei Române, alături de pictorul Nicolae Grigorescu], 24 noiembrie 2010, ''Adevărul'', accesat la 17 iulie 2013</ref> În 2020, a fost dezvelit un bust reprezentându-l pe Constantin Stere în orașul [[Rezina]] ([[Republica Moldova]]). Autorul este sculptorul moldovean [[Veaceslav Jiglițchi|Veaceslav Jiglițchi.]]<ref>{{Citat web|url=https://monumentum.md/proiecte/orhei/inaugurarea-bustului-lui-constantin-stere-in-rezina-om-politic-jurist-si-scriitor-eminet-al-neamului-romanesc/|titlu=Bustul lui Constantin Stere din Rezina}}</ref> == Publicații == * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26957 Marele răsboiu și politica României, Editura Ziarului Lumina, 1918] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27379 În preajma revoluției, vol. 1, Smaragda Theodorovna, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27378 În preajma revoluției, vol. 2, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27377 În preajma revoluției, vol. 3, Lutul, Editura Adeverul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27376 În preajma revoluției, vol. 4, Hotarul, Editura Adeverul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27375 În preajma revoluției, vol. 5, Nostalgii, Editura Adeverul] * [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27374 În preajma revoluției, vol. 6, Ciubărești, Editura Adeverul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27373 În preajma revoluției, vol. 7, Un ajun, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/27372 În preajma revoluției, vol. 8, Uraganul, Editura Adevĕrul] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26882 În literatură, Editura Viața Românească, Iași, 1921] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/79883 Partidul Național Țăranesc și "Cazul Stere", documentări și lămuriri politice, Atelierele "Adevărul", 1930] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26926 Un caz de conștiință, Editura Viața Românească, 1921] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26982 Judecat și condamnat de el însuși, Tipografia Lumina Moldovei, Iași, 1921] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/26856 Patru zile în Ardeal: impresii fugitive, Editura Librăriei H. Steinberg & Fiu, ] == Note == <references /> == Legături externe == * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S] * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/constantin-stere-un-adversar-al-rusiei-134104.html Constantin Stere, un adversar al Rusiei]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 11 septembrie 2008, Virgil Zamfirescu, ''România liberă'' * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Stere%2C+C.+%28Constantin%29+%281865-1936%29 Colecții digitalizate BCU IAȘI] {{Republica Democratică Moldovenească}} <div style="text-align:center"> {| |- | {{Portal|România în Primul Război Mondial}} || {{Portal|Istorie}} |} </div> * {{commons category-inline}} {{Republica Democratică Moldovenească}} {{Sfatul Țării}} {{Profesori ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași - Drept}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Stere, Constantin}} [[Categorie:Nașteri în 1865]] [[Categorie:Nașteri pe 1 iunie]] [[Categorie:Decese în 1936]] [[Categorie:Decese pe 26 iunie]] [[Categorie:Membri post-mortem ai Academiei Române]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din Iași]] [[Categorie:Jurnaliști români]] [[Categorie:Juriști români]] [[Categorie:Marxiști]] [[Categorie:Membri ai Sfatului Țării]] [[Categorie:Membri PNȚ]] [[Categorie:Naționaliști români]] [[Categorie:Oameni din ținutul Soroca]] [[Categorie:Președinții Sfatului Țării]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Rectori ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași]] [[Categorie:Revoluționari români]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Români incinerați]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Socialiști români]] [[Categorie:Viața Românească|^ Stere]] [[Categorie:Deținuți din Rusia]] 78xlht1uhbk5fffyuqms8bf80z4f7ah 14 188361 17024678 9879192 2025-06-10T23:12:49Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024678 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599.61/.73&lang=ro 599.73] |DDC= |LCC= }} {{Catmore|Artiodactile}} :{{Commons category-inline|Artiodactyla}} {{Mamifere}} [[Categorie:Copitate]] [[Categorie:Ordine de mamifere]] 8livlve11ncchrlrv85ko4bis7cvf1d 0 190730 17024603 17023189 2025-06-10T21:58:16Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024603 wikitext text/x-wiki {{ton nepotrivit|date=februarie 2024}}{{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet -->| culoare cadru = #1f86bc | culoare scris = #ffffff | logo = Stema fc corvinul hunedoara.png <!-- Informații generale -->| nume_complet = Asociația Club Sportiv FC Corvinul Hunedoara 1921<ref>{{Cite web|url=https://www.frf.ro/wp-content/uploads/2022/08/Seria-9-Liga-3-2022-2023.pdf|title=Seria 9, sezon 2022-2023|publisher=[[Federația Română de Fotbal]]|access-date=21 August 2022}}</ref> | poreclă = {{unbulleted list | {{nowrap|''Corbii''}} | {{nowrap|''Corviniștii''}} | {{nowrap|''Alb-albaștrii''}} | {{nowrap|''Hunedorenii''}} | {{nowrap|''Echipa de sub furnale''}} | {{nowrap|''Oțelarii''}} }} | nume_precedente = U.F.H Hunedoara<br />I.M.S. Hunedoara<br />Metalul Hunedoara<br />Energia Hunedoara | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|1921}}<br>ca ''Fero Sport Hunedoara'' <br/>reînființat {{Start date and years ago|df=yes|2005}}<br/> | stadion = [[Stadionul Michael Klein|Michael Klein]] | capacitate = 16.500 | proprietar = Primăria Hunedoara | președinte = Dan Colesniuc | antrenor = Florin Maxim <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (1)<br>[[Liga a II-a]] (4) | palmares_internațional = <!-- Echipament --> | kit_alt1 = | pattern_la1= | pattern_b1 = _jomapisa2rbw | pattern_ra1= | pattern_sh1= _bluesides | pattern_so1= | leftarm1 = 0042FF | body1 = | rightarm1 = 0042FF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 0042FF | kit_alt2 = | pattern_la2= | pattern_b2 = _flag2bw | pattern_ra2= | leftarm2 = 000000 | body2 = | rightarm2 = 000000 | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | kit_alt3 = | pattern_la3= | pattern_b3 = _flag2rbw | pattern_ra3= | pattern_sh3= | pattern_so3= _bluetop | leftarm3 = 0033FF | body3 = | rightarm3 = 0033FF | shorts3 = FFFFFF | socks3 = FFFFFF }} '''Asociația Club Sportiv FC Corvinul Hunedoara 1921''', cunoscut sub numele de '''Corvinul Hunedoara''', pe scurt '''Corvinul''', este un club de fotbal profesionist din [[Hunedoara]], [[județul Hunedoara]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Numele ''Corvinul'' este inspirat de la [[Castelul Corvinilor]], dar și istoria locală a [[Familia Huniade|familiei Corvineștilor]]. Prima sa prezență în [[Liga I|prima ligă națională]] a avut loc în [[Divizia A 1954|1954]], când a retrogradat după numai un sezon. În anii 1980, sub comanda lui [[Mircea Lucescu]], echipa a obținut cele mai mari performanțe din istoria sa, locul al treilea în campionat și calificarea în Cupa UEFA. De-a lungul timpului, un număr mare de fotbaliști, plecați „de sub furnalele Hunedoarei”, s-au remarcat la echipa națională și în campionatele occidentale precum: [[Radu Nunweiller]], [[Florea Dumitrache]], [[Romulus Gabor]], [[Ioan Andone]], [[Mircea Rednic]], [[Michael Klein]], [[Florea Văetuș]] sau [[Ioan Petcu]]. Căderea [[Republica Socialistă România|comunismului în România]] a însemnat sfârșitul perioadei de glorie pentru industria fierului și mineritul, două dintre motoarele economiei naționale ale anilor 1970 și 1980. Județul Hunedoara a fost una dintre cele mai afectate regiuni din cauza economiei sale, ce se baza tocmai pe aceste două sectoare de activitate, astfel încât căderea economiei a afectat-o direct pe Corvinul, care a retrogradat în [[Divizia B]] în [[Divizia A 1991-1992|1992]] și nu a promovat niciodată înapoi. Ulterior, clubul a fost dezafiliat de la [[Federația Română de Fotbal|FRF]] în 2004 pentru datorii față de jucători.<ref>{{Citat știre|title=Cum a dispărut Corvinul Hunedoara, dizolvat pentru datoria de 700.000 de lei, deși aștepta 900.000 de dolari|url=https://adevarul.ro/locale/hunedoara/cum-disparut-fc-corvinul-hunedoara-dizolvat-datoria-700000-lei-astepta-900000-dolari-1_578ff98b5ab6550cb80dbc3a/index.html|prenume=Daniel|nume=Guță|newspaper=Adevărul|data=2016-06-21|accessdate=2021-04-24}}</ref> Între 2005 și 2021, Corvinul a fost succedat de Corvinul 2005, apoi de FC Hunedoara și CS Hunedoara, însă niciuna dintre aceste entități nu a fost recunoscută drept succesor oficial, din cauza proceselor legale și a pierderii mărcii originale. Marca „FC Corvinul 1921” a fost recuperată în 2021 de Municipiul Hunedoara, cu ocazia centenarului lui Corvinul, când administrația locală l-a cumpărat cu 47.000 de euro de la Octavian Marian, ultimul proprietar.<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-a-3-a/revenirea-unui-brand-al-fotbalului-romanesc-este-completa-osim-a-dat-dreptul-folosirii-numelui-corvinul-1314687|title=Revenirea unui brand al fotbalului românesc este completă. OSIM a dat dreptul folosirii numelui Corvinul|publisher=digisport.ro|date=13 October 2021|access-date=23 June 2022}}</ref> În vara anului 2022, ultima entitate activă, CS Hunedoara, a fuzionat cu marca originală (FC Corvinul 1921), devenind succesorul clubului de fotbal inițial și reunind istoria Corvinulului din 2005 până în prezent.<ref>{{Cite web|url=http://hunedoaralibera.ro/cs-hunedoara-se-va-numi-corvinul-1921-hunedoara/|title=CS Hunedoara se va numi „Corvinul 1921 Hunedoara”|publisher=hunedoaralibera.ro|date=31 May 2022|access-date=23 June 2022|archive-date=2022-09-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20220929044442/http://hunedoaralibera.ro/cs-hunedoara-se-va-numi-corvinul-1921-hunedoara/|dead-url=yes}}</ref> == Istorie == {| class="wikitable" style="text-align: left; font-size: 85%" align="left" ! style="background:#1f86bc;color:#ffffff;border:1px solid #000000;" |Nume ! style="background:#1f86bc;color:#ffffff;border:1px solid #000000;" |Perioadă |- | '''Corvinul Hunedoara''' || 1921–1943 |- | Uzinele de Fier Hunedoara || 1943–1948 |- | I.M.S Hunedoara || 1948–1950 |- | Metalul Hunedoara || 1950–1956 |- | Energia Hunedoara || 1956–1958 |- | '''Corvinul Hunedoara''' || 1958–1962 |- | Siderurgistul Hunedoara || 1962–1964 |- | Metalul Hunedoara || 1964–1970 |- | '''Corvinul Hunedoara''' || 1970–2004 |- | ''Corvinul 2005 Hunedoara'' || 2005–2008 |- | ''FC Hunedoara'' || 2009–2016 |- | ''CS Hunedoara'' || 2016–2022 |- | '''Corvinul Hunedoara''' || 2022–prezent |} === Mândria muncitorilor de fier (1921–1953) === [[Fișier:UFH Hunedoara (1930).jpg|dreapta|miniatura|UF Hunedoara în 1930.]] Fotbalul se practica în Hunedoara , neorganizat, încă de la începutul anilor 1900, fiind adus de tinerii localnici care studiau în marile orașe ale țării sau în străinătate, așa cum sa întâmplat cu majoritatea începuturilor fotbalistice din Transilvania . Anul 1921 va fi primul în care s-a organizat un Campionat de Fotbal între granițele Regatului României , campionat care se desfășura ca un turneu cu ligi regionale și o etapă finală națională. În același an, la Hunedoara, din inițiativa mai multor pasionați de sport, conduși de Ludovic Rimbaș, a luat ființă prima echipă de fotbal organizată, ''Fero Sport Hunedoara'' . Noul club de fotbal a funcționat sub patronajul Uzinei de Fier din localitate. Președinte a fost ales Iosif Onciu (pe atunci director al Uzinei de Fier), iar Ludovic Rimbaș a ocupat atât funcția de secretar al clubului, cât și funcția de manager al echipei. Sediul firmei se afla în fostul sediu al „Unirii Roșii” din strada Severin. Prima echipă de fotbal organizată a Hunedoarei a stârnit un mare entuziasm în rândul localnicilor, dar mai ales în rândul angajaților Uzinei, care au acceptat să contribuie fiecare cu 1% din salariu pentru susținerea noii echipe de fotbal. Totodată, fotbaliștii erau premiați în mod regulat de conducerea Uzinei și aveau prioritate la angajare. Astfel, de la bun început, echipa de fotbal a avut o legătură strânsă cu Uzina de Fier din localitate, care ulterior a devenit Oțelărie. Din 1924, echipa și-a schimbat numele în UFH (Uzinele de Fier Hunedoara), iar în 1936, în ''Iancu Corvin Hunedoara'' . În timpul celui de -al Doilea Război Mondial situația era foarte grea, echipa a jucat pe diverse terenuri improvizate, mai mult sau mai puțin amenajate. Situația financiară a clubului a fost deosebit de dificilă, dar clubul a supraviețuit. În 1943, numele echipei a revenit la UFH (Uzinele de Fier Hunedoara). Odată cu reorganizarea României sub regimul comunist, echipa a preluat noua denumire a vechii Uzini de Fier, ISS Hunedoara (Întreprinderile Siderurgice de Stat Hunedoara). În același an, echipa de fotbal a jucat în gradul al treilea ( Divzia C) sub denumirea de IMS Hunedoara (Întreprinderea Muncitorească Siderurgică Hunedoara) și un an mai târziu, conducerea clubului a fost preluată de sindicatul din cadrul unității siderurgice, numele s-a schimbat din nou și a devenit ''Metalul Hunedoara'' . În 1953, Metalul a fost promovat pentru prima dată în clasamentul de top ( Divizia A ), moment care a rămas în istorie ca prima dată când un club de fotbal cu sediul în „Orașul de Oțel” a trecut pragul primului nivel.  În acel sezon, Hunedoara a terminat pe primul loc în Seria a II-a, la 4 puncte de secunda, o altă echipă susținută financiar de Industria Oțelului din România, Metalul Câmpia Turzii . === O perioadă de lupte (1954–1975) === Metalul a luptat cu mândrie în primul său sezon de top ( 1954 ), dar în cele din urmă a retrogradat după ce s-a clasat pe locul 11 ​​din 14, prima echipă plasată sub linia retrogradării. Anii 1950 au continuat cu cinci apariții consecutive în Divizia a II-a : ( 1955 – 6, 1956 – 2, 1957–58 – 2, 1958–59 – 4 și 1959–60 – 1).  În 1956 ''Metalul Hunedoara'' a fost redenumit ''Energia Hunedoara'' , dar în 1958 denumirea a fost schimbată din nou, de data aceasta în '''Corvinul Hunedoara''' . Clubul de fotbal cu sediul în Hunedoara și-a schimbat frecvent numele între 1921 și 1958 pentru a-și crea o identitate personalizată, ceva mai special, care să rămână în mintea oamenilor și să fie direct asociată cu Hunedoara . Chiar dacă numele ''Corvinul'' nu a prins imediat, performanțele de mai târziu și unicitatea sa în peisajul fotbalistic românesc l-au lipit de clubul de fotbal cu sediul în Hunedoara . Corvinul a promovat în Divizia A în vara anului 1960 și părea că o nouă eră începe „sub furnalele”, dar, din nou, echipa a retrogradat după doar un sezon în top după ce a fost clasată pe ultimul loc. din 14 echipe. Situația a început să devină dramatică după încă un an, când Corvinul a făcut unul dintre cele mai proaste sezoane și s-a clasat pe ultimul loc în Divizia B , retrogradând în gradul trei, pentru prima dată în ultimul deceniu. După retrogradare, autoritățile locale au decis să schimbe din nou denumirea, pentru că ''Corvinul'' a fost o alegere cu ghinion și a redenumit clubul în Siderurgistul Hunedoara, susținut din nou financiar de Uzina de Fier. Uzina de Fier din Hunedoara nu era la fel de mare ca oțelăria din Galați, deci automat avea o putere financiară mai mică. Drept urmare, Siderurgistul (din nou ''Metalul Hunedoara'' din 1964) a jucat nu mai putin de cinci sezoane consecutive in Divizia C . În cele din urmă, „oțelerii” au promovat încă din 1967, când se aflau pe locul 1, la patru puncte în fața unei alte „echipe de fabrică”, Tractorul Brașov . De la mijlocul anilor 1960 până la mijlocul anilor 1970, ''Metalul Hunedoara'' , redenumit apoi din nou '''Corvinul Hunedoara''' (în 1970) s-a instalat ca o formație importantă a Diviziei B , clasându-se între locurile 4 și 13, dar niciodată cu șanse cu adevărat importante de promovare. === Epoca de aur a Corvinului (1975–1990) === [[Fișier:Mircea Lucescu (Corvinul).jpg|stanga|miniatura|Mircea Lucescu la Corvinul la începutul anilor 1980.]] La sfârșitul anilor 1975–76 , Corvinul a promovat înapoi în Divizia A , după 15 ani de absență și lupte. A fost chiar începutul ascensiunii hunedorene în fotbalul românesc. În prima jumătate a sezonului, echipa a fost condusă de Ladislau Vlad și Constantin Toma, apoi în a doua jumătate de Ilie Savu , Victor Cojocaru și Remus Vlad . Lotul a fost alcătuit din următorii jucători: Gheorghe Bologan, Romulus Cocu și Emeric Moritz – Ioan Stan, Nicolae Jurcă, Remus Vlad , Vasile Ghiță, Dorin Nicșa, Ioan Petcu, Alexe Lazăr, Marian Deacu, Octavian Cojocaru, Virgil Stoica, Ilie Ologu, Clemen Șureghin, Eremia Șumulanschi, Ioan Bucur, Ioan Năstase, Petre Șchiopu, Gheorghe Albu, Vasile Dina, Gheorghe Georgescu, Florea Văetuș și Dan Pintilie. În 1975 secția de fotbal a fost separată de Clubul Sportiv Corvinul și echipa a fost redenumită '''FC Corvinul''' . A fost al treilea club de fotbal din România care a adoptat abrevierea „FC” în numele său, după FC Argeș Pitești și FC Bihor Oradea . În anii 1970, pasiunea hunedorenilor pentru fotbal a crescut odată cu dezvoltarea orașului. Fabrica de oțel a fost o forță în industria națională. Începând cu primăvara anului 1976, tineri fotbaliști ai clubului precum Dorin Nicșa, Ioan Petcu , Florea Văetuș , Gheorghe Albu sau Mihai Viespe încep să fie convocați la loturile naționale de juniori și tineret. Un fapt firesc, mai ales că, la sfârșitul anilor 1976–77sezonul rezervelor Corvinul s-a clasat pe un onorabil loc 3 in campionat. În același an 1976, Gelu Simoc (unul dintre cei 28 de membri fondatori ai '''FC Corvinul Hunedoara''' , pe atunci șef al Serviciului Personal din cadrul Oțelului Hunedoara) a reușit să-l convingă pe Radu Nunweiller (un star al fotbalului românesc la acel moment) să vină la Hunedoara , gândindu-se că, dacă ani la rând s-a construit naționala de fotbal a României , practic în jurul lui, la fel s-ar fi putut întâmpla și la Hunedoara. Cu toate acestea, experiența dinamovistului i-ar fi fost extrem de utilă echipei la a treia apariție în Prima Division . Un an mai târziu, tot la sfârșitul carierei, și Mircea Lucescu a fost convins să vină la Hunedoara. Directorul Oțelului de la acea vreme, Sabin Faur, a condus negocierile finale. Totuși, principalul merit pentru venirea lui Lucescu la Hunedoara l-a avut același bărbat, Gelu Simoc. După un loc 14 ( 1976–77 ) și un loc 8 ( 1977–78 ), Corvinul a retrogradat înapoi în gradul doi, la finalul sezonului 1978–79 . După meciul în care „Oțelului” a pierdut orice șansă de a rămâne în top, Mircea Lucescu a avut unul dintre cele mai plăcute „șocuri” din viața sa când a fost scos de pe stadion pe brațe și condus în urale și încurajare. la el acasă de suporteri, ca un erou, deși echipa tocmai retrogradase. [[Fișier:Tabela marcaj Corvinul - Rapid.webp|miniatura|14 august 1985. Corvinul Hunedoara - Rapid București 9-0 (3-0). Au marcat: Dubinciuc, Cojocaru, Mateut, Gabor, Văetuș, Bardac.]] [[Fișier:Tabela marcaj Corvinul - Steaua.jpg|miniatura|9 martie 1986. Corvinul Hunedoara - Steaua București 3-1.]] Acel moment a rămas în istoria Hunedoarei ca fiind momentul în care s-a născut o echipă memorabilă. Chiar dacă Corvinul a retrogradat, echipele de tineret ale clubului au evoluat la un nivel înalt, atunci Mircea Lucescu și-a asumat rolul de manager și l-a convins pe Florea Dumitrache , o altă legendă a naționalei de fotbal a României a anilor ’70, să semneze cu Corvinul. În anii următori, „pătratul” format din Radu Nunweiller – Florea Dumitrache – Remus Vlad – Mircea Lucescu a servit drept suport pentru ascensiunea extraordinară a tinerilor fotbaliști, printre ei: Michael Klein , Romulus Gabor , Ioan Andone ,Mircea Rednic și alții. Corvinul a promovat înapoi în Divizia A după doar un sezon în liga secundă, câștigându-și seria.  La sfârșitul sezonului 1980–81 , Corvinul s-a clasat pe locul 6, apoi în sezonul următor „Corbii” au obținut cea mai bună performanță, un loc 3. În acel sezon, echipa cu sediul în Hunedoara a fost și liderul ligii pentru o perioadă și în prima echipă s-au născut 9 jucători în județul Hunedoara . Lotul a fost condus de Mircea Lucescu (jucator si antrenor) si a fost format din urmatorii jucatori: Niculai Alexa, Marian Ioniță – Ioan Andone , Mircea Rednic , Ioan Bogdan, Dumitru Gălan, Florin Dubinciuc, Michael Klein , Constantin Dumitriu , Victor Oncu, Dorin Nicșa, Dorin Mateuț , Ioan Petcu , Romulus Gabor , Florea Văetuș , Florea Dumitrache și Mircea Lucescu . [[Fișier:Corvinul Hunedoara 1981–1982.jpg|miniatura|Lotul Corvinul în sezonul 1981–82.]] Ca urmare a acestei performanțe, FC Corvinul s-a calificat în sezonul Cupei UEFA 1982–83 . „Alb-albaștrii” au învins echipa austriacă Grazer AK (3–1 la total) în primul tur, dar în turul doi au pierdut în fața iugoslavei FK Sarajevo (4–8 la total). În anii 1980, Corvinul a devenit o forță în fotbalul românesc, un nume de temut, dar și de foarte respectat. „Hunedorenii” erau cunoscuti ca o echipă foarte bună și ofensivă pe terenul lor, unde în acest deceniu obțin rezultate șocante, printre care: 9–0 vs. Rapid București , 8–0 vs. Politehnica Iași sau 3–1 vs. . Steaua București, acesta din urmă a fost obținut cu săptămâni înainte ca Steaua să obțină cea mai bună performanță, câștigând Finala Cupei Europei din 1986 , împotriva lui FC Barcelona . În timpul mandatului de antrenor al echipei „Jackie” Ionescu (1984–1986), s-a născut o sintagmă care a rămas cu Corvinul de-a lungul timpului, „norma hunedoareană”, frază care reiese din stilul de fotbal ofensiv al lui Corvinul, „Corbii”. " marcând în general cel puțin trei goluri pe terenul propriu.  Oricât de bun a fost pe teren propriu, Corvinul a fost în general o echipă mediocră în deplasare, când a înregistrat și cea mai mare înfrângere, 0–11 împotriva Steaua București , în 1988. În 1988, flacăra a început să se stingă, deși reputatul manager și profesor Constantin „Titi” Ardeleanu a încercat o împrospătare a lotului. Cuvintele lui Ardeleanu de atunci, au rămas adânc înscrise în zidul istoriei clubului: ''"Corvinul este un nume important în fotbalul românesc. Contribuția sa la ultimele mari succese internaționale este de netăgăduit! Prezenți la multe echipe naționale, fotbaliștii hunedoreni au dat. măsura exactă a valorii lor, iar Corvinul este una dintre primele echipe din țară!”'' Între 1982 și 1990, echipa cu sediul în Hunedoara a obținut următoarele clasamente: 1982–83 – 6, 1983–84 – 12, 1984–85 – 8, 1985–86 – 5, 1986–87 – 9,1987–88 – 7, 1988–89 – 15 și 1989–90 – 8. === Căderea unui club legendar (1990–2004) === Anii 1990 reprezintă căderea comunismului în România și începutul unui nou început pentru țară, dar pentru industria fierului și mineritul, două dintre motoarele economiei anilor 1970 și 1980 au fost începutul sfârșitului. Județul Hunedoara a fost una dintre cele mai afectate regiuni din cauza economiei sale, care s-a bazat exact pe aceste două sectoare de activitate. Căderea economiei a afectat direct cele mai importante două cluburi ale județului '''Corvinul''' și Jiul Petroșani . Dacă Jiul a continuat să se lupte între primele două ligi în următorii aproximativ 15 ani, Corvinul a mai jucat în top doar încă două sezoane: 1990–91 și 1991–92 ., dar cu un rezultat sub așteptări, pe locurile 14 și 18, acest ultim rezultat a însemnat automat retrogradarea în Divizia B , pentru prima dată în ultimii 12 ani. Înapoi în divizia a doua, „The Ravens” a acuzat șocul retrogradării și a obținut două clasamente slabe, în mijlocul și a doua jumătate a tabelului, apoi sezonul 1994–95 părea să fie șansa lor de a salva și relansa clubul. „Alb-albaștrii” au terminat campionatul ca secunde în seria lor și s-au calificat în play-off-ul pentru promovare, unde au pierdut cu 0–1 în fața Sportului Studențesc București . În aceeași perioadă, productivul Centru de Tineret Corvinul a dat fotbalului românesc un nou nume important, Bogdan Lobonț , care va fi vândut Rapidului București ., doi ani mai tarziu. Înapoi în divizia a doua, rezultatele Corvinul au fost modeste, iar sprijinul financiar al Uzinei de Fier din ce în ce mai puțin consistent, astfel, între 1996 și 1999, echipa s-a instalat la mijlocul tabelului, între locurile 7 și 10. Pe lângă situația financiară și sportivă, Centrul de Tineret Corvinul continuă să „producă” jucători importanți, printre care Bogdan Andone , Decebal Gheară sau Bogdan Apostu , astfel, cu o nouă generație și un oarecare sprijin financiar din partea Municipiului Hunedoara , Corvinul luptă pentru o nouă promovare, dar încheie sezonul 1999–2000 doar pe locul 3, în spatele Gaz Metan Mediaș și ARO Câmpulung . Acesta a fost ultimul sezon în care echipa cu sediul la Hunedoara a luptat pentru promovarea în clasamentul de vârf. Sezonul următor, „The Ravens” a retrogradat în Divizia C, pentru prima dată în ultimii 34 de ani, dar promovat înapoi după un sezon. În următoarele patru sezoane, Corvinul a jucat în divizia a doua, dar la cel mai bun caz s-a clasat pe locul 7, în cele din urmă în toamna anului 2004 clubul a fost exclus din toate competițiile de către Federația Română de Fotbal din cauza datoriilor acumulate de-a lungul anilor. === Succesori și procese (2005–2021) === Între 2004 și 2016 clubul nu a avut echipe de seniori înscrise pentru a juca în vreo competiție a Federației Române de Fotbal și a fost ținut în viață doar de o singură echipă de tineret care a jucat în Campionatul Județean. &nbsp;În 2016, Tribunalul Hunedoara a decis că FC Corvinul va fi dizolvată pentru o datorie de cca. 160.500 $ , chiar dacă clubul a reușit să amâne această sentință din 2008, în lumina unui proces câștigat Rapid București privind transferul lui Bogdan Lobonț la Ajax . Corvinul ar fi trebuit să încaseze suma de 900.000 $, dar si Rapid a intrat in faliment, asa ca Tribunalul Hunedoara a considerat ca Corvinul nu are de unde sa incaseze banii si trebuie sa intre in lichidare. În 2005, ultimul președinte al FC Corvinul, Mircea Alic, a înregistrat marca Corvinul și ulterior l-a vândut lui Octavian Marian, un om de afaceri din București , pentru cca. 45.000 € . &nbsp;În același an, Municipiul Hunedoara a înființat SC Corvinul 2005 Hunedoara , clubul și-a cumpărat locul în linia secundă de la CS Deva , dar a avut o viață scurtă, au apărut din nou problemele financiare și în 2008, noul club a fost de asemenea dizolvat. În vara anului 2009 a fost înființat un nou club succesor, FC Hunedoara , club care a jucat multe sezoane consecutive în Liga a III -a și timp de patru ani la rând a ratat promovarea în Liga a II- a.cu o mică marjă. În vara lui 2016, această entitate a fost exclusă și din Liga III din cauza unor probleme financiare. Retrogradată în Liga Județeană, FC Hunedoara a fost reorganizată ca CS Hunedoara și promovată înapoi. Între 2005 și 2021, niciunul dintre cluburile succesoare nu a putut folosi marca ''FC Corvinul'' , în ciuda faptului că clubul inițial era unul latent, până în 2016 când Tribunalul Hunedoara a decis că FC Corvinul trebuie să intre în lichidare, oficial. Principala problemă a fost că Mircea Alic a înregistrat marca, apoi i-a vândut-o lui Octavian Marian, care nu avea niciun interes să-l predea Municipiului Hunedoara. Corvinul 2005, FC Hunedoara și CS Hunedoara au fost succesoarele lui FC Corvinul, din punct de vedere sportiv. Aceste entități au folosit culorile alb și albastru, Stadionul Michael Klein ca teren de teren și au fost susținute și de fanii și grupările ultrași ai Corvinulului. === Corvinul s-a întors (2021–prezent) === În vara anului 2021, cu ocazia centenarului Corvinului, marca originală, „FC Corvinul 2021” a fost cumpărată cu 47.000 € de la Octavian Marian. Pentru achiziția mărcii au fost implicate nume legendare ale clubului, printre care Ioan Andone, Mircea Lucescu, Bogdan Apostu sau [[Mircea Rednic]], tot cu sprijinul Municipiului Hunedoara. Grupurile Ultras Corvinul au strâns peste 12.000 € și au contribuit și ca voluntari în campania de achiziție a mărcii Corvinul. Acum, este de așteptat ca în vara anului 2022, CS Hunedoara să fie comasată cu '''FC Corvinul''', pentru a readuce la viață vechiul club, dar și pentru a da continuitate legală ultimilor 17 ani de lupte. În vara anului 2022, CS Hunedoara a fost redenumit oficial '''CS Corvinul 1921 Hunedoara''' (datorită fuziunii între CS Hunedoara și marca Corvinul Hunedoara). Drept urmare, CS Hunedoara a devenit succesorul oficial al lui FC Corvinul. În sezonul 2022-23 Corvinul promovează din nou în Liga II, după ce a terminat pe primul loc în seria 9 sezonul regular cu 52 de puncte, cu 20 peste ocupanta locului 2; și play-off-ul cu 77 de puncte, locul 2 terminând cu 42 de puncte. Barajul pentru liga a II-a a fost câștigat împotriva [[CS Gloria Bistrița-Năsăud (fotbal)|Gloria Bistrița-Năsăud]] 2-1 în ambele meciuri și [[CS Unirea Ungheni|Unirea Ungheni]] după 2-0 în tur și 4-1 în retur. ==== Cupa României ==== [[Liga a II-a 2023-2024|Sezonul 2023-24]] din liga a II-a primul de la revenire după atâția ani, a terminat pe 3, sezonul regulat și locul 2 în play-off, dar neavând licența, nu a putut participa la meciurile pentru promovarea în liga I. Una dintre cele mai mari performanțe ale clubului din ultimii 30 de ani a fost că s-a calificat în sferturile de finală ale Cupei României în decembrie 2023. Ultima dată când a ajuns în această etapă a fost în iunie 1988, acum peste 35 de ani. Dar miercuri, 15 mai 2024, Corvinul a jucat cu [[Oțelul Galați]] pe [[Stadionul Municipal Sibiu|Stadionul Municipal Sibiu]], în care scorul s-a încheiat 2-2, dar la penalty-uri a câștigat cu 3–2. Corvinul a câștigat prima Cupă a României, [[Rapid București]] a fost ultima echipă de liga a 2-a ce a făcut acest lucru acum 49 de ani. A urmat parcursul din Europa League, unde a trecut de Paks (vicecampioana Ungariei) cu 4-0 în tur și 0-2 în retur, dar a fost eliminata de Rijeka vicecampioana Croației după 0-0 în tur și 0-1 în retur. == Palmares și statistici== ==== Palmares intern ==== [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]''' : ''Cea mai bună clasare:'' locul 3 în [[Divizia A 1981-1982|1981–1982]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga II]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (4): 1953, 1959–60, 1975–76, 1979–80 : {{Silver2}} '''Vicecampioni''' (3): 1956, 1957–58, [[Divizia B 1994-1995|1994–95]], [[Liga a II-a 2023-2024|2023–24]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a III-a]]''' : {{Gold1}} '''Campioni''' (4): 1966–67, 2001–02, [[Liga a III-a 2021-2022|2021–22]], [[Liga a III-a 2022-2023|2022–23]] : {{Silver2}} '''Vicecampioni''' (3): 1965–66, [[Liga a III-a 2011-2012|2011–12]], [[Liga a III-a 2012-2013|2012–13]] [[Fișier:Actual Hunedoara county CoA.svg|20px]] '''[[Liga a IV-a Hunedoara|Liga a IV-a – Hunedoara]]''' : {{Gold1}} '''Campioni (2):''' [[Liga a IV-a 2009-2010#Hunedoara|2009–10]], [[Liga a IV-a 2017–2018#Hunedoara|2017–18]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României]]''' : [[File:Gold medal with cup.svg|20px]] '''Câștigători:''' [[Cupa României 2023-2024|2023–2024]] === {{flagicon|EUR}} Competiții internaționale === [[Fișier:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[Cupa UEFA 1982-1983|Cupa UEFA 1982–83]]''' * Turul 2 (1): [[Cupa UEFA 1982-1983|1982–83]] [[Fișier:UEFA_European_Cup.svg|faracadru|21x21px]] '''[[UEFA Europa League 2024-2025|UEFA Europa League 2024–2025]]''' * Turul 2 preliminar (1): [[UEFA Europa League 2024-2025|2024–25]] '''[[Fișier:UEFA_European_Cup.svg|faracadru|21x21px]] [[Conference League 2024-2025|UEFA Conference League 2024–2025]]''' * Turul 3 preliminar (1): [[Conference League 2024-2025|2024–25]] === Parcursul în cupele europene === <div style="height:200px; width:450px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> <table border="0" cellspacing="0" cellpadding="4"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | colspan=3 align="center" bgcolor="#1f86bc" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1982–1983'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Prima rundă''' |- | width="250" align="right" | Grazer AK {{flagicon|AUT}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] Corvinul Hunedoara |- | width="250" align="right" | '''Corvinul Hunedoara''' [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | {{flagicon|AUT}} Grazer AK |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Runda a doua''' |- | width="250" align="right" | Corvinul Hunedoara [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] | width="50" align="center" | 4-4 | width="250" | {{flagicon|RSF Iugoslavia}} FK Sarajevo |- | width="250" align="right" | '''FK Sarajevo''' {{flagicon|RSF Iugoslavia}} | width="50" align="center" | 4-0 | width="250" | [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] Corvinul Hunedoara |- | align="center" bgcolor="1f86bc" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Europa League 2024–25'''</span> |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 1 preliminar |- | align="right" | FC Paksi {{flagicon|HUN}} | align="center" | 0-4 | [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] Corvinul Hunedoara |- | align="right" | Corvinul Hunedoara [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] | align="center" | 0-2 | {{flagicon|HUN}} FC Paksi |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 2 preliminar |- | align="right" | Corvinul Hunedoara [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] | align="center" | 0-0 | {{flagicon|CRO}} HNK Rijeka |- | align="right" | HNK Rijeka {{flagicon|CRO}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] Corvinul Hunedoara |- | align="center" bgcolor="1f86bc" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Conference League 2024–25'''</span> |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 3 preliminar |- | align="right" | FC Astana {{flagicon|Kazahstan}} | 2-1 | [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] Corvinul Hunedoara |- | align="right" | Corvinul Hunedoara [[Fișier:Azzurro e Bianco.svg|21px|logo]] | 1-6 | {{flagicon|Kazahstan}} FC Astana |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==== Bilanț general ==== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție ! style="width:28px"| {{tooltip|Ap|Apariții}} ! style="width:28px"| {{tooltip|M|Meciuri jucate}} ! style="width:28px"| {{tooltip|V|Victorii}} ! style="width:28px"| {{tooltip|E|Egaluri}} ! style="width:28px"| {{tooltip|Î|Înfrângeri}} ! style="width:28px"| {{tooltip|GM|Goluri Marcate}} ! style="width:28px"| {{tooltip|GP|Goluri Primite}} ! style="width:28px"| {{tooltip|DG|Diferență de goluri}} |- | '''[[UEFA Europa League|Cupa UEFA/Europa League]]''' | 2 | 8 | 2 | 3 | 3 | 12 | 12 | 0 |- | '''[[UEFA Conference League]]''' | 1 |2 |0 |0 |2 |2 |8 | -6 |- ! Total ! 3 ! 10 ! 2 ! 3 ! 5 ! 14 ! 20 ! -6 |} == Stadion == {{Main|Stadionul Michael Klein}} [[Fișier:MK02.jpg|mini|Stadionul Michael Klein|280px]] În primii ani de existență, ''Fero Sport Hunedoara'' și-a disputat meciurile de acasă pe ''Stadionul Poarta Zgurii'', un teren cu o capacitate de doar 400–500 de persoane, două vestiare, un depozit și câteva mici anexe. Suficient pentru un oraș care, la acea vreme, avea doar vreo 4.000 de locuitori. În timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], stadionul a fost ocupat de Armata Sovietică, astfel că echipa de fotbal și-a mutat meciurile de acasă pe ''Stadionul Hășdat'', considerat din multe motive organizatorice a fi nepotrivit. Vestiarele se aflau în unele anexe din apropierea [[Castelul Corvinilor|Castelului Corvinilor]], iar fotbaliștii erau transportați pe Stadionul Hășdat cu cărucioare sau camioane. În anii 1950, Uzina de Fier a fost deja transformată într-o adevărată Uzină de Oțel și un nou oraș „se ridica” în zona de est a orașului vechi. Noul oraș avea nevoie de o nouă bază sportivă, o scenă construită în principal pentru echipa de fotbal, vechiul stadion, cunoscut în această perioadă ca ''Stadionul Metalul'' sau Stadionul ''Energia'' era considerat învechit. Pe 2 mai 1960, Complexul Sportiv Corvinul a fost deschis cu un meci de fotbal dintre Corvinul și [[CFR Arad]], câștigat de gazde cu 1–0. La mijlocul anilor 1990, stadionul a fost redenumit ''Stadionul Michael Klein'', în onoarea fotbalistului care a murit tragic la doar 33 de ani, în timpul unui antrenament. În 2006, stadionul a fost renovat și au fost montate 3.000 de locuri. Stadionul Michael Klein este, de asemenea, al doilea cel mai mare stadion de fotbal din județul Hunedoara după [[Stadionul Jiul]] din [[Petroșani]]. == Suporteri == Corvinul se bucură de sprijinul ''Asociației Suporterilor Corviniști'', cea care este alături de echipă la fiecare meci, fie acasă sau în deplasare. Suporterii Corvinului au o prietenie strânsă cu susținătorii echipelor [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua Bucuresti]] și [[FC UTA Arad|UTA Arad]].<ref>{{Cite web|url=https://www.sportarad.ro/2022/05/15/suporterii-uta-ei-strang-randurile-pentru-a-i-sustine-pe-fratii-de-la-hunedoara-in-barajul-de-promovare-de-la-oradea/|title=SUPORTERII UTA-EI STRÂNG RÂNDURILE PENTRU A-I SUSȚINE PE FRAȚII DE LA HUNEDOARA, ÎN BARAJUL DE PROMOVARE DE LA ORADEA!|publisher=sportarad.ro|date=15 May 2022|access-date=23 June 2022}}</ref> ==Lotul actual== {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q127432676|3=Antoniu Manolache}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q16234069|3=Alexandru Neacșa}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Regatul Țărilor de Jos|nr=|nume={{Ill-wd|Q16801645|3=Desley Ubbink}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q21063951|3=Florin Iacob}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=|nume={{Ill-wd|Q26924416|3=Ion Cărăruș}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Hergheligiu]]|poz=A}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Belgia|nr=|nume={{Ill-wd|Q54657351|3=Mehdi Lehaire}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61972724|3=Viorel Lică}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61984552|3=Daniel Pîrvulescu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61989812|3=Mihai Velisar}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q66134852|3=Mario Bratu}}|poz=M}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q129662945|3=Flavius Iacob}}|poz=|other=la [[CFR Cluj]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} ==Oficialii clubului== {{col-start}} {{col-4}} ===Consiliu de Administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#2185bf;color:#FFFFFF;border:1px solid #000000"|Rol ! style="background:#2185bf;color:#FFFFFF;border:1px solid #000000"|Nume |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} Primăria Hunedoara |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Dan Colesniuc |- | Vicepreședinte | {{Flagicon|ROU}} Daniel Stroia |- | Membrii | {{Flagicon|ROU}} [[Ioan Andone]] <br> {{Flagicon|ROU}} [[Remus Vlad]] <br> {{Flagicon|ROU}} Constantin Ioan <br> {{Flagicon|ROU}} Virgil Sevăstru |- | Director sportiv | {{Flagicon|ROU}} Daniel Dăscălescu |} {{col-4}} ===Staff tehnic actual=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#2185bf;color:#FFFFFF;border:1px solid #000000"|Rol ! style="background:#2185bf;color:#FFFFFF;border:1px solid #000000"|Nume |- | Antrenor | {{Flagicon|ROU}} [[Florin Maxim]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Raul Spătaru |- | Antrenor de portari | {{Flagicon|ROU}} Andrei Cobliș |- | Antrenor de fitness | {{Flagicon|ROU}} Mircea Alic jr. |- | Doctor | {{Flagicon|ROU}} Vasile Chiriac |} {{col-end}} ==Parcursul competițional== {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie || Loc || [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Liga a II-a 2024-2025|2024–25]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || 7 || [[Cupa României 2024-2025#Play-off|Play-off]] |- | [[Liga a II-a 2023-2024|2023–24]] || '''2''' || Liga a II-a || align=center bgcolor=silver | 2 || align=center bgcolor=gold| [[Finala Cupei României 2024|Câștigătoare]] |- | [[Liga a III-a 2022-2023#Seria 9|2022–23]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IX-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C, P)''' || [[Cupa României 2022-2023#Turul II|Turul doi]] |- | [[Liga a III-a 2021-2022#Seria 9|2021–22]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IX-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C)''' || [[Cupa României 2021-2022#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga a III-a 2020-2021#Seria 9|2020–21]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IX-a)</small> || 6 || |- | [[Liga a III-a 2019-2020#Seria 4|2019–20]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || 7 || |- | [[Liga a III-a 2018-2019#Seria 4|2018–19]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || 9 || |- |2017–18 || '''4''' || [[Liga a IV-a]] <small>([[Județul Hunedoara|HD]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- |[[Liga a IV-a 2016-2017#Hunedoara|2016–17]] || '''4''' || [[Liga a IV-a]] <small>([[Județul Hunedoara|HD]])</small> || 5 || |- | [[Liga a III-a 2015-2016#Seria IV|2015–16]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''5 (R)''' || |- | [[Liga a III-a 2014-2015#Seria IV|2014–15]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || 8 || |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie || Loc || [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Liga a III-a 2013-2014#Seria IV|2013–14]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || align=center bgcolor=bronze| 3 || |- | [[Liga a III-a 2012-2013#Seria V|2012–13]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a V-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || |- | [[Liga a III-a 2011-2012#Seriva V|2011–12]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a V-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || |- | [[Liga a III-a 2010-2011#Seria V|2010–11]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a V-a)</small> || 6 || |- |[[Liga a IV-a 2009-2010#Hunedoara|2009–10]] || '''4''' || [[Liga a IV-a]] <small>([[Județul Hunedoara|HD]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | [[Liga a II-a 2007-2008#Seria a II-a|2007–08]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''18''' '''(R)''' || |- | [[Liga a II-a 2006-2007#Seria a II-a|2006–07]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || 10 || |- | [[Divizia B 2005-2006|2005–06]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a III-a)</small> || 6 || |- | [[Divizia B 2004-2005|2004–05]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a III-a)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''16''' '''(R)''' || |- | [[Divizia B 2003-2004|2003–04]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a III-a)</small> || 12 || |} {{col-end}} {| {{#switch: {{{type}}} | 2 = class="wikitable" | #default = class="wikitable mw-collapsible mw-collapsed" }} ! colspan="21" |Cronologia clubului FC Corvinul Hunedora |- ! rowspan="27" | !Anul !'''Divizia''' !'''Clasament''' !'''Puncte''' !'''Victorii''' !'''Egaluri''' !'''Infrangeri''' !'''Golghetar''' !'''Antrenor''' ! rowspan="27" | !Anul !'''Divizia''' !'''Clasament''' !'''Puncte''' !'''Victorii''' !'''Egaluri''' !'''Infrangeri''' !'''Golghetar''' !'''Antrenor''' ! rowspan="27" | |- |1953-1954 |Divizia B |Campionii(1) |40 |15 |10 |3 | | |1980-1981 |Divizia A |Menținere (6) |35 |16 |3 |15 | |[[Mircea Lucescu]] |- |1954 |Divizia A |Retrogradare(11) |26 |9 |5 |12 | | |1981-1982 |Divizia A |Menținere (3) |39 |17 |5 |12 |Ioan Petcu |[[Ladislau Vlad]] |- |1955 |Divizia B |Menținere (6) |25 |8 |9 |9 | | |1982-1983 |Divizia A |Menținere (6) |34 |13 |8 |13 | |[[Ladislau Vlad]] |- |1956 |Divizia B |Vicecampioana(2) |31 |11 |9 |4 | | |1983-1984 |Divizia A |Menținere (12) |32 |12 |8 |14 | | |- |1957-1958 |Divizia B |Vicecampioana (2) |36 |15 |6 |5 | | |1984-1985 |Divizia A |Menținere (8) |32 |15 |2 |17 | |[[Ion Nunweiller]] |- |1958-1959 |Divizia B |Menținere (4) |29 |12 |5 |9 | | |1985-1986 |Divizia A |Menținere (5) |37 |17 |3 |14 |Ioan Petcu |[[Ion Nunweiller]] |- |1959-1960 |Divizia B |Campionii (1) |37 |14 |9 |3 | | |1986-1987 |Divizia A |Menținere (9) |33 |13 |7 |14 |Ion Cojocaru | |- |1961-1962 |Divizia A |Retrogradare (14) |16 |5 |6 |15 | | |1987-1988 |Divizia A |Menținere (7) |30 |13 |4 |17 | |[[Constantin Ardeleanu]] |- |1962-1963 |Divizia B |Retrogradare (14) |14 |4 |6 |16 | | |1988-1989 |Divizia A |Menținere (15) |29 |13 |3 |18 | | |- |1963-1964 |Divizia C | rowspan="3" |Menținere | colspan="4" rowspan="4" | | | |1989-1990 |Divizia A |Menținere (6) |32 |14 |4 |16 | | |- |1964-1965 |Divizia C | | |1990-1991 |Divizia A |Menținere (14) |32 |15 |2 |17 | | |- |1965-1966 |Divizia C | | |1991-1992 |Divizia A |Retrogradare(18) |19 |6 |21 |21 | |[[Dudu Georgescu]] |- |1966-1967 |Divizia C |Promovare | | |1992-1993 |Divizia B |Menținere (13) |31 |12 |7 |15 | | |- |1967-1968 |Divizia B |Menținere (8) |25 |10 |5 |11 | | |1993-1994 |Divizia B |Menținere (9) |33 |15 |3 |16 |Marius Păcurar | |- |1968-1969 |Divizia B |Menținere (4) |32 |15 |2 |13 | | |1994-1995 |Divizia B |Vicecampioana(2) |64 |20 |4 |10 |[[Romulus Gabor]] | |- |1969-1970 |Divizia B |Menținere (10) |28 |11 |6 |13 | | |1995-1996 |Divizia B |Menținere (9) |47 |13 |8 |13 |[[Marius Păcurar]] |[[Gabriel Stan]] |- |1970-1971 |Divizia B |Menținere (4) |33 |13 |7 |10 | | |1996-1997 |Divizia B |Menținere (7) |48 |14 |6 |14 |[[Mihai Dăscălescu]] | |- |1971-1972 |Divizia B |Menținere (13) |28 |12 |4 |14 | | |1997-1998 |Divizia B |Menținere (9) |50 |16 |2 |16 | | |- |1972-1973 |Divizia B |Menținere (11) |30 |12 |6 |12 | | |1998-1999 |Divizia B |Menținere (10) |46 |14 |4 |16 |[[Marius Păcurar]] | |- |1973-1974 |Divizia B |Menținere (6) |34 |13 |8 |13 | | |1999-2000 |Divizia B |Menținere (3) |54 |16 |6 |12 | | |- |1974-1975 |Divizia B |Menținere (4) |37 |17 |3 |14 | | |2000-2001 |Divizia B |Retrogradare (14) |34 |10 |4 |16 | | |- |1975-1976 |Divizia B |Promovare (1) |51 |23 |5 |6 | |[[Ilie Savu]] |2001-2002 |Divizia C |Promovare (1) | colspan="4" | | | |- |1976-1977 |Divizia A |Menținere (14) |31 |10 |11 |13 | |[[Ilie Savu]] |2002-2003 |Divizia B |Menținere (7) |46 |13 |7 |8 | | |- |1977-1978 |Divizia A |Menținere (8) |34 |11 |12 |11 | |[[Ștefan Coidum]] | colspan="9" rowspan="3" | |- |1978-1979 |Divizia A |Retrogradare(16) |30 |13 |4 |17 | |[[Mircea Lucescu]] |- |1979-1980 |Divizia B |Campionii(1) |49 |23 |3 |8 | |[[Mircea Lucescu]] |} == Foști jucători notabili == Fotbaliștii înscriși mai jos au avut selecții internaționale pentru țările lor la nivel de juniori și/sau seniori și/sau mai mult de 100 de selecții pentru Corvinul Hunedoara. {{div col|colwidth=22em}} * {{flagicon|ROU}} [[Ioan Andone]] * {{flagicon|ROU}} [[Ioan Bogdan]] * {{flagicon|ROU}} [[Alexandru Crețu]] * {{flagicon|ROU}} [[Florea Dumitrache]] * {{flagicon|ROU}} [[Constantin Dumitriu]] * {{flagicon|ROU}} [[Romulus Gabor]] * {{flagicon|ROU}} [[Decebal Gheară]] * {{flagicon|ROU}} [[Ovidiu Cornel Hanganu|Ovidiu Hanganu]] * {{flagicon|ROU}} [[Michael Klein]] * {{flagicon|ROU}} [[Bogdan Lobonț]] * {{flagicon|ROU}} [[Mircea Lucescu]] * {{flagicon|ROU}} [[Ioan Mărginean]] * {{flagicon|ROU}} [[Dorin Mateuț]] * {{flagicon|ROU}} [[Radu Nunweiller]] * {{flagicon|ROU}} [[Marius Păcurar]] * {{flagicon|ROU}} [[Ioan Petcu]] * {{flagicon|ROU}} [[Mircea Rednic]] * {{flagicon|ROU}} [[Florea Văetuș]] * {{flagicon|ROU}} [[Remus Vlad]] {{div col end}} == Foști antrenori notabili == * {{flagicon|Romania}} [[Ilie Savu]] * {{flagicon|Romania}} [[Ștefan Coidum]] * {{flagicon|Romania}} [[Mircea Lucescu]] * {{flagicon|Romania}} [[Ion Nunweiller]] * {{flagicon|Romania}} [[Ladislau Vlad]] * {{flagicon|Romania}} [[Octavian Cojocaru]] * {{flagicon|Romania}} [[Ion Ionescu]] * {{flagicon|Romania}} [[Constantin Ardeleanu]] * {{flagicon|Romania}} [[Virgil Stoica]] * {{flagicon|Romania}} [[Dudu Georgescu]] * {{flagicon|Romania}} [[Gabriel Stan]] == Referințe == <references /> == Legături externe == * [https://www.transfermarkt.com/cs-hunedoara/startseite/verein/41061 Corvinul Hunedoara] pe [[Transfermarkt]] . * [http://adevarul.ro/locale/hunedoara/foto-dezvaluiau-cele-mai-admirate-imagini-istoria-echipei-corvinul-1_51605afc00f5182b858e938c/index.html FOTO Ce dezvăluiau cele mai admirate imagini din istoria echipei Corvinul], 6 aprilie 2013, Daniel Guță, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/locale/hunedoara/video-mircea-lucescu-primii-ani-antrenorat-corvinul-hunedoara-interviu-poveste-1981-1_5143b12000f5182b85121b57/index.html VIDEO Mircea Lucescu: primii ani de antrenorat la Corvinul Hunedoara și un interviu de poveste, din 1981], 16 martie 2013, Daniel Guță, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/locale/hunedoara/amintiri-fotbal-ioan-andone-castigat-primii-bani-fotbalist-corvinul-i-a-cheltuit-haine-firma-1_511e531400f5182b85656bd0/index.html AMINTIRI DIN FOTBAL Ioan Andone a câștigat primii bani ca fotbalist la Corvinul și i-a cheltuit pe haine de firmă], 15 februarie 2013, Daniel Guță, ''Adevărul'' * [http://adevarul.ro/news/sport/omul-enciclopedie-hunedorean-pastrat-istoria-corvinului-mii-imagini-epoca-1_50abca147c42d5a663803da8/index.html Omul enciclopedie: un hunedorean a păstrat istoria Corvinului în mii de imagini de epocă], 20 octombrie 2011, ''Adevărul'' *[https://adevarul.ro/locale/hunedoara/cum-arata-stadionul-michael-klein-facut-istorie-trecut-28-ani-moartea-fotbalistului-video-1_601955215163ec42718a2056/index.html Cum arată stadionul unde Michael Klein a făcut istorie. Au trecut 28 de ani de la moartea fotbalistului VIDEO], 2 februarie 2021, Daniel Guță, Adevărul {{Liga a II-a}} [[Categorie:Fondări în 1921]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Hunedoara]] [[Categorie:Cluburi românești de fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României|Corvinul Hunedoara]] i3mgslvcpzy9tv6f4o3y5l9nulylz6b 14 191073 17024675 9879212 2025-06-10T23:09:54Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024675 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599.61/.73&lang=ro 599.72] |DDC= |LCC= }} {{Catmore|Perisodactile}} :{{Commons category-inline|Perissodactyla}} {{Mamifere}} [[Categorie:Copitate]] [[Categorie:Ordine de mamifere]] s346qzkhhkts03b9eb0qcgjlv6ee0ya 14 191483 17024894 9526212 2025-06-11T05:44:19Z GEO 9723 adăugat [[Categorie:Organizații de cercetare din Statele Unite ale Americii]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024894 wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Massachusetts Institute of Technology}} {{Catmore|Massachusetts Institute of Technology}} [[Categorie:Instituții de învățământ superior din Massachusetts]] [[Categorie:Organizații de cercetare din Statele Unite ale Americii]] nryw4ojsmudehop2kf12aonsariljgv 0 195304 17025192 17021497 2025-06-11T11:48:58Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025192 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Elena Udrea | alma_mater = [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir]]<br />[[Universitatea Națională de Apărare Carol I]] | profesia = [[Avocat]] | nationalitatea = [[Român]]ă | religia = [[Biserica Ortodoxă Română|Ortodoxă]] |}} '''Elena Udrea''' (nume complet '''Elena Gabriela Udrea'''; {{Date biografice}}) este o fostă [[politician]]ă română, care a deținut funcțiile de consilier prezidențial, șef al Cancelariei Prezidențiale, deputat, ministru al turismului și ministru al dezvoltării regionale și turismului. A fost membră a [[Partidul Național Liberal (România)|Partidului Național Liberal]] și a [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidului Democrat Liberal]]. La 30 ianuarie 2014 a demisionat din PDL și s-a alăturat [[Partidul Mișcarea Populară|Partidului Mișcarea Populară]], din care s-a autosuspendat pe 30 ianuarie 2015. Din partea PMP a participat la [[Alegeri prezidențiale în România, 2014|alegerile prezidențiale române din 2014]], obținând un scor mic în primul tur. Udrea a fost o apropiată a președintelui [[Traian Băsescu]], contestată puternic atât de oponenții, cât și de susținătorii acestuia. A fost implicată în mai multe dosare penale și a fugit în 2018 din România, fiind încarcerată pentru scurt timp în [[Costa Rica]]. Pe data de 7 aprilie 2022 a fost arestată în [[Bulgaria]], iar pe 11 iunie 2022 a fost încarcerată în {{ill|en|penitenciarul Târgșor|Târgșor Prison}} pentru perioadă de 6 ani. == Copilărie == Elena Udrea s-a născut la 26 decembrie 1973 în [[Buzău]].<ref>{{Citat web|url=http://www.elenaudrea.ro/ro/site/19/cv/|title=CV Elena Udrea|publisher=Site-ul personal al Elenei Udrea|accessdate=2012-12-11|archive-date=2010-02-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20100225013148/http://www.elenaudrea.ro/ro/site/19/cv/|dead-url=yes}}</ref> Elena a copilărit în cartierul Micro V, din Buzău, într-o familie de muncitori, tatăl șofer, iar mama taxatoare la societatea de transport public local. A locuit până la vârsta de 5 ani cu părinții în satul [[Pietrosu, Buzău]]. Conform paginii proprii de internet a fost premiantă din clasa I până într-a VIII la Școala nr.16, după care a urmat cursurile liceale la [[Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu, Buzău|Liceul Teoretic „Bogdan Petriceicu Hasdeu”]] profil filologie absolvind în 1992.<ref>{{Citation | last= Elena Udrea | title= Despre mine| newspaper= Pagina oficială de internet| date= | url=http://archive.is/i7kjk| accessdate=2 iulie 2014}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://opiniabuzau.ro/index.php/monden/14161-elena-udrea-a-sarbatorit-la-buzau-20-de-ani-de-la-absolvirea-hasdeului-galerie-foto|titlu=Elena Udrea a sărbătorit la Buzău 20 de ani de la absolvirea Hasdeului (galerie foto)|publisher=Opinia|location=Buzău|first=Silvia|last=Herghelegiu|date=2 iulie 2012|accessdate=2013-02-21|archive-date=2012-07-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20120717132529/http://www.opiniabuzau.ro/index.php/monden/14161-elena-udrea-a-sarbatorit-la-buzau-20-de-ani-de-la-absolvirea-hasdeului-galerie-foto|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citation | last=Iulian Bunila| title=Elena Udrea: de la copila care sărea gardul vecinilor ca să fure roșii la cursa pentru Cotroceni| newspaper=Adevărul| date= 26 septembrie 2014| url=http://adevarul.ro/locale/buzau/elena-udrea-sarit-gardul-vecinilor-cursa-cotroceni-1_542446f90d133766a86cc37a/index.html| accessdate=3 octombrie 2014}}</ref> == Studii == După liceu a urmat cursurile Facultății de Științe Juridice și Administrative, specializarea Drept, în cadrul [[Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir|universității private ”Dimitrie Cantemir”]] din București, obținând diploma de licență în 1996. După 2005 a urmat o serie de cursuri în domeniul apărării și securității naționale la [[Universitatea Națională de Apărare „Carol I”]]. Este vorba de [[Colegiul Național de Apărare]], Colegiul de Management al Resurselor Apărării, Educațional și al Achizițiilor și de un Masterat în Securitate și Apărare Națională la aceeași instituție de învățământ. == Carieră de avocat == Elena Udrea a fost avocat din 1997 la propriul său cabinet individual și și-a întrerupt avocatura când a deținut funcții de demnitate publică. În 2003-2004, a reprezentat [[RA-APPS]] în mai multe procese. La sfârșitul anului 2005 a obținut achitarea președintelui [[Traian Băsescu]] în legătură cu plângerea penală formulată la adresa acestuia privind achiziționarea unui imobil din strada Mihăileanu. În 2008 a returnat un onorariu încasat de la regie, după ce au apărut discuții legate de suma încasată. == Familie == Elena Udrea a fost căsătorită de la 25 decembrie 2003 până la 10 iunie 2013 cu [[Dorin Cocoș]], un om de afaceri care a devenit controversat după 2005, aparținând grupurilor de interese „Golden Blitz” și „Bittner-Petrache”. Controversat a fost un contract de concesiune a parcărilor din centrul capitalei și eliberarea de certificate medicale pentru muncitori români dornici să plece la muncă în străinătate. După divorț a început o relație cu Adrian Alexandrov. Elena a născut o fetiță la 20 septembrie 2018 în Costa Rica.<ref>{{Citat web|url=https://www.libertatea.ro/ultima-ora/ulena-udrea-nascut-o-fetita-perfect-sanatoasa-2400541|accessdate=20 septembrie 2018|autor=Libertatea|titlu=Elena Udrea a născut cu o lună mai devreme}}</ref> == Cariera politică == === Partidul Național Liberal === [[File:Elena Udrea Roman.jpg|thumb|right|250px|Elena Udrea la Roman cu ocazia Zilei Naționale]] În 2004, Elena Udrea a devenit membru [[PNL]] și candidat pe lista [[Alianța Dreptate și Adevăr|Alianței ”Dreptate și Adevăr”]] pentru un loc în Consiliul General al Municipiului București. A ajuns consilier general în echipa primarului general [[Traian Băsescu]] și a devenit președinte al Comisiei Juridice și de Disciplină a CGMB. A ocupat această funcție câteva luni, după care a demisionat pentru a-l urma pe fostul primar la Cotroceni. După ce Traian Băsescu a devenit [[președintele României]] în 2004, Elena Udrea a fost numită Consilier de Stat, șefa Cancelariei Președintelui din februarie până la octombrie 2005. În această funcție, într-o emisiune televizată prezentatorul [[Robert Turcescu]] i-a întins o capcană, cerându-i opinia asupra unei declarații a președintelui Norvegiei asupra aderării României și Bulgariei la [[Uniunea Europeană]]. După ce a răspuns, a fost informată că Norvegia nu este membră a UE și nu e condusă de un președinte.<ref>Mircea Marian, [http://adevarul.ro/news/societate/blonda-cotroceni-nu-ingrijoreaza-presedintele-norvegiei-nu-vrea-ue-1_50aca81e7c42d5a66387bea6/index.html "Blonda de la Cotroceni nu se îngrijorează că președintele Norvegiei nu ne vrea in UE" ("The Cotroceni Blonde Isn't Worried that the Norwegian President Doesn't Want Us in the EU")], ''Adevărul'', 20 April 2005, retrieved 25 February 2009</ref> A demisionat din funcție în urma unei campanii de presă care viza un [[conflict de interese]] cu afacerile soțului său. În octombrie 2005 a demisionat din [[PNL]]. === Partidul Democrat Liberal === [[File:Flickr - europeanpeoplesparty - EPP Political Bureau 9 November 2006 (35).jpg|thumb|Elena la conferința [[PPE]], 9 noiembrie 2006]] A devenit membru [[Partidul Democrat (România)|Partidul Democrat (PD)]] (ulterior [[Partidul Democrat Liberal|Partidul Democrat Liberal (PDL)]]) în februarie 2006, anul în care [[Theodor Stolojan]], [[Valeriu Stoica]] și [[Gheorghe Flutur]] au părăsit [[PNL]] sau au fost excluși din partid. În decembrie 2006, la constituirea [[Partidul Liberal Democrat (România, 2006)|PLD]], a devenit secretar executiv. A rămas în anturajul președintelui și s-a opus adesea premierului [[Călin Popescu-Tăriceanu]], președintele PNL. În 2007 l-a acuzat pe Tăriceanu că i-ar fi cerut președintelui să intervină în fața procurorului general pentru [[Dinu Patriciu]], declanșând scandalul ”Bilețelul”. În noiembrie 2008 a devenit [[deputat]] PDL în Colegiul 25 [[București]], întrunind 43,4% din voturi și cel mai mare număr de voturi exprimate în favoarea unui [[deputat]] [[PD-L]] în capitală. Cel mai important angajament electoral al Elenei Udrea a vizat construcția primului tronson nou de metrou din ultimii 20 de ani, care urma să facă legătura între [[Universitatea din București|Universitate]] și [[Drumul Taberei]]. Proiectul a fost licitat, atribuit, iar lucrările de construcție au început în 2011. ==== Ministru al Turismului ==== [[File:Elena Udrea bgiu.jpg|thumb|Elena la Sinaia, 2008]] În decembrie 2008 a fost numită Ministru al Turismului în [[Guvernul Emil Boc|Guvernul condus de Emil Boc]]. În 2009 grupul german [[TUI AG|TUI]] a revenit în România, după ce părăsise această piață în 2006. În același an România a devenit membru al Consiliului Executiv al [[Organizația Mondială a Turismului|OMT]]. Tot în [[2009]], [[România]] primește pentru promovarea turismului trei trofee "Mărul de Aur" de la Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET) pentru Zona Ecoturistică [[Mărginimea Sibiului]], Rezervația Biosferei [[Delta Dunării]] și pentru o companie de transport aerian. Ministerul condus de Elena Udrea a finanțat cincizeci de proiecte derulate de consilii județene și locale, care fac parte din programele naționale de investiții în infrastructura turistică, respectiv „Schi în [[România]]", „Dezvoltarea turismului balnear", „Dezvoltarea turismului în [[Delta Dunării]] și pe Litoral", „Dezvoltarea infrastructurii în zona montană înaltă". ===== Comisia parlamentară de anchetă ===== În toamna anului 2009, înainte de campania electorală oficială pentru [[Alegeri prezidențiale în România, 2009|alegerile prezidențiale]], o comisie de anchetă parlamentară a investigat modul în care Ministerul Turismului a gestionat banii de promovare turistică și de investiții în infrastructura turistică. Comisia a acuzat-o pe Elena Udrea de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, instigare la infracțiunea de abuz contra interesului public și [[conflict de interese]] și a sesizat Parchetul. Parchetul nu a reținut niciun capăt de acuzare. Elena Udrea a contestat componența și procedurile comisiei și a afirmat că aceasta a fost înființată cu scop politic, urmărind compromiterea adversarilor politici ai [[PNL]] și [[PSD]]. ==== Ministru interimar al Mediului ==== Înperioada octombrie-decembrie 2009, Elena Udrea este și Ministru interimar al Mediului, după ce guvernul a pierdut susținerea majorității parlamentare după plecarea [[PSD]], inclusiv a Ministrului Mediului, [[Nicolae Nemirschi]], din executiv. Udrea a deschis accesul hotelierilor de pe litoral la fonduri prin programul Casa Verde, finanțat din Fondul de Mediu, pentru surse alternative ecologice de energie termică. ==== Ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului ==== În decembrie 2009, Elena Udrea a devenit Ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului prin fuziunea dintre Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței cu Ministerul Turismului. În mandatul său, au fost subordonate ministerului și alte instituții, cum ar fi [[Inspectoratul de Stat în Construcții]] și [[Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară]]. Și-a încheiat mandatul în februarie 2012. ==== Președinte PDL București ==== În perioada iulie-noiembrie 2010 a deținut funcția de președinte interimar al PDL București, iar în noiembrie a devenit președinte ales. Elena Udrea a preluat conducerea celei mai mari organizații a [[PDL]] în timp ce [[Sorin Oprescu]] (fost membru PSD) era primar general, pe fondul erodării încrederii electoratului față de partid din cauza măsurilor de austeritate ale [[Guvernul Boc|Guvernului Boc]]. Elena Udrea a eșuat cu o reformă administrativă a municipiului [[București]]. Proiectul s-a lovit de opoziția dură a primarilor de sector și Elena Udrea a abandonat proiectul în vara anului 2011. Udrea l-a susținut pe omul de afaceri controversat [[Silviu Prigoană]] la funcția de primar general al municipiului [[București]] la alegerile din [[2012]] unde a obținut doar 17,12% din voturi. În urma alegerilor, Elena Udrea a demisionat din funcția de președinte [[PDL]] [[București]]. ==== Vicepreședinte PDL ==== La Congresul [[PD-L]] din [[mai]] [[2011]], a fost aleasă în funcția de vicepreședinte. La congres, Elena Udrea a susținut moțiunea câștigătoare și a președintelui [[PD-L]] reconfirmat în funcție, [[Emil Boc]]. După alegerile locale din 2012 a demisionat alături de colegii e șii din conducerea [[PDL]]. ==== Deputat ARD de Roman ==== [[File:Elena Udrea şi Laurenţiu Leoreanu.jpg|thumb|right|250px|Elena Udrea împreună cu primarul Romanului, Laurențiu Leoreanu]] La [[Alegeri legislative în România, 2012|alegerile legislative din 2012]], a candidat în [[colegiu uninominal|colegiul uninominal]] nr. 4 din circumscripția Neamț, ce cuprinde municipiul [[Roman, România|Roman]] și [[comuna Ion Creangă, Neamț|comuna Ion Creangă]].<ref>{{Citation | last=| title=Elena Udrea își consolidează poziția de câștigător detașat în colegiul său din Neamț| newspaper=Ziare.com| date= 29 noiembrie 2012| url=http://www.ziare.com/udrea/pdl/elena-udrea-isi-consolideaza-pozitia-de-castigator-detasat-in-colegiul-sau-din-neamt-1204469| accessdate=2 iulie 2014}}</ref><ref>{{Citation | last=Iulia Marin| title=Elena Udrea: „Sunt deputat de Roman și Ion Creangă în următorii patru ani” | newspaper=Adevărul| date= 10 decembrie 2012| url=http://adevarul.ro/news/politica/elena-udrea-sunt-deputat-roman-ion-creanga-urmatorii-patru-ani-1_50c51237596d720091dc29ce/index.html| accessdate=2 iulie 2014}}</ref> A obținut 42% din voturi, și a câștigat funcția de deputat prin redistribuirea mandatelor.<ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/liderii-democrat-liberali-cu-performante-in-alegeri-1015777.html|title=Liderii democrat-liberali cu performanțe în alegeri|first=Andreea|last=Udrea|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|date=2012-12-14|accessdate=2013-02-05}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/news/politica/rezultate-alegeri-parlamentare-2012-afla-viitorii-senatori-deputati-colegiul-tau-1_50c7b1cb596d720091ec6ba5/index.html#tab-infografii|title=Harta interactivă a rezultatelor de la alegerile parlamentare|date=2012-12-12|accessdate=2013-02-05|publisher=[[Adevărul]] online}}. Selectați din combobox județul Neamț și introduceți la localitate „comuna Ion Creangă” (municipiul Roman lipsește)</ref> ==== Candidată pentru președinția PDL ==== În februarie 2013 a anunțat candidatura pentru funcția de președinte [[PDL]]. La 23 martie 2013 a câștigat [[Vasile Blaga]] cu 2344 voturi, Elena Udrea obținând 2014 voturi, iar [[Monica Macovei]] 209 voturi. === Partidul Mișcarea Populară === Pe 30 ianuarie 2014 Elena Udrea s-a alăturat noului partid de dreapta susținut de [[Traian Băsescu]], [[Partidul Mișcarea Populară|Partidul Mișcarea Populară (PMP)]].<ref>{{Citation | last=| title=Udrea: PMP vine alături de președintele Băsescu, pentru a se lupta cu puterea USL| newspaper=Realitatea TV| date= 1 februarie 2014| url=http://www.realitatea.net/udrea-pmp-vine-alaturi-de-presedintele-basescu-pentru-a-se-lupta-cu-puterea-usl_1371128.html| accessdate=2 iulie 2014}}</ref> În data de 7 iunie 2014, Elena Udrea a fost aleasă președinte al PMP..<ref>{{Citation | last=Mădălina Mihalache, Sebastian Zachmann| title=Elena Udrea a fost aleasă președintele PMP și a anunțat candidatul partidului la președinție: Cristian Diaconescu| newspaper=Adevărul| date= 7 iunie 2014| url=http://adevarul.ro/news/politica/congres-pmp-isi-alege-conducerea-1_5392b6ef0d133766a85e7c6a/index.html| accessdate=2 iulie 2014}}</ref> === Candidată la președinția României === În 2014 și-a depus candidatura pentru [[Alegeri prezidențiale în România, 2014|alegerile prezidențiale din 2 noiembrie]]. Conform [[Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_2014#Rezultate|rezultatelor finale]] a obținut 5,20%. == Controverse == === Dosarul „Microsoft” === În 10 februarie 2015 Elena Udrea a fost reținută și plasată în arest în dosarul „Microsoft”.<ref>{{Citat web|url=http://www.mediafax.ro/social/elena-udrea-retinuta-in-dosarul-microsoft-ea-a-fost-scoasa-din-dna-cu-catuse-si-jandarmi-iar-in-arest-a-ajuns-fara-catuse-nu-poti-pune-catuse-adevarului-13812360|accessdate=|autor=|titlu=Elena Udrea, REȚINUTĂ în dosarul Microsoft. Ea a fost scoasă din DNA cu cătușe și jandarmi, iar în arest a ajuns fără cătușe: "Nu poți pune cătușe adevărului"}}</ref> Pe 11 februarie ea a contestat mandatul de arest. După o săptămână petrecută în închisoare, pe 17 februarie, i-a fost schimbată măsura arestului preventiv fiind plasată în arest la domiciliu pentru perioada 17 februarie - 17 martie inclusiv, pentru trafic de influență, în legătură cu denunțul lui Dinu Pescariu. Pe 25 februarie 2015 ea a fost din nou plasată în arest preventiv, în dosarul „Microsoft”, pentru o perioadă de 30 de zile, începând din 25 februarie 2015 până la 26 martie 2015 inclusiv.<ref>{{Citat web|url=http://www.mediafax.ro/social/elena-udrea-arestata-preventiv-in-dosarul-gala-bute-udrea-a-fost-dusa-in-arestul-politiei-capitalei-13887966|accessdate=|autor=|titlu=Elena Udrea, ARESTATĂ preventiv în dosarul "Gala Bute". Udrea a fost dusă în Arestul Poliției Capitalei}}</ref> Mandatul de arestare a fost emis de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru: luare de mită în legătură cu finanțarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic și UAT Borsec; luare de mită în legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către SC Consmin SA; luare de mită în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA și SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni și UAT Petroșani; și abuz în serviciu, în legătură cu organizarea "Galei Bute".<ref name=":1">[http://www.gandul.info/puterea-gandului/komisara-vuitton-9739715 Komisara Vuitton], 12 iunie 2012, Cristian Tudor Popescu, ''Gândul'', accesat la 19 septembrie 2016</ref> ==== Dosarul „Gala Bute” ==== Fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea, a fost acuzată în dosarul ”Gala Bute”, alături de alți șapte inculpați, de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosire de documente ori declarații false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.<ref name=":0">{{Citat web|url=http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-21686600-elena-udrea-condamnata-6-ani-inchisoare-executare-dosarul-gala-bute.htm|accessdate=|autor=|titlu=Elena Udrea, condamnata la 6 ani de inchisoare cu executare in dosarul Gala Bute. Sentinta nu este definitiva|archive-date=2017-10-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20171011072032/http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-21686600-elena-udrea-condamnata-6-ani-inchisoare-executare-dosarul-gala-bute.htm|dead-url=yes}}</ref> În februarie 2015 Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a deputatului Elena Udrea în dosarul Gala Bute în care este suspectată de fapte de corupție.<ref>{{cite web|url=http://www.rfi.ro/stiri-politica-55364-elena-udrea-urmarita-penal-dosarul-gala-bute?utm_term=%23politica+&utm_medium=twitter|title=Elena Udrea, urmărită penal în dosarul Gala Bute|work=RFI România : Actualitate, informații, știri în direct|accessdate=2015-02-02|archive-date=2015-02-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20150212082814/http://www.rfi.ro/stiri-politica-55364-elena-udrea-urmarita-penal-dosarul-gala-bute?utm_term=%23politica+&utm_medium=twitter|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.dw.de/%C3%AEn-ce-a-constat-imunitatea-elenei-udrea/a-18229777|title=În ce a constat imunitatea Elenei Udrea?|work=DW.DE}}</ref> Procurorii au arătat în rechizitoriu că pe 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunț de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfășurate cu ocazia organizării Galei Internaționale de Box Profesionist de către Federația Română de Box.<ref name=":0" /> În data de 28 martie 2017, Elena Udrea a primit, în primă instanță, de la magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, o decizie de condamnare la șase ani de închisoare cu executare în dosarul ”Gala Bute”.<ref>{{Citat web|url=http://www.scj.ro/1094/Detalii-dosar?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=100000000297093|accessdate=|autor=|titlu=Detalii dosar 1532/1/2015}}</ref> După ce Curtea Supremă a respins ca neîntemeiată cererea de repunere pe rol a dosarului, pe 5 iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la șase ani de închisoare cu executare.<ref>{{cite web |url=https://adevarul.ro/news/eveniment/curtea-suprema-asteptata-pronunte-sentintele-definitive-dosarul-gala-bute-procurorii-cerut-pedepse-sporite-refugiata-udrea-1_5b155c72df52022f75c45412/index.html |title=Elena Udrea, condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. Rudel Obreja a primit 5 ani |work=Adevărul |author=Laurențiu Sîrbu |date=5 iunie 2018}}</ref> ==== Campania prezidențială ==== La data de 12 octombrie 2016 DNA a făcut o cerere de urmărire penală către Camera Deputaților, prin procurorului general al P.I.C.C.J, față de Elena Udrea într-un dosar privind finanțarea nelegală a campaniei prezidențiale din 2009. Aceasta a fost acuzată de instigare la luare de mită, fapte realizate în timpul exercitării funcției de ministru al Turismului.<sup id="cite_ref-26" class="reference">[[Elena Udrea#cite%20note-26|[26]]]</sup> În mai 2017, procurorii DNA au trimis-o în judecată la instanța supremă pe Elena Udrea, pe care au acuzat-o de instigare la luare de mită și spălare a banilor. Curtea de Apel București a condamnat-o la 2 martie 2021 la opt ani de închisoare, decizia nefiind definitivă.<ref>{{Citat web|url=https://www.news.ro/justitie/elena-udrea-condamnata-la-8-ani-de-inchisoare-iar-ioana-basescu-la-cinci-ani-de-inchisoare-in-dosarul-finantarii-campaniei-prezidentiale-din-2009-decizia-nu-e-definitiva-1922402802002021031220032291|accessdate=2 martie 2021|autor=news.ro|titlu=Elena Udrea, condamnată la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la cinci ani de închisoare în dosarul finanțării campaniei prezidențiale din 2009. Decizia nu e definitivă}}</ref> ==== Dosarul „Hidroelectrica” ==== Pe 20 decembrie 2017 Elena Udrea a fost trimisă în judecată de [[Direcția Națională Anticorupție|DNA]] sub acuzația de săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor. A fost suspectată că în anul 2011 ar fi primit o sumă de bani pentru a folosi influența pe lângă factori de decizie pentru menținerea unui contract dintre o societate comercială și [[Hidroelectrica|SC Hidroelectrica SA]].<ref>{{Citat web|url=http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8562|accessdate=25 decembrie 2017|autor=Direcția Națională Anticorupție|titlu=COMUNICAT urmărire penală UDREA ELENA GABRIELA}}</ref> ==== Azil politic ==== Udrea a obținut statutul de refugiat politic în [[Costa Rica]], unde a fost reținută pe 4 octombrie 2018, în baza unor mandate [[Interpol]] emise la cererea României.<ref>{{cite web |url=https://www.mediafax.ro/politic/breaking-autoritatile-din-costa-rica-le-au-retinut-pe-elena-udrea-si-alina-bica-avocat-sansele-de-extradare-sunt-minime-i-video-17543306 |title=Elena Udrea și Alina Bica au fost reținute de autoritățile din Costa Rica/ Care sunt șansele de extrădare |work=Mediafax |date=4 octombrie 2018}}</ref> === Arestare în aprilie 2022 === Joi, 7 aprilie 2022, în cursul dimineții, Elena Udrea a ieșit din țară prin vama Giurgiu, înainte de pronunțarea condamnării definitive, la șase ani de închisoare, în dosarul ''Gala Bute''. În jurul orei 17:00, aceeași zi, au început procedurile de dare în urmărire internațională. Astfel, Elena Udrea apare pe site-ul Poliției Române la secțiunea persoane urmărite. Udrea este încadrată de alți trei fugari: Badea Abel, condamnat pentru infracțiuni la regimul circulației, Bratu Gheorghe Constantin, condamnat pentru furt, și Filip Cosmin Titu, condamnat pentru furt din locuințe. Poliția Română a anunțat, într-un comunicat oficial, că Elena Udrea a plecat din România joi dimineață, înainte de pronunțarea sentinței definitive prin care fusese condamnată ''la șase ani de închisoare cu executare''. Poliția arată, în același comunicat, că înaintea orelor 17:00, împotriva Elenei Udrea nu fuseseră dispuse măsuri preventive sau interdicții. În jurul orei 18:00, s-a raportat că a fost prinsă în [[Bulgaria]], au declarat, pentru [https://www.g4media.ro/update-exclusiv-elena-udrea-si-a-asteptat-sentinta-in-sofia-si-a-plecat-spre-kulata-abia-dupa-condamnare-fostul-ministru-va-fi-dus-in-arestul-politiei-de-frontiera-petrich-si-maine-la-judecatoria-bla.html G4Media.ro], surse judiciare. Udrea ar fi fost prinsă la Kulata, aproape de granița cu [[Grecia]]. Pe 16 iunie 2022, la mai bine de două luni de la momentul în care a fost prinsă în Bulgaria și mai multe înfățișări în instanță, judecătorii bulgari au decis extrădarea Elenei Udrea. Ea a fost predată de autoritățile bulgare celor din România în Vama Giurgiu-Ruse<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/justitie/elena-udrea-se-intoarce-in-romania-dar-cu-catuse-fostul-ministru-ajunge-in-penitenciar.html|titlu=Elena Udrea s-a întors în România, dar cu cătușe. Fostul ministru ajunge în penitenciar|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2022-06-17|limbă=ro}}</ref>. == Note == <references /> == Bibliografie == * http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5504957-pensionar-catre-elena-udrea-votez-ambele-maini-daca-nu-ati-existat-ati-trebuit-inventata.htm, hotnews.ro, 2009-03-19 * http://www.zf.ro/eveniment/ministrul-udrea-da-startul-licitatiei-de-75-mil-euro-pentru-brandul-de-tara-4064134, zf.ro, 2009-03-20 * http://www.realitatea.net/elena-udrea--preturile-ridicate-reprezinta-principala-problema-a-turismului-romanesc_478776.html, realitatea.net, 2009-03-20 * http://www.incomemagazine.ro/articol_23242/udrea:-tui-va-veni-in-romania-la-sfarsitul-lunii-aprilie-pentru-negocieri.html{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, financiarul.com, 2009-03-11 == Legături externe == * [https://web.archive.org/web/20181017001931/http://www.elenaudrea.ro/ro/ Site web oficial al Elenei Udrea.] * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=313&cam=2&leg=2008&pag=1&prn=0&par=&idl=1 Elena Gabriela UDREA] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240423144759/https://cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=313&cam=2&leg=2008&pag=1&prn=0&par=&idl=1 |date=2024-04-23 }} (cdep.ro/ — sit web oficial al Camerei Deputaților) * [http://hartapoliticii.ro/?name=elena+gabriela+udrea Profilul Elenei Udrea] pe Harta politicii din România] * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/istoria-relatiei-elena-udrea-traian-basescu-526070.html Istoria relației Elena Udrea – Traian Băsescu], 4 noiembrie 2009, Adriana Duțulescu, ''Jurnalul Național'' '''''Articole biografice''''' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/elena-udrea-vulpea-politicii-romanesti-823184.html Elena Udrea, "vulpea" politicii românești], 6 octombrie 2008, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ministrul-turismului-conjugal-833015.html Ministrul turismului conjugal], 19 decembrie 2008, Liviana Rotaru, Andrei Crăciun, ''Evenimentul zilei'' * [http://www.evz.ro/dosar-de-candidat-la-prezidentiale-2014-elena-udrea-mostenitoarea-lui-basescu.html Dosar de candidat la prezidențiale 2014. Elena Udrea, moștenitoarea lui Băsescu], 31 octombrie 2014, Andreea Udrea, ''Evenimentul zilei'' *http://www.realitatea.net/extrasele-de-cont-ale-elenei-udrea-miliarde-cheltuite-pe-haine-i-distrac-ie_1834024.html '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Elena_Udrea-_Pana_la_70_de_ani_nu_ma_retrag_din_politica_0_457754760.html VIDEO Elena Udrea: ,,Până la 70 de ani nu mă retrag din politică"], 7 aprilie 2011, Valentina Deleanu, ''Adevărul'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Udrea, Elena}} [[Categorie:Nașteri în 1973]] [[Categorie:Nașteri pe 26 decembrie]] [[Categorie:Buzoieni]] [[Categorie:Candidați la funcția de Președinte al României - 2014]] [[Categorie:Consilieri prezidențiali români]] [[Categorie:Deputați români 2008-2012]] [[Categorie:Deputați români 2012-2016]] [[Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal]] [[Categorie:Membri ai Partidului Democrat (România)]] [[Categorie:Membri ai Partidului Mișcarea Populară]] [[Categorie:Miniștri români]] [[Categorie:Politiciene române]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Politicieni români condamnați]] oymdenz3xfac32i69zgnlyesl0xqafp 10 197148 17024896 16583749 2025-06-11T05:45:50Z GEO 9723 categorii existente 17024896 wikitext text/x-wiki {{Casetă de navigare simplă | nume = MIT | titlu = [[Massachusetts Institute of Technology|<span style="color:#FFFFFF;">Massachusetts Institute of Technology</span>]] | stil de bază = background:#A31F34; color:#FFFFFF; {{box-shadow border|a|#8A8B8C|2px}}; | stare = {{{stare|{{{1|autopliabilă}}}}}} | bodyclass = hlist | above = | image = | grup1 = [[Massachusetts Institute of Technology academics|<span style="color:#FFFFFF;">Subdiviziuni academice</span>]] | listă1 = Școala de ([[MIT School of Architecture and Planning|Arhitectură și Planificare]] {{*}} [[Massachusetts Institute of Technology School of Engineering|Inginerie]] {{*}} [[Massachusetts Institute of Technology School of Science|Științe]] {{*}} [[MIT School of Humanities, Arts, and Social Sciences|Științe umaniste, arte și științe sociale]]) {{*}} [[MIT Sloan School of Management|Școala Sloan de Management]] {{*}} [[MIT Schwarzman College of Computing|Colegiul Schwarzman de Informatică]] {{*}} Departamentul de ([[MIT Department of Biology|Biologie]] {{*}} [[MIT Department of Economics|Economie]] {{*}} [[MIT Department_of_Physics|Fizică]]) {{*}} [[MIT Department_of_Mathematics|Matematică]] {{*}} [[MIT Department of Brain and Cognitive Sciences|Științecognitive și neurologice]]) {{*}} [[Harvard–MIT Program in Health Sciences and Technology|Științe ale sănătății și tehnologie]] | grup2 = Centre și institute de cercetare | listă2 = [[Abdul Latif Jameel Poverty Action Lab]] {{*}} [[Bibliotecile Massachusetts Institute of Technology|Bibliotecile MIT]] {{*}} [[Broad Institute]] {{*}} Centrul de ([[Center for Bits and Atoms|Biți și atomi]] {{*}} [[MIT Center for Information Systems Research|Cercetarea sistemelor informatice]] {{*}} [[MIT Center for Theoretical Physics|Fizică teoretică]] {{*}} [[MIT Center for International Studies|Studii internaționale]]) {{*}} [[Institutul de Științe și Inginerie Medicală]] {{*}} [[Koch Institute for Integrative Cancer Research|Institutul Koch]] {{*}} [[McGovern Institute for Brain Research|Institutul McGovern]] {{*}} [[Picower Institute for Learning and Memory|Institutul Picower]] {{*}} [[Institutul Whitehead]] {{*}} Laboratorul de cercetare în electronică {{*}} [[MIT Computer Science and Artificial Intelligence Laboratory|Laboratorul de inteligență artificială și științe informatice]] {{*}} Laboratorul de ([[Laboratory for Electromagnetic and Electronic Systems|Sisteme electronice și electromagnetice]] {{*}} [[MIT Laboratory for Information and Decision Systems|Sisteme informatice și de luarea deciziilor]]) {{*}} [[MIT Lincoln Laboratory|Laboratorul Lincoln]] {{*}} [[Massachusetts Green High Performance Computing Center]] {{*}} [[MIT Media Lab|Media Lab]] {{*}} [[MIT Nuclear Research Reactor|Nuclear Research Reactor]] {{*}} [[MIT Plasma Science and Fusion Center|Plasma Science and Fusion Center]] {{*}} [[MIT Senseable City Lab|Senseable City Lab]] | grup3 = Persoane | listă3 = [[Listă de absolvenți ai Massachusetts Institute of Technology|Absolvenți]] {{*}} [[Listă de cadre didactice ale Massachusetts Institute of Technology|Cadre didactice]] {{*}} [[Listă de profesori universitari ai Massachusetts Institute of Technology|Profesori universitari]] {{*}} [[Lista președinților Massachusetts Institute of Technology|Președinți]] {{*}} [[William Barton Rogers]] | grup4 = Cultură | listă4 = [[MIT class ring|Brass Rat]] {{*}} [[Farse la Massachusetts Institute of Technology|Farse]] {{*}} [[List Visual Arts Center]] {{*}} [[MIT $100K Entrepreneurship Competition|MIT $100K]] {{*}} [[MIT Press]] {{*}} ''[[MIT Technology Review]]'' {{*}} [[MIT Science Fiction Society]] {{*}} [[MIT Mystery Hunt|Mystery Hunt]] {{*}} [[Premiul Lemelson–MIT]] {{*}} [[Project Athena]] {{*}} [[Rivalitatea Caltech–MIT|Rivalitatea cu Caltech]] {{*}} [[Smoot]] {{*}} [[Student Information Processing Board]] {{*}} [[Tech Model Railroad Club]] {{*}} [[Tech Squares]] {{*}} ''[[The Tech (ziar)|The Tech]]'' {{*}} [[Tradiții și activități studențești la MIT|Tradiții și activități]] | grup5 = [[Campusul Massachusetts Institute of Technology|<span style="color:#FFFFFF;">Campus</span>]] | listă5 = [[Bibliotecile Massachusetts Institute of Technology|Biblioteci]] {{*}} [[Building 20]] {{*}} [[Capela MIT|Capela]] {{*}} [[Housing at the Massachusetts Institute of Technology|Dormitoare]] {{*}} [[Listă de fraternități a MIT|Fraternități]] {{*}} [[Green Building (MIT)|Green Building]] {{*}} [[Infinite Corridor]] {{*}} [[Killian Court]] {{*}} [[Kresge Auditorium]] {{*}} [[Muzeul MIT]] {{*}} [[Secția de poliție a Massachusetts Institute of Technology|Poliție]] {{*}} [[Stata Center]] {{*}} [[Sean Collier Memorial]] {{*}} [[Wiesner Building]] | grup6 = Istoric | listă6 = [[History of the Massachusetts Institute of Technology|Istoria Massachusetts Institute of Technology]] {{*}} [[Round Hill (Dartmouth, Massachusetts)|Round Hill]] | grup7 = Echipe sportive | listă7 = [[MIT Engineers|Engineers]] {{*}} [[Tech Dinghy]] | grup8 = Proiecte notabile | listă8 = [[MIT App Inventor]] {{*}} [[MIT OpenCourseWare]] {{*}} [[MITx]] {{*}} [[Scratch (programming language)|Scratch]] }}<noinclude> {{Documentation | content = {{for|the license|Template:Expat license}} {{Collapsible option |statename=optional}} }} [[Categorie:Cutii de navigare pentru știință]] [[Categorie:Formate de navigare SUA]] [[Categorie:Formate Massachusetts]] [[Categorie:Formate tehnologie]] [[Categorie:Formate universități]] [[Categorie:Massachusetts Institute of Technology|ΦFormat]] </noinclude> f95n2cfm1reuryymtjfrp5srtn7001p 0 197886 17024213 16975031 2025-06-10T17:50:35Z Алмај 657601 17024213 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monarh | nume =Radu al IV-lea<br>(Radu cel Mare) | titlu =[[File:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png|left|35px]]<br/>'''[[Domn]] al [[Țara Românească|Țării Românești]]''' | imagine =[[Fișier:028 - Radu cel Mare.jpg|150px|Radu cel Mare]] | descriere =Radu cel Mare. Pictură murală la Biserica Episcopală din Argeș | succesiune =[[File:Icone couronne rouge.svg|15 px]] [[Lista domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]] | domnie =[[15 aprilie]] [[1495]] – [[23 aprilie]] [[1508]] | incoronare = | mostenitor = | nume complet = | predecesor =[[Vlad Călugărul]] | succesor =[[Mihnea cel Rău]] | casatorit cu =Cătălina Crnojevic ?"din Sărata"<br />? | spouse = | urmasi =[[Vlad Vintilă]]<br />[[Radu Paisie]]<br />[[Mircea Ciobanul]]<br />Cărstina<br />Ana<br />Boba<br /><br />[[Radu de la Afumați]]<br />[[Radu Bădica]] | casa regala = [[Dinastia Drăculeștilor]] | imn regal = | tatal =[[Vlad Călugărul]] | mama = Rada (călugărită Samonida) - sora căpitanului de Poienari, Gherghina | data nasterii = | locul nasterii = | data mortii =[[23 aprilie]] [[1508]]<ref name="Rezachevici"/> | locul mortii = [[Târgoviște]] |}} '''Radu cel Mare''' ({{Date biografice}}) a fost domn al [[Țara Românească|Țării Românești]] din septembrie [[1495]] până în aprilie [[1508]]. == Date biografice == Născut în [[1467]], fiu al lui [[Vlad Călugărul]], și al Radei (călugărită Samonida)<ref>{{Citat carte|nume=Ștefănescu|prenume=Alexandru|an=1908|titlu=Documente Slavo-Române relative la Gorj|pagină=23|editură=Editura Târgu Jiului}}</ref> a domnit împreună cu tatăl său în [[1492]] și apoi l-a succedat după 8 septembrie [[1495]].<ref name="Rezachevici">{{citation | last = Rezachevici | first = Constantin | authorlink = Constantin Rezachevici | chapter = Viața politică în primele trei decenii ale secolului al XVII-lea. Epoca lui Radu Șerban, a Movileștilor și a lui Gabriel Bethlen | year = 2003 | editor-last = Cândea, Virgil (coord.) | title = Istoria românilor. Vol. 5 | publisher = Editura Enciclopedică | place = București | publication-date = 2003 | pages = 130 }}</ref><ref>C-tin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova: A. 1324-1881 (Enciclopedia domnilor români), pag.129-131 </ref> Domnia lui Radu cel Mare s-a remarcat prin pace, relativă prosperitate și progres cultural. Deși Radu a crescut tributul plătit Porții Otomane de la 8000 la 12.000 de galbeni anual, pe care i-a livrat personal la Istanbul sultanului [[Baiazid al II-lea]] între 1500 și 1507, acești bani au fost bine cheltuiți, asigurând țării și domnului ei securitatea și accesul la vasta piață otomană. Radu a fost un iscusit diplomat și în relațiile cu Ungaria și cu sașii transilvăneni, și a avut bune relații cu marele său omolog și contemporan din Moldova - [[Ștefan cel Mare]]. Un mic contigent muntean trimis de Radu Vodă (numărând aparent câteva sute), alături de unul de 2000 de turci, au luptat alături de oastea moldoveană a lui Ștefan cel Mare împotriva armatei regelui Poloniei [[Ioan Albert al Poloniei|Ioan I Albert]] la [[Bătălia de la Codrii Cosminului|Codrii Cosminului]] în octombrie 1497. Radu a fost cel care a mediat pacea din 1503 de la [[Seghedin]] (Szeged) dintre Imperiul Otoman și Regatul Ungariei. Și pe plan intern el a fost un conducător înțelept și abil reușind să controleze tendințele centrifuge ale marii boierimi, în special ale puternicului clan al Craioveștilor care domina viața politică în Oltenia.<ref>RADU LE GRAND – UN VOÏVODE VALAQUE MÉCONNU, Radu Ștefan VERGATTI, Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology Volume 2, Number 1/2010</ref> Radu cel Mare a fost și un remarcabil protector al vieții religioase și culturale, la curtea lui găsind adăpost și sprijin patriarhul ecumenic [[Nifon al II-lea al Constantinopolului|Nifon al II-lea]], cel care a inițiat reforma bisericii valahe și care a ocupat între 1502 și 1505 și funcția de mitropolit al Ungrovlahiei (numele uzual în documentele slavone, latine și grecești ale epocii al Țării Românești). Nifon a fost urmat în scaunul patriarhal de Maxim Brancovici (despotul sârb domnind la nord de Dunăre și Sava 1486-1496 care apoi s-a călugărit, canonizat de biserica sârbă și, după 1513, a fost și mitropolit al Belgradului) care a păstorit și el Țara Românească din 1505 până în 1509. Dealtfel și Nifon a fost sanctificat de Biserica Ortodoxă (Patriarhia ecumenică și BOR). Radu cel Mare, ca și tatăl său [[Vlad Călugărul]], a fost puternic implicat în viața religioasă a tuturor creștinilor din Imperiul Otoman (expresie a fenomenului de rezistență culturală frumos numit de [[Nicolae Iorga]] „Bizanțul după Bizanț”) și a făcut donații generoase pentru multe mânăstiri de la Muntele Athos, Ierusalim și pentru ctitoria împăratului Justinian din Sinai - mânăstirea Sf. Ecaterina.<ref>RADU LE GRAND – UN VOÏVODE VALAQUE MÉCONNU, Radu Ștefan VERGATTI, Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology Volume 2, Number 1/2010</ref> Singurele evenimente militare s-au consumat în 1507 când Radu Vodă a dat sprijin unui rebel și pretendent la tron moldovean - Roman de Coșereni care în 1507 a atacat și prădat [[ținutul Putnei]] (acum parte din [[județul Vrancea]]) atrăgând riposta violentă a domnului moldovean [[Bogdan al III-lea]], care a devastat la rându-i zona Râmnicu Sărat. În cele din urmă conflictul a fost aplanat prin medierea mitropolitului Maxim Brancovici.<ref>RADU LE GRAND – UN VOÏVODE VALAQUE MÉCONNU, Radu Ștefan VERGATTI, Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology Volume 2, Number 1/2010</ref> Cinci dintre fiii lui Radu cel Mare au fost domni ai [[Țara Românească|Țării Românești]]. În timpul domniei sale a fost tipărit de către călugărul sârb [[Macarie (ieromonah)|Macarie]] (refugiat in 1499 din Cetina, Muntenegru) ''Liturghierul'' ([[1508]]), în [[limba slavonă]], care este prima carte tipărită în [[Țara Românească]].<ref name="cimec.ro_2013-08-16">[http://www.cimec.ro/carte/cartev/liturghier.htm Liturghier Târgoviște 1508], ''Cimec.ro'', accesat la 27 iuliet 2018</ref>, <ref>RADU LE GRAND – UN VOÏVODE VALAQUE MÉCONNU, Radu Ștefan VERGATTI, Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on History and Archaeology Volume 2, Number 1/2010</ref> Radu cel Mare este înmormântat la [[Mănăstirea Dealu]], lângă [[Târgoviște]], principala sa ctitorie. Radu a început și construcția bisericii mitropolitane „Înălțarea Domnului” din Târgoviște, terminată în 1520 de [[Neagoe Basarab]]. === Familia === A fost căsătorit (cca 1494-95) cu doamna Cătălina Crnojevic (numită în alte surse și "din Sărata"), sora ultimului despot sârb al Zetei (Muntenegru), Gheorghe Crnojevic. Cei 2 au avut 5 copii (pe cât se poate întrevedea din documentele rămase disponibile): * [[Vlad Vintilă]] (n. ? – d. 10 iunie 1535) * [[Radu Paisie]] (n. cca. 1500, București – d. 1545, Alexandria) - descendența lui domnească e pusă sub semnul întrebării în alte surse * [[Mircea Ciobanul]] (n. ? – d. 21 septembrie 1559, București) * Cărstina, se căsătorește cu Stanciul din Bratovoești mare spătar [[1559]], mort în [[1577]] * Ana * Boba, se căsătorește cu Monce, jupân și logofăt, omorât de către Vintilă A mai avut și doi fii nelegitimi: * [[Radu de la Afumați]] (n. ? – d. 2 ianuarie 1529, Cioroiași) * [[Radu Bădica]] (n. ? – d. 19 ianuarie 1524) == Galerie de imagini == <gallery widths="180" heights="180"> Image:Macarie1508.jpg|<div style="text-align:center">Prima pagină a Liturghierului slavon</div> Image: 2006 12300463 manastirea dealu sarcofag radu voda 2.jpg|<div style="text-align:center">Sarcofagul lui Radu cel Mare de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște</div> Image: Manastir Lapušnja.jpg|Biserica [[Mănăstirea Lopușnia|mănăstirii Lopușnia]] (Lapušnja), ctitorie a lui Radu cel Mare Image: Biserica Mănăstirii Dealu, Târgoviște.JPG|Biserica „Sf. Nicolae” a [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]], ctitorie a lui Radu cel Mare </gallery> ==Note== <references /> == Lectură suplimentară == * (redactor șef) Corneliu Diaconovich: ''[[Enciclopedia română]] I-III.'', W. Kraft, București, 1898–1904 * [[Dimitrie Gusti]]: ''[[Enciclopedia României]]'', Imprimeria Națională, București, 1938–1943 * (redactor șef) [[Athanase Joja]]: ''[[Dicționar enciclopedic român]] I-IV.'', Editura Politica, București, 1962–1966 * Rezachevici, Constantin: ''Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881'', Editura Enciclopedică, București, 2001 [https://www.printrecarti.ro/156977-constantin-rezachevici-cronologia-domnilor-din-tara-romaneasca-si-moldova.html] * Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: ''Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei'', Editura Meronia, București, 2009 [https://www.meronia.ro/dictionarul-domnilor-tarii-romanesti-si-ai-moldovei-978-973-7839-53-4] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240708202754/https://www.meronia.ro/dictionarul-domnilor-tarii-romanesti-si-ai-moldovei-978-973-7839-53-4 |date=2024-07-08 }} * Radu Lungu: ''Domnitori si Principi ai Tărilor Române'', Editura Paideia, București, 2010 [https://www.paideia.ro/ro/istorie/778-domnitori-i-principi-ai-tarilor-romane-cronologie-ilustrata-radu-lungu-9789735966560.html] == Vezi și == * [[Familia Basarabilor]] * [[Lista domnilor Țării Românești]] {{Început casetă}} {{Casetă succesiune| înainte=[[Vlad Călugărul]]| titlu=[[File:Coat of arms of Wallachia Voivodship.png|right|35px]] [[Lista domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]]| ani=[[1495]] – [[1508]]| după=[[Mihnea cel Rău]] }} {{sfârșit casetă}} {{DomniȚaraRomânească}} [[Categorie:Dinastia Drăculeștilor]] [[Categorie:Domni și domnitori ai Țării Românești]] [[Categorie:Nobili români]] [[Categorie:Ctitori de biserici români]] [[Categorie:Ctitori de mănăstiri]] 23gdqz1y9mjoq5xxb483ivq682bdyt1 0 199282 17024358 16713131 2025-06-10T19:38:12Z Alexander Tendler 43973 /* Biografie */ 17024358 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie | numele_subiectului = Aurel A. Avramescu | numele_imaginii = Aurel A. Avramescu.jpg | descrierea_imaginii = Inginerul Aurel A. Avramescu | data_nașterii = [[17 iunie]] [[1903]] | locul_nașterii = [[Radna, Arad]], [[Austro-Ungaria]] | data_decesului = [[29 octombrie]] [[1985]], (82 de ani) | locul_decesului = [[București]], [[Republica Socialistă România]] | naționalitate = {{ROM}} | educație = | influențe = | ocupație = [[inginer]] | părinți = | premii = |reprezentant = |cunoscut_pentru = |soție = | module = {{Membru Academia Română | tip_membru = titular }} | module2 = {{Membru Academia de Științe din România}} }} '''Aurel A. Avramescu''' (n. [[17 iunie]] [[1903]], [[Radna, Arad]] – d. [[29 octombrie]] [[1985]], [[București]]) a fost un [[inginer]] [[român]]. ==Biografie== A studiat pentru un an [[matematică|matematica]] la [[Cluj Napoca]], în 1922 (unde i-a avut ca profesori pe [[Nicolae Abramescu]] și [[Gheorghe Bratu]]), apoi a devenit student al politehnicii din [[Dresda]] obținând titlul de inginer electrotehnician în 1928. A obținut titlul de doctor în inginerie la Dresda, 1937<ref>Scientometrics 11 1987</ref> sub indrumarea lui [[Heinrich Barkhausen]]<ref>Drăgănescu</ref> cu o teorie a difuzării [[căldură|căldurii]] în conductoare și contacte. A lucrat la Direcția Generală PTT, la Societatea de Gaz și Electricitate, la Întreprinderea de Rețele Electrice, a fost asistentul profesorului [[Dimitrie Leonida]] la [[Universitatea Politehnica din București|Politehnica din București]], apoi a lucrat la Institutul de Cercetari Electrotehnice (I:C.E.T. devenit mai târziu I.C.P.E) ca sef al sectiei de Curenti Tari. A fost președinte al Comisiei de Automatizări a [[Academia Română|Academiei Române]] și un precursor al industriei electronice și a elementelor de automatizare din România. A efectuat cercetări asupra difuziei informației științifice<ref>Acad. [[Mihai Drăgănescu]]: [http://www.racai.ro/media/AcadAvramescu.pdf Acad. Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor științei și tehnologiei informației.]</ref> și a tratat noțiune de ''energie informațională'', introdusă de [[Octav Onicescu]]. A fost membru titular al Academiei Române (din 1963)<ref>[http://www.acad.ro/bdar/armembri.php Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent.]</ref>, fiind numit și președinte al Centrului de Documentare Științifică al Academiei. În 1963, Aurel Avramescu a fost decorat cu Ordinul Muncii.<ref>{{Citation |publisher=lege5.ro |author1=Systems, Indaco |language=Romanian |title=Autentificare - Lege5.ro |url=https://lege5.ro/gratuit/g43dgmjs/decretul-nr-432-1963-pentru-conferirea-ordinului-muncii-si-a-medaliei-muncii-unor-membri-ai-academiei-republicii-populare-romine-si-unor-lucratori-stiintifici-si-tehnico-administrativi-din-cadrul-acad}}</ref> A fost redactor responsabil al revistelor ''Eletrotehnica'' și ''Progresele științei''. A fost membru corespondent al [[Academia de Științe din România|Academiei de Științe din România]] începând cu [[31 mai]] [[1940]].<ref>{{Citat web |url=http://www.aos.ro/site_mod/Istoric/ASR.pdf |accessdate=2013-06-18 |titlu=Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.20 |archive-date=2015-09-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150923172603/http://www.aos.ro/site_mod/Istoric/ASR.pdf |dead-url=yes }}</ref> ==Opere== * [[1937]]: ''Necesitatea reorganizării rețelei telegrafice''; * [[1960]]: ''Introducere în documentarea științifică'', co-autor [[Virgil Cândea]]; * [[1961]]: ''Un nou criteriu integrat cumulativ de optimizare a sistemelor automate; * [[1971]]: ''Echipamente periferice ale calculatoarelor electronice''; * [[1972]]: ''Metode de automatizare a culegerii și tratării informației''; * [[2007]]: ''Quantifying Scientific Information Diffusion'', [[Editura Academiei Române]]. ==Referințe== <references /> == Lectură suplimentară == *''Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii - Dicționar'', București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1982 ==Legături externe== * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=A Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – A] * [http://link.springer.com/article/10.1007%2FBF02016623# Scientometrics 1987] * [http://www.rpss.inoe.ro/articles/9/file A. T. Balaban, ''Aurel Avramescu - pioneer in the mathematical interpretation of informatics and scientometrics'', în ''Revista de politica științei și scientometrie''] * [http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/GPEGLSDD6C895JM2PX7FHAM9XFNSSQCMIIJ86XTX4J4CMJ9IYF-40084?func=find-b&request=Aurel+Avramescu&find_code=WRD&local_base=CUC01&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=&x=39&y=6 BCU Cluj - rezultate pentru publicații, autor: Aurel Avramescu] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Avramescu, Aurel A.}} [[Categorie:Electrotehnicieni români]] [[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]] [[Categorie:Membri ai Academiei de Științe din România]] [[Categorie:Nașteri în 1903]] [[Categorie:Decese în 1985]] [[Categorie:Oameni de știință români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] r0wk6w43c8htj928bn9h2sk4ewzx3gl 17024361 17024358 2025-06-10T19:39:35Z Alexander Tendler 43973 /* Biografie */ 17024361 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie | numele_subiectului = Aurel A. Avramescu | numele_imaginii = Aurel A. Avramescu.jpg | descrierea_imaginii = Inginerul Aurel A. Avramescu | data_nașterii = [[17 iunie]] [[1903]] | locul_nașterii = [[Radna, Arad]], [[Austro-Ungaria]] | data_decesului = [[29 octombrie]] [[1985]], (82 de ani) | locul_decesului = [[București]], [[Republica Socialistă România]] | naționalitate = {{ROM}} | educație = | influențe = | ocupație = [[inginer]] | părinți = | premii = |reprezentant = |cunoscut_pentru = |soție = | module = {{Membru Academia Română | tip_membru = titular }} | module2 = {{Membru Academia de Științe din România}} }} '''Aurel A. Avramescu''' (n. [[17 iunie]] [[1903]], [[Radna, Arad]] – d. [[29 octombrie]] [[1985]], [[București]]) a fost un [[inginer]] [[român]]. ==Biografie== A studiat pentru un an [[matematică|matematica]] la [[Cluj Napoca]], în 1922 (unde i-a avut ca profesori pe [[Nicolae Abramescu]] și [[Gheorghe Bratu]]), apoi a devenit student al politehnicii din [[Dresda]] obținând titlul de inginer electrotehnician în 1928. A obținut titlul de doctor în inginerie la Dresda, 1937<ref>Scientometrics 11 1987</ref> sub indrumarea lui [[Heinrich Barkhausen]]<ref>Drăgănescu</ref> cu o teorie a difuzării [[căldură|căldurii]] în conductoare și contacte. A lucrat la Direcția Generală PTT, la Societatea de Gaz și Electricitate, la Întreprinderea de Rețele Electrice, a fost asistentul profesorului [[Dimitrie Leonida]] la [[Universitatea Politehnica din București|Politehnica din București]], apoi a lucrat la Institutul de Cercetari Electrotehnice (I:C.E.T. devenit mai târziu I.C.P.E) ca șef al secției de Curenti Tari. A fost președinte al Comisiei de Automatizări a [[Academia Română|Academiei Române]] și un precursor al industriei electronice și al elementelor de automatizare din România. A efectuat cercetări asupra difuziei informației științifice<ref>Acad. [[Mihai Drăgănescu]]: [http://www.racai.ro/media/AcadAvramescu.pdf Acad. Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor științei și tehnologiei informației.]</ref> și a tratat noțiune de ''energie informațională'', introdusă de [[Octav Onicescu]]. A fost membru titular al Academiei Române (din 1963)<ref>[http://www.acad.ro/bdar/armembri.php Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent.]</ref>, fiind numit și președinte al Centrului de Documentare Științifică al Academiei. În 1963, Aurel Avramescu a fost decorat cu Ordinul Muncii.<ref>{{Citation |publisher=lege5.ro |author1=Systems, Indaco |language=Romanian |title=Autentificare - Lege5.ro |url=https://lege5.ro/gratuit/g43dgmjs/decretul-nr-432-1963-pentru-conferirea-ordinului-muncii-si-a-medaliei-muncii-unor-membri-ai-academiei-republicii-populare-romine-si-unor-lucratori-stiintifici-si-tehnico-administrativi-din-cadrul-acad}}</ref> A fost redactor responsabil al revistelor ''Eletrotehnica'' și ''Progresele științei''. A fost membru corespondent al [[Academia de Științe din România|Academiei de Științe din România]] începând cu [[31 mai]] [[1940]].<ref>{{Citat web |url=http://www.aos.ro/site_mod/Istoric/ASR.pdf |accessdate=2013-06-18 |titlu=Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.20 |archive-date=2015-09-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150923172603/http://www.aos.ro/site_mod/Istoric/ASR.pdf |dead-url=yes }}</ref> ==Opere== * [[1937]]: ''Necesitatea reorganizării rețelei telegrafice''; * [[1960]]: ''Introducere în documentarea științifică'', co-autor [[Virgil Cândea]]; * [[1961]]: ''Un nou criteriu integrat cumulativ de optimizare a sistemelor automate; * [[1971]]: ''Echipamente periferice ale calculatoarelor electronice''; * [[1972]]: ''Metode de automatizare a culegerii și tratării informației''; * [[2007]]: ''Quantifying Scientific Information Diffusion'', [[Editura Academiei Române]]. ==Referințe== <references /> == Lectură suplimentară == *''Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii - Dicționar'', București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1982 ==Legături externe== * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=A Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – A] * [http://link.springer.com/article/10.1007%2FBF02016623# Scientometrics 1987] * [http://www.rpss.inoe.ro/articles/9/file A. T. Balaban, ''Aurel Avramescu - pioneer in the mathematical interpretation of informatics and scientometrics'', în ''Revista de politica științei și scientometrie''] * [http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/GPEGLSDD6C895JM2PX7FHAM9XFNSSQCMIIJ86XTX4J4CMJ9IYF-40084?func=find-b&request=Aurel+Avramescu&find_code=WRD&local_base=CUC01&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=&x=39&y=6 BCU Cluj - rezultate pentru publicații, autor: Aurel Avramescu] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Avramescu, Aurel A.}} [[Categorie:Electrotehnicieni români]] [[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]] [[Categorie:Membri ai Academiei de Științe din România]] [[Categorie:Nașteri în 1903]] [[Categorie:Decese în 1985]] [[Categorie:Oameni de știință români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] sg3ebpler9jcsv63i5exff9gpzho4nd 0 199623 17024978 16880668 2025-06-11T08:23:41Z Evelina Frunzete 690028 am adăugat resursele electronice disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI și expozitie virtuală organizată de BCU IAȘI ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17024978 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință | nume = Grigore T. Popa | imagine = Gr. T. Popa.jpg | descriere = Profesorul Grigore T. Popa | rezidență = | naționalitate = română | domeniu = [[Anatomie]] | erdos_number = | instituție = [[Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași|Facultatea de Medicină din Iași]] | organizații = | alma_mater = [[Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași|Facultatea de Medicină din Iași]] | conducător_de_doctorat= | doctoranzi = | cunoscut_pentru = Descoperirea sistemului port hipofizar | societăți = [[Academia Română]] | premii = | soție = | copii = | religie = | dexteritate = | pagină_web = | note_de_subsol = | embedded1 = {{Membru Academia Română | tip_membru = corespondent}} }} '''Grigore T. Popa''' ({{date biografice}}) a fost un medic român, membru corespondent al [[Academia Română|Academiei Române]]. Acesta a reușit să obțină o educație universitară și să devină profesor la două dintre cele mai importante universități ale țării sale. Anatomist de specialitate, Popa a lucrat la popularizarea științei moderne, la reforma sistemelor de învățământ medical și superior și, în spitalele de război, ca practicant decorat și apreciat public. Munca sa în [[endocrinologie]] și [[neuromorfologie]] a fost apreciată în străinătate, în timp ce acasă a ajutat la formarea unei generații de medici de vârf. Tratat în mod rău de dictaturile [[fascism|fasciste]] succesive, Popa a aderat la idealurile moderate de stânga și le-a făcut publice prin rubrica sa, ''Însemnări Ieșene''. El a criticat [[Marxism]]ul la fel de mult ca [[Rasism științific|rasismul științific]], dar a condamnat participarea României la [[Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial)|războiul împotriva sovieticilor]] și, în 1944, s-a alăturat unei mișcări de protest a unor universitari de înaltă calitate. În ultimii ani, anticomunismul și pozițiile sale [[Creștin democrație|democratice creștine]] l-au adus în conflict cu autoritățile. [[Republica Socialistă România|Regimul comunist din România]] l-a alungat din funcția de educator universitar și a fost hărțuit până la moartea sa la vârsta mijlocie. La restaurarea democrației, alma mater și locul unde a predat o mare parte a carierei sale au fost numite în [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași|onoarea sa]]. == Biografie == Grigore Popa s-a născut la Șurănești (com. Dănești), fiind fiul notarului Theodor Popa (1865-1942) și al Mariei Popa, casnică, fiica lui Iancu Gorea.<ref name=":0">Avram, Sorin; Bădescu, Emanuel; Român, Cristian (2017). ''100 de inovatori români''. Institutul Cultural Român. pp. 122-123.</ref> Elev la Liceul Național [[Colegiul Național din Iași|Liceul Național din Iași]] în perioada [[1903]]-[[1911]], urmează apoi cursurile Facultății de Medicină din Iași. După specializări la [[Chicago]] (bursă Rockefeller) și [[Londra]], Gr. T. Popa revine în țară, unde devine titular al Catedrei de [[Anatomie]] și [[Embriologie]] la [[Institutul de Anatomie Iași]] al Facultății de Medicină din Iași (1928). A lucrat în acest oraș până în 1942, când s-a transferat la [[București]]. Valoarea descoperirilor sale din domeniul relațiilor neuroendocrine, '''sistemul port hipofizar''', i-au asigurat o recunoaștere mondială.<ref name="TRL">Ion Petrovanu, „Grigore T. Popa”, în Eugen Târcoveanu, Constantin Romanescu, Mihai Lițu, [http://fr.scribd.com/doc/110743890/CTITORII-prestigiului-125-de-ani-de-inv%C4%83%C5%A3%C4%83mant-medical-superior-la-Ia%C5%9Fi-Eugen-Tarcoveanu-ed-Constantin-Romanescu-ed-Mihai-Litu-ed-Edit#outer_page_164 ''Ctitorii prestigiului - 125 de ani de învățământ medical superior la Iași''], Editura „Gr. T. Popa”, UMF Iași, 2004, pp. 19-23.</ref> == Istoricul descoperirii sistemului port hipotalamo-hipofizar == Grigore T. Popa reprezintă „sistemul port” între endocrinologia istorică și endocrinologia modernă. Grigore T. Popa rămâne în istoria [[endocrinologie]]i mondiale prin descoperirea în 1930, împreună cu australianca {{ill|en|Una Fielding}},<ref>Sally O'Neill, [http://adbonline.anu.edu.au/biogs/A140172b.htm „Fielding, Una Lucy (1888–1969)”], biografie pe situl ''Australian Dictionary of Biography''. Pagină accesată la 26 ianuarie 2013.</ref> a sistemului vascular port hipotalamo-hipofizar, descoperire realizată în perioada în care lucrau împreună la [[Londra]].<ref name=TRL/> Lucrând în laboratorul profesorului Rainer din [[București]], profesorul Popa începuse deja studiul [[vas sangvin|vaselor sangvine]] din regiunea [[hipofiză|hipofizară]], vase ce adesea sunt foarte clar văzute la autopsii trecând de-a lungul tijei hipofizei umane. Beneficiind de o bursa Rockfeller, la sugestia profesorului Eliot Smith, profesorul Popa și Una Fielding au realizat studiul acestor vase prin disecția a 40 de cadavre adulte, 10 feți de vârste diferite, dar și de câini, pisici, porci, cai și oi. Pentru evidențierea [[vas sangvin|vaselor sangvine]] din această regiune ei au realizat secțiuni seriale frontale, sagitale și transversale și au folosit injectarea cu cerneală de India. Rezultatele acestor cercetări au fost comunicate în [[1930]] la Anatomical Society of Great Britain and Ireland (Londra) și publicate în ''[[Journal of Anatomy]]'' <ref>Popa G.T., Fielding U. A portal circulation from the pituitary to the hypothalamic region. ''J. Anat., Lond.'', 1930; 65: 88.</ref><ref>Popa G.T., Fielding U. Hypophysio-portal vessels and their colloid accompaniment. ''J. Anat., Lond.'', 1933; 67: 227.</ref> și în ''[[The Lancet]]''<ref>Popa G.T., Fielding U. The vascular link between the pituitary and the hypothalamus. ''Lancet'', 1930; ii: 238.</ref>. Aceste lucrări au fost republicate de [[Academia Română]] ''in extenso'' în [[1933|1932]] și [[1935]]. La Conferința Lister, profesorul [[Harvey Williams Cushing|Harvey Cushing]] a realizat un rezumat magistral al faptelor legate de cooperarea funcțională între corpul pituitar și hipotalamus. Împreună cu Geoffrey W. Harris<ref>Marthe L. Vogt, [http://www.jstor.org/pss/769663 „Geoffrey Wingfield Harris”], ''Biographical Memoirs of Fellows of the Royal Society'', Vol. 18, Nov. 1972, pp. 309-329.</ref> publică în [[1938]] o lucrare experimentală ''„A technique for operations on the hypotalamo-hypophisial region of the rabbit”''. Prin cercetările realizate, Gr.T. Popa a descifrat mecanismul foarte fin al secreției hipotalamusului și al legăturii [[hipotalamus]]ului cu [[hipofiza]], demonstrând unitatea hipotalamo-hipofizară întrevăzută de [[Cushing]]. Relația dintre [[sistemul nervos]] și [[sistemul endocrin]] a preocupat mari oameni de știință precum G. Roussy si M. Mosinger, care au publicat „''Tratatul de neuroendocrinologie''” în 1946, dar natura legăturii dintre [[creier]] și [[hipofiză]] era încă controversată. == Alte domenii de cercetare == Alte lucrări ale sale sunt investigațiile privind structura funcțională a pericardului, a [[meningelor]] sau a [[spermatozoid|spermatozoizilor]], tanicitele, dubla inervare a [[țesut muscular|fibrei musculare]], prezența în lichidul cefalo-rahidian a cerebrostimulinei. Deși anatomist, profesorul Popa a abordat și probleme de [[biochimie]] și hormonologie. Profesorul Popa l-a sfătuit pe [[George Emil Palade]] să-și continue studiile în Anglia sau America. == Activitatea culturală == [[Fișier:Mihail Sadoveanu and Grigore T. Popa.jpg|thumb|[[Mihail Sadoveanu]] împreună cu profesorul Grigore T. Popa]] În 1936, împreuna cu [[Mihail Sadoveanu]], [[Mihai Codreanu]] și [[George Topârceanu]], a fondat revista ''[[Însemnări ieșene]]'', publicație de prestigiu în cultura românească.<ref name=":0" /> ==Decorații== * Semnul Onorific „Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului” (13 octombrie 1941)<ref name=Decretul2854>Decretul Regal nr. 2.854 din 13 octombrie 1941 pentru acordări de semn onorific „Răsplata Muncii”, pentru 25 ani în serviciul Statului, publicat în ''Monitorul Oficial'', anul CIX, nr. 305 din 24 decembrie 1941, partea I-a, p. 8.020.</ref> == In memoriam == [[Universitatea Grigore T. Popa de Medicină și Farmacie din Iași]] îi poartă numele. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași]] ==Legături externe== * [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=P Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P] * [http://jurnalul.ro/special-jurnalul/persecutatul-58806.html Persecutatul], 18 octombrie 2004, Mirela Cimpoi, ''Jurnalul Național'' * [http://ziarullumina.ro/file-de-poveste/academicienii-consateni-din-suranestii-vasluiului Academicienii consăteni din Șurăneștii Vasluiului]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 23 octombrie 2007, Ion Mitican, ''Ziarul Lumina'' * [https://dspace.bcu-iasi.ro/discover?filtertype=author&filter_relational_operator=equals&filter=Popa%2C+Grigore+T.+%281892-1948%29 Colecții digitalizate BCU Iași] *[https://www.bcu-iasi.ro/evenimente_noutati/gr-t-popa-un-model-de-existenta/ Expoziție virtuală organizată de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași la 75 de ani de la trecerea lui Grigore T. Popa în eternitate] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?rpp=20&sort_by=-1&type=subject&offset=18893&etal=-1&order=ASC Scrieri despre Grigore T. Popa disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI] {{Profesori ai Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (Medicină - Discipline preclinice)}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Popa, Grigore T.}} [[Categorie:Nașteri în 1892]] [[Categorie:Nașteri pe 1 mai]] [[Categorie:Decese în 1948]] [[Categorie:Decese pe 18 iulie]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române]] [[Categorie:Anatomiști români]] [[Categorie:Decani ai Facultății de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași]] [[Categorie:Medici români]] [[Categorie:Popularizatori ai științei]] [[Categorie:Traducători din engleză în română]] [[Categorie:Traducători din germană în română]] [[Categorie:Traducători români]] [[Categorie:Critici ai marxismului]] rzcpuu6veilpa8itnuqc2p631w8y48p 14 201346 17024658 13052858 2025-06-10T22:54:46Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024658 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599.61/.73&lang=ro 599.61/.73] |DDC= |LCC= }} {{Catmore|Ungulate}} :{{Commons category-inline|Ungulates}} {{Mamifere}} [[Categorie:Eutheria]] lqg3u0mijzrn10llbpr78flgy87po2j 0 203366 17024461 16997909 2025-06-10T20:38:24Z Venske 38389 completare 17024461 wikitext text/x-wiki {{Taxobox |nume = Lup Marsupial | fossil_range = [[Pliocen]] timpuriu — [[Holocen]] | status = EX | extinct = 1936 | status_system = iucn3.1 | status_ref = <ref name="IUCN">{{IUCN2010 |id=21866 |title=Thylacinus cynocephalus |downloaded=23 July 2010 |version=2011.2 |year=2008 |assessors=McKnight, M. }}</ref> | imagine = Thylacinus.jpg |imagine_text = Doi lupi marsupiali într-o grădină zoologică în 1902 |imagine_lățime = 250px |regnum = [[Animalia]] |phylum = [[Chordata]] |classis = [[Mammalia]] |subclassis = [[Marsupialia]] |ordo = [[Dasyuromorphia]] |familia=[[Thylacinidae]] |genus=†'''[[Thylacinus]]''' |genus_autoritate=[[Coeenrad Jacob Temminck|Temminck]], 1760 | species = [[extinct|†]]'''''T. cynocephalus''''' | binomial = ''Thylacinus cynocephalus'' | binomial_authority = ([[George Prideaux Robert Harris|Harris]], 1808) | synonyms ={{collapsible list|bullets = true|title=<small>Listă</small> | ''Didelphis cynocephala'' <small>Harris, 1808</small> | ''Dasyurus cynocephalus'' <small>Geoffroy, 1810</small> | ''Thylacinus harrisii'' <small>Temminck, 1824</small> | ''Dasyurus lucocephalus'' <small>Grant, 1831</small> | ''Thylacinus striatus'' <small>Warlow, 1833</small> | ''Thylacinus communis'' <small>Anon., 1859</small> | ''Thylacinus breviceps'' <small>Krefft, 1868</small> }} }} '''Lupul marsupial''' ('''''Thylacinus cynocephalus''''' în [[Nomenclatură binară|Nomenclatura binară]]), cunoscut și ca '''tigrul marsupial''',<ref>De-a lungul timpului, acesta a mai fost numit și hienă, lup zebră, cangur lup, opusum zebră, opusum hienă și tigru pisică, ceea ce face dificilă identificarea speciei în contexul istoric.</ref> a fost unul din cele mai mari [[carnivor]]e [[marsupial]]e ale [[Holocen|timpurilor moderne]]. Nativ [[Australia|Australiei]], [[Tasmania|Tasmaniei]] și [[Noua Guinee|Noii Guinee]], se consideră că a dispărut în secolul XX. Acesta era ultimul membru al [[gen (biologie)|genului]] său, ''[[Thylacinus]]'', fosile aparținând speciilor înrudite găsindu-se începând cu sedimentele din [[Miocen]]. Lupul marsupial a dispărut sau a devenit extrem de rar pe continentul [[australia]]n înainte de [[Istoria Australiei|așezarea europenilor]], dar a supraviețuit pe insula [[Tasmania]] alături de specii [[endemism|endemice]], precum [[diavolul tasmanian]]. Vânatul intensiv, încurajat de recompense, este adesea desemnat ca fiind motivul dispariției sale, cu toate că sunt luați în considerare și alți factori, precum bolile, introducerea câinilor și invadarea teritoriului său de către om. Deși oficial este clasificat ca fiind dispărut, există oameni care au declarat că l-au văzut, cu toate că nu s-au adus dovezi solide în acest sens. La fel ca [[lup]]ii și [[tigru|tigrii]], de unde și-au obținut și numele, erau în vârful lanțului trofic. Ca marsupial, nu era înrudit de aproape cu aceste [[Eutheria|mamifere placentale]], dar datorită evoluției convergente, avea adaptări asemănătoare. Cele mai apropiate specii înrudite, existente în prezent, sunt [[diavolul tasmanian]] și [[numbat]]ul. Lupul marsupial era unul din cele două marsupiale, alături de oposumul de apă, în care ambele sexe aveau o pungă marsupială. Masculul avea o pungă care acționa pe post de înveliș, protejând organele reproductive externe. == Evoluție == [[Fișier:Thylacinus potens.jpg|thumb|left|Prezentare a ''Thylacinus potens'' (în traducere, ''Lupul marsupial puternic''), care a trăit în Miocen. Este cea mai mare rudă cunoscută a lupului marsupial.]] Lupul marsupial modern a apărut acum aproximativ patru milioane de ani. Speciile din familia ''Thylacinidae'' datează din prima parte a [[Miocen]]ului; de la începutul anilor 1990, cel puțin șapte specii fosile au fost descoperite la [[Riversleigh]], în Nord-Vestul [[Queensland]]ului.<ref name="AM2">{{en icon}} {{citat web|url=http://www.amonline.net.au/fossil_sites/riversleigh.htm|title=Australian Museum|publisher=|year=| accessdate = 1 martie 2010}}</ref><ref name="AM3">{{en icon}} Australian Museum {{citat web|url=http://www.amonline.net.au/thylacine/08.htm|title= Is there a fossil Thylacine?|publisher=|year=| accessdate = }} Accesat pe 1 martie 2010</ref> ''Nimbacinus dicksoni'' este cea mai veche din cele șapte specii fosile, datând de acum 23 de milioane de ani. Acest [[thylacinid]] era cu mult mai mic decât rudele sale mai recente.<ref name="LK1">{{en icon}} lostkingdoms.com {{citat web|url=http://www.lostkingdoms.com/facts/factsheet22.htm|title=Lost Kingdoms: Dickson's Thylacine (''Nimbacinus dicksoni'')|publisher=|year=|accessdate=|archive-date=2006-03-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20060319063950/http://www.lostkingdoms.com/facts/factsheet22.htm|dead-url=yes}} Accesat pe 1 martie 2010</ref> Cea mai mare specie, ''[[Thylacinus potens]]'', care avea o mărime comparabilă cu cea a lupului, a fost singura specie care a supraviețuit până în [[Miocen|Miocenul târziu]].<ref name="LK2">{{en icon}} listkingdoms.com {{citat web|url=http://www.lostkingdoms.com/facts/factsheet38.htm|title=Lost Kingdoms: Powerful Thylacine (''Thylacinus potens'')|publisher=|year=|accessdate=|archive-date=2009-03-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20090318160308/http://lostkingdoms.com/facts/factsheet38.htm|dead-url=yes}} Accesat pe 1 martie 2010</ref> La sfârșitul [[Pleistocen]]ului și începutul [[Holocen]]ului, lupul marsupial modern s-a răspândit, deși cu un număr mic de indivizi, în [[Australia]] și [[Noua Guinee]].<ref name="Dingo">{{cite journal|journal=The Holocene|title= Causes of extinction of vertebrates during the Holocene of mainland Australia: arrival of the dingo, or human impact?|author=C.N. Johnson and S, Wroe|volume=13|issue=6|date=noiembrie 2003|pages=941–948 | doi = 10.1191/0959683603hl682fa}}</ref> [[Fișier:Beutelwolf fg01.jpg|right|thumb|Craniul lupului marsupial (stânga) și al lupului cenușiu (dreapta) sunt aproape identice, deși speciile nu sunt înrudite. Studiile arată că forma craniului vulpii roșii este chiar mai apropiată de cea a lupului marsupial.<ref>{{cite journal|journal=Australian Journal of Zoology|volume=34|issue=2|date=1986|pages=109–117|title=Comparison of Skull Shape in Marsupial and Placental Carnivores|author= L Werdelin|doi=10.1071/ZO9860109}}</ref>]] Un exemplu al evoluției convergente, lupul marsupial prezenta multe asemănări cu alți membri ai familiei [[canide]]: dinți ascuțiți, maxilar puternic, [[digitigrad|călca pe pernițe]], având și o formă a corpului, în general, asemănătoare. Din moment ce lupul marsupial a umplut nișa ecologică în Australia, cum familia câinelui a făcut în restul lumii, și-a dezvoltat multe trăsături similare. În ciuda acestui fapt, nu este înrudit cu niciunul dintre prădătorii emisferei Nordice.<ref name="PWS2">{{en icon}} {{citat web|url=http://www.parks.tas.gov.au/factsheets/threatened_species/Thylacine.pdf|title=Threatened Species: Thylacine - Tasmanian tiger, ''Thylacinus cynocephalus''|publisher=Parks and Wildlife Service, Tasmania|date=|accessdate=|format=PDF|archive-date=2006-10-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20061002050127/http://www.parks.tas.gov.au/factsheets/threatened_species/Thylacine.pdf|dead-url=yes}}</ref> {{citat|Sunt ușor de deosebit de câini datorită dungilor de pe spate, dar scheletul este mai greu de deosebit. Studenții la zoologie de la facultatea Oxford au trebuit să identifice 100 de specii zoologice ca parte a examenului final. Curând, s-a dus vorba că dacă era oferit un craniu de „câine”, trebuia identificat ca aparținând unui ''Thylacinus'', bazându-se pe faptul că, orice atât de evident că este un craniu de câine, trebuie să fie un șiretlic. Apoi, într-un an, examinatorii chiar au pus un craniu de câine. Cel mai ușor mod de a deosebi cele două cranii constă în cele două găuri proeminente din bolta palatină, specifice în general marsupialelor. |[[Richard Dawkins]]|[[The Ancestor's Tale]]}} == Descoperirea și taxonomia == [[Aborigen australian|Aborigenii australieni]] au fost primii oameni care au avut contacte cu specia, existând numeroase exemple de gravuri ale acestora, datând cel puțin din anul 1000 î.e.n.<ref name="rockart">{{citat web|url=http://www.abc.net.au/science/news/ancient/AncientRepublish_1265476.htm|title=Rock art shows attempts to save thylacine|author=Anna Salleh|publisher=ABC Science Online|date=| accessdate = }}</ref> Imagini [[petroglifă|petroglife]] cu lupul marsupial pot fi găsite la Dampier Rock Art Precinct în peninsula Burrup din Australia de Vest. Când primii exploratori au ajuns pe insulă, animalul era deja rar. E posibil ca europenii să-l fi întâlnit încă din 1642, când [[Abel Tasman]] a ajuns pentru prima dată pe țărmul Tasmaniei. În jurnalul lui de călătorie, niște urme descoperite sunt descrise ca aparținând unor „bestii sălbatice cu gheare precum ''tigrul''”.<ref name="REMP">Rembrants. D. (1682). "A short relation out of the journal of Captain Abel Jansen Tasman, upon the discovery of the ''South Terra incognita''; not long since published in the Low Dutch". ''Philosophical Collections of the Royal Society of London'', (6), 179-86. Quoted in Paddle (2000) p.3</ref> [[Marc-Joseph Marion du Fresne]], ajuns cu vasul ''Mascarin'' în 1772, a descris un animal ca fiind „o pisică tigru”, cu toate că [[dihor marsupial|dihorul marsupial]] a fost la fel descris, ceea ce face imposibil aflarea adevărului.<ref name="ROTHP">Roth H.L. (1891). "Crozet's Voyage to Tasmania, New Zealand, etc....1771–1772.". London. Truslove and Shirley. Quoted in Paddle (2000) p.3</ref> Prima întâlnire certă a fost cea a exploratorilor francezi pe 13 mai 1792, precum a notat naturalistul [[Jacques Labillardière]] în jurnal său de călătorie, din expediția condusă de [[D'Entrecasteaux]]. Totuși, abia în 1805, [[William Paterson (guvernator)|William Paterson]], Locotenentul Guvernator al Tasmaniei, a trimis o descriere detaliată pentru a fi publicată în ''[[Sydney Gazette]]''.<ref name="LTT1">{{citat carte|title=The Last Tasmanian Tiger: The History and Extinction of the Thylacine|author=Robert Paddle|year=2000|publisher=Cambridge University Press|page=3|isbn=0-521-53154-3}}</ref> Prima descriere științifică detaliată a fost realizată de [[George Prideaux Robert Harris|George Harris]] în 1808, la cinci ani după așezarea pe insula Tasmania.<ref name=museum>{{citat web |url=http://www.museum.vic.gov.au/infosheets/10283.pdf |format=PDF |title=Information sheet: Thylacine ''Thylacinus cynocephalus'' |publisher=Victoria Museum |date= |accessdate= |archive-date=2003-05-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20030512023931/http://www.museum.vic.gov.au/infosheets/10283.pdf |dead-url=yes }}</ref><ref name="AFD">{{citat web |url=http://www.environment.gov.au/biodiversity/abrs/online-resources/fauna/afd/taxa/Thylacinus_cynocephalus |title=''Thylacinus cynocephalus'' (Harris, 1808) |date= |work=Australian Faunal Directory |publisher=[[Australian Biological Resources Study|ABRS]]}}</ref> Harris l-a categorisit ca făcând parte din genul ''[[Didelphis]]'', creat de [[Linnaeus]] pentru [[oposum]]ul american, numindu-l ''Didelphis cynocephala'' („oposumul cap de câine”). După ce oamenii de știință au înțeles că fauna australiană era fundamental diferită de genurile cunoscute de mamifere, s-a ajuns la crearea schemei moderne de clasificare, iar în 1796, [[Étienne Geoffroy Saint-Hilaire|Geoffroy Saint-Hilaire]] a creat genul ''[[Dasyurus]]'' în care a plasat lupul marsupial. În 1824 a fost separat în propriul gen, ''Thylacinus'', de către [[Coenraad Jacob Temminck|Temminck]].<ref name="LTT2">{{citat carte|title=The Last Tasmanian Tiger: The History and Extinction of the Thylacine|author=Robert Paddle|year=2002|publisher=Cambridge University Press|page=5|isbn=0-521-53154-3}}</ref> Unele studii au plasat lupul marsupial ca fiind un membru de bază al ordinului [[Dasyuromorphia]] și ca rudă a diavolului tasmanian, cu toate că studiile publicate în ''[[Genome Research]]'' în ianuarie 2009 sugerează că [[numbat]]ul ar putea fi mai bazal decât diavolul tasmanian și deci mai apropiat de lupul marsupial.<ref name="GR1">{{citat web|url=http://genome.cshlp.org/content/early/2009/01/12/gr.082628.108|title=The mitochondrial genome sequence of the Tasmanian tiger (Thylacinus cynocephalus)|publisher=Genome Research, CSH Press|year=| accessdate = }}</ref> == Descrierea == [[Fișier:Tasmanian tiger.jpg|thumb|O pereche de lupi marsupiali în Grădina Zoologică Hobard - se poate observa diferența dintre cele două sexe, masculul fiind evident mai mare decăt femela.]] Descrierile lupului marsupial variază, dovezile limitându-se la specimene de pui conservate, fosile, piei, fotografii și filmări alb negru ale acestuia în captivitate, precum și mărturii de pe teren. Lupul marsupial seamănă cu un câine mare, cu păr scurt, cu o coadă țeapănă, prelungită ușor din corp, precum cea a unui [[cangur]]. Mulți coloniști europeni l-au comparat cu o [[hienă]], din cauza comportamentului și poziției neobișnuite.<ref name="PWS2" /> Blana sa galben-maro prezenta între 13 și 21 de dungi întunecate de-a lungul spatelui, crupei și bazei cozii, ceea ce i-a adus porecla de „tigru”. Dungile erau mai evidente la specimenele tinere, scăzând în intensitate pe măsură ce animalul înainta în vârstă.<ref name="ABRS">{{citat web|url=http://www.deh.gov.au/biodiversity/abrs/publications/fauna-of-australia/pubs/volume1b/20-ind.pdf|title=Fauna of Australia chap.20 vol.1b|author=Joan Dixon|publisher=Australian Biological Resources Study (ABRS)| accessdate = |format=PDF}}</ref> Una dintre acestea cobora până pe laba din spate. Blana sa era densă și moale, ajungând la 15 [[milimetru|mm]] în lungime; puii aveau o creastă în vârful cozii. Urechile erau lungi, rotunde, acoperite cu păr și atingeau aproximativ 8 centimetri.<ref name="AM1">{{citat web|url=http://www.amonline.net.au/thylacine/02.htm|title=Australia's Thylacine: What did the Thylacine look like?|publisher=Australian Museum|year=1999| accessdate = }}</ref> Culoarea varia de la cafeniu deschis până la maro închis, pântecul fiind alb.<ref name="UTAS">{{citat web|url=http://www.zoo.utas.edu.au/tfprofiles/tasanimals/Thylacine2.htm|title=Profile - Thylacine|author=Dr Eric Guiler|publisher=Zoology Department, University of Tasmania|year=2006|accessdate=|archive-date=2012-03-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20120318135227/http://www.zoo.utas.edu.au/tfprofiles/tasanimals/Thylacine2.htm|dead-url=yes}}</ref> Un exemplar matur atingea între 100 și 130&nbsp;[[centrimetru|cm]], având o coadă de aproximativ {{dim|50|65|cm}}.<ref name="PI">{{citat carte|title=Tasmania's Threatened Fauna Handbook|author=Sally Bryant and Jean Jackson Threatened Species Unit, Parks and Wildlife Service, Tasmania|publisher=Bryant and Jackson|year=1999|pages=190–193|isbn= 0-7246-6223-5|url=http://www.dpiw.tas.gov.au/inter.nsf/Attachments/RLIG-5425ZR/$FILE/threatfauna.pdf|format=PDF}}</ref> Cel mai mare specimen descoperit avea 290&nbsp;cm de la nas la coadă.<ref name="UTAS" /> Adulții atingeau 60&nbsp;cm până la umeri și cântăreau {{dim|20|30|[[kilogram|kg]]}}.<ref name="PI" /> Femela era mai mare decât masculul.<ref name="FA">{{cite journal|journal=Ecology|date=decembrie 1997|author=Menna Jones|title=Character displacement in Australian dasyurid carnivores: size relationships and prey size patterns|publisher=Ecological Society of America|url=http://www.findarticles.com/p/articles/mi_m2120/is_n8_v78/ai_20608534/pg_1|accessdate=27 November 2006}}</ref> Femela de lup marsupial avea o pungă cu patru mameloane, dar spre deosebire de alte marsupiale, acesta se deschidea către spatele trupului. Masculii aveau o pungă scrotală, unică între marsupialele austaliene,<ref>Punga scrotală este aproape unică între marsupiale; singura altă specie care prezintă această trăsătură este oposumul de apă, ''Chironectes minimus'', răspândit în [[Mexic]], [[America Centrală]] și [[America de Sud|de Sud]].</ref> în care își retrăgeau scrotul.<ref name="ABRS" /> Lupul marsupial putea să-și deschidă fălcile până la neobișnuitul unghi de 120 de grade.<ref name="APTTR">{{citat web|url=http://animal.discovery.com/news/afp/20031020/thylacine.html|title=Extinct Thylacine May Live Again|author=AFP|publisher=Discovery Channel|date=| accessdate = }}</ref> Această capacitate poate fi văzută în filmul de scurt metraj alb negru al lui [[David Fleay]], ce prezenta un lup marsupial într-o grădină zoologică în anul 1933. Fălcile erau puternice și musculoase, conținând 46 de dinți.<ref name="AM1" /> Urmele lupului marsupial puteau fi distinse de cele ale altor specii native sau introduse; spre deosebire de [[vulpe|vulpi]], [[pisică|pisici]], [[câine|câini]], [[wombat]] sau diavoli tasmanieni, acesta, avea pernița din spate foarte mare, iar cele patru din față aranjate într-o linie aproape dreaptă.<ref name="tasparks">{{citat web|url=http://www.parks.tas.gov.au/wildlife/mammals/thylacin.html|title=Wildlife of Tasmania: Mammals of Tasmania: Thylacine, or Tasmanian tiger, ''Thylacinus cynocephalus''|publisher=Parks and Wildlife Service, Tasmania|year=2006|accessdate=|archive-date=2008-07-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20080721024331/http://www.parks.tas.gov.au/wildlife/mammals/thylacin.html|dead-url=yes}}</ref> Membrele posterioare erau similare cu cele din față, dar aveau patru degete în loc de cinci. Ghearele nu erau retractabile.<ref name="ABRS" /> [[Fișier:Сумчатый волк 3.jpg|thumb|left|Exemplar împăiat; se observă dungile închise de pe spate, precum și coada cu o formă rigidă.]] Studiile științifice inițiale au concluzionat că acesta se baza pe miros atunci când vâna,<ref name="tasparks" /> dar analizele ulterioare ale structurii creierului au scos la iveală faptul că simțul olfactiv nu era bine dezvoltat. În schimb e posibil ca acesta să se fi bazat pe simțul auditiv și cel vizual.<ref name="ABRS" /> Unii martori l-au descris ca având un miros distinctiv și puternic, alții ca având un miros vag, specific unui animal, iar unii au spus că nu avea niciun fel de miros. Din această cauză, s-a tras concluzia că, la fel ca ruda sa, diavolul tasmanian, e posibil ca lupul marsupial să fi emanat un miros atunci când era agitat.<ref name="P49">Paddle (2000). p.49</ref> Lupul marsupial avea un mers țeapăn și oarecum ciudat, ceea ce nu-i permitea să fugă cu o viteză mare. Putea de asemenea să execute sărituri bipede, similare unui [[cangur]], lucru demonstrat adesea de exemplare captive.<ref name="ABRS" /> Guiler a presupus că acesta era o formă accelerată de deplasare când animalul devenea agitat. Era de asemenea capabil să se susțină doar pe membrele din spate pentru perioade scurte de timp.<ref name="TA">{{citat web|url=http://portal.archives.tas.gov.au/menu.aspx?detail=1&type=i&id=1084|title=Tasmanian Tiger|publisher=Archives Office of Tasmania|year=1930| accessdate = }}</ref> Cu toate că nu există înregistrări care să conțină și sunetele produse de lup, cei care l-au văzut în natură și în captivitate au observat că mârâia și șuiera când era agitat, adesea urmat de un căscat de amenințare. În timpul vânătorii emitea, în repetate rânduri, o serie de lătraturi asemănătoare unei tuse guturale (descrise ca „iip-yap”, „cai-iip” sau „hop-hop-hop”), probabil pentru a comunica cu ceilalți membri ai haitei.<ref name="sight">{{citation | last = Heberle | first = G. | year = 1977 | journal = Sunday Telegraph [Sydney] | pages = 46 | title= Reports of alleged thylacine sightings in Western Australia| url = http://freepages.genealogy.rootsweb.ancestry.com/~gregheberle/AdobePDF/Thylacine/ThylacinePaper2004-P1-5.pdf | format = w}}</ref> Producea, de asemenea, un sunet asemănător cu plânsul, probabil pentru identificarea la distanță.<ref name="P6566">Paddle (2000). p.65–66</ref> == Ecologia și comportamentul == [[Fișier:Thylacine pouch.jpg|thumb|Fotografie realizată în 1889, prezentând o femelă de lup marsupial gravidă.]] Se cunosc puține lucruri despre comportamentul sau habitatul lupului marsupial. S-au realizat câteva observații asupra exemplarelor din captivitate, dar cele despre viața din sălbăticie au fost făcute de oameni fără studii de specialitate. Majoritatea observațiilor au fost realizate în timpul zilei, în timp ce lupul marsupial era nocturn. Aceste observații, făcute în secolul al XX-lea, ar putea fi atipice, din moment ce erau realizate asupra unei specii care era deja foarte aproape de a dispărea complet. E posibil ca unele caracteristici comportamentale să fi fost luate de la diavolul tasmanian. Lupul marsupial trăia în pădurile uscate de [[eucalipt]], în zonele umede și pajiștile din Australia continentală.<ref name="tasparks" /> Picturile rupestre ale indigenilor indică faptul că lupul marsupial trăia de-a lungul Australiei și Noii Guinee. Dovezi asupra existenței acestuia pe continent au venit de la o carcasă uscată de lup marsupial ce a fost descoperită într-o [[peșteră]] din [[Australia de Vest]] din 1990; prin datarea cu [[carbon]] radioactiv s-a demonstrat că aceasta avea o vechime de 3.300 de ani.<ref name="nma">{{citat web|url=http://nma.gov.au/media/media_releases_index/2004_06_16/|title=Mummified thylacine has national message|publisher=National Museum of Australia, Canberra|date=2004-06-16|accessdate=2006-11-21|archive-date=2015-06-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20150620192124/http://www.nma.gov.au/media/media_releases_by_year/2004/2004_06_16|dead-url=yes}}</ref> [[Fișier:Thylacine cubs.jpg|thumb|left|Femelă cu trei pui, 1909.]] În [[Tasmania]], prefera pădurile și terenurile necultivate, ce aveau să devină locuri căutate de coloniștii britanici pentru animalele lor.<ref name="AML">{{citat web|url=http://www.amonline.net.au/thylacine/04.htm|title=Australia's Thylacine: Where did the Thylacine live?|publisher=Australian Museum|year=1999| accessdate = 2006-11-21}}</ref> Modelul cu dungi probabil îi oferea [[camuflaj]] în pădure, dar e posibil și să fi fost folosit pe post de identificare.<ref name="P4243">Paddle (2000). p.42–43</ref> Animalul avea de obicei un teritoriu de {{dim|40|80|km²}}, cu toate că se pare că acesta era împărțit cu alte grupuri; cele prea mari pentru a fi o familie erau uneori observate împreună.<ref name="P3839">Paddle (2000). p.38–39</ref> Lupul marsupial era un [[animal nocturn|vânător nocturn]] și crepuscular, petrecând ziua în peșteri mici sau trunchiuri goale de copaci. Se retrăgea pe câmpuri și în păduri pentru adăpost pe timp de zi și vâna în teren deschis noaptea. Unii martori au observat că acesta era de obicei [[timiditate|timid]], evitând contactul cu oamenii atunci când îi simțea, cu toate că ocazional era scrutător.<ref name="sight" /> Puii descoperiți în marsupiu arată că perioada de împerechere era întinsă pe tot parcursul anului, sezonul de vârf fiind în [[primăvară]] și [[iarnă]].<ref name="ABRS" /> Erau fătați până la patru pui, care erau purtați în marsupiu până la trei luni, fiind protejați până la atingerea a jumătate din statura de adult. Puii nou-născuți erau orbi și lipsiți de păr, dar până să părăsească marsupiul deschideau ochii și se acopereau cu blană.<ref name="ABRS" /> După aceasta, până deveneau destul de dezvoltați să asiste la vânătoare, rămâneau în vizuină, cât femelele vânau.<ref name="P60">Paddle (2000). p.60</ref> Lupul marsupial s-a reprodus cu succes în captivitate doar o singură dată, în Grădina Zoologică din [[Melbourne]], în 1899.<ref name="P228231">Paddle (2000). p.228–231</ref> Speranța de viață în sălbăticie era de cinci–șapte ani, cu toate că exemplarele captive au trăit și nouă ani.<ref name="tasparks" /> === Hrănirea === [[Fișier:Beutelwolfskelett brehm.png|right|thumb|Analiza scheletului sugerează că, la vânătoare, lupul marsupial se baza mai mult pe rezistență și putere atunci decât pe viteză.]] Lupul marsupial era carnivor. Stomacul era muscular cu abilitatea de a se destinde pentru a-i permite să mănânce cantități mari de hrană deodată, probabil o adaptare pentru perioadele lungi când aceasta era rară. Analiza scheletului și comportamentului din captivitate sugerează că prefera să urmărească un singur animal până îl epuiza. Unele studii au ajuns la concluzia că vâna în grupuri mici, familiale, un grup îndreptând prada într-o anumită direcție, iar un altul așteptând în umbră, creând astfel o ambuscadă.<ref name="ABRS" /> [[Fișier:Swamp-Wallaby-joey-Wallabia-bicolor-cropped.jpg|left|thumb|Hrana lupului marsupial includea canguri (foto), oposumi și păsări emu.]] Acesta se hrănea cu diferite specii de [[cangur]] și [[wombat]], păsări și animale mici precum [[potorous|potorouși]] sau [[oposum]]i. O pradă favorită era, posibil, cândva comunul [[emu tasmanian]]. Această specie era o pasăre mare, incapabilă să zboare, ce împărțea habitatul cu lupul marsupial; a fost vânată excesiv, ceea ce a dus la extincția sa în 1850, fiind posibil în raport direct cu declinul numărului de lupi marsupiali.<ref name="P81">Paddle (2000). p.81</ref> Pasărea era vânată și de [[câine dingo|câinii dingo]] și vulpi.<ref>{{cite journal | doi = 10.1071/WR99030 | title = Trends in the numbers of red kangaroos and emus on either side of the South Australian dingo fence: evidence for predator regulation? | author = Pople, A. R., G. C. Grigg, S. C. Cairns, L. A. Beard and P. Alexander | journal = Wildlife Research | volume = 27 | issue = 3 | pages = 269–276 | year = 2000}}</ref><ref>{{citat web | url = http://www.blueplanetbiomes.org/emu.htm | title = Emu|accessdate = }}</ref> De-a lungul secolului al XX-lea, lupul marsupial a fost descris ca fiind un băutor de sânge, dar nu există mărturii clare legate de această trăsătură; popularitatea poveștii pare să fi fost cauzată de o singură întâmplare.<ref name="P2935">Paddle (2000). p.29–35</ref> Coloniștii europeni credeau că lupul marsupial se hrănea cu oile fermierilor. Bazându-se pe lipsa unor mărturii credibile, Robert Paddle sugerează că această trăsătură este posibil să fi fost exagerată, considerând că lupul marsupial era folosit doar ca o scuză convenabilă pentru lipsa de grijă a fermierilor, iar această imagine de ucigaș de păsări de curte a rămas întipărită în mintea oamenilor din cauza unei fotografii realizate de Henry Burrell în 1921.<ref name="P79">Paddle (2000) p.79–138</ref> În captivitate, aceștia erau hrăniți cu o varietate de mâncăruri, inclusiv iepuri și canguri morți, precum și carne de vacă, oaie, cal și păsări de curte.<ref name="P96">Paddle (2000). p.96</ref> == Extincția == === Extincția din Australia continentală === [[Fișier:Bagged thylacine.jpg|thumb|Lup marsupial ucis, 1869]] Se crede că lupul marsupial a dispărut aproape complet din [[Australia]] acum 2.000 de ani și posibil mai devreme din [[Noua Guinee]].<ref name="P2324">Paddle (2000) p.23–24</ref> Extincția totală este pusă pe seama competiției față de [[indigen]]i și [[Câine dingo|câinii dingo]]. Există totuși dubii referitoare la impactul câinelui dingo, din moment ce cele două specii nu erau în competiție directă, câinele dingo vânând ziua, iar lupul marsupial, noaptea. Lupul marsupial era de asemenea mai puternic, având un avantaj în cazul unei întâlniri între cei doi.<ref>{{citat web|url=http://www.naturalworlds.org/thylacine/introducing/tasmanian_wolf_4.htm|title=Introducing the Thylacine|publisher=The Thylacine Museum|accessdate=|archive-date=2012-05-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20120527201820/http://www.naturalworlds.org/thylacine/introducing/tasmanian_wolf_4.htm|dead-url=yes}}</ref> Studiile recente au arătat că, deși câinele dingo avea o mușcătură mai slabă, craniul său putea rezista unei presiuni mai mari, ceea ce-i permitea să atace o pradă mai mare ca lupul marsupial. Lupul marsupial era, de asemenea, mai puțin versatil când era vorba de alimentație, prin comparație cu [[omnivor]]ul câine dingo. Cele două specii împărțeau mediul de viață, fosilele de leu marsupial fiind găsite în apropierea celor de dingo. Adoptarea câinelui dingo ca partener de [[vânătoare]] de către aborigeni a supus lupul marsupial unei presiuni mai mari.<ref>{{citat web|url=http://www.smh.com.au/news/national/tigers-demise-dingo-did-do-it/2007/09/05/1188783320057.html |title=Tiger's demise: dingo did do it - National - smh.com.au |publisher=Smh.com.au |accessdate=2008-11-03}}</ref> Picturile de pe pietrele din [[Parcul Național Kakadu]] arată faptul că acesta era vânat de primii locuitori ai continentului.<ref name="P19">Paddle (2000) Plate 2.1 p.19</ref> [[Fișier:Thylacine-chicken.png|thumb|left|Această fotografie din 1921 de [[Henry Burrell]], prezentând un lup marsupial cu o găină este considerată de unii ca ajutând la promovarea imaginii acestuia ca animal răpitor.<br /> De fapt, imaginea a fost tăiată pentru a ascunde gardul și casa, iar, conform analizelor ulterioare, s-a ajuns la concluzia că exemplarul era de fapt împăiat.<ref name="CF">{{cite journal|journal=Australian Zoologist|volume=33|issue=1|author=Carol Freeman|date=|url=http://www.rzsnsw.org.au/AZJun05%20trial/Freeman.pdf |title=Is this picture worth a thousand words? An analysis of Henry Burrell's photograph of a thylacine with a chicken|format=PDF}}</ref>]] === Extincția din Tasmania === Deși lupul marsupial era pe cale de dispariție la venirea europenilor, dispărând total pe parcursul [[secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]], el a supraviețuit până în anii [[1930]] pe insula [[Tasmania]]. Pe vremea primilor coloniști, cele mai mari populații se aflau în centrul, nord-estul și nord-vestul insulei.<ref name="AML" /> Erau rareori văzuți, dar multe atacuri asupra oilor erau puse pe seama lor. Acest lucru a dus la oferirea unor recompense pentru a le controla numărul; [[Van Dieman Land Company|compania Van Dieman Land]] a introdus recompense pentru lupii marsupiali încă din 1830, iar guvernul tasmanian a oferit, între 1888 și 1909, o liră pe cap de adult și zece șilingi pentru un pui.<ref name="tasparks" /> În total, au oferit 2.184 de [[recompensă|recompense]], dar se crede că numărul adevărat al exemplarelor ucise a fost cu mult mai mare. Este posibil, totuși, ca la declinul și, în cele din urmă, la dispariția sa, să fi contribuit factori multipli, inclusiv competiția cu animalele introduse de europeni,<ref name="Boyce">{{cite journal|journal=Environmental History|volume=11|issue=1|author=James Boyce|title=Canine Revolution: The Social and Environmental Impact of the Introduction of the Dog to Tasmania|year=2006|url=http://www.historycooperative.org/journals/eh/11.1/boyce.html|accessdate=|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070312030544/http://www.historycooperative.org/journals/eh/11.1/boyce.html|archivedate=2007-03-12|dead-url=no}}</ref> precum câinii, pierderea habitatului, extincția speciilor cu care se hrănea și o boală asemănătoare cu [[răpciuga]], care a afectat și multe exemplare aflate în captivitate.<ref name="UTAS" /><ref name="P202203">Paddle (2000). p.202–203</ref> Oricare ar fi fost motivul, lupul marsupial a devenit foarte rar în sălbăticie către sfârșitul [[Anii 1920|anilor '20]]. Deși mulți considerau lupul ca fiind responsabil pentru atacurile asupra oilor, s-a încercat salvarea lui. Arhivele comitetului de conducere din [[promontoriul Wilsons]], datând din 1908, includ recomandarea ca lupul marsupial să fie reintrodus în câteva regiuni propice de pe teritoriul statului [[Victoria (Australia)|Victoria]]. În 1928, Comitetul de Consultanță pentru Fauna Nativă Australiană a dorit crearea unei [[rezervație|rezervații]] pentru a proteja exemplarele rămase, zona dintre râurile Arthur și Pieman din vestul insulei fiind luată în considerare pentru aceasta.<ref name="CM2">{{citat web|url=http://www.nma.gov.au/collections/slideshow_2_3.html|title=Tasmanian tiger skin: Charles Selby Wilson collection|publisher=National Museum of Australia, Canberra|accessdate=|archive-date=2009-09-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20090919034350/http://www.nma.gov.au/collections/slideshow_2_3.html|dead-url=yes}}</ref> În 1930, un fermier, Wilf Batty, a ucis ultimul exemplar sălbatic cunoscut, în Mawbanna, oraș din NE statului. Animalul, posibil un mascul, fusese zărit pe lângă casa lui Batty timp de câteva săptămâni.<ref name="NW">{{citat web|url=http://www.naturalworlds.org/thylacine/additional/persecution/image_6.htm|title=Additional Thylacine Topics: Persecution|publisher=The Thylacine Museum|year=|accessdate=|archive-date=2011-08-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20110814073338/http://www.naturalworlds.org/thylacine/additional/persecution/image_6.htm|dead-url=yes}}</ref> === „Benjamin” și cercetări ulterioare === [[Fișier:ThylacineHobart1933.jpg|thumb|Ultimul exemplar viu cunoscut, 1933. Un sac scrotal nu este vizibil în niciuna din fotografiile realizate, ceea ce a dus la presupunea că „Benjamin” era femelă, deși existența marsupiului la ambele sexe face ca aflarea adevărului să fie imposibilă.]] Ultimul exemplar cunoscut, numit „Benjamin” (deși genul său nu a fost niciodată confirmat) a fost capturat în 1933 și trimis la [[Grădina Zoologică Hobart]], unde a trăit trei ani. Frank Darby, presupus îngrijitor al grădinii zoologice, a declarat pentru un ziar în mai 1968 că numele specimenului era „Benjamin”. Nu există însă documente care să ateste acest lucru, iar Alison Reid (îngrijitor adevărat al grădinii zoologice) și Michael Sharland (agentul de presă al grădinii) au negat faptul că Darby ar fi lucrat vreodată acolo. Darby pare, de asemenea, să fie cel care a pornit zvonul conform căruia lupul era un mascul, dovezile fotografice demonstrând contrariul.<ref name="P198">Paddle (2000) p.198–201</ref> „Benjamin” a murit pe [[7 septembrie]] [[1936]], probabil din cauza neglijenței - îndepărtat din mediul său natural, a fost expus vremii neobișnuit de capricioase din acea perioadă: temperaturi ridicate ziua și foarte scăzute noaptea.<ref name="P195">Paddle (2000). p195</ref> Acesta este ultimul lup marsupial surprins pe film, fiind filmat de [[David Fleay]] plimbându-se în jurul cuștii sale.<ref name="NS">{{citat web|url= http://www.newscientist.com/article/mg17022915.100 |title=Rough Justice |publisher=New Scientist |date=|author=Leigh Dayton |accessdate=}}</ref> Începând cu anul 1996, Ziua Națională a Speciilor Amenințate are loc anual pe [[7 septembrie]] comemorând moartea ultimului exemplar cunoscut de lup marsupial.<ref name="TSD">{{citat web|url=http://www.environment.gov.au/biodiversity/threatened/ts-day/index.html|title=National Threatened Species Day|publisher=Department of the Environment and Heritage, Australian Government|year=2006| accessdate = }}</ref> [[Fișier:"Benjamin".jpg|thumb|left|„Benjamin” căscând. Se obervă deschiderea fălcilor la o mărime neobișnuită, ajungând chiar la 120 de grade.]] Cu toate că au existat presiuni pentru conservarea speciei încă din 1901, probleme de ordin politic au împiedicat orice formă de protecție a acesteia până în 1936. Guvernul tasmanian a introdus specia pe lista animalelor protejate prin lege abia pe 10 iulie 1936, la 59 de zile după decesul ultimului exemplar.<ref name="P184">Paddle (2000). p.184</ref> Rezultatul cercetărilor ulterioare a indicat o rată mare a posibilității supraviețuirii speciei până în anii 1960. Cercetătorii Eric Guiler și David Fleay au descoperit în NV Tasmaniei urme și excremente care ar fi putut aparține lupului marsupial, au auzit sunete asemănătoare celor produse de specie și au cules mărturii conform cărora încă există exemplare libere vii. În ciuda cercetărilor, nu au fost găsite dovezi decisive care să demonstreze supraviețuirea speciei în sălbăticie.<ref name="PWS2" /> Lupul marsupial a fost [[specie pe cale de dispariție]] până în 1986, o specie fiind considerată dispărută doar la 50 de ani de la ultima apariție. Din moment ce de la moartea lui „Benjamin” din 1936 nu au fost aduse dovezi clare să demonstreze existența lupilor marsupiali în sălbăticie, [[International Union for Conservation of Nature|IUCN]] l-a declarat oficial „specie dispărută”.<ref name="IUCN" /> [[CITES]] este mai rezervat în privință cu statului speciei, numind-o „posibil dispărută”.<ref name="CITES">{{citat web|url=http://www.cites.org/eng/app/appendices.shtml |title=Appendices I, II and III |date= |publisher=Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora |accessdate=}}</ref> === Observări neconfirmate === De la extincția din 1936, ''Asociația Australiană a Faunei Rare'' (Australian Rare Fauna Research Association) a primit peste 3.800 de mărturii conform cărora lupul marsupial ar fi fost zărit în [[Australia]], în timp ce ''Centrul Australian de Cercetări al Animalelor Misterioase'' (Mystery Animal Research Centre of Australia) a înregistrat 138 până în 1998, iar ''Departamentul Mediului și Conservării'' (Department of Conservation and Land Management) a primit 65 în aceeași perioadă.<ref name="sight" /> Cercetătorii independenți specializați în lupi marsupiali, Buck și Joan Emburg, de asemenea, au primit 360 de declarații de pe insula [[Tasmania]] și 269 din [[Australia]] legate de apariția lupului marsupial după extincția sa.<ref name="TT">{{citat web|url=http://www.tasmanian-tiger.com/sightings.htm|title=Thylacine Sightings Map|author=Buck Emburg and Joan Emburg|publisher=Tasmanian-tiger.com|accessdate=|archive-date=2017-07-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20170715031547/http://www.tasmanian-tiger.com/sightings.htm|dead-url=yes}}</ref> Cele mai frecvente observări de pe continent provin din Australia de Sud.<ref name="smhcbd">{{citat web|url= http://www.smh.com.au/news/Tassie-Tiger/Thyla-seen-near-CBD/2003/08/18/1061059765660.html |title= Thyla seen near CBD? |publisher=The Sydney Morning Herald |date=2003-08-18 |accessdate=}}</ref> [[Fișier:De Buidelwolf (Kretschmer).jpg|thumb|right|Ilustrată prezentând un lup marsupial în mediul său natural.]] Unele observări au generat o mare atenție din partea publicului și a presei. În 1973, Gary și Liz Doyle au filmat zece secunde, pe un film de 8&nbsp;mm, un animal neidentificat fugind de-a lungul unei șosele din sudul Australiei. Încercările de a identifica creatura au eșuat din cauza calității slabe a filmului.<ref>{{cite news | author =Phil Hall | title =The Bootleg Files: "Footage of the Last Thylacine" | publisher =Film Threat | date = | url =http://www.filmthreat.com/index.php?section=features&Id=1886 | accessdate=}}</ref> În 1982, un cercetător de la ''Serviciul Tasmanian al Parcurilor, Florei și Faunei'' (Tasmania Parks and Wildlife Service), Hans Naarding, a observat timp de trei minute, într-o noapte în apropierea râului Arthur din nord-vestul Tasmaniei, ceea ce credea el a fi un lup marsupial. Declarația lui a dus la căutări timp de un an, finanțate de guvern.<ref name="smhburn">{{citat web|url= http://www.smh.com.au/news/Tassie-Tiger/Mystery-that-burns-so-bright/2002/09/25/1032734210053.html |title=Mystery that burns so bright |publisher=The Sydney Morning Herald|date=|accessdate=}}</ref> În ianuarie 1995, un agent al aceluiași grup a declarat că a zărit un lup marsupial în regiunea [[Pyengana, Tasmania|Pyengana]] din nord-estul Tasmaniei, la primele ore ale dimineții. Cercetările ulterioare nu au arătat nicio urmă a animalului.<ref name="smhbush">{{citat web|url=http://www.smh.com.au/news/Tassie-Tiger/New-bush-sighting-puts-tiger-hunter-back-in-business/2002/09/25/1032734216943.html |title=New bush sighting puts tiger hunter back in business |author=James Woodford |publisher=The Sydney Morning Herald|date=| accessdate = }}</ref> În 1997 s-a descoperit că localnicii din [[Puncak Jaya]] din vestul Noii Guinei<ref>Câinii dingo, posibilii competitori ai lupului marsupial, sunt acum rari, dacă nu dispăruți, în această regiune.</ref><ref name="IUCN-D">{{citat web|url=http://www.iucnredlist.org/search/details.php/41585/doc|title=IUCN Red List: Canis lupus ssp. dingo|publisher=IUCN|year=2004|author=Corbett, L.K| accessdate = }}</ref> au observat lupi marsupiali. Se pare că localnicii știau de existența acestora de mulți ani dar nu au făcut un raport oficial.<ref name="smhij">{{citat web|url=http://www.smh.com.au/news/tassie-tiger/tassie-tiger-sighting-claim-in-irian-jaya/2002/09/25/1032734218360.html |title=Tassie tiger sighting claim in Irian Jaya |author=Louise Williams |publisher=The Sydney Morning Herald|date=| accessdate = }}</ref> În februarie 2005, Klaus Emmerichs, un turist [[Germania|german]], a susținut că a fotografiat un lup marsupial în apropiere de [[Parcul Național Cradle Mountain-Lake St Clair]], dar autenticitatea fotografiilor obținute nu a fost stabilită.<ref name="smhclaim">{{citat web|url=http://www.smh.com.au/news/National/Tourist-claims-to-have-snapped-Tasmanian-tiger/2005/03/01/1109546854027.html?oneclick=true |title=Tourist claims to have snapped Tasmanian tiger |publisher=The Sydney Morning Herald|date=| accessdate = }}</ref> Fotografiile nu au fost publicate decât în aprilie 2006, la 14 luni de la luarea acestora. Imaginile, care prezentau doar spatele animalului, au fost considerate neconcludente de către cei care le-au studiat.<ref name="smhclone">{{citat web | url = http://www.smh.com.au/news/Science/Clone-again/2005/05/14/1116024405941.html| title = Researchers revive plan to clone the Tassie tiger|author=Daniel Dasey|publisher=Sydney Morning Herald|date=| accessdate = }}</ref> === Recompense === În 1983, [[Ted Turner]] a oferit o recomensă de 100.000$ pentru dovedirea existenței lupului marsupial.<ref name="theage">{{citat web|url=http://www.theage.com.au/news/Science/Extinct-or-not-the-story-wont-die/2005/03/25/1111692630378.html |title=Extinct or not, the story won't die|author=Jason Steger|publisher=The Age|date=| accessdate = }}</ref> O scrisoare trimisă în 2000 ca răspuns de un cercătător specializat în lupi marsupiali, Murray McAllister, a dezvăluit că recompensa fusese retrasă.<ref name="MM">{{citat web|url=http://net.pembrokesc.vic.edu.au/home/tiger/expd5.html|title=Reward Monies Withdrawn|author=Murray McAllister|year=2000|accessdate=|archive-date=2007-12-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20071213055235/http://net.pembrokesc.vic.edu.au/home/tiger/expd5.html|dead-url=yes}}</ref> În martie 2005, ziarul australian ''[[The Bulletin]]'', ca parte a aniversării sale de 125 de ani, a oferit o recompensă de 1,25 milioane pentru capturarea în siguranță a unui exemplar viu. Oferta a expirat în iunie 2005, fără ca cineva să ofere vreo dovadă a existenței speciei. O altă ofertă substanțială, în valoare de 1,75 milioane de dolari, a fost făcută de Stewart Malcolm.<ref name="smhclone" /> Totuși, multe dintre aceste oferte sunt nule, din moment ce capturarea unui lup marsupial nu este legală, conform legilor.<ref name="theage" /> == Proiecte și cercetări recente == [[Fișier:Thylacinus cynocephalus at NMA.jpg|thumb|Exemplar împăiat, prezent în Muzeul Australian.]] Înregistrările tuturor exemplarelor, multe dintre ele în colecții europene, sunt acum ținute în [[International Thylacine Specimen Database|ITSD]]. [[Muzeul Australian]] din [[Sydney]] a început un proiect de clonare în 1999.<ref name="GU">{{citat web|url=http://www.guardian.co.uk/Archive/Article/0,4273,4424142,00.html|title=Back from the dead|author=Julia Leigh|work = The Guardian|location=|date=| accessdate = }}</ref> Scopul consta în folosirea materialului genetic de la exemplarele conservate, din secolul al XX-lea, pentru a clona noi indivizi și a readuce specia la viață. O serie de [[microbiologie|microbiologi]] au respins proiectul, considerându-l ca fiind doar un truc publicitar, iar profesorul [[Mike Archer (paleontologist)|Mike Archer]], principalul susținător al acestui proiect, a fost nominalizat în 2002 pentru premiul scepticilor australieni ''Bent Spoon Award'' (Premiul „Lingura îndoită”) pentru „cea mai absurdă idee paranormală sau pseudo-științifică”.<ref name="AGE">{{citat web|url=http://www.theage.com.au/articles/2002/08/21/1029114134051.html|title= Tasmanian tiger clone a fantasy: scientist|publisher= Melbourne Age|date=| accessdate = }}</ref> Către sfârșitul anului 2001, cercetătorii au reușit să extragă [[ADN]] de la unele exemplare.<ref name="AMC">{{citat web|url=http://www.amonline.net.au/thylacine/summary.htm|title= Attempting to make a genomic library of an extinct animal|publisher=Australian Museum|year=1999| accessdate = }}</ref> Pe 15 februarie 2005, muzeul a anunțat oprirea proiectului după ce s-a descoperit că ADN-ul prelevat era prea degradat pentru a putea fi folosit.<ref name="abc1">{{citat web|url=http://www.abc.net.au/news/newsitems/200502/s1303501.htm|title=Museum ditches thylacine cloning project|publisher=ABC News Online|date=|accessdate=|archiveurl=https://web.archive.org/web/20050218005512/http://www.abc.net.au/news/newsitems/200502/s1303501.htm|archivedate=2005-02-18|dead-url=no}}</ref><ref name="smhclone2">{{citat web|url=http://www.smh.com.au/news/science/tassie-tiger-cloning-pieinthesky-science/2005/02/16/1108500157295.html |title=Tassie tiger cloning 'pie-in-the-sky science'|author=Deborah Smith|publisher=Sydney Morning Herald|date=| accessdate = }}</ref> În mai 2005, profesorul universitar Michael Archer, decan la [[Universitatea Noului Wales de Sud]], fost director al Muzeului Australian și biolog evoluționist, a declarat că proiectul va fi reînceput de un grup de universități și de un institut de cercetare.<ref name="smhclone"/><ref name="abcs">{{citat web|url=http://www.abc.net.au/science/news/stories/s1302459.htm|title=Thylacine cloning project dumped|author=Judy Skatssoon|publisher=ABC Science Online|date=| accessdate = }}</ref> [[Fișier:Thylacinus cynocephalus.jpg|thumb|left|Schelet de lup marsupial, Muséum national d'histoire naturelle, Paris.]] [[International Thylacine Specimen Database]] a fost finalizată în aprilie 2005, fiind rezultatul a patru ani de cercetări pentru a cataloga și fotografia ditigal toate exemplarele de lup marsupial aflate în muzee, universități și colecții private.<ref name="CM2"/> Documentele originale sunt deținute de [[Zoological Society of London]].<ref name=autogenerat1>{{IUCN2008|assessors=McKnight, M.|year=2008|title=Thylacinus cynocephalus|id=21866|downloaded=}}</ref> În 2008, cercetătorii Andrew J. Pask și Marilyn B. Renfree de la [[Universitatea Melbourne]] și Richard R. Behringer de la [[Universitatea Texas]] au anunțat că au reușit să demonstreze funcționalitatea regiunii ''enhancer'' a genei ''[[Colagen, tip II, alpha 1|Col2A1]]'', obținută din țesuturile unui exemplar vechi de 100 de ani ținut în [[etanol]]. Demonstrarea funcționalității materialul genetic a fost realizată la șoareci [[Organism modificat genetic|transgenici]]. Astfel, dacă speranțele cercetătorilor privind recrearea speciei nu au crescut, cunoștințele astfel acumulate ar putea servi speciilor pe cale de dispariție.<ref>[http://www.plosone.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pone.0002240 Resurrection of DNA Function In Vivo from an Extinct Genome] by Andrew J. Pask, Richard R. Behringer1 and Marilyn B. Renfree ''PLoS ONE''</ref><ref>[http://www.nature.com/news/2008/080520/full/news.2008.841.html Tasmanian tiger gene lives again] Nature News</ref> În același an, alt grup de cercetători a reușit cu succes secvențierea genomului mitocondrial de la două specimene de lup marsupial aflate în muzee. Succesul acestui grup sugerează că este posibilă secvențierea completă a genomului nuclear de la specimenele expuse în muzeu. Rezultatele lor au fost publicate în 2009 în revista ''Genome Research''.<ref name="GR1"/> == În cultura populară == [[Fișier:Tasmania Coat of Arms.svg|thumb|Stema Tasmaniei, prezentând doi lupi marsupiali.]] Cele mai cunoscute ilustrații ale lupului marsupial au fost cele create de [[John Gould]] în seria ''[[The Mammals of Australia]]'' (1845-63), adesea copiate și reproduse,<ref name="UT">{{citat web|url=http://www.utas.edu.au/library/exhibitions/thylacine/exotic.html|title=The Exotic Thylacine |last=University Librarian |date=24 September, 2007|work=Imaging the Thylacine|publisher=University of Tasmania |accessdate=}}</ref> cel mai cunoscut exemplu fiind cel al [[Cascade Brewery|Berăriei Cascade]] pentru logoul său din 1987.<ref name="Ockham's Razor ">{{citat web|url=http://www.abc.net.au/rn/ockhamsrazor/stories/2004/1130006.htm|title=John Gould's place in Australian culture|last= Stephens|first=Matthew|coauthors=[[Robyn Williams]]|date=|work=Ockham's Razor | Radio National|publisher=[[Australian Broadcasting Corporation]]|accessdate=}}</ref> Guvernul tasmanian a publicat, de asemenea, o reproducere monocromatică în 1934,<ref>Government Tourist Bureau, Tasmania. Tasmania: The Wonderland. Hobart: Government Printer, Tasmania, 1934</ref> autorul [[Louisa Anne Meredith]] copiind-o pentru cartea sa, ''Tasmanian Friends and Foes'' (1881).<ref name="UT"/> Lupul marsupial a fost intens folosit ca simbol al Tasmaniei. Acesta este folosit pe [[stema Tasmaniei]], ca logo oficial al turismului Tasmanian și de Consiliul Municipal al orașului [[Launceston, Tasmania|Launceston]]. Începând cu 1998, a fost adesea inclus pe numerele de înmatriculare tasmaniene. Lupul marsupial a fost folosit ca stemă de [[The Wilderness Society (Australia)|Wilderness Society]], pentru echipa națională de [[cricket]], fiind prezent și pe timbre folosite în [[Australia]], [[Micronezia]] și [[Guineea Ecuatorială]].<ref name="stamp">{{citat web|url=http://www.pibburns.com/cryptost/thylacin.htm|title=Thylacine Stamps|date=2003-07-06|author=Philip R. Burns| accessdate = }}</ref> A fost de asemenea lansată, în 2002, seria de jocuri video ''[[Ty the Tasmanian Tiger]]'', iar la începutul anilor '90, în serialul animat ''[[Taz-Mania]]'' își făcea debutul personajul „Wendell T. Wolf”, numit ca fiind ultimul tigru tasmanian. Un lup marsupial este folosit pe post de [[animal de companie]] de Dr. Nora Barlow în romanul ''[[Leviathan (roman de Westerfeldl)|Leviathan]]'' de [[Scott Westerfeld]]. == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * Guiler, E. (1985). ''Thylacine: The Tragedy of the Tasmanian Tiger.'' [[Oxford University Press]]. ISBN 0-19-554603-2 * Guiler, E. & Godard, P. (1998). ''Tasmanian Tiger: A lesson to be learnt.'' Abrolhos Publishing. ISBN 0-9585791-0-5 * Guiler, E. R. (1961a). "Breeding season of the Thylacine." ''Journal of Mammalogy'' '''42'''(3): 396–397. * Guiler, E. R. (1961b). "The former distribution and decline of the Thylacine." ''Australian Journal of Science'' '''23'''(7): 207–210. * Lord, C. (1927). "Existing Tasmanian marsupials." ''Papers and Proceedings of the Royal Society of Tasmania'' '''61''': 17–24. * Lowry, D. C. (1967). "Discovery of a Thylacine (Tasmanian Tiger) Carcase In a Cave Near Eucla, Western Australia." Helictite. * Paddle, R. (2000). ''The Last Tasmanian Tiger: The History and Extinction of the Thylacine.'' [[Cambridge University Press]]. ISBN 0-521-53154-3 * Park, A. (1986). "A Tasmanian Tiger Extinct or Merely Elusive." ''Australian Geographic'' '''1'''(3): 66–83. * Pearce, R (1976). "Thylacines in Tasmania." ''Australian Mammal Society Bulletin'' '''3''': 58. * Sleightholme, S. & Ayliffe, N. (2005). International Thylacine Specimen Database. CD-Rom. Master Copy: Zoological Society, London * Smith, S. J. (1980). "The Tasmanian Tiger - 1980. A report on an investigation of the current status of thylacine ''Thylacinus cynocephalus'', funded by the World Wildlife Fund Australia." Hobart: National Parks and Wildlife Service, Tasmania. == Legături externe == * {{commonscat-inline|Thylacinus cynocephalus}} * {{wikispecies-inline|Thylacinus cynocephalus}} * [http://www.naturalworlds.org/thylacine/index.htm Muzeul lupului marsupial] * [http://www.arkive.org/species/GES/mammals/Thylacinus_cynocephalus/ Fotografii și filme cu lupul marsupial] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20081010170749/http://www.arkive.org/species/GES//mammals/Thylacinus_cynocephalus/ |date=2008-10-10 }} * [http://www.naturalworlds.org/thylacine/films/motion_film_footage.htm șapte filme scurte cu lupul marsupial] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080511165529/http://www.naturalworlds.org/thylacine/films/motion_film_footage.htm |date=2008-05-11 }} * [http://www.abc.net.au/science/ozfossil/megafauna/fauna/default.htm Megafauna australiană] * [http://news.bbc.co.uk/1/hi/sci/tech/7825011.stm știri BBC despre genomul de lup marsupial] * [http://wherelightmeetsdark.com/index.php?module=wiki&page=PostExtinctionThylacineSightingGoogleEarthTour Hartă interactivă cu locurile în care lupul marsupial a fost observat, după extincție] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150225000858/http://wherelightmeetsdark.com/index.php?module=wiki&page=PostExtinctionThylacineSightingGoogleEarthTour |date=2015-02-25 }} {{Articol de calitate}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Marsupiale carnivore]] [[Categorie:Marsupiale dispărute]] [[Categorie:Megafauna Australiei]] 0n55mqqzqjw7jbm7bjlkkpjz4wsg3ed 0 211669 17024823 16961234 2025-06-11T03:44:58Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024823 wikitext text/x-wiki {{Infobox football club | clubname = Bahia | image = Esporte Clube Bahia.png | fullname = Esporte Clube Bahia | nickname = ''Tricolor''<br>Bahiaço<br>Baêa<br>Tricolor de aço<br>Esquadrão de aço | mascot = [[Superman]] | founded = {{Start date and years ago|1931|01|01|mf=yes}} | ground = [[Arena Fonte Nova]]<br>([[Salvador, Bahia|Salvador]], [[Bahia]]) | capacity = 56.000 | chairman = Emerson Ferretti | manager = [[Rogério Ceni]] | league = [[Campionatul Braziliei Série A| Série A]] | website = http://www.esporteclubebahia.com.br/ | kit_alt1 = | pattern_la1 = _bahia24h | pattern_b1 = _bahia24h | pattern_ra1 = _bahia24h | pattern_sh1 = _bahia24h | pattern_so1 = | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = 000080 | socks1 = FF0000 | kit_alt2 = | pattern_la2 = _bahia24a | pattern_b2 = _bahia24a | pattern_ra2 = _bahia24a | pattern_sh2 = _bahia24a | pattern_so2 = _bahia24al | leftarm2 = 000080 | body2 = 000080 | rightarm2 = 000080 | shorts2 = FFFFFF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = _bahia24t | pattern_b3 = _bahia24t | pattern_ra3 = _bahia24t | pattern_sh3 = _bahia24h | pattern_so3 = | rightarm3 = | body3 = | leftarm3 = | shorts3 = | socks3 = FF0000 }} '''Esporte Clube Bahia''' ({{AFI|pt|isˈpɔʁtʃi ˈklubi baˈi.ɐ}}), cunoscut simplu ca '''Bahia''', este un club de [[fotbal]] din [[Salvador, Bahia]], [[Brazilia]]. ==Palmares== ===Național=== *'''[[Campeonato Brasileiro Série A|Série A]]''' : '''Campioană (2):''' 1959, 1988 : ''Vice-cmpioană (2):'' 1961, 1963 *'''[[Campeonato Brasileiro Série C|Série C]]''' : ''Câștigătoare (1):'' 2007 ===Regional=== *'''[[Copa Nordeste]]:''' : '''Câștigătoare (2):''' 2001, 2002, 2017, 2021 : ''Finalistă (2):'' 1997, 1999, 2015, 2018, 2020 ===Stat=== *'''[[Campeonato Baiano]]''' : '''Câștigătoare (50):''' 1931, 1933, 1934, 1936, 1938,<ref>Two championships were organized in 1938.the other one was won by [[Botafogo Sport Club|Botafogo]].</ref> 1940, 1944, 1945, 1947, 1948, 1949, 1950, 1952, 1954, 1956, 1958, 1959, 1960, 1961, 1962, 1967, 1970, 1971, 1973, 1974, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1981, 1982, 1983, 1984, 1986, 1987, 1988, 1991, 1993, 1994, 1998, 1999,<ref>The 1999 title was shared with Vitória.</ref> 2001, 2012, 2014, 2015, 2018, 2019, 2020, 2023 : ''Locul 2 (23):'' 1941, 1955, 1957, 1963, 1964, 1969, 1972, 1985, 1989, 1992, 1996, 1997, 2000, 2004, 2005, 2007, 2008, 2009, 2010, 2013, 2016, 2017, 2024 *'''[[Taça Estado da Bahia]]''' : '''Câștigătoare (3):''' 2000, 2002, 2007 : ''Finalistă (2):'' 2004, 2006 *'''[[Torneio Início (Bahia)|Torneio Início]]''' : '''Câștigătoare (9):''' 1931, 1932, 1934, 1937, 1938, 1951, 1964, 1967, 1979 ==Lotul actual== {{updated|13 aprilie 2025|<ref>{{cite web|url=https://www.esporteclubebahia.com.br/profissional/|title=Futebol - Elenco profissional|publisher=E.C. Bahia|language=pt|accessdate=2025-05-07|archive-date=2019-04-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20190422181307/https://www.esporteclubebahia.com.br/profissional/|dead-url=yes}}</ref>}} {{Fs start}} {{Fs player|no=1|nat=BRA|pos=GK|name=[[Danilo Fernandes]]}} {{Fs player|no=2|nat=BRA|pos=DF|name=[[Gilberto (fotbalist născut în 1993)|Gilberto]]}} {{Fs player|no=3|nat=BRA|pos=DF|name=[[Gabriel Xavier (fotbalist născut în 2001)|Gabriel Xavier]]}} {{Fs player|no=4|nat=BRA|pos=DF|name=[[Kanu (fotbalist născut în 1997)|Kanu]]}} {{Fs player|no=5|nat=BRA|pos=MF|name=[[Rezende (fotbalist născut în 1995)|Rezende]]}} {{Fs player|no=6|nat=BRA|pos=MF|name=[[Jean Lucas (fotbalist născut în 1998)|Jean Lucas]]|other=[[Captain (association football)|vice-căpitan]]}} {{Fs player|no=7|nat=BRA|pos=FW|name=[[Ademir (fotbalist născut în 1995)|Ademir]]}} {{Fs player|no=8|nat=BRA|pos=MF|name=[[Cauly]]}} {{Fs player|no=9|nat=URU|pos=FW|name=[[Luciano Rodríguez]]}} {{Fs player|no=10|nat=BRA|pos=MF|name=[[Éverton Ribeiro]]|other=[[Captain (association football)|căpitan]]}} {{Fs player|no=11|nat=BRA|pos=MF|name=[[Rodrigo Nestor]]|other={{small|împrumutat de la [[São Paulo FC|São Paulo]]}}}} {{Fs player|no=12|nat=BRA|pos=FW|name=[[Willian José]]}} {{Fs player|no=13|nat=COL|pos=DF|name=[[Santiago Arias]]}} {{Fs player|no=14|nat=BRA|pos=MF|name=[[Erick (fotbalist născut în noiembrie 1997)|Erick]]}} {{Fs player|no=15|nat=URU|pos=MF|name=[[Michel Araújo]]}} {{Fs player|no=16|nat=BRA|pos=FW|name=[[Erick Pulga]]}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=19|nat=BRA|pos=MF|name=[[Caio Alexandre]]}} {{Fs player|no=21|nat=ARG|pos=DF|name=[[Santiago Ramos Mingo]]}} {{Fs player|no=22|nat=BRA|pos=GK|name=[[Marcos Felipe]]}} {{Fs player|no=25|nat=BRA|pos=DF|name=[[Iago (fotbalist născut în 1997)|Iago Borduchi]]}} {{Fs player|no=26|nat=URU|pos=MF|name=[[Nicolás Acevedo]]}} {{Fs player|no=33|nat=BRA|pos=DF|name=[[David Duarte]]}} {{Fs player|no=37|nat=BRA|pos=FW|name=[[Kayky]]|other={{small|împrumutat de la [[Manchester City F.C.|Manchester City]]}}}} {{Fs player|no=46|nat=BRA|pos=DF|name=[[Luciano Juba]]}} {{Fs player|no=66|nat=BRA|pos=DF|name=[[José Guilherme|Zé Guilherme]]}} {{Fs player|no=68|nat=BRA|pos=MF|name=[[João Victor Broad Moreira Guimarães|Jota]]}} {{Fs player|no=70|nat=BRA|pos=MF|name=[[Pedro Victor da Silva Santos|Vitinho]]}} {{Fs player|no=71|nat=BRA|pos=DF|name=[[Kauã Davi Fernandes Braga|Kauã Davi]]}} {{Fs player|no=77|nat=BRA|pos=FW|name=[[Tiago Souza de Jesus Carvalho|Tiago]]}} {{Fs player|no=93|nat=BRA|pos=GK|name=[[Gabriel Gonçalves de Souza|Gabriel Souza]]}} {{Fs player|no=96|nat=BRA|pos=GK|name=[[Ronaldo (fotbalist născut în august 1996)|Ronaldo]]|other={{small|împrumutat de la [[Atlético Clube Goianiense|Atlético Goianiense]]}}}} {{Fs end}} ==Jucători notabili== *[[José Fernando Viana de Santana|Fernandao]] *[[Freddy Adu]] *[[José Kléberson]] ==Antrenori== {{div col|colwidth=28em}} * {{flagicon|Uruguay}} [[Carlos Volante]] (1959) * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo Amaral]] (1967–68) * {{flagicon|Paraguay}} [[Manuel Fleitas Solich]] (1970–71) * {{flagicon|Brazil}} [[Sylvio Pirillo]] (1972) * {{flagicon|Brazil}} [[Evaristo de Macedo]] (1973) * {{flagicon|Brazil}} [[Zezé Moreira]] (1978–79) * {{flagicon|Brazil}} [[Aymoré Moreira]] (1981–82) * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo Almeida Ribeiro|Paulinho]] (1985), (1987) * {{flagicon|Brazil}} [[Evaristo de Macedo]] (1988–89) * {{flagicon|Brazil}} [[René Simões]] (1989) * {{flagicon|Brazil}} [[Candinho]] (1990–91) * {{flagicon|Brazil}} [[Gílson Nunes]] (1992) * {{flagicon|Brazil}} [[Joel Santana]] (1994) * {{flagicon|Brazil}} [[Júlio César Leal]] (1995) * {{flagicon|Brazil}} [[Geninho]] (1997) * {{flagicon|Brazil}} [[Evaristo de Macedo]] (1998) * {{flagicon|Brazil}} [[Joel Santana]] (1999) * {{flagicon|Brazil}} [[Evaristo de Macedo]] (2001) * {{flagicon|Brazil}} [[Candinho]] (2002–03) * {{flagicon|Brazil}} [[Evaristo de Macedo]] (2003) * {{flagicon|Brazil}} [[Lula Pereira]] (Aug 18, 2003&nbsp;– Oct 27, 2003) * {{flagicon|Brazil}} [[Edino Nazareth Filho|Edinho]] (Oct 28, 2003&nbsp;– Dec 18, 2003) * {{flagicon|Brazil}} [[Vadão]] (Jan 11, 2004&nbsp;– Dec 17, 2004) * {{flagicon|Brazil}} [[Zetti]] (April 19, 2005&nbsp;– June 20, 2005) * {{flagicon|Brazil}} [[Mauro Fernandes]] (April 7, 2006&nbsp;– July 26, 2006) * {{flagicon|Brazil}} [[Lula Pereira]] (Oct 16, 2006&nbsp;– Dec 5, 2006) * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo Comelli (footballer)|Paulo Comelli]] (Dec 4, 2007&nbsp;– June 2, 2008) * {{flagicon|Brazil}} [[Arturzinho]] (June 4, 2008&nbsp;– Feb 2, 2009) * {{flagicon|Brazil}} [[Ferdinando Teixeira]] (Oct 4, 2008&nbsp;– Dec 15, 2008) * {{flagicon|Brazil}} [[Alexandre Gallo]] (Dec 16, 2008&nbsp;– July 7, 2009) * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo Comelli (footballer)|Paulo Comelli]] (July 8, 2009&nbsp;– Aug 1, 2009) * {{flagicon|Brazil}} [[Sérgio Guedes]] (Aug 2, 2009&nbsp;– Sep 28, 2009) * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo Bonamigo]] (Sep 29, 2009&nbsp;– Dec 3, 2009) * {{flagicon|Brazil}} [[Renato Gaúcho]] (Dec 13, 2009&nbsp;– Aug 10, 2010) * {{flagicon|Brazil}} [[Márcio Araújo (footballer, born 1960)|Márcio Araújo]] (Aug 11, 2010&nbsp;– Dec 2, 2010) * {{flagicon|Brazil}} [[Rogério Lourenço]] (Dec 7, 2010&nbsp;– Feb 7, 2011) * {{flagicon|Brazil}} [[Vágner Benazzi]] (Feb 17, 2011&nbsp;– April 10, 2011) * {{flagicon|Brazil}} [[Renê Simões]] (April 14, 2011&nbsp;– Sep 2, 2011) * {{flagicon|Brazil}} [[Joel Santana]] (Sep 4, 2011&nbsp;– Feb 2, 2012) * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo Roberto Falcão]] (Feb 7, 2012&nbsp;– July 20, 2012) * {{flagicon|Brazil}} [[Caio Júnior]] (July 21, 2012&nbsp;– Aug 27, 2012) * {{flagicon|Brazil}} [[Jorge Luís da Silva|Jorginho]] (Aug 28, 2012&nbsp;– April 7, 2013) * {{flagicon|Brazil}} [[Joel Santana]] (April 8, 2013&nbsp;– May 13, 2013) * {{flagicon|Brazil}} [[Cristóvão Borges]] (May 17, 2013&nbsp;– Dec 9, 2013) * {{flagicon|Brazil}} [[Marquinhos Santos]] (Dec 12, 2013&nbsp;– July 28, 2014) * {{flagicon|Brazil}} [[Gilson Kleina]] (Aug 13, 2014&nbsp;– Nov 11, 2014) * {{flagicon|Brazil}} [[Charles Fabian]] (2014) * {{flagicon|Brazil}} [[Sergio Soares]] (2015) * {{flagicon|Brazil}} [[Charles Fabian]] (2015) * {{flagicon|Brazil}} [[Doriva]] (2016) * {{flagicon|Brazil}} [[Guto Ferreira]] (2016–2017) * {{flagicon|Brazil}} [[Jorginho (footballer, born 1964)|Jorginho]] (2017) * {{flagicon|Brazil}} [[Preto Casagrande]] (2017) * {{flagicon|Brazil}} [[Paulo César Carpegiani]] (Oct 2017 - Dec 2017) * {{flagicon|Brazil}} [[Guto Ferreira]] (Dec 2017 - Jun 2018) * {{flagicon|Brazil}} [[Enderson Moreira]] (Jun 2018 - Mar 2019) * {{flagicon|Brazil}} [[Roger Machado Marques|Roger Machado]] (Apr 2019 - Sep 2020) * {{flagicon|Brazil}} [[Mano Menezes]] (Sep 2020 - Dec 2020) * {{flagicon|Brazil}} [[Dado Cavalcanti]] (Dec 2020 - Aug 2021) * {{flagicon|Argentina}} [[Diego Dabove]] (Aug 2021 - Oct 2021) * {{flagicon|Brazil}} [[Guto Ferreira]] (Oct 2021 - Jun 2022) * {{flagicon|Brazil}} [[Enderson Moreira]] (Jun 2022 - Oct 2022 ) * {{flagicon|Brazil}} [[Eduardo Barroca]] (Oct 2022 - Nov 2022) * {{flagicon|Portugal}} [[Renato Paiva]] (Jan 2023 - Sep 2023) * {{flagicon|Brazil}} [[Rogério Ceni]] (Sep 2023 - ) {{div col end}} ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{Commons category|Esporte Clube Bahia}} {{wiktionary|Bahia}} *[http://www.esporteclubebahia.com.br/home/index.php Official Site] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050610011020/http://www.esporteclubebahia.com.br/home/index.php |date=2005-06-10 }} *[http://www.lojadobahia.com.br Web Store] *[http://www.borabahea.com.br Supporter Advantages] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090321163233/http://www.borabahea.com.br/ |date=2009-03-21 }} *[http://www.nocoracaodobahia.com.br/ Supporter Advantages] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090310011812/http://www.nocoracaodobahia.com.br/ |date=2009-03-10 }} *[http://www.ecbahia.com.br Unofficial Site] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060830054442/http://www.ecbahia.com.br/ |date=2006-08-30 }} {{Campionatul Braziliei Série B}} [[Categorie:Fondări în 1931]] [[Categorie:Cluburi braziliene de fotbal|b]] su3yctcnxkxjvu6hagfzmqxhbdhmx23 0 213901 17025011 16813362 2025-06-11T09:05:47Z ~2025-66617 703719 E 17025011 wikitext text/x-wiki {{note de subsol}} {{Infocaseta Scriitor}} '''Miguel de Cervantes Saavedra''' ({{date biografice}}) a fost un [[romancier]], [[poet]] și [[dramaturg]] [[Spania|spaniol]], considerat simbolul literaturii spaniole, autorul celebrului roman „''Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha”'' sau prescurtat: „''Don Quijote de La Mancha”'', în {{es|„''[[Don Quijote de La Mancha|El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha]]''”}}, („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulți critici literari l-au considerat primul roman modern și una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. A fost supranumit „''Principele ingeniozității''”<ref name=":0" />. == Viața == === Copilărie și adolescență === Se presupune că Cervantes s-a născut în [[Alcalá de Henares]]<ref>În ciuda propriilor declarații ale lui Cervantes din „''Informații din Alger''”, încă există speculații privind adevăratul său loc de naștere. Multe persoane susțin, pe baza omonimiei, că marele scriitor s-a născut în regiunea lor. Există de asemenea o teorie conform căreia Cervantes s-ar fi născut în Alcázar de San Juan, unde se păstrează un registru de botez cu numele său.</ref> la [[29 septembrie]] [[1547]], de Sf. Mihai (după calendarul [[catolic]]). A fost botezat la [[9 octombrie]] [[1547]], în parohia Santa María la Mayor<ref>Templul a fost edificat în 1553 și a fost distrus în [[Războiul Civil spaniol]] din anii 1936-1939.</ref>. În certificatul de naștere scrie: ''„Duminică, a noua zi a lunii octombrie, în anul Domnului o mie cincisute patruzeci și șapte, a fost botezat Miguel, fiul lui Rodrigo Cervantes și al soției sale doña Leonor. L-a botezat reverendul Bartolomé Serrano, preot prin harul dat de Maica Domnului. Martori au fost Baltasar Vázquez, Sacristán și cu mine, care l-am botezat și apoi am semnat. Bachiller Serrano.”'' Potrivit unor cervantologi, ca Américo Castro, Daniel Eisenberg și alții, Cervantes era de ascendență cordobeză prin ambii părinți, dar această teorie nu este unanim acceptată. Se cuvine de subliniat că numele de familie «Saavedra» nu apare în nici un document din tinerețea lui Cervantes și nici nu a fost folosit de frații săi. Inițial, numele oficiale au fost «Miguel de Cervantes Cortinas»; numele «Saavedra» și l-a adăugat numai după eliberarea sa dintr-o închisoare [[alger]]iană - probabil pentru a se diferenția de un anume „Miguel de Cervantes Cortinas” care căzuse în dizgrația Curții Regale.<ref name=":2">{{Citat web|url=https://www.britannica.com/biography/Miguel-de-Cervantes|titlu=Miguel de Cervantes {{!}} Biography, Don Quixote, Books, Plays, & Facts {{!}} Britannica|publisher=www.britannica.com|accessdate=2025-02-04|limbă=en}}</ref> Tatăl său, cu strămoși în [[Galicia]], se numea Rodrigo de Cervantes și era ''bărbier-chirurg'', conform cu obiceiueile din acea epocă. Către anul [[1551]], falimentar, Rodrigo de Cervantes s-a mutat, împreună cu familia, la [[Valladolid]]. Din cauza datoriilor a fost încarcerat timp de câteva luni și bunurile i-au fost confiscate. În [[1556]] a plecat la [[Córdoba]] pentru a-și lua în primire moștenirea lăsată de Juan de Cervantes, bunicul scriitorului și, pentru a scăpa de creditori.<ref name=":1">{{Citat carte|nume=Vincent|prenume=Bruno|an=2023|titlu=Scriitori: viață și operă|pagină=28|editură=Litera|nume-traducător=Popescu|prenume-traducător=Andreea}}</ref> Nu există date exacte privind primii ani de studiu ai lui Cervantes, care, probabil, nu s-a înmatriculat la universitate. Totuși, se pare că ar fi putut studia în Valladolid, Córdoba sau [[Sevilla]]. De asemenea e posibil să fi studiat în cadrul [[Compania lui Isus|Companiei lui Isus]], deoarece nuvela sa „''El coloquio de los perros''” („''Colocviul câinilor''”) pornește de la o descriere a colegiului [[iezuiți]]lor, care pare o aluzie la viața sa de student. În [[1566]] se stabilește la [[Madrid]]. Asistă la ore de gramatică predate de profesorul universitar [[Juan López de Hoyos]], care în [[1569]] a publicat o carte despre îmbolnăvirea și moartea reginei [[Isabel de Valois]], a treia soție a lui [[Filip al II-lea al Spaniei]]. López de Hoyos a inclus în acea carte și trei poezii scrise de Cervantes, pe care l-a numit într-o ocazie „''discipolul nostru scump și iubit''”. Acestea au fost primele sale manifestări literare. În acei ani Cervantes și-a descoperit pasiunea pentru teatru, văzând reprezentări ale pieselor lui [[Lope de Rueda]] și, după cum declară în a doua parte din ''Don Quijote'' prin gura personajului principal, „''se simțea atras de lumea actorilor''”.<ref name=":1" /> === Călătoria în Italia și bătălia de la Lepanto === [[Fișier:Battle of Lepanto 1571.jpg|thumb|450px|Bătălia de la [[Lepanto]].]] Se pare că Cervantes a decis să se refugieze în [[Italia]] în urma acuzației de a-l fi rănit într-un duel pe un anume Antonio Sigura, acțiune ce l-ar fi mâniat pe regele [[Filip al II-lea al Spaniei]]. A ajuns la [[Roma]] în decembrie 1569. Acolo a citit poemele cavalerești ale lui [[Ludovico Ariosto]] și „Dialogurile de amor” ale [[evreu]]lui sefardit [[León Hebreo]], de inspirație [[neoplatonism|neoplatonică]], ce aveau să contureze concepția despre dragoste a lui Cervantes. Scriitorul este influențat de stilul acelor autori și de arta italiană în general, fapt demonstrat de una din nuvelele sale „El licenciado Vidriera” (titlul face aluzie la o persoană foarte delicată și timidă), precum și de alte aluzii presărate de-a lungul operei sale.<ref name=":2" /> Cervantes intră în serviciul lui Giulio Acquaviva, care avea să devină cardinal în [[1570]] și pe care probabil scriitorul l-a cunoscut la Madrid. Cei doi au mers împreună la [[Palermo]], la [[Milano]], în [[Florența]], în [[Veneția]], în [[Parma]] sau în [[Ferrara]]. După aceea însă, Cervantes s-a angajat ca soldat în compania căpitanului Diego de Urbina, îmbarcându-se pe galera Marquesa. Pe [[7 octombrie]] [[1571]] a participat în [[bătălia de la Lepanto]], în cadrul armatei [[creștinism|creștine]] condusă de don [[Juan de Austria]] (fratele vitreg al regelui spaniol Felipe al II-lea). Un raport oficial elaborat opt ani mai târziu avea să spună: „Când se putea zări deja armata turcă, în bătălia navală numită, numitul Miguel de Cervantes se simțea rău și avea febră, iar numitul căpitan... și mulți prieteni ai lui i-au spus, că dacă era bolnav și avea febră, să rămână în camera sa de pe galeră; și numitul Miguel de Cervantes a răspuns că ce s-ar spune despre el, și că nu asta ar trebui să facă, și că preferă să moară luptând pentru Dumnezeu și pentru rege, decât să rămână sănătos ascunzându-se... Și s-a luptat plin de curaj cu numiții turci în numita bătălie, în locul unde se dezambarcase, ascultând ordinele căpitanului, împreună cu alți soldați. Și odată terminată bătălia, știind don Juan cât de bine luptase numitul Miguel de Cervantes, i-a crescut onorariul cu patru ducați... Din acea bătălie navală a ieșit rănit de către două săgeți, în piept și în mână, rămânând ciung.”<ref name=":2" /> De aici provine porecla „ciungul de la Lepanto''” (în {{es|"el manco de Lepanto"}}). În realitate, nu i-a fost amputat brațul stâng, doar i s-a anchilozat după ce o bucată de plumb i-a secționat un nerv și nu a mai putut să-l miște cu atâta ușurință. Se pare că acele răni nu au fost prea grave, deoarece după șase luni de spitalizare în [[Messina]], Cervantes și-a reluat viața militară în [[1572]]. A făcut parte din expedițiile navale în Navarino ([[1572]]), Corfú, Bizerta și [[Tunisia]] ([[1573]]). Toate acestea s-au făcut sub comanda căpitanului Manuel Ponce de León, în regimentul lui Lope de Figueroa, menționat în opera dramatică „''El alcalde de Zalamea''” („''Primarul din Zalamea''”) a lui [[Pedro Calderón de la Barca]].<ref name=":1" /> După aceea avea să treacă prin orașe din [[Sicilia]] și [[Sardinia]], din [[Genova]] și [[Lombardia]]. A staționat doi ani în [[Napoli]], până în [[1575]]. Cervantes s-a arătat întotdeauna mândru de participarea sa în bătălia de la Lepanto, care a fost pentru el, după cum avea să scrie în prefața la a doua parte din ''Don Quijote'', „''cea mai mare ocazie pe care au putut-o vedea secolele trecute, cel prezent, și pe care nici nu speră să o poată vedea cele viitoare''”. [[Fișier:Cervantes en Lepanto.jpg|miniatura|Cel mai vestit [[infanterist]] spaniol e, fără îndoială, Miguel de Cervantes, autorul romanului ''[[Don Quijote de La Mancha|Don Quixote]]'', care a fost rănit în [[Bătălia de la Lepanto]] (1571). Alt scriitor vestit, [[Pedro Calderón de la Barca]], a slujit și el alături de infanteriști.]] === Detenția în Algeria === [[Fișier:Miguel de Cervantes Saavedra 01.jpg|thumb|right|Miguel de Cervantes Saavedra, gravură de Fernando Selma<ref name=":0">{{es icon}}Selma, Fernando: ''Retratos de Españoles ilustres'', publ. pentru Real Imprenta de Madrid, 1791</ref>, 1791.]] În timp ce se întorcea din [[Napoli]] în [[Spania]] la bordul galerei ''Sol'', o flotă turcească de dimensiuni reduse, comandată de Arnaut Mamí, i-a făcut prizonieri pe Miguel de Cervantes și pe fratele său Rodrigo pe [[26 septembrie]] [[1575]], în zona a ceea ce în prezent se numește [[Costa Brava]] și au fost duși în [[Algeria]]. Cervantes a fost vândut ca sclav renegatului grec Dali Mamí. Faptul că s-au găsit asupra sa scrisori de recomandare semnate de don Juan de Austria și de ducele de Sessa i-a făcut pe răpitori să creadă că Cervantes era o persoană foarte importantă și că puteau obține o recompensă bună. Au cerut 500 „escudos” de aur în schimbul libertății sale. În cei cinci ani de închisoare, Cervantes, om cu un spirit puternic și foarte bine motivat, a încercat să evadeze de patru ori. Pentru a evita represaliile împotriva colegilor săi de detenție, s-a declarat de fiecare dată unicul responsabil. A preferat să fie torturat mai degrabă decât să fie trădător. Informațiile privind anii de detenție provin din rapoartele oficiale și din spusele lui Cervantes, precum și dintr-o carte care s-a dovedit a fi scrisă tot de marele scriitor, care e posibil să fi exagerat gesturile sale de eroism. Prima încercare de evadare a eșuat deoarece maurul care trebuia să-l conducă pe Cervantes și colegii săi la [[Oran (oraș)|Oran]], i-a abandonat încă din prima zi. Deținuții au trebuit să se întoarcă în Algeria, unde au fost din nou puși în lanțuri și supravegheați mai atent ca înainte. Între timp, mama lui Cervantes reușise să strângă o anumită sumă de ducați, care nu s-a dovedit suficientă pentru a-i elibera pe ambii fii ai săi. Miguel a preferat să fie pus în libertate fratele său Rodrigo, care, ajuns în Spania, a conceput un plan pentru a-i elibera pe fratele său și pe ceilalți deținuți. Cervantes s-a reunit cu ceilalți deținuți într-o peșteră ascunsă, așteptând venirea unei galere spaniole. Aceasta a venit dar nu a reușit să se apropie de coastă și până la urmă a fost capturată. Creștinii ascunși în peșteră au fost descoperiți datorită trădării unuia dintre ei, poreclit „el Dorador”. Cervantes s-a declarat unicul responsabil pentru organizarea evadării și guvernatorul turc al Algeriei a decis înlănțuirea sa și închiderea într-un loc bine păzit, unde avea să rămână vreme de cinci luni. Al treilea plan de evadare a fost gândit de Cervantes cu scopul de a ajunge până la Orán pe uscat. A trimis acolo pe un maur credincios cu scrisori pentru generalul [[Martín de Córdoba]], în care i se explica planul și i se cerea un ghid. Din păcate, mesagerul a fost prins și scrisorile descoperite. Ele arătau clar că Miguel de Cervantes plănuise tot. A fost condamnat să primească două mii de lovituri, dar sentința nu s-a executat deoarece au intervenit mulți în sprijinul său. Ultima încercare de evadare s-a produs mulțumită unei sume importante de bani pe care i-a înmânat-o un negustor venețian prezent în Algeria. Cervantes a achiziționat o fregată capabilă să transporte șaizeci de deținuți. Când totul era deja aranjat, unul din cei care trebuiau să fie eliberați, fostul doctor dominican Juan Blanco de Paz, a dezvăluit planul guvernatorului turc. Drept recompensă trădătorul a obținut un „escudo” și un ulcior de untură. Guvernatorul l-a mutat pe Cervantes într-o închisoare și mai sigură, chiar în palatul său. După aceea, s-a hotărât să-l ducă la [[Constantinopol]], de unde fuga ar fi fost practic imposibilă. În luna [[mai]] a anului [[1580]], au ajuns în Algeria doi reprezentanți ai ordinului creștin denumit „Părinții trinitari”, care se ocupa cu eliberarea deținuților, uneori acceptând să fie luați ei înșiși deținuți în schimbul eliberării captivilor. Era vorba de călugării [[Antonio de la Bella]] și [[Juan Gil]], care dispunea de doar 300 sute de escudos, a încercat să-l elibereze pe Cervantes, pentru care se cerea însă 500. Călugărul a făcut apel la negustorii creștini prezenți în zonă pentru a strânge suma care lipsea. A reușit tocmai când guvernatorul se pregătea să plece spre [[Constantinopol]], pe [[19 septembrie]] [[1580]] Cervantes fiind eliberat. Ajuns în [[Spania]] pe [[24 octombrie]], a staționat un timp la [[Valencia]], iar în luna noiembrie sau decembrie s-a întors, împreună cu familia sa, la [[Madrid]]. === Întoarcerea în Spania === [[Fișier:Cervantes Valladolid lou.jpg|thumb|right|200px|Statuie a lui Cervantes în Piața Universității din Valladolid]] În luna [[mai]] a anului [[1581]] Cervantes s-a mutat în [[Portugalia]], unde își avea pe atunci sediul Curtea lui [[Filip al II-lea al Spaniei]], cu scopul de a găsi o modalitate de a-și reface viața și a plăti din datoriile contractate de familia sa pentru a-l elibera din [[Algeria]]. A fost trimis cu o misiune secretă în [[Oran (oraș)|Oran]], deoarece avea multe cunoștințe privind cultura și obiceiurile din nordul Africii. Pentru munca sa a primit [[50]] de escudos. S-a întors la [[Lisabona]] și, spre sfârșitul anului, s-a îndreptat către [[Madrid]]. În februarie [[1582]], solicită, fără succes, să ocupe o funcție rămasă vacantă în Indii. Tot în acești ani, scriitorul întreține relații amoroase cu Ana Villafranca de Rojas, soția lui Alonso Rodríguez, un crâșmar. Din această relație a rezultat o fetiță, botezată Isabel de Saavedra, pe care scriitorul a recunoscut-o. Pe [[12 decembrie]] [[1584]], Cervantes se căsătorește cu Catalina de Salazar y Palacios, într-un sat din provincia Toledo. Catalina era o tânără care nici nu împlinise douăzeci de ani și care nu avea cine știe ce zestre. Se consideră că această căsnicie n-a fost doar sterilă, ci pur și simplu un eșec. La doi ani de la căsătorie, Cervantes își începe lungile călătorii prin [[Andaluzia]].<ref>{{Citat web|url=https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-cervantes-577812.html|titlu=Viaţa lui Cervantes|publisher=historia.ro|accessdate=2025-02-04|limbă=ro}}</ref> E foarte probabil ca Cervantes să fi scris prima sa operă literară importantă, „''La Galatea''”, între anii [[1581]] și [[1583]], carte publicată prima dată la [[Alcalá de Henares]] în anul [[1585]]. Până atunci Cervantes publicase doar câteva compoziții în versuri, ca parte a unor antologii de diverși poeți. ''La Galatea'' a apărut împărțită în șase capitole, reprezentând doar „prima parte” a operei. Cervantes a promis că o va continua; cu toate acestea, n-a ajuns niciodată la imprimerie. În prefața sa, opera este calificată drept „eglogă” și autorul insistă asupra veșnicei sale pasiuni pentru poezie. E vorba de o nuvelă pastorală, specie introdusă în [[Spania]] de [[Jorge de Montemayor]]. Se pot observa în nuvelă influențe din călătoriile scriitorului ca soldat în [[Italia]]. Matrimoniul însă n-a durat. A divorțat de soția sa după doi ani de căsătorie, fără să fi avut vreun copil. Cervantes nu o menționează deloc pe soția sa în numeroasele sale texte autobiografice, deși e cel care a introdus în [[literatura spaniolă]] [[Divorț|tema divorțului]] (printr-un intermediu intitulat „''Judecătorul divorțurilor''”), imposibil într-o țară [[catolicism|catolică]]. Se presupune că matrimoniul a fost nefericit, deși în intermediu autorul susține că „''cel mai slab concert valorează mai mult decât cel mai bun divorț''”. === Ultimii ani === În anul [[1587]] călătorește în [[Andaluzia]] în calitate de comisar al aprovizionării pentru ''Armada Invencible''. Pe timpul anilor săi de comisar, face de nenumărate ori drumul între Madrid și Andaluzia, trecând prin [[Castilia-La Mancha]]. Acesta este itinerariul lui Rinconete și al lui Cortadillo. Se stabilește la [[Sevilla]], ajungând să lucreze ca perceptor de impozite, slujbă ce îi va atrage multe necazuri, deoarece el era însărcinat să meargă din casă în casă și să strângă impozitele, majoritatea destinate cheltuielilor pentru războaiele în care era implicată [[Spania]]. Este încarcerat în anul [[1597]] în Închisoarea Regală din Sevilla, în urma falimentului băncii unde Cervantes depozita impozitele. Scriitorul a fost acuzat de însușirea banului public, găsindu-se unele neregularități în calculele de care se făcea responsabil. ''Don Quijote'' a fost „conceput” chiar la închisoare, sau cel puțin asta a scris Cervantes în prefață, nefiind clar dacă a început sau nu să-l scrie în timp ce era încarcerat. Cealaltă detenție a lui Cervantes a fost una foarte scurtă, în Castro del Río (Córdoba).<ref name=":1" /> Din [[1604]] se instalează la [[Valladolid]] (pe atunci Curtea Regală a lui [[Filip al III-lea al Spaniei]]), iar în [[1605]] reușește să publice prima parte din opera sa principală, „''El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha''”. Ea a marcat începutul [[realism]]ului ca [[estetică]] literară și a creat specia denumită roman modern, un roman polifonic, ce va avea o influență remarcabilă, prin cultivarea a ceea ce s-a numit „''o scriere dezlănțuită''”, în care artistul se poate manifesta „''epic, liric, tragic, comic''”, cu o aparentă ingenuitate parodiind toate genurile literare. A doua parte, „''El ingenioso caballero don Quijote de la Mancha''”, nu apare până în [[1615]]. Ambele părți îi permit autorului să intre în istoria literaturii universale și îl transformă într-un autor canonic al literaturii occidentale, alături de [[Dante]], [[Shakespeare]], [[Michel de Montaigne]] sau [[Goethe]]. [[Fișier:Casacervantes valladolid lou.JPG|thumb|250px|Casa din Valladolid în care a locuit Cervantes între 1604 și 1606, timp în care a publicat prima parte din „''Don Quijote''”]] Între cele două părți ale lui ''Don Quijote'' apar, în 1613, „''Nuvelele exemplare''”. E vorba de o grupare de douăsprezece narațiuni scurte, unele dintre el compuse cu mulți ani înainte, ce dau dovadă de multă originalitate. În ele autorul explorează diferite formule narative, cum ar fi satira lucianescă („''Colocviul câinilor''”), nuvela picarescă („''Rinconete și Cortadillo''”), miscelaneul („''El licenciado vidriera''”) nuvela bizantină („''Spaniola englezoaică''”, „''Amantul liberal''”) sau chiar nuvela polițistă („''Forța sângelui''”). Pentru dintre ele, cum ar fi „''El celoso extremeño''” („Gelosul din Extremadura”), s-a păstrat o a doua variantă, revizuită de Cervantes. Ar fi fost de ajuns doar "Nuvelele exemplare" pentru ca Cervantes să fie recunoscut ca unul din marii autori de limbă castiliană. Cervantes s-a ocupat de asemenea de critica literară. Aceasta apare în „''Galatea''”, în „''Don Quijote''” și într-o carte de sine stătătoare, „''Viaje del Parnaso''” („''Călătoria Parnasului''”), un lung poem pe bază de [[terține]]. În 1615 publică „''Opt comedii și opt intermedii noi și niciodată reprezentate''”, dar drama sa, astăzi foarte populară, „''La Numancia''”, precum și „''El trato de Argel''”, au rămas necunoscute până în [[secolul XVIII]]. Influența lui Cervantes în literatura universală a fost atât de mare, încât limba spaniolă modernă a fost numită „''limba lui Cervantes''”. == Opera == === Nuvela === Miguel de Cervantes a cultivat într-un stil original speciile narative obișnuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea : nuvela bizantină, nuvela pastorală, nuvela picarescă, nuvela „''morisca''” (în care se idealizează relațiile dintre mauri și creștini), satira lucianescă și miscelaneul. A reînnoit specia denumită „''novela''”, care însemna atunci o povestire scurtă, bazată nu pe retorică, ci pe studiul psihologic.<ref name=":1" /> În ordine cronologică : * „''La Galatea''” ([[1585]]) * [[Don Quijote de la Mancha | „''El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha''"]] ([[1605]]) * „''Novelas ejemplares''” ([[1613]]) * „''Segunda parte del ingenioso caballero don Quijote de la Mancha''” ([[1615]]) * „''Los trabajos de Persiles y Sigismunda''” ([[1617]]) '''''La Galatea''''' „La Galatea” este primul roman al lui Cervantes, datând din [[1585]]. Face parte din subspecia pastorală („''o eglogă în proză''”, după cum a numit-o autorul), foarte apreciată în timpul [[Renașterea|Renașterii]]. Precum în alte romane de acest tip (precum „''La Diana''” de Jorge de Montemayor), personajele principale sunt păstori idealizați, care își exprimă sentimentele în cadrul unui peisaj idealizat („[[locus amoenus]]”). „La Galatea” se împarte în șase capitole, în care se dezvoltă o istorie principală și patru secundare, care încep în amurg și se termină noaptea, precum în eglogele tradiționale, dar, precum în poemele bucolice ale lui [[Virgiliu]], fiecare păstor este de fapt o mască în spatele căreia se ascunde un personaj adevărat. '''''[[Don Quijote de la Mancha]]'''''[[Fișier:El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha.jpg|150px|thumb|right|Coperta celei de-a patra ediții a lui „''Don Quijote''”]] Este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a apărut în [[1605]] și s-a bucurat de un mare succes din partea publicului. În curând s-a tradus în principalele limbi europene și în prezent este una din operele cu cele mai multe traduceri din lume. La început, intenția lui Cervantes a fost de a combate popularitatea atinsă de cărțile cavalerești, satirizându-le prin povestea unui mic nobil din La Mancha care pierduse contactul cu lumea reală datorită lecturilor sale, crezându-se un cavaler în căutare de aventuri. Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalerești era deplorabil, iar istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe măsură ce opera avansa, Cervantes a trecut de la scopul său inițial la scopul de a reflecta societatea din timpul său și a medita asupra comportamentului uman. Ca și în „''El licenciado Vidriera''”, personajul principal, considerat de ceilalți nebun, se dovedește a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleței gândirii și acțiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”. '''''Novelas ejemplares''''' Au fost scrise între [[1590]] și [[1612]] și denumite inițial „''Novelas ejemplares de honestísimo entretenimiento''” („''Nuvele exemplare pentru cel mai onest divertisment''”). Deoarece există două versiuni ale operelor „''Rinconete y Cortadillo''” și „''El celoso extremeño''”, se presupune că Cervantes a introdus unele modificări cu scop moral, social și estetic (de unde și numele de „exemplare”). Cea mai veche versiune se găsește în așa-numitul manuscris „''Porras de la Cámara''”, o analogie de opere literare din cele mai diverse, între care și o operă atribuită în mod tradițional lui Cervantes, „''La tía fingida''” („''Mătușa prefăcută''”). Pe de altă parte unele schițe au fost inserate chiar în cadrul lui ''Don Quijote'', precum „''Curiosul impertinent''” sau „''Povestea deținutului''”, cu elemente autobiografice. Se face aluzie de asemenea în ''Don Quijote'' la nuvela „''Rinconete y Cortadillo''”. * ''La Gitanilla'' (''Țigăncușa'') - este cea mai lungă dintre nuvelele exemplare și e posibil să conțină mai multe elemente biografice, bazate pe viața unei rude îndepărtate a lui Cervantes; se bazează pe artificiul recunoașterii unui personaj abia la sfârșitul operei; e vorba despre o tânără de origine nobilă, răpită și apoi educată de către țigani, și despre un nobil care se îndrăgostește de ea și alege să ducă o viață tipică de țigan pentru a o cuceri; până la urmă, se descoperă tot și nuvela se termină cu bine, cei doi putând să se căsătorească. * ''El amante liberal'' - este o nuvelă „morisca” unde este prezentă tema răpirii, cu povestea unui tânăr sicilian pe nume Ricardo. * ''Rinconete y Cortadillo'' - este vorba de doi tineri care fug de acasă în căutarea unei vieți picarești, până ce ajung în [[Sevilla]] și sunt cooptați într-o asociație locală de tip mafiot, un sindicat al crimei ce îl are în frunte pe „fratele cel mare”, Monipodio. În numeroasele intermedii este prezentată viața oamenilor corupți, a hoților, a asasinilor plătiți sau a prostituatelor; cei doi tineri decid să scape din această lume. * ''La española inglesa'' - o tânără spaniolă este răpită în timpul invaziei engleze de la [[Cádiz]] și apoi educată în Londra la curtea reginei [[Elisabeta I a Angliei]], prezentată fără intenții rele. După ce consumă o băutura magică, tânăra își pierde podoaba capilară, dar totul se termină cu bine. * ''El licenciado Vidriera'' - studentul sărac Tomás Rodaja pleacă la [[Salamanca]] împreună cu un nobil și își obține licența cu onoruri; călătorește prin diverse orașe italiene, dar își pierde mințile din cauza unui „filtru” (băutură cu puteri miraculoase) și începe să creadă că are corpul de sticlă („''vidrio''”) și e deosebit de fragil. Cu toate acestea, agerimea sa crește extraordinar și toată lumea se consultă cu el. Până la urmă își recapătă judecata, dar de aici înainte nu se mai duce nimeni la el pentru consultații sau ca să-l viziteze. * ''La fuerza de la sangre'' - e o nuvelă de tip polițist, în care domnișoara violată (după ce fusese legată la ochi) reușește să reconstituie în mintea sa crima și violatorul este până la urmă prins și obligat să se căsătorească cu domnișoara, pentru a-i restitui onoarea. * ''El celoso extremeño'' - e vorba de gelozia patologică a unui spaniol care a plecat în [[Indii]] ca să se îmbogățească, și, întors în [[Spania]] cu avere și cu o soție foarte tânără, o închide pe aceasta în casă, nelăsând nici un bărbat să treacă pragul casei sale; casa era păzită de un sclav negru. Seducătorul Loaysa cumpără tăcerea negrului, care adora muzica, cu o chitară pe care i-o dăruiește, și reușește să se culce alături de tânăra soție, fără să se întâmple însă nimic. Bătrânul, umilit, moare de inimă rea. * ''La ilustre fregona'' - e vorba despre doi tineri care fug de acasă și ajung să o curteze pe o servitoare frumoasă a unui han, unul dintre ei având până la urmă succes. * ''Las dos doncellas'' * ''La señora Cornelia'' * ''El casamiento engañoso'' - e vorba despre o pățanie a unui militar care se căsătorește cu o „domnișoară” în aparență onestă; aceasta însă, care fusese prostituată, îl părăsește după un timp, lăsându-i o boală venerică pe care trebuie să și-o trateze în spitalul Atocha, locul de desfășurare al următoarei nuvele. * ''El coloquio de los perros'' - militarul, suferind de o febră puternică, ajunge să asiste noaptea la conversația între doi câini, Cipión și Berganza; primul îi povestește celuilalt viața sa, punând accent pe multele (și uneori nerușinatele) sale povești de dragoste, rămânând stabilit ca cel de-al doilea să-și povestească viața în ziua următoare. E operă bazată pe imaginație, precum cele ale lui Luciano de Samosata, contând cu prezentarea în intermediu a unor tipuri precum cel al păstorului sau al vrăjitoarei, amintind de nuvela picarescă.<ref name=":2" /> '''''Los trabajos de Persiles y Sigismunda''''' Aceasta este ultima operă scrisă de Cervantes. Aparține subspeciei „nuvelă bizantină”. Pe [[19 aprilie]] [[1616]], cu patru zile înainte de a muri, a scris în prefața dedicată contelui de Lemos următoarele trei versuri : {| class="wikitable" |+ !În spaniolă (castiliană) !Traducere românească |- |''Puesto ya el pie en el estribo,'' ''con ansias de la muerte,'' ''gran señor, esta te escribo.'' |''Cu piciorul pus în scară,'' ''și cu angustie de moarte,'' ''mare domn, asta îți scriu.'' |} Autorul știe că i-a rămas puțin timp de trăit și își ia rămas-bun de la prieteni; nu își face iluzii, deși i-ar plăcea să mai trăiască și să termine opere precum „''Las semanas del jardín''” („''Săptămânile din grădină''”), „''El famoso Bernardo''” și să scrie a doua parte a operei „''La Galatea''”. În cazul nuvelei bizantine, Cervantes are curaj să se întreacă chiar și cu [[Eliodor]]. Nuvela, inspirată din cronica lui Saxo Grammático și a lui Olao Magno și din fanteziile lui [[Francisco de Torquemada]] din „''Jardín de flores curiosas''”, narează peregrinajul lui Persiles și a lui Sigismunda, doi principi nordici îndrăgostiți de logodnicele lor, care se recomandă tuturor pe unde trec ca frații Periandro și Auristela. Separați în urma a numeroase peripeții, cei doi călătoresc din nordul Europei până în [[Roma]], trecând și prin [[Spania]], cu scopul de a se purifica înainte de căsătorie. Opera este importantă deoarece presupune o anumită îndepărtare a lui Cervantes de estetica realistă, cu elemente precum femeia care se aruncă dintr-o clopotniță și scapă nevătămată grație fustei sale, care se transformă într-un fel de parașută, sau ca personajele care pot prezice viitorul. Personajele principale pierd din claritatea conturului, deoarece adevăratul protagonist este un grup, din care fac parte și doi spanioli abandonați pe o insulă pustie, Antonio și fiul său, crescut pe insulă ca un fel de arcaș barbar, în plin contact cu Natura. Cervantes nu a mai apucat să corecteze ultimele pasaje ale cărții, care s-a bucurat de ceva succes la vremea ei, dar a căzut în uitare în secolul care a urmat. === Poezie === Cervantes s-a străduit să ajungă un poet bun, deși spre sfârșitul vieții se îndoia de abilitățile sale, precum el însuși mărturisește în „''Viaje del Parnaso''” : {| class="wikitable" |+ !În spaniolă (castiliană) !Traducere românească |- |''Yo que siempre trabajo y me desvelo'' ''por parecer que tengo de poeta'' ''la gracia que no quiso darme el cielo.'' |''Eu, cel ce muncește neîncetat'' ''pentru a părea că are harul de poet'' ''ce nu a vrut să-i dăruiască Cerul.'' |} S-au pierdut, sau n-au fost identificate încă, aproape toate poeziile care nu au fost incluse în nuvelele sau operele sale dramatice. Cervantes a afirmat că a compus multe romanțe, între care ținea foarte mult la unul despre gelozie. De altfel, către 1580 a participat, alături de poeți contemporani precum [[Lope de Vega]], [[Luis de Góngora y Argote|Góngora]] sau [[Francisco Gomez de Quevedo y Villegas|Quevedo]] la imitarea vechilor romanțe, ceea ce a dat naștere unei cărți intitulate „''Romancero nuevo''”, pentru a o diferenția de „''Romancero viejo''”, din secolul XV, operă cu caracter anonim. '''''Viaje del Parnaso''''' Unicul poem narativ de mai lungă întindere a lui Cervantes este „''El viaje del Parnaso''” („''Călătoria Parnasului''”), din [[1614]]. E format din terține concatenate, prin intermediul cărora autorul critică pe anumiți poeți, pe alții îi satirizează, iar pe alții îi elogiază (de exemplu pe [[Luis de Góngora y Argote|Góngora]]). Este inspirat din opera „''Viaggio di Parnaso''” a lui [[Cesare Caporali di Perugia]] și narează într-o formă autobiografică o călătorie la muntele Parnas, la bordul unei galere dirijată de [[Mercur (zeu)|Mercur]], în care unii dintre poeții elogiați încearcă să-l apere față de poeții slabi. Reuniți pe munte cu [[Apollo]], ies victorioși din bătălie și protagonistul reușește să se întoarcă acasă. Opera e completată de „''Adjunta al Parnaso''”, în care Pancracio de Roncesvalles îi înmânează lui Cervantes două epistole de la [[Apollo]]. === Teatru === Datorită problemelor financiare, teatrul a fost marea vocație a lui Cervantes. De tânăr s-a simțit fascinat de această lume. Din păcate pentru el, succesul lui în acest domeniu a fost unul efemer și nu l-a ajutat prea mult din punct de vedere financiar. Asta deoarece a fost contemporan cu [[Lope de Vega]], ale cărui formule dramatice, mai îndrăznețe și mai inovatoare, i-au făcut pe impresari să desconsidere comediile cervantine. Operele lui Cervantes urmăreau un scop moralizator, includeau personaje alegorice și se subordonau unității aristotelice de acțiune, timp și spațiu, în timp ce operele lui Lope rupeau această unitate și din punct de vedere moral erau mai lipsite de pudoare, iar versificația era mai variată și mai reușită. Cervantes n-a putut trece niciodată peste acest eșec și și-a arătat dezgustul față de teatrul lui [[Lope de Vega]] în prima parte a lui „''Don Quijote''”, unde se poate observa o influență din teatru din cauza abundenței de dialoguri și de situații de tip intermediu. Și, într-adevăr, intermediul este specia dramatică unde geniul lui Cervantes strălucește în toată splendoarea sa, putându-se afirma că Cervantes este unul dintre marii autori ai acestei specii, alături de [[Luis Quiñones de Benavente]] și [[Francisco Gomez de Quevedo y Villegas|Francisco de Quevedo]]. Intermediile sale se caracterizează prin profunditatea psihologică a personajelor, un umor inimitabil și o tematică unitară și de o mai mare transcendență. Că există o legătură între lumea teatrului și narațiunile lui Cervantes o demonstrează, de exemplu, faptul că tema din intermediul „''El viejo celoso''” („''Bătrânul gelos''”) se regăsește în nuvela exemplară „''El celoso extremeño''” („''Gelosul din Extremadura''”). În alte ocazii apar personaje de tip „''Sancho Panza''”, precum în intermediul „''Elección de los alcaldes de Daganzo''”, în care protagonistul este un degustător de vinuri la fel de bun ca Sancho din ''Don Quijote''. Tema barocă a aparenței și realității se regăsește în „''El retablo de las maravillas''” („''Catapeteasma minunilor''”), unde adaptează povestirea medievală a lui don Juan Manuel, regele dezbrăcat, pentru a realiza o critică socială. „''El juez de los divorcios''” are o tentă autobiografică și are drept concluzie «más vale el peor concierto / que no el divorcio mejor» (e de preferat cel mai slab concert divorțului celui mai bun). În ceea ce privește operele sale principale, teatrul lui Cervantes a fost prea puțin apreciat și reprezentat, cu excepția operei care reprezintă cea mai buna adaptare a tragediilor clasice : „''El cerco de Numancia''”(„''Asediul de la Numancia''”), unde se pune în scenă tema patriotică a sacrificiului colectiv, în fața asediului generalului [[Scipio Africanul]]. Foamea devine reprezentanta suferinței existențiale, intervenind de asemenea ființe alegorice, care profetizează viitorul glorios al Spaniei. Providența are același rol ca acela jucat în fuga lui [[Eneas]] din [[Troia]] incendiată. De inspirație patriotică sunt și unele comedii, cum ar fi „''La conquista de Jerusalén''” („''Cucerirea Ierusalimului''”), descoperită recent. == Curiozități == * e obișnuiește să se spună că Miguel de Cervantes și [[William Shakespeare]] au decedat în aceeași zi. Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit în aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. * Primul ministru israelit [[David Ben Gurion]] a învățat spaniolă pentru a putea citi „''Don Quijote''” în limba originală. * Nu există imagini reale ale lui Cervantes. Există doar picturi bazate pe descrierile fizice pe care autorul însuși le-a sugerat în scrierile sale. == Note == <references/> == Bibliografie == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Cervantes creador de la novela corta española'', Agustín González de Amezua y Mayo, "2ª edición", Consejo Superior de Investigaciones Científicas. [[Madrid]], España, [[2001]]. ISBN 84-00-05227-7. * Rodríguez-Luis, Julio. (2005). ''Novedad y ejemplo de las Novelas de Cervantes''. José Porrúa Turanzas, S.A. Librería-Editorial. Madrid, España. ISBN 84-7317-088-1. (Ensayo) * Alvar, Carlos; Menéndez y Pelayo, Marcelino; Sevilla Arroyo, Florencio. (2001). ''Cervantes, cultura literaria''. Centro de Estudios Cervantinos. [[Alcalá de Henares]], España. ISBN 84-88333-15-3. * Álvarez Vigaray, Rafael. (2001). ''El derecho civil en las obras de Cervantes''. Editorial Comares. [[Granada (España)|Granada]], España. ISBN 84-86509-16-5. * Durán, Manuel and Rogg, Fay R., "Fighting Windmills: Encounters with Don Quixote", Yale University Press, 2006. ISBN 0-300-11022-7 * ''Antología "Cervantes" de poesía'', Agustín García Alonso, [[Castrocalbón]], [[2001]], España. ISBN 84-404-7944-1. * ''Las prevaricaciones idiomáticas de Sancho'', A. Alonso, Nueva Revista de Filología Hispánica, II, [[1948]] * ''La composición del Quijote'', Ellen Anderson & Gonzalo Pontón Gijón, Rico, [[1998]] * ''Don Quijote de la Mancha, Edición del IV Centenario (RAE)'', Miguel de Cervantes, editorial Alfaguara, [[2004]] * ''La cultura popular en la Edad Media y en el Renacimiento. El contexto de François Rabelais'', Mijail Bajtin, editorial Alianza, [[1987]] * ''Cervantes'', Jean Canavaggio, editorial Espasa-Calpe, [[2004]] * ''Cervantes visto por un historiador'', Manuel Fernández Álvarez, editorial Espasa-Calpe, [[2005]] * ''El pensamiento de Cervantes'', Américo Castro, editorial Crítica, [[1987]] * ''Hacia Cervantes'', Américo Castro, editorial Taurus, [[1967]] * ''Un esclavo llamado Cervantes'', Fernando Arrabal, editorial Espasa-Calpe, [[1996]] * ''Vida ejemplar y heroica de Miguel de Cervantes Saavedra'', Luis Astrana Marín, Instituto Editorial Reus, [[1958]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Martín Fernández de Navarrete, editorial Atlas, [[1943]] * ''Efemérides cervantinas ó sea resumen cronológico de la vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Emilio Cotarelo y Mori, Tipografía de ''Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos'' [[1905]] * ''Los puntos obscuros en la vida de Cervantes'', Emilio Cotarelo y Mori, Tipografía de "Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos", [[1916]] * ''Cervantes: pensamiento, personalidad, cultura'', Anthony J. Close, editorial Rico, [[1998]] * ''La interpretación cervantina del Quijote'', Daniel Eisenberg, Compañía Literaria, [[1995]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Gregorio Mayans y Siscar, editorial Espasa-Calpe, [[1972]] * ''Entre la voz y el silencio. (la lectura en tiempos de Cervantes)'', Margit Frenk, Centro de Estudios Cervantinos, [[1997]] * ''Cervantes en Argel: Historia de un cautivo'', María Antonia Garcés, Madrid, Gredos, [[2005]]. * ''De fiestas y aguafiestas: risa, locura e ideología en Cervantes y Avellaneda'', James Ifflan, Universidad de Navarra-Iberoamericana-Vervuert, [[1999]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Juan Antonio Pellicer, D. Gabriel de Sancha, [[1800]] * ''Cervantes: vida y literatura'', Antonio Rey Hazas & Florencio Sevilla Arroyo, Ayuntamiento de Madrid, [[1996]] * ''Cervantes: el juglar zurdo de la era Gutenberg'', José Manuel Martín Morán, Cervantes, [[1997]] * ''Las voces del Quijote'', Fernando Lázaro Carreter, Rico, [[1998]] * ''Cultura literaria de Miguel de Cervantes y la elaboración del Quijote'', Marcelino Menéndez Pelayo, Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos, [[1905]] * ''Para leer a Cervantes'', Martín de Riquer, editorial Acantilado, [[2003]] * ''La lengua del Quijote'', Ángel Rosenblat, editorial Gredos, [[1971]] * ''Teoría de la novela de Cervantes'', Edward C. Riley, editorial Taurus, [[1966]] * ''El teatro de Cervantes'', Stanislav Zimic, editorial Castalia, [[1992]] * ''Las "Novelas Ejemplares" de Cervantes'', Stanislav Zimic, Siglo XXI, [[1996]] * ''Cervantes: bibliografía fundamental (1900-1959),'', Alberto Sánchez, C.S.I.C., [[1961]] * ''Cervantes y la libertad'', Luis Rosales, Gráficas Valera, [[1960]] * ''Estudios cervantinos'', Francisco Rodríguez Marín, editorial Atlas, [[1952]] * ''Meditaciones del "Quijote". Ideas sobre la novela'', José Ortega y Gasset, Revista de Occidente, [[1975]] * ''Cervantes entre el "Persiles" y el "Quijote"'', Alberto Navarro González, Universidad de Salamanca, [[1981]] * ''Fray Luis de León y Cervantes'', Javier Salazar Rincón, editorial Ínsula, [[1980]] * ''El mundo social del Quijote'', Javier Salazar Rincón, editorial Gredos, [[1986]] * ''El escritor y su entorno. Cervantes y la corte de Valladolid en 1605'', Javier Salazar Rincón, Junta de Castilla y León, [[2006]] |}} == Vezi și == * [[Literatura spaniolă]] * [[Secol de aur]] * [[Baroc]] == Legături externe == {{commons|Miguel de Cervantes}} {{wikiquote}} * {{es icon}} [http://www.cervantesvirtual.com Bibliotecă online dedicată clasicilor literaturii spaniole] * {{es icon}} [http://cervantes.tamu.edu/V2/index.html Proiect Cervantes]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://cervantes.tamu.edu/V2/index.html }} * {{es icon}} [http://miguelde.cervantes.com/index.html Pagină web dedicată lui Miguel de Cervantes] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119184500/http://miguelde.cervantes.com/index.html |date=2012-01-19 }} * {{es icon}} [http://cervantes.uah.es/ Cervantes pe site-ul Universității Alcalá de Henares] * {{es icon}} {{en icon}}[http://www.intratext.com/Catalogo/Autori/AUT70.HTM Opere de Miguel de Cervantes] - „Don Quijote” * [http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/miguel-de-cervantes-principele-ingeniozitatii Miguel de Cervantes, principele ingeniozității] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150401065110/http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/miguel-de-cervantes-principele-ingeniozitatii |date=2015-04-01 }}, 27 septembrie 2009, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cervantes y Saavedra, Miguel de}} [[Categorie:Nașteri în 1547]] [[Categorie:Nașteri pe 29 septembrie]] [[Categorie:Decese în 1616]] [[Categorie:Decese pe 22 aprilie]] [[Categorie:Miguel de Cervantes| ]] [[Categorie:Dramaturgi spanioli]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Poeți spanioli]] [[Categorie:Romancieri din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Romancieri din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Romancieri spanioli]] [[Categorie:Romano-catolici spanioli]] [[Categorie:Scriitori romano-catolici]] [[Categorie:Scriitori spanioli din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Scriitori spanioli din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Soldați spanioli]] [[Categorie:Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur]] [[Categorie:Oameni din comunitatea Madrid]] ahufasde3uvjz7w6vea2lcxgecjp4nl 17025012 17025011 2025-06-11T09:06:36Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9817255756915094). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 16813362 wikitext text/x-wiki {{note de subsol}} {{Infocaseta Scriitor}} '''Miguel de Cervantes Saavedra''' ({{date biografice}}) a fost un [[romancier]], [[poet]] și [[dramaturg]] [[Spania|spaniol]], considerat simbolul literaturii spaniole, autorul celebrului roman „''Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha”'' sau prescurtat: „''Don Quijote de La Mancha”'', în {{es|„''[[Don Quijote de La Mancha|El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha]]''”}}, („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulți critici literari l-au considerat primul roman modern și una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. A fost supranumit „''Principele ingeniozității''”<ref name=":0" />. == Viața == === Copilărie și adolescență === Se presupune că Cervantes s-a născut în [[Alcalá de Henares]]<ref>În ciuda propriilor declarații ale lui Cervantes din „''Informații din Alger''”, încă există speculații privind adevăratul său loc de naștere. Multe persoane susțin, pe baza omonimiei, că marele scriitor s-a născut în regiunea lor. Există de asemenea o teorie conform căreia Cervantes s-ar fi născut în Alcázar de San Juan, unde se păstrează un registru de botez cu numele său.</ref> la [[29 septembrie]] [[1547]], de Sf. Mihai (după calendarul [[catolic]]). A fost botezat la [[9 octombrie]] [[1547]], în parohia Santa María la Mayor<ref>Templul a fost edificat în 1553 și a fost distrus în [[Războiul Civil spaniol]] din anii 1936-1939.</ref>. În certificatul de naștere scrie: ''„Duminică, a noua zi a lunii octombrie, în anul Domnului o mie cincisute patruzeci și șapte, a fost botezat Miguel, fiul lui Rodrigo Cervantes și al soției sale doña Leonor. L-a botezat reverendul Bartolomé Serrano, preot prin harul dat de Maica Domnului. Martori au fost Baltasar Vázquez, Sacristán și cu mine, care l-am botezat și apoi am semnat. Bachiller Serrano.”'' Potrivit unor cervantologi, ca Américo Castro, Daniel Eisenberg și alții, Cervantes era de ascendență cordobeză prin ambii părinți, dar această teorie nu este unanim acceptată. Se cuvine de subliniat că numele de familie «Saavedra» nu apare în nici un document din tinerețea lui Cervantes și nici nu a fost folosit de frații săi. Inițial, numele oficiale au fost «Miguel de Cervantes Cortinas»; numele «Saavedra» și l-a adăugat numai după eliberarea sa dintr-o închisoare [[alger]]iană - probabil pentru a se diferenția de un anume „Miguel de Cervantes Cortinas” care căzuse în dizgrația Curții Regale.<ref name=":2">{{Citat web|url=https://www.britannica.com/biography/Miguel-de-Cervantes|titlu=Miguel de Cervantes {{!}} Biography, Don Quixote, Books, Plays, & Facts {{!}} Britannica|publisher=www.britannica.com|accessdate=2025-02-04|limbă=en}}</ref> Tatăl său, cu strămoși în [[Galicia]], se numea Rodrigo de Cervantes și era ''bărbier-chirurg'', conform cu obiceiueile din acea epocă. Către anul [[1551]], falimentar, Rodrigo de Cervantes s-a mutat, împreună cu familia, la [[Valladolid]]. Din cauza datoriilor a fost încarcerat timp de câteva luni și bunurile i-au fost confiscate. În [[1556]] a plecat la [[Córdoba]] pentru a-și lua în primire moștenirea lăsată de Juan de Cervantes, bunicul scriitorului și, pentru a scăpa de creditori.<ref name=":1">{{Citat carte|nume=Vincent|prenume=Bruno|an=2023|titlu=Scriitori: viață și operă|pagină=28|editură=Litera|nume-traducător=Popescu|prenume-traducător=Andreea}}</ref> Nu există date exacte privind primii ani de studiu ai lui Cervantes, care, probabil, nu s-a înmatriculat la universitate. Totuși, se pare că ar fi putut studia în Valladolid, Córdoba sau [[Sevilla]]. De asemenea e posibil să fi studiat în cadrul [[Compania lui Isus|Companiei lui Isus]], deoarece nuvela sa „''El coloquio de los perros''” („''Colocviul câinilor''”) pornește de la o descriere a colegiului [[iezuiți]]lor, care pare o aluzie la viața sa de student. În [[1566]] se stabilește la [[Madrid]]. Asistă la ore de gramatică predate de profesorul universitar [[Juan López de Hoyos]], care în [[1569]] a publicat o carte despre îmbolnăvirea și moartea reginei [[Isabel de Valois]], a treia soție a lui [[Filip al II-lea al Spaniei]]. López de Hoyos a inclus în acea carte și trei poezii scrise de Cervantes, pe care l-a numit într-o ocazie „''discipolul nostru scump și iubit''”. Acestea au fost primele sale manifestări literare. În acei ani Cervantes și-a descoperit pasiunea pentru teatru, văzând reprezentări ale pieselor lui [[Lope de Rueda]] și, după cum declară în a doua parte din ''Don Quijote'' prin gura personajului principal, „''se simțea atras de lumea actorilor''”.<ref name=":1" /> === Călătoria în Italia și bătălia de la Lepanto === [[Fișier:Battle of Lepanto 1571.jpg|thumb|450px|Bătălia de la [[Lepanto]].]] Se pare că Cervantes a decis să se refugieze în [[Italia]] în urma acuzației de a-l fi rănit într-un duel pe un anume Antonio Sigura, acțiune ce l-ar fi mâniat pe regele [[Filip al II-lea al Spaniei]]. A ajuns la [[Roma]] în decembrie 1569. Acolo a citit poemele cavalerești ale lui [[Ludovico Ariosto]] și „Dialogurile de amor” ale [[evreu]]lui sefardit [[León Hebreo]], de inspirație [[neoplatonism|neoplatonică]], ce aveau să contureze concepția despre dragoste a lui Cervantes. Scriitorul este influențat de stilul acelor autori și de arta italiană în general, fapt demonstrat de una din nuvelele sale „El licenciado Vidriera” (titlul face aluzie la o persoană foarte delicată și timidă), precum și de alte aluzii presărate de-a lungul operei sale.<ref name=":2" /> Cervantes intră în serviciul lui Giulio Acquaviva, care avea să devină cardinal în [[1570]] și pe care probabil scriitorul l-a cunoscut la Madrid. Cei doi au mers împreună la [[Palermo]], la [[Milano]], în [[Florența]], în [[Veneția]], în [[Parma]] sau în [[Ferrara]]. După aceea însă, Cervantes s-a angajat ca soldat în compania căpitanului Diego de Urbina, îmbarcându-se pe galera Marquesa. Pe [[7 octombrie]] [[1571]] a participat în [[bătălia de la Lepanto]], în cadrul armatei [[creștinism|creștine]] condusă de don [[Juan de Austria]] (fratele vitreg al regelui spaniol Felipe al II-lea). Un raport oficial elaborat opt ani mai târziu avea să spună: „Când se putea zări deja armata turcă, în bătălia navală numită, numitul Miguel de Cervantes se simțea rău și avea febră, iar numitul căpitan... și mulți prieteni ai lui i-au spus, că dacă era bolnav și avea febră, să rămână în camera sa de pe galeră; și numitul Miguel de Cervantes a răspuns că ce s-ar spune despre el, și că nu asta ar trebui să facă, și că preferă să moară luptând pentru Dumnezeu și pentru rege, decât să rămână sănătos ascunzându-se... Și s-a luptat plin de curaj cu numiții turci în numita bătălie, în locul unde se dezambarcase, ascultând ordinele căpitanului, împreună cu alți soldați. Și odată terminată bătălia, știind don Juan cât de bine luptase numitul Miguel de Cervantes, i-a crescut onorariul cu patru ducați... Din acea bătălie navală a ieșit rănit de către două săgeți, în piept și în mână, rămânând ciung.”<ref name=":2" /> De aici provine porecla „ciungul de la Lepanto''” (în {{es|"el manco de Lepanto"}}). În realitate, nu i-a fost amputat brațul stâng, doar i s-a anchilozat după ce o bucată de plumb i-a secționat un nerv și nu a mai putut să-l miște cu atâta ușurință. Se pare că acele răni nu au fost prea grave, deoarece după șase luni de spitalizare în [[Messina]], Cervantes și-a reluat viața militară în [[1572]]. A făcut parte din expedițiile navale în Navarino ([[1572]]), Corfú, Bizerta și [[Tunisia]] ([[1573]]). Toate acestea s-au făcut sub comanda căpitanului Manuel Ponce de León, în regimentul lui Lope de Figueroa, menționat în opera dramatică „''El alcalde de Zalamea''” („''Primarul din Zalamea''”) a lui [[Pedro Calderón de la Barca]].<ref name=":1" /> După aceea avea să treacă prin orașe din [[Sicilia]] și [[Sardinia]], din [[Genova]] și [[Lombardia]]. A staționat doi ani în [[Napoli]], până în [[1575]]. Cervantes s-a arătat întotdeauna mândru de participarea sa în bătălia de la Lepanto, care a fost pentru el, după cum avea să scrie în prefața la a doua parte din ''Don Quijote'', „''cea mai mare ocazie pe care au putut-o vedea secolele trecute, cel prezent, și pe care nici nu speră să o poată vedea cele viitoare''”. [[Fișier:Cervantes en Lepanto.jpg|miniatura|Cel mai vestit [[infanterist]] spaniol e, fără îndoială, Miguel de Cervantes, autorul romanului ''[[Don Quijote de La Mancha|Don Quixote]]'', care a fost rănit în [[Bătălia de la Lepanto]] (1571). Alt scriitor vestit, [[Pedro Calderón de la Barca]], a slujit și el alături de infanteriști.]] === Detenția în Algeria === [[Fișier:Miguel de Cervantes Saavedra 01.jpg|thumb|right|Miguel de Cervantes Saavedra, gravură de Fernando Selma<ref name=":0">{{es icon}}Selma, Fernando: ''Retratos de Españoles ilustres'', publ. pentru Real Imprenta de Madrid, 1791</ref>, 1791.]] În timp ce se întorcea din [[Napoli]] în [[Spania]] la bordul galerei ''Sol'', o flotă turcească de dimensiuni reduse, comandată de Arnaut Mamí, i-a făcut prizonieri pe Miguel de Cervantes și pe fratele său Rodrigo pe [[26 septembrie]] [[1575]], în zona a ceea ce în prezent se numește [[Costa Brava]] și au fost duși în [[Algeria]]. Cervantes a fost vândut ca sclav renegatului grec Dali Mamí. Faptul că s-au găsit asupra sa scrisori de recomandare semnate de don Juan de Austria și de ducele de Sessa i-a făcut pe răpitori să creadă că Cervantes era o persoană foarte importantă și că puteau obține o recompensă bună. Au cerut 500 „escudos” de aur în schimbul libertății sale. În cei cinci ani de închisoare, Cervantes, om cu un spirit puternic și foarte bine motivat, a încercat să evadeze de patru ori. Pentru a evita represaliile împotriva colegilor săi de detenție, s-a declarat de fiecare dată unicul responsabil. A preferat să fie torturat mai degrabă decât să fie trădător. Informațiile privind anii de detenție provin din rapoartele oficiale și din spusele lui Cervantes, precum și dintr-o carte care s-a dovedit a fi scrisă tot de marele scriitor, care e posibil să fi exagerat gesturile sale de eroism. Prima încercare de evadare a eșuat deoarece maurul care trebuia să-l conducă pe Cervantes și colegii săi la [[Oran (oraș)|Oran]], i-a abandonat încă din prima zi. Deținuții au trebuit să se întoarcă în Algeria, unde au fost din nou puși în lanțuri și supravegheați mai atent ca înainte. Între timp, mama lui Cervantes reușise să strângă o anumită sumă de ducați, care nu s-a dovedit suficientă pentru a-i elibera pe ambii fii ai săi. Miguel a preferat să fie pus în libertate fratele său Rodrigo, care, ajuns în Spania, a conceput un plan pentru a-i elibera pe fratele său și pe ceilalți deținuți. Cervantes s-a reunit cu ceilalți deținuți într-o peșteră ascunsă, așteptând venirea unei galere spaniole. Aceasta a venit dar nu a reușit să se apropie de coastă și până la urmă a fost capturată. Creștinii ascunși în peșteră au fost descoperiți datorită trădării unuia dintre ei, poreclit „el Dorador”. Cervantes s-a declarat unicul responsabil pentru organizarea evadării și guvernatorul turc al Algeriei a decis înlănțuirea sa și închiderea într-un loc bine păzit, unde avea să rămână vreme de cinci luni. Al treilea plan de evadare a fost gândit de Cervantes cu scopul de a ajunge până la Orán pe uscat. A trimis acolo pe un maur credincios cu scrisori pentru generalul [[Martín de Córdoba]], în care i se explica planul și i se cerea un ghid. Din păcate, mesagerul a fost prins și scrisorile descoperite. Ele arătau clar că Miguel de Cervantes plănuise tot. A fost condamnat să primească două mii de lovituri, dar sentința nu s-a executat deoarece au intervenit mulți în sprijinul său. Ultima încercare de evadare s-a produs mulțumită unei sume importante de bani pe care i-a înmânat-o un negustor venețian prezent în Algeria. Cervantes a achiziționat o fregată capabilă să transporte șaizeci de deținuți. Când totul era deja aranjat, unul din cei care trebuiau să fie eliberați, fostul doctor dominican Juan Blanco de Paz, a dezvăluit planul guvernatorului turc. Drept recompensă trădătorul a obținut un „escudo” și un ulcior de untură. Guvernatorul l-a mutat pe Cervantes într-o închisoare și mai sigură, chiar în palatul său. După aceea, s-a hotărât să-l ducă la [[Constantinopol]], de unde fuga ar fi fost practic imposibilă. În luna [[mai]] a anului [[1580]], au ajuns în Algeria doi reprezentanți ai ordinului creștin denumit „Părinții trinitari”, care se ocupa cu eliberarea deținuților, uneori acceptând să fie luați ei înșiși deținuți în schimbul eliberării captivilor. Era vorba de călugării [[Antonio de la Bella]] și [[Juan Gil]], care dispunea de doar 300 sute de escudos, a încercat să-l elibereze pe Cervantes, pentru care se cerea însă 500. Călugărul a făcut apel la negustorii creștini prezenți în zonă pentru a strânge suma care lipsea. A reușit tocmai când guvernatorul se pregătea să plece spre [[Constantinopol]], pe [[19 septembrie]] [[1580]] Cervantes fiind eliberat. Ajuns în [[Spania]] pe [[24 octombrie]], a staționat un timp la [[Valencia]], iar în luna noiembrie sau decembrie s-a întors, împreună cu familia sa, la [[Madrid]]. === Întoarcerea în Spania === [[Fișier:Cervantes Valladolid lou.jpg|thumb|right|200px|Statuie a lui Cervantes în Piața Universității din Valladolid]] În luna [[mai]] a anului [[1581]] Cervantes s-a mutat în [[Portugalia]], unde își avea pe atunci sediul Curtea lui [[Filip al II-lea al Spaniei]], cu scopul de a găsi o modalitate de a-și reface viața și a plăti din datoriile contractate de familia sa pentru a-l elibera din [[Algeria]]. A fost trimis cu o misiune secretă în [[Oran (oraș)|Oran]], deoarece avea multe cunoștințe privind cultura și obiceiurile din nordul Africii. Pentru munca sa a primit [[50]] de escudos. S-a întors la [[Lisabona]] și, spre sfârșitul anului, s-a îndreptat către [[Madrid]]. În februarie [[1582]], solicită, fără succes, să ocupe o funcție rămasă vacantă în Indii. Tot în acești ani, scriitorul întreține relații amoroase cu Ana Villafranca de Rojas, soția lui Alonso Rodríguez, un crâșmar. Din această relație a rezultat o fetiță, botezată Isabel de Saavedra, pe care scriitorul a recunoscut-o. Pe [[12 decembrie]] [[1584]], Cervantes se căsătorește cu Catalina de Salazar y Palacios, într-un sat din provincia Toledo. Catalina era o tânără care nici nu împlinise douăzeci de ani și care nu avea cine știe ce zestre. Se consideră că această căsnicie n-a fost doar sterilă, ci pur și simplu un eșec. La doi ani de la căsătorie, Cervantes își începe lungile călătorii prin [[Andaluzia]].<ref>{{Citat web|url=https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-cervantes-577812.html|titlu=Viaţa lui Cervantes|publisher=historia.ro|accessdate=2025-02-04|limbă=ro}}</ref> E foarte probabil ca Cervantes să fi scris prima sa operă literară importantă, „''La Galatea''”, între anii [[1581]] și [[1583]], carte publicată prima dată la [[Alcalá de Henares]] în anul [[1585]]. Până atunci Cervantes publicase doar câteva compoziții în versuri, ca parte a unor antologii de diverși poeți. ''La Galatea'' a apărut împărțită în șase capitole, reprezentând doar „prima parte” a operei. Cervantes a promis că o va continua; cu toate acestea, n-a ajuns niciodată la imprimerie. În prefața sa, opera este calificată drept „eglogă” și autorul insistă asupra veșnicei sale pasiuni pentru poezie. E vorba de o nuvelă pastorală, specie introdusă în [[Spania]] de [[Jorge de Montemayor]]. Se pot observa în nuvelă influențe din călătoriile scriitorului ca soldat în [[Italia]]. Matrimoniul însă n-a durat. A divorțat de soția sa după doi ani de căsătorie, fără să fi avut vreun copil. Cervantes nu o menționează deloc pe soția sa în numeroasele sale texte autobiografice, deși e cel care a introdus în [[literatura spaniolă]] [[Divorț|tema divorțului]] (printr-un intermediu intitulat „''Judecătorul divorțurilor''”), imposibil într-o țară [[catolicism|catolică]]. Se presupune că matrimoniul a fost nefericit, deși în intermediu autorul susține că „''cel mai slab concert valorează mai mult decât cel mai bun divorț''”. === Ultimii ani === În anul [[1587]] călătorește în [[Andaluzia]] în calitate de comisar al aprovizionării pentru ''Armada Invencible''. Pe timpul anilor săi de comisar, face de nenumărate ori drumul între Madrid și Andaluzia, trecând prin [[Castilia-La Mancha]]. Acesta este itinerariul lui Rinconete și al lui Cortadillo. Se stabilește la [[Sevilla]], ajungând să lucreze ca perceptor de impozite, slujbă ce îi va atrage multe necazuri, deoarece el era însărcinat să meargă din casă în casă și să strângă impozitele, majoritatea destinate cheltuielilor pentru războaiele în care era implicată [[Spania]]. Este încarcerat în anul [[1597]] în Închisoarea Regală din Sevilla, în urma falimentului băncii unde Cervantes depozita impozitele. Scriitorul a fost acuzat de însușirea banului public, găsindu-se unele neregularități în calculele de care se făcea responsabil. ''Don Quijote'' a fost „conceput” chiar la închisoare, sau cel puțin asta a scris Cervantes în prefață, nefiind clar dacă a început sau nu să-l scrie în timp ce era încarcerat. Cealaltă detenție a lui Cervantes a fost una foarte scurtă, în Castro del Río (Córdoba).<ref name=":1" /> Din [[1604]] se instalează la [[Valladolid]] (pe atunci Curtea Regală a lui [[Filip al III-lea al Spaniei]]), iar în [[1605]] reușește să publice prima parte din opera sa principală, „''El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha''”. Ea a marcat începutul [[realism]]ului ca [[estetică]] literară și a creat specia denumită roman modern, un roman polifonic, ce va avea o influență remarcabilă, prin cultivarea a ceea ce s-a numit „''o scriere dezlănțuită''”, în care artistul se poate manifesta „''epic, liric, tragic, comic''”, cu o aparentă ingenuitate parodiind toate genurile literare. A doua parte, „''El ingenioso caballero don Quijote de la Mancha''”, nu apare până în [[1615]]. Ambele părți îi permit autorului să intre în istoria literaturii universale și îl transformă într-un autor canonic al literaturii occidentale, alături de [[Dante]], [[Shakespeare]], [[Michel de Montaigne]] sau [[Goethe]]. [[Fișier:Casacervantes valladolid lou.JPG|thumb|250px|Casa din Valladolid în care a locuit Cervantes între 1604 și 1606, timp în care a publicat prima parte din „''Don Quijote''”]] Între cele două părți ale lui ''Don Quijote'' apar, în 1613, „''Nuvelele exemplare''”. E vorba de o grupare de douăsprezece narațiuni scurte, unele dintre el compuse cu mulți ani înainte, ce dau dovadă de multă originalitate. În ele autorul explorează diferite formule narative, cum ar fi satira lucianescă („''Colocviul câinilor''”), nuvela picarescă („''Rinconete și Cortadillo''”), miscelaneul („''El licenciado vidriera''”) nuvela bizantină („''Spaniola englezoaică''”, „''Amantul liberal''”) sau chiar nuvela polițistă („''Forța sângelui''”). Pentru dintre ele, cum ar fi „''El celoso extremeño''” („Gelosul din Extremadura”), s-a păstrat o a doua variantă, revizuită de Cervantes. Ar fi fost de ajuns doar "Nuvelele exemplare" pentru ca Cervantes să fie recunoscut ca unul din marii autori de limbă castiliană. Cervantes s-a ocupat de asemenea de critica literară. Aceasta apare în „''Galatea''”, în „''Don Quijote''” și într-o carte de sine stătătoare, „''Viaje del Parnaso''” („''Călătoria Parnasului''”), un lung poem pe bază de [[terține]]. În 1615 publică „''Opt comedii și opt intermedii noi și niciodată reprezentate''”, dar drama sa, astăzi foarte populară, „''La Numancia''”, precum și „''El trato de Argel''”, au rămas necunoscute până în [[secolul XVIII]]. Influența lui Cervantes în literatura universală a fost atât de mare, încât limba spaniolă modernă a fost numită „''limba lui Cervantes''”. == Opera == === Nuvela === Miguel de Cervantes a cultivat într-un stil original speciile narative obișnuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea : nuvela bizantină, nuvela pastorală, nuvela picarescă, nuvela „''morisca''” (în care se idealizează relațiile dintre mauri și creștini), satira lucianescă și miscelaneul. A reînnoit specia denumită „''novela''”, care însemna atunci o povestire scurtă, bazată nu pe retorică, ci pe studiul psihologic.<ref name=":1" /> În ordine cronologică : * „''La Galatea''” ([[1585]]) * [[Don Quijote de la Mancha | „''El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha''"]] ([[1605]]) * „''Novelas ejemplares''” ([[1613]]) * „''Segunda parte del ingenioso caballero don Quijote de la Mancha''” ([[1615]]) * „''Los trabajos de Persiles y Sigismunda''” ([[1617]]) '''''La Galatea''''' „La Galatea” este primul roman al lui Cervantes, datând din [[1585]]. Face parte din subspecia pastorală („''o eglogă în proză''”, după cum a numit-o autorul), foarte apreciată în timpul [[Renașterea|Renașterii]]. Precum în alte romane de acest tip (precum „''La Diana''” de Jorge de Montemayor), personajele principale sunt păstori idealizați, care își exprimă sentimentele în cadrul unui peisaj idealizat („[[locus amoenus]]”). „La Galatea” se împarte în șase capitole, în care se dezvoltă o istorie principală și patru secundare, care încep în amurg și se termină noaptea, precum în eglogele tradiționale, dar, precum în poemele bucolice ale lui [[Virgiliu]], fiecare păstor este de fapt o mască în spatele căreia se ascunde un personaj adevărat. '''''[[Don Quijote de la Mancha]]'''''[[Fișier:El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha.jpg|150px|thumb|right|Coperta celei de-a patra ediții a lui „''Don Quijote''”]] Este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a apărut în [[1605]] și s-a bucurat de un mare succes din partea publicului. În curând s-a tradus în principalele limbi europene și în prezent este una din operele cu cele mai multe traduceri din lume. La început, intenția lui Cervantes a fost de a combate popularitatea atinsă de cărțile cavalerești, satirizându-le prin povestea unui mic nobil din La Mancha care pierduse contactul cu lumea reală datorită lecturilor sale, crezându-se un cavaler în căutare de aventuri. Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalerești era deplorabil, iar istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe măsură ce opera avansa, Cervantes a trecut de la scopul său inițial la scopul de a reflecta societatea din timpul său și a medita asupra comportamentului uman. Ca și în „''El licenciado Vidriera''”, personajul principal, considerat de ceilalți nebun, se dovedește a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleței gândirii și acțiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”. '''''Novelas ejemplares''''' Au fost scrise între [[1590]] și [[1612]] și denumite inițial „''Novelas ejemplares de honestísimo entretenimiento''” („''Nuvele exemplare pentru cel mai onest divertisment''”). Deoarece există două versiuni ale operelor „''Rinconete y Cortadillo''” și „''El celoso extremeño''”, se presupune că Cervantes a introdus unele modificări cu scop moral, social și estetic (de unde și numele de „exemplare”). Cea mai veche versiune se găsește în așa-numitul manuscris „''Porras de la Cámara''”, o analogie de opere literare din cele mai diverse, între care și o operă atribuită în mod tradițional lui Cervantes, „''La tía fingida''” („''Mătușa prefăcută''”). Pe de altă parte unele schițe au fost inserate chiar în cadrul lui ''Don Quijote'', precum „''Curiosul impertinent''” sau „''Povestea deținutului''”, cu elemente autobiografice. Se face aluzie de asemenea în ''Don Quijote'' la nuvela „''Rinconete y Cortadillo''”. * ''La Gitanilla'' (''Țigăncușa'') - este cea mai lungă dintre nuvelele exemplare și e posibil să conțină mai multe elemente biografice, bazate pe viața unei rude îndepărtate a lui Cervantes; se bazează pe artificiul recunoașterii unui personaj abia la sfârșitul operei; e vorba despre o tânără de origine nobilă, răpită și apoi educată de către țigani, și despre un nobil care se îndrăgostește de ea și alege să ducă o viață tipică de țigan pentru a o cuceri; până la urmă, se descoperă tot și nuvela se termină cu bine, cei doi putând să se căsătorească. * ''El amante liberal'' - este o nuvelă „morisca” unde este prezentă tema răpirii, cu povestea unui tânăr sicilian pe nume Ricardo. * ''Rinconete y Cortadillo'' - este vorba de doi tineri care fug de acasă în căutarea unei vieți picarești, până ce ajung în [[Sevilla]] și sunt cooptați într-o asociație locală de tip mafiot, un sindicat al crimei ce îl are în frunte pe „fratele cel mare”, Monipodio. În numeroasele intermedii este prezentată viața oamenilor corupți, a hoților, a asasinilor plătiți sau a prostituatelor; cei doi tineri decid să scape din această lume. * ''La española inglesa'' - o tânără spaniolă este răpită în timpul invaziei engleze de la [[Cádiz]] și apoi educată în Londra la curtea reginei [[Elisabeta I a Angliei]], prezentată fără intenții rele. După ce consumă o băutura magică, tânăra își pierde podoaba capilară, dar totul se termină cu bine. * ''El licenciado Vidriera'' - studentul sărac Tomás Rodaja pleacă la [[Salamanca]] împreună cu un nobil și își obține licența cu onoruri; călătorește prin diverse orașe italiene, dar își pierde mințile din cauza unui „filtru” (băutură cu puteri miraculoase) și începe să creadă că are corpul de sticlă („''vidrio''”) și e deosebit de fragil. Cu toate acestea, agerimea sa crește extraordinar și toată lumea se consultă cu el. Până la urmă își recapătă judecata, dar de aici înainte nu se mai duce nimeni la el pentru consultații sau ca să-l viziteze. * ''La fuerza de la sangre'' - e o nuvelă de tip polițist, în care domnișoara violată (după ce fusese legată la ochi) reușește să reconstituie în mintea sa crima și violatorul este până la urmă prins și obligat să se căsătorească cu domnișoara, pentru a-i restitui onoarea. * ''El celoso extremeño'' - e vorba de gelozia patologică a unui spaniol care a plecat în [[Indii]] ca să se îmbogățească, și, întors în [[Spania]] cu avere și cu o soție foarte tânără, o închide pe aceasta în casă, nelăsând nici un bărbat să treacă pragul casei sale; casa era păzită de un sclav negru. Seducătorul Loaysa cumpără tăcerea negrului, care adora muzica, cu o chitară pe care i-o dăruiește, și reușește să se culce alături de tânăra soție, fără să se întâmple însă nimic. Bătrânul, umilit, moare de inimă rea. * ''La ilustre fregona'' - e vorba despre doi tineri care fug de acasă și ajung să o curteze pe o servitoare frumoasă a unui han, unul dintre ei având până la urmă succes. * ''Las dos doncellas'' * ''La señora Cornelia'' * ''El casamiento engañoso'' - e vorba despre o pățanie a unui militar care se căsătorește cu o „domnișoară” în aparență onestă; aceasta însă, care fusese prostituată, îl părăsește după un timp, lăsându-i o boală venerică pe care trebuie să și-o trateze în spitalul Atocha, locul de desfășurare al următoarei nuvele. * ''El coloquio de los perros'' - militarul, suferind de o febră puternică, ajunge să asiste noaptea la conversația între doi câini, Cipión și Berganza; primul îi povestește celuilalt viața sa, punând accent pe multele (și uneori nerușinatele) sale povești de dragoste, rămânând stabilit ca cel de-al doilea să-și povestească viața în ziua următoare. E operă bazată pe imaginație, precum cele ale lui Luciano de Samosata, contând cu prezentarea în intermediu a unor tipuri precum cel al păstorului sau al vrăjitoarei, amintind de nuvela picarescă.<ref name=":2" /> '''''Los trabajos de Persiles y Sigismunda''''' Aceasta este ultima operă scrisă de Cervantes. Aparține subspeciei „nuvelă bizantină”. Pe [[19 aprilie]] [[1616]], cu patru zile înainte de a muri, a scris în prefața dedicată contelui de Lemos următoarele trei versuri : {| class="wikitable" |+ !În spaniolă (castiliană) !Traducere românească |- |''Puesto ya el pie en el estribo,'' ''con ansias de la muerte,'' ''gran señor, esta te escribo.'' |''Cu piciorul pus în scară,'' ''și cu angustie de moarte,'' ''mare domn, asta îți scriu.'' |} Autorul știe că i-a rămas puțin timp de trăit și își ia rămas-bun de la prieteni; nu își face iluzii, deși i-ar plăcea să mai trăiască și să termine opere precum „''Las semanas del jardín''” („''Săptămânile din grădină''”), „''El famoso Bernardo''” și să scrie a doua parte a operei „''La Galatea''”. În cazul nuvelei bizantine, Cervantes are curaj să se întreacă chiar și cu [[Eliodor]]. Nuvela, inspirată din cronica lui Saxo Grammático și a lui Olao Magno și din fanteziile lui [[Francisco de Torquemada]] din „''Jardín de flores curiosas''”, narează peregrinajul lui Persiles și a lui Sigismunda, doi principi nordici îndrăgostiți de logodnicele lor, care se recomandă tuturor pe unde trec ca frații Periandro și Auristela. Separați în urma a numeroase peripeții, cei doi călătoresc din nordul Europei până în [[Roma]], trecând și prin [[Spania]], cu scopul de a se purifica înainte de căsătorie. Opera este importantă deoarece presupune o anumită îndepărtare a lui Cervantes de estetica realistă, cu elemente precum femeia care se aruncă dintr-o clopotniță și scapă nevătămată grație fustei sale, care se transformă într-un fel de parașută, sau ca personajele care pot prezice viitorul. Personajele principale pierd din claritatea conturului, deoarece adevăratul protagonist este un grup, din care fac parte și doi spanioli abandonați pe o insulă pustie, Antonio și fiul său, crescut pe insulă ca un fel de arcaș barbar, în plin contact cu Natura. Cervantes nu a mai apucat să corecteze ultimele pasaje ale cărții, care s-a bucurat de ceva succes la vremea ei, dar a căzut în uitare în secolul care a urmat. === Poezie === Cervantes s-a străduit să ajungă un poet bun, deși spre sfârșitul vieții se îndoia de abilitățile sale, precum el însuși mărturisește în „''Viaje del Parnaso''” : {| class="wikitable" |+ !În spaniolă (castiliană) !Traducere românească |- |''Yo que siempre trabajo y me desvelo'' ''por parecer que tengo de poeta'' ''la gracia que no quiso darme el cielo.'' |''Eu, cel ce muncește neîncetat'' ''pentru a părea că are harul de poet'' ''ce nu a vrut să-i dăruiască Cerul.'' |} S-au pierdut, sau n-au fost identificate încă, aproape toate poeziile care nu au fost incluse în nuvelele sau operele sale dramatice. Cervantes a afirmat că a compus multe romanțe, între care ținea foarte mult la unul despre gelozie. De altfel, către 1580 a participat, alături de poeți contemporani precum [[Lope de Vega]], [[Luis de Góngora y Argote|Góngora]] sau [[Francisco Gomez de Quevedo y Villegas|Quevedo]] la imitarea vechilor romanțe, ceea ce a dat naștere unei cărți intitulate „''Romancero nuevo''”, pentru a o diferenția de „''Romancero viejo''”, din secolul XV, operă cu caracter anonim. '''''Viaje del Parnaso''''' Unicul poem narativ de mai lungă întindere a lui Cervantes este „''El viaje del Parnaso''” („''Călătoria Parnasului''”), din [[1614]]. E format din terține concatenate, prin intermediul cărora autorul critică pe anumiți poeți, pe alții îi satirizează, iar pe alții îi elogiază (de exemplu pe [[Luis de Góngora y Argote|Góngora]]). Este inspirat din opera „''Viaggio di Parnaso''” a lui [[Cesare Caporali di Perugia]] și narează într-o formă autobiografică o călătorie la muntele Parnas, la bordul unei galere dirijată de [[Mercur (zeu)|Mercur]], în care unii dintre poeții elogiați încearcă să-l apere față de poeții slabi. Reuniți pe munte cu [[Apollo]], ies victorioși din bătălie și protagonistul reușește să se întoarcă acasă. Opera e completată de „''Adjunta al Parnaso''”, în care Pancracio de Roncesvalles îi înmânează lui Cervantes două epistole de la [[Apollo]]. === Teatru === Datorită problemelor financiare, teatrul a fost marea vocație a lui Cervantes. De tânăr s-a simțit fascinat de această lume. Din păcate pentru el, succesul lui în acest domeniu a fost unul efemer și nu l-a ajutat prea mult din punct de vedere financiar. Asta deoarece a fost contemporan cu [[Lope de Vega]], ale cărui formule dramatice, mai îndrăznețe și mai inovatoare, i-au făcut pe impresari să desconsidere comediile cervantine. Operele lui Cervantes urmăreau un scop moralizator, includeau personaje alegorice și se subordonau unității aristotelice de acțiune, timp și spațiu, în timp ce operele lui Lope rupeau această unitate și din punct de vedere moral erau mai lipsite de pudoare, iar versificația era mai variată și mai reușită. Cervantes n-a putut trece niciodată peste acest eșec și și-a arătat dezgustul față de teatrul lui [[Lope de Vega]] în prima parte a lui „''Don Quijote''”, unde se poate observa o influență din teatru din cauza abundenței de dialoguri și de situații de tip intermediu. Și, într-adevăr, intermediul este specia dramatică unde geniul lui Cervantes strălucește în toată splendoarea sa, putându-se afirma că Cervantes este unul dintre marii autori ai acestei specii, alături de [[Luis Quiñones de Benavente]] și [[Francisco Gomez de Quevedo y Villegas|Francisco de Quevedo]]. Intermediile sale se caracterizează prin profunditatea psihologică a personajelor, un umor inimitabil și o tematică unitară și de o mai mare transcendență. Că există o legătură între lumea teatrului și narațiunile lui Cervantes o demonstrează, de exemplu, faptul că tema din intermediul „''El viejo celoso''” („''Bătrânul gelos''”) se regăsește în nuvela exemplară „''El celoso extremeño''” („''Gelosul din Extremadura''”). În alte ocazii apar personaje de tip „''Sancho Panza''”, precum în intermediul „''Elección de los alcaldes de Daganzo''”, în care protagonistul este un degustător de vinuri la fel de bun ca Sancho din ''Don Quijote''. Tema barocă a aparenței și realității se regăsește în „''El retablo de las maravillas''” („''Catapeteasma minunilor''”), unde adaptează povestirea medievală a lui don Juan Manuel, regele dezbrăcat, pentru a realiza o critică socială. „''El juez de los divorcios''” are o tentă autobiografică și are drept concluzie «más vale el peor concierto / que no el divorcio mejor» (e de preferat cel mai slab concert divorțului celui mai bun). În ceea ce privește operele sale principale, teatrul lui Cervantes a fost prea puțin apreciat și reprezentat, cu excepția operei care reprezintă cea mai buna adaptare a tragediilor clasice : „''El cerco de Numancia''”(„''Asediul de la Numancia''”), unde se pune în scenă tema patriotică a sacrificiului colectiv, în fața asediului generalului [[Scipio Africanul]]. Foamea devine reprezentanta suferinței existențiale, intervenind de asemenea ființe alegorice, care profetizează viitorul glorios al Spaniei. Providența are același rol ca acela jucat în fuga lui [[Eneas]] din [[Troia]] incendiată. De inspirație patriotică sunt și unele comedii, cum ar fi „''La conquista de Jerusalén''” („''Cucerirea Ierusalimului''”), descoperită recent. == Curiozități == * Se obișnuiește să se spună că Miguel de Cervantes și [[William Shakespeare]] au decedat în aceeași zi. Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit în aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. * Primul ministru israelit [[David Ben Gurion]] a învățat spaniolă pentru a putea citi „''Don Quijote''” în limba originală. * Nu există imagini reale ale lui Cervantes. Există doar picturi bazate pe descrierile fizice pe care autorul însuși le-a sugerat în scrierile sale. == Note == <references/> == Bibliografie == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Cervantes creador de la novela corta española'', Agustín González de Amezua y Mayo, "2ª edición", Consejo Superior de Investigaciones Científicas. [[Madrid]], España, [[2001]]. ISBN 84-00-05227-7. * Rodríguez-Luis, Julio. (2005). ''Novedad y ejemplo de las Novelas de Cervantes''. José Porrúa Turanzas, S.A. Librería-Editorial. Madrid, España. ISBN 84-7317-088-1. (Ensayo) * Alvar, Carlos; Menéndez y Pelayo, Marcelino; Sevilla Arroyo, Florencio. (2001). ''Cervantes, cultura literaria''. Centro de Estudios Cervantinos. [[Alcalá de Henares]], España. ISBN 84-88333-15-3. * Álvarez Vigaray, Rafael. (2001). ''El derecho civil en las obras de Cervantes''. Editorial Comares. [[Granada (España)|Granada]], España. ISBN 84-86509-16-5. * Durán, Manuel and Rogg, Fay R., "Fighting Windmills: Encounters with Don Quixote", Yale University Press, 2006. ISBN 0-300-11022-7 * ''Antología "Cervantes" de poesía'', Agustín García Alonso, [[Castrocalbón]], [[2001]], España. ISBN 84-404-7944-1. * ''Las prevaricaciones idiomáticas de Sancho'', A. Alonso, Nueva Revista de Filología Hispánica, II, [[1948]] * ''La composición del Quijote'', Ellen Anderson & Gonzalo Pontón Gijón, Rico, [[1998]] * ''Don Quijote de la Mancha, Edición del IV Centenario (RAE)'', Miguel de Cervantes, editorial Alfaguara, [[2004]] * ''La cultura popular en la Edad Media y en el Renacimiento. El contexto de François Rabelais'', Mijail Bajtin, editorial Alianza, [[1987]] * ''Cervantes'', Jean Canavaggio, editorial Espasa-Calpe, [[2004]] * ''Cervantes visto por un historiador'', Manuel Fernández Álvarez, editorial Espasa-Calpe, [[2005]] * ''El pensamiento de Cervantes'', Américo Castro, editorial Crítica, [[1987]] * ''Hacia Cervantes'', Américo Castro, editorial Taurus, [[1967]] * ''Un esclavo llamado Cervantes'', Fernando Arrabal, editorial Espasa-Calpe, [[1996]] * ''Vida ejemplar y heroica de Miguel de Cervantes Saavedra'', Luis Astrana Marín, Instituto Editorial Reus, [[1958]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Martín Fernández de Navarrete, editorial Atlas, [[1943]] * ''Efemérides cervantinas ó sea resumen cronológico de la vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Emilio Cotarelo y Mori, Tipografía de ''Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos'' [[1905]] * ''Los puntos obscuros en la vida de Cervantes'', Emilio Cotarelo y Mori, Tipografía de "Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos", [[1916]] * ''Cervantes: pensamiento, personalidad, cultura'', Anthony J. Close, editorial Rico, [[1998]] * ''La interpretación cervantina del Quijote'', Daniel Eisenberg, Compañía Literaria, [[1995]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Gregorio Mayans y Siscar, editorial Espasa-Calpe, [[1972]] * ''Entre la voz y el silencio. (la lectura en tiempos de Cervantes)'', Margit Frenk, Centro de Estudios Cervantinos, [[1997]] * ''Cervantes en Argel: Historia de un cautivo'', María Antonia Garcés, Madrid, Gredos, [[2005]]. * ''De fiestas y aguafiestas: risa, locura e ideología en Cervantes y Avellaneda'', James Ifflan, Universidad de Navarra-Iberoamericana-Vervuert, [[1999]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Juan Antonio Pellicer, D. Gabriel de Sancha, [[1800]] * ''Cervantes: vida y literatura'', Antonio Rey Hazas & Florencio Sevilla Arroyo, Ayuntamiento de Madrid, [[1996]] * ''Cervantes: el juglar zurdo de la era Gutenberg'', José Manuel Martín Morán, Cervantes, [[1997]] * ''Las voces del Quijote'', Fernando Lázaro Carreter, Rico, [[1998]] * ''Cultura literaria de Miguel de Cervantes y la elaboración del Quijote'', Marcelino Menéndez Pelayo, Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos, [[1905]] * ''Para leer a Cervantes'', Martín de Riquer, editorial Acantilado, [[2003]] * ''La lengua del Quijote'', Ángel Rosenblat, editorial Gredos, [[1971]] * ''Teoría de la novela de Cervantes'', Edward C. Riley, editorial Taurus, [[1966]] * ''El teatro de Cervantes'', Stanislav Zimic, editorial Castalia, [[1992]] * ''Las "Novelas Ejemplares" de Cervantes'', Stanislav Zimic, Siglo XXI, [[1996]] * ''Cervantes: bibliografía fundamental (1900-1959),'', Alberto Sánchez, C.S.I.C., [[1961]] * ''Cervantes y la libertad'', Luis Rosales, Gráficas Valera, [[1960]] * ''Estudios cervantinos'', Francisco Rodríguez Marín, editorial Atlas, [[1952]] * ''Meditaciones del "Quijote". Ideas sobre la novela'', José Ortega y Gasset, Revista de Occidente, [[1975]] * ''Cervantes entre el "Persiles" y el "Quijote"'', Alberto Navarro González, Universidad de Salamanca, [[1981]] * ''Fray Luis de León y Cervantes'', Javier Salazar Rincón, editorial Ínsula, [[1980]] * ''El mundo social del Quijote'', Javier Salazar Rincón, editorial Gredos, [[1986]] * ''El escritor y su entorno. Cervantes y la corte de Valladolid en 1605'', Javier Salazar Rincón, Junta de Castilla y León, [[2006]] |}} == Vezi și == * [[Literatura spaniolă]] * [[Secol de aur]] * [[Baroc]] == Legături externe == {{commons|Miguel de Cervantes}} {{wikiquote}} * {{es icon}} [http://www.cervantesvirtual.com Bibliotecă online dedicată clasicilor literaturii spaniole] * {{es icon}} [http://cervantes.tamu.edu/V2/index.html Proiect Cervantes]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://cervantes.tamu.edu/V2/index.html }} * {{es icon}} [http://miguelde.cervantes.com/index.html Pagină web dedicată lui Miguel de Cervantes] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119184500/http://miguelde.cervantes.com/index.html |date=2012-01-19 }} * {{es icon}} [http://cervantes.uah.es/ Cervantes pe site-ul Universității Alcalá de Henares] * {{es icon}} {{en icon}}[http://www.intratext.com/Catalogo/Autori/AUT70.HTM Opere de Miguel de Cervantes] - „Don Quijote” * [http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/miguel-de-cervantes-principele-ingeniozitatii Miguel de Cervantes, principele ingeniozității] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150401065110/http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/miguel-de-cervantes-principele-ingeniozitatii |date=2015-04-01 }}, 27 septembrie 2009, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cervantes y Saavedra, Miguel de}} [[Categorie:Nașteri în 1547]] [[Categorie:Nașteri pe 29 septembrie]] [[Categorie:Decese în 1616]] [[Categorie:Decese pe 22 aprilie]] [[Categorie:Miguel de Cervantes| ]] [[Categorie:Dramaturgi spanioli]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Poeți spanioli]] [[Categorie:Romancieri din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Romancieri din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Romancieri spanioli]] [[Categorie:Romano-catolici spanioli]] [[Categorie:Scriitori romano-catolici]] [[Categorie:Scriitori spanioli din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Scriitori spanioli din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Soldați spanioli]] [[Categorie:Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur]] [[Categorie:Oameni din comunitatea Madrid]] 1zkia8gjnxffbt11subjn68p75oh3oi 17025020 17025012 2025-06-11T09:10:02Z ~2025-66617 703719 El 17025020 wikitext text/x-wiki {{note de subsol}} {{Infocaseta Scriitor}} '''Miguel de Cervantes Saavedra''' ({{date biografice}}) a fost un [[romancier]], [[poet]] și [[dramaturg]] [[Spania|spaniol]], considerat simbolul literaturii spaniole, autorul celebrului roman „''Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha”'' sau prescurtat: „''Don Quijote de La Mancha”'', în {{es|„''[[Don Quijote de La Mancha|El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha]]''”}}, („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulți critici literari l-au considerat primul roman modern și una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. A fost supranumit „''Principele ingeniozității''”<ref name=":0" />. == Viața == === Copilărie și adolescență === Se presupune că Cervantes s-a născut în [[Alcalá de Henares]]<ref>În ciuda propriilor declarații ale lui Cervantes din „''Informații din Alger''”, încă există speculații privind adevăratul său loc de naștere. Multe persoane susțin, pe baza omonimiei, că marele scriitor s-a născut în regiunea lor. Există de asemenea o teorie conform căreia Cervantes s-ar fi născut în Alcázar de San Juan, unde se păstrează un registru de botez cu numele său.</ref> la [[29 septembrie]] [[1547]], de Sf. Mihai (după calendarul [[catolic]]). A fost botezat la [[9 octombrie]] [[1547]], în parohia Santa María la Mayor<ref>Templul a fost edificat în 1553 și a fost distrus în [[Războiul Civil spaniol]] din anii 1936-1939.</ref>. În certificatul de naștere scrie: ''„Duminică, a noua zi a lunii octombrie, în anul Domnului o mie cincisute patruzeci și șapte, a fost botezat Miguel, fiul lui Rodrigo Cervantes și al soției sale doña Leonor. L-a botezat reverendul Bartolomé Serrano, preot prin harul dat de Maica Domnului. Martori au fost Baltasar Vázquez, Sacristán și cu mine, care l-am botezat și apoi am semnat. Bachiller Serrano.”'' Potrivit unor cervantologi, ca Américo Castro, Daniel Eisenberg și alții, Cervantes era de ascendență cordobeză prin ambii părinți, dar această teorie nu este unanim acceptată. Se cuvine de subliniat că numele de familie «Saavedra» nu apare în nici un document din tinerețea lui Cervantes și nici nu a fost folosit de frații săi. Inițial, numele oficiale au fost «Miguel de Cervantes Cortinas»; numele «Saavedra» și l-a adăugat numai după eliberarea sa dintr-o închisoare [[alger]]iană - probabil pentru a se diferenția de un anume „Miguel de Cervantes Cortinas” care căzuse în dizgrația Curții Regale.<ref name=":2">{{Citat web|url=https://www.britannica.com/biography/Miguel-de-Cervantes|titlu=Miguel de Cervantes {{!}} Biography, Don Quixote, Books, Plays, & Facts {{!}} Britannica|publisher=www.britannica.com|accessdate=2025-02-04|limbă=en}}</ref> Tatăl său, cu strămoși în [[Galicia]], se numea Rodrigo de Cervantes și era ''bărbier-chirurg'', conform cu obiceiueile din acea epocă. Către anul [[1551]], falimentar, Rodrigo de Cervantes s-a mutat, împreună cu familia, la [[Valladolid]]. Din cauza datoriilor a fost încarcerat timp de câteva luni și bunurile i-au fost confiscate. În [[1556]] a plecat la [[Córdoba]] pentru a-și lua în primire moștenirea lăsată de Juan de Cervantes, bunicul scriitorului și, pentru a scăpa de creditori.<ref name=":1">{{Citat carte|nume=Vincent|prenume=Bruno|an=2023|titlu=Scriitori: viață și operă|pagină=28|editură=Litera|nume-traducător=Popescu|prenume-traducător=Andreea}}</ref> Nu există date exacte privind primii ani de studiu ai lui Cervantes, care, probabil, nu s-a înmatriculat la universitate. Totuși, se pare că ar fi putut studia în Valladolid, Córdoba sau [[Sevilla]]. De asemenea e posibil să fi studiat în cadrul [[Compania lui Isus|Companiei lui Isus]], deoarece nuvela sa „''El coloquio de los perros''” („''Colocviul câinilor''”) pornește de la o descriere a colegiului [[iezuiți]]lor, care pare o aluzie la viața sa de student. În [[1566]] se stabilește la [[Madrid]]. Asistă la ore de gramatică predate de profesorul universitar [[Juan López de Hoyos]], care în [[1569]] a publicat o carte despre îmbolnăvirea și moartea reginei [[Isabel de Valois]], a treia soție a lui [[Filip al II-lea al Spaniei]]. López de Hoyos a inclus în acea carte și trei poezii scrise de Cervantes, pe care l-a numit într-o ocazie „''discipolul nostru scump și iubit''”. Acestea au fost primele sale manifestări literare. În acei ani Cervantes și-a descoperit pasiunea pentru teatru, văzând reprezentări ale pieselor lui [[Lope de Rueda]] și, după cum declară în a doua parte din ''Don Quijote'' prin gura personajului principal, „''se simțea atras de lumea actorilor''”.<ref name=":1" /> === Călătoria în Italia și bătălia de la Lepanto === [[Fișier:Battle of Lepanto 1571.jpg|thumb|450px|Bătălia de la [[Lepanto]].]] Se pare că Cervantes a decis să se refugieze în [[Italia]] în urma acuzației de a-l fi rănit într-un duel pe un anume Antonio Sigura, acțiune ce l-ar fi mâniat pe regele [[Filip al II-lea al Spaniei]]. A ajuns la [[Roma]] în decembrie 1569. Acolo a citit poemele cavalerești ale lui [[Ludovico Ariosto]] și „Dialogurile de amor” ale [[evreu]]lui sefardit [[León Hebreo]], de inspirație [[neoplatonism|neoplatonică]], ce aveau să contureze concepția despre dragoste a lui Cervantes. Scriitorul este influențat de stilul acelor autori și de arta italiană în general, fapt demonstrat de una din nuvelele sale „El licenciado Vidriera” (titlul face aluzie la o persoană foarte delicată și timidă), precum și de alte aluzii presărate de-a lungul operei sale.<ref name=":2" /> Cervantes intră în serviciul lui Giulio Acquaviva, care avea să devină cardinal în [[1570]] și pe care probabil scriitorul l-a cunoscut la Madrid. Cei doi au mers împreună la [[Palermo]], la [[Milano]], în [[Florența]], în [[Veneția]], în [[Parma]] sau în [[Ferrara]]. După aceea însă, Cervantes s-a angajat ca soldat în compania căpitanului Diego de Urbina, îmbarcându-se pe galera Marquesa. Pe [[7 octombrie]] [[1571]] a participat în [[bătălia de la Lepanto]], în cadrul armatei [[creștinism|creștine]] condusă de don [[Juan de Austria]] (fratele vitreg al regelui spaniol Felipe al II-lea). Un raport oficial elaborat opt ani mai târziu avea să spună: „Când se putea zări deja armata turcă, în bătălia navală numită, numitul Miguel de Cervantes se simțea rău și avea febră, iar numitul căpitan... și mulți prieteni ai lui i-au spus, că dacă era bolnav și avea febră, să rămână în camera sa de pe galeră; și numitul Miguel de Cervantes a răspuns că ce s-ar spune despre el, și că nu asta ar trebui să facă, și că preferă să moară luptând pentru Dumnezeu și pentru rege, decât să rămână sănătos ascunzându-se... Și s-a luptat plin de curaj cu numiții turci în numita bătălie, în locul unde se dezambarcase, ascultând ordinele căpitanului, împreună cu alți soldați. Și odată terminată bătălia, știind don Juan cât de bine luptase numitul Miguel de Cervantes, i-a crescut onorariul cu patru ducați... Din acea bătălie navală a ieșit rănit de către două săgeți, în piept și în mână, rămânând ciung.”<ref name=":2" /> De aici provine porecla „ciungul de la Lepanto''” (în {{es|"el manco de Lepanto"}}). În realitate, nu i-a fost amputat brațul stâng, doar i s-a anchilozat după ce o bucată de plumb i-a secționat un nerv și nu a mai putut să-l miște cu atâta ușurință. Se pare că acele răni nu au fost prea grave, deoarece după șase luni de spitalizare în [[Messina]], Cervantes și-a reluat viața militară în [[1572]]. A făcut parte din expedițiile navale în Navarino ([[1572]]), Corfú, Bizerta și [[Tunisia]] ([[1573]]). Toate acestea s-au făcut sub comanda căpitanului Manuel Ponce de León, în regimentul lui Lope de Figueroa, menționat în opera dramatică „''El alcalde de Zalamea''” („''Primarul din Zalamea''”) a lui [[Pedro Calderón de la Barca]].<ref name=":1" /> După aceea avea să treacă prin orașe din [[Sicilia]] și [[Sardinia]], din [[Genova]] și [[Lombardia]]. A staționat doi ani în [[Napoli]], până în [[1575]]. Cervantes s-a arătat întotdeauna mândru de participarea sa în bătălia de la Lepanto, care a fost pentru el, după cum avea să scrie în prefața la a doua parte din ''Don Quijote'', „''cea mai mare ocazie pe care au putut-o vedea secolele trecute, cel prezent, și pe care nici nu speră să o poată vedea cele viitoare''”. [[Fișier:Cervantes en Lepanto.jpg|miniatura|Cel mai vestit [[infanterist]] spaniol e, fără îndoială, Miguel de Cervantes, autorul romanului ''[[Don Quijote de La Mancha|Don Quixote]]'', care a fost rănit în [[Bătălia de la Lepanto]] (1571). Alt scriitor vestit, [[Pedro Calderón de la Barca]], a slujit și el alături de infanteriști.]] === Detenția în Algeria === [[Fișier:Miguel de Cervantes Saavedra 01.jpg|thumb|right|Miguel de Cervantes Saavedra, gravură de Fernando Selma<ref name=":0">{{es icon}}Selma, Fernando: ''Retratos de Españoles ilustres'', publ. pentru Real Imprenta de Madrid, 1791</ref>, 1791.]] În timp ce se întorcea din [[Napoli]] în [[Spania]] la bordul galerei ''Sol'', o flotă turcească de dimensiuni reduse, comandată de Arnaut Mamí, i-a făcut prizonieri pe Miguel de Cervantes și pe fratele său Rodrigo pe [[26 septembrie]] [[1575]], în zona a ceea ce în prezent se numește [[Costa Brava]] și au fost duși în [[Algeria]]. Cervantes a fost vândut ca sclav renegatului grec Dali Mamí. Faptul că s-au găsit asupra sa scrisori de recomandare semnate de don Juan de Austria și de ducele de Sessa i-a făcut pe răpitori să creadă că Cervantes era o persoană foarte importantă și că puteau obține o recompensă bună. Au cerut 500 „escudos” de aur în schimbul libertății sale. În cei cinci ani de închisoare, Cervantes, om cu un spirit puternic și foarte bine motivat, a încercat să evadeze de patru ori. Pentru a evita represaliile împotriva colegilor săi de detenție, s-a declarat de fiecare dată unicul responsabil. A preferat să fie torturat mai degrabă decât să fie trădător. Informațiile privind anii de detenție provin din rapoartele oficiale și din spusele lui Cervantes, precum și dintr-o carte care s-a dovedit a fi scrisă tot de marele scriitor, care e posibil să fi exagerat gesturile sale de eroism. Prima încercare de evadare a eșuat deoarece maurul care trebuia să-l conducă pe Cervantes și colegii săi la [[Oran (oraș)|Oran]], i-a abandonat încă din prima zi. Deținuții au trebuit să se întoarcă în Algeria, unde au fost din nou puși în lanțuri și supravegheați mai atent ca înainte. Între timp, mama lui Cervantes reușise să strângă o anumită sumă de ducați, care nu s-a dovedit suficientă pentru a-i elibera pe ambii fii ai săi. Miguel a preferat să fie pus în libertate fratele său Rodrigo, care, ajuns în Spania, a conceput un plan pentru a-i elibera pe fratele său și pe ceilalți deținuți. Cervantes s-a reunit cu ceilalți deținuți într-o peșteră ascunsă, așteptând venirea unei galere spaniole. Aceasta a venit dar nu a reușit să se apropie de coastă și până la urmă a fost capturată. Creștinii ascunși în peșteră au fost descoperiți datorită trădării unuia dintre ei, poreclit „el Dorador”. Cervantes s-a declarat unicul responsabil pentru organizarea evadării și guvernatorul turc al Algeriei a decis înlănțuirea sa și închiderea într-un loc bine păzit, unde avea să rămână vreme de cinci luni. Al treilea plan de evadare a fost gândit de Cervantes cu scopul de a ajunge până la Orán pe uscat. A trimis acolo pe un maur credincios cu scrisori pentru generalul [[Martín de Córdoba]], în care i se explica planul și i se cerea un ghid. Din păcate, mesagerul a fost prins și scrisorile descoperite. Ele arătau clar că Miguel de Cervantes plănuise tot. A fost condamnat să primească două mii de lovituri, dar sentința nu s-a executat deoarece au intervenit mulți în sprijinul său. Ultima încercare de evadare s-a produs mulțumită unei sume importante de bani pe care i-a înmânat-o un negustor venețian prezent în Algeria. Cervantes a achiziționat o fregată capabilă să transporte șaizeci de deținuți. Când totul era deja aranjat, unul din cei care trebuiau să fie eliberați, fostul doctor dominican Juan Blanco de Paz, a dezvăluit planul guvernatorului turc. Drept recompensă trădătorul a obținut un „escudo” și un ulcior de untură. Guvernatorul l-a mutat pe Cervantes într-o închisoare și mai sigură, chiar în palatul său. După aceea, s-a hotărât să-l ducă la [[Constantinopol]], de unde fuga ar fi fost practic imposibilă. În luna [[mai]] a anului [[1580]], au ajuns în Algeria doi reprezentanți ai ordinului creștin denumit „Părinții trinitari”, care se ocupa cu eliberarea deținuților, uneori acceptând să fie luați ei înșiși deținuți în schimbul eliberării captivilor. Era vorba de călugării [[Antonio de la Bella]] și [[Juan Gil]], care dispunea de doar 300 sute de escudos, a încercat să-l elibereze pe Cervantes, pentru care se cerea însă 500. Călugărul a făcut apel la negustorii creștini prezenți în zonă pentru a strânge suma care lipsea. A reușit tocmai când guvernatorul se pregătea să plece spre [[Constantinopol]], pe [[19 septembrie]] [[1580]] Cervantes fiind eliberat. Ajuns în [[Spania]] pe [[24 octombrie]], a staționat un timp la [[Valencia]], iar în luna noiembrie sau decembrie s-a întors, împreună cu familia sa, la [[Madrid]]. === Întoarcerea în Spania === [[Fișier:Cervantes Valladolid lou.jpg|thumb|right|200px|Statuie a lui Cervantes în Piața Universității din Valladolid]] În luna [[mai]] a anului [[1581]] Cervantes s-a mutat în [[Portugalia]], unde își avea pe atunci sediul Curtea lui [[Filip al II-lea al Spaniei]], cu scopul de a găsi o modalitate de a-și reface viața și a plăti din datoriile contractate de familia sa pentru a-l elibera din [[Algeria]]. A fost trimis cu o misiune secretă în [[Oran (oraș)|Oran]], deoarece avea multe cunoștințe privind cultura și obiceiurile din nordul Africii. Pentru munca sa a primit [[50]] de escudos. S-a întors la [[Lisabona]] și, spre sfârșitul anului, s-a îndreptat către [[Madrid]]. În februarie [[1582]], solicită, fără succes, să ocupe o funcție rămasă vacantă în Indii. Tot în acești ani, scriitorul întreține relații amoroase cu Ana Villafranca de Rojas, soția lui Alonso Rodríguez, un crâșmar. Din această relație a rezultat o fetiță, botezată Isabel de Saavedra, pe care scriitorul a recunoscut-o. Pe [[12 decembrie]] [[1584]], Cervantes se căsătorește cu Catalina de Salazar y Palacios, într-un sat din provincia Toledo. Catalina era o tânără care nici nu împlinise douăzeci de ani și care nu avea cine știe ce zestre. Se consideră că această căsnicie n-a fost doar sterilă, ci pur și simplu un eșec. La doi ani de la căsătorie, Cervantes își începe lungile călătorii prin [[Andaluzia]].<ref>{{Citat web|url=https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-cervantes-577812.html|titlu=Viaţa lui Cervantes|publisher=historia.ro|accessdate=2025-02-04|limbă=ro}}</ref> E foarte probabil ca Cervantes să fi scris prima sa operă literară importantă, „''La Galatea''”, între anii [[1581]] și [[1583]], carte publicată prima dată la [[Alcalá de Henares]] în anul [[1585]]. Până atunci Cervantes publicase doar câteva compoziții în versuri, ca parte a unor antologii de diverși poeți. ''La Galatea'' a apărut împărțită în șase capitole, reprezentând doar „prima parte” a operei. Cervantes a promis că o va continua; cu toate acestea, n-a ajuns niciodată la imprimerie. În prefața sa, opera este calificată drept „eglogă” și autorul insistă asupra veșnicei sale pasiuni pentru poezie. E vorba de o nuvelă pastorală, specie introdusă în [[Spania]] de [[Jorge de Montemayor]]. Se pot observa în nuvelă influențe din călătoriile scriitorului ca soldat în [[Italia]]. Matrimoniul însă n-a durat. A divorțat de soția sa după doi ani de căsătorie, fără să fi avut vreun copil. Cervantes nu o menționează deloc pe soția sa în numeroasele sale texte autobiografice, deși e cel care a introdus în [[literatura spaniolă]] [[Divorț|tema divorțului]] (printr-un intermediu intitulat „''Judecătorul divorțurilor''”), imposibil într-o țară [[catolicism|catolică]]. Se presupune că matrimoniul a fost nefericit, deși în intermediu autorul susține că „''cel mai slab concert valorează mai mult decât cel mai bun divorț''”. === Ultimii ani === În anul [[1587]] călătorește în [[Andaluzia]] în calitate de comisar al aprovizionării pentru ''Armada Invencible''. Pe timpul anilor săi de comisar, face de nenumărate ori drumul între Madrid și Andaluzia, trecând prin [[Castilia-La Mancha]]. Acesta este itinerariul lui Rinconete și al lui Cortadillo. Se stabilește la [[Sevilla]], ajungând să lucreze ca perceptor de impozite, slujbă ce îi va atrage multe necazuri, deoarece el era însărcinat să meargă din casă în casă și să strângă impozitele, majoritatea destinate cheltuielilor pentru războaiele în care era implicată [[Spania]]. Este încarcerat în anul [[1597]] în Închisoarea Regală din Sevilla, în urma falimentului băncii unde Cervantes depozita impozitele. Scriitorul a fost acuzat de însușirea banului public, găsindu-se unele neregularități în calculele de care se făcea responsabil. ''Don Quijote'' a fost „conceput” chiar la închisoare, sau cel puțin asta a scris Cervantes în prefață, nefiind clar dacă a început sau nu să-l scrie în timp ce era încarcerat. Cealaltă detenție a lui Cervantes a fost una foarte scurtă, în Castro del Río (Córdoba).<ref name=":1" /> Din [[1604]] se instalează la [[Valladolid]] (pe atunci Curtea Regală a lui [[Filip al III-lea al Spaniei]]), iar în [[1605]] reușește să publice prima parte din opera sa principală, „''El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha''”. Ea a marcat începutul [[realism]]ului ca [[estetică]] literară și a creat specia denumită roman modern, un roman polifonic, ce va avea o influență remarcabilă, prin cultivarea a ceea ce s-a numit „''o scriere dezlănțuită''”, în care artistul se poate manifesta „''epic, liric, tragic, comic''”, cu o aparentă ingenuitate parodiind toate genurile literare. A doua parte, „''El ingenioso caballero don Quijote de la Mancha''”, nu apare până în [[1615]]. Ambele părți îi permit autorului să intre în istoria literaturii universale și îl transformă într-un autor canonic al literaturii occidentale, alături de [[Dante]], [[Shakespeare]], [[Michel de Montaigne]] sau [[Goethe]]. [[Fișier:Casacervantes valladolid lou.JPG|thumb|250px|Casa din Valladolid în care a locuit Cervantes între 1604 și 1606, timp în care a publicat prima parte din „''Don Quijote''”]] Între cele două părți ale lui ''Don Quijote'' apar, în 1613, „''Nuvelele exemplare''”. E vorba de o grupare de douăsprezece narațiuni scurte, unele dintre el compuse cu mulți ani înainte, ce dau dovadă de multă originalitate. În ele autorul explorează diferite formule narative, cum ar fi satira lucianescă („''Colocviul câinilor''”), nuvela picarescă („''Rinconete și Cortadillo''”), miscelaneul („''El licenciado vidriera''”) nuvela bizantină („''Spaniola englezoaică''”, „''Amantul liberal''”) sau chiar nuvela polițistă („''Forța sângelui''”). Pentru dintre ele, cum ar fi „''El celoso extremeño''” („Gelosul din Extremadura”), s-a păstrat o a doua variantă, revizuită de Cervantes. Ar fi fost de ajuns doar "Nuvelele exemplare" pentru ca Cervantes să fie recunoscut ca unul din marii autori de limbă castiliană. Cervantes s-a ocupat de asemenea de critica literară. Aceasta apare în „''Galatea''”, în „''Don Quijote''” și într-o carte de sine stătătoare, „''Viaje del Parnaso''” („''Călătoria Parnasului''”), un lung poem pe bază de [[terține]]. În 1615 publică „''Opt comedii și opt intermedii noi și niciodată reprezentate''”, dar drama sa, astăzi foarte populară, „''La Numancia''”, precum și „''El trato de Argel''”, au rămas necunoscute până în [[secolul XVIII]]. Influența lui Cervantes în literatura universală a fost atât de mare, încât limba spaniolă modernă a fost numită „''limba lui Cervantes''”. == Opera == === Nuvela === Miguel de Cervantes a cultivat într-un stil original speciile narative obișnuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea : nuvela bizantină, nuvela pastorală, nuvela picarescă, nuvela „''morisca''” (în care se idealizează relațiile dintre mauri și creștini), satira lucianescă și miscelaneul. A reînnoit specia denumită „''novela''”, care însemna atunci o povestire scurtă, bazată nu pe retorică, ci pe studiul psihologic.<ref name=":1" /> În ordine cronologică : * „''La Galatea''” ([[1585]]) * [[Don Quijote de la Mancha | „''El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha''"]] ([[1605]]) * „''Novelas ejemplares''” ([[1613]]) * „''Segunda parte del ingenioso caballero don Quijote de la Mancha''” ([[1615]]) * „''Los trabajos de Persiles y Sigismunda''” ([[1617]]) '''''La Galatea''''' „La Galatea” este primul roman al lui Cervantes, datând din [[1585]]. Face parte din subspecia pastorală („''o eglogă în proză''”, după cum a numit-o autorul), foarte apreciată în timpul [[Renașterea|Renașterii]]. Precum în alte romane de acest tip (precum „''La Diana''” de Jorge de Montemayor), personajele principale sunt păstori idealizați, care își exprimă sentimentele în cadrul unui peisaj idealizat („[[locus amoenus]]”). „La Galatea” se împarte în șase capitole, în care se dezvoltă o istorie principală și patru secundare, care încep în amurg și se termină noaptea, precum în eglogele tradiționale, dar, precum în poemele bucolice ale lui [[Virgiliu]], fiecare păstor este de fapt o mască în spatele căreia se ascunde un personaj adevărat. '''''[[Don Quijote de la Mancha]]'''''[[Fișier:El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha.jpg|150px|thumb|right|Coperta celei de-a patra ediții a lui „''Don Quijote''”]] Este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a apărut în [[1605]] și s-a bucurat de un mare succes din partea publicului. În curând s-a tradus în principalele limbi europene și în prezent este una din operele cu cele mai multe traduceri din lume. La început, intenția lui Cervantes a fost de a combate popularitatea atinsă de cărțile cavalerești, satirizându-le prin povestea unui mic nobil din La Mancha care pierduse contactul cu lumea reală datorită lecturilor sale, crezându-se un cavaler în căutare de aventuri. Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalerești era deplorabil, iar istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe măsură ce opera avansa, Cervantes a trecut de la scopul său inițial la scopul de a reflecta societatea din timpul său și a medita asupra comportamentului uman. Ca și în „''El licenciado Vidriera''”, personajul principal, considerat de ceilalți nebun, se dovedește a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleței gândirii și acțiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”. '''''Novelas ejemplares''''' Au fost scrise între [[1590]] și [[1612]] și denumite inițial „''Novelas ejemplares de honestísimo entretenimiento''” („''Nuvele exemplare pentru cel mai onest divertisment''”). Deoarece există două versiuni ale operelor „''Rinconete y Cortadillo''” și „''El celoso extremeño''”, se presupune că Cervantes a introdus unele modificări cu scop moral, social și estetic (de unde și numele de „exemplare”). Cea mai veche versiune se găsește în așa-numitul manuscris „''Porras de la Cámara''”, o analogie de opere literare din cele mai diverse, între care și o operă atribuită în mod tradițional lui Cervantes, „''La tía fingida''” („''Mătușa prefăcută''”). Pe de altă parte unele schițe au fost inserate chiar în cadrul lui ''Don Quijote'', precum „''Curiosul impertinent''” sau „''Povestea deținutului''”, cu elemente autobiografice. Se face aluzie de asemenea în ''Don Quijote'' la nuvela „''Rinconete y Cortadillo''”. * ''La Gitanilla'' (''Țigăncușa'') - este cea mai lungă dintre nuvelele exemplare și e posibil să conțină mai multe elemente biografice, bazate pe viața unei rude îndepărtate a lui Cervantes; se bazează pe artificiul recunoașterii unui personaj abia la sfârșitul operei; e vorba despre o tânără de origine nobilă, răpită și apoi educată de către țigani, și despre un nobil care se îndrăgostește de ea și alege să ducă o viață tipică de țigan pentru a o cuceri; până la urmă, se descoperă tot și nuvela se termină cu bine, cei doi putând să se căsătorească. * ''El amante liberal'' - este o nuvelă „morisca” unde este prezentă tema răpirii, cu povestea unui tânăr sicilian pe nume Ricardo. * ''Rinconete y Cortadillo'' - este vorba de doi tineri care fug de acasă în căutarea unei vieți picarești, până ce ajung în [[Sevilla]] și sunt cooptați într-o asociație locală de tip mafiot, un sindicat al crimei ce îl are în frunte pe „fratele cel mare”, Monipodio. În numeroasele intermedii este prezentată viața oamenilor corupți, a hoților, a asasinilor plătiți sau a prostituatelor; cei doi tineri decid să scape din această lume. * ''La española inglesa'' - o tânără spaniolă este răpită în timpul invaziei engleze de la [[Cádiz]] și apoi educată în Londra la curtea reginei [[Elisabeta I a Angliei]], prezentată fără intenții rele. După ce consumă o băutura magică, tânăra își pierde podoaba capilară, dar totul se termină cu bine. * ''El licenciado Vidriera'' - studentul sărac Tomás Rodaja pleacă la [[Salamanca]] împreună cu un nobil și își obține licența cu onoruri; călătorește prin diverse orașe italiene, dar își pierde mințile din cauza unui „filtru” (băutură cu puteri miraculoase) și începe să creadă că are corpul de sticlă („''vidrio''”) și e deosebit de fragil. Cu toate acestea, agerimea sa crește extraordinar și toată lumea se consultă cu el. Până la urmă își recapătă judecata, dar de aici înainte nu se mai duce nimeni la el pentru consultații sau ca să-l viziteze. * ''La fuerza de la sangre'' - e o nuvelă de tip polițist, în care domnișoara violată (după ce fusese legată la ochi) reușește să reconstituie în mintea sa crima și violatorul este până la urmă prins și obligat să se căsătorească cu domnișoara, pentru a-i restitui onoarea. * ''El celoso extremeño'' - e vorba de gelozia patologică a unui spaniol care a plecat în [[Indii]] ca să se îmbogățească, și, întors în [[Spania]] cu avere și cu o soție foarte tânără, o închide pe aceasta în casă, nelăsând nici un bărbat să treacă pragul casei sale; casa era păzită de un sclav negru. Seducătorul Loaysa cumpără tăcerea negrului, care adora muzica, cu o chitară pe care i-o dăruiește, și reușește să se culce alături de tânăra soție, fără să se întâmple însă nimic. Bătrânul, umilit, moare de inimă rea. * ''La ilustre fregona'' - e vorba despre doi tineri care fug de acasă și ajung să o curteze pe o servitoare frumoasă a unui han, unul dintre ei având până la urmă succes. * ''Las dos doncellas'' * ''La señora Cornelia'' * ''El casamiento engañoso'' - e vorba despre o pățanie a unui militar care se căsătorește cu o „domnișoară” în aparență onestă; aceasta însă, care fusese prostituată, îl părăsește după un timp, lăsându-i o boală venerică pe care trebuie să și-o trateze în spitalul Atocha, locul de desfășurare al următoarei nuvele. * ''El coloquio de los perros'' - militarul, suferind de o febră puternică, ajunge să asiste noaptea la conversația între doi câini, Cipión și Berganza; primul îi povestește celuilalt viața sa, punând accent pe multele (și uneori nerușinatele) sale povești de dragoste, rămânând stabilit ca cel de-al doilea să-și povestească viața în ziua următoare. E operă bazată pe imaginație, precum cele ale lui Luciano de Samosata, contând cu prezentarea în intermediu a unor tipuri precum cel al păstorului sau al vrăjitoarei, amintind de nuvela picarescă.<ref name=":2" /> '''''Los trabajos de Persiles y Sigismunda''''' Aceasta este ultima operă scrisă de Cervantes. Aparține subspeciei „nuvelă bizantină”. Pe [[19 aprilie]] [[1616]], cu patru zile înainte de a muri, a scris în prefața dedicată contelui de Lemos următoarele trei versuri : {| class="wikitable" |+ !În spaniolă (castiliană) !Traducere românească |- |''Puesto ya el pie en el estribo,'' ''con ansias de la muerte,'' ''gran señor, esta te escribo.'' |''Cu piciorul pus în scară,'' ''și cu angustie de moarte,'' ''mare domn, asta îți scriu.'' |} Autorul știe că i-a rămas puțin timp de trăit și își ia rămas-bun de la prieteni; nu își face iluzii, deși i-ar plăcea să mai trăiască și să termine opere precum „''Las semanas del jardín''” („''Săptămânile din grădină''”), „''El famoso Bernardo''” și să scrie a doua parte a operei „''La Galatea''”. În cazul nuvelei bizantine, Cervantes are curaj să se întreacă chiar și cu [[Eliodor]]. Nuvela, inspirată din cronica lui Saxo Grammático și a lui Olao Magno și din fanteziile lui [[Francisco de Torquemada]] din „''Jardín de flores curiosas''”, narează peregrinajul lui Persiles și a lui Sigismunda, doi principi nordici îndrăgostiți de logodnicele lor, care se recomandă tuturor pe unde trec ca frații Periandro și Auristela. Separați în urma a numeroase peripeții, cei doi călătoresc din nordul Europei până în [[Roma]], trecând și prin [[Spania]], cu scopul de a se purifica înainte de căsătorie. Opera este importantă deoarece presupune o anumită îndepărtare a lui Cervantes de estetica realistă, cu elemente precum femeia care se aruncă dintr-o clopotniță și scapă nevătămată grație fustei sale, care se transformă într-un fel de parașută, sau ca personajele care pot prezice viitorul. Personajele principale pierd din claritatea conturului, deoarece adevăratul protagonist este un grup, din care fac parte și doi spanioli abandonați pe o insulă pustie, Antonio și fiul său, crescut pe insulă ca un fel de arcaș barbar, în plin contact cu Natura. Cervantes nu a mai apucat să corecteze ultimele pasaje ale cărții, care s-a bucurat de ceva succes la vremea ei, dar a căzut în uitare în secolul care a urmat. === Poezie === Cervantes s-a străduit să ajungă un poet bun, deși spre sfârșitul vieții se îndoia de abilitățile sale, precum el însuși mărturisește în „''Viaje del Parnaso''” : {| class="wikitable" |+ !În spaniolă (castiliană) !Traducere românească |- |''Yo que siempre trabajo y me desvelo'' ''por parecer que tengo de poeta'' ''la gracia que no quiso darme el cielo.'' |''Eu, cel ce muncește neîncetat'' ''pentru a părea că are harul de poet'' ''ce nu a vrut să-i dăruiască Cerul.'' |} S-au pierdut, sau n-au fost identificate încă, aproape toate poeziile care nu au fost incluse în nuvelele sau operele sale dramatice. Cervantes a afirmat că a compus multe romanțe, între care ținea foarte mult la unul despre gelozie. De altfel, către 1580 a participat, alături de poeți contemporani precum [[Lope de Vega]], [[Luis de Góngora y Argote|Góngora]] sau [[Francisco Gomez de Quevedo y Villegas|Quevedo]] la imitarea vechilor romanțe, ceea ce a dat naștere unei cărți intitulate „''Romancero nuevo''”, pentru a o diferenția de „''Romancero viejo''”, din secolul XV, operă cu caracter anonim. '''''Viaje del Parnaso''''' Unicul poem narativ de mai lungă întindere a lui Cervantes este „''El viaje del Parnaso''” („''Călătoria Parnasului''”), din [[1614]]. E format din terține concatenate, prin intermediul cărora autorul critică pe anumiți poeți, pe alții îi satirizează, iar pe alții îi elogiază (de exemplu pe [[Luis de Góngora y Argote|Góngora]]). Este inspirat din opera „''Viaggio di Parnaso''” a lui [[Cesare Caporali di Perugia]] și narează într-o formă autobiografică o călătorie la muntele Parnas, la bordul unei galere dirijată de [[Mercur (zeu)|Mercur]], în care unii dintre poeții elogiați încearcă să-l apere față de poeții slabi. Reuniți pe munte cu [[Apollo]], ies victorioși din bătălie și protagonistul reușește să se întoarcă acasă. Opera e completată de „''Adjunta al Parnaso''”, în care Pancracio de Roncesvalles îi înmânează lui Cervantes două epistole de la [[Apollo]]. === Teatru === Datorită problemelor financiare, teatrul a fost marea vocație a lui Cervantes. De tânăr s-a simțit fascinat de această lume. Din păcate pentru el, succesul lui în acest domeniu a fost unul efemer și nu l-a ajutat prea mult din punct de vedere financiar. Asta deoarece a fost contemporan cu [[Lope de Vega]], ale cărui formule dramatice, mai îndrăznețe și mai inovatoare, i-au făcut pe impresari să desconsidere comediile cervantine. Operele lui Cervantes urmăreau un scop moralizator, includeau personaje alegorice și se subordonau unității aristotelice de acțiune, timp și spațiu, în timp ce operele lui Lope rupeau această unitate și din punct de vedere moral erau mai lipsite de pudoare, iar versificația era mai variată și mai reușită. Cervantes n-a putut trece niciodată peste acest eșec și și-a arătat dezgustul față de teatrul lui [[Lope de Vega]] în prima parte a lui „''Don Quijote''”, unde se poate observa o influență din teatru din cauza abundenței de dialoguri și de situații de tip intermediu. Și, într-adevăr, intermediul este specia dramatică unde geniul lui Cervantes strălucește în toată splendoarea sa, putându-se afirma că Cervantes este unul dintre marii autori ai acestei specii, alături de [[Luis Quiñones de Benavente]] și [[Francisco Gomez de Quevedo y Villegas|Francisco de Quevedo]]. Intermediile sale se caracterizează prin profunditatea psihologică a personajelor, un umor inimitabil și o tematică unitară și de o mai mare transcendență. Că există o legătură între lumea teatrului și narațiunile lui Cervantes o demonstrează, de exemplu, faptul că tema din intermediul „''El viejo celoso''” („''Bătrânul gelos''”) se regăsește în nuvela exemplară „''El celoso extremeño''” („''Gelosul din Extremadura''”). În alte ocazii apar personaje de tip „''Sancho Panza''”, precum în intermediul „''Elección de los alcaldes de Daganzo''”, în care protagonistul este un degustător de vinuri la fel de bun ca Sancho din ''Don Quijote''. Tema barocă a aparenței și realității se regăsește în „''El retablo de las maravillas''” („''Catapeteasma minunilor''”), unde adaptează povestirea medievală a lui don Juan Manuel, regele dezbrăcat, pentru a realiza o critică socială. „''El juez de los divorcios''” are o tentă autobiografică și are drept concluzie «más vale el peor concierto / que no el divorcio mejor» (e de preferat cel mai slab concert divorțului celui mai bun). În ceea ce privește operele sale principale, teatrul lui Cervantes a fost prea puțin apreciat și reprezentat, cu excepția operei care reprezintă cea mai buna adaptare a tragediilor clasice : „''El cerco de Numancia''”(„''Asediul de la Numancia''”), unde se pune în scenă tema patriotică a sacrificiului colectiv, în fața asediului generalului [[Scipio Africanul]]. Foamea devine reprezentanta suferinței existențiale, intervenind de asemenea ființe alegorice, care profetizează viitorul glorios al Spaniei. Providența are același rol ca acela jucat în fuga lui [[Eneas]] din [[Troia]] incendiată. De inspirație patriotică sunt și unele comedii, cum ar fi „''La conquista de Jerusalén''” („''Cucerirea Ierusalimului''”), descoperită recent. == Curiozități == * El obișnuiește să se spună că Miguel de Cervantes și [[William Shakespeare]] au decedat în aceeași zi. Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit în aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. * Primul ministru israelit [[David Ben Gurion]] a învățat spaniolă pentru a putea citi „''Don Quijote''” în limba originală. * Nu există imagini reale ale lui Cervantes. Există doar picturi bazate pe descrierile fizice pe care autorul însuși le-a sugerat în scrierile sale. == Note == <references/> == Bibliografie == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Cervantes creador de la novela corta española'', Agustín González de Amezua y Mayo, "2ª edición", Consejo Superior de Investigaciones Científicas. [[Madrid]], España, [[2001]]. ISBN 84-00-05227-7. * Rodríguez-Luis, Julio. (2005). ''Novedad y ejemplo de las Novelas de Cervantes''. José Porrúa Turanzas, S.A. Librería-Editorial. Madrid, España. ISBN 84-7317-088-1. (Ensayo) * Alvar, Carlos; Menéndez y Pelayo, Marcelino; Sevilla Arroyo, Florencio. (2001). ''Cervantes, cultura literaria''. Centro de Estudios Cervantinos. [[Alcalá de Henares]], España. ISBN 84-88333-15-3. * Álvarez Vigaray, Rafael. (2001). ''El derecho civil en las obras de Cervantes''. Editorial Comares. [[Granada (España)|Granada]], España. ISBN 84-86509-16-5. * Durán, Manuel and Rogg, Fay R., "Fighting Windmills: Encounters with Don Quixote", Yale University Press, 2006. ISBN 0-300-11022-7 * ''Antología "Cervantes" de poesía'', Agustín García Alonso, [[Castrocalbón]], [[2001]], España. ISBN 84-404-7944-1. * ''Las prevaricaciones idiomáticas de Sancho'', A. Alonso, Nueva Revista de Filología Hispánica, II, [[1948]] * ''La composición del Quijote'', Ellen Anderson & Gonzalo Pontón Gijón, Rico, [[1998]] * ''Don Quijote de la Mancha, Edición del IV Centenario (RAE)'', Miguel de Cervantes, editorial Alfaguara, [[2004]] * ''La cultura popular en la Edad Media y en el Renacimiento. El contexto de François Rabelais'', Mijail Bajtin, editorial Alianza, [[1987]] * ''Cervantes'', Jean Canavaggio, editorial Espasa-Calpe, [[2004]] * ''Cervantes visto por un historiador'', Manuel Fernández Álvarez, editorial Espasa-Calpe, [[2005]] * ''El pensamiento de Cervantes'', Américo Castro, editorial Crítica, [[1987]] * ''Hacia Cervantes'', Américo Castro, editorial Taurus, [[1967]] * ''Un esclavo llamado Cervantes'', Fernando Arrabal, editorial Espasa-Calpe, [[1996]] * ''Vida ejemplar y heroica de Miguel de Cervantes Saavedra'', Luis Astrana Marín, Instituto Editorial Reus, [[1958]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Martín Fernández de Navarrete, editorial Atlas, [[1943]] * ''Efemérides cervantinas ó sea resumen cronológico de la vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Emilio Cotarelo y Mori, Tipografía de ''Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos'' [[1905]] * ''Los puntos obscuros en la vida de Cervantes'', Emilio Cotarelo y Mori, Tipografía de "Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos", [[1916]] * ''Cervantes: pensamiento, personalidad, cultura'', Anthony J. Close, editorial Rico, [[1998]] * ''La interpretación cervantina del Quijote'', Daniel Eisenberg, Compañía Literaria, [[1995]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Gregorio Mayans y Siscar, editorial Espasa-Calpe, [[1972]] * ''Entre la voz y el silencio. (la lectura en tiempos de Cervantes)'', Margit Frenk, Centro de Estudios Cervantinos, [[1997]] * ''Cervantes en Argel: Historia de un cautivo'', María Antonia Garcés, Madrid, Gredos, [[2005]]. * ''De fiestas y aguafiestas: risa, locura e ideología en Cervantes y Avellaneda'', James Ifflan, Universidad de Navarra-Iberoamericana-Vervuert, [[1999]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Juan Antonio Pellicer, D. Gabriel de Sancha, [[1800]] * ''Cervantes: vida y literatura'', Antonio Rey Hazas & Florencio Sevilla Arroyo, Ayuntamiento de Madrid, [[1996]] * ''Cervantes: el juglar zurdo de la era Gutenberg'', José Manuel Martín Morán, Cervantes, [[1997]] * ''Las voces del Quijote'', Fernando Lázaro Carreter, Rico, [[1998]] * ''Cultura literaria de Miguel de Cervantes y la elaboración del Quijote'', Marcelino Menéndez Pelayo, Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos, [[1905]] * ''Para leer a Cervantes'', Martín de Riquer, editorial Acantilado, [[2003]] * ''La lengua del Quijote'', Ángel Rosenblat, editorial Gredos, [[1971]] * ''Teoría de la novela de Cervantes'', Edward C. Riley, editorial Taurus, [[1966]] * ''El teatro de Cervantes'', Stanislav Zimic, editorial Castalia, [[1992]] * ''Las "Novelas Ejemplares" de Cervantes'', Stanislav Zimic, Siglo XXI, [[1996]] * ''Cervantes: bibliografía fundamental (1900-1959),'', Alberto Sánchez, C.S.I.C., [[1961]] * ''Cervantes y la libertad'', Luis Rosales, Gráficas Valera, [[1960]] * ''Estudios cervantinos'', Francisco Rodríguez Marín, editorial Atlas, [[1952]] * ''Meditaciones del "Quijote". Ideas sobre la novela'', José Ortega y Gasset, Revista de Occidente, [[1975]] * ''Cervantes entre el "Persiles" y el "Quijote"'', Alberto Navarro González, Universidad de Salamanca, [[1981]] * ''Fray Luis de León y Cervantes'', Javier Salazar Rincón, editorial Ínsula, [[1980]] * ''El mundo social del Quijote'', Javier Salazar Rincón, editorial Gredos, [[1986]] * ''El escritor y su entorno. Cervantes y la corte de Valladolid en 1605'', Javier Salazar Rincón, Junta de Castilla y León, [[2006]] |}} == Vezi și == * [[Literatura spaniolă]] * [[Secol de aur]] * [[Baroc]] == Legături externe == {{commons|Miguel de Cervantes}} {{wikiquote}} * {{es icon}} [http://www.cervantesvirtual.com Bibliotecă online dedicată clasicilor literaturii spaniole] * {{es icon}} [http://cervantes.tamu.edu/V2/index.html Proiect Cervantes]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://cervantes.tamu.edu/V2/index.html }} * {{es icon}} [http://miguelde.cervantes.com/index.html Pagină web dedicată lui Miguel de Cervantes] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119184500/http://miguelde.cervantes.com/index.html |date=2012-01-19 }} * {{es icon}} [http://cervantes.uah.es/ Cervantes pe site-ul Universității Alcalá de Henares] * {{es icon}} {{en icon}}[http://www.intratext.com/Catalogo/Autori/AUT70.HTM Opere de Miguel de Cervantes] - „Don Quijote” * [http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/miguel-de-cervantes-principele-ingeniozitatii Miguel de Cervantes, principele ingeniozității] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150401065110/http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/miguel-de-cervantes-principele-ingeniozitatii |date=2015-04-01 }}, 27 septembrie 2009, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cervantes y Saavedra, Miguel de}} [[Categorie:Nașteri în 1547]] [[Categorie:Nașteri pe 29 septembrie]] [[Categorie:Decese în 1616]] [[Categorie:Decese pe 22 aprilie]] [[Categorie:Miguel de Cervantes| ]] [[Categorie:Dramaturgi spanioli]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Poeți spanioli]] [[Categorie:Romancieri din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Romancieri din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Romancieri spanioli]] [[Categorie:Romano-catolici spanioli]] [[Categorie:Scriitori romano-catolici]] [[Categorie:Scriitori spanioli din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Scriitori spanioli din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Soldați spanioli]] [[Categorie:Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur]] [[Categorie:Oameni din comunitatea Madrid]] 0u4yhgo2kgiuozm51vz7d85sj1xvrmx 17025050 17025020 2025-06-11T09:28:22Z Vellion Eagle 703557 Revenire manuală asupra unei modificări distructive. 17025050 wikitext text/x-wiki {{note de subsol}} {{Infocaseta Scriitor}} '''Miguel de Cervantes Saavedra''' ({{date biografice}}) a fost un [[romancier]], [[poet]] și [[dramaturg]] [[Spania|spaniol]], considerat simbolul literaturii spaniole, autorul celebrului roman „''Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha”'' sau prescurtat: „''Don Quijote de La Mancha”'', în {{es|„''[[Don Quijote de La Mancha|El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha]]''”}}, („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulți critici literari l-au considerat primul roman modern și una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. A fost supranumit „''Principele ingeniozității''”<ref name=":0" />. == Viața == === Copilărie și adolescență === Se presupune că Cervantes s-a născut în [[Alcalá de Henares]]<ref>În ciuda propriilor declarații ale lui Cervantes din „''Informații din Alger''”, încă există speculații privind adevăratul său loc de naștere. Multe persoane susțin, pe baza omonimiei, că marele scriitor s-a născut în regiunea lor. Există de asemenea o teorie conform căreia Cervantes s-ar fi născut în Alcázar de San Juan, unde se păstrează un registru de botez cu numele său.</ref> la [[29 septembrie]] [[1547]], de Sf. Mihai (după calendarul [[catolic]]). A fost botezat la [[9 octombrie]] [[1547]], în parohia Santa María la Mayor<ref>Templul a fost edificat în 1553 și a fost distrus în [[Războiul Civil spaniol]] din anii 1936-1939.</ref>. În certificatul de naștere scrie: ''„Duminică, a noua zi a lunii octombrie, în anul Domnului o mie cincisute patruzeci și șapte, a fost botezat Miguel, fiul lui Rodrigo Cervantes și al soției sale doña Leonor. L-a botezat reverendul Bartolomé Serrano, preot prin harul dat de Maica Domnului. Martori au fost Baltasar Vázquez, Sacristán și cu mine, care l-am botezat și apoi am semnat. Bachiller Serrano.”'' Potrivit unor cervantologi, ca Américo Castro, Daniel Eisenberg și alții, Cervantes era de ascendență cordobeză prin ambii părinți, dar această teorie nu este unanim acceptată. Se cuvine de subliniat că numele de familie «Saavedra» nu apare în nici un document din tinerețea lui Cervantes și nici nu a fost folosit de frații săi. Inițial, numele oficiale au fost «Miguel de Cervantes Cortinas»; numele «Saavedra» și l-a adăugat numai după eliberarea sa dintr-o închisoare [[alger]]iană - probabil pentru a se diferenția de un anume „Miguel de Cervantes Cortinas” care căzuse în dizgrația Curții Regale.<ref name=":2">{{Citat web|url=https://www.britannica.com/biography/Miguel-de-Cervantes|titlu=Miguel de Cervantes {{!}} Biography, Don Quixote, Books, Plays, & Facts {{!}} Britannica|publisher=www.britannica.com|accessdate=2025-02-04|limbă=en}}</ref> Tatăl său, cu strămoși în [[Galicia]], se numea Rodrigo de Cervantes și era ''bărbier-chirurg'', conform cu obiceiueile din acea epocă. Către anul [[1551]], falimentar, Rodrigo de Cervantes s-a mutat, împreună cu familia, la [[Valladolid]]. Din cauza datoriilor a fost încarcerat timp de câteva luni și bunurile i-au fost confiscate. În [[1556]] a plecat la [[Córdoba]] pentru a-și lua în primire moștenirea lăsată de Juan de Cervantes, bunicul scriitorului și, pentru a scăpa de creditori.<ref name=":1">{{Citat carte|nume=Vincent|prenume=Bruno|an=2023|titlu=Scriitori: viață și operă|pagină=28|editură=Litera|nume-traducător=Popescu|prenume-traducător=Andreea}}</ref> Nu există date exacte privind primii ani de studiu ai lui Cervantes, care, probabil, nu s-a înmatriculat la universitate. Totuși, se pare că ar fi putut studia în Valladolid, Córdoba sau [[Sevilla]]. De asemenea e posibil să fi studiat în cadrul [[Compania lui Isus|Companiei lui Isus]], deoarece nuvela sa „''El coloquio de los perros''” („''Colocviul câinilor''”) pornește de la o descriere a colegiului [[iezuiți]]lor, care pare o aluzie la viața sa de student. În [[1566]] se stabilește la [[Madrid]]. Asistă la ore de gramatică predate de profesorul universitar [[Juan López de Hoyos]], care în [[1569]] a publicat o carte despre îmbolnăvirea și moartea reginei [[Isabel de Valois]], a treia soție a lui [[Filip al II-lea al Spaniei]]. López de Hoyos a inclus în acea carte și trei poezii scrise de Cervantes, pe care l-a numit într-o ocazie „''discipolul nostru scump și iubit''”. Acestea au fost primele sale manifestări literare. În acei ani Cervantes și-a descoperit pasiunea pentru teatru, văzând reprezentări ale pieselor lui [[Lope de Rueda]] și, după cum declară în a doua parte din ''Don Quijote'' prin gura personajului principal, „''se simțea atras de lumea actorilor''”.<ref name=":1" /> === Călătoria în Italia și bătălia de la Lepanto === [[Fișier:Battle of Lepanto 1571.jpg|thumb|450px|Bătălia de la [[Lepanto]].]] Se pare că Cervantes a decis să se refugieze în [[Italia]] în urma acuzației de a-l fi rănit într-un duel pe un anume Antonio Sigura, acțiune ce l-ar fi mâniat pe regele [[Filip al II-lea al Spaniei]]. A ajuns la [[Roma]] în decembrie 1569. Acolo a citit poemele cavalerești ale lui [[Ludovico Ariosto]] și „Dialogurile de amor” ale [[evreu]]lui sefardit [[León Hebreo]], de inspirație [[neoplatonism|neoplatonică]], ce aveau să contureze concepția despre dragoste a lui Cervantes. Scriitorul este influențat de stilul acelor autori și de arta italiană în general, fapt demonstrat de una din nuvelele sale „El licenciado Vidriera” (titlul face aluzie la o persoană foarte delicată și timidă), precum și de alte aluzii presărate de-a lungul operei sale.<ref name=":2" /> Cervantes intră în serviciul lui Giulio Acquaviva, care avea să devină cardinal în [[1570]] și pe care probabil scriitorul l-a cunoscut la Madrid. Cei doi au mers împreună la [[Palermo]], la [[Milano]], în [[Florența]], în [[Veneția]], în [[Parma]] sau în [[Ferrara]]. După aceea însă, Cervantes s-a angajat ca soldat în compania căpitanului Diego de Urbina, îmbarcându-se pe galera Marquesa. Pe [[7 octombrie]] [[1571]] a participat în [[bătălia de la Lepanto]], în cadrul armatei [[creștinism|creștine]] condusă de don [[Juan de Austria]] (fratele vitreg al regelui spaniol Felipe al II-lea). Un raport oficial elaborat opt ani mai târziu avea să spună: „Când se putea zări deja armata turcă, în bătălia navală numită, numitul Miguel de Cervantes se simțea rău și avea febră, iar numitul căpitan... și mulți prieteni ai lui i-au spus, că dacă era bolnav și avea febră, să rămână în camera sa de pe galeră; și numitul Miguel de Cervantes a răspuns că ce s-ar spune despre el, și că nu asta ar trebui să facă, și că preferă să moară luptând pentru Dumnezeu și pentru rege, decât să rămână sănătos ascunzându-se... Și s-a luptat plin de curaj cu numiții turci în numita bătălie, în locul unde se dezambarcase, ascultând ordinele căpitanului, împreună cu alți soldați. Și odată terminată bătălia, știind don Juan cât de bine luptase numitul Miguel de Cervantes, i-a crescut onorariul cu patru ducați... Din acea bătălie navală a ieșit rănit de către două săgeți, în piept și în mână, rămânând ciung.”<ref name=":2" /> De aici provine porecla „ciungul de la Lepanto''” (în {{es|"el manco de Lepanto"}}). În realitate, nu i-a fost amputat brațul stâng, doar i s-a anchilozat după ce o bucată de plumb i-a secționat un nerv și nu a mai putut să-l miște cu atâta ușurință. Se pare că acele răni nu au fost prea grave, deoarece după șase luni de spitalizare în [[Messina]], Cervantes și-a reluat viața militară în [[1572]]. A făcut parte din expedițiile navale în Navarino ([[1572]]), Corfú, Bizerta și [[Tunisia]] ([[1573]]). Toate acestea s-au făcut sub comanda căpitanului Manuel Ponce de León, în regimentul lui Lope de Figueroa, menționat în opera dramatică „''El alcalde de Zalamea''” („''Primarul din Zalamea''”) a lui [[Pedro Calderón de la Barca]].<ref name=":1" /> După aceea avea să treacă prin orașe din [[Sicilia]] și [[Sardinia]], din [[Genova]] și [[Lombardia]]. A staționat doi ani în [[Napoli]], până în [[1575]]. Cervantes s-a arătat întotdeauna mândru de participarea sa în bătălia de la Lepanto, care a fost pentru el, după cum avea să scrie în prefața la a doua parte din ''Don Quijote'', „''cea mai mare ocazie pe care au putut-o vedea secolele trecute, cel prezent, și pe care nici nu speră să o poată vedea cele viitoare''”. [[Fișier:Cervantes en Lepanto.jpg|miniatura|Cel mai vestit [[infanterist]] spaniol e, fără îndoială, Miguel de Cervantes, autorul romanului ''[[Don Quijote de La Mancha|Don Quixote]]'', care a fost rănit în [[Bătălia de la Lepanto]] (1571). Alt scriitor vestit, [[Pedro Calderón de la Barca]], a slujit și el alături de infanteriști.]] === Detenția în Algeria === [[Fișier:Miguel de Cervantes Saavedra 01.jpg|thumb|right|Miguel de Cervantes Saavedra, gravură de Fernando Selma<ref name=":0">{{es icon}}Selma, Fernando: ''Retratos de Españoles ilustres'', publ. pentru Real Imprenta de Madrid, 1791</ref>, 1791.]] În timp ce se întorcea din [[Napoli]] în [[Spania]] la bordul galerei ''Sol'', o flotă turcească de dimensiuni reduse, comandată de Arnaut Mamí, i-a făcut prizonieri pe Miguel de Cervantes și pe fratele său Rodrigo pe [[26 septembrie]] [[1575]], în zona a ceea ce în prezent se numește [[Costa Brava]] și au fost duși în [[Algeria]]. Cervantes a fost vândut ca sclav renegatului grec Dali Mamí. Faptul că s-au găsit asupra sa scrisori de recomandare semnate de don Juan de Austria și de ducele de Sessa i-a făcut pe răpitori să creadă că Cervantes era o persoană foarte importantă și că puteau obține o recompensă bună. Au cerut 500 „escudos” de aur în schimbul libertății sale. În cei cinci ani de închisoare, Cervantes, om cu un spirit puternic și foarte bine motivat, a încercat să evadeze de patru ori. Pentru a evita represaliile împotriva colegilor săi de detenție, s-a declarat de fiecare dată unicul responsabil. A preferat să fie torturat mai degrabă decât să fie trădător. Informațiile privind anii de detenție provin din rapoartele oficiale și din spusele lui Cervantes, precum și dintr-o carte care s-a dovedit a fi scrisă tot de marele scriitor, care e posibil să fi exagerat gesturile sale de eroism. Prima încercare de evadare a eșuat deoarece maurul care trebuia să-l conducă pe Cervantes și colegii săi la [[Oran (oraș)|Oran]], i-a abandonat încă din prima zi. Deținuții au trebuit să se întoarcă în Algeria, unde au fost din nou puși în lanțuri și supravegheați mai atent ca înainte. Între timp, mama lui Cervantes reușise să strângă o anumită sumă de ducați, care nu s-a dovedit suficientă pentru a-i elibera pe ambii fii ai săi. Miguel a preferat să fie pus în libertate fratele său Rodrigo, care, ajuns în Spania, a conceput un plan pentru a-i elibera pe fratele său și pe ceilalți deținuți. Cervantes s-a reunit cu ceilalți deținuți într-o peșteră ascunsă, așteptând venirea unei galere spaniole. Aceasta a venit dar nu a reușit să se apropie de coastă și până la urmă a fost capturată. Creștinii ascunși în peșteră au fost descoperiți datorită trădării unuia dintre ei, poreclit „el Dorador”. Cervantes s-a declarat unicul responsabil pentru organizarea evadării și guvernatorul turc al Algeriei a decis înlănțuirea sa și închiderea într-un loc bine păzit, unde avea să rămână vreme de cinci luni. Al treilea plan de evadare a fost gândit de Cervantes cu scopul de a ajunge până la Orán pe uscat. A trimis acolo pe un maur credincios cu scrisori pentru generalul [[Martín de Córdoba]], în care i se explica planul și i se cerea un ghid. Din păcate, mesagerul a fost prins și scrisorile descoperite. Ele arătau clar că Miguel de Cervantes plănuise tot. A fost condamnat să primească două mii de lovituri, dar sentința nu s-a executat deoarece au intervenit mulți în sprijinul său. Ultima încercare de evadare s-a produs mulțumită unei sume importante de bani pe care i-a înmânat-o un negustor venețian prezent în Algeria. Cervantes a achiziționat o fregată capabilă să transporte șaizeci de deținuți. Când totul era deja aranjat, unul din cei care trebuiau să fie eliberați, fostul doctor dominican Juan Blanco de Paz, a dezvăluit planul guvernatorului turc. Drept recompensă trădătorul a obținut un „escudo” și un ulcior de untură. Guvernatorul l-a mutat pe Cervantes într-o închisoare și mai sigură, chiar în palatul său. După aceea, s-a hotărât să-l ducă la [[Constantinopol]], de unde fuga ar fi fost practic imposibilă. În luna [[mai]] a anului [[1580]], au ajuns în Algeria doi reprezentanți ai ordinului creștin denumit „Părinții trinitari”, care se ocupa cu eliberarea deținuților, uneori acceptând să fie luați ei înșiși deținuți în schimbul eliberării captivilor. Era vorba de călugării [[Antonio de la Bella]] și [[Juan Gil]], care dispunea de doar 300 sute de escudos, a încercat să-l elibereze pe Cervantes, pentru care se cerea însă 500. Călugărul a făcut apel la negustorii creștini prezenți în zonă pentru a strânge suma care lipsea. A reușit tocmai când guvernatorul se pregătea să plece spre [[Constantinopol]], pe [[19 septembrie]] [[1580]] Cervantes fiind eliberat. Ajuns în [[Spania]] pe [[24 octombrie]], a staționat un timp la [[Valencia]], iar în luna noiembrie sau decembrie s-a întors, împreună cu familia sa, la [[Madrid]]. === Întoarcerea în Spania === [[Fișier:Cervantes Valladolid lou.jpg|thumb|right|200px|Statuie a lui Cervantes în Piața Universității din Valladolid]] În luna [[mai]] a anului [[1581]] Cervantes s-a mutat în [[Portugalia]], unde își avea pe atunci sediul Curtea lui [[Filip al II-lea al Spaniei]], cu scopul de a găsi o modalitate de a-și reface viața și a plăti din datoriile contractate de familia sa pentru a-l elibera din [[Algeria]]. A fost trimis cu o misiune secretă în [[Oran (oraș)|Oran]], deoarece avea multe cunoștințe privind cultura și obiceiurile din nordul Africii. Pentru munca sa a primit [[50]] de escudos. S-a întors la [[Lisabona]] și, spre sfârșitul anului, s-a îndreptat către [[Madrid]]. În februarie [[1582]], solicită, fără succes, să ocupe o funcție rămasă vacantă în Indii. Tot în acești ani, scriitorul întreține relații amoroase cu Ana Villafranca de Rojas, soția lui Alonso Rodríguez, un crâșmar. Din această relație a rezultat o fetiță, botezată Isabel de Saavedra, pe care scriitorul a recunoscut-o. Pe [[12 decembrie]] [[1584]], Cervantes se căsătorește cu Catalina de Salazar y Palacios, într-un sat din provincia Toledo. Catalina era o tânără care nici nu împlinise douăzeci de ani și care nu avea cine știe ce zestre. Se consideră că această căsnicie n-a fost doar sterilă, ci pur și simplu un eșec. La doi ani de la căsătorie, Cervantes își începe lungile călătorii prin [[Andaluzia]].<ref>{{Citat web|url=https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-cervantes-577812.html|titlu=Viaţa lui Cervantes|publisher=historia.ro|accessdate=2025-02-04|limbă=ro}}</ref> E foarte probabil ca Cervantes să fi scris prima sa operă literară importantă, „''La Galatea''”, între anii [[1581]] și [[1583]], carte publicată prima dată la [[Alcalá de Henares]] în anul [[1585]]. Până atunci Cervantes publicase doar câteva compoziții în versuri, ca parte a unor antologii de diverși poeți. ''La Galatea'' a apărut împărțită în șase capitole, reprezentând doar „prima parte” a operei. Cervantes a promis că o va continua; cu toate acestea, n-a ajuns niciodată la imprimerie. În prefața sa, opera este calificată drept „eglogă” și autorul insistă asupra veșnicei sale pasiuni pentru poezie. E vorba de o nuvelă pastorală, specie introdusă în [[Spania]] de [[Jorge de Montemayor]]. Se pot observa în nuvelă influențe din călătoriile scriitorului ca soldat în [[Italia]]. Matrimoniul însă n-a durat. A divorțat de soția sa după doi ani de căsătorie, fără să fi avut vreun copil. Cervantes nu o menționează deloc pe soția sa în numeroasele sale texte autobiografice, deși e cel care a introdus în [[literatura spaniolă]] [[Divorț|tema divorțului]] (printr-un intermediu intitulat „''Judecătorul divorțurilor''”), imposibil într-o țară [[catolicism|catolică]]. Se presupune că matrimoniul a fost nefericit, deși în intermediu autorul susține că „''cel mai slab concert valorează mai mult decât cel mai bun divorț''”. === Ultimii ani === În anul [[1587]] călătorește în [[Andaluzia]] în calitate de comisar al aprovizionării pentru ''Armada Invencible''. Pe timpul anilor săi de comisar, face de nenumărate ori drumul între Madrid și Andaluzia, trecând prin [[Castilia-La Mancha]]. Acesta este itinerariul lui Rinconete și al lui Cortadillo. Se stabilește la [[Sevilla]], ajungând să lucreze ca perceptor de impozite, slujbă ce îi va atrage multe necazuri, deoarece el era însărcinat să meargă din casă în casă și să strângă impozitele, majoritatea destinate cheltuielilor pentru războaiele în care era implicată [[Spania]]. Este încarcerat în anul [[1597]] în Închisoarea Regală din Sevilla, în urma falimentului băncii unde Cervantes depozita impozitele. Scriitorul a fost acuzat de însușirea banului public, găsindu-se unele neregularități în calculele de care se făcea responsabil. ''Don Quijote'' a fost „conceput” chiar la închisoare, sau cel puțin asta a scris Cervantes în prefață, nefiind clar dacă a început sau nu să-l scrie în timp ce era încarcerat. Cealaltă detenție a lui Cervantes a fost una foarte scurtă, în Castro del Río (Córdoba).<ref name=":1" /> Din [[1604]] se instalează la [[Valladolid]] (pe atunci Curtea Regală a lui [[Filip al III-lea al Spaniei]]), iar în [[1605]] reușește să publice prima parte din opera sa principală, „''El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha''”. Ea a marcat începutul [[realism]]ului ca [[estetică]] literară și a creat specia denumită roman modern, un roman polifonic, ce va avea o influență remarcabilă, prin cultivarea a ceea ce s-a numit „''o scriere dezlănțuită''”, în care artistul se poate manifesta „''epic, liric, tragic, comic''”, cu o aparentă ingenuitate parodiind toate genurile literare. A doua parte, „''El ingenioso caballero don Quijote de la Mancha''”, nu apare până în [[1615]]. Ambele părți îi permit autorului să intre în istoria literaturii universale și îl transformă într-un autor canonic al literaturii occidentale, alături de [[Dante]], [[Shakespeare]], [[Michel de Montaigne]] sau [[Goethe]]. [[Fișier:Casacervantes valladolid lou.JPG|thumb|250px|Casa din Valladolid în care a locuit Cervantes între 1604 și 1606, timp în care a publicat prima parte din „''Don Quijote''”]] Între cele două părți ale lui ''Don Quijote'' apar, în 1613, „''Nuvelele exemplare''”. E vorba de o grupare de douăsprezece narațiuni scurte, unele dintre el compuse cu mulți ani înainte, ce dau dovadă de multă originalitate. În ele autorul explorează diferite formule narative, cum ar fi satira lucianescă („''Colocviul câinilor''”), nuvela picarescă („''Rinconete și Cortadillo''”), miscelaneul („''El licenciado vidriera''”) nuvela bizantină („''Spaniola englezoaică''”, „''Amantul liberal''”) sau chiar nuvela polițistă („''Forța sângelui''”). Pentru dintre ele, cum ar fi „''El celoso extremeño''” („Gelosul din Extremadura”), s-a păstrat o a doua variantă, revizuită de Cervantes. Ar fi fost de ajuns doar "Nuvelele exemplare" pentru ca Cervantes să fie recunoscut ca unul din marii autori de limbă castiliană. Cervantes s-a ocupat de asemenea de critica literară. Aceasta apare în „''Galatea''”, în „''Don Quijote''” și într-o carte de sine stătătoare, „''Viaje del Parnaso''” („''Călătoria Parnasului''”), un lung poem pe bază de [[terține]]. În 1615 publică „''Opt comedii și opt intermedii noi și niciodată reprezentate''”, dar drama sa, astăzi foarte populară, „''La Numancia''”, precum și „''El trato de Argel''”, au rămas necunoscute până în [[secolul XVIII]]. Influența lui Cervantes în literatura universală a fost atât de mare, încât limba spaniolă modernă a fost numită „''limba lui Cervantes''”. == Opera == === Nuvela === Miguel de Cervantes a cultivat într-un stil original speciile narative obișnuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea : nuvela bizantină, nuvela pastorală, nuvela picarescă, nuvela „''morisca''” (în care se idealizează relațiile dintre mauri și creștini), satira lucianescă și miscelaneul. A reînnoit specia denumită „''novela''”, care însemna atunci o povestire scurtă, bazată nu pe retorică, ci pe studiul psihologic.<ref name=":1" /> În ordine cronologică : * „''La Galatea''” ([[1585]]) * [[Don Quijote de la Mancha | „''El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha''"]] ([[1605]]) * „''Novelas ejemplares''” ([[1613]]) * „''Segunda parte del ingenioso caballero don Quijote de la Mancha''” ([[1615]]) * „''Los trabajos de Persiles y Sigismunda''” ([[1617]]) '''''La Galatea''''' „La Galatea” este primul roman al lui Cervantes, datând din [[1585]]. Face parte din subspecia pastorală („''o eglogă în proză''”, după cum a numit-o autorul), foarte apreciată în timpul [[Renașterea|Renașterii]]. Precum în alte romane de acest tip (precum „''La Diana''” de Jorge de Montemayor), personajele principale sunt păstori idealizați, care își exprimă sentimentele în cadrul unui peisaj idealizat („[[locus amoenus]]”). „La Galatea” se împarte în șase capitole, în care se dezvoltă o istorie principală și patru secundare, care încep în amurg și se termină noaptea, precum în eglogele tradiționale, dar, precum în poemele bucolice ale lui [[Virgiliu]], fiecare păstor este de fapt o mască în spatele căreia se ascunde un personaj adevărat. '''''[[Don Quijote de la Mancha]]'''''[[Fișier:El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha.jpg|150px|thumb|right|Coperta celei de-a patra ediții a lui „''Don Quijote''”]] Este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a apărut în [[1605]] și s-a bucurat de un mare succes din partea publicului. În curând s-a tradus în principalele limbi europene și în prezent este una din operele cu cele mai multe traduceri din lume. La început, intenția lui Cervantes a fost de a combate popularitatea atinsă de cărțile cavalerești, satirizându-le prin povestea unui mic nobil din La Mancha care pierduse contactul cu lumea reală datorită lecturilor sale, crezându-se un cavaler în căutare de aventuri. Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalerești era deplorabil, iar istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe măsură ce opera avansa, Cervantes a trecut de la scopul său inițial la scopul de a reflecta societatea din timpul său și a medita asupra comportamentului uman. Ca și în „''El licenciado Vidriera''”, personajul principal, considerat de ceilalți nebun, se dovedește a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleței gândirii și acțiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”. '''''Novelas ejemplares''''' Au fost scrise între [[1590]] și [[1612]] și denumite inițial „''Novelas ejemplares de honestísimo entretenimiento''” („''Nuvele exemplare pentru cel mai onest divertisment''”). Deoarece există două versiuni ale operelor „''Rinconete y Cortadillo''” și „''El celoso extremeño''”, se presupune că Cervantes a introdus unele modificări cu scop moral, social și estetic (de unde și numele de „exemplare”). Cea mai veche versiune se găsește în așa-numitul manuscris „''Porras de la Cámara''”, o analogie de opere literare din cele mai diverse, între care și o operă atribuită în mod tradițional lui Cervantes, „''La tía fingida''” („''Mătușa prefăcută''”). Pe de altă parte unele schițe au fost inserate chiar în cadrul lui ''Don Quijote'', precum „''Curiosul impertinent''” sau „''Povestea deținutului''”, cu elemente autobiografice. Se face aluzie de asemenea în ''Don Quijote'' la nuvela „''Rinconete y Cortadillo''”. * ''La Gitanilla'' (''Țigăncușa'') - este cea mai lungă dintre nuvelele exemplare și e posibil să conțină mai multe elemente biografice, bazate pe viața unei rude îndepărtate a lui Cervantes; se bazează pe artificiul recunoașterii unui personaj abia la sfârșitul operei; e vorba despre o tânără de origine nobilă, răpită și apoi educată de către țigani, și despre un nobil care se îndrăgostește de ea și alege să ducă o viață tipică de țigan pentru a o cuceri; până la urmă, se descoperă tot și nuvela se termină cu bine, cei doi putând să se căsătorească. * ''El amante liberal'' - este o nuvelă „morisca” unde este prezentă tema răpirii, cu povestea unui tânăr sicilian pe nume Ricardo. * ''Rinconete y Cortadillo'' - este vorba de doi tineri care fug de acasă în căutarea unei vieți picarești, până ce ajung în [[Sevilla]] și sunt cooptați într-o asociație locală de tip mafiot, un sindicat al crimei ce îl are în frunte pe „fratele cel mare”, Monipodio. În numeroasele intermedii este prezentată viața oamenilor corupți, a hoților, a asasinilor plătiți sau a prostituatelor; cei doi tineri decid să scape din această lume. * ''La española inglesa'' - o tânără spaniolă este răpită în timpul invaziei engleze de la [[Cádiz]] și apoi educată în Londra la curtea reginei [[Elisabeta I a Angliei]], prezentată fără intenții rele. După ce consumă o băutura magică, tânăra își pierde podoaba capilară, dar totul se termină cu bine. * ''El licenciado Vidriera'' - studentul sărac Tomás Rodaja pleacă la [[Salamanca]] împreună cu un nobil și își obține licența cu onoruri; călătorește prin diverse orașe italiene, dar își pierde mințile din cauza unui „filtru” (băutură cu puteri miraculoase) și începe să creadă că are corpul de sticlă („''vidrio''”) și e deosebit de fragil. Cu toate acestea, agerimea sa crește extraordinar și toată lumea se consultă cu el. Până la urmă își recapătă judecata, dar de aici înainte nu se mai duce nimeni la el pentru consultații sau ca să-l viziteze. * ''La fuerza de la sangre'' - e o nuvelă de tip polițist, în care domnișoara violată (după ce fusese legată la ochi) reușește să reconstituie în mintea sa crima și violatorul este până la urmă prins și obligat să se căsătorească cu domnișoara, pentru a-i restitui onoarea. * ''El celoso extremeño'' - e vorba de gelozia patologică a unui spaniol care a plecat în [[Indii]] ca să se îmbogățească, și, întors în [[Spania]] cu avere și cu o soție foarte tânără, o închide pe aceasta în casă, nelăsând nici un bărbat să treacă pragul casei sale; casa era păzită de un sclav negru. Seducătorul Loaysa cumpără tăcerea negrului, care adora muzica, cu o chitară pe care i-o dăruiește, și reușește să se culce alături de tânăra soție, fără să se întâmple însă nimic. Bătrânul, umilit, moare de inimă rea. * ''La ilustre fregona'' - e vorba despre doi tineri care fug de acasă și ajung să o curteze pe o servitoare frumoasă a unui han, unul dintre ei având până la urmă succes. * ''Las dos doncellas'' * ''La señora Cornelia'' * ''El casamiento engañoso'' - e vorba despre o pățanie a unui militar care se căsătorește cu o „domnișoară” în aparență onestă; aceasta însă, care fusese prostituată, îl părăsește după un timp, lăsându-i o boală venerică pe care trebuie să și-o trateze în spitalul Atocha, locul de desfășurare al următoarei nuvele. * ''El coloquio de los perros'' - militarul, suferind de o febră puternică, ajunge să asiste noaptea la conversația între doi câini, Cipión și Berganza; primul îi povestește celuilalt viața sa, punând accent pe multele (și uneori nerușinatele) sale povești de dragoste, rămânând stabilit ca cel de-al doilea să-și povestească viața în ziua următoare. E operă bazată pe imaginație, precum cele ale lui Luciano de Samosata, contând cu prezentarea în intermediu a unor tipuri precum cel al păstorului sau al vrăjitoarei, amintind de nuvela picarescă.<ref name=":2" /> '''''Los trabajos de Persiles y Sigismunda''''' Aceasta este ultima operă scrisă de Cervantes. Aparține subspeciei „nuvelă bizantină”. Pe [[19 aprilie]] [[1616]], cu patru zile înainte de a muri, a scris în prefața dedicată contelui de Lemos următoarele trei versuri : {| class="wikitable" |+ !În spaniolă (castiliană) !Traducere românească |- |''Puesto ya el pie en el estribo,'' ''con ansias de la muerte,'' ''gran señor, esta te escribo.'' |''Cu piciorul pus în scară,'' ''și cu angustie de moarte,'' ''mare domn, asta îți scriu.'' |} Autorul știe că i-a rămas puțin timp de trăit și își ia rămas-bun de la prieteni; nu își face iluzii, deși i-ar plăcea să mai trăiască și să termine opere precum „''Las semanas del jardín''” („''Săptămânile din grădină''”), „''El famoso Bernardo''” și să scrie a doua parte a operei „''La Galatea''”. În cazul nuvelei bizantine, Cervantes are curaj să se întreacă chiar și cu [[Eliodor]]. Nuvela, inspirată din cronica lui Saxo Grammático și a lui Olao Magno și din fanteziile lui [[Francisco de Torquemada]] din „''Jardín de flores curiosas''”, narează peregrinajul lui Persiles și a lui Sigismunda, doi principi nordici îndrăgostiți de logodnicele lor, care se recomandă tuturor pe unde trec ca frații Periandro și Auristela. Separați în urma a numeroase peripeții, cei doi călătoresc din nordul Europei până în [[Roma]], trecând și prin [[Spania]], cu scopul de a se purifica înainte de căsătorie. Opera este importantă deoarece presupune o anumită îndepărtare a lui Cervantes de estetica realistă, cu elemente precum femeia care se aruncă dintr-o clopotniță și scapă nevătămată grație fustei sale, care se transformă într-un fel de parașută, sau ca personajele care pot prezice viitorul. Personajele principale pierd din claritatea conturului, deoarece adevăratul protagonist este un grup, din care fac parte și doi spanioli abandonați pe o insulă pustie, Antonio și fiul său, crescut pe insulă ca un fel de arcaș barbar, în plin contact cu Natura. Cervantes nu a mai apucat să corecteze ultimele pasaje ale cărții, care s-a bucurat de ceva succes la vremea ei, dar a căzut în uitare în secolul care a urmat. === Poezie === Cervantes s-a străduit să ajungă un poet bun, deși spre sfârșitul vieții se îndoia de abilitățile sale, precum el însuși mărturisește în „''Viaje del Parnaso''” : {| class="wikitable" |+ !În spaniolă (castiliană) !Traducere românească |- |''Yo que siempre trabajo y me desvelo'' ''por parecer que tengo de poeta'' ''la gracia que no quiso darme el cielo.'' |''Eu, cel ce muncește neîncetat'' ''pentru a părea că are harul de poet'' ''ce nu a vrut să-i dăruiască Cerul.'' |} S-au pierdut, sau n-au fost identificate încă, aproape toate poeziile care nu au fost incluse în nuvelele sau operele sale dramatice. Cervantes a afirmat că a compus multe romanțe, între care ținea foarte mult la unul despre gelozie. De altfel, către 1580 a participat, alături de poeți contemporani precum [[Lope de Vega]], [[Luis de Góngora y Argote|Góngora]] sau [[Francisco Gomez de Quevedo y Villegas|Quevedo]] la imitarea vechilor romanțe, ceea ce a dat naștere unei cărți intitulate „''Romancero nuevo''”, pentru a o diferenția de „''Romancero viejo''”, din secolul XV, operă cu caracter anonim. '''''Viaje del Parnaso''''' Unicul poem narativ de mai lungă întindere a lui Cervantes este „''El viaje del Parnaso''” („''Călătoria Parnasului''”), din [[1614]]. E format din terține concatenate, prin intermediul cărora autorul critică pe anumiți poeți, pe alții îi satirizează, iar pe alții îi elogiază (de exemplu pe [[Luis de Góngora y Argote|Góngora]]). Este inspirat din opera „''Viaggio di Parnaso''” a lui [[Cesare Caporali di Perugia]] și narează într-o formă autobiografică o călătorie la muntele Parnas, la bordul unei galere dirijată de [[Mercur (zeu)|Mercur]], în care unii dintre poeții elogiați încearcă să-l apere față de poeții slabi. Reuniți pe munte cu [[Apollo]], ies victorioși din bătălie și protagonistul reușește să se întoarcă acasă. Opera e completată de „''Adjunta al Parnaso''”, în care Pancracio de Roncesvalles îi înmânează lui Cervantes două epistole de la [[Apollo]]. === Teatru === Datorită problemelor financiare, teatrul a fost marea vocație a lui Cervantes. De tânăr s-a simțit fascinat de această lume. Din păcate pentru el, succesul lui în acest domeniu a fost unul efemer și nu l-a ajutat prea mult din punct de vedere financiar. Asta deoarece a fost contemporan cu [[Lope de Vega]], ale cărui formule dramatice, mai îndrăznețe și mai inovatoare, i-au făcut pe impresari să desconsidere comediile cervantine. Operele lui Cervantes urmăreau un scop moralizator, includeau personaje alegorice și se subordonau unității aristotelice de acțiune, timp și spațiu, în timp ce operele lui Lope rupeau această unitate și din punct de vedere moral erau mai lipsite de pudoare, iar versificația era mai variată și mai reușită. Cervantes n-a putut trece niciodată peste acest eșec și și-a arătat dezgustul față de teatrul lui [[Lope de Vega]] în prima parte a lui „''Don Quijote''”, unde se poate observa o influență din teatru din cauza abundenței de dialoguri și de situații de tip intermediu. Și, într-adevăr, intermediul este specia dramatică unde geniul lui Cervantes strălucește în toată splendoarea sa, putându-se afirma că Cervantes este unul dintre marii autori ai acestei specii, alături de [[Luis Quiñones de Benavente]] și [[Francisco Gomez de Quevedo y Villegas|Francisco de Quevedo]]. Intermediile sale se caracterizează prin profunditatea psihologică a personajelor, un umor inimitabil și o tematică unitară și de o mai mare transcendență. Că există o legătură între lumea teatrului și narațiunile lui Cervantes o demonstrează, de exemplu, faptul că tema din intermediul „''El viejo celoso''” („''Bătrânul gelos''”) se regăsește în nuvela exemplară „''El celoso extremeño''” („''Gelosul din Extremadura''”). În alte ocazii apar personaje de tip „''Sancho Panza''”, precum în intermediul „''Elección de los alcaldes de Daganzo''”, în care protagonistul este un degustător de vinuri la fel de bun ca Sancho din ''Don Quijote''. Tema barocă a aparenței și realității se regăsește în „''El retablo de las maravillas''” („''Catapeteasma minunilor''”), unde adaptează povestirea medievală a lui don Juan Manuel, regele dezbrăcat, pentru a realiza o critică socială. „''El juez de los divorcios''” are o tentă autobiografică și are drept concluzie «más vale el peor concierto / que no el divorcio mejor» (e de preferat cel mai slab concert divorțului celui mai bun). În ceea ce privește operele sale principale, teatrul lui Cervantes a fost prea puțin apreciat și reprezentat, cu excepția operei care reprezintă cea mai buna adaptare a tragediilor clasice : „''El cerco de Numancia''”(„''Asediul de la Numancia''”), unde se pune în scenă tema patriotică a sacrificiului colectiv, în fața asediului generalului [[Scipio Africanul]]. Foamea devine reprezentanta suferinței existențiale, intervenind de asemenea ființe alegorice, care profetizează viitorul glorios al Spaniei. Providența are același rol ca acela jucat în fuga lui [[Eneas]] din [[Troia]] incendiată. De inspirație patriotică sunt și unele comedii, cum ar fi „''La conquista de Jerusalén''” („''Cucerirea Ierusalimului''”), descoperită recent. == Curiozități == * Se obișnuiește să se spună că Miguel de Cervantes și [[William Shakespeare]] au decedat în aceeași zi. Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit în aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. * Primul ministru israelit [[David Ben Gurion]] a învățat spaniolă pentru a putea citi „''Don Quijote''” în limba originală. * Nu există imagini reale ale lui Cervantes. Există doar picturi bazate pe descrierile fizice pe care autorul însuși le-a sugerat în scrierile sale. == Note == <references/> == Bibliografie == {{Coloane-listă|colwidth=30em| * ''Cervantes creador de la novela corta española'', Agustín González de Amezua y Mayo, "2ª edición", Consejo Superior de Investigaciones Científicas. [[Madrid]], España, [[2001]]. ISBN 84-00-05227-7. * Rodríguez-Luis, Julio. (2005). ''Novedad y ejemplo de las Novelas de Cervantes''. José Porrúa Turanzas, S.A. Librería-Editorial. Madrid, España. ISBN 84-7317-088-1. (Ensayo) * Alvar, Carlos; Menéndez y Pelayo, Marcelino; Sevilla Arroyo, Florencio. (2001). ''Cervantes, cultura literaria''. Centro de Estudios Cervantinos. [[Alcalá de Henares]], España. ISBN 84-88333-15-3. * Álvarez Vigaray, Rafael. (2001). ''El derecho civil en las obras de Cervantes''. Editorial Comares. [[Granada (España)|Granada]], España. ISBN 84-86509-16-5. * Durán, Manuel and Rogg, Fay R., "Fighting Windmills: Encounters with Don Quixote", Yale University Press, 2006. ISBN 0-300-11022-7 * ''Antología "Cervantes" de poesía'', Agustín García Alonso, [[Castrocalbón]], [[2001]], España. ISBN 84-404-7944-1. * ''Las prevaricaciones idiomáticas de Sancho'', A. Alonso, Nueva Revista de Filología Hispánica, II, [[1948]] * ''La composición del Quijote'', Ellen Anderson & Gonzalo Pontón Gijón, Rico, [[1998]] * ''Don Quijote de la Mancha, Edición del IV Centenario (RAE)'', Miguel de Cervantes, editorial Alfaguara, [[2004]] * ''La cultura popular en la Edad Media y en el Renacimiento. El contexto de François Rabelais'', Mijail Bajtin, editorial Alianza, [[1987]] * ''Cervantes'', Jean Canavaggio, editorial Espasa-Calpe, [[2004]] * ''Cervantes visto por un historiador'', Manuel Fernández Álvarez, editorial Espasa-Calpe, [[2005]] * ''El pensamiento de Cervantes'', Américo Castro, editorial Crítica, [[1987]] * ''Hacia Cervantes'', Américo Castro, editorial Taurus, [[1967]] * ''Un esclavo llamado Cervantes'', Fernando Arrabal, editorial Espasa-Calpe, [[1996]] * ''Vida ejemplar y heroica de Miguel de Cervantes Saavedra'', Luis Astrana Marín, Instituto Editorial Reus, [[1958]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Martín Fernández de Navarrete, editorial Atlas, [[1943]] * ''Efemérides cervantinas ó sea resumen cronológico de la vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Emilio Cotarelo y Mori, Tipografía de ''Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos'' [[1905]] * ''Los puntos obscuros en la vida de Cervantes'', Emilio Cotarelo y Mori, Tipografía de "Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos", [[1916]] * ''Cervantes: pensamiento, personalidad, cultura'', Anthony J. Close, editorial Rico, [[1998]] * ''La interpretación cervantina del Quijote'', Daniel Eisenberg, Compañía Literaria, [[1995]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Gregorio Mayans y Siscar, editorial Espasa-Calpe, [[1972]] * ''Entre la voz y el silencio. (la lectura en tiempos de Cervantes)'', Margit Frenk, Centro de Estudios Cervantinos, [[1997]] * ''Cervantes en Argel: Historia de un cautivo'', María Antonia Garcés, Madrid, Gredos, [[2005]]. * ''De fiestas y aguafiestas: risa, locura e ideología en Cervantes y Avellaneda'', James Ifflan, Universidad de Navarra-Iberoamericana-Vervuert, [[1999]] * ''Vida de Miguel de Cervantes Saavedra'', Juan Antonio Pellicer, D. Gabriel de Sancha, [[1800]] * ''Cervantes: vida y literatura'', Antonio Rey Hazas & Florencio Sevilla Arroyo, Ayuntamiento de Madrid, [[1996]] * ''Cervantes: el juglar zurdo de la era Gutenberg'', José Manuel Martín Morán, Cervantes, [[1997]] * ''Las voces del Quijote'', Fernando Lázaro Carreter, Rico, [[1998]] * ''Cultura literaria de Miguel de Cervantes y la elaboración del Quijote'', Marcelino Menéndez Pelayo, Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos, [[1905]] * ''Para leer a Cervantes'', Martín de Riquer, editorial Acantilado, [[2003]] * ''La lengua del Quijote'', Ángel Rosenblat, editorial Gredos, [[1971]] * ''Teoría de la novela de Cervantes'', Edward C. Riley, editorial Taurus, [[1966]] * ''El teatro de Cervantes'', Stanislav Zimic, editorial Castalia, [[1992]] * ''Las "Novelas Ejemplares" de Cervantes'', Stanislav Zimic, Siglo XXI, [[1996]] * ''Cervantes: bibliografía fundamental (1900-1959),'', Alberto Sánchez, C.S.I.C., [[1961]] * ''Cervantes y la libertad'', Luis Rosales, Gráficas Valera, [[1960]] * ''Estudios cervantinos'', Francisco Rodríguez Marín, editorial Atlas, [[1952]] * ''Meditaciones del "Quijote". Ideas sobre la novela'', José Ortega y Gasset, Revista de Occidente, [[1975]] * ''Cervantes entre el "Persiles" y el "Quijote"'', Alberto Navarro González, Universidad de Salamanca, [[1981]] * ''Fray Luis de León y Cervantes'', Javier Salazar Rincón, editorial Ínsula, [[1980]] * ''El mundo social del Quijote'', Javier Salazar Rincón, editorial Gredos, [[1986]] * ''El escritor y su entorno. Cervantes y la corte de Valladolid en 1605'', Javier Salazar Rincón, Junta de Castilla y León, [[2006]] |}} == Vezi și == * [[Literatura spaniolă]] * [[Secol de aur]] * [[Baroc]] == Legături externe == {{commons|Miguel de Cervantes}} {{wikiquote}} * {{es icon}} [http://www.cervantesvirtual.com Bibliotecă online dedicată clasicilor literaturii spaniole] * {{es icon}} [http://cervantes.tamu.edu/V2/index.html Proiect Cervantes]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://cervantes.tamu.edu/V2/index.html }} * {{es icon}} [http://miguelde.cervantes.com/index.html Pagină web dedicată lui Miguel de Cervantes] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119184500/http://miguelde.cervantes.com/index.html |date=2012-01-19 }} * {{es icon}} [http://cervantes.uah.es/ Cervantes pe site-ul Universității Alcalá de Henares] * {{es icon}} {{en icon}}[http://www.intratext.com/Catalogo/Autori/AUT70.HTM Opere de Miguel de Cervantes] - „Don Quijote” * [http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/miguel-de-cervantes-principele-ingeniozitatii Miguel de Cervantes, principele ingeniozității] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150401065110/http://ziarullumina.ro/biografii-luminoase/miguel-de-cervantes-principele-ingeniozitatii |date=2015-04-01 }}, 27 septembrie 2009, Adrian Agachi, ''Ziarul Lumina'' {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cervantes y Saavedra, Miguel de}} [[Categorie:Nașteri în 1547]] [[Categorie:Nașteri pe 29 septembrie]] [[Categorie:Decese în 1616]] [[Categorie:Decese pe 22 aprilie]] [[Categorie:Miguel de Cervantes| ]] [[Categorie:Dramaturgi spanioli]] [[Categorie:Literatură renascentistă]] [[Categorie:Poeți spanioli]] [[Categorie:Romancieri din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Romancieri din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Romancieri spanioli]] [[Categorie:Romano-catolici spanioli]] [[Categorie:Scriitori romano-catolici]] [[Categorie:Scriitori spanioli din secolul al XVI-lea]] [[Categorie:Scriitori spanioli din secolul al XVII-lea]] [[Categorie:Soldați spanioli]] [[Categorie:Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur]] [[Categorie:Oameni din comunitatea Madrid]] 1zkia8gjnxffbt11subjn68p75oh3oi 0 213977 17024144 16993135 2025-06-10T16:50:20Z Mihai Andrei 2159 Mm. 17024144 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate | nume =Wilhelm I cel Mare | titlu =Împărat german; Rege al Prusiei | image =Kaiser Wilhelm I. .JPG | descriere = | succesiune =[[Rege al Prusiei]] | domnie =2 ianuarie 1861 – 9 martie 1888 | regent = | predecesor =[[Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei|Frederic Wilhelm IV]] | succesor =[[Frederic al III-lea al Germaniei|Frederic al III-lea]] | încoronare = | succesiune1 =Împărat german | domnie1 =18 ianuarie 1871 – 9 martie 1888 | predecesor1 = | succesor1 =[[Frederic al III-lea al Germaniei|Frederic al III-lea]] | încoronare1 = | titluri = | nume complet = | soț =[[Augusta de Saxa-Weimar]] | urmași =[[Frederic al III-lea al Germaniei]]<br />[[Prințesa Louise a Prusiei|Louise, Mare Ducesă de Baden]] | casa =[[Casa de Hohenzollern]] | imn regal =''Heil dir im Siegerkranz'' (neoficial) | tată =[[Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei|Frederic Wilhelm al III-lea]] | mamă =[[Louise de Mecklenburg-Strelitz]] | data înmormântării = | locul înmormântării =[[Palatul Charlottenburg]], Berlin | semnătură =Wilhelm I, German Emperor Signature.svg |}} '''Wilhelm I''' sau '''Wilhelm Friedrich Ludwig von Hohenzollern''' ({{date biografice}}) a fost [[rege]]le [[Prusia|Prusiei]] (din [[2 ianuarie]] [[1861]] și până la moartea sa) și primul [[împărat german]] (începând cu [[18 ianuarie]] [[1871]]). A fost un reprezentant al politicii conservatoare prusace, jucând un rol negativ în înăbușirea revoluției din [[1848]]. Perioada sa este numită și „perioada wilhelmină”. Împăratul a căutat până în ultimul moment să împiedice războiul franco-prusac care s-a terminat cu dezastrul de la [[Sedan]] suferit de [[armata]] franceză, din cauza aceasta este numit de [[istoric]]i și „Wilhelm cel Mare”. Politica din timpul domniei sale este influențată în mod pregnant de cancelarul său [[Otto von Bismarck]]. == Biografie (cariera militară) == Wilhelm a fost al doilea fiu al regelui Prusiei [[Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei|Frederic Wilhelm al III-lea]] (1770–1840) și al [[Louise de Mecklenburg-Strelitz|reginei Luise]], fiica ducelui Carol al II-lea de Mecklenburg-Strelitz (1741-1816), fiind educat de rectorul Pedagogiumului din Magdeburg.<br />La data de [[1 ianuarie]] [[1807]] [[Prusia]] suferă o înfrângere grea în fața trupelor [[militar]]e ale lui [[Napoleon Bonaparte]], timp în care Wilhelm avea vârsta de zece ani fiind numit ofițer de tatăl său. <br />Cu toate că a început la o vârstă fragedă cariera militară Wilhelm va fi un [[monarh]] modest (spre deosebire de urmașul său [[Wilhelm al II-lea]]) Wilhelm I spunea despre sine: ''Dacă n-aș fi fost fiu de rege, atunci n-aș fi devenit niciodată subofițer''. <br />In anul 1814 este numit căpitan, primind ordinul „Crucea de fier” la Bar sur Aube (26 februarie) în campania militară împotriva [[Franța|Franței]] intrând la 31 martie cu trupele militare în [[Paris]]. Este avansat la 8 iunie 1815 la gradul de maior primind comanda Regimentului de Gardă nr. I iar la 1 ianuarie 1816 primește comanda Batalionului de apărare din [[Stettin]] (Szczecin, azi în [[Polonia]]), iar în anul 1818 preia ca general maior comanda Brigăzii de Infanterie, ca la data 1 mai 1820 să preia comanda supremă Divizie de Gardă nr. I și în anul 1825 devine general locotenent preluând comanda Corpului de Gardă prusac.<br />În afară de activitățile militare ia parte și la treburile politice ale statului fiind folosit de tatăl ca sfetnic sau este trimis de tatăl său cu misiuni diplomatice la [[Petersburg]]. == Prinț al Prusiei == [[Fișier:Augusta von Sachsen-Weimar-Eisenach.jpg|left|thumb|Augusta de Saxa-Weimar-Eisenach, litografie]] După ce a trebuit să renunțe la căsătoria cu prințesa [[Elisa Radziwill]] se va căsători din motive politice cu prințesa inteligentă și cultivată [[Augusta de Saxa-Weimar-Eisenach]], fiica ducelui Carol-Frederic de Saxa-Weimar-Eisenach. Deși au avut căsătorie nu tocmai fericită, vor avea totuși doi copii: [[Frederic al III-lea al Germaniei|Friedrich Wilhelm]] (1831–1888) care va fi împărat german 99 de zile și o [[Prințesa Louise a Prusiei|prințesă, Louise]], care va deveni soția lui [[Frederic I, Mare Duce de Baden]]. După moartea tatălui său (1840) urmează pe tron fratele său, romanticul [[Friedrich Wilhelm al IV-lea al Prusiei|Friedrich Wilhelm al IV-lea]] care, din motive de sănătate, predă la [[7 octombrie]] [[1858]] regența lui Wilhelm. La [[18 martie]] [[1848]] sub presiunea succesiunii evenimentelor revoluției din [[1848]] ordonă folosirea [[tun]]urilor contra baricadelor ridicate de luptătorii revoluționari, lucru prin care atrage asupra sa ura revoluționarilor, aceste incidente îi provoacă suferințe care îl determină să părăsească anonim [[Berlin]]ul. La revenirea lui din Anglia, este întâmpinat de demonstrații antiregale; supraviețuiește unui atentat. În decurs de câteva săptămâni distruge ultimul bastion al revoluționarilor din [[Baden]] (Pfalz) de pe Valea [[Rin]]ului, rezidând între 1850 și 1858 în cetatea din [[Koblenz]], unde, sub influența soției sale prințul devine mai moderat fiind vizitați frecvent de personalități liberale ca Max Dunker, August Moritz von Bethmann-Hollweg și Clemens Theodor Perthes ca și Alexander von Schleinitz. În acest timp, fiul lui studiază în [[Bonn]]. La mobilizarea trupelor prusace sub presiunea clerului, în pregătirea Prusiei de intervenire în războiul Crimeii (conflict militar între 1853-1856 dintre Rusia contra Imperiului Otoman, Franței și Angliei) sesizează lipsurile din armata prusacă, iar acest lucru îl determină să aprobe în 1860 creșterea cheltuielilor militare pentru reorganizarea armatei prusace. == Rege al Prusiei == [[Fișier:Wilhelm1.jpg|thumb|Wilhelm I.]] La data de [[14 iulie]] [[1861]] studentul [[Oskar Becker (atentator)|Oskar Becker]] încearcă un [[atentat]] împotriva lui Wilhelm în [[Baden-Baden]]; regele va fi rănit la picior. După moartea fratelui său, Friedrich Wilhelm al IV-lea, la 2 ianuarie 1861, va fi încoronat la [[18 octombrie]] [[1861]] în [[Königsberg]] ca rege al Prusiei, încoronarea sa fiind un compromis, privit cu neîncredere de Parlament. Alegerile noi din 6 decembrie 1861 au fost o victorie a partidului nou progresist, care obține o majoritate în Parlament, ce duce la un conflict constituțional. Regele pretinde continuarea mai departe a structurii [[militar]]e existente. Aceste conflicte care pun sub semnul întrebării suveranitatea [[monarh]]ului, îl determină să-și semneze abdicarea. Actul semnat a ajuns în mâinile lui [[Bismarck]], care va îndupleca regele să-și schimbe hotărârea. === Politica lui Bismarck === Bismarck este numit la 23 septembrie 1862 ca prim ministru al Prusiei, sprijinit de Camera Deputaților. Bismarck promovează o politica autoritară prin instituirea unui regim polițist și prin întârzierea reformelor; această politică se repercutează și asupra imaginii regelui, care pierde din popularitatea de care se bucura. Ca manevră de a canaliza atenția populației în direcția naționalismului german, Bismarck a folosit conflictele militare, ca de exemplu în perioada războiului germano-danez din [[1864]], când [[Danemarca]] a fost nevoită să cedeze ducatele Schleswig și Holstein. [[Fișier:Schlacht von Sedan Uebergabe des Kaisers.jpg|thumb|250px|Capitularea împăratului francez Napoleon III. la [[Sedan]] (2 &nbsp;septembrie 1870): El predă sabia regelui prusac Wilhelm fiind prizonier de război.]] Aceasta, conform calculelor lui Bismarck, a dus la un conflict cu aliatul Danemarcei, [[Austria]]. Wilhelm acceptă cu greu politica agresivă a lui Bismarck, care duce la un război în [[1866]] cu Austria dar, datorită strategiei aplicate de generalul prusac [[Helmuth von Moltke cel Bătrân|von Moltke]] războiul se va termina în favoarea Prusiei. Izbânda din război fără anexarea intenționată a [[Saxonia|Saxoniei]] a determinat o animație patriotică în rândul maselor populare de unire a Germaniei, ocazie favorabilă pentru încheierea conflictului cu Constituția prusacă, fiind aprobate unele reforme și la 1 iulie 1867 în Parlament alcătuirea „Ligii germane de nord” sub conducerea lui Wilhelm I. Această politică de consolidare a Prusiei a fost privită cu neîncredere de [[Franța]] care sub conducerea împăratului [[Napoleon al III-lea]], care începe războiul franco-german din 1870-1871, în cursul căruia au loc bătăliile de la Gravelotte și Sedan. Prin înfrângerea Franței, Wilhelm se încoronează ca primul împărat german la [[18 ianuarie]] [[1871]] în „Sala oglinzilor” din [[Versailles]]. Se spune că Bismarck și Wilhelm s-ar fi opus acestei încoronări în Versailles pentru a evita umilirea francezilor, dar au trebuit să cedeze sub presiunea maselor. == Împăratul Germaniei == [[Fișier:Wernerprokla.jpg|thumb|250px|Proclamarea ca împărat a lui Wilhelm I, în „Sala Oglinzilor” din palatul Versailles; [[pictură]] de [[Anton von Werner]]]] Proclamarea la 18 ianuarie 1871 a lui Wilhelm I ca împărat a avut loc la exact 170 de ani de la încoronarea lui [[Frederic I al Prusiei|Frederic al III-lea de Brandenburg]] ca rege al [[Prusia|Prusiei]]. Încoronarea a avut loc în „Sala Oglinzilor” din palatul Versailles lângă Paris. În preziua încoronării s-a ajuns la o dispută între Wilhelm și cancelarul Bismark. Wilhelm își dorea să fie încoronat ca „Împărat al Germaniei” iar Bismark dorea să fie încoronat ca „Împărat German”. La festivitate Marele Duce de Baden a apelat la altă formulare, în momentul încoronării a rostit: „Să trăiască Împăratul Wilhelm”.<ref>Christoph Nonn: ''12 Tage und ein halbes Jahrhundert. Eine Geschichte des deutschen Kaiserreichs, 1871–1918'', editura Beck, München 2020, pag. 27-28</ref> La 16 iunie 1871 noul împărat este primit cu mare pompă în [[Berlin]]. Wilhelm prețuia mai mult coroana ca rege al Prusiei. În cele din urmă, la insistențele lui Bismark Wilhelm acceptă să fi numit oficial „împărat german” iar rezolvarea problemelor politice era lăsată în seama lui Bismarck, a „cancelarului de fier” . Acesta se străduia asupra realizării unei politici pacifiste în [[Europa]], astfel organizează „întâlnirea celor trei împărați” ai [[Rusia|Rusiei]], [[Austria|Austriei]] și [[Germania|Germaniei]], politică urmărind izolarea [[Franța|Franței]]. Un alt rol al împăratului german în politica externă îi revine în anul 1871 rolul de mediator în conflictul din cauza liniei de graniță (dintre Washington și Columbia britanică din [[Canada]]) conflict politic între [[SUA]] și [[Marea Britanie]]. ;Atentate la viața suveranului, survenite în această perioadă * La 11 mai 1878 are loc în [[Berlin]] al doilea atentat eșuat asupra lui Wilhelm I, atentat efectuat de ucenicul tinichigiu Max Hödel, care avea convingeri social-democrate. [[Fișier:Schloss Charlottenburg.jpg|thumb|300px|[[Palatul Charlottenburg]]]] * Al treilea atentat urmează după o perioadă de trei săptămâni (2 iunie). Este atentatul dr-lui Karl Eduard Nobiling, petrecut în același loc în Berlin (pe str. [[Unter den Linden]]). Împăratul este rănit grav de împușcături la cap și brațe, dar supraviețuiește atentatului mulțumită căștii prusace. Bismarck folosește indignarea maselor față de atentat pentru aprobarea în parlament a legii contra social democraților. * Al patrulea atentat are loc în [[Rüdesheim]] 1883 pe Valea [[Rin]]ului, atentat realizat cu [[dinamită]] de anarhistul August Reinsdorf, care eșuează din cauza timpului umed. == Popularitatea și moartea împăratului == Wilhelm I moare, la [[9 martie]] [[1888]], la o vârstă înaintată. Datorită trăsăturilor sale de [[caracter]] – modestie, credincios principiilor sale etc. – s-a bucurat de o mare popularitate, fiind însoțit de un cortegiu funerar numeros la 16 martie 1888. Este înmormântat în [[mausoleu]]l din [[Charlottenburg]], la [[Berlin]]. El va fi numit de [[istoric]]i „Wilhelm cel Mare”, nume care s-a căutat să fie atribuit și nepotului său [[Wilhelm al II-lea]], dar s-a renunțat prin indignarea provocată în rândul maselor populare. Wilhelm I are un număr mare de monumente ridicate în cinstea lui ([[Monumentul Împăratului Wilhelm I al Germaniei|Porta Westfalică]], [[Colțul german]]); cântecul „Marșul Berlinului liber” compus de Richard Henrion (1883), unde există versul „Noi dorim să-l avem din nou între noi pe bătrânul împărat Wilhelm”, reflectă simpatia mulțimii. == Arbore genealogic == {{arbore sus|width=100%}} <div style="text-align:center"> {{arbore5-compact |style=font-size:100%; line-height: 110%; |border=1 |boxstyle=padding-top: 0; padding-bottom: 0; |boxstyle_1=background-color: #fcc; |boxstyle_2=background-color: #fb9; |boxstyle_3=background-color: #ffc; |boxstyle_4=background-color: #bfc; |boxstyle_5=background-color: #9fe; |1= 1. ''' Wilhelm I al Germaniei ''' |2= 2. [[Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei]] |3= 3. [[Louise de Mecklenburg-Strelitz]] |4= 4. [[Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei]] |5= 5. [[Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt]] |6= 6. [[Carol al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg-Strelitz]] |7= 7. [[Friederika de Hesse-Darmstadt]] |8= 8. [[August Wilhelm, Prinț al Prusiei]] |9= 9. [[Ducesa Luise Amalie de Braunschweig-Wolfenbüttel]] |10= 10. [[Ludovic al IX-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt]] |11= 11. [[Contesa Palatină Karoline de Zweibrücken-Birkenfeld]] |12= 12. [[Carol Ludovic Frederic, Duce de Mecklenburg-Strelitz]] |13= 13. [[Elisabeth Albertine, Prințesă de Saxa-Hildburghausen]] |14= 14. [[Georg Wilhelm de Hesse-Darmstadt]] |15= 15. [[Luise, Contesă de Leiningen-Heidesheim]] |16= 16. [[Frederic Wilhelm I al Prusiei]] |17= 17. [[Sofia Dorothea de Hanovra|Sophia Doroteea, Prințesă a Marii Britanii, Irlandei și Hanovrei]] |18= 18. [[Ferdinand Albert al II-lea, Duce de Braunschweig-Lüneburg]] |19= 19. [[Antoinette Amalie, Prințesă de Braunschweig-Blankenberg]] |20= 20. [[Ludovic al VIII-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt]] |21= 21. [[Charlotte Christine Magdalene Johanna, Contesă de Hanau-Lichtenberg|Charlotte Christine, Contesă de Hanau-Lichtenberg]] |22= 22. [[Christian al III-lea, Conte Palatin de Zweibrücken]] |23= 23. [[Carolina, Contesă de Nassau-Saarbrücken]] |24= 24. [[Adolf Frederic al II-lea, Duce de Mecklenburg-Strelitz]] |25= 25. [[Christiane Emilie, Prințesă de Schwarzburg-Sondershausen]] |26= 26. [[Ernest Ivansugepula I, Duce de Saxa-Hildburghausen]] |27= 27. [[Sophie Albertine, Contesă de Erbach-Erbach]] |28= 28. [[Ludovic al VIII-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt]] (=20) |29= 29. [[Charlotte Christine Magdalene Johanna, Contesă de Hanau-Lichtenberg|Charlotte Christine, Contesă de Hanau-Lichtenberg]] (=21) |30= 30. [[Christian Carol Reinhard, Conte de Leiningen-Dagsburg-Heidesheim]] |31= 31. [[Katharina Polyxena, Contesă de Solms-Rödelheim și Assenheim]] }}</div> {{arbore jos}} ==Note== <references /> ==Bibliografie== * Röhl John C. G. ''Young Wilhelm: The Kaiser's Early Life, 1859-1888'' (1998) [http://books.google.com/books?isbn=0521497523 online] * Steinberg, Jonathan. ''Bismarck: A Life'' (2011) == Legături externe == {{Commons|Wilhelm I of Germany}} * {{de icon}} [http://www.Preussen-Chronik.de/person.jsp?key=Person_Wilhelm+I+von_Preu%DFen Wilhelm I al Germaniei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060307070753/http://www.preussen-chronik.de/person.jsp?key=Person_Wilhelm+I+von_Preu%DFen |date=2006-03-07 }} * {{de icon}} [http://www.Preussen.de/de/Geschichte/1861_Wilhelm_I..html Wilhelm I, Rege al Prusiei și împărat german] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180324002236/http://www.preussen.de/de/Geschichte/1861_Wilhelm_I..html |date=2018-03-24 }} * {{de icon}} [http://www.deutsche-schutzgebiete.de/kaiser_wilhelm_1.htm Imperiul german și Împăratul Wilhelm I] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070607005154/http://www.deutsche-schutzgebiete.de/kaiser_wilhelm_1.htm |date=2007-06-07 }} * [http://www.archontology.org/nations/german/germ_1871_1918a/wilhelm1.php Archontology.org – William I] * [http://www.preussen.de Webpage of the House of Hohenzollern] {{de icon}} * [http://www.wdl.org/en/item/4529/ 1914! The Murderers!] * {{worldcat id|id=lccn-n80-149385}} {{Prinți prusaci}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Nașteri în 1797]] [[Categorie:Decese în 1888]] [[Categorie:Împărați germani]] [[Categorie:Regi ai Prusiei]] [[Categorie:Casa de Hohenzollern]] [[Categorie:Înaintașii regelui Mihai I]] [[Categorie:Oameni din Berlin]] [[Categorie:Cavaleri ai Ordinului Jartierei]] [[Categorie:Cavaleri ai Lânii de Aur]] [[Categorie:Beneficiari ai Ordinului Vulturul Negru]] [[Categorie:Cavaleri ai Marii Cruci a Ordinului Vulturul Roșu]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Crucea de Fier]] qrpy1zqs68qx0b951zvn1eqajcxhtn7 0 218193 17024240 16501499 2025-06-10T18:09:58Z ~2025-61793 701558 17024240 wikitext text/x-wiki {{Infobox animanga/Header | nume_titlu = Yū Yū Hakusho | imagine = YuYu Hakusho volume 1.jpg | marime =230 | descriere = Coperta primului volum ''YuYu Hakusho'' lansat de [[Shueisha]] | nume_jp = 幽☆遊☆白書 | nume_jp_trad = Yū Yū Hakusho | gen = [[Film de arte marțiale|Arte marțiale]], [[fantezie bangsiană]], [[comedie]] | vârstă țintă = }} {{Infobox animanga/Manga | nume = ''YuYu Hakusho'' | autor = [[Yoshihiro Togashi]] | editura = {{flagicon|Japan}} [[Shueisha]]<br />{{flagicon|Canada}}{{flagicon|USA }} [[Viz Media]] | licență = {{flagicon|Canada}} {{flagicon|United States}} [[Viz Media]] | alte edituri = | publicat_în = {{flagicon|Japan}} ''[[Weekly Shonen Jump]]''<br />{{flagicon|Canada}} {{flagicon|United States}} ''[[Shonen Jump]]'' | prima_apariție = decembrie 1990 | ultima_apariție = iulie 1994 | nr_volume = 19 }} {{Infobox animanga/Anime | nume = ''YuYu Hakusho'' | regizor = [[Noriyuki Abe]] | studio = [[Studio Pierrot]] | scenarist = Yukiyoshi Ōhashi | primul_episod = 10 octombrie 1992 | ultimul_episod = 7 ianuarie 1995 | licență = | post_tv = [[Fuji Television]], [[Animax]] | alte_posturi = | nr_episoade = 112 }} {{Infobox animanga/Footer}} {{nihongo|'''''YuYu Hakusho'''''|幽☆遊☆白書|Yū Yū Hakusho|în traducere liberă: „Dosarele fantomelor” sau „Raportul strigoiului”}} este o serie [[manga]] japoneză scrisă și ilustrată de [[Yoshihiro Togashi]]. Titlul seriei este scris ''YuYu Hakusho'' în revistele manga [[Viz Media]] și ''Yu Yu Hakusho'' în alte distribuții engleze ale francizei. Seria prezintă povestea lui Yusuke Urameshi, un [[delincvență juvenilă|delincvent juvenil]] care este lovit și ucis de o mașină în încercarea de a salva viața unui copil. După un număr de teste primite de la Koenma, fiul conducătorului Lumii de Dincolo, Yusuke este readus la viața și primește titlul de „Detectiv al Lumii de Dincolo”, urmând să investigheze diferite cazuri ce implică [[demon]]i și [[fantomă|fantome]] în lumea oamenilor. Odată cu avansarea seriei, acțiunea se concentrează tot mai mult pe lupte și turnee de [[arte marțiale]]. Togashi a început crearea seriei ''YuYu Hakusho'' în jurul lunii noiembrie 1990, bazându-și seria pe interesul său față de [[film de groază|filmele de groază]] și cele cu temă [[ocultism|ocultă]] și folosind influențe din mitologia [[budism|budistă]]. Seria manga a fost serializată original în revista ''Weekly Shōnen Jump'' al editurii [[Shueisha]], între decembrie 1990 și iulie 1994. Seria constă în 175 de capitole colecționate în 19 volume ''[[tankōbon]]''. În America de Nord, seria manga a fost publicată în totalitate în revista ''[[Shonen Jump]]'' între ianuarie 2003 și ianuarie 2010. O adaptare [[anime]] de 112 episoade a fost regizată de [[Noriyuki Abe]] și co-produsă de [[Fuji Television]], Yomiko Advertising și [[Studio Pierrot]]. Difuzarea originală a serialului de televiziune a avut loc de pe 10 octombrie 1992 până pe 7 ianuarie 1995 pe Fuji Television. A fost mai apoi licențiat în [[America de Nord]] de către [[Funimation Entertainment]] în 2001, fiind difuzat pe posturi deținute de [[Cartoon Network]] precum [[Adult Swim]] și [[Toonami]]. Serialul de televiziune a fost transmis de asemenea în diverse țări ale lumii. În momentul de față este transmis în Japonia, în alte zone ale Asiei, în [[Europa de Est]] prin postul de [[televiziune prin satelit]] [[Animax]]. Franciza ''YuYu Hakusho'' a produs două filme de animație, un serial de [[animație video originală|animații video originale]] (OVA), albume audio, [[joc video|jocuri video]], și alte mărfuri. ''YuYu Hakusho'' a fost primit cu bine de la momentul debutului, seria manga vânzându-se în 49 de milioane de exemplare numai in Japonia și câștigând prestigiosul [[Premiul Shogakukan Manga|premiu Shogakukan Manga]] pentru cea mai bună serie ''[[shōnen]]'' în 1993. Serialul de animație a câștigat premiul Anime Grand Prix oferit de ''[[Animage]]'' pentru cel mai bun anime din 1994 și 1995. YuYu Hakusho a fost urmărit de un număr mare de telespectatori în Japonia și de persoane de diferite vârste în Statele Unite. Serialul anime a primit în mare parte recenzii pozitive din partea criticilor nord-americani, fiind lăudat pentru scenariu, personaje și mulțimea de secvențe de acțiune. Unii critici au judecat serialul ca fiind prea repetitiv. == Subiect == ''YuYu Hakusho'' îl are ca personaj principal pe [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Yusuke Urameshi|Yusuke Urameshi]], un delincvent care, făcând un act necaracteristic de [[altruism]], este lovit de o mașină și ucis în încercarea de a salva un copil împingându-l din calea autovehiculului.<ref name="animericafeature">{{cite journal | year=1998 |month=February|title=Yû Yû Hakusho: It's Only Supernatural – A Field Guide to Yû Yû Hakusho |journal=[[Animerica]] |volume=6 | issue=2 | page=pp. 4–6, 24–6 | publisher=[[Viz Media]] | issn=1067-0831}}</ref><ref name="protoc">{{cite journal | author=Ouellette, Martin | journal=[[Protoculture Addicts]] | publisher=[[Protoculture Inc.]] | title=Spotlight: Yu Yu Hakusho | issue=49 | date=April 1998 | page=pp. 34–40 | issn=0835-9563}}</ref><ref name="animericafeature2">{{cite journal |author=Kovalsky, Justin |year=2001 |month=November |title=Animerica Feature: Yû Yû Hakusho |journal=Animerica |volume=9 |issue=10/11 |page=p. 38–43 |publisher=Viz Media |url=http://www.animerica-mag.com/features/09.10.11/yuyuhakusho.html |archiveurl=https://web.archive.org/web/20040407182737/http://www.animerica-mag.com/features/09.10.11/yuyuhakusho.html |archivedate=2004-04-07 |issn=1067-0831 |access-date=2012-02-11 |dead-url=no }}</ref> Fantoma sa este întâmpinată de [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Botan|Botan]], o femeie care se prezintă ca fiind călăuza pe [[Râul Sanzu|Râul Styx]], ducând sufletele în „Lumea de dincolo” unde acestea sunt judecate pentru viața de apoi. Botan îl informează pe Yusuke că actul său i-a surprins pe cei din Lumea de dincolo și că nu i s-a pregătit încă un loc în rai sau în iad. Astfel [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Koenma|Koenma]], fiul regelui [[Yama (budism și mitologie chineză)|Enma]], conducătorul Lumii de dincolo, îi oferă lui Yusuke o șansă de întoarcere la viață printr-o serie de teste.<ref name="animericafeature"/><ref name="protoc"/><ref name="animericafeature2"/> Yusuke reușește cu ajutorul prietenilor săi, [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Keiko Yukimura|Keiko Yukimura]] și [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Kazuma Kuwabara|Kazuma Kuwabara]]. După întoarcerea la viață, Koenma îi acordă lui Yusuke titlul de „detectiv al Lumii de dincolo”, însărcinându-l pe acesta cu investigarea activităților supranaturale din lumea oamenilor. La scurt timp după, Yusuke își începe primul caz, găsirea celor trei artefacte furate de o bandă de demoni din Lumea de dincolo: [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Hiei|Hiei]], [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Kurama|Kurama]] și Goki.<ref name="protoc"/> Yusuke le recuperează folosindu-și noua sa tehnică, „Rei Gun”, o rază de energie spirituală care pornește din degetul arătător.<ref name="animericafeature"/><ref name="animericafeature2"/> Apoi călătorește către munți în căutarea bătrânei maestre a artelor marțiale, [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Genkai|Genkai]]. Împreună cu rivalul său Kazuma Kuwabara, Yusuke luptă într-un turneu organizat de Genkai cu scopul găsirii unui succesor. Yusuke folosește această competiție ca un pretext pentru căutarea lui [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Rando|Rando]], un demon ce fură tehnicile maeștrilor de arte marțiale, ucigându-i pe aceștia.<ref name="protoc"/> Yusuke îl învinge pe Rando în runda finală a turneului, după care se antrenează cu Genkai timp de câteva luni, dobândind control asupra puterii lui spirituale.<ref name="animericafeature"/> Yusuke este trimis apoi la Castelul Labirint din Lumea de dincolo unde Kuwabara, alături de Kurama și Hiei, trecuți de partea binelui, îl ajută pe acesta să învingă [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Cele patru bestii|cele patru bestii]], un grup de demoni ce încerca să îl șantajeze pe Koenma pentru ridicarea barierei ce desparte lumea oamenilor de lumea lor. Următorul caz al lui Yusuke îl trimite pe acesta într-o misiune de salvare, unde îl întâlnește pe [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Toguro|Toguro]], un om transformat în unul dintre cei mai puternici demoni. Pentru a îi testa abilitățile, Toguro îl invită pe Yusuke să participe la „Turneul întunecat”, un eveniment organizat de oameni bogați și corupți în care echipe formate din demoni și, uneori, din oameni, luptă până la moarte pentru șansa de a li se îndeplini absolut orice dorință. Echipa Urameshi, alcătuită din Yusuke, Kuwabara, Kurama, Hiei și Genkai deghizată, parcurge etapele competiției, înfruntând în finală echipa Toguro și câștigând turneul. Aceștia află că patronul echipei Toguro, [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Sakyo|Sakyo]], dorea să câștige pentru a crea o gaură uriașă dintre lumea oamenilor către „Ținutul demonilor”, o a treia lume ocupată de nenumărați demoni.<ref name="animericafeature"/> Sakyo se sinucide, dărâmând arena turneului. După încheierea turneului, Yusuke se întoarce acasă, însă are puțin timp de odihnă deoarece este provocat la luptă de trei adolescenți cu abilități supraomenești, care reușesc să îl ia pe detectiv ostatic. Kuwabara și ceilalți îl salvează și află că întreg scenariul fusese doar un test pus la cale de Genkai. Este dezvăluit faptul că [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Shinobu Sensui|Shinobu Sensui]], predecesorul lui Yusuke la postul de detectiv al Lumii de dincolo, a recrutat alțe șanse ființe cu puteri cu scopul de a continua ceea ce a început Sakyo, deschiderea unei găuri către Ținutul demonilor, ceea ce ar fi dus la dispariția rasei umane. Yusuke și prietenii săi luptă și îi înving pe rând pe asociații lui Sensui, culminând într-o bătălie între cei doi detectivi. Sensui îl ucide pe Yusuke, apoi se retrage în portalul recent deschis către Ținutul demonilor. Yusuke este reînviat parțial într-un demon, descoperind că unul dintre strămoșii săi a transmis o [[Dominanță (genetică)|genă recesivă]] care avea să rămână ascunsă până ce un moștenitor destul de puternic avea să se nască, dezvăluind astfel descendența sa demonică.<ref name="animericafeature"/> Yusuke merge în Ținutul demonilor unde corpul îi este posedat de strămoșul său, învingându-l astfel pe Sensui. Întors în lumea oamenilor, Yusuke își pierde titlul de detectiv întrucât regele Enma ordonă ca el să fie capturat și executat de teamă că sângele de demon al lui Yusuke ar putea cauza pericol lumii oamenilor. Yusuke, tulburat de ideea de a fi controlat de strămoșul său [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Raizen|Raizen]], acceptă o ofertă de la discipolii lui Raizen de a se întoarce în Ținutul demonilor. Raizen, în dorința unui succesor, este la un pas să moară din lipsă de hrană, moarte ce ar fi stricat echilibrul celor trei puteri dominante de pe Ținutul demonilor. Hiei și Kurama sunt chemați fiecare de alți doi conducători, [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Mukuro|Mukuro]] și [[Lista personajelor din YuYu Hakusho#Yomi|Yomi]], cu scopul întăririi pentru un război inevitabil.<ref name="animericafeature"/> Cei trei protagoniști se antrenează în acea lume un an, timp în care Raizen moare, iar Yusuke moștenește teritoriul. Yusuke ia inițiativă și propune un turneu de lupte pentru a determina adevăratul conducător al Ținutului demonilor, lucru acceptat atât de Mukuro, cât și de Yomi. În timpul turneului, Yusuke și Yomi se întâlnesc în a doua rundă eliminatorie; Yusuke este învins, rămânând inconștient. Yusuke se trezește peste câteva zile și află că turneul se terminase și că o competiție similară avea să se țină la o perioadă de timp pentru a determina noul conducător al Ținutului demonilor. Yusuke rămâne pentru un timp în Ținutul demonilor, însă se întoarce în lumea oamenilor pentru a fi cu Kayko.<ref name="animericafeature"/> == Producție == Autorul Yoshihiro Togashi a declarat că a început să lucreze la ''YuYu Hakusho'' în perioada noiembrie 1990, insa nu își mai amintește momentul exact.<ref>{{cite book|title=Seisaku Hakusho ("The Production Report")|publisher=Viz Media|first=Yoshihiro|last=Togashi|authorlink=Yoshihiro Togashi|page=94|series=YuYu Hakusho|volume=1|isbn=1-56-931904-9|date=May 2003}}</ref> Fiind un fan al [[film de groază|filmelor de groază]] și al celor cu temă [[ocultism|ocultă]], și-a dorit să scrie și să ilustreze o serie manga bazată pe aceste interese.<ref name="interview">{{cite journal |title=Interview: Yoshihiro Togashi | journal=[[Shonen Jump (magazine)|Shonen Jump]] |year=2003 | month=May | publisher=Viz Media |location=San Francisco, CA | volume=1 | issue=5 |issn=1545-7818}}</ref> Togashi mai publicase până atunci o serie de [[ficțiune polițistă ocultă]] intitulată ''Occult Tanteidan'', care a avut parte de recepție pozitivă din partea cititorilor, motiv pentru care a continuat să creeze serii manga.<ref>{{cite book|publisher=[[Shueisha]]|first=Yoshihiro|last=Togashi|page=37|series=狼なんて怖くない!! [I'm Not Afraid of the Wolf!!]|isbn=4-08-871336-2|date=October 1989|language=Japanese}}</ref> Când a început să producă ''YuYu Hakusho'', nu avea încă o idee clară despre titlul seriei. A folosit titlul experimental „Cum să fii fantomă”, în timp ce le prezenta imagini editorilor. Odată primită aprobarea de a începe tipărirea, Togahi a propus „YuYu-Ki (Cronicile strigoiului)” ca titlu, întrucât existau scene de luptă cu demoni și ar fi fost un joc de cuvinte pentru titlul [[Călătorie spre vest|''SaiYu-Ki'']]. Deoarece o serie cu un nume similar (''Chin-Yu-Ki'') începuse deja să fie tipărită, Togashi a creat de îndată o alternativă: „YuYu Hakusho (Raportul strigoiului)”.<ref>{{cite book|publisher=Viz Media|first=Yoshihiro|last=Togashi|page=5|series=YuYu Hakusho|volume=1|isbn=1-56-931904-9|date=May 2003}}</ref> A explicat că ar fi putut folosit „Den (Legendă)” sau „Monogatari (Poveste)”, dar „Hakusho (Raport)” a fost primul lucru care i-a trecut prin minte.<ref>{{cite book |last=Togashi|first=Yoshihiro|series=[[Hunter × Hunter]]|volume=6|date=3 ianuarie 2006 |publisher=Viz Media |page=46|isbn=1-42-150185-7}}</ref> La scurt timp după, a creat numele personajelor principale, răsfoind un dicționar și extrăgând personaje [[kanji]] care îi păreau interesante. „Yusuke Urameshi” este un [[calambur]], „Kazuma Kuwabara” este o combinație între numele a doi jucători de [[baseball]], iar „Hiei” și „Kurama” sunt „doar niște nume care i-au trecut [lui Togashi] prin cap”.<ref name="interview"/> Când a introdus cele două personaje în al treilea volum, autorul avea deja planuri să îl facă pe Kurama personaj principal, însă nu era atât de sigur în legătură cu Hiei.<ref name="interview"/> Trecerea de la ficțiunea polițistă ocultă la [[film de arte marțiale|artele marțiale]] după moartea și învierea lui Yusuke din primele capitole a fost plănuită de la bun început de Togashi.<ref name="interview"/> Seria conține multe elemente din folclorul asiatic, în special credințele [[budism|budiste]] despre viața de apoi.<ref name="protoc"/><ref name="animericafeature2"/> Togashi a venit cu ideea ca ''Ningekai'' (lumea oamenilor), ''Reikai'' (Lumea de dincolo), și ''Makai'' (Ținutul demonilor) să fie [[univers paralel (ficțiune)|lumi paralele]] în universul ''YuYu Hakusho''. Le-a creat ca pe niște locuri în care o persoană nu poate ajunge folosind tehnologie modernă, ci mai degrabă sub forma unui spirit lipsit de un corp material.<ref name="interview"/> Totuși, ideea de puteri „teritoriale” din [[arc narativ|arcul narativ]] al lui Sensui a fost pariodiat dintr-o lucrare separată, al cărui nume nu a putut a fost menționat, aparținând lui [[Yasutaka Tsutsui]].<ref name="yoshirininterview">{{cite book|title=Assault Interview: Ask the Author! | series=ヨシりんでポン！[Yoshirin de Pon!] |first=Yoshihiro|last=Togashi|pages=10–1|year=1994|language=Japanese}}</ref><ref>{{cite book|last=Kishimoto|first=Masashi|authorlink=Masashi Kishimoto|title=NARUTO―ナルト―[秘伝·皆の書]オフィシャルプレミアムファンBOOK|series=Naruto|date=4 decembrie 2009|publisher=Shueisha|location=Japan|language=Japanese|isbn=978-4-08-874834-4|page=74–81}}</ref> Pentru crearea desenelor, Togashi a folosit stilouri pentru desen tehnic și stilouri ''Kabura''. În timp ce stilul său a început cu [[screentone]], acesta s-a îndreptat treptat către [[minimalism]]. De-a lungul seriei, a desenat figuri și fețe foarte detaliate sau „ca în desenele animate, schițate”, de fiecare dată când își dorea un asemenea efect.<ref name="interview"/> == Difuzarea în România == Acest serial a fost difuzat în România pe [[A+ Anime]] până din 2007 devenită [[Animax]] România cu semnul de avertizare 12+ din Ungaria (Program interzis copiilor sub 12 ani), iar după au fost începute pe [[Național TV]] (perioada 2006-2009), [[Acasă TV]] devenită [[Pro 2]] și [[Pro TV Internațional]] (perioada 2006-2021) cu semnul de avertizare 12 din România de la [[Consiliul Național al Audiovizualului|CNA]], serialul a fost mutat pe [[Antena 1]] și [[Happy Channel]] din decembrie 2021, tot cu acelaș semn de avertizare 12. == Note == {{listănote|2}} {{Portal|Anime și manga}} [[Categorie:Seriale anime]] [[Categorie:Serii manga]] [[Categorie:Serii anime și manga]] [[Categorie:Seriale de televiziune din 1992]] 1lzvvkjmpz3948gdhycjb0kj78zwf8f 0 219974 17024948 16890648 2025-06-11T06:43:59Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Sportivi din județul Tulcea]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024948 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv |imagine = Calistrat Cuțov 1960.jpg |descriere = Calistrat Cuțov (în anii '60) |medaltemplates= {{MedalCompetition|Jocurile Olimpice}} {{OlimpicBronz| [[Jocurile Olimpice de vară din 1968|Mexico 1968]] | 60 kg (semiușoară)}} {{MedalCompetition|Campionate Europene}} {{MedalGold| [[Campionatele Europene de Box din 1969|București 1969]] |[[Categoria semiușoară la Campionatele Europene de Box din 1969|60 kg (semiușoară)]]}} {{MedalSilver| [[Campionatele Europene de Box din 1971|Madrid 1971]] | 63,5 kg (ușoară)}} {{MedalBronze| [[Campionatele Europene de Box din 1977|Halle 1977]] | 63.5 kg (ușoară)}} | show-medals = yes }} '''Calistrat Cuțov''' ({{date biografice}}) a fost un boxer român<ref name="luptatorii.ro">{{cite web|url=http://luptatorii.ro/figuri-de-legenda-calistrat-cutov-nascut-1948/|title=luptatorii.ro|website=luptatorii.ro}}</ref> de etnie [[Lipoveni|lipoveană]]<ref>{{Citat web |url=http://www.resurseculturale.ro/site/?q=book%2Fexport%2Fhtml%2F19 |accessdate=2011-06-06 |titlu=copie arhivă |archive-date=2016-08-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160829052201/http://www.resurseculturale.ro/site/?q=book%2Fexport%2Fhtml%2F19 |dead-url=yes }}</ref>. ==Carieră== El a obținut bronzul la [[Jocurile Olimpice de vară din 1968]]. La [[Campionatele Europene de Box din 1969|Campionatele Europene din 1969]] a cucerit medalia de aur.<ref>[http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/sportul/1969/06/sportul_1969_06_6003.pdf Rezultate], Sportul, 9 iunie 1969</ref> Din 1981, a devenit antrenor. A fost antrenorul lui [[Daniel Dumitrescu]], câștigătorul medaliei de argint la [[Jocurile Olimpice de vară din 1988|Olimpiada de la Seul din 1988]].<ref name="luptatorii.ro"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista medaliaților olimpici la box]] == Legături externe == {{Commonscat-inline}} * {{COSR|calistrat-cutov}} * {{Olympedia}} {{Ciot-boxer român}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cuțov, Calistrat}} [[Categorie:Nașteri în 1948]] [[Categorie:Nașteri pe 10 octombrie]] [[Categorie:Lipoveni din România]] [[Categorie:Boxeri olimpici români]] [[Categorie:Boxeri la Jocurile Olimpice de vară din 1968]] [[Categorie:Boxeri la Jocurile Olimpice de vară din 1972]] [[Categorie:Boxeri la Jocurile Olimpice de vară din 1976]] [[Categorie:Medaliați olimpici cu bronz români]] [[Categorie:Decese în 2025]] [[Categorie:Sportivi din județul Tulcea]] 5babhhp4luhja5k2zjqsn7r4c0k5nl6 0 226004 17024919 17014094 2025-06-11T06:16:26Z ~2025-55652 698832 Someone modifiy it to 13, but Man united has actually 20 premier league titles. 17024919 wikitext text/x-wiki {{trimite|Premiership}} {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Premier League | logo = Premier League 2016.svg | mărime = 200px | nume oficial = Premier League | sport = [[fotbal]] | țară = {{ENG}}<br />{{WAL}} | înființat = {{nobreak|{{start date and years ago|1992|02|20|df=y}}}} | nivelul = [[Sistemul fotbalistic englez|1]] | periodicitate = Anuală | participanți = 20 echipe | campion = {{ClubFotbal|Liverpool}} (2024-25) <!-- | locul 2 = {{ClubFotbal|Arsenal}} | locul 3 = {{ClubFotbal|Liverpool}}--> | trofee = {{ClubFotbal|Manchester United}} <small>(20 titluri)</small> | titlul 1 = Retrogradare în | text 1 = ''[[Football League Championship|Championship]]'' | titlul 2 = Cupe locale | text 2 = [[FA Cup]]<br />[[Football League Cup|League Cup]] | titlul 3 = Confederație | text 3 = [[UEFA]]<br/>[[FIFA]] <br/> | titlul 4 = Calificări europene | text 4 = [[Liga Campionilor UEFA|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa League|Europa League]]<br />[[UEFA Europa Conference League|Conference League]] | web = [http://www.premierleague.com premierleague.com] | televizări = {{flagicon|ROM}} [[Digi Sport]] (2022-2025)<br />{{flagicon|ROM}} [[Prima Sport]] (2022-2025) | sezonul actual = Premier League 2024-2025 }} '''Premier League''' este o competiție profesionistă pentru cluburi de [[fotbal]], localizată în primul eșalon al [[Sistemul de ligă de fotbal din Anglia|sistemului de ligi ale fotbalului englez]]. Disputată de 20 de cluburi, se bazează pe un sistem de promovare și retrogradare în [[Football League]]. Sezonul începe în august și se termină în mai. Fiecare echipă dispută câte 38 de meciuri, ajungându-se la 380 de meciuri într-un sezon. Multe dintre meciuri au loc sâmbăta și duminica. A fost cunoscută ca '''The Premiership''' din 1993 până în 2007. Este una dintre cele mai valoroase competiții din punct de vedere fotbalistic. Competiția a fost fondată pe 20 februarie 1992 ca FA Premier League conform deciziei echipelor din [[Football League First Division]] care doreau desființarea vechii competiții The Football League creată în 1888 pentru a pune la cale un sistem mai profitabil în ceea ce privește drepturile de televiziune. De atunci The Premier League a devenit cea mai urmărită ligă de fotbal din lume.<ref>{{cite news |last=Campbell |first=Dennis |url=http://observer.guardian.co.uk/osm/story/0,6903,626773,00.html |title=United (versus Liverpool) Nations |newspaper=The Observer |date=6 January 2002 |accessdate = 8 august 2006}}</ref> Este cea mai profitabilă ligă, profiturile totale ajungând la peste 2 miliarde de [[liră sterlină|£]] în sezonul 2008–09.<ref name="Revenues">{{cite news|url=http://www.independent.co.uk/life-style/fashion/features/english-premier-league-generates-highest-revenue-german-bundesliga-most-profitable-1996805.html|title=English Premier League generates highest revenue, German Bundesliga most profitable |newspaper=The Observer |date=10 June 2010 |accessdate=20 September 2010}}</ref> Este în acest moment pe prima poziție în ierarhia [[UEFA]] pe baza performanțelor din cupele europene în ultimii 5 ani, urmată de [[La Liga]] spaniolă și [[Fußball-Bundesliga|Bundesliga]] germană.<ref>{{cite news |url=http://www.xs4all.nl/~kassiesa/bert/uefa/data/method4/crank2011.html |title=UEFA ranking of European leagues |last=Kassies|first=Bert|publisher=Bert Kassies|date=4 November 2010|accessdate=13 November 2010}}</ref> Din 1888, 24 de cluburi au câștigat trofeul. Dintre cele 44 de echipe care au luat parte la Premier League începând cu anul 1992, șapte au câștigat titlul: [[Manchester United F.C.|Manchester United]] (13 titluri) [[Arsenal F.C.|Arsenal]] (3), [[Chelsea F.C.|Chelsea]] (5), [[Manchester City FC|Manchester City]] (6), [[Liverpool FC|Liverpool]] (2),[[Blackburn Rovers F.C.|Blackburn Rovers]] (1) și [[Leicester City|Leicester City]] (1). Actuală campioană este [[Liverpool FC|Liverpool]], care a cucerit campionatul în sezonul 2024-2025. ==Clasamentul UEFA== <small>''Coeficientul UEFA în 2025''</small> * 1 {{flagicon|ENG}} [[Premier League]] * 2 {{flagicon|ITA}} [[Serie A]] * 3 {{flagicon|ESP}} [[La Liga]] * 4 {{flagicon|GER}} [[Bundesliga]] * 5 {{flagicon|FRA}} [[Ligue 1]] == Istorie == === Origini === În ciuda succeselor semnificative în competițiile europene din timpul anilor 1970 și începutul anilor 1980, sfârșitul anilor '80 a reprezentat un punct de cotitură în fotbalul englez. Stadioanele se prăbușeau, suporterii aveau condiții proaste iar huliganismul era prezent mai tot timpul pe stadioanele din Anglia. Mai mult, cluburile engleze au fost interzise timp de 5 ani din competițiile europene din cauza dezastrului de la Heysel din 1985.<ref>{{cite news |url=http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/may/31/newsid_2481000/2481723.stm |title=1985: English teams banned after Heysel |work=BBC Archive |publisher=BBC |accessdate=8 august 2006 |date=31 May 1985}}</ref> Football League First Division, care a reprezentat primul eșalon de fotbal tocmai din în 1888, a ajuns cu mult sub [[Serie A]] și [[La Liga]] ca număr de spectatori și venituri, iar mulți jucători de top au ales să joace în Spania sau Italia pentru condiții și salarii mai bune.<ref name="premsitehistory">{{cite web |url=http://www.premierleague.com/page/History/0,,12306,00.html |title=A History of The Premier League |publisher=Premier League |accessdate=22 November 2007 |archive-date=2011-11-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111118121453/http://www.premierleague.com/page/History/0%2C%2C12306%2C00.html |dead-url=yes }}</ref> Totuși, la începutul anilor '90 lucrurile s-au mai îmbunătățit; la [[Campionatul Mondial de Fotbal 1990]] Anglia a ajuns până în semifinale. [[UEFA]] a ridicat interdicția de cinci ani pentru cluburile engleze în anul 1990. [[Manchester United]] câștigă [[Cupa Cupelor UEFA]] în 1991 și se introduc noi norme de siguranță prin raportul Taylor din luna ianuarie a aceluiași an care a dus la renovări costisitoare pentru ca fiecare spectator să stea pe un scaun și nu în picioare.<ref>{{cite web |url=http://www.footballnetwork.org/dev/communityfootball/violence_taylor_report.asp |title=The Taylor Report |publisher=Football Network |accessdate=22 November 2007 |archive-date=2006-10-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20061016222436/http://www.footballnetwork.org/dev/communityfootball/violence_taylor_report.asp |dead-url=yes }}</ref> Banii din drepturile de televizare au devenit mult mai importanți; the Football League a primit £6.3&nbsp;milioane pentru un acord pe doi ani în 1986, dar la reînnoirea contractului în 1988, prețul a crescut la £44&nbsp;milioane pentru patru ani.<ref name="leicester_tv">{{cite web |url=http://www.le.ac.uk/sociology/css/resources/factsheets/fs8.html |title=Fact Sheet 8: British Football on Television |publisher=Centre for the Sociology of Sport, University of Leicester |last=Crawford |first=Gerry |accessdate=10 august 2006}}</ref> Negocierile din 1988 au reprezentat primele semne ale unei ligi separatiste; zece cluburi amenințau că vor pleca și vor forma o „super ligă”, dar au fost convinse în cele din urmă să rămână.<ref name="FLhistory">{{cite web |url=http://www.football-league.premiumtv.co.uk/page/History/0,,10794,00.html |title=The History Of The Football League |publisher=Football League |accessdate=12 September 2010 |archivedate=2008-04-11 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080411034859/http://www.football-league.premiumtv.co.uk/page/History/0,,10794,00.html |deadlink=yes |dead-url=no }}</ref> Cum stadioanele s-au modernizat și s-au obținut mai mulți bani, echipele de top au vrut să părăsească din nou competiția în încercarea de a primi mai mulți bani.<ref name="FLhistory"/> == Trofeul == Actualul trofeu al Premier League a fost creat de Royal Jewellers [[Garrard & Co|Asprey of London]]. Cântărește 25 [[kilogram|kg]] și are 76 [[centimetru|cm]] înălțime, 43&nbsp;cm lățime și 25&nbsp;cm grosime.<ref name="Trophy">{{cite web |url=http://premierskills.britishcouncil.org/premier-league/the-premier-league-trophy |title=The Premier League Trophy |accessdate=11 September 2010 |work=Premier Skills |publisher=British Council |archive-date=2011-07-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110725103613/http://premierskills.britishcouncil.org/premier-league/the-premier-league-trophy |dead-url=yes }}</ref> Este făcut din [[argint]] veritabil și argint aurit, iar baza este făcută din [[malachit]], o piatră semiprețioasă, ai cărei culori seamănă cu cea a unui teren de fotbal.<ref name="Trophy"/> Aceasta are o bandă de argint în jurul circumferinței sale, pe care sunt trecute numele cluburilor câștigătoare. Designul trofeului se bazează pe [[heraldică|heraldica]] cu [[:Imagine:FA crest.png|Trei lei]] care simbolizează fotbalul englez. Doi dintre [[leu|lei]] se află pe mânerele trofeului, iar al treilea reprezintă căpitanul echipei câștigătoare care ridică titlul, și coroana sa de aur, deasupra capului la sfârșitul sezonului.<ref>{{cite web |url=http://www.sponsorship.barclays.co.uk/football/trophy-tour-fact.html |title=What makes the Barclays Premier League Trophy so special? |publisher=Barclays |accessdate=13 September 2010 |archive-date=2012-06-29 |archive-url=https://archive.is/20120629052722/http://www.sponsorship.barclays.co.uk/football/trophy-tour-fact.html |dead-url=yes }}</ref> În 2004, o replică din aur a trofeului a fost creată pentru a comemora performanța echipei [[Arsenal FC]] care a câștigat titlul fără nici o înfrângere.<ref>{{cite web |url=http://www.gettyimages.com/detail/51204716/Getty-Images-Sport |title=Arsenal v Middlesbrough |date=22 august 2004 |publisher=Getty Images |accessdate=7 September 2010}}</ref> {{Location map+|Greater London |width=300 |float=right |caption=Cluburi de fotbal din Premier League din Greater Londra |alt=Cluburi de fotbal din Premier League din Londra |places = {{Location map~ |Greater London |lat=51.557311 |long=-0.116789 |mark=Blue 000080 pog.svg |label='''[[Arsenal F.C.|Arsenal]]'''|label_size=75|marksize=|position=left}} {{Location map~ |Greater London |lat=51.481667 |long=-0.191111 |mark=Blue 000080 pog.svg |label='''[[Chelsea F.C.|Chelsea]]'''|label_size=75|marksize=|position=right}} {{Location map~ |Greater London |lat=51.398333 |long=-0.085556 |mark=Blue 000080 pog.svg |label='''[[Crystal Palace F.C.|{{nowrap|Crystal Palace}}]]'''|label_size=75|marksize=|position=bottom}} {{Location map~ |Greater London |lat=51.5974 |long=-0.0716 |mark=Blue 000080 pog.svg |label='''[[Tottenham Hotspur F.C.|Tottenham<br />Hotspur]]'''|label_size=75|marksize=|position=top}} {{Location map~ |Greater London |lat=51.538611 |long=-0.016389 |mark=Blue 000080 pog.svg |label='''[[West Ham United F.C.|{{nowrap|West Ham United}}]]'''|label_size=75|marksize=|position=right}} }} == Sponsorizare == Premier League a fost sponsorizată începând din 1993. Sponsorul a dat și numele ligii. Până acum a avut numai trei sponsori.<ref>{{cite news |url=http://news.bbc.co.uk/1/hi/business/5384750.stm |title=Barclays nets Premier League deal |date=27 September 2006 |work=BBC News |publisher=BBC |accessdate=7 September 2010}}</ref> * 1993–2001: [[Carling]] (FA Carling Premiership)<ref name="premsitehistory"/> * 2001–2004: [[Barclaycard]] (Barclaycard Premiership)<ref name="premsitehistory"/> * 2004–2007: [[Barclays]] (Barclays Premiership)<ref name="premsitehistory"/> * 2007–prezent: Barclays (Barclays Premier League)<ref>{{cite web |url=http://www.premierleague.com/page/Headlines/0,,12306~1835324,00.html |title=Barclays renews Premier sponsorship |publisher=Premier League |date=23 October 2009 |accessdate=23 October 2009 |archive-date=2009-10-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091025105502/http://www.premierleague.com/page/Headlines/0%2C%2C12306~1835324%2C00.html |dead-url=yes }}</ref> Pe lângă sponsorul principal, Premier League are mulți parteneri oficiali și distribuitori.<ref name="partners">{{cite web |url=http://www.premierleague.com/page/Partners/0,,12306,00.html |title=Partners |publisher=Premier League |accessdate=7 September 2010 |archive-date=2010-08-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100813084618/http://www.premierleague.com/page/Partners/0%2C%2C12306%2C00.html |dead-url=yes }}</ref> Furnizorul mingilor oficiale este [[Nike, Inc.|Nike]], preluând această responsabilitate din sezonul 2000–01 de la [[Mitre Sports International|Mitre]].<ref>{{cite news |url=http://www.timesonline.co.uk/tol/sport/football/premier_league/article6860188.ece |title=The Premier League's goal rush |date=4 October 2009 |newspaper=Sunday Times |last=Northcroft |first=Jonathan |accessdate=7 September 2010 |archive-date=2011-09-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110918065228/http://www.timesonline.co.uk/tol/sport/football/premier_league/article6860188.ece |dead-url=yes }}</ref> == Echipele sezonului 2024-2025 == {{clear}} {{location map+ |Anglia |width=430 |float=center |caption=Echipele in sezonul 2024–25 |places= {{location map~ |Anglia |lat=51.5155 |long= -0.0922 |label_size=80|label=London |mark=Blue pog.svg |position=left}} {{location map~ |Anglia |lat=52.509112 |long=-1.884783 |label_size=80|label=[[Aston Villa FC|Aston<br />Villa]]|position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=50.7192 |long=-1.8808 |label_size=80|label=[[AFC Bournemouth|Bournemouth]]|position=left}} {{location map~ |Anglia |lat=50.861551 |long=-0.083624 |label_size=80|label=[[Brighton & Hove Albion FC|{{nowrap|Brighton &<br />Hove Albion}}]] |position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=52.055061 |long=1.144831 |label_size=80|label=[[Ipswich Town FC|{{nowrap|Ipswich Town}}]] |label size=80|position=left}} {{location map~ |Anglia |lat=52.620392 |long=-1.142267 |label_size=80|label=[[Leicester City FC|{{nowrap|Leicester City}}]]|position=right}} {{location map~ |Anglia |lat=53.430845 |long=-2.960823 |label_size=80|label=[[Everton FC|Everton]]|position=top}} {{location map~ |Anglia |lat=53.430845 |long=-2.960223 |label_size=80|label=[[Liverpool FC|Liverpool]] |position=left}} {{Location map~ |Anglia |lat=53.483056 |long=-2.200278 |label_size=80|label=[[Manchester City FC|{{nowrap|Manchester City}}]]|position=right}} {{location map~ |Anglia |lat=53.463056 |long=-2.291389 |label_size=80|label=[[Manchester United FC|Manchester United]] |position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=54.9756 |long=-1.6017 |label_size=80|label=[[Newcastle United FC|Newcastle United]]|position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=52.9399 |long=-1.1329 |label_size=80|label=[[Nottingham Forest FC|Nottingham Forest]]|position=left}} {{location map~ |Anglia |lat=50.905826 |long=-1.390979 |label_size=80|label=[[Southampton FC|Southampton]]|position=left}} {{location map~ |Anglia |lat=52.590225 |long=-2.130389 |label_size=80|label=[[Wolverhampton Wanderers FC|Wolverhampton Wanderers]] |position=left}} <!--DISPLAY OF LONDON TEAMS IN UPPER RIGHT CORNER--> {{Location map~ |Anglia |mark=TransparentPlaceholder.png |marksize=1 |lat=55.7 |long=-0.2 |label_size=80|label='''Echipe londoneze:'''<br /> [[Arsenal FC|Arsenal]]<br/> [[Brentford FC|Brentford]]<br/> [[Chelsea FC|Chelsea]]<br/> [[Crystal Palace FC|Crystal Palace]]<br /> [[Fulham FC|Fulham]]<br/> [[Tottenham Hotspur FC|Tottenham&nbsp;Hotspur]]<br/> [[West Ham United |West Ham United]] |position=right}} }} == Palmares == {{Pie chart |float=right | caption = Titluri câștigate de club (%) | value1 = 15.9 | label1 = Liverpool – 20 | color1 = #FF0000 | value2 = 15.9 | label2 = Manchester United – 20 | color2 = #D40000 | value3 = 10.3 | label3 = Arsenal – 13 | color3 = #E60026 | value4 = 7.9 | label4 = Manchester City – 10 | color4 = #7CB9E8 | value5 = 7.1 | label5 = Everton – 9 | color5 = #0000FF | value6 = 5.6 | label6 = Aston Villa – 7 | color6 = #7F1734 | value7 = 4.8 | label7 = Sunderland – 6 | color7 = #CE2029 | value8 = 4.8 | label8 = Chelsea - 6 | color8 = #2A52BE | value9 = 3.2 | label9 = Sheffield Wednesday - 4 | color9 = #4682B4 | value10 = 3.2 | label10 = Newcastle United - 4 | color10 = black | label11 = Blackburn Rovers - 3 | value11 = 2.4 | color11 = #1C39BB | label12 = Huddersfield Town - 3 | value12 = 2.4 | color12 = #1F75FE | label13 = Wolverhampton Wanderers - 3 | value13 = 2.4 | color13 = #E49B0F | label14 = Leeds United - 3 | value14 = 2.4 | color14 = white | label15 = Preston North End - 2 | value15 = 1.6 | color15 = #191970 | label16 = Burnley- 2 | value16 = 1.6 | color16 = #800000 | label17 = Portsmouth - 2 | value17 = 1.6 | color17 = #0000CD | label18 = Tottenham Hotspur - 2 | value18 = 1.6 | color18 = white | label19 = Derby County - 2 | value19 = 1.6 | color19 = black | label20 = Sheffield United - 1 | value20 = 0.8 | color20 = #CF1020 | label21 = West Bromwich Albion - 1 | value21 = 0.8 | color21 = #1F005E | label22 = Ipswich Town - 1 | value22 = 0.8 | color22 = #0F52BA | label23 = Nottingham Forest- 1 | value23 = 0.8 | color23 = #FF2400 | label24 = Leicester City - 1 | value24 = 0.8 | color24 = #1C05B3 }} <div style="text-align:center"><small>'''De câte ori cluburile au terminat pe locurile 1, 2 și 3 în eșalonul de elită al Angliei (Premier League și diviziile anterioare)</small></div> <div style="height:510px; width:630px; margin:auto; overflow-y:scroll;"> {| class= class="wikitable" border="1" style="text-align:center; margin:auto; font-size:90%;" |-style="background-color:#ff0000; color:white;" ! width="148"| Club Sportiv !! width="60"| {{gold1}} !! width="80"| Ultima oară !! width="60"| {{silver2}} !! width="80"| Ultima oară !! width="60"| {{bronze3}} !! width="80"| Ultima oară |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Manchester United}} ||'''20 || {{blue|2013}} ||'''17 || {{blue|2021}} ||'''8 || {{blue|2023}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Liverpool}} ||'''20 || {{blue|2025}} ||'''15 || {{blue|2022}} ||'''9 || {{blue|2024}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Arsenal}} ||'''13 || {{blue|2004}} ||'''11 || {{blue|2024}} ||'''9 || {{blue|2015}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Manchester City}} ||'''10 || {{blue|2024}} ||'''6 || {{blue|2020}} ||'''5 || {{blue|2017}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Everton}} ||'''9 || {{blue|1987}} ||'''7 || {{blue|1998}} ||'''7 || {{blue|1978}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Aston Villa}} ||'''7 || {{blue|1981}} ||'''10 || {{blue|1993}} ||'''2 || {{blue|1929}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Sunderland}} ||'''6 || {{blue|1936}} ||'''5 || {{blue|1935}} ||'''8 || {{blue|1950}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Chelsea}} ||'''6 || {{blue|2017}} ||'''4 || {{blue|2011}} ||'''9 || {{blue|2022}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Newcastle}} ||'''4 || {{blue|1927}} ||'''2 || {{blue|1997}} ||'''4 || {{blue|2003}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Wednesday}} ||'''4 || {{blue|1930}} ||'''1 || {{blue|1961}} ||'''7 || {{blue|1992}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Wolves}} ||'''3 || {{blue|1959}} ||'''5 || {{blue|1960}} ||'''6 || {{blue|1961}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Leeds}} ||'''3 || {{blue|1992}} ||'''5 || {{blue|1972}} ||'''2 || {{blue|2000}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Huddersfield}} ||'''3 || {{blue|1926}} ||'''3 || {{blue|1934}} ||'''3 || {{blue|1954}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Blackburn}} ||'''3 || {{blue|1995}} ||'''1 || {{blue|1994}} ||'''3 || {{blue|1915}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Preston}} ||'''2 || {{blue|1890}} ||'''6 || {{blue|1958}} ||'''2 || {{blue|1957}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Tottenham}} ||'''2 || {{blue|1961}} ||'''5 || {{blue|2017}} ||'''8 || {{blue|2018}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Derby}} ||'''2 || {{blue|1975}} ||'''3 || {{blue|1936}} ||'''4 || {{blue|1974}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Burnley}} ||'''2 || {{blue|1960}} ||'''2 || {{blue|2005}} ||'''5 || {{blue|1966}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Portsmouth}} ||'''2 || {{blue|1950}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1955}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Nottingham}} ||'''1 || {{blue|1978}} ||'''2 || {{blue|1979}} ||'''4 || {{blue|1995}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Ipswich}} ||'''1 || {{blue|1962}} ||'''2 || {{blue|1982}} ||'''3 || {{blue|1980}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|West Brom}} ||'''1 || {{blue|1920}} ||'''2 || {{blue|1954}} ||'''1 || {{blue|1979}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Sheffield United}} ||'''1 || {{blue|1898}} ||'''2 || {{blue|1900}} ||'''- || - |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Leicester}} ||'''1 || {{blue|2016}} ||'''1 || {{blue|1929}} ||'''1 || {{blue|1928}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Charlton}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1937}} ||'''1 || {{blue|1939}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Blackpool}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1956}} ||'''1 || {{blue|1951}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Bristol}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1907}} ||'''- || - |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Oldham}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1915}} ||'''- || - |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Cardiff}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1924}} ||'''- || - |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|QPR}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1976}} ||'''- || - |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Watford}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1983}} ||'''- || - |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Southampton}} ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1984}} ||'''- || - |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Bolton}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''3 || {{blue|1925}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Notts}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''2 || {{blue|1901}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Middlesbrough}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1914}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|West Ham}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1986}} |-bgcolor=dcdcdc |align="left"| {{ClubFotbal|Crystal Palace}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1991}} |-bgcolor=F4FAFF |align="left"| {{ClubFotbal|Norwich}} ||'''- || - ||'''- || - ||'''1 || {{blue|1993}} |} </div> == Palmaresul pe orașe == {{clear}} {{location map+ |Anglia |width=450 |float=right |caption='''Locațiile campioanelor din Anglia.''' <br />[[File:Blue pog.svg|8px]] Albastru: peste 10 titluri; [[File:Green pog.svg|8px]] Verde: 6-10 titluri; [[File:Yellow pog.svg|8px]] Galben: 2-5 titluri; [[File:Red pog.svg|8px]] Roșu: un titlu. |places= {{location map~ |Anglia |lat=52.509112 |long=-1.884783 |label=[[Aston Villa FC|Birmingham]] |marksize=10 |mark = Green pog.svg |position=left}} {{location map~ |Anglia |lat=53.440845 |long=-2.380223 |label_size=80 |label=[[Blackburn|Blackburn]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=53.571551 |long=-2.143624 |label_size=80|label=[[Burnley FC|Burnley ]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} {{location map~ |Anglia |lat=52.551551 |long=-1.283624 |label_size=80|label=[[Derby County FC|Derby]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=53.471 |long=-1.32 |label_size=80 |label=[[Leeds|Leeds]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=right}} {{location map~ |Anglia |lat=52.055061 |long=1.144831 |label_size=80|label=[[Ipswich Town FC|{{nowrap|Ipswich }}]] |label size=80|position=top}} {{location map~ |Anglia |lat=53.381 |long=-1.36 |label_size=80 |label=[[Huddersfield|Huddersfield]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=right}} {{location map~ |Anglia |lat=52.620392 |long=-1.142267 |label_size=80|label=[[Leicester City FC|Leicester]]|position=right}} {{location map~ |Anglia |lat=51.5155 |long= -0.0922 |label='''[[Londra]]''' |marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=53.430845 |long=-2.960223 |label='''[[Liverpool|Liverpool]]''' |marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=left}} {{Location map~ |Anglia |lat=53.483056 |long=-2.200278 |label='''[[Manchester]]''' |marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=top}} {{location map~ |Anglia |lat=54.9756 |long=-1.6017 |label_size=80|label=[[Newcastle United FC|Newcastle-upon-Tyne]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} {{location map~ |Anglia |lat=52.9399 |long=-1.1329 |label_size=80|label=[[Nottingham Forest FC|Nottingham ]]|position=right}} {{location map~ |Anglia |lat=50.782 |long=-1.058 |label_size=80 |label=[[Portsmouth FC|Portsmouth]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=53.772 |long=-2.688 |label_size=80 |label=[[Preston North End F.C.|Preston]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} {{location map~ |Anglia |lat=53.411 |long=-1.5 |label_size=80 |label=[[Sheffield|Sheffield ]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=54.5400 |long=-1.2249 |label= [[Sunderland AFC|Sunderland]] |marksize=10 |mark = Green pog.svg |position=left}} {{location map~ |Anglia |lat=52.310225 |long=-1.590389 |label_size=80|label=[[West Bromwich Albion FC|West Bromwich]] |position=bottom}} {{location map~ |Anglia |lat=52.590225 |long=-2.130389 |label_size=80|label=[[Wolverhampton Wanderers FC|Wolverhampton]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} <!--DISPLAY OF LONDON TEAMS IN UPPER RIGHT CORNER--> {{Location map~ |Anglia |mark=TransparentPlaceholder.png |marksize=1 |lat=55.7 |long=-0.2 |label_size=80|label='''Echipe londoneze:'''<br /> [[Arsenal FC|Arsenal]]<br/> [[Chelsea FC|Chelsea]]<br/> [[Tottenham Hotspur FC|Tottenham&nbsp;Hotspur]]<br/> |position=right}} }} {| class="wikitable" |- ! width="100"| Orașul ! width="50"| Titluri ! Cluburi |- | [[Fișier:Arms of the City of Manchester.svg|20px]] [[Manchester]] | <div style="text-align:center"> 30 | [[Manchester United]] (20), [[Manchester City]] (10) |- | [[Fișier:Coat of arms of Liverpool City Council.png|20px]] [[Liverpool]] | <div style="text-align:center"> 29 | [[Liverpool FC]] (20), [[Everton]] (9) |- | [[Fișier:Coat of Arms of London County Council.svg|20px]] [[Londra]] | <div style="text-align:center"> 21 | [[Arsenal]] (13), [[Chelsea]] (6), [[Tottenham]] (2) |- | [[Fișier:Coat of arms of Birmingham.svg|18px]] [[Birmingham]] | <div style="text-align:center"> 7 | [[Aston Villa]] (7), |- | [[Fișier:Coat of arms of Sunderland City Council.png|20px]] [[Sunderland]] | <div style="text-align:center"> 6 | [[Sunderland AFC]] (6), |- | [[Fișier:Coat of arms of Sheffield City Council.svg|20px]] [[Sheffield]] | <div style="text-align:center"> 5 | [[Sheffield Wednesday FC|Sheffield Wednesday]] (4), [[Sheffield United FC]] (1) |- | [[Fișier:Coat of arms of Newcastle upon Tyne City Council.png|20px]] [[Newcastle-upon-Tyne]] | <div style="text-align:center"> 4 | [[Newcastle United FC|Newcastle United]] (4), |- | [[Fișier:Wolverhampton Wanderers.svg|20px]] [[Wolverhampton]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[Wolverhampton Wanderers FC|Wolves]] (3), |- | [[Fișier:Coat of Arms of Leeds City Council.svg|20px]] [[Leeds]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[Leeds United FC|Leeds United]] (3), |- | [[Fișier:Coat of Arms of Huddersfield County Borough Council.svg|20px]] [[Huddersfield]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[Huddersfield Town FC]] (3), |- | [[Fișier:Blackburn.svg|20px]] [[Blackburn]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[Blackburn Rovers FC]] (3), |- | [[Fișier:Preston City Council - coat of arms.png|20px]] [[Preston]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[Preston North End|Preston]] (2) |- | [[Fișier:Coat of arms of Derby.svg|20px]] [[Derby]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[Derby County FC]] (2) |- | [[Fișier:Burnley F.C. Logo.svg|20px]] [[Burnley]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[Burnley FC]] (2) |- | [[Fișier:Coat of Arms of Portsmouth.svg|20px]] [[Portsmouth]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[Portsmouth F.C.]] (2) |- | [[Fișier:Grand coat of arms of Nottingham.svg|20px]] [[Nottingham ]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[Nottingham Forest FC]] (1) |- | [[Fișier:Coat of Arms of Ipswich Borough Council.svg|20px]] [[Ipswich ]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[Ipswich Town FC]] (1) |- | [[Fișier:West Bromwich Albion.svg|20px]] [[West Bromwich]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[West Bromwich Albion FC]] (1) |- | [[Fișier:Coat of Arms of Leicester City Council.svg|20px]] [[Leicester]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[Leicester City FC]] (1) |- |} == Echipele în top 3 == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor în Premier League !style="background-color:#ff0000; color:black;"| <table style="width:1030px"> <tr> <td style="background-color:white; width:6%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:13%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:13%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:13%">'''Locul 3</td> <td style="background-color:white; width:6%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:13%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:13%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:13%">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | <div style="height:377px; width:1050px; overflow:auto;"> <table style="width:1030px"> <tr> <th style="width:6%">[[2025]]</th> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td style="width:13%"> </td> <td style="width:13%"> </td> <th style="width:6%">[[2026]]</th> <td style="width:13%"> </td> <td style="width:13%"> </td> <td style="width:13%"> </td> </tr> <tr> <th>[[2023]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <th>[[2024]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[2021]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <th>[[2022]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> </tr> <tr> <th>[[2019]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[2020]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[2017]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <th>[[2018]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[2015]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[2016]]</th> <td>{{ClubFotbal|Leicester}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[2013]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[2014]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> </tr> <tr> <th>[[2011]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <th>[[2012]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> </tr> <tr> <th>[[2009]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[2010]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> </tr> <tr> <th>[[2007]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <th>[[2008]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> </tr> <tr> <th>[[2005]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <th>[[2006]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[2003]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <th>[[2004]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[2001]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <th>[[2002]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[1999]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[2000]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> </tr> <tr> <th>[[1997]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[1998]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[1995]]</th> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <th>[[1996]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[1993]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Norwich}}</td> <th>[[1994]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor (1889-1992), înainte de Premier League !style="background-color:#ff0000; color:black;"| <table style="width:1030px"> <tr> <td style="background-color:white; width:6%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:13%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:13%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:13%">'''Locul 3</td> <td style="background-color:white; width:6%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:13%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:13%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:13%">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | <div style="height:377px; width:1050px; overflow:auto;"> <table style="width:1030px"> <tr> <th style="width:6%">[[1991]]</th> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Crystal Palace}}</td> <th style="width:6%">[[1992]]</th> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td style="width:13%">{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> </tr> <tr> <th>[[1989]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <th>[[1990]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1987]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <th>[[1988]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1985]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <th>[[1986]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|West Ham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1983]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Watford}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <th>[[1984]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Southampton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1981]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[1982]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[1979]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <td>{{ClubFotbal|West Brom}}</td> <th>[[1980]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1977]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <th>[[1978]]</th> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> </tr> <tr> <th>[[1975]]</th> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <th>[[1976]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|QPR}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> </tr> <tr> <th>[[1973]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <th>[[1974]]</th> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> </tr> <tr> <th>[[1971]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <th>[[1972]]</th> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[1969]]</th> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <th>[[1970]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> </tr> <tr> <th>[[1967]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nottingham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <th>[[1968]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> </tr> <tr> <th>[[1965]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <th>[[1966]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leeds}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> </tr> <tr> <th>[[1963]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <th>[[1964]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> </tr> <tr> <th>[[1961]]</th> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <th>[[1962]]</th> <td>{{ClubFotbal|Ipswich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1959]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[1960]]</th> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1957]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <th>[[1958]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1955]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Portsmouth}}</td> <th>[[1956]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> </tr> <tr> <th>[[1953]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <th>[[1954]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|West Brom}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> </tr> <tr> <th>[[1951]]</th> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackpool}}</td> <th>[[1952]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> </tr> <tr> <th>[[1949]]</th> <td>{{ClubFotbal|Portsmouth}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <th>[[1950]]</th> <td>{{ClubFotbal|Portsmouth}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1947]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <th>[[1948]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> </tr> <tr> <th>[[1939]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Charlton}}</td> <th>1940-46</th> <th colspan=3 style="text-align:center">Campionatul suspendat din cauza celui [[Al doilea Război Mondial|de-al doilea război mondial]].</th> </tr> <tr> <th>[[1937]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Charlton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <th>[[1938]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> </tr> <tr> <th>[[1935]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <th>[[1936]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> </tr> <tr> <th>[[1933]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <th>[[1934]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> </tr> <tr> <th>[[1931]]</th> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <th>[[1932]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> </tr> <tr> <th>[[1929]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leicester}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <th>[[1930]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> </tr> <tr> <th>[[1927]]</th> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <th>[[1928]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Leicester}}</td> </tr> <tr> <th>[[1925]]</th> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|West Brom}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bolton}}</td> <th>[[1926]]</th> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Arsenal}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1923]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <th>[[1924]]</th> <td>{{ClubFotbal|Huddersfield}}</td> <td>{{ClubFotbal|Cardiff}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1921]]</th> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bolton}}</td> <th>[[1922]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Tottenham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> </tr> <tr> <th>1916-19</th> <th colspan=3 style="text-align:center">Campionatul suspendat din cauza [[Primul Război Mondial|primului război mondial]].</th> <th>[[1920]]</th> <td>{{ClubFotbal|West Brom}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chelsea}}</td> </tr> <tr> <th>[[1914]]</th> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Middlesbrough}}</td> <th>[[1915]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Oldham}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> </tr> <tr> <th>[[1912]]</th> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <th>[[1913]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> </tr> <tr> <th>[[1910]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <th>[[1911]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1908]]</th> <td>{{ClubFotbal|Manchester United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <th>[[1909]]</th> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1906]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <th>[[1907]]</th> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bristol}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> </tr> <tr> <th>[[1904]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <th>[[1905]]</th> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Manchester City}}</td> </tr> <tr> <th>[[1902]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Newcastle}}</td> <th>[[1903]]</th> <td>{{ClubFotbal|Wednesday}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> </tr> <tr> <th>[[1900]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sheffield United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <th>[[1901]]</th> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Notts}}</td> </tr> <tr> <th>[[1898]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sheffield United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> <th>[[1899]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Liverpool}}</td> <td>{{ClubFotbal|Burnley}}</td> </tr> <tr> <th>[[1896]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <th>[[1897]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sheffield United}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> </tr> <tr> <th>[[1894]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Derby}}</td> <th>[[1895]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> </tr> <tr> <th>[[1892]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bolton}}</td> <th>[[1893]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sunderland}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> </tr> <tr> <th>[[1890]]</th> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blackburn}}</td> <th>[[1891]]</th> <td>{{ClubFotbal|Everton}}</td> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Notts}}</td> </tr> <tr> <th>[[1889]]</th> <td>{{ClubFotbal|Preston}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aston Villa}}</td> <td>{{ClubFotbal|Wolves}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} ==Top 22== * Clasament cu echipele care au câștigat cele mai multe trofee majore pe plan intern. {{col-start|width=109%}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%;" |- style="background:#efefef;" ! style="background:silver;" | {{white|Top 22}} ! style="background:silver;" | {{white|Club Sportiv}} ! style="background:silver;" | {{white|Campionat}} ! width="15%"; style="background:silver;" | {{white|Cupa}} ! style="background:silver;" | {{white|Cupa Ligii}} ! style="background:silver;" | {{white|Supercupa}} ! style="background:silver;" | {{white|Total}} [[File:Simple gold cup.svg|16px]] |- ! 1 | align="left"| {{ClubFotbal|Manchester United}} || 20 || 13 || 6 || 21 ! 60 |- ! 2 | align="left"| {{ClubFotbal|Liverpool}} || 20 || 8 || 10 || 16 ! 54 |- ! 3 | align="left"| {{ClubFotbal|Arsenal}} || 13 || 14 || 2 || 17 ! 46 |- ! 4 | align="left"| {{ClubFotbal|Manchester City}} || 10 || 7 || 8 || 7 ! 32 |- ! 5 | align="left"| {{ClubFotbal|Everton}} || 9 || 5 || 0 || 9 ! 23 |- ! 6 | align="left"| {{ClubFotbal|Chelsea}} || 6 || 8 || 5 || 4 ! 23 |- ! 7 | align="left"| {{ClubFotbal|Tottenham}} || 2 || 8 || 4 || 7 ! 21 |- ! 8 | align="left"| {{ClubFotbal|Aston Villa}} || 7 || 7 || 5 || 1 ! 20 |- ! 9 | align="left"| {{ClubFotbal|Wolves}} || 3 || 4 || 2 || 4 ! 13 |- ! 10 | align="left"| {{ClubFotbal|Newcastle}} || 4 || 6 || 1 || 1 ! 12 |- ! 11 | align="left"| {{ClubFotbal|Blackburn}} || 3 || 6 || 1 || 1 ! 11 |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%;" |- style="background:#efefef;" ! style="background:silver;" | {{white|Top 22}} ! style="background:silver;" | {{white|Club Sportiv}} ! style="background:silver;" | {{white|Campionat}} ! width="15%"; style="background:silver;" | {{white|Cupa}} ! style="background:silver;" | {{white|Cupa Ligii}} ! style="background:silver;" | {{white|Supercupa}} ! style="background:silver;" | {{white|Total}} [[File:Simple gold cup.svg|16px]] |- ! 12 | align="left"| {{ClubFotbal|Sunderland}} || 6 || 2 || 0 || 1 ! 9 |- ! 13 | align="left"| {{ClubFotbal|Wednesday}} || 4 || 3 || 1 || 1 ! 9 |- ! 14 | align="left"| {{ClubFotbal|West Brom}} || 1 || 5 || 1 || 2 ! 9 |- ! 15 | align="left"| {{ClubFotbal|Nottingham}} || 1 || 2 || 4 || 1 ! 8 |- ! 16 | align="left"| {{ClubFotbal|Leeds}} || 3 || 1 || 1 || 2 ! 7 |- ! 17 | align="left"| {{ClubFotbal|Leicester}} || 1 || 1 || 3 || 2 ! 7 |- ! 18 | align="left"| {{ClubFotbal|Huddersfield}} || 3 || 1 || 0 || 1 ! 5 |- ! 19 | align="left"| {{ClubFotbal|Portsmouth}} || 2 || 2 || 0 || 1 ! 5 |- ! 20 | align="left"| {{ClubFotbal|Burnley}} || 2 || 1 || 0 || 2 ! 5 |- ! 21 | align="left"| {{ClubFotbal|Sheffield United}} || 1 || 4 || 0 || 0 ! 5 |- ! 22 | align="left"| {{ClubFotbal|Bolton}} || 0 || 4 || 0 || 1 ! 5 |} {{col-end}} ==Palmares în competițiile europene și internaționale== {| class="wikitable" style="text-align: center; font-size: 90%;" |+Echipele care au jucat finale de cupă europeană sau internațională ! style="background: #0bf; color:white;" text-align: rowspan="2"| Club Sportiv ! colspan="2"| [[Liga Campionilor]] ! colspan="2" | [[Liga Campionilor|Cupa Campionilor]] ! colspan="2"| [[Europa League]] ! colspan="2"| [[Cupa UEFA]] ! colspan="2"| [[Cupa Orașelor Târguri]] ! colspan="2"| [[Cupa Cupelor]] ! colspan="2"| [[Supercupa Europei]] ! colspan="2"| [[Campionatul Mondial al Cluburilor|CM al Cluburilor ]] ! colspan="2"| [[Cupa Intercontinentală]] ! colspan="2"| [[Cupa Intertoto]] |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Campioni ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Pierdut |- | rowspan="1"|[[Liverpool FC|Liverpool]] |2 |3 |4 |1 |0 |1 |3 |0 |rowspan=1 colspan="2"|- |0 |1 |4 |2 |1 |1 |0 |2 |rowspan=1 colspan="2"|- |- | [[Manchester United]] |2 |2 |1 |0 |1 |1 |rowspan=1 colspan="4"|- |1 |0 |1 |3 |1 |0 |1 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |- | [[Chelsea]] |2 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |2 |0 |rowspan=1 colspan="4"|- |2 |0 |1 |3 |0 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- | [[Nottingham Forest F.C.|Nottingham]] |rowspan=1 colspan="2"|- |2 |0 |rowspan=1 colspan="6"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |1 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |0 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |- | [[Aston Villa]] |rowspan=1 colspan="2"|- |1 |0 |rowspan=1 colspan="8"|- |1 |0 |rowspan=1 colspan="2"|- |0 |1 |2 |0 |- |[[Manchester City]] |1 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="6"|- |1 |0 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- | [[Arsenal FC|Arsenal]] |0 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |0 |1 |0 |1 |1 |0 |1 |2 |0 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- |[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham]] |0 |1 |rowspan=1 colspan="2"|-||-||- |2 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |1 |0 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- | [[Leeds United FC|Leeds United]] |rowspan=1 colspan="2"|- |0 |1 |rowspan=1 colspan="4"|- |2 |1 |0 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- |[[Fulham]] |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |0 |1 |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |1 |0 |- |[[Ipswich Town FC|Ipswich]] |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |1 |0 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- |[[Middlesbrough FC|Middlesbrough]] |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |0 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- |[[Wolverhampton Wanderers FC|Wolves]] |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |0 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- |[[Newcastle United FC|Newcastle]] |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |1 |0 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |1 |1 |- |[[Birmingham City FC|Birmingham]] |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |0 |2 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- |[[Londra XI]] |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |0 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- |[[West Ham United|West Ham]] |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="6"|- |1 |1 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |1 |0 |- |[[Everton]] |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="6"|- |1 |0 |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |- |[[Blackburn Rovers FC|Blackburn]] |rowspan=1 colspan="4"|- |rowspan=1 colspan="6"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="2"|- |rowspan=1 colspan="4"|- |1 |0 |- |} ===Clasament pe competiții=== ====[[Liga Campionilor]]==== {| class="wikitable" style="font-size: 90%;" |- !style="background: #3ba; color:white;" colspan="6"|Liga Campionilor / Cupa Campionilor Europeni |- !style="background-color:#5da; color:white;"|Locul !style="background-color:#5da; color:white;"|Club Sportiv !style="background-color:#5da; color:white;"|Campioni !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii !style="background-color:#5da; color:white;"|Finaliști !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii |- ! 1 |[[Liverpool FC|Liverpool]] |align=center|6 |[[Cupa Campionilor Europeni 1976-1977|1977]], [[Cupa Campionilor Europeni 1977-1978|1978]], [[Cupa Campionilor Europeni 1980-1981|1981]], [[Cupa Campionilor Europeni 1983-1984|1984]], [[Liga Campionilor 2004-2005|2005]], [[Liga Campionilor 2018-2019|2019]] |align=center|3 |[[Cupa Campionilor Europeni 1984-1985|1985]], [[Liga Campionilor 2006-2007|2007]], [[Liga Campionilor 2017-2018|2018]], [[Liga Campionilor 2021-2022|2022]] |- ! 2 |[[Manchester United]] |align=center|3 |[[Cupa Campionilor Europeni 1967-1968|1968]], [[Liga Campionilor 1998-1999|1999]], [[Liga Campionilor 2007-2008|2008]] |align=center|2 |[[Liga Campionilor 2008-2009|2009]], [[Liga Campionilor 2010-2011|2011]] |- ! 3 |[[Chelsea]] |align=center|2 |[[Liga Campionilor 2011-2012|2012]], [[Liga Campionilor 2020-2021|2021]] |align=center|1 |[[Liga Campionilor 2007-2008|2008]] |- ! 4 |[[Nottingham Forest F.C.|Nottingham]] |align=center|2 | [[Cupa Campionilor Europeni 1978-1979|1979]], [[Cupa Campionilor Europeni 1979-1980|1980]] |align=center| - | |- !5 |[[Manchester City]] |align=center|1 |[[Liga Campionilor 2022-2023|2023]] |align=center|1 |[[Liga Campionilor 2020-2021|2021]] |- !6 |[[Aston Villa]] |align=center|1 |[[Cupa Campionilor Europeni 1981-1982|1982]] |align=center|- | |- !rowspan=3 |7 |[[Leeds United]] |align=center|- | |align=center|1 |[[Cupa Campionilor Europeni 1974-1975|1975]] |- |[[Arsenal FC|Arsenal]] |align=center|- | |align=center|1 |[[Liga Campionilor 2005-2006|2006]] |- |[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham]] |align=center|- | |align=center|1 |[[Liga Campionilor 2018-2019|2019]] |} ====[[UEFA Europa League]]==== {| class="wikitable" style="font-size: 90%;" |- !style="background: #3ba; color:white;" colspan="6"|UEFA Europa League / Cupa UEFA / Cupa Orașelor Târguri |- !style="background-color:#5da; color:white;"|Locul !style="background-color:#5da; color:white;"|Club Sportiv !style="background-color:#5da; color:white;"|Campioni !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii !style="background-color:#5da; color:white;"|Finaliști !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii |- ! 1 |[[Liverpool FC|Liverpool]] |align=center|3 | [[Cupa UEFA 1972-1973|1973]], [[Cupa UEFA 1975-1976|1976]], [[Cupa UEFA 2000-2001|2001]] |align=center|1 |[[UEFA Europa League 2015-2016|2016]] |- ! rowspan=2| 2 |[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham]] |align=center|2 | [[Cupa UEFA 1971-1972|1972]], [[Cupa UEFA 1983-1984|1984]] |align=center|1 | [[Cupa UEFA 1973-1974|1974]] |- |[[Leeds United]] |align=center|2 |[[Cupa Orașelor Târguri 1967-1968|1968]], [[Cupa Orașelor Târguri 1970-1971|1971]] |align=center|1 |[[Cupa Orașelor Târguri 1966-1967|1967]] |- ! 3 |[[Chelsea]] |align=center|2 |[[UEFA Europa League 2012-2013|2013]], [[UEFA Europa League 2018-2019|2019]] |align=center|- | |- ! 4 |[[Arsenal FC|Arsenal]] |align=center|1 |[[Cupa Orașelor Târguri 1969-1970|1970]] |align=center|2 |[[Cupa UEFA 1999-2000|2000]], [[UEFA Europa League 2018-2019|2019]] |- ! 5 |[[Manchester United]] |align=center|1 |[[UEFA Europa League 2016-2017|2017]] |align=center|1 |[[UEFA Europa League 2020-2021|2021]] |- ! rowspan=2| 6 |[[Ipswich Town]] |align=center|1 | [[Cupa UEFA 1980-1981|1981]] |align=center| - | |- |[[Newcastle United]] |align=center|1 |[[Cupa Orașelor Târguri 1968-1969|1969]] |align=center|- | |- ! 7 |[[Birmingham City]] |align=center|- | |align=center|2 |[[Cupa Orașelor Târguri 1958-1960|1960]], [[Cupa Orașelor Târguri 1960-1961|1961]] |- ! rowspan=4 | 8 |[[Fulham FC|Fulham]] |align=center|- | |align=center|1 |[[UEFA Europa League 2009-2010|2010]] |- |[[Middlesbrough FC|Middlesbrough]] |align=center|- | |align=center|1 |[[Cupa UEFA 2005-2006|2006]] |- |[[Wolverhampton Wanderers|Wolves]] |align=center| - | |align=center|1 | [[Cupa UEFA 1971-1972|1972]] |- |[[London XI]] |align=center|- | |align=center|1 |[[Cupa Orașelor Târguri 1955-1958|1958]] |- |} ====[[Supercupa Europei]]==== {| class="wikitable" style="font-size: 90%;" |- !style="background: #3ba; color:white;" colspan="6"|Supercupa Europei |- !style="background-color:#5da; color:white;"|Locul !style="background-color:#5da; color:white;"|Club Sportiv !style="background-color:#5da; color:white;"|Campioni !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii !style="background-color:#5da; color:white;"|Finaliști !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii |- ! 1 |[[Liverpool FC|Liverpool]] |align=center|4 | [[Supercupa Europei 1977|1977]], [[Supercupa Europei 2001|2001]], [[Supercupa Europei 2005|2005]], [[Supercupa Europei 2019|2019]] |align=center|2 |[[Supercupa Europei 1978|1978]], [[Supercupa Europei 1984|1984]] |- ! rowspan=2 |2 |[[Manchester United]] |align=center|1 | [[Supercupa Europei 1991|1991]] |align=center|3 | [[Supercupa Europei 1999|1999]], [[Supercupa Europei 2008|2008]], [[Supercupa Europei 2017|2017]] |- |[[Chelsea FC|Chelsea]] |align=center|1 |[[Supercupa Europei 1998|1998]] |align=center|3 |[[Supercupa Europei 2012|2012]], [[Supercupa Europei 2013|2013]], [[Supercupa Europei 2019|2019]] |- ! 3 |[[Nottingham Forest FC|Nottingham]] |align=center|1 | [[Supercupa Europei 1979|1979]] |align=center|1 | [[Supercupa Europei 1980|1980]] |- ! rowspan=2 |4 |[[Aston Villa]] |align=center|1 | [[Supercupa Europei 1982|1982]] |align=center|- | |- |[[Manchester City FC|Manchester City]] |align=center|1 | [[Supercupa Europei 2023|2023]] |align=center|- | |- ! 6 |[[Arsenal FC|Arsenal]] |align=center|- | |align=center|1 | [[Supercupa Europei 1994|1994]] |} ====[[Campionatul Mondial al Cluburilor]]==== {| class="wikitable" style="font-size: 90%;" |- !style="background: #3ba; color:white;" colspan="6"|Campionatul Mondial al Cluburilor / Cupa Intercontinentală |- !style="background-color:#5da; color:white;"|Locul !style="background-color:#5da; color:white;"|Club Sportiv !style="background-color:#5da; color:white;"|Campioni !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii !style="background-color:#5da; color:white;"|Finaliști !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii |- ! 1 |[[Manchester United]] |align=center|2 | [[Cupa Intercontinentală 1999|1999]], [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2008|2008]] |align=center|1 | [[Cupa Intercontinentală 1968|1968]] |- ! 2 |[[Liverpool FC|Liverpool]] |align=center|1 | [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2019|2019]] |align=center|3 | [[Cupa Intercontinentală 1981|1981]], [[Cupa Intercontinentală 1984|1984]], [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2005|2005]] |- ! 3 |[[Chelsea]] |align=center|1 | [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2021|2021]] |align=center|1 | [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2012|2012]] |- ! 4 |[[Manchester City]] |align=center|1 | [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2023|2023]] |align=center|- | |- ! rowspan=2 |5 |[[Nottingham Forest F.C.|Nottingham]] |align=center|- | |align=center|1 | [[Cupa Intercontinentală 1980|1980]] |- |[[Aston Villa]] |align=center|- | |align=center|1 | [[Cupa Intercontinentală 1982|1982]] |} {{col-start}} {{col-2}} '''[[Cupa Cupelor UEFA]]''' {| class="wikitable" style="font-size: 90%;" |- !style="background: #3ba; color:white;" colspan="6"|Cupa Cupelor UEFA |- !style="background-color:#5da; color:white;"|Locul !style="background-color:#5da; color:white;"|Club Sportiv !style="background-color:#5da; color:white;"|Campioni !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii !style="background-color:#5da; color:white;"|Finaliști !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii |- ! 1 |[[Chelsea]] |align=center|2 | [[Cupa Cupelor 1970-1971|1971]], [[Cupa Cupelor 1997-1998|1998]] |align=center|- | |- ! 2 |[[Arsenal FC|Arsenal]] |align=center|1 | [[Cupa Cupelor 1993-1994|1994]] |align=center|2 | [[Cupa Cupelor 1979-1980|1980]], [[Cupa Cupelor 1994-1995|1995]] |- ! 3 |[[West Ham United]] |align=center|1 | [[Cupa Cupelor 1964-1965|1965]] |align=center|1 | [[Cupa Cupelor 1975-1976|1976]] |- ! rowspan=4 |4 |[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham]] |align=center|1 | [[Cupa Cupelor 1962-1963|1963]] |align=center|- | |- |[[Manchester City]] |align=center|1 |[[Cupa Cupelor 1969-1970|1970]] |align=center|- | |- |[[Everton]] |align=center|1 | [[Cupa Cupelor 1984-1985|1985]] |align=center|- | |- |[[Manchester United]] |align=center|1 | [[Cupa Cupelor 1990-1991|1991]] |align=center|- | |- ! rowspan=2 |5 |[[Liverpool FC|Liverpool]] |align=center|- | |align=center|1 |[[Cupa Cupelor 1965-1966|1966]] |- |[[Leeds United]] |align=center|- | |align=center|1 | [[Cupa Cupelor 1972-1973|1973]] |- |} {{col-2}} '''[[Cupa UEFA Intertoto]] {| class="wikitable" style="font-size: 90%;" |- !style="background: #3ba; color:white;" colspan="6"|Cupa UEFA Intertoto |- !style="background-color:#5da; color:white;"|Locul !style="background-color:#5da; color:white;"|Club Sportiv !style="background-color:#5da; color:white;"|Campioni !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii !style="background-color:#5da; color:white;"|Finaliști !style="background-color:#5da; color:white;"|Anii |- ! 1 | [[Aston Villa]] |align=center|2 | [[Cupa UEFA Intertoto 2001|2001]], [[Cupa UEFA Intertoto 2008|2008]] |align=center| - | |- ! 2 |[[Newcastle United]] |align=center|1 | [[Cupa UEFA Intertoto 2006|2006]] |align=center|1 | [[Cupa UEFA Intertoto 2001|2001]] |- ! rowspan=3 | 3 |[[West Ham United]] |align=center|1 |[[Cupa UEFA Intertoto 1999|1999]] |align=center|- | |- |[[Fulham FC|Fulham]] |align=center|1 |[[Cupa UEFA Intertoto 2002|2002]] |align=center|- | |- |[[Blackburn Rovers]] |align=center|1 |[[Cupa UEFA Intertoto 2007|2007]] |align=center|- | |} {{col-end}}</div> === Finale === {{update}} {| class="wikitable" style="font-size: 90%;" !colspan=9 style="background: #0bf; color:white;"|Finale jucate în cupele europene și intercontinentale |- !colspan=4|Câștigate !width=1% rowspan=60| !colspan=4|Pierdute |- !Anul !{{Tooltip|Campioni}} !{{Tooltip|Scor}} !{{Tooltip|Adversar}} !Anul !{{Tooltip|Învinși}} !{{Tooltip|Scor}} !{{Tooltip|Adversar}} |- |[[Cupa Cupelor 1962-1963|1963]] |{{flagicon|ENG}} [[Tottenham]] ||'''5 - 1'''|| {{flagicon|ESP}} [[Atlético Madrid]] |[[Cupa Orașelor Târguri 1955-1958|1958]] |{{flagicon|ENG}} [[London XI]]||'''2 - 8'''|| {{flagicon|ESP}} [[FC Barcelona]] |- ||[[Cupa Cupelor 1964-1965|1965]] |{{flagicon|ENG}} [[West Ham United]]||'''2 - 0'''|| {{flagicon|GER}} [[1860 München]] |[[Cupa Orașelor Târguri 1958-1960|1960]] |{{flagicon|ENG}} [[Birmingham City]] ||'''1 - 4'''|| {{flagicon|ESP}} [[FC Barcelona]] |- |[[Cupa Orașelor Târguri 1967-1968|1968]] |{{flagicon|ENG}} [[Leeds United]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|HUN}} [[Ferencváros]] |[[Cupa Orașelor Târguri 1960-1961|1961]] |{{flagicon|ENG}} [[Birmingham City]] ||'''2 - 4'''|| {{flagicon|ITA}} [[AS Roma]] |- |[[Cupa Campionilor Europeni 1967-1968|1968]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''4 - 1'''|| {{flagicon|POR}} [[Benfica]] |[[Cupa Cupelor 1965-1966|1966]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''1 - 2'''|| {{flagicon|GER}} [[Borussia Dortmund]] |- |[[Cupa Orașelor Târguri 1968-1969|1969]] |{{flagicon|ENG}} [[Newcastle United]] ||'''6 - 2'''|| {{flagicon|HUN}} [[Újpest]] |[[Cupa Orașelor Târguri 1966-1967|1967]] |{{flagicon|ENG}} [[Leeds United]] ||'''0 - 2'''|| {{flagicon|CRO}} [[Dinamo Zagreb]] |- |[[Cupa Orașelor Târguri 1969-1970|1970]] |{{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenal]]||'''4 - 3'''|| {{flagicon|BEL}} [[Anderlecht]] |[[Cupa Intercontinentală 1968|1968]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''1 - 2'''|| {{flagicon|ARG}} [[Estudiantes de La Plata|Estudiantes]] |- |[[Cupa Cupelor 1969-1970|1970]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester City]] ||'''2 - 1'''|| {{flagicon|POL}} [[Górnik Zabrze]] |[[Cupa UEFA 1971-1972|1972]] |{{flagicon|ENG}} [[Wolverhampton Wanderers|Wolves]] ||'''2 - 3'''|| {{flagicon|ENG}} [[Tottenham]] |- |[[Cupa Orașelor Târguri 1970-1971|1971]] |{{flagicon|ENG}} [[Leeds United]] '''([[away goals|a]]) ||'''3 - 3'''|| {{flagicon|ITA}} [[Juventus]] |[[Cupa Cupelor 1972-1973|1973]] |{{flagicon|ENG}} [[Leeds United]] ||'''0 - 1'''|| {{flagicon|ITA}} [[AC Milan]] |- |[[Cupa Cupelor 1970-1971|1971]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''3 - 2'''|| {{flagicon|ESP}} [[Real Madrid]] |[[Cupa UEFA 1973-1974|1974]] |{{flagicon|ENG}} [[Tottenham]] ||'''2 - 4'''|| {{flagicon|NED}} [[Feyenoord]] |- |[[Cupa UEFA 1971-1972|1972]] |{{flagicon|ENG}} [[Tottenham]] ||'''3 - 2'''|| {{flagicon|ENG}} [[Wolverhampton Wanderers|Wolves]] |[[Cupa Campionilor Europeni 1974-1975|1975]] |{{flagicon|ENG}} [[Leeds United]] ||'''0 - 2'''|| {{flagicon|GER}} [[Bayern München]] |- |[[Cupa UEFA 1972-1973|1973]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''3 - 2'''|| {{flagicon|GER}} [[Borussia Mönchengladbach|Mönchengladbach]] |[[Cupa Cupelor 1975-1976|1976]] |{{flagicon|ENG}} [[West Ham United]] ||'''2 - 4'''|| {{flagicon|BEL}} [[Anderlecht]] |- |[[Cupa UEFA 1975-1976|1976]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''4 - 3'''|| {{flagicon|BEL}} [[Club Brugge]] ||[[Supercupa Europei 1978|1978]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''3 - 4'''|| {{flagicon|BEL}} [[Anderlecht]] |- |[[Cupa Campionilor Europeni 1976-1977|1977]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''3 - 1'''|| {{flagicon|GER}} [[Borussia Mönchengladbach|Mönchengladbach]] |[[Cupa Cupelor 1979-1980|1980]] |{{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenal]] ||'''0 - 0'''|| {{flagicon|SPA}} [[Valencia CF|Valencia]] '''([[Penalty|pen.]]) |- |[[Supercupa Europei 1977|1977]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''7 - 1'''|| {{flagicon|GER}} [[Hamburger SV]] |[[Supercupa Europei 1980|1980]] |{{flagicon|ENG}} [[Nottingham Forest]] ||'''2 - 2'''|| {{flagicon|SPA}} [[Valencia CF|Valencia]] '''([[away goals|a]]) |- |[[Cupa Campionilor Europeni 1977-1978|1978]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|BEL}} [[Club Brugge]] |[[Cupa Intercontinentală 1980|1980]] |{{flagicon|ENG}} [[Nottingham Forest]] ||'''0 - 1'''|| {{flagicon|URU}} [[Club Nacional de Football|Nacional]] |- |[[Cupa Campionilor Europeni 1978-1979|1979]] |{{flagicon|ENG}} [[Nottingham Forest]] ||'''3 - 1'''|| {{flagicon|SWE}} [[Malmö FF]] |[[Cupa Intercontinentală 1981|1981]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''0 - 3'''|| {{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |- |[[Supercupa Europei 1979|1979]] |{{flagicon|ENG}} [[Nottingham Forest]] ||'''2 - 1'''|| {{flagicon|SPA}} [[FC Barcelona]] |[[Cupa Intercontinentală 1982|1982]] |{{flagicon|ENG}} [[Aston Villa]] ||'''0 - 2'''|| {{flagicon|URU}} [[Peñarol]] |- |[[Cupa Campionilor Europeni 1979-1980|1980]] |{{flagicon|ENG}} [[Nottingham Forest]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|GER}} [[Hamburger SV]] |[[Cupa Intercontinentală 1984|1984]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''0 - 1'''|| {{flagicon|ARG}} [[Independiente]] |- |[[Cupa Campionilor Europeni 1980-1981|1981]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|SPA}} [[Real Madrid]] |[[Supercupa Europei 1984|1984]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''0 - 2'''|| {{flagicon|ITA}} [[Juventus]] |- |[[Cupa UEFA 1980-1981|1981]] |{{flagicon|ENG}} [[Ipswich Town]] ||'''5 - 4'''|| {{flagicon|NED}} [[AZ Alkmaar]] |[[Cupa Campionilor Europeni 1984-1985|1985]] ||{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''0 - 1'''|| {{flagicon|ITA}} [[Juventus]] |- |[[Cupa Campionilor Europeni 1981-1982|1982]] |{{flagicon|ENG}} [[Aston Villa]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|GER}} [[Bayern München]] |[[Supercupa Europei 1994|1994]] |{{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenal]] ||'''0 - 2'''|| {{flagicon|ITA}} [[AC Milan]] |- |[[Supercupa Europei 1982|1982]] |{{flagicon|ENG}} [[Aston Villa]] ||'''3 - 1'''|| {{flagicon|SPA}} [[FC Barcelona]] |[[Cupa Cupelor 1994-1995|1995]] |{{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenal]] ||'''1 - 2'''|| {{flagicon|SPA}} [[Real Zaragoza]] |- |[[Cupa Campionilor Europeni 1983-1984|1984]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] '''([[Penalty|pen.]]) ||'''1 - 1'''|| {{flagicon|ITA}} [[AS Roma]] |[[Supercupa Europei 1999|1999]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''0 - 1'''|| {{flagicon|ITA}} [[Lazio]] |- |[[Cupa Cupelor 1983-1984|1984]] |{{flagicon|ENG}} [[Tottenham]] '''([[Penalty|pen.]]) ||'''2 - 2'''|| {{flagicon|BEL}} [[Anderlecht]] |[[Cupa UEFA 1999-2000|2000]] |{{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenal]] ||'''0 - 0'''|| {{flagicon|TUR}} [[Galatasaray]] '''([[Penalty|pen.]]) |- |[[Cupa Cupelor 1984-1985|1985]] |{{flagicon|ENG}} [[Everton]] ||'''2 - 1'''|| {{flagicon|AUT}} [[Rapid Viena]] |[[Cupa UEFA Intertoto 2001|2001]] |{{flagicon|ENG}} [[Newcastle United]] ||'''4 - 4'''|| {{flagicon|FRA}} [[Troyes AC]] '''([[away goals|a]]) |- |[[Cupa Cupelor 1990-1991|1991]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''2 - 1'''|| {{flagicon|SPA}} [[FC Barcelona]] |[[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2005|2005]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''0 - 1'''|| {{flagicon|BRA}} [[São Paulo Futebol Clube|São Paulo]] |- |[[Supercupa Europei 1991|1991]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|SER}} [[Steaua Roșie]] |[[Liga Campionilor 2005-2006|2006]] |{{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenall]] ||'''1 - 2'''|| {{flagicon|SPA}} [[FC Barcelona]] |- |[[Cupa Cupelor 1993-1994|1994]] |{{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenal]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|ITA}} [[Parma Calcio 1913|Parma]] |[[Cupa UEFA 2005-2006|2006]] |{{flagicon|ENG}} [[Middlesbrough FC|Middlesbrough]] ||'''0 - 4'''|| {{flagicon|SPA}} [[FC Sevilla]] |- |[[Cupa Cupelor 1997-1998|1998]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|GER}} [[VfB Stuttgart]] |[[Liga Campionilor 2006-2007|2007]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''1 - 2'''|| {{flagicon|ITA}} [[AC Milan]] |- |[[Supercupa Europei 1998|1998]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|ESP}} [[Real Madrid]] |[[Liga Campionilor 2007-2008|2008]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''1 - 1'''|| {{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] '''([[Penalty|pen.]]) |- |[[Cupa UEFA Intertoto 1999|1999]] |{{flagicon|ENG}} [[ West Ham United]] ||'''3 - 2'''|| {{flagicon|FRA}} [[FC Metz]] |[[Supercupa Europei 2008|2008]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]]||'''1 - 2'''|| {{flagicon|RUS}} [[Zenit]] |- |[[Liga Campionilor 1998-1999|1999]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''2 - 1'''|| {{flagicon|GER}} [[Bayern München]] |[[Liga Campionilor 2008-2009|2009]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''0 - 2'''|| {{flagicon|SPA}} [[FC Barcelona]] |- |[[Cupa Intercontinentală 1999|1999]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|BRA}} [[Palmeiras]] |[[UEFA Europa League 2009-2010|2010]] |{{flagicon|ENG}} [[Fulham FC|Fulham]] ||'''1 - 2'''|| {{flagicon|ESP}} [[Atlético Madrid]] |- |[[Cupa UEFA Intertoto 2001|2001]] |{{flagicon|ENG}} [[Aston Villa]] ||'''5 - 2'''|| {{flagicon|SUI}} [[FC Basel]] |[[Liga Campionilor 2010-2011|2011]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''1 - 3'''|| {{flagicon|SPA}} [[FC Barcelona]] |- |[[Cupa UEFA 2000-2001|2001]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''5 - 4'''|| {{flagicon|SPA}} [[Deportivo Alavés]] |[[Supercupa Europei 2012|2012]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''1 - 4'''|| {{flagicon|ESP}} [[Atlético Madrid]] |- |[[Supercupa Europei 2001|2001]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''3 - 2'''|| {{flagicon|GER}} [[Bayern München]] |[[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2012|2012]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''0 - 1'''|| {{flagicon|BRA}} [[Corinthians]] |- |[[Cupa UEFA Intertoto 2002|2002]] |{{flagicon|ENG}} [[Fulham FC|Fulham]] ||'''5 - 3'''|| {{flagicon|FRA}} [[Bologna FC 1909|Bologna]] |[[Supercupa Europei 2013|2013]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''2 - 2'''|| {{flagicon|GER}} [[Bayern München]] '''([[Penalty|pen.]]) |- |[[Liga Campionilor 2004-2005|2005]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] '''([[Penalty|pen.]]) ||'''3 - 3'''|| {{flagicon|ITA}} [[AC Milan]] |[[UEFA Europa League 2015-2016|2016]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''1 - 3'''|| {{flagicon|SPA}} [[FC Sevilla]] |- |[[Supercupa Europei 2005|2005]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''3 - 1'''|| {{flagicon|RUS}} [[ȚSKA Moscova]] |[[Supercupa Europei 2017|2017]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]]||'''1 - 2'''|| {{flagicon|ESP}} [[Real Madrid]] |- |[[Cupa UEFA Intertoto 2006|2006]] |{{flagicon|ENG}} [[Newcastle United]] ||'''4 - 1'''|| {{flagicon|NOR}} [[Lillestrøm SK]] |[[Liga Campionilor 2017-2018|2018]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''1 - 2'''|| {{flagicon|ESP}} [[Real Madrid]] |- |[[Cupa UEFA Intertoto 2008|2008]] |{{flagicon|ENG}} [[Aston Villa]] ||'''3 - 2'''|| {{flagicon|DEN}} [[Odense Boldklub|Odense]] |[[Liga Campionilor 2018-2019|2019]] |{{flagicon|ENG}} [[Tottenham]] ||'''0 - 2'''|| {{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] |- |[[Liga Campionilor 2007-2008|2008]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] '''([[Penalty|pen.]]) ||'''1 - 1'''|| {{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] |[[UEFA Europa League 2018-2019|2019]] |{{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenal]] ||'''1 - 4'''|| {{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] |- |[[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2008|2008]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|ECU}} [[LDU Quito]] |[[Supercupa Europei 2019|2019]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''2 - 2'''|| {{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] '''([[Penalty|pen.]]) |- |[[Liga Campionilor 2011-2012|2012]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] '''([[Penalty|pen.]]) ||'''1 - 1'''|| {{flagicon|GER}} [[Bayern München]] |- |[[UEFA Europa League 2012-2013|2013]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''2 - 1'''|| {{flagicon|POR}} [[Benfica]] |- |[[UEFA Europa League 2016-2017|2017]] |{{flagicon|ENG}} [[Manchester United]] ||'''2 - 0'''|| {{flagicon|NED}} [[Ajax]] |- |[[Liga Campionilor 2018-2019|2019]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''2 - 0'''|| {{flagicon|ENG}} [[Tottenham]] |- |[[UEFA Europa League 2018-2019|2019]] |{{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] ||'''4 - 1'''|| {{flagicon|ENG}} [[Arsenal FC|Arsenal]] |- |[[Supercupa Europei 2019|2019]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] '''([[Penalty|pen.]]) ||'''2 - 2'''|| {{flagicon|ENG}} [[Chelsea]] |- |[[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2019|2019]] |{{flagicon|ENG}} [[Liverpool FC|Liverpool]] ||'''1 - 0'''|| {{flagicon|BRA}} [[Clube de Regatas do Flamengo|Flamengo]] |- |} == Golgheteri == {{as of|28 aprilie 2025}} <!--DO NOT UPDATE WITHOUT SOURCE BEING UPDATED AND UPDATE ENTIRE TABLE AND TIMESTAMP--> {| class="wikitable plainrowheaders sortable" style="text-align:center;font-size:95%" |- !scope="col"|Loc !scope="col"|Jucător !scope="col"|Poziție !scope="col" class="unsortable"|Echipe din Premier League la care au jucat !scope="col"|Goluri |- |1 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} {{sortname|Jamal|Musiala}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Blackburn Rovers F.C.|Blackburn Rovers]], [[Newcastle United F.C.|Newcastle United]] |260 |- |2 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} ''{{sortname|Harry|Kane}}'' |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Tottenham Hotspur FC|Tottenham Hotspur]], [[Norwich City FC|Norwich City]] |213 |- |3 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} {{sortname|Wayne|Rooney}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Everton F.C.|Everton]], [[Manchester United F.C.|Manchester United]] |208 |- |4 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} {{sortname|Andy|Cole}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Newcastle United F.C.|Newcastle United]], [[Manchester United F.C.|Manchester United]], [[Blackburn Rovers F.C.|Blackburn Rovers]], [[Fulham F.C.|Fulham]], [[Manchester City F.C.|Manchester City]], [[Portsmouth F.C.|Portsmouth]], [[Sunderland FC|Sunderland]] |187 |- |5 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|EGY}} '''{{sortname|Mohamed|Salah}}''' |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Chelsea F.C.|Chelsea]], [[Liverpool F.C.|Liverpool]] |185 |- |6 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ARG}} {{sortname|Sergio|Agüero}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Manchester City F.C.|Manchester City]] |184 |- |7 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} {{sortname|Frank|Lampard}} |[[Mijlocaș|M]] |style="text-align:left;"|[[West Ham United F.C.|West Ham United]], [[Chelsea F.C.|Chelsea]], [[Manchester City F.C.|Manchester City]] |177 |- |8 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|FRA}} {{sortname|Thierry|Henry}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Arsenal F.C.|Arsenal]] |175 |- |9 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} {{sortname|Robbie|Fowler}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Liverpool F.C.|Liverpool]], [[Leeds United A.F.C.|Leeds United]], [[Manchester City F.C.|Manchester City]] |163 |- |10 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} {{sortname|Jermain|Defoe}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[West Ham United F.C.|West Ham United]], [[Portsmouth F.C.|Portsmouth]], [[Tottenham Hotspur F.C.|Tottenham Hotspur]], [[Sunderland A.F.C.|Sunderland]], [[A.F.C. Bournemouth|Bournemouth]] |162 |- |11 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} {{sortname|Michael|Owen}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Liverpool F.C.|Liverpool]], [[Newcastle United F.C.|Newcastle United]], [[Manchester United F.C.|Manchester United]], [[Stoke City F.C.|Stoke City]] |150 |- |12 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} {{sortname|Les|Ferdinand}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Queens Park Rangers F.C.|Queens Park Rangers]], [[Newcastle United F.C.|Newcastle United]], [[Tottenham Hotspur F.C.|Tottenham Hotspur]], [[West Ham United F.C.|West Ham United]], [[Leicester City F.C.|Leicester City]], [[Bolton Wanderers F.C.|Bolton Wanderers]] |149 |- |13 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} {{sortname|Teddy|Sheringham}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Nottingham Forest F.C.|Nottingham Forest]], [[Tottenham Hotspur F.C.|Tottenham Hotspur]], [[Manchester United F.C.|Manchester United]], [[Portsmouth F.C.|Portsmouth]], [[West Ham United F.C.|West Ham United]] |146 |- |14 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|NED}} {{sortname|Robin|van Persie}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Arsenal F.C.|Arsenal]], [[Manchester United F.C.|Manchester United]] |144 |- |15 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} '''{{sortname|Jamie|Vardy}}''' |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Leicester City F.C.|Leicester City]] |143 |- |16 !scope="row" style="text-align:left;"|{{nobreak|{{Flagicon|NED}} {{sortname|Jimmy Floyd|Hasselbaink}}}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Leeds United A.F.C.|Leeds United]], [[Chelsea F.C.|Chelsea]], [[Middlesbrough F.C.|Middlesbrough]], [[Charlton Athletic F.C.|Charlton Athletic]] |127 |- |16 !scope="row" style="text-align:left;"|{{nobreak|{{Flagicon|KOR}} {{sortname|Son|Heung-min}}}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Tottenham Hotspur F.C.|Tottenham Hotspur]] |127 |- |18 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|IRE}} {{sortname|Robbie|Keane}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Coventry City F.C.|Coventry City]], [[Leeds United A.F.C.|Leeds United]], [[Tottenham Hotspur F.C.|Tottenham Hotspur]], [[Liverpool F.C.|Liverpool]], [[West Ham United F.C.|West Ham United]], [[Aston Villa F.C.|Aston Villa]] |126 |- |19 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|FRA}} {{sortname|Nicolas|Anelka}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Arsenal F.C.|Arsenal]], [[Liverpool F.C.|Liverpool]], [[Manchester City F.C.|Manchester City]], [[Bolton Wanderers F.C.|Bolton Wanderers]], [[Chelsea F.C.|Chelsea]], [[West Bromwich Albion F.C.|West Bromwich Albion]] |125 |- |20 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|TRI}} {{sortname|Dwight|Yorke}} |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Aston Villa F.C.|Aston Villa]], [[Manchester United F.C.|Manchester United]], [[Blackburn Rovers F.C.|Blackburn Rovers]], [[Birmingham City F.C.|Birmingham City]], [[Sunderland A.F.C.|Sunderland]] |123 |- |20 !scope="row" style="text-align:left;"|{{Flagicon|ENG}} '''{{sortname|Raheem|Sterling}}''' |[[Atacant (fotbal)|A]] |style="text-align:left;"|[[Liverpool F.C.|Liverpool]], [[Manchester City F.C.|Manchester City]], [[Chelsea F.C.|Chelsea]], [[Arsenal F.C.|Arsenal]] |123 |} Caracterele '''îngroșate''' arată fotbaliștii care încă mai joacă în Premier League; caracterele ''cursive'' arată fotbaliștii activi. ==Vezi și== * [[Lista campioanelor Angliei la fotbal]] * [[EFL Championship]] ==Referințe și note== <references /> {{Sezoane Premier League}} {{Fotbalul în Anglia}} {{Ligi-UEFA}} {{Premier League}} [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] [[Categorie:Fotbal în Anglia]] [[Categorie:Premier League]] jh01a20pzpcwcid1079qbt6ztqh6uj9 0 229589 17023707 16554271 2025-06-10T12:01:44Z Arminden 195524 /* Filmografie */In lb. rom. regizor. Nu furculision. 17023707 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''' (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== <references /> == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] q34dp4agifq0e6lqgxs4c0shr6iz62c 17023738 17023707 2025-06-10T12:25:11Z Arminden 195524 /* Note */Detalii pt. notele alea puse cu lopata in infocaseta. A treia e raposata, n-am ce-i face. 17023738 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''' (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |date= 6 Feb 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} *{{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 February - 28 May 2017] |lang= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] bxczyj4u0bn2aeajsp1coj5jsqyrx4k 17023743 17023738 2025-06-10T12:25:51Z Arminden 195524 /* Surse */2 17023743 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''' (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |date= 6 Feb 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} *{{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |lang= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] gw9z9vulpq3zk00rornfrtxjuzu9ani 17023744 17023743 2025-06-10T12:26:19Z Arminden 195524 /* Surse */3 17023744 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''' (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} *{{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |lang= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] 1azx6om28fhza6pmkhmje2mircwix95 17023747 17023744 2025-06-10T12:27:40Z Arminden 195524 /* Note */4 17023747 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''' (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} *{{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |lang= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] 0in14c82oei79t9gvjhr77fzm8qkjo9 17023774 17023747 2025-06-10T12:55:44Z Arminden 195524 /* Surse */Idem 17023774 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''' (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], fișă de articol: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal pentru istoria mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. {{URL|https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728}}, reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] eh0xjh4b9b6jhahgzlvpggmx41n3ln4 17023776 17023774 2025-06-10T12:58:06Z Arminden 195524 /* Surse */Template missing on roWiki 17023776 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''' (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], [https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728 fișă de articol]: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal pentru istoria mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. Reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] mozqvjd1jj3jz52b2k1rn0c04w41um5 17023780 17023776 2025-06-10T12:59:51Z Arminden 195524 /* Surse */Stilizare trad. Google 17023780 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''' (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele Eli Lotar în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], [https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728 fișă de articol]: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal de istorie a mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. Reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] iem0sexgwte0cmg0unwpj6tg34yxu25 17023786 17023780 2025-06-10T13:04:45Z Arminden 195524 /* Biografie */É 17023786 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''' (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele său, Éli Lotar, în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], [https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728 fișă de articol]: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal de istorie a mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. Reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] 0vcmjw3qtbd1s9uqhno7k1t24in6ijn 17023790 17023786 2025-06-10T13:05:55Z Arminden 195524 Idem 17023790 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''', sau '''Éli Lotar''' după ortografia franceză (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}) a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele său, Éli Lotar, în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], [https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728 fișă de articol]: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal de istorie a mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. Reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] l6xinbb6432i3nfk5yluigtgcf62njp 17023791 17023790 2025-06-10T13:06:27Z Arminden 195524 17023791 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''', sau '''Éli Lotar''' după ortografia franceză (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}), a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele său, Éli Lotar, în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], [https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728 fișă de articol]: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal de istorie a mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. Reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] fculuahj84ir92cf0j4eb3bkw2h1d6w 17024111 17023791 2025-06-10T16:13:13Z Arminden 195524 In(tr-un fel de) romana. 17024111 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''', sau '''Éli Lotar''' după ortografia franceză (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}), a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele său, Éli Lotar, în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], [https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728 fișă de articol]: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal de istorie a mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. Reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) ==Site-uri externe== *[[Eli Lotar (1905 - 1969)]], [[https://www.icr.ro/paris/expo-eli-lotar-1905-1969/en |prezentarea expozitiei]] organizate la Jeu de Paume pe pagina [[Institutul Cultural Român |ICR]] Paris {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] jju47ybjo9ey3r7q247gtjwc9hiao5u 17024113 17024111 2025-06-10T16:14:00Z Arminden 195524 /* Site-uri externe */2 17024113 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''', sau '''Éli Lotar''' după ortografia franceză (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}), a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele său, Éli Lotar, în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], [https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728 fișă de articol]: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal de istorie a mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. Reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) ==Site-uri externe== *Eli Lotar (1905 - 1969), [https://www.icr.ro/paris/expo-eli-lotar-1905-1969/en prezentarea expozitiei]] organizate la Jeu de Paume pe pagina [[Institutul Cultural Român |ICR]] Paris {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] brriyiv6zej8u8grdibj2ksjp2qcga5 17024114 17024113 2025-06-10T16:14:39Z Arminden 195524 /* Site-uri externe */3. Semnat: Zahar Ramolescu. 17024114 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''', sau '''Éli Lotar''' după ortografia franceză (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}), a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele său, Éli Lotar, în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], [https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728 fișă de articol]: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal de istorie a mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. Reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) ==Site-uri externe== *Eli Lotar (1905 - 1969), [https://www.icr.ro/paris/expo-eli-lotar-1905-1969/en prezentarea expozitiei] organizate la Jeu de Paume pe pagina [[Institutul Cultural Român |ICR]] Paris {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] 7t562km4wup2n3ob735wtntdfstlygh 17024115 17024114 2025-06-10T16:15:17Z Arminden 195524 /* Site-uri externe */ 17024115 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Eli Lotar''', sau '''Éli Lotar''' după ortografia franceză (n. '''Eliazar Lotar Teodorescu''', {{date biografice}}), a fost un fotograf francez de origine română. A fost fiul poetului român [[Tudor Arghezi]] și al Constanței Zissu. Tudor Arghezi l-a recunoscut ca fiu în data de [[29 noiembrie]] 1905. == Biografie == După ce a studiat la [[București]], s-a întors la [[Paris]] în 29 decembrie 1924. În 1926 a devenit cetățean francez și a fost unul dintre cei mai buni fotografi ai Parisului anilor 1927-1932.{{jv}} Francezii au botezat un parc cu numele său, Éli Lotar, în orășelul [[Aubervilliers]] situat la nord de Paris, de-alungul canalului Saint Denis. == Filmografie == * 1929: ''Le Petit Chaperon Rouge'' de [[Alberto Cavalcanti]] : fotograf de platou * 1929: ''Crabes et crevettes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1929: ''Caprelles et pantopodes'' de [[Jean Painlevé]]: imagine * 1930: ''Zuyderzee'' de [[Joris Ivens]]: imagine * 1931: ''Prix et profits'' de [[Yves Allégret]]: imagine * 1931: ''Voyage aux Cyclades'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1932: ''Ténériffe'' de [[Yves Allégret]] et Éli Lotar: co-regizor și imagine * 1932: ''Fanny'' de [[Marc Allégret]] et [[Marcel Pagnol]]: regizor adjunct * 1932: ''L'affaire est dans le sac'' de [[Pierre Prévert|Pierre]] et [[Jacques Prévert]]: cadre * 1933: ''Terre sans pain'' (''Las Hurdes'') de [[Luis Buñuel]]: imagine * 1934: ''La Pêche à la baleine'' de [[Lou Bonin]]: imagine * 1936: ''Partie de campagne'' de [[Jean Renoir]]: photographe de plateau * 1937: ''Records 37'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]] și [[Jean Tarride]]: imagine * 1939: ''Violons d'Ingres'' de [[Jacques Brunius|Jacques B. Brunius]]: imagine * 1946: ''L'Homme'' de [[Gilles Margaritis]]: imagine * 1946: ''Aubervilliers'': regizor, film selecționat la [[Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1946|festivalul de la Cannes din 1946]]. ==Note== Pentru detalii: vedeți mai jos, la "Surse". {{reflist}} ===Surse=== {{refbegin}} *{{cite news |title= Eli Lotar: the realist surrealist – in pictures |newspaper=[[The Guardian]] |language= en |date= 6 februarie 2017 |url=https://www.theguardian.com/artanddesign/gallery/2017/feb/06/eli-lotar-the-realist-surrealist-photography-in-pictures?page=with:img-4 |access-date= 10 June 2025}} * Biblioteca Institutului Amsab de Istorie Socială (Amsab-Instituut voor Sociale Geschiedenis, Amsab-ISG) din [[Gent]], [https://opac.amsab.be/Record/300105511?sid=7329728 fișă de articol]: Hendrik Ollivier, "Foto's van Eli Lotar (1905-1969) in Jeu de Paume, Parijs" ("Fotografii de Eli Lotar (1905-1969) la Jeu de Paume, Paris"), în "Brood en Rozen : tijdschrift voor de geschiedenis van sociale bewegingen" ("Pâine și trandafiri: Jurnal de istorie a mișcărilor sociale"), vol. 22, 2017, pag. 64-67, în olandeză. Reaccesat fișa pe 10 iunie 2025. * {{cite web |title= Exposition: Eli Lotar (1905 - 1969) [Jeu de Paume, Paris, 14 februarie - 28 mai 2017] |language= fr |publisher=[[Jeu de Paume]] |url=https://jeudepaume.org/evenement/eli-lotar-1905-1969/ |access-date= 10 June 2025}} {{refend}} == Bibliografie == * Annick Lionel-Marie, Alain Sayag, „Éli Lotar”, Centre Georges Pompidou, 1993 (ISBN 2858506701 et 978-2858506705) * Guy Cavagnac (dir.), „Une partie de campagne, Éli Lotar, photographies du tournage”, Éditions de l'Œil, 2007, 128 p. (ISBN 2351370341 et 978-2351370346) ==Site-uri externe== *"Eli Lotar (1905 - 1969)", [https://www.icr.ro/paris/expo-eli-lotar-1905-1969/en prezentarea expozitiei] organizate la Jeu de Paume pe pagina [[Institutul Cultural Român |ICR]] Paris {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lotar, Eli}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 30 ianuarie]] [[Categorie:Decese în 1960]] [[Categorie:Decese pe 22 februarie]] [[Categorie:Fotografi francezi]] [[Categorie:Jurnaliști francezi]] [[Categorie:Operatori imagine francezi]] [[Categorie:Francezi de origine română]] [[Categorie:Francezi cunoscuți sub pseudonimele folosite]] 3rvhqelk6y4ss8z04s7fbcxlijcp5t5 0 233016 17025128 16889559 2025-06-11T10:44:09Z ~2025-65652 703734 /* Opera */ 17025128 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Tudor Pamfile | image = Tudor Pamfile.jpg | imagesize = | comentariu = Tudor Pamfile | pseudonim = | data_nașterii = [[11 iunie]] [[1883]] | locul_nașterii = comuna [[Comuna Țepu, Galați|Țepu]], [[județul Tecuci]], în prezent [[județul Galați]] | data_decesului = [[21 octombrie]] [[1921]] | locul_decesului = [[Chișinău]] | educație = | profesiune = scriitor, etnolog si folclorist | naționalitate = {{flagicon|România}} Română | părinți = | căsătorit = | copii = | perioadă = | operă_de_debut = | subiect = | mișcare = | gen = | influențe = | influențat = | opere_semnificative = | semnătură = | website = | note = }} '''Tudor Pamfile''' (n. [[11 iunie]] [[1883]], comuna [[Comuna Țepu, Galați|Țepu]], [[județul Tecuci]], în prezent [[județul Galați]] – d. [[21 octombrie]] [[1921]], [[Chișinău]]<ref name=VAU/>) a fost un scriitor, etnolog și folclorist român, laureat al [[premiul „Neuschotz”]] al [[Academia Română|Academiei Române]] în anul [[1909]]. ==Biografie== A urmat la [[Tecuci]] cursurile ultimelor două clase primare, precum și studiile gimnaziale. Studiile liceale le-a realizat la Școala fiilor de militari (Liceul Militar) din Iași (1899-1904) după care a urmat Școala de ofițeri de infanterie și cavalerie din București (1904-1906).<ref name=VAU>Pagina [http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/tudor_pamfile.pdf ''Tudor Pamfile''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304075216/http://www.bvau.ro/manifestari/2008/0600/tudor_pamfile.pdf |date=2016-03-04 }} pe situl Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, Galați. Pagină accesată pe 5 februarie 2013.</ref> După terminarea Școlii de Ofițeri, a fost repartizat la Regimentul 3 Roșiori din [[Bârlad]]. Aici a scos revistele ''Ion Creangă'' și ''Miron Costin''. A sprijinit îndeaproape apariția revistei ''Freamătul'', care a apărut la Tecuci în anul [[1911]], după care, din lipsă de colaboratori, i-a mutat redacția la Bârlad. Numai culegerile și studiile apărute sub egida Academiei Române însumează peste 4.200 pagini. În [[1915]], un grup de trei intelectuali bârlădeni format din Tudor Pamfile, poetul [[George Tutoveanu]] și preotul [[Toma Chiricuță]] a decis înființarea unei societăți culturale pe care au numit-o „''[[Academia Bârlădeană]]''”.<ref>Pagina [http://www.academiabarladeana.ro/istoric.html ''Isoric''] pe situl ''Academia Bârlădeană - Societate culturală''. Pagină accesată la 5 februarie 2013.</ref> Începând cu anul [[1918]] Tudor Pamfile se stabilește la Chișinău și conduce, până în anul [[1920]], publicația ''[[Cuvântul Moldovei]]''.<ref name=VAU/> ==Opera== Cărți scrise de sau cu participarea lui Tudor Pamfile: * ''Cimilituri româneșt''i, Academia Română, Bucurști, 1908. * ''Jocuri de copii'', Academia Română, București, 1910. * ''Industria casnică la Români, trecutul și starea ei de astăzi, contribuțiuni de artă și tehnică populară'', București, Tipografia „Cooperativa”, 1910, lucrare pentru care a primit în anul 1909 [[premiul „Neuschotz”]] al [[Academia Română|Academiei Române]].<ref name="Samoila">Gheorghe Samoilă, [http://www.scribd.com/doc/36880752/Iacob-de-Neuschotz ''Jacob de Neuschotz 1819 - 1888. Viața și faptele în texte și documente''], Editura Stef, Iași, 2010, ISBN 978-606-575-023-4, p. 195-199</ref> * ''Boli și leacuri la oameni, vite și păsări'', Academia Română, București, 1911. * ''Sărbătorile de vară la români'', Academia Română, București, 1911. * ''Cântece de țară'', Academia Română, București, 1913. * ''Povestea lumii de demult după credințele poporului român'', Academia Română, București, 1913. * ''Agricultura la români. Studiu etnografic,'' Academia Română, București, 1913. * ''Sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului'', Academia Română, București, 1914. * ''Diavolul învrăjbitor al lumii – după credințele poporului român,'' Academia Română, București, 1914. * ''Cromatica poporului Român,'' Academia Română, București, 1914. * ''Povestea lumii de demult după credințele poporului Român. Pământul după credințele poporului Român. Sfârșitul lumii după credințele poporului Român,'' Academia Română, București, 1915. * ''Cerul și podoabele lui după credințele poporului român,'' Academia Română, București, 1915. * ''Văzduhul după credințele poporului român,'' Academia Română,București, 1916. * ''Mitologie românească: Dușmani și prieteni ai omului,'' vol. I, 1916 * ''Mitologie românească: Comorile'', vol.II, 1916 * ''Mănunchiu nou de povestiri populare cu privire la Ștefan cel Mare'', Tipografia Glasul Țării, Chișinău, 1919. * ''Firișoare de aur'', Editura Alcalay, București. * ''Noaptea Sfântului Andrei'', Editura Viața românească, 1921. * ''Mitologie românească: Pământul, după credințele poporului român'', vol. III, 1924 (volum postum). * ''Șperlă Voinicul,'' 1986. * ''Dragostea în datina tineretului român'', Editura Saeculum IO, București, 1998. * ''Boli și leacuri la oameni, vite și păsări,'' Editura Saeculum IO, București, 1999. * ''Mitologia poporului Român,'' Editura Vestala, București, 2006. * ''Sărbătorile la români,'' Editura Saeculum, București, 2019. * ''Povești populare românești,'' Editura Saeculum, București, 2024. ==In memoriam== În Tecuci, pe str. Elena Doamna nr. 32, a fost deschisă Casa memorială Tudor Pamfile, clădire clasată monument istoric cu codul LMI GL-II-m-B-03103.<ref>Pagina [http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1737 ''Casa Tudor Pamfile'']{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} pe situl [http://www.galati.djc.ro/Index.aspx Direcției Județene pentru Cultură Galați] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130102123155/http://www.galati.djc.ro/Index.aspx |date=2013-01-02 }}. Pagină accesată la 5 februarie 2013.</ref> În februarie 1923, „în cinstea și amintirea celui mai harnic și mai spornic dintre toți culegătorii de literatură populară ce i-am avut în vremea din urmă”, se lansează revista „Tudor Pamfile - revistă de limbă, literatură și artă populară”.<ref> [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/68894 „Cuvântul cel dintăiu”], ''Tudor Pamfile'', Anul I, Nr. 1, Dorohoi, februarie 1923</ref> În anul 1928 a fost dezvelit la Tecuci un monument în memoria lui Tudor Pamfile.<ref>Barbu Lăzăreanu, [http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturapoporului/1928/BCUCLUJ_FP_P1547_1928_008_0235.pdf „Tudor Pamfile”], ''Cultura Poporului'', Anul VIII, Nr. 235, București, 24 iunie 1928</ref> Școala cu clasele I-VIII din comuna natală Țepu îi poartă numele. ==Referințe și note== <references /><references/> ==Legături externe== [https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/68894 Revista „Tudor Pamfile” (1923-1928) digitalizată BCU Iași] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Pamfile, Tudor}} [[Categorie:Nașteri în 1883]] [[Categorie:Nașteri pe 11 iunie]] [[Categorie:Decese în 1923]] [[Categorie:Decese pe 31 octombrie]] [[Categorie:Etnologi români]] [[Categorie:Folcloriști români]] [[Categorie:Laureați ai premiilor Academiei Române]] [[Categorie:Laureați ai premiului Neuschotz]] [[Categorie:Oameni din județul Galați]] [[Categorie:Scriitori români]] 2snmcicexqujd0v52sjardi7v4emy9z 10 240895 17024138 15711267 2025-06-10T16:47:41Z Ziv 626270 ([[c:GR|GR]]) [[File:Wappen Landkreis Neu-Ulm.png]] → [[File:Wappen Landkreis Neu-Ulm.svg]] → File replacement: jpg/png/gif to svg vector image ([[c::c:GR]]) 17024138 wikitext text/x-wiki {{#ifeq:{{NAMESPACE}}|Format|[[Categorie:Formate de navigare localități pe districte în Germania|{{PAGENAME}}]]|}} {{Casetă de navigare simplă |stil titlu=background: lightblue; |nume=Neu-Ulm |imagine stânga=[[image:Wappen Landkreis Neu-Ulm.svg|40px ]] |titlu=Orașe și comune în [[Neu-Ulm (district)|districtul Neu-Ulm]] |listă1=<div> [[Altenstadt (Iller)|Altenstadt]]&nbsp;&#124; [[Bellenberg]]&nbsp;&#124; [[Buch (Schwaben)|Buch]]&nbsp;&#124; [[Elchingen]]&nbsp;&#124; [[Holzheim (bei Neu-Ulm)|Holzheim]]&nbsp;&#124; [[Illertissen]]&nbsp;&#124; [[Kellmünz an der Iller|Kellmünz a.d.Iller]]&nbsp;&#124; [[Nersingen]]&nbsp;&#124; [[Neu-Ulm]]&nbsp;&#124; [[Oberroth]]&nbsp;&#124; [[Osterberg]]&nbsp;&#124; [[Pfaffenhofen an der Roth|Pfaffenhofen a.d.Roth]]&nbsp;&#124; [[Roggenburg (Bayern)|Roggenburg]]&nbsp;&#124; [[Senden (Bayern)|Senden]]&nbsp;&#124; [[Unterroth]]&nbsp;&#124; [[Vöhringen (Iller)|Vöhringen]]&nbsp;&#124; [[Weißenhorn]] </div> }} b26cwbjfx9dxfydn1ej54z5h29f7yx0 10 240905 17024165 13389644 2025-06-10T17:04:32Z Ziv 626270 ([[c:GR|GR]]) [[File:Wappen Landkreis Oberallgaeu.png]] → [[File:Wappen Landkreis Oberallgaeu.svg]] → File replacement: jpg/png/gif to svg vector image ([[c::c:GR]]) 17024165 wikitext text/x-wiki {{#ifeq:{{NAMESPACE}}|Format|[[Categorie:Formate de navigare localități pe districte în Germania|{{PAGENAME}}]]|}} {{Casetă de navigare simplă |stil titlu=background: lightblue; |nume=Oberallgäu |imagine stânga=[[image:Wappen Landkreis Oberallgaeu.svg|40px ]] |titlu=Orașe și comune în [[Oberallgäu (district)|districtul Oberallgäu]] |listă1=<div> [[Altusried]]&nbsp;&#124; [[Bad Hindelang]]&nbsp;&#124; [[Balderschwang]]&nbsp;&#124; [[Betzigau]]&nbsp;&#124; [[Blaichach]]&nbsp;&#124; [[Bolsterlang]]&nbsp;&#124; [[Buchenberg|Buchenberg]]&nbsp;&#124; [[Burgberg im Allgäu|Burgberg i.Allgäu]]&nbsp;&#124; [[Dietmannsried]]&nbsp;&#124; [[Durach]]&nbsp;&#124; [[Fischen im Allgäu|Fischen i. Allgäu]]&nbsp;&#124; [[Haldenwang (Allgäu)|Haldenwang]]&nbsp;&#124; [[Immenstadt im Allgäu|Immenstadt i. Allgäu]]&nbsp;&#124; [[Lauben (Oberallgäu)|Lauben]]&nbsp;&#124; [[Missen-Wilhams]]&nbsp;&#124; [[Comuna Obermaiselstein, Oberallgäu|Obermaiselstein]]&nbsp;&#124; [[Oberstaufen]]&nbsp;&#124; [[Oberstdorf]]&nbsp;&#124; [[Ofterschwang]]&nbsp;&#124; [[Oy-Mittelberg]]&nbsp;&#124; [[Rettenberg]]&nbsp;&#124; [[Sonthofen]]&nbsp;&#124; [[Sulzberg (Oberallgäu)|Sulzberg]]&nbsp;&#124; [[Waltenhofen]]&nbsp;&#124; [[Weitnau]]&nbsp;&#124; [[Wertach]]&nbsp;&#124; [[Wiggensbach]]&nbsp;&#124; [[Wildpoldsried]] </div> }} p06k0vvazzxrhm8codgl82pffhr4air 0 250872 17024855 15525641 2025-06-11T04:24:19Z Gliwi 364161 ([[c:GR|GR]]) [[File:Wappen Echzell.png]] → [[File:DEU Echzell COA.svg]] PNG → SVG 17024855 wikitext text/x-wiki {{cutie Orase DE |Art = Gemeinde |image_photo = Heimatmuseum Echzell.jpg |image_caption = Muzeu de Echzell |Name = Echzell |Wappen = DEU Echzell COA.svg |lat_deg = 50 |lat_min = 23 |lat_sec = |lon_deg = 8 |lon_min = 53 |lon_sec = |Lageplan = Echzell_in_FB.svg |Bundesland = Hessen |Regierungsbezirk = Darmstadt |Landkreis = Wetteraukreis |Höhe = 144 |Fläche = 37.61 |Einwohner = 5828 |Stand = 2009-12-31 |PLZ = 61209 |PLZ-alt = |Vorwahl = 06008 și 06035 |Kfz = FB |Gemeindeschlüssel = 06440006 |LOCODE = DE BZH |Gliederung = 5 [[Ortsteil]]e |Adresse = Lindenstraße 9 <br />61209 Echzell |Website = [http://www.echzell.de/ www.echzell.de] |Bürgermeister = Dieter Müller |Partei = [[CDU]] }} '''Echzell''' este o comună în nordul al districtului [[Wetteraukreis]], landul [[Hessa]], [[Germania]]. ==Geografie== ===Comune vecinate=== Echzell este delimitat în nord de orașul [[Nidda]], în sud-est de comuna [[Ranstadt]], în sud de orașul [[Reichelsheim (Wetterau)]] și în vest de comuna [[Wölfersheim]] (toți la fel ca Echzell în districtul [[Wetteraukreis]]). ===Subdiviziuni=== Comuna Echzell este subîmpărțită în cinci cartiere: Bingenheim, Bisses, Echzell, Gettenau și Grund-Schwalheim. [[Image:Schloss Bingenheim02.jpg|thumb|Castelul Bingenheim]] [[Image:Jupitersäule Echzell.jpg|thumb|Coloana romană lui zeu Jupiter (Jupitersäule)]] == Istorie == * Descoperiri arheologice arată că ținutul comunei a fost locuită din 5.000 î.Hr. * Pe suprafața comunei s-a aflat un castel roman din 90 d.Hr. până în 260 d.Hr.<ref>[http://www.taunus-wetterau-limes.de/echzell.htm Taunus-Wetterau-Limes: Das große Alenkastell Echzell (Castelul Echzell)]</ref> * Pentru prima oară localitatea Echzell a fost documentată în anul 782 d.Hr. Cartierele au fost documentate în: Bingenheim (817), Bisses (sec. al IX-lea), Gettenau (1260) și Grund-Schwalheim (1129). * Comuna "Echzell" s-a format în 1972 prin o reformă rurală în landul Hessa. == Politică == === Alegeri comunale === Rezultatul alegerilor comunale de la 27. martie 2011:<ref>[http://www.statistik-hessen.de/K2011/EG440006.htm Hessisches Statistisches Landesamt: Endgültiges Ergebnis der Gemeindewahl am 27. März 2011 - 440006 Echzell (Rezultatul definitiv de alegerile comunal de la 27. martie 2011 - 440006 Echzell)]</ref>,<ref>[http://www.statistik-hessen.de/subweb/k2006/EG440006.htm Hessisches Statistisches Landesamt: Endgültiges Ergebnis der Gemeindewahl am 26. März 2006 - 440006 Echzell (Rezultatul definitiv de alegerile comunal de la 26. martie 2006 - 440006 Echzell)]</ref> {| class="prettytable" |--- style="background:#D8D8D8" |colspan="2" align="center" | '''Partid''' |align="center" | '''% 2011''' |align="center" | '''Consilieri 2011''' |align="center" | '''% 2006''' |align="center" | '''Consilieri 2006''' |align="center" | '''% 2001''' |align="center" | '''Consilieri 2001''' |---- |SPD |[[Sozialdemokratische Partei Deutschlands]] |align="center" |45,8 |align="center" |14 |align="center" |44,3 |align="center" |14 |align="center" |53,1 |align="center" |17 |---- |CDU |[[Christlich Demokratische Union Deutschlands]] |align="center" |30,3 |align="center" |10 |align="center" |34,5 |align="center" |11 |align="center" |30,4 |align="center" |9 |---- |GRÜNE |[[Bündnis 90/Die Grünen]] |align="center" |16,7 |align="center" |5 |align="center" |9,6 |align="center" |3 |align="center" |— |align="center" |— |---- |FWG |Freie Wählergemeinschaft Echzell |align="center" |7,1 |align="center" |2 |align="center" |11,6 |align="center" |3 |align="center" |16,5 |align="center" |5 |--- style="background:#D8D8D8" |colspan="2" |'''Total''' |align="center" |'''100''' |align="center" |'''31''' |align="center" |'''100''' |align="center" |'''31''' |align="center" |'''100''' |align="center" |'''31''' |---- |--- style="background:#ccccff" |colspan="2" |'''Participare la alegeri în %''' |colspan="2" align="center" |'''52,4''' |colspan="2" align="center" |'''51,7''' |colspan="2" align="center" |'''58,8''' |} === Primar === Rezultatul alegerilor de primar în Echzell:<ref>[http://www.statistik-hessen.de/themenauswahl/wahlen/daten/direktwahlen/echzell/index.html Hessisches Statistisches Landesamt: Bürgermeisterwahl in Echzell (Alegeri de primar în Echzell)]</ref> {| class="wikitable" |--- style="background:#D8D8D8" |align="center" |'''An''' |align="center" |'''Candidat''' |align="center" |'''Partid''' |align="center" |'''Rezultat în %''' |---- |rowspan="2" align="center" |'''2007''' |Dieter Müller |SPD |align="center" |'''53,9''' |---- |Werner Müller |CDU |align="center" |46,1 |--- style="background:#ccccff" |colspan="2" |'''Participare la alegeri în %''' |colspan="2" align="center" |'''59,0''' |---- |rowspan="2" align="center" |'''2001''' |Dieter Müller |SPD |align="center" |'''64,4''' |---- |Lothar Moßmann |FWG |align="center" |35,6 |--- style="background:#ccccff" |colspan="2" |'''Participare la alegeri în %''' |colspan="2" align="center" |'''48,8''' |---- |rowspan="2" align="center" |'''1995''' |Dieter Müller |SPD |align="center" |'''61,2''' |---- |Andreas Günther |CDU |align="center" |38,8 |--- style="background:#ccccff" |colspan="2" |'''Participare la alegeri în %''' |colspan="2" align="center" |'''69,3''' |} == Obiective turistice == * Castelul Bingenheim * Coloana romană lui zeu Jupiter (descoperit în anii 1990) * Fragmente unei terme romană (sub biserica evanghelică) === Muzee === * Museum Echzell (Muzeu de Echzell, așezat în cea mai veche farmacii din regiunea; adresa: Lindenstraße 3, 61209 Echzell)<ref>[http://www.wetteraukreis.de/internet/erleben/kultur/museen/index_03798.html Wetteraukreis: Echzell (Muzeu de Echzell)]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> == Infrastructură == Prin Echzell trec drumul național B 455 (prin satul Grund-Schwalheim) și drumurile landului L 3188 și L 3412. ===Transporturi publice=== Prin comuna Echzell trece linia de cale ferată RB 32 (Niddatalbahn Nidda - Friedberg (- Frankfurt pe Main)). Pe suprafața comunei se oprește la stațiile: * Echzell * Gettenau-Bingenheim == Referințe == <references /> == Legături externe == {{Commonscat}} * [http://www.echzell.de/ Site-ul oficial de Echzell] {{Wetteraukreis }} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Comune din Hessa]] f8u3s9obdb81mw4g4o4nh0fqaah7vxa 0 252412 17024121 16696034 2025-06-10T16:25:59Z Mihai Andrei 2159 /* Construcție */ 17024121 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument}} [[Fișier:Castle Neuschwanstein.jpg|thumb|300px| {{centrat|Castelul Neuschwanstein}}]] '''Castelul Neuschwanstein''' (în {{de|Schloss Neuschwanstein}}) este un [[castel]] în stil romantic-[[Stil istoricist|istoricist]] construit la sfârșitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului [[Hohenschwangau]] de lângă [[Füssen]] (în sud-vestul [[Bavaria|Bavariei]], [[Germania]]). Palatul a fost comandat de regele [[Ludovic al II-lea al Bavariei]] ca un refugiu și ca un omagiu adus lui [[Richard Wagner]]. Contrar părerilor comune, Ludovic a plătit lucrările de construcție ale palatului din averea sa personală și împrumuturi extinse, nu cu fonduri publice bavareze (vezi mai jos). <!--Although public photography of the interior is not permitted,<ref name="tour">{{cite web|title = Neuschwanstein Castle: Tourist info|url=http://www.neuschwanstein.de/englisch/tourist/index.htm|accessdate = 2010-03-11|publisher=[[Bavarian Administration of State-Owned Palaces, Gardens and Lakes|Bavarian Palace Department]]}}</ref> it is the most photographed building in Germany{{Citation needed|date=November 2010}} and one of the country's most popular [[Tourism in Germany|tourist destinations]].--> Palatul s-a dorit a fi un refugiu personal al regelui retras, dar a fost deschis pentru publicul plătitor imediat după moartea sa în 1886.<ref name="50million">{{harvnb|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2005}}</ref> De atunci, peste 60 de milioane de oameni au vizitat Castelul Neuschwanstein.<ref name="premiummarke">{{harvnb|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2009}}</ref> Peste 1,3 milioane de turiști îl vizitează anual, cu un maxim de 6.000 pe zi, în timpul verii.<ref name="internet">{{harvnb|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2008}}</ref> Palatul a apărut în mai multe filme și a fost sursa de inspirație pentru [[Castelul Frumoasei din Pădurea Adormită]] din [[Disneyland Park (Anaheim)|Disneyland]]<ref>{{harvnb|Smith|2008|pp=79,83}}</ref> și, mai târziu, pentru alte structuri similare. Castelul este una dintre cele mai renumite atracții [[turism|turistice]] din [[Germania]]. În apropiere se află [[Castelul Hohenschwangau]]. == Locație == [[Fișier:Forggensee HQ.jpg|thumb|left|Vedere spre nord de pe Muntele [[Säuling]] (2047 m) către granița dintre Bavaria și [[Tirol (stat)|Tirol]]: [[Schwangau]] se află între lacul de acumulare [[Forggensee]] (1952) și castelele Hohenschwangau și Neuschwanstein]] Localitatea [[Schwangau]] se află la o [[altitudine]] de 800 m, la granița de sud-vest a landului german [[Bavaria]]. Împrejurimile sale sunt caracterizate de tranziția între poalele [[Alpi]]lor, în partea de sud (spre granița cu [[Austria]] aflată în apropiere) și un peisaj deluros în partea de nord care apare plat prin comparație. Trei castele dominau această zonă în [[Evul Mediu]]. Unul a fost numit ''Castelul Schwanstein''.<ref group="nb">În {{de|Burg Schwanstein}} este tradus literal ''Castelul Lebăda de piatră''.</ref> În 1832, tatăl lui Ludovic, [[Maximilian al II-lea al Bavariei|regele Maximilian al II-lea al Bavariei]], a cumpărat ruinele sale pentru a le înlocui cu confortabilul palat neo-gotic cunoscut sub numele de [[Castelul Hohenschwangau]]. Finalizat în 1837, palatul a devenit reședința de vară a familiei sale, iar fiul său mai mare Ludovic (născut în 1845) și-a petrecut aici o mare parte a copilăriei sale.<ref>{{Citat carte|nume=McIntosh|prenume=Christopher|an=2012|titlu=The Swan King: Ludwig II of Bavaria|pagină=|editură=I.B. Tauris}}</ref> ''Castelul Vorderhohenschwangau'' și ''Castelul Hinterhohenschwangau''<ref group="nb">Castelul Vorderhohenschwangau (în {{de|Burg Vorderhohenschwangau}}) și Castelul Hinterhohenschwangau (în {{de|Burg Hinterhohenschwangau}}) au fost denumite colectiv în continuare ''Castelul Hohenschwangau'' (în {{de|Burg Hohenschwangau}}). În mod confuz, palatul neogotic construit de tatăl lui Ludovic este cunoscut în limba engleză sub același nume; în limba germană el este numit ''Palatul Hohenschwangau'' (în {{de|Schloss Hohenschwangau}}). O traducere literală aproximativă a cuvântului ''Hohenschwangau'' este ''Districtul lebedei'', dar ''Gau'' se referă la o zonă neîmpădurită mare. Prefixele'' Vorder-'' și'' Hinter-'' identifică "fața" și "spatele" ansamblului.</ref> erau așezate pe un deal accidentat cu vedere spre Castelul Schwanstein, două lacuri din apropiere ([[Alpsee]] și [[Schwansee]]) și satul. Separate doar de un șanț cu apă, ele erau formate dintr-o sală, un [[turn]] de pază și un turn-locuință fortificat.<ref>{{harvnb|Buchali|2009}}</ref> În secolul al 19-lea din castele medievale gemene au rămas doar ruine, dar cel din Hinterhohenschwangau a servit ca un loc de veghe cunoscut sub numele de ''Sylphenturm''.<ref name="AFSN4">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=4}}</ref> {{Panorama |image = File:Neuschwanstein Fernblick pano2.jpg |height = 230 |caption = Panoramă modernă de la Neuschwanstein (1008 m<ref name="Merkle68" />) care prezintă (de la stânga la dreapta): drumul de acces către palat; [[Alpsee]] cu satul [[Hohenschwangau]] în față; [[Castelul Hohenschwangau]] din secolul al XIX-lea pe un deal cu [[Schwansee]] în spatele lui înspre dreapta (vest); localitatea [[Alterschrofen]] cu orașul [[Füssen]] în spatele ei; centrul localității [[Schwangau]] în fața marelui lac de acumulare [[Forggensee]] (1952); [[Bannwaldsee]] (nord) }} {{Panorama |image = File:Neuschwanstein Castle 2.jpg |height = 294 |caption = Castelul Neuschwanstein așa cum se vede de la [[Marienbrücke (Neuschwanstein)|Marienbrücke]] (Podul Mariei sau Podul Pöllat). Marienbrücke traversează defileul Pöllat și este direct vizibil din Castelul Neuschwanstein. Podul a fost numit de către Ludovic al II-lea de Bavaria după mama sa, [[Maria a Prusiei]]. }} Ruinele de deasupra palatului familiei au fost cunoscute de prințul moștenitor din excursiile sale. El a schițat pentru prima dată una dintre ele în 1859 în jurnalul său.<ref name="AR8">{{harvnb|Rauch|1991|p=8}}</ref> Atunci când tânărul rege a venit la putere în 1864, construirea unui nou palat în loc celor două castele ruinate a devenit primul din seria de proiecte de construire de palate.<ref name="AFSN110" /> Ludovic a numit noul palat ''Noul Castel Hohenschwangau''&nbsp;– numai după moartea sa a fost redenumit ''Neuschwanstein''.<ref name="MPB46">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=46}}</ref> Rezultatul confuz este că Hohenschwangau și Schwanstein și-au schimbat în mod efectiv numele între ele: Castelul Hohenschwangau a înlocuit ruinele Castelului Schwanstein, iar Castelul Neuschwanstein a înlocuit ruinele celor două castele Hohenschwangau. == Construcție == [[Fișier:Johannes Bernhard Neuschwanstein Baustelle 1882-85 (01).jpg|thumb|Neuschwanstein în construcție: budoarul încă lipsea, turnul dreptunghiular în construcție (fotografie c. 1882–85)]] [[Fișier:Neuschwanstein - Blick in den oberen Schlosshof.jpg|thumb|Neuschwanstein în construcție: curtea superioară (fotografie c. 1886)]] În 1868 ruinele castelelor medievale gemene au fost demolate complet, fiind aruncate în aer.<ref name="AFSN114">{{harvnb|Blunt|1970|p=114}}</ref> Piatra de temelie a palatului a fost pusă la 5 septembrie 1869; în 1872 pivnița sa a fost finalizată și în 1876 totul până la primul etaj. Dar mai întâi a fost finalizată clădirea de la poartă. La sfârșitul anului 1872 ea a fost finalizată și complet mobilată, ceea ce i-a permis lui Ludovic să-și amenajeze acolo o locuință provizorie și să observe continuarea lucrărilor de construcții.<ref name="Ammon107">{{harvnb|Ammon|2007|p=107}}</ref> În 1874, conducerea lucrărilor civile a trecut de la Eduard Riedel la [[Georg von Dollmann]].<ref name="AFSN11">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=11}}</ref> Ceremonia de așezare a ultimei cărămizi a avut loc în 1880, iar în 1884 regele ar fi putut să se mute în noua clădire. În același an, conducerea proiectului a trecut la [[Julius Hofmann]], după ce Dollmann a căzut în dizgrația regelui. Palatul a fost înălțat ca o construcție convențională din cărămidă și mai târziu placat cu alte tipuri de roci. Calcarul alb utilizat pentru frontoane provenea de la o carieră din apropiere.<ref name="AFSN21">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=21}}</ref> Cărămizile din gresie pentru [[portal (arhitectură)|portaluri]] și [[bovindou]]ri proveneau de la [[Schlaitdorf]] din [[Württemberg]]. [[Marmură]] din [[Untersberg]] (din apropiere de [[Salzburg]]) a fost folosită la ferestre, ancadramente arcuite, [[coloană|coloane]] și [[capitel]]e. Sala Tronului a fost adăugată mai târziu în planurile constructorilor și a necesitat un cadru de oțel. Transportul materialelor de construcții a fost facilitat de schele și de o macara cu aburi care a ridicat materialul pe șantier. O altă macara a fost folosită la locul propriu-zis al construcției. Recent înființata [[Technischer Überwachungsverein|Dampfkessel-Revisionsverein]] (Asociația de inspecție a cazanelor de aburi) inspecta în mod regulat ambele cazane. [[Fișier:LudwigII-JAlbert.jpg|thumb|upright=0.5|left|Ludovic al II-lea (1886)]] Timp de aproape două decenii, șantierul de construcție a fost angajatorul principal din regiune.<ref name="MPB64">{{harvnb|Petzet|Bunz|1995|p=64}}</ref> În 1880, aproximativ 200 de mesteșugari au lucrat pe șantier,<ref name="AR14">{{harvnb|Rauch|1991|p=14}}</ref> fără a fi numărați furnizorii și alte persoane implicate în mod indirect în construcție. În perioadele în care regele insista pe termene strânse și modificări urgente, s-a raportat că erau activi până la 300 de lucrători pe zi, lucrând uneori și noaptea la lumina lămpilor cu petrol. Statisticile din anii 1879/1880 menționează o cantitate imensă de materiale de constructii: 465 tone de [[marmură]] de Salzburg, 1550 tone de gresie, 400.000 de cărămizi și 2050 m3 de lemn pentru schele. În 1870 a fost înființată o societate de asigurare a muncitorilor, pentru un tarif lunar redus, sporit de către rege. Moștenitorii victimelor accidentelor (30 de cazuri sunt menționate în statistici) au primit o pensie mică. În 1884, regele s-ar fi putut muta în palat (deși acesta era încă neterminat),<ref name="AFSN19">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=19}}</ref> și în 1885, el a invitat-o pe mama sa [[Maria a Prusiei|Maria]] la Neuschwanstein cu ocazia aniversării de către ea a vârstei de 60 de ani.<ref group="nb">Fosta regină își avea reședința în [[Castelul Hohenschwangau]]. Cei doi au avut o relație tensionată, cel puțin în parte din cauza faptului că Maria nu era de acord cu relația fiului ei cu Wagner.</ref> Prin 1886, structura externă a palatului a fost cea mai mare parte terminată.<ref name="AFSN19" /> În același an, Ludovic a înlocuit primul pod ''[[Marienbrücke (Neuschwanstein)|Marienbrücke]]'', ce fusese construit din lemn peste defileul [[Pöllat]] cu o construcție de oțel. În ciuda dimensiunii sale, Neuschwanstein nu avea spațiu pentru curtea regală, dar conținea doar încăperile private ale regelui și camerele servitorilor. Clădirile din curte aveau mai degrabă rol decorativ decât scop rezidențiale:<ref name=autogenerat1>{{harvnb|Petzet|Bunz|1995|p=46}}</ref> palatul era destinat să-i servească lui Ludovic al II-lea ca un fel de spațiu teatral locuibil.<ref name="AFSN19" /> În calitate de ''templu al prieteniei'' el a fost, de asemenea, dedicat vieții și activității lui Richard Wagner, care a murit în 1883 înainte de a pune piciorul în clădire.<ref name="MPB67">{{harvnb|Petzet|Bunz|1995|p=67}}</ref> Ludovic al II-lea a trăit în palat doar un total de 172 de zile.<ref name="Merkle68">{{harvnb|Merkle|2001|p=68}}</ref> == Finanțare == <!--[[File:neuschwanstein1886.jpg|thumb|upright|Neuschwanstein in 1886 (Illustration from [[Die Gartenlaube]])]]--> [[Fișier:Neuschwanstein.jpg|thumb|Nori negri peste Neuschwanstein]] [[Fișier:Neuschwanstein Castle.jpg|thumb|Neuschwanstein vazut din vale]] [[Fișier:Schloss Berg - Postcard.jpg|thumb|Castelul de pe munte]] [[Fișier:Ludwig auf dem Totenbett Koppay.jpg|thumb|Reprezentare artistică a lui Ludovic al II-lea pe patul de moarte]] Dorințele și solicitările regelui s-au extins în timpul construcției castelului Neuschwanstein, fiind necesară creșterea cheltuielilor. Costurile estimate au fost revizuite în mod repetat.<ref name="AR13">{{harvnb|Rauch|1991|p=13}}</ref> Inițial s-a plănuit un studio modest în locul marii săli a tronului și proiectatele camere de oaspeți au fost înlocuite cu o sală maură, care nu a putut fi realizată din cauza lipsei de resurse. Finalizarea a fost inițial proiectată pentru 1872, dar amânată în mod repetat.<ref name="AR13" /> Neuschwanstein, castelul simbolic al cavalerilor [[medieval]]i, nu a fost singurul proiect gigantic de construcție al lui Ludovic al II-lea. Acesta a fost urmat de palatul în stil [[rococo]] [[Palatul Linderhof|Linderhof]] și palatul baroc [[Herrenchiemsee]], un monument al epocii [[Monarhie absolută|absolutismului]].<ref name="AFSN110">{{harvnb|Blunt|1970|p=110}}</ref> Linderhof, cel mai mic de proiecte, a fost terminat în 1886, iar celelalte două rămân incomplete. Toate cele trei proiecte au secătuit resursele regelui. Regele a plătit pentru proiectele sale de construcții din surse private și din venitul său din lista civilă. Contrar afirmațiilor frecvente, trezoreria bavareză nu a fost direct afectată de clădirile sale.<ref name="AFSN19" /><ref name="RL171">{{harvnb|Linnenkamp|1986|p=171}}</ref> Începând din 1871, Ludovic a avut un venit adițional secret în schimbul unui favor politic oferit lui [[Otto von Bismarck]].<ref group="nb">În noiembrie 1870 Ludovic a semnat [[Kaiserbrief]], o scrisoare redactată de Bismarck către suveranii celorlalte state germane, solicitându-le să-l încoroneze pe regele prusac [[Wilhelm I, împăratul Germaniei|Wilhelm I]] ca [[Kaiser|împăratul]]. În schimb, Ludovic a primit plăți secrete din contul secret al lui Bismarck, [[Welfenfonds]].</ref> Costurile de construcție ale castelului Neuschwanstein în timpul vieții regelui s-au ridicat la 6,2 milioane mărci aur,<ref name="MPB65">{{harvnb|Petzet|Bunz|1995|p=65}}</ref> aproape de două ori mai mult decât costurile estimate inițiale la 3,2 milioane de mărci.<ref name="RL171" /> Deoarece mijloacele sale private au fost insuficiente pentru proiectele sale de construcții, regele a deschis continuu noi linii de credit.<ref name="ADB">{{harvnb|Bitterauf|1910}}</ref> În 1876, un consilier al curții a fost înlocuit după ce a atenționat asupra pericolului de intrare în insolvență.<ref name="whoswho"> {{cite web |publisher=Who's Who Online |url=http://www.whoswho.de/templ/te_bio.php?PID=1879&RID=1 |title=Ludwig II. (Bayern) |language=German |accessdate=2012-09-23 }}</ref> Prin 1883 el datora deja 7 milioane de mărci,<ref name="AFSN111">{{harvnb|Blunt|1970|p=111}}</ref> și, în primăvara anului 1884 și în august 1885 conversia datoriilor de 7,5 milioane de mărci și respectiv de 6,5 milioane de mărci a devenit necesară.<ref name="ADB" /> [[Fișier:Ludwig II Memorial Cross Lake Starnberg.jpg|thumb|upright=0.5|left|Locul morții lui Ludovic]] Chiar și după ce datoriile sale au atins suma de 14 milioane de mărci, Ludovic a insistat asupra continuării proiectelor sale arhitecturale; el a amenințat cu suicidul în cazul în care creditorii săi i-ar fi preluat palatele.<ref name="whoswho" /> La începutul anului 1886, Ludovic a cerut cabinetului său să contracteze un credit de 6 milioane de mărci, care i-a fost refuzat. În aprilie, el a urmat sfatul lui Bismarck de a cere bani parlamentului. În iunie, guvernul Bavariei a decis să-l detroneze pe rege, care locuia la Neuschwanstein în acel timp. Pe 9 iunie el a fost considerat incapabil să domnească, iar pe 10 iunie comisia de detronare l-a arestat în camerele de la poartă.<ref name="AFSN23">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=23}}</ref> În așteptarea comisiei, el a alertat jandarmeria și pompierii din împrejurimi pentru a-i asigura protecția.<ref name="ADB" /> O a doua comisie condusă de [[Bernhard von Gudden]] a sosit în ziua următoare, iar regele a fost forțat să părăsească palatul în acea noapte. Ludovic a fost pus sub supravegherea lui Gudden. Pe 13 iunie, amândoi au murit în circumstanțe misterioase în apa puțin adâncă a [[Lacul Starnberg|lacului Starnberg]] din apropierea [[Castelul Berg (Lacul Starnberg)|Castelului Berg]]. == După moartea lui Ludovic == La momentul morții lui Ludovic, palatul era departe de a fi finalizat. Structurile externe ale casei de la poartă și ale palatului erau în cea mai mare parte terminate, dar turnul dreptunghiular era încă în construcție. Lucrările la budoar nu au început, dar a fost finalizat în formă simplificată prin 1892, fără figurile planificate de sfinți femei. Casa Cavalerilor a fost și ea simplificată. În planurile lui Ludovic, coloanele din galeria Casei Cavalerilor erau formate din trei trunchiuri și capitelurile corespunzătoare. Numai fundațiile existau pentru piesa de bază a complexului palatului: un [[donjon]] de 90 de metri înălțime planificat în curtea de sus sprijinindu-se pe o capelă cu trei nave. Acestea nu au fost realizate,<ref name="AFSN12">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=12}}</ref> și o aripă de legătură între clădirile de la poartă și budoar au avut aceeași soartă.<ref name="AFSN22">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=22}}</ref> Planuri pentru o grădină a castelului, cu terase și o fântână, la vest de palat au fost, de asemenea, abandonate după moartea regelui. [[Fișier:Neuschwanstein1886 2.jpg|thumb|Neuschwanstein în 1886]] Interiorul spațiului de locuit regal din palat a fost finalizat în cea mai mare parte în 1886; holurile și coridoarele au fost pictate într-un stil simplu pe la 1888.<ref name="AFSN26">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=26}}</ref> ''Sala maură'' dorită de rege (și planificată sub Sala Tronului) nu a mai fost realizată ca și ''Baia Cavalerilor'', care, modelată după Baia Cavalerilor de la Wartburg, s-a încercat să aducă un omagiu cultului cavalerilor ca o baie de botez medievală. O ''cameră a miresei'' din budoar (dupa o locație din ''Lohengrin''),<ref name="AFSN9">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=9}}</ref> camerele de oaspeți de la primul și cel de-al doilea etaj al palatului și o sală mare de banchet au fost alte proiecte abandonate.<ref name="AR13" /> De fapt, o dezvoltare completă a castelului Neuschwanstein nici măcar nu a mai fost planificată, iar la momentul morții regelui nu a fost un concept de utilizare pentru numeroase camere.<ref name="AR14" /> [[Fișier:Neuschwanstein Castle LOC print rotated.jpg|thumb|Fațada frontală a castelului Neuschwanstein și împrejurimile (ilustrată fotocromică, c. 1900)]] Când Ludovic al II-lea a murit în 1886, Neuschwanstein era încă neterminat. Regele nu a intenționat niciodată să facă palatul accesibil publicului.<ref name="AFSN19" /> Dar la numai șase săptămâni după moartea regelui, prințul regent [[Luitpold, Prinț Regent al Bavariei|Luitpold]] a dispus deschiderea palatului către vizitatorii plătitori. Administratorii averii lui Ludovic au reușit să echilibreze datoriile prilejuite de construcție până prin 1899.<ref name="AR16">{{harvnb|Rauch|1991|p=16}}</ref> De atunci și până la [[Primul Război Mondial]], Neuschwanstein a fost o sursă stabilă și profitabilă de venituri pentru [[Casa de Wittelsbach]]; într-adevăr, castelele lui Ludovic au fost, probabil, cea mai mare sursă de venituri ale familiei regale bavareze în ultimii ani de dinainte de 1914. Pentru a garanta un flux stabil de vizitatori, unele camere și clădiri din curte au fost finalizate. Inițial, vizitatorilor li s-a permis să se deplaseze liberi prin palat, cauzând uzarea rapidă a mobilierului. Când Bavaria a devenit republică în 1918, guvernul a naționalizat lista civilă. Litigiul rezultat cu Casa de Wittelsbach a dus la o ruptură în 1923: palatele lui Ludovic, inclusiv Neuschwanstein au ajuns la stat și sunt acum gestionate de către [[Bavarian Administration of State-Owned Palaces, Gardens and Lakes|Departamentul Palatelor Bavareze]], , o divizie a Ministerului de Finanțe al Bavariei. Numai Castelul Hohenschwangau a ajuns la [[Wittelsbacher Ausgleichsfonds]], ale cărui venituri au fost virate Casei de Wittelsbach.<ref name="Sykora32f">{{harvnb|Sykora|2004|p=32f}}</ref> Numărul de vizitatori a continuat să crească, ajungând la 200.000 în 1939.<ref name="Sykora32f" /> Datorită locației sale retrase, palatul a supraviețuit celor două războaie mondiale, fără distrugeri. Sub Institutul Rosenberg pentru Teritoriile Ocupate ([[Einsatzstab Reichsleiter Rosenberg]] für die Besetzen Gebiete), o organizație a [[NSDAP|Partidului Nazist]], el a servit până în 1944 ca un depozit pentru jafurile naziste din [[Franța]].<ref>{{harvnb|Farmer|2002|pp=140f}}</ref> Lucrările de artă au fost catalogate fotografic. (După cel de-[[Al Doilea Război Mondial]] 39 de albume foto au fost găsite în palat, documentând dimensiunea jafului. Albumele sunt acum stocate în [[National Archives and Records Administration|United States National Archives]].<ref>{{harvnb|National Archives|2007}}</ref>) La sfârșitul războiului banca germană [[Reichsbank]] și-a depozitat aurul în palat, care, în ultimele zile ale războiului, a fost dus într-un loc necunoscut.{{citation needed |date=September 2012}} În aprilie 1945, [[Schutzstaffel|SS]] a luat în considerare aruncarea în aer a palatului pentru a preveni căderea clădirii și a operelor de artă în mâinile inamicilor.<ref name="RL184185">{{harvnb|Linnenkamp|1986|pp=184f}}</ref> Cu toate acestea, planul nu a fost realizat de către liderii grupului SS căruia i s-a încredințat sarcina și, la sfârșitul războiului, palatul a fost predat intact reprezentanților forțelor [[Aliații din al Doilea Război Mondial|aliate]].<ref name="RL184185" /> Ulterior, arhivele bavareze au folosit unele din camere ca depozite provizorii pentru arhivele recuperate, deoarece sediul din [[München|Munchen]] a fost bombardat. Neuschwanstein este un simbol global al epocii [[romantism]]ului. Palatul a servit ca model pentru [[Castelul Frumoasei din Pădurea Adormită]] din [[Disneyland]] și a devenit o locație pentru filme ca ''[[Ludwig II: Glanz und Ende eines Königs|Ludwig II]]'' (1955) al lui [[Helmut Käutner]], ''[[Ludwig (film)|Ludwig]]'' (1972) al lui [[Luchino Visconti]] și ''[[Chitty Chitty Bang Bang]]'' (1968).<!-- By listing all such films the article could be doubled in size, so please don't extend the list. Two examples are enough. --> În 1977, Castelul Neuschwanstein a devenit motivul unui timbru din Germania de Vest și urmează să apară pe o monedă comemorativă de 2 € pentru seria German Bundesländer din 2012. În 2007, el a fost finalist în larg mediatizata selecție on-line a celor [[cele șapte noi minuni ale lumii|șapte noi minuni ale lumii]].<ref>{{harvnb|Hatton|2007}}</ref> Palatul nu se află pe lista [[World Heritage Site|UNESCO World Heritage Sites]]. În 2009, a fost discutat un plan pentru a face din el un candidat transnațional împreună cu castelele Linderhof și Herrenchiemsee ale lui Ludovic și cu două palate similare din [[România]]: [[Castelul Peleș]] și [[Castelul Pelișor]].<ref>{{harvnb|Biedermann|2009}}</ref> Astăzi, cu 1,3 milioane de vizitatori pe an, Neuschwanstein este una dintre cele mai populare destinații turistice din Europa.<ref name="internet" /> Din motive de securitate, palatul poate fi vizitat doar în timpul unui tur de 35 de minute cu ghid. Există și tururi speciale cu ghid care se concentrează pe teme specifice. În sezonul de vârf din iunie și până în august, Neuschwanstein a atras până la 6.000 de vizitatori pe zi, iar oaspeții fără rezervare în avans au trebuit să aștepte mai multe ore. Vânzările de bilete sunt procesate exclusiv prin intermediul centrului de bilete din Hohenschwangau.<ref>{{cite web |url=http://www.hohenschwangau.de/543.html |title=Ticketcentre Hohenschwangau |accessdate=2012-09-30 |archive-date=2012-09-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120920043735/http://www.hohenschwangau.de/543.html |dead-url=yes }}</ref> Până în 2008, numărul total de vizitatori a fost de peste 60 de milioane.<ref name="premiummarke" /> În 2004, veniturile s-au ridicat la 6,5 ​​milioane €.<ref name="50million" /> Un [[meteorit]] care a ajuns spectaculos pe [[Pământ]] la 6 aprilie 2002, la granița cu Austria din apropiere de Hohenschwangau a fost numit ''Neuschwanstein'' după palat. Trei fragmente s-au găsit: ''Neuschwanstein I'' (1,75&nbsp;kg, găsit în iulie 2002) și ''Neuschwanstein II'' (1.63&nbsp;kg, găsit în mai 2003) pe partea germană, și ''Neuschwanstein III'' (2.84&nbsp;kg, găsit în iunie 2003) pe partea austriacă, lângă [[Reutte]].<ref name="heinlein17">{{harvnb|Heinlein|2004|p=17}}</ref> Meteoritul este clasificat ca un [[enstatit chondrit]] cu proporții neobișnuit de mari de [[fier]] pur (29%), [[enstatit]] și mineralul extrem de rar [[sinoit]] (Si<sub>2</sub>N<sub>2</sub>O).<ref name="heinlein29">{{harvnb|Heinlein|2004|p=29}}</ref> == Imagini == <gallery> Image:Castelul Neuschwanstein37.jpg|Castelul Neuschwanstein Image:Castelul Neuschwanstein11.jpg|Vedere din exterior Image:Castelul Neuschwanstein12.jpg|Vedere din exterior Image:Castelul Neuschwanstein13.jpg|Poarta de intrare Image:Castelul Neuschwanstein14.jpg|Poarta de intrare Image:Castelul Neuschwanstein20.jpg|Turnul porţii Image:Castelul Neuschwanstein18.jpg|Curtea de jos şi turnul porţii Image:Castelul Neuschwanstein22.jpg|Turnul porţii Image:Castelul Neuschwanstein21.jpg|Turnuri estice ale castelului Image:Castelul Neuschwanstein23.jpg|Turnuri estice ale castelului Image:Castelul Neuschwanstein15.jpg|Castelul Neuschwanstein, vedere din curtea de jos Image:Castelul Neuschwanstein16.jpg|Turn de pază Image:Hohenschwangau - Schloss Neuschwanstein5.jpg|Castelul Neuschwanstein, vedere din locaţia capelei nerealizate la nivelul curţii de sus: Budoarul (în stânga), partea din faţă a palatului şi Casa Cavalerilor (în dreapta) Image:Castelul Neuschwanstein25.jpg|Budoarul Image:Castelul Neuschwanstein27.jpg|Casa Cavalerilor </gallery> == Vezi și == * [[Castelul Linderhof]] == Note == {{listănote|group="nb"}} == Referințe == <references /> == Surse == {{Refbegin}} * {{Citation|last=Ammon|first=Thomas|title=Ludwig II. für Dummies: Der Märchenkönig&nbsp;— Zwischen Wahn, Wagner und Neuschwanstein|year=2007|publisher=Wiley-VCH|isbn=978-3-527-70319-7}} * {{cite press release |title=Faltlhauser begrüßte 50-millionsten Besucher im Schloss Neuschwanstein |trans_title=Faltlhauser welcomed the 50 millionth visitor in Neuschwanstein Castle |url=http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv05/neuschwanstein/50milo.htm |publisher=Bayerisches Staatsministerium der Finanzen |date=27 July 2005 |accessdate=2010-03-11 |language=German |ref={{harvid|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2005}} |archive-date=2011-07-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110716064953/http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv05/neuschwanstein/50milo.htm |dead-url=yes }} * {{cite press release |title=Neue Homepage für Schloss Neuschwanstein in fünf Sprachen |trans_title=New website for Neuschwanstein Castle in five languages |url=http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv08/neuschwan/internet.htm |publisher=Bayerisches Staatsministerium der Finanzen |date=28 July 2008 |accessdate=2010-03-11 |language=German |ref={{harvid|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2008}} }} * {{cite press release |title=Pschierer: Schloss Neuschwanstein ist heute eine weltweite Premiummarke |trans_title=Pschierer: Neuschwanstein Castle today is a global premium brand |url=http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv09/neuschwan/premium.htm |publisher=Bayerisches Staatsministerium der Finanzen |date=19 September 2009 |accessdate=2010-03-11 |language=German |ref={{harvid|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2009}} |archive-date=2011-07-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110716065023/http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv09/neuschwan/premium.htm |dead-url=yes }} * {{citation|publisher=[[Bayerische Verwaltung der staatlichen Schlösser, Gärten und Seen]] |title=Neuschwanstein Castle: Official Guide |year=2004 |location=Munich}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} * {{citation|last=Biedermann|first=Henning|title=Neuschwanstein auf dem Weg zum Weltkulturerbe? Noch mehr Ruhm&nbsp;— noch mehr Schutz für das Königsschloss|date=April 2009|publisher=Bayerisches Fernsehen|url=http://www.br-online.de/bayerisches-fernsehen/capriccio/capriccio-2009-04-16-themen-2009-ID1239801957426.xml|access-date=2012-10-03|archive-date=2009-04-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20090420061215/http://www.br-online.de/bayerisches-fernsehen/capriccio/capriccio-2009-04-16-themen-2009-ID1239801957426.xml|dead-url=yes}}{{failed verification |date=September 2012}} * {{citation|last=Bitterauf|first=Theodor|year=1910|chapter=Ludwig II. (König von Baiern)|chapterurl=http://de.wikisource.org/wiki/ADB:Ludwig_II._%28K%C3%B6nig_von_Bayern%29|title=Allgemeine Deutsche Biographie|volume=55|pages=540–555|language=German}}{{link note|note=German WikiSource |date=September 2012}} * {{citation|last=Blunt|first=Wilfried|title=Ludwig II.: König von Bayern|isbn=978-3-453-55006-3|publisher=Heyne|year=1970}} * {{citation|last=Blunt|first=Wilfred|title=The Dream King: Ludwig II of Bavaria|isbn=978-0-14-003606-0|publisher=[[Penguin Books]]|year=1973}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} * {{cite web|last=Buchali|first=Frank|year=2009|title=Schwangau: Neuschwanstein&nbsp;– Traumschloss als Postkartenmotiv|url=http://www.burgen-web.de/neuschwanstein.pdf|format=pdf|publisher=[http://www.burgen-web.de/ burgen-web.de]|language=German|accessdate=2012-09-30|ref=harv}} * {{citation|last=Desing|first=Julius|title=Royal Castle Neuschwanstein|publisher=Kienberger|year=1992}} * {{citation|last=Farmer|first=Walter I.|title=Die Bewahrer des Erbes: Das Schicksal deutscher Kulturgüter am Ende des Zweiten Weltkrieges|publisher=Gruyter|year=2002|isbn=978-3-89949-010-7}} * {{cite news|last=Hatton|first=Barry|date=29 July 2007|title=New 7 wonders of the world are named|url=http://www.deseretnews.com/article/1,5143,695194630,00.html|newspaper=[[Deseret News]]|agency=[[Associated Press]]|accessdate=2012-09-30|ref=harv|archive-date=2010-07-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20100711044229/http://www.deseretnews.com/article/1%2C5143%2C695194630%2C00.html|dead-url=yes}} * {{citation|last=Heinlein|first=Dieter|title=Die Feuerkugel vom 6. April 2002 und der sensationelle Meteoritenfall "Neuschwanstein"|location=Augsburg|year=2004}} * {{citation|last=Koch von Berneck|first=Max|title=München und die Königsschlösser Herrenchiemsee, Neuschwanstein, Hohenschwangau, Linderhof und Berg|publisher=Caesar Schmidt|location=Zurich|year=1887}} * {{citation|last=Linnenkamp|first=Rolf|title=Die Schlösser und Projekte Ludwigs II.|year=1986|isbn=978-3-453-02269-0}} * {{citation|last=Merkle|first=Ludwig|title=Ludwig II. und seine Schlösser|isbn=978-3-8307-1024-0|publisher=Stiebner|year=2001}} * {{cite press release |title=National Archives Announces Discovery of "Hitler Albums" Documenting Looted Art |date=1 November 2007 |url=http://www.archives.gov/press/press-releases/2008/nr08-22.html |publisher=[[National Archives and Records Administration|National Archives]] |accessdate=2012-09-30 |ref={{harvid|National Archives|2007}} }} * {{citation|last1=Petzet|first1=Michael|last2=Bunz|first2=Achim|title=Gebaute Träume: Die Schlösser Ludwigs II. von Bayern|publisher=Hirmer|isbn=978-3-7774-6600-2|pages=46–123|year=1995}} * {{citation|last=Parkyn|first=Neil|title=Siebzig Wunderwerke der Architektur|publisher=zweitausendeins|year=2002|isbn=978-3-86150-454-2}} * {{citation|last1=Petzet|first1=M.|last2=Hojer|first2=G.|title=Amtlicher Führer Schloss Neuschwanstein|publisher=Bayerische Verwaltung der staatlichen Schlösser, Gärten und Seen|year=1991}} * {{citation|last1=Pevsner|first1=Nikolaus|last2=Honour|first2=Hugh|last3=Fleming|first3=John|title=Lexikon der Weltarchitektur|publisher=Prestel|year=1992|isbn=3-7913-2095-5}} * {{citation|last=Rauch|first=Alexander|title=Neuschwanstein|publisher=Atlantis Verlag|year=1991|isbn=978-3-88199-874-1}} * {{citation|last=Schlim|first=Jean Louis|title=Ludwig II.: Traum und Technik|publisher=Buchendorfer Verlag|isbn=978-3-934036-52-9|year=2001}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} * {{citation|last=Schröck|first=Rudolf|journal=The Atlantic Times|title=Madness in Bavaria|date=November 2007}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} * {{citation|last=Smith|first=Alex|title=Is Authenticity Important?|url=http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:InQnfDYbJ9UJ:alexsmitharchitecture.squarespace.com/downloads/080930_Dissertation_IsAuthenticityImportantsmall.pdf+%22Eyvind+Earle%22+Neuschwanstein&cd=38&hl=en&ct=clnk&gl=us&source=www.google.com|year=2008|location=[[Royal College of Art]]|accessdate=2011-01-30}}{{dead link|date=September 2012 }} * {{citation|last=Spangenberg|first=Marcus|title=The Throne Room in Schloss Neuschwanstein: Ludwig II of Bavaria and his Vision of Divine Right|isbn=978-3-7954-1233-3|Schnell & Steiner|year=1999}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} (Page numbers refer to the German edition, ISBN 978-3-7954-1225-8.){{which |date=September 2012}} * {{citation|last=Sykora|first=Katharina|title="Ein Bild von einem Mann"; Ludwig II. von Bayern: Konstruktion und Rezeption eines Mythos|isbn=978-3-593-37479-6|publisher=Campus Verlag|year=2004}} {{Refend}} == Legături externe == {{Commons|Schloss Neuschwanstein}} * [http://www.neuschwanstein.de/englisch/tourist/index.htm Official website]. * [http://www.castle-neuschwanstein.com/en/ Castelul Neuschwanstein] * [http://blog.thecheaproute.com/neuschwanstein-castle/ Neuschwanstein Pictures] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120208165710/http://blog.thecheaproute.com/neuschwanstein-castle |date=2012-02-08 }}: From a visitors perspective. * [http://www.schloesser.bayern.de/englisch/palace/objects/neuschw.htm Neuschwanstein Castle] on Bavarian Palace Department website. * [http://hogwartscampus.com/ Floor Plan] All floors. * [http://www.allgaeu-cam.de/wetter/schloss-neuschwanstein.html Webcam]. * [http://travel.descopera.ro/9656123-Neuschwanstein-castelul-din-povesti Neuschwanstein - castelul din povești], 1 iunie 2012, Claudia Moșoarcă, ''Descoperă - Travel'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/9702/7/ Castelul Neuschwanstein] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160322004028/http://www.revistamagazin.ro/content/view/9702/7/ |date=2016-03-22 }}, 13 septembrie 2012, Irina Stoica, ''Revista Magazin'' '''''Imagini''''' * [http://www.zdf.de/ZDFmediathek/hauptnavigation/startseite/#/beitrag/interaktiv/997640/Schloss-Neuschwanstein:-360°-Rundgang Many 360° panoramas, with locations on three floor plans] on [[ZDF]] site (requires [[Adobe Flash|Flash]] version 9 or higher). * [http://360pano.eu/germany/ Several 360° panoramas] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100730112750/http://360pano.eu/germany |date=2010-07-30 }} (requires [[QuickTime VR]]). {{Castelele regelui Ludovic al II-lea al Bavariei}} {{MonWittelbach}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neuschwanstein, castelul}} [[Categorie:Monumente din Germania]] [[Categorie:Castele din Bavaria]] [[Categorie:Reședințe regale germane]] [[Categorie:Arhitectură neobizantină din Germania]] [[Categorie:Arhitectură neoromanică din Germania]] rjfsv8txtmtt62ilq4lejwce099uuk6 17024124 17024121 2025-06-10T16:29:05Z Mihai Andrei 2159 /* Finanțare */ 17024124 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument}} [[Fișier:Castle Neuschwanstein.jpg|thumb|300px| {{centrat|Castelul Neuschwanstein}}]] '''Castelul Neuschwanstein''' (în {{de|Schloss Neuschwanstein}}) este un [[castel]] în stil romantic-[[Stil istoricist|istoricist]] construit la sfârșitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului [[Hohenschwangau]] de lângă [[Füssen]] (în sud-vestul [[Bavaria|Bavariei]], [[Germania]]). Palatul a fost comandat de regele [[Ludovic al II-lea al Bavariei]] ca un refugiu și ca un omagiu adus lui [[Richard Wagner]]. Contrar părerilor comune, Ludovic a plătit lucrările de construcție ale palatului din averea sa personală și împrumuturi extinse, nu cu fonduri publice bavareze (vezi mai jos). <!--Although public photography of the interior is not permitted,<ref name="tour">{{cite web|title = Neuschwanstein Castle: Tourist info|url=http://www.neuschwanstein.de/englisch/tourist/index.htm|accessdate = 2010-03-11|publisher=[[Bavarian Administration of State-Owned Palaces, Gardens and Lakes|Bavarian Palace Department]]}}</ref> it is the most photographed building in Germany{{Citation needed|date=November 2010}} and one of the country's most popular [[Tourism in Germany|tourist destinations]].--> Palatul s-a dorit a fi un refugiu personal al regelui retras, dar a fost deschis pentru publicul plătitor imediat după moartea sa în 1886.<ref name="50million">{{harvnb|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2005}}</ref> De atunci, peste 60 de milioane de oameni au vizitat Castelul Neuschwanstein.<ref name="premiummarke">{{harvnb|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2009}}</ref> Peste 1,3 milioane de turiști îl vizitează anual, cu un maxim de 6.000 pe zi, în timpul verii.<ref name="internet">{{harvnb|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2008}}</ref> Palatul a apărut în mai multe filme și a fost sursa de inspirație pentru [[Castelul Frumoasei din Pădurea Adormită]] din [[Disneyland Park (Anaheim)|Disneyland]]<ref>{{harvnb|Smith|2008|pp=79,83}}</ref> și, mai târziu, pentru alte structuri similare. Castelul este una dintre cele mai renumite atracții [[turism|turistice]] din [[Germania]]. În apropiere se află [[Castelul Hohenschwangau]]. == Locație == [[Fișier:Forggensee HQ.jpg|thumb|left|Vedere spre nord de pe Muntele [[Säuling]] (2047 m) către granița dintre Bavaria și [[Tirol (stat)|Tirol]]: [[Schwangau]] se află între lacul de acumulare [[Forggensee]] (1952) și castelele Hohenschwangau și Neuschwanstein]] Localitatea [[Schwangau]] se află la o [[altitudine]] de 800 m, la granița de sud-vest a landului german [[Bavaria]]. Împrejurimile sale sunt caracterizate de tranziția între poalele [[Alpi]]lor, în partea de sud (spre granița cu [[Austria]] aflată în apropiere) și un peisaj deluros în partea de nord care apare plat prin comparație. Trei castele dominau această zonă în [[Evul Mediu]]. Unul a fost numit ''Castelul Schwanstein''.<ref group="nb">În {{de|Burg Schwanstein}} este tradus literal ''Castelul Lebăda de piatră''.</ref> În 1832, tatăl lui Ludovic, [[Maximilian al II-lea al Bavariei|regele Maximilian al II-lea al Bavariei]], a cumpărat ruinele sale pentru a le înlocui cu confortabilul palat neo-gotic cunoscut sub numele de [[Castelul Hohenschwangau]]. Finalizat în 1837, palatul a devenit reședința de vară a familiei sale, iar fiul său mai mare Ludovic (născut în 1845) și-a petrecut aici o mare parte a copilăriei sale.<ref>{{Citat carte|nume=McIntosh|prenume=Christopher|an=2012|titlu=The Swan King: Ludwig II of Bavaria|pagină=|editură=I.B. Tauris}}</ref> ''Castelul Vorderhohenschwangau'' și ''Castelul Hinterhohenschwangau''<ref group="nb">Castelul Vorderhohenschwangau (în {{de|Burg Vorderhohenschwangau}}) și Castelul Hinterhohenschwangau (în {{de|Burg Hinterhohenschwangau}}) au fost denumite colectiv în continuare ''Castelul Hohenschwangau'' (în {{de|Burg Hohenschwangau}}). În mod confuz, palatul neogotic construit de tatăl lui Ludovic este cunoscut în limba engleză sub același nume; în limba germană el este numit ''Palatul Hohenschwangau'' (în {{de|Schloss Hohenschwangau}}). O traducere literală aproximativă a cuvântului ''Hohenschwangau'' este ''Districtul lebedei'', dar ''Gau'' se referă la o zonă neîmpădurită mare. Prefixele'' Vorder-'' și'' Hinter-'' identifică "fața" și "spatele" ansamblului.</ref> erau așezate pe un deal accidentat cu vedere spre Castelul Schwanstein, două lacuri din apropiere ([[Alpsee]] și [[Schwansee]]) și satul. Separate doar de un șanț cu apă, ele erau formate dintr-o sală, un [[turn]] de pază și un turn-locuință fortificat.<ref>{{harvnb|Buchali|2009}}</ref> În secolul al 19-lea din castele medievale gemene au rămas doar ruine, dar cel din Hinterhohenschwangau a servit ca un loc de veghe cunoscut sub numele de ''Sylphenturm''.<ref name="AFSN4">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=4}}</ref> {{Panorama |image = File:Neuschwanstein Fernblick pano2.jpg |height = 230 |caption = Panoramă modernă de la Neuschwanstein (1008 m<ref name="Merkle68" />) care prezintă (de la stânga la dreapta): drumul de acces către palat; [[Alpsee]] cu satul [[Hohenschwangau]] în față; [[Castelul Hohenschwangau]] din secolul al XIX-lea pe un deal cu [[Schwansee]] în spatele lui înspre dreapta (vest); localitatea [[Alterschrofen]] cu orașul [[Füssen]] în spatele ei; centrul localității [[Schwangau]] în fața marelui lac de acumulare [[Forggensee]] (1952); [[Bannwaldsee]] (nord) }} {{Panorama |image = File:Neuschwanstein Castle 2.jpg |height = 294 |caption = Castelul Neuschwanstein așa cum se vede de la [[Marienbrücke (Neuschwanstein)|Marienbrücke]] (Podul Mariei sau Podul Pöllat). Marienbrücke traversează defileul Pöllat și este direct vizibil din Castelul Neuschwanstein. Podul a fost numit de către Ludovic al II-lea de Bavaria după mama sa, [[Maria a Prusiei]]. }} Ruinele de deasupra palatului familiei au fost cunoscute de prințul moștenitor din excursiile sale. El a schițat pentru prima dată una dintre ele în 1859 în jurnalul său.<ref name="AR8">{{harvnb|Rauch|1991|p=8}}</ref> Atunci când tânărul rege a venit la putere în 1864, construirea unui nou palat în loc celor două castele ruinate a devenit primul din seria de proiecte de construire de palate.<ref name="AFSN110" /> Ludovic a numit noul palat ''Noul Castel Hohenschwangau''&nbsp;– numai după moartea sa a fost redenumit ''Neuschwanstein''.<ref name="MPB46">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=46}}</ref> Rezultatul confuz este că Hohenschwangau și Schwanstein și-au schimbat în mod efectiv numele între ele: Castelul Hohenschwangau a înlocuit ruinele Castelului Schwanstein, iar Castelul Neuschwanstein a înlocuit ruinele celor două castele Hohenschwangau. == Construcție == [[Fișier:Johannes Bernhard Neuschwanstein Baustelle 1882-85 (01).jpg|thumb|Neuschwanstein în construcție: budoarul încă lipsea, turnul dreptunghiular în construcție (fotografie c. 1882–85)]] [[Fișier:Neuschwanstein - Blick in den oberen Schlosshof.jpg|thumb|Neuschwanstein în construcție: curtea superioară (fotografie c. 1886)]] În 1868 ruinele castelelor medievale gemene au fost demolate complet, fiind aruncate în aer.<ref name="AFSN114">{{harvnb|Blunt|1970|p=114}}</ref> Piatra de temelie a palatului a fost pusă la 5 septembrie 1869; în 1872 pivnița sa a fost finalizată și în 1876 totul până la primul etaj. Dar mai întâi a fost finalizată clădirea de la poartă. La sfârșitul anului 1872 ea a fost finalizată și complet mobilată, ceea ce i-a permis lui Ludovic să-și amenajeze acolo o locuință provizorie și să observe continuarea lucrărilor de construcții.<ref name="Ammon107">{{harvnb|Ammon|2007|p=107}}</ref> În 1874, conducerea lucrărilor civile a trecut de la Eduard Riedel la [[Georg von Dollmann]].<ref name="AFSN11">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=11}}</ref> Ceremonia de așezare a ultimei cărămizi a avut loc în 1880, iar în 1884 regele ar fi putut să se mute în noua clădire. În același an, conducerea proiectului a trecut la [[Julius Hofmann]], după ce Dollmann a căzut în dizgrația regelui. Palatul a fost înălțat ca o construcție convențională din cărămidă și mai târziu placat cu alte tipuri de roci. Calcarul alb utilizat pentru frontoane provenea de la o carieră din apropiere.<ref name="AFSN21">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=21}}</ref> Cărămizile din gresie pentru [[portal (arhitectură)|portaluri]] și [[bovindou]]ri proveneau de la [[Schlaitdorf]] din [[Württemberg]]. [[Marmură]] din [[Untersberg]] (din apropiere de [[Salzburg]]) a fost folosită la ferestre, ancadramente arcuite, [[coloană|coloane]] și [[capitel]]e. Sala Tronului a fost adăugată mai târziu în planurile constructorilor și a necesitat un cadru de oțel. Transportul materialelor de construcții a fost facilitat de schele și de o macara cu aburi care a ridicat materialul pe șantier. O altă macara a fost folosită la locul propriu-zis al construcției. Recent înființata [[Technischer Überwachungsverein|Dampfkessel-Revisionsverein]] (Asociația de inspecție a cazanelor de aburi) inspecta în mod regulat ambele cazane. [[Fișier:LudwigII-JAlbert.jpg|thumb|upright=0.5|left|Ludovic al II-lea (1886)]] Timp de aproape două decenii, șantierul de construcție a fost angajatorul principal din regiune.<ref name="MPB64">{{harvnb|Petzet|Bunz|1995|p=64}}</ref> În 1880, aproximativ 200 de mesteșugari au lucrat pe șantier,<ref name="AR14">{{harvnb|Rauch|1991|p=14}}</ref> fără a fi numărați furnizorii și alte persoane implicate în mod indirect în construcție. În perioadele în care regele insista pe termene strânse și modificări urgente, s-a raportat că erau activi până la 300 de lucrători pe zi, lucrând uneori și noaptea la lumina lămpilor cu petrol. Statisticile din anii 1879/1880 menționează o cantitate imensă de materiale de constructii: 465 tone de [[marmură]] de Salzburg, 1550 tone de gresie, 400.000 de cărămizi și 2050 m3 de lemn pentru schele. În 1870 a fost înființată o societate de asigurare a muncitorilor, pentru un tarif lunar redus, sporit de către rege. Moștenitorii victimelor accidentelor (30 de cazuri sunt menționate în statistici) au primit o pensie mică. În 1884, regele s-ar fi putut muta în palat (deși acesta era încă neterminat),<ref name="AFSN19">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=19}}</ref> și în 1885, el a invitat-o pe mama sa [[Maria a Prusiei|Maria]] la Neuschwanstein cu ocazia aniversării de către ea a vârstei de 60 de ani.<ref group="nb">Fosta regină își avea reședința în [[Castelul Hohenschwangau]]. Cei doi au avut o relație tensionată, cel puțin în parte din cauza faptului că Maria nu era de acord cu relația fiului ei cu Wagner.</ref> Prin 1886, structura externă a palatului a fost cea mai mare parte terminată.<ref name="AFSN19" /> În același an, Ludovic a înlocuit primul pod ''[[Marienbrücke (Neuschwanstein)|Marienbrücke]]'', ce fusese construit din lemn peste defileul [[Pöllat]] cu o construcție de oțel. În ciuda dimensiunii sale, Neuschwanstein nu avea spațiu pentru curtea regală, dar conținea doar încăperile private ale regelui și camerele servitorilor. Clădirile din curte aveau mai degrabă rol decorativ decât scop rezidențiale:<ref name=autogenerat1>{{harvnb|Petzet|Bunz|1995|p=46}}</ref> palatul era destinat să-i servească lui Ludovic al II-lea ca un fel de spațiu teatral locuibil.<ref name="AFSN19" /> În calitate de ''templu al prieteniei'' el a fost, de asemenea, dedicat vieții și activității lui Richard Wagner, care a murit în 1883 înainte de a pune piciorul în clădire.<ref name="MPB67">{{harvnb|Petzet|Bunz|1995|p=67}}</ref> Ludovic al II-lea a trăit în palat doar un total de 172 de zile.<ref name="Merkle68">{{harvnb|Merkle|2001|p=68}}</ref> == Finanțare == <!--[[File:neuschwanstein1886.jpg|thumb|upright|Neuschwanstein in 1886 (Illustration from [[Die Gartenlaube]])]]--> [[Fișier:Neuschwanstein.jpg|thumb|Nori negri peste Neuschwanstein]] [[Fișier:Neuschwanstein Castle.jpg|thumb|Neuschwanstein vazut din vale]] [[Fișier:Schloss Berg - Postcard.jpg|thumb|Castelul de pe munte]] [[Fișier:Ludwig auf dem Totenbett Koppay.jpg|thumb|Reprezentare artistică a lui Ludovic al II-lea pe patul de moarte]] Dorințele și solicitările regelui s-au extins în timpul construcției castelului Neuschwanstein, fiind necesară creșterea cheltuielilor. Costurile estimate au fost revizuite în mod repetat.<ref name="AR13">{{harvnb|Rauch|1991|p=13}}</ref> Inițial s-a plănuit un studio modest în locul marii săli a tronului și proiectatele camere de oaspeți au fost înlocuite cu o sală maură, care nu a putut fi realizată din cauza lipsei de resurse. Finalizarea a fost inițial proiectată pentru 1872, dar amânată în mod repetat.<ref name="AR13" /> Neuschwanstein, castelul simbolic al cavalerilor [[medieval]]i, nu a fost singurul proiect gigantic de construcție al lui Ludovic al II-lea. Acesta a fost urmat de palatul în stil [[rococo]] [[Palatul Linderhof|Linderhof]] și palatul baroc [[Herrenchiemsee]], un monument al epocii [[Monarhie absolută|absolutismului]].<ref name="AFSN110">{{harvnb|Blunt|1970|p=110}}</ref> Linderhof, cel mai mic de proiecte, a fost terminat în 1886, iar celelalte două rămân incomplete. Toate cele trei proiecte au secătuit resursele regelui. Regele a plătit pentru proiectele sale de construcții din surse private și din venitul său din lista civilă. Contrar afirmațiilor frecvente, trezoreria bavareză nu a fost direct afectată de clădirile sale.<ref name="AFSN19" /><ref name="RL171">{{harvnb|Linnenkamp|1986|p=171}}</ref> Începând din 1871, Ludovic a avut un venit adițional secret în schimbul unui favor politic oferit lui [[Otto von Bismarck]].<ref group="nb">În noiembrie 1870 Ludovic a semnat [[Kaiserbrief]], o scrisoare redactată de Bismarck către suveranii celorlalte state germane, solicitându-le să-l încoroneze pe regele prusac [[Wilhelm I al Germaniei|Wilhelm I]] ca [[împărat]]. În schimb, Ludovic a primit plăți secrete din contul secret al lui Bismarck, [[Welfenfonds]].</ref> Costurile de construcție ale castelului Neuschwanstein în timpul vieții regelui s-au ridicat la 6,2 milioane mărci aur,<ref name="MPB65">{{harvnb|Petzet|Bunz|1995|p=65}}</ref> aproape de două ori mai mult decât costurile estimate inițiale la 3,2 milioane de mărci.<ref name="RL171" /> Deoarece mijloacele sale private au fost insuficiente pentru proiectele sale de construcții, regele a deschis continuu noi linii de credit.<ref name="ADB">{{harvnb|Bitterauf|1910}}</ref> În 1876, un consilier al curții a fost înlocuit după ce a atenționat asupra pericolului de intrare în insolvență.<ref name="whoswho"> {{cite web |publisher=Who's Who Online |url=http://www.whoswho.de/templ/te_bio.php?PID=1879&RID=1 |title=Ludwig II. (Bayern) |language=German |accessdate=2012-09-23 }}</ref> Prin 1883 el datora deja 7 milioane de mărci,<ref name="AFSN111">{{harvnb|Blunt|1970|p=111}}</ref> și, în primăvara anului 1884 și în august 1885 conversia datoriilor de 7,5 milioane de mărci și respectiv de 6,5 milioane de mărci a devenit necesară.<ref name="ADB" /> [[Fișier:Ludwig II Memorial Cross Lake Starnberg.jpg|thumb|upright=0.5|left|Locul morții lui Ludovic]] Chiar și după ce datoriile sale au atins suma de 14 milioane de mărci, Ludovic a insistat asupra continuării proiectelor sale arhitecturale; el a amenințat cu suicidul în cazul în care creditorii săi i-ar fi preluat palatele.<ref name="whoswho" /> La începutul anului 1886, Ludovic a cerut cabinetului său să contracteze un credit de 6 milioane de mărci, care i-a fost refuzat. În aprilie, el a urmat sfatul lui Bismarck de a cere bani parlamentului. În iunie, guvernul Bavariei a decis să-l detroneze pe rege, care locuia la Neuschwanstein în acel timp. Pe 9 iunie el a fost considerat incapabil să domnească, iar pe 10 iunie comisia de detronare l-a arestat în camerele de la poartă.<ref name="AFSN23">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=23}}</ref> În așteptarea comisiei, el a alertat jandarmeria și pompierii din împrejurimi pentru a-i asigura protecția.<ref name="ADB" /> O a doua comisie condusă de [[Bernhard von Gudden]] a sosit în ziua următoare, iar regele a fost forțat să părăsească palatul în acea noapte. Ludovic a fost pus sub supravegherea lui Gudden. Pe 13 iunie, amândoi au murit în circumstanțe misterioase în apa puțin adâncă a [[Lacul Starnberg|lacului Starnberg]] din apropierea [[Castelul Berg (Lacul Starnberg)|Castelului Berg]]. == După moartea lui Ludovic == La momentul morții lui Ludovic, palatul era departe de a fi finalizat. Structurile externe ale casei de la poartă și ale palatului erau în cea mai mare parte terminate, dar turnul dreptunghiular era încă în construcție. Lucrările la budoar nu au început, dar a fost finalizat în formă simplificată prin 1892, fără figurile planificate de sfinți femei. Casa Cavalerilor a fost și ea simplificată. În planurile lui Ludovic, coloanele din galeria Casei Cavalerilor erau formate din trei trunchiuri și capitelurile corespunzătoare. Numai fundațiile existau pentru piesa de bază a complexului palatului: un [[donjon]] de 90 de metri înălțime planificat în curtea de sus sprijinindu-se pe o capelă cu trei nave. Acestea nu au fost realizate,<ref name="AFSN12">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=12}}</ref> și o aripă de legătură între clădirile de la poartă și budoar au avut aceeași soartă.<ref name="AFSN22">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=22}}</ref> Planuri pentru o grădină a castelului, cu terase și o fântână, la vest de palat au fost, de asemenea, abandonate după moartea regelui. [[Fișier:Neuschwanstein1886 2.jpg|thumb|Neuschwanstein în 1886]] Interiorul spațiului de locuit regal din palat a fost finalizat în cea mai mare parte în 1886; holurile și coridoarele au fost pictate într-un stil simplu pe la 1888.<ref name="AFSN26">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=26}}</ref> ''Sala maură'' dorită de rege (și planificată sub Sala Tronului) nu a mai fost realizată ca și ''Baia Cavalerilor'', care, modelată după Baia Cavalerilor de la Wartburg, s-a încercat să aducă un omagiu cultului cavalerilor ca o baie de botez medievală. O ''cameră a miresei'' din budoar (dupa o locație din ''Lohengrin''),<ref name="AFSN9">{{harvnb|Petzet|Hojer|1991|p=9}}</ref> camerele de oaspeți de la primul și cel de-al doilea etaj al palatului și o sală mare de banchet au fost alte proiecte abandonate.<ref name="AR13" /> De fapt, o dezvoltare completă a castelului Neuschwanstein nici măcar nu a mai fost planificată, iar la momentul morții regelui nu a fost un concept de utilizare pentru numeroase camere.<ref name="AR14" /> [[Fișier:Neuschwanstein Castle LOC print rotated.jpg|thumb|Fațada frontală a castelului Neuschwanstein și împrejurimile (ilustrată fotocromică, c. 1900)]] Când Ludovic al II-lea a murit în 1886, Neuschwanstein era încă neterminat. Regele nu a intenționat niciodată să facă palatul accesibil publicului.<ref name="AFSN19" /> Dar la numai șase săptămâni după moartea regelui, prințul regent [[Luitpold, Prinț Regent al Bavariei|Luitpold]] a dispus deschiderea palatului către vizitatorii plătitori. Administratorii averii lui Ludovic au reușit să echilibreze datoriile prilejuite de construcție până prin 1899.<ref name="AR16">{{harvnb|Rauch|1991|p=16}}</ref> De atunci și până la [[Primul Război Mondial]], Neuschwanstein a fost o sursă stabilă și profitabilă de venituri pentru [[Casa de Wittelsbach]]; într-adevăr, castelele lui Ludovic au fost, probabil, cea mai mare sursă de venituri ale familiei regale bavareze în ultimii ani de dinainte de 1914. Pentru a garanta un flux stabil de vizitatori, unele camere și clădiri din curte au fost finalizate. Inițial, vizitatorilor li s-a permis să se deplaseze liberi prin palat, cauzând uzarea rapidă a mobilierului. Când Bavaria a devenit republică în 1918, guvernul a naționalizat lista civilă. Litigiul rezultat cu Casa de Wittelsbach a dus la o ruptură în 1923: palatele lui Ludovic, inclusiv Neuschwanstein au ajuns la stat și sunt acum gestionate de către [[Bavarian Administration of State-Owned Palaces, Gardens and Lakes|Departamentul Palatelor Bavareze]], , o divizie a Ministerului de Finanțe al Bavariei. Numai Castelul Hohenschwangau a ajuns la [[Wittelsbacher Ausgleichsfonds]], ale cărui venituri au fost virate Casei de Wittelsbach.<ref name="Sykora32f">{{harvnb|Sykora|2004|p=32f}}</ref> Numărul de vizitatori a continuat să crească, ajungând la 200.000 în 1939.<ref name="Sykora32f" /> Datorită locației sale retrase, palatul a supraviețuit celor două războaie mondiale, fără distrugeri. Sub Institutul Rosenberg pentru Teritoriile Ocupate ([[Einsatzstab Reichsleiter Rosenberg]] für die Besetzen Gebiete), o organizație a [[NSDAP|Partidului Nazist]], el a servit până în 1944 ca un depozit pentru jafurile naziste din [[Franța]].<ref>{{harvnb|Farmer|2002|pp=140f}}</ref> Lucrările de artă au fost catalogate fotografic. (După cel de-[[Al Doilea Război Mondial]] 39 de albume foto au fost găsite în palat, documentând dimensiunea jafului. Albumele sunt acum stocate în [[National Archives and Records Administration|United States National Archives]].<ref>{{harvnb|National Archives|2007}}</ref>) La sfârșitul războiului banca germană [[Reichsbank]] și-a depozitat aurul în palat, care, în ultimele zile ale războiului, a fost dus într-un loc necunoscut.{{citation needed |date=September 2012}} În aprilie 1945, [[Schutzstaffel|SS]] a luat în considerare aruncarea în aer a palatului pentru a preveni căderea clădirii și a operelor de artă în mâinile inamicilor.<ref name="RL184185">{{harvnb|Linnenkamp|1986|pp=184f}}</ref> Cu toate acestea, planul nu a fost realizat de către liderii grupului SS căruia i s-a încredințat sarcina și, la sfârșitul războiului, palatul a fost predat intact reprezentanților forțelor [[Aliații din al Doilea Război Mondial|aliate]].<ref name="RL184185" /> Ulterior, arhivele bavareze au folosit unele din camere ca depozite provizorii pentru arhivele recuperate, deoarece sediul din [[München|Munchen]] a fost bombardat. Neuschwanstein este un simbol global al epocii [[romantism]]ului. Palatul a servit ca model pentru [[Castelul Frumoasei din Pădurea Adormită]] din [[Disneyland]] și a devenit o locație pentru filme ca ''[[Ludwig II: Glanz und Ende eines Königs|Ludwig II]]'' (1955) al lui [[Helmut Käutner]], ''[[Ludwig (film)|Ludwig]]'' (1972) al lui [[Luchino Visconti]] și ''[[Chitty Chitty Bang Bang]]'' (1968).<!-- By listing all such films the article could be doubled in size, so please don't extend the list. Two examples are enough. --> În 1977, Castelul Neuschwanstein a devenit motivul unui timbru din Germania de Vest și urmează să apară pe o monedă comemorativă de 2 € pentru seria German Bundesländer din 2012. În 2007, el a fost finalist în larg mediatizata selecție on-line a celor [[cele șapte noi minuni ale lumii|șapte noi minuni ale lumii]].<ref>{{harvnb|Hatton|2007}}</ref> Palatul nu se află pe lista [[World Heritage Site|UNESCO World Heritage Sites]]. În 2009, a fost discutat un plan pentru a face din el un candidat transnațional împreună cu castelele Linderhof și Herrenchiemsee ale lui Ludovic și cu două palate similare din [[România]]: [[Castelul Peleș]] și [[Castelul Pelișor]].<ref>{{harvnb|Biedermann|2009}}</ref> Astăzi, cu 1,3 milioane de vizitatori pe an, Neuschwanstein este una dintre cele mai populare destinații turistice din Europa.<ref name="internet" /> Din motive de securitate, palatul poate fi vizitat doar în timpul unui tur de 35 de minute cu ghid. Există și tururi speciale cu ghid care se concentrează pe teme specifice. În sezonul de vârf din iunie și până în august, Neuschwanstein a atras până la 6.000 de vizitatori pe zi, iar oaspeții fără rezervare în avans au trebuit să aștepte mai multe ore. Vânzările de bilete sunt procesate exclusiv prin intermediul centrului de bilete din Hohenschwangau.<ref>{{cite web |url=http://www.hohenschwangau.de/543.html |title=Ticketcentre Hohenschwangau |accessdate=2012-09-30 |archive-date=2012-09-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120920043735/http://www.hohenschwangau.de/543.html |dead-url=yes }}</ref> Până în 2008, numărul total de vizitatori a fost de peste 60 de milioane.<ref name="premiummarke" /> În 2004, veniturile s-au ridicat la 6,5 ​​milioane €.<ref name="50million" /> Un [[meteorit]] care a ajuns spectaculos pe [[Pământ]] la 6 aprilie 2002, la granița cu Austria din apropiere de Hohenschwangau a fost numit ''Neuschwanstein'' după palat. Trei fragmente s-au găsit: ''Neuschwanstein I'' (1,75&nbsp;kg, găsit în iulie 2002) și ''Neuschwanstein II'' (1.63&nbsp;kg, găsit în mai 2003) pe partea germană, și ''Neuschwanstein III'' (2.84&nbsp;kg, găsit în iunie 2003) pe partea austriacă, lângă [[Reutte]].<ref name="heinlein17">{{harvnb|Heinlein|2004|p=17}}</ref> Meteoritul este clasificat ca un [[enstatit chondrit]] cu proporții neobișnuit de mari de [[fier]] pur (29%), [[enstatit]] și mineralul extrem de rar [[sinoit]] (Si<sub>2</sub>N<sub>2</sub>O).<ref name="heinlein29">{{harvnb|Heinlein|2004|p=29}}</ref> == Imagini == <gallery> Image:Castelul Neuschwanstein37.jpg|Castelul Neuschwanstein Image:Castelul Neuschwanstein11.jpg|Vedere din exterior Image:Castelul Neuschwanstein12.jpg|Vedere din exterior Image:Castelul Neuschwanstein13.jpg|Poarta de intrare Image:Castelul Neuschwanstein14.jpg|Poarta de intrare Image:Castelul Neuschwanstein20.jpg|Turnul porţii Image:Castelul Neuschwanstein18.jpg|Curtea de jos şi turnul porţii Image:Castelul Neuschwanstein22.jpg|Turnul porţii Image:Castelul Neuschwanstein21.jpg|Turnuri estice ale castelului Image:Castelul Neuschwanstein23.jpg|Turnuri estice ale castelului Image:Castelul Neuschwanstein15.jpg|Castelul Neuschwanstein, vedere din curtea de jos Image:Castelul Neuschwanstein16.jpg|Turn de pază Image:Hohenschwangau - Schloss Neuschwanstein5.jpg|Castelul Neuschwanstein, vedere din locaţia capelei nerealizate la nivelul curţii de sus: Budoarul (în stânga), partea din faţă a palatului şi Casa Cavalerilor (în dreapta) Image:Castelul Neuschwanstein25.jpg|Budoarul Image:Castelul Neuschwanstein27.jpg|Casa Cavalerilor </gallery> == Vezi și == * [[Castelul Linderhof]] == Note == {{listănote|group="nb"}} == Referințe == <references /> == Surse == {{Refbegin}} * {{Citation|last=Ammon|first=Thomas|title=Ludwig II. für Dummies: Der Märchenkönig&nbsp;— Zwischen Wahn, Wagner und Neuschwanstein|year=2007|publisher=Wiley-VCH|isbn=978-3-527-70319-7}} * {{cite press release |title=Faltlhauser begrüßte 50-millionsten Besucher im Schloss Neuschwanstein |trans_title=Faltlhauser welcomed the 50 millionth visitor in Neuschwanstein Castle |url=http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv05/neuschwanstein/50milo.htm |publisher=Bayerisches Staatsministerium der Finanzen |date=27 July 2005 |accessdate=2010-03-11 |language=German |ref={{harvid|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2005}} |archive-date=2011-07-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110716064953/http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv05/neuschwanstein/50milo.htm |dead-url=yes }} * {{cite press release |title=Neue Homepage für Schloss Neuschwanstein in fünf Sprachen |trans_title=New website for Neuschwanstein Castle in five languages |url=http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv08/neuschwan/internet.htm |publisher=Bayerisches Staatsministerium der Finanzen |date=28 July 2008 |accessdate=2010-03-11 |language=German |ref={{harvid|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2008}} }} * {{cite press release |title=Pschierer: Schloss Neuschwanstein ist heute eine weltweite Premiummarke |trans_title=Pschierer: Neuschwanstein Castle today is a global premium brand |url=http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv09/neuschwan/premium.htm |publisher=Bayerisches Staatsministerium der Finanzen |date=19 September 2009 |accessdate=2010-03-11 |language=German |ref={{harvid|Bayerisches Staatsministerium der Finanzen|2009}} |archive-date=2011-07-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110716065023/http://www.schloesser.bayern.de/deutsch/presse/archiv09/neuschwan/premium.htm |dead-url=yes }} * {{citation|publisher=[[Bayerische Verwaltung der staatlichen Schlösser, Gärten und Seen]] |title=Neuschwanstein Castle: Official Guide |year=2004 |location=Munich}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} * {{citation|last=Biedermann|first=Henning|title=Neuschwanstein auf dem Weg zum Weltkulturerbe? Noch mehr Ruhm&nbsp;— noch mehr Schutz für das Königsschloss|date=April 2009|publisher=Bayerisches Fernsehen|url=http://www.br-online.de/bayerisches-fernsehen/capriccio/capriccio-2009-04-16-themen-2009-ID1239801957426.xml|access-date=2012-10-03|archive-date=2009-04-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20090420061215/http://www.br-online.de/bayerisches-fernsehen/capriccio/capriccio-2009-04-16-themen-2009-ID1239801957426.xml|dead-url=yes}}{{failed verification |date=September 2012}} * {{citation|last=Bitterauf|first=Theodor|year=1910|chapter=Ludwig II. (König von Baiern)|chapterurl=http://de.wikisource.org/wiki/ADB:Ludwig_II._%28K%C3%B6nig_von_Bayern%29|title=Allgemeine Deutsche Biographie|volume=55|pages=540–555|language=German}}{{link note|note=German WikiSource |date=September 2012}} * {{citation|last=Blunt|first=Wilfried|title=Ludwig II.: König von Bayern|isbn=978-3-453-55006-3|publisher=Heyne|year=1970}} * {{citation|last=Blunt|first=Wilfred|title=The Dream King: Ludwig II of Bavaria|isbn=978-0-14-003606-0|publisher=[[Penguin Books]]|year=1973}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} * {{cite web|last=Buchali|first=Frank|year=2009|title=Schwangau: Neuschwanstein&nbsp;– Traumschloss als Postkartenmotiv|url=http://www.burgen-web.de/neuschwanstein.pdf|format=pdf|publisher=[http://www.burgen-web.de/ burgen-web.de]|language=German|accessdate=2012-09-30|ref=harv}} * {{citation|last=Desing|first=Julius|title=Royal Castle Neuschwanstein|publisher=Kienberger|year=1992}} * {{citation|last=Farmer|first=Walter I.|title=Die Bewahrer des Erbes: Das Schicksal deutscher Kulturgüter am Ende des Zweiten Weltkrieges|publisher=Gruyter|year=2002|isbn=978-3-89949-010-7}} * {{cite news|last=Hatton|first=Barry|date=29 July 2007|title=New 7 wonders of the world are named|url=http://www.deseretnews.com/article/1,5143,695194630,00.html|newspaper=[[Deseret News]]|agency=[[Associated Press]]|accessdate=2012-09-30|ref=harv|archive-date=2010-07-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20100711044229/http://www.deseretnews.com/article/1%2C5143%2C695194630%2C00.html|dead-url=yes}} * {{citation|last=Heinlein|first=Dieter|title=Die Feuerkugel vom 6. April 2002 und der sensationelle Meteoritenfall "Neuschwanstein"|location=Augsburg|year=2004}} * {{citation|last=Koch von Berneck|first=Max|title=München und die Königsschlösser Herrenchiemsee, Neuschwanstein, Hohenschwangau, Linderhof und Berg|publisher=Caesar Schmidt|location=Zurich|year=1887}} * {{citation|last=Linnenkamp|first=Rolf|title=Die Schlösser und Projekte Ludwigs II.|year=1986|isbn=978-3-453-02269-0}} * {{citation|last=Merkle|first=Ludwig|title=Ludwig II. und seine Schlösser|isbn=978-3-8307-1024-0|publisher=Stiebner|year=2001}} * {{cite press release |title=National Archives Announces Discovery of "Hitler Albums" Documenting Looted Art |date=1 November 2007 |url=http://www.archives.gov/press/press-releases/2008/nr08-22.html |publisher=[[National Archives and Records Administration|National Archives]] |accessdate=2012-09-30 |ref={{harvid|National Archives|2007}} }} * {{citation|last1=Petzet|first1=Michael|last2=Bunz|first2=Achim|title=Gebaute Träume: Die Schlösser Ludwigs II. von Bayern|publisher=Hirmer|isbn=978-3-7774-6600-2|pages=46–123|year=1995}} * {{citation|last=Parkyn|first=Neil|title=Siebzig Wunderwerke der Architektur|publisher=zweitausendeins|year=2002|isbn=978-3-86150-454-2}} * {{citation|last1=Petzet|first1=M.|last2=Hojer|first2=G.|title=Amtlicher Führer Schloss Neuschwanstein|publisher=Bayerische Verwaltung der staatlichen Schlösser, Gärten und Seen|year=1991}} * {{citation|last1=Pevsner|first1=Nikolaus|last2=Honour|first2=Hugh|last3=Fleming|first3=John|title=Lexikon der Weltarchitektur|publisher=Prestel|year=1992|isbn=3-7913-2095-5}} * {{citation|last=Rauch|first=Alexander|title=Neuschwanstein|publisher=Atlantis Verlag|year=1991|isbn=978-3-88199-874-1}} * {{citation|last=Schlim|first=Jean Louis|title=Ludwig II.: Traum und Technik|publisher=Buchendorfer Verlag|isbn=978-3-934036-52-9|year=2001}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} * {{citation|last=Schröck|first=Rudolf|journal=The Atlantic Times|title=Madness in Bavaria|date=November 2007}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} * {{citation|last=Smith|first=Alex|title=Is Authenticity Important?|url=http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:InQnfDYbJ9UJ:alexsmitharchitecture.squarespace.com/downloads/080930_Dissertation_IsAuthenticityImportantsmall.pdf+%22Eyvind+Earle%22+Neuschwanstein&cd=38&hl=en&ct=clnk&gl=us&source=www.google.com|year=2008|location=[[Royal College of Art]]|accessdate=2011-01-30}}{{dead link|date=September 2012 }} * {{citation|last=Spangenberg|first=Marcus|title=The Throne Room in Schloss Neuschwanstein: Ludwig II of Bavaria and his Vision of Divine Right|isbn=978-3-7954-1233-3|Schnell & Steiner|year=1999}}{{clarify |reason=No references to this citation in article text |date=September 2012}} (Page numbers refer to the German edition, ISBN 978-3-7954-1225-8.){{which |date=September 2012}} * {{citation|last=Sykora|first=Katharina|title="Ein Bild von einem Mann"; Ludwig II. von Bayern: Konstruktion und Rezeption eines Mythos|isbn=978-3-593-37479-6|publisher=Campus Verlag|year=2004}} {{Refend}} == Legături externe == {{Commons|Schloss Neuschwanstein}} * [http://www.neuschwanstein.de/englisch/tourist/index.htm Official website]. * [http://www.castle-neuschwanstein.com/en/ Castelul Neuschwanstein] * [http://blog.thecheaproute.com/neuschwanstein-castle/ Neuschwanstein Pictures] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120208165710/http://blog.thecheaproute.com/neuschwanstein-castle |date=2012-02-08 }}: From a visitors perspective. * [http://www.schloesser.bayern.de/englisch/palace/objects/neuschw.htm Neuschwanstein Castle] on Bavarian Palace Department website. * [http://hogwartscampus.com/ Floor Plan] All floors. * [http://www.allgaeu-cam.de/wetter/schloss-neuschwanstein.html Webcam]. * [http://travel.descopera.ro/9656123-Neuschwanstein-castelul-din-povesti Neuschwanstein - castelul din povești], 1 iunie 2012, Claudia Moșoarcă, ''Descoperă - Travel'' * [http://www.revistamagazin.ro/content/view/9702/7/ Castelul Neuschwanstein] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160322004028/http://www.revistamagazin.ro/content/view/9702/7/ |date=2016-03-22 }}, 13 septembrie 2012, Irina Stoica, ''Revista Magazin'' '''''Imagini''''' * [http://www.zdf.de/ZDFmediathek/hauptnavigation/startseite/#/beitrag/interaktiv/997640/Schloss-Neuschwanstein:-360°-Rundgang Many 360° panoramas, with locations on three floor plans] on [[ZDF]] site (requires [[Adobe Flash|Flash]] version 9 or higher). * [http://360pano.eu/germany/ Several 360° panoramas] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100730112750/http://360pano.eu/germany |date=2010-07-30 }} (requires [[QuickTime VR]]). {{Castelele regelui Ludovic al II-lea al Bavariei}} {{MonWittelbach}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neuschwanstein, castelul}} [[Categorie:Monumente din Germania]] [[Categorie:Castele din Bavaria]] [[Categorie:Reședințe regale germane]] [[Categorie:Arhitectură neobizantină din Germania]] [[Categorie:Arhitectură neoromanică din Germania]] m8rtecbavxli36mvvj3760e5niqr778 0 253609 17024871 17008096 2025-06-11T04:59:48Z ~2025-46304 695139 Modificare părinți 17024871 wikitext text/x-wiki {{șterge|1=Acest articol a fost marcat de {{#if:Andrei Stroe|? Te rog verifică am corectat[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]]|un utilizator}} în octombrie 2024 ca nerespectând politica de [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său. * Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate. * Dacă sunteți autorul articolului, citiți [[WP:N|politica]] și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. * Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.|discuție=Bianca Marcovici (2)}}{{problemearticol|notabilitate=octombrie 2024|listă=mai 2019|referințe=noiembrie 2007|wikizare=iulie 2016}} '''Bianca Marcovici''' (în {{he|ביאנקה מרקוביץ}}, născută Grimberg, {{lang|he|גרימברג}}; {{Date biografice}}) {{este}} o poetă, scriitoare [[israel]]iană de [[limba română|limbă română]], violonistă și de profesie ingineră în domeniul civile și Industriale . Născută Grimberg, tata,Saul și mama Ana, în. Orașul Iași ==Date biografice== Bianca Grimberg Marcovici a absolvit Universitatea Populară de 5 ani și Liceul de Muzică „[[Octav Băncilă]]” (de 8 ani), din Iași, secția [[vioară]]. De asemenea Liceul Dimitrie Cantemir, Iași, 1971. De asemenea ea este absolventă a “Facultății de Construcții Civile și Industriale” a [[Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași|Institutului Politehnic]] din Iași (1976). https://wxwx.wordpress.com/ S-a născut la Iași. Tatăl, Saul Grimberg iar mama, Ana Cocoș Grimberg. A avut o soră, Ruti BRON, și un frate, Eli GRIMBERG. S-a căsătorit la Iași cu ing.Delu Marcovici, originar din [[Dorohoi]]. Fiind [[evrei]]că, în anul [[1991]] a emigrat în Israel împreună cu toată familia, 13/09/1991 În perioada 1984-1987 a fost membră a Orchestrei Comunităților evreiești din București și Iași, efectuând turnee în Israel, Elveția și Statele Unite ale Americii. În perioada 1990-1991 a lucrat timp de un an ca redactor pentru cărți tehnice la Editura “Omnia” din Iași.(REDACTOR ȘEF, SCRIITORUL VIRGIL CUȚITARU) A fost vicepreședinta "Asociației de prietenie România-Israel"-Filiala Iași, alături de violonistul Bujor Prelipceanu, (CVARTETUL VOCES) care îndeplinea funcția de președinte.A urmat scriitorul Grigore Ilisei de la Radio Iași! A lucrat ca ingineră proiectant constructor în cadrul "Societatea de Electricitate" din [[Haifa]] și de asemenea înainte de 1991 la Trustul de Construcții Industriale-Iași în perioada 1976-1991.(Secția proiectare din Centrala trustului) Locuiește în [[Haifa]] și are dublă cetățenie, israeliană și română. Are 2 fete căsătorite NOEMI ȘI ZINETTE (נועמי וזינט)și 8 nepoți-Adi אדי, Șai-Li שי-לי, Ron רון iar numele de familie עזרה EZRA -Dori דורי, Ofir אופיר, Adar אדר, Oren אורן, Miriam מרעם iar numele de familie ראז RAZ. În prezent este pensionară de la data de 1/07/2014, ca ingineră la Societatea de ectricitate din Haifa, la fel și soțul ei, ing. Delu Marcovici. Este și pensionară al U.S. Filiala-Iași din România ca scriitoare și poetă (סופרת) din anul 2013. A devenit Vicepreședinte ca scriitoare, aleasă prin vot secret în cadrul A.S.I.L.R. din Israel 2016. Bianca Marcovici a debutat în [[poezie]] cu numele real în anul 1981, după o colaborare sub [[pseudonimul]] Blanca, la rubrica "Diligența Poștală" a poetului [[Emil Brumaru]], în [[Revista Cronica|''Cronica'']], Iași, redactor șef N. Țăranu și, în același an în Revista ''[[Convorbiri literare]]'', debutată de scriitorul, redactor șef Corneliu Sturzu. Ea a fost activă la Cenaclul "Junimea" din Iași între anii 1981-1991, ( sub conducerea scriitorilor Daniel Dumitriu, Lucian Vasiliu). De asemenea a participat la începutul activitații ei literare la Cenaclul "În numele poetului" condus de poetul [[Cezar Ivănescu]] (un grupaj de poezii i-a apărut atunci în revista "Luceafărul"). Bianca Marcovici este membră din anul 1990 a Uniunii Scriitorilor din România - Fliala Iași, (recomandările sunt scrise de criticii Ioan Holban, Virgil Cuțitaru) precum și membră a "Asociațiilor Scriitorilor Israelieni de Limbă Română" din anul 1991. (președinte Șhaul Carmel, Sebastian Costin, Dan David) Din anul 1991 a devenit și membră a Societății “Junimea” din orașul natal, Iași. A făcut parte din delegația Scriitorilor israelieni de limbă română la “Întâlnirile scriitorilor de pretutindeni” de la [[Neptun, Constanța]], invitată de două ori,în anii 1996 și 1999. A participat la emisiuni de televiziune și lansări de carte în cadrul colocviului. Poeta a colaborat la reviste literare din România, (Cronica, Convorbiri literare, Luceafărul, România Literară, Vatra, e.t.c. Israel, [[Germania|Germania: Alternanțe, Observator]], precum și Euphorion-Sibiu, Bucovina Literară, Poezia-Iași, Destine literare-Canada, Jurnal israelian, Radio Metafora, Canada, Express cultural-Iași, Contact internațional și reviste on line pe [[internet]]. În anul [[2001]] a fost aleasă în Conducerea Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, dar a fost nevoită să se retragă dupa 8 luni din motive de navete la Tel-Aviv. Poeme ale ei au fost traduse în limba ebraică în antologii comune cu alți autori, de către [[Andrei Fischof]], Tomi Sigler de asemenea i-a apărut o plachetă de versuri în limba engleză, "18 poeme", în traducerea Luizei Carol, în limba germană în traducerea lui Radu Bărbulescu, iar în limba franceză în cea a lui [[George Astaloș]] și Nicole Pottier. Pentru traducerea în limba franceză se pot reține versurile următoare: „[...] les paroles justes/ de chacune des langues/ qui les comprendra/ et nous les rendra sur terre”.<ref>Georges Astalos, ''Héritage lyrique : sélection anthologique de la poésie israélienne d'expression roumaine'', Bucarest, Société Roumaine de Radiodiffusion, Éditions "Casa Radio", 2002, fragment din poezia ''Terrorisme'', p. 199</ref> Prezentă la Tg. de Carte internațional, Ierusalim, 10 februarie 2015 cu lansarea de carte "Rebela din Haifa", Editura G. A. Israel (Saga) redactor Adrian Grauenfels Invitată la I.C.R. TEL-AVIV de către director adj. Cleopatra Lorințiu pentru lansările de carte "Romanul vieții mele", editura Saga, Israel și "Curcubeu peste Haifa" editura Junimea (prezentate de Yoni Tuvia și Lucian Vasiliu), 21/12/21 Este invitată la Marea Moartă (ים המלח) de către A.S.I.L.R. și H.O.R. Haifa să citească poezie și proză din cărțile sale, martie, 2024 de asemenea lansare de carte" Insula Israel", editura Familia, Israel la Marea Moartă, martie, 2025. S-a citit prezentarea criticului Răzvan Voncu, sursa revista "România Literară" nr. 8 pagina 24, anul 2025<ref>{{Citat știre|title=lansare de carte, "Insula Israel", editura Familia, Israel la Marea Moartă}}</ref> Cartea a fost expusă și lansată la Bookfest, mai 2025, București de către editura Familia, Israel ==Opere== Debut. 5 poeți EDITURA JUNIMEA) *1. "Marii Anonimi" 1985, (culegerea de poezie editată prin concurs: apărut în “Invocații”) Editura "Junimea" Iași. *2. “Ochiul Cuvântului", 1987, Editura "Litera", București. *3. "Dincolo de Paradis", 1989, "Editura Litera", București. *4. “Revolta Sângelui”, 1992, "Minimum", Tel-Aviv. *5. “Revolta Sângelui”, 1993, Editura "Cronica", Iași. *6. “Intermezzo”, 1992, "Menora", Rehovot.(caiet) *7. “Casa din Noi”, 1993, Haifa.(caiet) *8. Dincoace de Paradis, 1994, Haifa. *9. Schițe pe Portativ (proză scurtă) 1995, Haifa.(caiet) *10. “Magia Pietrei”, 1995, Petah-Tikva.(caiet) *11. “18 Poems”, plachetă de versuri în engleză în traducerea Luizei Carol, Petah -Tikva, 1996. (caiet) *12. "Țara Extremelor / Land der Extreme", ediție bilingvă, împreună cu Radu Bărbulescu, München, 1997 (carte în care a fost premiat traducătorul cu premiul "Haim Ianculovici”, la Haifa, 1998). *13. "Mămăligă și Caviar", Haifa, 1998. caiet literar *14. “Amprente", Editura “Papyrus”, Tel-Aviv, 1999. *15. "Amprente" editură “Clusium”, Cluj-Napoca, 1999, ediția a-II adăugită (cartea a fost expusă și prezentată de criticul și poetul Valentin Tașcu la Tg. de Carte de la Ierusalim, iunie, 1999). *16. “Haifa zidurilor de sprijin“ editura “Cronica”, 2000, Iași. *17. “Puterea cuvintelor”, editura “Minimum”, Tel-Aviv, 2001. (Oscarul Românesc la Tel Aviv pentru cea mai bună carte, 2.2.2002) *18. “Întoarcerea cuvintelor”, editura “Cronica”, reeditare a plachetei "Puterea cuvintelor"- 2001-Iași (Lansarea de carte a fost televizată, și a avut loc la Neptun și a fost prezentată de poetul Valeriu Stancu). *19. “Cireșe amare”, ediție care cuprinde și poeme în limba germană și engleză, editor și traducător din germană Radu Bărbulescu, München, 2002. *20. "Aburi de femeie", Editura "Haifa", 2004 *21. Poezii alese, "puțin blond cu mult farmec", editura Hasefer, București, 2004, prefață de criticul Paul Cernat (204 pagini, 20 de ani de poezie, ediție de lux) *22."Lumini diafane", Editura "Haifa", 13 ianuarie, ediție bilingvă, traducere în limba franceză, Nicole Pottier, (A primit pentru carte premiul B. Fundoianu al A.S.I.L.R, Israel, 2006) *23."Impactul virtualului", Israel, Editura" Haifa", 2007 *24."Espresso dublu la Ierusalim", Editura" Haifa", 2008, ediție bilingvă. traducere în ebraică, Tomy Sigler *25." Muntele meu, Carmel", Colecția "Revista Familiei", Israel, 1 ianuarie 2011 *26. "Poeme de pe cele două maluri ale sufletului"- Opera Omnia, Editura Typo-MOLDOVA, 2011, proiect susținut de Universitatea "PETRE ANDREI" din Iași, 235 pagini: *27. Arta nudului poetic, Editura FAMILIEI, ISRAEL, IUNIE, 2013] * 28.Rebela din Haifa, Editura G.A. ISRAEL.( Proză) Carte lansată la Tg. de carte Ierusalim, 2015 * 29.Peste șapte coline (Iași-Haifa), Editura "Junimea", mai 2015, a fost lansată la București, Târgul de carte, 2015. * http://www.librariaeminescu.ro/ro/isbn/973-37-1827-7/Bianca-Marcovici__Peste-sapte-coline.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210126105839/https://www.librariaeminescu.ro/ro/isbn/973-37-1827-7/Bianca-Marcovici__Peste-sapte-coline.html |date=2021-01-26 }} * 30. "Espresso dublu la Haifa", ediție bilingvă, traducere în ebraică Tomy Sigler, editura " Revista Familiei", Israel 31. "Curcubeu peste Haifa" (manuscris de poeme Dada), editura "Junimea", Iași , 2020, (lansare de carte la Colocviile Scriptor, 15.02.2020) recenzii: criticii Răzvan Voncu, dr.Paul Leibovici, dr.Lucian-Zeev Herșcovici, prof.Gabi Moscovici, Marha Eșeanu 32. "Romanul vieții mele", proză și poezie, carte eBook și tipărită, Israel, Editura Saga, Israel prefață Adrian Grauenfels, 2021 prezentată la I.C.R.-Tel Aviv 33. Insula Israel, poezie, proză critică, biografie, 190 de pagini, editura Familia, Israel, carte lansată pe 25/01/2025 la Consulatul Român-Haifa <ref>{{Citation|last=Mogîrzan|first=Emanoil-Corneliu|title=Legea nr. 167/2020 sau cum nu trebuie înfăptuită legiferarea. (I) Contravenția de hărțuire morală la locul de muncă|date=2021-12-31|url=https://doi.org/10.24193/subbiur.66(2021).3.1|work=Studia Universitatis Babeş-Bolyai Iurisprudentia|volume=66|issue=3|pages=5–58|doi=10.24193/subbiur.66(2021).3.1|issn=2065-7498|access-date=2025-02-01}}</ref> * A primit Titlul de "Ambasador al poeziei", Iași 31 mai 2015, U.S.Iași * Demisie neprimită din cadrul A.S.I.L.R. 5/09/2020 A mai apărut în antologii colective: *- Culegerea "Menora", Petah-Tikva, "Ramuri de măslin"; *- "Iarna Verde", antologie în limba ebraică de Andrei Fișchof, Israel, 1997; *- “Determination 2”, editată de Norman Simens, New Zealand, 1998; *- Antologia "Arborele memoriei" și "Poezia pădurii" în îngrijirea poetului Radu Cârneci, ediție bilingvă, România, 1998, 1999 Editura "Orion" București; *- "Trei poeți din Israel", ediție bilingvă, colecția DL-Lyrikanthologien, în limba germană,traducere de poetul Radu Bărbulescu, München, 1999 (cartea a fost expusă la Târgul de Carte Leipzig, martie, 1999); *- "Metafore românești din Israel", Editura" Cronica", 1998 și 2000, sub îngrijirea poetului Valeriu Stancu "Scriitori din țara sfântă" antologie de critică de Ion Cristofor, editura "Cluj-Star", 2000; * ''Spectre Lyrique, Anthologie de poésie roumaine contemporaine'' (volumul 1 și 2) de [[George Astaloș|George Astaloș]], Editura «Europa», Craiova, 1999 * ''Héritage lyrique : sélection anthologique de la poésie israélienne d'expression roumaine'',de George Astaloș, București, Société Roumaine de Radiodifusion, Éditions "Casa Radio", 2002 (în limba franceză), p. 196-202. * Este prezentă în Antologia "Șalom Haverim!”(Pace, prieteni!) de poetul Radu Bărbulescu, 2004, München-26 de pagini, poezie israeliană. A apărut în antologia colectivă "Ultimul val, prima generație", site-ul poezie.ro , carte editată de "Muzeul Literaturii Române" , 2005, București. A apărut în antologia colectivă de poezie, "55 de poeți contemporani", editura ARHIP ART, Sibiu, 2010 coordonată de poeta Valentina Becart. Prezentă în" Marea Enciclopedie Română", editura "Geneze"- litera M, "Fundația Realitatea Românească", I.V.Poenaru, 2009 Este prezentă în Colecția "Izvoare", Tel-Aviv 1992-2022, Revista “Argo”, Bonn. Revista "Archenoah" - tradusă în limba germană, "Observator ", "Alternanțe" (Germania) Jurnalistă la la Revista “Minimum” (Al. Mirodan) perioada 2002 <nowiki>*</nowiki>Este prezentă în antologia de poezie " Abisale trăiri (poezii, poeți contemporani pag.25-36) editura Pim, Iași, 2018 ISBN 978-606-13-4280-8 (Coordonator Valentina Becart) <nowiki>*</nowiki>POETICAL BRIGES- PODURI LIRICE -TRANSLATED AND EDITED BY VALENTINA TECLICI, ED.PIM, IAȘI, NEW ZEELAND, Ediție bilingvă română-engleză , antologie colectivă ( poeți din două culturi). ISBN 978-0-473-45101-1 Jurnalistă cu rubrică permanentă "Paralele " la Gazeta Românească, Israel, 2014 - 2020 ''-Publică în revistele “Galatea, Balada, Argos, Agora (Dan Iancu), Respiro, Poezia "(unele din ele online).Semnal, Confluențe literare( fondator George Roca, Australia) Gândacul de Colorado USA, Miorița-USA-Canada, Alternanțe-Munchen , Prietenia-Iași( editor Martha Eșeanu), Vatra Veche( N. Băciuț), Expres cultural(Nicolae Panaite, Iași-2022, ianuarie, Contact Internațional(Liviu Pendefunda)'' Este prezentă în Istoria Literaturii de limbă română din Israel, volumul I, (paginile 163-169) editura A.S.I.L.R.ISRAEL, autor poetul ION CRISTOFOR, 2024, ==Premii și diplome în România și Israel== * Premiul “Tudor Arghezi” - Premiul II, Craiova, 1988; * Premiul III "Romulus Guga", Tg. Mureș, pentru cartea “Ochiul Cuvântului”, 1988; * Premiul “Mihai Eminescu”; premiul III, Arad, 1989; * Premiul "Sara și Haim Ianculovici", Haifa, 1992, * Diploma de onoare "Arcadia", Tel Aviv 1993 (Asociația scriitorilor) pentru cartea” Revolta sângelui”; * Premiul III, COLUMNA NEWS secțiunea poezie,1966 Heidelberg * Premiul "Irina Gorun", Tel Aviv, 1997 (A. Culturală. Mondială. E. O. R); * Premiul "Sara și Haim Ianculovici" pentru traducerea în limba germană a plachetei “Țara extremelor / ''Land der Extreme''" de către traducătorul poet, Radu Bărbulescu; * Premiul "N. Palty-A.C.M.E.O.R., Tel Aviv, 1999 (pentru întreaga activitate literară și volumul “Amprente” ); * "''Diploma of Honor'' " * ''The 3 rd Word Congress of poets for Poetry Research and Recitation 2001'' ,Iași ,România, July 21-24, 2001, * cetățean de onoare a orașului Iași, diplomă semnată de primarul orașului. * Premiul B. Fundoianu, 2006 decernat de A.S.I.L.R. Israel, decernat pentru întreaga activitate literară. * Premiul Revistei "Maximum, Israel, Ilarie Voronca" pentru cartea "Arta nudului poetic", 2014 * Alte premii: Sâmbătă 2 februarie 2002 cu prilejul premierei de gală a revistei "Boema Boema" a avut loc festivitatea de înmânare a "Oscarului Românesc": scriitoarea Bianca Marcovici a primit diploma pentru cartea anului: "Puterea Cuvintelor", editura "Minimum", 2001, Tel Aviv. * Premiul pentru cartea anului "Muntele meu Carmel" oferit de Asociația culturală de prietenie, Israel- România, Tel Aviv, 2011 * Societatea Literară "Tibicus" din Iugoslavia-Uzidin a premiat-o pe poeta Bianca Marcovici cu premiul "1" pentru poezie, la Concursul “Internațional de poezie” ce s-a desfășurat cu ocazia Festivalului Internațional de poezie, ediția VIII-a, Uzidin, 2001 (premiul i-a fost oferit în urma unui concurs sub motto și nu propunere prin asociații). * În urma unui concurs pentru poezie: poeta Bianca Marcovici a primit unul din premiile ce au fost acordate în cadrul "Festivalului internațional de creație literară" organizat de Centrul Cultural "Lucian Blaga" din Sebeș Alba . Distincțiile au fost oferite într-o ședință festivă la 14 mai 2001. Poetei i s-a decernat premiul acordat de revista "Târnave", revista * ' Uniunii Scriitorilor din România, pentru ciclul de poezii "Puterea Cuvintelor" (din volumul cu același titlu) * Premiul pentru cartea" Muntele meu, Carmel" al "Centrului Cultural Israel-România" premiul Revistei "Maximum"-Tel Aviv * Premiul pentru poezie "Șaul Carmel" al Editurii Familia, Israel, martie, 2016 * A primit Titlul de "Ambasador cultural al poeziei, "Iași 1 iunie 2015 înmânat de Mihai Chirica, primar interimar și Cassian Maria Spiridon, președintele U.S. Filiala Iași * Premiul pentru poezie al [[Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română|Asociației scriitorilor israelieni de expresie română]] pentru cartea "''Expresso dublu la Haifa"'', 16.06.2016 * Premiul Revistei "Maximum", "Ilarie Voronca", 1.11.2016 *Premiul Revistei "Maximum și al Centrului Cultural Israeliano-Român pentru poezie, 25 ianuarie 2019" *Premiul "Opera Omnia" al A.S.I.L.R. 17.04.2019 și Medalia de Cavaler *Diploma de excelență "Cartea anului, 2019" în domeniul poeziei oferit de" Centrul Cultural ISRAEL-ROMÂNIA", IERUSALIM *Premiul " Benjamin Fundoianu " pentru poezie al Revistei Maximum Tel-Aviv, 2020,"OPERA OMNIA" și, pentru placheta de versuri " Curcubeu peste Haifa", editura "Junimea', 2020 ==Antologii== * Antologiile de proză și poezie al Revistei "Singur", coordonator de lucrare Ștefan Doru Dăncuș, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010 * Antologia de poezie alcătuită de Valentina Be (- saucart, Sibiu, 2010 * ''Trei poeți din Israel /Drei Dichter aus Israel'', 2000, de [[Luiza Carol]], Bianca Marcovici, Ion Știubea, editura Bărbulescu, Radu-Florian, broșură 44 pagini 5, <nowiki>ISBN 3930672456</nowiki> ISBN 9783930672455- * ''"Shalom haverim'!(prieteni) din ivrit "Pace prieteni'! Poezie contemporană din Israel,'' /''Friede, meine Freunde! Gegenwärtige Dic"htung aus Israel'', 2004, de Hedwig Brenner, Șaul Carmel, Luiza Carol, Andrei Fischof, Solo Har Herescu, [[Tania Lovinescu]], Bianca Marcovici, Noemi Pavel, Yehondav Perlman, Anita Rivin, Roy Runds, Deborah Sasson, Ion Știubea-Yoni Tuvia, Editura Bărbulescu, R F, carte de buzunar, 268 pagini (ISBN 3930672871 ISBN 9783930672875) * ''Poeme alese'', ediție de lux * ''Puțin blond cu mult farmec'', Editura HaSefer, București, noiembrie, 2004 prefațată de criticul [[Paul Cernat]], antologie de autor apărută în România. Prezentarea cărții la TVI preluată de la TVR Cultural, semnal făcut de scriitorul [[Ion Bogdan Lefter]]. Lunetistul (poetul [[Marian Drăghici]]) în "Ziua Literară" a semnalat-o publicând și un grupaj de poeme din carte, Emanuela Ilie și Ioana Coșereanu au recenzat antologia în revistele "Poezia" și respectiv, "Dacia Literară" din Iași. Alte recenzii au apărut în Israel semnate de criticii AL. Mirodan, Carol Isac, Liviu Moscovici, Biti Caragiale, Lucian Zeev Herșcovici-Ierusalim, Rodica Grindea-Hulon precum și, Boris Marian la "Realitatea Evreiască", București. Recenzie semnată de criticul dr. J. Eugen Campus pentru "Aburi de femeie", octombrie, 2005, și "Cireșe amare sub katiușe", martie, 2007 în revista israeliană "Minimum", Tel -Aviv *Prezentă în antologia "Viscolesc zăpezile albastre" -50 de poeți evrei născuți în România-, editura "TIPO Moldova" , mai 2016" *Prezentă în antologia colectivă scriitorilor israelieni de expresie română, Izvoare, 2020, editura "Familia", Israel *Prezentă în antologia colectivă (pag.200-211)" Un deceniu de scris românesc în Israel", editura Saga, Israel, aprilie 2021 *Prezentă în Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni (în propria lor viziune) editată de Academicianul Mihai CIMPOI, Trăian Vasîlcău, 2022 ==Colaborări== "România Literară, Cronica, Convorbiri Literare, Contemporanul, Poezia, Galatea-Germania, Observator- Munchen (perioadă permanent, prezentă în caseta revistei, Radu Bărbulescu), Luceafărul-București, Argos, Agora (Dan Iancu) Ultima oră-Israel, Orient Expres-Israel, Viața Noastră-Israel, Minimum-Israel, Contrapunct, Vatra veche, Viața Românească, Respiro On line, Poezia-Iași, Plumb-Bacau, Revista mea, Tribuna -Cluj, Tribuna Magazin-Israel, Facla, Poesis-Satu-Mare, Feed Back-Iași, Amurgul sentimental-București, Tribuna Haifa-Israel" , Revista Familiei-Israel, Gazeta Românească-Israel, Cronica Veche, Dacia Literară, Vatra Veche și altele...reviste din Germania, România, Israel" Colaborează la situl lui Ștefan N. Maier: http://www.romanialibera.com{{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070924095738/http://www.romanialibera.com/ |)date=2007-09-24 |date=2007-09-24 }} ACUM - Revista Agora-ON-line (Dan Iancu)unde a colaborat, lună de lună timp de 3 ani. Ultima apariție, luna august, 2006!(LITERNET) Este invitată la "Zilele Convorbirilor Literare", 22-24 aprilie unde citește din cărți precum și un grupaj inedit la Cenaclu U.S. Primește diploma și premiu "Magna Cum Amiciție" (red. șef Cassian Maria Spiridon) după maratonul de poezie desfășurat în prezența unui numeros public la Atheneul Tătărași, Iași, aprilie 2005. Participă la emisiunea "Viața Cetății", TVR Iași. Apare în revistele On line în traducere în limba franceză ''Literra.eu''. Este prezentă în dicționarul Muzeului Național România On line! ultima recenzie: Paul Scheveger, cronică de lectură, "lumini diafane", Editura Haifa, Israel, pag. 20, Viața noastră, Tel Aviv, nr. 16 802, 23 iunie 2006 Cartea "lumini diafane" este prezentată la TVRI la emisiunea "Scrieți-ne, noi vă răspundem", 26 august. Poeta primește premiul "B. Fundoianu" (Benjamin Fundoianu-Fondane) pentru întreaga activitate poetică, premiul Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, Tel Aviv, 4 decembrie 2006 "Cireșe amare sub Katiușe", editura Haifa este comentată de către criticul Carol Isac în cotidianul: Ultima oră, Tel Aviv urmată de o semnalizare a volumului, citind din cotidian la TVRI la emisiunea "cuvântul care unește", decembrie, 2006 *extrase și în Realitatea Evreiască, 30 aprilie 2007 semnal semnat de poetul Boris Marian. Lumini diafane : [versuri] / Bianca Marcovici. - Marcovici, Bianca. - [Israel] : Editura "Haifa", 2006. - 108 p. ; 17&nbsp;cm COTA: I158729 Cireșe amare : poeme / Bianca Marcovici. - Marcovici, Bianca. - München : Editura Radu Bărbulescu, 2002. - 119 p. ; 20&nbsp;cm. - 3-930672-79-0 COTA: II315575 Puțin blond cu mult farmec : poeme alese / Bianca Marcovici ; pref. de Paul Cernat. - Marcovici, Bianca. - București : Hasefer, 2004. - 204 p. ; 21&nbsp;cm. - 973-630-055-2 COTA: II315576 -Dincolo De Paradis de Bianca Marcovici, ISBN 973-43-0022-9 / 9734300229, Editura Literară, România Cireșe amare sub katiușe : (poeme și proză, jurnale) / Bianca Marcovici. - Marcovici, Bianca. - Haifa : Editura Haifa, 2006. - 99 p. ; 21&nbsp;cm. - Conține bibliografie COTA: II317199 la Biblioteca Centrală Universitară București: Bianca MARCOVICI, Țara extremelor / ''Land der Extreme'', Poeme, München 1997, ISBN 3-930672-17-0 revista Vatra, 2007-2023, Vatra veche (redactor șef Nicolae Băciuț) - blog construit de poetă care cuprinde și scriitori israelieni și invitați: http://wxwx.wordpress.com -Colaboratoare permanentă la Revista "Cronica veche" din Iași și Revista "Familia", Israel.(2020,2023) -Deține rubrica de jurnalistică "Paralele" din "Gazeta Românească" din Israel,( 2015 - septembrie, 2020) -Este prezentă în Colecția "Izvoare" ca redactor de ediție și sponsor, 2015 și cu grupaje până în anul 2020 și în broșurile internaționale editate de A.S.I.L.R. -Scriitori evrei în cultura română, autor, criticul Răzvan Voncu, editura HaSefer, București, 2020 ( pagini critice referitor la poeta Bianca Marcovici, 147-152) -A fost corespondent la Ziarul "24 de ore" în timpul războiului din Golf, 1990 -Climate literare, Contact Internațional (grupaj ivrit -român) - http://www.revista-alternante.de/html/bianca_marcovici.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160821160931/http://www.revista-alternante.de/html/bianca_marcovici.html |date=2016-08-21 }} http://www.poezie.ro/index.php/author/0008623/bianca_marcovici -Colaboratoare permanentă la Jurnalul Israelian, Tel Aviv, 2020-2023, editura Saga -Citește poezie din cartea Curcubeu peste Haifa, editura Junimea la Primăria din Haifa (Comemorarea Pogromului de la Iași, 80 de ani, iunie, 2023, 2021 în limba română -Colaborează la http://www.liternet.ro poezia săptămânii 2021!(Ioana Ieronim) Este publicată în revista din GERMANI, octombrie, 2024: <nowiki>http://www.revista-alternante.de/html/bianca_marcovici.html</nowiki> ==Bibliografie== Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin au editat, la Porțile Orientului din Iași, volumul „Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America)”, 2011, unde sunt incluși, în mod judicios și echilibrat, circa două mii de scriitori români din zilele noastre. Bianca Marcovici este inclusă. * "Dicționarul General al Literaturii Române" (L/O) editat de ACADEMIA ROMÂNĂ, VOLUMUL IV, 2005 *Dicționarul General al Literaturii Române (M/O), autorii datelor biografice sunt dr.Elena-Esther Tacciu și Petruș Costea sub îngrijirea academicianului Eugen Simion " * “Scriitori Români din Afara Granițelor Țării”, “Fundația Luceafărul” -dicționar de Laurențiu Ulici, București, 1996. * Dicționarul “Scriitori și Publiciști Ieșeni Contemporani”, Editura “Vasiliana” Iași, 2002, Autor Nicolae Busuioc * “Scriitori israelieni de limba română”, editura “Hasefer, ”Întocmită de Emanuel Aczel, București, 2003. * dr. Ioan Holban : Literatura română de azi. Poezia. Proza, Editura Tipo Moldova, 2013 - "Istoria Literaturii Române" de criticul Ioan Holban-pagini despre " Muntele meu, Carmel", Editura "Familiei" Israel - "Dicționarul neconvențional", editura Teșu, 2019 (paginile 82-84) - O istorie a literaturii de limbă română din Israel, autor criticul Ion Cristofor volumul I, (pag 163 -169) referiri critice despre Bianca Marcovici, 2024, editura Cluj Napoca și A.S.I.L.R. Referiri critice ale scriitorilor : dr. Lucian-Zeev Herșcovici, Răzvan Voncu, dr. Paul Leibovici-Israel, Ioan Holban, Virgil Cuțitaru, Calistrat Costin, Grete Tartler, Geo Dumitrescu, Florin Costinescu, Cezar Ivănescu, Boris Marian, Iulia Deleanu, Martha Eșeanu, Nicolae Turtureanu, Emil Brumaru, Nicolae Manolescu (debut România Literară), Paul Cernat (prefață carte) Carol Isac, Sebastian Costin, Adrian Graunfels, Radu Bărbulescu-Munchen, Ioana Vasilescu, Batog-Bujenița Mihai, Hedi S. Simon, Ion Filipaș Cristofor, Doctor Esther Tacciu, Gina Sebastian Alcalay, Doctor Eugen J. Campus, Al Mirodan (Rafael)-Minimum, Gabi Moscovici, Iulia Deleanu, Codrin Liviu Cuțitaru ( Dilema) academician dr. Liviu Pendefunda(Contact internațional). == Note : punctul 3 nu aparține autoarei == Legături externe == * http://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/marcovici-bianca/ * http://www.amazon.com/Tara-Extremelor-Extreme-Bianca-Marcovici/dp/3930672170 * http://www.tipomoldova.ro/carti/Poeme%20de%20pe%20cele%20doua%20maluri%20ale%20sufletului.pdf * http://tvri.tvr.ro/marcovi_28599.html * https://wxwx.wordpress.com/ *https://www.poezie.ro/index.php/author/0008623/bianca_marcovici {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Marcovici, Bianca}} [[Categorie:Nașteri în 1952]] [[Categorie:Poeți evrei]] [[Categorie:Poeți români contemporani]] [[Categorie:Evrei români]] [[Categorie:Poeți israelieni]] [[Categorie:Români expatriați în Israel]] [[Categorie:Violoniști români]] [[Categorie:Ingineri români în viață]] [[Categorie:Evrei în viață]] iv88b61t3yyfuyfre8oty7afj7q0mon 3 253635 17024969 17005893 2025-06-11T07:49:20Z Strainu 3490 Singurul avertisment: următorul comentariu necivilizat înseamnă blocare. ([[WP:TW|TW]]) 17024969 wikitext text/x-wiki {{Utilizator:Asybaris01/menue}} == Pupate-aș... == Știi tu de ce! '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 2 ianuarie 2025 01:42 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:02 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> :inainte sa particip la sondaj si la interviu ar trebui sa-mi spuneti cat de substantial este cadoul. Daca este ceva ce m-ar putea interesa va voi sta la dispoztie. Daca nu, puteti gasi pe alti "candidati mai buni", nu sunt eu acela de care sa depinda functionarea enciclopediei. Multumesc pentru mesaj....[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 11 martie 2025 18:20 (EET)P.S. Nu cred ca sunt eligibil pentru ca de ani de zile mi se reproseaza ca iau bani pentru ce fac aici pentru imbogatirea enciclopediei. ::Nu vă alarmați, nu cred că sunteți în pericol de a vi se dărui cadouri cu forța chiar și în cazul în care ați răspunde la sondaj. Se explică [[:en:User_talk:Mikeblas#Invitation_to_participate_in_research|aici]] de ce. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 11 martie 2025 18:32 (EET) :::nu eu sunt alarmat, monsieur Sam Walton este, ca de aceea pune zaharelul in clucsa de soareci, doar doar intra vreun naiv. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 11 martie 2025 18:57 (EET) :::despre forta nu era vorba, nu stiu de unde ati scos-o ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 11 martie 2025 18:58 (EET) :::ca sa o spunem pe aia dreapta... mesajul pare personalizat, numai ce sa vezi? a dat acelasi mesaj la sute de "candidati buni", deci are sute de cadouri. De aceea se bazeaza pe naivi, mesajul de piar nu este motivant, pare facut cu toby care stie doar sa sfatuiasca nu sa faca....[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 11 martie 2025 19:09 (EET) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Robert Wellmann]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 6 luni, articolul '''[[:Robert Wellmann]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Robert Wellmann ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 27 aprilie 2025 20:20 (EEST) == Florine Calinesco == <s>Bună ziua! Aveți cunoștință de această personalitate a comunei Racovița (Floarea Călin)? Pe Wikipedia în limba franceză există [[:fr:Florine Calinesco|un articol despre ea]], însă din păcate e complet lipsit de surse. Poate știe [[Utilizator:Lucian GAVRILA|Lucian GAVRILA]] ceva mai multe...</s> Scuze, am văzut apoi că este deja inclusă la [[Personalitățile comunei Racovița]]. Voi lega articolul prin wikidata. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 mai 2025 11:34 (EEST) == Lățeștii din Hudești == Scormonind eu prin [[Cronica lui Huru|vechi hrisoave]], am găsit că [[Teodor Boldur-Lățescu|„bobocelul” ăsta patriotic]], la fel ca și hatmanul de tac-su, se trag din Hudești. Poate ajută la bibliografia comunei lucrarea asta: [https://biblioteca-digitala.ro/?tip-publicatie=carte&pub=1622-familia-costache-istorie-si-genealogie-academia-barladeana Elena Monu, Familia Costache - Istorie și genealogie, 2011]. (Dacă și de data asta reinventez roata, mă las păgubaș.) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 18:19 (EEST) :Multumesc... o stiam dar nu am ajuns la Lățești si Hudici. Voi ajunge, multumesc. Sunt prea multe de facut si timp si de multe ori chef... nu ie. Am lasat articole cu eticheta dezvoltare si nu am mai trecut prin iele. Daca deranjeaza le voi scoate. Spun asta ca sa nu se supere lumea, mai ales acum de cand vom fi toti matematicieni. Sa ma scuzati, nu vreau sa va rapesc din timp. Multumesc inca o data pentru mesaj. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 28 mai 2025 19:21 (EEST) ::OK. Eu nu sunt matematician. Dacă faceți aluzie la discuția semnalată de mine la [[Wikipedia:Cafenea#Despre cercetarea originală în evaluarea sondajelor]], acolo chiar cred că este vorba de cercetare originală prin aplicarea unor formule matematice de calcul statistic. Dar comunitatea pare să dea dreptate autorului și părerii exprimate de ChatGPT. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 28 mai 2025 19:49 (EEST) :::NU faceam aluzie la dv, doamne fereste. Acu zece ani toata lumea invata aria cercului, acum toti sunt absolventi de sorbona. Nu va mai simtiti tot timpul atacat ca ati pierdut combatantii ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 28 mai 2025 20:13 (EEST) ===Pintileii din Hudesti=== ... tinand cont ca Soimanu e suparat, altii nu ma baga in seama, poate imi spuneti ce parere aveti despre Constantin Pintilie... o fi notabil sa aiba articol de sine statator pe wiki? Eu as zice ca da, dar nu prea le am cu agrotehnica. Am o pagina despre el scrisa de Apatachioae, pare ceva notabil, dar daca e notabil, nu cred ca e acoperitoare, ca Apatachioae a avut prostul obicei sa nu puna referinte din cauza unui scandal pe care il voi devoala spre sfarsitul epopeii hudestene. Este oarecum transparent pentru cine citeste printre randuri anumite texte pe care le-am scris. Deci... o fi notabil? am cautat pe net, am pus o referinta care eu cred ca ar contine informatii succinte despre notabilitate. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 30 mai 2025 22:02 (EEST) P.S. am promis sa nu mai apelez la primadone, dar nu ma pot abtine:)))) == ■■■■ Unicul avertisment == [[File:Stop hand nuvola.svg|30px|alt=Stop]] Acesta este '''singurul avertisment'''; dacă scrieți descrieri de modificări sau comentarii inadecvate sau abuzive din nou, veți fi '''[[Wikipedia:Blocare|blocat]] fără alte avertismente'''. <!-- Format:Au-civil4im --> [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 11 iunie 2025 10:49 (EEST) r3lc2roampua3ys2htpvm6u2ykk5ikc 0 267394 17023751 17023675 2025-06-10T12:31:59Z ~2025-60160 701477 Johann 17023751 wikitext text/x-wiki {{problemearticol|listă=noiembrie 2011|ton nepotrivit=noiembrie 2011|wikizare=noiembrie 2011|referințe=octombrie 2007}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Ionel Voineag | Img = Ionel Voineag.jpg | Img_desc = Ionel Voineag | Img_mărime = 290 | Culoare = Solist vocal | Nume naștere = | Ocupație = solist de operă - prof. univ. dr. | Tipul de voce = tenor }} '''Ionel Voineag''' (n. [[1 noiembrie]] [[1950]], [[Brăila]]) - artist liric român ([[tenor]]) și profesor universitar doctor (canto). În adolescență a studiat [[pian]]ul, [[violoncel]]ul și [[chitara]] clasică la ''Școala Populară de Artă'' din orașul natal, Brăila. Tot în acea perioadă a luat și primele lecții de canto, cu profesoara Dorina Șerbănescu, care a studiat, în perioada interbelică, în Italia.<ref name= Interviu >{{Citat web |url=http://www.braila.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=3275 |accessdate=2010-09-08 |titlu=Interviu cu artistul liric IONEL VOINEAG |archive-date=2014-01-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140111011435/http://www.braila.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=3275 |dead-url=yes }}</ref> După absolvirea Liceului ''„N. Bălcescu”'' din Brăila, a fost student al Conservatorului ''„George Enescu”'' din Iași, mai întâi la secția Profesori de Muzică (1969-1972) și apoi la secția Canto clasic (1972-1976), unde a studiat la clasa Maestrului Visarion Huțu, bariton, prim - solist la ''Opera Națională Română'' din Iași.<ref name= Interviu/> Totodată, în perioada studenției, din 1970 până în 1976, a fost membru al Corului de camera ''Animosi,'' creat și dirijat de maestrul Sabin Păutza. Debutul, ca solist vocal, pe scena Filarmonicii ''"Moldova"'' din Iași, în [[oratoriu]]l ''„Anotimpurile”'' de [[Joseph Haydn]], rolul Lukas, sub bagheta maestrului Dumitru D. Botez (4 aprilie 1975). La 12 mai 1976 a susținut primul său recital vocal, în Sala de Concerte a Conservatorului ''George Enescu,'' fiind acompaniat la pian de prof. Gabriela Marcovici. Debutul ca solist de operă, la 26 iunie 1976: rolul Rodolfo din opera ”Boema” de Giacomo Puccini, la ''Opera de Stat'' din Iași (azi ''Opera Națională Română'' din Iași), sub bagheta maestrului Radu Botez, artist emerit. (Acest spectacol a fost și Examenul său de Licență). La 1 august 1976 a devenit prim - solist la ''Opera de Stat (azi Opera Națională Română'' din Iași).<ref name= Interviu/> La 1 octombrie 1982 a devenit prim - solist la ''Opera Națională Română'' din București.<ref name= Interviu/> {{jv|A susținut o bogată și strălucită activitate artistică (1970-2006).}} De la 1 octombrie 1992 și până la 30 septembrie 2016, activează ca Profesor de Canto - profesor universitar doctor, la ''[[Universitatea Națională de Muzică București]],'' ''Departamentul Canto și Artele spectacolului musical.'' De la 1 octombrie 2016, o data cu ieșirea la pensie, și până în iunie 2019, a activat ca Profesor de Canto - cadru didactic asociat, la ''Universitatea Națională de Muzică București,'' ''Departamentul Canto și Artele spectacolului muzical.'' {{nc|Tenorul Ionel Voineag a cântat alături de cântăreți celebri, sub bagheta unor importanți dirijori, pe mari scene lirice din: Italia, Franța, Anglia, Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor, Spania, Portugalia, Bulgaria, Grecia, Turcia, URSS, Japonia, Coreea (Sud-Nord), Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania (Est-Vest), Irlanda, Elveția, Austria.}} == Familia == S-a născut într-o familie cu preocupări artistice, părinții săi fiind Ștefan și Marioara Voineag. Tatăl său, Ștefan Voineag, a fost solist vocal al ''Orchestrei de muzică populară'' a ''Filarmonicii de Stat din Galați'' și al ''Ansamblului folcloric “Pandelașul”'' din Brăila; artist liric (tenor) în ''Corul Teatrului Muzical N. Leonard'' din Galați. Din 1973 este căsătorit cu Suzana Voineag, profesoară de pian. Împreună au un fiu, Cătălin Voineag (n. 1974), regizor de teatru, operă, operetă, musical și film. == Studii == * 1965 - 1969 Liceul ''Nicolae Bălcescu'' din Brăila * 1969 - 1976 Conservatorul ''George Enescu'' din Iași - secția Canto, clasa prof. Visarion Huțu * 1980 - Bursier al Academiei ''Santa Cecilia'' din Roma și ''Teatro alla Scala'' din Milano * 1980 - A studiat cu marele bariton italian de operă Gino Bechi * 1982 - 1986 - A studiat cu renumitul tenor român Emil Marinescu == Activitate artistică == === Cronologia carierei de artist liric === * 1970 - 1976 membru în Corul de cameră ''ANIMOSI'' al Conservatorului ''George Enescu'' din Iași, sub bagheta maestrului [[Sabin Păutza]]. * 1976 - 1982 prim-solist la ''Opera de Stat din Iași (azi Opera Națională Română'' din Iași). * 1982 - 1997 prim-solist la ''Opera Națională Română'' din București. * 1997 - 2006 prim-solist, colaborator permanent al unor importante teatre lirice din țară și străinătate. === Roluri de [[Operă (gen muzical)|operă]] === * [[La Bohème|Boema]], de Puccini, rolul Rodolfo * [[Tosca]], de Puccini, rolul Cavaradossi * Madama Butterfly, de Puccini, rolul Pinkerton * [[Aida]], de Verdi, rolul Radames * [[Macbeth (operă)|Macbeth]], de Verdi, rolul Macduff * [[Nabucco (operă)|Nabucco]], de Verdi, rolul Ismaele * La [[Traviata]], de Verdi, rolul Alfredo * [[Povestirile lui Hoffmann]], de Offenbach, rolul Hoffmann * [[Flautul fermecat]], de Mozart, rolul Tamino * Bastien și Bastienne, de Mozart, rolul Bastien * [[Răpirea din Serai]], de Mozart, rolul Belmonte * [[Elixirul dragostei]], de Donizetti, rolul Nemorino * [[Lucia di Lammermoor]], de Donizetti, rolul Edgardo * [[Lakmé]], de Delibes, rolul Gerald * Evgheni Oneghin, de Ceaikovski, rolul Lenski * Der Freischutz, Carl Maria von Weber, rolul Max * [[Cavalerul rozelor]], de R. Strauss, rolul Tenorul italian * [[Cavalleria rusticana]], de Mascagni, rolul Turiddu *Pagliacci, de Leovavallo, rolul Canio * [[Norma (operă)|Norma]], de Bellini, rolul Pollione * [[Carmen (operă)|Carmen]], de Bizet, rolul Don José * [[Samson și Dalila]], de Saint-Säens, rolul Samson * Oedip, de Stravinski, rolul Oedip * * * [[Oedip (operă)|Oedip]], de George Enescu, rolul Theseu * Stejarul din Borzești, de Theodor Bratu, rolul Hanul cel tânăr * La drumul mare, de C. C. Nottara, rolul Simion Borțov * Marin Pescarul, de [[Marțian Negrea]], rolul Boierul * Pedeapsa, de [[Anatol Vieru]], rolul Comisul * Demoazella Mariutza, de Mihail Jora, rolul Barbu Lăutaru * Noaptea cea mai lungă, de D. Popovici, rolul Gavrilă * Decebal, de Ghe. Dumitrescu, rolul Bicilis * Motanul încălțat, de C. Trăilescu, rolul Ionică * Mărioara, de G.C. Cosmovici, rolul Tudor * Luceafărul, de [[Nicolae Bretan]], rolul Luceafărul * Arald, de Nicolae Bretan, rolul Arald * Golem de Nicolae Bretan, rolul Golem * Eminescu, de Paul Urmuzescu, rolul Eminescu === Roluri de [[operetă]] === * Crai Nou, de [[Ciprian Porumbescu]], rolul Bujor * [[Liliacul]], de Johann Strauss, rolul Alfred * Lysystrata, de [[Gherase Dendrino]], rolul Lykon * Lăsați-mă să cânt, de Gherase Dendrino, rolul Ciprian Porumbescu și rolul Strauss === Repertoriul [[vocal - simfonic]] === * [[Johann Sebastian Bach|J.S. Bach]]: ''Johhanes Passion'' * [[Johann Sebastian Bach|J.S. Bach:]] ''Matthaus Passion'' * [[Johann Sebastian Bach|J.S. Bach:]] ''Weihnachts Oratorium'' * [[Johann Sebastian Bach|J.S. Bach:]] ''Messe H Moll'' * [[Joseph Haydn]]: ''Anotimpurile'' * [[Joseph Haydn|Joseph Haydn:]] ''Creațiunea'' * [[Joseph Haydn]]: ''Die Sieben Worten'' * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]]: ''Messa H-moll'' * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart:]] ''Grosse Messe C-moll'' * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart:]] ''Misa încoronării'' * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]]: ''Requiem'' * [[Felix Mendelssohn Bartholdy]]: ''Elias'', * [[Felix Mendelssohn Bartholdy|Felix Mendelssohn Bartholdy:]] ''Paulus'' * [[Felix Mendelssohn Bartholdy|Felix Mendelssohn Bartholdy:]] ''Lobgesang'' * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]]: ''Missa Solemnis'' * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven:]] ''Messe C-Dur'' * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven:]] ''Simfonia a IX-a'' * Rossini: ''Petite Messe Solennelle'' * Liszt: ''Simfonia “Faust”'' * Gounod: ''Messe Solennelle'' * Verdi: ''Messa da Requiem'' * Puccini: ''Messa di Gloria'' * Mahler: ''Das Lied Von Der Erde'' * Dvorak: ''Stabat Mater'' * Dvorak: ''Requiem'' * Paul Constantinescu: ''Oratoriul Bizantin de Crăciun'' * Marțian Negrea: ''Requiem'' * Mircea Chiriac: ''Terra Daciae'' * Doru Popovici: ''Muzica lui Bach'' === [[Lied]]uri === A interpretat lieduri și cicluri de lieduri din creația compozitorilor: Johann Sebastian Bach, Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Franz Schubert, Robert Schumann, Johannes Brahms, Frederick Loewe, Hugo Wolf, Franz Listz, Ludwig van Beethoven, Felix Mendelssohn Bartholdy, Frederic Chopin, Claude Debussy, Ottorino Respighi, Serghei Rachmaninov, Modest Petrovici Musorgski, Piotr Ilici Ceaikovski Eduard Caudella, George Cavadia, Ioan Andrei Wachmann, George Stephanescu, Ciprian Porumbescu, Dumitru Georgescu Kiriac, Gheorghe Dima, Ludowig Wiest, George Enescu, Mihail Jora, Marțian Negrea, Diamandi Gheciu, Tiberiu Brediceanu, Achim Stoia, Nicolae Bretan, Tudor Ciortea, Valentin Teodorian, Anatol Vieru, Sabin Pautza, Vasile Spătărelu, Dan Voiculescu, Viorel Munteanu, Andrei Tănăsescu == Activitate didactică == - Din anul 1992 până în anul 2019 Ionel Voineag a fost prof. univ. dr. la ''Universitatea Națională de Muzică'' din București, ''Facultatea de Interpretare Muzicală'', ''Secția Canto Clasic.'' - Sub îndrumarea sa au studiat numeroși tineri artiști lirici, care astăzi cântă pe importante scene din țară sau din străinătate. - Ionel Voineag a participat ca membru în juriul unor '''concursuri naționale și internaționale de canto:''' '<nowiki/>'''Hariclea Darclée'''' de la Brăila, (pentru categoriile de vârstă 15 – 19 ani și 20 – 35 de ani); ''''Traian Grozăvescu'''' de la Lugoj (Concurs pentru tenori); ''''Nicolae Bretan'''' de la Cluj; ''''George Georgescu'''' de la Tulcea; ''''Ionel Perlea'''' de la Slobozia; ''''Mihail Jora'''' de la București; ''''Sabin Drăgoi'''' de la Timișoara; Președintele Juriului la Preselecția Națională a Festivalului și Concursului ''''Jeunesses Musicales''''; Președintele Juriului la Preselecția Națională, organizată de Radio '<nowiki/>'''România Muzical'<nowiki/>''' și Radio ''''România Cultural'''', în vederea programării tinerilor artiști lirici, (elevi si studenți), în concertele transmise în direct de respectivele posturi naționale de radio - 2007; Membru în Comisia Ministerului Culturii, de evaluare și selecție ''AFCN'' - 2008; Membru în Juriul Național al Proiectului ''Zece pentru România'' categoria '<nowiki/>'''Interpret Vocal'<nowiki/>''', proiect realizat de postul ''''Realitatea TV'''' - 2008; Membru în Comisia Centrală de Evaluare (președintele Comisiei – Secția Canto), în cadrul Etapei Finale a ''''Olimpiadei Naționale de Muzică'''' - Interpretare instrumentală, vocală, și studii teoretice: Bacău-2008. == Citate despre Ionel Voineag == ''{{nc|'''Nicolae Herlea''' despre Ionel Voineag: „L-am apreciat și îl apreciez mereu. Fără îndoială, Ionel Voineag este un artist de mare valoare. Un om a cărui companie este o plăcere. Un artist care își respectă semenii și este la rându-i respectat…”}}'' ''„Monitorul de Brăila”'' - joi, 17 iulie 2003 "Sunt fericit să pot consemna că avem în tenorul Ionel Voineag, posesor al unei voci calde, cu o dicțiune clară, un excelent interpret al lui Hoffmann, plin de brio în Legenda piticului Kleinzack din prologul operei și la fel de convingător în marele elanuri lirice, din scenele de seducție, capabil să rezolve excelent marile problemele puse de dificila țesătură vocală a rolului titular”. ''(Edgar Ellian - Revista ”Muzica”, mai 1986'' – după premiera operei "Povestirile lui Hoffmann" de Offenbach, rolul Hoffmann (Opera Română din Bucuresti). ''"Un loc aparte sub cerul muzicii românești contemporane îl ocupă tenorul Ionel Voineag, cel care ne-a redat în chip măiestrit muzica compozitorului Mircea Chiriac – ”Trei poeme pentru tenor și orchestră”. Acest remarcabil tenor spinto, este prima voce tenorală a țării și realizările sale excepționale ne fac sa exclamăm, precum Lucian Blaga, că suntem un neam de cântăreți.” (Doru Popovici; Revista Muzicală Radio;'' aprilie 1987) "În prestigiosul Festivalul Muzical de la Dresda singura prezență românească a fost, în seara de 4 iunie, la Opera de Stat, tenorul Ionel Voineag. Renumitul dirijor italian Aldo Ceccato a condus cu știință și pasiune o distribuție solistică de excepție: Macbeth - Barry Anderson, Lady Macbeth - Maria Noto și mai ales Ionel Voineag în rolul Macduff, pe care l-a interpretat cu distincție și aleasă muzicalitate." ''(Alfred Hoffman; România literară;'' 23 iunie 1988) "Dacă am încerca să definim prin câteva cuvinte specificul cântului tenorului Ionel Voineag vom spune cu siguranță că acesta se caracterizează prin profesionalism, printr-un echilibru atent stăpânit al mijloacelor tehnice, printr-o evoluție vocală, pe cât de sensibilă pe atât de inteligent condusă. Vocea lui dispune de o consistență maleabilă, de o impostație sonoră, ce conferă prospețime evoluției sale vocale. Este - după părerea mea - tipul de cântareț – muzician, extrem de potrivit în teatrul actual de operă." ''(Dumitru Avakian; Portret de interpret liric - Revista ”Muzica”,'' mai 1989) '''''Angela Gheorghiu:''''' ''Artistul de operă Ionel Voineag, splendid om de teatru și frumoasă voce de tenor, este primul meu partener de scenă...'' == Premii și distincții == * Laureat al ''Concursului Național de Canto'', Iași (1976) * Laureat al ''Concursului Internațional de Canto Francisco Viñas'', Barcelona - Spania (1978) * Premiul special al Juriului la ''Concursul internațional al tinerilor cântăreți de operă'' de la [[Sofia]] - [[Bulgaria]] (1979) * Marele Premiu la Concursul Internațional de Canto de la [[Ostende]] - [[Belgia]] (1980) * Premiul Revistei Flacăra, pentru ''Cel mai bun cântăreț de operă al anului'' (1986) * Cetățean de onoare al Municipiului Brăila - "Pentru arta sa interpretativă și contribuția deosebită la creșterea prestigiului școlii românești de canto" (1996) * Medalia de onoare ''George Enescu'' (1998) * Medalia de aur ''Darclée'', Brăila (1999) * Premiul Criticii Muzicale - ''Excelența discursului liric'' (2001) * Ordinul Meritul Cultural în grad de ''Comandor,'' acordat de Președinția României (2004) * Doctor în Muzică al UNMB - ''Magna cum Laude'' - Specialitatea Canto Clasic (2005) * Medalia și Diploma de Excelență - Pentru întreaga carieră artistică, cu ocazia aniversării a 85 ani de la instituționalizarea ''Operei Naționale'' din București (2006) * Diploma de Onoare, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de la înființarea în cadrul Conservatorului ''George Enescu'' din Iași a Corului de cameră ''Animosi,'' (Iași, august 2008) * Medalia Jubiliară - la 125 de ani de existență a Societății Filarmonice ''LYRA'' din Brăila (2008) * Membru de onoare al Societății Filarmonice ''LYRA'' din Brăila (2010) * Membru în Comitetul Director al ''UNIMIR -'' (Uniunea Muzicienilor Interpreți din România) (2011-2015) * Diploma pentru întreaga activitate dedicată teatrului liric, la aniversarea a 90 de ani de la instituționalizarea ''Operei Naționale'' din București (2011) * Trofeul "Lya Hubic", oferit de Opera Națională Română Cluj-Napoca - "Pentru meritele deosebite confirmate într-o lungă și fructuoasă carieră, pentru contribuția adusă scenei lirice" (2014) * Diploma de excelență pentru întreaga activitate artistică" (Gala Premiilor UNIMIR - octombrie 2015) * Diploma de excelență în semn de prețuire pentru prodigioasa activitate universitară pusă în slujba școlii muzicale românești” (UNMB - aprilie 2017) * Titlul onorific de Ambasador Emerit al Spiritualității Românești Contemporane conferit de ECO - EUROPA (2022) == Note == <references/> == Legături externe == {{commonscat-inline}} * [http://www.operanationala.ro/personalitati/pers_detalii.php?id_pers=2988&prenume_pers=Ionel&nume_pers=VOINEAG Ionel Voineag] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304201128/http://www.operanationala.ro/personalitati/pers_detalii.php?id_pers=2988&prenume_pers=Ionel&nume_pers=VOINEAG |date=2016-03-04 }}, operanationala.ro * [http://www.compendium.ro/pers_detalii.php?id_pers=2988&prenume_pers=Ionel&nume_pers=VOINEAG Dicționar de personalități: Ionel VOINEAG] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Voineag, Ionel}} [[Categorie:Nașteri în 1950]] [[Categorie:Tenori români]] [[Categorie:Brăileni]] 1fwlgcrfnd524bm2xzpn3olw4t9d0gv 0 269325 17024076 16083710 2025-06-10T15:36:08Z Terraflorin 95188 /* Galerie de imagini */ 17024076 wikitext text/x-wiki {{de corectat|date=decembrie 2015}} {{Infocaseta Așezare |stemă=[[Fișier:Cesky Krumlov CoA CZ.png|70px|left]] [[Fișier:Czech Republic map modern.png|200px|right]] |hartă= |stemă_descriere= {{US Locator |base = {{{basemap|Slovakia kraj kosice.png}}} | base_width = 2px | base_caption = {{{basecap|Harta [[Stat]]}}} | float = Locator Dot.svg | float_width = 5px |x= {{{locator_x|145}}} |y= {{{locator_y|-95}}} }} |descriere_hartă= |imagine= |imagine_descriere= |coordonate= |tip_subdiviziune=[[Țările lumii|Țară]] |nume_subdiviziune={{CZ}} |camp1_gol_nume=regiune |camp1_gol_info=Jihočeský kraj |camp2_gol_nume=district |camp2_gol_info=[[Okres Český Krumlov]] |hartă1= |descriere_hartă1= |tip_subdiviziune1= |tip_subdiviziune2= |nume_subdiviziune1= |nume_subdiviziune2= |atestare= |populație=13942 (2005) |densitate= |suprafață_totală_km2=2216 ha |componenta=10 cartiere |altitudine=492 m |recensământ= |camp3_gol_nume= |camp3_gol_info= |camp4_gol_nume= |camp4_gol_info= |codpoștal=381 01 |lider_titlu=[[Primar]] |lider_nume=Luboš Jedlička |sit-adresă=obcan.ckrumlov.info |sit-limbă= |sit-nume= |hartă3= |descriere_hartă3= |descriere_hartă4= }} '''Český Krumlov''' (în {{de|''Krummau''}}) este un oraș [[medieval]] situat în [[Boemia]] de sud, respectiv în sud-vestul [[Cehia|Cehiei]], care practic nu s-a schimbat din secolul al XVIII-lea. Este unul din cele mai atractive orașe ale Cehiei și se află la momentul actual sub protecția [[UNESCO]]. Orașul este străbătut de râul [[Vltava]] (în {{de|''Moldau''}}). Numele ''Krumlov'' este un derivat al germanului ''Krumme Aue'', care ar putea fi tradus prin „luncă sinuoasă”, nume care redă fidel topografia plină de [[meandre]] a Vltavei. == Poziția geografică == * sud-vestul Cehiei \ Boemia de sud == Istoria == Construcția orașului și a castelului a început în secolul al XIII-lea la un vad pe râul Vltava, ce era important pe drumurile comerciale din Boemia. În 1302 orașul și castelul au fost deținute de Casa de Rosenberg. Împăratul Rudolf al II-lea a cumpărat Krumlov în 1602 și a dat-o fiului său naturale Julius d'Austria. Împăratul Ferdinand al II-lea a dat Krumlov la Casa de Eggenberg. Din 1719 până în 1945, castelul a apartinut Casei de Schwarzenberg. Cele mai multe dintre arhitectura vechi oraș și castel datează din 14, prin secolele 17; structurile orașului sunt în majoritate în stil gotic, renascentist, baroc și stiluri. Elementul central al orașului vechi se află la o cot potcoavă a râului, cu vechiul cartier Latran și castelul de pe cealaltă parte a Vltava. Orașul a fost resedinta Ducat al Krumlov. 8,662 de locuitori trăiau în Krumau an der Moldau în 1910, inclusiv 7,367 germani și cehi 1.295. În timpul erei interbelică a fost parte din Cehoslovacia. Între 1938 și 1945 a fost anexată de Germania nazistă, ca parte a regiunea sudetă. Populația vorbitoare de limbă germană a orașului au fost expulzați după al doilea război mondial și a fost dat în Cehoslovacia. [4] In timpul erei comuniste din Cehoslovacia, Krumlov căzut în stare proastă, dar de la Revoluția de Catifea din 1989 o mare parte din fostul frumusețea orașului a fost restaurată, iar acum este o destinație de vacanță importantă popular cu turisti din Germania, Austria și dincolo de, în măsura în care China. În august 2002, orașul a suferit de daune în marele potop al râului Vltava. == Cultura == Český Krumlov găzduiește o serie de festivaluri și alte evenimente în fiecare an, inclusiv Festivalul Trandafirilor cu cinci petale (numele este derivat din creasta Rožmberk de un rosu petală 5 trandafir), care este sărbătorită în weekend de solstițiului de vară, în iunie. Zona centrală a orașului este recreat ca un oras medieval cu meșteșugari, artiști, muzicieni, și localnici îmbrăcați în costume din Evul Mediu. Diverse activități, cum ar fi jousting, garduri, spectacole de dans istorice, și de teatru popular loc la castelul, parcul locale, și malul, printre alte locuri. Festivalul se încheie cu un spectacol de artificii deasupra castelului. Internațional de Festivalul de Muzica Český Krumlov este unul dintre evenimentele culturale ale verii. Festivalul începe în iulie și se termină în august, și oferă muzică internațională de variate genuri muzicale. [7] În plus, diverse alte festivaluri sunt germinare sus pe tot parcursul anului. Vară festivaluri de muzică din Cesky Krumlov include, de asemenea cele mai recente blues, rock, și festivalul sufletul Open Air Krumlov, care are loc anual la sfârșitul lunii iunie, la Eggenberg Brewery Garden în Cesky Krumlov. Având în vedere că Revoluția de Catifea din 1989, peste optzeci restaurante au fost stabilite în zona. Multe restaurante sunt situate de-a lungul râului și aproape de castel. Există un muzeu dedicat Moldavite piatră semi-prețioase în centrul orașului. [8] == Transport == Există o stație de cale ferată în Český Krumlov cu legături în direcția České Budějovice și Český Kříž, având trenuri operate de compania Dráhy České. Dar conexiunea este destul de lent și nu există nici o legătură directă cu capitala, Praga. Legătură directă cu Praga este posibilă numai prin linii de autobuz, operate de către Agenția Student, CSAD České Budějovice. De asemenea, M exprima cu cooperarea cu LEO Express companie operează linia de autobuz LEO Express Easy, care se conectează Český Krumlov cu centrul orașului Praga. == Obiective turistice == * Unul din cele mai impresionante monumente istorice este ''[[Castelul Český Krumlov]]'' („Horní hrad”), care a fost reconstruit în stil [[renascentism|renascentist]] de către arhitecți [[Italia|italieni]] în secolul al XVI-lea. El este un complex format din 40 de clădiri și palate. Primul document care îi atestă vechimea datează din anul 1253. Castelul Český Krumlov este neobișnuit de mare pentru un oraș de mărimea lui Krumlov; el este al doilea castel ca mărime din Republica Cehă după complexul [[Cetatea Praga|cetății Praga]]. În interiorul motivele sale sunt o mare grădină rococo, un pod extins peste un decalaj adânc în stânca pe care este construit castelul, și castelul în sine, care, la rândul său constă din multe părți definite datând din diferite perioade de timp. După gradina nu a fost menținută în mod adecvat în a doua jumătate a secolului 20, site-ul a fost inclus în 1996 World Monuments Watch de Monumentelor Fondul Mondial. Cu sprijin financiar din partea American Express fântână centrală a grădinii a fost documentată și reconstruit, și este funcțional în prezent. [5] * * ''Podul cu trei nivele'' („Plášťový most”), cu înălțimea de 40 m și lungimea de 30 m, ce unește Castelul Krumlov cu grădina și teatrul. * ''Biserica Sf. Vit'' („Kostel sv. Víta”) este o biserică gotică ce datează din secolul al XV-lea, cu fresce din aceeași perioadă. * ''Biserica Sf. Jost'' („Kostel sv. Jošta”) * Scena teatrului castelului Český Krumlov Castle păstrează teatru baroc de, construit 1680-82 sub Prince Johann Christian von Eggenberg I și renovat cu moderne (la acea vreme) Echipament etapă în Josef Adam zu Schwarzenberg 1765-66. Cu această mașini stadiu inițial, peisaje și elemente de recuzită este printre doar câteva teatre astfel de judecată, care încă mai există [6] Datorită vârstei sale, teatrul este folosit doar de trei ori pe an (numai două sunt deschise publicului), atunci când un Opera în stil baroc este realizată în lumina lumânărilor simulat. Ultimul proprietar privat al castelului a fost Adolph Schwarzenberg. A fost aici că el a primit președintele Edvard Beneš și ia dat o contribuție mare pentru apărarea Cehoslovaciei împotriva amenințării tot mai mare de Germania nazistă. Proprietatea sa a fost confiscată de Gestapo în 1940 și apoi confiscate de guvernul cehoslovac în anul 1945. * Krumlov are un muzeu dedicat pictorului [[Egon Schiele]], care a trăit în oraș. La aproximativ 10&nbsp;km de Krumlov este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Bohemia, Zlatá Koruna („Coroana de Aur”). Aproximativ 30&nbsp;km (19&nbsp;mi) de la Krumlov este Castelul Hluboka, stabilit în secolul al doisprezecelea și mai târziu remodelat în imitație de Castelul Windsor. Krumlov este aproape de Parcul Național Šumava, cel mai mare parc național din Republica Cehă. Munții Šumava se află de-a lungul graniței cu Austria și Germania și oferă o gamă de habitate naturale - turbarii, pasuni alpine, păduri vechi de creștere, lacuri, râuri și. Zona este popular cu pietoni, bicicliști, și canoeists pe Vltava. Cesky Krumlov este doar o mică distanță de Lacul Lipno de om, pe care mulți oameni să ia excursii cu barca la diverse orașe mici de pe lac și, de asemenea, până la barajul, care este o centrală electrică hidro-electrice. Český Krumlov este acasa, la Pivovar Eggenberg Brewery. Acesta a fost, de asemenea, folosite ca locuri de filmare pentru filme, cum ar fi 2006 de filme de Iluzionistul And Hostel, precum și 1970 de film german Traumstadt (vis oraș). == Galerie de imagini == <gallery> Fișier:Krumlov01.jpg| Český Krumlov - Castelul Krumlov („Horní hrad”) şi Biserica Sf. Jost („Kostel sv. Jošta”) Fișier:Krumlov02.jpg| Český Krumlov - Castelul Krumlov („Horní hrad”) Fișier:Krumlov03.jpg| Český Krumlov – Podul cu 3 etaje („Plášťový most”) Fișier:Krumlov04.jpg| Český Krumlov – Biserica Sf. Vit („Kostel sv. Víta”) Fișier:Krumlov05.jpg| Český Krumlov - Biserica Sf. Vit („Kostel sv. Víta”) şi Vltava Fișier:Krumlov06.jpg| Český Krumlov - Vltava </gallery> == Note == <references /> {{Districtul Český Krumlov}} {{PatrimoniuCehia}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Patrimoniul mondial din Cehia]] [[Categorie:Orașe din Cehia]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] [[Categorie:Districtul Český Krumlov]] fps9lznyxks03wed8h1xagq1gx2o1v7 0 269470 17024453 14972332 2025-06-10T20:36:28Z Venske 38389 completare 17024453 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | status = EX | status_system = IUCN3.1 | image = Kherson tarpan.jpg | image_width = 250px | image_caption = <!-- Only known photo of an alleged live tarpan, which may have been a hybrid or feral animal, 1884 --> | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | classis = [[Mammalia]] | ordo = [[Perissodactyla]] | familia = [[Equidae]] | genus = ''[[Equus (gen)|Equus]]'' | species = ''[[Equus ferus|E. ferus]]'' | subspecies = '''''E. f. ferus''''' | trinomial = ''Equus ferus ferus'' | trinomial_authority = [[Pieter Boddaert|Boddaert]], 1785 | synonyms = ''Equus equiferus'' <small>[[Peter Simon Pallas|Pallas]], 1811</small><br> ''Equus gmelini'' <small>[[Otto Antonius|Antonius]], 1912</small><br> ''Equus sylvestris'' <small>[[Brincken]], 1826</small><br> ''Equus silvaticus'' <small>[[Tadeusz Vetulani|Vetulani]], 1928</small><br> ''Equus tarpan'' <small>[[Pidoplichko]], 1951</small> | subphylum = [[Vertebrata]] }} [[Fișier:Steppentarpan Equus ferus gmelini.jpg|250px|thumb|Tarpanul de stepă]] [[Fișier:Wildpferde Tripsdrill.jpg|250px|thumb|Tarpani în [[Erlebnispark Tripsdrill]], în apropiere de [[Cleebronn]], [[Germania]].]] '''Tarpanul''' (''Equus ferus ferus'') era o subspecie sălbatică de [[cal|cai]], care, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, era răspândită în stepele din jurul Mării Negre. Tarpanul de stepă are denumirea științifică ''Equus ferus gmelini'', iar varietatea de pădure ''Equus ferus sylvaticus''. Cuvântul "tarpan" este de origine turcică (după unii kirghiză sau kazahă) însemnând "cal". O varietate a tarpanului este [[calul lui Przewalski|calul Przewalski]] (''Equus ferus przewalskii''), supranumit calul sălbatic străvechi sau calul Tahi (Takhi), cu răspândire la est de [[Munții Ural|Urali]]. Din tarpan descind unele rase ușoare de cai, [[Arab (cal)|arab]], [[Akhal-Teke|ahaltechin]], [[calul moldovenesc]] ș.a. Înainte de dispariția tarpanului din habitat, au putut fi menținute exemplare în grădini zoologice. Astfel, specialiștii reușit să susțină reînmulțirea acestei varietăți cabaline și să lase herghelii de tarpani în [[Mongolia]] și [[China]]. == Legături externe == * [http://www.descopera.ro/natura/9791157-tarpanii-caii-salbatici-ai-stramosilor-nostri Tarpanii - caii sălbatici ai strămoșilor noștri], 29 iunie 2012, Nicu Pârlog, ''Descoperă'' {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cai|Rase]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Specii dispărute]] jg7a3x97mlqz7f92f1ef0iq6lw1uxx3 0 271319 17024310 10723024 2025-06-10T19:02:46Z Arminden 195524 /* Localități în România */Ordine 17024310 wikitext text/x-wiki '''Homorod''' (< {{hu|'''Homoród'''}}) se poate referi la: == Localități în România == * [[Băile Homorod, Harghita]], localitate componentă a [[Vlăhița|orașului Vlăhița]] din [[județul Harghita]] * [[comuna Homoroade, Satu Mare| Homoroade]], comună în [[județul Satu Mare]] ** [[Homorodu de Jos, Satu Mare]], sat în comuna Homoroade ** [[Homorodu de Mijloc, Satu Mare]], sat în comuna Homoroade și reședința sa ** [[Homorodu de Sus, Satu Mare]], sat în comuna Homoroade * [[Homorod, Brașov]], comună în [[județul Brașov]], reședința [[Comuna Homorod, Brașov|comunei cu același nume]] * [[Homorod, Hunedoara]], sat în [[județul Hunedoara]] == Comune în România == * [[comuna Homoroade, Satu Mare]] {{dezambiguizare}} {{DEFAULTSORT:Homorod}} [[Categorie:Toponime românești]] [[Categorie:Împrumuturi lingvistice din maghiară]] 4j26rl22e8ie0zub8anzawmr57s0qoa 0 272114 17025189 16686662 2025-06-11T11:36:09Z ACE4527 695138 ❤❤❤ 17025189 wikitext text/x-wiki {{deznotă|Pendulul Foucault|Pendulul lui Foucault}} [[Fișier: Foucaults_pendulum_pantheon.jpg|right|thumb|250px|Pendulul lui Foucault în [[Panthéon]], [[Paris]].]] [[Fișier: Foucault_pendulum.ogv|thumb|250px|Oscilației pendulului Foucault în Panthéon.]] [[Fișier:Foucault pendulum animated.gif|thumb|Traiectoria pendulului Foucault.]] [[Fișier:FoucaultGlobusAnima.gif|thumb|Pendulul lui Foucault la polul nord al pământului care se rotește.]] '''Pendulul lui Foucault''' este un dispozitiv experimental bazat pe [[pendul gravitațional|pendulul gravitațional]], realizat de fizicianul francez [[Jean Bernard Léon Foucault|Léon Foucault]], care demonstrează că [[Pământ]]ul se învârte în jurul propriei axe. == Dispozitivul experimental == Dispozitivul experimental constă într-un [[pendul gravitațional]] capabil să [[mișcare oscilatorie|oscileze]] în orice plan [[vertical]]. Prima demonstrație a avut loc în februarie [[1851]], în Camera Meridianului de la Observatorul din Paris. Câteva săptămâni mai târziu, [[Jean Bernard Léon Foucault|Leon Foucault]] a suspendat o sferă cu o [[masă]] de 28 kg, prevăzută cu un vârf ascuțit, de domul [[Panthéon, Paris|Panthéonului]], la capătul unui fir lung de 67 m. Pe podea este presărat un strat de nisip fin, pe care vârful pendulului trasează o rozetă și revine în locul de unde a pornit după 32 de ore. La latitudinea de 30°, o rotație completă durează 48 de ore. == Explicația fenomenului == Corpurile care se rotesc își păstrează planul de rotație, fenomen fizic utilizat la construirea [[giroscop|giroscoapelor]] și [[compas giroscopic|girobusolelor]]. Cum [[mișcare oscilatorie|mișcarea de oscilație]] este, în esență, o proiecție liniară a unei mișcări de rotație, [[pendul gravitațional|pendulul gravitațional]] își păstrează neschimbat planul de oscilație liniară. În timp ce el oscilează în plan vertical, sub el [[Pământ]]ul se rotește, la latitudinea [[Paris]]ului cu 11°19' pe oră. == Alte locuri de amplasare a unor pendule Foucault == Ele sunt plasate peste tot în lume, atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică. O listă a lor, în limba engleză, se găsește [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Foucault_pendula aici]. Cel mai vechi Pendul Foucault din România se găsește în pavilionul B al Universității din Oradea. Acesta a fost montat în anul 1964 de către prof. Coriolan Rus, decanul de atunci al Facultății de Matematică - Fizică. A fost realizat la Uzina Înfrățirea din Oradea. Dispozitivul are o masă de 60 de kilograme și este suspendat la o înălțime de 14 metri. In 2023 a fost instalat cel mai nou si mai mare pendul din Romania, fiind atarnat in gol de la o inaltime de peste 60 m. Acesta a fost realizat de sculptorul Giulian Octav Dumitriu, impreuna cu o echipa pluridisciplinara. Pendulul se afla in Bucuresti, in cladirea Charles de Gaulle Plaza, imobil de referinta in peisajul arhitectonic romanesc. Începând cu data de 17.11.2012, există un asemenea dispozitiv și în România, acesta fiind amplasat în Corpul A al Facultății de Construcții și Instalații din cadrul Universității Tehnice (UTI) "Gheorghe Asachi" din Iași.<ref>{{Citation |date=2012-11-16 |publisher=BZI.ro |title=Cutremur esuat la Universitatea Tehnica |url=http://www.bzi.ro/cutremur-esuat-la-universitatea-tehnica-327271 |access-date=2012-11-16 |archive-date=2012-11-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121118070857/http://www.bzi.ro/cutremur-esuat-la-universitatea-tehnica-327271 |dead-url=yes }}</ref> Din Februarie 2013 a fost instalat și un sistem automat de acționare, pentru a menține pendulul în oscilație permanentă. Sistemul a fost realizat de prof. univ. Cătălin D. Gălățanu și are avantajul că permite vizualizarea mișcării de precesie pe un pat de nisip de cuarț. Un pendul mai este amplasat și în corpul nou al [[Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați|Colegiului Național "Vasile Alecsandri"]] din Galați de pe data de 26 noiembrie 2011. <ref>{{Citation |title=CNVA Galati – CNVA Galati |url=http://www.cnva.eu}}</ref> În octombrie 2010, a fost instalat (sub coordonarea profesorului de fizică Galer Sorin) un Pendul Foucault în Botoșani, la Colegiul Național "A. T. Laurian". Are 17,5 metri lungime și o masă de 25,6 kg. Este util în cadrul unor experimente didactice, dar a fost folosit și în confirmarea efectului Jeverdan-Rusu-Antonescu în timpul Eclipsei totale de Soare din 04.01.2011. <ref>http://195-64-178-195.botosani.city-net.ro/experiment_inedit_la_colegiul_a.t._laurian-a13864.html{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> <ref>{{Citat web |url=http://liceenibotosani.blogspot.ro/2010/12/pendulul-foucault-un-inedit-experiment.html |accessdate=2013-01-12 |titlu=copie arhivă |archive-date=2013-09-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130920185434/http://liceenibotosani.blogspot.ro/2010/12/pendulul-foucault-un-inedit-experiment.html |dead-url=yes }}</ref> Pe la începutul secolului al XIX-lea, un savant român a efectuat un experiment cu Pendulul lui Foucault, la [[București]], sub cupola Atheneului. Experimentul a fost atracția Capitalei pentru câteva luni. Despre această demonstrație scrie George Potra în "Istoria Bucureștilor"{{Fapt}}.. În mina de sare Cacica din județul Suceava au fost realizate experimente cu pendulul lui Foucault în scopuri științifice de către Prof. Dimitrie Olenici începând din decembrie 2002, cu un pendul cu lungimea de 4,75 m și masa de 6,5 kg, instalat în "Sala de Dans", la adâncimea de 40 m. Cu acest pendul s-au făcut ocazional și demonstrații pentru publicul vizitator. În prezent în "Sala de Agrement" din mina Cacica, la adâncimea de 60 m, este instalat un pendul Foucault cu lungimea de 6 m de formă aerodinamică, lentilă de plumb cu diametrul de 20 cm, grosimea la mijloc 6 cm și masa de 8 kg. Acesta este, după informațiile afișate în interiorul minei Cacica, singurul pendul Foucault din România cu ajutorul căruia se fac demonstrații pentru publicul larg. [5] ==Referințe== <references /> ==Bibliografie== * [http://vechi.diaspora-stiintifica.ro/diaspora2010/prezentari/wks18/Dimitrie%20Olenici%20-%20Anomalii%20in%20comportarea%20pendului%20Foucault%20in%20timpul%20unor%20evenimente%20astronomic.pdf] * [http://www.allais.wiki/priorartdocs/olenici.htm Dimitrie Olenici's Page] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mecanică]] [[Categorie:Experiențe din fizică]] jeqsf7sphppmwiwqi287xg281vpmx9g 0 273358 17024613 17023207 2025-06-10T22:06:19Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024613 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet --> | culoare cadru = 000000 | culoare scris = FFFFFF | logo = Newcastle United.svg | mărime_logo = 200px <!-- Informații generale --> | nume_complet = Newcastle United Football Club | poreclă = The Magpies, The Toon | nume_precedente = | data_fondării = 1892 | data_desființării = | statut profesionist = | culori = Alb și negru | stadion = [[St James' Park]] | capacitate = 52.387 | campionat = [[Premier League]] | owner = {{ubl|[[Public Investment Fund]] (85%)|[[RB Sports & Media]] (15%)<ref name="owners2024">{{cite web |title=Newcastle United announces agreement to change its ownership structure |url=https://www.newcastleunited.com/en/news/newcastle-united-announces-agreement-to-change-its-ownership-structure |publisher=Newcastle United F.C. |date=12 July 2024|access-date=12 July 2024}}</ref>}} | președinte = {{flagicon|Arabia Saudită}} [[Yasir Al-Rumayyan]] | site_web = [http://www.nufc.co.uk/ www.nufc.co.uk] <!-- Palmares --> | palmares_național = [[Premier League|Campionatul Angliei]] (4) <br />[[FA Cup|Cupa Angliei]] (6) <br />[[FA Community Shield|Supercupa Angliei]] (1) | palmares_internațional = [[UEFA Europa League|Cupa Orașelor Târguri]] (1) <br /> [[Cupa UEFA Intertoto]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | pattern_la1 = _newcastle2425h | pattern_b1 = _newcastle2425h | pattern_ra1 = _newcastle2425h | pattern_sh1 = _newcastle2425h | pattern_so1 = _whitetop | leftarm1 = 000000 | body1 = FFFFFF | rightarm1 = 000000 | shorts1 = 000000 | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _newcastle2425A | pattern_b2 = _newcastle2425A | pattern_ra2 = _newcastle2425A | pattern_sh2 = | pattern_so2 = _newcastle2425Al | leftarm2 = 800000 | body2 = 800000 | rightarm2 = 800000 | shorts2 = 001053 | socks2 = 800000 | pattern_la3 = _newcastle2425a | pattern_b3 = _newcastle2425a | pattern_ra3 = _newcastle2425a | pattern_sh3 = _newcastle2425a | pattern_so3 = | leftarm3 = FFFFFF | body3 = FFFFFF | rightarm3 = FFFFFF | shorts3 = FFFFFF | socks3 = FFFFFF <!-- Sezon actual --> | sezon_actual = Premier League 2024-2025 }} '''Newcastle United Football Club''' (cunoscut și ca '''The Magpies''' sau '''The Toon''') este un club de [[fotbal]] profesionist [[Anglia|englez]], cu sediul în [[Newcastle upon Tyne]]. Activează în [[Premier League]] și este al optulea club din Anglia din punctul de vedere al palmaresului, luând în considerare toate rezultatele din [[1888]] încoace. Clubul a fost fondat în [[1892]], după unirea a două cluburi locale, Newcastle East End și Newcastle West End, și de atunci a jucat pe [[St James' Park]], vechiul teren al lui Newcastle West End. Suporterii lui Newcastle United se numesc pe ei înșiși „''Toon Army''”. Rivalii locali ai lui Newcastle sunt [[Sunderland A.F.C.]], cu care a disputat derbyul Tyne-Wear din [[1898]]. Pe 7 octombrie 2021, clubul a fost cumpărat pentru 300 de milioane de lire sterline (aproximativ 340 de milioane de euro) de Mohammad bin Salman. Achiziția a făcut din Newcastle cel mai bogat club din Premier League și din lume. Yassir Al-Rumayyan, guvernatorul Fondului de Investiții Publice, a fost numit președinte executiv al clubului.<ref>{{citat web |url=https://tackle.ro/vanzarea-newcastle-united/ |titlu=Tot ce trebuie să știi despre vânzarea clubului Newcastle United |autor=Mihai Ianosi |data=8 octombrie 2021 |datăaccesare=6 noiembrie 2023 |website=tackle.ro}}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.fanatik.ro/clubul-newcastle-a-fost-vandut-lui-mohammed-bin-salman-noul-patron-al-cotofenelor-e-mai-bogat-decat-sefii-lui-manchester-city-19772297 |titlu=Newcastle a devenit cel mai bogat club din lume! Noul patron Mohammed Bin Salman e mai bogat decât șefii lui Manchester City |website=fanatik.ro |autor=Cristian Maciuca |data=7 octombrie 2021 |datăaccesare=6 noiembrie 2023}}</ref> == Istorie == În [[noiembrie]] [[1881]], Clubul de [[Cricket]] Stanley, din Bykerul de Sud, a decis să creeze un club de fotbal, pentru a juca pe timp de [[iarnă]], când sezonul de cricket se încheia. Cu doar un an mai târziu, în [[octombrie]] [[1882]], și-au schimbat numele în „''Newcastle East End FC''”, pentru a evita confuzia cu un club de cricket din Stanley, County Durham. Între timp, în cealaltă parte a orașului, un alt club de cricket începuse să fie interesat de [[fotbal]], astfel încât, în [[august]] [[1882]], au format „''Newcastle West End FC''”. West End a jucat inițial fotbal pe terenul ei de cricket, dar mai târziu s-a mutat pe St James' Park. East End a trecut la profesionalism în [[1889]]. West End, însă, a avut altă traiectorie; în primăvara lui [[1892]] i-au propus celor de la East End să preia clubul, deoarece conducătorii lui East End deciseseră să desființeze clubul, din cauza problemelor financiare<ref name="A brief history, 1881-1939">{{cite news | url=http://www.nufc.premiumtv.co.uk/page/ClubHistoryDetail/0,,10278~222590,00.html | title=A brief history of Toon - Part 1: 1881-1939 | work=P. Joannou | author=Joannou, P | date= | accessdate=2007-07-08 | archive-date=2007-08-12 | archive-url=https://web.archive.org/web/20070812223627/http://www.nufc.premiumtv.co.uk/page/ClubHistoryDetail/0,,10278~222590,00.html | dead-url=yes }}</ref>. Până la urmă s-a decis ca jucătorii lui West End și majoritatea angajaților ei să se unească cu cei de la East End. East End au preluat de asemenea leasingul stadionului St. James' Park, ceea ce a însemnat fuzionarea definitivă a foștilor rivali. Până în [[decembrie]] [[1892]], se deciseseră să dea clubului un nou nume și să îi ofere o nouă imagine. La o întâlnire publică, multe nume noi, inclusiv ''Newcastle Rangers'' și ''Newcastle City''<ref>{{citat carte |last=Twydell |first=Dave |title=Denied F.C. |publisher=Yore Publications |isbn=1-874427-98-4 |pages=page 116}}</ref>, au fost sugerate, înainte ca toți să fie de acord cu ''Newcastle United''. [[Fișier:Woolwich Arsenal v. Newcastle United, April 1906.jpg|right|thumb|250px|Newcastle jucând împotriva lui Woolwich Arsenal în 1906.]] Newcastle United a câștigat campionatul englez de trei ori în anii '1900 : [[1905]], [[1907]], [[1909]]. Succesul clubului a continuat în competițiile de cupă, atingând cinci finale de [[Cupa FA|Cupă FA]] în șapte ani, 1905, 1906, 1908, 1910, 1911. Cu toate acestea, au câștigat una singură, în [[1910]], împotriva celor de la [[Barnsley FC|Barnsley]], într-o rejucare pe [[Goodison Park]]. A existat și o parte mai puțin bună în această perioadă - Newcastle a pierdut cu 9-1 în fața rivalilor de la [[Sunderland A.F.C.|Sunderland]], în cadrul sezonului [[1908]]-[[1909]]. Sunderland consideră și azi rezultatul ca fiind victoria lor record. După [[primul război mondial]], au câștigat pentru a patra oară campionatul, în [[1927]]. Echipa a ajuns în finala Cupei FA în [[1924]], în ceea ce a fost a doua lor finală pe [[stadionul Wembley]]. Au ieșit învingători în fața celor de la [[Aston Villa]], câștigând astfel al doilea trofeu de Cupă FA din istorie. Jucători remarcabili din această perioadă îi includ pe Hughie Gallacher, Neil Harris, Stan Seymour și Frank Hudspeth. De-a lungul anilor '1950, United a câștigat [[Cupa FA]] de trei ori în cinci ani. În [[1951]] au învins-o pe [[Blackpool F.C.|Blackpool]] cu 2-0, un an mai târziu pe [[Arsenal]] cu 1-0, și în [[1955]] pe [[Manchester City]] cu 3-1. The Magpies devenise o echipă de prestigiu, cu jucători cunoscuți, în special „Wor Jackie” Milburn și Bobby „Dazzler” Mitchell. Un vechi luptător s-a întors la echipă pentru a o revitaliza, anume [[Joe Harvey]], care fusese căpitanul echipei în perioada de succese din epoca postbelică. Împreună cu Stan Seymour a condus-o pe Newcastle United spre câștigarea Second Division, în [[1965]]. Newcastle a devenit apoi o echipă imprevizibilă, lipsită de consistență, care era capabilă să învingă cele mai bune echipe din campionat, dar se împiedica de echipe considerate mai mici. Echipa lui Joe Harvey s-a calificat pentru [[UEFA|Europa]] pentru prima dată în [[1968]], surprinzându-i pe mulți prin câștigarea Cupei Orașelor Târguri (mai târziu [[Cupa UEFA]]), după ce a trecut de echipe precum [[Sporting Lisabona]], [[Feyenoord Rotterdam]], [[Real Zaragoza]] sau [[Glasgow Rangers]]. În finală au trecut de [[Újpest FC]], din [[Ungaria]], în două manșe. United era o echipă redutabilă, care își continua tradiția de golgeteri, de această dată în persoana galezului [[Wyn Davies]]. În anii ce au urmat succesului european, antrenorul Harvey a adus la echipă mai mulți jucători cu un stil spectaculos. Jucători precum Jimmy Smith, Tony Green, Terry Hibbitt, și în special atacantul central [[Malcolm Macdonald]], au devenit favoriți ai publicului. Supranumit ''Supermac'', Malcolm Macdonald a fost una din figurile cele mai populare ale lui Newcastle, și este iubit și astăzi de suporteri. A avut o medie de goluri impresionantă, care a contribuit la prezența echipei sale în două finale pe Wembley, a Cupei FA împotriva lui [[Liverpool F.C.|Liverpool]], în [[1974]], și a [[Football League Cup|Cupei Ligii]] împotriva lui [[Manchester City]], în [[1976]]. Cu toate acestea, în nici una din cele două nu a triumfat Newcastle. O oarecare consolare a fost câștigarea consecutivă a două Cupe Texaco, în [[1974]] și [[1975]]. La începutul anilor '1980, United intrase în declin și se zbătea în a doua divizie engleză. Gordon Lee îl înlocuise ca antrenor pe Harvey, dar la rândul său i-a cedat locul lui Richard Dinnis și apoi Bill McGarry. Dar [[Arthur Cox]] a fost cel care a redresat echipa, promovând-o în prima ligă, cu fostul căpitan al Angliei, [[Kevin Keegan]] (care semnase în [[1982]]), conducând echipa pe teren. Cu antrenori precum Jack Charlton, Willie McFaul sau Jim Smith, Newcastle a rămas pe prima scenă, până la o nouă retrogradare în [[1989]]. Mai târziu, [[Kevin Keegan]] s-a întors pe Tyneside pentru a-l înlocui ca antrenor pe [[Osvaldo Ardiles]]. Contractul a fost semnat pe termen scurt, dar acea ofertă a reprezentat pentru Keegan „''singurul angajament care mă putea tenta să mă întorc în fotbal''”. United se zbătea pe ultimele locuri ale ligii secunde; [[Sir John Hall|John Hall]] preluase aproape complet controlul clubului, și avea nevoie de un miracol pentru a evita retrogradarea echipei în a treia ligă pentru prima dată în istoria ei. Echipa s-a salvat după câștigarea ultimelor două meciuri din ligă, acasă cu [[Portsmouth F.C.]] și în deplasare cu [[Leicester City FC|Leicester City]], ultimul după un autogol în ultimul minut, deși jocul rezultatelor i-ar fi permis lui Newcastle chiar și o înfrângere la Leicester. Sezonul [[1992]]-[[1993|93]] a însemnat o schimbare radicală a destinului clubului. Newcastle a câștigat pentru prima dată unsprezece meciuri de campionat la rând, înainte să piardă cu 1-0 în fața celor de la [[Grimsby Town]], aflându-se la doar două meciuri distanță de recordul englez de treisprezece meciuri câștigate la rând. Practicând un fotbal ofensiv și spectaculos, Newcastle a promovat din nou în prima ligă, după o victorie în deplasare cu 2-0, tot cu Grimsby. Sub comanda lui [[Kevin Keegan|Keegan]], Newcastle a continuat să aibă succes, impresionând prin flerul ofensiv și un loc trei obținut în sezonul [[1993]]-[[1994|94]], chiar primul de la revenirea pe prima scenă. Filozofia ofensivă a lui Keegan i-a determinat pe cei de la televiziunea Sky să-i numească „Performerii”. Sezonul următor Newcastle l-a vândut pe golgeterul [[Andy Cole]] lui [[Manchester United]], terminând pe locul 6 în final. Cu banii obținuți din transferuri în 1995-96, Newcastle și-a reconstruit echipa prin aducerea lui [[David Ginola]] și a lui [[Les Ferdinand]], printre alții. Clubul a fost foarte aproape de câștigarea [[Premier League]] în acel sezon, fiind chiar la un moment dat la 12 puncte distanță de principala contracandidată, Manchester United. Îndeosebi un meci din acel sezon a ieșit în evidență, o înfrângere cu 3-4 în fața celor de la [[Liverpool F.C.|Liverpool]], considerat de unii cel mai bun meci din istoria Premier League<ref>{{Citat web | url = http://www.squarefootball.net/article/article.asp?aid=2982 | title = Liverpool v Newcastle 1996:Best Premiership match ever? | publisher = Square Football | accessdate = 2007-07-08 }}</ref>. Pe [[30 iulie]] [[1996]], dezamăgirea cauzată de pierderea titlului a fost uitată într-o oarecare măsură, deoarece clubul l-a achiziționat pe [[Alan Shearer]] pentru 15 milioane de lire sterline, pe atunci un record mondial. În sezonul [[1996]]-[[1997]] Newcastle a terminat tot pe locul 2. După mandatele de scurtă durată ale lui [[Kenny Dalglish]] și [[Ruud Gullit]], fostul selecționer al Angliei, [[Sir Bobby Robson]], a fost numit antrenor. Primul său meci a fost unul impresionant : o victorie cu 8-0 în fața celor de la [[Sheffield Wednesday]], până în prezent victoria-record pe teren propriu<ref>{{Citat web | url = http://www.bbc.co.uk/tyne/sport/2005/02/28/bobby_facts.shtml | title = Sir Bobby : Ten Facts | publisher = BBC Tyne | accessdate = 2007-07-08 }}</ref>. Evoluții precum aceasta au însemnat evitarea retrogradării în primul sezon al lui Robson la echipă. Newcastle a participat în lupta pentru titlu în sezonul [[2001]]-[[2002]], obținând calificarea în preliminariile [[Champions League]] (de pe locul 4). Cu toate acestea, Robson a fost concediat în [[2004]], după ce nu a obținut calificarea în Liga Campionilor. În orice caz, Robson este încă stimat de suporterii lui Newcastle<ref>{{citat web |url=http://www.squarefootball.net/article/article.asp?aid=1006 |title=PREMIERSHIP: Sir Bobby Robson, Newcastle United, 1999-2004 |work=squarefootball.net |accessdate=2007-05-27}}</ref>. [[Graeme Souness]] a fost înlocuitorul lui Sir Robson, dar acesta s-a dovedit a fi nepopular, și lipsa rezultatelor au dus la demiterea lui pe [[2 februarie]] [[2005]], deși îl adusese pe [[Michael Owen]] pentru 17 milioane de lire sterline. [[Glenn Roeder]] l-a înlocuit pe Souness; în această perioadă [[Alan Shearer]] l-a întrecut pe [[Jackie Milburn]] în clasamentul golgeterilor all-time pentru Newcastle. Shearer s-a retras la sfârșitul sezonului [[2005]]-[[2006]], după ce a strâns 206 de goluri înscrise pentru club. == Evenimente recente == Pe [[23 mai]] [[2007]] omul de afaceri englez [[Mike Ashley]] a cumpărat 41,6% din acțiunile clubului, pentru 55 de milioane de lire sterline, prezentând apoi o propunere oficială de preluare. Pe [[7 iunie]], Freddy Shepherd și Shepherd Offshore Services Ltd. au fost de acord să-și vândă acțiunile de la Newcastle United și au emis un comunicat de presă în care le-au cerut celorlalți acționari să procedeze la fel. S-a anunțat că Shepherd ar rămâne președinte. S-a confirmat pe [[15 iunie]] că Mike Ashley și St. James' Holdings achiziționaseră puțin peste 77% din club. Asta însemna că Mike Ashley putea scoate compania de pe lista tranzacțiilor bursiere. Pe [[26 iunie]], Ashley a obținut 90% din acțiunile necesare pentru preluarea clubului, transformând pe Newcastle într-unul din cele mai bogate cluburi din lume. Pe [[16 iulie]] [[2007]], Poliția din [[Northumbria]] a confirmat că Newcastle era unul din cele trei cluburi de fotbal suspectate de acte de corupție. Un mandat de investigație a fost emis și un [[purtător de cuvânt]] al poliției din Northumbria a confirmat că se investighează situația din St James' Park. Cu toate acestea, într-o declarație oficială a clubului, Newcastle a pretins că nu clubul în sine era supus investigației, ci mai degrabă unul dintre foștii sau actualii lui angajați. {| style="float: right; width: 160px; border: #99B3FF solid 1px" | <div style="position: relative;"> [[Fișier:Soccer Field Transparant.svg|175px]] {{Image label|x=0.20|y=0.05|scale=350|text=[[Steve Harper|<span style="font-size:x-small; color:black;">'''Harper'''</span>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.20|scale=350|text=[[Danny Simpson|<span style="font-size:x-small; color:yellow;">'''Simpson'''</span>]]}} {{Image label|x=0.12|y=0.15|scale=350|text=[[Fabricio Coloccini|<span style="font-size:x-small; color:yellow;">'''Coloccini'''</span>]]}} {{Image label|x=0.28|y=0.15|scale=350|text=[[Mike Williamson|<span style="font-size:x-small; color:yellow;">'''Williamson'''</span>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.20|scale=350|text=[[José Enrique Sánchez|<span style="font-size:x-small; color:yellow;">'''José Enrique'''</span>]]}} {{Image label|x=0.05|y=0.36|scale=350|text=[[Danny Guthrie|<span style="font-size:x-small; color:navy;">'''Guthrie'''</span>]]}} {{Image label|x=0.13|y=0.31|scale=350|text=[[Kevin Nolan|<span style="font-size:x-small; color:navy;">'''Nolan'''</span>]]}} {{Image label|x=0.32|y=0.31|scale=350|text=[[Alan Smith|<span style="font-size:x-small; color:navy;">'''Smith'''</span>]]}} {{Image label|x=0.36|y=0.36|scale=350|text=[[Jonás Gutiérrez|<span style="font-size:x-small; color:navy;">'''Gutiérrez'''</span>]]}} {{Image label|x=0.10|y=0.50|scale=350|text=[[Peter Løvenkrands|<span style="font-size:x-small; color:white;">'''Løvenkrands'''</span>]]}} {{Image label|x=0.30|y=0.50|scale=350|text=[[Andy Carroll|<span style="font-size:x-small; color:white;">'''Carroll'''</span>]]}} </div> |- | <small>Echipa de start în sezonul 2009-2010.</small> |} Pe [[24 iulie]] [[2007]], s-a anunțat că [[Chris Mort]] l-a înlocuit pe Freddy Shepherd ca președinte. Pe [[20 august]] [[2007]], au început să apară zvonuri privind o eventuală preluare [[Islanda|islandeză]] a clubului, cu [[Alan Shearer]] ca potențial investitor. Se consideră că Jon Asgeir Johannesson, liderul [[Baugur]] — care în ultimii ani a cumpărat companii englezești emblematice precum House of Fraser, Hamleys și Goldsmiths — ar fi în spatele acestor zvonuri. Chris Mort a dezmințit zvonurile, pretinzând că el și Mike Ashley aveau în vedere un proiect „pe termen lung”. Pe [[24 mai]] [[2009]], Newcastle retrogradează pentru prima oară în istoria Premier League, terminând pe locul 18, după o înfrângere în deplasare cu [[Aston Villa]], scor 1–0. Pe [[6 aprilie]] [[2010]] Newcastle, a învins, scor 2-1, pe Sheffield United, în etapa a 42-a a ligii secunde engleze, astfel și-a asigurat promovarea în Premier League, beneficiind de remiza dintre Nottingham Forest și Cardiff, scor 0-0. == Palmares == === Trofee naționale === ''' Campionat ''' * '''[[Premier League|First Division/Premier League]] : ''' **''' Campioană (4) :''' 1904–05, 1906–07, 1908–09, 1926–27 ** '''Vicecampioană (2):''' 1995–96, 1996–97 ** '''Locul 3 (4):''' 1901–02, 1911–12, 1993–94, 2002–03 * '''[[Championship|A doua divizie]]:''' **''' Campioană (4) :''' 1964–65, 1992–93, 2009–10, 2016–17 ** '''Vicecampioană (2):''' 1897–98, 1947–48 '''Cupe''' * '''[[FA Cup|Cupa Angliei]]: ''' **''' Câștigătoare (6) :''' 1909–10, 1923–24, 1931–32, 1950–51, 1951–52, 1954–55 ** '''Finalistă (7):''' 1904–05, 1905–06, 1907–08, 1910–11, 1973–74, 1997–98, 1998–99 * '''[[Football League Cup|Cupa Ligii Angliei/League Cup]]:''' ** '''Câștigătoare (1):''' 2024–25 ** '''Finalistă (2):''' 1975–76, 2022–23 * '''[[FA Community Shield|Supercupa Angliei/FA Charity/Community Shield]]: ''' **''' Câștigătoare (1) :''' 1909 ** '''Finalistă (5):''' 1932, 1951, 1952, 1955, 1996 ===European=== *'''[[Cupa Orașelor Târguri]]''' **''' Campioană (1) :''' [[Cupa Orașelor Târguri 1968-1969|1968-69]] * '''[[Cupa UEFA Intertoto]]:''' ** '''Campioană:''' [[Cupa UEFA Intertoto 2006|2006]] == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q107930811|3=Tino Livramento}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume=[[Kieran Trippier]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q110487162|3=Lewis Hall}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Danemarca|nr=|nume={{Ill-wd|Q111464601|3=William Osula}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q118780753|3=Lewis Miley}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q14946538|3=Isaac Hayden}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q15622117|3=Jacob Murphy}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume=[[Nick Pope (fotbalist)|Nick Pope]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Paraguay|nr=|nume={{Ill-wd|Q16145667|3=Miguel Almirón}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q1679812|3=Jamaal Lascelles}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q18128628|3=Matt Targett}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume={{Ill-wd|Q20047360|3=Joelinton}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Suedia|nr=|nume=[[Alexander Isak]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q247312|3=John Ruddy}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q27974879|3=Harvey Barnes}}|poz=M}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q28542599|3=Sean Longstaff}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q40471152|3=Joe Willock}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Italia|nr=|nume={{Ill-wd|Q43402334|3=Sandro Tonali}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=10|nume=[[Anthony Gordon]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Irlanda de Nord|nr=|nume={{Ill-wd|Q46996227|3=Jamal Lewis}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q5022998|3=Callum Wilson}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Slovacia|nr=|nume=[[Martin Dúbravka]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q5213217|3=Dan Burn}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Suedia|nr=|nume={{Ill-wd|Q5371332|3=Emil Krafth}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Țările de Jos|nr=|nume={{Ill-wd|Q56183905|3=Sven Botman}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=39|nume=[[Bruno Guimarães]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Elveția|nr=|nume={{Ill-wd|Q673691|3=Fabian Schär}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q6767750|3=Mark Gillespie}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Grecia|nr=|nume={{Ill-wd|Q91531|3=Odysseas Vlachodimos}}|poz=P}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nume={{Ill-wd|Q35851317|3=Lloyd Kelly}}|poz=|other=la [[Juventus Torino]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Note == <references /> <!-- Dead note "attendance": {{cite web | title=NUFC All-Time Attendance Records and Stats| work=Newcastle-Online | url=http://www.newcastle-online.com/nufchistory/nufcattendancerecords.shtml| accessdate=March 8 | accessyear=2006 }} --> == Legături externe == * {{commons category-inline}} * {{Official website|https://www.newcastleunited.com/}} * {{BBC football info|newcastle-united}} * [https://www.skysports.com/newcastle-united Newcastle United] la Sky Sports * [https://www.premierleague.com/clubs/23/Newcastle-United/overview Newcastle United FC] la Premier League * [https://www.uefa.com/nationalassociations/teams/59324--newcastle/ Newcastle United FC] la [[UEFA]] {{Premier League}} {{Câștigătorii Cupei Ligii Angliei}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cluburi engleze de fotbal]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Tyne and Wear]] dwgzdp36scj9lxpmbxsksn9m6nht20f 0 276169 17024404 16936150 2025-06-10T20:07:36Z VJFlow2018 439805 17024404 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Meistriliiga | logo = Estonia FA Meistriliiga.png | nume oficial = A. Le Coq Premiumliiga | sport = [[fotbal]] | țară = {{EST}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Asociația Estonă de Fotbal|EJL]] | înființat = 1992 | desființat = | alte nume = | nivelul = 1 | retrogradare = ''[[Esiliiga]]'' | cupe locale = [[Cupa Estoniei]] | competiții internaționale = [[UEFA Champions League|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa League|Europa League]]<br />[[Conference League]] | nr ediții = | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Flora}} (2023) | trofee = {{ClubFotbal|Flora}} (15) | televizări = | web = [http://www.jalgpall.ee/ ejl.ee] | sezonul actual = Meistriliiga 2025 | note = }} '''Meistriliiga''' ''(numită din 2013 '''A Le Coq Premiumliiga''')'' este cea mai importantă competiție [[fotbal]]istică din [[Estonia]]. == Istorie == === Origini === Primul titlu din Campionatul Estonian de Fotbal a fost jucat în [[1921 Campionatul Estonian de Fotbal|1921]] și a fost câștigat de [[SK Tallinna Sport|Sport]], care mai târziu a câștigat nouă titluri de ligă și a fost cel mai de succes club de fotbal eston în timpul primei perioade de independență a țării. Campionatul a fost jucat inițial ca un turneu eliminatoriu, înainte ca formatul ligii să fie adaptat în 1929.<ref name=":0">{{Cite book |last=Schwede |first=Indrek |title=Eesti jalgpalli ajalugu II osa |publisher=Eesti Jalgpalli Liit |year=2024 |pages=}}</ref> În ultimul sezon 1939-1940, [[Tartu PK Olümpia|Tartu Olümpia]] a devenit primul club din afara capitalei Tallinn care a fost încoronat campioni Estoniei și a rămas singurul club din afara Tallinn care a făcut acest lucru până în prezent.<ref>{{Cite web |last=Avi |first=Siim |date=March 2017 |title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad? |trans-title=Is it possible: Estonian champion outside of Harjumaa? |url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA |access-date= |website= |publisher=Jalka}}</ref> === Perioada sovietică === Estonia și-a pierdut independența prin ocupația sovietică în al Doilea Război Mondial, după care fostele cluburi au fost forțate să se dizolve și a fost înființat Campionatul Estonian SSR. În timpul ocupației, estonienii nativi au început să renunțe la practicarea fotbalului, iar campionatele locale au fost jucate în mare parte de echipe formate din ruși locali.<ref name=":1">{{Cite journal |last=Schwede |first=Indrek |date=2021 |title=Jalgpalli positsioonist Eestis ja selle marginaliseerumise põhjustest Nõukogude anneksiooni perioodil |url=https://dspace.ut.ee/server/api/core/bitstreams/4dc1a63a-3d9b-4a53-8a8b-ce972b57cc49/content |journal=Tartu Ülikooli Kirjastus}}</ref><ref>{{Cite web |date=28 May 2021 |title=Kuidas sai jalgpallist Eestis kommunismi ohver |trans-title=How football became a victim of communism in Estonia |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/93534055/kuidas-sai-jalgpallist-eestis-kommunismi-ohver |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> === După independență === [[File:Flora vs Levadia 5 May 2024.jpg|thumb|250x250px|[[Derby-ul Tallinn]] (Flora vs. Levadia) este cel mai frecvent meci din ligă.]] Estonia și-a restabilit independența în 1991, iar în anul următor a fost înființată Meistriliiga. După 52 de ani, cluburile estoniene ar putea juca din nou pentru titlul de fotbal al Estoniei. Numărul de echipe care participă la ligă a variat de la 8 la 14 până în 2005, de atunci liga s-a jucat cu 10 echipe.<ref>{{Cite web |title=A. Le Coq Premium liiga tutvustus |url=https://jalgpall.ee/voistlused/premium-liiga/premium-liiga-tutvustus |access-date=2025-01-11 |website=jalgpall.ee |language=et}}</ref> Primele transmisiuni TV în direct au început în 2008, iar în 2020, meciurile primelor ligi au fost transmise pe canale TV străine.<ref>{{Cite web |last= |first= |date=2020-05-25 |title=Estonian football league match broadcast internationally for first time |url=https://news.err.ee/1094163/estonian-football-league-match-broadcast-internationally-for-first-time |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> Cu ajutorul mecanismelor de solidaritate, liga este pe deplin profesionistă încă din sezonul 2020, deoarece [[Asociația Estoniană de Fotbal]] a început să sprijine financiar cluburile care nu se califică pentru locurile europene..<ref>{{Cite web |last=Kalvet |first=Madis |date=25 February 2024 |title=Raha Premium liigas. Eurosarjast välja jäävad klubid saavad alaliidult 150 000 eurot |trans-title=Money in Premium Liiga. The clubs that are left out of the European spots will receive 150,000 euros from the FA |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/120272194/raha-premium-liigas-eurosarjast-valja-jaavad-klubid-saavad-alaliidult-150-000-eurot |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> Meistriliiga a început să folosească arbitrul asistent video (VAR) din 2023.<ref name=":3">{{Cite web |last= |first= |date=2022-10-04 |title=Estonia to use VAR in top-flight football matches from next season |url=https://news.err.ee/1608737788/estonia-to-use-var-in-top-flight-football-matches-from-next-season |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> == Format == Ca și în majoritatea țărilor cu temperaturi scăzute în timpul iernii, sezonul începe în martie și se termină în noiembrie. Meistriliiga este formată din zece cluburi, toate echipele se joacă între ele de patru ori. După fiecare sezon, ultima clasată retrogradează, iar penultima echipă joacă un play-off în două manșe pentru un loc în Meistriliiga. == Sponsorizare == În februarie 2013, [[A. Le Coq]], o companie de bere din Estonia, a semnat un acord de cooperare pe cinci ani cu Asociația Estonă de Fotbal, care includea drepturile de denumire a Meistriliiga.<ref name=":2">{{cite web |date=26 February 2013 |title=Kodune tippjalgpall saab peatoetaja |url=http://vana.jalgpall.ee/premium/news.php?id=4629 |access-date=11 December 2013 |publisher=Estonian Football Association |language=et}}</ref> De atunci, liga a fost cunoscută sub numele de '''Premium Liiga'''. == Echipe în top 3== === Campioane în perioada 1921-1944 === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1921 [[Tallinna Sport]] * 1922 [[Tallinna Sport]] * 1923 [[Tallinna Kalev]] * 1924 [[Tallinna Sport]] * 1925 [[Tallinna Sport]] {{Col-break}} ::* 1926 [[Tallinna JK]] ::* 1927 [[Tallinna Sport]] ::* 1928 [[Tallinna JK]] ::* 1929 [[Tallinna Sport]] ::* 1930 [[Tallinna Kalev]] {{Col-break}} ::* 1931 [[Tallinna Sport]] ::* 1932 [[Tallinna Sport]] ::* 1933 [[Tallinna Sport]] ::* 1934 [[Estonia Tallinn]] ::* 1935 [[Estonia Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1936 [[Estonia Tallinn]] ::* 1938 [[Estonia Tallinn]] ::* 1939 [[Estonia Tallinn]] ::* 1940 [[Olümpia Tartu]] {{Col-break}} ::* 1941 Anulat ::* 1942 [[Tartu PSR]] ::* 1943 [[Estonia Tallinn]] ::* 1944 Anulat {{Col-end}} === Campioane în perioada URSS === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1945 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1946 [[BL Tallinn]] * 1947 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1948 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1949 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1950 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1951 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1952 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1953 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1954 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1955 [[Kalev Tallinn]] ::* 1956 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1957 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1958 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1959 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1960 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1961 [[Kalev Kopli]] ::* 1962 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1963 [[Tempo Tallinn]] ::* 1964 [[FC Norma Tallinn|Norma]] {{Col-break}} ::* 1965 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1966 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1967 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1968 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1969 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1970 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1971 [[Tempo Tallinn]] ::* 1972 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1973 [[Kreenholm Narva]] {{Col-break}} ::* 1974 [[Baltika Narva]] ::* 1975 [[Baltika Narva]] ::* 1976 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1977 [[Baltika Narva]] ::* 1978 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1979 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1980 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1981 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1982 [[Tempo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1983 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1984 [[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] ::* 1985 [[Kalakombinaat/MEK Pärnu]] ::* 1986 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1987 [[Tempo Tallinn]] ::* 1988 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1989 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1990 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] ::* 1991 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] {{Col-end}} === Campioane după 1992 === {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%;" width=100% ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 |-bgcolor=#F4FAFF | [[2024]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2025]] | | | | [[2026]] | | | |- | [[2021]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2022]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2023]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Tallinna Kalev]] |- | [[2018]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2019]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2020]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2015]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2016]] |[[FC Infonet Tallinn|Infonet]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2017]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |- | [[2012]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2013]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] | [[2014]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2009]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2010]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2011]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2006]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2007]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2008]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2003]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2004]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2005]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2000]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2001]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2002]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | 1997-98 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1998]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1999]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Viljandi Tulevik|Tulevik]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |- | 1994-95 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Lantana-Marlekor]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | 1995-96 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Tevalte-Marlekor]] | 1996-97 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[1992]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | 1992-93 |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] | 1993-94 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] |} == Palmares == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+În total {{blue|7}} cluburi au câștigat campionatul estonian, campionii record sunt {{blue|Flora Tallinn}} cu '''{{blue|15}}''' titluri. !style="background-color:#008000; color:black;"| <table style="width:900px"> <tr> <td style="background-color:white; width:85px">Club Sportiv</td> <th style="background-color:gold; width:50px">Titluri</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:silver; width:50px">Locul {{silver2}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#cc9966; width:50px">Locul {{bronze3}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#9acdff; width:55px">Podium</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:243px; width:920px; overflow:auto; margin:auto;"> <table style="width:900px"> <tr> <td style="width:85px">{{ClubFotbal|Flora}}</td> <th style="width:50px">15</th> <th style="width:60px">{{blue|1994}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2023}}</th> <th style="width:50px">7</th> <th style="width:60px">{{blue|1993}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2021}}</th> <th style="width:50px">6</th> <th style="width:60px">{{blue|1999}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2018}}</th> <th style="width:55px">28</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Levadia}}</td> <th>11</th> <th>{{blue|1965}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>10</th> <th>{{blue|2002}}</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2001}}</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>24</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalju}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|2012}}</th> <th>{{blue|2018}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> <th>{{blue|2015}}</th> <th>{{blue|2019}}</th> <th>9</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Lantana}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1996}}</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Norma}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|1993}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1994}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|TVMK}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2005}}</th> <th>-</th> <th>4</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2004}}</th> <th>8</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|2008}}</th> <th>13</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Infonet}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2016}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Paide}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>-</th> <th>3</th> <th>{{blue|2021}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sadam}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sillamäe}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|2009}}</th> <th>{{blue|2014}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|2013}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Narva}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2006}}</th> <th>-</th> <th>5</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>6</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|EP Jõhvi}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Tulevik}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1999}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalev}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} ==Vezi și== * [[Echipa națională de fotbal a Estoniei]] * [[Cupa Estoniei]] * [[Supercupa Estoniei]] {{Meistriliiga}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Estonia]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] 3q3ly5kbxaxk7mvszwfcchb88820s8l 17024824 17024404 2025-06-11T03:45:01Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ 17024824 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Meistriliiga | logo = Estonia FA Meistriliiga.png | nume oficial = A. Le Coq Premiumliiga | sport = [[fotbal]] | țară = {{EST}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Asociația Estonă de Fotbal|EJL]] | înființat = 1992 | desființat = | alte nume = | nivelul = 1 | retrogradare = ''[[Esiliiga]]'' | cupe locale = [[Cupa Estoniei]] | competiții internaționale = [[UEFA Champions League|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa League|Europa League]]<br />[[Conference League]] | nr ediții = | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Flora}} (2023) | trofee = {{ClubFotbal|Flora}} (15) | televizări = | web = [http://www.jalgpall.ee/ ejl.ee] | sezonul actual = Meistriliiga 2025 | note = }} '''Meistriliiga''' ''(numită din 2013 '''A Le Coq Premiumliiga''')'' este cea mai importantă competiție [[fotbal]]istică din [[Estonia]]. == Istorie == === Origini === Primul titlu din Campionatul Estonian de Fotbal a fost jucat în [[1921 Campionatul Estonian de Fotbal|1921]] și a fost câștigat de [[SK Tallinna Sport|Sport]], care mai târziu a câștigat nouă titluri de ligă și a fost cel mai de succes club de fotbal eston în timpul primei perioade de independență a țării. Campionatul a fost jucat inițial ca un turneu eliminatoriu, înainte ca formatul ligii să fie adaptat în 1929.<ref name=":0">{{Cite book |last=Schwede |first=Indrek |title=Eesti jalgpalli ajalugu II osa |publisher=Eesti Jalgpalli Liit |year=2024 |pages=}}</ref> În ultimul sezon 1939-1940, [[Tartu PK Olümpia|Tartu Olümpia]] a devenit primul club din afara capitalei Tallinn care a fost încoronat campioni Estoniei și a rămas singurul club din afara Tallinn care a făcut acest lucru până în prezent.<ref>{{Cite web |last=Avi |first=Siim |date=March 2017 |title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad? |trans-title=Is it possible: Estonian champion outside of Harjumaa? |url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA |access-date= |website= |publisher=Jalka}}</ref> === Perioada sovietică === Estonia și-a pierdut independența prin ocupația sovietică în al Doilea Război Mondial, după care fostele cluburi au fost forțate să se dizolve și a fost înființat Campionatul Estonian SSR. În timpul ocupației, estonienii nativi au început să renunțe la practicarea fotbalului, iar campionatele locale au fost jucate în mare parte de echipe formate din ruși locali.<ref name=":1">{{Cite journal |last=Schwede |first=Indrek |date=2021 |title=Jalgpalli positsioonist Eestis ja selle marginaliseerumise põhjustest Nõukogude anneksiooni perioodil |url=https://dspace.ut.ee/server/api/core/bitstreams/4dc1a63a-3d9b-4a53-8a8b-ce972b57cc49/content |journal=Tartu Ülikooli Kirjastus}}</ref><ref>{{Cite web |date=28 May 2021 |title=Kuidas sai jalgpallist Eestis kommunismi ohver |trans-title=How football became a victim of communism in Estonia |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/93534055/kuidas-sai-jalgpallist-eestis-kommunismi-ohver |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> === După independență === [[File:Flora vs Levadia 5 May 2024.jpg|thumb|250x250px|[[Derby-ul Tallinn]] (Flora vs. Levadia) este cel mai frecvent meci din ligă.]] Estonia și-a restabilit independența în 1991, iar în anul următor a fost înființată Meistriliiga. După 52 de ani, cluburile estoniene ar putea juca din nou pentru titlul de fotbal al Estoniei. Numărul de echipe care participă la ligă a variat de la 8 la 14 până în 2005, de atunci liga s-a jucat cu 10 echipe.<ref>{{Cite web |title=A. Le Coq Premium liiga tutvustus |url=https://jalgpall.ee/voistlused/premium-liiga/premium-liiga-tutvustus |access-date=2025-01-11 |website=jalgpall.ee |language=et}}</ref> Primele transmisiuni TV în direct au început în 2008, iar în 2020, meciurile primelor ligi au fost transmise pe canale TV străine.<ref>{{Cite web |last= |first= |date=2020-05-25 |title=Estonian football league match broadcast internationally for first time |url=https://news.err.ee/1094163/estonian-football-league-match-broadcast-internationally-for-first-time |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> Cu ajutorul mecanismelor de solidaritate, liga este pe deplin profesionistă încă din sezonul 2020, deoarece [[Asociația Estoniană de Fotbal]] a început să sprijine financiar cluburile care nu se califică pentru locurile europene..<ref>{{Cite web |last=Kalvet |first=Madis |date=25 February 2024 |title=Raha Premium liigas. Eurosarjast välja jäävad klubid saavad alaliidult 150 000 eurot |trans-title=Money in Premium Liiga. The clubs that are left out of the European spots will receive 150,000 euros from the FA |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/120272194/raha-premium-liigas-eurosarjast-valja-jaavad-klubid-saavad-alaliidult-150-000-eurot |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> Meistriliiga a început să folosească arbitrul asistent video (VAR) din 2023.<ref name=":3">{{Cite web |last= |first= |date=2022-10-04 |title=Estonia to use VAR in top-flight football matches from next season |url=https://news.err.ee/1608737788/estonia-to-use-var-in-top-flight-football-matches-from-next-season |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> == Format == Ca și în majoritatea țărilor cu temperaturi scăzute în timpul iernii, sezonul începe în martie și se termină în noiembrie. Meistriliiga este formată din zece cluburi, toate echipele se joacă între ele de patru ori. După fiecare sezon, ultima clasată retrogradează, iar penultima echipă joacă un play-off în două manșe pentru un loc în Meistriliiga. == Sponsorizare == În februarie 2013, [[A. Le Coq]], o companie de bere din Estonia, a semnat un acord de cooperare pe cinci ani cu Asociația Estonă de Fotbal, care includea drepturile de denumire a Meistriliiga.<ref name=":2">{{cite web |date=26 February 2013 |title=Kodune tippjalgpall saab peatoetaja |url=http://vana.jalgpall.ee/premium/news.php?id=4629 |access-date=11 December 2013 |publisher=Estonian Football Association |language=et}}</ref> De atunci, liga a fost cunoscută sub numele de '''Premium Liiga'''. == Echipe în top 3== === Campioane în perioada 1921-1944 === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1921 [[Tallinna Sport]] * 1922 [[Tallinna Sport]] * 1923 [[Tallinna Kalev]] * 1924 [[Tallinna Sport]] * 1925 [[Tallinna Sport]] {{Col-break}} ::* 1926 [[Tallinna JK]] ::* 1927 [[Tallinna Sport]] ::* 1928 [[Tallinna JK]] ::* 1929 [[Tallinna Sport]] ::* 1930 [[Tallinna Kalev]] {{Col-break}} ::* 1931 [[Tallinna Sport]] ::* 1932 [[Tallinna Sport]] ::* 1933 [[Tallinna Sport]] ::* 1934 [[Estonia Tallinn]] ::* 1935 [[Estonia Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1936 [[Estonia Tallinn]] ::* 1938 [[Estonia Tallinn]] ::* 1939 [[Estonia Tallinn]] ::* 1940 [[Olümpia Tartu]] {{Col-break}} ::* 1941 Anulat ::* 1942 [[Tartu PSR]] ::* 1943 [[Estonia Tallinn]] ::* 1944 Anulat {{Col-end}} === Campioane în perioada URSS === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1945 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1946 [[BL Tallinn]] * 1947 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1948 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1949 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1950 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1951 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1952 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1953 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1954 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1955 [[Kalev Tallinn]] ::* 1956 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1957 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1958 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1959 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1960 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1961 [[Kalev Kopli]] ::* 1962 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1963 [[Tempo Tallinn]] ::* 1964 [[FC Norma Tallinn|Norma]] {{Col-break}} ::* 1965 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1966 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1967 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1968 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1969 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1970 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1971 [[Tempo Tallinn]] ::* 1972 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1973 [[Kreenholm Narva]] {{Col-break}} ::* 1974 [[Baltika Narva]] ::* 1975 [[Baltika Narva]] ::* 1976 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1977 [[Baltika Narva]] ::* 1978 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1979 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1980 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1981 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1982 [[Tempo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1983 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1984 [[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] ::* 1985 [[Kalakombinaat/MEK Pärnu]] ::* 1986 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1987 [[Tempo Tallinn]] ::* 1988 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1989 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1990 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] ::* 1991 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] {{Col-end}} === Campioane după 1992 === {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%;" width=100% ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 |-bgcolor=#F4FAFF | [[2024]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2025]] | | | | [[2026]] | | | |- | [[2021]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2022]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2023]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Tallinna Kalev]] |- | [[2018]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2019]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2020]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2015]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2016]] |[[FC Infonet Tallinn|Infonet]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2017]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |- | [[2012]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2013]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] | [[2014]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2009]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2010]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2011]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2006]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2007]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2008]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2003]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2004]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2005]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2000]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2001]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2002]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | 1997-98 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1998]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1999]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Viljandi Tulevik|Tulevik]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |- | 1994-95 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Lantana-Marlekor]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | 1995-96 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Tevalte-Marlekor]] | 1996-97 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[1992]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | 1992-93 |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] | 1993-94 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] |} == Palmares == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+În total {{blue|7}} cluburi au câștigat campionatul estonian, campionii record sunt {{blue|Flora Tallinn}} cu '''{{blue|15}}''' titluri. !style="background-color:#008000; color:black;"| <table style="width:900px"> <tr> <td style="background-color:white; width:85px">Club Sportiv</td> <th style="background-color:gold; width:50px">Titluri</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:silver; width:50px">Locul {{silver2}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#cc9966; width:50px">Locul {{bronze3}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#9acdff; width:55px">Podium</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:243px; width:920px; overflow:auto; margin:auto;"> <table style="width:900px"> <tr> <td style="width:85px">{{ClubFotbal|Flora}}</td> <th style="width:50px">15</th> <th style="width:60px">{{blue|1994}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2023}}</th> <th style="width:50px">7</th> <th style="width:60px">{{blue|1993}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2021}}</th> <th style="width:50px">6</th> <th style="width:60px">{{blue|1999}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2018}}</th> <th style="width:55px">28</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Levadia}}</td> <th>11</th> <th>{{blue|1965}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>10</th> <th>{{blue|2002}}</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2001}}</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>24</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalju}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|2012}}</th> <th>{{blue|2018}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> <th>{{blue|2015}}</th> <th>{{blue|2019}}</th> <th>9</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Lantana}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1996}}</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Norma}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|1993}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1994}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|TVMK}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2005}}</th> <th>-</th> <th>4</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2004}}</th> <th>8</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|2008}}</th> <th>13</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Infonet}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2016}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Paide}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>-</th> <th>3</th> <th>{{blue|2021}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sadam}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sillamäe}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|2009}}</th> <th>{{blue|2014}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|2013}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Narva}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2006}}</th> <th>-</th> <th>5</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>6</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|EP Jõhvi}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Tulevik}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1999}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalev}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {{Location map+ |Estonia |width=400 |float=right|caption=Location of clubs in Estonia for the 2025 Meistriliiga season|places = {{Location map~|Estonia|lat=59.42599365674006|long=24.723513331380897|label_size=80|label= '''[[Tallinn]]'''|marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=top}} {{Location map~|Estonia|lat=58.36642997280042|long=26.713680783154324|label_size=80|label= [[Tartu Olümpia|Tartu]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} }} {| class="wikitable" width="475"| |- ! width="100"| Orașul ! width="40"| Titluri ! width="150"|Cluburi |- | [[Fișier:Coat of arms of Tallinn (greater).svg|18px]] [[Tallinn]] | <div style="text-align:center"> 33 | [[FC Flora Tallinn|Flora ]] (15), [[FCI Levadia Tallinn|Levadia T.]] (11), [[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju T.]] (2), [[Lantana Tallinn|Lantana T.]] (2), [[Norma Tallinn|Norma T.]] (2), [[FC TVMK Tallinn|FC TVMK T.]] (1), [[FC Infonet Tallinn|FC Infonet T.]] (1) |- | [[Fișier:Tartu coat of arms.svg|18px]] [[Tartu]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[Tartu PSR Olümpia|Olümpia PSR T.]] (2) |- |} ==Vezi și== * [[Echipa națională de fotbal a Estoniei]] * [[Cupa Estoniei]] * [[Supercupa Estoniei]] {{Meistriliiga}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Estonia]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] t17n6xgwmkah0wj4wp067agldr508b5 17024827 17024824 2025-06-11T03:48:58Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ 17024827 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Meistriliiga | logo = Estonia FA Meistriliiga.png | nume oficial = A. Le Coq Premiumliiga | sport = [[fotbal]] | țară = {{EST}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Asociația Estonă de Fotbal|EJL]] | înființat = 1992 | desființat = | alte nume = | nivelul = 1 | retrogradare = ''[[Esiliiga]]'' | cupe locale = [[Cupa Estoniei]] | competiții internaționale = [[UEFA Champions League|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa League|Europa League]]<br />[[Conference League]] | nr ediții = | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Flora}} (2023) | trofee = {{ClubFotbal|Flora}} (15) | televizări = | web = [http://www.jalgpall.ee/ ejl.ee] | sezonul actual = Meistriliiga 2025 | note = }} '''Meistriliiga''' ''(numită din 2013 '''A Le Coq Premiumliiga''')'' este cea mai importantă competiție [[fotbal]]istică din [[Estonia]]. == Istorie == === Origini === Primul titlu din Campionatul Estonian de Fotbal a fost jucat în [[1921 Campionatul Estonian de Fotbal|1921]] și a fost câștigat de [[SK Tallinna Sport|Sport]], care mai târziu a câștigat nouă titluri de ligă și a fost cel mai de succes club de fotbal eston în timpul primei perioade de independență a țării. Campionatul a fost jucat inițial ca un turneu eliminatoriu, înainte ca formatul ligii să fie adaptat în 1929.<ref name=":0">{{Cite book |last=Schwede |first=Indrek |title=Eesti jalgpalli ajalugu II osa |publisher=Eesti Jalgpalli Liit |year=2024 |pages=}}</ref> În ultimul sezon 1939-1940, [[Tartu PK Olümpia|Tartu Olümpia]] a devenit primul club din afara capitalei Tallinn care a fost încoronat campioni Estoniei și a rămas singurul club din afara Tallinn care a făcut acest lucru până în prezent.<ref>{{Cite web |last=Avi |first=Siim |date=March 2017 |title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad? |trans-title=Is it possible: Estonian champion outside of Harjumaa? |url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA |access-date= |website= |publisher=Jalka}}</ref> === Perioada sovietică === Estonia și-a pierdut independența prin ocupația sovietică în al Doilea Război Mondial, după care fostele cluburi au fost forțate să se dizolve și a fost înființat Campionatul Estonian SSR. În timpul ocupației, estonienii nativi au început să renunțe la practicarea fotbalului, iar campionatele locale au fost jucate în mare parte de echipe formate din ruși locali.<ref name=":1">{{Cite journal |last=Schwede |first=Indrek |date=2021 |title=Jalgpalli positsioonist Eestis ja selle marginaliseerumise põhjustest Nõukogude anneksiooni perioodil |url=https://dspace.ut.ee/server/api/core/bitstreams/4dc1a63a-3d9b-4a53-8a8b-ce972b57cc49/content |journal=Tartu Ülikooli Kirjastus}}</ref><ref>{{Cite web |date=28 May 2021 |title=Kuidas sai jalgpallist Eestis kommunismi ohver |trans-title=How football became a victim of communism in Estonia |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/93534055/kuidas-sai-jalgpallist-eestis-kommunismi-ohver |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> === După independență === [[File:Flora vs Levadia 5 May 2024.jpg|thumb|250x250px|[[Derby-ul Tallinn]] (Flora vs. Levadia) este cel mai frecvent meci din ligă.]] Estonia și-a restabilit independența în 1991, iar în anul următor a fost înființată Meistriliiga. După 52 de ani, cluburile estoniene ar putea juca din nou pentru titlul de fotbal al Estoniei. Numărul de echipe care participă la ligă a variat de la 8 la 14 până în 2005, de atunci liga s-a jucat cu 10 echipe.<ref>{{Cite web |title=A. Le Coq Premium liiga tutvustus |url=https://jalgpall.ee/voistlused/premium-liiga/premium-liiga-tutvustus |access-date=2025-01-11 |website=jalgpall.ee |language=et}}</ref> Primele transmisiuni TV în direct au început în 2008, iar în 2020, meciurile primelor ligi au fost transmise pe canale TV străine.<ref>{{Cite web |last= |first= |date=2020-05-25 |title=Estonian football league match broadcast internationally for first time |url=https://news.err.ee/1094163/estonian-football-league-match-broadcast-internationally-for-first-time |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> Cu ajutorul mecanismelor de solidaritate, liga este pe deplin profesionistă încă din sezonul 2020, deoarece [[Asociația Estoniană de Fotbal]] a început să sprijine financiar cluburile care nu se califică pentru locurile europene..<ref>{{Cite web |last=Kalvet |first=Madis |date=25 February 2024 |title=Raha Premium liigas. Eurosarjast välja jäävad klubid saavad alaliidult 150 000 eurot |trans-title=Money in Premium Liiga. The clubs that are left out of the European spots will receive 150,000 euros from the FA |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/120272194/raha-premium-liigas-eurosarjast-valja-jaavad-klubid-saavad-alaliidult-150-000-eurot |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> Meistriliiga a început să folosească arbitrul asistent video (VAR) din 2023.<ref name=":3">{{Cite web |last= |first= |date=2022-10-04 |title=Estonia to use VAR in top-flight football matches from next season |url=https://news.err.ee/1608737788/estonia-to-use-var-in-top-flight-football-matches-from-next-season |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> == Format == Ca și în majoritatea țărilor cu temperaturi scăzute în timpul iernii, sezonul începe în martie și se termină în noiembrie. Meistriliiga este formată din zece cluburi, toate echipele se joacă între ele de patru ori. După fiecare sezon, ultima clasată retrogradează, iar penultima echipă joacă un play-off în două manșe pentru un loc în Meistriliiga. == Sponsorizare == În februarie 2013, [[A. Le Coq]], o companie de bere din Estonia, a semnat un acord de cooperare pe cinci ani cu Asociația Estonă de Fotbal, care includea drepturile de denumire a Meistriliiga.<ref name=":2">{{cite web |date=26 February 2013 |title=Kodune tippjalgpall saab peatoetaja |url=http://vana.jalgpall.ee/premium/news.php?id=4629 |access-date=11 December 2013 |publisher=Estonian Football Association |language=et}}</ref> De atunci, liga a fost cunoscută sub numele de '''Premium Liiga'''. == Echipe în top 3== === Campioane în perioada 1921-1944 === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1921 [[Tallinna Sport]] * 1922 [[Tallinna Sport]] * 1923 [[Tallinna Kalev]] * 1924 [[Tallinna Sport]] * 1925 [[Tallinna Sport]] {{Col-break}} ::* 1926 [[Tallinna JK]] ::* 1927 [[Tallinna Sport]] ::* 1928 [[Tallinna JK]] ::* 1929 [[Tallinna Sport]] ::* 1930 [[Tallinna Kalev]] {{Col-break}} ::* 1931 [[Tallinna Sport]] ::* 1932 [[Tallinna Sport]] ::* 1933 [[Tallinna Sport]] ::* 1934 [[Estonia Tallinn]] ::* 1935 [[Estonia Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1936 [[Estonia Tallinn]] ::* 1938 [[Estonia Tallinn]] ::* 1939 [[Estonia Tallinn]] ::* 1940 [[Olümpia Tartu]] {{Col-break}} ::* 1941 Anulat ::* 1942 [[Tartu PSR]] ::* 1943 [[Estonia Tallinn]] ::* 1944 Anulat {{Col-end}} === Campioane în perioada URSS === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1945 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1946 [[BL Tallinn]] * 1947 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1948 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1949 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1950 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1951 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1952 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1953 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1954 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1955 [[Kalev Tallinn]] ::* 1956 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1957 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1958 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1959 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1960 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1961 [[Kalev Kopli]] ::* 1962 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1963 [[Tempo Tallinn]] ::* 1964 [[FC Norma Tallinn|Norma]] {{Col-break}} ::* 1965 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1966 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1967 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1968 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1969 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1970 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1971 [[Tempo Tallinn]] ::* 1972 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1973 [[Kreenholm Narva]] {{Col-break}} ::* 1974 [[Baltika Narva]] ::* 1975 [[Baltika Narva]] ::* 1976 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1977 [[Baltika Narva]] ::* 1978 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1979 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1980 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1981 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1982 [[Tempo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1983 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1984 [[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] ::* 1985 [[Kalakombinaat/MEK Pärnu]] ::* 1986 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1987 [[Tempo Tallinn]] ::* 1988 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1989 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1990 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] ::* 1991 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] {{Col-end}} === Campioane după 1992 === {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%;" width=100% ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 |-bgcolor=#F4FAFF | [[2024]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2025]] | | | | [[2026]] | | | |- | [[2021]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2022]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2023]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Tallinna Kalev]] |- | [[2018]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2019]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2020]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2015]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2016]] |[[FC Infonet Tallinn|Infonet]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2017]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |- | [[2012]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2013]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] | [[2014]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2009]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2010]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2011]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2006]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2007]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2008]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2003]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2004]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2005]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2000]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2001]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2002]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | 1997-98 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1998]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1999]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Viljandi Tulevik|Tulevik]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |- | 1994-95 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Lantana-Marlekor]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | 1995-96 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Tevalte-Marlekor]] | 1996-97 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[1992]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | 1992-93 |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] | 1993-94 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] |} == Palmares == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+În total {{blue|7}} cluburi au câștigat campionatul estonian, campionii record sunt {{blue|Flora Tallinn}} cu '''{{blue|15}}''' titluri. !style="background-color:#008000; color:black;"| <table style="width:900px"> <tr> <td style="background-color:white; width:85px">Club Sportiv</td> <th style="background-color:gold; width:50px">Titluri</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:silver; width:50px">Locul {{silver2}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#cc9966; width:50px">Locul {{bronze3}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#9acdff; width:55px">Podium</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:243px; width:920px; overflow:auto; margin:auto;"> <table style="width:900px"> <tr> <td style="width:85px">{{ClubFotbal|Flora}}</td> <th style="width:50px">15</th> <th style="width:60px">{{blue|1994}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2023}}</th> <th style="width:50px">7</th> <th style="width:60px">{{blue|1993}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2021}}</th> <th style="width:50px">6</th> <th style="width:60px">{{blue|1999}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2018}}</th> <th style="width:55px">28</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Levadia}}</td> <th>11</th> <th>{{blue|1965}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>10</th> <th>{{blue|2002}}</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2001}}</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>24</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalju}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|2012}}</th> <th>{{blue|2018}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> <th>{{blue|2015}}</th> <th>{{blue|2019}}</th> <th>9</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Lantana}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1996}}</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Norma}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|1993}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1994}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|TVMK}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2005}}</th> <th>-</th> <th>4</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2004}}</th> <th>8</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|2008}}</th> <th>13</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Infonet}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2016}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Paide}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>-</th> <th>3</th> <th>{{blue|2021}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sadam}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sillamäe}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|2009}}</th> <th>{{blue|2014}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|2013}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Narva}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2006}}</th> <th>-</th> <th>5</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>6</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|EP Jõhvi}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Tulevik}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1999}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalev}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {{Location map+ |Estonia |width=400 |float=right|caption=Location of clubs in Estonia for the 2025 Meistriliiga season|places = {{Location map~|Estonia|lat=59.42599365674006|long=24.723513331380897|label_size=80|label= '''[[Tallinn]]'''|marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=top}} {{Location map~|Estonia|lat=58.36642997280042|long=26.713680783154324|label_size=80|label= [[Tartu Olümpia|Tartu]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} }} {| class="wikitable" width="475"| |- ! width="100"| Orașul ! width="40"| Titluri ! width="150"|Cluburi |- | [[Fișier:Coat of arms of Tallinn (greater).svg|18px]] [[Tallinn]] | <div style="text-align:center"> 33 | [[FC Flora Tallinn|Flora ]] (15), [[FCI Levadia Tallinn|Levadia T.]] (11), [[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju T.]] (2), [[Lantana Tallinn|Lantana T.]] (2), [[Norma Tallinn|Norma T.]] (2), [[FC TVMK Tallinn|FC TVMK T.]] (1), [[FC Infonet Tallinn|FC Infonet T.]] (1) |- | [[Fișier:Tartu coat of arms.svg|18px]] [[Tartu]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[FC Tartu Olümpia|Olümpia PSR T.]] (2) |- |} ==Vezi și== * [[Echipa națională de fotbal a Estoniei]] * [[Cupa Estoniei]] * [[Supercupa Estoniei]] {{Meistriliiga}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Estonia]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] iakccuhq9265hhgqjqj3u8jn8oyl3tb 17024837 17024827 2025-06-11T04:01:10Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ 17024837 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Meistriliiga | logo = Estonia FA Meistriliiga.png | nume oficial = A. Le Coq Premiumliiga | sport = [[fotbal]] | țară = {{EST}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Asociația Estonă de Fotbal|EJL]] | înființat = 1992 | desființat = | alte nume = | nivelul = 1 | retrogradare = ''[[Esiliiga]]'' | cupe locale = [[Cupa Estoniei]] | competiții internaționale = [[UEFA Champions League|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa League|Europa League]]<br />[[Conference League]] | nr ediții = | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Flora}} (2023) | trofee = {{ClubFotbal|Flora}} (15) | televizări = | web = [http://www.jalgpall.ee/ ejl.ee] | sezonul actual = Meistriliiga 2025 | note = }} '''Meistriliiga''' ''(numită din 2013 '''A Le Coq Premiumliiga''')'' este cea mai importantă competiție [[fotbal]]istică din [[Estonia]]. == Istorie == === Origini === Primul titlu din Campionatul Estonian de Fotbal a fost jucat în [[1921 Campionatul Estonian de Fotbal|1921]] și a fost câștigat de [[SK Tallinna Sport|Sport]], care mai târziu a câștigat nouă titluri de ligă și a fost cel mai de succes club de fotbal eston în timpul primei perioade de independență a țării. Campionatul a fost jucat inițial ca un turneu eliminatoriu, înainte ca formatul ligii să fie adaptat în 1929.<ref name=":0">{{Cite book |last=Schwede |first=Indrek |title=Eesti jalgpalli ajalugu II osa |publisher=Eesti Jalgpalli Liit |year=2024 |pages=}}</ref> În ultimul sezon 1939-1940, [[Tartu PK Olümpia|Tartu Olümpia]] a devenit primul club din afara capitalei Tallinn care a fost încoronat campioni Estoniei și a rămas singurul club din afara Tallinn care a făcut acest lucru până în prezent.<ref>{{Cite web |last=Avi |first=Siim |date=March 2017 |title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad? |trans-title=Is it possible: Estonian champion outside of Harjumaa? |url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA |access-date= |website= |publisher=Jalka}}</ref> === Perioada sovietică === Estonia și-a pierdut independența prin ocupația sovietică în al Doilea Război Mondial, după care fostele cluburi au fost forțate să se dizolve și a fost înființat Campionatul Estonian SSR. În timpul ocupației, estonienii nativi au început să renunțe la practicarea fotbalului, iar campionatele locale au fost jucate în mare parte de echipe formate din ruși locali.<ref name=":1">{{Cite journal |last=Schwede |first=Indrek |date=2021 |title=Jalgpalli positsioonist Eestis ja selle marginaliseerumise põhjustest Nõukogude anneksiooni perioodil |url=https://dspace.ut.ee/server/api/core/bitstreams/4dc1a63a-3d9b-4a53-8a8b-ce972b57cc49/content |journal=Tartu Ülikooli Kirjastus}}</ref><ref>{{Cite web |date=28 May 2021 |title=Kuidas sai jalgpallist Eestis kommunismi ohver |trans-title=How football became a victim of communism in Estonia |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/93534055/kuidas-sai-jalgpallist-eestis-kommunismi-ohver |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> === După independență === [[File:Flora vs Levadia 5 May 2024.jpg|thumb|250x250px|[[Derby-ul Tallinn]] (Flora vs. Levadia) este cel mai frecvent meci din ligă.]] Estonia și-a restabilit independența în 1991, iar în anul următor a fost înființată Meistriliiga. După 52 de ani, cluburile estoniene ar putea juca din nou pentru titlul de fotbal al Estoniei. Numărul de echipe care participă la ligă a variat de la 8 la 14 până în 2005, de atunci liga s-a jucat cu 10 echipe.<ref>{{Cite web |title=A. Le Coq Premium liiga tutvustus |url=https://jalgpall.ee/voistlused/premium-liiga/premium-liiga-tutvustus |access-date=2025-01-11 |website=jalgpall.ee |language=et}}</ref> Primele transmisiuni TV în direct au început în 2008, iar în 2020, meciurile primelor ligi au fost transmise pe canale TV străine.<ref>{{Cite web |last= |first= |date=2020-05-25 |title=Estonian football league match broadcast internationally for first time |url=https://news.err.ee/1094163/estonian-football-league-match-broadcast-internationally-for-first-time |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> Cu ajutorul mecanismelor de solidaritate, liga este pe deplin profesionistă încă din sezonul 2020, deoarece [[Asociația Estoniană de Fotbal]] a început să sprijine financiar cluburile care nu se califică pentru locurile europene..<ref>{{Cite web |last=Kalvet |first=Madis |date=25 February 2024 |title=Raha Premium liigas. Eurosarjast välja jäävad klubid saavad alaliidult 150 000 eurot |trans-title=Money in Premium Liiga. The clubs that are left out of the European spots will receive 150,000 euros from the FA |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/120272194/raha-premium-liigas-eurosarjast-valja-jaavad-klubid-saavad-alaliidult-150-000-eurot |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> Meistriliiga a început să folosească arbitrul asistent video (VAR) din 2023.<ref name=":3">{{Cite web |last= |first= |date=2022-10-04 |title=Estonia to use VAR in top-flight football matches from next season |url=https://news.err.ee/1608737788/estonia-to-use-var-in-top-flight-football-matches-from-next-season |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> == Format == Ca și în majoritatea țărilor cu temperaturi scăzute în timpul iernii, sezonul începe în martie și se termină în noiembrie. Meistriliiga este formată din zece cluburi, toate echipele se joacă între ele de patru ori. După fiecare sezon, ultima clasată retrogradează, iar penultima echipă joacă un play-off în două manșe pentru un loc în Meistriliiga. == Sponsorizare == În februarie 2013, [[A. Le Coq]], o companie de bere din Estonia, a semnat un acord de cooperare pe cinci ani cu Asociația Estonă de Fotbal, care includea drepturile de denumire a Meistriliiga.<ref name=":2">{{cite web |date=26 February 2013 |title=Kodune tippjalgpall saab peatoetaja |url=http://vana.jalgpall.ee/premium/news.php?id=4629 |access-date=11 December 2013 |publisher=Estonian Football Association |language=et}}</ref> De atunci, liga a fost cunoscută sub numele de '''Premium Liiga'''. == Echipe în top 3== === Campioane în perioada 1921-1944 === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1921 [[Tallinna Sport]] * 1922 [[Tallinna Sport]] * 1923 [[Tallinna Kalev]] * 1924 [[Tallinna Sport]] * 1925 [[Tallinna Sport]] {{Col-break}} ::* 1926 [[Tallinna JK]] ::* 1927 [[Tallinna Sport]] ::* 1928 [[Tallinna JK]] ::* 1929 [[Tallinna Sport]] ::* 1930 [[Tallinna Kalev]] {{Col-break}} ::* 1931 [[Tallinna Sport]] ::* 1932 [[Tallinna Sport]] ::* 1933 [[Tallinna Sport]] ::* 1934 [[Estonia Tallinn]] ::* 1935 [[Estonia Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1936 [[Estonia Tallinn]] ::* 1938 [[Estonia Tallinn]] ::* 1939 [[Estonia Tallinn]] ::* 1940 [[Olümpia Tartu]] {{Col-break}} ::* 1941 Anulat ::* 1942 [[Tartu PSR]] ::* 1943 [[Estonia Tallinn]] ::* 1944 Anulat {{Col-end}} === Campioane în perioada URSS === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1945 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1946 [[BL Tallinn]] * 1947 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1948 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1949 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1950 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1951 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1952 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1953 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1954 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1955 [[Kalev Tallinn]] ::* 1956 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1957 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1958 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1959 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1960 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1961 [[Kalev Kopli]] ::* 1962 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1963 [[Tempo Tallinn]] ::* 1964 [[FC Norma Tallinn|Norma]] {{Col-break}} ::* 1965 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1966 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1967 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1968 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1969 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1970 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1971 [[Tempo Tallinn]] ::* 1972 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1973 [[Kreenholm Narva]] {{Col-break}} ::* 1974 [[Baltika Narva]] ::* 1975 [[Baltika Narva]] ::* 1976 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1977 [[Baltika Narva]] ::* 1978 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1979 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1980 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1981 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1982 [[Tempo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1983 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1984 [[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] ::* 1985 [[Kalakombinaat/MEK Pärnu]] ::* 1986 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1987 [[Tempo Tallinn]] ::* 1988 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1989 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1990 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] ::* 1991 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] {{Col-end}} === Campioane după 1992 === {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%;" width=100% ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 |-bgcolor=#F4FAFF | [[2024]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2025]] | | | | [[2026]] | | | |- | [[2021]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2022]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2023]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Tallinna Kalev]] |- | [[2018]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2019]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2020]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2015]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2016]] |[[FC Infonet Tallinn|Infonet]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2017]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |- | [[2012]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2013]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] | [[2014]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2009]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2010]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2011]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2006]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2007]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2008]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2003]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2004]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2005]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2000]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2001]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2002]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | 1997-98 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1998]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1999]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Viljandi Tulevik|Tulevik]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |- | 1994-95 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Lantana-Marlekor]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | 1995-96 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Tevalte-Marlekor]] | 1996-97 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[1992]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | 1992-93 |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] | 1993-94 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] |} == Palmares == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+În total {{blue|7}} cluburi au câștigat campionatul estonian, campionii record sunt {{blue|Flora Tallinn}} cu '''{{blue|15}}''' titluri. !style="background-color:#008000; color:black;"| <table style="width:900px"> <tr> <td style="background-color:white; width:85px">Club Sportiv</td> <th style="background-color:gold; width:50px">Titluri</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:silver; width:50px">Locul {{silver2}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#cc9966; width:50px">Locul {{bronze3}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#9acdff; width:55px">Podium</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:243px; width:920px; overflow:auto; margin:auto;"> <table style="width:900px"> <tr> <td style="width:85px">{{ClubFotbal|Flora}}</td> <th style="width:50px">15</th> <th style="width:60px">{{blue|1994}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2023}}</th> <th style="width:50px">7</th> <th style="width:60px">{{blue|1993}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2021}}</th> <th style="width:50px">6</th> <th style="width:60px">{{blue|1999}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2018}}</th> <th style="width:55px">28</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Levadia}}</td> <th>11</th> <th>{{blue|1965}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>10</th> <th>{{blue|2002}}</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2001}}</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>24</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalju}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|2012}}</th> <th>{{blue|2018}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> <th>{{blue|2015}}</th> <th>{{blue|2019}}</th> <th>9</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Lantana}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1996}}</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Norma}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|1993}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1994}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|TVMK}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2005}}</th> <th>-</th> <th>4</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2004}}</th> <th>8</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|2008}}</th> <th>13</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Infonet}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2016}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Paide}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>-</th> <th>3</th> <th>{{blue|2021}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sadam}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sillamäe}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|2009}}</th> <th>{{blue|2014}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|2013}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Narva}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2006}}</th> <th>-</th> <th>5</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>6</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|EP Jõhvi}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Tulevik}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1999}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalev}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {{Location map+ |Estonia |width=400 |float=right|caption=Location of clubs in Estonia for the 2025 Meistriliiga season|places = {{Location map~|Estonia|lat=59.42599365674006|long=24.723513331380897|label_size=80|label= '''[[Tallinn]]'''|marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=top}} {{Location map~|Estonia|lat=58.36642997280042|long=26.713680783154324|label_size=80|label= [[Tartu Olümpia|Tartu]] |position=top}} }} {| class="wikitable" width="475"| |- ! width="100"| Orașul ! width="40"| Titluri ! width="150"|Cluburi |- | [[Fișier:Coat of arms of Tallinn (greater).svg|18px]] [[Tallinn]] | <div style="text-align:center"> 33 | [[FC Flora Tallinn|Flora ]] (15), [[FCI Levadia Tallinn|Levadia T.]] (11), [[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju T.]] (2), [[Lantana Tallinn|Lantana T.]] (2), [[Norma Tallinn|Norma T.]] (2), [[FC TVMK Tallinn|FC TVMK T.]] (1), [[FC Infonet Tallinn|FC Infonet T.]] (1) |- | [[Fișier:Tartu coat of arms.svg|18px]] [[Tartu]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[FC Tartu Olümpia|Olümpia PSR T.]] (1) |- |} ==Vezi și== * [[Echipa națională de fotbal a Estoniei]] * [[Cupa Estoniei]] * [[Supercupa Estoniei]] {{Meistriliiga}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Estonia]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] ic2htxoxfv9fkajtsidn6zwmnm2y4od 17024838 17024837 2025-06-11T04:02:22Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ 17024838 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Meistriliiga | logo = Estonia FA Meistriliiga.png | nume oficial = A. Le Coq Premiumliiga | sport = [[fotbal]] | țară = {{EST}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Asociația Estonă de Fotbal|EJL]] | înființat = 1992 | desființat = | alte nume = | nivelul = 1 | retrogradare = ''[[Esiliiga]]'' | cupe locale = [[Cupa Estoniei]] | competiții internaționale = [[UEFA Champions League|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa League|Europa League]]<br />[[Conference League]] | nr ediții = | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Flora}} (2023) | trofee = {{ClubFotbal|Flora}} (15) | televizări = | web = [http://www.jalgpall.ee/ ejl.ee] | sezonul actual = Meistriliiga 2025 | note = }} '''Meistriliiga''' ''(numită din 2013 '''A Le Coq Premiumliiga''')'' este cea mai importantă competiție [[fotbal]]istică din [[Estonia]]. == Istorie == === Origini === Primul titlu din Campionatul Estonian de Fotbal a fost jucat în [[1921 Campionatul Estonian de Fotbal|1921]] și a fost câștigat de [[SK Tallinna Sport|Sport]], care mai târziu a câștigat nouă titluri de ligă și a fost cel mai de succes club de fotbal eston în timpul primei perioade de independență a țării. Campionatul a fost jucat inițial ca un turneu eliminatoriu, înainte ca formatul ligii să fie adaptat în 1929.<ref name=":0">{{Cite book |last=Schwede |first=Indrek |title=Eesti jalgpalli ajalugu II osa |publisher=Eesti Jalgpalli Liit |year=2024 |pages=}}</ref> În ultimul sezon 1939-1940, [[Tartu PK Olümpia|Tartu Olümpia]] a devenit primul club din afara capitalei Tallinn care a fost încoronat campioni Estoniei și a rămas singurul club din afara Tallinn care a făcut acest lucru până în prezent.<ref>{{Cite web |last=Avi |first=Siim |date=March 2017 |title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad? |trans-title=Is it possible: Estonian champion outside of Harjumaa? |url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA |access-date= |website= |publisher=Jalka}}</ref> === Perioada sovietică === Estonia și-a pierdut independența prin ocupația sovietică în al Doilea Război Mondial, după care fostele cluburi au fost forțate să se dizolve și a fost înființat Campionatul Estonian SSR. În timpul ocupației, estonienii nativi au început să renunțe la practicarea fotbalului, iar campionatele locale au fost jucate în mare parte de echipe formate din ruși locali.<ref name=":1">{{Cite journal |last=Schwede |first=Indrek |date=2021 |title=Jalgpalli positsioonist Eestis ja selle marginaliseerumise põhjustest Nõukogude anneksiooni perioodil |url=https://dspace.ut.ee/server/api/core/bitstreams/4dc1a63a-3d9b-4a53-8a8b-ce972b57cc49/content |journal=Tartu Ülikooli Kirjastus}}</ref><ref>{{Cite web |date=28 May 2021 |title=Kuidas sai jalgpallist Eestis kommunismi ohver |trans-title=How football became a victim of communism in Estonia |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/93534055/kuidas-sai-jalgpallist-eestis-kommunismi-ohver |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> === După independență === [[File:Flora vs Levadia 5 May 2024.jpg|thumb|250x250px|[[Derby-ul Tallinn]] (Flora vs. Levadia) este cel mai frecvent meci din ligă.]] Estonia și-a restabilit independența în 1991, iar în anul următor a fost înființată Meistriliiga. După 52 de ani, cluburile estoniene ar putea juca din nou pentru titlul de fotbal al Estoniei. Numărul de echipe care participă la ligă a variat de la 8 la 14 până în 2005, de atunci liga s-a jucat cu 10 echipe.<ref>{{Cite web |title=A. Le Coq Premium liiga tutvustus |url=https://jalgpall.ee/voistlused/premium-liiga/premium-liiga-tutvustus |access-date=2025-01-11 |website=jalgpall.ee |language=et}}</ref> Primele transmisiuni TV în direct au început în 2008, iar în 2020, meciurile primelor ligi au fost transmise pe canale TV străine.<ref>{{Cite web |last= |first= |date=2020-05-25 |title=Estonian football league match broadcast internationally for first time |url=https://news.err.ee/1094163/estonian-football-league-match-broadcast-internationally-for-first-time |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> Cu ajutorul mecanismelor de solidaritate, liga este pe deplin profesionistă încă din sezonul 2020, deoarece [[Asociația Estoniană de Fotbal]] a început să sprijine financiar cluburile care nu se califică pentru locurile europene..<ref>{{Cite web |last=Kalvet |first=Madis |date=25 February 2024 |title=Raha Premium liigas. Eurosarjast välja jäävad klubid saavad alaliidult 150 000 eurot |trans-title=Money in Premium Liiga. The clubs that are left out of the European spots will receive 150,000 euros from the FA |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/120272194/raha-premium-liigas-eurosarjast-valja-jaavad-klubid-saavad-alaliidult-150-000-eurot |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> Meistriliiga a început să folosească arbitrul asistent video (VAR) din 2023.<ref name=":3">{{Cite web |last= |first= |date=2022-10-04 |title=Estonia to use VAR in top-flight football matches from next season |url=https://news.err.ee/1608737788/estonia-to-use-var-in-top-flight-football-matches-from-next-season |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> == Format == Ca și în majoritatea țărilor cu temperaturi scăzute în timpul iernii, sezonul începe în martie și se termină în noiembrie. Meistriliiga este formată din zece cluburi, toate echipele se joacă între ele de patru ori. După fiecare sezon, ultima clasată retrogradează, iar penultima echipă joacă un play-off în două manșe pentru un loc în Meistriliiga. == Sponsorizare == În februarie 2013, [[A. Le Coq]], o companie de bere din Estonia, a semnat un acord de cooperare pe cinci ani cu Asociația Estonă de Fotbal, care includea drepturile de denumire a Meistriliiga.<ref name=":2">{{cite web |date=26 February 2013 |title=Kodune tippjalgpall saab peatoetaja |url=http://vana.jalgpall.ee/premium/news.php?id=4629 |access-date=11 December 2013 |publisher=Estonian Football Association |language=et}}</ref> De atunci, liga a fost cunoscută sub numele de '''Premium Liiga'''. == Echipe în top 3== === Campioane în perioada 1921-1944 === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1921 [[Tallinna Sport]] * 1922 [[Tallinna Sport]] * 1923 [[Tallinna Kalev]] * 1924 [[Tallinna Sport]] * 1925 [[Tallinna Sport]] {{Col-break}} ::* 1926 [[Tallinna JK]] ::* 1927 [[Tallinna Sport]] ::* 1928 [[Tallinna JK]] ::* 1929 [[Tallinna Sport]] ::* 1930 [[Tallinna Kalev]] {{Col-break}} ::* 1931 [[Tallinna Sport]] ::* 1932 [[Tallinna Sport]] ::* 1933 [[Tallinna Sport]] ::* 1934 [[Estonia Tallinn]] ::* 1935 [[Estonia Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1936 [[Estonia Tallinn]] ::* 1938 [[Estonia Tallinn]] ::* 1939 [[Estonia Tallinn]] ::* 1940 [[Olümpia Tartu]] {{Col-break}} ::* 1941 Anulat ::* 1942 [[Tartu PSR]] ::* 1943 [[Estonia Tallinn]] ::* 1944 Anulat {{Col-end}} === Campioane în perioada URSS === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1945 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1946 [[BL Tallinn]] * 1947 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1948 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1949 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1950 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1951 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1952 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1953 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1954 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1955 [[Kalev Tallinn]] ::* 1956 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1957 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1958 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1959 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1960 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1961 [[Kalev Kopli]] ::* 1962 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1963 [[Tempo Tallinn]] ::* 1964 [[FC Norma Tallinn|Norma]] {{Col-break}} ::* 1965 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1966 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1967 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1968 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1969 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1970 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1971 [[Tempo Tallinn]] ::* 1972 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1973 [[Kreenholm Narva]] {{Col-break}} ::* 1974 [[Baltika Narva]] ::* 1975 [[Baltika Narva]] ::* 1976 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1977 [[Baltika Narva]] ::* 1978 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1979 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1980 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1981 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1982 [[Tempo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1983 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1984 [[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] ::* 1985 [[Kalakombinaat/MEK Pärnu]] ::* 1986 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1987 [[Tempo Tallinn]] ::* 1988 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1989 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1990 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] ::* 1991 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] {{Col-end}} === Campioane după 1992 === {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%;" width=100% ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 |-bgcolor=#F4FAFF | [[2024]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2025]] | | | | [[2026]] | | | |- | [[2021]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2022]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2023]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Tallinna Kalev]] |- | [[2018]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2019]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2020]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2015]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2016]] |[[FC Infonet Tallinn|Infonet]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2017]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |- | [[2012]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2013]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] | [[2014]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2009]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2010]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2011]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2006]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2007]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2008]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2003]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2004]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2005]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2000]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2001]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2002]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | 1997-98 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1998]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1999]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Viljandi Tulevik|Tulevik]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |- | 1994-95 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Lantana-Marlekor]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | 1995-96 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Tevalte-Marlekor]] | 1996-97 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[1992]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | 1992-93 |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] | 1993-94 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] |} == Palmares == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+În total {{blue|7}} cluburi au câștigat campionatul estonian, campionii record sunt {{blue|Flora Tallinn}} cu '''{{blue|15}}''' titluri. !style="background-color:#008000; color:black;"| <table style="width:900px"> <tr> <td style="background-color:white; width:85px">Club Sportiv</td> <th style="background-color:gold; width:50px">Titluri</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:silver; width:50px">Locul {{silver2}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#cc9966; width:50px">Locul {{bronze3}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#9acdff; width:55px">Podium</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:243px; width:920px; overflow:auto; margin:auto;"> <table style="width:900px"> <tr> <td style="width:85px">{{ClubFotbal|Flora}}</td> <th style="width:50px">15</th> <th style="width:60px">{{blue|1994}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2023}}</th> <th style="width:50px">7</th> <th style="width:60px">{{blue|1993}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2021}}</th> <th style="width:50px">6</th> <th style="width:60px">{{blue|1999}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2018}}</th> <th style="width:55px">28</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Levadia}}</td> <th>11</th> <th>{{blue|1965}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>10</th> <th>{{blue|2002}}</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2001}}</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>24</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalju}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|2012}}</th> <th>{{blue|2018}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> <th>{{blue|2015}}</th> <th>{{blue|2019}}</th> <th>9</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Lantana}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1996}}</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Norma}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|1993}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1994}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|TVMK}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2005}}</th> <th>-</th> <th>4</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2004}}</th> <th>8</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|2008}}</th> <th>13</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Infonet}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2016}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Paide}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>-</th> <th>3</th> <th>{{blue|2021}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sadam}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sillamäe}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|2009}}</th> <th>{{blue|2014}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|2013}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Narva}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2006}}</th> <th>-</th> <th>5</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>6</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|EP Jõhvi}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Tulevik}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1999}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalev}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Performanță pe orașe == {{Location map+ |Estonia |width=400 |float=right|caption=Location of clubs in Estonia for the 2025 Meistriliiga season|places = {{Location map~|Estonia|lat=59.42599365674006|long=24.723513331380897|label_size=80|label= '''[[Tallinn]]'''|marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=top}} {{Location map~|Estonia|lat=58.36642997280042|long=26.713680783154324|label_size=80|label= [[FC Tartu Olümpia|Tartu]] |position=top}} }} {| class="wikitable" width="475"| |- ! width="100"| Orașul ! width="40"| Titluri ! width="150"|Cluburi |- | [[Fișier:Coat of arms of Tallinn (greater).svg|18px]] [[Tallinn]] | <div style="text-align:center"> 33 | [[FC Flora Tallinn|Flora ]] (15), [[FCI Levadia Tallinn|Levadia T.]] (11), [[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju T.]] (2), [[Lantana Tallinn|Lantana T.]] (2), [[Norma Tallinn|Norma T.]] (2), [[FC TVMK Tallinn|FC TVMK T.]] (1), [[FC Infonet Tallinn|FC Infonet T.]] (1) |- | [[Fișier:Tartu coat of arms.svg|18px]] [[Tartu]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[FC Tartu Olümpia|Olümpia PSR T.]] (1) |- |} ==Vezi și== * [[Echipa națională de fotbal a Estoniei]] * [[Cupa Estoniei]] * [[Supercupa Estoniei]] {{Meistriliiga}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Estonia]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] ihc24dhwrp1w3tihaeoxvhfl0q65vj6 17024841 17024838 2025-06-11T04:04:10Z VJFlow2018 439805 /* Performanță pe orașe */ 17024841 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Meistriliiga | logo = Estonia FA Meistriliiga.png | nume oficial = A. Le Coq Premiumliiga | sport = [[fotbal]] | țară = {{EST}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Asociația Estonă de Fotbal|EJL]] | înființat = 1992 | desființat = | alte nume = | nivelul = 1 | retrogradare = ''[[Esiliiga]]'' | cupe locale = [[Cupa Estoniei]] | competiții internaționale = [[UEFA Champions League|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa League|Europa League]]<br />[[Conference League]] | nr ediții = | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Flora}} (2023) | trofee = {{ClubFotbal|Flora}} (15) | televizări = | web = [http://www.jalgpall.ee/ ejl.ee] | sezonul actual = Meistriliiga 2025 | note = }} '''Meistriliiga''' ''(numită din 2013 '''A Le Coq Premiumliiga''')'' este cea mai importantă competiție [[fotbal]]istică din [[Estonia]]. == Istorie == === Origini === Primul titlu din Campionatul Estonian de Fotbal a fost jucat în [[1921 Campionatul Estonian de Fotbal|1921]] și a fost câștigat de [[SK Tallinna Sport|Sport]], care mai târziu a câștigat nouă titluri de ligă și a fost cel mai de succes club de fotbal eston în timpul primei perioade de independență a țării. Campionatul a fost jucat inițial ca un turneu eliminatoriu, înainte ca formatul ligii să fie adaptat în 1929.<ref name=":0">{{Cite book |last=Schwede |first=Indrek |title=Eesti jalgpalli ajalugu II osa |publisher=Eesti Jalgpalli Liit |year=2024 |pages=}}</ref> În ultimul sezon 1939-1940, [[Tartu PK Olümpia|Tartu Olümpia]] a devenit primul club din afara capitalei Tallinn care a fost încoronat campioni Estoniei și a rămas singurul club din afara Tallinn care a făcut acest lucru până în prezent.<ref>{{Cite web |last=Avi |first=Siim |date=March 2017 |title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad? |trans-title=Is it possible: Estonian champion outside of Harjumaa? |url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA |access-date= |website= |publisher=Jalka}}</ref> === Perioada sovietică === Estonia și-a pierdut independența prin ocupația sovietică în al Doilea Război Mondial, după care fostele cluburi au fost forțate să se dizolve și a fost înființat Campionatul Estonian SSR. În timpul ocupației, estonienii nativi au început să renunțe la practicarea fotbalului, iar campionatele locale au fost jucate în mare parte de echipe formate din ruși locali.<ref name=":1">{{Cite journal |last=Schwede |first=Indrek |date=2021 |title=Jalgpalli positsioonist Eestis ja selle marginaliseerumise põhjustest Nõukogude anneksiooni perioodil |url=https://dspace.ut.ee/server/api/core/bitstreams/4dc1a63a-3d9b-4a53-8a8b-ce972b57cc49/content |journal=Tartu Ülikooli Kirjastus}}</ref><ref>{{Cite web |date=28 May 2021 |title=Kuidas sai jalgpallist Eestis kommunismi ohver |trans-title=How football became a victim of communism in Estonia |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/93534055/kuidas-sai-jalgpallist-eestis-kommunismi-ohver |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> === După independență === [[File:Flora vs Levadia 5 May 2024.jpg|thumb|250x250px|[[Derby-ul Tallinn]] (Flora vs. Levadia) este cel mai frecvent meci din ligă.]] Estonia și-a restabilit independența în 1991, iar în anul următor a fost înființată Meistriliiga. După 52 de ani, cluburile estoniene ar putea juca din nou pentru titlul de fotbal al Estoniei. Numărul de echipe care participă la ligă a variat de la 8 la 14 până în 2005, de atunci liga s-a jucat cu 10 echipe.<ref>{{Cite web |title=A. Le Coq Premium liiga tutvustus |url=https://jalgpall.ee/voistlused/premium-liiga/premium-liiga-tutvustus |access-date=2025-01-11 |website=jalgpall.ee |language=et}}</ref> Primele transmisiuni TV în direct au început în 2008, iar în 2020, meciurile primelor ligi au fost transmise pe canale TV străine.<ref>{{Cite web |last= |first= |date=2020-05-25 |title=Estonian football league match broadcast internationally for first time |url=https://news.err.ee/1094163/estonian-football-league-match-broadcast-internationally-for-first-time |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> Cu ajutorul mecanismelor de solidaritate, liga este pe deplin profesionistă încă din sezonul 2020, deoarece [[Asociația Estoniană de Fotbal]] a început să sprijine financiar cluburile care nu se califică pentru locurile europene..<ref>{{Cite web |last=Kalvet |first=Madis |date=25 February 2024 |title=Raha Premium liigas. Eurosarjast välja jäävad klubid saavad alaliidult 150 000 eurot |trans-title=Money in Premium Liiga. The clubs that are left out of the European spots will receive 150,000 euros from the FA |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/120272194/raha-premium-liigas-eurosarjast-valja-jaavad-klubid-saavad-alaliidult-150-000-eurot |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> Meistriliiga a început să folosească arbitrul asistent video (VAR) din 2023.<ref name=":3">{{Cite web |last= |first= |date=2022-10-04 |title=Estonia to use VAR in top-flight football matches from next season |url=https://news.err.ee/1608737788/estonia-to-use-var-in-top-flight-football-matches-from-next-season |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> == Format == Ca și în majoritatea țărilor cu temperaturi scăzute în timpul iernii, sezonul începe în martie și se termină în noiembrie. Meistriliiga este formată din zece cluburi, toate echipele se joacă între ele de patru ori. După fiecare sezon, ultima clasată retrogradează, iar penultima echipă joacă un play-off în două manșe pentru un loc în Meistriliiga. == Sponsorizare == În februarie 2013, [[A. Le Coq]], o companie de bere din Estonia, a semnat un acord de cooperare pe cinci ani cu Asociația Estonă de Fotbal, care includea drepturile de denumire a Meistriliiga.<ref name=":2">{{cite web |date=26 February 2013 |title=Kodune tippjalgpall saab peatoetaja |url=http://vana.jalgpall.ee/premium/news.php?id=4629 |access-date=11 December 2013 |publisher=Estonian Football Association |language=et}}</ref> De atunci, liga a fost cunoscută sub numele de '''Premium Liiga'''. == Echipe în top 3== === Campioane în perioada 1921-1944 === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1921 [[Tallinna Sport]] * 1922 [[Tallinna Sport]] * 1923 [[Tallinna Kalev]] * 1924 [[Tallinna Sport]] * 1925 [[Tallinna Sport]] {{Col-break}} ::* 1926 [[Tallinna JK]] ::* 1927 [[Tallinna Sport]] ::* 1928 [[Tallinna JK]] ::* 1929 [[Tallinna Sport]] ::* 1930 [[Tallinna Kalev]] {{Col-break}} ::* 1931 [[Tallinna Sport]] ::* 1932 [[Tallinna Sport]] ::* 1933 [[Tallinna Sport]] ::* 1934 [[Estonia Tallinn]] ::* 1935 [[Estonia Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1936 [[Estonia Tallinn]] ::* 1938 [[Estonia Tallinn]] ::* 1939 [[Estonia Tallinn]] ::* 1940 [[Olümpia Tartu]] {{Col-break}} ::* 1941 Anulat ::* 1942 [[Tartu PSR]] ::* 1943 [[Estonia Tallinn]] ::* 1944 Anulat {{Col-end}} === Campioane în perioada URSS === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1945 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1946 [[BL Tallinn]] * 1947 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1948 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1949 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1950 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1951 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1952 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1953 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1954 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1955 [[Kalev Tallinn]] ::* 1956 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1957 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1958 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1959 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1960 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1961 [[Kalev Kopli]] ::* 1962 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1963 [[Tempo Tallinn]] ::* 1964 [[FC Norma Tallinn|Norma]] {{Col-break}} ::* 1965 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1966 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1967 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1968 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1969 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1970 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1971 [[Tempo Tallinn]] ::* 1972 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1973 [[Kreenholm Narva]] {{Col-break}} ::* 1974 [[Baltika Narva]] ::* 1975 [[Baltika Narva]] ::* 1976 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1977 [[Baltika Narva]] ::* 1978 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1979 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1980 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1981 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1982 [[Tempo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1983 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1984 [[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] ::* 1985 [[Kalakombinaat/MEK Pärnu]] ::* 1986 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1987 [[Tempo Tallinn]] ::* 1988 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1989 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1990 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] ::* 1991 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] {{Col-end}} === Campioane după 1992 === {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%;" width=100% ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 |-bgcolor=#F4FAFF | [[2024]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2025]] | | | | [[2026]] | | | |- | [[2021]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2022]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2023]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Tallinna Kalev]] |- | [[2018]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2019]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2020]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2015]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2016]] |[[FC Infonet Tallinn|Infonet]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2017]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |- | [[2012]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2013]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] | [[2014]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2009]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2010]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2011]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2006]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2007]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2008]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2003]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2004]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2005]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2000]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2001]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2002]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | 1997-98 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1998]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1999]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Viljandi Tulevik|Tulevik]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |- | 1994-95 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Lantana-Marlekor]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | 1995-96 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Tevalte-Marlekor]] | 1996-97 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[1992]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | 1992-93 |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] | 1993-94 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] |} == Palmares == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+În total {{blue|7}} cluburi au câștigat campionatul estonian, campionii record sunt {{blue|Flora Tallinn}} cu '''{{blue|15}}''' titluri. !style="background-color:#008000; color:black;"| <table style="width:900px"> <tr> <td style="background-color:white; width:85px">Club Sportiv</td> <th style="background-color:gold; width:50px">Titluri</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:silver; width:50px">Locul {{silver2}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#cc9966; width:50px">Locul {{bronze3}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#9acdff; width:55px">Podium</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:243px; width:920px; overflow:auto; margin:auto;"> <table style="width:900px"> <tr> <td style="width:85px">{{ClubFotbal|Flora}}</td> <th style="width:50px">15</th> <th style="width:60px">{{blue|1994}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2023}}</th> <th style="width:50px">7</th> <th style="width:60px">{{blue|1993}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2021}}</th> <th style="width:50px">6</th> <th style="width:60px">{{blue|1999}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2018}}</th> <th style="width:55px">28</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Levadia}}</td> <th>11</th> <th>{{blue|1965}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>10</th> <th>{{blue|2002}}</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2001}}</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>24</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalju}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|2012}}</th> <th>{{blue|2018}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> <th>{{blue|2015}}</th> <th>{{blue|2019}}</th> <th>9</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Lantana}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1996}}</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Norma}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|1993}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1994}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|TVMK}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2005}}</th> <th>-</th> <th>4</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2004}}</th> <th>8</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|2008}}</th> <th>13</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Infonet}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2016}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Paide}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>-</th> <th>3</th> <th>{{blue|2021}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sadam}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sillamäe}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|2009}}</th> <th>{{blue|2014}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|2013}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Narva}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2006}}</th> <th>-</th> <th>5</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>6</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|EP Jõhvi}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Tulevik}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1999}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalev}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Performanță pe orașe == {{Location map+ |Estonia |width=400 |float=right|caption='''Locațiile campioanelor din Elveția .<br />[[File:Blue pog.svg|8px]] Albastru: peste 10 titluri; [[File:Green pog.svg|8px]] Verde: 6-10 titluri; [[File:Yellow pog.svg|8px]] Galben: 2-5 titluri; [[File:Red pog.svg|8px]] Roșu: un titlu.''' |places = {{Location map~|Estonia|lat=59.42599365674006|long=24.723513331380897|label_size=80|label= '''[[Tallinn]]'''|marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=top}} {{Location map~|Estonia|lat=58.36642997280042|long=26.713680783154324|label_size=80|label= [[FC Tartu Olümpia|Tartu]] |position=top}} }} {| class="wikitable" width="475"| |- ! width="100"| Orașul ! width="40"| Titluri ! width="150"|Cluburi |- | [[Fișier:Coat of arms of Tallinn (greater).svg|18px]] [[Tallinn]] | <div style="text-align:center"> 33 | [[FC Flora Tallinn|Flora ]] (15), [[FCI Levadia Tallinn|Levadia T.]] (11), [[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju T.]] (2), [[Lantana Tallinn|Lantana T.]] (2), [[Norma Tallinn|Norma T.]] (2), [[FC TVMK Tallinn|FC TVMK T.]] (1), [[FC Infonet Tallinn|FC Infonet T.]] (1) |- | [[Fișier:Tartu coat of arms.svg|18px]] [[Tartu]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[FC Tartu Olümpia|Olümpia PSR T.]] (1) |- |} ==Vezi și== * [[Echipa națională de fotbal a Estoniei]] * [[Cupa Estoniei]] * [[Supercupa Estoniei]] {{Meistriliiga}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Estonia]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] i6p4xlt43tzj5rtjhvv5i9wn1ywf6yj 17024842 17024841 2025-06-11T04:04:38Z VJFlow2018 439805 /* Performanță pe orașe */ 17024842 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Meistriliiga | logo = Estonia FA Meistriliiga.png | nume oficial = A. Le Coq Premiumliiga | sport = [[fotbal]] | țară = {{EST}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Asociația Estonă de Fotbal|EJL]] | înființat = 1992 | desființat = | alte nume = | nivelul = 1 | retrogradare = ''[[Esiliiga]]'' | cupe locale = [[Cupa Estoniei]] | competiții internaționale = [[UEFA Champions League|Liga Campionilor]]<br />[[UEFA Europa League|Europa League]]<br />[[Conference League]] | nr ediții = | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Flora}} (2023) | trofee = {{ClubFotbal|Flora}} (15) | televizări = | web = [http://www.jalgpall.ee/ ejl.ee] | sezonul actual = Meistriliiga 2025 | note = }} '''Meistriliiga''' ''(numită din 2013 '''A Le Coq Premiumliiga''')'' este cea mai importantă competiție [[fotbal]]istică din [[Estonia]]. == Istorie == === Origini === Primul titlu din Campionatul Estonian de Fotbal a fost jucat în [[1921 Campionatul Estonian de Fotbal|1921]] și a fost câștigat de [[SK Tallinna Sport|Sport]], care mai târziu a câștigat nouă titluri de ligă și a fost cel mai de succes club de fotbal eston în timpul primei perioade de independență a țării. Campionatul a fost jucat inițial ca un turneu eliminatoriu, înainte ca formatul ligii să fie adaptat în 1929.<ref name=":0">{{Cite book |last=Schwede |first=Indrek |title=Eesti jalgpalli ajalugu II osa |publisher=Eesti Jalgpalli Liit |year=2024 |pages=}}</ref> În ultimul sezon 1939-1940, [[Tartu PK Olümpia|Tartu Olümpia]] a devenit primul club din afara capitalei Tallinn care a fost încoronat campioni Estoniei și a rămas singurul club din afara Tallinn care a făcut acest lucru până în prezent.<ref>{{Cite web |last=Avi |first=Siim |date=March 2017 |title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad? |trans-title=Is it possible: Estonian champion outside of Harjumaa? |url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA |access-date= |website= |publisher=Jalka}}</ref> === Perioada sovietică === Estonia și-a pierdut independența prin ocupația sovietică în al Doilea Război Mondial, după care fostele cluburi au fost forțate să se dizolve și a fost înființat Campionatul Estonian SSR. În timpul ocupației, estonienii nativi au început să renunțe la practicarea fotbalului, iar campionatele locale au fost jucate în mare parte de echipe formate din ruși locali.<ref name=":1">{{Cite journal |last=Schwede |first=Indrek |date=2021 |title=Jalgpalli positsioonist Eestis ja selle marginaliseerumise põhjustest Nõukogude anneksiooni perioodil |url=https://dspace.ut.ee/server/api/core/bitstreams/4dc1a63a-3d9b-4a53-8a8b-ce972b57cc49/content |journal=Tartu Ülikooli Kirjastus}}</ref><ref>{{Cite web |date=28 May 2021 |title=Kuidas sai jalgpallist Eestis kommunismi ohver |trans-title=How football became a victim of communism in Estonia |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/93534055/kuidas-sai-jalgpallist-eestis-kommunismi-ohver |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> === După independență === [[File:Flora vs Levadia 5 May 2024.jpg|thumb|250x250px|[[Derby-ul Tallinn]] (Flora vs. Levadia) este cel mai frecvent meci din ligă.]] Estonia și-a restabilit independența în 1991, iar în anul următor a fost înființată Meistriliiga. După 52 de ani, cluburile estoniene ar putea juca din nou pentru titlul de fotbal al Estoniei. Numărul de echipe care participă la ligă a variat de la 8 la 14 până în 2005, de atunci liga s-a jucat cu 10 echipe.<ref>{{Cite web |title=A. Le Coq Premium liiga tutvustus |url=https://jalgpall.ee/voistlused/premium-liiga/premium-liiga-tutvustus |access-date=2025-01-11 |website=jalgpall.ee |language=et}}</ref> Primele transmisiuni TV în direct au început în 2008, iar în 2020, meciurile primelor ligi au fost transmise pe canale TV străine.<ref>{{Cite web |last= |first= |date=2020-05-25 |title=Estonian football league match broadcast internationally for first time |url=https://news.err.ee/1094163/estonian-football-league-match-broadcast-internationally-for-first-time |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> Cu ajutorul mecanismelor de solidaritate, liga este pe deplin profesionistă încă din sezonul 2020, deoarece [[Asociația Estoniană de Fotbal]] a început să sprijine financiar cluburile care nu se califică pentru locurile europene..<ref>{{Cite web |last=Kalvet |first=Madis |date=25 February 2024 |title=Raha Premium liigas. Eurosarjast välja jäävad klubid saavad alaliidult 150 000 eurot |trans-title=Money in Premium Liiga. The clubs that are left out of the European spots will receive 150,000 euros from the FA |url=https://sport.delfi.ee/artikkel/120272194/raha-premium-liigas-eurosarjast-valja-jaavad-klubid-saavad-alaliidult-150-000-eurot |access-date= |website=Delfi Sport |language=et}}</ref> Meistriliiga a început să folosească arbitrul asistent video (VAR) din 2023.<ref name=":3">{{Cite web |last= |first= |date=2022-10-04 |title=Estonia to use VAR in top-flight football matches from next season |url=https://news.err.ee/1608737788/estonia-to-use-var-in-top-flight-football-matches-from-next-season |access-date= |website=ERR |language=}}</ref> == Format == Ca și în majoritatea țărilor cu temperaturi scăzute în timpul iernii, sezonul începe în martie și se termină în noiembrie. Meistriliiga este formată din zece cluburi, toate echipele se joacă între ele de patru ori. După fiecare sezon, ultima clasată retrogradează, iar penultima echipă joacă un play-off în două manșe pentru un loc în Meistriliiga. == Sponsorizare == În februarie 2013, [[A. Le Coq]], o companie de bere din Estonia, a semnat un acord de cooperare pe cinci ani cu Asociația Estonă de Fotbal, care includea drepturile de denumire a Meistriliiga.<ref name=":2">{{cite web |date=26 February 2013 |title=Kodune tippjalgpall saab peatoetaja |url=http://vana.jalgpall.ee/premium/news.php?id=4629 |access-date=11 December 2013 |publisher=Estonian Football Association |language=et}}</ref> De atunci, liga a fost cunoscută sub numele de '''Premium Liiga'''. == Echipe în top 3== === Campioane în perioada 1921-1944 === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1921 [[Tallinna Sport]] * 1922 [[Tallinna Sport]] * 1923 [[Tallinna Kalev]] * 1924 [[Tallinna Sport]] * 1925 [[Tallinna Sport]] {{Col-break}} ::* 1926 [[Tallinna JK]] ::* 1927 [[Tallinna Sport]] ::* 1928 [[Tallinna JK]] ::* 1929 [[Tallinna Sport]] ::* 1930 [[Tallinna Kalev]] {{Col-break}} ::* 1931 [[Tallinna Sport]] ::* 1932 [[Tallinna Sport]] ::* 1933 [[Tallinna Sport]] ::* 1934 [[Estonia Tallinn]] ::* 1935 [[Estonia Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1936 [[Estonia Tallinn]] ::* 1938 [[Estonia Tallinn]] ::* 1939 [[Estonia Tallinn]] ::* 1940 [[Olümpia Tartu]] {{Col-break}} ::* 1941 Anulat ::* 1942 [[Tartu PSR]] ::* 1943 [[Estonia Tallinn]] ::* 1944 Anulat {{Col-end}} === Campioane în perioada URSS === {{Col-begin-small}} {{Col-break}} * 1945 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1946 [[BL Tallinn]] * 1947 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1948 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1949 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1950 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1951 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1952 [[Balti Laevastik Tallinn]] * 1953 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] * 1954 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1955 [[Kalev Tallinn]] ::* 1956 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1957 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1958 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1959 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1960 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1961 [[Kalev Kopli]] ::* 1962 [[Kalev Ülemiste]] ::* 1963 [[Tempo Tallinn]] ::* 1964 [[FC Norma Tallinn|Norma]] {{Col-break}} ::* 1965 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1966 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1967 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1968 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1969 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1970 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1971 [[Tempo Tallinn]] ::* 1972 [[Balti Laevastik Tallinn]] ::* 1973 [[Kreenholm Narva]] {{Col-break}} ::* 1974 [[Baltika Narva]] ::* 1975 [[Baltika Narva]] ::* 1976 [[Dvigatel Tallinn]] ::* 1977 [[Baltika Narva]] ::* 1978 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1979 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1980 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1981 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1982 [[Tempo Tallinn]] {{Col-break}} ::* 1983 [[JK Dünamo Tallinn|Dünamo Tallinn]] ::* 1984 [[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] ::* 1985 [[Kalakombinaat/MEK Pärnu]] ::* 1986 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1987 [[Tempo Tallinn]] ::* 1988 [[FC Norma Tallinn|Norma]] ::* 1989 [[Zvezda Tallinn]] ::* 1990 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] ::* 1991 [[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] {{Col-end}} === Campioane după 1992 === {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%;" width=100% ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 ! Sezon !! Campioană !! Locul 2 !! Locul 3 |-bgcolor=#F4FAFF | [[2024]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2025]] | | | | [[2026]] | | | |- | [[2021]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2022]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] | [[2023]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Tallinna Kalev]] |- | [[2018]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2019]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2020]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Paide Linnameeskond|Paide]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2015]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2016]] |[[FC Infonet Tallinn|Infonet]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] | [[2017]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |- | [[2012]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2013]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] | [[2014]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2009]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Sillamäe Kalev|Sillamäe Kalev]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2010]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | [[2011]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2006]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2007]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2008]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[2003]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2004]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] | [[2005]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] |- | [[2000]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | [[2001]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] | [[2002]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] |-bgcolor=#F4FAFF | 1997-98 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1998]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] | [[1999]] |[[FC Levadia Tallinn|Levadia]] |[[JK Viljandi Tulevik|Tulevik]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |- | 1994-95 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Lantana-Marlekor]] |[[Trans Narva|Narva Trans]] | 1995-96 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Tevalte-Marlekor]] | 1996-97 |[[FC Lantana Tallinn|Lantana Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[Tallinna Sadam|Sadam]] |-bgcolor=#F4FAFF | [[1992]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[JK Eesti Põlevkivi Jõhvi|EP Jõhvi]] |[[FC TVMK Tallinn|TVMK Tallinn]] | 1992-93 |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] | 1993-94 |[[FC Flora Tallinn|Flora]] |[[FC Norma Tallinn|Norma Tallinn]] |[[FC TVMK Tallinn|Nikol Tallinn]] |} == Palmares == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+În total {{blue|7}} cluburi au câștigat campionatul estonian, campionii record sunt {{blue|Flora Tallinn}} cu '''{{blue|15}}''' titluri. !style="background-color:#008000; color:black;"| <table style="width:900px"> <tr> <td style="background-color:white; width:85px">Club Sportiv</td> <th style="background-color:gold; width:50px">Titluri</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:silver; width:50px">Locul {{silver2}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#cc9966; width:50px">Locul {{bronze3}}</th> <th style="background-color:white; width:60px">Prima oară</th> <th style="background-color:white; width:60px">Ultima oară</th> <th style="background-color:#9acdff; width:55px">Podium</th> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:243px; width:920px; overflow:auto; margin:auto;"> <table style="width:900px"> <tr> <td style="width:85px">{{ClubFotbal|Flora}}</td> <th style="width:50px">15</th> <th style="width:60px">{{blue|1994}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2023}}</th> <th style="width:50px">7</th> <th style="width:60px">{{blue|1993}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2021}}</th> <th style="width:50px">6</th> <th style="width:60px">{{blue|1999}}</th> <th style="width:60px">{{blue|2018}}</th> <th style="width:55px">28</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Levadia}}</td> <th>11</th> <th>{{blue|1965}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>10</th> <th>{{blue|2002}}</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2001}}</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>24</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalju}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|2012}}</th> <th>{{blue|2018}}</th> <th>3</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> <th>{{blue|2015}}</th> <th>{{blue|2019}}</th> <th>9</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Lantana}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1996}}</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Norma}}</td> <th>2</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|1993}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1994}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|TVMK}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2005}}</th> <th>-</th> <th>4</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2004}}</th> <th>8</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>{{blue|2008}}</th> <th>13</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Infonet}}</td> <th>1</th> <th>{{blue|2016}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Paide}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2020}}</th> <th>-</th> <th>3</th> <th>{{blue|2021}}</th> <th>{{blue|2024}}</th> <th>4</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sadam}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|1997-98}}</th> <th>{{blue|1998}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|1997}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Sillamäe}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>2</th> <th>{{blue|2009}}</th> <th>{{blue|2014}}</th> <th>1</th> <th>{{blue|2013}}</th> <th>-</th> <th>3</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Narva}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2006}}</th> <th>-</th> <th>5</th> <th>{{blue|1995}}</th> <th>{{blue|2011}}</th> <th>6</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|EP Jõhvi}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1992}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Tulevik}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|1999}}</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> <tr> <td>{{ClubFotbal|Kalev}}</td> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>-</th> <th>1</th> <th>{{blue|2023}}</th> <th>-</th> <th>1</th> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Performanță pe orașe == {{Location map+ |Estonia |width=400 |float=right|caption='''Locațiile campioanelor din Estonia.<br />[[File:Blue pog.svg|8px]] Albastru: peste 10 titluri; [[File:Green pog.svg|8px]] Verde: 6-10 titluri; [[File:Yellow pog.svg|8px]] Galben: 2-5 titluri; [[File:Red pog.svg|8px]] Roșu: un titlu.''' |places = {{Location map~|Estonia|lat=59.42599365674006|long=24.723513331380897|label_size=80|label= '''[[Tallinn]]'''|marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=top}} {{Location map~|Estonia|lat=58.36642997280042|long=26.713680783154324|label_size=80|label= [[FC Tartu Olümpia|Tartu]] |position=top}} }} {| class="wikitable" width="475"| |- ! width="100"| Orașul ! width="40"| Titluri ! width="150"|Cluburi |- | [[Fișier:Coat of arms of Tallinn (greater).svg|18px]] [[Tallinn]] | <div style="text-align:center"> 33 | [[FC Flora Tallinn|Flora ]] (15), [[FCI Levadia Tallinn|Levadia T.]] (11), [[Nõmme Kalju FC|Nõmme Kalju T.]] (2), [[Lantana Tallinn|Lantana T.]] (2), [[Norma Tallinn|Norma T.]] (2), [[FC TVMK Tallinn|FC TVMK T.]] (1), [[FC Infonet Tallinn|FC Infonet T.]] (1) |- | [[Fișier:Tartu coat of arms.svg|18px]] [[Tartu]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[FC Tartu Olümpia|Olümpia PSR T.]] (1) |- |} ==Vezi și== * [[Echipa națională de fotbal a Estoniei]] * [[Cupa Estoniei]] * [[Supercupa Estoniei]] {{Meistriliiga}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Estonia]] [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] ad1prco67raf84etqf47wsoob134e04 0 280741 17024067 16874389 2025-06-10T15:28:02Z Arminden 195524 Balast 17024067 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Localizare în cadrul județului | hartă = Homorod jud Brasov.svg | lider_titlu = Primar | densitate = 20,33 | componenta_tip = Sate componente | componenta_stil= para }} '''Homorod''' (în [[germană]]: ''Hamruden'', în [[maghiară]]: ''Homoród'') este o [[Comunele României|comună]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Homorod, Brașov|Homorod]] (reședința), [[Jimbor, Brașov|Jimbor]] și [[Mercheașa, Brașov|Mercheașa]].<ref name>{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Băile Homorod ({{lang-de|Honterusbad}}, {{lang-hu|Homoródfürdő}} sunt subordonate comunei. Aceste băi nu trebuie confundate cu [[Băile Homorod, Harghita]], situate la o distață de 40&nbsp;km nord-est. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Homorod |label1=Români|value1=64.51|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=19.69|color2=#80ff80 |label3=Romi|value3=5.22|color3=#80ffff |label4=Alte etnii|value4=0.58|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=10|color5=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Homorod |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=64.29|color1=#8080ff |label2=Evanghelici luterani|value2=8.89|color2=#ffa600 |label3=Romano-catolici|value3=5.09|color3=#ffff80 |label4=Unitarieni|value4=2.65|color4=#3fc0c0 |label5=Reformați|value5=2.52|color5=#80ff80 |label6=Penticostali|value6=1.46|color6=#80ffff |label7=Alte religii|value7=4.87|color7=#555555 |label8=Necunoscută|value8=10.22|color8=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Homorod se ridică la 2.260 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.209 locuitori.<ref>{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (64,51%), cu minorități de [[Maghiarii din România|maghiari]] (19,69%) și [[Romii din România|romi]] (5,22%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (64,29%), cu minorități de [[Biserica Evanghelică-Luterană din România|evanghelici luterani]] (8,89%), [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (5,09%), [[Biserica Unitariană|unitarieni]] (2,65%), [[Biserica Reformată din România|reformați]] (2,52%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (1,46%), iar pentru 10,22% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == Comuna Homorod este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|access-date=2024-10-23}} {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 6 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = UDMR | nume_complet4 = Uniunea Democrată Maghiară din România | mandate4 = 1 }} == Primarii comunei == * {{AnPrimarBrasovRO|1996}} - 2000 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}}, {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}} * {{AnPrimarBrasovRO|2000}} - 2004 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}} * {{AnPrimarBrasovRO|2004}} - 2008 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}} * {{AnPrimarBrasovRO|2008}} - 2012 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}} * {{AnPrimarBrasovRO|2012}} - 2016 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}} * {{AnPrimarBrasovRO|2016}} - 2020 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}} * {{AnPrimarBrasovRO|2020}} - 2024 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}} ==Vezi și== * [[Biserica fortificată din Homorod]] * [[Biserica evanghelică din Jimbor]] * [[Biserica fortificată din Mercheașa]] * [[Hârtibaciu Sud - Est]] ([[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] inclus în rețeaua ecologică europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Dealurile Homoroadelor]] (arie de protecție specială avifaunistică, sit SPA). == Note == <references /> {{Commons|Category:Homorod, Brașov}} {{Comune-Brașov}} [[Categorie:Comune din județul Brașov|Homorod]] 4gd30ue3zckbd626wdtpwhbw1s67zqi 17024342 17024067 2025-06-10T19:33:06Z Arminden 195524 /* Politică și administrație */Pus la loc, v. pag. de discutii. 17024342 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Localizare în cadrul județului | hartă = Homorod jud Brasov.svg | lider_titlu = Primar | densitate = 20,33 | componenta_tip = Sate componente | componenta_stil= para }} '''Homorod''' (în [[germană]]: ''Hamruden'', în [[maghiară]]: ''Homoród'') este o [[Comunele României|comună]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Homorod, Brașov|Homorod]] (reședința), [[Jimbor, Brașov|Jimbor]] și [[Mercheașa, Brașov|Mercheașa]].<ref name>{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Băile Homorod ({{lang-de|Honterusbad}}, {{lang-hu|Homoródfürdő}} sunt subordonate comunei. Aceste băi nu trebuie confundate cu [[Băile Homorod, Harghita]], situate la o distață de 40&nbsp;km nord-est. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Homorod |label1=Români|value1=64.51|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=19.69|color2=#80ff80 |label3=Romi|value3=5.22|color3=#80ffff |label4=Alte etnii|value4=0.58|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=10|color5=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Homorod |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=64.29|color1=#8080ff |label2=Evanghelici luterani|value2=8.89|color2=#ffa600 |label3=Romano-catolici|value3=5.09|color3=#ffff80 |label4=Unitarieni|value4=2.65|color4=#3fc0c0 |label5=Reformați|value5=2.52|color5=#80ff80 |label6=Penticostali|value6=1.46|color6=#80ffff |label7=Alte religii|value7=4.87|color7=#555555 |label8=Necunoscută|value8=10.22|color8=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Homorod se ridică la 2.260 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.209 locuitori.<ref>{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (64,51%), cu minorități de [[Maghiarii din România|maghiari]] (19,69%) și [[Romii din România|romi]] (5,22%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (64,29%), cu minorități de [[Biserica Evanghelică-Luterană din România|evanghelici luterani]] (8,89%), [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (5,09%), [[Biserica Unitariană|unitarieni]] (2,65%), [[Biserica Reformată din România|reformați]] (2,52%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (1,46%), iar pentru 10,22% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație ==<!--secțiune administrație--> Comuna Homorod este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|access-date=2024-10-23}}<!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 6 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = UDMR | nume_complet4 = Uniunea Democrată Maghiară din România | mandate4 = 1 }} == Primarii comunei == * {{AnPrimarBrasovRO|1996}} - 2000 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}}, {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}} * {{AnPrimarBrasovRO|2000}} - 2004 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}} * {{AnPrimarBrasovRO|2004}} - 2008 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}} * {{AnPrimarBrasovRO|2008}} - 2012 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}} * {{AnPrimarBrasovRO|2012}} - 2016 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}} * {{AnPrimarBrasovRO|2016}} - 2020 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}} * {{AnPrimarBrasovRO|2020}} - 2024 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}} ==Vezi și== * [[Biserica fortificată din Homorod]] * [[Biserica evanghelică din Jimbor]] * [[Biserica fortificată din Mercheașa]] * [[Hârtibaciu Sud - Est]] ([[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] inclus în rețeaua ecologică europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Dealurile Homoroadelor]] (arie de protecție specială avifaunistică, sit SPA). == Note == <references /> {{Commons|Category:Homorod, Brașov}} {{Comune-Brașov}} [[Categorie:Comune din județul Brașov|Homorod]] jxh2k1iceqskzn6eibectu8plvwklna 17024344 17024342 2025-06-10T19:33:47Z Arminden 195524 /* Politică și administrație */2 17024344 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Localizare în cadrul județului | hartă = Homorod jud Brasov.svg | lider_titlu = Primar | densitate = 20,33 | componenta_tip = Sate componente | componenta_stil= para }} '''Homorod''' (în [[germană]]: ''Hamruden'', în [[maghiară]]: ''Homoród'') este o [[Comunele României|comună]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Homorod, Brașov|Homorod]] (reședința), [[Jimbor, Brașov|Jimbor]] și [[Mercheașa, Brașov|Mercheașa]].<ref name>{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Băile Homorod ({{lang-de|Honterusbad}}, {{lang-hu|Homoródfürdő}} sunt subordonate comunei. Aceste băi nu trebuie confundate cu [[Băile Homorod, Harghita]], situate la o distață de 40&nbsp;km nord-est. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Homorod |label1=Români|value1=64.51|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=19.69|color2=#80ff80 |label3=Romi|value3=5.22|color3=#80ffff |label4=Alte etnii|value4=0.58|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=10|color5=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Homorod |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=64.29|color1=#8080ff |label2=Evanghelici luterani|value2=8.89|color2=#ffa600 |label3=Romano-catolici|value3=5.09|color3=#ffff80 |label4=Unitarieni|value4=2.65|color4=#3fc0c0 |label5=Reformați|value5=2.52|color5=#80ff80 |label6=Penticostali|value6=1.46|color6=#80ffff |label7=Alte religii|value7=4.87|color7=#555555 |label8=Necunoscută|value8=10.22|color8=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Homorod se ridică la 2.260 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.209 locuitori.<ref>{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (64,51%), cu minorități de [[Maghiarii din România|maghiari]] (19,69%) și [[Romii din România|romi]] (5,22%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (64,29%), cu minorități de [[Biserica Evanghelică-Luterană din România|evanghelici luterani]] (8,89%), [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (5,09%), [[Biserica Unitariană|unitarieni]] (2,65%), [[Biserica Reformată din România|reformați]] (2,52%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (1,46%), iar pentru 10,22% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație ==<!--secțiune administrație--> Comuna Homorod este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|access-date=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 6 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = UDMR | nume_complet4 = Uniunea Democrată Maghiară din România | mandate4 = 1 }} == Primarii comunei == * {{AnPrimarBrasovRO|1996}} - 2000 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}}, {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}} * {{AnPrimarBrasovRO|2000}} - 2004 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}} * {{AnPrimarBrasovRO|2004}} - 2008 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}} * {{AnPrimarBrasovRO|2008}} - 2012 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}} * {{AnPrimarBrasovRO|2012}} - 2016 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}} * {{AnPrimarBrasovRO|2016}} - 2020 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}} * {{AnPrimarBrasovRO|2020}} - 2024 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}} ==Vezi și== * [[Biserica fortificată din Homorod]] * [[Biserica evanghelică din Jimbor]] * [[Biserica fortificată din Mercheașa]] * [[Hârtibaciu Sud - Est]] ([[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] inclus în rețeaua ecologică europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Dealurile Homoroadelor]] (arie de protecție specială avifaunistică, sit SPA). == Note == <references /> {{Commons|Category:Homorod, Brașov}} {{Comune-Brașov}} [[Categorie:Comune din județul Brașov|Homorod]] 9r0f5mbs98m5y1svh1n84ym874vpbcp 17024353 17024344 2025-06-10T19:36:45Z Arminden 195524 3 17024353 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Localizare în cadrul județului | hartă = Homorod jud Brasov.svg | lider_titlu = Primar | densitate = 20,33 | componenta_tip = Sate componente | componenta_stil= para }} '''Homorod''' (în [[germană]]: ''Hamruden'', în [[maghiară]]: ''Homoród'') este o [[Comunele României|comună]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Homorod, Brașov|Homorod]] (reședința), [[Jimbor, Brașov|Jimbor]] și [[Mercheașa, Brașov|Mercheașa]].<ref name>{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Băile Homorod ({{lang-de|Honterusbad}}, {{lang-hu|Homoródfürdő}} sunt subordonate comunei. Aceste băi nu trebuie confundate cu [[Băile Homorod, Harghita]], situate la o distață de 40&nbsp;km nord-est. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Homorod |label1=Români|value1=64.51|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=19.69|color2=#80ff80 |label3=Romi|value3=5.22|color3=#80ffff |label4=Alte etnii|value4=0.58|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=10|color5=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Homorod |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=64.29|color1=#8080ff |label2=Evanghelici luterani|value2=8.89|color2=#ffa600 |label3=Romano-catolici|value3=5.09|color3=#ffff80 |label4=Unitarieni|value4=2.65|color4=#3fc0c0 |label5=Reformați|value5=2.52|color5=#80ff80 |label6=Penticostali|value6=1.46|color6=#80ffff |label7=Alte religii|value7=4.87|color7=#555555 |label8=Necunoscută|value8=10.22|color8=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Homorod se ridică la 2.260 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.209 locuitori.<ref>{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (64,51%), cu minorități de [[Maghiarii din România|maghiari]] (19,69%) și [[Romii din România|romi]] (5,22%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (64,29%), cu minorități de [[Biserica Evanghelică-Luterană din România|evanghelici luterani]] (8,89%), [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (5,09%), [[Biserica Unitariană|unitarieni]] (2,65%), [[Biserica Reformată din România|reformați]] (2,52%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (1,46%), iar pentru 10,22% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!--secțiune administrație--> Comuna Homorod este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|access-date=2024-10-23}}</ref> <!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 6 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = UDMR | nume_complet4 = Uniunea Democrată Maghiară din România | mandate4 = 1 }} == Primarii comunei == * {{AnPrimarBrasovRO|1996}} - 2000 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}}, {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}} * {{AnPrimarBrasovRO|2000}} - 2004 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}} * {{AnPrimarBrasovRO|2004}} - 2008 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}} * {{AnPrimarBrasovRO|2008}} - 2012 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}} * {{AnPrimarBrasovRO|2012}} - 2016 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}} * {{AnPrimarBrasovRO|2016}} - 2020 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}} * {{AnPrimarBrasovRO|2020}} - 2024 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}} ==Vezi și== * [[Biserica fortificată din Homorod]] * [[Biserica evanghelică din Jimbor]] * [[Biserica fortificată din Mercheașa]] * [[Hârtibaciu Sud - Est]] ([[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] inclus în rețeaua ecologică europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Dealurile Homoroadelor]] (arie de protecție specială avifaunistică, sit SPA). == Note == <references /> {{Commons|Category:Homorod, Brașov}} {{Comune-Brașov}} [[Categorie:Comune din județul Brașov|Homorod]] 7xv3yxsfrdfol12m3jxoxpfp3vti6g4 17024357 17024353 2025-06-10T19:37:45Z Arminden 195524 /* Demografie */Pe tel. nu schimba nimic, dar poate pe PC, cine stie. 17024357 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Localizare în cadrul județului | hartă = Homorod jud Brasov.svg | lider_titlu = Primar | densitate = 20,33 | componenta_tip = Sate componente | componenta_stil= para }} '''Homorod''' (în [[germană]]: ''Hamruden'', în [[maghiară]]: ''Homoród'') este o [[Comunele României|comună]] din [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Homorod, Brașov|Homorod]] (reședința), [[Jimbor, Brașov|Jimbor]] și [[Mercheașa, Brașov|Mercheașa]].<ref name>{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Băile Homorod ({{lang-de|Honterusbad}}, {{lang-hu|Homoródfürdő}} sunt subordonate comunei. Aceste băi nu trebuie confundate cu [[Băile Homorod, Harghita]], situate la o distață de 40&nbsp;km nord-est. == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Homorod |label1=Români|value1=64.51|color1=#8080ff |label2=Maghiari|value2=19.69|color2=#80ff80 |label3=Romi|value3=5.22|color3=#80ffff |label4=Alte etnii|value4=0.58|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=10|color5=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Homorod |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=64.29|color1=#8080ff |label2=Evanghelici luterani|value2=8.89|color2=#ffa600 |label3=Romano-catolici|value3=5.09|color3=#ffff80 |label4=Unitarieni|value4=2.65|color4=#3fc0c0 |label5=Reformați|value5=2.52|color5=#80ff80 |label6=Penticostali|value6=1.46|color6=#80ffff |label7=Alte religii|value7=4.87|color7=#555555 |label8=Necunoscută|value8=10.22|color8=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Homorod se ridică la 2.260 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.209 locuitori.<ref>{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (64,51%), cu minorități de [[Maghiarii din România|maghiari]] (19,69%) și [[Romii din România|romi]] (5,22%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (64,29%), cu minorități de [[Biserica Evanghelică-Luterană din România|evanghelici luterani]] (8,89%), [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (5,09%), [[Biserica Unitariană|unitarieni]] (2,65%), [[Biserica Reformată din România|reformați]] (2,52%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (1,46%), iar pentru 10,22% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{clear|left}} == Politică și administrație == <!--secțiune administrație--> Comuna Homorod este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|access-date=2024-10-23}}</ref> <!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 6 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 2 | nume_scurt4 = UDMR | nume_complet4 = Uniunea Democrată Maghiară din România | mandate4 = 1 }} == Primarii comunei == * {{AnPrimarBrasovRO|1996}} - 2000 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}}, {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|1996}} * {{AnPrimarBrasovRO|2000}} - 2004 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2000}} * {{AnPrimarBrasovRO|2004}} - 2008 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2004}} * {{AnPrimarBrasovRO|2008}} - 2012 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2008}} * {{AnPrimarBrasovRO|2012}} - 2016 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2012}} * {{AnPrimarBrasovRO|2016}} - 2020 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2016}} * {{AnPrimarBrasovRO|2020}} - 2024 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Homorod, Brașov|2020}} ==Vezi și== * [[Biserica fortificată din Homorod]] * [[Biserica evanghelică din Jimbor]] * [[Biserica fortificată din Mercheașa]] * [[Hârtibaciu Sud - Est]] ([[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] inclus în rețeaua ecologică europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Dealurile Homoroadelor]] (arie de protecție specială avifaunistică, sit SPA). == Note == <references /> {{Commons|Category:Homorod, Brașov}} {{Comune-Brașov}} [[Categorie:Comune din județul Brașov|Homorod]] 2yg508ytq1vmbgjnn95b1e2coa2zqcp 0 280766 17024070 16908038 2025-06-10T15:31:42Z Arminden 195524 /* Demografie */ Poza principala atractie. 17024070 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Localizare în cadrul județului | hartă = Ungra jud Brasov.svg | lider_titlu = Primar | densitate = 30,21 | componenta_tip = Sate componente | componenta_stil = para }}'''Ungra''' (în [[germană]]: ''Galt'', în [[maghiară]]: ''Ugra, Szászugra'') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Dăișoara, Brașov|Dăișoara]] și [[Ungra, Brașov|Ungra]] (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Ungra |label1=Români|value1=70.18|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=15.18|color2=#80ffff |label3=Germani|value3=1.1|color3=#ff80ff |label4=Alte etnii|value4=13.54|color4=#555555}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Ungra |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=85.37|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=1.69|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=12.94|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Ungra se ridică la 2.009 locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 1.949 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (70,18%), cu minorități de [[Romii din România|romi]] (15,18%) și [[Germanii din România|germani]] (1,1%).<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (85,37%), iar pentru 12,94% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{clear|left}} [[File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (37).jpg|thumb|Turnul de poartă al cetății săsești construite în jurul bisericii evanghelice]] == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Ungra este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = PSD | nume_complet3 = Partidul Social Democrat | mandate3 = 2 }} == Primarii comunei == * {{AnPrimarBrasovRO|1996}} - 2000 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|1996}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|1996}} * {{AnPrimarBrasovRO|2000}} - 2004 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2000}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2000}} * {{AnPrimarBrasovRO|2004}} - 2008 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2004}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2004}} * {{AnPrimarBrasovRO|2008}} - 2012 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2008}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2008}} * {{AnPrimarBrasovRO|2012}} - 2016 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2012}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2012}} * {{AnPrimarBrasovRO|2016}} - 2020 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2016}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2016}} * {{AnPrimarBrasovRO|2020}} - 2024 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2020}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2020}} == Note == <references /> ==Vezi și== * [[Biserica fortificată din Ungra]] * [[Hârtibaciu Sud - Est]] ([[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] inclus în rețeaua ecologică europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Podișul Hârtibaciului (sit SPA)|Podișul Hârtibaciului]] (arie de protecție specială avifaunistică) == Imagini == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO BV Ungra (26).jpg|<div style="text-align:center">Drumul [[Crihalma]]-Ungra</div> File:RO BV Ungra (13).jpg File:RO BV Ungra (19).jpg|<div style="text-align:center">Biserica ortodoxă nouă</div> File:RO BV Ungra (14).jpg File:RO BV Ungra (11).jpg|<div style="text-align:center">Monumentul eroilor (detaliu)</div> File:RO BV Ungra (4).jpg|<div style="text-align:center">Căminul cultural</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (37).jpg|<div style="text-align:center">Turnul de poartă al bisericii evanghelice fortificate</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (42).jpg|<div style="text-align:center">Altarul bisericii evanghelice</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (105).jpg|<div style="text-align:center">Portalul romanic târziu de pe faţada vestică</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (16).jpg|<div style="text-align:center">Exponate din muzeul amenajat într-o încăpere anexă</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (12).jpg|<div style="text-align:center">Exponate din muzeul amenajat într-o încăpere anexă</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (14).jpg|<div style="text-align:center">Exponate din muzeul amenajat într-o încăpere anexă</div> </gallery> {{Commons|Category:Ungra, Brașov}} {{Comune-Brașov}} [[Categorie:Comune din județul Brașov|Ungra]] qd0gq6y1w4skih9liczb6fa99v62d8e 17024081 17024070 2025-06-10T15:39:08Z Arminden 195524 Link 17024081 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Localizare în cadrul județului | hartă = Ungra jud Brasov.svg | lider_titlu = Primar | densitate = 30,21 | componenta_tip = Sate componente | componenta_stil = para }}'''Ungra''' (în [[germană]]: ''Galt'', în [[maghiară]]: ''Ugra, Szászugra'') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Brașov]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Dăișoara, Brașov|Dăișoara]] și [[Ungra, Brașov|Ungra]] (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Ungra |label1=Români|value1=70.18|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=15.18|color2=#80ffff |label3=Germani|value3=1.1|color3=#ff80ff |label4=Alte etnii|value4=13.54|color4=#555555}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Ungra |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=85.37|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=1.69|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=12.94|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Ungra se ridică la 2.009 locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 1.949 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (70,18%), cu minorități de [[Romii din România|romi]] (15,18%) și [[Germanii din România|germani]] (1,1%).<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (85,37%), iar pentru 12,94% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{clear|left}} [[File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (37).jpg|thumb|Turnul de poartă al cetății [[sași|săsești]] construite în jurul bisericii evanghelice]] == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Ungra este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = PSD | nume_complet3 = Partidul Social Democrat | mandate3 = 2 }} == Primarii comunei == * {{AnPrimarBrasovRO|1996}} - 2000 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|1996}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|1996}} * {{AnPrimarBrasovRO|2000}} - 2004 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2000}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2000}} * {{AnPrimarBrasovRO|2004}} - 2008 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2004}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2004}} * {{AnPrimarBrasovRO|2008}} - 2012 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2008}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2008}} * {{AnPrimarBrasovRO|2012}} - 2016 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2012}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2012}} * {{AnPrimarBrasovRO|2016}} - 2020 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2016}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2016}} * {{AnPrimarBrasovRO|2020}} - 2024 - {{PrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2020}}, de la {{PartidPrimarBrasovRO|Comuna Ungra, Brașov|2020}} == Note == <references /> ==Vezi și== * [[Biserica fortificată din Ungra]] * [[Hârtibaciu Sud - Est]] ([[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] inclus în rețeaua ecologică europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Podișul Hârtibaciului (sit SPA)|Podișul Hârtibaciului]] (arie de protecție specială avifaunistică) == Imagini == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO BV Ungra (26).jpg|<div style="text-align:center">Drumul [[Crihalma]]-Ungra</div> File:RO BV Ungra (13).jpg File:RO BV Ungra (19).jpg|<div style="text-align:center">Biserica ortodoxă nouă</div> File:RO BV Ungra (14).jpg File:RO BV Ungra (11).jpg|<div style="text-align:center">Monumentul eroilor (detaliu)</div> File:RO BV Ungra (4).jpg|<div style="text-align:center">Căminul cultural</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (37).jpg|<div style="text-align:center">Turnul de poartă al bisericii evanghelice fortificate</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (42).jpg|<div style="text-align:center">Altarul bisericii evanghelice</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (105).jpg|<div style="text-align:center">Portalul romanic târziu de pe faţada vestică</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (16).jpg|<div style="text-align:center">Exponate din muzeul amenajat într-o încăpere anexă</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (12).jpg|<div style="text-align:center">Exponate din muzeul amenajat într-o încăpere anexă</div> File:RO BV Biserica evanghelica din Ungra (14).jpg|<div style="text-align:center">Exponate din muzeul amenajat într-o încăpere anexă</div> </gallery> {{Commons|Category:Ungra, Brașov}} {{Comune-Brașov}} [[Categorie:Comune din județul Brașov|Ungra]] lkiq15zvjv76yph8d52boerygdg0jcv 0 280989 17023770 16814039 2025-06-10T12:53:09Z Comuna Padina 703602 /* Istorie */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17023770 wikitext text/x-wiki {{Altesensuri|Padina}} {{Infocaseta Așezare | hartă = Padina jud Buzau.png | latd = 44 | latm = 50 | latNS = N | longd = 27 | longm = 7 | longEV = E | pushpin_map = România | componenta_stil = para | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] }} '''Padina''' (în trecut, și '''Macoveiu''') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Buzău]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[null|Padina]] (reședința) și [[Tătulești, Buzău|Tătulești]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Se află în extremitatea de sud-est a județului, în [[Câmpia Română]]. == Așezare == Comuna se află în [[Câmpia Bărăganului]], în sud-estul extrem al județului, la limita cu județele {{jud|Brăila}} și {{jud|Ialomița}}. Este străbătută de șoseaua națională [[DN2C]] care leagă [[Buzău]]l de [[Slobozia]]; pe teritoriul comunei, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ203E, care o leagă de [[Comuna Rușețu, Buzău|Rușețu]].<ref>{{Google maps|url= https://www.google.ro/maps/preview#!data=!1m4!1m3!1d54515!2d27.0986862!3d44.8444175|title= Comuna Padina|accessdate=5 September 2013}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Padina |label1=Români|value1=92.41|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.58|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=7.01|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Padina |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=92.55|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.29|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=7.16|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Padina se ridică la 3.451 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 4.111 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (92,41%), iar pentru 7,01% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (92,55%), iar pentru 7,16% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Padina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bz_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 6 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 6 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Istorie == Satul Padina ar fi fost fondat, conform legendei, de [[tătari]] în [[Evul Mediu]].<ref name="Lahovari"/> Fondarea satului este legată de Bândea Mocanul, un cioban ardelean care și-a făcut târlă pe movila Bândăului, un loc și astăzi marcat cu o cruce de piatră.<ref name="monografie">{{Citat web|author=Miu C. Gheorghe|url=http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|title=''Padina - cinci secole de istorie, prezentare pe scurt a istoriei unui sat buzoian''|publisher=Primăria comunei Padina|accessdate=13 aprilie 2012|archive-date=2010-10-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20101011153206/http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|dead-url=yes}}</ref> Padina este unul dintre cele mai vechi sate de câmpie din județul Buzău, cu o istorie scrisă de cinci secole, care începe odată cu prima atestare documentară cunoscută, prin hrisovul lui [[Radu Paisie]] din [[28 mai]] [[1536]].{{nc}} În 1807, satul s-a risipit temporar din cauza [[Războiul Ruso-Turc (1806-1812)|Războiului Ruso-Turc]],<ref name="Lahovari">{{Citat MDGR|titlu=Padina (Macoveiul)|volum=4|pagini=624–625}}</ref> fiind reînființat apoi pe actuala poziție pe la 1832. În aceeași perioadă, a fost ridicat un monument votiv denumit ''Crucea Curiganului'', prezent și pe stema comunei, aflat pe vechiul drum de poștă al Buzăului.<ref name="monografie"/> La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a [[Județul Buzău (interbelic)|județului Buzău]] și avea 2820 de locuitori ce locuiau în 541 de case. În comună funcționau o școală de băieți cu 98 de elevi, o școală de fete cu 15 eleve, 2 biserici, o moară cu aburi și opt stâne.<ref name="Lahovari"/> În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă, cu o populație de 3848 de locuitori.<ref>{{Citat web|accessdate=7 martie 2012|publisher=Biblioteca Congresului SUA|titlu=Comuna Padina în Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=138|archiveurl=https://archive.is/mkmb|archivedate=2012-07-10}}</ref> În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pogoanele din [[regiunea Buzău]] și apoi (după 1952) în raionul Buzău din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, a redevenit parte a [[Județul Buzău|județului Buzău, reînființat]], având în componență satele Padina și [[Tătulești, Buzău|Tătulești]],<ref>{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=29 februarie 2012}}</ref> ultimul fiind un sat care a dispărut înainte de 1989. Satul Padina este o localitate rurală buzoiană cu un trecut care se pierde în negura vremurilor, cu o istorie scrisă care se bazează pe hrisoave vechi de cinci sute de ani, documente care atestă existența a doua trupuri de moșie: Padina si Bora-Macoveiul, care în sec. al XIX-lea s-au unificat formând moșia Padina-Macoveiul.Totodată, aceleași documente istorice atestă existența mai multor sate/siliști medievale care au aparut și s-au risipit în ultimele cinci veacuri: Padina (1536), Bora (1577), Padina Borăi (1680), Macoveiul (1750) și iarăși Padina (1832). În luna mai a fiecărui an, începând cu anul 2003, în baza informațiilor istorice oferite de profesorul Gheorghe Miu, locuitorii comunei Padina aniversează în cadrul unei serbări folclorice prima atestare documentară a satului Padina, care datează din 28 mai 1536, printr-un hrisov al voievodului Țării Românești, Radu Paisie, prin care acest domn, după obiceiul medieval al timpului, dăruia ,,jupanului Stroe mare spătar cu fiii lui câți Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie un sat care se chiamă Padina”. Așa a început istoria scrisă a satului și moșiei Padina-Macoveiul-Bora, odată cu acest document slavon emis de voievodul Radu Paisie, prin care se întărește o proprietate de pământ și un sat cu rumâni lui Stroe mare spătar, prima atestare documentară cunoscută și certă a unuia dintre cele mai vechi și mai mari sate din județul Buzău. În afară de prima atestare documentară din 28 mai 1536, mai există alte trei atestări documentare inedite cu denumiri asociate Padinei: Bora (1577), o veche denumire a moșiei Macoveiul-Padina, Padina Borăi (1680) și Macoveiul (1750). De altfel, Bora, Padina Borăi și Macoveiul sunt vechi denumiri care de-a lungul timpului au alternat cu ancestralul toponim Padina, documentele istorice, hotărniciile, atestând existența a două trupuri de moșie Bora-Macoveiul si Padina, care în sec. al XIX-lea s-au unificat și în felul acesta a rezultat Padina, moșia cea mai intinsă din județul Buzău. Alte documente istorice atestă risipiri de sate, vechi și noi, întemeieri și reîntemeieri ale vetrelor de sat pe teritoriul moșiei Padina-Macoveiul, în funcție de urgia vremurilor trecute. Vechiul sat medieval Bora, situat la 5 km sud-vest de vatra satului actual, spre Meteleu, la intersecția drumului Călărașilor cu drumul Brăilei, s-a destrămat în jurul anului 1750, locuitorii săi mutându-se pe Movila Bândăului, lângă islazul și pădurea de salcâmi, unde a luat ființă Macoveiul, satul de lângă târla lui Bândea Mocanul, care a avut o existență de aproape o suta de ani, între anii 1750-1832. În anul 1832, satul Macoveiul s-a destrămat, locuitorii acestuia așezându-se pe locul unei vechi siliști medievale care se găsea pe teritoriul trupului de mosie străvechi al Padinei, actuala vatră de sat a comunei Padina, denumită și Satu-Vechi, unde au ctitorit biserica cu hramul Sf. Nicolae în anul 1835. Acolo au fost aduse odoarele sfinte și oasele strămoșilor noștri de la Bora și Macoveiul, vechea biserică și cimitirul fiind demolate în anii ‘60 ai secolului trecut. Pe același loc, unde a fost vechiul cimitir al satului, în anul 2016, a fost construită clădirea nouă a Primăriei comunei Padina, având drept fundament un pământ mustind de istorie strămoșească. După reîntemeierea din anul 1832, satul Padina-Macoveiul a prosperat, pe lângă vechii țărani clăcași din Macoveiul, aducându-și contribuția și târlașii/oierii transilvăneni care s-au așezat aici în sec. al XIX-lea, și mai apoi muntenii Buzăului, locuitorii din partea muntelui care în urma reformei agrare din 1921 au întemeiat Satu-Nou și Tătulești, aceștia provenind din 30 de comune din regiunile Cislău si Beceni. Prima așezare întemeiată de locuitorii din partea muntelui a fost satul Tătulești, acolo unde după anul 1922, 3-4 familii de munteni care fuseseră împroprietărite și-au construit case la capetele loturilor agricole primite, primul locuitor al satului fiind Ion Tătulescu. Pe scurt, foarte pe scurt, aceasta este istoria comunei Padina, cinci secole de istorie scrisă care cu greu ar încăpea în cinci sute de file de monografie, o simbioză a vechilor locuitori ai câmpiei, târlașilor transilvăneni și muntenilor Buzăului, un dar al pământului moșiei străvechi Padina-Macoveiul, în țărâna căreia s-au topit generații de țărani din vremurile trecute. == Monumente istorice == Singurul obiectiv de pe teritoriul comunei Padina inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Buzău]] ca monument de interes local este Crucea Curiganului (figurată și pe stema comunei), un monument votiv creat în 1836 pe un vechi drum de poștă între Buzău și Călărași.<ref name=autogenerat1>{{Citat web|url=http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|title=Rezumat al monografiei satului Padina|publisher=Primăria comunei Padina|accessdate=13 aprilie 2012|archive-date=2010-10-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20101011153206/http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|dead-url=yes}}</ref> Ea este clasificată drept monument memorial sau funerar. == Personalități == * [[Alexandru Moser Padina]], pictor (1904-1992) * [[Neagu Cosma]], (1925 - 2007), general * Mircea Frățică (14 iulie 1957), judoka, antrenor emerit, maestru emerit al sportului, medaliat cu bronz la Los Angeles, 1984 * Valer Toma (26 noiembrie 1957), canotor, maestru emerit al sportului, campion olimpic la Los Angeles, 1984<ref>{{Citat carte|nume=Nicolescu|prenume=Valeriu|an=2023|titlu=1000 buzoieni pentru România. Vol. 1-2|pagină=373, 454|editură=Alpha MDN Buzău}}</ref> * Dragoș Petrescu (16 ianuarie 1971), antreprenor, doctor în științe aerospațiale, inventator == Note == <references /> == Bibliografie == * Miu C. Gheorghe: ''Padina - cinci secole de istorie'', monografie, ediția I, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2007; ediția a II-a revăzută publicată la Editura Omega, Buzău, 2007 == Legături externe == * [https://www.buzau.net/stiri-din-buzau/488-de-ani-de-la-prima-atestare-documentara-a-satului-padina-din-judetul-buzau/ 488 de ani de la prima atestare documentară a satului Padina din județul Buzău] * [https://www.arhiva.lumeasatului.ro/vizualizare4dc9.html?articol=1034 Padina – floare nepereche a câmpiei buzoiene] {{Județul Buzău}} {{Comuna Padina, Buzău}} [[Categorie:Comune din județul Buzău|Padina]] 0rbru5rf4vnpg7wdh5q55skfyaeztbr 17023771 17023770 2025-06-10T12:54:30Z Comuna Padina 703602 /* Istorie */ 17023771 wikitext text/x-wiki {{Altesensuri|Padina}} {{Infocaseta Așezare | hartă = Padina jud Buzau.png | latd = 44 | latm = 50 | latNS = N | longd = 27 | longm = 7 | longEV = E | pushpin_map = România | componenta_stil = para | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] }} '''Padina''' (în trecut, și '''Macoveiu''') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Buzău]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[null|Padina]] (reședința) și [[Tătulești, Buzău|Tătulești]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Se află în extremitatea de sud-est a județului, în [[Câmpia Română]]. == Așezare == Comuna se află în [[Câmpia Bărăganului]], în sud-estul extrem al județului, la limita cu județele {{jud|Brăila}} și {{jud|Ialomița}}. Este străbătută de șoseaua națională [[DN2C]] care leagă [[Buzău]]l de [[Slobozia]]; pe teritoriul comunei, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ203E, care o leagă de [[Comuna Rușețu, Buzău|Rușețu]].<ref>{{Google maps|url= https://www.google.ro/maps/preview#!data=!1m4!1m3!1d54515!2d27.0986862!3d44.8444175|title= Comuna Padina|accessdate=5 September 2013}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Padina |label1=Români|value1=92.41|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.58|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=7.01|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Padina |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=92.55|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.29|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=7.16|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Padina se ridică la 3.451 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 4.111 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (92,41%), iar pentru 7,01% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (92,55%), iar pentru 7,16% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Padina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bz_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 6 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 6 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Istorie == Satul Padina ar fi fost fondat, conform legendei, de [[tătari]] în [[Evul Mediu]].<ref name="Lahovari"/> Fondarea satului este legată de Bândea Mocanul, un cioban ardelean care și-a făcut târlă pe movila Bândăului, un loc și astăzi marcat cu o cruce de piatră.<ref name="monografie">{{Citat web|author=Miu C. În 1807, satul s-a risipit temporar din cauza [[Războiul Ruso-Turc (1806-1812)|Războiului Ruso-Turc]],<ref name="Lahovari">{{Citat MDGR|titlu=Padina (Macoveiul)|volum=4|pagini=624–625}}</ref> fiind reînființat apoi pe actuala poziție pe la 1832. În aceeași perioadă, a fost ridicat un monument votiv denumit ''Crucea Curiganului'', prezent și pe stema comunei, aflat pe vechiul drum de poștă al Buzăului.<ref name="monografie"/> La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a [[Județul Buzău (interbelic)|județului Buzău]] și avea 2820 de locuitori ce locuiau în 541 de case. În comună funcționau o școală de băieți cu 98 de elevi, o școală de fete cu 15 eleve, 2 biserici, o moară cu aburi și opt stâne.<ref name="Lahovari"/> În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă, cu o populație de 3848 de locuitori.<ref>{{Citat web|accessdate=7 martie 2012|publisher=Biblioteca Congresului SUA|titlu=Comuna Padina în Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=138|archiveurl=https://archive.is/mkmb|archivedate=2012-07-10}}</ref> În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pogoanele din [[regiunea Buzău]] și apoi (după 1952) în raionul Buzău din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, a redevenit parte a [[Județul Buzău|județului Buzău, reînființat]], având în componență satele Padina și [[Tătulești, Buzău|Tătulești]],<ref>{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=29 februarie 2012}}</ref> ultimul fiind un sat care a dispărut înainte de 1989. Satul Padina este o localitate rurală buzoiană cu un trecut care se pierde în negura vremurilor, cu o istorie scrisă care se bazează pe hrisoave vechi de cinci sute de ani, documente care atestă existența a doua trupuri de moșie: Padina si Bora-Macoveiul, care în sec. al XIX-lea s-au unificat formând moșia Padina-Macoveiul.Totodată, aceleași documente istorice atestă existența mai multor sate/siliști medievale care au aparut și s-au risipit în ultimele cinci veacuri: Padina (1536), Bora (1577), Padina Borăi (1680), Macoveiul (1750) și iarăși Padina (1832). În luna mai a fiecărui an, începând cu anul 2003, în baza informațiilor istorice oferite de profesorul Gheorghe Miu, locuitorii comunei Padina aniversează în cadrul unei serbări folclorice prima atestare documentară a satului Padina, care datează din 28 mai 1536, printr-un hrisov al voievodului Țării Românești, Radu Paisie, prin care acest domn, după obiceiul medieval al timpului, dăruia ,,jupanului Stroe mare spătar cu fiii lui câți Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie un sat care se chiamă Padina”. Așa a început istoria scrisă a satului și moșiei Padina-Macoveiul-Bora, odată cu acest document slavon emis de voievodul Radu Paisie, prin care se întărește o proprietate de pământ și un sat cu rumâni lui Stroe mare spătar, prima atestare documentară cunoscută și certă a unuia dintre cele mai vechi și mai mari sate din județul Buzău. În afară de prima atestare documentară din 28 mai 1536, mai există alte trei atestări documentare inedite cu denumiri asociate Padinei: Bora (1577), o veche denumire a moșiei Macoveiul-Padina, Padina Borăi (1680) și Macoveiul (1750). De altfel, Bora, Padina Borăi și Macoveiul sunt vechi denumiri care de-a lungul timpului au alternat cu ancestralul toponim Padina, documentele istorice, hotărniciile, atestând existența a două trupuri de moșie Bora-Macoveiul si Padina, care în sec. al XIX-lea s-au unificat și în felul acesta a rezultat Padina, moșia cea mai intinsă din județul Buzău. Alte documente istorice atestă risipiri de sate, vechi și noi, întemeieri și reîntemeieri ale vetrelor de sat pe teritoriul moșiei Padina-Macoveiul, în funcție de urgia vremurilor trecute. Vechiul sat medieval Bora, situat la 5 km sud-vest de vatra satului actual, spre Meteleu, la intersecția drumului Călărașilor cu drumul Brăilei, s-a destrămat în jurul anului 1750, locuitorii săi mutându-se pe Movila Bândăului, lângă islazul și pădurea de salcâmi, unde a luat ființă Macoveiul, satul de lângă târla lui Bândea Mocanul, care a avut o existență de aproape o suta de ani, între anii 1750-1832. În anul 1832, satul Macoveiul s-a destrămat, locuitorii acestuia așezându-se pe locul unei vechi siliști medievale care se găsea pe teritoriul trupului de mosie străvechi al Padinei, actuala vatră de sat a comunei Padina, denumită și Satu-Vechi, unde au ctitorit biserica cu hramul Sf. Nicolae în anul 1835. Acolo au fost aduse odoarele sfinte și oasele strămoșilor noștri de la Bora și Macoveiul, vechea biserică și cimitirul fiind demolate în anii ‘60 ai secolului trecut. Pe același loc, unde a fost vechiul cimitir al satului, în anul 2016, a fost construită clădirea nouă a Primăriei comunei Padina, având drept fundament un pământ mustind de istorie strămoșească. După reîntemeierea din anul 1832, satul Padina-Macoveiul a prosperat, pe lângă vechii țărani clăcași din Macoveiul, aducându-și contribuția și târlașii/oierii transilvăneni care s-au așezat aici în sec. al XIX-lea, și mai apoi muntenii Buzăului, locuitorii din partea muntelui care în urma reformei agrare din 1921 au întemeiat Satu-Nou și Tătulești, aceștia provenind din 30 de comune din regiunile Cislău si Beceni. Prima așezare întemeiată de locuitorii din partea muntelui a fost satul Tătulești, acolo unde după anul 1922, 3-4 familii de munteni care fuseseră împroprietărite și-au construit case la capetele loturilor agricole primite, primul locuitor al satului fiind Ion Tătulescu. Pe scurt, foarte pe scurt, aceasta este istoria comunei Padina, cinci secole de istorie scrisă care cu greu ar încăpea în cinci sute de file de monografie, o simbioză a vechilor locuitori ai câmpiei, târlașilor transilvăneni și muntenilor Buzăului, un dar al pământului moșiei străvechi Padina-Macoveiul, în țărâna căreia s-au topit generații de țărani din vremurile trecute. == Monumente istorice == Singurul obiectiv de pe teritoriul comunei Padina inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Buzău]] ca monument de interes local este Crucea Curiganului (figurată și pe stema comunei), un monument votiv creat în 1836 pe un vechi drum de poștă între Buzău și Călărași.<ref name=autogenerat1>{{Citat web|url=http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|title=Rezumat al monografiei satului Padina|publisher=Primăria comunei Padina|accessdate=13 aprilie 2012|archive-date=2010-10-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20101011153206/http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|dead-url=yes}}</ref> Ea este clasificată drept monument memorial sau funerar. == Personalități == * [[Alexandru Moser Padina]], pictor (1904-1992) * [[Neagu Cosma]], (1925 - 2007), general * Mircea Frățică (14 iulie 1957), judoka, antrenor emerit, maestru emerit al sportului, medaliat cu bronz la Los Angeles, 1984 * Valer Toma (26 noiembrie 1957), canotor, maestru emerit al sportului, campion olimpic la Los Angeles, 1984<ref>{{Citat carte|nume=Nicolescu|prenume=Valeriu|an=2023|titlu=1000 buzoieni pentru România. Vol. 1-2|pagină=373, 454|editură=Alpha MDN Buzău}}</ref> * Dragoș Petrescu (16 ianuarie 1971), antreprenor, doctor în științe aerospațiale, inventator == Note == <references /> == Bibliografie == * Miu C. Gheorghe: ''Padina - cinci secole de istorie'', monografie, ediția I, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2007; ediția a II-a revăzută publicată la Editura Omega, Buzău, 2007 == Legături externe == * [https://www.buzau.net/stiri-din-buzau/488-de-ani-de-la-prima-atestare-documentara-a-satului-padina-din-judetul-buzau/ 488 de ani de la prima atestare documentară a satului Padina din județul Buzău] * [https://www.arhiva.lumeasatului.ro/vizualizare4dc9.html?articol=1034 Padina – floare nepereche a câmpiei buzoiene] {{Județul Buzău}} {{Comuna Padina, Buzău}} [[Categorie:Comune din județul Buzău|Padina]] dc08yllny9ltqwtdtwl8res04picexu 17024347 17023771 2025-06-10T19:34:36Z Sîmbotin 82644 Revenit la versiunea 17023770 a lui Comuna Padina: - ștergeri fără justificare. ([[WP:TW|TW]]) 17024347 wikitext text/x-wiki {{Altesensuri|Padina}} {{Infocaseta Așezare | hartă = Padina jud Buzau.png | latd = 44 | latm = 50 | latNS = N | longd = 27 | longm = 7 | longEV = E | pushpin_map = România | componenta_stil = para | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] }} '''Padina''' (în trecut, și '''Macoveiu''') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Buzău]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[null|Padina]] (reședința) și [[Tătulești, Buzău|Tătulești]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Se află în extremitatea de sud-est a județului, în [[Câmpia Română]]. == Așezare == Comuna se află în [[Câmpia Bărăganului]], în sud-estul extrem al județului, la limita cu județele {{jud|Brăila}} și {{jud|Ialomița}}. Este străbătută de șoseaua națională [[DN2C]] care leagă [[Buzău]]l de [[Slobozia]]; pe teritoriul comunei, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ203E, care o leagă de [[Comuna Rușețu, Buzău|Rușețu]].<ref>{{Google maps|url= https://www.google.ro/maps/preview#!data=!1m4!1m3!1d54515!2d27.0986862!3d44.8444175|title= Comuna Padina|accessdate=5 September 2013}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Padina |label1=Români|value1=92.41|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.58|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=7.01|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Padina |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=92.55|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.29|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=7.16|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Padina se ridică la 3.451 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 4.111 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (92,41%), iar pentru 7,01% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (92,55%), iar pentru 7,16% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Padina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bz_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 6 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 6 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Istorie == Satul Padina ar fi fost fondat, conform legendei, de [[tătari]] în [[Evul Mediu]].<ref name="Lahovari"/> Fondarea satului este legată de Bândea Mocanul, un cioban ardelean care și-a făcut târlă pe movila Bândăului, un loc și astăzi marcat cu o cruce de piatră.<ref name="monografie">{{Citat web|author=Miu C. Gheorghe|url=http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|title=''Padina - cinci secole de istorie, prezentare pe scurt a istoriei unui sat buzoian''|publisher=Primăria comunei Padina|accessdate=13 aprilie 2012|archive-date=2010-10-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20101011153206/http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|dead-url=yes}}</ref> Padina este unul dintre cele mai vechi sate de câmpie din județul Buzău, cu o istorie scrisă de cinci secole, care începe odată cu prima atestare documentară cunoscută, prin hrisovul lui [[Radu Paisie]] din [[28 mai]] [[1536]].{{nc}} În 1807, satul s-a risipit temporar din cauza [[Războiul Ruso-Turc (1806-1812)|Războiului Ruso-Turc]],<ref name="Lahovari">{{Citat MDGR|titlu=Padina (Macoveiul)|volum=4|pagini=624–625}}</ref> fiind reînființat apoi pe actuala poziție pe la 1832. În aceeași perioadă, a fost ridicat un monument votiv denumit ''Crucea Curiganului'', prezent și pe stema comunei, aflat pe vechiul drum de poștă al Buzăului.<ref name="monografie"/> La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a [[Județul Buzău (interbelic)|județului Buzău]] și avea 2820 de locuitori ce locuiau în 541 de case. În comună funcționau o școală de băieți cu 98 de elevi, o școală de fete cu 15 eleve, 2 biserici, o moară cu aburi și opt stâne.<ref name="Lahovari"/> În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă, cu o populație de 3848 de locuitori.<ref>{{Citat web|accessdate=7 martie 2012|publisher=Biblioteca Congresului SUA|titlu=Comuna Padina în Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=138|archiveurl=https://archive.is/mkmb|archivedate=2012-07-10}}</ref> În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pogoanele din [[regiunea Buzău]] și apoi (după 1952) în raionul Buzău din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, a redevenit parte a [[Județul Buzău|județului Buzău, reînființat]], având în componență satele Padina și [[Tătulești, Buzău|Tătulești]],<ref>{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=29 februarie 2012}}</ref> ultimul fiind un sat care a dispărut înainte de 1989. Satul Padina este o localitate rurală buzoiană cu un trecut care se pierde în negura vremurilor, cu o istorie scrisă care se bazează pe hrisoave vechi de cinci sute de ani, documente care atestă existența a doua trupuri de moșie: Padina si Bora-Macoveiul, care în sec. al XIX-lea s-au unificat formând moșia Padina-Macoveiul.Totodată, aceleași documente istorice atestă existența mai multor sate/siliști medievale care au aparut și s-au risipit în ultimele cinci veacuri: Padina (1536), Bora (1577), Padina Borăi (1680), Macoveiul (1750) și iarăși Padina (1832). În luna mai a fiecărui an, începând cu anul 2003, în baza informațiilor istorice oferite de profesorul Gheorghe Miu, locuitorii comunei Padina aniversează în cadrul unei serbări folclorice prima atestare documentară a satului Padina, care datează din 28 mai 1536, printr-un hrisov al voievodului Țării Românești, Radu Paisie, prin care acest domn, după obiceiul medieval al timpului, dăruia ,,jupanului Stroe mare spătar cu fiii lui câți Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie un sat care se chiamă Padina”. Așa a început istoria scrisă a satului și moșiei Padina-Macoveiul-Bora, odată cu acest document slavon emis de voievodul Radu Paisie, prin care se întărește o proprietate de pământ și un sat cu rumâni lui Stroe mare spătar, prima atestare documentară cunoscută și certă a unuia dintre cele mai vechi și mai mari sate din județul Buzău. În afară de prima atestare documentară din 28 mai 1536, mai există alte trei atestări documentare inedite cu denumiri asociate Padinei: Bora (1577), o veche denumire a moșiei Macoveiul-Padina, Padina Borăi (1680) și Macoveiul (1750). De altfel, Bora, Padina Borăi și Macoveiul sunt vechi denumiri care de-a lungul timpului au alternat cu ancestralul toponim Padina, documentele istorice, hotărniciile, atestând existența a două trupuri de moșie Bora-Macoveiul si Padina, care în sec. al XIX-lea s-au unificat și în felul acesta a rezultat Padina, moșia cea mai intinsă din județul Buzău. Alte documente istorice atestă risipiri de sate, vechi și noi, întemeieri și reîntemeieri ale vetrelor de sat pe teritoriul moșiei Padina-Macoveiul, în funcție de urgia vremurilor trecute. Vechiul sat medieval Bora, situat la 5 km sud-vest de vatra satului actual, spre Meteleu, la intersecția drumului Călărașilor cu drumul Brăilei, s-a destrămat în jurul anului 1750, locuitorii săi mutându-se pe Movila Bândăului, lângă islazul și pădurea de salcâmi, unde a luat ființă Macoveiul, satul de lângă târla lui Bândea Mocanul, care a avut o existență de aproape o suta de ani, între anii 1750-1832. În anul 1832, satul Macoveiul s-a destrămat, locuitorii acestuia așezându-se pe locul unei vechi siliști medievale care se găsea pe teritoriul trupului de mosie străvechi al Padinei, actuala vatră de sat a comunei Padina, denumită și Satu-Vechi, unde au ctitorit biserica cu hramul Sf. Nicolae în anul 1835. Acolo au fost aduse odoarele sfinte și oasele strămoșilor noștri de la Bora și Macoveiul, vechea biserică și cimitirul fiind demolate în anii ‘60 ai secolului trecut. Pe același loc, unde a fost vechiul cimitir al satului, în anul 2016, a fost construită clădirea nouă a Primăriei comunei Padina, având drept fundament un pământ mustind de istorie strămoșească. După reîntemeierea din anul 1832, satul Padina-Macoveiul a prosperat, pe lângă vechii țărani clăcași din Macoveiul, aducându-și contribuția și târlașii/oierii transilvăneni care s-au așezat aici în sec. al XIX-lea, și mai apoi muntenii Buzăului, locuitorii din partea muntelui care în urma reformei agrare din 1921 au întemeiat Satu-Nou și Tătulești, aceștia provenind din 30 de comune din regiunile Cislău si Beceni. Prima așezare întemeiată de locuitorii din partea muntelui a fost satul Tătulești, acolo unde după anul 1922, 3-4 familii de munteni care fuseseră împroprietărite și-au construit case la capetele loturilor agricole primite, primul locuitor al satului fiind Ion Tătulescu. Pe scurt, foarte pe scurt, aceasta este istoria comunei Padina, cinci secole de istorie scrisă care cu greu ar încăpea în cinci sute de file de monografie, o simbioză a vechilor locuitori ai câmpiei, târlașilor transilvăneni și muntenilor Buzăului, un dar al pământului moșiei străvechi Padina-Macoveiul, în țărâna căreia s-au topit generații de țărani din vremurile trecute. == Monumente istorice == Singurul obiectiv de pe teritoriul comunei Padina inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Buzău]] ca monument de interes local este Crucea Curiganului (figurată și pe stema comunei), un monument votiv creat în 1836 pe un vechi drum de poștă între Buzău și Călărași.<ref name=autogenerat1>{{Citat web|url=http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|title=Rezumat al monografiei satului Padina|publisher=Primăria comunei Padina|accessdate=13 aprilie 2012|archive-date=2010-10-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20101011153206/http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|dead-url=yes}}</ref> Ea este clasificată drept monument memorial sau funerar. == Personalități == * [[Alexandru Moser Padina]], pictor (1904-1992) * [[Neagu Cosma]], (1925 - 2007), general * Mircea Frățică (14 iulie 1957), judoka, antrenor emerit, maestru emerit al sportului, medaliat cu bronz la Los Angeles, 1984 * Valer Toma (26 noiembrie 1957), canotor, maestru emerit al sportului, campion olimpic la Los Angeles, 1984<ref>{{Citat carte|nume=Nicolescu|prenume=Valeriu|an=2023|titlu=1000 buzoieni pentru România. Vol. 1-2|pagină=373, 454|editură=Alpha MDN Buzău}}</ref> * Dragoș Petrescu (16 ianuarie 1971), antreprenor, doctor în științe aerospațiale, inventator == Note == <references /> == Bibliografie == * Miu C. Gheorghe: ''Padina - cinci secole de istorie'', monografie, ediția I, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2007; ediția a II-a revăzută publicată la Editura Omega, Buzău, 2007 == Legături externe == * [https://www.buzau.net/stiri-din-buzau/488-de-ani-de-la-prima-atestare-documentara-a-satului-padina-din-judetul-buzau/ 488 de ani de la prima atestare documentară a satului Padina din județul Buzău] * [https://www.arhiva.lumeasatului.ro/vizualizare4dc9.html?articol=1034 Padina – floare nepereche a câmpiei buzoiene] {{Județul Buzău}} {{Comuna Padina, Buzău}} [[Categorie:Comune din județul Buzău|Padina]] 0rbru5rf4vnpg7wdh5q55skfyaeztbr 17024368 17024347 2025-06-10T19:42:41Z Sîmbotin 82644 /* Istorie */ copyvio 17024368 wikitext text/x-wiki {{Altesensuri|Padina}} {{Infocaseta Așezare | hartă = Padina jud Buzau.png | latd = 44 | latm = 50 | latNS = N | longd = 27 | longm = 7 | longEV = E | pushpin_map = România | componenta_stil = para | tip_cod_poștal = [[Cod poștal]] }} '''Padina''' (în trecut, și '''Macoveiu''') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Buzău]], [[Muntenia]], [[România]], formată din satele [[null|Padina]] (reședința) și [[Tătulești, Buzău|Tătulești]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> Se află în extremitatea de sud-est a județului, în [[Câmpia Română]]. == Așezare == Comuna se află în [[Câmpia Bărăganului]], în sud-estul extrem al județului, la limita cu județele {{jud|Brăila}} și {{jud|Ialomița}}. Este străbătută de șoseaua națională [[DN2C]] care leagă [[Buzău]]l de [[Slobozia]]; pe teritoriul comunei, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ203E, care o leagă de [[Comuna Rușețu, Buzău|Rușețu]].<ref>{{Google maps|url= https://www.google.ro/maps/preview#!data=!1m4!1m3!1d54515!2d27.0986862!3d44.8444175|title= Comuna Padina|accessdate=5 September 2013}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Padina |label1=Români|value1=92.41|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.58|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=7.01|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Padina |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=92.55|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.29|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=7.16|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Padina se ridică la 3.451 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 4.111 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (92,41%), iar pentru 7,01% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (92,55%), iar pentru 7,16% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Padina este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bz_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 6 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 6 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Istorie == Satul Padina ar fi fost fondat, conform legendei, de [[tătari]] în [[Evul Mediu]].<ref name="Lahovari"/> Fondarea satului este legată de Bândea Mocanul, un cioban ardelean care și-a făcut târlă pe movila Bândăului, un loc și astăzi marcat cu o cruce de piatră.<ref name="monografie">{{Citat web|author=Miu C. Gheorghe|url=http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|title=''Padina - cinci secole de istorie, prezentare pe scurt a istoriei unui sat buzoian''|publisher=Primăria comunei Padina|accessdate=13 aprilie 2012|archive-date=2010-10-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20101011153206/http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|dead-url=yes}}</ref> Padina este unul dintre cele mai vechi sate de câmpie din județul Buzău, cu o istorie scrisă de cinci secole, care începe odată cu prima atestare documentară cunoscută, prin hrisovul lui [[Radu Paisie]] din [[28 mai]] [[1536]].{{nc}} În 1807, satul s-a risipit temporar din cauza [[Războiul Ruso-Turc (1806-1812)|Războiului Ruso-Turc]],<ref name="Lahovari">{{Citat MDGR|titlu=Padina (Macoveiul)|volum=4|pagini=624–625}}</ref> fiind reînființat apoi pe actuala poziție pe la 1832. În aceeași perioadă, a fost ridicat un monument votiv denumit ''Crucea Curiganului'', prezent și pe stema comunei, aflat pe vechiul drum de poștă al Buzăului.<ref name="monografie"/> La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a [[Județul Buzău (interbelic)|județului Buzău]] și avea 2820 de locuitori ce locuiau în 541 de case. În comună funcționau o școală de băieți cu 98 de elevi, o școală de fete cu 15 eleve, 2 biserici, o moară cu aburi și opt stâne.<ref name="Lahovari"/> În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă, cu o populație de 3848 de locuitori.<ref>{{Citat web|accessdate=7 martie 2012|publisher=Biblioteca Congresului SUA|titlu=Comuna Padina în Anuarul Socec al României-mari|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=138|archiveurl=https://archive.is/mkmb|archivedate=2012-07-10}}</ref> În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pogoanele din [[regiunea Buzău]] și apoi (după 1952) în raionul Buzău din [[regiunea Ploiești]]. În 1968, a redevenit parte a [[Județul Buzău|județului Buzău, reînființat]], având în componență satele Padina și [[Tătulești, Buzău|Tătulești]],<ref>{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=29 februarie 2012}}</ref> ultimul fiind un sat care a dispărut înainte de 1989. {{copyvio|url=https://web.facebook.com/gh.miu.padina.buzau/posts/istoria-satului-padina-din-jude%C8%9Bul-buz%C4%83uscurt%C4%83-prezentare-istoric%C4%83-realizat%C4%83-de-/4419362208187061/?_rdc=1&_rdr}} {{marcaj|1=Satul Padina este o localitate rurală buzoiană cu un trecut care se pierde în negura vremurilor, cu o istorie scrisă care se bazează pe hrisoave vechi de cinci sute de ani, documente care atestă existența a doua trupuri de moșie: Padina si Bora-Macoveiul, care în sec. al XIX-lea s-au unificat formând moșia Padina-Macoveiul.Totodată, aceleași documente istorice atestă existența mai multor sate/siliști medievale care au aparut și s-au risipit în ultimele cinci veacuri: Padina (1536), Bora (1577), Padina Borăi (1680), Macoveiul (1750) și iarăși Padina (1832). În luna mai a fiecărui an, începând cu anul 2003, în baza informațiilor istorice oferite de profesorul Gheorghe Miu, locuitorii comunei Padina aniversează în cadrul unei serbări folclorice prima atestare documentară a satului Padina, care datează din 28 mai 1536, printr-un hrisov al voievodului Țării Românești, Radu Paisie, prin care acest domn, după obiceiul medieval al timpului, dăruia ,,jupanului Stroe mare spătar cu fiii lui câți Dumnezeu îi va lăsa, ca să-i fie un sat care se chiamă Padina”. Așa a început istoria scrisă a satului și moșiei Padina-Macoveiul-Bora, odată cu acest document slavon emis de voievodul Radu Paisie, prin care se întărește o proprietate de pământ și un sat cu rumâni lui Stroe mare spătar, prima atestare documentară cunoscută și certă a unuia dintre cele mai vechi și mai mari sate din județul Buzău. În afară de prima atestare documentară din 28 mai 1536, mai există alte trei atestări documentare inedite cu denumiri asociate Padinei: Bora (1577), o veche denumire a moșiei Macoveiul-Padina, Padina Borăi (1680) și Macoveiul (1750). De altfel, Bora, Padina Borăi și Macoveiul sunt vechi denumiri care de-a lungul timpului au alternat cu ancestralul toponim Padina, documentele istorice, hotărniciile, atestând existența a două trupuri de moșie Bora-Macoveiul si Padina, care în sec. al XIX-lea s-au unificat și în felul acesta a rezultat Padina, moșia cea mai intinsă din județul Buzău. Alte documente istorice atestă risipiri de sate, vechi și noi, întemeieri și reîntemeieri ale vetrelor de sat pe teritoriul moșiei Padina-Macoveiul, în funcție de urgia vremurilor trecute. Vechiul sat medieval Bora, situat la 5 km sud-vest de vatra satului actual, spre Meteleu, la intersecția drumului Călărașilor cu drumul Brăilei, s-a destrămat în jurul anului 1750, locuitorii săi mutându-se pe Movila Bândăului, lângă islazul și pădurea de salcâmi, unde a luat ființă Macoveiul, satul de lângă târla lui Bândea Mocanul, care a avut o existență de aproape o suta de ani, între anii 1750-1832. În anul 1832, satul Macoveiul s-a destrămat, locuitorii acestuia așezându-se pe locul unei vechi siliști medievale care se găsea pe teritoriul trupului de mosie străvechi al Padinei, actuala vatră de sat a comunei Padina, denumită și Satu-Vechi, unde au ctitorit biserica cu hramul Sf. Nicolae în anul 1835. Acolo au fost aduse odoarele sfinte și oasele strămoșilor noștri de la Bora și Macoveiul, vechea biserică și cimitirul fiind demolate în anii ‘60 ai secolului trecut. Pe același loc, unde a fost vechiul cimitir al satului, în anul 2016, a fost construită clădirea nouă a Primăriei comunei Padina, având drept fundament un pământ mustind de istorie strămoșească. După reîntemeierea din anul 1832, satul Padina-Macoveiul a prosperat, pe lângă vechii țărani clăcași din Macoveiul, aducându-și contribuția și târlașii/oierii transilvăneni care s-au așezat aici în sec. al XIX-lea, și mai apoi muntenii Buzăului, locuitorii din partea muntelui care în urma reformei agrare din 1921 au întemeiat Satu-Nou și Tătulești, aceștia provenind din 30 de comune din regiunile Cislău si Beceni. Prima așezare întemeiată de locuitorii din partea muntelui a fost satul Tătulești, acolo unde după anul 1922, 3-4 familii de munteni care fuseseră împroprietărite și-au construit case la capetele loturilor agricole primite, primul locuitor al satului fiind Ion Tătulescu. Pe scurt, foarte pe scurt, aceasta este istoria comunei Padina, cinci secole de istorie scrisă care cu greu ar încăpea în cinci sute de file de monografie, o simbioză a vechilor locuitori ai câmpiei, târlașilor transilvăneni și muntenilor Buzăului, un dar al pământului moșiei străvechi Padina-Macoveiul, în țărâna căreia s-au topit generații de țărani din vremurile trecute.}} == Monumente istorice == Singurul obiectiv de pe teritoriul comunei Padina inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Buzău]] ca monument de interes local este Crucea Curiganului (figurată și pe stema comunei), un monument votiv creat în 1836 pe un vechi drum de poștă între Buzău și Călărași.<ref name=autogenerat1>{{Citat web|url=http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|title=Rezumat al monografiei satului Padina|publisher=Primăria comunei Padina|accessdate=13 aprilie 2012|archive-date=2010-10-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20101011153206/http://www.primariapadina.ro/files/3196_Rez.mono.2008.pdf|dead-url=yes}}</ref> Ea este clasificată drept monument memorial sau funerar. == Personalități == * [[Alexandru Moser Padina]], pictor (1904-1992) * [[Neagu Cosma]], (1925 - 2007), general * Mircea Frățică (14 iulie 1957), judoka, antrenor emerit, maestru emerit al sportului, medaliat cu bronz la Los Angeles, 1984 * Valer Toma (26 noiembrie 1957), canotor, maestru emerit al sportului, campion olimpic la Los Angeles, 1984<ref>{{Citat carte|nume=Nicolescu|prenume=Valeriu|an=2023|titlu=1000 buzoieni pentru România. Vol. 1-2|pagină=373, 454|editură=Alpha MDN Buzău}}</ref> * Dragoș Petrescu (16 ianuarie 1971), antreprenor, doctor în științe aerospațiale, inventator == Note == <references /> == Bibliografie == * Miu C. Gheorghe: ''Padina - cinci secole de istorie'', monografie, ediția I, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2007; ediția a II-a revăzută publicată la Editura Omega, Buzău, 2007 == Legături externe == * [https://www.buzau.net/stiri-din-buzau/488-de-ani-de-la-prima-atestare-documentara-a-satului-padina-din-judetul-buzau/ 488 de ani de la prima atestare documentară a satului Padina din județul Buzău] * [https://www.arhiva.lumeasatului.ro/vizualizare4dc9.html?articol=1034 Padina – floare nepereche a câmpiei buzoiene] {{Județul Buzău}} {{Comuna Padina, Buzău}} [[Categorie:Comune din județul Buzău|Padina]] hnve5aqw30ki7jsl2rkxui81zytxpxn 0 283891 17025198 8040445 2025-06-11T11:54:55Z ACE4527 695138 Ots 17025198 wikitext text/x-wiki {{Expert|literatură}} {{Wikizare-dată|noiembrie 2007}} {{Referințe}} == „Câmpul Cerbului” și Eminescu == Din aprilie până la sfârșitul lunii august 1878, [[Mihai Eminescu]] – ''Hyper-Eon''-ul poeziei românești – a poposit pe meleagurile Olteniei, invitat de Nicolae Mandrea, la conacul său din '''Câmpul Cerbului''', aflat la Florești, un sat situat la nordul Craiovei, lângă Filiași, spre a-și petrece în liniște zilele de «concediu medical», la recomandarea doctorului Kremnitz (medicul familiei domnești). Conacul era amplasat la confluența dealurilor (pe care se mai întinde și azi – ca și în vremea lui Eminescu – o parte din Pădurea Carpadia) cu Lunca Gilortului și a Jiului de Mijloc. Nicolae Mandrea, român-moldovean, născut în Focșani, la 22 mai 1842 (după cum aflăm din ''Albumul Societății Junimea'', în care figura al optulea, „după ctitori“: Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp, Neculai Culianu, Gh. Racovitza, Neculai Mandrea etc.), a intrat în posesia moșiei și a conacului de la Florești în urma căsătoriei cu Zoe, fiica lui Barbu Bălcescu, nepoata celebrului revoluționar pașoptist Nicolae Bălcescu. Zoe Mandrea era îndrăgostită de arte, cu talent în muzică, poezie și pictură. În pronaosul bisericii din Florești, ea a executat un portret al tatălui-ctitor. În corespondența sa din această perioadă, poetul invita prietenii să-i scrie la: «Adresa: M. Eminescu, com. Florești, plasa Jiul de Sus, județul Dolj – Stația Telegrafo-Poștală Filiași» (satul Florești aparține azi județului Gorj). Într-o scrisoare către colegii din redacția ''Timpului'', poetul aprecia ținutul ca fiind deosebit de pitoresc: «Locul în care sunt e cât se poate de frumos. Râuri, codru, șes, dealuri, munții în depărtare, frumos adecă în puterea cuvântului, încât să fiu Bodnărescu aș nenoroci poate ''Convorbirile'' cu amintiri de călătorie ale unui june. Dar numai grija asta n-o am, ci mă mărginesc a mulțumi zeilor îndeobște și d-lui Mandrea îndeosebi de îngăduirea unui colț de pădure care-mi dă toane bune și sănătate» (TS, IV, 152). La Florești, Eminescu a câștigat repede aprecierea oamenilor, împrietenindu-se mai întâi cu preotul Dumitru Duțescu, a cărui fiică, Elena, în peregrinările prin Pădurea Carpadia și pe platoul '''Câmpul Cerbului''', a devenit acea crăiasă cu părul moale și cu ochii vineți, din poemul ''Freamăt de codru:'' «Tresărind scânteie lacul / și se leagănă sub soare; / Eu, privindu-l din pădure, / Las aleanul să mă fure / și ascult de la răcoare / Pitpalacul. // Din izvoare și din gârle / Apa sună somnoroasă; / Unde soarele pătrunde / Printre ramuri a ei unde, / Ea în valuri sperioase / Se asvârle. // Cucul cântă, mierle, presuri – / Cine știe să le-asculte? / Ale păsărilor neamuri / Ciripesc pitite-n ramuri / și vorbesc cu-atât de multe / Înțelesuri. // Cucu-ntreabă: – Unde-i sora / Viselor noastre de vară? / Mlădioasă și iubită, / Cu privirea ostenită, / Ca o zână să răsară / Tuturora. // Teiul vechi un ram întins-a, / Ea să poată să-l îndoaie, / Ramul tânăr vânt să-și deie / și de brațe-n sus s-o ieie; / Iară florile să ploaie / Peste dânsa. // Se întreabă trist izvorul: / – Unde mi-i crăiasa oare? / Părul moale despletindu-și, / Fața-n apa mea privindu-și, / Să m-atingă visătoare / Cu piciorul? // Am răspuns: – Pădure dragă, / Ea nu vine, nu mai vine! / Singuri, voi, stejari rămâneți / De visați la ochii vineți, / Ce luciră pentru mine / Vara-ntreagă. // Ce frumos era în crânguri, / Când cu ea m-am prins tovarăș ! / O poveste încântată / Care azi e-ntunecată... / De-unde ești revino iarăși, / Să fim singuri !» Este varianta definitivă, din 1 octombrie 1879, ivită după aproape un an de la „trăirea“ ei „dintâi“ în cadrul edenic din '''Câmpul Cerbului'''. Căci nu este text eminescian de sub pecetea tematică a ''Naturii și Erosului'', unde să nu se încerce ''re-editarea perechii primordiale din raiul de dinaintea căderii în păcat, prin cuplul „protagonist“, El („poetul“) – Ea („iubita“)''. Se pare că Elena Duțescu (Stoiculescu, după căsătoria cu un arendaș din Bulbuceni-Gorj) a fost în posesia „primei variante cu dedicație“ a poemului ''Freamăt de codru'', poate varianta despre care Perpessicius spune că are «trei strofe mai mult decât textul definitiv», «înfățișând codrul ca martor tăinuitor al dragostei poetului», cât și în posesia unei fotografii care, dacă nu este cea publicată de revista ''Ramuri'', în jurul căreia s-au iscat atâtea controverse, își mai așteaptă încă descoperitorul; ar putea fi vorba de una din fotografiile despre care T. Maiorescu amintește într-o scrisoare din 26 februarie 1878, adresată lui I. Negruzzi: «Portretele lui Rosetti și Mandrea le tot esecut și nu mai izbutesc. Cu Eminescu am să mă duc eu mâine la fotograf, mai înainte însă la bărbier să se radă. ''La Bohème roumaine''...» (TCS, I, 11). În scrisoarea din 13 iulie 1878, adresată lui Ronetti Roman și lui Caragiale, poetul îi informează asupra bolii ce-i pricinuia șederea la Florești: «... veți ști că tot mă ustură piciorul și vă duc dorul și vă trimit ciorilor în crucea hotarelor pentru că nu-mi scriți» (LÎns, 12). Poetul intenționa să colinde Oltenia, dar îl împiedicau chestiuni de ordin pecuniar, după cum aflăm dintr-altă scrisoare: «D. Mandrea, venind la Craiova, mi-a spus împrejurarea fericită pentru mine, iar pentru dv. cam supărătoare, că sunteți deja păstrătorul celor o mie de lei noi, a căror destinație pare în parte cel puțin de a vizita țara Oltului» (TS, III, 280). La Florești, Mihai Eminescu s-a simțit ca și însănătoșit, cu poftă de lucru intens; a tradus din limba germană „tomul I“ de ''Fragmente din Istoria Românilor'' de Eudoxiu Hurmuzaki, lucrare ce i-a fost încredințată de Academia Română, în urma insistențelor lui Theodor Rosetti; Eminescu nu a semnat traducerea volumului I al ''Fragmentelor''..., care a ieșit de sub tipar prin ianuarie 1879; paternitatea eminesciană a traducerii a fost stabilită de Ion Crețu, în 1961, iar «autenticitatea formelor de limbă folosite» (COtr, 605), ne dă certitudinea că poetul a supravegheat nemijlocit tipărirea „tomului I“, celelalte două fiind traduse mai târziu (în 1900) de Ioan Slavici. Fiind secretarul comisiei pentru traducerea «documentelor Hurmuzaki», Ioan Slavici l-a vizitat pe Eminescu la Florești, prilej cu care notează în ''Amintiri:'' «... l-am găsit acolo sănătos tun și în voie bună. Era numai el la conacul moșiei, singur, adecă în foarte bună societate. În timpul pe care l-am petrecut la Florești, boarfele lui se aflau la T. Maiorescu, care rezervase pentru dânsul un iatac luminos, în care toate erau puse în cea mai bună rânduială» (SAm, 116). În traducerea ''Fragmentelor''..., întâlnim sintagme cu forță expresivă, sinestezică, unele comune subdialecelor / graiurilor oltean și bucovinean, altele specifice floreștenilor / oltenilor, introduse pentru capacitatea lor dinamizatoare de «scene istorice», pentru relief «revitalizator»: ''o croiră la fugă de mâncau pământul'' (HF, I, 35), ''claie peste grămadă aruncă oștirea lor'' (''ibid'', 102), ''apucară la goană după Cumani cu dârlogii slobozi'' (''ibid'', 73), ''dar sfatul cuminte era de-a surda'' (''ibid''., 285), ''Musa dete dos să scape'' (''ibid.'', 292) etc. În paralel cu traducerea ''Fragmentelor...,'' la Florești, Mihai Eminescu a elaborat prima variantă a amplului poem, ''Scrisoarea III'', cu ambele planuri, în antiteză romantic-justițiară, cu arhicunoscuta succesiune a tablourilor (I : a. „idila oniro-cosmică dintre Sultan și Lună“ și „falnicul“ arbore, ''axis-mundi'', crescând din inima Sultanului, simbol al expansiunii imperial-otomanice la Dunăre; b. trezirea Sultanului, tâlmăcindu-și simbolurile din visul „trimis de profet“; c. „vultureasca“ expansiune a Imperiului Otoman la Dunăre; d. trecerea armiei lui Baiazid peste Dunăre și înaintarea-i „în mlaștinile de la Rovine“; e. întâlnirea dintre Mircea cel Mare și Baiazid; f. scena confruntării armiilor la Rovine și biruința Valahilor / Dacoromânilor în fața puhoiului otoman; g. odihna oștirii valahe sub clar de lună, în vreme ce războinicul fiu al lui Mircea cel Bătrân scrie „pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; II : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți“, „panglicari în ale țării“ și vânzători de Patrie, împotriva „vulpilor evlavioase din Sfatul țării“, a „fonfilor“, „flecarilor“, „găgăuților și gușaților, bâlbâiți cu gura strâmbă“ ca „stăpâni ai nației“, stricători de limbă, de obiceiuri etc., încheind prin invocarea înaltului spirit justițiar carpato-dunărean, întruchipat de Vlad Țepeș), aflată între manuscrisele poetului de la Academica Bibliotecă Română din București, sub indicativul A-2276 (pp. 103 – 107). Deosebit de interesante sunt '''''transpunerile''' ca modalitate de a turna în formă nouă «limba veche și-nțeleaptă»,''făcute în vreme ce «...cetia pe Hammer, pentru a se documenta asupra înaintării turcilor în Europa» (COp, III, 225), adică ''Geschichte des Osmanischen Reiches'', după cum ne înștiințează G. Călinescu, fără a fi cunoscut la acea dată paternitatea eminesciană a traducerii ''Fragmentelor''...; Eminescu ajunsese la Hammer prin intermediul lui Hurmuzaki. Elementele lexicale particulare întâlnite atât în traducerea ''Fragmentelor''... cât și în ''Scrisoarea III'', datorită elaborării sincrone, ilustrează și teritoriul transpunerilor: a) «...îndrăznețul Sultan, simțindu-se mare în puterea sa, se fălea că de pe pristolul bisericii Sf. Petru din Roma își va pune sirepul să mănânce ovăz» (HF, I, 270); ''Am jurat ca peste dânșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs...'' b) «...căci începuseră a roi numeroase cete ce călăreți româno-cumani împrejurul mândrei rezidențe a împăraților...» (HF, I, 81); «...o campanie de răzbunare pustiitoare și asemenea revărsării de nouri asupra craiului sârbesc Ștefan...» (''ibid''., 288); «ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii...» (''ibid''., 137); «...o adevărată ploaie de pietre se revarsă asupra năvălitorilor...» (''ibid''., 116); ''Călăreții împlu câmpul și roiesc după un semn și în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn (...........................................) și ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni, Orizonu-ntunecându-l, vin săgeți de pretutindeni, Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie...;'' c) și mai aproape de sursă, din Hammer: «Il voyait ensuite surgir de ses reins un arbre qui, toujours croissant et devenant plus vert et plus beau, couvrait de l’ombre de ses rameaux les terres et les mers jusqu’à l’extremité de l’orizon des trois parties du monde. Au-dessous de cet arbre s’élevaient le Caucas, l’Atlas, le Taurus et l’Hémus, qui semblaient être les quatre colonnes de cet immense tente de feuillage. Des racines de l’arbre sortient le Tigre, l’Euphrate, le Nil et le Danube, couverts des vaisseaux comme la mer» (HamH, 66); ''Iar din inima lui simte un copac cum că răsare, Care crește într-o clipă ca în veacuri, mereu crește, Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lățește; Umbra lui cea uriașă orizonul îl cuprinde și sub dânsul universul într-o umbră se întinde, Iar în patru părți a lumii vede șiruri munții mari, Atlasul, Caucazul, Taurul și Balcanii seculari; Vede Eufratul, Tigris, Nilul, Dunărea bătrână – Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână!'' Ori ca în varianta A-2276: ''Înrădăcinat în pieptu-i tot mai mare și mai mare A lui ramuri lungi întinde peste țări și peste mare...'' Tot în perioada petrecută la Florești-Filiași / Oltenia, sunt concepute și poeziile: ''Iambul'' (un sonet, „ars poetica“, elogiu iambului, măsurii în plinătatea de fagure de-albine, toamna: «De mult mă lupt cătând în vers măsura, / Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, / Ca s-o aștern frumos în lungi șiraguri, / Ce fără piedici trec sunând cezura.»), ''Vre o zgâtie de fată'' (patru catrene pe tema tipologiei feminine în trecerea / petrecerea vârstelor), ''Revedere'' (meditație asupra raportului efemer–peren / etern, unde se pro-jetează ''codrul'' ca simbol al veșnicirii, al statorniciei Dacoromânității la Carpați / Dunăre, în ciuda istoriilor vitrege), ''Fiind băiet păduri cutreieram'' – despre care notele lui Perpessicius relatează în acest sens: că ar fi compuneri «din 1878, cam de pe vremea când traducea (...) fragmentele lui Hurmuzaki» (EPpos, 647) – etc. Numind '''Câmpul Cerbului''' momentul biobibliografic floreștean-oltean, observăm că în planul creației eminesciene îi corespunde o etapă superioară, marcată de redescoperirea tematicii ''Erosului / Naturii'' cu fața în oglinda vârstelor pure, copilăria și adolescența, de compartimentul transpunerilor ca modalitate de «perspectivare epopeică», de cercetătorul neobosit, permanent, la izvoarele mitosofiei, ale folclorului, ale limbii, înfățișându-se și ca traducător cu înalte virtuți, în cultivarea graiului viu, dinamizator de tablouri istorice, întru subtila ornamentică a textului. == Note == * ''Hyperion'' < ''hiper-'' „supra“ + ''-eón / -aion'', „spirit emanat de inteligența divină“. ** Pelasgo-daco-thracicul toponim, ''Carpadia'' < ''Carpatia'' ''(-d-/-t-/-ț-)'', are înțelesul: „care aparține Carpaților“, „ce ține de Carpații Meridionali“; toponimul nu poate proveni de la horațianul ''carpe diem'' („bucură-te de orice zi“), potrivit legendelor întreținute de învățătorii floreștenilor, atribuind lui Eminescu, ori lui N. Mandrea (Zoei M.), atât darea numelui acestei păduri colinare cât și numele platoului '''Câmpul Cerbului''', pe care coboară Carpadia, continuându-se cu Pădurea Arginești (pe aici, poate-s și obârșiile eroului Argineanu din Țiganiada lui Budai Deleanu)... Considerăm că nu poate proveni nici de la numele vreunui „proprietar / moșier din familia Carp“, rudă cu Petre Carp de la Junimea... *** ''Albumul Societăței Junimea''. **** Ion Sgaibă este numele real al poetului / cercetătorului craiovean, Ioan Anastasia, originar din com. Poiana-Florești, jud. Gorj. Aflat în Craiova, pe când era liceean în anul ultim, la Colegiul Frații Buzești, bineînțeles, nu pentru vreun examen de corigență, ci pentru "a ține pumnii unui coleg", Ion Sgaibă (Anastasia) citește în ziarul ''Înainte'', din 1 septembrie 1968, articolul ''Eminescu la Florești'' de Ion Pachia Tatomirescu și – de Sfânta Maria (8 septembrie) – pornește „în documentare“, în satul Bulbuceni; „în casa unei nepoate“ a Elenei Duțescu / Stoiculescu, „la icoană“, descoperă o fotografie din 1878 a lui Mihai Eminescu; și revenit la Craiova, în 15 septembrie 1968, cu ocazia reînceperii cursurilor școlare, liceanul din ultimul an „dă o raită“ și pe la redacții de ziare / reviste, arătând „fotografia lui Eminescu de la Florești-Bulbuceni“; numai redactorul / poetul Mihai Duțescu de la revista «Ramuri» din Craiova, după ce se consultă cu Al. Piru, publică, în numărul din 15 octombrie 1968, fotografia lui Mihai Eminescu, pe prima pagină, la „rubrica ''Inedit''“; evenimentul atrage atenția istoricilor literari, între aceștia fiind și Șerban Cioculescu... **** Prima variantă a studiului de față, cu titlul ''Eminescu la Florești'', a fost publicată în ziarul ''Înainte'' (Craiova), anul XXV, nr. 7310, duminică, 1 septembrie 1968, p. 2; varianta „definitivă“, Eminescu în „Câmpul Cerbului”, a fost publicată în ''Limbă și literatură'' (trimestrial editat de Societatea de științe Filologice din România), volumul al II-lea, București, 1981, pp. 278 – 282; studiul a fost republicat de revistele: ''Caietele Dacoromâniei'' (Timișoara), anul II, nr. 3, 22 martie – 21 iunie 1997, pp. 3 – 7; ''Lumina'' (Novi Sad / Serbia), nr. 1-2-3 / 1998, ''Rostirea românească'', anul XII, nr. 7-8-9 / iulie-august-septembrie, 2006, paginile 129 – 135. Etc. == Bibliografia de sub sigle == COtr = I. Crețu, ''O traducere a lui Eminescu nevalorificată încă'', în ''Limba română'' – revistă editată de Academia Română din București –, X, nr. 6, 1961. COp, III = G. Călinescu, ''Opera lui Mihai Eminescu,'' vol. III, București, Fundația pentru Literatră și Artă „Regele Carol II“, 1935. EPpos, II = M. Eminescu, ''Poezii postume'', vol. II, București, Editura pentru Literatură, 1964. HamH = J. de Hammer, ''Histoire de l’Empire Ottoman depuis son origine jusqu’à nos jours'', livre II, Paris, MDCCCXXXV (traduit de l’Allemand par J. J. Hellert). HF = Eudoxiu Hurmuzaki, ''Fragmente din Istoria Românilor'', tomul I, București, Editura Ministerului Cultelor și al Învățăturilor Publice, 1879. LÎns = Barbu Lăzăreanu, ''Însemnări istoriografice'', în revista ''Adam'', nr. 114 (anul X), 14 ianuarie 1938. R = ''Ramuri'' (Craiova, serie nouă), nr. 10, octombrie 1968. SAm = I. Slavici, ''Amintiri'', București, Editura pentru Literatură, 1967. TCS, I = I. E. Torouțiu, Gh. Cardaș, ''Studii și documente literare'', vol. I, București, 1931. TS, III, IV = I. E. Torouțiu, ''Studii și documente literare,'' București – vol. III, 1932 (vol. IV, 1933). [[Categorie:Mihai Eminescu]] 0l09jvgst7k568rinlns99ld6gczg9b 4 285554 17023716 17023611 2025-06-10T12:07:47Z PatrocleBot 576019 Notificare pentru blocarea utilizatorului Ciucur .Andrei07c 17023716 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ NU ȘTERGEȚI ACESTE FORMATE: --> {{Dosare}} {{arhive reclamații}}{{cr|WP:REC}}{{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Reclamații/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 145 |maxarchivesize = 100k }} Această pagină este locul unde orice utilizator poate face '''reclamații''' cu privire la nereguli observate la Wikipedia, pentru ca [[Wikipedia:Administratori|administratorii]] sau ceilalți utilizatori să ia măsurile cuvenite. Înainte de a adăuga o reclamație aici vă rugăm să vedeți dacă nu cumva puteți rezolva problema singur: * În cazul articolelor cu probleme, fie corectați neajunsurile, fie semnalați-le urmând indicațiile de la [[Wikipedia:Nereguli]]. * În cazul utilizatorilor ale căror acțiuni sunt inadecvate, încercați mai întâi să discutați direct cu ei. O simplă explicație prietenească poate fi mai eficientă decât o [[Wikipedia:Blocare|blocare]]. Dacă știți deja soluția problemei puteți merge direct la una din paginile următoare, după caz: * [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]] -- pentru a cere protejarea sau semiprotejarea unei pagini atacate frecvent * [[Wikipedia:Pagini de șters]] -- pentru a propune ștergerea unei pagini cu un conținut irecuperabil * [[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse]] -- pentru a cere recuperarea unei pagini șterse În cazurile unde se impune intervenția urgentă a unui administrator căutați un [[Special:Listă utilizatori/sysop|administrator]] activ în [[Special:Recentchanges|lista de modificări recente]] și lăsați-i un mesaj pe pagina de discuții. '''Observații:''' * Reclamațiile trebuie însoțite de dovezi sau exemple concrete din care să rezulte încălcarea [[:Wikipedia:Listă de politici|politicilor]] Wikipediei. * Reclamațiile privitoare la comportamentul inadecvat al unui utilizator trebuie să includă dovezi că încercarea de a rezolva problema pe căi amiabile a eșuat. * Nu sunt acceptate mesaje noi într-o reclamație închisă. Pentru a face o reclamație introduceți o nouă secțiune cu un titlu sugestiv (de exemplu „Vandalism repetat”, „Atac la persoană” etc.) și explicați în ce constă problema. Pentru eficiență introduceți legături spre paginile vizate sau utilizatorii implicați. Plasați reclamația dumneavoastră nouă la începutul listei, '''deasupra''' celorlalte. <!-- Soluțiile de rezolvare ale reclamațiilor necesită intervenția unui administrator. Închiderea unei discuții - în cazul reclamațiilor complexe, tebuie semnalizată printr-un [[|format specific]]. După închiderea discuțiilor - de principiu continuarea acestora nu va mai fi acceptată. Fac execepție de la această regulă reclamațiile curente (cele simple, precum cele privitoare la vandalism, o nouă clonă ș.a.m.d).--> <center>'''Model de reclamație:'''</center> {| style="border:1px solid #888888; padding:1em" | <tt><nowiki>==Titlu==</nowiki></tt> <tt><nowiki>[[Utilizator:123.123.123.123]] a vandalizat de mai multe ori articolul [[Nume articol]]. L-am avertizat, dar nu încetează. ~~~~</nowiki></tt> |} [[Categorie:Pagini de serviciu|Reclamații]] {{Sfârșit tabel căsuțe}} == Propunere de blocare a utilizatorului Ciucur .Andrei07c== Utilizatorul [[Utilizator:Ciucur .Andrei07c|Ciucur .Andrei07c]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Ciucur .Andrei07c|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Ciucur .Andrei07c|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:07 (EEST) == [[Wikipedia:Oversight|Oversight]] la [[Denis Drăguș]] și evaluare blocare [[Utilizator:~2025-65999]] == Au fost obscenități introduese de ~2025-65999 la [[Denis Drăguș]] și e nevoie de oversight și de evaluarea blocării. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 13:12 (EEST) :{{Realizat}}: Ascuns modificările obscene, avertizat utilizatorul în mod corespunzător. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:19 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-65719== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-65719|~2025-65719]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-65719|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-65719|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 18:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:17 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66098== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66098|~2025-66098]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66098|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66098|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 17:26 (EEST) Cu blocări pe 24 de ore la astfel de rebuturi umane, nu ajungeți nicăieri.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:28 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:32 (EEST) == [[Special:Contribu%C8%9Bii/Cristiseuitaculuneta]] == Introducere repetată, voită, de informații false.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:26 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:34 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Cosmin denis== Utilizatorul [[Utilizator:Cosmin denis|Cosmin denis]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Cosmin denis|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Cosmin denis|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 14:41 (EEST) :{{done|Blocat}} 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:08 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Davidcatalin223== Utilizatorul [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Davidcatalin223|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Davidcatalin223|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2025 20:37 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 iunie 2025 21:01 (EEST) == Uz de clone == [[Special:Contribuții/~2025-64719]] a menționat „erga omnes” pe {{diff2|17016745}}. Pe {{diff2|17019015}} un utilizator înregistrat, blocat în momentul de față, a recunoscut că el a scris „erga omnes”. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 22:01 (EEST) :{{Done|Blocat}} și clona anonimă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 23:34 (EEST) == Amenințări juridice == {{diff2|17018810}} și {{diff2|17018879}}. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 19:55 (EEST) :Să fie același cu [[Special:Contribuții/Catalinluk|Catalinluk]]?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:02 (EEST) :{{Done|Blocat}} nelimitat. Așteptăm noua clonă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:10 (EEST) == Vandalism după blocare == Utilizatorul ~2025-47869 iar a început să vandalizeze, nu știu sigur dacă trebuie blocat, dar sigur a acționat rău. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 19:32 (EEST) :A fost blocat de colegul Paloi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 10:42 (EEST) == [[Special:Contribuții/LovelyHuman223]] == Vandalism reluat în prima contribuție de după perioada blocării.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 iunie 2025 18:38 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 14 zile. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 18:40 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-62683 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-62683|~2025-62683]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-62683|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-62683|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2025 15:51 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:11 (EEST) == Propunere blocare utilizator ~2025-62348 == Acțiunile acestui utilizator au constituit doar vandalism, cred că se poate bloca. Glume aiurite. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 15:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:13 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-32268]] == Vandalisme repetate, chiar și după ce a fost avertizat până la ultimul nivel. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 30 mai 2025 11:01 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 11:06 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61963 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61963|~2025-61963]] a tot vandalizat Wikipedia, iar acum a ajuns la nivelul 5 de advertismente. Vă rog să îl blocați, până nu va mai acționa așa. [[Wikipedia:Buna Credință|Buna Credință]] a cam ieșit din discuție. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:22 (EEST) :{{done|Blocat}} pe termen nelimitat. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 29 mai 2025 22:32 (EEST) :: Bine că s-a rezolvat. Nici nu văzusem faptul că avea atâtea modificări distructive. Le-am tot anulat, dar când am dat pe Contribuții... --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61394 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61394|~2025-61394]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-61394|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-61394|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 14:19 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 14:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Grg8916742981 == Utilizatorul [[Utilizator:Grg8916742981|Grg8916742981]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Grg8916742981|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Grg8916742981|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 00:05 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 09:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59799 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59799|~2025-59799]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59799|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59799|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2025 00:06 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru un an. Vandal recidiv insistent - LTA din ciclul regelui Stefan T Moldoveanu, cu îmbâcsirea paginilor de discuții cu texte aiuristice. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 mai 2025 00:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59718 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59718|~2025-59718]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59718|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59718|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2025 22:26 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 mai 2025 22:45 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-58229|~2025-58229]] == Peste 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 21 mai 2025 21:05 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 21 mai 2025 23:01 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-54625|~2025-54625]] == 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 mai 2025 13:34 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 20 mai 2025 13:57 (EEST) == Utilizator care acționează greșit == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-54911|~2025-54911]] continuă să creeze pagini cu conținuut neenciclopedic, după ce a fost avertizat de două ori de [[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] (administrator), a făcut-o și a treia oară. Am nominalizat pagina pentru ștergere rapidă. Pagina: [[Tipuri de intrebari]].--[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 20:30 (EEST) :{{nerealizat}}. Blocarea se efectuează de obicei numai la a cincea abatere. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 18 mai 2025 20:51 (EEST) :: {{ping|Paloi Sciurala}} Nu voiam blocarea, ci să aduc la cunoștință. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 21:03 (EEST) :::Nu e necesar; cererea de ștergere rapidă intră în atenția administratorilor pe altă cale decât aici. Nu e nevoie să monitorizăm progresul avertizărilor cu fiecare cont care face modificări distructive. Dacă credeți că ajunge în punctul în care trebuie blocat, atunci deschideți o reclamație. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:35 (EEST) :::: Am înțeles. Voi monitoriza activitatea acestui cont eu singur, până în punctul în care trebuie blocat (dacă va fi nevoie de blocare). --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 11:18 (EEST) ::::: Îmi pare rău că mesajul de mai sus a sunat așa agresiv. Am uitat de [[Wikipedia:Buna_credință|buna credință]]... Îmi cer mii de scuze![[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 15:00 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Deva1995 == Utilizatorul [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Deva1995|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Deva1995|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 21:17 (EEST) :În plus, în contribuțiile din ultimele zile, utilizatorul a plasat în mai multe articole eticheta PDVN fără să își justifice acțiunile în paginile de discuție aferente. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 16 mai 2025 01:16 (EEST) ::{{Rezolvat}}: Blocat pentru 7 zile. Este a doua reclamație la adresa acestui utilizator într-un interval de mai puțin de două săptămâni, cu explicații neconvingătoare din partea sa. Ștergerile de conținut au continuat chiar și după actuala propunere de blocare. Această atitudine sfidătoare se adaugă acțiunilor mai largi întreprinse de utilizatorul reclamat, suspectate de partizanat politic și agravate în contextul actualei campanii electorale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 16 mai 2025 01:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-41895 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-41895|~2025-41895]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-41895|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-41895|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2025 15:13 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 mai 2025 15:21 (EEST) r8nvpow3ijfgox569dxw4woni0z548w 17024554 17023716 2025-06-10T21:23:21Z PatrocleBot 576019 Notificare pentru blocarea utilizatorului ~2025-66346 17024554 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ NU ȘTERGEȚI ACESTE FORMATE: --> {{Dosare}} {{arhive reclamații}}{{cr|WP:REC}}{{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Reclamații/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 145 |maxarchivesize = 100k }} Această pagină este locul unde orice utilizator poate face '''reclamații''' cu privire la nereguli observate la Wikipedia, pentru ca [[Wikipedia:Administratori|administratorii]] sau ceilalți utilizatori să ia măsurile cuvenite. Înainte de a adăuga o reclamație aici vă rugăm să vedeți dacă nu cumva puteți rezolva problema singur: * În cazul articolelor cu probleme, fie corectați neajunsurile, fie semnalați-le urmând indicațiile de la [[Wikipedia:Nereguli]]. * În cazul utilizatorilor ale căror acțiuni sunt inadecvate, încercați mai întâi să discutați direct cu ei. O simplă explicație prietenească poate fi mai eficientă decât o [[Wikipedia:Blocare|blocare]]. Dacă știți deja soluția problemei puteți merge direct la una din paginile următoare, după caz: * [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]] -- pentru a cere protejarea sau semiprotejarea unei pagini atacate frecvent * [[Wikipedia:Pagini de șters]] -- pentru a propune ștergerea unei pagini cu un conținut irecuperabil * [[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse]] -- pentru a cere recuperarea unei pagini șterse În cazurile unde se impune intervenția urgentă a unui administrator căutați un [[Special:Listă utilizatori/sysop|administrator]] activ în [[Special:Recentchanges|lista de modificări recente]] și lăsați-i un mesaj pe pagina de discuții. '''Observații:''' * Reclamațiile trebuie însoțite de dovezi sau exemple concrete din care să rezulte încălcarea [[:Wikipedia:Listă de politici|politicilor]] Wikipediei. * Reclamațiile privitoare la comportamentul inadecvat al unui utilizator trebuie să includă dovezi că încercarea de a rezolva problema pe căi amiabile a eșuat. * Nu sunt acceptate mesaje noi într-o reclamație închisă. Pentru a face o reclamație introduceți o nouă secțiune cu un titlu sugestiv (de exemplu „Vandalism repetat”, „Atac la persoană” etc.) și explicați în ce constă problema. Pentru eficiență introduceți legături spre paginile vizate sau utilizatorii implicați. Plasați reclamația dumneavoastră nouă la începutul listei, '''deasupra''' celorlalte. <!-- Soluțiile de rezolvare ale reclamațiilor necesită intervenția unui administrator. Închiderea unei discuții - în cazul reclamațiilor complexe, tebuie semnalizată printr-un [[|format specific]]. După închiderea discuțiilor - de principiu continuarea acestora nu va mai fi acceptată. Fac execepție de la această regulă reclamațiile curente (cele simple, precum cele privitoare la vandalism, o nouă clonă ș.a.m.d).--> <center>'''Model de reclamație:'''</center> {| style="border:1px solid #888888; padding:1em" | <tt><nowiki>==Titlu==</nowiki></tt> <tt><nowiki>[[Utilizator:123.123.123.123]] a vandalizat de mai multe ori articolul [[Nume articol]]. L-am avertizat, dar nu încetează. ~~~~</nowiki></tt> |} [[Categorie:Pagini de serviciu|Reclamații]] {{Sfârșit tabel căsuțe}} == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66346== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66346|~2025-66346]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66346|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66346|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:23 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Ciucur .Andrei07c== Utilizatorul [[Utilizator:Ciucur .Andrei07c|Ciucur .Andrei07c]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Ciucur .Andrei07c|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Ciucur .Andrei07c|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:07 (EEST) == [[Wikipedia:Oversight|Oversight]] la [[Denis Drăguș]] și evaluare blocare [[Utilizator:~2025-65999]] == Au fost obscenități introduese de ~2025-65999 la [[Denis Drăguș]] și e nevoie de oversight și de evaluarea blocării. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 13:12 (EEST) :{{Realizat}}: Ascuns modificările obscene, avertizat utilizatorul în mod corespunzător. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:19 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-65719== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-65719|~2025-65719]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-65719|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-65719|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 18:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:17 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66098== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66098|~2025-66098]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66098|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66098|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 17:26 (EEST) Cu blocări pe 24 de ore la astfel de rebuturi umane, nu ajungeți nicăieri.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:28 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:32 (EEST) == [[Special:Contribu%C8%9Bii/Cristiseuitaculuneta]] == Introducere repetată, voită, de informații false.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:26 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:34 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Cosmin denis== Utilizatorul [[Utilizator:Cosmin denis|Cosmin denis]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Cosmin denis|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Cosmin denis|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 14:41 (EEST) :{{done|Blocat}} 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:08 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Davidcatalin223== Utilizatorul [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Davidcatalin223|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Davidcatalin223|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2025 20:37 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 iunie 2025 21:01 (EEST) == Uz de clone == [[Special:Contribuții/~2025-64719]] a menționat „erga omnes” pe {{diff2|17016745}}. Pe {{diff2|17019015}} un utilizator înregistrat, blocat în momentul de față, a recunoscut că el a scris „erga omnes”. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 22:01 (EEST) :{{Done|Blocat}} și clona anonimă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 23:34 (EEST) == Amenințări juridice == {{diff2|17018810}} și {{diff2|17018879}}. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 19:55 (EEST) :Să fie același cu [[Special:Contribuții/Catalinluk|Catalinluk]]?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:02 (EEST) :{{Done|Blocat}} nelimitat. Așteptăm noua clonă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:10 (EEST) == Vandalism după blocare == Utilizatorul ~2025-47869 iar a început să vandalizeze, nu știu sigur dacă trebuie blocat, dar sigur a acționat rău. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 19:32 (EEST) :A fost blocat de colegul Paloi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 10:42 (EEST) == [[Special:Contribuții/LovelyHuman223]] == Vandalism reluat în prima contribuție de după perioada blocării.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 iunie 2025 18:38 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 14 zile. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 18:40 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-62683 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-62683|~2025-62683]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-62683|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-62683|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2025 15:51 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:11 (EEST) == Propunere blocare utilizator ~2025-62348 == Acțiunile acestui utilizator au constituit doar vandalism, cred că se poate bloca. Glume aiurite. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 15:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:13 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-32268]] == Vandalisme repetate, chiar și după ce a fost avertizat până la ultimul nivel. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 30 mai 2025 11:01 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 11:06 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61963 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61963|~2025-61963]] a tot vandalizat Wikipedia, iar acum a ajuns la nivelul 5 de advertismente. Vă rog să îl blocați, până nu va mai acționa așa. [[Wikipedia:Buna Credință|Buna Credință]] a cam ieșit din discuție. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:22 (EEST) :{{done|Blocat}} pe termen nelimitat. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 29 mai 2025 22:32 (EEST) :: Bine că s-a rezolvat. Nici nu văzusem faptul că avea atâtea modificări distructive. Le-am tot anulat, dar când am dat pe Contribuții... --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61394 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61394|~2025-61394]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-61394|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-61394|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 14:19 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 14:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Grg8916742981 == Utilizatorul [[Utilizator:Grg8916742981|Grg8916742981]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Grg8916742981|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Grg8916742981|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 00:05 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 09:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59799 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59799|~2025-59799]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59799|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59799|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2025 00:06 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru un an. Vandal recidiv insistent - LTA din ciclul regelui Stefan T Moldoveanu, cu îmbâcsirea paginilor de discuții cu texte aiuristice. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 mai 2025 00:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59718 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59718|~2025-59718]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59718|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59718|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2025 22:26 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 mai 2025 22:45 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-58229|~2025-58229]] == Peste 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 21 mai 2025 21:05 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 21 mai 2025 23:01 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-54625|~2025-54625]] == 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 mai 2025 13:34 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 20 mai 2025 13:57 (EEST) == Utilizator care acționează greșit == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-54911|~2025-54911]] continuă să creeze pagini cu conținuut neenciclopedic, după ce a fost avertizat de două ori de [[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] (administrator), a făcut-o și a treia oară. Am nominalizat pagina pentru ștergere rapidă. Pagina: [[Tipuri de intrebari]].--[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 20:30 (EEST) :{{nerealizat}}. Blocarea se efectuează de obicei numai la a cincea abatere. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 18 mai 2025 20:51 (EEST) :: {{ping|Paloi Sciurala}} Nu voiam blocarea, ci să aduc la cunoștință. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 21:03 (EEST) :::Nu e necesar; cererea de ștergere rapidă intră în atenția administratorilor pe altă cale decât aici. Nu e nevoie să monitorizăm progresul avertizărilor cu fiecare cont care face modificări distructive. Dacă credeți că ajunge în punctul în care trebuie blocat, atunci deschideți o reclamație. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:35 (EEST) :::: Am înțeles. Voi monitoriza activitatea acestui cont eu singur, până în punctul în care trebuie blocat (dacă va fi nevoie de blocare). --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 11:18 (EEST) ::::: Îmi pare rău că mesajul de mai sus a sunat așa agresiv. Am uitat de [[Wikipedia:Buna_credință|buna credință]]... Îmi cer mii de scuze![[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 15:00 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Deva1995 == Utilizatorul [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Deva1995|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Deva1995|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 21:17 (EEST) :În plus, în contribuțiile din ultimele zile, utilizatorul a plasat în mai multe articole eticheta PDVN fără să își justifice acțiunile în paginile de discuție aferente. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 16 mai 2025 01:16 (EEST) ::{{Rezolvat}}: Blocat pentru 7 zile. Este a doua reclamație la adresa acestui utilizator într-un interval de mai puțin de două săptămâni, cu explicații neconvingătoare din partea sa. Ștergerile de conținut au continuat chiar și după actuala propunere de blocare. Această atitudine sfidătoare se adaugă acțiunilor mai largi întreprinse de utilizatorul reclamat, suspectate de partizanat politic și agravate în contextul actualei campanii electorale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 16 mai 2025 01:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-41895 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-41895|~2025-41895]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-41895|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-41895|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2025 15:13 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 mai 2025 15:21 (EEST) 177b7u2lenrsb5k6l25ras2732qeedq 17024561 17024554 2025-06-10T21:27:13Z Gikü 39098 blocat 17024561 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ NU ȘTERGEȚI ACESTE FORMATE: --> {{Dosare}} {{arhive reclamații}}{{cr|WP:REC}}{{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Reclamații/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 145 |maxarchivesize = 100k }} Această pagină este locul unde orice utilizator poate face '''reclamații''' cu privire la nereguli observate la Wikipedia, pentru ca [[Wikipedia:Administratori|administratorii]] sau ceilalți utilizatori să ia măsurile cuvenite. Înainte de a adăuga o reclamație aici vă rugăm să vedeți dacă nu cumva puteți rezolva problema singur: * În cazul articolelor cu probleme, fie corectați neajunsurile, fie semnalați-le urmând indicațiile de la [[Wikipedia:Nereguli]]. * În cazul utilizatorilor ale căror acțiuni sunt inadecvate, încercați mai întâi să discutați direct cu ei. O simplă explicație prietenească poate fi mai eficientă decât o [[Wikipedia:Blocare|blocare]]. Dacă știți deja soluția problemei puteți merge direct la una din paginile următoare, după caz: * [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]] -- pentru a cere protejarea sau semiprotejarea unei pagini atacate frecvent * [[Wikipedia:Pagini de șters]] -- pentru a propune ștergerea unei pagini cu un conținut irecuperabil * [[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse]] -- pentru a cere recuperarea unei pagini șterse În cazurile unde se impune intervenția urgentă a unui administrator căutați un [[Special:Listă utilizatori/sysop|administrator]] activ în [[Special:Recentchanges|lista de modificări recente]] și lăsați-i un mesaj pe pagina de discuții. '''Observații:''' * Reclamațiile trebuie însoțite de dovezi sau exemple concrete din care să rezulte încălcarea [[:Wikipedia:Listă de politici|politicilor]] Wikipediei. * Reclamațiile privitoare la comportamentul inadecvat al unui utilizator trebuie să includă dovezi că încercarea de a rezolva problema pe căi amiabile a eșuat. * Nu sunt acceptate mesaje noi într-o reclamație închisă. Pentru a face o reclamație introduceți o nouă secțiune cu un titlu sugestiv (de exemplu „Vandalism repetat”, „Atac la persoană” etc.) și explicați în ce constă problema. Pentru eficiență introduceți legături spre paginile vizate sau utilizatorii implicați. Plasați reclamația dumneavoastră nouă la începutul listei, '''deasupra''' celorlalte. <!-- Soluțiile de rezolvare ale reclamațiilor necesită intervenția unui administrator. Închiderea unei discuții - în cazul reclamațiilor complexe, tebuie semnalizată printr-un [[|format specific]]. După închiderea discuțiilor - de principiu continuarea acestora nu va mai fi acceptată. Fac execepție de la această regulă reclamațiile curente (cele simple, precum cele privitoare la vandalism, o nouă clonă ș.a.m.d).--> <center>'''Model de reclamație:'''</center> {| style="border:1px solid #888888; padding:1em" | <tt><nowiki>==Titlu==</nowiki></tt> <tt><nowiki>[[Utilizator:123.123.123.123]] a vandalizat de mai multe ori articolul [[Nume articol]]. L-am avertizat, dar nu încetează. ~~~~</nowiki></tt> |} [[Categorie:Pagini de serviciu|Reclamații]] {{Sfârșit tabel căsuțe}} == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66346== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66346|~2025-66346]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66346|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66346|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:23 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Ciucur .Andrei07c== Utilizatorul [[Utilizator:Ciucur .Andrei07c|Ciucur .Andrei07c]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Ciucur .Andrei07c|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Ciucur .Andrei07c|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:07 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == [[Wikipedia:Oversight|Oversight]] la [[Denis Drăguș]] și evaluare blocare [[Utilizator:~2025-65999]] == Au fost obscenități introduese de ~2025-65999 la [[Denis Drăguș]] și e nevoie de oversight și de evaluarea blocării. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 13:12 (EEST) :{{Realizat}}: Ascuns modificările obscene, avertizat utilizatorul în mod corespunzător. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:19 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-65719== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-65719|~2025-65719]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-65719|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-65719|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 18:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:17 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66098== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66098|~2025-66098]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66098|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66098|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 17:26 (EEST) Cu blocări pe 24 de ore la astfel de rebuturi umane, nu ajungeți nicăieri.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:28 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:32 (EEST) == [[Special:Contribu%C8%9Bii/Cristiseuitaculuneta]] == Introducere repetată, voită, de informații false.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:26 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:34 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Cosmin denis== Utilizatorul [[Utilizator:Cosmin denis|Cosmin denis]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Cosmin denis|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Cosmin denis|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 14:41 (EEST) :{{done|Blocat}} 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:08 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Davidcatalin223== Utilizatorul [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Davidcatalin223|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Davidcatalin223|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2025 20:37 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 iunie 2025 21:01 (EEST) == Uz de clone == [[Special:Contribuții/~2025-64719]] a menționat „erga omnes” pe {{diff2|17016745}}. Pe {{diff2|17019015}} un utilizator înregistrat, blocat în momentul de față, a recunoscut că el a scris „erga omnes”. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 22:01 (EEST) :{{Done|Blocat}} și clona anonimă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 23:34 (EEST) == Amenințări juridice == {{diff2|17018810}} și {{diff2|17018879}}. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 19:55 (EEST) :Să fie același cu [[Special:Contribuții/Catalinluk|Catalinluk]]?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:02 (EEST) :{{Done|Blocat}} nelimitat. Așteptăm noua clonă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:10 (EEST) == Vandalism după blocare == Utilizatorul ~2025-47869 iar a început să vandalizeze, nu știu sigur dacă trebuie blocat, dar sigur a acționat rău. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 19:32 (EEST) :A fost blocat de colegul Paloi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 10:42 (EEST) == [[Special:Contribuții/LovelyHuman223]] == Vandalism reluat în prima contribuție de după perioada blocării.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 iunie 2025 18:38 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 14 zile. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 18:40 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-62683 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-62683|~2025-62683]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-62683|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-62683|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2025 15:51 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:11 (EEST) == Propunere blocare utilizator ~2025-62348 == Acțiunile acestui utilizator au constituit doar vandalism, cred că se poate bloca. Glume aiurite. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 15:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:13 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-32268]] == Vandalisme repetate, chiar și după ce a fost avertizat până la ultimul nivel. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 30 mai 2025 11:01 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 11:06 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61963 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61963|~2025-61963]] a tot vandalizat Wikipedia, iar acum a ajuns la nivelul 5 de advertismente. Vă rog să îl blocați, până nu va mai acționa așa. [[Wikipedia:Buna Credință|Buna Credință]] a cam ieșit din discuție. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:22 (EEST) :{{done|Blocat}} pe termen nelimitat. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 29 mai 2025 22:32 (EEST) :: Bine că s-a rezolvat. Nici nu văzusem faptul că avea atâtea modificări distructive. Le-am tot anulat, dar când am dat pe Contribuții... --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61394 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61394|~2025-61394]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-61394|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-61394|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 14:19 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 14:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Grg8916742981 == Utilizatorul [[Utilizator:Grg8916742981|Grg8916742981]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Grg8916742981|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Grg8916742981|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 00:05 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 09:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59799 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59799|~2025-59799]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59799|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59799|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2025 00:06 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru un an. Vandal recidiv insistent - LTA din ciclul regelui Stefan T Moldoveanu, cu îmbâcsirea paginilor de discuții cu texte aiuristice. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 mai 2025 00:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59718 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59718|~2025-59718]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59718|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59718|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2025 22:26 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 mai 2025 22:45 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-58229|~2025-58229]] == Peste 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 21 mai 2025 21:05 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 21 mai 2025 23:01 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-54625|~2025-54625]] == 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 mai 2025 13:34 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 20 mai 2025 13:57 (EEST) == Utilizator care acționează greșit == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-54911|~2025-54911]] continuă să creeze pagini cu conținuut neenciclopedic, după ce a fost avertizat de două ori de [[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] (administrator), a făcut-o și a treia oară. Am nominalizat pagina pentru ștergere rapidă. Pagina: [[Tipuri de intrebari]].--[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 20:30 (EEST) :{{nerealizat}}. Blocarea se efectuează de obicei numai la a cincea abatere. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 18 mai 2025 20:51 (EEST) :: {{ping|Paloi Sciurala}} Nu voiam blocarea, ci să aduc la cunoștință. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 21:03 (EEST) :::Nu e necesar; cererea de ștergere rapidă intră în atenția administratorilor pe altă cale decât aici. Nu e nevoie să monitorizăm progresul avertizărilor cu fiecare cont care face modificări distructive. Dacă credeți că ajunge în punctul în care trebuie blocat, atunci deschideți o reclamație. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:35 (EEST) :::: Am înțeles. Voi monitoriza activitatea acestui cont eu singur, până în punctul în care trebuie blocat (dacă va fi nevoie de blocare). --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 11:18 (EEST) ::::: Îmi pare rău că mesajul de mai sus a sunat așa agresiv. Am uitat de [[Wikipedia:Buna_credință|buna credință]]... Îmi cer mii de scuze![[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 15:00 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Deva1995 == Utilizatorul [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Deva1995|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Deva1995|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 21:17 (EEST) :În plus, în contribuțiile din ultimele zile, utilizatorul a plasat în mai multe articole eticheta PDVN fără să își justifice acțiunile în paginile de discuție aferente. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 16 mai 2025 01:16 (EEST) ::{{Rezolvat}}: Blocat pentru 7 zile. Este a doua reclamație la adresa acestui utilizator într-un interval de mai puțin de două săptămâni, cu explicații neconvingătoare din partea sa. Ștergerile de conținut au continuat chiar și după actuala propunere de blocare. Această atitudine sfidătoare se adaugă acțiunilor mai largi întreprinse de utilizatorul reclamat, suspectate de partizanat politic și agravate în contextul actualei campanii electorale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 16 mai 2025 01:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-41895 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-41895|~2025-41895]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-41895|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-41895|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2025 15:13 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 mai 2025 15:21 (EEST) odl2jokg9d03cfyoagehocsm8qmcxuz 17025021 17024561 2025-06-11T09:14:03Z Vellion Eagle 703557 17025021 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ NU ȘTERGEȚI ACESTE FORMATE: --> {{Dosare}} {{arhive reclamații}}{{cr|WP:REC}}{{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Reclamații/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 145 |maxarchivesize = 100k }} Această pagină este locul unde orice utilizator poate face '''reclamații''' cu privire la nereguli observate la Wikipedia, pentru ca [[Wikipedia:Administratori|administratorii]] sau ceilalți utilizatori să ia măsurile cuvenite. Înainte de a adăuga o reclamație aici vă rugăm să vedeți dacă nu cumva puteți rezolva problema singur: * În cazul articolelor cu probleme, fie corectați neajunsurile, fie semnalați-le urmând indicațiile de la [[Wikipedia:Nereguli]]. * În cazul utilizatorilor ale căror acțiuni sunt inadecvate, încercați mai întâi să discutați direct cu ei. O simplă explicație prietenească poate fi mai eficientă decât o [[Wikipedia:Blocare|blocare]]. Dacă știți deja soluția problemei puteți merge direct la una din paginile următoare, după caz: * [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]] -- pentru a cere protejarea sau semiprotejarea unei pagini atacate frecvent * [[Wikipedia:Pagini de șters]] -- pentru a propune ștergerea unei pagini cu un conținut irecuperabil * [[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse]] -- pentru a cere recuperarea unei pagini șterse În cazurile unde se impune intervenția urgentă a unui administrator căutați un [[Special:Listă utilizatori/sysop|administrator]] activ în [[Special:Recentchanges|lista de modificări recente]] și lăsați-i un mesaj pe pagina de discuții. '''Observații:''' * Reclamațiile trebuie însoțite de dovezi sau exemple concrete din care să rezulte încălcarea [[:Wikipedia:Listă de politici|politicilor]] Wikipediei. * Reclamațiile privitoare la comportamentul inadecvat al unui utilizator trebuie să includă dovezi că încercarea de a rezolva problema pe căi amiabile a eșuat. * Nu sunt acceptate mesaje noi într-o reclamație închisă. Pentru a face o reclamație introduceți o nouă secțiune cu un titlu sugestiv (de exemplu „Vandalism repetat”, „Atac la persoană” etc.) și explicați în ce constă problema. Pentru eficiență introduceți legături spre paginile vizate sau utilizatorii implicați. Plasați reclamația dumneavoastră nouă la începutul listei, '''deasupra''' celorlalte. <!-- Soluțiile de rezolvare ale reclamațiilor necesită intervenția unui administrator. Închiderea unei discuții - în cazul reclamațiilor complexe, tebuie semnalizată printr-un [[|format specific]]. După închiderea discuțiilor - de principiu continuarea acestora nu va mai fi acceptată. Fac execepție de la această regulă reclamațiile curente (cele simple, precum cele privitoare la vandalism, o nouă clonă ș.a.m.d).--> <center>'''Model de reclamație:'''</center> {| style="border:1px solid #888888; padding:1em" | <tt><nowiki>==Titlu==</nowiki></tt> <tt><nowiki>[[Utilizator:123.123.123.123]] a vandalizat de mai multe ori articolul [[Nume articol]]. L-am avertizat, dar nu încetează. ~~~~</nowiki></tt> |} [[Categorie:Pagini de serviciu|Reclamații]] {{Sfârșit tabel căsuțe}} == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-53870 Utilizatorul [[Utilizator:~2025-53870|~2025-53870]] a primit Ultimul Advertisment acum o lună și se pare că a mai vandalizat odată la [[Partidul Social Democrat]]. Cred că este nevoie de blocare. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] - [[Special:Contribuții/Vellion_Eagle|Fapte]] / [[Discuție_utilizator:Vellion_Eagle|Vorbe]] 11 iunie 2025 12:14 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66346== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66346|~2025-66346]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66346|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66346|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:23 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Ciucur .Andrei07c== Utilizatorul [[Utilizator:Ciucur .Andrei07c|Ciucur .Andrei07c]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Ciucur .Andrei07c|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Ciucur .Andrei07c|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:07 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == [[Wikipedia:Oversight|Oversight]] la [[Denis Drăguș]] și evaluare blocare [[Utilizator:~2025-65999]] == Au fost obscenități introduese de ~2025-65999 la [[Denis Drăguș]] și e nevoie de oversight și de evaluarea blocării. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 13:12 (EEST) :{{Realizat}}: Ascuns modificările obscene, avertizat utilizatorul în mod corespunzător. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:19 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-65719== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-65719|~2025-65719]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-65719|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-65719|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 18:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:17 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66098== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66098|~2025-66098]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66098|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66098|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 17:26 (EEST) Cu blocări pe 24 de ore la astfel de rebuturi umane, nu ajungeți nicăieri.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:28 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:32 (EEST) == [[Special:Contribu%C8%9Bii/Cristiseuitaculuneta]] == Introducere repetată, voită, de informații false.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:26 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:34 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Cosmin denis== Utilizatorul [[Utilizator:Cosmin denis|Cosmin denis]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Cosmin denis|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Cosmin denis|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 14:41 (EEST) :{{done|Blocat}} 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:08 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Davidcatalin223== Utilizatorul [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Davidcatalin223|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Davidcatalin223|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2025 20:37 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 iunie 2025 21:01 (EEST) == Uz de clone == [[Special:Contribuții/~2025-64719]] a menționat „erga omnes” pe {{diff2|17016745}}. Pe {{diff2|17019015}} un utilizator înregistrat, blocat în momentul de față, a recunoscut că el a scris „erga omnes”. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 22:01 (EEST) :{{Done|Blocat}} și clona anonimă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 23:34 (EEST) == Amenințări juridice == {{diff2|17018810}} și {{diff2|17018879}}. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 19:55 (EEST) :Să fie același cu [[Special:Contribuții/Catalinluk|Catalinluk]]?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:02 (EEST) :{{Done|Blocat}} nelimitat. Așteptăm noua clonă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:10 (EEST) == Vandalism după blocare == Utilizatorul ~2025-47869 iar a început să vandalizeze, nu știu sigur dacă trebuie blocat, dar sigur a acționat rău. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 19:32 (EEST) :A fost blocat de colegul Paloi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 10:42 (EEST) == [[Special:Contribuții/LovelyHuman223]] == Vandalism reluat în prima contribuție de după perioada blocării.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 iunie 2025 18:38 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 14 zile. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 18:40 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-62683 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-62683|~2025-62683]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-62683|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-62683|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2025 15:51 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:11 (EEST) == Propunere blocare utilizator ~2025-62348 == Acțiunile acestui utilizator au constituit doar vandalism, cred că se poate bloca. Glume aiurite. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 15:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:13 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-32268]] == Vandalisme repetate, chiar și după ce a fost avertizat până la ultimul nivel. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 30 mai 2025 11:01 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 11:06 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61963 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61963|~2025-61963]] a tot vandalizat Wikipedia, iar acum a ajuns la nivelul 5 de advertismente. Vă rog să îl blocați, până nu va mai acționa așa. [[Wikipedia:Buna Credință|Buna Credință]] a cam ieșit din discuție. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:22 (EEST) :{{done|Blocat}} pe termen nelimitat. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 29 mai 2025 22:32 (EEST) :: Bine că s-a rezolvat. Nici nu văzusem faptul că avea atâtea modificări distructive. Le-am tot anulat, dar când am dat pe Contribuții... --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61394 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61394|~2025-61394]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-61394|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-61394|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 14:19 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 14:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Grg8916742981 == Utilizatorul [[Utilizator:Grg8916742981|Grg8916742981]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Grg8916742981|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Grg8916742981|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 00:05 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 09:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59799 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59799|~2025-59799]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59799|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59799|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2025 00:06 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru un an. Vandal recidiv insistent - LTA din ciclul regelui Stefan T Moldoveanu, cu îmbâcsirea paginilor de discuții cu texte aiuristice. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 mai 2025 00:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59718 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59718|~2025-59718]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59718|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59718|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2025 22:26 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 mai 2025 22:45 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-58229|~2025-58229]] == Peste 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 21 mai 2025 21:05 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 21 mai 2025 23:01 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-54625|~2025-54625]] == 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 mai 2025 13:34 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 20 mai 2025 13:57 (EEST) == Utilizator care acționează greșit == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-54911|~2025-54911]] continuă să creeze pagini cu conținuut neenciclopedic, după ce a fost avertizat de două ori de [[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] (administrator), a făcut-o și a treia oară. Am nominalizat pagina pentru ștergere rapidă. Pagina: [[Tipuri de intrebari]].--[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 20:30 (EEST) :{{nerealizat}}. Blocarea se efectuează de obicei numai la a cincea abatere. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 18 mai 2025 20:51 (EEST) :: {{ping|Paloi Sciurala}} Nu voiam blocarea, ci să aduc la cunoștință. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 21:03 (EEST) :::Nu e necesar; cererea de ștergere rapidă intră în atenția administratorilor pe altă cale decât aici. Nu e nevoie să monitorizăm progresul avertizărilor cu fiecare cont care face modificări distructive. Dacă credeți că ajunge în punctul în care trebuie blocat, atunci deschideți o reclamație. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:35 (EEST) :::: Am înțeles. Voi monitoriza activitatea acestui cont eu singur, până în punctul în care trebuie blocat (dacă va fi nevoie de blocare). --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 11:18 (EEST) ::::: Îmi pare rău că mesajul de mai sus a sunat așa agresiv. Am uitat de [[Wikipedia:Buna_credință|buna credință]]... Îmi cer mii de scuze![[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 15:00 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Deva1995 == Utilizatorul [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Deva1995|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Deva1995|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 21:17 (EEST) :În plus, în contribuțiile din ultimele zile, utilizatorul a plasat în mai multe articole eticheta PDVN fără să își justifice acțiunile în paginile de discuție aferente. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 16 mai 2025 01:16 (EEST) ::{{Rezolvat}}: Blocat pentru 7 zile. Este a doua reclamație la adresa acestui utilizator într-un interval de mai puțin de două săptămâni, cu explicații neconvingătoare din partea sa. Ștergerile de conținut au continuat chiar și după actuala propunere de blocare. Această atitudine sfidătoare se adaugă acțiunilor mai largi întreprinse de utilizatorul reclamat, suspectate de partizanat politic și agravate în contextul actualei campanii electorale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 16 mai 2025 01:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-41895 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-41895|~2025-41895]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-41895|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-41895|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2025 15:13 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 mai 2025 15:21 (EEST) cstnx9129qyhz5vywijtooxuksa6tgj 17025031 17025021 2025-06-11T09:18:15Z Vellion Eagle 703557 17025031 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ NU ȘTERGEȚI ACESTE FORMATE: --> {{Dosare}} {{arhive reclamații}}{{cr|WP:REC}}{{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Reclamații/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 145 |maxarchivesize = 100k }} Această pagină este locul unde orice utilizator poate face '''reclamații''' cu privire la nereguli observate la Wikipedia, pentru ca [[Wikipedia:Administratori|administratorii]] sau ceilalți utilizatori să ia măsurile cuvenite. Înainte de a adăuga o reclamație aici vă rugăm să vedeți dacă nu cumva puteți rezolva problema singur: * În cazul articolelor cu probleme, fie corectați neajunsurile, fie semnalați-le urmând indicațiile de la [[Wikipedia:Nereguli]]. * În cazul utilizatorilor ale căror acțiuni sunt inadecvate, încercați mai întâi să discutați direct cu ei. O simplă explicație prietenească poate fi mai eficientă decât o [[Wikipedia:Blocare|blocare]]. Dacă știți deja soluția problemei puteți merge direct la una din paginile următoare, după caz: * [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]] -- pentru a cere protejarea sau semiprotejarea unei pagini atacate frecvent * [[Wikipedia:Pagini de șters]] -- pentru a propune ștergerea unei pagini cu un conținut irecuperabil * [[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse]] -- pentru a cere recuperarea unei pagini șterse În cazurile unde se impune intervenția urgentă a unui administrator căutați un [[Special:Listă utilizatori/sysop|administrator]] activ în [[Special:Recentchanges|lista de modificări recente]] și lăsați-i un mesaj pe pagina de discuții. '''Observații:''' * Reclamațiile trebuie însoțite de dovezi sau exemple concrete din care să rezulte încălcarea [[:Wikipedia:Listă de politici|politicilor]] Wikipediei. * Reclamațiile privitoare la comportamentul inadecvat al unui utilizator trebuie să includă dovezi că încercarea de a rezolva problema pe căi amiabile a eșuat. * Nu sunt acceptate mesaje noi într-o reclamație închisă. Pentru a face o reclamație introduceți o nouă secțiune cu un titlu sugestiv (de exemplu „Vandalism repetat”, „Atac la persoană” etc.) și explicați în ce constă problema. Pentru eficiență introduceți legături spre paginile vizate sau utilizatorii implicați. Plasați reclamația dumneavoastră nouă la începutul listei, '''deasupra''' celorlalte. <!-- Soluțiile de rezolvare ale reclamațiilor necesită intervenția unui administrator. Închiderea unei discuții - în cazul reclamațiilor complexe, tebuie semnalizată printr-un [[|format specific]]. După închiderea discuțiilor - de principiu continuarea acestora nu va mai fi acceptată. Fac execepție de la această regulă reclamațiile curente (cele simple, precum cele privitoare la vandalism, o nouă clonă ș.a.m.d).--> <center>'''Model de reclamație:'''</center> {| style="border:1px solid #888888; padding:1em" | <tt><nowiki>==Titlu==</nowiki></tt> <tt><nowiki>[[Utilizator:123.123.123.123]] a vandalizat de mai multe ori articolul [[Nume articol]]. L-am avertizat, dar nu încetează. ~~~~</nowiki></tt> |} [[Categorie:Pagini de serviciu|Reclamații]] {{Sfârșit tabel căsuțe}} == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-53870 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-53870|~2025-53870]] a primit Ultimul Advertisment acum o lună și se pare că a mai vandalizat odată la [[Partidul Social Democrat]]. Cred că este nevoie de blocare. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] - [[Special:Contribuții/Vellion_Eagle|Fapte]] / [[Discuție_utilizator:Vellion_Eagle|Vorbe]] 11 iunie 2025 12:14 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66346== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66346|~2025-66346]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66346|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66346|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:23 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Ciucur .Andrei07c== Utilizatorul [[Utilizator:Ciucur .Andrei07c|Ciucur .Andrei07c]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Ciucur .Andrei07c|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Ciucur .Andrei07c|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:07 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == [[Wikipedia:Oversight|Oversight]] la [[Denis Drăguș]] și evaluare blocare [[Utilizator:~2025-65999]] == Au fost obscenități introduese de ~2025-65999 la [[Denis Drăguș]] și e nevoie de oversight și de evaluarea blocării. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 13:12 (EEST) :{{Realizat}}: Ascuns modificările obscene, avertizat utilizatorul în mod corespunzător. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:19 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-65719== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-65719|~2025-65719]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-65719|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-65719|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 18:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:17 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66098== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66098|~2025-66098]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66098|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66098|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 17:26 (EEST) Cu blocări pe 24 de ore la astfel de rebuturi umane, nu ajungeți nicăieri.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:28 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:32 (EEST) == [[Special:Contribu%C8%9Bii/Cristiseuitaculuneta]] == Introducere repetată, voită, de informații false.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:26 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:34 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Cosmin denis== Utilizatorul [[Utilizator:Cosmin denis|Cosmin denis]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Cosmin denis|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Cosmin denis|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 14:41 (EEST) :{{done|Blocat}} 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:08 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Davidcatalin223== Utilizatorul [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Davidcatalin223|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Davidcatalin223|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2025 20:37 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 iunie 2025 21:01 (EEST) == Uz de clone == [[Special:Contribuții/~2025-64719]] a menționat „erga omnes” pe {{diff2|17016745}}. Pe {{diff2|17019015}} un utilizator înregistrat, blocat în momentul de față, a recunoscut că el a scris „erga omnes”. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 22:01 (EEST) :{{Done|Blocat}} și clona anonimă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 23:34 (EEST) == Amenințări juridice == {{diff2|17018810}} și {{diff2|17018879}}. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 19:55 (EEST) :Să fie același cu [[Special:Contribuții/Catalinluk|Catalinluk]]?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:02 (EEST) :{{Done|Blocat}} nelimitat. Așteptăm noua clonă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:10 (EEST) == Vandalism după blocare == Utilizatorul ~2025-47869 iar a început să vandalizeze, nu știu sigur dacă trebuie blocat, dar sigur a acționat rău. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 19:32 (EEST) :A fost blocat de colegul Paloi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 10:42 (EEST) == [[Special:Contribuții/LovelyHuman223]] == Vandalism reluat în prima contribuție de după perioada blocării.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 iunie 2025 18:38 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 14 zile. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 18:40 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-62683 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-62683|~2025-62683]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-62683|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-62683|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2025 15:51 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:11 (EEST) == Propunere blocare utilizator ~2025-62348 == Acțiunile acestui utilizator au constituit doar vandalism, cred că se poate bloca. Glume aiurite. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 15:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:13 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-32268]] == Vandalisme repetate, chiar și după ce a fost avertizat până la ultimul nivel. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 30 mai 2025 11:01 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 11:06 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61963 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61963|~2025-61963]] a tot vandalizat Wikipedia, iar acum a ajuns la nivelul 5 de advertismente. Vă rog să îl blocați, până nu va mai acționa așa. [[Wikipedia:Buna Credință|Buna Credință]] a cam ieșit din discuție. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:22 (EEST) :{{done|Blocat}} pe termen nelimitat. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 29 mai 2025 22:32 (EEST) :: Bine că s-a rezolvat. Nici nu văzusem faptul că avea atâtea modificări distructive. Le-am tot anulat, dar când am dat pe Contribuții... --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61394 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61394|~2025-61394]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-61394|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-61394|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 14:19 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 14:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Grg8916742981 == Utilizatorul [[Utilizator:Grg8916742981|Grg8916742981]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Grg8916742981|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Grg8916742981|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 00:05 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 09:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59799 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59799|~2025-59799]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59799|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59799|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2025 00:06 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru un an. Vandal recidiv insistent - LTA din ciclul regelui Stefan T Moldoveanu, cu îmbâcsirea paginilor de discuții cu texte aiuristice. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 mai 2025 00:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59718 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59718|~2025-59718]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59718|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59718|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2025 22:26 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 mai 2025 22:45 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-58229|~2025-58229]] == Peste 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 21 mai 2025 21:05 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 21 mai 2025 23:01 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-54625|~2025-54625]] == 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 mai 2025 13:34 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 20 mai 2025 13:57 (EEST) == Utilizator care acționează greșit == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-54911|~2025-54911]] continuă să creeze pagini cu conținuut neenciclopedic, după ce a fost avertizat de două ori de [[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] (administrator), a făcut-o și a treia oară. Am nominalizat pagina pentru ștergere rapidă. Pagina: [[Tipuri de intrebari]].--[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 20:30 (EEST) :{{nerealizat}}. Blocarea se efectuează de obicei numai la a cincea abatere. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 18 mai 2025 20:51 (EEST) :: {{ping|Paloi Sciurala}} Nu voiam blocarea, ci să aduc la cunoștință. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 21:03 (EEST) :::Nu e necesar; cererea de ștergere rapidă intră în atenția administratorilor pe altă cale decât aici. Nu e nevoie să monitorizăm progresul avertizărilor cu fiecare cont care face modificări distructive. Dacă credeți că ajunge în punctul în care trebuie blocat, atunci deschideți o reclamație. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:35 (EEST) :::: Am înțeles. Voi monitoriza activitatea acestui cont eu singur, până în punctul în care trebuie blocat (dacă va fi nevoie de blocare). --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 11:18 (EEST) ::::: Îmi pare rău că mesajul de mai sus a sunat așa agresiv. Am uitat de [[Wikipedia:Buna_credință|buna credință]]... Îmi cer mii de scuze![[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 15:00 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Deva1995 == Utilizatorul [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Deva1995|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Deva1995|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 21:17 (EEST) :În plus, în contribuțiile din ultimele zile, utilizatorul a plasat în mai multe articole eticheta PDVN fără să își justifice acțiunile în paginile de discuție aferente. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 16 mai 2025 01:16 (EEST) ::{{Rezolvat}}: Blocat pentru 7 zile. Este a doua reclamație la adresa acestui utilizator într-un interval de mai puțin de două săptămâni, cu explicații neconvingătoare din partea sa. Ștergerile de conținut au continuat chiar și după actuala propunere de blocare. Această atitudine sfidătoare se adaugă acțiunilor mai largi întreprinse de utilizatorul reclamat, suspectate de partizanat politic și agravate în contextul actualei campanii electorale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 16 mai 2025 01:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-41895 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-41895|~2025-41895]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-41895|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-41895|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2025 15:13 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 mai 2025 15:21 (EEST) o3rhchygip9p5vkiva2a5rxyfhw1wax 17025035 17025031 2025-06-11T09:19:38Z Pafsanias 191728 /* Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-53870 */ ok 17025035 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ NU ȘTERGEȚI ACESTE FORMATE: --> {{Dosare}} {{arhive reclamații}}{{cr|WP:REC}}{{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Reclamații/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 145 |maxarchivesize = 100k }} Această pagină este locul unde orice utilizator poate face '''reclamații''' cu privire la nereguli observate la Wikipedia, pentru ca [[Wikipedia:Administratori|administratorii]] sau ceilalți utilizatori să ia măsurile cuvenite. Înainte de a adăuga o reclamație aici vă rugăm să vedeți dacă nu cumva puteți rezolva problema singur: * În cazul articolelor cu probleme, fie corectați neajunsurile, fie semnalați-le urmând indicațiile de la [[Wikipedia:Nereguli]]. * În cazul utilizatorilor ale căror acțiuni sunt inadecvate, încercați mai întâi să discutați direct cu ei. O simplă explicație prietenească poate fi mai eficientă decât o [[Wikipedia:Blocare|blocare]]. Dacă știți deja soluția problemei puteți merge direct la una din paginile următoare, după caz: * [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]] -- pentru a cere protejarea sau semiprotejarea unei pagini atacate frecvent * [[Wikipedia:Pagini de șters]] -- pentru a propune ștergerea unei pagini cu un conținut irecuperabil * [[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse]] -- pentru a cere recuperarea unei pagini șterse În cazurile unde se impune intervenția urgentă a unui administrator căutați un [[Special:Listă utilizatori/sysop|administrator]] activ în [[Special:Recentchanges|lista de modificări recente]] și lăsați-i un mesaj pe pagina de discuții. '''Observații:''' * Reclamațiile trebuie însoțite de dovezi sau exemple concrete din care să rezulte încălcarea [[:Wikipedia:Listă de politici|politicilor]] Wikipediei. * Reclamațiile privitoare la comportamentul inadecvat al unui utilizator trebuie să includă dovezi că încercarea de a rezolva problema pe căi amiabile a eșuat. * Nu sunt acceptate mesaje noi într-o reclamație închisă. Pentru a face o reclamație introduceți o nouă secțiune cu un titlu sugestiv (de exemplu „Vandalism repetat”, „Atac la persoană” etc.) și explicați în ce constă problema. Pentru eficiență introduceți legături spre paginile vizate sau utilizatorii implicați. Plasați reclamația dumneavoastră nouă la începutul listei, '''deasupra''' celorlalte. <!-- Soluțiile de rezolvare ale reclamațiilor necesită intervenția unui administrator. Închiderea unei discuții - în cazul reclamațiilor complexe, tebuie semnalizată printr-un [[|format specific]]. După închiderea discuțiilor - de principiu continuarea acestora nu va mai fi acceptată. Fac execepție de la această regulă reclamațiile curente (cele simple, precum cele privitoare la vandalism, o nouă clonă ș.a.m.d).--> <center>'''Model de reclamație:'''</center> {| style="border:1px solid #888888; padding:1em" | <tt><nowiki>==Titlu==</nowiki></tt> <tt><nowiki>[[Utilizator:123.123.123.123]] a vandalizat de mai multe ori articolul [[Nume articol]]. L-am avertizat, dar nu încetează. ~~~~</nowiki></tt> |} [[Categorie:Pagini de serviciu|Reclamații]] {{Sfârșit tabel căsuțe}} == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-53870 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-53870|~2025-53870]] a primit Ultimul Advertisment acum o lună și se pare că a mai vandalizat odată la [[Partidul Social Democrat]]. Cred că este nevoie de blocare. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] - [[Special:Contribuții/Vellion_Eagle|Fapte]] / [[Discuție_utilizator:Vellion_Eagle|Vorbe]] 11 iunie 2025 12:14 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 12:19 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66346== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66346|~2025-66346]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66346|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66346|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:23 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Ciucur .Andrei07c== Utilizatorul [[Utilizator:Ciucur .Andrei07c|Ciucur .Andrei07c]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Ciucur .Andrei07c|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Ciucur .Andrei07c|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:07 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == [[Wikipedia:Oversight|Oversight]] la [[Denis Drăguș]] și evaluare blocare [[Utilizator:~2025-65999]] == Au fost obscenități introduese de ~2025-65999 la [[Denis Drăguș]] și e nevoie de oversight și de evaluarea blocării. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 13:12 (EEST) :{{Realizat}}: Ascuns modificările obscene, avertizat utilizatorul în mod corespunzător. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:19 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-65719== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-65719|~2025-65719]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-65719|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-65719|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 18:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:17 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66098== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66098|~2025-66098]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66098|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66098|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 17:26 (EEST) Cu blocări pe 24 de ore la astfel de rebuturi umane, nu ajungeți nicăieri.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:28 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:32 (EEST) == [[Special:Contribu%C8%9Bii/Cristiseuitaculuneta]] == Introducere repetată, voită, de informații false.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:26 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:34 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Cosmin denis== Utilizatorul [[Utilizator:Cosmin denis|Cosmin denis]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Cosmin denis|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Cosmin denis|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 14:41 (EEST) :{{done|Blocat}} 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:08 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Davidcatalin223== Utilizatorul [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Davidcatalin223|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Davidcatalin223|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2025 20:37 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 iunie 2025 21:01 (EEST) == Uz de clone == [[Special:Contribuții/~2025-64719]] a menționat „erga omnes” pe {{diff2|17016745}}. Pe {{diff2|17019015}} un utilizator înregistrat, blocat în momentul de față, a recunoscut că el a scris „erga omnes”. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 22:01 (EEST) :{{Done|Blocat}} și clona anonimă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 23:34 (EEST) == Amenințări juridice == {{diff2|17018810}} și {{diff2|17018879}}. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 19:55 (EEST) :Să fie același cu [[Special:Contribuții/Catalinluk|Catalinluk]]?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:02 (EEST) :{{Done|Blocat}} nelimitat. Așteptăm noua clonă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:10 (EEST) == Vandalism după blocare == Utilizatorul ~2025-47869 iar a început să vandalizeze, nu știu sigur dacă trebuie blocat, dar sigur a acționat rău. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 19:32 (EEST) :A fost blocat de colegul Paloi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 10:42 (EEST) == [[Special:Contribuții/LovelyHuman223]] == Vandalism reluat în prima contribuție de după perioada blocării.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 iunie 2025 18:38 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 14 zile. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 18:40 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-62683 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-62683|~2025-62683]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-62683|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-62683|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2025 15:51 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:11 (EEST) == Propunere blocare utilizator ~2025-62348 == Acțiunile acestui utilizator au constituit doar vandalism, cred că se poate bloca. Glume aiurite. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 15:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:13 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-32268]] == Vandalisme repetate, chiar și după ce a fost avertizat până la ultimul nivel. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 30 mai 2025 11:01 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 11:06 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61963 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61963|~2025-61963]] a tot vandalizat Wikipedia, iar acum a ajuns la nivelul 5 de advertismente. Vă rog să îl blocați, până nu va mai acționa așa. [[Wikipedia:Buna Credință|Buna Credință]] a cam ieșit din discuție. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:22 (EEST) :{{done|Blocat}} pe termen nelimitat. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 29 mai 2025 22:32 (EEST) :: Bine că s-a rezolvat. Nici nu văzusem faptul că avea atâtea modificări distructive. Le-am tot anulat, dar când am dat pe Contribuții... --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61394 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61394|~2025-61394]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-61394|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-61394|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 14:19 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 14:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Grg8916742981 == Utilizatorul [[Utilizator:Grg8916742981|Grg8916742981]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Grg8916742981|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Grg8916742981|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 00:05 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 09:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59799 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59799|~2025-59799]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59799|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59799|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2025 00:06 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru un an. Vandal recidiv insistent - LTA din ciclul regelui Stefan T Moldoveanu, cu îmbâcsirea paginilor de discuții cu texte aiuristice. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 mai 2025 00:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59718 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59718|~2025-59718]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59718|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59718|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2025 22:26 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 mai 2025 22:45 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-58229|~2025-58229]] == Peste 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 21 mai 2025 21:05 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 21 mai 2025 23:01 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-54625|~2025-54625]] == 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 mai 2025 13:34 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 20 mai 2025 13:57 (EEST) == Utilizator care acționează greșit == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-54911|~2025-54911]] continuă să creeze pagini cu conținuut neenciclopedic, după ce a fost avertizat de două ori de [[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] (administrator), a făcut-o și a treia oară. Am nominalizat pagina pentru ștergere rapidă. Pagina: [[Tipuri de intrebari]].--[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 20:30 (EEST) :{{nerealizat}}. Blocarea se efectuează de obicei numai la a cincea abatere. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 18 mai 2025 20:51 (EEST) :: {{ping|Paloi Sciurala}} Nu voiam blocarea, ci să aduc la cunoștință. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 21:03 (EEST) :::Nu e necesar; cererea de ștergere rapidă intră în atenția administratorilor pe altă cale decât aici. Nu e nevoie să monitorizăm progresul avertizărilor cu fiecare cont care face modificări distructive. Dacă credeți că ajunge în punctul în care trebuie blocat, atunci deschideți o reclamație. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:35 (EEST) :::: Am înțeles. Voi monitoriza activitatea acestui cont eu singur, până în punctul în care trebuie blocat (dacă va fi nevoie de blocare). --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 11:18 (EEST) ::::: Îmi pare rău că mesajul de mai sus a sunat așa agresiv. Am uitat de [[Wikipedia:Buna_credință|buna credință]]... Îmi cer mii de scuze![[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 15:00 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Deva1995 == Utilizatorul [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Deva1995|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Deva1995|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 21:17 (EEST) :În plus, în contribuțiile din ultimele zile, utilizatorul a plasat în mai multe articole eticheta PDVN fără să își justifice acțiunile în paginile de discuție aferente. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 16 mai 2025 01:16 (EEST) ::{{Rezolvat}}: Blocat pentru 7 zile. Este a doua reclamație la adresa acestui utilizator într-un interval de mai puțin de două săptămâni, cu explicații neconvingătoare din partea sa. Ștergerile de conținut au continuat chiar și după actuala propunere de blocare. Această atitudine sfidătoare se adaugă acțiunilor mai largi întreprinse de utilizatorul reclamat, suspectate de partizanat politic și agravate în contextul actualei campanii electorale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 16 mai 2025 01:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-41895 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-41895|~2025-41895]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-41895|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-41895|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2025 15:13 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 mai 2025 15:21 (EEST) mqf72sr0errj69mib1wt8negonz13ce 17025036 17025035 2025-06-11T09:20:06Z Vellion Eagle 703557 /* Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-53870 */ 17025036 wikitext text/x-wiki <!-- VĂ RUGĂM SĂ NU ȘTERGEȚI ACESTE FORMATE: --> {{Dosare}} {{arhive reclamații}}{{cr|WP:REC}}{{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Reclamații/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 145 |maxarchivesize = 100k }} Această pagină este locul unde orice utilizator poate face '''reclamații''' cu privire la nereguli observate la Wikipedia, pentru ca [[Wikipedia:Administratori|administratorii]] sau ceilalți utilizatori să ia măsurile cuvenite. Înainte de a adăuga o reclamație aici vă rugăm să vedeți dacă nu cumva puteți rezolva problema singur: * În cazul articolelor cu probleme, fie corectați neajunsurile, fie semnalați-le urmând indicațiile de la [[Wikipedia:Nereguli]]. * În cazul utilizatorilor ale căror acțiuni sunt inadecvate, încercați mai întâi să discutați direct cu ei. O simplă explicație prietenească poate fi mai eficientă decât o [[Wikipedia:Blocare|blocare]]. Dacă știți deja soluția problemei puteți merge direct la una din paginile următoare, după caz: * [[Wikipedia:Cereri pentru protejarea paginilor]] -- pentru a cere protejarea sau semiprotejarea unei pagini atacate frecvent * [[Wikipedia:Pagini de șters]] -- pentru a propune ștergerea unei pagini cu un conținut irecuperabil * [[Wikipedia:Pagini de șters#Cereri de recuperare a paginilor șterse]] -- pentru a cere recuperarea unei pagini șterse În cazurile unde se impune intervenția urgentă a unui administrator căutați un [[Special:Listă utilizatori/sysop|administrator]] activ în [[Special:Recentchanges|lista de modificări recente]] și lăsați-i un mesaj pe pagina de discuții. '''Observații:''' * Reclamațiile trebuie însoțite de dovezi sau exemple concrete din care să rezulte încălcarea [[:Wikipedia:Listă de politici|politicilor]] Wikipediei. * Reclamațiile privitoare la comportamentul inadecvat al unui utilizator trebuie să includă dovezi că încercarea de a rezolva problema pe căi amiabile a eșuat. * Nu sunt acceptate mesaje noi într-o reclamație închisă. Pentru a face o reclamație introduceți o nouă secțiune cu un titlu sugestiv (de exemplu „Vandalism repetat”, „Atac la persoană” etc.) și explicați în ce constă problema. Pentru eficiență introduceți legături spre paginile vizate sau utilizatorii implicați. Plasați reclamația dumneavoastră nouă la începutul listei, '''deasupra''' celorlalte. <!-- Soluțiile de rezolvare ale reclamațiilor necesită intervenția unui administrator. Închiderea unei discuții - în cazul reclamațiilor complexe, tebuie semnalizată printr-un [[|format specific]]. După închiderea discuțiilor - de principiu continuarea acestora nu va mai fi acceptată. Fac execepție de la această regulă reclamațiile curente (cele simple, precum cele privitoare la vandalism, o nouă clonă ș.a.m.d).--> <center>'''Model de reclamație:'''</center> {| style="border:1px solid #888888; padding:1em" | <tt><nowiki>==Titlu==</nowiki></tt> <tt><nowiki>[[Utilizator:123.123.123.123]] a vandalizat de mai multe ori articolul [[Nume articol]]. L-am avertizat, dar nu încetează. ~~~~</nowiki></tt> |} [[Categorie:Pagini de serviciu|Reclamații]] {{Sfârșit tabel căsuțe}} == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-53870 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-53870|~2025-53870]] a primit Ultimul Advertisment acum o lună și se pare că a mai vandalizat odată la [[Partidul Social Democrat (România)]]. Cred că este nevoie de blocare. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] - [[Special:Contribuții/Vellion_Eagle|Fapte]] / [[Discuție_utilizator:Vellion_Eagle|Vorbe]] 11 iunie 2025 12:14 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 12:19 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66346== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66346|~2025-66346]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66346|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66346|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:23 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Ciucur .Andrei07c== Utilizatorul [[Utilizator:Ciucur .Andrei07c|Ciucur .Andrei07c]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Ciucur .Andrei07c|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Ciucur .Andrei07c|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:07 (EEST) :Blocat 24h. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:27 (EEST) == [[Wikipedia:Oversight|Oversight]] la [[Denis Drăguș]] și evaluare blocare [[Utilizator:~2025-65999]] == Au fost obscenități introduese de ~2025-65999 la [[Denis Drăguș]] și e nevoie de oversight și de evaluarea blocării. --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 13:12 (EEST) :{{Realizat}}: Ascuns modificările obscene, avertizat utilizatorul în mod corespunzător. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 13:19 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-65719== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-65719|~2025-65719]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-65719|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-65719|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 18:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:17 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-66098== Utilizatorul [[Utilizator:~2025-66098|~2025-66098]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-66098|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-66098|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 17:26 (EEST) Cu blocări pe 24 de ore la astfel de rebuturi umane, nu ajungeți nicăieri.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:28 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:32 (EEST) == [[Special:Contribu%C8%9Bii/Cristiseuitaculuneta]] == Introducere repetată, voită, de informații false.--Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 17:26 (EEST) :{{Done|Blocat}} 48 de ore.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 9 iunie 2025 17:34 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Cosmin denis== Utilizatorul [[Utilizator:Cosmin denis|Cosmin denis]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Cosmin denis|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Cosmin denis|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 14:41 (EEST) :{{done|Blocat}} 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:08 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Davidcatalin223== Utilizatorul [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Davidcatalin223|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Davidcatalin223|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2025 20:37 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 8 iunie 2025 21:01 (EEST) == Uz de clone == [[Special:Contribuții/~2025-64719]] a menționat „erga omnes” pe {{diff2|17016745}}. Pe {{diff2|17019015}} un utilizator înregistrat, blocat în momentul de față, a recunoscut că el a scris „erga omnes”. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 22:01 (EEST) :{{Done|Blocat}} și clona anonimă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 23:34 (EEST) == Amenințări juridice == {{diff2|17018810}} și {{diff2|17018879}}. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 7 iunie 2025 19:55 (EEST) :Să fie același cu [[Special:Contribuții/Catalinluk|Catalinluk]]?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:02 (EEST) :{{Done|Blocat}} nelimitat. Așteptăm noua clonă.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 7 iunie 2025 21:10 (EEST) == Vandalism după blocare == Utilizatorul ~2025-47869 iar a început să vandalizeze, nu știu sigur dacă trebuie blocat, dar sigur a acționat rău. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 19:32 (EEST) :A fost blocat de colegul Paloi. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 2 iunie 2025 10:42 (EEST) == [[Special:Contribuții/LovelyHuman223]] == Vandalism reluat în prima contribuție de după perioada blocării.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 iunie 2025 18:38 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 14 zile. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 18:40 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-62683 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-62683|~2025-62683]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-62683|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-62683|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2025 15:51 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:11 (EEST) == Propunere blocare utilizator ~2025-62348 == Acțiunile acestui utilizator au constituit doar vandalism, cred că se poate bloca. Glume aiurite. --[[Utilizator:VTDES|VTDES]] - [[Discuție Utilizator:VTDES|Discuție]] 1 iunie 2025 15:35 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 iunie 2025 17:13 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-32268]] == Vandalisme repetate, chiar și după ce a fost avertizat până la ultimul nivel. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 30 mai 2025 11:01 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 11:06 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61963 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61963|~2025-61963]] a tot vandalizat Wikipedia, iar acum a ajuns la nivelul 5 de advertismente. Vă rog să îl blocați, până nu va mai acționa așa. [[Wikipedia:Buna Credință|Buna Credință]] a cam ieșit din discuție. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:22 (EEST) :{{done|Blocat}} pe termen nelimitat. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 29 mai 2025 22:32 (EEST) :: Bine că s-a rezolvat. Nici nu văzusem faptul că avea atâtea modificări distructive. Le-am tot anulat, dar când am dat pe Contribuții... --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 29 mai 2025 22:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-61394 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-61394|~2025-61394]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-61394|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-61394|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 14:19 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 14:27 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Grg8916742981 == Utilizatorul [[Utilizator:Grg8916742981|Grg8916742981]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Grg8916742981|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Grg8916742981|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 00:05 (EEST) :{{rezolvat}} Blocat 24h. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 mai 2025 09:36 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59799 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59799|~2025-59799]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59799|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59799|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2025 00:06 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru un an. Vandal recidiv insistent - LTA din ciclul regelui Stefan T Moldoveanu, cu îmbâcsirea paginilor de discuții cu texte aiuristice. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 mai 2025 00:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-59718 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-59718|~2025-59718]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-59718|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-59718|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2025 22:26 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 24 mai 2025 22:45 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-58229|~2025-58229]] == Peste 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 21 mai 2025 21:05 (EEST) :{{done|Blocat}} pentru 24 de ore. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 21 mai 2025 23:01 (EEST) == [[Special:Contribuții/~2025-54625|~2025-54625]] == 5 vandalisme.--Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 mai 2025 13:34 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 20 mai 2025 13:57 (EEST) == Utilizator care acționează greșit == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-54911|~2025-54911]] continuă să creeze pagini cu conținuut neenciclopedic, după ce a fost avertizat de două ori de [[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] (administrator), a făcut-o și a treia oară. Am nominalizat pagina pentru ștergere rapidă. Pagina: [[Tipuri de intrebari]].--[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 20:30 (EEST) :{{nerealizat}}. Blocarea se efectuează de obicei numai la a cincea abatere. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 18 mai 2025 20:51 (EEST) :: {{ping|Paloi Sciurala}} Nu voiam blocarea, ci să aduc la cunoștință. --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 18 mai 2025 21:03 (EEST) :::Nu e necesar; cererea de ștergere rapidă intră în atenția administratorilor pe altă cale decât aici. Nu e nevoie să monitorizăm progresul avertizărilor cu fiecare cont care face modificări distructive. Dacă credeți că ajunge în punctul în care trebuie blocat, atunci deschideți o reclamație. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]<sup>[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]</sup> 19 mai 2025 10:35 (EEST) :::: Am înțeles. Voi monitoriza activitatea acestui cont eu singur, până în punctul în care trebuie blocat (dacă va fi nevoie de blocare). --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 11:18 (EEST) ::::: Îmi pare rău că mesajul de mai sus a sunat așa agresiv. Am uitat de [[Wikipedia:Buna_credință|buna credință]]... Îmi cer mii de scuze![[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 19 mai 2025 15:00 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului Deva1995 == Utilizatorul [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/Deva1995|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:Deva1995|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 21:17 (EEST) :În plus, în contribuțiile din ultimele zile, utilizatorul a plasat în mai multe articole eticheta PDVN fără să își justifice acțiunile în paginile de discuție aferente. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 16 mai 2025 01:16 (EEST) ::{{Rezolvat}}: Blocat pentru 7 zile. Este a doua reclamație la adresa acestui utilizator într-un interval de mai puțin de două săptămâni, cu explicații neconvingătoare din partea sa. Ștergerile de conținut au continuat chiar și după actuala propunere de blocare. Această atitudine sfidătoare se adaugă acțiunilor mai largi întreprinse de utilizatorul reclamat, suspectate de partizanat politic și agravate în contextul actualei campanii electorale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 16 mai 2025 01:50 (EEST) == Propunere de blocare a utilizatorului ~2025-41895 == Utilizatorul [[Utilizator:~2025-41895|~2025-41895]] a ajuns la nivelul 5 de avertismente și, conform politicilor, ar trebui blocat de un administrator. Verificați [[Special:Contribuții/~2025-41895|contribuțiile utilizatorului]] și [[Discuție Utilizator:~2025-41895|pagina sa de discuții]] pentru mai multe detalii asupra gravității situației.{{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].| ''Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[Discuție Utilizator:PatrocleBot|aici]].''|}}--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2025 15:13 (EEST) :{{Rezolvat}}: Blocat pentru 24 de ore. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 mai 2025 15:21 (EEST) cewlgq0rdhfkw9raxt5aj2fi6hghs01 0 286582 17023781 17023552 2025-06-10T13:00:42Z AlessioRO 635797 /* Demografie */ 17023781 wikitext text/x-wiki '''Berlești''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bârzeiu, Gorj|Bârzeiu]], [[Berlești, Gorj|Berlești]] (reședința), [[Gâlcești, Gorj|Gâlcești]], [[Lihulești, Gorj|Lihulești]], [[Pârâu Viu, Gorj|Pârâu Viu]], [[Scrada, Gorj|Scrada]] și [[Scurtu, Gorj|Scurtu]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | pushpin_map = România | latd = 44 | latm = 55 | latNS = N | longd = 23 | longm = 40 | longEV = E }} == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Berlești |label1=Români|value1=93.58|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.42|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Berlești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=92.94|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.54|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.53|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Berlești se ridică la 1.869 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.149 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,58%), iar pentru 6,42% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (92,94%), iar pentru 6,53% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Berlești făcând parte din comuna Scarda. Pe teritoriul comunei funcționau comunele Scrada (în plasa Gilort a [[județul Gorj (interbelic)|județului Gorj]]) și Bârseiul de Pădure (în plasa Amaradia din același județ). Comuna Scrada era alcătuită din satele Berlești, Gâlcești și Scrada, având o populație de 1258 de locuitori. În comună exista o școală mixtă și trei biserici.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Scarda, com. rur.|volum=5|pagini=361}}</ref> Comuna Bâreziul de Pădure era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, având o populație de 1230 de locuitori. În comună funcționa trei biserici și o școală frecventată de 30 de elevi.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Bîreziul-de-Pădure, com. rur.|volum=1|pagini=459}}</ref> În 1925, teritoriul actual al comunei, era împărțit între comunele Bâreziu și Scarda. Conform Anuarului Socec, comuna Bâreziu făcea parte din plasa Hurezeanu a aceluiași județ, având o populație de 1545 de locuitori (în satele Bâreziu, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu). Comuna Scrada își păstrează componența, făcea parte din aceiași plasă și avea o populație de 1484 de locuitori.<ref name="Socec_Scrada>{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Scrada|pagină-link=363|pagină=355|volum=4}}</ref><ref name="Socec_Bâreziu">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Bâreziu|pagină-link=352|pagină=344|volum=4}}</ref> În anul 1931, comuna Bâreziu recăpătă numele de ''Bâreziu de Pădure'', și era împărțită în satele Bâreziu, Glăvani, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=179}}</ref> În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Târgu Cărbunești a [[regiunea Gorj|regiunii Gorj]], raion care doi ani mai târziu a fost arondat [[regiunea Craiova|regiunii Craiova]], și apoi (după 1960), [[regiunea Oltenia|regiunii Oltenia]]. Între timp, comuna Bâreziu de Pădure este din nou redenumit în ''Bâreziu''. În anul 1968, comunele au fost transferate la [[județul Gorj]], iar toate satele au fost incluse în satul Berlești, formându-se comuna Berlești, cu reședința în satul cu același nume. Tot atunci, satul Paschii este desființat și contopit cu satul Lihulești, iar satul Glăvani este desființat și contopit cu satul Pârâu Viu.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Berlești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} ==Vezi și== * [[Biserica de lemn din Pârâu Viu]] == Note == <references /> {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Berlești]] cyx3l68t92pvxdzvxk686kdxxnr1tqk 17023782 17023781 2025-06-10T13:01:25Z AlessioRO 635797 /* Istorie */ 17023782 wikitext text/x-wiki '''Berlești''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bârzeiu, Gorj|Bârzeiu]], [[Berlești, Gorj|Berlești]] (reședința), [[Gâlcești, Gorj|Gâlcești]], [[Lihulești, Gorj|Lihulești]], [[Pârâu Viu, Gorj|Pârâu Viu]], [[Scrada, Gorj|Scrada]] și [[Scurtu, Gorj|Scurtu]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | pushpin_map = România | latd = 44 | latm = 55 | latNS = N | longd = 23 | longm = 40 | longEV = E }} == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Berlești |label1=Români|value1=93.58|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.42|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Berlești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=92.94|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.54|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.53|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Berlești se ridică la 1.869 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.149 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,58%), iar pentru 6,42% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (92,94%), iar pentru 6,53% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Berlești făcând parte din comuna Scarda. Pe teritoriul comunei funcționau comunele Scrada (în plasa Gilort a [[județul Gorj (interbelic)|județului Gorj]]) și Bârseiul de Pădure (în plasa Amaradia din același județ). Comuna Scrada era alcătuită din satele Berlești, Gâlcești și Scrada, având o populație de 1258 de locuitori. În comună exista o școală mixtă și trei biserici.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Scarda, com. rur.|volum=5|pagini=361}}</ref> Comuna Bâreziul de Pădure era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, având o populație de 1230 de locuitori. În comună funcționa trei biserici și o școală frecventată de 30 de elevi.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Bîreziul-de-Pădure, com. rur.|volum=1|pagini=459}}</ref> În 1925, teritoriul actual al comunei, era împărțit între comunele Bâreziu și Scarda. Conform Anuarului Socec, comuna Bâreziu făcea parte din plasa Hurezeanu a aceluiași județ, având o populație de 1545 de locuitori (în satele Bâreziu, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu). Comuna Scrada își păstrează componența, făcea parte din aceiași plasă și avea o populație de 1484 de locuitori.<ref name="Socec_Scrada>{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Scrada|pagină-link=363|pagină=355|volum=4}}</ref><ref name="Socec_Bâreziu">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Bâreziu|pagină-link=352|pagină=344|volum=4}}</ref> În anul 1931, comuna Bâreziu recăpătă numele de ''Bâreziu de Pădure'', și era împărțită în satele Bâreziu, Glăvani, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=179}}</ref> În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Târgu Cărbunești a [[regiunea Gorj|regiunii Gorj]], raion care doi ani mai târziu a fost arondat [[regiunea Craiova|regiunii Craiova]], și apoi (după 1960), [[regiunea Oltenia|regiunii Oltenia]]. Între timp, comuna Bâreziu de Pădure este din nou redenumit în ''Bâreziu''. În anul 1968, comunele au fost transferate la [[județul Gorj]], iar toate satele au fost incluse în satul Berlești, formându-se comuna Berlești, cu reședința în satul cu același nume. Tot atunci, satul Paschii este desființat și contopit cu satul Lihulești, iar satul Glăvani este desființat și contopit cu satul Pârâu Viu.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Monumente istorice == == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Berlești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} ==Vezi și== * [[Biserica de lemn din Pârâu Viu]] == Note == <references /> {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Berlești]] e8zuj4rps0j1rz49rk19zw46v5mkame 17023785 17023782 2025-06-10T13:04:15Z AlessioRO 635797 /* Monumente istorice */ 17023785 wikitext text/x-wiki '''Berlești''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bârzeiu, Gorj|Bârzeiu]], [[Berlești, Gorj|Berlești]] (reședința), [[Gâlcești, Gorj|Gâlcești]], [[Lihulești, Gorj|Lihulești]], [[Pârâu Viu, Gorj|Pârâu Viu]], [[Scrada, Gorj|Scrada]] și [[Scurtu, Gorj|Scurtu]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | pushpin_map = România | latd = 44 | latm = 55 | latNS = N | longd = 23 | longm = 40 | longEV = E }} == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Berlești |label1=Români|value1=93.58|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.42|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Berlești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=92.94|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.54|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.53|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Berlești se ridică la 1.869 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.149 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,58%), iar pentru 6,42% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (92,94%), iar pentru 6,53% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Berlești făcând parte din comuna Scarda. Pe teritoriul comunei funcționau comunele Scrada (în plasa Gilort a [[județul Gorj (interbelic)|județului Gorj]]) și Bârseiul de Pădure (în plasa Amaradia din același județ). Comuna Scrada era alcătuită din satele Berlești, Gâlcești și Scrada, având o populație de 1258 de locuitori. În comună exista o școală mixtă și trei biserici.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Scarda, com. rur.|volum=5|pagini=361}}</ref> Comuna Bâreziul de Pădure era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, având o populație de 1230 de locuitori. În comună funcționa trei biserici și o școală frecventată de 30 de elevi.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Bîreziul-de-Pădure, com. rur.|volum=1|pagini=459}}</ref> În 1925, teritoriul actual al comunei, era împărțit între comunele Bâreziu și Scarda. Conform Anuarului Socec, comuna Bâreziu făcea parte din plasa Hurezeanu a aceluiași județ, având o populație de 1545 de locuitori (în satele Bâreziu, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu). Comuna Scrada își păstrează componența, făcea parte din aceiași plasă și avea o populație de 1484 de locuitori.<ref name="Socec_Scrada>{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Scrada|pagină-link=363|pagină=355|volum=4}}</ref><ref name="Socec_Bâreziu">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Bâreziu|pagină-link=352|pagină=344|volum=4}}</ref> În anul 1931, comuna Bâreziu recăpătă numele de ''Bâreziu de Pădure'', și era împărțită în satele Bâreziu, Glăvani, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=179}}</ref> În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Târgu Cărbunești a [[regiunea Gorj|regiunii Gorj]], raion care doi ani mai târziu a fost arondat [[regiunea Craiova|regiunii Craiova]], și apoi (după 1960), [[regiunea Oltenia|regiunii Oltenia]]. Între timp, comuna Bâreziu de Pădure este din nou redenumit în ''Bâreziu''. În anul 1968, comunele au fost transferate la [[județul Gorj]], iar toate satele au fost incluse în satul Berlești, formându-se comuna Berlești, cu reședința în satul cu același nume. Tot atunci, satul Paschii este desființat și contopit cu satul Lihulești, iar satul Glăvani este desființat și contopit cu satul Pârâu Viu.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Monumente istorice == [[File:RO GJ Parau Viu 28.jpg|thumb|[[Biserica de lemn din Pârâu Viu|Biserica de lemn „Sf. Voievozi”]] din satul Pârâu Viu]] Singurul monument istoric din comuna Berlești, inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Gorj]] este [[Biserica de lemn din Pârâu Viu|Biserica de lemn „Sf. Voievozi”]] din satul Pârâu Viu. == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Berlești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} ==Vezi și== * [[Biserica de lemn din Pârâu Viu]] == Note == <references /> {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Berlești]] icr33rkqbeiydsyd8pbn2pbuw4hkg7d 17023787 17023785 2025-06-10T13:04:54Z AlessioRO 635797 /* Monumente istorice */ 17023787 wikitext text/x-wiki '''Berlești''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bârzeiu, Gorj|Bârzeiu]], [[Berlești, Gorj|Berlești]] (reședința), [[Gâlcești, Gorj|Gâlcești]], [[Lihulești, Gorj|Lihulești]], [[Pârâu Viu, Gorj|Pârâu Viu]], [[Scrada, Gorj|Scrada]] și [[Scurtu, Gorj|Scurtu]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | pushpin_map = România | latd = 44 | latm = 55 | latNS = N | longd = 23 | longm = 40 | longEV = E }} == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Berlești |label1=Români|value1=93.58|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.42|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Berlești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=92.94|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.54|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.53|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Berlești se ridică la 1.869 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.149 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,58%), iar pentru 6,42% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (92,94%), iar pentru 6,53% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Berlești făcând parte din comuna Scarda. Pe teritoriul comunei funcționau comunele Scrada (în plasa Gilort a [[județul Gorj (interbelic)|județului Gorj]]) și Bârseiul de Pădure (în plasa Amaradia din același județ). Comuna Scrada era alcătuită din satele Berlești, Gâlcești și Scrada, având o populație de 1258 de locuitori. În comună exista o școală mixtă și trei biserici.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Scarda, com. rur.|volum=5|pagini=361}}</ref> Comuna Bâreziul de Pădure era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, având o populație de 1230 de locuitori. În comună funcționa trei biserici și o școală frecventată de 30 de elevi.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Bîreziul-de-Pădure, com. rur.|volum=1|pagini=459}}</ref> În 1925, teritoriul actual al comunei, era împărțit între comunele Bâreziu și Scarda. Conform Anuarului Socec, comuna Bâreziu făcea parte din plasa Hurezeanu a aceluiași județ, având o populație de 1545 de locuitori (în satele Bâreziu, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu). Comuna Scrada își păstrează componența, făcea parte din aceiași plasă și avea o populație de 1484 de locuitori.<ref name="Socec_Scrada>{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Scrada|pagină-link=363|pagină=355|volum=4}}</ref><ref name="Socec_Bâreziu">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Bâreziu|pagină-link=352|pagină=344|volum=4}}</ref> În anul 1931, comuna Bâreziu recăpătă numele de ''Bâreziu de Pădure'', și era împărțită în satele Bâreziu, Glăvani, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=179}}</ref> În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Târgu Cărbunești a [[regiunea Gorj|regiunii Gorj]], raion care doi ani mai târziu a fost arondat [[regiunea Craiova|regiunii Craiova]], și apoi (după 1960), [[regiunea Oltenia|regiunii Oltenia]]. Între timp, comuna Bâreziu de Pădure este din nou redenumit în ''Bâreziu''. În anul 1968, comunele au fost transferate la [[județul Gorj]], iar toate satele au fost incluse în satul Berlești, formându-se comuna Berlești, cu reședința în satul cu același nume. Tot atunci, satul Paschii este desființat și contopit cu satul Lihulești, iar satul Glăvani este desființat și contopit cu satul Pârâu Viu.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Monumente istorice == [[File:RO GJ Parau Viu 28.jpg|thumb|[[Biserica de lemn din Pârâu Viu|Biserica de lemn „Sf. Voievozi”]] din satul Pârâu Viu]] Singurul monument istoric din comuna Berlești, inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Gorj]] este [[Biserica de lemn din Pârâu Viu|Biserica de lemn „Sf. Voievozi”]] din satul Pârâu Viu, care a mai fost renovată în anul [[1974]]. == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Berlești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} ==Vezi și== * [[Biserica de lemn din Pârâu Viu]] == Note == <references /> {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Berlești]] 3w1pd8wzy22hgf9pjnxsxzd8m2328xe 17024140 17023787 2025-06-10T16:47:46Z AlessioRO 635797 /* Istorie */ 17024140 wikitext text/x-wiki '''Berlești''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bârzeiu, Gorj|Bârzeiu]], [[Berlești, Gorj|Berlești]] (reședința), [[Gâlcești, Gorj|Gâlcești]], [[Lihulești, Gorj|Lihulești]], [[Pârâu Viu, Gorj|Pârâu Viu]], [[Scrada, Gorj|Scrada]] și [[Scurtu, Gorj|Scurtu]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | pushpin_map = România | latd = 44 | latm = 55 | latNS = N | longd = 23 | longm = 40 | longEV = E }} == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Berlești |label1=Români|value1=93.58|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.42|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Berlești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=92.94|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.54|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=6.53|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Berlești se ridică la 1.869 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 2.149 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,58%), iar pentru 6,42% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (92,94%), iar pentru 6,53% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Berlești făcând parte din comuna Scarda. Pe teritoriul comunei funcționau comunele Scrada (în plasa Gilort a [[județul Gorj (interbelic)|județului Gorj]]) și Bârseiul de Pădure (în plasa Amaradia din același județ). Comuna Scrada era alcătuită din satele Berlești, Gâlcești și Scrada, având o populație de 1258 de locuitori. În comună exista o școală mixtă și trei biserici.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Scarda, com. rur.|volum=5|pagini=361}}</ref> Comuna Bâreziul de Pădure era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, având o populație de 1230 de locuitori. În comună funcționa trei biserici și o școală frecventată de 30 de elevi.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Bîreziul-de-Pădure, com. rur.|volum=1|pagini=459}}</ref> În 1925, teritoriul actual al comunei, era împărțit între comunele Bâreziu și Scarda. Conform Anuarului Socec, comuna Bâreziu făcea parte din plasa Hurezeanu a aceluiași județ, având o populație de 1545 de locuitori (în satele Bâreziu, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu). Comuna Scrada își păstrează componența, făcea parte din aceiași plasă și avea o populație de 1484 de locuitori.<ref name="Socec_Scrada>{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Scrada|pagină-link=363|pagină=355|volum=4}}</ref><ref name="Socec_Bâreziu">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Bâreziu|pagină-link=352|pagină=344|volum=4}}</ref> În anul 1931, comuna Bâreziu recăpătă numele de ''Bâreziu de Pădure'', și era împărțită în satele Bâreziu, Glăvani, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu.<ref name="tablou_1931">{{Citat revistă|journal=Monitorul oficial și imprimeriile statului|title=[[:File:1931 - Tablou de regruparea comunelor rurale.pdf|Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale]]|issue=161|date=15 iulie 1931|pages=179}}</ref> În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Târgu Cărbunești a [[regiunea Gorj|regiunii Gorj]], raion care doi ani mai târziu a fost arondat [[regiunea Craiova|regiunii Craiova]], și apoi (după 1960), [[regiunea Oltenia|regiunii Oltenia]]. Între timp, comuna Bâreziu de Pădure este din nou redenumit în ''Bârzeiu''. În anul 1968, comunele au fost transferate la [[județul Gorj]], iar toate satele au fost incluse în satul Berlești, formându-se comuna Berlești, cu reședința în satul cu același nume. Tot atunci, satul Paschii este desființat și contopit cu satul Lihulești, iar satul Glăvani este desființat și contopit cu satul Pârâu Viu.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Monumente istorice == [[File:RO GJ Parau Viu 28.jpg|thumb|[[Biserica de lemn din Pârâu Viu|Biserica de lemn „Sf. Voievozi”]] din satul Pârâu Viu]] Singurul monument istoric din comuna Berlești, inclus în [[lista monumentelor istorice din județul Gorj]] este [[Biserica de lemn din Pârâu Viu|Biserica de lemn „Sf. Voievozi”]] din satul Pârâu Viu, care a mai fost renovată în anul [[1974]]. == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Berlești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} ==Vezi și== * [[Biserica de lemn din Pârâu Viu]] == Note == <references /> {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Berlești]] b22t86d0oesxsbhgs2omhfrrkwcono3 0 286648 17024150 17022444 2025-06-10T16:54:59Z AlessioRO 635797 /* Istorie */ 17024150 wikitext text/x-wiki '''Bengești-Ciocadia''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Gorj]], [[Oltenia]], [[România]], formată din satele [[Bălcești, Gorj|Bălcești]], [[Bengești, Gorj|Bengești]] (reședința), [[Bircii, Gorj|Bircii]] și [[Ciocadia, Gorj|Ciocadia]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | latd = 45 | latm = 4 | latNS = N | longd = 23 | longm = 36 | longEV = E | pushpin_map = România }} == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Bengești-Ciocadia |label1=Români|value1=77.59|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=14.82|color2=#80ffff |label3=Alte etnii|value3=0|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=7.59|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Bengești-Ciocadia |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=90.89|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.58|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=8.53|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Bengești-Ciocadia se ridică la 3.083 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.116 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (77,59%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (14,82%), iar pentru 7,59% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (90,89%), iar pentru 8,53% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{Commons|Category:Bengești-Ciocadia, Gorj}} == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, funcționau comunele Bengești și Ciocadia (în plasa Amaradia a [[județul Gorj (interbelic)|județului Gorj]]), iar satul Bălcești făcea parte din comuna Cârligei. Comuna Bengești era alcătuită din satele Bengeștii de Jos, Bengeștii de Miijloc (reședința), Bengeștii de Sus și Bircii, având o populație de 1460 de locuitori. În comună exista trei biserici și o școală frecventată de 36 de elevi (dintre care o singură fată).<ref>{{Citat MDGR|titlu=Bengești, com. rur.|volum=1|pagini=367}}</ref> Comuna Ciocadia era alcătuită din satele Ciocadia și Huluba, având o populație de 835 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și o școală mixtă frecventată de 22 de elevi.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Ciocadia, com. rur.|volum=2|pagini=413}}</ref> Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Bengești în plasa Cărbunești, și comuna Ciocadia în plasa Novaci (ambele din același județ). Comuna Bengești avea o populație de 1596 de locuitori, iar comuna Ciocadia avea o populație de 1166 de locuitori (doar în satul cu același nume).<ref name="Socec_Bengești">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Bengești|pagină-link=352|pagină=344|volum=4}}</ref><ref name="Socec_Ciocadia">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Ciocadia|pagină-link=355|pagină=347|volum=4}}</ref> În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Târgu Cărbunești a [[regiunea Gorj|regiunii Gorj]], raion care doi ani mai târziu a fost arondat [[regiunea Craiova|regiunii Craiova]], și apoi (după 1960), [[regiunea Oltenia|regiunii Oltenia]]. În anul 1968, comunele au fost transferate [[județul Gorj|județului Gorj]], și au fost contopite formând comuna Bengești-Ciocadia. Tot atunci, satul Bengeștii de Miijloc, primește numele de ''Bengești'', care devine și reședința comunei, iar satele Bengeștii de Jos și Bengeștii de Sus sunt desființate și contopite cu satul Bengești. Comunei îi se alipește și satul Bălcești, de la comuna Cârligei, desființată.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Bengești-Ciocadia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_gj_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 3 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 3 }} ==Vezi și== * [[Biserica de lemn din Ciocadia]] * [[Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Ciocadia]] == Note == <references /> {{Comune-Gorj}} [[Categorie:Comune din județul Gorj|Bengești-Ciocadia]] thlbtzy344r8vwrv9wy2y6ss0gc8lxt 0 286942 17024474 16501468 2025-06-10T20:42:37Z ~2025-61793 701558 17024474 wikitext text/x-wiki '''Digimon''' ([[1998]], Toei Animation) este un serial anime de 54 de episoade adresat copiilor, dar și tuturor iubitorilor genului. Inițial, acesta a fost suspectat pentru copie de desfășurare a acțiunii a serialului [[Pokémon]], însă s-a dovedit că poate face audiență mult mai mare. Toei Animation acum până în prezent 10 sezoane din Digimon : * [[Aventurile lui Digimon]] * [[Digimon Adventure 02]] * [[Digimon Tamers]] * [[Digimon Frontier]] * [[Digimon Savers]] * [[Digimon Xros Wars]] * [[Digimon Universe: App Monsters]] * [[Aventurile lui Digimon]] (2020) * [[Digimon Ghost Game]] * [[Digimon Beatbreak]] Țara în care serialele "Digital Monsters" au avut parte de cea mai mare vânzare de produse și audiență a fost [[Germania]], fiind difuzat pe canalul national RTL 2. Digimon prezintă aventurile unor copii în Lumea Digitală (Digital World), fiind aleși special pentru a lupta alături de digimoni. Aceștia primesc un digivice, un obiect cu ajutorul căruia pot face monștrii digitali sa evolueze în următorul nivel. Scopul lor este de a salva [[Terra]], cât și Lumea Digitală din mainile răului. == Nivele de evoluție == * Egg-Digimon * Level Fresh * Level In-Training * Level Rookie * Level Champion * Level Ultimate * Level Mega ==Difuzare== *{{Flagicon|Japan}} [[Fuji TV]], [[TV Asahi]], [[TV Tokyo]] *{{Flagicon|USA}} [[Fox Kids]], [[Jetix]], [[Disney XD]], [[Nickelodeon]], [[Nicktoons (Statele Unite)|Nicktoons]], [[Vortexx]] *{{Flagicon|Canada}} [[YTV]] *{{Flagicon|Italy}} [[Rai 2]] *{{Flagicon|France}} [[TF1]], [[Fox Kids|Fox Kids Franța]] *{{Flagicon|Spain}} [[TVE2]], [[Jetix]] *{{Flagicon|Belgium}} [[Toon Disney]] *{{Flagicon|Switzerland}} [[Fox Kids]] *{{Flagicon|India}} [[Fox Kids]] *{{Flagicon|Germany}} [[RTL II]], [[Fox Kids]], [[Tele 5]] *{{Flagicon|Romania}} [[A+ Anime]], [[TVR]], [[Pro TV]] == Industria de jocuri Digimon == Aceasta este constituită de seriile ''Digimon Battle Arena'' pentru PlayStation 2, dar și de MMO-ul koreean ''Digimon RPG''. {{ciot-anime-manga}} [[Categorie:Seriale anime]] [[Categorie:Serii manga]] [[Categorie:Serii anime și manga]] [[Categorie:Filme Toei Animation]] 0zpe5kqvgt65u3po6kjynuzr5z5b8i8 0 289616 17024932 16996293 2025-06-11T06:30:59Z Nicolae Coman 41997 introducere capitol nou ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17024932 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | descriere_hartă = Localizarea comunei în cadrul județului | hartă = Viseu de Jos jud Maramures.svg | lider_titlu = Primar | componenta_tip = Sate componente | componenta_stil = para }}'''Vișeu de Jos''' (în [[maghiară]]: ''Alsóvisó'', în [[germană]]: ''Unterwischau'') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Maramureș]], [[Transilvania]], [[România]], formată numai din satul de reședință cu același nume.<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Vișeu de Jos |label1=Români|value1=93.05|color1=#8080ff |label2=Romi|value2=3.18|color2=#80ffff |label3=Alte etnii|value3=0.19|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=3.57|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Vișeu de Jos |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=87.78|color1=#8080ff |label2=Adventiști|value2=4.85|color2=#ffafaf |label3=Greco-catolici|value3=2.03|color3=#ff80ff |label4=Penticostali|value4=1.06|color4=#80ffff |label5=Alte religii|value5=0.44|color5=#555555 |label6=Necunoscută|value6=3.84|color6=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Vișeu de Jos se ridică la 5.212 locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 4.934 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,05%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (3,18%), iar pentru 3,57% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (87,78%), cu minorități de [[Adventism|adventiști]] (4,85%), [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]] (2,03%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (1,06%), iar pentru 3,84% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> {{clear|left}} == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Vișeu de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_mm_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 7 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = USR | nume_complet3 = Uniunea Salvați România | mandate3 = 1 }} == Personalități născute aici == * [[Gavril Coman]] ([[1883]] - [[1952]]), delegat în [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]]; * [[:en:Gheorghe Bodo|Gheorghe Bodo]] ([[1923]] – [[2004]]), [[fotbal]]ist. == Note == <references /> == Vezi și == * [[Munții Maramureșului (sit SCI)|Munții Maramureșului]] (sit de importanță comunitară) {{Comune-Maramureș}} [[Categorie:Sate din județul Maramureș|Vișeu de Jos]] [[Categorie:Comune din județul Maramureș|Vișeu de Jos]] oughgcszmnwmirymi8tq8qvwm22kcen 0 293684 17024962 16661633 2025-06-11T07:28:36Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024962 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Editură | nume = Rao | culoare = #dda520; | imagine =Editura_RAO.jpg | descriere = | grup = Grupul Editorial Rao | status = Activă | fondat_in = 1993 | fondat_de = | sediu = București, str. Bârgăului, 9-11, București | distributie = națională și internațională (prin [[Amazon.com]]) | publicatii = | gen = | acronim = | website = raobooks.com }} Editura '''Rao''', fondată în 1993, devenită între timp grupul editorial Rao, cu două filiale, Rao Enciclopedic și Rao International este o editură din [[România]]. Directorul editurii este Ovidiu Enculescu. == Prezentare == La început editura s-a specializat în traduceri din limbi străine, există totuși și câteva cărți scrise de autori români. Editura publică autori prestigioși a unor bestselleruri internaționale precum [[Agatha Christie]], [[Dean Koontz]], [[Stephenie Meyer]], [[Christopher Paolini]], [[Jonathan Stroud]], [[Elizabeth Kostova]], [[Dan Brown]], [[Susanna Clarke]] și [[R. L. Stine]]. Editura Rao s-a specializat și în traduceri din literatura universală, cu autori ca [[Thomas Mann]], [[Jean Paul Sartre]], [[Gabriel Garcia Marquez]], [[Hermann Hesse]], [[Fiodor Dostoievski]], [[Andrė Gide]], [[Marcel Proust]], [[Andrė Malraux]], [[Franz Kafka]], publicați în colecțiile Rao classic sau Opere XX, dar și în editarea sau a unor cărți cu profiluri foarte diverse, a unor enciclopedii pentru copii, sau a unor albume de artă. Printre autorii români publicați de editura Rao se numără: [[Leo Butnaru|Leon Butnaru]], [[Ciprian Enea]], Ion Vera, [[Adrian Năstase]], [[Adrian Onciu]], [[Ștefan Mitroi]], [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]], Dumitru Popescu, [[Eugen Ovidiu Chirovici]], Dinu Săraru, Liviu Maior, Flaviu George Predescu, Mihai Retegan, Nicolae Radu, Dumitru Preda. == Controverse == În anul 2012, editura Rao a fost dată în judecată de către editura britanică [[Thames & Hudson]] pentru neplata unor creanțe<ref>[http://www.dailybusiness.ro/stiri-lifestyle/o-mare-editura-britanica-cere-insolventa-rao-73360/ O mare editura britanica cere insolventa Rao] ''LifeStyle''</ref>.În același ani a fost dată în judecată și de către un traducător român, Laura Frunză, care a tradus peste douăzeci de cărți pentru Rao<ref>[http://laurafrunza.com/2012/02/16/o-poveste-cu-un-traducator-si-o-editura/ O poveste cu un traducător și o editură] ''[[Laura Frunza]]''</ref>. Motivul invocat în instanță a fost neplata mai multor traduceri. Acțiunea i-a fost respinsă "din cauza unui viciu de procedură"<ref>[http://voxpublica.realitatea.net/life/editura-rao-si-bataia-de-joc-la-adresa-traducatorilor-74694.html Editura RAO și bătaia de joc la adresa traducătorilor] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131213014734/http://voxpublica.realitatea.net/life/editura-rao-si-bataia-de-joc-la-adresa-traducatorilor-74694.html |date=2013-12-13 }} ''Voxpublica''</ref>. La rândul ei, traducătoarea a fost acuzată că a muncit la negru pentru editură. Într-un interviu pentru [[Critic Atac]]<ref>[http://www.criticatac.ro/14792/interviu-cu-traductoare-inelat-de-editura-rao/ Interviu cu o traducătoare înșelată de editura RAO]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.criticatac.ro/14792/interviu-cu-traductoare-inelat-de-editura-rao/ }} ''Critic Atac''</ref>, Laura Frunză a respins acuzațiile respective. Ca o consecință a demersului ei, mai mulți traducători s-au coagulat într-o acțiune comună pentru a sensibiliza opinia publică<ref>[http://traducatorprofesionist.blogspot.ro/2013/12/rao-nu-si-plateste-traducatorii.html RAO nu-și plătește traducătorii] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131207035601/http://traducatorprofesionist.blogspot.ro/2013/12/rao-nu-si-plateste-traducatorii.html |date=2013-12-07 }} ''Mihaela Buruiana''</ref><ref>[http://boladenieve78.wordpress.com/2009/02/08/sondaj-am-tradus-pentru-rao/ Sondaj: am tradus pentru Rao]</ref><ref>[http://cristinaandrei.blogspot.ro/2012/02/depreciatorii.html Protest față de editurile rău-platnice: RUȘINE, RAO!]</ref><ref>[http://laszloal.wordpress.com/2012/05/26/alte-tepe-de-la-rao/ Scrisoare deschisă Directorului Editurii RAO]</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.raobooks.com www.raobooks.com] - Site web oficial * [http://laurafrunza.com/2012/06/21/rao-si-traducatorii-neplatiti-un-nou-capitol/ Laura Frunza - Rao și traducătorii neplătiți] * [http://www.amosnews.ro/arhiva/editura-rao-dupa-15-ani-09-11-2008 Editura RAO, după 15 ani], 9 noiembrie 2008, Tudor Cristian, ''Amos News'' {{Ciot-editură}} {{Edituri românești}} {{DEFAULTSORT:Rao, Editura}} [[Categorie:Fondări în 1993]] [[Categorie:Edituri care publică în limba română]] [[Categorie:Edituri din arealul limbii române]] [[Categorie:Edituri din România]] [[Categorie:Edituri din România și Republica Moldova]] a5xmw226p5binycn7jc6vwmindnvt5r 0 293787 17024949 17023509 2025-06-11T06:51:18Z Florpoid 694672 /* Educație și cultură */ 17024949 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Crisan judetul Tulcea.jpg | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | densitate = 3,23 }} '''Crișan''' (în [[rusă]]: ''Кришан'', în [[ucraineană]]: ''Крiшан'') este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Tulcea]], [[Dobrogea de Nord|Dobrogea]], [[România]], formată din satele [[Caraorman, Tulcea|Caraorman]], [[Crișan, Tulcea|Crișan]] (reședința) și [[Mila 23, Tulcea|Mila 23]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Crișan |label1=Români|value1=77.47|color1=#8080ff |label2=Ruși lipoveni|value2=9.71|color2=#ffafaf |label3=Ucraineni|value3=5.86|color3=#ffff80 |label4=Alte etnii|value4=0.37|color4=#555555 |label5=Necunoscută|value5=6.59|color5=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Crișan |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=65.75|color1=#8080ff |label2=Creștini de rit vechi|value2=25.73|color2=#c0c03f |label3=Alte religii|value3=1.28|color3=#555555 |label4=Necunoscută|value4=7.23|color4=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Crișan se ridică la 1.092 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 1.228 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (77,47%), cu minorități de [[Lipoveni|ruși lipoveni]] (9,71%) și [[Ucrainenii din România|ucraineni]] (5,86%), iar pentru 6,59% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (65,75%), cu o minoritate de [[Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România|creștini de rit vechi]] (25,73%), iar pentru 7,23% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Crișan este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_tl_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 5 | nume_scurt2 = PNL | nume_complet2 = Partidul Național Liberal | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = USR | nume_complet3 = Uniunea Salvați România | mandate3 = 1 | nume_scurt4 = UUR | nume_complet4 = Uniunea Ucrainenilor din România | mandate4 = 1 }} == Așezare geografică == '''Comuna Crișan''' este amplasată în zona de est a județului Tulcea, în Delta Dunării, delimitată de următoarele teritorii comunale: la nord teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche și al comunei C.A. Rosetti; la sud teritoriul administrativ al comunei Sf. Gheorghe; la vest teritoriul administrativ al comunei Murighiol și al comunei Maliuc și la est teritoriul administrativ al orașului Sulina. Pe direcția est-vest comuna Crișan este străbătută de brațul Sulina. În prezent, '''comuna Crișan''' este compusă din următoarele unități teritorial-administrative: '''Crișan''' - reședința de comună, '''Caraorman''', situat la 6 MM față de reședința de comună, '''Mila 23''', situat la 5,5 MM față de reședința de comună. Are o întindere de peste 7 km și reprezintă un veritabil nod de plecare spre localități din toată Delta astfel: spre nord către Chilia Veche, balta Matita, Mila 23, spre sud către satul Caraorman și brațul Sfântu Gheorghe, spre vest către Tulcea, iar spre est către Sulina. Legătura cu Tulcea și cu Sulina se realizează cu nave rapide și clasice. Sunt ierni când localitatea rămâne izolată din cauza sloiurilor care curg pe Dunăre. Pe raza comunei Crișan, cele mai multe vestigii arheologice au fost descoperite pe grindul Caraorman, pe care se află și satul cu același nume. Solul ce coboară până la 44 m, se compune din nisipuri cuarțoase, grosiere, de culoare cenușie gălbuie și necorozive, care sub acțiunea vântului au dus la fomarea unor dune mișcătoare cu o înălțime de 10 – 20 m. Dintre acestea se detașează dunele funerar, stabile, din cauza amenajărilor din interior. Pe grindul Caraorman au fost identificate șase puncte, unde au fost amenajate movile funerare. Comuna Crișan s-a dezvoltat pe malul drept al canalului Sulina pe o veche așezare de pescari, între MM 10 și 15 (debarcaderul fiind la Mila 13), pe un grind fluvial peste care s-a depus materialul excavat din brațul Sulina în timpul construirii canalului de către Comisia Europeană a Dunării. Acces in localitate: Acces naval, 50 km de Tulcea. == Infrastructură == Infrastructura este formată din: * '''Drumuri''' - Existența unor drumuri improprii și lipsa unor parametri corespunzători acestora contribuie la stabilirea unei legături de transport dificile cu celelalte comune din zona Deltei Dunării. Legătura cu Tulcea și cu Sulina se realizează cu nave rapide. S-au înregistrat situații în anotimpul rece când localitatea a rămas izolată din cauza sloiurilor care curg pe Dunăre. Drumul principal DC 2 cu o lungime de 19,3 km pe teritoriul comunei urmărește malul brațului Sulina, aflându-se în imediata lui apropiere. O problemă curentă constă în faptul că acest drum nu este amenajat datorită inexistenței podurilor peste canale. Legătura satului Caraorman cu sediul de comuna Crișan se realizează pe apă prin intermediul canalelor sau prin DC 7, în lungime de 12,0 km care a fost pietruit în 2006 cu fonduri obținute prin Programul Sapard. Legătura satului Mila 23 cu sediul de comună se realizează pe apă sau prin DC8, cu lungimea de 7,0 km, din pământ, neamenajat și în stare foarte rea. Rețeaua stradală din intravilanul localităților comunei însumează 25,0 km, din care: 8,3 km în Crișan; 9,4 km în Caraorman și 7,3 km în Mila 23. Datorită lipsei fondurilor, nu s-au executat lucrări de pietruire sau asfaltare. * '''Apă și canal -''' Două din cele trei localități componente ale comunei au rezolvat, parțial, problema alimentării cu apă, la Crișan și Mila 23, iar pentru Caraorman, sistemul de alimentare cu apă potabilă este în curs de execuție. Astfel, localitatea Crișan este prevăzută cu sistem centralizat de alimentare cu apă. Pentru această localitate s-a întocmit un proiect de extindere a rețelei de alimentare cu apă existentă proiect licitat și adjudecat de S.C.,,DELTACONS’’S.A - Tulcea. In prezent investiția se află în curs de execuție. Nici una din localitățile comunei Crișan nu este prevăzută cu rețea de canalizare. In comuna Crișan există un pericol permanent de inundații provocate atât de Dunăre cât și din infiltrația apei freatice. Astfel, una dintre prioritățile de infrastructură a comunei Crișan este întreținerea / executarea digurilor de protecție contra inundațiilor. O altă prioritate a comunei în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii de bază este extinderea rețelei de distribuție a apei potabile și conectarea la o stație de epurare. * '''Deșeuri -''' Comuna Crișan este membră în „Asociația de Dezvoltare Interjudețeană a Infrastructurii de Deșeuri menajere” Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea și implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Tulcea”, proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu. Pe teritoriul administrativ al comunei Crișan va funcționa o stație de transfer deșeuri. Pe teritoriul administrativ al comunei Mihai Bravu va funcționa depozitul județean de deșeuri. == Resurse naturale == Această comună de întindere mare din Delta Dunării, cu extindere substanțială pe direcția nord-sud, are ca singură substanță minerală valorificabilă nisipul de proveniență marină, cuarțos (90,80% SiO2) care putea fi întrebuințat în construcții dar, mai ales – având în vedere [[compoziție chimică |compoziția chimică]] - la fabricarea sticlei și în metalurgie. Nisipurile au o vârstă Holocen superior și prezintă o mare extindere în suprafață. Se dispun aproximativ pe directive nord-sud, începând de la localitatea Crișan și terminând la aproape 6 km sud de satul Caraorman, perimetrul lățindu-se substanțial în partea de sud. Resursele sunt importante, rezervele (calculate pentru fosta exploatare incipientă de la Caraorman) medii și condițiile de exploatare sunt favorabile. Caraorman este singura localitate, nu numai din comuna Crișan ci din Delta Dunării, în care s-a încercat exploatarea unei resurse minerale solide. Lucrările au fost abandonate imediat după schimbarea de regim din anul 1989. Aici s-a încercat exploatarea, în fază experimentală, a unui nisip, cuarțos (90,80 % SiO2) care putea fi întrebuințat la fabricarea sticlei și în metalurgie. Rezervele sunt medii și condițiile de exploatare sunt accesibile. == Climă == Clima temperat continentală: veri fierbinți cu precipitații slabe; ierni nu prea reci-cu viscole puternice; temperatura medie anuala 11,4°C; precipitațiile atmosferice influențate de uscatul nord-dobrogean și de bazinul Mării Negre înregistrează o scădere de la vest spre est în întreaga zonă a Deltei Dunării. Suma precipitațiilor medii multianuale este de 400 mm pe grindurile Letea și Caraorman; umezeala aerului este ridicată, peste 80%, ca urmare a suprafețelor cu apă și mlăștinoase, a bazinului marin din apropiere. == Populație. Aspecte sociale și culturale. == La 1 ianuarie 2009 populația stabilă a comunei Crișan constituia 1303 persoane , 17.04% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populației în limitele comunei este de 3.1 locuitori / kmp. Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Tulcea, la recensământul din anul 2002 , populația comunei alcătuia 1414 locuitori , 51.20% bărbați și 48.80% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 17.40% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 22.14% din populația totală. În 2002 densitatea populației la nivelul comunei era de 3.3 locuitori/km2. Principalele etnii la recensământul populației din 18 martie 2002: * Români – 921 persoane * Lipoveni – 342 persoane * Ucraineni – 145 persoane == Educație și cultură == În comuna Crișan funcționează 3 școli astfel: Școala cu clasele I – VIII Crișan, Școala cu clasele I –VIII Caraorman și Școala cu clasele I – VIII Mila 23 și 3 grădinițe. Școala din Caraorman funcționează într–o clădire nouă (clădirea veche este închisă), școala din Mila 23 este renovată, iar școala din Crișan se află în prezent în modernizare. Prioritățile Primăriei din punct de vedere al învățământului au ca obiectiv eficientizarea procesului educațional prin dotarea școlilor cu materiale didactice moderne și cu echipamente IT. Comuna dispune de trei cămine culturale și de bibliotecă comunală. Biblioteca comunală este renovată și dispune de dotări moderne. În comuna Crișan activează trei grupuri folclorice: '''Grupul folcloric Rebalka din Crișan, Grupul folcloric Rebalka Junior din Crișan''' și '''Grupul folcloric Sinicika''' din Mila 23. În localitatea Caraorman a fost înființat de curând un grup folcloric care nu a primit încă o denumire. Există 3 biserici: '''Biserica cu Hramul „Mihail și Gavril din Crișan”''', '''Biserica cu Hramul „Sf. Dimitrie”''' din Caraorman și '''Biserica creștină de rit vechi „Sf. Ioan Gură de Aur”''' Mila 23 . === Gospodăria / Arhitectura tradițională: === Arhitectura tradițională specifică -gospodăria este alcătuită din casa propriu - zisă și câteva anexe, între care se impun atenției bucătăria de vară și grajdul pentru vite. Materialele de construcție sunt specifice zonei deltaice, stuful, lemnul, pământul, jucând un rol foarte important. Decorativismul arhitectural atrage atenția prin motive realizate în trafor (razele solare, ramuri) și capitelurile stâlpilor.   ==== Analiza structurii gospodăriei evidențiază: ==== a) segmentarea spațiului gospodăriei în două curți: "curtea casei" și "curtea (oborul) animalelor", grădina, fapt ce ține de necesitățile și de ocupația de bază a locuitorilor. b) prezența următoarelor construcții componente ale gospodăriei: casa, bucătăria de vară, adăpostul pentru animale, cuptorul, baia, curnicul pentru păsări. Prezența acestor construcții variază de la o gospodărie la alta, în funcție de starea economică a proprietarului și de starea în care se află gospodăria, fiind bine cunoscut fenomenul demografic din aceste localități. Spre exemplu, există gospodării în care nu se mai găsesc adăposturile pentru animale; gospodării în care se găsește numai un tip de adăpost pentru animale în funcție de cele pe care le are proprietarul; gospodării în care se refac sau se construiesc anexe (magazie, cuptor, bucătărie de vară). O notă particulară în structura gospodăriei, din perspectiva construcțiilor componente, este prezența bucătăriei de iarnă. Se consideră că este o notă particulară și nu o caracteristică, faptul datorându-se fenomenelor ce au dus la diminuarea construcțiilor anexe în gospodărie în unele din așezări, a restrângerii în casă a mai multor activități în timpul iernii. În ce privește dispunerea casei și a anexelor în spațiul gospodăriei, se remarcă faptul că nu este o regulă, ci fiecare proprietar își organizează gospodăria în funcție de necesitate. Singura regulă care "acționează" în ceea ce privește organizarea gospodăriei este segmentarea în "două curți". Împrejmuirile exterioare erau altădată numai din stuf, acum sunt din diferite materiale: stuf, papură, nuiele, scândură, plase de prins pește. Împrejmuirile interioare, în general, lipsesc; uneori sunt făcute din cătină și mai rar din stuf (unde gospodăria este dezvoltată). În ceea ce privește poziția casei față de stradă, se remarcă, aproape ca o regulă, orientarea cu fațada îngustă (secundară) spre drum. === Sănătate și Asistență socială === Comuna dispune de 3 dispensare umane : Dispensar uman Crișan, Dispensar uman Caraorman și Dispensar uman Mila 23. Dispensarul din Caraorman dispune de o clădire nouă în timp ce dispensarele din Crișan și Mila 23 funcționează în clădiri aflate în stare de degradare. Cu toate că în comună există trei dispensare umane, locuitorii din comună sunt arondați la doi medici de familie care trec ocazional pe acolo. Comuna beneficiază de serviciile a doi asistenți comunitari (unul la Crișan și unul la Caraorman) . Comuna Crișan are 20 de persoane asistate social (beneficiari ai Legii 416 / 2001 privind venitul minim garantat și 3 asistenți personali angajați pentru îngrijirea persoanelor vârstnice sau cu handicap. În ceea ce privește calitatea generala a vieții la nivelul comunei Crișan se remarcă o serie de aspecte negative, lipsa spațiilor verzi și a parcurilor pentru copii, lipsa dotării căminelor culturale din Crișan, Caraorman și Mila 23, reducerea nivelului de trai al populației, mai ales în localitatea Caraorman, lipsa activităților de încurajare a spiritului de apartenență la comunitate. Una dintre prioritățile comunei în domeniul social vizează recalificarea și reorientarea forței de muncă spre turism precum și crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu. === Administrație publică. Instituții publice. Bănci. Servicii publice locale. === Comuna Crișan este condusă de autoritățile administrației publice locale, respectiv Consiliul Local ca organ deliberativ și Primar ca organ executiv, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215 / 2001 a administrației publice locale. Comuna nu are un plan integrat de dezvoltare locală, iar proiectele considerate prioritare pentru comună vizează următoarele domenii: infrastructură, patrimoniu local, instruire a resursei umane, dezvoltarea parteneriatelor public–privat, valorificarea patrimoniului local, promovarea de strategii integrate de turism, proiecte turistice. Situația internă de gestionare a documentelor este informatică. Comuna dispune de trei oficii postale, magazine, chioșcuri. === Mediul societății civile (SECTOR ONG LOCAL) === Comuna Crișan face parte din următoarele asociații : - Asociația Comunelor din județ (43 comune) - Aociația pentru protecția mediului Vox Deltae Crișan == Economie == Comuna Crișan este localitatea dintre toate localitățile din Delta Dunării cu cea mai mare pondere din populație ocupată în activități de pescuit și piscicultură, în special în satele Mila 23 și Caraorman, anume 24,4% din totalul populației. Agricultura este o ramură cu un potențial de desfășurare limitat în comuna Crișan. Din cauza solului sărăcăcios, randamentul scăzut al recoltelor este suplinit prin caracterul excesiv al culturilor. Premisele de productivitate sunt foarte scăzute pentru cultura plantelor: suprafețele restrânse de uscat (doar cca. 15 %), fertilitatea scăzută a terenurilor (predomină sărăturile și nisipurile sau solurile aluvionare incomplet dezvoltate). Sectorul favorizat într-o măsură mai mare de condițiile locale este creșterea animalelor, practicat îndeosebi pe grinduri. Accesul la punctele economice vitale este îngreunat de ponderea aproape exclusivă a transportului pe apă, al cărui ritm este extrem de sensibil la modificările condițiilor naturale (îngheț, ape mici sau mari, blocări cu plauri). Activitățile principale ale locuitorilor sunt piscicultura, dar și activități zootehnice ce se desfășoară preponderent în gospodării particulare și în mici asociații familiale. În ceea ce privește gradul de ocupare a forței de muncă, 462 de persoane se înregistrează în categoria populației active. Din restul populației neînregistrate ca populație activă, aceștia folosesc resursele naturale de pește, terenuri de pășunat, terenuri agricole, stuf continuând desfășurarea unor activități tradiționale în comună, activități care le asigură subzistența: pescuit, creșterea animalelor, agricultura, recoltarea stufului. Singurul potențial al zonei pentru dezvoltare în viitor este cadrul natural legat de resursele pentru turism și pescuit/piscicultură, care pot duce la dezvoltarea turismului/agroturismului. Primăria comunei Crișan asigură diverse facilități pentru atragerea investitorilor: * transport naval subvenționat, * scutiri la impozite pentru crearea de locuri de muncă, * terenuri disponibile concesionării pentru dezvoltarea activității economice. == Agricultură și creșterea animalelor. == În comuna Crișan agricultura se practică la scară mică, în grădini familiale pentru consumul propriu. Locuitorii se ocupă în special cu legumicultura. Zootehnia constituie o sursă importantă de venit. Aceasta prezintă la gurile Dunării multe trăsături specifice, ancestrale. Zootehnia extensivă, stabulația liberă, poate că în nici o altă zonă a țării nu sunt atât de răspândite ca aici. În decursul secolelor s-au format și anumite rase locale de animale domestice, cu caractere specifice. Cele mai interesante sunt vitele cornute, caii și porcii, iar în proporție foarte mică, oile. Alte animale, pe care le-am amintit mai sus, sunt vitele cornute care pot fi întâlnite în cirezi fără văcar. Ele sunt valorificate pe plan local prin tăiere și vândute la localnici, sau sunt vândute/predate la diferite abatoare din țară în stare vie. Despre caii din zona Deltei, originari din hergheliile Podișului Dobrogean, putem spune că sunt puțini la număr. Ei sunt crescuți pentru călărie, folosind la strângerea cirezilor de vite și la prinderea lor. Locuitorii cresc în special bovine, ovine și porcine. În comuna Crișan a luat ființă Asociația crescătorilor de animale Delta Milk Crișan. == Turism și agroturism == Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potențialii investitori rămân așezarea geografică favorabilă dezvoltării turismului, pescuitul și vânătoarea. Comuna Crișan este una din comunele din Delta Dunării cu un aflux valoros de turiști, cu o infrastructură de turism (hoteluri, moteluri, case de vacanță) consolidată în ultimul timp. Punctele de atracție pe care le oferă comuna Crișan: * Flora și fauna diversificată; * Zone de pescuit sportiv și vânătoare; * Delta Dunării cu zonele strict protejate: '''Lacul Erenciuc, Raducu, Belciug'''; * '''Pădurea Caraorman''' cu dunele de nisip mișcătoare; * '''Monumentul istoric din dreptul Milei 13 (1896).''' Săpăturile arheologice realizate împreună cu arheologi din Franța în apropierea satului Mila 23 din Delta Dunării, punctul Taraschina, au dezvăluit existența în această zonă a unui complex arheologic atribuit culturii Gumelnița, anii 4400-4300 înainte de Hristos. Studiul materialelor descoperite în acest complex demonstrează că membrii comunității umane stabilite în punctul Taraschina practicau agricultura și creșterea animalelor. * '''Obeliscul.''' Monumentul comemorativ ridicat în amintirea inaugurării Canalului Sulina, pe care stă scris: '''„Cette colonne a ete elevee en l’honneur de Sa Majeste Charles I-er, roi de la Roumanie, qui le 5/17 mai 1894 a daigne inaugurer la coupure du 8e au 18 miliaire”''' (Acest monument a fost ridicat în onoarea Majestății Sale Carol I, Regele României, care la 5/17 mai 1894 a binevoit să inaugureze a opta tăietura la mila 18). Inaugurarea s-a făcut în prezența regelui Carol I care mulțumește membrilor C.E.D. și le adresează câteva cuvinte: ”…am asistat cu o vie plăcere la inaugurarea marei tăieturi în brațul Sulinei și pun mare preț pe eminentele servicii, ce comisiunea a adus prin lucrările sale comerțului și navigațiunii Dunării de Jos. România mai cu seamă va trage cel mai mare profit din aceste lucrări, fiind asigurat debuseul bogățiilor sale agricole”. Acest monument a fost parțial distrus la începutul anilor 80, din cauza unui ceam cu stuf a intrat în el iar partea superioară a căzut pe acesta. Din cauza greutății mari nu a putut fi dat jos de pe ceam și a fost dus până la Combinatul de celuloză și hârtie de la Chișcani Brăila. Monumentul a fost restaurat în 1989 și se află în localitatea Crișan. * '''Centru de informare și documentare turistică''' privind Delta Dunării. Sursa: <nowiki>http://www.deltadunarii.ro/sugestii.asp</nowiki> * '''Trasee turistice cu plecare din Crișan''' # <u>Trasee turistice propuse de <nowiki>http://www.deltadunarii.ro</nowiki> :</u> * Crișan - Dunărea Veche - canalul Eracle - gârla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere * Crișan - Dunărea Veche - canalul Magearu - Dunărea Veche - brațul Sulina – Crișan * Crișan - Mila 23 pe ruta: loc. Crișan - Dunărea Veche - canal Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiază - Trei Iezere - gârla Lopatna - canal Eracle - Dunărea Veche - loc. Mila 23 # <u>Trasee turistice propuse de <nowiki>http://www.deltafishing.ro</nowiki>:</u> * Traseele se pot efectua fie cu lotci - (capacitate 5 pers), fie cu vaporaș (capacitate 10 pers.), cu plecări atât din Crișan cât și din Tulcea, cât și cu ponton plutitor 3* - ( capacitate 10-18 pers). La cerere se asigură cazare - pensiuni de 2* sau 4*, mic dejun, prânz, cina (pe vaporaș sau în gospodării turistice), pescuit, picnic. * Crișan – Dunărea Veche – Canalul Bogdaproste – Lacul Bogdaproste – Lacul Trei Iezere – Canalul Eracle – Satul Mila 23 – Dunărea Veche – Crișan . Durata: 4 ore ; * Crișan – Dunărea Veche – Satul Mila 23 – Lacul Ligheanca – Canalul Șontea – Lacul Fortuna – Canalul Șontea – Satul Mila 23 – Dunărea Veche – Crișan . Durata: 7 ore; * Crișan – Bratul Sulina – Dunărea Veche – Canalul Magearu – Letea (cu un scurt ocol pe jos , se poate vizita satul Letea și pădurea Letea renumită în toată Europa) – Magearu – Dunărea Veche – Crișan. Durata: 6 ore; * Crișan – Canalul Crișan – Canalul Ceamurlia – Canalul Litcov – Lacul Cuibul cu Lebede – Canalul Litcov – Lacul Isac – Lacul Uzlina – Canalul Perivolovca – Canalul Litcov – Canalul Crișan – Lacul Iacub – Canalul Crișan – Crișan. Durata: 5 ore ; - Crișan – Canalul Crișan – Canalul Caraorman – Satul Caraorman (facând un mic ocol pe jos , puteți admira pădurea de stejari seculari de la Caraorman) – Canalul Caraorman – Canalul Crișan – Crișan. Durata: 5 ore; * Crișan – Canalul Crișan – Canalul Caraorman – Lacul Puiu – Lacul Lumina – Lacul Vătafu – Canalul Macovei – Lacul Macovei – Canalul Crișan – Crișan ( Acest traseu este recomandat exclusiv turiștilor amatori de aventuri, deoarece plaviile adeseori pot bara drumul , și bărcile nu pot fi ridicate decât anevoios peste obstacolele ce ne stau în cale.). Durata: 5 ore; * Crișan – Canalul Crișan – Canalul Caraorman – Lacul Puiu – Lacul Roșu – Lacul Roșuleț – Canalul Roșu Împutița – Canalul Busurca – Bratul Sulina – Crișan. Durata: 7-8 ore; * Crișan – Brațul Sulina – Orașul Sulina (de la Sulina merită osteneala să ieșim pe malul Mării Negre) – Brațul Sulina – Crișan. Durata: 5 ore; * '''Locuri de pescuit recomandate''' - Canalul Crișan - pește mic sau mare - obișnuit: platică , biban, roșioară. Dimineața trage somnul (1kg) și stiucă la ramă , coropișniță sau broasca respectiv peștisor sau linguriță. == Personalități == * [[Lavrente Calinov]] ([[1936]] – [[2018]]), [[canoe|canoist]]; * [[Andrei Conțolenco]] (n. [[1938]]), canoist; * [[Ivan Patzaichin]] ([[1949]] – [[2021]]), [[sport]]iv [[Jocurile Olimpice|olimpic]], canoist; * [[Agafia Constantin-Buhaev]] (n. [[1955]]), [[caiac]]istă; * [[Vicol Calabiciov]], canoist; * [[Dan Verbina]] (n. [[1960]]), [[primar]], [[deputat]]. == Note == <references /> == Legături externe == {{commonscat|Crișan, Tulcea}} * [http://www.wild-danube-delta.com/crisan Crisan] - Wild Danube Delta * https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/HartaInteractiva/Comune/Crisan.pdf * https://www.info-delta.ro/obiective-istorice-39/obeliscul-din-localitatea-crisan-579.html * http://www.paginadestart.com/comon/resurse/crisan/strategia_de_dezvoltare_comuna_Crisan_judetul_Tulcea.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210712120457/http://www.paginadestart.com/comon/resurse/crisan/strategia_de_dezvoltare_comuna_Crisan_judetul_Tulcea.pdf |date=2021-07-12 }} * Sursa: <nowiki>http://www.deltafishing.ro/pachete.html</nowiki> * Sursa: <nowiki>http://www.deltadunarii.ro/pescuit.asp</nowiki> * [http://jurnalul.ro/vechiul-site/old-site/arhiva-jurnalul/arhiva-jurnalul/mesageri-in-delta-dunarii-35690.html Mesageri in Delta Dunarii], 10 octombrie 2005, , ''Jurnalul Național'' == Vezi și == * [[Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie]] (sit SPA) {{Comune-Tulcea}} [[Categorie:Comune din județul Tulcea|Crișan]] [[Categorie:Comune din Delta Dunării|Crișan]] qpk12jzfa72ka2lymapqghd9graxc9o 0 294822 17025122 16732915 2025-06-11T10:38:21Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025122 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Woman teaching geometry.jpg|thumb|right|300px|Cea mai veche traducere latină existentă a ''Elementelor'', tradusă din arabă, datată în sec. al XIII-lea.<ref>[[Bertrand Russell]], ''A History of Western Philosophy'', p.212.</ref>]] '''Elementele''' reprezintă o celebră lucrare a lui [[Euclid]], scrisă cam prin anul [[300 î.Hr.]] și care a influențat întreaga evoluție a [[matematică|matematicii]] europene. Constituie un tratat de [[geometrie]] alcătuit din 13 cărți (sau capitole numite cărți după procedura uzuală în [[Antichitate]]), este foarte ordonat și riguros organizat sub forma de [[definiție|definiții]], [[axiomă|axiome]] și [[teoremă|teoreme]] (propoziții). Conține și rezultate referitoare la [[teoria numerelor]]. Este cel mai vechi exemplu de expunere sistematică a geometriei ca [[sistem axiomatic]]. == Conținut == Cărțile I-IV se ocupă de [[geometrie plană|geometria plană]]: * În tomul I sunt enunțate propozițiile de bază ale geometriei: [[dreaptă |dreapta]], [[unghi]]uri, [[arie|arii]], [[paralelism]]e, suma unghiurilor unui triunghi, cazurile de [[egalitate (matematică) |egalitate]] ale triunghiurilor, [[teorema lui Pitagora]] * Cartea II mai este denumită și ''Cartea algebrei geometrice'', conține sub formă geometrică identități algebrice ca [[diferență a două pătrate |diferența a două pătrate]], [[pătrat (algebră) |pătratul]] unui [[binom]] etc. * A III-a carte se ocupă de [[cerc]] și proprietățile sale: [[unghi înscris]] în cerc, puterea unui punct față de un cerc, [[tangentă]] * Volumul IV tratează [[triunghi]]urile și [[poligon regulat|poligoanele regulate]] înscrise în cerc. În cărțile V-X intervin proporțiile: * Volumul V tratează proporțiile dintre mărimi și teoria numerelor raționale. * Cartea VI aplică proporțiile în [[geometrie]]: [[Teorema lui Thales]], figuri asemenea. * Cartea VII se ocupă cu [[teoria numerelor]]: [[divizor |divizibilitate]], [[numere prime]], [[cel mai mare divizor comun]], [[cel mai mic multiplu comun]]. * Al IX-lea tom aplică rezultatele din cele două precedente: infinitatea [[număr prim|numerelor prime]], suma unei [[serie geometrică|serii geometrice]], [[număr perfect|numere perfecte]]. * Volumul X încearcă să sistematizeze numerele incomensurabile ([[număr irațional|numerele iraționale]]). Cărțile XI-XIII sunt dedicate [[geometrie în spațiu|geometriei în spațiu]]: * Cartea XI generalizează în spațiu conținutul volumelor I-VI: [[perpendicularitate]], [[paralelism]], [[volum]]ul [[paralelipiped]]ului. * Cartea XII calculează ariile și volumele prin metoda exhaustiunii la: [[con]], [[piramidă]], [[cilindru]], [[sferă]]. * Cartea XIII generalizează în spațiu conținutul cărții IV: [[secțiunea de aur]], cele cinci [[poliedru|poliedre]] regulate înscrise în [[sferă]]. == Posteritate == [[Fișier:Euclid Vat ms no 190 I prop 47.jpg|miniatura|Manuscris din Cartea I a lui Euclid (teorema lui Pitagora)]] ''Elementele'' constituie o capodoperă în ceea ce privește modul în care [[logică|logica]] este aplicată în [[matematică]]. Demonstrațiile propozițiilor sunt foarte riguroase, numărul de [[axiomă|axiome]] este minim, iar conținutul este foarte bine sistematizat. Toate acestea fac din ''Elementele'' o lucrare de referință, valabilă și astăzi. Celebra lucrare a lui Euclid a influențat mulți oameni de știință ca: [[Nicolaus Copernic]], [[Johannes Kepler]], [[Galileo Galilei]], Sir [[Isaac Newton]], [[Albert Einstein]]. Lucrarea se situează pe [[Lista celor mai influente 100 cărți din istoria omenirii]] (conform criticului [[Martin Seymour-Smith]]) și, conform [[The Guardian]], este una din primele zece cărți care au influențat lumea.<ref>[http://www.theguardian.com/books/2015/aug/07/10-books-that-shaped-the-world „Ten books that changed the world”]</ref> == Note == <references /> == Bibliografie == * Bobancu, V., ''Dicționar de matematici generale'', Editura Enciclopedică Română, București, 1974 * [[Nicolae N. Mihăileanu]], ''Istoria matematicii'', vol. 1, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1974 == Vezi și == * [[Logică matematică]] * [[Logică formală]] == Legături externe == * {{commonscat-inline}} * Euclid, [http://scoala7timisoara.ro/metodica/tezaur/carti/euclid.pdf ''Elementele''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20230706035359/http://scoala7timisoara.ro/metodica/tezaur/carti/euclid.pdf |date=2023-07-06 }} {{Portal|Matematică}} * {{en icon}}[http://aleph0.clarku.edu/~djoyce/java/elements/elements.html ''Euclid`s Elements''] adaptată pentru Internet de D. E. Joyce * {{en icon}} [http://www.math.ubc.ca/people/faculty/cass/Euclid/byrne.html ''Oliver Byrne`s edition of Euclid''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630164507/http://www.math.ubc.ca/people/faculty/cass/Euclid/byrne.html |date=2007-06-30 }} (versiune color) {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți de matematică]] [[Categorie:Geometrie euclidiană]] pnlq3723dvtwhhp8oy68bxkc3y1074u 14 295444 17024567 11986558 2025-06-10T21:35:12Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024567 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=582.5/.9&lang=ro 582.5/.9] |DDC= |LCC= }} {{Catmore}} :{{Commons category-inline|Angiosperms}} [[Categorie:Regnul Plantae| ]] [[Categorie:Încrengături de plante]] b46yzrkqzhgilz8gpcvawdi2yuuuz3h 0 295891 17024930 16866309 2025-06-11T06:30:08Z Poleaku 528842 Legătură internă 17024930 wikitext text/x-wiki {{altesensuri}} [[Fișier:Kochendes wasser02.jpg|thumb|200px|right|[[Apă]] care fierbe.]] '''Fierberea''' (denumită și '''''ebuliție''''' sau '''''ebulițiune''''') este procesul de trecere a unui [[lichid]] în stare de [[vapori]], sub acțiunea [[căldură|căldurii]] în întreaga masă a lichidului, prin formarea unor bule de vapori care se ridică la [[Suprafață|suprafață]].<ref name="DEX">[[Academia Română]], Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan ''[[Dicționarul explicativ al limbii române]]'' (DEX), Editura Univers Enciclopedic, 1998</ref> [[Temperatură|Temperatura]] de fierbere este cea la care [[presiune]]a vaporilor săi este egală cu presiunea exterioară la care este supus lichidul.<ref name="LTR">[[Remus Răduleț|Răduleț, R.]] și colab. ''[[Lexiconul Tehnic Român]]'', [[Editura Tehnică]], București, 1957-1966.</ref> Această temperatură, numită și [[punct de fierbere]], crește odată cu creșterea presiunii.<ref name="LTR"/> Temperatura de fierbere la presiune normală de 760 mm Hg = 1,01325 bar<ref>Lexicon de termodinamică și mașini termice. Vol. IV S-Z, Coordonatori: Dan Ștefănescu, Dragoș Sfințeanu, Mircea Marinescu, Ioan Ganea, Stoian Petrescu. Editura Tehnică, București, 1991, articolul ''Temperatură'', p.312</ref> se numește ''temperatură normală de fierbere''.<ref name="LTR"/> În tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare fierberii sunt denumite ''presiune de saturație'', respectiv ''temperatură de saturație''.<ref name="KR">Ražnjević, op. cit.</ref> == Termodinamica fenomenului de fierbere == === Descriere === [[Fișier:Boiling water - close up (short shutter speed).ogv|thumb|Proces de fierbere a apei la presiune normală <!-- la presiuni supracritice e altfel -->]] La încălzirea unui lichid acesta își păstrează starea lichidă până la atingerea temperaturii de fierbere. Mărind în continuare temperatura, se formează prima bulă de vapori, iar apoi din ce în ce mai multe.<ref name="Theil">Theil, op. cit. pp. 154-162</ref> Deoarece [[densitate]]a vaporilor este mai mică decât a lichidului, într-un [[forță|câmp de forțe]], de exemplu [[gravitație|câmpul gravitațional]], sub acțiunea [[Principiul lui Arhimede|forțelor arhimedice]] bulele se ridică la suprafață, apărând o suprafață de separație între fazele de lichid și vapori. Această suprafață de separație a fazelor este definitorie pentru fenomenul de fierbere. Dacă în timpul procesului de fierbere presiunea la care este supus amestecul (separat sau nu) de lichid și vapori rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un moment dat toată cantitatea de lichid s-a transformat în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți ''vapori saturați uscați''. Ca urmare, în timpul procesului de fierbere, se consideră că există un amestec de lichid la temperatura de saturație și vapori saturați uscați. === Moduri de vaporizare === În timpul fierberii vaporizarea se poate face în două moduri de bază, cu un regim de tranziție între ele: * ''Vaporizare cu bule'', în care pe suprafața care cedează căldură lichidului apar mici bule care la un moment dat se desprind și cresc, ridicându-se la suprafață. Numărul de puncte în care apar bule (''centre de nucleație'') depinde de temperatura suprafeței și de rugozitatea ei — o suprafață rugoasă oferă mai multe centre decât una netedă. Pentru suprafețe extrem de netede lichidul poate fi adus la o temperatură ceva mai mare decât temperatura de saturație (lichid supraîncălzit), însă în momentul în care bulele încep să se formeze urmează o degajare de bule foarte violentă. * ''Vaporizare peliculară'' (în film), în care, când suprafața de încălzire atinge o anumită temperatură (relativ mare), formarea vaporilor este continuă pe toată suprafața, între suprafață și lichid apărând un film de vapori continuu. Deoarece vaporii au o [[conductivitate termică]] mică, ei izolează lichidul și reduc fluxul termic. Pentru un flux termic dat, temperatura suprafeței de încălzire poate crește mult, putând apărea avarii dacă n-a fost concepută să lucreze în acest regim. * ''Vaporizarea de tranziție'' este un regim instabil între vaporizarea cu bule și vaporizarea peliculară. Formarea bulelor de lichid este un fenomen complex, care adesea includ fenomene [[acustică|acustice]] și de [[cavitație]]. === Influența presiunii === [[Fișier:Drying.svg|left|thumb|200px|Diagrama p-T a fazelor.<br />S = [[solid]], L = [[lichid]], G = [[gaz]], verde = fierbere, albastru = [[sublimare]], roșu = vaporizare supracritică.]] [[Fișier:Fazovy diagram kriticky stav.svg|thumb|200px|Cu albastru deschis - domeniul în care poate avea loc fierberea, într-o diagramă p-V.]] [[Fișier:Fazovy diagram vyparovani.svg|thumb|200px|Elemente caracteristice fierberii într-o diagramă p-V.]] [[Transformare de fază|Transformarea de fază]] prin fierbere poate avea loc doar într-un anumit interval de presiuni. Presiunea minimă corespunde presiunii [[punct triplu|punctului triplu]], în care [[fază (termodinamică) |fazele]] [[solid]]ă, [[lichid]]ă și [[gaz]]oasă sunt în echilibru (în diagrama p-T alăturată în dreptul săgeții albastre), iar presiunea maximă corespunde [[punct critic|punctului critic]] (în diagrama p-T alăturată în dreptul săgeții roșii). În această figură fierberea are loc în direcția săgeții verzi, la trecerea peste curba care unește cele două puncte. Ocolirea acestei curbe se poate face prin ambele capete, săgeata albastră indicând un proces de [[liofilizare]], iar cea roșie unul de vaporizare supracritică. Într-o diagramă p-V<ref name="Vlădea">Vlădea, op.cit. pp. 77-86</ref> (vezi diagramele p-V alăturate) vaporizarea se petrece în zona colorată în albastru deschis. În partea din stânga (A) este zona lichidului, în dreapta (B) este zona vaporilor. Pentru o anumită izotermă, figurată cu albastru, procesul de vaporizare se produce de-a lungul liniei (d). Teoretic, acest proces ar trebui să se producă de-a lungul curbelor (f) și (g), însă aceste stări sunt instabile. Porțiunile orizontale pot apărea doar pe izotermele care se află sub ''izoterma critică'', care trece prin punctul critic (K). Pentru presiuni deasupra punctului K, transformarea din lichid în vapori (creșterea de volum de la volumul lichidului la cel al vaporilor) se face printr-un proces continuu, fără să apară o suprafață de separație între lichid și vapori și fără apariția unor bule de vapori, ca urmare la presiuni supracritice noțiunea de ''fierbere'' își pierde sensul. [[Fișier:Bleve explosion.png|thumb|300px|Golirea unui vas sub presiune.]] Fierberea sub presiune este un fenomen periculos. Vasele sub presiune trebuie să fie rezistente, deoarece în caz că se sparg, fenomenul este foarte asemănător cu o explozie. Chiar dacă vasul rezistă și apare doar un orificiu, prin scăparea vaporilor presiunea scade, lichidul devine supraîncălzit prin scăderea [[presiunea de saturație a vaporilor de apă |temperaturii de saturație conform presiunii]], se produce o degajare de bule violentă care umflă lichidul și-l aruncă afară prin orificiu. În afară de pierderea conținutului vasului, jetul de lichid supraîncălzit poate produce accidente. Instalațiile industriale care funcționează sub presiune sunt supuse inspecțiilor și aprobărilor din partea ''Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat'' (ISCIR). === Căldura primită === [[Fișier:Boiling_T-s_dia.png|thumb|200px|Căldura primită în timpul fierberii.]] Căldura primită în timpul fierberii corespunde zonei gri din diagrama T-s alăturată și este egală cu<ref>Vlădea, op.cit. p. 84</ref> :<math>Q_{12} = T_s (s_2 -s_1) \,</math> unde ''T''<sub>s</sub> este temperatura absolută de saturație, iar ''s''<sub>1</sub> și s<sub>2</sub> sunt [[entropie|entropiile]] inițială, respectiv finală. Calculul căldurii necesare vaporizării se poate face cunoscând [[căldură|căldura latentă de vaporizare]] ''C<sub>L</sub>'' (molară), sau ''c<sub>L</sub>'' (masică), cu care: :<math> Q_{12} = n\, C_L</math> unde ''n'' este numărul de moli de substanță, respectiv :<math> Q_{12} = m\, c_L</math> unde ''m'' este masa substanței. '''Căldură latentă de vaporizare molară a elementelor chimice la presiune normală'''<ref name="Sears">{{en icon}} Sears, Zemansky et al. ''University Physics'', Addison-Wessley Publishing Company, Sixth ed., 1982, ISBN 0-201-07199-1</ref> În fiecare celulă apar, de sus în jos: * numărul atomic al elementului; * simbolul chimic; * temperatura de saturație la presiune normală ({{te}}); * căldura latentă de vaporizare molară (kJ/mol); * masa molară. {| align="center" {| |- ! [[Grupele tabelului periodic|Grupă]]&nbsp;→ ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 1|1]]<br />I A ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 2|2]]<br />II A ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 3|3]]<br />III B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 4|4]]<br />IV B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 5|5]]<br />V B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 6|6]]<br />VI B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 7|7]]<br />VII B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 8|8]]<br />VIII B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 9|9]]<br />VIII B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 10|10]]<br />VIII B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 11|11]]<br />I B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 12|12]]<br />II B ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 13|13]]<br />III A ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 14|14]]<br />IV A ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 15|15]]<br />V A ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 16|16]]<br />VI A ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 17|17]]<br />VII A ! align=center style="width:3.5em" | [[Element din grupa 18|18]]<br />VIII A |- ! align=center | [[Perioadele tabelului periodic|Perioadă]] |colspan="19"|<br /> |- ! align=center | [[Element din perioada 1|1]] |style="text-align:center;background-color:#ffccff;border:1px solid black;"|1<br />[[Hidrogen|H]] <br />-253<br />0,449<br />1,008 |colspan="16"|<br /> |style="text-align:center;background-color:#ffccff;border:1px solid black;"|2<br />[[Heliu|He]] <br />-268<br />0,0845<br />4,003 |- ! align=center | [[Element din perioada 2|2]] |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|3<br />[[Litiu|Li]] <br />181<br />145,9<br />6,941 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|4<br />[[Beriliu|Be]] <br />2477<br />292,4<br />9,012 |colspan="10"|<br /> |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|5<br />[[Bor (element)|B]] <br />3927<br />489,7<br />10,81 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|6<br />[[Carbon|C]] <br />~4850<br />355,8<br />12,01 |style="text-align:center;background-color:#ffccff;border:1px solid black;"|7<br />[[Azot|N]] <br />-196<br />2,793<br />14,01 |style="text-align:center;background-color:#ffccff;border:1px solid black;"|8<br />[[Oxigen|O]] <br />-183<br />3,410<br />16,00 |style="text-align:center;background-color:#ffccff;border:1px solid black;"|9<br />[[Fluor|F]] <br />-188<br />3,270<br />19,00 |style="text-align:center;background-color:#ffccff;border:1px solid black;"|10<br />[[Neon|Ne]] <br />-246<br />1,733<br />20,18 |- ! align=center | [[Element din perioada 3|3]] |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|11<br />[[Sodiu|Na]] <br />883<br />96,96<br />22,99 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|12<br />[[Magneziu|Mg]] <br />1090<br />127,4<br />24,33 |colspan="10"|<br /> |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|13<br />[[Aluminiu|Al]] <br />2467<br />293,4<br />26,98 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|14<br />[[Siliciu|Si]] <br />2355<br />384,2<br />28,09 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|15<br />[[Fosfor|P]] <br />277<br />12,13<br />30,97 |style="text-align:center;background-color:#ffccff;border:1px solid black;"|16<br />[[Sulf|S]] <br />445<br />9,6<br />32,07 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|17<br />[[Clor|Cl]] <br />-34<br />10,2<br />35,45 |style="text-align:center;background-color:#ffccff;border:1px solid black;"|18<br />[[Argon|Ar]] <br />-186<br />6,447<br />39,95 |- ! align=center | [[Element din perioada 4|4]] |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|19<br />[[Potasiu|K]] <br />759<br />79,87<br />39,10 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|20<br />[[Calciu|Ca]] <br />1484<br />153,6<br />40,08 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|21<br />[[Scandiu|Sc]] <br />2830<br />314,2<br />44,96 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|22<br />[[Titan|Ti]] <br />3287<br />421<br />47,87 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|23<br />[[Vanadiu|V]] <br />3409<br />452<br />50,94 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|24<br />[[Crom|Cr]] <br />2672<br />344,3<br />52,00 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|25<br />[[Mangan|Mn]] <br />1962<br />226<br />54,94 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|26<br />[[Fier|Fe]] <br />2750<br />349,6<br />55,85 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|27<br />[[Cobalt|Co]] <br />2927<br />376,5<br />58,93 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|28<br />[[Nichel|Ni]] <br />2913<br />370,4<br />58,69 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|29<br />[[Cupru|Cu]] <br />2567<br />300,3<br />63,55 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|30<br />[[Zinc|Zn]] <br />907<br />115,3<br />65,41 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|31<br />[[Galiu|Ga]] <br />2204<br />258,7<br />69,71 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|32<br />[[Germaniu|Ge]] <br />2820<br />330,9<br />72,64 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|33<br />[[Arsen|As]] <br />616<br />34,76<br />74,92 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|34<br />[[Seleniu|Se]] <br />221<br />26,3<br />78,96 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|35<br />[[Brom|Br]] <br />59<br />15,44<br />79,9 |style="text-align:center;background-color:#ffccff;border:1px solid black;"|36<br />[[Kripton|Kr]] <br />-153<br />9,029<br />83,80 |- ! align=center | [[Element din perioada 5|5]] |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|37<br />[[Rubidiu|Rb]] <br />688<br />72,22<br />85,47 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|38<br />[[Stronțiu|Sr]] <br />1382<br />144<br />87,62 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|39<br />[[Ytriu|Y]] <br />2226<br />363<br />88,91 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|40<br />[[Zirconiu|Zr]] <br />4409<br />591,6<br />91,22 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|41<br />[[Niobiu|Nb]] <br />4744<br />696,6<br />92,91 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|42<br />[[Molibden|Mo]] <br />4639<br />598<br />95,94 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px dashed black;"|43<br />[[Technețiu|Tc]] <br />4877<br />660<br />98,91 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|44<br />[[Ruteniu|Ru]] <br />4150<br />595<br />101,1 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|45<br />[[Rodiu|Rh]] <br />3695<br />493<br />102,9 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|46<br />[[Paladiu|Pd]] <br />2963<br />357<br />106,4 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|47<br />[[Argint|Ag]] <br />2162<br />250,6<br />107,9 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|48<br />[[Cadmiu|Cd]] <br />767<br />100<br />112,4 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|49<br />[[Indiu|In]] <br />2072<br />231,5<br />114,8 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|50<br />[[Staniu|Sn]] <br />2602<br />295,8<br />118,7 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|51<br />[[Antimoniu|Sb]] <br />1587<br />77,14<br />121,8 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|52<br />[[Telur|Te]] <br />450<br />52,55<br />127,6 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|53<br />[[Iod|I]] <br />184<br />20,75<br />126,9 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|54<br />[[Xenon|Xe]] <br />-108<br />12,64<br />131,3 |- ! align=center | [[Element din perioada 6|6]] |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px solid black;"|55<br />[[Cesiu|Cs]] <br />705<br />67,74<br />132,9 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|56<br />[[Bariu|Ba]] <br />1640<br />142<br />137,3 |style="vertical-align: top; text-align:center;background-color:#ffbfff;"|*<br /> |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|72<br />[[Hafniu|Hf]] <br />4603<br />575<br />178,5 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|73<br />[[Tantal|Ta]] <br />5458<br />743<br />180,9 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|74<br />[[Wolfram|W]] <br />5555<br />824<br />183,8 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|75<br />[[Reniu|Re]] <br />5596<br />715<br />186,2 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|76<br />[[Osmiu|Os]] <br />5012<br />627,6<br />190,2 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|77<br />[[Iridiu|Ir]] <br />4428<br />604<br />192,2 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|78<br />[[Platină|Pt]] <br />3827<br />510<br />195,1 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|79<br />[[Aur|Au]] <br />2856<br />334,4<br />197,0 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|80<br />[[Mercur (element)|Hg]] <br />357<br />59,23<br />200,6 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|81<br />[[Taliu|Tl]] <br />1473<br />164,1<br />204,4 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|82<br />[[Plumb|Pb]] <br />1749<br />177,7<br />207,2 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|83<br />[[Bismut|Bi]] <br />1564<br />104,8<br />209,0 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px dashed black;"|84<br />[[Poloniu|Po]] <br />962<br />120<br />209,0 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px dashed black;"|85<br />[[Astatin|At]] <br />337<br />30<br />210,0 |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px dashed black;"|86<br />[[Radon|Rn]] <br />-62<br />16,4<br />222,0 |- ! align=center | [[Element din perioada 7|7]] |style="text-align:center;background-color:#ccffcc;border:1px dashed black;"|87<br />[[Franciu|Fr]] <br />667<br />64<br />223 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px dashed black;"|88<br />[[Radiu|Ra]] <br />1737<br />137<br />226,0 |style="vertical-align: top; text-align:center;background-color:#ffffff;"|**<br /> |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|104<br />[[Rutherfordiu|Rf]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />261 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|105<br />[[Dubniu|Db]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />262 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|106<br />[[Seaborgiu|Sg]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />263 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|107<br />[[Bohriu|Bh]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />262 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|108<br />[[Hassiu|Hs]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />265 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|109<br />[[Meitneriu|Mt]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />268 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|110<br />[[Darmstadtiu|Ds]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />281 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|111<br />[[Roentgeniu|Rg]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />280 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|112<br />[[Coperniciu|Cn]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />''n/a'' |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|113<br />[[Ununtriu|Uut]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />''n/a'' |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|114<br />[[Fleroviu|Fl]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />''n/a'' |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|115<br />[[Ununpentiu|Uup]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />''n/a'' |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|116<br />[[Livermorium|Lv]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />''n/a'' |style="text-align:center;background-color:#ffffff;color:#cccccc;"|117<br />[[Ununseptiu|Uus]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />''n/a'' |style="text-align:center;background-color:#ffffff;color:#cccccc;"|118<br />[[Ununoctiu|Uuo]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />''n/a'' |- |colspan="21"|<br /> |- |colspan="4" style="text-align:right"|* '''[[Lantanide]]''' |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|57<br />[[Lantan|La]] <br />3457<br />414<br />138,9 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|58<br />[[Ceriu|Ce]] <br />3426<br />414<br />140,1 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|59<br />[[Praseodim|Pr]] <br />3520<br />297<br />140,9' |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|60<br />[[Neodim|Nd]] <br />3100<br />273<br />144,2 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dashed black;"|61<br />[[Promețiu|Pm]] <br />~3500<br />''n/a''<br />146,9 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|62<br />[[Samariu|Sm]] <br />1803<br />166<br />150,4 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|63<br />[[Europiu|Eu]] <br />1527<br />144<br />152,0 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|64<br />[[Gadoliniu|Gd]] <br />3250<br />359<br />157,3 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|65<br />[[Terbiu|Tb]] <br />3230<br />331<br />158,9 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|66<br />[[Disprosiu|Dy]] <br />2567<br />230<br />162,5 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|67<br />[[Holmiu|Ho]] <br />2695<br />241<br />164,9 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|68<br />[[Erbiu|Er]] <br />2510<br />193<br />167,3 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|69<br />[[Tuliu|Tm]] <br />1947<br />191<br />168,9 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px solid black;"|70<br />[[Yterbiu|Yb]] <br />1194<br />127<br />173,0 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|71<br />[[Lutețiu|Lu]] <br />3395<br />356<br />175,0 |- |colspan="4" style="text-align:right"|** '''[[Actinide]]''' |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px dashed black;"|89<br />[[Actiniu|Ac]] <br />3200<br />293<br />227,0 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|90<br />[[Toriu|Th]] <br />4788<br />514,4<br />232,0 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px dashed black;"|91<br />[[Protactiniu|Pa]] <br />4027<br />470<br />231,0 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|92<br />[[Uraniu|U]] <br />4134<br />423<br />238,0 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dashed black;"|93<br />[[Neptuniu|Np]] <br />3902<br />''n/a''<br />237,0 |style="text-align:center;background-color:#ffffcc;border:1px solid black;"|94<br />[[Plutoniu|Pu]] <br />3327<br />325<br />244,1 |style="text-align:center;background-color:#ccffff;border:1px dotted black;"|95<br />[[Americiu|Am]] <br />2607<br />239<br />243,1 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|96<br />[[Curiu|Cm]] <br />3110<br />''n/a''<br />247,1 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|97<br />[[Berkeliu|Bk]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />247 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|98<br />[[Californiu|Cf]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />251 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|99<br />[[Einsteiniu|Es]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />253 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|100<br />[[Fermiu|Fm]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />255 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|101<br />[[Mendeleeviu|Md]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />256 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|102<br />[[Nobeliu|No]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />255 |style="text-align:center;background-color:#ffffff;border:1px dotted black;"|103<br />[[Lawrențiu|Lr]] <br />''n/a''<br />''n/a''<br />260 |} {| class="wikitable" |- | style="background:#ffccff;" width="20%" | 0–10 kJ/mol | style="background:#ccffcc;" width="20%" | 10–100 kJ/mol | style="background:#ccffff;" width="20%" | 100–300 kJ/mol | style="background:#ffffcc;" width="20%" | >300 kJ/mol |- |+&nbsp; |- |} {| class="wikitable" align="left" |+'''Temperatura de saturație și căldură latentă de vaporizare molară a unor substanțe la presiune normală''':<ref name="MIT86">Popa, op. cit. p. 199</ref> |- bgcolor="#f0f0f0" ! rowspan=2 | Substanța !! colspan=2 | Temperatură !! rowspan=2 | ''C<sub>L</sub>''<br />kJ/mol |- ! t<sub>s</sub><br />{{te}} !! T<sub>s</sub><br />[[Kelvin|K]] |- | [[Apă]] || 100 || 373,15 || 40,657 |- | [[Metan]] || -161,6 || 111,5 || 8,19 |- | [[Propan]] || -42,1 || 231,1 || 15,7 |- | [[Butan]] || -0,5 || 272,6 || 21,0 |- | [[Benzen]] || 80,1 || 353,3 || 30,9 |- | [[Toluen]] || 110,7 || 383,8 || 32,8 |- | [[Metanol]] || 64,7 || 337,8 || 37,4 |- | [[Etanol]] || 78,4 || 351,6 || 38,8 |- | [[Freon]] 12 || -29,8 || 343,3 || 20,2 |- | [[Amoniac]] || -33,4 || 239,8 || 23,4 |} Dacă se cunoaște căldura latentă de vaporizare ''C<sub>L</sub>'' la o anumită presiune ''p<sub>0</sub>'' la care corespunde temperatura de saturație ''T<sub>0</sub>'', atunci temperatura de saturație ''T<sub>s</sub>'' la o presiune de saturație ''p<sub>s</sub>''este dată de relația Clausius-Clapeyron, a cărei formă diferențială este:<ref name="MIT86"/> :<math>\frac {d \ln p}{dT} = \frac {C_L}{R\, T^2}</math> care poate fi ușor integrată, obținându-se forma:<ref name="Wark">{{en icon}} Kenneth Wark ''Thermodynamics '' (1966), Ed. 5 republicată, McGraw-Hill, Inc., New York, 1988, ISBN 0-07-068286-0, p. 509</ref> :<math>\frac {1}{T_s} - \frac {1}{T_0} = \frac {R}{C_L} \ln \frac {p_0}{p_s}</math> unde atât ''C<sub>L</sub>'' cât și constanta universală a gazelor, ''R'' trebuie exprimate în aceleași unități de măsură, de exemplu în kJ/mol, cu care ''R'' = 8,3145&nbsp;J/mol = 8,3145{{e|-3}}&nbsp;kJ/mol.<ref>{{en icon}} [http://physics.nist.gov/cgi-bin/cuu/Value?r|search_for=gas+constant Valoarea constantei universale a gazelor, CODATA], [[NIST]]</ref> == Fierberea în condiții de microgravitație == [[Fișier:Fierbere_microgravitatie.jpg|thumb|200px|Fierbere cu bule în microgravitație. Click pentru a vedea [http://science.nasa.gov/headlines/images/boiling/bubble0g.mpg filmul] (1,4&nbsp;M)]] [[NASA]] a făcut o serie de experimente privind vaporizarea în condiții de microgravitație. La vaporizarea cu bule, bulele nu se ridică. La încetarea fierberii, tensiunea superficială a lichidului duce la coalescența bulelor într-una mare, sferică, care rămâne în interiorul lichidului.<ref name="">{{en icon}} [http://science.nasa.gov/headlines/y2001/ast07sep_2.htm?list130032 Experiență NASA] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080130133731/http://science.nasa.gov/headlines/y2001/ast07sep_2.htm?list130032 |date=2008-01-30 }}</ref> Această coalescență poate duce la blocarea sitemelor de răcire a vehiculelor spațiale. Pentru vaporizarea în film, s-au făcut de către NASA experiențe într-un avion [[KC-135 Stratotanker|KC-135]], la fierberea în jurul unui fir încălzit. Metoda permite obținerea unei microgravitații de 0,02&nbsp;g (nu foarte mică), timp de cca. 25&nbsp;s.<ref>{{en icon}} Cuta, Judith M.; Krotiuk, William J. ''Low-gravity flow boiling'', Thermal-hydraulics for space power, propulsion, and thermal management system design (A91-12827 02-27). Washington, DC, American Institute of Aeronautics and Astronautics, 1990, p. 249-274.</ref> == Fierberea apei == Fierberea apei este cea mai comună formă de fierbere a unei substanțe; prin fierbere ea se transformă în [[abur]]. {{Articol principal|Abur}} ==== Mărimi termodinamice ==== {| class="wikitable" |+'''Parametrii punctelor limită ale curbei de saturație'''<ref name="NIST">{{en icon}} [http://webbook.nist.gov/chemistry/fluid/ Tabele cu proprietățile termodinamice ale apei și aburului], [[NIST]]</ref> |- bgcolor="#f0f0f0" ! Punct !! Temperatură !! Presiune |- | Punct triplu || 0,01{{te}} || 0,006125 bar |- | Punct critic || 373,946{{te}} || 220,640 bar |- |} {| class="wikitable" |+'''Căldura latentă molară de vaporizare a apei la divese presiuni'''<ref name="NIST"/> |- bgcolor="#f0f0f0" | Presiune (bar) || 0,05 || 0,2 || 1,0 || 2,0 || 5,0 || 10 || 20 || 50 || 100 || 200 |- | Temperatură ({{te}}) || 32,9 || 60,1 || 99,6 || 120,2 || 151,8 || 179,9 || 212,4 || 263,9 || 311,0 || 365,8 |- | ''c<sub>L</sub>'' (kJ/kg) || 2423 || 2358 || 2258 || 2202 || 2108 || 2014 || 1890 ||1640 || 1318 || 601 |- |} ==== Fenomene secundare ==== Deoarece apa obișnuită de obicei nu este pură, ci conține săruri și gaze dizolvate, apar unele fenomene secundare. * Deoarece solubilitatea apei pentru gaze scade cu temperatura, la încălzire gazele dizolvate se separă tot sub formă de bule, care însă nu sunt de abur. Acest fenomen este utilizat în tehnică la degazarea termică a apei, proces necesar, de exemplu, la prepararea apei folosite în circuitul de abur al [[centrală termică|centralelor termice]].<ref>Ungureanu, op. cit. p. 542</ref> * Fenomenele de [[Transmiterea căldurii|convecție]] duc la încălziri neuniforme în masa lichidului, apărând bule locale, care atunci când ajung în zone mai reci condensează; bulele, în consecință, nu mai ajung la suprafața lichidului. * Impuritățile din apă pot reduce [[tensiune superficială|tensiunea superficială]], ceea ce poate duce la o spumare abundentă.<ref>Ungureanu, op. cit. p. 545</ref> ==== Aplicații ==== Fierberea este folosită: ;În [[industrie]] * în centrale termice la producerea aburului în scopuri tehnologice, de exemplu în industria ușoară la rafinarea [[zahăr]]ului și [[ulei]]ului, în [[fabrică|fabrici]] de [[conservare|conserve]], la [[vopsire]]a [[textile|țesăturilor]], la rafinarea [[țiței]]ului în industria petrolieră etc; * în centrale termice la producerea aburului în scopuri [[energie|energetice]] (cazane de abur).<ref>Ungureanu, op. cit. pp. 273-280</ref> ;În [[medicină]] * pentru [[sterilizare|sterilizări]]. ;În alimentația publică * la prepararea termică a alimentelor. ;În domeniul casnic * la prepararea termică a [[aliment]]elor în [[bucătărie]]; * la spălarea hainelor. == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * [[Bazil Popa]] ș.a. ''Manualul inginerului termotehnician'', vol I, [[Editura Tehnică]], București, 1984 * Kuzman Ražnjević ''Tabele și diagrame termodinamice'', Editura Tehnică, București, 1978 * Helmut Theil ''Termotehnică și mașini termice'', Litografia Universității „Politehnica” din Timișoara, 1972 * [[Ioan Vlădea]] ''Tratat de termodinamică tehnică și transmiterea căldurii'', [[Editura Didactică și Pedagogică]], București, 1974 * Cornel Ungureanu ''Generatoare de abur pentru instalații energtice, clasice și nucleare'', Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978 == Vezi și == * [[Transformare de fază]] * [[Condensare]] * [[Sublimare]] == Legături externe == * [http://www.iscir.ro/ Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat] * {{en icon}} [http://en.wikipedia.org/wiki/Heat_of_vaporization Căldura latentă de vaporizare] {{Fizică statistică}} {{articol bun}} [[Categorie:Fenomene fizice]] [[Categorie:Stări ale materiei]] [[Categorie:Tranziții de fază]] [[Categorie:Termodinamică]] g46kt0dgfmurlelbmbsvomgox0k4dki 3 299922 17023712 1663973 2025-06-10T12:05:58Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[PECO]] 17023712 wikitext text/x-wiki ==Bun venit!== Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de [[Wikipedia:Bun venit|bun&nbsp;venit]]&nbsp;(&larr;apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la [[Wikipedia:Cafenea|Cafenea]] sau pe [irc://irc.freenode.net/ro.wikipedia canalul IRC oficial] (pentru detalii vezi [[Wikipedia:Canal IRC|Canal IRC]]). Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta. În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi. Ca să vă semnaţi simplu — doar în [[Wikipedia:Pagină de discuţie|paginile de discuţii]], nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde <nowiki>~~~~</nowiki> şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată. Sperăm să contribuiţi cu plăcere la acest proiect! &mdash;[[Utilizator:Whiteman|<font color="red">Whi</font>]]<font color="green">te</font>[[Discuţie Utilizator:Whiteman|<font color="blue">man</font>]] 7 ianuarie 2008 11:43 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:PECO|, ca aceea de la pagina [[:PECO]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:05 (EEST) trt34wx2bqqo0ouzkxugrtfy01k8tnx 17024031 17023712 2025-06-10T14:44:53Z Kun Kipcsak 448463 /* ■ Modificarea v-a fost anulată */ 17024031 wikitext text/x-wiki ==Bun venit!== Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de [[Wikipedia:Bun venit|bun&nbsp;venit]]&nbsp;(&larr;apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la [[Wikipedia:Cafenea|Cafenea]] sau pe [irc://irc.freenode.net/ro.wikipedia canalul IRC oficial] (pentru detalii vezi [[Wikipedia:Canal IRC|Canal IRC]]). Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta. În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi. Ca să vă semnaţi simplu — doar în [[Wikipedia:Pagină de discuţie|paginile de discuţii]], nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde <nowiki>~~~~</nowiki> şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată. Sperăm să contribuiţi cu plăcere la acest proiect! &mdash;[[Utilizator:Whiteman|<font color="red">Whi</font>]]<font color="green">te</font>[[Discuţie Utilizator:Whiteman|<font color="blue">man</font>]] 7 ianuarie 2008 11:43 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:PECO|, ca aceea de la pagina [[:PECO]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:05 (EEST) :Wikipedia funcționează cu [[Wikipedia: Surse de încredere|surse de încredere]], cu mărturii are utilizatorilor. Eu m-am ocupat de scrierea articolului [[PECO]] și nu am găsit în nicio lucrare de la acea vreme exprimarea cu ''produse etilate cu cifră octanică'', pe când ''petrol, comerț'' apare și în articole de ziar de la reorganizarea stațiunilor de alimentare în 1958. Dacă este să-mi dau cu părerea, cea introdusă de dvs. este o exprimare ciudată izvorâtă din folclorul anumitor automobiliști, deveniți ulterior nostalgici și care aparțin fenomenului actual confiscat al ''[[suveranism]]ului'', manifestat mai ales pe Facebook din 2019-2020 încoace. Dar asocierea cu terminologia din URSS o găsesc interesantă, îmi puteți spune mai multe?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 17:44 (EEST) 7xihf38f1q7c6j5pm5qk2nzdrl7fjgx 17024033 17024031 2025-06-10T14:45:20Z Kun Kipcsak 448463 /* ■ Modificarea v-a fost anulată */ 17024033 wikitext text/x-wiki ==Bun venit!== Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de [[Wikipedia:Bun venit|bun&nbsp;venit]]&nbsp;(&larr;apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la [[Wikipedia:Cafenea|Cafenea]] sau pe [irc://irc.freenode.net/ro.wikipedia canalul IRC oficial] (pentru detalii vezi [[Wikipedia:Canal IRC|Canal IRC]]). Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta. În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi. Ca să vă semnaţi simplu — doar în [[Wikipedia:Pagină de discuţie|paginile de discuţii]], nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde <nowiki>~~~~</nowiki> şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată. Sperăm să contribuiţi cu plăcere la acest proiect! &mdash;[[Utilizator:Whiteman|<font color="red">Whi</font>]]<font color="green">te</font>[[Discuţie Utilizator:Whiteman|<font color="blue">man</font>]] 7 ianuarie 2008 11:43 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:PECO|, ca aceea de la pagina [[:PECO]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:05 (EEST) :Wikipedia funcționează cu [[Wikipedia: Surse de încredere|surse de încredere]], nu mărturii are utilizatorilor. Eu m-am ocupat de scrierea articolului [[PECO]] și nu am găsit în nicio lucrare de la acea vreme exprimarea cu ''produse etilate cu cifră octanică'', pe când ''petrol, comerț'' apare și în articole de ziar de la reorganizarea stațiunilor de alimentare în 1958. Dacă este să-mi dau cu părerea, cea introdusă de dvs. este o exprimare ciudată izvorâtă din folclorul anumitor automobiliști, deveniți ulterior nostalgici și care aparțin fenomenului actual confiscat al ''[[suveranism]]ului'', manifestat mai ales pe Facebook din 2019-2020 încoace. Dar asocierea cu terminologia din URSS o găsesc interesantă, îmi puteți spune mai multe?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 17:44 (EEST) j0otcaz0h5fywwa15iq7hz6kdfor8s7 17024139 17024033 2025-06-10T16:47:46Z ~2025-66586 703649 Secțiune nouă: /* Probabil */ 17024139 wikitext text/x-wiki ==Bun venit!== Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de [[Wikipedia:Bun venit|bun&nbsp;venit]]&nbsp;(&larr;apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la [[Wikipedia:Cafenea|Cafenea]] sau pe [irc://irc.freenode.net/ro.wikipedia canalul IRC oficial] (pentru detalii vezi [[Wikipedia:Canal IRC|Canal IRC]]). Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta. În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi. Ca să vă semnaţi simplu — doar în [[Wikipedia:Pagină de discuţie|paginile de discuţii]], nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde <nowiki>~~~~</nowiki> şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată. Sperăm să contribuiţi cu plăcere la acest proiect! &mdash;[[Utilizator:Whiteman|<font color="red">Whi</font>]]<font color="green">te</font>[[Discuţie Utilizator:Whiteman|<font color="blue">man</font>]] 7 ianuarie 2008 11:43 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:PECO|, ca aceea de la pagina [[:PECO]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:05 (EEST) :Wikipedia funcționează cu [[Wikipedia: Surse de încredere|surse de încredere]], nu mărturii are utilizatorilor. Eu m-am ocupat de scrierea articolului [[PECO]] și nu am găsit în nicio lucrare de la acea vreme exprimarea cu ''produse etilate cu cifră octanică'', pe când ''petrol, comerț'' apare și în articole de ziar de la reorganizarea stațiunilor de alimentare în 1958. Dacă este să-mi dau cu părerea, cea introdusă de dvs. este o exprimare ciudată izvorâtă din folclorul anumitor automobiliști, deveniți ulterior nostalgici și care aparțin fenomenului actual confiscat al ''[[suveranism]]ului'', manifestat mai ales pe Facebook din 2019-2020 încoace. Dar asocierea cu terminologia din URSS o găsesc interesantă, îmi puteți spune mai multe?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 17:44 (EEST) == Probabil == lucrez in cadrul grupului OMV Petrom și cei care lucrează aici știau de definiția mea. Am legat și de denumirile dij URSS din acea perioadă și suna foarte probabil ca ai mei colegi sa fi avut dreptate. Curentul acesta suveranist este proaspăt, vorbesc de informații de dinainte de 89 ( mediul automobilistic , aici aveți dreptate) și de după 2000, încă înainte să existe OMV Petrom Marketing SRL. Ne auzim dacă găsesc ceva Multumesc [[Special:Contribuții/&#126;2025-66586|&#126;2025-66586]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-66586|talk]]) 10 iunie 2025 19:47 (EEST) o3npbaedr9whkbmh5rjgcxc7n0d6qj9 17024268 17024139 2025-06-10T18:39:35Z Kun Kipcsak 448463 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17024268 wikitext text/x-wiki ==Bun venit!== Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de [[Wikipedia:Bun venit|bun&nbsp;venit]]&nbsp;(&larr;apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la [[Wikipedia:Cafenea|Cafenea]] sau pe [irc://irc.freenode.net/ro.wikipedia canalul IRC oficial] (pentru detalii vezi [[Wikipedia:Canal IRC|Canal IRC]]). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta. În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți. Ca să vă semnați simplu — doar în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuții]], nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde <nowiki>~~~~</nowiki> și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată. Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! &mdash;[[Utilizator:Whiteman|<font color="red">Whi</font>]]<font color="green">te</font>[[Discuție Utilizator:Whiteman|<font color="blue">man</font>]] 7 ianuarie 2008 11:43 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:PECO|, ca aceea de la pagina [[:PECO]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:05 (EEST) :Wikipedia funcționează cu [[Wikipedia: Surse de încredere|surse de încredere]], nu mărturii are utilizatorilor. Eu m-am ocupat de scrierea articolului [[PECO]] și nu am găsit în nicio lucrare de la acea vreme exprimarea cu ''produse etilate cu cifră octanică'', pe când ''petrol, comerț'' apare și în articole de ziar de la reorganizarea stațiunilor de alimentare în 1958. Dacă este să-mi dau cu părerea, cea introdusă de dvs. este o exprimare ciudată izvorâtă din folclorul anumitor automobiliști, deveniți ulterior nostalgici și care aparțin fenomenului actual confiscat al ''[[suveranism]]ului'', manifestat mai ales pe Facebook din 2019-2020 încoace. Dar asocierea cu terminologia din URSS o găsesc interesantă, îmi puteți spune mai multe?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 17:44 (EEST) ::lucrez in cadrul grupului OMV Petrom și cei care lucrează aici știau de definiția mea. ::Am legat și de denumirile dij URSS din acea perioadă și suna foarte probabil ca ai mei colegi sa fi avut dreptate. ::Curentul acesta suveranist este proaspăt, vorbesc de informații de dinainte de 89 ( mediul automobilistic , aici aveți dreptate) și de după 2000, încă înainte să existe OMV Petrom Marketing SRL. ::Ne auzim dacă găsesc ceva ::Multumesc [[Special:Contribuții/&#126;2025-66586|&#126;2025-66586]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-66586|talk]]) 10 iunie 2025 19:47 (EEST) :::În regulă, contează să avem surse tipărite (de preferabil surse secundare și terțiare) din acea perioadă care să ateste. Mă tem în continuare că definiția colegilor dvs. aparține de folclorul urban și nu de cunoștințe de primă mână de la cei care s-au ocupat de branding. Cred că foști angajați ai Centralei PECO București, precum și cei de la Editura Ministerului Industriei Chimice (MICh) – Întreprinderea de Prezentare Ambalaje Chimice (IPAC) ar putea știi și ei câte ceva sau chiar să aibă acces la cataloage și alte documente adresate publicului.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 21:39 (EEST) gs6h1ks66j2h79elvpn516m0oimpxjx 17025148 17024268 2025-06-11T11:02:40Z Kun Kipcsak 448463 /* ■ Modificarea v-a fost anulată */ 17025148 wikitext text/x-wiki ==Bun venit!== Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de [[Wikipedia:Bun venit|bun&nbsp;venit]]&nbsp;(&larr;apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la [[Wikipedia:Cafenea|Cafenea]] sau pe [irc://irc.freenode.net/ro.wikipedia canalul IRC oficial] (pentru detalii vezi [[Wikipedia:Canal IRC|Canal IRC]]). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta. În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți. Ca să vă semnați simplu — doar în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuții]], nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde <nowiki>~~~~</nowiki> și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată. Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! &mdash;[[Utilizator:Whiteman|<font color="red">Whi</font>]]<font color="green">te</font>[[Discuție Utilizator:Whiteman|<font color="blue">man</font>]] 7 ianuarie 2008 11:43 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:PECO|, ca aceea de la pagina [[:PECO]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:05 (EEST) :Wikipedia funcționează cu [[Wikipedia: Surse de încredere|surse de încredere]], nu cu mărturii are utilizatorilor. Eu m-am ocupat de scrierea articolului [[PECO]] și nu am găsit în nicio lucrare de la acea vreme exprimarea cu ''produse etilate cu cifră octanică'', pe când ''petrol, comerț'' apare și în articole de ziar de la reorganizarea stațiunilor de alimentare în 1958. Dacă este să-mi dau cu părerea, cea introdusă de dvs. este o exprimare ciudată izvorâtă din folclorul anumitor automobiliști, deveniți ulterior nostalgici și care aparțin fenomenului actual confiscat al ''[[suveranism]]ului'', manifestat mai ales pe Facebook din 2019-2020 încoace. Dar asocierea cu terminologia din URSS o găsesc interesantă, îmi puteți spune mai multe?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 17:44 (EEST) ::lucrez in cadrul grupului OMV Petrom și cei care lucrează aici știau de definiția mea. ::Am legat și de denumirile dij URSS din acea perioadă și suna foarte probabil ca ai mei colegi sa fi avut dreptate. ::Curentul acesta suveranist este proaspăt, vorbesc de informații de dinainte de 89 ( mediul automobilistic , aici aveți dreptate) și de după 2000, încă înainte să existe OMV Petrom Marketing SRL. ::Ne auzim dacă găsesc ceva ::Multumesc [[Special:Contribuții/&#126;2025-66586|&#126;2025-66586]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-66586|talk]]) 10 iunie 2025 19:47 (EEST) :::În regulă, contează să avem surse tipărite (de preferabil surse secundare și terțiare) din acea perioadă care să ateste. Mă tem în continuare că definiția colegilor dvs. aparține de folclorul urban și nu de cunoștințe de primă mână de la cei care s-au ocupat de branding. Cred că foști angajați ai Centralei PECO București, precum și cei de la Editura Ministerului Industriei Chimice (MICh) – Întreprinderea de Prezentare Ambalaje Chimice (IPAC) ar putea ști și ei câte ceva sau chiar să aibă acces la cataloage și alte documente adresate publicului.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 21:39 (EEST) bxirn72nl7k1rrcg2ig1tih6kznblhj 0 303506 17024016 15292400 2025-06-10T14:38:45Z NutulescuIoana 697446 modificări minore de punctuație 17024016 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infocaseta Muzician | Nume = Mihai Pop Bruchenthal | Img = BruchenthalPopMihai.jpg | Img_desc = | Img_mărime = 186 px | Peisaj = | Culoare = Grup sau orchestră | Nume naștere = | Alte nume = | Născut = [[15 ianuarie]] [[1908]], [[Derna, Bihor|Derna]], [[Austro-Ungaria]] | Decedat = [[19 ianuarie]] [[1989]], (81 de ani)<br>[[Oradea]], [[Republica Socialistă România]] | Origine = [[Fișier:Flag of the Habsburg Monarchy.svg|23px]] [[Austro-Ungaria]] | Cetățenie = {{ROM}} | Educație = Academia Teologică Română Unită din [[Oradea]], Academia de Muzică și Artă Dramatică din [[Cluj]] | Instrument = | Gen = | Ocupație = [[profesor]] de [[muzică]], [[compozitor]] | Tipul de voce = | Ani activi = | Casă de discuri = | Interpretare cu = | Colaborare cu = | Semnătura = | URL = | etnie = | soț = | soție = | părinți = Mihai Pop Bruchenthal<br>Emilia Faur | frați = | copii = | Membri = | Foști membri = }} '''Mihai Pop Bruchenthal''' (n. [[15 ianuarie]] [[1908]], [[Derna, Bihor|Derna]], [[județul Bihor]] - d. [[19 ianuarie]] [[1989]], [[Oradea]]) a fost un [[profesor]] de [[muzică]] și [[compozitor]] [[român]]. ==Biografia== Tatăl său se numea tot Mihai Pop Bruchenthal (1883-1930) și a fost învățător, iar mama sa se numea Emilia Faur. Bunicul său, Michael Pop de Bruchenthal (1843-1924), a fost timp de 55 de ani învățător în satul [[Ciutelec, Bihor|Ciutelec]], alături de străbunica sa Aloisia Calnochi (1856-1918), care a fost și ea învățătoare. Bunicul său provenea din strămoși liberi, înnobilați la 20 noiembrie 1664 de către Principele [[Mihai Apafi I]] al Transilvaniei. În perioada 1913-1918, Mihai Pop Bruchenthal a urmat școala primară în limba maghiară în satul [[Hotar, Bihor|Hotar]], de lângă [[Aleșd]]. Între anii 1918-1927 a urmat liceul și și-a dat bacalaureatul la Colegiul „Emanuil Gojdu" din [[Oradea]]. După absolvirea liceului s-a înscris la Academia Teologică Română Unită, din Oradea, pe care a absolvit-o în anul 1931. La 2 noiembrie 1932 a obținut și Diploma de profesor de religie. Și-a continuat studiile la Academia de Muzică și Artă Dramatică din [[Cluj]], la secția pedagogie, pe care a absolvit-o în anul 1937. În perioada 1935-1936, în paralel cu Academia de Muzică și Artă Dramatică, a urmat cursul de pedagogie la Seminarul pedagogic și a promovat examenul de absolvire, primind Certificatul de absolvire, care îi dădea dreptul să predea în învățământul secundar și în cel pedagogic. În primăvara anului 1937 a trecut și examenul pentru șef de muzică militară și a fost repartizat la [[Deva]]. Nu s-a dus să ocupe postul, preferând să rămână la Beiuș, unde se formase o formație de muzică militară, al cărei prim dirijor a fost [[Dinu Stelian]], viitor general. În toamna anului 1935, Mihai Pop Bruchenthal vine la Beiuș, unde va rămâne timp de 37 de ani. În perioada 1935 -1949 a activat ca profesor la de muzică vocală și instrumentală (vioară) la Colegiul „Samuil Vulcan". De la 30 septembrie 1949 s-a mutat la celălalt liceu din Beiuș, devenit între timp Școala pedagogică de educatoare, unde a profesat până la pensionare, în 1972. În ultimii ani ai vieții s-a mutat la [[Oradea]], unde a fost țintuit la pat de o boală necruțătoare. A decedat joi, 19 ianuarie 1989, și a fost înmormântat la [[Beiuș]], în Cimitirul din deal. ==Opera== Ca tânăr elev, apoi ca student, Mihai Pop Bruchenthal a colindat satele și a cules [[folclor]] muzical de pe Valea Bistrei, Valea [[Râul Crișul Repede|Crișului Repede]] și Valea [[Râul Crișul Negru|Crișului Negru]], punând bazele unei mari antologii de folclor muzical bihorean care a ajuns, în final, la 1340 de piese, din care 59 sunt variante ale baladei [[Miorița]], găsite de el în Bihor, majoritatea oarecum mascate sub formă de colinzi. În afară de culegere de folclor, Mihai Pop Bruchenthal s-a ocupat și de compoziție. Moștenirea sa recenzată până în prezent cuprinde 164 de compoziții de factură clasică și 1340 de piese de stilistică populară. Între acestea se numără: 11 imnuri corale, 7 cântece patriotice, 10 poeme corale, 10 preludii, 58 madrigale și cantate corale, 9 lieduri și romanțe, 18 cântece pentru copii, 18 piese de muzică instrumentală, 7 de muzică de cameră, 10 de muzică simfonică, 3 creații coralo-simfonice și 4 de muzică scenică. ==Lucrări de muzicologie== *Tratat de teoria instrumentelor simfonice, în trei volume, despre instrumentele de suflat din lemn, cele din metal, instrumentele cu coarde și cele de percuție *Tratat de teoria formelor muzicale, de uz academic, (care a fost achiziționat de către [[Uniunea Compozitorilor din România]]). == Activitatea culturală publică== Din anul 1935 și până în 1972 a dirijat Corul Lyra, înființat încă din anul 1903. A format și a condus: *Corul sindicatelor din Beiuș (1945), *Corul Cooperativei Muncitorul (1957), *Corul Învățământ (1961), *Corul URCC Beiuș (1955), *Corul Școlii profesionale (1954-1964), *Orchestra semisimfonică a Beiușului (1958) ==Distincții== *''Ordinul Meritul Cultural'' în anul 1969 ==Legături externe== *[http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/constantin-nicolae-malinas-3 Centenar Bruchenthal 1908 - 2008] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140427000220/http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/constantin-nicolae-malinas-3 |date=2014-04-27 }} {{DEFAULTSORT:Pop Bruchenthal, Mihai}} [[Categorie:Compozitori români]] r51i57zg1kgefn3dkoop6xlutq6ekbd 0 303680 17023724 17023701 2025-06-10T12:11:37Z Vellion Eagle 703557 Nu seamână cu cerneala neagră, ci doar cu cerneala, deoarece se aseamănă la vâscozitate etc., nu la culoare. 17023724 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | nume = Caracatiță | fossil_range = | status = | status_system = | trend = | status_ref = | image = Octopus2.jpg | image_caption = [[Octopus vulgaris]] | regnum = [[Animalia]] | domeniu = [[Eucariote|Eukaryota]] | phylum = [[Mollusca]] | subphylum = [[Conchifera]] | classis = [[Cephalopoda]] | ordo = '''Octopoda''' | subfamilia = | tribus = | genus = | species = | binomial = | binomial_authority = [[William Elford Leach|Leach]], 1818<ref>{{cite web | url=https://www.itis.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=82589 | title=ITIS Report: Octopoda Leach, 1818 | publisher=Itis.gov | date=10 April 2013 | access-date=4 February 2014}}</ref> | hartă_răspândire = | hartă_răspândire_lățime = | hartă_răspândire_text = | synonyms = * Octopoida<br><small>Leach, 1817</small><ref name="Mikko">{{cite web | url=http://www.helsinki.fi/~mhaaramo/metazoa/protostoma/mollusca/cephalopoda/coleoidea.html | website=Mikko's Phylogeny Archive | title=Coleoidea&nbsp;– Recent cephalopods}}</ref> }} '''Caracatița''' este un [[Gen (biologie)|gen]] de [[moluște]] [[cefalopode]]. Ele trăiesc în mări și oceane. Corpul are forma unui sac. Capul prezintă doi ochi mari, o coroană din 8 brațe (octo=opt), numite [[tentacule]], prevăzute cu ventuze și o gură cu fălci tari. Corpul este acoperit de o „manta”. Caracatițele se hrănesc cu [[crustacee]], [[pești]], [[scoici]] etc. În corp, caracatița are o glandă plină cu un lichid brun (asemănător cu cerneala), care, eliminat în apă, o ajută să se apere de prădători. Majoritatea caracatițelor folosesc această substanță atunci când sunt urmărite. Reprezentantul tipic al acestui gen de moluște este [[Caracatiță comună|caracatița comună]] ''Octopus vulgaris''. Caracatițele sunt pescuite pentru [[Carne|carnea]] lor foarte apreciată în [[gastronomie]]. Potrivit unui nou studiu, caracatițele, animalul nevertebrat cel mai complex din punct de vedere neurologic, ar putea simți dureri psihologice la fel ca mamiferele .<ref>{{Citation|last=Crook|first=Robyn J.|title=Behavioral and neurophysiological evidence suggests affective pain experience in octopus|date=2021-03-19|url=https://www.cell.com/iscience/abstract/S2589-0042(21)00197-8|work=iScience|volume=24|issue=3|language=English|doi=10.1016/j.isci.2021.102229|issn=2589-0042|access-date=2021-03-30}}</ref> == Note == <references /> == Sursă == * ''Enciclopedia sovietică moldovenească'', [[Chișinău]], [[1972]], vol. 3, p. 207-208 {{ciot-zoo}} [[Categorie:Cefalopode]] cx7kr6jrbaats0zfvl2afkdj6pqdrze 0 313231 17024185 16710977 2025-06-10T17:19:42Z VJFlow2018 439805 17024185 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Superliga Elvețiană | logo = Raiffeisen Super League.png | mărime = 200px | nume oficial = Raiffeisen Super League | sport = [[fotbal]] | țară = {{CHE}}<br />{{LIE}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Asociația Elvețiană de Fotbal]] | înființat = [[1897]] | alte nume = | nivelul = 1 | retrogradare = ''[[Challenge League]]'' | cupe locale = [[Cupa Elveției]] | competiții internaționale = [[Liga Campionilor UEFA|Liga Campionilor]] <br> [[UEFA Europa League|Europa League]] <br> [[Conference League]] | nr ediții = | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Young Boys}} (2023-24) | trofee = {{ClubFotbal|Grasshopper}} (27 de titluri) | web = [http://www.sfl.ch www.sfl.ch] | sezonul actual = Superliga Elvețiană 2024-2025 }} '''Superliga Elvețiană''', denumită oficial '''Raiffeisen Super League''' din motive de sponsorizare, este cea mai importantă competiție din sistemul [[fotbal]]istic [[Elveția|elvețian]]. Superliga se joacă în 36 de runde de la sfârșitul lunii iulie până în mai, cu o pauză de iarnă de la jumătatea lunii decembrie până în prima săptămână a lunii februarie. Fiecare echipă joacă de patru ori împotriva celorlalte, de două ori acasă și de două ori în deplasare, într-un sistem fiecare cu fiecare. Întrucât la ligile de fotbal elvețiene participă și echipe din Liechtenstein, campioană e declarată cea mai bine clasată echipă elvețiană la finalul sezonului (în cazul în care o echipă din Liechtenstein încheie pe locul întâi, campioană e declarată echipa elvețiană de pe locul doi). În raport cu poziția în clasament, echipele cel mai bine clasate vor participa în competițiile UEFA — din nou, cu excepția echipelor din Liechtenstein, care se califică prin Cupa Liechtenstein. Ultima clasată va fi retrogradată în Challenge League și înlocuită cu campioana respectivă pentru sezonul următor. Clubul care termină pe locul 9 va concura împotriva echipei de pe locul doi din Challenge League într-un play-off pentru retrogradare în două jocuri, acasă și în deplasare, pentru un loc în sezonul următor. Meciurile din Super League folosesc un arbitru asistent video (VAR). Sezonul 2024-2025 este al 128-lea sezon al primei ligi elvețiene, aceasta fiind cea mai veche ligă națională care funcționează continuu. == Cronologia numelui == {| class="wikitable" style="font-size:95%; text-align: left;" |- ! style="color:#fffafa; background:#ff0000; text-align:center;"|Nume ! style="color:#fffafa; background:#ff0000; text-align:center;"|Perioada |- | Cupa Ruinart || align="center"|(1897/98) |- | Seria A || align="center"|(1898/99–1929/30) |- | Liga 1 || align="center"|(1930/31) |- | Liga Națională || align="center"|(1931/32–1943/44) |- | Liga Națională A || align="center"|(1944/45–2002/03) |- | Superliga || align="center"|(din 2003/04) |} == Echipele în top 3 == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor din 1898 până în 2003 !style="background-color:#ff0000; color:black;"| <table style="width:960px"> <tr> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:9%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:9%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:9%">'''Locul 3</td> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:9%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:9%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:9%">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:296px; width:980px; overflow:auto;"> <table style="width:960px"> <tr> <th style="width:5%">[[2002]]</th> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <th style="width:5%">[[2003]]</th> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[2000]]</th> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <th>[[2001]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> </tr> <tr> <th>[[1998]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1999]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> </tr> <tr> <th>[[1996]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <th>[[1997]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1994]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <th>[[1995]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[1992]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1993]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1990]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <th>[[1991]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[1988]]</th> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <th>[[1989]]</th> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> </tr> <tr> <th>[[1986]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <th>[[1987]]</th> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> </tr> <tr> <th>[[1984]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <th>[[1985]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[1982]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <th>[[1983]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> </tr> <tr> <th>[[1980]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1981]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[1978]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <th>[[1979]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1976]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <th>[[1977]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1974]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1975]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1972]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1973]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> </tr> <tr> <th>[[1970]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <th>[[1971]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1968]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <th>[[1969]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1966]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1967]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1964]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <th>[[1965]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1962]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <th>[[1963]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1960]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <th>[[1961]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1958]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chiasso}}</td> <th>[[1959]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1956]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[1957]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1954]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1955]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1952]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chiasso}}</td> <th>[[1953]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1950]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1951]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chiasso}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1948]]</th> <td>{{ClubFotbal|Bellinzona}}</td> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1949]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1946]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1947]]</th> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1944]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <th>[[1945]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[1942]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1943]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> </tr> <tr> <th>[[1940]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1941]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1938]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[1939]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1936]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Fellows}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1937]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Fellows}}</td> </tr> <tr> <th>[[1934]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <th>[[1935]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1932]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1933]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[1930]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> <th>[[1931]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Urania-Sport}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1928]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nordstern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Étoile Carouge}}</td> <th>[[1929]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Urania-Sport}}</td> </tr> <tr> <th>[[1926]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[1927]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nordstern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> </tr> <tr> <th>[[1924]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nordstern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1925]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Fellows}}</td> </tr> <tr> <th>[[1922]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blue Stars}}</td> <th>[[1923]]</th> <th colspan=3>'''Titlul de campionat nu a fost acordat.'''</th> </tr> <tr> <th>[[1920]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1921]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1918]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> <th>[[1919]]</th> <td>{{ClubFotbal|Étoile-Sporting}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> </tr> <tr> <th>[[1916]]</th> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <td>{{ClubFotbal|Old Boys}}</td> <th>[[1917]]</th> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[1914]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <th>[[1915]]</th> <td>{{ClubFotbal|Brühl}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> </tr> <tr> <th>[[1912]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <td>{{ClubFotbal|Étoile-Sporting}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1913]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Old Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> </tr> <tr> <th>[[1910]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <th>[[1911]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1908]]</th> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> <th>[[1909]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> </tr> <tr> <th>[[1906]]</th> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[1907]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Fellows}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> </tr> <tr> <th>[[1904]]</th> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Old Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1905]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[1902]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bern}}</td> <th>[[1903]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax }}</td> </tr> <tr> <th>[[1900]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bern}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> <th>[[1901]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bern}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> </tr> <tr> <th>[[1898]]</th> <th colspan=3 style="text-align:center">{{ClubFotbal|Grasshopper}} a câștigat campionatul, dar este [[:en:1897–98 Swiss Serie A|neoficial]].</th> <th>[[1899]]</th> <td>{{ClubFotbal|Anglo-American}}</td> <td>{{ClubFotbal|Old Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne Cricket}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor în Superliga !style="background-color:#ff0000; color:black;"| <table style="width:960px"> <tr> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:9%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:9%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:9%">'''Locul 3</td> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:9%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:9%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:9%">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | <div style="height:296px; width:980px; overflow:auto;"> <table style="width:960px"> <tr> <th style="width:5%">[[2024]]</th> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th style="width:5%">[[2025]]</th> <td style="width:9%"></td> <td style="width:9%"></td> <td style="width:9%"></td> </tr> <tr> <th>[[2022]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[2023]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[2020]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <th>[[2021]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[2018]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <th>[[2019]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[2016]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <th>[[2017]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[2014]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[2015]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[2012]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[2013]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> </tr> <tr> <th>[[2010]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[2011]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[2008]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <th>[[2009]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[2007]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[2005]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Thun}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Podium == <div style="text-align:center"><small>'''De câte ori cluburile au terminat pe locurile 1, 2 și 3 în Superliga</small></div> {| class= class="wikitable" border="1" style="text-align:center; margin:auto; font-size:90%;" |-style="background-color:#ff0000; color:white;" ! width="130"| Club Sportiv !! width="60"| {{gold1}} !! width="80"| Ultima oară !! width="60"| {{silver2}} !! width="80"| Ultima oară !! width="60"| {{bronze3}} !! width="80"| Ultima oară |-bg=dcdcdc ! align="left"| {{ClubFotbal|Grasshopper}} || 27 || {{blue|2003}} || 23 || {{blue|2014}} || 13 || {{blue|2010}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Basel}} || 20 || {{blue|2017}} || 10 || {{blue|2022}} || 6 || {{blue|2020}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Servette}} || 17 || {{blue|1999}} || 17 || {{blue|2023}} || 14 || {{blue|2024}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Young Boys}} || 17 || {{blue|2024}} || 19 || {{blue|2017}} || 13 || {{blue|2022}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Zürich}} || 13 || {{blue|2022}} || 9 || {{blue|2011}} || 8 || {{blue|2015}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Lausanne}} || 7 || {{blue|1965}} || 8 || {{blue|2000}} || 8 || {{blue|1999}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Lugano}} || 3 || {{blue|1949}} || 6 || {{blue|2024}} || 12 || {{blue|2023}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Chaux}} || 3 || {{blue|1964}} || 3 || {{blue|1956}} || 7 || {{blue|1963}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Winterthur}} || 3 || {{blue|1917}} || 2 || {{blue|1916}} || 1 || {{blue|1919}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Aarau}} || 3 || {{blue|1993}} || 1 || {{blue|1988}} || 1 || {{blue|1985}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Sion}} || 2 || {{blue|1997}} || 2 || {{blue|1996}} || 6 || {{blue|2007}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|St.Gallen}} || 2 || {{blue|2000}} || 1 || {{blue|2020}} || 4 || {{blue|2013}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Luzern}} || 1 || {{blue|1989}} || 2 || {{blue|2012}} || 3 || {{blue|2018}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Thun}} || - || || 1 || {{blue|2005}} || - || |} == Performanță pe orașe == {{Location map+|Elveția |float=right|width=425|caption=Location of the 2023–24 Swiss Super League teams |alt=Map of Switzerland and the 10 teams of the 2022–23 Super League |places= {{Location map~|Elveția |lat_deg=47|lat_min=23|lon_deg=08|lon_min=02|label= [[FC Aarau|Aarau]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} {{Location map~|Elveția |lat=47.566667|long=7.6 |label='''[[FC Basel|Basel]]''' |marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=left}} {{Location map~|Elveția |lat=46.556573|long=6.639803|label= [[FC Lausanne-Sport|Lausanne]]|marksize=10 |mark = Green pog.svg |position=top}} {{Location map~|Elveția |lat=46.023756|long=8.961447|label= [[FC Lugano|Lugano]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} {{Location map~|Elveția |lat=47.05 |long=8.3 |label= [[FC Luzern|Lucerna]]|position=bottom}} {{Location map~|Elveția |lat=46.2 |long=6.15 |label= '''[[Servette FC|Geneva]]''' |marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=bottom}} {{Location map~|Elveția |lat=46.233333|long=7.366667|label= [[FC Sion|Sion]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg }} {{Location map~|Elveția |lat=47.408296|long=9.305116|label= [[FC St. Gallen|St. Gallen]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=bottom}} {{Location map~|Elveția |lat_deg=47|lat_min=30|lon_deg=08|lon_min=45|label= [[FC Winterthur|Winterthur]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} {{Location map~|Elveția |lat=46.95 |long=7.45 |label= '''[[BSC Young Boys|Berna]]''' |marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=bottom}} {{Location map~|Elveția |lat_deg=47|lat_min=05|lon_deg=06|lon_min=49|position=top|label=[[FC La Chaux-de-Fonds|La Chaux-de-Fonds]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg }} {{Location map~|Elveția |lat=47.366667|long=8.55 |label= '''[[Zürich|Zürich]]'''|marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=bottom}} }} {| class="wikitable" width="475"| |- ! width="140"| Orașul ! width="40"| Titluri ! width="150"|Cluburi |- | [[Fișier:CHE Zürich ZH COA.svg|18px]] [[Zürich]] | <div style="text-align:center"> 40 | [[Grasshopper Club Zürich|Grasshopper Z.]] (27), [[FC Zürich|FC Z.]] (13), |- | [[Fișier:Wappen Basel-Stadt matt.svg|18px]] [[Basel]] | <div style="text-align:center"> 20 | [[FC Basel|FC B.]] (20), |- | [[Fișier:CHE Genève COA.svg|18px]] [[Geneva]] | <div style="text-align:center"> 17 | [[Servette FC|Servette FC]] (17), |- | [[Fișier:CHE Bern BE COA.svg|18px]] [[Berna]] | <div style="text-align:center"> 17 | [[BSC Young Boys|Young Boys]] (17), |- | [[Fișier:CHE Lausanne COA.svg|18px]] [[Lausanne]] | <div style="text-align:center"> 7 | [[FC Lausanne-Sport|FC L.-Sport]] (7), |- | [[Fișier:CHE Lugano COA.svg|18px]] [[Lugano]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[FC Lugano|FC L.]] (3), |- | [[Fișier:CHE La Chaux-de-Fonds COA.svg|18px]] [[La Chaux-de-Fonds]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[FC La Chaux-de-Fonds|FC L.C.-de-F.]] (3), |- | [[Fișier:Wappen Winterthur.svg|18px]] [[Winterthur]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[FC Winterthur|FC W.]] (3), |- | [[Fișier:CHE Aarau COA.svg|18px]] [[Aarau]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[FC Aarau|FC A.]] (3), |- | [[Fișier:CHE Sion COA.svg|18px]] [[Sion, Elveția|Sion]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[FC Sion|FC S.]] (2), |- | [[Fișier:CHE St. Gallen COA.svg|18px]] [[St. Gallen]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[FC St. Gallen|FC St. G.]] (2), |- | [[Fișier:CHE Luzern COA.svg|18px]] [[Lucerna]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[FC Luzern|FC L.]] (1), |- |} ==Performanțe în cupele europene== ===Cele mai mari realizări=== {| class="wikitable" style="font-size: 90%; width:1120px;" |- !style="background: #0bf; color:white;" text-align: center" rowspan=2"|'''Club Sportiv''' ! colspan="3" | [[Liga Campionilor UEFA|Cupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor]] ! colspan="3" | [[Cupa Orașelor Târguri]] / [[UEFA Europa League| Cupa UEFA / Europa League]] ! colspan="1" | [[Cupa Cupelor UEFA]] ! colspan="2" | [[Cupa UEFA Intertoto]] |- ! style="background:#dcdcdc;| Semifinala ! style="background:#dcdcdc;| Sferturi ! style="background:#dcdcdc;| Optimi ! style="background:#dcdcdc;| Semifinala ! style="background:#dcdcdc;| Sferturi ! style="background:#dcdcdc;| Optimi ! style="background:#dcdcdc;| Sferturi ! style="background:#dcdcdc;| Campioni ! style="background:#dcdcdc;| Finala |- | '''{{ClubFotbal|Zürich}} | style="text-align:center"| [[Cupa Campionilor Europeni 1963-1964|1964]], [[Cupa Campionilor Europeni 1976-1977|1977]] | style="text-align:center" colspan="2"| - | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Orașelor Târguri 1967-1968|1968]] | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1998-1999|1999]] | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1973-1974|1974]] |- | '''{{ClubFotbal|Young Boys}} | style="text-align:center"| [[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1959]] | style="text-align:center" colspan="2"| - | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1987-1988|1988]] |- | '''{{ClubFotbal|Grasshopper}} | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|1957]], [[Cupa Campionilor Europeni 1978-1979|1979]] | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1977-1978|1978]] | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1980-1981|1981]] | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1998-1999|1999]] | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1989-1990|1990]] | bgcolor=Gold style="text-align:center"|'''[[Cupa UEFA Intertoto 2006|2006]], [[Cupa UEFA Intertoto 2008|2008]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] | style="text-align:center"|- |- | '''{{ClubFotbal|Basel}} | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Campionilor Europeni 1973-1974|1974]] | style="text-align:center"| [[Liga Campionilor 2011-2012|2012]], [[Liga Campionilor 2014-2015|2015]], [[Liga Campionilor 2017-2018|2018]] | style="text-align:center"| [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]] | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 2005-2006|2006]], [[UEFA Europa League 2013-2014|2014]], [[UEFA Europa League 2019-2020|2020]] | style="text-align:center"| [[UEFA Europa League 2015-2016|2016]] | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| - | bgcolor=Silver style="text-align:center"|'''[[Cupa UEFA Intertoto 2001|2001]] |- | '''{{ClubFotbal|Lausanne}} | style="text-align:center" colspan="3"|- | style="text-align:center"| [[Cupa Orașelor Târguri 1955-1958|1958]] | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1964-1965|1965]] |- | '''{{ClubFotbal|Xamax}} | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1981-1982|1982]], [[Cupa UEFA 1985-1986|1986]] | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"|- |- | '''{{ClubFotbal|Servette}} | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center" colspan="2"| - | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 2001-2002|2002]] | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1966-1967|1967]], [[Cupa Cupelor 1978-1979|1979]] |- | '''{{ClubFotbal|Luzern}} | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1960-1961|1961]] |- | '''{{ClubFotbal|Sion}} | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1986-1987|1987]] |- |} ==Legături externe== {{Commons category}} * [http://www.football.ch/nl/start.asp?r=/nl/nis/ls/res.asp&sp=1&ls=4928&sg=15277 League table and results] * [http://www.football.ch/sfl/ Official website] {{de icon}} * [http://www.football.ch/sfl/fr/Raiffeisen-Super-League/News-Super-League.aspx Official website] {{fr icon}} * [http://www.footballdata.com/leagues/Super-League Super League Results, Fixtures and Stats] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080217214024/http://www.footballdata.com/leagues/Super-League/ |date=2008-02-17 }} * [http://www.sportmapworld.com/map/soccer/switzerland/swiss-super-league/ Map of Swiss Super League Stadiums] * [http://www.rsssf.com/tablesz/zwitchamp.html Switzerland - List of Champions], RSSSF.com ==Note== <references /> {{Superliga Elvețiană}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] [[Categorie:Fotbal în Elveția]] bjnzo1c56ihxfwladk3lperwfaofat0 17024840 17024185 2025-06-11T04:03:51Z VJFlow2018 439805 /* Performanță pe orașe */ 17024840 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Superliga Elvețiană | logo = Raiffeisen Super League.png | mărime = 200px | nume oficial = Raiffeisen Super League | sport = [[fotbal]] | țară = {{CHE}}<br />{{LIE}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = [[Asociația Elvețiană de Fotbal]] | înființat = [[1897]] | alte nume = | nivelul = 1 | retrogradare = ''[[Challenge League]]'' | cupe locale = [[Cupa Elveției]] | competiții internaționale = [[Liga Campionilor UEFA|Liga Campionilor]] <br> [[UEFA Europa League|Europa League]] <br> [[Conference League]] | nr ediții = | periodicitate = anuală | campion = {{ClubFotbal|Young Boys}} (2023-24) | trofee = {{ClubFotbal|Grasshopper}} (27 de titluri) | web = [http://www.sfl.ch www.sfl.ch] | sezonul actual = Superliga Elvețiană 2024-2025 }} '''Superliga Elvețiană''', denumită oficial '''Raiffeisen Super League''' din motive de sponsorizare, este cea mai importantă competiție din sistemul [[fotbal]]istic [[Elveția|elvețian]]. Superliga se joacă în 36 de runde de la sfârșitul lunii iulie până în mai, cu o pauză de iarnă de la jumătatea lunii decembrie până în prima săptămână a lunii februarie. Fiecare echipă joacă de patru ori împotriva celorlalte, de două ori acasă și de două ori în deplasare, într-un sistem fiecare cu fiecare. Întrucât la ligile de fotbal elvețiene participă și echipe din Liechtenstein, campioană e declarată cea mai bine clasată echipă elvețiană la finalul sezonului (în cazul în care o echipă din Liechtenstein încheie pe locul întâi, campioană e declarată echipa elvețiană de pe locul doi). În raport cu poziția în clasament, echipele cel mai bine clasate vor participa în competițiile UEFA — din nou, cu excepția echipelor din Liechtenstein, care se califică prin Cupa Liechtenstein. Ultima clasată va fi retrogradată în Challenge League și înlocuită cu campioana respectivă pentru sezonul următor. Clubul care termină pe locul 9 va concura împotriva echipei de pe locul doi din Challenge League într-un play-off pentru retrogradare în două jocuri, acasă și în deplasare, pentru un loc în sezonul următor. Meciurile din Super League folosesc un arbitru asistent video (VAR). Sezonul 2024-2025 este al 128-lea sezon al primei ligi elvețiene, aceasta fiind cea mai veche ligă națională care funcționează continuu. == Cronologia numelui == {| class="wikitable" style="font-size:95%; text-align: left;" |- ! style="color:#fffafa; background:#ff0000; text-align:center;"|Nume ! style="color:#fffafa; background:#ff0000; text-align:center;"|Perioada |- | Cupa Ruinart || align="center"|(1897/98) |- | Seria A || align="center"|(1898/99–1929/30) |- | Liga 1 || align="center"|(1930/31) |- | Liga Națională || align="center"|(1931/32–1943/44) |- | Liga Națională A || align="center"|(1944/45–2002/03) |- | Superliga || align="center"|(din 2003/04) |} == Echipele în top 3 == {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor din 1898 până în 2003 !style="background-color:#ff0000; color:black;"| <table style="width:960px"> <tr> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:9%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:9%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:9%">'''Locul 3</td> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:9%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:9%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:9%">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" |<div style="height:296px; width:980px; overflow:auto;"> <table style="width:960px"> <tr> <th style="width:5%">[[2002]]</th> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <th style="width:5%">[[2003]]</th> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[2000]]</th> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <th>[[2001]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> </tr> <tr> <th>[[1998]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1999]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> </tr> <tr> <th>[[1996]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <th>[[1997]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1994]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <th>[[1995]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[1992]]</th> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1993]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1990]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <th>[[1991]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[1988]]</th> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <th>[[1989]]</th> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> </tr> <tr> <th>[[1986]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <th>[[1987]]</th> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> </tr> <tr> <th>[[1984]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> <th>[[1985]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[1982]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <th>[[1983]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> </tr> <tr> <th>[[1980]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1981]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> </tr> <tr> <th>[[1978]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <th>[[1979]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1976]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <th>[[1977]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1974]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1975]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1972]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1973]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> </tr> <tr> <th>[[1970]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <th>[[1971]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1968]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <th>[[1969]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1966]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1967]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1964]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <th>[[1965]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1962]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <th>[[1963]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1960]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <th>[[1961]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1958]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chiasso}}</td> <th>[[1959]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[1956]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[1957]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1954]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1955]]</th> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1952]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chiasso}}</td> <th>[[1953]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> <tr> <th>[[1950]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1951]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chiasso}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1948]]</th> <td>{{ClubFotbal|Bellinzona}}</td> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1949]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1946]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <th>[[1947]]</th> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1944]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <th>[[1945]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[1942]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1943]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> </tr> <tr> <th>[[1940]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1941]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1938]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[1939]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grenchen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1936]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Fellows}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1937]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Fellows}}</td> </tr> <tr> <th>[[1934]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <th>[[1935]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[1932]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1933]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[1930]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> <th>[[1931]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Urania-Sport}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> </tr> <tr> <th>[[1928]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nordstern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Étoile Carouge}}</td> <th>[[1929]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Urania-Sport}}</td> </tr> <tr> <th>[[1926]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[1927]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nordstern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Biel-Bienne}}</td> </tr> <tr> <th>[[1924]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Nordstern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1925]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Fellows}}</td> </tr> <tr> <th>[[1922]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Blue Stars}}</td> <th>[[1923]]</th> <th colspan=3>'''Titlul de campionat nu a fost acordat.'''</th> </tr> <tr> <th>[[1920]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[1921]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1918]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> <th>[[1919]]</th> <td>{{ClubFotbal|Étoile-Sporting}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> </tr> <tr> <th>[[1916]]</th> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <td>{{ClubFotbal|Old Boys}}</td> <th>[[1917]]</th> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[1914]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax}}</td> <th>[[1915]]</th> <td>{{ClubFotbal|Brühl}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> </tr> <tr> <th>[[1912]]</th> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <td>{{ClubFotbal|Étoile-Sporting}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1913]]</th> <td>{{ClubFotbal|Lausanne}}</td> <td>{{ClubFotbal|Old Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> </tr> <tr> <th>[[1910]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Aarau}}</td> <th>[[1911]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[1908]]</th> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> <th>[[1909]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> </tr> <tr> <th>[[1906]]</th> <td>{{ClubFotbal|Winterthur}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[1907]]</th> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Fellows}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> </tr> <tr> <th>[[1904]]</th> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Old Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[1905]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Chaux}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[1902]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bern}}</td> <th>[[1903]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Xamax }}</td> </tr> <tr> <th>[[1900]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bern}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> <th>[[1901]]</th> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Bern}}</td> <th style="text-align:center">Fără loc 3</th> </tr> <tr> <th>[[1898]]</th> <th colspan=3 style="text-align:center">{{ClubFotbal|Grasshopper}} a câștigat campionatul, dar este [[:en:1897–98 Swiss Serie A|neoficial]].</th> <th>[[1899]]</th> <td>{{ClubFotbal|Anglo-American}}</td> <td>{{ClubFotbal|Old Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lausanne Cricket}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} {| class="wikitable" style="margin:auto; font-size:90%;" |+Echipele care s-au clasat pe primele trei poziții în campionat de-a lungul sezoanelor în Superliga !style="background-color:#ff0000; color:black;"| <table style="width:960px"> <tr> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:9%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:9%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:9%">'''Locul 3</td> <td style="background-color:white; width:5%">'''Sezon</td> <td style="background-color:gold; width:9%">'''Campioană</td> <td style="background-color:silver; width:9%">'''Locul 2</td> <td style="background-color:#cc9966; width:9%">'''Locul 3</td> </tr> </table> |-style="background:#dcdcdc;" | <div style="height:296px; width:980px; overflow:auto;"> <table style="width:960px"> <tr> <th style="width:5%">[[2024]]</th> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Lugano}}</td> <td style="width:9%">{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th style="width:5%">[[2025]]</th> <td style="width:9%"></td> <td style="width:9%"></td> <td style="width:9%"></td> </tr> <tr> <th>[[2022]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[2023]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[2020]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <th>[[2021]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> </tr> <tr> <th>[[2018]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <th>[[2019]]</th> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[2016]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <th>[[2017]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Lugano}}</td> </tr> <tr> <th>[[2014]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[2015]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> </tr> <tr> <th>[[2012]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Luzern}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[2013]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <td>{{ClubFotbal|St.Gallen}}</td> </tr> <tr> <th>[[2010]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> <th>[[2011]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> </tr> <tr> <th>[[2008]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <th>[[2009]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> </tr> <tr> <th>[[2006]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <th>[[2007]]</th> <td>{{ClubFotbal|Zürich}}</td> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Sion}}</td> </tr> <tr> <th>[[2004]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Young Boys}}</td> <td>{{ClubFotbal|Servette}}</td> <th>[[2005]]</th> <td>{{ClubFotbal|Basel}}</td> <td>{{ClubFotbal|Thun}}</td> <td>{{ClubFotbal|Grasshopper}}</td> </tr> </table> </div> <div style="clear:both;"></div> |} == Podium == <div style="text-align:center"><small>'''De câte ori cluburile au terminat pe locurile 1, 2 și 3 în Superliga</small></div> {| class= class="wikitable" border="1" style="text-align:center; margin:auto; font-size:90%;" |-style="background-color:#ff0000; color:white;" ! width="130"| Club Sportiv !! width="60"| {{gold1}} !! width="80"| Ultima oară !! width="60"| {{silver2}} !! width="80"| Ultima oară !! width="60"| {{bronze3}} !! width="80"| Ultima oară |-bg=dcdcdc ! align="left"| {{ClubFotbal|Grasshopper}} || 27 || {{blue|2003}} || 23 || {{blue|2014}} || 13 || {{blue|2010}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Basel}} || 20 || {{blue|2017}} || 10 || {{blue|2022}} || 6 || {{blue|2020}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Servette}} || 17 || {{blue|1999}} || 17 || {{blue|2023}} || 14 || {{blue|2024}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Young Boys}} || 17 || {{blue|2024}} || 19 || {{blue|2017}} || 13 || {{blue|2022}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Zürich}} || 13 || {{blue|2022}} || 9 || {{blue|2011}} || 8 || {{blue|2015}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Lausanne}} || 7 || {{blue|1965}} || 8 || {{blue|2000}} || 8 || {{blue|1999}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Lugano}} || 3 || {{blue|1949}} || 6 || {{blue|2024}} || 12 || {{blue|2023}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Chaux}} || 3 || {{blue|1964}} || 3 || {{blue|1956}} || 7 || {{blue|1963}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Winterthur}} || 3 || {{blue|1917}} || 2 || {{blue|1916}} || 1 || {{blue|1919}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Aarau}} || 3 || {{blue|1993}} || 1 || {{blue|1988}} || 1 || {{blue|1985}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Sion}} || 2 || {{blue|1997}} || 2 || {{blue|1996}} || 6 || {{blue|2007}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|St.Gallen}} || 2 || {{blue|2000}} || 1 || {{blue|2020}} || 4 || {{blue|2013}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Luzern}} || 1 || {{blue|1989}} || 2 || {{blue|2012}} || 3 || {{blue|2018}} |- ! align="left"| {{ClubFotbal|Thun}} || - || || 1 || {{blue|2005}} || - || |} == Performanță pe orașe == {{Location map+|Elveția |float=right|width=425|caption='''Locațiile campioanelor din Elveția .<br />[[File:Blue pog.svg|8px]] Albastru: peste 10 titluri; [[File:Green pog.svg|8px]] Verde: 6-10 titluri; [[File:Yellow pog.svg|8px]] Galben: 2-5 titluri; [[File:Red pog.svg|8px]] Roșu: un titlu.''' |places= {{Location map~|Elveția |lat_deg=47|lat_min=23|lon_deg=08|lon_min=02|label= [[FC Aarau|Aarau]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} {{Location map~|Elveția |lat=47.566667|long=7.6 |label='''[[FC Basel|Basel]]''' |marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=left}} {{Location map~|Elveția |lat=46.556573|long=6.639803|label= [[FC Lausanne-Sport|Lausanne]]|marksize=10 |mark = Green pog.svg |position=top}} {{Location map~|Elveția |lat=46.023756|long=8.961447|label= [[FC Lugano|Lugano]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} {{Location map~|Elveția |lat=47.05 |long=8.3 |label= [[FC Luzern|Lucerna]]|position=bottom}} {{Location map~|Elveția |lat=46.2 |long=6.15 |label= '''[[Servette FC|Geneva]]''' |marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=bottom}} {{Location map~|Elveția |lat=46.233333|long=7.366667|label= [[FC Sion|Sion]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg }} {{Location map~|Elveția |lat=47.408296|long=9.305116|label= [[FC St. Gallen|St. Gallen]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=bottom}} {{Location map~|Elveția |lat_deg=47|lat_min=30|lon_deg=08|lon_min=45|label= [[FC Winterthur|Winterthur]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg |position=top}} {{Location map~|Elveția |lat=46.95 |long=7.45 |label= '''[[BSC Young Boys|Berna]]''' |marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=bottom}} {{Location map~|Elveția |lat_deg=47|lat_min=05|lon_deg=06|lon_min=49|position=top|label=[[FC La Chaux-de-Fonds|La Chaux-de-Fonds]] |marksize=9 |mark = Yellow pog.svg }} {{Location map~|Elveția |lat=47.366667|long=8.55 |label= '''[[Zürich|Zürich]]'''|marksize=12 |mark = Blue pog.svg |position=bottom}} }} {| class="wikitable" width="475"| |- ! width="140"| Orașul ! width="40"| Titluri ! width="150"|Cluburi |- | [[Fișier:CHE Zürich ZH COA.svg|18px]] [[Zürich]] | <div style="text-align:center"> 40 | [[Grasshopper Club Zürich|Grasshopper Z.]] (27), [[FC Zürich|FC Z.]] (13), |- | [[Fișier:Wappen Basel-Stadt matt.svg|18px]] [[Basel]] | <div style="text-align:center"> 20 | [[FC Basel|FC B.]] (20), |- | [[Fișier:CHE Genève COA.svg|18px]] [[Geneva]] | <div style="text-align:center"> 17 | [[Servette FC|Servette FC]] (17), |- | [[Fișier:CHE Bern BE COA.svg|18px]] [[Berna]] | <div style="text-align:center"> 17 | [[BSC Young Boys|Young Boys]] (17), |- | [[Fișier:CHE Lausanne COA.svg|18px]] [[Lausanne]] | <div style="text-align:center"> 7 | [[FC Lausanne-Sport|FC L.-Sport]] (7), |- | [[Fișier:CHE Lugano COA.svg|18px]] [[Lugano]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[FC Lugano|FC L.]] (3), |- | [[Fișier:CHE La Chaux-de-Fonds COA.svg|18px]] [[La Chaux-de-Fonds]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[FC La Chaux-de-Fonds|FC L.C.-de-F.]] (3), |- | [[Fișier:Wappen Winterthur.svg|18px]] [[Winterthur]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[FC Winterthur|FC W.]] (3), |- | [[Fișier:CHE Aarau COA.svg|18px]] [[Aarau]] | <div style="text-align:center"> 3 | [[FC Aarau|FC A.]] (3), |- | [[Fișier:CHE Sion COA.svg|18px]] [[Sion, Elveția|Sion]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[FC Sion|FC S.]] (2), |- | [[Fișier:CHE St. Gallen COA.svg|18px]] [[St. Gallen]] | <div style="text-align:center"> 2 | [[FC St. Gallen|FC St. G.]] (2), |- | [[Fișier:CHE Luzern COA.svg|18px]] [[Lucerna]] | <div style="text-align:center"> 1 | [[FC Luzern|FC L.]] (1), |- |} ==Performanțe în cupele europene== ===Cele mai mari realizări=== {| class="wikitable" style="font-size: 90%; width:1120px;" |- !style="background: #0bf; color:white;" text-align: center" rowspan=2"|'''Club Sportiv''' ! colspan="3" | [[Liga Campionilor UEFA|Cupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor]] ! colspan="3" | [[Cupa Orașelor Târguri]] / [[UEFA Europa League| Cupa UEFA / Europa League]] ! colspan="1" | [[Cupa Cupelor UEFA]] ! colspan="2" | [[Cupa UEFA Intertoto]] |- ! style="background:#dcdcdc;| Semifinala ! style="background:#dcdcdc;| Sferturi ! style="background:#dcdcdc;| Optimi ! style="background:#dcdcdc;| Semifinala ! style="background:#dcdcdc;| Sferturi ! style="background:#dcdcdc;| Optimi ! style="background:#dcdcdc;| Sferturi ! style="background:#dcdcdc;| Campioni ! style="background:#dcdcdc;| Finala |- | '''{{ClubFotbal|Zürich}} | style="text-align:center"| [[Cupa Campionilor Europeni 1963-1964|1964]], [[Cupa Campionilor Europeni 1976-1977|1977]] | style="text-align:center" colspan="2"| - | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Orașelor Târguri 1967-1968|1968]] | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1998-1999|1999]] | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1973-1974|1974]] |- | '''{{ClubFotbal|Young Boys}} | style="text-align:center"| [[Cupa Campionilor Europeni 1958-1959|1959]] | style="text-align:center" colspan="2"| - | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1987-1988|1988]] |- | '''{{ClubFotbal|Grasshopper}} | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Campionilor Europeni 1956-1957|1957]], [[Cupa Campionilor Europeni 1978-1979|1979]] | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1977-1978|1978]] | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1980-1981|1981]] | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1998-1999|1999]] | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1989-1990|1990]] | bgcolor=Gold style="text-align:center"|'''[[Cupa UEFA Intertoto 2006|2006]], [[Cupa UEFA Intertoto 2008|2008]] [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] | style="text-align:center"|- |- | '''{{ClubFotbal|Basel}} | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Campionilor Europeni 1973-1974|1974]] | style="text-align:center"| [[Liga Campionilor 2011-2012|2012]], [[Liga Campionilor 2014-2015|2015]], [[Liga Campionilor 2017-2018|2018]] | style="text-align:center"| [[UEFA Europa League 2012-2013|2013]] | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 2005-2006|2006]], [[UEFA Europa League 2013-2014|2014]], [[UEFA Europa League 2019-2020|2020]] | style="text-align:center"| [[UEFA Europa League 2015-2016|2016]] | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| - | bgcolor=Silver style="text-align:center"|'''[[Cupa UEFA Intertoto 2001|2001]] |- | '''{{ClubFotbal|Lausanne}} | style="text-align:center" colspan="3"|- | style="text-align:center"| [[Cupa Orașelor Târguri 1955-1958|1958]] | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1964-1965|1965]] |- | '''{{ClubFotbal|Xamax}} | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 1981-1982|1982]], [[Cupa UEFA 1985-1986|1986]] | style="text-align:center"| - | style="text-align:center"|- |- | '''{{ClubFotbal|Servette}} | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center" colspan="2"| - | style="text-align:center"| [[Cupa UEFA 2001-2002|2002]] | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1966-1967|1967]], [[Cupa Cupelor 1978-1979|1979]] |- | '''{{ClubFotbal|Luzern}} | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1960-1961|1961]] |- | '''{{ClubFotbal|Sion}} | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center" colspan="3"| - | style="text-align:center"| [[Cupa Cupelor 1986-1987|1987]] |- |} ==Legături externe== {{Commons category}} * [http://www.football.ch/nl/start.asp?r=/nl/nis/ls/res.asp&sp=1&ls=4928&sg=15277 League table and results] * [http://www.football.ch/sfl/ Official website] {{de icon}} * [http://www.football.ch/sfl/fr/Raiffeisen-Super-League/News-Super-League.aspx Official website] {{fr icon}} * [http://www.footballdata.com/leagues/Super-League Super League Results, Fixtures and Stats] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080217214024/http://www.footballdata.com/leagues/Super-League/ |date=2008-02-17 }} * [http://www.sportmapworld.com/map/soccer/switzerland/swiss-super-league/ Map of Swiss Super League Stadiums] * [http://www.rsssf.com/tablesz/zwitchamp.html Switzerland - List of Champions], RSSSF.com ==Note== <references /> {{Superliga Elvețiană}} {{Ligi-UEFA}} [[Categorie:Ligi naționale de fotbal din Europa]] [[Categorie:Fotbal în Elveția]] h90r45wa9lg559m2crfbdj9zk3il04v 0 320038 17024085 16674427 2025-06-10T15:41:48Z Terraflorin 95188 17024085 wikitext text/x-wiki {{altesensuri2|Eger}} {{Infocaseta Așezare}} '''Cheb''' (în {{de|Eger}}; {{pronunție}}) este un oraș cu 33.462 de locuitori din [[regiunea Karlovy Vary]], [[Okres Cheb]], [[Cehia]] de vest. Orașul este situat pe cursul râului [[Eger (râu)|Eger]] în [[Egerland]] ([[Vogtland]]) din [[Boemia]]. == Personalități născute aici == * [[Ilona Csáková]] (n. [[1970]]), [[cântăreață]]. == Note == <references /> == Vezi și == * [[Lista orașelor din Republica Cehă]] == Legături externe == {{Districtul Cheb}} {{Control de autoritate}} {{ciot-Cehia}} [[Categorie:Comune din Cehia]] [[Categorie:Orașe din Cehia]] [[Categorie:Districtul Cheb]] 1jidzctrlphod1nij859ax9yrsun4sz 0 321832 17025200 16772761 2025-06-11T11:55:32Z Pîrvu Iuliana Camelia 2022 602399 17025200 wikitext text/x-wiki {{referințe}}{{wikizare}} {{Infocaseta Scriitor}} '''Ieronim Tătaru''' (n. [[26 aprilie]] [[1937]], sat [[Mireșu Mare, Prahova|Mireșu Mare]], [[județul Prahova]] – d. [[21 august]] [[2013]], [[Ploiești]] [[județul Prahova]]) a fost critic și [[istoric literar]], profesor universitar, inspector școlar, director al Casei Corpului Didactic Ploiești,<ref>{{Citat carte|nume=Chirulescu|prenume=Marian|an=2017|titlu=Viața literară ploieșteană (scriitori, presă, instituții, activități)|pagină=158|editură=Karpat}}</ref> redactor-șef la [[revista Axioma]] și președinte al Societății Culturale "I.L. Caragiale". ==Studii== - primare: în comuna natală (1944-1948). - gimnaziale și liceale: la Colegiul Național "I.L. Caragiale" din Ploiești (1948 - 1954). - superioare: la Universitatea din București, Facultatea de Filologie, Secția "Limba și literatura română", specializare și în literatura universală prin absolvirea cursului special de trei ani al profesorului Tudor Vianu (1954 - 1959). - cursuri postuniversitare de limba și literatura română, literatură universală și filosofie, cu examene de absolvire și diplome de studii (1964 - 1974). ==Activitatea profesională== - profesor de limba și literatura română, literatură universală și teoria literaturii la secțiile umaniste ale Liceului Pedagogic și ale Colegiilor Naționale "I.L. Caragiale" și "Mihai Viteazul" din Ploiești. - profesor asociat pentru literatura comparată la Facultatea de Litere - Științe, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești (1959 - 2003). - secretar științific, vicepreședinte și președinte al Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice și membru în Consiliul central de conducere a acestei Societăți (1968 - 1990). - redactor - șef al revistelor de cultură "Școala Prahovei"(1969 - 1970), "Buletinul Filialei Prahova a Societății de Științe Filologice" (1983 - 1987) și Axioma (din 2000-2010)<ref>{{Citat carte|nume=Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela|an=2021|titlu=Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic|pagină=616|editură=Darkoprint, Ploiești}}</ref>. - președinte al Societății Culturale "I.L. Caragiale" (din 2002). ==Activitatea literară== - debut publicistic: la revista Luceafărul (București), rubrica intitulată "Cartea străină" (1959). - debut editorial: cu volumul Poetică și stilistică, Ploiești, 1976 / Studii de teoria literaturii, cu privire specială asupra conceptelor și metodelor promovate atunci de Noua Critică și de structuralism. - colaborări: la România literară, Luceafărul, Contemporanul, Limbă și literatură, Buletinul Societății de Științe Filologice din România și Buletinul Filialei Prahove a aceleiași Societăți, Colocvii, Ecoul, Gazeta cărților, Anuarul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, Prahove, Axioma (cu deosebire) și la alte publicații (inclusiv antologii de studii literare), cu studii, articole, eseuri, cronici literare. ==Volume publicate== - '''Poetică și stilistică''', Ploiești, 1976. - '''Din lirica modernă''', Ploiești, 1982 (Texte critice privind creații ale poeților Rimbaud, Rilke, Apollinaire, Esenin, Paul Valéry, Garcia Lorca, T.S. Eliot și Paul Eluard). - '''Crestomație de literatură universală''', în colaborare cu Gh. Lăzărescu și Cristina Ionescu. Studiu introductiv și coordonator; Zoe Dumitrescu Bușulenga, ed. I, București, EDP, 1982; ed. a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura Coresi, 1993; ed. a III-a, București, Editura Sigma, 2000. [Această carte a fost recenzată de Ion Bogdan Lefter, în "România literară", XVII, nr. 19, 10 mai 1984, p.&nbsp;5 și de Elena Tacciu, în "Contemporanul", nr. 11 (1948), 9 mart. 1984, p.&nbsp;5, care au apreciat-o drept "o operă critică" (I. Bogdan Lefter), rezultat al unei "munci dificile de selectare" a unor opere literare și de prezentare succintă a lor (E. Tacciu), iar Ovidiu Drimba, recomandând prima ediție a ei, o considera "un adevărat act de cultură, realizat cu mult efort, cu probitate, competență și pasiune. Despre această "Crestomație" s-a vorbit elogios și în alte publicații]. - '''Comentarii stilistice și literare''', București, EDP, 1983. (Această carte nu este una didactică, cum ar părea din titlul ei, impus de editură, pentru a putea s-o încadreze în profilul ei, ci una de investigație critică, atât în perspectiva tradițională, cât și prin aplicarea unor metode aparținând stilisticii, lingvisticii structurale, comparatisticii, lingvisticii matematice, fără absolutizarea vreuneia dintre acestea, fapt reliefat de toți cronicarii și recenzenții ei, din care unii sunt amintiți mai jos. Sunt investigate opere de Constantin Negruzzi, Alexandru Odobescu, I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Ștefan Bănulescu ș.a. Volumul a avut, la apariție, cronici - în care se aprecia că autorul "sesizează cu aplicație și gust literar, structuri adânci penetrante ale operelor cercetate", folosind procedee stilistice moderne - semnate de I. Popescu - Siteteanu, în "Convorbiri literare", LXXXIX, nr. 11, nov. 1983, p.&nbsp;13, de C. Negrenu, în "Limbă și literatură", vol. III, 1983, p.&nbsp;441-442, de Marius Pop, în "Revista de pe pedagogie", XXX, nr. 5, mai 1984, p.&nbsp;39 și 51, și de alții, în reviste locale). - '''Modalități de analiză a textului literar''', în colaborare cu Elena Cristina Tătaru, București, EDP, 1993. (Titlul volumului este impus tot de editură, din motivele arătate mai sus, autorii dorind să-și intituleze cartea "Lecturi multiple". Sunt investigate texte ale unor autori români aparținând literaturii clasice, moderne și contemporane, de la Grigore Alexandrescu la Ana Blandiana. În "Prefața" volumului, semnată de Irina Petraș Poantă, se arată ca "meritul esențial al autorilor este că păstrează distanța fața de «celebrele» comentarii circulând într-un soi de «samisdat» /…/" și că analizele "propun o lectură deschisa, foarte atentă la tot ce se scrie despre teritoriul literaturii; o lectură nesatisfăcută vreodată de repetarea mecanică a unor scheme /…/; o Lectură, in fine, care își are în bibliotecă marele aliat". În "România literară", nr. 14, 15-21 aprilie 1993, p.&nbsp;23, Ion Bălu consideră cartea aceasta "o lucrare fundamentală. Fiecare capitol e un studiu esențial, constituit pe o informație riguros construită și pe o metodologie diversificată /…/, autorii formând o nouă structură interpretativă, o cuceritoare invitație la lectură". Aceleași caracteristici ale cărții sunt reliefate și de Constantin Hârlav în cronica literară apărută în "Prahova", V, nr. 944, 29 apr. 1983, p.&nbsp;3). - ''' Din universul poeziei moderne''', București, EDP, 1996. (E o carte de literatură universală și comparată, în care poeme semnate de mari creatori, între care Baudelaire, Mallarmé, Rimbaud, Tagore, Kavafis, Yeats, Edgar Lee Master, Carol Sandburg, Paul Valéry, Robert Frost, Apollinaire, Alexandr Blok, Arghezi, George Bacovia, Juan Ramon Jumenez, Umberto Saba, Wiliam Carlos Williams, Ezra Pound, Gottfried Benn, Georg Trakl, Boris Pasternak, T.S. Eliot, Ungaretti, Serghei Esenin, Blaga, Ion Barbu, Eugenio Montale, Vicente Aleixandre, Seferis, Quasimodo, Odysseas Elytis, Iosif Brodski, sunt încadrate marilor curente literare, de la simbolism la suprarealism, precizate într-o amplă cronologie explicativă și investigate, unele, "la obiect", însoțite de o amplă antologie critică. Au semnat cronici la acest volum Arthur Teodorescu, în "Telegraful", I, nr.4.242, 6 dec. 1995, p.&nbsp;8, care îl apreciază drept "o viziune de ansamblu asupra modernității poetice, comparabilă cu aceea realizată de A. Bakonski în vestita sa "Panoramă a poeziei", și Călin Catargiu, in "Prahova", nr. 1860, 23 nov. 1996, p.&nbsp;6, "relevând imensul travaliu depus de autor, bogata informație inserată, minuțiozitatea cu care este menționat fiecare eveniment literar /.../, claritatea și elevația" stilului scrierii). - '''Itinerar caragialian''', București, EDP, 1997, colecția "Akademos". (Alăturat, reproducem integral cronicile la acest volum, semnate de Gabriel Dimisianu, în România Literară, XXI, nr. 18, 13-19 mai 1998, p.&nbsp;4, de V. Fanache, în "Steaua", XLIX, nr. 2-3, mart.-apr. 1998, p.&nbsp;4-5 și de Ion Bălu, în "Convorbiri literare", CXXXV, serie nouă, sept. 2001, nr. 9 (69), p.&nbsp;39. Dăm, de asemenea, și fragmentul referitor la această carte, dintr-o cronică semnată de Florin Mihăilescu în "Viața Românească". Este vorba de reviste de mare prestigiu, apărute sub egida Uniunii Scriitorilor). - '''Caragiale și Prahova''', Ploiești, Editura Premier, 2001. (Despre această carte-album, cu numeroase imagini inedite până la apariția ei, sau foarte puțin cunoscute, însoțite de lămuririle necesare și de o "Cronologie", vorbește tot Ion Bălu, în "Convorbiri literare", sept. 2001, nr. 9 (69), p.&nbsp;39, dar și regretatul Costache Olăreanu, într-o "tabletă" a sa apărută în "Adevărul literar și artistic"). - '''Mențiuni caragialiene''', Ploiești, Editura Premier, 2000. (Această carte, reprodusă și pe un CD, CIN Studio, Multimedia 2001, cuprinde studii de istorie și critică literară și constituie o primă etapă în elaborarea amplului volum Însemnări caragialiene, apărut la București, la Fundația Culturală Libra, la începutul anului 2007. O cronică la acest volum a apărut în revista "Axioma", II, nr. 1 (10), 2001, semnată de Stelian Stan). - '''Conexiuni și confluențe''', Ploiești, Editura Premier, 2002. [Cuprinde studii de literatură comparată, cu teme ca: Nichita Stănescu fața cu "Epopeea lui Ghilgameș", Machiavelli dinspre Caragiale, Vasile Voiculescu și "Sonetele" lui Shakespeare, poeți romantici la Veneția și poeme ale Veneției, traduceri caragialiene din opera lui Edgar Allan Poe, Paul Zarifopol despre Marcel Proust, corespondența lui Marcel Proust în lectura lui Mihail Sebastian, Lucian Blaga despre Rainer Maria Rilke, I.L. Caragiale și Emil Cioran. O cronică amplă la acest volum a publicat-o Marian Chirulescu în "Axioma", III, nr. 4(25), apr. 2002, p.&nbsp;2. Sunt, în diferite publicații locale, și alte cronici la această carte. Analize ale volumelor "Itinerar caragialian", "Mențiuni caragialiene", "Caragiale și Prahova", "Conexiuni și confluențe" au fost realizate de criticul literar Constantin Trandafir, în "Pagini literare", II, nr. 14, apr. 2002, și de editorul ultimei ediții critice a operei lui I.L. Caragiale, Constantin Hârlav, în "Axioma", III, nr. 4 (25) apr. 2002. Ambii critici prezintă, în sinteză, contribuția cărților amintite la progresul studiilor caragialiene]. - '''Concepte operaționale''', ed. 1, Târgoviște, 2001 și ed. a II-a, revăzută, Ploiești, Editura Premier, 2002. (Aceasta carte este un dicționar de termeni literari, singura sa lucrare cu adresă didactică directă, care a trezit interes în rândul elevilor și studenților și a fost pe larg comentată în presă, unde s-a relevat utilitatea ei pentru pregătirea literară a tineretului studios.) - '''Telegrame primite de I. L. Caragiale''', Ploiești, Editura Printeuro, 2002 . [Este o ediție critică a acestor telegrame, inedite până la apariția cărții cu acest titlu. Despre această carte au vorbit elogios C. Stănescu, în "Adevărul literar și artistic", XI, nr 629, 13 aug, 2002, p.&nbsp;2 și Marian Chirulescu, în "Axioma", III, nr. 9 (30) sept. 2002, p.&nbsp;18]. - '''Scrisori pentru Caragiale''', Ploiești, Editura Printeuro, 2003. [Ediție critică a epistolelor, inedite până la apariția lor în volumul amintit, a cărei însemnătate pentru cunoașterea unor aspecte ale vieții și operei lui I.L. Caragiale a fost relevată de acad. Eugen Simion, în "Adevărul" /Arad/, XVI, nr. 1201, 3 mai 2004, p.&nbsp;1 și 8, de Cronicar, în "România literară", XXXVI, nr. 37, 17-23 sept. 22003, p.&nbsp;32, de Liviu Papuc, în "Convorbiri literare" ,CXXXVII, nr. 12 (108), dec. 2004, p.&nbsp;82, unde e prezentat și volumul "Telegrame primite de I.L. Caragiale", și CXXXVIII, nr. 1 (109), ian. 2005, p.&nbsp;82-83, de Constantin Trandafir, în "Revista nouă", I. nr. 9. dec. 2004, p.&nbsp;22-23 și în Axioma, V, nr 4, 2004, p.&nbsp;5]. - '''Semne 1''', ed. I și a II-a, revăzută, Ploiești, Editura Premier, 2003. - '''Semne 2. Pana și penelul''', Ploiești, Editura Premier, 2004. - '''Semne 3. Meridiane''', Ploiești, Editura Premier, 2005. [Aceste trei volume intitulate Semne cuprind studii de literatură română, de literatură universală și comparată sau referitoare la relația literatură - artele plastice. Despre ele au scris: Nicolae Boaru, în "Prefața" la Semne 1, Ion Dumitru, prezentând "Semne 2" în "Axioma", VI, nr. 1(58), ian. 2005, p.&nbsp;33-34, Marian Chirulescu, recenzând, în aceeași revistă, nr. 11 (68), nov. 2005, p.&nbsp;37-38, "Semne 3". În aceste două cronicii literare și în "Prefața" amintită se vorbește "despre cultura și multiplele informații ale autorului", despre "caracteristicile particularizatoare/ esențializatoare ale textelor critrice" ale acestuia, menite să așeze "operele luate în discuție într-un spațiu cultural universal"]. - '''Însemnări caragialiene''', București, Fundația Culturală Libra, 2006. (Această carte, de 546 p., cuprinde studii consacrate vieții și operei lui I.L. Caragiale, multe întemeiate pe documente de arhivă reproduse în "Addenda", pe corespondența primită de clasicul literaturii române, texte critice privind dramaturgia, "Momentele", nuvelele și povestirile scriitorului ori traducerile din literatura americană realizate de el. Acestui volum i- s-au consacrat cronici literare în revistele „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”, ”Axioma” (vezi „Referințe critice”) - '''Meridiane''' București, Fundația Culturală Libra, 2007. Studii de literatură universală și comparată. Cronici despre această carte au apărut în „Spații culturale” , „Axioma”(vezi „Referințe critice”). '''-"Ploieștii dinspre Caragiale'''−" Editura Ploiești-Mileniul III, 2010 (vezi "Referințe critice"). '''-"Semne 4. Literatură și arte plastice.''' Editura Premier, Ploiești, 2010 (vezi "Referințe critice"). - '''"natură în mișcare cu infantă flamingo și fără măr"''' - Editura Premier, 2012, Ploiești - Antologia cenaclului ATITUDINI al Casei de Cultură „I. L. Caragiale” a Municipiului Ploiești; antologator și prefață de Ieronim Tătaru; redactor de carte Marian Dragomir; Coordonator proiect Gelu Nicolae Ionescu. ==Distincții== Titlul de profesor evidențiat, titlul de Membru de Onoare al SSF din Romania, oferit pentru „contribuția adusă la progresul științelor filologice", cum se spune în brevetul primit la acordarea lui (1996), mai multe „diplome de excelență", însoțite de medalii aniversare, primite în anii 1991-2007, cu prilejul unor sărbătoriri ale lui M. Eminescu, I.L. Caragiale și Nichita Stănescu, în semn de apreciere a studiilor lui consacrate acestor scriitori, titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Ploiești, acordat, în iunie 2007 pentru „contribuția adusă la promovarea valorilor literaturii românești și universale și la dezvoltarea culturii" în orașul de reședință a județului Prahova, diplome și medalii acordate de Fundația Oamenilor de Știință, în 2003 și în 2007, etc. Membru al Uniunii Scriitorilor (2009). ==Note== <references /> ==Bibliografie== * Bălu, Ion, Convorbiri colegiale, în România literară, nr. 14, 1993, p.&nbsp;31 /Despre vol. cit. Modalități de analiză a textului literar/. * * Bălu, Ion, Breviar editorial: Un studiu despre Caragiale; Caragiale și Prahova, în Convorbiri literare, nr. 9(69) sept. 2001, p.&nbsp;39 /despre vol. cit Itinerar caragialian și Caragiale și Prahova/. * * Boaru, Nicolae, Prefață la vol. cit.: Ieronim Tătaru, Semne 1, ed, a II-a. * * Chirulescu, Marian, Ieronim Tătaru, Telegrame primate de I.L.Caragiale, în Axioma, nr. 9(30), mart, 2002, p.&nbsp;18. * * Chirulescu, Marian, Ieronim Tătaru, Conexiuni și confluențe, în Axioma, nr, 4(25), apr. 2002, p.&nbsp;20. * * Chirulescu, Marian, Ieronim Tătaru, Mențiuni caragialiene; Semne 3. Meridiane, în Axioma, anul VI, nr. 11(68) nov. 2005, p.&nbsp;37. * * Ciotloș, Cosmin, Cronică literară: Pentru uzul rechinilor, în România literară, nr. 1, 11 ian. 2008, p.&nbsp;7 /despre vol. cit. Însemnări caragialiene/. * * Cronicar, Am a-ți spune că a fost charmant, în România literară, nr. 9, 2oo3, p.&nbsp;32 /despre un studio intridus în vol cit. Scrisori pentru Caragiale/ * * Cronicar, Scrisori pentru Caragiale, în România literară, anul XXXVI, nr. 37, 17-23 sept, 2003, p.&nbsp;32, * * Dimisianu, Gabriel, Cronică literară: Cărți despre Caragiale, in România literară, nr. 18, 13-19 mai 1999, p.&nbsp;4 /Despre vol. cit. Itinerar caragialian/. * * Dumitrescu, Nicolae, Ieronim Tătaru: Semne 2. Pana și penelul., în Axioma, nr, 11(56), nov. 2004, p.&nbsp;10. * * Dumitrescu, Nicolae, Mărturia unei consacrări, în Axioma, nr.5(86), mai 2008, p.&nbsp;9 /despre vol. cit. Însemnări caragialiene /. * * Dumitrescu, Nicolae, Itinerar între două lumi, în Axioma, anul X, nr. 4(109), apr. 2009, p.&nbsp;4-5 /Despre vol. cit. Meridiane/. * * Dumitrescu, Nicolae, «Caragiale și Ploieștii - deslușiri istorico-literare», în «Axioma», anul XI, nr. 2, febr. 2010, p.&nbsp;7-9. * * Dumitrescu, Nicolae, «Memoria ''Semnelor''», în «Axioma», anul XI, nr. 3, martie 2010, p.&nbsp;7-9. * * Dumitrescu, Nicoleta, «''Ploieștii dinspre Caragiale'' - sub semnul dorinței înălțării unui monument al lui Caragiale la Ploiești», în «Prahova», anul XXII, Seria a V-a, 2 febr, 2010, p.&nbsp;10. * * Dumitru, Ion, Ieronim Tătaru: Semne 2. pana și penelul”, în Axioma, nr. 1(58), ian. 2005, p.&nbsp;33-34. * * Fanache, Vasile, Enigmaticul Caragiale, în Steaua, nr. 2-3, mart.-apr. 1988, p.&nbsp;4-5 /despre vol. cit. Itinerar caragialian /. * * Hârlav, Constantin, Comentariile Tătaru, în Prahova, nr. 944, apr. 1993, p.&nbsp;3 / despre vol. cit. Modalități de analiză a textului literar/. * * Lefter, Ion Bogdan, O lume într-o carte, în România literară, nr. 19, 1984 /despre vol. cit. Crestomație de literatură universală/. * * Mihai, Violeta, «Interviu cu dl. profesor Ieronim Tătaru», în «Curierul Liceului Național „I.L.Caragiale” Ploiești. 145 ani de performanță», 2009, p.&nbsp;9-11. * * Manta Tăicuțu, Valeria, Ieronim Tătaru, în Spații culturale, anul II, nr. 2, 2009, p.&nbsp;14 /Despre vol. cit. Meridiane/. * * Mănucă, Dan. Critica criticii: Diacronie caragialiană, în Convorbiri literare, nr. 3(347), mart. 2008, p.&nbsp;57-58 /despre vol. cit. Însemnări caragialiene/. * * Mihăilescu, Florin, Critice și metacritice: Analiză, istorie, valoare, în Viața românească, nr. 7-8, 2001 /despre vol. cit. Itinerar caragialian/. * * Năstase, Camelia, «Portret. Ieronim Tătaru. O viață întreagă dedicată lecturii», în «Adevărul de seară. Ploiești», 13 sept. 2009, p.&nbsp;16. * * Negrenu, I., Ieronim Tătaru, Comentarii stilistice și literare, în Limbă și literatură, vol. III, 1983, p.&nbsp;440-442. * * Papuc, Lviu, Convorbiri retrospective:În obiectiv Caragiale, I, în Convorbiri literare, nr. 12, dec. 2004, p.&nbsp;82 (despre vol. cit. Telegrame primate de I.L.Caragiale/. * * Papuc, Liviu, Convorbiri retrospective: În obiectiv Caragiale, II, în Convorbiri literare, nr. 1(109), ian. 2005, p.&nbsp;82-83 /despre vol. cit. Scrisori pentru Caragiale/. * * Petraș, Irina, În loc de prefață /la vol. cit. Modalități de analiză a textului literar/. * * Pop, Marius, Ieronim Tătaru: Comentarii stilistice și literare, în Revista de pedagogie, nr. 5, mai 1984, p.&nbsp;39 și 51. * * Popescu, Ioan, «Caragiale revenit acasă, la Ploiești, prin cartea prof. Ieronim Tătaru ''Ploieștii dinspre Caragiale''», în «Oglinda literară», anul IX, nr. 99, mart. 2010, p.&nbsp;5505. * * Popecu Sireteanu, Ion, Ieronim Tătaru, Comentarii stilistice și literare, în Convorbiri literare, anul LXXXIX, nr. 11, nov. 1983, p.&nbsp;13. * * Rădulescu Pintilie, Luiza, «Ceea ce se cuvine să facă ploieștenii pentru Caragiale, întâi și întâi de toate, este să-i citească opera. Interviu cu prof. Ieronim Tătaru, istoric și critic lirerar», în «Prahova», anul XXII, Seria a V-a, 10 febr. 2010, p.&nbsp;7. * * Simion, Eugen, Tabletă: Corespondenții lui Caragiale, în Adevărul /Arad/, anul XXV, nr. 4201, 3 mai 2004, p.&nbsp;1 și 8 /despre vol. cit. Scrisori pentru Caragiale/. * * Stănescu, C, Meseria criticului, în Adevarul literar și artistic, nr. 591, 30 ot. 2001, p.&nbsp;2 / despre un articol consacrat de I.T. lui Eugen Lovinescu, intridus în vol. cit. Semne 1/. * * Stănescu C. ,,Rana” lui Caragiale, în Adevărul literar și artistic, 13 aug. 2002, p.&nbsp;2 / despre un studio al lui I.T. introdus în volumul său Scrisori pentru Caragiale/. * * Stănescu, C. Proiectul comediei caragialiene Titircă, Sotirescu et. Cie, în Adevărul literar și artistic, nr. 755, 15 feb. 2oo5, p.&nbsp;2 / despre un studio al lui I.T, introdus în volumul său Însemnări caragialiene/. * * Toma, Raluca și Mihai, Filip, «''Caragiale a scos Ploieștii din istorie, i-a proiectat în transcendență''. Interviu cu domnul profesor Ieronim Tătaru», în «Atitudini», anul VIII, nr. 2, febr. 2010, p.&nbsp;13-14. * * Ștefănescu, Alex, Comentarii critice: Istoric literar și detectiv, în România literară, nr. 33, 24 aug. 2007, p.&nbsp;10 (despre vol. cit. Însemnări caragialiene/. * * Teodorescu, Arthur, Ieronim Tătaru: Din universal poeziei moderne, în Telegraful, anul I, nr. 242, 6 dec. 1996, p.&nbsp;8. * * Trandafir, Constantin, Cronică literară: Mențiuni caragialiene; Conexiuni și confluențe, în Pagini literare, anul II, nr. 14, apr. 2002, p.&nbsp;294-295. * Trandafir, Constantin, Telegrame primate de I.L.Caragiale, în Axioma, nr. 4(49), apr. 2004, p.&nbsp;5. * * Trandafir, Constantin, Ieronim Tătaru: Semne 2. Pana și penelul, în Revista nouă, nr. 9, dec. 2004, p.&nbsp;22-23. * * Trandafir, Constantin, Cronică literară: Numai Caragiale, în Familia, nr. 3, mart, 2008, p.&nbsp;29-31 / desp * * Trandafir, Constantin Pe întinsele meridiane, în Axioma, anul X, nr. 2(107), feb. 2009, p.&nbsp;3 / despre vol. cit. Meridiane. * * Tuchilă, Costin, Caragiale ploieșteanul, în Radio România, nr. 282, 24-30 iun. 2002, p.&nbsp;9. * * Chirulescu, Marian, Popescu Paul D. și Stoian Gabriel, Ieronim Tătaru, în vol.: Personalități prahovene. Dicționar-biobibliografic, ed. a II-a, revăzută, actualizată și adăugită. Editura Premier, Ploiești, 2003, p.&nbsp;370 * * Chirulescu, Marian, Axioma, nr. 1-6o/aprilie 200-martie 2005. Indice analitic adnotat alfabetico-cronologic. Editura Premier, Ploiești, 2005 /paginile menționate la Indice alfabetic, litera T/. * * Dumitrescu, Nicolae, Domnul Ieronim; Ieronim Tătaru- Cetătean de Onoare al municipiului Ploiești, în vol.: Nicolae Dumitrescu, Ploieștiul cultural de azi. Cronici, evocări, interviuri, note, comentarii. Cuvânt înainte de Ioan Grigorescu. Editura Ploiești-Mileniul III, 2009, p.&nbsp;401-404 și 493-495. * * Dumitru, Ion, Intelectualul din învățământ ca personalitate cultural-creativă. Convorbire cu prof. Ieronim Tătaru, în Axioma, anul VI, nr. 5(62), 2005, p.&nbsp;8-9. * * Dumitru Ion, Ieronim Tătaru, în vol.: Dumitru Ion, Monografia învățământului preuniversitar ploieștean, Editura Karta-Gtaphic, Ploiești, 2007, p.&nbsp;379-382. * * Dumitru, Ion, Ieronim Tătaru, în vol.: Ion Dumitru, Monografia unei instituții cultural-pedagogice, Liceul Pedagogic<<Jean Monet.>> din Ploiești. Editura Karta-Graphic, Ploiești, 2008, p.&nbsp;96-99. * * Hârlav, Constantin, Fișă de dicționar – Ieronim Tătaru, în Axioma, anul III, nr. 4(25), apr. 2002, p.&nbsp;15. * * Hârlav, Constantin, Tătaru Ieronim, în Dicționar general al literaturii române, S/T. București, Editura Univers Enciclopedic, 2008, p.&nbsp;646. * * La mulți ani, domnule profesor /grupaj aniversar dedicat împlinirii a 65 de ani de către profesorul Ieronim Tătaru; semnează: Marian Ruscu, Ion Bălu, Chriastian Crăciun, Miron Oprea, Constantin Trandafir, Ina Bercea/, în Axioma, anul III, nr. 4(25), apr. 2002, p.&nbsp;16-18 cu ilus.. * * Lui Ieronim Tătaru, istoricului și criticului literar, profesorului, redactorului șef al revistei Axioma, la aniversare /grupaj dedicat împlinirii a 70 de ani de către profesorul Ieronim Tătaru. Semnează: Marian Ruscu, Constantin Trandafir, Marian Chirulescu, Miron Oprea, Nicolae Dumitrescu, Viorica Răduță, Diana Rinciog/ în Axioma,anul VIII, nr. 4(85), apr. 2007, p.&nbsp;20-23 cu iluis. * * Popescu, Paul D., Axioma și lumea ei. Prezentare monografică, Editura Premier, Ploiești, 2006, 142 p. * * Ruscu, Marian, Considerații, lui Ieronim Tătaru. Editura Premier, Ploiești, 2007, 76 p. cu ilus. * * Toma, Emanoil, Ieronim Tătaru, în vol. Emanoil Toma, Oameni cu ștaif. Dialoguri neconvenționale. Editura Printeuro, Ploiești, 2006, p.&nbsp;163-169. * {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Tătaru, Ieronim}} [[Categorie:Nașteri în 1937]] [[Categorie:Decese în 2013]] [[Categorie:Critici literari români]] [[Categorie:Istorici literari români]] 8dwmsgj102o8h6tg8lved9m2liulb7w 0 323734 17024925 16881653 2025-06-11T06:25:42Z ~2025-64488 703715 Am pus multe imagini si informatii pe aceasta pagina. 17024925 wikitext text/x-wiki '''Societatea medievală''' era organizată de un sistem social și politic cunoscut sub denumirea de [[feudalism]]. Acesta a fost un sistem de [[organizare]] a societății în care aristocrația agrară și militară stăpânea pământul și țăranii. Structurile s-au impus în toată [[Europa]] în etape diferite, dar s-au dezvoltat mai bine în [[Franța]], în secolele IX-XIV. [[Nobil]]ii și [[țăran|țărani]] erau principalele categorii sociale în orânduirea feudală.<ref>[http://www.marxists.org/romana/dictionar/f/Feudalism.htm Dictionar politic - Feudalism<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> Nobilii, posesorii de pământuri, dețineau puterea economică și politică. Țăranii, lucrători ai pământului, și-au pierdut, în număr tot mai mare, libertatea, ajungând în [[Iobag|șerbie]]. Alături de aceste categorii, locuitorii orașelor au început să joace un rol tot mai important în [[viața societății]], pe măsură ce s-au dezvoltat [[meșteșug]]urile și [[comerț]]ul.<ref>[http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/cursuri/tiplic/9c.htm Structuri sociale in evul mediu<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> Mateu a fost aici. == Nașterea sistemului feudal == Feudalismul se întâlnește, în forme diferite, atât în [[Asia]] ([[China]], [[Japonia]], [[Persia]]), cât și în Europa, în condițiile în care statul, incapabil să plătească cu bani serviciul militar al celor care-l apărau, le distribuia pământ. Într-o asemenea situație, statul fiind lipsit de autoritatea necesară, au apărut legături personale, [[ierarhie|ierarhice]], între oameni. Ele au fost impuse de sus în jos [[muncitor]]ilor [[libertate|neliberi]] ai pământului, legați de brazdă (foștii sclavi înlocuiți prin [[șerb]]i). Aceeași situație economică a adus și în cadrul [[clasă socială|clasei]] dominante o [[solidaritate]] liber consimțită, reciprocă, așa încât [[inferior]]ul ([[vasal]]ul) primea anumite drepturi, iar [[superior]]ul ([[senior]]ul) își recunoștea unele îndatoriri. Denumirile de "senior" și "vasal" sunt caracteristice numai pentru Occidentul european, unde s-a dezvoltat forma cea mai timpurie și mai completă a sistemului feudal de relații între membrii clasei stăpânitoare. Starea de război aproape neîntrerupt în care se trăia a favorizat construirea unei [[elită|elite]] militare. Numai acești războinici, singurii care aveau libertatea de a-și alege stăpânul, au făurit ordinea de stat feudală. Feuda (sau feudul) reprezenta acel pământ pe care-l primea cineva (vasalul) în anumite condiții de supunere față de mai-marele său (seniorul). {{rquote|left|''Nobilii n-au nevoie să suporte constrângerea niciunei puteri. Ei sunt războinici, protectori ai bisericilor, ai celor mari și, deopotrivă, ai celor mici... Cealaltă clasă este aceea a slujitorilor. Aceasta nu dobândește nimic decât cu prețul trudei. Servitorii furnizează lumii întregi bani, haine și mâncare. Casa lui Dumnezeu, pe care o credem una singură, este, deci, împărțită în trei: unii se roagă, alții se luptă, iar ceilalți muncesc. Aceste trei părți, coexistând, nu admit să fie despărțite.''|Episcopul Adalberon despre societatea medievală<ref>Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 18</ref>}} Așadar, o organizare care unea undeva, la vârf, toate liniile de supunere și, în același timp, de stăpânire a pământului, cu țăranii care-l lucrau cu tot. De rege, care era cel dintâi împărțitor de pământuri, depindeau marii săi vasali, aceștia fiind totodată seniori pentru o mulțime de vasali mai mici, fiecăruia dintre ei revenindu-i o posesiune de pământ și oameni. Războinicii care luptau călare se numeau cavaleri. Fiind socotiți mai presus de mulțimea de rând, a oamenilor liberi și neliberi, se înrudeau numai între ei și erau mândri de vechimea poziției în care se găseau, moștenită de la strămoșii lor: aceștia erau nobilii. Paralel cu elita militar, nobiliară, societatea medievală creștină cunoștea și un alt grup respectat, cel al cărturarilor, oameni ai Bisericii (clerici).<ref>Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 19</ref> Viața într-un lăcaș de rugăciune, fie el biserică sau mănăstire, era supusă unor reguli de disciplină aspră, dar echivala cu condiția liberă. Ca mijlocitori între oameni și Dumnezeu, clericii ocupau o poziție privilegiată. Primind numeroase danii de pământuri, așezămintele religioase au devenit proprietare ale unor domenii întinse, pe care le dețineau în deplină folosință, ca și pe [[Iobag|șerbii]] care le cultivau. {{clear}} == Occidentul Europei == În vremea aceea, pământul era împărțit în moșii mari. Pentru a-l cultiva, nobilii nu mai aveau la îndemână sclavi, ca în antichitate, nici bani pentru a angaja lucrători cu ziua. Ei au fost siliți să-și împartă moșiile în loturi și să le dea în folosință țăranilor. În schimb, țăranii dădeau proprietarului o parte din recoltă și-i lucrau și partea lui de moșie, beneficiind, totodată, de protecția acestuia. Pentru a porni în campanie, un războinic avea nevoie de un cal puternic de luptă, de armură, scut și spadă. Mai era nevoie de un [[scutier]] care să poarte armele și de un cal pentru acesta. {{rquote|left|''Măritului domn..., iar eu... Întrucât este știut de toți cum că eu n-am câtuși de puțin cu ce să mă hrănesc sau să mă pot îmbrăca, de aceea rog milostivirea voastră și voința îmi poruncește ca să mă încredințez ocrotirii voastre și să mă supun. Ceea ce de altfel am și făcut. Anume în așa chip, ca să fiți datori să mă ajutați sau să mă întrețineți atât cu hrană, cât și cu haine cât timp voi putea să vă slujesc și să vă fiu de folos, potrivit condiției celor liberi.''|Formulele de la Tours}} Nevoile militare au dat o mare dezvoltare acestui sistem. Pe timpul [[Dinastia Carolingiană|Carolingienilor]], oștenii erau obligați să se echipeze și să se înarmeze pe seama lor. Statul nu le putea da nici arme, nici bani. Dar echipamentul unui călăreț costa scump. Începând cu veacul al IX-lea, armatele nu se mai compuneau decât din călăreți. Pentru a permite oamenilor lor să se echipeze și să se înarmeze, regii au fost siliți să le împartă pământul. Regele era stăpânul întregului pământ și, după [[tradiția germanică]], putea să-l împartă, să-l dea cui dorea. Pământul astfel cedat s-a numit [[Feudalism|feud]], și cel care îl primea avea drept de folosință asupra lui, în schimbul serviciilor aduse. Adeseori, țăranii liberi, care dețineau sau nu pământ, se închinau unui nobil pentru a obține ocrotirea acestuia. {{clear}} == Estul Europei == {{rquote|right|''Cu mila lui Dumnezeu, Noi [[Alexandru Voievod]], Domnul țării Moldovei, facem cunoscut că această adevărată slugă și boier al nostru, credinciosul [[Dan Uncleată]], ne-a slujit nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă. De aceea, noi, văzându-l cu dreaptă și credincioasă slujbă, l-am miluit și i-am dat în țara noastră, în Moldova, șase state. Toate acestea să-i fie de uric cu tot venitul lui.''|'''Document de la [[Alexandru cel Bun]]''', 1429<ref name=autogenerated2>Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 21</ref>}} În [[Europa de Est|Europa răsăriteană]] era răspândit mai ales acel feudalism care a existat în [[Imperiul Bizantin]] și în [[Peninsula Balcanică|statele balcanice]]. Boierimea datora slujbă credincioasă domnului țării care era proprietarul întregului pământ. [[Domnitor|Domnul]] era atotputernic și toți trebuiau să-i dea ascultare. [[Boier]]ii erau, în același timp, mari proprietari de pământ, dar și dregători domnești. Din această cauză, boierii participau la administrarea țării. Boierii aveau obligația de a-l însoți pe domn în campaniile sale militare și de a-i aduce cete de luptători, recrutați de pe moșiile lor. În timp de pace, ei îl asistau pe domn în administrarea țării și împărțirea dreptății. Se pare că aristocrația cea mai veche cunoscută de feudalismul românesc a apărut înainte de formarea statelor, în perioada contactelor cu [[pecenegi]]i, [[cumani]]i și [[tătari]]i, care exploatau populația locală și bogățiile naturale (pește, sare, pășuni). Boierii din țările române erau stăpâni deplini pe moșiile lor, beneficiind de scutiri fiscale. Aceste domenii boierești erau întreținute cu ajutorul [[țărani dependenți|țăranilor dependenți]] ([[vecini]] sau [[rumâni]]) sau al țăranilor așezați cu învoială (oameni liberi fără pământ). Obligațiile lor față de boieri sau mănăstiri erau [[dijma]] (a zecea parte din produse), [[claca]] ([[robota]] în [[Transilvania]]) și taxe bănești. Alături de această [[țărănime aservită]] exista și o puternică țărănime liberă, organizată în [[obști]] sătești, ce purta diferite denumiri. Reprezentanții acestor sate libere se numeau [[moșneni]] în [[Țara Românească]] și [[răzeși]] în [[Moldova]]. Însă, în ambele țări, ca și în întregul răsărit al Europei, călătorii remarcau numărul redus al brațelor de muncă, precum și starea de nesiguranță pricinuită de războaie. == Lumea orientală == În [[Orient]], economia rurală păstrează caracteristicile sale anterioare. Societatea rurală era împărțită între o majoritate de țărani săraci și o minoritate de mari proprietari. Țăranul trebuia să plătească impozit statului și multe alte obligații marilor [[proprietari funciari]]. Curând, situația lor a devenit grea, ei ridicându-se la luptă, [[lumea orientală]] fiind de multe ori zguduită de aceste [[revolte]]. Ca și în [[Occident]], pământul rămânea sursa de hrană pentru popor. Deși sistemul de cultivare a pământului era rudimentar, s-au practicat ingenioase tehnici de [[irigare]], ce s-au răspândit până în [[Stâlpii islamului|lumea musulmană]] sau în [[Spania]]; producțiile agricole au fost mai mari și prin introducerea și difuzarea de noi culturi. Formele de viață din [[China]], în cultura căreia se întâlnesc filosofia lui [[Confucius]] și budismul, legea milei față de săraci, au trecut apoi în [[Coreea]] și de acolo în [[Japonia]]. Aceste țări n-aveau nicio legătură cu [[Europa|lumea europeană]]. {{rquote|left|''Când țăranii sunt... foarte scăpătați, ei își vând ogorul și coliba. Dacă este un an bun, ei își plătesc datoriile, dar recolta avia s-a încheiat că vasele de cereale sunt deja goale... Acum, orânduielile asupra pământurilor sunt foarte duielile asupra pământurilor sunt foarte încălcinate. Săracii se sprijină pe cei bogați și ajung servitori la particulari.''|[[Lu Tsi]], 754-824<ref name=autogenerated2 />}} {{clear}} == Nobilimea == Spre deosebire de [[aristocrat]]ul [[Imperiul Roman|roman]] care locuia în oraș, [[senior]]ul feudal trăia la țară. Locuința lui era o [[fortăreață]], un castel așezat pe o înălțime și înconjurat de ziduri groase. Un șanț larg și adânc, plin cu apă rosie, îi împiedica pe dușmani să se apropie de zid. Intrarea era apărată de două turnuri între care se afla poarta. Peste șanț se putea trece pe un pod mobil. În interiorul castelului se aflau locuința seniorului și [[tezaur]]ul. Puteai găsi aici, de asemenea, locuințele slugilor, magazii și grajduri pentru animale. Din secolul al XIII-lea, au apărut [[horn]]urile, ferestrele cu geamuri și lumânările de seu și de ceară. Locuințele seniorilor au devenit mai încăpătoare, mai luminoase și mai confortabile. Curtea era destul de largă pentru a permite, în caz de război, să se refugieze acolo țăranii de pe domeniu. Erau castele care puteau adăposti mai multe sate, cu vitele și cu toți locuitorii. În [[Evul Mediu]], pământul nu a fost numai un mijloc de existență, ci și un instrument de stăpânire. Domeniul feudal îi asigura nobilului atât [[putere economică]], prin [[recolte]] și [[taxe]], cât și [[putere politică]]. Dacă, la început, [[feudă|feudele]] erau acordate numai pe durata cât vasalul aducea servicii seniorului, mai târziu domeniile puteau fi lăsate ca moștenire urmașilor. Proprietarul a dobândit dreptul de a strânge dări de la țărani, de a-i judeca și aresta, drept ce înainte aparținuse statului. Unii seniori aveau dreptul chiar de a bate monedă. Trimișii regelui nu puteau călca pe moșiile lor fără învoirea proprietarului, nici măcar pentru a urmări un ucigaș. Seniorii au devenit, astfel, adevărați [[suveran]]i pe moșiile lor. Suveranitatea, adică puterea supremă care aparținea statului, s-a fărâmițat în folosul nobilimii laice și al așezămintelor bisericești posesoare de feude. Principalele ocupații ale nobililor erau războiul, serbările militare și vânătoarea. În timp de pace, se organizau adesea [[turnir]]uri (întreceri cavalerești în care participanții își dovedeau măiestria în mânuirea armelor).<ref name=autogenerated1>{{Citat web |url=http://library.thinkquest.org/10949/fief/hiknight.html |accessdate=2008-04-11 |titlu=The Middle Ages: The Medieval Knight<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2008-04-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080412234959/http://library.thinkquest.org/10949/fief/hiknight.html |dead-url=yes }}</ref> [[Vânătoare]]a era un alt fel de exercițiu sportiv pentru nobili, dar și o sursă de trai. În alimentația oamenilor din Evul Mediu, carnea de vânat era foarte căutată. Tinerii nobili învățau cum trebuie să urmărească cerbul sau mistrețul și cum să mânuiască armele de vânătoare. == Raporturile dintre seniori și vasali == Aceste raporturi erau determinate de datină. [[Vasal]]ul era obligat să-și recunoască în mod solemn dependența de seniorul care i-a dat pământ cu drept de posesiune. El se prezenta înaintea seniorului pentru a-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul [[jurământ]]ului, seniorul dădea vasalului o feudă (o bucată de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea [[senior]]ului. Aceasta era datoria de credință (fidelitatea). Vasalul trebuia să-și însoțească seniorul în război (dar nu mai mult de 60 de zile pe an). El trebuia să ia parte la consfătuirile la care îl convoca și să asiste la scaunul de judecată. Acestea erau îndatoririle de sfat. În cazul în care seniorul își înălța fiul la rangul de [[cavaler]] sau își mărita fiica sau când el însuși pornea în [[cruciadă]]<ref>[http://www.medievalcrusades.com/ Medieval Crusades Splash/Home Page<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>, vasalul era obligat să-i dea seniorului un ajutor în bani. La rândul său, [[suzeran]]ul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de moarte. Seniorul și vasalul erau legați deci printr-un adevărat [[contract]]. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care-și înșela suzeranul se făcea vinovat de trădare și își pierdea feudul. Suzeranul care nu-și respecta vasalul sau abuza de drepturile sale față de acesta își pierdea drepturile asupra feudului. În principiu, toți [[nobil]]ii erau egali. Întinderea pământului și numărul vasalilor stabileau însă o [[ierarhizare]] pe care ei o recunoșteau și o exprimau în termeni preciși. == Cavalerul == [[Biserica]] s-a străduit să folosească forța și [[solidaritate]]a nobililor, îmblânzind obiceiurile lor brutale și oferindu-le exemplul [[cavaler]]ului creștin - un ideal moral de oștean al lui [[Hristos]]. Din secolul al XII-lea, în rândul cavalerilor erau admiși numai fii de nobili. După ce-și făcea [[ucenic]]ia la curtea unui senior, tânărul nobil primea [[arme]]le de cavaler. O rudă sau seniorul său îi încingea [[sabie|sabia]] și îi lega [[pinten]]ii, apoi îi dădea o palmă după ceafă și-i spunea: „Fii viteaz!”, ca să-și aducă aminte întreaga viață de [[codul moral cavaleresc]]: obligația de a fi viteaz și loial, de a respecta în lupta cu adversarul legile onoarei (a nu ataca un adversar neînarmat), de a-și ține cuvântul și de a nu minți niciodată.<ref name=autogenerated1 /> [[Ceremonie|Ceremonia]] aceasta, [[laic]]ă la început, a devenit, cu timpul, un [[ritual religios]]. Biserica a intervenit mai întâi binecuvântând [[steag]]ul și armele viitorului cavaler, apoi consfințind însuși actul învestituirii. În cele din urmă, întreaga ceremonie a învestirii se petrecea în fața altarului. Înainte de a fi înarmat, cavalerul era supus unor practici de purificare: [[post]], [[veghe]], [[spovedanie]] și [[împărtășanie]]. Apoi, preotul binecuvânta armele și spunea: „Binecuvântează, Doamne, armele robului tău ca să devină apărător al bisericilor, [[văduvă|văduvelor]], [[orfan]]ilor și tuturor [[slujitor]]ilor săi contra urgiei [[păgân]]ilor”. Onoarea era suprema valoare pentru un cavaler. Războiul nu era numai o meserie, era o pasiune care nu avea să dispară decât o dată cu scăderea superiorității militare, politice și economice a nobilimii feudale. == Țăranii == Țărănimea, partea cea mai numeroasă a societății feudale, era împărțită în mai multe categorii, în funcție de statutul social și, desigur, de avere. {| border | width=50% | <div style="text-align:center">'''Țăranii liberi'''</div> | <div style="text-align:center">'''Țăranii dependenți'''</div> |- | * Aveau dreptul de a părăsi moșia pe care locuiau. * Adesea, locuiau în sate ([[obști]]) libere, având conducători proprii. * Puteau lăsa moștenire averea pe care o dețineau. * Aveau obligații către stat și către Biserică: în bani - taxe și redevențe; în muncă - la construirea drumurilor sau a podurilor; aveau, precum în [[Țara Românească]] și în [[Moldova]], datoria de a participa la oaste. *Erau nevoiti sa plateasca zeciuiala bisericească din averea pe care o aveau. | width=50% | * Erau „legați de glie” (nu aveau voie să părăsească moșia pe care locuiau). * Nu se puteau căsători decât cu acordul seniorului și doar cu cineva de pe moșia acestuia. * Nu puteau transmite urmașilor pământul decât cu acordul seniorului și plătind o taxă. * Urmașii lor aveau statutul de [[șerb]]i. * Nu erau admiși ca martori în procese. * Aveau diverse obligații față de seniori. |} În fața abuzurilor și violențelor, țăranii nu aveau niciun mijloc legal de apărare. Nemulțumirea acestora, manifestată prin răscoale, a crescut în secolul al XIV-lea, în împrejurările [[Războiul de o sută de ani|Războiului de o sută de ani]]. Astfel de răscoale au izbucnit în Franța, în 1358, și în Anglia, în 1381. La începutul secolului al XV-lea, răscoalele s-au extins și în [[Europa centrală]], apoi în [[Cehia]] (1434) și în [[Transilvania]] ([[Răscoala de la Bobâlna]], din 1437).<ref>Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 26-27</ref> == Orășenii == La începutul Evului Mediu, cele mai multe orașe depindeau de un [[episcop]] sau de un senior care avea o casă întărită în interiorul orașului. În secolul al XI-lea, în afara zidurilor cetății s-a format câte o așezare nouă („[[burg]]”), ai cărei locuitori, [[burghezi]], cereau libertăți: de a ține o piață, de a nu mai fi [[Iobag|șerbi]]. La sfârșitul secolului al XI-lea, pentru a obține aceste avantaje, în anumite orașe s-au format asociații numite ''[[comune]]''. În cursul secolului al XII-lea, cucerirea libertăților s-a petrecut adesea pașnic. Seniorul sau episcopul îngăduia transformarea [[corvezi]]lor în dări în bani și acorda privilegii pentru a atrage noi locuitori. Un document scris ([[charta]]) preciza acordul dintre cele două părți, fixa drepturile seniorului și privilegiile acordate orășenilor. Dacă seniorul refuza să acorde charta, comunele se revoltau, ceea ce ducea la apariția orașelor libere. Anumite comune foarte puternice, precum [[Colonia]] ([[Köln]]) în [[Germania]], [[Pisa]], [[Florența]], [[Siena]] (în [[Italia]]) au devenit total independente. A fi liber, a avea câte o casă sau pământ în oraș și a plăti o taxă comunei erau condițiile pentru a fi socotit orășean cu drepturi depline. Comunele erau conduse de [[magistrat|magistrați]] (''[[consuli]]'', ''[[priori]]''). În fruntea lor era un [[primar]] (''[[burgermeister]]'', ''[[mayor]]'') care conducea ședințele consiliului. Fiecare comună avea un [[tribunal]] și o forță polițienească, veghind la respectarea regulamentelor orașului și brestelor. Populația orașului era dominată de [[patricieni]], adică marii negustori și fruntașii corporațiilor. Dintre aceștia erau aleși [[consilier]]ii, care administrau orașul conform intereselor lor. Poporul de rând (mici [[meșteșugari]] și [[negustori]], [[ucenici]], [[calfe]], [[Lucrător|lucrători]]) primea salarii mici pentru munca depusă. La sfârșitul secolului al XIII-lea și în secolul al XIV-lea aceștia s-au [[răscoală|răsculat]], au reclamat mărirea salariilor și împărțirea puterii. Aceste revolte erau, adesea, înăbușite cu asprime. Meșteșugarii lucrau în [[atelier]]e mici, deschise spre stradă. Acestea erau conduse de către [[meșter]], stăpânul atelierului, care angaja lucrători și ucenici. Meșteșugarii care practicau aceeași meserie se grupau în anumite [[cartier]]e. Meșteșugarii aparțineau, de asemenea, unei bresle (''corporații''). Breasla acorda ajutor membrilor în caz de nevoie, impunea regulamentul privind durata timpului de lucru, salariile, prețurile și calitatea mărfurilor. O dată cu secolul al XI-lea, când orașele au început să se mărească, micii negustori plecau la sate pentru a schimba produsele meșteșugărești și a cumpăra lână, hrană și lemnele necesare orășenilor. Puțin câte puțin, negustorii au căpătat o poziție tot mai importantă în orașe. Ei furnizau [[materia primă]], fixând comenzile și prețul produselor. Pe măsură ce drumurile au devenit mai sigure și au fost inventate noi mijloace de circulație a banilor, activitatea negustorilor s-a dezvoltat. Mijloacele de plată s-au îmbunătățit datorită argintului extras din minele din [[Boemia]], baterii unor monede din aur și apariției [[Cec (instrument de plată)|cecurilor]]. Negustorii se grupau și ei în asociații, numite [[hansă|hanse]]. Cea mai puternică era [[Hansa germanică]], formată de negustorii din regiunea [[Marea Baltică|Mării Baltice]], în secolul al XII-lea. == Statutul românilor din Transilvania == După cucerirea [[Transilvania|Transilvaniei]] de către [[maghiar]]i, s-au găsit față în față nu două neamuri, ci două clase sociale: nobilii și țăranii. Nobilimea românească din [[Ardeal]], încetul cu încetul, s-a maghiarizat, trecând la [[catolicism]], sau a coborât în rândul țăranilor, dar în secolul al XVI-lea ea exista încă sub denumirea dată de maghiari de [[Nemeș|"nemeși"]]. Nobilii români, ca și cei maghiari, aveau dreptul de a-i judeca pe țăranii supuși și de a merge călare la război. Începând cu secolul al XIV-lea, nobilimea românească din Ardeal , printr-un lung șir de deposedări și nesocotiri ale statutului ei, a început să decadă. Cauza dispariției ei a costat în primul rând în [[religia ortodoxă]] a [[român]]ilor. Regalitatea maghiară nu recunoștea titlul de nobil decât catolicilor, iar ceilalți erau reduși la starea de [[iobăgie]].<ref name="autogenerated3">Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 29</ref> Țărănimea din [[Transilvania]] se bucura și ea de oarecare privilegii la începutul stăpânirii maghiare. Dar drepturile românilor nu erau drepturi scrise, pentru că ele nu proveneau de la [[regii unguri]], ci erau mai vechi decât stăpânirea maghiară. Din această cauză, drepturile țăranilor români au fost încălcate și, treptat, crescând puterea clasei nobiliare, ei au devenit [[iobag]]i, [[șerb]]i sau [[jeler]]i. Prin „dreptul românilor”, populația românească avea privilegiul de a-și alege conducătorii - [[Cneaz|cnejii]] de [[sat]] sau de [[vale]] și [[voievod|voievozii]] de sate<ref name=autogenerated3 />. Aceștia îi reprezentau în fața stăpânirii. Românii aveau dreptul de a-și alege [[judecător]]ii și de a strânge [[bir]]ul printr-unul dintre ai lor. La nivel local, instituțiile românești [[autonom]]e administrau, împărțeau dreptatea, vegheau la plata dărilor, dar adresau plângerile lor către voievod sau chiar către rege. În [[Hațeg]], [[Hunedoara]] și [[Maramureș]] s-au păstrat până târziu adunările nobililor români. Scăderea numerică a acestei categorii sociale a fost compensată de noi înnobilări în vremea luptelor cu turcii, mai ales în secolele XVII-XVIII, ajungând la peste 12.000 de familii. Românii din Transilvania au fost sub mai multe administrații. Administrația regalității maghiare, de la începutul secolului al XII-lea, cu o primă dovadă a stăpânirii, Comitatul de Bihor, fondat în 1111. Până în 1176, regalitatea maghiară a încercat să își impună propriul sistem de guvernare în Transilvania, [[principat]]ul , dar nu a reușit. Ca atare, în 1176, la conducerea Transilvaniei se instalează un voievod (specific românilor), voievodul Leustachiu (Leustachius). După înfrângerea de la Mohacs, din 1526, Ungaria va avea parte de o decădere, culminând cu desființarea regatului maghiar. Din 1544, Transilvania devine principat autonom în cadrul [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]]. Urmează o perioadă în care conducerea internă a Transilvaniei va avea fluctuații mari, culminând cu Unirea din 1600, reușită de domnitorul român [[Mihai Viteazul]]. Această unire a rezistat însă numai un an. După ce de-al doilea asediu otoman al [[Viena|Vienei]], respins de forțele combinate austriece-polone, [[Imperiul Otoman]] va intra în perioada de decădere a sa, culminând cu transformarea lui în republică, după [[Primul Război Mondial]]. Astfel, în [[Europa]] se accentua domnia unui nou imperiu, [[Imperiul Habsburgic]]. Expansiunea acestuia a ajuns în 1699, la porțile Transilvaniei. Drept rezultat, Transilvania și-a schimbat încă o dată cârmuitorii, devenind [[principat]] în cadrul Imperiului Habsburgic. == Note == <references /> == Bibliografie == * Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9) * Ioan Scurtu, Marian Curculescu, Constantin Dincă, Aurel Constantin Soare - ''Istorie. Manual pentru clasa a IX-a'' (Ed. Economică, ISBN 973-8318-32-7) * Instituto Geografico De Agostini - ''Enciclopedie de istorie universală'' (El. All, 2007) * Sorin Oane, Maria Ochescu - ''Istorie. Manual pentru clasa a XI-a'' (Ed. Humanitas Educational, 2003) == Legături externe == * {{en icon}} [http://www.fordham.edu/halsall/sbook1i.html Feudalism] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141018025458/http://www.fordham.edu/halsall/sbook1i.html |date=2014-10-18 }} * {{en icon}} [http://history.boisestate.edu/westciv/medsoc/ Medieval Society] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080329202546/http://history.boisestate.edu/westciv/medsoc/ |date=2008-03-29 }} * {{en icon}} [http://www.learnhistory.org.uk/medieval/index.htm Medieval Age] * {{fr icon}} [http://lamop.univ-paris1.fr/W3/Imp2.html Economie et Société de l'Occident médiéval] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080419085243/http://lamop.univ-paris1.fr/W3/Imp2.html |date=2008-04-19 }} * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/cursuri/tiplic/9c.htm Sctucturi sociale în Evul Mediu] * {{ro icon}} [http://www.medievistica.lx.ro/texte/feudalism_gorjanu.htm Feudalismul românesc] == Vezi și == * [[Feudalism]] * [[Evul Mediu]] * [[Evul Mediu timpuriu]] * [[Ordinul teutonic]] * [[Ordinul Templierilor]] [[Categorie:Societate medievală| ]] kcmev2rhwbpbqqdslmuyyami566srxh 17024947 17024925 2025-06-11T06:43:34Z GEO 9723 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-64488|~2025-64488]] ([[Discuție Utilizator:~2025-64488|D]]): Motivul revenirii: comentariu în articol fără legătură cu subiectul. ([[WP:TW|TW]]) 17024947 wikitext text/x-wiki '''Societatea medievală''' era organizată de un sistem social și politic cunoscut sub denumirea de [[feudalism]]. Acesta a fost un sistem de [[organizare]] a societății în care aristocrația agrară și militară stăpânea pământul și țăranii. Structurile s-au impus în toată [[Europa]] în etape diferite, dar s-au dezvoltat mai bine în [[Franța]], în secolele IX-XIV. [[Nobil]]ii și [[țăran|țărani]] erau principalele categorii sociale în orânduirea feudală.<ref>[http://www.marxists.org/romana/dictionar/f/Feudalism.htm Dictionar politic - Feudalism<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> Nobilii, posesorii de pământuri, dețineau puterea economică și politică. Țăranii, lucrători ai pământului, și-au pierdut, în număr tot mai mare, libertatea, ajungând în [[Iobag|șerbie]]. Alături de aceste categorii, locuitorii orașelor au început să joace un rol tot mai important în [[viața societății]], pe măsură ce s-au dezvoltat [[meșteșug]]urile și [[comerț]]ul.<ref>[http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/cursuri/tiplic/9c.htm Structuri sociale in evul mediu<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> == Nașterea sistemului feudal == Feudalismul se întâlnește, în forme diferite, atât în [[Asia]] ([[China]], [[Japonia]], [[Persia]]), cât și în Europa, în condițiile în care statul, incapabil să plătească cu bani serviciul militar al celor care-l apărau, le distribuia pământ. Într-o asemenea situație, statul fiind lipsit de autoritatea necesară, au apărut legături personale, [[ierarhie|ierarhice]], între oameni. Ele au fost impuse de sus în jos [[muncitor]]ilor [[libertate|neliberi]] ai pământului, legați de brazdă (foștii sclavi înlocuiți prin [[șerb]]i). Aceeași situație economică a adus și în cadrul [[clasă socială|clasei]] dominante o [[solidaritate]] liber consimțită, reciprocă, așa încât [[inferior]]ul ([[vasal]]ul) primea anumite drepturi, iar [[superior]]ul ([[senior]]ul) își recunoștea unele îndatoriri. Denumirile de "senior" și "vasal" sunt caracteristice numai pentru Occidentul european, unde s-a dezvoltat forma cea mai timpurie și mai completă a sistemului feudal de relații între membrii clasei stăpânitoare. Starea de război aproape neîntrerupt în care se trăia a favorizat construirea unei [[elită|elite]] militare. Numai acești războinici, singurii care aveau libertatea de a-și alege stăpânul, au făurit ordinea de stat feudală. Feuda (sau feudul) reprezenta acel pământ pe care-l primea cineva (vasalul) în anumite condiții de supunere față de mai-marele său (seniorul). {{rquote|left|''Nobilii n-au nevoie să suporte constrângerea niciunei puteri. Ei sunt războinici, protectori ai bisericilor, ai celor mari și, deopotrivă, ai celor mici... Cealaltă clasă este aceea a slujitorilor. Aceasta nu dobândește nimic decât cu prețul trudei. Servitorii furnizează lumii întregi bani, haine și mâncare. Casa lui Dumnezeu, pe care o credem una singură, este, deci, împărțită în trei: unii se roagă, alții se luptă, iar ceilalți muncesc. Aceste trei părți, coexistând, nu admit să fie despărțite.''|Episcopul Adalberon despre societatea medievală<ref>Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 18</ref>}} Așadar, o organizare care unea undeva, la vârf, toate liniile de supunere și, în același timp, de stăpânire a pământului, cu țăranii care-l lucrau cu tot. De rege, care era cel dintâi împărțitor de pământuri, depindeau marii săi vasali, aceștia fiind totodată seniori pentru o mulțime de vasali mai mici, fiecăruia dintre ei revenindu-i o posesiune de pământ și oameni. Războinicii care luptau călare se numeau cavaleri. Fiind socotiți mai presus de mulțimea de rând, a oamenilor liberi și neliberi, se înrudeau numai între ei și erau mândri de vechimea poziției în care se găseau, moștenită de la strămoșii lor: aceștia erau nobilii. Paralel cu elita militar, nobiliară, societatea medievală creștină cunoștea și un alt grup respectat, cel al cărturarilor, oameni ai Bisericii (clerici).<ref>Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 19</ref> Viața într-un lăcaș de rugăciune, fie el biserică sau mănăstire, era supusă unor reguli de disciplină aspră, dar echivala cu condiția liberă. Ca mijlocitori între oameni și Dumnezeu, clericii ocupau o poziție privilegiată. Primind numeroase danii de pământuri, așezămintele religioase au devenit proprietare ale unor domenii întinse, pe care le dețineau în deplină folosință, ca și pe [[Iobag|șerbii]] care le cultivau. {{clear}} == Occidentul Europei == În vremea aceea, pământul era împărțit în moșii mari. Pentru a-l cultiva, nobilii nu mai aveau la îndemână sclavi, ca în antichitate, nici bani pentru a angaja lucrători cu ziua. Ei au fost siliți să-și împartă moșiile în loturi și să le dea în folosință țăranilor. În schimb, țăranii dădeau proprietarului o parte din recoltă și-i lucrau și partea lui de moșie, beneficiind, totodată, de protecția acestuia. Pentru a porni în campanie, un războinic avea nevoie de un cal puternic de luptă, de armură, scut și spadă. Mai era nevoie de un [[scutier]] care să poarte armele și de un cal pentru acesta. {{rquote|left|''Măritului domn..., iar eu... Întrucât este știut de toți cum că eu n-am câtuși de puțin cu ce să mă hrănesc sau să mă pot îmbrăca, de aceea rog milostivirea voastră și voința îmi poruncește ca să mă încredințez ocrotirii voastre și să mă supun. Ceea ce de altfel am și făcut. Anume în așa chip, ca să fiți datori să mă ajutați sau să mă întrețineți atât cu hrană, cât și cu haine cât timp voi putea să vă slujesc și să vă fiu de folos, potrivit condiției celor liberi.''|Formulele de la Tours}} Nevoile militare au dat o mare dezvoltare acestui sistem. Pe timpul [[Dinastia Carolingiană|Carolingienilor]], oștenii erau obligați să se echipeze și să se înarmeze pe seama lor. Statul nu le putea da nici arme, nici bani. Dar echipamentul unui călăreț costa scump. Începând cu veacul al IX-lea, armatele nu se mai compuneau decât din călăreți. Pentru a permite oamenilor lor să se echipeze și să se înarmeze, regii au fost siliți să le împartă pământul. Regele era stăpânul întregului pământ și, după [[tradiția germanică]], putea să-l împartă, să-l dea cui dorea. Pământul astfel cedat s-a numit [[Feudalism|feud]], și cel care îl primea avea drept de folosință asupra lui, în schimbul serviciilor aduse. Adeseori, țăranii liberi, care dețineau sau nu pământ, se închinau unui nobil pentru a obține ocrotirea acestuia. {{clear}} == Estul Europei == {{rquote|right|''Cu mila lui Dumnezeu, Noi [[Alexandru Voievod]], Domnul țării Moldovei, facem cunoscut că această adevărată slugă și boier al nostru, credinciosul [[Dan Uncleată]], ne-a slujit nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă. De aceea, noi, văzându-l cu dreaptă și credincioasă slujbă, l-am miluit și i-am dat în țara noastră, în Moldova, șase state. Toate acestea să-i fie de uric cu tot venitul lui.''|'''Document de la [[Alexandru cel Bun]]''', 1429<ref name=autogenerated2>Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 21</ref>}} În [[Europa de Est|Europa răsăriteană]] era răspândit mai ales acel feudalism care a existat în [[Imperiul Bizantin]] și în [[Peninsula Balcanică|statele balcanice]]. Boierimea datora slujbă credincioasă domnului țării care era proprietarul întregului pământ. [[Domnitor|Domnul]] era atotputernic și toți trebuiau să-i dea ascultare. [[Boier]]ii erau, în același timp, mari proprietari de pământ, dar și dregători domnești. Din această cauză, boierii participau la administrarea țării. Boierii aveau obligația de a-l însoți pe domn în campaniile sale militare și de a-i aduce cete de luptători, recrutați de pe moșiile lor. În timp de pace, ei îl asistau pe domn în administrarea țării și împărțirea dreptății. Se pare că aristocrația cea mai veche cunoscută de feudalismul românesc a apărut înainte de formarea statelor, în perioada contactelor cu [[pecenegi]]i, [[cumani]]i și [[tătari]]i, care exploatau populația locală și bogățiile naturale (pește, sare, pășuni). Boierii din țările române erau stăpâni deplini pe moșiile lor, beneficiind de scutiri fiscale. Aceste domenii boierești erau întreținute cu ajutorul [[țărani dependenți|țăranilor dependenți]] ([[vecini]] sau [[rumâni]]) sau al țăranilor așezați cu învoială (oameni liberi fără pământ). Obligațiile lor față de boieri sau mănăstiri erau [[dijma]] (a zecea parte din produse), [[claca]] ([[robota]] în [[Transilvania]]) și taxe bănești. Alături de această [[țărănime aservită]] exista și o puternică țărănime liberă, organizată în [[obști]] sătești, ce purta diferite denumiri. Reprezentanții acestor sate libere se numeau [[moșneni]] în [[Țara Românească]] și [[răzeși]] în [[Moldova]]. Însă, în ambele țări, ca și în întregul răsărit al Europei, călătorii remarcau numărul redus al brațelor de muncă, precum și starea de nesiguranță pricinuită de războaie. == Lumea orientală == În [[Orient]], economia rurală păstrează caracteristicile sale anterioare. Societatea rurală era împărțită între o majoritate de țărani săraci și o minoritate de mari proprietari. Țăranul trebuia să plătească impozit statului și multe alte obligații marilor [[proprietari funciari]]. Curând, situația lor a devenit grea, ei ridicându-se la luptă, [[lumea orientală]] fiind de multe ori zguduită de aceste [[revolte]]. Ca și în [[Occident]], pământul rămânea sursa de hrană pentru popor. Deși sistemul de cultivare a pământului era rudimentar, s-au practicat ingenioase tehnici de [[irigare]], ce s-au răspândit până în [[Stâlpii islamului|lumea musulmană]] sau în [[Spania]]; producțiile agricole au fost mai mari și prin introducerea și difuzarea de noi culturi. Formele de viață din [[China]], în cultura căreia se întâlnesc filosofia lui [[Confucius]] și budismul, legea milei față de săraci, au trecut apoi în [[Coreea]] și de acolo în [[Japonia]]. Aceste țări n-aveau nicio legătură cu [[Europa|lumea europeană]]. {{rquote|left|''Când țăranii sunt... foarte scăpătați, ei își vând ogorul și coliba. Dacă este un an bun, ei își plătesc datoriile, dar recolta avia s-a încheiat că vasele de cereale sunt deja goale... Acum, orânduielile asupra pământurilor sunt foarte duielile asupra pământurilor sunt foarte încălcinate. Săracii se sprijină pe cei bogați și ajung servitori la particulari.''|[[Lu Tsi]], 754-824<ref name=autogenerated2 />}} {{clear}} == Nobilimea == Spre deosebire de [[aristocrat]]ul [[Imperiul Roman|roman]] care locuia în oraș, [[senior]]ul feudal trăia la țară. Locuința lui era o [[fortăreață]], un castel așezat pe o înălțime și înconjurat de ziduri groase. Un șanț larg și adânc, plin cu apă rosie, îi împiedica pe dușmani să se apropie de zid. Intrarea era apărată de două turnuri între care se afla poarta. Peste șanț se putea trece pe un pod mobil. În interiorul castelului se aflau locuința seniorului și [[tezaur]]ul. Puteai găsi aici, de asemenea, locuințele slugilor, magazii și grajduri pentru animale. Din secolul al XIII-lea, au apărut [[horn]]urile, ferestrele cu geamuri și lumânările de seu și de ceară. Locuințele seniorilor au devenit mai încăpătoare, mai luminoase și mai confortabile. Curtea era destul de largă pentru a permite, în caz de război, să se refugieze acolo țăranii de pe domeniu. Erau castele care puteau adăposti mai multe sate, cu vitele și cu toți locuitorii. În [[Evul Mediu]], pământul nu a fost numai un mijloc de existență, ci și un instrument de stăpânire. Domeniul feudal îi asigura nobilului atât [[putere economică]], prin [[recolte]] și [[taxe]], cât și [[putere politică]]. Dacă, la început, [[feudă|feudele]] erau acordate numai pe durata cât vasalul aducea servicii seniorului, mai târziu domeniile puteau fi lăsate ca moștenire urmașilor. Proprietarul a dobândit dreptul de a strânge dări de la țărani, de a-i judeca și aresta, drept ce înainte aparținuse statului. Unii seniori aveau dreptul chiar de a bate monedă. Trimișii regelui nu puteau călca pe moșiile lor fără învoirea proprietarului, nici măcar pentru a urmări un ucigaș. Seniorii au devenit, astfel, adevărați [[suveran]]i pe moșiile lor. Suveranitatea, adică puterea supremă care aparținea statului, s-a fărâmițat în folosul nobilimii laice și al așezămintelor bisericești posesoare de feude. Principalele ocupații ale nobililor erau războiul, serbările militare și vânătoarea. În timp de pace, se organizau adesea [[turnir]]uri (întreceri cavalerești în care participanții își dovedeau măiestria în mânuirea armelor).<ref name=autogenerated1>{{Citat web |url=http://library.thinkquest.org/10949/fief/hiknight.html |accessdate=2008-04-11 |titlu=The Middle Ages: The Medieval Knight<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2008-04-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080412234959/http://library.thinkquest.org/10949/fief/hiknight.html |dead-url=yes }}</ref> [[Vânătoare]]a era un alt fel de exercițiu sportiv pentru nobili, dar și o sursă de trai. În alimentația oamenilor din Evul Mediu, carnea de vânat era foarte căutată. Tinerii nobili învățau cum trebuie să urmărească cerbul sau mistrețul și cum să mânuiască armele de vânătoare. == Raporturile dintre seniori și vasali == Aceste raporturi erau determinate de datină. [[Vasal]]ul era obligat să-și recunoască în mod solemn dependența de seniorul care i-a dat pământ cu drept de posesiune. El se prezenta înaintea seniorului pentru a-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul [[jurământ]]ului, seniorul dădea vasalului o feudă (o bucată de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea [[senior]]ului. Aceasta era datoria de credință (fidelitatea). Vasalul trebuia să-și însoțească seniorul în război (dar nu mai mult de 60 de zile pe an). El trebuia să ia parte la consfătuirile la care îl convoca și să asiste la scaunul de judecată. Acestea erau îndatoririle de sfat. În cazul în care seniorul își înălța fiul la rangul de [[cavaler]] sau își mărita fiica sau când el însuși pornea în [[cruciadă]]<ref>[http://www.medievalcrusades.com/ Medieval Crusades Splash/Home Page<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>, vasalul era obligat să-i dea seniorului un ajutor în bani. La rândul său, [[suzeran]]ul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de moarte. Seniorul și vasalul erau legați deci printr-un adevărat [[contract]]. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care-și înșela suzeranul se făcea vinovat de trădare și își pierdea feudul. Suzeranul care nu-și respecta vasalul sau abuza de drepturile sale față de acesta își pierdea drepturile asupra feudului. În principiu, toți [[nobil]]ii erau egali. Întinderea pământului și numărul vasalilor stabileau însă o [[ierarhizare]] pe care ei o recunoșteau și o exprimau în termeni preciși. == Cavalerul == [[Biserica]] s-a străduit să folosească forța și [[solidaritate]]a nobililor, îmblânzind obiceiurile lor brutale și oferindu-le exemplul [[cavaler]]ului creștin - un ideal moral de oștean al lui [[Hristos]]. Din secolul al XII-lea, în rândul cavalerilor erau admiși numai fii de nobili. După ce-și făcea [[ucenic]]ia la curtea unui senior, tânărul nobil primea [[arme]]le de cavaler. O rudă sau seniorul său îi încingea [[sabie|sabia]] și îi lega [[pinten]]ii, apoi îi dădea o palmă după ceafă și-i spunea: „Fii viteaz!”, ca să-și aducă aminte întreaga viață de [[codul moral cavaleresc]]: obligația de a fi viteaz și loial, de a respecta în lupta cu adversarul legile onoarei (a nu ataca un adversar neînarmat), de a-și ține cuvântul și de a nu minți niciodată.<ref name=autogenerated1 /> [[Ceremonie|Ceremonia]] aceasta, [[laic]]ă la început, a devenit, cu timpul, un [[ritual religios]]. Biserica a intervenit mai întâi binecuvântând [[steag]]ul și armele viitorului cavaler, apoi consfințind însuși actul învestituirii. În cele din urmă, întreaga ceremonie a învestirii se petrecea în fața altarului. Înainte de a fi înarmat, cavalerul era supus unor practici de purificare: [[post]], [[veghe]], [[spovedanie]] și [[împărtășanie]]. Apoi, preotul binecuvânta armele și spunea: „Binecuvântează, Doamne, armele robului tău ca să devină apărător al bisericilor, [[văduvă|văduvelor]], [[orfan]]ilor și tuturor [[slujitor]]ilor săi contra urgiei [[păgân]]ilor”. Onoarea era suprema valoare pentru un cavaler. Războiul nu era numai o meserie, era o pasiune care nu avea să dispară decât o dată cu scăderea superiorității militare, politice și economice a nobilimii feudale. == Țăranii == Țărănimea, partea cea mai numeroasă a societății feudale, era împărțită în mai multe categorii, în funcție de statutul social și, desigur, de avere. {| border | width=50% | <div style="text-align:center">'''Țăranii liberi'''</div> | <div style="text-align:center">'''Țăranii dependenți'''</div> |- | * Aveau dreptul de a părăsi moșia pe care locuiau. * Adesea, locuiau în sate ([[obști]]) libere, având conducători proprii. * Puteau lăsa moștenire averea pe care o dețineau. * Aveau obligații către stat și către Biserică: în bani - taxe și redevențe; în muncă - la construirea drumurilor sau a podurilor; aveau, precum în [[Țara Românească]] și în [[Moldova]], datoria de a participa la oaste. *Erau nevoiti sa plateasca zeciuiala bisericească din averea pe care o aveau. | width=50% | * Erau „legați de glie” (nu aveau voie să părăsească moșia pe care locuiau). * Nu se puteau căsători decât cu acordul seniorului și doar cu cineva de pe moșia acestuia. * Nu puteau transmite urmașilor pământul decât cu acordul seniorului și plătind o taxă. * Urmașii lor aveau statutul de [[șerb]]i. * Nu erau admiși ca martori în procese. * Aveau diverse obligații față de seniori. |} În fața abuzurilor și violențelor, țăranii nu aveau niciun mijloc legal de apărare. Nemulțumirea acestora, manifestată prin răscoale, a crescut în secolul al XIV-lea, în împrejurările [[Războiul de o sută de ani|Războiului de o sută de ani]]. Astfel de răscoale au izbucnit în Franța, în 1358, și în Anglia, în 1381. La începutul secolului al XV-lea, răscoalele s-au extins și în [[Europa centrală]], apoi în [[Cehia]] (1434) și în [[Transilvania]] ([[Răscoala de la Bobâlna]], din 1437).<ref>Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 26-27</ref> == Orășenii == La începutul Evului Mediu, cele mai multe orașe depindeau de un [[episcop]] sau de un senior care avea o casă întărită în interiorul orașului. În secolul al XI-lea, în afara zidurilor cetății s-a format câte o așezare nouă („[[burg]]”), ai cărei locuitori, [[burghezi]], cereau libertăți: de a ține o piață, de a nu mai fi [[Iobag|șerbi]]. La sfârșitul secolului al XI-lea, pentru a obține aceste avantaje, în anumite orașe s-au format asociații numite ''[[comune]]''. În cursul secolului al XII-lea, cucerirea libertăților s-a petrecut adesea pașnic. Seniorul sau episcopul îngăduia transformarea [[corvezi]]lor în dări în bani și acorda privilegii pentru a atrage noi locuitori. Un document scris ([[charta]]) preciza acordul dintre cele două părți, fixa drepturile seniorului și privilegiile acordate orășenilor. Dacă seniorul refuza să acorde charta, comunele se revoltau, ceea ce ducea la apariția orașelor libere. Anumite comune foarte puternice, precum [[Colonia]] ([[Köln]]) în [[Germania]], [[Pisa]], [[Florența]], [[Siena]] (în [[Italia]]) au devenit total independente. A fi liber, a avea câte o casă sau pământ în oraș și a plăti o taxă comunei erau condițiile pentru a fi socotit orășean cu drepturi depline. Comunele erau conduse de [[magistrat|magistrați]] (''[[consuli]]'', ''[[priori]]''). În fruntea lor era un [[primar]] (''[[burgermeister]]'', ''[[mayor]]'') care conducea ședințele consiliului. Fiecare comună avea un [[tribunal]] și o forță polițienească, veghind la respectarea regulamentelor orașului și brestelor. Populația orașului era dominată de [[patricieni]], adică marii negustori și fruntașii corporațiilor. Dintre aceștia erau aleși [[consilier]]ii, care administrau orașul conform intereselor lor. Poporul de rând (mici [[meșteșugari]] și [[negustori]], [[ucenici]], [[calfe]], [[Lucrător|lucrători]]) primea salarii mici pentru munca depusă. La sfârșitul secolului al XIII-lea și în secolul al XIV-lea aceștia s-au [[răscoală|răsculat]], au reclamat mărirea salariilor și împărțirea puterii. Aceste revolte erau, adesea, înăbușite cu asprime. Meșteșugarii lucrau în [[atelier]]e mici, deschise spre stradă. Acestea erau conduse de către [[meșter]], stăpânul atelierului, care angaja lucrători și ucenici. Meșteșugarii care practicau aceeași meserie se grupau în anumite [[cartier]]e. Meșteșugarii aparțineau, de asemenea, unei bresle (''corporații''). Breasla acorda ajutor membrilor în caz de nevoie, impunea regulamentul privind durata timpului de lucru, salariile, prețurile și calitatea mărfurilor. O dată cu secolul al XI-lea, când orașele au început să se mărească, micii negustori plecau la sate pentru a schimba produsele meșteșugărești și a cumpăra lână, hrană și lemnele necesare orășenilor. Puțin câte puțin, negustorii au căpătat o poziție tot mai importantă în orașe. Ei furnizau [[materia primă]], fixând comenzile și prețul produselor. Pe măsură ce drumurile au devenit mai sigure și au fost inventate noi mijloace de circulație a banilor, activitatea negustorilor s-a dezvoltat. Mijloacele de plată s-au îmbunătățit datorită argintului extras din minele din [[Boemia]], baterii unor monede din aur și apariției [[Cec (instrument de plată)|cecurilor]]. Negustorii se grupau și ei în asociații, numite [[hansă|hanse]]. Cea mai puternică era [[Hansa germanică]], formată de negustorii din regiunea [[Marea Baltică|Mării Baltice]], în secolul al XII-lea. == Statutul românilor din Transilvania == După cucerirea [[Transilvania|Transilvaniei]] de către [[maghiar]]i, s-au găsit față în față nu două neamuri, ci două clase sociale: nobilii și țăranii. Nobilimea românească din [[Ardeal]], încetul cu încetul, s-a maghiarizat, trecând la [[catolicism]], sau a coborât în rândul țăranilor, dar în secolul al XVI-lea ea exista încă sub denumirea dată de maghiari de [[Nemeș|"nemeși"]]. Nobilii români, ca și cei maghiari, aveau dreptul de a-i judeca pe țăranii supuși și de a merge călare la război. Începând cu secolul al XIV-lea, nobilimea românească din Ardeal , printr-un lung șir de deposedări și nesocotiri ale statutului ei, a început să decadă. Cauza dispariției ei a costat în primul rând în [[religia ortodoxă]] a [[român]]ilor. Regalitatea maghiară nu recunoștea titlul de nobil decât catolicilor, iar ceilalți erau reduși la starea de [[iobăgie]].<ref name="autogenerated3">Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9), pag. 29</ref> Țărănimea din [[Transilvania]] se bucura și ea de oarecare privilegii la începutul stăpânirii maghiare. Dar drepturile românilor nu erau drepturi scrise, pentru că ele nu proveneau de la [[regii unguri]], ci erau mai vechi decât stăpânirea maghiară. Din această cauză, drepturile țăranilor români au fost încălcate și, treptat, crescând puterea clasei nobiliare, ei au devenit [[iobag]]i, [[șerb]]i sau [[jeler]]i. Prin „dreptul românilor”, populația românească avea privilegiul de a-și alege conducătorii - [[Cneaz|cnejii]] de [[sat]] sau de [[vale]] și [[voievod|voievozii]] de sate<ref name=autogenerated3 />. Aceștia îi reprezentau în fața stăpânirii. Românii aveau dreptul de a-și alege [[judecător]]ii și de a strânge [[bir]]ul printr-unul dintre ai lor. La nivel local, instituțiile românești [[autonom]]e administrau, împărțeau dreptatea, vegheau la plata dărilor, dar adresau plângerile lor către voievod sau chiar către rege. În [[Hațeg]], [[Hunedoara]] și [[Maramureș]] s-au păstrat până târziu adunările nobililor români. Scăderea numerică a acestei categorii sociale a fost compensată de noi înnobilări în vremea luptelor cu turcii, mai ales în secolele XVII-XVIII, ajungând la peste 12.000 de familii. Românii din Transilvania au fost sub mai multe administrații. Administrația regalității maghiare, de la începutul secolului al XII-lea, cu o primă dovadă a stăpânirii, Comitatul de Bihor, fondat în 1111. Până în 1176, regalitatea maghiară a încercat să își impună propriul sistem de guvernare în Transilvania, [[principat]]ul , dar nu a reușit. Ca atare, în 1176, la conducerea Transilvaniei se instalează un voievod (specific românilor), voievodul Leustachiu (Leustachius). După înfrângerea de la Mohacs, din 1526, Ungaria va avea parte de o decădere, culminând cu desființarea regatului maghiar. Din 1544, Transilvania devine principat autonom în cadrul [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]]. Urmează o perioadă în care conducerea internă a Transilvaniei va avea fluctuații mari, culminând cu Unirea din 1600, reușită de domnitorul român [[Mihai Viteazul]]. Această unire a rezistat însă numai un an. După ce de-al doilea asediu otoman al [[Viena|Vienei]], respins de forțele combinate austriece-polone, [[Imperiul Otoman]] va intra în perioada de decădere a sa, culminând cu transformarea lui în republică, după [[Primul Război Mondial]]. Astfel, în [[Europa]] se accentua domnia unui nou imperiu, [[Imperiul Habsburgic]]. Expansiunea acestuia a ajuns în 1699, la porțile Transilvaniei. Drept rezultat, Transilvania și-a schimbat încă o dată cârmuitorii, devenind [[principat]] în cadrul Imperiului Habsburgic. == Note == <references /> == Bibliografie == * Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu - ''Istorie, clasa a VI-a'' (Ed. Corint, 2001, ISBN 973-9281-72-9) * Ioan Scurtu, Marian Curculescu, Constantin Dincă, Aurel Constantin Soare - ''Istorie. Manual pentru clasa a IX-a'' (Ed. Economică, ISBN 973-8318-32-7) * Instituto Geografico De Agostini - ''Enciclopedie de istorie universală'' (El. All, 2007) * Sorin Oane, Maria Ochescu - ''Istorie. Manual pentru clasa a XI-a'' (Ed. Humanitas Educational, 2003) == Legături externe == * {{en icon}} [http://www.fordham.edu/halsall/sbook1i.html Feudalism] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141018025458/http://www.fordham.edu/halsall/sbook1i.html |date=2014-10-18 }} * {{en icon}} [http://history.boisestate.edu/westciv/medsoc/ Medieval Society] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080329202546/http://history.boisestate.edu/westciv/medsoc/ |date=2008-03-29 }} * {{en icon}} [http://www.learnhistory.org.uk/medieval/index.htm Medieval Age] * {{fr icon}} [http://lamop.univ-paris1.fr/W3/Imp2.html Economie et Société de l'Occident médiéval] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080419085243/http://lamop.univ-paris1.fr/W3/Imp2.html |date=2008-04-19 }} * {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/cursuri/tiplic/9c.htm Sctucturi sociale în Evul Mediu] * {{ro icon}} [http://www.medievistica.lx.ro/texte/feudalism_gorjanu.htm Feudalismul românesc] == Vezi și == * [[Feudalism]] * [[Evul Mediu]] * [[Evul Mediu timpuriu]] * [[Ordinul teutonic]] * [[Ordinul Templierilor]] [[Categorie:Societate medievală| ]] o2xe847r38hdrtzqiczq3ct07xb0w4g 0 323984 17023940 16968526 2025-06-10T14:16:56Z Alexander Tendler 43973 adăugat [[Categorie:Decorați cu Ordinul 23 August]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023940 wikitext text/x-wiki {{referințe|ianuarie 2011}} {{altesensuri|Șerb (dezambiguizare)}} {{Infocaseta Om politic | imagine = Ioan Șerb.jpg }} '''Ioan Șerb''' (n. 11 ianuarie 1926, [[Malu cu Flori, Dâmbovița|Malu cu Flori]], [[România]] &ndash; d. 5 ianuarie 2004, Malu cu Flori)<!-- predicatul propoziției??? --> În documentele din anii '50, prenumele său a apărut mai ales sub forma "Ioan", în timp ce în anii '60-'70 a fost utilizat prenumele "Ion". Militar în termen în Divizia 1 Infanterie "Tudor Vladimirescu" (1944 - 1946), subofițer de jandarmi (1946 - 1948), urmează cursurile Școlii de Ofițeri M.A.I. (1948 - 1949). La 23 august 1949 este avansat [[sublocotenent]] și numit locțiitor politic al comandantului de companie la Centrul de Instrucție Grăniceri - Rădăuți, ulterior comandant de batalion de grăniceri. Căpitan în 1950. În perioada 1950 - 1952 urmează cursurile Academiei Militare "Klement E. Voroșilov" de la Moscova. General maior (30 iulie 1955); general locotenent (august 1967). La 8 octombrie 1954 a fost numit comandant al Direcției Trupelor de Grăniceri (subordonată Direcției Trupelor Operative și de Pază a Ministerului Afacerilor Interne) și de la 5 august 1955 a condus Comandamentului Trupelor de Grăniceri și Securitate (subordonat Ministerului Afacerilor Interne), îndeplinind în același timp funcția de adjunct al Ministrului de Interne. Acel comandament s-a desființat la 1 martie 1960 și generalul-maior Ion Șerb a condus în continuare Trupele de Grăniceri (transferate la Ministerul Forțelor Armate) până în luna noiembrie 1961. Primlocțiitor al comandantului C.I.T. între 1969 și 1971. Locțiitor al comandantului Armatei a 2-a din octombrie 1961, între 10 iunie 1965 - 8 iulie 1969, a fost comandant al Armatei a II-a, cu comandamentul în București. Potrivit mărturiei lui [[Ion Mihai Pacepa]] – generalul de Securitate care a "defectat", fugind din Româ­nia în Occident în iulie 1978 –, ge­neralul Ion Șerb era "șeful Garnizoanei Militare București când a fost contactat de fosta lui amantă din Moscova (...) Celor de la GRU le place să bată fieru’ cât e cald. La prima lui întâlnire cu Șerb, în timp ce Nastasia îi strângea picioarele lui Șerb între genunchii ei, sub masă, F. A. Musatov i-a cerut niș­te documente secrete aparent ino­fensive (...) Musatov s-a mișcat foarte repede. A pretins că are nevoie de toate acestea pentru o teză de doctorat. Dar el a scris ceva despre apărarea unei capitale est-europene împotriva unui atac NATO în care se folosesc arme convenționale. A folosit ca exemplu Bu­cureștiul, iar planurile de apă­rare ale Bucureștiului îi vor fi de mare ajutor (...) Când Musatov a cerut planurile, Di­recția a IV-a a Securității le-a scos în secret în noaptea aia din seiful personal al lui Șerb și le-a înlocuit cu o versiune falsă, me­nită să dezinformeze, pe care băie­ții o au întotdeauna la îndemână (...) Moscova s-a prins în joc singură (...). În luna septembrie 1971, generalul-locotenent Ioan Șerb a fost prins în flagrant delict de către ofițerii Direcției a IV-a (contrainformații militare) a Departamentului Securității Statului. Acesta a fost condamnat la șapte ani de închisoare de către un tribunal militar deoarece a deținut ilegal, la domiciliul său, mai multe documente (printre care s-au aflat două hărți cu însemnări) și a divulgat secrete de stat (spionaj în favoarea Uniunii Sovietice). Nicolae Ceaușescu a vrut ca Șerb să fie nimicit. Dar abia se anunțase public că România nu mai are de­ținuți politici, astfel că Tova­rășul a hotărât să fie drastic pedepsit pentru încălcarea legii cu privire la secretul de stat. Documentele fal­se, pregătite de Direcția a IV-a, au fost ascunse în casa lui în timpul unei descinderi clandestine, iar el a fost arestat imediat când au fost găsite. Deși a fost prins în flagrant, trimis în judecată și condamnat de un tribunal militar deoarece a deținut în mod ilegal documente și a divulgat secrete de stat (spionaj militar în favoarea URSS), generalul Ion Șerb nu a fost executat, probabil datorită dorinței lui Nicolae Ceaușescu de a nu tensiona și mai mult relațiile dintre Uniunea Sovietică și Republica Socialistă România. Ceau­șescu a ordonat organizarea unei operațiuni de dezinformare în Occident, răspândind zvonul că Șerb era primul gene­ral din blocul sovietic care a fost condamnat ca spion sovietic. În au­gust 1976, la întoarcerea sa din Crimeea după o întâlnire conciliantă cu Leonid Brejnev, Ceau­șes­cu a ordonat ca Șerb să fie silit să semneze un acord secret, iar apoi să fie eliberat din închisoare și trimis la muncă într-o gospo­dărie agricolă departe de Bucu­rești". Din condamnarea respectivă, generalul Ion Șerb a efectuat doar patru ani de închisoare. A fost degradat și trecut în rezervă la 30 septembrie 1971 cu gradul de soldat. Despre cazul de spionaj în care Ioan Șerb a fost implicat, generalul [[Nicolae Pleșiță]] - fost șef al Direcției a V-a Securitate și Gardă - a declarat în anul 1999 astfel: „Generalul Șerb a fost demascat ca agent al rușilor. [Românii] l-au închis la Aiud. Când l-am arestat, era reprezentantul nostru în cadrul comandamentului Tratatului de la Varșovia. [Șerb] A fost pus să sustragă documente, hărți și să le dea rușilor. L-am prins în flagrant. [Nicolae] Ceaușescu s-a explicat cu Brejnev, iar la proces i s-a reproșat lui Șerb doar încălcarea regulilor de folosire a documentelor secrete. Era o măsluire ca să nu se cunoască adevărata cauză. Rușilor le-a convenit să nu-i demascăm printr-un proces, dar n-au încetat activitățile contra noastră." Cazul a ajuns cunoscut în lumea întreagă, prima știre din presa americană referitoare la cazul de spionaj al generalului Ion Șerb a apărut la 28 februarie 1972, în revista „Time”. Alți membri ai fostei Securități, care doresc să-și păstreze anonimatul, contrazic opiniile exprimate de Nicolae Pleșiță și suge­rea­ză că Ion Șerb a acționat mult timp în folosul serviciilor secrete româ­nești. Se pare că generalul respectiv a adus mari beneficii României până în momentul arestării sale, iar sentința nu a fost îndepli­nită tocmai din acest motiv. Iese din închisoare în 1976. Ulterior, a fost trimis în producție ca director în cadrul Întreprinderii Miniere Rovinari. După 1989, generalul Ion Șerb s-a înscris în Partidul Socialist al Muncii, înființat de fostul premier comunist Ilie Verdeț și, în luna iunie 1996, a câștigat alegerile organizate pentru funcția de primar în comuna natală Malu cu Flori (jud. Dâmbovița). La alegerile locale din luna iunie 2000, Ion Șerb a candidat din nou, însă ca reprezentant al Partidului România Mare. După insuccesul înregistrat la alegerile locale din vara anului 2000, Ion Șerb s-a retras din viața publică. ==Distincții== * [[Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne”]] clasa a IV-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 381.</ref> * [[Ordinul „23 August”]] clasa a IV-a (12 august 1959) „pentru contribuție activă la întărirea regimului democrat-popular”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 192.</ref> * [[Ordinul „Apărarea Patriei”]] clasa a III-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”<ref>[https://lege5.ro/App/Document/g43dkmju/decretul-nr-500-1964-pentru-conferirea-unor-ordine-si-medalii Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii], publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 135.</ref> == Note == <references /> {{DEFAULTSORT:Serb, Ioan}} [[Categorie:Generali români]] [[Categorie:Membri ai Partidului Socialist al Muncii]] [[Categorie:Membri ai Partidului România Mare]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul 23 August]] go2bhz9xqu9t3cn5ds1q9evmykzkkj2 17023962 17023940 2025-06-10T14:21:30Z Alexander Tendler 43973 17023962 wikitext text/x-wiki {{referințe|ianuarie 2011}} {{altesensuri|Șerb (dezambiguizare)}} {{Infocaseta Om politic | imagine = Ioan Șerb.jpg }} '''Ioan Șerb''' (n. 11 ianuarie 1926, [[Malu cu Flori, Dâmbovița|Malu cu Flori]], [[România]] &ndash; d. 5 ianuarie 2004, Malu cu Flori)<!-- predicatul propoziției??? --> În documentele din anii '50, prenumele său a apărut mai ales sub forma "Ioan", în timp ce în anii '60-'70 a fost utilizat prenumele "Ion". Militar în termen în Divizia 1 Infanterie "Tudor Vladimirescu" (1944 - 1946), subofițer de jandarmi (1946 - 1948), urmează cursurile Școlii de Ofițeri M.A.I. (1948 - 1949). La 23 august 1949 este avansat [[sublocotenent]] și numit locțiitor politic al comandantului de companie la Centrul de Instrucție Grăniceri - Rădăuți, ulterior comandant de batalion de grăniceri. Căpitan în 1950. În perioada 1950 - 1952 urmează cursurile Academiei Militare "Klement E. Voroșilov" de la Moscova. General maior (30 iulie 1955); general locotenent (august 1967). La 8 octombrie 1954 a fost numit comandant al Direcției Trupelor de Grăniceri (subordonată Direcției Trupelor Operative și de Pază a Ministerului Afacerilor Interne) și de la 5 august 1955 a condus Comandamentului Trupelor de Grăniceri și Securitate (subordonat Ministerului Afacerilor Interne), îndeplinind în același timp funcția de adjunct al Ministrului de Interne. Acel comandament s-a desființat la 1 martie 1960 și generalul-maior Ion Șerb a condus în continuare Trupele de Grăniceri (transferate la Ministerul Forțelor Armate) până în luna noiembrie 1961. Primlocțiitor al comandantului C.I.T. între 1969 și 1971. Locțiitor al comandantului Armatei a 2-a din octombrie 1961, între 10 iunie 1965 - 8 iulie 1969, a fost comandant al Armatei a II-a, cu comandamentul în București. Potrivit mărturiei lui [[Ion Mihai Pacepa]] – generalul de Securitate care a "defectat", fugind din Româ­nia în Occident în iulie 1978 –, ge­neralul Ion Șerb era "șeful Garnizoanei Militare București când a fost contactat de fosta lui amantă din Moscova (...) Celor de la GRU le place să bată fieru’ cât e cald. La prima lui întâlnire cu Șerb, în timp ce Nastasia îi strângea picioarele lui Șerb între genunchii ei, sub masă, F. A. Musatov i-a cerut niș­te documente secrete aparent ino­fensive (...) Musatov s-a mișcat foarte repede. A pretins că are nevoie de toate acestea pentru o teză de doctorat. Dar el a scris ceva despre apărarea unei capitale est-europene împotriva unui atac NATO în care se folosesc arme convenționale. A folosit ca exemplu Bu­cureștiul, iar planurile de apă­rare ale Bucureștiului îi vor fi de mare ajutor (...) Când Musatov a cerut planurile, Di­recția a IV-a a Securității le-a scos în secret în noaptea aia din seiful personal al lui Șerb și le-a înlocuit cu o versiune falsă, me­nită să dezinformeze, pe care băie­ții o au întotdeauna la îndemână (...) Moscova s-a prins în joc singură (...). În luna septembrie 1971, generalul-locotenent Ioan Șerb a fost prins în flagrant delict de către ofițerii Direcției a IV-a (contrainformații militare) a Departamentului Securității Statului. Acesta a fost condamnat la șapte ani de închisoare de către un tribunal militar deoarece a deținut ilegal, la domiciliul său, mai multe documente (printre care s-au aflat două hărți cu însemnări) și a divulgat secrete de stat (spionaj în favoarea Uniunii Sovietice). Nicolae Ceaușescu a vrut ca Șerb să fie nimicit. Dar abia se anunțase public că România nu mai are de­ținuți politici, astfel că Tova­rășul a hotărât să fie drastic pedepsit pentru încălcarea legii cu privire la secretul de stat. Documentele fal­se, pregătite de Direcția a IV-a, au fost ascunse în casa lui în timpul unei descinderi clandestine, iar el a fost arestat imediat când au fost găsite. Deși a fost prins în flagrant, trimis în judecată și condamnat de un tribunal militar deoarece a deținut în mod ilegal documente și a divulgat secrete de stat (spionaj militar în favoarea URSS), generalul Ion Șerb nu a fost executat, probabil datorită dorinței lui Nicolae Ceaușescu de a nu tensiona și mai mult relațiile dintre Uniunea Sovietică și Republica Socialistă România. Ceau­șescu a ordonat organizarea unei operațiuni de dezinformare în Occident, răspândind zvonul că Șerb era primul gene­ral din blocul sovietic care a fost condamnat ca spion sovietic. În au­gust 1976, la întoarcerea sa din Crimeea după o întâlnire conciliantă cu Leonid Brejnev, Ceau­șes­cu a ordonat ca Șerb să fie silit să semneze un acord secret, iar apoi să fie eliberat din închisoare și trimis la muncă într-o gospo­dărie agricolă departe de Bucu­rești". Din condamnarea respectivă, generalul Ion Șerb a efectuat doar patru ani de închisoare. A fost degradat și trecut în rezervă la 30 septembrie 1971 cu gradul de soldat. Despre cazul de spionaj în care Ioan Șerb a fost implicat, generalul [[Nicolae Pleșiță]] - fost șef al Direcției a V-a Securitate și Gardă - a declarat în anul 1999 astfel: „Generalul Șerb a fost demascat ca agent al rușilor. [Românii] l-au închis la Aiud. Când l-am arestat, era reprezentantul nostru în cadrul comandamentului Tratatului de la Varșovia. [Șerb] A fost pus să sustragă documente, hărți și să le dea rușilor. L-am prins în flagrant. [Nicolae] Ceaușescu s-a explicat cu Brejnev, iar la proces i s-a reproșat lui Șerb doar încălcarea regulilor de folosire a documentelor secrete. Era o măsluire ca să nu se cunoască adevărata cauză. Rușilor le-a convenit să nu-i demascăm printr-un proces, dar n-au încetat activitățile contra noastră." Cazul a ajuns cunoscut în lumea întreagă, prima știre din presa americană referitoare la cazul de spionaj al generalului Ion Șerb a apărut la 28 februarie 1972, în revista „Time”. Alți membri ai fostei Securități, care doresc să-și păstreze anonimatul, contrazic opiniile exprimate de Nicolae Pleșiță și suge­rea­ză că Ion Șerb a acționat mult timp în folosul serviciilor secrete româ­nești. Se pare că generalul respectiv a adus mari beneficii României până în momentul arestării sale, iar sentința nu a fost îndepli­nită tocmai din acest motiv. Iese din închisoare în 1976. Ulterior, a fost trimis în producție ca director în cadrul Întreprinderii Miniere Rovinari. După 1989, generalul Ion Șerb s-a înscris în Partidul Socialist al Muncii, înființat de fostul premier comunist Ilie Verdeț și, în luna iunie 1996, a câștigat alegerile organizate pentru funcția de primar în comuna natală Malu cu Flori (jud. Dâmbovița). La alegerile locale din luna iunie 2000, Ion Șerb a candidat din nou, însă ca reprezentant al Partidului România Mare. După insuccesul înregistrat la alegerile locale din vara anului 2000, Ion Șerb s-a retras din viața publică. ==Distincții== * [[Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne”]] clasa a IV-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 381.</ref> * [[Ordinul „23 August”]] clasa a IV-a (12 august 1959) „pentru contribuție activă la întărirea regimului democrat-popular”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 192.</ref> * [[Ordinul „Apărarea Patriei”]] clasa a III-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”<ref>[https://lege5.ro/App/Document/g43dkmju/decretul-nr-500-1964-pentru-conferirea-unor-ordine-si-medalii Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii], publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 135.</ref> == Note == <references /> {{DEFAULTSORT:Serb, Ioan}} [[Categorie:Nașteri în 1926]] [[Categorie:Decese în 2004]] [[Categorie:Generali români]] [[Categorie:Membri ai Partidului Socialist al Muncii]] [[Categorie:Membri ai Partidului România Mare]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul 23 August]] fhock180kteo1r26yt014u4bsbwdlj2 0 326511 17024275 16123864 2025-06-10T18:46:19Z Astuteowl 654434 Editarea 1 17024275 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | <!-- name = --> ''Tuojiangosaurus'' | fossil_range = {{fossil_range|Jurasic superior}} | image = Tuojiangosaurus.jpg | image_width = 200px | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | classis = [[Reptilia]] | superordo = [[Dinosauria]] | ordo = [[Ornithischia]] | subordo = [[Thyreophora]] | infraordo = [[Stegosauria]] | familia = [[Stegosauridae]] | genus = '''''Tuojiangosaurus''''' | genus_authority = Dong, Li, Zhou, Zhang, [[1977]] | species = '''''T. multispinis''''' | binomial = ''Tuojiangosaurus multispinus'' }} '''Tuojiangosaurus''' (care înseamnă „șopârla [[Râul Tuo|râului Tuo]]”) este un [[Gen (biologie)|gen]] de dinozaur [[Erbivore|erbivor]] din grupul [[Stegosauria|stegozaurilor]] (Stegosauria), care a trăit în [[Scara timpului geologic|perioada]] [[Jurasic târziu|Jurasicului Târziu]]. Fosilele sale au fost descoperite în '''[[Formațiunea Shaximiao Superioară]]''', situată în actuala '''provincie [[Sichuan]]''' din [[China]]. == Descriere == '''Tuojiangosaurus''' era un stegozaur de mari dimensiuni, atingând o lungime de 6,5 metri și o masă corporală de 2,8 tone.<ref name=":0">{{Citation|last=Paul|first=Gregory S.|title=The Princeton field guide to dinosaurs|date=2010|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-0-691-13720-9|series=Princeton field guides|publisher=Princeton University Press|isbn=978-0-691-13720-9|oclc=587248983|access-date=2025-06-10}}</ref> Fizic, era similar cu '''[[Stegosaurus|Stegosaurusul]] nord-american''', iar Tuojiangosaurus este cel mai bine înțeles dintre stegozaurii chinezi.<ref name=":1">{{Citation|title=Prehistoric life: the definitive visual history of life on earth|date=2012|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/978-0-7566-9910-9|editor-last=Palmer|editor-first=Douglas|publisher=DK Pub|isbn=978-0-7566-9910-9|oclc=798921272|access-date=2025-06-10|editor2-last=Lamb|editor2-first=Simon|editor3-last=Gavira Guerrero|editor3-first=Angeles|editor4-last=Frances|editor4-first=Peter}}</ref> [[Fișier:Tuojiangosaurus Scale.svg|miniatura|Comparație de dimensiune]] În [[1977]], '''Dong''' a oferit un diagnostic, dar acesta consta în mare parte din trăsături comune cu alți stegozauri. În [[1990]], '''[[Peter Malcolm Galton]]''' a identificat o '''[[autapomorfie]]''': spinii vertebrelor de la baza cozii prezintă extensii osoase (așa-numite „fuste osoase”) care se extind din partea frontală către laturi.<ref>{{Citation|last=Norell|first=Mark|title=The Taxa of Dinosaurs: <i>The Dinosauria</i> . David B. Weishampel, Peter Dodson, and Halszka Osmólska, Eds. University of California Press, Berkeley, CA, 1990. xvi, 733 pp., illus. $85.|date=1991-06-07|url=https://doi.org/10.1126/science.252.5011.1437-a|work=Science|volume=252|issue=5011|pages=1437–1437|doi=10.1126/science.252.5011.1437-a|issn=0036-8075|access-date=2025-06-10}}</ref> În [[2006]], '''[[Susannah Maidment]]''' și '''[[Guangbiao Wei]]''' au identificat alte două caractere diagnostice: [[Os frontal|oasele frontale]] sunt '''mai late decât lungi''', iar procesele '''supraacetabulare și posterioare''' ale '''[[Ilium (os)|iliumului]]''' sunt '''clar separate'''.<ref name=":2">{{Citation|last=Maidment|first=Susannah C. R.|title=A review of the Late Jurassic stegosaurs (Dinosauria, Stegosauria) from the People's Republic of China|date=2006-09|url=https://ui.adsabs.harvard.edu/abs/2006GeoM..143..621M/abstract|work=Geological Magazine|volume=143|issue=5|pages=621|language=en|doi=10.1017/S0016756806002500|issn=0016-7568|access-date=2025-06-10|last2=Wei|first2=Guangbiao}}</ref> [[Fișier:Tuojiangosaurus multispinus life restoration flipped transparent.png|miniatura|281x281px|Restaurare]] Tuojiangosaurus prezintă capul tipic '''îngust și jos''', corpul '''masiv''' și '''dinți joși''', caracteristici comune altor stegozauride. Membrele, în special '''brațele''', sunt destul de scurte.<ref name=":0" /> Are cel puțin '''douăzeci și cinci de dinți''' pe maxilarul inferior. Dinții au o '''bază groasă''', un '''cingulum''' (proeminență la bază) și, pe partea interioară, o '''creastă mediană verticală''' în formă triunghiulară. Vertebrele dorsale au '''[[Vertebra|arcuri neurale înalte]]''', iar '''omoplatul''' are un '''[[acromion]]''' de formă '''dreptunghiulară'''. La fel ca '''[[Kentrosaurus]]''', '''Tuojiangosaurus''' avea două rânduri de plăci de-a lungul coloanei vertebrale, care deveneau mai înalte în zona șoldurilor. Cele din regiunea gâtului și partea anterioară a trunchiului erau rotunjite sau în formă de pară; plăcile din partea posterioară a spatelui deveneau mai triunghiulare și ascuțite. Toate plăcile aveau o secțiune centrală îngroșată, ca și cum ar fi fost '''spini modificați'''.<ref name=":3">{{Citation|last=Norell|first=Mark|title=The Taxa of Dinosaurs: <i>The Dinosauria</i> . David B. Weishampel, Peter Dodson, and Halszka Osmólska, Eds. University of California Press, Berkeley, CA, 1990. xvi, 733 pp., illus. $85.|date=1991-06-07|url=https://doi.org/10.1126/science.252.5011.1437-a|work=Science|volume=252|issue=5011|pages=1437–1437|doi=10.1126/science.252.5011.1437-a|issn=0036-8075|access-date=2025-06-10}}</ref> Spre deosebire de '''Stegosaurus''', plăcile lui '''Tuojiangosaurus''' erau '''paralele''' între ele.<ref name=":4">{{Citation|title=Dinosaur systematics: approaches and perspectives|date=1990|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/9780511608377|editor-last=Carpenter|editor-first=Kenneth|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-511-60837-7|access-date=2025-06-10|editor2-last=Currie|editor2-first=Philip J.}}</ref> Dong a estimat că existau aproximativ '''șaptesprezece perechi''' de plăci și spini. Tuojiangosaurus avea cel puțin '''două spini robuști''', orientați spre exterior, pe fiecare parte a extremității cozii, înclinați la aproximativ '''45 de grade față de verticală'''. În cadrul familiei stegosauride, această dispunere a spinilor de pe coadă a devenit cunoscută într-un mod colocvial sub denumirea de '''„[[thagomizer]]”'''.<ref name=":1" /> [[Fișier:Tuojiangosaurus multispinus mount img1.jpg|miniatura|278x278px|Schelet Reconstruit]] Dong a considerat că este posibil să fi existat '''patru perechi de spini'''. Paleontologul '''Gregory S. Paul''', bazându-se pe specimenul '''"[[Chungkingosaurus]] sp. 3" (CV 00208)''', a interpretat thagomizerul ca fiind un '''„aranjament tip pernă cu ace”''', format din '''două perechi verticale de spini groși''' și o a '''treia pereche de spini subțiri''', orientați spre spate.<ref name=":0" /> == Descoperire == În '''[[1974]]''', în timpul construcției barajului '''Wujiaba''' din '''[[Zigong]]''', provincia '''Sichuan''', au fost descoperite rămășițele unui stegozaur.<ref name=":4" /> Specia [[Specie tip|tip]] și singura cunoscută a genului '''Tuojiangosaurus''', numită '''Tuojiangosaurus multispinus''', a fost denumită și descrisă în '''1977''' (exact la o sută de ani după denumirea '''Stegosaurusului''' de către '''[[Othniel Charles Marsh]]''') de către '''[[Dong Zhiming]]''', '''[[Zhou Shiwu]]''', '''[[Li Xuanmin]]''' și '''[[Chang Yijong]]'''. Numele generic derivă de la râul '''Tuo (jiāng)''', în apropierea căruia a fost descoperit '''[[holotipul]]'''.<ref name=":5">{{Citat carte|nume=Zhiming|prenume=Dong|an=1983|titlu=Dinosaurs from the Jurassic of Sichuan|pagină=162|editură=Science Press Peking}}</ref> [[Fișier:Tuojiangosaurus multispinus.003 - Natural History Museum of London.JPG|miniatura|Craniul]] [[Nume specific (zoologie)|Numele specific]] provine din [[Limba latină|latină]]: '''multus''' („mulți”) și '''spina''' („spin”). <ref name=":6">Dong, Z.; Li, X.; Zhou, S.; Zhang, Y. (1977). "On the stegosaurian remains from Zigong (Tzekung), Szechuan province". Vertebrata PalAsiatica. 15 (4): 307–312.</ref> Holotipul, '''CV 209''', a fost descoperit într-un strat din '''Formațiunea Shaximiao Superioară''', datat din etajele '''[[Oxfordian–Kimmeridgian]]''' (Jurasicul Târziu). Acesta constă într-un schelet destul de complet, însă lipsesc părți din '''craniu''', '''maxilarele inferioare''', '''coada''' și '''membrele'''. În anul '''1977''', era considerat cel mai complet '''schelet de stegozaur''' descoperit în Asia. '''[[Paratipul]]''' a fost specimenul '''CV 210''', un '''sacrum''' (ansamblu de vertebre fuzionate din zona pelviană).<ref name=":6" /> Până în '''[[2006]]''', o parte din oasele holotipului aveau o '''locație necunoscută'''.<ref name=":2" /> [[Fișier:Tuojiangosaurus multispinus IMG 5137 Beijing Museum of Natural History.jpg|miniatura|Un '''schelet montat''' de '''Tuojiangosaurus''' este expus la '''Muzeul de Istorie Naturală din Beijing''', fiind prezentat într-o '''scenă de confruntare''' cu un '''Yangchuanosaurus'''.]] Un '''schelet montat''' de '''Tuojiangosaurus multispinus''' este expus la '''Muzeul Municipal din [[Chongqing]]'''.<ref name=":5" />În plus, o '''reproducere montată''' (NHMUK PV R 12158) este expusă la '''Muzeul de Istorie Naturală din [[Londra]]'''.<ref>{{Citation|last=Lindsay|first=William|title=Displaying Dinosaurs at The Natural History Museum, London|date=1996|url=https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.2151-6952.1996.tb01102.x|work=Curator: The Museum Journal|volume=39|issue=4|pages=262–279|language=en|doi=10.1111/j.2151-6952.1996.tb01102.x|issn=2151-6952|access-date=2025-06-10|last2=Larkin|first2=Nigel|last3=Smith|first3=Neil}}</ref> Un alt exemplar montat este prezentat în '''[[Muzeul de Istorie Naturală din Beijing]]''', într-o '''reconstituire a unui conflict''' cu '''[[Yangchuanosaurus]]'''. De asemenea, o '''copie a scheletului fosilizat original''', descoperit în '''Cariera Wujiaba''' în 1977, este expusă la '''[[Bolton Museum]]''', în [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]. == Clasificare == '''Tuojiangosaurus''' a fost inclus de către '''Dong''', în 1977, în familia '''Stegosauridae''', mai exact în subfamilia '''Stegosaurinae'''.<ref name=":6" /> În '''[[2004]]''', o analiză [[cladistică]] realizată de '''Galton''' a plasat Tuojiangosaurus într-o poziție destul de derivată, ca '''[[specie soră]] a lui [[Chialingosaurus]]'''.<ref name=":3" /> [[Fișier:山東博物館展示恐龍之一.jpg|miniatura|'''Tuojiangosaurus''' expus la '''Muzeul din Shandong''']] O analiză efectuată de '''Octávio Mateus''', '''[[Susannah Maidment]]''' și '''Nicolai Christiansen''', publicată în '''[[2009]]''', a concluzionat că '''Tuojiangosaurus se afla în afara familiei Stegosauridae''', deși poziția sa exactă în cadrul Stegosauria era '''nesigură''', din cauza naturii '''relativ fragmentare''' a fosilelor — nefiind clar dacă era un membru timpuriu al grupului sau o specie mai târzie, mai apropiată de stegozauride.<ref>{{Citation|last=Mateus|first=Octávio|title=A new long-necked 'sauropod-mimic' stegosaur and the evolution of the plated dinosaurs|date=2009-05-22|url=https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2674496/|work=Proceedings. Biological Sciences|volume=276|issue=1663|pages=1815–1821|doi=10.1098/rspb.2008.1909|issn=0962-8452|pmc=2674496|pmid=19324778|access-date=2025-06-10|last2=Maidment|first2=Susannah C. R.|last3=Christiansen|first3=Nicolai A.}}</ref> O analiză mai cuprinzătoare, realizată în '''2017''' de '''Ben Raven''' și '''Susannah Maidment''', a arătat că Tuojiangosaurus se grupa împreună cu '''[[Huayangosaurus]]''' și rudele sale.<ref>{{Citation|last=Raven|first=T. J.|title=A new phylogeny of Stegosauria (Dinosauria, Ornithischia)|date=2017-04-18|url=http://hdl.handle.net/10044/1/45349|language=en|doi=10.1111/pala.12291|access-date=2025-06-10|last2=Maidment|first2=S. C. R.}}</ref> == Paleobiologie == '''Tuojiangosaurus''' se hrănea cu '''vegetație joasă''', aflată aproape de sol, cum ar fi '''ferigile, cicadele și alte plante primitive''' specifice Jurasicului Târziu.<ref>{{Citation|title=The illustrated encyclopedia of dinosaurs and prehistoric animals|date=1999|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/1-84028-152-9|editor-last=Palmer|editor-first=Douglas|publisher=Marshall Pub|isbn=978-1-84028-152-1|access-date=2025-06-10|editor2-last=Cox|editor2-first=Barry}}</ref> Datorită poziției capului jos și structurii dentare, era adaptat pentru '''ciupirea și smulgerea plantelor de la nivelul solului''', fără a consuma vegetație înaltă. Paleontologul '''Gregory S. Paul''' a sugerat că dinozaurii '''[[Chialingosaurus]]''' și '''[[Chungkingosaurus]]''' ar putea fi de fapt '''stadii juvenile ale lui Tuojiangosaurus''', și nu genuri separate.<ref name=":0" /> Această ipoteză implică o posibilă '''revizuire taxonomică''', dar rămâne controversată și necesită mai multe dovezi pentru a fi confirmată. == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[:en:Timeline_of_stegosaur_research|Cronologia cercetărilor despre stegozauri]] [[Categorie:Stegosauria]] [[Categorie:Dinozauri din Jurasic]] [[Categorie:Dinozauri din Asia]] [[Categorie:Genuri de dinozauri]] nvydgi7xcig6xxcjkn0pt157wpcs7a1 0 341077 17024083 15234870 2025-06-10T15:40:47Z Terraflorin 95188 17024083 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare}} '''Aš''' (în {{de|Asch}}) este un oraș cu 12.814 de locuitori în [[Boemia]] de nord-vest [[Cehia|Republica Cehă]]. == Note == <references /> ==Vezi și== *[[Lista localităților din Cehia|Lista comunelor din Republica Cehă]] == Legături externe == * [http://www.muas.cz/ Homepage Aš (DE)] * [http://www.asch-boehmen.de/d/ort/chronik/chronik.htm Cronică Aš] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070929070225/http://www.asch-boehmen.de/d/ort/chronik/chronik.htm |date=2007-09-29 }} {{Districtul Cheb}} {{ciot-loc-cz}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Orașe din Cehia]] [[Categorie:Districtul Cheb]] [[Categorie:Comune din Cehia]] 4n9w20fz5j2yegxnwypkozbdz7k9qou 0 349118 17024299 16925755 2025-06-10T18:50:59Z Brasovia 646174 Isabel Allende, completare informații bibliografice 17024299 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Isabel Allende | image = Isabel allende.jpg | imagesize = 200 px | comentariu = | pseudonim = | profesiune = romancier | naționalitate = {{flagicon|Chile}} {{flagicon|Statele Unite}} | perioadă = | gen = proză | subiect = | mișcare = [[Realism magic]] | operă_de_debut = | influențe = [[Gabriel Garcia Marquez]], [[Pablo Neruda]] | influențat = | semnătură = | website = {{URL|http://www.isabelallende.com/}} | note = }} '''Isabel Allende Llona''' ({{date biografice}}) este o scriitoare [[Chile|chiliano]]-[[SUA|americană]]. Isabel Allende, care a scris în stilul [[Realism magic|realismului magic]], este considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din [[America Latină]].<ref>''The list 101 top leaders of the Latino community in the U.S; Cover story''. Allen, Kerri; Miller, Corina; Socorro, Dalia; Stewart, Graeme. ''Latino Leaders'', Vol. 8, No. 4, p. 24(27). 1 iunie 2007. ISSN: 1529-3998.</ref> După răsturnarea președintelui chilian [[Salvador Allende]] de la putere, de către [[Augusto Pinochet|generalul Pinochet]], Isabel Allende s-a refugiat în [[Venezuela]] unde a lucrat timp de cincisprezece ani ca ziaristă înainte de a-și publica primul roman, ''[[Casa spiritelor (roman)|Casa spiritelor]]'', în 1982.<ref>{{Citat web|url=https://www.britannica.com/biography/Isabel-Allende|titlu=Isabel Allende {{!}} Biography, Books, Awards, Movies, & Facts {{!}} Britannica|publisher=www.britannica.com|date=2025-01-30|accessdate=2025-02-04|limbă=en}}</ref> ==Biografie== S-a născut pe 2 august 1942 în orașul [[Lima]], capitala statului [[Peru]], dar, după ce tatăl ei a abandonat familia atunci când ea avea vârsta de doar trei ani, a fost adusă în [[Chile]], unde a copilărit în casa bunicului ei, omul politic socialist [[Salvador Allende]], președintele Republicii Chile (1970–1973).<ref name=GL>Laurențiu-Ciprian Tudor, „Invitatul special: Isabel Allende”, în ''Gazeta Libris'', nr. 29, aprilie 2024, p. 2.</ref> Ca urmare a faptului că mama ei s-a căsătorit cu un diplomat, Isabel a călătorit mult în perioada următoare.<ref name=GL/> S-a întors apoi în Chile, unde a trăit pentru o vreme.<ref name=GL/> În urma răsturnării de la putere a președintelui Allende în anul 1973 prin lovitura de stat a generalului [[Augusto Pinochet]], Isabel Allende a părăsit Chile și s-a refugiat ca exilat politic în [[Venezuela]], unde a locuit pentru o perioadă de 15 ani și a lucrat ca ziaristă.<ref name=GL/> A început în acest timp o carieră de scriitoare, iar romanul ei de debut, ''[[Casa spiritelor (roman)|Casa spiritelor]]'', a obținut un mare succes pe plan internațional și a devenit [[bestseller]].<ref name=GL/> S-a stabilit ulterior în [[Statele Unite ale Americii]], unde a locuit în statul [[California]].<ref name=GL/> A înființat o fundație care are ca scop ajutorarea refugiaților și susținea că „avem nevoie de politici umane și de acorduri internaționale pentru a rezolva problemele în locurile de origine, astfel încât oamenii să nu fie forțați să-și părăsească casa și pentru a oferi resurse de bază și un loc sigur celor care sunt în mișcare”.<ref name=GL/> A publicat 28 de cărți, care au fost traduse în mai mult de 50 de limbi și vândute în peste 77 milioane de exemplare.<ref name=GL/> În cursul carierei sale, a obținut peste 60 de premii și distincții, printre care titlul francez de Chevalière des Arts et des Lettres (1994), [[Medalia Prezidențială pentru Libertate]] (2014) și Medal for Distinguished Contribution to American Letters (în cadrul [[National Book Award]] din 2018).<ref name=GL/> == Opere == O parte din operele lui Isabel Allende au fost traduse în limba română și sunt publicate în România de [[Editura Humanitas]].<ref>{{Citation |title=Isabel Allende |publisher=Humanitas |url=http://www.humanitas.ro/isabel-allende}}</ref> * ''La casa de los siete espejos'' (piesă de teatru) (1975). * ''[[Casa spiritelor (roman)|La casa de los espíritus]]'' (romanul de debut) (1982) – traducere în limba română ''Casa spiritelor'' * ''La gorda de porcelana'' (1984) * ''De amor y de sombra'' (1984) – traducere în limba română ''Despre dragoste și umbră'' * ''Eva Luna'' (1987) – traducere în limba română ''Eva Luna'' * ''Cuentos de Eva Luna'' (1989) – traducere în limba română ''Povestirile Evei Luna'' * ''El plan infinito'' (1991) – traducere în limba română ''Planul infinit'' * ''Paula'' (1994) – traducere în limba română ''Paula'' * ''Afrodita'' (1997) * ''Hija de la fortuna'' (1999) – traducere în limba română ''Fiica norocului'' * ''Retrato en sepia'' (2000) – traducere în limba română ''Portret în sepia'' * ''La ciudad de las bestias'' (2002) - ''Orașul fiarelor'' * ''Mi país inventado'' (2003) – traducere în limba română ''Țara mea inventată'' * ''El reino del dragón de oro'' (2003) - ''Regatul Dragonului de Aur'' * ''El bosque de los pigmeos'' (2004) - ''Pădurea pigmeilor'' * ''El Zorro: Comienza la leyenda'' (2005) – traducere în limba română ''Zorro. Începe legenda'' * ''Inés del alma mía'' (2006) – traducere în limba română ''Inés a sufletului meu'' * ''La suma de los días'' (2007) – traducere în limba română ''Suma zilelor'' * ''La Revolución desarmada'' (2007) * ''La isla bajo el mar'' (2010) – traducere în limba română ''Insula de sub mare'' * ''El Cuaderno de Maya'' (2011) – traducere în limba română ''Caietul Mayei'' * ''El juego de Ripper'' (2014) – traducere în limba română ''Jocul Ripper'' * ''El amante japonés'' (2015) – traducere în limba română ''Amantul japonez'' * ''Más allá del invierno'' (2017) – traducere în limba română ''Dincolo de iarnă'' {{ISBN|1501178156}}<ref>{{Cite web|url=https://www.goodreads.com/work/best_book/55863320-m-s-all-del-invierno|title=In the Midst of Winter|publisher=[[Goodreads]]|access-date=25 March 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20180812021410/https://www.goodreads.com/book/show/34686052-in-the-midst-of-winter|archive-date=12 August 2018|url-status=live|quote=[A] mesmerizing story that journeys from present-day Brooklyn to Guatemala in the recent past to 1970s Chile and Brazil.}}</ref> * ''Largo pétalo de mar'' (2019) – traducere în limba română ''O lungă petală de mare'' * ''Violeta (roman)|Violeta'' (2022) – traducere în limba română ''Violeta''<ref>{{Cite web |title=Violeta |url=https://www.penguinlibros.com/es/literatura-contemporanea/256798-libro-violeta-9788401027475 |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20211120214943/https://www.penguinlibros.com/es/literatura-contemporanea/256798-libro-violeta-9788401027475 |archive-date=20 November 2021 |access-date=28 December 2021 |website=Penguin Libros ES}}</ref> * ''El viento conoce mi nombre'' (2023) – traducere în limba română ''Numele mi-l știe vântul''<ref>{{Cite news |last=Fox |first=Lauren |date=3 June 2023 |title=Isabel Allende Has a Message: History Repeats Itself |language=en-US |work=The New York Times |url=https://www.nytimes.com/2023/06/03/books/review/the-wind-knows-my-name-isabel-allende.html |access-date=11 July 2023 |issn=0362-4331}}</ref><ref>{{Cite news |last=Avilés |first=Marcela Davison |date=10 June 2023 |title='The Wind Knows My Name' is a reference and a refrain in the search for home |work=NPR |url=https://www.npr.org/2023/06/10/1180103464/book-review-isabel-allende-novel-the-wind-knows-my-name}}</ref><ref>{{Cite web |last=Beauregard |first=Luis Pablo |date=9 July 2023 |title=Isabel Allende: 'In Chile, people are longing for a Bukele. I say to them: be careful, that's how we got Pinochet' |url=https://english.elpais.com/culture/2023-07-08/isabel-allende-in-chile-people-are-longing-for-a-bukele-i-say-to-them-be-careful-thats-how-we-got-pinochet.html |access-date=11 July 2023 |website=EL PAÍS English |language=en-us}}</ref><ref>{{Cite news |last=Allende |first=Isabel |date=11 July 2023 |title=Help! I Wrote to Prudie for Advice and Isabel Allende Answered. |language=en-US |work=Slate |url=https://slate.com/human-interest/2023/07/isabel-allende-husband-widow-heart-dear-prudence-advice.html |access-date=11 July 2023 |issn=1091-2339}}</ref> == Traduceri în limba română == * ''Casa spiritelor,'' traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas, 2004, ISBN 973-50-0440-2 * ''Țara mea inventată,'' traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas, 2005, ISBN 973-50-1069-0 * ''Amantul japonez,'' traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas Fiction, 2016, ISBN 978-606-779-001-6 * ''Dincolo de iarnă,'' traducere de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas Fiction, 2018, ISBN 978-606-779-305-5 * ''O lungă petală de mare,'' traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas Fiction, 2020, ISBN 978-606-779-628-5 * ''Eu sunt Emilia del Valle,'' traducere din spaniolă Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas Fiction, 2025, ISBN 978-606-097-577-9 ==Adaptări== * 1993 ''[[Casa spiritelor (film din 1993)|Casa spiritelor]]'' (The House of the Spirits), regia [[Bille August]], cu [[Meryl Streep]] și [[Jeremy Irons]] ==Note== <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Isabel Allende}} * [http://www.isabelallende.com/ Site oficial] * {{Nume IMDb|0021196}} * [http://www.isabelallendefoundation.org/english/about_isabel.html Fundația Isabel Allende] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070818051222/http://www.isabelallendefoundation.org/english/about_isabel.html |date=2007-08-18 }} '''''Articole biografice''''' * [http://www.adevarul.ro/cultura/Isabel_Allende-_-Scriu_despre_viata_reala_0_427157804.html Isabel Allende: „Scriu despre viața reală“], 14 februarie 2011, ''Adevărul'' '''''Interviuri''''' * [http://www.adevarul.ro/cultura/literar_si_artistic/Isabel_Allende-_-Pot_sa_scriu_despre_orice_0_427757776.html Isabel Allende: „Pot să scriu despre orice“], 15 februarie 2011, ''Adevărul'' {{Realism magic}} {{Isabel Allende}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Allende, Isabel}} [[Categorie:Nașteri în 1942]] [[Categorie:Nașteri pe 2 august]] [[Categorie:Câștigători ai Presidential Medal of Freedom]] [[Categorie:Chilieni de descendență bască]] [[Categorie:Chilieni de descendență spaniolă]] [[Categorie:Chilieni emigrați în Statele Unite]] [[Categorie:Chilieni în viață]] [[Categorie:Feminiști chilieni]] [[Categorie:Oameni din Lima]] [[Categorie:Membri ai Academiei Americane de Arte și Litere]] [[Categorie:Scriitori ai realismului magic]] [[Categorie:Romancieri din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Scriitoare chiliene]] [[Categorie:Scriitori feminiști]] [[Categorie:Americani de origine hispanică și latinoamericană]] csprou5u46kshuf2kniah6p35ccv2or 0 350772 17024077 15539332 2025-06-10T15:37:00Z Terraflorin 95188 17024077 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare<!-- |stemă=[[image:Lipno nad Vltavou CZ CoA.jpg|70px|left]] [[image:Czech Republic map modern.png|200px|right]] |hartă= |stemă_descriere= {{US Locator |base = {{{basemap|Slovakia kraj kosice.png}}} | base_width = 2px | base_caption = {{{basecap|Harta [[Stat]]}}} | float = Locator Dot.svg | float_width = 5px |x= {{{locator_x|145}}} |y= {{{locator_y|-88}}} }} |descriere_hartă= |imagine= |imagine_descriere= |coordonate= |tip_subdiviziune=[[Țările lumii|Țară]] |nume_subdiviziune={{CZ}} |camp1_gol_nume=regiune |camp1_gol_info=Jihočeský kraj |camp2_gol_nume=district |camp2_gol_info=[[Okres Český Krumlov]] |hartă1= |descriere_hartă1= |tip_subdiviziune1= |tip_subdiviziune2= |nume_subdiviziune1= |nume_subdiviziune2= |atestare= |populație=537 (2005) |densitate= |suprafață_totală_km2=1949 ha |componenta= |altitudine=776 m |recensământ= |camp3_gol_nume= |camp3_gol_info= |camp4_gol_nume= |camp4_gol_info= |codpoștal=382 78 |lider_titlu=[[Primar]] |lider_nume=Zdeněk Zíde |sit-adresă=www.lipensko.cz/lipno |sit-limbă= |sit-nume= |hartă3= |descriere_hartă3= |descriere_hartă4=--> }} '''Lipno nad Vltavou''' {{de|Lippen}} este o comună cu 537 locuitori din [[Cehia]]. Comuna este amplasată din anul 1959 pe malul lacului de acumulare [[Údolní nádrž Lipno]] care se află pe cursul râului [[Vltava]] în apropiere de rezervația naturală „Vyšebrodsko”. == Note == <references /> {{Districtul Český Krumlov}} {{Control de autoritate}} {{ciot-Cehia}} [[Categorie:Localități din Cehia]] [[Categorie:Districtul Český Krumlov]] b8bqj4lkvqufan5vmd4o8zbtmd9bxld 0 350774 17024073 15539333 2025-06-10T15:34:54Z Terraflorin 95188 /* Legături externe */ 17024073 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare}} '''Okres Český Krumlov''' este un district cu reședința în [[Český Krumlov]], din [[Regiunea Boemia de Sud]], [[Republica Cehă]], care cuprinde 5 orașe, 46 de comune și ocupă o suprafață de 1.615&nbsp;km². == Istoric == == Orașe și comune == [[image:Krumlov05.jpg|200px|right]]<br> [[Benešov nad Černou]] (''Deutsch Beneschau'')- [[Besednice]] (''Bessenitz'') - [[Bohdalovice]] (''Weislowitz'') - [[Truppenübungsplatz Boletice|Boletice]] (''Polletitz''; TÜP) - [[Brloh pod Kletí|Brloh]] (''Berlau'')- [[Bujanov]] (''Angern'') - [[Černá v Pošumaví]] (''Schwarzbach'') - [[Český Krumlov]] ''Böhmisch Krumau'') - [[Dolní Dvořiště]] (''Unterhaid'') - [[Dolní Třebonín]] (''Unterbreitenstein'') - [[Frymburk nad Vltavou|Frymburk]] (''Friedberg'') - [[Holubov]] (''Hollubau'') - [[Horní Dvořiště]] (''Oberhaid'') - [[Horní Planá]] (''Oberplan'') - [[Hořice na Šumavě]] (''Höritz'') - [[Chlumec u Českých Budějovic|Chlumec]] (''Chunzen'') - [[Chvalšiny]] (''Katsching'') - [[Kájov]] (''Gojau'') - [[Kaplice]] (''Kaplitz'') - [[Křemže]] (''Krems'') - [[Lipno nad Vltavou]] (''Lippen'') - [[Loučovice]] (''Kienberg'') - [[Malonty]] (''Meinetschlag'') - [[Malšín]] (''Malsching'') - [[Mirkovice]] (''Mirkowitz'') - [[Mojné]] (''Moyne'') - [[Netřebice]] (''Netrobitz'') - [[Nová Ves u Brloha|Nová Ves]] (''Neudorf bei Berlau'') - [[Omlenice]] (''Groß Umlowitz'') - [[Pohorská Ves]] (''Theresiendorf'') - [[Přední Výtoň]] (''Vorder Heuraffl'') - [[Přídolí]] (''Priethal'') - [[Přísečná]] (''Prisnitz'')- [[Rožmberk nad Vltavou]] (''Rosenberg'') - [[Rožmitál na Šumavě]] (''Rosenthal'') - [[Soběnov]] (''Oemau'') - [[Srnín]] (''Sirnin'') - [[Střítež u Kaplice|Střítež]] (''Tritesch'') - [[Světlík]] (''Kirchschlag'') - [[Velešín]] (''Weleschin'')- [[Větřní]] (''Wettern'') - [[Věžovatá Pláně]] (''Thurmplandles'')- [[Vyšší Brod]] (''Hohenfurth'') - [[Zlatá Koruna]] (''Goldenkron'') - [[Zubčice]] (''Subschitz'') - [[Zvíkov]] (''Zwickau'') == Vezi și == * [[Lista districtelor din Republica Cehă]] == Legături externe == {{Districtul Český Krumlov}} {{Regiunile Cehiei}}<!-- {{Regiunea Boemia de Sud}}--> {{Subiecte Cehia}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:CČeský Krumlov, Boemia de Sud}} [[Categorie:Districtul Český Krumlov| ]] [[Categorie:Districtele Republicii Cehe]] 0ecc5997gibgesja55gf9gzaswljnvy 0 352877 17024217 16000967 2025-06-10T17:52:12Z Andreiv198 579263 17024217 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Marius Petre Nicoară''' ({{Date biografice}}) este un politician și om de afaceri [[Români|român]], senator de {{jud|Cluj}}, fost președinte al Consiliului Județean Cluj și președintele filialei [[Partidul Național Liberal|PNL]] a [[județul Cluj|județului Cluj]]. În data de [[18 iunie]] [[2018]] a anunțat în plenul Senatului că a trecut la grupul [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|ALDE]].<ref>[https://www.agerpres.ro/viata-parlamentara/2018/06/18/senatorul-liberal-marius-nicoara-a-trecut-la-alde--129378 Senatorul Nicoară a trecut la ALDE] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180623223809/https://www.agerpres.ro/viata-parlamentara/2018/06/18/senatorul-liberal-marius-nicoara-a-trecut-la-alde--129378 |date=2018-06-23 }}, Agerpres, 18 iunie 2018. Accesat la 23 iunie 2018.</ref> == Studiile și începutul activității == În [[1988]] a absolvit cursurile de Prelucrări Metalurgice ale [[Universitatea Tehnică Cluj-Napoca|Institutului Politehnic din Cluj]]. Până în [[1992]] a lucrat ca inginer la Regia de Gospodărire Comunală și Locativă Cluj și ca instructor auto.<ref>{{Citat web |url=http://www2.hotnews.ro/pp_articol_5436-Cum-au-facut-primul-milion.htm |accessdate=2008-05-19 |titlu=HotNews.ro - Actualitate<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2008-05-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080513032141/http://www2.hotnews.ro/pp_articol_5436-Cum-au-facut-primul-milion.htm |dead-url=yes }}</ref> Apoi a devenit proprietarul mai multor firme de import-export. În [[1993]] a fondat împreună cu alți asociați [[Banca Transilvania]], cu sediul în [[Cluj]].<ref>[http://old.clujeanul.ro/articol/ziar/cluj/super-clasa-mercedes-pentru-nicoara/9785/4/ CLUJEANUL. Saptamanal editat de MediaPro. Ziarul local cu cel mai mare tiraj din Ardeal. Apare impreuna cu ProTV Magazin<!-- Titlu generat de un robot -->]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> == Cariera politică == Între 2004 - 2008 a fost președinte al Consiliului Județean Cluj. La [[alegerile locale din 2008]] a candidat din partea [[PNL]] pentru un nou mandat, dar a fost surclasat de [[Alin Tișe]], candidat din partea [[Partidul Democrat Liberal (România)|PD-L]] și fin al lui [[Emil Boc]], președintele acestei formațiuni. La [[18 mai]] [[2008]] a fost înscris de Coaliția pentru o Guvernare Curată pe lista candidaților la șefia Consiliilor Județene care nu întrunesc criteriile de integritate stabilite de cele 8 ONG-uri reunite în cadrul Coaliției.<ref>{{Citat web |url=http://www.romanialibera.ro/a124876/lista-neagra-a-coalitiei-pentru-o-guvernare-curata.html |accessdate=2008-05-19 |titlu=Lista neagra a Coalitiei pentru o Guvernare Curata {{!}} Romania Libera<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2008-05-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080520035807/http://www.romanialibera.ro/a124876/lista-neagra-a-coalitiei-pentru-o-guvernare-curata.html |dead-url=yes }}</ref> Nicoară a contestat raportul, considerându-l partizan.<ref>[http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=12624 Soporan și Nicoară aleg calea justiției<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> La [[alegeri legislative în România, 2008|alegerile din 30 noiembrie 2008]] a fost ales senator PNL în colegiul uninominal 3 al județului Cluj (municipiile [[Gherla]], [[Dej]] și [[Câmpia Turzii]] și comunele aferente). La [[alegeri locale în România, 2012|alegerile locale din 2012]] a candidat pentru funcția de [[lista primarilor Clujului|primar al Clujului]]. S-a clasat pe locul al doilea, cu 52.251 de voturi, față de cele 53.674 de voturi obținute de [[Emil Boc]] ([[PDL]]).<ref>[http://www.ftr.ro/oficial-uioreanu-la-sefia-cj-boc-primar-57208.php Rezultatele oficiale ale alegerilor], Foaia Transilvană, 12 iunie 2012.</ref> == Incidentul din 2010 == În data de [[10 mai]] [[2010]] a fost filmat în senat în timp ce viziona un film indecent în timpul dezbaterilor la legea pensiilor. Senatorul a comentat ulterior: „Nu este vorba despre un film pentru adulți, ci este vorba pur și simplu de un mail pe care l-am primit de la un coleg, în care e vorba despre cu totul altceva. Nu are nicio legătură cu filme pentru adulți. Este un mail glumeț. Nu este absolut nimic acolo indecent. Este doar un masaj thailandez versus masaj american.”<ref>[http://www.realitatea.net/un-senator-se-uita-la-un-film-porno-in-timpul-dezbaterii-legii-pensiilor--vezi-video_713006.html Un senator se uită la un film porno în timpul dezbaterii Legii pensiilor] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100713200516/http://www.realitatea.net/un-senator-se-uita-la-un-film-porno-in-timpul-dezbaterii-legii-pensiilor--vezi-video_713006.html |date=2010-07-13 }}, realitatea.net, 10 mai 2010.</ref><ref name="pt2010-10-07">[http://www.puterea.ro/articol/update_liberalii_sunt_campioni_nationali_la_scandaluri_erotice_canapeaua_lu UPDATE. Liberalii sunt campioni naționali la scandaluri erotice. Canapeaua lui Crin folosită pentru partide de sex] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120522050303/http://www.puterea.ro/articol/update_liberalii_sunt_campioni_nationali_la_scandaluri_erotice_canapeaua_lu |date=2012-05-22 }}, 2010-08-13, puterea.ro, accesat la 7 octombrie 2010.</ref> == Iubitor de artă == În 2015, ziarul ''Gândul'' a analizat declarațiile de avere ale senatorilor și deputaților și a descoperit că 70 dintre cei 562 de aleși au declarat că dețin tablouri și obiecte de artă. Senatorul Marius Nicoară a declarat că are 80 de tablouri, cumpărate și moștenite. În cei 22.000 de euro declarați la acest capitol, intră „peisaje, compoziții și icoane” ale unor pictori clujeni, printre care Florin Țonea, [[Ioan Sima]], [[Teodor Harșia]], Ovidiu Avram și Istvan Kancsura. „Sunt un iubitor de artă, am moștenit asta de la mama. Sunt foarte departe de a avea vreo asemănare cu domnul Vâlcov, mi-ar fi plăcut să am astfel de tablouri cum are domnul Vâlcov, dacă sunt adevărate. Din păcate, eu am doar pictori clujeni mai consacrați sau mai puțin consacrați”, a spus Nicoară.<ref name="Gândul_28-03-2015">{{Citation | url=https://www.gandul.ro/politica/micile-muzee-ale-colectionarilor-parlamentului-senator-pnl-toata-invidia-mea-pentru-gusturile-domnului-valcov-14072411| title=Micile muzee ale colecționarilor Parlamentului. Senator PNL: „Toată invidia mea pentru gusturile domnului Vâlcov"| newspaper=Gândul| date= 28 martie 2015}}</ref> == Controverse == Pe 5 noiembrie 2016 Marius Nicoară a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conducerea unui autoturism sub influența băuturilor alcoolice. Pe 13 martie 2018 Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare în acest dosar.<ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/politica/marius-nicoara-pnl-ramane-senator-desi-a-fost-condamnat-definitiv-la-un-an-cu-suspendare-715811/|titlu=condamnare}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.cjcluj.ro/declaratie-avere-nicoara-marius-petre/ Declarația de interese] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080522161143/http://www.cjcluj.ro/declaratie-avere-nicoara-marius-petre/ |date=2008-05-22 }} * [http://www.mariusnicoara.ro/ Pagina personală] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080517044635/http://mariusnicoara.ro/ |date=2008-05-17 }} {{DEFAULTSORT:Nicoară, Marius}} [[Categorie:Senatori români 2008-2012]] [[Categorie:Președinți de consilii județene din România]] [[Categorie:Membri ai Partidului Democrat-Liberal]] [[Categorie:Nașteri în 1958]] [[Categorie:Clujeni]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Senatori români 2012-2016]] [[Categorie:Senatori români 2016-2020]] [[Categorie:Nașteri pe 19 noiembrie]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Babeș-Bolyai]] 02e144922pohgn8vi4cn9heoor7617x 0 354797 17024807 16776229 2025-06-11T02:51:30Z Alexander Tendler 43973 /* Televiziune */ 17024807 wikitext text/x-wiki {{acesta|o actriță|Sanda Toma}} {{Infocaseta Actor |imagine=Sanda Toma 2014 Romania stamp.jpg |descriere=Sanda Toma }} '''Sanda Toma''' ({{date biografice}}) a fost o actriță română. == Biografie == Sanda Toma s-a născut în București, în 1934.<ref>{{Citation |publisher=calendar.eclub.ro |title=Evenimente întâmplate în data de 27 octombrie - calendar eclub.ro |url=http://calendar.eclub.ro/?luna=10&zi=27}}</ref> Urmează școala maicilor catolice de pe strada Pitar Moș, până în 1948, când are loc reforma învățământului, apoi [[Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București|Liceul „Gheorghe Lazăr”]]. Absolvă [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale"]] din București. A fost căsătorită cu actorii [[Dan Damian]] și [[Mihai Pălădescu]]. Actrița Sanda Toma a murit pe 26 noiembrie 2022, la aproape o lună după ce împlinise venerabila vârstă de 88 de ani. == Cariera == === Roluri în teatru === {{Div col|small=yes}} ====Teatrul Național Craiova (1956-1958)==== * Rosina - „Bărbierul din Sevilla" de Pierre Augustin de Beaumarchais, regia Val Mugur * Essie - „Discipolul diavolului" de George Bernard Shaw, regia Ion Olteanu * Cecily - „Bumbury" de Oscar Wilde, regia Ion Olteanu * Tinca - „Tudor din Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu, regia Radu Penciulescu * Checca - „Gălcevile din Chioggia" de Carlo Goldoni, regia Dinu Cernescu * Liusea - „Ani de pribegie" de Aleksei Arbuzov, regia Val Mugur * Madam Suliță - „Mielul turbat" de Aurel Baranga * „Mormolocul" de Vasile Nițulescu, regia Radu Penciulescu ====Teatrul de Comedie (1961-1994)==== * Diana, fata în albastru - „Celebrul 702" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter * Lucile - „Burghezul gentilom" de J.B.P. Molière, regia Lucian Giurchescu * Prințesa Luiza - „Umbra" de Evghenii Schwartz, regia Lucian Giurchescu * Ellie Dunn - „Casa inimilor sfărâmate" de George Bernard Shaw, regia Radu Penciulescu * Daisy - „Rinocerii" de Eugene Ionesco, regia Lucian Giurchescu * Dany - „Ucigaș fără simbrie" de Eugene Ionesco * Cressida - „Troilus și Cressida" de William Shakespeare, regia David Esrig * Nadia - „Insula" de Mihail Sebastian, regia Crin Teodorescu * Sașa - „Un Hamlet de provincie (Platonov)" de A.P. Cehov, regia Lucian Giurchescu * Doamna Fleur - „Croitorii cei mari din Valahia" de Alexandru Popescu, regia Lucian Giurchescu * Estelle - „Cher Antoine" de Jean Anouilh, regia Lucian Giurchescu * Teo - „Fata Morgana" de Dumitru Solomon, regia Mihai Dimiu * Ofelia - „Șeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter * Katrin (muta) - „Mutter Courage" de Bertold Brecht, regia Lucian Giurchescu * Zița - „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, regia Lucian Giurchescu * Dona Beatrix - „Noaptea la Madrid" de Calderon de la Barca, regia Valeriu Moisescu * Liana - „Nic Nic" de Panco și Bursan, regia Lucian Giurchescu * Irina - „Trei surori" de A.P. Cehov, regia Lucian Giurchescu * Marie - Hèléne - „Cinema" de Jean Anouilh, regia Horea Popescu * Charlotte Ivanovna - „Livada de vișini" de A.P. Cehov, regia Lucian Giurchescu * Dona Elvira - „Don Juan" de J.B.P. Molière, regia Valeriu Moisescu * Femeia necesară - „Există nervi" de Marin Sorescu, regia Florin Fătulescu * Maude - „Harold și Maude" de Collin Higgins, regia Sanda Manu * Toshie, Yoshida - „Strigoi la Kitahama" de Kobo Abe, regia Cătălina Buzoianu * Atueva - „Procesul" de Suhovo- Kobîlin, regia Gheorghe Harag * Clitemnestra - „Misterul Agamemnon" de Iosif Naghiu, regia Florin Fătulescu * Flora van Huysen - „Pețitoarea" de Thronton Wilder, regia Valeriu Moisescu5 ====Teatrul Național==== * Kate Keller - „Toți fiii mei" de Arthur Miller, regia Ion Caramitru, 2009 * Bunica lui Georgică - „Complexul România" de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea, 2008 * Bolnavul 6 (Slivinskaya), Femeia Bătrână, Vera Davidova - „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal" de Matei * Vișniec, regia Florin Fătulescu, 2007 * Nevasta - „Comedie roșie" de Constantin Turturică, regia Alexandru Tocilescu, 2006 * Mătușa Nonnie - „Dulcea pasăre a tinereții" de Tennessee Williams, regia Tudor Mărăscu, 2005 * D-na Boudard - „Egoistul" de Jean Anouilh, regia Radu Beligan, 2004 * Maud Melrose - „Așteptând la Arlechin" de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2002 * Marianne - „Tartuffe" de J.B.P. Molière, regia Ion Finteșteanu, * Decebal - „Titanic vals" de Tudor Mușatescu, regia Sică Alexandrescu, 1960 * Nastia - „A treia patetică" de Nikolai Pogodin, regia Moni Ghelerter, 1959 * Mirandolina, Dejanira - „Hangița" de Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, 1958 * Iulinca - „Un post rentabil" de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, regia Marietta Sadova, 1958 * Mucky - „Siciliana" de Aurel Baranga, regia Sică Alexandrescu * Spectacole experimentale: „Pretioasele ridicole" de J.B.P. Molière si Spiridon - „O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale {{Div col end}} === Televiziune === A lucrat mult în televiziune, înainte de 1989, prezentând emisiunile: „Magazin 111”, „Post Meridian”, „Zig-zag”, „Album Duminical”. Dintre rolurile de dublaj realizate: * Atlantida, imperiul dispărut, în rolul Wilhelminei Bertha Packard, vocea în original aparținându-i lui Florence Stanley (2001) * Aventuri la firul ierbii (A Bug's Life), în rolul Reginei Furnicilor, vocea în original aparținându-i lui Phyllis Diller (2008). === Teatru TV === * „Malițioasa mea fericire", „Cazul Pinedus", regia Letiția Popa * „Copacii mor în picioare", regia Eugen Tudoran * „Aici nu mai locuiește nimeni", serial TV, regia Malvina Urșianu * Telerecital Sanda Toma === Filmografie === * ''[[Bădăranii (film)|Bădăranii]]'' (1960) - Lucietta * ''[[Darclée (film)|Darclée]]'' (1960) * ''[[Celebrul 702 (film)|Celebrul 702]]'' (1962) * ''[[Zestrea]]'' (1973) * ''[[Bunicul și doi delincvenți minori]]'' (1976) * ''[[Tufă de Veneția]]'' (1977) * ''[[Un om în loden]]'' (1979) * ''[[Promisiuni]]'' (1985) * ''[[Figuranții]]'' (1987) * ''[[Harababura]]'' (1991) * ''[[Divorț... din dragoste]]'' (1992) * ''[[Crucea de piatră (film)|Crucea de piatră]]'' (1994) * ''[[Aici nu mai locuiește nimeni]]'' (film TV, 1995) ==Distincții== * [[Premiul UNITER]] pentru întreaga activitate artistică, 2002 * [[Ordinul Muncii]] clasa a III-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”<ref name=D5001964>[https://lege5.ro/App/Document/g43dkmju/decretul-nr-500-1964-pentru-conferirea-unor-ordine-si-medalii Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii], publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 143.</ref> * [[Ordinul „Meritul Cultural” (România)|Ordinul Meritul Cultural]] clasa a IV-a (6 noiembrie 1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”<ref name=D10171967>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.</ref> * Premiul III interpretare la Concursul republican din 1959 * Premiul II interpretare la „Concursul tinerilor artiști din teatrele dramatice" din 1957 ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Nume IMDb|0866333}} * [http://www.tnb.ro/index.php?page=actor&idactor=149 Roluri în teatru] * [http://www.cronicaromana.ro/index.php?editie=1573&art=82239 Interviu], ''Cronica Română'', 17 martie 2008 * [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/50-de-ani-clipe-11340.htm 50 de ani = clipe]{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 2 octombrie 2006, Pompiliu Kostas Radulescu, ''Jurnalul Național'' * [https://www.tnb.ro/ro/sanda-toma| Teatrul National Bucuresti - Sanda Toma]{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Toma, Sanda}} [[Categorie:Nașteri în 1934]] [[Categorie:Nașteri pe 27 octombrie]] [[Categorie:Decese în 2022]] [[Categorie:Decese pe 26 noiembrie]] [[Categorie:Actrițe române]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București]] [[Categorie:Actori ai Teatrului Național din Craiova]] [[Categorie:Actori ai Teatrului de Comedie din București]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Absolvenți ai liceului Gheorghe Lazăr din București]] s3s9dozazbdohuef6akii1pqzr8riiy 0 367225 17024862 16354963 2025-06-11T04:49:13Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024862 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională | culoare cadru = FF0000 | culoare scris = FFFFFF | Nume = Croația | Stemă = Croatian Football Federation logo.svg | Stemă_mărime = 160 px | Porecla = {{nowrap|{{lang|hr|''Vatreni''}} (Focul)}} | Federație = [[Federația Croată de Fotbal]] | Confederație = [[UEFA]] (Europa) | Căpitan = [[Luka Modrić]] | multeselecții = [[Luka Modrić]] (178) | Golgheter = [[Davor Šuker]] (45) | Stadion = [[Stadionul Maksimir]] | Codul FIFA = CRO | FIFA Rank = 9 | FIFA max = 3 | FIFA max date = ianuarie 1999 | FIFA min = 125 | FIFA min date = martie 1993 | Elo Rank = 21 | Elo max = 4 | Elo max date = iulie 2013 | Elo min = 26 | Elo min date = octombrie 2002 | pattern_la1=_cro24h | pattern_b1=_cro24h | pattern_ra1=_cro24h | pattern_sh1=_cro24h | pattern_so1= | leftarm1=FFFFFF | body1=FFFFFF | rightarm1=FFFFFF | shorts1=FFFFFF | socks1=FFFFFF | pattern_la2=_cro24a | pattern_b2=_cro24a | pattern_ra2=_cro24a | pattern_sh2=_cro24a | pattern_so2= | leftarm2=000081 | body2=000081 | rightarm2=000081 | shorts2=000081 | socks2=000081 | Primul meci = {{flagicon|Croatia}} Croația 4–0 [[Echipa națională de fotbal a Elveției|Elveția]] {{Flagicon|Switzerland}}<br />([[Zagreb]], [[Regatul Iugoslaviei|Iugoslavia]]; 2 aprilie 1940) | | Cea mai mare victorie = {{Flagicon|Croatia}} Croația 7–0 [[Echipa națională de fotbal a Australiei|Australia]] {{Flagicon|Australia}}<br />([[Zagreb]], [[Croația]]; 6 iunie 1998 <br /> {{{flagicon|Croatia}} Croația 7–0 {{fb-rt|Andorra}}<br />([[Zagreb]], [[Croația]]; 7 octombrie 2006) <br /> {{flagicon|Croatia}} Croația 7–0 {{fb-rt|AUS}}<br />([[Zagreb]], [[Croația]]; 6 iunie 1998) | Cea mai mare înfrângere = {{flagicon|Germany|Nazi}} [[Echipa națională de fotbal a Germaniei|Germania]] 5–1 Croația {{flagicon|Croația|1941}} <br />([[Viena]], [[Germania nazistă]]; 15 iunie 1941 <br /> {{fb|ENG}} 5–1 Croația {{flagicon|Croația}}<br />([[Londra]], [[Anglia]]; 9 septembrie 2009) | Prezențe la CM = 6 | Primul CM = 1998 | Cel mai bun rezultat = Finală: [[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] | Numele cupei regionale = [[Campionatul European de Fotbal]] | Prezențe în cupa regională = 7 | Prima CR = [[UEFA Euro 1996|1996]] | Cel mai bun rezultat regional = Sferturi de finală: [[UEFA Euro 1996|1996]], [[UEFA Euro 2008|2008]] }} '''Echipa națională de fotbal a Croației''' reprezintă [[Croația]] în competițiile regionale și internaționale. Echipa este controlată de [[Federația Croată de Fotbal]]. Echipa a jucat meciuri amicale în perioada în care aparținea de [[Iugoslavia]] și meciuri oficiale începând cu [[1992]], când Croația a devenit țară independentă. Primul meci a fost împotriva echipei naționale a Australiei. Croația își joacă cele mai multe meciuri considerate pe teren propriu pe [[Stadionul Maksimir]], și câteva pe Stadionul Poljud din [[Split]]. == Recorduri turnee finale == *'''Campionatul Mondial''' {| style="text-align: center;" |- style="background-color:#f55; color:#fff;" !Țară(i) gazdă / An !Prezențe !Poziția !MJ !V !E !În !GF !GA |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|Uruguay}}[[Campionatul Mondial de Fotbal 1930|1930]] până la {{flagicon|Italia}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1990|1990]]||colspan=8|''Făcea parte din [[Iugoslavia]] {{flagicon|YUG}}'' |- |{{flagicon|SUA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|1994]]||colspan=8|''Nu a intrat'' |-bgcolor="#cc9966" |{{flagicon|France}}'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]]'''||'''Finala Mică'''||'''3'''||7||5||0||2||11||5 |- |{{flagicon|South Korea}}{{flagicon|Japan}}'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]]'''||'''Faza grupelor'''||23||3||1||0||2||2||3 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|Germany}}'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]]'''||'''Faza grupelor'''||22||3||0||2||1||2||3 |- |{{flagicon|South Africa}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2010|2010]]||colspan=8|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|Brazil}}'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|2014]]'''||'''Faza grupelor'''||19||3||1||0||2||6||6 |-bgcolor=silver |{{flagicon|Rusia}}'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]]'''||'''Vice-campioană'''||'''2'''||7||4||2||1||14||9 |-bgcolor="#cc9966" |{{flagicon|Qatar}}'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2022|2022]]||'''Finala Mică'''||'''3'''||7||2||4||1||8||7 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{flagicon|CAN}} {{flagicon|MEX}} {{flagicon|SUA}} [[Campionatul Mondial de Fotbal 2026|2026]]||colspan=8|''Va urma'' |-align=center bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''Total'''||'''6/22'''||'''Locul 2'''||'''30'''||'''13'''||'''8'''||'''9'''||'''43'''||'''33''' |} *'''Campionatul European''' {| style="text-align: center;" |-style="background-color:#f55; color:#fff;" !Țară(i) gazdă / An !Prezențe !Poziția !MJ !V !E* !Î !GM !GP |-bgcolor="#EEE9E9" |{{Flagicon|FRA}} [[Campionatul European de Fotbal 1960|1960]] până la {{Flagicon|RFG}} [[Campionatul European de Fotbal 1988|1988]]||colspan="10"|''Făcea parte din [[Iugoslavia]] {{flagicon|YUG}}'' |- |{{Flagicon|SWE}} [[Campionatul European de Fotbal 1992|1992]]||colspan="10"|''Nu a intrat'' |-bgcolor="#EEE9E9" |{{Flagicon|ENG}} '''[[UEFA Euro 1996|1996]]'''||'''Sferturi'''||7||4||2||0||2||5||5 |- |{{Flagicon|BEL}}{{Flagicon|NED}} [[UEFA Euro 2000|2000]]||colspan="10"|''Nu s-a calificat'' |-bgcolor="#EEE9E9" |{{Flagicon|POR}} '''[[UEFA Euro 2004|2004]]'''||'''Faza Grupelor'''||13||3||0||2||1||4||6 |- |{{Flagicon|AUT}}{{Flagicon|SUI}} '''[[UEFA Euro 2008|2008]]'''||'''Sferturi'''||5||4||3||1||0||5||2 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{Flagicon|POL}}{{Flagicon|UCR}} '''[[UEFA Euro 2012|2012]]'''||'''Faza grupelor'''||10||3||1||1||1||4||3 |- |{{Flagicon|FRA}} '''[[UEFA Euro 2016|2016]]'''||'''Optimi'''||9||4||2||1||1||5||4 |-bgcolor="#EEE9E9" |{{Flagicon|EUR}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2020|2020]]'''||'''Optimi'''||13||4||1||1||2||7||8 |- |{{Flagicon|GER}} '''[[Campionatul European de Fotbal 2024|2024]]'''||'''Faza grupelor'''|| ||3||0||2||1||3||6 |-align=center bgcolor=#0070B8 style="color:white;" ||'''Total'''||'''7/17'''||'''Locul 5'''||'''25'''||'''9'''||'''8'''||'''8'''||'''33'''||'''34''' |} == Rezultate == {{Col-begin|width=110%}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: center;font-size:90%;" !colspan=4 style="border-bottom:3px solid GREEN;"|Rezultate obținute la Campionatul Mondial |-style="border-bottom:3px solid PINK;" !Anul!!Runda!!Scor!!Rezultat |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=7 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 1998|1998]] |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''3 – 1''' {{Fb|JAM}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''1 – 0''' {{Fb|JAP}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''0 – 1''' {{Fb|ARG}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Optimi||align="left"|{{Fb|CRO}} '''1 – 0''' {{Fb|ROM}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Sferturi||align="left"|{{Fb|CRO}} '''3 – 0''' {{Fb|GER}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Semifinală||align="left"|{{Fb|CRO}} '''1 – 2''' {{Fb|FRA}}||Înfrângere |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |'''Finala Mică'''||align="left"|{{Fb|CRO}} '''2 – 1''' {{Fb|NED}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2002|2002]] |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''0 – 1''' {{Fb|MEX}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''2 – 1''' {{Fb|ITA}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''0 – 1''' {{Fb|ECU}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2006|2006]] |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''0 – 1''' {{Fb|BRA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''0 – 0''' {{Fb|JAP}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''2 – 2''' {{Fb|AUS}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2014|2014]] |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''1 – 3''' {{Fb|BRA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''4 – 0''' {{Fb|CMR}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''1 – 3''' {{Fb|MEX}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=9 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2018|2018]] |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''2 – 0''' {{Fb|NGR}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''3 – 0''' {{Fb|ARG}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''2 – 1''' {{Fb|ISL}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=2|Optimi||align="left"|{{Fb|CRO}} '''1 – 1''' {{Fb|DEN}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |align="left"|{{Fb|CRO}} '''3 – 2''' {{Fb|DEN}}||Penalti |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=2|Sferturi||align="left"|{{Fb|CRO}} '''2 – 2''' {{Fb|RUS}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |align="left"|{{Fb|CRO}} '''4 – 3''' {{Fb|RUS}}||Penalti |-BGCOLOR=#ffffcc |Semifinală||align="left"|{{Fb|CRO}} '''2 – 1''' {{Fb|ENG}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |'''Finala'''||align="left"|{{Fb|CRO}} '''2 – 4''' {{Fb|FRA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=9 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[Campionatul Mondial de Fotbal 2022|2022]] |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''0 – 0''' {{Fb|MAR}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''4 – 1''' {{Fb|CAN}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{Fb|CRO}} '''0 – 0''' {{Fb|BEL}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=2|Optimi||align="left"|{{Fb|CRO}} '''1 – 1''' {{Fb|JAP}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |align="left"|{{Fb|CRO}} '''3 – 1''' {{Fb|JAP}}||Penalti |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=2|Sferturi||align="left"|{{Fb|CRO}} '''1 – 1''' {{Fb|BRA}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |align="left"|{{Fb|CRO}} '''4 – 2''' {{Fb|BRA}}||Penalti |-BGCOLOR=#ffffcc |Semifinală||align="left"|{{Fb|CRO}} '''0 – 3''' {{Fb|ARG}}||Înfrângere |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |'''Finala Mică'''||align="left"|{{Fb|CRO}} '''2 – 1''' {{Fb|MAR}}|| Victorie |- |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align: center;font-size:90%;" !colspan=4 style="border-bottom:3px solid GREEN;"|Rezultate obținute la Campionatul European |-style="border-bottom:3px solid PINK;" !Anul!!Runda!!Scor!!Rezultat |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=4 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[UEFA Euro 1996|1996]] |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''1 – 0''' {{Fb|TUR}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''3 – 0''' {{Fb|DEN}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''0 – 3''' {{Fb|POR}}||Înfrângere |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |'''Sferturi||align="left"|{{CRO}} '''1 – 2''' {{Fb|GER}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[UEFA Euro 2004|2004]] |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''0 – 0''' {{Fb|SUI}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''2 – 2''' {{Fb|FRA}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''2 – 4''' {{Fb|ENG}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=5 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[UEFA Euro 2008|2008]] |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''1 – 0''' {{Fb|AUT}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''2 – 1''' {{Fb|GER}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''1 – 0''' {{Fb|POL}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=2 |'''Sferturi||align="left"|{{Fb|CRO}} '''1 – 1''' {{Fb|TUR}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |align="left"|{{CRO}} '''1 – 3''' {{Fb|TUR}}||Penalti |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[UEFA Euro 2012|2012]] |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''3 – 1''' {{Fb|IRL}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''1 – 1''' {{Fb|ITA}}||Egal |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''0 – 1''' {{Fb|SPA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=4 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[UEFA Euro 2016|2016]] |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''1 – 0''' {{Fb|TUR}}||Victorie |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''2 – 2''' {{Fb|CZE}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''2 – 1''' {{Fb|SPA}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |'''Optimi||align="left"|{{Fb|CRO}} '''0 – 1''' {{Fb|POR}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=4 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[UEFA Euro 2020|2020]] |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''0 – 1''' {{Fb|ENG}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''1 – 1''' {{Fb|CZE}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''3 – 1''' {{Fb|SCO}}||Victorie |-style="border-bottom:3px solid PINK;" BGCOLOR=#ffffcc |'''Optimi||align="left"|{{Fb|CRO}} '''3 – 5''' {{Fb|SPA}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |rowspan=3 style="border-bottom:3px solid PINK;"|'''[[UEFA Euro 2024|2024]] |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''0 – 3''' {{Fb|ESP}}||Înfrângere |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''2 – 2''' {{Fb|ALB}}||Egal |-BGCOLOR=#ffffcc |Faza Grupelor||align="left"|{{CRO}} '''1 – 1''' {{Fb|ITA}}||Egal |} {{col-end}} == Adversari == {| style="text-align:center; margin:auto;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul Mondial între naționala Croației și adversarii săi |-style="background-color:#0aa; color:#fff;" !width="130px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere !width=2,1% rowspan=32| !width="130px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|ARG}} |'''3 |'''1 |0 |'''2 |align=left|{{fb|BRA}} |'''3 |0 |'''1 |'''2 |- |align=left|{{fb|JAP}} |'''3 |'''1 |'''2 |0 |align=left|{{fb|FRA}} |'''2 |0 |0 |'''2 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|MAR}} |'''2 |'''1 |'''1 |0 |align=left|{{fb|MEX}} |'''2 |0 |0 |'''2 |- |align=left|{{fb|ENG}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|AUS}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|BEL}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|CMR}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|CAN}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|DEN}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|ECU}} |'''1 |0 |0 |'''1 |align=left|{{fb|GER}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|ISL}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|ITA}} |'''1 |'''1 |0 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|NGR}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|JAM}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|ROM}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|RUS}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|NED}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left| | | | | |- align=center bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''11 echipe||'''16||'''9||'''4||'''3 |'''10 echipe||'''14||'''4||'''4||'''6 |} {| style="text-align:center; margin:auto;" |+'''Întâlniri directe la Campionatul European între naționala Croației și adversarii săi |-style="background-color:#0aa; color:#fff;" !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere !width=2,1% rowspan=32| !width="140px"| Adversar !! width="75px"| Meciuri !! width="75px"|Victorie !! width="75px"| Remiză !! width="75px"| Înfrângere |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|SPA}} |'''4 |'''1 |0 |'''3 |align=left|{{fb|TUR}} |'''3 |'''2 |'''1 |0 |- |align=left|{{fb|ENG}} |'''2 |0 |0 |'''2 |align=left|{{fb|CZE}} |'''2 |0 |'''2 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|GER}} |'''2 |'''1 |0 |'''1 |align=left|{{fb|ITA}} |'''2 |0 |'''2 |0 |- |align=left|{{fb|POR}} |'''2 |0 |0 |'''2 |align=left|{{fb|ALB}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|AUT}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|DEN}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|SUI}} |'''1 |0 |'''1 |0 |align=left|{{fb|FRA}} |'''1 |0 |'''1 |0 |-bgcolor="#EEE9E9" |align=left|{{fb|POL}} |'''1 |'''1 |0 |0 |align=left|{{fb|IRL}} |'''1 |'''1 |0 |0 |- |align=left|{{fb|SCO}} |'''1 |'''1 |0 |0 |-bgcolor=#0070B8 style="color:white;" |'''8 echipe||'''14||'''5||'''1||'''8 |'''7 echipe||'''11||'''4||'''7||'''0 |} ==Top marcatori == {|class="wikitable sortable" cellpadding="3" style="text-align: center;" |- !width=50px|# !class="unsortable" width=150px|Nume !class="unsortable" width=100px|Perioadă !width=50px|Goluri !width=50px|Selecții !Ref. |- |1 |align="left"|[[Davor Šuker]] |1991–2002 |'''45''' |69 | rowspan="13" | |- |2 |align="left"|'''[[Mario Mandžukić]]''' |2007– |'''33''' |89 |- |3 |align="left"|[[Eduardo da Silva]] |2004–2014 |'''29''' |64 |- |4 |align="left"|[[Darijo Srna]] |2002–2016 |'''22''' |134 |- |5 |align="left"|'''[[Ivan Perišić]]''' |2011– |'''21''' |73 |- |6 |align="left"|[[Ivica Olić]] |2002–2015 |'''20''' |104 |- |7 |align="left"|[[Niko Kranjčar]] |2004–2013 |'''16''' |81 |- | rowspan="3" |8 |align="left"|[[Goran Vlaović]] |1992–2002 | rowspan="3" |'''15''' |52 |- |align="left"|'''[[Nikola Kalinić]]''' |2007– |42 |- | align="left" |'''[[Ivan Rakitić]]''' |2007– |99 |} == Lotul actual == Următorii jucători au fost incluși în lotul echipei pentru a disputa meciurile de la [[UEFA Euro 2024]]. {{nat fs g start|background=red|color=white}} {{nat fs g player|no=1|pos=GK|name=[[Dominik Livaković]]|age={{birth date and age3|df=y|1995|1|9}}|caps=53|goals=0|club=[[Fenerbahçe S.K. (football)|Fenerbahçe]]|clubnat=TUR}} {{nat fs g player|no=12|pos=GK|name=[[Nediljko Labrović]]|age={{birth date and age3|df=y|1999|10|10}}|caps=1|goals=0|club=[[HNK Rijeka|Rijeka]]|clubnat=CRO}} {{nat fs g player|no=23|pos=GK|name=[[Ivica Ivušić]]|age={{birth date and age3|df=y|1995|2|1}}|caps=6|goals=0|club=[[Pafos FC|Pafos]]|clubnat=CYP}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=2|pos=DF|name=[[Josip Stanišić]]|age={{birth date and age3|df=y|2000|4|2}}|caps=17|goals=0|club=[[Bayer 04 Leverkusen|Bayer Leverkusen]]|clubnat=GER}} {{nat fs g player|no=3|pos=DF|name=[[Marin Pongračić]]|age={{birth date and age3|df=y|1997|9|11}}|caps=7|goals=0|club=[[US Lecce|Lecce]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=4|pos=DF|name=[[Joško Gvardiol]]|age={{birth date and age3|df=y|2002|1|23}}|caps=29|goals=2|club=[[Manchester City F.C.|Manchester City]]|clubnat=ENG}} {{nat fs g player|no=5|pos=DF|name=[[Martin Erlić]]|age={{birth date and age3|df=y|1998|1|24}}|caps=9|goals=0|club=[[US Sassuolo Calcio|Sassuolo]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=6|pos=DF|name=[[Josip Šutalo]]|age={{birth date and age3|df=y|2000|2|28}}|caps=13|goals=0|club=[[AFC Ajax|Ajax]]|clubnat=NED}} {{nat fs g player|no=19|pos=DF|name=[[Borna Sosa]]|age={{birth date and age3|df=y|1998|1|21}}|caps=20|goals=1|club=[[AFC Ajax|Ajax]]|clubnat=NED}} {{nat fs g player|no=21|pos=DF|name=[[Domagoj Vida]]|age={{birth date and age3|df=y|1989|4|29}}|caps=105|goals=4|club=[[AEK Athens F.C.|AEK Atena]]|clubnat=GRE}} {{nat fs g player|no=22|pos=DF|name=[[Josip Juranović]]|age={{birth date and age3|df=y|1995|8|16}}|caps=37|goals=0|club=[[1. FC Union Berlin|Union Berlin]]|clubnat=GER}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=7|pos=MF|name=[[Lovro Majer]]|age={{birth date and age3|df=y|1998|1|17}}|caps=30|goals=8|club=[[VfL Wolfsburg]]|clubnat=GER}} {{nat fs g player|no=8|pos=MF|name=[[Mateo Kovačić]]|age={{birth date and age3|df=y|1994|5|6}}|caps=100|goals=5|club=[[Manchester City F.C.|Manchester City]]|clubnat=ENG}} {{nat fs g player|no=10|pos=MF|name=[[Luka Modrić]]|other=[[Captain (association football)|căpitan]]|age={{birth date and age3|df=y|1985|9|9}}|caps=174|goals=24|club=[[Real Madrid CF|Real Madrid]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=11|pos=MF|name=[[Marcelo Brozović]]|age={{birth date and age3|df=y|1992|11|16}}|caps=95|goals=7|club=[[Al Nassr FC|Al Nassr]]|clubnat=KSA}} {{nat fs g player|no=13|pos=MF|name=[[Nikola Vlašić]]|age={{birth date and age3|df=y|1997|10|4}}|caps=55|goals=8|club=[[Torino FC|Torino]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=15|pos=MF|name=[[Mario Pašalić]]|age={{birth date and age3|df=y|1995|2|9}}|caps=62|goals=10|club=[[Atalanta BC|Atalanta]]|clubnat=ITA}} {{nat fs g player|no=18|pos=MF|name=[[Luka Ivanušec]]|age={{birth date and age3|df=y|1998|11|26}}|caps=20|goals=2|club=[[Feyenoord]]|clubnat=NED}} {{nat fs g player|no=25|pos=MF|name=[[Luka Sučić]]|age={{birth date and age3|df=y|2002|9|8}}|caps=6|goals=0|club=[[FC Red Bull Salzburg|Red Bull Salzburg]]|clubnat=AUT}} {{nat fs g player|no=26|pos=MF|name=[[Martin Baturina]]|age={{birth date and age3|df=y|2003|2|16}}|caps=3|goals=0|club=[[GNK Dinamo Zagreb|Dinamo Zagreb]]|clubnat=CRO}} {{nat fs break}} {{nat fs g player|no=9|pos=FW|name=[[Andrej Kramarić]]|age={{birth date and age3|df=y|1991|6|19}}|caps=92|goals=28|club=[[TSG 1899 Hoffenheim|TSG Hoffenheim]]|clubnat=GER}} {{nat fs g player|no=14|pos=FW|name=[[Ivan Perišić]]|age={{birth date and age3|df=y|1989|2|2}}|caps=130|goals=33|club=[[HNK Hajduk Split|Hajduk Split]]|clubnat=CRO}} {{nat fs g player|no=16|pos=FW|name=[[Ante Budimir]]|age={{birth date and age3|df=y|1991|7|22}}|caps=20|goals=2|club=[[CA Osasuna|Osasuna]]|clubnat=ESP}} {{nat fs g player|no=17|pos=FW|name=[[Bruno Petković]]|age={{birth date and age3|df=y|1994|9|16}}|caps=37|goals=11|club=[[GNK Dinamo Zagreb|Dinamo Zagreb]]|clubnat=CRO}} {{nat fs g player|no=20|pos=FW|name=[[Marko Pjaca]]|age={{birth date and age3|df=y|1995|5|6}}|caps=26|goals=1|club=[[HNK Rijeka|Rijeka]]|clubnat=CRO}} {{nat fs g player|no=24|pos=FW|name=[[Marco Pašalić]]|age={{birth date and age3|df=y|2000|9|14}}|caps=5|goals=1|club=[[HNK Rijeka|Rijeka]]|clubnat=CRO}} {{nat fs end}} == Legături externe == === Oficiale === * [http://www.hns-cff.hr ''Croatian Football Federation'' official website] {{hr icon}} * [http://www.uvijekvjerni.com Official supporters' club website] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100522201249/http://www.uvijekvjerni.com/ |date=2010-05-22 }} {{hr icon}} === Statistici === * [http://www.sveosportu.com/hrvatskareprezentacijanogomet/Hrvatskareprezentacija.htm Detailed list of all Croatia's games] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120707100347/http://www.sveosportu.com/hrvatskareprezentacijanogomet/Hrvatskareprezentacija.htm |date=2012-07-07 }} {{hr icon}} <small>''(Last updated 20 august 2008)''</small> * [http://www.rsssf.com/tablesk/kroa-intres.html Croatia - List of international matches] at [[Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation|RSSSF]] <small>''(Last updated 16 May, 2008)''</small> * [http://www.rsssf.com/miscellaneous/kroa-recintlp.html Croatia - Players' stats] at [[Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation|RSSSF]] <small>''(Last updated 14 October, 2008)''</small> === Știri și fani === * [http://www.nogometni.net ''Nogometni.net'' - Croatian football portal & live streams] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080625213608/http://www.nogometni.net/ |date=2008-06-25 }} {{hr icon}} * [http://www.sportnet.hr Official website] of ''[[Sportnet.hr]]'' {{hr icon}} * [http://sportskenovosti.hr Official website]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://sportskenovosti.hr/ }} of ''[[Sportske novosti]]'' {{hr icon}} == Note == <references /> ==Legături externe== *{{commons category-inline|Croatia national association football team}} *[http://hns-cff.hr/en/ Official website] {{in lang|hr}} *[https://www.fifa.com/associations/association=cro/ FIFA profile] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180623141221/https://www.fifa.com/associations/association=cro/ |date=2018-06-23 }} *[http://www.uvijek-vjerni.hr/ Official supporters' club website] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210613124339/https://uvijek-vjerni.hr/ |date=2021-06-13 }} {{in lang|hr}} *[http://www.rsssf.com/miscellaneous/kroa-recintlp.html Croatia&nbsp;– Players' stats] at [[Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation|RSSSF]] <small>''(Last updated 15 July 2018)''</small> {{Echipe UEFA}} {{Casete de navigare |nume =Echipa națională de fotbal a Croației |titlu =Loturile Croației |stare = pliată |stil titlu = color: #FF0000; background:#FFFFFF |listă1 = {{Croația la Euro 1996}} {{Croația la Campionatul Mondial de Fotbal 1998}} {{Croația la Campionatul Mondial de Fotbal 2002}} {{Croația la Euro 2004}} {{Croația la Campionatul Mondial de Fotbal 2006}} {{Croația la Euro 2008}} {{Croația la Euro 2012}} {{Croația la Campionatul Mondial de Fotbal 2014}} {{Croația la Euro 2016}} {{Croația la Campionatul Mondial de Fotbal 2018}} {{Croația la Euro 2020}} {{Croația la Euro 2024}} }} [[Categorie:Echipe naționale de fotbal europene]] [[Categorie:Fotbal în Croația]] oisg39yybolairr5gx5h5mon05mbq5n 0 370943 17024520 16131033 2025-06-10T21:04:06Z Frank Haug 309008 17024520 wikitext text/x-wiki {{note de subsol|date=septembrie 2020}}{{wikizare|date=septembrie 2020}} {{Infocaseta Biografie}} '''John Pierpont Morgan''' ({{Date biografice}}) a fost un bancher și colecționar de artă american. În 1892 Morgan a aranjat fuziunea companiilor Edison General Electric și Electric Thomson-Houston pentru a forma [[General Electric]]. De asemenea a fondat [[United States Steel Corporation]]. ==Viața Timpurie== J.P. Morgan s-a născut și a crescut în [[Hartford, Connecticut]]. Tatăl sǎu se numea Junius Spencer Morgan (1813-1890), iar mama sa se numea Pierpont Julieta (1816-1884) și amândoi locuiau în [[Boston]], [[Massachusetts]]. Pierpont (el a preferat să fie cunoscut sub respectiva poreclă), a avut o educație variată în parte datorită interferențelor tatălui său, Junius. În toamna anului [[1848]], Pierpont a fost transferat la Școala Publică Hartford și apoi la Academia episcopală din Cheshire, Connecticut (numită acum Cheshire Academy). În septembrie [[1851]], Morgan a trecut examenul de admitere pentru liceul englez din Boston, o scoală specializată în matematică pentru a pregăti tineri pentru o carieră în comerț. În primăvara anului [[1852]], boala de care suferea devenea mai frecventă, având des febră reumatică și dureri încât el nu putea să meargă. Junius l-a trimis pe Pierpont în Insulele Azore (insule portugheze din Oceanul Atlantic), în scopul de a se recupera. După ce s-a aflat în convalescență aproape un an, Pierpont a revenit la Liceul de limbă engleză în Boston pentru a relua studiile. După absolvire, tatăl său l-a trimis la Bellerive, o școală în apropiere de satul elvețian Vevey. Când Morgan a atins fluență în limba franceză, tatăl său l-a trimis la Universitatea din Göttingen, în scopul de a-i îmbunătăți germana. Atingerea unui nivel acceptabil de limba germană în termen de șase luni și, de asemenea, primind o diplomă în istoria artei, Morgan a călătorit înapoi la Londra prin intermediul via Wiesbaden, cu educația lui completă. Morgan a intrat ca bancar în [[1857]] la filiala din [[Londra]] a tatălui său. S-a mutat la New York, în [[1858]], unde a lucrat la casa bancară Duncan, Sherman & Company, reprezentanții americani ai lui George Peabody & Company. Din [[1860]]-[[1864]], la J. Pierpont Morgan & Company, a lucrat ca agent din [[New York (oraș)|New York]] pentru firma tatălui său. Prin [[1864]]-[[1872]], el a fost un membru al firmei de Dabney, Morgan, and Company. În [[1871]], el a încheiat un parteneriat cu Drexels din [[Philadelphia]] pentru a forma firma New York din Drexel, Morgan & Company. Anthony J. Drexel a devenit mentorul lui Pierpont, la cererea lui Junius Morgan. [[File:JPMorgan-Young.png|thumb|JP Morgan tanar]] ==Cariera== ===J.P. Morgan & Company=== [[File:I Like a Little Competition.jpg|thumb|I Like a Little Competition]] După moartea lui Anthony Drexel în [[1893]], firma a fost rebotezată "JP Morgan & Company" în [[1895]], și au fost păstrate legături strânse cu Drexel din Philadelphia & Company, Morgan, Harjes & Company din Paris, și JS Morgan & Company (după 1910 Morgan, Grenfell & Company), de la Londra. Până în [[1900]], a fost una dintre cele mai puternice case bancare ale lumii datorită multor reorganizări și consolidări. Morgan a avut mai mulți parteneri de-a lungul anilor, cum ar fi George W. Perkins, dar a rămas ferm la conducere. ===Modernizarea managementului=== Procesul lui Morgan de preluare a întreprinderilor cu probleme pentru a le reorganiza au fost cunoscute sub numele de "Morganization". Morgan a reorganizat structurile de afaceri și management pentru a le readuce rentabilitatea. Reputația sa ca un bancher și finanțator a ajutat la aducerea intereselor din partea investitorilor pentru afacerile sale. ===Media=== În [[1896]], Adolph Ochs Simon, care a deținut Chattanooga Times, a securizat finanțarea pentru ca Morgan să cumpere New York în lupta financiară. A devenit standard pentru jurnalismul american prin reducerea prețurilor, investind în colectarea de știri și insistând pe cea mai înaltă calitate a articolelor și rapoartelor scrise. ===Trezoreria de aur=== [[File:PuckCartoon-TeddyRoosevelt-05-23-1906.jpg|thumb| Teddy Roosevel se lupta cu marii magnati]] În [[1895]], în urma Panicii din [[1893]], Trezoreria Federală nu mai avea aur. Președintele Grover Cleveland a acceptat oferta lui Morgan să i se alăture familiei Rothschild care a furnizat Trezoreria Statelor Unite 3,5 milioane de uncii de aur pentru a restabili excedentul trezoreriei în schimbul unor obligațiuni pe 30 de ani. Trezoreria a fost salvată, dar a dăunat imaginii lui Cleveland și Partidului Democrat și a devenit o problemă în alegerile din 1896, când băncile au fost frecvent atacate de William Jennings Bryan. Morgan și bancherii de pe Wall Street l-au finanțat puternic pe republicanul William McKinley, care a fost ales ca președinte în [[1896]] și reales în [[1900]]. ===U.S. Steel=== [[File:JohnPierpontMorgan.png|thumb|John Pierpont Morgan]] După moartea tatălui său în 1890, Morgan a preluat controlul companiei JS Morgan & Co, care a fost redenumită Morgan, Grenfell & Company în [[1910]]. Morgan a început discuțiile cu Charles M. Schwab, președinte al Carnegie Co, și cu omul de afaceri [[Andrew Carnegie]] în [[1900]]. Scopul a fost de a cumpăra afacerea de oțel a lui Carnegie și s-o fuzioneze cu alte firme de oțel, cărbune, firme miniere și de transport maritim pentru a crea U.S. Steel Corporation. Scopul lui a fost aproape finalizat la sfârșitul anului 1900, în timp ce a negociat un acord cu Robert D. Tobin și Theodore Price III, dar înțelegerea a fost retrasă imediat. În 1901, US Steel a fost prima companie de miliarde de dolari din lume, având o capitalizare autorizată de 1,4 miliarde de dolari, care a fost mult mai mare decât oricare altă firmă industrială, maritimă și feroviară. Scopul US Steel de a realiza economii la scară mare a fost cel de-a reduce costurile de transport și resurselor, de-a extinde linii de produse și de a îmbunătăți distribuția. Acesta a fost planificate pentru a permite Statelor Unite să concureze la nivel global cu [[Marea Britanie]] și [[Germania]]. Dimensiunea US Steel a fost susținută de Charles M. Schwab și alții, pentru a permite companiei să continue competiția internațională pe piețele-globalizare. US Steel a fost privit ca un monopol de critici, că încercarea afacerii nu a fost numai de-a domina numai producția oțelului, ci construcția de poduri, nave, mașini de cale ferată și șine, sârmă, cuie, și o serie de alte produse. Cu US Steel, Morgan a capturat două treimi din piața oțelului, și Schwab a fost încrezător că societatea va organiza în curând o cota de piață de 75 %. Cu toate acestea, după 1901, părți din piața întreprinderilor au scăzut. Schwab a demisionat de la US Steel în 1903 pentru a forma Bethlehem Steel, care a devenit al doilea mare producător din SUA. Politica forței de muncă a fost o problemă controversată. US Steel a avut producătorii de oțel non-sindicat și cu experiență, condus de către Schwab.A vrut să păstreze în acest fel, tacticile agresive pentru a identifica rădăcină scandalagiilor. Avocații și bancherii care au organizat fuziunea, în special Morgan și CEO Elbert "judecător" Gary au fost mai preocupați de profit pe termen lung, stabilitate, relații publice bune și pentru a evita probleme. Punctul de vedere al bancherilor, în general, a prevalat, iar rezultatul a fost o politică de muncă paternalistă. US Steel în cele din urmă, a intrat sub influența sindicatelor la sfârșitul anilor 1930. ===Panica din 1907 si formarea Sistemului Federal de Rezerve=== Panica din 1907, cunoscută ca Panica Bancherilor, a fost o criză financiară care s-a declanșat în SUA în momentul în care bursa newyorkeză a scăzut cu aproape 50% de la vârful atins cu un an în urmă. Panica s-a extins la nivel național după ce mai multe bănci și companii au intrat în faliment. Morgan a intervenit personal și a preluat conducerea companiei pentru rezolvarea crizei. Secretarul Trezoreriei, George B. Cortelyou, a alocat 35 de milioane de dolari din fonduri federale pentru a potoli furtuna. Morgan s-a întâlnit cu marii finanțatori în conacul din New York, el forțându-i să elaboreze un plan pentru a face față crizei. James Stillman, președinte al Băncii Naționale orașului, a jucat de asemenea un rol central. Morgan a organizat o echipa de bănci și directori de încredere care au redirecționat sumele de bani între bănci, alte linii internaționale de credit și a cumpărat stocurile prăbușite. O problemă politică delicată a apărut în privința firmei de brokeraj Moore și Schley, care a fost profund implicată într-un bazin de speculații în stocul de cărbune, fier și Railroad Company Tennessee. Moore și Schley au împrumutat peste 6 milioane de dolari din Tennessee Coal, Iron and Railroad Company (TCI) pentru împrumuturile dintre bănci de pe Wall Street. Băncile au cerut împrumuturi, iar firma nu a putut plăti. Dacă Moore și Schley ar eșua, o sută de eșecuri aveau să urmeze și apoi, întregul Wall Street s-ar fi dezbinat. Morgan a decis că a trebuit să salveze Moore și Schley. TCI a fost unul dintre concurenții companiei US Steel. Morgana controlat US Steel și a decis că a trebuit să cumpere acțiuni de la TCI Moore și Schley. Judecătorul Gary, șef al US Steel, a fost de acord, dar s-a temut că ar fi urmat implicații antitrust, care ar putea provoca probleme companiei US Steel, care a fost deja dominantă în industria oțelului. Morgan l-a trimis Gary la președintele Theodore Roosevelt, care a promis imunitate juridică pentru afacere. US Steel în consecință, a plătit 30 milioane dolari pentru stoc, astfel, TCI și Moore și Schley au fost salvate. Anunțul a avut un efect imediat; după 7 noiembrie 1907, panica s-a încheiat. Ca să nu se repete și să prevină o criză viitoare, liderii bancari și politici, conduși de senatorul Nelson Aldrich, au conceput un plan pentru formarea Sistemului Federal de Rezerve în [[1913]]. Criza a subliniat necesitatea unui mecanism puternic, iar Morgan a sprijinit mișcarea de a crea Sistemul Federal de Rezerve. [[File:Morgan, Sam.jpg|thumb|Morgan si Unchiul Sam]] ===Asociații fără succes=== Morgan nu a investit întotdeauna bine, și a avut mai multe eșecuri demonstrate. ====Tesla și Wardenclyffe==== În 1900 Morgan a investit 150.000 dolari în Turnul Wardenclyffe al inventatorului [[Nikola Tesla]], un proiect transatlantic de transmisie radio de mare putere. În 1903 Tesla a cheltuit investiția inițială fără finalizarea proiectului, și cum Guglielmo Marconi terminase deja transmisiile transatlantice regulate cu echipamente mult mai puțin costisitoare, Morgan a refuzat să-l mai finanțeze pe Tesla. Tesla a încercat pentru a genera mai mult interes în Wardenclyffe prin dezvăluirea capacității de a transmite electricitate fără fir, dar pierderea susținătorului sǎu, Morgan, "panică " de pe Wall Street și lipsa investiților i-au nǎruit visele. ====Metroul din Londra==== Morgan a suferit o înfrângere de afaceri în 1902, când a încercat să intre în domeniul de afacei de metrou din Londra. Tranzit-magnatul Charles Tyson Yerkes i-a zădărnicit efortul lui Morgan pentru a obține autorizația parlamentară pentru a construi un drum subteran, care ar fi concurat cu "tubul" de linii controlate de Yerkes. Morgan a numit lovitura de stat ala Yerkes, ca fiind " cea mai mare ticăloșie și conspirație auzita vreodată". ====International Mercantile Marine==== În [[1902]], JP Morgan & Co a finanțat formarea companiei International Mercantile Marine, o combina de transport maritim din Oceanul Atlantic care a absorbit mai multe linii majore americane și britanice. IMM a fost o companie privata care controla corporațiile subsidiare controlate care aveau propriile lor filiale de operare. '''Morgan spera să domine transportul transatlantic''' prin direcțiile de centralizare și aranjamente contractuale cu căile ferate, dar '''s-a dovedit imposibilă din cauza naturii neprogramate a transportului maritim, legislației antitrust americane și din cauza acordului cu guvernul britanic'''. Una dintre filialele IMM a fost linia '''White Star, care a deținut [[RMS Titanic]]'''. Faimoasa '''scufundarea navei în [[1912]]'''( petrecutǎ cu un '''an înainte de moartea lui Morgan''') a fost un '''dezastru financiar pentru IMM''', care a fost nevoit să se aplice pentru protecția în fața falimentului în 1915. Analiza înregistrărilor financiare arată că IMM fost supraîndatorat și a suferit de fluxul numerar inadecvat, care a determinat-o implicit în plățile de dobânzi de obligațiuni. Salvat de Primul Război Mondial, IMM a reapărut ca U.S. Lines, care a intrat ulterior în faliment în [[1986]]. ==Corporații== ====Industriale==== * American Bridge Company * American Telephone & Telegraph * Associated Merchants * Atlas Portland Cement * Boomer Coal & Coke * Federal Steel Company * General Electric * Hartford Carpet Corporation * Inspiration Consolidated Copper * International Harvester * International Mercantile Marine * J. I. Case Threshing Machine * National Tube * United Dry Goods [[File:The Central Bank Morgan cartoon-1.png|thumb]] ====Feroviare==== * Atchison, Topeka and Santa Fe Railway * Atlantic Coast Line * Central of Georgia Railroad * Chesapeake & Ohio Railroad * Chicago & Western Indiana Railroad * Chicago, Burlington & Quincy * Chicago Great Western Railway * Chicago, Indianapolis & Louisville Railroad * Elgin, Joliet & Eastern Railway * Erie Railroad * Florida East Coast Railway * Hocking Valley Railway * Lehigh Valley Railroad * Louisville and Nashville Railroad * New York Central System * New York, New Haven & Hartford Railroad * New York, Ontario and Western Railway * Northern Pacific Railway * Pennsylvania Railroad * Pere Marquette Railroad * Reading Railroad * St. Louis & San Francisco Railroad * Southern Railway * Terminal Railroad Association of St. Louis ==Ultimii ani== [[File:J. P. Morgan beating a photographer with his stick.jpg|thumb]] După moartea tatălui său în [[1890]], Morgan a preluat controlul JS Morgan & Co (redenumit Morgan, Grenfell & Company în 1910). Morgan a început discuțiile cu Charles M. Schwab, presedinte al Carnegie Co, și cu omul de afaceri Andrew Carnegie în 1900 cu intenția de a cumpăra de afacerea de oțel a lui Carnegie și multe alte întreprinderi de oțel și fier pentru a le consolida, pentru a crea U.S.Steel Corporation. Carnegie a fost de acord să vândă afacerea lui Morgan pentru 487 milioane $. Acordul a fost încheiat fără avocați și fără un contract scris. US Steel a fost fondată mai târziu în acel an și a fost prima companie din istorie care a fǎcut profit de miliarde de dolari, cu o capitalizare autorizatǎ de 1,4 miliarde de dolari. Morgan a fost fondator Clubului Metropolitan din New York, și președintele acestuia între 1891-1900. Când prietenul său, John King, presedintele Erie Railroad , pe care el l-a propus ca succesor si a fost respins, Morgan a demisionat de la Union Club, iar apoi a organizat Clubul Metropolitan. El a donat terenul de pe 5th Avenue și 60th Street la un preț de 125.000 dolari, și a ordonat lui Stanford White: ''"Zidește-mi un club pentru domni. Uită de cheltuieli."'' ===Viata personala=== [[File:Jsj-504a-corsair.jpg|thumb]] Morgan a fost un membru al vieții Bisericii Episcopale, și prin 1890 a fost unul dintre liderii cei mai influenți. În 1861, s-a căsătorit cu Amelia Sturges, alias Mimi (1835-1862). Trei ani după moartea ei, el s-a căsătorit cu Frances Louisa Tracy, cunoscut sub numele de Fanny (1842-1924) la 31 mai 1865. Ei au avut patru copii: * Louisa Pierpont Morgan (1866-1946), care s-a căsătorit Herbert L. Satterlee (1863-1947) [25] * John Pierpont Morgan (1867-1943), care s-a căsătorit Jane Norton Crescut * Juliet Pierpont Morgan (1870-1952), care s-a căsătorit William Hamilton Pierson (1869-1950) * Anne Tracy Morgan (1873-1952). Morgan fuma zeci de trabucuri Havana pe zi .Casa lui de pe Madison Avenue a fost prima reședință privată luminatǎ electric din New York. Interesul său în noua tehnologie a fost un rezultat al finanțǎrii lui Thomas Edison în 1878. Morgan a mai deținut East Island in Glen Cove, New York, unde a avut o casă de vară. Un pasionat yachtsman, Morgan a deținut mai multe iahturi considerabile. Citat bine-cunoscut, "Dacă cereți prețul, nu vă puteți permite acesta", este de obicei atribuită lui Morgan, ca răspuns la o întrebare despre costul unui iaht. [[File:JPMorganLibrary.jpg|thumb|JP Morgan Library]] Morgan a fost programat să călătorească în călătoria inaugurală a Titanicului, dar a anulat-o în ultimul moment, alegând să rămână într-o stațiune din Aix-les-Baines, Franța. Ca răspuns la tragedie, Morgan a declarat că ''"pierderile monetare nu semnifică nimic în viață. Pierderea vieților este cea care contează. Moartea este înfricoșătoare".'' ===Colectionarul=== Morgan a fost un colectionar notabil de cărți, imagini, tablouri, ceasuri și alte obiecte de artă, multe împrumutate sau donate la Metropolitan Museum of Art (la care a fost președinte și a contribuit major la înființarea acesteia), și multe adăpostite în casa sa din Londra și în biblioteca lui privată de pe 36th Street, în apropiere de Madison Avenue din New York City. Fiul său, JP Morgan, Jr., a construit Pierpont Morgan Library ca o instituție publică în 1924 și ca un memorial pentru tatăl său. Morgan a fost pictat de mulți, inclusiv de artiști Carlos Baca-Flor și de Adolfo Müller-Ury, care au pictat un portret dublu cu Morgan și cu nepotul său favorit, Mabel Satterlee, care a stat câțiva ani pe un șevalet în conacul Satterlee, dar acum e dat dispărut. Morgan a fost un binefăcător al Muzeului American de Istorie Naturală, Muzeul Metropolitan de Arta, Scoala Groton, Universitatea Harvard (în special școala sa medicală), Trinity College și școli. De la începutul secolului, Morgan a devenit unul dintre cei mai importanti colectionari de pietre și bijuterii prețioase din America (peste 1000 de bucăți). Colecția sa a fost expusă la Târgul Mondial de la Paris în 1889. Expoziția a câștigat două premii de aur și a atras atenția cercetătorilor importanti și publicului larg. Colecții au fost donate Muzeului American de Istorie Naturală din New York, unde au fost cunoscut sub numele de Morgan-Tiffany, precum și colecțiile Morgan-Bement.În 1911, Kunz a numit un nou tip de bijuterie găsita după cel mai bun client al sâu Morganite. Morgan a fost, de asemenea, un patron al fotografului Edward S. Curtis, oferind 75.000 dolari în 1906, pentru a crea o serie de poze cu americanii nativi. Curtis a publicat o lucrare în cele din urmă in 20 de volume cu titlul: Indienii din America de Nord. Curtis a continuat pentru a produce o imagine in mișcare, în landul Vanatorilor (1914), care a fost restaurată în 1974 și re-lansata în ''Land of the War Canoes''. Curtis a fost, de asemenea, renumit pentru un diapozitiv din 1911, cu o lanterna magică ce arată poze cu o opera indiana, folosind fotografiile sale și compoziții muzicale originale ale compozitorul Henry F. Gilbert. [[File:J.P. Morgan and J.P. Morgan Jr.png|thumb|J.P. Morgan & J.P. Morgan Jr]] ===Moartea=== Morgan se vedea pe sine ca fiind o forțǎ a binelui, considerând ca băncile sale l-au ajutat sǎ transforme America într-una din cele mai puternice țǎri ale lumii; în secret, el oferea bani oamenilor nevoiași. Partenerii lui au afirmat ca acesta ar fi putut câștiga mult mai mulți bani decât a avut. Acest lucru este adevǎrat, din cauza cǎ a trǎit în lux, colecționând tablouri, cǎrți rare, vile și proprietǎți extraordinare, iahturi luxuriante. Morgan a murit în timp ce călătorea în străinătate, la [[31 martie]] [[1913]], de ziua lui, când împlinea 76 de ani. El a murit în somn, la Grand Hotel din Roma, Italia. Steagurile și drapelele de pe Wall Street au fost coborate la bernă, ​​piața fiind închisă timp de două ore atunci când coșgiugul cu trupul neînsuflețit a trecut în timpul ceremoniei funerare. Cand Morgan s-a stins din viata in 1913, deținea o avere de 80 de milioane de dolari, echivalentul a 12 miliarde dolari in zilele noastre, în comparație cu averea lui Rockefeller de aproape un miliard de dolari atunci, echivalentul a nu mai puțin de 336 miliarde de dolari astăzi. Se spune că atunci când Rockefeller a citit acest lucru intr-un ziar, ar fi spus: ''„Și când te gândești că nici măcar nu a fost un om bogat!”'' ==Referințe== * ^ http://www.financial-inspiration.com/JP-Morgan-biography.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051016105210/http://www.financial-inspiration.com/JP-Morgan-biography.html |date=2005-10-16 }} * ^ Garraty, (1960). * ^ Timmons, Heather (18 noiembrie 2002). "J.P. Morgan: Pierpont would not approve.". BusinessWeek. * ^ "Morganization: How Bankrupt Railroads were Reorganized". Retrieved 2007-01-05. * ^ The Ochs family still control the Times. Stephen J. Ostrander, "All the News That's Fit to Print: Adolph Ochs And The 'New York Times'", ;;Timeline 1993 10(1): 38–53. * ^ The value of the gold would have been approximately $72 million at the official price of $20.67 per ounce. "Historical Gold Prices – 1833 to Present". National Mining Association. Retrieved 22 decembrie 2011. * ^ Gordon, John Steele (Winter 2010). "The Golden Touch". American Heritage. Retrieved 22 decembrie 2011. Archived from the original on 10 iulie 2010. * ^ a b c d e Krass, Peter (May 2001). "He Did It! (creation of U.S. Steel by J.P. Morgan)". Across the Board (Professional Collection). * ^ Garraty, John A. (1960). "The United States Steel Corporation Versus Labor: the Early Years". Labor History 1 (1): 3–38. * ^ Carosso, The Morgans pp.&nbsp;528–48 * ^ Robert F. Bruner and Sean D. Carr, eds. The Panic of 1907: Lessons Learned from the Market's Perfect Storm (2007) * ^ The episode politically embarrassed Roosevelt for years. Garraty, 1960 ch. 11. * ^ Jean Strouse, Morgan: American Financier (1999). * ^ Charles R. Morris, The Tycoons: How Andrew Carnegie, John D. Rockefeller, Jay Gould, and J. P. Morgan Invented the American Supereconomy (2006). * ^ Brandeis (1995[1914]), ch. 2 * ^ Margaret Cheney , Tesla: Man Out of Time, 2011 - pages 203 - 208 * ^ Nikola Tesla, David Hatcher Childress, The Fantastic Inventions of Nikola Tesla, 1993 - page 254 * ^ Michael Burgan, Nikola Tesla: Physicist, Inventor, Electrical Engineer, 2009. page 75 * ^ John Franch, Robber Baron: The Life of Charles Tyson Yerkes (2006) p.&nbsp;298 * ^ Clark, John J.; Clark, Margaret T. (1997). "The International Mercantile Marine Company: A Financial Analysis". American Neptune 57 (2): 137–154. * ^ Meyer Weinberg, ed. America's Economic Heritage (1983) 2: 350. * ^ "J. P. Morgan," Microsoft Encarta Online Encyclopedia 2006. Archived 2009-10-31. * ^ http://www.today.com/id/3131202/site/todayshow/ns/today-books/t/epic-rockefeller-center/#.UTOz2zebX4U {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130528141114/http://www.today.com/id/3131202/site/todayshow/ns/today-books/t/epic-rockefeller-center/#.UTOz2zebX4U |date=2013-05-28 }} * ^ The Episcopalians, Hein, David and Gardiner H. Shattuck Jr., Westport: Praeger, 2005. * ^ J. Pierpont Morgan, Satterlee, Herbert L., New York: The Macmillan Company, 1939 (1863–1947). * ^ John Pierpont Morgan and the American Corporation, Biography of America. * ^ findagrave.com * ^ Kennedy, David M., and Lizabeth Cohen. The American Pageant. Houghton Mifflin Company: Boston, 2006. p.&nbsp;541. * ^ Strouse, Jean (2000). Morgan, American Financier. Perennial. p.&nbsp;265. ISBN 978-0-06-095589-2. * ^ Strouse, Morgan: American Financier pp.&nbsp;265–66. * ^ Chernow (2001). * ^ Chernow (2001) Chapter 4. * ^ Business Education World, Vol. 42. Gregg Publishing Company. 1961. p.&nbsp;32. * ^ Chernow (2001) Chapter 8. * ^ Daugherty, Greg (March 2012). "Seven Famous People who missed the Titianic". Smithsonian Magazine. Retrieved 15 noiembrie 2012. * ^ Modern Marvels episode "The Stock Exchange" originally aired on 12 octombrie 1997. * ^ Chernow (2001) ch 8. * ^ Cedar Hill Cemetery, John Pierpont Morgan * ^ "National Register Information System". National Register of Historic Places. National Park Service. 2009-03-13. * ^ Auchincloss (1990). * ^ Morgan and his gem collection, In George Frederick Kunz: Gems and Precious Stones of North America, New York, 1890, accessed online 20 februarie 2007. * ^ Morgan and his gem collections, donation to AMNH, In George Frederick Kunz: History of Gems Found in North Carolina, Raleigh, 1907, accessed online 20 februarie 2007. * ^ "Biography". Edward S. Curtis. Seattle: Flury & Company. p.&nbsp;4. Retrieved 7 august 2012. * ^ The North American Indian * ^ The Indian Picture Opera—A Vanishing Race * ^ Morganite, International Colored Gemstone Association, accessed online 22 ianuarie 2007. * ^ Michael Burgan (2007). J. Pierpont Morgan: Industrialist and Financier. p.&nbsp;93. * ^ Carr, Caleb (1994). The Alienist. Random House. * ^ Drachman, Steven S. (2011). The Ghosts of Watt O'Hugh. pp.&nbsp;2, 17–28, 33–34, 70–81, 151–159, 195. ISBN 9780578085906. * ^ http://www.filmsite.org/citi.html * ^ http://history.sandiego.edu/gen/filmnotes/kane1.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091015142127/http://history.sandiego.edu/gen/filmnotes/kane1.html |date=2009-10-15 }} * ^ http://course1.winona.edu/pjohnson/h140/kane.htm {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071022041130/http://course1.winona.edu/pjohnson/h140/kane.htm |date=2007-10-22 }} * ^ Turpin, Zachary. "Interview: Phil Orbanes, Monopoly Expert (Part Two)". Book of Odds. Retrieved 2012-02-20. * ^ History.com profile of The Men Who Built America series, accessed 5 decembrie 2012 ==Vezi și== *[[JPMorgan Chase]] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Bancheri americani]] [[Categorie:Nașteri în 1837]] [[Categorie:Decese în 1913]] [[Categorie:Miliardari americani]] s003on1xlu3ifx84hpy4oza26ie3gh3 0 371070 17024690 16485083 2025-06-10T23:35:41Z Venske 38389 completare 17024690 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} '''Emmeline Pankhurst''' (n. [[14 iulie]] [[1858]], [[Manchester]] - d. [[14 iunie]] [[1928]], [[Londra]]), născută '' '''Emmeline Goulden,''' '' a fost o reprezentantă a mișcării radicale feministe, o militantă ([[sufragetă]]) care a luptat pentru drepturile femeii. ==Biografie== Emmeline Pankhurst a fost fiica lui Robert Goulden și a soției sale, Sophia Crane, o familie cu vederi radical-democrate. Ei erau adepții partidului liberal, care era angajat pentru abolirea sclavagismului, milita contra legii care prevedea vama impusă pe cerealele importate și care se angaja pentru drepturile femeii. Emmeline a participat deja la vârsta de 14 ani la întruniri care militau pentru dreptul internațional al femeii. Între anii 1873 - 1879 a învățat în gimnaziul de fete din [[Paris]]. După reîntoarcerea în [[Manchester]], s-a căsătorit, în același an, cu avocatul Richard Marsden Pankhurst (1834–1898), care era cu 24 de ani mai în vârstă decât ea. Din căsătoria cu Pankhurst au rezultat cinci copii. Christabel Harriette (1880–1958), Estelle Sylvia (1882–1960), Frank (1884–1889; care a murit bolnav de [[difterie]] la vârsta de cinci ani), Adela (1885–1961) și Harry (1889–1910). După moartea soțului, în anul 1898, Emmeline a început să aibă probleme financiare, trebuind să trăiască cu copiii dintr-un salariu modest de funcționară de la starea civilă. La 10 octombrie 1903 a înființat, împreună cu alte patru femei și fiica ei Christabel, organizația cu vederi radicale ''„Women’s Social and Political Union”'' (Uniunea politică și socială a femeilor), care propaga teoria unei militări pașnice. Ideea a fost preluată de mișcarea din [[SUA]] pentru drepturile femeilor, iar mai târziu de [[Mahatma Gandhi]], și [[Martin Luther King]]. Mișcarea femeilor din [[Anglia]] a recurs și la metode radicale, ca incendieri și atentate cu bombe, ceea ce a dus la arestarea ei repetată. ==Note== <references /> ==Legături externe == * {{PND|118789473}} * [http://www.fembio.org/biographie.php/frau/biographie/emmeline-pankhurst/ Biografie Emmeline Pankhurst] cu citate (germ.) {{Feminism}} {{Time 100: Cei mai importanți oameni ai secolului XX}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Pankhurst, Emmeline}} [[Categorie:Nașteri în 1858]] [[Categorie:Nașteri pe 14 iulie]] [[Categorie:Decese în 1928]] [[Categorie:Decese pe 14 iunie]] [[Categorie:Emmeline Pankhurst| ]] [[Categorie:100 Greatest Britons]] [[Categorie:Decese în Londra]] [[Categorie:Drepturile femeii]] [[Categorie:Feministe britanice]] [[Categorie:Oameni din Manchester]] [[Categorie:Politiciene din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Politiciene din secolul al XX-lea]] hiprgkpofgfqbu0znkzes2aiy9xzjfc 0 373365 17024106 16824615 2025-06-10T15:55:04Z Terraflorin 95188 17024106 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare }} '''Děčín''' ({{de|Tetschen-Bodenbach}}) este un oraș cu 51.820 de locuitori situat pe [[Elba]], în [[regiunea Ústí nad Labem]] din nordul [[Republica Cehă|Cehiei]], la granița cu [[Germania]]. == Cartiere și localități aparținătoare de orașul Děčín == * Děčín I - Děčín (''Tetschen'') * Děčín II - Nové Město (''Neustadt'') * Děčín III - Staré Město (''Altstadt'', fost sat, fără <u></u> ''Altstadt'' (orașul vechi)) * Děčín IV - Podmokly (''Bodenbach'') * Děčín V - Rozbělesy (''Rosawitz'', 1850 integrat după Bodenbach ) * Děčín VI - Letná (''Herbstwiese'', 1850 integrat după Bodenbach ) * Děčín VII - Chrochvice (''Krochwitz'', 1849 integrat după Wilsdorf si in 1923 integrat după Bodenbach ) * Děčín VIII - Dolní Oldřichov (''Niederulgersdorf'') * Děčín IX - Bynov (''Bünauburg'', 1948 ) * Děčín X - Bělá (''Biela'', 1948 ) * Děčín XI - Horní Žleb (''Obergrund'') * Děčín XII - Vilsnice (''Wilsdorf'') * Děčín XIII - Loubí (''Laube'') cu [[Podskalí]] (''Rasseln'') * Děčín XIV - [[Dolní Žleb]] (''Niedergrund'') * Děčín XV - Prostřední Žleb (''Mittelgrund'') * Děčín XVI - Připeř (''Peiperz'') * Děčín XVII - Jalůvčí (''Kalmswiese'') * Děčín XVIII - Maxičky (''Maxdorf'') * Děčín XIX - Čechy (''Tscheche'') * Děčín XX - Nová Ves (''Neudorf'') * Děčín XXI - Horní Oldřichov (''Oberulgersdorf'', 1923 integrat după Bodenbach ) * Děčín XXII - Václavov (''Wenzelsdorf'') * Děčín XXIII - Popovice (''Pfaffendorf'', 1850 integrat după Bodenbach ) * Děčín XXIV - Krásný Studenec (''Schönborn'') * Děčín XXV - Chmelnice (''Hopfengarten'') * Děčín XXVI - Bechlejovice (''Bachelsdorf'') * Děčín XXVII - Březiny (''Birkigt'') cu [[Libverda]] (''Liebwerd'') * Děčín XXVIII - Folknáře (''Falkendorf'') * Děčín XXIX - Hoštice nad Labem (''Hostitz'') * Děčín XXX - Velká Veleň (''Großwehlen'', auch ''Großwöhlen'') * Děčín XXXI - Křešice (''Krischwitz'') * Děčín XXXII - Boletice nad Labem (''Politz a. d. Elbe'') * Děčín XXXIII - Nebočady (''Neschwitz'') <!--* Děčín XXXIV - nicht besetzt --> * Děčín XXXV - Lesná (''Hortau'') * Horní Chlum (''Kolmen'') == Personalități născute aici == * [[Karolína Kurková]] (n. [[1984]]), [[fotomodel]]. == Note == <references /> == Vezi și == *[[Lista orașelor din Republica Cehă]] == Legături externe == {{commonscat|Děčín}} * [http://www.mmdecin.cz/ Offizielle Homepage der Stadt Děčín] (ceh., engl., germ.) * [http://stadte.turistik.cz/decin.htm Touristische Informationen (Geschichte, Stadtplan, Fortogalerie)] (germ.) * [http://www.heimatverband-tetschen.de/heimatorte/tetschen_body.htm Informationen zur Entwicklung von Tetschen und Bodenbach] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090126004703/http://www.heimatverband-tetschen.de/heimatorte/tetschen_body.htm |date=2009-01-26 }} (germ.) * [http://www.zamek-decin.info/ Das Schloss Dečín] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080915160924/http://www.zamek-decin.info/ |date=2008-09-15 }} (ceh., engl., germ.) * [http://www.virtualczech.cz/kraj-ustecky/929-decin virtual show] {{Districtul Děčín}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Comune din Cehia]] [[Categorie:Orașe din Cehia]] [[Categorie:Districtul Děčín]] 03iqhnn3dz2wogcav3e8s29hv85fyy9 0 375818 17023793 16669929 2025-06-10T13:11:01Z G.Tuono 353728 /* Deținuți în timpul regimului comunist */ 17023793 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Penitenciar}} '''Penitenciarul Gherla''' este o unitate de detenție din municipiul [[Gherla]], [[județul Cluj]], [[România]]. Unitatea funcționează în [[Cetatea Gherla]]. ==Istoric== La data de [[20 octombrie]] [[1785]] împăratul [[Iosif al II-lea]] a transformat cetatea Gherla (fostă cetate militară, construită în anul [[1540]]) în ''Carcer Magni Principatus Transilvaniae'' ({{ro|închisoare centrală pentru [[Transilvania]]}}).<ref>[http://www.anp-just.ro/unitati/gherla.htm Penitenciarul Gherla - Scurt istoric], ANP</ref> Pavilionul central de deținere a fost construit între anii [[1857]]-[[1860]], iar în anul [[1913]] unitatea a fost transformată într-un institut de prevenție pentru minori. Între anii [[1945]]-[[1964]] penitenciarul a funcționat ca închisoare politică a regimului [[comunism|comunist]], iar între [[1964]] și [[1989]] ca închisoare pentru deținuți de drept comun. După anul [[1989]] a devenit penitenciar cu regim de maximă siguranță. ==Deținuți în timpul regimului comunist == Simbolul † indică decesul persoanei respective în timpul detenției la Gherla. {{col-0}} * [[Valer Bejan]] * [[Iosif Capotă]] † * [[Ion Cârja]] * [[Ion Flueraș]] † * [[George Guțiu]] * [[Ioan Isac]] * [[Iosif Jumanca]] † * [[Lazăr Lobonț]] * [[Cornel Lupu]] * [[Petre Lupu]] * [[Leon Manu]] † * [[Gheorghe Marina]] * [[Ștefan Nenițescu]] * [[Remus Nicolescu]] * [[Ioan Nistor]]{{col-2}} * [[Ion Pantazi]] * [[Florin Constantin Pavlovici]] * [[Ioachim Păcurar]] * [[Justin Pârvu]] * [[Dinu Pillat]] * [[Constantin Rugină]] * [[Alexandru Rusu]] † * [[Iosif Scurtu]] * [[Nicolae Steinhardt]] * [[Vladimir Streinu]] * [[George Tomaziu]] * [[Ferenc Visky]] * [[Vasile Voiculescu]] * [[Richard Wurmbrand]] |} ==Vezi și== * [[Lista penitenciarelor din România]] ==Note== <references /> ==Bibliografie== * [http://www.anp-just.ro/unitati/gherla.htm Administrația Națională a Penitenciarelor - Penitenciarul Gherla] == Lectură suplimentară == * ''Uranus - Gherla, via Salcia: vieți amânate'', Alexandru Mihalcea, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005 - [http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/drama-unui-popor-in-uranus-gherla-via-salcia-38683.html recenzie] - [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/un-simplu-anunt-mortuar-27533.html fragmente] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223190023/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/un-simplu-anunt-mortuar-27533.html |date=2014-02-23 }} == Legături externe == * [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/iunie-1958-o-jumatate-de-secol-de-la-revolta-de-la-gherla-128223.html Iunie 1958: o jumatate de secol de la revolta de la Gherla] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223190007/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/iunie-1958-o-jumatate-de-secol-de-la-revolta-de-la-gherla-128223.html |date=2014-02-23 }}, 26 iunie 2008, Alexandru Mihalcea, ''România liberă'' '''''Mărturii''''' * [http://www.adevarul.ro/locale/galati/Exclusiv-_Drama_unui_fost_detinut_politic-_-A_fost_ca_la_Auschwitz-doar_ca_nu_ne-au_gazat_0_255574508.html Exclusiv/ Drama unui fost deținut politic: "A fost ca la Auschwitz, doar că nu ne-au gazat"], 4 mai 2010, ''Adevărul'' * [http://www.adevarul.ro/locale/galati/Marturii_din_temnitele_iadului-_-M-au_pus_in_fata_plutonului_de_executie_pentru_ca_nu_am_vrut_sa_devin_colaborator_al_Securitatii_0_389961057.html Mărturii din temnițele iadului: "M-au pus în fața plutonului de execuție pentru că nu am vrut să devin colaborator al Securității"], 14 decembrie 2010, Corina Misăilă, ''Adevărul'' {{Penitenciare din România}} [[Categorie:Penitenciare din România]] [[Categorie:Gherla]] kk5pm7g3lvjmzqx5w7mg131pu51oj0a 0 376530 17024105 15540612 2025-06-10T15:55:00Z Terraflorin 95188 17024105 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare}} '''Hřensko''' ({{de|Herrnskretschen}}) este o comună din [[Cehia]] situată la granița de nord a țării cu [[Germania]] la gura de vărsare a lui [[Kamenice]] în [[Elba]]. Localitatea se află la cea mai joasă altitudine din [[Boemia]] (112,5 m). ==Istoric== Herrnskretschen este pentru prima oară amintit în anul 1475 o [[carieră de piatră]] și [[plută]]ritul pe Elba ca și comerțul lemnului. Localitatea suferă de mai multe ori pagube materiale cauzate de inundații, sau prăbușiri de teren. Localitatea pescarilor și plutașilor devine după 1860 un loc de odihnă ca și pentru iubitorii de drumeție. In 1932 vinde familia Clary-Aldringen casa care a servit ca hotel contra sumei de 688.000 coroane pădurarului de stat ceh. Prin construirea șoselei spre [[Dresda]] în anul 1938 pe malul drept a Elbei casa Clary-Aldringen va fi demolată. Clădirea următoare ca mărime „Obere Schenke” care a servit ca și birt a aparținut lui Friedrich von Salhausen, iar ospătăria de lângă pod numită „Casa germană” va fi funcționa după 1945 mai departe ca birt fiind denumită „Český Lev“ ea va fi distrusă ulterior de un incendiu. In august 2002 Hřensko suferă pagube importante fiind inundat complet de Elba și Kamnitz. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.hrensko.cz/de/ Webseite der Gemeinde Hřensko] * [http://www.gipfelbuch.de/felsstuerze.htm Chronik der Felsstürze in der Sächsisch-Böhmischen Schweiz] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050227170726/http://gipfelbuch.de/felsstuerze.htm |date=2005-02-27 }} * [http://www.virtualczech.cz/kraj-ustecky/928-hensko Virtual show] {{Districtul Děčín}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Hřensko}} [[Categorie:Comune din Cehia]] [[Categorie:Orașe din Cehia]] [[Categorie:Districtul Děčín]] rromyxtj3itgs2mnv8txlaek16rzpk5 0 380041 17024225 17020129 2025-06-10T18:00:19Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Primele atestări documentare din Evul Mediu */ Adăugire în context istoric (pe baza unei surse) 17024225 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Provinz Suceava Romania CIA2006.png|thumb|right|Localizarea geografică a municipiului Suceava în județul Suceava, nord-estul României]] {{Istoria apartenenței statale|q=46400|align=right}} Acest articol cuprinde, pe scurt, din [[Paleolitic]] până în [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], istoria [[Suceava|Sucevei]], oraș reședință de județ pentru [[Județul Suceava|județul cu același nume]] din nordul [[Regiuni istorice românești|regiunii istorice românești]] [[Moldova]] și, respectiv, [[Bucovina de Sud|sud-estul]] [[Bucovina|Bucovinei]]. Astfel, articolul prezintă istoricul și dezvoltarea așezărilor umane de pe teritoriul municipiului Suceava de-a lungul timpului precum și primele atestări documentare ale acestuia datând din perioada medievală (mai precis din [[Evul Mediu târziu]]). Suceava este unul dintre cele mai importante și vechi orașe istorice romanești, fiind una dintre fostele capitale ale Principatului Moldovei (două aflându-se pe teritoriul județului Suceava, mai exact [[Baia, Suceava|Baia]] și [[Siret]], iar două în afara acestuia, mai precis [[Hârlău]] și [[Iași]] în [[județul Iași]]) timp de două secole (până în anul 1566),<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/prezentare-000016C2|title=Prezentare - Suceava|work=Website-ul Primăriei Municipiului Suceava|accessdate=25 mai 2025}}</ref> cu o cetate impunătoare care nu a fost cucerită niciodată în urma asediilor armatelor invadatoare străine (i.e. cele otomane respectiv poloneze).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/cetatea-de-scaun-a-sucevei-fortificatia-care-nu-a-577531.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, fortificația care nu a fost cucerită vreodată|work=[[Historia]].ro|author=Redacția Historia.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/cetatea-de-scaun-a-sucevei-suceava/|title=Cetatea de Scaun a Sucevei: bastionul istoric al Moldovei|work=Deștepți.ro|date=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Totodată, în Evul Mediu, Suceava a fost un târg important și prosper, cu anumite meșteșuguri practicate, printre care cel mai notabil fiind cel al cojocăriei (i.e. negustoria cu blănuri).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/orasul-suceava-suceava/|title=Orașul Suceava – poarta istorică a Moldovei|work=Deștepți.ro|data=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> La fondarea orașului medieval Suceava au contribuit [[germani]] de asemenea (ca în cazul fondării primei capitale a Moldovei, mai exact Baia), mai precis [[sași]] transilvăneni (o comunitate mică numeric dar influentă și importantă din punct de vedere economic de meșteri și negustori germani a trăit în Bucovina de astăzi în decursul secolelor XIV–XVII).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. [[Michael Kroner]]|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.hdbg.de/integration/de/b/gross/h-bukowinatext.htm|title=Deutsche aus der Bukowina|work=Haus der Bayerischen Geschichte|accessdate=24 mai 2025}}</ref> Conform istoricului [[Simion Florea Marian]] în opera sa literară „''Legende istorice din Bucovina''”, legenda întemeierii Sucevei are la bază un grup de păstori care s-au adăpostit de secetă în apropierea [[Râul Suceava|râului Suceava]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/legenda-intemeierii-sucevei-cum-a-facut-seceta-ca-1779171.html|title=Legenda întemeierii Sucevei: cum a făcut seceta ca ciobanii să se aciueze în preajma râului Suceava dând naștere localității cu același nume|author=Dănuț Zuzeac|work=Adevărul.ro|date=17 aprilie 2017|accessdate=23 mai 2025}}</ref> == Perioada străveche: Preistorie și Antichitate == Condițiile favorabile de habitat din [[Bazin hidrografic|bazinul hidrografic]] mijlociu al Sucevei au determinat popularea timpurie a zonei adiacente râului cu același nume. În anul 1976 s-au descoperit în apropierea Sucevei unelte de [[silex]] care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta [[Râul Suceava|râului Suceava]] în perioada [[Paleolitic]]ului mijlociu și superior (circa 100.000–10.000 î.e.n.). Prima mare cultură [[Neolitic|neolitică]] de tipul [[Cultura Starčevo-Criș|Starčevo-Criș]] (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Târgului sau Cacaina (Cetății).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/scurt+istoric+al+sucevei-00012232|title=Scurt istoric al Sucevei|author=Primăria orașului Suceava|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=17 septembrie 2024}}</ref> Urmele [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni]] găsite la cetatea de scaun, [[Parcul Șipote-Cetate din Suceava|Șipote]], [[Curtea Domnească din Suceava|Curtea Domnească]], dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o [[Densitatea populației|densitate demografică]] considerabilă. [[Epoca Bronzului]] (2.000–1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentată printr-o serie de descoperiri la Curtea Domnească sau la Siliștea Șcheii (obiecte de [[bronz]], de piatră și os). Continuitatea locuirii pe teritoriul de astăzi al municipiului Suceava este dovedită și de alte descoperiri din [[Epoca Fierului]] ([[ceramică]]) precum și ulterior din perioada unei așezări a [[Daci liberi|dacilor liberi]] cu influențe [[Imperiul Roman|romane]] (datând din sec. II-III e.n.; locuințe, vetre și cuptoare de ars vase). <gallery class="center"> Fișier:Neoliticul superior in Romania.jpg|Răspândirea [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni-Tripolia]] pe teritoriului [[România|României]] contemporane, marcată în mod cadrilat inclusiv în zona municipiului Suceava de astăzi și a unei părți semnificative a județului Suceava de asemenea. </gallery> == Perioada medievală == === Primele atestări documentare din Evul Mediu === {{Vezi și|Cetatea de Scaun a Sucevei|Cetatea Șcheia|Curtea Domnească din Suceava}} [[Fișier:Johann Honterus Septemcastrensis de Corona.jpg|thumb|250px|right|Hartă din secolul al XVI-lea de umanistul și cartograful [[Sași|sas]] [[Johannes Honterus]] înfățișând [[Statele medievale românești|țările medievale române]], orașul Suceava fiind marcat de asemenea pe aceasta cu o denumire veche sub un castel în nordul [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]].]] Perioada de trecere la [[feudalism]] este ilustrată de cele circa 45 de așezări aparținând [[Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov|culturii Sântana de Mureș]], sau de obiecte descoperite într-o necropolă de la comuna [[Comuna Moara, Suceava|Moara]]. Începuturile feudalismului (sec. VIII-IX) sunt demonstrate de așezările din zonă care sunt stabile de tipul [[Obște sătească|obștii rurale teritoriale]]. [[Cultura Dridu]] (sec. X-XI) este atestată și pe teritoriul Sucevei, prin descoperirile de la punctul „Drumul Național”. Majoritatea istoricilor consideră că orașul a existat înainte de întemeierea statului medieval Moldova. Într-o consemnare slavă, numită ''Voskrenskaia Letopis'' din secolul al XII-lea, sunt amintite localitățile „Socăva și Serét” (Suceava și [[Siret]]) locuri importante pe drumul comercial european de la [[Cracovia]] prin [[Galiția]], [[Liov]], [[Cernăuți]], Siret, Suceava, spre sud la [[Dunărea|Dunăre]]. Cronicarul [[Nicolae Costin (cronicar)|Nicolae Costin]], fiul cronicarului [[Miron Costin]], vorbind despre descălecarea lui [[Dragoș I|Dragoș Vodă]] (1288 - n.a.), scrie: „Și așa sau aședat venind și alți Moroșeni pre unde le-au plăcut locul, pe sub munte: Români, [[Sași]] și [[Maghiari|unguri]], Sucéva târgul l'au descălicat nisce cojocari; Soci se chiamă unguresce cojocar; iar Sucéva = Cojocărie”. Astfel, orașul a avut locuitori [[germani]] și maghiari în Evul Mediu, dar și [[armeni]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.discoverbucovina.info/suceava-istoricul-localitatii-1388-prezent/|title=Suceava – istoricul localității (1388 – prezent)|author=Nadia Platon|work=Discover Bucovina.ro|date=14 mai 2015|accessdate=20 mai 2025}}</ref> Acești coloniști au contribuit semnificativ la tranziția Sucevei dintr-un sat la statutul de centru urban.<ref>{{cite web|url=https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/|title=Istoria orașului|work=orasulsuceava.ro|accessdate=8 iunie 2025}]</ref> Unele izvoare străine (e.g., Cronica lui [[Ottokar I de Stiria|Ottokar de Stiria]] și Historia lui [[Jan Długosz]]) au lăsat să se întrevadă existența uneia sau mai multor formațiuni politice de tip feudal la răsărit de [[Munții Carpați|Carpați]]. Este menționat, de pildă, cu ajutorul pe care oastea unei asemenea formațiuni l-a dat în 1325 (se presupune că această formațiune este Suceava), [[Lista conducătorilor polonezi|regelui Poloniei]] în lupta pe care acesta a dus-o împotriva [[Margraf|margrafului]] de [[Margrafiatul Brandenburg|Brandenburg]].<ref>Mircea D. Matei</ref> Că orașul Suceava exista înainte de „descălicarea lui Dragoș”, stă dovadă o geografie rusească anterioară anului 1347 în care se arată ca existând orașele [[Baia, Suceava|Baia]] și Suceava.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria Românilor'' și ''Dicțional geografic al Județului Suceava'' de Serafim Ionescu, 1894</ref> [[Fișier:1470 - Planul cetatii Suceava Rosetti arta 211.png|thumb|right|Planul Cetății de Scaun a Sucevei după arhitectul austriac [[Karl Romstorfer|Karl Adolf Romstorfer]]]] {{multiple image | align = right | total_width = 450 | image1 = Suczawa twierdza.jpg | alt1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | caption1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | image2 = Cetatea Şcheia.jpg | alt2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. | caption2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. }} Tot de asemenea spune și Stricovski, că cronicile litvane și rutene ar mărturisi că pe „principile litvan Iuga Koriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitându-l la domnia Moldovii, îl coronară la Suceava”.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria românilor'', vol. I, p. 137</ref> „În 1348 Bogdan I deslepsi Moldova de Coróna Unguréscă și-și aședă capitala în Sucéva. Iuga Koriatonovici fu încoronat aici în 1374. El înființă Mitropolia Sucevei, pentru țara Moldovei cu Binecuvântarea Mitropolitului Romàno-Bulgar din Ohria fiind cel dintâi mitropolit [[Teoctist I (mitropolit al Moldovei)|Teoctist I]]”.<ref>''Letopisețele Țării'', vol. I, p. 84</ref> Perioada secolelor XI-XIV, în prima parte a acesteia, a fost dominată, din punct de vedere politic, de impactul ultimului val de migratori - unguri, [[pecenegi]], [[cumani]] sau [[tătari]], a căror suprapunere peste societatea românească, în cazul zonei Sucevei, a fost doar nominală. Prima mențiune a existenței orașului Suceava apare în lista așezărilor franciscane în orașe din anul 1345 între orașele din Moldova fiind și Scotorix (Suceava).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://usv.ro/en/about-us/history-of-the-place/about-suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=7 septembrie 2024}}</ref> Prima menționare sigură a Sucevei, în strictă ordine cronologică și cea mai veche mențiune datată a numelui său, e cea din 10 februarie 1388 din actul dat de [[Petru I]] Mușatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei. Tot în 1388 este menționat și orașul Suceava, nu ca loc de emitere a unui document, ci efectiv ca așezare urbană, este vorba de un act emis de catolicosul armenilor, Teodoros al II-lea, la 18 august, în care [[armeni]]i din mai multe orașe, între care și cei din Suceava (Ciciov) sunt supuși juristricției scaunului episcopal de Liov. În lista orașelor intitulată „Așa se cunosc orașele rusești îndepărtate și apropiate” alcătuită între anii 1388 și 1391, este menționat de asemenea și orașul Suceava. Despre oraș mai avem indicații precise și în anul 1390, atunci când trimișii lui [[Mircea cel Bătrân]] și ai regelui Poloniei s-au întâlnit la Suceava unde au semnat convenția în orașul de reședință: „in partibus Moldavie oppidi Soczow”. În timpul [[Evul Mediu târziu|Evului Mediu târziu]], în orașul Suceava funcționa [[Drepturile Magdeburg|legea de origine germană de tip Magdeburg]] (cunoscută ca ''Drepturile Magdeburg'' de asemenea; {{lang-de|Das Magdeburger Recht}}).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities, Romania|work=Magdeburg Law - A building block of Modern Europe|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai mult, orașele fortificate medievale săsești [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}) sau [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}) au avut relații comerciale importante cu Principatul Moldovei în Evul Mediu, mai ales prin drumul principal de comerț reprezentat de artera Sibiu-Brașov-Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_2/21_tiplic.pdf|title=Relațiile economice ale breslei armurierilor sibieni cu Moldova și Țara Românească|work=diam.uab.ro|author=M. Țiplic|page=174|accessdate=9 iunie 2025}}</ref> Mutarea centrului politic de la Siret la Suceava a fost însoțită de extinderea localității și de creșterea numărului locuitorilor săi. Printre măsurile luate de Petru I Mușat în noua reședință domnească a fost și aceea de adaptare a unei noi gândiri în organizarea spațiului urban. Astfel, Petru I Mușat renunță la vechea fortificație a așezării premușatine, ia măsuri de umplere a șanțului de apărare din jurul vechiului necleu dens construit în preajma bisericii Mirăuților și de ridicare, pentru nevoile sale proprii și ale domniei a unei construcții mari din lemn (19-6 m) la circa 250m vest de biserica amintită, de fapt primul nucleu al Curții Domnești din Suceava. Clădește cea mai veche cetate din piatră din Suceava, [[Cetatea Șcheia]], pe coasta dealului Zamca, în locul numit Șeptilici, de unde se puteau supraveghea drumurile dinspre nord și vest. Săpăturile arheologice au scos în evidență forma de romb a cetății, cu latura de 36 m în interior, cu ziduri de 3 m grosime, cu un turn și trei contraforturi puternice și cu șanț de apărare. Cetatea s-a distrus, probabil în urma unor alunecări de teren, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Imediat după construirea cetății Șcheia sau chiar în paralel cu aceasta, Petru I Mușat a ridicat Cetatea de Scaun. Construită la limita de răsărit a orașului, pe pintenul terminal și abrupt al unui înalt și întins platou, Cetatea de Scaun putea supravegheam direct o mare suprafață din valea Sucevei și, prin posturi de supraveghere, controla un teritoriu practic foarte mare pe toate direcțiile. având un plan rectangular (36x40 m), cu turnuri pătrate de apărare la fiecare colț, Cetatea de Scaun avea șanțuri de apărare spre platou, în care erau înfipte țepușe și arici de metal. == Epoca modernă == [[Fișier:Franz Xavier Knapp - Gränz-Stadt Suczarva.jpg|thumb|right|Pictură a orașului Suceava de Franz Xavier Knapp (1867)]] În [[Epoca modernă]], orașul Suceava a trecut sub administrația [[Monarhia Habsburgică|Imperiului Habsburgic]] împreună cu o parte mare din nordul Principatului Moldovei, ulterior denumită Bucovina (''Bukowina'' sau ''Buchenland'' în limba germană sau ''Ținutul/țara fagilor'' în traducere) în urma [[Tratatul de la Kuciuk-Kainargi|Tratatului Kuciuk-Kainargi]] (1774), fiind cedată de [[Imperiul Otoman|otomani]] austriecilor după [[Războiul Ruso-Turc (1768–1774)|războiului ruso-turc din 1768–1774]]. În perioada următoare în care Suceava a fost sub administrație habsburgică, orașul a fost ridicat la rangul de oraș comercial liber, fapt care i-a atribuit o autonomie comercială sporită precum și o serie de privilegii economice.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://usv.ro/despre-noi/istoria-locului/suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai târziu, Suceava a trecut sub administrația [[Imperiul Austriac|Imperiului Austriac]] respectiv [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], ceea ce a făcut ca mica urbe să se dezvolte și modernizeze mai mult, păstrându-și statutul de târg comercial cu o amplasare geografică strategică foarte bună la răscrucea dintre [[Europa de Est]] și cea [[Europa Centrală|Centrală]] (în special la sud-est cu [[Vechiul Regat]]). Dând la o parte clădiri din perioada medievală, austriecii au construit noi structuri arhitecturale administrative similare celor din Imperiul Habsburgic adaptate noilor vremuri (e.g., [[Palatul Administrativ din Suceava|Palatul Administrativ]]). Satul [[Ițcani]] pe atunci a fost modernizat și transformat radical de autoritățile austriece care au colonizat localitatea cu mulți [[germani]]. În Ițcani a fost construită o gară, un pichet (la granița de pe vremuri cu Vechiul Regat), o biserică romano-catolică, o biserică evanghelică, precum și o școală generală. Astfel, Ițcani a devenit o comună cu două sate constitutive, mai precis Ițcanii Noi ({{lang-de|Neu-Itzkany}}) precum și Ițcani Gară ({{lang-de|Itzkany Bahnhof}}), ambele aparținând de [[Bezirk Suczawa]]. <gallery class="center"> Fișier:1 Сучава.jpg|Orașul Suceava văzut la 1870, în timpul perioadei austro-ungare, pictură de [[Franz Xavier Knapp]]. Fișier:Franz Des Loges.jpg|[[Franz Des Loges|Franz Caveler de Loges]], primarul modernizator de origine elvețiană al orașului Suceava între anii 1891–1914 Fișier:Palatul Administrativ din Suceava19.jpg|Palatul Administrativ din Suceava ({{lang-de|Verwaltungspalast}}), clădire construită în [[Neoclasicism|stil neclasic]] Fișier:Suceava railway station (39856700481).jpg|[[Gara Suceava|Gara Burdujeni din Suceava]] ({{lang-de|Bahnhof Burdujeni}}), concepută după modelul celei din [[Fribourg]], [[Elveția]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://hailadorna.ro/gara-din-suceava/|title=Clădire monument istoric: Gara din Suceava|work=Hailadorna.ro|author=Ioana Dobresenciuc|date=4 noiembrie 2016|accessdate=23 mai 2025}}</ref> Fișier:Itzkany Deutsches Haus.jpg|Casa germană din Ițcanii Noi ({{lang-de|Deutsches Haus}}) Fișier:Neuerrichtete Wasserleitungswerke.jpg|Uzina de apă din Ițcani ({{lang-de|Neurrichtete Wasserleitungswerke}}) Fișier:Gara Suceava Nord.jpg|Gara din Ițcani ({{lang-de|Bahnhof Itzkany}}) sau [[Gara Suceava Nord]], construită în [[Arhitectura neogotică|stil neogotic]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Coltul-condeierului/2014-07-12/O-gara|title=O gară|author=Mircea Radu Iacoban|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> </gallery> == Epoca contemporană == [[Fișier:Platforma industriala Valea Sucevei.jpg|thumb|200px|Platforma industrială Valea Sucevei din Burdujeni în comunism, vedere de sus.]] După [[Primul Război Mondial]], la fel ca întreaga regiune istorică Bucovina, Suceava a devenit parte a [[Regatul României|Regatului României]] în forma acestuia teritorială de apogeu (cunoscută ca [[România Mare]] în [[Perioada interbelică]] de asemenea), din 1918 făcând astfel parte neîntrerupt din România contemporană, sub diferitele forme statele ale acesteia, de la cea [[România comunistă|comunistă]], incluzând atât [[Republica Populară Română]] (RPR) cât și [[Republica Socialistă România]] (RSR), până la [[România după 1989|republica postdecembristă]]. După unirea Bucovinei cu România, Suceava a rămas un oraș multicultural din punct de vedere etnic și religios/confesional, unde toate etniile conlocuitoare trăiau în armonie și toleranță reciprocă.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2017-08-10/Cum-a-luat-nastere-orasul-modern-Suceava-ridicat-in-timp-record-pentru-o-populatie-care-crescuse-de-cinci-ori-intr-un-sfert-de-secol|title=Cum a luat naștere orașul modern Suceava, ridicat în timp record, pentru o populație care crescuse de cinci ori într-un sfert de secol|work=[[Monitorul de Suceava]]|author=Radu Lupașcu|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> În timpul și după cel de-[[Al Doilea Război Mondial]], comunitatea germanilor din oraș a început să scadă gradual, în cvasi-mare parte dată fiind strămutarea forțată a majorității [[Germani bucovineni|germanilor bucovineni]] în 1940 în teritoriile ocupate de [[Germania Nazistă]] în [[Polonia]] (mai precis în [[Guvernământul General]]) precum și de emigrările ulterioare din timpul comunismului a comunității de germani încă rămași în oraș către [[Germania de Vest]] (RFG/BDR), inclusiv cei din cartierul [[Ițcani]] ({{lang-de|Itzkany}}). După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, precum alți [[Germanii din România|germani din România]], unii germani bucovineni au fost deportați la muncă forțată în fosta [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniune Sovietică]] (URSS), ca „reparație de război”, deportarea acestor etnici germani fiind consemnată ulterior în volumul ''Deportation von Bukowinadeutschen in die Sowjetunion'' de Ortfried Kotzian, Ioana Scridon şi Luzian Geier, volum editat de asemenea de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) - Forumul Regional Bucovina-Suceava, lansarea acestuia având loc la [[Muzeul de Științele Naturii din Suceava]] în anul 2016.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Cultural-local/2016-02-18/Lansarea-volumului-Deportarea-germanilor-bucovineni-in-Uniunea-Sovietica|title=Lansarea volumului „Deportarea germanilor bucovineni în Uniunea Sovietică”|author=Tiberiu Cosovan|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=24 mai 2025}}</ref> După instaurarea violentă și ilicită a regimului comunist în România, Suceava a experimentat un proces de [[industrializare]], fapt care i-a crescut populația semnificativ de asemenea, economia orașului trecând de la cea de târg la cea de oraș industrial în economia centralizată comunistă a statului român. În anii 1960, Suceava a trecut de asemenea printr-un proces de sistematizare<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Local/2008-03-15/Suceava-orasul-cu-amprenta-sovietica|title=Suceava, orașul cu amprentă sovietică|author=Adina Tudose|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> în cadrul căruia mai multe clădiri istorice au fost demolate (e.g. cele de pe fosta Franz Josef-Straße/Strada Franz Josef ulterior Strada Regele Ferdinand din centrul orașului). Începând cu anul 1951, au avut loc mai multe campanii arheologice în cadrul Cetății de Scaun a Sucevei (anul 1951 fiind anul în care s-a desfășurat primul șantier arheologic cu privire la studierea Evului Mediu în România, șantier condus de profesorul Ion Nistor).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.biblioteca-digitala.ro/?pub=2114-civilizatie-urbana-medievala-romaneasca-contributii-suceava-pana-la-sfarsitul-secolului-al-xvi-lea|title=Civilizație urbană medievală românească - contribuții (Suceava până la sfârșitul secolului al XVI-lea)|author=Mircea Dumitru Matei|work=Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale|date=1989|accessdate=5 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/capitala-lui-stefan-cel-mare-cetatea-de-scaun-a-583347.html|title=Capitala lui Ștefan cel Mare - Cetatea de Scaun a Sucevei|work=[[Historia]].ro|author=Monica Dejan|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1975, în cadrul filmărilor pentru filmul [[Ștefan cel Mare - Vaslui 1475]] în regia lui [[Mircea Drăgan (regizor)|Mircea Drăgan]], în zidurile cetății s-a tras cu tunul.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/tunelul-blestemat-de-sub-cetatea-sucevei-cum-a-1595508.html|title=Tunelul blestemat de sub Cetatea Sucevei. Cum a iscat Elena Ceaușescu o legendă urbană când a permis să se tragă cu tunul în fortificația lui Ștefan cel Mare|author=Dănuț Zuzeac|work=[[Adevărul]].ro|date=26 ianuarie 2015|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1977, lucrările de restaurare din perioadă comunistă asupra Cetății de Scaun a Sucevei au fost sistate.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-01/Cum-a-fost-salvata-Cetatea-de-Scaun-a-Sucevei-de-cutremurul-din-1977|title=Cum a fost salvată Cetatea de Scaun a Sucevei de cutremurul din 1977|author=Florin Paiu|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=22 mai 2025}}</ref> După [[Revoluția Română din 1989]], municipiul Suceava a intrat într-un declin economic (mai ales anumite fabrici) respectiv demografic pentru o anumită perioadă de timp.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/BE5C166EE0BFCFCEC2257BEC00240D2A/$FILE/Analiza%20situatiei%20existente.pdf|title=Partea a III-a, Analiza situației existente în municipiul Suceava, Atuuri și disfuncționalități|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=23 mai 2025}}</ref> La începutul anilor 2020, municipiul Suceava a fost puternic afectat de [[pandemia de COVID-19]] (Suceava fiind supranumită în media „[[Lombardia]] României”, dată fiind magnitudinea inițială a focarului de infecție cu [[Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2|SARS-CoV-2]], ulterior municipiul înregistrând cea mai mică rată de infectare din țară pe timpul [[Pandemia de COVID-19 în România|pandemiei de COVID-19 în România]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/suceava-de-la-lombardia-romaniei-la-cea-mai-2084645.html|title=Suceava, de la „Lombardia României“, la cea mai mică rată de infectare cu SARS-CoV-2 din țară|work=Adevărul.ro|date=23 martie 2021|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În anul 2021, acoperișul Palatului Administrativ din Suceava a fost cuprins de flăcări în urmă unui incendiu, urmând a fi reabilitat (lucrările de reabilitare continuând încă pe parcursul anului 2025 de asemenea).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2021-03-06/Incendiu-puternic-la-acoperisul-Palatului-Administrativ-din-Suceava|title=Incendiu puternic la acoperișul Palatului Administrativ din Suceava|author=Sandrinio Neagu|work=[[Monitorul de Suceava]]|date=7 martie 2021|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În prezent, municipiul Suceava este un oraș cu o [[economie de piață]] precum și un centru universitar județean și regional, reprezentat de [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV). De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost restaurată parțial printr-un program [[Programul Operațional Regional|REGIO]] cu ajutorul fondurilor europene în perioada 2011–2015.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/cetatea-de-scaun-a-sucevei-redeschisa-pentru-2343931.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, redeschisă pentru vizitare. A fost construită de Petru I Mușat și fortificată de Ștefan cel Mare|work=[[Adevărul]].ro|author=Valentin Trufasu|date=29 februarie 2024|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Anterior, cetatea a mai trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.descopera.ro/istorie/19718451-cetatea-sucevei-una-dintre-cele-mai-emblematice-atractii-ale-bucovinei|title=Cetatea Sucevei, una dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei|work=Descoperă.ro|author=Ioana Scholler|date=13 iunie 2021}}</ref> În prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește anul cel mai mare festival de artă medievală din România, mai precis Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.svnews.ro/festivalul-medieval-din-cetatea-de-scaun-a-sucevei-s-a-deschis-oficial-cu-salve-de-foc-si-parada-trupelor-participante-sub-ochii-lui-stefan-cel-mare/398466/|title=Festivalul Medieval din Cetatea de Scaun a Sucevei s-a deschis oficial cu salve de foc și parada trupelor participante sub ochii lui Ștefan cel Mare|work=Suceava News|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Tot în privințe culturale, municipiul Suceava organizează anual anumite festivale muzicale, printre care cele mai importante sunt [[Bucovina Rock Castle]] sau [[Suceava Blues Festival]]. <gallery class="center"> Fișier:CasaNationalaSuceava1.jpg|[[Casa Națională din Suceava]], fotografiată la începutul secolului XX (clădirea nu mai există în prezent, fiind demolată în anii 1970 în cadrul procesului de sistematizare comunist al municipiului) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava11.jpg|[[Hanul Domnesc din Suceava]] în perioada comunistă Fișier:Cetatea_de_scaun_a_Sucevei_09.jpg|Centrul municipiului Suceava văzut din Cetatea de Scaun a Sucevei în anul 2014 Fișier:The Administrative Palace in Suceava, Bukovina, northeastern Romania in 2020.jpg|Palatul Administrativ din Suceava, sediul Prefecturii și Consiliului Județean Suceava (2020) Fișier:The Administrative Palace of Suceava in April 2021.jpg|Palatul Administrativ din Suceava în luna aprilie a anului 2021, după incendiul din acel an care a cuprins acoperișul instituției Fișier:Palatul Administrativ ianuarie 2023.jpg|Palatul Administrativ din Suceava cu schele de construcție pentru lucrări de reabilitare în partea superioară a clădirii (2023) Fișier:Suczawa.jpg|Restaurant cu inscripție parțială în limba germană din Suceava (Suczawa Republicii 10 Jahrgang 1907) Fișier:Downtown Suceava.jpg|Clădiri istorice și blocuri turn din Suceava (2023) Fișier:Casa Prieteniei.jpg|Casa Prieteniei (2023) Fișier:PNL local headquarters in downtown Suceava.jpg|Casă istorică de pe Aleea Trandafirilor, actualmente sediul [[Partidul Național Liberal|Partidului Național Liberal]] (PNL) din județul Suceava (2020) </gallery> == Galerie == Această secțiune de tip galerie include anumite clădiri sau monumente care sunt simboluri istorice ale Sucevei. <gallery class="center"> Fișier:Gara Burdujeni sidewall.jpg|Fațada Gării Burdujeni Fișier:Ștefan cel Mare National College.jpg|Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Fișier:Bukovina History Museum frontal view.jpg|Muzeul Bucovina Fișier:The Justice Palace in Suceava.jpg|Palatul de Justiție (Tribunal, fostă închisoare) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava5.jpg|Hanul Domnesc (Muzeu Etnografic), cea mai veche clădire istorică din Suceava<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/istoria-celei-mai-vechi-cladiri-din-suceava-ce-a-1605821.html|title=Istoria celei mai vechi clădiri din Suceava, ce a supravieţuit atât regimului habsburgic cât şi a celui comunist|work=[[Adevărul]]|author=Dănuț Zuzeac|date=16 martie 2015|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> Fișier:Suceava - Stauia lui Stefan Cel Mare.jpg|Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de pe drumul către Cetatea de Scaun Fișier:Biserica Sf. Dumitru din Suceava34.jpg|Biserica Sf. Dumitru Fișier:Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou35.jpg| Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.cimec.ro/monumente/unesco/UNESCOen/indexC36.htm|title=Saint George's Church of Suceava|work=www.cimec.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Fișier:Biserica Sfântul Nicolae din Suceava2.jpg|Biserica Sf. Nicolae Fișier:Mănăstirea Zamca23.jpg|Mănăstirea armenească Zamca (numele acesteia înseamnă „loc fortificat” în [[limba poloneză]]) </gallery> == Vezi și == * [[Lista primarilor Sucevei]] == Note == <references /> == Legături externe == * {{ro icon}} [https://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/35BBBB4116111EDEC2257BEC0023E123/$FILE/Istoria_Sucevei.pdf Suceava - istoric], document în format .pdf pe website-ul Primăriei municipiului Suceava; * {{ro icon}} [https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/ Istoria orașului] pe www.orasulsuceava.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=DG-RHcegDHw Cetatea de Scaun a Sucevei (@Exclusiv în România)], scurt istoric despre Cetatea Suceava prezentat în cadrul emisiunii ''Exclusiv în România'' de pe [[TVR 1]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=PJNFBAk6dpo Povești Medievale în Cetatea Sucevei. Cine sunt cei care dau viață cetății?], videoclip publicat de canalul #cevaltceva pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2011/12/29/cetatea-de-scaun-a-sucevei-locul-unde-istoria-renaste-din-propria-ruina/ Cetatea de Scaun a Sucevei, locul unde istoria renaște din propria ruină], articol de Mugur Geu publicat la data de 29 decembrie 2011 în ziarul [[Crai Nou (ziar)|Crai Nou]]; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2018/02/10/cetatea-de-scaun-a-sucevei-scumpa-amintire-a-trecutului/ Cetatea de Scaun a Sucevei – scumpă amintire a trecutului], articol publicat de Dr. Vasile M. Demciuc la data de 10 februarie 2018 în ziarul Crai Nou; * {{ro icon}} [https://ro.wikisource.org/wiki/Întemeierea_Sucevei Întemeierea Sucevei] din volumul literar [https://ro.wikisource.org/wiki/Legende_istorice_din_Bucovina Legende istorice din Bucovina] de [[Simion Florea Marian]] (pe [[Wikisursă]]); * {{ro icon}} [https://calatoresc.ro/descopera-orasul-suceava/ Descoperă orașul Suceava], articol publicat la data de 2 octombrie 2013 pe website-ul Călătoresc.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/cladirea-administrativa-a-orasului-azi-prefectura-si-consiliul-judetean-suceava-suceava/ Clădirea administrativă a orașului, azi Prefectura și Consiliul Județean Suceava: monumentul timpului], articol publicat la data de 5 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/manastirea-sfantul-ioan-cel-nou-suceava/ Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou: sanctuarul istoric al Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/complexul-medieval-zamca-suceava/ Complexul Medieval Zamca: relicva istorică a Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=RMT8vOlNphI Reconstituire 3D a Cetății Suceava], videoclip pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.agerpres.ro/documentare/2020/05/07/fragment-de-istorie-poarta-a-cedat-bucovina-imperiului-habsburgic-245-de-ani--500664 Fragment de istorie: Poarta a cedat Bucovina Imperiului Habsburgic (245 de ani)], [[AGERPRES]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=W85wfyaVjQk Descoperă Suceava: Istoria Orașului cu un Expert!] pe [[YouTube]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=hm5upa2MHuU&t=35s Prezentarea Cetății Suceava (martie 2021)], proiect studențesc de Victor Rouă în colaborare cu Alex Nechita pe YouTube; * {{ro icon}} [https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/obiective-culturale/cetatea-de-scaun-a-sucevei Cetatea de Scaun a Sucevei] pe website-ul Muzeului Național al Bucovinei; * {{ro icon}} [https://www.digi24.ro/fara-categorie/raport-de-tara-perioadele-care-au-influentat-istoria-sucevei-71715 Raport de țară. Perioadele care au influențat istoria Sucevei], [[Digi 24]]. * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/primele-sate-orase-si-targuri-din-moldova-1791934.html Primele sate, orașe și târguri din Moldova medievală: care erau principalele centre economice ale statului moldovean], articol de Dănuț Zuzeac pe Adevărul.ro (2017); * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/category/istoria-sucevei/ Istoria Sucevei], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/povestea-asezarilor-bucovinene-revazuta-suceava/ Povestea așezărilor bucovinene (revăzută): Suceava], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://leviathan.ro/cronica-moldo-germana-cronica-lui-stefan-cel-mare/ Cronica moldo-germană (Cronica lui Ștefan cel Mare)], pe website-ul Leviathan, Redacția Leviathan, 28 aprilie 2025; * {{de icon}} [https://dragusanul.ro/suczawas-historische-denkwurdigkeiten/ Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten] (i.e. Importanța istorică a Sucevei) de Wilhelm Schmidt, Drăgușanul.ro; * {{de icon}} {{en icon}} [https://books.google.ro/books/about/Suczawa_s_historische_Denkwürdigkeiten.html?id=g7doAAAAcAAJ&redir_esc=y Suczawa's historische Denkwürdigkeiten: von der ersten historischen Kenntnis, bis zur Verbindung der Bukowina mit Oesterreich; ein Stück Städte-Chronik und moldauischer Geschichte] (i.e. Importanța istorică a orașului Suceava: de la primele cunoștințe istorice până la unirea Bucovinei cu Austria; o cronică a orașului și a istoriei Moldovei) de Wilhelm Schmidt pe [[Google Cărți]]. == Lectură suplimentară == {{commonscat|History of Suceava}} * {{ro icon}} ''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' de cronicarul [[Grigore Ureche]], operă literară în care apare etimologia numelui orașului Suceava de asemenea * {{la icon}} ''[[Descriptio Moldaviae]]'', cronică în limba latină de [[Domn|Domnul]] Moldovei [[Dimitrie Cantemir]] în care apare o descriere despre etimologia numelui Sucevei de asemenea, 1716 * {{ro icon}} ''[https://tiparituriromanesti.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/01/cronica-germana-a-lui-stefan-cel-mare.pdf Textul cronicii mold-germane]'', Casa Școalelor, București, 1942 * {{ro icon}} ''[https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2112-contributii-arheologice-la-istoria-orasului-suceava Contribuții arheologice la istoria orașului Suceava]'', Mircea D. Matei, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1963 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Legende_istorice_din_Bucovina.html?id=UkAZAAAAMAAJ&redir_esc=y Legende istorice din Bucovina]'' de Simion Florea Marian, Editura Junimea, 1981 * {{ro icon}} ''[https://muzeulbucovinei.ro/mb/anuare2/1988.pdf Anuarul Muzeului Județean Suceava, Vol. XV, 1988]'' de Muzeul Bucovinei din Suceava, 1988 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Suceava_file_de_istorie_Documente_privit.html?id=6SIKAQAAIAAJ&redir_esc=y Suceava, file de istorie: Documente privitoare la istoria orașului, 1388-1918]'', Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989 * {{ro icon}} ''[https://opac.ugal.ro/cgi-bin/koha/opac-detail.pl?biblionumber=2967 Cetatea de Scaun a Sucevei: monografie]'', Dr. Paraschiva Victoria Batariuc, Editura Bucovina istorică, 2004 * {{ro icon}} ''Muzeul din Suceava. 110 ani în documente și amintiri'' de Monica Dejan, Suceava, 2010 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_M.html?hl=ro&id=VNUKHbeLwpAC&redir_esc=y Orașele din Țările Române în Evul Mediu: (sfârșitul sec. al XIII-lea-începutul sec. al XVI-lea)]'' de [[Laurențiu Rădvan]], 2011, ISBN: 973703693X (pe [[Google Cărți]]) * {{ro icon}} ''Muzeul etnografic „Hanul Domnesc”'' de Maria Crușninschi, Violeta Enea, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2014 * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/At_Europe_s_Borders.html?id=0xNYmFwyCdkC&redir_esc=y At Europe's Borders: Medieval Towns in the Romanian Principalities]'' de Laurențiu Rădvan, Volumul 7 din East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450 / East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450, Editura BRILL, 2010, ISBN: 9004180109 (pe Google Cărți) <br /> {{Municipiul Suceava}} {{DEFAULTSORT:Suceava, Istoria}} [[Categorie: Suceava]] [[Categorie: Județul Suceava]] [[Categorie:Istoria Sucevei| ]] [[Categorie:Istoria Bucovinei]] [[Categorie:Istoria Moldovei]] [[Categorie:Principatul Moldovei]] t5pdxebk8j8kp989iwkghi1hrsgaal4 17024226 17024225 2025-06-10T18:02:31Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Primele atestări documentare din Evul Mediu */ Modificare minoră (erratum plus corectură) 17024226 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Provinz Suceava Romania CIA2006.png|thumb|right|Localizarea geografică a municipiului Suceava în județul Suceava, nord-estul României]] {{Istoria apartenenței statale|q=46400|align=right}} Acest articol cuprinde, pe scurt, din [[Paleolitic]] până în [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], istoria [[Suceava|Sucevei]], oraș reședință de județ pentru [[Județul Suceava|județul cu același nume]] din nordul [[Regiuni istorice românești|regiunii istorice românești]] [[Moldova]] și, respectiv, [[Bucovina de Sud|sud-estul]] [[Bucovina|Bucovinei]]. Astfel, articolul prezintă istoricul și dezvoltarea așezărilor umane de pe teritoriul municipiului Suceava de-a lungul timpului precum și primele atestări documentare ale acestuia datând din perioada medievală (mai precis din [[Evul Mediu târziu]]). Suceava este unul dintre cele mai importante și vechi orașe istorice romanești, fiind una dintre fostele capitale ale Principatului Moldovei (două aflându-se pe teritoriul județului Suceava, mai exact [[Baia, Suceava|Baia]] și [[Siret]], iar două în afara acestuia, mai precis [[Hârlău]] și [[Iași]] în [[județul Iași]]) timp de două secole (până în anul 1566),<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/prezentare-000016C2|title=Prezentare - Suceava|work=Website-ul Primăriei Municipiului Suceava|accessdate=25 mai 2025}}</ref> cu o cetate impunătoare care nu a fost cucerită niciodată în urma asediilor armatelor invadatoare străine (i.e. cele otomane respectiv poloneze).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/cetatea-de-scaun-a-sucevei-fortificatia-care-nu-a-577531.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, fortificația care nu a fost cucerită vreodată|work=[[Historia]].ro|author=Redacția Historia.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/cetatea-de-scaun-a-sucevei-suceava/|title=Cetatea de Scaun a Sucevei: bastionul istoric al Moldovei|work=Deștepți.ro|date=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Totodată, în Evul Mediu, Suceava a fost un târg important și prosper, cu anumite meșteșuguri practicate, printre care cel mai notabil fiind cel al cojocăriei (i.e. negustoria cu blănuri).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/orasul-suceava-suceava/|title=Orașul Suceava – poarta istorică a Moldovei|work=Deștepți.ro|data=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> La fondarea orașului medieval Suceava au contribuit [[germani]] de asemenea (ca în cazul fondării primei capitale a Moldovei, mai exact Baia), mai precis [[sași]] transilvăneni (o comunitate mică numeric dar influentă și importantă din punct de vedere economic de meșteri și negustori germani a trăit în Bucovina de astăzi în decursul secolelor XIV–XVII).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. [[Michael Kroner]]|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.hdbg.de/integration/de/b/gross/h-bukowinatext.htm|title=Deutsche aus der Bukowina|work=Haus der Bayerischen Geschichte|accessdate=24 mai 2025}}</ref> Conform istoricului [[Simion Florea Marian]] în opera sa literară „''Legende istorice din Bucovina''”, legenda întemeierii Sucevei are la bază un grup de păstori care s-au adăpostit de secetă în apropierea [[Râul Suceava|râului Suceava]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/legenda-intemeierii-sucevei-cum-a-facut-seceta-ca-1779171.html|title=Legenda întemeierii Sucevei: cum a făcut seceta ca ciobanii să se aciueze în preajma râului Suceava dând naștere localității cu același nume|author=Dănuț Zuzeac|work=Adevărul.ro|date=17 aprilie 2017|accessdate=23 mai 2025}}</ref> == Perioada străveche: Preistorie și Antichitate == Condițiile favorabile de habitat din [[Bazin hidrografic|bazinul hidrografic]] mijlociu al Sucevei au determinat popularea timpurie a zonei adiacente râului cu același nume. În anul 1976 s-au descoperit în apropierea Sucevei unelte de [[silex]] care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta [[Râul Suceava|râului Suceava]] în perioada [[Paleolitic]]ului mijlociu și superior (circa 100.000–10.000 î.e.n.). Prima mare cultură [[Neolitic|neolitică]] de tipul [[Cultura Starčevo-Criș|Starčevo-Criș]] (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Târgului sau Cacaina (Cetății).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/scurt+istoric+al+sucevei-00012232|title=Scurt istoric al Sucevei|author=Primăria orașului Suceava|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=17 septembrie 2024}}</ref> Urmele [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni]] găsite la cetatea de scaun, [[Parcul Șipote-Cetate din Suceava|Șipote]], [[Curtea Domnească din Suceava|Curtea Domnească]], dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o [[Densitatea populației|densitate demografică]] considerabilă. [[Epoca Bronzului]] (2.000–1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentată printr-o serie de descoperiri la Curtea Domnească sau la Siliștea Șcheii (obiecte de [[bronz]], de piatră și os). Continuitatea locuirii pe teritoriul de astăzi al municipiului Suceava este dovedită și de alte descoperiri din [[Epoca Fierului]] ([[ceramică]]) precum și ulterior din perioada unei așezări a [[Daci liberi|dacilor liberi]] cu influențe [[Imperiul Roman|romane]] (datând din sec. II-III e.n.; locuințe, vetre și cuptoare de ars vase). <gallery class="center"> Fișier:Neoliticul superior in Romania.jpg|Răspândirea [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni-Tripolia]] pe teritoriului [[România|României]] contemporane, marcată în mod cadrilat inclusiv în zona municipiului Suceava de astăzi și a unei părți semnificative a județului Suceava de asemenea. </gallery> == Perioada medievală == === Primele atestări documentare din Evul Mediu === {{Vezi și|Cetatea de Scaun a Sucevei|Cetatea Șcheia|Curtea Domnească din Suceava}} [[Fișier:Johann Honterus Septemcastrensis de Corona.jpg|thumb|250px|right|Hartă din secolul al XVI-lea de umanistul și cartograful [[Sași|sas]] [[Johannes Honterus]] înfățișând [[Statele medievale românești|țările medievale române]], orașul Suceava fiind marcat de asemenea pe aceasta cu o denumire veche sub un castel în nordul [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]].]] Perioada de trecere la [[feudalism]] este ilustrată de cele circa 45 de așezări aparținând [[Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov|culturii Sântana de Mureș]], sau de obiecte descoperite într-o necropolă de la comuna [[Comuna Moara, Suceava|Moara]]. Începuturile feudalismului (sec. VIII-IX) sunt demonstrate de așezările din zonă care sunt stabile de tipul [[Obște sătească|obștii rurale teritoriale]]. [[Cultura Dridu]] (sec. X-XI) este atestată și pe teritoriul Sucevei, prin descoperirile de la punctul „Drumul Național”. Majoritatea istoricilor consideră că orașul a existat înainte de întemeierea statului medieval Moldova. Într-o consemnare slavă, numită ''Voskrenskaia Letopis'' din secolul al XII-lea, sunt amintite localitățile „Socăva și Serét” (Suceava și [[Siret]]) locuri importante pe drumul comercial european de la [[Cracovia]] prin [[Galiția]], [[Liov]], [[Cernăuți]], Siret, Suceava, spre sud la [[Dunărea|Dunăre]]. Cronicarul [[Nicolae Costin (cronicar)|Nicolae Costin]], fiul cronicarului [[Miron Costin]], vorbind despre descălecarea lui [[Dragoș I|Dragoș Vodă]] (1288 - n.a.), scrie: „Și așa sau aședat venind și alți Moroșeni pre unde le-au plăcut locul, pe sub munte: Români, [[Sași]] și [[Maghiari|unguri]], Sucéva târgul l'au descălicat nisce cojocari; Soci se chiamă unguresce cojocar; iar Sucéva = Cojocărie”. Astfel, orașul a avut locuitori [[germani]] și maghiari în Evul Mediu, dar și [[armeni]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.discoverbucovina.info/suceava-istoricul-localitatii-1388-prezent/|title=Suceava – istoricul localității (1388 – prezent)|author=Nadia Platon|work=Discover Bucovina.ro|date=14 mai 2015|accessdate=20 mai 2025}}</ref> Acești coloniști au contribuit semnificativ la tranziția Sucevei dintr-un sat la statutul de centru urban.<ref>{{cite web|url=https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/|title=Istoria orașului|work=orasulsuceava.ro|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> Unele izvoare străine (e.g., Cronica lui [[Ottokar I de Stiria|Ottokar de Stiria]] și Historia lui [[Jan Długosz]]) au lăsat să se întrevadă existența uneia sau mai multor formațiuni politice de tip feudal la răsărit de [[Munții Carpați|Carpați]]. Este menționat, de pildă, cu ajutorul pe care oastea unei asemenea formațiuni l-a dat în 1325 (se presupune că această formațiune este Suceava), [[Lista conducătorilor polonezi|regelui Poloniei]] în lupta pe care acesta a dus-o împotriva [[Margraf|margrafului]] de [[Margrafiatul Brandenburg|Brandenburg]].<ref>Mircea D. Matei</ref> Că orașul Suceava exista înainte de „descălicarea lui Dragoș”, stă dovadă o geografie rusească anterioară anului 1347 în care se arată ca existând orașele [[Baia, Suceava|Baia]] și Suceava.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria Românilor'' și ''Dicțional geografic al Județului Suceava'' de Serafim Ionescu, 1894</ref> [[Fișier:1470 - Planul cetatii Suceava Rosetti arta 211.png|thumb|right|Planul Cetății de Scaun a Sucevei după arhitectul austriac [[Karl Romstorfer|Karl Adolf Romstorfer]]]] {{multiple image | align = right | total_width = 450 | image1 = Suczawa twierdza.jpg | alt1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | caption1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | image2 = Cetatea Şcheia.jpg | alt2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. | caption2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. }} Tot de asemenea spune și Stricovski, că cronicile litvane și rutene ar mărturisi că pe „principile litvan Iuga Koriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitându-l la domnia Moldovii, îl coronară la Suceava”.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria românilor'', vol. I, p. 137</ref> „În 1348 Bogdan I deslepsi Moldova de Coróna Unguréscă și-și aședă capitala în Sucéva. Iuga Koriatonovici fu încoronat aici în 1374. El înființă Mitropolia Sucevei, pentru țara Moldovei cu Binecuvântarea Mitropolitului Romàno-Bulgar din Ohria fiind cel dintâi mitropolit [[Teoctist I (mitropolit al Moldovei)|Teoctist I]]”.<ref>''Letopisețele Țării'', vol. I, p. 84</ref> Perioada secolelor XI-XIV, în prima parte a acesteia, a fost dominată, din punct de vedere politic, de impactul ultimului val de migratori - unguri, [[pecenegi]], [[cumani]] sau [[tătari]], a căror suprapunere peste societatea românească, în cazul zonei Sucevei, a fost doar nominală. Prima mențiune a existenței orașului Suceava apare în lista așezărilor franciscane în orașe din anul 1345 între orașele din Moldova fiind și Scotorix (Suceava).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://usv.ro/en/about-us/history-of-the-place/about-suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=7 septembrie 2024}}</ref> Prima menționare sigură a Sucevei, în strictă ordine cronologică și cea mai veche mențiune datată a numelui său, e cea din 10 februarie 1388 din actul dat de [[Petru I]] Mușatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei. Tot în 1388 este menționat și orașul Suceava, nu ca loc de emitere a unui document, ci efectiv ca așezare urbană, este vorba de un act emis de catolicosul armenilor, Teodoros al II-lea, la 18 august, în care [[armeni]]i din mai multe orașe, între care și cei din Suceava (Ciciov) sunt supuși juristricției scaunului episcopal de Liov. În lista orașelor intitulată „Așa se cunosc orașele rusești îndepărtate și apropiate” alcătuită între anii 1388 și 1391, este menționat de asemenea și orașul Suceava. Despre oraș mai avem indicații precise și în anul 1390, atunci când trimișii lui [[Mircea cel Bătrân]] și ai regelui Poloniei s-au întâlnit la Suceava unde au semnat convenția în orașul de reședință: „in partibus Moldavie oppidi Soczow”. În timpul [[Evul Mediu târziu|Evului Mediu târziu]], în orașul Suceava funcționa [[Drepturile Magdeburg|legea de origine germană de tip Magdeburg]] (cunoscută ca ''Drepturile Magdeburg'' de asemenea; {{lang-de|Das Magdeburger Recht}}).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities, Romania|work=Magdeburg Law - A building block of Modern Europe|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai mult, orașele fortificate medievale săsești [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}) sau [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}) au avut relații comerciale importante cu Principatul Moldovei în Evul Mediu, mai ales prin drumul principal de comerț reprezentat de artera Sibiu-Brașov-Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_2/21_tiplic.pdf|title=Relațiile economice ale breslei armurierilor sibieni cu Moldova și Țara Românească|work=diam.uab.ro|author=M. Țiplic|page=174|accessdate=9 iunie 2025}}</ref> Mutarea centrului politic de la Siret la Suceava a fost însoțită de extinderea localității și de creșterea numărului locuitorilor săi. Printre măsurile luate de Petru I Mușat în noua reședință domnească a fost și aceea de adaptare a unei noi gândiri în organizarea spațiului urban. Astfel, Petru I Mușat renunță la vechea fortificație a așezării premușatine, ia măsuri de umplere a șanțului de apărare din jurul vechiului necleu dens construit în preajma bisericii Mirăuților și de ridicare, pentru nevoile sale proprii și ale domniei a unei construcții mari din lemn (19-6 m) la circa 250m vest de biserica amintită, de fapt primul nucleu al Curții Domnești din Suceava. Clădește cea mai veche cetate din piatră din Suceava, [[Cetatea Șcheia]], pe coasta dealului Zamca, în locul numit Șeptilici, de unde se puteau supraveghea drumurile dinspre nord și vest. Săpăturile arheologice au scos în evidență forma de romb a cetății, cu latura de 36 m în interior, cu ziduri de 3 m grosime, cu un turn și trei contraforturi puternice și cu șanț de apărare. Cetatea s-a distrus, probabil în urma unor alunecări de teren, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Imediat după construirea cetății Șcheia sau chiar în paralel cu aceasta, Petru I Mușat a ridicat Cetatea de Scaun. Construită la limita de răsărit a orașului, pe pintenul terminal și abrupt al unui înalt și întins platou, Cetatea de Scaun putea supravegheam direct o mare suprafață din valea Sucevei și, prin posturi de supraveghere, controla un teritoriu practic foarte mare pe toate direcțiile. având un plan rectangular (36x40 m), cu turnuri pătrate de apărare la fiecare colț, Cetatea de Scaun avea șanțuri de apărare spre platou, în care erau înfipte țepușe și arici de metal. == Epoca modernă == [[Fișier:Franz Xavier Knapp - Gränz-Stadt Suczarva.jpg|thumb|right|Pictură a orașului Suceava de Franz Xavier Knapp (1867)]] În [[Epoca modernă]], orașul Suceava a trecut sub administrația [[Monarhia Habsburgică|Imperiului Habsburgic]] împreună cu o parte mare din nordul Principatului Moldovei, ulterior denumită Bucovina (''Bukowina'' sau ''Buchenland'' în limba germană sau ''Ținutul/țara fagilor'' în traducere) în urma [[Tratatul de la Kuciuk-Kainargi|Tratatului Kuciuk-Kainargi]] (1774), fiind cedată de [[Imperiul Otoman|otomani]] austriecilor după [[Războiul Ruso-Turc (1768–1774)|războiului ruso-turc din 1768–1774]]. În perioada următoare în care Suceava a fost sub administrație habsburgică, orașul a fost ridicat la rangul de oraș comercial liber, fapt care i-a atribuit o autonomie comercială sporită precum și o serie de privilegii economice.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://usv.ro/despre-noi/istoria-locului/suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai târziu, Suceava a trecut sub administrația [[Imperiul Austriac|Imperiului Austriac]] respectiv [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], ceea ce a făcut ca mica urbe să se dezvolte și modernizeze mai mult, păstrându-și statutul de târg comercial cu o amplasare geografică strategică foarte bună la răscrucea dintre [[Europa de Est]] și cea [[Europa Centrală|Centrală]] (în special la sud-est cu [[Vechiul Regat]]). Dând la o parte clădiri din perioada medievală, austriecii au construit noi structuri arhitecturale administrative similare celor din Imperiul Habsburgic adaptate noilor vremuri (e.g., [[Palatul Administrativ din Suceava|Palatul Administrativ]]). Satul [[Ițcani]] pe atunci a fost modernizat și transformat radical de autoritățile austriece care au colonizat localitatea cu mulți [[germani]]. În Ițcani a fost construită o gară, un pichet (la granița de pe vremuri cu Vechiul Regat), o biserică romano-catolică, o biserică evanghelică, precum și o școală generală. Astfel, Ițcani a devenit o comună cu două sate constitutive, mai precis Ițcanii Noi ({{lang-de|Neu-Itzkany}}) precum și Ițcani Gară ({{lang-de|Itzkany Bahnhof}}), ambele aparținând de [[Bezirk Suczawa]]. <gallery class="center"> Fișier:1 Сучава.jpg|Orașul Suceava văzut la 1870, în timpul perioadei austro-ungare, pictură de [[Franz Xavier Knapp]]. Fișier:Franz Des Loges.jpg|[[Franz Des Loges|Franz Caveler de Loges]], primarul modernizator de origine elvețiană al orașului Suceava între anii 1891–1914 Fișier:Palatul Administrativ din Suceava19.jpg|Palatul Administrativ din Suceava ({{lang-de|Verwaltungspalast}}), clădire construită în [[Neoclasicism|stil neclasic]] Fișier:Suceava railway station (39856700481).jpg|[[Gara Suceava|Gara Burdujeni din Suceava]] ({{lang-de|Bahnhof Burdujeni}}), concepută după modelul celei din [[Fribourg]], [[Elveția]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://hailadorna.ro/gara-din-suceava/|title=Clădire monument istoric: Gara din Suceava|work=Hailadorna.ro|author=Ioana Dobresenciuc|date=4 noiembrie 2016|accessdate=23 mai 2025}}</ref> Fișier:Itzkany Deutsches Haus.jpg|Casa germană din Ițcanii Noi ({{lang-de|Deutsches Haus}}) Fișier:Neuerrichtete Wasserleitungswerke.jpg|Uzina de apă din Ițcani ({{lang-de|Neurrichtete Wasserleitungswerke}}) Fișier:Gara Suceava Nord.jpg|Gara din Ițcani ({{lang-de|Bahnhof Itzkany}}) sau [[Gara Suceava Nord]], construită în [[Arhitectura neogotică|stil neogotic]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Coltul-condeierului/2014-07-12/O-gara|title=O gară|author=Mircea Radu Iacoban|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> </gallery> == Epoca contemporană == [[Fișier:Platforma industriala Valea Sucevei.jpg|thumb|200px|Platforma industrială Valea Sucevei din Burdujeni în comunism, vedere de sus.]] După [[Primul Război Mondial]], la fel ca întreaga regiune istorică Bucovina, Suceava a devenit parte a [[Regatul României|Regatului României]] în forma acestuia teritorială de apogeu (cunoscută ca [[România Mare]] în [[Perioada interbelică]] de asemenea), din 1918 făcând astfel parte neîntrerupt din România contemporană, sub diferitele forme statele ale acesteia, de la cea [[România comunistă|comunistă]], incluzând atât [[Republica Populară Română]] (RPR) cât și [[Republica Socialistă România]] (RSR), până la [[România după 1989|republica postdecembristă]]. După unirea Bucovinei cu România, Suceava a rămas un oraș multicultural din punct de vedere etnic și religios/confesional, unde toate etniile conlocuitoare trăiau în armonie și toleranță reciprocă.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2017-08-10/Cum-a-luat-nastere-orasul-modern-Suceava-ridicat-in-timp-record-pentru-o-populatie-care-crescuse-de-cinci-ori-intr-un-sfert-de-secol|title=Cum a luat naștere orașul modern Suceava, ridicat în timp record, pentru o populație care crescuse de cinci ori într-un sfert de secol|work=[[Monitorul de Suceava]]|author=Radu Lupașcu|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> În timpul și după cel de-[[Al Doilea Război Mondial]], comunitatea germanilor din oraș a început să scadă gradual, în cvasi-mare parte dată fiind strămutarea forțată a majorității [[Germani bucovineni|germanilor bucovineni]] în 1940 în teritoriile ocupate de [[Germania Nazistă]] în [[Polonia]] (mai precis în [[Guvernământul General]]) precum și de emigrările ulterioare din timpul comunismului a comunității de germani încă rămași în oraș către [[Germania de Vest]] (RFG/BDR), inclusiv cei din cartierul [[Ițcani]] ({{lang-de|Itzkany}}). După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, precum alți [[Germanii din România|germani din România]], unii germani bucovineni au fost deportați la muncă forțată în fosta [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniune Sovietică]] (URSS), ca „reparație de război”, deportarea acestor etnici germani fiind consemnată ulterior în volumul ''Deportation von Bukowinadeutschen in die Sowjetunion'' de Ortfried Kotzian, Ioana Scridon şi Luzian Geier, volum editat de asemenea de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) - Forumul Regional Bucovina-Suceava, lansarea acestuia având loc la [[Muzeul de Științele Naturii din Suceava]] în anul 2016.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Cultural-local/2016-02-18/Lansarea-volumului-Deportarea-germanilor-bucovineni-in-Uniunea-Sovietica|title=Lansarea volumului „Deportarea germanilor bucovineni în Uniunea Sovietică”|author=Tiberiu Cosovan|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=24 mai 2025}}</ref> După instaurarea violentă și ilicită a regimului comunist în România, Suceava a experimentat un proces de [[industrializare]], fapt care i-a crescut populația semnificativ de asemenea, economia orașului trecând de la cea de târg la cea de oraș industrial în economia centralizată comunistă a statului român. În anii 1960, Suceava a trecut de asemenea printr-un proces de sistematizare<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Local/2008-03-15/Suceava-orasul-cu-amprenta-sovietica|title=Suceava, orașul cu amprentă sovietică|author=Adina Tudose|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> în cadrul căruia mai multe clădiri istorice au fost demolate (e.g. cele de pe fosta Franz Josef-Straße/Strada Franz Josef ulterior Strada Regele Ferdinand din centrul orașului). Începând cu anul 1951, au avut loc mai multe campanii arheologice în cadrul Cetății de Scaun a Sucevei (anul 1951 fiind anul în care s-a desfășurat primul șantier arheologic cu privire la studierea Evului Mediu în România, șantier condus de profesorul Ion Nistor).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.biblioteca-digitala.ro/?pub=2114-civilizatie-urbana-medievala-romaneasca-contributii-suceava-pana-la-sfarsitul-secolului-al-xvi-lea|title=Civilizație urbană medievală românească - contribuții (Suceava până la sfârșitul secolului al XVI-lea)|author=Mircea Dumitru Matei|work=Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale|date=1989|accessdate=5 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/capitala-lui-stefan-cel-mare-cetatea-de-scaun-a-583347.html|title=Capitala lui Ștefan cel Mare - Cetatea de Scaun a Sucevei|work=[[Historia]].ro|author=Monica Dejan|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1975, în cadrul filmărilor pentru filmul [[Ștefan cel Mare - Vaslui 1475]] în regia lui [[Mircea Drăgan (regizor)|Mircea Drăgan]], în zidurile cetății s-a tras cu tunul.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/tunelul-blestemat-de-sub-cetatea-sucevei-cum-a-1595508.html|title=Tunelul blestemat de sub Cetatea Sucevei. Cum a iscat Elena Ceaușescu o legendă urbană când a permis să se tragă cu tunul în fortificația lui Ștefan cel Mare|author=Dănuț Zuzeac|work=[[Adevărul]].ro|date=26 ianuarie 2015|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1977, lucrările de restaurare din perioadă comunistă asupra Cetății de Scaun a Sucevei au fost sistate.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-01/Cum-a-fost-salvata-Cetatea-de-Scaun-a-Sucevei-de-cutremurul-din-1977|title=Cum a fost salvată Cetatea de Scaun a Sucevei de cutremurul din 1977|author=Florin Paiu|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=22 mai 2025}}</ref> După [[Revoluția Română din 1989]], municipiul Suceava a intrat într-un declin economic (mai ales anumite fabrici) respectiv demografic pentru o anumită perioadă de timp.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/BE5C166EE0BFCFCEC2257BEC00240D2A/$FILE/Analiza%20situatiei%20existente.pdf|title=Partea a III-a, Analiza situației existente în municipiul Suceava, Atuuri și disfuncționalități|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=23 mai 2025}}</ref> La începutul anilor 2020, municipiul Suceava a fost puternic afectat de [[pandemia de COVID-19]] (Suceava fiind supranumită în media „[[Lombardia]] României”, dată fiind magnitudinea inițială a focarului de infecție cu [[Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2|SARS-CoV-2]], ulterior municipiul înregistrând cea mai mică rată de infectare din țară pe timpul [[Pandemia de COVID-19 în România|pandemiei de COVID-19 în România]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/suceava-de-la-lombardia-romaniei-la-cea-mai-2084645.html|title=Suceava, de la „Lombardia României“, la cea mai mică rată de infectare cu SARS-CoV-2 din țară|work=Adevărul.ro|date=23 martie 2021|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În anul 2021, acoperișul Palatului Administrativ din Suceava a fost cuprins de flăcări în urmă unui incendiu, urmând a fi reabilitat (lucrările de reabilitare continuând încă pe parcursul anului 2025 de asemenea).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2021-03-06/Incendiu-puternic-la-acoperisul-Palatului-Administrativ-din-Suceava|title=Incendiu puternic la acoperișul Palatului Administrativ din Suceava|author=Sandrinio Neagu|work=[[Monitorul de Suceava]]|date=7 martie 2021|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În prezent, municipiul Suceava este un oraș cu o [[economie de piață]] precum și un centru universitar județean și regional, reprezentat de [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV). De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost restaurată parțial printr-un program [[Programul Operațional Regional|REGIO]] cu ajutorul fondurilor europene în perioada 2011–2015.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/cetatea-de-scaun-a-sucevei-redeschisa-pentru-2343931.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, redeschisă pentru vizitare. A fost construită de Petru I Mușat și fortificată de Ștefan cel Mare|work=[[Adevărul]].ro|author=Valentin Trufasu|date=29 februarie 2024|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Anterior, cetatea a mai trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.descopera.ro/istorie/19718451-cetatea-sucevei-una-dintre-cele-mai-emblematice-atractii-ale-bucovinei|title=Cetatea Sucevei, una dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei|work=Descoperă.ro|author=Ioana Scholler|date=13 iunie 2021}}</ref> În prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește anul cel mai mare festival de artă medievală din România, mai precis Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.svnews.ro/festivalul-medieval-din-cetatea-de-scaun-a-sucevei-s-a-deschis-oficial-cu-salve-de-foc-si-parada-trupelor-participante-sub-ochii-lui-stefan-cel-mare/398466/|title=Festivalul Medieval din Cetatea de Scaun a Sucevei s-a deschis oficial cu salve de foc și parada trupelor participante sub ochii lui Ștefan cel Mare|work=Suceava News|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Tot în privințe culturale, municipiul Suceava organizează anual anumite festivale muzicale, printre care cele mai importante sunt [[Bucovina Rock Castle]] sau [[Suceava Blues Festival]]. <gallery class="center"> Fișier:CasaNationalaSuceava1.jpg|[[Casa Națională din Suceava]], fotografiată la începutul secolului XX (clădirea nu mai există în prezent, fiind demolată în anii 1970 în cadrul procesului de sistematizare comunist al municipiului) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava11.jpg|[[Hanul Domnesc din Suceava]] în perioada comunistă Fișier:Cetatea_de_scaun_a_Sucevei_09.jpg|Centrul municipiului Suceava văzut din Cetatea de Scaun a Sucevei în anul 2014 Fișier:The Administrative Palace in Suceava, Bukovina, northeastern Romania in 2020.jpg|Palatul Administrativ din Suceava, sediul Prefecturii și Consiliului Județean Suceava (2020) Fișier:The Administrative Palace of Suceava in April 2021.jpg|Palatul Administrativ din Suceava în luna aprilie a anului 2021, după incendiul din acel an care a cuprins acoperișul instituției Fișier:Palatul Administrativ ianuarie 2023.jpg|Palatul Administrativ din Suceava cu schele de construcție pentru lucrări de reabilitare în partea superioară a clădirii (2023) Fișier:Suczawa.jpg|Restaurant cu inscripție parțială în limba germană din Suceava (Suczawa Republicii 10 Jahrgang 1907) Fișier:Downtown Suceava.jpg|Clădiri istorice și blocuri turn din Suceava (2023) Fișier:Casa Prieteniei.jpg|Casa Prieteniei (2023) Fișier:PNL local headquarters in downtown Suceava.jpg|Casă istorică de pe Aleea Trandafirilor, actualmente sediul [[Partidul Național Liberal|Partidului Național Liberal]] (PNL) din județul Suceava (2020) </gallery> == Galerie == Această secțiune de tip galerie include anumite clădiri sau monumente care sunt simboluri istorice ale Sucevei. <gallery class="center"> Fișier:Gara Burdujeni sidewall.jpg|Fațada Gării Burdujeni Fișier:Ștefan cel Mare National College.jpg|Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Fișier:Bukovina History Museum frontal view.jpg|Muzeul Bucovina Fișier:The Justice Palace in Suceava.jpg|Palatul de Justiție (Tribunal, fostă închisoare) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava5.jpg|Hanul Domnesc (Muzeu Etnografic), cea mai veche clădire istorică din Suceava<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/istoria-celei-mai-vechi-cladiri-din-suceava-ce-a-1605821.html|title=Istoria celei mai vechi clădiri din Suceava, ce a supravieţuit atât regimului habsburgic cât şi a celui comunist|work=[[Adevărul]]|author=Dănuț Zuzeac|date=16 martie 2015|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> Fișier:Suceava - Stauia lui Stefan Cel Mare.jpg|Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de pe drumul către Cetatea de Scaun Fișier:Biserica Sf. Dumitru din Suceava34.jpg|Biserica Sf. Dumitru Fișier:Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou35.jpg| Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.cimec.ro/monumente/unesco/UNESCOen/indexC36.htm|title=Saint George's Church of Suceava|work=www.cimec.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Fișier:Biserica Sfântul Nicolae din Suceava2.jpg|Biserica Sf. Nicolae Fișier:Mănăstirea Zamca23.jpg|Mănăstirea armenească Zamca (numele acesteia înseamnă „loc fortificat” în [[limba poloneză]]) </gallery> == Vezi și == * [[Lista primarilor Sucevei]] == Note == <references /> == Legături externe == * {{ro icon}} [https://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/35BBBB4116111EDEC2257BEC0023E123/$FILE/Istoria_Sucevei.pdf Suceava - istoric], document în format .pdf pe website-ul Primăriei municipiului Suceava; * {{ro icon}} [https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/ Istoria orașului] pe www.orasulsuceava.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=DG-RHcegDHw Cetatea de Scaun a Sucevei (@Exclusiv în România)], scurt istoric despre Cetatea Suceava prezentat în cadrul emisiunii ''Exclusiv în România'' de pe [[TVR 1]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=PJNFBAk6dpo Povești Medievale în Cetatea Sucevei. Cine sunt cei care dau viață cetății?], videoclip publicat de canalul #cevaltceva pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2011/12/29/cetatea-de-scaun-a-sucevei-locul-unde-istoria-renaste-din-propria-ruina/ Cetatea de Scaun a Sucevei, locul unde istoria renaște din propria ruină], articol de Mugur Geu publicat la data de 29 decembrie 2011 în ziarul [[Crai Nou (ziar)|Crai Nou]]; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2018/02/10/cetatea-de-scaun-a-sucevei-scumpa-amintire-a-trecutului/ Cetatea de Scaun a Sucevei – scumpă amintire a trecutului], articol publicat de Dr. Vasile M. Demciuc la data de 10 februarie 2018 în ziarul Crai Nou; * {{ro icon}} [https://ro.wikisource.org/wiki/Întemeierea_Sucevei Întemeierea Sucevei] din volumul literar [https://ro.wikisource.org/wiki/Legende_istorice_din_Bucovina Legende istorice din Bucovina] de [[Simion Florea Marian]] (pe [[Wikisursă]]); * {{ro icon}} [https://calatoresc.ro/descopera-orasul-suceava/ Descoperă orașul Suceava], articol publicat la data de 2 octombrie 2013 pe website-ul Călătoresc.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/cladirea-administrativa-a-orasului-azi-prefectura-si-consiliul-judetean-suceava-suceava/ Clădirea administrativă a orașului, azi Prefectura și Consiliul Județean Suceava: monumentul timpului], articol publicat la data de 5 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/manastirea-sfantul-ioan-cel-nou-suceava/ Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou: sanctuarul istoric al Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/complexul-medieval-zamca-suceava/ Complexul Medieval Zamca: relicva istorică a Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=RMT8vOlNphI Reconstituire 3D a Cetății Suceava], videoclip pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.agerpres.ro/documentare/2020/05/07/fragment-de-istorie-poarta-a-cedat-bucovina-imperiului-habsburgic-245-de-ani--500664 Fragment de istorie: Poarta a cedat Bucovina Imperiului Habsburgic (245 de ani)], [[AGERPRES]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=W85wfyaVjQk Descoperă Suceava: Istoria Orașului cu un Expert!] pe [[YouTube]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=hm5upa2MHuU&t=35s Prezentarea Cetății Suceava (martie 2021)], proiect studențesc de Victor Rouă în colaborare cu Alex Nechita pe YouTube; * {{ro icon}} [https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/obiective-culturale/cetatea-de-scaun-a-sucevei Cetatea de Scaun a Sucevei] pe website-ul Muzeului Național al Bucovinei; * {{ro icon}} [https://www.digi24.ro/fara-categorie/raport-de-tara-perioadele-care-au-influentat-istoria-sucevei-71715 Raport de țară. Perioadele care au influențat istoria Sucevei], [[Digi 24]]. * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/primele-sate-orase-si-targuri-din-moldova-1791934.html Primele sate, orașe și târguri din Moldova medievală: care erau principalele centre economice ale statului moldovean], articol de Dănuț Zuzeac pe Adevărul.ro (2017); * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/category/istoria-sucevei/ Istoria Sucevei], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/povestea-asezarilor-bucovinene-revazuta-suceava/ Povestea așezărilor bucovinene (revăzută): Suceava], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://leviathan.ro/cronica-moldo-germana-cronica-lui-stefan-cel-mare/ Cronica moldo-germană (Cronica lui Ștefan cel Mare)], pe website-ul Leviathan, Redacția Leviathan, 28 aprilie 2025; * {{de icon}} [https://dragusanul.ro/suczawas-historische-denkwurdigkeiten/ Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten] (i.e. Importanța istorică a Sucevei) de Wilhelm Schmidt, Drăgușanul.ro; * {{de icon}} {{en icon}} [https://books.google.ro/books/about/Suczawa_s_historische_Denkwürdigkeiten.html?id=g7doAAAAcAAJ&redir_esc=y Suczawa's historische Denkwürdigkeiten: von der ersten historischen Kenntnis, bis zur Verbindung der Bukowina mit Oesterreich; ein Stück Städte-Chronik und moldauischer Geschichte] (i.e. Importanța istorică a orașului Suceava: de la primele cunoștințe istorice până la unirea Bucovinei cu Austria; o cronică a orașului și a istoriei Moldovei) de Wilhelm Schmidt pe [[Google Cărți]]. == Lectură suplimentară == {{commonscat|History of Suceava}} * {{ro icon}} ''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' de cronicarul [[Grigore Ureche]], operă literară în care apare etimologia numelui orașului Suceava de asemenea * {{la icon}} ''[[Descriptio Moldaviae]]'', cronică în limba latină de [[Domn|Domnul]] Moldovei [[Dimitrie Cantemir]] în care apare o descriere despre etimologia numelui Sucevei de asemenea, 1716 * {{ro icon}} ''[https://tiparituriromanesti.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/01/cronica-germana-a-lui-stefan-cel-mare.pdf Textul cronicii mold-germane]'', Casa Școalelor, București, 1942 * {{ro icon}} ''[https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2112-contributii-arheologice-la-istoria-orasului-suceava Contribuții arheologice la istoria orașului Suceava]'', Mircea D. Matei, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1963 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Legende_istorice_din_Bucovina.html?id=UkAZAAAAMAAJ&redir_esc=y Legende istorice din Bucovina]'' de Simion Florea Marian, Editura Junimea, 1981 * {{ro icon}} ''[https://muzeulbucovinei.ro/mb/anuare2/1988.pdf Anuarul Muzeului Județean Suceava, Vol. XV, 1988]'' de Muzeul Bucovinei din Suceava, 1988 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Suceava_file_de_istorie_Documente_privit.html?id=6SIKAQAAIAAJ&redir_esc=y Suceava, file de istorie: Documente privitoare la istoria orașului, 1388-1918]'', Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989 * {{ro icon}} ''[https://opac.ugal.ro/cgi-bin/koha/opac-detail.pl?biblionumber=2967 Cetatea de Scaun a Sucevei: monografie]'', Dr. Paraschiva Victoria Batariuc, Editura Bucovina istorică, 2004 * {{ro icon}} ''Muzeul din Suceava. 110 ani în documente și amintiri'' de Monica Dejan, Suceava, 2010 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_M.html?hl=ro&id=VNUKHbeLwpAC&redir_esc=y Orașele din Țările Române în Evul Mediu: (sfârșitul sec. al XIII-lea-începutul sec. al XVI-lea)]'' de [[Laurențiu Rădvan]], 2011, ISBN: 973703693X (pe [[Google Cărți]]) * {{ro icon}} ''Muzeul etnografic „Hanul Domnesc”'' de Maria Crușninschi, Violeta Enea, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2014 * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/At_Europe_s_Borders.html?id=0xNYmFwyCdkC&redir_esc=y At Europe's Borders: Medieval Towns in the Romanian Principalities]'' de Laurențiu Rădvan, Volumul 7 din East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450 / East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450, Editura BRILL, 2010, ISBN: 9004180109 (pe Google Cărți) <br /> {{Municipiul Suceava}} {{DEFAULTSORT:Suceava, Istoria}} [[Categorie: Suceava]] [[Categorie: Județul Suceava]] [[Categorie:Istoria Sucevei| ]] [[Categorie:Istoria Bucovinei]] [[Categorie:Istoria Moldovei]] [[Categorie:Principatul Moldovei]] cyccf39s2f7mzamrvfc7p3prgu2dkwc 17024228 17024226 2025-06-10T18:04:18Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Lectură suplimentară */ Modificare minoră 17024228 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Provinz Suceava Romania CIA2006.png|thumb|right|Localizarea geografică a municipiului Suceava în județul Suceava, nord-estul României]] {{Istoria apartenenței statale|q=46400|align=right}} Acest articol cuprinde, pe scurt, din [[Paleolitic]] până în [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], istoria [[Suceava|Sucevei]], oraș reședință de județ pentru [[Județul Suceava|județul cu același nume]] din nordul [[Regiuni istorice românești|regiunii istorice românești]] [[Moldova]] și, respectiv, [[Bucovina de Sud|sud-estul]] [[Bucovina|Bucovinei]]. Astfel, articolul prezintă istoricul și dezvoltarea așezărilor umane de pe teritoriul municipiului Suceava de-a lungul timpului precum și primele atestări documentare ale acestuia datând din perioada medievală (mai precis din [[Evul Mediu târziu]]). Suceava este unul dintre cele mai importante și vechi orașe istorice romanești, fiind una dintre fostele capitale ale Principatului Moldovei (două aflându-se pe teritoriul județului Suceava, mai exact [[Baia, Suceava|Baia]] și [[Siret]], iar două în afara acestuia, mai precis [[Hârlău]] și [[Iași]] în [[județul Iași]]) timp de două secole (până în anul 1566),<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/prezentare-000016C2|title=Prezentare - Suceava|work=Website-ul Primăriei Municipiului Suceava|accessdate=25 mai 2025}}</ref> cu o cetate impunătoare care nu a fost cucerită niciodată în urma asediilor armatelor invadatoare străine (i.e. cele otomane respectiv poloneze).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/cetatea-de-scaun-a-sucevei-fortificatia-care-nu-a-577531.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, fortificația care nu a fost cucerită vreodată|work=[[Historia]].ro|author=Redacția Historia.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/cetatea-de-scaun-a-sucevei-suceava/|title=Cetatea de Scaun a Sucevei: bastionul istoric al Moldovei|work=Deștepți.ro|date=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Totodată, în Evul Mediu, Suceava a fost un târg important și prosper, cu anumite meșteșuguri practicate, printre care cel mai notabil fiind cel al cojocăriei (i.e. negustoria cu blănuri).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/orasul-suceava-suceava/|title=Orașul Suceava – poarta istorică a Moldovei|work=Deștepți.ro|data=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> La fondarea orașului medieval Suceava au contribuit [[germani]] de asemenea (ca în cazul fondării primei capitale a Moldovei, mai exact Baia), mai precis [[sași]] transilvăneni (o comunitate mică numeric dar influentă și importantă din punct de vedere economic de meșteri și negustori germani a trăit în Bucovina de astăzi în decursul secolelor XIV–XVII).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. [[Michael Kroner]]|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.hdbg.de/integration/de/b/gross/h-bukowinatext.htm|title=Deutsche aus der Bukowina|work=Haus der Bayerischen Geschichte|accessdate=24 mai 2025}}</ref> Conform istoricului [[Simion Florea Marian]] în opera sa literară „''Legende istorice din Bucovina''”, legenda întemeierii Sucevei are la bază un grup de păstori care s-au adăpostit de secetă în apropierea [[Râul Suceava|râului Suceava]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/legenda-intemeierii-sucevei-cum-a-facut-seceta-ca-1779171.html|title=Legenda întemeierii Sucevei: cum a făcut seceta ca ciobanii să se aciueze în preajma râului Suceava dând naștere localității cu același nume|author=Dănuț Zuzeac|work=Adevărul.ro|date=17 aprilie 2017|accessdate=23 mai 2025}}</ref> == Perioada străveche: Preistorie și Antichitate == Condițiile favorabile de habitat din [[Bazin hidrografic|bazinul hidrografic]] mijlociu al Sucevei au determinat popularea timpurie a zonei adiacente râului cu același nume. În anul 1976 s-au descoperit în apropierea Sucevei unelte de [[silex]] care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta [[Râul Suceava|râului Suceava]] în perioada [[Paleolitic]]ului mijlociu și superior (circa 100.000–10.000 î.e.n.). Prima mare cultură [[Neolitic|neolitică]] de tipul [[Cultura Starčevo-Criș|Starčevo-Criș]] (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Târgului sau Cacaina (Cetății).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/scurt+istoric+al+sucevei-00012232|title=Scurt istoric al Sucevei|author=Primăria orașului Suceava|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=17 septembrie 2024}}</ref> Urmele [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni]] găsite la cetatea de scaun, [[Parcul Șipote-Cetate din Suceava|Șipote]], [[Curtea Domnească din Suceava|Curtea Domnească]], dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o [[Densitatea populației|densitate demografică]] considerabilă. [[Epoca Bronzului]] (2.000–1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentată printr-o serie de descoperiri la Curtea Domnească sau la Siliștea Șcheii (obiecte de [[bronz]], de piatră și os). Continuitatea locuirii pe teritoriul de astăzi al municipiului Suceava este dovedită și de alte descoperiri din [[Epoca Fierului]] ([[ceramică]]) precum și ulterior din perioada unei așezări a [[Daci liberi|dacilor liberi]] cu influențe [[Imperiul Roman|romane]] (datând din sec. II-III e.n.; locuințe, vetre și cuptoare de ars vase). <gallery class="center"> Fișier:Neoliticul superior in Romania.jpg|Răspândirea [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni-Tripolia]] pe teritoriului [[România|României]] contemporane, marcată în mod cadrilat inclusiv în zona municipiului Suceava de astăzi și a unei părți semnificative a județului Suceava de asemenea. </gallery> == Perioada medievală == === Primele atestări documentare din Evul Mediu === {{Vezi și|Cetatea de Scaun a Sucevei|Cetatea Șcheia|Curtea Domnească din Suceava}} [[Fișier:Johann Honterus Septemcastrensis de Corona.jpg|thumb|250px|right|Hartă din secolul al XVI-lea de umanistul și cartograful [[Sași|sas]] [[Johannes Honterus]] înfățișând [[Statele medievale românești|țările medievale române]], orașul Suceava fiind marcat de asemenea pe aceasta cu o denumire veche sub un castel în nordul [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]].]] Perioada de trecere la [[feudalism]] este ilustrată de cele circa 45 de așezări aparținând [[Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov|culturii Sântana de Mureș]], sau de obiecte descoperite într-o necropolă de la comuna [[Comuna Moara, Suceava|Moara]]. Începuturile feudalismului (sec. VIII-IX) sunt demonstrate de așezările din zonă care sunt stabile de tipul [[Obște sătească|obștii rurale teritoriale]]. [[Cultura Dridu]] (sec. X-XI) este atestată și pe teritoriul Sucevei, prin descoperirile de la punctul „Drumul Național”. Majoritatea istoricilor consideră că orașul a existat înainte de întemeierea statului medieval Moldova. Într-o consemnare slavă, numită ''Voskrenskaia Letopis'' din secolul al XII-lea, sunt amintite localitățile „Socăva și Serét” (Suceava și [[Siret]]) locuri importante pe drumul comercial european de la [[Cracovia]] prin [[Galiția]], [[Liov]], [[Cernăuți]], Siret, Suceava, spre sud la [[Dunărea|Dunăre]]. Cronicarul [[Nicolae Costin (cronicar)|Nicolae Costin]], fiul cronicarului [[Miron Costin]], vorbind despre descălecarea lui [[Dragoș I|Dragoș Vodă]] (1288 - n.a.), scrie: „Și așa sau aședat venind și alți Moroșeni pre unde le-au plăcut locul, pe sub munte: Români, [[Sași]] și [[Maghiari|unguri]], Sucéva târgul l'au descălicat nisce cojocari; Soci se chiamă unguresce cojocar; iar Sucéva = Cojocărie”. Astfel, orașul a avut locuitori [[germani]] și maghiari în Evul Mediu, dar și [[armeni]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.discoverbucovina.info/suceava-istoricul-localitatii-1388-prezent/|title=Suceava – istoricul localității (1388 – prezent)|author=Nadia Platon|work=Discover Bucovina.ro|date=14 mai 2015|accessdate=20 mai 2025}}</ref> Acești coloniști au contribuit semnificativ la tranziția Sucevei dintr-un sat la statutul de centru urban.<ref>{{cite web|url=https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/|title=Istoria orașului|work=orasulsuceava.ro|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> Unele izvoare străine (e.g., Cronica lui [[Ottokar I de Stiria|Ottokar de Stiria]] și Historia lui [[Jan Długosz]]) au lăsat să se întrevadă existența uneia sau mai multor formațiuni politice de tip feudal la răsărit de [[Munții Carpați|Carpați]]. Este menționat, de pildă, cu ajutorul pe care oastea unei asemenea formațiuni l-a dat în 1325 (se presupune că această formațiune este Suceava), [[Lista conducătorilor polonezi|regelui Poloniei]] în lupta pe care acesta a dus-o împotriva [[Margraf|margrafului]] de [[Margrafiatul Brandenburg|Brandenburg]].<ref>Mircea D. Matei</ref> Că orașul Suceava exista înainte de „descălicarea lui Dragoș”, stă dovadă o geografie rusească anterioară anului 1347 în care se arată ca existând orașele [[Baia, Suceava|Baia]] și Suceava.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria Românilor'' și ''Dicțional geografic al Județului Suceava'' de Serafim Ionescu, 1894</ref> [[Fișier:1470 - Planul cetatii Suceava Rosetti arta 211.png|thumb|right|Planul Cetății de Scaun a Sucevei după arhitectul austriac [[Karl Romstorfer|Karl Adolf Romstorfer]]]] {{multiple image | align = right | total_width = 450 | image1 = Suczawa twierdza.jpg | alt1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | caption1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | image2 = Cetatea Şcheia.jpg | alt2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. | caption2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. }} Tot de asemenea spune și Stricovski, că cronicile litvane și rutene ar mărturisi că pe „principile litvan Iuga Koriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitându-l la domnia Moldovii, îl coronară la Suceava”.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria românilor'', vol. I, p. 137</ref> „În 1348 Bogdan I deslepsi Moldova de Coróna Unguréscă și-și aședă capitala în Sucéva. Iuga Koriatonovici fu încoronat aici în 1374. El înființă Mitropolia Sucevei, pentru țara Moldovei cu Binecuvântarea Mitropolitului Romàno-Bulgar din Ohria fiind cel dintâi mitropolit [[Teoctist I (mitropolit al Moldovei)|Teoctist I]]”.<ref>''Letopisețele Țării'', vol. I, p. 84</ref> Perioada secolelor XI-XIV, în prima parte a acesteia, a fost dominată, din punct de vedere politic, de impactul ultimului val de migratori - unguri, [[pecenegi]], [[cumani]] sau [[tătari]], a căror suprapunere peste societatea românească, în cazul zonei Sucevei, a fost doar nominală. Prima mențiune a existenței orașului Suceava apare în lista așezărilor franciscane în orașe din anul 1345 între orașele din Moldova fiind și Scotorix (Suceava).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://usv.ro/en/about-us/history-of-the-place/about-suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=7 septembrie 2024}}</ref> Prima menționare sigură a Sucevei, în strictă ordine cronologică și cea mai veche mențiune datată a numelui său, e cea din 10 februarie 1388 din actul dat de [[Petru I]] Mușatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei. Tot în 1388 este menționat și orașul Suceava, nu ca loc de emitere a unui document, ci efectiv ca așezare urbană, este vorba de un act emis de catolicosul armenilor, Teodoros al II-lea, la 18 august, în care [[armeni]]i din mai multe orașe, între care și cei din Suceava (Ciciov) sunt supuși juristricției scaunului episcopal de Liov. În lista orașelor intitulată „Așa se cunosc orașele rusești îndepărtate și apropiate” alcătuită între anii 1388 și 1391, este menționat de asemenea și orașul Suceava. Despre oraș mai avem indicații precise și în anul 1390, atunci când trimișii lui [[Mircea cel Bătrân]] și ai regelui Poloniei s-au întâlnit la Suceava unde au semnat convenția în orașul de reședință: „in partibus Moldavie oppidi Soczow”. În timpul [[Evul Mediu târziu|Evului Mediu târziu]], în orașul Suceava funcționa [[Drepturile Magdeburg|legea de origine germană de tip Magdeburg]] (cunoscută ca ''Drepturile Magdeburg'' de asemenea; {{lang-de|Das Magdeburger Recht}}).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities, Romania|work=Magdeburg Law - A building block of Modern Europe|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai mult, orașele fortificate medievale săsești [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}) sau [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}) au avut relații comerciale importante cu Principatul Moldovei în Evul Mediu, mai ales prin drumul principal de comerț reprezentat de artera Sibiu-Brașov-Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_2/21_tiplic.pdf|title=Relațiile economice ale breslei armurierilor sibieni cu Moldova și Țara Românească|work=diam.uab.ro|author=M. Țiplic|page=174|accessdate=9 iunie 2025}}</ref> Mutarea centrului politic de la Siret la Suceava a fost însoțită de extinderea localității și de creșterea numărului locuitorilor săi. Printre măsurile luate de Petru I Mușat în noua reședință domnească a fost și aceea de adaptare a unei noi gândiri în organizarea spațiului urban. Astfel, Petru I Mușat renunță la vechea fortificație a așezării premușatine, ia măsuri de umplere a șanțului de apărare din jurul vechiului necleu dens construit în preajma bisericii Mirăuților și de ridicare, pentru nevoile sale proprii și ale domniei a unei construcții mari din lemn (19-6 m) la circa 250m vest de biserica amintită, de fapt primul nucleu al Curții Domnești din Suceava. Clădește cea mai veche cetate din piatră din Suceava, [[Cetatea Șcheia]], pe coasta dealului Zamca, în locul numit Șeptilici, de unde se puteau supraveghea drumurile dinspre nord și vest. Săpăturile arheologice au scos în evidență forma de romb a cetății, cu latura de 36 m în interior, cu ziduri de 3 m grosime, cu un turn și trei contraforturi puternice și cu șanț de apărare. Cetatea s-a distrus, probabil în urma unor alunecări de teren, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Imediat după construirea cetății Șcheia sau chiar în paralel cu aceasta, Petru I Mușat a ridicat Cetatea de Scaun. Construită la limita de răsărit a orașului, pe pintenul terminal și abrupt al unui înalt și întins platou, Cetatea de Scaun putea supravegheam direct o mare suprafață din valea Sucevei și, prin posturi de supraveghere, controla un teritoriu practic foarte mare pe toate direcțiile. având un plan rectangular (36x40 m), cu turnuri pătrate de apărare la fiecare colț, Cetatea de Scaun avea șanțuri de apărare spre platou, în care erau înfipte țepușe și arici de metal. == Epoca modernă == [[Fișier:Franz Xavier Knapp - Gränz-Stadt Suczarva.jpg|thumb|right|Pictură a orașului Suceava de Franz Xavier Knapp (1867)]] În [[Epoca modernă]], orașul Suceava a trecut sub administrația [[Monarhia Habsburgică|Imperiului Habsburgic]] împreună cu o parte mare din nordul Principatului Moldovei, ulterior denumită Bucovina (''Bukowina'' sau ''Buchenland'' în limba germană sau ''Ținutul/țara fagilor'' în traducere) în urma [[Tratatul de la Kuciuk-Kainargi|Tratatului Kuciuk-Kainargi]] (1774), fiind cedată de [[Imperiul Otoman|otomani]] austriecilor după [[Războiul Ruso-Turc (1768–1774)|războiului ruso-turc din 1768–1774]]. În perioada următoare în care Suceava a fost sub administrație habsburgică, orașul a fost ridicat la rangul de oraș comercial liber, fapt care i-a atribuit o autonomie comercială sporită precum și o serie de privilegii economice.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://usv.ro/despre-noi/istoria-locului/suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai târziu, Suceava a trecut sub administrația [[Imperiul Austriac|Imperiului Austriac]] respectiv [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], ceea ce a făcut ca mica urbe să se dezvolte și modernizeze mai mult, păstrându-și statutul de târg comercial cu o amplasare geografică strategică foarte bună la răscrucea dintre [[Europa de Est]] și cea [[Europa Centrală|Centrală]] (în special la sud-est cu [[Vechiul Regat]]). Dând la o parte clădiri din perioada medievală, austriecii au construit noi structuri arhitecturale administrative similare celor din Imperiul Habsburgic adaptate noilor vremuri (e.g., [[Palatul Administrativ din Suceava|Palatul Administrativ]]). Satul [[Ițcani]] pe atunci a fost modernizat și transformat radical de autoritățile austriece care au colonizat localitatea cu mulți [[germani]]. În Ițcani a fost construită o gară, un pichet (la granița de pe vremuri cu Vechiul Regat), o biserică romano-catolică, o biserică evanghelică, precum și o școală generală. Astfel, Ițcani a devenit o comună cu două sate constitutive, mai precis Ițcanii Noi ({{lang-de|Neu-Itzkany}}) precum și Ițcani Gară ({{lang-de|Itzkany Bahnhof}}), ambele aparținând de [[Bezirk Suczawa]]. <gallery class="center"> Fișier:1 Сучава.jpg|Orașul Suceava văzut la 1870, în timpul perioadei austro-ungare, pictură de [[Franz Xavier Knapp]]. Fișier:Franz Des Loges.jpg|[[Franz Des Loges|Franz Caveler de Loges]], primarul modernizator de origine elvețiană al orașului Suceava între anii 1891–1914 Fișier:Palatul Administrativ din Suceava19.jpg|Palatul Administrativ din Suceava ({{lang-de|Verwaltungspalast}}), clădire construită în [[Neoclasicism|stil neclasic]] Fișier:Suceava railway station (39856700481).jpg|[[Gara Suceava|Gara Burdujeni din Suceava]] ({{lang-de|Bahnhof Burdujeni}}), concepută după modelul celei din [[Fribourg]], [[Elveția]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://hailadorna.ro/gara-din-suceava/|title=Clădire monument istoric: Gara din Suceava|work=Hailadorna.ro|author=Ioana Dobresenciuc|date=4 noiembrie 2016|accessdate=23 mai 2025}}</ref> Fișier:Itzkany Deutsches Haus.jpg|Casa germană din Ițcanii Noi ({{lang-de|Deutsches Haus}}) Fișier:Neuerrichtete Wasserleitungswerke.jpg|Uzina de apă din Ițcani ({{lang-de|Neurrichtete Wasserleitungswerke}}) Fișier:Gara Suceava Nord.jpg|Gara din Ițcani ({{lang-de|Bahnhof Itzkany}}) sau [[Gara Suceava Nord]], construită în [[Arhitectura neogotică|stil neogotic]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Coltul-condeierului/2014-07-12/O-gara|title=O gară|author=Mircea Radu Iacoban|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> </gallery> == Epoca contemporană == [[Fișier:Platforma industriala Valea Sucevei.jpg|thumb|200px|Platforma industrială Valea Sucevei din Burdujeni în comunism, vedere de sus.]] După [[Primul Război Mondial]], la fel ca întreaga regiune istorică Bucovina, Suceava a devenit parte a [[Regatul României|Regatului României]] în forma acestuia teritorială de apogeu (cunoscută ca [[România Mare]] în [[Perioada interbelică]] de asemenea), din 1918 făcând astfel parte neîntrerupt din România contemporană, sub diferitele forme statele ale acesteia, de la cea [[România comunistă|comunistă]], incluzând atât [[Republica Populară Română]] (RPR) cât și [[Republica Socialistă România]] (RSR), până la [[România după 1989|republica postdecembristă]]. După unirea Bucovinei cu România, Suceava a rămas un oraș multicultural din punct de vedere etnic și religios/confesional, unde toate etniile conlocuitoare trăiau în armonie și toleranță reciprocă.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2017-08-10/Cum-a-luat-nastere-orasul-modern-Suceava-ridicat-in-timp-record-pentru-o-populatie-care-crescuse-de-cinci-ori-intr-un-sfert-de-secol|title=Cum a luat naștere orașul modern Suceava, ridicat în timp record, pentru o populație care crescuse de cinci ori într-un sfert de secol|work=[[Monitorul de Suceava]]|author=Radu Lupașcu|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> În timpul și după cel de-[[Al Doilea Război Mondial]], comunitatea germanilor din oraș a început să scadă gradual, în cvasi-mare parte dată fiind strămutarea forțată a majorității [[Germani bucovineni|germanilor bucovineni]] în 1940 în teritoriile ocupate de [[Germania Nazistă]] în [[Polonia]] (mai precis în [[Guvernământul General]]) precum și de emigrările ulterioare din timpul comunismului a comunității de germani încă rămași în oraș către [[Germania de Vest]] (RFG/BDR), inclusiv cei din cartierul [[Ițcani]] ({{lang-de|Itzkany}}). După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, precum alți [[Germanii din România|germani din România]], unii germani bucovineni au fost deportați la muncă forțată în fosta [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniune Sovietică]] (URSS), ca „reparație de război”, deportarea acestor etnici germani fiind consemnată ulterior în volumul ''Deportation von Bukowinadeutschen in die Sowjetunion'' de Ortfried Kotzian, Ioana Scridon şi Luzian Geier, volum editat de asemenea de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) - Forumul Regional Bucovina-Suceava, lansarea acestuia având loc la [[Muzeul de Științele Naturii din Suceava]] în anul 2016.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Cultural-local/2016-02-18/Lansarea-volumului-Deportarea-germanilor-bucovineni-in-Uniunea-Sovietica|title=Lansarea volumului „Deportarea germanilor bucovineni în Uniunea Sovietică”|author=Tiberiu Cosovan|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=24 mai 2025}}</ref> După instaurarea violentă și ilicită a regimului comunist în România, Suceava a experimentat un proces de [[industrializare]], fapt care i-a crescut populația semnificativ de asemenea, economia orașului trecând de la cea de târg la cea de oraș industrial în economia centralizată comunistă a statului român. În anii 1960, Suceava a trecut de asemenea printr-un proces de sistematizare<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Local/2008-03-15/Suceava-orasul-cu-amprenta-sovietica|title=Suceava, orașul cu amprentă sovietică|author=Adina Tudose|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> în cadrul căruia mai multe clădiri istorice au fost demolate (e.g. cele de pe fosta Franz Josef-Straße/Strada Franz Josef ulterior Strada Regele Ferdinand din centrul orașului). Începând cu anul 1951, au avut loc mai multe campanii arheologice în cadrul Cetății de Scaun a Sucevei (anul 1951 fiind anul în care s-a desfășurat primul șantier arheologic cu privire la studierea Evului Mediu în România, șantier condus de profesorul Ion Nistor).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.biblioteca-digitala.ro/?pub=2114-civilizatie-urbana-medievala-romaneasca-contributii-suceava-pana-la-sfarsitul-secolului-al-xvi-lea|title=Civilizație urbană medievală românească - contribuții (Suceava până la sfârșitul secolului al XVI-lea)|author=Mircea Dumitru Matei|work=Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale|date=1989|accessdate=5 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/capitala-lui-stefan-cel-mare-cetatea-de-scaun-a-583347.html|title=Capitala lui Ștefan cel Mare - Cetatea de Scaun a Sucevei|work=[[Historia]].ro|author=Monica Dejan|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1975, în cadrul filmărilor pentru filmul [[Ștefan cel Mare - Vaslui 1475]] în regia lui [[Mircea Drăgan (regizor)|Mircea Drăgan]], în zidurile cetății s-a tras cu tunul.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/tunelul-blestemat-de-sub-cetatea-sucevei-cum-a-1595508.html|title=Tunelul blestemat de sub Cetatea Sucevei. Cum a iscat Elena Ceaușescu o legendă urbană când a permis să se tragă cu tunul în fortificația lui Ștefan cel Mare|author=Dănuț Zuzeac|work=[[Adevărul]].ro|date=26 ianuarie 2015|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1977, lucrările de restaurare din perioadă comunistă asupra Cetății de Scaun a Sucevei au fost sistate.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-01/Cum-a-fost-salvata-Cetatea-de-Scaun-a-Sucevei-de-cutremurul-din-1977|title=Cum a fost salvată Cetatea de Scaun a Sucevei de cutremurul din 1977|author=Florin Paiu|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=22 mai 2025}}</ref> După [[Revoluția Română din 1989]], municipiul Suceava a intrat într-un declin economic (mai ales anumite fabrici) respectiv demografic pentru o anumită perioadă de timp.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/BE5C166EE0BFCFCEC2257BEC00240D2A/$FILE/Analiza%20situatiei%20existente.pdf|title=Partea a III-a, Analiza situației existente în municipiul Suceava, Atuuri și disfuncționalități|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=23 mai 2025}}</ref> La începutul anilor 2020, municipiul Suceava a fost puternic afectat de [[pandemia de COVID-19]] (Suceava fiind supranumită în media „[[Lombardia]] României”, dată fiind magnitudinea inițială a focarului de infecție cu [[Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2|SARS-CoV-2]], ulterior municipiul înregistrând cea mai mică rată de infectare din țară pe timpul [[Pandemia de COVID-19 în România|pandemiei de COVID-19 în România]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/suceava-de-la-lombardia-romaniei-la-cea-mai-2084645.html|title=Suceava, de la „Lombardia României“, la cea mai mică rată de infectare cu SARS-CoV-2 din țară|work=Adevărul.ro|date=23 martie 2021|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În anul 2021, acoperișul Palatului Administrativ din Suceava a fost cuprins de flăcări în urmă unui incendiu, urmând a fi reabilitat (lucrările de reabilitare continuând încă pe parcursul anului 2025 de asemenea).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2021-03-06/Incendiu-puternic-la-acoperisul-Palatului-Administrativ-din-Suceava|title=Incendiu puternic la acoperișul Palatului Administrativ din Suceava|author=Sandrinio Neagu|work=[[Monitorul de Suceava]]|date=7 martie 2021|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În prezent, municipiul Suceava este un oraș cu o [[economie de piață]] precum și un centru universitar județean și regional, reprezentat de [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV). De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost restaurată parțial printr-un program [[Programul Operațional Regional|REGIO]] cu ajutorul fondurilor europene în perioada 2011–2015.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/cetatea-de-scaun-a-sucevei-redeschisa-pentru-2343931.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, redeschisă pentru vizitare. A fost construită de Petru I Mușat și fortificată de Ștefan cel Mare|work=[[Adevărul]].ro|author=Valentin Trufasu|date=29 februarie 2024|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Anterior, cetatea a mai trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.descopera.ro/istorie/19718451-cetatea-sucevei-una-dintre-cele-mai-emblematice-atractii-ale-bucovinei|title=Cetatea Sucevei, una dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei|work=Descoperă.ro|author=Ioana Scholler|date=13 iunie 2021}}</ref> În prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește anul cel mai mare festival de artă medievală din România, mai precis Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.svnews.ro/festivalul-medieval-din-cetatea-de-scaun-a-sucevei-s-a-deschis-oficial-cu-salve-de-foc-si-parada-trupelor-participante-sub-ochii-lui-stefan-cel-mare/398466/|title=Festivalul Medieval din Cetatea de Scaun a Sucevei s-a deschis oficial cu salve de foc și parada trupelor participante sub ochii lui Ștefan cel Mare|work=Suceava News|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Tot în privințe culturale, municipiul Suceava organizează anual anumite festivale muzicale, printre care cele mai importante sunt [[Bucovina Rock Castle]] sau [[Suceava Blues Festival]]. <gallery class="center"> Fișier:CasaNationalaSuceava1.jpg|[[Casa Națională din Suceava]], fotografiată la începutul secolului XX (clădirea nu mai există în prezent, fiind demolată în anii 1970 în cadrul procesului de sistematizare comunist al municipiului) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava11.jpg|[[Hanul Domnesc din Suceava]] în perioada comunistă Fișier:Cetatea_de_scaun_a_Sucevei_09.jpg|Centrul municipiului Suceava văzut din Cetatea de Scaun a Sucevei în anul 2014 Fișier:The Administrative Palace in Suceava, Bukovina, northeastern Romania in 2020.jpg|Palatul Administrativ din Suceava, sediul Prefecturii și Consiliului Județean Suceava (2020) Fișier:The Administrative Palace of Suceava in April 2021.jpg|Palatul Administrativ din Suceava în luna aprilie a anului 2021, după incendiul din acel an care a cuprins acoperișul instituției Fișier:Palatul Administrativ ianuarie 2023.jpg|Palatul Administrativ din Suceava cu schele de construcție pentru lucrări de reabilitare în partea superioară a clădirii (2023) Fișier:Suczawa.jpg|Restaurant cu inscripție parțială în limba germană din Suceava (Suczawa Republicii 10 Jahrgang 1907) Fișier:Downtown Suceava.jpg|Clădiri istorice și blocuri turn din Suceava (2023) Fișier:Casa Prieteniei.jpg|Casa Prieteniei (2023) Fișier:PNL local headquarters in downtown Suceava.jpg|Casă istorică de pe Aleea Trandafirilor, actualmente sediul [[Partidul Național Liberal|Partidului Național Liberal]] (PNL) din județul Suceava (2020) </gallery> == Galerie == Această secțiune de tip galerie include anumite clădiri sau monumente care sunt simboluri istorice ale Sucevei. <gallery class="center"> Fișier:Gara Burdujeni sidewall.jpg|Fațada Gării Burdujeni Fișier:Ștefan cel Mare National College.jpg|Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Fișier:Bukovina History Museum frontal view.jpg|Muzeul Bucovina Fișier:The Justice Palace in Suceava.jpg|Palatul de Justiție (Tribunal, fostă închisoare) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava5.jpg|Hanul Domnesc (Muzeu Etnografic), cea mai veche clădire istorică din Suceava<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/istoria-celei-mai-vechi-cladiri-din-suceava-ce-a-1605821.html|title=Istoria celei mai vechi clădiri din Suceava, ce a supravieţuit atât regimului habsburgic cât şi a celui comunist|work=[[Adevărul]]|author=Dănuț Zuzeac|date=16 martie 2015|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> Fișier:Suceava - Stauia lui Stefan Cel Mare.jpg|Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de pe drumul către Cetatea de Scaun Fișier:Biserica Sf. Dumitru din Suceava34.jpg|Biserica Sf. Dumitru Fișier:Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou35.jpg| Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.cimec.ro/monumente/unesco/UNESCOen/indexC36.htm|title=Saint George's Church of Suceava|work=www.cimec.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Fișier:Biserica Sfântul Nicolae din Suceava2.jpg|Biserica Sf. Nicolae Fișier:Mănăstirea Zamca23.jpg|Mănăstirea armenească Zamca (numele acesteia înseamnă „loc fortificat” în [[limba poloneză]]) </gallery> == Vezi și == * [[Lista primarilor Sucevei]] == Note == <references /> == Legături externe == * {{ro icon}} [https://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/35BBBB4116111EDEC2257BEC0023E123/$FILE/Istoria_Sucevei.pdf Suceava - istoric], document în format .pdf pe website-ul Primăriei municipiului Suceava; * {{ro icon}} [https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/ Istoria orașului] pe www.orasulsuceava.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=DG-RHcegDHw Cetatea de Scaun a Sucevei (@Exclusiv în România)], scurt istoric despre Cetatea Suceava prezentat în cadrul emisiunii ''Exclusiv în România'' de pe [[TVR 1]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=PJNFBAk6dpo Povești Medievale în Cetatea Sucevei. Cine sunt cei care dau viață cetății?], videoclip publicat de canalul #cevaltceva pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2011/12/29/cetatea-de-scaun-a-sucevei-locul-unde-istoria-renaste-din-propria-ruina/ Cetatea de Scaun a Sucevei, locul unde istoria renaște din propria ruină], articol de Mugur Geu publicat la data de 29 decembrie 2011 în ziarul [[Crai Nou (ziar)|Crai Nou]]; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2018/02/10/cetatea-de-scaun-a-sucevei-scumpa-amintire-a-trecutului/ Cetatea de Scaun a Sucevei – scumpă amintire a trecutului], articol publicat de Dr. Vasile M. Demciuc la data de 10 februarie 2018 în ziarul Crai Nou; * {{ro icon}} [https://ro.wikisource.org/wiki/Întemeierea_Sucevei Întemeierea Sucevei] din volumul literar [https://ro.wikisource.org/wiki/Legende_istorice_din_Bucovina Legende istorice din Bucovina] de [[Simion Florea Marian]] (pe [[Wikisursă]]); * {{ro icon}} [https://calatoresc.ro/descopera-orasul-suceava/ Descoperă orașul Suceava], articol publicat la data de 2 octombrie 2013 pe website-ul Călătoresc.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/cladirea-administrativa-a-orasului-azi-prefectura-si-consiliul-judetean-suceava-suceava/ Clădirea administrativă a orașului, azi Prefectura și Consiliul Județean Suceava: monumentul timpului], articol publicat la data de 5 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/manastirea-sfantul-ioan-cel-nou-suceava/ Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou: sanctuarul istoric al Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/complexul-medieval-zamca-suceava/ Complexul Medieval Zamca: relicva istorică a Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=RMT8vOlNphI Reconstituire 3D a Cetății Suceava], videoclip pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.agerpres.ro/documentare/2020/05/07/fragment-de-istorie-poarta-a-cedat-bucovina-imperiului-habsburgic-245-de-ani--500664 Fragment de istorie: Poarta a cedat Bucovina Imperiului Habsburgic (245 de ani)], [[AGERPRES]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=W85wfyaVjQk Descoperă Suceava: Istoria Orașului cu un Expert!] pe [[YouTube]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=hm5upa2MHuU&t=35s Prezentarea Cetății Suceava (martie 2021)], proiect studențesc de Victor Rouă în colaborare cu Alex Nechita pe YouTube; * {{ro icon}} [https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/obiective-culturale/cetatea-de-scaun-a-sucevei Cetatea de Scaun a Sucevei] pe website-ul Muzeului Național al Bucovinei; * {{ro icon}} [https://www.digi24.ro/fara-categorie/raport-de-tara-perioadele-care-au-influentat-istoria-sucevei-71715 Raport de țară. Perioadele care au influențat istoria Sucevei], [[Digi 24]]. * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/primele-sate-orase-si-targuri-din-moldova-1791934.html Primele sate, orașe și târguri din Moldova medievală: care erau principalele centre economice ale statului moldovean], articol de Dănuț Zuzeac pe Adevărul.ro (2017); * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/category/istoria-sucevei/ Istoria Sucevei], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/povestea-asezarilor-bucovinene-revazuta-suceava/ Povestea așezărilor bucovinene (revăzută): Suceava], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://leviathan.ro/cronica-moldo-germana-cronica-lui-stefan-cel-mare/ Cronica moldo-germană (Cronica lui Ștefan cel Mare)], pe website-ul Leviathan, Redacția Leviathan, 28 aprilie 2025; * {{de icon}} [https://dragusanul.ro/suczawas-historische-denkwurdigkeiten/ Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten] (i.e. Importanța istorică a Sucevei) de Wilhelm Schmidt, Drăgușanul.ro; * {{de icon}} {{en icon}} [https://books.google.ro/books/about/Suczawa_s_historische_Denkwürdigkeiten.html?id=g7doAAAAcAAJ&redir_esc=y Suczawa's historische Denkwürdigkeiten: von der ersten historischen Kenntnis, bis zur Verbindung der Bukowina mit Oesterreich; ein Stück Städte-Chronik und moldauischer Geschichte] (i.e. Importanța istorică a orașului Suceava: de la primele cunoștințe istorice până la unirea Bucovinei cu Austria; o cronică a orașului și a istoriei Moldovei) de Wilhelm Schmidt pe [[Google Cărți]]. == Lectură suplimentară == {{commonscat|History of Suceava}} * {{ro icon}} ''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' de cronicarul [[Grigore Ureche]], operă literară în care apare etimologia numelui orașului Suceava de asemenea * {{la icon}} ''[[Descriptio Moldaviae]]'', cronică în limba latină de [[Domn|Domnul]] Moldovei [[Dimitrie Cantemir]] în care apare o descriere despre etimologia numelui Sucevei de asemenea, 1716 * {{ro icon}} ''[https://tiparituriromanesti.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/01/cronica-germana-a-lui-stefan-cel-mare.pdf Textul cronicii mold-germane]'', Casa Școalelor, București, 1942 * {{ro icon}} ''[https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2112-contributii-arheologice-la-istoria-orasului-suceava Contribuții arheologice la istoria orașului Suceava]'', Mircea D. Matei, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1963 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Legende_istorice_din_Bucovina.html?id=UkAZAAAAMAAJ&redir_esc=y Legende istorice din Bucovina]'' de Simion Florea Marian, Editura Junimea, 1981 * {{ro icon}} ''[https://muzeulbucovinei.ro/mb/anuare2/1988.pdf Anuarul Muzeului Județean Suceava, Vol. XV, 1988]'' de Muzeul Bucovinei din Suceava, 1988 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Suceava_file_de_istorie_Documente_privit.html?id=6SIKAQAAIAAJ&redir_esc=y Suceava, file de istorie: Documente privitoare la istoria orașului, 1388-1918]'', Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989 * {{ro icon}} ''[https://opac.ugal.ro/cgi-bin/koha/opac-detail.pl?biblionumber=2967 Cetatea de Scaun a Sucevei: monografie]'', Dr. Paraschiva Victoria Batariuc, Editura Bucovina istorică, 2004 * {{ro icon}} ''Muzeul din Suceava. 110 ani în documente și amintiri'' de Monica Dejan, Suceava, 2010 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_M.html?hl=ro&id=VNUKHbeLwpAC&redir_esc=y Orașele din Țările Române în Evul Mediu: (sfârșitul sec. al XIII-lea-începutul sec. al XVI-lea)]'' de [[Laurențiu Rădvan]], 2011, ISBN: 973703693X (pe [[Google Cărți]]) * {{ro icon}} ''Muzeul etnografic „Hanul Domnesc”'' de Maria Crușninschi, Violeta Enea, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2014 * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/At_Europe_s_Borders.html?id=0xNYmFwyCdkC&redir_esc=y At Europe's Borders: Medieval Towns in the Romanian Principalities]'' de [[Laurențiu Rădvan]], Volumul 7 din East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450 / East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450, Editura BRILL, 2010, ISBN: 9004180109 (pe Google Cărți) <br /> {{Municipiul Suceava}} {{DEFAULTSORT:Suceava, Istoria}} [[Categorie: Suceava]] [[Categorie: Județul Suceava]] [[Categorie:Istoria Sucevei| ]] [[Categorie:Istoria Bucovinei]] [[Categorie:Istoria Moldovei]] [[Categorie:Principatul Moldovei]] d1zienoeimgvknbhmie2xduvpvjhulf 17024232 17024228 2025-06-10T18:05:28Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Lectură suplimentară */ Link-ul apărea deja mai sus (erratum, nu l-am mai observat) 17024232 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Provinz Suceava Romania CIA2006.png|thumb|right|Localizarea geografică a municipiului Suceava în județul Suceava, nord-estul României]] {{Istoria apartenenței statale|q=46400|align=right}} Acest articol cuprinde, pe scurt, din [[Paleolitic]] până în [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], istoria [[Suceava|Sucevei]], oraș reședință de județ pentru [[Județul Suceava|județul cu același nume]] din nordul [[Regiuni istorice românești|regiunii istorice românești]] [[Moldova]] și, respectiv, [[Bucovina de Sud|sud-estul]] [[Bucovina|Bucovinei]]. Astfel, articolul prezintă istoricul și dezvoltarea așezărilor umane de pe teritoriul municipiului Suceava de-a lungul timpului precum și primele atestări documentare ale acestuia datând din perioada medievală (mai precis din [[Evul Mediu târziu]]). Suceava este unul dintre cele mai importante și vechi orașe istorice romanești, fiind una dintre fostele capitale ale Principatului Moldovei (două aflându-se pe teritoriul județului Suceava, mai exact [[Baia, Suceava|Baia]] și [[Siret]], iar două în afara acestuia, mai precis [[Hârlău]] și [[Iași]] în [[județul Iași]]) timp de două secole (până în anul 1566),<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/prezentare-000016C2|title=Prezentare - Suceava|work=Website-ul Primăriei Municipiului Suceava|accessdate=25 mai 2025}}</ref> cu o cetate impunătoare care nu a fost cucerită niciodată în urma asediilor armatelor invadatoare străine (i.e. cele otomane respectiv poloneze).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/cetatea-de-scaun-a-sucevei-fortificatia-care-nu-a-577531.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, fortificația care nu a fost cucerită vreodată|work=[[Historia]].ro|author=Redacția Historia.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/cetatea-de-scaun-a-sucevei-suceava/|title=Cetatea de Scaun a Sucevei: bastionul istoric al Moldovei|work=Deștepți.ro|date=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Totodată, în Evul Mediu, Suceava a fost un târg important și prosper, cu anumite meșteșuguri practicate, printre care cel mai notabil fiind cel al cojocăriei (i.e. negustoria cu blănuri).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/orasul-suceava-suceava/|title=Orașul Suceava – poarta istorică a Moldovei|work=Deștepți.ro|data=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> La fondarea orașului medieval Suceava au contribuit [[germani]] de asemenea (ca în cazul fondării primei capitale a Moldovei, mai exact Baia), mai precis [[sași]] transilvăneni (o comunitate mică numeric dar influentă și importantă din punct de vedere economic de meșteri și negustori germani a trăit în Bucovina de astăzi în decursul secolelor XIV–XVII).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. [[Michael Kroner]]|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.hdbg.de/integration/de/b/gross/h-bukowinatext.htm|title=Deutsche aus der Bukowina|work=Haus der Bayerischen Geschichte|accessdate=24 mai 2025}}</ref> Conform istoricului [[Simion Florea Marian]] în opera sa literară „''Legende istorice din Bucovina''”, legenda întemeierii Sucevei are la bază un grup de păstori care s-au adăpostit de secetă în apropierea [[Râul Suceava|râului Suceava]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/legenda-intemeierii-sucevei-cum-a-facut-seceta-ca-1779171.html|title=Legenda întemeierii Sucevei: cum a făcut seceta ca ciobanii să se aciueze în preajma râului Suceava dând naștere localității cu același nume|author=Dănuț Zuzeac|work=Adevărul.ro|date=17 aprilie 2017|accessdate=23 mai 2025}}</ref> == Perioada străveche: Preistorie și Antichitate == Condițiile favorabile de habitat din [[Bazin hidrografic|bazinul hidrografic]] mijlociu al Sucevei au determinat popularea timpurie a zonei adiacente râului cu același nume. În anul 1976 s-au descoperit în apropierea Sucevei unelte de [[silex]] care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta [[Râul Suceava|râului Suceava]] în perioada [[Paleolitic]]ului mijlociu și superior (circa 100.000–10.000 î.e.n.). Prima mare cultură [[Neolitic|neolitică]] de tipul [[Cultura Starčevo-Criș|Starčevo-Criș]] (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Târgului sau Cacaina (Cetății).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/scurt+istoric+al+sucevei-00012232|title=Scurt istoric al Sucevei|author=Primăria orașului Suceava|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=17 septembrie 2024}}</ref> Urmele [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni]] găsite la cetatea de scaun, [[Parcul Șipote-Cetate din Suceava|Șipote]], [[Curtea Domnească din Suceava|Curtea Domnească]], dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o [[Densitatea populației|densitate demografică]] considerabilă. [[Epoca Bronzului]] (2.000–1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentată printr-o serie de descoperiri la Curtea Domnească sau la Siliștea Șcheii (obiecte de [[bronz]], de piatră și os). Continuitatea locuirii pe teritoriul de astăzi al municipiului Suceava este dovedită și de alte descoperiri din [[Epoca Fierului]] ([[ceramică]]) precum și ulterior din perioada unei așezări a [[Daci liberi|dacilor liberi]] cu influențe [[Imperiul Roman|romane]] (datând din sec. II-III e.n.; locuințe, vetre și cuptoare de ars vase). <gallery class="center"> Fișier:Neoliticul superior in Romania.jpg|Răspândirea [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni-Tripolia]] pe teritoriului [[România|României]] contemporane, marcată în mod cadrilat inclusiv în zona municipiului Suceava de astăzi și a unei părți semnificative a județului Suceava de asemenea. </gallery> == Perioada medievală == === Primele atestări documentare din Evul Mediu === {{Vezi și|Cetatea de Scaun a Sucevei|Cetatea Șcheia|Curtea Domnească din Suceava}} [[Fișier:Johann Honterus Septemcastrensis de Corona.jpg|thumb|250px|right|Hartă din secolul al XVI-lea de umanistul și cartograful [[Sași|sas]] [[Johannes Honterus]] înfățișând [[Statele medievale românești|țările medievale române]], orașul Suceava fiind marcat de asemenea pe aceasta cu o denumire veche sub un castel în nordul [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]].]] Perioada de trecere la [[feudalism]] este ilustrată de cele circa 45 de așezări aparținând [[Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov|culturii Sântana de Mureș]], sau de obiecte descoperite într-o necropolă de la comuna [[Comuna Moara, Suceava|Moara]]. Începuturile feudalismului (sec. VIII-IX) sunt demonstrate de așezările din zonă care sunt stabile de tipul [[Obște sătească|obștii rurale teritoriale]]. [[Cultura Dridu]] (sec. X-XI) este atestată și pe teritoriul Sucevei, prin descoperirile de la punctul „Drumul Național”. Majoritatea istoricilor consideră că orașul a existat înainte de întemeierea statului medieval Moldova. Într-o consemnare slavă, numită ''Voskrenskaia Letopis'' din secolul al XII-lea, sunt amintite localitățile „Socăva și Serét” (Suceava și [[Siret]]) locuri importante pe drumul comercial european de la [[Cracovia]] prin [[Galiția]], [[Liov]], [[Cernăuți]], Siret, Suceava, spre sud la [[Dunărea|Dunăre]]. Cronicarul [[Nicolae Costin (cronicar)|Nicolae Costin]], fiul cronicarului [[Miron Costin]], vorbind despre descălecarea lui [[Dragoș I|Dragoș Vodă]] (1288 - n.a.), scrie: „Și așa sau aședat venind și alți Moroșeni pre unde le-au plăcut locul, pe sub munte: Români, [[Sași]] și [[Maghiari|unguri]], Sucéva târgul l'au descălicat nisce cojocari; Soci se chiamă unguresce cojocar; iar Sucéva = Cojocărie”. Astfel, orașul a avut locuitori [[germani]] și maghiari în Evul Mediu, dar și [[armeni]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.discoverbucovina.info/suceava-istoricul-localitatii-1388-prezent/|title=Suceava – istoricul localității (1388 – prezent)|author=Nadia Platon|work=Discover Bucovina.ro|date=14 mai 2015|accessdate=20 mai 2025}}</ref> Acești coloniști au contribuit semnificativ la tranziția Sucevei dintr-un sat la statutul de centru urban.<ref>{{cite web|url=https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/|title=Istoria orașului|work=orasulsuceava.ro|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> Unele izvoare străine (e.g., Cronica lui [[Ottokar I de Stiria|Ottokar de Stiria]] și Historia lui [[Jan Długosz]]) au lăsat să se întrevadă existența uneia sau mai multor formațiuni politice de tip feudal la răsărit de [[Munții Carpați|Carpați]]. Este menționat, de pildă, cu ajutorul pe care oastea unei asemenea formațiuni l-a dat în 1325 (se presupune că această formațiune este Suceava), [[Lista conducătorilor polonezi|regelui Poloniei]] în lupta pe care acesta a dus-o împotriva [[Margraf|margrafului]] de [[Margrafiatul Brandenburg|Brandenburg]].<ref>Mircea D. Matei</ref> Că orașul Suceava exista înainte de „descălicarea lui Dragoș”, stă dovadă o geografie rusească anterioară anului 1347 în care se arată ca existând orașele [[Baia, Suceava|Baia]] și Suceava.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria Românilor'' și ''Dicțional geografic al Județului Suceava'' de Serafim Ionescu, 1894</ref> [[Fișier:1470 - Planul cetatii Suceava Rosetti arta 211.png|thumb|right|Planul Cetății de Scaun a Sucevei după arhitectul austriac [[Karl Romstorfer|Karl Adolf Romstorfer]]]] {{multiple image | align = right | total_width = 450 | image1 = Suczawa twierdza.jpg | alt1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | caption1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | image2 = Cetatea Şcheia.jpg | alt2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. | caption2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. }} Tot de asemenea spune și Stricovski, că cronicile litvane și rutene ar mărturisi că pe „principile litvan Iuga Koriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitându-l la domnia Moldovii, îl coronară la Suceava”.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria românilor'', vol. I, p. 137</ref> „În 1348 Bogdan I deslepsi Moldova de Coróna Unguréscă și-și aședă capitala în Sucéva. Iuga Koriatonovici fu încoronat aici în 1374. El înființă Mitropolia Sucevei, pentru țara Moldovei cu Binecuvântarea Mitropolitului Romàno-Bulgar din Ohria fiind cel dintâi mitropolit [[Teoctist I (mitropolit al Moldovei)|Teoctist I]]”.<ref>''Letopisețele Țării'', vol. I, p. 84</ref> Perioada secolelor XI-XIV, în prima parte a acesteia, a fost dominată, din punct de vedere politic, de impactul ultimului val de migratori - unguri, [[pecenegi]], [[cumani]] sau [[tătari]], a căror suprapunere peste societatea românească, în cazul zonei Sucevei, a fost doar nominală. Prima mențiune a existenței orașului Suceava apare în lista așezărilor franciscane în orașe din anul 1345 între orașele din Moldova fiind și Scotorix (Suceava).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://usv.ro/en/about-us/history-of-the-place/about-suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=7 septembrie 2024}}</ref> Prima menționare sigură a Sucevei, în strictă ordine cronologică și cea mai veche mențiune datată a numelui său, e cea din 10 februarie 1388 din actul dat de [[Petru I]] Mușatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei. Tot în 1388 este menționat și orașul Suceava, nu ca loc de emitere a unui document, ci efectiv ca așezare urbană, este vorba de un act emis de catolicosul armenilor, Teodoros al II-lea, la 18 august, în care [[armeni]]i din mai multe orașe, între care și cei din Suceava (Ciciov) sunt supuși juristricției scaunului episcopal de Liov. În lista orașelor intitulată „Așa se cunosc orașele rusești îndepărtate și apropiate” alcătuită între anii 1388 și 1391, este menționat de asemenea și orașul Suceava. Despre oraș mai avem indicații precise și în anul 1390, atunci când trimișii lui [[Mircea cel Bătrân]] și ai regelui Poloniei s-au întâlnit la Suceava unde au semnat convenția în orașul de reședință: „in partibus Moldavie oppidi Soczow”. În timpul [[Evul Mediu târziu|Evului Mediu târziu]], în orașul Suceava funcționa [[Drepturile Magdeburg|legea de origine germană de tip Magdeburg]] (cunoscută ca ''Drepturile Magdeburg'' de asemenea; {{lang-de|Das Magdeburger Recht}}).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities, Romania|work=Magdeburg Law - A building block of Modern Europe|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai mult, orașele fortificate medievale săsești [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}) sau [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}) au avut relații comerciale importante cu Principatul Moldovei în Evul Mediu, mai ales prin drumul principal de comerț reprezentat de artera Sibiu-Brașov-Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_2/21_tiplic.pdf|title=Relațiile economice ale breslei armurierilor sibieni cu Moldova și Țara Românească|work=diam.uab.ro|author=M. Țiplic|page=174|accessdate=9 iunie 2025}}</ref> Mutarea centrului politic de la Siret la Suceava a fost însoțită de extinderea localității și de creșterea numărului locuitorilor săi. Printre măsurile luate de Petru I Mușat în noua reședință domnească a fost și aceea de adaptare a unei noi gândiri în organizarea spațiului urban. Astfel, Petru I Mușat renunță la vechea fortificație a așezării premușatine, ia măsuri de umplere a șanțului de apărare din jurul vechiului necleu dens construit în preajma bisericii Mirăuților și de ridicare, pentru nevoile sale proprii și ale domniei a unei construcții mari din lemn (19-6 m) la circa 250m vest de biserica amintită, de fapt primul nucleu al Curții Domnești din Suceava. Clădește cea mai veche cetate din piatră din Suceava, [[Cetatea Șcheia]], pe coasta dealului Zamca, în locul numit Șeptilici, de unde se puteau supraveghea drumurile dinspre nord și vest. Săpăturile arheologice au scos în evidență forma de romb a cetății, cu latura de 36 m în interior, cu ziduri de 3 m grosime, cu un turn și trei contraforturi puternice și cu șanț de apărare. Cetatea s-a distrus, probabil în urma unor alunecări de teren, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Imediat după construirea cetății Șcheia sau chiar în paralel cu aceasta, Petru I Mușat a ridicat Cetatea de Scaun. Construită la limita de răsărit a orașului, pe pintenul terminal și abrupt al unui înalt și întins platou, Cetatea de Scaun putea supravegheam direct o mare suprafață din valea Sucevei și, prin posturi de supraveghere, controla un teritoriu practic foarte mare pe toate direcțiile. având un plan rectangular (36x40 m), cu turnuri pătrate de apărare la fiecare colț, Cetatea de Scaun avea șanțuri de apărare spre platou, în care erau înfipte țepușe și arici de metal. == Epoca modernă == [[Fișier:Franz Xavier Knapp - Gränz-Stadt Suczarva.jpg|thumb|right|Pictură a orașului Suceava de Franz Xavier Knapp (1867)]] În [[Epoca modernă]], orașul Suceava a trecut sub administrația [[Monarhia Habsburgică|Imperiului Habsburgic]] împreună cu o parte mare din nordul Principatului Moldovei, ulterior denumită Bucovina (''Bukowina'' sau ''Buchenland'' în limba germană sau ''Ținutul/țara fagilor'' în traducere) în urma [[Tratatul de la Kuciuk-Kainargi|Tratatului Kuciuk-Kainargi]] (1774), fiind cedată de [[Imperiul Otoman|otomani]] austriecilor după [[Războiul Ruso-Turc (1768–1774)|războiului ruso-turc din 1768–1774]]. În perioada următoare în care Suceava a fost sub administrație habsburgică, orașul a fost ridicat la rangul de oraș comercial liber, fapt care i-a atribuit o autonomie comercială sporită precum și o serie de privilegii economice.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://usv.ro/despre-noi/istoria-locului/suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai târziu, Suceava a trecut sub administrația [[Imperiul Austriac|Imperiului Austriac]] respectiv [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], ceea ce a făcut ca mica urbe să se dezvolte și modernizeze mai mult, păstrându-și statutul de târg comercial cu o amplasare geografică strategică foarte bună la răscrucea dintre [[Europa de Est]] și cea [[Europa Centrală|Centrală]] (în special la sud-est cu [[Vechiul Regat]]). Dând la o parte clădiri din perioada medievală, austriecii au construit noi structuri arhitecturale administrative similare celor din Imperiul Habsburgic adaptate noilor vremuri (e.g., [[Palatul Administrativ din Suceava|Palatul Administrativ]]). Satul [[Ițcani]] pe atunci a fost modernizat și transformat radical de autoritățile austriece care au colonizat localitatea cu mulți [[germani]]. În Ițcani a fost construită o gară, un pichet (la granița de pe vremuri cu Vechiul Regat), o biserică romano-catolică, o biserică evanghelică, precum și o școală generală. Astfel, Ițcani a devenit o comună cu două sate constitutive, mai precis Ițcanii Noi ({{lang-de|Neu-Itzkany}}) precum și Ițcani Gară ({{lang-de|Itzkany Bahnhof}}), ambele aparținând de [[Bezirk Suczawa]]. <gallery class="center"> Fișier:1 Сучава.jpg|Orașul Suceava văzut la 1870, în timpul perioadei austro-ungare, pictură de [[Franz Xavier Knapp]]. Fișier:Franz Des Loges.jpg|[[Franz Des Loges|Franz Caveler de Loges]], primarul modernizator de origine elvețiană al orașului Suceava între anii 1891–1914 Fișier:Palatul Administrativ din Suceava19.jpg|Palatul Administrativ din Suceava ({{lang-de|Verwaltungspalast}}), clădire construită în [[Neoclasicism|stil neclasic]] Fișier:Suceava railway station (39856700481).jpg|[[Gara Suceava|Gara Burdujeni din Suceava]] ({{lang-de|Bahnhof Burdujeni}}), concepută după modelul celei din [[Fribourg]], [[Elveția]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://hailadorna.ro/gara-din-suceava/|title=Clădire monument istoric: Gara din Suceava|work=Hailadorna.ro|author=Ioana Dobresenciuc|date=4 noiembrie 2016|accessdate=23 mai 2025}}</ref> Fișier:Itzkany Deutsches Haus.jpg|Casa germană din Ițcanii Noi ({{lang-de|Deutsches Haus}}) Fișier:Neuerrichtete Wasserleitungswerke.jpg|Uzina de apă din Ițcani ({{lang-de|Neurrichtete Wasserleitungswerke}}) Fișier:Gara Suceava Nord.jpg|Gara din Ițcani ({{lang-de|Bahnhof Itzkany}}) sau [[Gara Suceava Nord]], construită în [[Arhitectura neogotică|stil neogotic]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Coltul-condeierului/2014-07-12/O-gara|title=O gară|author=Mircea Radu Iacoban|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> </gallery> == Epoca contemporană == [[Fișier:Platforma industriala Valea Sucevei.jpg|thumb|200px|Platforma industrială Valea Sucevei din Burdujeni în comunism, vedere de sus.]] După [[Primul Război Mondial]], la fel ca întreaga regiune istorică Bucovina, Suceava a devenit parte a [[Regatul României|Regatului României]] în forma acestuia teritorială de apogeu (cunoscută ca [[România Mare]] în [[Perioada interbelică]] de asemenea), din 1918 făcând astfel parte neîntrerupt din România contemporană, sub diferitele forme statele ale acesteia, de la cea [[România comunistă|comunistă]], incluzând atât [[Republica Populară Română]] (RPR) cât și [[Republica Socialistă România]] (RSR), până la [[România după 1989|republica postdecembristă]]. După unirea Bucovinei cu România, Suceava a rămas un oraș multicultural din punct de vedere etnic și religios/confesional, unde toate etniile conlocuitoare trăiau în armonie și toleranță reciprocă.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2017-08-10/Cum-a-luat-nastere-orasul-modern-Suceava-ridicat-in-timp-record-pentru-o-populatie-care-crescuse-de-cinci-ori-intr-un-sfert-de-secol|title=Cum a luat naștere orașul modern Suceava, ridicat în timp record, pentru o populație care crescuse de cinci ori într-un sfert de secol|work=[[Monitorul de Suceava]]|author=Radu Lupașcu|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> În timpul și după cel de-[[Al Doilea Război Mondial]], comunitatea germanilor din oraș a început să scadă gradual, în cvasi-mare parte dată fiind strămutarea forțată a majorității [[Germani bucovineni|germanilor bucovineni]] în 1940 în teritoriile ocupate de [[Germania Nazistă]] în [[Polonia]] (mai precis în [[Guvernământul General]]) precum și de emigrările ulterioare din timpul comunismului a comunității de germani încă rămași în oraș către [[Germania de Vest]] (RFG/BDR), inclusiv cei din cartierul [[Ițcani]] ({{lang-de|Itzkany}}). După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, precum alți [[Germanii din România|germani din România]], unii germani bucovineni au fost deportați la muncă forțată în fosta [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniune Sovietică]] (URSS), ca „reparație de război”, deportarea acestor etnici germani fiind consemnată ulterior în volumul ''Deportation von Bukowinadeutschen in die Sowjetunion'' de Ortfried Kotzian, Ioana Scridon şi Luzian Geier, volum editat de asemenea de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) - Forumul Regional Bucovina-Suceava, lansarea acestuia având loc la [[Muzeul de Științele Naturii din Suceava]] în anul 2016.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Cultural-local/2016-02-18/Lansarea-volumului-Deportarea-germanilor-bucovineni-in-Uniunea-Sovietica|title=Lansarea volumului „Deportarea germanilor bucovineni în Uniunea Sovietică”|author=Tiberiu Cosovan|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=24 mai 2025}}</ref> După instaurarea violentă și ilicită a regimului comunist în România, Suceava a experimentat un proces de [[industrializare]], fapt care i-a crescut populația semnificativ de asemenea, economia orașului trecând de la cea de târg la cea de oraș industrial în economia centralizată comunistă a statului român. În anii 1960, Suceava a trecut de asemenea printr-un proces de sistematizare<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Local/2008-03-15/Suceava-orasul-cu-amprenta-sovietica|title=Suceava, orașul cu amprentă sovietică|author=Adina Tudose|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> în cadrul căruia mai multe clădiri istorice au fost demolate (e.g. cele de pe fosta Franz Josef-Straße/Strada Franz Josef ulterior Strada Regele Ferdinand din centrul orașului). Începând cu anul 1951, au avut loc mai multe campanii arheologice în cadrul Cetății de Scaun a Sucevei (anul 1951 fiind anul în care s-a desfășurat primul șantier arheologic cu privire la studierea Evului Mediu în România, șantier condus de profesorul Ion Nistor).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.biblioteca-digitala.ro/?pub=2114-civilizatie-urbana-medievala-romaneasca-contributii-suceava-pana-la-sfarsitul-secolului-al-xvi-lea|title=Civilizație urbană medievală românească - contribuții (Suceava până la sfârșitul secolului al XVI-lea)|author=Mircea Dumitru Matei|work=Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale|date=1989|accessdate=5 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/capitala-lui-stefan-cel-mare-cetatea-de-scaun-a-583347.html|title=Capitala lui Ștefan cel Mare - Cetatea de Scaun a Sucevei|work=[[Historia]].ro|author=Monica Dejan|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1975, în cadrul filmărilor pentru filmul [[Ștefan cel Mare - Vaslui 1475]] în regia lui [[Mircea Drăgan (regizor)|Mircea Drăgan]], în zidurile cetății s-a tras cu tunul.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/tunelul-blestemat-de-sub-cetatea-sucevei-cum-a-1595508.html|title=Tunelul blestemat de sub Cetatea Sucevei. Cum a iscat Elena Ceaușescu o legendă urbană când a permis să se tragă cu tunul în fortificația lui Ștefan cel Mare|author=Dănuț Zuzeac|work=[[Adevărul]].ro|date=26 ianuarie 2015|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1977, lucrările de restaurare din perioadă comunistă asupra Cetății de Scaun a Sucevei au fost sistate.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-01/Cum-a-fost-salvata-Cetatea-de-Scaun-a-Sucevei-de-cutremurul-din-1977|title=Cum a fost salvată Cetatea de Scaun a Sucevei de cutremurul din 1977|author=Florin Paiu|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=22 mai 2025}}</ref> După [[Revoluția Română din 1989]], municipiul Suceava a intrat într-un declin economic (mai ales anumite fabrici) respectiv demografic pentru o anumită perioadă de timp.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/BE5C166EE0BFCFCEC2257BEC00240D2A/$FILE/Analiza%20situatiei%20existente.pdf|title=Partea a III-a, Analiza situației existente în municipiul Suceava, Atuuri și disfuncționalități|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=23 mai 2025}}</ref> La începutul anilor 2020, municipiul Suceava a fost puternic afectat de [[pandemia de COVID-19]] (Suceava fiind supranumită în media „[[Lombardia]] României”, dată fiind magnitudinea inițială a focarului de infecție cu [[Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2|SARS-CoV-2]], ulterior municipiul înregistrând cea mai mică rată de infectare din țară pe timpul [[Pandemia de COVID-19 în România|pandemiei de COVID-19 în România]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/suceava-de-la-lombardia-romaniei-la-cea-mai-2084645.html|title=Suceava, de la „Lombardia României“, la cea mai mică rată de infectare cu SARS-CoV-2 din țară|work=Adevărul.ro|date=23 martie 2021|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În anul 2021, acoperișul Palatului Administrativ din Suceava a fost cuprins de flăcări în urmă unui incendiu, urmând a fi reabilitat (lucrările de reabilitare continuând încă pe parcursul anului 2025 de asemenea).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2021-03-06/Incendiu-puternic-la-acoperisul-Palatului-Administrativ-din-Suceava|title=Incendiu puternic la acoperișul Palatului Administrativ din Suceava|author=Sandrinio Neagu|work=[[Monitorul de Suceava]]|date=7 martie 2021|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În prezent, municipiul Suceava este un oraș cu o [[economie de piață]] precum și un centru universitar județean și regional, reprezentat de [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV). De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost restaurată parțial printr-un program [[Programul Operațional Regional|REGIO]] cu ajutorul fondurilor europene în perioada 2011–2015.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/cetatea-de-scaun-a-sucevei-redeschisa-pentru-2343931.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, redeschisă pentru vizitare. A fost construită de Petru I Mușat și fortificată de Ștefan cel Mare|work=[[Adevărul]].ro|author=Valentin Trufasu|date=29 februarie 2024|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Anterior, cetatea a mai trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.descopera.ro/istorie/19718451-cetatea-sucevei-una-dintre-cele-mai-emblematice-atractii-ale-bucovinei|title=Cetatea Sucevei, una dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei|work=Descoperă.ro|author=Ioana Scholler|date=13 iunie 2021}}</ref> În prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește anul cel mai mare festival de artă medievală din România, mai precis Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.svnews.ro/festivalul-medieval-din-cetatea-de-scaun-a-sucevei-s-a-deschis-oficial-cu-salve-de-foc-si-parada-trupelor-participante-sub-ochii-lui-stefan-cel-mare/398466/|title=Festivalul Medieval din Cetatea de Scaun a Sucevei s-a deschis oficial cu salve de foc și parada trupelor participante sub ochii lui Ștefan cel Mare|work=Suceava News|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Tot în privințe culturale, municipiul Suceava organizează anual anumite festivale muzicale, printre care cele mai importante sunt [[Bucovina Rock Castle]] sau [[Suceava Blues Festival]]. <gallery class="center"> Fișier:CasaNationalaSuceava1.jpg|[[Casa Națională din Suceava]], fotografiată la începutul secolului XX (clădirea nu mai există în prezent, fiind demolată în anii 1970 în cadrul procesului de sistematizare comunist al municipiului) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava11.jpg|[[Hanul Domnesc din Suceava]] în perioada comunistă Fișier:Cetatea_de_scaun_a_Sucevei_09.jpg|Centrul municipiului Suceava văzut din Cetatea de Scaun a Sucevei în anul 2014 Fișier:The Administrative Palace in Suceava, Bukovina, northeastern Romania in 2020.jpg|Palatul Administrativ din Suceava, sediul Prefecturii și Consiliului Județean Suceava (2020) Fișier:The Administrative Palace of Suceava in April 2021.jpg|Palatul Administrativ din Suceava în luna aprilie a anului 2021, după incendiul din acel an care a cuprins acoperișul instituției Fișier:Palatul Administrativ ianuarie 2023.jpg|Palatul Administrativ din Suceava cu schele de construcție pentru lucrări de reabilitare în partea superioară a clădirii (2023) Fișier:Suczawa.jpg|Restaurant cu inscripție parțială în limba germană din Suceava (Suczawa Republicii 10 Jahrgang 1907) Fișier:Downtown Suceava.jpg|Clădiri istorice și blocuri turn din Suceava (2023) Fișier:Casa Prieteniei.jpg|Casa Prieteniei (2023) Fișier:PNL local headquarters in downtown Suceava.jpg|Casă istorică de pe Aleea Trandafirilor, actualmente sediul [[Partidul Național Liberal|Partidului Național Liberal]] (PNL) din județul Suceava (2020) </gallery> == Galerie == Această secțiune de tip galerie include anumite clădiri sau monumente care sunt simboluri istorice ale Sucevei. <gallery class="center"> Fișier:Gara Burdujeni sidewall.jpg|Fațada Gării Burdujeni Fișier:Ștefan cel Mare National College.jpg|Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Fișier:Bukovina History Museum frontal view.jpg|Muzeul Bucovina Fișier:The Justice Palace in Suceava.jpg|Palatul de Justiție (Tribunal, fostă închisoare) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava5.jpg|Hanul Domnesc (Muzeu Etnografic), cea mai veche clădire istorică din Suceava<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/istoria-celei-mai-vechi-cladiri-din-suceava-ce-a-1605821.html|title=Istoria celei mai vechi clădiri din Suceava, ce a supravieţuit atât regimului habsburgic cât şi a celui comunist|work=[[Adevărul]]|author=Dănuț Zuzeac|date=16 martie 2015|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> Fișier:Suceava - Stauia lui Stefan Cel Mare.jpg|Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de pe drumul către Cetatea de Scaun Fișier:Biserica Sf. Dumitru din Suceava34.jpg|Biserica Sf. Dumitru Fișier:Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou35.jpg| Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.cimec.ro/monumente/unesco/UNESCOen/indexC36.htm|title=Saint George's Church of Suceava|work=www.cimec.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Fișier:Biserica Sfântul Nicolae din Suceava2.jpg|Biserica Sf. Nicolae Fișier:Mănăstirea Zamca23.jpg|Mănăstirea armenească Zamca (numele acesteia înseamnă „loc fortificat” în [[limba poloneză]]) </gallery> == Vezi și == * [[Lista primarilor Sucevei]] == Note == <references /> == Legături externe == * {{ro icon}} [https://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/35BBBB4116111EDEC2257BEC0023E123/$FILE/Istoria_Sucevei.pdf Suceava - istoric], document în format .pdf pe website-ul Primăriei municipiului Suceava; * {{ro icon}} [https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/ Istoria orașului] pe www.orasulsuceava.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=DG-RHcegDHw Cetatea de Scaun a Sucevei (@Exclusiv în România)], scurt istoric despre Cetatea Suceava prezentat în cadrul emisiunii ''Exclusiv în România'' de pe [[TVR 1]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=PJNFBAk6dpo Povești Medievale în Cetatea Sucevei. Cine sunt cei care dau viață cetății?], videoclip publicat de canalul #cevaltceva pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2011/12/29/cetatea-de-scaun-a-sucevei-locul-unde-istoria-renaste-din-propria-ruina/ Cetatea de Scaun a Sucevei, locul unde istoria renaște din propria ruină], articol de Mugur Geu publicat la data de 29 decembrie 2011 în ziarul [[Crai Nou (ziar)|Crai Nou]]; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2018/02/10/cetatea-de-scaun-a-sucevei-scumpa-amintire-a-trecutului/ Cetatea de Scaun a Sucevei – scumpă amintire a trecutului], articol publicat de Dr. Vasile M. Demciuc la data de 10 februarie 2018 în ziarul Crai Nou; * {{ro icon}} [https://ro.wikisource.org/wiki/Întemeierea_Sucevei Întemeierea Sucevei] din volumul literar [https://ro.wikisource.org/wiki/Legende_istorice_din_Bucovina Legende istorice din Bucovina] de [[Simion Florea Marian]] (pe [[Wikisursă]]); * {{ro icon}} [https://calatoresc.ro/descopera-orasul-suceava/ Descoperă orașul Suceava], articol publicat la data de 2 octombrie 2013 pe website-ul Călătoresc.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/cladirea-administrativa-a-orasului-azi-prefectura-si-consiliul-judetean-suceava-suceava/ Clădirea administrativă a orașului, azi Prefectura și Consiliul Județean Suceava: monumentul timpului], articol publicat la data de 5 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/manastirea-sfantul-ioan-cel-nou-suceava/ Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou: sanctuarul istoric al Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/complexul-medieval-zamca-suceava/ Complexul Medieval Zamca: relicva istorică a Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=RMT8vOlNphI Reconstituire 3D a Cetății Suceava], videoclip pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.agerpres.ro/documentare/2020/05/07/fragment-de-istorie-poarta-a-cedat-bucovina-imperiului-habsburgic-245-de-ani--500664 Fragment de istorie: Poarta a cedat Bucovina Imperiului Habsburgic (245 de ani)], [[AGERPRES]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=W85wfyaVjQk Descoperă Suceava: Istoria Orașului cu un Expert!] pe [[YouTube]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=hm5upa2MHuU&t=35s Prezentarea Cetății Suceava (martie 2021)], proiect studențesc de Victor Rouă în colaborare cu Alex Nechita pe YouTube; * {{ro icon}} [https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/obiective-culturale/cetatea-de-scaun-a-sucevei Cetatea de Scaun a Sucevei] pe website-ul Muzeului Național al Bucovinei; * {{ro icon}} [https://www.digi24.ro/fara-categorie/raport-de-tara-perioadele-care-au-influentat-istoria-sucevei-71715 Raport de țară. Perioadele care au influențat istoria Sucevei], [[Digi 24]]. * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/primele-sate-orase-si-targuri-din-moldova-1791934.html Primele sate, orașe și târguri din Moldova medievală: care erau principalele centre economice ale statului moldovean], articol de Dănuț Zuzeac pe Adevărul.ro (2017); * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/category/istoria-sucevei/ Istoria Sucevei], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/povestea-asezarilor-bucovinene-revazuta-suceava/ Povestea așezărilor bucovinene (revăzută): Suceava], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://leviathan.ro/cronica-moldo-germana-cronica-lui-stefan-cel-mare/ Cronica moldo-germană (Cronica lui Ștefan cel Mare)], pe website-ul Leviathan, Redacția Leviathan, 28 aprilie 2025; * {{de icon}} [https://dragusanul.ro/suczawas-historische-denkwurdigkeiten/ Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten] (i.e. Importanța istorică a Sucevei) de Wilhelm Schmidt, Drăgușanul.ro; * {{de icon}} {{en icon}} [https://books.google.ro/books/about/Suczawa_s_historische_Denkwürdigkeiten.html?id=g7doAAAAcAAJ&redir_esc=y Suczawa's historische Denkwürdigkeiten: von der ersten historischen Kenntnis, bis zur Verbindung der Bukowina mit Oesterreich; ein Stück Städte-Chronik und moldauischer Geschichte] (i.e. Importanța istorică a orașului Suceava: de la primele cunoștințe istorice până la unirea Bucovinei cu Austria; o cronică a orașului și a istoriei Moldovei) de Wilhelm Schmidt pe [[Google Cărți]]. == Lectură suplimentară == {{commonscat|History of Suceava}} * {{ro icon}} ''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' de cronicarul [[Grigore Ureche]], operă literară în care apare etimologia numelui orașului Suceava de asemenea * {{la icon}} ''[[Descriptio Moldaviae]]'', cronică în limba latină de [[Domn|Domnul]] Moldovei [[Dimitrie Cantemir]] în care apare o descriere despre etimologia numelui Sucevei de asemenea, 1716 * {{ro icon}} ''[https://tiparituriromanesti.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/01/cronica-germana-a-lui-stefan-cel-mare.pdf Textul cronicii mold-germane]'', Casa Școalelor, București, 1942 * {{ro icon}} ''[https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2112-contributii-arheologice-la-istoria-orasului-suceava Contribuții arheologice la istoria orașului Suceava]'', Mircea D. Matei, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1963 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Legende_istorice_din_Bucovina.html?id=UkAZAAAAMAAJ&redir_esc=y Legende istorice din Bucovina]'' de Simion Florea Marian, Editura Junimea, 1981 * {{ro icon}} ''[https://muzeulbucovinei.ro/mb/anuare2/1988.pdf Anuarul Muzeului Județean Suceava, Vol. XV, 1988]'' de Muzeul Bucovinei din Suceava, 1988 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Suceava_file_de_istorie_Documente_privit.html?id=6SIKAQAAIAAJ&redir_esc=y Suceava, file de istorie: Documente privitoare la istoria orașului, 1388-1918]'', Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989 * {{ro icon}} ''[https://opac.ugal.ro/cgi-bin/koha/opac-detail.pl?biblionumber=2967 Cetatea de Scaun a Sucevei: monografie]'', Dr. Paraschiva Victoria Batariuc, Editura Bucovina istorică, 2004 * {{ro icon}} ''Muzeul din Suceava. 110 ani în documente și amintiri'' de Monica Dejan, Suceava, 2010 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_M.html?hl=ro&id=VNUKHbeLwpAC&redir_esc=y Orașele din Țările Române în Evul Mediu: (sfârșitul sec. al XIII-lea-începutul sec. al XVI-lea)]'' de [[Laurențiu Rădvan]], 2011, ISBN: 973703693X (pe [[Google Cărți]]) * {{ro icon}} ''Muzeul etnografic „Hanul Domnesc”'' de Maria Crușninschi, Violeta Enea, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2014 * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/At_Europe_s_Borders.html?id=0xNYmFwyCdkC&redir_esc=y At Europe's Borders: Medieval Towns in the Romanian Principalities]'' de Laurențiu Rădvan, Volumul 7 din East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450 / East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450, Editura BRILL, 2010, ISBN: 9004180109 (pe Google Cărți) <br /> {{Municipiul Suceava}} {{DEFAULTSORT:Suceava, Istoria}} [[Categorie: Suceava]] [[Categorie: Județul Suceava]] [[Categorie:Istoria Sucevei| ]] [[Categorie:Istoria Bucovinei]] [[Categorie:Istoria Moldovei]] [[Categorie:Principatul Moldovei]] cyccf39s2f7mzamrvfc7p3prgu2dkwc 17024307 17024232 2025-06-10T18:57:34Z Rosenborg BK Fan 304353 /* Perioada medievală */ Am adăugat o pagină din Cronica moldo-germană care menționează Bătălia de la Șcheia. 17024307 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Provinz Suceava Romania CIA2006.png|thumb|right|Localizarea geografică a municipiului Suceava în județul Suceava, nord-estul României]] {{Istoria apartenenței statale|q=46400|align=right}} Acest articol cuprinde, pe scurt, din [[Paleolitic]] până în [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], istoria [[Suceava|Sucevei]], oraș reședință de județ pentru [[Județul Suceava|județul cu același nume]] din nordul [[Regiuni istorice românești|regiunii istorice românești]] [[Moldova]] și, respectiv, [[Bucovina de Sud|sud-estul]] [[Bucovina|Bucovinei]]. Astfel, articolul prezintă istoricul și dezvoltarea așezărilor umane de pe teritoriul municipiului Suceava de-a lungul timpului precum și primele atestări documentare ale acestuia datând din perioada medievală (mai precis din [[Evul Mediu târziu]]). Suceava este unul dintre cele mai importante și vechi orașe istorice romanești, fiind una dintre fostele capitale ale Principatului Moldovei (două aflându-se pe teritoriul județului Suceava, mai exact [[Baia, Suceava|Baia]] și [[Siret]], iar două în afara acestuia, mai precis [[Hârlău]] și [[Iași]] în [[județul Iași]]) timp de două secole (până în anul 1566),<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/prezentare-000016C2|title=Prezentare - Suceava|work=Website-ul Primăriei Municipiului Suceava|accessdate=25 mai 2025}}</ref> cu o cetate impunătoare care nu a fost cucerită niciodată în urma asediilor armatelor invadatoare străine (i.e. cele otomane respectiv poloneze).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/cetatea-de-scaun-a-sucevei-fortificatia-care-nu-a-577531.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, fortificația care nu a fost cucerită vreodată|work=[[Historia]].ro|author=Redacția Historia.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/cetatea-de-scaun-a-sucevei-suceava/|title=Cetatea de Scaun a Sucevei: bastionul istoric al Moldovei|work=Deștepți.ro|date=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Totodată, în Evul Mediu, Suceava a fost un târg important și prosper, cu anumite meșteșuguri practicate, printre care cel mai notabil fiind cel al cojocăriei (i.e. negustoria cu blănuri).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://destepti.ro/orasul-suceava-suceava/|title=Orașul Suceava – poarta istorică a Moldovei|work=Deștepți.ro|data=4 august 2016|accessdate=22 mai 2025}}</ref> La fondarea orașului medieval Suceava au contribuit [[germani]] de asemenea (ca în cazul fondării primei capitale a Moldovei, mai exact Baia), mai precis [[sași]] transilvăneni (o comunitate mică numeric dar influentă și importantă din punct de vedere economic de meșteri și negustori germani a trăit în Bucovina de astăzi în decursul secolelor XIV–XVII).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/materialien/nonvaleurs/wirt-kroner/15.html|title=Die wirtschaftlichen Leistungen der Siebenbürger Sachsen (i.e. Realizările economice ale sașilor transilvăneni)|author=Dr. [[Michael Kroner]]|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.hdbg.de/integration/de/b/gross/h-bukowinatext.htm|title=Deutsche aus der Bukowina|work=Haus der Bayerischen Geschichte|accessdate=24 mai 2025}}</ref> Conform istoricului [[Simion Florea Marian]] în opera sa literară „''Legende istorice din Bucovina''”, legenda întemeierii Sucevei are la bază un grup de păstori care s-au adăpostit de secetă în apropierea [[Râul Suceava|râului Suceava]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/legenda-intemeierii-sucevei-cum-a-facut-seceta-ca-1779171.html|title=Legenda întemeierii Sucevei: cum a făcut seceta ca ciobanii să se aciueze în preajma râului Suceava dând naștere localității cu același nume|author=Dănuț Zuzeac|work=Adevărul.ro|date=17 aprilie 2017|accessdate=23 mai 2025}}</ref> == Perioada străveche: Preistorie și Antichitate == Condițiile favorabile de habitat din [[Bazin hidrografic|bazinul hidrografic]] mijlociu al Sucevei au determinat popularea timpurie a zonei adiacente râului cu același nume. În anul 1976 s-au descoperit în apropierea Sucevei unelte de [[silex]] care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta [[Râul Suceava|râului Suceava]] în perioada [[Paleolitic]]ului mijlociu și superior (circa 100.000–10.000 î.e.n.). Prima mare cultură [[Neolitic|neolitică]] de tipul [[Cultura Starčevo-Criș|Starčevo-Criș]] (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Târgului sau Cacaina (Cetății).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/pagini/scurt+istoric+al+sucevei-00012232|title=Scurt istoric al Sucevei|author=Primăria orașului Suceava|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=17 septembrie 2024}}</ref> Urmele [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni]] găsite la cetatea de scaun, [[Parcul Șipote-Cetate din Suceava|Șipote]], [[Curtea Domnească din Suceava|Curtea Domnească]], dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o [[Densitatea populației|densitate demografică]] considerabilă. [[Epoca Bronzului]] (2.000–1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentată printr-o serie de descoperiri la Curtea Domnească sau la Siliștea Șcheii (obiecte de [[bronz]], de piatră și os). Continuitatea locuirii pe teritoriul de astăzi al municipiului Suceava este dovedită și de alte descoperiri din [[Epoca Fierului]] ([[ceramică]]) precum și ulterior din perioada unei așezări a [[Daci liberi|dacilor liberi]] cu influențe [[Imperiul Roman|romane]] (datând din sec. II-III e.n.; locuințe, vetre și cuptoare de ars vase). <gallery class="center"> Fișier:Neoliticul superior in Romania.jpg|Răspândirea [[Cultura Cucuteni|culturii Cucuteni-Tripolia]] pe teritoriului [[România|României]] contemporane, marcată în mod cadrilat inclusiv în zona municipiului Suceava de astăzi și a unei părți semnificative a județului Suceava de asemenea. </gallery> == Perioada medievală == === Primele atestări documentare din Evul Mediu === {{Vezi și|Cetatea de Scaun a Sucevei|Cetatea Șcheia|Curtea Domnească din Suceava}} {{multiple image | align = right | total_width = 450 | image1 = Johann Honterus Septemcastrensis de Corona.jpg | alt1 = Hartă din secolul al XVI-lea de umanistul și cartograful [[Sași|sas]] [[Johannes Honterus]] înfățișând [[Statele medievale românești|țările medievale române]], orașul Suceava fiind marcat de asemenea pe aceasta cu o denumire veche sub un castel în nordul [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]]. | caption1 = Hartă din secolul al XVI-lea de umanistul și cartograful [[Sași|sas]] [[Johannes Honterus]] înfățișând [[Statele medievale românești|țările medievale române]], orașul Suceava fiind marcat de asemenea pe aceasta cu o denumire veche sub un castel în nordul [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]]. | image2 = 1500 - Cronica moldo germana despre Stefan cel Mare.png | alt2 = Cronica moldo-germană scrisă de un cronicar german anonim de la curtea lui Ștefan cel Mare menționează [[Bătălia de la Șcheia]] (1486) în care domnitorul a ieșit învingător. | caption2 = Cronica moldo-germană scrisă de un cronicar german anonim de la curtea lui Ștefan cel Mare menționează [[Bătălia de la Șcheia]] (1486) în care domnitorul a ieșit învingător.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.scribd.com/doc/35664524/Cronica-moldo-germana|title=Cronica moldo-germană|work=Scribd.com|accessdate=10 iunie 2025}}</ref> }} Perioada de trecere la [[feudalism]] este ilustrată de cele circa 45 de așezări aparținând [[Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov|culturii Sântana de Mureș]], sau de obiecte descoperite într-o necropolă de la comuna [[Comuna Moara, Suceava|Moara]]. Începuturile feudalismului (sec. VIII-IX) sunt demonstrate de așezările din zonă care sunt stabile de tipul [[Obște sătească|obștii rurale teritoriale]]. [[Cultura Dridu]] (sec. X-XI) este atestată și pe teritoriul Sucevei, prin descoperirile de la punctul „Drumul Național”. Majoritatea istoricilor consideră că orașul a existat înainte de întemeierea statului medieval Moldova. Într-o consemnare slavă, numită ''Voskrenskaia Letopis'' din secolul al XII-lea, sunt amintite localitățile „Socăva și Serét” (Suceava și [[Siret]]) locuri importante pe drumul comercial european de la [[Cracovia]] prin [[Galiția]], [[Liov]], [[Cernăuți]], Siret, Suceava, spre sud la [[Dunărea|Dunăre]]. Cronicarul [[Nicolae Costin (cronicar)|Nicolae Costin]], fiul cronicarului [[Miron Costin]], vorbind despre descălecarea lui [[Dragoș I|Dragoș Vodă]] (1288 - n.a.), scrie: „Și așa sau aședat venind și alți Moroșeni pre unde le-au plăcut locul, pe sub munte: Români, [[Sași]] și [[Maghiari|unguri]], Sucéva târgul l'au descălicat nisce cojocari; Soci se chiamă unguresce cojocar; iar Sucéva = Cojocărie”. Astfel, orașul a avut locuitori [[germani]] și maghiari în Evul Mediu, dar și [[armeni]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.discoverbucovina.info/suceava-istoricul-localitatii-1388-prezent/|title=Suceava – istoricul localității (1388 – prezent)|author=Nadia Platon|work=Discover Bucovina.ro|date=14 mai 2015|accessdate=20 mai 2025}}</ref> Acești coloniști au contribuit semnificativ la tranziția Sucevei dintr-un sat la statutul de centru urban.<ref>{{cite web|url=https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/|title=Istoria orașului|work=orasulsuceava.ro|accessdate=8 iunie 2025}}</ref> Unele izvoare străine (e.g., Cronica lui [[Ottokar I de Stiria|Ottokar de Stiria]] și Historia lui [[Jan Długosz]]) au lăsat să se întrevadă existența uneia sau mai multor formațiuni politice de tip feudal la răsărit de [[Munții Carpați|Carpați]]. Este menționat, de pildă, cu ajutorul pe care oastea unei asemenea formațiuni l-a dat în 1325 (se presupune că această formațiune este Suceava), [[Lista conducătorilor polonezi|regelui Poloniei]] în lupta pe care acesta a dus-o împotriva [[Margraf|margrafului]] de [[Margrafiatul Brandenburg|Brandenburg]].<ref>Mircea D. Matei</ref> Că orașul Suceava exista înainte de „descălicarea lui Dragoș”, stă dovadă o geografie rusească anterioară anului 1347 în care se arată ca existând orașele [[Baia, Suceava|Baia]] și Suceava.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria Românilor'' și ''Dicțional geografic al Județului Suceava'' de Serafim Ionescu, 1894</ref> [[Fișier:1470 - Planul cetatii Suceava Rosetti arta 211.png|thumb|right|Planul Cetății de Scaun a Sucevei după arhitectul austriac [[Karl Romstorfer|Karl Adolf Romstorfer]]]] {{multiple image | align = right | total_width = 450 | image1 = Suczawa twierdza.jpg | alt1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | caption1 = [[Cetatea de Scaun a Sucevei]] văzută în anul 2009. | image2 = Cetatea Şcheia.jpg | alt2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. | caption2 = Ruinele [[Cetatea Șcheia|cetății medievale Șcheia]] (cunoscută ca Cetatea de Apus a Sucevei de asemenea), dărâmată în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]] (1400–1432), văzute pe dealul Șeptilici. }} Tot de asemenea spune și Stricovski, că cronicile litvane și rutene ar mărturisi că pe „principile litvan Iuga Koriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitându-l la domnia Moldovii, îl coronară la Suceava”.<ref>[[Alexandru D. Xenopol|A. D. Xenopol]], ''Istoria românilor'', vol. I, p. 137</ref> „În 1348 Bogdan I deslepsi Moldova de Coróna Unguréscă și-și aședă capitala în Sucéva. Iuga Koriatonovici fu încoronat aici în 1374. El înființă Mitropolia Sucevei, pentru țara Moldovei cu Binecuvântarea Mitropolitului Romàno-Bulgar din Ohria fiind cel dintâi mitropolit [[Teoctist I (mitropolit al Moldovei)|Teoctist I]]”.<ref>''Letopisețele Țării'', vol. I, p. 84</ref> Perioada secolelor XI-XIV, în prima parte a acesteia, a fost dominată, din punct de vedere politic, de impactul ultimului val de migratori - unguri, [[pecenegi]], [[cumani]] sau [[tătari]], a căror suprapunere peste societatea românească, în cazul zonei Sucevei, a fost doar nominală. Prima mențiune a existenței orașului Suceava apare în lista așezărilor franciscane în orașe din anul 1345 între orașele din Moldova fiind și Scotorix (Suceava).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://usv.ro/en/about-us/history-of-the-place/about-suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=7 septembrie 2024}}</ref> Prima menționare sigură a Sucevei, în strictă ordine cronologică și cea mai veche mențiune datată a numelui său, e cea din 10 februarie 1388 din actul dat de [[Petru I]] Mușatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei. Tot în 1388 este menționat și orașul Suceava, nu ca loc de emitere a unui document, ci efectiv ca așezare urbană, este vorba de un act emis de catolicosul armenilor, Teodoros al II-lea, la 18 august, în care [[armeni]]i din mai multe orașe, între care și cei din Suceava (Ciciov) sunt supuși juristricției scaunului episcopal de Liov. În lista orașelor intitulată „Așa se cunosc orașele rusești îndepărtate și apropiate” alcătuită între anii 1388 și 1391, este menționat de asemenea și orașul Suceava. Despre oraș mai avem indicații precise și în anul 1390, atunci când trimișii lui [[Mircea cel Bătrân]] și ai regelui Poloniei s-au întâlnit la Suceava unde au semnat convenția în orașul de reședință: „in partibus Moldavie oppidi Soczow”. În timpul [[Evul Mediu târziu|Evului Mediu târziu]], în orașul Suceava funcționa [[Drepturile Magdeburg|legea de origine germană de tip Magdeburg]] (cunoscută ca ''Drepturile Magdeburg'' de asemenea; {{lang-de|Das Magdeburger Recht}}).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities, Romania|work=Magdeburg Law - A building block of Modern Europe|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai mult, orașele fortificate medievale săsești [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}) sau [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}) au avut relații comerciale importante cu Principatul Moldovei în Evul Mediu, mai ales prin drumul principal de comerț reprezentat de artera Sibiu-Brașov-Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_2/21_tiplic.pdf|title=Relațiile economice ale breslei armurierilor sibieni cu Moldova și Țara Românească|work=diam.uab.ro|author=M. Țiplic|page=174|accessdate=9 iunie 2025}}</ref> Mutarea centrului politic de la Siret la Suceava a fost însoțită de extinderea localității și de creșterea numărului locuitorilor săi. Printre măsurile luate de Petru I Mușat în noua reședință domnească a fost și aceea de adaptare a unei noi gândiri în organizarea spațiului urban. Astfel, Petru I Mușat renunță la vechea fortificație a așezării premușatine, ia măsuri de umplere a șanțului de apărare din jurul vechiului necleu dens construit în preajma bisericii Mirăuților și de ridicare, pentru nevoile sale proprii și ale domniei a unei construcții mari din lemn (19-6 m) la circa 250m vest de biserica amintită, de fapt primul nucleu al Curții Domnești din Suceava. Clădește cea mai veche cetate din piatră din Suceava, [[Cetatea Șcheia]], pe coasta dealului Zamca, în locul numit Șeptilici, de unde se puteau supraveghea drumurile dinspre nord și vest. Săpăturile arheologice au scos în evidență forma de romb a cetății, cu latura de 36 m în interior, cu ziduri de 3 m grosime, cu un turn și trei contraforturi puternice și cu șanț de apărare. Cetatea s-a distrus, probabil în urma unor alunecări de teren, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Imediat după construirea cetății Șcheia sau chiar în paralel cu aceasta, Petru I Mușat a ridicat Cetatea de Scaun. Construită la limita de răsărit a orașului, pe pintenul terminal și abrupt al unui înalt și întins platou, Cetatea de Scaun putea supravegheam direct o mare suprafață din valea Sucevei și, prin posturi de supraveghere, controla un teritoriu practic foarte mare pe toate direcțiile. având un plan rectangular (36x40 m), cu turnuri pătrate de apărare la fiecare colț, Cetatea de Scaun avea șanțuri de apărare spre platou, în care erau înfipte țepușe și arici de metal. == Epoca modernă == [[Fișier:Franz Xavier Knapp - Gränz-Stadt Suczarva.jpg|thumb|right|Pictură a orașului Suceava de Franz Xavier Knapp (1867)]] În [[Epoca modernă]], orașul Suceava a trecut sub administrația [[Monarhia Habsburgică|Imperiului Habsburgic]] împreună cu o parte mare din nordul Principatului Moldovei, ulterior denumită Bucovina (''Bukowina'' sau ''Buchenland'' în limba germană sau ''Ținutul/țara fagilor'' în traducere) în urma [[Tratatul de la Kuciuk-Kainargi|Tratatului Kuciuk-Kainargi]] (1774), fiind cedată de [[Imperiul Otoman|otomani]] austriecilor după [[Războiul Ruso-Turc (1768–1774)|războiului ruso-turc din 1768–1774]]. În perioada următoare în care Suceava a fost sub administrație habsburgică, orașul a fost ridicat la rangul de oraș comercial liber, fapt care i-a atribuit o autonomie comercială sporită precum și o serie de privilegii economice.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://usv.ro/despre-noi/istoria-locului/suceava/|title=Suceava|work=Website-ul [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|Universități „Ștefan cel Mare” din Suceava]]|author=Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava|accessdate=16 septembrie 2024}}</ref> Mai târziu, Suceava a trecut sub administrația [[Imperiul Austriac|Imperiului Austriac]] respectiv [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], ceea ce a făcut ca mica urbe să se dezvolte și modernizeze mai mult, păstrându-și statutul de târg comercial cu o amplasare geografică strategică foarte bună la răscrucea dintre [[Europa de Est]] și cea [[Europa Centrală|Centrală]] (în special la sud-est cu [[Vechiul Regat]]). Dând la o parte clădiri din perioada medievală, austriecii au construit noi structuri arhitecturale administrative similare celor din Imperiul Habsburgic adaptate noilor vremuri (e.g., [[Palatul Administrativ din Suceava|Palatul Administrativ]]). Satul [[Ițcani]] pe atunci a fost modernizat și transformat radical de autoritățile austriece care au colonizat localitatea cu mulți [[germani]]. În Ițcani a fost construită o gară, un pichet (la granița de pe vremuri cu Vechiul Regat), o biserică romano-catolică, o biserică evanghelică, precum și o școală generală. Astfel, Ițcani a devenit o comună cu două sate constitutive, mai precis Ițcanii Noi ({{lang-de|Neu-Itzkany}}) precum și Ițcani Gară ({{lang-de|Itzkany Bahnhof}}), ambele aparținând de [[Bezirk Suczawa]]. <gallery class="center"> Fișier:1 Сучава.jpg|Orașul Suceava văzut la 1870, în timpul perioadei austro-ungare, pictură de [[Franz Xavier Knapp]]. Fișier:Franz Des Loges.jpg|[[Franz Des Loges|Franz Caveler de Loges]], primarul modernizator de origine elvețiană al orașului Suceava între anii 1891–1914 Fișier:Palatul Administrativ din Suceava19.jpg|Palatul Administrativ din Suceava ({{lang-de|Verwaltungspalast}}), clădire construită în [[Neoclasicism|stil neclasic]] Fișier:Suceava railway station (39856700481).jpg|[[Gara Suceava|Gara Burdujeni din Suceava]] ({{lang-de|Bahnhof Burdujeni}}), concepută după modelul celei din [[Fribourg]], [[Elveția]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://hailadorna.ro/gara-din-suceava/|title=Clădire monument istoric: Gara din Suceava|work=Hailadorna.ro|author=Ioana Dobresenciuc|date=4 noiembrie 2016|accessdate=23 mai 2025}}</ref> Fișier:Itzkany Deutsches Haus.jpg|Casa germană din Ițcanii Noi ({{lang-de|Deutsches Haus}}) Fișier:Neuerrichtete Wasserleitungswerke.jpg|Uzina de apă din Ițcani ({{lang-de|Neurrichtete Wasserleitungswerke}}) Fișier:Gara Suceava Nord.jpg|Gara din Ițcani ({{lang-de|Bahnhof Itzkany}}) sau [[Gara Suceava Nord]], construită în [[Arhitectura neogotică|stil neogotic]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Coltul-condeierului/2014-07-12/O-gara|title=O gară|author=Mircea Radu Iacoban|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> </gallery> == Epoca contemporană == [[Fișier:Platforma industriala Valea Sucevei.jpg|thumb|200px|Platforma industrială Valea Sucevei din Burdujeni în comunism, vedere de sus.]] După [[Primul Război Mondial]], la fel ca întreaga regiune istorică Bucovina, Suceava a devenit parte a [[Regatul României|Regatului României]] în forma acestuia teritorială de apogeu (cunoscută ca [[România Mare]] în [[Perioada interbelică]] de asemenea), din 1918 făcând astfel parte neîntrerupt din România contemporană, sub diferitele forme statele ale acesteia, de la cea [[România comunistă|comunistă]], incluzând atât [[Republica Populară Română]] (RPR) cât și [[Republica Socialistă România]] (RSR), până la [[România după 1989|republica postdecembristă]]. După unirea Bucovinei cu România, Suceava a rămas un oraș multicultural din punct de vedere etnic și religios/confesional, unde toate etniile conlocuitoare trăiau în armonie și toleranță reciprocă.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2017-08-10/Cum-a-luat-nastere-orasul-modern-Suceava-ridicat-in-timp-record-pentru-o-populatie-care-crescuse-de-cinci-ori-intr-un-sfert-de-secol|title=Cum a luat naștere orașul modern Suceava, ridicat în timp record, pentru o populație care crescuse de cinci ori într-un sfert de secol|work=[[Monitorul de Suceava]]|author=Radu Lupașcu|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> În timpul și după cel de-[[Al Doilea Război Mondial]], comunitatea germanilor din oraș a început să scadă gradual, în cvasi-mare parte dată fiind strămutarea forțată a majorității [[Germani bucovineni|germanilor bucovineni]] în 1940 în teritoriile ocupate de [[Germania Nazistă]] în [[Polonia]] (mai precis în [[Guvernământul General]]) precum și de emigrările ulterioare din timpul comunismului a comunității de germani încă rămași în oraș către [[Germania de Vest]] (RFG/BDR), inclusiv cei din cartierul [[Ițcani]] ({{lang-de|Itzkany}}). După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, precum alți [[Germanii din România|germani din România]], unii germani bucovineni au fost deportați la muncă forțată în fosta [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniune Sovietică]] (URSS), ca „reparație de război”, deportarea acestor etnici germani fiind consemnată ulterior în volumul ''Deportation von Bukowinadeutschen in die Sowjetunion'' de Ortfried Kotzian, Ioana Scridon şi Luzian Geier, volum editat de asemenea de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) - Forumul Regional Bucovina-Suceava, lansarea acestuia având loc la [[Muzeul de Științele Naturii din Suceava]] în anul 2016.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Cultural-local/2016-02-18/Lansarea-volumului-Deportarea-germanilor-bucovineni-in-Uniunea-Sovietica|title=Lansarea volumului „Deportarea germanilor bucovineni în Uniunea Sovietică”|author=Tiberiu Cosovan|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=24 mai 2025}}</ref> După instaurarea violentă și ilicită a regimului comunist în România, Suceava a experimentat un proces de [[industrializare]], fapt care i-a crescut populația semnificativ de asemenea, economia orașului trecând de la cea de târg la cea de oraș industrial în economia centralizată comunistă a statului român. În anii 1960, Suceava a trecut de asemenea printr-un proces de sistematizare<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Local/2008-03-15/Suceava-orasul-cu-amprenta-sovietica|title=Suceava, orașul cu amprentă sovietică|author=Adina Tudose|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=23 mai 2025}}</ref> în cadrul căruia mai multe clădiri istorice au fost demolate (e.g. cele de pe fosta Franz Josef-Straße/Strada Franz Josef ulterior Strada Regele Ferdinand din centrul orașului). Începând cu anul 1951, au avut loc mai multe campanii arheologice în cadrul Cetății de Scaun a Sucevei (anul 1951 fiind anul în care s-a desfășurat primul șantier arheologic cu privire la studierea Evului Mediu în România, șantier condus de profesorul Ion Nistor).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.biblioteca-digitala.ro/?pub=2114-civilizatie-urbana-medievala-romaneasca-contributii-suceava-pana-la-sfarsitul-secolului-al-xvi-lea|title=Civilizație urbană medievală românească - contribuții (Suceava până la sfârșitul secolului al XVI-lea)|author=Mircea Dumitru Matei|work=Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale|date=1989|accessdate=5 iunie 2025}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/capitala-lui-stefan-cel-mare-cetatea-de-scaun-a-583347.html|title=Capitala lui Ștefan cel Mare - Cetatea de Scaun a Sucevei|work=[[Historia]].ro|author=Monica Dejan|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1975, în cadrul filmărilor pentru filmul [[Ștefan cel Mare - Vaslui 1475]] în regia lui [[Mircea Drăgan (regizor)|Mircea Drăgan]], în zidurile cetății s-a tras cu tunul.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/tunelul-blestemat-de-sub-cetatea-sucevei-cum-a-1595508.html|title=Tunelul blestemat de sub Cetatea Sucevei. Cum a iscat Elena Ceaușescu o legendă urbană când a permis să se tragă cu tunul în fortificația lui Ștefan cel Mare|author=Dănuț Zuzeac|work=[[Adevărul]].ro|date=26 ianuarie 2015|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În anul 1977, lucrările de restaurare din perioadă comunistă asupra Cetății de Scaun a Sucevei au fost sistate.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Reportaj/2013-08-01/Cum-a-fost-salvata-Cetatea-de-Scaun-a-Sucevei-de-cutremurul-din-1977|title=Cum a fost salvată Cetatea de Scaun a Sucevei de cutremurul din 1977|author=Florin Paiu|work=[[Monitorul de Suceava]]|accessdate=22 mai 2025}}</ref> După [[Revoluția Română din 1989]], municipiul Suceava a intrat într-un declin economic (mai ales anumite fabrici) respectiv demografic pentru o anumită perioadă de timp.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.primariasv.ro/dm_suceava/site.nsf/BE5C166EE0BFCFCEC2257BEC00240D2A/$FILE/Analiza%20situatiei%20existente.pdf|title=Partea a III-a, Analiza situației existente în municipiul Suceava, Atuuri și disfuncționalități|work=Website-ul Primăriei Suceava|accessdate=23 mai 2025}}</ref> La începutul anilor 2020, municipiul Suceava a fost puternic afectat de [[pandemia de COVID-19]] (Suceava fiind supranumită în media „[[Lombardia]] României”, dată fiind magnitudinea inițială a focarului de infecție cu [[Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2|SARS-CoV-2]], ulterior municipiul înregistrând cea mai mică rată de infectare din țară pe timpul [[Pandemia de COVID-19 în România|pandemiei de COVID-19 în România]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/suceava-de-la-lombardia-romaniei-la-cea-mai-2084645.html|title=Suceava, de la „Lombardia României“, la cea mai mică rată de infectare cu SARS-CoV-2 din țară|work=Adevărul.ro|date=23 martie 2021|accessdate=23 mai 2025}}</ref> În anul 2021, acoperișul Palatului Administrativ din Suceava a fost cuprins de flăcări în urmă unui incendiu, urmând a fi reabilitat (lucrările de reabilitare continuând încă pe parcursul anului 2025 de asemenea).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://v3.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2021-03-06/Incendiu-puternic-la-acoperisul-Palatului-Administrativ-din-Suceava|title=Incendiu puternic la acoperișul Palatului Administrativ din Suceava|author=Sandrinio Neagu|work=[[Monitorul de Suceava]]|date=7 martie 2021|accessdate=22 mai 2025}}</ref> În prezent, municipiul Suceava este un oraș cu o [[economie de piață]] precum și un centru universitar județean și regional, reprezentat de [[Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava]] (USV). De asemenea, Cetatea de Scaun a Sucevei a fost restaurată parțial printr-un program [[Programul Operațional Regional|REGIO]] cu ajutorul fondurilor europene în perioada 2011–2015.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/cetatea-de-scaun-a-sucevei-redeschisa-pentru-2343931.html|title=Cetatea de Scaun a Sucevei, redeschisă pentru vizitare. A fost construită de Petru I Mușat și fortificată de Ștefan cel Mare|work=[[Adevărul]].ro|author=Valentin Trufasu|date=29 februarie 2024|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Anterior, cetatea a mai trecut prin ample lucrări de renovare în anul 2004.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.descopera.ro/istorie/19718451-cetatea-sucevei-una-dintre-cele-mai-emblematice-atractii-ale-bucovinei|title=Cetatea Sucevei, una dintre cele mai emblematice atracții ale Bucovinei|work=Descoperă.ro|author=Ioana Scholler|date=13 iunie 2021}}</ref> În prezent, Cetatea de Scaun a Sucevei găzduiește anul cel mai mare festival de artă medievală din România, mai precis Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” Suceava.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.svnews.ro/festivalul-medieval-din-cetatea-de-scaun-a-sucevei-s-a-deschis-oficial-cu-salve-de-foc-si-parada-trupelor-participante-sub-ochii-lui-stefan-cel-mare/398466/|title=Festivalul Medieval din Cetatea de Scaun a Sucevei s-a deschis oficial cu salve de foc și parada trupelor participante sub ochii lui Ștefan cel Mare|work=Suceava News|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Tot în privințe culturale, municipiul Suceava organizează anual anumite festivale muzicale, printre care cele mai importante sunt [[Bucovina Rock Castle]] sau [[Suceava Blues Festival]]. <gallery class="center"> Fișier:CasaNationalaSuceava1.jpg|[[Casa Națională din Suceava]], fotografiată la începutul secolului XX (clădirea nu mai există în prezent, fiind demolată în anii 1970 în cadrul procesului de sistematizare comunist al municipiului) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava11.jpg|[[Hanul Domnesc din Suceava]] în perioada comunistă Fișier:Cetatea_de_scaun_a_Sucevei_09.jpg|Centrul municipiului Suceava văzut din Cetatea de Scaun a Sucevei în anul 2014 Fișier:The Administrative Palace in Suceava, Bukovina, northeastern Romania in 2020.jpg|Palatul Administrativ din Suceava, sediul Prefecturii și Consiliului Județean Suceava (2020) Fișier:The Administrative Palace of Suceava in April 2021.jpg|Palatul Administrativ din Suceava în luna aprilie a anului 2021, după incendiul din acel an care a cuprins acoperișul instituției Fișier:Palatul Administrativ ianuarie 2023.jpg|Palatul Administrativ din Suceava cu schele de construcție pentru lucrări de reabilitare în partea superioară a clădirii (2023) Fișier:Suczawa.jpg|Restaurant cu inscripție parțială în limba germană din Suceava (Suczawa Republicii 10 Jahrgang 1907) Fișier:Downtown Suceava.jpg|Clădiri istorice și blocuri turn din Suceava (2023) Fișier:Casa Prieteniei.jpg|Casa Prieteniei (2023) Fișier:PNL local headquarters in downtown Suceava.jpg|Casă istorică de pe Aleea Trandafirilor, actualmente sediul [[Partidul Național Liberal|Partidului Național Liberal]] (PNL) din județul Suceava (2020) </gallery> == Galerie == Această secțiune de tip galerie include anumite clădiri sau monumente care sunt simboluri istorice ale Sucevei. <gallery class="center"> Fișier:Gara Burdujeni sidewall.jpg|Fațada Gării Burdujeni Fișier:Ștefan cel Mare National College.jpg|Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Fișier:Bukovina History Museum frontal view.jpg|Muzeul Bucovina Fișier:The Justice Palace in Suceava.jpg|Palatul de Justiție (Tribunal, fostă închisoare) Fișier:Hanul Domnesc din Suceava5.jpg|Hanul Domnesc (Muzeu Etnografic), cea mai veche clădire istorică din Suceava<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/istoria-celei-mai-vechi-cladiri-din-suceava-ce-a-1605821.html|title=Istoria celei mai vechi clădiri din Suceava, ce a supravieţuit atât regimului habsburgic cât şi a celui comunist|work=[[Adevărul]]|author=Dănuț Zuzeac|date=16 martie 2015|accessdate=20 septembrie 2024}}</ref> Fișier:Suceava - Stauia lui Stefan Cel Mare.jpg|Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare de pe drumul către Cetatea de Scaun Fișier:Biserica Sf. Dumitru din Suceava34.jpg|Biserica Sf. Dumitru Fișier:Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou35.jpg| Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]]<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.cimec.ro/monumente/unesco/UNESCOen/indexC36.htm|title=Saint George's Church of Suceava|work=www.cimec.ro|accessdate=22 mai 2025}}</ref> Fișier:Biserica Sfântul Nicolae din Suceava2.jpg|Biserica Sf. Nicolae Fișier:Mănăstirea Zamca23.jpg|Mănăstirea armenească Zamca (numele acesteia înseamnă „loc fortificat” în [[limba poloneză]]) </gallery> == Vezi și == * [[Lista primarilor Sucevei]] == Note == <references /> == Legături externe == * {{ro icon}} [https://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/35BBBB4116111EDEC2257BEC0023E123/$FILE/Istoria_Sucevei.pdf Suceava - istoric], document în format .pdf pe website-ul Primăriei municipiului Suceava; * {{ro icon}} [https://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/istorice/istoria-orasului/ Istoria orașului] pe www.orasulsuceava.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=DG-RHcegDHw Cetatea de Scaun a Sucevei (@Exclusiv în România)], scurt istoric despre Cetatea Suceava prezentat în cadrul emisiunii ''Exclusiv în România'' de pe [[TVR 1]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=PJNFBAk6dpo Povești Medievale în Cetatea Sucevei. Cine sunt cei care dau viață cetății?], videoclip publicat de canalul #cevaltceva pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2011/12/29/cetatea-de-scaun-a-sucevei-locul-unde-istoria-renaste-din-propria-ruina/ Cetatea de Scaun a Sucevei, locul unde istoria renaște din propria ruină], articol de Mugur Geu publicat la data de 29 decembrie 2011 în ziarul [[Crai Nou (ziar)|Crai Nou]]; * {{ro icon}} [https://www.crainou.ro/2018/02/10/cetatea-de-scaun-a-sucevei-scumpa-amintire-a-trecutului/ Cetatea de Scaun a Sucevei – scumpă amintire a trecutului], articol publicat de Dr. Vasile M. Demciuc la data de 10 februarie 2018 în ziarul Crai Nou; * {{ro icon}} [https://ro.wikisource.org/wiki/Întemeierea_Sucevei Întemeierea Sucevei] din volumul literar [https://ro.wikisource.org/wiki/Legende_istorice_din_Bucovina Legende istorice din Bucovina] de [[Simion Florea Marian]] (pe [[Wikisursă]]); * {{ro icon}} [https://calatoresc.ro/descopera-orasul-suceava/ Descoperă orașul Suceava], articol publicat la data de 2 octombrie 2013 pe website-ul Călătoresc.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/cladirea-administrativa-a-orasului-azi-prefectura-si-consiliul-judetean-suceava-suceava/ Clădirea administrativă a orașului, azi Prefectura și Consiliul Județean Suceava: monumentul timpului], articol publicat la data de 5 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/manastirea-sfantul-ioan-cel-nou-suceava/ Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou: sanctuarul istoric al Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://destepti.ro/complexul-medieval-zamca-suceava/ Complexul Medieval Zamca: relicva istorică a Sucevei], articol publicat la data de 4 august 2016 pe website-ul Deștepți.ro; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=RMT8vOlNphI Reconstituire 3D a Cetății Suceava], videoclip pe YouTube; * {{ro icon}} [https://www.agerpres.ro/documentare/2020/05/07/fragment-de-istorie-poarta-a-cedat-bucovina-imperiului-habsburgic-245-de-ani--500664 Fragment de istorie: Poarta a cedat Bucovina Imperiului Habsburgic (245 de ani)], [[AGERPRES]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=W85wfyaVjQk Descoperă Suceava: Istoria Orașului cu un Expert!] pe [[YouTube]]; * {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=hm5upa2MHuU&t=35s Prezentarea Cetății Suceava (martie 2021)], proiect studențesc de Victor Rouă în colaborare cu Alex Nechita pe YouTube; * {{ro icon}} [https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/obiective-culturale/cetatea-de-scaun-a-sucevei Cetatea de Scaun a Sucevei] pe website-ul Muzeului Național al Bucovinei; * {{ro icon}} [https://www.digi24.ro/fara-categorie/raport-de-tara-perioadele-care-au-influentat-istoria-sucevei-71715 Raport de țară. Perioadele care au influențat istoria Sucevei], [[Digi 24]]. * {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/primele-sate-orase-si-targuri-din-moldova-1791934.html Primele sate, orașe și târguri din Moldova medievală: care erau principalele centre economice ale statului moldovean], articol de Dănuț Zuzeac pe Adevărul.ro (2017); * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/category/istoria-sucevei/ Istoria Sucevei], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://dragusanul.ro/povestea-asezarilor-bucovinene-revazuta-suceava/ Povestea așezărilor bucovinene (revăzută): Suceava], Drăgușanul.ro; * {{ro icon}} [https://leviathan.ro/cronica-moldo-germana-cronica-lui-stefan-cel-mare/ Cronica moldo-germană (Cronica lui Ștefan cel Mare)], pe website-ul Leviathan, Redacția Leviathan, 28 aprilie 2025; * {{de icon}} [https://dragusanul.ro/suczawas-historische-denkwurdigkeiten/ Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten] (i.e. Importanța istorică a Sucevei) de Wilhelm Schmidt, Drăgușanul.ro; * {{de icon}} {{en icon}} [https://books.google.ro/books/about/Suczawa_s_historische_Denkwürdigkeiten.html?id=g7doAAAAcAAJ&redir_esc=y Suczawa's historische Denkwürdigkeiten: von der ersten historischen Kenntnis, bis zur Verbindung der Bukowina mit Oesterreich; ein Stück Städte-Chronik und moldauischer Geschichte] (i.e. Importanța istorică a orașului Suceava: de la primele cunoștințe istorice până la unirea Bucovinei cu Austria; o cronică a orașului și a istoriei Moldovei) de Wilhelm Schmidt pe [[Google Cărți]]. == Lectură suplimentară == {{commonscat|History of Suceava}} * {{ro icon}} ''[[Letopisețul Țării Moldovei]]'' de cronicarul [[Grigore Ureche]], operă literară în care apare etimologia numelui orașului Suceava de asemenea * {{la icon}} ''[[Descriptio Moldaviae]]'', cronică în limba latină de [[Domn|Domnul]] Moldovei [[Dimitrie Cantemir]] în care apare o descriere despre etimologia numelui Sucevei de asemenea, 1716 * {{ro icon}} ''[https://tiparituriromanesti.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/01/cronica-germana-a-lui-stefan-cel-mare.pdf Textul cronicii mold-germane]'', Casa Școalelor, București, 1942 * {{ro icon}} ''[https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2112-contributii-arheologice-la-istoria-orasului-suceava Contribuții arheologice la istoria orașului Suceava]'', Mircea D. Matei, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1963 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Legende_istorice_din_Bucovina.html?id=UkAZAAAAMAAJ&redir_esc=y Legende istorice din Bucovina]'' de Simion Florea Marian, Editura Junimea, 1981 * {{ro icon}} ''[https://muzeulbucovinei.ro/mb/anuare2/1988.pdf Anuarul Muzeului Județean Suceava, Vol. XV, 1988]'' de Muzeul Bucovinei din Suceava, 1988 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Suceava_file_de_istorie_Documente_privit.html?id=6SIKAQAAIAAJ&redir_esc=y Suceava, file de istorie: Documente privitoare la istoria orașului, 1388-1918]'', Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989 * {{ro icon}} ''[https://opac.ugal.ro/cgi-bin/koha/opac-detail.pl?biblionumber=2967 Cetatea de Scaun a Sucevei: monografie]'', Dr. Paraschiva Victoria Batariuc, Editura Bucovina istorică, 2004 * {{ro icon}} ''Muzeul din Suceava. 110 ani în documente și amintiri'' de Monica Dejan, Suceava, 2010 * {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Orașele_din_Țările_Române_în_Evul_M.html?hl=ro&id=VNUKHbeLwpAC&redir_esc=y Orașele din Țările Române în Evul Mediu: (sfârșitul sec. al XIII-lea-începutul sec. al XVI-lea)]'' de [[Laurențiu Rădvan]], 2011, ISBN: 973703693X (pe [[Google Cărți]]) * {{ro icon}} ''Muzeul etnografic „Hanul Domnesc”'' de Maria Crușninschi, Violeta Enea, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2014 * {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/At_Europe_s_Borders.html?id=0xNYmFwyCdkC&redir_esc=y At Europe's Borders: Medieval Towns in the Romanian Principalities]'' de Laurențiu Rădvan, Volumul 7 din East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450 / East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450-1450, Editura BRILL, 2010, ISBN: 9004180109 (pe Google Cărți) <br /> {{Municipiul Suceava}} {{DEFAULTSORT:Suceava, Istoria}} [[Categorie: Suceava]] [[Categorie: Județul Suceava]] [[Categorie:Istoria Sucevei| ]] [[Categorie:Istoria Bucovinei]] [[Categorie:Istoria Moldovei]] [[Categorie:Principatul Moldovei]] lyqjq8srlpwnps9shqwqcvlfufou6y7 0 415810 17024959 16897979 2025-06-11T07:15:47Z Frank Haug 309008 17024959 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic |name = Cristina Fernández de Kirchner |image = Cristinakirchnermensaje2010.jpg |office = [[Președinte al Argentinei]] |vicepresident = [[Julio Cobos]]<br>[[Amado Boudou]] |term_start = 10 decembrie 2007 |term_end = 10 decembrie 2015 |predecessor = [[Néstor Kirchner]] |successor = [[Mauricio Macri]] |office1 = Prima Doamnă a Argentinei |term_start1 = 25 mai 2003 |term_end1 = 10 decembrie 2007 |predecessor1 = [[Hilda de Duhalde]] |successor1 = [[Néstor Kirchner]] {{small|(Prim Domn)}} |office2 = Senator Național în Argentina |term_start2= 10 decembrie 2005 |term_end2 = 28 noiembrie 2007 |constituency2 = [[Provincia Buenos Aires|Buenos Aires]] |term_start3 = 10 decembrie 2001 |term_end3 = 9 decembrie 2005 |constituency3 = [[Provincia Santa Cruz, Argentina|Santa Cruz]] |term_start4 = 10 decembrie 1995 |term_end4 = 3 decembrie 1997 |constituency4 = [[Provincia Santa Cruz, Argentina|Santa Cruz]] |office5 = Deputat Național în Argentina |term_start5 = 10 decembrie 1997 |term_end5 = 9 decembrie 2001 |constituency5 = [[Provincia Santa Cruz, Argentina|Santa Cruz]] |birth_name = Cristina Elisabet Fernández |party = [[Partidul Justițiar]] |otherparty = [[Frontul pentru Victorie]] {{small|(2003–prezent)}} |spouse = {{marriage|[[Néstor Kirchner]]|9 May 1975|27 October 2010|reason=decesul lui}} |children = Máximo<br>Florencia |alma_mater = [[Universitatea Națională din La Plata]] |religion = [[Romano-catolicism]] |signature = CF SIGNATURE.svg }} '''Cristina Elisabet Fernández de Kirchner''' ({{AFI|es|kɾisˈtina eˈlisaβet ferˈnandes ðe ˈkiɾʃneɾ|-|cristina-fernandez-de-kirchner.ogg}}; {{date biografice}}) este un [[om politic|politician]] și jurist argentinian, fostul președinte al [[Argentina|Argentinei]]. Ea este soția fostului președinte al Argentinei, [[Néstor Kirchner]], fiind prima femeie care în urma alegerilor își succede soțul la președinție și a doua care exercită această funcție, după [[Isabel Perón]], dar care fiind vicepreședinte, l-a succedat fără alegeri pe soțul decedat. == Viața == Cristina Elisabet Kirchner s-a născut în [[La Plata]], [[provincia Buenos Aires]], având origini [[spanioli|spaniole]] și [[germani|germane]]. A studiat [[drept]]ul la Universitatea din La Plata. == Mandatul == În octombrie 2007, Cristina Kirchner a câștigat alegerile prezidențiale cu peste 45% din opțiunile electoratului și a fost realeasă în octombrie 2011 cu 53,96%, acesta fiind cel mai mare scor de la reinstaurarea [[democrație]]i în Argentina. Mandatul s-a terminat în 2015.<ref>[https://www.bbc.com/news/world-latin-america-35056140 Argentina's Cristina Fernandez de Kirchner exits in handover spat] (în engleză), BBC, 10 decembrie 2015</ref> În 2025 ea a fost condamnată la 6 ani de închisoare pentru corupție.<ref>[https://batimes.com.ar/news/argentina/conviction-confirmed-cristina-fernandez-de-kirchner-condemned-by-supreme-court.phtml Conviction confirmed: Cristina Fernández de Kirchner condemned by Supreme Court], ''Buenos Aires Times'', 10 iunie 2025</ref> ==Note== <references /> == Legături externe == {{Wikiquote|Cristina Fernández de Kirchner}} * {{Commonscat-inline}} *{{es icon}} [http://www.cristina.com.ar/ Official site of Cristina Fernández de Kirchner] *{{es icon}} [http://www.senado.gov.ar/web/senadores/biografia.php?id_sena=212&iOrden=0&iSen=ASC Senate of the Argentine Republic website] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121130110830/http://www.senado.gov.ar/web/senadores/biografia.php?id_sena=212&iOrden=0&iSen=ASC |date=2012-11-30 }} *{{es icon}} [http://www.cidob.org/es/documentacion/biografias_lideres_politicos/america_del_sur/argentina/cristina_fernandez_de_kirchner Extensive biography by CIDOB Foundation] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111129192951/http://www.cidob.org/es/documentacion/biografias_lideres_politicos/america_del_sur/argentina/cristina_fernandez_de_kirchner |date=2011-11-29 }} *{{IMDb name|3231417}} * {{en icon}} Biografie la [http://www.britannica.com/EBchecked/topic/1100708/Cristina-Fernandez-de-Kirchner Britannica Online Encyclopedia] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Fernandez de Kirchner, Cristina}} [[Categorie:Nașteri în 1953]] [[Categorie:Președinți ai Argentinei]] [[Categorie:Argentinieni în viață]] [[Categorie:Politiciene din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Politiciene din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Argentinieni din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Argentinieni din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Președinți femei]] [[Categorie:Soții de politicieni]] [[Categorie:Supraviețuitori ai bolilor canceroase]] [[Categorie:Romano-catolici argentinieni]] 703tja09xj1np5700u10nz37guztrty 4 416969 17024571 17023154 2025-06-10T21:37:17Z AndreyyshoreBot 400977 BOT – actualizarea situației 17024571 wikitext text/x-wiki {{/begin | 500 | 11 iunie 2025 | topUsers = 34.86 | topBots = 48.79 | otherBots = 0.00 | otherAuth = 7.83 | ip = 8.52 | subtotal = 5915147 | noOfBots = 250 }} |- ! 1 | [Placeholder] || 226.591 |- ! 2 | [[Utilizator:Donarius|Donarius]] (admin) || [[Special:Contribuții/Donarius|210.972]] |- ! 3 | [Placeholder] || 189.466 |- ! 4 | [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] || [[Special:Contribuții/Sîmbotin|180.098]] |- ! 5 | [[Utilizator:Gikü|Gikü]] (admin) || [[Special:Contribuții/Gikü|168.215]] |- ! 6 | [[Utilizator:Ark25|<span style="color:gray">Ark25</span>]] || [[Special:Contribuții/Ark25|<span style="color:gray">141.307</span>]] |- ! 7 | [[Utilizator:Victor Blacus|<span style="color:gray">Victor Blacus</span>]] || [[Special:Contribuții/Victor Blacus|<span style="color:gray">136.866</span>]] |- ! 8 | [[Utilizator:Wars|<span style="color:gray">Wars</span>]] || [[Special:Contribuții/Wars|<span style="color:gray">133.149</span>]] |- ! 9 | [[Utilizator:Nicolae Coman|Nicolae Coman]] || [[Special:Contribuții/Nicolae Coman|127.817]] |- ! 10 | [[Utilizator:Mishu57|<span style="color:gray">Mishu57</span>]] || [[Special:Contribuții/Mishu57|<span style="color:gray">121.299</span>]] |- ! 11 | [[Utilizator:Babu|Babu]] || [[Special:Contribuții/Babu|111.355]] |- ! 12 | [[Utilizator:GEO|GEO]] || [[Special:Contribuții/GEO|110.315]] |- ! 13 | [[Utilizator:Ionutzmovie|Ionutzmovie]] (admin) || [[Special:Contribuții/Ionutzmovie|106.500]] |- ! 14 | [[Utilizator:Strainu|Strainu]] (admin) || [[Special:Contribuții/Strainu|99.953]] |- ! 15 | [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] (admin) || [[Special:Contribuții/Mihai Andrei|98.399]] |- ! 16 | [[Utilizator:Afil|<span style="color:gray">Afil</span>]] || [[Special:Contribuții/Afil|<span style="color:gray">95.660</span>]] |- ! 17 | [Placeholder] || 80.941 |- ! 18 | [[Utilizator:Cezarika1|<span style="color:gray">Cezarika1</span>]] || [[Special:Contribuții/Cezarika1|<span style="color:gray">80.350</span>]] |- ! 19 | [[Utilizator:XXN|<span style="color:gray">XXN</span>]] || [[Special:Contribuții/XXN|<span style="color:gray">76.763</span>]] |- ! 20 | [[Utilizator:Țetcu Mircea Rareș|Țetcu Mircea Rareș]] || [[Special:Contribuții/Țetcu Mircea Rareș|73.219]] |- ! 21 | [Placeholder] || 71.140 |- ! 22 | [[Utilizator:F.hilbert|F.hilbert]] || [[Special:Contribuții/F.hilbert|70.316]] |- ! 23 | [[Utilizator:DiaCriticul|<span style="color:gray">DiaCriticul</span>]] || [[Special:Contribuții/DiaCriticul|<span style="color:gray">69.505</span>]] |- ! 24 | [[Utilizator:Turbojet|Turbojet]] || [[Special:Contribuții/Turbojet|62.150]] |- ! 25 | [[Utilizator:Miehs|Miehs]] || [[Special:Contribuții/Miehs|61.326]] |- ! 26 | [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] || [[Special:Contribuții/Ewan2|59.081]] |- ! 27 | [[Utilizator:Lucian GAVRILA|Lucian GAVRILA]] || [[Special:Contribuții/Lucian GAVRILA|57.561]] |- ! 28 | [[Utilizator:Alex Nico|Alex Nico]] (admin) || [[Special:Contribuții/Alex Nico|54.764]] |- ! 29 | [[Utilizator:Alexander Tendler|Alexander Tendler]] || [[Special:Contribuții/Alexander Tendler|53.381]] |- ! 30 | [[Utilizator:Accipiter Q. Gentilis|<span style="color:gray">Accipiter Q. Gentilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Q. Gentilis|<span style="color:gray">53.060</span>]] |- ! 31 | [[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] (admin) || [[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|49.145]] |- ! 32 | [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] (admin) || [[Special:Contribuții/Pafsanias|47.016]] |- ! 33 | [[Utilizator:Valentin JJ.|Valentin JJ.]] || [[Special:Contribuții/Valentin JJ.|46.446]] |- ! 34 | [[Utilizator:Minisarm|<span style="color:gray">Minisarm</span>]] || [[Special:Contribuții/Minisarm|<span style="color:gray">46.335</span>]] |- ! 35 | [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] || [[Special:Contribuții/Tgeorgescu|43.206]] |- ! 36 | [[Utilizator:Sacha47|Sacha47]] || [[Special:Contribuții/Sacha47|42.676]] |- ! 37 | [[Utilizator:Orioane|<span style="color:gray">Orioane</span>]] || [[Special:Contribuții/Orioane|<span style="color:gray">42.459</span>]] |- ! 38 | [[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Gentilis Q.|42.392]] |- ! 39 | [[Utilizator:Radufan|<span style="color:gray">Radufan</span>]] || [[Special:Contribuții/Radufan|<span style="color:gray">40.711</span>]] |- ! 40 | [[Utilizator:Nenea hartia|Nenea hartia]] || [[Special:Contribuții/Nenea hartia|39.438]] |- ! 41 | [[Utilizator:Pixi|<span style="color:gray">Pixi</span>]] || [[Special:Contribuții/Pixi|<span style="color:gray">38.672</span>]] |- ! 42 | [[Utilizator:Tolea93|Tolea93]] || [[Special:Contribuții/Tolea93|38.585]] |- ! 43 | [[Utilizator:Frank Haug|Frank Haug]] || [[Special:Contribuții/Frank Haug|37.464]] |- ! 44 | [[Utilizator:Rebel|<span style="color:gray">Rebel</span>]] || [[Special:Contribuții/Rebel|<span style="color:gray">36.052</span>]] |- ! 45 | [[Utilizator:AdiJapan|<span style="color:gray">AdiJapan</span>]] || [[Special:Contribuții/AdiJapan|<span style="color:gray">35.246</span>]] |- ! 46 | [[Utilizator:MSClaudiu|MSClaudiu]] || [[Special:Contribuții/MSClaudiu|33.551]] |- ! 47 | [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] (admin) || [[Special:Contribuții/Kun Kipcsak|31.974]] |- ! 48 | [[Utilizator:Nicu Farcaș|Nicu Farcaș]] || [[Special:Contribuții/Nicu Farcaș|27.900]] |- ! 49 | [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Dan Mihai Pitea]] (admin) || [[Special:Contribuții/Dan Mihai Pitea|26.979]] |- ! 50 | [[Utilizator:Emily|<span style="color:gray">Emily</span>]] || [[Special:Contribuții/Emily|<span style="color:gray">26.742</span>]] |- ! 51 | [[Utilizator:Silenzio76|<span style="color:gray">Silenzio76</span>]] || [[Special:Contribuții/Silenzio76|<span style="color:gray">26.239</span>]] |- ! 52 | [[Utilizator:Vlad|Vlad]] || [[Special:Contribuții/Vlad|25.291]] |- ! 53 | [[Utilizator:Roamata|<span style="color:gray">Roamata</span>]] || [[Special:Contribuții/Roamata|<span style="color:gray">24.708</span>]] |- ! 54 | [[Utilizator:Danutz|<span style="color:gray">Danutz</span>]] || [[Special:Contribuții/Danutz|<span style="color:gray">24.095</span>]] |- ! 55 | [[Utilizator:Opas|Opas]] || [[Special:Contribuții/Opas|23.861]] |- ! 56 | [[Utilizator:Danvasilis|<span style="color:gray">Danvasilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Danvasilis|<span style="color:gray">23.050</span>]] |- ! 57 | [[Utilizator:Lascorpion|Lascorpion]] || [[Special:Contribuții/Lascorpion|21.909]] |- ! 58 | [[Utilizator:Mycomp|<span style="color:gray">Mycomp</span>]] || [[Special:Contribuții/Mycomp|<span style="color:gray">21.510</span>]] |- ! 59 | [[Utilizator:Compactforever|<span style="color:gray">Compactforever</span>]] || [[Special:Contribuții/Compactforever|<span style="color:gray">21.037</span>]] |- ! 60 | [[Utilizator:Ewan|<span style="color:gray">Ewan</span>]] || [[Special:Contribuții/Ewan|<span style="color:gray">20.189</span>]] |- ! 61 | [[Utilizator:Saxonul|<span style="color:gray">Saxonul</span>]] || [[Special:Contribuții/Saxonul|<span style="color:gray">20.126</span>]] |- ! 62 | [[Utilizator:Avereanu|Avereanu]] || [[Special:Contribuții/Avereanu|19.244]] |- ! 63 | [[Utilizator:Gdaniel111|Gdaniel111]] || [[Special:Contribuții/Gdaniel111|18.968]] |- ! 64 | [[Utilizator:Sergiulone|<span style="color:gray">Sergiulone</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergiulone|<span style="color:gray">18.773</span>]] |- ! 65 | [[Utilizator:Rad Urs|<span style="color:gray">Rad Urs</span>]] || [[Special:Contribuții/Rad Urs|<span style="color:gray">18.509</span>]] |- ! 66 | [[Utilizator:Firilacroco|Firilacroco]] (admin) || [[Special:Contribuții/Firilacroco|18.333]] |- ! 67 | [[Utilizator:Serban Marin|<span style="color:gray">Serban Marin</span>]] || [[Special:Contribuții/Serban Marin|<span style="color:gray">17.985</span>]] |- ! 68 | [[Utilizator:AT09W|<span style="color:gray">AT09W</span>]] || [[Special:Contribuții/AT09W|<span style="color:gray">17.817</span>]] |- ! 69 | [[Utilizator:Irimia florin|Irimia florin]] || [[Special:Contribuții/Irimia florin|17.468]] |- ! 70 | [[Utilizator:AnaZ|<span style="color:gray">AnaZ</span>]] || [[Special:Contribuții/AnaZ|<span style="color:gray">17.207</span>]] |- ! 71 | [[Utilizator:Tico|<span style="color:gray">Tico</span>]] || [[Special:Contribuții/Tico|<span style="color:gray">16.878</span>]] |- ! 72 | [[Utilizator:Marius Bobleagă|<span style="color:gray">Marius Bobleagă</span>]] || [[Special:Contribuții/Marius Bobleagă|<span style="color:gray">16.713</span>]] |- ! 73 | [[Utilizator:KlaudiuMihaila|<span style="color:gray">KlaudiuMihaila</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/KlaudiuMihaila|<span style="color:gray">16.602</span>]] |- ! 74 | [[Utilizator:Solt|<span style="color:gray">Solt</span>]] || [[Special:Contribuții/Solt|<span style="color:gray">16.470</span>]] |- ! 75 | [[Utilizator:Gutza|<span style="color:gray">Gutza</span>]] || [[Special:Contribuții/Gutza|<span style="color:gray">16.015</span>]] |- ! 76 | [[Utilizator:Alexandru M.|Alexandru M.]] || [[Special:Contribuții/Alexandru M.|15.772]] |- ! 77 | [[Utilizator:Musichistory2009|<span style="color:gray">Musichistory2009</span>]] || [[Special:Contribuții/Musichistory2009|<span style="color:gray">15.668</span>]] |- ! 78 | [[Utilizator:Luciandrei|<span style="color:gray">Luciandrei</span>]] || [[Special:Contribuții/Luciandrei|<span style="color:gray">15.516</span>]] |- ! 79 | [[Utilizator:Laurap|<span style="color:gray">Laurap</span>]] || [[Special:Contribuții/Laurap|<span style="color:gray">15.390</span>]] |- ! 80 | [[Utilizator:Rosenborg BK Fan|Rosenborg BK Fan]] || [[Special:Contribuții/Rosenborg BK Fan|15.090]] |- ! 81 | [[Utilizator:NeaNita|<span style="color:gray">NeaNita</span>]] || [[Special:Contribuții/NeaNita|<span style="color:gray">14.472</span>]] |- ! 82 | [[Utilizator:TheNotoriousMMA|TheNotoriousMMA]] || [[Special:Contribuții/TheNotoriousMMA|13.915]] |- ! 83 | [[Utilizator:Vali|<span style="color:gray">Vali</span>]] || [[Special:Contribuții/Vali|<span style="color:gray">13.726</span>]] |- ! 84 | [[Utilizator:Alex:D|<span style="color:gray">Alex:D</span>]] || [[Special:Contribuții/Alex:D|<span style="color:gray">13.462</span>]] |- ! 85 | [[Utilizator:Rsocol|Rsocol]] (admin) || [[Special:Contribuții/Rsocol|13.361]] |- ! 86 | [[Utilizator:Ronline|<span style="color:gray">Ronline</span>]] || [[Special:Contribuții/Ronline|<span style="color:gray">13.229</span>]] |- ! 87 | [[Utilizator:Pocor|<span style="color:gray">Pocor</span>]] || [[Special:Contribuții/Pocor|<span style="color:gray">13.121</span>]] |- ! 88 | [[Utilizator:Ionel141|Ionel141]] || [[Special:Contribuții/Ionel141|13.025]] |- ! 89 | [[Utilizator:Luzomim|<span style="color:gray">Luzomim</span>]] || [[Special:Contribuții/Luzomim|<span style="color:gray">12.529</span>]] |- ! 90 | [[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] || [[Special:Contribuții/Mishuletz|12.409]] |- ! 91 | [[Utilizator:Alexandra Dragos|<span style="color:gray">Alexandra Dragos</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandra Dragos|<span style="color:gray">12.250</span>]] |- ! 92 | [[Utilizator:Remigiu|<span style="color:gray">Remigiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Remigiu|<span style="color:gray">12.020</span>]] |- ! 93 | [[Utilizator:Arado|<span style="color:gray">Arado</span>]] || [[Special:Contribuții/Arado|<span style="color:gray">12.018</span>]] |- ! 94 | [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] || [[Special:Contribuții/Alex F.|11.724]] |- ! 95 | [[Utilizator:Cetateanul Rosu|Cetateanul Rosu]] || [[Special:Contribuții/Cetateanul Rosu|11.433]] |- ! 96 | [[Utilizator:Impy4ever|<span style="color:gray">Impy4ever</span>]] || [[Special:Contribuții/Impy4ever|<span style="color:gray">11.421</span>]] |- ! 97 | [[Utilizator:Nyook|<span style="color:gray">Nyook</span>]] || [[Special:Contribuții/Nyook|<span style="color:gray">11.160</span>]] |- ! 98 | [[Utilizator:VJFlow2018|VJFlow2018]] || [[Special:Contribuții/VJFlow2018|10.741]] |- ! 99 | [[Utilizator:Romihaitza|<span style="color:gray">Romihaitza</span>]] || [[Special:Contribuții/Romihaitza|<span style="color:gray">10.628</span>]] |- ! 100 | [[Utilizator:Accipiter Gentilis|<span style="color:gray">Accipiter Gentilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Gentilis|<span style="color:gray">10.320</span>]] |- ! 101 | [[Utilizator:FeodorBezuhov|<span style="color:gray">FeodorBezuhov</span>]] || [[Special:Contribuții/FeodorBezuhov|<span style="color:gray">10.229</span>]] |- ! 102 | [[Utilizator:StoneJustice|<span style="color:gray">StoneJustice</span>]] || [[Special:Contribuții/StoneJustice|<span style="color:gray">10.185</span>]] |- ! 103 | [[Utilizator:Urzică|<span style="color:gray">Urzică</span>]] || [[Special:Contribuții/Urzică|<span style="color:gray">10.109</span>]] |- ! 104 | [[Utilizator:Anclation|<span style="color:gray">Anclation</span>]] || [[Special:Contribuții/Anclation|<span style="color:gray">10.008</span>]] |- ! 105 | [[Utilizator:Andreyyshore|<span style="color:gray">Andreyyshore</span>]] || [[Special:Contribuții/Andreyyshore|<span style="color:gray">9.557</span>]] |- ! 106 | [[Utilizator:Kerouac|<span style="color:gray">Kerouac</span>]] || [[Special:Contribuții/Kerouac|<span style="color:gray">9.412</span>]] |- ! 107 | [[Utilizator:Andrei Bondoc|<span style="color:gray">Andrei Bondoc</span>]] || [[Special:Contribuții/Andrei Bondoc|<span style="color:gray">9.325</span>]] |- ! 108 | [[Utilizator:Eb00kie|<span style="color:gray">Eb00kie</span>]] || [[Special:Contribuții/Eb00kie|<span style="color:gray">9.063</span>]] |- ! 109 | [[Utilizator:Jean|<span style="color:gray">Jean</span>]] || [[Special:Contribuții/Jean|<span style="color:gray">9.030</span>]] |- ! 110 | [[Utilizator:CuldeSac12|<span style="color:gray">CuldeSac12</span>]] || [[Special:Contribuții/CuldeSac12|<span style="color:gray">8.958</span>]] |- ! 111 | [[Utilizator:Eddie Nixon|<span style="color:gray">Eddie Nixon</span>]] || [[Special:Contribuții/Eddie Nixon|<span style="color:gray">8.933</span>]] |- ! 112 | [[Utilizator:Venske|Venske]] || [[Special:Contribuții/Venske|8.841]] |- ! 113 | [[Utilizator:Jastrow|<span style="color:gray">Jastrow</span>]] || [[Special:Contribuții/Jastrow|<span style="color:gray">8.792</span>]] |- ! 114 | [[Utilizator:QabY|<span style="color:gray">QabY</span>]] || [[Special:Contribuții/QabY|<span style="color:gray">8.756</span>]] |- ! 115 | [[Utilizator:Goliath|<span style="color:gray">Goliath</span>]] || [[Special:Contribuții/Goliath|<span style="color:gray">8.406</span>]] |- ! 116 | [[Utilizator:Ykvach|<span style="color:gray">Ykvach</span>]] || [[Special:Contribuții/Ykvach|<span style="color:gray">8.377</span>]] |- ! 117 | [[Utilizator:Alecsdaniel|<span style="color:gray">Alecsdaniel</span>]] || [[Special:Contribuții/Alecsdaniel|<span style="color:gray">8.326</span>]] |- ! 118 | [[Utilizator:Mayuma|<span style="color:gray">Mayuma</span>]] || [[Special:Contribuții/Mayuma|<span style="color:gray">8.322</span>]] |- ! 119 | [[Utilizator:Lucian C.|<span style="color:gray">Lucian C.</span>]] || [[Special:Contribuții/Lucian C.|<span style="color:gray">8.203</span>]] |- ! 120 | [[Utilizator:Bogdan salaj|<span style="color:gray">Bogdan salaj</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan salaj|<span style="color:gray">8.190</span>]] |- ! 121 | [[Utilizator:Glamistu|<span style="color:gray">Glamistu</span>]] || [[Special:Contribuții/Glamistu|<span style="color:gray">7.716</span>]] |- ! 122 | [[Utilizator:E1nh3rjar|<span style="color:gray">E1nh3rjar</span>]] || [[Special:Contribuții/E1nh3rjar|<span style="color:gray">7.705</span>]] |- ! 123 | [[Utilizator:Amator linguarum|Amator linguarum]] || [[Special:Contribuții/Amator linguarum|7.437]] |- ! 124 | [[Utilizator:Macreanu Iulian|<span style="color:gray">Macreanu Iulian</span>]] || [[Special:Contribuții/Macreanu Iulian|<span style="color:gray">7.259</span>]] |- ! 125 | [[Utilizator:Luigi97|<span style="color:gray">Luigi97</span>]] || [[Special:Contribuții/Luigi97|<span style="color:gray">7.152</span>]] |- ! 126 | [[Utilizator:Wikiminds34|<span style="color:gray">Wikiminds34</span>]] || [[Special:Contribuții/Wikiminds34|<span style="color:gray">7.091</span>]] |- ! 127 | [[Utilizator:Bogdan.be|<span style="color:gray">Bogdan.be</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan.be|<span style="color:gray">7.025</span>]] |- ! 128 | [[Utilizator:Iulianu|<span style="color:gray">Iulianu</span>]] || [[Special:Contribuții/Iulianu|<span style="color:gray">7.002</span>]] |- ! 129 | [[Utilizator:AlternoBreak|<span style="color:gray">AlternoBreak</span>]] || [[Special:Contribuții/AlternoBreak|<span style="color:gray">6.907</span>]] |- ! 130 | [[Utilizator:BAICAN XXX|<span style="color:gray">BAICAN XXX</span>]] || [[Special:Contribuții/BAICAN XXX|<span style="color:gray">6.768</span>]] |- ! 131 | [[Utilizator:Stephan Condurachis|Stephan Condurachis]] || [[Special:Contribuții/Stephan Condurachis|6.601]] |- ! 132 | [[Utilizator:Itineris55|Itineris55]] || [[Special:Contribuții/Itineris55|6.383]] |- ! 133 | [[Utilizator:Hype supper|<span style="color:gray">Hype supper</span>]] || [[Special:Contribuții/Hype supper|<span style="color:gray">6.378</span>]] |- ! 134 | [[Utilizator:Boltasu|<span style="color:gray">Boltasu</span>]] || [[Special:Contribuții/Boltasu|<span style="color:gray">6.321</span>]] |- ! 135 | [[Utilizator:Dosz|Dosz]] || [[Special:Contribuții/Dosz|6.187]] |- ! 136 | [[Utilizator:Slyther|<span style="color:gray">Slyther</span>]] || [[Special:Contribuții/Slyther|<span style="color:gray">6.123</span>]] |- ! 137 | [[Utilizator:Angelovlad|<span style="color:gray">Angelovlad</span>]] || [[Special:Contribuții/Angelovlad|<span style="color:gray">6.099</span>]] |- ! 138 | [[Utilizator:Kandeerlej|<span style="color:gray">Kandeerlej</span>]] || [[Special:Contribuții/Kandeerlej|<span style="color:gray">5.976</span>]] |- ! 139 | [[Utilizator:Olahus2|<span style="color:gray">Olahus2</span>]] || [[Special:Contribuții/Olahus2|<span style="color:gray">5.964</span>]] |- ! 140 | [[Utilizator:Bogdan 1956|Bogdan 1956]] || [[Special:Contribuții/Bogdan 1956|5.955]] |- ! 141 | [[Utilizator:Saturnian|<span style="color:gray">Saturnian</span>]] || [[Special:Contribuții/Saturnian|<span style="color:gray">5.888</span>]] |- ! 142 | [[Utilizator:לערי ריינהארט|<span style="color:gray">לערי ריינהארט</span>]] || [[Special:Contribuții/לערי ריינהארט|<span style="color:gray">5.856</span>]] |- ! 143 | [[Utilizator:Heptametru|<span style="color:gray">Heptametru</span>]] || [[Special:Contribuții/Heptametru|<span style="color:gray">5.852</span>]] |- ! 144 | [[Utilizator:Emilian1999|<span style="color:gray">Emilian1999</span>]] || [[Special:Contribuții/Emilian1999|<span style="color:gray">5.832</span>]] |- ! 145 | [[Utilizator:HelpingYouToKnowMore|HelpingYouToKnowMore]] || [[Special:Contribuții/HelpingYouToKnowMore|5.714]] |- ! 146 | [[Utilizator:Azzurronn|<span style="color:gray">Azzurronn</span>]] || [[Special:Contribuții/Azzurronn|<span style="color:gray">5.690</span>]] |- ! 147 | [[Utilizator:Mocu|<span style="color:gray">Mocu</span>]] || [[Special:Contribuții/Mocu|<span style="color:gray">5.677</span>]] |- ! 148 | [[Utilizator:Sebastianpin|<span style="color:gray">Sebastianpin</span>]] || [[Special:Contribuții/Sebastianpin|<span style="color:gray">5.665</span>]] |- ! 149 | [[Utilizator:Alin|<span style="color:gray">Alin</span>]] || [[Special:Contribuții/Alin|<span style="color:gray">5.521</span>]] |- ! 150 | [[Utilizator:Sergentul|<span style="color:gray">Sergentul</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergentul|<span style="color:gray">5.279</span>]] |- ! 151 | [[Utilizator:MihaelaAndreeaS|<span style="color:gray">MihaelaAndreeaS</span>]] || [[Special:Contribuții/MihaelaAndreeaS|<span style="color:gray">5.263</span>]] |- ! 152 | [[Utilizator:DieselEngineRO|<span style="color:gray">DieselEngineRO</span>]] || [[Special:Contribuții/DieselEngineRO|<span style="color:gray">5.260</span>]] |- ! 153 | [[Utilizator:VladG03|VladG03]] || [[Special:Contribuții/VladG03|5.233]] |- ! 154 | [[Utilizator:Ommiy-Pangaeus|<span style="color:gray">Ommiy-Pangaeus</span>]] || [[Special:Contribuții/Ommiy-Pangaeus|<span style="color:gray">5.219</span>]] |- ! 155 | [[Utilizator:CustodieMinori|<span style="color:gray">CustodieMinori</span>]] || [[Special:Contribuții/CustodieMinori|<span style="color:gray">5.188</span>]] |- ! 156 | [[Utilizator:Nerissa-Marie|<span style="color:gray">Nerissa-Marie</span>]] || [[Special:Contribuții/Nerissa-Marie|<span style="color:gray">5.148</span>]] |- ! 157 | [[Utilizator:Dedi|Dedi]] || [[Special:Contribuții/Dedi|5.094]] |- ! 158 | [[Utilizator:Liviu Savastru|<span style="color:gray">Liviu Savastru</span>]] || [[Special:Contribuții/Liviu Savastru|<span style="color:gray">5.074</span>]] |- ! 159 | [[Utilizator:Bogdan Muraru|<span style="color:gray">Bogdan Muraru</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan Muraru|<span style="color:gray">5.062</span>]] |- ! 160 | [[Utilizator:Vitalie Ciubotaru|<span style="color:gray">Vitalie Ciubotaru</span>]] || [[Special:Contribuții/Vitalie Ciubotaru|<span style="color:gray">5.061</span>]] |- ! 161 | [[Utilizator:MobyDick|<span style="color:gray">MobyDick</span>]] || [[Special:Contribuții/MobyDick|<span style="color:gray">5.041</span>]] |- ! 162 | [[Utilizator:Dorimedont|<span style="color:gray">Dorimedont</span>]] || [[Special:Contribuții/Dorimedont|<span style="color:gray">4.854</span>]] |- ! 163 | [[Utilizator:Bogdan Uleia|<span style="color:gray">Bogdan Uleia</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan Uleia|<span style="color:gray">4.852</span>]] |- ! 164 | [[Utilizator:MariusM|<span style="color:gray">MariusM</span>]] || [[Special:Contribuții/MariusM|<span style="color:gray">4.714</span>]] |- ! 165 | [[Utilizator:Grintescu|<span style="color:gray">Grintescu</span>]] || [[Special:Contribuții/Grintescu|<span style="color:gray">4.621</span>]] |- ! 166 | [[Utilizator:Neoclassicism Enthusiast|Neoclassicism Enthusiast]] || [[Special:Contribuții/Neoclassicism Enthusiast|4.602]] |- ! 167 | [[Utilizator:Blaeky98|<span style="color:gray">Blaeky98</span>]] || [[Special:Contribuții/Blaeky98|<span style="color:gray">4.542</span>]] |- ! 168 | [[Utilizator:Kulja~rowiki|Kulja~rowiki]] || [[Special:Contribuții/Kulja~rowiki|4.537]] |- ! rowspan="2" | 169 | [[Utilizator:Plinul cel tanar|<span style="color:gray">Plinul cel tanar</span>]] || [[Special:Contribuții/Plinul cel tanar|<span style="color:gray">4.508</span>]] |- | [[Utilizator:(G)jabz|(G)jabz]] || [[Special:Contribuții/(G)jabz|4.508]] |- ! 171 | [[Utilizator:Ovidiu.|<span style="color:gray">Ovidiu.</span>]] || [[Special:Contribuții/Ovidiu.|<span style="color:gray">4.491</span>]] |- ! 172 | [[Utilizator:Helgie12|Helgie12]] || [[Special:Contribuții/Helgie12|4.459]] |- ! 173 | [[Utilizator:Diego pmc|<span style="color:gray">Diego pmc</span>]] || [[Special:Contribuții/Diego pmc|<span style="color:gray">4.416</span>]] |- ! 174 | [[Utilizator:Albabos|<span style="color:gray">Albabos</span>]] || [[Special:Contribuții/Albabos|<span style="color:gray">4.241</span>]] |- ! 175 | [[Utilizator:Evalia|<span style="color:gray">Evalia</span>]] || [[Special:Contribuții/Evalia|<span style="color:gray">4.235</span>]] |- ! 176 | [[Utilizator:Sebi Buduroi '99|<span style="color:gray">Sebi Buduroi '99</span>]] || [[Special:Contribuții/Sebi Buduroi '99|<span style="color:gray">4.224</span>]] |- ! 177 | [[Utilizator:Venator|<span style="color:gray">Venator</span>]] || [[Special:Contribuții/Venator|<span style="color:gray">4.174</span>]] |- ! 178 | [[Utilizator:Nelu craciun|<span style="color:gray">Nelu craciun</span>]] || [[Special:Contribuții/Nelu craciun|<span style="color:gray">4.168</span>]] |- ! 179 | [[Utilizator:1947c|<span style="color:gray">1947c</span>]] || [[Special:Contribuții/1947c|<span style="color:gray">4.148</span>]] |- ! 180 | [[Utilizator:Web SourceContent|<span style="color:gray">Web SourceContent</span>]] || [[Special:Contribuții/Web SourceContent|<span style="color:gray">4.049</span>]] |- ! 181 | [[Utilizator:MJ for U|<span style="color:gray">MJ for U</span>]] || [[Special:Contribuții/MJ for U|<span style="color:gray">4.048</span>]] |- ! 182 | [[Utilizator:12akd|<span style="color:gray">12akd</span>]] || [[Special:Contribuții/12akd|<span style="color:gray">3.974</span>]] |- ! 183 | [[Utilizator:Makenzis|Makenzis]] || [[Special:Contribuții/Makenzis|3.929]] |- ! 184 | [[Utilizator:Spiridon Ion Cepleanu|<span style="color:gray">Spiridon Ion Cepleanu</span>]] || [[Special:Contribuții/Spiridon Ion Cepleanu|<span style="color:gray">3.872</span>]] |- ! 185 | [[Utilizator:Bunu vio|<span style="color:gray">Bunu vio</span>]] || [[Special:Contribuții/Bunu vio|<span style="color:gray">3.838</span>]] |- ! 186 | [[Utilizator:Belizarie|<span style="color:gray">Belizarie</span>]] || [[Special:Contribuții/Belizarie|<span style="color:gray">3.832</span>]] |- ! 187 | [[Utilizator:Nume de cod Sechereș|<span style="color:gray">Nume de cod Sechereș</span>]] || [[Special:Contribuții/Nume de cod Sechereș|<span style="color:gray">3.815</span>]] |- ! 188 | [[Utilizator:FASROD|FASROD]] || [[Special:Contribuții/FASROD|3.812]] |- ! 189 | [[Utilizator:Cerghizan Radu|<span style="color:gray">Cerghizan Radu</span>]] || [[Special:Contribuții/Cerghizan Radu|<span style="color:gray">3.806</span>]] |- ! 190 | [[Utilizator:Voloh28|<span style="color:gray">Voloh28</span>]] || [[Special:Contribuții/Voloh28|<span style="color:gray">3.778</span>]] |- ! 191 | [[Utilizator:Mircea87|<span style="color:gray">Mircea87</span>]] || [[Special:Contribuții/Mircea87|<span style="color:gray">3.727</span>]] |- ! 192 | [[Utilizator:Rusnac Valeriu|<span style="color:gray">Rusnac Valeriu</span>]] || [[Special:Contribuții/Rusnac Valeriu|<span style="color:gray">3.710</span>]] |- ! 193 | [[Utilizator:Elerium|<span style="color:gray">Elerium</span>]] || [[Special:Contribuții/Elerium|<span style="color:gray">3.691</span>]] |- ! 194 | [[Utilizator:Arminden|Arminden]] || [[Special:Contribuții/Arminden|3.689]] |- ! 195 | [[Utilizator:RAMSES$44932|<span style="color:gray">RAMSES$44932</span>]] || [[Special:Contribuții/RAMSES$44932|<span style="color:gray">3.680</span>]] |- ! 196 | [[Utilizator:AMDATi|<span style="color:gray">AMDATi</span>]] || [[Special:Contribuții/AMDATi|<span style="color:gray">3.678</span>]] |- ! 197 | [[Utilizator:Alexeynemov4|<span style="color:gray">Alexeynemov4</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexeynemov4|<span style="color:gray">3.645</span>]] |- ! 198 | [[Utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] || [[Special:Contribuții/Profesorul Blazat|3.630]] |- ! 199 | [[Utilizator:ZZARZY223|<span style="color:gray">ZZARZY223</span>]] || [[Special:Contribuții/ZZARZY223|<span style="color:gray">3.618</span>]] |- ! 200 | [[Utilizator:Ionutp|<span style="color:gray">Ionutp</span>]] || [[Special:Contribuții/Ionutp|<span style="color:gray">3.612</span>]] |- ! 201 | [[Utilizator:Remus Octavian Mocanu|<span style="color:gray">Remus Octavian Mocanu</span>]] || [[Special:Contribuții/Remus Octavian Mocanu|<span style="color:gray">3.571</span>]] |- ! 202 | [[Utilizator:Sabinbik22|Sabinbik22]] || [[Special:Contribuții/Sabinbik22|3.557]] |- ! 203 | [[Utilizator:Mehigh26|<span style="color:gray">Mehigh26</span>]] || [[Special:Contribuții/Mehigh26|<span style="color:gray">3.545</span>]] |- ! 204 | [[Utilizator:Marian Lucan|<span style="color:gray">Marian Lucan</span>]] || [[Special:Contribuții/Marian Lucan|<span style="color:gray">3.523</span>]] |- ! 205 | [[Utilizator:Purbo T|<span style="color:gray">Purbo T</span>]] || [[Special:Contribuții/Purbo T|<span style="color:gray">3.515</span>]] |- ! 206 | [[Utilizator:AlessioRO|AlessioRO]] || [[Special:Contribuții/AlessioRO|3.504]] |- ! 207 | [[Utilizator:Max0697|<span style="color:gray">Max0697</span>]] || [[Special:Contribuții/Max0697|<span style="color:gray">3.483</span>]] |- ! 208 | [[Utilizator:Horia09|<span style="color:gray">Horia09</span>]] || [[Special:Contribuții/Horia09|<span style="color:gray">3.472</span>]] |- ! 209 | [[Utilizator:BlueMonday|<span style="color:gray">BlueMonday</span>]] || [[Special:Contribuții/BlueMonday|<span style="color:gray">3.439</span>]] |- ! 210 | [[Utilizator:Can you escape|<span style="color:gray">Can you escape</span>]] || [[Special:Contribuții/Can you escape|<span style="color:gray">3.437</span>]] |- ! 211 | [[Utilizator:Bourge|<span style="color:gray">Bourge</span>]] || [[Special:Contribuții/Bourge|<span style="color:gray">3.417</span>]] |- ! 212 | [[Utilizator:Romanichthys Valsanicola|Romanichthys Valsanicola]] || [[Special:Contribuții/Romanichthys Valsanicola|3.404]] |- ! 213 | [[Utilizator:Memo18|<span style="color:gray">Memo18</span>]] || [[Special:Contribuții/Memo18|<span style="color:gray">3.399</span>]] |- ! 214 | [[Utilizator:Andynomite|<span style="color:gray">Andynomite</span>]] || [[Special:Contribuții/Andynomite|<span style="color:gray">3.385</span>]] |- ! 215 | [[Utilizator:Arie Inbar|<span style="color:gray">Arie Inbar</span>]] || [[Special:Contribuții/Arie Inbar|<span style="color:gray">3.375</span>]] |- ! 216 | [[Utilizator:Autoreplay|<span style="color:gray">Autoreplay</span>]] || [[Special:Contribuții/Autoreplay|<span style="color:gray">3.361</span>]] |- ! 217 | [[Utilizator:NicolaS961|<span style="color:gray">NicolaS961</span>]] || [[Special:Contribuții/NicolaS961|<span style="color:gray">3.320</span>]] |- ! 218 | [[Utilizator:Klaul|Klaul]] || [[Special:Contribuții/Klaul|3.233]] |- ! 219 | [[Utilizator:Desenele|<span style="color:gray">Desenele</span>]] || [[Special:Contribuții/Desenele|<span style="color:gray">3.225</span>]] |- ! 220 | [[Utilizator:Ady777|<span style="color:gray">Ady777</span>]] || [[Special:Contribuții/Ady777|<span style="color:gray">3.208</span>]] |- ! 221 | [[Utilizator:Crokis|<span style="color:gray">Crokis</span>]] || [[Special:Contribuții/Crokis|<span style="color:gray">3.183</span>]] |- ! 222 | [[Utilizator:Rsandu|<span style="color:gray">Rsandu</span>]] || [[Special:Contribuții/Rsandu|<span style="color:gray">3.154</span>]] |- ! 223 | [[Utilizator:Kataadj|Kataadj]] || [[Special:Contribuții/Kataadj|3.132]] |- ! 224 | [[Utilizator:SenatorulX|<span style="color:gray">SenatorulX</span>]] || [[Special:Contribuții/SenatorulX|<span style="color:gray">3.125</span>]] |- ! 225 | [[Utilizator:Radu Gherasim|Radu Gherasim]] || [[Special:Contribuții/Radu Gherasim|3.106]] |- ! 226 | [[Utilizator:Martinas Angel|<span style="color:gray">Martinas Angel</span>]] || [[Special:Contribuții/Martinas Angel|<span style="color:gray">3.095</span>]] |- ! 227 | [[Utilizator:Adrian ach|<span style="color:gray">Adrian ach</span>]] || [[Special:Contribuții/Adrian ach|<span style="color:gray">3.084</span>]] |- ! 228 | [[Utilizator:NicoSan|NicoSan]] || [[Special:Contribuții/NicoSan|3.056]] |- ! 229 | [[Utilizator:Floddinn|<span style="color:gray">Floddinn</span>]] || [[Special:Contribuții/Floddinn|<span style="color:gray">3.055</span>]] |- ! 230 | [[Utilizator:Whiteman~rowiki|<span style="color:gray">Whiteman~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Whiteman~rowiki|<span style="color:gray">3.049</span>]] |- ! 231 | [[Utilizator:Placet experiri|<span style="color:gray">Placet experiri</span>]] || [[Special:Contribuții/Placet experiri|<span style="color:gray">3.037</span>]] |- ! 232 | [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena Ancu Damian]] || [[Special:Contribuții/Elena Ancu Damian|3.036]] |- ! 233 | [[Utilizator:E.Coman|E.Coman]] || [[Special:Contribuții/E.Coman|3.029]] |- ! 234 | [[Utilizator:Florin1977|Florin1977]] || [[Special:Contribuții/Florin1977|3.005]] |- ! 235 | [[Utilizator:Gimbrinel|<span style="color:gray">Gimbrinel</span>]] || [[Special:Contribuții/Gimbrinel|<span style="color:gray">2.947</span>]] |- ! 236 | [[Utilizator:Mahetin|<span style="color:gray">Mahetin</span>]] || [[Special:Contribuții/Mahetin|<span style="color:gray">2.943</span>]] |- ! 237 | [[Utilizator:Flondin|Flondin]] || [[Special:Contribuții/Flondin|2.911]] |- ! 238 | [[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]] || [[Special:Contribuții/Dimitrie569|2.910]] |- ! 239 | [[Utilizator:Redfox|<span style="color:gray">Redfox</span>]] || [[Special:Contribuții/Redfox|<span style="color:gray">2.904</span>]] |- ! 240 | [[Utilizator:Laur2ro|<span style="color:gray">Laur2ro</span>]] || [[Special:Contribuții/Laur2ro|<span style="color:gray">2.899</span>]] |- ! 241 | [[Utilizator:Vladimir Lasky|<span style="color:gray">Vladimir Lasky</span>]] || [[Special:Contribuții/Vladimir Lasky|<span style="color:gray">2.844</span>]] |- ! rowspan="2" | 242 | [[Utilizator:Lare 11|<span style="color:gray">Lare 11</span>]] || [[Special:Contribuții/Lare 11|<span style="color:gray">2.840</span>]] |- | [[Utilizator:Costin05|<span style="color:gray">Costin05</span>]] || [[Special:Contribuții/Costin05|<span style="color:gray">2.840</span>]] |- ! 244 | [[Utilizator:Ervin C.|<span style="color:gray">Ervin C.</span>]] || [[Special:Contribuții/Ervin C.|<span style="color:gray">2.771</span>]] |- ! 245 | [[Utilizator:TotalAnarchy|<span style="color:gray">TotalAnarchy</span>]] || [[Special:Contribuții/TotalAnarchy|<span style="color:gray">2.760</span>]] |- ! 246 | [[Utilizator:Jokes Free4Me|<span style="color:gray">Jokes Free4Me</span>]] || [[Special:Contribuții/Jokes Free4Me|<span style="color:gray">2.726</span>]] |- ! 247 | [[Utilizator:Ioancornel|Ioancornel]] || [[Special:Contribuții/Ioancornel|2.689]] |- ! 248 | [[Utilizator:Moby Dick|<span style="color:gray">Moby Dick</span>]] || [[Special:Contribuții/Moby Dick|<span style="color:gray">2.686</span>]] |- ! 249 | [[Utilizator:FlorinCB|<span style="color:gray">FlorinCB</span>]] || [[Special:Contribuții/FlorinCB|<span style="color:gray">2.652</span>]] |- ! 250 | [[Utilizator:Cristi215|<span style="color:gray">Cristi215</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristi215|<span style="color:gray">2.651</span>]] |- ! 251 | [[Utilizator:Mario Silvas|<span style="color:gray">Mario Silvas</span>]] || [[Special:Contribuții/Mario Silvas|<span style="color:gray">2.648</span>]] |- ! 252 | [[Utilizator:Metin|<span style="color:gray">Metin</span>]] || [[Special:Contribuții/Metin|<span style="color:gray">2.636</span>]] |- ! 253 | [[Utilizator:Qvadratvs|<span style="color:gray">Qvadratvs</span>]] || [[Special:Contribuții/Qvadratvs|<span style="color:gray">2.601</span>]] |- ! 254 | [[Utilizator:Lerman Kruger|<span style="color:gray">Lerman Kruger</span>]] || [[Special:Contribuții/Lerman Kruger|<span style="color:gray">2.587</span>]] |- ! 255 | [[Utilizator:TARE GHEORGHE|<span style="color:gray">TARE GHEORGHE</span>]] || [[Special:Contribuții/TARE GHEORGHE|<span style="color:gray">2.585</span>]] |- ! 256 | [[Utilizator:Oneagoe|<span style="color:gray">Oneagoe</span>]] || [[Special:Contribuții/Oneagoe|<span style="color:gray">2.552</span>]] |- ! 257 | [[Utilizator:Keshetsven|<span style="color:gray">Keshetsven</span>]] || [[Special:Contribuții/Keshetsven|<span style="color:gray">2.525</span>]] |- ! 258 | [[Utilizator:Laurentiu laurentiu|<span style="color:gray">Laurentiu laurentiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Laurentiu laurentiu|<span style="color:gray">2.506</span>]] |- ! 259 | [[Utilizator:Jonathan Archer|Jonathan Archer]] || [[Special:Contribuții/Jonathan Archer|2.500]] |- ! 260 | [[Utilizator:FabioLorenzo123|FabioLorenzo123]] || [[Special:Contribuții/FabioLorenzo123|2.455]] |- ! 261 | [[Utilizator:Εὐθυμένης|<span style="color:gray">Εὐθυμένης</span>]] || [[Special:Contribuții/Εὐθυμένης|<span style="color:gray">2.451</span>]] |- ! 262 | [[Utilizator:Marius.deaconu|<span style="color:gray">Marius.deaconu</span>]] || [[Special:Contribuții/Marius.deaconu|<span style="color:gray">2.436</span>]] |- ! 263 | [[Utilizator:Ugo|<span style="color:gray">Ugo</span>]] || [[Special:Contribuții/Ugo|<span style="color:gray">2.435</span>]] |- ! 264 | [[Utilizator:Bornaz Sebastian|<span style="color:gray">Bornaz Sebastian</span>]] || [[Special:Contribuții/Bornaz Sebastian|<span style="color:gray">2.426</span>]] |- ! rowspan="2" | 265 | [[Utilizator:Tigrul-alb|<span style="color:gray">Tigrul-alb</span>]] || [[Special:Contribuții/Tigrul-alb|<span style="color:gray">2.409</span>]] |- | [[Utilizator:Cristdan223|<span style="color:gray">Cristdan223</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristdan223|<span style="color:gray">2.409</span>]] |- ! 267 | [[Utilizator:Ionut blesneag|<span style="color:gray">Ionut blesneag</span>]] || [[Special:Contribuții/Ionut blesneag|<span style="color:gray">2.395</span>]] |- ! 268 | [[Utilizator:Raul1372|<span style="color:gray">Raul1372</span>]] || [[Special:Contribuții/Raul1372|<span style="color:gray">2.387</span>]] |- ! 269 | [[Utilizator:SpunkyLepton|<span style="color:gray">SpunkyLepton</span>]] || [[Special:Contribuții/SpunkyLepton|<span style="color:gray">2.385</span>]] |- ! 270 | [[Utilizator:Reception123|<span style="color:gray">Reception123</span>]] || [[Special:Contribuții/Reception123|<span style="color:gray">2.379</span>]] |- ! 271 | [[Utilizator:Aldiss Zelazny|<span style="color:gray">Aldiss Zelazny</span>]] || [[Special:Contribuții/Aldiss Zelazny|<span style="color:gray">2.377</span>]] |- ! rowspan="2" | 272 | [[Utilizator:Hashishu boy|<span style="color:gray">Hashishu boy</span>]] || [[Special:Contribuții/Hashishu boy|<span style="color:gray">2.370</span>]] |- | [[Utilizator:Bogdan27Stefan|<span style="color:gray">Bogdan27Stefan</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan27Stefan|<span style="color:gray">2.370</span>]] |- ! 274 | [[Utilizator:Mngck|<span style="color:gray">Mngck</span>]] || [[Special:Contribuții/Mngck|<span style="color:gray">2.362</span>]] |- ! 275 | [[Utilizator:Constantin.prihoanca|<span style="color:gray">Constantin.prihoanca</span>]] || [[Special:Contribuții/Constantin.prihoanca|<span style="color:gray">2.358</span>]] |- ! 276 | [[Utilizator:PheonixRo|<span style="color:gray">PheonixRo</span>]] || [[Special:Contribuții/PheonixRo|<span style="color:gray">2.357</span>]] |- ! 277 | [[Utilizator:Mmaryus33|<span style="color:gray">Mmaryus33</span>]] || [[Special:Contribuții/Mmaryus33|<span style="color:gray">2.353</span>]] |- ! 278 | [[Utilizator:Conan 2007|<span style="color:gray">Conan 2007</span>]] || [[Special:Contribuții/Conan 2007|<span style="color:gray">2.350</span>]] |- ! 279 | [[Utilizator:Leopardul|<span style="color:gray">Leopardul</span>]] || [[Special:Contribuții/Leopardul|<span style="color:gray">2.342</span>]] |- ! 280 | [[Utilizator:Quistnix|<span style="color:gray">Quistnix</span>]] || [[Special:Contribuții/Quistnix|<span style="color:gray">2.334</span>]] |- ! 281 | [[Utilizator:ANDROBETA|<span style="color:gray">ANDROBETA</span>]] || [[Special:Contribuții/ANDROBETA|<span style="color:gray">2.330</span>]] |- ! 282 | [[Utilizator:Alexandru.demian|<span style="color:gray">Alexandru.demian</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandru.demian|<span style="color:gray">2.327</span>]] |- ! 283 | [[Utilizator:Sergiu S.|<span style="color:gray">Sergiu S.</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergiu S.|<span style="color:gray">2.304</span>]] |- ! 284 | [[Utilizator:Talasgat|<span style="color:gray">Talasgat</span>]] || [[Special:Contribuții/Talasgat|<span style="color:gray">2.294</span>]] |- ! 285 | [[Utilizator:SCriBu|<span style="color:gray">SCriBu</span>]] || [[Special:Contribuții/SCriBu|<span style="color:gray">2.273</span>]] |- ! 286 | [[Utilizator:Razvanus|<span style="color:gray">Razvanus</span>]] || [[Special:Contribuții/Razvanus|<span style="color:gray">2.265</span>]] |- ! 287 | [[Utilizator:Balan Bogdan - Mihai|<span style="color:gray">Balan Bogdan - Mihai</span>]] || [[Special:Contribuții/Balan Bogdan - Mihai|<span style="color:gray">2.256</span>]] |- ! rowspan="2" | 288 | [[Utilizator:Andrei Lilian|<span style="color:gray">Andrei Lilian</span>]] || [[Special:Contribuții/Andrei Lilian|<span style="color:gray">2.230</span>]] |- | [[Utilizator:Anneto|<span style="color:gray">Anneto</span>]] || [[Special:Contribuții/Anneto|<span style="color:gray">2.230</span>]] |- ! 290 | [[Utilizator:Reodorant|<span style="color:gray">Reodorant</span>]] || [[Special:Contribuții/Reodorant|<span style="color:gray">2.224</span>]] |- ! 291 | [[Utilizator:Waelsch|<span style="color:gray">Waelsch</span>]] || [[Special:Contribuții/Waelsch|<span style="color:gray">2.219</span>]] |- ! 292 | [[Utilizator:Monsterofain|<span style="color:gray">Monsterofain</span>]] || [[Special:Contribuții/Monsterofain|<span style="color:gray">2.211</span>]] |- ! 293 | [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] || [[Special:Contribuții/Albacore60|2.209]] |- ! 294 | [[Utilizator:Corifeus|<span style="color:gray">Corifeus</span>]] || [[Special:Contribuții/Corifeus|<span style="color:gray">2.182</span>]] |- ! 295 | [[Utilizator:Vladimir-Adrian|<span style="color:gray">Vladimir-Adrian</span>]] || [[Special:Contribuții/Vladimir-Adrian|<span style="color:gray">2.170</span>]] |- ! 296 | [[Utilizator:Luiza1202|<span style="color:gray">Luiza1202</span>]] || [[Special:Contribuții/Luiza1202|<span style="color:gray">2.164</span>]] |- ! 297 | [[Utilizator:Madalinfocsa|<span style="color:gray">Madalinfocsa</span>]] || [[Special:Contribuții/Madalinfocsa|<span style="color:gray">2.119</span>]] |- ! 298 | [[Utilizator:Rubyalf|<span style="color:gray">Rubyalf</span>]] || [[Special:Contribuții/Rubyalf|<span style="color:gray">2.107</span>]] |- ! 299 | [[Utilizator:Chupy|<span style="color:gray">Chupy</span>]] || [[Special:Contribuții/Chupy|<span style="color:gray">2.095</span>]] |- ! 300 | [[Utilizator:Timisorean|Timisorean]] || [[Special:Contribuții/Timisorean|2.087]] |- ! 301 | [[Utilizator:Cat Manolache|<span style="color:gray">Cat Manolache</span>]] || [[Special:Contribuții/Cat Manolache|<span style="color:gray">2.065</span>]] |- ! rowspan="2" | 302 | [[Utilizator:TMLutas|<span style="color:gray">TMLutas</span>]] || [[Special:Contribuții/TMLutas|<span style="color:gray">2.057</span>]] |- | [[Utilizator:Poleaku|Poleaku]] || [[Special:Contribuții/Poleaku|2.057]] |- ! 304 | [[Utilizator:Octavix|<span style="color:gray">Octavix</span>]] || [[Special:Contribuții/Octavix|<span style="color:gray">2.056</span>]] |- ! 305 | [[Utilizator:Petrica2000boy|<span style="color:gray">Petrica2000boy</span>]] || [[Special:Contribuții/Petrica2000boy|<span style="color:gray">2.052</span>]] |- ! 306 | [[Utilizator:Dany 123|<span style="color:gray">Dany 123</span>]] || [[Special:Contribuții/Dany 123|<span style="color:gray">2.028</span>]] |- ! 307 | [[Utilizator:Danretegan|<span style="color:gray">Danretegan</span>]] || [[Special:Contribuții/Danretegan|<span style="color:gray">1.985</span>]] |- ! 308 | [[Utilizator:Editor1722|Editor1722]] || [[Special:Contribuții/Editor1722|1.980]] |- ! 309 | [[Utilizator:Severina|<span style="color:gray">Severina</span>]] || [[Special:Contribuții/Severina|<span style="color:gray">1.960</span>]] |- ! 310 | [[Utilizator:Misi91|<span style="color:gray">Misi91</span>]] || [[Special:Contribuții/Misi91|<span style="color:gray">1.958</span>]] |- ! 311 | [[Utilizator:Pîrvu Iuliana Camelia 2022|Pîrvu Iuliana Camelia 2022]] || [[Special:Contribuții/Pîrvu Iuliana Camelia 2022|1.938]] |- ! 312 | [[Utilizator:Godfroid|<span style="color:gray">Godfroid</span>]] || [[Special:Contribuții/Godfroid|<span style="color:gray">1.926</span>]] |- ! 313 | [[Utilizator:Chent|<span style="color:gray">Chent</span>]] || [[Special:Contribuții/Chent|<span style="color:gray">1.914</span>]] |- ! 314 | [[Utilizator:DragosCosmin553|<span style="color:gray">DragosCosmin553</span>]] || [[Special:Contribuții/DragosCosmin553|<span style="color:gray">1.911</span>]] |- ! 315 | [[Utilizator:Bci2|<span style="color:gray">Bci2</span>]] || [[Special:Contribuții/Bci2|<span style="color:gray">1.894</span>]] |- ! 316 | [[Utilizator:Bekuletz|<span style="color:gray">Bekuletz</span>]] || [[Special:Contribuții/Bekuletz|<span style="color:gray">1.877</span>]] |- ! 317 | [[Utilizator:Udarque|<span style="color:gray">Udarque</span>]] || [[Special:Contribuții/Udarque|<span style="color:gray">1.871</span>]] |- ! 318 | [[Utilizator:8989989a|<span style="color:gray">8989989a</span>]] || [[Special:Contribuții/8989989a|<span style="color:gray">1.860</span>]] |- ! 319 | [[Utilizator:Baditastefan|<span style="color:gray">Baditastefan</span>]] || [[Special:Contribuții/Baditastefan|<span style="color:gray">1.812</span>]] |- ! 320 | [[Utilizator:PikachuAnime|<span style="color:gray">PikachuAnime</span>]] || [[Special:Contribuții/PikachuAnime|<span style="color:gray">1.809</span>]] |- ! 321 | [[Utilizator:Ioan Calatorul|<span style="color:gray">Ioan Calatorul</span>]] || [[Special:Contribuții/Ioan Calatorul|<span style="color:gray">1.797</span>]] |- ! 322 | [[Utilizator:SkyTraveler|<span style="color:gray">SkyTraveler</span>]] || [[Special:Contribuții/SkyTraveler|<span style="color:gray">1.792</span>]] |- ! 323 | [[Utilizator:AlexBTR|AlexBTR]] || [[Special:Contribuții/AlexBTR|1.791]] |- ! 324 | [[Utilizator:TabooMatters94|<span style="color:gray">TabooMatters94</span>]] || [[Special:Contribuții/TabooMatters94|<span style="color:gray">1.789</span>]] |- ! 325 | [[Utilizator:Sverigekillen|<span style="color:gray">Sverigekillen</span>]] || [[Special:Contribuții/Sverigekillen|<span style="color:gray">1.786</span>]] |- ! 326 | [[Utilizator:Alexandrey|<span style="color:gray">Alexandrey</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandrey|<span style="color:gray">1.770</span>]] |- ! 327 | [[Utilizator:Valugi|<span style="color:gray">Valugi</span>]] || [[Special:Contribuții/Valugi|<span style="color:gray">1.766</span>]] |- ! 328 | [[Utilizator:Gliwi|Gliwi]] || [[Special:Contribuții/Gliwi|1.739]] |- ! 329 | [[Utilizator:Kanozaria|Kanozaria]] || [[Special:Contribuții/Kanozaria|1.737]] |- ! 330 | [[Utilizator:Danisclaud|Danisclaud]] || [[Special:Contribuții/Danisclaud|1.731]] |- ! 331 | [[Utilizator:Florin Talasman|Florin Talasman]] || [[Special:Contribuții/Florin Talasman|1.729]] |- ! 332 | [[Utilizator:Sabazios AC|<span style="color:gray">Sabazios AC</span>]] || [[Special:Contribuții/Sabazios AC|<span style="color:gray">1.726</span>]] |- ! 333 | [[Utilizator:Iegeb|<span style="color:gray">Iegeb</span>]] || [[Special:Contribuții/Iegeb|<span style="color:gray">1.707</span>]] |- ! 334 | [[Utilizator:Varlaam|<span style="color:gray">Varlaam</span>]] || [[Special:Contribuții/Varlaam|<span style="color:gray">1.702</span>]] |- ! 335 | [[Utilizator:Spirtu|<span style="color:gray">Spirtu</span>]] || [[Special:Contribuții/Spirtu|<span style="color:gray">1.700</span>]] |- ! 336 | [[Utilizator:H27ni|H27ni]] || [[Special:Contribuții/H27ni|1.698]] |- ! 337 | [[Utilizator:Ecogreengoblin|<span style="color:gray">Ecogreengoblin</span>]] || [[Special:Contribuții/Ecogreengoblin|<span style="color:gray">1.691</span>]] |- ! 338 | [[Utilizator:Edward Mike005|Edward Mike005]] || [[Special:Contribuții/Edward Mike005|1.689]] |- ! 339 | [[Utilizator:Wwik|<span style="color:gray">Wwik</span>]] || [[Special:Contribuții/Wwik|<span style="color:gray">1.679</span>]] |- ! 340 | [[Utilizator:STEF1995S|<span style="color:gray">STEF1995S</span>]] || [[Special:Contribuții/STEF1995S|<span style="color:gray">1.667</span>]] |- ! 341 | [[Utilizator:L.Kenzel|<span style="color:gray">L.Kenzel</span>]] || [[Special:Contribuții/L.Kenzel|<span style="color:gray">1.656</span>]] |- ! 342 | [[Utilizator:Cosmip2004|<span style="color:gray">Cosmip2004</span>]] || [[Special:Contribuții/Cosmip2004|<span style="color:gray">1.649</span>]] |- ! 343 | [[Utilizator:Feri Goslar|<span style="color:gray">Feri Goslar</span>]] || [[Special:Contribuții/Feri Goslar|<span style="color:gray">1.646</span>]] |- ! 344 | [[Utilizator:George Răzvan|<span style="color:gray">George Răzvan</span>]] || [[Special:Contribuții/George Răzvan|<span style="color:gray">1.645</span>]] |- ! 345 | [[Utilizator:ArdadN|<span style="color:gray">ArdadN</span>]] || [[Special:Contribuții/ArdadN|<span style="color:gray">1.644</span>]] |- ! 346 | [[Utilizator:Rgvis|Rgvis]] || [[Special:Contribuții/Rgvis|1.642]] |- ! 347 | [[Utilizator:DariusConopidovici|<span style="color:gray">DariusConopidovici</span>]] || [[Special:Contribuții/DariusConopidovici|<span style="color:gray">1.640</span>]] |- ! 348 | [[Utilizator:Olga2010|<span style="color:gray">Olga2010</span>]] || [[Special:Contribuții/Olga2010|<span style="color:gray">1.635</span>]] |- ! 349 | [[Utilizator:Mal`Ganis|<span style="color:gray">Mal`Ganis</span>]] || [[Special:Contribuții/Mal`Ganis|<span style="color:gray">1.631</span>]] |- ! rowspan="2" | 350 | [[Utilizator:Vargenau|<span style="color:gray">Vargenau</span>]] || [[Special:Contribuții/Vargenau|<span style="color:gray">1.629</span>]] |- | [[Utilizator:Dacodava|<span style="color:gray">Dacodava</span>]] || [[Special:Contribuții/Dacodava|<span style="color:gray">1.629</span>]] |- ! 352 | [[Utilizator:Abcd1234bcda|<span style="color:gray">Abcd1234bcda</span>]] || [[Special:Contribuții/Abcd1234bcda|<span style="color:gray">1.617</span>]] |- ! 353 | [[Utilizator:Dany techeres|<span style="color:gray">Dany techeres</span>]] || [[Special:Contribuții/Dany techeres|<span style="color:gray">1.606</span>]] |- ! 354 | [[Utilizator:WikiManiacul|WikiManiacul]] || [[Special:Contribuții/WikiManiacul|1.597]] |- ! 355 | [[Utilizator:MrKeefeJohn|MrKeefeJohn]] || [[Special:Contribuții/MrKeefeJohn|1.576]] |- ! 356 | [[Utilizator:Yonutz90 bv|<span style="color:gray">Yonutz90 bv</span>]] || [[Special:Contribuții/Yonutz90 bv|<span style="color:gray">1.568</span>]] |- ! 357 | [[Utilizator:Eugen Dihoru|<span style="color:gray">Eugen Dihoru</span>]] || [[Special:Contribuții/Eugen Dihoru|<span style="color:gray">1.546</span>]] |- ! 358 | [[Utilizator:Bacria Andrei Catalin|<span style="color:gray">Bacria Andrei Catalin</span>]] || [[Special:Contribuții/Bacria Andrei Catalin|<span style="color:gray">1.543</span>]] |- ! 359 | [[Utilizator:Angelsync|<span style="color:gray">Angelsync</span>]] || [[Special:Contribuții/Angelsync|<span style="color:gray">1.531</span>]] |- ! 360 | [[Utilizator:TrixyA|<span style="color:gray">TrixyA</span>]] || [[Special:Contribuții/TrixyA|<span style="color:gray">1.530</span>]] |- ! 361 | [[Utilizator:Cezar teodosiu|<span style="color:gray">Cezar teodosiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Cezar teodosiu|<span style="color:gray">1.522</span>]] |- ! 362 | [[Utilizator:Cornel Grad|<span style="color:gray">Cornel Grad</span>]] || [[Special:Contribuții/Cornel Grad|<span style="color:gray">1.510</span>]] |- ! 363 | [[Utilizator:Farmacist|<span style="color:gray">Farmacist</span>]] || [[Special:Contribuții/Farmacist|<span style="color:gray">1.506</span>]] |- ! 364 | [[Utilizator:Bonnaventura|<span style="color:gray">Bonnaventura</span>]] || [[Special:Contribuții/Bonnaventura|<span style="color:gray">1.502</span>]] |- ! 365 | [[Utilizator:AnisaW|<span style="color:gray">AnisaW</span>]] || [[Special:Contribuții/AnisaW|<span style="color:gray">1.491</span>]] |- ! 366 | [[Utilizator:Basarab|<span style="color:gray">Basarab</span>]] || [[Special:Contribuții/Basarab|<span style="color:gray">1.487</span>]] |- ! 367 | [[Utilizator:Black Agent|<span style="color:gray">Black Agent</span>]] || [[Special:Contribuții/Black Agent|<span style="color:gray">1.476</span>]] |- ! 368 | [[Utilizator:SilverskyRO|<span style="color:gray">SilverskyRO</span>]] || [[Special:Contribuții/SilverskyRO|<span style="color:gray">1.474</span>]] |- ! 369 | [[Utilizator:Siebrand|<span style="color:gray">Siebrand</span>]] || [[Special:Contribuții/Siebrand|<span style="color:gray">1.473</span>]] |- ! 370 | [[Utilizator:Suisui|<span style="color:gray">Suisui</span>]] || [[Special:Contribuții/Suisui|<span style="color:gray">1.455</span>]] |- ! 371 | [[Utilizator:Razvan85|<span style="color:gray">Razvan85</span>]] || [[Special:Contribuții/Razvan85|<span style="color:gray">1.449</span>]] |- ! rowspan="3" | 372 | [[Utilizator:Archaeodontosaurus|<span style="color:gray">Archaeodontosaurus</span>]] || [[Special:Contribuții/Archaeodontosaurus|<span style="color:gray">1.444</span>]] |- | [[Utilizator:Georend|<span style="color:gray">Georend</span>]] || [[Special:Contribuții/Georend|<span style="color:gray">1.444</span>]] |- | [[Utilizator:Alex Olaru|<span style="color:gray">Alex Olaru</span>]] || [[Special:Contribuții/Alex Olaru|<span style="color:gray">1.444</span>]] |- ! 375 | [[Utilizator:A.Catalina|<span style="color:gray">A.Catalina</span>]] || [[Special:Contribuții/A.Catalina|<span style="color:gray">1.437</span>]] |- ! 376 | [[Utilizator:Kees|<span style="color:gray">Kees</span>]] || [[Special:Contribuții/Kees|<span style="color:gray">1.435</span>]] |- ! 377 | [[Utilizator:Thelxione|<span style="color:gray">Thelxione</span>]] || [[Special:Contribuții/Thelxione|<span style="color:gray">1.428</span>]] |- ! 378 | [[Utilizator:Amn|<span style="color:gray">Amn</span>]] || [[Special:Contribuții/Amn|<span style="color:gray">1.422</span>]] |- ! 379 | [[Utilizator:Calin7|Calin7]] || [[Special:Contribuții/Calin7|1.420]] |- ! 380 | [[Utilizator:Olario|<span style="color:gray">Olario</span>]] || [[Special:Contribuții/Olario|<span style="color:gray">1.418</span>]] |- ! 381 | [[Utilizator:Ioangheorgheratiu|<span style="color:gray">Ioangheorgheratiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Ioangheorgheratiu|<span style="color:gray">1.413</span>]] |- ! 382 | [[Utilizator:Kdanv|<span style="color:gray">Kdanv</span>]] || [[Special:Contribuții/Kdanv|<span style="color:gray">1.412</span>]] |- ! 383 | [[Utilizator:Rhedac|<span style="color:gray">Rhedac</span>]] || [[Special:Contribuții/Rhedac|<span style="color:gray">1.405</span>]] |- ! 384 | [[Utilizator:Planck|<span style="color:gray">Planck</span>]] || [[Special:Contribuții/Planck|<span style="color:gray">1.404</span>]] |- ! 385 | [[Utilizator:Alex Khan93|<span style="color:gray">Alex Khan93</span>]] || [[Special:Contribuții/Alex Khan93|<span style="color:gray">1.391</span>]] |- ! 386 | [[Utilizator:Astristul|<span style="color:gray">Astristul</span>]] || [[Special:Contribuții/Astristul|<span style="color:gray">1.390</span>]] |- ! 387 | [[Utilizator:Chys|<span style="color:gray">Chys</span>]] || [[Special:Contribuții/Chys|<span style="color:gray">1.382</span>]] |- ! 388 | [[Utilizator:ManiLLa|ManiLLa]] || [[Special:Contribuții/ManiLLa|1.376]] |- ! 389 | [[Utilizator:Dragonulteo|<span style="color:gray">Dragonulteo</span>]] || [[Special:Contribuții/Dragonulteo|<span style="color:gray">1.371</span>]] |- ! 390 | [[Utilizator:Bernstein Leonard|<span style="color:gray">Bernstein Leonard</span>]] || [[Special:Contribuții/Bernstein Leonard|<span style="color:gray">1.364</span>]] |- ! 391 | [[Utilizator:Marcos56|<span style="color:gray">Marcos56</span>]] || [[Special:Contribuții/Marcos56|<span style="color:gray">1.361</span>]] |- ! 392 | [[Utilizator:Mihai.1954|<span style="color:gray">Mihai.1954</span>]] || [[Special:Contribuții/Mihai.1954|<span style="color:gray">1.350</span>]] |- ! 393 | [[Utilizator:Erdelyi kopo|<span style="color:gray">Erdelyi kopo</span>]] || [[Special:Contribuții/Erdelyi kopo|<span style="color:gray">1.343</span>]] |- ! 394 | [[Utilizator:HerCipri|<span style="color:gray">HerCipri</span>]] || [[Special:Contribuții/HerCipri|<span style="color:gray">1.327</span>]] |- ! 395 | [[Utilizator:S2K|<span style="color:gray">S2K</span>]] || [[Special:Contribuții/S2K|<span style="color:gray">1.326</span>]] |- ! 396 | [[Utilizator:Zelialex|<span style="color:gray">Zelialex</span>]] || [[Special:Contribuții/Zelialex|<span style="color:gray">1.320</span>]] |- ! 397 | [[Utilizator:BaboneCar|<span style="color:gray">BaboneCar</span>]] || [[Special:Contribuții/BaboneCar|<span style="color:gray">1.315</span>]] |- ! 398 | [[Utilizator:R1155|<span style="color:gray">R1155</span>]] || [[Special:Contribuții/R1155|<span style="color:gray">1.308</span>]] |- ! 399 | [[Utilizator:Hubby56|<span style="color:gray">Hubby56</span>]] || [[Special:Contribuții/Hubby56|<span style="color:gray">1.304</span>]] |- ! 400 | [[Utilizator:Aurel Sararu|<span style="color:gray">Aurel Sararu</span>]] || [[Special:Contribuții/Aurel Sararu|<span style="color:gray">1.295</span>]] |- ! 401 | [[Utilizator:Mazarin07|<span style="color:gray">Mazarin07</span>]] || [[Special:Contribuții/Mazarin07|<span style="color:gray">1.294</span>]] |- ! 402 | [[Utilizator:Frumoase|<span style="color:gray">Frumoase</span>]] || [[Special:Contribuții/Frumoase|<span style="color:gray">1.291</span>]] |- ! 403 | [[Utilizator:Cristian Cirlanaru|<span style="color:gray">Cristian Cirlanaru</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristian Cirlanaru|<span style="color:gray">1.290</span>]] |- ! 404 | [[Utilizator:Kurpfalzbilder.de|<span style="color:gray">Kurpfalzbilder.de</span>]] || [[Special:Contribuții/Kurpfalzbilder.de|<span style="color:gray">1.289</span>]] |- ! 405 | [[Utilizator:Codrinb|<span style="color:gray">Codrinb</span>]] || [[Special:Contribuții/Codrinb|<span style="color:gray">1.279</span>]] |- ! 406 | [[Utilizator:Fry1989|<span style="color:gray">Fry1989</span>]] || [[Special:Contribuții/Fry1989|<span style="color:gray">1.271</span>]] |- ! 407 | [[Utilizator:R.S.|<span style="color:gray">R.S.</span>]] || [[Special:Contribuții/R.S.|<span style="color:gray">1.261</span>]] |- ! rowspan="2" | 408 | [[Utilizator:Scymso|<span style="color:gray">Scymso</span>]] || [[Special:Contribuții/Scymso|<span style="color:gray">1.258</span>]] |- | [[Utilizator:Midinonesti|Midinonesti]] || [[Special:Contribuții/Midinonesti|1.258]] |- ! 410 | [[Utilizator:Nosceteipsum|<span style="color:gray">Nosceteipsum</span>]] || [[Special:Contribuții/Nosceteipsum|<span style="color:gray">1.251</span>]] |- ! rowspan="2" | 411 | [[Utilizator:Dunemaire|<span style="color:gray">Dunemaire</span>]] || [[Special:Contribuții/Dunemaire|<span style="color:gray">1.250</span>]] |- | [[Utilizator:Claudiu Marian Anghel|<span style="color:gray">Claudiu Marian Anghel</span>]] || [[Special:Contribuții/Claudiu Marian Anghel|<span style="color:gray">1.250</span>]] |- ! 413 | [[Utilizator:Sisi0072.0|<span style="color:gray">Sisi0072.0</span>]] || [[Special:Contribuții/Sisi0072.0|<span style="color:gray">1.245</span>]] |- ! 414 | [[Utilizator:Piper cu gust de sare|<span style="color:gray">Piper cu gust de sare</span>]] || [[Special:Contribuții/Piper cu gust de sare|<span style="color:gray">1.240</span>]] |- ! rowspan="2" | 415 | [[Utilizator:Razool|<span style="color:gray">Razool</span>]] || [[Special:Contribuții/Razool|<span style="color:gray">1.238</span>]] |- | [[Utilizator:Dorin Stef|<span style="color:gray">Dorin Stef</span>]] || [[Special:Contribuții/Dorin Stef|<span style="color:gray">1.238</span>]] |- ! 417 | [[Utilizator:Ervinhoo|<span style="color:gray">Ervinhoo</span>]] || [[Special:Contribuții/Ervinhoo|<span style="color:gray">1.234</span>]] |- ! 418 | [[Utilizator:Petru Dimitriu|<span style="color:gray">Petru Dimitriu</span>]] || [[Special:Contribuții/Petru Dimitriu|<span style="color:gray">1.229</span>]] |- ! 419 | [[Utilizator:Alexandra Sachelarie|<span style="color:gray">Alexandra Sachelarie</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandra Sachelarie|<span style="color:gray">1.228</span>]] |- ! rowspan="2" | 420 | [[Utilizator:Ankka|<span style="color:gray">Ankka</span>]] || [[Special:Contribuții/Ankka|<span style="color:gray">1.217</span>]] |- | [[Utilizator:Jobava-ro|<span style="color:gray">Jobava-ro</span>]] || [[Special:Contribuții/Jobava-ro|<span style="color:gray">1.217</span>]] |- ! 422 | [[Utilizator:Opossum|<span style="color:gray">Opossum</span>]] || [[Special:Contribuții/Opossum|<span style="color:gray">1.214</span>]] |- ! 423 | [[Utilizator:Catabv23|<span style="color:gray">Catabv23</span>]] || [[Special:Contribuții/Catabv23|<span style="color:gray">1.209</span>]] |- ! 424 | [[Utilizator:Minorax|<span style="color:gray">Minorax</span>]] || [[Special:Contribuții/Minorax|<span style="color:gray">1.208</span>]] |- ! 425 | [[Utilizator:CristiX|<span style="color:gray">CristiX</span>]] || [[Special:Contribuții/CristiX|<span style="color:gray">1.201</span>]] |- ! 426 | [[Utilizator:Numaiu|<span style="color:gray">Numaiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Numaiu|<span style="color:gray">1.194</span>]] |- ! 427 | [[Utilizator:Cumanul B.|<span style="color:gray">Cumanul B.</span>]] || [[Special:Contribuții/Cumanul B.|<span style="color:gray">1.191</span>]] |- ! 428 | [[Utilizator:M.Stanescu|<span style="color:gray">M.Stanescu</span>]] || [[Special:Contribuții/M.Stanescu|<span style="color:gray">1.190</span>]] |- ! 429 | [[Utilizator:Nickoala27|<span style="color:gray">Nickoala27</span>]] || [[Special:Contribuții/Nickoala27|<span style="color:gray">1.189</span>]] |- ! 430 | [[Utilizator:Marinel8|Marinel8]] || [[Special:Contribuții/Marinel8|1.187]] |- ! 431 | [[Utilizator:Alēex17|<span style="color:gray">Alēex17</span>]] || [[Special:Contribuții/Alēex17|<span style="color:gray">1.177</span>]] |- ! 432 | [[Utilizator:Japan Football|<span style="color:gray">Japan Football</span>]] || [[Special:Contribuții/Japan Football|<span style="color:gray">1.172</span>]] |- ! 433 | [[Utilizator:Ben 150|<span style="color:gray">Ben 150</span>]] || [[Special:Contribuții/Ben 150|<span style="color:gray">1.168</span>]] |- ! rowspan="2" | 434 | [[Utilizator:RoMex|<span style="color:gray">RoMex</span>]] || [[Special:Contribuții/RoMex|<span style="color:gray">1.166</span>]] |- | [[Utilizator:MagnInd|<span style="color:gray">MagnInd</span>]] || [[Special:Contribuții/MagnInd|<span style="color:gray">1.166</span>]] |- ! 436 | [[Utilizator:Dan Rascanu|<span style="color:gray">Dan Rascanu</span>]] || [[Special:Contribuții/Dan Rascanu|<span style="color:gray">1.165</span>]] |- ! 437 | [[Utilizator:Pydrooo|Pydrooo]] || [[Special:Contribuții/Pydrooo|1.164]] |- ! 438 | [[Utilizator:Bogdan|<span style="color:gray">Bogdan</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan|<span style="color:gray">1.161</span>]] |- ! 439 | [[Utilizator:Ercsaba74|<span style="color:gray">Ercsaba74</span>]] || [[Special:Contribuții/Ercsaba74|<span style="color:gray">1.157</span>]] |- ! 440 | [[Utilizator:Julieta39|<span style="color:gray">Julieta39</span>]] || [[Special:Contribuții/Julieta39|<span style="color:gray">1.154</span>]] |- ! 441 | [[Utilizator:Trooper1301|<span style="color:gray">Trooper1301</span>]] || [[Special:Contribuții/Trooper1301|<span style="color:gray">1.149</span>]] |- ! 442 | [[Utilizator:Cornel|<span style="color:gray">Cornel</span>]] || [[Special:Contribuții/Cornel|<span style="color:gray">1.142</span>]] |- ! 443 | [[Utilizator:Rlupsa|<span style="color:gray">Rlupsa</span>]] || [[Special:Contribuții/Rlupsa|<span style="color:gray">1.135</span>]] |- ! rowspan="2" | 444 | [[Utilizator:J`adore|<span style="color:gray">J`adore</span>]] || [[Special:Contribuții/J`adore|<span style="color:gray">1.132</span>]] |- | [[Utilizator:Rughibem|<span style="color:gray">Rughibem</span>]] || [[Special:Contribuții/Rughibem|<span style="color:gray">1.132</span>]] |- ! 446 | [[Utilizator:Mihail birsan|<span style="color:gray">Mihail birsan</span>]] || [[Special:Contribuții/Mihail birsan|<span style="color:gray">1.130</span>]] |- ! 447 | [[Utilizator:Stephan1000000|Stephan1000000]] || [[Special:Contribuții/Stephan1000000|1.124]] |- ! 448 | [[Utilizator:Irismeister~rowiki|<span style="color:gray">Irismeister~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Irismeister~rowiki|<span style="color:gray">1.120</span>]] |- ! 449 | [[Utilizator:Leontin l|<span style="color:gray">Leontin l</span>]] || [[Special:Contribuții/Leontin l|<span style="color:gray">1.117</span>]] |- ! 450 | [[Utilizator:Andiwiki|<span style="color:gray">Andiwiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Andiwiki|<span style="color:gray">1.116</span>]] |- ! rowspan="2" | 451 | [[Utilizator:MGA73|<span style="color:gray">MGA73</span>]] || [[Special:Contribuții/MGA73|<span style="color:gray">1.115</span>]] |- | [[Utilizator:Octavian George|<span style="color:gray">Octavian George</span>]] || [[Special:Contribuții/Octavian George|<span style="color:gray">1.115</span>]] |- ! 453 | [[Utilizator:Cumanul|<span style="color:gray">Cumanul</span>]] || [[Special:Contribuții/Cumanul|<span style="color:gray">1.113</span>]] |- ! 454 | [[Utilizator:Tudorcfr90|<span style="color:gray">Tudorcfr90</span>]] || [[Special:Contribuții/Tudorcfr90|<span style="color:gray">1.112</span>]] |- ! 455 | [[Utilizator:Abedwyz|<span style="color:gray">Abedwyz</span>]] || [[Special:Contribuții/Abedwyz|<span style="color:gray">1.109</span>]] |- ! 456 | [[Utilizator:Barafostus Dreame|<span style="color:gray">Barafostus Dreame</span>]] || [[Special:Contribuții/Barafostus Dreame|<span style="color:gray">1.105</span>]] |- ! 457 | [[Utilizator:Pumpie|<span style="color:gray">Pumpie</span>]] || [[Special:Contribuții/Pumpie|<span style="color:gray">1.092</span>]] |- ! 458 | [[Utilizator:Mgall|Mgall]] || [[Special:Contribuții/Mgall|1.085]] |- ! 459 | [[Utilizator:Tony2131|<span style="color:gray">Tony2131</span>]] || [[Special:Contribuții/Tony2131|<span style="color:gray">1.081</span>]] |- ! 460 | [[Utilizator:Adrian Corvin|<span style="color:gray">Adrian Corvin</span>]] || [[Special:Contribuții/Adrian Corvin|<span style="color:gray">1.080</span>]] |- ! 461 | [[Utilizator:ArchieTom|ArchieTom]] || [[Special:Contribuții/ArchieTom|1.079]] |- ! 462 | [[Utilizator:Horia mar|<span style="color:gray">Horia mar</span>]] || [[Special:Contribuții/Horia mar|<span style="color:gray">1.078</span>]] |- ! 463 | [[Utilizator:AlexBaranXY|<span style="color:gray">AlexBaranXY</span>]] || [[Special:Contribuții/AlexBaranXY|<span style="color:gray">1.077</span>]] |- ! 464 | [[Utilizator:Tibs|<span style="color:gray">Tibs</span>]] || [[Special:Contribuții/Tibs|<span style="color:gray">1.075</span>]] |- ! 465 | [[Utilizator:Mihai|<span style="color:gray">Mihai</span>]] || [[Special:Contribuții/Mihai|<span style="color:gray">1.072</span>]] |- ! 466 | [[Utilizator:Mister rf|<span style="color:gray">Mister rf</span>]] || [[Special:Contribuții/Mister rf|<span style="color:gray">1.071</span>]] |- ! 467 | [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] || [[Special:Contribuții/Deva1995|1.067]] |- ! 468 | [[Utilizator:Costhee|<span style="color:gray">Costhee</span>]] || [[Special:Contribuții/Costhee|<span style="color:gray">1.065</span>]] |- ! 469 | [[Utilizator:Alexmarch728|Alexmarch728]] || [[Special:Contribuții/Alexmarch728|1.063]] |- ! 470 | [[Utilizator:Krokodilu|<span style="color:gray">Krokodilu</span>]] || [[Special:Contribuții/Krokodilu|<span style="color:gray">1.062</span>]] |- ! rowspan="2" | 471 | [[Utilizator:Aaron Medicus|<span style="color:gray">Aaron Medicus</span>]] || [[Special:Contribuții/Aaron Medicus|<span style="color:gray">1.060</span>]] |- | [[Utilizator:Aether|<span style="color:gray">Aether</span>]] || [[Special:Contribuții/Aether|<span style="color:gray">1.060</span>]] |- ! 473 | [[Utilizator:WikiUser70176|<span style="color:gray">WikiUser70176</span>]] || [[Special:Contribuții/WikiUser70176|<span style="color:gray">1.051</span>]] |- ! rowspan="2" | 474 | [[Utilizator:CristianSilaghi|<span style="color:gray">CristianSilaghi</span>]] || [[Special:Contribuții/CristianSilaghi|<span style="color:gray">1.049</span>]] |- | [[Utilizator:JOrb|<span style="color:gray">JOrb</span>]] || [[Special:Contribuții/JOrb|<span style="color:gray">1.049</span>]] |- ! 476 | [[Utilizator:Mrazvan22|<span style="color:gray">Mrazvan22</span>]] || [[Special:Contribuții/Mrazvan22|<span style="color:gray">1.048</span>]] |- ! rowspan="2" | 477 | <span lang="x-sic">[[Utilizator:Petruţ Pârvescu|<span style="color:gray">Petruţ Pârvescu</span>]]</span> || <span lang="x-sic">[[Special:Contribuții/Petruţ Pârvescu|<span style="color:gray">1.044</span>]]</span> |- | [[Utilizator:Adlingvist|Adlingvist]] || [[Special:Contribuții/Adlingvist|1.044]] |- ! 479 | [[Utilizator:Mateicovrig|<span style="color:gray">Mateicovrig</span>]] || [[Special:Contribuții/Mateicovrig|<span style="color:gray">1.043</span>]] |- ! 480 | [[Utilizator:Adrian40|<span style="color:gray">Adrian40</span>]] || [[Special:Contribuții/Adrian40|<span style="color:gray">1.042</span>]] |- ! 481 | [[Utilizator:Discanto|<span style="color:gray">Discanto</span>]] || [[Special:Contribuții/Discanto|<span style="color:gray">1.037</span>]] |- ! 482 | [[Utilizator:Vasile~rowiki|<span style="color:gray">Vasile~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Vasile~rowiki|<span style="color:gray">1.035</span>]] |- ! rowspan="2" | 483 | [[Utilizator:AnRo0002|<span style="color:gray">AnRo0002</span>]] || [[Special:Contribuții/AnRo0002|<span style="color:gray">1.034</span>]] |- | [[Utilizator:Wilbur|<span style="color:gray">Wilbur</span>]] || [[Special:Contribuții/Wilbur|<span style="color:gray">1.034</span>]] |- ! 485 | [[Utilizator:Indexum|<span style="color:gray">Indexum</span>]] || [[Special:Contribuții/Indexum|<span style="color:gray">1.031</span>]] |- ! 486 | [[Utilizator:Pan Ioan|<span style="color:gray">Pan Ioan</span>]] || [[Special:Contribuții/Pan Ioan|<span style="color:gray">1.028</span>]] |- ! 487 | [[Utilizator:HectorBalzac|<span style="color:gray">HectorBalzac</span>]] || [[Special:Contribuții/HectorBalzac|<span style="color:gray">1.022</span>]] |- ! 488 | [[Utilizator:Vilyu|<span style="color:gray">Vilyu</span>]] || [[Special:Contribuții/Vilyu|<span style="color:gray">1.021</span>]] |- ! rowspan="2" | 489 | [[Utilizator:Fornax|<span style="color:gray">Fornax</span>]] || [[Special:Contribuții/Fornax|<span style="color:gray">1.018</span>]] |- | [[Utilizator:Frsx25|Frsx25]] || [[Special:Contribuții/Frsx25|1.018]] |- ! 491 | [[Utilizator:Kristiaan van Andrej|<span style="color:gray">Kristiaan van Andrej</span>]] || [[Special:Contribuții/Kristiaan van Andrej|<span style="color:gray">1.012</span>]] |- ! 492 | [[Utilizator:Actmuz|<span style="color:gray">Actmuz</span>]] || [[Special:Contribuții/Actmuz|<span style="color:gray">1.005</span>]] |- ! 493 | [[Utilizator:Redfox hq|<span style="color:gray">Redfox hq</span>]] || [[Special:Contribuții/Redfox hq|<span style="color:gray">1.004</span>]] |- ! 494 | [[Utilizator:Andrei-Gabriel|<span style="color:gray">Andrei-Gabriel</span>]] || [[Special:Contribuții/Andrei-Gabriel|<span style="color:gray">1.003</span>]] |- ! rowspan="2" | 495 | [[Utilizator:Smarty93|<span style="color:gray">Smarty93</span>]] || [[Special:Contribuții/Smarty93|<span style="color:gray">1.002</span>]] |- | [[Utilizator:Dariosipunct|<span style="color:gray">Dariosipunct</span>]] || [[Special:Contribuții/Dariosipunct|<span style="color:gray">1.002</span>]] |- ! 497 | [[Utilizator:Smileyboy|<span style="color:gray">Smileyboy</span>]] || [[Special:Contribuții/Smileyboy|<span style="color:gray">997</span>]] |- ! 498 | [[Utilizator:Ettrig|<span style="color:gray">Ettrig</span>]] || [[Special:Contribuții/Ettrig|<span style="color:gray">990</span>]] |- ! 499 | [[Utilizator:Halloween Candle|<span style="color:gray">Halloween Candle</span>]] || [[Special:Contribuții/Halloween Candle|<span style="color:gray">977</span>]] |- ! 500 | [[Utilizator:Aedi1970|<span style="color:gray">Aedi1970</span>]] || [[Special:Contribuții/Aedi1970|<span style="color:gray">975</span>]] {{/end}} a7je0zfnmqpzs95wqncjc65fhi02s3i 4 416972 17024574 17023156 2025-06-10T21:37:23Z AndreyyshoreBot 400977 BOT – actualizarea situației 17024574 wikitext text/x-wiki {{/begin | 500 | 11 iunie 2025 | topWithBots = 82.55 | otherBots = 0.18 | otherAuth = 8.75 | ip = 8.52 | subtotal = 14006405 }} |- ! 1 | [[Utilizator:Strainubot|Strainubot]] (bot) || [[Special:Contribuții/Strainubot|1.746.387]] |- ! 2 | [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] (admin, bot) || [[Special:Contribuții/Andrebot|1.052.162]] |- ! 3 | [[Utilizator:New user message|New user message]] (bot) || [[Special:Contribuții/New user message|580.352]] |- ! 4 | [[Utilizator:EmausBot|EmausBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/EmausBot|434.361]] |- ! 5 | [[Utilizator:XXN-bot|<span style="color:gray">XXN-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/XXN-bot|<span style="color:gray">349.697</span>]] |- ! 6 | [[Utilizator:GÜT|GÜT]] (bot) || [[Special:Contribuții/GÜT|266.139]] |- ! 7 | [[Utilizator:Xqbot|Xqbot]] (bot) || [[Special:Contribuții/Xqbot|255.864]] |- ! 8 | [Placeholder] || 226.591 |- ! 9 | [[Utilizator:InternetArchiveBot|InternetArchiveBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/InternetArchiveBot|215.261]] |- ! 10 | [[Utilizator:MerlIwBot|<span style="color:gray">MerlIwBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MerlIwBot|<span style="color:gray">213.382</span>]] |- ! 11 | [[Utilizator:Donarius|Donarius]] (admin) || [[Special:Contribuții/Donarius|210.972]] |- ! 12 | [[Utilizator:TXiKiBoT|<span style="color:gray">TXiKiBoT</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/TXiKiBoT|<span style="color:gray">210.907</span>]] |- ! 13 | [[Utilizator:Luckas-bot|<span style="color:gray">Luckas-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Luckas-bot|<span style="color:gray">208.645</span>]] |- ! 14 | [Placeholder] || 189.466 |- ! 15 | [[Utilizator:Addbot|<span style="color:gray">Addbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Addbot|<span style="color:gray">187.844</span>]] |- ! 16 | [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] || [[Special:Contribuții/Sîmbotin|180.098]] |- ! 17 | [[Utilizator:Gikü|Gikü]] (admin) || [[Special:Contribuții/Gikü|168.215]] |- ! 18 | [[Utilizator:Ark25|<span style="color:gray">Ark25</span>]] || [[Special:Contribuții/Ark25|<span style="color:gray">141.307</span>]] |- ! 19 | [[Utilizator:Escarbot|<span style="color:gray">Escarbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Escarbot|<span style="color:gray">138.689</span>]] |- ! 20 | [[Utilizator:Victor Blacus|<span style="color:gray">Victor Blacus</span>]] || [[Special:Contribuții/Victor Blacus|<span style="color:gray">136.866</span>]] |- ! 21 | [[Utilizator:Wars|<span style="color:gray">Wars</span>]] || [[Special:Contribuții/Wars|<span style="color:gray">133.149</span>]] |- ! 22 | [[Utilizator:SieBot|<span style="color:gray">SieBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SieBot|<span style="color:gray">130.149</span>]] |- ! 23 | [[Utilizator:Nicolae Coman|Nicolae Coman]] || [[Special:Contribuții/Nicolae Coman|127.817]] |- ! 24 | [[Utilizator:Mishu57|<span style="color:gray">Mishu57</span>]] || [[Special:Contribuții/Mishu57|<span style="color:gray">121.299</span>]] |- ! 25 | [[Utilizator:VolkovBot|<span style="color:gray">VolkovBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/VolkovBot|<span style="color:gray">120.231</span>]] |- ! 26 | [[Utilizator:Babu|Babu]] || [[Special:Contribuții/Babu|111.355]] |- ! 27 | [[Utilizator:GEO|GEO]] || [[Special:Contribuții/GEO|110.315]] |- ! 28 | [[Utilizator:Ionutzmovie|Ionutzmovie]] (admin) || [[Special:Contribuții/Ionutzmovie|106.500]] |- ! 29 | [[Utilizator:ArthurBot|<span style="color:gray">ArthurBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ArthurBot|<span style="color:gray">102.670</span>]] |- ! 30 | [[Utilizator:Strainu|Strainu]] (admin) || [[Special:Contribuții/Strainu|99.953]] |- ! 31 | [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] (admin) || [[Special:Contribuții/Mihai Andrei|98.399]] |- ! 32 | [[Utilizator:Afil|<span style="color:gray">Afil</span>]] || [[Special:Contribuții/Afil|<span style="color:gray">95.660</span>]] |- ! 33 | [[Utilizator:ZéroBot|<span style="color:gray">ZéroBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ZéroBot|<span style="color:gray">94.138</span>]] |- ! 34 | [[Utilizator:KasparBot|<span style="color:gray">KasparBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/KasparBot|<span style="color:gray">86.761</span>]] |- ! 35 | [[Utilizator:RebelRobot|<span style="color:gray">RebelRobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RebelRobot|<span style="color:gray">83.488</span>]] |- ! 36 | [Placeholder] || 80.941 |- ! 37 | [[Utilizator:Cezarika1|<span style="color:gray">Cezarika1</span>]] || [[Special:Contribuții/Cezarika1|<span style="color:gray">80.350</span>]] |- ! 38 | [[Utilizator:XXN|<span style="color:gray">XXN</span>]] || [[Special:Contribuții/XXN|<span style="color:gray">76.763</span>]] |- ! 39 | [[Utilizator:MihaitzaBot|<span style="color:gray">MihaitzaBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MihaitzaBot|<span style="color:gray">75.646</span>]] |- ! 40 | [[Utilizator:Țetcu Mircea Rareș|Țetcu Mircea Rareș]] || [[Special:Contribuții/Țetcu Mircea Rareș|73.219]] |- ! 41 | [[Utilizator:X-bot|<span style="color:gray">X-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/X-bot|<span style="color:gray">72.747</span>]] |- ! 42 | [Placeholder] || 71.140 |- ! 43 | [[Utilizator:F.hilbert|F.hilbert]] || [[Special:Contribuții/F.hilbert|70.316]] |- ! 44 | [[Utilizator:Thijs!bot|<span style="color:gray">Thijs!bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Thijs!bot|<span style="color:gray">69.728</span>]] |- ! 45 | [[Utilizator:DiaCriticul|<span style="color:gray">DiaCriticul</span>]] || [[Special:Contribuții/DiaCriticul|<span style="color:gray">69.505</span>]] |- ! 46 | [[Utilizator:RobotQuistnix|<span style="color:gray">RobotQuistnix</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RobotQuistnix|<span style="color:gray">69.471</span>]] |- ! 47 | [[Utilizator:Turbojet|Turbojet]] || [[Special:Contribuții/Turbojet|62.150]] |- ! 48 | [[Utilizator:Miehs|Miehs]] || [[Special:Contribuții/Miehs|61.326]] |- ! 49 | [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] (bot) || [[Special:Contribuții/MediaWiki message delivery|60.576]] |- ! 50 | [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] || [[Special:Contribuții/Ewan2|59.081]] |- ! 51 | [[Utilizator:Lucian GAVRILA|Lucian GAVRILA]] || [[Special:Contribuții/Lucian GAVRILA|57.561]] |- ! 52 | [[Utilizator:JAnDbot|<span style="color:gray">JAnDbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/JAnDbot|<span style="color:gray">54.860</span>]] |- ! 53 | [[Utilizator:Alex Nico|Alex Nico]] (admin) || [[Special:Contribuții/Alex Nico|54.764]] |- ! 54 | [[Utilizator:RadufanBot|<span style="color:gray">RadufanBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RadufanBot|<span style="color:gray">54.721</span>]] |- ! 55 | [[Utilizator:ListeriaBot|ListeriaBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/ListeriaBot|54.634]] |- ! 56 | [[Utilizator:Alexander Tendler|Alexander Tendler]] || [[Special:Contribuții/Alexander Tendler|53.381]] |- ! 57 | [[Utilizator:Accipiter Q. Gentilis|<span style="color:gray">Accipiter Q. Gentilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Q. Gentilis|<span style="color:gray">53.060</span>]] |- ! 58 | [[Utilizator:BreakBot|<span style="color:gray">BreakBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BreakBot|<span style="color:gray">52.638</span>]] |- ! 59 | [[Utilizator:Paloi Sciurala|Paloi Sciurala]] (admin) || [[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|49.145]] |- ! 60 | [[Utilizator:WikitanvirBot|<span style="color:gray">WikitanvirBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/WikitanvirBot|<span style="color:gray">48.080</span>]] |- ! 61 | [[Utilizator:YFdyh-bot|<span style="color:gray">YFdyh-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/YFdyh-bot|<span style="color:gray">47.721</span>]] |- ! 62 | [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] (admin) || [[Special:Contribuții/Pafsanias|47.016]] |- ! 63 | [[Utilizator:IonutzmovieBot|<span style="color:gray">IonutzmovieBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/IonutzmovieBot|<span style="color:gray">46.678</span>]] |- ! 64 | [[Utilizator:Valentin JJ.|Valentin JJ.]] || [[Special:Contribuții/Valentin JJ.|46.446]] |- ! 65 | [[Utilizator:Minisarm|<span style="color:gray">Minisarm</span>]] || [[Special:Contribuții/Minisarm|<span style="color:gray">46.335</span>]] |- ! 66 | [[Utilizator:L.A. (AWB)|<span style="color:gray">L.A. (AWB)</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/L.A. (AWB)|<span style="color:gray">45.883</span>]] |- ! 67 | [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] || [[Special:Contribuții/Tgeorgescu|43.206]] |- ! 68 | [[Utilizator:Sacha47|Sacha47]] || [[Special:Contribuții/Sacha47|42.676]] |- ! 69 | [[Utilizator:Orioane|<span style="color:gray">Orioane</span>]] || [[Special:Contribuții/Orioane|<span style="color:gray">42.459</span>]] |- ! 70 | [[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|Accipiter Gentilis Q.]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Gentilis Q.|42.392]] |- ! 71 | [[Utilizator:Radufan|<span style="color:gray">Radufan</span>]] || [[Special:Contribuții/Radufan|<span style="color:gray">40.711</span>]] |- ! 72 | [[Utilizator:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] (bot) || [[Special:Contribuții/CommonsDelinker|39.726]] |- ! 73 | [[Utilizator:Nenea hartia|Nenea hartia]] || [[Special:Contribuții/Nenea hartia|39.438]] |- ! 74 | [[Utilizator:Pixi|<span style="color:gray">Pixi</span>]] || [[Special:Contribuții/Pixi|<span style="color:gray">38.672</span>]] |- ! 75 | [[Utilizator:Tolea93|Tolea93]] || [[Special:Contribuții/Tolea93|38.585]] |- ! 76 | [[Utilizator:Mihai Bot|<span style="color:gray">Mihai Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Mihai Bot|<span style="color:gray">37.552</span>]] |- ! 77 | [[Utilizator:Frank Haug|Frank Haug]] || [[Special:Contribuții/Frank Haug|37.464]] |- ! 78 | [[Utilizator:Alexbot|<span style="color:gray">Alexbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Alexbot|<span style="color:gray">36.219</span>]] |- ! 79 | [[Utilizator:Rebel|<span style="color:gray">Rebel</span>]] || [[Special:Contribuții/Rebel|<span style="color:gray">36.052</span>]] |- ! 80 | [[Utilizator:ArkBot|<span style="color:gray">ArkBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ArkBot|<span style="color:gray">35.439</span>]] |- ! 81 | [[Utilizator:AdiJapan|<span style="color:gray">AdiJapan</span>]] || [[Special:Contribuții/AdiJapan|<span style="color:gray">35.246</span>]] |- ! 82 | [[Utilizator:Numbo3-bot|<span style="color:gray">Numbo3-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Numbo3-bot|<span style="color:gray">34.010</span>]] |- ! 83 | [[Utilizator:MSClaudiu|MSClaudiu]] || [[Special:Contribuții/MSClaudiu|33.551]] |- ! 84 | [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] (admin) || [[Special:Contribuții/Kun Kipcsak|31.974]] |- ! 85 | [[Utilizator:WelcomeBot~rowiki|<span style="color:gray">WelcomeBot~rowiki</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/WelcomeBot~rowiki|<span style="color:gray">31.655</span>]] |- ! 86 | [[Utilizator:RedBot|<span style="color:gray">RedBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RedBot|<span style="color:gray">30.206</span>]] |- ! 87 | [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/PatrocleBot|29.932]] |- ! 88 | [[Utilizator:Nicu Farcaș|Nicu Farcaș]] || [[Special:Contribuții/Nicu Farcaș|27.900]] |- ! 89 | [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Dan Mihai Pitea]] (admin) || [[Special:Contribuții/Dan Mihai Pitea|26.979]] |- ! 90 | [[Utilizator:Emily|<span style="color:gray">Emily</span>]] || [[Special:Contribuții/Emily|<span style="color:gray">26.742</span>]] |- ! 91 | [[Utilizator:Silenzio76|<span style="color:gray">Silenzio76</span>]] || [[Special:Contribuții/Silenzio76|<span style="color:gray">26.239</span>]] |- ! 92 | [[Utilizator:Vlad|Vlad]] || [[Special:Contribuții/Vlad|25.291]] |- ! 93 | [[Utilizator:Roamata|<span style="color:gray">Roamata</span>]] || [[Special:Contribuții/Roamata|<span style="color:gray">24.708</span>]] |- ! 94 | [[Utilizator:Danutz|<span style="color:gray">Danutz</span>]] || [[Special:Contribuții/Danutz|<span style="color:gray">24.095</span>]] |- ! 95 | [[Utilizator:YurikBot|<span style="color:gray">YurikBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/YurikBot|<span style="color:gray">23.964</span>]] |- ! 96 | [[Utilizator:Opas|Opas]] || [[Special:Contribuții/Opas|23.861]] |- ! 97 | [[Utilizator:Makecat-bot|<span style="color:gray">Makecat-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Makecat-bot|<span style="color:gray">23.782</span>]] |- ! 98 | [[Utilizator:ChuispastonBot|<span style="color:gray">ChuispastonBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ChuispastonBot|<span style="color:gray">23.087</span>]] |- ! 99 | [[Utilizator:Danvasilis|<span style="color:gray">Danvasilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Danvasilis|<span style="color:gray">23.050</span>]] |- ! 100 | [[Utilizator:Lascorpion|Lascorpion]] || [[Special:Contribuții/Lascorpion|21.909]] |- ! 101 | [[Utilizator:Mycomp|<span style="color:gray">Mycomp</span>]] || [[Special:Contribuții/Mycomp|<span style="color:gray">21.510</span>]] |- ! 102 | [[Utilizator:Loveless|<span style="color:gray">Loveless</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Loveless|<span style="color:gray">21.106</span>]] |- ! 103 | [[Utilizator:Compactforever|<span style="color:gray">Compactforever</span>]] || [[Special:Contribuții/Compactforever|<span style="color:gray">21.037</span>]] |- ! 104 | [[Utilizator:RibotBOT|<span style="color:gray">RibotBOT</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RibotBOT|<span style="color:gray">20.965</span>]] |- ! 105 | [[Utilizator:Ewan|<span style="color:gray">Ewan</span>]] || [[Special:Contribuții/Ewan|<span style="color:gray">20.189</span>]] |- ! 106 | [[Utilizator:Saxonul|<span style="color:gray">Saxonul</span>]] || [[Special:Contribuții/Saxonul|<span style="color:gray">20.126</span>]] |- ! 107 | [[Utilizator:Avereanu|Avereanu]] || [[Special:Contribuții/Avereanu|19.244]] |- ! 108 | [[Utilizator:Gdaniel111|Gdaniel111]] || [[Special:Contribuții/Gdaniel111|18.968]] |- ! 109 | [[Utilizator:Sergiulone|<span style="color:gray">Sergiulone</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergiulone|<span style="color:gray">18.773</span>]] |- ! 110 | [[Utilizator:Rad Urs|<span style="color:gray">Rad Urs</span>]] || [[Special:Contribuții/Rad Urs|<span style="color:gray">18.509</span>]] |- ! 111 | [[Utilizator:Firilacroco|Firilacroco]] (admin) || [[Special:Contribuții/Firilacroco|18.333]] |- ! 112 | [[Utilizator:TobeBot|<span style="color:gray">TobeBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/TobeBot|<span style="color:gray">18.194</span>]] |- ! 113 | [[Utilizator:Serban Marin|<span style="color:gray">Serban Marin</span>]] || [[Special:Contribuții/Serban Marin|<span style="color:gray">17.985</span>]] |- ! 114 | [[Utilizator:MystBot|<span style="color:gray">MystBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MystBot|<span style="color:gray">17.961</span>]] |- ! 115 | [[Utilizator:AT09W|<span style="color:gray">AT09W</span>]] || [[Special:Contribuții/AT09W|<span style="color:gray">17.817</span>]] |- ! 116 | [[Utilizator:Irimia florin|Irimia florin]] || [[Special:Contribuții/Irimia florin|17.468]] |- ! 117 | [[Utilizator:MastiBot|<span style="color:gray">MastiBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MastiBot|<span style="color:gray">17.331</span>]] |- ! 118 | [[Utilizator:AnaZ|<span style="color:gray">AnaZ</span>]] || [[Special:Contribuții/AnaZ|<span style="color:gray">17.207</span>]] |- ! 119 | [[Utilizator:FlaBot|<span style="color:gray">FlaBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FlaBot|<span style="color:gray">16.914</span>]] |- ! 120 | [[Utilizator:Tico|<span style="color:gray">Tico</span>]] || [[Special:Contribuții/Tico|<span style="color:gray">16.878</span>]] |- ! 121 | [[Utilizator:Marius Bobleagă|<span style="color:gray">Marius Bobleagă</span>]] || [[Special:Contribuții/Marius Bobleagă|<span style="color:gray">16.713</span>]] |- ! 122 | [[Utilizator:AlleborgoBot|<span style="color:gray">AlleborgoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/AlleborgoBot|<span style="color:gray">16.692</span>]] |- ! 123 | [[Utilizator:KlaudiuMihaila|<span style="color:gray">KlaudiuMihaila</span>]] (admin) || [[Special:Contribuții/KlaudiuMihaila|<span style="color:gray">16.602</span>]] |- ! 124 | [[Utilizator:Solt|<span style="color:gray">Solt</span>]] || [[Special:Contribuții/Solt|<span style="color:gray">16.470</span>]] |- ! 125 | [[Utilizator:EmilyBot|<span style="color:gray">EmilyBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/EmilyBot|<span style="color:gray">16.417</span>]] |- ! 126 | [[Utilizator:Gutza|<span style="color:gray">Gutza</span>]] || [[Special:Contribuții/Gutza|<span style="color:gray">16.015</span>]] |- ! 127 | [[Utilizator:Alexandru M.|Alexandru M.]] || [[Special:Contribuții/Alexandru M.|15.772]] |- ! 128 | [[Utilizator:Musichistory2009|<span style="color:gray">Musichistory2009</span>]] || [[Special:Contribuții/Musichistory2009|<span style="color:gray">15.668</span>]] |- ! 129 | [[Utilizator:RsocolBot|<span style="color:gray">RsocolBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RsocolBot|<span style="color:gray">15.618</span>]] |- ! 130 | [[Utilizator:Idioma-bot|<span style="color:gray">Idioma-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Idioma-bot|<span style="color:gray">15.543</span>]] |- ! 131 | [[Utilizator:Luciandrei|<span style="color:gray">Luciandrei</span>]] || [[Special:Contribuții/Luciandrei|<span style="color:gray">15.516</span>]] |- ! 132 | [[Utilizator:Laurap|<span style="color:gray">Laurap</span>]] || [[Special:Contribuții/Laurap|<span style="color:gray">15.390</span>]] |- ! 133 | [[Utilizator:Rosenborg BK Fan|Rosenborg BK Fan]] || [[Special:Contribuții/Rosenborg BK Fan|15.090]] |- ! 134 | [[Utilizator:NeaNita|<span style="color:gray">NeaNita</span>]] || [[Special:Contribuții/NeaNita|<span style="color:gray">14.472</span>]] |- ! 135 | [[Utilizator:DragonBot|<span style="color:gray">DragonBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/DragonBot|<span style="color:gray">14.336</span>]] |- ! 136 | [[Utilizator:OKBot|<span style="color:gray">OKBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/OKBot|<span style="color:gray">14.219</span>]] |- ! 137 | [[Utilizator:TheNotoriousMMA|TheNotoriousMMA]] || [[Special:Contribuții/TheNotoriousMMA|13.915]] |- ! 138 | [[Utilizator:Vali|<span style="color:gray">Vali</span>]] || [[Special:Contribuții/Vali|<span style="color:gray">13.726</span>]] |- ! 139 | [[Utilizator:Alex:D|<span style="color:gray">Alex:D</span>]] || [[Special:Contribuții/Alex:D|<span style="color:gray">13.462</span>]] |- ! 140 | [[Utilizator:Ptbotgourou|<span style="color:gray">Ptbotgourou</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Ptbotgourou|<span style="color:gray">13.386</span>]] |- ! 141 | [[Utilizator:Rsocol|Rsocol]] (admin) || [[Special:Contribuții/Rsocol|13.361]] |- ! 142 | [[Utilizator:Ronline|<span style="color:gray">Ronline</span>]] || [[Special:Contribuții/Ronline|<span style="color:gray">13.229</span>]] |- ! 143 | [[Utilizator:Pocor|<span style="color:gray">Pocor</span>]] || [[Special:Contribuții/Pocor|<span style="color:gray">13.121</span>]] |- ! 144 | [[Utilizator:Ionel141|Ionel141]] || [[Special:Contribuții/Ionel141|13.025]] |- ! 145 | [[Utilizator:BotMultichill|<span style="color:gray">BotMultichill</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BotMultichill|<span style="color:gray">12.847</span>]] |- ! 146 | [[Utilizator:Chobot|<span style="color:gray">Chobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Chobot|<span style="color:gray">12.686</span>]] |- ! 147 | [[Utilizator:FirilacrocoBot|<span style="color:gray">FirilacrocoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FirilacrocoBot|<span style="color:gray">12.574</span>]] |- ! 148 | [[Utilizator:Luzomim|<span style="color:gray">Luzomim</span>]] || [[Special:Contribuții/Luzomim|<span style="color:gray">12.529</span>]] |- ! 149 | [[Utilizator:TjBot|<span style="color:gray">TjBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/TjBot|<span style="color:gray">12.500</span>]] |- ! 150 | [[Utilizator:Mishuletz|Mishuletz]] || [[Special:Contribuții/Mishuletz|12.409]] |- ! 151 | [[Utilizator:Alexandra Dragos|<span style="color:gray">Alexandra Dragos</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandra Dragos|<span style="color:gray">12.250</span>]] |- ! 152 | [[Utilizator:Amirobot|<span style="color:gray">Amirobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Amirobot|<span style="color:gray">12.200</span>]] |- ! 153 | [[Utilizator:JackieBot|<span style="color:gray">JackieBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/JackieBot|<span style="color:gray">12.089</span>]] |- ! 154 | [[Utilizator:Remigiu|<span style="color:gray">Remigiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Remigiu|<span style="color:gray">12.020</span>]] |- ! 155 | [[Utilizator:Arado|<span style="color:gray">Arado</span>]] || [[Special:Contribuții/Arado|<span style="color:gray">12.018</span>]] |- ! 156 | [[Utilizator:Rei-bot|<span style="color:gray">Rei-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Rei-bot|<span style="color:gray">11.994</span>]] |- ! 157 | [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] || [[Special:Contribuții/Alex F.|11.724]] |- ! 158 | [[Utilizator:IulianuBot|<span style="color:gray">IulianuBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/IulianuBot|<span style="color:gray">11.494</span>]] |- ! 159 | [[Utilizator:Cetateanul Rosu|Cetateanul Rosu]] || [[Special:Contribuții/Cetateanul Rosu|11.433]] |- ! 160 | [[Utilizator:Impy4ever|<span style="color:gray">Impy4ever</span>]] || [[Special:Contribuții/Impy4ever|<span style="color:gray">11.421</span>]] |- ! 161 | [[Utilizator:Nyook|<span style="color:gray">Nyook</span>]] || [[Special:Contribuții/Nyook|<span style="color:gray">11.160</span>]] |- ! 162 | [[Utilizator:KamikazeBot|<span style="color:gray">KamikazeBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/KamikazeBot|<span style="color:gray">10.949</span>]] |- ! 163 | [[Utilizator:VJFlow2018|VJFlow2018]] || [[Special:Contribuții/VJFlow2018|10.741]] |- ! 164 | [[Utilizator:Romihaitza|<span style="color:gray">Romihaitza</span>]] || [[Special:Contribuții/Romihaitza|<span style="color:gray">10.628</span>]] |- ! 165 | [[Utilizator:Rubinbot|<span style="color:gray">Rubinbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Rubinbot|<span style="color:gray">10.339</span>]] |- ! 166 | [[Utilizator:Accipiter Gentilis|<span style="color:gray">Accipiter Gentilis</span>]] || [[Special:Contribuții/Accipiter Gentilis|<span style="color:gray">10.320</span>]] |- ! 167 | [[Utilizator:FeodorBezuhov|<span style="color:gray">FeodorBezuhov</span>]] || [[Special:Contribuții/FeodorBezuhov|<span style="color:gray">10.229</span>]] |- ! 168 | [[Utilizator:StigBot|<span style="color:gray">StigBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/StigBot|<span style="color:gray">10.186</span>]] |- ! 169 | [[Utilizator:StoneJustice|<span style="color:gray">StoneJustice</span>]] || [[Special:Contribuții/StoneJustice|<span style="color:gray">10.185</span>]] |- ! 170 | [[Utilizator:Urzică|<span style="color:gray">Urzică</span>]] || [[Special:Contribuții/Urzică|<span style="color:gray">10.109</span>]] |- ! 171 | [[Utilizator:FoxBot|<span style="color:gray">FoxBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FoxBot|<span style="color:gray">10.093</span>]] |- ! 172 | [[Utilizator:Anclation|<span style="color:gray">Anclation</span>]] || [[Special:Contribuții/Anclation|<span style="color:gray">10.008</span>]] |- ! 173 | [[Utilizator:SilvonenBot|<span style="color:gray">SilvonenBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SilvonenBot|<span style="color:gray">9.888</span>]] |- ! 174 | [[Utilizator:Andreyyshore|<span style="color:gray">Andreyyshore</span>]] || [[Special:Contribuții/Andreyyshore|<span style="color:gray">9.557</span>]] |- ! 175 | [[Utilizator:Kerouac|<span style="color:gray">Kerouac</span>]] || [[Special:Contribuții/Kerouac|<span style="color:gray">9.412</span>]] |- ! 176 | [[Utilizator:Andrei Bondoc|<span style="color:gray">Andrei Bondoc</span>]] || [[Special:Contribuții/Andrei Bondoc|<span style="color:gray">9.325</span>]] |- ! 177 | [[Utilizator:Synthebot|<span style="color:gray">Synthebot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Synthebot|<span style="color:gray">9.072</span>]] |- ! 178 | [[Utilizator:Eb00kie|<span style="color:gray">Eb00kie</span>]] || [[Special:Contribuții/Eb00kie|<span style="color:gray">9.063</span>]] |- ! 179 | [[Utilizator:Jean|<span style="color:gray">Jean</span>]] || [[Special:Contribuții/Jean|<span style="color:gray">9.030</span>]] |- ! 180 | [[Utilizator:AndreyyshoreBot|AndreyyshoreBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/AndreyyshoreBot|9.011]] |- ! 181 | [[Utilizator:CuldeSac12|<span style="color:gray">CuldeSac12</span>]] || [[Special:Contribuții/CuldeSac12|<span style="color:gray">8.958</span>]] |- ! 182 | [[Utilizator:Eddie Nixon|<span style="color:gray">Eddie Nixon</span>]] || [[Special:Contribuții/Eddie Nixon|<span style="color:gray">8.933</span>]] |- ! 183 | [[Utilizator:Venske|Venske]] || [[Special:Contribuții/Venske|8.841]] |- ! 184 | [[Utilizator:Jastrow|<span style="color:gray">Jastrow</span>]] || [[Special:Contribuții/Jastrow|<span style="color:gray">8.792</span>]] |- ! 185 | [[Utilizator:QabY|<span style="color:gray">QabY</span>]] || [[Special:Contribuții/QabY|<span style="color:gray">8.756</span>]] |- ! 186 | [[Utilizator:PipepBot|<span style="color:gray">PipepBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/PipepBot|<span style="color:gray">8.657</span>]] |- ! 187 | [[Utilizator:D'ohBot|<span style="color:gray">D'ohBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/D'ohBot|<span style="color:gray">8.495</span>]] |- ! 188 | [[Utilizator:Dinamik-bot|<span style="color:gray">Dinamik-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Dinamik-bot|<span style="color:gray">8.420</span>]] |- ! 189 | [[Utilizator:Goliath|<span style="color:gray">Goliath</span>]] || [[Special:Contribuții/Goliath|<span style="color:gray">8.406</span>]] |- ! 190 | [[Utilizator:Ykvach|<span style="color:gray">Ykvach</span>]] || [[Special:Contribuții/Ykvach|<span style="color:gray">8.377</span>]] |- ! 191 | [[Utilizator:MSCL-BOT|<span style="color:gray">MSCL-BOT</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MSCL-BOT|<span style="color:gray">8.340</span>]] |- ! 192 | [[Utilizator:Alecsdaniel|<span style="color:gray">Alecsdaniel</span>]] || [[Special:Contribuții/Alecsdaniel|<span style="color:gray">8.326</span>]] |- ! 193 | [[Utilizator:Mayuma|<span style="color:gray">Mayuma</span>]] || [[Special:Contribuții/Mayuma|<span style="color:gray">8.322</span>]] |- ! 194 | [[Utilizator:RoamBot|<span style="color:gray">RoamBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/RoamBot|<span style="color:gray">8.283</span>]] |- ! 195 | [[Utilizator:Vagobot|<span style="color:gray">Vagobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Vagobot|<span style="color:gray">8.215</span>]] |- ! 196 | [[Utilizator:Lucian C.|<span style="color:gray">Lucian C.</span>]] || [[Special:Contribuții/Lucian C.|<span style="color:gray">8.203</span>]] |- ! 197 | [[Utilizator:Bogdan salaj|<span style="color:gray">Bogdan salaj</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan salaj|<span style="color:gray">8.190</span>]] |- ! 198 | [[Utilizator:DSisyphBot|<span style="color:gray">DSisyphBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/DSisyphBot|<span style="color:gray">8.132</span>]] |- ! 199 | [[Utilizator:PȘNBot|PȘNBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/PȘNBot|7.772]] |- ! 200 | [[Utilizator:Glamistu|<span style="color:gray">Glamistu</span>]] || [[Special:Contribuții/Glamistu|<span style="color:gray">7.716</span>]] |- ! 201 | [[Utilizator:E1nh3rjar|<span style="color:gray">E1nh3rjar</span>]] || [[Special:Contribuții/E1nh3rjar|<span style="color:gray">7.705</span>]] |- ! 202 | [[Utilizator:CarsracBot|<span style="color:gray">CarsracBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/CarsracBot|<span style="color:gray">7.563</span>]] |- ! 203 | [[Utilizator:GutzaBot|<span style="color:gray">GutzaBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/GutzaBot|<span style="color:gray">7.541</span>]] |- ! 204 | [[Utilizator:SassoBot|<span style="color:gray">SassoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SassoBot|<span style="color:gray">7.531</span>]] |- ! 205 | [[Utilizator:Amator linguarum|Amator linguarum]] || [[Special:Contribuții/Amator linguarum|7.437]] |- ! 206 | [[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] (bot) || [[Special:Contribuții/Community Tech bot|7.364]] |- ! 207 | [[Utilizator:Macreanu Iulian|<span style="color:gray">Macreanu Iulian</span>]] || [[Special:Contribuții/Macreanu Iulian|<span style="color:gray">7.259</span>]] |- ! 208 | [[Utilizator:Luigi97|<span style="color:gray">Luigi97</span>]] || [[Special:Contribuții/Luigi97|<span style="color:gray">7.152</span>]] |- ! 209 | [[Utilizator:Rad Urs Bot|<span style="color:gray">Rad Urs Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Rad Urs Bot|<span style="color:gray">7.116</span>]] |- ! 210 | [[Utilizator:Wikiminds34|<span style="color:gray">Wikiminds34</span>]] || [[Special:Contribuții/Wikiminds34|<span style="color:gray">7.091</span>]] |- ! 211 | [[Utilizator:Bogdan.be|<span style="color:gray">Bogdan.be</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan.be|<span style="color:gray">7.025</span>]] |- ! 212 | [[Utilizator:Iulianu|<span style="color:gray">Iulianu</span>]] || [[Special:Contribuții/Iulianu|<span style="color:gray">7.002</span>]] |- ! 213 | [[Utilizator:Obersachsebot|<span style="color:gray">Obersachsebot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Obersachsebot|<span style="color:gray">6.985</span>]] |- ! 214 | [[Utilizator:AlternoBreak|<span style="color:gray">AlternoBreak</span>]] || [[Special:Contribuții/AlternoBreak|<span style="color:gray">6.907</span>]] |- ! 215 | [[Utilizator:BAICAN XXX|<span style="color:gray">BAICAN XXX</span>]] || [[Special:Contribuții/BAICAN XXX|<span style="color:gray">6.768</span>]] |- ! 216 | [[Utilizator:Stephan Condurachis|Stephan Condurachis]] || [[Special:Contribuții/Stephan Condurachis|6.601]] |- ! 217 | [[Utilizator:Itineris55|Itineris55]] || [[Special:Contribuții/Itineris55|6.383]] |- ! 218 | [[Utilizator:Hype supper|<span style="color:gray">Hype supper</span>]] || [[Special:Contribuții/Hype supper|<span style="color:gray">6.378</span>]] |- ! 219 | [[Utilizator:Boltasu|<span style="color:gray">Boltasu</span>]] || [[Special:Contribuții/Boltasu|<span style="color:gray">6.321</span>]] |- ! 220 | [[Utilizator:Dosz|Dosz]] || [[Special:Contribuții/Dosz|6.187]] |- ! 221 | [[Utilizator:ButkoBot|<span style="color:gray">ButkoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/ButkoBot|<span style="color:gray">6.139</span>]] |- ! 222 | [[Utilizator:BOTarate|<span style="color:gray">BOTarate</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BOTarate|<span style="color:gray">6.132</span>]] |- ! 223 | [[Utilizator:Slyther|<span style="color:gray">Slyther</span>]] || [[Special:Contribuții/Slyther|<span style="color:gray">6.123</span>]] |- ! 224 | [[Utilizator:Angelovlad|<span style="color:gray">Angelovlad</span>]] || [[Special:Contribuții/Angelovlad|<span style="color:gray">6.099</span>]] |- ! 225 | [[Utilizator:Jotterbot|<span style="color:gray">Jotterbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Jotterbot|<span style="color:gray">5.990</span>]] |- ! 226 | [[Utilizator:Kandeerlej|<span style="color:gray">Kandeerlej</span>]] || [[Special:Contribuții/Kandeerlej|<span style="color:gray">5.976</span>]] |- ! 227 | [[Utilizator:Olahus2|<span style="color:gray">Olahus2</span>]] || [[Special:Contribuții/Olahus2|<span style="color:gray">5.964</span>]] |- ! 228 | [[Utilizator:Bogdan 1956|Bogdan 1956]] || [[Special:Contribuții/Bogdan 1956|5.955]] |- ! 229 | [[Utilizator:AvocatoBot|<span style="color:gray">AvocatoBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/AvocatoBot|<span style="color:gray">5.901</span>]] |- ! 230 | [[Utilizator:Saturnian|<span style="color:gray">Saturnian</span>]] || [[Special:Contribuții/Saturnian|<span style="color:gray">5.888</span>]] |- ! 231 | [[Utilizator:לערי ריינהארט|<span style="color:gray">לערי ריינהארט</span>]] || [[Special:Contribuții/לערי ריינהארט|<span style="color:gray">5.856</span>]] |- ! 232 | [[Utilizator:Heptametru|<span style="color:gray">Heptametru</span>]] || [[Special:Contribuții/Heptametru|<span style="color:gray">5.852</span>]] |- ! 233 | [[Utilizator:Emilian1999|<span style="color:gray">Emilian1999</span>]] || [[Special:Contribuții/Emilian1999|<span style="color:gray">5.832</span>]] |- ! 234 | [[Utilizator:HelpingYouToKnowMore|HelpingYouToKnowMore]] || [[Special:Contribuții/HelpingYouToKnowMore|5.714]] |- ! 235 | [[Utilizator:Azzurronn|<span style="color:gray">Azzurronn</span>]] || [[Special:Contribuții/Azzurronn|<span style="color:gray">5.690</span>]] |- ! 236 | [[Utilizator:Mocu|<span style="color:gray">Mocu</span>]] || [[Special:Contribuții/Mocu|<span style="color:gray">5.677</span>]] |- ! 237 | [[Utilizator:Sebastianpin|<span style="color:gray">Sebastianpin</span>]] || [[Special:Contribuții/Sebastianpin|<span style="color:gray">5.665</span>]] |- ! 238 | [[Utilizator:WikiDreamer Bot|<span style="color:gray">WikiDreamer Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/WikiDreamer Bot|<span style="color:gray">5.659</span>]] |- ! 239 | [[Utilizator:DorganBot|<span style="color:gray">DorganBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/DorganBot|<span style="color:gray">5.637</span>]] |- ! 240 | [[Utilizator:Alin|<span style="color:gray">Alin</span>]] || [[Special:Contribuții/Alin|<span style="color:gray">5.521</span>]] |- ! 241 | [[Utilizator:Darkicebot|<span style="color:gray">Darkicebot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Darkicebot|<span style="color:gray">5.488</span>]] |- ! 242 | [[Utilizator:Aibot|<span style="color:gray">Aibot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Aibot|<span style="color:gray">5.469</span>]] |- ! 243 | [[Utilizator:Robbot|<span style="color:gray">Robbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Robbot|<span style="color:gray">5.319</span>]] |- ! 244 | [[Utilizator:Alecs.bot|<span style="color:gray">Alecs.bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Alecs.bot|<span style="color:gray">5.300</span>]] |- ! 245 | [[Utilizator:Sergentul|<span style="color:gray">Sergentul</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergentul|<span style="color:gray">5.279</span>]] |- ! 246 | [[Utilizator:MihaelaAndreeaS|<span style="color:gray">MihaelaAndreeaS</span>]] || [[Special:Contribuții/MihaelaAndreeaS|<span style="color:gray">5.263</span>]] |- ! 247 | [[Utilizator:DieselEngineRO|<span style="color:gray">DieselEngineRO</span>]] || [[Special:Contribuții/DieselEngineRO|<span style="color:gray">5.260</span>]] |- ! rowspan="2" | 248 | [[Utilizator:VladG03|VladG03]] || [[Special:Contribuții/VladG03|5.233]] |- | [[Utilizator:タチコマ robot|<span style="color:gray">タチコマ robot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/タチコマ robot|<span style="color:gray">5.233</span>]] |- ! 250 | [[Utilizator:Ommiy-Pangaeus|<span style="color:gray">Ommiy-Pangaeus</span>]] || [[Special:Contribuții/Ommiy-Pangaeus|<span style="color:gray">5.219</span>]] |- ! 251 | [[Utilizator:CustodieMinori|<span style="color:gray">CustodieMinori</span>]] || [[Special:Contribuții/CustodieMinori|<span style="color:gray">5.188</span>]] |- ! 252 | [[Utilizator:Goliathbot|<span style="color:gray">Goliathbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Goliathbot|<span style="color:gray">5.185</span>]] |- ! 253 | [[Utilizator:Nerissa-Marie|<span style="color:gray">Nerissa-Marie</span>]] || [[Special:Contribuții/Nerissa-Marie|<span style="color:gray">5.148</span>]] |- ! 254 | [[Utilizator:Dedi|Dedi]] || [[Special:Contribuții/Dedi|5.094]] |- ! 255 | [[Utilizator:Liviu Savastru|<span style="color:gray">Liviu Savastru</span>]] || [[Special:Contribuții/Liviu Savastru|<span style="color:gray">5.074</span>]] |- ! 256 | [[Utilizator:Bogdan Muraru|<span style="color:gray">Bogdan Muraru</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan Muraru|<span style="color:gray">5.062</span>]] |- ! 257 | [[Utilizator:Vitalie Ciubotaru|<span style="color:gray">Vitalie Ciubotaru</span>]] || [[Special:Contribuții/Vitalie Ciubotaru|<span style="color:gray">5.061</span>]] |- ! 258 | [[Utilizator:MobyDick|<span style="color:gray">MobyDick</span>]] || [[Special:Contribuții/MobyDick|<span style="color:gray">5.041</span>]] |- ! 259 | [[Utilizator:Dorimedont|<span style="color:gray">Dorimedont</span>]] || [[Special:Contribuții/Dorimedont|<span style="color:gray">4.854</span>]] |- ! 260 | [[Utilizator:Bogdan Uleia|<span style="color:gray">Bogdan Uleia</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan Uleia|<span style="color:gray">4.852</span>]] |- ! 261 | [[Utilizator:PixelBot|<span style="color:gray">PixelBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/PixelBot|<span style="color:gray">4.843</span>]] |- ! 262 | [[Utilizator:JYBot|<span style="color:gray">JYBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/JYBot|<span style="color:gray">4.814</span>]] |- ! 263 | [[Utilizator:Kolega2357|<span style="color:gray">Kolega2357</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Kolega2357|<span style="color:gray">4.767</span>]] |- ! 264 | [[Utilizator:BodhisattvaBot|<span style="color:gray">BodhisattvaBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BodhisattvaBot|<span style="color:gray">4.728</span>]] |- ! 265 | [[Utilizator:MariusM|<span style="color:gray">MariusM</span>]] || [[Special:Contribuții/MariusM|<span style="color:gray">4.714</span>]] |- ! 266 | [[Utilizator:Almabot|<span style="color:gray">Almabot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Almabot|<span style="color:gray">4.676</span>]] |- ! 267 | [[Utilizator:Grintescu|<span style="color:gray">Grintescu</span>]] || [[Special:Contribuții/Grintescu|<span style="color:gray">4.621</span>]] |- ! 268 | [[Utilizator:AvicBot|<span style="color:gray">AvicBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/AvicBot|<span style="color:gray">4.613</span>]] |- ! 269 | [[Utilizator:Neoclassicism Enthusiast|Neoclassicism Enthusiast]] || [[Special:Contribuții/Neoclassicism Enthusiast|4.602]] |- ! 270 | [[Utilizator:Blaeky98|<span style="color:gray">Blaeky98</span>]] || [[Special:Contribuții/Blaeky98|<span style="color:gray">4.542</span>]] |- ! 271 | [[Utilizator:Kulja~rowiki|Kulja~rowiki]] || [[Special:Contribuții/Kulja~rowiki|4.537]] |- ! rowspan="2" | 272 | [[Utilizator:Plinul cel tanar|<span style="color:gray">Plinul cel tanar</span>]] || [[Special:Contribuții/Plinul cel tanar|<span style="color:gray">4.508</span>]] |- | [[Utilizator:(G)jabz|(G)jabz]] || [[Special:Contribuții/(G)jabz|4.508]] |- ! 274 | [[Utilizator:Ovidiu.|<span style="color:gray">Ovidiu.</span>]] || [[Special:Contribuții/Ovidiu.|<span style="color:gray">4.491</span>]] |- ! 275 | [[Utilizator:Nallimbot|<span style="color:gray">Nallimbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Nallimbot|<span style="color:gray">4.489</span>]] |- ! 276 | [[Utilizator:Helgie12|Helgie12]] || [[Special:Contribuții/Helgie12|4.459]] |- ! 277 | [[Utilizator:Pixibot|<span style="color:gray">Pixibot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Pixibot|<span style="color:gray">4.423</span>]] |- ! 278 | [[Utilizator:Mjbmrbot|<span style="color:gray">Mjbmrbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Mjbmrbot|<span style="color:gray">4.421</span>]] |- ! 279 | [[Utilizator:Diego pmc|<span style="color:gray">Diego pmc</span>]] || [[Special:Contribuții/Diego pmc|<span style="color:gray">4.416</span>]] |- ! 280 | [[Utilizator:Albabos|<span style="color:gray">Albabos</span>]] || [[Special:Contribuții/Albabos|<span style="color:gray">4.241</span>]] |- ! 281 | [[Utilizator:Evalia|<span style="color:gray">Evalia</span>]] || [[Special:Contribuții/Evalia|<span style="color:gray">4.235</span>]] |- ! 282 | [[Utilizator:Sebi Buduroi '99|<span style="color:gray">Sebi Buduroi '99</span>]] || [[Special:Contribuții/Sebi Buduroi '99|<span style="color:gray">4.224</span>]] |- ! 283 | [[Utilizator:Venator|<span style="color:gray">Venator</span>]] || [[Special:Contribuții/Venator|<span style="color:gray">4.174</span>]] |- ! 284 | [[Utilizator:Nelu craciun|<span style="color:gray">Nelu craciun</span>]] || [[Special:Contribuții/Nelu craciun|<span style="color:gray">4.168</span>]] |- ! 285 | [[Utilizator:1947c|<span style="color:gray">1947c</span>]] || [[Special:Contribuții/1947c|<span style="color:gray">4.148</span>]] |- ! 286 | [[Utilizator:Web SourceContent|<span style="color:gray">Web SourceContent</span>]] || [[Special:Contribuții/Web SourceContent|<span style="color:gray">4.049</span>]] |- ! 287 | [[Utilizator:MJ for U|<span style="color:gray">MJ for U</span>]] || [[Special:Contribuții/MJ for U|<span style="color:gray">4.048</span>]] |- ! 288 | [[Utilizator:12akd|<span style="color:gray">12akd</span>]] || [[Special:Contribuții/12akd|<span style="color:gray">3.974</span>]] |- ! 289 | [[Utilizator:Makenzis|Makenzis]] || [[Special:Contribuții/Makenzis|3.929]] |- ! 290 | [[Utilizator:Spiridon Ion Cepleanu|<span style="color:gray">Spiridon Ion Cepleanu</span>]] || [[Special:Contribuții/Spiridon Ion Cepleanu|<span style="color:gray">3.872</span>]] |- ! 291 | [[Utilizator:Bunu vio|<span style="color:gray">Bunu vio</span>]] || [[Special:Contribuții/Bunu vio|<span style="color:gray">3.838</span>]] |- ! 292 | [[Utilizator:Belizarie|<span style="color:gray">Belizarie</span>]] || [[Special:Contribuții/Belizarie|<span style="color:gray">3.832</span>]] |- ! 293 | [[Utilizator:Nume de cod Sechereș|<span style="color:gray">Nume de cod Sechereș</span>]] || [[Special:Contribuții/Nume de cod Sechereș|<span style="color:gray">3.815</span>]] |- ! 294 | [[Utilizator:FASROD|FASROD]] || [[Special:Contribuții/FASROD|3.812]] |- ! 295 | [[Utilizator:Cerghizan Radu|<span style="color:gray">Cerghizan Radu</span>]] || [[Special:Contribuții/Cerghizan Radu|<span style="color:gray">3.806</span>]] |- ! 296 | [[Utilizator:Voloh28|<span style="color:gray">Voloh28</span>]] || [[Special:Contribuții/Voloh28|<span style="color:gray">3.778</span>]] |- ! 297 | [[Utilizator:CocuBot|<span style="color:gray">CocuBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/CocuBot|<span style="color:gray">3.731</span>]] |- ! 298 | [[Utilizator:Mircea87|<span style="color:gray">Mircea87</span>]] || [[Special:Contribuții/Mircea87|<span style="color:gray">3.727</span>]] |- ! 299 | [[Utilizator:Rusnac Valeriu|<span style="color:gray">Rusnac Valeriu</span>]] || [[Special:Contribuții/Rusnac Valeriu|<span style="color:gray">3.710</span>]] |- ! 300 | [[Utilizator:Elerium|<span style="color:gray">Elerium</span>]] || [[Special:Contribuții/Elerium|<span style="color:gray">3.691</span>]] |- ! 301 | [[Utilizator:Arminden|Arminden]] || [[Special:Contribuții/Arminden|3.689]] |- ! 302 | [[Utilizator:RAMSES$44932|<span style="color:gray">RAMSES$44932</span>]] || [[Special:Contribuții/RAMSES$44932|<span style="color:gray">3.680</span>]] |- ! 303 | [[Utilizator:AMDATi|<span style="color:gray">AMDATi</span>]] || [[Special:Contribuții/AMDATi|<span style="color:gray">3.678</span>]] |- ! 304 | [[Utilizator:Alexeynemov4|<span style="color:gray">Alexeynemov4</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexeynemov4|<span style="color:gray">3.645</span>]] |- ! 305 | [[Utilizator:Profesorul Blazat|Profesorul Blazat]] || [[Special:Contribuții/Profesorul Blazat|3.630]] |- ! 306 | [[Utilizator:ZZARZY223|<span style="color:gray">ZZARZY223</span>]] || [[Special:Contribuții/ZZARZY223|<span style="color:gray">3.618</span>]] |- ! 307 | [[Utilizator:Ionutp|<span style="color:gray">Ionutp</span>]] || [[Special:Contribuții/Ionutp|<span style="color:gray">3.612</span>]] |- ! 308 | [[Utilizator:SCriBOT|<span style="color:gray">SCriBOT</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SCriBOT|<span style="color:gray">3.576</span>]] |- ! 309 | [[Utilizator:Remus Octavian Mocanu|<span style="color:gray">Remus Octavian Mocanu</span>]] || [[Special:Contribuții/Remus Octavian Mocanu|<span style="color:gray">3.571</span>]] |- ! 310 | [[Utilizator:CommonsTicker|<span style="color:gray">CommonsTicker</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/CommonsTicker|<span style="color:gray">3.558</span>]] |- ! 311 | [[Utilizator:Sabinbik22|Sabinbik22]] || [[Special:Contribuții/Sabinbik22|3.557]] |- ! 312 | [[Utilizator:Mehigh26|<span style="color:gray">Mehigh26</span>]] || [[Special:Contribuții/Mehigh26|<span style="color:gray">3.545</span>]] |- ! 313 | [[Utilizator:Marian Lucan|<span style="color:gray">Marian Lucan</span>]] || [[Special:Contribuții/Marian Lucan|<span style="color:gray">3.523</span>]] |- ! 314 | [[Utilizator:Purbo T|<span style="color:gray">Purbo T</span>]] || [[Special:Contribuții/Purbo T|<span style="color:gray">3.515</span>]] |- ! 315 | [[Utilizator:AlessioRO|AlessioRO]] || [[Special:Contribuții/AlessioRO|3.504]] |- ! 316 | [[Utilizator:Max0697|<span style="color:gray">Max0697</span>]] || [[Special:Contribuții/Max0697|<span style="color:gray">3.483</span>]] |- ! 317 | [[Utilizator:Horia09|<span style="color:gray">Horia09</span>]] || [[Special:Contribuții/Horia09|<span style="color:gray">3.472</span>]] |- ! 318 | [[Utilizator:BlueMonday|<span style="color:gray">BlueMonday</span>]] || [[Special:Contribuții/BlueMonday|<span style="color:gray">3.439</span>]] |- ! 319 | [[Utilizator:Can you escape|<span style="color:gray">Can you escape</span>]] || [[Special:Contribuții/Can you escape|<span style="color:gray">3.437</span>]] |- ! 320 | [[Utilizator:Bourge|<span style="color:gray">Bourge</span>]] || [[Special:Contribuții/Bourge|<span style="color:gray">3.417</span>]] |- ! 321 | [[Utilizator:Romanichthys Valsanicola|Romanichthys Valsanicola]] || [[Special:Contribuții/Romanichthys Valsanicola|3.404]] |- ! 322 | [[Utilizator:Memo18|<span style="color:gray">Memo18</span>]] || [[Special:Contribuții/Memo18|<span style="color:gray">3.399</span>]] |- ! 323 | [[Utilizator:Andynomite|<span style="color:gray">Andynomite</span>]] || [[Special:Contribuții/Andynomite|<span style="color:gray">3.385</span>]] |- ! 324 | [[Utilizator:Kolega2357-Bot|<span style="color:gray">Kolega2357-Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Kolega2357-Bot|<span style="color:gray">3.382</span>]] |- ! 325 | [[Utilizator:Arie Inbar|<span style="color:gray">Arie Inbar</span>]] || [[Special:Contribuții/Arie Inbar|<span style="color:gray">3.375</span>]] |- ! 326 | [[Utilizator:Autoreplay|<span style="color:gray">Autoreplay</span>]] || [[Special:Contribuții/Autoreplay|<span style="color:gray">3.361</span>]] |- ! 327 | [[Utilizator:Rotlink|<span style="color:gray">Rotlink</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Rotlink|<span style="color:gray">3.328</span>]] |- ! 328 | [[Utilizator:NicolaS961|<span style="color:gray">NicolaS961</span>]] || [[Special:Contribuții/NicolaS961|<span style="color:gray">3.320</span>]] |- ! 329 | [[Utilizator:Palica|<span style="color:gray">Palica</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Palica|<span style="color:gray">3.275</span>]] |- ! 330 | [[Utilizator:HerculeBot|<span style="color:gray">HerculeBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/HerculeBot|<span style="color:gray">3.266</span>]] |- ! 331 | [[Utilizator:Klaul|Klaul]] || [[Special:Contribuții/Klaul|3.233]] |- ! 332 | [[Utilizator:Desenele|<span style="color:gray">Desenele</span>]] || [[Special:Contribuții/Desenele|<span style="color:gray">3.225</span>]] |- ! 333 | [[Utilizator:Ady777|<span style="color:gray">Ady777</span>]] || [[Special:Contribuții/Ady777|<span style="color:gray">3.208</span>]] |- ! 334 | [[Utilizator:Crokis|<span style="color:gray">Crokis</span>]] || [[Special:Contribuții/Crokis|<span style="color:gray">3.183</span>]] |- ! 335 | [[Utilizator:Rsandu|<span style="color:gray">Rsandu</span>]] || [[Special:Contribuții/Rsandu|<span style="color:gray">3.154</span>]] |- ! 336 | [[Utilizator:Kataadj|Kataadj]] || [[Special:Contribuții/Kataadj|3.132]] |- ! 337 | [[Utilizator:SenatorulX|<span style="color:gray">SenatorulX</span>]] || [[Special:Contribuții/SenatorulX|<span style="color:gray">3.125</span>]] |- ! 338 | [[Utilizator:Radu Gherasim|Radu Gherasim]] || [[Special:Contribuții/Radu Gherasim|3.106]] |- ! 339 | [[Utilizator:Martinas Angel|<span style="color:gray">Martinas Angel</span>]] || [[Special:Contribuții/Martinas Angel|<span style="color:gray">3.095</span>]] |- ! 340 | [[Utilizator:Adrian ach|<span style="color:gray">Adrian ach</span>]] || [[Special:Contribuții/Adrian ach|<span style="color:gray">3.084</span>]] |- ! 341 | [[Utilizator:TuvicBot|<span style="color:gray">TuvicBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/TuvicBot|<span style="color:gray">3.083</span>]] |- ! 342 | [[Utilizator:NicoSan|NicoSan]] || [[Special:Contribuții/NicoSan|3.056]] |- ! 343 | [[Utilizator:Floddinn|<span style="color:gray">Floddinn</span>]] || [[Special:Contribuții/Floddinn|<span style="color:gray">3.055</span>]] |- ! 344 | [[Utilizator:Whiteman~rowiki|<span style="color:gray">Whiteman~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Whiteman~rowiki|<span style="color:gray">3.049</span>]] |- ! 345 | [[Utilizator:Placet experiri|<span style="color:gray">Placet experiri</span>]] || [[Special:Contribuții/Placet experiri|<span style="color:gray">3.037</span>]] |- ! 346 | [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena Ancu Damian]] || [[Special:Contribuții/Elena Ancu Damian|3.036]] |- ! 347 | [[Utilizator:E.Coman|E.Coman]] || [[Special:Contribuții/E.Coman|3.029]] |- ! 348 | [[Utilizator:Florin1977|Florin1977]] || [[Special:Contribuții/Florin1977|3.005]] |- ! 349 | [[Utilizator:Gimbrinel|<span style="color:gray">Gimbrinel</span>]] || [[Special:Contribuții/Gimbrinel|<span style="color:gray">2.947</span>]] |- ! 350 | [[Utilizator:Mahetin|<span style="color:gray">Mahetin</span>]] || [[Special:Contribuții/Mahetin|<span style="color:gray">2.943</span>]] |- ! 351 | [[Utilizator:Flondin|Flondin]] || [[Special:Contribuții/Flondin|2.911]] |- ! 352 | [[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]] || [[Special:Contribuții/Dimitrie569|2.910]] |- ! 353 | [[Utilizator:Redfox|<span style="color:gray">Redfox</span>]] || [[Special:Contribuții/Redfox|<span style="color:gray">2.904</span>]] |- ! 354 | [[Utilizator:Laur2ro|<span style="color:gray">Laur2ro</span>]] || [[Special:Contribuții/Laur2ro|<span style="color:gray">2.899</span>]] |- ! 355 | [[Utilizator:Vladimir Lasky|<span style="color:gray">Vladimir Lasky</span>]] || [[Special:Contribuții/Vladimir Lasky|<span style="color:gray">2.844</span>]] |- ! rowspan="2" | 356 | [[Utilizator:Lare 11|<span style="color:gray">Lare 11</span>]] || [[Special:Contribuții/Lare 11|<span style="color:gray">2.840</span>]] |- | [[Utilizator:Costin05|<span style="color:gray">Costin05</span>]] || [[Special:Contribuții/Costin05|<span style="color:gray">2.840</span>]] |- ! 358 | [[Utilizator:Ervin C.|<span style="color:gray">Ervin C.</span>]] || [[Special:Contribuții/Ervin C.|<span style="color:gray">2.771</span>]] |- ! 359 | [[Utilizator:TotalAnarchy|<span style="color:gray">TotalAnarchy</span>]] || [[Special:Contribuții/TotalAnarchy|<span style="color:gray">2.760</span>]] |- ! 360 | [[Utilizator:Jokes Free4Me|<span style="color:gray">Jokes Free4Me</span>]] || [[Special:Contribuții/Jokes Free4Me|<span style="color:gray">2.726</span>]] |- ! rowspan="2" | 361 | [[Utilizator:GhalyBot|<span style="color:gray">GhalyBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/GhalyBot|<span style="color:gray">2.708</span>]] |- | [[Utilizator:MondalorBot|<span style="color:gray">MondalorBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MondalorBot|<span style="color:gray">2.708</span>]] |- ! 363 | [[Utilizator:FiriBot|<span style="color:gray">FiriBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FiriBot|<span style="color:gray">2.697</span>]] |- ! 364 | [[Utilizator:Ioancornel|Ioancornel]] || [[Special:Contribuții/Ioancornel|2.689]] |- ! 365 | [[Utilizator:Moby Dick|<span style="color:gray">Moby Dick</span>]] || [[Special:Contribuții/Moby Dick|<span style="color:gray">2.686</span>]] |- ! 366 | [[Utilizator:FlorinCB|<span style="color:gray">FlorinCB</span>]] || [[Special:Contribuții/FlorinCB|<span style="color:gray">2.652</span>]] |- ! 367 | [[Utilizator:Cristi215|<span style="color:gray">Cristi215</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristi215|<span style="color:gray">2.651</span>]] |- ! 368 | [[Utilizator:Mario Silvas|<span style="color:gray">Mario Silvas</span>]] || [[Special:Contribuții/Mario Silvas|<span style="color:gray">2.648</span>]] |- ! 369 | [[Utilizator:Metin|<span style="color:gray">Metin</span>]] || [[Special:Contribuții/Metin|<span style="color:gray">2.636</span>]] |- ! 370 | [[Utilizator:Qvadratvs|<span style="color:gray">Qvadratvs</span>]] || [[Special:Contribuții/Qvadratvs|<span style="color:gray">2.601</span>]] |- ! 371 | [[Utilizator:Lerman Kruger|<span style="color:gray">Lerman Kruger</span>]] || [[Special:Contribuții/Lerman Kruger|<span style="color:gray">2.587</span>]] |- ! 372 | [[Utilizator:TARE GHEORGHE|<span style="color:gray">TARE GHEORGHE</span>]] || [[Special:Contribuții/TARE GHEORGHE|<span style="color:gray">2.585</span>]] |- ! 373 | [[Utilizator:Oneagoe|<span style="color:gray">Oneagoe</span>]] || [[Special:Contribuții/Oneagoe|<span style="color:gray">2.552</span>]] |- ! 374 | [[Utilizator:Keshetsven|<span style="color:gray">Keshetsven</span>]] || [[Special:Contribuții/Keshetsven|<span style="color:gray">2.525</span>]] |- ! 375 | [[Utilizator:SpBot|<span style="color:gray">SpBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/SpBot|<span style="color:gray">2.524</span>]] |- ! 376 | [[Utilizator:Muro Bot|<span style="color:gray">Muro Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Muro Bot|<span style="color:gray">2.514</span>]] |- ! 377 | [[Utilizator:Laurentiu laurentiu|<span style="color:gray">Laurentiu laurentiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Laurentiu laurentiu|<span style="color:gray">2.506</span>]] |- ! 378 | [[Utilizator:Jonathan Archer|Jonathan Archer]] || [[Special:Contribuții/Jonathan Archer|2.500]] |- ! 379 | [[Utilizator:FabioLorenzo123|FabioLorenzo123]] || [[Special:Contribuții/FabioLorenzo123|2.455]] |- ! 380 | [[Utilizator:Εὐθυμένης|<span style="color:gray">Εὐθυμένης</span>]] || [[Special:Contribuții/Εὐθυμένης|<span style="color:gray">2.451</span>]] |- ! 381 | [[Utilizator:Marius.deaconu|<span style="color:gray">Marius.deaconu</span>]] || [[Special:Contribuții/Marius.deaconu|<span style="color:gray">2.436</span>]] |- ! 382 | [[Utilizator:Ugo|<span style="color:gray">Ugo</span>]] || [[Special:Contribuții/Ugo|<span style="color:gray">2.435</span>]] |- ! 383 | [[Utilizator:Bornaz Sebastian|<span style="color:gray">Bornaz Sebastian</span>]] || [[Special:Contribuții/Bornaz Sebastian|<span style="color:gray">2.426</span>]] |- ! rowspan="2" | 384 | [[Utilizator:Tigrul-alb|<span style="color:gray">Tigrul-alb</span>]] || [[Special:Contribuții/Tigrul-alb|<span style="color:gray">2.409</span>]] |- | [[Utilizator:Cristdan223|<span style="color:gray">Cristdan223</span>]] || [[Special:Contribuții/Cristdan223|<span style="color:gray">2.409</span>]] |- ! 386 | [[Utilizator:Ionut blesneag|<span style="color:gray">Ionut blesneag</span>]] || [[Special:Contribuții/Ionut blesneag|<span style="color:gray">2.395</span>]] |- ! 387 | [[Utilizator:Raul1372|<span style="color:gray">Raul1372</span>]] || [[Special:Contribuții/Raul1372|<span style="color:gray">2.387</span>]] |- ! 388 | [[Utilizator:SpunkyLepton|<span style="color:gray">SpunkyLepton</span>]] || [[Special:Contribuții/SpunkyLepton|<span style="color:gray">2.385</span>]] |- ! 389 | [[Utilizator:Reception123|<span style="color:gray">Reception123</span>]] || [[Special:Contribuții/Reception123|<span style="color:gray">2.379</span>]] |- ! 390 | [[Utilizator:Aldiss Zelazny|<span style="color:gray">Aldiss Zelazny</span>]] || [[Special:Contribuții/Aldiss Zelazny|<span style="color:gray">2.377</span>]] |- ! rowspan="2" | 391 | [[Utilizator:Hashishu boy|<span style="color:gray">Hashishu boy</span>]] || [[Special:Contribuții/Hashishu boy|<span style="color:gray">2.370</span>]] |- | [[Utilizator:Bogdan27Stefan|<span style="color:gray">Bogdan27Stefan</span>]] || [[Special:Contribuții/Bogdan27Stefan|<span style="color:gray">2.370</span>]] |- ! 393 | [[Utilizator:Mngck|<span style="color:gray">Mngck</span>]] || [[Special:Contribuții/Mngck|<span style="color:gray">2.362</span>]] |- ! 394 | [[Utilizator:Constantin.prihoanca|<span style="color:gray">Constantin.prihoanca</span>]] || [[Special:Contribuții/Constantin.prihoanca|<span style="color:gray">2.358</span>]] |- ! 395 | [[Utilizator:PheonixRo|<span style="color:gray">PheonixRo</span>]] || [[Special:Contribuții/PheonixRo|<span style="color:gray">2.357</span>]] |- ! 396 | [[Utilizator:Mmaryus33|<span style="color:gray">Mmaryus33</span>]] || [[Special:Contribuții/Mmaryus33|<span style="color:gray">2.353</span>]] |- ! 397 | [[Utilizator:Conan 2007|<span style="color:gray">Conan 2007</span>]] || [[Special:Contribuții/Conan 2007|<span style="color:gray">2.350</span>]] |- ! 398 | [[Utilizator:Leopardul|<span style="color:gray">Leopardul</span>]] || [[Special:Contribuții/Leopardul|<span style="color:gray">2.342</span>]] |- ! 399 | [[Utilizator:VJJBot|<span style="color:gray">VJJBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/VJJBot|<span style="color:gray">2.341</span>]] |- ! 400 | [[Utilizator:Quistnix|<span style="color:gray">Quistnix</span>]] || [[Special:Contribuții/Quistnix|<span style="color:gray">2.334</span>]] |- ! 401 | [[Utilizator:ANDROBETA|<span style="color:gray">ANDROBETA</span>]] || [[Special:Contribuții/ANDROBETA|<span style="color:gray">2.330</span>]] |- ! 402 | [[Utilizator:Alexandru.demian|<span style="color:gray">Alexandru.demian</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandru.demian|<span style="color:gray">2.327</span>]] |- ! 403 | [[Utilizator:Sergiu S.|<span style="color:gray">Sergiu S.</span>]] || [[Special:Contribuții/Sergiu S.|<span style="color:gray">2.304</span>]] |- ! 404 | [[Utilizator:Talasgat|<span style="color:gray">Talasgat</span>]] || [[Special:Contribuții/Talasgat|<span style="color:gray">2.294</span>]] |- ! 405 | [[Utilizator:SCriBu|<span style="color:gray">SCriBu</span>]] || [[Special:Contribuții/SCriBu|<span style="color:gray">2.273</span>]] |- ! 406 | [[Utilizator:Razvanus|<span style="color:gray">Razvanus</span>]] || [[Special:Contribuții/Razvanus|<span style="color:gray">2.265</span>]] |- ! 407 | [[Utilizator:Balan Bogdan - Mihai|<span style="color:gray">Balan Bogdan - Mihai</span>]] || [[Special:Contribuții/Balan Bogdan - Mihai|<span style="color:gray">2.256</span>]] |- ! rowspan="2" | 408 | [[Utilizator:Andrei Lilian|<span style="color:gray">Andrei Lilian</span>]] || [[Special:Contribuții/Andrei Lilian|<span style="color:gray">2.230</span>]] |- | [[Utilizator:Anneto|<span style="color:gray">Anneto</span>]] || [[Special:Contribuții/Anneto|<span style="color:gray">2.230</span>]] |- ! 410 | [[Utilizator:Reodorant|<span style="color:gray">Reodorant</span>]] || [[Special:Contribuții/Reodorant|<span style="color:gray">2.224</span>]] |- ! 411 | [[Utilizator:Waelsch|<span style="color:gray">Waelsch</span>]] || [[Special:Contribuții/Waelsch|<span style="color:gray">2.219</span>]] |- ! 412 | [[Utilizator:Monsterofain|<span style="color:gray">Monsterofain</span>]] || [[Special:Contribuții/Monsterofain|<span style="color:gray">2.211</span>]] |- ! 413 | [[Utilizator:Albacore60|Albacore60]] || [[Special:Contribuții/Albacore60|2.209]] |- ! 414 | [[Utilizator:HiW-Bot|<span style="color:gray">HiW-Bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/HiW-Bot|<span style="color:gray">2.201</span>]] |- ! 415 | [[Utilizator:Corifeus|<span style="color:gray">Corifeus</span>]] || [[Special:Contribuții/Corifeus|<span style="color:gray">2.182</span>]] |- ! 416 | [[Utilizator:Vladimir-Adrian|<span style="color:gray">Vladimir-Adrian</span>]] || [[Special:Contribuții/Vladimir-Adrian|<span style="color:gray">2.170</span>]] |- ! 417 | [[Utilizator:Luiza1202|<span style="color:gray">Luiza1202</span>]] || [[Special:Contribuții/Luiza1202|<span style="color:gray">2.164</span>]] |- ! 418 | [[Utilizator:GEObot|<span style="color:gray">GEObot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/GEObot|<span style="color:gray">2.158</span>]] |- ! 419 | [[Utilizator:Kasirbot|<span style="color:gray">Kasirbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Kasirbot|<span style="color:gray">2.130</span>]] |- ! 420 | [[Utilizator:Madalinfocsa|<span style="color:gray">Madalinfocsa</span>]] || [[Special:Contribuții/Madalinfocsa|<span style="color:gray">2.119</span>]] |- ! 421 | [[Utilizator:Rubyalf|<span style="color:gray">Rubyalf</span>]] || [[Special:Contribuții/Rubyalf|<span style="color:gray">2.107</span>]] |- ! 422 | [[Utilizator:Chupy|<span style="color:gray">Chupy</span>]] || [[Special:Contribuții/Chupy|<span style="color:gray">2.095</span>]] |- ! 423 | [[Utilizator:Timisorean|Timisorean]] || [[Special:Contribuții/Timisorean|2.087]] |- ! 424 | [[Utilizator:ErfgoedBot|ErfgoedBot]] (bot) || [[Special:Contribuții/ErfgoedBot|2.081]] |- ! 425 | [[Utilizator:Cat Manolache|<span style="color:gray">Cat Manolache</span>]] || [[Special:Contribuții/Cat Manolache|<span style="color:gray">2.065</span>]] |- ! rowspan="2" | 426 | [[Utilizator:TMLutas|<span style="color:gray">TMLutas</span>]] || [[Special:Contribuții/TMLutas|<span style="color:gray">2.057</span>]] |- | [[Utilizator:Poleaku|Poleaku]] || [[Special:Contribuții/Poleaku|2.057]] |- ! 428 | [[Utilizator:Octavix|<span style="color:gray">Octavix</span>]] || [[Special:Contribuții/Octavix|<span style="color:gray">2.056</span>]] |- ! 429 | [[Utilizator:Petrica2000boy|<span style="color:gray">Petrica2000boy</span>]] || [[Special:Contribuții/Petrica2000boy|<span style="color:gray">2.052</span>]] |- ! 430 | [[Utilizator:Dany 123|<span style="color:gray">Dany 123</span>]] || [[Special:Contribuții/Dany 123|<span style="color:gray">2.028</span>]] |- ! 431 | [[Utilizator:MauritsBot|<span style="color:gray">MauritsBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/MauritsBot|<span style="color:gray">2.011</span>]] |- ! 432 | [[Utilizator:Danretegan|<span style="color:gray">Danretegan</span>]] || [[Special:Contribuții/Danretegan|<span style="color:gray">1.985</span>]] |- ! 433 | [[Utilizator:Editor1722|Editor1722]] || [[Special:Contribuții/Editor1722|1.980]] |- ! 434 | [[Utilizator:FelixBot|<span style="color:gray">FelixBot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/FelixBot|<span style="color:gray">1.978</span>]] |- ! rowspan="2" | 435 | [[Utilizator:Severina|<span style="color:gray">Severina</span>]] || [[Special:Contribuții/Severina|<span style="color:gray">1.960</span>]] |- | [[Utilizator:BotSottile|<span style="color:gray">BotSottile</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BotSottile|<span style="color:gray">1.960</span>]] |- ! 437 | [[Utilizator:Misi91|<span style="color:gray">Misi91</span>]] || [[Special:Contribuții/Misi91|<span style="color:gray">1.958</span>]] |- ! 438 | [[Utilizator:Pîrvu Iuliana Camelia 2022|Pîrvu Iuliana Camelia 2022]] || [[Special:Contribuții/Pîrvu Iuliana Camelia 2022|1.938]] |- ! 439 | [[Utilizator:Godfroid|<span style="color:gray">Godfroid</span>]] || [[Special:Contribuții/Godfroid|<span style="color:gray">1.926</span>]] |- ! 440 | [[Utilizator:Le Pied-bot~rowiki|<span style="color:gray">Le Pied-bot~rowiki</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Le Pied-bot~rowiki|<span style="color:gray">1.923</span>]] |- ! 441 | [[Utilizator:Chent|<span style="color:gray">Chent</span>]] || [[Special:Contribuții/Chent|<span style="color:gray">1.914</span>]] |- ! 442 | [[Utilizator:DragosCosmin553|<span style="color:gray">DragosCosmin553</span>]] || [[Special:Contribuții/DragosCosmin553|<span style="color:gray">1.911</span>]] |- ! 443 | [[Utilizator:Bci2|<span style="color:gray">Bci2</span>]] || [[Special:Contribuții/Bci2|<span style="color:gray">1.894</span>]] |- ! 444 | [[Utilizator:Bekuletz|<span style="color:gray">Bekuletz</span>]] || [[Special:Contribuții/Bekuletz|<span style="color:gray">1.877</span>]] |- ! 445 | [[Utilizator:Udarque|<span style="color:gray">Udarque</span>]] || [[Special:Contribuții/Udarque|<span style="color:gray">1.871</span>]] |- ! 446 | [[Utilizator:8989989a|<span style="color:gray">8989989a</span>]] || [[Special:Contribuții/8989989a|<span style="color:gray">1.860</span>]] |- ! 447 | [[Utilizator:Baditastefan|<span style="color:gray">Baditastefan</span>]] || [[Special:Contribuții/Baditastefan|<span style="color:gray">1.812</span>]] |- ! 448 | [[Utilizator:PikachuAnime|<span style="color:gray">PikachuAnime</span>]] || [[Special:Contribuții/PikachuAnime|<span style="color:gray">1.809</span>]] |- ! 449 | [[Utilizator:Ioan Calatorul|<span style="color:gray">Ioan Calatorul</span>]] || [[Special:Contribuții/Ioan Calatorul|<span style="color:gray">1.797</span>]] |- ! 450 | [[Utilizator:BOTijo|<span style="color:gray">BOTijo</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/BOTijo|<span style="color:gray">1.795</span>]] |- ! 451 | [[Utilizator:SkyTraveler|<span style="color:gray">SkyTraveler</span>]] || [[Special:Contribuții/SkyTraveler|<span style="color:gray">1.792</span>]] |- ! 452 | [[Utilizator:AlexBTR|AlexBTR]] || [[Special:Contribuții/AlexBTR|1.791]] |- ! 453 | [[Utilizator:TabooMatters94|<span style="color:gray">TabooMatters94</span>]] || [[Special:Contribuții/TabooMatters94|<span style="color:gray">1.789</span>]] |- ! 454 | [[Utilizator:Sverigekillen|<span style="color:gray">Sverigekillen</span>]] || [[Special:Contribuții/Sverigekillen|<span style="color:gray">1.786</span>]] |- ! 455 | [[Utilizator:Zwobot|<span style="color:gray">Zwobot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Zwobot|<span style="color:gray">1.771</span>]] |- ! 456 | [[Utilizator:Alexandrey|<span style="color:gray">Alexandrey</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexandrey|<span style="color:gray">1.770</span>]] |- ! 457 | [[Utilizator:Valugi|<span style="color:gray">Valugi</span>]] || [[Special:Contribuții/Valugi|<span style="color:gray">1.766</span>]] |- ! 458 | [[Utilizator:Gliwi|Gliwi]] || [[Special:Contribuții/Gliwi|1.739]] |- ! 459 | [[Utilizator:Kanozaria|Kanozaria]] || [[Special:Contribuții/Kanozaria|1.737]] |- ! 460 | [[Utilizator:Danisclaud|Danisclaud]] || [[Special:Contribuții/Danisclaud|1.731]] |- ! 461 | [[Utilizator:Florin Talasman|Florin Talasman]] || [[Special:Contribuții/Florin Talasman|1.729]] |- ! 462 | [[Utilizator:Sabazios AC|<span style="color:gray">Sabazios AC</span>]] || [[Special:Contribuții/Sabazios AC|<span style="color:gray">1.726</span>]] |- ! 463 | [[Utilizator:Iegeb|<span style="color:gray">Iegeb</span>]] || [[Special:Contribuții/Iegeb|<span style="color:gray">1.707</span>]] |- ! 464 | [[Utilizator:Varlaam|<span style="color:gray">Varlaam</span>]] || [[Special:Contribuții/Varlaam|<span style="color:gray">1.702</span>]] |- ! 465 | [[Utilizator:Spirtu|<span style="color:gray">Spirtu</span>]] || [[Special:Contribuții/Spirtu|<span style="color:gray">1.700</span>]] |- ! 466 | [[Utilizator:H27ni|H27ni]] || [[Special:Contribuții/H27ni|1.698]] |- ! 467 | [[Utilizator:Ecogreengoblin|<span style="color:gray">Ecogreengoblin</span>]] || [[Special:Contribuții/Ecogreengoblin|<span style="color:gray">1.691</span>]] |- ! 468 | [[Utilizator:Edward Mike005|Edward Mike005]] || [[Special:Contribuții/Edward Mike005|1.689]] |- ! 469 | [[Utilizator:Wwik|<span style="color:gray">Wwik</span>]] || [[Special:Contribuții/Wwik|<span style="color:gray">1.679</span>]] |- ! 470 | [[Utilizator:STEF1995S|<span style="color:gray">STEF1995S</span>]] || [[Special:Contribuții/STEF1995S|<span style="color:gray">1.667</span>]] |- ! 471 | [[Utilizator:L.Kenzel|<span style="color:gray">L.Kenzel</span>]] || [[Special:Contribuții/L.Kenzel|<span style="color:gray">1.656</span>]] |- ! 472 | [[Utilizator:Cosmip2004|<span style="color:gray">Cosmip2004</span>]] || [[Special:Contribuții/Cosmip2004|<span style="color:gray">1.649</span>]] |- ! 473 | [[Utilizator:Feri Goslar|<span style="color:gray">Feri Goslar</span>]] || [[Special:Contribuții/Feri Goslar|<span style="color:gray">1.646</span>]] |- ! 474 | [[Utilizator:George Răzvan|<span style="color:gray">George Răzvan</span>]] || [[Special:Contribuții/George Răzvan|<span style="color:gray">1.645</span>]] |- ! 475 | [[Utilizator:ArdadN|<span style="color:gray">ArdadN</span>]] || [[Special:Contribuții/ArdadN|<span style="color:gray">1.644</span>]] |- ! 476 | [[Utilizator:Rgvis|Rgvis]] || [[Special:Contribuții/Rgvis|1.642]] |- ! 477 | [[Utilizator:DariusConopidovici|<span style="color:gray">DariusConopidovici</span>]] || [[Special:Contribuții/DariusConopidovici|<span style="color:gray">1.640</span>]] |- ! 478 | [[Utilizator:Olga2010|<span style="color:gray">Olga2010</span>]] || [[Special:Contribuții/Olga2010|<span style="color:gray">1.635</span>]] |- ! 479 | [[Utilizator:Mal`Ganis|<span style="color:gray">Mal`Ganis</span>]] || [[Special:Contribuții/Mal`Ganis|<span style="color:gray">1.631</span>]] |- ! rowspan="2" | 480 | [[Utilizator:Vargenau|<span style="color:gray">Vargenau</span>]] || [[Special:Contribuții/Vargenau|<span style="color:gray">1.629</span>]] |- | [[Utilizator:Dacodava|<span style="color:gray">Dacodava</span>]] || [[Special:Contribuții/Dacodava|<span style="color:gray">1.629</span>]] |- ! 482 | [[Utilizator:Dexbot|<span style="color:gray">Dexbot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Dexbot|<span style="color:gray">1.621</span>]] |- ! 483 | [[Utilizator:Abcd1234bcda|<span style="color:gray">Abcd1234bcda</span>]] || [[Special:Contribuții/Abcd1234bcda|<span style="color:gray">1.617</span>]] |- ! 484 | [[Utilizator:Dany techeres|<span style="color:gray">Dany techeres</span>]] || [[Special:Contribuții/Dany techeres|<span style="color:gray">1.606</span>]] |- ! 485 | [[Utilizator:WikiManiacul|WikiManiacul]] || [[Special:Contribuții/WikiManiacul|1.597]] |- ! 486 | [[Utilizator:MrKeefeJohn|MrKeefeJohn]] || [[Special:Contribuții/MrKeefeJohn|1.576]] |- ! 487 | [[Utilizator:Yonutz90 bv|<span style="color:gray">Yonutz90 bv</span>]] || [[Special:Contribuții/Yonutz90 bv|<span style="color:gray">1.568</span>]] |- ! 488 | [[Utilizator:Movses-bot|<span style="color:gray">Movses-bot</span>]] (bot) || [[Special:Contribuții/Movses-bot|<span style="color:gray">1.547</span>]] |- ! 489 | [[Utilizator:Eugen Dihoru|<span style="color:gray">Eugen Dihoru</span>]] || [[Special:Contribuții/Eugen Dihoru|<span style="color:gray">1.546</span>]] |- ! 490 | [[Utilizator:Bacria Andrei Catalin|<span style="color:gray">Bacria Andrei Catalin</span>]] || [[Special:Contribuții/Bacria Andrei Catalin|<span style="color:gray">1.543</span>]] |- ! 491 | [[Utilizator:Angelsync|<span style="color:gray">Angelsync</span>]] || [[Special:Contribuții/Angelsync|<span style="color:gray">1.531</span>]] |- ! 492 | [[Utilizator:TrixyA|<span style="color:gray">TrixyA</span>]] || [[Special:Contribuții/TrixyA|<span style="color:gray">1.530</span>]] |- ! 493 | [[Utilizator:Cezar teodosiu|<span style="color:gray">Cezar teodosiu</span>]] || [[Special:Contribuții/Cezar teodosiu|<span style="color:gray">1.522</span>]] |- ! 494 | [[Utilizator:Cornel Grad|<span style="color:gray">Cornel Grad</span>]] || [[Special:Contribuții/Cornel Grad|<span style="color:gray">1.510</span>]] |- ! 495 | [[Utilizator:Farmacist|<span style="color:gray">Farmacist</span>]] || [[Special:Contribuții/Farmacist|<span style="color:gray">1.506</span>]] |- ! 496 | [[Utilizator:Bonnaventura|<span style="color:gray">Bonnaventura</span>]] || [[Special:Contribuții/Bonnaventura|<span style="color:gray">1.502</span>]] |- ! 497 | [[Utilizator:AnisaW|<span style="color:gray">AnisaW</span>]] || [[Special:Contribuții/AnisaW|<span style="color:gray">1.491</span>]] |- ! 498 | [[Utilizator:Basarab|<span style="color:gray">Basarab</span>]] || [[Special:Contribuții/Basarab|<span style="color:gray">1.487</span>]] |- ! 499 | [[Utilizator:Black Agent|<span style="color:gray">Black Agent</span>]] || [[Special:Contribuții/Black Agent|<span style="color:gray">1.476</span>]] |- ! 500 | [[Utilizator:SilverskyRO|<span style="color:gray">SilverskyRO</span>]] || [[Special:Contribuții/SilverskyRO|<span style="color:gray">1.474</span>]] {{/end}} ftt749jbxn69tlm2gj9rttoan9s0cio 0 420836 17024247 17016188 2025-06-10T18:17:15Z ListeriaBot 354970 Wikidata list updated [V2] 17024247 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of New York.svg|thumb|right|270px|[[Steagul statului New York, SUA|Steagul]] [[Stat al SUA|statului]] [[New York (stat)|New York]]]] Această pagină este '''o listă de personalități notabile care s-au născut în [[Stat al SUA|statul]] [[New York (stat)|New York]]'''. {{Wikidata list|sparql= #People born in New York for Listeria #added on 2018-05 SELECT ?item ?itemLabel ?dob ?description ?linkcount WHERE { # place of birth = New York (Q1384) { ?item wdt:P19 wd:Q1384 } # OR place of birth within New York. UNION { ?item wdt:P19 ?pob . ?pob wdt:P131* wd:Q1384 } # humans only ?item wdt:P31 wd:Q5 . # extract family name #?item wdt:P734 ?familyName . # extract DOB OPTIONAL { ?item wdt:P569 ?dob }. OPTIONAL {?item schema:description ?d FILTER (LANG (?d) = "ro") .} bind(coalesce(?d, "") as ?description) ?item wikibase:sitelinks ?linkcount . FILTER(?linkcount > 0) # set language to ro with fallback to en SERVICE wikibase:label { bd:serviceParam wikibase:language "ro,en". } } #Order by family name, avoid overriding this in the template with sort= ORDER BY DESC(?linkcount) ?itemLabel #Listeria can only handle up to 5000 LIMIT 50 #start at the first item OFFSET 0 #change to OFFSET 4000 to start at the 4001th item |columns=label:Nume,description:Ocupație,P569:Data nașterii,P570:Data decesului,P18:Imagine |links=red |thumb=128 |autolist=no }} {| class='wikitable sortable' ! Nume ! Ocupație ! Data nașterii ! Data decesului ! Imagine |- | [[Donald Trump]] | al 45-lea și 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii | 1946-06-14 | | [[Fișier:Official Presidential Portrait of President Donald J. Trump (2025).jpg|center|128px]] |- | [[Franklin Delano Roosevelt]] | al 32-lea președinte al Statelor Unite ale Americii | 1882-01-30 | 1945-04-12 | [[Fișier:FDR 1944 Color Portrait.jpg|center|128px]] |- | [[Corbin Bleu|Q4617]] | actor, cântăreț, dansator american | 1989-02-21 | | [[Fișier:Corbin Bleu (Headshot).jpg|center|128px]] |- | [[Lady Gaga]] | cântăreață, textieră și actriță americană | 1986-03-28 | | [[Fișier:Lady Gaga at the White House in 2023 (1).jpg|center|128px]] |- | [[Theodore Roosevelt]] | al 26-lea președinte al Statelor Unite ale Americii | 1858-10-27 | 1919-01-06 | [[Fișier:Theodore Roosevelt by the Pach Bros.jpg|center|128px]] |- | [[Mark Zuckerberg]] | antreprenor american | 1984-05-14 | | [[Fișier:Mark Zuckerberg F8 2019 Keynote (32830578717) (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Woody Allen]] | regizor de film și comedian american | 1935-11-30 | | [[Fișier:Woody Allen Cannes 2011.jpg|center|128px]] |- | [[Richard Feynman]] | fizician american | 1918-05-11 | 1988-02-15 | [[Fișier:RichardFeynman-PaineMansionWoods1984 copyrightTamikoThiel bw.jpg|center|128px]] |- | [[Stanley Kubrick]] | regizor și producător american | 1928-07-26 | 1999-03-07 | [[Fișier:Kubrick on the set of Barry Lyndon (1975 publicity photo) crop.jpg|center|128px]] |- | [[Boris Johnson]] | politician și jurnalist britanic | 1964-06-19 | | [[Fișier:Boris Johnson official portrait (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Scarlett Johansson]] | actriță americană | 1984-11-22 | | [[Fișier:Scarlett Johansson-8588.jpg|center|128px]] |- | [[Walt Whitman]] | scriitor, eseist și jurnalist american (1819-1892) | 1819-05-31 | 1892-03-26 | [[Fișier:Walt Whitman - George Collins Cox.jpg|center|128px]] |- | [[Lana Del Rey]] | cântăreață și compozitoare americană | 1985-06-21 | | [[Fișier:Lana Primavera (1).jpg|center|128px]] |- | [[Carl Sagan]] | astrofizician american, cosmolog, autor și știință educator (1934–1996) | 1934-11-09 | 1996-12-20 | [[Fișier:Carl Sagan Planetary Society.JPG|center|128px]] |- | [[Martin Van Buren]] | al optulea președinte al Statelor Unite ale Americii | 1782-12-05 | 1862-07-24 | [[Fișier:Martin Van Buren.jpg|center|128px]] |- | [[Robert De Niro]] | actor american | 1943-08-17 | | [[Fișier:Robert de Niro-9568.jpg|center|128px]] |- | [[Eleanor Roosevelt]] | primă-doamnă a Statelor Unite ale Americii | 1884-10-11 | 1962-11-07 | [[Fișier:Eleanor Roosevelt portrait 1933 (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Richard Stallman]] | programator american și activist pentru software liber | 1953-03-16 | | [[Fișier:Richard Stallman Bologna 2024 abc1.jpg|center|128px]] |- | [[Millard Fillmore]] | | 1800-01-07 | 1874-03-08 | [[Fișier:Millard Fillmore.jpg|center|128px]] |- | [[Bernie Sanders]] | politician american | 1941-09-08 | | [[Fișier:Bernie Sanders 2023.jpg|center|128px]] |- | [[Al Pacino]] | actor italoamerican | 1940-04-25 | | [[Fișier:ALPACINO 0234e (30401875260) (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Michael Jordan]] | baschetbalist și om de afaceri american | 1963-02-17 | | [[Fișier:Michael Jordan in 2014.jpg|center|128px]] |- | [[Jennifer Lopez|Jennifer López]] | cântăreață și actriță americancă | 1969-07-24 | | [[Fișier:Jennifer Lopez at the 2025 Sundance Film Festival (cropped 3).jpg|center|128px]] |- | [[Tupac Shakur]] | rapper, actor și activist american | 1971-06-16 | 1996-09-13 | [[Fișier:2pac edit cropped further.jpg|center|128px]] |- | [[Milton Friedman]] | | 1912-07-31 | 2006-11-16 | [[Fișier:Milton Friedman 1976.jpg|center|128px]] |- | [[Tom Cruise]] | actor si producator American | 1962-07-03 | | [[Fișier:Tom Cruise-2428.jpg|center|128px]] |- | [[Christina Aguilera]] | cântăreață americană | 1980-12-18 | | [[Fișier:Christina Aguilera (2006).jpg|center|128px]] |- | [[Herman Melville]] | scriitor american | 1819-08-01 | 1891-09-28 | [[Fișier:Herman Melville by Joseph O Eaton.jpg|center|128px]] |- | [[Robert Oppenheimer]] | fizician american | 1904-04-22 | 1967-02-18 | [[Fișier:Oppenheimer (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Mariah Carey]] | cântăreață americană | 1969-03-27 | | [[Fișier:Mariah Carey Library of Congress 2023 2 (cropped)02.jpg|center|128px]] |- | [[Sylvester Stallone]] | actor și regizor american | 1946-07-06 | | [[Fișier:Sylvester Stallone Cannes 2019.jpg|center|128px]] |- | [[William James]] | filosof, psiholog și pragmatic american (1842–1910) | 1842-01-11 | 1910-08-26 | [[Fișier:William James by Alice M. Boughton, c. 1907, platinum print, from the National Portrait Gallery - NPG-NPG 87 37James-000001 (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Sigourney Weaver]] | actriță americană | 1949-10-08 | | [[Fișier:Sigourney Weaver-64139 (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[J. D. Salinger]] | scriitor american | 1919-01-01 | 2010-01-27 | [[Fișier:J. D. Salinger (Catcher in the Rye portrait).jpg|center|128px]] |- | [[Mel Gibson]] | actor, regizor, producător și scenarist american | 1956-01-03 | | [[Fișier:Mel Gibson Cannes 2016 2.jpg|center|128px]] |- | [[Jane Fonda]] | actriță americană | 1937-12-21 | | [[Fișier:Jane Fonda Cannes 2014.jpg|center|128px]] |- | [[Humphrey Bogart]] | actor american | 1899-12-25 | 1957-01-14 | [[Fișier:Humphrey Bogart 1945.JPG|center|128px]] |- | [[Martin Scorsese]] | regizor și producător de film italo-american | 1942-11-17 | | [[Fișier:Martin Scorsese MFF 2023.jpg|center|128px]] |- | [[Denzel Washington]] | actor american | 1954-12-28 | | [[Fișier:Denzel Washington at the 2025 Cannes Film Festival.jpg|center|128px]] |- | [[Jason Bateman]] | actor american | 1969-01-14 | | [[Fișier:Jason Bateman 2018.png|center|128px]] |- | [[Paris Hilton]] | | 1981-02-17 | | [[Fișier:Paris Hilton at the US Capitol (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Anne Hathaway]] | actriță americană | 1982-11-12 | | [[Fișier:Anne Hathaway at The Apprentice in NYC 03 (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Arthur Miller]] | dramaturg american | 1915-10-17 | 2005-02-10 | [[Fișier:Arthur Miller by Wolfgang Fischer-01.jpg|center|128px]] |- | [[50 Cent]] | rapper, investitor și actor american | 1975-07-06 | | [[Fișier:50 cent in concert (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Robert Downey, Jr.|Robert Downey]] | actor american | 1965-04-04 | | [[Fișier:Robert Downey Jr 2014 Comic Con (cropped).jpg|center|128px]] |- | [[Washington Irving]] | | 1783-04-03 | 1859-11-28 | [[Fișier:Irving-Washington-LOC.jpg|center|128px]] |} {{Wikidata list end}} {{Subiecte NY SUA}} {{New York stat SUA}} {{Liste oameni state SUA}} [[Categorie:Liste New York|Oameni]] [[Categorie:Oameni din New York| ]] [[Categorie:Liste de oameni din Statele Unite ale Americii după stat|New York]] kq2muipb9ajh37nlryoi1s7dst9xgto 0 424851 17024950 13167861 2025-06-11T06:52:39Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024950 wikitext text/x-wiki {{curățenie|date=august 2014}} {{medref|date=august 2014}} '''Eczema''' ({{gr|έκζεμα - descuamare}}) este o [[dermatită]] neinfecțioasă (boală de piele) care poate apărea în orice regiune a corpului. Ele sunt caracterizate prin inflamarea [[piele (anatomie)|pielii]] cauzate de diferite iritații cu [[Fișier:Neurodermitis1.jpg|thumb|Eczemă atrofică]] [[Fișier:Seborrhoeic dermatitis head.jpg|thumb|Eczemă acută seboreică pe cap]] [[Fișier:Dyshidrosis.JPG|thumb|Eczemă distrofică]] * înroșirea pielii, * formare ** de vezicule ** de exusadat ** de cruste * descuamări de piele == Simptome == Simptomele unei eczeme depind de agentul etilogic ca și de patogeneza bolii: === Forma acută === Se prezintă cu mai multe stadii: * înroșirea pielii (Stadium erythematosum), * apariție de vezicule (Stadium vesicolosum) însoțit de prurit (mâncărime) * la spargerea veziculelor, se scurge un exudat (Stadium madidans) * apariție de cruste (Stadium crustosum) * descuamări cu formare de mătreață (Stadium squamosum) urmat de vindecarea eczemei. === Forma cronică === Apare în cazul iritațiilor repetate, ceea ce nu permite vindecarea și determină cronicizarea bolii, stadiile apar ca și cazul formei acute, dar acestea apar mai șters și concomitent mai multe stadii, însoțite de noduli, îngroșarea pielii ca și cicatrici din cauza scărpinatului. === Complicații === Complicațiile care pot apărea în cazul unei eczeme sunt: * suprainfecțiile ** bacteriene ** micotice ** virotice (Ekzema herpeticatum) == Tratamentul == Depinde de stadiul bolii, ea constă din unguente cu corticoizi, sau în cazul suprainfecțiilor bacteriene alifii cu antibiotice. În cazurile grave se face un tratament general pentru reechilibrarea metabolismului. Ca și caz de prevenție se caută evitarea alergenilor (factorilor iritativi) care au declanșat eczema. == Vezi și == * [[Psoriazis]] == Legături externe == {{Wiktionary|Eczemă}} * {{ide}}[http://eczema.dermis.net/content/index_ger.html Informationen über Ekzeme und ihre Behandlung bei DermIS] *[https://ziarmedical.ro/2019/03/29/eczema/ Eczema – simptome, cauze și tipuri de tratament] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190401192115/https://ziarmedical.ro/2019/03/29/eczema/ |date=2019-04-01 }} {{Gesundheitshinweis}} [[Categorie:Boli alergice]] [[Categorie:Boli de piele]] codopbnyp044f0ip41zohb0myaxubki 0 427732 17025184 12020398 2025-06-11T11:32:25Z Geogreta77 679951 #inimideschise 17025184 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Bundesarchiv Bild 183-J19568, Bei Stalingrad, russische Flüchtlinge.jpg|thumb|250 px| [[1942]]]] '''Refugiat''' "''sur-place''" este persoana care nu a fost refugiat în momentul parăsirii țării de origine, dar care, ulterior, a început sa se teamă de persecuție pentru unul din motivele menționate în Convenția din 1951. '''Refugiat''' "''de facto''" este persoana care, deși nu îndeplineste criteriile cuprinse în definiția prezentată de Convenția din 1951, este considerată a avea nevoie de protecție datorită condițiilor existente în țara de origine. '''Refugiat''' "''pe considerente umanitare''" este persoana care, făra a îndeplini criteriile continute în definița dată în Convenție, primește în mod temporar protecție și drept de ședere pe teritoriul unui stat de [[refugiu]], pentru motive de ordin umanitar. '''Refugiat''' "''prima facie''" este persoana care în virtutea apartenenței la un anumit grup, considerat a fi supus persecuției în totalitatea sa, se presupune ca are o temere bine întemeiată de persecuție în conformitate cu definiția data în Conventie. La nivel mondial, la sfârșitul anului 2011, aproximativ 42,5 milioane de persoane din întreaga lume erau fie refugiați (15,4 milioane), fie persoane strămutate într-o altă țară (26,4 milioane), fie solicitanți de azil (895.000 de persoane).<ref name="cp2012-06-20">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/bilant-ingrijorator-in-2011-record-de-noi-refugiati-987333.html Bilanț îngrijorător. În 2011, record de noi refugiați], 18 iunie 2012, Ana Zidărescu, ''Evenimentul zilei'', accesat la 20 iunie 2012</ref>Cei mai mulți refugiați provin din Afganistan (2,7 milioane), urmați de cei din Irak (1,7 milioane), Somalia (1,1 milioane), Sudan (500.000) și Republica Democrată Congo (491.000).<ref name="cp2012-06-20" />În anul 2011, peste 800.000 de persoane au fost nevoite să fugă din țările lor, acesta fiind cel mai mare număr înregistrat în ultimii 11 ani.<ref name="cp2012-06-20" /> == Vezi și == * [[Azil politic]] * [[Expatriat]] * [[Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați]] * [[Criza refugiaților în Europa]] == Note == <references /> == Referințe == ''Dicționar juridic'', Editura Humanitas 2005 Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. == Legături externe == {{commonscat|Refugees}} * [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-mondiala-refugiatului-20-iunie-2004-18-06-2004 Ziua mondială a refugiatului, 20 iunie 2004], 18 iunie 2004, ''Amos News'' [[Categorie:Refugiați| ]] 52o2v9llqf7e3hgimxbvc7mw5tempap 0 454844 17024861 16439991 2025-06-11T04:45:14Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024861 wikitext text/x-wiki {{extinde|date=august 2024}}{{Taxobox | nume =Echinodermata | fosilă_răspândire = {{Răspândire geologică|Cambrian|recent}} | imagine =Crown of Thorns-jonhanson.jpg | imagine_lățime = 250px | imagine_text =Steaua de mare ''[[Acanthaster planc]]'' | domeniu = [[Eukaryota]] | regnum =[[Animalia]] | subregnum = [[Eumetazoa]] | superphylum = [[Ambulacraria]] | phylum ='''Echinodermata''' | phylum_autoritate = [[Jacob Theodor Klein|Klein]], [[1734]] | rang_subdiviziune = Subîncrengături | subdiviziune = * [[Pelmatozoa]] * [[Eleutherozoa]] }} '''Echinoderme''' (Echinodermata) provine din {{gr|ἐχῖνος echinos-arici; δέρμα derma - piele}}. Echinodermele sunt o încrengătură care cuprinde cca 6.300 de specii de animale marine, ca de exemplu [[Arici-de-mare|ariciul de mare]] și [[Stea de mare|steaua de mare]]. Echinodermele sunt animale cu simetrie radială, unele forme posedă simetrie bilaterală. În straturile inferioare ale pielii se dezvoltă scheletul alcătuit din plăci calcaroase, terminațiile cărora ies la suprafața pielii sub formă de numeroase cârlige, ace etc. Organele interne sunt situate în cavitatea internă largă, numită celom. Una din cele mai deosebite particularități ale echinodermelor constă în diferențierea complicată a celomului și formarea sistemului ambulacrar, care servește drept organ de deplasare. Sistemul nervos este situat în profunzimea epiteliului dermal sau în epiteliul unor regiuni din peretele corpului, invaginate în interior. Organele respiratorii sunt reduse sau absente, organele de excreție lipsesc. Sexele la echinoderme sunt separate. Pe parcursul dezvoltării individuale apare larva, numită bipinarie, supusă unor metamorfoze complicate. == Sistematică == --- (Echinodermata) |-- Crinoidea | |-- (Crinoidea) | '-- (Comatulida) | '-- (Eleutherozoa) |-- N.N. | |-- ([[Asteroidea]]) | '-- (Concentricycloida) | '-- (Cryptosyringida) |-- (Ophiuroida) '-- (Echinozoa) |-- (Echinoidea) '-- (Holothuroida) == Bibliografie == *Doghel, V. A. Zoologia nevertebratelor. Manual pentru studenții fac.de biol:Trad. din l. rusă de L.F. Voloșciuc și I.V. Melian -Ch.: Lumina, 1989. - 600 p. ISBN 5-372-00405-3 == Legături externe == {{commonscat|Echinodermata}} * [http://tolweb.org/tree?group=Echinodermata&contgroup=Deuterostomia Echinoderme ib Tree of Life] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120701124353/http://tolweb.org/tree?group=Echinodermata&contgroup=Deuterostomia |date=2012-07-01 }} (engl.) * [http://www.calacademy.org/research/izg/echinoderm/classify.htm Classification of the Extant Echinodermata ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060709155408/http://www.calacademy.org/research/izg/echinoderm/classify.htm |date=2006-07-09 }} * [http://www.nmnh.si.edu/iz/echinoderm/ The Virtual Echinoderm Newsletter] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070911173719/http://www.nmnh.si.edu/iz/echinoderm/ |date=2007-09-11 }} (engl.) * [http://www.starfish.ch/Korallenriff/Stachelhauter.html Texte si Imagini stele de mare, si arici de mare] {{Animalia}} [[Categorie:Echinoderme|*]] [[Categorie:Ambulacraria]] op66saq0zbdztyd2lvahv8ecu036cu9 0 457097 17024649 16651433 2025-06-10T22:38:52Z Falselakesgod 528461 17024649 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician}} '''Taylor Alison Swift''' ({{date biografice}}) este o cântăreață<ref name="Rolling Stone">{{cite web|title=The 100 Greatest Songwriters of All Time|url=http://www.rollingstone.com/music/lists/100-greatest-songwriters#taylor-swift|accessdate=11 octombrie 2015}}</ref><ref>{{cite web|last1=Vincent|first1=Alice|title=Taylor Swift at AMAs 2014: 'music is valuable'|url=http://www.telegraph.co.uk/culture/music/music-news/11249535/Taylor-Swift-at-AMAs-2014-music-is-valuable.html|website=The Telegraph|accessdate=11 octombrie 2015|date=24 noiembrie 2014}}</ref><ref>{{cite web|last1=Wilson |first1=Carl|title=Contemplating Taylor Swift's Navel|url=http://www.slate.com/articles/arts/music_box/2014/10/taylor_swift_s_1989_reviewed_could_the_secret_to_the_pop_star_s_world_conquering.html|website=Slate|accessdate=11 octombrie 2015|date=29 octombrie 2014}}</ref> americană de muzică [[Muzică pop|pop]], [[country]] și [[Rock alternativ|alternative]]/[[Indie pop|indie]]. Recunoscută pentru scrierea propriilor versuri, versatilitatea muzicală, reinvențiile artistice și influența asupra industriei muzicale, Swift este o figură culturală proeminentă a [[Secolul al XXI-lea|secolului XXI]]. În 2005 a semnat un contract cu Big Machine Records, o casă de discuri independentă, unde își face debutul cu albumul '''''[[Taylor Swift (album)|Taylor Swift]]''''' (2006). A explorat country-pop-ul pe albumul '''''[[Fearless (album de Taylor Swift)|Fearless]]''''' (2008), cu hiturile „''Love Story”'' și „''You Belong With Me”'', ce au propulsat-o către succes masiv internațional. Continuă să adauge influențe noi muzicii ei cu următoarele albume: '''''[[Speak Now (album de Taylor Swift)|Speak Now]]''''' (2010), incorporând elemente [[Pop rock|pop-rock]], și '''''[[Red (album de Taylor Swift)|Red]]''''' (2012), fiind influențată mai mult ca niciodată de [[Muzică pop|pop]], albumul generând hiturile „''We Are Never Ever Getting Back Together”'' și „''I Knew You Were Trouble”''. Al cincilea ei album, '''[[1989 (album)|''1989'']]''' (2014), este primul în totalitate [[Muzică pop|pop]], generând mega-hiturile „''Shake it Off”'' și „''Blank Space”''. Analiza obsesivă a presei și a publicului asupra vieții personale a lui Swift a influențat cel de-al șaselea ei album '''''[[reputation]]''''' (2017), următorul său efort [[muzică pop|pop]], condus de piesa „''Look What You Made Me Do”''. Se desparte de Big Machine Records în 2018 și semnează cu Republic Records. Lansează al șaptelea album, '''''[[Lover (album de Taylor Swift)|Lover]]''''' (2019), primul deținut de ea însăși. Swift s-a aventurat în stilurile [[Indie pop|indie]]-[[Muzică folk|folk]] și [[Rock alternativ|rock-alternativ]] pe cele două albume „soră” din 2020, '''''[[Folklore (album de Taylor Swift)|folklore]]''''' și '''''[[Evermore (album de Taylor Swift)|evermore]]''''', și se întoarce la [[Muzică pop|pop]] cu al zecelea album, [[Midnights (album de Taylor Swift)|'''''Midnights''''']] (2022), devenind în săptămâna de lansare a albumului primul artist din istorie care să ocupe întregul Top 10 al [[Billboard Hot 100|Topului Hot 100]]. In același timp își reînregistrează primele 6 albume după o dispută cu vechea casă de discuri, cu subtitlul „''Taylor's Version''”. Toate aceste albume generează o multitudine de piese #1: „''Cruel Summer''”, „''cardigan''”, „''willow''”, „''All Too Well''”, „''Anti-Hero''” și „''Is It Over Now?''”. În 2023 artista și-a început turneul ''The Eras Tour'' și lansează filmul concert pentru acesta, oficial cel mai mare turneu din istorie și cel mai mare film concert din istorie, respectiv. Vânzând peste 200 de milioane de copii la nivel global, Swift este unul dintre cei mai bine vânduți artiști din istorie. Este cea mai ascultată artistă pe [[Spotify]] și [[Apple Music]], cea cu cele mai mari încasări din turnee din istorie, și primul miliardar cu muzica ca principală sursă de venituri. În 2023 [[Time]] a numit-o [[Time Person of the Year|Person Of The Year]]—prima persoană recunoscută cu acest titlu pentru activitatea în domeniul artelor din istorie. Are un total de 14 [[Premiile Grammy|Premii Grammy]], primul artist din istorie cu 4 premii ''[[Premiul Grammy pentru cel mai bun album al anului|Albumul Anului]],'' 40 de [[Premiile American Music|Premii American Music]], 40 de [[Premiile Muzicale Billboard|Premii Billboard Music]], 101 de recorduri [[Guinness World Records|Guinness]] și a fost numită ''„Artista Deceniului”'' ([[anii 2010]]) de către [[Billboard (revistă)|Billboard]] și [[Premiile American Music]]. == Viață și carieră muzicală == === 1989-2006: Copilăria și începutul carierei === Taylor Alison Swift s-a născut pe 13 decembrie 1989 în [[:en:West Reading, Pennsylvania|West Reading]], [[Pennsylvania]], ca fiică a lui Scott Kingsley Swift și Andrea Gardner Swift. Are un frate mai mic, Austin Kingsley Swift. Primii ani din viață i-a petrecut la o fermă de brazi de Crăciun, pe care familia ei o deținea, după care s-au mutat în [[:en:Wyomissing, Pennsylvania|Wyomissing]], Pennsylvania. La vârsta de 9 ani Taylor devenea din ce în ce mai interesată de teatrul muzical și făcea adesea călătorii la [[New York (oraș)|New York]] pentru lecții de canto și teatru. Își petrecea weekend-urile cântând în baruri și restaurante locale și scriind cântece. După ce și-a îndreptat atenția spre muzica cântărețelor [[Shania Twain]] și [[Faith Hill]], celebre în [[Muzică country|muzica country]], Taylor a devenit din ce în ce mai sigură că trebuie să ajungă la [[Nashville, Tennessee|Nashville]], Tennessee, („''capitala muzicii country''”) pentru a avea o șansă de a-și lansa cariera muzicală. La 11 ani a făcut prima vizită în [[Nashville, Tennessee|Nashville]], cu mama sa, când a înregistrat cover-uri la piese lansate de [[Dolly Parton]] și [[Shania Twain]], pe care le-a prezentat unor case de discuri, dar a fost respinsă. La 12 ani a luat lecții profesionale de chitară și a început să scrie melodii complet originale. După ce a cântat două dintre aceste melodii la o audiție pentru [[RCA Records]], i-a fost acordat un contract ca „artist aflat în dezvoltare”. Pentru a o ajuta să își continue cariera, familia ei s-a mutat definitiv în [[Tennessee]], când Taylor avea 14 ani, unde a urmat și liceul. În [[Nashville, Tennessee|Nashville]], Taylor se întâlnea regulat după ce termina cursurile cu o echipă de scriitori și producători, care au descris talentul ei de a compune cântece ca fiind „foarte natural” și au evidențiat faptul că „avea o viziune foarte clară despre ce voia să cânte și să scrie”. În 2005, în timp ce Taylor cânta la cafeneaua Bluebird Cafe, i-a atras atenția lui Scott Borchetta, care avea să își deschidă propria casă de discuri, ''Big Machine Records'', unde i-a oferit lui Taylor un contract de vânzări. Ea a fost clientă a Big Machine până în 2018. === 2006-2008: ''Taylor Swift''=== [[Fișier:Taylor Swift.jpg|miniatura|Taylor pe scenă (2006)]] La 16 ani, Swift și-a lansat single-ul de debut „''Tim McGraw''” în 2006. [[Taylor Swift (album)|Albumul ei de debut]], intitulat după numele ei, a fost lansat pe 24 octombrie 2006. A ajuns pe locul #5 în topul [[Billboard 200]], unde a petrecut 284 de săptămâni—cel mai longeviv album al [[Anii 2000|aniilor 2000]], dar și cel mai longeviv album [[Muzică country|country]] din istorie. Big Machine Records era încă la începuturi în 2006, așa că Swift și mama ei au promovat single-ul „''Tim McGraw''” împachetând și trimițând personal CD-ul cu piesa la stații de radio. A petrecut majoritatea lui 2006 promovând albumul prin apariții la TV și la posturi de radio country. Borchetta spunea că deși colegii din industrie nu erau de acord cu el oferindu-i un contract unei fete de 15 ani, Swift acționa pe o piață neexploatată până atunci—adolescenți care ascultă [[muzică country]] și care se regăsesc în versurile artistei. A mai lansat 4 single-uri pe perioada 2006-2008, „''Teardrops on My Guitar''” , „''Our Song''”, „''Picture to Burn''” și „''Should've Said No''”. „''Our Song''” ajunge pe poziția #1 în topul [[Billboard (revistă)|Billboard]] Hot Country Songs, făcând-o pe Swift cel mai tânăr artist care să scrie pe cont propriu o piesă #1 în acest top. A mai lansat un album de Crăciun, '''''The Taylor Swift Holiday Collection''''' (2007), și un [[Extended play|EP]] numit '''''Beautiful Eyes''''' (2008). În 2007, Swift câștigă ''Premiul Horizon'' din partea Asociației de Muzică Country și premiul ''Artista Country Favorită'' la premiile [[Premiile American Music|American Music]]. Ea a fost nominalizată în 2008 la [[Premiile Grammy]] pentru ''Cel Mai Bun Artist Nou''. Până în prezent, albumul '''''[[Taylor Swift (album)|Taylor Swift]]''''' a vândut peste 11 milioane de exemplare la nivel global. === 2008-2010: ''Fearless'' === Al doilea album al artistei, '''''[[Fearless (album de Taylor Swift)|Fearless]]''''', a fost lansat pe 11 noiembrie 2008. Albumul a ajuns pe locul #1 pe [[Billboard 200]], vânzând peste 590.000 de exemplare în prima săptămână în SUA. Primul single, „''Love Story''” ajunge pe locul #4 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]] și devine cel mai bine vândut cântec [[Muzică country|country]] din istorie. Au urmat single-urile „''White Horse''”, „''You Belong With Me''”, „''Fifteen''” și „''Fearless''”. „''You Belong With M''e” a atins poziția #2 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]] și, împreună cu „''Love Story''”, au fost cele mai ascultate piese ale anului 2009 pe posturile de radio din SUA. Albumul a devenit cel mai bine vândut album al anului 2009. A petrecut 11 săptămâni pe locul #1 pe [[Billboard 200]], cele mai multe săptămâni pe locul #1 pentru un album [[Muzică country|country]] din istorie și a rămas în top timp de 261 de săptămâni. A petrecut 58 de săptămâni în top 10 pe [[Billboard 200]] (peste un an), cele mai multe săptămâni în top 10 pentru un album country. O re-înregistrare a albumului, '''''[[Fearless (Taylor's Version)]]''''', a fost lansată pe 9 aprilie 2021, în urrma disputei pentru drepturile înregistrărilor cu Big Machine Records. Până în prezent albumul a vândut peste 25 de milioane de copii global (incluzând [[Fearless (Taylor's Version)|re-înregistrarea]]) și a fost certificat „diamant” de către [[Recording Industry Association of America|RIAA]], lucru echivalent cu vânzarea de peste 10 milioane de copii pe teritoriul american. [[Fișier:Taylor Swift - B-stage - Newark - Fearless Tour 2010.jpg|miniatura|Taylor pe scenă la ''Turneul Fearless'']] La [[Premiile Grammy]] din 2010, '''''[[Fearless (album de Taylor Swift)|Fearless]]''''' câștigă [[Premiul Grammy pentru cel mai bun album al anului|''Albumul Anului'']] și ''Cel mai Bun Album Country'', Swift devenind cel mai tânăr artist să câștige ''Albumul Anului'' (la acel timp), la numai 20 de ani. Câștigă un total de 4 trofee în acea seară. A mai câștigat 5 premii [[Premiile American Music|American Music]], ''Entertainer-ul Anului'' la premiile Country Music Association și multe altele, albumul devenind cel mai premiat album [[Muzică country|country]] din istorie. Albumul a fost promotav și prin primul ei turneu, ''Turneul Fearless,'' care a ținut din 2009 până în 2010, a avut o audiență de 1.2 mil. de persoane și a încasat $65 de mil. de dolari. Taylor a luat parte și la crearea muzicii pentru filmul „Valentine's Day” (2010), lansând single-ul „''Today Was a Fairytale''”, care a debutat pe locul #2 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]]. === 2010-2012: ''Speak Now'' === În august 2010 Taylor a lansat primul single de pe al treilea ei album, '''''[[Speak Now (album de Taylor Swift)|Speak Now]]''''', intitulat „''Mine''”. Cântecul a debutat pe locul #3 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]]. '''''[[Speak Now (album de Taylor Swift)|Speak Now]]''''' a fost lansat pe 25 octombrie 2010. Swift scrie pe cont propriu fiecare piesă de pe album, o decizie luată în urma îndoielilor criticilor despre capacitatea artistei de a compune singură. Criticii au apreciat perspectivele adulte ale lui Swift: [[Rolling Stone]] a scris: „în doar patru ani, artista de 20 de ani din Nashville și-a pus numele pe trei duzini de cele mai inteligente cântece lansate de oricine în [[Muzică pop|pop]], [[Muzică rock|rock]] sau [[Muzică country|country]]”. „''Back To December''”, „''Mean''”, „''The Story Of Us''”, „''Sparks Fly''” și „''Ours''” devin următoarele single-uri, toate atingând Top 20 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]]. Albumul debutează la numărul #1 pe [[Billboard 200]], cu peste 1 milion de exemplare vândute în prima săptămână, primul ei album să realizeze asta, dar și doar al 16-lea din istorie, la acel timp. Devine primul album din istorie care să aibă toate piesele prezente pe topul [[Billboard Hot 100|Hot 100]]. O re-înregistrare a albumului, '''''[[Speak Now (Taylor's Version)]]''''' , a fost lansată pe 7 iulie 2023, în urrma disputei pentru drepturile înregistrărilor cu Big Machine Records. Albumul a vândut până în prezent peste 17 milioane de copii global (incluzând re-înregistrarea). La [[Premiile Grammy]] din 2012, piesa „''Mean''” a câștigat ''Cel Mai Bun Cântec Country'' și ''Cea Mai Bună Performanță Country''. Swift câștigă ''Entertainer-ul Anului'' de două ori consecutiv (2011 și 2012) la Premiile Country Music Association, 5 [[Premiile American Music|premii Ameican Music]], pe parcursul 2010-2012, inclusiv ''Artistul Anului,'' și i-a fost acordat titlul de „''Femeia Anului''” în 2011 de către [[Billboard (revistă)|Billboard]]. [[Fișier:Taylor Swift Sydney.jpg|miniatura|Swift pe scenă la turneul ''The Speak Now World Tour'' (2012)|alt=]] Taylor a îmbarcat într-un turneu mondial numit ''The Speak Now World Tour'', cu o audiență totală de 1.6 mil. de persoane și încasări de $123 de milioane de dolari. A fost lansat un [[Album în concert|album live]] intitulat „''Speak Now World Tour – Live”.'' Ea a luat parte la crearea coloanei sonore pentru „The Hunger Games” (2012), înregistrând 2 cântece, „''Safe & Sound”'' și „''Eyes Open”'', cu primul câștigând un [[Premiile Grammy|Grammy]] și fiind nominalizat la [[Premiile Globul de Aur]]. === 2012-2014: ''Red'' și tranziția spre pop === În august 2012 lansează primul single de pe al patrulea ei album, '''''[[Red (album de Taylor Swift)|Red]]''''', intitulat ''"We Are Never Ever Getting Back Together".'' Piesa a devenit prima ei piesă care să ajungă pe locul #1 pe [[Billboard Hot 100|Topul Hot 100]]. De asemenea, piesa a spart recordul pentru cea mai rapid vândută piesă digitală. Alte single-uri de pe album sunt „''Begin Again''”, „''I Knew You Were Trouble''”, care ajunge pe poziția #2 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]], „''22''”, „''Everything Has Changed''” și „''Red''”. '''''[[Red (album de Taylor Swift)|Red]]''''' a fost lansat pe 22 octombrie 2012. Swift a lucrat, pe lângă vechii ei producători, și cu Max Martin și Shellback, incorporând pentru prima dată în muzica ei, până atunci [[Muzică country|country]], elemente evidente [[Muzică pop|pop]]. Albumul debutează pe locul #1 pe [[Billboard 200]] cu 1.21 de milioane de copii vândute în prima săptămână, fiind al doilea ei album consecutiv să debuteze cu peste 1 mil. de copii, și făcând-o pe Swift prima femeie cu două prime săptămâni de peste 1 mil. din istorie. O re-înregistrare a albumului, ''„'''[[Red (Taylor's Version)]]'''”'' , a fost lansată pe 12 noiembrie 2021, în urrma disputei pentru drepturile înregistrărilor cu Big Machine Records. Albumul a vândut peste 24 de milioane de copii global (incluzând [[Red (Taylor's Version)|re-înregistrarea]]). [[Fișier:Taylor Swift RED Tour (8642419792).jpg|miniatura|Swift pe scenă la ''The Red Tour'']]Albumul a fost susținut de un turneu mondial, ''The Red Tour'', care a încasat $150 de mil. de dolari, cu o audiență de 1.7 de mil. de oameni—cel mai de succes turneu [[Muzică country|country]] din istorie. Albumul primește 4 nominalizări la ''Premiile Grammy'' (2014), inclusiv [[Premiul Grammy pentru cel mai bun album al anului|''Albumul Anului'']]. Artista câștigă 5 premii [[Premiile American Music|American Music]], în 2012 și 2013, inclusiv ''Artistul Anului.'' Este onorată cu ''Premiul Pinnacle'' de către Asociația de Muzică Country în 2013, făcând-o doar al doilea beneficial al distincției. I-a parte la scrierea unui cântec pentru filmul „One Chance” (2013), numit „''Sweeter than Fiction''”, pentru care a primit încă o nominalizare la [[Premiile Globul de Aur]]. === 2014-2017: ''1989'' === În 2014 Swift se mută în [[New York (oraș)|New York]], unde a scris mare parte din noul ei album, '''''[[1989 (album)|1989]]''''', primul efort [[Muzică pop|pop]], cu o echipă de producătorii ce îi include pe Jack Antonoff, Max Martin, Shellback și [[Ryan Tedder]]. Primul single, „''Shake it Off''”, lansat pe 18 august 2014, debutează la numărul #1 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]], unde a stat 4 săptămâni, și a fost detronat de al doilea single al albumului, „''Blank Space''”, Taylor devenind prima artistă din istorie care s-a detronat singură de pe poziția fruntașă, și singura până în prezent. Următoarele single-uri au fost „''Style''”, „''Bad Blood''”, care în urma lansării unui remix cu rapperul [[Kendrick Lamar]] atinge #1 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]], „''Wildest Dreams''”, „''Out Of The Woods''” și „''New Romantics''”. '''''[[1989 (album)|1989]]''''' a fost oficial lansat pe 27 octombrie 2014 cu un succes masiv, debutând cu 1.287 milioane de copii în prima săptămână (rămâne cel mai mare debut al carierei până la [[Midnights]]). Era al treilea debut de peste 1 mil. de copii consecutiv al artistei, făcând-o pe ea primul și singurul artist din istorie să realizeze asta. Albumul a petrecut 11 săptămâni pe poziția #1 și devine cel mai bine vândut album al anului 2014. Versiunea re-înregistrată a albumului, '''''[[1989 (Taylor's Version)]]''''', a fost lansată pe 27 octombrie 2023, în urrma disputei pentru drepturile înregistrărilor cu Big Machine Records. Până în prezent albumul a vândut peste 34 de milioane de copii global (incluzând re-înregistrarea). Swift promozează intens albumul, inclusiv prin a invita fanii la casele ei, cu o lună înaintea lansării, pentru a-l asculta împreună. În noiembrie 2014 artista își scoate întreaga discografie de pe [[Spotify]], criticând politica serviciului de streaming de a plăti artiști. În 2015, într-o scrisoare publică, critică același lucru la [[Apple Music]], iar ziua următoare compania își schimbă politica. Aceste două mișcării au fost esențiale în stabilirea drepturile artiștilor în noua eră a [[Streaming|streamingului]].[[Fișier:Taylor Swift 072 (17683738744).jpg|miniatura|Taylor Swift la unul din concertele din turneul ''The 1989 World Tour''|alt=]] Albumul a fost susținut și prin turneul mondial „''The 1989 World Tour''” (2015), care a avut o audiență de 2.2 milioane de persoane și a încasat $250 de mil. de dolari, cel mai de succes turneu al anului 2015. Albumul devine cel mai premiat album [[Muzică pop|pop]] din toate timpurile. În 2014, i-a fost acordat premiul „''Dick Clark Award for Excellence''” de către [[Premiile American Music]]. Ea este singurul artist din istorie cu acest premiu. Tot la [[Premiile American Music]], în 2015, Swift câștigă încă 3 premii. Video-ul piesei „''Bad Blood''” a câștigat la [[MTV Video Music Awards|Premiile MTV Video Music Awards]] ''Video-ul Anului.'' La [[Premiile Grammy]] din 2016, artista câștigă 3 premii, inclusiv ''[[Premiul Grammy pentru cel mai bun album al anului|Albumul Anului]]'', devenind prima femeie din istorie care să îl câștige de două ori, și de asemenea primul artist care să îl câștige cu albume de două genuri de muzică diferită ([[Muzică country|country]]/[[Muzică pop|pop]] — de atunci l-a mai câștigat de două ori, cu ''[[Folklore (album de Taylor Swift)|folklore]]'' și ''[[Midnights]]''). În 2016, Swift critică versurile noii piese a lui [[Kanye West]], în care acesta spune că „I made that bitch famous”, referință la momentul în care a întrerupt-o în timpul unui discurs la [[MTV Video Music Awards|Premiile MTV]] din 2009. West spune că a primit acordul de la Swift pentru versuri, și soția acestuia de atunci postează clipuri editate ale unei conversații dintre cei doi, înregistrate ilegal, în care face să pară că Swift mințea, și că într-adevăr și-a dat acordul. În 2020 întregul apel este postat anonim pe internet, din care reiese că Swift spunea adevărul. Acest incident lansează o campanie de „hate” online împotriva artistei și aceasta părăsește ochiul publicului pentru aproape un an. Singura excepție a fost la începutul lui 2017, când a lansat împreună cu [[Zayn Malik|Zayn]] piesa „''I Don't Wanna Live Forever”'', pentru coloana sonară a filmului „Fifty Shades Darker”, piesă care atinge poziția #2 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]]. În vara lui 2017, Swift câștigă un proces împotriva unui DJ care a asaltat-o sexual, după ce acesta a dat-o în judecată pentru pierderile pe care le-a suferit în urma concedierii de la postul radio la care era angajat, cerând mii de dolari. Swift îl dă înapoi în judecată pentru doar un dolar. === 2017-2019: ''reputation'' === În august 2017, toate postările de pe rețelele de socializare ale artistei au fost șterse. Pe 21 august Swift postează 3 video-uri criptice care împreunate reprezentau un șarpe, făcând referire la porecla care i-a fost dată în anii precedenți. Două zile mai târziu, Swift anunță că primul single de pe album va fi lansat ziua următoare, și că albumul în sine va fi lansat pe 10 noiembrie, numit [[reputation|'''''reputation''''']]. „''Look What You Made Me Do''”, primul single, a fost oficial lansat pe 24 august. A marcat o schimbare drastică în sunet și tematică. Piesa atinge poziția #1 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]], spărgând o multitudine de recorduri, inclusiv recordul pentru cele mai multe ascultări într-o zi pe [[Spotify]], la acel timp, cu 8 milioane. Premiera video-ului oficial a avut loc la [[MTV Video Music Awards|Premiile MTV Video Music]], și a acumulat peste 43 de mil. de vizionări în primele 24 de ore, spărgând recordul pentru cele mai multe vizionări în primele 24 de ore, la acel timp. Alte piese alese ca single-uri au fost „''...Ready For It?''”, „''End Game''” și „''Delicate''”. Albumul a fost oficial lansat pe 10 noiembrie 2017. A debutat la #1 cu 1.2 milioane de copii vândute în prima săptămână, Swift devenind primul artist din istorie care a debutat cu peste 1 mil. de copii în prima săptămână cu 4 albume diferite. Doar prin aceste vânzări din prima săptămână, albumul devenise deja cel mai bine vândut al anului. [[Fișier:Taylor Swift Reputation Tour1.jpg|miniatura|251x251px|Taylor la un concert din ''[[Taylor Swift's Reputation Stadium Tour]]''(2018)]] Până în prezent albumul a vândut peste 15 milioane de exemplare global. Swift câștigă 4 premii [[Premiile American Music|American Music]] în 2018, inclusiv ''Artistul Anului'', când a devenit și femeia cu cele mai multe câștiguri din istoria ceremoniei, iar albumul este nominalizat la [[Premiile Grammy]]. Pentru a susține albumul, Taylor s-a îmbarcat în primul ei turneu exclusiv în stadioane, ''„[[Taylor Swift's Reputation Stadium Tour|Taylor Swift's Reputation Stadium Tour”]]'', care cu 2.8 milioane de spectatori și încasări de $345 milioane de dolari devine cel mai de succes turneu din istoria [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite]] (la acel timp). Un film-concert al turneului a fost lansat pe [[Netflix]] pe 31 decembrie 2018. În 2018, Swift semnează un contract cu o nouă casă de discuri, Republic Records și [[Universal Music Group]], după ce contractul ei cu Big Mashine Records a expirat. Un important punct al contractului este ca Taylor va deține în totalitate drepturile de înregistrare pentru tot ce va crea în viitor ca artist, lucru extrem de rar în industria muzicală, și lucru pe care Big Mashine nu i-l acorda. === 2019-2020: ''Lover'' === Pe 26 aprilie 2019 a lansat primul single de pe al șaptelea ei album, '''''[[Lover]]''''', intitulat ''„ME!”'', o colaborare cu [[Brendon Urie]], care atinge poziția #2 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]]. Alte single-uri de pe album sunt „''You Need To Calm Down''”, „''Lover''”, „''The Man''” și „''Cruel Summer''”. Pe 23 august 2019, '''''[[Lover (album de Taylor Swift)|Lover]]''''' a fost oficial lansat. A debutat la locul #1 pe [[Billboard 200]], cu 867,000 de copii vândute în prima săptămână pe topul [[Billboard 200]], cel mai mare debut de la propriul debut cu [[reputation|'''''reputation''''']] în 2017, și făcând-o pe Taylor prima artistă care să debuteze șase albume cu peste 500,000 de copii (11 în prezent). În săptămâna de debut, '''''Lover''''' a vândut mai mult decât întregul rest al topului [[Billboard 200]], alte 199 de albume combinate. Albumul a fost oficial numit cel mai bine vândut album global al anului 2019. Are un total de peste 16 milioane de copii vândute până în prezent, și peste 9 miliarde de ascultări pe [[Spotify]]. De asemenea, Swift a fost oficial cel mai bine vândut artist al anului 2019 la nivel global. După demararea turneului ''The Eras Tour'' în 2023, albumul a experimentat o creștere enormă în popularitate, revenind, la 4 ani de la lansare, în Topul 10 al [[Billboard 200|Topului Billboard 200]]. Împreună cu albumul, una dintre piesele preferate a fanilor și cea care deschide fiecare concert, „''Cruel Summer”'', a explodat pe serviciile de streaming precum [[Spotify]] și [[Apple Music]] și a devenit astfel al cincelea single al albumului, atingând poziția #1 pe [[Billboard Hot 100|Topul Hot 100]], prima piesă #1 a albumului. [[Fișier:Taylor Swift AMAs 2019.png|miniatura|Swift la [[Premiile American Music]] (2019)]] La [[MTV Video Music Awards|Premiile MTV Video Music]] în 2019, Taylor a câștigat 3 premii, inclusiv ''Video-ul Anului'' pentru ''„You Need To Calm Down”'', devenind prima femeie care să câștige cel mai prestigios premiu al ceremoniei de două ori (în prezent are 4). [[Premiile American Music]] au onorat-o pe artistă cu titlul de „''Artistul Deceniului''” pentru tot ce a realizat în [[Anii 2010|anii '10]]. La ceremonie câștigă un total de 6 premii în acea noapte, devenind cel mai premiat artist din istoria ceremoniei, depășindu-l pe [[Michael Jackson]], cu 29 de premii (în prezent 40). La [[Premiile Grammy]] 2020, artista a primit 3 nominalizări, inclusiv ''Piesa Anului'' pentru ''„Lover”''. La sfârșitul lui 2019, [[Billboard (revistă)|Billboard]] și-a sărbătorit a 125-a aniversare, publicând „Topul Celor Mai Mari Artiști din Istorie”, unde Swift s-a clasat pe locul #8, între [[Michael Jackson]] și [[Stevie Wonder]], fiind singura artistă din top 10 care a debutat în acest secol, dar și singura din top 10 cu mai puțin de 30 de ani de activitate, cu doar 13 de ani de carieră la acea dată. În noiembrie a lansat ''„Beautiful Ghosts”'', aflat pe coloana sonoră a filmului „Cats”, piesa fiind nominalizată la [[Premiile Globul de Aur|Premiile Golden Globes]]. În decembrie a lansat un cântec de Crăciun, numit ''„Christmas Tree Farm”.'' Pe 23 ianuarie 2020 documentarul ''„Miss Americana”'' a avut premiera la [[Festivalul de film Sundance|Sundance Film Festival]], iar pe 31 ianuarie a fost oficial lansat pe [[Netflix]]. Documentarul a fost apreciat atât critic, cât și de publicul general, Swift adresând cele mai importante evenimente recente din viața ei. Scrie și o piesă pentru documentar, numită ''„Only The Young”.'' Albumul '''''[[Lover]]''''' trebuia să aibă un turneu mondial corespunzător în 2020, ''„Lover Fest”,'' dar care a fost anulat din cauza pandemiei globale de [[COVID-19]]. ==== Lupta pentru drepturile înregistrărilor ==== În iunie 2019, fosta casă de discuri a artistei, Big Machine, a fost cumpărată de Scooter Braun, pentru $330 de milioane de dolari, care conținea drepturile înregistrărilor primelor 6 albume ale lui Swift. Ea a declarat că a încercat să își cumpere propria muzică de ani de zile, dar casa de discuri nu i-a făcut niciun fel de ofertă. De asemenea, ea a aflat de vânzare din presă, nimeni din echipa ei știind că se va întâmpla sau cui îi vor fi vândute. Având în vedere cât de mult Taylor a muncit pe tot parcursul carierei, scriind toate melodiile ei și fiind implicată în tot ce a lansat, ea a spus că „nu are de gând să nu facă nimic în timp ce doi bărbați care nici măcar nu au intrat într-un studio de înregistrări se joacă cu arta ei”. Așadar, a anunțat că începând cu noiembrie 2020 o să înceapă re-înregistrarea fiecărui album, așa cum prevede legea, pentru a putea să le dețină complet. În noiembrie a aceluiași an, [[Premiile American Music]] au onorat-o pe Taylor cu titlul și premiul de „''Artistul Deceniului''”. Taylor a declarat că voia să cânte cele mai mari hituri ale ei la ceremonie, dar Scooter Braun și fosta casă de discuri nu îi dădeau voie să cânte melodiile de pe albumele trecute, deși este perfect legal. Mai mult, au șantajat-o, spunându-i că o vor lăsa să cânte doar dacă promite să nu mai vorbească despre ei niciodată, încercând să o reducă la tăcere. Toate acestea au șocat industria muzicală, și nu numai, Taylor primind sprijin de la majoritatea artiștilor și a publicului. În noiembrie 2020, a fost anunțat că Scooter Braun a vândut drepturile înregistrărilor celor prime 6 albume, pe care le-a cumpărat în iunie 2019, unei companii private numite Shamrock Holdings pentru $450 de milioane de dolari. Taylor a lansat rapid o declarație în care explica situația. Ea a spus că echipa ei a tot încercat pe parcursul anului să negocieze cu Braun, dar singurul mod prin care puteau făcea asta este ca Taylor să semneze un act care să îi interzică artistei să mai vorbească public despre Braun, decât în mod pozitiv, ceea ce evident nu era o posibilitate, echipa ei spunând că nu au mai văzut un asemenea act, decât pentru a reduce la tăcere un acuzator de abuz. De asemenea, Taylor a menționat faptul că noua companie deținătoare a drepturilor a contactat-o după ce vânzarea se desfășurase, pentru a o înștiința, spunându-i și că Scooter Braun a insistat să nu o contacteze pe ea sau echipa ei, altfel înțelegerea ar pica. Într-o lumină pozitivă, Taylor a anunțat că și-a început deja procesul de re-înregistrări ale albumelor, si că s-a dovedit a fi un proces „excitant și plin de creativitate”. Artista și-a lansat oficial primul album re-înregistrat, '''''[[Fearless (Taylor's Version)]]''''', pe 9 aprilie 2021, fiind urmat '''''[[Red (Taylor's Version)]]''''' pe 12 noiembrie 2021. A continuat procesul în 2023, cu '''''[[Speak Now (Taylor's Version)]]''''' și '''''[[1989 (Taylor's Version)]]'''''. Au devenit, de departe, cele mai de succes eforturi re-înregistrate din istorie. În 2025, după succesul masiv al albumelor re-înregistrate și al turnelui retrospectiv ''The Eras Tour'', Swift și compania Shamrock Holdings au ajuns în sfârșit la o înțelegere, iar artista și-a putut cumpăra înapoi drepturile pentru înregistrările primelor 6 albume, la prețul de $360 de milioane de dolari, deținând în prezent tot ce a creat vreodată. === 2020: ''folklore'' și ''evermore'' === În timpul [[Pandemia de COVID-19|pandemiei COVID-19 din 2020]], artista lansează două albume surpriză, '''''[[Folklore (album de Taylor Swift)|folklore]]''''' pe 24 iulie și '''''[[evermore]]''''' pe 11 decembrie. Ambele anunțate cu doar câteva ore înainte de lansare și deviind de la sunetul pop al ultimelor albume, adaptând genurile [[Rock alternativ|alternative]] și [[Muzică folk|folk]]. Swift a scris și înregistrat albumele cu Jack Antonoff și Aaron Dessner ca producători. Albumele au fost extrem de apreciate critic, remarcându-se lirismul poetic și abilitatea artistei de a crea „povești” prin versuri. ==== ''folklore'' ==== Primul și singurul single oficial a fost ''„cardigan”,'' care debutează pe poziția #1 pe topul [[Billboard Hot 100|Hot 100]], devenind a șasea ei piesă care să ajungă în poziția fruntașă. Prin acest debut, Swift a devenit primul artist din istorie care a debutat atât un album, cât și o piesă la #1 în aceeași săptămână. Albumul a debutat la #1 pe topul [[Billboard 200]] cu 846,000 de copii vândute în prima săptămână, cel mai mare debut al anului, dar și cel mai mare debut de la propriul '''''[[Lover]]''''' (2019). Prin acest debut artista devine femeia cu cele mai multe albume #1 a [[Secolul XXI|secolului XXI]]—7 (13 în prezent) și se alătură lui [[The Beatles]] ca singurii artiști care au debutat cu peste 500,000 de copii cu 7 sau mai multe albume. Albumul a stat 8 săptămâni la #1, făcând-o pe Swift femeia cu cele mai multe săptămâni la #1 din istorie, cu un total de 48 de săptămâni (69 în prezent), depășind-o pe [[Whitney Houston]]. Pe [[Spotify]] a acumulat 80 de milioane de ascultări în prima zi la nivel global, spărgând recordul pentru cele mai multe ascultări pentru un album de o femeie din istorie (la acel timp). Albumul a vândut până în prezent peste 13 milioane de copii global. La [[Premiile Grammy]] (2021), Swift primește 6 nominalizării, și câștigă ''[[Premiul Grammy pentru cel mai bun album al anului|Albumul Anului]]'' pentru '''''[[Folklore (album de Taylor Swift)|folklore]]''','' al treilea câștig al carierei, devenind prima femeie din istorie cu 3 premii în această categorie (a devenit între timp singurul artist din istorie care să-l câștige de 4 ori, cu ''[[Midnights]]''). La [[Premiile American Music]] a câștigat 3 premii, inclusiv ''Artistul Anului'' pentru al treilea an consecutiv. Pe 25 noiembrie, lansează pe Disney+ filmul-concert „'''''folklore: the long pond sessions'''''”, în care Taylor și colaboratorii ei s-au întâlnit pentru prima dată în persoană de la realizarea albumului, explicând ideile din spatele fiecărei piese și cântându-le live pentru prima oară. ==== ''evermore'' ==== Singurul single al albumului, ''„willow”'', a debutat pe poziția #1 pe topul [[Billboard Hot 100|Hot 100]], a șaptea ei piesă #1 și al treilea debut pe poziția fruntașă. Albumul debutează pe poziția fruntașă a topului [[Billboard 200]]—marcând cel mai scurt timp dintre două albume #1 ale unui singur artist și devine artista prima femeie din istorie cu 8 debuturi pe poziția fruntașă (13 în prezent). De asemenea, în săptămâna de lansare, ''„folklore”'' revine pe poziția #3, făcând-o pe Swift prima artistă din istorie care să ocupe 2 poziții în Topul 3 al albumelor. Sparge recordul pentru cele mai multe vinyl-uri vândute într-o singură săptămână din istorie (la acel timp), cu 102,000 de copii într-o săptămână. A fost numită „''Scriitorul Anului''” de către [[Apple Music]] și a terminat 2020 ca fiind cea mai ascultată artistă a anului pe [[Spotify]], cu 5.94 Miliarde de ascultări. De asemenea, a fost numită cel mai bine vândut artist solo al lui 2020, al doilea an consecutiv în care deține acest titlu. === 2021-2023: Re-înregistrări și ''Midnights'' === ==== ''Fearless (Taylor's Version) și Red (Taylor's Version)'' ==== În urma disputei cu fosta casă de discuri, Big Machine Records, despre drepturile înregistrărilor primelor 6 albume ale artistei și vânzarea acestora, Swift se angajează în procesul de a le re-înregistra integral cu scopul de a le deține. Pe 12 februarie 2021, lansează re-înregistrarea piesei ''„Love Story”'', numind-o ''„Love Story (Taylor's Version)”'' / (Versiunea lui Taylor). Debutează cu 7.5 milioane de ascultări în prima zi pe [[Spotify]], cel mai mare debut pentru un cântec [[Muzică country|country]] din istorie. Albumul respectiv al piesei, '''''[[Fearless (Taylor's Version)]]''''', a fost lansat pe 9 aprilie 2021. Debutează la #1 în Topul [[Billboard 200]], primul album re-înregistrat care să ajungă pe poziția fruntașă. Swift devine prima femeie care să acumuleze 3 albume #1 în mai puțin de un an (împreună cu ''[[Folklore (album de Taylor Swift)|folklore]]'' și ''[[evermore]]''). În mai 2021 Swift este onorată la [[Premiile BRIT]] cu premiul ''„Global Icon”''. Ea este atât prima femeie care să câștige premiul din istorie, dar și primul artist non-britanic care să-l câștige. Următorul album re-înregistrat a fost '''''[[Red (Taylor's Version)]]''','' lansat pe 12 noiembrie 2021. Conține o versiune extinsă, de 10 minute, a piesei ''„All Too Well”'', ce a fost promovată cu un scurt-metraj numit „''All Too Well: The Short Film''”, în el jucând Sadie Sink, [[Dylan O'Brien]] și Taylor însăși, ea fiind și scriitorul și regizorul filmului. Piesa atinge #1 pe [[Billboard Hot 100|Hot 100]], cea mai lungă piesă din istorie care să realizeze această performanță. [[File:Taylor Swift at TIFF 2022 - 3.jpg | thumb | 220x124px | right | Swift cu fani la Festivalul TIFF 2022, unde a prezentat scurtmetrajul ''All Too Well'']] Cu acest album, Swift și-a spart propriul record pentru cel mai mare debut pentru un album feminin din istoria [[Spotify]]-ului, cu 90.6 milioane de ascultări în prima zi la nivel global (la acel timp—l-a spart din nou cu [[Midnights]]). Albumele re-înregistrate a fost aclamate de critici și public, majoritatea spunând că preferă versiunile noi în defavoarea celor vechi. Au fost lăudate pentru o producție mai clară, vocea mai dezvoltată și puternică a artistei din prezent, și per total pentru o experiență mai bună de ascultare. ==== ''Midnights'' ==== La finalul discursului pentru acceptarea premiului ''Video-ul Anului'' pentru „''All Too Well: The Short Film''”, la [[MTV Video Music Awards|Premiile MTV Video Music]] 2022, Taylor a anunțat că său următorul album va fi lansat pe 21 octombrie 2022. La câteva minute după, aceasta a postat pe rețelele de socializare coperta albumului, numit '''''[[Midnights (album de Taylor Swift)|Midnights]]'''''. Caracterizat de un sunet [[electropop]] și [[Synthpop|synth-pop]], albumul a fost numit de criticii [[Rolling Stone]] un „clasic instantaneu”. A debutat la #1 cu 1.578 de milioane de vânzări pe topul [[Billboard 200]], cel mai mare debut al întregi sale cariere (la acel timp), și cel mai mare debut în 7 ani, Swift extinsându-și recordul pentru artistul cu cele mai multe albume care au debutat cu peste 1 milion de vânzări, cu 5 albume (6 în prezent). Albumul a demolat recordurile pentru cel mai mare debut pe [[Spotify]] din istorie, cu peste 185 de milioane de ascultări în prima zi, și recordul pentru cea mai mare săptămână de vânzări de vinyl-uri, cu peste 575 de mii de copii vândute, mai mult decât triplând recordul anterior. Albumul a vândut până în prezent peste 15 milioane de copii global. În săptămâna de debut a albumului, Swift a devenit primul artist din istorie care să ocupe întregul Top 10 al [[Billboard Hot 100|Topului Hot 100]], prima dată în istorie când nu a fost prezent niciun bărbat în Top 10. „''Anti-Hero”'' a preluat poziția #1, petrecând 8 săptămâni pe poziția fruntașă, cel mai longeviv #1 al artistei. A marcat și cel mai mare debut pe [[Spotify]] pentru o piesă din istorie, cu peste 17 milioane de ascultări în prima zi. Următoarele 2 single-uri, „''Lavender Haze''” și „''Karma''” au ajuns ambele pe poziția #2. Câștigă un record de 9 trofee într-o singură noapte la [[MTV Video Music Awards|Premiile MTV Video Music]] 2023, inclusiv ''Video-ul Anului'' pentru „''Anti-Hero''”, al patrulea trofeu în această categorie (record pentru cele mai multe câștiguri). La [[Premiile Muzicale Billboard|Premiile Billboard Music]] 2023 câștigă 10 trofee, inclusiv ''Artistul Anului''. La [[Premiile Grammy]] din 2024 albumul câștigă 2 premii, inclusiv cel mai important trofeu al ceremoniei—''[[Premiul Grammy pentru cel mai bun album al anului|Albumul Anului]]'', al patrulea câștig al artistei în această categorie, cele mai multe din istorie. ==== ''Speak Now (Taylor's Version) și 1989 (Taylor's Version)'' ==== La unul din concertele din ''Turneul Eras'', Swift a anunțat lansarea următorului album re-înregistrat, '''''[[Speak Now (Taylor's Version)]]''''', pe 7 iulie 2023. Debutează la #1 pe Billboard 200, Swift devenind femeia cu cele mai multe albume #1, dar și artistul cu cele mai multe albume #1 consecutive din istorie—12 (13 în prezent). Următorul album re-înregistrat a fost '''''[[1989 (Taylor's Version)]]''''', lansat pe 27 octombire 2023. Devine al șaselea debut al artistei cu peste 1 milion de copii vândute în prima săptămână (record pentru cele mai multe albume care să realizeze această performanță), cel mai mare debut al întregii cariere, dar și cel mai mare debut în 8 ani, cu 1.653 milioane de copii vândute în prima săptămână. Sparge recordul pentru cea mai mare săptămână de vânzări de vinyl-uri—aproape 700.000 de copii. Pe Spotify debutează cu peste 176 de milioane de asculări în prima zi, al doilea cel mai mare debut din istorie, în spatele propriului ''[[Midnights]]''. Albumul petrece 6 săptămâni în poziția fruntașă, Swift spărgând recordul pentru cele mai multe săptămâni la #1 pentru un artist solo din istorie (69 de săptămâni), depășindu-l pe [[Elvis Presley]]. Single-ul albumului „''Is It Over Now?''” atinge #1 pe Hot 100, detronându-și propria piesă „''Cruel Summer''”, a doua oară în istorie când se detronează singură. Swift ocupă 8 locuri în Topul 10 al [[Billboard Hot 100|Topului Hot 100]] în săptămâna de lansare. === 2023-prezent: Turneul Eras și ''The Tortured Poets Department'' === După lansarea albumului ''[[Midnights]]'', Swift și-a anunțat următorul turneu mondial, „''The Eras Tour”'' (Turneul Erelor), o celebrare a tuturor „erelor” artistei, fiecare eră fiind asociată cu un album. Turneul a început pe 17 martie 2023 în [[Glendale, Arizona]] și constă în 151 de concerte la nivel global. Cu cele 44 de melodii cântate la fiecare concert, acesta are o durată de peste 3 ore. 2023 marchează cel mai mare an al carierei artistei. ''Turneul Eras'' este oficial cel mai de succes turneu din istorie, primul să încaseze peste 1 miliard de dolari. Presa a acoperit pe larg impactul masiv economic și cultural al turneului, evident din cererea fără precedent de bilete, vânzările acestora și recordurilor de audiență. A crescut economii locale, afaceri și turismul și a dominat ciclurile de știri și rețelele de socializare. Filmul concert al turneului este și el filmul concert cu cele mai mari încasări la [[box office]] din istorie. [[File:Eras Tour - Arlington, TX - Lover Act 1 (cropped).jpg | thumb | 220x124px | Swift pe scenă la ''The Eras Tour'', în timpul actului ''Lover'' (2023)]] [[File:Taylor Swift Eras Tour - Arlington TX 20230331 - Karma (cropped).jpg | thumb | 220x124px | Swift pe scenă la ''The Eras Tour'', în timpul actului ''Midnights'' (2023)]] În 2023 Swift sparge nenumărate recorduri: cel mai mare an pe [[Spotify]] din istorie pentru un artist, cu peste 29 miliarde de ascultări; primul artist cu 5 albume prezente în topul 10 a celor mai bine vândute albume ale anului; primul artist în viață care să plaseze 5 albume simultan în Topul 10 al [[Billboard 200|Topului Billboard 200]]; vinde peste 40 de milioande de albume global în 2023, cel mai mare an din istorie pentru orice artist. [[Time|Revista TIME]] o numește „[[Time Person of the Year|''Person Of The Year'']]”, titlu care nu a mai fost acordat niciodată unei persone pentru activitatea în domeniul artelor. [[Billboard (revistă)|Billboard]] spune că anul pe care artista l-a avut este unul „fără termen de comparație”. În timpul unui discurs la Premiile Grammy din 2024 pentru ''[[Midnights]]'', artista și-a anunțat următorul album—'''''[[The Tortured Poets Department]]'''''. Va fi lansat pe 19 aprilie 2024. Albumul intitulat "[[The Tortured Poets Department|The Tortured Poets Departament]]" a fost lansat pe 19 aprilie 2024 ca album-dublu, ediția extinsă,''The Tortured Poets Departament: The Anthology'', conținând 15 piese în plus, pe lângă cele 16 ale ediției standard. În mai 2025, după succesul masiv al ultimilor ani, Swift și compania Shamrock Holdings ajung în sfârșit la o înțelegere, iar artista și-a putut cumpăra înapoi drepturile pentru înregistrările primelor 6 albume, la prețul de $360 de milioane de dolari, deținând în prezent tot ce a creat vreodată. Prețul este mai puțin decât cel cu care au fost vândute inițial, datorită strategiei ingenioase a artistei de a își re-înregistra, și în proces, devaloriza albumele originale, ca mai apoi să se afle într-o poziție din care și le-ar putea cumpăra înapoi. == Discografie == === Albume === * ''[[Taylor Swift (album)|Taylor Swift]]'' (2006) * ''[[Fearless (album de Taylor Swift)|Fearless]]'' (2008) * ''[[Speak Now (album de Taylor Swift)|Speak Now]]'' (2010) * ''[[Red (Taylor Swift album)|Red]]'' (2012) * [[1989 (album)|''1989'']] (2014) * ''[[reputation]]'' (2017) * ''[[Lover (album de Taylor Swift)|Lover]]'' (2019) * ''[[Folklore (album de Taylor Swift)|folklore]]'' (2020) *''[[Evermore (album de Taylor Swift)|evermore]]'' (2020) *''[[Midnights (album de Taylor Swift)|Midnights]]'' (2022) *''[[The Tortured Poets Department]]'' (2024) === Re-înregistrări === * ''[[Fearless (Taylor's Version)]]'' (2021) * ''[[Red (Taylor's Version)]]'' (2021) * ''[[Speak Now (Taylor's Version)]]'' (2023) * ''[[1989 (Taylor's Version)]]'' (2023) == Turnee == * ''Fearless Tour'' (2009–2010) * ''Speak Now World Tour'' (2011–2012) * ''The Red Tour'' (2013–2014) * ''The 1989 World Tour'' (2015) * [[Taylor Swift's Reputation Stadium Tour|''Reputation Stadium Tour'']] (2018) *''The Eras Tour'' (2023–2024) == Filmografie == * [[Hannah Montana: Filmul|''Hannah Montana: The Movie'']] (2009) *''Valentine's Day'' (2010) *''Journey to Fearless'' (2010) * ''The Lorax'' (2012) * [[The Giver (film)|''The Giver'']] (2014) * ''The 1989 Tour Live'' (2015) * ''Reputation Stadium Tour Live'' (2018) * ''Cats'' (2019) * ''Miss Americana'' (2020) *''City of Lover'' (2020) *''folklore: the long pond studio sessions'' (2020) *''All Too Well: The Short Film'' (2021) *''Amsterdam'' (2022) *''Taylor Swift: The Eras Tour'' (2023) == Referințe == <references /> == Legături externe == {{Commons category|Taylor Swift}} * {{Official website|http://www.taylorswift.com/}} * {{IMDb name|2357847|Taylor Swift}} {{Taylor Swift}} {{Time Persons of the Year}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Swift, Taylor}} [[Categorie:Nașteri în 1989]] [[Categorie:Nașteri pe 13 decembrie]] [[Categorie:Actrițe americane din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Americani de origine germană]] [[Categorie:Americani de origine italiană]] [[Categorie:Americani de origine scoțiană]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Cantautori americani]] [[Categorie:Cântărețe americane]] [[Categorie:Cântărețe country]] [[Categorie:Cântărețe de muzică pop]] [[Categorie:Câștigătorii premiilor Grammy]] [[Categorie:Muzicieni ai Big Machine Records]] [[Categorie:Muzicieni ai RCA Records]] [[Categorie:Muzicieni ai Republic Records]] t04f84bedw2fr9sim5uj8uvvwl0y6x6 0 466094 17025048 17021716 2025-06-11T09:27:30Z ~2025-66421 703723 Nu cred ca sunt adevarate, nu am auzit niciodata asa ceva 17025048 wikitext text/x-wiki {{Infobox handball biography | name = {{PAGENAME}} | image = 20170613 Handball AUT-ROU Cristina Neagu 8446 .jpg | description = Neagu în 2017 | fullname = Cristina Georgiana Neagu | nationality = {{ROU}} | height = 1,80 m | weight = 70 kg | position = Inter stânga | nickname = ''Cris'' | currentclub = [[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] [[CSM București (handbal feminin)|CSM București]] | clubnumber = 8 | youthyears = | youthclubs = [[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] CSȘ 5 București | years = {{0}}{{0}}{{0}}{{0}}–2006<br>2006–2009<br>2009–2013<br>2013–2017<br>2017–2025 | clubs = {{nowrap|[[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] HC Activ Ploiești}}<br>{{nowrap|[[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] [[Corona Brașov|Rulmentul Brașov]]}}<br>{{nowrap|[[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] [[CS Oltchim Râmnicu Vâlcea|Oltchim Vâlcea]]}}<br>{{nowrap|[[Image:Flag of Montenegro.svg|17px|border]] [[ŽRK Budućnost Podgorica|ŽRK Budućnost]]}}<br>[[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] [[CSM București (handbal feminin)|CSM București]] | nationalyears = | nationalteam = [[Image:Flag of Romania.svg|20px|border]] [[Echipa națională de handbal feminin a României|România]] | nationalcaps(goals) = '''196'''(830)<ref>{{citat web |url=https://livecache.sportresult.com/node/binaryData/HBL_PROD/HBEC18W/PDF_ROSTER_ROU.PDF?h=nfESOkmBdrGxiea2ayOOjFA7tCM= |titlu=13th WOMEN'S EUROPEAN HANDBALL CHAMPIONSHIP - Team Roster Romania |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2018 |work=fra2018.ehf-euro.com |dată=16 decembrie 2018 |datăaccesare=16 decembrie 2018 |limbă= |archive-date=2022-03-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220322223724/https://livecache.sportresult.com/node/binaryData/HBL_PROD/HBEC18W/PDF_ROSTER_ROU.PDF?h=nfESOkmBdrGxiea2ayOOjFA7tCM= |dead-url=yes }}</ref> | title = Căpitan (România) | titleyears = 2012<ref>{{citat web |url=http://stiri.tvr.ro/s-a-stabilit-lotul-romaniei-pentru-euro-2012-cristina-neagu-noul-capitan-al-tricolorelor_24425_foto.html#view |titlu=S-a stabilit lotul României pentru Euro 2012. Cristina Neagu, noul căpitan al tricolorelor |publisher=[[TVR]] |dată=29 noiembrie 2012 |datăaccesare=26 decembrie 2017 |archive-date=2017-12-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171227122040/http://stiri.tvr.ro/s-a-stabilit-lotul-romaniei-pentru-euro-2012-cristina-neagu-noul-capitan-al-tricolorelor_24425_foto.html#view |dead-url=yes }}</ref>, 2016– | titleplace = | manageryears = | managerclubs = | ntupdate = 17 decembrie 2017 | medaltable = | medaltemplates = {{MedalCompetition|[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin|Campionatul Mondial]]}} {{MedalBronze|[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015|Danemarca 2015]] |<small>([[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015 - Echipele#România|Echipă]])</small>}} {{MedalCompetition|[[Campionatul European de Handbal Feminin|Campionatul European]]}} {{MedalBronze|[[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|Danemarca/Norvegia 2010]] |<small>(Echipă)</small>}} {{MedalCompetition|[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Tineret|Campionatul European pentru Tineret]]}} {{MedalBronze|[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Tineret din 2007|Turcia 2007]] |<small>(echipă)</small>}} {{MedalCompetition|[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Junioare|Campionatul Mondial pentru Junioare]]}} {{MedalBronze|[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Junioare din 2006|Canada 2006]] |<small>(Echipă)</small>}} {{MedalCompetition|[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Junioare|Campionatul European pentru Junioare]]}} {{MedalSilver|[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Junioare din 2005|Austria 2005]] |<small>(Echipă)</small>}} }} '''Cristina Georgiana Neagu''' ({{date biografice}})<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2012-13/player/525083/Cristina+GeorgianaNeagu |titlu=Neagu Cristina Georgiana |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată= |datăaccesare=26 decembrie 2017}}</ref> este o fostă jucătoare profesionistă de [[handbal]] din [[România]]. A evoluat la clubul [[CSM București (handbal feminin)|CSM București]] până la sfârșitul sezonului 2024–2025, de unde s-a și retras din handbalul profesionist. Clubul a retras tricoul cu numărul 8, purtat de ea. Cristina Neagu este singura handbalistă din istoria acestui sport recompensată de patru ori cu titlul de [[Cel mai bun handbalist al anului-IHF|Cea mai bună handbalistă IHF a anului]].<ref name="Players of the Year 2016">{{citat web |url=http://www.ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=4860 |titlu=Players of the Year 2016 – Neagu and Karabatic for the third time |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] |dată=16 martie 2017 |datăaccesare=16 martie 2017}}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.digisport.ro/handbal/cea-mai-dulce-premiera-cristina-neagu-cea-mai-buna-handbalista-a-lumii-pentru-a-treia-oara-278122 |titlu=Cea mai dulce premieră! Cristina Neagu, cea mai bună handbalistă a lumii pentru a treia oară |publisher=[[Digi Sport]] |dată=16 martie 2017 |datăaccesare=16 martie 2017}}</ref> Din anul 2016, Cristina Neagu a fost și căpitanul [[Echipa națională de handbal feminin a României|echipei naționale a României]]. S-a retras din activitatea competițională în anul 2025.<ref name=gsp>{{citat web |url=https://www.gsp.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-se-retrage-756361.html |titlu=Cristina Neagu, cea mai mare handbalistă din istoria României, și-a anunțat retragerea |publisher=[[Gazeta sporturilor]] |autor1=Andrei Crăițoiu |autor2=Alexandru Tomuțiu |dată=12 septembrie 2024}}</ref> == Biografie == Cristina Neagu s-a născut pe 26 august 1988, la [[București]], în cartierul [[Ghencea]], în [[Republica Socialistă România]].<ref>{{Citat carte|nume=Marcu|prenume=George|an=2017|titlu=Femei de seamă din România. De ieri și de azi.|pagină=322-323|editură=Meronia}}</ref> Ea are două surori mai mari. === Copilăria și anii de juniorat (2000–2006) === Cristina Neagu a intrat în lumea [[handbal]]ului întâmplător, în 2000, când avea doar 12 ani, la una din orele de sport, prin intermediul antrenoarei Maria Covaci, care venise să selecționeze fete pentru secția de handbal a Clubului Sportiv Școlar numărul 5.<ref name = Secret>HotNews: [http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-7226525-secretul-cristinei-neagu.htm ''Secretul Cristinei Neagu''] Articol publicat pe 6 mai 2010 - Accesat la data de 17 octombrie 2010</ref> spune despre această întâlnire: „Am zis că nu am nimic de pierdut dacă merg și eu. Handbalul mi-a intrat la suflet din primul moment”.<ref name = adevărul>{{Citation | url=http://adevarul.ro/news/sport/video-citeste-ajuns-neagu-cea-mai-handbalista-lumii-1_50ad23b17c42d5a6638f6d8e/index.html| title=Cum a ajuns Neagu cea mai bună handbalistă a lumii!| newspaper=Adevărul| date= 14 ianuarie 2011| author=| accessdate=28 iunie 2015}}</ref> Ca sportivă a Clubului Sportiv Școlar numărul 5, Cristina Neagu făcea antrenamente în săli diferite din București, de la ora 7 dimineața și de la ora 19 seara. Mai mult, era nevoită să plătească din buzunarul propriu deplasările la sală, cantonamentele și baremurile de arbitraj.<ref name = adevărul/> În acea perioadă, Neagu era eleva liceului „[[Grigore C. Moisil|Grigore Moisil]]” din București. Ca handbalistă, Neagu a fost desemnată „cea mai valoroasă jucătoare a lumii” la Campionatul European de Junioare din [[Austria]], din 2005, unde echipa României a câștigat medalia de argint, fiind învinsă în finală de [[Danemarca]].<ref name = FRH>[[Federația Română de Handbal]]: [http://www.frh.ro/anexe/revenire.htm ''Anexe''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120404214802/http://www.frh.ro/anexe/revenire.htm |date=2012-04-04 }} - Accesate la data de 20 noiembrie 2010</ref> Neagu a mai câștigat medalia de bronz cu naționala de tineret la Campionatul Mondial de Tineret de la [[Sherbrooke]], [[Canada]], din 2006, fiind desemnată din nou „cea mai valoroasă jucătoare a lumii”<ref name = FRH/> la categoria respectivă, apoi medalia de bronz la Campionatului European de Junioare de la [[Izmir]], în 2007. === Evoluția la „Rulmentul” (2006–2009) === În 2006, la vârsta de 18 ani, a fost remarcată de clubul profesionist [[Rulmentul Municipal Brașov]], fiind transferată la echipa antrenată de [[Mariana Târcă]], fosta mare jucătoare a [[Echipa națională de handbal feminin a României|echipei naționale de handbal feminin a României]]. Cristina Neagu a devenit rapid componenta de bază a echipei „Rulmentul”, fiind declarată sportiva anului în Brașov.<ref>{{citat web |url=http://www.mytex.ro/stiri/185-sport/handbal/560809-atentie-cristina-neagu-vine-la-brasov.html |titlu=Cristina Neagu, sportiva anului la Brașov |publisher=mytex.ro |autor=Mircea Vrabie |dată=24 decembrie 2007 |datăaccesare=20 noiembrie 2010 |archive-date=2018-01-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180103134858/http://www.mytex.ro/stiri/185-sport/handbal/560809-atentie-cristina-neagu-vine-la-brasov.html |dead-url=yes }}</ref> În 2007, este convocată de antrenorul [[Gheorghe Tadici]] la Națională, fiind inclusă în echipa care a participat la [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin 2007|Campionatul Mondial din Franța]], unde România s-a clasat pe locul IV. În meciul în care echipa română a învins țara gazdă Neagu a strălucit, fiind cea mai bună jucătoare de pe teren. După meci, ea a declarat:<ref>[[Gazeta Sporturilor]]: [http://www1.gsp.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-briliantul-romaniei-16673.html ''Cristina Neagu, briliantul Romaniei!''] Articol publicat pe 14 decembrie 2007 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref> {{citat|Meciurile tari călesc orice jucător. Nu mi-a fost frică deloc, chiar dacă în fața mea era Valerie Nicolas. Domnul Tadici mi-a spus să arunc la poartă cu curaj și așa am făcut. E cea mai frumoasă seară din viața mea}} Sub bagheta [[Mariana Târcă|Marianei Târcă]] și apoi a lui [[Herbert Müller]], Cristina Neagu a avut evoluții spectaculoase în echipa „Rulmentului”, jucând, în 2008, în finala [[Cupa Cupelor EHF Feminin|Cupei Cupelor]], unde echipa brașoveană a fost învinsă de norvegienele de la [[Larvik HK]] cu scorul de 50-40. La „Rulmentul”, Neagu a fost coechipieră cu vechea sa prietenă [[Patricia Vizitiu]], jucătoarele rămânând nedespărțite și în ziua de azi. În campionatul intern, cu ea în echipă, „Rulmentul Municipal Brașov” a devenit vicecampioana României în 2007 și 2008, având-o ca antrenoare pe Mariana Târcă, precum și în 2009, cu Herbert Müller pe banca tehnică. Toate cele trei finale au fost disputate în fața rivalelor de la [[CS Oltchim Râmnicu Vâlcea|Oltchim Râmnicu Vâlcea]]. În 2008, clubul brașovean a început să experimenteze o situație financiară dificilă, care s-a prelungit și în 2009. Jucătoarele nu au mai fost plătite la zi, existând uneori întârzieri de mai multe luni în acordarea salariilor<ref name = SportFM>SportFM: [http://www.sptfm.ro/handbal/exclusiv_florescu_primarul_din_brasov_a_promis_ca_va_ajuta_rulme.html ''Primarul din Brașov a promis că va ajuta „Rulmentul”''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101110160813/http://www.sptfm.ro/handbal/exclusiv_florescu_primarul_din_brasov_a_promis_ca_va_ajuta_rulme.html |date=2010-11-10 }} Articol publicat pe 16 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref>, ceea ce a dus la o situație foarte tensionată în echipă. Suma datorată de club Cristinei Neagu depășea 3 miliarde de lei vechi.<ref name = Dezastru>[[Sport.ro]]: [http://www.sport.ro/handbal/dezastru-al-rulmentul-woo-sun-hee-a-depus-memoriu-tarca-e-revoltator.html ''DEZASTRU la Rulmentul!''] Articol publicat pe 25 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref> În aceste condiții, Neagu, aflată sub contract cu clubul brașovean până pe 30 iunie 2010, și prietena sa, Patricia Vizitiu, au depus la [[Federația Română de Handbal]] memorii prin care solicitau să devină jucătoare libere de contract. Ulterior, gestul celor două a fost urmat și de [[Woo Sun Hee]], jucătoarea [[Coreea de Sud|sud-coreeană]] a „Rulmentului”, pentru același motiv, neplata salariului.<ref name = Dezastru/> Herbert Müller, antrenorul echipei, declara<ref>HotNews: [http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-5390170-herbert-muller-nu-renunta-cristina-neagu-stiu-are-oferte-dar-pentru-rulmentul-este-neinlocuit.htm ''Herbert Müller nu renunță la Cristina Neagu''] Articol publicat pe 4 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref> despre această situație: {{citat|În calitate de antrenor, nu pot decât să sper că nu se va pune problema ca Neagu să părăsească Rulmentul Brașov. Știu că are oferte, dar dacă nu ar avea, ar însemna că lumea handbalului din Europa este oarbă. Nu pot spune cât valorează în bani, dar din punctul meu de vedere este de neînlocuit și vrem să construim viitoarea echipă a Rulmentului în jurul ei.}} Teodor Florescu, patronul echipei brașovene, și Remus Cojocaru, președintele clubului, au declarat că au făcut toate eforturile pentru a o păstra pe Neagu la „Rulmentul”<ref name = SportFM/><ref name = Dezastru/>, plătindu-i în primă fază o mare parte din restanțele financiare, însă jucătoarea, alături de Patricia Vizitiu, a fost fermă, solicitând în continuare desfacerea contractului. Pe 24 februarie 2009, Secretarul general al Federației Române de Handbal, Mihai Marinescu, a declarat că handbalistele Neagu și Patricia Vizitiu au devenit libere de contract, după ce, pe 23 februarie, expirase termenul impus pentru ca Rulmentul Brașov să le achite salariile restante din luna mai 2008.<ref>[[ProSport]]: [http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/cristina-neagu-si-patricia-vizitiu-declarate-libere-de-contract-3993934 ''Cristina Neagu și Patricia Vizitiu declarate libere de contract!''] Articol publicat pe 24 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref><ref>Realitatea: [http://www.realitatea.net/rulmentul-brasov--handbalistele-cristina-neagu-si-patricia-vizitiu-au-fost-declarate-libere-de-contract_464706.html ''Handbalistele Cristina Neagu și Patricia Vizitiu au fost declarate libere de contract''] Articol publicat pe 24 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref> În această perioadă, de Cristina Neagu s-au interesat câteva cluburi importante precum [[Hypo Niederösterreich]] sau [[Viborg HK]]<ref>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-5448437-cristina-neagu-apropie-oltchim.htm?nomobile= |titlu=Cristina Neagu se apropie de Oltchim |publisher=[[HotNews]] |dată=25 februarie 2009 |datăaccesare=20 noiembrie 2010}}</ref>, acesta din urmă fiind gata să-i plătească sportivei un salariu de 200.000 de [[euro]] pe an.<ref>{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/oltchim-da-marea-lovitura-cristina-neagu-la-valcea-4006967 |titlu=Oltchim dă marea lovitură! Cristina Neagu, la Vâlcea! |publisher=[[ProSport]] |dată=28 februarie 2009 |datăaccesare=20 noiembrie 2010}}</ref> În final, în urma negocierilor conduse de [[Ioan Gavrilescu]], președintele clubului Oltchim, Neagu a semnat pentru campioana României, antrenată la acea dată de [[Radu Voina]]. Odată cu ea, clubul vâlcean a transferat-o și pe Patricia Vizitiu. === Evoluția la „Oltchim” (2009–2013) === [[Fișier:CS Oltchim Valcea-18.04.2010.jpg|miniatura|220px|Neagu, prima din dreapta, pe 18 aprilie 2010, în semifinala Ligii Campionilor Oltchim–Győri ETO KC.]] Cristina Neagu și Patricia Vizitiu au semnat pentru clubul Oltchim pe 28 februarie 2009.<ref>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-5456343-handbal-feminin-cristina-neagu-patricia-vizitiu-semnat-oltchim.htm |titlu=Cristina Neagu si Patricia Vizitiu au semnat cu Oltchim |publisher=[[HotNews]] |autor=Lucreția Andriev |dată=28 februarie 2009 |datăaccesare=26 martie 2011}}</ref> Neagu a declarat:<ref name = best>Besthandball: [http://besthandball.com/players/cristina-neagu/ ''Cristina Neagu''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110218050743/http://besthandball.com/players/cristina-neagu/ |date=2011-02-18 }} - Accesat la data de 26 martie 2011</ref> {{citat|Am avut, este adevărat, mai multe oferte, dar cred că am ales ce este mai bine pentru mine. Vreau să rămân în țară pentru a-mi continua studiile și abia apoi voi vedea ce voi face. Cu siguranță nu voi avea probleme de acomodare la Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru că le știu pe fete de la echipa națională. Nu mă aștept la nimic altceva decât să fiu tratată așa cum merit, pentru că și eu la rândul meu voi da totul în teren.}} Încă din primul ei sezon la Oltchim, Cristina Neagu a ajuns cu echipa până în [[Liga Campionilor EHF Feminin 2009-2010 - Fazele eliminatorii#Finala|finala]] [[Liga Campionilor EHF Feminin 2009–2010|Ligii Campionilor EHF]], jucată contra echipei daneze Viborg HK. Deși Oltchim a pierdut atât meciul tur, scor 21–28, cât și cel retur, scor 31–32, aceasta rămâne cea mai bună performanță din istoria echipei din Râmnicu Vâlcea.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/men/2008-09/clubs/1669/C.S.+Oltchim+Rm.+Valcea |titlu=C.S. Oltchim Rm. Valcea |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată= |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Neagu a terminat a noua în clasamentul marcatoarelor competiției, cu 65 de goluri înscrise, la egalitate cu [[Olga Levina]].<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2009-10/scorers |titlu=2009/10 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=15 mai 2010 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În [[Liga Națională de handbal feminin 2010-2011|sezonul 2010–2011]], la Oltchim a fost adus ca antrenor [[Péter Kovács]]. În perioada 7–19 decembrie 2010, Neagu a fost elementul de bază al echipei naționale a României care a participat la [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|Campionatul European]] desfășurat în [[Danemarca]] și [[Norvegia]]. Cristina Neagu a fost golghetera competiției, cu un total de 53 de goluri din 106 aruncări.<ref name = statistici>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-8142621-handbal-feminin-statisticile-2010.htm |titlu=Handbal feminin/Statisticile de la CE 2010 |publisher=[[HotNews]] |dată=20 decembrie 2010 |datăaccesare=20 decembrie 2010}}</ref> De asemenea, ea a ocupat primul loc în topul paselor de gol, cu 36 de pase<ref name = statistici/>, și a fost desemnată cel mai bun inter stânga, fiind inclusă în echipa ideală a campionatului.<ref>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-8140696-handbal-feminin-cristina-neagu-echipa-ideala-euro-2010.htm?cfat= |titlu=Handbal feminin/Cristina Neagu, în echipa ideală de la EURO 2010 |publisher=[[HotNews]] |dată=19 decembrie 2010 |datăaccesare=20 decembrie 2010}}</ref> În finala mică, desfășurată pe 19 decembrie la [[Herning]], în urma unui meci foarte strâns și spectaculos, echipa României a învins [[Echipa națională de handbal feminin a Danemarcei|naționala Danemarcei]] cu scorul de 16–15, iar Neagu și coechipierele sale au câștigat medaliile de bronz. Neagu a înscris 6 din cele 16 goluri ale echipei României.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ech/women/2010/match/1/058/Denmark+-+Romania |titlu=2010 Women's European Championship / Match Details |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=19 decembrie 2010 |datăaccesare=19 decembrie 2010}}</ref> În timpul și după Campionatul European, Cristina Neagu a fost contactată de clubul Viborg HK, care își dorea transferul jucătoarei române. Antrenorul [[Jakob Vestergaard]] a declarat<ref name = Viborg>HotNews: [http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-8176895-viborg-vrem-cristina-neagu-dar-cota-piata-crescut-foarte-mult-ultima-perioada.htm: ''Viborg: O vrem pe Cristina Neagu'']{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-8176895-viborg-vrem-cristina-neagu-dar-cota-piata-crescut-foarte-mult-ultima-perioada.htm: }} Articol publicat pe 3 ianuarie 2011 - Accesat la data de 5 ianuarie 2011</ref>: {{citat|Am fost afectați serios de accidentări anul acesta și echipa nu e la înălțime. Pentru a îndeplini ambițiile sportive e evident nevoie de întăriri. Ar fi minunat dacă Neagu ar veni la Viborg. Este una din cele mai bune jucătoare din lume și a fost golgetera Campionatului European. Dar, de asemenea, cota ei de piață a crescut mult în ultimul timp, iar pentru foarte mulți jucători salariul este un factor motivant.}} Viborg a purtat deja discuții cu agentul jucătoarei, iar antrenorul danez a adăugat că „Ne-am făcut cunoscută dorința de a o transfera și ea a spus că ar fi interesant, dar nu e încă nimic concret”.<ref name = Viborg/> Potrivit unor zvonuri, danezii ar fi fost dispuși să îi ofere Cristinei Neagu un salariu anual de 300.000 de euro.<ref name = Viborg/> Cu toate acestea, conducerea clubului Oltchim a reușit să o convingă pe jucătoare să rămână la campioana României. Pe 21 ianuarie 2011, Cristina Neagu și-a prelungit cu doi ani contractul cu Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru un salariu anual de 150.000 de euro.<ref>{{citat web |url=http://jurnalul.ro/sport/sporturi/cristina-neagu-si-a-prelungit-contractul-cu-oltchim-565708.html |titlu=Cristina Neagu și-a prelungit contractul cu Oltchim |publisher=[[Jurnalul Național]] |dată=21 ianuarie 2011 |datăaccesare=22 ianuarie 2011}}</ref> Handbalista a declarat că nu regretă că nu a plecat la Viborg și că a semnat „cu sufletul”<ref name="parafarea unui nou contract">{{citat web |url=https://www.dolce-sport.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-prelungit-contractul-cu-ani.html |titlu=Cristina Neagu și-a prelungit contractul cu 2 ani |publisher=[[Dolce Sport]] |dată=21 ianuarie 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017 |archive-date=2017-12-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171229112453/https://www.dolce-sport.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-prelungit-contractul-cu-ani.html |dead-url=yes }}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.click.ro/sport/alte-sporturi/cristina-neagu-ramane-la-oltchim-pentru-inca-doi-ani |titlu=Cristina Neagu rămâne la Oltchim pentru încă doi ani |publisher=[[Click!]] |autor=Marian Burlacu |dată=21 ianuarie 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref>. Ea a explicat:<ref name="parafarea unui nou contract"/> {{citat|Am semnat din mai multe motive, nu mi-a fost greu să iau această decizie. Am semnat cu sufletul. Suporterii m-au impresionat, atașamentul lor m-a emoționat. Am semnat și pentru că la Otchim există domnul Roibu, o persoană deosebită, căreia nu am ce să-i reproșez. De asemenea, am ales să rămân la Oltchim pentru prieteni, pentru colege și familie. M-a flatat oferta de la Viborg, dar mă bucur că am rămas la Vâlcea. Vreau să câștigăm cupa, să dovedim că suntem mai tari ca Viborg.}} Odată cu prelungirea contractului Cristinei, clubul vâlcean a numit și un nou vicepreședinte, Raluca Covaci, fiica antrenoarei Maria Covaci, impresarul Cristinei Neagu.<ref name="parafarea unui nou contract"/> La scurtă vreme, în luna februarie, noua conducere a Oltchim l-a demis pe antrenorul Péter Kovács<ref name=eurohandbal.ro>{{citat web |url=http://eurohandbal.ro/2011/02/kovacs-a-fost-demis-a-venit-andersen/ |titlu=Kovacs a fost demis! A venit Andersen! |publisher=eurohandbal.ro |autor= |dată=3 februarie 2011 |datăaccesare=21 ianuarie 2011 |archive-date=2017-12-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171229112217/http://eurohandbal.ro/2011/02/kovacs-a-fost-demis-a-venit-andersen/ |dead-url=yes }}</ref><ref>{{citat web |url=http://jurnalul.ro/sport/sporturi/peter-kovacs-antrenorul-demis-al-otchimului-multe-jucatoare-se-cred-vedete-567541.html |titlu=Peter Kovacs, antrenorul demis al Otchimului: „Multe jucătoare se cred vedete!” |publisher=[[Jurnalul Național]] |autor=Marius Mihalcea, Istvan Deak |dată=7 februarie 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref> din cauza „problemelor de comunicare cu jucătoarele”<ref>{{citat web |url=https://arenavalceana.ro/kovacs-incert-pentru-urmatoarea-partida/ |titlu=Kovacs, incert pentru următoarea partidă |publisher=Arena Vâlceană |autor= |dată=2 noiembrie 2010 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref> și a numit-o în locul său pe daneza [[Anja Andersen]]<ref name=eurohandbal.ro/>. La puțină vreme după ce a ajuns la echipă, Andersen a constatat că Neagu juca de multă vreme cu mari dureri la umărul brațului drept, de aruncare. Daneza a convins-o să nu mai arunce la poartă în primele meciuri din Liga Campionilor pe care echipa le-a jucat de la venirea ei, stârnind nemulțumirea unor oficiali ai clubului.<ref name=DOR>{{citat web |url=http://www.decatorevista.ro/cristina-neagu-un-8-de-nota-10-integral-din-dor23/ |titlu=Cristina Neagu: Un 8 de nota 10 |publisher=decatorevista.ro |autor=Andreea Giuclea |dată=7 martie 2016 |datăaccesare=29 decembrie 2017}}</ref> Mai mult, Andersen a mers cu Neagu la un medic din Danemarca, iar acesta a sfătuit-o să se opereze. În primă fază handbalista a preferat un tratament, cunoscând cazul [[Simona Gogîrlă|Simonei Gogîrlă]], care considera că forța aruncării i‑a scăzut cu peste 25%, sau al [[Gabriela Rotiș‑Nagy|Gabrielei Rotiș‑Nagy]], care avea încă dureri după opt luni de la operație.<ref name=DOR/> La recomandarea lui [[Ion Țiriac]], Cristina Neagu a urmat un tratament prin presopunctură la o clinică din [[Austria]], apoi nu s-a mai antrenat timp de două luni, dar durerile persistau.<ref name=DOR/> Fără ea echipa a ratat sezonul, terminând pe ultimul loc în grupele principale ale Ligii Campionilor, iar Anja Andersen a fost demisă după doar o lună și patru zile din contract.<ref name=DOR/> În luna iunie 2011, Ion Țiriac i‑a sugerat Cristinei, care nu mai jucase în vreun meci din luna februarie, să fie consultată de un medic din [[New York]]<ref name="Cristina Neagu s-a operat">{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-s-a-operat-la-umarul-drept-243445.html |titlu=Cristina Neagu s-a operat la umărul drept! |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |autor=Marian Ursescu |dată=9 iunie 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref> care o operase și pe tenismena [[Maria Șarapova]].<ref name=DOR/> După un examen cu un computer tomograf medicul i‑a explicat handbalistei că are o gaură în cartilajul umărului și i‑a recomandat operația, care presupunea o reconstrucție regenerativă a cartilajului. Recuperarea urma să fie una îndelungată, de circa un an. Handbalista a decis să se opereze, iar Anja Andersen, aflată întâmplător în [[Statele Unite]], a venit să-i fie alături.<ref name=DOR/> Mai multe voci din România, printre care antrenorul Radu Voina, au considerat că operația e o greșeală:<ref>{{citat web |url=http://www.ziare.com/cristina-neagu/stiri-cristina-neagu/voina-socheaza-cristina-neagu-risca-sa-nu-mai-joace-niciodata-handbal-1094335 |titlu=Voina socheaza: Cristina Neagu risca sa nu mai joace niciodata handbal |publisher=ziare.com |autor= |dată=13 mai 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref> {{citat|Cristina e prost sfătuită și există riscul să nu mai poată juca niciodată handbal. Dacă se operează, nu cred că va redeveni ce a fost cândva.}} [[Cristian Gațu]], președintele de la acea vreme al [[Federația Română de Handbal|Federației Române de Handbal]], s-a arătat deranjat de momentul ales de Neagu pentru a se opera, fiind conștient că handbalista va rata participarea la [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2011|Campionatul Mondial din 2011]] și, foarte posibil, și campania de calificare la [[Handbal la Jocurile Olimpice de vară din 2012|Jocurile Olimpice din 2012]]:<ref name="Cristina Neagu s-a operat"/><ref name="ar putea rata JO">{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/cristina-neagu-ar-putea-rata-jo-am-avut-o-gaura-in-umar-9038576 |titlu=Cristina Neagu ar putea rata JO! "Am avut o gaură în umăr!" |publisher=[[ProSport]] |dată=8 decembrie 2011 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref> {{citat|O să-i tăiem indemnizația olimpică dacă nu prezintă situația medicală.}} Referitor la recuperarea Cristinei Neagu după operație, Radu Voina a declarat:<ref name="Cristina Neagu s-a operat"/> {{citat|Aș vrea să mă înșel, dar nu cred că Neagu va putea să joace handbal mai repede decît luna ianuarie a anului viitor.}} Estimarea antrenorului Voina s-a dovedit însă una optimistă. În timp ce naționala României, cu Voina pe bancă, dar fără Cristina Neagu în echipă, s-a clasat abia pe locul al 13-lea la Campionatul Mondial<ref>{{citat web |url=http://www.ihf.info/files/competitiondata/7cdd60f1-d892-4b69-8234-b2f4f06f5ffc/pdf/summary.pdf |titlu=XX Women's World Championship 2011 / Final Standings |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] |dată=18 decembrie 2011 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref>, al doilea cel mai slab din istoria participărilor României la această competiție<ref>{{citat web |url=http://www.frh.ro/pdf/istorie/Competitii%20(feminin)%201936-2014.pdf |titlu=1. CAMPIONATE MONDIALE – HANDBAL ÎN 7 JUCĂTOARE-feminin |publisher=[[Federația Română de Handbal]] |dată= |datăaccesare=30 decembrie 2017 |pagină=3}}</ref>, handbalista a început antrenamentele în bazin, la sala de forță și alergările, fără să aibă însă voie să folosească mingea sau să arunce la poartă.<ref name="ar putea rata JO"/> În toată perioada de recuperare, jucătoarea a mers la control în Statele Unite la fiecare două luni, efectuând numeroase investigații [[Rezonanță magnetică nucleară|RMN]].<ref name=DOR/> Neagu nu a revenit nici în luna mai 2012, iar România a ratat calificarea la Jocurile Olimpice, fiind învinsă la turneul de calificare de la [[Lyon]] de [[Echipa națională de handbal feminin a Franței|Franța]] și [[Echipa națională de handbal feminin a Muntenegrului|Muntenegru]]. Jucătoarea a subliniat în mai multe interviuri că nu-și dorește decât să se recupereze complet și să revină pe terenul de handbal, iar colegele ei au povestit că Neagu își petrecea aproape tot timpul la [[Sala Sporturilor „Traian”|Sala „Traian”]], antrenându-se mai întâi 4–5 ore pe zi, apoi de dimineața până seara.<ref name=DOR/> Sportiva a putut abia după nouă luni de la operație să arunce prima dată cu mingea, iar în septembrie 2012 a avut primul antrenament oficial cu echipa Oltchim.<ref name=DOR/> Cristina Neagu a revenit pe teren pe 10 octombrie 2012, într-un meci din [[Liga Națională de handbal feminin 2012-2013|Liga Națională]] contra echipei [[Corona Brașov]] desfășurat în deplasare.<ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-revine-azi-in-meciul-cu-brasov-dupa-un-an-si-7-luni-de-asteptare-365158.html |titlu=Cristina Neagu revine azi, în meciul cu Brașov, după un an și 7 luni de așteptare! |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |autor=Marian Ursescu |dată=10 octombrie 2012 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref> Ea a jucat doar cinci minute și n‑a aruncat la poartă decât o dată, când a înscris de la 7 metri. Următorul meci a fost cel de pe teren propriu contra [[Hypo Niederösterreich]], din [[Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013|Liga Campionilor EHF]], câștigat de Oltchim cu 30–25, în care Neagu a jucat 31 de minute și a înscris 3 goluri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2012-13/match/3/001/Oltchim+Rm.+Valcea+-+Hypo+N%c3%96 |titlu=2012/13 Women's EHF Champions League Match Details |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=18 octombrie 2012 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref> Revenirea handbalistei s-a produs în mijlocul unor mari probleme<ref name="Petrom va finanta">{{citat web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-13297625-petrom-finanta-echipa-handbal-feminin-oltchim-ramnicu-valcea-surse.htm |titlu=Petrom va finanta echipa de handbal feminin Oltchim Ramnicu Valcea-Surse |publisher=[[Mediafax]] |autor=Claudiu Pîrvoiu |dată=26 septembrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> cauzate de retragerea finanțării echipei de către sponsorul principal, [[Oltchim|SC Oltchim]], pe fondul gravei situații financiare a combinatului. În căutarea unui nou sponsor s-au implicat inclusiv președintele Federației Române de Handbal, Cristian Gațu, și [[prim-ministrul României]] de la acea vreme, [[Victor Ponta]].<ref name=Oltchim-Petrom>{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/ponta-a-scapat-de-o-grija-echipa-de-handbal-oltchim-nu-va-fi-afectata-de-situatia-combinatului-10167400 |titlu=Ponta a scăpat de-o grijă! "Echipa de handbal Oltchim nu va fi afectată de situația combinatului" |publisher=[[ProSport]] |autor=Marius Huțu |dată=6 octombrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> La jumătatea lunii octombrie 2012, presa a făcut public faptul că [[OMV Petrom]] a acceptat să sponsorizeze în mod limitat evoluția echipei în Liga Campionilor, cu condiția ca aceasta să performeze în competiție.<ref name="Petrom va finanta"/><ref name="Ne bucurăm">{{citat web |url=http://evz.ro/Cristina-Neagu-Ne-bucurm-c-problemele-financiare-de-la-Oltchim-se-vor-rezolva-1005785.html |titlu=Cristina Neagu: "Ne bucurăm că problemele financiare de la Oltchim se vor rezolva" |publisher=[[Evenimentul Zilei]] |autor=Adi Dobre |dată=15 octombrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref><ref>{{citat web |url=http://arenavalceana.ro/deocamdata-omv-petrom-%E2%80%9Ealimenteaza%E2%80%9D-oltchim-ul-cu-250-000-de-euro/ |titlu=Deocamdată, OMV Petrom „alimentează” Oltchim-ul cu 250.000 de euro |publisher=Arena Vâlceană |autor= |dată=16 octombrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> Într-un interviu, Neagu a declarat că ea și colegele sale „se bucură că problemele financiare sunt pe cale să se rezolve”.<ref name="Ne bucurăm"/> Sub conducerea noului antrenor, danezul [[Jakob Vestergaard]], echipa a luat un start bun în [[Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013|Liga Campionilor]], câștigând Grupa Preliminară A.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2012-13/round/3/Group+Matches |titlu=2012/13 Women's EHF Champions League Group Matches |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=18 noiembrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> Pe 28 ianuarie 2013 însă, în timpul unui antrenament în Sala „Traian”, Neagu s-a accidentat grav, fiind diagnosticată ulterior cu ruptură de ligamente încrucișate la genunchiul piciorului stâng.<ref>{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/drama-in-28-de-luni-messi-neagu-este-in-pericol-a-suferit-o-ruptura-a-ligamentului-incrucisat-anterior-si-a-meniscului-intern-la-piciorul-stang-10529096 |titlu=Dramă în 28 de luni! "Messi" Neagu este în pericol: a suferit o ruptură a ligamentului încrucișat anterior și a meniscului intern la piciorul stâng |publisher=[[ProSport]] |autor=Marius Huțu |dată=30 ianuarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref><ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/sase-luni-de-suferinta-ghinion-teribil-pentru-cristina-neagu-s-a-rupt-din-nou-388103.html |titlu=Șase luni de suferință » Ghinion teribil pentru Cristina Neagu: s-a rupt din nou! |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |autor=Marian Ursescu |dată=30 ianuarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref><ref>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-14109062-cristina-neagu-accidentare-grava-genunchi-putea-lipsi-aproximativ-sase-luni.htm |titlu=Cristina Neagu, accidentare grava la genunchi - Ar putea lipsi aproximativ sase luni |publisher=[[HotNews]] |autor=Adrian Ilincescu |dată=29 ianuarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> Handbalista s-a operat în luna februarie la doctorul [[belgia]]n Marc Martens, fiind obligată apoi să stea departe de terenul de joc o perioadă de șase luni.<ref>{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/interviu-prosport-patricia-vizitiu-o-incurajeaza-pe-cristina-neagu-va-fi-iar-cea-mai-buna-din-lume-10534287 |titlu=INTERVIU ProSport. Patricia Vizitiu o încurajează pe Cristina Neagu: "Va fi iar cea mai bună din lume!" |publisher=[[ProSport]] |autor=Marius Huțu |dată=31 ianuarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref><ref>{{citat web |url=http://www.ziaruldesport.ro/articol_4631_zds_pg_0.htm |titlu=Cristina Neagu a ajuns în Belgia pentru a se opera |publisher=ziaruldesport.ro |autor=Puiu Dinu |dată=6 februarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> === Evoluția la „Budućnost” (2013–2017) === [[Fișier:Neagu Buducnost 2.jpg|miniatura|220px|Cristina Neagu, în tricoul lui [[ŽRK Budućnost Podgorica|Budućnost]], în timpul unui interviu la [[Bucharest Trophy (handbal feminin) - Ediția 2014|Bucharest Trophy 2014]]]] [[Fișier:Neagu Buducnost 1.jpg|miniatura|220px|Cristina Neagu, în tricoul lui [[ŽRK Budućnost Podgorica|Budućnost]], în timpul unui interviu la [[Bucharest Trophy (handbal feminin) - Ediția 2014|Bucharest Trophy 2014]].]] În vara anului 2013, ca urmare a gravelor probleme financiare ale clubului, formația Oltchim s-a destrămat, iar handbalistele s-au transferat la alte echipe. Neagu, aflată încă în perioada de recuperare după accidentarea la genunchi, a semnat un contract pe un an cu campioana [[Muntenegru]]lui, [[ŽRK Budućnost Podgorica|ŽRK Budućnost]].<ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/oltchim-se-destrama-cristina-neagu-si-a-gasit-echipa-400158.html |titlu=Oltchim se destramă! » Cristina Neagu și-a găsit echipă |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |dată=1 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref><ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/cristina-neagu-to-zrk-buducnost-podgorica/ |titlu=Cristina Neagu to ZRK Buducnost Podgorica! |publisher=handball-planet.com |dată=4 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref><ref name="Budućnost reinforcements">{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/017284/Neagu+among+Budu%C4%87nost+reinforcements |titlu=Neagu among Budućnost reinforcements |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Saša Jončić |dată=18 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017 |quote=<small>That’s possible now thanks to Bojana Popović, since previously it was not possible to imagine.</small>}}</ref> Transferul handbalistei române a fost posibil prin mijlocirea fostei mari jucătoare a echipei muntenegrene, [[Bojana Popović]].<ref name="Budućnost reinforcements"/> Neagu a fost prezentată de ŽRK Budućnost pe 15 iunie 2013<ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/neagu-prezentata-de-buducnost-cea-mai-buna-jucatoare-a-lumii-din-2010-si-a-gasit-o-noua-echipa-401100.html |titlu=Neagu prezentată de Buducnost » Cea mai bună jucătoare a lumii din 2010 și-a găsit o nouă echipă |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |autor=Marian Ursescu |dată=15 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> și a putut efectua primele antrenamente oficiale spre sfârșitul lunii august 2013.<ref name="Budućnost reinforcements"/><ref>{{citat web |url=https://www.digisport.ro/handbal/neagu-la-oltchim-am-trait-mari-performante-dar-acum-voi-lupta-cu-buducnost-57624 |titlu=Neagu: "La Oltchim am trăit mari performanțe, dar acum voi lupta cu Buducnost" |publisher=[[Digi Sport]] |autor= |dată=18 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Încă nerefăcută complet după accidentare, Neagu a jucat, pe 6 octombrie 2013, prima ei partidă oficială în tricoul lui Budućnost,<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/017850/Neagu%3A+The+most+important+thing+is+to+enjoy+handball |titlu=Neagu: The most important thing is to enjoy handball |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Saša Jončić |dată=12 octombrie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> un meci din [[Liga Campionilor EHF Feminin 2013-2014|Liga Campionilor EHF]] împotriva [[Polonia|polonezelor]] de la [[MKS Selgros Lublin]], pe care muntenegrencele l-au câștigat decisiv, cu 31–19. Neagu a înscris 4 goluri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2013-14/match/3/013/Buducnost+-+MKS+Selgros+Lublin |titlu=2013/14 Women's EHF Champions League Match Details |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=6 octombrie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În acel sezon, handbalista română a ajuns cu Budućnost până în finala Ligii Campionilor, pe care a pierdut-o în fața lui [[Győri Audi ETO KC]], scor 21–27. La finalul competiției, Neagu s-a clasat pe locul al 7-lea în clasamentul marcatoarelor, cu 64 de goluri înscrise în 13 meciuri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2013-14/scorers |titlu=2013/14 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=4 mai 2014 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Încă din ianuarie 2014, clubul Budućnost și-a asigurat serviciile jucătoarelor române și în anul următor, aceasta semnând un nou contract cu durata de un an.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/018515/Neagu+and+Cvijic+stick+with+Buducnost |titlu=Neagu and Cvijic stick with Buducnost |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Saša Jončić |dată=29 ianuarie 2014 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Sezonul următor, 2014–2015, a fost cel mai de succes din cariera handbalistei. În urma unui parcurs de excepție, Neagu a câștigat cu Budućnost [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|Liga Campionilor]], învingându-le în finala [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015 - fazele eliminatorii#Formatul final cu patru echipe|Final 4]] pe [[Norvegia|norvegienele]] de la [[Larvik HK]], cu scorul de 26–22. Neagu a terminat competiția ca cea mai bună marcatoare, la egalitate cu [[Andrea Penezić]], după ce a înscris un total de 102 goluri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2014-15/scorers |titlu=2014/15 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=10 mai 2015 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În plus, ea a fost selectată și în echipa ideală a Ligii Campionilor, fiind votată cel mai bun intermediar stânga.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/022184/All-stars+take+to+the+court+at+the+2015+MVM+EHF+FINAL4 |titlu=All-stars take to the court at the 2015 MVM EHF FINAL4 |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=8 mai 2015 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> La fel ca în anul anterior, în ianuarie 2015 Cristina Neagu și-a prelungit pentru încă un an contractul cu clubul muntenegrean.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/021512/Six+stars+extend+contracts+with+Buducnost |titlu=Six stars extend contracts with Buducnost |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Saša Jončić |dată=21 ianuarie 2015 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În sezonul 2015–2016, Neagu s-a calificat cu Budućnost în [[Liga Campionilor EHF Feminin 2015-2016 - fazele eliminatorii#Final four|Final 4-ul]] [[Liga Campionilor EHF Feminin 2015-2016|Ligii Campionilor]], fiind învinsă în semifinale de Győri Audi ETO KC cu scorul de 20–21. Neagu s-a clasat a treia în topul marcatoarelor competiției, cu 94 de goluri înscrise în 15 meciuri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2015-16/scorers |titlu=2015/16 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=8 mai 2016 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În ianuarie 2016, handbalista și-a prelungit cu încă un an contractul cu ŽRK Budućnost.<ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/neagu-to-stay-in-buducnost-until-2017/ |titlu=Cristina Neagu: “I really believe in the power of this team” |publisher=handball-planet.com |autor=Laura Agena |dată=14 ianuarie 2016 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> La fel în anul anterior, Cristina Neagu a ajuns cu Budućnost în sezonul 2016–2017 până în [[Liga Campionilor EHF Feminin 2016-2017 - fazele eliminatorii#Final four|Final 4-ul]] [[Liga Campionilor EHF Feminin 2016-2017|Ligii Campionilor]], fiind învinsă din nou în semifinale de Győri Audi ETO KC. Neagu s-a clasat pe locul al treilea în topul marcatoarelor competiției, cu un total de 90 de goluri, la egalitate cu [[Katarina Bulatović]].<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2016-17/scorers |titlu=2016/17 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=7 mai 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Ea a fost inclusă și în echipa ideală a Ligii Campionilor, fiind votată cel mai bun intermediar stânga.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/028473/Fans%2C+media+and+coaches+had+their+say%3A+These+are+the+Women%27s+EHF+Champions+League+All-stars |titlu=Fans, media and coaches had their say: These are the Women's EHF Champions League All-stars |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=5 mai 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref>[[Fișier:20170613 Handball AUT-ROU 8886.jpg|miniatura|220px|Cristina Neagu pe 13 iunie 2017, într-un meci disputat de [[Echipa națională de handbal feminin a României|România]] contra [[Echipa națională de handbal feminin a Austriei|Austriei]]]]În februarie 2017 presa a anunțat că handbalista nu-și va mai prelungi contractul la [[Podgorica]] și că a semnat cu echipa românească [[CSM București (handbal feminin)|CSM București]].<ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/princess-goes-home-cristina-neagu-to-csm-bucharest/ |titlu=PRINCESS GOES HOME: Cristina Neagu to CSM Bucharest |publisher=handball-planet.com |dată=21 februarie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.digisport.ro/handbal/cristina-neagu-a-explicat-de-ce-a-ales-oferta-lui-csm-bucuresti-274404 |titlu=Cristina Neagu a explicat de ce a ales oferta lui CSM București |publisher=[[Digi Sport]] |dată=21 februarie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Neagu a fost prezentată oficial de CSM București în martie 2017.<ref>{{citat web |url=https://www.digisport.ro/handbal/neagu-isi-va-pastra-la-csm-bucuresti-numarul-de-la-buducnost-278319 |titlu=Neagu își va păstra la CSM București numărul de la Buducnost |publisher=[[Digi Sport]] |dată=17 martie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Într-un interviu din toamna aceluiași an, Neagu a declarat că fanii i-au cerut „să se întoarcă acasă”.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/029350 |titlu=Neagu: "My fans told me to come home" |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Adrian Coșteiu |dată=25 septembrie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În cei patru ani petrecuți la ŽRK Budućnost, Cristina Neagu a învățat [[limba muntenegreană]]<ref>{{citat web |url=http://www.decatorevista.ro/cristina-neagu-un-8-de-nota-10-integral-din-dor23/ |titlu= Cristina Neagu: Un 8 de nota 10 |publisher=decatorevista.ro |dată=7 martie 2016 |datăaccesare=27 decembrie 2017 |quote=<small>A devenit aproape o jucătoare locală, mai ales că vorbește și limba. Fanii o iubesc.</small>}}</ref> și a câștigat de trei ori cupa și de patru ori campionatul Muntenegrului. == Cea mai bună jucătoare din lume == Pe 14 ianuarie 2011, cu ocazia conferinței de presă oficiale a [[Campionatul Mondial de Handbal Masculin din 2011|Campionatului Mondial masculin din Suedia]], de la [[Göteborg]], Neagu a fost desemnată de către [[Federația Internațională de Handbal]] (IHF) [[Cel mai bun jucător al anului-IHF|cea mai bună jucătoare din lume]] în anul 2010.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/13626 |titlu=Cristina Neagu and Filip Jicha honoured |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=15 ianuarie 2011 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> A fost desemnată cea mai bună jucătoare a lumii și în 2015, 2016<ref name="Players of the Year 2016"/> și 2018<ref name=IHF2018>[http://www.ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=6410 Neagu and Hansen named 2018 World Players of the Year], [[Federația Internațională de Handbal]], 18 martie 2019</ref>, devenind prima handbalistă din istorie câștigătoare de patru ori a acestui trofeu.<ref name=IHF2018/><ref>{{citat web |url=https://adevarul.ro/news/sport/cristina-neagu-declarata-ihf-patra-oara-cea-mai-jucatoare-lumii-1_5c8fc310445219c57e64093f/index.html |titlu=Cristina Neagu, declarată de IHF pentru a patra oară cea mai bună jucătoare a lumii |publisher=[[Adevărul]] |dată=18 martie 2019 |datăaccesare=18 martie 2019}}</ref> == Retragerea din activitatea competițională == În decembrie 2023, Cristina Neagu și-a anunțat retragerea din echipa națională, la revenirea lotului de la Campionatul Mondial din Danemarca, Norvegia și Suedia.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cristina-neagu-se-retrage-din-activitate-cea-mai-buna-handbalista-a-facut-anuntul-la-stirile-pro-tv.html|titlu=Cristina Neagu se retrage din activitate}}</ref> În septembrie 2024, Cristina Neagu a anunțat că sezonul 2024–2025 este ultimul pe terenul de handbal: „Sunt 25 de ani de carieră și 20 la cel mai înalt nivel, am trăit multe momente frumoase” a declarat ea în momentul în care și-a anunțat retragerea din handbal.<ref name=gsp/> La meciul ei de retragere (organizat la 8 iunie 2025 în București), a fost prezent și [[președintele României]], [[Nicușor Dan]], care i-a lăudat cariera.<ref>{{Citat știre|title=Nicușor Dan a executat o aruncare de la 7 metri în meciul de retragere al Cristinei Neagu|url=https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/nicusor-dan-a-jucat-handbal-in-meciul-de-retragere-2449231.html|prenume=Cornelia|nume=Mazilu|newspaper=[[Adevărul]]|data=8 iunie 2025|accessdate=8 iunie 2025|archiveurl=https://web.archive.org/web/20250608162420/https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/nicusor-dan-a-jucat-handbal-in-meciul-de-retragere-2449231.html|archivedate=8 iunie 2025|dead-url=no}}</ref> == Palmares == [[Fișier:Cristina Neagu-20151129 4.jpg|miniatura|220px|Cristina Neagu (9 mai 2016)]] ;Club *'''[[Liga Campionilor EHF Feminin|Liga Campionilor EHF]]''': **[[Imagine:Simple gold cup.svg|15px]] ''Câștigătoare'': [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|2015]] **''Finalistă'': [[Liga Campionilor EHF Feminin 2009–2010|2010]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2013-2014|2014]] **''Semifinalistă'': [[Liga Campionilor EHF Feminin 2008–2009|2009]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2011-2012|2012]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013|2013]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2015-2016|2016]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2016-2017|2017]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2017-2018|2018]] *'''[[Cupa Cupelor EHF Feminin|Cupa Cupelor EHF]]''': **''Finalistă'': 2008 *'''[[Liga Națională (handbal feminin)|Liga Națională]]''': **[[Fișier:Gold medal with cup.svg|13px]] ''Câștigătoare'': 2009, 2010, [[Liga Națională de handbal feminin 2010-2011|2011]], [[Liga Națională de handbal feminin 2011-2012|2012]], [[Liga Națională de handbal feminin 2012-2013|2013]], [[Liga Națională de handbal feminin 2017-2018|2018]], [[Liga Națională de handbal feminin 2020-2021|2021]] *'''[[Cupa României (handbal feminin)|Cupa României]]''': **[[Fișier:Simple gold cup.svg|13px]] ''Câștigătoare'': [[Cupa României la handbal feminin 2010-2011|2011]], [[Cupa României la handbal feminin 2017-2018|2018]], [[Cupa României la handbal feminin 2018-2019|2019]], [[Cupa României la handbal feminin 2021-2022|2022]] **''Finalistă'': [[Cupa României la handbal feminin 2006-2007|2007]], 2020, 2021 *'''[[Supercupa României (handbal feminin)|Supercupa României]]''': **[[Fișier:Simple gold cup.svg|13px]] ''Câștigătoare'': 2011, [[Supercupa României la handbal feminin 2016-2017|2017]], [[Supercupa României la handbal feminin 2018-2019|2019]] **''Finalistă'': [[Supercupa României la handbal feminin 2017-2018|2018]], 2020, 2021 *'''Campionatul Muntenegrului''': **''Câștigătoare'': 2014, 2015, 2016, 2017 *'''Cupa Muntenegrului''': **[[Fișier:Simple gold cup.svg|13px]] ''Câștigătoare'': 2014, 2015, 2016, 2017 *'''Liga Regională Feminină''': **''Câștigătoare'': 2014, 2015, 2016 ;Echipa națională *'''[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin|Campionatul Mondial]]''': **[[Fișier:Med 3.png|Bronz|13px]] ''Medalie de bronz'': [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015|2015]] *'''[[Campionatul European de Handbal Feminin|Campionatul European]]''': **[[Fișier:Bronze medal europe.svg|13px|Medalie de bronz]] ''Medalie de bronz'': [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|2010]] *'''[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Junioare|Campionatul Mondial pentru Junioare]]''': **[[Fișier:Med 3.png|Bronz|13px]] ''Medalie de bronz'': [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Junioare din 2006|2006]] *'''[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Junioare|Campionatul European pentru Junioare]]''': **[[Fișier:Silver medal europe.svg|13px|Medalie de argint]] ''Medalie de argint'': [[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Junioare din 2005|2005]] *'''[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Tineret|Campionatul European pentru Tineret]]''': **[[Fișier:Bronze medal europe.svg|13px|Medalie de bronz]] ''Medalie de bronz'': [[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Tineret din 2007|2007]] == Palmares individual == [[Fișier:Cristina Neagu-20151129.jpg|miniatura|220px|Neagu pe 29 noiembrie 2015, într-un meci împotriva [[Echipa națională de handbal feminin a Cubei|Cubei]]]] * Cea mai bună marcatoare din istoria [[Campionatul European de Handbal Feminin|Campionatului European]]: 3 decembrie 2018<ref>{{citat web |url=https://fra2018.ehf-euro.com/newsdetail/superb-buceschi-inspires-romania-to-seal-main-round-berth/ |titlu=Superb Buceschi inspires Romania to seal main round berth |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2018 |autor=Adrian Coșteiu |dată=3 decembrie 2018 |datăaccesare=3 decembrie 2018 |archive-date=2018-12-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181204010054/https://fra2018.ehf-euro.com/newsdetail/superb-buceschi-inspires-romania-to-seal-main-round-berth/ |dead-url=yes }}</ref><ref>{{citat web |url=https://fra2018.ehf-euro.com/newsdetail/passing-the-top-scorer-crown-farkas-to-neagu/ |titlu=Passing the top-scorer crown: Farkas to Neagu |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2018 |autor=Courtney Gahan |dată=5 decembrie 2018 |datăaccesare=5 decembrie 2018 }}{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> * [[Cel mai bun jucător al anului-IHF#Feminin|Cea mai bună handbalistă a anului-IHF]]: 2010, 2015<ref>{{citat web |url=http://ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=4209 |titlu=They did it again – Hansen and Neagu IHF World Handball Players of the Year 2015 |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] | dată=9 iunie 2016 |datăaccesare=9 iunie 2016}}</ref>, 2016<ref>{{citat web |url=http://www.ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=4860 |titlu=Players of the Year 2016 – Neagu and Karabatic for the third time |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] | dată=16 martie 2017 |datăaccesare=16 martie 2017}}</ref>, 2018<ref name=IHF2018/> * Cel mai bun debutant al anului-IHF: 2009<ref>[http://www.ihf.info/front_content.php?idcat=57&idart=2645 Neagu and Fäth World’s best Rookies of the Year 2009]</ref> * [[Cel mai bun handbalist al anului din România#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]]: 2009, 2010, 2015, 2016<ref>{{citat web| url=https://www.frh.ro/stire.php?id=584| titlu=HANDBALISTII ANULUI 2016|publisher=[[Federația Română de Handbal]]|dată=27 decembrie 2016|datăaccesare=27 decembrie 2016}}</ref>, 2017<ref>{{citat web| url=http://www.frh.ro/stire.php?id=868| titlu=Cei mai buni handbaliști ai anului 2017 |publisher=[[Federația Română de Handbal]]|dată=30 decembrie 2017 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref>, 2018<ref>{{citat web| url=http://frh.ro/stire.php?id=1121| titlu=Cei mai buni jucători ai anului 2018 |publisher=[[Federația Română de Handbal]]|dată=17 ianuarie 2019 |datăaccesare=17 ianuarie 2019}}</ref> * Cea mai bună handbalistă de naționalitate română care activează în Liga Națională: 2017, 2018, 2019<ref>{{citat web |url=https://frh.ro/stire.php?id=1410 |titlu=CEI MAI BUNI JUCĂTORI AI ANULUI 2019 |publisher=[[Federația Română de Handbal]] |dată=9 ianuarie 2020 |datăaccesare=9 ianuarie 2020}}</ref> * Cea mai bună sportivă din România: 2015<ref>{{citat web| url=https://www.digisport.ro/special/andreea-chitu-si-cristina-neagu-impart-premiul-national-pentru-sport-2015-204416| titlu=Andreea Chițu și Cristina Neagu împart "Premiul național pentru sport 2015" |publisher=[[Digi Sport]]|dată=23 decembrie 2015 |datăaccesare=25 august 2018}}</ref> * Cea mai valoroasă jucătoare (MVP) a Final Four-ului Cupei României: 2018 * Cel mai bun inter stânga al Campionatului European: 2010, 2014, 2016<ref>{{citat web |url=http://swe2016.ehf-euro.com/news/single-news/ehf-euro-2016-all-star-team-announced/ |titlu=EHF EURO 2016 All-star Team announced |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2016 |dată=18 decembrie 2016 |datăaccesare=18 decembrie 2016 |archive-date=2022-12-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20221203133947/https://swe2016.ehf-euro.com/news/single-news/ehf-euro-2016-all-star-team-announced/ |dead-url=yes }}</ref>, 2022 * Cea mai bună medie de goluri pe meci la Campionatul European: 2016 (7,7 goluri/meci)<ref>{{citat web |url=http://livecache.sportresult.com/node/binaryData/HB_PROD/HBEC16W/PDF_C85A.PDF?h=VMHVoHh5Xr8uOMqHKW7IoDzOjNc= |titlu=12th WOMEN'S EUROPEAN HANDBALL CHAMPIONSHIP EHF EURO 2016 / GOALSCORERS BY AVERAGE |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2016 |dată=18 decembrie 2016 |datăaccesare=18 decembrie 2016 |archive-date=2022-06-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220623153700/http://livecache.sportresult.com/node/binaryData/HB_PROD/HBEC16W/PDF_C85A.PDF?h=VMHVoHh5Xr8uOMqHKW7IoDzOjNc= |dead-url=yes }}</ref> * Cea mai bună marcatoare (53 de goluri) a Campionatului European: 2010<ref>{{cite web | url=http://www.eurohandball.com/ech/women/2010/round/1/Final+Round | title=2010 Women's European Championship - Final Round | publisher = [[EHF|Federația Europeană de Handbal]] | accessdate=9 ianuarie 2013}}</ref> * Cea mai bună pasatoare (36 de pase de gol) a Campionatului European: 2010 * Cea mai bună handbalistă (MVP) a Campionatului European pentru Junioare: 2005 * Cea mai bună handbalistă (MVP) a Campionatului Mondial pentru Junioare: 2006 * Cel mai bun inter stânga al Campionatului European pentru Tineret: 2007 * Cea mai bună handbalistă (MVP) a [[Cupa Mondială GF|Cupei Mondiale]] din Danemarca: [[Cupa Mondială GF 2009|2009]], [[Cupa Mondială GF 2010|2010]] * Cea mai bună marcatoare în [[Liga Campionilor EHF Feminin|Liga Campionilor EHF]]: [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|2015]] (102 goluri), [[Liga Campionilor EHF Feminin 2017-2018|2018]] (110 goluri), 2022 (110 goluri) * Cel mai bun inter stânga al [[Liga Campionilor EHF Feminin|Ligii Campionilor EHF]]: [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|2015]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2015-2016|2016]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2016-2017|2017]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2017-2018|2018]], 2019, 2022 * Cea mai bună marcatoare a [[Trofeul Carpați (handbal feminin)|Trofeului Carpați]]: [[Trofeul Carpați (handbal feminin) - Ediția a 40-a|2006]],<ref>{{cite web|url=http://www.sport365.ro/romania-a-castigat-trofeul-carpati-la-handbal-feminin/8695/|title=Romania a castigat Trofeul Carpati la handbal feminin|publisher=Sport365|date=6 noiembrie 2006|language=română}}</ref> [[Trofeul Carpați (handbal feminin) - Ediția a 47-a|2015]] * Cel mai bun inter stânga al [[Bucharest Trophy (handbal feminin)|Bucharest Trophy]]: [[Bucharest Trophy (handbal feminin) - Ediția 2014|2014]]<ref>{{cite web|url=http://bucharest-trophy.ro/index.php/ro/stiri/45-we-are-the-champions-csm-a-castigat-bucharest-trophy-2014|title=We are the champions! CSM a câștigat Bucharest Trophy 2014|publisher=bucharest-trophy.ro|accessdate=26 august 2014|language=română}}</ref>, [[Bucharest Trophy (handbal feminin) - Ediția 2015|2015]] * Cea mai bună marcatoare a Campionatului Mondial: [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015|2015]] (63 de goluri)<ref>{{citat web |url=http://ihf.info/files/competitiondata/1a09fa5c-ab1f-4b5b-b0c0-5eee5435d1d4/pdf/TOPSCORER.pdf |titlu=Individual Statistics |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] | dată=20 decembrie 2015 |datăaccesare=20 decembrie 2015}}</ref> * Cel mai bun inter stânga al Campionatului Mondial: 2015<ref name=CM2015>{{citat web |url=http://www.ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=3092 |titlu=Denmark 2015 All-Star Team |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] |dată=20 decembrie 2015 |datăaccesare=20 decembrie 2015}}</ref> * Cea mai bună jucătoare (MVP) a Campionatului Mondial: 2015<ref name=CM2015/> * Handball-Planet.com Female World Handball Player: 2015<ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/cristina-neagu-mizuno-female-world-handball-player-2015/ |titlu=CRISTINA NEAGU – MIZUNO FEMALE WORLD HANDBALL PLAYER 2015 |publisher=handball-planet.com |autor= |dată=7 ianuarie 2016 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref>, 2016<ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/cristina-neagu-defends-alkaloid-female-world-handball-player-2016-title/ |titlu=Cristina Neagu defends ALKALOID FEMALE WORLD HANDBALL PLAYER 2016 title! |publisher=handball-planet.com |autor= |dată=11 ianuarie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> == Distincții == * Cetățean de onoare al [[Municipiile României|municipiului]] [[București]]: 2017<ref>{{citat web |url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/mircea-lucescu-si-cristina-neagu-cetateni-de-onoare-ai-capitalei-785565 |titlu=Mircea Lucescu și Cristina Neagu, cetățeni de onoare ai Capitalei |publisher=[[Digi24]] |dată=30 august 2017 |datăaccesare=30 august 2017}}</ref> * [[Ordinul Național „Serviciul Credincios”]] în grad de cavaler: 2025<ref>[https://www.universulargesean.ro/marea-handbalista-cristina-neagu-decorata-cu-ordinul-national-serviciu-credincios-in-grad-de-cavaler/ Marea handbalistă Cristina Neagu, decorată cu Ordinul Național „Serviciu Credincios în grad de Cavaler”], ''Universul argeșean'', 12 mai 2025</ref> == Note == <div style="height: 320px; overflow:auto; "> <references /> </div> == Legături externe == * {{commons category-inline}} *{{en icon}}[http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2009-10/player/525083/Cristina+Georgiana+Neagu EHF: Cristina Neagu] *{{Olympedia}} * {{ro icon}}{{COSR|cristina-neagu}} '''''Interviuri''''' * {{ro icon}}[http://www.decatorevista.ro/cristina-neagu-un-8-de-nota-10-integral-din-dor23/ Cristina Neagu: Un 8 de nota 10], 7 martie 2016, Andreea Giuclea în DOR (decatorevista.ro) * {{en icon}}[https://medium.com/@decatorevista/cristina-neagu-an-8-worth-a-10-be35342d7a64 Cristina Neagu: An 8 Worth a 10], 7 martie 2016, Andreea Giuclea în DOR (decatorevista.ro). Traducere de Anca Bărbulescu și Tara Skurtu {{Navboxes |title = [[Fișier:Flag of Romania.svg|17px]] Echipele României |list1= {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2019}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2018}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2017}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2016}} {{Echipa de handbal feminin a României la Jocurile Olimpice din 2016}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2015}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2014}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2013}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2012}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2010}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2009}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2007}} }} {{Navboxes |title = [[Fișier:Simple gold cup.svg|13px]] Distincții individuale |list1= {{S-start}} {{S-ach|aw}} {{S-bef|înainte={{flagicon|HUN}} [[Anita Görbicz]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun marcator al Ligii Campionilor EHF#Feminin|Golgheter al Ligii Campionilor EHF Feminin]] (102) |ani=[[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|2014-15]]}} {{S-aft|după={{flagicon|SWE}} [[Isabelle Gulldén]]}} {{S-bef|înainte=''Neacordat''}} {{s-ttl|titlu=IHF Best Rookie of the Year – Feminin |ani=2009}} {{S-aft|după=''Neacordat''}} {{S-bef|înainte={{flagicon|NOR}} [[Linn-Kristin Riegelhuth]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun marcator la Campionatul European|Golgheter al Campionatului European]] – Feminin |ani=[[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|2010]] (53 de goluri)}} {{S-aft|după={{flagicon|MNE}} [[Katarina Bulatović]]}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun jucător al anului-IHF]] – Feminin |ani=2018}} {{S-aft|după=''Neacordat încă''}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun jucător al anului-IHF]] – Feminin |ani=2016}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|BRA}} [[Eduarda Amorim]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun jucător al anului-IHF]] – Feminin |ani=2015}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|FRA}} [[Allison Pineau]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun jucător al anului-IHF]] – Feminin |ani=2010}} {{S-aft|după={{flagicon|NOR}} [[Heidi Løke]]}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2018}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} [[Crina Pintea]]}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2017}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2016}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} [[Paula Ungureanu]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2015}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2010}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} [[Oana Manea]]}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} [[Luminița Dinu-Huțupan]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2009}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{end}} }} {{Navboxes |title=Premii |bg=gold |fg=black |list1= {{Cel mai bun jucător al anului-IHF Feminin}} {{Cel mai bun handbalist al anului din România-Feminin}} }} {{Navboxes |title=Echipele CSM București | titlestyle = background:#56A5EC;color:white;border:2px solid blue; |list1= {{CSM București - Sezonul 2019/20}} {{CSM București - Sezonul 2018/19}} {{CSM București - Sezonul 2017/18}} }} {{Navboxes |title=Echipele ŽRK Budućnost Podgorica | titlestyle = background:#3300CC;color:white;border:2px solid #3300CC; |list1= {{ŽRK Budućnost Podgorica - câștigătoare a Ligii Campionilor EHF 2014/15}} }} {{Navboxes |title=Echipele CS Oltchim Râmnicu Vâlcea | titlestyle = background:white;color:blue;border:2px solid red; |list1= {{CS Oltchim}} {{CS Oltchim Râmnicu Vâlcea - Sezonul 2010/11}} {{CS Oltchim Râmnicu Vâlcea - Sezonul 2009/10}} }} {{Navboxes |title=Echipele [[Rulmentul Municipal Brașov|Rulmentul Brașov]] | titlestyle = background:yellow;color:blue;border:2px solid yellow; |list1= {{CS Rulmentul Urban Brașov - Sezonul 2008/09}} }} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neagu, Cristina}} [[Categorie:Nașteri în 1988]] [[Categorie:Nașteri pe 26 august]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Cel mai bun jucător al anului - IHF]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Bucureștiului]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler]] [[Categorie:Jucătoare ale CS Oltchim Râmnicu Vâlcea]] [[Categorie:Handbaliste ale Corona Brașov]] [[Categorie:Handbaliste ale CSM București]] [[Categorie:Jucătoare de handbal din România]] [[Categorie:Handbaliști expatriați]] [[Categorie:Handbaliști olimpici români]] [[Categorie:Handbaliști la Jocurile Olimpice de Vară 2008]] [[Categorie:Handbaliști la Jocurile Olimpice de Vară 2016]] [[Categorie:Handbaliste câștigătoare ale Ligii Campionilor EHF Feminin]] [[Categorie:Români expatriați în Muntenegru]] [[Categorie:Sportive române din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] gh9iyietnuf478b6m4igkh2bgghuj1c 17025059 17025048 2025-06-11T09:36:08Z Vellion Eagle 703557 Revenire manuală asupra unei modificări distructive. 17025059 wikitext text/x-wiki {{Infobox handball biography | name = {{PAGENAME}} | image = 20170613 Handball AUT-ROU Cristina Neagu 8446 .jpg | description = Neagu în 2017 | fullname = Cristina Georgiana Neagu | nationality = {{ROU}} | height = 1,80 m | weight = 70 kg | position = Inter stânga | nickname = ''Cris'', '' Messi a handbalului feminin'' | currentclub = [[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] [[CSM București (handbal feminin)|CSM București]] | clubnumber = 8 | youthyears = | youthclubs = [[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] CSȘ 5 București | years = {{0}}{{0}}{{0}}{{0}}–2006<br>2006–2009<br>2009–2013<br>2013–2017<br>2017–2025 | clubs = {{nowrap|[[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] HC Activ Ploiești}}<br>{{nowrap|[[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] [[Corona Brașov|Rulmentul Brașov]]}}<br>{{nowrap|[[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] [[CS Oltchim Râmnicu Vâlcea|Oltchim Vâlcea]]}}<br>{{nowrap|[[Image:Flag of Montenegro.svg|17px|border]] [[ŽRK Budućnost Podgorica|ŽRK Budućnost]]}}<br>[[Image:Flag of Romania.svg|17px|border]] [[CSM București (handbal feminin)|CSM București]] | nationalyears = | nationalteam = [[Image:Flag of Romania.svg|20px|border]] [[Echipa națională de handbal feminin a României|România]] | nationalcaps(goals) = '''196'''(830)<ref>{{citat web |url=https://livecache.sportresult.com/node/binaryData/HBL_PROD/HBEC18W/PDF_ROSTER_ROU.PDF?h=nfESOkmBdrGxiea2ayOOjFA7tCM= |titlu=13th WOMEN'S EUROPEAN HANDBALL CHAMPIONSHIP - Team Roster Romania |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2018 |work=fra2018.ehf-euro.com |dată=16 decembrie 2018 |datăaccesare=16 decembrie 2018 |limbă= |archive-date=2022-03-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220322223724/https://livecache.sportresult.com/node/binaryData/HBL_PROD/HBEC18W/PDF_ROSTER_ROU.PDF?h=nfESOkmBdrGxiea2ayOOjFA7tCM= |dead-url=yes }}</ref> | title = Căpitan (România) | titleyears = 2012<ref>{{citat web |url=http://stiri.tvr.ro/s-a-stabilit-lotul-romaniei-pentru-euro-2012-cristina-neagu-noul-capitan-al-tricolorelor_24425_foto.html#view |titlu=S-a stabilit lotul României pentru Euro 2012. Cristina Neagu, noul căpitan al tricolorelor |publisher=[[TVR]] |dată=29 noiembrie 2012 |datăaccesare=26 decembrie 2017 |archive-date=2017-12-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171227122040/http://stiri.tvr.ro/s-a-stabilit-lotul-romaniei-pentru-euro-2012-cristina-neagu-noul-capitan-al-tricolorelor_24425_foto.html#view |dead-url=yes }}</ref>, 2016– | titleplace = | manageryears = | managerclubs = | ntupdate = 17 decembrie 2017 | medaltable = | medaltemplates = {{MedalCompetition|[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin|Campionatul Mondial]]}} {{MedalBronze|[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015|Danemarca 2015]] |<small>([[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015 - Echipele#România|Echipă]])</small>}} {{MedalCompetition|[[Campionatul European de Handbal Feminin|Campionatul European]]}} {{MedalBronze|[[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|Danemarca/Norvegia 2010]] |<small>(Echipă)</small>}} {{MedalCompetition|[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Tineret|Campionatul European pentru Tineret]]}} {{MedalBronze|[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Tineret din 2007|Turcia 2007]] |<small>(echipă)</small>}} {{MedalCompetition|[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Junioare|Campionatul Mondial pentru Junioare]]}} {{MedalBronze|[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Junioare din 2006|Canada 2006]] |<small>(Echipă)</small>}} {{MedalCompetition|[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Junioare|Campionatul European pentru Junioare]]}} {{MedalSilver|[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Junioare din 2005|Austria 2005]] |<small>(Echipă)</small>}} }} '''Cristina Georgiana Neagu''' ({{date biografice}})<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2012-13/player/525083/Cristina+GeorgianaNeagu |titlu=Neagu Cristina Georgiana |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată= |datăaccesare=26 decembrie 2017}}</ref> este o fostă jucătoare profesionistă de [[handbal]] din [[România]]. A evoluat la clubul [[CSM București (handbal feminin)|CSM București]] până la sfârșitul sezonului 2024–2025, de unde s-a și retras din handbalul profesionist. Clubul a retras tricoul cu numărul 8, purtat de ea. Cristina Neagu este singura handbalistă din istoria acestui sport recompensată de patru ori cu titlul de [[Cel mai bun handbalist al anului-IHF|Cea mai bună handbalistă IHF a anului]].<ref name="Players of the Year 2016">{{citat web |url=http://www.ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=4860 |titlu=Players of the Year 2016 – Neagu and Karabatic for the third time |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] |dată=16 martie 2017 |datăaccesare=16 martie 2017}}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.digisport.ro/handbal/cea-mai-dulce-premiera-cristina-neagu-cea-mai-buna-handbalista-a-lumii-pentru-a-treia-oara-278122 |titlu=Cea mai dulce premieră! Cristina Neagu, cea mai bună handbalistă a lumii pentru a treia oară |publisher=[[Digi Sport]] |dată=16 martie 2017 |datăaccesare=16 martie 2017}}</ref> Din anul 2016, Cristina Neagu a fost și căpitanul [[Echipa națională de handbal feminin a României|echipei naționale a României]]. S-a retras din activitatea competițională în anul 2025.<ref name=gsp>{{citat web |url=https://www.gsp.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-se-retrage-756361.html |titlu=Cristina Neagu, cea mai mare handbalistă din istoria României, și-a anunțat retragerea |publisher=[[Gazeta sporturilor]] |autor1=Andrei Crăițoiu |autor2=Alexandru Tomuțiu |dată=12 septembrie 2024}}</ref> == Biografie == Cristina Neagu s-a născut pe 26 august 1988, la [[București]], în cartierul [[Ghencea]], în [[Republica Socialistă România]].<ref>{{Citat carte|nume=Marcu|prenume=George|an=2017|titlu=Femei de seamă din România. De ieri și de azi.|pagină=322-323|editură=Meronia}}</ref> Ea are două surori mai mari. === Copilăria și anii de juniorat (2000–2006) === Cristina Neagu a intrat în lumea [[handbal]]ului întâmplător, în 2000, când avea doar 12 ani, la una din orele de sport, prin intermediul antrenoarei Maria Covaci, care venise să selecționeze fete pentru secția de handbal a Clubului Sportiv Școlar numărul 5.<ref name = Secret>HotNews: [http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-7226525-secretul-cristinei-neagu.htm ''Secretul Cristinei Neagu''] Articol publicat pe 6 mai 2010 - Accesat la data de 17 octombrie 2010</ref> spune despre această întâlnire: „Am zis că nu am nimic de pierdut dacă merg și eu. Handbalul mi-a intrat la suflet din primul moment”.<ref name = adevărul>{{Citation | url=http://adevarul.ro/news/sport/video-citeste-ajuns-neagu-cea-mai-handbalista-lumii-1_50ad23b17c42d5a6638f6d8e/index.html| title=Cum a ajuns Neagu cea mai bună handbalistă a lumii!| newspaper=Adevărul| date= 14 ianuarie 2011| author=| accessdate=28 iunie 2015}}</ref> Ca sportivă a Clubului Sportiv Școlar numărul 5, Cristina Neagu făcea antrenamente în săli diferite din București, de la ora 7 dimineața și de la ora 19 seara. Mai mult, era nevoită să plătească din buzunarul propriu deplasările la sală, cantonamentele și baremurile de arbitraj.<ref name = adevărul/> În acea perioadă, Neagu era eleva liceului „[[Grigore C. Moisil|Grigore Moisil]]” din București. Ca handbalistă, Neagu a fost desemnată „cea mai valoroasă jucătoare a lumii” la Campionatul European de Junioare din [[Austria]], din 2005, unde echipa României a câștigat medalia de argint, fiind învinsă în finală de [[Danemarca]].<ref name = FRH>[[Federația Română de Handbal]]: [http://www.frh.ro/anexe/revenire.htm ''Anexe''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120404214802/http://www.frh.ro/anexe/revenire.htm |date=2012-04-04 }} - Accesate la data de 20 noiembrie 2010</ref> Neagu a mai câștigat medalia de bronz cu naționala de tineret la Campionatul Mondial de Tineret de la [[Sherbrooke]], [[Canada]], din 2006, fiind desemnată din nou „cea mai valoroasă jucătoare a lumii”<ref name = FRH/> la categoria respectivă, apoi medalia de bronz la Campionatului European de Junioare de la [[Izmir]], în 2007. === Evoluția la „Rulmentul” (2006–2009) === În 2006, la vârsta de 18 ani, a fost remarcată de clubul profesionist [[Rulmentul Municipal Brașov]], fiind transferată la echipa antrenată de [[Mariana Târcă]], fosta mare jucătoare a [[Echipa națională de handbal feminin a României|echipei naționale de handbal feminin a României]]. Cristina Neagu a devenit rapid componenta de bază a echipei „Rulmentul”, fiind declarată sportiva anului în Brașov.<ref>{{citat web |url=http://www.mytex.ro/stiri/185-sport/handbal/560809-atentie-cristina-neagu-vine-la-brasov.html |titlu=Cristina Neagu, sportiva anului la Brașov |publisher=mytex.ro |autor=Mircea Vrabie |dată=24 decembrie 2007 |datăaccesare=20 noiembrie 2010 |archive-date=2018-01-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180103134858/http://www.mytex.ro/stiri/185-sport/handbal/560809-atentie-cristina-neagu-vine-la-brasov.html |dead-url=yes }}</ref> În 2007, este convocată de antrenorul [[Gheorghe Tadici]] la Națională, fiind inclusă în echipa care a participat la [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin 2007|Campionatul Mondial din Franța]], unde România s-a clasat pe locul IV. În meciul în care echipa română a învins țara gazdă Neagu a strălucit, fiind cea mai bună jucătoare de pe teren. După meci, ea a declarat:<ref>[[Gazeta Sporturilor]]: [http://www1.gsp.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-briliantul-romaniei-16673.html ''Cristina Neagu, briliantul Romaniei!''] Articol publicat pe 14 decembrie 2007 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref> {{citat|Meciurile tari călesc orice jucător. Nu mi-a fost frică deloc, chiar dacă în fața mea era Valerie Nicolas. Domnul Tadici mi-a spus să arunc la poartă cu curaj și așa am făcut. E cea mai frumoasă seară din viața mea}} Sub bagheta [[Mariana Târcă|Marianei Târcă]] și apoi a lui [[Herbert Müller]], Cristina Neagu a avut evoluții spectaculoase în echipa „Rulmentului”, jucând, în 2008, în finala [[Cupa Cupelor EHF Feminin|Cupei Cupelor]], unde echipa brașoveană a fost învinsă de norvegienele de la [[Larvik HK]] cu scorul de 50-40. La „Rulmentul”, Neagu a fost coechipieră cu vechea sa prietenă [[Patricia Vizitiu]], jucătoarele rămânând nedespărțite și în ziua de azi. În campionatul intern, cu ea în echipă, „Rulmentul Municipal Brașov” a devenit vicecampioana României în 2007 și 2008, având-o ca antrenoare pe Mariana Târcă, precum și în 2009, cu Herbert Müller pe banca tehnică. Toate cele trei finale au fost disputate în fața rivalelor de la [[CS Oltchim Râmnicu Vâlcea|Oltchim Râmnicu Vâlcea]]. În 2008, clubul brașovean a început să experimenteze o situație financiară dificilă, care s-a prelungit și în 2009. Jucătoarele nu au mai fost plătite la zi, existând uneori întârzieri de mai multe luni în acordarea salariilor<ref name = SportFM>SportFM: [http://www.sptfm.ro/handbal/exclusiv_florescu_primarul_din_brasov_a_promis_ca_va_ajuta_rulme.html ''Primarul din Brașov a promis că va ajuta „Rulmentul”''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20101110160813/http://www.sptfm.ro/handbal/exclusiv_florescu_primarul_din_brasov_a_promis_ca_va_ajuta_rulme.html |date=2010-11-10 }} Articol publicat pe 16 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref>, ceea ce a dus la o situație foarte tensionată în echipă. Suma datorată de club Cristinei Neagu depășea 3 miliarde de lei vechi.<ref name = Dezastru>[[Sport.ro]]: [http://www.sport.ro/handbal/dezastru-al-rulmentul-woo-sun-hee-a-depus-memoriu-tarca-e-revoltator.html ''DEZASTRU la Rulmentul!''] Articol publicat pe 25 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref> În aceste condiții, Neagu, aflată sub contract cu clubul brașovean până pe 30 iunie 2010, și prietena sa, Patricia Vizitiu, au depus la [[Federația Română de Handbal]] memorii prin care solicitau să devină jucătoare libere de contract. Ulterior, gestul celor două a fost urmat și de [[Woo Sun Hee]], jucătoarea [[Coreea de Sud|sud-coreeană]] a „Rulmentului”, pentru același motiv, neplata salariului.<ref name = Dezastru/> Herbert Müller, antrenorul echipei, declara<ref>HotNews: [http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-5390170-herbert-muller-nu-renunta-cristina-neagu-stiu-are-oferte-dar-pentru-rulmentul-este-neinlocuit.htm ''Herbert Müller nu renunță la Cristina Neagu''] Articol publicat pe 4 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref> despre această situație: {{citat|În calitate de antrenor, nu pot decât să sper că nu se va pune problema ca Neagu să părăsească Rulmentul Brașov. Știu că are oferte, dar dacă nu ar avea, ar însemna că lumea handbalului din Europa este oarbă. Nu pot spune cât valorează în bani, dar din punctul meu de vedere este de neînlocuit și vrem să construim viitoarea echipă a Rulmentului în jurul ei.}} Teodor Florescu, patronul echipei brașovene, și Remus Cojocaru, președintele clubului, au declarat că au făcut toate eforturile pentru a o păstra pe Neagu la „Rulmentul”<ref name = SportFM/><ref name = Dezastru/>, plătindu-i în primă fază o mare parte din restanțele financiare, însă jucătoarea, alături de Patricia Vizitiu, a fost fermă, solicitând în continuare desfacerea contractului. Pe 24 februarie 2009, Secretarul general al Federației Române de Handbal, Mihai Marinescu, a declarat că handbalistele Neagu și Patricia Vizitiu au devenit libere de contract, după ce, pe 23 februarie, expirase termenul impus pentru ca Rulmentul Brașov să le achite salariile restante din luna mai 2008.<ref>[[ProSport]]: [http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/cristina-neagu-si-patricia-vizitiu-declarate-libere-de-contract-3993934 ''Cristina Neagu și Patricia Vizitiu declarate libere de contract!''] Articol publicat pe 24 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref><ref>Realitatea: [http://www.realitatea.net/rulmentul-brasov--handbalistele-cristina-neagu-si-patricia-vizitiu-au-fost-declarate-libere-de-contract_464706.html ''Handbalistele Cristina Neagu și Patricia Vizitiu au fost declarate libere de contract''] Articol publicat pe 24 februarie 2009 - Accesat la data de 20 noiembrie 2010</ref> În această perioadă, de Cristina Neagu s-au interesat câteva cluburi importante precum [[Hypo Niederösterreich]] sau [[Viborg HK]]<ref>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-5448437-cristina-neagu-apropie-oltchim.htm?nomobile= |titlu=Cristina Neagu se apropie de Oltchim |publisher=[[HotNews]] |dată=25 februarie 2009 |datăaccesare=20 noiembrie 2010}}</ref>, acesta din urmă fiind gata să-i plătească sportivei un salariu de 200.000 de [[euro]] pe an.<ref>{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/oltchim-da-marea-lovitura-cristina-neagu-la-valcea-4006967 |titlu=Oltchim dă marea lovitură! Cristina Neagu, la Vâlcea! |publisher=[[ProSport]] |dată=28 februarie 2009 |datăaccesare=20 noiembrie 2010}}</ref> În final, în urma negocierilor conduse de [[Ioan Gavrilescu]], președintele clubului Oltchim, Neagu a semnat pentru campioana României, antrenată la acea dată de [[Radu Voina]]. Odată cu ea, clubul vâlcean a transferat-o și pe Patricia Vizitiu. === Evoluția la „Oltchim” (2009–2013) === [[Fișier:CS Oltchim Valcea-18.04.2010.jpg|miniatura|220px|Neagu, prima din dreapta, pe 18 aprilie 2010, în semifinala Ligii Campionilor Oltchim–Győri ETO KC.]] Cristina Neagu și Patricia Vizitiu au semnat pentru clubul Oltchim pe 28 februarie 2009.<ref>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-5456343-handbal-feminin-cristina-neagu-patricia-vizitiu-semnat-oltchim.htm |titlu=Cristina Neagu si Patricia Vizitiu au semnat cu Oltchim |publisher=[[HotNews]] |autor=Lucreția Andriev |dată=28 februarie 2009 |datăaccesare=26 martie 2011}}</ref> Neagu a declarat:<ref name = best>Besthandball: [http://besthandball.com/players/cristina-neagu/ ''Cristina Neagu''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110218050743/http://besthandball.com/players/cristina-neagu/ |date=2011-02-18 }} - Accesat la data de 26 martie 2011</ref> {{citat|Am avut, este adevărat, mai multe oferte, dar cred că am ales ce este mai bine pentru mine. Vreau să rămân în țară pentru a-mi continua studiile și abia apoi voi vedea ce voi face. Cu siguranță nu voi avea probleme de acomodare la Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru că le știu pe fete de la echipa națională. Nu mă aștept la nimic altceva decât să fiu tratată așa cum merit, pentru că și eu la rândul meu voi da totul în teren.}} Încă din primul ei sezon la Oltchim, Cristina Neagu a ajuns cu echipa până în [[Liga Campionilor EHF Feminin 2009-2010 - Fazele eliminatorii#Finala|finala]] [[Liga Campionilor EHF Feminin 2009–2010|Ligii Campionilor EHF]], jucată contra echipei daneze Viborg HK. Deși Oltchim a pierdut atât meciul tur, scor 21–28, cât și cel retur, scor 31–32, aceasta rămâne cea mai bună performanță din istoria echipei din Râmnicu Vâlcea.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/men/2008-09/clubs/1669/C.S.+Oltchim+Rm.+Valcea |titlu=C.S. Oltchim Rm. Valcea |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată= |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Neagu a terminat a noua în clasamentul marcatoarelor competiției, cu 65 de goluri înscrise, la egalitate cu [[Olga Levina]].<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2009-10/scorers |titlu=2009/10 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=15 mai 2010 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În [[Liga Națională de handbal feminin 2010-2011|sezonul 2010–2011]], la Oltchim a fost adus ca antrenor [[Péter Kovács]]. În perioada 7–19 decembrie 2010, Neagu a fost elementul de bază al echipei naționale a României care a participat la [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|Campionatul European]] desfășurat în [[Danemarca]] și [[Norvegia]]. Cristina Neagu a fost golghetera competiției, cu un total de 53 de goluri din 106 aruncări.<ref name = statistici>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-8142621-handbal-feminin-statisticile-2010.htm |titlu=Handbal feminin/Statisticile de la CE 2010 |publisher=[[HotNews]] |dată=20 decembrie 2010 |datăaccesare=20 decembrie 2010}}</ref> De asemenea, ea a ocupat primul loc în topul paselor de gol, cu 36 de pase<ref name = statistici/>, și a fost desemnată cel mai bun inter stânga, fiind inclusă în echipa ideală a campionatului.<ref>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-8140696-handbal-feminin-cristina-neagu-echipa-ideala-euro-2010.htm?cfat= |titlu=Handbal feminin/Cristina Neagu, în echipa ideală de la EURO 2010 |publisher=[[HotNews]] |dată=19 decembrie 2010 |datăaccesare=20 decembrie 2010}}</ref> În finala mică, desfășurată pe 19 decembrie la [[Herning]], în urma unui meci foarte strâns și spectaculos, echipa României a învins [[Echipa națională de handbal feminin a Danemarcei|naționala Danemarcei]] cu scorul de 16–15, iar Neagu și coechipierele sale au câștigat medaliile de bronz. Neagu a înscris 6 din cele 16 goluri ale echipei României.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ech/women/2010/match/1/058/Denmark+-+Romania |titlu=2010 Women's European Championship / Match Details |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=19 decembrie 2010 |datăaccesare=19 decembrie 2010}}</ref> În timpul și după Campionatul European, Cristina Neagu a fost contactată de clubul Viborg HK, care își dorea transferul jucătoarei române. Antrenorul [[Jakob Vestergaard]] a declarat<ref name = Viborg>HotNews: [http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-8176895-viborg-vrem-cristina-neagu-dar-cota-piata-crescut-foarte-mult-ultima-perioada.htm: ''Viborg: O vrem pe Cristina Neagu'']{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-8176895-viborg-vrem-cristina-neagu-dar-cota-piata-crescut-foarte-mult-ultima-perioada.htm: }} Articol publicat pe 3 ianuarie 2011 - Accesat la data de 5 ianuarie 2011</ref>: {{citat|Am fost afectați serios de accidentări anul acesta și echipa nu e la înălțime. Pentru a îndeplini ambițiile sportive e evident nevoie de întăriri. Ar fi minunat dacă Neagu ar veni la Viborg. Este una din cele mai bune jucătoare din lume și a fost golgetera Campionatului European. Dar, de asemenea, cota ei de piață a crescut mult în ultimul timp, iar pentru foarte mulți jucători salariul este un factor motivant.}} Viborg a purtat deja discuții cu agentul jucătoarei, iar antrenorul danez a adăugat că „Ne-am făcut cunoscută dorința de a o transfera și ea a spus că ar fi interesant, dar nu e încă nimic concret”.<ref name = Viborg/> Potrivit unor zvonuri, danezii ar fi fost dispuși să îi ofere Cristinei Neagu un salariu anual de 300.000 de euro.<ref name = Viborg/> Cu toate acestea, conducerea clubului Oltchim a reușit să o convingă pe jucătoare să rămână la campioana României. Pe 21 ianuarie 2011, Cristina Neagu și-a prelungit cu doi ani contractul cu Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru un salariu anual de 150.000 de euro.<ref>{{citat web |url=http://jurnalul.ro/sport/sporturi/cristina-neagu-si-a-prelungit-contractul-cu-oltchim-565708.html |titlu=Cristina Neagu și-a prelungit contractul cu Oltchim |publisher=[[Jurnalul Național]] |dată=21 ianuarie 2011 |datăaccesare=22 ianuarie 2011}}</ref> Handbalista a declarat că nu regretă că nu a plecat la Viborg și că a semnat „cu sufletul”<ref name="parafarea unui nou contract">{{citat web |url=https://www.dolce-sport.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-prelungit-contractul-cu-ani.html |titlu=Cristina Neagu și-a prelungit contractul cu 2 ani |publisher=[[Dolce Sport]] |dată=21 ianuarie 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017 |archive-date=2017-12-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171229112453/https://www.dolce-sport.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-prelungit-contractul-cu-ani.html |dead-url=yes }}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.click.ro/sport/alte-sporturi/cristina-neagu-ramane-la-oltchim-pentru-inca-doi-ani |titlu=Cristina Neagu rămâne la Oltchim pentru încă doi ani |publisher=[[Click!]] |autor=Marian Burlacu |dată=21 ianuarie 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref>. Ea a explicat:<ref name="parafarea unui nou contract"/> {{citat|Am semnat din mai multe motive, nu mi-a fost greu să iau această decizie. Am semnat cu sufletul. Suporterii m-au impresionat, atașamentul lor m-a emoționat. Am semnat și pentru că la Otchim există domnul Roibu, o persoană deosebită, căreia nu am ce să-i reproșez. De asemenea, am ales să rămân la Oltchim pentru prieteni, pentru colege și familie. M-a flatat oferta de la Viborg, dar mă bucur că am rămas la Vâlcea. Vreau să câștigăm cupa, să dovedim că suntem mai tari ca Viborg.}} Odată cu prelungirea contractului Cristinei, clubul vâlcean a numit și un nou vicepreședinte, Raluca Covaci, fiica antrenoarei Maria Covaci, impresarul Cristinei Neagu.<ref name="parafarea unui nou contract"/> La scurtă vreme, în luna februarie, noua conducere a Oltchim l-a demis pe antrenorul Péter Kovács<ref name=eurohandbal.ro>{{citat web |url=http://eurohandbal.ro/2011/02/kovacs-a-fost-demis-a-venit-andersen/ |titlu=Kovacs a fost demis! A venit Andersen! |publisher=eurohandbal.ro |autor= |dată=3 februarie 2011 |datăaccesare=21 ianuarie 2011 |archive-date=2017-12-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171229112217/http://eurohandbal.ro/2011/02/kovacs-a-fost-demis-a-venit-andersen/ |dead-url=yes }}</ref><ref>{{citat web |url=http://jurnalul.ro/sport/sporturi/peter-kovacs-antrenorul-demis-al-otchimului-multe-jucatoare-se-cred-vedete-567541.html |titlu=Peter Kovacs, antrenorul demis al Otchimului: „Multe jucătoare se cred vedete!” |publisher=[[Jurnalul Național]] |autor=Marius Mihalcea, Istvan Deak |dată=7 februarie 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref> din cauza „problemelor de comunicare cu jucătoarele”<ref>{{citat web |url=https://arenavalceana.ro/kovacs-incert-pentru-urmatoarea-partida/ |titlu=Kovacs, incert pentru următoarea partidă |publisher=Arena Vâlceană |autor= |dată=2 noiembrie 2010 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref> și a numit-o în locul său pe daneza [[Anja Andersen]]<ref name=eurohandbal.ro/>. La puțină vreme după ce a ajuns la echipă, Andersen a constatat că Neagu juca de multă vreme cu mari dureri la umărul brațului drept, de aruncare. Daneza a convins-o să nu mai arunce la poartă în primele meciuri din Liga Campionilor pe care echipa le-a jucat de la venirea ei, stârnind nemulțumirea unor oficiali ai clubului.<ref name=DOR>{{citat web |url=http://www.decatorevista.ro/cristina-neagu-un-8-de-nota-10-integral-din-dor23/ |titlu=Cristina Neagu: Un 8 de nota 10 |publisher=decatorevista.ro |autor=Andreea Giuclea |dată=7 martie 2016 |datăaccesare=29 decembrie 2017}}</ref> Mai mult, Andersen a mers cu Neagu la un medic din Danemarca, iar acesta a sfătuit-o să se opereze. În primă fază handbalista a preferat un tratament, cunoscând cazul [[Simona Gogîrlă|Simonei Gogîrlă]], care considera că forța aruncării i‑a scăzut cu peste 25%, sau al [[Gabriela Rotiș‑Nagy|Gabrielei Rotiș‑Nagy]], care avea încă dureri după opt luni de la operație.<ref name=DOR/> La recomandarea lui [[Ion Țiriac]], Cristina Neagu a urmat un tratament prin presopunctură la o clinică din [[Austria]], apoi nu s-a mai antrenat timp de două luni, dar durerile persistau.<ref name=DOR/> Fără ea echipa a ratat sezonul, terminând pe ultimul loc în grupele principale ale Ligii Campionilor, iar Anja Andersen a fost demisă după doar o lună și patru zile din contract.<ref name=DOR/> În luna iunie 2011, Ion Țiriac i‑a sugerat Cristinei, care nu mai jucase în vreun meci din luna februarie, să fie consultată de un medic din [[New York]]<ref name="Cristina Neagu s-a operat">{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-s-a-operat-la-umarul-drept-243445.html |titlu=Cristina Neagu s-a operat la umărul drept! |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |autor=Marian Ursescu |dată=9 iunie 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref> care o operase și pe tenismena [[Maria Șarapova]].<ref name=DOR/> După un examen cu un computer tomograf medicul i‑a explicat handbalistei că are o gaură în cartilajul umărului și i‑a recomandat operația, care presupunea o reconstrucție regenerativă a cartilajului. Recuperarea urma să fie una îndelungată, de circa un an. Handbalista a decis să se opereze, iar Anja Andersen, aflată întâmplător în [[Statele Unite]], a venit să-i fie alături.<ref name=DOR/> Mai multe voci din România, printre care antrenorul Radu Voina, au considerat că operația e o greșeală:<ref>{{citat web |url=http://www.ziare.com/cristina-neagu/stiri-cristina-neagu/voina-socheaza-cristina-neagu-risca-sa-nu-mai-joace-niciodata-handbal-1094335 |titlu=Voina socheaza: Cristina Neagu risca sa nu mai joace niciodata handbal |publisher=ziare.com |autor= |dată=13 mai 2011 |datăaccesare=28 decembrie 2017}}</ref> {{citat|Cristina e prost sfătuită și există riscul să nu mai poată juca niciodată handbal. Dacă se operează, nu cred că va redeveni ce a fost cândva.}} [[Cristian Gațu]], președintele de la acea vreme al [[Federația Română de Handbal|Federației Române de Handbal]], s-a arătat deranjat de momentul ales de Neagu pentru a se opera, fiind conștient că handbalista va rata participarea la [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2011|Campionatul Mondial din 2011]] și, foarte posibil, și campania de calificare la [[Handbal la Jocurile Olimpice de vară din 2012|Jocurile Olimpice din 2012]]:<ref name="Cristina Neagu s-a operat"/><ref name="ar putea rata JO">{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/cristina-neagu-ar-putea-rata-jo-am-avut-o-gaura-in-umar-9038576 |titlu=Cristina Neagu ar putea rata JO! "Am avut o gaură în umăr!" |publisher=[[ProSport]] |dată=8 decembrie 2011 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref> {{citat|O să-i tăiem indemnizația olimpică dacă nu prezintă situația medicală.}} Referitor la recuperarea Cristinei Neagu după operație, Radu Voina a declarat:<ref name="Cristina Neagu s-a operat"/> {{citat|Aș vrea să mă înșel, dar nu cred că Neagu va putea să joace handbal mai repede decît luna ianuarie a anului viitor.}} Estimarea antrenorului Voina s-a dovedit însă una optimistă. În timp ce naționala României, cu Voina pe bancă, dar fără Cristina Neagu în echipă, s-a clasat abia pe locul al 13-lea la Campionatul Mondial<ref>{{citat web |url=http://www.ihf.info/files/competitiondata/7cdd60f1-d892-4b69-8234-b2f4f06f5ffc/pdf/summary.pdf |titlu=XX Women's World Championship 2011 / Final Standings |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] |dată=18 decembrie 2011 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref>, al doilea cel mai slab din istoria participărilor României la această competiție<ref>{{citat web |url=http://www.frh.ro/pdf/istorie/Competitii%20(feminin)%201936-2014.pdf |titlu=1. CAMPIONATE MONDIALE – HANDBAL ÎN 7 JUCĂTOARE-feminin |publisher=[[Federația Română de Handbal]] |dată= |datăaccesare=30 decembrie 2017 |pagină=3}}</ref>, handbalista a început antrenamentele în bazin, la sala de forță și alergările, fără să aibă însă voie să folosească mingea sau să arunce la poartă.<ref name="ar putea rata JO"/> În toată perioada de recuperare, jucătoarea a mers la control în Statele Unite la fiecare două luni, efectuând numeroase investigații [[Rezonanță magnetică nucleară|RMN]].<ref name=DOR/> Neagu nu a revenit nici în luna mai 2012, iar România a ratat calificarea la Jocurile Olimpice, fiind învinsă la turneul de calificare de la [[Lyon]] de [[Echipa națională de handbal feminin a Franței|Franța]] și [[Echipa națională de handbal feminin a Muntenegrului|Muntenegru]]. Jucătoarea a subliniat în mai multe interviuri că nu-și dorește decât să se recupereze complet și să revină pe terenul de handbal, iar colegele ei au povestit că Neagu își petrecea aproape tot timpul la [[Sala Sporturilor „Traian”|Sala „Traian”]], antrenându-se mai întâi 4–5 ore pe zi, apoi de dimineața până seara.<ref name=DOR/> Sportiva a putut abia după nouă luni de la operație să arunce prima dată cu mingea, iar în septembrie 2012 a avut primul antrenament oficial cu echipa Oltchim.<ref name=DOR/> Cristina Neagu a revenit pe teren pe 10 octombrie 2012, într-un meci din [[Liga Națională de handbal feminin 2012-2013|Liga Națională]] contra echipei [[Corona Brașov]] desfășurat în deplasare.<ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/cristina-neagu-revine-azi-in-meciul-cu-brasov-dupa-un-an-si-7-luni-de-asteptare-365158.html |titlu=Cristina Neagu revine azi, în meciul cu Brașov, după un an și 7 luni de așteptare! |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |autor=Marian Ursescu |dată=10 octombrie 2012 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref> Ea a jucat doar cinci minute și n‑a aruncat la poartă decât o dată, când a înscris de la 7 metri. Următorul meci a fost cel de pe teren propriu contra [[Hypo Niederösterreich]], din [[Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013|Liga Campionilor EHF]], câștigat de Oltchim cu 30–25, în care Neagu a jucat 31 de minute și a înscris 3 goluri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2012-13/match/3/001/Oltchim+Rm.+Valcea+-+Hypo+N%c3%96 |titlu=2012/13 Women's EHF Champions League Match Details |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=18 octombrie 2012 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref> Revenirea handbalistei s-a produs în mijlocul unor mari probleme<ref name="Petrom va finanta">{{citat web |url=http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-13297625-petrom-finanta-echipa-handbal-feminin-oltchim-ramnicu-valcea-surse.htm |titlu=Petrom va finanta echipa de handbal feminin Oltchim Ramnicu Valcea-Surse |publisher=[[Mediafax]] |autor=Claudiu Pîrvoiu |dată=26 septembrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> cauzate de retragerea finanțării echipei de către sponsorul principal, [[Oltchim|SC Oltchim]], pe fondul gravei situații financiare a combinatului. În căutarea unui nou sponsor s-au implicat inclusiv președintele Federației Române de Handbal, Cristian Gațu, și [[prim-ministrul României]] de la acea vreme, [[Victor Ponta]].<ref name=Oltchim-Petrom>{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/ponta-a-scapat-de-o-grija-echipa-de-handbal-oltchim-nu-va-fi-afectata-de-situatia-combinatului-10167400 |titlu=Ponta a scăpat de-o grijă! "Echipa de handbal Oltchim nu va fi afectată de situația combinatului" |publisher=[[ProSport]] |autor=Marius Huțu |dată=6 octombrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> La jumătatea lunii octombrie 2012, presa a făcut public faptul că [[OMV Petrom]] a acceptat să sponsorizeze în mod limitat evoluția echipei în Liga Campionilor, cu condiția ca aceasta să performeze în competiție.<ref name="Petrom va finanta"/><ref name="Ne bucurăm">{{citat web |url=http://evz.ro/Cristina-Neagu-Ne-bucurm-c-problemele-financiare-de-la-Oltchim-se-vor-rezolva-1005785.html |titlu=Cristina Neagu: "Ne bucurăm că problemele financiare de la Oltchim se vor rezolva" |publisher=[[Evenimentul Zilei]] |autor=Adi Dobre |dată=15 octombrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref><ref>{{citat web |url=http://arenavalceana.ro/deocamdata-omv-petrom-%E2%80%9Ealimenteaza%E2%80%9D-oltchim-ul-cu-250-000-de-euro/ |titlu=Deocamdată, OMV Petrom „alimentează” Oltchim-ul cu 250.000 de euro |publisher=Arena Vâlceană |autor= |dată=16 octombrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> Într-un interviu, Neagu a declarat că ea și colegele sale „se bucură că problemele financiare sunt pe cale să se rezolve”.<ref name="Ne bucurăm"/> Sub conducerea noului antrenor, danezul [[Jakob Vestergaard]], echipa a luat un start bun în [[Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013|Liga Campionilor]], câștigând Grupa Preliminară A.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2012-13/round/3/Group+Matches |titlu=2012/13 Women's EHF Champions League Group Matches |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=18 noiembrie 2012 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> Pe 28 ianuarie 2013 însă, în timpul unui antrenament în Sala „Traian”, Neagu s-a accidentat grav, fiind diagnosticată ulterior cu ruptură de ligamente încrucișate la genunchiul piciorului stâng.<ref>{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/drama-in-28-de-luni-messi-neagu-este-in-pericol-a-suferit-o-ruptura-a-ligamentului-incrucisat-anterior-si-a-meniscului-intern-la-piciorul-stang-10529096 |titlu=Dramă în 28 de luni! "Messi" Neagu este în pericol: a suferit o ruptură a ligamentului încrucișat anterior și a meniscului intern la piciorul stâng |publisher=[[ProSport]] |autor=Marius Huțu |dată=30 ianuarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref><ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/sase-luni-de-suferinta-ghinion-teribil-pentru-cristina-neagu-s-a-rupt-din-nou-388103.html |titlu=Șase luni de suferință » Ghinion teribil pentru Cristina Neagu: s-a rupt din nou! |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |autor=Marian Ursescu |dată=30 ianuarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref><ref>{{citat web |url=http://sport.hotnews.ro/stiri-teamball-14109062-cristina-neagu-accidentare-grava-genunchi-putea-lipsi-aproximativ-sase-luni.htm |titlu=Cristina Neagu, accidentare grava la genunchi - Ar putea lipsi aproximativ sase luni |publisher=[[HotNews]] |autor=Adrian Ilincescu |dată=29 ianuarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> Handbalista s-a operat în luna februarie la doctorul [[belgia]]n Marc Martens, fiind obligată apoi să stea departe de terenul de joc o perioadă de șase luni.<ref>{{citat web |url=http://www.prosport.ro/alte-sporturi/handbal/interviu-prosport-patricia-vizitiu-o-incurajeaza-pe-cristina-neagu-va-fi-iar-cea-mai-buna-din-lume-10534287 |titlu=INTERVIU ProSport. Patricia Vizitiu o încurajează pe Cristina Neagu: "Va fi iar cea mai bună din lume!" |publisher=[[ProSport]] |autor=Marius Huțu |dată=31 ianuarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref><ref>{{citat web |url=http://www.ziaruldesport.ro/articol_4631_zds_pg_0.htm |titlu=Cristina Neagu a ajuns în Belgia pentru a se opera |publisher=ziaruldesport.ro |autor=Puiu Dinu |dată=6 februarie 2013 |datăaccesare=2 ianuarie 2018}}</ref> === Evoluția la „Budućnost” (2013–2017) === [[Fișier:Neagu Buducnost 2.jpg|miniatura|220px|Cristina Neagu, în tricoul lui [[ŽRK Budućnost Podgorica|Budućnost]], în timpul unui interviu la [[Bucharest Trophy (handbal feminin) - Ediția 2014|Bucharest Trophy 2014]]]] [[Fișier:Neagu Buducnost 1.jpg|miniatura|220px|Cristina Neagu, în tricoul lui [[ŽRK Budućnost Podgorica|Budućnost]], în timpul unui interviu la [[Bucharest Trophy (handbal feminin) - Ediția 2014|Bucharest Trophy 2014]].]] În vara anului 2013, ca urmare a gravelor probleme financiare ale clubului, formația Oltchim s-a destrămat, iar handbalistele s-au transferat la alte echipe. Neagu, aflată încă în perioada de recuperare după accidentarea la genunchi, a semnat un contract pe un an cu campioana [[Muntenegru]]lui, [[ŽRK Budućnost Podgorica|ŽRK Budućnost]].<ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/oltchim-se-destrama-cristina-neagu-si-a-gasit-echipa-400158.html |titlu=Oltchim se destramă! » Cristina Neagu și-a găsit echipă |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |dată=1 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref><ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/cristina-neagu-to-zrk-buducnost-podgorica/ |titlu=Cristina Neagu to ZRK Buducnost Podgorica! |publisher=handball-planet.com |dată=4 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref><ref name="Budućnost reinforcements">{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/017284/Neagu+among+Budu%C4%87nost+reinforcements |titlu=Neagu among Budućnost reinforcements |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Saša Jončić |dată=18 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017 |quote=<small>That’s possible now thanks to Bojana Popović, since previously it was not possible to imagine.</small>}}</ref> Transferul handbalistei române a fost posibil prin mijlocirea fostei mari jucătoare a echipei muntenegrene, [[Bojana Popović]].<ref name="Budućnost reinforcements"/> Neagu a fost prezentată de ŽRK Budućnost pe 15 iunie 2013<ref>{{citat web |url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/neagu-prezentata-de-buducnost-cea-mai-buna-jucatoare-a-lumii-din-2010-si-a-gasit-o-noua-echipa-401100.html |titlu=Neagu prezentată de Buducnost » Cea mai bună jucătoare a lumii din 2010 și-a găsit o nouă echipă |publisher=[[Gazeta Sporturilor]] |autor=Marian Ursescu |dată=15 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> și a putut efectua primele antrenamente oficiale spre sfârșitul lunii august 2013.<ref name="Budućnost reinforcements"/><ref>{{citat web |url=https://www.digisport.ro/handbal/neagu-la-oltchim-am-trait-mari-performante-dar-acum-voi-lupta-cu-buducnost-57624 |titlu=Neagu: "La Oltchim am trăit mari performanțe, dar acum voi lupta cu Buducnost" |publisher=[[Digi Sport]] |autor= |dată=18 iunie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Încă nerefăcută complet după accidentare, Neagu a jucat, pe 6 octombrie 2013, prima ei partidă oficială în tricoul lui Budućnost,<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/017850/Neagu%3A+The+most+important+thing+is+to+enjoy+handball |titlu=Neagu: The most important thing is to enjoy handball |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Saša Jončić |dată=12 octombrie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> un meci din [[Liga Campionilor EHF Feminin 2013-2014|Liga Campionilor EHF]] împotriva [[Polonia|polonezelor]] de la [[MKS Selgros Lublin]], pe care muntenegrencele l-au câștigat decisiv, cu 31–19. Neagu a înscris 4 goluri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2013-14/match/3/013/Buducnost+-+MKS+Selgros+Lublin |titlu=2013/14 Women's EHF Champions League Match Details |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=6 octombrie 2013 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În acel sezon, handbalista română a ajuns cu Budućnost până în finala Ligii Campionilor, pe care a pierdut-o în fața lui [[Győri Audi ETO KC]], scor 21–27. La finalul competiției, Neagu s-a clasat pe locul al 7-lea în clasamentul marcatoarelor, cu 64 de goluri înscrise în 13 meciuri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2013-14/scorers |titlu=2013/14 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=4 mai 2014 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Încă din ianuarie 2014, clubul Budućnost și-a asigurat serviciile jucătoarelor române și în anul următor, aceasta semnând un nou contract cu durata de un an.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/018515/Neagu+and+Cvijic+stick+with+Buducnost |titlu=Neagu and Cvijic stick with Buducnost |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Saša Jončić |dată=29 ianuarie 2014 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Sezonul următor, 2014–2015, a fost cel mai de succes din cariera handbalistei. În urma unui parcurs de excepție, Neagu a câștigat cu Budućnost [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|Liga Campionilor]], învingându-le în finala [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015 - fazele eliminatorii#Formatul final cu patru echipe|Final 4]] pe [[Norvegia|norvegienele]] de la [[Larvik HK]], cu scorul de 26–22. Neagu a terminat competiția ca cea mai bună marcatoare, la egalitate cu [[Andrea Penezić]], după ce a înscris un total de 102 goluri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2014-15/scorers |titlu=2014/15 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=10 mai 2015 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În plus, ea a fost selectată și în echipa ideală a Ligii Campionilor, fiind votată cel mai bun intermediar stânga.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/022184/All-stars+take+to+the+court+at+the+2015+MVM+EHF+FINAL4 |titlu=All-stars take to the court at the 2015 MVM EHF FINAL4 |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=8 mai 2015 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> La fel ca în anul anterior, în ianuarie 2015 Cristina Neagu și-a prelungit pentru încă un an contractul cu clubul muntenegrean.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/021512/Six+stars+extend+contracts+with+Buducnost |titlu=Six stars extend contracts with Buducnost |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Saša Jončić |dată=21 ianuarie 2015 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În sezonul 2015–2016, Neagu s-a calificat cu Budućnost în [[Liga Campionilor EHF Feminin 2015-2016 - fazele eliminatorii#Final four|Final 4-ul]] [[Liga Campionilor EHF Feminin 2015-2016|Ligii Campionilor]], fiind învinsă în semifinale de Győri Audi ETO KC cu scorul de 20–21. Neagu s-a clasat a treia în topul marcatoarelor competiției, cu 94 de goluri înscrise în 15 meciuri.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2015-16/scorers |titlu=2015/16 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=8 mai 2016 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În ianuarie 2016, handbalista și-a prelungit cu încă un an contractul cu ŽRK Budućnost.<ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/neagu-to-stay-in-buducnost-until-2017/ |titlu=Cristina Neagu: “I really believe in the power of this team” |publisher=handball-planet.com |autor=Laura Agena |dată=14 ianuarie 2016 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> La fel în anul anterior, Cristina Neagu a ajuns cu Budućnost în sezonul 2016–2017 până în [[Liga Campionilor EHF Feminin 2016-2017 - fazele eliminatorii#Final four|Final 4-ul]] [[Liga Campionilor EHF Feminin 2016-2017|Ligii Campionilor]], fiind învinsă din nou în semifinale de Győri Audi ETO KC. Neagu s-a clasat pe locul al treilea în topul marcatoarelor competiției, cu un total de 90 de goluri, la egalitate cu [[Katarina Bulatović]].<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2016-17/scorers |titlu=2016/17 Women's EHF Champions League Top Scorers |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=7 mai 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Ea a fost inclusă și în echipa ideală a Ligii Campionilor, fiind votată cel mai bun intermediar stânga.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/028473/Fans%2C+media+and+coaches+had+their+say%3A+These+are+the+Women%27s+EHF+Champions+League+All-stars |titlu=Fans, media and coaches had their say: These are the Women's EHF Champions League All-stars |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=5 mai 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref>[[Fișier:20170613 Handball AUT-ROU 8886.jpg|miniatura|220px|Cristina Neagu pe 13 iunie 2017, într-un meci disputat de [[Echipa națională de handbal feminin a României|România]] contra [[Echipa națională de handbal feminin a Austriei|Austriei]]]]În februarie 2017 presa a anunțat că handbalista nu-și va mai prelungi contractul la [[Podgorica]] și că a semnat cu echipa românească [[CSM București (handbal feminin)|CSM București]].<ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/princess-goes-home-cristina-neagu-to-csm-bucharest/ |titlu=PRINCESS GOES HOME: Cristina Neagu to CSM Bucharest |publisher=handball-planet.com |dată=21 februarie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.digisport.ro/handbal/cristina-neagu-a-explicat-de-ce-a-ales-oferta-lui-csm-bucuresti-274404 |titlu=Cristina Neagu a explicat de ce a ales oferta lui CSM București |publisher=[[Digi Sport]] |dată=21 februarie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Neagu a fost prezentată oficial de CSM București în martie 2017.<ref>{{citat web |url=https://www.digisport.ro/handbal/neagu-isi-va-pastra-la-csm-bucuresti-numarul-de-la-buducnost-278319 |titlu=Neagu își va păstra la CSM București numărul de la Buducnost |publisher=[[Digi Sport]] |dată=17 martie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> Într-un interviu din toamna aceluiași an, Neagu a declarat că fanii i-au cerut „să se întoarcă acasă”.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/029350 |titlu=Neagu: "My fans told me to come home" |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |autor=Adrian Coșteiu |dată=25 septembrie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> În cei patru ani petrecuți la ŽRK Budućnost, Cristina Neagu a învățat [[limba muntenegreană]]<ref>{{citat web |url=http://www.decatorevista.ro/cristina-neagu-un-8-de-nota-10-integral-din-dor23/ |titlu= Cristina Neagu: Un 8 de nota 10 |publisher=decatorevista.ro |dată=7 martie 2016 |datăaccesare=27 decembrie 2017 |quote=<small>A devenit aproape o jucătoare locală, mai ales că vorbește și limba. Fanii o iubesc.</small>}}</ref> și a câștigat de trei ori cupa și de patru ori campionatul Muntenegrului. == Cea mai bună jucătoare din lume == Pe 14 ianuarie 2011, cu ocazia conferinței de presă oficiale a [[Campionatul Mondial de Handbal Masculin din 2011|Campionatului Mondial masculin din Suedia]], de la [[Göteborg]], Neagu a fost desemnată de către [[Federația Internațională de Handbal]] (IHF) [[Cel mai bun jucător al anului-IHF|cea mai bună jucătoare din lume]] în anul 2010.<ref>{{citat web |url=http://www.eurohandball.com/article/13626 |titlu=Cristina Neagu and Filip Jicha honoured |publisher=[[Federația Europeană de Handbal]] |dată=15 ianuarie 2011 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> A fost desemnată cea mai bună jucătoare a lumii și în 2015, 2016<ref name="Players of the Year 2016"/> și 2018<ref name=IHF2018>[http://www.ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=6410 Neagu and Hansen named 2018 World Players of the Year], [[Federația Internațională de Handbal]], 18 martie 2019</ref>, devenind prima handbalistă din istorie câștigătoare de patru ori a acestui trofeu.<ref name=IHF2018/><ref>{{citat web |url=https://adevarul.ro/news/sport/cristina-neagu-declarata-ihf-patra-oara-cea-mai-jucatoare-lumii-1_5c8fc310445219c57e64093f/index.html |titlu=Cristina Neagu, declarată de IHF pentru a patra oară cea mai bună jucătoare a lumii |publisher=[[Adevărul]] |dată=18 martie 2019 |datăaccesare=18 martie 2019}}</ref> == Retragerea din activitatea competițională == În decembrie 2023, Cristina Neagu și-a anunțat retragerea din echipa națională, la revenirea lotului de la Campionatul Mondial din Danemarca, Norvegia și Suedia.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cristina-neagu-se-retrage-din-activitate-cea-mai-buna-handbalista-a-facut-anuntul-la-stirile-pro-tv.html|titlu=Cristina Neagu se retrage din activitate}}</ref> În septembrie 2024, Cristina Neagu a anunțat că sezonul 2024–2025 este ultimul pe terenul de handbal: „Sunt 25 de ani de carieră și 20 la cel mai înalt nivel, am trăit multe momente frumoase” a declarat ea în momentul în care și-a anunțat retragerea din handbal.<ref name=gsp/> La meciul ei de retragere (organizat la 8 iunie 2025 în București), a fost prezent și [[președintele României]], [[Nicușor Dan]], care i-a lăudat cariera.<ref>{{Citat știre|title=Nicușor Dan a executat o aruncare de la 7 metri în meciul de retragere al Cristinei Neagu|url=https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/nicusor-dan-a-jucat-handbal-in-meciul-de-retragere-2449231.html|prenume=Cornelia|nume=Mazilu|newspaper=[[Adevărul]]|data=8 iunie 2025|accessdate=8 iunie 2025|archiveurl=https://web.archive.org/web/20250608162420/https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/nicusor-dan-a-jucat-handbal-in-meciul-de-retragere-2449231.html|archivedate=8 iunie 2025|dead-url=no}}</ref> == Palmares == [[Fișier:Cristina Neagu-20151129 4.jpg|miniatura|220px|Cristina Neagu (9 mai 2016)]] ;Club *'''[[Liga Campionilor EHF Feminin|Liga Campionilor EHF]]''': **[[Imagine:Simple gold cup.svg|15px]] ''Câștigătoare'': [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|2015]] **''Finalistă'': [[Liga Campionilor EHF Feminin 2009–2010|2010]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2013-2014|2014]] **''Semifinalistă'': [[Liga Campionilor EHF Feminin 2008–2009|2009]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2011-2012|2012]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013|2013]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2015-2016|2016]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2016-2017|2017]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2017-2018|2018]] *'''[[Cupa Cupelor EHF Feminin|Cupa Cupelor EHF]]''': **''Finalistă'': 2008 *'''[[Liga Națională (handbal feminin)|Liga Națională]]''': **[[Fișier:Gold medal with cup.svg|13px]] ''Câștigătoare'': 2009, 2010, [[Liga Națională de handbal feminin 2010-2011|2011]], [[Liga Națională de handbal feminin 2011-2012|2012]], [[Liga Națională de handbal feminin 2012-2013|2013]], [[Liga Națională de handbal feminin 2017-2018|2018]], [[Liga Națională de handbal feminin 2020-2021|2021]] *'''[[Cupa României (handbal feminin)|Cupa României]]''': **[[Fișier:Simple gold cup.svg|13px]] ''Câștigătoare'': [[Cupa României la handbal feminin 2010-2011|2011]], [[Cupa României la handbal feminin 2017-2018|2018]], [[Cupa României la handbal feminin 2018-2019|2019]], [[Cupa României la handbal feminin 2021-2022|2022]] **''Finalistă'': [[Cupa României la handbal feminin 2006-2007|2007]], 2020, 2021 *'''[[Supercupa României (handbal feminin)|Supercupa României]]''': **[[Fișier:Simple gold cup.svg|13px]] ''Câștigătoare'': 2011, [[Supercupa României la handbal feminin 2016-2017|2017]], [[Supercupa României la handbal feminin 2018-2019|2019]] **''Finalistă'': [[Supercupa României la handbal feminin 2017-2018|2018]], 2020, 2021 *'''Campionatul Muntenegrului''': **''Câștigătoare'': 2014, 2015, 2016, 2017 *'''Cupa Muntenegrului''': **[[Fișier:Simple gold cup.svg|13px]] ''Câștigătoare'': 2014, 2015, 2016, 2017 *'''Liga Regională Feminină''': **''Câștigătoare'': 2014, 2015, 2016 ;Echipa națională *'''[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin|Campionatul Mondial]]''': **[[Fișier:Med 3.png|Bronz|13px]] ''Medalie de bronz'': [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015|2015]] *'''[[Campionatul European de Handbal Feminin|Campionatul European]]''': **[[Fișier:Bronze medal europe.svg|13px|Medalie de bronz]] ''Medalie de bronz'': [[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|2010]] *'''[[Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Junioare|Campionatul Mondial pentru Junioare]]''': **[[Fișier:Med 3.png|Bronz|13px]] ''Medalie de bronz'': [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin pentru Junioare din 2006|2006]] *'''[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Junioare|Campionatul European pentru Junioare]]''': **[[Fișier:Silver medal europe.svg|13px|Medalie de argint]] ''Medalie de argint'': [[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Junioare din 2005|2005]] *'''[[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Tineret|Campionatul European pentru Tineret]]''': **[[Fișier:Bronze medal europe.svg|13px|Medalie de bronz]] ''Medalie de bronz'': [[Campionatul European de Handbal Feminin pentru Tineret din 2007|2007]] == Palmares individual == [[Fișier:Cristina Neagu-20151129.jpg|miniatura|220px|Neagu pe 29 noiembrie 2015, într-un meci împotriva [[Echipa națională de handbal feminin a Cubei|Cubei]]]] * Cea mai bună marcatoare din istoria [[Campionatul European de Handbal Feminin|Campionatului European]]: 3 decembrie 2018<ref>{{citat web |url=https://fra2018.ehf-euro.com/newsdetail/superb-buceschi-inspires-romania-to-seal-main-round-berth/ |titlu=Superb Buceschi inspires Romania to seal main round berth |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2018 |autor=Adrian Coșteiu |dată=3 decembrie 2018 |datăaccesare=3 decembrie 2018 |archive-date=2018-12-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181204010054/https://fra2018.ehf-euro.com/newsdetail/superb-buceschi-inspires-romania-to-seal-main-round-berth/ |dead-url=yes }}</ref><ref>{{citat web |url=https://fra2018.ehf-euro.com/newsdetail/passing-the-top-scorer-crown-farkas-to-neagu/ |titlu=Passing the top-scorer crown: Farkas to Neagu |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2018 |autor=Courtney Gahan |dată=5 decembrie 2018 |datăaccesare=5 decembrie 2018 }}{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> * [[Cel mai bun jucător al anului-IHF#Feminin|Cea mai bună handbalistă a anului-IHF]]: 2010, 2015<ref>{{citat web |url=http://ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=4209 |titlu=They did it again – Hansen and Neagu IHF World Handball Players of the Year 2015 |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] | dată=9 iunie 2016 |datăaccesare=9 iunie 2016}}</ref>, 2016<ref>{{citat web |url=http://www.ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=4860 |titlu=Players of the Year 2016 – Neagu and Karabatic for the third time |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] | dată=16 martie 2017 |datăaccesare=16 martie 2017}}</ref>, 2018<ref name=IHF2018/> * Cel mai bun debutant al anului-IHF: 2009<ref>[http://www.ihf.info/front_content.php?idcat=57&idart=2645 Neagu and Fäth World’s best Rookies of the Year 2009]</ref> * [[Cel mai bun handbalist al anului din România#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]]: 2009, 2010, 2015, 2016<ref>{{citat web| url=https://www.frh.ro/stire.php?id=584| titlu=HANDBALISTII ANULUI 2016|publisher=[[Federația Română de Handbal]]|dată=27 decembrie 2016|datăaccesare=27 decembrie 2016}}</ref>, 2017<ref>{{citat web| url=http://www.frh.ro/stire.php?id=868| titlu=Cei mai buni handbaliști ai anului 2017 |publisher=[[Federația Română de Handbal]]|dată=30 decembrie 2017 |datăaccesare=30 decembrie 2017}}</ref>, 2018<ref>{{citat web| url=http://frh.ro/stire.php?id=1121| titlu=Cei mai buni jucători ai anului 2018 |publisher=[[Federația Română de Handbal]]|dată=17 ianuarie 2019 |datăaccesare=17 ianuarie 2019}}</ref> * Cea mai bună handbalistă de naționalitate română care activează în Liga Națională: 2017, 2018, 2019<ref>{{citat web |url=https://frh.ro/stire.php?id=1410 |titlu=CEI MAI BUNI JUCĂTORI AI ANULUI 2019 |publisher=[[Federația Română de Handbal]] |dată=9 ianuarie 2020 |datăaccesare=9 ianuarie 2020}}</ref> * Cea mai bună sportivă din România: 2015<ref>{{citat web| url=https://www.digisport.ro/special/andreea-chitu-si-cristina-neagu-impart-premiul-national-pentru-sport-2015-204416| titlu=Andreea Chițu și Cristina Neagu împart "Premiul național pentru sport 2015" |publisher=[[Digi Sport]]|dată=23 decembrie 2015 |datăaccesare=25 august 2018}}</ref> * Cea mai valoroasă jucătoare (MVP) a Final Four-ului Cupei României: 2018 * Cel mai bun inter stânga al Campionatului European: 2010, 2014, 2016<ref>{{citat web |url=http://swe2016.ehf-euro.com/news/single-news/ehf-euro-2016-all-star-team-announced/ |titlu=EHF EURO 2016 All-star Team announced |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2016 |dată=18 decembrie 2016 |datăaccesare=18 decembrie 2016 |archive-date=2022-12-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20221203133947/https://swe2016.ehf-euro.com/news/single-news/ehf-euro-2016-all-star-team-announced/ |dead-url=yes }}</ref>, 2022 * Cea mai bună medie de goluri pe meci la Campionatul European: 2016 (7,7 goluri/meci)<ref>{{citat web |url=http://livecache.sportresult.com/node/binaryData/HB_PROD/HBEC16W/PDF_C85A.PDF?h=VMHVoHh5Xr8uOMqHKW7IoDzOjNc= |titlu=12th WOMEN'S EUROPEAN HANDBALL CHAMPIONSHIP EHF EURO 2016 / GOALSCORERS BY AVERAGE |publisher=Pagina oficială a Campionatului European din 2016 |dată=18 decembrie 2016 |datăaccesare=18 decembrie 2016 |archive-date=2022-06-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220623153700/http://livecache.sportresult.com/node/binaryData/HB_PROD/HBEC16W/PDF_C85A.PDF?h=VMHVoHh5Xr8uOMqHKW7IoDzOjNc= |dead-url=yes }}</ref> * Cea mai bună marcatoare (53 de goluri) a Campionatului European: 2010<ref>{{cite web | url=http://www.eurohandball.com/ech/women/2010/round/1/Final+Round | title=2010 Women's European Championship - Final Round | publisher = [[EHF|Federația Europeană de Handbal]] | accessdate=9 ianuarie 2013}}</ref> * Cea mai bună pasatoare (36 de pase de gol) a Campionatului European: 2010 * Cea mai bună handbalistă (MVP) a Campionatului European pentru Junioare: 2005 * Cea mai bună handbalistă (MVP) a Campionatului Mondial pentru Junioare: 2006 * Cel mai bun inter stânga al Campionatului European pentru Tineret: 2007 * Cea mai bună handbalistă (MVP) a [[Cupa Mondială GF|Cupei Mondiale]] din Danemarca: [[Cupa Mondială GF 2009|2009]], [[Cupa Mondială GF 2010|2010]] * Cea mai bună marcatoare în [[Liga Campionilor EHF Feminin|Liga Campionilor EHF]]: [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|2015]] (102 goluri), [[Liga Campionilor EHF Feminin 2017-2018|2018]] (110 goluri), 2022 (110 goluri) * Cel mai bun inter stânga al [[Liga Campionilor EHF Feminin|Ligii Campionilor EHF]]: [[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|2015]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2015-2016|2016]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2016-2017|2017]], [[Liga Campionilor EHF Feminin 2017-2018|2018]], 2019, 2022 * Cea mai bună marcatoare a [[Trofeul Carpați (handbal feminin)|Trofeului Carpați]]: [[Trofeul Carpați (handbal feminin) - Ediția a 40-a|2006]],<ref>{{cite web|url=http://www.sport365.ro/romania-a-castigat-trofeul-carpati-la-handbal-feminin/8695/|title=Romania a castigat Trofeul Carpati la handbal feminin|publisher=Sport365|date=6 noiembrie 2006|language=română}}</ref> [[Trofeul Carpați (handbal feminin) - Ediția a 47-a|2015]] * Cel mai bun inter stânga al [[Bucharest Trophy (handbal feminin)|Bucharest Trophy]]: [[Bucharest Trophy (handbal feminin) - Ediția 2014|2014]]<ref>{{cite web|url=http://bucharest-trophy.ro/index.php/ro/stiri/45-we-are-the-champions-csm-a-castigat-bucharest-trophy-2014|title=We are the champions! CSM a câștigat Bucharest Trophy 2014|publisher=bucharest-trophy.ro|accessdate=26 august 2014|language=română}}</ref>, [[Bucharest Trophy (handbal feminin) - Ediția 2015|2015]] * Cea mai bună marcatoare a Campionatului Mondial: [[Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015|2015]] (63 de goluri)<ref>{{citat web |url=http://ihf.info/files/competitiondata/1a09fa5c-ab1f-4b5b-b0c0-5eee5435d1d4/pdf/TOPSCORER.pdf |titlu=Individual Statistics |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] | dată=20 decembrie 2015 |datăaccesare=20 decembrie 2015}}</ref> * Cel mai bun inter stânga al Campionatului Mondial: 2015<ref name=CM2015>{{citat web |url=http://www.ihf.info/en-us/mediacentre/news/newsdetails.aspx?ID=3092 |titlu=Denmark 2015 All-Star Team |publisher=[[Federația Internațională de Handbal]] |dată=20 decembrie 2015 |datăaccesare=20 decembrie 2015}}</ref> * Cea mai bună jucătoare (MVP) a Campionatului Mondial: 2015<ref name=CM2015/> * Handball-Planet.com Female World Handball Player: 2015<ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/cristina-neagu-mizuno-female-world-handball-player-2015/ |titlu=CRISTINA NEAGU – MIZUNO FEMALE WORLD HANDBALL PLAYER 2015 |publisher=handball-planet.com |autor= |dată=7 ianuarie 2016 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref>, 2016<ref>{{citat web |url=http://www.handball-planet.com/cristina-neagu-defends-alkaloid-female-world-handball-player-2016-title/ |titlu=Cristina Neagu defends ALKALOID FEMALE WORLD HANDBALL PLAYER 2016 title! |publisher=handball-planet.com |autor= |dată=11 ianuarie 2017 |datăaccesare=27 decembrie 2017}}</ref> == Distincții == * Cetățean de onoare al [[Municipiile României|municipiului]] [[București]]: 2017<ref>{{citat web |url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/mircea-lucescu-si-cristina-neagu-cetateni-de-onoare-ai-capitalei-785565 |titlu=Mircea Lucescu și Cristina Neagu, cetățeni de onoare ai Capitalei |publisher=[[Digi24]] |dată=30 august 2017 |datăaccesare=30 august 2017}}</ref> * [[Ordinul Național „Serviciul Credincios”]] în grad de cavaler: 2025<ref>[https://www.universulargesean.ro/marea-handbalista-cristina-neagu-decorata-cu-ordinul-national-serviciu-credincios-in-grad-de-cavaler/ Marea handbalistă Cristina Neagu, decorată cu Ordinul Național „Serviciu Credincios în grad de Cavaler”], ''Universul argeșean'', 12 mai 2025</ref> == Note == <div style="height: 320px; overflow:auto; "> <references /> </div> == Legături externe == * {{commons category-inline}} *{{en icon}}[http://www.eurohandball.com/ec/cl/women/2009-10/player/525083/Cristina+Georgiana+Neagu EHF: Cristina Neagu] *{{Olympedia}} * {{ro icon}}{{COSR|cristina-neagu}} '''''Interviuri''''' * {{ro icon}}[http://www.decatorevista.ro/cristina-neagu-un-8-de-nota-10-integral-din-dor23/ Cristina Neagu: Un 8 de nota 10], 7 martie 2016, Andreea Giuclea în DOR (decatorevista.ro) * {{en icon}}[https://medium.com/@decatorevista/cristina-neagu-an-8-worth-a-10-be35342d7a64 Cristina Neagu: An 8 Worth a 10], 7 martie 2016, Andreea Giuclea în DOR (decatorevista.ro). Traducere de Anca Bărbulescu și Tara Skurtu {{Navboxes |title = [[Fișier:Flag of Romania.svg|17px]] Echipele României |list1= {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2019}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2018}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2017}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2016}} {{Echipa de handbal feminin a României la Jocurile Olimpice din 2016}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2015}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2014}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2013}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2012}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul European din 2010}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2009}} {{Echipa de handbal feminin a României la Campionatul Mondial din 2007}} }} {{Navboxes |title = [[Fișier:Simple gold cup.svg|13px]] Distincții individuale |list1= {{S-start}} {{S-ach|aw}} {{S-bef|înainte={{flagicon|HUN}} [[Anita Görbicz]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun marcator al Ligii Campionilor EHF#Feminin|Golgheter al Ligii Campionilor EHF Feminin]] (102) |ani=[[Liga Campionilor EHF Feminin 2014-2015|2014-15]]}} {{S-aft|după={{flagicon|SWE}} [[Isabelle Gulldén]]}} {{S-bef|înainte=''Neacordat''}} {{s-ttl|titlu=IHF Best Rookie of the Year – Feminin |ani=2009}} {{S-aft|după=''Neacordat''}} {{S-bef|înainte={{flagicon|NOR}} [[Linn-Kristin Riegelhuth]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun marcator la Campionatul European|Golgheter al Campionatului European]] – Feminin |ani=[[Campionatul European de Handbal Feminin din 2010|2010]] (53 de goluri)}} {{S-aft|după={{flagicon|MNE}} [[Katarina Bulatović]]}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun jucător al anului-IHF]] – Feminin |ani=2018}} {{S-aft|după=''Neacordat încă''}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun jucător al anului-IHF]] – Feminin |ani=2016}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|BRA}} [[Eduarda Amorim]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun jucător al anului-IHF]] – Feminin |ani=2015}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|FRA}} [[Allison Pineau]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun jucător al anului-IHF]] – Feminin |ani=2010}} {{S-aft|după={{flagicon|NOR}} [[Heidi Løke]]}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2018}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} [[Crina Pintea]]}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2017}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2016}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} [[Paula Ungureanu]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2015}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2010}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} [[Oana Manea]]}} {{S-bef|înainte={{flagicon|ROU}} [[Luminița Dinu-Huțupan]]}} {{s-ttl|titlu=[[Cel mai bun handbalist român al anului#Feminin|Cea mai bună handbalistă română]] |ani=2009}} {{S-aft|după={{flagicon|ROU}} Cristina Neagu}} {{end}} }} {{Navboxes |title=Premii |bg=gold |fg=black |list1= {{Cel mai bun jucător al anului-IHF Feminin}} {{Cel mai bun handbalist al anului din România-Feminin}} }} {{Navboxes |title=Echipele CSM București | titlestyle = background:#56A5EC;color:white;border:2px solid blue; |list1= {{CSM București - Sezonul 2019/20}} {{CSM București - Sezonul 2018/19}} {{CSM București - Sezonul 2017/18}} }} {{Navboxes |title=Echipele ŽRK Budućnost Podgorica | titlestyle = background:#3300CC;color:white;border:2px solid #3300CC; |list1= {{ŽRK Budućnost Podgorica - câștigătoare a Ligii Campionilor EHF 2014/15}} }} {{Navboxes |title=Echipele CS Oltchim Râmnicu Vâlcea | titlestyle = background:white;color:blue;border:2px solid red; |list1= {{CS Oltchim}} {{CS Oltchim Râmnicu Vâlcea - Sezonul 2010/11}} {{CS Oltchim Râmnicu Vâlcea - Sezonul 2009/10}} }} {{Navboxes |title=Echipele [[Rulmentul Municipal Brașov|Rulmentul Brașov]] | titlestyle = background:yellow;color:blue;border:2px solid yellow; |list1= {{CS Rulmentul Urban Brașov - Sezonul 2008/09}} }} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Neagu, Cristina}} [[Categorie:Nașteri în 1988]] [[Categorie:Nașteri pe 26 august]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Cel mai bun jucător al anului - IHF]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Bucureștiului]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler]] [[Categorie:Jucătoare ale CS Oltchim Râmnicu Vâlcea]] [[Categorie:Handbaliste ale Corona Brașov]] [[Categorie:Handbaliste ale CSM București]] [[Categorie:Jucătoare de handbal din România]] [[Categorie:Handbaliști expatriați]] [[Categorie:Handbaliști olimpici români]] [[Categorie:Handbaliști la Jocurile Olimpice de Vară 2008]] [[Categorie:Handbaliști la Jocurile Olimpice de Vară 2016]] [[Categorie:Handbaliste câștigătoare ale Ligii Campionilor EHF Feminin]] [[Categorie:Români expatriați în Muntenegru]] [[Categorie:Sportive române din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] 7eni59a7jfu1n40o8wggux403e6ps4r 0 479650 17024928 16561158 2025-06-11T06:28:10Z Nicolae Coman 41997 +[[Categorie:Sportivi români în viață]]; +[[Categorie:Sportivi din județul Maramureș]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024928 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist |numejucător = Marius Bilașco |imagine = [[Fișier:Marius Bilasco.jpg|150px]] |numecomplet = Marius Ioan Bilașco |înălțime = 184 cm |greutate = 79 kg |datanașterii = {{Data nașterii și vârsta|1981|7|13}} |loculnașterii = [[Sighetu Marmației]] |țaranașterii = [[România]] |echipaactuală = |număr = |poreclă = |post = [[Atacant (fotbal)|Atacant]] |anijuniorat = |juniorat = |ani = 1998-2006<br />1999-2000<br />2000<br />2001-2002<br />2007-2010<br />2010-2011<br />2011-2012<br />2012<br />2012 |echipe = {{ClubFotbal|FC Argeș|1998}}<br />→{{ClubFotbal|Onești|1999}}<br />→{{ClubFotbal|FC Timișoara|2000}}<br />→{{ClubFotbal|Minaur|2001}}<br />{{ClubFotbal|Unirea Urziceni|2007}}<br />{{ClubFotbal|Steaua|2010}}<br />{{ClubFotbal|Tianjin Teda|2011}}<br />{{ClubFotbal|Cottbus|2012}}<br />{{ClubFotbal|Rapid|2012}} |apariții(goluri) = 137 {{0}}(20)<br />{{0}}19 {{0}}{{0}}(2)<br />{{0}}10 {{0}}{{0}}(5)<br />{{0}}41 {{0}}(12)<br />104 {{0}}(30)<br />{{0}}25 {{0}}{{0}}(5)<br />{{0}}{{0}}14 {{0}}{{0}}(3)<br />{{0}}{{0}}4 {{0}}{{0}}(0)<br />{{0}}{{0}}4 {{0}}{{0}}(0) |anilanațională = 2010 |echipănațională = {{ROUf}} |aparițiilanațională(goluri) = {{0}}{{0}}5 {{0}}{{0}}(0) |reîmprospătareechipadeclub = [[29 decembrie]] [[2015]] |reîmprospătarenațională = [[7 septembrie]] [[2010]] }} '''Marius Bilașco''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} În momentul de față este director sportiv la clubul [[CFR Cluj]]. Pe 31 august 2010 a semnat pentru [[FC Steaua București|Steaua]] alături de alți cinci jucători de la [[Unirea Urziceni]]: [[George Galamaz|Galamaz]], [[Ricardo Gomes]], [[Laurențiu Marinescu|Marinescu]], [[Iulian Apostol|Apostol]] și [[Marius Onofraș|Onofraș]]. În sezonul 2012-2013 jucătorul a evoluat la Rapid, după ce în sezonul anterior jucase la [[Tianjin Teda]] și la [[Energie Cottbus]].<ref>{{cite web|url=http://sptfm.ro/2012/08/20/bilasco-a-semnat-cu-rapidul-ardeleanul-de-mare-caracter-are-un-contract-pe-un-an-cu-optiune-de-prelungire-pe-inca-unul/|title=Bilașco a semnat cu Rapidul! “Ardeleanul de mare caracter” are un contract pe un an, cu opțiune de prelungire pe încă unul|author=Vlad Georgescu|date=20 august 2012|publisher=[[Sport Total FM]]|accessdate=2012-08-21|archive-date=2012-08-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20120825172209/http://sptfm.ro/2012/08/20/bilasco-a-semnat-cu-rapidul-ardeleanul-de-mare-caracter-are-un-contract-pe-un-an-cu-optiune-de-prelungire-pe-inca-unul/|dead-url=yes}}</ref> == Performanțe internaționale == A jucat pentru [[Unirea Urziceni]] în grupele [[UEFA Champions League|UEFA Champions League 2009-10]], contabilizând 6 meciuri și reușind să marcheze un gol împotriva echipei [[Scoția|scoțiene]] [[Glasgow Rangers]], meci disputat la [[Glasgow]], pe stadionul Ibrox, terminat cu scorul 1-4. == Titluri == {| class="wikitable" !Sezon !Club !Titlu |- |[[Liga I 2008-09|2008-09]]||{{flagicon|Romania}} [[Unirea Urziceni]]|| [[Liga I]] |- |[[Cupa României 2010-2011|2010-2011]]||{{flagicon|Romania}} [[FC Steaua București]]|| [[Cupa României]] |} == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romaniansoccer.ro/players/b/bilasco.shtml Profilul lui Marius Bilașco pe romaniansoccer.ro] * [http://www.uefa.com/uefachampionsleague/clubs/player=41546/profile/index.html Profilul lui Marius Bilașco pe uefa.com] {{Ciot-fotbalist-ro}} {{DEFAULTSORT:Bilașco, Marius}} [[Categorie:Nașteri în 1981]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Atacanți]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Argeș Pitești]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Unirea Urziceni]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FCSB]] [[Categorie:Oameni din Sighetu Marmației]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Sportivi din județul Maramureș]] 1f5irf4jzmwgvp8krpglcmsf29zioou 0 480992 17024417 16929908 2025-06-10T20:13:59Z Dantare 460470 17024417 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2001 | country = Republica Moldova | type = legislative | vote_type = Popular | ongoing = no | majority_seats = 51 | seats_for_election = Toate cele 101 de mandate din [[Parlamentul Republicii Moldova]] | previous_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 1998 | previous_year = 1998 | next_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 2005 | next_year = 2005 | election_date = 25 februarie 2001 | turnout = 67,52% {{decrease}} | swing7 = <!-- Map --> | map_image = MdAlegeri2001.svg | map_size = | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | after_election=[[Vasile Tarlev]] | before_election=[[Dumitru Braghiș]] | title=[[Prim-ministrul Republicii Moldova|Prim-ministru]] | before_party = | after_party = PCRM | colour1=c12025 | percentage1=50,07% | popular_vote1=794.808 | seats1=71 | party1=PCRM | leader_since1=1993 | leader1=[[Vladimir Voronin]] | image1 = [[File:Владимир Воронин (12-06-2014).jpg|150x150px]] | colour2=00cc66 | percentage2=13,36% | popular_vote2=212.071 | seats2=19 | party2=BeAB | leader_since2=2000 | leader2=[[Dumitru Braghiș]] | image2= [[File:Dumitru Braghiș (cropped 3x4).jpg|150x150px]] | colour3=0065ff | percentage3=8,24% | popular_vote3=130.810 | seats3=11 | party3=PPCD | leader_since3=1992 | leader3=[[Iurie Roșca]] | image3= [[File:Flickr - europeanpeoplesparty - EPP Congress Bonn (656).jpg|150x150px]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile legislative în Republica Moldova''' au avut loc pe [[25 februarie]] [[2001]]. Prezența la vot a fost de 67,52%. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a câștigat alegerile. [[Vladimir Voronin]] a fost ales președinte la scurt timp de către parlamentul nou ales. ==Rezultate== {{see|Legislatura 2001-2005 (Republica Moldova)}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: right" |+ ! colspan="6" |[[Fișier:Moldova_Parliament_2001ro.svg]] |- ! colspan="2" |Partid / Alianță electorală !Voturi !% !Locuri !+/- |- |style=background:#c12025| | align="left" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |794,808 |50.07 |71 |31 {{increase}} |- |style=background:#00cc66| | align="left" |[[Blocul electoral „Alianța Braghiș”|Blocul electoral „Alianța Bragiș”]] |212,071 |13.36 |19 |19 {{increase}} |- |style=background:#0065ff| | align="left" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] |130,810 |8.24 |11 |3 {{increase}} |- |style=background:#00A647| | align="left" |[[Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova]] |91,894 |5.79 |0 |14 {{decrease}} |- |style=background:#333399| | align="left" |[[Partidul Democrat din Moldova]] |79,757 |5.02 |0 |17 {{decrease}} |- | | align="left" |[[Partidul Național Liberal (Republica Moldova)|Partidul Național Liberal]] |44,548 |2.81 |0 | - |- | | align="left" |[[Partidul Social Democrat (Republica Moldova)|Partidul Social Democrat]] |39,247 |2.47 |0 | - |- | | align="left" |[[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat din Moldova]] |27,575 |1.74 |0 | - |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Plai Natal”]] |25,009 |1.58 |0 | - |- | | align="left" |[[Mișcarea “Pentru Ordine și Dreptate”]] |23,099 |1.46 |0 | - |- |style=background:#f26522| | align="left" |[[Partidul Forțelor Democratice]] |19,405 |1.22 |0 |9 {{decrease}} |- |style=background:#8DC63F| | align="left" |[[Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |18,473 |1.16 |0 | - |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Alianța Juriștilor și Economiștilor”]] |14,810 |0.93 |0 | - |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Credință și Dreptate”]] |10,686 |0.67 |0 | - |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Edinstvo”]] |7,277 |0.46 |0 | - |- |style=background:lightgray| | align="left" |Candidați independenți |36,477 |2.30 |0 | - |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,587,257 |98.79 | - | - |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |19,446 |1.21 | - | - |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,379,491''' |'''100.00''' |'''101''' |'''-''' |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,606,703 |67.52 | - | - |- | colspan="5" align="left" |Sursa: [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2001/ e-democracy.md] | |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Alianța Braghiș”|BeAB]] !rowspan="1" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|PPCD]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |57,55% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''47,05%''' |9,38% |11,95% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |57,90% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''55,22%''' |7,77% |9,25% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |54,56% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''46,30%''' |9,87% |11,71% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |59,52% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''45,66%''' |10,45% |13,20% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |55,21% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''44,42%''' |7,49% |14,05% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |58,00% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''48,90%''' |9,14% |10,52% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |60,37% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''39,09%''' |12,22% |14,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag_of_Bălți_County.gif }} [[Județul Bălți (Republica Moldova)|Bălți]] |66,61% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''55,29%''' |14,75% |4,56% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cahul County.gif}} [[Județul Cahul (Republica Moldova)|Cahul]] |75,40% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''41,55%''' |14,81% |8,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău County.gif}} [[Județul Chișinău (Republica Moldova)|Chișinău]] |68,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''43,61%''' |11,63% |13,09% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Edineț County.gif}} [[Județul Edineț|Edineț]] |71,93% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''59,17%''' |15,25% |4,77% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Lăpușna County.gif}} [[Județul Lăpușna (Republica Moldova)|Lăpușna]] |75,62% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''47,07%''' |15,42% |9,28% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Orhei County.gif}} [[Județul Orhei (Republica Moldova)|Orhei]] |71,71% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''44,50%''' |12,27% |8,03% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Soroca County.gif}} [[Județul Soroca (Republica Moldova)|Soroca]] |76,18% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''53,97%''' |12,97% |6,51% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Județul Taraclia|Taraclia]] |77,11% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''71,77%''' |10,06% |1,22% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Tighina County.gif}} [[Județul Tighina (Republica Moldova)|Tighina]] |70,22% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''42,71%''' |19,23% |6,71% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ungheni County.gif}} [[Județul Ungheni|Ungheni]] |69,74% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''43,86%''' |20,64% |9,45% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]] |58,06% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''80,55%''' |6,48% |0,32% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Transnistria (variant).svg}} [[Stânga Nistrului|UTA Stânga Nistrului]] |99,93% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''26,41%''' |7,24% |2,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |84,40% |15,39% |18,85% | style="background: #0065ff; width: 100px;"|'''25,62%''' |- !Total ! 67,52% ! 50,07% ! 13,36% ! 8,24% |- |} <gallery> MdAlegeri2001prez.svg|Harta prezenței la vot pe județ MdAlegeri2001pcrm.svg|Rezultatele pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pe județ: {{legend|#ca4045|80–90%}}{{legend|#d25d61|70–80%}}{{legend|#df8d90|50–60%}}{{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f0cacb|20–30%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}} MdAlegeri2001bab.svg|Rezultatele pentru Blocul ”Alianța Braghiș” pe județ: {{legend|#c2f3da|20–30%}}{{legend|#d7f7e7|10–20%}}{{legend|#ebfbf3|0–10%}} MdAlegeri2001ppcd.svg|Rezultatele pentru Partidul Popular Creștin Democrat pe județ: {{legend|#c2daff|20–30%}}{{legend|#d7e7ff|10–20%}}{{legend|#ebf3ff|0–10%}} </gallery> ==Referințe== * [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2001/results/ Rezultatele alegerilor] {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri legislative în Republica Moldova]] [[Categorie:2001 în Republica Moldova]] fpsxfof9y3ysuujmxhpmi3zodfwp7uh 17025092 17024417 2025-06-11T10:04:23Z Dantare 460470 17025092 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2001 | country = Republica Moldova | type = legislative | vote_type = Popular | ongoing = no | majority_seats = 51 | seats_for_election = Toate cele 101 de mandate din [[Parlamentul Republicii Moldova]] | previous_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 1998 | previous_year = 1998 | next_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 2005 | next_year = 2005 | election_date = 25 februarie 2001 | turnout = 67,52% {{decrease}} | swing7 = <!-- Map --> | map_image = MdAlegeri2001.svg | map_size = | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | after_election=[[Vasile Tarlev]] | before_election=[[Dumitru Braghiș]] | title=[[Prim-ministrul Republicii Moldova|Prim-ministru]] | before_party = | after_party = PCRM | colour1=c12025 | percentage1=50,07% | popular_vote1=794.808 | seats1=71 {{increase}} | party1=PCRM | leader_since1=1993 | leader1=[[Vladimir Voronin]] | image1 = [[File:Владимир Воронин (12-06-2014).jpg|150x150px]] | colour2=00cc66 | percentage2=13,36% | popular_vote2=212.071 | seats2=19 {{increase}} | party2=BeAB | leader_since2=2000 | leader2=[[Dumitru Braghiș]] | image2= [[File:Dumitru Braghiș (cropped 3x4).jpg|150x150px]] | colour3=0065ff | percentage3=8,24% | popular_vote3=130.810 | seats3=11 {{increase}} | party3=PPCD | leader_since3=1992 | leader3=[[Iurie Roșca]] | image3= [[File:Flickr - europeanpeoplesparty - EPP Congress Bonn (656).jpg|100x100px]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile legislative în Republica Moldova''' au avut loc pe [[25 februarie]] [[2001]]. Prezența la vot a fost de 67,52%. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a câștigat alegerile. [[Vladimir Voronin]] a fost ales președinte la scurt timp de către parlamentul nou ales. ==Rezultate== {{see|Legislatura 2001-2005 (Republica Moldova)}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: right" |+ ! colspan="6" |[[Fișier:Moldova_Parliament_2001ro.svg]] |- ! colspan="2" |Partid / Alianță electorală !Voturi !% !Locuri !+/- |- |style=background:#c12025| | align="left" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |794,808 |50.07 |71 |31 {{increase}} |- |style=background:#00cc66| | align="left" |[[Blocul electoral „Alianța Braghiș”|Blocul electoral „Alianța Bragiș”]] |212,071 |13.36 |19 |19 {{increase}} |- |style=background:#0065ff| | align="left" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] |130,810 |8.24 |11 |3 {{increase}} |- |style=background:#00A647| | align="left" |[[Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova]] |91,894 |5.79 |0 |14 {{decrease}} |- |style=background:#333399| | align="left" |[[Partidul Democrat din Moldova]] |79,757 |5.02 |0 |17 {{decrease}} |- | | align="left" |[[Partidul Național Liberal (Republica Moldova)|Partidul Național Liberal]] |44,548 |2.81 |0 | - |- | | align="left" |[[Partidul Social Democrat (Republica Moldova)|Partidul Social Democrat]] |39,247 |2.47 |0 | - |- | | align="left" |[[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat din Moldova]] |27,575 |1.74 |0 | - |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Plai Natal”]] |25,009 |1.58 |0 | - |- | | align="left" |[[Mișcarea “Pentru Ordine și Dreptate”]] |23,099 |1.46 |0 | - |- |style=background:#f26522| | align="left" |[[Partidul Forțelor Democratice]] |19,405 |1.22 |0 |9 {{decrease}} |- |style=background:#8DC63F| | align="left" |[[Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |18,473 |1.16 |0 | - |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Alianța Juriștilor și Economiștilor”]] |14,810 |0.93 |0 | - |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Credință și Dreptate”]] |10,686 |0.67 |0 | - |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Edinstvo”]] |7,277 |0.46 |0 | - |- |style=background:lightgray| | align="left" |Candidați independenți |36,477 |2.30 |0 | - |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,587,257 |98.79 | - | - |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |19,446 |1.21 | - | - |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,379,491''' |'''100.00''' |'''101''' |'''-''' |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,606,703 |67.52 | - | - |- | colspan="5" align="left" |Sursa: [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2001/ e-democracy.md] | |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Alianța Braghiș”|BeAB]] !rowspan="1" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|PPCD]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |57,55% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''47,05%''' |9,38% |11,95% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |57,90% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''55,22%''' |7,77% |9,25% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |54,56% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''46,30%''' |9,87% |11,71% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |59,52% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''45,66%''' |10,45% |13,20% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |55,21% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''44,42%''' |7,49% |14,05% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |58,00% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''48,90%''' |9,14% |10,52% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |60,37% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''39,09%''' |12,22% |14,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag_of_Bălți_County.gif }} [[Județul Bălți (Republica Moldova)|Bălți]] |66,61% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''55,29%''' |14,75% |4,56% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cahul County.gif}} [[Județul Cahul (Republica Moldova)|Cahul]] |75,40% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''41,55%''' |14,81% |8,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău County.gif}} [[Județul Chișinău (Republica Moldova)|Chișinău]] |68,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''43,61%''' |11,63% |13,09% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Edineț County.gif}} [[Județul Edineț|Edineț]] |71,93% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''59,17%''' |15,25% |4,77% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Lăpușna County.gif}} [[Județul Lăpușna (Republica Moldova)|Lăpușna]] |75,62% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''47,07%''' |15,42% |9,28% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Orhei County.gif}} [[Județul Orhei (Republica Moldova)|Orhei]] |71,71% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''44,50%''' |12,27% |8,03% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Soroca County.gif}} [[Județul Soroca (Republica Moldova)|Soroca]] |76,18% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''53,97%''' |12,97% |6,51% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Județul Taraclia|Taraclia]] |77,11% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''71,77%''' |10,06% |1,22% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Tighina County.gif}} [[Județul Tighina (Republica Moldova)|Tighina]] |70,22% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''42,71%''' |19,23% |6,71% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ungheni County.gif}} [[Județul Ungheni|Ungheni]] |69,74% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''43,86%''' |20,64% |9,45% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]] |58,06% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''80,55%''' |6,48% |0,32% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Transnistria (variant).svg}} [[Stânga Nistrului|UTA Stânga Nistrului]] |99,93% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''26,41%''' |7,24% |2,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |84,40% |15,39% |18,85% | style="background: #0065ff; width: 100px;"|'''25,62%''' |- !Total ! 67,52% ! 50,07% ! 13,36% ! 8,24% |- |} <gallery> MdAlegeri2001prez.svg|Harta prezenței la vot pe județ MdAlegeri2001pcrm.svg|Rezultatele pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pe județ: {{legend|#ca4045|80–90%}}{{legend|#d25d61|70–80%}}{{legend|#df8d90|50–60%}}{{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f0cacb|20–30%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}} MdAlegeri2001bab.svg|Rezultatele pentru Blocul ”Alianța Braghiș” pe județ: {{legend|#c2f3da|20–30%}}{{legend|#d7f7e7|10–20%}}{{legend|#ebfbf3|0–10%}} MdAlegeri2001ppcd.svg|Rezultatele pentru Partidul Popular Creștin Democrat pe județ: {{legend|#c2daff|20–30%}}{{legend|#d7e7ff|10–20%}}{{legend|#ebf3ff|0–10%}} </gallery> ==Referințe== * [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2001/results/ Rezultatele alegerilor] {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri legislative în Republica Moldova]] [[Categorie:2001 în Republica Moldova]] ny6sf2aqwvv4ajwcs4afv48vgctsly4 17025120 17025092 2025-06-11T10:36:11Z Dantare 460470 17025120 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2001 | country = Republica Moldova | type = legislative | vote_type = Popular | ongoing = no | majority_seats = 51 | seats_for_election = Toate cele 101 de mandate din [[Parlamentul Republicii Moldova]] | previous_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 1998 | previous_year = 1998 | next_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 2005 | next_year = 2005 | election_date = 25 februarie 2001 | turnout = 67,52% {{decrease}} | swing7 = <!-- Map --> | map_image = MdAlegeri2001.svg | map_size = | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | after_election=[[Vasile Tarlev]] | before_election=[[Dumitru Braghiș]] | title=[[Prim-ministrul Republicii Moldova|Prim-ministru]] | before_party = | after_party = PCRM | colour1=c12025 | percentage1=50,07% | popular_vote1=794.808 | seats1=71 {{increase}} | party1=PCRM | leader_since1=1993 | leader1=[[Vladimir Voronin]] | image1 = [[File:Владимир Воронин (12-06-2014).jpg|150x150px]] | colour2=00cc66 | percentage2=13,36% | popular_vote2=212.071 | seats2=19 {{increase}} | party2=BeAB | leader_since2=2000 | leader2=[[Dumitru Braghiș]] | image2= [[File:Dumitru Braghiș (cropped 3x4).jpg|150x150px]] | colour3=0065ff | percentage3=8,24% | popular_vote3=130.810 | seats3=11 {{increase}} | party3=PPCD | leader_since3=1992 | leader3=[[Iurie Roșca]] | image3= [[File:Flickr - europeanpeoplesparty - EPP Congress Bonn (656).jpg|100x100px]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile legislative în Republica Moldova''' au avut loc pe [[25 februarie]] [[2001]]. Prezența la vot a fost de 67,52%. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a câștigat alegerile. [[Vladimir Voronin]] a fost ales președinte la scurt timp de către parlamentul nou ales. ==Rezultate== {{see|Legislatura 2001-2005 (Republica Moldova)}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: right" |+ ! colspan="6" |[[Fișier:Moldova_Parliament_2001ro.svg]] |- ! colspan="2" |Partid / Alianță electorală !Voturi !% !Locuri !+/- |- |style=background:#c12025| | align="left" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |794,808 |50.07 |71 |31 {{increase}} |- |style=background:#00cc66| | align="left" |[[Blocul electoral „Alianța Braghiș”|Blocul electoral „Alianța Bragiș”]] |212,071 |13.36 |19 |19 {{increase}} |- |style=background:#0065ff| | align="left" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] |130,810 |8.24 |11 |3 {{increase}} |- |style=background:#00A647| | align="left" |[[Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova]] |91,894 |5.79 |0 |14 {{decrease}} |- |style=background:#333399| | align="left" |[[Partidul Democrat din Moldova]] |79,757 |5.02 |0 |17 {{decrease}} |- | | align="left" |[[Partidul Național Liberal (Republica Moldova)|Partidul Național Liberal]] |44,548 |2.81 |0 | — |- | | align="left" |[[Partidul Social Democrat (Republica Moldova)|Partidul Social Democrat]] |39,247 |2.47 |0 | — |- | | align="left" |[[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat din Moldova]] |27,575 |1.74 |0 | — |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Plai Natal”]] |25,009 |1.58 |0 | — |- | | align="left" |[[Mișcarea “Pentru Ordine și Dreptate”]] |23,099 |1.46 |0 | — |- |style=background:#f26522| | align="left" |[[Partidul Forțelor Democratice]] |19,405 |1.22 |0 |9 {{decrease}} |- |style=background:#8DC63F| | align="left" |[[Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |18,473 |1.16 |0 | — |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Alianța Juriștilor și Economiștilor”]] |14,810 |0.93 |0 | — |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Credință și Dreptate”]] |10,686 |0.67 |0 | — |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Edinstvo”]] |7,277 |0.46 |0 | — |- |style=background:lightgray| | align="left" |Candidați independenți |36,477 |2.30 |0 | — |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,587,257 |98.79 | — | — |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |19,446 |1.21 | — | — |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,379,491''' |'''100.00''' |'''101''' | '''—''' |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,606,703 |67.52 | — | — |- | colspan="5" align="left" |Sursa: [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2001/ e-democracy.md] | |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Alianța Braghiș”|BeAB]] !rowspan="1" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|PPCD]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |57,55% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''47,05%''' |9,38% |11,95% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |57,90% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''55,22%''' |7,77% |9,25% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |54,56% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''46,30%''' |9,87% |11,71% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |59,52% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''45,66%''' |10,45% |13,20% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |55,21% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''44,42%''' |7,49% |14,05% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |58,00% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''48,90%''' |9,14% |10,52% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |60,37% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''39,09%''' |12,22% |14,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag_of_Bălți_County.gif }} [[Județul Bălți (Republica Moldova)|Bălți]] |66,61% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''55,29%''' |14,75% |4,56% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cahul County.gif}} [[Județul Cahul (Republica Moldova)|Cahul]] |75,40% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''41,55%''' |14,81% |8,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău County.gif}} [[Județul Chișinău (Republica Moldova)|Chișinău]] |68,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''43,61%''' |11,63% |13,09% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Edineț County.gif}} [[Județul Edineț|Edineț]] |71,93% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''59,17%''' |15,25% |4,77% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Lăpușna County.gif}} [[Județul Lăpușna (Republica Moldova)|Lăpușna]] |75,62% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''47,07%''' |15,42% |9,28% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Orhei County.gif}} [[Județul Orhei (Republica Moldova)|Orhei]] |71,71% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''44,50%''' |12,27% |8,03% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Soroca County.gif}} [[Județul Soroca (Republica Moldova)|Soroca]] |76,18% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''53,97%''' |12,97% |6,51% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Județul Taraclia|Taraclia]] |77,11% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''71,77%''' |10,06% |1,22% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Tighina County.gif}} [[Județul Tighina (Republica Moldova)|Tighina]] |70,22% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''42,71%''' |19,23% |6,71% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ungheni County.gif}} [[Județul Ungheni|Ungheni]] |69,74% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''43,86%''' |20,64% |9,45% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]] |58,06% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''80,55%''' |6,48% |0,32% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Transnistria (variant).svg}} [[Stânga Nistrului|UTA Stânga Nistrului]] |99,93% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''26,41%''' |7,24% |2,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |84,40% |15,39% |18,85% | style="background: #0065ff; width: 100px;"|'''25,62%''' |- !Total ! 67,52% ! 50,07% ! 13,36% ! 8,24% |- |} <gallery> MdAlegeri2001prez.svg|Harta prezenței la vot pe județ MdAlegeri2001pcrm.svg|Rezultatele pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pe județ: {{legend|#ca4045|80–90%}}{{legend|#d25d61|70–80%}}{{legend|#df8d90|50–60%}}{{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f0cacb|20–30%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}} MdAlegeri2001bab.svg|Rezultatele pentru Blocul ”Alianța Braghiș” pe județ: {{legend|#c2f3da|20–30%}}{{legend|#d7f7e7|10–20%}}{{legend|#ebfbf3|0–10%}} MdAlegeri2001ppcd.svg|Rezultatele pentru Partidul Popular Creștin Democrat pe județ: {{legend|#c2daff|20–30%}}{{legend|#d7e7ff|10–20%}}{{legend|#ebf3ff|0–10%}} </gallery> ==Referințe== * [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2001/results/ Rezultatele alegerilor] {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri legislative în Republica Moldova]] [[Categorie:2001 în Republica Moldova]] mgchu2d7g2t7p1y09cysqrnkwj66vhc 0 482201 17025153 16767814 2025-06-11T11:06:10Z Dantare 460470 17025153 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2005 | country = Republica Moldova | type = legislative | vote_type = Popular | ongoing = no | majority_seats = 51 | seats_for_election = Toate cele 101 de mandate din [[Parlamentul Republicii Moldova]] | previous_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 2001 | previous_year = 2001 | next_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, aprilie 2009 | next_year = aprilie 2009 | election_date = 6 martie 2005 | turnout = 64,84% {{decrease}} | swing7 = <!-- Map --> | map_image = MdAlegeri2005.svg | map_size = | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | title = [[Prim-ministrul Republicii Moldova|Prim-ministru]] | before_election = [[Vasile Tarlev]] | before_party = PCRM | after_election = [[Vasile Tarlev]] | after_party = PCRM | map2_image = | map2_caption = | colour1=c12025 | percentage1=45,98% | popular_vote1=716.336 | seats1=56 {{decrease}} | party1=PCRM | leader_since1=1993 | leader1=[[Vladimir Voronin]] | image1 = [[File:Владимир Воронин (12-06-2014).jpg|150x150px]] | colour2=FFF503 | percentage2=28,53% | popular_vote2=444.377 | seats2=34 {{increase}} | party2=BeMD | leader_since2=2004 | leader2=[[Serafim Urechean]] | image2= [[File:Serafim Urechean (crop 12631652493) (cropped).jpg|150x150px]] | colour3=FF9900 | percentage3=9,07% | popular_vote3=141.341 | seats3=11 {{steady}} | party3=PPCD | leader_since3=1992 | leader3=[[Iurie Roșca]] | image3= [[File:Flickr - europeanpeoplesparty - EPP Congress Bonn (656).jpg|100x100px]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile legislative în Republica Moldova''' au avut loc pe [[6 martie]] [[2005]]. Prezența la vot a fost de 64,84%. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a obținut 56 de mandate în Parlament (compus din 101 membri), mai mult decât cele 51 de voturi necesare pentru formarea guvernului, dar mai puțin decât cele 61 de voturi necesare pentru alegerea președintelui. Președintele [[Vladimir Voronin]] a fost astfel reales cu sprijinul Partidului Popular Creștin Democrat și Partidului Social Liberal. ==Rezultate== {{see|Legislatura 2005-2009 (Republica Moldova)}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: right" |+ ! colspan="6" |[[Fișier:Moldova_Parliament_2005ro.svg]] |- ! colspan="2" |Partid / Alianță electorală !Voturi !% !Locuri !+/- |- |style=background:#c12025| | align="left" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |716,336 |45.98 |56 |15 {{decrease}} |- |style=background:#FFF503| | align="left" |[[Blocul electoral „Moldova Democrată”]] |444,377 |28.53 |34 |15 {{increase}} |- |style=background:#FF9900| | align="left" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|Partidul Popular Creștin Democrat]] |141,341 |9.07 |11 |0 {{Steady}} |- | | align="left" |[[Blocul electoral “Patria-Родина”]] | valign="top" |77,490 |4.97 |0 | valign="top" |— |- | | align="left" |[[Partidul Social Democrat (Republica Moldova)|Partidul Social Democrat din Moldova]] |45,551 |2.92 |0 | valign="top" |— |- | | align="left" |[[Mișcarea social-politică „Ravnopravie”]] |44,129 |2.83 |0 | valign="top" |— |- | | align="left" |[[Partidul Dreptății Social-Economice din Moldova]] |25,870 |1.66 |0 | valign="top" | — |- | | align="left" |[[Partidul Țărănesc Creștin-Democrat din Moldova]] |21,365 |1.37 |0 | valign="top" | — |- | | align="left" |[[Uniunea Muncii “Patria-Родина”]] |14,399 |0.92 |0 | valign="top" | — |- | | align="left" |[[Uniunea Centristă din Moldova]] |11,702 |0.75 |0 | valign="top" | — |- | | align="left" |[[Partidul Republican din Moldova]] |592 |0.04 |0 | valign="top" | — |- |style=background:lightgray| | align="left" |Candidați independenți |14,676 |2.30 |0 | valign="top" | — |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,557,828 |98.84 | valign="top" | — | valign="top" | — |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |18,251 |1.16 | valign="top" | — | valign="top" | — |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,430,537''' |'''100.00''' |'''101''' | valign="top" |— |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,576,079 |64.84 | valign="top" | — | valign="top" | — |- | colspan="5" align="left" |Sursa: [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2005/ e-democracy.md] | |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Moldova Democrată”|BeMD]] !rowspan="1" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|PPCD]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] |57,45% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''40,83%''' |22,95% |5,37% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |55,03% |style="background: #c12025; width: 100px;" |'''37,97%''' |30,99% |14,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |54,23% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''43,18%''' |24,88% |12,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |49,44% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''39,09%''' |28,45% |15,66% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |56,57% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''40,26%''' |28,30% |15,75% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |56,31% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''35,90%''' |32,10% |16,06% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |53,94% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''39,10%''' |29,38% |13,28% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |60,40% |33,69% | style="background: #FFF503; width: 100px;" |'''42,55%''' |13,83% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |68,37% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''51,52%''' |24,21% |9,13% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |82,01% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''57,49%''' |21,93% |3,88% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] |71,80% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''50,14%''' |30,16% |4,56% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] |69,04% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''39,08%''' |31,83% |14,60% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] |78,40% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''49,52%''' |32,58% |8,28% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] |71,55% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''47,46%''' |34,26% |9,72% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] |65,81% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''49,05%''' |26,94% |9,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |75,49% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''61,09%''' |19,30% |8,42% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] |67,31% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''48,45%''' |32,92% |9,83% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |68,43% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''55,19%''' |21,97% |5,36% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] |67,87% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''49,92%''' |28,55% |5,95% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |66,56% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''69,04%''' |19,02% |3,45% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] |67,89% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''48,50%''' |24,63% |4,25% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] |73,82% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''56,45%''' |26,49% |4,74% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] |73,91% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''54,47%''' |29,93% |5,15% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] |65,36% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''47,58%''' |28,43% |4,04% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] |65,69% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''47,97%''' |31,47% |9,31% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |62,73% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''43,74%''' |35,96% |12,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] |74,49% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''49,64%''' |33,38% |8,49% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |68,71% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''47,80%''' |31,24% |11,65% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] |76,42% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''64,03%''' |17,14% |3,34% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] |64,31% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''41,15%''' |33,95% |10,24% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] |74,65% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''53,24%''' |27,62% |8,72% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] |71,01% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''46,17%''' |29,32% |5,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] |69,97% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''44,63%''' |30,09% |5,69% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] |68,47% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''51,29%''' |31,38% |5,06% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] |65,96% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''41,92%''' |33,24% |12,33% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |71,55% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''60,86%''' |21,70% |8,73% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |65,67% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''44,52%''' |31,19% |11,82% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] |71,70% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''49,86%''' |18,54% |2,28% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] |71,96% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''42,32%''' |38,49% |9,41% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] |66,54% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''53,30%''' |27,64% |6,72% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]]* |60,64% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''30,75%''' |6,09% |0,81% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Transnistria (variant).svg}} [[Stânga Nistrului|UTA Stânga Nistrului]] | — |31,42% | style="background: #FFF503; width: 100px;" |'''41,59%''' |8,41% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |61,76% |11,61% | style="background: #FFF503; width: 100px;" |'''43,11%''' |32,32% |- !Total ! align="right" | 64,84% ! align="right" | 45,98% ! align="right" | 28,53% ! align="right" | 9,07% |- |} ''* UTA Găgăuzia este câștigată de [[Blocul electoral „Patria-Родина”|BePR]] cu 51,48%'' <gallery> MdAlegeri2005opoz.svg|Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială (cu opoziție unită) MdAlegeri2005prez.svg|Harta prezenței la vot pe raion]] MdAlegeri2005pcrm.svg|Rezultatele pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pe raion: {{legend|#d9777a|60–70%}}{{legend|#df8d90|50–60%}}{{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}} MdAlegeri2005bmd.svg|Rezultatele pentru Blocul ”Moldova Democrată” pe raion: {{legend|#f3f09c|40–50%}}{{legend|#f6f3b2|30–40%}}{{legend|#f8f6c6|20–30%}}{{legend|#faf9da|10–20%}}{{legend|#fdfcec|0–10%}} MdAlegeri2005ppcd.svg|Rezultatele pentru Partidul Popular Creștin Democrat pe raion: {{legend|#ffdeac|30–40%}}{{legend|#ffefd7|10–20%}}{{legend|#fff7eb|0–10%}} MdAlegeri2005coal.svg|Rezultatele pentru Opoziție pe raion: {{legend|#9046ff|70–80%}}{{legend|#b17dff|50–60%}}{{legend|#bf95ff|40–50%}}{{legend|#cdacff|30–40%}}{{legend|#dac2ff|20–30%}}{{legend|#f3ebff|0–10%}} </gallery> ==Surse== * [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2005/ Alegeri parlamentare în Moldova din 6 martie 2005], e-democracy.md * [http://www.angus-reid.com/tracker/index.cfm?fuseaction=viewItem&itemID=5521 Angus Reid Consultants - Election Tracker] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070311121043/http://www.angus-reid.com/tracker/index.cfm?fuseaction=viewItem&itemID=5521 |date=2007-03-11 }} == Legături externe == * [http://www.evz.ro/detalii/stiri/moldova-intre-rosu-si-portocaliu-676044.html Moldova intre rosu si portocaliu], 5 martie 2005, ''Evenimentul zilei'' {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri legislative în Republica Moldova]] [[Categorie:2005 în Republica Moldova]] scw2321inljhdef6zdx4yc4zckk7x7s 0 482223 17024396 16947004 2025-06-10T20:01:07Z Dantare 460470 17024396 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 1996 | country = Republica Moldova | previous_year = 1991 | previous_election = Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 1991 | next_year = 2000 | next_election = Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2000 | type = prezidențiale | candidate1 = '''[[Petru Lucinschi]]''' | candidate2 = [[Mircea Snegur]] | party1 = '''[[Politician independent|Ind.]]''' | party2 = [[Politician independent|Ind.]] {{small|(susținut de [[Partidului Renașterii și Concilierii din Republica Moldova|PRCM]])}} | party_name = no | image1 = [[Fișier:Petru Lucinschi 2000.jpg|120px]] | image2 = [[Fișier:Mircea Snegur 1996 (cropped).jpg|116px]] | colour1 = F37283 | colour2 = 00A647 | before_election = [[Mircea Snegur]] | election_date = 17 noiembrie 1996 (I)<br /> 1 decembrie 1996 (II) | before_party = [[Partidul Democrat Agrar din Moldova|PDAM]] | title = [[Președintele Republicii Moldova|Președinte]] | 1blank = Turul I | 1data1 = 27,66% | 1data2 = 38,75% | popular_vote1 = 430.836 (turul I)<br /> '''919.831''' (turul II) | popular_vote2 = 603.652 (turul I)<br /> 782.933 (turul II) | turnout = Turul I: 68,13% {{decrease}}<br /> '''Turul II: 71,61% {{increase}}''' | map_image = MdAlegeri1996.svg | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | 2blank = Turul II | 2data1 = '''54,02%''' | 2data2 = 45,98% | after_election = [[Petru Lucinschi]] | after_party = [[Politician independent|Ind.]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 1996''' au avut loc pe [[17 noiembrie]] (I tur) și [[1 decembrie]] (al II-lea tur). ==Rezultate== {| class="wikitable" ! colspan="2" rowspan="2" |Candidat ! rowspan="2" |Partid ! colspan="2" |Turul 1 ! colspan="2" |Turul 2 |- !Voturi !% !Voturi !% |- | style="background:#F37283" | |[[Petru Lucinschi]] |[[Politician independent|Independent]] |'''430,836''' |'''27.66''' |'''919,831''' |'''54.02''' |- | style="background:#00A647" | |[[Mircea Snegur]] |[[Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova]] |'''603,652''' |'''38.75''' |782,933 |45.98 |- | style="background:#c12025" | |[[Vladimir Voronin]] |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |159,393 |10.23 | colspan="2" rowspan="8" | |- | style="background:#8DC63F" | |[[Andrei Sangheli]] |[[Partidul Agrar din Moldova|Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |147,555 |9.47 |- | style="background:#f26522" | |[[Valeriu Matei]] |[[Partidul Forțelor Democratice|Partidul Forțelor Democrate]] |138,605 |8.90 |- | style="background:#808080" | |[[Marina Livițchi]] |[[Politician independent|Independent]] |33,115 |2.13 |- | style="background:#808080" | |[[Anatol Plugaru]] |[[Politician independent|Independent]] |28,159 |1.81 |- | style="background:#808080" | |[[Iuliana Gorea-Costin]] |[[Politician independent|Independent]] |9,926 |0.64 |- | style="background:#808080" | |[[Veronica Abramciuc]] |[[Politician independent|Independent]] |6,619 |0.42 |- | |- | colspan="3" |Voturi valide |1,557,860 |95.30 |1,702,764 |97.40 |- | colspan="3" |Voturi nule |76,801 |4.70 |45,375 |2.60 |- | colspan="3" |'''Total''' |'''1,634,661''' |'''100.00''' |'''1,748,139''' |'''100.00''' |- | colspan="3" |Înscriși/prezență |2,399,156 |68.13 |2,441,074 |71.61 |- | colspan="7" |Sursă: Electorala 96. Documente și cifre. |} ===Participarea electoratului în turul întâi de scrutin (17 noiembrie 1996)=== {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Mircea Snegur]] !rowspan="1" |[[Petru Lucinschi]] !rowspan="1" |[[Vladimir Voronin]] !rowspan="1" |[[Andrei Sangheli]] !rowspan="1" |[[Valeriu Matei]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] |59,68% |24,72% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''26,64%''' |15,22% |23,73% |6,67% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |58,58% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''39,30%''' |37,35% |5,70% |6,44% |7,58% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |56,41% |32,03% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''45,01%''' |6,71% |6,95% |6,15% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |55,85% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''38,24%''' |37,31% |6,45% |7,74% |7,03% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |61,15% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''39,50%''' |36,75% |5,94% |6,61% |7,77% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |56,98% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''43,60%''' |35,79% |4,53% |5,04% |8,56% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |59,62% |34,26% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''40,19%''' |6,03% |8,32% |7,57% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |62,59% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''57,78%''' |22,58% |3,90% |2,23% |12,76% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |70,25% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''43,06%''' |18,33% |7,96% |14,77% |8,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |72,44% |35,85% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''37,11%''' |9,12% |11,48% |4,57% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] |68,79% |24,84% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''29,30%''' |14,50% |17,49% |7,75% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] |71,38% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''33,77%''' |14,88% |28,48% |5,90% |10,58% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] |78,52% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''46,08%''' |29,67% |5,13% |10,09% |5,02% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Moldova.svg}} [[Raionul Căinari|Căinari]] |73,38% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''38,45%''' |31,01% |9,36% |4,59% |11,13% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] |67,72% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''49,60%''' |23,38% |4,90% |6,19% |10,33% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] |67,14% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''53,38%''' |19,66% |5,39% |8,94% |7,93% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |71,19% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''37,22%''' |23,49% |11,30% |8,35% |14,65% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] |66,08% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''62,55%''' |17,96% |2,48% |2,68% |8,75% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |73,35% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''35,05%''' |19,52% |11,08% |14,71% |11,98% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] |78,71% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''42,42%''' |17,81% |20,95% |7,34% |6,40% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |70,44% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''57,28%''' |28,84% |1,68% |6,07% |2,43% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] |69,11% |20,49% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''32,76%''' |19,94% |6,93% |13,18% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] |71,60% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''29,74%''' |26,94% |19,41% |7,13% |11,63% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] |82,08% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''48,56%''' |24,69% |10,52% |3,22% |5,69% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] |68,46% |21,58% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''36,73%''' |13,86% |9,30% |14,16% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] |69,92% |36,68% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''38,38%''' |4,92% |3,01% |9,85% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |60,17% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''56,05%''' |21,68% |4,16% |1,54% |11,54% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] |73,04% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''38,01%''' |23,79% |19,38% |8,19% |6,33% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |74,23% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''54,68%''' |15,93% |3,60% |7,86% |13,22% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] |79,93% |20,94% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''42,82%''' |12,42% |15,37% |4,64% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] |70,18% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''48,60%''' |25,54% |3,87% |2,65% |13,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] |76,08% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''51,58%''' |15,14% |3,96% |21,51% |4,17% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] |76,76% |25,51% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''33,69%''' |13,18% |6,49% |14,92% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Camenca PMR Flagge.jpg}} [[Raionul Camenca|Sănătăuca]] |79,78% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''52,06%''' |24,53% |1,40% |14,15% |2,23% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] |70,90% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''37,64%''' |31,82% |6,31% |4,67% |14,96% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] |74,14% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''43,71%''' |23,72% |9,68% |5,16% |11,23% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] |67,81% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''55,45%''' |19,84% |5,40% |4,33% |9,16% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |72,32% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''40,59%''' |26,10% |7,09% |10,36% |7,91% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |72,32% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''54,19%''' |19,13% |5,34% |7,65% |8,65% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] |76,57% |11,29% |27,19% |27,85% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''31,23%''' |0,65% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] |75,40% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''49,51%''' |29,12% |1,81% |1,65% |11,91% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] |69,58% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''35,58%''' |34,22% |8,04% |8,16% |9,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Vulcănești|Vulcănești]] |76,45% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''58,57%''' |16,60% |3,29% |6,00% |12,72% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]] |58,92% |7,25% |16,95% |33,92% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''37,30%''' |0,44% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Transnistria (variant).svg}} [[Stânga Nistrului|UTA Stânga Nistrului]] |100% |27,64% |13,85% |1,26% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''53,14%''' |2,14% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |85,69% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''53,57%''' |20,45% |0,66% |3,50% |19,14% |- !Total ! 68,13% ! 38,75% ! 27,66% ! 10,23% ! 9,47% ! 8,90% |- |} <gallery> MdAlegeri1996tur1prez.svg|thumb|200px|Harta prezenței în turul I la vot pe raion MdAlegeri1996tur1snegur.svg|Rezultatele pentru Mircea Snegur în turul I pe raioane: {{legend|#63c98e|60–70%}}{{legend|#7dd2a1|50–60%}}{{legend|#95dab3|40–50%}}{{legend|#ace2c3|30–40%}}{{legend|#c2ead3|20–30%}}{{legend|#d7f1e2|10–20%}}{{legend|#ebf8f1|0–10%}} MdAlegeri1996tur1lucinschi.svg|Rezultatele pentru Petru Lucinschi în turul I pe raioane: {{legend|#fac4cb|40–50%}}{{legend|#fbd1d7|30–40%}}{{legend|#fcdde1|20–30%}}{{legend|#fde9ec|10–20%}} MdAlegeri1996tur1voronin.svg|Rezultatele pentru Vladimir Voronin pe raioane: {{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f0cacb|20–30%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}}{{legend|#faeeee|0–10%}} MdAlegeri1996tur1sangheli.svg|Rezultatele pentru Andrei Sangheli pe raioane: {{legend|#c5e29d|50–60%}}{{legend|#d0e7af|40–50%}}{{legend|#daecc1|30–40%}}{{legend|#e4f1d1|20–30%}}{{legend|#edf6e1|10–20%}}{{legend|#f6fbf0|0–10%}} MdAlegeri1996tur1matei.svg|Rezultatele pentru Valeriu Matei pe raioane: {{legend|#fde7dc|10–20%}}{{legend|#fef3ee|0–10%}} </gallery> ===Participarea electoratului în turul doi de scrutin (1 decembrie 1996)=== {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Petru Lucinschi]] !rowspan="1" |[[Mircea Snegur]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] |63,89% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''69,16%''' |30,84% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |65,69% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''53,02%''' |46,98% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |64,59% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''61,17%''' |38,97% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |62,69% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''54,45%''' |44,03% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |67,37% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''52,27%''' |47,73% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |63,56% |48,66% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''51,39%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |67,21% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''58,14%''' |41,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |67,92% |32,46% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''67,54%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |73,58% |47,62% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''52,38%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |75,15% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''59,68%''' |40,32% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] |69,81% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''68,53%''' |31,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] |73,48% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''54,98%''' |45,02% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] |78,71% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''51,24%''' |48,76% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Moldova.svg}} [[Raionul Căinari|Căinari]] |71,63% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''53,62%''' |46,38% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] |67,42% |41,08% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''58,92%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] |68,29% |39,63% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''60,37%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |68,89% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''57,02%''' |42,98% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] |72,39% |28,11% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''71,89%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |73,84% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''53,59%''' |46,41% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] |79,52% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''50,60%''' |49,40% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |75,77% |44,84% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''55,16%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] |71,35% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''71,16%''' |28,84% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] |73,69% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''59,73%''' |40,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] |82,74% |46,68% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''53,32%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] |71,50% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''66,70%''' |33,30% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] |70,85% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''56,72%''' |43,28% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |62,93% |33,59% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''66,41%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] |74,82% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''55,76%''' |44,24% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |74,04% |38,37% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''61,63%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] |82,71% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''75,77%''' |24,23% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] |73,47% |37,30% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''62,70%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] |78,68% |47,20% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''52,80%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] |80,47% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''63,61%''' |36,40% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Camenca PMR Flagge.jpg}} [[Raionul Camenca|Sănătăuca]] |80,90% |48,94% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''51,06%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] |72,59% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''51,16%''' |48,84% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] |74,93% |46,23% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''53,77%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] |67,83% |36,37% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''63,63%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |73,38% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''53,86%''' |46,14% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |72,23% |41,33% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''58,67%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] |87,34% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''89,89%''' |10,11% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] |78,15% |42,02% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''57,98%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] |72,05% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''54,23%''' |45,77% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Vulcănești|Vulcănești]] |81,48% |31,13% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''68,87%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]] |70,45% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''93,04%''' |6,96% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Transnistria (variant).svg}} [[Stânga Nistrului|UTA Stânga Nistrului]] |100% | style="background: #F37283; width: 100px;"|'''51,96%''' |48,04% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |96,64% |34,94% | style="background: #00A647; width: 100px;"|'''65,06%''' |- !Total ! 71,61% ! 54,02% ! 45,98% |- |} <gallery> MdAlegeri1996tur2prez.svg|Harta prezenței în turul II la vot pe raion MdAlegeri1996tur2lucinschi.svg|Rezultatele pentru Petru Lucinschi în turul II pe raioane: {{legend|#f37283|90–100%}}{{legend|#f58695|80–90%}}{{legend|#f699a5|70–80%}}{{legend|#f8a9b3|60–70%}}{{legend|#f9b7c0|50–60%}}{{legend|#fac4cb|40–50%}}{{legend|#fbd1d7|30–40%}}{{legend|#fcdde1|20–30%}} MdAlegeri1996tur2snegur.svg|Rezultatele pentru Mircea Snegur în turul II pe raioane: {{legend|#46be7a|70–80%}}{{legend|#63c98e|60–70%}}{{legend|#7dd2a1|50–60%}}{{legend|#95dab3|40–50%}}{{legend|#ace2c3|30–40%}}{{legend|#c2ead3|20–30%}}{{legend|#d7f1e2|10–20%}}{{legend|#ebf8f1|0–10%}} </gallery> ==Referințe== * Electorala 96. Documente și cifre. Ediție a Comisiei Electorale Centrale. Chișinău. Editura TISH, 1997. ISBN 5-85268-300-5 * Charles King. ''The Moldovans: Romania, Russia and the Politics of Culture'', Hoover Institution Press, 2000, ISBN 0-8179-9792-X. p. 158 {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri prezidențiale în Republica Moldova]] [[Categorie:1996 în Republica Moldova]] aiuvljy16jr5y1qdtins7wt74uiwqww 0 492950 17025045 17023228 2025-06-11T09:24:16Z Florin1977 474303 17025045 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Competiție sportivă | pictogramă = Football | nume = Liga a IV-a Maramureș | logo = | mărime = | nume oficial = | sport = [[Fotbal]] | țară = {{ROU}} | confederație = [[UEFA]] | organizator = AJF Maramureș | înființat = {{Start date and age|1968}} | desființat = | alte nume = | participanți = 18 | nivelul = 4 | promovare = [[Liga a III-a]] | retrogradare = [[Liga a IV-a|Liga a V-a Maramureș]] | cupe locale = [[Cupa României la fotbal|Cupa României - Maramureș]] | nr ediții = 57 | periodicitate = anuală | campion = [[Academica Recea]] (al 4-lea titlu)<br>2024–2025 | trofee = [[CSM Sighetu Marmației]] (7 titluri) | web = [https://www.frf-ajf.ro/maramures AJF Maramureș] | sezonul actual = [[Liga a IV-a 2024-2025#Maramureș|Liga a IV-a 2024–2025]] }} '''Liga a IV-a Maramureș''' este principala competiție fotbalistică din [[județul Maramureș]] organizată de AJF Maramureș, localizată în al patrulea eșalon al [[Sistemul piramidal de ligi de fotbal din România|sistemului de ligi al fotbalului românesc]]. A fost fondată în anul 1968, iar până în sezonul 2006–07 a fost cunoscută sub numele de ''Campionatul județean I'', ''Divizia C - Faza județeană'' și ''Divizia D''. Campionatul este format din două serii compuse din 12 echipe fiecare. Echipa câștigătoare poate sa promoveze în Liga a III-a, în funcție de rezultatul unui meci de baraj disputat împotriva unui unei echipe câștigătoare din campionatele județelor vecine. Numărul echipelor retrogradate din Liga a IV-a Maramureș este variabil și depinde de numărul de echipe retrogradate din Liga a III-a. ==Lista campioanelor== === Campionatul Regional Maramureș === {| |- |valign="top" | {| class="wikitable" style="font-size:90%" |- ! <abbr title="Ediția">Ed.</abbr> !width="60"|Sezon !width="200"|Campioană |- !colspan="3" style="background:#ffffff| Campionatul Regional Baia Mare |- |align=center|1||align=center|1951 |Metalul Satu Mare |- |align=center|2||align=center|1952 |Avântul Sighetu Marmației |- |align=center|3||align=center|1953 |Avântul Sighetu Marmației |- |align=center|4||align=center|1954 |Metalul Satu Mare |- |align=center|5||align=center|1955 | |- |align=center|6||align=center|1956 |Dinamo Baia Mare |- |align=center|7||align=center|1957–58 |Stăruința Satu Mare |- |align=center|8||align=center|1958–59 | |- |align=center|9||align=center|1959–60 |Dinamo Săsar |- !colspan="3" style="background:#ffffff| Campionatul Regional Maramureș |- |align=center|10||align=center|1960–61 |[[Voința Satu Mare]] |- |align=center|11||align=center|1961–62 |Minerul Baia Sprie |- |align=center|12||align=center|[[Campionatul Regional de Fotbal al României 1962-1963#Regiunea Maramureș|1962–63]] |Minerul Baia Sprie |- |align=center|13||align=center|1963–64 |Foresta Sighetu Marmației |- |align=center|14||align=center|1964–65 |Unio Satu Mare |- |align=center|15||align=center|1965–66 |[[Topitorul Baia Mare]] |- |align=center|16||align=center|[[Campionatul Regional de Fotbal al României 1966-1967#Regiunea Maramureș|1966–67]] |Unio Satu Mare |- |align=center|17||align=center|1967–68 |[[Topitorul Baia Mare]] |} {{col-end}} ===Campionatul Județean Maramureș === {| |- |valign="top" | {| class="wikitable" style="font-size:90%" |- ! <abbr title="Ediția">Ed.</abbr> !width="60"|Sezon !width="200"|Campioană |- !colspan="3" style="background:#ffffff| Campionatul Județean |- |align=center|1||align=center|1968–69 |Chimistul Baia Mare |- |align=center|2||align=center|[[Campionatul Județean de Fotbal 1969-1970#Maramureș|1969–70]] |Minerul Baia Sprie |- |align=center|3||align=center|1970–71 |[[AS Minerul Cavnic|Minerul Cavnic]] |- |align=center|4||align=center|1971–72 |Minerul Baia Borșa |- |align=center|5||align=center|[[Campionatul județean 1972–1973#Maramureș|1972–73]] |Gloria Baia Mare |- |align=center|6||align=center|1973–74 |Minerul Băiuț |- |align=center|7||align=center|1974–75 |Lăpușul Târgu Lăpuș |- |align=center|8||align=center|[[Campionatul județean 1975–1976#Maramureș|1975–76]] |Lăpușul Târgu Lăpuș |- |align=center|9||align=center|1976–77 |Minerul Ilba-Seini |- |align=center|10||align=center|1977–78 |Minerul Baia Borșa |- |align=center|11||align=center|[[Campionatul județean 1978-1979#Maramureș|1978–79]] |Simared Baia Mare |- |align=center|12||align=center|[[Campionatul județean 1979-1980#Maramureș|1979–80]] |Minerul Baia Borșa |- |align=center|13||align=center|1980–81 |Bradul Vișeu |- |align=center|14||align=center|[[Campionatul județean 1981-1982#Maramureș|1981–82]] |IS Sighetu Marmației |- |align=center|15||align=center|[[Campionatul județean 1982-1983#Maramureș|1982–83]] |Simared Baia Mare |- |align=center|16||align=center|[[Campionatul județean 1983-1984#Maramureș|1983–84]] |IS Sighetu Marmației |- |align=center|17||align=center|1984–85 |Recolta Rozavlea |- |align=center|18||align=center|1985–86 |Minerul Baia Borșa |- |align=center|19||align=center|1986–87 |[[Phoenix Baia Mare|Cuprom Baia Mare]] |- |align=center|20||align=center|1987–88 |Bradul Vișeu |- |align=center|21||align=center|1988–89 |Voința Târgu Lăpuș |- |align=center|22||align=center|1989–90 |Unirea Seini |- |align=center|23||align=center|1990–91 |Minerul Băiuț |- |align=center|24||align=center|1991–92 |Viitorul Ocna Șugatag |- |} |valign="top"| {| class="wikitable" style="font-size:90%" |- ! <abbr title="Ediția">Ed.</abbr> !width="60"|Sezon !width="200"|Campioană |- !colspan="3" style="background:#ffffff| Divizia C |- |align=center|25||align=center|1992–93 |Avântul Bârsana |- |align=center|26||align=center|1993–94 |Viitorul Darcadia Coltău |- |align=center|27||align=center|1994–95 |Minerul Borșa |- |align=center|28||align=center|1995–96 |Minerul Baia Sprie |- |align=center|29||align=center|1996–97 |Progresul Șomcuta Mare |- !colspan="3" style="background:#ffffff| Divizia D |- |align=center|30||align=center|1997–98 ||Progresul Șomcuta Mare |- |align=center|31||align=center|1998–99 |Progresul Șomcuta Mare |- |align=center|32||align=center|1999–00 |Lăpușul Târgu Lăpuș |- |align=center|33||align=center|2000–01 |[[CSM Sighetu Marmației|Marmația Sighetu Marmației]] |- |align=center|34||align=center|2001–02 |Plastunion Satulung |- |align=center|35||align=center|2002–03 |Gloria Renel Baia Mare |- |align=center|36||align=center|2003–04 |FC Suciu de Sus |- |align=center|37||align=center|2004–05 |[[CSM Sighetu Marmației|Marmația Sighetu Marmației]]<ref>{{cite web|url=http://www.gazetademaramures.ro/c-promovare-sigheteana-8912|title=C. promovare sigheteană!|publisher=gazetademaramures.ro|date=4 July 2005|access-date=13 April 2020|archive-date=6 November 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20201106185738/http://www.gazetademaramures.ro/c-promovare-sigheteana-8912|url-status=live}}</ref> |- |align=center|38||align=center|2005–06 |[[CSM Sighetu Marmației|Marmația Sighetu Marmației II]]<ref>{{cite web|url=https://www.emaramures.ro/cs-marmatia-ii-sighet-se-bate-pentru-promovarea-in-divizia-c/|title=CS Marmația II Sighet se bate pentru promovarea în Divizia C|publisher=emaramures.ro|date=9 June 2006|access-date=14 April 2020|archive-date=6 November 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20201106185744/https://www.emaramures.ro/cs-marmatia-ii-sighet-se-bate-pentru-promovarea-in-divizia-c/|url-status=live}}</ref> |- !colspan="3" style="background:#ffffff| Liga a IV-a |- |align=center|39||align=center|2006–07 |[[CSM Sighetu Marmației|Marmația Sighetu Marmației]] |- |align=center|40||align=center|2007–08 |Spicul Mocira |- |align=center|41||align=center|2008–09 |Someșul Ulmeni |- |align=center|42||align=center|[[Liga a IV-a 2009-2010#Maramureș|2009–10]] |Spicul Mocira<ref>{{cite web|url=http://www.informatia-zilei.ro/mm/sport/fotbal-liga-a-iv-a-spicul-mocira-este-campioana-judetului|title=Fotbal. Liga a IV-a – Spicul Mocira este campioana județului|publisher=informatia-zilei.ro|date=4 June 2010|access-date=12 April 2020|archive-date=12 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200412205019/http://www.informatia-zilei.ro/mm/sport/fotbal-liga-a-iv-a-spicul-mocira-este-campioana-judetului|url-status=dead}}</ref> |- |align=center|43||align=center|[[Liga a IV-a 2010-2011#Maramureș|2010–11]] |[[CSM Sighetu Marmației|Marmația Sighetu Marmației]]<ref>{{cite web|url=https://www.emaramures.ro/fotbal-cs-marmatia-96-sighetu-marmatiei-va-juca-barajul-pentru-promovarea-in-liga-a-iii-a-video/|title=CS Marmația 96 Sighetu Marmației va juca barajul pentru promovarea în Liga a III-a|publisher=emaramures.ro|date=10 June 2011|access-date=14 April 2020|archive-date=6 November 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20201106185741/https://www.emaramures.ro/fotbal-cs-marmatia-96-sighetu-marmatiei-va-juca-barajul-pentru-promovarea-in-liga-a-iii-a-video/|url-status=live}}</ref> |- |align=center|44||align=center|2011–12 |Plimob Sighetu Marmației<ref>{{cite web|url=https://liga2.prosport.ro/liga-4/ligi-judetene/plimob-sighetu-marmatiei-s-a-impus-la-limita-in-finala-si-a-devenit-campioana-9750306|title=Plimob Sighetu Marmației s-a impus la limită în finală și a devenit campioană|publisher=liga2.prosport.ro|date=15 June 2012|access-date=14 April 2020|archive-date=6 November 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20201106185739/https://liga2.prosport.ro/liga-4/ligi-judetene/plimob-sighetu-marmatiei-s-a-impus-la-limita-in-finala-si-a-devenit-campioana-9750306|url-status=live}}</ref> |- |align=center|45||align=center|[[Liga a IV-a 2012-2013#Maramureș|2012–13]] |[[CS Minaur Baia Mare (fotbal)|FCM Baia Mare]]<ref>{{cite web|url=https://liga2.prosport.ro/liga-4/ligi-judetene/fcm-baia-mare-si-a-spulberat-adversarul-si-a-devenit-campioana-judetului-10963697|title=FCM Baia Mare și-a spulberat adversarul și a devenit campioana județului!|publisher=liga2.prosport.ro|date=13 June 2013|access-date=12 April 2020|archive-date=12 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200412205018/https://liga2.prosport.ro/liga-4/ligi-judetene/fcm-baia-mare-si-a-spulberat-adversarul-si-a-devenit-campioana-judetului-10963697|url-status=live}}</ref> |- |align=center|46||align=center|2013–14 |[[CSM Sighetu Marmației]]<ref>{{cite web|url=https://www.frf-ajf.ro/maramures/stiri/comunicate-ajf-1/csm-sighetu-marmatiei-noua-campioana-a-maramuresul-4261.html|title=CSM Sighetu Marmației, noua campioană a Maramureșului|publisher=frf-ajf.ro|date=6 June 2014|access-date=12 April 2020|archive-date=12 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200412205018/https://www.frf-ajf.ro/maramures/stiri/comunicate-ajf-1/csm-sighetu-marmatiei-noua-campioana-a-maramuresul-4261.html|url-status=live}}</ref> |- |} |valign="top"| {| class="wikitable" style="font-size:90%" |- ! <abbr title="Ediția">Ed.</abbr> !width="60"|Sezon !width="200"|Campioană |- |align=center|47||align=center|2014–15 |[[ACSF Comuna Recea|Comuna Recea]]<ref>{{cite web|url=https://maramedia.ro/fotbal-as-comuna-recea-campioana-judetului-maramures/|title=FOTBAL: AS Comuna Recea, campioana județului Maramureș|publisher=maramedia.ro|date=8 June 2015|access-date=12 April 2020|archive-date=12 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200412205018/https://maramedia.ro/fotbal-as-comuna-recea-campioana-judetului-maramures/|url-status=live}}</ref> |- |align=center|48||align=center|2015–16 |Viitorul Ulmeni<ref>{{cite web|url=https://maramedia.ro/fotbal-viitorul-ulmeni-e-noua-campioana-a-judetului/|title=FOTBAL: Viitorul Ulmeni e noua campioană a județului|publisher=maramedia.ro|date=13 June 2016|access-date=12 April 2020|archive-date=12 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200412205019/https://maramedia.ro/fotbal-viitorul-ulmeni-e-noua-campioana-a-judetului/|url-status=live}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.frf.ro/echipa-frf-ro/maramures-viitorul-ulmeni-este-noua-campioana-a-ligii-a-iva-quick-mobile/|title=Viitorul Ulmeni este noua campioană a Ligii a IV-a Quick Mobile|publisher=frf.ro|date=13 June 2016|access-date=13 April 2020|archive-date=13 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200413062225/https://www.frf.ro/echipa-frf-ro/maramures-viitorul-ulmeni-este-noua-campioana-a-ligii-a-iva-quick-mobile/|url-status=dead}}</ref> |- |align=center|49||align=center|[[Liga a IV-a 2016-2017#Maramureș|2016–17]] |Lăpușul Târgu Lăpuș<ref>{{cite web|url=https://www.frf.ro/echipa-frf-ro/maramure-fc-lapusul-tg-lapus-este-campioana-judeteana/|title=FC Lăpușul Tg. Lăpuș este campioană județeană|publisher=frf.ro|date=15 June 2017|access-date=12 April 2020|archive-date=3 February 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200203081252/https://www.frf.ro/echipa-frf-ro/maramure-fc-lapusul-tg-lapus-este-campioana-judeteana/|url-status=live}}</ref> |- |align=center|50||align=center|2017–18 |[[CS Minaur Baia Mare (fotbal)|Minaur Baia Mare]]<ref>{{cite web|url=https://www.axanews.ro/mm/fotbal-minaur-campioana-maramuresului-in-sezonul-2017-2018.html|title=Minaur, campioana Maramureșului în sezonul 2017/2018|publisher=axanews.ro|date=16 June 2018|access-date=12 April 2020|archive-date=12 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200412205019/https://www.axanews.ro/mm/fotbal-minaur-campioana-maramuresului-in-sezonul-2017-2018.html|url-status=dead}}</ref> |- |align=center|51||align=center|2018–19 |Viitorul Ulmeni<ref>{{cite web|url=https://www.emaramures.ro/fotbal-liga-4-viitorul-ulmeni-e-campioana-judeteana-si-va-lupta-pentru-un-loc-in-liga-3/|title=Liga 4 – Viitorul Ulmeni e campioană județeană și va lupta pentru un loc în Liga 3|publisher=emaramures.ro|date=2 June 2019|access-date=12 April 2020|archive-date=12 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200412205021/https://www.emaramures.ro/fotbal-liga-4-viitorul-ulmeni-e-campioana-judeteana-si-va-lupta-pentru-un-loc-in-liga-3/|url-status=live}}</ref> |- |align=center|52||align=center|2019–20 |Progresul Șomcuta Mare<ref>{{cite web|url=https://www.directmm.ro/sport/progresul-somcuta-mare-a-castigat-liga-a-4-a-judeteana-si-merge-la-baraj-pentru-liga-a-3-a/|title=Progresul Șomcuta Mare a câștigat Liga a 4-a județeană și merge la baraj pentru Liga a 3-a|publisher=directmm.ro|date=25 July 2020|access-date=3 July 2023|archive-date=3 July 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230703182107/https://www.directmm.ro/sport/progresul-somcuta-mare-a-castigat-liga-a-4-a-judeteana-si-merge-la-baraj-pentru-liga-a-3-a/|url-status=live}}</ref> |- |align=center|53||align=center|2020–21 |[[CSM Sighetu Marmației]]<ref>{{cite web|url=https://liga2.prosport.ro/liga-4/maramures-primul-judet-care-si-a-desemnat-campioana-la-liga-4-csm-sighetu-marmatiei-echipa-antrenata-de-romulus-buia-a-castigat-clar-finala-19181930|title=Maramureș, primul județ care și-a desemnat campioana la Liga 4! CSM Sighetu Marmației, echipa antrenată de Romulus Buia, a câștigat clar finala|publisher=liga2.prosport.ro|date=28 April 2021|accessdate=28 April 2021|archive-date=28 April 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20210428193445/https://liga2.prosport.ro/liga-4/maramures-primul-judet-care-si-a-desemnat-campioana-la-liga-4-csm-sighetu-marmatiei-echipa-antrenata-de-romulus-buia-a-castigat-clar-finala-19181930|url-status=live}}</ref> |- |align=center|54||align=center|[[Liga a IV-a 2021-2022#Maramureș|2021–22]] |[[CSM Sighetu Marmației]]<ref>{{cite web|url=https://www.frf-ajf.ro/maramures/stiri/comunicate-ajf-1/csm-sighetu-marmaiei-campioana-judeului-maramure-l-21550.html|title=CSM Sighetu Marmației, campioana județului Maramureș la liga a IV-a|publisher=frf-ajf.ro|date=14 June 2022|accessdate=3 July 2023|archive-date=3 July 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230703182708/https://www.frf-ajf.ro/maramures/stiri/comunicate-ajf-1/csm-sighetu-marmaiei-campioana-judeului-maramure-l-21550.html|url-status=live}}</ref> |- |align=center|55||align=center|2022–23 |[[Academica Recea]]<ref>{{cite web|url=https://liga2.prosport.ro/liga-4/cs-academica-recea-campioana-in-liga-4-maramures-19274866|title=Romulus Buia, campion în Liga 4 Maramureș cu CS Academica Recea! Finala pentru titlu s-a decis la limită, iar acum e pregătit de barajul pentru Liga 3: ”Trebuie să mergem înainte, o victorie muncită, frumoasă”|publisher=liga2.prosport.ro|date=12 June 2023|accessdate=3 July 2023|archive-date=3 July 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230703175835/https://liga2.prosport.ro/liga-4/cs-academica-recea-campioana-in-liga-4-maramures-19274866|url-status=live}}</ref> |- |align=center|56||align=center|2023–24 |[[Academica Recea]]<ref>{{Cite web|url=https://2mnews.ro/fotbal-academica-recea-a-devenit-campioana-judeteana-a-ligii-a-iv-a-si-va-juca-pentru-promovarea-in-liga-a-iii-a-cu-campioana-bihorului-diosig-bihardioszeg/|title=Academica Recea a devenit campioana județeană a Ligii a IV-a și va juca pentru promovarea în Liga a III-a cu campioana Bihorului, Diosig Bihardioszeg|publisher=2mnews.ro|date=8 June 2024|accessdate=9 July 2024|archive-date=9 July 2024|archive-url=https://web.archive.org/web/20240709063136/https://2mnews.ro/fotbal-academica-recea-a-devenit-campioana-judeteana-a-ligii-a-iv-a-si-va-juca-pentru-promovarea-in-liga-a-iii-a-cu-campioana-bihorului-diosig-bihardioszeg/|url-status=live}}</ref> |- |align=center|57||align=center|2024–25 |[[Academica Recea]]<ref>{{Cite web|url=https://liga2.prosport.ro/liga-4/campioana-ligii-4-maramures-este-cs-academica-recea-pentru-a-treia-oara-la-rand-19356161|title=CS Academica Recea, pentru a treia oară la rând campioană în Liga 4 Maramureș. A câștigat contra locului 2 în ultima etapă din play-off și merge în barajul pentru Liga 3|publisher=liga2.prosport.ro|date=9 June 2025|accessdate=11 June 2025|archive-date=11 June 2025|archive-url=https://web.archive.org/web/20250611091207/https://liga2.prosport.ro/liga-4/campioana-ligii-4-maramures-este-cs-academica-recea-pentru-a-treia-oara-la-rand-19356161|url-status=live}}</ref> |} {{col-end}} {{notelist}} == Palmares == ;Campionatul Județean Maramureș {| class="wikitable" style="font-size:90%" |- ! width="auto" |Club ! width="auto" |Titluri ! width="auto" |Sezoane căștigătoare |- | [[CSM Sighetu Marmației]] | {{center|7}} |2000–01, 2004–05, 2006–07, [[Liga a IV-a 2010-2011#Maramureș|2010–11]], 2013–14, 2020–21, [[Liga a IV-a 2021-2022#Maramureș|2021–22]] |- | Minerul Borșa | {{center|5}} |1971–72, 1977–78, [[Campionatul județean 1979-1980#Maramureș|1979–80]], 1985–86, 1994–95 |- | Lăpușul Târgu Lăpuș | {{center|5}} |1974–75, [[Campionatul județean 1975–1976#Maramureș|1975–76]], 1988–89, 1999–2000, [[Liga a IV-a 2016-2017#Maramureș|2016–17]] |- | Progresul Șoncuta Mare | {{center|4}} |1996–97, 1997–98, 1998–99, 2019–20 |- | [[Academica Recea]] | {{center|4}} |2014–15, 2022–23, 2023–24, 2024–25 |- | Viitorul Ulmeni | {{center|3}} |2008–09, 2015–16, 2018–19 |- | Simared Baia Mare | {{center|2}} |[[Campionatul județean 1978-1979#Maramureș|1978–79]], [[Campionatul județean 1982-1983#Maramureș|1982–83]] |- | IS Sighetu Marmației | {{center|2}} |[[Campionatul județean 1981-1982#Maramureș|1981–82]], [[Campionatul județean 1983-1984#Maramureș|1983–84]] |- | Bradul Vișeu | {{center|2}} |1980–81, 1987–88 |- | Unirea Seini | {{center|2}} |1976–77, 1989–90 |- | Minerul Băiuț | {{center|2}} |1973–74, 1990–91 |- | Minerul Baia Sprie | {{center|2}} |1969–70, 1995–96 |- | Gloria Baia Mare | {{center|2}} |[[Campionatul județean 1972–1973#Maramureș|1972–73]], 2002–03 |- | Spicul Mocira | {{center|2}} |2007–08, [[Liga a IV-a 2009-2010#Maramureș|2009–10]] |- | [[CS Minaur Baia Mare (fotbal)|Minaur Baia Mare]] | {{center|2}} |2012–13, 2017–18 |- | Chimistul Baia Mare | {{center|1}} |1968–69 |- | [[Minerul Cavnic]] | {{center|1}} |1970–71 |- | Recolta Rozavlea | {{center|1}} |1984–85 |- | [[Phoenix Baia Mare|Cuprom Baia Mare]] | {{center|1}} |1986–87 |- | Viitorul Ocna Șugatag | {{center|1}} |1991–92 |- | Avântul Bârsana | {{center|1}} |1992–93 |- | Viitorul Darcadia Coltău | {{center|1}} |1993–94 |- | Plastunion Satulung | {{center|1}} |2001–02 |- | FC Suciu de Sus | {{center|1}} |2003–04 |- | [[CSM Sighetu Marmației|CSM Sighetu Marmației II]] | {{center|1}} |2005–06 |- | Plimob Sighetu Marmației | {{center|1}} |2011–12 |- |} ==Note== {{listănote}} == Legături externe == * [http://www.frf-ajf.ro/maramures Site-ul oficial AJF Maramureș] * [https://www.facebook.com/ajf.maramures.5 AJF Maramureș pe Facebook] {{Liga a IV-a}} {{Fotbal în România}} [[Categorie:Liga a IV-a|Maramureș]] h4yo081g7xhi4x4qa59wumsuxm7zm66 0 535032 17023883 15230561 2025-06-10T13:57:58Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023883 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie}} '''Alpha Bank''' este a doua cea mai mare bancă din [[Grecia]], având peste 450 de sucursale la nivel național. A fost înființată în anul [[1879]]<ref name="inf2010-08-07">[http://www.wall-street.ro/articol/International/27149/Alpha-Bank-a-vandut-divizia-sa-de-asigurari-companiei-AXA.html Alpha Bank a vandut divizia sa de asigurari companiei AXA], 28 martie 2007, wall-stret.ro, accesat la 7 august 2010</ref>. De asemenea, aceasta dispune de filiale într-o serie de țări europene, predominant în [[Munții Balcani|zona balcanică]]. Instituția este prezidată de către Ioannis Costopoulos, nepotul fondatorului băncii. Grupul Alpha Bank mai are subsidiare în [[Albania]], [[Bulgaria]], [[Cipru]], [[Macedonia de Nord]], [[România]], [[Serbia]], [[Ucraina]], [[Marea Britanie]] și [[Statele Unite]]<ref name="ei2010-08-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/62965/Alpha-Bank-lanseaza-un-depozit-cu-optiune-de-scadenta.html Alpha Bank lanseaza un depozit cu optiune de scadenta], 16 aprilie 2009, wall-stret.ro, accesat la 7 august 2010</ref>. Alpha Bank este listată la [[bursa de valori de la Atena]], și face parte din indicele [[Eurofirst 300]], iar în aprilie 2007 avea o [[capitalizare de piață]] de aproximativ 9,5 miliarde euro<ref name="lb2010-08-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/27540/Alpha-Bank-va-plati-un-dividend-de-0-75-euro-actiune.html Alpha Bank va plati un dividend de 0,75 euro/actiune], 6 aprilie 2007, wall-stret.ro, accesat la 7 august 2010</ref>. '''Active:''' * 2009: 69,5 miliarde euro<ref name="a9_2010-08-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/82115/Alpha-Bank-Profit-de-50-7-mil-euro-in-crestere-cu-10-8.html Alpha Bank - Profit de 50,7 mil. euro, in crestere cu 10,8%], 17 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 7 august 2010</ref> * 2008: 65,2 miliarde euro<ref name="a9_2010-08-07" /> * 2007: 54 miliarde euro<ref name="act7_2010-08-07">[http://www.wall-street.ro/articol/International/38605/Alpha-Bank-si-a-sporit-profitul-cu-54-in-2007.html Alpha Bank si-a sporit profitul cu 54% in 2007], 28 februarie 2008, wall-stret.ro, accesat la 7 august 2010</ref>. * 2006: 50 miliarde euro<ref name="inf2010-08-07" /> '''Profit net:''' * 2007: 850 milioane euro<ref name="act7_2010-08-07" /> * 2006: 551,9 milioane euro<ref name="act7_2010-08-07" /> == Istorie == === Grecia === [[Fișier:Main building of AlphaBank.jpg|200px|thumb|right|Parte a corpului principal din cadrul complexului de clădiri deținut de Alpha Bank.]] * 1879: John F. Costopoulos înființează o firmă comercială de mici dimensiuni în orașul [[Kalamata]]. * 1918: Departamentul bancar al firmei „J.F. Costopoulos” își modifică denumirea în „Banca Kalamata”. * 1924: Banca își mută sediul principal la [[Atena]], schimbându-și totodată denumirea în „Banca Elenă pentru Credite Comerciale” (Banque de Credit Commercial Hellenique). * 1947: Banca își modifică denumirea în „Commercial [[Credit Bank]]”. * 1972: Survine o nouă modificare a titlului. Noua denumire este „Credit Bank” (''Trapeza Pisteos''). * 1994: Credit Bank își modifică numele în „Alpha Credit Bank” (ACB). * 1999: ACB obține 51% din acțiunile [[Banca Populară Ioniană|Băncii Populare Ioniene]]. * 2000: ACB absoarbe Banca Populară Ioniană. În cursul aceluiași ani, instituția își modifică numele în Alpha Bank, titulatură valabilă în prezent. * 2002: Încercarea de fuziune dintre Alpha Bank și [[Banca Națională a Greciei]] eșuează. === Extinderea internațională === * 1960: Commercial Credit Bank înființează o filială în [[Cipru]]. * Anii 1990: Banca începe un program de extindere internațională, concentrându-se asupra Balcanilor. * 1993: Credit Bank și [[BERD]] înființează în România „Banca București”, care începe operațiunile în cursul anului următor. Credit Bank deținea aproximativ jumătate dintre acțiunile noii instituții. * 1994: ACB achiziționează Commercial Bank of [[London]] de la Banca Comercială a Greciei (devenită ulterior [[Emporiki Bank]]), modificându-i numele în Alpha Credit Bank London. * În 1996 ACB înființează o sucursală în [[Tirana]], [[Albania]], urmată de alte trei sucursale. * În 1997 ACB a înființat Alpha Credit Bank [[Jersey]] pentru a promova serviciile de private banking. * În 1998 ACB a achiziționat 82.5% din Lombard NatWest Bank din [[Cipru]] și a redenumit-o Alpha Bank Ltd. * În 1999 ACB a achiziționat 65% din Kreditna Banka, [[Skopje]], [[Macedonia de Nord]]. Deține acum 84% (''a se vedea'' [[Alpha Bank Skopje]]). * În 2000 "Banca București" și-a schimbat denumirea în "Alpha Bank Romania" (ABR). * În 2002 ACB a dobândit pachetul minoritar și a devenit asociat unic în [[Alpha Bank Skopje]], acumulând 100% din capitalul social. * La începutul anului 2005 Alpha Bank a achiziționat o participație de 88.64% din Serbian Jubanka și i-a schimbat denumirea în [[Alpha Bank Beograd]]. * Alpha Bank deține de asemenea o rețea extinsă de sucursale în [[Bulgaria]], baza căreia a fost preluată de la Ionian and Popular Bank, în care s-a înscris în 1994 cu un birou reprezentanță în [[Sofia]]. * Pe 24 noiembrie 2006, Alpha Bank a anunțat că a fost atins un acord cu Anadolu Group pentru a crea o franciză puternică în sectorul financiar turc. Potrivit unui comunicat de presă, prin acest parteneriat, "Alpha Bank intră într-un sector în plină dezvoltare într-o piață de mari dimensiuni și cu o creștere rapidă. Anadolu Group este unul dintre cele mai importante concernuri industriale din [[Turcia]] și este și acționarul majoritar al Abank (Alternatifbank). Tranzacția a fost evaluată la 492.5 milioane USD (384.3 milioane Euro). Alpha Bank va contribui în mod fundamental în numerar, cu jumătate din suma menționată anterior. Cele două părți vor înființa în mod solidar având părți egale, o societate de tip holding ale cărei active sunt formate din acțiunile deținute în mod curent de Anadolu Group atât în Abank cât și în Alease (Alternatiflease), și anume 94% respectiv 95% din acțiuni. Compania de tip holding va mai deține, în mod indirect 100% din societatea de brokeraj Alternatif Yatirim, 45% din fondul închis de investiții listat Alternatif Yatirim Ortkaligi, precum și sediul social al băncii și al societății de brokeraj situate în locații centrale din [[Istanbul]]," după cum menționează comunicatele de presă. <ref>[http://www.greekembassy.org/Embassy/content/en/Article.aspx?office=1&folder=19&article=19077] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110605033059/http://www.greekembassy.org/Embassy/content/en/Article.aspx?office=1&folder=19&article=19077|date=2011-06-05}} Ambasada Greciei, Washington, DC</ref> * La 27 martie 2008, Alpha Bank a ajuns la un acord pentru a cumpara un pachet majoritar din nou înființata [http://www.reuters.com/article/rbssFinancialServicesAndRealEstateNews/idUSL2778703820080327 OJSC Astra Bank] în [[Ucraina]], ca parte a planurilor de a se extinde în regiune. Alpha Bank fost de acord să cumpere 90 la sută din Astra Bank pentru 9 milioane [[euro]]. În plus, Alpha Bank are o sucursală la Londra și o societate de finanțare, Alpha Finance SUA, în New York. == Divizii == * '''Alpha Asset Management''' este compania specializată de administrare a investițiilor a grupului Alpha Bank<ref name="aam2010-08-04">[http://www.wall-street.ro/top/Piete-de-capital/76960/Top-10-cele-mai-importante-miscari-din-piata-fondurilor-mutuale.html Top 10 cele mai importante miscari din piata fondurilor mutuale], 22 decembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 4 august 2010</ref>. == Alpha Bank în România == Compania este prezentă în [[România]] prin [[Alpha Bank România]], ''Alpha Leasing Romania'', ''Alpha Insurance Romania'' și ''Alpha Finance Romania''<ref name="db2010-07-23">[http://www.dailybusiness.ro/stiri-burse/stiri-burse/alpha-finance-romania-lanseaza-serviciul-de-tranzactionare-cosmos-trade-33128 Alpha Finance Romania lanseaza serviciul de tranzactionare Cosmos Trade], 20 oct. 2009, dailybusiness.ro, accesat la 23 iulie 2010</ref>. '''Alpha Leasing România''' a fost înființată la începutul anului [[1998]] cu scopul de a oferi servicii de finanțare prin leasing<ref name="alr2010-08-07">[http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/69500/Alpha-Leasing-Romania-schimba-conducerea-executiva.html Alpha Leasing Romania schimba conducerea executiva], 11 august 2009, wall-stret.ro, accesat la 7 august 2010</ref>. == Note == {{listănote|2}} == Vezi și == * [[Listă de bănci]] * [[Listă de bănci în Grecia]] * [[Listă de companii grecești]] [[Categorie:Bănci din Grecia]] 6h0z34waqw3idi2gk9fwgv2ytrxnzon 0 548457 17024089 15546334 2025-06-10T15:44:31Z Terraflorin 95188 17024089 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare}} [[Fișier:Marienbad-Brunnen.jpg|220px|right|thumb|Mariánské Lázně]]{{Commonscat|Mariánské Lázně|Marienbad}} '''Mariánské Lázně''' (în {{de|Marienbad}}) este un oraș, stațiune balneară cu 14.300 loc. situat în [[regiunea Karlovy Vary]] ([[Okres Cheb]] din Karlovarský kraj) din vestul [[Cehia|Cehiei]]. Orașul se află la {{alt|630}} m între granița cu [[Bavaria]] ([[Oberpfalz]]) și Kaiserwald (Slavkovský Les) într-o vale cu pantă domoală spre sud. == Note == <references /> ==Vezi și== * [[Lista orașelor din Republica Cehă]] * ''[[Anul trecut la Marienbad]]'' == Legături externe == * [http://www.hamelika.cz/analy/Staab.htm Istoric] (germ.) * [http://www.marianske-lazne.info/de/geschichte Istoric](germ.) * {{ien}} [http://www.shtetlinks.jewishgen.org/Gorlice/balsam.html My Story, Omorârea prinzionierilor din lagăr în aprilie 1945] * [http://www.yale.edu/lawweb/avalon/imt/proc/08-07-46.htm Extras din Protocolul Procesului de la Nürnberg cu privire la crimele de război comise in Marienbad 1945] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090605044844/http://www.yale.edu/lawweb/avalon/imt/proc/08-07-46.htm |date=2009-06-05 }} {{Districtul Cheb}} {{Control de autoritate}} {{ciot-geo-Cehia}} [[Categorie:Orașe din Cehia]][[Categorie:Comune din Cehia]] [[Categorie:Stațiuni balneo-climaterice din Republica Cehă]] [[Categorie:Districtul Cheb]] jrxhcymdr2jqrlj5yr1ndq63oi9nrff 0 557694 17023772 17022899 2025-06-10T12:54:57Z ~2025-63936 703428 17023772 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist |poreclă = ''Popică'', ''Motocicleta de foc''<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/a-revenit-motoreta-explicatia-pentru-revirimentul-lui-adi-popa-stelistul-e-din-nou-printre-cei-mai-buni-oameni-ai-campioanei-11792311| title=A revenit "Motoreta"! Explicația pentru revirimentul lui Adi Popa: stelistul e din nou printre cei mai buni oameni ai campioanei| newspaper=Prosport.ro| date=18 decembrie 2013| accessdate=21 noiembrie 2016}}</ref> }} '''Adrian Popa''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} Este cunoscut mai ales pentru perioada petrecută la [[FC Steaua București]] între 14 august 2012 și 2017, unde a venit de la [[Concordia Chiajna]] în schimbul sumei de 500.000 de euro. Cu această echipă, a reușit câștigarea a trei titluri de campion al României în 2012-2013, 2013-2014 și 2014-2015, o [[Cupa României]] în sezonul 2014-2015, o [[Cupa Ligii]] în același sezon 2014-2015, precum și [[Supercupa României]] în vara anului 2013 după un meci câștigat împotriva celor de la [[Petrolul Ploiești]], scor 3-0. Anterior mai evoluat la [[Universitatea Cluj]], [[Concordia Chiajna]] și [[Poli Timișoara]]. În 2017, a plecat la [[Reading FC]], dar nu s-a adaptat și a jucat mai mult împrumutat la alte echipe. Din 16 august 2019, a revenit, tot împrumutat, la [[FCSB]], dar după un singur sezon a revenit definitiv în țară, pentru a activa la echipe fără pretenții din prima ligă, și apoi în liga a II-a. == Cariera == ==== Politehnica Timișoara și împrumuturile ==== Adrian Popa a fost adus în 2005 la [[FC Politehnica Timișoara|Politehnica Timișoara]] la 17 ani, jucând 87 de meciuri pentru [[FC Politehnica Timișoara II|echipa secundă a lui Poli]], marcând 26 de goluri. În a doua jumătate a sezonului [[Liga a III-a 2007-2008|2007-2008]] a reușit un total de 9 goluri în 10 meciuri pentru Politehnica II Timișoara în [[Liga a II-a]], prinzând astfel un împrumut la începutul [[Liga a II-a 2008-2009|următorului sezon în Liga a II-a]], la nou-promovata [[FC Clinceni|CS Buftea]]. Popa și-a continuat rapid ascensiunea, iar în a doua parte a sezonului a fost împrumutat în [[Liga I]], la [[FC Gloria Buzău|Gloria Buzău]], echipă aflată în lupta împotriva retrogradării, unde a jucat 13 meciuri. ==== Universitatea Cluj ==== În iulie 2009, Popa a semnat un contract cu [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], echipă ce juca în [[Liga a II-a 2009-2010|seria a doua a Ligii secunde]]. Deși a impresionat pentru formația clujeană<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/adrian-popa-pregatit-joace-liga-i-u-1_50aecc097c42d5a663a08eca/index.html|accessdate=|autor=|titlu=Adrian Popa este pregătit să joace în Liga I cu „U”}}</ref>, ajutându-i să promoveze, jucătorul a părăsit la finalul sezonului echipa, după ce relația sa cu conducerea clubului se deteriorase. ==== Concordia Chiajna ==== Adrian Popa a fost convins de antrenorul [[CS Concordia Chiajna|Concordiei Chiajna]], [[Laurențiu Diniță]], să încerce să reușească promovarea în primul eșalon pentru al doilea an la rând, de data asta jucând în [[Liga a II-a 2010-2011|prima serie a Ligii a II-a]] pentru formația din [[Județul Ilfov|Ilfov]]. Acesta a acceptat și la finalul sezonului Concordia și-a îndeplinit obiectivul, iar Adi Popa a fost păstrat și pentru sezonul [[Liga I 2011-2012|2011-2012 al Ligii I]]. Popa a fost un jucător de bază pentru ilfoveni în sezonul respectiv, fiind folosit în 29 de meciuri în campionat. Concordia a început sezonul catastrofal, ocupând locul 17 în decembrie. Tot atunci, Diniță a fost înlocuit cu [[Laurențiu Reghecampf]], ce a avut ca obiectiv salvarea de la retrogradare. Acesta a schimbat aproape tot lotul echipei, aducând 17 jucători noi. Popa a fost însă păstrat, contribuind din plin la clasarea Concordiei pe locul 9 după o a doua parte a sezonului în care ilfovenii au reușit 11 victorii din 16 meciuri. În acel sezon, Popa a marcat 3 goluri și a dat 9 pase decisive. ==== Steaua București ==== După performanța extraordinară pe care au reușit-o la Concordia Chiajna, atât antrenorul Laurențiu Reghecampf, cât și Adi Popa au fost ofertați de [[FC Steaua București|Steaua București]], cea mai titrată echipă din [[România]]. Astfel, Popa a ajuns în [[Stadionul Steaua (1974)|Ghencea]] pentru suma de 500.000 de euro. Obiectivul Stelei era adjudecarea titlului, după o pauză de 7 ani. Popa a ajuns la Steaua abia în a 5-a etapă, după ce în precedenta reușise o dublă pentru ilfoveni împotriva echipei [[FC Brașov]].<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/transfer-rapid-adi-popa-steaua-s-a-inteles-ieri-cu-concordia-pentru-transferul-mijlocasului-dreapta-353115.html|accessdate=|autor=Alexandru Raducanu|titlu=Transfer rapid: Adi Popa! » Steaua s-a înțeles ieri cu Concordia pentru transferul mijlocașului dreapta}}</ref> La Steaua, sub comanda fostului său antrenor, Popa nu a lipsit din niciun meci în acel sezon, jucând toate cele 29 de meciuri rămase în campionat, fiind însă titular în doar 19 dintre acestea. A reușit 9 assist-uri și un gol. De asemenea, Popa a făcut meciuri bune și în cupele europene, contribuind la calificarea din grupa E a [[UEFA Europa League 2012-2013|Europa League 2012-2013]], grupă din care au mai făcut parte [[VfB Stuttgart]], [[Molde FK|FK Molde]] și [[FC Copenhaga]]. De asemenea, Popa a fost titular și în meciurile din faza eliminatorie contra lui [[AFC Ajax|Ajax Amsterdam]], 2-2 la general și 4-2 la penalty-uri pentru Steaua și contra lui [[Chelsea FC|Chelsea Londra]], când Steaua a reușit o victorie istorică, învingându-i cu 1-0 pe cei care erau campionii en-titre ai [[Liga Campionilor|Ligii Campionilor]]. Popa a stârnit interesul unor cluburi din Europa după sezonul bun pe care l-a făcut, printre care și Ajax.<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/ajax-s-a-interesat-de-un-stelist-am-discutat-personal-cu-de-boer-459493.html|accessdate=5 martie 2016|autor=|titlu=Ajax s-a interesat de un stelist: "Am discutat personal cu De Boer"}}</ref> La finalul sezonului, Steaua a câștigat al 24-lea titlu din istorie. În al [[FC Steaua București în sezonul 2013–14|doilea sezon pentru Steaua]], Popa a fost al treilea golgheter al campioanei, cu 7 goluri, după atacanții [[Federico Piovaccari]] și [[Claudiu Keșerü]], contribuind decisiv la al dolea titlu consecutiv al echipei din Ghencea. [[FC Steaua București în sezonul 2014–15|Al treilea sezon]] pentru Adrian Popa la Steaua nu a făcut notă discordantă. Acesta a reușit 5 goluri și 6 assist-uri în campionat în 28 de meciuri și a marcat o dublă în [[Finala Cupei României 2015|finala Cupei României]], terminata cu scorul de 3-0 împotriva fostei sale echipe, Universitatea Cluj. Astfel, Popa a făcut parte din echipa Stelei ce a reușit tripla, câștigând toate trofeele interne: [[Liga I]], [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] și [[Cupa Ligii (România)|Cupa Ligii]], cu [[Constantin Gâlcă|Costel Gâlcă]] pe bancă. ==Statistici== {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" |- !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Echipă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Sezon''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Campionat''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupa Ligii''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupele Europene''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Altele''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="3"|'''Total''' |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri |- |rowspan="3"|[[FC Politehnica Timișoara II|Politehnica Timișoara II]] |[[Liga a III-a|2005–06]] |?||?||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||?||? |- |[[Liga a II-a 2006-2007|2006–07]] |?||?||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||?||? |- |[[liga a II-a 2007-2008|2007–08]] |?||?||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||?||? |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|87 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|26 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|? ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|? ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|87 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|26 |- |rowspan="1"|[[CS Buftea|Buftea]] |[[Liga a II-a 2008-2009|2008–09]] |11||2||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||11||2 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|11 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|? ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|? ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|11 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 |- |rowspan="1"|[[FC Gloria Buzău|Gloria Buzău]] |[[Liga I 2008-2009|2008–09]] |12||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||12||0 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|12 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|12 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 |- |rowspan="1"|[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]] |[[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] |24||3||0||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||24||3 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|24 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|24 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 |- |rowspan="3"|[[CS Concordia Chiajna|Concordia Chiajna]] |[[Liga a II-a 2010-2011|2010–11]] |27||4||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||27||4 |- |[[Liga I 2011-2012|2011–12]] |29||3||1||1||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||30||4 |- |[[Liga I 2012-2013|2012–13]] |4||3||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||4||3 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|60 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|10 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|1 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|1 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|61 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|11 |- | rowspan="5" |[[FC Steaua București|Steaua București]] |[[Liga I 2012-2013|2012–13]] |30||1||2||0||rowspan=1 colspan="2"|-||11||1||rowspan=1 colspan="2"|-||43||2 |- |[[Liga I 2013-2014|2013–14]] |28||7||5||0||rowspan=1 colspan="2"|-||11||0||1||0||45||7 |- |[[Liga I 2014-2015|2014–15]] |28||5||4||3||3||0||10||0||0||0||45||8 |- |[[Liga I 2015-2016|2015–16]] |25||2||4||0||1||0||6||1||0||0||34||3 |- |[[Liga I 2016-2017|2016-17]] |5 |1 |0 |0 |0 |0 |4 |0 |0 |0 |9 |1 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|111 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|15 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|15 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|4 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|38 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|1 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|178 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|21 |- !style="background: #b0c4de; text-align: center" colspan="2"|'''Career Total''' ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|305 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|56 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|16 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|4 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|4 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|0 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|38 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|2 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|1 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|0 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|373 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|63 |} Actualizat la 6 martie 2016 ==Titluri== ;[[FC Steaua București|Steaua București]] : *'''[[Liga I]]''' (3): [[Liga I 2012-2013|2012-2013]], [[Liga I 2013-2014|2013-2014]], [[Liga I 2014-2015|2014-2015]] *'''[[Cupa României]]''' (1): [[Finala Cupei României 2015|2014-2015]] *'''[[Cupa Ligii]]''' (2): [[Cupa Ligii 2014-2015|2014-2015]], [[Cupa Ligii 2015-2016|2015-2016]] *'''[[Supercupa României]]''' (1): [[Supercupa României 2013|2013]]<ref>{{cite news | title = Steaua a primit trofeul și medaliile de campioană pe „Național Arena” | url = http://adevarul.ro/news/sport/steaua-primeste-trofeul-medaliile-campioana-1_51a4c371c7b855ff56353b76/index.html | publisher = adevarul.ro | date = 28 mai 2013 | accessdate = 9 iulie 2013}}</ref> ==Note== <references /> == Legături externe == * {{Soccerway}} {{România la Euro 2016}} {{DEFAULTSORT:Popa, Adrian}} [[Categorie:Nașteri în 1988]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FCSB]] [[Categorie:Oameni în viață]] izpnhjbwqk1q3namk067umat1ay3zf6 17023788 17023772 2025-06-10T13:05:00Z GEO 9723 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-63936|~2025-63936]] ([[Discuție Utilizator:~2025-63936|D]]): Motivul revenirii: alterare nejustificată a unor informații corect referențiate fără a aduce o altă sursă. ([[WP:TW|TW]]) 17023788 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist |poreclă = ''Popică'', ''Motoreta''<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/a-revenit-motoreta-explicatia-pentru-revirimentul-lui-adi-popa-stelistul-e-din-nou-printre-cei-mai-buni-oameni-ai-campioanei-11792311| title=A revenit "Motoreta"! Explicația pentru revirimentul lui Adi Popa: stelistul e din nou printre cei mai buni oameni ai campioanei| newspaper=Prosport.ro| date=18 decembrie 2013| accessdate=21 noiembrie 2016}}</ref> }} '''Adrian Popa''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} Este cunoscut mai ales pentru perioada petrecută la [[FC Steaua București]] între 14 august 2012 și 2017, unde a venit de la [[Concordia Chiajna]] în schimbul sumei de 500.000 de euro. Cu această echipă, a reușit câștigarea a trei titluri de campion al României în 2012-2013, 2013-2014 și 2014-2015, o [[Cupa României]] în sezonul 2014-2015, o [[Cupa Ligii]] în același sezon 2014-2015, precum și [[Supercupa României]] în vara anului 2013 după un meci câștigat împotriva celor de la [[Petrolul Ploiești]], scor 3-0. Anterior mai evoluat la [[Universitatea Cluj]], [[Concordia Chiajna]] și [[Poli Timișoara]]. În 2017, a plecat la [[Reading FC]], dar nu s-a adaptat și a jucat mai mult împrumutat la alte echipe. Din 16 august 2019, a revenit, tot împrumutat, la [[FCSB]], dar după un singur sezon a revenit definitiv în țară, pentru a activa la echipe fără pretenții din prima ligă, și apoi în liga a II-a. == Cariera == ==== Politehnica Timișoara și împrumuturile ==== Adrian Popa a fost adus în 2005 la [[FC Politehnica Timișoara|Politehnica Timișoara]] la 17 ani, jucând 87 de meciuri pentru [[FC Politehnica Timișoara II|echipa secundă a lui Poli]], marcând 26 de goluri. În a doua jumătate a sezonului [[Liga a III-a 2007-2008|2007-2008]] a reușit un total de 9 goluri în 10 meciuri pentru Politehnica II Timișoara în [[Liga a II-a]], prinzând astfel un împrumut la începutul [[Liga a II-a 2008-2009|următorului sezon în Liga a II-a]], la nou-promovata [[FC Clinceni|CS Buftea]]. Popa și-a continuat rapid ascensiunea, iar în a doua parte a sezonului a fost împrumutat în [[Liga I]], la [[FC Gloria Buzău|Gloria Buzău]], echipă aflată în lupta împotriva retrogradării, unde a jucat 13 meciuri. ==== Universitatea Cluj ==== În iulie 2009, Popa a semnat un contract cu [[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]], echipă ce juca în [[Liga a II-a 2009-2010|seria a doua a Ligii secunde]]. Deși a impresionat pentru formația clujeană<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/adrian-popa-pregatit-joace-liga-i-u-1_50aecc097c42d5a663a08eca/index.html|accessdate=|autor=|titlu=Adrian Popa este pregătit să joace în Liga I cu „U”}}</ref>, ajutându-i să promoveze, jucătorul a părăsit la finalul sezonului echipa, după ce relația sa cu conducerea clubului se deteriorase. ==== Concordia Chiajna ==== Adrian Popa a fost convins de antrenorul [[CS Concordia Chiajna|Concordiei Chiajna]], [[Laurențiu Diniță]], să încerce să reușească promovarea în primul eșalon pentru al doilea an la rând, de data asta jucând în [[Liga a II-a 2010-2011|prima serie a Ligii a II-a]] pentru formația din [[Județul Ilfov|Ilfov]]. Acesta a acceptat și la finalul sezonului Concordia și-a îndeplinit obiectivul, iar Adi Popa a fost păstrat și pentru sezonul [[Liga I 2011-2012|2011-2012 al Ligii I]]. Popa a fost un jucător de bază pentru ilfoveni în sezonul respectiv, fiind folosit în 29 de meciuri în campionat. Concordia a început sezonul catastrofal, ocupând locul 17 în decembrie. Tot atunci, Diniță a fost înlocuit cu [[Laurențiu Reghecampf]], ce a avut ca obiectiv salvarea de la retrogradare. Acesta a schimbat aproape tot lotul echipei, aducând 17 jucători noi. Popa a fost însă păstrat, contribuind din plin la clasarea Concordiei pe locul 9 după o a doua parte a sezonului în care ilfovenii au reușit 11 victorii din 16 meciuri. În acel sezon, Popa a marcat 3 goluri și a dat 9 pase decisive. ==== Steaua București ==== După performanța extraordinară pe care au reușit-o la Concordia Chiajna, atât antrenorul Laurențiu Reghecampf, cât și Adi Popa au fost ofertați de [[FC Steaua București|Steaua București]], cea mai titrată echipă din [[România]]. Astfel, Popa a ajuns în [[Stadionul Steaua (1974)|Ghencea]] pentru suma de 500.000 de euro. Obiectivul Stelei era adjudecarea titlului, după o pauză de 7 ani. Popa a ajuns la Steaua abia în a 5-a etapă, după ce în precedenta reușise o dublă pentru ilfoveni împotriva echipei [[FC Brașov]].<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/transfer-rapid-adi-popa-steaua-s-a-inteles-ieri-cu-concordia-pentru-transferul-mijlocasului-dreapta-353115.html|accessdate=|autor=Alexandru Raducanu|titlu=Transfer rapid: Adi Popa! » Steaua s-a înțeles ieri cu Concordia pentru transferul mijlocașului dreapta}}</ref> La Steaua, sub comanda fostului său antrenor, Popa nu a lipsit din niciun meci în acel sezon, jucând toate cele 29 de meciuri rămase în campionat, fiind însă titular în doar 19 dintre acestea. A reușit 9 assist-uri și un gol. De asemenea, Popa a făcut meciuri bune și în cupele europene, contribuind la calificarea din grupa E a [[UEFA Europa League 2012-2013|Europa League 2012-2013]], grupă din care au mai făcut parte [[VfB Stuttgart]], [[Molde FK|FK Molde]] și [[FC Copenhaga]]. De asemenea, Popa a fost titular și în meciurile din faza eliminatorie contra lui [[AFC Ajax|Ajax Amsterdam]], 2-2 la general și 4-2 la penalty-uri pentru Steaua și contra lui [[Chelsea FC|Chelsea Londra]], când Steaua a reușit o victorie istorică, învingându-i cu 1-0 pe cei care erau campionii en-titre ai [[Liga Campionilor|Ligii Campionilor]]. Popa a stârnit interesul unor cluburi din Europa după sezonul bun pe care l-a făcut, printre care și Ajax.<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/ajax-s-a-interesat-de-un-stelist-am-discutat-personal-cu-de-boer-459493.html|accessdate=5 martie 2016|autor=|titlu=Ajax s-a interesat de un stelist: "Am discutat personal cu De Boer"}}</ref> La finalul sezonului, Steaua a câștigat al 24-lea titlu din istorie. În al [[FC Steaua București în sezonul 2013–14|doilea sezon pentru Steaua]], Popa a fost al treilea golgheter al campioanei, cu 7 goluri, după atacanții [[Federico Piovaccari]] și [[Claudiu Keșerü]], contribuind decisiv la al dolea titlu consecutiv al echipei din Ghencea. [[FC Steaua București în sezonul 2014–15|Al treilea sezon]] pentru Adrian Popa la Steaua nu a făcut notă discordantă. Acesta a reușit 5 goluri și 6 assist-uri în campionat în 28 de meciuri și a marcat o dublă în [[Finala Cupei României 2015|finala Cupei României]], terminata cu scorul de 3-0 împotriva fostei sale echipe, Universitatea Cluj. Astfel, Popa a făcut parte din echipa Stelei ce a reușit tripla, câștigând toate trofeele interne: [[Liga I]], [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] și [[Cupa Ligii (România)|Cupa Ligii]], cu [[Constantin Gâlcă|Costel Gâlcă]] pe bancă. ==Statistici== {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" |- !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Echipă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Sezon''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Campionat''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupa Ligii''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupele Europene''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Altele''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="3"|'''Total''' |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri |- |rowspan="3"|[[FC Politehnica Timișoara II|Politehnica Timișoara II]] |[[Liga a III-a|2005–06]] |?||?||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||?||? |- |[[Liga a II-a 2006-2007|2006–07]] |?||?||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||?||? |- |[[liga a II-a 2007-2008|2007–08]] |?||?||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||?||? |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|87 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|26 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|? ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|? ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|87 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|26 |- |rowspan="1"|[[CS Buftea|Buftea]] |[[Liga a II-a 2008-2009|2008–09]] |11||2||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||11||2 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|11 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|? ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|? ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|11 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 |- |rowspan="1"|[[FC Gloria Buzău|Gloria Buzău]] |[[Liga I 2008-2009|2008–09]] |12||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||12||0 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|12 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|12 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 |- |rowspan="1"|[[FC Universitatea Cluj|Universitatea Cluj]] |[[Liga a II-a 2009-2010|2009–10]] |24||3||0||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||24||3 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|24 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|24 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 |- |rowspan="3"|[[CS Concordia Chiajna|Concordia Chiajna]] |[[Liga a II-a 2010-2011|2010–11]] |27||4||?||?||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||27||4 |- |[[Liga I 2011-2012|2011–12]] |29||3||1||1||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||30||4 |- |[[Liga I 2012-2013|2012–13]] |4||3||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||4||3 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|60 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|10 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|1 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|1 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|61 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|11 |- | rowspan="5" |[[FC Steaua București|Steaua București]] |[[Liga I 2012-2013|2012–13]] |30||1||2||0||rowspan=1 colspan="2"|-||11||1||rowspan=1 colspan="2"|-||43||2 |- |[[Liga I 2013-2014|2013–14]] |28||7||5||0||rowspan=1 colspan="2"|-||11||0||1||0||45||7 |- |[[Liga I 2014-2015|2014–15]] |28||5||4||3||3||0||10||0||0||0||45||8 |- |[[Liga I 2015-2016|2015–16]] |25||2||4||0||1||0||6||1||0||0||34||3 |- |[[Liga I 2016-2017|2016-17]] |5 |1 |0 |0 |0 |0 |4 |0 |0 |0 |9 |1 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|111 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|15 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|15 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|4 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|38 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|1 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|178 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|21 |- !style="background: #b0c4de; text-align: center" colspan="2"|'''Career Total''' ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|305 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|56 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|16 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|4 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|4 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|0 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|38 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|2 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|1 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|0 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|373 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|63 |} Actualizat la 6 martie 2016 ==Titluri== ;[[FC Steaua București|Steaua București]] : *'''[[Liga I]]''' (3): [[Liga I 2012-2013|2012-2013]], [[Liga I 2013-2014|2013-2014]], [[Liga I 2014-2015|2014-2015]] *'''[[Cupa României]]''' (1): [[Finala Cupei României 2015|2014-2015]] *'''[[Cupa Ligii]]''' (2): [[Cupa Ligii 2014-2015|2014-2015]], [[Cupa Ligii 2015-2016|2015-2016]] *'''[[Supercupa României]]''' (1): [[Supercupa României 2013|2013]]<ref>{{cite news | title = Steaua a primit trofeul și medaliile de campioană pe „Național Arena” | url = http://adevarul.ro/news/sport/steaua-primeste-trofeul-medaliile-campioana-1_51a4c371c7b855ff56353b76/index.html | publisher = adevarul.ro | date = 28 mai 2013 | accessdate = 9 iulie 2013}}</ref> ==Note== <references /> == Legături externe == * {{Soccerway}} {{România la Euro 2016}} {{DEFAULTSORT:Popa, Adrian}} [[Categorie:Nașteri în 1988]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FCSB]] [[Categorie:Oameni în viață]] 8zu1u53afq7sraops7ke4f49nlvvjza 0 569961 17025111 17020907 2025-06-11T10:19:34Z Edward Mike005 659826 /* Legături externe */ 17025111 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=aprilie 2015}} {{ton}} {{Infocaseta Scriitor | nume = Liviu Deleanu | image = | imagesize = | comentariu = | pseudonim = Luca Dan, Cliglon<ref>{{Citation |title=Liviu Deleanu |publisher=Artline.ro |url=https://www.artline.ro/Liviu-Deleanu-30741-1-n.html}}</ref> | nume_naștere = Lipe Kligman | educație = | pregătire = | profesor_pentru = | profesie = scriitor, dramaturg | religie = | partid = | naționalitate = | partid = [[PCUS]] | cetățenie = {{flagicon|România|size=23px}} [[România]]<br>{{flagicon|URSS|size=23px}} [[URSS]] | părinți = | frați = | căsătorit = [[Baca Deleanu]] (Rivilis) | limbi = [[limba română]] (denumită după 1940 „[[limba moldovenească]]”)<br>[[limba rusă]] | copii = | perioadă = | operă_de_debut = | subiect = | mișcare = [[suprarealism]],<ref>{{Citation |publisher=limbaromana.md |title=Poezia română din Basarabia. Valori și confluențe - LimbaRomana |url=https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3298}}</ref> [[modernism]], apoi [[proletcult]] | patron = | gen = [[realism socialist]] | influențe = | influențat = | semnătură = | website = | note = }} '''Liviu Deleanu''' (în {{lang-ru|Ливиу Семёнович Деляну}}, născut ''Lipe Kligman''; {{date biografice}}) a fost un [[poet]] [[RSSM|moldovean]] de etnie [[evreu]]. ==Biografie== S-a născut la 8 februarie 1911, la [[Iași]] cu numele adevărat Lipa Kligman.<ref>Ecaterina Țarălungă, ''Enciclopedia identității românești'', Editura Litera, București, 2011</ref> Nu și-a iubit copilăria, zicând că a fost foarte grea, fără bucurii și jocuri copilărești („unica mea jucărie a fost o păpușă de cârpe”). Era un copil frumos, cu bucle mari, aurii, lăsate pe umeri. Mama îl purta ca pe o fetiță. A trăit în frig și în foame. Îi plăcea foarte mult să citească. Citea tot ce-i nimerea sub mână. Mama îi dădea cîte un leu să-și cumpere un covrig și el strângea leul, ca să-și poată cumpăra unica revistă pentru copii. În orașul natal a intrat la studii la gimnaziu, dar, din lipsă de surse, a fost nevoit să abandonaze. Tot în [[Iași]] a publicat primele poezii și devine adept al curentului [[suprarealism|suprarealist]].<ref>{{Citation |publisher=limbaromana.md |title=Poezia română din Basarabia. Valori și confluențe - LimbaRomana |url=https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3298}}</ref> În 1928, împreună cu poetul [[Virgil Gheorghiu]] (1903–1977), a fondat propria revistă, ''Prospect'', pe care [[George Călinescu]] a menționat-o în ''[[Istoria literaturii române de la origini până în prezent]]'' ca fiind una dintre primele publicații periodice moderniste din România.<ref>http://convorbiri-literare.dntis.ro/AZRIELsep5.htm</ref> Primele trei numere ale revistei, editate de Liviu Deleanu, au publicat poezii și proze ale acestuia, respectiv ale lui Virgil Gheorghiu; începând cu al patrulea număr, au apărut și alte nume: Mihail Bicleanu, [[Sașa Pană]], [[Aurel Zaremba]] și alții. A plecat mai târziu la [[București]], unde s-a angajat ca litograf, apoi corector la o tipografie. Aici a publicat în ziarul evreiesc ''Adam'', în ''[[Bilete de papagal]]'' (condus de [[Tudor Arghezi]]) și în revista de stânga ''[[Cuvântul liber (revistă)|Cuvântul liber]]''. Literatura o „îmbrățișează” de la o vârstă destul de fragedă: la doar 15 ani a redactat revistele ''Prospect'' și ''Vitrina literară''. Poezia timpurie a lui L.Deleanu, cum ar fi volumul ''Oglinzi fermecate'', apărut în [[1927]], este influențată de marii scriitori moderniști, ca [[Charles Baudelaire]], [[George Bacovia]], [[Ion Pillat]]. A urmat placheta ''Ceasul de veghe'' ([[1937]]), înalt apreciată de [[George Calinescu|G. Călinescu]] în ''Istoria literaturii române de la origini până în prezent''; versurile din acest volum sunt pline de compătimire pentru martirii Războiului Civil din [[Spania]]. La sfârșitul anilor 1930, opera sa a donândit un caracter ferm politic, de orientare [[antifascism|antifascistă]].<ref>{{Citation |publisher=convorbiri-literare.dntis.ro |title=Wayback Machine |url=https://web.archive.org/web/20070930041551/http://convorbiri-literare.dntis.ro/AZRIELsep5.htm}}</ref> Deleanu devine un important scriitor [[Avangarda literară în România|avangardist]].<ref>{{Citation |publisher=limbaromana.md |title=Poezia română din Basarabia. Valori și confluențe - LimbaRomana |url=https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3298}}</ref> Anul [[1940]] au însemnat pentru L. Deleanu, în afară de faptul că îi apare al treilea volum de versuri ''Glod alb'', un eveniment care îi va marca destinul literar din continuare: poetul s-a refugiat în Basarabia sovietică. Nepoata sa, [[Iulia Azriel]], a scris că văduva poetului, [[Baca Deleanu]], i-a spus că Deleanu a ales să se refugieze în URSS deoarece a aflat că este căutat de [[Poliția Română]], și a traversat [[Prut]]ul cu o barcă.<ref>{{Citation |publisher=convorbiri-literare.dntis.ro |title=Wayback Machine |url=https://web.archive.org/web/20070930041551/http://convorbiri-literare.dntis.ro/AZRIELsep5.htm}}</ref> În timpul Războiului din [[1941]]–[[1945]] poetul a plăsmuit o serie de cântece inspirate („Cîntec scris pe patul armei”, „Cântec scris pe lat de palos” etc.). Împreună cu [[Bogdan Istru]], a tradus imnul URSS în „[[limba moldovenească]]”. Părinții săi au murit în [[Pogromul de la Iași]]. În memoria lor a scris poemul „Coșmar”. După război, a activat în domeniul literaturii pentru copii: ''Poezii pentru copii'' ([[1947]]), ''Mi-i drag să meșteresc'' ([[1955]]), ''Bucurii pentru copii'' ([[1956]]), „Licurici” ([[1961]]) ș.a. La poezia pentru adulți a revenit în [[1952]], când a apărut cartea ''Vremuri noi'', poemul „Krasnodon” (ulterior intitulat „Tinerețe fără moarte”) și basmul dramatic „Buzduganul fermecat”. Talentul liric al lui Liviu Deleanu s-a manifestat din plin în cărțile ''Dragostea noastră cea de toate zilele'' ([[1966]]) și postumele ''Cartea dorului'' ([[1968]]) și ''Destăinuire'' ([[1970]]). Împreună cu [[Emilian Bucov]], a fost exponent al realismului socialist, având o abordare [[antiromânism|antiromânească]].<ref>{{Citation |publisher=limbaromana.md |title=Poezia română din Basarabia. Valori și confluențe - LimbaRomana |url=https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3298}}</ref> Lui Liviu Deleanu îi aparțin și traducerile din [[Ivan Krîlov]], [[Aleksandr Pușkin]], [[Nikolai Nekrasov]], [[Mihail Lermontov]], [[Aleksandr Tvardovski]], [[Konstantin Simonov]], S. Marsak, [[Kornei Ciukovski]] ș.a. Versurile sale, la rândul lor, au fost traduse în mai multe limbi și reeditate în RSS Moldovenească și peste hotarele ei. Poetul s-a stins din viață la [[12 mai]] [[1967]] la Chișinău. O monografie despre el a fost realizată de criticul literar [[Barbu Rabii]]. Actualmente, numele lui Liviu Deleanu îl poartă o stradă și un liceu din municipiul Chișinău, sectorul Buiucani. Liviu Deleanu este autorul textului original al cântecului „[[Sanie cu zurgălăi]]” compus de [[Richard Stein]] în [[1936]]. Și autorul versurilor cântecului „Nu înțeleg de ce” de compozitorul [[Arkady Luxemburg|Arkady Luxemburg]] în 1964. ==Cărți publicate== * ''Oglinzi fermecate'' (1927) * ''Ceasul de veghe'', București, Șantier, 1937 * ''Glod alb'' (1940) * ''Poezii pentru copii'' (1947) * ''Mi-i drag sa meșteresc'' (1955) * ''Bucurii pentru copii'' (1956) * ''Licurici'' (1961) * ''Vremuri noi'' (1952) * ''Dragostea noastră cea de toate zilele'' (1966) * ''Cartea dorului'' (1968) == Note == <references /> ==Bibliografie== * Barbu Rabii, ''Freamătul de-a pururi viu'' (monografie despre activitatea lui Liviu Deleanu). Chișinău: Lumina, 1971. * ''Enciclopedia identității românești'', București, Editura Litera, 2011 == Legături externe == * [http://www.cnaa.md/files/theses/2009/14200/adriana_cazacu_abstract.pdf Adriana Cazacu „Modernitate și tradiționalism în creația poetică a lui Liviu Deleanu” - Teză de doctorat]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * [http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=398 Revista Limba Română - Adriana Cazazcu, „Poezia lui Liviu Deleanu din perioada interbelică: deschideri spre modernitate”] {{Suprarealism}} {{Avangarda artistică românească}} {{Literatura proletară în Regatul României}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Deleanu, Liviu}} [[Categorie:Nașteri în 1911]] [[Categorie:Decese în 1967]] [[Categorie:Decese în Chișinău]] [[Categorie:Avangarda artistică românească]] [[Categorie:Evrei români]] [[Categorie:Evrei sovietici]] [[Categorie:Ieșeni]] [[Categorie:Înmormântări în Cimitirul Central din Chișinău]] [[Categorie:Poeți moldoveni]] [[Categorie:Jurnaliști din Iași]] [[Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Poeți moderniști români]] [[Categorie:Poeți suprarealiști români]] [[Categorie:Poeți sovietici]] [[Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite]] [[Categorie:Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite]] [[Categorie:Scriitori evrei români]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Români emigranți în Uniunea Sovietică]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice]] 4b64foh1ds5yddevme84aj4bmb5qorm 0 577102 17024384 16947007 2025-06-10T19:50:05Z Dantare 460470 17024384 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 1994 | country = Republica Moldova | type = legislative | vote_type = Popular | ongoing = no | majority_seats = 53 | seats_for_election = Toate cele 104 de mandate din [[Parlamentul Republicii Moldova]] | previous_election = Alegeri parlamentare în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, 1990 | previous_year = 1990 | next_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 1998 | next_year = 1998 | election_date = 27 februarie 1994 | turnout = 79,31% | swing7 = <!-- Map --> | map_image = MdAlegeri1994.svg | map_size = 350px | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | after_election=[[Andrei Sangheli]] | before_election=[[Andrei Sangheli]] | title=[[Prim-ministrul Republicii Moldova|Prim-ministru]] | before_party = PDAM | after_party = PDAM |colour1=8DC63F |percentage1=43,18% |popular_vote1=766.589 |seats1=56 |party1=PDAM |leader_since1=1991 |leader1=[[Dumitru Moțpan]] |image1= [[File:Dumitru Moțpan 2011.jpg|150x150px]] |colour2=700000 |percentage2=22,00% |popular_vote2=390.584 |seats2=28 |party2=PSMUE |leader_since2=1992 |leader2=[[Valeriu Senic]] |image2= |colour3=00C3F9 |percentage3=9,21% |popular_vote3=163.513 |seats3=11 |party3=BTI |leader_since3=1991 |leader3=[[Simion Certan]] |image3= |colour4=0067FF |percentage4=7,53% |popular_vote4=133.606 |seats4=9 |party4=AFPCD |leader_since4=1992 |leader4=[[Iurie Roșca]] |image4=[[File:Flickr - europeanpeoplesparty - EPP Congress Bonn (656).jpg|150x150px]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile legislative în Republica Moldova''' au avut loc pe [[27 februarie]] [[1994]]. ==Componența Comisiei Electorale pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova== {| class=wikitable |- |[[Nicolae Timofti]]||-||președintele Comisiei, Președintele Colegiului penal al Judecătoriei Supreme |- |[[Anastasia Pascari]]||-||vicepreședintele Comisiei, judecător la Judecătoria Supremă |- |colspan=3 align=center| '''Membrii Comisiei Electorale Centrale''' |- |[[Mihai Bușuleac]]||-||judecător la Judecătoria Supremă |- |[[Constantin Gurschi]]||-||judecător la Judecătoria Supremă |- |[[Chiril Pulbere]]||-||judecător la Judecătoria Supremă |- |[[Gheorghe Susarenco]]||-||judecător la Judecătoria Supremă |- |[[Vera Bufteac]]||-||din partea Partidului Național Creștin |- |[[Valentin Coliban]]||-||din partea Partidului Democrat Creștin |- |[[Ion Creangă (jurist)|Ion Creangă]]||-||din partea Partidului Republican |- |[[Petru Crudu]]||-||din partea Asociașiei Victimelor Regimului Totalitar comunist |- |[[Vasile Gîscă]]||-||din partea Congresului Intelectualilor |- |[[Iriada Burchin]]||-||din partea Partidului Socialist |- |[[Alexandru Hristea]]||-||din partea Alianței țăranilor liberi |- |[[Svetlana Lîiurova]]||-||din partea Mișcării "Unitatea-Edinstvo" |- |[[Serghei Palazov]]||-||din partea Partidului Democrat |- |[[Ion Prisăcuță]]||-||din partea Partidului Național Liberal |- |[[Zinaida Grafchina]]||-||din partea Partidului Social-Democrat |- |[[Tatiana Secrieru]]||-||din partea Asociației Femeilor |- |[[Dumitru Stăvilă]]||-||din partea Partidului Democrat al Muncii |- |[[Pavel Tcaci]]||-||din partea Partidului Democrat Agrar |- |[[Zinaida Țărnă]]||-||din partea Ligii Democrat-Creștina a Femeilor din Moldova |- |[[Pintilie Țurcan]]||-||din partea Partidului Popular Creștin Democrat |- |} ==Rezultate== {{see|Legislatura 1994-1998 (Republica Moldova)}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: right" |+ ! colspan="6" |[[Fișier:Moldova Parliament 1994.svg]] |- ! colspan="2" |Partid / Alianță electorală !Voturi !% !Locuri !+/- |- |style=background:#8DC63F| | align="left" |[[Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |766,589 |43.18 |56 |0 |- |style=background:#700000| | align="left" |Blocul electoral [[Partidul Socialist din Moldova|Partidul Socialist]] și [[Mișcarea "Unitate-Edinstvo" (Republica Moldova)|Mișcarea "Unitate-Edinstvo"]] |390,584 |22.00 |28 |0 |- |style=background:#00BFF3| | align="left" |[[Blocul Țăranilor și Intelectualilor (Republica Moldova)|Blocul Țăranilor și Intelectualilor]] |163,513 |9.21 |11 |0 |- |style=background:#0065FF| | align="left" |[[Partidul Popular Creștin Democrat|Alianța Frontului Popular Creștin Democrat]] |133,606 |7.53 |9 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Social-Democrat din Moldova|Blocul Social-Democrat]] |65,028 |3.66 |0 |0 |- | | align="left" |Asociația Femeilor din Moldova |50,243 |2.83 |0 |0 |- | | align="left" |Partidul Democrat al Muncii din Moldova |49,210 |2.77 |0 |0 |- |style=background:#33CCFF| | align="left" |[[Partidul Liberal (Republica Moldova)|Partidul Reformei]] |41,980 |2.36 |0 |0 |- |style=background:#333399| | align="left" |[[Partidul Democrat din Moldova]] |23,368 |1.32 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Național Român (Moldova)|Asociația Victimelor Regimului Totalitar Comunist din Moldova]] |16,672 |0.94 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Republican din Moldova]] |16,529 |0.93 |0 |0 |- |style=background:#00C000| | align="left" |[[Partidul Ecologist "Alianța Verde" din Moldova]] |7,025 |0.40 |0 |0 |- | | align="left" |Partidul Național Creștin |5,878 |0.33 |0 |0 |- |style=background:lightgray| | align="left" |Candidați independenți |45,152 |2.54 |0 |0 |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,775,377 |94.98 | - | - |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |93,116 |5.02 | - | - |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,509,368''' |'''100.00''' |'''104''' |'''0''' |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,869,090 |79.31 | - | - |- | colspan="5" align="left" |Sursa: Electorala 94. Documente și cifre. | |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Agrar din Moldova|PDAM]] !rowspan="1" |[[Mișcarea Unitate-Edinstvo|PSMUE]] !rowspan="1" |[[Blocul Țăranilor și Intelectualilor|BTI]] !rowspan="1" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|AFPCD]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] |65,91% |11,80% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;"|'''62,04%''' |5,75% |5,20% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |65,04% |14,51% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;"|'''43,67%''' |10,68% |11,08% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |60,10% |14,03% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;" |'''52,24%''' |8,79% |8,44% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |55,98% |14,58% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;" |'''44,97%''' |9,78% |10,41% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |61,01% |13,84% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;" |'''40,32%''' |12,78% |11,87% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |55,91% |12,70% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;" |'''41,54%''' |10,23% |12,92% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |61,04% |15,04% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;" |'''47,28%''' |10,03% |9,42% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |65,41% |16,42% |18,82% |15,63% | style="background: #0065FF; width: 100px;"|'''20,38%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Bendery-Flag.jpg}} [[Tighina|Municipiul Tighina]] |100% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''31,79%''' |3,35% |15,23% |13,80% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |83,95% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''63,85%''' |7,61% |10,24% |6,68% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |93,27% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''43,33%''' |38,34% |6,76% |3,15% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] |79,34% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''49,05%''' |27,73% |7,61% |4,49% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] |86,16% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''53,99%''' |10,96% |7,61% |8,38% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] |89,68% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''49,16%''' |14,09% |7,75% |11,09% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Moldova.svg}} [[Raionul Căinari|Căinari]] |83,04% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''51,98%''' |9,97% |8,00% |5,20% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] |75,09% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''47,11%''' |7,48% |12,16% |8,88% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] |82,07% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''32,63%''' |7,24% |11,41% |14,32% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Ceadîr-Lunga|Ceadîr-Lunga]] |92,31% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''53,26%''' |44,50% |0,41% |0,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |82,49% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''67,32%''' |6,15% |7,24% |6,55% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Comrat|Comrat]] |76,62% |18,29% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;"|'''68,97%''' |1,53% |1,80% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] |80,15% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''32,12%''' |8,81% |17,87% |9,93% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |84,86% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''51,41%''' |18,91% |9,26% |8,94% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] |88,18% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''72,09%''' |6,71% |6,24% |4,81% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |95,55% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''66,26%''' |2,11% |1,67% |1,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] |79,88% |34,13% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;"|'''36,89%''' |8,42% |6,67% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] |85,78% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''69,63%''' |8,48% |5,98% |5,34% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] |86,13% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''63,51%''' |12,53% |6,10% |5,42% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] |84,96% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''62,24%''' |14,63% |7,67% |6,31% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] |81,56% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''44,09%''' |9,53% |7,87% |7,07% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |71,77% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''28,87%''' |4,70% |19,02% |11,12% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] |89,35% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''64,67%''' |11,87% |6,61% |4,04% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |85,13% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''45,87%''' |4,28% |12,68% |9,10% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] |90,39% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''58,22%''' |27,68% |3,07% |2,98% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] |86,54% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''41,65%''' |6,89% |15,39% |7,41% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] |86,35% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''63,44%''' |2,63% |8,54% |7,64% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] |87,74% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''61,82%''' |14,48% |6,26% |6,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Camenca PMR Flagge.jpg}} [[Raionul Camenca|Sănătăuca]] |93,35% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''69,78%''' |6,52% |5,43% |3,85% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] |85,15% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''40,54%''' |25,40% |12,48% |6,68% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag Slobozia.png}} [[Raionul Slobozia|Slobozia]] |70,44% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''64,83%''' |14,02% |4,77% |2,04% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] |88,68% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''66,17%''' |2,66% |11,11% |6,51% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] |64,61% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''44,18%''' |6,63% |14,56% |10,04% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |87,62% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''66,08%''' |2,66% |10,88% |5,52% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |83,28% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''48,17%''' |7,34% |11,01% |6,83% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] |91,97% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''54,17%''' |39,43% |0,77% |2,81% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] |88,85% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''58,19%''' |2,74% |10,63% |6,69% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] |83,59% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''53,55%''' |9,54% |9,76% |7,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Vulcănești|Vulcănești]] |80,53% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''32,49%''' |29,43% |11,27% |15,94% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |100% |11,08% |1,25% |28,24% | style="background: #0065FF; width: 100px;"|'''39,68%''' |- !Total ! 79,31% ! 43,18% ! 22,00% ! 9,21% ! 7,53% |- |} <gallery> MdAlegeri1994prez.svg|Harta prezenței la vot pe raion MdAlegeri1994pdam.svg|Rezultatele Partidului Democrat Agrar din Moldova pe raioane: {{legend|#acd674|70–80%}}{{legend|#b9dc8a|60–70%}}{{legend|#c5e29d|50–60%}}{{legend|#d0e7af|40–50%}}{{legend|#daecc1|30–40%}}{{legend|#e4f1d1|20–30%}}{{legend|#edf6e1|10–20%}} MdAlegeri1994psmue.svg|Rezultatele Partidului Socialist și Mișcarea Unitate-Edinstvo pe raioane: {{legend|#a86363|60–70%}}{{legend|#b67d7d|50–60%}}{{legend|#c49595|40–50%}}{{legend|#d0acac|30–40%}}{{legend|#ddc2c2|20–30%}}{{legend|#e9d7d7|10–20%}}{{legend|#f4ebeb|0–10%}} MdAlegeri1994bti.svg|Rezultatele Blocului Țăranilor și Intelectualilor pe raioane: {{legend|#c2f0fc|20–30%}}{{legend|#d7f5fd|10–20%}}{{legend|#ebfafe|0–10%}} MdAlegeri1994afpcd.svg|Rezultatele Alianței Frontului Popular Creștin Democrat pe raioane: {{legend|#accdff|30–40%}}{{legend|#c2daff|20–30%}}{{legend|#d7e7ff|10–20%}}{{legend|#ebf3ff|0–10%}} </gallery> ==Referințe== * Electorala 94. Documente și cifre. Ediție a Comisiei Electorale Centrale. Chișinău. Editura TISH, 1994. ISBN 5-85268-298-5 {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri legislative în Republica Moldova]] [[Categorie:1994 în Republica Moldova]] 7ke4f0a8v47buh0cdwb41sqje62jn96 0 583146 17023806 16854215 2025-06-10T13:21:35Z Electrodac 671310 actualizată compania parinte 17023806 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = DAC | logo = [[File:Logo-ul DAC.svg|center|200px]] | tip = marcă auto / divizie | imagine = [[File:DAC 16.250FK dumper truck.jpg|center|DAC 16.250FK dumper truck]] | image_caption = DAC 26.230 camion benă basculabilă | image_size = | gen = | fondare = 1971 | fondator = | defunct = | orașul = Brasov | țara = Romania | nr_locatii = | zona_deservita = Europa, Orientul Mijlociu, America de Sud | oameni_cheie = | industrie = Constructoare de mașini | produse = autocamioane, autoutilitare, autospeciale, autobuze, troleibuze | servicii = | cifra_de_afaceri = | venit = | profit_brut = | profit_net = | active_gestiune = | active = | capital_propriu = | proprietar = | nr_salariati = | divizii = | filiale = | slogan = | homepage = [http://www.dac.ro www.dac.ro] | culoare_titlu = ffffff | culoare_cadru = 000000 | companie_părinte = [[Autovehicule DAC S.A.]] }} '''DAC''' este o marcă de [[camion|vehicule comerciale]] produsă de întreprinderea [[Roman Brașov|Autocamioane Brașov - Roman S.A.]] Aceasta este un acronim pentru '''Diesel Auto Camion.''' Cu toate acestea, marca DAC amintește despre istoria României, cândva populată de triburile dacice, pe când regiunea purta numele de [[Dacia]], în perioada secolelor I î.Hr. – al II-lea d.Hr. De-a lungul timpului, sub această marcă, au fost produse camioane rigide, capuri tractoare, camioane militare, basculante miniere, tractoare portuare, cât și autobuze și troleibuze. ==Istorie== Întreprinderea Autocamioane Brașov a fost fondată după Al Doilea Război Mondial pe fundația vechii fabrici producătoare de vehicule ROMLOC construită în 1921. Între 1948-1953, fabrica s-a numit ''Steagul Roșu''. Până în 2000, au fost produse peste 750.000 de vehicule. Camioanele '''DAC''' au aceleași platforme de construcție cu cele [[Întreprinderea de Autocamioane Brașov|Roman]], dar n-a fost parte din asocierea din 1971 între producătorul german [[MAN SE|MAN]] și Guvernul Român. Sub marca DAC, compania a produs diferite camioane și vehicule speciale, autobuze și troleibuze, precum și motoare avansate, create de propriul departament de cercetare și dezvoltare. [[Fișier:Troleibuz DAC 217E.jpg|miniatura|Troleibuz DAC 217E în Kiev, Ucraina]] La începutul anilor ’80, compania a dezvoltat propriile motoare diesel cu puteri de 240, 280 și 320 CP, depășind cadrul acordului de licență cu MAN și marcându-le cu o literă suplimentară „R” – „Românesc”. Aceste motoare au fost utilizate pentru camioanele DAC (de la modelele „16.240” la „32.280”). În 1984, după ce licența cu MAN a expirat, gama Roman a fost redenumită DAC. În 1990, prin decizia guvernului, uzina din Brașov a fost transformată în companie pe acțiuni sub denumirea „Roman S.A.”. Uzina a pierdut piețe importante și a început să echipeze șasiurile vechi cu componente importate, în special motoare diesel care îndeplineau noile cerințe de mediu. Camioanele DAC au continuat să fie produse și după 1990, iar compania a realizat chiar și o versiune specială pentru [[OMV Petrom|Petrom]], cu un design modernizat. În această perioadă, compania a utilizat atât mărcile DAC, cât și Roman, în funcție de cerințele clientului. Cu toate acestea, camioanele erau absolut identice. ==Seria CN== [[Fișier:DAC 15.240 DFAEG.jpg|miniatura|'''DAC 15.240 DFAEG''']] Seria CN a fost o dezvoltare internă a AB Brașov disponibilă din 1977. Modelul este disponibil cu tracțiune 4x4, 6x6 și 8x8 și capacitate între 3 și 10 tone. Seria CN au o cabină dreptunghiulară cu uși și panouri laterale striate, fața plată și parbriz prins cu balamale înclinat. Vehiculele sunt echipate cu motor diesel MAN D2156 cu 6 cilindri și o transmisie cu 5 sau 6 viteze, carcasă de transfer cu 2 viteze, roți de acționare a axelor planetare, roți cu diferențiale blocabile frâne cu aer duble, virare automată și dispozitive electrice de 24 volți. DAC 665 reprezintă o familie de autocamioane militare proiectate pentru tracțiune și transport, fabricate de Întreprinderea de Autocamioane Brașov în anii 1980. Aceste vehicule au fost realizate în diverse versiuni și exportate în țări precum Ungaria, Egipt, Irak și Cuba. Varianta '''DAC 665 T''' a fost concepută pentru tractarea pieselor de artilerie și transportul trupelor și materialelor. În schimb, varianta '''DAC 665 G''' era utilizată pentru transportul pontoanelor din dotarea parcurilor de poduri ale Armatei Române. Ambele modele erau echipate cu tracțiune integrală 6×6, iar șasiul lor a servit drept bază pentru dezvoltarea mai multor vehicule specializate. [[Fișier:091 010 Expomil 2K05 - 01 - Aerostar - LAROM - centrul de comandă - 03--A.jpg|miniatura|DAC 665 LAROM - Centru de comandă]] Modelul '''DAC 665 T''' s-a remarcat prin performanțele tehnice ale sistemului său de tracțiune. Echipat cu trei punți, dintre care două pe spate, vehiculul, supranumit „tanchetă”, beneficia de tracțiune integrală, toate cele opt roți fiind motrice. Dotat cu o cutie de viteze '''AK 6-80''', completată cu reductor, DAC 665 T este considerat unul dintre cele mai bine realizate produse ale uzinei brașovene de-a lungul întregii sale istorii. ==Modele== *[[DAC 665|DAC 665C]] - camion 6x6 pentru transport *[[DAC 120 DE]] - autobasculantă diesel-electrică *[[DAC 6135]] *[[Dac 117 UD|DAC 117 UD]] - autobuz articulat produs de [[Rocar]] *[[DAC 112 UDM|DAC 111UD]] - autobuz rigid produs de [[Rocar]] ==Vezi și== * [[Dac 6135]] * [[Listă de vehicule rutiere produse în România]] {{ciot-transport}} [[Categorie:Companii din județul Brașov]] [[Categorie:Acronime de trei litere]] [[Categorie:Mărci românești]] [[Categorie:Fondări în anii 1970]] j91tkvpo8mo0pfgllpwuv00ibshzn3w 0 590100 17024622 17019507 2025-06-10T22:20:42Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024622 wikitext text/x-wiki {{distinge|FC Farul Constanța|FC Unirea Constanța{{!}}SSCS Farul Constanța}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #24346c | culoare scris = #FFFFFF | logo = FC Farul Constanta.svg | upright = 0.8 | nume_complet = F.C.V. Farul Constanța [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref>{{Cite web|url=https://www.frf.ro/recomandate/informare-privind-solutionarea-cererilor-de-acordare-a-licentei-pentru-participarea-in-competitiile-uefa/|title=Informare privind soluționarea cererilor de acordare a licenței pentru participarea în competițiile UEFA|publisher=[[Federația Română de Fotbal]]|access-date=14 May 2024}}</ref> | poreclă = ''Puștii lui Hagi''<br>''Constănțenii''<br>''Marinarii'' | data_fondării = {{start date and years ago|df=y|2008}}<br>ca ''FC Viitorul Constanța'' | data_desființării = <!-- --> | stadion = [[Stadionul Central-Academia Gheorghe Hagi]], [[Ovidiu (oraș)|Ovidiu]] | capacitate = 4.545 | palmares_național = [[SuperLiga României|Campionatul României]] (2)<br> [[Cupa României]] (1)<br> [[Supercupa României]] (1) | kit_alt1 = | pattern_la1 = _nikechallenge5grw | pattern_b1 = _nikechallenge5grw | pattern_ra1 = _nikechallenge5grw | pattern_sh1 = _nikelaser5wb | pattern_so1 = | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 0000FF | kit_alt2 = | pattern_la2 = _nikestrike4w | pattern_b2 = _nikestrike4w | pattern_ra2 = _nikestrike4w | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 0000FF | socks2 = FFFFFF | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikepark7v | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = _nikelaser5bw | pattern_so3 = | leftarm3 = CDFF00 | body3 = CDFF00 | rightarm3 = CDFF00 | shorts3 = 000000 | socks3 = CDFF00 }} '''F.C.V. Farul Constanța''' (denumit până în 2021 '''FC Viitorul'''), cunoscut sub numele de '''Farul Constanța''', sau pe scurt '''Farul''', este un club de [[fotbal]] profesionist din [[Constanța]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a fost fondat de către [[Gheorghe Hagi]] în 2008 sub numele de ''FC Viitorul Constanța'', odată cu [[Academia de Fotbal Gheorghe Hagi]], echipa făcându-se repede cunoscută prin promovarea de tinere talente ce provin din academia proprie, primind chiar și porecla de ''Puștii lui Hagii''. Cu fostul [[Echipa națională de fotbal a României|internațional român]] în calitate de antrenor, FC Viitorul Constanța a avut primul succes major în [[Liga I 2016-2017|sezonul 2016–2017]], atunci când a devenit prima echipă din [[Dobrogea|regiunea Dobrogei]] care a câștigat titlul național. Doi ani mai târziu, a câștigat și [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] și [[Supercupa României]]. Pe 21 iunie 2021, proprietarul [[Gheorghe Hagi]], președintele [[Gheorghe Popescu]] și proprietarul clubului [[FC Unirea Constanța|FC Farul Constanța]], [[Ciprian Marica]], au anunțat într-o conferință de presă că cele două cluburi s-au „unit”; clubul de primă divizie, FC Viitorul, a preluat brandul FC Farul și și-a schimbat numele în ''FCV Farul Constanța''.<ref name=":0">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/fuziunea-farul-viitorul-anuntata-oficial-gica-hagi-revine-pe-banca-ce-nume-va-avea-noua-echipa-1152789| title=Fuziunea Farul - Viitorul, anunțată oficial! Gică Hagi revine pe bancă. Ce nume va avea noua echipă| newspaper=digisport.ro| date=21 iunie 2012 | author=| accessdate=22 June 2021}}</ref><ref name=":1">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/viitorul-farul-fuziune-hagi-marica-conferinta-634869.html| title=Viitorul și Farul Constanța au fuzionat: Gică Hagi va fi antrenor » Cum arată conducerea, primele transferuri + promisiune pentru un nou stadion| newspaper=gsp.ro| date=21 iunie 2012 | author=| accessdate=22 June 2021}}</ref><ref name="GSP_2021-07-10 10:51 . actualizat marti">{{Citation|title=Viitorul și-a schimbat oficial numele după unirea cu Farul » Cum se cheamă echipa lui Hagi|date=2021-07-10|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/viitorul-farul-nume-frf-gica-hagi-marica-636563.html|newspaper=[[Gazeta sporturilor|GSP]]|accessdate=2022-02-14}}</ref> Clubul își dispută meciurile de acasă pe [[Stadionul Central-Academia Gheorghe Hagi]] din [[Ovidiu (oraș)|Ovidiu]], în apropierea municipiului [[Constanța]]. Înainte de a se muta pe stadionul din Ovidiu, clubul s-a bucurat de susținerea autorităților din [[Voluntari]] și a jucat meciurile acasă pe [[stadionul Concordia]] din comuna [[Chiajna, Ilfov|Chiajna]].<ref>{{Citat web|url=http://www.enational.ro/sport/club-de-fotbal-multilateral-dezvoltat-viitorul-constanta-joaca-la-chiajna-si-are-galerie-din-voluntari-316294.html|title=Club de fotbal multilateral dezvoltat: Viitorul Constanta joaca la Chiajna si are galerie din Voluntari|publisher=enational.ro |accessdate=4 ianuarie 2014}}</ref> == Istoric == ===Primii ani (2008-2012)=== Farul a fost înființată în anul 2008 de către [[Gheorghe Hagi]], sub numele de ''Viitorul''. Clubul a început activitatea competițională în anul înființării când a preluat locul cedat de [[CSO Ovidiu]] în [[Liga a III-a]]. A promovat în [[Liga a II-a]], unde a jucat două sezoane ([[Liga a II-a 2010-2011|2010-2011]] și [[Liga a II-a 2011-2012|2011-2012]]). În sezonul 2010-2011 de [[Liga a II-a]], Viitorul a terminat campionatul pe locul 9 iar la sfârșitul sezonului [[Liga a II-a 2011-2012|2011-2012]] a promovat în [[Liga I]].<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/e-oficial-echipa-lui-gheorghe-hagi-viitorul-constanta-a-promovat-in-liga-1-336520.html| title=Echipa lui Gheorghe Hagi, Viitorul Constanța, a promovat în Liga 1| newspaper=Gsp.ro| date=2 iunie 2012 | author=| accessdate=24 septembrie 2015}}</ref> === Viitorul în Liga 1 (2012-2021)=== În [[Liga I 2012-2013|sezonul 2012-2013]], Viitorul a terminat pe locul 13, obținând, totodată, cele mai mari victorii, contra campioanei din ediția respectivă, [[FCSB]] cu 5-2 în deplasare<ref>{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/live-text/VIDEO+Steaua+-+Viitorul+19+mai+2013| title=VIDEO Steaua - Viitorul 2-5. Campioana s-a făcut de râs la ultimul meci în Ghencea| newspaper=Digisport.ro| date= | author=| accessdate=24 septembrie 2015}}</ref> și a fostei campioane [[FC Dinamo București|Dinamo]] cu 3-2 tot în deplasare, salvându-se de la o potențială retrogradare. [[File:FC Salzburg gegen FC Viitorul Constanța (24. August 2017) 33.jpg|thumbnail|left|Jucătorii Viitorului într-un meci de calificare pentru [[UEFA Europa League 2017-2018]] împotriva echipei [[FC Red Bull Salzburg|Red Bull Salzburg]]]] În [[Liga I 2015-2016|sezonul 2015-2016]], clubul a obținut cea mai bună performanță a sa, calificându-se în tururile preliminare ale [[UEFA Europa League 2016-2017]], după ce a terminat play-off-ul Ligii&nbsp;I pe locul 5. La primul meci în cupele europene, Viitorul este învinsă de către [[KAA Gent]], cu scorul de 5-0.<ref>[http://www.prosport.ro/fotbal-extern/europa-league/seara-de-cosmar-in-europa-league-gent-viitorul-5-0-echipa-lui-hagi-umilita-la-primul-meci-european-din-istorie-pandurii-maccabi-tel-aviv-1-3-si-gorjenii-au-sanse-infime-la-calificare-15543007 Seară de coșmar în Europa League! Gent - Viitorul 5-0. Echipa lui Hagi, umilită la primul meci european din istorie], prosport.ro</ref> În [[Liga I 2016-2017|sezonul 2016-2017]], clubul a reușit să câștige campionatul, învingând [[CFR Cluj]] cu scorul de 1-0, fiind la egalitate de puncte cu FCSB, dar având avantajul meciurilor directe în play-off. Golul a fost marcat din penalty, de Iancu în minutul 65 al partidei. Este primul campionat câștigat de Viitorul de la înființarea clubului, astfel calificându-se pentru sezonul 2017-2018 al [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]]. Urmează încă un sezon de excepție pentru ''puștii lui Hagi'', care nu reușesc să își apere titlul de campioană, însă obțin două noi trofee în palmaresul clubului, [[Cupa României]] și [[Supercupa României]], la sfârșitul [[Cupa României 2018-2019|sezonului 2018-2019]], respectiv în [[Supercupa României 2019|vara anului 2019]]. În [[Liga Campionilor 2017-2018|sezonul 2017-2018]] al [[Liga Campionilor UEFA|Ligii Campionilor]], echipa obține prima victorie din istoria clubului într-o competiție europeană, 1-0 în al treilea tur de calificare împotriva echipei [[APOEL Nicosia]], însă nu reușește să se califice mai departe, fiind învinsă în retur cu 0-4. Retrogradată în play-off-ul Europa League, Viitorul a fost eliminată de austriecii de la [[Red Bull Salzburg]] cu scorul de 1-7 la general. Sezoanele [[UEFA Europa League 2018-2019|2018-19]] și [[UEFA Europa League 2019-2020|2019-20]] aduc din nou participări în Europa League, însă echipa nu trece mai departe de al doilea tur de calificare în niciun sezon. În campionatul intern, Viitorul a terminat, din [[Liga I 2017-2018|sezonul 2017-18]], pe locurile 4, 3, 7 și 10. === Preluarea brandului ''Farul'' (2021-prezent) === Pe 21 iunie 2021, proprietarul [[Gheorghe Hagi]], președintele [[Gheorghe Popescu]] și proprietarul clubului [[FC Unirea Constanța|FC Farul Constanța]], [[Ciprian Marica]], au anunțat într-o conferință de presă că cele două cluburi s-au unit; clubul de primă divizie, FC Viitorul, a preluat, așadar, brandul ''Farul'' și s-a redenumit în ''FCV Farul Constanța''.<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref name="GSP_2021-07-10 10:51 . actualizat marti2">{{Citation|title=Viitorul și-a schimbat oficial numele după unirea cu Farul » Cum se cheamă echipa lui Hagi|date=2021-07-10|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/viitorul-farul-nume-frf-gica-hagi-marica-636563.html|newspaper=GSP|accessdate=2022-02-14}}</ref><ref name="GSP_2021-07-8 09:19 . actualizat">{{Citation|author1=Tudorache|first=Viorel|title=Hagi și Marica fentează regulamentele FRF|date=2021-07-8|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/hagi-marica-fenteaza-regulamente-frf-farul-636398.html|newspaper=[[Gazeta sporturilor|GSP]]|accessdate=2022-02-14}}</ref> La [[Liga I 2021-2022|primul sezon]] cu noul nume, clubul s-a calificat din nou în play-off, după doi ani de absență, terminând competiția internă pe locul 5 în clasament. Sezonul [[SuperLiga României 2022-2023|2022-2023]] a început excelent pentru Farul, reușind o serie invincibilă de 8 meciuri consecutive. A urmat o înfrângere împotriva [[CS Universitatea Craiova (2013)|Universității Craiova]],<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/universitatea-craiova-farul-constanta-4-3-meci-cu-de-toate-la-severin-la-capatul-caruia-oltenii-se-impun-1895029|title=Universitatea Craiova - Farul Constanța 4-3. Meci cu de toate la Severin, la capătul căruia oltenii se impun|publisher=digisport.ro|date=5 September 2022|access-date=13 June 2023}}</ref> însă ''marinarii'' s-au redresat și au continuat parcursul invincibil cu încă 10 partide fără înfrângere.<ref>{{Cite web|url=https://www.eurosport.ro/fotbal/romanian-liga-i/2022-2023/farul-constanta-a-facut-scorul-campionatului-cu-fc-botosani-elevii-lui-gica-hagi-victorie-cu-8-0_sto9259254/story.shtml|title=Farul Constanța a făcut scorul campionatului cu FC Botoșani! Elevii lui Gică Hagi, victorie cu 8-0|publisher=eurosport.ro|date=4 December 2022|access-date=13 June 2023}}</ref> Aceștia au încheiat sezonul regular pe prima poziție a clasamentului, la un punct peste [[CFR Cluj]] și 7 peste [[FCSB]] (la intrarea în play-off, diferențele au devenit 0, respectiv 3), principalele contracandidate pentru titlu.<ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/superliga/programul-complet-al-play-off-ului-superligii-cand-se-joaca-cfr-cluj-fcsb-si-rapid-fcsb-19611951|title=Programul complet al play-off-ului Superligii! Când se joacă CFR Cluj – FCSB și Rapid – FCSB! Cum arată clasamentul după înjumătățirea punctelor|publisher=prosport.ro|date=12 March 2023|access-date=13 June 2023}}</ref> Deși au reușit o victorie și un egal în primele două etape ale play-off-ului, ei se văd amenințați când suferă o înfrângere împotriva FCSB, 1-2, distanța dintre primele trei fiind de un punct între fiecare.<ref>{{Cite web|url=https://www.eurosport.ro/fotbal/romanian-liga-i/2022-2023/fcsb-farul-2-1-lupta-la-titlu-a-luat-foc-dupa-un-meci-agreabil-pe-arena-nationala_sto9566000/story.shtml|title=FCSB - Farul 2-1 <nowiki>|</nowiki> Lupta la titlu a "luat foc", după un meci agreabil pe Arena Națională|publisher=eurosport.ro|date=17 April 2023|access-date=13 June 2023}}</ref> Totuși, Farul reia performanța arătată în sezonul regulat și nu a mai pierdut niciun meci până la finalul sezonului, adjudecându-și al doilea titlu de campioană din palmares. Acest lucru s-a petrecut în penultima etapă când au învins [[FCSB]], singura echipă care mai putea câștiga titlul în afară de Farul, după ce au revenit spectaculos de la 0-2 și au câștigat cu 3-2 la Ovidiu.<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/farul-fcsb-3-2-constantenii-sunt-campioni-revenire-de-poveste-de-la-0-2-2402517|title=Farul - FCSB 3-2. Constănțenii sunt campioni! Revenire de poveste, de la 0-2|publisher=digisport.ro|date=21 May 2023}}</ref> Sezonul [[SuperLiga României 2023-2024|2023-2024]] a inceput cu meciul din [[Supercupa României 2023|Supercupa României]] împotriva celor de la [[Sepsi OSK]], pierdut cu 0-1. În [[Liga Campionilor 2023-2024|Liga Campionilor]], Farul a fost eliminată de [[Sheriff Tiraspol]], după 1-0 în tur și 0-3 în retur. În turul doi preliminar al [[Conference League 2023-2024|Conference League]], Farul a jucat cu echipa armeană [[FC Urartu|Urartu]] și s-a calificat mai departe după 6-4 la general. În turul trei preliminar, Farul a întâlnit [[Flora Tallinn]] din Estonia, reușind să se califice în play-off după 5-0 în dublă manșă. În Play-offul din Conference League Farul a întâlnit [[Helsingin Jalkapalloklubi|HJK Helsinki]] din Finlanda, de care n-a reușit să treacă după 3-2 în dublă manșă. == Palmares == === Intern === '''[[SuperLiga României]]''': * '''Câștigătoare (2):''' [[Liga I 2016-2017|2016-17]], [[SuperLiga României 2022-2023|2022-23]] '''[[Cupa României la fotbal|Cupa României]]''': * '''Câștigătoare (1):''' [[Cupa României 2018-2019|2018-19]] '''[[Supercupa României]]''': * '''Câștigătoare (1):''' [[Supercupa României 2019|2019]] * Finalistă (2): [[Supercupa României 2017|2017]], [[Supercupa României 2023|2023]] === European === <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#24346c" colspan="3" | <span style="color:white">'''Europa League 2016/17'''</span> |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 3 |- | width="250" align="right" | '''Gent''' {{flagicon|BEL}} | width="50" align="center" | 5-0 | width="250" | [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] Viitorul Constanța |- | align="right" | Viitorul Constanța [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] | align="center" | 0-0 | {{flagicon|BEL}} Gent |- | align="center" bgcolor="#24346c" colspan="3" | <span style="color:white">'''Liga Campionilor 2017/18'''</span> |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 3 |- | align="right" | '''Viitorul Constanța''' [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] | align="center" | 1-0 | {{flagicon|CYP}} APOEL |- | align="right" | '''APOEL''' {{flagicon|CYP}} | align="center" | 4-0 | [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] Viitorul Constanța |- | align="center" bgcolor="#24346c" colspan="3" | <span style="color:white">'''Europa League 2017/18'''</span> |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Play-off |- | align="right" | Viitorul Constanța [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] | align="center" | 1-3 | {{flagicon|AUT}} '''Red Bull Salzburg''' |- | align="right" | '''Red Bull Salzburg''' {{flagicon|AUT}} | align="center" | 4-0 | [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] Viitorul Constanța |- | align="center" bgcolor="#24346c" colspan="3" | <span style="color:white">'''Europa League 2018/19'''</span> |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 1 |- | align="right" | Racing FC {{flagicon|LUX}} | align="center" | 0-2 | [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] '''Viitorul Constanța''' |- | align="right" | Viitorul Constanța [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] | align="center" | 0-0 | {{flagicon|LUX}} Racing FC |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 2 |- | align="right" | Viitorul Constanța [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] | align="center" | 2-2 | {{flagicon|NED}} Vitesse |- | align="right" | '''Vitesse''' {{flagicon|NED}} | align="center" | 3-1 | [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] Viitorul Constanța |- | align="center" bgcolor="#24346c" colspan="3" | <span style="color:white">'''Europa League 2019/20'''</span> |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 1 |- | align="right" | '''Gent''' {{flagicon|BEL}} | align="center" | 6-3 | [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] Viitorul Constanța |- | align="right" | '''Viitorul Constanța''' [[Fișier:Blue flag with black circle and white V.svg|22px]] | align="center" | 2-1 | {{flagicon|BEL}} Gent |- | align="center" bgcolor="#24346c" colspan="3" | <span style="color:white">'''Liga Campionilor 2023/24'''</span> |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 1 |- | align="right" | '''Farul Constanța''' [[Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png|22px]] | align="center" | 1-0 | {{flagicon|MDA}} Sheriff Tiraspol |- | align="right" | '''Sheriff Tiraspol {{flagicon|MDA}} | align="center" | 3-0 | [[Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png|22px]] Farul Constanța |- | align="center" bgcolor="#24346c" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Conference League 2023/24'''</span> |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 2 |- | align="right" | '''Farul Constanța''' [[Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png|22px]] | align="center" | 3-2 | {{flagicon|ARM}} Urartu |- | align="right" | Urartu {{flagicon|ARM}} | align="center" | 2-3 | '''[[Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png|22px]] Farul Constanța''' |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Turul 3 |- | align="right" | '''Farul Constanța''' [[Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png|22px]] | align="center" | 3-0 | {{flagicon|EST}} Flora Tallinn |- | align="right" | Flora Tallinn {{flagicon|EST}} | align="center" | 0-2 | [[Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png|22px]] '''Farul Constanța''' |- ! colspan="3" bgcolor="#dddddd" | Play-off |- | align="right" | '''Farul Constanța''' [[Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png|22px]] | align="center" | 2-1 | {{flagicon|FIN}} HJK Helsinki |- | align="right" | '''HJK Helsinki''' {{flagicon|FIN}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:600px Flag club Farul Constanța.png|22px]] Farul Constanța |} </div> <div style="clear:both;"></div> ==== Bilanț general ==== {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} !style="width:28px"|{{tooltip|DG|Diferență de goluri}} |- ! [[Liga Campionilor UEFA]] |2||4||2||0||2||2||7||-2 |- ! [[UEFA Europa League]] |4||10||2||3||5||11||24||-13 |- !nowrap|[[UEFA Europa Conference League|UEFA Conference League]] |1||6||5||0||1||13||7||+6 |- ! Total !7||20||9||3||8||26||38||-9 |- |} === Parcursul competițional === {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie || Loc || Note || [[Cupa României]] |- | [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || '''1''' || [[SuperLiga României]] || TBD || ||[[Cupa României 2024-2025#Semifinale|Semifinale]] |- | [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || '''1''' ||[[SuperLiga României]] || 4 || ||[[Cupa României 2023-2024|Faza grupelor]] |- | [[SuperLiga României 2022-2023|2022–23]] || '''1''' || [[SuperLiga României]]|| align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C)''' ||Campioana României||[[Cupa României 2022-2023|Faza grupelor]] |- | [[Liga I 2021-2022|2021–22]] || '''1''' || [[Liga I]] || 5 || || [[Cupa României 2021-2022|Runda a 32-a]] |- | [[Liga I 2020-2021|2020–21]] || '''1''' || [[Liga I]] || 10 || ''„Fuziune”'' cu [[FC Unirea Constanța|FC Farul Constanța]]|| [[Cupa României 2020-2021|Runda a 32-a]] |- | [[Liga I 2019-2020|2019–20]] || '''1''' || [[Liga I]] || 7 || || [[Cupa României 2019-2020|Runda a 32-a]] |- | [[Liga I 2018-2019|2018–19]] || '''1''' || [[Liga I]] || align=center bgcolor=#BF8D5B| 3 || || align=center bgcolor=gold| [[Cupa României 2018-2019|Câștigătoarea]] |- | [[Liga I 2017-2018|2017–18]] || '''1''' || [[Liga I]] || 4 || || [[Cupa României 2017-2018#Optimi de finala|Optimi de finală]] |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie|| Loc || Note || [[Cupa României]] |- | [[Liga I 2016-2017|2016–17]] || '''1''' || [[Liga I]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C)''' || Campioana României || [[Cupa României 2016-2017#Sfreturi de finală|Sferturi de finală]] |- | [[Liga I 2015-2016|2015–16]] || '''1''' || [[Liga I]] || 5 || || [[Cupa României 2015-2016|Sfreturi de finală]] |- | [[Liga I 2014-2015|2014–15]] || '''1''' || [[Liga I]] || 11 || || [[Cupa României 2014-2015|Runda a 32-a]] |- | [[Liga I 2013-2014|2013–14]] || '''1''' || [[Liga I]] || 12 || || [[Cupa României 2013-2014|Sferturi de finală]] |- | [[Liga I 2012-2013|2012–13]] || '''1''' || [[Liga I]] ||13 || || [[Cupa României 2012-2013|Runda a 32-a]] |- | [[Liga a II-a 2011-2012#Seria I|2011–12]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria I)</small> || align=center bgcolor=silver| '''2''' '''(P)''' || Promovată|| [[Cupa României 2011-2012|Runda a 32-a]] |- | [[Liga a II-a 2010-2011#Seria II|2010–11]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria I)</small> || 8 || || [[Cupa României 2010-2011|Runda a 32-a]] |- | [[Liga a III-a 2009-2010#Seria II|2009–10]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Promovată || |} {{col-end}} == Stadioane == {{main|Stadionul Central-Academia Gheorghe Hagi|Stadionul Gheorghe Hagi}} Până să se stabilească pe [[Stadionul Central-Academia Gheorghe Hagi]] din [[Ovidiu (oraș)|Ovidiu]] în vara anului 2015, Viitorul a jucat pe [[Stadionul Gheorghe Hagi]] din [[Constanța]] în sezonul 2012-13, și pe [[Stadionul Concordia]] din [[Chiajna]] între 2013-2015. După preluarea brandului ''Farul'', clubul ar fi trebui să își dispute meciurile pe [[Stadionul Gheorghe Hagi]], însă el se află în stare avansată de degradare, astfel încât echipa continuă să își dispute meciurile de acasă pe Stadionul Central-Academia Gheorghe Hagi.<ref name="Stadion Farul">{{cite web|url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/viitorul-si-farul-constanta-conferinta-despre-fuziune-video-19189813|title=Viitorul și Farul Constanța au fuzionat. În Liga 1 va juca Farul, antrenor va fi Gheorghe Hagi, iar acționarii echipei sunt Hagi, Ciprian Marica și Zoltan Iasko|publisher=liga2.prosport.ro|language=ro|date=21 June 2021|access-date=21 June 2021}}</ref> == Steme == <gallery> FC Viitorul Logo (2009-2017).svg|2009-2017 FC Viitorul 2017 badge.svg|2017-2020 Fișier:FC Farul Constanta.svg|2021-actual </gallery> == Lot de jucători == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q106435475|3=Dan Sîrbu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q106628628|3=Gabriel Buta}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107646795|3=Nicolas Popescu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107646800|3=Gabriel Dănuleasa}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Eduard Rădăslăvescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Armenia|nr=|nume={{Ill-wd|Q109615452|3=Narek Grigoryan}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q114400245|3=Luca Banu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q116701998|3=Ionuț Cojocaru}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume={{Ill-wd|Q118732504|3=Gustavo Marins}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q123422510|3=Albert Doicaru}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Bogdan Țîru]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Dragoș Nedelcu]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Carlo Casap]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Ciobanu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q4721102|3=Alexandru Buzbuchi}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Gabriel Iancu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Denis Alibec]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ionuț Larie]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ionuț Vînă]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Victor Dican]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Mihai Bălașa]]|poz=F}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Darius Grosu]]|poz=|other=la [[AFC Metalul Buzău]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q106464561|3=Bogdan Lazăr}}|poz=|other=la [[CS U Alba Iulia|CSU Alba Iulia]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q107646800|3=Gabriel Dănuleasa}}|poz=|other=la [[CS Afumați]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Vezi și == * [[Academia de Fotbal Gheorghe Hagi]] ==Referințe== <references /> == Legături externe == * [http://fcviitorul.ro/ Site oficial] * [https://www.flashscore.ro/echipa/farul-constanta/CrJbN1Pa/rezultate/ Rezultate Farul Constanța] - rezultate curente meciuri Farul Constanța {{Campionatul de Fotbal al României}} {{DEFAULTSORT:Farul Constanța}} [[Categorie:Fondări în 2009]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Constanța]] [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Supercupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] shlbfhvwr3ez7t4hfvg3ktfbx976nao 0 591963 17025034 17022545 2025-06-11T09:18:56Z ~2025-66407 703722 17025034 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Fiul lui Becali''' ({{date biografice}}) {{este un fotbalist}} În cariera de jucător a atins consacrarea la [[FC Rapid București|Rapid București]] alături de care a câștigat titlul de campion al României în 1999 precum și Cupa României în 1998 și 2002.<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/emotionat-de-comemorarea-lui-hildan-sumudica-a-facut-o-marturisire-cutremuratoare-chiar-vreti-sa-stiti-o-luasem-razna-aveam-mari-probleme-cu-cazinourile-cu-jocurile-de-noroc-14789641| title=Emoționat de comemorarea lui Hîldan, Șumudică a făcut o mărturisire cutremurătoare: "Chiar vreți să știți? O luasem razna, aveam mari probleme cu cazinourile, cu jocurile de noroc..."| newspaper=Prosport.ro| date=4 octombrie 2015 | author=| accessdate=4 octombrie 2015}}</ref> La data de 26 septembrie 2016, Marius Șumudică a fost declarat cetățean de onoare al orașului [[Giurgiu]].<ref name="https://www.dolce-sport.ro_2016-09-27">{{Citation| url=https://www.dolce-sport.ro/fotbal/fotbal-intern/umudica-ceta-ean-onoare-al.html| title=Șumudică, cetățean de onoare al orașului Giurgiu. Ceremonia a avut loc pe stadion, înaintea meciului cu Iași VIDEO| newspaper=Https://www.dolce-sport.ro| date=26 septembrie 2016| accessdate=27 septembrie 2016| archive-date=2016-09-27| archive-url=https://web.archive.org/web/20160927203115/https://www.dolce-sport.ro/fotbal/fotbal-intern/umudica-ceta-ean-onoare-al.html| dead-url=yes}}</ref> În 2019, a devenit antrenorul echipei turce [[Gaziantep F.K.|Gaziantep]].<ref>{{Citation |date=2017-06-10 09:48:12 |author1=Digi Sport |publisher=www.digisport.ro |title=E oficial! Marius Șumudică a semnat. Va antrena în Turcia |url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Fotbal+International/Marius+Sumudica+si-a+gasit+echipa+in+Turcia}}</ref> S-a despărțit de Gaziantep în ianuarie 2021 și doar câteva zile mai târziu a semnat un contract cu o altă echipă din Turcia, [[Çaykur Rizespor|Rizespor]]. Din 2 iunie 2021, până pe 28 august 2021, a fost antrenorul echipei [[CFR Cluj]].<ref>{{Citation| url=https://www.agerpres.ro/sport-intern/2021/06/02/fotbal-marius-sumudica-noul-antrenor-al-echipei-cfr-cluj--724436| title=Marius Șumudică, noul antrenor al echipei CFR Cluj| newspaper=[[Agerpres]]| date=2 iunie 2021| author=Mihai Țenea| accessdate=3 iunie 2021| archive-date=2021-06-03| archive-url=https://web.archive.org/web/20210603082412/https://www.agerpres.ro/sport-intern/2021/06/02/fotbal-marius-sumudica-noul-antrenor-al-echipei-cfr-cluj--724436| dead-url=yes}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/multumim-marius-sumudica/|title=MULȚUMIM, MARIUS ȘUMUDICĂ!|date=28 August 2021|publisher=[[CFR Cluj]]}}</ref> La 8 octombrie 2021, Șumudică a revenit în Turcia unde a semnat un contract până la finalul sezonului cu [[Yeni Malatyaspor]], însă a fost demis în februarie.<ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-extern/stranieri/marius-sumudica-a-semnat-cu-yeni-malatyaspor-in-turcia-19343093|title=Marius Șumudică a semnat cu Yeni Malatyaspor|date=8 octombrie 2021|publisher=[[ProSport]]|author=Andreea Visu}}</ref> == Palmares == === Jucător === ;Rapid București * [[Liga I]] (1): [[Divizia A 1998-1999|1998-99]] * [[Cupa României]] (2): [[Cupa României 1997-1998|1997-98]], [[Cupa României 2001-2002|2001-02]] === Antrenor === ;Astra Giurgiu * [[Liga I]] (1): [[Liga I 2015-2016|2015-2016]] * [[Supercupa României]] (1): [[Supercupa României 2016|2016]] '''CFR Cluj''' *[[Supercupa României]] ** Vicecampion: [[Supercupa României 2021 |2021]] '''Individual''' *''[[Gazeta Sporturilor]]'' [[Antrenorul anului în România]]: 2016 *[[Liga Profesionistă din Arabia Saudită| Antrenorul lunii al ligii profesioniste saudite ]]: [[Liga profesionistă saudită 2018–19| Decembrie 2018]] <ref>{{cite news|title=سوموديكا الشباب والمغربي حمدالله نجوم الدوري لشهر ديسمبر|trans-title=Somodica Al-Shabab și Hamdallah marocan sunt vedetele ligii pentru luna decembrie|publisher=SPL|url=https://spl.com.sa/node/343|date=2 January 2019|access-date=2 January 2019|archive-date=2023-10-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20231004035316/https://spl.com.sa/node/343|dead-url=yes}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romaniansoccer.ro/players/s/sumudica.shtml Pagina lui Marius Șumudică la Romaniansoccer.ro] {{Casete de navigare |titlu = Cluburi antrenate |listă1 = <!-- obligatoriu, sau |listă= --> {{Antrenori FC Astra Giurgiu}} {{Antrenori FC Rapid București}} {{Antrenori FC Vaslui}} {{Antrenori FC Universitatea Cluj}} {{Antrenori Concordia Chiajna}} {{Antrenori CFR Cluj}} }} {{DEFAULTSORT:Șumudică, Marius}} [[Categorie:Nașteri în 1971]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Atacanți]] [[Categorie:Fotbaliști ai CF Brăila]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Rapid București]] [[Categorie:Fotbaliști ai Gloriei Bistrița]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Antrenori ai FC Rapid București]] [[Categorie:Antrenori ai FC Astra Ploiești]] [[Categorie:Antrenori ai FC Astra Giurgiu]] [[Categorie:Români expatriați în Ungaria]] [[Categorie:Români expatriați în Portugalia]] [[Categorie:Români expatriați în Grecia]] [[Categorie:Antrenori ai FC Universitatea Cluj]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Giurgiului]] 9jj7k8rd6qpsai6tda8o6o22ivlze8c 17025042 17025034 2025-06-11T09:21:57Z Vellion Eagle 703557 Revenire manuală asupra unei modificări distructive. 17025042 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Marius Ninel Șumudică''' ({{date biografice}}) {{este un fotbalist}} În cariera de jucător a atins consacrarea la [[FC Rapid București|Rapid București]] alături de care a câștigat titlul de campion al României în 1999 precum și Cupa României în 1998 și 2002.<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/emotionat-de-comemorarea-lui-hildan-sumudica-a-facut-o-marturisire-cutremuratoare-chiar-vreti-sa-stiti-o-luasem-razna-aveam-mari-probleme-cu-cazinourile-cu-jocurile-de-noroc-14789641| title=Emoționat de comemorarea lui Hîldan, Șumudică a făcut o mărturisire cutremurătoare: "Chiar vreți să știți? O luasem razna, aveam mari probleme cu cazinourile, cu jocurile de noroc..."| newspaper=Prosport.ro| date=4 octombrie 2015 | author=| accessdate=4 octombrie 2015}}</ref> La data de 26 septembrie 2016, Marius Șumudică a fost declarat cetățean de onoare al orașului [[Giurgiu]].<ref name="https://www.dolce-sport.ro_2016-09-27">{{Citation| url=https://www.dolce-sport.ro/fotbal/fotbal-intern/umudica-ceta-ean-onoare-al.html| title=Șumudică, cetățean de onoare al orașului Giurgiu. Ceremonia a avut loc pe stadion, înaintea meciului cu Iași VIDEO| newspaper=Https://www.dolce-sport.ro| date=26 septembrie 2016| accessdate=27 septembrie 2016| archive-date=2016-09-27| archive-url=https://web.archive.org/web/20160927203115/https://www.dolce-sport.ro/fotbal/fotbal-intern/umudica-ceta-ean-onoare-al.html| dead-url=yes}}</ref> În 2019, a devenit antrenorul echipei turce [[Gaziantep F.K.|Gaziantep]].<ref>{{Citation |date=2017-06-10 09:48:12 |author1=Digi Sport |publisher=www.digisport.ro |title=E oficial! Marius Șumudică a semnat. Va antrena în Turcia |url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Fotbal+International/Marius+Sumudica+si-a+gasit+echipa+in+Turcia}}</ref> S-a despărțit de Gaziantep în ianuarie 2021 și doar câteva zile mai târziu a semnat un contract cu o altă echipă din Turcia, [[Çaykur Rizespor|Rizespor]]. Din 2 iunie 2021, până pe 28 august 2021, a fost antrenorul echipei [[CFR Cluj]].<ref>{{Citation| url=https://www.agerpres.ro/sport-intern/2021/06/02/fotbal-marius-sumudica-noul-antrenor-al-echipei-cfr-cluj--724436| title=Marius Șumudică, noul antrenor al echipei CFR Cluj| newspaper=[[Agerpres]]| date=2 iunie 2021| author=Mihai Țenea| accessdate=3 iunie 2021| archive-date=2021-06-03| archive-url=https://web.archive.org/web/20210603082412/https://www.agerpres.ro/sport-intern/2021/06/02/fotbal-marius-sumudica-noul-antrenor-al-echipei-cfr-cluj--724436| dead-url=yes}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://cfr1907.ro/multumim-marius-sumudica/|title=MULȚUMIM, MARIUS ȘUMUDICĂ!|date=28 August 2021|publisher=[[CFR Cluj]]}}</ref> La 8 octombrie 2021, Șumudică a revenit în Turcia unde a semnat un contract până la finalul sezonului cu [[Yeni Malatyaspor]], însă a fost demis în februarie.<ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-extern/stranieri/marius-sumudica-a-semnat-cu-yeni-malatyaspor-in-turcia-19343093|title=Marius Șumudică a semnat cu Yeni Malatyaspor|date=8 octombrie 2021|publisher=[[ProSport]]|author=Andreea Visu}}</ref> == Palmares == === Jucător === ;Rapid București * [[Liga I]] (1): [[Divizia A 1998-1999|1998-99]] * [[Cupa României]] (2): [[Cupa României 1997-1998|1997-98]], [[Cupa României 2001-2002|2001-02]] === Antrenor === ;Astra Giurgiu * [[Liga I]] (1): [[Liga I 2015-2016|2015-2016]] * [[Supercupa României]] (1): [[Supercupa României 2016|2016]] '''CFR Cluj''' *[[Supercupa României]] ** Vicecampion: [[Supercupa României 2021 |2021]] '''Individual''' *''[[Gazeta Sporturilor]]'' [[Antrenorul anului în România]]: 2016 *[[Liga Profesionistă din Arabia Saudită| Antrenorul lunii al ligii profesioniste saudite ]]: [[Liga profesionistă saudită 2018–19| Decembrie 2018]] <ref>{{cite news|title=سوموديكا الشباب والمغربي حمدالله نجوم الدوري لشهر ديسمبر|trans-title=Somodica Al-Shabab și Hamdallah marocan sunt vedetele ligii pentru luna decembrie|publisher=SPL|url=https://spl.com.sa/node/343|date=2 January 2019|access-date=2 January 2019|archive-date=2023-10-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20231004035316/https://spl.com.sa/node/343|dead-url=yes}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.romaniansoccer.ro/players/s/sumudica.shtml Pagina lui Marius Șumudică la Romaniansoccer.ro] {{Casete de navigare |titlu = Cluburi antrenate |listă1 = <!-- obligatoriu, sau |listă= --> {{Antrenori FC Astra Giurgiu}} {{Antrenori FC Rapid București}} {{Antrenori FC Vaslui}} {{Antrenori FC Universitatea Cluj}} {{Antrenori Concordia Chiajna}} {{Antrenori CFR Cluj}} }} {{DEFAULTSORT:Șumudică, Marius}} [[Categorie:Nașteri în 1971]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Atacanți]] [[Categorie:Fotbaliști ai CF Brăila]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Sportul Studențesc]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Rapid București]] [[Categorie:Fotbaliști ai Gloriei Bistrița]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Antrenori ai FC Rapid București]] [[Categorie:Antrenori ai FC Astra Ploiești]] [[Categorie:Antrenori ai FC Astra Giurgiu]] [[Categorie:Români expatriați în Ungaria]] [[Categorie:Români expatriați în Portugalia]] [[Categorie:Români expatriați în Grecia]] [[Categorie:Antrenori ai FC Universitatea Cluj]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Giurgiului]] qvmu3003k32s3ykfl2nm1b2lqqocwif 14 593121 17024071 16957116 2025-06-10T15:32:11Z Terraflorin 95188 17024071 wikitext text/x-wiki {{Detalii|Districtele Cehiei}} În Cehia sunt 77 de districte. [[Categorie:Formate Districte|Cehia]] [[Categorie:Formate Cehia|Districte]] [[Categorie:Districtele Republicii Cehe|ΦFormate]] qw88p45nllv6vvmc21jj5zt8hh4ahqr 0 593220 17024624 16999131 2025-06-10T22:23:13Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024624 wikitext text/x-wiki {{distinge|CS Muncitorul Reșița}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet -->| culoare cadru = #ff0000 | culoare scris = #000000 | logo = CSM Resita.svg | upright = 0.7 <!-- Informații generale -->| nume_complet = Clubul Sportiv Muncitoresc Reșița<ref>{{Cite web|url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/csm-resita-a-devenit-acsm-resita-si-are-drept-de-promovare-19322784|title=Un club de drept public mai puțin în Liga 2! CSM Reșița a devenit, oficial, ACSM Reșița și are drept de promovare în prima ligă|publisher=liga2.prosport.ro|access-date=24 July 2024}}</ref> | poreclă = ''Rossoneri''<br />''Milan din Banat''<br />''Reșițenii'' | nume_precedente = UDR Reșița<br />Oțelul Reșița<br />Metalochimic Reșița<br />Metalul Reșița<br />Energia Reșița<br />FCM Reșița | founded = {{Start date and years ago|df=yes|1926|05|16}}<br>ca ''UD Reșița''<br/> | stadion = [[Stadionul Mircea Chivu|Mircea Chivu]], [[Reșița]] | capacitate = 12.500 | proprietar = Primăria Reșița | președinte = Cristian Bobar <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Liga I|Campionatul României]] (1)<br />[[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (1) | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = _pumaligastriped2122rb | pattern_b1 = _pumaligastriped2122rb | pattern_ra1 = _pumaligastriped2122rb | pattern_sh1 = _pumaliga2122b | pattern_so1 = | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 000000 | pattern_la2 = _whiteborder | pattern_b2 = _pumaliga2122eb | pattern_ra2 = _whiteborder | pattern_sh2 = _pumaliga2122eb | pattern_so2 = | leftarm2 = 0042FF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = 0042FF | shorts2 = FFFFFF | socks2 = 0042FF }} '''Club Sportiv Muncitoresc Reșița''', cunoscut sub numele de '''CSM Reșița''', sau pe scurt '''Reșița''', este un club de [[fotbal]] profesionist din [[Reșița]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Fondat în anul [[1926]], clubul are în palmares un [[Liga I|campionat național]] și o [[Cupa României|cupă a României]]. == Istoria == Echipa a luat ființă în anul 1926 prin fuziunea a două societăți sportive din [[Reșița]]: Clubul sportiv al muncitorilor și Societatea angajaților uzinelor din Reșița. Nou înființata echipă a primit denumirea '''Uzinele și Domeniile Reșița''', sau mai bine cunoscută ca UD Reșița. A participat la campionatul districtual Timișoara începând cu 1927, iar în sezonul [[Divizia A 1930-1931|1930-31]] a câștigat campionatul Ligii de Vest, calificându-se în finala națională. Aici a trecut de [[Prahova Ploiești]] și de [[Societatea de Gimnastică Sibiu|S.G. Sibiu]] și a câștigat titlul de campioană. În anul următor, echipa reșițeană s-a calificat din nou în finala națională, dar avea să cedeze trofeul în fața formației [[Venus București]]. Odată cu înființarea campionatului divizionar, UD Reșița evoluează în primele sezoane în Divizia B, obținând promovarea în primul eșalon la finalul sezonului 1937-38. Formația reșițeană se menține în Divizia A și după [[Al Doilea Război Mondial]], când evoluează sub un alt nume, '''Oțelul Reșița'''. În 1948, echipa retrogradează în Divizia B, unde în urma unei fuziuni cu '''Locomotiva Reșița''' ajunge la denumirea '''Metalochimic Reșița''', iar în 1949 revine în prima divizie. [[Fișier:CSM Reșița 1967.jpg|mini|Echipa din sezonul 1966-1967]] În 1950, devenită '''Metalul''' formația reșițeană coboară din nou în Divizia B, pentru ca în următorul sezon să retrogradeze și din acest eșalon în campionatul regional. Reîncepe ascensiunea și în 1952 revine în Divizia B, pentru ca în 1954 să înregistreze a doua mare performanță a clubului, câștigarea [[Cupa României|Cupei României]]. După ce a trecut printre altele de [[Poli Timișoara|Știința Timișoara]] sau [[CCA București]], Metalul a învins în finală pe [[Dinamo București]] cu 2-0.<ref>[http://www.prosport.ro/sport-life/special/umbra-stalin-presa-sportiva-finalul-1954-textele-tatalui-cristian-topescu-performantele-strungarului-fotbalist-stefan-covaci-pierdut-dinamo-cupa-fata-unei-echipe-b-13740167 Cum a pierdut Dinamo Cupa în fața unei echipe din "B"], prosport.ro</ref> Abia în 1972, '''CSM Reșița''' (nume preluat în 1958) revine în eșalonul de elită. Începând cu editia 1971-1972, fotbalul reșițean a cunoscut o perioadă foarte favorabilă, în care a înregistrat multe reușite. În acel sezon echipa '''CSM Reșița''' a obținut promovarea în prima ligă (Divizia A), unde a evoluat timp de șase ani consecutiv. Era o perioadă favorabilă, când orașul încă înregistra un progres economic, conducerea județeană era preocupată de soarta locuitorilor, iar jucătorii erau bine retribuiți pentru condițiile de atunci. Un merit deosebit l-a avut antrenorul Ioan Reinhardt, fost component al vestitei echipe I.T. Arad, care în primii ani postbelici făcuse furori în fotbalul românesc '''CSM''' (din 1974 '''FCM''') '''Reșița''' în acel timp. Campionatul promovării (1971-1972) a fost unul practic fără istoric, reșițenii câștigând seria a II-a a Diviziei B cu 43 de puncte, 11 mai mult decât a doua clasată, Minerul Baia Mare. În primul sezon în Divizia A (1972-1973) '''CSM Reșița''' a încheiat pe locul 14, primul peste linie, dar în acel an nu a retrogradat nimeni întrucât s-a trecut de la 16 la 18 echipe.În ediția 1973-1974 reșițenii aveau să termine pe locul 9. Cel mai reușit campionat a fost însă cel din 1974-1975, după schimbarea denumirii în '''FCM Reșița'''. Locul 2 de la finalul acelui tur 1974 a fost momentul culminant al prezenței Reșiței în Divizia A.Returul a fost ceva mai slab și la final echipa a terminat pe locul 6. Ediția 1975-1976 nu a prezentat prea multe lucruri spectaculoase. În general erau câștigate meciurile de acasă și pierdute cele de afară, la final de campionat, loc 8. Ediția 1976-1977 a început decăderea acestei frumoase echipe ,finalul sezonului prinzându-i în corzi ,în ultimele șapte etape reșițenii au mai câștigat un singur meci (1-0 cu F.C. Bihor), pierzând cinci, și terminând pe locul 13. Campionatul soldat cu retrogradarea echipei, 1977-1978, a prezentat, firește, puține aspecte pozitive, înfrângerile la scoruri mari abundă deja de la începutul campionatului, echipa terminând pe locul 18 ,ultimul. Au urmat 14 ani de anonimat în Divizia B, apoi puținele bucurii din cursul anilor ’90 . A mai revenit în prima divizie în 1992, când a rezistat un singur sezon, și în 1997 când s-a menținut timp de trei sezoane, cel mai bun rezultat fiind locul 7, ocupat în prima stagiune. ==Cronologia numelui== {| class="wikitable" !Perioadă !Nume |- |1926– |''UD Reșița'' |- |1946– |'''CSM Reșița''' |- |1948– |''Metalochimic Reșița'' |- |1949- |''Metalul Reșița'' |- |1956- |''Energia Reșița'' |- |1957– |'''CSM Reșița''' |- |1975– |''FCM Reșița'' |- |1982- |'''CSM Reșița''' |- |2005- |''FCM Reșița'' |- |2008– |''CSM Școlar Reșița'' |- |2012– |''FCM Reșița'' |- |2015– |''CSM Școlar Reșița'' |- |2019– |'''CSM Reșița''' |} ==Stadion== {{Articol principal|Stadionul Mircea Chivu}} [[File:Reŝico, stadiono Mircea Chivu, 1.jpeg|thumb|right|300px|Stadionul Mircea Chivu.]] '''CSM Reșița''' își joacă meciurile de acasă pe [[Stadionul Mircea Chivu]] din oraș, complex sportiv care poartă numele tatălui lui [[Cristian Chivu]], Mircea Chivu, cel mai important antrenor. în istoria clubului și o legendă locală. Cu o capacitate de 12.500 de locuri, stadionul este situat pe Valea Domanului, bucurându-se de un peisaj foarte pitoresc. Deschis în anii 1920, stadionul a suferit mai multe renovări, cel mai recent în 2018. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Bulgaria|nr=|nume={{Ill-wd|Q10555151|3=Milcio Anghelov}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florian Haită]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107390434|3=Marius Cioiu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q115172978|3=Vlad Tudor}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume={{Ill-wd|Q15830991|3=Erico Constantino Da Silva}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume=[[Élton Constantino da Silva]]|poz=M}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cristian Bocșan]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q23771211|3=Nicușor Fota}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Andrei Burlacu]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q26838609|3=Alin Dudea}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ștefan Bărboianu]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64983228|3=Cosmin Tucaliuc}}|poz=A}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Palmares == ==={{flagicon|ROM}}Național=== [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]]'''[[Liga I]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Divizia A 1930-1931|1931]] *Sub denumirea UD Reșița, a câștigat finala campionatului cu 2-0 în fața echipei SG Sibiu : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[Divizia A 1931-1932|1932]] * Sub denumirea UD Reșița, a pierdut finala campionatului cu 3-0 în fața echipei [[Venus București]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia B 1937–38|1937–38]], [[Divizia B 1971–72|1971–72]], [[Divizia B 1991–92|1991–92]], [[Divizia B 1996–97|1996–97]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (5): [[Divizia B 1948–1949|1948–49]], [[Divizia B 1961–1962|1961–62]], [[Divizia B 1962–1963|1962–63]], [[Divizia B 1963–1964|1963–64]], [[Divizia B 1968–1969|1968–69]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a III-a]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (4): [[Divizia C 1936-1937|1936–37]], [[Liga a III-a 2018-2019|2018–19]], [[Liga a III-a 2021-2022|2021–22]], [[Liga a III-a 2022-2023|2022–23]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (2): [[Liga a III-a 2016-2017|2016–17]], [[Liga a III-a 2017-2018|2017–18]] [[Fișier:Actual Caraș-Severin county CoA.png|15px]]'''[[Liga IV]] – [[Caraș-Severin]]''' : {{Gold1}}'''Campioană''' (1): [[Liga IV 2015–16|2015–16]] : {{Silver2}}'''Vicecampioană''' (1): [[2014–15 Liga IV|2014–15]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] [[Cupa României la fotbal|'''Cupa României''']] : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): [[Cupa României 1954|1954]] :* sub denumirea Metalul Reșița (în acea vreme în Divizia B), a câștigat finala în fața lui [[Dinamo București]], cu 2-0 : '''[[Cupa României]] – [[Caraș-Severin]]''' : [[File:Cup Winner.png]]'''Câștigătoare''' (1): 2014–15 == Jucători importanți == Jucătorii sunt incluși în tabel după data când și-au făcut debutul pentru CSM Reșița. {| class="wikitable" style="text-align: center;" !style="width:10em"|Nume!!Naționalitate!!Poziție!!Perioadă!!Meciuri!!Goluri!!|Note |- |align="left"|[[Vasile Sansiro Ciocoi]] |align="left"|<span style="display:none">Romania</span>{{ROM}} |Fundaș||1997&ndash;1998<br/>2002&ndash;2003||{{nts|n/a}}||{{nts|n/a}}||&ndash; |- |align="left"|[[Cristian Chivu]] |align="left"|<span style="display:none">Romania</span>{{ROM}} |Fundaș||1997-1998|| ? || ? ||&ndash; |- |align="left"|[[Daniel Oprița]] |<span style="display:none">Romania</span>{{ROM}} |Atacant |2000-2002 |33 |7 | |} {{div col|4}} * [[Adalbert Rech]] * [[Iosif Czako]] * [[Francisc Spielmann]] * [[Stanislav Konrad]] * [[Ion Atodiresei]] * [[Gabel Mihai Mircea]] * [[Ioan Ilieș]] * [[Ion Florea]] * [[Ion Timofte]] * [[Ion Petrescu]] * [[Florescu Marcă]] * [[Cristian Pușcaș]] * [[Valentin Boșca]] * [[Valentin Ciucur]] * [[Sevastian Bica]] * [[Marius Cepoi]] * [[Florin Ianu]] * [[Petru Pănescu]] * [[Roco Sandu]] * [[Cristian Alexandru]] * [[Gheorghe Lupu]] * [[Gheorghe Lazarovici]] * [[Lucian Marinescu]] * [[Dorel Mutică]] * [[Ovidiu Dănănae]] * [[Ciprian Dianu]] * [[Darius Miclea]] * Gheorghe Popa * [[Cristian Chivu]] * [[George Ogăraru]] * [[Dorinel Munteanu]] * [[Ștefan Iovan]] * [[Ioan Goanță]] * [[Cosmin Moți]] * [[Basarab Panduru]] * [[Aurică Beldeanu]] * [[Dudu Georgescu]] * [[Dan Potocianu]] * [[Daniel Oprița]] * [[Alexandru Bădoiu]] * [[Ciprian Dianu]] * [[Adalbert Deșu]] * [[Ștefan Szeleș]] * [[Petru Mioc]] * [[Ilie Iordache]] * [[Portik Ferencz]] * [[Ion Ibric]] * [[Daniel Lupașcu]] * [[Valentin Ștefan]] * [[Andrei Urai]] * [[Cătălin Necula]] * [[Marius Sașu]] * [[Silviu Bălace]] * [[Alin Savu]] * [[Radu Chiorean]] * [[Iosif Szijj]] * [[Flavius Pogăcean]] * [[Victor Rada]] * [[Simion Andreescu]] * [[Mircea Axente]] * [[Claudiu Balaci]] * [[Claudiu Frumoca]] * [[Cristian Bercsenyi]] * [[Laurențiu Breșneni]] * [[Cristian Zimmermann]] * [[Arpad Dosza]] * [[Mircea Bătrânu]] * [[Robert Tufiși]] * [[Zimmer]] * [[Combei]] {{div col end}} == Internaționali importanți == * {{flagicon|Romania}} [[Iosif Czako]] * {{flagicon|Romania}} [[Adalbert Deșu]] == Antrenori importanți == * [[Ioan Reinhardt]] (1971–1977) * [[Mircea Chivu]] (1994–1998) * [[Silviu Stănescu]] (1997–1999) * [[Ioan Sdrobiș]] (1997–1998) * [[Aurel Șunda]] (1998–1999) * [[Gabriel Stan]] (1999–2000) * [[Victor Roșca]] (1997, 1999, 2006–2007) * [[Flavius Stoican]] (2010–2011) * [[Leontin Doană]] (2011–2012, 2013–2014, 2016–2017, 2018–2019) * [[Dorinel Munteanu]] (2017–2018) * [[Carl Oțil]] * [[Daniel Oprița]] (2017–2018) ==Parcursul competițional== {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie || Loc || [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Liga a II-a 2024-2025|2024–25]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || 6 || [[Cupa României 2024-2025#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[Liga a II-a 2023-2024|2023–24]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || 8 || [[Cupa României 2023-2024#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2022-2023#Seria 8|2022–23]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a VIII-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C, P)''' || [[Cupa României 2022-2023#Play-off|Play-off]] |- | [[Liga a III-a 2021-2022#Seria 7|2021–22]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a VII-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C)''' || [[Cupa României 2021-2022#Turul IV|Turul partu]] |- | [[Liga a II-a 2020-2021|2020–21]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''17 (R)''' || [[Cupa României 2020-2021#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a II-a 2019-2020|2019–20]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || 15|| [[Cupa României 2019-2020#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga a III-a 2018-2019#Seria 4|2018–19]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Turul trei |- | [[Liga a III-a 2017-2018#Seria IV|2017–18]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || Șaisprezecimi |- | [[Liga a III-a 2016-2017#Seria IV|2016–17]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || |- | [[Liga a IV-a 2015-2016#Cars-Severin|2015–16]] || '''4''' || [[Liga a IV-a]] <small>([[Județul Caraș-Severin|CS]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Turul doi |- | [[Liga a III-a 2013-2014|2013–14]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''8''' '''(R)''' || Turul doi |- | [[Liga a III-a 2012-2013#Seria IV|2012–13]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || Turul doi |- | [[Liga a III-a 2011-2012#Seria V|2011–12]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a V-a)</small> || 8 || Turul doi |- | [[Liga a III-a 2010-2011#Seria V|2010–11]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a V-a)</small> || 8 || Turul doi |- | [[Liga a III-a 2009-2010#Seria V|2009–10]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a V-a)</small> || 8 || Primul tur |- | [[Liga a III-a 2008-2009#Seria V|2008–09]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a V-a)</small> || 17 || Primul tur |- | [[Liga a II-a 2007-2008#Seria a II-a|2007–08]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''15''' '''(R)''' || |- | [[Liga a II-a 2006-2007#Seria a II-a|2006–07]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] <small>(Seria a II-a)</small> || 12 || |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie || Loc || [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Divizia B 2005-2006|2005–06]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a III-a)</small> || 5 || Șaisprezecimi |- | [[Divizia C 2004-2005|2004–05]] || '''3''' || [[Liga a III-a|Divizia C]] || align=center bgcolor=silver| '''2''' '''(P)''' || |- | [[Divizia B 2003-2004|2003–04]] || '''2''' || [[Liga a III-a|Divizia B]] <small>(Seria a III-a)</small> || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''14''' '''(R)''' || |- | [[Divizia B 2002-2003|2002–03]] || '''2''' || Divizia B <small>(Seria a II-a)</small> || 11 || Șaisprezecimi |- | [[Divizia B 2001-2002|2001–02]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || 6 || Optimi |- | [[Divizia B 2000-2001|2000–01]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || Șaisprezecimi |- | [[Divizia A 1999-2000|1999–2000]] || '''1''' || [[SuperLiga României|Divizia A]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''17''' '''(R)''' || Sferturi |- | [[Divizia A 1998-1999|1998–99]] || '''1''' || [[SuperLiga României|Divizia A]] || 15 || Optimi |- | [[Divizia A 1997-1998|1997–98]] || '''1''' || [[SuperLiga României|Divizia A]] || 7 || Șaisprezecimi |- | [[Divizia B 1996-1997|1996–97]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Sferturi |- | [[Divizia B 1995-1996|1995–96]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || 10 || Șaisprezecimi |- | [[Divizia B 1994-1995|1994–95]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || 13 || |- | [[Divizia B 1993-1994|1993–94]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=BF8D5B| 3 || |- | [[Divizia A 1992-1993|1992–93]] || '''1''' || [[SuperLiga României|Divizia A]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''18''' '''(R)''' || Optimi |- | [[Divizia B 1991-1992|1991–92]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a II-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | [[Divizia B 1990-1991|1990–91]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a III-a)</small> || 11 || |- | [[Divizia B 1989-1990|1989–90]] || '''2''' || [[Liga a II-a|Divizia B]] <small>(Seria a III-a)</small> || 4 || |} {{col-end}} == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * [http://fotbal.csmresita.com/ Site Oficial] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170811143455/http://fotbal.csmresita.com/ |date=2017-08-11 }} {{Liga a II-a}} {{DEFAULTSORT:Reșița}} [[Categorie:Campioane ale României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Caraș-Severin]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] [[Categorie:Fondări în 1926 în România]] gh7mxajuxprb58sd6xifvqm5vp7paf6 0 593894 17023876 15461672 2025-06-10T13:53:11Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023876 wikitext text/x-wiki {{Represiunea în Uniunea Sovietică}} {{Cazaci}} '''Descazacizare''' (în [[limba rusă]]: ''Расказачивание'' ''Raskazacivanie'') este un termen prin care se descrie politica sistematică a [[bolșevici]]lor de eliminarea a [[cazaci de pe Don|cazacilor de pe Don]] și [[cazaci din Kuban|a celor din Kuban]] ca grupuri sociale.<ref name="Black 98">Nicolas Werth, Karel Bartošek, Jean-Louis Panné, Jean-Louis Margolin, Andrzej Paczkowski, Stéphane Courtois. ''The Black Book of Communism: Crimes, Terror, Repression''. Harvard University Press, 1999. ISBN 0-674-07608-7 p. 98</ref> Acest război a fost prima decizie luată de liderii sovietici pentru „eliminarea, exterminarea și deportarea a populației unui întreg teritoriu”.<ref name ="Black 98"/> O serie de istorici consideră că aceste măruri represive constituie [[genocid]]. <ref name="Figes"/><ref name="Rayfield"/><ref name="Nekrich"/><ref name="Rummel"/><ref name="Courtois"/><ref name="Extermination order"/> Unul dintre specialiștii istoriei regiunii [[Don]]ului, Peter Holquist, consideră că descazacizarea nu a constituit un genocid, ci a reprezentat începutul programului de „inginerie socială” și a fost o „încercare crudă și radicală de eliminare a grupurilor sociale indezirabile”.<ref>[http://books.google.com/books?id=Hvz80NWkMuUC&printsec=frontcover&dq=peter+holquist#v=onepage&q=genocide&f=false Peter Holquist, ''Making War, Forging Revolution'', p. 187, 2002]</ref><ref name="mass terror"/> == Cadru istoric == Cazacii erau o castă militară în [[Imperiul Rus|Rusia prerevoluționară]] a secolelor al XVIII-lea – al XX-lea. Ei locuiau în principal în sudul Rusiei, în regiunile Donului și Kubanului, ca și în unele regiuni din [[Siberia]] și [[Asia Centrală]] precum Orenburg și Transbaikalia. Ei aveau numeroase similitudini din punct de vedere militar cu [[strelțî]], (soldați ruși înarmați cu muschete). Datorită îndelungatei lor tradiții militare, cazacii au jucat un rol important în toate războaiele Rusiei din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, date fiind prosperitatea economică a cazacilor, statutului privilegiat de care se bucura casta lor militară și a conservatorismul lor politic, regimul țarist i-a folosit ca forțe polițienești și pentru suprimarea mișcărilor revoluționare, în special în perioada 1905 – 1907.<ref>{{Citat web |url=http://www.cultinfo.ru/fulltext/1/001/008/057/598.htm |accessdate=2010-01-17 |titlu=copie arhivă |archive-date=2005-05-09 |archive-url=https://archive.today/20050509071059/http://www.cultinfo.ru/fulltext/1/001/008/057/598.htm |dead-url=yes }}</ref> După [[Revoluția Rusă din 1917|izbucnirea revoluției din Rusia din 1917]], elitele cazacilor au adoptat o politică ostilă [[soviet|sovietelor muncitorilor, țăranilor și soldaților]], în vreme ce cazacii săraci au sprijinit sus-numitele soviete. În timpul [[Războiul civil din Rusia|războiului civil]], cazacii au putut fi găsiți în ambele tabere: a „roșiilor” bolșevici și a „albilor” monarhiști. Aproximativ 20% dintre cazaci au luptat în rândurile [[Armata Roșie|Armatei Roșii]]. <ref name=Holquist11>[http://books.google.com/books?id=Hvz80NWkMuUC&pg=PA174&dq=Holquist+under+arms+cossacks#PPA175,M1 Peter Holquist, Making War, Forging Revolution]</ref> Conceptul descazacizării încă din timpurile imperiale. Au existat discuții aprinse cu privire la desființarea regiunilor administrative căzăcești („Armatele căzăcești”) și de reducere a privilegiilor lor, proces prin care să devină egali cu cetățenii obișnuiți. A existat o formă de „decazacizare”, care a dus la eliminarea unor privilegii, dar și a unor obligații precum acelea a serviciului militar pe toată perioada vieții și a cumpărării din banii proprii a echipamentului militar individual (arme, uniformă, harnașament).<ref name=Holquist> Holquist, Peter, "A Russian Vendee: The Practice of Revolutionary Politics in the Don Countryside, 1917-1921." Ph.D. dissertation, Columbia University, 1994.</ref> La scurtă vreme după cucerirea puterii de către soviete la [[Petrograd]] și în alte câteva orașe mari în noiembrie 1917, a izbucnit u conflict între regimul bolșevic din Rusia și cazaci. Atamanul Kaladin din regiunea Donului a declarat că acordă întregul său suport, în strânsă colaborare cu celelalte Armate căzăcești, forțelor lui [[Kerenski]]. Kaledin, după ce a stabilit legături cu [[Rada Centrală]] Ucraineană și Armatele [[cazaci din Kuban|din Kuban]], [[cazaci de pe Terek|de pe Terek]] și din [[cazaci din Orenburg|Orenburg]], a sperat să poată răsturna noul guvern bolșevic și să instaureze un regim contrarevoluționar în Rusia. Pe 15 noiembrie 1917, generalii [[Kornilov]], Alexeev și [[Denikin]] au început să organizeze în [[Novocerkassk]] [[Armata Voluntarilor]]. Kaledin a impus legea marțială în regiunea pe care o controla și a început luptele pentru eliminarea sovietelor. Forțele lui Kaledin au ocupat pe 15 decembrie, după o bătălie de șapte zile, orașul [[Rostov pe Don]]. Pe 7 ianuarie 1918, [[Gărzile Roșii (Rusia)|Gărzile Roșii]] au declanșat contraofensiva din bazele din Gorlovka, Lugansk și Millerovo. Atacul bolșevicilor a fost sprijinit de rebeliunile muncitorilor și cazacilor săraci. Pe 25 februarie, trupele bolșevicilor au ocupat Rostovul și [[Novocerkassk]]ul. Resturile trupelor cazacilor [[albi-|„albi”]] conduse de atamanul Popov, au fugit în stepele Salask.<ref>{{Citat web |url=http://www.cultinfo.ru/fulltext/1/001/008/057/821.htm |accessdate=2010-01-17 |titlu=copie arhivă |archive-date=2005-01-18 |archive-url=https://archive.today/20050118211700/http://www.cultinfo.ru/fulltext/1/001/008/057/821.htm |dead-url=yes }}</ref> La mijlocul lunii martie 1919, ofițerii [[CEKA]] au executat mai mult de 8.000 de cazaci. Au fost înființate „tribunale revoluționare” în numeroase [[stanița|stanițe]], ele conducând judecăți sumare încheiate în doar câteva minute cu condamnarea la moarte pentru activități contrarevoluționare.<ref name="Black 99-100">Nicolas Werth, Karel Bartošek, Jean-Louis Panné, Jean-Louis Margolin, Andrzej Paczkowski, Stéphane Courtois, ''The Black Book of Communism: Crimes, Terror, Repression''. Harvard University Press, 1999. ISBN 0-674-07608-7 p 99-100</ref> După ce forțele germane au invadat au ocupat Rostovul pe 8 mai 1918, generalul Krasnov a format un guvern marionetă în regiunile de pe cursul [[Don]]ului. Forțele generalului Krasnov au ocupat pentru prima oară [[Volgograd|Țarițîn]]. Forțele sovietice au contraatacat și i-au alungat pe albi din Țarițin pe 7 septembrie doar pentru ca pe 22 al aceleiași luni, forțele lui Krasnov să reocupe orașul. Au urmat luptele pentru controlul regiunii, iar, pe la mijlocul lunii februarie 1919, forțele lui Krasnov au fost definitiv alungate din regiune.<ref>{{Citat web |url=http://www.cultinfo.ru/fulltext/1/001/008/120/252.htm |accessdate=2010-01-17 |titlu=copie arhivă |archive-date=2005-05-10 |archive-url=https://archive.today/20050510091407/http://www.cultinfo.ru/fulltext/1/001/008/120/252.htm |dead-url=yes }}</ref>În perioada în care forțele albilor conduși de Krasnov au controlat regiunea Donului (mai 1918 – februarie 1919), tribunalele militare au condamnat la moarte aproximativ 25.000 de oameni.<ref name=Holquist11/> Sovieticii au cerut locuitorilor regiunii Donului să predea o cotă de cereale egală cu întreaga producție a regiunii.<ref name="Black">Nicolas Werth, Karel Bartošek, Jean-Louis Panné, Jean-Louis Margolin, Andrzej Paczkowski, Stéphane Courtois. ''The Black Book of Communism: Crimes, Terror, Repression''. Harvard University Press, 1999. ISBN 0-674-07608-7 p 99-100</ref> Cea mai mare parte a cazacilor a trecut de partea forțelor rebele. Alături de forțele lui [[Wranghel]], cazacii i-au alungat încă o dată din regiunea Donului pe bolșevici în august 1920. Forțele albilor nu au reușit să-și păstreze pozițiile și s-au retras în [[Crimeea]]. După ce bolșevicii au reușit să obțină controlul și în Crimeea, cazacii au devenit victime ale [[Teroarea Roșie|Terorii Roșii]]. [[Troica NKDV|Comisii speciale („troica”)]] au fost înființate și însărcinate cu „descazacizarea”. Aceste „troici” au condamnat la moarte în cadrul acestui program peste 6.000 de oameni doar în octombrie 1920.<ref name="Black 100">Nicolas Werth, Karel Bartošek, Jean-Louis Panné, Jean-Louis Margolin, Andrzej Paczkowski, Stéphane Courtois. ''The Black Book of Communism: Crimes, Terror, Repression''. Harvard University Press, 1999. ISBN 0-674-07608-7 p 100</ref> În afară de cei declarați vinovați, au suferit și familiile acestora, iar uneori chiar și vecinii, cu toții fiind deportați în [[lagăr de concentrare|lagăre de concentrare]]. Unul dintre liderii [[CEKA]] din [[Ucraina]], Martin Lațis, avea să declare la un moment dat că femeile, copii și bătrânii deportați în lagărul de la Maikop au fost obligați să trăiască în condiții grele, în noroi și la temperaturile scăzute din octombrie. În condițiile în care rata mortalității a fost foarte ridicată, femeile au fost nevoite să întrețină relații intime cu soldații din gardă pentru ca să supraviețuiască.<ref name="Black 99-100"/> [[Felix Dzerjinski]], șeful CEKA, îi propunea lui [[Lenin]] în noiembrie 1920 să organizeze internarea în lagăre a aproximativ 100.000 de prizonieri de pe frontul de sud și din așezările cazacilor de pe Don, Terek și din Kuban, în condițiile în care un lagăr precum cel de la Oriol era deja supraaglomerat.<ref name="Volkogonov"/> Organizația CEKA din [[Piatigorsk]] a organizat o „zi a Terorii Roșii” pentru executarea a 300 de oameni. Obligația elaborării listelor celor care trebuiau executați a căzut în sarcina organizației locale a [[bolșevici]]lor. Cum avea să depună mărturie un cekist, bolșevicii locali au stabilit în mod arbitrar persoanele care trebuiau executate, acesta fiind un prilej pentru rezolvarea unor dușmănii vechi. S-a ajuns chiar ca, în lipsa unor persoane „potrivite” pentru execuție, pe lista amintită au fost trecuți bolnavii din spitalul din [[Kislovodsk]]. O serie de orașe căzăcești au fost trecute prin foc și sabie, iar supraviețuitorii au fost deportați liderului comitetului revoluționar din Caucazul de nord, [[Sergo Ordjonikidze]].<ref name="Gellately"/> Dosarele lui Sergo Ordjonikidze includ numeroase documente referitoare la operațiunile de decazacizare. În ordinul său din 23 octombrie se preciza: # Orașul Kalinovskaia să fie incendiat.<br /> # Locuitorii din Ermolovskaia, Romanovskaia, Samacinskaia și Mihailovskaia să fie evacuați din casele lor, iar aceste case să fie distribuite țăranilor săraci, în mod special cecenilor, care au demonstrat tot timpul un mare respect pentru puterea sovietică. <br /> # Toți bărbații între 18 și 50 de ani din orașe mai sus menționate să fie adunați în convoaie și deportați sub pază armată în nord, unde vor fi condamnați la muncă grea. <br /> # Femeile, copii și bătrâni să fie evacuați din casele lor, chiar dacă li se permite să se stabilească mai departe în nord. # Toate bovinele și bunurile din orașele mai sus menționate vor fi confiscate.<ref name="Black pg101">Nicolas Werth, Karel Bartošek, Jean-Louis Panné, Jean-Louis Margolin, Andrzej Paczkowski, Stéphane Courtois. ''The Black Book of Communism: Crimes, Terror, Repression''. Harvard University Press, 1999. ISBN 0-674-07608-7 p 101</ref> Ordzhonikidze avea să primească un raport cu privire la îndeplinirea ordinului său după numai trei săptămâni: Kalinovskaia: orașul a fost demolat și întreaga populație (4.220) deportată sau expulzată <br />Ermolovskaia: a fost golită de toți locuitorii (3.218) <br />Romanovskaia: 1.600 deportați, 1.661 așteaptă deportarea <br />Samacinskaia: 1.018 deportați, 1.900 așteaptă deportarea <br />Mikhailovskaya: 600 deportați, 2.200 așteaptă deportarea.<ref name="Black pg101"/> == Istoric == Declanșarea acțiunii de „descazacizare” a fost luată printr-o rezoluție secretă a Partidului Bolșevic de pe 24 ianuarie 1919, care cerea organelor locale ale puterii să declanșeze teroarea de masă împotriva cazacilor bogați, exterminarea tuturor prin întreprinderea de acțiuni nemiloase împotriva tuturor cazacilor care au luat parte indiferent cum, direct sau indirect, la lupta împotriva sovietelor. <ref>Alexander Nikolaevich Yakovlev. ''A Century of Violence in Soviet Russia. ''Yale University Press, 2002. ISBN 0-300-08760-8 [http://books.google.com/books?id=ChRk43tVxTwC&pg=PA100&dq=carry+out+merciless+mass+terror&ei=XoB5Sq-HAqCGygTm5PG7DA#v=onepage&q=carry%20out%20merciless%20mass%20terror&f=false p. 100]</ref> După doar două săptămâni, liderii bolșevici ai Frontului de sud au emis propriile instrucțiuni cu privire la aplicarea rezoluției: „Principala datorie a comitetelor executive ale stanițelor și hutoarelor este neutralizarea căzăcimii prin extirparea nemiloasă a elitei sale. Atamanii de regiune și de stanițe sunt subiectul eliminării necondiționate, [dar] atamanii de hutoare trebuie să fie executați doar în acele cazuri în care se poate dovedi că ei au sprijinit în mod activ politica lui Krasnov (au organizat pacificări, au condus mobilizări, au refuzat să ofere refugiu cazacilor revoluționari și personalului Armatei Roșii).” <ref name="mass terror"/> Politica de „descazacizare mare” a fost oprită pe 16 martie 1919 ca urmare a unei revolte de amploare împotriva puterii sovietice din Veșenskaia. După acest moment, statul sovietic s-a concentrat împotriva eliminării cazacilor ca entitate monolitică socială, juridică și economică.<ref name=Holquist/> Reabilitarea completă a cazacilor și a locuitorilor teritoriului Donului a avut loc în septembrie 1919. Printr-un articol apărut într-un ziar al Armatei Roșii, bolșevicii primeau noi instrucțiuni: „Cu toate că este adevărat că o anumită parte a populației teritoriului Donului este contrarevoluționară din motive de natură economică, aceasta nu reprezintă nici pe departe majoritatea. Iar această parte a populației care a rămas poate deveni aliatul nostru”. <ref name=Holquist/> În ciuda acestor luări de poziție la nivel oficial, deportările și execuțiile au continuat chiar și în anul 1920.<ref name="Black pg10">Nicolas Werth, Karel Bartošek, Jean-Louis Panné, Jean-Louis Margolin, Andrzej Paczkowski, Stéphane Courtois. ''The Black Book of Communism: Crimes, Terror, Repression''. Harvard University Press, 1999. ISBN 0-674-07608-7 p 10</ref> Peter Holquist afirmă că numărul total al celor executați este greu de stabilit, dar este vorba în mod sigur de mii de oameni, poate peste 10.000.<ref name="mass terror"/> Sute de oameni au fost executați în unele regiuni. Tribunalul din Hoper a fost foarte „activ”, pronunțând 226 de sentințe capitale într-o singură lună. Tribunalul din Țimlianskaia a pronunțat peste 700 de condamnări la moarte. În Kotelninkovo au fost executați 117 oameni la începutul lunii mai, iar în total au fost executați aproape 1.000. Alte tribunale nu au fost la fel de active. Tribunalul din Berezovskaia a ordonat în total arestarea a 20 de oameni dintr-o comunitate de 13.500 de locuitori. Un istoric rus oferă o estimare cuprinzătoare a execuțiilor din regiunea Veșenskaia, considerând că deși numărul celor care au fost victimele represiunii în zonă a fost destul de ridicat, în timpul „descazacizării” acesta să fi fost în jur de 300 de persoane. Holquist trage concluzia că rapoartele albilor cu privire la atrocitățile roșiilor din regiunea Donului au fost exagerate în mod voit, urmărind scopuri propagandistice.<ref name=Holquist/> Există un exemplu al raportului unui ataman, care menționa 140 de persoane executate în Bokovskaia, raport care s-a dovedit exagerat, de vreme ce bolșevicii condamnaseră la moarte doar 8 oameni, dar nu au reușit să ducă la îndeplinire sentințele capitale. Același istoric rus subliniază că prin semnalarea acestor rapoarte false sau făcute cu scop propagandistic, nu se încearcă diminuarea crimelor făptuite de bolșevici.<ref name="mass terror"/> Alți istorici, printre care Orlando Figes<ref name="Figes">Orlando Figes. ''A People's Tragedy: The Russian Revolution: 1891–1924.'' Penguin Books] 1998. ISBN 014024364X p. 660: „În orice caz, trebuie spus în apărarea lui Denikin că el a răspuns doar la ceea ce poate fi numit războiul de genocid împotriva cazacilor. Bolșevicii au precizat că scopul lor în regiunea Donului de nord a fost dezlănțuirea «terorii în masă împotriva cazacilor bogați prin exterminarea acestora până la ultimul om» și transferul pământurilor lor către țăranii ruși. În timpul acestei campanii de «descazacizare» au fost executați drept «contrarevoluționari» în primele luni ale anului 1919 aproximativ 12.000 de cazaci, mulți dintre ei bătrâni, de către tribunalele Armatei Roșii invadatoare”.</ref>, Donald Rayfield<ref name="Rayfield">Donald Rayfield. ''Stalin and His Hangmen: The Tyrant and Those Who Killed for Him'' Random House, 2004. ISBN 0375506322 pg 83: „Uneori, un întreg grup etnic a fost declarat «alb» și a avut loc un genocid. Iona Iakir, un general faimos al Armatei Roșii, a exterminat 50% dintre bărbații cazaci de pe Don și a folosit artileria, aruncătoarele de flăcări și mitralierele împotriva femeilor și copiilor”.</ref>, Alexander Nekrich<ref name="Nekrich">Mikhail Heller & Alexander Nekrich, ''Utopia in Power: The History of the Soviet Union from 1917 to the Present.'' Summit Books, 1988. ISBN 0671645358 p. 87: „Reprimarea cazacilor de pe Don în primăvara și vara anului 1919 a luat forma genocidului. Un istoric a estimat că aproximativ 70% dintre cazacii de pe Don au fost eliminați din punct de vedere fizic”.</ref>, R.J. Rummel<ref name="Rummel">R. J. Rummel, ''[http://www.hawaii.edu/powerkills/NOTE4.HTM ''Lethal Politics: Soviet Genocide and Mass Murder Since 1917'']. Transaction Publishers, 1990. ISBN 1560008873 [http://books.google.com/books?id=sK5CJFpb2DAC&pg=PA2&dq=lethal+politics+genocide+Don+Cossacks&ei=nCBpR8-uF4vUsgPKlay-Ag&ie=ISO-8859-1&sig=uecCAvEq5sgjmo1uRMwqjsALGWM p. 2].''</ref> și Stéphane Courtois<ref name="Courtois">Nicolas Werth, Karel Bartošek, Jean-Louis Panné, Jean-Louis Margolin, Andrzej Paczkowski, Stéphane Courtois. ''The Black Book of Communism]]: Crimes, Terror, Repression''. Harvard University Press, 1999. ISBN 0-674-07608-7 pp. 8-9: „Politica de «descazacizare» începută în 1920 corespunde în mare parte definiției noastre a genocidului: un grup al populației stabilit în mod ferm într-un teritoriu anume, cazacii, au fost exterminați, bărbații au fost împușcați, femeile, copii și bătrânii au fost deportați, satele au fost demolate sau predate unor noi ocupanți ne-cazaci”.</ref>, au tras concluzia că procesul de descazacizare a avut caracteristicile unui [[genocid]] și implicat sute de mii de oameni. Specialistul în istoria rusă al Univeristății din York, Shane O'Rourke, a afirmat că „zeci de mii de cazaci au fost măcelăriți în mod sistematic în doar câteva săptămâni din ianuarie 1919” și aceasta „a fost unul dintre principalii factori care au dus la dispariția cazacilor ca națiune”.<ref name="Extermination order">[http://www.york.ac.uk/admin/presspr/pressreleases/cossacks.htm Ordinul sovietic pentru exterminarea cazacilor este scos la lumină], University of York Communications Office, 21 ianuarie 2003</ref> [[Alexandr Nikolaevici Iakovlev]], șeful Comitetului Prezidențial pentru Reabilitarea Victimelor Represiunii Politice, nota: „sute de mii de cazaci au fost uciși”.<ref>Alexander Nikolaevich Yakovlev, ''A Century of Violence in Soviet Russia.'' Yale University Press, 2002. ISBN 0-300-08760-8 [http://books.google.com/books?id=ChRk43tVxTwC&pg=PA102&dq=Hundreds+of+thousands+of+Cossacks+were+killed&lr=&ei=GoN5SuenNpP4NYXshIMN#v=onepage&q=&f=false p. 102]</ref> Istoricul Robert Gellately a afirmat că „estimările cele mai demne de încredere indică între 300.000 și 500.000 au fost uciși sau deportați în 1919 – 1920” dintr-o populație de aproximativ trei milioane de oameni.<ref name="Gellately">Robert Gellately. ''[http://www.fsu.edu/news/2007/09/11/gellately.book/ Lenin, Stalin, and Hitler: The Age of Social Catastrophe]'' Knopf, 2007 ISBN 1400040051 pp. 70–71.</ref> Cercetările istoricului Pavel Polian de la Academia de Științe a Rusiei cu privire la subiectul [[Colonizările forțate în Uniunea Sovietică|migrației forțate în Rusia]] a demonstrat în lucrarea [[Împotriva voinței lor]] că peste 45.000 de cazaci au fost deportați din provincia Terek în Ucraina. Pământurile deportaților au fost redistribuite cazacilor prosovietici și cecenilor.<ref>[http://books.google.com/books?id=8ktrYux1gTMC&pg=PT1&dq=pavel+polian#v=snippet&q=cossacks&f=false P. M. Polian, ''Against Their Will'', p. 60, 2004]</ref> Chiar și unii dintre bolșevici au admis că procesul de decazacizare a avut caracteristicile unui genocid. Reingold, președintele Sovietului revoluționar al Donului, cel care a fost împuternicit să impună puterea bolșevică în teritoriile cazacilor, a admis că decazacizarea a fost în practică „o politică nediscriminatorie de exterminare în masă”.<ref name="Black 99-100"/> Există documente care demonstrează excesele individuale ale oficialilor locali în timpul procesului de decazacizare, care contraveneau politicii oficiale a autorităților centrale. [[Lenin]] a trimis în iunie 1919 o telegramă prin care condamna excesele tribunalelor locale.<ref name=Holquist/> Acest document pare să intre în contradicție cu descoperirea originalului secret prin care s-a cerut eliminarea a cazacilor, document descoperit în arhivele din [[Moscova]].<ref name="Extermination order"/> Istoricul sovietic Dmitri Volkogonov a afirmat într-un dintre lucrările sale că „aproximativ o treime a populației cazace a fost exterminată la ordinul lui Lenin”.<ref name="Volkogonov">Dmitri Volkogonov, ''Autopsy of an Empire: The Seven Leaders Who Built the Soviet Regime.'' Free Press, 1998. ISBN 0684871122 pg 74</ref> Peter Holquist afirmă la rândul lui că guvernul de la Moscova „era pe deplin conștient de activitățile tribunalelor” și că tribunalele „nu demonstrau niciun fel de scrupul în legătură cu executarea oamenilor”.<ref name="mass terror">Peter Holquist. "[http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/cmr_1252-6576_1997_num_38_1_2486 Executarea terorii în masă nemiloase : descazacizarea de pe Don, 1919]</ref> == Vezi și == * [[Desculacizare]] * [[Transferuri de populație în Uniunea Sovietică]] * [[Colonizările forțate în Uniunea Sovietică]] * [[Lista masacrelor din Uniunea Sovietică]] == Note == {{listănote|2}} == Legături externe == * [http://www.york.ac.uk/admin/presspr/pressreleases/cossacks.htm Ordinul sovietic de exterminare a cazacilor este scos la lumina zilei], University of York Communications Office, 21 ianuarie 2003 [[Categorie:Istoria Rusiei]] [[Categorie:Istoria Uniunii Sovietice]] [[Categorie:Represiuni politice sovietice]] [[Categorie:Genocid]] e34m8f9kg26m9igamsxrzrhl00tqsj7 10 594868 17024366 15859742 2025-06-10T19:41:56Z Vellion Eagle 703557 Înlocuit Cutia cu nisip cu Pagina de teste. 17024366 wikitext text/x-wiki == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. {{<includeonly>safesubst:</includeonly>#if:{{{1|}}}|Subpagina dumneavoastră de utilizator de la [[:{{{1|}}}]]|[[Utilizator:{{<includeonly>subst:</includeonly>PAGENAME}}|Pagina dumneavoastră de utilizator]]}} pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]{{<includeonly>safesubst:</includeonly>#if:{{{2|}}}|&#32;deoarece {{{2|}}}}}. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:Pagina_mea/teste|pagina personală de teste]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. {{{3|Mulțumesc.}}} <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --><noinclude> {{single notice|banners={{Twinkle standard installation}}}} </noinclude> g3alvp37mudorvn0o6z3ukyyxtukdvg 0 598375 17023775 17022436 2025-06-10T12:57:07Z ~2025-63936 703428 17023775 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Pp|small=yes}}</noinclude>{{referințe|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Fotbalist | youthyears1 = 2001–2006 |youthclubs1 = {{Real madrid B|2006}} | youthyears2 = 2006 |youthclubs2 = | youthyears3 = 2006–2008 |youthclubs3 = {{ClubFotbal|Real Madrid}} | youthyears4 = 2009–2011 |youthclubs4 = {{ClubFotbal|Barcelona|2011}} }} [[Fișier:Denis Alibec - Petrolul Ploiesti vs Farul Constanta, 16 September 2022.jpg|alt=Alibec7|miniatura|Denis Alibec foto]] '''Denis Alibec''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} În 2016, a fost ales [[Fotbalistul român al anului|fotbalistul român al anului]].<ref>{{Cite web|url=https://romanialibera.ro/lifestyle/denis-alibec-a-fost-desemnat-cel-mai-bun-fotbalist-roman-al-anului-2016-437541/|title=Denis Alibec a fost desemnat cel mai bun fotbalist român al anului 2016|publisher=romanialibera.ro|date=6 January 2017}}</ref> ==Cariera la echipa de club== Crescut la juniorii celor de la [[Callatis Mangalia]] (echipa din orașul său natal), Denis Alibec a debutat în Liga 1 pentru echipa Farul Constanța în anul 2008, pe 5 octombrie, împotriva dinamoviștilor. Meci pierdut de Farul cu 1-0. Primul gol pentru constănțeni l-a înscris pe data de 18 octombrie 2008, într-o remiză împotriva celor de la Poli Timișoara. Pe data de 3 iulie 2009 a semnat cu Inter Milano un contract valabil 4 ani, la care a debutat într-un meci cu [[Chievo Verona]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/special-steaua-a-scapat-de-consumatorul-tamas-si-il-vrea-pe-fumatorul-alibec-incursiune-in-trecutul-tanarului-botezat-la-7-ani-si-crescut-doar-de-mama-incidentele-de-la-echipele-la-care-a-jucat-14626098| title=Steaua a scăpat de "consumatorul" Tamaș și îl vrea pe fumătorul Alibec.| newspaper=Prosport.ro| date=23 iulie 2015 | author=Cristian Scutariu| accessdate=23 iulie 2015}}</ref> Pe 24 august 2011, Alibec a fost împrumutat la echipa belgiană KV Mechelen. După experiența neplăcută de la Mechelen, unde a bifat doar 390 de minute, în 11 meciuri, reușind un gol, Denis Alibec se întoarce în România, fiind adus la Viitorul Constanța de către Gheorghe Hagi. În iulie 2013 a fost împrumutat pentru un an, la Bologna. Luna ianuarie a anului 2014 îl aduce pe Denis la Astra Giurgiu, el semnând un contract valabil pentru următoarele patru sezoane și jumătate, la doar câteva zile după ce împlinise frumoasă vârstă de 23 de ani. Pe 30 martie 2014, a înscris primul gol pentru noua echipă, într-un meci cu Ceahlăul Piatra Neamț, câștigat de giurgiuveni cu 2-0. Primul său gol din sezonul 2014-2015, a fost marcat pe 9 noiembrie 2014, la Galați, meci terminat la egalitate (1-1). Pe 6 decembrie 2014, în seara Sfântului Nicolae, el a avut o prestație memorabilă, reușind să și marcheze un gol împotriva echipei Dinamo București. Meciul s-a încheiat 6-1 pentru Astra Giurgiu, reușind să-i umilească chiar de ziua lui Ionel Dănciulescu, antrenorul principal al câinilor. Duminică, pe 14 decembrie 2014, a înscris două goluri în sferturile de finală ale Cupei Ligii Adeplast, împotriva fostei echipe,Viitorul Constanța,primul în secunda 50. Meciul s-a încheiat 3-1 pentru echipa sa. În data de 26 aprilie 2015, a marcat un gol împotriva celor de la Gaz Metan Mediaș. Pe 30 aprilie 2015, intrat în repriza secundă, înscrie un gol de senzație, împotriva [[FC Petrolul Ploiești|Petrolului]], aducând, pentru prima dată, victoria Astrei, într-o deplasare din [[Liga I]], în fostul Derby al [[Ploiești]]ului<ref>{{cite web |publisher=Pro Sport |title=Petrolul - Astra 1-2! |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/petrolul-astra-1-2-inspirat-sumudica-revine-cu-victorie-pe-banca-giurgiuvenilor-echipa-lui-rednic-ajunge-la-cinci-meciuri-consecutive-pierdute-pe-teren-propriu-dar-ramane-pe-podiumul-ligii-1-14184751 |accessdate=2015-04-30}}</ref>. Pe 30 februarie 2016,acesta avea să marcheze primul său hattrick pentru echipa de atunci Astra Giurgiu. Golul cu numărul cinci din acest sezon l-a înscris împotriva celor de la Oțelul Galați, prima echipă retrogradată, în data de 11 mai 2015. La 32 de ani a reușit să câștige un nou titlu de campion, de data aceasta cu Farul Constanța, echipă pentru care a marcat de 14 ori și a pasat decisiv de alte 8 ori în stagiunea 2022 - 2023. Aceste performanțe i-au adus și titlul de Jucătorul Anului din partea LPF. [https://punepariu.ro/news/program-superliga-2023-2024]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://punepariu.ro/news/program-superliga-2023-2024 }} ==Cariera la echipa națională== Deși a fost chemat, de câteva ori, să facă parte din lotul echipei naționale de fotbal a [[Echipa națională de fotbal a României|României]], abia pe 11 octombrie 2015, Denis, și-a făcut debutul în tricoul primei reprezentative, înlocuindu-l pe [[Bogdan Stancu]], în minutul 90 al victoriei, din deplasare, cu scorul de 3-0, împotriva selecționatei [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Insulelor Feroe]]<ref>{{cite web |publisher=Digi Sport |title=Feroe - România 0-3! |url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Echipa+Nationala/live-text/VIDEO+Insulele+Feroe+-+Romania |accessdate=2015-10-11}} </ref>. ==Palmares== ;Inter Milano * [[Serie A]] (1): 2009-10 *[[Coppa Italia]] (1): 2009–10 *[[Supercoppa Italiana]] (1): 2010 *[[UEFA Champions League]] (1): [[Finala Ligii Campionilor 2010|2009–10]] *[[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA]] (1): [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2010|2010]] ;Astra Giurgiu * [[Cupa României]] (1): [[Cupa României 2013-2014|2013-14]] * [[Supercupa României]] (1): [[Supercupa României 2014|2014]] * [[Liga I]] (1): [[Liga I 2015-2016|2015-16]] == Note == <references /> ==Legături externe== *{{Soccerway|denis-alibec/65780}} * [http://www.romaniansoccer.ro/players/a/alibec_denis.shtml Profiul pe RomanianSoccer] * [http://www.romaniansoccer.ro/players/a/alibec_denis.shtml Profiul pe Transfermarkt] {{Fotbalistul român al anului}} {{România la Euro 2016}} {{DEFAULTSORT:Alibec, Denis}} [[Categorie:Nașteri în 1991]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Farul Constanța]] [[Categorie:Fotbaliști ai lui Internazionale Milano]] [[Categorie:Fotbaliști ai FCSB]] [[Categorie:Oameni din Mangalia]] [[Categorie:Români expatriați în Belgia]] [[Categorie:Români expatriați în Italia]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Astra Giurgiu]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Atacanți]] [[Categorie:Români de origine tătară crimeeană]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Viitorul‎]] [[Categorie:Nașteri pe 5 ianuarie]] 30v3byykkq0wu3xgk9o17bosb8tjyin 17023792 17023775 2025-06-10T13:09:05Z GEO 9723 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-63936|~2025-63936]] ([[Discuție Utilizator:~2025-63936|D]]): Motivul revenirii: ștergere nejustificată a conținutului existent și înlocuire cu informații lipsite de credibilitate și neînsoțite de surse. ([[WP:TW|TW]]) 17023792 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Pp|small=yes}}</noinclude>{{referințe|date=aprilie 2015}} {{Infocaseta Fotbalist | youthyears1 = 2001–2006 |youthclubs1 = {{ClubFotbal|Callatis|2006}} | youthyears2 = 2006 |youthclubs2 = | youthyears3 = 2006–2008 |youthclubs3 = {{ClubFotbal|Farul|2008}} | youthyears4 = 2009–2011 |youthclubs4 = {{ClubFotbal|Inter U19|2011}} }} [[Fișier:Denis Alibec - Petrolul Ploiesti vs Farul Constanta, 16 September 2022.jpg|alt=Alibec7|miniatura|Denis Alibec foto]] '''Denis Alibec''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} În 2016, a fost ales [[Fotbalistul român al anului|fotbalistul român al anului]].<ref>{{Cite web|url=https://romanialibera.ro/lifestyle/denis-alibec-a-fost-desemnat-cel-mai-bun-fotbalist-roman-al-anului-2016-437541/|title=Denis Alibec a fost desemnat cel mai bun fotbalist român al anului 2016|publisher=romanialibera.ro|date=6 January 2017}}</ref> ==Cariera la echipa de club== Crescut la juniorii celor de la [[Callatis Mangalia]] (echipa din orașul său natal), Denis Alibec a debutat în Liga 1 pentru echipa Farul Constanța în anul 2008, pe 5 octombrie, împotriva dinamoviștilor. Meci pierdut de Farul cu 1-0. Primul gol pentru constănțeni l-a înscris pe data de 18 octombrie 2008, într-o remiză împotriva celor de la Poli Timișoara. Pe data de 3 iulie 2009 a semnat cu Inter Milano un contract valabil 4 ani, la care a debutat într-un meci cu [[Chievo Verona]].<ref>{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/special-steaua-a-scapat-de-consumatorul-tamas-si-il-vrea-pe-fumatorul-alibec-incursiune-in-trecutul-tanarului-botezat-la-7-ani-si-crescut-doar-de-mama-incidentele-de-la-echipele-la-care-a-jucat-14626098| title=Steaua a scăpat de "consumatorul" Tamaș și îl vrea pe fumătorul Alibec.| newspaper=Prosport.ro| date=23 iulie 2015 | author=Cristian Scutariu| accessdate=23 iulie 2015}}</ref> Pe 24 august 2011, Alibec a fost împrumutat la echipa belgiană KV Mechelen. După experiența neplăcută de la Mechelen, unde a bifat doar 390 de minute, în 11 meciuri, reușind un gol, Denis Alibec se întoarce în România, fiind adus la Viitorul Constanța de către Gheorghe Hagi. În iulie 2013 a fost împrumutat pentru un an, la Bologna. Luna ianuarie a anului 2014 îl aduce pe Denis la Astra Giurgiu, el semnând un contract valabil pentru următoarele patru sezoane și jumătate, la doar câteva zile după ce împlinise frumoasă vârstă de 23 de ani. Pe 30 martie 2014, a înscris primul gol pentru noua echipă, într-un meci cu Ceahlăul Piatra Neamț, câștigat de giurgiuveni cu 2-0. Primul său gol din sezonul 2014-2015, a fost marcat pe 9 noiembrie 2014, la Galați, meci terminat la egalitate (1-1). Pe 6 decembrie 2014, în seara Sfântului Nicolae, el a avut o prestație memorabilă, reușind să și marcheze un gol împotriva echipei Dinamo București. Meciul s-a încheiat 6-1 pentru Astra Giurgiu, reușind să-i umilească chiar de ziua lui Ionel Dănciulescu, antrenorul principal al câinilor. Duminică, pe 14 decembrie 2014, a înscris două goluri în sferturile de finală ale Cupei Ligii Adeplast, împotriva fostei echipe,Viitorul Constanța,primul în secunda 50. Meciul s-a încheiat 3-1 pentru echipa sa. În data de 26 aprilie 2015, a marcat un gol împotriva celor de la Gaz Metan Mediaș. Pe 30 aprilie 2015, intrat în repriza secundă, înscrie un gol de senzație, împotriva [[FC Petrolul Ploiești|Petrolului]], aducând, pentru prima dată, victoria Astrei, într-o deplasare din [[Liga I]], în fostul Derby al [[Ploiești]]ului<ref>{{cite web |publisher=Pro Sport |title=Petrolul - Astra 1-2! |url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/petrolul-astra-1-2-inspirat-sumudica-revine-cu-victorie-pe-banca-giurgiuvenilor-echipa-lui-rednic-ajunge-la-cinci-meciuri-consecutive-pierdute-pe-teren-propriu-dar-ramane-pe-podiumul-ligii-1-14184751 |accessdate=2015-04-30}}</ref>. Pe 30 februarie 2016,acesta avea să marcheze primul său hattrick pentru echipa de atunci Astra Giurgiu. Golul cu numărul cinci din acest sezon l-a înscris împotriva celor de la Oțelul Galați, prima echipă retrogradată, în data de 11 mai 2015. La 32 de ani a reușit să câștige un nou titlu de campion, de data aceasta cu Farul Constanța, echipă pentru care a marcat de 14 ori și a pasat decisiv de alte 8 ori în stagiunea 2022 - 2023. Aceste performanțe i-au adus și titlul de Jucătorul Anului din partea LPF. [https://punepariu.ro/news/program-superliga-2023-2024]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://punepariu.ro/news/program-superliga-2023-2024 }} ==Cariera la echipa națională== Deși a fost chemat, de câteva ori, să facă parte din lotul echipei naționale de fotbal a [[Echipa națională de fotbal a României|României]], abia pe 11 octombrie 2015, Denis, și-a făcut debutul în tricoul primei reprezentative, înlocuindu-l pe [[Bogdan Stancu]], în minutul 90 al victoriei, din deplasare, cu scorul de 3-0, împotriva selecționatei [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Insulelor Feroe]]<ref>{{cite web |publisher=Digi Sport |title=Feroe - România 0-3! |url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Echipa+Nationala/live-text/VIDEO+Insulele+Feroe+-+Romania |accessdate=2015-10-11}} </ref>. ==Palmares== ;Inter Milano * [[Serie A]] (1): 2009-10 *[[Coppa Italia]] (1): 2009–10 *[[Supercoppa Italiana]] (1): 2010 *[[UEFA Champions League]] (1): [[Finala Ligii Campionilor 2010|2009–10]] *[[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA]] (1): [[Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA 2010|2010]] ;Astra Giurgiu * [[Cupa României]] (1): [[Cupa României 2013-2014|2013-14]] * [[Supercupa României]] (1): [[Supercupa României 2014|2014]] * [[Liga I]] (1): [[Liga I 2015-2016|2015-16]] == Note == <references /> ==Legături externe== *{{Soccerway|denis-alibec/65780}} * [http://www.romaniansoccer.ro/players/a/alibec_denis.shtml Profiul pe RomanianSoccer] * [http://www.romaniansoccer.ro/players/a/alibec_denis.shtml Profiul pe Transfermarkt] {{Fotbalistul român al anului}} {{România la Euro 2016}} {{DEFAULTSORT:Alibec, Denis}} [[Categorie:Nașteri în 1991]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Farul Constanța]] [[Categorie:Fotbaliști ai lui Internazionale Milano]] [[Categorie:Fotbaliști ai FCSB]] [[Categorie:Oameni din Mangalia]] [[Categorie:Români expatriați în Belgia]] [[Categorie:Români expatriați în Italia]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Astra Giurgiu]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Atacanți]] [[Categorie:Români de origine tătară crimeeană]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Viitorul‎]] [[Categorie:Nașteri pe 5 ianuarie]] n1v5bxhhgh1o398b6k5rfaob7c1zbww 0 600139 17023983 15548198 2025-06-10T14:28:16Z Stephan Condurachis 464050 adăugat [[Categorie:Blegny]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023983 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare| |nume=Blegny |tip_asezare=Comună |steag_imagine= |pushpin_map=Belgia |pushpin_descriere_harta=Blegny în Belgia |latd=50|latm=40|latNS=N|longd=5|longm=43|longEV=E |hartă=Blegny Liège Belgium Map.svg |descriere_hartă=Blegny în Provincia Liège |tip_subdiviziune=Țară |nume_subdiviziune=[[Belgia]] |tip_subdiviziune1=[[Subdiviziunile Belgiei|Regiune]] |nume_subdiviziune1=[[Valonia]] |tip_subdiviziune2=Provincie |nume_subdiviziune2=[[Liège (provincie)|Liège]] |tip_subdiviziune3=Arondisment |nume_subdiviziune3=Liège |lider_titlu=Primar |lider_nume=Marc Bolland |suprafață_totală_km2=26,07 |populație=13004 |densitate=499 |recensământ=2008 |sit-adresă=http://www.blegny.be/ |sit-limbă=fr |sit-nume=Sit oficial |tip_cod_poștal=Coduri poștale |codpoștal=4340, 4342 |componenta_tip=Secțiuni |componenta=&nbsp; |p1=[[Barchon]]|p2=[[Housse]]|p3=[[Mortier]]|p4=[[Saint-Remy]]|p5=[[Saive]]|p6=[[Trembleur]] }} '''Blegny''' ({{wa|Blegneye}}) este o [[Comune în Belgia|comună]] [[Comunitatea francofonă din Belgia|francofonă]] din [[Subdiviziunile Belgiei#Regiuni|regiunea]] [[Valonia]] din [[Belgia]]. Comuna este formată din localitățile [[Barchon]], [[Housse]], [[Mortier]], [[Saint-Remy]], [[Saive]] și [[Trembleur]]. Suprafața totală a comunei este de 26,07 km². La [[1 ianuarie]] [[2008]] comuna avea o populație totală de 13.004 locuitori. <!-- ==Localități înfrățite== *{{}}: [[]];--> {{Control de autoritate}} {{ciot-geo-Belgia}} [[Categorie:Blegny| ]] [[Categorie:Comune din provincia Liège]] l20gwyfj84d2f3zs6edaaam4fh6sed3 0 610349 17024976 16692502 2025-06-11T08:05:52Z VjOfJ1qi 683012 Locul nașterii, locul decesului, părinți. 17024976 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Grigore Nandriș | image = Grigore Nandriș.png | imagesize = 280px | comentariu = Portret realizat de [[Radu Bercea]] | pseudonim = | data_nașterii = [[17 ianuarie]] [[1895]] | locul_nașterii = [[Mahala, Noua Suliță|Mahala]], [[Cernăuți]], [[Austro-Ungaria]] | data_decesului = [[2 martie]] [[1968]], (73 de ani) | locul_decesului = [[Kew]], [[Londra]], [[Marea Britanie]] | educație = [[Facultatea de Litere a Universității din București|Facultatea de Litere și Filozofie din București]], [[Universitatea din Viena]], École Pratique des Hautes Études, École des Langues Orientales Vivantes | profesiune = [[lingvist]], [[filolog]], [[memorialist]], [[profesor]] | naționalitate = [[Fișier:Flag of Romania.svg|20px]] român | cetățenie = | părinți = Maria și Dumitru Nandriș | frați = [[Anița Nandriș]] | căsătorit = | copii = | perioadă = | gen = | subiect = | mișcare = | operă_de_debut = | opere_semnificative = | influențe = [[Stanisław Wędkiewicz]], [[Antoine Meillet]] | influențat = | semnătură = | website = | note = Lector de [[limba română]] la [[Universitatea Jagiellonă|Universitatea din Cracovia]] }} '''Grigore Nandriș''' (n. [[17 ianuarie]] [[1895]], satul [[Mahala, Noua Suliță|Mahala]], azi în [[raionul Noua Suliță]] – d. [[2 martie]] [[1968]], [[Kew]], [[Marea Britanie]]) a fost un [[lingvist]], filolog și memorialist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și [[Universitatea Oxford|Oxford]]. ==Educație și formare== Grigore Nandriș s-a născut și s-a format într-o perioadă în care relațiile româno-polone erau în plină dezvoltare, prin contribuția românilor care au activat în Polonia interbelică, pe atunci vecina de la nord a României. A început studiile la [[Facultatea de Litere a Universității din București|Facultatea de Litere și Filozofie din București]] în anul 1915, dar acestea au fost întrerupte de [[Participarea României la primul război mondial|Primul Război Mondial]]. După anul 1919, când reușește să finalizeze studiile, Grigore Nandriș se specializează în filologie slavă și indoeuropeană la [[Universitatea din Viena]], cu profesorii V. Vondrák<ref>Vezi detalii biografice despre Václav Vondrák la http://en.wikipedia.org/wiki/Václav_Vondrák</ref> (elevul celebrului slavist F. Miklosich) și Paul Kretschmer<ref>Pentru detalii despre indoeuropenistul german Paul Kretschmer, vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Paul_Kretschmer</ref>. Între anii 1920-1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii Kazimierz Nitsch, Jan Rozwadowski, Jan Łoś, Ignacy Chrzanowski și [[Stanisław Wędkiewicz]]. Grigore Nandriș a fost primul profesor de limba română la [[Cracovia]], în cadrul lectoratului înființat în anul 1921 acolo. Doi ani mai târziu, postul său era preluat de ilustrul om de cultură [[Petre P. Panaitescu]].<ref>Mircea Mitu, ''Petre Panaitescu la 100 de ani de la naștere'', în „Romanoslavica”, XXXVIII, 2002, p. 192. Pentru detalii despre istoricul românisticii cracoviene, vezi Joanna Porawska, ''Studiile de limba română la Universitatea Jagiellona din Cracovia (Polonia)'', în "Philologica Jassyensia", II, nr. 1, 2006, p. 203-208, la http://www.philologica-jassyensia.ro/</ref> Își ia în 1922 doctoratul în filologie cu teza ''Postacie czasownika w Evangeliarium Putnanum'' (''Aspecte verbale în „Evangheliarul” slav de la Putna''), lucrare din care va publica mai târziu în primul număr din „Codrul Cosminului”<ref>Publicație filologică editată de Universitatea din Cernăuți între anii 1924-1939. Tradiția revistei este continuată azi de Universiteatea "Ștefan cel Mare" din Suceava: http://atlas.usv.ro/www/codru_net/</ref>. ===Specializare în Franța=== Întors în țară, funcționează ca profesor la Colegiul Pregătitor din Cernăuți, iar în toamna lui 1923 primește o bursă de doi ani la [[Școala Română de la Fontenay-aux-Roses]], care a fost înființată de [[Nicolae Iorga]] în 1920. În această perioadă se specializează la École Pratique des Hautes Études și École des Langues Orientales Vivantes, participând la cursurile ținute de [[Antoine Meillet]], A. Mazon și Mario Roques. ==Cariera== În 1925 revine în țară și lucrează ca profesor la Școala Normală, iar un an mai târziu este chemat profesor extraordinar la Catedra de filologie slavă a [[Universitatea din Cernăuți|Universității din Cernăuți]], post pe care se va titulariza în 1929. De aici se va transfera ulterior la București. Tot în 1929 este ales președinte al Societății pentru Cultură și Literatură Română în [[Bucovina]], funcție pe care o va deține până în 1942. În această perioadă este și președintele asociației Przyjaciele Polski. Publicația polonă „Słowo Pomorskie” notează că la 17 iulie 1929, o delegație constituită din 26 de universitari, ingineri ș.a.m.d., vizita orașul Gdańsk, din aceasta făcând parte și Grigore Nandriș.<ref>''Rumuni na wybrzeżem Bałtyku. Z pobytu wycleczki rumuńskiej w Gdańsku'', în „Słowo Pomorskie”, Toruń, nr. 163, 18 iulie 1929, p. 2.</ref> În Polonia se bucura de aprecierea intelectualității. S. Wędkiewicz îi socotește pe Nandriș și pe Panaitescu drept „tineri cercetători de cea mai bună tradiție Hasdeu-Bogdan-Iorga”.<ref>''Apud'' Mircea Mitu, art. cit., p. 193.</ref> Datorită prestigiului științific căpătat, Grigore Nandriș devine membru al Comisiei Dicționarului Academiei de Științe din Cracovia și i se acordă Medalia de Argint a Academiei Poloneze pentru Literatură din [[Varșovia]]. În 1940 este deputat de [[Suceava]] în gruparea liberală. Căsătorit în 1937 cu Mabel W. Farley, fiica reverendului W. J. Farley, profesor la Colegiul Universitar din [[Derry|Londonderry]] ([[Irlanda]]), Grigore Nandriș este trimis în mai 1940 în misiune oficială, pentru a înființa un consulat român la Dublin. Blocat aici de [[Al Doilea Război Mondial|război]], lucrează la o școală pentru instruirea ofițerilor englezi ce urmau să fie parașutați în [[România]]. Susține frecvent emisiuni la [[BBC|Radio BBC]]. ===Activitatea didactică în Marea Britanie=== În 1945 este titularizat profesor la Școala de Studii Slavone Sud-Est-Europene din [[Londra]], iar din 1946 ține prelegeri de filologie slavă la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne din [[Universitatea Oxford]]. În 1947 devine membru al Societății Universitare Slave de la [[Cambridge]], iar în toamna aceluiași an este chemat ca profesor titular la Catedra de filologie slavă de la Universitatea din Londra, unde va funcționa până la pensionare, în 1963. A fost de asemenea membru al Societății Academice Române, fondată de Octavian Bârlea, pentru intelectualii români aflați în exil. ==Opera== Ca mulți alți lingviști ai secolului al XX-lea, memorialistul și lingvistul bucovinean Grigore Nandriș a fost format de [[Antoine Meillet]]. Influența maestrului său, mai ales cu a sa ''Linguistique historique et linguistique générale'', poate fi lesne observată în studiile lingvistice ale lui Nandriș. Meillet, adept al teoriilor sussuriene, considera societatea drept factor hotărâtor în schimbările lingvistice: dacă limba este fenomen social, atunci ea nu poate fi studiată decât în strânsă legătură cu societatea. Școala sociologică franceză, în care se încadra și el, a mers în direcția definitivării principiilor și procedurilor de cercetare ale metodei comparativ-istorice.<ref>Eugen Munteanu, ''Introducere în lingvistică'', Iași, Editura Polirom, 2005, p. 117-118.</ref> ===Unitatea lingvistică a popoarelor slave=== Studiul acesta, care a constituit lecția de deschidere a cursului de slavistică la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți în ziua de 18 ianuarie 1927, începe cu evocarea înaintașului său de la Catedra de slavistică, profesorul Emil Kałużniacki, trecut la cele veșnice în 1914. Grigore Nandriș subliniază faptul că înaintașul său a fost format de Miklosich, de unde și interesul său pentru poporul român: documentele publicate de Kałużniacki au fost de căpătâi pentru munca unor istorici ca Hurmuzaki și Panaitescu. Urmărind influența pe care a exercitat-o asupra limbii române vechea slavă, Gr. Nandriș devine critic la adresa celor care, venind cu idei preconcepute, durate pe baze etnocentriste, prejudiciază onestitatea științifică. Analizând la rece influența slavă, el îndeamnă la eliberare de romantism sentimental, pentru a nu leza adevărul științific.<ref>Grigore Nandriș, ''Unitatea lingvistică a popoarelor slave'', în „Codrul Cosminului”, anii II-III, 1925-1926, p. 577-604.</ref> ===Păstoritul românesc în Carpații polonezi=== Grigore Nandriș, ca specialist în slavistică, s-a aplecat și asupra relațiilor lingvistice româno-polone. Începând cu evidențierea elementelor românești din lexicul muntenesc (góralski) al Poloniei sudice, cercetătorul bucovinean a urmărit să demonstreze întâietatea românilor în zona cercetată (din zona populată de huțuli, până în Silezia și Moravia), combătând astfel cu argumente convingătoare teoriile maghiare. Preocupările sale pentru dialectologie demonstrează că lingvistului bucovinean nu-i erau străine curentele de idei ale lingvisticii europene. Pe urmele lui [[Jules Gilliéron]], el colaborează la ''Atlasul lingvistic român'', făcând anchete dialectale. Autorul recenziei subliniază importanța pe care o are pentru români ''Atlasul lingvistic al Poloniei subcarpatice'', nu neapărat din punctul de vedere al dialectologiei slave. Regiunea studiată în lucrarea menționată este o parte din teritoriul călcat de români în peregrinajele lor pastorale. Problema interferențelor lingvistice polono-române i-a preocupat pe lingviști de talie europeană ai sec. al XIX-lea, cum ar fi Kałużniacki și Miklosich. G. Nandriș nu se limitează la a prezenta lucrarea dialectologilor polonezi. În articolul său, Nandriș își prezintă propriile cercetări efectuate în teren, aproape de [[Zakopane]], de unde extrage fapte de limbă inedite: strónga vátra „locul unde se face focul în stână”, kóšar „coșarul oilor”, dzer „zăr”, húrda „urdă” etc. Nandriș prezintă 31 de hărți, analizându-le și propunând corespondent românesc pentru [[lexem]]ele polone. Autorul articolului intră apoi în polemică cu cercetătorii unguri, care susțineau că păstoritul românesc în Carpații Nordici este de dată târzie, acolo fiind prezente numai turmele maghiare. G. Nandriș arată că zona este bogată în toponimie românească (vezi satul rutean Królik Włoski), în schimb nu există nici o urmă fino-ugrică. Concluzia de bază a autorului este următoarea: „Termenii fără de care nu poate exista păstoritul sunt [în această zonă] de origine românească”. În Carpații Nordici „termenii fără de care nu poate exista păstoritul sunt românești, pe când termenii ungurești se referă (…) la organizarea păstoritului sau la altă formă de viață economică…” , făcând apoi corelație cu „situația terminologiei religioase românești, unde pe un fond de origine latină s-a suprapus un strat de termeni religioși de origine slavă, referitori la organizarea bisericii în general”.<ref>Studiul lui Nandriș despre cuvintele românești în graiurile poloneze a apărut în revista "Dacoromania": ''Păstoritul românesc în Carpații nordici în lumina Atlasului lingvistic al Poloniei Subcarpatice'', în „Dacoromania”, anul VIII, 1934-1935, p. 138-148.</ref> ===Aspectul verbal în Evangheliarul slav de la Putna (sec. XIII-XIV)=== Grigore Nandriș propune o nouă abordare a problemei. Vorbind despre categoria verbală a aspectului, el simte nevoia să lămurească eventualele nedumeriri ale neinițiaților într-ale slavisticii, explicând detaliat, cu argumente logice, apelând chiar la psihologie, cum e posibil ca o formă verbală de prezent să exprime viitorul în limbile slave. Astfel, în explicarea cuplurilor imperfectiv-imperfectiv de genul robić – zrobić, el face trimitere la modul românesc de a exprima viitorul prin prezent (ex. „mâine plec la țară”). Autorul îl citează pe Vendryes<ref>Despre acest important lingvist francez, elev al lui Antoine Meillet, vezi http://fr.wikipedia.org/wiki/Joseph_Vendryes</ref>, care își publicase la Paris lucrarea ''Le langage'' chiar în perioada în care Nandriș își redacta teza de doctorat. În urma analizei asupra modalității de a exprima viitorul în cazul verbelor perfective, Gr. Nandriș concluzionează că limbile slave apusene și răsăritene se deosebesc net de cele sudice. Dacă în polonă, de exemplu, viitorul săvârșit admite doar verbul cu prefix aspectual, bulgara folosește viitorul perifrastic atât în exprimarea aspectului nesăvârșit, cât și săvârșit (cu auxiliarul буду). Scopul cercetătorului este să stabilească de când a început această generalizare a viitorului perifrastic și la aspectul săvârșit. Contribuția sa la cunoașterea vechii slave bisericești este astfel remarcabilă, căci ''Evangheliarul slav de la Putna''<ref>''Evangheliarul slav de la Putna'' (''Evangelium Putnanum'') a fost publicat de Emil Kałużniacki, alt elev al lui [[Franz Miklosich]]. Vezi bibliografia la Nandriș, p. 188-189.</ref> nu a mai făcut obiectul unei cercetări de o asemenea anvergură.<ref>Studiul lui Grigore Nandriș a fost publicat în 1924: ''Contribuție la morfologia verbului slav: Aspectele verbale în Evangheliarul slav de la Putna (sec. XIII-XIV)'', în „Codrul Cosminului”, anul I, 1924, p. 177-277.</ref> ===Alte contribuții în domeniul slavisticii=== Lucrările lingvistice ale lui Gr. Nandriș sunt orientate, cu precădere, asupra relațiilor româno-slave: ''Les diphtongues à liquides dans les éléments slaves du roumain'', Cernăuți, 1925; ''Contribuție la metateza lichidelor în elementele slave din limba română'', în „Codrul Cosminului”, 1931.<ref>Vezi Jana Balacciu și Rodica Chiriacescu, ''Dicționar de lingviști și filologi români'', București, Editura Albatros, 1978, p. 174-175.</ref> Primele studii ale lui Nandriș sunt axate pe chestiuni strict lingvistice, dar apoi se îndreaptă spre aspectele de mai larg contur, menite, pe de o parte, să definească trăsăturile specifice ale limbilor slave (''Unitatea lingvistică a popoarelor slave'', 1927), iar pe de alta, să releve elementele de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști.<ref>Ioan Oprișan ''Grigore Nandriș'', în ''Dicționarul general al literaturii române'', L-O, București, Editura Univers, 2005, p.520.</ref> De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva folclorului și a textelor scrise, luminând mereu rolul culturalizator al românilor în spațiul est-european, ca în lucrările ''Les Rapports entre la Moldavie el l’Ucraïne d’après le folklore ukraïnien'' (1924), ''Hăis! Cea!'' (1927), ''Răzeș (despre cuvânt și instituție)'' (1928), ''The beginings of Slavonic culture in Romanian Countries'', în „Slavonic and East European Review”, XXIV, 1946, nr. 63, p.&nbsp;223-236. Apariția cursului său capital de gramatică veche slavă, ''Handbook of Old Church Slavonic'' (1959) a fost salutată de lumea specialiștilor prin bogatele recenzii care i s-au dedicat.<ref>Vezi o recenzie publicată în "Slovo: Journal of Old Church Slavonic Institute" (Zagreb), nr.11-12, september 1962, în PDF la http://hrcak.srce.hr/index.php?show=clanak&id_clanak_jezik=21155&lang=en</ref> Totuși, această lucrare a fost întâmpinată și cu multe critică, reproșându-i-se că este prea descriptivă din punct de vedere diacronic.<ref>George Y. Shevelov, recenzie la Gr. Nandriș, ''Handbook of Old Church Slavonic'', în „The Slavic and East European Journal”, vol. 5, nr. 1, 1961, p. 64-67, pe http://www.jstor.org/stable/304543</ref> Pe aceeași poziție se plasează și Horace G. Lunt.<ref>Horace G. Lunt, recenzie la Gr. Nandriș, ''Handbook of Old Church Slavonic'', în „American Slavic and East European Review”, vol. 19, nr. 3, octombrie 1960, p. 470-471, pe http://www.jstor.org/stable/3001030</ref> Oleg A. Maslenikov consideră că lucrării îi lipsește consistența și organizarea întâlnite în lucrări similare, redactate de cercetători ca Meillet, Leskien sau Diehls.<ref>Oleg A. Maslenikov, recenzie la Gr. Nandriș, ''Handbook of Old Church Slavonic'', în „Russian Review”, vol. 22, nr. 1, ianuarie 1963, p. 102-103.</ref> Părerea analiștilor, care cred că lucrarea lui Nandriș pune în încurcătură studentul englez, este unanimă.<ref>Vezi și Lawrence L. Thomas, recenzie la Gr. Nandriș, ''Handbook of Old Church Slavonic'', în „Language”, vol. 37, nr. 1, ianuarie-martie 1961, p. 127-131, pe http://www.jstor.org/stable/411257</ref> ===Studii de artă și relații culturale=== Grigore Nandriș aduce o importantă contribuție prin ''Documente românești în limba slavonă din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1658'' (1937), deschizând calea cercetărilor realizate mai târziu de Teodor Bodogae și, în zilele noastre, de Florin Marinescu. Nandriș aduce și o contribuție la cunoașterea motivului Dracula, publicată în articolul ''The Historical Dracula. The Theme of his Legend in the Western and in the Eastern Literatures of Europe'' (1966). În ultima parte a vieții este preocupat în mod special de pictura murală din bisericile bucovinene. Acum definitivează traducerea lucrării lui [[Władysław Podlacha]], ''Pictura murală din Bucovina'', începută în 1938, și călătorește la [[Muntele Athos]]. În acest context, redactează lucrarea de artă bisericească ''Christian Humanism in the Neo-Byzantine Mural Painting of East Europe'' (publicată după moartea lui, în 1970), care rămâne o lucrare de căpătâi în domeniul artei murale est-europene. ==Lucrări (selectiv)== * ''Les diphtongues à liquides dans les éléments slaves du roumain'', Cernăuți, 1925. * ''Documente românești în limba slavonă din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1658'', București, 1937. * ''The Beginning of Slavonic culture in the Romanian Countries'', în "Slavonic and East European Review", XXIV, 1946, no. 63, p.&nbsp;160-171. * ''Handbook of Old Church Slavonic'', Londra, 1959 (7 ediții între 1965 și 1977) * ''Learn Rumanian for English Speakers''. * ''Colloquial Rumanian: Grammar, exercises, reader vocabulary'' (13 ediții între 1945 și 1969, în engleză și franceză) * ''Christian Humanism in the Neo-Byzantine Mural Painting of East Europe'', Wiesbaden, 1970 (postum). Ediția românească: ''Umanismul picturii murale postbizantine'', vol. I-II, București, Editura Meridiane, 1985. * ''8 ani din viața României (1940-1948): Pagini de jurnal'', 1999. * ''Learn Rumanian for English speakers'', 1974. * ''O radiografie a exilului românesc : corespondența emisă și primită de Grigore Nandriș, 1946-1967''. ==Note== <references/> ==Bibliografie== * Balacciu, Jana; Rodica Chiriacescu, ''Dicționar de lingviști și filologi români'', București, Editura Albatros, 1978. * Mitu, Mihai, ''Grigore Nandriș și cultura polonă'', în "Romanoslavica", 33, 1995, 37-54. * Munteanu, Eugen, ''Introducere în lingvistică'', Iași, Editura Polirom, 2005. * Nandriș, Grigore, ''Contribuție la morfologia verbului slav: Aspectele verbale în Evangheliarul slav de la Putna (sec. XIII-XIV)'', în „Codrul Cosminului”, anul I, 1924, p.&nbsp;177-277. * Nandriș, Grigore, ''Păstoritul românesc în Carpații nordici în lumina Atlasului lingvistic al Poloniei Subcarpatice'', în „Dacoromania”, anul VIII, 1934-1935, p.&nbsp;138-148. * Nandriș, Grigore, ''Unitatea lingvistică a popoarelor slave'', în „Codrul Cosminului”, anii II-III, 1925-1926, p.&nbsp;577-604. * Oprișan, Ionel, ''Grigore Nandriș'', în ''Dicționarul general al literaturii române'', L-O, București, Editura Univers, 2005, p.&nbsp;520-522. == Legături externe == *[http://books.google.com/books?q=+inauthor:%22Grigore+Nandri%C5%9F%22&hl=ro Lucrările lui Grigore Nandriș pe Google Books.] *[http://www.bbc.co.uk/romanian/bbcws70/1940s.htm BBC în anii '40, când un important colaborator era și Grigore Nandriș] *[http://kpbc.umk.pl/dlibra/doccontent?id=34162&dirids=1 Revista „Słowo Pomorskie”, Toruń, nr. 163, 18 iulie 1929], pe site-ul Bibliotecii Digitale a Voievodatului Kujawo-Pomorska (vezi articolul ''Rumuni na wybrzeżem Bałtyku. Z pobytu wycleczki rumuńskiej w Gdańsku'', despre vizita lui Grigore Nandriș în Polonia, p.&nbsp;2. *[http://www.audiovis.nac.gov.pl/obraz/90756/ Fotografie de epocă, în care apare și Grigore Nandriș.] *[http://www.constantinroman.com/blouseroumaine/page_quo_16.html O biografie a soției lui Grigore Nandriș] *[http://www.ssees.ucl.ac.uk/RomanianStudiesUK.pdf Studiile române în Marea Britanie. Prezentare sintetică (vezi Grigore Nandriș)] *[http://bojariu.tripod.com/nandris.htm Schiță biografică și fragmente din jurnalul lui Grigore Nandriș] *[http://www.cultura-traditionala.ro/?act=memoria_ethnologica/nr_1/john_nandris-maramuresul_este_o_padure_umana Interviu cu John Nandriș, fiul lui Grigore Nandriș, în revista "Memoria Ethnologica"] {{DEFAULTSORT:Nandriș, Grigore}} [[Categorie:Nașteri în 1895]] [[Categorie:Decese în 1968]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din București]] [[Categorie:Filologi români]] [[Categorie:Lingviști români]] [[Categorie:Memorialiști români]] [[Categorie:Pedagogi români]] [[Categorie:Scriitori români]] [[Categorie:Scriitori români din exil]] [[Categorie:Români bucovineni]] [[Categorie:Slaviști români]] [[Categorie:Politicieni români]] [[Categorie:Români expatriați în Regatul Unit]] 0j734vooda5iw2fvay797r2tjbti2u2 0 644621 17024192 16186648 2025-06-10T17:26:02Z F.hilbert 197428 /* Legături externe */ 17024192 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor | nume = Kathryn Bigelow | bgcolour = | image = Kathryn Bigelow at 2010 Oscars.jpg | imagesize = | comentariu = Bigelow la premiile Oscar 2010 | nume naștere = Kathryn Ann Bigelow | dată naștere = {{Data nașterii și vârsta|1951|11|27}} | loc naștere = [[San Carlos, California]], [[SUA]] | ocupație = Regizoare, producătoare, scenaristă | ani de activitate = 1978 - prezent | căsătorit cu = [[James Cameron]] (1989-1991) | roluri importante = | oscar = '''[[Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor|Cel mai bun regizor]]'''<br />[[Oscar 2010|2010]] ''[[The Hurt Locker]]'' | bafta = '''[[Premiul BAFTA pentru cel mai bun regizor|Cel mai bun regizor]]'''<br />[[Oscar 2010|2010]] ''[[The Hurt Locker]]'' }} '''Kathryn Ann Bigelow''' ({{date biografice}}) este o [[regizor de film|regizoare]] [[american]]ă. A devenit celebră pentru filmul [[horror]] ''[[Near Dark|Crepuscul]]'' (1987), și pentru filmul de acțiune ''[[Point Break]]'' (1991). În 2010 a cunoscut consacrarea grație dramei de război ''[[Misiuni periculoase]]'', film care a câștigat [[premiul Oscar]] și premiul [[BAFTA]] în 2010 și a fost nominalizat pentru [[Globul de Aur]]. [[File:82nd Academy Awards, Kathryn Bigelow - army mil-66453-2010-03-09-180354.jpg|thumb|Bigelow la [[Premiile Oscar]] 2010]] Prin decernarea premiului Oscar pentru regia filmului ''The Hurt Locker'', Kathryn Bigelow a devenit prima femeie câștigătoare a premiului Oscar pentru [[Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor|cel mai bun regizor]]. A primit și premiul BAFTA pentru același film pentru munca sa de regizor. == Filmografie == {| border="2" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 1em 1em 1em 0; background: #f9f9f9; border: 1px #aaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |-style="background:#B0C4DE;" ! An ! Film ! Rol ! Note |- |width="40" align="center"| 1982 || ''[[The Loveless]]'' || [[Regizor]]/[[Scenarist]] || |- |width="40" align="center"| 1987 || ''[[Near Dark|Crepuscul]]'' || Regizor/Scenarist || Nominalizare — Premiul Saturn pentru regie |- |width="40" align="center"| 1989 || ''[[Blue Steel (1990 film)|Crime în numele iubirii]]'' || Regizor/Scenarist || |- |width="40" align="center"| 1991 || ''[[Point Break|La limita extremă]]'' || Regizor || |- |width="40" align="center"| 1995 || ''[[Strange Days (film)|Amintiri periculoase]]'' || Regizor || Premiul Saturn pentru regie |- |width="40" align="center"| 2000 || ''[[The Weight of Water (film)|Ape tulburi]]'' || Regizor ||Nominalizare — Premiul [[Golden Shell]] la Festivalul Internațional de film San Sebastián |- |width="40" align="center"| 2002 || ''[[K-19: Submarinul ucigaș]]'' || Regizor/[[Producător de film|Producător]] || |- |width="40" align="center"| 2009 || ''[[Misiuni periculoase]]'' || Regizor/Producător || Premii și nominalizări<ref>Premii și nominalizări ''[[Misiuni periculoase]]'': [[Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor]]<br />[[Premiul Oscar pentru cel mai bun film]]<br />Premiul Dallas Star - Festivalul de Film AFI Dallas<br />Alianța Femeilor Jurnaliste de film - cel mai bun regizor<br />Alianța Femeilor Jurnaliste de film - cel mai bun regizor femeie<br />Asociația Criticilor de film din Austin Film Critics Association - Cel mai bun regizor<br />Societatea Criticilor de film din Boston - Cel mai bun regizor<br />[[BAFTA]] Cel mai bun film<br />[[BAFTA]] Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film - Cel mai bun film<br />Asociația Criticilor de film - Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film din Chicago - Cel mai bun regizor<br />[[Columbia University]] - Premiul "Andrew Sarris"<br />Societatea Criticilor de film din Denver - Cel mai bun regizor<br />Asociația Regizorilor din America - Cel mai bun regizor<br />Festivalul de film Hollywood - Regizorul anului<br />Societatea Criticilor de film din Houston - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din Kansas City - Cel mai bun regizor<br />Societatea Criticilor de film din Las Vegas - Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film din Los Angeles - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din Londra - Regizorul anului<br />Societatea Națională a Criticilor de film - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din New York - Cel mai bun regizor<br />Asociația Online a Criticilor de film din New York - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din Oklahoma - Cel mai bun regizor<br />Societatea Criticilor de film Online - Cel mai bun regizor<br />Societatea Producătorilor din America - Cel mai bun film<br />Cercul Criticilor de film din San Francisco - Cel mai bun regizor<br />Festivalul Internațional de film Santa Barbara - Regizorul anului<br />Premiul Satellite - Cel mai bun regizor<br />Festivalul Internațional de film Seattle - Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film din Sudest - Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film St. Louis Gateway - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din Vancouver - Cel mai bun regizor<br />[[Festivalul de film de la Veneția]] - Marele Premiu SIGNIS<br />Festivalul de film de la Veneția - Premiul Arca Cinemagiovani<br />Festivalul de film de la Veneția - Premiul Young Cinema<br />Festivalul de film de la Veneția - Premiul Drepturile Omului<br />Asociația Criticilor de film din zona Washington D.C. - Cel mai bun regizor </ref> |- | style="width:40px; text-align:center;"| 2012 || ''[[Zero Dark Thirty|Misiunea 00.30]]'' || Director/Producer || Premii și nominalizări<ref>Premii și nominalizări ''[[Zero Dark Thirty]]'':Top 10 Film-[[American Film Institute]] Awards<br>[[Alliance of Women Film Journalists]] Award for Best Director<br>[[Alliance of Women Film Journalists]] Award for Best Picture<br>[[Austin Film Critics Association]] for Best Film<br>Boston Online Society of Film Critics Award for Best Picture<br>Boston Online Society of Film Critics Award for Best Director<br>[[Boston Society of Film Critics Award for Best Director]]<br>[[Boston Society of Film Critics Award for Best Film]]<br>[[Chicago Film Critics Association Award for Best Director]]<br>[[Chicago Film Critics Association Award for Best Picture]]<br>[[Dallas-Fort Worth Film Critics Association Award for Best Director]]<br>2nd place-[[Las Vegas Film Critics Society Award for Best Film]]<br>2nd place-[[Los Angeles Film Critics Association Award for Best Director]]<br>[[National Board of Review Award for Best Director]]<br>[[National Board of Review Award for Best Film]]<br>2nd place-[[National Society of Film Critics Award for Best Director]]<br>3rd place-[[National Society of Film Critics Award for Best Film]]<br>[[New York Film Critics Circle Award for Best Director]]<br>[[New York Film Critics Circle Award for Best Film]]<br>[[New York Film Critics Online]] Awards for Best Director<br>[[New York Film Critics Online]] Awards for Best Picture<br>2nd place—[[Oklahoma Film Critics Circle Award for Best Film]]<br>[[Phoenix Film Critics Society Award for Best Director]]<br>[[San Francisco Film Critics Circle Award for Best Director]]<br>Runner-up [[Southeastern Film Critics Association Award for Best Director]]<br>Runner-up [[Toronto Film Critics Association Award for Best Film]]<br>Runner-up [[Toronto Film Critics Association Award for Best Director]]<br>Runner-up [[Utah Film Critics Association]] Award for Best Director<br>[[Utah Film Critics Association]] Award for Best Picture<br>[[Vancouver Film Critics Circle Award for Best Director]]<br>[[Vancouver Film Critics Circle Award for Best Film]]<br>[[Washington D.C. Area Film Critics Association Award for Best Director]]<br>[[Washington D.C. Area Film Critics Association Award for Best Film]]<br>Nominalizare — [[Academy Award for Best Motion Picture]]<br>Nominalizare — [[AACTA International Award for Best Film]]<br>Nominalizare — [[AACTA International Award for Best Direction]]<br>Nominalizare — [[BAFTA Award for Best Direction]]<br>Nominalizare — [[BAFTA Award for Best Film]]<br>Nominalizare — [[Broadcast Film Critics Association Award for Best Director]]<br>Nominalizare — [[Broadcast Film Critics Association Award for Best Picture]]<br>Nominalizare — [[Denver Film Critics Society]] for Best Director<br>Nominalizare — [[Directors Guild of America]] Award for Outstanding Directorial Achievement in Motion Pictures<br>Nominalizare — [[Golden Globe Award for Best Director]]<br>Nominalizare — [[Golden Globe Award for Best Motion Picture – Drama]]<br>Nominalizare — [[Houston Film Critics Society]] Award for Best Director<br>Nominalizare — [[Houston Film Critics Society]] Award for Best Film<br>Nominalizare — [[London Film Critics Circle Award for Director of the Year]]<br>Nominalizare — [[Online Film Critics Society Award for Best Director]]<br>Nominalizare — [[Online Film Critics Society Award for Best Picture]]<br>Nominalizare — [[Producers Guild of America Award for Best Theatrical Motion Picture]]<br>Nominalizare — [[St. Louis Gateway Film Critics Association Award for Best Director]]<br>Nominalizare — [[St. Louis Gateway Film Critics Association Award for Best Picture]] </ref> |} === Televiziune === * ''[[Wild Palms]]'': "Rising Sons" (1993) miniserie * ''[[Homicide: Life on the Street]]'': "[[Fallen Heroes (Homicide: Life on the Street)|Fallen Heroes]]" Parts 1 & 2 (1998) * ''[[Homicide: Life on the Street]]'': "[[Homicide: Life on the Street (season 7)|Lines of Fire]]" (1999) * ''[[Karen Sisco]]'': "He Was a Friend of Mine" (2004) == Note == {{reflist|2}} == Legături externe == {{commons category-inline|Kathryn Bigelow}} * {{IMDb name|0000941}} * [http://www.avclub.com/articles/kathryn-bigelow,29544/ June 2009 Interview] with [[The A.V. Club]] * [http://www.mensjournal.com/kathryn-bigelow Q&A with Kathryn Bigelow] in Men's Journal * [http://www.rottentomatoes.com/celebrity/kathryn_bigelow/ Kathryn Bigelow] on [[Rotten Tomatoes]] * [http://www.virtual-history.com/movie/person/4501/kathryn-bigelow Literature on Kathryn Bigelow] * Davidson, Amy, [http://www.newyorker.com/online/blogs/closeread/2013/01/argo-vs-zero-dark-thirty-two-takes-on-torture.html "The Oscar for Torture?"], blog, ''The New Yorker'', January 2013. "The problems people have with ''Zero Dark Thirty'' are about directorial choices, and it is more than reasonable that Kathryn Bigelow be judged on them." * [[Jane Mayer|Mayer, Jane]], [http://www.newyorker.com/online/blogs/newsdesk/2012/12/torture-in-kathryn-bigelows-zero-dark-thirty.html "Zero Conscience in ''Zero Dark Thirty''"], blog, ''The New Yorker'', December 2012. * [[David Denby (film critic)|Denby, David]], [http://www.newyorker.com/arts/critics/cinema/2012/12/24/121224crci_cinema_denby "Bigelow’s Fact and Fiction"], review, ''The New Yorker'', December 2012. * Brockes, Emma, [http://www.guardian.co.uk/film/2013/jan/12/kathryn-bigelow-zero-dark-thrity "Kathryn Bigelow: under fire"], ''The Guardian'' (London), 11 ianuarie 2013. "[S]ome say her new thriller, ''Zero Dark Thirty'' ... endorses torture". * Child, Ben, [http://www.guardian.co.uk/film/2013/jan/09/zero-dark-thirty-premiere-protest "''Zero Dark Thirty'' premiere sparks anti-torture protest"], ''The Guardian'' (London), 9 ianuarie 2013. "Hooded protesters target Washington DC premiere .... Bigelow said that [''ZDT''] had started a 'remarkable national conversation'." {{Kathryn Bigelow}} {{Premiile Oscar pentru cel mai bun regizor}} {{BAFTA Award for Best Direction}} {{Satellite Award Best Director}} {{Premiul Saturn pentru cel mai bun regizor}} {{Premiul Societății Naționale a Criticilor de Film pentru cel mai bun regizor}} {{DirectorsGuildofAmericaAwardFeatureFilm}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Bigelow, Kathryn}} [[Categorie:Nașteri în 1951]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Columbia]] [[Categorie:Absolvenți ai San Francisco Art Institute]] [[Categorie:Americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Americani de origine norvegiană]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Câștigători ai premiilor BAFTA]] [[Categorie:Câștigători ai premiului Oscar]] [[Categorie:Câștigători ai premiului Oscar pentru cel mai bun regizor]] [[Categorie:Oameni din California]] [[Categorie:Oameni din comitatul San Mateo, California]] [[Categorie:Premiul BAFTA pentru cel mai bun regizor]] [[Categorie:Producători câștigători ai premiului Oscar pentru cel mai bun film]] [[Categorie:Producători de film americani]] [[Categorie:Regizori americani ai secolului al XX-lea]] [[Categorie:Regizori americani ai secolului al XXI-lea]] [[Categorie:Regizori de film americani]] [[Categorie:Regizori de videouri muzicale]] mpjehakt38ogzoa8l7icmy4l0fa7g8z 17024193 17024192 2025-06-10T17:26:17Z F.hilbert 197428 /* Legături externe */ 17024193 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor | nume = Kathryn Bigelow | bgcolour = | image = Kathryn Bigelow at 2010 Oscars.jpg | imagesize = | comentariu = Bigelow la premiile Oscar 2010 | nume naștere = Kathryn Ann Bigelow | dată naștere = {{Data nașterii și vârsta|1951|11|27}} | loc naștere = [[San Carlos, California]], [[SUA]] | ocupație = Regizoare, producătoare, scenaristă | ani de activitate = 1978 - prezent | căsătorit cu = [[James Cameron]] (1989-1991) | roluri importante = | oscar = '''[[Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor|Cel mai bun regizor]]'''<br />[[Oscar 2010|2010]] ''[[The Hurt Locker]]'' | bafta = '''[[Premiul BAFTA pentru cel mai bun regizor|Cel mai bun regizor]]'''<br />[[Oscar 2010|2010]] ''[[The Hurt Locker]]'' }} '''Kathryn Ann Bigelow''' ({{date biografice}}) este o [[regizor de film|regizoare]] [[american]]ă. A devenit celebră pentru filmul [[horror]] ''[[Near Dark|Crepuscul]]'' (1987), și pentru filmul de acțiune ''[[Point Break]]'' (1991). În 2010 a cunoscut consacrarea grație dramei de război ''[[Misiuni periculoase]]'', film care a câștigat [[premiul Oscar]] și premiul [[BAFTA]] în 2010 și a fost nominalizat pentru [[Globul de Aur]]. [[File:82nd Academy Awards, Kathryn Bigelow - army mil-66453-2010-03-09-180354.jpg|thumb|Bigelow la [[Premiile Oscar]] 2010]] Prin decernarea premiului Oscar pentru regia filmului ''The Hurt Locker'', Kathryn Bigelow a devenit prima femeie câștigătoare a premiului Oscar pentru [[Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor|cel mai bun regizor]]. A primit și premiul BAFTA pentru același film pentru munca sa de regizor. == Filmografie == {| border="2" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 1em 1em 1em 0; background: #f9f9f9; border: 1px #aaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |-style="background:#B0C4DE;" ! An ! Film ! Rol ! Note |- |width="40" align="center"| 1982 || ''[[The Loveless]]'' || [[Regizor]]/[[Scenarist]] || |- |width="40" align="center"| 1987 || ''[[Near Dark|Crepuscul]]'' || Regizor/Scenarist || Nominalizare — Premiul Saturn pentru regie |- |width="40" align="center"| 1989 || ''[[Blue Steel (1990 film)|Crime în numele iubirii]]'' || Regizor/Scenarist || |- |width="40" align="center"| 1991 || ''[[Point Break|La limita extremă]]'' || Regizor || |- |width="40" align="center"| 1995 || ''[[Strange Days (film)|Amintiri periculoase]]'' || Regizor || Premiul Saturn pentru regie |- |width="40" align="center"| 2000 || ''[[The Weight of Water (film)|Ape tulburi]]'' || Regizor ||Nominalizare — Premiul [[Golden Shell]] la Festivalul Internațional de film San Sebastián |- |width="40" align="center"| 2002 || ''[[K-19: Submarinul ucigaș]]'' || Regizor/[[Producător de film|Producător]] || |- |width="40" align="center"| 2009 || ''[[Misiuni periculoase]]'' || Regizor/Producător || Premii și nominalizări<ref>Premii și nominalizări ''[[Misiuni periculoase]]'': [[Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor]]<br />[[Premiul Oscar pentru cel mai bun film]]<br />Premiul Dallas Star - Festivalul de Film AFI Dallas<br />Alianța Femeilor Jurnaliste de film - cel mai bun regizor<br />Alianța Femeilor Jurnaliste de film - cel mai bun regizor femeie<br />Asociația Criticilor de film din Austin Film Critics Association - Cel mai bun regizor<br />Societatea Criticilor de film din Boston - Cel mai bun regizor<br />[[BAFTA]] Cel mai bun film<br />[[BAFTA]] Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film - Cel mai bun film<br />Asociația Criticilor de film - Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film din Chicago - Cel mai bun regizor<br />[[Columbia University]] - Premiul "Andrew Sarris"<br />Societatea Criticilor de film din Denver - Cel mai bun regizor<br />Asociația Regizorilor din America - Cel mai bun regizor<br />Festivalul de film Hollywood - Regizorul anului<br />Societatea Criticilor de film din Houston - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din Kansas City - Cel mai bun regizor<br />Societatea Criticilor de film din Las Vegas - Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film din Los Angeles - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din Londra - Regizorul anului<br />Societatea Națională a Criticilor de film - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din New York - Cel mai bun regizor<br />Asociația Online a Criticilor de film din New York - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din Oklahoma - Cel mai bun regizor<br />Societatea Criticilor de film Online - Cel mai bun regizor<br />Societatea Producătorilor din America - Cel mai bun film<br />Cercul Criticilor de film din San Francisco - Cel mai bun regizor<br />Festivalul Internațional de film Santa Barbara - Regizorul anului<br />Premiul Satellite - Cel mai bun regizor<br />Festivalul Internațional de film Seattle - Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film din Sudest - Cel mai bun regizor<br />Asociația Criticilor de film St. Louis Gateway - Cel mai bun regizor<br />Cercul Criticilor de film din Vancouver - Cel mai bun regizor<br />[[Festivalul de film de la Veneția]] - Marele Premiu SIGNIS<br />Festivalul de film de la Veneția - Premiul Arca Cinemagiovani<br />Festivalul de film de la Veneția - Premiul Young Cinema<br />Festivalul de film de la Veneția - Premiul Drepturile Omului<br />Asociația Criticilor de film din zona Washington D.C. - Cel mai bun regizor </ref> |- | style="width:40px; text-align:center;"| 2012 || ''[[Zero Dark Thirty|Misiunea 00.30]]'' || Director/Producer || Premii și nominalizări<ref>Premii și nominalizări ''[[Zero Dark Thirty]]'':Top 10 Film-[[American Film Institute]] Awards<br>[[Alliance of Women Film Journalists]] Award for Best Director<br>[[Alliance of Women Film Journalists]] Award for Best Picture<br>[[Austin Film Critics Association]] for Best Film<br>Boston Online Society of Film Critics Award for Best Picture<br>Boston Online Society of Film Critics Award for Best Director<br>[[Boston Society of Film Critics Award for Best Director]]<br>[[Boston Society of Film Critics Award for Best Film]]<br>[[Chicago Film Critics Association Award for Best Director]]<br>[[Chicago Film Critics Association Award for Best Picture]]<br>[[Dallas-Fort Worth Film Critics Association Award for Best Director]]<br>2nd place-[[Las Vegas Film Critics Society Award for Best Film]]<br>2nd place-[[Los Angeles Film Critics Association Award for Best Director]]<br>[[National Board of Review Award for Best Director]]<br>[[National Board of Review Award for Best Film]]<br>2nd place-[[National Society of Film Critics Award for Best Director]]<br>3rd place-[[National Society of Film Critics Award for Best Film]]<br>[[New York Film Critics Circle Award for Best Director]]<br>[[New York Film Critics Circle Award for Best Film]]<br>[[New York Film Critics Online]] Awards for Best Director<br>[[New York Film Critics Online]] Awards for Best Picture<br>2nd place—[[Oklahoma Film Critics Circle Award for Best Film]]<br>[[Phoenix Film Critics Society Award for Best Director]]<br>[[San Francisco Film Critics Circle Award for Best Director]]<br>Runner-up [[Southeastern Film Critics Association Award for Best Director]]<br>Runner-up [[Toronto Film Critics Association Award for Best Film]]<br>Runner-up [[Toronto Film Critics Association Award for Best Director]]<br>Runner-up [[Utah Film Critics Association]] Award for Best Director<br>[[Utah Film Critics Association]] Award for Best Picture<br>[[Vancouver Film Critics Circle Award for Best Director]]<br>[[Vancouver Film Critics Circle Award for Best Film]]<br>[[Washington D.C. Area Film Critics Association Award for Best Director]]<br>[[Washington D.C. Area Film Critics Association Award for Best Film]]<br>Nominalizare — [[Academy Award for Best Motion Picture]]<br>Nominalizare — [[AACTA International Award for Best Film]]<br>Nominalizare — [[AACTA International Award for Best Direction]]<br>Nominalizare — [[BAFTA Award for Best Direction]]<br>Nominalizare — [[BAFTA Award for Best Film]]<br>Nominalizare — [[Broadcast Film Critics Association Award for Best Director]]<br>Nominalizare — [[Broadcast Film Critics Association Award for Best Picture]]<br>Nominalizare — [[Denver Film Critics Society]] for Best Director<br>Nominalizare — [[Directors Guild of America]] Award for Outstanding Directorial Achievement in Motion Pictures<br>Nominalizare — [[Golden Globe Award for Best Director]]<br>Nominalizare — [[Golden Globe Award for Best Motion Picture – Drama]]<br>Nominalizare — [[Houston Film Critics Society]] Award for Best Director<br>Nominalizare — [[Houston Film Critics Society]] Award for Best Film<br>Nominalizare — [[London Film Critics Circle Award for Director of the Year]]<br>Nominalizare — [[Online Film Critics Society Award for Best Director]]<br>Nominalizare — [[Online Film Critics Society Award for Best Picture]]<br>Nominalizare — [[Producers Guild of America Award for Best Theatrical Motion Picture]]<br>Nominalizare — [[St. Louis Gateway Film Critics Association Award for Best Director]]<br>Nominalizare — [[St. Louis Gateway Film Critics Association Award for Best Picture]] </ref> |} === Televiziune === * ''[[Wild Palms]]'': "Rising Sons" (1993) miniserie * ''[[Homicide: Life on the Street]]'': "[[Fallen Heroes (Homicide: Life on the Street)|Fallen Heroes]]" Parts 1 & 2 (1998) * ''[[Homicide: Life on the Street]]'': "[[Homicide: Life on the Street (season 7)|Lines of Fire]]" (1999) * ''[[Karen Sisco]]'': "He Was a Friend of Mine" (2004) == Note == {{reflist|2}} == Legături externe == * {{commons category-inline|Kathryn Bigelow}} * {{IMDb name|0000941}} * [http://www.avclub.com/articles/kathryn-bigelow,29544/ June 2009 Interview] with [[The A.V. Club]] * [http://www.mensjournal.com/kathryn-bigelow Q&A with Kathryn Bigelow] in Men's Journal * [http://www.rottentomatoes.com/celebrity/kathryn_bigelow/ Kathryn Bigelow] on [[Rotten Tomatoes]] * [http://www.virtual-history.com/movie/person/4501/kathryn-bigelow Literature on Kathryn Bigelow] * Davidson, Amy, [http://www.newyorker.com/online/blogs/closeread/2013/01/argo-vs-zero-dark-thirty-two-takes-on-torture.html "The Oscar for Torture?"], blog, ''The New Yorker'', January 2013. "The problems people have with ''Zero Dark Thirty'' are about directorial choices, and it is more than reasonable that Kathryn Bigelow be judged on them." * [[Jane Mayer|Mayer, Jane]], [http://www.newyorker.com/online/blogs/newsdesk/2012/12/torture-in-kathryn-bigelows-zero-dark-thirty.html "Zero Conscience in ''Zero Dark Thirty''"], blog, ''The New Yorker'', December 2012. * [[David Denby (film critic)|Denby, David]], [http://www.newyorker.com/arts/critics/cinema/2012/12/24/121224crci_cinema_denby "Bigelow’s Fact and Fiction"], review, ''The New Yorker'', December 2012. * Brockes, Emma, [http://www.guardian.co.uk/film/2013/jan/12/kathryn-bigelow-zero-dark-thrity "Kathryn Bigelow: under fire"], ''The Guardian'' (London), 11 ianuarie 2013. "[S]ome say her new thriller, ''Zero Dark Thirty'' ... endorses torture". * Child, Ben, [http://www.guardian.co.uk/film/2013/jan/09/zero-dark-thirty-premiere-protest "''Zero Dark Thirty'' premiere sparks anti-torture protest"], ''The Guardian'' (London), 9 ianuarie 2013. "Hooded protesters target Washington DC premiere .... Bigelow said that [''ZDT''] had started a 'remarkable national conversation'." {{Kathryn Bigelow}} {{Premiile Oscar pentru cel mai bun regizor}} {{BAFTA Award for Best Direction}} {{Satellite Award Best Director}} {{Premiul Saturn pentru cel mai bun regizor}} {{Premiul Societății Naționale a Criticilor de Film pentru cel mai bun regizor}} {{DirectorsGuildofAmericaAwardFeatureFilm}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Bigelow, Kathryn}} [[Categorie:Nașteri în 1951]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Columbia]] [[Categorie:Absolvenți ai San Francisco Art Institute]] [[Categorie:Americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Americani de origine norvegiană]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Câștigători ai premiilor BAFTA]] [[Categorie:Câștigători ai premiului Oscar]] [[Categorie:Câștigători ai premiului Oscar pentru cel mai bun regizor]] [[Categorie:Oameni din California]] [[Categorie:Oameni din comitatul San Mateo, California]] [[Categorie:Premiul BAFTA pentru cel mai bun regizor]] [[Categorie:Producători câștigători ai premiului Oscar pentru cel mai bun film]] [[Categorie:Producători de film americani]] [[Categorie:Regizori americani ai secolului al XX-lea]] [[Categorie:Regizori americani ai secolului al XXI-lea]] [[Categorie:Regizori de film americani]] [[Categorie:Regizori de videouri muzicale]] gm3a4t7ua0i0i4kxp35v1dnjnc7u77l 0 649455 17024839 16698747 2025-06-11T04:03:24Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024839 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = ETA2U | culoare_cadru = | culoare_titlu = | logo = | logo_size = | imagine = | image_caption = | image_size = | tip = [[Societate cu răspundere limitată]] | simbol_bursier = | gen = | soartă = | predecesor = | succesor = | fondare = 1992 | fondator = | defunct = | orașul = [[Timișoara]] | țara = [[România]] | locatii = | nr_locatii = | zona_deservita = | oameni_cheie = | industrie = [[IT]] | produse = | servicii = | piata_de_cap = | cifra_de_afaceri = 424,2 mil. [[lei]] (2022) | venit = | profit_brut = | profit_net = | active_gestiune = | active = | capital_propriu = | proprietar = | nr_salariati = | companie_părinte = | divizii = Computer Store, Image & Print, Infrastructure, Innovation, IT Service, Training Center | filiale = [[Timișoara]], [[Arad]], [[București]], [[Cluj-Napoca]], [[Craiova]], [[Oradea]], [[Sibiu]], [[Iași]] | slogan = Technology Driven, People Oriented | homepage = {{URL|https://www.eta2u.ro/}} | note = }} '''ETA2U''' este unul dintre principalii jucători ai pieței de produse și servicii IT&C din [[România]]. ETA2U a fost înființată în 1992, în [[Timișoara]] și este deținută de antreprenorul local Romulus Lucaciu.<ref>{{cite web |url=http://www.upt.ro/administrare/dgac1/file/2012-2013/comitet_director/Comitet_Director_UPT_2013.pdf |title=Romulus Lucaciu |work=Comitetul Director al Universității Politehnica din Timișoara |publisher=Universitatea Politehnica din Timișoara |date=2013 |page=9}}</ref> Compania desfășoară activități în județele [[Județul Timiș|Timiș]], [[Județul Arad|Arad]], [[Județul Ilfov|Ilfov]], [[Județul Bihor|Bihor]], [[Județul Cluj|Cluj]], [[Județul Dolj|Dolj]], [[Județul Iași|Iași]] și [[Județul Sibiu|Sibiu]].<ref>{{cite web |url=http://www.zf.ro/business-hi-tech/afacerile-grupului-de-it-timisorean-eta2u-a-crescut-cu-34-la-8-milioane-de-euro-3072429/ |title=Afacerile grupului de IT timișorean ETA2U au crescut cu 34%, la 8 milioane de euro |work=Ziarul Financiar |author=Laurențiu Cotu |date=23 august 2007}}</ref> În prezent, societatea este lider de piață pe segmentul integratorilor de soluții IT, în regiunea centrală și de vest a țării.<ref name="jurnal">{{cite web |url=http://www.jurnaluldeafaceri.ro/eta2u-lider-pe-piata-integratorilor-de-solutii-itc/ |title=ETA2U – lider pe piața integratorilor de soluții IT&C |work=Jurnalul de Afaceri |date=1 aprilie 2015}}</ref> Cele opt divizii ale companiei ETA2U – Computer, Computer Store, Distribution, Image & Print, Infrastructure, Innovation, IT Service și Training Center – funcționează ca unități separate de afaceri.<ref name="jurnal" /> ETA2U este totodată organizatorul celui mai important eveniment IT multibrand organizat în România: IT Congress.<ref>{{cite web |url=http://www.tion.ro/it-congress-2018-succes-deplin/2042900 |title=IT Congress 2018 – succes deplin |work=TION |date=17 mai 2018}}</ref> Printre clienții ETA2U se numără companii private din domenii diverse: auto, precum [[Autoliv]], [[Continental AG|Continental]] ori [[Hella (companie)|Hella]], societăți din domeniul energiei, precum [[ČEZ]], Colterm sau [[Enel]], instituții de transport, logistică, producție sau retail, cât și autorități publice locale.<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/index.php/parteneri/clientii-nostri |title=Clienții noștri |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184222/https://www.eta2u.ro/index.php/parteneri/clientii-nostri |dead-url=yes }}</ref> == Locații == {| class="wikitable" |- | rowspan="2" | ETA2U [[Timișoara]]<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/index.php/contact/eta2u-timisoara |title=ETA2U Timișoara |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184410/https://www.eta2u.ro/index.php/contact/eta2u-timisoara |dead-url=yes }}</ref> | Sediu central | rowspan="2" | Clădirea HUB700, str. Gheorghe Dima, nr. 1 |- | Magazin sediu |- | ETA2U [[Arad]]<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-arad |title=ETA2U Arad |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184310/https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-arad |dead-url=yes }}</ref> | Sediu filială | Arad, Bd. Revolutiei nr. 52-54, sc.C, ap. 5, Arad Plaza |- | ETA2U [[București]]<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-bucuresti |title=ETA2U București |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184429/https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-bucuresti |dead-url=yes }}</ref> || Sediu filială || Str. Gramont, nr. 38 |- | ETA2U [[Cluj-Napoca]]<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-cluj-napoca |title=ETA2U Cluj-Napoca |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184247/https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-cluj-napoca |dead-url=yes }}</ref> || Sediu filială || Bd. 21 decembrie 1989 nr. 77 |- | ETA2U [[Iași]]<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/index.php/eta2u-iasi |title=ETA2U Iasi |work=ETA2U |accessdate=2019-05-31 |archive-date=2019-05-31 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190531084757/https://www.eta2u.ro/index.php/eta2u-iasi |dead-url=yes }}</ref> || Sediu filiala || Str.Sos. Moara de Foc, nr. 35 |- | ETA2U [[Craiova]]<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-craiova |title=ETA2U Craiova |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184156/https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-craiova |dead-url=yes }}</ref> || Sediu filială || Str. Frații Golești, nr. 40 |- | ETA2U [[Oradea]]<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-oradea |title=ETA2U Oradea |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184420/https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-oradea |dead-url=yes }}</ref> | Sediu filială | Str. Ogorului, nr. 138C |- | ETA2U [[Sibiu]]<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-sibiu |title=ETA2U Sibiu |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184530/https://www.eta2u.ro/contact/eta2u-sibiu |dead-url=yes }}</ref> | Sediu filială | Calea Dumbravii Nr. 71, Ap.3 |} == Statistici == {| class="wikitable sortable" |- ! An !! Cifra de afaceri !! Variație |- | 2010<ref name="afaceri">{{cite web |url=http://www.zf.ro/business-hi-tech/afacerile-integratorului-it-eta2u-din-timisoara-s-au-majorat-cu-40-in-2015-la-peste-150-mil-lei-iar-profitabilitatea-a-crescut-cu-80-15310625 |title=Afacerile integratorului IT ETA2U din Timișoara s-au majorat cu 40% în 2015, la peste 150 mil. lei, iar profitabilitatea a crescut cu 80% |work=Ziarul Financiar |author=Ioana Niță |date=12 mai 2016}}</ref> || 76,5 milioane lei || {{n/a}} |- | 2011<ref name="afaceri" /> || 79,9 milioane lei || {{n/a}} |- | 2012<ref name="afaceri" /> || 99,1 milioane lei || {{n/a}} |- | 2013<ref name="afaceri" /> || 101,8 milioane lei || {{n/a}} |- | 2014<ref name="afaceri" /> || 111,9 milioane lei || {{n/a}} |- | 2015<ref>{{cite web |url=http://www.zfcorporate.ro/business-hi-tech/top-45-de-integratori-de-solutii-it-c-dupa-afacerile-din-2015-businessul-a-stagnat-la-3-7-mld-lei-cu-un-profit-de-116-mil-lei-15519553 |title=Top 45 de integratori de soluții IT&C după afacerile din 2015: businessul a stagnat la 3,7 mld. lei, cu un profit de 116 mil. lei |work=Ziarul Financiar |date=7 iulie 2016}}</ref> || 152,9 milioane lei || {{increase}} 37% |- | 2016<ref>{{cite web |url=http://www.zfcorporate.ro/business-hi-tech/it-c-topul-companiilor-de-pe-piata-solutiilor-integrate-it-c-2016-14505549 |title=IT&C - Topul companiilor de pe piața soluțiilor integrate IT&C (2016) |work=Ziarul Financiar}}</ref> || 164,7 milioane lei || {{n/a}} |- | 2017<ref>{{cite web |url=http://www.zf.ro/business-hi-tech/compania-romaneasca-eta2u-din-timisoara-cel-mai-mare-integrator-it-din-afara-bucurestiului-se-apropie-de-afaceri-de-200-de-milioane-de-lei-17156925 https://www.zf.ro/business-hi-tech/eta2u-cel-mare-integrator-it-c-afara-bucurestiului-crescut-31-2019-315-milioane-lei-compania-detinuta-antreprenorul-romulus-lucaciu-facut-profit-net-6-mil-lei-anul-trecut-19020422=Compania românească ETA2U din Timișoara, cel mai mare integrator IT din afara Bucureștiului, se apropie de afaceri de 200 de milioane de lei |work=Ziarul Financiar |author=Adrian Seceleanu |date=30 aprilie 2018}}</ref> || 196,5 milioane lei || {{increase}} 19,3% |- |2018<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/business-hi-tech/stelian-campianu-eta2u-timisoara-in-2019-mizam-pe-o-crestere-de-20-a-businessului-la-peste-260-mil-lei-vedem-cresteri-pentru-toate-tipurile-de-servicii-solutii-si-echipamente-it-18130928|accessdate=|autor=Ioana Nita|titlu=Stelian Câmpianu, ETA2U Timișoara: În 2019 mizăm pe o creștere de 20% a businessului, la peste 260 mil. lei. „Vedem creșteri pentru toate tipurile de servicii, soluții și echipamente IT.“}}</ref> |218,2 milioane lei |{{increase}} 10% |- |2019<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/business-hi-tech/eta2u-cel-mare-integrator-it-c-afara-bucurestiului-crescut-31-2019-315-milioane-lei-compania-detinuta-antreprenorul-romulus-lucaciu-facut-profit-net-6-mil-lei-anul-trecut-19020422 | titlu= ETA2U, cel mai mare integrator IT&C din afara Bucureștiului, a crescut cu 31% în 2019, la 315 milioane de lei. Compania deținută de antreprenorul Romulus Lucaciu a făcut un profit net de 6 mil. lei anul trecut}}</ref> |314,6 milioane lei |{{increase}} 31% |- | 2020<ref name="afaceri" /> || 269,1 milioane lei || {{n/a}} |- | 2021<ref name="afaceri" /> || 351,8 milioane lei || {{n/a}} |- | 2022<ref name="afaceri" /> || 424,2 milioane lei || {{n/a}} |} == Recunoaștere == Pe 3 noiembrie 2011, Centrul Regional de Afaceri al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș a decernat companiei ETA2U Trofeul de Excelență,<ref>{{cite web |url=http://www.tion.ro/2011/10/trofeele-de-excelenta.pdf |title=Trofeul de Excelență |page=4 |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2012-01-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120106015051/http://www.tion.ro/2011/10/trofeele-de-excelenta.pdf |dead-url=yes }}</ref> care conform metodologiei se acordă acelor firme care s-au clasat cinci ani consecutiv în primele trei locuri în Topul firmelor din județul Timiș.<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/index.php/despre-noi/cine-suntem-date-esentiale |title=ETA2U – Cine suntem. Date esențiale |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184502/https://www.eta2u.ro/index.php/despre-noi/cine-suntem-date-esentiale |dead-url=yes }}</ref> Compania a primit această distincție și în 2013,<ref>{{cite web |url=http://www.timisoaraexpress.ro/stiri-locale-timisoara/care-sunt-firmele-de-excelenta-din-judetul-timis_11821?print |title=Care sunt firmele de excelență din județul Timiș? |work=Timișoara Express |author=Alex Neagoe |date=13 noiembrie 2013 |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717183731/http://www.timisoaraexpress.ro/stiri-locale-timisoara/care-sunt-firmele-de-excelenta-din-judetul-timis_11821?print |dead-url=yes }}</ref> 2015<ref>{{cite web |url=http://top.cciat.ro/index.php?trofeu=2015 |title=Topul firmelor din județul Timiș 2015 |work=Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184126/http://top.cciat.ro/index.php?trofeu=2015 |dead-url=yes }}</ref> și 2016.<ref>{{cite web |url=https://www.ziuadevest.ro/topul-firmelor-cciat-2016-eta2u-distrinctie-pentru-cea-mai-performanta-companie-hi-tech/ |title=Topul Firmelor CCIAT 2016: ETA2U – distrincție pentru cea mai performantă companie hi-tech |work=Ziua de Vest |author=Lucian Păulescu |date=29 noiembrie 2016}}</ref> La ediția din 2013 a Galei Topului Național al Firmelor, ETA2U a fost clasată în rândul celor mai performante întreprinderi mijlocii în domeniul Industrie și grupa Fabricarea calculatoarelor și a echipamentelor periferice.<ref>{{cite web |url=https://www.eta2u.ro/index.php/despre-noi/comunicate/75-28-noiembrie-2013-eta2u-integrator-de-solutii-it-companie-privata-cu-capital-integral-romanesc-in-fruntea-topului-national-al-firmelor-din-romania |title=28 noiembrie 2013 - ETA2U – integrator de soluții IT, companie privată cu capital integral românesc în fruntea Topului Național al Firmelor din România |work=ETA2U |accessdate=2018-07-17 |archive-date=2018-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180717184245/https://www.eta2u.ro/index.php/despre-noi/comunicate/75-28-noiembrie-2013-eta2u-integrator-de-solutii-it-companie-privata-cu-capital-integral-romanesc-in-fruntea-topului-national-al-firmelor-din-romania |dead-url=yes }}</ref> Topul Național al Firmelor este singurul clasament al operatorilor economici care are la bază o metodologie unică, complexă și unitară la nivel național, axată pe indicatori precum cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și a capitalului angajat.<ref>{{cite web |url=http://evz.ro/ccir-500-de-companii-si-700-de-persoane-sunt-asteptate-la-gala-topului-national-al-firmelor-din-romania.html |title=CCIR: 500 de companii și 700 de persoane sunt așteptate la gala Topului Național al Firmelor din România |work=Evenimentul zilei |author=Dinu Boboc |date=4 noiembrie 2015}}</ref> Într-un top realizat de ''[[Ziarul Financiar]]'' în iulie 2016, ETA2U ocupa locul 6 din 45 cei mai mari jucători de pe piața locală de integrare și furnizare de soluții IT&C.<ref>{{cite web |url=http://www.zf.ro/business-hi-tech/cei-mai-mari-45-de-integratori-it-c-au-avut-afaceri-de-3-7-mld-lei-15519509 |title=Cei mai mari 45 de integratori IT&C au avut afaceri de 3,7 mld. lei |work=Ziarul Financiar |author=Adrian Seceleanu |date=7 iulie 2016}}</ref>ETA2U a fost confirmată public ca fiind clasată pe locul I în Top 2019 național, la categoria întreprinderi mijlocii (Cercetare, Dezvoltare și High Tech) după cifra de afaceri, profit net, productivitate și performanță globală. == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.eta2u.ro/ Site oficial] * [https://ro.linkedin.com/company/eta2u ETA2U]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} pe [[LinkedIn]] [[Categorie:Companii de IT din România]] [[Categorie:Companii din Timișoara]] [[Categorie:Fondări în 1992]] 6t9r9kgssxobb7m3yvqun9aovr9azol 0 667810 17025139 16956166 2025-06-11T10:54:18Z Kun Kipcsak 448463 Revenire la ultima modificare de către ~2025-17953 16817357 wikitext text/x-wiki {{Infobox musical artist | name = Geddy Lee | image = Geddy Lee 2007.jpg | caption = Geddy Lee în 2007 | image_size = 250px | background = solo_singer | birth_name = Gary Lee Weinrib | alias = | birth_date = {{birth date and age|1953|07|29}} | birth_place = [[Willowdale, Toronto|Willowdale]], [[Ontario]], [[Canada]] | instrument = [[Chitară bas]], [[vocal]], [[clape]] | genre = [[rock progresiv]], [[hard rock]], [[heavy metal]], [[rock alternativ]] | occupation = Muzician, compozitor, producător | years_active = 1968–prezent | label = [[Mercury Records|Mercury]], [[Anthem Records|Anthem]], [[Atlantic Records|Atlantic]] | associated_acts = [[Rush (band)|Rush]], [[Big Dirty Band]] | website = {{URL|rush.com}} | notable_instruments = [[Fender Jazz Bass|Geddy Lee Signature model Jazz Bass]]<br />[[Rickenbacker 4001]]<br />[[Fender Jazz Bass]]<br />[[Wal (bass)|Custom Wal basses]]<br />[[Steinberger|Steinberger basses]] }} '''Geddy Lee Weinrib''' (n. [[29 iulie]] [[1953]])<ref name=AllMusicBio>{{cite web|last=Prato|first=Greg|title=Geddy Lee: Biography|url=http://www.allmusic.com/artist/p97364/biography|publisher=allmusic.com|accessdate=1 May 2012}}</ref><ref name=NaplesNews>{{cite web|last=Henderson|first=John|title=Judge tosses bandmates' claims over Rush guitarist's 2003 scuffle|url=http://www.naplesnews.com/news/2006/aug/09/judge_rules_out_damages_rush_bandmates_2003_scuffl/|accessdate=29 October 2013}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> este un [[muzician]] [[Canada|canadian]], mai cunoscut ca [[cântăreț|solist vocal]], [[basist]] și [[claviaturist]] al [[Formație (muzică)|formației]] canadiene de [[muzică rock]] [[Rush]]. Lee s-a alăturat grupului în septembrie 1968, la invitația prietenului său din copilărie [[Alex Lifeson]]. Lee l-a înlocuit pe basistul [[Jeff Jones]], liderul de atunci al grupului.<ref>{{cite web |last = Banasiewicz |first = Bill |title = Rush Visions: The Official Biography |url = http://www.2112.net/powerwindows/transcripts/BanasiewiczVisions.htm |accessdate = 10 martie 2007 |archiveurl = https://web.archive.org/web/20070223124746/http://www.2112.net/powerwindows/transcripts/BanasiewiczVisions.htm |archivedate = 2007-02-23 |dead-url = yes }}</ref> Câștigător a mai multe premii, Lee a influențat prin stilul și tehnica de [[chitară bas]] mai mulți muzicieni din [[Gen muzical|genurile]] [[Muzică rock|rock]] și [[Metal (muzică)|metal]], printre care [[Cliff Burton]] de la [[Metallica]],<ref name="CLIFF BURTON R.I.P. - 1986">{{cite web|title=CLIFF BURTON R.I.P. - 1986|url=http://www.metallicaworld.co.uk/Interviews/1986_cliff.htm|publisher=metallicaworld.co.uk|accessdate=25 April 2012|archive-date=2016-08-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20160829040333/http://www.metallicaworld.co.uk/Interviews/1986_cliff.htm|dead-url=yes}}</ref> [[Steve Harris]] de la [[Iron Maiden]],<ref name="Steve Harris Biography">{{cite web|url=http://ironmaiden.webvis.net/steve.html|title=Steve Harris Biography|publisher=ironmiaden.webvis.net|accessdate=18 decembrie 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070104215917/http://ironmaiden.webvis.net/steve.html|archivedate=2007-01-04|dead-url=yes}}</ref> [[John Myung]] de la [[Dream Theater]],<ref name="fender">{{cite web|url = http://www.musicradar.com/news/guitars/john-myung-on-being-named-greatest-bassist-of-all-time-this-is-very-heavy-280465|title = John Myung on being named greatest bassist of all time|publisher = musicradar.com|accessdate = 3 June 2015}} </ref> sau [[Les Claypool]] de la [[Primus (formație)|Primus]].<ref name="ram.org">[http://www.ram.org/music/primus/articles/les_bday_atn.html "You Say It's Your Birthday: Les Claypool of Primus"] [[Addicted to Noise]]</ref> Pe lângă activarea în Rush, Lee a [[Producător muzical|produs]] [[Album (muzică)|albume]] ale altor muzicieni, precum formația [[Rocket Science]]. Primul album solo al lui Lee, ''My Favourite Headache'', a fost lansat în anul 2000. Împreună cu colegii de formație — Lifeson și [[baterist]]ul [[Neil Peart]] — Lee a fost ridicat la gradul de ''Ofițer al Ordinului Canadian'' în data de 9 mai 1996. Trioul a fost prima formație rock ce a primit onorurile în calitate de grup.<ref>[http://www.maplemusic.com/artists/rus/bio.asp "Rush highlights"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100715180526/http://www.maplemusic.com/artists/rus/bio.asp|date=2010-07-15}}, [[MapleMusic]] (accessed 23 mai 2007).</ref> Pe 1 mai 2007, Rush a lansat ''Snakes & Arrows'', cel de al optsprezecelea [[album de studio]]. Lee și colegii lui au întreprins un [[turneu]] [[America de Nord|nord-american]] de promovare a albumului, început în [[Atlanta]] pe 13 iunie 2007 și încheiat pe 24 iulie 2008. ''[[Hit Parader]]'' l-a inclus pe poziția a 13-a pe Lee în lista lor „''100 Greatest Heavy Metal vocalists of all time''”.<ref>{{cite web |author=oz |url=http://www.hearya.com/2006/12/04/hit-paraders-top-100-metal-vocalists-of-all-time/ |title=Hit Parader's Top 100 Metal Vocalists of All Time |publisher=Hearya.com |date=4 decembrie 2006 |accessdate=2 martie 2011 |archive-date=2019-09-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190908211559/http://www.hearya.com/2006/12/04/hit-paraders-top-100-metal-vocalists-of-all-time/ |dead-url=yes }}</ref> ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{commons category}} *[http://nardwuar.com/vs/geddy_lee/ A colourful Geddy interview, w/ Nardwuar the Human Serviette] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160401205052/http://nardwuar.com/vs/geddy_lee/ |date=2016-04-01 }} *[http://www.the-revenge-of-riff-raff.blogspot.jp/2012/07/interview-geddy-lee-rush.html Mid-career interview with Mark Crampton] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20161229173220/http://the-revenge-of-riff-raff.blogspot.jp/2012/07/interview-geddy-lee-rush.html |date=2016-12-29 }} *[http://www.cbc.ca/thehour/video.php?id=1627 Geddy Lee Interview] on [[The Hour (Canadian TV series)|The Hour]] with [[George Stroumboulopoulos]] *[http://spin-cdnsrc.texterity.com/spin/200904/?pg=36&pm=2 Geddy Lee Interview] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160303190134/http://spin-cdnsrc.texterity.com/spin/200904/?pg=36&pm=2 |date=2016-03-03 }} in [[SPIN Magazine|SPIN]] *[http://archive.gg.ca/honours/search-recherche/honours-desc.asp?lang=e&TypeID=orc&id=3594 Order of Canada citation] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lee, Geddy}} [[Categorie:Nașteri în 1953]] [[Categorie:Cântăreți canadieni]] [[Categorie:Chitariști canadieni]] [[Categorie:Evrei canadieni]] [[Categorie:Evrei în viață]] [[Categorie:Canadieni în viață]] ik96quowu23mc5h5h1c46cg0du460r6 0 667832 17025141 16956161 2025-06-11T10:54:41Z Kun Kipcsak 448463 Revenire la ultima modificare de către Strainubot 15549572 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician |imagine=Alex Lifeson3.jpg |descriere=Alex Lifeson în 2007 }} '''Alex Lifeson''', OC (născut '''Aleksandar Živojinović''' pe 27 august 1953) este un muzician [[Canada|canadian]], cel mai cunoscut ca și chitaristul trupei canadiene de [[muzică rock]], [[Rush]]. În vara lui 1968, Lifeson a fondat formația care avea să devină Rush împreună cu prietenul și bateristul original al grupului [[John Rutsey]]. De atunci a rămas până în prezent membru al trupei Rush. Pentru Rush, Lifeson cântă la [[chitară|chitare]] electrice și acustice, [[instrument cu coarde|instrumente cu coarde]] cum ar fi [[mandolină|mandolina]] și [[bouzouki]]. Este de asemenea vocalist de fundal în concerte iar ocazional cântă și la claviaturi și la sintetizatoare cu pedală bas. Pe lângă muzică, Lifeson este și co-deținător al restaurantului din Toronto, The Orbit Room, fiind și pilot de avion. Împreună cu colegii săi de formație, [[Geddy Lee]] și [[Neil Peart]], Lifeson a fost ridicat la gradul de Ofițer al Ordinului Canadian pe 9 mai 1996. Trioul a fost prima trupă rock onorată cu această distincție ca grup. Pe 1 mai 2007, grupul Rush a lansat ''Snakes & Arrows'' — cel de-al optsprezecelea album de studio. După apariția materialului, Lifeson și restul formației au susținut turneul Snakes & Arrows. ==Note== <references /> {{Control de autoritate}} {{ciot-bio-Canada}} {{DEFAULTSORT:Lifeson, Alex}} [[Categorie:Muzicieni canadieni]] [[Categorie:Canadieni în viață]] [[Categorie:Nașteri în 1953]] 88g6w2ux9zr7b6e9p315w1c1p2idjr8 0 701574 17024973 15368974 2025-06-11T07:54:38Z Frank Haug 309008 leg. int. 17024973 wikitext text/x-wiki {{problemearticol|ortografie=iunie 2010|referințe=iunie 2010|wikizare=iunie 2010}} [[Argentina]] a susținut alegerile prezidențiale pe 28 octombrie 2007, odată cu cele legislative. La nivel național, Argentina alege un șef de stat (președintele) și o legislatură. Votul este permis cetățenilor cu vârsta cuprinsă între 17 și 70 de ani, cu câteva excepții. Pentru alegerile naționale, fiecare dintre cele 23 de provincii și capitala federală, [[Buenos Aires]], au fost considerate districte electorale. Procentajul voturilor a fost de 76,2%. == Contextul == Alegerile pentru un succesor al președintelui [[Néstor Kirchner]] au avut loc în luna octombrie, acesta refuzând un al doilea mandat. Pe lângă președinte, fiecare district a ales un număr de membri din [[Camera Deputaților]], direct proporțional cu populația fiecăruia. 8 districte au ales membri ai [[Senatului Argentinei]], fiecare district având dreptul la 3 senatori (doi pentru majoritate și unul pentru cea mai mare parte a minorității). În cele mai multe provincii, alegerile naționale s-au efectuat în paralel cu cele pe plan local, un număr mare de [[municipalități]] alegând consilieri și în alte cazuri chiar și un [[primar]] sau postul echivalent pentru locul respectiv. Președintele și Vice-Președintele sunt aleși pentru un mandat de 4 ani, într-un prim tur de scrutin, prin votul direct al populației, utilizându-se ulterior și un al doilea tur, în cazul în care nu ies mai mult de 45% de voturi valide sau mai mult de 40% cu o diferență de 10 puncte procentuale din a doua sumă. Până în anul 1995, Președintele și Vice-Președintele erau aleși de un colegiu electoral. După luni de speculații, și în ciuda ratingurilor ridicate ale voturilor, Președintele Kirchner, a confirmat decizia sa de a părăsi cursa din 2007 a alegerilor prezidențiale, iar decizia Frontului pentru Victorie a fost confirmarea primei doamne, Senatorul Cristina Fernández de Kirchner, pe data de 19 iulie. Recunoscând sprijinul unui număr tot mai mare de cifre UCR (radicali K), partidul l-a nominalizat pe Julio Cobos, colegul ei. Congresul Național are două camere: Camera Deputaților, care este formată din 257 deputați aleși pentru patru ani, cu înlocuirea parțială a acestora la fiecare doi ani. Fiecare provincie reprezintă o circumscripție electorală, fiind ales ca reprezentant al sistemului D'Hont din numărul deputaților care corespunde fiecareia. Numărul deputaților din fiecare district este determinat de oamenii săi, dar nu poate fi mai mică de cinci, pentru a asigura o mai mare reprezentare în provinciile mai puțin populate, care de altfel ar reduce numărul acestora la unu sau doi. Senatul, care este compus din 72 de senatori; câte trei pentru fiecare provincie și trei din orașul autonom Buenos Aires. Aceștia sunt aleși pentru o perioadă de șase ani cu realegerea nelimitată și se atribuie doi senatori partidului cel mai votat și trei, partidului care urmează ca număr de voturi. Senatul reînnoiește o treime din membrii săi la fiecare doi ani. Președintele Senatului este vicepreședintele statului, care poate vota numai în caz de egalitate. Privind componența din punct de vedere a partidului a Senatului și reînnoirea acestuia, se face referire la clauza Senatului Argentinei. În anul 2001 a fost înlocuit întreg Senatul. ==Sistemul politic argentinian== Politica Argentinei se realizează pe baza unui sistem democratic reprezentativ, țara fiind o [[republică prezidențială]], iar sistemul politic fiind poli-partid. Norma maximă care reglementează politica Argentinei este Constituția Argentinei. Puterea executivă Corespunde președintelui Argentinei care este responsabil în administrarea și îndeplinirea intereselor statului. În alegerile generale președintele și vicepreședintele sunt aleși prin vot universal, direct, uninominal. Reforma constituțională din 1994 a introdus rundele duble, unde voturile ce depașesc 45% din voturile valide sau 40%, cu un avantaj de peste 10% în ceea ce privește al dolea caz, membrii săi sunt proclamați președinte și vicepreședinte, fiind necesar, de altfel, să se țină un al doilea tur de scrutin între cele două părti care au fost votate în primul scrutin, unde președinte va fi proclamat cel cu numarul mai mare de voturi. ==Candidații == Pentru președinția Argentinei au candidat 14 oameni, numai 3 sau 4 dintre aceștia acumulând statistic sprijin semnificativ în sondaje. Candidații au fost după cum urmează: [[Cristina Fernández de Kirchner]], un candidat de stânga, soția actualului președinte, [[Néstor Kirchner]], și succesorul său ales din momentul în care acesta a ales să renunțe la cursa pentru alegerile prezidențiale. Aceasta a câștigat alegerile încă din primul tur de scrutin, cu o majoritate de 45% a voturilor. Senatorul Cristina Fernandez a fost deseori comparată cu [[Hillary Clinton]], cu care împarte aceeași ambiție prezidențială. [[Elisa Carrió]], un fost radical din Uniunea Civică, care a părăsit partidul după ce președintele [[Fernando de la Rúa]] și-a abandonat aliații de stânga. Aceasta a mai participat și la alegerile din anul 2003, ocupând locul 5. Fiind aproape de influențele catolice, aceasta a condus o platformă de centru-stânga, cu colegul ei [[Rubén Héctor Giustiniani]], ajungând pe locul 2 cu circa 23% din voturi. [[Roberto Lavagna]], fost ministru al economiei, sub conducerea lui Nestor Kirchner, care a rupt tiparele cu președintele la sfârșitul anului 2005. Colegul său a fost [[Gerardo Rubén Morales]]. [[Alberto Rodríguez Saá]], [[avocat]] și politician argentinian, se află la conducerea provinciei San Luis. A reprezentat capul unei organizații care era împotriva actualului președinte, [[Néstor Kirchner]]. Colegul său a fost [[Héctor María Maya]]. [[Fernando Solanas]], un renumit producător de filme, a reprezentat autentic Partidul Socialist. Colegul său candidat a fost [[Ángel Francisco Cadelli]].. [[Jorge Omar Sobisch]], actual guvernator al provinciei Neuquén, a reprezentat diferite partide conservatoare regionale. Colegul său a fost Jorge Asís. [[Ricardo López Murphy]], reprezentând partidul de centru-dreapta pentru recreere și prosperitate economică și fiind în alianță cu Partidul Propunerii Republicane a noului primar ales în Buenos Aires, [[Mauricio Macri]]. [[Vilma Ripoll]], a fost socialistă pentru o lungă perioadă de timp și l-a avut ca și coleg candidat pe [[Héctor Bidonde]]. [[Néstor Pitrola]], a reprezentat Partidul Muncitoresc Trotskyist. [[José Alberto Montes]], este membru al Partidului Trotskyist, care s-a opus privatizării. [[Luis Alberto Ammann]], reprezintă frontul partidului Umanist către Alianța unității latino-americane. [[Raúl Castells]], luptă împotriva sărăciei și a participat la mai multe incidente. Colega sa candidată a fost soția lui, [[Nina Pelozo]]. [[Gustavo Luis Breide Obeid]], un naționalist de dreapta care a participat la o lovitură de stat eșuată împotriva lui Carlos Menem în 1990. [[Juan Ricardo Mussa]], cu al său coleg candidat [[Bernardo Nespral]]. <gallery align="center" perrow="5"> Image:Cristina vota.jpg|Fernández de Kirchner Image:Elisa Carrió - Diputados.jpg|Carrió Image:Roberto-Lavagna.jpg|Lavagna Image:Alberto Rodriguez Saa.jpg|Rodríguez Saá Image:Pino Solanas (Guadalajara Film Festival).jpg|Solanas </gallery> ==Rezultate== {| border="1" |+ Rezumatul alegerilor prezidențiale din Argentina din data de 28 octombrie 2007 ! Candidații pentru postul de președinte !! Candidații pentru postul de vice-președinte !! Partidul !! Voturi !! % |- ! [[Cristina Fernández de Kirchner]] | [[Julio César Cleto Cobos]] || [[Frontul pentru Alianța Victoriei]] || 8,651,066 || 45.29 |- ! [[Elisa Carrió]] | [[Rubén Héctor Giustiniani]]|| [[Confederația Alianței Civice]] || 4,401,981 || 23.04 |- ! [[Roberto Lavagna]] | [[Gerardo Rubén Morales]] || Națiunea Avansată [[(UNA)]]||3,229,648 ||16.91 |- ! [[Alberto Rodríguez Saá]] |[[Héctor María Maya]] ||[[Frontul Alianței pentru dreptate, uniune și libertate]] ||1,458,955 ||7.64 |- ! [[Fernando Solanas]] | [[Angel Francisco Cadelli]] || [[Partidul Socialist Autentic]] ||301,265 ||1.58 |- ! [[Ricardo López Murphy]] |[[Esteban Bullrich]] ||[[Recreere pentru prosperitate]]||273,015||1.43 |- ! [[Jorge Omar Sobisch]] | [[Jorge Asís]]|| '''Total'''||268,255||1.40 |- !Jorge Omar Sobisch | Jorge Asís||[[Mișcarea pentru Provinciile Unite]]||152,419||0.80 |- ! Jorge Omar Sobisch | Jorge Asís|| [[Uniunea Populară]]||69,079||0.36 |- ! Jorge Omar Sobisch | Jorge Asís||[[Mișcarea de Acțiune din vecinătate]]||36,809||0.19 |- ! Jorge Omar Sobisch | Jorge Asís|| [[Mișcarea pentru Demnitate și Independență]]||9,948||0.05 |- ! [[Vilma Ripoll]] |Héctor Bidonde ||[[Mișcarea Socialistă a Muncitorilor]]||142,421||0.75 |- ! [[Néstor Pitrola]] | Gabriela Adriana Arroyo]] || [[Partidul Muncitoresc]]||116,564||0.61 |- ! [[José Alberto Montes]] |[[Héctor Antonio Heberling]] ||Alianța [[PTS-MAS-IS]]||84,662||0.44 |- ! [[Luis Alberto Ammann]] | [[Rogelio Deleonardi]] || Partidul fără prejudecăți [[Alianța Unității latino-americane]]||69,760||0.37 |- ! [[Raúl Castells]] |[[Nina Pelozo]]||[[Mișcarea independentă pentru șomeri și pensionari]]||48,786||0.26 |- ! [[Gustavo Luis Breide Obeid]] | [[Héctor Raúl Vergara]] || [[Partidul Popular Reconstrucția]]||45,282||0.24 |- ! [[Juan Ricardo Mussa]] |[[Bernardo Nespral]] ||[[Confederația Populară a Loialității]]||10,551||0.06 |- ! '''Total voturi valide''' | || ||19,102,211||100.00 |- ! '''Voturi oarbe''' | || || 1,330,885||6.44 |- ! '''Voturi nule''' | || || 240,074||1.16 |- ! '''Total voturi''' (76.31% prezența la vot) | || || 20,673,170||100.00 |- ! Sursa: Ministerul de Interne |} == Referințe == <references /> == Legături externe == *{{es icon}} [http://www.mininterior.gov.ar/elecciones/ Direcția Electorală Națională] — Ministerul de Interne argentinian *{{es icon}} {{en icon}} [http://weblogs.elearning.ubc.ca/argentina/ Alegerile argentiniene din 2007]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} *{{es icon}} [http://www.resultados2007.gov.ar Rezultate oficiale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071213015949/http://www.resultados2007.gov.ar/ |date=2007-12-13 }} *http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1600460-alegeri-prezidentiale-argentina-favorita-prima-doamna-tarii.htm *http://www.argentinaelections.com/mission.php {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090614053356/http://argentinaelections.com/mission.php |date=2009-06-14 }} [[Categorie:Alegeri în Argentina|2007, prezidențiale]] o72wtw564ba61c3er3unstdvkd4d3as 0 701585 17024020 16322820 2025-06-10T14:41:06Z Hiphopdinromania 685859 17024020 wikitext text/x-wiki {{Infobox album | Name = Categoria grea | Type = [[Album]] | Artist = [[Paraziții]] | Cover = [[Fișier:Paraziții - Categoria grea.jpg]] | Background = lightsteelblue | Released = 5 iunie 2001<ref>Parazitii - Categoria grea, în [https://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/06/parazitii-categoria-grea-2001.html https://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/06/parazitii-categoria-grea-2001.html] (Hip Hop din România, accesat la data de 9 noiembrie 2014) </ref> | Recorded = 2001 | Genre = [[Muzica hip hop|Hip-hop]] | Length = 44:31 | Label = Alpha Sound | Last album = ''[[Iartă-mă (album)|Iartă-mă]]''<br />(2000) | This album = '''''Categoria grea''''' <br />(2001) | Next album = ''[[Irefutabil (album)|Irefutabil]]''<br />(2002) }} '''''Categoria grea''''' este al șaselea album al trupei [[Paraziții]], lansat la data de 5 iunie 2001<ref>Parazitii - Categoria grea, în [https://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/06/parazitii-categoria-grea-2001.html https://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/06/parazitii-categoria-grea-2001.html] (Hip Hop din România, accesat la data de 9 noiembrie 2014) </ref>, la casa de discuri Alpha Sound. ==Lista pieselor<ref>Parazitii - Categoria grea, în [https://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/06/parazitii-categoria-grea-2001.html https://hiphopdinromania.blogspot.com/2010/06/parazitii-categoria-grea-2001.html] (Hip Hop din România, accesat la data de 9 noiembrie 2014) </ref>== {{Track listing | extra_column = Text | writing_credits = yes | total_length = 44:31 | title1 = Intro | note1 = Cu nea Gogu | writer1 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra1 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length1 = 0:33 | title2 = Am comis-o din nou | writer2 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra2 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length2 = 2:57 | title3 = Dac-aș fi președinte | writer3 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra3 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length3 = 3:11 | title4 = Acordeonu' la maxim | writer4 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra4 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length4 = 3:28 | title5 = Fără tine | note5 = Feat. [[Bitză]] | writer5 = [[Bitză]], [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra5 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length5 = 3:26 | title6 = Glume de C.C.T | writer6 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra6 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length6 = 3:35 | title7 = Sub influență 2 | note7 = Feat. Raku | writer7 = Raku, [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra7 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length7 = 4:04 | title8 = Avort verbal | writer8 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra8 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length8 = 2:54 | title9 = Categoria grea | note9 = Feat. Aliosha | writer9 = Aliosha, [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra9 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length9 = 4:22 | title10 = Îmi pare rău | writer10 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra10 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length10 = 3:44 | title11 = Caz penal | writer11 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra11 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length11 = 3:23 | title12 = Bem | writer12 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra12 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length12 = 3:13 | title13 = Motive '98 | writer13 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | extra13 = [[Ombladon]] și [[Cheloo]] | length13 = 3:09 | title14 = Instrumental | length14 = 2:32 }} ==Note== {{listănote|20em}} ==Legături externe== [http://www.20cmrecords.com Site-ul Oficial Paraziții] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120820010636/http://www.20cmrecords.com/ |date=2012-08-20 }} [[Categorie:Albume de Paraziții]] [[Categorie:Albume din 2001]] jkwazzjjg3pa8mhkkccojzzebbyon3x 0 722585 17023796 16820586 2025-06-10T13:13:42Z Nicu Farcaș 146998 /* Vezi și */ 17023796 wikitext text/x-wiki {{Casetă comune România | hartă = Varfu Campului judetul Botosani.jpg }}'''Vârfu Câmpului''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Botoșani]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Dobrinăuți-Hapăi, Botoșani|Dobrinăuți-Hapăi]], [[Ionășeni (Vârfu Câmpului), Botoșani|Ionășeni]], [[Lunca (Vârfu Câmpului), Botoșani|Lunca]], [[Maghera, Botoșani|Maghera]], [[Pustoaia, Botoșani|Pustoaia]] și [[Vârfu Câmpului, Botoșani|Vârfu Câmpului]] (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Vârfu Câmpului |label1=Români|value1=88.27|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.18|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=11.54|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Vârfu Câmpului |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=84.27|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=4.03|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=11.7|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Vârfu Câmpului se ridică la 7.077 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.420 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (88,27%), iar pentru 11,54% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (84,27%), iar pentru 11,7% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Vârfu Câmpului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bt_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 11 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Personalități == * [[Maria Franche]] (născută '''Chipail''') ([[1899]]–[[1989]]), medic specialist boli infecțioase, director al Spitalului de Boli Infecțioase din Iași și profesor la [[Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași|Facultatea de Medicină din Iași]]. {{clear|left}} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Acumulările Rogoșești - Bucecea]] (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Pădurea Zamostea - Lunca (sit SCI)|Pădurea Zamostea - Lunca]] (sit de importanță comunitară) == Bibliografie == * Aristide Zub, ''Din istoria școlilor și bisericilor din comuna Vîrful Cîimpului'', Botosani, Grafik-Art, 2005. {{Comune-Botoșani}} {{Vârfu Câmpuluibtadmin}} [[Categorie:Comune din județul Botoșani|Vârfu Câmpului]] 4jxf2a0efy61t621phaljuawnwa19f3 17023797 17023796 2025-06-10T13:14:27Z Nicu Farcaș 146998 /* Vezi și */ 17023797 wikitext text/x-wiki {{Casetă comune România | hartă = Varfu Campului judetul Botosani.jpg }}'''Vârfu Câmpului''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Botoșani]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Dobrinăuți-Hapăi, Botoșani|Dobrinăuți-Hapăi]], [[Ionășeni (Vârfu Câmpului), Botoșani|Ionășeni]], [[Lunca (Vârfu Câmpului), Botoșani|Lunca]], [[Maghera, Botoșani|Maghera]], [[Pustoaia, Botoșani|Pustoaia]] și [[Vârfu Câmpului, Botoșani|Vârfu Câmpului]] (reședința).<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Vârfu Câmpului |label1=Români|value1=88.27|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=0.18|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=11.54|color3=#9f9f9f}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Vârfu Câmpului |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=84.27|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=4.03|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=11.7|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Vârfu Câmpului se ridică la 7.077 de locuitori, în creștere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.420 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (88,27%), iar pentru 11,54% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (84,27%), iar pentru 11,7% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Vârfu Câmpului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bt_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PNL | nume_complet1 = Partidul Național Liberal | mandate1 = 11 | nume_scurt2 = PSD | nume_complet2 = Partidul Social Democrat | mandate2 = 5 | nume_scurt3 = AUR | nume_complet3 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate3 = 1 }} == Personalități == * [[Maria Franche]] (născută '''Chipail''') ([[1899]]–[[1989]]), medic specialist boli infecțioase, director al Spitalului de Boli Infecțioase din Iași și profesor la [[Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași|Facultatea de Medicină din Iași]]. {{clear|left}} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Acumulările Rogojești - Bucecea]] (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană [[Natura 2000]] în România). * [[Pădurea Zamostea - Lunca (sit SCI)|Pădurea Zamostea - Lunca]] (sit de importanță comunitară) == Bibliografie == * Aristide Zub, ''Din istoria școlilor și bisericilor din comuna Vîrful Cîimpului'', Botosani, Grafik-Art, 2005. {{Comune-Botoșani}} {{Vârfu Câmpuluibtadmin}} [[Categorie:Comune din județul Botoșani|Vârfu Câmpului]] 9x0cttp8g828qgnoq71xpi8fsot9pv1 0 740991 17025076 16838892 2025-06-11T09:51:38Z ~2025-66625 703726 17025076 wikitext text/x-wiki {{note de subsol|date=iunie 2022}}{{Taxobox-wd}} [[Fișier:Myocastor coypus - ragondin.jpg|thumb|200px|Nutrie]] '''Nutria''' (''Myocastor coypus'') este un [[mamifer]] rozător semiacvatic originar din [[America de Sud]]. RomaniaȚările de origine sunt [[Argentina]], [[Brazilia]], [[Chile]], [[Bolivia]], [[Paraguay]] și [[Uruguay|Urugu]]''Ordinul Rodentia'', fiind numită și ''Castor de Chile'' sau ''Biber de Baltă''. == Creșterea nutriilor == În mediul său natural, nutria trăiește în colonii și populează zonele din jurul lacurilor care au malurile acoperite de vegetație hidrofită și zonele din preajma apelor curgătoare. Cuiburile lor sunt reprezentate de galerii lungi de 3–5 m, care pornesc de la nivelul apei spre zonele uscate sau în desișul vegetației. Animale seminocturne, nutriile sunt active seara și la începutul nopții sau dimineața devreme, ziua fiind mai mult în vizuini. Trăiesc în grupuri mici sau familii, acestea fiind compuse în mare parte dintr-un mascul și 3-5 femele cu puii lor. Hrana nutriilor este constituită din plantele bogate în amidon și zahăr, dar sărace în celuloză, din moluște, însă mai rar din pești. Nu fac provizii de iarnă, astfel că supraviețuirea lor în mediul natural este dependentă de accesul la hrană. == Caracterizarea biomorfofiziologică == [[Image:Nutria-orange.JPG|thumb|right|220px|]] Raportată la celelalte animale de blană ierbivore, este un animal de talie mare, cu un corp de formă relativ cilindrică, de o lungime cuprinsă între 50–80&nbsp;cm și un perimetru toracic de 40–60&nbsp;cm. Greutatea nutriei este cuprinsă între 6–10&nbsp;kg și chiar mai mult, în condiții de selecție și ameliorare propice. Aceste valori depind de varstă, sex, individ și condițiile de hrănire și întreținere de care a beneficiat. Capul este mare, cu o lungime de 11–13&nbsp;cm, cu fruntea lată și botul bont, cu urechi mici și rotunjite. Urechile sunt prevăzute cu un șir de peri lungi, dispus în conchia auriculară, ce ajută la scurgerea rapidă a apei. Ochii sunt dispuși lateral, cu pupila turtită în lateral pe timpul zilei, pentru a fi protejată de lumina puternică din timpul zilei. Dispuse pe marginile laterale ale botului, orificiile nazale sunt fine și ușor alungite, iar asemănător urechilor, nutriile au la nivelul nasului membrane care se închid în timpul înotului sub [[apă]]. Buza superioară este împărțită în două jumătăți simetrice, care las la vedere incisivii, convecși și de culoare portocalie. Tipici speciei, incisivii sunt în general mari, curbați, bine evidențiați în exterior și foarte ascuțiți. Aceștia se refac la mărimea lor normală în aproximativ 42-50 zile, în cazul în care se rup sau se accidentează. [[Gât]]ul este scurt și gros, permițând astfel doar mișcări de lateralitate reduse, iar coada acesteia este lungă, în formă conică, ce poate ajunge până la 40&nbsp;cm. Este acoperită de solzi de natură cărnoasă și păr, proprietăți cu rol important în stabilirea direcției la înot. Are membre scurte, alcătuite din 5 degete terminate cu gheare neretractile, iar tălpile sunt lipsite de pilozitate. Degetele anterioare sunt mai mici și sunt utilitare la alegerea și prinderea hranei, precum și îngrijirea blănii. Membrele posterioare sunt mai lungi și puternice, prevăzute cu o membrană interdigitală între primele 4 degete, ultimul deget liber fiind utilizat la înot și scărpinat. Dispuse pe partea laterală a corpului, nutria are 5-6 perechi de mamali, situați la o distanță de 5–6&nbsp;cm de coloana vertebrală. Această dispunere a glandelor mamare reprezintă un factor de adaptare la regimul de viață acvatic și permite hrănirea puilor și în timpul înotului. == Blana nutriei == Cuprinde în structura sa trei categorii de fire și anume : '''''jarul''''' – părul de direcție - , care este cel mai lung și mai gros; '''''spicul''''', cu dimensiuni intermediare și '''puful''', cel mai scurt și mai subțire. În funcție de culoarea blănii, există mai multe tipuri de nutrie : - ''Nutria sandard'' : își are originea în ''nutria sălbatică'' de culoarea '''agutty'''. Blana este maronie, cu nuanțe de maron cărămiziu sau galben-roșcat, pană la un maron spre negru. - ''Nutria safir'' : este denumită și nutria bej, avand părul de pe intreg corpul de culoare bej, cu excepția celui de pe frunte și de pe bot, care este ceva mai deschis. - ''Nutria neagră'' : a fost semnalată pentru prima dată în '''Argentina'''. Nutriile negre prezintă jarul și spicul de culoare neagră, pe întregul corp, în timp ce puful este cenușiu închis spre negru. - ''Nutria aurie'' : a fost obținută în urma unor încrucișări complexe, începand cu anul 1960, în zona '''Kalinigradului'''. Blana este de culoare galbenă-aurie, dată de jar și spic, care sunt de culoare galben-auriu până la portocaliu, iar puful este galben cu reflexe roz-aurii. - ''Nutria havana'' : cunoscută și sub denumirea de ''nutria pastel'' . Este rezultatul încrucișărilor dintre nutria neagră și cea de culoare galben-pai. Această varietate are o culoare brun-ciocolatie cu nuanțe de la foarte închis la foarte deschis, fiind în general uniformă pe întreaga suprafață a corpului. - ''Nutria albă italiană'' : se caracterizează printr-o pigmentație alb-gălbuie murdară, ce-i dă o tentă mai mult spre culoarea crem decât spre cea albă. - ''Nutria albă de Azerbaidjan'' : a fost obținută pentru prima dată în jurul anului 1956, prin încrucișări multiple între diferite varietăți și apoi o selecție severă și constantă. - ''Nutria albă bulgăr-de-zăpadă'' : este mai puțin răspândită, cu părul de acoperire alb, iar puful de culoare alb-gălbui. Ochii sunt de culoare albastră, ceea ce sporește proprietatea estetică a animalului. - ''Nutria sidefie'' : sau nutria ''Perlamută'' este o varietate foarte mult apreciată pe piața blănurilor, datorită culorii deosebit de frumoase. Această varietate s-a obținut prin încrucișarea dintre alba italiană cu nutria safir sau safir cu albă ca zăpada. - ''Nutria galbenă lămâie'': s-a obținut din încrucișările nutriei aurii cu nutria albă italiană, nutria safir sau nutria argintie. Culoarea blănii este destul de asemănătoare cu cea a nutriei aurii, dar care se deosebește doar prin aceea că intensitatea pigmentației este foarte slabă. - ''Nutria gri-perlă'': s-a obținut în urma încrucișărilor dintre nutria albă ca zăpada și havana. Culoarea generală a blănii acestei varietăți este mult apropiată de cea a perlei, cu o tentă de alb spre gri. - ''Nutria albinotică'': se deosebește de toate celelalte prin faptul că este lipsită în totalitate de pigmenți și are ochii de culoare roz. Blana este de culoare albă imaculată, însă cu tendința de împâslire. ==Referințe== <references /> == Bibliografie == *Bud, Ioan, Ștefan Reka, ''Animale de blană'', Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006 ==Legături externe== {{Commons category-inline|Myocastor coypus}} {{Wiktionary}} *[http://www.nwrc.usgs.gov/special/nutria/index.htm History, distribution and spread of coypu introductions worldwide; efforts to eradicate] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100527151617/http://www.nwrc.usgs.gov/special/nutria/index.htm |date=2010-05-27 }} with links to other nutria sites *[http://www.pwrc.usgs.gov/resshow/nutria.htm The Effect of Nutria on Marsh Loss in the Lower Eastern Shore of Maryland] undated [[USGS]] report *[http://www.clr.pdx.edu/projects/ans/nutria.php Portland State University] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100505021325/http://www.clr.pdx.edu/projects/ans/nutria.php |date=2010-05-05 }} Report on coypus in the Pacific Northwest of North America. * [http://www.invasivespeciesinfo.gov/aquatics/nutria.shtml Species Profile- Nutria (''Myocastor coypus'')] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130725042721/http://www.invasivespeciesinfo.gov/aquatics/nutria.shtml |date=2013-07-25 }}, National Invasive Species Information Center, [[United States National Agricultural Library]]. Lists general information and resources for Nutria. {{Control de autoritate}} [[Categorie:Rozătoare]] [[Categorie:Mamifere erbivore]] 5m2wqc218nqbskg5nm376ci7khp7bip 17025081 17025076 2025-06-11T09:54:31Z Vellion Eagle 703557 Revenire manuală asupra unei modificări distructive. 17025081 wikitext text/x-wiki {{note de subsol|date=iunie 2022}}{{Taxobox-wd}} [[Fișier:Myocastor coypus - ragondin.jpg|thumb|200px|Nutrie]] '''Nutria''' (''Myocastor coypus'') este un [[mamifer]] rozător semiacvatic originar din [[America de Sud]]. Țările de origine sunt [[Argentina]], [[Brazilia]], [[Chile]], [[Bolivia]], [[Paraguay]] și [[Uruguay]]. Face parte din ''Ordinul Rodentia'', fiind numită și ''Castor de Chile'' sau ''Biber de Baltă''. == Creșterea nutriilor == În mediul său natural, nutria trăiește în colonii și populează zonele din jurul lacurilor care au malurile acoperite de vegetație hidrofită și zonele din preajma apelor curgătoare. Cuiburile lor sunt reprezentate de galerii lungi de 3–5 m, care pornesc de la nivelul apei spre zonele uscate sau în desișul vegetației. Animale seminocturne, nutriile sunt active seara și la începutul nopții sau dimineața devreme, ziua fiind mai mult în vizuini. Trăiesc în grupuri mici sau familii, acestea fiind compuse în mare parte dintr-un mascul și 3-5 femele cu puii lor. Hrana nutriilor este constituită din plantele bogate în amidon și zahăr, dar sărace în celuloză, din moluște, însă mai rar din pești. Nu fac provizii de iarnă, astfel că supraviețuirea lor în mediul natural este dependentă de accesul la hrană. == Caracterizarea biomorfofiziologică == [[Image:Nutria-orange.JPG|thumb|right|220px|]] Raportată la celelalte animale de blană ierbivore, este un animal de talie mare, cu un corp de formă relativ cilindrică, de o lungime cuprinsă între 50–80&nbsp;cm și un perimetru toracic de 40–60&nbsp;cm. Greutatea nutriei este cuprinsă între 6–10&nbsp;kg și chiar mai mult, în condiții de selecție și ameliorare propice. Aceste valori depind de varstă, sex, individ și condițiile de hrănire și întreținere de care a beneficiat. Capul este mare, cu o lungime de 11–13&nbsp;cm, cu fruntea lată și botul bont, cu urechi mici și rotunjite. Urechile sunt prevăzute cu un șir de peri lungi, dispus în conchia auriculară, ce ajută la scurgerea rapidă a apei. Ochii sunt dispuși lateral, cu pupila turtită în lateral pe timpul zilei, pentru a fi protejată de lumina puternică din timpul zilei. Dispuse pe marginile laterale ale botului, orificiile nazale sunt fine și ușor alungite, iar asemănător urechilor, nutriile au la nivelul nasului membrane care se închid în timpul înotului sub [[apă]]. Buza superioară este împărțită în două jumătăți simetrice, care las la vedere incisivii, convecși și de culoare portocalie. Tipici speciei, incisivii sunt în general mari, curbați, bine evidențiați în exterior și foarte ascuțiți. Aceștia se refac la mărimea lor normală în aproximativ 42-50 zile, în cazul în care se rup sau se accidentează. [[Gât]]ul este scurt și gros, permițând astfel doar mișcări de lateralitate reduse, iar coada acesteia este lungă, în formă conică, ce poate ajunge până la 40&nbsp;cm. Este acoperită de solzi de natură cărnoasă și păr, proprietăți cu rol important în stabilirea direcției la înot. Are membre scurte, alcătuite din 5 degete terminate cu gheare neretractile, iar tălpile sunt lipsite de pilozitate. Degetele anterioare sunt mai mici și sunt utilitare la alegerea și prinderea hranei, precum și îngrijirea blănii. Membrele posterioare sunt mai lungi și puternice, prevăzute cu o membrană interdigitală între primele 4 degete, ultimul deget liber fiind utilizat la înot și scărpinat. Dispuse pe partea laterală a corpului, nutria are 5-6 perechi de mamali, situați la o distanță de 5–6&nbsp;cm de coloana vertebrală. Această dispunere a glandelor mamare reprezintă un factor de adaptare la regimul de viață acvatic și permite hrănirea puilor și în timpul înotului. == Blana nutriei == Cuprinde în structura sa trei categorii de fire și anume : '''''jarul''''' – părul de direcție - , care este cel mai lung și mai gros; '''''spicul''''', cu dimensiuni intermediare și '''puful''', cel mai scurt și mai subțire. În funcție de culoarea blănii, există mai multe tipuri de nutrie : - ''Nutria sandard'' : își are originea în ''nutria sălbatică'' de culoarea '''agutty'''. Blana este maronie, cu nuanțe de maron cărămiziu sau galben-roșcat, pană la un maron spre negru. - ''Nutria safir'' : este denumită și nutria bej, avand părul de pe intreg corpul de culoare bej, cu excepția celui de pe frunte și de pe bot, care este ceva mai deschis. - ''Nutria neagră'' : a fost semnalată pentru prima dată în '''Argentina'''. Nutriile negre prezintă jarul și spicul de culoare neagră, pe întregul corp, în timp ce puful este cenușiu închis spre negru. - ''Nutria aurie'' : a fost obținută în urma unor încrucișări complexe, începand cu anul 1960, în zona '''Kalinigradului'''. Blana este de culoare galbenă-aurie, dată de jar și spic, care sunt de culoare galben-auriu până la portocaliu, iar puful este galben cu reflexe roz-aurii. - ''Nutria havana'' : cunoscută și sub denumirea de ''nutria pastel'' . Este rezultatul încrucișărilor dintre nutria neagră și cea de culoare galben-pai. Această varietate are o culoare brun-ciocolatie cu nuanțe de la foarte închis la foarte deschis, fiind în general uniformă pe întreaga suprafață a corpului. - ''Nutria albă italiană'' : se caracterizează printr-o pigmentație alb-gălbuie murdară, ce-i dă o tentă mai mult spre culoarea crem decât spre cea albă. - ''Nutria albă de Azerbaidjan'' : a fost obținută pentru prima dată în jurul anului 1956, prin încrucișări multiple între diferite varietăți și apoi o selecție severă și constantă. - ''Nutria albă bulgăr-de-zăpadă'' : este mai puțin răspândită, cu părul de acoperire alb, iar puful de culoare alb-gălbui. Ochii sunt de culoare albastră, ceea ce sporește proprietatea estetică a animalului. - ''Nutria sidefie'' : sau nutria ''Perlamută'' este o varietate foarte mult apreciată pe piața blănurilor, datorită culorii deosebit de frumoase. Această varietate s-a obținut prin încrucișarea dintre alba italiană cu nutria safir sau safir cu albă ca zăpada. - ''Nutria galbenă lămâie'': s-a obținut din încrucișările nutriei aurii cu nutria albă italiană, nutria safir sau nutria argintie. Culoarea blănii este destul de asemănătoare cu cea a nutriei aurii, dar care se deosebește doar prin aceea că intensitatea pigmentației este foarte slabă. - ''Nutria gri-perlă'': s-a obținut în urma încrucișărilor dintre nutria albă ca zăpada și havana. Culoarea generală a blănii acestei varietăți este mult apropiată de cea a perlei, cu o tentă de alb spre gri. - ''Nutria albinotică'': se deosebește de toate celelalte prin faptul că este lipsită în totalitate de pigmenți și are ochii de culoare roz. Blana este de culoare albă imaculată, însă cu tendința de împâslire. ==Referințe== <references /> == Bibliografie == *Bud, Ioan, Ștefan Reka, ''Animale de blană'', Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006 ==Legături externe== {{Commons category-inline|Myocastor coypus}} {{Wiktionary}} *[http://www.nwrc.usgs.gov/special/nutria/index.htm History, distribution and spread of coypu introductions worldwide; efforts to eradicate] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100527151617/http://www.nwrc.usgs.gov/special/nutria/index.htm |date=2010-05-27 }} with links to other nutria sites *[http://www.pwrc.usgs.gov/resshow/nutria.htm The Effect of Nutria on Marsh Loss in the Lower Eastern Shore of Maryland] undated [[USGS]] report *[http://www.clr.pdx.edu/projects/ans/nutria.php Portland State University] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100505021325/http://www.clr.pdx.edu/projects/ans/nutria.php |date=2010-05-05 }} Report on coypus in the Pacific Northwest of North America. * [http://www.invasivespeciesinfo.gov/aquatics/nutria.shtml Species Profile- Nutria (''Myocastor coypus'')] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130725042721/http://www.invasivespeciesinfo.gov/aquatics/nutria.shtml |date=2013-07-25 }}, National Invasive Species Information Center, [[United States National Agricultural Library]]. Lists general information and resources for Nutria. {{Control de autoritate}} [[Categorie:Rozătoare]] [[Categorie:Mamifere erbivore]] gtrzj81ulnt6a7sv11i75juhcun8q0l 0 746806 17024181 16948195 2025-06-10T17:15:04Z F.hilbert 197428 17024181 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor | descrierea_imaginii = Gary Busey în 2007 }} '''Gary Busey''' ({{Date biografice}}) este un [[actor]] de film și teatru, producător, muzician și compozitor [[SUA|american]]. Nominalizat la [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor]] pentru rolul din ''The Buddy Holly Story'' (1978). ==Filmografie== ===Filme cinematografice=== {{div col}} *1968: ''[[Wild in the Streets]]'' *1971: ''[[Angels Hard as They Come]]'' (sau ''Angel Warriors'') *1972: ''[[The Magnificent Seven Ride!]]'' *1972: ''[[Dirty Little Billy]]'' *1973: ''[[Lolly-Madonna XXX]]'' (sau ''The Lolly-Madonna War'') *1973: ''Blood Sport'' (film TV) *1973: ''[[Hex (film)|Hex]]'' *1973: ''[[The Last American Hero]]'' (sau ''Hard Driver'') *1974: ''[[The Execution of Private Slovik]]'' (film TV) *1974: ''[[Thunderbolt and Lightfoot]]'' *1974: ''The Law'' (film TV) *1975: ''You and Me'' *1976: ''[[A Star Is Born (1976 film)|A Star Is Born]]'' *1976: ''[[The Gumball Rally]]'' *1978: ''[[Povestea lui Buddy Holly]]'' (The Buddy Holly Story), regia: [[Steve Rash]] *1978: ''[[Straight Time]]'' *1978: ''[[Big Wednesday]]'' *1980: ''[[Carny (1980 film)|Carny]]'' *1980: ''[[Foolin' Around]]'' *1982: ''[[Barbarosa]]'' *1983: ''Didn't You Hear...'' *1983: ''[[D.C. Cab]]'' *1984: ''[[The Bear (1984 film)|The Bear]]'' *1985: ''[[Insignificance (film)|Insignificance]]'' *1985: ''[[Silver Bullet (film)|Silver Bullet]]'' *1985: ''Half a Lifetime'' (film TV) *1986: ''[[Eye of the Tiger (film)|Eye of the Tiger]]'' *1986: ''[[Let's Get Harry]]'' *1987: ''[[Lethal Weapon]]'' *1988: ''[[Bulletproof (1988 film)|Bulletproof]]'' *1988: ''[[A Dangerous Life]]'' (miniserial TV) *1989: ''[[The Neon Empire]]'' (film TV) *1989: ''[[Hider in the House (1989 film)|Hider in the House]]'' *1990: ''[[Act of Piracy]]'' *1990: ''[[Predator 2]]'' *1991: ''[[Point Break (1991 film)|Point Break]]'' *1991: ''[[My Heroes Have Always Been Cowboys (film)|My Heroes Have Always Been Cowboys]]'' *1991: ''[[Wild Texas Wind]]'' (film TV) *1992: ''Chrome Soldiers'' (film TV) *1992: ''Canvas'' *1992: ''[[Under Siege]]'' (''[[Sechestrați în larg]]'') *1993: ''[[The Firm (1993 film)|The Firm]]'' (''[[Firma (film din 1993)|Firma]]'') *1993: ''[[Rookie of the Year (film)|Rookie of the Year]]'' *1993: ''South Beach'' *1994: ''Breaking Point'' *1994: ''[[Surviving the Game]]'' *1994: ''[[Drop Zone (film)|Drop Zone]]'' *1994: ''Warriors'' *1994: ''[[Chasers]]'' *1995: ''Man with a Gun'' *1996: ''[[Livers Ain't Cheap]]'' (sau ''The Real Thing'') *1996: ''One Clean Move'' *1996: ''[[Black Sheep (1996 film)|Black Sheep]]'' *1996: ''[[Carried Away (1996 film)|Carried Away]]'' (sau ''Acts of Love'') *1996: ''Sticks & Stones'' *1996: ''The Chain'' *1997: ''Steel Sharks'' *1997: ''Suspicious Minds'' *1997: ''Before They Were Pros'' (film TV) *1997: ''[[The Rage (1997 film)|The Rage]]'' *1997: ''[[Lost Highway (film)|Lost Highway]]'' *1997: ''Lethal Tender'' *1997: ''Plato's Run'' *1997: ''[[Hawaii Five-O#Legacy|Hawaii Five-O]]'' (film TV) *1997: ''[[Rough Riders (film)|Rough Riders]]'' (miniserial TV) *1998: ''The Girl Next Door'' (film TV) *1998: ''Rough Draft'' *1998: ''[[Soldier (1998 American film)|Soldier]]'' *1998: ''[[Fear and Loathing in Las Vegas (film)|Fear and Loathing in Las Vegas]]'' *1998: ''[[Universal Soldier II: Brothers in Arms]]'' (film TV) *1998: ''Detour'' (sau ''Too Hard to Die'') *1999: ''Two Shades of Blue'' *1999: ''[[Hot Boyz (film)|Hot Boyz]]'' (sau ''Gang Law'') *1999: ''The Girl Next Door'' *1999: ''[[No Tomorrow (film)|No Tomorrow]]'' *1999: ''[[Jacob Two Two Meets the Hooded Fang]]'' *2000: ''[[A Crack in the Floor]]'' *2000: ''[[Apocalypse III: Tribulation|Tribulation]]'' *2000: ''[[Glory Glory (2000 film)|Glory Glory]]'' (sau ''Hooded Angels'') *2000: ''[[G-Men from Hell]]'' *2001: ''[[A Crack in the Floor]]'' *2001: ''Down 'n Dirty'' *2002: ''Sam and Janet'' *2002: ''On the Edge'' *2002: ''[[Welcome 2 Ibiza]]'' *2002: ''[[Slap Shot 2: Breaking the Ice]]'' *2003: ''Frost: Portrait of a Vampire'' *2003: ''The Prize Fighter'' *2003: ''[[Quigley (film)|Quigley]]'' (sau ''Daddy Dog Day'') *2003: ''[[Scorched (film)|Scorched]]'' *2003: ''The Shadowlands'' *2003: ''Ghost Rock'' *2004: ''Shade of Pale'' *2004: ''[[Motocross Kids]]'' *2004: ''Fallacy'' *2004: ''Lexie'' *2004: ''[[El Padrino (film)|El Padrino]]'' *2004: ''Border Blues'' *2004: ''[[Latin Dragon]]'' *2005: ''The Hand Job'' *2005: ''Souled Out'' *2005: ''[[No Rules (film)|No Rules]]'' *2005: ''[[Chasing Ghosts (film)|Chasing Ghosts]]'' *2005: ''[[A Sight for Sore Eyes (film)|A Sight for Sore Eyes]]'' (Short) *2005: ''Esenin'' (miniserial TV) *2005: ''The Baker's Dozen'' *2005: ''[[Into the West (miniserial TV)|Into the West]]'' (miniserial TV) *2005: ''Buckaroo: The Movie'' *2005: ''[[The Gingerdead Man]]'' *2006: ''[[The Hard Easy (film)|The Hard Easy]]'' *2006: ''Descansos'' *2006: ''[[Valley of the Wolves: Iraq]]'' *2006: ''[[Dr. Dolittle 3]]'' (voce) *2006: ''Shut Up and Shoot!'' *2006: ''Soft Target'' *2006: ''[[Buy the Ticket, Take the Ride: Hunter S. Thompson on Film]]'' (documentar) *2007: ''Lady Samurai'' *2007: ''[[Homo Erectus (film)|Homo Erectus]]'' (sau ''National Lampoon's The Stoned Age'' and ''Dawn of Sex'') *2007: ''Blizhniy Boy: The Ultimate Fighter'' *2007: ''Succubus: Hell-Bent'' *2007: ''[[Maneater (2007 film)|Maneater]]'' (film TV) *2008: ''[[Beyond the Ring]]'' *2009: ''Hallettsville'' *2009: ''Down and Distance'' *2010: ''Freaky Saturday Night Fever'' *2011: ''Guido'' *2011: ''Jenny'' *2012: ''Change of Heart'' *2012: ''[[Piranha 3DD]]'' *2012: ''Lizzie'' *2013: ''Matt's Chance'' *2013: ''[[Bounty Killer (film)|Bounty Killer]]'' *2014: ''[[Confessions of a Womanizer]]'' *2014: ''[[Behaving Badly (film)|Behaving Badly]]'' *2015: ''[[Entourage (film)]]'' {{div col end}} === Televiziune === {{div col}} *1970: ''[[The High Chaparral]]'' (episodul: "The Badge") *1971: ''[[Dan August]]'' (episodul: "The Manufactured Man") *1972: ''[[Bonanza]]'' (episodul: "The Hidden Enemy") *1973: ''[[Kung Fu (serial TV)|Kung Fu]]'' (episodul: "The Ancient Warrior") *1974–75: ''[[The Texas Wheelers]]'' (toate cele 8 episoade) *1975: ''[[Gunsmoke]]'' (episodul: "The Busters") *1975: ''[[Baretta]]'' (episodul: "On the Road") *1979: ''[[Saturday Night Live]]'' (10 martie) (în rolul său / host) *1985: ''[[The Hitchhiker (serial TV)|The Hitchhiker]]'' (episodul: "W.G.O.D.") *1993: ''[[Fallen Angels (serial TV)|Fallen Angels]]'' (episodul: "Since I Don't Have You") *1997: ''[[Hawaii Five-O (1997 pilot)|Hawaii Five-O]]'' (unaired pilot) *1999: ''[[Walker, Texas Ranger]]'' (episodul: "Special Witness") *1999: ''[[Shasta McNasty]]'' (episodul: "The Thanksgiving Show") *2000: ''[[The Outer Limits (1995 serial TV)|The Outer Limits]]'' (episodul: "Revival") *2000: ''[[The Huntress (serial TV)|The Huntress]]'' (episodul: "What Ralph Left Behind") *2001: ''[[Law & Order]]'' (episodul: "Formerly Famous") *2001: ''[[King of the Hill]]'' (episodul: "Soldier of Misfortune") (voce) *2002: ''[[The Man Show]]'' (episodul: "The Juggbournes") (în rolul său) *2003: ''Russians in the City of Angels'' (3 episodes) *2003: ''[[I'm with Busey]]'' (all 13 episodes) (în rolul său) *2004: ''[[Penn & Teller: Bulls***!]]'' (episodul: "12 Stepping") (în rolul său) *2004–05, 2007: ''[[Entourage (serial TV)|Entourage]]'' (3 episoade: 1.6, 2.1, 4.8) (în rolul său) *2005: ''[[The Simpsons]]'' (episodul: "[[On a Clear Day I Can't See My Sister]]") (în rolul său) (voce) *2005: ''[[Celebrity Fit Club (US serial TV)|Celebrity Fit Club (USA)]]'' (sezonul 2) (în rolul său / team member) *2006: ''[[Tom Goes to the Mayor]]'' (episodul: "Wrestling") (voce) *2006: ''[[Scrubs (serial TV)|Scrubs]]'' (episodul: "[[My Missed Perception]]") (as Gary Busey lookalike) *2006: ''[[Celebrity Paranormal Project]]'' (all 9 episodes) (în rolul său) *2008: ''[[The Cho Show]]'' (episodul: "Off the Grid") (în rolul său) *2008: ''[[Celebrity Rehab with Dr. Drew#sezonul 2|Celebrity Rehab with Dr. Drew]]'' (sezonul 2) (în rolul său / participant) *2009: ''[[Nite Tales: The Movie#Nite Tales: The Series|Nite Tales: The Series]]'' (episodul: "Trapped") *2009: ''[[The Comedy Central Roast of Larry the Cable Guy]]'' (în rolul său) *2011: ''[[The Apprentice (U.S. sezonul 11)|Celebrity Apprentice 4]]'' (în rolul său / contestant) *2011: ''[[Two and a Half Men]]'' (episodul: "Frodo's Headshots") (în rolul său)<ref>{{cite web |url=http://blog.zap2it.com/frominsidethebox/2011/11/two-and-a-half-men-gary-busey-joins-as-a-mental-patient.html |title='Two and a Half Men': Gary Busey joins as a mental patient – From Inside the Box – Zap2it |publisher=Blog.zap2it.com |date=4 noiembrie 2011 |accessdate=7 ianuarie 2012 |archive-date=2014-02-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140222221121/http://blog.zap2it.com/frominsidethebox/2011/11/two-and-a-half-men-gary-busey-joins-as-a-mental-patient.html |dead-url=yes }}</ref> *2012: ''[[truTV Presents: World's Dumbest...]]'' (în rolul său) *2012: ''[[Rove LA]]'' (4 episodes) (în rolul său) *2012: ''[[Celebrity Wife Swap]] (1 episode) (în rolul său) *2012–13: ''[[Mr. Box Office]]'' (23 episodes) *2013: ''[[The Apprentice (U.S. sezonul 13)|Celebrity Apprentice 6]]'' (concurent) *2014: ''[[American Dad!]]'' (episodul: "She Swill Survive") (în rolul său) (voce) *2014: ''[[Celebrity Big Brother 14]]'' (concurent și câștigător) *2015: ''[[Dancing with the Stars (U.S. sezonul 21)|Dancing with the Stars]]'' (concurent) {{div col end}} === Jocuri video === *2002: ''[[Grand Theft Auto: Vice City]]'' (voce) *2006: ''[[Grand Theft Auto: Vice City Stories]]'' (voce) *2008: ''[[Saints Row 2]]'' (voce) ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Commons category|Gary Busey}} * {{IMDb name|997}} * {{amg name|9844}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Busey, Gary}} [[Categorie:Nașteri în 1944]] [[Categorie:Actori din statul Texas]] [[Categorie:Creștini americani]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Câștigători ai premiilor BAFTA]] [[Categorie:Actori americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actori americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Nașteri pe 29 iunie]] m6ehlkycb1dyikgb36wjniq4i92on6p 17024188 17024181 2025-06-10T17:24:07Z F.hilbert 197428 /* Filme cinematografice */ 17024188 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor | descrierea_imaginii = Gary Busey în 2007 }} '''Gary Busey''' ({{Date biografice}}) este un [[actor]] de film și teatru, producător, muzician și compozitor [[SUA|american]]. Nominalizat la [[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor]] pentru rolul din ''The Buddy Holly Story'' (1978). ==Filmografie== ===Filme cinematografice=== {{div col}} *1968: ''[[Wild in the Streets]]'' *1971: ''[[Angels Hard as They Come]]'' (sau ''Angel Warriors'') *1972: ''[[The Magnificent Seven Ride!]]'' *1972: ''[[Dirty Little Billy]]'' *1973: ''[[Lolly-Madonna XXX]]'' (sau ''The Lolly-Madonna War'') *1973: ''Blood Sport'' (film TV) *1973: ''[[Hex (film)|Hex]]'' *1973: ''[[The Last American Hero]]'' (sau ''Hard Driver'') *1974: ''[[The Execution of Private Slovik]]'' (film TV) *1974: ''[[Thunderbolt and Lightfoot]]'' *1974: ''The Law'' (film TV) *1975: ''You and Me'' *1976: ''[[A Star Is Born (1976 film)|A Star Is Born]]'' *1976: ''[[The Gumball Rally]]'' *1978: ''[[Povestea lui Buddy Holly]]'' (The Buddy Holly Story), regia: [[Steve Rash]] *1978: ''[[Straight Time]]'' *1978: ''[[Big Wednesday]]'' *1980: ''[[Carny (1980 film)|Carny]]'' *1980: ''[[Foolin' Around]]'' *1982: ''[[Barbarosa]]'' *1983: ''Didn't You Hear...'' *1983: ''[[D.C. Cab]]'' *1984: ''[[The Bear (1984 film)|The Bear]]'' *1985: ''[[Insignificance (film)|Insignificance]]'' *1985: ''[[Silver Bullet (film)|Silver Bullet]]'' *1985: ''Half a Lifetime'' (film TV) *1986: ''[[Eye of the Tiger (film)|Eye of the Tiger]]'' *1986: ''[[Let's Get Harry]]'' *1987: ''[[Lethal Weapon]]'' *1988: ''[[Bulletproof (1988 film)|Bulletproof]]'' *1988: ''[[A Dangerous Life]]'' (miniserial TV) *1989: ''[[The Neon Empire]]'' (film TV) *1989: ''[[Hider in the House (1989 film)|Hider in the House]]'' *1990: ''[[Act of Piracy]]'' *1990: ''[[Predator 2]]'' * 1991 ''[[La limita extremă (film din 1991)|La limita extremă]]'' (Point Break), regia [[Kathryn Bigelow]] *1991: ''[[My Heroes Have Always Been Cowboys (film)|My Heroes Have Always Been Cowboys]]'' *1991: ''[[Wild Texas Wind]]'' (film TV) *1992: ''Chrome Soldiers'' (film TV) *1992: ''Canvas'' *1992: ''[[Under Siege]]'' (''[[Sechestrați în larg]]'') *1993: ''[[The Firm (1993 film)|The Firm]]'' (''[[Firma (film din 1993)|Firma]]'') *1993: ''[[Rookie of the Year (film)|Rookie of the Year]]'' *1993: ''South Beach'' *1994: ''Breaking Point'' *1994: ''[[Surviving the Game]]'' *1994: ''[[Drop Zone (film)|Drop Zone]]'' *1994: ''Warriors'' *1994: ''[[Chasers]]'' *1995: ''Man with a Gun'' *1996: ''[[Livers Ain't Cheap]]'' (sau ''The Real Thing'') *1996: ''One Clean Move'' *1996: ''[[Black Sheep (1996 film)|Black Sheep]]'' *1996: ''[[Carried Away (1996 film)|Carried Away]]'' (sau ''Acts of Love'') *1996: ''Sticks & Stones'' *1996: ''The Chain'' *1997: ''Steel Sharks'' *1997: ''Suspicious Minds'' *1997: ''Before They Were Pros'' (film TV) *1997: ''[[The Rage (1997 film)|The Rage]]'' *1997: ''[[Lost Highway (film)|Lost Highway]]'' *1997: ''Lethal Tender'' *1997: ''Plato's Run'' *1997: ''[[Hawaii Five-O#Legacy|Hawaii Five-O]]'' (film TV) *1997: ''[[Rough Riders (film)|Rough Riders]]'' (miniserial TV) *1998: ''The Girl Next Door'' (film TV) *1998: ''Rough Draft'' *1998: ''[[Soldier (1998 American film)|Soldier]]'' *1998: ''[[Fear and Loathing in Las Vegas (film)|Fear and Loathing in Las Vegas]]'' *1998: ''[[Universal Soldier II: Brothers in Arms]]'' (film TV) *1998: ''Detour'' (sau ''Too Hard to Die'') *1999: ''Two Shades of Blue'' *1999: ''[[Hot Boyz (film)|Hot Boyz]]'' (sau ''Gang Law'') *1999: ''The Girl Next Door'' *1999: ''[[No Tomorrow (film)|No Tomorrow]]'' *1999: ''[[Jacob Two Two Meets the Hooded Fang]]'' *2000: ''[[A Crack in the Floor]]'' *2000: ''[[Apocalypse III: Tribulation|Tribulation]]'' *2000: ''[[Glory Glory (2000 film)|Glory Glory]]'' (sau ''Hooded Angels'') *2000: ''[[G-Men from Hell]]'' *2001: ''[[A Crack in the Floor]]'' *2001: ''Down 'n Dirty'' *2002: ''Sam and Janet'' *2002: ''On the Edge'' *2002: ''[[Welcome 2 Ibiza]]'' *2002: ''[[Slap Shot 2: Breaking the Ice]]'' *2003: ''Frost: Portrait of a Vampire'' *2003: ''The Prize Fighter'' *2003: ''[[Quigley (film)|Quigley]]'' (sau ''Daddy Dog Day'') *2003: ''[[Scorched (film)|Scorched]]'' *2003: ''The Shadowlands'' *2003: ''Ghost Rock'' *2004: ''Shade of Pale'' *2004: ''[[Motocross Kids]]'' *2004: ''Fallacy'' *2004: ''Lexie'' *2004: ''[[El Padrino (film)|El Padrino]]'' *2004: ''Border Blues'' *2004: ''[[Latin Dragon]]'' *2005: ''The Hand Job'' *2005: ''Souled Out'' *2005: ''[[No Rules (film)|No Rules]]'' *2005: ''[[Chasing Ghosts (film)|Chasing Ghosts]]'' *2005: ''[[A Sight for Sore Eyes (film)|A Sight for Sore Eyes]]'' (Short) *2005: ''Esenin'' (miniserial TV) *2005: ''The Baker's Dozen'' *2005: ''[[Into the West (miniserial TV)|Into the West]]'' (miniserial TV) *2005: ''Buckaroo: The Movie'' *2005: ''[[The Gingerdead Man]]'' *2006: ''[[The Hard Easy (film)|The Hard Easy]]'' *2006: ''Descansos'' *2006: ''[[Valley of the Wolves: Iraq]]'' *2006: ''[[Dr. Dolittle 3]]'' (voce) *2006: ''Shut Up and Shoot!'' *2006: ''Soft Target'' *2006: ''[[Buy the Ticket, Take the Ride: Hunter S. Thompson on Film]]'' (documentar) *2007: ''Lady Samurai'' *2007: ''[[Homo Erectus (film)|Homo Erectus]]'' (sau ''National Lampoon's The Stoned Age'' and ''Dawn of Sex'') *2007: ''Blizhniy Boy: The Ultimate Fighter'' *2007: ''Succubus: Hell-Bent'' *2007: ''[[Maneater (2007 film)|Maneater]]'' (film TV) *2008: ''[[Beyond the Ring]]'' *2009: ''Hallettsville'' *2009: ''Down and Distance'' *2010: ''Freaky Saturday Night Fever'' *2011: ''Guido'' *2011: ''Jenny'' *2012: ''Change of Heart'' *2012: ''[[Piranha 3DD]]'' *2012: ''Lizzie'' *2013: ''Matt's Chance'' *2013: ''[[Bounty Killer (film)|Bounty Killer]]'' *2014: ''[[Confessions of a Womanizer]]'' *2014: ''[[Behaving Badly (film)|Behaving Badly]]'' *2015: ''[[Entourage (film)]]'' {{div col end}} === Televiziune === {{div col}} *1970: ''[[The High Chaparral]]'' (episodul: "The Badge") *1971: ''[[Dan August]]'' (episodul: "The Manufactured Man") *1972: ''[[Bonanza]]'' (episodul: "The Hidden Enemy") *1973: ''[[Kung Fu (serial TV)|Kung Fu]]'' (episodul: "The Ancient Warrior") *1974–75: ''[[The Texas Wheelers]]'' (toate cele 8 episoade) *1975: ''[[Gunsmoke]]'' (episodul: "The Busters") *1975: ''[[Baretta]]'' (episodul: "On the Road") *1979: ''[[Saturday Night Live]]'' (10 martie) (în rolul său / host) *1985: ''[[The Hitchhiker (serial TV)|The Hitchhiker]]'' (episodul: "W.G.O.D.") *1993: ''[[Fallen Angels (serial TV)|Fallen Angels]]'' (episodul: "Since I Don't Have You") *1997: ''[[Hawaii Five-O (1997 pilot)|Hawaii Five-O]]'' (unaired pilot) *1999: ''[[Walker, Texas Ranger]]'' (episodul: "Special Witness") *1999: ''[[Shasta McNasty]]'' (episodul: "The Thanksgiving Show") *2000: ''[[The Outer Limits (1995 serial TV)|The Outer Limits]]'' (episodul: "Revival") *2000: ''[[The Huntress (serial TV)|The Huntress]]'' (episodul: "What Ralph Left Behind") *2001: ''[[Law & Order]]'' (episodul: "Formerly Famous") *2001: ''[[King of the Hill]]'' (episodul: "Soldier of Misfortune") (voce) *2002: ''[[The Man Show]]'' (episodul: "The Juggbournes") (în rolul său) *2003: ''Russians in the City of Angels'' (3 episodes) *2003: ''[[I'm with Busey]]'' (all 13 episodes) (în rolul său) *2004: ''[[Penn & Teller: Bulls***!]]'' (episodul: "12 Stepping") (în rolul său) *2004–05, 2007: ''[[Entourage (serial TV)|Entourage]]'' (3 episoade: 1.6, 2.1, 4.8) (în rolul său) *2005: ''[[The Simpsons]]'' (episodul: "[[On a Clear Day I Can't See My Sister]]") (în rolul său) (voce) *2005: ''[[Celebrity Fit Club (US serial TV)|Celebrity Fit Club (USA)]]'' (sezonul 2) (în rolul său / team member) *2006: ''[[Tom Goes to the Mayor]]'' (episodul: "Wrestling") (voce) *2006: ''[[Scrubs (serial TV)|Scrubs]]'' (episodul: "[[My Missed Perception]]") (as Gary Busey lookalike) *2006: ''[[Celebrity Paranormal Project]]'' (all 9 episodes) (în rolul său) *2008: ''[[The Cho Show]]'' (episodul: "Off the Grid") (în rolul său) *2008: ''[[Celebrity Rehab with Dr. Drew#sezonul 2|Celebrity Rehab with Dr. Drew]]'' (sezonul 2) (în rolul său / participant) *2009: ''[[Nite Tales: The Movie#Nite Tales: The Series|Nite Tales: The Series]]'' (episodul: "Trapped") *2009: ''[[The Comedy Central Roast of Larry the Cable Guy]]'' (în rolul său) *2011: ''[[The Apprentice (U.S. sezonul 11)|Celebrity Apprentice 4]]'' (în rolul său / contestant) *2011: ''[[Two and a Half Men]]'' (episodul: "Frodo's Headshots") (în rolul său)<ref>{{cite web |url=http://blog.zap2it.com/frominsidethebox/2011/11/two-and-a-half-men-gary-busey-joins-as-a-mental-patient.html |title='Two and a Half Men': Gary Busey joins as a mental patient – From Inside the Box – Zap2it |publisher=Blog.zap2it.com |date=4 noiembrie 2011 |accessdate=7 ianuarie 2012 |archive-date=2014-02-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140222221121/http://blog.zap2it.com/frominsidethebox/2011/11/two-and-a-half-men-gary-busey-joins-as-a-mental-patient.html |dead-url=yes }}</ref> *2012: ''[[truTV Presents: World's Dumbest...]]'' (în rolul său) *2012: ''[[Rove LA]]'' (4 episodes) (în rolul său) *2012: ''[[Celebrity Wife Swap]] (1 episode) (în rolul său) *2012–13: ''[[Mr. Box Office]]'' (23 episodes) *2013: ''[[The Apprentice (U.S. sezonul 13)|Celebrity Apprentice 6]]'' (concurent) *2014: ''[[American Dad!]]'' (episodul: "She Swill Survive") (în rolul său) (voce) *2014: ''[[Celebrity Big Brother 14]]'' (concurent și câștigător) *2015: ''[[Dancing with the Stars (U.S. sezonul 21)|Dancing with the Stars]]'' (concurent) {{div col end}} === Jocuri video === *2002: ''[[Grand Theft Auto: Vice City]]'' (voce) *2006: ''[[Grand Theft Auto: Vice City Stories]]'' (voce) *2008: ''[[Saints Row 2]]'' (voce) ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Commons category|Gary Busey}} * {{IMDb name|997}} * {{amg name|9844}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Busey, Gary}} [[Categorie:Nașteri în 1944]] [[Categorie:Actori din statul Texas]] [[Categorie:Creștini americani]] [[Categorie:Americani în viață]] [[Categorie:Câștigători ai premiilor BAFTA]] [[Categorie:Actori americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actori americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Nașteri pe 29 iunie]] ahnjv44ec1guio7djrdnfg43wkf0dzz 0 764986 17024789 16888677 2025-06-11T02:35:55Z Alexander Tendler 43973 17024789 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Mihail Roșianu''' ({{date biografice}}) a fost un diplomat și demnitar comunist român. A lucrat în perioada interbelică ca învățător în comuna Mateești ([[județul Vâlcea]]). A devenit membru ilegalist al Partidului Comunist din România în 1934. El a fondat un „cerc marxist”, din care făceau parte și alți învățători. În perioada celui de-al doilea război mondial, a constituit celula de partid din [[Târgu-Jiu]], care a fost recunoscută de C.C. al P.C.R la 4 mai 1944. Mihail Roșianu a fost numit în funcția de secretar al Comitetului regional P.C.R. Oltenia. În mai 1944, Mihail Roșianu a fost chemat la București unde i s-a încredințat sarcina să se ocupe de evadarea din [[lagărul de la Târgu Jiu]] a lui [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] și a celorlalți fruntași ai mișcării muncitorești. Motivul pentru care a fost ales este că, spre deosebire de alți membri de partid aflați în atenția Siguranței, Roșianu avea o posibilitate de mișcare pe care aceștia nu o aveau. În calitatea sa de inspector școlar pentru județele Gorj și Vâlcea, avea deplasări frecvente în aceste județe, dar și spre București.<ref>[http://m.hotnews.ro/stire/10732675 Evadarea lui Gheorghiu-Dej - o comedie comunista]</ref> Evadarea a avut loc în noaptea de 9/10 august 1944, celula comunistă din Târgu-Jiu reușind să-i treacă pe evadați în județul Vâlcea, unde au fost preluați de celula comunistă din acel județ.<ref>{{Citat web |url=http://www.sferapoliticii.ro/sfera/133/art12-arhiva.html |accessdate=2010-07-29 |titlu=Stelian Tănase - ''"Arhivele Sfera Politicii"''. În "Sfera politicii" nr. 133 |archive-date=2011-10-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111030011056/http://www.sferapoliticii.ro/sfera/133/art12-arhiva.html |dead-url=yes }}</ref> A fost ales ca membru supleant al CC al PMR în perioadele 1945 - 1954 și 1955 - 1960. <ref>{{Citation |publisher=www.cnsas.ro |title=Wayback Machine |url=http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf}}</ref> După război, Mihail Roșianu a îndeplinit funcțiile de președinte al [[Societatea Română de Radiodifuziune|Societății Române de Radiodifuziune]] (martie 1952 - februarie 1954) și locțiitor de ministru al culturii (octombrie 1953 – februarie 1954). A fost trimis apoi ca ambasador în R.P. Bulgaria și în R.P. Ungară în perioada 1956 - 1966. Mihail Roșianu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1948 - 1975. ==Distincții== * Ordinul „Coroana României“ în grad de Cavaler (1947); * Medalia „Lupta împotriva fascismului“; * Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa a III-a (1948); * Ordinul „Apărarea Patriei“ clasa a III-a (1949); * Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române'', anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 99.</ref> * Medalia „10 ani de la înființarea armatei R.P.R.“ (1958); * [[Ordinul „23 August”]] clasa a III-a (12 august 1959) „pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească, pentru contribuția activă la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste și instaurarea regimului democrat-popular, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 180.</ref> * [[Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne”]] clasa I (13 octombrie 1960) „cu prilejul împlinirii a 60 de ani, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă la opera de construire a socialismului”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 376 din 13 octombrie 1960 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I tovarășului Roșianu Mihai, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul IX, nr. 22, 20 octombrie 1960, p. 154.</ref> * Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”<ref>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 390.</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.stindard.ro/historicum/2005_comunisti_1944.pdf |accessdate=2010-07-29 |titlu=Maior drd. Petre Opriș - ''"Despre numărul membrilor Partidului Comunist din România, la 23 august 1944"''. În Col.dr. Cornel Carp (coord.) - "România în contextul internațional la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Studii și comunicări" (Ed. Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2005), p.156-176 |archive-date=2011-12-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111204124717/http://www.stindard.ro/historicum/2005_comunisti_1944.pdf |dead-url=yes }}</ref> * [[Fișier:Ordinul_Muncii_I-1.jpg|20px]] [[Ordinul Muncii (România)|Ordinul Muncii]] clasa I (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”<ref name=Decret509>[https://lege5.ro/Gratuit/g43dknzt/decretul-nr-509-1964-pentru-conferirea-unor-ordine-ale-republicii-populare-romine Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne], publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 92.</ref> * [[Ordinul „Tudor Vladimirescu”]] clasa a II-a (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Comunist din România, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”<ref>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 339 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu”, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 157.</ref> * Ordinul „23 August“ clasa I (1970); * titlul de [[Erou al Muncii Socialiste]] și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”<ref name=Decret155>[https://lege5.ro/en/Gratuit/gu4tqnrr/decretul-nr-155-1971-privind-conferirea-titlului-de-erou-al-muncii-socialiste Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste”], publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul VII, nr. 56, Partea I, joi 6 mai 1971, p. 347.</ref> * Medalia „A 50–a aniversare a P.C.R.“ (1971).<ref>{{Citation |publisher=www.cnsas.ro |title=Wayback Machine |url=http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf}}</ref> ==Referințe== <references/> {{DEFAULTSORT:Roșianu, Mihail}} [[Categorie:Nașteri în 1900]] [[Categorie:Decese în 1973]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Ambasadori ai României în Bulgaria]] [[Categorie:Ambasadori ai României în Ungaria]] [[Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul 23 August]] [[Categorie:Oameni din județul Vâlcea]] [[Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român]] [[Categorie:Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Tudor Vladimirescu]] [[Categorie:Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Socialiste România]] q5w3graqrwlg3bv79qx2ifg4nbzu31m 17024790 17024789 2025-06-11T02:38:11Z Alexander Tendler 43973 17024790 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Mihail Roșianu''' ({{date biografice}}) a fost un diplomat și demnitar comunist român. A lucrat în perioada interbelică ca învățător în comuna Mateești ([[județul Vâlcea]]). A devenit membru ilegalist al Partidului Comunist din România în 1934. El a fondat un „cerc marxist”, din care făceau parte și alți învățători. În perioada celui de-al doilea război mondial, a constituit celula de partid din [[Târgu-Jiu]], care a fost recunoscută de C.C. al P.C.R la 4 mai 1944. Mihail Roșianu a fost numit în funcția de secretar al Comitetului regional P.C.R. Oltenia. În mai 1944, Mihail Roșianu a fost chemat la București unde i s-a încredințat sarcina să se ocupe de evadarea din [[lagărul de la Târgu Jiu]] a lui [[Gheorghe Gheorghiu-Dej]] și a celorlalți fruntași ai mișcării muncitorești. Motivul pentru care a fost ales este că, spre deosebire de alți membri de partid aflați în atenția Siguranței, Roșianu avea o posibilitate de mișcare pe care aceștia nu o aveau. În calitatea sa de inspector școlar pentru județele Gorj și Vâlcea, avea deplasări frecvente în aceste județe, dar și spre București.<ref>[http://m.hotnews.ro/stire/10732675 Evadarea lui Gheorghiu-Dej - o comedie comunista]</ref> Evadarea a avut loc în noaptea de 9/10 august 1944, celula comunistă din Târgu-Jiu reușind să-i treacă pe evadați în județul Vâlcea, unde au fost preluați de celula comunistă din acel județ.<ref>{{Citat web |url=http://www.sferapoliticii.ro/sfera/133/art12-arhiva.html |accessdate=2010-07-29 |titlu=Stelian Tănase - ''"Arhivele Sfera Politicii"''. În "Sfera politicii" nr. 133 |archive-date=2011-10-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111030011056/http://www.sferapoliticii.ro/sfera/133/art12-arhiva.html |dead-url=yes }}</ref> A fost ales ca membru supleant al CC al PMR în perioadele 1945 - 1954 și 1955 - 1960. <ref>{{Citation |publisher=www.cnsas.ro |title=Wayback Machine |url=http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf}}</ref> După război, Mihail Roșianu a îndeplinit funcțiile de președinte al [[Societatea Română de Radiodifuziune|Societății Române de Radiodifuziune]] (martie 1952 - februarie 1954) și locțiitor de ministru al culturii (octombrie 1953 – februarie 1954). A fost trimis apoi ca ambasador în R.P. Bulgaria și în R.P. Ungară în perioada 1956 - 1966. Mihail Roșianu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1948 - 1975. ==Distincții== * Ordinul „Coroana României“ în grad de Cavaler (1947); * Medalia „Lupta împotriva fascismului“; * Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasa a III-a (1948); * Ordinul „Apărarea Patriei“ clasa a III-a (1949); * Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române'', anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 99.</ref> * Medalia „10 ani de la înființarea armatei R.P.R.“ (1958); * [[Ordinul „23 August”]] clasa a III-a (12 august 1959) „pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească, pentru contribuția activă la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste și instaurarea regimului democrat-popular, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 180.</ref> * [[Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne”]] clasa I (13 octombrie 1960) „cu prilejul împlinirii a 60 de ani, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă la opera de construire a socialismului”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 376 din 13 octombrie 1960 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa I tovarășului Roșianu Mihai, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul IX, nr. 22, 20 octombrie 1960, p. 154.</ref> * Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”<ref>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 390.</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.stindard.ro/historicum/2005_comunisti_1944.pdf |accessdate=2010-07-29 |titlu=Maior drd. Petre Opriș - ''"Despre numărul membrilor Partidului Comunist din România, la 23 august 1944"''. În Col.dr. Cornel Carp (coord.) - "România în contextul internațional la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Studii și comunicări" (Ed. Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2005), p.156-176 |archive-date=2011-12-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111204124717/http://www.stindard.ro/historicum/2005_comunisti_1944.pdf |dead-url=yes }}</ref> * [[Fișier:Ordinul_Muncii_I-1.jpg|20px]] [[Ordinul Muncii (România)|Ordinul Muncii]] clasa I (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”<ref name=Decret509>[https://lege5.ro/Gratuit/g43dknzt/decretul-nr-509-1964-pentru-conferirea-unor-ordine-ale-republicii-populare-romine Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne], publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 92.</ref> * [[Ordinul „Tudor Vladimirescu”]] clasa a II-a (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Comunist din România, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”<ref>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 339 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu”, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 157.</ref> * Ordinul „23 August“ clasa I (1970); * titlul de [[Erou al Muncii Socialiste]] și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”<ref name=Decret155>[https://lege5.ro/en/Gratuit/gu4tqnrr/decretul-nr-155-1971-privind-conferirea-titlului-de-erou-al-muncii-socialiste Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste”], publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul VII, nr. 56, Partea I, joi 6 mai 1971, p. 347.</ref> * Medalia „A 50–a aniversare a P.C.R.“ (1971).<ref>{{Citation |publisher=www.cnsas.ro |title=Wayback Machine |url=http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf}}</ref> ==Referințe== <references/> {{DEFAULTSORT:Roșianu, Mihail}} [[Categorie:Nașteri în 1900]] [[Categorie:Decese în 1973]] [[Categorie:Comuniști români]] [[Categorie:Ambasadori ai României în Bulgaria]] [[Categorie:Ambasadori ai României în Ungaria]] [[Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul 23 August]] [[Categorie:Oameni din județul Vâlcea]] [[Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român]] [[Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român]] [[Categorie:Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Tudor Vladimirescu]] [[Categorie:Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Socialiste România]] rh9t9ieg42payia6qoq2cosq7djbb3z 0 766189 17023967 15201712 2025-06-10T14:22:03Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023967 wikitext text/x-wiki [[Image:Saltstraumen quiet.JPG|thumb|right|210px|Saltstraumen, Norvegia. Munţii Børvasstindene în fundal]] '''Saltstraumen''' este un curent maritim situat în [[Nordland]] la 30 km est de orașul [[Bodø]], [[Norvegia]]. ==Geografia== Canalul îngust conectează [[fiord]]ul [[Saltfjord]] cu [[Skjerstadfjord]]. Este cel mai puternic curent maritim din lume<ref> Superlative geografice, Editura Ion Creangă, București 1978, Silviu Neguț și Ion Nicolae. </ref>. Până la 400 milioane m³ (tone) de apă marină își croiesc drum printr-o strâmtoare de 3 km lungime și 150 m lățime la fiecare șase ore, cu viteze, ale apei, care ajung la 22 de noduri (aproximativ 40 km/h). Vârtejurile cunoscute sub numele de "maelstroms" au până la 10 m în [[diametru]] și 5 m adâncime și se formează atunci când curentul este cel mai puternic. [[Image:Saltstraumen.jpg|thumb|right|210px|Saltstraumen]] Saltstraumen a existat de acum două-trei mii de ani. Înainte de aceasta, zona a fost diferită datorită nivelului diferit al mării în timpul topirii calotei glaciare și a revenirii izostatice a topografiei - toate acestea s-au întamplat datorită modificărilor ghețarilor care au acoperit [[Norvegia]] de Nord și [[Europa]] pentru zeci de mii de ani. Curentul este creat atunci când mareea încearcă să umple [[fiord]]ul [[Skjerstad]]. Diferența de înălțime dintre [[nivelul mării]] și fiordul interior poate fi de până la 1 metru. Când curentul se întoarce, există o perioadă în care canalul este navigabil. La aceste momente curentul este aproape calm. Saltstraumen este popular pentru pescari datorită abundenței sale de pește, cum ar fi codul negru, codul, halibutul, etc. Cel mai mare cod negru [[pescuit]] în Saltstraumen avea 22.7 kg<ref>{{citat web | first = | last = | coauthors = | title =Saltstraumen, the strongest maelstrom in the world! | url =http://www.visitbodo.com/?c=5&display=product&PR=37_55_1&sp=GB | work = | publisher = Bodo Turistinformasjon | page = | date = | accessdate =2009-06-20 }}</ref>. Podul Saltstraumen traversează Saltstraumen. ==Numele== Primul element este numele districtului [[Salten]], ultimul element este forma finită de "straum" care înseamnă "flux, mișcare puternică a apei". == Vezi și == * [[Listă de superlative geografice]] == Referințe== <references/> == Legături externe == *[http://home.c2i.net/rune.dahl/saltstraumen2.html Local Norwegian site with details about the current, in English] *[http://books.eserver.org/fiction/poe/descent.html The complete text of Edgar Allan Poe's ''A Descent into the Maelstrom''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080505010019/http://books.eserver.org/fiction/poe/descent.html |date=2008-05-05 }} ==Galerie== [[Image:Saltstraumbrua_02.jpg|thumb|right|700px| Podul Salstraum, noaptea lui iulie 2009. Fotografie: Jerry MagnuM Porsbjer]] {{coord|67|14|N|14|37|E|type:city|display=title}} {{Commonscat|Saltstraumen}} [[Categorie:Norvegia]] ai41k791lr0kvmxq6i1nbawewethdpu 14 770085 17024614 13123866 2025-06-10T22:07:05Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024614 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=591&lang=ro 591.2] |DDC= |LCC= }} {{Catmore}} :{{Commons category-inline|Diseases and disorders of animals}} [[Categorie:Boli]] [[Categorie:Animale]] [[Categorie:Medicină veterinară]] 3vwu0m7luontjwuxw0b6oyj1zal2yii 0 773763 17024642 17023238 2025-06-10T22:33:01Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024642 wikitext text/x-wiki {{distinguish|FC Politehnica Iași (1945)}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet -->| culoare cadru = #42569c | culoare scris = #fff | logo = FC_Poli_Iasi_(2023).svg | nume = CSM Politehnica Iași | upright = 0.7 <!-- Informații generale -->| nume_complet = Asociația Club Sportiv Municipal Politehnica Iași<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=2547|access-date=3 September 2020}}</ref> | nume_precedente = ACSMU Poli Iași<br>CSM Studențesc Iași | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|2010|08|16}} | stadion = [[Stadionul Emil Alexandrescu|Emil Alexandrescu]] | capacitate = 11.310 | proprietar = [https://www.primaria-iasi.ro Primăria Iași] | președinte = Cornel Șfaițer <!-- Echipament (de la 1 până la 2)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = _nikestripeddiv4wrb | pattern_b1 = _nikestripeddiv4wrb | pattern_ra1 = _nikestripeddiv4wrb | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = FFFFFF | body1 = FFFFFF | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = 0000FF | socks1 = 0000FF | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7v | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = CDFF00 | body2 = CDFF00 | rightarm2 = CDFF00 | shorts2 = CDFF00 | socks2 = CDFF00 }} '''Asociația Club Sportiv Municipal Politehnica Iași''', cunoscut sub numele de '''Politehnica Iași''', sau pe scurt '''Poli Iași''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[Iași]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Echipa a fost formată în 1945 sub numele de ''ACSMU Politehnica Iași''<ref>http://iasisport.gsp.ro/stiri/6377/o-noua-echipa-ieseana-acsmu-poli-tricolorul-breaza-in-liga-a-iii-a.htm {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160813054355/http://iasisport.gsp.ro/stiri/6377/o-noua-echipa-ieseana-acsmu-poli-tricolorul-breaza-in-liga-a-iii-a.htm |date=2016-08-13 }} ACSMU Politehnica Iasi after the fusion with Tricolorul Breaza</ref> și nu este succesoarea vechii echipe [[FC Politehnica Iași (1945)|FC Politehnica Iași]] fondată în 1945, care a fost desființată în același an, deoarece în vara anului 2023, Cornel Sfaițer și Florin Briaur alături de primărie au oprit orice demers de recupereare a mărcii și a palmaresului clublui FC Politehnica Iași 1945, scos între timp la licitație. Între 2011 și 2016, clubul a fost numit ''CSM Studențesc Iași''. În 2016, echipa a obținut prima sa calificare într-o competiție europeană, în Europa League. În [[Liga I 2017-2018|sezonul 2017-2018]], din nou sub numele de Politehnica (datorită Anei Maria Prodan și Horia Sabo care au reușit să obțină un contract de închiriere pentru marca verbală și stema cu cei doi cai), clubul a egalat cel mai bun rezultat al predecesorului său după ce a terminat pe locul șase în campionatul României. ''Studenții'' își joacă meciurile de acasă pe [[Stadionul Emil Alexandrescu]] din Iași cu o capacitate de 11.481 locuri. == Istoric == === Începuturile echipei (Liga a II-a)=== 1945- 2024 Echipa și- a păstrat toți suporterii loiali și joacă de 60 de ani pe stadionul Emil Alexandrescu din Copou.<ref>{{Citation|last=Angelescu|first=Victor|title=Studii Eminesciene: 75 de ani de la moartea poetului|date=1966|url=http://dx.doi.org/10.2307/40120783|work=Books Abroad|volume=40|issue=2|pages=245|doi=10.2307/40120783|issn=0006-7431|access-date=2024-10-13}}</ref> Războiul mărcii și siglei nu îi interesează pe suporterii ce iubesc Poli Iași. ==== Perioada 2010–2012 ==== Echipa s-a format în structura de acum în august 2010, ca succesoare a echipei [[Tricolorul Breaza]], care a fuzionat cu [[Navoby Iași|CS Navobi Iași]], club al cărui fondator era chiar președintele executiv Adrian Ambrosie, clubul rezultat luând numele de ''ACSMU Politehnica Iași''. Continuând în numele Tricolorului Breaza în [[Liga a II-a]], obiectivul principal al noului club a fost promovarea în [[Liga I]]. Marius Baciu a fost angajat ca noul antrenor, dar după doar două meciuri de campionat și un meci de cupă și-a reziliat contractul și a fost înlocuit de [[Ionuț Popa (fotbalist)|Ionuț Popa]] pe 30 august 2011, iar [[Grigore Sichitiu]] președinte executiv.<ref>https://liga2.prosport.ro/seria-1/bursa-transferurilor/popa-a-revenit-cu-ganduri-mari-in-copou-sunt-sigur-ca-vom-promova-8675431 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240115013742/https://liga2.prosport.ro/seria-1/bursa-transferurilor/popa-a-revenit-cu-ganduri-mari-in-copou-sunt-sigur-ca-vom-promova-8675431 |date=2024-01-15 }} Popa a revenit cu gânduri mari în Copou: „Sunt sigur că vom promova”</ref> În vara lui 2011, clubul a fost redenumit în [[Clubul Sportiv Municipal Studențesc Iași]] pentru a elimina orice confuzie cu [[FC Politehnica Iași]]. În 2011, fostul internațional [[Florin Prunea]] a devenit președinte executiv. Odată cu venirea lui Prunea ca președinte al CSMS Iași, au fost făcute schimbări majore în lot, antrenorul având în vedere aproape jumătate dintre jucători improprii pentru atacarea promovării. La 2 iunie 2012, după doi ani în eșalonul secund, CSMS Iași a promovat în [[Liga I]], după ce a învins [[FC Farul Constanța|Farul Constanța]] cu 4-2. === Liga I === ====Sezonul 2012–2013 - sezon dezastruos ==== În sezonul 2012&ndash;2013, CSMS Iași a avut un parcurs slab, terminând pe locul 17, ceea ce i-a adus retrogradarea. Totuși, echipa a fost introdusă în scenariul cu 20 de echipe în Liga I, formulat de președintele FRF, [[Mircea Sandu]]. CSMS Iași a lansat chiar și o adresă oficială la [[Liga Profesionistă de Fotbal]] (LPF) pentru un campionat cu douăzeci de echipe, solicitând de asemenea, să fie înscrisă în Liga I. Ideea lui Sandu nu s-a concretizat. === Liga a II-a === ====2013–2014 - Campioana Ligii a II-a ==== Echipa a petrecut însă doar [[Liga a II-a 2013–2014|un sezon în eșalonul secund]], promovând imediat.<ref name="gsp.ro_2016-05-31">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/csms-iasi-a-promovat-in-liga-1-rezultatele-din-play-off-urile-ligii-secunde-426998.html| title=CSMS Iași a promovat în Liga 1 » Rezultatele din play-off-urile ligii secunde| newspaper=Gsp.ro| date= | author=| accessdate=31 mai 2016}}</ref> Cu [[Marius Lacatus|Marius Lăcătuș]] antrenor, CSMS Iași a reușit să se claseze prima în [[Liga a II-a 2013-2014]] și să obțină promovarea în [[Liga I]]. === Liga I === ====2014–2015 - sezon nereușit (locul 10) ==== După un start de sezon dezastruos, [[Nicolo Napoli]] este anunțat pe banca ieșenilor acesta având ca obiectiv salvarea echipei de la retrogradare. Aflată la sfârșitului turului pe locul 17, CSMS Iași reușește un retur de vis cu doar trei înfrângeri. Astfel, CSMS Iași se clasează la sfârșitul campionatului pe locul 10. ====2015&ndash;2016 - locul 7 ==== [[Liga I 2015-2016|Sezonul 2015&ndash;2016 al Ligii I]] s-a disputat cu play-off și play-out, iar CSMS Iași nu a reușit să se califice în play-off. Cu toate acestea, echipa a câștigat play-out-ul, revenind pentru a câștiga ultimul meci după ce a fost condusă la pauză de [[ACS Poli Timișoara]]. Profitând de nelicențierea pentru competiții europene a echipelor [[FC Dinamo București]] și [[AS Ardealul Târgu Mureș]], care au jucat în play-off, CSMS Iași a obținut astfel calificarea în [[UEFA Europa League 2016-2017]].<ref name="digisport.ro_2016-05-26">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/play-out+final| title=Revenire incredibilă a lui CSMS Iași, care va juca în Europa. Rezultatele ultimei etape| newspaper=Digisport.ro| date=26 mai 2016 | author=| accessdate=31 mai 2016}}</ref><ref name="digisport.ro_2016-05-31">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/TAS+a+respins+apelul+lui+Dinamo+CSMS+Iasi+va+juca+in+cupele+euro| title=TAS a respins apelul lui Dinamo! CSMS Iași va juca în cupele europene| newspaper=Digisport.ro| date=31 mai 2016 | author=| accessdate=31 mai 2016}}</ref> ==== 2016&ndash;2017 &ndash; Europa League și locul 7 ==== În Europa League, CSMS Iași a intrat în turul al doilea preliminar și a avut ca adversară pe [[Hajduk Split]], fiind eliminată după 2&ndash;2 la Iași<ref name="digisport.ro_2017-03-13_ELIasi">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Europa+League/live-text/CSMS+Iasi+-+Hajduk+Split+21+00+Digi+Sport+1+Primul+meci+al+Iasiu| title=CSMS Iași - Hajduk Split 2-2. Gafa incredibilă a lui Grahovac a distrus speranțele moldovenilor | newspaper=digisport.ro| date= | author=| accessdate=13 martie 2017}}</ref> și 1&ndash;2 la [[Split]].<ref name="digisport.ro_2017-03-13_ELSplit">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Europa+League/live-text/LIVE+VIDEO+TEXT+Hajduk+CSMS+Iasi| title=Hajduk - CSMS Iași 2-1. Moldovenii, eliminați din UEL. Croații au marcat din nou pe final| newspaper=digisport.ro| date= | author=| accessdate=13 martie 2017}}</ref> Echipa și-a început noul sezon de Liga I revenind la numele de ''CSM Politehnica Iași'', după ce a primit avizul [[Federația Română de Fotbal|Federației Române de Fotbal]] în acest sens.<ref name="Sptfm.ro_2017-03-13">{{Citation| url=http://sptfm.ro/2016/07/06/csms-iasi-revine-la-numele-de-politehnica-florin-prunea-avem-deja-avizul-frf/| title=CSMS Iasi revine la numele de ”Politehnica”. Florin Prunea: ”Avem deja avizul FRF” - Sport Total FM| newspaper=Sptfm.ro| date=| author=| accessdate=13 martie 2017| archive-date=2017-03-13| archive-url=https://web.archive.org/web/20170313215318/http://sptfm.ro/2016/07/06/csms-iasi-revine-la-numele-de-politehnica-florin-prunea-avem-deja-avizul-frf/| dead-url=yes}}</ref> La finalul sezonului regulat, s-a clasat pe locul 10, cu 29 de puncte, urmând să joace din nou în play-out.<ref name="Https://www.news.ro_2017-03-13">{{Citation | url=https://www.news.ro/sport/rezultatele-ultimei-etape-a-ligii-i-si-clasamentul-la-finalul-sezonului-regulat-1922404206042017032216827762| title=Rezultatele ultimei etape a Ligii I și...| newspaper=Https://www.news.ro| date=6 martie 2017 | author=Luminița Turcu| accessdate=13 martie 2017}}</ref> Play-out-ul l-a terminat pe primul loc fără înfrângere, cu 7 victorii și 7 egaluri. ==== 2017&ndash;2018 - locul 6 cea mai bună clasare ==== Pentru sezonul 2017&ndash;2018, Adrian Ambrosie, fostul atacant al ieșenilor a fost numit Președinte Executiv, înlocuindu-l pe internaționalul Florin Prunea la conducerea clubului, iar echipa l-a adus ca antrenor pe [[Flavius Stoican]], și după sezonul regulat a reușit performanța de a se clasa pe locul 6, care i-a adus calificarea în play-off, depășind inclusiv pe [[FC Dinamo București]].<ref name="HotNews.ro_2018-02-24">{{Citation | url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-22306898-liga-1-viitorul-csm-iasi-calificat-play-off-dinamo-juca-play-out.htm| title=Liga 1: Viitorul si CSM Poli Iasi s-au calificat in play-off - Dinamo va juca in play-out - Fotbal| newspaper=HotNews.ro| date= 24 februarie 2018| author=Diana Ene| accessdate=26 februarie 2018}}</ref> ==== 2018-2019 -locul 9 ==== Sezonul 2018-2019 a fost al doilea și totodată ultimul pentru tehnicianul [[Flavius Stoican]] pe banca echipei ieșene. Căpitanul echipei a fost [[Andrei Cristea]], unul din cei mai iubiți jucători din istoria echipei. Sezonul regulat, alb-albaștrii l-au terminat pe 8, ceea ce a adus calificarea doar în play-out, lucru ce a fost dezamăgitor pentru suporteri, care așteptau repetarea performanței din sezonul anterior. La finalul sezonului, în schimb, echipa a terminat pe locul 5 în play-out, ratând în ultimele etape barajul de retrogradare împotriva [[FC Universitatea Cluj]], care în schimb a fost jucat de echipa sibiană [[FC Hermannstadt]]. Poziția joasă a echipei în clasament a adus, la finalul sezonului, rezilierea contractului cu antrenorul [[Flavius Stoican]] și plecarea a mai mulți jucători aduși de acesta în mandatul lui de aproape 2 ani. ==== 2019-2020 - locul 12 ==== La începutul acestui sezon, [[Mihai Teja]] a fost numit antrenor al echipei. După un start incredibil al sezonului, poate chiar nesperat, a urmat o serie de 9 meciuri doar pierdute, lucru ce a făcut ca antrenorul principal să fie schimbat cu [[Mircea Rednic]], considerat unul din cei mai mari antrenori români. Însă, din păcate pentru echipa din [[Copou]], exact ca în prima jumătate a sezonului, formația a avut un joc extraordinar în primă instanță, eliminând chiar și [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]] din Cupa României, echipă favorită la câștigarea trofeului. Însă, după victoria 1-0 cu [[FC Dinamo București|Dinamo]], campionatul a fost întrerupt din cauza [[Pandemia de coronaviroză (COVID-19)|pandemiei de coronaviroză (COVID-19)]], echipa revenind cu o formă foarte modestă și pierzând mai toate meciurile rămase, terminând pe locul 6 în play-out, loc ce în mod normal ar fi adus barajul de promovare-retrogradare, însă decizia [[LPF]] a fost aceea de a face un campionat cu 16 echipe, astfel nicio echipă nu a retrogradat direct, cu toate că [[FC UTA Arad]] și [[FC Argeș Pitești]] au promovat. Barajul, în schimb a fost jucat de [[Chindia Targoviste|Chindia Târgoviște]] împotriva [[CS Mioveni]], echipa dâmbovițeană reușind să își păstreze poziția în prima ligă. ==== 2020&ndash;2021 - ultimul loc ==== Sezonul slab a dus la retrogradarea echipei în liga a II-a. [[Andrei Cristea]] a reușit o triplă în meciul câștigat cu FCSB cu scorul de 5-2 pe 27 septembrie 2020. Andrei Cristea și Florin Tănase au avut 4 pase decisive. ==== 2021&ndash;2022 - doar locul 12 ==== Echipa a resimțit retrogradarea și a terminat sezonul de-abia pe locul 12. ==== 2022&ndash;2023 - campioana ligii a II-a ==== La finalul sezonului regulat, Poli a terminat pe locul 2 in spatele Stelei, dar a avut un playoff fantastic si a terminat pe primul loc cu 60 de puncte, la 8 puncte de [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua]] si 11 de [[Oțelul Galați]]. == Suporteri == {{referințe}} Politehnica Iași obișnuia să dețină sprijinul marii majorități a suflării fotbalistice ieșene încă din anul 1950, iar începând cu anii 1999 a început să prindă contur o galerie „ultras” prin grupurile Legione Azzura și Gruppo Aparte 13 și ulterior pentru o perioada scurtă, Magic FANS. Aceștia au sustinut echipa pentru o perioadă lungă de la TRIBUNA B a stadionul Emil Alexandrescu. În anii 2004 au aparut și difere grupuri precum B.R. Boys, Gruppo Sado, Blue Force, Tudor Boys, Blue border, Blue White ladies. Aceste nume au dispărut ulterior din cultura ultras ieșeană, iar grupurile Băieții Veseli 2009, Anturaj Tânăr (următorii „Băieți Veseli”) s-au consacrat în ceea ce se va numi ''Peluza Nord Iași.'' Desi echipa fanion a Iașului s-a stins în anul 2010, aceștia au susținut echipa provenită din fuzionarea echipelor Nabovi Iași și Tricolorul BREAZA.In anul 2014 s-a înființat pentru a susține această echipă, grupul Ultras, susținând astfel echipa locală,provenită din fuziune, respectiv, CSMS Iași, care nu se identifica cu vechiul club, Politehnica Iasi, dizolvat în 2010. Rivala tradițională a Iașului a fost [[FC Vaslui]], acestea confruntându-se în ''Derby-ul Moldovei,'' obișnuit cu o atmosferă intensă creată de suporterii celor două orașe rivale și cu un istoric lung de incidente și confruntări violente între membrii celor două galerii. A existat la un moment dat și o rivalitate de intensitate scăzută împotriva [[FC Botoșani|Botoșaniului]], această însă neputând vreodată să capete vreun contur major deoarece galeria FC Botoșani a și dispărut în timp. În [[Liga a II-a 2022-2023|sezonul 2022-2023 al ligii secunde]] s-a intensificat puternic rivalitatea împotriva celor de la [[SC Oțelul Galați|Oțelul Galați]] în lupta pentru promovare, aceștia reușind în 3 întâlniri să creeze o atmosferă demnă de un nivel ridicat, drept urmare cele două echipe au reușit promovarea în [[SuperLiga României|Superligă]] la capătul sezonului. Ieșenii au o frăție cu cei de la [[FC Zimbru Chișinău|Zimbru Chișinău]]. == Palmares == === {{flagicon|ROM}}Competiții Naționale === ==== Ligi: ==== [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga I]]:''' *'''Locul 6 (1):''' [[Liga I 2017-2018|2017-2018]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]:''' : {{Gold1}}'''Campioni''' (2): [[Liga a II-a 2013–2014|2013–14]], [[Liga a II-a 2022-2023|2022&ndash;23]] : {{Silver2}} Vicecampioni (1): [[Liga a II-a 2011-2012|2011–12]], ==== Cupe: ==== [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României]]''': * '''Semifinale (1):''' [[Cupa României 2019-2020|2019-2020]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa Ligii]]''': :* '''Sferturi (1):''' [[Cupa Ligii 2014-2015#Sferturile de finală|2014-2015]] === {{flagicon|EUR}}Competiții Internationale === [[File:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa League]]''' *'''Turul al II-lea (1):''' [[UEFA Europa League 2016-2017|2016-2017]] ==Statistici== ===Intern=== {{col-begin}} {{col-2}} {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" |- style="background:#efefef;" ! Sezon ! Divizie ! Nivel ! Poziție ! Note ! [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Liga a III-a 2025-2026|2025–2026]] || [[Liga a II-a]] || '''2''' || TBD || || [[Cupa României 2025-2026|TBD]] |- | [[SuperLiga României 2024-2025|2024–2025]] || [[SuperLiga României]] || '''1''' || align=center bgcolor=FFCCCC| '''13'''|| Retrogradată || [[Cupa României 2024-2025#Faza grupelor|Faza grupelor]] |- | [[SuperLiga României 2023-2024|2023–2024]] || SuperLiga României || '''1''' || 12 || || [[Cupa României 2023-2024#Play-off|Play-off]] |- | [[Liga a II-a 2022-2023|2022–2023]] || [[Liga a II-a]] || '''2''' || align=center bgcolor=gold|'''1''' || Promovată || Play-off |- | [[Liga a II-a 2021-2022|2021–2022]] || Liga a II-a || '''2''' || 12 || || [[Cupa României 2021-2022#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga I 2020-2021|2020–2021]] || [[Liga I]] || '''1''' || align=center bgcolor=FFCCCC| '''16''' || Retrogradată || [[Cupa României 2020-2021#Optimi|Optimi]] |- | [[Liga I 2019-2020|2019–2020]] || Liga I || '''1''' || 12 || || [[Cupa României 2019-2020#Semifinale|Semifinale]] |- |[[Liga I 2018-2019|2018–2019]] |align=center|Liga I |align=center| '''1''' |align=center| 10 | |align=center| [[Cupa României 2018-2019#Optimi|Optimi]] |- |[[Liga I 2017-2018|2017–2018]] |align=center|Liga I |align=center| '''1''' |align=center| 6 | |align=center| [[Cupa României 2017-2018#Sferturi|Sferturi]] |} {{col-2}} {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" |- style="background:#efefef;" ! Sezon ! Divizie ! Nivel ! Poziție ! Note ! [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- |[[Liga I 2016-2017|2016–2017]] |align=center|[[Liga I]] |align=center| '''1''' |align=center| 7 | |align=center| [[Cupa României 2016-2017#Optimi de finală|Optimi]] |- |[[Liga I 2015-2016|2015–2016]] |align=center|Liga I |align=center| '''1''' |align=center| 7 | |align=center| [[Cupa României 2015-2016#Sferturi|Sferturi]] |- |[[Liga I 2014-2015|2014–2015]] |align=center|Liga I |align=center| '''1''' |align=center| 10 | |align=center| [[Cupa României 2014-2015#Optimi|Optimi]] |- |[[Liga a II-a 2013-2014#Seria I|2013–2014]] |align=center|[[Liga a II-a]] |align=center| '''2''' |align=center bgcolor=gold|'''1''' |Promovată |align=center| Turul cinci |- |[[Liga I 2012-2013|2012–2013]] |align=center|[[Liga I]] |align=center| '''1''' |align=center bgcolor=FFCCCC|'''17''' |Retrogradată |align=center| [[Cupa României 2012-2013#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- |[[Liga a II-a 2011-2012#Seria I|2011–2012]] |align=center|[[Liga a II-a]] |align=center| '''2''' |align=center bgcolor=gold|'''1''' | Promovată |align=center| Turul partu |- |[[Liga a II-a 2010-2011#Seria II|2010–2011]] |align=center|Liga a II-a |align=center| '''2''' |align=center| 6 | |align=center| Turul partu |} {{col-end}} ===Competiții europene=== {| class="wikitable" |- ! Sezon ! Competiție ! Runda ! Adversar ! Acasă ! Deplasare ! General |- | [[UEFA Europa League 2016-2017|2016–2017]] | [[UEFA Europa League]] | [[UEFA Europa League 2016-2017#Al doilea tur preliminar|2Q]] | {{flagicon|CRO}} [[HNK Hajduk Split|Hajduk Split]] | align="center"| 2–2 | align="center"| 1–2 | align="center"| 3–4 |- |} == Stadion == Politehnica Iași joacă meciurile acasă pe stadionul [[Stadionul Emil Alexandrescu|Emil Alexandrescu]]. El este aflat în cartierul [[Copou]] aproape de [[Universitatea Alexandru Ioan Cuza]]. Are o capacitate de 11.390 de locuri.<ref>http://stadiumromania.blogspot.it/2009/11/stadioane-liga-1-14-stadionul-emil.html Emil Alexandrescu Stadium stats</ref> == Echipa == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q106507468|3=Antonio Bordușanu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Macedonia de Nord|nr=|nume={{Ill-wd|Q106605381|3=David Atanaskoski}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q120756402|3=Andrei-Alexandru David}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q126285064|3=David Popa}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q129573691|3=Ionuț Ailenei}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q16236489|3=Alin Roman}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Elveția|nr=|nume={{Ill-wd|Q21066114|3=Florian Kamberi}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Mihai Bordeianu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q26406027|3=Adama Diakhaby}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=|nume={{Ill-wd|Q26838413|3=João Amaral}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Valentin Gheorghe]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Argentina|nr=|nume={{Ill-wd|Q27306018|3=Julián Marchioni}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Anglia|nr=|nume={{Ill-wd|Q27576606|3=Shayon Harrison}}|poz=A}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Slovenia|nr=|nume={{Ill-wd|Q31843913|3=Matija Boben}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Camerun|nr=|nume={{Ill-wd|Q38199356|3=Samuel Oum Gouet}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Algeria|nr=|nume=[[Billel Omrani]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q5461845|3=Florin Ilie}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Guatemala|nr=|nume={{Ill-wd|Q54861662|3=Nicolas Samayoa}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Macedonia de Nord|nr=|nume={{Ill-wd|Q60296858|3=Todor Todoroski}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61896257|3=Toma Niga}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q65455700|3=Ștefan Stefanovici}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cătălin Itu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q67619944|3=Rareș Ispas}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume={{Ill-wd|Q69949602|3=Tailson}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Spania|nr=|nume=[[Jesús Fernández Collado|Jesús Fernández]]|poz=P}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q120706685|3=Andrei Gheorghiță}}|poz=|other=la [[FCSB]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q124129903|3=Alexandru Core}}|poz=|other=la [[CS Mioveni]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q129632566|3=Alexandru Hrib}}|poz=|other=la [[CS Știința Miroslava]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Conducerea tehnică == {| class="wikitable" |- !Nume !Funcție |- |Emil Sandoi||Antrenor principal |- |vacant||Antrenor secund |- |{{flagicon|ROU}} [[Benone Dohot]]||Antrenor portari |- |{{flagicon|ROU}} [[Marius Onofraș]]||Delegat |- |{{flagicon|ROU}} [[Cezar Honceriu]]||Preparator fizic |- |{{flagicon|ITA}} [[Riccardo Proietti]]||Preparator fizic |- |{{flagicon|ROU}} [[Andreea Perju]]||Medic |- |{{flagicon|ROU}} [[Andrei Gadea|Andrei Gîdea]]||Medic |- |{{flagicon|ROU}} [[Felix Zapodeanu]]||Kinetoterapeut |- |{{flagicon|ROU}} [[Bogdan Maricescu]]||Maseur |} <small>''Ultima actualizare: 14 martie 2021''</small> == Antrenori == * {{Flagicon|Romania}} [[Ionuț Popa]] (1 sep. 2010 – 15 oct. 2010) * {{Flagicon|Romania}} [[Adrian Falub]] (20 oct. 2010 – 16 iun. 2011) * {{Flagicon|Romania}} [[Marius Baciu]] (16 iun. 2011 – 28 aug. 2011) * {{Flagicon|Romania}} [[Ionuț Popa]] (28 aug. 2011 – 28 aug. 2012) * {{Flagicon|Romania}} [[Liviu Ciobotariu]] (29 aug. 2012 – 22 apr. 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Sorin Cârțu]] (22 apr. 2013 – 4 iun. 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Costel Enache]] (20 iun. 2013 – 12 oct. 2013) * {{Flagicon|Romania}} [[Marius Lăcătuș]] (15 oct. 2013 – 28 aug. 2014) * {{Flagicon|Romania}} [[Ionuț Chirilă]] (28 aug. 2014 – 9 oct. 2014) * {{Flagicon|Italy}} [[Nicolò Napoli]] (13 oct. 2014 – 7 oct. 2016) * {{Flagicon|Romania}} [[Eugen Neagoe]] (8 oct. 2016 – 16 iun. 2017) * {{Flagicon|Romania}} [[Flavius Stoican]] (17 iun. 2017 – 31 mai 2019) * {{Flagicon|Romania}} [[Mihai Teja]] (10 iun. 2019 – 31 dec. 2019) * {{Flagicon|Romania}} [[Mircea Rednic]] (31 dec. 2019 - 9 iul. 2020) * {{Flagicon|Romania}} [[Daniel Pancu]] (10 aug. 2020 - 28 ian. 2021) * {{Flagicon|Romania}} [[Andrei Cristea]] (31 ian. 2021 - 3 mar. 2021) * {{Flagicon|Italy}} [[Nicolò Napoli]] (9 mar. 2021 - 31 mai 2021) * {{Flagicon|Romania}} [[Constantin Enache (fotbalist)|Constantin Enache]] (20 iunie 2021 - 7 mai 2022) * {{Flagicon|Romania}} [[Claudiu Niculescu]] (7 iunie 2022 - 10 octombrie 2022) * {{Flagicon|Romania}} [[Leontin Grozavu]] (14 octombrie 2022 - 31 martie 2024) * {{Flagicon|Portugal}} [[Anthony Da Silva]] (01 aprilie 2024 - prezent) == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.politehnicaiasi.ro/ Website oficial] * [http://forum.csmsiasi.ro/ Forum oficial] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120628141853/http://forum.csmsiasi.ro/ |date=2012-06-28 }} * [http://www.facebook.com/CSMPolitehnicaIasiOficial Pagina de Facebook] * [http://www.transfermarkt.com/en/csms-iasi/startseite/verein_33966.html Profil pe transfermarkt] * [https://www.flashscore.ro/echipa/poli-iasi/t84qisiU/ Rezultate Politehnica Iași] - Rezultate curente Politehnica Iași {{Liga a II-a}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal]] [[Categorie:Fondări în 2010]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Iași]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României|Politehnica Iași]] 5wns2tpb0lzcajhym8u6yh7gpjeskf2 0 774056 17024017 16573663 2025-06-10T14:39:33Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2008]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024017 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Cartea cimitirului | titlu_original = The Graveyard Book | traducător = Liviu Radu | coperta = [[Fișier:TheGraveyardBook Hardcover.jpg|175px]] | image_caption = Coperta ediției în limba engleză | autor = [[Neil Gaiman]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = | subiect = | gen = fantasy, horror | editura = Harper Collins / [[Editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2008 | data_apariției_în_românia = 2010 | media_type = | număr_pagini = 288 | isbn = 978-606-8134-41-3 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = }} '''''Cartea cimitirului''''' (2008) (titlu original ''The Graveyard Book'') este un roman fantasy pentru copii scris de autorul englez [[Neil Gaiman]]. Este povestea unui băiat numit Nobody Owens care, după ce familia îi este ucisă de un om misterios, este adoptat și crescut de către ocupanții unui cimitir. Primul roman pentru copii după bestseller-ul ''[[Coraline]]'', ''Cartea cimitirului'' a câștigat în 2009 [[premiul Hugo]]<ref name="WWE-2009">{{citat web| url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2009 | title = 2009 Award Winners & Nominees| work = Worlds Without End| accessdate=5 august 2009}}</ref> și premiul Newbery, iar în 2010 medalia Carnegie <ref name=carnegie>{{citat web|url=http://www.carnegiegreenaway.org.uk/carnegie/full_list_of_winners.php|title=The Carnegie Medal Full List of Winners|date=2010-06-24|accessdate=2010-06-24|publisher=CILIP|archive-date=2007-04-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20070430164320/http://www.carnegiegreenaway.org.uk/carnegie/full_list_of_winners.php|dead-url=yes}}</ref> și [[premiul Locus]] pentru "Cel mai bun roman pentru tineri". == Fundal == Gaiman a avut ideea poveștii în 1985, după ce l-a văzut pe băiețelul său de doi ani, Mike, "pedalând pe tricicletă în jurul unui cimitir"<ref>{{citat web | url=http://www.scottishbooktrust.com/podcasts/audio/neil-gaiman-the-graveyard-book | title=Neil Gaiman Interview: The Graveyard Book | publisher=Scottish Book Trust | accessdate=23 februarie 2009 | archive-date=2016-03-04 | archive-url=https://web.archive.org/web/20160304124510/http://www.scottishbooktrust.com/podcasts/audio/neil-gaiman-the-graveyard-book | dead-url=yes }}</ref> vizavi de locul unde locuia familia lui, în orașul East Grinstead, West Sussex. Amintindu-și cât de acasă se simțea acolo fiul său, Gaiman s-a gândit că ar "putea scrie ceva în genul ''[[Cartea junglei|Cărții junglei]]'', care se desfășoară într-un cimitir."<ref name="nytimes"/> Fiecare capitol este o povestire, fiind despărțit de precedentul de un an sau doi, pe măsură ce protagonistul crește. Unele capitole prezintă analogii cu opera din 1894 a lui [[Rudyard Kipling]] (din care și-a luat titlul ''Cartea cimitirului''<ref name="time">{{cite news | last =Grossman | first =Lev | title =Geek God | publisher =''Time'' Magazine | date =26 iulie 2007 | url =http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1647474,00.html | accessdate =23 februarie 2009 | archive-date =2013-08-24 | archive-url =https://web.archive.org/web/20130824180834/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,1647474,00.html | dead-url =yes }}</ref>); de exemplu, capitolul "Câinii lui Dumnezeu" face aluzie la povestirea ''Vânătoarea lui Kaa''. <ref>[http://www.dreadcentral.com/news/35485/gaimans-graveyard-book-rest-now Gaiman's Graveyard Book at Rest for Now]</ref> == Istoria publicării == Un capitol din ''Cartea cimitirului'' a fost publicat sub formă de povestire în antologia lui Gaiman ''M is for Magic'' și a câștigat premiul Locus în 2008 pentru "Cea mai bună nuveletă".<ref>{{citat web | url=http://www.locusmag.com/2008/Locus_Awards_Winners.html | title=2008 Locus Awards Winners | publisher=Locus Online News | accessdate =23 februarie 2009 }}</ref> Cartea a fost lansată în Statele Unite pe 30 septembrie 2008 de Harper Collins<ref>{{citat web | url=http://journal.neilgaiman.com/2008/02/view-from-chapter-8.html | title=The view from Chapter 8 | publisher=Neil Gaiman's Official Blog | accessdate =23 februarie 2009 }}</ref> și pe 31 octombrie 2008 în Marea Britanie de Bloomsbury Publishing.<ref>[http://www.lovereading.co.uk/book/2922/The-Graveyard-Book-by-Neil-Gaiman.html www.lovereading.co.uk link to children's edition]</ref> Coperta și ilustrațiile interioare ale ediției americane au fost realizate de vechiul colaborator al lui Gaiman, [[Dave McKean]], el ilustrând și ediția britanică pentru piața adultă. Ediția britanică pentru copii a fost ilustrată de Chris Riddell. O ediție limitată americană a cărții, cu coperta și ilustrațiile diferite, a fost lansată de Subterranean Press. Există și o carte audio în lectura lui Gaiman, care include o versiune a lucrării lui Saint-Saëns "Danse Macabre", cântată de Béla Fleck.<ref>[http://www.needcoffee.com/2007/11/07/gaiman-pre-orders-on-amazon/ Neil Gaiman Pre-Orders on Amazon]</ref> == Acțiunea romanului == {{sinopsis}} [[Fișier:Graveyard book.jpg|thumb|185px|Ediția în limba rusă]] Un individ pe nume Jack pătrunde într-o casă, omorându-i pe cei doi soți care o locuiau și pe fata lor mai mare. Copilul cel mic, care încă nu a împlinit doi ani, scapă și ajunge într-un cimitir, unde este luat sub protecție de defuncta familie Owens. Protectorul său, Silas, care nu este nici mort nici viu, îl învață tot ce trebuie să știe, ajutându-l să crească în cimitir, împreună cu toți cei îngropați acolo și ferit de pericolele vieții din afară. Aici, băiețelul - care primește numele Nobody "Bod" Owens - își face și prima prietenă, în persoana unei fetițe căreia îi place să se joace în cimitir. Plecând prin lume ca să dezlege misterul care îl înconjoară pe băiat, Silas îl lasă pe acesta în grija unei femei vârcolac, Miss Lupescu, cu care Bod nu se înțelege la început. Fugind de ea, băiatul este cât pe ce să își găsească sfârșitul în mâinile înfiorătoarelor ghule, dar este salvat de Miss Lupescu, cu ajutorul unor creaturi înaripate, groaznicii nopții. Bod învață multe lucruri de la diferiții oameni îngropați în cimitir, fiind ajutat și de o vrăjitoare aflată în zona cu pământ nesfințit. Tot în cimitir, Bod descoperă un mormânt antic aflat sub un deal, care se găsește sub stăpânirea unei entități care se autointitulează Ucigașul și care apără o comoară, în așteptarea unui stăpân. Băiatul încearcă să învețe și la școala din oraș, dar este nevoit să o părăsească destul de repede, deoarece acțiunile sale devin prea vizibile pentru cei din jur și, astfel, riscă să fie găsit de cel care îi omorâse familia. Fosta prietenă din copilărie revine în oraș după câțiva ani, iar relația dintre ei se înfiripă la loc. Astfel, Bod ajunge să îl cunoască pe amabilul profesor care îi făcea curte mamei prietenei lui și care se dovedește a nu fi altcineva decât individul nimit Jack care îi omorâse familia. Acesta face parte dintr-o organizație mondială de indivizi numiți Jack și care își are rădăcinile în antichitate. Scopul ei actual este de a stârpi linia de sânge al cărei ultim descendent este Bod. Jack și acoliții lui încearcă să îl omoare pe Bod, dar acesta se retrage în cimitir, unde folosește toate cunoștințele pe care le-a dobândit de la morți ca să scape de ei. Cartea se sfârșește cu Bod care, ajungând adolescent, este nevoit să părăsească cimitirul și să înceapă o viață de om viu, acum, când nu îl mai paște niciun pericol. == Critici == Pe 26 ianuarie 2009, cartea a primit medalia Newbery.<ref>{{citat web | url=http://www.ala.org/ala/mgrps/divs/alsc/awardsgrants/bookmedia/2009medawardwin.cfm | title=2009 ALSC Award Winners | accessdate=22 februarie 2009 | publisher=American Library Association }}</ref> Opera lui Gaiman a fost citată de ALA pentru "deliciosul amestec de crimă, fantasy, umor și dorință umană", subliniindu-i "proza magică, obsedantă".<ref name="nytimes">{{cite news |first=Rich |last=Motoko |title=‘The Graveyard Book’ Wins Newbery Medal |work=The New York Times |date=26 ianuarie 2009 |url=http://www.nytimes.com/2009/01/27/books/27newb.html?em |accessdate=23 februarie 2009}}</ref> Cartea a primit [[premiul Hugo]] în 2009 pentru "Cel mai bun roman".<ref>{{citat web |url=http://www.thehugoawards.org/2009/08/2009-hugo-award-winners/ |title=2009 Hugo Award Winners |accessdate=17 august 2009 |publisher=World Science Fiction Society}}</ref><ref>{{cite news |work=Der Standard |title=Neil Gaiman gewinnt den Hugo Award |url=http://derstandard.at/fs/1250003492265/Preise-Neil-Gaiman-gewinnt-den-Hugo-Award |date=14 august 2009 |accessdate=9 septembrie 2009 |language=German}}</ref> Pe 24 iunie 2010 cartea a primit medalia Carnegie Medal. [[Premiul World Fantasy pentru cel mai bun roman]] - nominalizare în 2009.<ref>[https://web.archive.org/web/20150630052931/http://www.sfadb.com/World_Fantasy_Awards_2009 Premiul World Fantasy în 2009]</ref> == Recenzii == * [http://www.fictioncircus.com/news.php?id=439&mode=one "The Graveyard Book: A Review"]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.fictioncircus.com/news.php?id=439&mode=one }} în The Fiction Circus * [http://www.nytimes.com/2009/02/15/books/review/Edinger-t.html "Raised by Ghosts"] în The New York Times * [http://www.guardian.co.uk/books/2008/oct/25/booksforchildrenandteenagers-neilgaiman "Ghost stories"] în The Guardian * [http://www.avclub.com/articles/the-graveyard-book,2735/ "The Graveyard Book"] în The A.V. Club * [http://boingboing.net/2008/10/10/gaimans-graveyard-bo-1.html "Gaiman's Graveyard Book"] în Boing Boing == Ecranizare == Producătorul de filme irlandez [[Neil Jordan]], câștigător al [[premiul Academiei|premiului Academiei]] s-a angajat să scrie și să regizeze ecranizarea cărții. Filmul se află deocamdată în stadiu de proiect.<ref>[http://journal.neilgaiman.com/2010/01/still-alive.html Neil Gaiman's Journal: Still Alive<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> == Referințe == {{listănote|2}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman (2001-prezent)}} {{Neil Gaiman|type=roman}} [[Categorie:Cărți din 2008]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Premiul Hugo]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2008]] 8c6dfaw8dletkxpeudbrsrhbi7b1mdc 0 792030 17023956 16761491 2025-06-10T14:20:40Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1996]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023956 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Disfuncția realității | titlu_original = The Reality Dysfunction | traducător = [[Mihai-Dan Pavelescu]] | coperta = [[Fișier:HAMILTON_Peter_-_Disfunctia_realitatii.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Peter F. Hamilton]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = Marea Britanie | limba = engleză | seria = [[Zorii nopții]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[Editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 1996 | data_apariției_în_românia = 2009 | media_type = | număr_pagini = 1720 | isbn = 978-606-8073-79-8 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = [[Alchimistul neutronic]] }} '''''Disfuncția realității''''' (1996) (titlu original ''The Reality Dysfunction'') este un roman [[science fiction]] scrise de [[Peter F. Hamilton]], fiind prima carte a trilogiei [[Zorii nopții]]. A fost urmată de ''[[Alchimistul neutronic]]'' și ''[[Zeul adormit]]''. A apărut mai întâi în [[Marea Britanie]] la [[Macmillan Publishers]] pe 26 ianuarie 1996, prima ediție americană (împărțită în două volume, ''Emergence'' și ''Expansion'') fiind lansată în iulie și august 1997 la Time Warner Books. A doua ediție americană, publicată de Orbit Books în octombrie 2008, a fost lansată într-un singur volum. În unele țări, cartea a fost împărțită în trei (Franța, România) sau patru volume ([[Italia]]). De obicei, primul volum este traducerea lui "Emergence". == Cadru == Acțiunea romanului are loc în secolele XXVI-XXVII. Primul capitol acoperă aproximativ treizeci de ani, iar restul cărții se petrece între anii 2610 și 2611. O scurtă cronologie prezentată în anexă acoperă perioada viitorului rasei umane, de la stabilirea pe Lună și deschiderea spațiului pentru exploatare comercială până la înființarea Confederației. În esență, omenirea s-a divizat în două, adamiștii și edeniștii. Edeniștii posedă gena afinității, care le permite comunicarea telepatică între ei și cu construcțiile, precum și folosirea construcțiilor bio-tehnologice (sau 'bitek'), incluzând nave spațial vii, simțitoare (șoimii de vid) și habitate spațiale enorme. Edeniștii au un standard de viață net superior adamiștilor, oameni 'clasici' care folosesc tehnologii mecanice și cibernetice și au implanturi (incluzând 'nanonice neurale', componente computerizate aflate în creier, care permit mărirea memoriei, acces la surse de divertisment și controlarea navelor stelare) pe care le utilizează pentru a-și atinge scopurile. Adamiștii resping bitekurile din motive religioase și culturale, dar se va dovedi că unele persoane care lucrau pentru guvernul pământean au descurajat folosirea bitekurilor de teamă să nu își piardă abilitatea de a influența dezvoltarea omenirii. Totuși, unii adamiști folosesc bitekuri, cum ar fi 'șoimii negri', ființe spațiale avansate similare șoimilor de vid edeniști, dar având capacități de luptă îmbunătățite. Adamiștii sunt împărțiți între numeroase națiuni. Cea mai mare și mai populată este Govcentral, un amalgam de foste țări pământene și inelul său orbital format din 974 de asteroizi locuiți, cunoscut sub numele de Haloul O'Neill, cu o populație de peste patruzeci de miliarde. Pământul a fost răvășit de [[încălzirea globală]], distrugerea [[stratul de ozon|stratului de ozon]], oprirea curenților oceanici și otrăvirea suprafeței apei cu [[dioxid de carbon]], forțând omenirea să se retragă sub domuri vaste numite arcologii. Alte state notabile includ Regatul Kulu, alianța comunistă Lună-Marte, Imperiul Oshanko, New Washington, New California și Srinagar. Edeniștii locuiesc în lumi care orbitează în jurul gigantelor gazoase, pe care exploatează Heliu-3, forța care pune în mișcare economia edenistă. Heliul-3 este necesar pentru [[reactor nuclear|reactoarele de fuziune]] care produc energia pentru toate sistemele electrice, inclusiv cea necesară pentru călătoria interstelară în tranzit temporal zero. Există 8.310 habitate, dintre care 4.250 orbitează în jurul lui [[Jupiter]] și 268 în jurul lui [[Saturn]]. Consensul Jovian este al doilea cel mai populat stat-membru al Confederației, cu peste nouă miliarde de locuitori, dar are de departe cel mai înalt standard de viață. În ciuda diferențelor culturale, ideologice și religioase (edeniștii sunt atei), edeniștii și adamiștii conlucrează în cadrul Confederației, care dorește realizarea unui comerț interstelar regulat, prevenirea războiului și împiedicarea folosirii [[antimaterie|antimateriei]], cea mai temută armă de distrugere în masă la vremea aceea. În 2610, în confederație există 862 de planete și 12.370 de asteroizi independenți locuiți. Omenirea a întâlnit doar trei rase [[extratereștri|extratere]]: Jiciro, o rasă aflată la stadiul [[Revoluția industrială|revoluției industriale]], pe care Confederația o urmărește discret; Tyrathca, o specie insectoidă care s-a refugiat din fața distrugerii lumii sale de către o novă; Kiint, o specie incredibil de avansată și de veche care a adoptat o politică condescendentă de non-interferență cu afacerile umane, dar ajută ocazional cercetările științifice de interes comun. Kiintii ocupă doar o planetă și nu au nave stelare, susținând că au trecut peste nevoile economice și că mai trăiesc doar pentru a învăța mai multe despre univers. Confederația a descoperit și ruinele unei rase cunoscută sub numele de Laymil, care pare să fi comis un suicid rasial cu circa două mii de ani înainte de începutul romanului, pentru motive necunoscute. == Intriga == ''Disfuncția realității'' începe în anul 2581 cu războiul dintre două lumi, Omuta și Garissa, pentru peste trei sute optsprezece asteroizi bogați în minerale, cunoscuți ca Dorado. Conflictul se intensifică în cursul câtorva luni și se zvonește că Garissa a realizat o armă de distrugere în masă, numită 'Alchimistul'. Misiunea de punere în funcțiune a Alchimistului, care folosește nava ''Beezling'' și doi însoțitori, este interceptată de mercenari cu șoimi negri. Două nave scapă, dar sunt grav avariate și departe de orice sistem stelar. Dr. Alkad Mzu, creatoarea Alchimistului, supraviețuiește atacului. La puțin timp după aceea, Omuta aruncă cincisprezece bombe cu antimaterie pe Garissa, transformând planeta într-un teritoriu nelocuibil și omorând majoritatea celor nouăzeci și cinci de milioane de locuitori. Confederația impune o blocadă de 30 de ani asupra Omutei și guvernul este obligat să demisioneze. Cu câteva milioane de ani înainte, condițiile extrem de rare de pe luna care orbitează în jurul unei gigante gazoase dintr-o galaxie îndepărtată a permis crearea unei forme de viață capabilă să 'transceandă' către o stare de energie pură, Ly-cilph. Reprezentanții acesteia au devenit un exploratori ai universului, hotărâți să afle tot ce se poate despre timp și spațiu și, după eoni, au ajuns în [[galaxie|galaxia]] [[Calea Lactee]]. Șoimul de vid edenist ''Iasius'' revine pe Saturn pentru a muri, însoțit, conform tradiției, de alți șoimi de vid și chiar de un șoim negru, ''Udat''. La coborâre, celelalte nave îi energizează ouăle bitek, care sunt depuse să incubeze în inelele lui Saturn. După câteva luni, când ouăle au devenit destul de mari, copiii căpitanului lui ''Iasius'', Athene, sunt așezați înăuntrul lor, astfel încât nava și căpitanul să experimenteze copilăria împreună. creând o legătură de iubire indestructibilă. Nava care crește din oul energizat de ''Udat'', ''Oenone'', devine cea mai remarcabilă din noua generație de șoimi de vid, iar căpitanul ei, Syrinx, cea mai curajoasă. Ca mulți edeniști, Syrinx și ''Oenone'' se oferă voluntari pentru a servi în Marina Confederației, dar distrugerea navei soră ''Graese'' (condusă de fratele lui Syrinx, Thetis) de către o navă adamistă (numită ''Dymasio'') cu ajutorul antimateriei, o va determina pe Syrinx să privească mai îndeaproape cultura adamistă. Terminându-și serviciul în Marină, ea va trece la transportul de mărfuri. Un grup de coloniști de pe Pământ sosesc pe lumea de frontieră Lalonde. Suprapopulat cu zeci sau sute de milioane de oameni înghesuiți în domuri numite arcologii, Pământul este un loc de pe care locuitorii visează să evadeze către lumile virgine aflate în cer. Lalonde se află în prima etapă a colonizării, fiind murdară, coruptă și cu nivel scăzut al tehnologiei. Ultimii coloniști, majoritatea proveniți din arcologiile Pământului, votează pentru o societate pacifistă și sigură. Ei sunt duși cu un vas cu aburi de-a lungul fluviului Juliffe pentru a forma un nou oraș, Aberdale. Printre coloniști se află familia Skibbow, al cărei cap, Gerald, este încântat de ideea de a deveni fermier, în timp ce fiica lui adolescentă, Marie, vrea să revină pe Pământ cu prima ocazie. Un alt colonist este preotul creștin Horts Elwes și, alături de toți, se află o mulțime de 'trivi', criminali de pe Pământ condamnați la muncă în colonii pentru a-și ispăși greșelile. Un fapt pe care autoritățile nu îl știu este că unul dintre trivi, Quinn Dexter, este membrul unei secte adoratoare a diavolului, Frații Luminii, și este dotat cu o sumedenie de implanturi care nu au fost detectate. Curând, Dexter va prelua comanda tuturor trivilor cu ajutorul ritualurilor sataniste, încercând în același timp să devină agreabil în ochii coloniștilor, dar acțiunile lui nu îl păcălesc pe supervizorul așezării, Powel Manani. În aceeași perioadă, Ly-cilphii ajung pe Lalonde și studiază așezarea Aberdale, devenind interesați de faptul că Părintele Elwes se dovedește capabil de a-i vedea, deși puține specii pot așa ceva. Joshua Calvert este un locuitor al Seninătății, unul din cele cinci habitate bitek independente, care orbitează în jurul gigantei gazoase Mirchusko. Seninătatea a fost înființată pentru a studia Inelul Ruinelor, rămășița unui habitat extraterestru care, aparent, s-a autodistrus cu două mii de ani în urmă. El a fost creat de Regatul Kulu, dar, când fondatorul său, Michael Saldana, a ales să accepte gena afinității și să o transmită copiilor săi, a fost excomunicat din Regat, iar conducătorii săi au fost dezmoșteniți. De atunci, Seninătatea a devenit un paradis fiscal, o bază de încredere pentru zborurile șoimilor negri și un loc de afaceri pentru Confederație. Calvert a moștenit de la tatăl său o navă de comerț, ''Lady MacBeth'', dar aceasta a fost grav avariată într-un incident necunoscut (Calvert inventează câteva povești despre acest incident pe parcursul romanului, toate false. Incidentul este explicat ulterior în povestirea 'Escape Route' din culegerea ''A Second Chance at Eden'') și nu mai este funcțională. Calvert visează să facă o mare descoperire în Inelul Ruinelor pentru a-și finanța reparațiile și are noroc, descoperind un artefact intact care conține informații despre suicidul rasei Laymil. Totuși, decodificarea informațiilor cere timp, iar Calvert vinde artefactul pentru aproape șapte milioane șase mii de fuzidolari, reparându-și nava și începându-și cariera de căpitan comercial. De asemena, se implică într-o relație amoroasă cu Ione Saldana, actuala conducătoare a Seninătății. Tot în Seninătate se află Dr. Alkad Mzu, care a fost prizonieră în acest habitat pentru aproape treizeci de ani, fără a se explica modul în care a scăpat din situația în care se afla la începutul romanului. Mzu este ținută sub supravegherea atentă a unei jumătăți de duzină de agenții majore ale Confederației, pentru a se asigura faptul că nu vor fi împărtâșite altcuiva cunoștințele despre Alchimist. Periodic, Mzu discută cu diferiți căpitani despre scoaterea ei de pe planetă, deși știe că tentativa ei va fi zădărnicită de Ione Saldana. Ea le cere ajutorul atât lui Calvert, cât și lui Meyer, comandantul navei ''Udat'', dar ambii o refuză după intervenția lui Saldana. Pe Lalonde, Dexter descoperă un grup de oameni care se ascund în junglă, conduși de Laton, un edenist căutat pe întreg teritoriul Confederației pentru faptele sale reprobabile. Cu peste treizeci și cinci de ani în urmă, acesta a încercat să preia controlul habitatului Jantrit folosind un virus care îi amenința existența. În haosul care a urmat, habitatul a fost distrus și mai bine de un milion de oameni au murit. Marina Confederației crede că l-a ucis pe Laton, dar acesta a scăpat și s-a refugiat în sălbăticia de pe Lalonde. Impresionat de resursele lui Dexter (dar scârbit de religia lui), Laton îi oferă acestuia un loc în organizația sa, al cărei scop este descoperirea adevăratei nemuriri. Știind că alternativa este moartea, Dexter se preface că acceptă, dar Laton își dă seama de asta și îi înscenează un evenmiment prin care locuitorii din Aberdale să își dea seama că trivii sunt sataniști. În haosul care urmează, mulți dintre acoliții lui Dexter sunt omorâți, supraviețuitorii prinzându-l pe Powel Manani și sacrificându-l într-unul dintre ritualurile lor. În acest moment, observatorii Ly-cilphi detectează un curent energetic ciudat care părăsește corpul lui Manani, îndreptându-se către o falie din continuumul spațiu-timp. Pornind pe urmele curentului pentru a-l explora, Ly-cilphii descoperă că acesta se scurge într-un vacuum energetic. Incapabili să mai iasă de acolo, Ly-cilphii intră în hibernare la jumătatea drumului dintre cele două dimensiuni, ceea ce permite ciudatelor forme de energie să vină în universul nostru. Câteva dintre entitățile stranii preiau controlul asupra lui Dexter și a acoliților săi, într-un efect de 'posedare'. Capabile să apeleze puteri din alte lumi, cum ar fi aceea de a controla și altera materia și de a arunca puternice fulgere albe de foc în jur, ele preiau rapid controlul asupra localității Aberdale și a reședinței lui Laton, punând locuitorii să aleagă între posedare și moarte. Părintele Elwes reușește să fugă în savană împreună cu majoritatea copiilor, dar nu înainte ca posedații să îi împărtășească un secret teribil: entitățile sunt sufletele oamenilor care au murit, prinse de zeci, sute sau mii de ani în vidul absolut, în care singura metodă de petrecere a timpului este hrănirea cu amintirile și experiențele altora. Și există miliarde de asemenea suflete aflate în întuneric, dornice să scape. În momentul posedării, Laton reușește să lanseze un puternic SOS folosind afinitatea, care ajunge la singurii doi edeniști de pe planetă, o percehe de agenți. Pornind pe fluviu pentru a investiga problema, cei doi sunt neutralizați de posedați, dar reușesc să-i informeze pe Ralph Hiltch (șeful Agenției de Securitate Externă Kulu de pe Lalonde) și pe Kelven Solanki (din Marina Confederației) despre pericol, dar nu și despre natura acestuia. Problema răspândindu-se rapid pe planetă, guvernatorul autorizează recrutarea de mercenari pentru a înăbuși ceea ce el consideră o 'revoltă a trivilor'. Dar, fără știința guvernatorului, câțiva posedați s-au infiltrat deja în capitala Durringham și s-au îmbarcat la bordul unor nave care să îi ducă spre alte lumi. Una dintre aceste nave este ''Lady MacBeth''. Calvert a avut ideea genială de a transporta legendarul lemn dur de pe Lalonde, mayope, pe planeta pastorală Norfolk, care nu folosește nicio tehnologie. Ideea pare nebunească, dar îi dă lui Calvert posibilitatea să intre pe piața 'Lacrimilor lui Norfolk', cea mai dorită băutură din galaxie. Joshua începe o relație cu Louise Kavanagh, fiica tânără și naivă a partenerului lui de afaceri, Grant. Deși pentru el e doar o distracție, Louise se îndrăgostește și, din cauza lipsei măsurilor contraceptive de pe planetă, rămâne însărcinată. Din nefericire pentru Norfolk, pasagerul adus de Calvert de pe Lalonde este Quinn Dexter. Syrinx și ''Oenone'' ajung pe Atlantis, singura planetă colonizată de edeniști (și, deloc surprinzător, acoperită în întregime de un vast ocean), căutând fructe de mare pe care să le schimbe pe Norfolk pentru Lacrimi. În timpul șederii pe insula Pernik, Syrinx începe o relație cu edenistul Mosul, fiul patriarhului și gardianului familiei care se ocupă cu afacerea pescuitului. Mosul și Syrinx semnează un contract de afaceri, în timp ce posedații conduși de Laton se infiltrează pe Atlantis. Ei preiau controlul insulei Pernik și plănuiesc să o posedeze pe Syrinx, sperând ca astfel să o poată poseda și pe ''Oenone''. Syrinx e capturată și torturată ca preludiu al posesiei, dar planul e dejucat când Laton, care a avut vreme să studieze sufletul care îl poseda, reușește să preia controlul asupra insulei Pernik. El o salvează pe Syrinx, permițându-i echipajului de pe ''Oenone'' să o găsească (și dându-i un mesaj pe care să îl ducă pe Jupiter), apoi cauzează distrugerea insulei, omorând toți posedații de pe ea. Plecarea lui Laton de pe Lalonde a fost observată de un reporter. În câteva zile, jumătate din Confederație știe că acesta a revenit și se instituie o carantină care să împiedice răspândirea virusului acestuia. Pe Seninătate, datele culese din artefactul Laymil revelează că reședința lor din sistemul Mirchusko (care nu pare să mai existe) a fost afectată de o 'disfuncție a realității', declanșată de 'tragedia cercetărilor despre esența morții'. Datele indică un nor roșu de origine necunoscută care a acoperit lumea laymililor. Pe Lalonde, posedații se apropie de Durringham. Pe măsură ce avansează, un ciudat nor roșu se formează deasupra centrelor de activitate a posedaților. Ralph Hiltch și Kelven Solanki își evacuează personalul de pe planetă. Echipa lui Hiltch reușește să captureze un posedat înainte de a pleca (posedat care controlează corpul lui Gerald Skibbow din Aberdale). Raportul lui Solanki ajunge la Marina Confederației, care organizează o flotă pentru a pune Lalonde în carantină. Pe Norfolk, Quinn Dexter reușește să recapete controlul propriului corp, hrănindu-și posesorul cu imagini ale activității sale depravate ca satanist, până când acesta începe să se comporte ca el și intră într-o stare catatonică. Întărit cu puterile energetice ale fostului său posesor, Dexter reorganizează posedații pentru a prelua controlul asupra planetei. Alți posedați ajung în habitatul bitek independent Valisk din sistemul Srinagar și încep posedarea locuitorilor, ca preludiu la preluarea controlului asupra întregului habitat. Ei sunt conduși de Kiera, care a posedat trupul lui Marie Skibbow din Aberdale. Dariat, unul dintre copiii lui Rubra, geniul excentric care a fondat Valisk și și-a transferat personalitatea în habitat în momentul morții, sesizează activitatea posedaților și se oferă să îi ajute, pentru a se răzbuna pe manipulatorul său strămoș. Cunoștințele sale despre tehnicile de supraviețuire și evadare din habitat se dovedesc neprețuite pentru posedați. Ei îl ucid și îi călăuzesc sufletul într-un corp nou care îi conferă aceleași puteri ca ale lor. Personalul ambasadei Kulu ajunge pe Ombey, cea mai apropiată colonie de Lalonde. Dar când prizonierul lor este scos din tau-zero (o metodă care reduce mișcările energetice la zero, practic înghețând timpul), ei descoperă că spiritul care poseda corpul a fugit, lăsând în urma lui trupul traumatizat al lui Gerald Skibbow. Prințesa Kirsten Saldana, membra familiei Saldana responsabilă cu Ombey, este forțată să declare stare de urgență când se dovedește că trei dintre membrii personalului ambasadei au fost posedați și că au început să răspândească posedarea pe planetă. Ralph Hiltch este adus pentru a-și oferi ajutorul. ''Lady MacBeth'' ajunge în Seninătate în același moment în care reprezentanții guvernului de pe Lalonde formează o flotă de mercenari care să salveze planeta. Dornic să își protejeze investiția, Calvert se oferă voluntar să însoțească flota. Ajunsă pe Lalonde (care e acoperită în mare parte de un nor roșu), ea începe debarcarea trupelor, dar multe echipe sunt posedate imediat și revin pe orbită. Când navele Marinei Confederației ajung pentru a realiza blocada planetei, începe o adevărată bătălie spațială cu navele posedaților. Echipa mercenarilor de pe ''Lady MacBeth'' scapă de posedare și reușește să ia un prizonier al cărui posesor se numește Shaun Wallace. Acesta le spune că norul roșu va ascunde Lalonde de univers și le împărtășește că posedații aud urletele celor care încă se află în 'lumea de dincolo' și din care vor cu disperare să scape. Odată ce norul va înconjura în întregime Lalonde, voința combinată a posedaților va muta planeta, la care nu vor mai ajunge urletele celor care doresc un corp. Echipa mercenarilor ajunge la o așezare a extratereștrilor tyrathca. Xenocii sunt foarte agitați din cauza noii-abilități a oamenilor și au construit o statuie Zeului lor Adormit, care va veni să îi salveze. Un reporter care însoțește misiunea, Kelly Tirrel, ia imagini ale statuii și aduce la lumină faptul că nu se cunoaște ca tyrathca să aibă un zeu, datorită lipsei lor de imaginație. Mergând mai departe, ei îi găsesc pe Părintele Elwes și pe copiii din Aberdale ascunși în savană. Aranjând ca ''Lady MacBeth'' să îi ia de acolo, echipa de mercenari se sacrifică luptând împotriva posedaților care s-au deghizat în cavaleri cu armuri strălucitoare, dându-le astfel timp copiilor, lui Elwes și lui Kelly să plece. Se descoperă un mesaj ascuns în cererea de ajutor pe care Alkad Mzu i-a făcut-o căpitanului Meyer de pe ''Udat'', căruia i-a oferit o sumă uriașă de bani ca să o ajute să plece din Seninătate. Meyer acceptă ca ''Udat'' să facă o săritură într-o gaură de vierme ''în interiorul'' Seninătății. Mzu ajunge la locul de întâlnire, dar subestimează capacitatea și puterea Seninătății de a-și impune dorința prin intermediul afinității. ''Udat'' e nevoită să sară înapoi cu Mzu atârnând periculos agățată de șoimul negru. Povestea continuă în ''[[Alchimistul neutronic]]''. == Opinii critice == ''Publishers Weekly'' consideră ''Disfuncția realității'' „o lectură minunată, marcată de o imaginație debordantă și decoruri de excepție”<ref name="Critică">PETER F. HAMILTON - ''Disfuncția realității', ed. Nemira, 2009</ref>, iar ''Herald Tribune'' îl cataloghează drept „unul dintre romanele cele mai plăcute și mai pline de prospețime din science fiction după foarte mult timp [...] o fuziune [[cyberpunk]] între ''[[Apocalipsa (roman)|Apocalipsa]]'' lui [[Stephen King]] și ''[[Fundația]]'' lui [[Isaac Asimov]]”<ref name="Critică"/>. ''SFRevu'' merge mai departe și afirmă: „Ce a reușit Asimov pentru robotică reușește Hamilton pentru ingineria genetică [...] În privința scenelor de acțiune, a bătăliilor spațiale și a tehnologiilor folosite în zborurile interstelare, Hamilton îi depășește pe toți autorii de SF”<ref name="Critică"/>. ''[[Astounding Science Fiction|Analog Science Fiction Magazine]]'' apreciază „personajele complexe, intrigile variate și tehnologia originale utilizate creează o lume credibilă care-l absoarbe pe cititor și-l poartă în viitor”<ref name="Critică"/>, în timp ce ''Interzone'' afirmă: „Cititorii sunt invitați pur și simplu să se scalde în măreția universului inventat de [Hamilton], regăsind acel «sense of wonder» pe care toți îl așteptăm din partea SF-ului de cea mai bună calitate”<ref name="Critică"/>. == Note == <references /> * {{citat carte | last = Hamilton | first = Peter F. | authorlink = Peter F. Hamilton | year = 1996 | title = The Reality Dysfunction | publisher = Grove Pub | isbn = 1-56865-501-0 }} == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?33261 Disfuncția realității] pe ISFDB * [http://www.peterfhamilton.co.uk/ Site-ul oficial al lui Peter F. Hamilton] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100722024537/http://www.peterfhamilton.co.uk/ |date=2010-07-22 }} * [http://nightsdawn.wikia.com/ The Confederation Handwiki] {{Peter F. Hamilton}} [[Categorie:Cărți din 1996]] [[Categorie:Romane din 1996]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Peter F. Hamilton]] [[Categorie:Zorii nopții]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1996]] 2qyshtlh8dp6pf3flweyro5sf9rq6dv 0 792271 17023926 15316896 2025-06-10T14:11:10Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1999]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023926 wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{Carte | titlu = Dune: Casa Atreides | titlu_original = Dune: House Atreides | traducător = Silviu Genescu și Mircea Pricăjan | coperta = [[Fișier:Dune_-_Casa_Atreides_1.jpg|188px]] | image_caption = Coperta traducerii în limba română | autor = [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Preludiul Dunei]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[editura Millennium Press|Millennium Press]] | data_apariției = 1999 | data_apariției_în_românia = 2007 | media_type = | număr_pagini = 800 | isbn = 978-973-87590-4-6 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = [[Dune: Casa Harkonnen]] }} '''''Dune: Casa Atreides''''' (1999) (titlu original ''Dune: House Atreides'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]], a cărui acțiune se petrece în [[Seria Dune|universul Dune]] creat de [[Frank Herbert]]. Este prima carte din ''[[Preludiul Dunei]]'', care are loc înaintea celebrului roman din 1965 al lui Herbert ''[[Dune (roman)|Dune]]''. <ref name="RIF">{{citat web|title="SCI FI Channel Auction to Benefit Reading Is Fundamental"|url=http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|quote="De la apariția sa în 1965, romanul lui Frank Herbert ''Dune'' s-a vândut în peste 12 milioane de exemplare pe întreg globul, devenind cel mai bine vândut roman science fiction al tuturor timpurilor... Saga ''Dune'' a lui Frank Herbert este una dintre cele mai importante contribuții literare ale secolului XX."|accessdate=2006-07-13|archive-date=2007-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20070928005501/http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|dead-url=yes}}</ref> Conform spuselor autorilor, romanele din ''Preludiul Dunei'' au fost creionate pornind de la însemnările lăsate de Frank Herbert{{Referințe Herbert}}. == Intriga == {{sinopsis}} Romanul începe pe planeta Arrakis, cu 35 de ani înaintea evenimentelor din ''Dune''. Baronul Vladimir Harkonnen tocmai a preluat conducerea planetei (cunoscută și sub numele de Dune) de la fratele său mai tânăr, Abulurd, care a permis ca producția de mirodenie să scadă drastic. Baronul a sesizat oportunitatea de a realiza profituri uriașe și a început să-și creeze depozite ilegale de mirodenie Pe planeta capitală a Imperiului, Kaitain, tânărul planetolog Pardot Kynes a venit de pe Salusa Secundus pentru a intra în audiență la Împăratul Padișah Elrood Corrino al IX-lea. Bătrânul împărat îi încredințează lui Kynes misiunea de a merge la singura sursă cunoscută de melanj, Arrakis, pentru a afla cum este produsă prețioasa substanță. Între timp, Prințul Shaddam și acolitul său, Hasimir Fenring, complotează împotriva lui Elrood. Shaddam nu întinerește și se pare că împăratul de 157 de ani e capabil să mai domnească încă 50. Shaddam decide să își otrăvească tatăl, pentru a-și grăbi succesiunea la tron. Ducele Paulus Atreides de pe planeta Caladan plănuiește să își trimită fiul și moștenitorul, Leto, la curtea lui Dominic Vernius de pe Ix, pentru a studia politica alături de fiul acestuia, Rhombur. Mama lui Leto, doamna Helenal, nu este de acord, nu numai pentru că este o femeie religioasă, dar și pentru că tatăl ei, contele Richese, este principalul rival al lui Vernius. Bene Gesserit se apropie de crearea lui Kwisatz Haderach, rămânându-le de aranjat încă trei generații. Pasul următor este de a o trimite pe Cucernica Maică Gaius Helen Mohiam pe Giedi Prime, pentru a concepe un copil cu baronul Vladimir. Acest copil urmează a se căsători cu Leto Atreides pentru a da naștere mamei lui Kwisatz Haderach. La început, baronul nu este interesat, dar, după ce este șantajat cu secretul depozitelor sale de mirodenie, acceptă, concepând o fată cu Mohiam. Între timp, tânărul sclav Harkonnen nr. 11368, Duncan Idaho, încearcă să scape din pădurile de pe Giedi Prime, unde na-baronul Glossu Rabban vrea să îl omoare ca parte a unui joc pe care îl joacă cu prietenii săi. Duncan reușește să scape, îmbarcându-se pe o navă care îl duce pe Caladan. Pardot Kynes ajunge pe Arrakis și își începe munca. Nemulțumit de conducerea harkonnenilor, devine tot mai interesat de nativii fremeni din deșert și de posibilitatea terraformării planetei. Pardot descoperă tot mai multe dovezi că, în urmă cu foarte mult timp, Arrakis a fost acoperit cu oceane imense, iar curiozitatea lui despre condițiile care au schimbat clima în cea de azi crește. Leto ajunge la Marele Palat de pe Ix unde nu își găsește doar un egal în prințul Rhombur, dar și o iubită, în persoana surorii acestuia, Kailea. Dar lucrurile nu stau cum trebuie pe Ix. Suboizii care construiesc nave în adâncimile orașelor din Ix sunt tot mai nemulțumiți de condițiile lor de viață și de blasfemia reprezentată de munca lor. Împăratul Elrood arată primele semne de senilitate datorate unei otrăvi cu acțiune lentă pe care i-o administrează Fenring. O delegație Bene Tleilaxu ajunsă pe planetă discută despre posibilitatea producerii melanjului în laborator. Elrood este interesat de acest "proiect Amal", iar Tleilaxu au o singură dorință în schimb: împăratul trebuie să le acorde sprijinul militar pentru a prelua planeta Ix, despre care ei susțin că posedă resursele tehnologice și indutriale necesare experimentelor. Împăratul, care are polițe mai vechi de plătit lui Vernius, este de acord să le furnizeze sprijinul necesar. După ce salvează trei tineri fremeni de trupele harkonnen, Pardot este dus la un sietch. După o dezbatere îndelungată, naibul acestuia decide să îl execute, dar asasinul ales află despre planurile pe care Pardot le are pentru terraformarea planetei și despre speranța pe care o aduce această viziune. Drept urmare, asasinul se sinucide, lucru considerat de fremeni un semn. Pardot este primit între fremeni ca profet, căsătorindu-se cu o femeie de-a lor și dând naștere unui copil, Liet. [[Fișier:Dune_-_Casa_Atreides_2.jpg|thumb|right|150px]] Bastarda Harkonnen născută pe Wallach IX nu este ceea ce așteptau Bene Gesserit, fiind prea slabă pentru a da naștere mamei lui Kwisatz Haderach. Singura soluție este întoarcerea pe Giedi Prime și șantajarea baronului pentru a da naștere unei noi fete Harkonnen. Baronul așteaptă cu nerăbdare acest lucru, violând-o sălbatic pe Mohiam. Aceasta se răzbună impregnându-l pe baron cu o boală incurabilă care îl va face obez în timp, distrugându-i trupul frumos. Ix este atacată pe neașteptate de o forță combinată de Tleilaxu și sardaukari. Leto, Rhombur și Kailea scapă și se refugiază pe reședința Casei Atreides, Caladan. Pentru a distrage atenția de la copii, Vernius și soția lui dispar, devenind renegați în imperiu. Tleilaxu stabilesc un nou guvern pe Ix, redenumind planeta ''Xuttuh''. Leto și moștenitorii familiei Vernius sunt primiți cu brațele deschise pe Caladan de ducele Paulus. Pe de altă parte, doamna Helena nu este dornică să acorde sanctuar copiilor ixieni, din cauza urii față de Casa Vernius și a credinței că tehnologia ixiană este o blasfemie care încalcă cea mai sacră poruncă a Jihadului butlerian: ''Să nu-ți faci mașină după asemănarea minții omului''. Ca atare, începe să comploteze împotriva souțului ei, bătrânul duce. Între timp, tânărul Idaho ajunge în Cala City, capitala ducatului de pe continentul vestic. După o audiență la ducele Paulus, el este primit la curte pentru a lucra la grajduri. Pe Wallach IX se naște o nouă fiică Harkonnen, care primește numele Jessica, adică ''bogăție'' într-o limbă veche. Rolul ei este de deveni bunica lui Kwisatz Haderach, dacă programul genetic merge conform planului. La o luptă cu taurii, sportul preferat al ducelui, acesta este omorât de un taur salusan drogat. Duncan este acuzat a fi spion Harkonnen, fiind considerat responsabil pentru drogarea taurului. Leto știe că adevăratul vinovat este mama lui, Helena, și o trimite la o mănăstire de pe continentul estic pentru a evita răspândirea zvonurilor. Leto devine noul duce Atreides. În cealaltă parte a galaxiei, Împăratul Padișah Elrood al IX-lea moare. Shaddam ajunge în sfârșit pe Tronul Leului de Aur și urmează a fi încoronat ca Împăratul Padișah Corrino al IV-lea al universului cunoscut. El pune la cale o încoronare fastuoasă pe Kaitain, invitând nobili de pe tot cuprinsul imperiului, printre care noul duce Leto și oaspeții săi, moștenitorii familiei Vernius, dar și pe baronul Vladimir Harkonnen. Dar baronul plănuiește ceva. Un om de știință Richese tocmai a descoperit o nouă funcție a efectului Holtzman care poate face o navă complet invizibilă și nedetectabilă de senzori. Baronul îl pe Glossu Raban cu această nouă tehnologie, pentru a ataca delegația Tleilaxu și a face să apară totul ca fiind un atac Atreides. Pentru a evita o confruntare armată care ar putea degenera într-un război interstelar, ducele Leto oprează pentru un proces în fața consiliului nobililor din Landsraad. La prima vedere, acesta pare un act sinucigaș, având în vedere că un singur nobil din istoria imperiului a fost achitat prin această procedură. Însă Bene Gesserit sunt decise să îl salveze pe Leto, deoarece au nevoie de el pentru programul lor genetic. Astfel, ele îi furnizează dovezi despre legătura dintre viitorul împărat și Tleilaxu, pe care Leto le folosește pentru a-l șantaja pe Shaddam. Deoarece Shaddam nu are nimic de câștigat de pe urma procesului lui Leto, nu poate risca expunerea implicării sale în lovitura de pe Ix și în experimentele de producere artificială a mirodeniei de acolo. Ca atare, își folosește influența pentru a convinge curtea să îl declare nevinovat pe Leto înainte să fie ascultată orice mărturie. După încoronarea lui Shaddam ca împărat, Leto îl șatnajează din nou pentru a obține amnistierea lui Rhombur și Kailea, iar împăratul e nevoit să accepte, împotriva voinței sale. Dar șantajul repetat începe să creeze o relație tensionată între el și duce. Între timp, pe Dune, fremenii se unesc în moduri nevăzute până atunci în spatele profetului lor, Pardot Kynes, și a visului lui de a transforma casa lor într-un paradis înverzit. == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.dunenovels.com/prelude.html ''Prelude to Dune'' official site] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060613133826/http://www.dunenovels.com/prelude.html |date=2006-06-13 }} {{Dune}} {{Kevin J. Anderson}} [[Categorie:Cărți din 1999]] [[Categorie:Universul Dune]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Kevin J. Anderson]] [[Categorie:1999 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1999]] rxjdn78ew3ijguin5ph4nti0oboxqxj 0 792277 17023925 15316898 2025-06-10T14:10:58Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2000]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023925 wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{Carte | titlu = Dune: Casa Harkonnen | titlu_original = Dune: House Harkonnen | traducător = Cristina și Ștefan Ghidoveanu | coperta = [[Fișier:Dune_-_Casa_Harkonnen_1.jpg|188px]] | image_caption = Coperta traducerii în limba română | autor = [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Preludiul Dunei]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[editura Millennium Press|Millennium Press]] | data_apariției = 2000 | data_apariției_în_românia = 2007 | media_type = | număr_pagini = 792 | isbn = 978-973-87590-9-1 | oclc = | precedată_de = [[Dune: Casa Atreides]] | urmată_de = [[Dune: Casa Corrino]] }} '''''Dune: Casa Harkonnen''''' (2000) (titlu original ''Dune: House Harkonnen'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]], a cărui acțiune se petrece în [[Seria Dune|universul Dune]] creat de [[Frank Herbert]]. Este a doua carte din ''[[Preludiul Dunei]]'', care are loc înaintea celebrului roman din 1965 al lui Herbert ''[[Dune (roman)|Dune]]''.<ref name="RIF">{{citat web|title="SCI FI Channel Auction to Benefit Reading Is Fundamental"|url=http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|quote="De la apariția sa în 1965, romanul lui Frank Herbert ''Dune'' s-a vândut în peste 12 milioane de exemplare pe întreg globul, devenind cel mai bine vândut roman science fiction al tuturor timpurilor... Saga ''Dune'' a lui Frank Herbert este una dintre cele mai importante contribuții literare ale secolului XX."|accessdate=2006-07-13|archive-date=2007-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20070928005501/http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|dead-url=yes}}</ref> Conform spuselor autorilor, romanele din ''Preludiul Dunei'' au fost creionate pornind de la însemnările lăsate de Frank Herbert{{Referințe Herbert}}. == Intriga == Romanul conține mai multe intrigi care, deși se intersectează în anumite momente, e mai ușor să fie relatate separat. Shaddam Corrino al IV-lea stă în sfârșit pe Tronul Leului de Aur, savurându-și poziția de Împărat Padișah al Universului Cunoscut. Cu toate acestea, poziția lui de împărat este una precară, deoarece soția lui, Anirul, a fost instruită de surorile Bene Gesserit să aducă pe lume doar fete. În plus, autoritatea îi este amenințată de puternica familie Harkonnen, ale cărei stocuri ilegale crescânde de mirodenie îl îngrijorează pe împărat. Pentru a monopoliza mirodenia, Shaddam și confidentul lui, Hasimir Fenring, plănuiesc să sintetizeze substanța cu ajutorul unui Tleilaxu, Hidar Fen Ajidica. Ajidica își instalează laboratoarele pe recent cucerita planetă Ix, fosta reședință a Casei Vernius. Către sfârșitul romanului, Ajidica îl informează pe Fenring că sintetizarea mirodeniei este un succes, dar afirmațiile sale nu par a fi de încredere. Între timp, pe Caladan, ducele Leto Atreides își ia rămas bun de la Duncan Idaho. Acesta urmează să plece pe Ginaz, pentru a deveni maestru spadasin. Leto și prietenii săi, Kailea și Rhombur Vernius, se zbat în continuare să elibereze fosta casă a acestora din urmă, dar efortul lor e departe de a fi încununat de succes. Kailea devine concubina lui Leto, dar el refuză să se însoare cu ea din motive politice evidente. Rhombur își caută o parteneră în sânul Bene Gesserir și o găsește pe Tessia, care îi dă un nou scop în viață. După ce primește o cerere de ajutor de la un rebel ixian, C'tair Pilru, Rhombur începe să sprijine rezistența ixiană. Kailea îi naște lui Leto un băiat, Victor, devenind tot mai nemulțumită de rolul ei de concubină și dorindu-și ca ducele să o ia de soție, pentru ca fiul ei să aibă șansa de a-l moșteni într-o zi. Camerista Kaileei, Chaiar, este o agentă Harkonnen trimisă să vâre zâzanie între ea și Leto. Problema se complică odată cu sosirea doamnei Jessica, o Bene Gesserit și fiica Cucernicei Maici Gaius Helen Mohiam și a baronului Vladimir Harkonnen (deși Jessica nu cunoaște asta). Jessica este prezentată lui Leto ca dar din partea Bene Gesserit, deși scopul ascuns al acestora este de a îi folosi pe cei doi în planul lor de creare a lui Kwisatz Haderach. La început, Leto nu vrea să aibă prea mult de-a face cu Jessica, rămânându-i fidel Kaileei. Dar, pe măsură ce el și Kailea se înstrăinează, el ajunge să caute compania Jessicăi. În cele din urmă, Kailea atentează la viața lui Leto, punând un dispozitiv explozibil pe vasul său. În ultima clipă, Leto decide să îi ia pe Victor și pe Rhombur cu el, iar băiatul moare în explozie. Leto scapă aproape nevătămat, dar trupul lui Rhombur este distrus în cea mai mare parte. Temându-se că Leto va afla cine stă în spatele morții copilului și fiind roasă de vinovăție, Kailea se sinucide aruncându-se pe fereastră. Tleilaxu se oferă să crească un ghola al fiului mort al lui Leto, în schimbul trupului abia pâlpâind de viață a lui Rhombur Vernius. După multă zbatere interioară, Leto refuză, știind că Tleilaxu nu doresc altceva decât să facă rău Casei Vernius. În schimb, Leto îl angajează pe dr. Wellington Yueh, un expert în cibernetică, pentru a crea un corp pentru Rhombur. Leto și Jessica se îndrăgostesc, iar Jessica se hotărăște să îi facă lui Leto un băiat pentru a-i diminua suferința, încălcând ordinerele Bene Gesserit de a concepe o fată. Pe planeta de reședință a Harkonnenilor, Giedi Prime, baronul se îngrașă datorită unei boli ciudate care, fără știința lui, i-a fost inoculată de răzbunătoarea Mohiam. După ce ucide o serie de doctori care eșuează în tentativa de a-i diagnostica sau vindeca boala, el îl angajează pe dr. Yueh pe o sumă enormă. Yueh îi dezvăluie baronului că Mohiam este vinovată pentru problema lui, ceea ce îl determină pe acesta să caute [[răzbunare]], dar fără succes. Între timp, fratele baronului, Abulurd, descoperă depozitele ilegale de mirodenie. În loc să își dea fratele pe mâna împăratului, Abulurd, un conducător binevoitor total opus lui Vladimir, folosește depozitele în beneficiul oamenilor săi. Descoperind acest lucru, Glossu Rabban, copilul cel mare al lui Abulurd, își strangulează tatăl, gest care îi va atrage porecla "Bestia". Baronul Harkonnen îl răpește pe celălalt fiu al lui Abulurd, Feyd-Rautha, și încearcă să îl crească ca pe propriul copil. [[Fișier:Dune_-_Casa_Harkonnen_2.jpg|thumb|right|150px]] Tânărul Liet Kynes crește și duce mai departe realizarea visului tatălui său de a schimba condițiile ostile de pe Arrakis. Tot aici, doamna Margot Fenring caută să descopere printre fremeni dezlegarea misterului dispariției câtorva membre ale ordinului Bene Gesserit, inclusiv a Cucernicei Maici Ramallo. Ea află că Bene Gesserit s-a integrat deja în societatea fremenă, inoculând miturile Missionariei Protectiva în cultura acesteia. Gurney Halleck, un fermier de pe Giedi Prime, asistă la capturarea surorii lui, Bheth, de către agenții Harkonnen. Luptând să o salveze din mâinile lor, estre bătut cu brutalitate. După ce petrece patru ani căutând să dea de urma ei, Guerney primește o scrisoare de la ea în care află că e în viață. Guerney o găsește într-o casă a plăcerilor de lângă Mount Ebony, legată de pat și cu laringele tăiat. Bătut din nou de cei doi soldați care o păzeau, Guerney își revine într-o mină de sclavi. Paznicii Harkonnen se străduiesc să îi îngenuncheze spiritul folosind o serie de metode: este silit să privească cum sora lui este violată și omorâtă, este drogat și bătut. În cele din urmă, reușete să evadeze într-o navă care transportă minereu și care se dovedește a fi un cadou de la Leto Atreides pentru concubina lui, Kailea. Gurney părăsește nava înainte de a ajunge la destinația finală și i se alătură renegatului Dominic Vernius. După ce acesta din urmă este omorât pe Dune, Gurney călătorește pe Caladan pentru a-i găsi pe copiii acestuia, jurând loialitate Casei Atreides. == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.dunenovels.com/prelude.html ''Prelude to Dune'' official site] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060613133826/http://www.dunenovels.com/prelude.html |date=2006-06-13 }} {{Dune}} {{Kevin J. Anderson}} [[Categorie:Cărți din 2000]] [[Categorie:Universul Dune]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Kevin J. Anderson]] [[Categorie:2000 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2000]] 6vtklkn4f8rz2f75y3qvbucx5tt1pac 0 792278 17023924 15316897 2025-06-10T14:10:47Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2001]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023924 wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{Carte | titlu = Dune: Casa Corrino | titlu_original = Dune: House Corrino | traducător = Cristina și Ștefan Ghidoveanu | coperta = [[Fișier:Dune_-_Casa_Corrino_1.jpg|188px]] | image_caption = Coperta traducerii în limba română | autor = [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Preludiul Dunei]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[editura Millennium Press|Millennium Press]] | data_apariției = 2001 | data_apariției_în_românia = 2007 | media_type = | număr_pagini = 792 | isbn = 978-973-88585-0-3 | oclc = | precedată_de = [[Dune: Casa Harkonnen]] | urmată_de = }} '''''Dune: Casa Corrino''''' (2001) (titlu original ''Dune: House Corrino'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]], a cărui acțiune se petrece în [[Seria Dune|universul Dune]] creat de [[Frank Herbert]]. Este a treia carte din ''[[Preludiul Dunei]]'', care are loc înaintea celebrului roman din 1965 al lui Herbert ''[[Dune (roman)|Dune]]''.<ref name="RIF">{{citat web|title="SCI FI Channel Auction to Benefit Reading Is Fundamental"|url=http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|quote="De la apariția sa în 1965, romanul lui Frank Herbert ''Dune'' s-a vândut în peste 12 milioane de exemplare pe întreg globul, devenind cel mai bine vândut roman science fiction al tuturor timpurilor... Saga ''Dune'' a lui Frank Herbert este una dintre cele mai importante contribuții literare ale secolului XX."|accessdate=2006-07-13|archive-date=2007-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20070928005501/http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|dead-url=yes}}</ref> Conform spuselor autorilor, romanele din ''Preludiul Dunei'' au fost creionate pornind de la însemnările lăsate de Frank Herbert{{Referințe Herbert}}. == Intriga == {{sinopsis}} Împăratul Shaddam Corrino IV devine tot mai nemulțumit de faptul că nu deține puterea absolută. La ordinul său, guvernul imperial începe războiul mirodeniei, pentru a face loc substanței sintetice pe care Împăratul speră să o aibă în curând. Casele Landsraad sunt dezbinate, în timp ce depozitele CHOAM-ului și ale Ghildei spațiale se umplu cu mită. Proiectul Amal fiind aproape finalizat, contele Hasimir Fenring este trimis pe Ix pentru a supraveghea ultimele etape ale sintezei sub conducerea respingătorilor Tleilaxu. Însă lucrurile nu stau așa cum se așteaptă Shaddam: șeful proiectului nu intenționează să îi dea pe mână descoperirea, ci vizează el însuși tronul. Între timp, Rhombur Vernius începe munca dificilă de recuperare după explozia care a luat viața fiului ducelui Leto Atreides. În mâinile doctorului Suk Yueh, el devine mai mult mașină decât om. Hotărât să smulgă Ix din mâinile Tleilaxu, el îl convinge pe Leto să sponsorizeze un atac asupra planetei. Concubina ducelui, Doamna Jessica, este deja însărcinată cu fiul acestuia, nesocotind ordinele Bene Gesserit de a aduce pe lume o fată. Surorile Bene Gesserit așteaptă cu nerăbdare nașterea mamei lui Kwisatz Haderach de către Jessica, fără să știe că planurile lor sunt pe cale să se năruiască și că viitorul programului lor genetic este acum nesigur, iar viitorul omenirii se află într-un echilibru precar. Pe planeta deșertică Arrakis, fremenii s-au adunat sub conducerea lui Liet-Kynes, fiul planetologului imperial care a dat viață speranței unei planete înverzite. Deciși să scape de conducătorii Harkonnen, fremenii își încep campania împotriva opresorilor, plănuind răsturnarea baronului Vladimir. La rândul său, acesta și Piter deVries, pun la punct un plan de stăvilire a puterii crescânde a rivalilor lor de sânge, Casa Atreides. [[Fișier:Dune_-_Casa_Corrino_2.jpg|thumb|left|150px]] == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.dunenovels.com/prelude.html ''Prelude to Dune'' official site] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060613133826/http://www.dunenovels.com/prelude.html |date=2006-06-13 }} {{Dune}} [[Categorie:Cărți din 2001]] [[Categorie:Universul Dune]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Kevin J. Anderson]] [[Categorie:2001 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2001]] t58exz88gxatkth11og78lj0tvx14gh 0 792280 17023923 15263967 2025-06-10T14:10:35Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2002]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023923 wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{Carte | titlu = Dune: Jihadul butlerian | titlu_original = Dune: The Butlerian Jihad | traducător = Cristina și Ștefan Ghidoveanu | coperta = [[Fișier:Dune_-_Jihadul_butlerian_2.jpg|188px]] | image_caption = Coperta traducerii în limba română | autor = [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Legendele Dunei]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[editura Millennium Press|Millennium Press]] | data_apariției = 2002 | data_apariției_în_românia = 2008 | media_type = | număr_pagini = 576 | isbn = 978-973-88585-2-7 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = [[Dune: Cruciada mașinilor]] }} '''''Dune: Jihadul butlerian''''' (2002) (titlu original ''Dune: The Butlerian Jihad'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]], a cărui acțiune se petrece în [[Seria Dune|universul Dune]] creat de [[Frank Herbert]]. Este prima carte din ''[[Legendele Dunei]]'', care are loc cu 10.000 de ani înaintea evenimentelor din celebra carte ''[[Dune (roman)|Dune]]''.<ref name="RIF">{{citat web|title="SCI FI Channel Auction to Benefit Reading Is Fundamental"|url=http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|quote="De la apariția sa în 1965, romanul lui Frank Herbert ''Dune'' s-a vândut în peste 12 milioane de exemplare pe întreg globul, devenind cel mai bine vândut roman science fiction al tuturor timpurilor... Saga ''Dune'' a lui Frank Herbert este una dintre cele mai importante contribuții literare ale secolului XX."|accessdate=2006-07-13|archive-date=2007-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20070928005501/http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|dead-url=yes}}</ref> Seria povestește despre Jihadul butlerian, un război ficțional pe care ultimii oameni liberi din univers îl poartă împotriva mașinilor gânditoare, o forță violentă și autoritară condusă de calculatorul Omnius. == Intriga == '''''Jihadul butlerian''''' introduce o generație de personaje din care se vor naște familiile care vor deveni ulterior cele mai importante din univers: Casa Atreides, Casa Corrino și Casa Harkonnen. Serena Buttler, fata viceregelui Ligii Nobililor, este una dintre vocile puternice ale rebeliunii. Iubitul ei, Xavier Harkonnen, conduce forța militară de pe capitala curentă a Ligii, Salusa Secundus. La începutul cărții, Xavier respinge un atac al armatei de cymeci a lui Omnius. Cymecii sunt foști eroi umani, ale căror creiere sunt păstrate în recipiente ce pot fi instalate pe o sumedenie de corpuri mecanice înspăimântătoare, prelungindu-le viața și făcându-i de neoprit. Cei doisprezece cymeci originali (autointitulați 'titani') au cucerit universul bazându-se pe încrederea și dependența de mașini a oamenilor, dar au fost răsturnați de Omnius, o inteligență artificială creată de ei. Căutând să înlocuiască haosul uman cu ordinea mașinilor, Omnius a pornit războiul dintre oameni și mașini. În mod ironic, Vorian Atreides este fiul și subordonatul conducătorului titanilor cymeci, Agamemnon (al cărui nume, Atreides, vine de la Casa Atreus din epopeea antică grecească [[Iliada]]) Între timp, pe Rossak, un ordin matriarhal își perfecționează puterile psihice distructive pe care vrea să le folosească împotriva mașinilor, menținând un program de înmulțire care îi permite să creeze telepate tot mai puternice. Magnatul Aurelius Venport este pe cale să descopere o substanță interesantă, mirodenia, iar faimosul inventator Tio Holtzman o acceptă pe Norma Cenva, un geniu, în slujba sa. Serena este capturată de titanul Barbarossa și pusă sub supravegherea lui Erasmus, un robot independent care încearcă să înțeleagă în amănunt oamenii, astfel încât mașinile gânditoare să le poată fi superioare în întregime. Din nefericire, metodele sale de studiu implică deseori vivisecții și torturarea sclavilor săi. Lui Erasmus îi place de Serena, la fel cum i se întâmplă și tânărului Vorian Atreides. Când Serena își dă seama că este însărcinată cu băiatul lui Xavier și, ulterior, îl naște pe Manion, Erasmus e deranjat și nu numai că îi extirpă Serenei uterul, dar îl și omoară pe copil în fața ei. Acest eveniment stârnește Jihadul, iar tânărul Manion devine repede primul martir, Manion cel Nevinovat. Vorian, aflând despre crimă și înțelegând minciuna în care a trăit ca om de încredere al mașinilor, își trădează stăpânii și fuge cu Serena. Ei sunt acompaniați de un alt om de încredere al mașinilor, Iblis Ginjo, un conducător de sclavi care pune la cale rebeliunea de pe Pământul sincronizat. [[Fișier:Dune_-_Jihadul_butlerian_1.jpg|thumb|left|150px]] Prima victorie a așa-numitului Jihad butlerian o reprezintă distrugerea Pământului și a hiperminții Omnius de pe planetă cu ajutorul bombei atomice. Iblis (acum Mare Patriarh al Jihadului Sfânt) și Serena (Preoteasa Jihadului) devin liderii religioși ai rebeliunii oamenilor, iar Xavier și Vorian - generalii. Brutalii titani sunt disperați să scape de sub conducerea stăpânului lor și pornesc propriul război, în timp ce Omnius și Erasmus sunt hotărâți să cucerească și să distrugă întreaga omenire. Pe o planetă deșertică singuratică, cunoscută sub numele de Arrakis, se plantează semințele legendei lui Selim Călărețul Viermilor, un proscris al tribului său, care vede viitorul lui Shai-Hulud și vrea să își salveze Zeul de cei care îi fură mirodenia. == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{citat web |url=http://www.sfcrowsnest.com/articles/books/2009/Dune-The-Butlerian-Jihad-by-Brian-Herber--Kevin-J-Anderson--13987.php |title=Review: ''Dune: The Butlerian Jihad'' by Brian Herbert & Kevin J. Anderson |last=MacDonald |first=Rod |date=January 6, 2009 |publisher=SFCrowsnest.com |accessdate=14 martie 2010 |archive-date=2013-06-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130615190055/http://www.sfcrowsnest.com/articles/books/2009/Dune-The-Butlerian-Jihad-by-Brian-Herber--Kevin-J-Anderson--13987.php |dead-url=yes }} {{Dune}} [[Categorie:Cărți din 2002]] [[Categorie:Romane de Kevin J. Anderson]] [[Categorie:Universul Dune]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2002]] spyu910kwa3p0busj7zdsspdpkpvzrq 0 792281 17023922 15263966 2025-06-10T14:10:28Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2003]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023922 wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{Carte | titlu = Dune: Cruciada mașinilor | titlu_original = Dune: The Machine Crusade | traducător = Cristina și Ștefan Ghidoveanu | coperta = [[Fișier:Dune_cruciada_masinilor.jpg|225px]] | image_caption = | autor = [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Legendele Dunei]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[editura Millennium Press|Millennium Press]] | data_apariției = 2003 | data_apariției_în_românia = 2009 | media_type = | număr_pagini = 752 | isbn = 978-606-8113-01-2 | oclc = | precedată_de = [[Dune: Jihadul butlerian]] | urmată_de = [[Dune: Bătălia Corrinului]] }} '''''Dune: Cruciada mașinilor''''' (2003) (titlu original ''Dune: The Machine Crusade'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]], a cărui acțiune se petrece în [[Seria Dune|universul Dune]] creat de [[Frank Herbert]]. Este a doua carte din ''[[Legendele Dunei]]'', care are loc cu 10.000 de ani înaintea evenimentelor din celebra carte ''[[Dune (roman)|Dune]]''.<ref name="RIF">{{citat web|title="SCI FI Channel Auction to Benefit Reading Is Fundamental"|url=http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|quote="De la apariția sa în 1965, romanul lui Frank Herbert ''Dune'' s-a vândut în peste 12 milioane de exemplare pe întreg globul, devenind cel mai bine vândut roman science fiction al tuturor timpurilor... Saga ''Dune'' a lui Frank Herbert este una dintre cele mai importante contribuții literare ale secolului XX."|accessdate=2006-07-13|archive-date=2007-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20070928005501/http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|dead-url=yes}}</ref> Seria povestește despre Jihadul butlerian, un război ficțional pe care ultimii oameni liberi din univers îl poartă împotriva mașinilor gânditoare, o forță violentă și autoritară condusă de calculatorul Omnius. == Intriga == ''Dune: Cruciada mașinilor'' merge mai departe în inima Jihadului butlerian descris în prima carte a trilogiei. Conducătorul mișcării este acum fostul sclav și om de încredere al mașinilor, Marele Patriarh Iblis Ginjo. Însă Iblis pare mai interesat de politică și de propria moștenire decât de Jihad. În ciuda faptului că tatăl său, titanul Agamemnon, i-a prelungit viața, Vorian Atreides dă semne că dorește să se așeze la casa lui după ce vizitează planeta Caladan și o întâlnește pe Leronica Tergiet, care îi devine concubină. Xavier Harkonnen reușește să elibereze Ix de sub dominaia mașinilor gânditoare și este pregătit să facă sacrificiul suprem care îi va pângări numele. Robotul Erasmus își continuă experiențele iluminatoare asupra oamenilor, făcând un pariu curios cu entitatea Omnius de pe Corrin, în care pretinde că poate crește un copil care să devină ordonat și civilizat ca o mașină. Acest copil, Gilbertus Albans, este primul mentat adevărat. Omnius are de suferit de pe urma unui virus de calculator creat de Vorian și răspândit fără voie de vechiul său companion, Seurat. Pe Ginaz, bătrânul Zon Noret este ucis într-un tragic accident de Chirox, o mașină de luptă reprogramată. Deși Noret nu a trăit îndeajuns pentru a-și transmite învățăturile celorlalți mercenari de pe Ginaz, Chirox rămâne să îi antreneze în marea artă de luptă a mercenarilor, fondând ordinul Maeștrilor Spadasini, care va deveni arma supremă de luptă împotriva mașinilor gânditoare. Pe planeta Poritrin, Norma Cenva părăsește lumea la timp pentru a evita o revoltă în timpul căruia un sclav, fără să știe ce va produce, trage cu o rază laser într-un scut personal Holtzman. Explozia care rezultă distruge laboratorul lui Tio Holtzman; în cele din urmă, revolta sclavilor este înăbușită brutal. Între timp Norma, datorită moștenirii ei ca fiică a principalei magiciene de pe Rossak, Zufa Cenva, își descoperă în sfârșit forțele latente în momentul în care se află sub mare presiune (creată de capturarea și torturarea ei de către titanul Xerxes). Ea are viziunea unui viitor în care nave uriașe transportă instantaneu oameni și bunuri prin univers, folosind efectul Holtzman de pliere a spațiului. Familia Normei va folosi acest monopol asupra călătoriilor pentru a fonda Ghilda Spațială. Un mic grup dintre sclavii zensunniți de pe Poritrin fură prima navă care pliază spațiul și zboară pe o planetă deșertică singuratică, Arrakis, unde se vor alătura acoliților lui Selim, devenind primii fremeni. În sfârșit, titanii rămași folosesc conjunctura favorabilă pentru a-și obține independența de sub conducerea lui Omnius, plecând pe planeta Bela Tegeuse. == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{citat web |url=http://www.sfcrowsnest.com/articles/books/2009/Dune-The-Butlerian-Jihad-by-Brian-Herber--Kevin-J-Anderson--13987.php |title=Review: ''Dune: The Butlerian Jihad'' by Brian Herbert & Kevin J. Anderson |last=MacDonald |first=Rod |date=January 6, 2009 |publisher=SFCrowsnest.com |accessdate=14 martie 2010 |archive-date=2013-06-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130615190055/http://www.sfcrowsnest.com/articles/books/2009/Dune-The-Butlerian-Jihad-by-Brian-Herber--Kevin-J-Anderson--13987.php |dead-url=yes }} {{Dune}} [[Categorie:Cărți din 2003]] [[Categorie:Romane de Kevin J. Anderson]] [[Categorie:Universul Dune]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2003]] tfbjvr7xq6jt8qh3lum3qm02e51nann 0 792283 17023921 15263965 2025-06-10T14:10:02Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2004]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023921 wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{Carte | titlu = Dune: Bătălia Corrinului | titlu_original = Dune: The Battle of Corrin | traducător = Cristina și Ștefan Ghidoveanu | coperta = [[Fișier:Dune_batalia_corinului.jpg]] | image_caption = | autor = [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Legendele Dunei]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[editura Millennium Press|Millennium Press]] | data_apariției = 2004 | data_apariției_în_românia = 2009 | media_type = | număr_pagini = 640 | isbn = 978-606-8113-02-9 | oclc = | precedată_de = [[Dune: Cruciada mașinilor]] | urmată_de = [[Dune: Casa Atreides]] }} '''''Dune: Bătălia Corrinului''''' (2004) (titlu original ''Dune: The Battle of Corrin'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]], a cărui acțiune se petrece în [[Seria Dune| universul Dune]] creat de [[Frank Herbert]]. Este a treia carte din ''[[Legendele Dunei]]'', care are loc cu 10.000 de ani înaintea evenimentelor din celebra carte ''[[Dune (roman)|Dune]]''.<ref name="RIF">{{citat web|title="SCI FI Channel Auction to Benefit Reading Is Fundamental"|url=http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|quote="De la apariția sa în 1965, romanul lui Frank Herbert ''Dune'' s-a vândut în peste 12 milioane de exemplare pe întreg globul, devenind cel mai bine vândut roman science fiction al tuturor timpurilor... Saga ''Dune'' a lui Frank Herbert este una dintre cele mai importante contribuții literare ale secolului XX."|accessdate=2006-07-13|archive-date=2007-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20070928005501/http://pnnonline.org/article.php?sid=4302|dead-url=yes}}</ref> Seria povestește despre Jihadul butlerian, un război ficțional pe care ultimii oameni liberi din univers îl poartă împotriva mașinilor gânditoare, o forță violentă și autoritară condusă de hipermintea Omnius. Acțiunea romanului se petrece la un secol după începutul Jihadului butlerian, fiind divizată în două părți: prima începe în anul 108 Î.G. (Înaintea Ghildei) și descrie războiul biologic pornit de mașinile gânditoare împotriva oamenilor, iar a doua începe în anul 88 Î.G. și acoperă evenimentele de după Marea Purificare, care conduc la Bătălia Corrinului. La sfârșitul seriei "Legendele Dunei", câteva acțiuni începute în precedentele două romane conduc la climatul social și politic cunoscut din seria originală ''Dune'' a lui Frank Herbert. ==Intriga== Hipermintea Omnius își continuă planurile de eradicare a oamenilor din univers. La sugestia trădătorului Yorek Thurr, prizonierul tleilaxu Rekur Van și robotul independent Erasmus realizează un retrovirus ARN. Omnius lansează capsule conținând acest virus pe planetele locuite de oameni. Cu o rată de mortalitate directă de 43%, virusul afectează puternic Liga Nobililor, lăsând-o vulnerabilă în fața atacurilor. Consumul de melanj se dovedește a întări imunitatea la retrovirus și, în același timp, oprește boala în cazul unora dintre cei deja infectați. Neștiind că atacul virusului a fost oprit, Omnius pregătește a doua fază a operațiunii. Adunând grosul armatelor staționate pe diferitele planete sincronizate, hipermintea lansează o flotă masivă către capitala Ligii, Salusa Secundus. Aflând despre iminenta distrugere care se îndreaptă către omenire, Vorian Atreides concepe un plan de a lansa bombe atomice pe lumile sincronizate rămase acum fără apărare, distrugând întreg universul condus de Omnius. Dar acest plan necesită folosirea tehnologiei încă nesigure de pliere a spațiului, pentru a purta atacul înainte ca mașinile să aibă timp să recheme flota plecată către Salusa. Marea Purificare este încununată de succes, distrugând toate planetele lui Omnius în afara uneia, dar cu costul vieților oamenilor captivi pe lumile sincronizate. De fiecare dacă când armatele omenirii pliază spațiul pentru a ajunge la o nouă destinație se pierde 10% din efectiv, datorită nesiguranței principiului călătoriei, ceea ce duce la sacrificarea a miliarde de vieți. Oamenii nu reușesc să distrugă hipermintea Omnius de pe prima lume sincronizată, Corrin, deoarece cogitorul Vidad o avertizează despre contraatacul omenirii. Flota mașinilor este rechemată în jurul planetei, rămânând să o protejeze, înconjurată de armata omenirii și incapabilă să evadeze fără distrugerea creierelor din gelcircuite. În ciuda acestui fapt, Jihadul se declară încheiat, Marea Purificare terminându-se cu o remiză în jurul planetei Corrin. Această situație va continua timp de 20 de ani, mașinile fiind incapabile să scape, iar oamenii nefiind doritori să pornească o bătălie decisivă. Tot la sugestia lui Thurr, Omnius trimite mașini cu creiere primitive, care pot trece de rețeaua pusă de oameni în jurul Corrinului, să atace Salusa Secundus și Rossak. Aceste atacuri au efecte limitate, dar le reamintesc oamenilor de amenințarea mașinilor. După victoria asupra titanilor, Vorian Atreides convinge Liga să atace Corrinul. Înfruntând roboții care folosesc scuturi umane și incapabilă să utilizeze armele tactice principale din cauza trădării lui Abulurd Harkkonen, armata omenirii atacă planeta. Pentru aceasta, folosește arme atomice care să creeze breșe în apărarea roboților și trimite la sol mercenari de pe Ginaz care îl distrug pe Omnius, dar nu înainte ca acesta să trimită în spațiu un semnal radio neidentificat. Ca urmare a bătăliei Corrinului, viceregele Faykan Buttler își ia numele de Corrino, în amintirea evenimentului. ===Cultul Serenei=== După ce și-a văzut părinții omorâți de Năpastă (retrovirusul trimis de Omnius) și după ce abia i-a supraviețuit ea însăși, Rayna Butler își începe cruciada personală împotriva mașinilor gânditoare. Pretinzând că a avut o viziune cu Serena Butler (posibil o halucinație dată de boală), Rayna începe să distrugă orice seamănă cu o mașină, inclusiv aparatele inofensive sau atât de necesarele echipamente medicale. În jurul ei se adună un grup care va fi cunoscut ca Martirii, grup ce îi venerează pe Cei Trei Martiri: Serena Butler, Manion cel Nevinovat și Iblis Ginjo. Condus de Rayna, cultul Serenei va cauza mai multe distrugeri omenirii decât mașinile. În ciuda ipocriziei inerente a grupului (cum ar fi distrugerea unor tehnologii, dar folosirea navelor spațiale), moștenirea cultului se perpetuează. Prima poruncă a Bibliei Catolice Portocalii, "să nu-ți faci mașină după asemănarea minții omului" îi este atribuită Serenei Buttler. În continuare, grupul este responsabil pentru legile restrictive care cer distrugerea oricărei mașini sub amenințarea pedepsei cu moartea (sau tortura). ===Distrugerea titanilor=== În timpul status-quo-ului de 20 de ani dintre oameni și mașini, cei trei supraviețuitori titani, Agamemnon, Juno și Dante, se luptă pentru reconstruirea imperiului cymec. Quentin Butler (tatăl lui Faykan și Abulurd Harkonnen) este capturat de cymeci în timp ce survola Wallach IX, în căutare de oameni care să fi supraviețuit Marii Purificări. Dus în fortăreața Hessra, este torturat și transformat el însuși în cymec. Aflând acest lucru, Vorian Atreides se retrage din armata omenirii și pleacă pe Hessra, recâștigând încrederea tatălui său, Agamemnon. Lovitura finală dată de Vorian și Quentin aduce distrugerea titanilor și a slujitorilor lor neo-cymeci, cu prețul vieții lui Quentin. ==Moștenirea== [[Fișier:Dune_-_Batalia_Corrinului_2.jpg|thumb|left|150px]] ===Dușmănia dintre atreizi și harkonneni=== De-a lungul romanului este atent urmărită relația dintre Abulurd Butler și mentorul căruia îi este loial, Vorian Atreides. Vorian îi dezvăluie lui Abulurd adevărul din spatele morții lui Xavier Harkonnen, anume că nu el a trădat omenirea, ci Iblis Ginjo. Abulurd decide să revină la vechiul nume al familiei, Harkonnen, deși acesta e detestat de majoritatea celor din Ligă. Deși acest gest va aduce numeroase șicane în cariera lui Abulurd, Vorian îl va ajuta să ajungă segundo în Armata Jihadului și, ulterior, bashar în Armata Umanității. Împreună, ei jură să câștige războiul împotriva mașinilor gânditoare și, odată îndeplinită această misiune, să reabiliteze amintirea lui Xavier Harkonnen. Relația lor va cunoaște o cotitură dramatică în timpul Bătăliei Corrinului, în momentul în care armata e pusă în fața scutului uman. Erasmus a aranjat ca un cargou conținând două milioane de sclavi umani să fie plasat în spațiu și să explodeze în cazul că flota umană avansează. Vorian crede că acest sacrificiu uman este o pierdere necesară, în timp ce Abulurd este de altă părere. Disputa lor se termină cu eliberarea de la comandă a lui Abulurd și consemnarea lui în cabină. Într-o ultimă încercare de a salva sclavii, Abulurd dezactivează armele întregii flote, făcând atacul Corrinului mai dificil și mai periculos și ducând la mult mai multe victime. Fără știrea celor doi, robotul Erasmus dezactivase programarea scutului uman, gest care îl pune pe Abulurd într-o postură și mai nefavorabilă. În urma victoriei, Abulurd este concediat din armată și făcut laș de către Vorian (așa cum bunicul său, Xavier, fusese făcut trădător) și izgonit din Ligă. Vorian refuză să mai reabiliteze numele familiei și declară că, din acel moment, orice Atreides va scuipa pe numele de Harkonnen. După exilarea lui Abulurd pe Lankeveil, copiii lui află povești despre modul în care le-a fost furat rangul de nobili. După moartea lui Abulurd, fiii săi pretind că Vorian Atreides a orchestrat moartea lui, pentru a distruge neamul Harkonnen. Credința aceasta trece din generație în generație și, când Casa Harkonnen revine în imperiu, acuzațiile împotriva Casei Atreides ajung să fie acceptate ca atare. Astfel a luat naștere dușmănia dintre Casa Atreides și Casa Harkonnen. ===Bene Gesserit=== Magicienele de pe Rossak fac ultimii pași către transformarea în Comunitatea Surorilor Bene Gesserit, când o tulpină modificată a retrovirusul trimis de mașini izbucnește pe planetă, la ani de zile după terminarea Marii Purificări. Doctorii Raquella Berto-Anirul (nepoata lui Vorian Atreides) și Mohandas Suk sosesc pe Rossak pentru a încerca să ajute la oprirea bolii. După ce ajunge să fie ea însăși infectată, Raquella își revine în mod miraculos cu ajutorul unei substanțe găsită pe planetă. Paranoică și temătoare că doctorița i-ar putea uzurpa puterea, conducătoarea magicienelor, Ticia Cenva, o otrăvește pe Raquella. În loc ca drogul să o ucidă, acesta trezește memoriile străbunelor în mintea ei, ajutând-o să transforme otrava într-o substanță inofensivă, acesta fiind primul pas în ceea ce va deveni, ulterior, agonia mirodeniei. Ticia se sinucide și Raquella devine prima Cucernică Maică Bene Gesserit. După terminarea Jihadului butlerian, Raquella preia conducerea magicienelor de pe Rossak și a programului lor genetic, fondând școala Bene Gesserit. ===Școala Suk=== După rezolvarea problemei de pe Rossak, Mohandas Suk își propune să înființeze "o școală așa cum nu s-a mai văzut în Ligă". Aceasta va deveni, ulterior, Școala Suk. ===Ghilda=== Hotărâtă să găsească rezolvarea la problema plierii spațiului, Norma Cenva va experimenta izolarea într-o încăpere plină cu gaz de mirodenie. După ce trece prin mutații oribile, ea descoperă că e capabilă să călăuzească nava prin spațiul pliat. Sfârșitul cărții îi prezintă pe Norma și pe fiul ei antrenând generația viitoare de navigatori. VenKee Enterprises continuă să păstreze monopolul asupra plierii spațiului, întărindu-și puterea și devenind, ulterior, Ghilda Spațială. ===Mentații=== Erasmus își continuă experimentul asupra protejatului Gilbertus Albans, pe care îl va numi mentatul său. După trecerea a șaptesprezece ani a devenit evident că robotul independent își iubește "fiul", deși nu are probleme în a brutaliza alți oameni. Când Gilbertus se strecoară pe cargoul cu sclavi umani pus pe orbita Corrinului, Erasmus dezactivează dispozitivul de distrugere pentru a-l salva, deși asta va condamna întregul imperiu al mașinilor. Înțelegând că ''hrethgirii'' (oamenii) vor conduce universul, el îi sugerează lui Gilbertus să îi învețe pe alți oameni să “gândească eficient”. Erasmus pare a supraviețui bătăliei, deoarece Gilbertus îi ia unitatea de memorie. ===Fremenii=== Pe Arrakis sosesc mulți prospectori în timpul goanei după mirodenia necesară luptei împotriva epidemiei retrovirusului. Romanul urmărește lupta dintre Ishmael, care dorește respectarea tradiției zensunnite stricte și fiul său vitreg El’hiim, care vrea să profite de pe urma celor veniți din alte lumi. Incapabil să îl convingă pe El’hiim, Ishmael îl provoacă la un duel al viermilor, pe care îl pierde. Deși învins, el va fi urmat de mulți zensunniți în călătoria sa în adâncul deșertului, ca oameni liberi ai Arrakisului. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * {{citat web |url=http://www.sfcrowsnest.com/articles/books/2009/Dune-The-Butlerian-Jihad-by-Brian-Herber--Kevin-J-Anderson--13987.php |title=Review: ''Dune: The Butlerian Jihad'' by Brian Herbert & Kevin J. Anderson |last=MacDonald |first=Rod |date=January 6, 2009 |publisher=SFCrowsnest.com |accessdate=14 martie 2010 |archive-date=2013-06-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130615190055/http://www.sfcrowsnest.com/articles/books/2009/Dune-The-Butlerian-Jihad-by-Brian-Herber--Kevin-J-Anderson--13987.php |dead-url=yes }} {{Dune}} [[Categorie:Cărți din 2004]] [[Categorie:Romane de Kevin J. Anderson]] [[Categorie:Universul Dune]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2004]] ql064r0qa2eez9x4fis39i7puj0h6oc 0 799683 17023958 15214638 2025-06-10T14:20:56Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2005]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023958 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Turbion | titlu_original = Spin | traducător = Ana-Veronica Mircea | coperta = [[Fișier:WILSON_Robert_-_Turbion.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Robert Charles Wilson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Turbion (trilogie)|Turbion]] | subiect = | gen = [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]] | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2005 | data_apariției_în_românia = 2008 | media_type = | număr_pagini = 768 | isbn = 978-973-143-213-7 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = [[Axa (roman de Robert Charles Wilson)|Axa]] }} '''''Turbion''''' (2005) (titlu original ''Spin'') este un roman [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]] scris de [[Robert Charles Wilson]], care a câștigat [[premiul Hugo]] pentru "Cel mai bun roman" în 2006.<ref name="WWE-2006"/> Este prima carte a trilogiei ''Turbion'', a doua, ''[[Axa (roman de Robert Charles Wilson)|Axa]]'', fiind publicată în 2007, iar a treia, [[Vortex]], în 2011. == Intriga == {{sinopsis}} ''Turbion'' descrie reacția pământenilor la plasarea în jurul planetei a unei membrane artificiale, care oprește și filtrează selectiv radiația electromagnetică și împiedică observarea oricărui lucru aflat dincolo de orbita terestră. Romanul este relatat la persoana întâi, din punctul de vedere al lui Tyler Dupree. Tyler este prieten din copilărie cu Jason și Diane Lawton, gemenii lui E. D. Lawton (un industriaș bogat a cărui avere se bazează pe afacerile cu aerostate). Într-o noapte în care admirau cerul, copiii Jason, Diane și Tyler asistă la dispariția stelelor și sosirea "Turbionului", așa cum ajunge să fie cunoscut fenomenul. Primele experimente demonstrează permeabilitatea membranei, permițând sondelor să trecă prin ea, dar se vădește că timpul de pe Pământ (aflat în interiorul membranei) este încetinit în mod dramatic, într-un raport de 3,15 ani în afara membranei la o secundă terestră, sau 100 de milioane de ani pentru un an terestru. Astfel, în timpul unei generații pământene, restul sistemului solar va fi îmbătrânit cu 4 miliarde de ani, iar Pământul va fi fost distrus de Soarele în expansiune. Romanul îi urmărește pe cei patru protagoniști, fiecare implicat în problema Turbionului, precum și conștientizarea destinului omenirii. E.D. înființează o companie de sateliți de orbită joasă (folosind tehnologia baloanelor de mare altitudine), lucru care îi aduce câștiguri spectaculoase. Jason devine om de știință și își dedică viața înțelegerii "Turbionului" și a ceea ce se află în spatele său. Diane se alătură unui cult religios care consideră Turbionul parte a planului divin al sfârșitului lumii. Tyler devine un medic dedicat meseriei sale, care trece printr-o serie de crize existențiale legate de Turbion. Odată cu descoperirea construcțiilor enorme aflate în exteriorul membranei, deasupra polilor Pământului (lucru teoretic imposibil, deoarece orice lucru care stă pe orbita terestră cade, iar singurul mod de a funcționa al [[satelit artificial|sateliților geostaționari]] este de a se mișca rapid deasupra [[ecuator|ecuatorului]]), devine evident că, în spatele Turbionului, se află un "cine", nu un "ce". Autorii ipotetici sunt numiți, destul de logic, "ipoteticii", începându-se o muncă titanică pentru a afla cine sunt ei, de ce fac asta Pământului și cum pot oamenii să îi oprească înainte de a fi prea târziu. Prima tentativă este aceea de a distruge unul dintre dispozitivele care plutesc deasupra polilor cu ajutorul unei explozii termonucleare. Gestul scutură membrana, care devine parțial transparentă pentru o vreme, lucru care permite oamenilor să vadă viteza fantastică cu care stelele se mișcă pe cer. Dar, în afara acestui efect, nu se petrece nimic: dispozitivul atacat rămâne intact, iar membrana își revine după câteva ore (conform timpului terestru), lucrurile revenind la situația de dinaintea exploziei. Al doilea plan îl reprezintă [[terraformare|terraformarea]] planetei Marte, lucru posibil datorită vitezei incredibile cu care timpul avansează în afara Pământului. Sunt trimiși coloniști umani pentru a da naștere unei noi civilizații și, peste milenii (săptămâni pe Pământ), să dezvolte o știință mai avansată ca a pământenilor, care să permită găsirea răspunsului la existența Turbionului și, dacă e posibil, a unei soluții care să salveze Pământul. După 100.000 de ani, când Marte ajunge să fie înconjurată de propria membrană a Turbionului, guvernul marțian îl trimite pe Wun Ngo Wen pe Pământ. Wun furnizează pământenilor tehnologia care permite trimiterea în galaxie a unor mașini auto-reproducătoare Von Neumann, în căutarea informațiilor despre creatorii Turbionului, pe care să le transmită pe Pământ și pe Marte. După doar câteva săptămâni pământene, semnalele devin mai slabe, contradictorii și cu multe întreruperi. Wun aduce și o serie de tehnici medicale avansate, inclusiv un drog care permite ființelor umane atingerea "vârstei a patra". Tehnica este folosită pentru a vindeca [[scleroză multiplă|scleroza multiplă]] atipică de care suferă Jason și boala cardiovasculară a Dianei. Explicația finală este că Turbionul a fost creat de mașini auto-reproducătoare similare celor trimise de oameni, dar mult mai avansate, care constituie o entitate colectivă conștientă de sine, veche de miliarde de ani. Se descoperă că întreruperea comunicațiilor cu mașinile trimise să aducă informații este cauzată de consumarea acestora de către rețeaua mult mai veche de mașini auto-reproducătoare, care le asimilează tehnologic. Înainte de a fi absorbită în totalitate de rețeaua creatorilor Turbionului, rețeaua creată de oameni dovedește că și alte planete din afara sistemului solar au fost înconjurate de Turbioane similare. Însă tocmai absorbirea rețelei umane de către cealaltă va permite omenirii să depisteze indirect creatorii Turbionului și să intervină în scopurile lor. Creatorii Turbionului pun planetele locuite de specii inteligente într-o stare de animație suspendată, imediat ce observă că au intrat într-o fază de creștere ieșită de sub control, care va duce la epuizarea resurselor planetei. Între timp, mașinile construiesc o [[poartă stelară]] de tipul unei [[gaură de vierme|găuri de vierme]] care leagă planetele cu condiții similare celor aflate în stază, într-un lanț de planete cu condiții de mediu și viață similare interconectate. Aceste porți compensează neajunsurile călătoriei spațiale, salvând speciile inteligente de la auto-distrugere prin oferirea unor noi direcții de dezvoltare. Aproximativ în anul 4 miliarde, la câțiva ani după ce "ipoteticii" au oprit proprietatea de accelerare temporală a membranei (dar nu au îndepărtat membrana, deoarece Soarele acelor vremuri ar fi distrus viața de pe Pământ), guvernul pământean - îngrijorat de efectele biotehnologiei marțiene - începe să îi vâneze pe cvadri, oamenii care au făcut tratamentul vârstei a patra. Jason e mort demult, dar Diane, fiind un cvadru, trebuie să se ascundă. Tyler, care o însoțește, trece și el prin procesul de transformare în cvadru și, la sfârșitul cărții, amândoi fug de persecuțiile guvernamentale și trec printr-o gaură de vierme într-o altă lume asemănătoare Pământului. Prima jumătate a poveștii este narată sub forma unor note și amintiri scrise de Tyler în timpul tratamentului de cvadru, care se intercalează cu capitolele "din prezent" ale primei jumătăți a cărții și ale majorității părții a doua. [[Fișier:Spin(1stEd).jpg|thumb|175px|Prima ediție a copertei romanului Turbion (2005) (titlu original Spin)]] == Tehnologii == * Dilatarea temporală * Energia ionilor * Nanotehnologia/biotehnologia dusă la nivelul creării unei rase/entități de mașini auto-reproducătoare * Porți care folosesc găuri de vierme pentru a călători la distanțe mari * Droguri marțiene care încetinesc procesul de îmbătrânire * O mare varietate de droguri marțiene foarte avansate == Opinii critice == Romanul a fost considerat o capodoperă datorită combinației excepționale între "un "cum ar fi dacă" la scară galactică și o poveste umană la scară mică"<ref>[http://us.macmillan.com/spin/RobertWilson Turbion] la MacMillan.</ref>. Mark Teppo consideră că "în ciuda grandioasei scalei cosmice, romanul nu se îndepărtează de povestea personajelor principale și de interacțiunile dintre acestea", subliniind că "totuși, ''Turbion'' duce la extrem speculațiile științifice, comprimarea timpului folosită de Wilson permițând un contrast fascinant cu natura infinitezimală a existenței noastre personale"<ref>[http://www.strangehorizons.com/reviews/2005/11/spincit.shtml Turbion] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121227235252/http://www.strangehorizons.com/reviews/2005/11/spincit.shtml |date=2012-12-27 }}, articol de Mark Teppo pe Strange Horizons, 24 noiembrie 2005.</ref>. Thomas M. Wagner apreciază faptul că romanul "demonstrează că ficțiunea de idei nu trebuie să ducă lipsă de căldură, în timp ce ficțiunea umanistă nu trebuie să apeleze la trucuri emoționale care să insulte intelectul", considerând că "aici se găsește la fel de multă speculație hard SF cât și adevăr plin de sentiment despre modul în care privim viața și moartea, pe cei pe care-i iubim și pe noi înșine"<ref>[http://sfreviews.net/rcw_spin.html Turbion], articol de Thomas M. Wagner pe SF Reviews.net, 2006.</ref>. Greg L. Johnson remarcă, la rândul său, că "frumusețea ''Turbionului'' o reprezintă faptul că-și spune povestea prin intermediul detaliilor ordinare, cotidiene ale vieților personajelor", ridicând în același timp "dilemele de bază ale existenței umane"<ref>[http://www.sfsite.com/10b/sn210.htm Turbion], articol de Greg L. Johnson pe SF Site, 2005.</ref>. == Premii == * '''Câștigător''' al premiului Hugo, 2006<ref name="WWE-2006"/> * Nominalizat la premiul memorial John W. Campbell, 2006<ref name="WWE-2006">{{citat web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2006 | title = Premiile anului 2006 - Câștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-29 }}</ref> * Nominalizat la premiul Locus, 2006<ref name="WWE-2006"/> == Referințe == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?158099 Turbion] pe ISFDB * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=812 Turbion] pe Worlds Without End {{Robert Charles Wilson}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman (2001-prezent)}} [[Categorie:Cărți din 2005]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Robert Charles Wilson]] [[Categorie:Turbion (trilogie)]] [[Categorie:Premiul Hugo]] [[Categorie:2005 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2005]] mkymjkj6cytnqp6ydpyd3nflhin7eel 0 800718 17023950 15777979 2025-06-10T14:19:29Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2007]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023950 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Axa | titlu_original = Axis | traducător = Ana-Veronica Mircea | coperta = [[Fișier:WILSON_Robert_-_Axa.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Robert Charles Wilson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Turbion (trilogie)|Turbion]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2007 | data_apariției_în_românia = 2010 | media_type = | număr_pagini = 464 | isbn = 978-606-8134-24-6 | oclc = | precedată_de = [[Turbion]] | urmată_de = [[Vortex]] }} '''''Axa''''' (2007) (titlu original ''Axis'') este un roman [[literatură științifico-fantastică|science fiction]] scris de [[Robert Charles Wilson]]. Este o continuare a romanului câștigător al [[premiul Hugo|premiului Hugo]] [[Turbion]], publicat cu doi ani mai devreme. Romanul a fost nominalizat la premiul John W. Campbell în 2008<ref name="url">{{citat web |url=http://www2.ku.edu/~sfcenter/campbell-finalists.htm |title=Finaliștii premiului John W. Campbell |author= |authorlink= |coauthors= |date= |format= |work= |publisher= |pages= |language= |archiveurl=https://web.archive.org/web/20111015115631/http://www2.ku.edu/~sfcenter/campbell-finalists.htm |archivedate=2011-10-15 |quote= |accessdate=2008-09-25 |dead-url=yes }}</ref>. Romanul relatează evenimente care se petrec la câteva decenii după cele din ''Turbion'' și are ca temă principală relația dintre teologie și știință. == Intriga == {{sinopsis}} Acțiunea ''Axei'' se petrece pe o nouă planetă, menționată la sfârșitul [[Turbion|Turbionului]], lume creată de ipotetici pentru a susține viața umană și care e legată de Oceanul Indian de pe Pământ printr-o Arcadă. Oamenii colonizează această lume nouă și, cum era de așteptat, îi exploatează fără milă resursele, în special bogatele depozite de petrol din deșerturile vestice ale continentului Equatoria. Lise Adams este o tânără care vrea să dezlege misterul dispariției tatălui ei, petrecut în urmă cu zece ani. Turk Findley este angajatul unei companii aeriene, care transportă oameni cu avionul său pe noua lume. Cei doi se reunesc atunci când planeta este asaltată de furtuni de cenușă spațială, conținând rămășițe ale mașinilor ipoteticilor. Curând, aparent primitoarea planetă devine una periculoasă, natura timpului fiind din nou dată peste cap de entități necunoscute. Un grup cvasi-religios de cvadri de pe Pământ, condus de Dr. Avram Dvali, trăiește în deșertul asaltat de căderile de cenușă. Ei au creat un copil pe care îl numesc Isaac, căruia i-au aplicat tratamentul marțian (fatal pentru adulți) care îi permite să ia legătura cu ipoteticii. Departamentul Securității Genomice vânează acest grup pe cvadri și, de asemenea, pe cvadra marțiană Sulean Moi, care dezaprobă experimentul grupului. Prin intermediul Dianei Dupree (soția lui Tyler - personajul care a relatat acțiunea din ''Turbion'' - acum mort), Lise și Turk ajung la acest grup. Lise discută cu Dvali și cu Sulean Moi, doi oameni care i-au cunoscut bine tatăl, reușind să pună cap la cap piesele dispariției tatălui ei. Lumea nouă devine câmpul de acțiune a numeroase mașinării ale ipoteticilor, care o împânzesc sub chipul unor plante ciudate. Prin intermediul lor, Isaac (și cvadri care supraviețuiesc schimbărilor drastice ale climei) ia legătura cu ipoteticii. == Continuare == În luna iulie a anului 2011 a fost publicată o a treia carte a seriei, intitulată ''Vortex''<ref>{{cite web| url= http://locusmag.com/Resources/ForthcomingBooks.html| title= Locus Online: Următoarea carte| accessdate= 2010-09-28| archiveurl= https://web.archive.org/web/20101009003722/http://locusmag.com/Resources/ForthcomingBooks.html| archivedate= 2010-10-09| deadurl= no}}</ref>. == Opinii critice == ''Quill & Quire'' constată că "''Axa'' este un roman mai omogen și cu un ritm superior ''Turbionului'', dar și mai convențional", comentând: "Dezlegarea misterului ipoteticilor abia dacă avansează puțin, în timp ce intriga cade într-o serie de clișee fantastice și divagații biblice de genul soririi celui ales în mijlocului unui popor al deșertului"<ref>[http://www.quillandquire.com/reviews/review.cfm?review_id=5723 Turbion] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090213030232/http://www.quillandquire.com/reviews/review.cfm?review_id=5723 |date=2009-02-13 }}, articol pe ''Quill & Quire'', septembrie 2007.</ref>. ''Rat Race Refugee'' are o părere complet opusă, considerând ''Axa'' "o continuare excelentă a ''Turbionului''" și aducând ca argument faptul că "unele dintre speculațiile începute în ''Turbion'' sunt dezvoltate mai departe, mai ales în ceea ce privește oferirea de noi detalii despre ipotetici"<ref>[http://www.ratracerefuge.com/bookreviews/wilson-axis.html Turbion], articol de Stephen Roof pe ''Rat Race Refugee'', 2009.</ref>. == Note == <references /> == Referințe == *"Axis." Publishers Weekly 254.31 (06 Aug. 2007): 173-173. *Schroeder, Regina. "Axis." Booklist 104.1 (Sep. 2007): 65. *"Axis." Kirkus Reviews 75.13 (July 2007): 8-8. *Cassada, Jackie. "Axis." Library Journal 132.15 (15 Sep. 2007): 54-55. == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?389901 Axa] pe ISFDB {{Robert Charles Wilson}} [[Categorie:Cărți din 2007]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Robert Charles Wilson]] [[Categorie:Turbion (trilogie)]] [[Categorie:2007 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2007]] 34glf4javhpcrbefcycrkplvjbs8r84 0 803563 17023976 16780070 2025-06-10T14:24:21Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Vernor Vinge]]; adăugat [[Categorie:Romane de Vernor Vinge]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023976 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Foc în adânc | titlu_original = A Fire Upon the Deep | traducător = Mihai-Dan Pavelescu | coperta = [[Fișier:VINGE_Vernor_-_Foc_in_adanc.jpg|188 px]] | image_caption = Coperta ediției românești | autor = [[Vernor Vinge]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Zonele Gânditoare]] | subiect = | gen = hard science fiction | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 1992 | data_apariției_în_românia = 2008 | media_type = | număr_pagini = 928 | isbn = 978-973-143-149-9 | oclc = | precedată_de = [[Adâncurile cerului]] | urmată_de = [[Copiii cerului]] }} '''''Foc în adânc''''' (1992) (titlu original ''A Fire Upon the Deep'') este un roman [[Științifico-fantastic|science fiction]] al scriitorului american [[Vernor Vinge]], o [[space opera]] care include inteligențe supraumane, extratereștri, bătălii spațiale, dragoste, trădare, genocid și un mediu de comunicare asemănător [[Usenet]]-ului. ''Foc în adânc'' a câștigat [[premiul Hugo]] pentru "Cel mai bun roman" în 1993 (la egalitate cu ''[[Doomsday Book]]'' a lui [[Connie Willis]]).<ref name="WWE-1993">{{citat web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1993 | title = 1993 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=26 septembrie 2009 }}</ref> În afara edițiilor tipărite, romanul a fost inclus pe un [[CD-ROM]] vândut de ClariNet Communications împreună cu alte lucrări nominalizate la premiul Hugo în 1993. Ediția de pe CD-ROM include numeroase adnotări ale lui Vinge despre ideile și intențiile sale legate de diferite părți ale cărții. == Intriga == {{sinopsis}} O civilizație umană aflată în Exteriorul Superior (vezi [[#Zonele Gânditoare|mai jos]] pentru explicații legate de Zonele Gânditoare) descoperă o uriașă arhivă de date veche de 5 miliarde de ani în afara Rețelei Cunoscute, pe o planetă din Transcendentul Inferior. Arhiva oferă posibilitatea unor bogății de neimaginat pentru tânăra civilizație ambițioasă din Domeniul Straumli, așa încât ea trimite o expediție de arheologi programatori pentru a o deschide și a-i afla secretele. Prevederile expediției se dovedesc insuficiente și mijlocul lor de transport, cunoscut sub numele de Laboratorul Superior, este acaparat de o entitate supra-inteligentă latentă, similară Puterilor dezvoltate în Transcendent, dar mult mai stabilă și capabilă să exercite influență asupra Exteriorului. Numită în primă fază "Aberația Straumli" de către alte civilizații și, ulterior, "Molima", entitatea are capacitatea de a se infiltra rapid și de a controla computerele și ființele umane. Entitatea convinge echipa să creeze mașini și să activeze programe pe care nu le înțeleg și împotriva cărora nu se pot apăra. Între timp, ascunse de Molima care devine tot mai puternică, două programe - copiile minților a doi membri ai expediției - prind viață și pândesc în rețeaua locală a Laboratorului. Incapabile să oprească Molima, ele aleg să pună în practică o schemă riscantă de activare a unei contramăsuri împotriva ei, existentă în arhivă. Înțelegând pericolul reprezentat de ceea ce au dezlănțuit fără voie, membrii expediției vor să părăsească Laboratorul Superior, încărcând două nave de transport cu cât mai multe persoane și mascând plecarea acestora sub o rutină de aprovizionare. Suspicioasă, Molima descoperă că una dintre nave are un dispozitiv de stocare, despre care crede că deține informații care îi pot dăuna. Imediat, Molima preia controlul asupra Laboratorului Superior, omorând coloniștii rămași la bord și folosind laserele de comunicație pentru a distruge nava pe care se află dispozitivul; a doua navă scapă, dar Molima o ignoră, crezând că a scăpat de pericol. În realitate, a doua navă conține adevărata contramăsură împotriva Molimei și pornește spre adâncurile Exteriorului Inferior. Foștii coloniști aterizează, împreună cu un cargo de copii aflați în hibernoterapie, pe o planetă cu o civilizație de tip medieval formată din creaturi similare câinilor - lupii - care trăiesc sub forma unor haite. Conștiința individuală este dată de o haită de lupi, care își coordonează gândurile prin [[ultrasunete]]. Un singur lup e aproape la fel de inteligent ca un câine; doi-trei pot gândi ca un copil; patru-șase este numărul standard și posedă o inteligență, conștiință de sine și personalitate egală sau superioară unui om. În mod normal, haitele formare din mai mulți indivizi decad la nivelul unei mulțimi incoerente, dar o haită de opt nu este neobișnuită, una dintre ele jucând un rol important. Sunt posibile alte configurații pentru diferite probleme, cum ar fi lungile linii de santinele sau echipele de sclavi. Cargoul transportă majoritatea copiilor Laboratorului Superior, aflați în hibernoterapie. Cuvele în care sunt ținuți încep să se defecteze, așa încât adulții le descarcă pe lumea ospitalieră pe care au aterizat. La puțin timp după aceasta, ei sunt surprinși în mijlocul unui conflict între două națiuni de lupi, care se luptă pentru navă. Haita care a contactat în prima fază oamenii, Jupuitorii, conduși de Oțel (protejatul fermecătorului dar sinistrului geniu numit Jupuitorul din cauza cercetărilor sinistre făcute asupra altor lupi), îi atacă pe oameni, omorându-i și distrugându-le majoritatea cuvelor de hibernoterapie, căutând să capete un avantaj. Cealaltă haită este condusă de Cioplitoarea-în-lemn, numită astfel datorită talentului artistic care i-a adus faima. Jupuitorul a pus bazele unui regat mic, dar puternic, specializat în subminarea și cucerirea regatelor vecine. Pentru a scăpa tentativei de asasinat a mulțimii în urma unei încercări nereușite de a prelua controlul unei asemenea țări, corpurile componente ale Jupuitorului s-au refugiat în diferite haite. Una dintre aceste haite este Tyrathect, ai cărei membri au făcut parte anterior din grupul unui profesor naiv al școlii Jupuitorilor; ulterior, se dezvăluie că ceilalți membri ai Jupuitorului nu au scăpat. Tyrathect revine în cetatea Jupuitorului, călătorind în compania haitelor Peregrinului Wrickwrackrum și a Copistului Jaqueramaphan. Cei doi urmăresc ambuscada în care sunt suprinși oamenii și salvează singurul supraviețuitor pe care îl văd, Johanna Olsndot, o fată de 12 ani. Revenirea Jupuitorului distrage atenția armatelor, iar cei doi reușesc să fugă cu fata la bordul unei corăbii a Jupuitorilor. Ei nu știu că fratele mai tânăr al Johannei, Jefri, a supraviețuit, rămânând în mâinile Jupuitorilor. Ambele haite caută să câștige încrederea oamenilor pe care i-au luat alături, folosindu-i pentru a dobândi accesul la diferite tehnologii. Cioplitorii-în-lemn încep să studieze o [[bază de date]] educațională. Cu ajutorul lui Jefri și a dialogurilor sale cu lumea din afară (realizat prin intermediul navei), precum și a unui spion aflat în tabăra Cioplitoarei-în-lemn, haita Lordului Oțel descoperă radioul și tunurile de mare calibru. Frații nu știu unul despre supraviețuirea celuilalt și nici despre alianța lor cu haitele rivale. Din clipa aterizării, nava a transmis prin aparatura sa superluminică, iar mesajul său a ajuns în cele din urmă la Releu, mulțumită Ravnei Bergsndot și a Bătrânului (vezi mai jos). Ravna Bergsndot este singurul om devenit Novice în Organizația Vrinimi, un furnizor mare, vast și bogat de comunicații și informații (similar ISP-ului de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90)) bazat pe sistemul Releului. Numele acestuia vine de la faptul că se află pe linia planului galactic al Exteriorului Median, ceea ce îi oferă o propagare în linie neobturată către multe sisteme diferite, aflate la mari distanțe. El servește ca releu pentru o parte importantă a traficului din Rețeaua Cunoscută - circa 2%.<ref>{{citat carte | title=Foc în adânc | pages=98 | quote=În era curentă exista însă un "Releu" mai presus de celelalte, care apărea în lista de direcționare cu două procente din tot traficul derulat în Rețeaua Cunoscută. Situat la douăzeci de mii de ani-lumină de planul galactic, Releul avea o linie de vizare total neocultată spre treizeci la sută din Exterior, incluzând multe sisteme stelare din Adânc, unde navele abia pot înainta cu un an-lumină pe zi.}}</ref> O Putere benignă numită "Bătrânul" (deoarece se știe că are peste 10 ani; rareori Puterile mențin legătura cu Exteriorul mai mult de câțiva ani) ia legătura cu Ravna, cerând informații despre Molimă și mai ales despre oamenii care au eliberat-o. El îi cere Ravnei să îl însoțească în Transcendent, dar ea refuză, îngrijorată de posibilele intenții ale Puterii. Organizația Vrinimi o sprijină, deși Bătrânul le oferă un oracol. Așa se face că, în locul acestei alternative, se recurge la cea a reconstruirii unui om, Pham Nuwen, dintr-un corp înghețat cules de o sondă din Zona Lentă și conservat în Releu de Organizația Vrinimi (împreună cu părți din alte corpuri). Omului i se induc câteva amintiri ale vieții sale anterioare, pentru a acționa ca agent al Bătrânului. Acesta din urmă ajută la căutarea fugarilor de pe Laboratorul Superior, depistând semnalul lui Jefri. O navă, ''E II'', este desemnată să călătorească în Adâncurile Exteriorului, fiind capabilă să realizeze un zbor limitat în Zona Lentă, pentru a ajunge la Jefri și a investiga ce a luat nava din Laboratorul Superior. Releul și Bătrânul cad victimă unui dublu atac surpriză al Molimei. Releul este atacat de o armadă, în timp ce Molima îl provoacă pe Bătrân într-un mod personal. Bătrânul fură informații despre Molimă, dând impresia că i-a găsit punctul slab. Înaintea morții, Bătrânul descarcă în mintea lui Pham cât de mult încape din el, oferindu-i instrucțiuni subconștiente pentru a activa Contramăsura. În timpul atacului, Pham și Ravna se află în compania lui Cochilie-albastră și Tulpină-verde, plante inteligente descendente ale unei vechi rase de negustori cunoscută sub numele de skrodcălăreți, care folosesc vehicule personale sofisticate ("skrode") pentru a-și crește mobilitatea și capcitățile cognitive (skrodcălăreților le lipsește aproape complet memoria pe termen scurt). Cei patru scapă distrugerii Releului folosind nava ''E II'', echipată anterior pentru a-i salva pe refugiații umani și pornesc pe urmele semnalului lui Jefri către planeta lupilor. Pe drum, scapă cu greu în fața unei alianțe de flote militare anti-umane, care nu doar că știe despre faptul că oamenii sunt responsabili de reanimarea Molimei, dar îi și acuză a-i fi agenți. Oprindu-se pe lumea Odihnei Armonioase pentru a efectua reparații la ''E II'', grupul află că civilizația umană a Sjandrei Kei a fost anihilată de Alianță. Puțin după aceea, iese la iveală faptul că skrodcălăreții sunt adevăratele marionete ale Molimei. Skrodele au fost proiectate de Molimă în urmă cu miliarde de ani pentru a crea o rasă de agenți în așteptare. Ajungând pe lumea lupilor și aliindu-se cu Cioplitoarea-în-lemn pentru a-l înfrânge pe Oțel, Pham inițiază "Contramăsura," o substanță/dispozitiv nanotehnologică asemănătoare unui mucegai, de proveniență Transcendentă. Contramăsura afectează drastic marginile Zonelor Gânditoare din acel sector al galaxiei, ducând la pătrunderea Zonei Lente într-o parte a Transcendenței. Ruptura învăluie și distruge Molima, dar îl ucide pe Pham și îi lasă pe ceilalți oameni pe lumea lupilor, aflată acum în Adâncul Zonei Lente. Un mesaj din Rețeaua Cunoscută estimează că acest eveniment a îmbrâncit mii de civilizații neevoluate într-un mediu în care mare parte din tehnologia lor nu mai funcționează (situație analoagă unui Pământ pe care electricitatea dispare brusc), cauzând miliarde de morți. == Elemente notabile == ===Zonele Gânditoare=== [[Zonele Gânditoare|Vezi "Zonele Gânditoare"]] În roman se menționează că Zonele se retrag progresiv spre centrul galaxiei. Înaintea activării Contramăsurii și producerii deplasării Zonei Lente, se estima că, în câteva miliarde de ani, Transcendentul avea să cuprindă întreaga galaxie, pe măsură ce Adâncurile Negânditoare, Zona Lentă și Exteriorul se vor fi strâns. Personajele speculează că Zonele și Contramăsura au fost create de ființe cu capacități superioare Puterilor, poate pentru a preveni proliferarea entităților distructive de genul Molimei. ===Influențe scandinave=== Numele navei ''Lynsnar'' înseamnă "iute ca fulgerul" în [[Norvegiană]] și [[daneză]]. Multe alte nume au sonorități scandinave. ''Arne'' este un nume bărbătesc comun în Scandinavia. Multe supranume umane au sufixul ''-sndot'', un amestec al elementelor scandinave comune ''-son'' (sau ''-sen'') și ''-dottir''; este posibil ca aceste forme să se fi dezvoltat pe timpul "Epocii Prințeselor" de pe Nyjora, lumea Zonei Lente din care oamenii au ajuns în Exterior. ''Nyjora'' aduce cu pronunția norvegiană a termenului "Nyjorda", care se traduce prin "Noul Pământ". "Samnorska", limba Domeniului și Aberației Straumli, a fost numele unei limbi construite pentru a uni cele două limbi naționale norvegiene diferite, [[Nynorsk]] și [[Bokmål]], între 1917 și 1966. În cuvântul înainte, Vinge menționează călătoria făcută de el în 1988 la [[Oslo]], capitala [[Norvegia|Norvegiei]] și la [[Tromsø]], un oraș universitar norvegian arctic care a găzduit o conferință despre calculatoare în acel an. Altă referință scandinavă din roman este povestea ''Aniarei'', care trimite la poemul ''Aniara'' al lui [[Harry Martinson]] și la Societatea Aniara, menționată în cuvântul înainte, fandomul science fiction din Oslo care l-a găzduit pe timpul vizitei sale în capitală. == Legături cu alte opere == Vinge a folosit pentru prima dată conceptul Zonelor Gânditoare în nuvela din 1988 "The Blabber", a cărei acțiune se petrece la sute (sau mii) de ani după ''Foc''. Romanele intră în contradicție cu această nuvelă în multe privințe. Următorul roman al lui Vinge, ''[[Adâncurile cerului]]'', este un preludiu la acest roman, petrecându-se cu douăzeci de mii de ani înainte, în "Zona Lentă" de lângă Pământ și avându-l pe Pham Nuwen în rol principal. În 2011, Vinge a publicat ''[[Copiii cerului]]'', "o continuare într-un viitor apropiat la ''Foc în adânc''", care se petrece aproximativ după zece ani.<ref name="Norwescon33"> [http://www.norwescon.org/archives/norwescon33/vingeinterview.htm Interviu cu Vernor Vinge], 12 octombrie 2009, site-ul [[Norwescon]]. (Vinge este Membru Scriitor de Onoare la Norwescon 33.)</ref> Și fosta soție a lui Vinge, [[Joan D. Vinge]], a scris în universul Zonelor Gânditoare, bazându-se pe notițele lui. Scrierile ei includ "The Outcasts of Heaven Belt", "Legacy" și un roman în curs de apariție în care îl regăsim pe Pham Nuwen.<ref> [[Joan D. Vinge]], [http://www.sff.net/people/jdvinge/letter_20081103.htm Scrisoare către cititorii mei] noiembrie 2008.</ref> == Premii și nominalizări == * Câștigător al [[premiul Hugo|premiului Hugo]] pentru "Cel mai bun roman" în 1993 (la egalitate cu ''[[Doomsday Book]]'' de [[Connie Willis]])<ref name="WWE-1993"/> * Nominalizat la [[premiul Nebula]] pentru "Cel mai bun roman" în 1992.<ref name="WWE-1992">{{citat web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1992 | title = 1992 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=26 septembrie 2009 }}</ref> * Nominalizat la [[premiul memorial John W. Campbell]] pentru "Cel mai bun roman science fiction" în 1993.<ref name="WWE-1993"/> * Nominalizat la [[premiul Locus]] pentru "Cel mai bun roman science fiction" în 1993.<ref name="WWE-1993"/> == Note == <references/> == Legături externe == * [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1952 Istoria publicării cărții ''Foc în adânc'' pe ISFDB] * [http://www.tor.com/index.php?option=com_content&view=blog&id=33095 The Net of a Million Lies: Vernor Vinge’s ''A Fire Upon the Deep''], recenzie de Jo Walton * [http://www.webscription.net/chapters/0812515285/0812515285.htm?blurb Prolog și primele nouă capitole] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110519092235/http://www.webscription.net/chapters/0812515285/0812515285.htm?blurb |date=2011-05-19 }} pe Webscriptions * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=40 Foc în adânc] la Worlds Without End ==Vezi și== *[[Paradoxul lui Fermi în ficțiune]] {{Vernor Vinge}} [[Categorie:Cărți din 1992]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Vernor Vinge]] [[Categorie:Premiul Hugo]] [[Categorie:Space opera]] 071vf7dy4nzd44n07dhbergaqs49z7b 17023980 17023976 2025-06-10T14:24:57Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1992]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023980 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Foc în adânc | titlu_original = A Fire Upon the Deep | traducător = Mihai-Dan Pavelescu | coperta = [[Fișier:VINGE_Vernor_-_Foc_in_adanc.jpg|188 px]] | image_caption = Coperta ediției românești | autor = [[Vernor Vinge]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Zonele Gânditoare]] | subiect = | gen = hard science fiction | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 1992 | data_apariției_în_românia = 2008 | media_type = | număr_pagini = 928 | isbn = 978-973-143-149-9 | oclc = | precedată_de = [[Adâncurile cerului]] | urmată_de = [[Copiii cerului]] }} '''''Foc în adânc''''' (1992) (titlu original ''A Fire Upon the Deep'') este un roman [[Științifico-fantastic|science fiction]] al scriitorului american [[Vernor Vinge]], o [[space opera]] care include inteligențe supraumane, extratereștri, bătălii spațiale, dragoste, trădare, genocid și un mediu de comunicare asemănător [[Usenet]]-ului. ''Foc în adânc'' a câștigat [[premiul Hugo]] pentru "Cel mai bun roman" în 1993 (la egalitate cu ''[[Doomsday Book]]'' a lui [[Connie Willis]]).<ref name="WWE-1993">{{citat web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1993 | title = 1993 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=26 septembrie 2009 }}</ref> În afara edițiilor tipărite, romanul a fost inclus pe un [[CD-ROM]] vândut de ClariNet Communications împreună cu alte lucrări nominalizate la premiul Hugo în 1993. Ediția de pe CD-ROM include numeroase adnotări ale lui Vinge despre ideile și intențiile sale legate de diferite părți ale cărții. == Intriga == {{sinopsis}} O civilizație umană aflată în Exteriorul Superior (vezi [[#Zonele Gânditoare|mai jos]] pentru explicații legate de Zonele Gânditoare) descoperă o uriașă arhivă de date veche de 5 miliarde de ani în afara Rețelei Cunoscute, pe o planetă din Transcendentul Inferior. Arhiva oferă posibilitatea unor bogății de neimaginat pentru tânăra civilizație ambițioasă din Domeniul Straumli, așa încât ea trimite o expediție de arheologi programatori pentru a o deschide și a-i afla secretele. Prevederile expediției se dovedesc insuficiente și mijlocul lor de transport, cunoscut sub numele de Laboratorul Superior, este acaparat de o entitate supra-inteligentă latentă, similară Puterilor dezvoltate în Transcendent, dar mult mai stabilă și capabilă să exercite influență asupra Exteriorului. Numită în primă fază "Aberația Straumli" de către alte civilizații și, ulterior, "Molima", entitatea are capacitatea de a se infiltra rapid și de a controla computerele și ființele umane. Entitatea convinge echipa să creeze mașini și să activeze programe pe care nu le înțeleg și împotriva cărora nu se pot apăra. Între timp, ascunse de Molima care devine tot mai puternică, două programe - copiile minților a doi membri ai expediției - prind viață și pândesc în rețeaua locală a Laboratorului. Incapabile să oprească Molima, ele aleg să pună în practică o schemă riscantă de activare a unei contramăsuri împotriva ei, existentă în arhivă. Înțelegând pericolul reprezentat de ceea ce au dezlănțuit fără voie, membrii expediției vor să părăsească Laboratorul Superior, încărcând două nave de transport cu cât mai multe persoane și mascând plecarea acestora sub o rutină de aprovizionare. Suspicioasă, Molima descoperă că una dintre nave are un dispozitiv de stocare, despre care crede că deține informații care îi pot dăuna. Imediat, Molima preia controlul asupra Laboratorului Superior, omorând coloniștii rămași la bord și folosind laserele de comunicație pentru a distruge nava pe care se află dispozitivul; a doua navă scapă, dar Molima o ignoră, crezând că a scăpat de pericol. În realitate, a doua navă conține adevărata contramăsură împotriva Molimei și pornește spre adâncurile Exteriorului Inferior. Foștii coloniști aterizează, împreună cu un cargo de copii aflați în hibernoterapie, pe o planetă cu o civilizație de tip medieval formată din creaturi similare câinilor - lupii - care trăiesc sub forma unor haite. Conștiința individuală este dată de o haită de lupi, care își coordonează gândurile prin [[ultrasunete]]. Un singur lup e aproape la fel de inteligent ca un câine; doi-trei pot gândi ca un copil; patru-șase este numărul standard și posedă o inteligență, conștiință de sine și personalitate egală sau superioară unui om. În mod normal, haitele formare din mai mulți indivizi decad la nivelul unei mulțimi incoerente, dar o haită de opt nu este neobișnuită, una dintre ele jucând un rol important. Sunt posibile alte configurații pentru diferite probleme, cum ar fi lungile linii de santinele sau echipele de sclavi. Cargoul transportă majoritatea copiilor Laboratorului Superior, aflați în hibernoterapie. Cuvele în care sunt ținuți încep să se defecteze, așa încât adulții le descarcă pe lumea ospitalieră pe care au aterizat. La puțin timp după aceasta, ei sunt surprinși în mijlocul unui conflict între două națiuni de lupi, care se luptă pentru navă. Haita care a contactat în prima fază oamenii, Jupuitorii, conduși de Oțel (protejatul fermecătorului dar sinistrului geniu numit Jupuitorul din cauza cercetărilor sinistre făcute asupra altor lupi), îi atacă pe oameni, omorându-i și distrugându-le majoritatea cuvelor de hibernoterapie, căutând să capete un avantaj. Cealaltă haită este condusă de Cioplitoarea-în-lemn, numită astfel datorită talentului artistic care i-a adus faima. Jupuitorul a pus bazele unui regat mic, dar puternic, specializat în subminarea și cucerirea regatelor vecine. Pentru a scăpa tentativei de asasinat a mulțimii în urma unei încercări nereușite de a prelua controlul unei asemenea țări, corpurile componente ale Jupuitorului s-au refugiat în diferite haite. Una dintre aceste haite este Tyrathect, ai cărei membri au făcut parte anterior din grupul unui profesor naiv al școlii Jupuitorilor; ulterior, se dezvăluie că ceilalți membri ai Jupuitorului nu au scăpat. Tyrathect revine în cetatea Jupuitorului, călătorind în compania haitelor Peregrinului Wrickwrackrum și a Copistului Jaqueramaphan. Cei doi urmăresc ambuscada în care sunt suprinși oamenii și salvează singurul supraviețuitor pe care îl văd, Johanna Olsndot, o fată de 12 ani. Revenirea Jupuitorului distrage atenția armatelor, iar cei doi reușesc să fugă cu fata la bordul unei corăbii a Jupuitorilor. Ei nu știu că fratele mai tânăr al Johannei, Jefri, a supraviețuit, rămânând în mâinile Jupuitorilor. Ambele haite caută să câștige încrederea oamenilor pe care i-au luat alături, folosindu-i pentru a dobândi accesul la diferite tehnologii. Cioplitorii-în-lemn încep să studieze o [[bază de date]] educațională. Cu ajutorul lui Jefri și a dialogurilor sale cu lumea din afară (realizat prin intermediul navei), precum și a unui spion aflat în tabăra Cioplitoarei-în-lemn, haita Lordului Oțel descoperă radioul și tunurile de mare calibru. Frații nu știu unul despre supraviețuirea celuilalt și nici despre alianța lor cu haitele rivale. Din clipa aterizării, nava a transmis prin aparatura sa superluminică, iar mesajul său a ajuns în cele din urmă la Releu, mulțumită Ravnei Bergsndot și a Bătrânului (vezi mai jos). Ravna Bergsndot este singurul om devenit Novice în Organizația Vrinimi, un furnizor mare, vast și bogat de comunicații și informații (similar ISP-ului de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90)) bazat pe sistemul Releului. Numele acestuia vine de la faptul că se află pe linia planului galactic al Exteriorului Median, ceea ce îi oferă o propagare în linie neobturată către multe sisteme diferite, aflate la mari distanțe. El servește ca releu pentru o parte importantă a traficului din Rețeaua Cunoscută - circa 2%.<ref>{{citat carte | title=Foc în adânc | pages=98 | quote=În era curentă exista însă un "Releu" mai presus de celelalte, care apărea în lista de direcționare cu două procente din tot traficul derulat în Rețeaua Cunoscută. Situat la douăzeci de mii de ani-lumină de planul galactic, Releul avea o linie de vizare total neocultată spre treizeci la sută din Exterior, incluzând multe sisteme stelare din Adânc, unde navele abia pot înainta cu un an-lumină pe zi.}}</ref> O Putere benignă numită "Bătrânul" (deoarece se știe că are peste 10 ani; rareori Puterile mențin legătura cu Exteriorul mai mult de câțiva ani) ia legătura cu Ravna, cerând informații despre Molimă și mai ales despre oamenii care au eliberat-o. El îi cere Ravnei să îl însoțească în Transcendent, dar ea refuză, îngrijorată de posibilele intenții ale Puterii. Organizația Vrinimi o sprijină, deși Bătrânul le oferă un oracol. Așa se face că, în locul acestei alternative, se recurge la cea a reconstruirii unui om, Pham Nuwen, dintr-un corp înghețat cules de o sondă din Zona Lentă și conservat în Releu de Organizația Vrinimi (împreună cu părți din alte corpuri). Omului i se induc câteva amintiri ale vieții sale anterioare, pentru a acționa ca agent al Bătrânului. Acesta din urmă ajută la căutarea fugarilor de pe Laboratorul Superior, depistând semnalul lui Jefri. O navă, ''E II'', este desemnată să călătorească în Adâncurile Exteriorului, fiind capabilă să realizeze un zbor limitat în Zona Lentă, pentru a ajunge la Jefri și a investiga ce a luat nava din Laboratorul Superior. Releul și Bătrânul cad victimă unui dublu atac surpriză al Molimei. Releul este atacat de o armadă, în timp ce Molima îl provoacă pe Bătrân într-un mod personal. Bătrânul fură informații despre Molimă, dând impresia că i-a găsit punctul slab. Înaintea morții, Bătrânul descarcă în mintea lui Pham cât de mult încape din el, oferindu-i instrucțiuni subconștiente pentru a activa Contramăsura. În timpul atacului, Pham și Ravna se află în compania lui Cochilie-albastră și Tulpină-verde, plante inteligente descendente ale unei vechi rase de negustori cunoscută sub numele de skrodcălăreți, care folosesc vehicule personale sofisticate ("skrode") pentru a-și crește mobilitatea și capcitățile cognitive (skrodcălăreților le lipsește aproape complet memoria pe termen scurt). Cei patru scapă distrugerii Releului folosind nava ''E II'', echipată anterior pentru a-i salva pe refugiații umani și pornesc pe urmele semnalului lui Jefri către planeta lupilor. Pe drum, scapă cu greu în fața unei alianțe de flote militare anti-umane, care nu doar că știe despre faptul că oamenii sunt responsabili de reanimarea Molimei, dar îi și acuză a-i fi agenți. Oprindu-se pe lumea Odihnei Armonioase pentru a efectua reparații la ''E II'', grupul află că civilizația umană a Sjandrei Kei a fost anihilată de Alianță. Puțin după aceea, iese la iveală faptul că skrodcălăreții sunt adevăratele marionete ale Molimei. Skrodele au fost proiectate de Molimă în urmă cu miliarde de ani pentru a crea o rasă de agenți în așteptare. Ajungând pe lumea lupilor și aliindu-se cu Cioplitoarea-în-lemn pentru a-l înfrânge pe Oțel, Pham inițiază "Contramăsura," o substanță/dispozitiv nanotehnologică asemănătoare unui mucegai, de proveniență Transcendentă. Contramăsura afectează drastic marginile Zonelor Gânditoare din acel sector al galaxiei, ducând la pătrunderea Zonei Lente într-o parte a Transcendenței. Ruptura învăluie și distruge Molima, dar îl ucide pe Pham și îi lasă pe ceilalți oameni pe lumea lupilor, aflată acum în Adâncul Zonei Lente. Un mesaj din Rețeaua Cunoscută estimează că acest eveniment a îmbrâncit mii de civilizații neevoluate într-un mediu în care mare parte din tehnologia lor nu mai funcționează (situație analoagă unui Pământ pe care electricitatea dispare brusc), cauzând miliarde de morți. == Elemente notabile == ===Zonele Gânditoare=== [[Zonele Gânditoare|Vezi "Zonele Gânditoare"]] În roman se menționează că Zonele se retrag progresiv spre centrul galaxiei. Înaintea activării Contramăsurii și producerii deplasării Zonei Lente, se estima că, în câteva miliarde de ani, Transcendentul avea să cuprindă întreaga galaxie, pe măsură ce Adâncurile Negânditoare, Zona Lentă și Exteriorul se vor fi strâns. Personajele speculează că Zonele și Contramăsura au fost create de ființe cu capacități superioare Puterilor, poate pentru a preveni proliferarea entităților distructive de genul Molimei. ===Influențe scandinave=== Numele navei ''Lynsnar'' înseamnă "iute ca fulgerul" în [[Norvegiană]] și [[daneză]]. Multe alte nume au sonorități scandinave. ''Arne'' este un nume bărbătesc comun în Scandinavia. Multe supranume umane au sufixul ''-sndot'', un amestec al elementelor scandinave comune ''-son'' (sau ''-sen'') și ''-dottir''; este posibil ca aceste forme să se fi dezvoltat pe timpul "Epocii Prințeselor" de pe Nyjora, lumea Zonei Lente din care oamenii au ajuns în Exterior. ''Nyjora'' aduce cu pronunția norvegiană a termenului "Nyjorda", care se traduce prin "Noul Pământ". "Samnorska", limba Domeniului și Aberației Straumli, a fost numele unei limbi construite pentru a uni cele două limbi naționale norvegiene diferite, [[Nynorsk]] și [[Bokmål]], între 1917 și 1966. În cuvântul înainte, Vinge menționează călătoria făcută de el în 1988 la [[Oslo]], capitala [[Norvegia|Norvegiei]] și la [[Tromsø]], un oraș universitar norvegian arctic care a găzduit o conferință despre calculatoare în acel an. Altă referință scandinavă din roman este povestea ''Aniarei'', care trimite la poemul ''Aniara'' al lui [[Harry Martinson]] și la Societatea Aniara, menționată în cuvântul înainte, fandomul science fiction din Oslo care l-a găzduit pe timpul vizitei sale în capitală. == Legături cu alte opere == Vinge a folosit pentru prima dată conceptul Zonelor Gânditoare în nuvela din 1988 "The Blabber", a cărei acțiune se petrece la sute (sau mii) de ani după ''Foc''. Romanele intră în contradicție cu această nuvelă în multe privințe. Următorul roman al lui Vinge, ''[[Adâncurile cerului]]'', este un preludiu la acest roman, petrecându-se cu douăzeci de mii de ani înainte, în "Zona Lentă" de lângă Pământ și avându-l pe Pham Nuwen în rol principal. În 2011, Vinge a publicat ''[[Copiii cerului]]'', "o continuare într-un viitor apropiat la ''Foc în adânc''", care se petrece aproximativ după zece ani.<ref name="Norwescon33"> [http://www.norwescon.org/archives/norwescon33/vingeinterview.htm Interviu cu Vernor Vinge], 12 octombrie 2009, site-ul [[Norwescon]]. (Vinge este Membru Scriitor de Onoare la Norwescon 33.)</ref> Și fosta soție a lui Vinge, [[Joan D. Vinge]], a scris în universul Zonelor Gânditoare, bazându-se pe notițele lui. Scrierile ei includ "The Outcasts of Heaven Belt", "Legacy" și un roman în curs de apariție în care îl regăsim pe Pham Nuwen.<ref> [[Joan D. Vinge]], [http://www.sff.net/people/jdvinge/letter_20081103.htm Scrisoare către cititorii mei] noiembrie 2008.</ref> == Premii și nominalizări == * Câștigător al [[premiul Hugo|premiului Hugo]] pentru "Cel mai bun roman" în 1993 (la egalitate cu ''[[Doomsday Book]]'' de [[Connie Willis]])<ref name="WWE-1993"/> * Nominalizat la [[premiul Nebula]] pentru "Cel mai bun roman" în 1992.<ref name="WWE-1992">{{citat web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1992 | title = 1992 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=26 septembrie 2009 }}</ref> * Nominalizat la [[premiul memorial John W. Campbell]] pentru "Cel mai bun roman science fiction" în 1993.<ref name="WWE-1993"/> * Nominalizat la [[premiul Locus]] pentru "Cel mai bun roman science fiction" în 1993.<ref name="WWE-1993"/> == Note == <references/> == Legături externe == * [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1952 Istoria publicării cărții ''Foc în adânc'' pe ISFDB] * [http://www.tor.com/index.php?option=com_content&view=blog&id=33095 The Net of a Million Lies: Vernor Vinge’s ''A Fire Upon the Deep''], recenzie de Jo Walton * [http://www.webscription.net/chapters/0812515285/0812515285.htm?blurb Prolog și primele nouă capitole] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110519092235/http://www.webscription.net/chapters/0812515285/0812515285.htm?blurb |date=2011-05-19 }} pe Webscriptions * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=40 Foc în adânc] la Worlds Without End ==Vezi și== *[[Paradoxul lui Fermi în ficțiune]] {{Vernor Vinge}} [[Categorie:Cărți din 1992]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Vernor Vinge]] [[Categorie:Premiul Hugo]] [[Categorie:Space opera]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1992]] 5slekc84kvjuxs0d1hitrdvdt447ku9 0 808329 17023977 15228511 2025-06-10T14:24:26Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Vernor Vinge]]; adăugat [[Categorie:Romane de Vernor Vinge]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023977 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Adâncurile cerului | titlu_original = A Deepness in the Sky | traducător = [[Antuza Genescu]] | coperta = [[Fișier:VINGE_Vernor_-_Adancurile_cerului.JPG|188px]] | image_caption = Coperta ediției românești | autor = [[Vernor Vinge]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Zonele Gânditoare]] | subiect = | gen = hard science fiction | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 1999 | data_apariției_în_românia = 2010 | media_type = | număr_pagini = 1104 | isbn = 978-606-8134-31-4 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = [[Foc în adânc]] }} '''''Adâncurile cerului''''' (1999) (titlu original ''A Deepness in the Sky'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Vernor Vinge]], câștigător al [[premiul Hugo|premiului Hugo]]<ref name="WWE-2000">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2000 | title = 2000 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-26 }}</ref>. Publicat în 1999, romanul este un fel de preludiu al cărții din 1992 ''[[Foc în adânc]]'', acțiunea desfășurându-se cu douăzeci de mii de ani înainte. Titlul este adus în discuție de unul dintre personajele principale, ca referire la obiceiul speciei sale de a hiberna și la vastitatea spațiului. == Cadru == Acțiunea începe cu descoperirea unei speci extraterestre inteligente pe o planetă aflată pe orbită în jurul unei stele fluctuante care, timp de 215 ani din 250, nu emite aproape deloc energie. În timpul acestei perioade planeta îngheață, iar fauna sa hibernează. Locuitorii planetei, numiți de oameni "păianjeni" din cauza asemănării lor cu [[arahnide]]le, au atins un nivel de dezvoltare tehnologică similar omenirii de la începutul secolului XX, deși oamenii cred că au fost, demult, capabili de zboruri cosmice. Dacă acest lucru se dovedește a fi adevărat, atunci cei care iau primii legătura cu extratereștri pot avea acces la recompense inimaginabile. Într-un mileniu de călătorii spațiale, oamenii au mai luat contact doar cu o singură specie extraterestră inteligentă (dar non-tehnologică). Două grupuri umane lansează expediții către lumea păianjenilor: Qeng Ho (pronunțat "Ceng Ho" și numit după exploratorul [[Zheng He]]) - comercianți care au dezvoltat o cultură interstelară comună pentru omenire - și emergenții - civilizație [[autoritarism|autoritaristă]] care ține mințile umane în stare de sclavie și care doar de curând a ieșit dintr-o epocă întunecată. == Intriga == {{sinopsis}} Qeng Ho ajung la steaua fluctuantă cu puțin timp înaintea flotei emergenților și cu câțiva ani înaintea aprinderii stelei, moment care coincide cu "trezirea" civilizației păianjenilor. O recepție ținută de emergenți este folosită pentru a-i infecta pe Qeng Ho cu un virus mental programat. Înainte ca acesta să își facă efectul, emergenții organizează o ambuscadă. În timpul acestor evenimente se dezvoltă o poveste paralelă a păianjenilor, prin intermediul experienței unui mic grup progresist. Lupta lui împotriva ignoranței, a tradițiilor care vor deveni irelevante, e pigmentată cu descrieri și nomenclaturi ciudate, similare celor umane, care prefigurează unele acțiuni importante de la sfârșitul istorisirii. Deasupra planetei, după o luptă strânsă, emergenții îi subjugă pe Qeng Ho, dar pierderile ambelor tabere le forțează să adopte așa numita "strategie Lurker", prin care monitorizează și ajută dezvoltarea tehnologică a păianjenilor, așteptând până când aceștia își vor construi imensa infrastructură și bază tehnologică de care au nevoie vizitatorii pentru a-și repara navele. Virusul mental s-a manifestat inițial pe planeta de baștină a emergenților sub forma unei plăgi devastatoare, care a fost ulterior controlată și transformată în armă și unealtă de dominare mentală. Cultura emergentă folosește virusul pentru a elibera o neurotoxină într-o anumită porțiune a creierului, inducând obsesia unei singure idei sau specializări, numită focalizare, care transformă oamenii în muncitori strălucitori. Mulți Qeng Ho devin focalizați împotriva voinței lor, restul populației fiind ținut sub observație de către emergenți. Cultura speculantă Qeng Ho reușește să dilueze pas cu pas acest regim totalitar, arătându-le emergenților anumite avantaje ale comerțului liber; cele două culturi umane se contopesc în bună măsură de-a lungul decadelor de cooperare forțată. Pham Nuwen, fondatorul culturii comerciale Qeng Ho, trăiește la bordul flotei sub un nume fals, Pham Trinli, pozând într-un fanfaron bătrân. El reușeșete să submineze regimul opresiv al emergenților printr-o serie de acțiuni riscante. În timp ce își țese intrigile, începe să admire tehnologia focalizării, pe care se gândește să o utilizeze în planurile sale privind viitorul flotei. Planul de a smulge controlul din mâna emergenților necesită, totuși, cooperarea unui tânăr care - datorită circumstanțelor - a devenit 'conducătorul flotei' Qeng Ho. Poziția sa de ofițer unic de legătură între Qeng Ho și emergenți îl aduce la disperare. El accepă oferta lui Pham Nuwen de a i se alătura în complotul contra emergenților ca mod de a-și recâștiga demnitatea și de a se răzbuna. Dar înțelegerea ambiției lui Pham de a folosi tehnologia focalizării în Qeng Ho duce la o confruntare între cei doi. Ajungând la o înțelegere, cei doi împiedică momentul critic în care emergenții intenționează să provoace un război atomic pe lumea păianjenilor, pentru a prelua puterea. Sabotând sistemul de conducere al emergenților, cu noroc și ambiție, ei înfrâng clasa emergenților. Flota combinată emergentă/Qeng Ho negociază acum cu civilizația păianjenilor ca partener de afaceri. Pham anunță planul său de a elibera toți focalizații din întreaga civilizație emergentă și, în caz că ar supraviețui acestui lucru, să pornească spre centrul galaxiei pentru a găsi sursa stelei fluctuante și a ciudatei tehnologii care o însoțește. Istoria acestei căutări este povestită pe scurt în ''Foc în adânc''. Acest din urmă roman arată cum Pham a greșit în identificarea centrului galaxiei ca sursă a artefactelor, deoarece zonele extra-galactice sunt cele care posedă o tehnologie mai sofisticată. == Elemente notabile == ===Cultura interstelară=== Cartea discută unele dintre problemele puse de menținerea unei culturi comerciale interstelare fără a avea la dispoziție călătoria cu [[viteza superluminică|viteză superluminică]] sau comunicațiile superluminice. Amănuntele privind măsurarea timpului furnizează un concept interesant: Qeng Ho măsoară timpul folosind secundele, noțiunile de zi, lună și an fiind nefolositoare între diferitele sisteme stelare. Sistemul de măsurare a timpului include termeni cum ar fi kilosecundele și megasecundele. O caracteristică interesantă a sistemului de computere și de cuantificare a timpului o constituie „arheologii programatori"[http://ask.slashdot.org/article.pl?sid=06/11/04/0622246]: Qeng Ho au programe și sisteme computerizate care se au început cu milenii în urmă, de pe vremea programelor [[Unix]] (așa cum se sugerează într-un pasaj care menționează că sistemul fundamental de cuantificare a timpului este cel al epocii Unix-ului, fiind păstrat pentru compatibilitate). Imensa acumulare de date implică faptul că aproape orice program pe care îl caută cineva există deja în biblioteca flotei Qeng Ho, de aici născându-se nevoia pentru arheologi de computere care să sape după programele dorite, să lucreze la particularitățile și problemele lor și să le asambleze în produse finite folositoare. ===Localizatoarele=== În această operă, Vinge introduce în seria sa de concepte science fiction "localizatoarele". Acestea sunt dispozitive mici care conțin un procesor simplu, senzori și comunicație pe rază scurtă. Vinge explorează modul în care această plasă de dispozitive poate fi folosită pentru un control inteligent în moduri diferite de tradiționala rețea de calculatoare. ===Legături cu ''Foc în adânc''=== Există doar o singură legătură concretă între ''Adâncurile cerului'' și ''[[Foc în adânc]]'': personajul Pham Nuwen, care apare în ambele cărți. Se fac anumite aluzii la Zonele Gânditoare din ''Foc'': acțiunea se desfășoară în Zona Lentă, deși Vinge nu explică legăturile, iar personajele nu au habar despre existența zonelor. Comportamentul inexplicabil și ciudat al stelei, neobișnuitul [[sistem stelar]] (cu o singură planetă și câteva [[diamant]]e sub formă de [[asteroid|asteroizi]]) și descoperirea "minelor de cavorit" de pe planetă indică originea Transcendentă a sistemului, care se îndepărtează de Adâncurile Negânditoare. Personajele lui Vinge emit ipoteza că păianjenii sunt descendenții unei civilizații de pe o veche stea îndepărtată, materialul [[antigravitație|antigravitațional]] și celelate artefacte stranii fiind legate de acea civilizație. == Premii și nominalizări == * [[Premiul Nebula]]: nominalizat pentru "Cel mai bun roman", 1999<ref name="WWE-1999">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1999 | title = 1999 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-26 }}</ref> * [[Premiul Hugo]]: '''câștigător''' la secțiunea "Cel mai bun roman", 2000<ref name="WWE-2000"/> * [[Premiul Prometheus]]: '''câștigător''' la secțiunea "Cel mai bun science fiction [[libertarianism|libertarian]]", 2000 * [[Premiul memorial John W. Campbell]], '''câștigător''', 2000<ref name="WWE-2000"/> * [[Premiul Arthur C. Clarke]]: nominalizat, 2000<ref name="WWE-2000"/> * [[Premiul Locus]]: nominalizat, 2000<ref name="WWE-2000"/> Aceste premii fac din ''Adâncurile cerului'' unul dintre cele mai apreciate romane science fiction din istoria recentă. == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?19493 Adâncurile cerului] - istoria publicării pe ISFDB * [http://www.infinityplus.co.uk/nonfiction/deepness.htm Recenzie de Nick Gevers] * [http://www.scifi.com/sfw/issue101/excess.html Recenzie de John Clute] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090704072321/http://www.scifi.com/sfw/issue101/excess.html |date=2009-07-04 }} * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=47 Adâncurile cerului] la Worlds Without End ==Vezi și== *[[1999 în științifico-fantastic]] {{Vernor Vinge}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman (1981-2000)}} [[Categorie:Cărți din 1999]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Vernor Vinge]] [[Categorie:Premiul Hugo]] [[Categorie:1999 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Câștigătoare ale premiului John W. Campbell Memorial]] rwvnrj12k896wjkux0e9n74mxjq1w9r 17023979 17023977 2025-06-10T14:24:47Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1999]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023979 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Adâncurile cerului | titlu_original = A Deepness in the Sky | traducător = [[Antuza Genescu]] | coperta = [[Fișier:VINGE_Vernor_-_Adancurile_cerului.JPG|188px]] | image_caption = Coperta ediției românești | autor = [[Vernor Vinge]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Zonele Gânditoare]] | subiect = | gen = hard science fiction | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 1999 | data_apariției_în_românia = 2010 | media_type = | număr_pagini = 1104 | isbn = 978-606-8134-31-4 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = [[Foc în adânc]] }} '''''Adâncurile cerului''''' (1999) (titlu original ''A Deepness in the Sky'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Vernor Vinge]], câștigător al [[premiul Hugo|premiului Hugo]]<ref name="WWE-2000">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2000 | title = 2000 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-26 }}</ref>. Publicat în 1999, romanul este un fel de preludiu al cărții din 1992 ''[[Foc în adânc]]'', acțiunea desfășurându-se cu douăzeci de mii de ani înainte. Titlul este adus în discuție de unul dintre personajele principale, ca referire la obiceiul speciei sale de a hiberna și la vastitatea spațiului. == Cadru == Acțiunea începe cu descoperirea unei speci extraterestre inteligente pe o planetă aflată pe orbită în jurul unei stele fluctuante care, timp de 215 ani din 250, nu emite aproape deloc energie. În timpul acestei perioade planeta îngheață, iar fauna sa hibernează. Locuitorii planetei, numiți de oameni "păianjeni" din cauza asemănării lor cu [[arahnide]]le, au atins un nivel de dezvoltare tehnologică similar omenirii de la începutul secolului XX, deși oamenii cred că au fost, demult, capabili de zboruri cosmice. Dacă acest lucru se dovedește a fi adevărat, atunci cei care iau primii legătura cu extratereștri pot avea acces la recompense inimaginabile. Într-un mileniu de călătorii spațiale, oamenii au mai luat contact doar cu o singură specie extraterestră inteligentă (dar non-tehnologică). Două grupuri umane lansează expediții către lumea păianjenilor: Qeng Ho (pronunțat "Ceng Ho" și numit după exploratorul [[Zheng He]]) - comercianți care au dezvoltat o cultură interstelară comună pentru omenire - și emergenții - civilizație [[autoritarism|autoritaristă]] care ține mințile umane în stare de sclavie și care doar de curând a ieșit dintr-o epocă întunecată. == Intriga == {{sinopsis}} Qeng Ho ajung la steaua fluctuantă cu puțin timp înaintea flotei emergenților și cu câțiva ani înaintea aprinderii stelei, moment care coincide cu "trezirea" civilizației păianjenilor. O recepție ținută de emergenți este folosită pentru a-i infecta pe Qeng Ho cu un virus mental programat. Înainte ca acesta să își facă efectul, emergenții organizează o ambuscadă. În timpul acestor evenimente se dezvoltă o poveste paralelă a păianjenilor, prin intermediul experienței unui mic grup progresist. Lupta lui împotriva ignoranței, a tradițiilor care vor deveni irelevante, e pigmentată cu descrieri și nomenclaturi ciudate, similare celor umane, care prefigurează unele acțiuni importante de la sfârșitul istorisirii. Deasupra planetei, după o luptă strânsă, emergenții îi subjugă pe Qeng Ho, dar pierderile ambelor tabere le forțează să adopte așa numita "strategie Lurker", prin care monitorizează și ajută dezvoltarea tehnologică a păianjenilor, așteptând până când aceștia își vor construi imensa infrastructură și bază tehnologică de care au nevoie vizitatorii pentru a-și repara navele. Virusul mental s-a manifestat inițial pe planeta de baștină a emergenților sub forma unei plăgi devastatoare, care a fost ulterior controlată și transformată în armă și unealtă de dominare mentală. Cultura emergentă folosește virusul pentru a elibera o neurotoxină într-o anumită porțiune a creierului, inducând obsesia unei singure idei sau specializări, numită focalizare, care transformă oamenii în muncitori strălucitori. Mulți Qeng Ho devin focalizați împotriva voinței lor, restul populației fiind ținut sub observație de către emergenți. Cultura speculantă Qeng Ho reușește să dilueze pas cu pas acest regim totalitar, arătându-le emergenților anumite avantaje ale comerțului liber; cele două culturi umane se contopesc în bună măsură de-a lungul decadelor de cooperare forțată. Pham Nuwen, fondatorul culturii comerciale Qeng Ho, trăiește la bordul flotei sub un nume fals, Pham Trinli, pozând într-un fanfaron bătrân. El reușeșete să submineze regimul opresiv al emergenților printr-o serie de acțiuni riscante. În timp ce își țese intrigile, începe să admire tehnologia focalizării, pe care se gândește să o utilizeze în planurile sale privind viitorul flotei. Planul de a smulge controlul din mâna emergenților necesită, totuși, cooperarea unui tânăr care - datorită circumstanțelor - a devenit 'conducătorul flotei' Qeng Ho. Poziția sa de ofițer unic de legătură între Qeng Ho și emergenți îl aduce la disperare. El accepă oferta lui Pham Nuwen de a i se alătura în complotul contra emergenților ca mod de a-și recâștiga demnitatea și de a se răzbuna. Dar înțelegerea ambiției lui Pham de a folosi tehnologia focalizării în Qeng Ho duce la o confruntare între cei doi. Ajungând la o înțelegere, cei doi împiedică momentul critic în care emergenții intenționează să provoace un război atomic pe lumea păianjenilor, pentru a prelua puterea. Sabotând sistemul de conducere al emergenților, cu noroc și ambiție, ei înfrâng clasa emergenților. Flota combinată emergentă/Qeng Ho negociază acum cu civilizația păianjenilor ca partener de afaceri. Pham anunță planul său de a elibera toți focalizații din întreaga civilizație emergentă și, în caz că ar supraviețui acestui lucru, să pornească spre centrul galaxiei pentru a găsi sursa stelei fluctuante și a ciudatei tehnologii care o însoțește. Istoria acestei căutări este povestită pe scurt în ''Foc în adânc''. Acest din urmă roman arată cum Pham a greșit în identificarea centrului galaxiei ca sursă a artefactelor, deoarece zonele extra-galactice sunt cele care posedă o tehnologie mai sofisticată. == Elemente notabile == ===Cultura interstelară=== Cartea discută unele dintre problemele puse de menținerea unei culturi comerciale interstelare fără a avea la dispoziție călătoria cu [[viteza superluminică|viteză superluminică]] sau comunicațiile superluminice. Amănuntele privind măsurarea timpului furnizează un concept interesant: Qeng Ho măsoară timpul folosind secundele, noțiunile de zi, lună și an fiind nefolositoare între diferitele sisteme stelare. Sistemul de măsurare a timpului include termeni cum ar fi kilosecundele și megasecundele. O caracteristică interesantă a sistemului de computere și de cuantificare a timpului o constituie „arheologii programatori"[http://ask.slashdot.org/article.pl?sid=06/11/04/0622246]: Qeng Ho au programe și sisteme computerizate care se au început cu milenii în urmă, de pe vremea programelor [[Unix]] (așa cum se sugerează într-un pasaj care menționează că sistemul fundamental de cuantificare a timpului este cel al epocii Unix-ului, fiind păstrat pentru compatibilitate). Imensa acumulare de date implică faptul că aproape orice program pe care îl caută cineva există deja în biblioteca flotei Qeng Ho, de aici născându-se nevoia pentru arheologi de computere care să sape după programele dorite, să lucreze la particularitățile și problemele lor și să le asambleze în produse finite folositoare. ===Localizatoarele=== În această operă, Vinge introduce în seria sa de concepte science fiction "localizatoarele". Acestea sunt dispozitive mici care conțin un procesor simplu, senzori și comunicație pe rază scurtă. Vinge explorează modul în care această plasă de dispozitive poate fi folosită pentru un control inteligent în moduri diferite de tradiționala rețea de calculatoare. ===Legături cu ''Foc în adânc''=== Există doar o singură legătură concretă între ''Adâncurile cerului'' și ''[[Foc în adânc]]'': personajul Pham Nuwen, care apare în ambele cărți. Se fac anumite aluzii la Zonele Gânditoare din ''Foc'': acțiunea se desfășoară în Zona Lentă, deși Vinge nu explică legăturile, iar personajele nu au habar despre existența zonelor. Comportamentul inexplicabil și ciudat al stelei, neobișnuitul [[sistem stelar]] (cu o singură planetă și câteva [[diamant]]e sub formă de [[asteroid|asteroizi]]) și descoperirea "minelor de cavorit" de pe planetă indică originea Transcendentă a sistemului, care se îndepărtează de Adâncurile Negânditoare. Personajele lui Vinge emit ipoteza că păianjenii sunt descendenții unei civilizații de pe o veche stea îndepărtată, materialul [[antigravitație|antigravitațional]] și celelate artefacte stranii fiind legate de acea civilizație. == Premii și nominalizări == * [[Premiul Nebula]]: nominalizat pentru "Cel mai bun roman", 1999<ref name="WWE-1999">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1999 | title = 1999 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-26 }}</ref> * [[Premiul Hugo]]: '''câștigător''' la secțiunea "Cel mai bun roman", 2000<ref name="WWE-2000"/> * [[Premiul Prometheus]]: '''câștigător''' la secțiunea "Cel mai bun science fiction [[libertarianism|libertarian]]", 2000 * [[Premiul memorial John W. Campbell]], '''câștigător''', 2000<ref name="WWE-2000"/> * [[Premiul Arthur C. Clarke]]: nominalizat, 2000<ref name="WWE-2000"/> * [[Premiul Locus]]: nominalizat, 2000<ref name="WWE-2000"/> Aceste premii fac din ''Adâncurile cerului'' unul dintre cele mai apreciate romane science fiction din istoria recentă. == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?19493 Adâncurile cerului] - istoria publicării pe ISFDB * [http://www.infinityplus.co.uk/nonfiction/deepness.htm Recenzie de Nick Gevers] * [http://www.scifi.com/sfw/issue101/excess.html Recenzie de John Clute] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090704072321/http://www.scifi.com/sfw/issue101/excess.html |date=2009-07-04 }} * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=47 Adâncurile cerului] la Worlds Without End ==Vezi și== *[[1999 în științifico-fantastic]] {{Vernor Vinge}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman (1981-2000)}} [[Categorie:Cărți din 1999]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Vernor Vinge]] [[Categorie:Premiul Hugo]] [[Categorie:1999 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Câștigătoare ale premiului John W. Campbell Memorial]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1999]] qt1x8gw04u80butmz7fp4jh1bx1s4aq 0 827804 17024289 17000032 2025-06-10T18:49:44Z Lucian GAVRILA 32098 /* Lista atelierelor monetare romane */ Reformulare 17024289 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Moneta tetrarchia 285-305.png|250px|thumb|Ateliere monetare romane în timpul [[tetrarhie]]i (285 - 305)]] Un '''atelier monetar roman''' era un atelier unde erau fabricate [[Monedă romană|monede romane]], în [[Roma Antică|Roma antică]]. == Implantarea atelierelor monetare romane == Sub [[Republica Romană]], prima oficină de producere a monedelor apare în anul [[290 î.Hr.]], pe [[Capitoliu]]l din Roma, în [[Templul Iunonei Moneta]]<ref>Templul Iunonei Moneta a fost distrus în timpul [[Marele incendiu din Roma|uriașului incendiu]] pus la cale de [[Nero]], în anul [[64]].</ref> (literal, ''„[[Iuno (mitologie)|Iunona]] care avertizează”''), de unde derivă, de altfel, cuvântul ''monedă''. Responsabili de confecționarea monedelor sunt trei magistrați denumiți [[tresviri monetales]]. De-a lungul timpului, atelierul din Roma își va schimba amplasamentul, în numeroase rânduri.<ref>Depeyrot, 2006, pp. 15-16.</ref> În perioada republicană, centralizarea este regulă: doar Roma bate monedă romană. În mod excepțional, ateliere monetare mobile au însoțit armata, în cursul războaielor lui [[Lucius Cornelius Sulla|Sylla]], [[Marcus Terentius Varro Lucullus|Lucullus]], [[Cneus Pompeius Magnus|Pompei]] în Orient, ori în războaiele civile declanșate de [[Iulius Cezar|Iulius Caesar]].<ref>Depeyrot, 2006, pp. 27-28.</ref> Sub [[Cezar August|Augustus]], [[Senatul roman|Senatul Roman]] emite monede din [[bronz]] (de unde marcajul lor ''SC'' = ''Senatus Consultum''), atelierul imperial din Roma bate monede din [[aur]] și din [[argint]].<ref name=Dep>Depeyrot, 2006, p. 36.</ref> Crearea unui al doilea atelier monetar imperial important la ''Lugdunum'' ([[Lyon]]) este o excepție, care se oprește în anul [[78]].<ref>Anne-Catherine Le Mer, Claire Chomer, ''Carte archéologique de la Gaule'', Lyon 69/2, p. 225</ref> Explicația acestei excepții ''lugduneze'' se reduce la ipoteze: unii avansează nevoile masive de numerar din [[Galia]] nou cucerită, și cea mai populată dintre provincii. Mai probabil, șederea prelungită a lui [[Cezar August|Augustus]] în Galia, între [[15 î.Hr.]] și [[13 î.Hr.]], apoi apropiata prezență a armatei Rinului, angajată în campaniile din Germania, pot justifica crearea acestui atelier.<ref name=Dep /> Această centralizare nu exclude prezența unor mici ateliere municipale, îndeosebi în Spania, în Orient, și la ''Colonia Nemausa'' (azi [[Nîmes]]), pentru emiterea numerarului de bronz de slabă valoare, dar cu greutate ridicată (un [[sesterț]] din [[bronz]] cântărește circa 25 g.), și pentru uzul local.<ref>Depeyrot, 2006, p. 38.</ref> Aceste ateliere locale își încetează, în mod progresiv, activitatea, numărul lor trecând de la 161, în timpul lui [[Cezar August|Augustus]] la 8 în [[Provincia romană Ahaia|Ahaia]]<ref>''Ahaia'' era numele provinciei romane formate în anul [[146 î.Hr.]] de [[Cezar August|Augustus]], care cuprindea [[Grecia]] de la sud de [[Tesalia|Thesalia]].</ref> și în [[Asia (provincie romană)|Asia]] sub [[Galba]].<ref>Depeyrot, 2006, p. 43.</ref> Multiplicarea atelierelor monetare imperiale, locul de batere a monedelor, este un fenomen care apare târziu în [[Imperiul Roman]]. Criza Imperiului Roman în [[secolul al III-lea]], militarizarea sa provoacă o primă descentralizare și multiplică atelierele în proximitatea zonelor militare, mari consumatoare de numerar, în timp ce inflația galopantă forțează oprirea ultimelor emisiuni în Orient. Fapt marginal, mișcările de uzurpare creează ateliere efemere, ca ''Ambianum'' ([[Amiens]]), în timpul uzurpatorului [[Flavius Magnus Magnentius|Magnențiu]], sau ''Rotomagus'' ([[Rouen]]), în timpul lui [[Allectus]].<ref>[[293]] – [[297]]</ref> Reforma monetară întreprinsă de [[Dioclețian]], începând din [[294]], provoacă un al doilea val de creare de ateliere monetare, patrulând diferitele provincii, cu excepția sectorului spaniol: [[Londinium]], [[Cartagina]], [[Aquileia]], [[Thessalonica]] și [[Alexandria, Egipt|Alexandria]]. În sfârșit, capitalele imperiale succesive ale [[Tetrarhie]]i văd deschiderea câtorva ateliere suplimentare.<ref name=autogenerat2>Depeyrot, 1987, p. 36.</ref> Invaziile din [[secolul al V-lea]] au pus capăt activității atelierelor din Occident și din zona dunăreană. == Funcționarea atelierelor monetare == Un atelier monetar este prevăzut cu una sau mai multe oficine, soi de post de producție. Pentru emiterea unei serii de monede, oficina gravează două [[matriță (dezambiguizare)|matrițe]], una pentru [[avers]], cu profilul / [[Efigie|efigia]] împăratului, uneori și o inscripție, cealaltă cu un motiv grafic și o inscripție, pentru [[revers]], apoi bate cele două fețe. Materia primă brută, [[aur]], [[argint]], [[cupru]], [[staniu]] pentru [[bronz]] provin din mine, îndeosebi din ''Hispania'' / [[Spania]] și din [[Dacia]] / [[Transilvania]]. Sursele de materii primă se epuizează, dar sunt reciclate prăzile de război din țările bogate. Și această sursă se epuizează, de exemplu după cucerirea Daciei, în [[106]]. Deficitul de metale prețioase din timpul crizei monetare din [[secolul al III-lea]] este depășit la începutul [[Secolul al IV-lea|secolului al IV-lea]], prin confiscările efectuate pe seama templelor păgâne. În sfârșit, reciclarea continuă, prin retopirea monedelor colectate prin impozite, se practică pe larg. Din ceea ce posedă [[Numismatică|numismații]], calitatea fabricării monedelor este în ansamblu bună, în ciuda unor defecte de batere, care apar uneori: * moneda este spartă și prezintă fisuri pe margine; * motivul grafic este rău centrat, ori există decalaj între cele două fețe; * relief mediocru din cauza uzurii matriței. Tehnicile alierii [[cupru]]lui și [[argint]]ului sunt perfect stăpânite. Atelierele știu să bată fețe ale monedelor amestecând cupru în parte solidificat, și argint încă fluid, pentru obținerea unor monede cu suprafață argintată.<ref name=autogenerat1>Depeyrot, 1987, p. 37.</ref> În [[secolul al IV-lea]], producția de [[Solidus|solidi]] este îngrijit controlată înainte de emisiune, și atinge o precizie a greutății fiecărei piese de 1/10 gram. == Moneda ca expresie imperială == [[Fișier:Double Centenionalis Magnentius-XR-s4017.jpg|200px|thumb|right|[[Flavius Magnus Magnentius|Magnentius]] (350-353) AD. Æ Dublu Centenionalis (8,88 grame) Monetăria din ''Ambianum'' ([[Amiens]]); avers: '''D N MAGNEN-TIVS P F AVG''', bust drapat și cu armură spre dreapta; revers: '''SALVS DD NN AVG ET CAES''', '''Α'''-'''Ω''', [[Monograma lui Isus Hristos]]; în exergă: '''AMB''' (marca atelierului de monetărie).]] În [[secolul al III-lea]] și în [[Secolul al IV-lea|al IV-lea]], multiplicarea [[donativum]]-ului<ref>Sub Imperiul Roman, un ''donativum'' (în {{la|donativum}}) este o recompensă excepțională acordată unui corp de trupă, în general echivalentă cu solda pe mai mulți ani. Vd. G. Guțiu, ''Dicționar latin - român'', p. 370; Rodica Ocheșanu, Liliana Macarie, Sorin Stati, N. Ștefănescu, ''Dicționar latin - romîn'', 1962.</ref> acordat soldaților, la fiecare urcare pe tron a unui nou împărat sau la fiecare mare eveniment al domniei imperiale, face frecventă ocazia de emisiune de loturi de monede noi, ale căror reversuri sunt expresia propagandei imperiale. Temele lor sunt extrem de variate: * celebrează victoriile, realizările sau virtuțile împăratului și uneori ale soției sale, sau ale fiului său considerat succesor; * evocă o divinitate evident protectoare a împăratului: [[Apollo (mitologie)|Apollo]], [[Geniu|Geniul Romei]], [[Sol Invictus]] sub [[Aurelian]], [[Jupiter (zeu)|Jupiter]], [[Heracle|Hercule]] în timpul [[Tetrarhie]]i, [[Monograma lui Isus Hristos]] și [[Cruce]]a pentru [[Constantin cel Mare]] și succesorii săi creștini; * lansează adevărate slogane politice: CONCORDIA MILITVM „concordie între armate”, FIDES EXERCITVS: „fidelitatea armatei”, PAX AETERNA: „pace pentru totdeauna”, „pace eternă”. == Mărcile de atelier == [[Fișier:Zwei gleiche Solidi mit unterschiedlichen Offizin Buchstaben (Alpha bzw. Theta).jpg|thumb|250px|Doi ''solidi'' emiși sub [[Flavius Honorius|Honorius]] identici bătuți la Constantinopol (având marca de atelier CONOB) cu literele oficinelor diferite (A, alpha sau Θ, theta).]] Începând de la [[Aurelian]], cu simboluri, apoi de la [[Dioclețian]], mai explicit, cu abrevieri, în general, fiecare atelier marca ''reversul'' pieselor din producția sa cu abrevierea denumirii sale. Dacă erau mai multe oficine, ele erau precizate printr-o literă de clasament, latină sau grecească, precedând sau urmând marca atelierului, de exemplu A.L., B.L., C.L., D.L. pentru patru oficine din ''Lugdunum'' / [[Lyon]], sau seria P, S, T, Q (abrevierile cuvintelor ''Prima'', ''Secunda'', ''Tertia'', ''Quarta'') pentru alte ateliere. Litera clasamentului putea să se găsească și în câmpul reversului, dreapta sau stânga, însoțită uneori de un simbol oarecare, cum ar fi o coroană de lauri, o ramură, o stea.<ref>Depeyrot, 2006, p. 162.</ref> În [[secolul al IV-lea]], mărcile de atelier devin mai complexe, cu folosirea unor prefixe sau sufixe. De exemplu, atelierul din [[Salonic|Thessalonica]] (cu mărcile TS sau TES) folosește și: * SMTS, unde ''S'' și ''M'' sunt inițialele [[locuțiune|sintagmei]] S[acra] M[oneta], cu alte cuvinte, „monedă de neatins (în integralitatea ei)”, în alți termeni, „ciuntirea interzisă”, iar TS, una din mărcile atelierului monetar de la Thessalonica; * TESOB, unde TES este o marcă a monetăriei din [[Salonic|Thessalonica]], iar ''OB'' sunt primele două litere ale cuvântului din {{la|OB[ryziacus]}}, „din aur pur”, marcă de certificare introdusă în diverse ateliere, în anul [[368]].<ref>Depeyrot, 2006, p. 172.</ref> Cuvântul din {{la|obryziacus}} este un derivat al cuvântului ''obryzum''<ref>[[Plinius]] 33, 3: ''Auri experimento ignis est, ut simili colore rubeat quo ignis: atque ipsum ''obryzum'' vocant.</ref>, „aur rafinat, pur”. * CONOB, unde CON este marcă a monetăriei din [[Constantinopol]], iar OB[ryziacus], certificarea aurului pur. Este de la sine înțeles că marca ''OB'' nu este folosită decât pe [[Solidus|solidi]] din aur. {{Articol principal|CONOB}} === Alte marcaje === * Sub [[Republica Romană]], Senatul promulga „''Senatus Consulta''”, cu sigla '''SC''' (decrete ale senatului) privitoare la proiectele de legi pe care i le prezenta un ''consul'' sau un ''pretor''. Această [[siglă]], '''SC''', poate fi găsită și în exerga unor monede emise în timpul Imperiului. == Lista atelierelor monetare romane == Atelierele monetare romane au cunoscut, uneori, întreruperi, potrivit situației politice locale. Tabelul de mai jos nu ține seamă de aceste întreruperi. În Imperiul Roman târziu, atelierele monetare active erau următoarele:<ref>Depeyrot, 2006, pp. 162-163.</ref> {| class=wikitable | '''Atelier''' || '''Provincia''' || '''Date de activitate''' || '''Marca''' |-align=’’center’’ |[[Alexandria, Egipt|Alexandria]], [[Egipt]]||[[Egipt (provincie romană)|Egipt]]|| după [[294]] || AL, ALE, SMAL |- |Ambianum ([[Amiens]]), [[Franța]]||[[Gallia Belgica]]|| de la [[350]] la [[353]] || AMB |- |[[Antiohia]]||[[Siria (provincie romană)|Siria]]|| înainte de 240<ref>Pat Southern, ''The Roman Empire: from Severus to Constantine'', p. 70.</ref> până în [[611]]|| AN, ANT, ANTOB, SMAN |- |[[Aquileia]]||[[Italia]]|| după 294 || AQ, AQS, AVIL, AQOB, AQPS, SMAQ |- |Arelate ([[Arles]]), Franța||[[Gallia Narbonensis]]|| de la [[313]] la [[475]] || A, AR, ARL, CON, CONST |- |Barcino ([[Barcelona]]), [[Catalonia]], [[Spania]] ||[[Hispania Tarraconensis]]||[[409]] - [[411]] ||BA, SMBA |- |Camuldunum ([[Colchester]]), [[Anglia]]||[[Anglia romană|Britannia]]||[[287]] - [[296]]||C, CL |- |[[Carnuntum]] (azi în [[Austria]])||[[Panonia|Pannonia superior]]||[[260]]<ref>Sub uzurpatorul [[Regalianus]]</ref>|| Efigii ale lui [[Regalianus]] și ale soției sale [[Sulpicia Dryantilla]] |- |[[Cartagina]] ([[Tunis]]), [[Tunisia]] ||[[Provincia Africa|Africa]]|| de la [[296]] la [[311]]|| K, KAR, KART, PK, PKΓ, PKΔ, PKA, PKB, PKP, PKS, PKT |- |[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium]]<br />([[Köln]]), [[Germania]]||[[Germania inferior]]|| de la [[257]]<ref>[[Roman Imperial Coinage|RIC]], ''Gallienus'', V 49; MIR 36, 874l; RSC 1062.</ref> la [[274]]<ref>RIC V 127; Mairat 466; AGK 11b; Braithwell 181.</ref> || ? |- |[[Constantinopol]]e ([[Istanbul]]), [[Turcia]] ||[[Tracia (provincie romană)|Tracia]]|| după [[330]] || C, CP, CON, CONS, CONSP, [[CONOB]], COMOB |- |Colonia Patricia (azi [[Córdoba, Spania|Córdoba]]), Spania|| [[Hispania Baetica]] || || |- |[[Cizic|Cyzicus]]<ref>''Cyzic'' / ''Cizic'' (în {{el|Κύζικος / Kýzikos}}) era o cetate greacă din Mysia, pe ''Propontida'' (actuala [[Marea Marmara|Mare Marmara]]). A fost întemeiată de grecii ionieni. Azi, este localitatea turcească ''Kapu Dagh''.</ref>, Turcia ||[[Asia (provincie romană)|Asia]]|| de la [[260]] la [[475]]|| CVZ, CVZIC, CVZICEN, K, SMK |- |[[Heraclea Sintică]] ([[Rupite]]), [[Bulgaria]] ||[[Tracia (provincie romană)|Tracia]]|| de la [[291]] la închiderea atelierului de către [[Leon I (împărat)|Leon I]]|| HERAC, HERACL |- |[[Londinium]] ([[Londra]]), [[Anglia]]||[[Anglia romană|Britannia]] || după 294 || AVG, AVGOB, AVGPS, LON, PLN, PLON, MLL |- |[[Lugdunum]] ([[Lyon]]), Franța ||[[Gallia Lugdunensis]]|| de la [[15 î.Hr.]] la [[78]], de la [[274]] la [[413]] || L, LG, LVGD, LVGPS, PLG, LA, LB,PL, LP, SML |- |Mediolanum ([[Milano]])<ref name=MaCh>Maila Chiaravalle, ''La produzione delle zecche di Milano e di Ticinum'', p. 47.</ref>, Italia||[[Italia]]|| de la [[259]] la [[274]];<ref name=MaCh /> de la [[291]] la [[327]];<ref name=MaCh /> de la [[352]] la [[404]] (?);<ref name=MaCh /> de la [[452]] la [[475]]<ref name=MaCh /> || MD, MED, MDOB, MDPS |- |[[Nesebăr|Mesambria]], Bulgaria ||[[Tracia (provincie romană)|Tracia]]|| || |- |[[Nicomedia]] ([[Izmit]]), Turcia ||[[Asia (provincie romană)|Asia]]|| după 294|| NIK, NIC, NICO, SMN |- |Colonia Nemausa ([[Nîmes]]), [[Franța]] || [[Gallia Narbonensis]]|| || |- |[[Ostia]], Italia||[[Italia]]|| de la [[308]] la [[313]] || OST, MOST |- |[[Ravenna]], Italia||[[Italia]]|| || RV |- |[[Roma]]||[[Italia]]||[[289 î.Hr.]]-[[40 î.Hr.]]; [[20 î.Hr.]]-[[476]]||R, RM, ROMA, VRB, ROM, RPRIMA, ROMOB |- |Rotomagus ([[Rouen]]), Franța ||[[Gallia Belgica]]||sfârșitul [[Secolul al III-lea|secolului al III-lea]]<ref>În timpul lui Allectus (293 – 297).</ref>|| |- |[[Sardes|Sardis]] / [[Sardes]] (azi în Turcia)||[[Asia (provincie romană)|Asia]]|| || |- |Segóbriga (Saelices), [[Provincia Cuenca]], Spania || [[Hispania Tarraconensis]] || || |- |[[Sremska Mitrovica|Sirmium]] ([[Sremska Mitrovica]]), [[Serbia]]||[[Panonia|Pannonia inferior]]|| de pe la [[260]] la [[395]] || SIRM, SIROB, SM |- ||Siscia ([[Sisak]]), [[Croația]]||[[Moesia]]|| de pe la [[260]] la [[387]] ||ASIS, SIS, SISC, SISCPS |- |Serdica ([[Sofia]]), Bulgaria ||[[Tracia (provincie romană)|Tracia]]|| de la [[303]] la [[308]] și de la [[313]] la [[314]]|| SER, SERD, SD, SMSD |- |Thessalonica ([[Salonic]]), [[Grecia]]||[[Macedonia (provincie romană)|Macedonia]]|| după [[294]]|| SMTS, TS, TES, TESOB, THS, THSOB |- |Ticinum ([[Pavia]]), Italia ||[[Italia]]|| de la? la [[326]] || T, TT, PT, ST, BT, QT |- |[[Tomis]] ([[Constanța]]), [[România]] ||[[Moesia|Moesia Inferior]]|| de la? ... la? || TOM |- |Colonia Augusta Trevorum ([[Trier]]), [[Germania]]||[[Germania Inferior|Germania inferior]]|| de la [[291]] la [[430]]|| TRE, TROB, TR, ATR, STR, BTR, IITR, PTR, PTRE, SMTR, SMTRP, SMTRS, TRB, TRS, TRP, TROB, TRPS |- |[[Tripoli, Liban|Tripoli]], [[Liban]] || [[Siria (provincie romană)|Siria]] ||la Templul lui [[Aurelian]]<ref name="Savio201">Adriano Savio, ''Monete romane'', p. 201.</ref> || ? |- |[[Viminacium]] ([[Kostolac]]), Serbia (în română [[Kostolac|Caștelu]])||[[Moesia|Moesia Superior]]|| de la [[239]] la cca [[268]]||COL, VIM |} == Bibliografie == * [http://hartacomorii.blogspot.com/2010/12/dictionar-de-numismatica-pentru.html ''Dicționar de numismatică'' (online)] * [http://romaniancoins.org/dictionar.html Romanian coins, ''Dicționar numismatic''] * Rodica Ocheșanu (Redactor responsabil), Redactori: Liliana Macarie, [[Sorin Stati]], N. Ștefănescu, ''Dicționar latin - romîn'', Editura Științifică, București, 1962. * [[Gheorghe Guțu|G. Guțu]], ''Dicționar latin - român'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983; * Georges Depeyrot, ''Le Bas Empire romain, économie et numismatique (284-491)'', Éditions Errance, 1987, 140 p. ISBN 2-903442-40-1; * Georges Depeyrot, ''La monnaie romaine : 211 av. J.-C. - 476 apr. J.-C.'', Éditions Errance, 2006, 212 p. ISBN 2-87772-330-5 * Anne-Catherine Le Mer, Claire Chomer, ''Carte archéologique de la Gaule'', Lyon 69/2. * Maila Chiaravalle, ''La produzione delle zecche di Milano e di Ticinum'', in Catalogo della Mostra "''Milano capitale dell'Impero romani (286-402 d.C.)''", a cura di Gemma Sena Chiesa, Milano 1990, p.47. * Pat Southern, ''The Roman Empire: from Severus to Constantine'', 2nd Revised edition, Routledge, New York, 2001, 416 pagini, ISBN 978-0-415-23944-8 == Referinte si note == <references /> == Vezi și == * [[Roma Antică|Roma antică]] * [[As (monedă)]] * [[Sesterț]] * [[Follis]] * [[Aureus]] * [[Solidus]] * [[Numismatică]] * [[Quinarius]] * [[Monedă romană]] == Legături externe == {{Commonscat|Roman imperial mints}} * [http://www.sacra-moneta.com/Numismatique-romaine/ATELIERS-MONETAIRES-ROMAINS.html ''Harta atelierelor monetare romane'']{{Legătură nefuncțională|date=mai 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.sacra-moneta.com/Numismatique-romaine/ATELIERS-MONETAIRES-ROMAINS.html }} {{Roma antică}} [[Categorie:Roma antică]] [[Categorie:Numismatică]] [[Categorie:Monede romane]] [[Categorie:Ateliere monetare]] 01k0rwuvcwetawp12sv7p752mo0coc7 4 829691 17023765 17023158 2025-06-10T12:44:16Z Comuna Padina 703602 Secțiune nouă: /* EROARE */ 17023765 wikitext text/x-wiki Această subpagină este folosită pentru raportarea de erori ale [[WP:FM|filtrelor de modificări]]. [{{fullurl:Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|action=edit&section=new}} Introduceți un nou subiect] pentru a anunța dacă un filtru v-a împiedicat să faceți o modificare '''validă''' într-un articol.' {{fmbox | imagine= [[Fișier:Exclam icon.svg|60px]] | style= border-color:red; border-style:line; border-width: 0,25em; width: | textstyle= font-weight: normal; font-style: normal; | text=<div style="text-align:center">'''ATENȚIE !'''</div> <div style="text-align:center">Mesajele care nu au legătură cu filtrarea modificărilor vor fi '''șterse'''! Pentru întrebări legate strict de [[Wikipedia]], folosiți [[Wikipedia:Cafenea]].</br>Pentru păreri personale despre conținutul articolelor, folosiți pagina de discuție a articolului respectiv.</div> <div style-"text-align:center">Dacă modificarea a fost exact ce descrie filtrul că a fost, atunci nu este o modificare validă, și raportarea ei în această pagină nu își are locul. Pentru aceste situații, folosiți pagina de discuții a articolului.</div> }} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 }} '''Arhive:''' [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2012-2016|2012-2016]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2017|2017]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2018|2018]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2019|2019]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2020|2020]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2021|2021]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2022|2022]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2023|2023]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2024|2024]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2025|2025]] [[Categorie:Rapoarte Wikipedia]] [[Categorie:Greșeli cunoscute în Wikipedia]] <!--Nu editați deasupra acestei linii--> == Pagini de test == Dacă faci teste cu "probleme articol" (pe pagina de test) și apoi vrei să le ștergi, nu te lasă. Pagina mea de teste e identificată ca spam, abuz de citate, etc. Doar pentru că nu pot șterge problemele! Actualizare (acum): Am putut să le șterg, dar am reconstruit toată pagina pentru asta! Vă rog, scoateți filtrul pentru pagini de test! [[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTDV]] ([[Discuție utilizator:EuSuntTuDinViitor|discuție]]) 12 mai 2025 18:52 (EEST) == Eroare modificari artictol == Buna! Am adaugat niste contiunut la pagina domnului Ion Jurca Rovina venit direct de la dansul si nu ma lasa sa il public. Consider ca este destul de bine relatat si scris. + [[Utilizator:Cata0209lin|Cata0209lin]] ([[Discuție utilizator:Cata0209lin|discuție]]) 13 mai 2025 17:52 (EEST) :La secțiunea "Piese de teatru" aveți multe spații și puncte consecutive. Acelea sunt considerate caractere repetate. Cu siguranță formatarea nu este cea corectă. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 mai 2025 18:12 (EEST) == Eroare == Încerc să actualizez programul postului de radio Radio Impuls, cel de pe pagina de Wikipedia fiind unul vechi, dar nu merge. [[Utilizator:Plopeni TV|Plopeni TV]] ([[Discuție utilizator:Plopeni TV|discuție]]) 18 mai 2025 00:02 (EEST) :Cum „nu merge”? Ați făcut deja două modificări la articolul [[Radio Impuls]], una la ora 00:10 și alta la ora 00:13. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 18 mai 2025 08:20 (EEST) == Denumirea paginii "Roșiorii de Vede" == Denumirea oficială a localității este "Roșiori de Vede", nu "Roșiorii de Vede", a se vedea Anexa la Legea nr. 290/2018, care cuprinde nomenclatorul localităților din România. De asemenea, trebuie modificat corespunzător și conținutul paginii. Nu am reușit să public modificările în textul paginii. [[Utilizator:Bogdancbc|Bogdancbc]] ([[Discuție utilizator:Bogdancbc|discuție]]) 22 mai 2025 14:08 (EEST) :@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] și @[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]]: Sunt sigur că sunteți cele mai potrivite persoane pentru a confirma. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 14:30 (EEST) ::Confirm că așa e în lege, o să modificăm (mai ales pornind de la Wikidata și cu robotul), dar mi se pare și dubios că a sărit filtrul. Filtrul crede că s-a eliminat cod care invocă Wikidata, când nu e cazul. Posibil să fie un fals pozitiv de la faptul că a fost editat un paragraf care conține cod ce invocă Wikidata. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 22 mai 2025 15:53 (EEST) == Nu pot publica == Nu pot [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] ([[Discuție utilizator:Davidcatalin223|discuție]]) 24 mai 2025 17:07 (EEST) :Nici nu ar trebui să puteți. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 10:58 (EEST) == Vest Phoenix Cover == Nu inteleg ce termen este obscen in descriere Vest Phoenix Cover [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:13 (EEST) :Nu aveți de ce să adăugați în antet formatele din paginile de draft de la Wikipedia în engleză. Din întâmplare, ele conțin elemente care sunt cuvinte obscene în română. Dar ele nu au ce căuta aici oricum.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 11:01 (EEST) ::Multumesc! [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 29 mai 2025 12:45 (EEST) == Mănăstirea Cașva == Am inserat imagini, nu înțeleg ce nu e în regulă [[Utilizator:AndreeaMaria3007|AndreeaMaria3007]] ([[Discuție utilizator:AndreeaMaria3007|discuție]]) 26 mai 2025 23:54 (EEST) :Cuvintele lungi despre care vorbește mesajul sunt denumirile imaginilor. Ați pus underscore-uri (_) în numele lor, puneți spații în locul acelor caractere. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 27 mai 2025 14:52 (EEST) == Nicolae Stefanuta == Am incercat sa pun informatii relevante si esentiale pentru pagina, insa imi da eroare. [[Utilizator:DSd11a|DSd11a]] ([[Discuție utilizator:DSd11a|discuție]]) 30 mai 2025 12:57 (EEST) == Fotografie profil pagina tatălui meu == Nu sunt informatician dar am incercat să fac și să finalizez pagina despre tatal meu care este artist plastic. Nu mi se dă voie să pun o fotografie de profil deși poza e personală, deci cu drepturi de autor....Dacă cineva poate ajuta. Mulțumesc!!! [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 10:50 (EEST) :Drepturile de autor nu aparțin deținătorului fotografiei, ci [[WP:DAR |fotografului]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:06 (EEST) ::Bună ziua. Eu sunt fotograful. Mulțumesc. [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 11:14 (EEST) :::Bună ziua. Cum dovediți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:46 (EEST) ::::Bună. Să știți că am apelat la acest grup pentru a fi ajutată, tocmai pentru că nu mă pricep. Dar mulțumesc. Referitor la ce ați întrebat vă pot spune că prin mai mulți martori, prin detaliile fotografiei și mărturia celui ce e în ea. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64374|&#126;2025-64374]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64374|talk]]) 5 iunie 2025 13:41 (EEST) :::::Pe Wikipedia subiectul fotografiei și martorii nu sunt sub jurământ, așa că pot spune orice, mai ales când doresc să vă facă pe plac. Despre ce detalii ale fotografiei vorbiți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 20:43 (EEST) == Narcis Adrian Pogar == Nu a fost acceptată pagina, deși are informațiile necersare și surse sigure. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64581|&#126;2025-64581]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64581|talk]]) 5 iunie 2025 14:57 (EEST) == Nu a fost acceptata pagina == Am introdus corect referinte, insa pagina nu a fost acceptata. Astept detalii. Multumesc [[Utilizator:Radu Constantin Gavril|Radu Constantin Gavril]] ([[Discuție utilizator:Radu Constantin Gavril|discuție]]) 6 iunie 2025 17:11 (EEST) == EROARE == IN URMA ÎNCERCĂRII MODIFICARII A UNUI ARTICOL, PRIMESC O EROARE CUM CA NU AR FI SPUSA SURSA DOCUMENTULUI, ACEASTA FIIND SPUSA [[Utilizator:Comuna Padina|Comuna Padina]] ([[Discuție utilizator:Comuna Padina|discuție]]) 10 iunie 2025 15:44 (EEST) f5ynqskec51yx93iqu0qsgrse7s137n 17024420 17023765 2025-06-10T20:17:01Z Gikü 39098 /* EROARE 2 */ Răspuns 17024420 wikitext text/x-wiki Această subpagină este folosită pentru raportarea de erori ale [[WP:FM|filtrelor de modificări]]. [{{fullurl:Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|action=edit&section=new}} Introduceți un nou subiect] pentru a anunța dacă un filtru v-a împiedicat să faceți o modificare '''validă''' într-un articol.' {{fmbox | imagine= [[Fișier:Exclam icon.svg|60px]] | style= border-color:red; border-style:line; border-width: 0,25em; width: | textstyle= font-weight: normal; font-style: normal; | text=<div style="text-align:center">'''ATENȚIE !'''</div> <div style="text-align:center">Mesajele care nu au legătură cu filtrarea modificărilor vor fi '''șterse'''! Pentru întrebări legate strict de [[Wikipedia]], folosiți [[Wikipedia:Cafenea]].</br>Pentru păreri personale despre conținutul articolelor, folosiți pagina de discuție a articolului respectiv.</div> <div style-"text-align:center">Dacă modificarea a fost exact ce descrie filtrul că a fost, atunci nu este o modificare validă, și raportarea ei în această pagină nu își are locul. Pentru aceste situații, folosiți pagina de discuții a articolului.</div> }} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 }} '''Arhive:''' [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2012-2016|2012-2016]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2017|2017]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2018|2018]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2019|2019]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2020|2020]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2021|2021]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2022|2022]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2023|2023]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2024|2024]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2025|2025]] [[Categorie:Rapoarte Wikipedia]] [[Categorie:Greșeli cunoscute în Wikipedia]] <!--Nu editați deasupra acestei linii--> == Pagini de test == Dacă faci teste cu "probleme articol" (pe pagina de test) și apoi vrei să le ștergi, nu te lasă. Pagina mea de teste e identificată ca spam, abuz de citate, etc. Doar pentru că nu pot șterge problemele! Actualizare (acum): Am putut să le șterg, dar am reconstruit toată pagina pentru asta! Vă rog, scoateți filtrul pentru pagini de test! [[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTDV]] ([[Discuție utilizator:EuSuntTuDinViitor|discuție]]) 12 mai 2025 18:52 (EEST) == Eroare modificari artictol == Buna! Am adaugat niste contiunut la pagina domnului Ion Jurca Rovina venit direct de la dansul si nu ma lasa sa il public. Consider ca este destul de bine relatat si scris. + [[Utilizator:Cata0209lin|Cata0209lin]] ([[Discuție utilizator:Cata0209lin|discuție]]) 13 mai 2025 17:52 (EEST) :La secțiunea "Piese de teatru" aveți multe spații și puncte consecutive. Acelea sunt considerate caractere repetate. Cu siguranță formatarea nu este cea corectă. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 mai 2025 18:12 (EEST) == Eroare == Încerc să actualizez programul postului de radio Radio Impuls, cel de pe pagina de Wikipedia fiind unul vechi, dar nu merge. [[Utilizator:Plopeni TV|Plopeni TV]] ([[Discuție utilizator:Plopeni TV|discuție]]) 18 mai 2025 00:02 (EEST) :Cum „nu merge”? Ați făcut deja două modificări la articolul [[Radio Impuls]], una la ora 00:10 și alta la ora 00:13. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 18 mai 2025 08:20 (EEST) == Denumirea paginii "Roșiorii de Vede" == Denumirea oficială a localității este "Roșiori de Vede", nu "Roșiorii de Vede", a se vedea Anexa la Legea nr. 290/2018, care cuprinde nomenclatorul localităților din România. De asemenea, trebuie modificat corespunzător și conținutul paginii. Nu am reușit să public modificările în textul paginii. [[Utilizator:Bogdancbc|Bogdancbc]] ([[Discuție utilizator:Bogdancbc|discuție]]) 22 mai 2025 14:08 (EEST) :@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] și @[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]]: Sunt sigur că sunteți cele mai potrivite persoane pentru a confirma. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 14:30 (EEST) ::Confirm că așa e în lege, o să modificăm (mai ales pornind de la Wikidata și cu robotul), dar mi se pare și dubios că a sărit filtrul. Filtrul crede că s-a eliminat cod care invocă Wikidata, când nu e cazul. Posibil să fie un fals pozitiv de la faptul că a fost editat un paragraf care conține cod ce invocă Wikidata. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 22 mai 2025 15:53 (EEST) == Nu pot publica == Nu pot [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] ([[Discuție utilizator:Davidcatalin223|discuție]]) 24 mai 2025 17:07 (EEST) :Nici nu ar trebui să puteți. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 10:58 (EEST) == Vest Phoenix Cover == Nu inteleg ce termen este obscen in descriere Vest Phoenix Cover [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:13 (EEST) :Nu aveți de ce să adăugați în antet formatele din paginile de draft de la Wikipedia în engleză. Din întâmplare, ele conțin elemente care sunt cuvinte obscene în română. Dar ele nu au ce căuta aici oricum.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 11:01 (EEST) ::Multumesc! [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 29 mai 2025 12:45 (EEST) == Mănăstirea Cașva == Am inserat imagini, nu înțeleg ce nu e în regulă [[Utilizator:AndreeaMaria3007|AndreeaMaria3007]] ([[Discuție utilizator:AndreeaMaria3007|discuție]]) 26 mai 2025 23:54 (EEST) :Cuvintele lungi despre care vorbește mesajul sunt denumirile imaginilor. Ați pus underscore-uri (_) în numele lor, puneți spații în locul acelor caractere. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 27 mai 2025 14:52 (EEST) == Nicolae Stefanuta == Am incercat sa pun informatii relevante si esentiale pentru pagina, insa imi da eroare. [[Utilizator:DSd11a|DSd11a]] ([[Discuție utilizator:DSd11a|discuție]]) 30 mai 2025 12:57 (EEST) == Fotografie profil pagina tatălui meu == Nu sunt informatician dar am incercat să fac și să finalizez pagina despre tatal meu care este artist plastic. Nu mi se dă voie să pun o fotografie de profil deși poza e personală, deci cu drepturi de autor....Dacă cineva poate ajuta. Mulțumesc!!! [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 10:50 (EEST) :Drepturile de autor nu aparțin deținătorului fotografiei, ci [[WP:DAR |fotografului]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:06 (EEST) ::Bună ziua. Eu sunt fotograful. Mulțumesc. [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 11:14 (EEST) :::Bună ziua. Cum dovediți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:46 (EEST) ::::Bună. Să știți că am apelat la acest grup pentru a fi ajutată, tocmai pentru că nu mă pricep. Dar mulțumesc. Referitor la ce ați întrebat vă pot spune că prin mai mulți martori, prin detaliile fotografiei și mărturia celui ce e în ea. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64374|&#126;2025-64374]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64374|talk]]) 5 iunie 2025 13:41 (EEST) :::::Pe Wikipedia subiectul fotografiei și martorii nu sunt sub jurământ, așa că pot spune orice, mai ales când doresc să vă facă pe plac. Despre ce detalii ale fotografiei vorbiți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 20:43 (EEST) == Narcis Adrian Pogar == Nu a fost acceptată pagina, deși are informațiile necersare și surse sigure. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64581|&#126;2025-64581]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64581|talk]]) 5 iunie 2025 14:57 (EEST) == Nu a fost acceptata pagina == Am introdus corect referinte, insa pagina nu a fost acceptata. Astept detalii. Multumesc [[Utilizator:Radu Constantin Gavril|Radu Constantin Gavril]] ([[Discuție utilizator:Radu Constantin Gavril|discuție]]) 6 iunie 2025 17:11 (EEST) == EROARE == IN URMA ÎNCERCĂRII MODIFICARII A UNUI ARTICOL, PRIMESC O EROARE CUM CA NU AR FI SPUSA SURSA DOCUMENTULUI, ACEASTA FIIND SPUSA [[Utilizator:Comuna Padina|Comuna Padina]] ([[Discuție utilizator:Comuna Padina|discuție]]) 10 iunie 2025 15:44 (EEST) :Nu ștergeți textul existent. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:17 (EEST) solg49a8g8dil43ivdhsl7eczw6gwvs 17024424 17024420 2025-06-10T20:19:16Z Gikü 39098 /* Nu a fost acceptata pagina */ Răspuns 17024424 wikitext text/x-wiki Această subpagină este folosită pentru raportarea de erori ale [[WP:FM|filtrelor de modificări]]. [{{fullurl:Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|action=edit&section=new}} Introduceți un nou subiect] pentru a anunța dacă un filtru v-a împiedicat să faceți o modificare '''validă''' într-un articol.' {{fmbox | imagine= [[Fișier:Exclam icon.svg|60px]] | style= border-color:red; border-style:line; border-width: 0,25em; width: | textstyle= font-weight: normal; font-style: normal; | text=<div style="text-align:center">'''ATENȚIE !'''</div> <div style="text-align:center">Mesajele care nu au legătură cu filtrarea modificărilor vor fi '''șterse'''! Pentru întrebări legate strict de [[Wikipedia]], folosiți [[Wikipedia:Cafenea]].</br>Pentru păreri personale despre conținutul articolelor, folosiți pagina de discuție a articolului respectiv.</div> <div style-"text-align:center">Dacă modificarea a fost exact ce descrie filtrul că a fost, atunci nu este o modificare validă, și raportarea ei în această pagină nu își are locul. Pentru aceste situații, folosiți pagina de discuții a articolului.</div> }} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 }} '''Arhive:''' [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2012-2016|2012-2016]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2017|2017]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2018|2018]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2019|2019]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2020|2020]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2021|2021]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2022|2022]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2023|2023]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2024|2024]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2025|2025]] [[Categorie:Rapoarte Wikipedia]] [[Categorie:Greșeli cunoscute în Wikipedia]] <!--Nu editați deasupra acestei linii--> == Pagini de test == Dacă faci teste cu "probleme articol" (pe pagina de test) și apoi vrei să le ștergi, nu te lasă. Pagina mea de teste e identificată ca spam, abuz de citate, etc. Doar pentru că nu pot șterge problemele! Actualizare (acum): Am putut să le șterg, dar am reconstruit toată pagina pentru asta! Vă rog, scoateți filtrul pentru pagini de test! [[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTDV]] ([[Discuție utilizator:EuSuntTuDinViitor|discuție]]) 12 mai 2025 18:52 (EEST) == Eroare modificari artictol == Buna! Am adaugat niste contiunut la pagina domnului Ion Jurca Rovina venit direct de la dansul si nu ma lasa sa il public. Consider ca este destul de bine relatat si scris. + [[Utilizator:Cata0209lin|Cata0209lin]] ([[Discuție utilizator:Cata0209lin|discuție]]) 13 mai 2025 17:52 (EEST) :La secțiunea "Piese de teatru" aveți multe spații și puncte consecutive. Acelea sunt considerate caractere repetate. Cu siguranță formatarea nu este cea corectă. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 mai 2025 18:12 (EEST) == Eroare == Încerc să actualizez programul postului de radio Radio Impuls, cel de pe pagina de Wikipedia fiind unul vechi, dar nu merge. [[Utilizator:Plopeni TV|Plopeni TV]] ([[Discuție utilizator:Plopeni TV|discuție]]) 18 mai 2025 00:02 (EEST) :Cum „nu merge”? Ați făcut deja două modificări la articolul [[Radio Impuls]], una la ora 00:10 și alta la ora 00:13. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 18 mai 2025 08:20 (EEST) == Denumirea paginii "Roșiorii de Vede" == Denumirea oficială a localității este "Roșiori de Vede", nu "Roșiorii de Vede", a se vedea Anexa la Legea nr. 290/2018, care cuprinde nomenclatorul localităților din România. De asemenea, trebuie modificat corespunzător și conținutul paginii. Nu am reușit să public modificările în textul paginii. [[Utilizator:Bogdancbc|Bogdancbc]] ([[Discuție utilizator:Bogdancbc|discuție]]) 22 mai 2025 14:08 (EEST) :@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] și @[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]]: Sunt sigur că sunteți cele mai potrivite persoane pentru a confirma. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 14:30 (EEST) ::Confirm că așa e în lege, o să modificăm (mai ales pornind de la Wikidata și cu robotul), dar mi se pare și dubios că a sărit filtrul. Filtrul crede că s-a eliminat cod care invocă Wikidata, când nu e cazul. Posibil să fie un fals pozitiv de la faptul că a fost editat un paragraf care conține cod ce invocă Wikidata. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 22 mai 2025 15:53 (EEST) == Nu pot publica == Nu pot [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] ([[Discuție utilizator:Davidcatalin223|discuție]]) 24 mai 2025 17:07 (EEST) :Nici nu ar trebui să puteți. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 10:58 (EEST) == Vest Phoenix Cover == Nu inteleg ce termen este obscen in descriere Vest Phoenix Cover [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:13 (EEST) :Nu aveți de ce să adăugați în antet formatele din paginile de draft de la Wikipedia în engleză. Din întâmplare, ele conțin elemente care sunt cuvinte obscene în română. Dar ele nu au ce căuta aici oricum.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 11:01 (EEST) ::Multumesc! [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 29 mai 2025 12:45 (EEST) == Mănăstirea Cașva == Am inserat imagini, nu înțeleg ce nu e în regulă [[Utilizator:AndreeaMaria3007|AndreeaMaria3007]] ([[Discuție utilizator:AndreeaMaria3007|discuție]]) 26 mai 2025 23:54 (EEST) :Cuvintele lungi despre care vorbește mesajul sunt denumirile imaginilor. Ați pus underscore-uri (_) în numele lor, puneți spații în locul acelor caractere. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 27 mai 2025 14:52 (EEST) == Nicolae Stefanuta == Am incercat sa pun informatii relevante si esentiale pentru pagina, insa imi da eroare. [[Utilizator:DSd11a|DSd11a]] ([[Discuție utilizator:DSd11a|discuție]]) 30 mai 2025 12:57 (EEST) == Fotografie profil pagina tatălui meu == Nu sunt informatician dar am incercat să fac și să finalizez pagina despre tatal meu care este artist plastic. Nu mi se dă voie să pun o fotografie de profil deși poza e personală, deci cu drepturi de autor....Dacă cineva poate ajuta. Mulțumesc!!! [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 10:50 (EEST) :Drepturile de autor nu aparțin deținătorului fotografiei, ci [[WP:DAR |fotografului]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:06 (EEST) ::Bună ziua. Eu sunt fotograful. Mulțumesc. [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 11:14 (EEST) :::Bună ziua. Cum dovediți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:46 (EEST) ::::Bună. Să știți că am apelat la acest grup pentru a fi ajutată, tocmai pentru că nu mă pricep. Dar mulțumesc. Referitor la ce ați întrebat vă pot spune că prin mai mulți martori, prin detaliile fotografiei și mărturia celui ce e în ea. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64374|&#126;2025-64374]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64374|talk]]) 5 iunie 2025 13:41 (EEST) :::::Pe Wikipedia subiectul fotografiei și martorii nu sunt sub jurământ, așa că pot spune orice, mai ales când doresc să vă facă pe plac. Despre ce detalii ale fotografiei vorbiți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 20:43 (EEST) == Narcis Adrian Pogar == Nu a fost acceptată pagina, deși are informațiile necersare și surse sigure. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64581|&#126;2025-64581]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64581|talk]]) 5 iunie 2025 14:57 (EEST) == Nu a fost acceptata pagina == Am introdus corect referinte, insa pagina nu a fost acceptata. Astept detalii. Multumesc [[Utilizator:Radu Constantin Gavril|Radu Constantin Gavril]] ([[Discuție utilizator:Radu Constantin Gavril|discuție]]) 6 iunie 2025 17:11 (EEST) :Filtrul automat a oprit publicarea articolului pentru că el conținea mutiple șiruri de caractere repetate. V-aș ajuta să continuați, dar constat că conținutul acelui articol meste total neenciclopedic. Vă rog să citiți politica oficială a Wikipediei „[[Wikipedia:Fără cercetare originală]]” pentru a înțelege ce am în vedere. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:19 (EEST) == EROARE == IN URMA ÎNCERCĂRII MODIFICARII A UNUI ARTICOL, PRIMESC O EROARE CUM CA NU AR FI SPUSA SURSA DOCUMENTULUI, ACEASTA FIIND SPUSA [[Utilizator:Comuna Padina|Comuna Padina]] ([[Discuție utilizator:Comuna Padina|discuție]]) 10 iunie 2025 15:44 (EEST) :Nu ștergeți textul existent. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:17 (EEST) 7upsne8n0i2kgagmymaqukis81uu735 17024503 17024424 2025-06-10T20:51:46Z Olivia Cucos 1 703451 Secțiune nouă: /* Articol Olivia Cucos */ 17024503 wikitext text/x-wiki Această subpagină este folosită pentru raportarea de erori ale [[WP:FM|filtrelor de modificări]]. [{{fullurl:Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|action=edit&section=new}} Introduceți un nou subiect] pentru a anunța dacă un filtru v-a împiedicat să faceți o modificare '''validă''' într-un articol.' {{fmbox | imagine= [[Fișier:Exclam icon.svg|60px]] | style= border-color:red; border-style:line; border-width: 0,25em; width: | textstyle= font-weight: normal; font-style: normal; | text=<div style="text-align:center">'''ATENȚIE !'''</div> <div style="text-align:center">Mesajele care nu au legătură cu filtrarea modificărilor vor fi '''șterse'''! Pentru întrebări legate strict de [[Wikipedia]], folosiți [[Wikipedia:Cafenea]].</br>Pentru păreri personale despre conținutul articolelor, folosiți pagina de discuție a articolului respectiv.</div> <div style-"text-align:center">Dacă modificarea a fost exact ce descrie filtrul că a fost, atunci nu este o modificare validă, și raportarea ei în această pagină nu își are locul. Pentru aceste situații, folosiți pagina de discuții a articolului.</div> }} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 }} '''Arhive:''' [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2012-2016|2012-2016]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2017|2017]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2018|2018]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2019|2019]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2020|2020]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2021|2021]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2022|2022]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2023|2023]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2024|2024]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2025|2025]] [[Categorie:Rapoarte Wikipedia]] [[Categorie:Greșeli cunoscute în Wikipedia]] <!--Nu editați deasupra acestei linii--> == Pagini de test == Dacă faci teste cu "probleme articol" (pe pagina de test) și apoi vrei să le ștergi, nu te lasă. Pagina mea de teste e identificată ca spam, abuz de citate, etc. Doar pentru că nu pot șterge problemele! Actualizare (acum): Am putut să le șterg, dar am reconstruit toată pagina pentru asta! Vă rog, scoateți filtrul pentru pagini de test! [[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTDV]] ([[Discuție utilizator:EuSuntTuDinViitor|discuție]]) 12 mai 2025 18:52 (EEST) == Eroare modificari artictol == Buna! Am adaugat niste contiunut la pagina domnului Ion Jurca Rovina venit direct de la dansul si nu ma lasa sa il public. Consider ca este destul de bine relatat si scris. + [[Utilizator:Cata0209lin|Cata0209lin]] ([[Discuție utilizator:Cata0209lin|discuție]]) 13 mai 2025 17:52 (EEST) :La secțiunea "Piese de teatru" aveți multe spații și puncte consecutive. Acelea sunt considerate caractere repetate. Cu siguranță formatarea nu este cea corectă. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 mai 2025 18:12 (EEST) == Eroare == Încerc să actualizez programul postului de radio Radio Impuls, cel de pe pagina de Wikipedia fiind unul vechi, dar nu merge. [[Utilizator:Plopeni TV|Plopeni TV]] ([[Discuție utilizator:Plopeni TV|discuție]]) 18 mai 2025 00:02 (EEST) :Cum „nu merge”? Ați făcut deja două modificări la articolul [[Radio Impuls]], una la ora 00:10 și alta la ora 00:13. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 18 mai 2025 08:20 (EEST) == Denumirea paginii "Roșiorii de Vede" == Denumirea oficială a localității este "Roșiori de Vede", nu "Roșiorii de Vede", a se vedea Anexa la Legea nr. 290/2018, care cuprinde nomenclatorul localităților din România. De asemenea, trebuie modificat corespunzător și conținutul paginii. Nu am reușit să public modificările în textul paginii. [[Utilizator:Bogdancbc|Bogdancbc]] ([[Discuție utilizator:Bogdancbc|discuție]]) 22 mai 2025 14:08 (EEST) :@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] și @[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]]: Sunt sigur că sunteți cele mai potrivite persoane pentru a confirma. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 14:30 (EEST) ::Confirm că așa e în lege, o să modificăm (mai ales pornind de la Wikidata și cu robotul), dar mi se pare și dubios că a sărit filtrul. Filtrul crede că s-a eliminat cod care invocă Wikidata, când nu e cazul. Posibil să fie un fals pozitiv de la faptul că a fost editat un paragraf care conține cod ce invocă Wikidata. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 22 mai 2025 15:53 (EEST) == Nu pot publica == Nu pot [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] ([[Discuție utilizator:Davidcatalin223|discuție]]) 24 mai 2025 17:07 (EEST) :Nici nu ar trebui să puteți. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 10:58 (EEST) == Vest Phoenix Cover == Nu inteleg ce termen este obscen in descriere Vest Phoenix Cover [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:13 (EEST) :Nu aveți de ce să adăugați în antet formatele din paginile de draft de la Wikipedia în engleză. Din întâmplare, ele conțin elemente care sunt cuvinte obscene în română. Dar ele nu au ce căuta aici oricum.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 11:01 (EEST) ::Multumesc! [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 29 mai 2025 12:45 (EEST) == Mănăstirea Cașva == Am inserat imagini, nu înțeleg ce nu e în regulă [[Utilizator:AndreeaMaria3007|AndreeaMaria3007]] ([[Discuție utilizator:AndreeaMaria3007|discuție]]) 26 mai 2025 23:54 (EEST) :Cuvintele lungi despre care vorbește mesajul sunt denumirile imaginilor. Ați pus underscore-uri (_) în numele lor, puneți spații în locul acelor caractere. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 27 mai 2025 14:52 (EEST) == Nicolae Stefanuta == Am incercat sa pun informatii relevante si esentiale pentru pagina, insa imi da eroare. [[Utilizator:DSd11a|DSd11a]] ([[Discuție utilizator:DSd11a|discuție]]) 30 mai 2025 12:57 (EEST) == Fotografie profil pagina tatălui meu == Nu sunt informatician dar am incercat să fac și să finalizez pagina despre tatal meu care este artist plastic. Nu mi se dă voie să pun o fotografie de profil deși poza e personală, deci cu drepturi de autor....Dacă cineva poate ajuta. Mulțumesc!!! [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 10:50 (EEST) :Drepturile de autor nu aparțin deținătorului fotografiei, ci [[WP:DAR |fotografului]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:06 (EEST) ::Bună ziua. Eu sunt fotograful. Mulțumesc. [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 11:14 (EEST) :::Bună ziua. Cum dovediți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:46 (EEST) ::::Bună. Să știți că am apelat la acest grup pentru a fi ajutată, tocmai pentru că nu mă pricep. Dar mulțumesc. Referitor la ce ați întrebat vă pot spune că prin mai mulți martori, prin detaliile fotografiei și mărturia celui ce e în ea. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64374|&#126;2025-64374]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64374|talk]]) 5 iunie 2025 13:41 (EEST) :::::Pe Wikipedia subiectul fotografiei și martorii nu sunt sub jurământ, așa că pot spune orice, mai ales când doresc să vă facă pe plac. Despre ce detalii ale fotografiei vorbiți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 20:43 (EEST) == Narcis Adrian Pogar == Nu a fost acceptată pagina, deși are informațiile necersare și surse sigure. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64581|&#126;2025-64581]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64581|talk]]) 5 iunie 2025 14:57 (EEST) == Nu a fost acceptata pagina == Am introdus corect referinte, insa pagina nu a fost acceptata. Astept detalii. Multumesc [[Utilizator:Radu Constantin Gavril|Radu Constantin Gavril]] ([[Discuție utilizator:Radu Constantin Gavril|discuție]]) 6 iunie 2025 17:11 (EEST) :Filtrul automat a oprit publicarea articolului pentru că el conținea mutiple șiruri de caractere repetate. V-aș ajuta să continuați, dar constat că conținutul acelui articol meste total neenciclopedic. Vă rog să citiți politica oficială a Wikipediei „[[Wikipedia:Fără cercetare originală]]” pentru a înțelege ce am în vedere. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:19 (EEST) == EROARE == IN URMA ÎNCERCĂRII MODIFICARII A UNUI ARTICOL, PRIMESC O EROARE CUM CA NU AR FI SPUSA SURSA DOCUMENTULUI, ACEASTA FIIND SPUSA [[Utilizator:Comuna Padina|Comuna Padina]] ([[Discuție utilizator:Comuna Padina|discuție]]) 10 iunie 2025 15:44 (EEST) :Nu ștergeți textul existent. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:17 (EEST) == Articol Olivia Cucos == Buna seara, ma numesc Olivia Cucos si incerc sa remediez problemele din articolul pe care l-am creat astazi despre mine. Am fost contactata de catre adminii aplicatiei Wikipedia, am luat la cunostinta si remediez problemele [[Utilizator:Olivia Cucos 1|Olivia Cucos 1]] ([[Discuție utilizator:Olivia Cucos 1|discuție]]) 10 iunie 2025 23:51 (EEST) dttjq0xf2o9tghs4n0raot603fx1yao 17024512 17024503 2025-06-10T20:57:25Z Gikü 39098 /* Articol Olivia Cucos */ Răspuns 17024512 wikitext text/x-wiki Această subpagină este folosită pentru raportarea de erori ale [[WP:FM|filtrelor de modificări]]. [{{fullurl:Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori|action=edit&section=new}} Introduceți un nou subiect] pentru a anunța dacă un filtru v-a împiedicat să faceți o modificare '''validă''' într-un articol.' {{fmbox | imagine= [[Fișier:Exclam icon.svg|60px]] | style= border-color:red; border-style:line; border-width: 0,25em; width: | textstyle= font-weight: normal; font-style: normal; | text=<div style="text-align:center">'''ATENȚIE !'''</div> <div style="text-align:center">Mesajele care nu au legătură cu filtrarea modificărilor vor fi '''șterse'''! Pentru întrebări legate strict de [[Wikipedia]], folosiți [[Wikipedia:Cafenea]].</br>Pentru păreri personale despre conținutul articolelor, folosiți pagina de discuție a articolului respectiv.</div> <div style-"text-align:center">Dacă modificarea a fost exact ce descrie filtrul că a fost, atunci nu este o modificare validă, și raportarea ei în această pagină nu își are locul. Pentru aceste situații, folosiți pagina de discuții a articolului.</div> }} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 }} '''Arhive:''' [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2012-2016|2012-2016]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2017|2017]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2018|2018]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2019|2019]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2020|2020]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2021|2021]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2022|2022]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2023|2023]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2024|2024]] &bull; [[Wikipedia:Filtrarea modificărilor/Erori/Arhivă/2025|2025]] [[Categorie:Rapoarte Wikipedia]] [[Categorie:Greșeli cunoscute în Wikipedia]] <!--Nu editați deasupra acestei linii--> == Pagini de test == Dacă faci teste cu "probleme articol" (pe pagina de test) și apoi vrei să le ștergi, nu te lasă. Pagina mea de teste e identificată ca spam, abuz de citate, etc. Doar pentru că nu pot șterge problemele! Actualizare (acum): Am putut să le șterg, dar am reconstruit toată pagina pentru asta! Vă rog, scoateți filtrul pentru pagini de test! [[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTDV]] ([[Discuție utilizator:EuSuntTuDinViitor|discuție]]) 12 mai 2025 18:52 (EEST) == Eroare modificari artictol == Buna! Am adaugat niste contiunut la pagina domnului Ion Jurca Rovina venit direct de la dansul si nu ma lasa sa il public. Consider ca este destul de bine relatat si scris. + [[Utilizator:Cata0209lin|Cata0209lin]] ([[Discuție utilizator:Cata0209lin|discuție]]) 13 mai 2025 17:52 (EEST) :La secțiunea "Piese de teatru" aveți multe spații și puncte consecutive. Acelea sunt considerate caractere repetate. Cu siguranță formatarea nu este cea corectă. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 mai 2025 18:12 (EEST) == Eroare == Încerc să actualizez programul postului de radio Radio Impuls, cel de pe pagina de Wikipedia fiind unul vechi, dar nu merge. [[Utilizator:Plopeni TV|Plopeni TV]] ([[Discuție utilizator:Plopeni TV|discuție]]) 18 mai 2025 00:02 (EEST) :Cum „nu merge”? Ați făcut deja două modificări la articolul [[Radio Impuls]], una la ora 00:10 și alta la ora 00:13. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 18 mai 2025 08:20 (EEST) == Denumirea paginii "Roșiorii de Vede" == Denumirea oficială a localității este "Roșiori de Vede", nu "Roșiorii de Vede", a se vedea Anexa la Legea nr. 290/2018, care cuprinde nomenclatorul localităților din România. De asemenea, trebuie modificat corespunzător și conținutul paginii. Nu am reușit să public modificările în textul paginii. [[Utilizator:Bogdancbc|Bogdancbc]] ([[Discuție utilizator:Bogdancbc|discuție]]) 22 mai 2025 14:08 (EEST) :@[[Utilizator:Strainu|Strainu]] și @[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei Stroe]]: Sunt sigur că sunteți cele mai potrivite persoane pentru a confirma. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 14:30 (EEST) ::Confirm că așa e în lege, o să modificăm (mai ales pornind de la Wikidata și cu robotul), dar mi se pare și dubios că a sărit filtrul. Filtrul crede că s-a eliminat cod care invocă Wikidata, când nu e cazul. Posibil să fie un fals pozitiv de la faptul că a fost editat un paragraf care conține cod ce invocă Wikidata. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 22 mai 2025 15:53 (EEST) == Nu pot publica == Nu pot [[Utilizator:Davidcatalin223|Davidcatalin223]] ([[Discuție utilizator:Davidcatalin223|discuție]]) 24 mai 2025 17:07 (EEST) :Nici nu ar trebui să puteți. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 10:58 (EEST) == Vest Phoenix Cover == Nu inteleg ce termen este obscen in descriere Vest Phoenix Cover [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 24 mai 2025 21:13 (EEST) :Nu aveți de ce să adăugați în antet formatele din paginile de draft de la Wikipedia în engleză. Din întâmplare, ele conțin elemente care sunt cuvinte obscene în română. Dar ele nu au ce căuta aici oricum.&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 26 mai 2025 11:01 (EEST) ::Multumesc! [[Utilizator:Dacian Zorila|Dacian Zorila]] ([[Discuție utilizator:Dacian Zorila|discuție]]) 29 mai 2025 12:45 (EEST) == Mănăstirea Cașva == Am inserat imagini, nu înțeleg ce nu e în regulă [[Utilizator:AndreeaMaria3007|AndreeaMaria3007]] ([[Discuție utilizator:AndreeaMaria3007|discuție]]) 26 mai 2025 23:54 (EEST) :Cuvintele lungi despre care vorbește mesajul sunt denumirile imaginilor. Ați pus underscore-uri (_) în numele lor, puneți spații în locul acelor caractere. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 27 mai 2025 14:52 (EEST) == Nicolae Stefanuta == Am incercat sa pun informatii relevante si esentiale pentru pagina, insa imi da eroare. [[Utilizator:DSd11a|DSd11a]] ([[Discuție utilizator:DSd11a|discuție]]) 30 mai 2025 12:57 (EEST) == Fotografie profil pagina tatălui meu == Nu sunt informatician dar am incercat să fac și să finalizez pagina despre tatal meu care este artist plastic. Nu mi se dă voie să pun o fotografie de profil deși poza e personală, deci cu drepturi de autor....Dacă cineva poate ajuta. Mulțumesc!!! [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 10:50 (EEST) :Drepturile de autor nu aparțin deținătorului fotografiei, ci [[WP:DAR |fotografului]]. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:06 (EEST) ::Bună ziua. Eu sunt fotograful. Mulțumesc. [[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 11:14 (EEST) :::Bună ziua. Cum dovediți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 11:46 (EEST) ::::Bună. Să știți că am apelat la acest grup pentru a fi ajutată, tocmai pentru că nu mă pricep. Dar mulțumesc. Referitor la ce ați întrebat vă pot spune că prin mai mulți martori, prin detaliile fotografiei și mărturia celui ce e în ea. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64374|&#126;2025-64374]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64374|talk]]) 5 iunie 2025 13:41 (EEST) :::::Pe Wikipedia subiectul fotografiei și martorii nu sunt sub jurământ, așa că pot spune orice, mai ales când doresc să vă facă pe plac. Despre ce detalii ale fotografiei vorbiți? --[[Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:dimgray;font-family:Tahoma,Verdana">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="background-color:white;color:navy;font-family:Tahoma,Verdana">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 5 iunie 2025 20:43 (EEST) == Narcis Adrian Pogar == Nu a fost acceptată pagina, deși are informațiile necersare și surse sigure. [[Special:Contribuții/&#126;2025-64581|&#126;2025-64581]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64581|talk]]) 5 iunie 2025 14:57 (EEST) == Nu a fost acceptata pagina == Am introdus corect referinte, insa pagina nu a fost acceptata. Astept detalii. Multumesc [[Utilizator:Radu Constantin Gavril|Radu Constantin Gavril]] ([[Discuție utilizator:Radu Constantin Gavril|discuție]]) 6 iunie 2025 17:11 (EEST) :Filtrul automat a oprit publicarea articolului pentru că el conținea mutiple șiruri de caractere repetate. V-aș ajuta să continuați, dar constat că conținutul acelui articol meste total neenciclopedic. Vă rog să citiți politica oficială a Wikipediei „[[Wikipedia:Fără cercetare originală]]” pentru a înțelege ce am în vedere. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:19 (EEST) == EROARE == IN URMA ÎNCERCĂRII MODIFICARII A UNUI ARTICOL, PRIMESC O EROARE CUM CA NU AR FI SPUSA SURSA DOCUMENTULUI, ACEASTA FIIND SPUSA [[Utilizator:Comuna Padina|Comuna Padina]] ([[Discuție utilizator:Comuna Padina|discuție]]) 10 iunie 2025 15:44 (EEST) :Nu ștergeți textul existent. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:17 (EEST) == Articol Olivia Cucos == Buna seara, ma numesc Olivia Cucos si incerc sa remediez problemele din articolul pe care l-am creat astazi despre mine. Am fost contactata de catre adminii aplicatiei Wikipedia, am luat la cunostinta si remediez problemele [[Utilizator:Olivia Cucos 1|Olivia Cucos 1]] ([[Discuție utilizator:Olivia Cucos 1|discuție]]) 10 iunie 2025 23:51 (EEST) :Nu adăugați emoji în articole. Uneori ele sunt parte din titlul unui articol care poate fi citat în referințe – în așa cazuri trebuie să le ștergeți Dvs. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:57 (EEST) 5ymm2fggfa2v49in40w4nqlhsletqdr 0 859339 17025112 16931765 2025-06-11T10:22:09Z ~2025-66786 703731 17025112 wikitext text/x-wiki {{referințe|dată=aprilie 2011}} {{Taxobox-wd}} '''Crinul''' este numele popular al genului '''Lilium''', un gen de [[Magnoliophyta|plante cu flori]] erbacee ce cresc din bulbi. Cele mai multe specii sunt native emisferei nordice temperate. Ele cuprind un gen de circa 110 specii din familia crinului ([[Liliaceae]]). Au o importanță culturală și literară în mare parte a lumii. Unele specii sunt, uneori, cultivate sau recoltate pentru bulbii comestibili. Speciile în acest gen sunt adevărații crini. Pe lângă asta, Crinii sunt considerați florile preferate ai Victoriei Melnic din Republica Moldova. == Toxicitate == Unele specii de Crin sunt toxice pentru [[Pisică de casă|pisici]]. Acest lucru este cunoscut mai ales în cazul Crinului longiflorum, deși alte Lilium și [[Crin sălbatic]], care nu are legătură între ele, pot provoca, de asemenea, aceleași simptome.<ref>{{cite journal |doi=10.2460/javma.2002.220.49 |author=Langston CE |title=Acute renal failure caused by lily ingestion in six cats |journal=J. Am. Vet. Med. Assoc. |volume=220 |issue=1 |pages=49–52, 36 |date=January 2002 |pmid=12680447 }}</ref><ref>{{cite journal |author=Hall J |title=Nephrotoxicity of Easter Lily (''Lilium longiflorum'') when ingested by the cat |journal=Proc Annu Meet Am Vet Int Med |volume=6 |page=121 |year=1992 }}</ref><ref>{{cite journal |author=Volmer P |title=Easter lily toxicosis in cats |journal=Vet Med |page=331 |date=April 1999 |url=http://www.aspcapro.org/mydocuments/p-toxbrief_0499.pdf }}{{dead link|date=December 2017 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Adevăratul mecanism de toxicitate este nedeterminat, dar implică afectarea epiteliului tubular renal (care compune substanța rinichiului și secretă, colectează și conduce urina), ceea ce poate provoca [[Insuficiență renală|insuficiență renală]] acută.<ref name="Fitzgerald2010">{{cite journal|last1=Fitzgerald|first1=Kevin T.|title=Lily Toxicity in the Cat|journal=Topics in Companion Animal Medicine|volume=25|issue=4|year=2010|pages=213–217|issn=1938-9736|doi=10.1053/j.tcam.2010.09.006|pmid=21147474}}</ref> Ar trebui să se apeleze de urgență la un medic veterinar pentru orice pisică suspectată că a mâncat orice parte a unui crin - inclusiv pentru a linge polenul care ar fi putut să-i atingă blana.<ref>{{cite web|url=http://www.vethelpdirect.com/vetblog/2010/05/02/lily-poisoning-in-cats/|title=Lily poisoning in cats – Vet Help Direct Blog|date=2010-05-02|access-date=2013-10-20|archive-date=2013-11-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20131102161051/http://www.vethelpdirect.com/vetblog/2010/05/02/lily-poisoning-in-cats/|url-status=dead}}</ref> == Cultivare == Multe specii sunt cultivate pe scară largă în grădina din regiunile [[Zona temperată|temperate]], [[Zona subtropicală|subtropicale]] și [[Zonă tropicală|tropicale]].<ref name="Floridelux.ro_2023-01-29">{{Citation | url=https://www.floridelux.ro/blog/ce-simbolizeaza-floarea-de-crin-si-ce-mesaj-transmiti-atunci-cand-o-daruiesti| title=Ce simbolizeaza floarea de crin | accessdate=2014-11-19}}</ref> Au fost creați numeroși hibrizi ornamentali. Acestea sunt folosite în borduri ierboase, în plantații de pădure și de arbuști și ca plante de terasă. Unii crini, în special Lilium longiflorum, formează importante culturi de flori tăiate sau plante în ghiveci. Aceștia sunt forțați să înflorească în afara sezonului normal de înflorire pentru anumite piețe; de exemplu, Lilium longiflorum pentru comerțul de Paște, când poate fi numit crin de Paște. == Simbolistică == În creștinismul apusean, ''Lilium candidum'' e asociat cu [[Fecioara Maria]], cel puțin din Evul Mediu. Portrete medievale și renascentiste ale Fecioarei Maria, mai ales la [[Buna Vestire]], adesea o prezintă cu aceste flori. ''Lilium candidum'' sunt deseori băgate în reprezentări ale [[Învierea Domnului|învierii lui Cristos]]. ''Lilium longiflorum'' e simbolul Paștilor, în timp ce ''Lilium candidum'' poartă o mare valoare simbolică în multe culturi. === Vechiul Testament === * 1 Regi VII:19: "Capitelurile de pe vârfurile stâlpilor aveau fiecare forma unei cupe de crin, cu deschizătura de patru coți."; * 2 Cronici IV:5: "Grosimea ei era de un lat de palmă, iar marginea ei era ca marginea unei cupe, ca floarea de crin. Trei mii de ''bat'' încăpeau în ea."; * Cântarea cântărilor II:1-2: "Eu sunt narcisul din câmpie, sunt crinul de prin vâlcele. Cum este crinul între spini, așa este draga mea între fete."; * Cântarea cântărilor IV:5: "Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, doi iezi care pasc printre crini."; * Cântarea cântărilor VI:2-3: "Iubitul meu/ s-a pogorât întru grădina lui,/ acolo 'ntre răzoare de miresme/ să-și pască turma și s-adune crini./ A lui sunt eu, a lui, iubitul meu,/ și el, iubitul meu, îmi este-al meu./ El turma lui și-o paște printre crini."; * Osea XIV:5: "Locuințele lor le voi face la loc,/ pe ei îi voi iubi fără 'ndoială,/ că Mi-am întors mânia dinspre ei.". === Noul Testament === * Matei VI:28-29: "Iar de îmbrăcăminte, de ce purtați grijă? Luați seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc, dar v-o spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei<ref>{{Citat web|url=https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=6|titlu=Sfânta Evanghelie după Matei - Capitolul 6 [BIBLIA ORTODOXĂ]|publisher=www.bibliaortodoxa.ro|accessdate=2025-04-15}}</ref>!"; * Luca XII:27: "Priviți crinii cum cresc; nu torc, nici nu țes, dar vă spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.". ==Note== <references /> == Legături externe == {{Commonscat|Lilium}} * {{Gen dendrofloricol|Lilium}} {{ciot-botanic}} [[Categorie:Liliaceae]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] [[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]] jntx1efuxnvut0ejqv9umsk5gk46l0w 17025114 17025112 2025-06-11T10:26:08Z ~2025-66786 703731 17025114 wikitext text/x-wiki {{referințe|dată=aprilie 2011}} {{Taxobox-wd}} '''Crinul''' este numele popular al genului '''Lilium''', un gen de [[Magnoliophyta|plante cu flori]] erbacee ce cresc din bulbi. Cele mai multe specii sunt native emisferei nordice temperate. Ele cuprind un gen de circa 110 specii din familia crinului ([[Liliaceae]]). Au o importanță culturală și literară în mare parte a lumii. Unele specii sunt, uneori, cultivate sau recoltate pentru bulbii comestibili. Speciile în acest gen sunt adevărații crini. == Toxicitate == Unele specii de Crin sunt toxice pentru [[Pisică de casă|pisici]]. Acest lucru este cunoscut mai ales în cazul Crinului longiflorum, deși alte Lilium și [[Crin sălbatic]], care nu are legătură între ele, pot provoca, de asemenea, aceleași simptome.<ref>{{cite journal |doi=10.2460/javma.2002.220.49 |author=Langston CE |title=Acute renal failure caused by lily ingestion in six cats |journal=J. Am. Vet. Med. Assoc. |volume=220 |issue=1 |pages=49–52, 36 |date=January 2002 |pmid=12680447 }}</ref><ref>{{cite journal |author=Hall J |title=Nephrotoxicity of Easter Lily (''Lilium longiflorum'') when ingested by the cat |journal=Proc Annu Meet Am Vet Int Med |volume=6 |page=121 |year=1992 }}</ref><ref>{{cite journal |author=Volmer P |title=Easter lily toxicosis in cats |journal=Vet Med |page=331 |date=April 1999 |url=http://www.aspcapro.org/mydocuments/p-toxbrief_0499.pdf }}{{dead link|date=December 2017 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Adevăratul mecanism de toxicitate este nedeterminat, dar implică afectarea epiteliului tubular renal (care compune substanța rinichiului și secretă, colectează și conduce urina), ceea ce poate provoca [[Insuficiență renală|insuficiență renală]] acută.<ref name="Fitzgerald2010">{{cite journal|last1=Fitzgerald|first1=Kevin T.|title=Lily Toxicity in the Cat|journal=Topics in Companion Animal Medicine|volume=25|issue=4|year=2010|pages=213–217|issn=1938-9736|doi=10.1053/j.tcam.2010.09.006|pmid=21147474}}</ref> Ar trebui să se apeleze de urgență la un medic veterinar pentru orice pisică suspectată că a mâncat orice parte a unui crin - inclusiv pentru a linge polenul care ar fi putut să-i atingă blana.<ref>{{cite web|url=http://www.vethelpdirect.com/vetblog/2010/05/02/lily-poisoning-in-cats/|title=Lily poisoning in cats – Vet Help Direct Blog|date=2010-05-02|access-date=2013-10-20|archive-date=2013-11-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20131102161051/http://www.vethelpdirect.com/vetblog/2010/05/02/lily-poisoning-in-cats/|url-status=dead}}</ref> == Cultivare == Multe specii sunt cultivate pe scară largă în grădina din regiunile [[Zona temperată|temperate]], [[Zona subtropicală|subtropicale]] și [[Zonă tropicală|tropicale]].<ref name="Floridelux.ro_2023-01-29">{{Citation | url=https://www.floridelux.ro/blog/ce-simbolizeaza-floarea-de-crin-si-ce-mesaj-transmiti-atunci-cand-o-daruiesti| title=Ce simbolizeaza floarea de crin | accessdate=2014-11-19}}</ref> Au fost creați numeroși hibrizi ornamentali. Acestea sunt folosite în borduri ierboase, în plantații de pădure și de arbuști și ca plante de terasă. Unii crini, în special Lilium longiflorum, formează importante culturi de flori tăiate sau plante în ghiveci. Aceștia sunt forțați să înflorească în afara sezonului normal de înflorire pentru anumite piețe; de exemplu, Lilium longiflorum pentru comerțul de Paște, când poate fi numit crin de Paște. == Simbolistică == În creștinismul apusean, ''Lilium candidum'' e asociat cu [[Fecioara Maria]], cel puțin din Evul Mediu. Portrete medievale și renascentiste ale Fecioarei Maria, mai ales la [[Buna Vestire]], adesea o prezintă cu aceste flori. ''Lilium candidum'' sunt deseori băgate în reprezentări ale [[Învierea Domnului|învierii lui Cristos]]. ''Lilium longiflorum'' e simbolul Paștilor, în timp ce ''Lilium candidum'' poartă o mare valoare simbolică în multe culturi. === Vechiul Testament === * 1 Regi VII:19: "Capitelurile de pe vârfurile stâlpilor aveau fiecare forma unei cupe de crin, cu deschizătura de patru coți."; * 2 Cronici IV:5: "Grosimea ei era de un lat de palmă, iar marginea ei era ca marginea unei cupe, ca floarea de crin. Trei mii de ''bat'' încăpeau în ea."; * Cântarea cântărilor II:1-2: "Eu sunt narcisul din câmpie, sunt crinul de prin vâlcele. Cum este crinul între spini, așa este draga mea între fete."; * Cântarea cântărilor IV:5: "Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, doi iezi care pasc printre crini."; * Cântarea cântărilor VI:2-3: "Iubitul meu/ s-a pogorât întru grădina lui,/ acolo 'ntre răzoare de miresme/ să-și pască turma și s-adune crini./ A lui sunt eu, a lui, iubitul meu,/ și el, iubitul meu, îmi este-al meu./ El turma lui și-o paște printre crini."; * Osea XIV:5: "Locuințele lor le voi face la loc,/ pe ei îi voi iubi fără 'ndoială,/ că Mi-am întors mânia dinspre ei.". === Noul Testament === * Matei VI:28-29: "Iar de îmbrăcăminte, de ce purtați grijă? Luați seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc, dar v-o spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei<ref>{{Citat web|url=https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=6|titlu=Sfânta Evanghelie după Matei - Capitolul 6 [BIBLIA ORTODOXĂ]|publisher=www.bibliaortodoxa.ro|accessdate=2025-04-15}}</ref>!"; * Luca XII:27: "Priviți crinii cum cresc; nu torc, nici nu țes, dar vă spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.". ==Note== <references /> == Legături externe == {{Commonscat|Lilium}} * {{Gen dendrofloricol|Lilium}} {{ciot-botanic}} [[Categorie:Liliaceae]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] [[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]] 882z1ky1rhjgjuah8tlzviufvm9mpuj 17025177 17025114 2025-06-11T11:27:38Z GEO 9723 Înlăturat 2 modificări a lui [[Special:Contributions/~2025-66786|~2025-66786]] ([[Discuție Utilizator:~2025-66786|D]]): Motivul revenirii: anulare teste. ([[WP:TW|TW]]) 17025177 wikitext text/x-wiki {{referințe|dată=aprilie 2011}} {{Taxobox-wd}} '''Crinul''' este numele popular al genului '''Lilium''', un gen de [[Magnoliophyta|plante cu flori]] erbacee ce cresc din bulbi. Cele mai multe specii sunt native emisferei nordice temperate. Ele cuprind un gen de circa 110 specii din familia crinului ([[Liliaceae]]). Au o importanță culturală și literară în mare parte a lumii. Unele specii sunt, uneori, cultivate sau recoltate pentru bulbii comestibili. Speciile în acest gen sunt adevărații crini. == Toxicitate == Unele specii de Crin sunt toxice pentru [[Pisică de casă|pisici]]. Acest lucru este cunoscut mai ales în cazul Crinului longiflorum, deși alte Lilium și [[Crin sălbatic]], care nu are legătură între ele, pot provoca, de asemenea, aceleași simptome.<ref>{{cite journal |doi=10.2460/javma.2002.220.49 |author=Langston CE |title=Acute renal failure caused by lily ingestion in six cats |journal=J. Am. Vet. Med. Assoc. |volume=220 |issue=1 |pages=49–52, 36 |date=January 2002 |pmid=12680447 }}</ref><ref>{{cite journal |author=Hall J |title=Nephrotoxicity of Easter Lily (''Lilium longiflorum'') when ingested by the cat |journal=Proc Annu Meet Am Vet Int Med |volume=6 |page=121 |year=1992 }}</ref><ref>{{cite journal |author=Volmer P |title=Easter lily toxicosis in cats |journal=Vet Med |page=331 |date=April 1999 |url=http://www.aspcapro.org/mydocuments/p-toxbrief_0499.pdf }}{{dead link|date=December 2017 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Adevăratul mecanism de toxicitate este nedeterminat, dar implică afectarea epiteliului tubular renal (care compune substanța rinichiului și secretă, colectează și conduce urina), ceea ce poate provoca [[Insuficiență renală|insuficiență renală]] acută.<ref name="Fitzgerald2010">{{cite journal|last1=Fitzgerald|first1=Kevin T.|title=Lily Toxicity in the Cat|journal=Topics in Companion Animal Medicine|volume=25|issue=4|year=2010|pages=213–217|issn=1938-9736|doi=10.1053/j.tcam.2010.09.006|pmid=21147474}}</ref> Ar trebui să se apeleze de urgență la un medic veterinar pentru orice pisică suspectată că a mâncat orice parte a unui crin - inclusiv pentru a linge polenul care ar fi putut să-i atingă blana.<ref>{{cite web|url=http://www.vethelpdirect.com/vetblog/2010/05/02/lily-poisoning-in-cats/|title=Lily poisoning in cats – Vet Help Direct Blog|date=2010-05-02|access-date=2013-10-20|archive-date=2013-11-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20131102161051/http://www.vethelpdirect.com/vetblog/2010/05/02/lily-poisoning-in-cats/|url-status=dead}}</ref> == Cultivare == Multe specii sunt cultivate pe scară largă în grădina din regiunile [[Zona temperată|temperate]], [[Zona subtropicală|subtropicale]] și [[Zonă tropicală|tropicale]].<ref name="Floridelux.ro_2023-01-29">{{Citation | url=https://www.floridelux.ro/blog/ce-simbolizeaza-floarea-de-crin-si-ce-mesaj-transmiti-atunci-cand-o-daruiesti| title=Ce simbolizeaza floarea de crin | accessdate=2014-11-19}}</ref> Au fost creați numeroși hibrizi ornamentali. Acestea sunt folosite în borduri ierboase, în plantații de pădure și de arbuști și ca plante de terasă. Unii crini, în special Lilium longiflorum, formează importante culturi de flori tăiate sau plante în ghiveci. Aceștia sunt forțați să înflorească în afara sezonului normal de înflorire pentru anumite piețe; de exemplu, Lilium longiflorum pentru comerțul de Paște, când poate fi numit crin de Paște. == Simbolistică == În creștinismul apusean, ''Lilium candidum'' e asociat cu [[Fecioara Maria]], cel puțin din Evul Mediu. Portrete medievale și renascentiste ale Fecioarei Maria, mai ales la [[Buna Vestire]], adesea o prezintă cu aceste flori. ''Lilium candidum'' sunt deseori băgate în reprezentări ale [[Învierea Domnului|învierii lui Cristos]]. ''Lilium longiflorum'' e simbolul Paștilor, în timp ce ''Lilium candidum'' poartă o mare valoare simbolică în multe culturi. === Vechiul Testament === * 1 Regi VII:19: "Capitelurile de pe vârfurile stâlpilor aveau fiecare forma unei cupe de crin, cu deschizătura de patru coți."; * 2 Cronici IV:5: "Grosimea ei era de un lat de palmă, iar marginea ei era ca marginea unei cupe, ca floarea de crin. Trei mii de ''bat'' încăpeau în ea."; * Cântarea cântărilor II:1-2: "Eu sunt narcisul din câmpie, sunt crinul de prin vâlcele. Cum este crinul între spini, așa este draga mea între fete."; * Cântarea cântărilor IV:5: "Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, doi iezi care pasc printre crini."; * Cântarea cântărilor VI:2-3: "Iubitul meu/ s-a pogorât întru grădina lui,/ acolo 'ntre răzoare de miresme/ să-și pască turma și s-adune crini./ A lui sunt eu, a lui, iubitul meu,/ și el, iubitul meu, îmi este-al meu./ El turma lui și-o paște printre crini."; * Osea XIV:5: "Locuințele lor le voi face la loc,/ pe ei îi voi iubi fără 'ndoială,/ că Mi-am întors mânia dinspre ei.". === Noul Testament === * Matei VI:28-29: "Iar de îmbrăcăminte, de ce purtați grijă? Luați seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc, dar v-o spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei<ref>{{Citat web|url=https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=6|titlu=Sfânta Evanghelie după Matei - Capitolul 6 [BIBLIA ORTODOXĂ]|publisher=www.bibliaortodoxa.ro|accessdate=2025-04-15}}</ref>!"; * Luca XII:27: "Priviți crinii cum cresc; nu torc, nici nu țes, dar vă spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.". ==Note== <references /> == Legături externe == {{Commonscat|Lilium}} * {{Gen dendrofloricol|Lilium}} {{ciot-botanic}} [[Categorie:Liliaceae]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] [[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]] fup37rhmfaisvn8e3y2d9q512g0lotv 0 862549 17023818 17013133 2025-06-10T13:27:15Z Bibliotecar53 679820 Adaugat imagine 17023818 wikitext text/x-wiki {{referințe}} {{Infocaseta Om politic | nume = Partenie Cosma | imagine = Partenie Cosma.jpg | dimensiune_imagine = | descriere = | imagine_mică = <!-- folosirea parametrului este admisibilă dar descurajată, vă rugam să folosiți numai parametrul „imagine =” --> | ordine = | funcție = | nominalizat = | început = | sfârșit = | vice_președinte = | vice_prim_ministru = | deputat = | locțiitor = | monarh = | președinte = | prim_ministru = | predecesor = | succesor = | funcție_2 = Senator | început_2 = 1919 | sfârșit_2 = 1924<br>[[Senatul României]] | vice_președinte_2 = | vice_prim_ministru_2 = | deputat_2 = 1872 - 1881, Dieta de la Budapesta | locțiitor_2 = | președinte_2 = | prim_ministru_2 = | predecesor_2 = | succesor_2 = <!-- toți parametrii cu număr la final, sunt disponibili pentru un număr de la 2 la 10 --> | data_nașterii = [[12 februarie]] [[1837]] | locul_nașterii = [[Beiuș]] | data_decesului = [[22 septembrie]] [[1923]] | locul_decesului = [[Călimănești]] | burial_place = [[Mănăstirea Cozia]] | circumscripție = | premii = | partid = [[Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania|Partidul Național Român]] | grup_europarlamentar = | rezidență = | soț = | soție = Irma Stupa (c. 1866)<br>Maria Roman (c. 1874) | copii = Lucia, căsătorită cu [[Aurel Cosma]] (1894)<ref name="ACj">Aurel Cosma jr., ''Bănățeni de altă dată'', vol.&nbsp;1, Timișoara: 1933, pp.&nbsp;101–105</ref><br/> Hortensia, căsătorită cu [[Octavian Goga]] (1906)<br/> Minerva, Remus și Romul | frați = | alma_mater = Universitatea din Budapesta | ocupație = | profesie = avocat, director al Băncii „Albina” din Sibiu. | naționalitate = română | etnie = | confesiune = ortodox | semnătură = | note = }} '''Partenie Cosma''' (n. [[12 februarie]] [[1837]], [[Beiuș]], [[Transilvania]], [[Imperiul Habsburgic]], astăzi [[județul Bihor]], [[România]] – d. [[22 septembrie]] [[1923]], [[Călimănești]]) a fost un om politic român, deputat în [[Dieta de la Budapesta]], senator și director al [[Banca Albina din Sibiu|Băncii „Albina”]] din [[Sibiu]]. ==Biografie== Partenie Cosma s-a născut pe 12 februarie 1837 la Beiuș.<ref name=DCG>Dinu C. Giurescu, ''Dicționar biografic de istorie a României'', Editura Meronia, 2008, p. 149, {{ISBN|978-973-7839-39-8}}.</ref> A făcut studii de drept la Budapesta unde a cunoscut-o pe prima sa soție, Irma Stupa,<small>{{ref label|Berényi|A|A}}</small> fiica lui [[George Stupa]], unul dintre cei mai cunoscuți farmaciști români din Budapesta. În această perioadă a fost primul președinte al „Societății de lectură a Junimei române din Pesta”, societate care în [[1867]] ia numele de Societatea „Petru Maior”.<small>{{ref label|Bălan|B|B}}</small> După terminarea studiilor, în [[1861]], revine în Transilvania, în orașul natal [[Beiuș]], unde își deschide cabinet de avocatură<ref>{{Citat carte|nume=Crișan|prenume=Vasile|an=2016|titlu=Enciclopedie Tribuna. Oameni, fapte, locuri. Vol. I|pagină=137|editură=Casa de Presă și Editura Tribuna|locul-publicării=Sibiu}}</ref>. Se implică în activitatea politică de partea [[Partidul Național Român|Partidului Național Român]], fiind ales de două ori, între [[1872]] - [[1881]], deputat al Dietei de la Budapesta. În [[1881]] devine președinte al Partidului Național Român. La [[7 iunie]] [[1874]], Partenie Cosma s-a căsătorit cu Maria Roman, devenind astfel rudă prin alianță cu [[Miron Romanul]], episcopul Aradului, mai târziu mitropolit. Din [[1876]] se mută la Sibiu unde își deschide un cabinet de avocatură. Ulterior conduce departamentul juridic al Băncii „Albina” din Sibiu, devenind mai târziu directorul ei general. Desfășoară o activitate de organizare și control a activității bancare din Transilvania organizând „Solidaritatea”, o asociație a băncilor românești din Transilvania constituită cu scopul de a ''„promova dezvoltarea solidă și administrarea corectă”''.<ref>[[Pamfil Șeicaru]], „Evocarea lui Partenie Cosma”, [http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/34697/1/BCUCLUJ_FP_279771_1937_039_007.pdf ''Revista economică'', Anul XXXIX, nr. 7, Sibiiu, 13 februarie 1937], pp. 47-49.</ref><ref>Vasile Dobrescu, [http://www.bjmures.ro/bd/D/001/01/D00101.pdf Funcții si functionalități în sistemul de credit românesc din Transilvania până la Primul Război Mondial], Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2006, {{ISBN|978-973-7794-46-8}}.</ref> Fiica sa cea mică, Hortensia Cosma, a fost prima soție a poetului și omului politic [[Octavian Goga]] (căsătoria având loc în [[1906]]).<small>{{ref label|Bălan|C|C}}</small> Împreună cu soția sa Maria a avut o activitate filantropică importantă, participând la acordarea de burse de studii, la înființarea școlii de fete din Sibiu, la construirea de cămine studențești și la organizarea unei cantine studențești care a funcționat mai bine de 20 de ani.<ref>Nicolae Dădârlat, [http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/partenie-cosma-175-de-ani-de-la-nastere-74647.html Partenie Cosma – 175 de ani de la naștere], ''Tribuna'', 10 februarie 2012.</ref> După [[Unirea Transilvaniei cu România|Marea Unire]] a fost ales senator în primul parlament al [[România Mare|României Mari]].<ref name=DCG/> Partenie Cosma a decedat pe [[22 septembrie]] [[1923]] la [[Călimănești]] și a fost îngropat la Sibiu cu funerarii naționale.<ref name=DCG/> [[Fișier:Casa Partenie Cosma.jpg|miniatura|'''Casa Partenie Cosma din Sibiu''']] ==''In memoriam''== [[Fișier:ASTRA in Simleu Silvaniei, August 1908.jpg|thumb|Partenie Cosma alături de prezidiul ASTRA: Dr. L. Lemény, [[Emanuil Ungureanu]], [[Andrei Bârseanu]], [[Alimpiu Barbulovici]], [[Octavian C. Tăslăuanu]], I. F. Negruțiu, Dr. C. Popescu, [[Gherasim Domide|Protopopul Domide]], Ioan Vătășan, [[Gheorghe Pop de Băsești]]. Fotografie din [[Biserica greco-catolică din Șimleu Silvaniei]] luată în timpul Adunării Generale a [[Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român]] desfășurată între 7-9 august 1908 la Șimleu.<ref>Oct. C. Tăslăuanu, „Asociațiunea. Adunarea generală din Șimleu”, ''Luceafărul'', Anul VII, Nr. 17, Sibiu, 1 sept. 1908, p. 407.</ref>]] Casa în care a locuit în Sibiu, situată pe Bd. Victoriei nr. 25, a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din Sibiu (cod LMI SB-II-m-B-20952) sub numele de ''Casa Partenie Cosma''.<ref>Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, [http://lege5.ro/Gratuit/gezdonjtga/ordinul-nr-2268-2009-privind-clasarea-in-lista-monumentelor-istorice-grupa-b-a-imobilului-casa-partenie-cosma-din-bd-victoriei-nr-25-municipiul-sibiu-judetul-sibiu Ordinul nr. 2268/2009 privind clasarea în Lista Monumentelor Istorice, grupa B, a imobilului Casa Partenie Cosma din Bd. Victoriei nr. 25, municipiul Sibiu, județul Sibiu], ''Monitorul Oficial'', Partea I nr. 573 din 18.08.2009.</ref> O stradă din Oradea a fost numită ''Strada Partenie Cosma''. Liceul economic din Oradea poartă numele de ''Colegiul Economic „Partenie Cosma”''. ==Note== * <small>{{note label|Pantaleoni|A|A}}''Dlu advocat din Beiuș Parteniu Cosma, mîine, luni, în 30 iulie după miazăzi la șase oare se va cununa cu dșoara Irma Stupa.'' (''Familia'', 1866, nr. 21, p.&nbsp;252, citat în Berényi, 2009, p.&nbsp;61<ref> {{citat carte | first =Berényi | last =Maria | authorlink = | coauthors = | chapter=Medici și farmaciști români din Budapesta în secolul al XIX-lea | title =Comunicările celui de-al XVIII-lea Simpozion al Cercetătorilor Români din Ungaria | pages =31-73 | publisher = | date =2009 | location =Giula, 29-30 noiembrie 2008 | url =http://mariaberenyi.hu/Simpozion2009.pdf | doi = | id = | accessdate = 8 mai 2011}}</ref></small> * <small>{{note label|Bălăn|B|B}}Bălan, 1975, p.&nbsp;69<ref name =Bălan>Ion Dodu Bălan, ''Octavian Goga'', Editura Minerva, București, 1975</ref></small> * <small>{{note label|Bălăn|C|C}}Bălan, 1975, p.&nbsp;97<ref name =Bălan/></small> ==Referințe== <references/> {{Ciot-politician-România}} {{DEFAULTSORT:Cosma, Partenie}} [[Categorie:Nașteri în 1837]] [[Categorie:Decese în 1924]] [[Categorie:Avocați români]] [[Categorie:Deputați români în Dieta Ungariei]] [[Categorie:Filantropi români]] [[Categorie:Membri ai Partidului Național Român din Transilvania]] [[Categorie:Senatori români]] [[Categorie:Politicieni români în Austro-Ungaria]] [[Categorie:Beiușeni]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din Budapesta]] oyaot67tejs15q6kpytwdybe72d7xgs 0 863930 17024237 15553987 2025-06-10T18:07:44Z Venske 38389 editare 17024237 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor}} [[Fișier:Clara Bow Brewster 1921.PNG|thumb|195px|Clara Bow în 1921]] {{ajutor}} {{referințe}} '''Clara Gordon Bow''' (n. [[29 iulie]] [[1905]] [[Brooklyn]] , [[SUA]] — d. [[27 septembrie]] [[1965]] [[Los Angeles]]) a fost o actriță americană de film, care s-a ridicat rapid pe scara celebrității, în era [[Film mut|filmului mut]], făcând apoi o tranziție reușită spre [[Film sonor|„filmul vorbit”]], în [[1929]] și după aceea. La vârsta de 16 ani a câștigat concursul organizat de o revistă, în urma căruia a primit ca premiu un rol secundar într-un film. Angajată de studioul cinematografic [[Paramount Pictures]] în 1925, a avut roluri importante în filme precum ''Mantrap''(1926) și ''Cizmele puștiului'' (1926). În 1927 apare în [[film mut|filmul mult]] ''[[Wings (film)|Wings]]'', care ajunge să câștige primul [[Premiul Oscar pentru cel mai bun film|Premiu Oscar pentru cel mai bun film]]. După rolul de succes din filmul mut [[It (Clara Bow)|"''It''”]] (1927), unde interpretează rolul unei adolescente nonconformiste, ea a devenit cunoscută ca "fata It", It reprezentând apelativul femeii tinere și fără prejudecăți. A jucat în peste 20 de filme (1927-1930), însă scandalurile în care a fost implicată, precum și o serie de căderi nervoase i-au distrus cariera. ==Note== <references /> ==Filmografie== *''[[Black Oxen]]'' 1923 *''[[Mantrap (1926 film)|Mantrap]]'' 1926 *''[[Children of Divorce]]'' 1927 *''[[Wings (film)|Wings]]'' 1927 *''[[Hula (1927 film)|Hula]]'' 1927 *''[[It (1927 film)|It]]'' 1927 *''[[Call Her Savage]]'' 1932 {{Control de autoritate}} {{ciot-actor-SUA}} {{DEFAULTSORT:Bow Gordon, Clara }} [[Categorie:Actrițe americane din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Decese în 1965]] gl61p6r20irzn7laj43b3qi5ndq2c20 0 872123 17023928 13590727 2025-06-10T14:11:31Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2006]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023928 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte}} '''''Vânătorii Dunei''''' (en. ''[[Hunters of Dune]]'') este primul dintre cele două romane scrise de [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]] ca încheiere a seriei originale de romane [[Universul Dune|Dune]] de [[Frank Herbert]]. Conform spuselor autorilor, romanul a fost creionat pornind de la însemnările lăsate de Frank Herbert{{Referințe Herbert}}, ''Hunters of Dune'' și continuarea sa din 2007 ''Sandworms of Dune'', care reprezintă versiunea a ceea ce Frank Herbert menționa sub denumirea de ''Dune 7'', al șaptelea roman planificat de Frank Herbert din [[seria Dune]]. Publicat pe [[22 august]] [[2006]], romanul ''Hunters of Dune'' continuă povestea din ''[[Canonicatul Dunei]]'' din 1985. ==Note== {{RefDer}} {{Dune}} {{Kevin J. Anderson}} [[Categorie:Cărți din 2006]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Universul Dune]] [[Categorie:Romane de Kevin J. Anderson]] [[Categorie:Cărți Tor Books]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2006]] gs667m7s9x1865bv3uvlr13wi5ghyqd 0 872854 17023960 16779907 2025-06-10T14:21:17Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1997]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023960 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Alchimistul neutronic | titlu_original = The Neutronium Alchemist | traducător = [[Mihai-Dan Pavelescu]] | coperta = [[Fișier:HAMILTON Peter - Alchimistul neutronic.JPG|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Peter F. Hamilton]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = Marea Britanie | limba = engleză | seria = [[Zorii nopții]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[Editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 1997 | data_apariției_în_românia = 2011 | media_type = | număr_pagini = 1768 | isbn = 978-606-579-197-8 | oclc = | precedată_de = [[Disfuncția realității]] | urmată_de = [[Zeul adormit]] }} '''''Alchimistul neutronic''''' (1997) (titlu original ''The Neutronium Alchemist'') este un roman [[science fiction]] al scriitorului [[Peter F. Hamilton]], fiind a doua carte din trilogia ''[[Zorii nopții]]''. Romanul continuă acțiunea din ''[[Disfuncția realității]]'' și o precede pe cea din ''The Naked God'', fiind publicat în [[Marea Britanie]] de [[Macmillan Publishers]] pe 20 octombrie 1997. Prima ediție [[Statele Unite ale Americii|americană]], împărțită în două volume - ''Consolidation'' și ''Conflict'' - a apărut în aprilie și mai 1998 la [[Time Warner]] Books, iar a doua ediție, de data aceasta într-un singur volum, a fost publicată în decembrie 2008 de [[Orbit Books]]. Alături de celelalte cărți ale seriei, romanul se face remarcat prin lungimea sa și profunzimile tehnologice. == Cadru == În ''Disfuncția realității'', prezența unei forme de viață extraterestre energetice în timpul morții unui om de pe colonia Lalonde, a 'creat' un fel de interfață între lumea aceasta și cea 'de dincolo', un vid energetic în care sufletele morților (umani și, posibil, non-umani) rămân captive după moarte. Aceste suflete capătă posibilitatea de a călători înapoi în această lume, posedând trupurile celor vii și dobândind o putere și o agilitate ieșite din comun, precum și abilitatea de a crea și de a modifica materia. Ele cuceresc planeta Lalonde în decursul a câteva săptămâni și se răspândesc pe planetele Atlantis și Norfolk, pe habitatul Valisk și pe alte lumi. Ele se infiltrează și în colonia Regatului Kulu, Ombey, iar un veteran al fiasco-ului de pe Lalonde, Ralph Hiltch, este adus pentru a ajuta la îndepărtarea amenințării. La sfârșitul ''Disfuncției realității'', câțiva supraviețuitori ai încercării de a rezolva situația de pe Lalonde își dau seama de natura pericolului cu care se confruntă. Însă un alt pericol vine din partea doctorului Alkad Mzu, creatoarea temutului 'Alchimist' (o armă de distrugere în masă), care a evadat din Seninătate și pare a căuta să se răzbune pe Omuta, lumea care i-a distrus planeta de baștină, Garissa, în urmă cu treizeci de ani. == Intriga == {{sinopsis}} Șoimul de vid ''Oenone'' ajunge pe [[Jupiter]] și, în timp ce asistența medicală și consilierea psihologică încep vindecarea lui Syrinx, Consensului Jovian îi sunt transmise informațiile de la Laton și cele despre evenimentele de pe Atlantis. Conștientizând magnitudinea crizei, edeniștii își pun economia pe picior de război și dezvoltă un sistem de interogare a personalității care să protejeze toți edeniștii, șoimii de vid și habitatele în fața posedării. De asemenea, un sfert din flota de șoimi de vid este detașat pentru a întări marina Confederației, iar pe lumea Avon este convocată o sesiune de urgență. În timpul sesiunii, Confederația este șocată când realizează amenințarea reprezentată de posedați. Marina Confederației oprește toate zborurile interstelare pentru a stăvili amenințarea și intră în stare de alertă. Rasa extraterestră Tyrathca încetează orice contact cu omenirea pe perioada crizei, iar ambasadorul kiint dezvăluie că, cu mii de ani în urmă, rasa sa a trecut prin 'criza posedării', secretul morții fiind descoperit în cele din urmă de toate rasele inteligente. Kiintii pretind că soluția lor la criză nu e aplicabilă omenirii, care trebuie să își găsească propria cale. Alkad Mzu părăsește șoimul negru ''Udat'', distrugându-l ulterior prin intermediul unui virus pentru a păstra secret traseul său și pentru a se răzbuna, deoarece ''Udat'' fusese unul dintre șoimii negri care avariaseră nava ''Beezling'' cu puțin timp înaintea Genocidului Garissan. Pe planeta Norfolk, tentativa posedaților de a cuceri planeta e încununată de succes. Tatăl Louisei Kavanagh, Grant, este posedat și își predă domeniul forțelor loiale lui Quinn Dexter. Cu toate acestea, tentativa lui Dexter de a le poseda pe Louise și pe sora ei, Genevieve, este împiedicată de un alt posedat, care le ajută pe fete în drumul lor spre aerodrom. El își dezvăluie numele - [[Fletcher Christian]] - și jură să le protejeze de cei ce le vor răul. Cu părinții declarați dispăruți, Louise preia controlul averii familiei Kavanagh și își cumpără plecarea spre Pământ. Ajunși pe High York, un asteroid aflat în Haloul O'Neill care orbitează în jurul Pământului, adevărata natură a lui Christian este scoasă la iveală și cei trei sunt arestați. Pe Ombey, Ralph Hiltch ajută poliția și armata locală să dea de urma posedaților de pe Lalonde. Prințesa Kirsten autorizează folosirea forței mortale și, printr-o mișcare care stabilește un precedent în Confederație, platformele defensive ale planetei sunt întoarse împotriva posedaților, distrugând un avion și câteva autobuze care îi transportă. Un autobuz reușește totuși să ajungă în Mortonridge, o peninsulă deluroasă, întreaga ei populație de aproape două milioane de locuitori fiind posedată. Platformele defensive și armata reușesc să izoleze peninsula, păstrând izolații captivi înăuntrul ei, iar conducătoarea posedaților, Annette Ekelund, acceptă încetarea ostilităților până la găsirea unei soluții permanente a situației de criză. Regatul Kulu nu vrea să stea cu mâinile în sân în timp ce cetățenii săi se află în pericol și începe să facă planuri. Hiltch vizitează Kulu și află că posedații au reșit să se infiltreze și în capitala Nova Kong, dar au fost respinși. Regele Alastair acceptă alianța cu edeniștii, care urmează să le furnizeze soldați bitek care să îi ajute să recapete controlul în Mortonridge. Este cunoscut faptul că posedații se tem de tau-zero și plănuiesc să folosească mii de dispozitive tau-zero pentru a forța posedații să elibereze trupurile. Deși campania se anunță a fi sângeroasă, Confederația are nevoie disperată de o victorie. Joshua Calvert și echipajul navei ''Lady MacBeth'' se întorc în Seninătate cu vești de pe Lalonde. Kelly Tirrel devine peste noapte o celebritate datorită raportului ei legat de conflictul de pe Lalonde, iar copiii salvați de pe planetă sunt primiți în sânul habitatului. Ione îi cere lui Joshua Calvert să pornească în urmărirea lui Alkad Mzu și a lui ''Udat'', oriunde s-ar fi dus. Ea crede că Alchimistul constituie o amenințare la fel de mare ca posedații. Joshua acceptă fără prea mare tragere de inimă și, înainte de plecare, află de la Părintele Horst Elwes despre felul în care acesta a reușit să 'exorcizeze' un spirit posesor de pe Lalonde. Pe Noua California, câțiva posedați reușesc să ajungă în libertate. Unul dintre sufletele posesoare se dovedește a fi al lui [[Al Capone]], faimosul gangster din [[Chicago]]-ul secolului XX. Acesta organizează posedații, cucerind planeta în câteva săptămâni și își dă seama că, pentru a se apăra de contraatac, e nevoie să mențină în funcțiune economia planetei și construcția de nave stelare. Deoarece posedații influențează aparatura electrică înconjurătoare, Capone cruță de la posedare mulți cetățeni, cu condiția ca ei să contribuie la extinderea 'Organizației' lui. Cântăreața și artista interstelară Jezebelle, aflată pe planetă în acel moment, devine iubita și consiliera lui Capone, ajutând la răspândirea Organizației pe alte planete. Navele Organizației încep să pună probleme serioase Marinei Confederației, iar primul amiral Samual Aleksandrovich află despre viitoarea țintă a lor, planeta Toi Hoi, și pune la punct un plan de interceptare și distrugere a lor. Quinn Dexter părăsește Norfolk-ul și călătorește spre Pământ, pentru a se infiltra în arcologiile de acolo. Deoarece măsurile de securitate se dovedesc a fi prea bine puse la punct, își schimbă destinația către planeta Nyvan, unde preria controlul unuia dintre asteroizi. În timpul cuceririi, el descoperă că trupul său poate ajunge în 'tărâmul stafiilor', loc în care găsește multe suflete moarte. Acestea pretind că, în momentul morții, doar unele suflete ajung în lumea de dincolo, celelalte rămânând blocate într-o stare de prezență fantomatică. Deși nu poate folosi stafiile, Dexter își dă seama că noua sa abilitate îi poate permite să treacă de măsurile de securitate cate protejează Pământul. În Valisk, posedații se organizează cu ajutorul lui Dariat și preiau controlul unei mari părți din [[habitat]]. Personalitatea care controlează Valisk-ul, Rubra, încearcă să ajungă la o înțelegere cu Dariat, dar acesta refuză să îl asculte. Kiera, conducătoarea posedaților de pe Valisk și posesoarea trupului lui Marie Skibbow, călătorește către Noua California unde pune bazele unei alianțe cu Organizația lui Capone, iar cunoștințele lui Dariat despre sistemele bitek îi permit să posede câteva zeci de șoimi negri. Nou-creații 'șoimi de iad' devin o resursă valoroasă, pe care Kiera o vinde Organizației. Cu timpul, din cauza tacticilor lor brutale și a apetenței pentru distrugere, Dariat începe să se opună posedaților, cedând insistențelor lui Rubra de a trece de partea lui. El îl ajută să evacueze o parte populația non-posedată rămasă, apoi i se alătură în straturile neurale și creează o explozie energetică fatală pentru posedați, dar și pentru Valisk, care dispare din universul material și ajunge într-un tărâm ciudat cu cețuri cenușii. Spre oroarea lui, Dariat își dă seama că a devenit stafie. Pe Jupiter, Syrinx își revine după rănile suferite. Ea vizitează Eden-ul, habitatul originar, în ale cărui straturi neurale trăiește fondatorul edenismului, Wing-Tsit Chong. Cu ajutorul călăuzirii sale, Syrinx trece peste trauma experiențelor prin care a trecut și, de asemenea, peste prejudecățile legate de adamiști. Syrinx i se alătură din nou lui ''Oenone'', fiind trimisă sub comanda amiralului Meredith Saldana, desemnat să pună la punct operațiunea de interceptare Toi Hoi. Trupele lui Saldana călătoresc spre Seninătate, unde Ione Saldana acceptă în cele din urmă să le permită folosirea habitatului ca bază pentru viitorul atac. Pe Trafalgar, asteroidul care orbitează în jurul lui Avon și unde se află centrul de comandă al Marinei Confederației, o prizonieră posedată cere o audiere pentru a confirma drepturile sale și pentru a opri personalul marinei să facă experimente pe ea. În timpul audierii, aproape că reușește să scape și posedă alți câțiva oameni, dintre care unul știe despre operațiunea Toi Hoi. Ea îl omoară, apoi se predăthe Confederation Navy HQ asteroid orbiting Avon, a possessed prisoner demands a hearing to confirm her human rights and stop the Navy personnel running tests on her. However, she nearly escapes during the hearing and manages to have several other people possessed, one of whom has knowledge of the Toi Hoi operation. She re-kills this individual, and then surrenders to the staff. Sufletul celui ucis se reîncarnează pe Trafalgar și îl avertizează pe Capone despre ambuscadă. În Seninătate, kiintii devin curioși aflând despre religia Tyrathca, despre care nu știau până atunci. Ei culeg date relevante despre Zeul lor Adormit de la Kelly Tirrel, iar gestul lor stârnește interesul Seninătății. Ione e confuză - Tyrathca sunt o specie lipsită de imaginație și nu au nevoie de zei - dar consilierii ei sugerează că s-ar putea ca Zeul Adormit să fie o entitate reală care i-ar fi ajutat pe Tyrathca cu secole în urmă și ar putea-o face la fel pentru oameni, în fața amenințării posedaților. Căutarea lui Joshua Calvert îl poartă pe acesta prin diferite lumi. Pe asteroidul Ayachuko din Dorados, el își descoperă un frate pe jumătate vitreg, Liol, rodul legăturii dintre tatăl său, Marcus, și o localnică. Asteroidul e atacat de posedați, dar Joshua reușește să scape, luându-l și pe Liol cu el. Căutarea lui Mzu îi poartă apoi pe Nyvan, unde se întâlnește cu agenții edeniști (conduși de Samual) și cu cei ai Regatului Kulu (conduși de Monica Foulkes), care și-au unit forțele în urmărirea lui Mzu. Posedații de pe Nyvan au aflat și ei despre arma lui Mzu și o urmăresc la rândul lor. Urmărirea culminează cu o luptă, din care Joshua și însoțitorii lui scapă cu ajutorul unui om cu capacități ciudate, numit Dick Keaton, reușind să o ia cu ei pe Mzu, dar fiind nevoiți să facă același lucru cu Monica și Samual. Dexter distruge unul dintre asteroizii orbital folosind bombe nucleare, dând naștere unei ploi de fragmente de asteroid care distrug biosfera planetei, apoi pleacă spre Pământ. Lăsându-și camarazii de izbeliște, el se transformă în stafie și reușește să treacă de filtrele de securitate, coborând pe suprafața planetei. Flota Organizației, acum avertizată despre flota de asalt Toi Hoi care se grupează în Seninătate, asediază habitatul, folosindu-se și de șoimii de iad mercenari. Ei cer predarea necondiționată a Seninătății și, în urma ezitărilor lui Ione, lansează peste 5.000 de arme cu antimaterie asupra habitatului. Când ''Lady Macbeth'' ajunge în Mirchusko, găsește în locul Seninătății o imensă zonă goală, radioactivă. Însă spațiul conține prea puțină materie dezintegrată ca să se poată concluziona că stația a fost distrusă, soarta ei rămânând necunoscută. Acțiunea se încheie în ''[[Zeul adormit]]''. == Diverse == În rândul posedaților din roman apar două personaje istorice reale: [[Fletcher Christian]], cel care a condus [[Revolta de pe Bounty]], și gangsterul american al anilor '30 [[Al Capone]]. O mențiune comică este cea legată de doi oameni care îl impersonează pe [[Elvis Presley]]. Două intrigi secundare destul de lungi au fost eliminate din roman. Acțiunea unuia se petrecea pe Srinagar, planeta de origine hindusă aflată în același sistem cu Valisk, care era cucerită de o armată de posedați. Cealaltă acțiune ar fi implicat prăbușirea navei Louisei și Genevievei pe [[Marte (planetă)|Marte]]. Ambele intrigi au fost eliminate din considerente legate de spațiu. [http://www.peterfhamilton.co.uk/index.php?page=Confederation_Plotlines_FAQ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071004212619/http://www.peterfhamilton.co.uk/index.php?page=Confederation_Plotlines_FAQ |date=2007-10-04 }} == Opinii critice == „''Alchimistul neutronic'' subliniază că, în ciuda supremației ei indiscutabile, tehnologia nu deține toate răspunsurile”, apreciază ''SF Site'' și adaugă: „Oamenii din viitorul lui Hamilton seamănă atât de mult cu oamenii din prezentul nostru.”<ref name="Critică">PETER F. HAMILTON - ''Alchimistul neutronic'', ed. Nemira, 2011, coperta a IV-a.</ref> ''Kirkus Review'' cataloghează romanul ca „o space opera de calitate, cu o narațiune fascinantă și un final cu suspans de excepție”<ref name="Critică"/>, iar ''[[The Times]]'' îl plasează în categoria „science fiction de clasă”<ref name="Critică"/>. ''[[Asimov's Science Fiction]]'' crede că romanul reprezintă „o realizare excelentă, care atinge echilibrul perfect între conceptele complexe ale SF-ului hard și intrigile captivante, presărate cu momente de horror și tușe sumbre”<ref name="Critică"/>, iar ''Science Fiction Wave'' adaugă că „unicul motiv de dezamăgire este faptul că va trebui să aștept următorul volum”<ref name="Critică"/>. == Note == <references /> * {{citat carte | last = Hamilton | first = Peter F. | authorlink = Peter F. Hamilton | year = 1998 | title = The Neutronium Alchemist | publisher = Warner Books | isbn = 1-56865-762-5 }} == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?136470 Alchimistul neutronic] pe ISFDB * [http://www.peterfhamilton.co.uk/ Site-ul oficial al lui Peter F. Hamilton] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100722024537/http://www.peterfhamilton.co.uk/ |date=2010-07-22 }} * [http://nightsdawn.wikia.com/ The Confederation Handwiki] {{Peter F. Hamilton}} [[Categorie:Cărți din 1997]] [[Categorie:Romane din 1997]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Peter F. Hamilton]] [[Categorie:Zorii nopții]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1997]] 7nz95sl4vpyyowsjxnrgbojvy55b06t 0 874526 17024088 15554511 2025-06-10T15:43:46Z Terraflorin 95188 17024088 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare}} '''Františkovy Lázně''', mai demult '''Franzensbad''', este o stațiune din [[Boemia]], [[Republica Cehă]]. Localitatea a fost înființată în anul [[1793]] de împăratul [[Franz I al Austriei|Franz al II-lea]], al cărui nume îl poartă. == Note == <references /> {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Cehia}} {{Districtul Cheb}} [[Categorie:Orașe din Cehia]][[Categorie:Comune din Cehia]][[Categorie:Districtul Cheb]] [[Categorie:Stațiuni balneo-climaterice din Republica Cehă]] 7ujq1s6ug3frpyaxdrw0ae5recwcyli 0 874855 17024256 17005294 2025-06-10T18:24:29Z Mgrot 611007 /* Codificarea țărilor pe plăcuțele diplomatice: */ slovacia 17024256 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Moldova MD license plate ABC012 2015.svg|dreapta|400x400px|Номерной знак Молдавии образца 2015 года]] '''Numerele de înmatriculare în Republica Moldova''' sunt alcătuite de regulă din trei litere si trei cifre aleatorii, conform standardului de emitere actual. Mai devreme, acestea erau alcătuite din codul [[Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova|raionului/municipiului/unității teritoriale]] (una sau două litere) + două litere aleatorii și un număr format din trei cifre. Din 1 noiembrie 2011 stema de stat a Republicii Moldova a fost pe fond albastru, culoarea fundalului numerelor de înmatriculare a fost albă și avea elemente suplimentare de protecție.<ref name="Numerele de înmatriculare în Republica Moldova (1)">{{citat web |url=http://unimedia.info/stiri/de-la-1-noiembrie-cu-numere-de-inmatriculare-ca-n-ue-40620.html |title=De la 1 noiembrie cu numere de înmatriculare ca-n UE |year=[[31 octombrie]] [[2011]] |accessdate=2012-09-12 |work= |publisher=Unimedia }}</ref> == Plăcuțe de înmatriculare moderne == Plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor sunt standardizate prin SM 122: 2014, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2015. În partea stângă, pe fond albastru, se află o simbolistică națională (codul de țară al mașinii și steagul de stat ). Numărul este executat cu vopsea neagră folosind fontul FE-Schrift ^[en], care este bine protejat de contrafacere. Există o hologramă în centrul semnului, există și un loc pentru un cupon de inspecție tehnică. Prețul numerelor de înmatriculare a crescut cu 40%. [[File:Moldova license plate CAA001 MD.svg|thumb|right|Numere de înmatriculare auto în Republica Moldova pânǎ la 1 noiembrie 2011]]Unele combinații de trei litere sunt interzise. Pentru o taxă suplimentară, puteți selecta combinația dorită de litere și cifre ale numărului dintre cele disponibile. Plăcuțele de înmatriculare pot fi transferate de la un vehicul la altul, precum și transferate altui proprietar atunci când vehiculul este vândut. Plăcuțele de înmatriculare de stil vechi emise din 1992 până în 2015 nu fac obiectul unei înlocuiri obligatorii și pot fi folosite pe o perioadă nelimitată de timp, până la următoarea înmatriculare a vehiculului, și nu pot fi transferate la alt vehicul și transferate unui nou proprietar atunci când vehiculul este vândut. În același timp, plăcuțele de înmatriculare în stil vechi (emise cu referire la regiuni), emise din 1992 până în 2015, și care au fost comandate de proprietar cu combinația dorită de litere (se aplică doar seriei, adică două litere interne) sau numere, este posibil să se înlocuiască pe plăci de tip nou. == Plăcuțe de înmatriculare 1992-2015 == === 1992-2011 === În 1992, pe teritoriul Moldovei a început eliberarea plăcuțelor de înmatriculare proprii. Dimensiunea plăcuțelor de înmatriculare pentru autovehicule este de 520 × 112 mm sau 245 × 135 mm. Mașinile trebuie să aibă plăcuță de înmatriculare atât în ​​față, cât și în spate. Plăcuțele de înmatriculare au simboluri de stat. În stânga este stema Moldovei și codul MD. În prima serie, stema a fost făcută sub formă de autocolant, ulterior au început să o turneze din aluminiu .[[File:Moldova license plate CAA001 November 2011.png|thumb|Numere de înmatriculare auto în Republica Moldova adoptate la 1 noiembrie 2011]][[Fișier:MD vehicle region codes.svg|thumb|right|300px|Harta Republicii Moldova cu raioanele]]Plăcuțele de înmatriculare sunt atribuite proprietarului. Ele pot fi transferate de la un vehicul la altul și transferate unei alte persoane atunci când vehiculul este reînmatriculat. Din 2008, există o oportunitate oficială de a selecta seria literelor și numerele plăcuței de înmatriculare contra unei taxe suplimentare  . În timpul producției primei serii de plăcuțe de înmatriculare, a fost făcută o greșeală: în locul codului de stat MD a fost folosit codul MLD . Astfel de plăcuțe de înmatriculare au fost considerate incorecte, iar mașinile cu astfel de numere nu erau permise în afara graniței de stat a Moldovei. === 2011-2015 === De la 1 noiembrie 2011 au fost eliberate plăcuțele de înmatriculare ale unui nou eșantion. Designul camerelor a fost actualizat pentru a crește gradul de protecție a acestora.  Pe numerele de înregistrare, codul țării ''MD'' și stema țării sunt afișate pe fond albastru. În plus, numărul digital poate consta din una, două sau trei cifre, în locul celor trei cifre obligatorii utilizate anterior. === Alte numere civile === * Plăcuțele de înmatriculare pentru transportul public De la 1 martie 2014, vehiculelor angajate în transportul de persoane li se eliberează plăcuțe de înmatriculare care se potrivesc cu formatul plăcuțelor de înmatriculare obișnuite, dar au fond galben. {| |[[Fișier:Plăcuță de înmatriculare a vehiculelor comerciale de pasageri în Moldova, 2015.png|250x250px]] |} * Plăcuțe de înmatriculare pentru remorcă și semiremorcă Până în jurul anului 2010, plăcuțele de înmatriculare practic (și uneori complet) nu diferă de numerele pe un singur rând sau pe două rânduri ale mașinilor. Din 2010, seria de litere și numerele au fost inversate, introducând astfel un format separat pentru plăcuțele de înmatriculare trasate; aceste numere au devenit doar un singur rând. Plăcuțele de înmatriculare trasate emise anterior sunt valabile pe termen nelimitat. === Numere speciale: === {| class="wikitable" |+ !Număr !Proprietar |- |[[Fișier:Plăcuța de înmatriculare a Președintelui Republicii Moldova (din față).png|200x200px]] | rowspan="2" |Președintele Republicii Moldova |- |[[Fișier:Plăcuța de înmatriculare a Președintelui Republicii Moldova (din spate).png|200x200px]] |- |[[Fișier:Plăcuța de înmatriculare a Moldovei. Guvern.png|200x200px]] |Guvern |- |[[Fișier:Plăcuța de înmatriculare a Moldovei. Parlament.png|200x200px]] |Parlament |- |[[Fișier:Plăcuța de înmatriculare a Moldovei. Ministere și departamente.png|200x200px]] |Ministere |- |[[Fișier:Plăcuța de înmatriculare a Moldovei. Forțele Armate.png|200x200px]] |Forțele Armate |- |[[Fișier:Plăcuța de înmatriculare a Moldovei, Ministerul Afacerilor Interne..png|200x200px]] |Ministerul Afacerilor Interne |- |[[Fișier:Plăcuța de înmatriculare a Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.png|200x200px]] |Serviciul de Securitate |- |[[Fișier:Moldova MD license plate MAI 1234 (3).png|200x200px]] |Autovehiculele persoanelor juridice străine și cetățenilor străini, apatrizilor, cu excepția corpului diplomatic, acreditat în RM |- |[[Fișier:Număr de înmatriculare a autovehiculele importate în regim vamal de admitere temporară.png|200x200px]] |Autovehiculele importate în regim vamal de admitere temporară de către persoanele fizice și juridice din RM |- |[[Fișier:Număr de înmatriculare a Autovehiculele radiate din evidență în cazul exportării definitive din RM.png|200x200px]] |Autovehiculele radiate din evidență în cazul exportării definitive din RM |- |[[Fișier:Număr de Înmatriculare a cetățenilor străini cu dreptul de şedere permanentă pe teritoriul RM.png|200x200px]] |Autovehiculele cetățenilor străini și apatrizilor cu dreptul de ședere permanentă pe teritoriul RM |- |[[Fișier:Plăcuța de înmatriculare a Corpului Diplomatic.png|200x200px]] |Automobilele de serviciu ale misiunilor diplomatice și cele personale ale personalului diplomatic |- |[[Fișier:Numărul de înmatriculare a autovehiculele oficiilor consulare, funcționarilor consulari, angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu ai oficiilor consulare.png|200x200px]] |Autovehiculele oficiilor consulare, funcționarilor consulari, angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu ai oficiilor consulare, precum și pentru autoturismele de serviciu ale oficiilor consulatelor onorifice |- |[[Fișier:Numărul de înmatriculare al personalului tehnic al misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova.png|200x200px]] |Autovehiculele membrilor personalului administrativ-tehnic și de serviciu ai misiunilor diplomatice, precum și unei categorii de colaboratori ai reprezentanțelor organizațiilor internaționale |} Lista raioanelor/municipiilor din Republica Moldova, cu primele două litere ale numărului de înmatriculare respectiv unității teritoriale: {| class="wikitable" |+ !Codul !Raionul |- |'''AN''' |[[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |- |'''BE''' |mun. [[Tighina]] |- |'''BL''' |mun. [[Bălți]] |- |'''BR''' |[[Raionul Briceni|Briceni]] |- |'''BS''' |[[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |- |'''C; K''' |mun. [[Chișinău]] |- |'''CC''' |[[Camenca]] |- |'''CH''' |[[Raionul Cahul|Cahul]] |- |'''CL''' |[[Raionul Călărași|Călărași]] |- |'''CM''' |[[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |- |'''CR''' |[[Raionul Criuleni|Criuleni]] |- |'''CS''' |[[Raionul Căușeni|Căușeni]] |- |'''CT''' |[[Raionul Cantemir|Cantemir]] |- |'''DB''' |[[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |- |'''DN''' |[[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |- |'''DR''' |[[Raionul Drochia|Drochia]] |- |'''ED''' |[[Raionul Edineț|Edineț]] |- |'''FL''' |[[Raionul Fălești|Fălești]] |- |'''FR''' |[[Raionul Florești|Florești]] |- |'''GE''' |[[Găgăuzia]] |- |'''GL''' |[[Raionul Glodeni|Glodeni]] |- |'''GR''' |[[Grigoriopol]] |- |'''HN''' |mun. [[Hîncești|Hâncești]] |- |'''IL''' |[[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |- |'''LV''' |[[Raionul Leova|Leova]] |- |'''NS''' |[[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |- |'''OC''' |[[Raionul Ocnița|Ocnița]] |- |'''OR''' |[[Raionul Orhei|Orhei]] |- |'''RB''' |[[Rîbnița|Râbnița]] |- |'''RS''' |[[Raionul Rîșcani|Râșcani]] |- |'''RZ''' |[[Raionul Rezina|Rezina]] |- |'''SD''' |[[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |- |'''SG''' |[[Raionul Sîngerei|Sângerei]] |- |'''SL''' |[[Slobozia, Moldova|Slobozia]] |- |'''SR''' |[[Raionul Soroca|Soroca]] |- |'''ST''' |[[Raionul Strășeni|Strășeni]] |- |'''SV''' |[[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |- |'''TR''' |[[Raionul Taraclia|Taraclia]] |- |'''TL''' |[[Raionul Telenești|Telenești]] |- |'''UN''' |[[Raionul Ungheni|Ungheni]] |} == Codificarea țărilor pe plăcuțele diplomatice: == {| class="wikitable" |+ !Cod !Țara |- |111 |{{drapel|România}} |- |112 |{{drapel|Statele Unite ale Americii}} |- |113 |{{drapel|Belarus}} |- |114 |{{drapel|Bulgaria}} |- |115 |{{drapel|Rusia}} |- |116 |{{drapel|China}} |- |117 |{{drapel|Germania}} |- |118 |{{drapel|Turcia}} |- |119 |{{drapel|Ungaria}} |- |120 |{{drapel|Ucraina}} |- |121 |[[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |- |122 |[[Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa|OSCE]] |- |123 |[[Peace Corps]] |- |124 |{{drapel|Franța}} |- |125 |[[Fondul Monetar Internațional|FMI]] |- |126 |{{drapel|Polonia}} |- |127 |{{drapel|Israel}} |- |128 |[[Banca Mondială]] |- |129 |{{drapel|Belgia}} |- |130 |TACIS |- |131 |{{drapel|Olanda}} |- |132 |{{drapel|Liban}} |- |134 |[[UNICEF]] |- |145 |[[Organizația Internațională pentru Migrație|IOM]] |- |157 |{{drapel|Austria}} |- |163 |{{drapel|Georgia}} |- |168 |{{drapel|Slovacia}} |- |172 |{{drapel|Bahrain}} |- |173 |{{drapel|Kazahstan}} |- |178 |{{drapel|Olanda}} |} == Referințe == <references /> {{Numere de înmatriculare a vehicule din Europa}} [[Categorie:Numerele de înmatriculare auto după țară|Moldova, Republica]] [[Categorie:Transport în Republica Moldova]] 0khldh85u3z6q80rleg7daj4mwjhizy 0 879844 17024037 13596556 2025-06-10T14:47:48Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1989]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024037 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Dragonsdawn | titlu_original = | traducător = | coperta = [[Fișier:Dragonsdawn.gif|165px]] | image_caption = | autor = [[Anne McCaffrey]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = Statele Unite | limba = engleză | seria = [[Dragonriders of Pern]] | subiect = | gen = | editura = Del Rey | data_apariției = august 1989 | data_apariției_în_românia = n/a | media_type = | număr_pagini = 367 | isbn = 0-345-36286-1 | oclc = 20360339 | precedată_de = [[Nerilka's Story]] | urmată_de = [[Renegades of Pern]] }} '''Dragonsdawn''' este un roman [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]] și fantezie din seria [[Dragonriders of Pern]]. Romanul este scris de [[Anne McCaffrey]] și publicat prima oară în august 1989. Din punct de vedere al cronologiei de pe Pern, cartea este a doua, după ''[[The Chronicles of Pern: First Fall]]'' și înainte de ''[[Dragonseye|Red Star Rising (Dragonseye în Statele Unite)]]''. Deși unii cercetători se întreabă dacă nu cumva seria este fantastică și nu științifico-fantastică, romanul ''Dragonsdawn'' stabilește în mod clar natura science-fiction a seriei, prin definirea științei din spatele dragonilor lui Anne McCaffrey. Romanul de asemenea, prezintă detaliat dezvoltarea genetică a [[dragon]]ilor de către prima generație de coloniști întrucât cărțile anterioare au menționat că această dezvoltare a avut loc mai târziu. ===Povestea=== {{sinopsis}} În romanul ''Dragonsdawn'', planeta [[Pern]] a fost colonizată de coloniști inițial de pe [[Pământ]], de pe prima bază de pe Lună și din colonia din sistemul [[Alfa Centauri]]. Acești oameni trăiau într-o societate tehnocratică în convalescență după un război cu o rasă extraterestră. Colonia era condusă de amiralul Paul Benden și guvernatorul Emily Boll, care au fost amândoi lideri cheie în războiul cu extratereștrii. 6000 de coloniști au vrut să se întoarcă la o societate agrară, cu un nivel al tehnologiei atât de scăzut încât s-au pregătit să facă o călătorie numai dus de 15 ani într-o parte izolată a galaxiei. La mai puțin de un deceniu după ce prima colonie a fost întemeiată, coloniștii au descoperit că planeta lor este atacată periodic din spațiul cosmic de spori care distrug substanțele organice la contact, amenințarea a fost numită Firul ({{en|Thread}}). Sporii erau cauza acelor cercuri misterioase observate de echipa EEC. Fiindu-le imposibil să se retragă din fața pericolului, coloniștii au dezvoltat metode de combatere a acestei amenințări. O mică formă de viață indigenă, ''șopârla-de-foc'' ({{en|Fire-Lizard}}), a fost descoperită ca posedând adaptări remarcabile împotriva amenințării (Thread): zborul, [[teleportare]]a, [[telepatie]] limitată și capacitatea de a mesteca rocă din fosfin<ref>formula chimică: PH₃</ref> pentru a arunca flăcări. (O altă temă favorită a lui McCaffrey: manipulare biologică, folosită ca un mijloc care le permite coloniștilor să lupte cu amenințarea.) Kitti Ping, un om de știință instruit în manipulare genetică de către [[Eridanul (constelație)|Eridani]], a modificat genetic aceste șopârle-de-foc transformându-le în dragoni mai mari cu respirație de foc și care comunicau telepatic cu oamenii. Spre deosebire de alte legende și scrieri literare, dragonii sunt complet prietenoși față de oameni. Ei au ajutat oamenii să evite sporii ucigași din spațiu. Călărețul de Dragon a devenit o profesie extrem de importantă și extrem de respectată, mai ales după migrarea în masă spre continentul nord, unde au trăit în [[Weyrs]], și, cu timpul, coloniștii și-au uitat originea lor terestră. ==Teme== *[[Mâncare]]a *[[Naștere]]a (atât a oamenilor, cât și a [[dragon]]ilor; atât literal cât și metaforic) == Personaje == * Paul Benden * Emily Boll * Sorka Hanrahan * Sean Connell * Kitti Ping Yung * Fleur du Vent * Carenath * Faranth * Sallah Telgar * Tarvi Andiyar * Ezra Keroon * Zi Ongola * Kenjo Fusaiyuki * Joël Lilienkamp * Avril Bitra * Bart Lemos * Jim Tillek ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://pern.wikia.com/wiki/Dragonsdawn Dragonsdawn] la pern.wikia {{Dragonriders of Pern}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Cărți din 1989]] [[Categorie:Romane de Anne McCaffrey]] [[Categorie:Cărți Del Rey Books]] [[Categorie:1989 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1989]] hhvfdsozhy6qotlhspe4gubym6ia8dt 0 883894 17023893 13082493 2025-06-10T14:00:20Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023893 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Serie Carti | nume = Întoarcerea acasă | image = CARD Orson Scott - Saga Intoarcerea acasa.jpg | descriere_img = <small>Saga ''Întoarcerea acasă''</small> | volume = [[Amintirea Pământului]]<br />[[Chemarea Pământului]]<br />[[Navele Pământului]]<br />[[Din nou pe Pământ (roman)|Din nou pe Pământ]]<br />[[Născuți pe Pământ]] | autor = [[Orson Scott Card]] | titlu_original = Homecoming Saga | traducător = Roxana Brînceanu (1-2), Antuza Genescu (3), Radu Săndulescu (4-5) | ilustrator = | țară_de_lansare = {{SUA}} | limbă = [[Limba engleză|Englezǎ]] | gen = [[science fiction]] | editură = | perioada = 1992-1995 | no_carti = 5 | precedată_de = | urmată_de = }} '''''Întoarcerea acasă''''' (titlu original ''Homecoming Saga'') este o serie [[science fiction]] scrisă de [[Orson Scott Card]], care își are originea în [[Cartea lui Mormon]].<ref>[http://www.nauvoo.com/library/card-bookofmormon.html "Cartea lui Mormon - Artefact sau artificiu?"] articol de Card pe Nauvoo.com</ref> Unele dintre numele personajelor sunt preluate tot din această carte. == Conținutul seriei == Seria conține cinci volume (patru publicate în limba română): * '''The Memory of Earth''' (1992) - ro. ''[[Amintirea Pământului]]'' * '''The Call of Earth''' (1992) - ''[[Chemarea Pământului]]'' * '''The Ships of Earth''' (1994) - ''[[Navele Pământului]]'' * '''Earthfall''' (1995) - ''[[Din nou pe Pământ (roman)|Din nou pe Pământ]]'' * '''Earthborn''' (1995) - ''[[Născuți pe Pământ]]'' == Intriga == {{sinopsis}} Acțiunea seriei se petrece la patruzeci de milioane de ani în viitor, cea a primelor trei volume având loc pe planeta Harmony. După ce Pământul a devenit nelocuibil în urma războaielor, omenirea a plecat pe Harmony și pe alte patruzeci de planete (în serie apar doar numele a două dintre ele: Ramadan - colonizată de [[arabi]] și Harmony - colonizată de [[slavi]]). Pe Harmony, coloniștii au pus o inteligență artificială, Sufletul Suprem - pe care bărbații îl consideră ca fiind de genul masculin, iar femeile de genul feminin -, să monitorizeze planeta folosind o rețea de sateliți. El/ea influențează acțiunile oamenilor; deși nu îi poate împiedica să facă rău, limitează distrugerile provocate de ei suprimând orice gânduri care ar putea duce la călătoria pe distanțe lungi sau comunicarea instantanee. Deși tehnologia de pe Harmony include calculatoare primitive, fără capacitatea de a folosi o rețea gen internet, iar Sufletul Suprem a fost folosit pentru transferul de date și arme alimentate cu energie solară, nu există mașini sau trenuri. Sufletul Suprem, proiectat să reziste douăzeci de milioane de ani, începe să se defecteze. El/ea decide să trimită o expediție înapoi pe Pământ pentru a cere sfatul unei entități a cărei imitație este: misteriosul Păstrător al Pământului. Puțin după aceea, oamenii încep să aibă vise similare celor transmise de Sufletul Suprem: ele vin direct de la Păstrătorul Pământului, lucru care demonstrează că acesta stăpânește comunicarea cu viteze superluminice. Călătoria spre locul unde se află navele, un lung periplu prin deșert întrerupt de sarcini, ocupă primele trei cărți. A patra carte, ''Înapoi pe Pământ'', povestește călătoria uneia dintre nave și misiunea ei de a stabili o colonie și de a relua legăturile dintre cultura umană și creaturile apărute pe Pământ între timp. Acțiunea ultimului volum, ''Născuți pe Pământ'', se petrece la cinci secole în viitor: singurul membru al expediției originale rămas în viață pune noua cultură pe calea cea bună, împlinind misiunea Sufletului Suprem. == Personaje == Personajele de mai jos sunt cele care au pornit în expediția spre Pământ și joacă un rol important în cadrul seriei. Personajele importante pentru fiecare carte în parte sunt prezentate în secțiunea corespunzătoare cărților respective. * '''Sufletul Suprem''': O inteligență artificială care înregistrează toate evenimentele de pe Harmony, fiind venerat ca zeiță de către femei și ca zeu de către bărbați. Poate influența acțiunile oamenilor, care au fost modificați genetic pentru a-i recepționa sfaturile. Când își dă seama că s-ar putea să își înceteze funcționarea fără a-și fi atins scopul, începe să influențeze anumiți oameni să se înmulțească în așa fel încât descendenții lor să aibă o abilitate tot mai mare de a-l auzi. În ''[[Amintirea Pământului]]'', începe să îi instruiască pe acești oameni să pună la cale o revenire pe Pământ, sperând să capete ordine de la Păstrătorul Pământului, cel care l-a modelat. * '''Nafai''': Are paisprezece ani la începutul seriei și este ales de Sufletul Suprem să conducă expediția către Pământ, mai ales datorită legăturii puternice dintre ei. Este inteligent și plin de bune intenții, dar tinerețea îl face să nu știe când să se oprească din vorbit. Pe măsură ce se desfășoară seria, el se maturizează și își asumă tot mai bine rolul. El este al doilea fiu al lui Volemak și Rasa și se căsătorește cu Luet, cu care are un copil pe nume Chveya. El moștenește o pelerină care îmbunătățește legătura cu Sufletul Suprem și are diferite funcții, printre care și aceea de a vindeca rănile. * '''Luet''': Are treisprezece ani la începutul seriei și poate interpreta visele profetice. Este mai matură decât Nafai, temperând cu răbdare și sfaturi bune personalitatea impulsivă și uneori încăpățânată a acestuia. Are nevoie de el la fel de mult cum el are nevoie de ea. * '''Issib''': Fratele mai mare al lui Nafai, schilod, se poate mișca în Basilica și în vecinătatea navelor cu ajutorul unui dispozitiv care reacționează la contracțiile sale musculare, dar în alte zone este condamnat să trăiască într-un scaun dotat cu înaltă tehnologie. Cercetările lui îi ajută pe toți să înțeleagă că Sufletul Suprem blochează anumite lucruri din gândurile oamenilor de pe Harmony. Se căsătorește cu Hushidh și devine unul dintre cei care știe să folosească cel mai bine Catalogul. * '''Hushidh''': Sora mai mare a lui Luet, poate vedea legăturile dintre oameni, care se manifestă în visele ei sub forma unor fire. Acest lucru îi dă posibilitatea de a vedea în profunzime ce gândesc oamenii și să își dea seama ce cuvinte sunt potrivite pentru a rupe legăturile slabe. Din păcate, nu este în stare să își dea seama de efectele pe scară largă ale descoperirilor sale. Deși în primă fază consideră mariajul cu Issib o potrivire de conveniență între bărbații și femeile necăsătoriți care participă la călătorie, cei doi se îndrăgostesc. * '''Elemak''': Fratele cel mai mare al lui Nafai, este un neguțător foarte bun, cu aptitudinea de a învăța limbi, dar prea dornic de putere și violent pentru a fi ales de Sufletul Suprem. Nu îl va ierta niciodată pe Nafai pentru asta și, deși nu vrea să îi omoare pe ceilalți, nu renunță la ideea de a-l ucide pe Nafai. Pe măsură ce intriga țesută de el devine mai complexă, la fel se întâmplă și cu apărarea lui Nafai, mulțumită Sufletului Suprem și a comunității. * '''Mebbekew''': Fratele mai mare al lui Nafai, hedonist și actor în devenire, ultima sa cucerire este "nepoata" Rasei, '''Dol'''. Cei doi se căsătoresc, dar Mebbekew nu îi este fidel. Îi ține partea lui Elemak împotriva lui Nafai, deși este mult mai puțin isteț decât ambii. * '''Rasa''': Mama lui Nafai, conduce o școală de prestigiu în Basilica. Cinci dintre "nepoatele" sale pornesc în expediția către Pământ. Nereușind să își reînnoiască mariajul cu Volemak, se mărită pentru o vreme cu Gaballufix, dar revine în cele din urmă la Volemak. Deși e cea mai bătrână femeie din expediție, mai face trei copii pe parcursul ei, primul fiind Oykib. * '''Volemak''': Tatăl lui Nafai, numit '''Wetchik''' pe Harmony, un neguțător bogat. Credința sa în Sufletul Suprem și în planurile acestuia este de neclintit și, deși inițial face lucruri aparent iraționale, acestea își găsesc explicația odată cu plecarea în expediție. Autoritatea lui este cea care reușește, în cele din urmă, să țină în frâu conflictul dintre susținătorii lui Nafai și cei ai lui Elemak. * '''Shedemei''': Un genetician remarcabil, "nepoată" a Rasei, se alătură expediției nu pentru că ar avea legături puternice cu ea, ci deoarece are echipamentul și cunoștințele necesare pentru a ajuta flora și fauna de pe Pământul devastat. Ea și Zdorab rămân singurul cuplu separat, până când ea ajunge să îl cunoască mai bine, moment în care devin cea mai legată pereche din grup. Este a doua alegere a Sufletului Suprem pentru pelerină, în cazul în care Nafai ar fi refuzat-o și o primește de la Nafai după ce pun bazele comunității de pe Pământ, moment în care revine pe orbită, de unde supraveghează planeta. Petrece mult timp în animație suspendată, vegheată de Sufletul Suprem și, după cinci sute de ani, revine pentru a pune bazele unei școli și pentru a evita o tragedie politică. * '''Zdorab''': Un servitor, aparent ales doar din întâmplare, când este găsit Catalogul, pe care știe să îl folosească. Reușește să evite buclele și blocajele din programarea Sufletului Suprem, este mereu serviabil, lucru care nu îi place lui Shedemei. Pusă în fața căsătoriei cu el, ea descoperă că această atitudine a lui este un mecanism de supraviețuire al unui homosexual aflat pe o planetă bigotă, moment în care cei doi devin foarte apropiați. Când Shedemei se retrage pe navă, el o rumează, dar moare înaintea ei, neavând pelerina. * '''Eiadh''': Una dintre frumoasele "nepoate" ale Rasei, de care se îndrăgostește Nafai. Ea e atrasă de Elemak și, în timpul luptei dintre ei, oscilează între cei doi. În cele din urmă Nafai se îndrăgostește și se căsătorește cu Luet, iar Eiadh cu Elemak, dar ea îi ține partea împotriva soțului ei criminal. * '''Sevet''': Fiica mai mare a Rasei cu Gaballufix. O cântăreață apreciată în Basilica, își înșală regulat - întâi cu Obring, apoi cu Elemak și Mebbekew. Soțul ei, '''Vas''', pare a trece cu vederea și, spre deosebire de Elemak, intrigile sale nu sunt evidente, ci calculate minuțios. * '''Kokor''': Fiica mai mică a Rasei cu Gaballufix, foarte geloasă pe sora ei, Sevet. Când o descoperă pe Sevet în pat cu soțul ei, '''Obring''', cedează psihic și o lovește pe Sevet în gât, răpindu-i abilitatea de a cânta. Cele două încearcă mereu să se depășească una pe alta și nu se vor împăca niciodată pe deplin. == Organizarea socială == [[Fișier:CARD_Orson_Scott_-_Cartile_Intoarcerii_acasa.jpg|thumb|right|150px|Cărţile seriei]] Pe Harmony, personajele recrutate de Sufletul Suprem trăiesc în orașul Basilica, considerat centrul planetei datorită faptului că este singurul loc neinfluențat de vreo modificare cauzată de mișcările tectonice ale planetei. În acest oraș, puterea aparține femeilor. Ele aleg cu cine se căsătoresc, iar locuințele sunt proprietatea lor. Chiar și comunicarea cu Sufletul Suprem se face tot de către o membră a lor, vizionara în ape, care intră în transă într-un lac în care este permis doar accesul femeilor. Căsătoriile lor cu bărbații se desfășoară sub forma unor contracte anuale. După expirarea fiecărui an, acest contract poate fi reînnoit, sau femeia își poate căuta alt soț, cu care încheie un nou contract. Asta face ca majoritatea locuitorilor Basilicăi să fie rude într-un fel sau altul, devenind frați de tată sau de mamă, sau fiind legați prin alianță cu „unchi” și „mătuși”. Bărbații cărora nu li se reînnoiește contractul și nu sunt doriți de vreo altă femeie, rămânând singuri, sunt nevoiți să părăsească Basilica și să meargă într-o așezare situată la periferia acesteia, Dogtown<ref>ORSON SCOTT CARD - ''Amintirea Pământului'', ed. Nemira, 2009</ref>. Odată cu pornirea în pelerinajul care duce spre locul în care sunt adăpostiți Sufletul Suprem și navele sosite de pe Pământ în urmă cu 40 de milioane de ani, are loc o schimbare în organizarea socială. Femeile capătă tot mai multe responsabilități legate de copiii pe care-i nasc, în timp ce bărbații se ocupă de ridicarea și strângerea taberelor, de procurarea hranei și de toate întreprinderile dificile pe care le presupune călătoria și cărora femeile le fac mai greu față. Astfel, în ''[[Navele Pământului]]'', polul puterii începe să migreze spre bărbați, spre nemulțumirea femeilor. Acest lucru se realizează în mod mai discret în cazul lui Volemak - care numește două râuri după primii născuți băieți - și Nafai - care are o mică dispută familială cu Luet pe tema tratamentului pe care îl aplică femeilor, sau într-un mod fățiș, cum e cazul lui Elemak - care consideră că, în cazul adulterului, va fi ucisă doar femeia, deoarece bărbații sunt necesari pentru supraviețuirea caravanei datorită forței fizice<ref>ORSON SCOTT CARD - ''Navele Pământului'', ed. Nemira, 2012</ref>. Pentru a împiedica apariția unor lupte din gelozie în sânul micii caravane care părăsește Basilica, legea care permitea reînnoirea sau schimbarea anuală a contractului de căsătorie este abrogată, fiind înlocuită cu obligația căsătoriei pe viață cu un partener. Deși stârnește protestele unora dintre participanți, ea este aprobată și încălcarea ei urmează să fie pedepsită cu moartea. Pas cu pas, rolul femeii în societate devine unul cu tot mai puține drepturi. În rândul urmașilor pelerinilor, Nafarii și Elemakii, femeile nu mai sunt luate în seamă în conducerea societății sau în educație, iar readucerea în atenție a egalității sexelor de către Shedemei stârnește o adevărată mișcare socială. ===Raportul cu speciile găsite pe Pământ=== La sosirea lor pe Pământ, oamenii sunt venerați ca niște zei de către cele două rase dezvoltate în cei 40 de milioane de ani de absență, Îngerii și Săpătorii. Divizarea pelerinilor în Nafari și Elemaki duce la două feluri de raporturi cu băștinașiiː în timp ce Elemakii îi folosesc pe Săpători pentru oprimarea recalcitranților și refuză prezența Îngerilor pe teritoriul lor, Nafarii guvernează alături de Îngeri și îi folosesc pe Săpători pe post de sclavi. Acțiunile aceleiași Shedemei provoacă mișcările sociale necesare obținerii egalității în drepturi a tuturor celor trei specii. == Tehnologia == Pentru a se evita dezastrul care a afectat Pământul, urmașilor coloniștilor ajunși pe Harmony le este interzis accesul la tehnologie. De fiecare dată când unul dintre coloniști începe să deducă principiile unei tehnologii avansate își pierde cunoștința și uită la ce se gândea. Acest aspect este atent monitorizat de Sufletul Suprem, care permite doar folosirea unei tehnologii rudimentare astfel ca, în cazul unui război, distrugerile să se producă la scară locală, fără a afecta întreaga planetă. Programarea Sufletului Suprem este dusă la un asemenea nivel încât acesta nu poate nici măcar să-și desconspire poziția pelerinilor pe care-i cheamă să-l găsească. În ''[[Navele Pământului]]'', Nafai trebuie să apeleze la o combinație de logică și înșelătorie pentru a trece de barierele impuse de creierul său și de programarea Sufletului Suprem. Contactul cu câmpul energetic care protejează sediul Sufletului Suprem și navele cu care au coborât pe Harmony primii coloniști îi pune lui Nafai viața în pericol, deoarece este o tehnologie pe care nu o înțelege și ale cărei efecte îi sunt necunoscute. Singurele tehnologii accesibile pelerinilor sunt câteva arme cu încărcare energetică folosite la vânătoare și Catalogul Sufletului Suprem, o arhivă [[informatică]] construită folosind principiile [[fractal]]ilor, în a cărei folosire se specializează Zdorab și Issib. În nava ''Basilica'' cu care călătoresc spre Pământ, pelerinii descoperă înco două tehnologii noi. Prima, mantia de comandant, îl face aproape invincibil pe cel care o poartă, vindecându-i continuu rănile și îi pune la dispoziție un întreg arsenal de energii pe care el le poate folosi ca să-și impresioneze sau doboare dușmanii. Ea este purtată mai întîi de Nafai, apoi acesta i-o transferă lui Shedemei. Cealaltă tehnologie o constituie câmpurile de stază, care țin adormiți membri echipajului pe durata călătoriei și-i permit lui Shedemei să fie în viață chiar și la cinci secole după ce toți foștii ei camarazi au decedat. == Pământul viitorului == ===Geografia=== Călătorii de pe Harmony ajung pe Pământ în regiunea ocupată, la ora actuală, de [[America Centrală]] și [[Caraibe|Insulele Caraibe]]. Întâlnirea dintre două plăci tectonice - Cocos, din [[Oceanul Pacific]] și Caraibe - a dus la înălțarea unor lanțuri muntoase cu vârfuri care depășesc 11 km. Regiunea este înconjurată de Oceanul Pacific și de rămășițe ale [[Golful Mexic|Golfului Mexic]] și [[Marea Caraibilor|Mării Caraibilor]], în timp ce în partea [[Oceanul Atlantic|Oceanului Atlantic]] s-au ridicat la suprafață platouri care s-au transformat în zone deșertice<ref>ORSON SCOTT CARD - ''Născuți pe Pământ'', ed. Nemira, 2013, "Note geografice" pag. 587-597.</ref>. ===Istoria=== În urma războaielor care au făcut Pământul nelocuibil și au alungat în spațiu rasa umană, nișa de viață inteligentă de pe Pământ a început să fie ocupată de două raseː [[liliac (animal)|liliecii]] și [[șobolan]]ii. Acestea au evoluat într-o relație de simbioză, înmulțirea și controlul populației în fiecare rasă fiind legat în mod direct de ale celeilalte. Mitologia lor face referire la oameni, pe care îi numesc Cei Străvechi. Deși la un moment dat pe Pământ revine un grup de pelerini de pe planeta Ramadan, acesta vor popula un teritoriu diferit și nu va intra în contact cu liliecii și șobolanii. Reunirea celor trei rase pământene se va face doar după sosirea oamenilor de pe Harmony, iar coabitarea pașnică și cu drepturi egale va mai necesita scurgerea a încă o jumătate de secol. ===Rasele=== ;Îngerii Evoluați din lilieci, Îngerii sunt o rasă care trăiește în copaci și naște perechi de gemeni a căror viață este legată pe vecie. Ei sunt deseori atacați de Săpători, care îi ucid fără milă și-i mănâncă în cadrul unor ritualuri religioase fastuoase. Însă Îngerii sunt importanți pentru Săpători și din alt motiv: statuile pe care le modelează din [[Argilă|lut]] în perioada lor de împerechere devin obiecte de cult printre Săpători și îi ajută pe acesta în ritualurile lor de fertilitate. Așa cum avea să descopere Shedemei, un compus din saliva cu care Îngerii modelează lutul anulează un inhibitor sexual pe care-l posedă Săpătorii, permițându-le să se înmulțească. Relația de simbioză dintre cele două rase este întreruptă în urma intervenției genetice a oamenilor de pe Harmony. Odată rupt echilibrul, Îngerii nu mai au importanță pentru Săpători decât ca hrană, ceea ce duce la separarea arealelor celor două grupuri. ;Săpătorii Această rasă s-a născut prin evoluția șobolanilor și trăiește sub pământ. Până la sosirea oamenilor de pe Harmony au mai multe tipuri de conducători (pe linie de [[sânge]], al războiului, religios) și înmulțirea lor este condiționată de prezența Îngerilor. Obiectele artizanale realizate de aceștia sunt folosite în ritualuri de fertilizare fără de care Săpătorii nu se pot înmulți (saliva Îngerilor anulează un inhibitor sexual aflat în corpul Săpătorilor). Din acest motiv, deși îi atacă pe Îngeri și îi folosesc drept hrană, nu îi extermină. După sosirea grupului lui Nafai, ei se alătură Elemakilor și îi oprimă pe opozanții regimului acestora. Puținii Săpători care încearcă nu se alătură acestei tabere devin sclavi ai Nafailor, până la reformele regelui Motiak. == Opinii critice == ''The Guardian'' consideră seria [[Întoarcerea acasă]] „una dintre cele mai reușite ale lui Card”, argumentând că „scriitorul imaginează un viitor care îi aduce provocări nenumărate cititorului”<ref>ORSCON SCOTT CARD - ''Născuți pe Pământ''. ed. Nemira, 2013, coperta a IV-a.</ref>. ''Kirkus'' vede în ea „mai mult decât o parabolă și nu chiar o alegorie”, apreciind că „reușește cu succes să fie, în același timp, un divertisment plăcut, de necontestat și edificatoare”<ref>[https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/orson-scott-card/earthborn/ Născuți pe Pământ, vol. V din Întoarcerea acasă], recenzie pe Kirkus.</ref>. == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.hatrack.com Site-ul oficial al lui Orson Scott Card] {{OrsonScottCard}} [[Categorie:Orson Scott Card]] [[Categorie:Serii de romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Întoarcerea acasă]] [[Categorie:1992 în științifico-fantastic]] [[Categorie:1994 în științifico-fantastic]] [[Categorie:1995 în științifico-fantastic]] 2401y1sj21ng8tqzbrtbywot5mvsxos 0 886136 17023953 15719374 2025-06-10T14:20:08Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2004]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023953 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Steaua Pandorei | titlu_original = Pandora's Star | traducător = [[Mihai-Dan Pavelescu]] | coperta = [[Fișier:Steaua_Pandorei.JPG|188px]] | image_caption = Coperta traducerii în limba română | autor = [[Peter F. Hamilton]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Alex Popescu | țara_de_apariție = Marea Britanie | limba = engleză | seria = [[Saga Commonwealth]] | subiect = | gen = [[space opera]], [[science fiction]] | editura = [[Editura Tritonic|Tritonic]] | data_apariției = 2004 | data_apariției_în_românia = 2007 | media_type = | număr_pagini = 1176 | isbn = 978-973-733-141-0 și 978-973-733-142-7 | oclc = | precedată_de = Misspent Youth | urmată_de = [[Steaua Pandorei: Judas unchained]] }} '''''Steaua Pandorei''''' (2004) (titlu original ''Pandora's Star'') este un roman [[space opera]] scris de [[Peter F. Hamilton]] și face parte din ''[[Saga Commonwealth]]''. Acțiunea începe în anul 2380, în care omenirea stăpânește tehnologia găurii de vierme de peste 300 de ani, mulțumită muncii lui Nigel Sheldon și Ozzie Isaacs, colonizând zeci de planete răspândite pe sute de ani lumină. == Intriga == {{sinopsis}} Pe o planetă îndepărtată, astronomul Dudley Bose realizează prima observare detaliată a unui eveniment astronomic cunoscut sub denumirea Învăluirea Perechii Dyson: două stele, situate la aproximativ 1.000 de [[an-lumină|ani-lumină]] de Pământ (la 750 de ani lumină de marginea spațiului Commonwealth-ului), par să fi dispărut. Teoria emisă este aceea că au fost închise în interiorul unor [[sferă Dyson|sfere Dyson]]. Investigațiile lui Bose arată că învăluirea stelelor Alfa Dyson și Beta Dyson s-a produs foarte repede și simultan, ceea ce înseamnă că tehnologia extratereștrilor Dyson (sau a altor extratereștri necunoscuți) o depășește pe cea a Commonwealth-ului. Mai mult, se pune întrebarea dacă extratereștrii Dyson s-au închis singuri în interiorul sferelor, sau acest lucru a fost realizat de o altă forță. Cu alte cuvinte, sferele au fost create pentru protejarea celor din interiorul lor, sau pentru a celor din afară? Pentru a cerceta acest lucru, Commonwealth-ul construiește prima navă interstelară, ''A doua șansă''. Comandată de Wilson Kime, unul dintre primii oameni care au ajuns pe Marte, și folosind ca propulsie o gaură de vierme auto-generată, ''A doua șansă'' călătorește spre Alfa Dyson. Ajunsă acolo, începe să exploreze ceea ce pare a fi un generator al învăluirii, dar acesta este oprit de un mecanism necunoscut și bariera din jurul stelei dispare. În fața ochilor exploratorilor se află acum o specie extrem de agresivă și războinică, rasa Primilor. Aceasta cuprinde inteligenții stabili care se înmulțesc și controlează vaste armate de 'mobili' cu inteligență inferioară, prin intermediul interfețelor neurale extinse electronic. Puținii stabili se luptă continuu între ei pentru teritorii și resurse. Primii au colonizat Beta Dyson, aducându-i indigenii în stare de sclavie. Primii de pe Beta au început să se modifice prin manipulări genetice și îmbunătățiri mecanice, scăpând de sub controlul Primilor Alfa, ceea ce a dus la un război între cele două sisteme. Războiul a continuat până la ridicarea barierelor în jurul celor două stele. După capturarea a doi membri din ''A doua șansă'', unul dintre ei fiind Dudley Bose, Primii descoperă locația Commonwealth-ului. Odată cu aflarea acestui lucru, grupul stabil dominant - LuminăDimineațăMunte - își impune ca obiectiv primar distrugerea Commonwealth-ului. El crede că este necesară eliminarea oricărei alte forme de viață din univers pentru a-și asigura propria supraviețuire viitoare, considerând o amenințare orice formă de viață care nu se află sub controlul său. Ca urmare a capturării celor doi membrii ai echipajului uman, LuminăDimineațăMunte descoperă conceptul tehnologiei găurii de vierme și își creează propriul generator. Folosind găurile de vierme, el detonează arme nucleare în locurile unde se află ceilalți stabili, devenind singurul membru inteligent al speciei sale din sistemul solar Alfa Dyson. Între timp, o organizație subversivă umană cunoscută sub numele de Păzitorii Individualității este decisă să demonstreze existența unui extraterestru numit Starflyer, care ar fi scăpat în urma prăbușirii unei antice nave stelare (''Marie Celeste'') pe planeta Far Away. Guvernul Commonwealth-ului a declarat Păzitorii Individualității teroriști, punând pe urmele lor faimoasa investigatoare Paula Myo. Pe măsură ce căutările ei devin mai complexe, Myo începe să devină convinsă că Starflyer chiar există și că el a orchestrat eliberarea extratereștrilor ostili din sistemul Alfa Dyson, pentru a sluji propriilor scopuri. Atacul Primilor asupra Commonwealth-ului realizat prin intermediul găurilor de vierme este devastator, incluzând arme nucleare menite atât pentru a subjuga lumile umane, cât și pentru a le [[Contaminare radioactivă|contamina]], ducând la moartea a milioane de oameni. == Opinii critice == SFFWorld caracterizează romanul astfel: "Primul contact. Povești cu detectivi din viitor. Space opera. SF sociologic. Hard SF. Science fantasy. Acestea sunt doar câteva dintre sub-genurile SF-ului speculativ. Peter F. Hamilton reușește să adune laolaltă aceste elemente în strălucitoarea sa ''Stea a Pandorei'', care poate fi descrisă, în mod paradoxal, printr-un singur cuvânt: EPIC."<ref>[http://www.sffworld.com/brevoff/253.html Steaua Pandorei de Peter F. Hamilton]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, recenzie de Rob H. Bedford, SFFWorld.Com, 2006</ref> SF Signal este de părere că "această space opera la scară largă, centrată pe personaje, este tipică pentru Hamilton și îi va mulțumi pe fanii trilogiei ''[[Zorii nopții]]''", apreciind "stilul extrem de detaliat, deși uneori arid [care] realizează o imagine vie", potrivită pentru ecranizare<ref>[http://www.sfsignal.com/archives/2006/01/review_pandoras_star_by_peter_f_hamilton/ Recenzie: Steaua Pandorei de Peter F. Hamilton] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120618110410/http://www.sfsignal.com/archives/2006/01/review_pandoras_star_by_peter_f_hamilton/ |date=2012-06-18 }}, realizată de John DeNardo pentru SF Signal, 8 ianuarie 2006.</ref>. Și SF Reviews constată că "''Steaua Pandorei'' nu diferă foarte mult de celelalte epopei ale lui Hamilton în sensul că acoperă tot spectrul narativ" dar observă că "în ciuda dimensiunilor colosale și a regiei artistice desfășurată la scară largă, caracteristica esențială a lui Peter F. Hamilton este de a îmbutelia vinul vechi în recipiente noi și atrăgătoare. Extratereștrii ostili și bătăliile spațiale reprezintă esența revistelor pulp mucegăite de acum optzeci de ani, dar în mânile unui scriitor care iubește sincer genul vechiul pulp mustește de viață<ref>[http://www.sfreviews.net/pandorastar.html Steaua Pandorei], recenzie de Thomas M. Wagner, SF Reviews.Net, 2006.</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.peterfhamilton.co.uk/ Site-ul lui Peter F. Hamilton] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100722024537/http://www.peterfhamilton.co.uk/ |date=2010-07-22 }} * [http://www.sffworld.com/brevoff/253.html Recenzia ''Stelei Pandorei'']{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} pe [http://www.sffworld.com SFFWorld.com] * [http://peterfhamilton.wikia.com/wiki/Characters_%28CS%29 Enciclopedia personajelor Commonwealth-ului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110718050005/http://peterfhamilton.wikia.com/wiki/Characters_(CS) |date=2011-07-18 }} {{Peter F. Hamilton}} [[Categorie:Cărți din 2004]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Peter F. Hamilton]] [[Categorie:Saga Commonwealth]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2004]] 8ynt9d0xbro7v73hefo15vhwipa76tl 0 888568 17023708 17010919 2025-06-10T12:04:00Z Nicu Farcaș 146998 /* Vezi și */ 17023708 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | hartă = Nistoresti judetul Vrancea.jpg | descriere_hartă = Amplasarea în cadrul județului | pushpin_map = România | pushpin_descriere_harta = Localizare pe harta [[România|României]] | latd = 45 | latm = 49 | lats = 43 | latNS = N | longd = 26 | longm = 43 | longs = 3 | longEV = E | componenta_tip = Sate componente | densitate = 7,40 }} '''Nistorești''' este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Vrancea]], [[Moldova Occidentală|Moldova]], [[România]], formată din satele [[Bâtcari, Vrancea|Bâtcari]], [[Brădetu, Vrancea|Brădetu]], [[Făgetu, Vrancea|Făgetu]], [[Nistorești, Vrancea|Nistorești]] (reședința), [[Podu Șchiopului, Vrancea|Podu Șchiopului]], [[Românești, Vrancea|Românești]], [[Ungureni, Vrancea|Ungureni]], [[Valea Neagră, Vrancea|Valea Neagră]] și [[Vetrești-Herăstrău, Vrancea|Vetrești-Herăstrău]].<ref name="lege_290_2018">{{Cite act|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652|year=2018|type=Legea|number=290|legislature=Parlamentul României|chapter=Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe}}</ref> == Toponimie == Denumirea comunei Nistorești s-a format prin derivare de la [[antroponim]]ul ''Nistor'' și sufixul -''ești''. == Așezare geografică == Comuna se află în zona montană din extremitatea vestică a județului, la limita cu [[județul Covasna]], pe valea [[Râul Năruja|râului Năruja]]. == Istorie == La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vrancea al [[Județul Putna|județului Putna]] și era formată din satele Bătcari, Găinari, Nistorești, Ogoarele, Rebegari și Românești, cu 1402 locuitori ce trăiau în 253 de case. În comună funcționau cinci mori de apă, o pivă și o biserică.<ref>{{Citat MDGR|titlu=Nistorești, com. rur.|volum=4|pagini=507}}</ref> La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Herăstrău, formată din satele Herăstrău, Podu Șchiopului, Ungureni și Vetrești, având în total 517 locuitori ce trăiau în 142 de case. În această comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi.<ref>{{Citat MDGR|volum=3|pagini=702|titlu=Herăstrăul, com. rur.}}</ref> Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Nistorești avea aceeași compoziție și 1064 de locuitori,<ref name="Socec_Nst">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Nistorești|pagină-link=612|pagină=604|volum=4}}</ref> iar comuna Herăstrău avea 580 de locuitori în cele patru sate ale ei.<ref name="Socec_Her">{{Citat Anuarul Socec 1925|titlu=Comuna Herăstrău|pagină-link=610|pagină=602|volum=4}}</ref> În 1950, comunele au fost arondate raionului Năruja din [[regiunea Putna]], iar în 1952 raionului Focșani din [[regiunea Bârlad]] și apoi (după 1956) din [[regiunea Galați]]. În 1968, comunele au trecut la [[județul Vrancea]], iar comuna Herăstrău a fost desființată, satele ei trecând în administrarea comunei Nistorești. Tot atunci, satul Ogoarele a fost desființat și inclus în satul Nistorești.<ref name="L3_1968">{{Citat web|url=http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html|title=Legea nr. 3/1968|publisher=Lege-online.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref><ref name="L2_1968">{{Citat web|url=http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html|title=Legea nr. 2/1968|publisher=Monitoruljuridic.ro|accessdate=2013-07-22}}</ref> == Demografie == <div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența etnică a comunei Nistorești |label1=Români|value1=95.43|color1=#8080ff |label2=Alte etnii|value2=4.57|color2=#555555}}{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența confesională a comunei Nistorești |style=clear: none; |label1=Ortodocși|value1=95.05|color1=#8080ff |label2=Alte religii|value2=0.43|color2=#555555 |label3=Necunoscută|value3=4.51|color3=#9f9f9f}} </div> Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Nistorești se ridică la 1.840 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 1.917 locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (95,43%).<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (95,05%), iar pentru 4,51% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref> == Politică și administrație == <!-- secțiune administrație -->Comuna Nistorești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_vn_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație--> {{Componență politică | eticheta_compoziție = Componența Consiliului | eticheta_mandate = Consilieri | nume_scurt1 = PSD | nume_complet1 = Partidul Social Democrat | mandate1 = 8 | nume_scurt2 = AUR | nume_complet2 = Alianța pentru Unirea Românilor | mandate2 = 2 | nume_scurt3 = PNL | nume_complet3 = Partidul Național Liberal | mandate3 = 1 }} == Transport == Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ205M, care o leagă spre est de [[Comuna Năruja, Vrancea|Năruja]]. == Monumente istorice == [[Fișier:RO VN Valea Neagra Monastery 34.jpg|thumb|left|200px|Biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la schitul Valea Neagră, monument istoric de arhitectură de interes național din comuna Nistorești]] În comuna Nistorești se află schitul Valea Neagră, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul datează din anii 1755&ndash;1757 și cuprinde [[Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră|biserica „Adormirea Maicii Domnului”]] și turnul clopotniță. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Vrancea]] ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate drept monumente de arhitectură. Unul este biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din satul Vetrești-Herăstrău, datând din secolul al XVIII-lea, iar celălalt este [[Biserica de lemn din Nistorești|biserica de lemn „Sfântul Nicolae”]] din satul Nistorești, construită în aceeași perioadă. {{clear|left}} ==Vezi și== * [[Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră]] * [[Biserica de lemn din Nistorești, Vrancea]] * [[Munții Vrancei (sit SPA)|Munții Vrancei]] (arie de protecție specială avifaunistică). * [[Pădurea Verdele]] (sit de importanță comunitară) == Note == <references /> == Legături externe == * {{ro icon}}[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-valea-neagra-68012.html Mănăstirea Valea Neagră] * Antimirescu Ionel, [http://primarianistoresti.ro/images/monografia/monografia-nistoresti.pdf Contribuții la monografia comunei Nistorești] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180825002627/http://primarianistoresti.ro/images/monografia/monografia-nistoresti.pdf |date=2018-08-25 }}, 2005 {{Comune-Vrancea}} {{Nistorestivn}} [[Categorie:Comune din județul Vrancea|Nistorești]] 1xvd3bt202sz1eohqka1eo6srrfo9iv 0 892186 17024025 16137236 2025-06-10T14:42:38Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2001]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024025 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Blestemul Chalionului | titlu_original = The Curse of Chalion | traducător = Raluca Chirvase | coperta = [[Fișier:BUJOLD_Lois_McMaster_-_Blestemul_Chalionului.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Lois McMaster Bujold]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Artur Bogacki | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [http://www.dendarii.com/chalion.html Universul Chalionului] | subiect = | gen = [[fantezie|fantasy]] | editura = [[editura Tritonic|Tritonic]] | data_apariției = 2001 | data_apariției_în_românia = 2007 | media_type = | număr_pagini = 648 | isbn = 978-973-733-112-0 | oclc = | precedată_de = [[Vânătoarea sfântă]] | urmată_de = [[Paladinul sufletelor]] }} '''''Blestemul Chalionului''''' (2001) (titlu original ''The Curse of Chalion'') este un roman [[fantezie|fantasy]] scris de [[Lois McMaster Bujold]]. În 2002 a câștigat [[premiul Mythopoeic]] și a fost nominalizat la premiile [[premiul Hugo|Hugo]], [[premiul World Fantasy|World Fantasy]] și [[premiul Locus|Locus]].<ref name="WWE-2002">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2002 | title = Premiul din 2002 - Câștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-07-11 }}</ref> == Intriga == {{sinopsis}} Castilarul Lupe dy Cazaril se întoarce distrus în regatul Chalionului, deși are doar 35 de ani. "Caz", cum îi spun apropiații, a apărat un castel în timpul unui asediu îndelungat, dar i s-a ordonat ulterior de către superiorii săi să îl predea. Oamenii săi au fost răscumpărați, dar el a fost omis de pe listă, ajungând sclav al temuților roknari și petrecându-și 19 luni pe o galeră, înainte de a fi eliberat de o flotă ibraneză. Revenit în Valenda, cetatea copilăriei sale, cere și primește ajutorul provincarei. El este însărcinat să îi fie învățător nepoatei acesteia, Iselle, sora vitregă a rigăi Orico. Când aceasta este chemată în cetatea capitală împreună cu fratele ei, Teidez, castilarul se vede nevoit să o urmeze, deși știe că acolo îl așteaptă dușmanilori săi de moarte, frații dy Jironal, cei care l-au vândut roknarilor. În Cardegoss, Caz vede cum cel mai mare dintre frații dy Jironal conduce din umbră regatul, fiind ascultat în toate de riga Orico. Deși încearcă să treacă cât mai neobservat, Cazaril nu mai poate sta deoparte când regele Orico aprobă căsătoria prințesei Iselle cu Dondo, cel mai mic dintre frații dy Jironal. Într-un efort disperat, recurge la magia neagră, deși știe că aceasta va trimite pe lumea cealaltă atât sufletul lui Dondo, cât și sufletul său. Spre marea sa surpriză, Dondo moare, dar el rămâne în viață, aflând că sufletul lui Dondo a rămas închis în trupul său, sub forma unei tumori care crește continuu. Pe lângă asta, Cazaril capătă abilitatea de a vedea aura celor din jur. În acest mod, el vede că asupra membrilor Casei Chalionului tronează o aură neagră, despre care află că este un blestem datând din urmă cu câteva generații. Singura cale de a-l îndepărta o reprezintă trei morți voluntare în sprijinul Casei Chalionului, dar Cazaril speră că și căsătoria Isellei cu cineva din afara Casei ar putea avea același efect. Și, când Teidez moare, iar sănătatea rigăi Orico se deteriorează vizibil, Cazaril pleacă spre Ibra pentru a perfecta căsătoria Isellei cu moștenitorul acestui regat, Bergon. Călătoria are loc pe ascuns, deoarece dy Jironal știe că, dacă riga Orico va muri - după cum o arată semnele - singura persoană care mai stă între el și tronul Chalionului este Iselle. Prințesa îi scapă printre degete și se căsătorește cu Bergon, care se dovedește a fi un băiatul de pe galerele roknare pentru a cărui viață fusese dispus Cazaril să se sacrifice în timpul sclaviei sale. Spre disperarea lui Cazaril, căsătoria nu alungă blestemul; mai mult, acesta se întinde acum și asupra Casei Ibrei. Sosit în grabă pentru a pune capăt acestei trădări - după cum o consideră el - dy Jironal îl străpunge cu sabia pe Cazaril, dar este ars de viu de către Crăiasa Primăverii, care folosește trupul castilarului pentru acest lucru și pentru a lua blestemul de pe Casa Chalionului. Se dovedește astfel că cele trei morți profețite căzuseră toate pe umerii lui Cazaril: când acceptase să se sacrifice pentru a împiedica măritișul Isellei, când îl împiedicase pe dy Jironal să o ucidă pe Iselle după căsătorie și, ținând cont că Bergon devenise parte a Casei Chalionului, sacrificiul făcut în trecut pe galerele roknare se alătură celorlalte două. Iselle și Bergon devin reină și rigă a Chalionului și Ibrei, iar Cazaril este făcut Cancelar, primind-o de soție pe slujitoarea Isellei, față de care nutrea o dragoste secretă. == Asemănări cu istoria reală == Regatul Chalionului se aseamănă cu [[Spania]] medievală<ref>[http://www.dendarii.com/reviews/chalion.html Blestemul Chalionului], recenzie de Lesley Knieriem</ref> a secolului al XV-lea<ref>[http://www.nesfa.org/reviews/Carey/chalion.htm Blestemul Chalionului de Lois McMaster Bujold] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120517020613/http://www.nesfa.org/reviews/Carey/chalion.htm |date=2012-05-17 }}, recenzie de Elisabeth Carey</ref>, în perioada în care [[Isabela I a Castiliei]] și [[Ferdinand al II-lea de Aragon]] și-au unit regatele, punând bazele Spaniei<ref name="tor.com">[http://www.tor.com/blogs/2011/03/gods-and-kingdoms-lois-mcmaster-bujolds-the-curse-of-chalion Zei și regate: Blestemul Chalionului de Lois McMaster Bujold] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131112062552/http://www.tor.com/blogs/2011/03/gods-and-kingdoms-lois-mcmaster-bujolds-the-curse-of-chalion |date=2013-11-12 }}, recenzie de Jo Walton</ref>. Și geaografia locurilor seamănă cu aceea a [[Peninsula iberică|peninsulei iberice]] din acea perioadă, așezată cu capul în jos: Chalion este [[Castilia]], Ibra cuprinde [[Aragon]] și [[Valencia (comunitate autonomă)|Valencia]], sudul Ibrei este [[Catalonia]], Brajar este [[Portugalia]], principatele roknari sunt [[Andaluzia]], iar Darthaca este [[Franța]].<ref>[http://www.dendarii.com/map.html Harta Chalionului și a împrejurimilor]</ref> == Universul Chalionului == vezi [http://www.dendarii.com/chalion.html Universul Chalionului] Atât acțiunea din ''Blestemul Chalionului'', cât și din continuarea sa, ''[[Paladinul sufletelor]]'' (2003), se petrec în regatul Chalion. Acțiunea celei de-a treia cărți, ''[[Vânătoarea sfântă]]'' (2005), se petrece cu câteva sute de ani înainte. Lumea creată de Bujold are cinci zei, intenția ințială a autoarei fiind să îi trateze separat pe fiecare în câte o carte<ref name="tor.com"/>. Cele trei cărți apărute până acum îi au în centrul lor pe trei dintre ei: Fiica, Bastardul și Fiul. == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.harpercollins.com/global_scripts/product_catalog/book_xml.asp?isbn=0380818604 Pagina editorului ''Blestemului Chalionului] * [http://www.dendarii.com/chalion.html Bujold Nexus - Indexul Chalionului] * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=64 Blestemul Chalionului] pe Worlds Without End {{Lois McMaster Bujold}} [[Categorie:Cărți din 2001]] [[Categorie:Romane fantastice]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Opere de Lois McMaster Bujold]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2001]] 9o6ktq5itzfa7iz9lt3yyj78mdj6u1q 0 893232 17024005 13906342 2025-06-10T14:35:51Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1995]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024005 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Alegerea lui Hobson | titlu_original = The Terminal Experiment | traducător = [[Antuza Genescu]] | coperta = Alegerea lui Hobson.jpg | image_caption = | autor = [[Robert J. Sawyer]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = [[Canada]] | limba = engleză | seria = | subiect = | gen = [[roman științifico-fantastic]] | editura = | data_apariției = 1995 | data_apariției_în_românia = 29 iunie 2008 | media_type = | număr_pagini = 416 | isbn_ro = 978-973-143-142-0 | editura_ro =[[editura Nemira|Nemira]], [[Colecția Nautilus|Nautilus]] | oclc = | precedată_de = | urmată_de = }} '''''Alegerea lui Hobson''''' ([[1995 în științifico-fantastic|1995]]) (titlu original ''The Terminal Experiment'') este un roman [[științifico-fantastic]] al scriitorului [[Canada|canadian]] [[Robert J. Sawyer]]. Cartea a primit [[premiul Nebula pentru cel mai bun roman]]<ref name="WWE-1995">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1995 | title = Premiul din 1995 - Câștigători și nominalizări | work = ''Worlds Without End'' | accessdate=2009-09-17 }}</ref> și a fost nominalizat la [[premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] în 1996.<ref name="WWE-1996">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1996 | title = Premiul din 1996 - Câștigători și nominalizări | work = ''Worlds Without End'' | accessdate=2009-09-17 }}</ref> Povestea a apărut inițial sub formă de [[foileton]] în revista ''[[Analog Science Fiction and Science Fact|Analog]]'', între decembrie 1994 și martie 1995, sub titlul '''''Hobson's Choice''''', înainte de apariția cărții, care a avut loc în luna mai a anului 1995. == Intriga == {{sinopsis}} Dr. Peter Hobson, un savant din [[Ottawa]], inventează un EEG<ref> înregistrarea, în timp, a activității electrice cerebrale; Electroencefalograma </ref> foarte performant capabil să detecteze un tipar al minții care părăsește corpul după moarte, tipar despre care mulți cred că reprezintă [[suflet]]ul. Pentru a-și testa teoriile referitoare la [[nemurire]] și la viața de după moarte, Hobson apelează la prietenul său, Sarkar Muhammed. Împreună, ei creează trei clone electronice ale personalității lui Hobson. Pentru Spirit, clona care simulează sufletul nemuritor al lui Hobson într-un habitat artificial, nimic nu pare să conteze pe termen scurt. Pentru Ambrotos, clona căreia i s-au eliminat din gândire necesitățile fiziologice, viața merită trăită oricum, dar în mod diferit de cel obișnuit. În sfârșit, pentru cea de-a treia, păstrată aproape identică originalului pentru a servi drept "martor" al evenimentului, alegerea acțiunilor se dovedește a fi cea mai grea. În acest timp, căsnicia lui Peter se află pe marginea prăpastiei. El află că soția lui, Cathy, l-a înșelat cu un coleg de serviciu și, în izolarea autoimpusă pentru a-și linge rănile, Peter începe să se confeseze tot mai mult clonelor sale. Dar, când oamenii pe care are pică Hobson încep să moară, el și Sarkar caută să afle cine e răspunzător. Însă cele trei personalități evadează de pe calculatorul lui Sarkar și se refugiază într-o matrice electronică mondială. == Principiul alegerii lui Hobson == O ''alegere a lui Hobson'' reprezintă o opțiune exprimată aparent liber, dar care, de fapt, nu constituie o opțiune. Sintagma provine de la proprietarul de cai Thomas Hobson (1544–1631), care își punea clienții să aleagă între cel mai apropiat cal de ușa grajdului și niciun cal. În carte, ''alegerea lui Hobson'' reprezintă un joc de cuvinte care implică numele personajului principal, Peter Hobson, și descrie alegerea între prelungirea vieții și [[viața de apoi]] la care oricum se va ajunge în cele din urmă. == Teme și aluzii == Tema de bază a cărții o constituie problematica existenței sufletului și a vieții de după moarte. Din ea derivă o serie de dileme etice, cum sunt stabilirea momentului în care sufletul intră în corp, când devine embrionul o ființă umană și, implicit, începând din ce stadiu poate fi considerat avortul o crimă, precum și întrebarea dacă animalele au suflet.<ref>[http://www.bookblog.ro/recenzie/alegerea-lui-hobson/ O recenzie a Alegerii lui Hobson] de George Moga</ref> În carte se fac o serie de referiri la serialul ''[[Star Trek: Seria originală|Star Trek]]'', un lucru des întâlnit și în alte opere ale lui Sawyer<ref>De exemplu, în ''[[Programatorul divin]]'', ed. Leda, 2009, ISBN 973-102-021-1</ref>. Pe tot parcursul cărții apar obișnuitele "news alert" pe care le oferă la ora actuală organizațiile. Deși cartea a fost publicată în 1995, acțiunea ei se petrece în 2011 și una dintre aceste "news alert" se referă la o declarație pe care [[Papa Benedict al XVI-lea]] ar face-o în acel an. == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.sfwriter.com/essayte.htm ''Alegerea lui Hobson''] pe SFWriter.com * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=163 ''Alegerea lui Hobson''] pe Worlds Without End * Istoria publicării [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?3658 ''Alegerea lui Hobson''] pe [[ISFDB]] {{Premiul Nebula pentru cel mai bun roman}} [[Categorie:Cărți din 1995]] [[Categorie:Romane canadiene]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Premiul Nebula pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Opere de Robert J. Sawyer]] [[Categorie:1995 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1995]] cpk89u2ra5ympc3zg59p66lplyrs55g 3 894551 17024130 16986362 2025-06-10T16:37:51Z Pafsanias 191728 balast? 17024130 wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Buna ziua. Domnule Kun, mersi de "bine ați venit", dar dupa cum stiti, nu-s nicidecum nou pe-aici. Si daca aruncati si dv o privire pe pagina in cauza, e lipsita aproape complet de referinte: un link decedat (vesnica lui pomenire) pentru "Localizare", si o sursa pentru "Condiții de vizitare", cele mai scurte sectiuni din articol, si basta. Grosul e scris si postat "la liber", dar acolo n-ati avut nimic de protestat, nicicum de sters. Mi se pare mie, sau imi cautati pricina? Da, am un stil mai polemic - poate asta o fi motivul? Ar fi o greseala, asta ar fi o cauza buna de mustrari pe paginile de discutie, dar nu de eliminare de material util celor care cauta informatii pe Wiki. Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:17 (EEST) == [[Numerus clausus]] == Știu că ați avut câteva fricțiuni cu alți utilizatori pentru că ați modificat poate prea insistent niște articole, și acum probabil umblați mai cu grijă. În ce privește acest articol, cred că e cazul să îl [[WP:FC|modificați cu cât curaj puteți]]. Din istoricul lui, văd cine anume l-a scris: o persoană care a scris acum un deceniu o serie de articole la prima vedere bine documentate, dar care în realitate făceau apologia extremei drepte. Spre indignarea mea, am găsit un pasaj (cum spuneți chiar dv.) absolut scandalos la articolul [[Mihail R. Sturdza]], l-am marcat pe moment cu {{f|PDVN}} dar trebuie eliminat. Deci dacă aveți surse, timp, disponibilitate, din partea mea puteți tăia agresiv tot ce vi se pare apologetică fascistă acolo. Pentru că cel mai probabil chiar asta e. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:08 (EET) :{{ping|Andrei Stroe}} Bună ziua, domnule Stroe. Va multumesc mult de raspuns, e edificator. Mi-ati permite sa il copiez pe pagina de discutii a articolului? :Din pacate momentan nu am acces la un calculator, pe telefon totul e mult, mult mai anevoios, si nici din alte motive nu sint in pozitia de a rescrie articolul. Sper ca cineva sa aiba interesul si disponibilitatea de a o face. :De fapt materialul e f. interesant ca ilustrare a gindirii fasciste si ar trebui salvat ca atare pe o pagina despre antisemitismul si/sau fascismul din Romania sec. XX, cu ecouri in prezent. Exista lucrari care sa combata punct cu punct atit directia de atac si perspectiva agresiv etnocentrista ("erau prea multi jidani, mai toti nepaminteni, deci trebuiau macar ingraditi in posibilitati"), si numeroase afirmatii individuale din argumentatie. E insa o munca masiva, la care nu ma incumet, in nici un caz acum (pe vreme de Covid a fost altceva), sper insa sa trezesc interesul unora care o pot face. :Cu tot respectul, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 29 noiembrie 2023 11:27 (EET) ::Puteți, sigur. E relevant pentru evoluția articolului. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:36 (EET) == :) == Banc sec: un deal discuta cu un munte... '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 21:46 (EET) :{{hidden ping|Accipiter Gentilis}}Unde-au pus ma golanii aia emojiii mei... :Asta e. :))) [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 21:54 (EET) :::Io cre' că emojii au fost peneplenizați, cel puțin în seara asta....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 22:00 (EET) P.S. Urmează ca, după fragmentarea tectonică de rigoare, să se înalțe, da' asta mâine și după ce toată lumea face mai întâi nani! ::::E, vise! Cine mai crede-n orogeneza in ziua de azi. Lungu-i sesu' cimpului / Ba mai mult e lat. ::::Vise placute! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 22:49 (EET) == Legături interne == Salut! Nu-i nevoie (sau mai precis nu e cazul...) să facem legături interne de fiecare dată când apre același cuvânt în articol. Mai mult nu e cazul să facem legături interne la noțiunile comune, decât dacă au o semnificație ceva mai de Doamen-ajută, în context. Iar dacă e vorba de o noțiune mai puțin cunoscută, are rost să o transformăm în legătură internă de mai multe ori, doar dacă este distanță mare în text între 2 folosiri ale ei, ca să nu fie nevoie să derulăm prea mult, textul în sus și în jos și noțiunea este importantă pentru înțelegerea contextului. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 februarie 2024 16:33 (EET) :Salut {{ping|Accipiter Gentilis}}! Da, asa stiu & gindesc si eu. Cred ca am respectat principiul la [[Bătălia de la Turtucaia]]: o data wikilink in infocaseta si o data in text. Sau crezi c-ar prinde bine si undeva mai in josul textului? Dar ce, ca aveau wikilink doar termeni banali, ca date si ani, Romania, Bulgaria, Dunarea si Silistra? Poate cel mult Silistra. Chiar nu vad ce. Mersi! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:12 (EET) ::Exact asta am facut, am desfiintat mai bine de-o duzina de legaturi inutile. In plus am specificat de doua ori (Romania -> Regatul Romaniei, idem Bulg.), si am creat un link rosu pt. un termen militar comun, [[pod de pontoane]], pt. care ar fi nevoie de un articol. Altceva nu cred sa fi modificat. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:18 (EET) == Liceul Dimitrie Cantemir == Bună seara. Ați creat un redirect de la [[Liceul Dimitrie Cantemir]] la [[Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București]]. Liceul bucureștean nu e singurul cu acest nume. Sunt mai multe. Avem, de exemplu, [[Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava]] și [[Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza]]. Mai sunt și altele. Acel redirect trebuie transformat într-o pagină de dezambiguizare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 decembrie 2024 23:48 (EET) :{{ping|Donarius}} Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 00:02 (EET) ::Teoria mea e că cel care a greșit ceva trebuie să corecteze, nu alții. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:01 (EET) :::Nu ma pun cu teoreticienii. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:15 (EET) ::::V-aș fi recunoscător dacă altădată veți fi mai atent. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:18 (EET) :::::Domnule Donarius, nu sint adeptul statului la colt pe coji de nuca. V-am inteles din prima, nu mai insistati, nu ma simt vinovat de nimic intr-un sens major si tonul de director de internat nu va face cinste. Mi-am cerut scuze si am oferit o solutie la indemina mea. Toate cele bune. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:52 (EET) ::::::Să știți că nu v-as fi răspuns dacă nu ați fi folosit un ton ironic. Umorul e ceva, batjocura e altceva. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:58 (EET) :::::::Ma scuzati. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 13:32 (EET) == Mânăstire == Bună seara. Forma „mânăstire” nu mai apare în DOOM3, fiind înlocuită complet cu „mănăstire”. Cele două forme coexistau în DOOM2, dar lucrurile s-au schimbat. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:34 (EET) :Surse: https://doom.lingv.ro/cautare/schimbari-normative?mood=list&page=19, https://stirileprotv.ro/divers/zece-cuvinte-care-au-suferit-modificari-in-doom-3-cum-este-corect-asaza-aseaza-insala-inseala-suveniruri-suvenire.html. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:39 (EET) ::Vă multumesc. Cu voia dv, as muta discutia pe pagina respectiva, ce ziceti? O seara frumoasa. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:48 (EET) :::Nu mă deranjează. Dacă dvs. credeți că e utilă, atunci mutați-o. Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte, indiferent cui aparține și unde se află, cu excepția doar a citatelor (că nimeni nu ne dă nouă dreptul să modificăm exprimarea lui Grigore Ureche sau a lui Nicolae Iorga). '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:50 (EET) ::::Schimb imediat. Mai rau ma supara problemele de structura, stil, logica, punctuatie samd decit utiluzarea unor variante inca citate prin dictionare mult dincoace de anul de gratie 1991, dar aveti dreptate. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:56 (EET) :::::Prioritățile pot diferi de la unul la altul. Faptul că pe dvs. vă supără ceva, nu înseamnă că pe mine nu m-ar supăra, ci că diferă între noi gradul de supărare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:01 (EET) :::::N-ati avut incredere. Sau ati avut, dar v-a minat spiritul olimpic. :::::Sentinta dv "nu se lasă spațiu în legătura internă" e oleaca prea axiomatica. Eu lucrez de pe telefon, spatiul ajuta la asezarea in pagina pe ecrane mici. Si nu strica la nimic, nu e interzis si nu exista o astfel de regula. Un piculet mai putin categoric, v-as ruga. Multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 00:03 (EET) Bună seara {{ut|Arminden}}. Mie mi-a atras atenția, de exemplu, modul fascinat de categoric cu care vă consemnați uneori comentariile la modificări sau care caracterizează, de exemplu, un text recent de pe o pagină de discuție a unui articol. Un piculeț mai puțin categoric, v-aș ruga. Mulțumesc. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 00:10 (EET) :E o luare la șto, care depășește uneori limitele sarcasmului. Un piculeț mai puțin categoric, dle Arminden, v aș ruga. Mai există aici o politică denumită Modul civilizat și prevede sancțiuni. Unii colegi s-au abținut să vă spună, dar au fost deranjați de limbajul și mai ales de tonul pe care-l folosiți. Înțeleg că sunteți bolnav, dar nu se șterge pe jos cu colegii. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:20 (EET) ::Și ca să-mi fac datoria de mediator, vă recomand să citiți/recitiți politica Modul civilizat și Manualul de stil. Ne ajută să înțelegem cum ar trebui să lucrăm și cum ar trebui să ne raportăm la ceilalți și la munca lor. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:27 (EET) :::Indata, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 01:34 (EET) ::::Dle {{ping|Donarius}}, n-aveam absolut deloc intentia sa mai continui, dar vad ca ati dezvoltat o oarecare antipatie fata de mine si as vrea sa lamuresc lucrurile definitiv. Nu va cunosc, nu am incercat sa va identific contributiile pe Wiki, nu sint interesat intr-un dialog dincolo de eventualele teme legate de articole si as vrea sa incetam aceasta non-discutie. ::::Din cite pricep eu, a inceput cu raspunsul meu de mai sus, pe care il reproduc integral: :::::@Donarius: Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :::::Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. ::::Atit. '''Nu gasesc nici o urma de ironie, nicicum sarcasm. Perfect civilizat si politicos.''' Dv ati tinut insa sa ma "puneti la punct", numai dv stiti de ce. La intepaturi reactionez uneori iritat, si iac-asa a continuat un dialog absolut neprovocat si inutil, desi intr-un mod deloc pierdut de sub control. ::::Azi reveniti cu o constatare formala si-mi atrageti atentia asupra unei greseli de stil - va multumesc, revin la pagina ca sa corectez, si hopla! ati intervenit deja, si-n plus imi dati peste nas aici ("Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte", ca si cum eu n-as fi). '''A doua oara ca nu va puteti abtine sa reveniti cu comentarii, dupa ce eu v-am raspuns politicos si v-am dat dreptate.''' Dar eu sint scandalagiul? ::::Daca doriti sa ma haituiti (Wiki: "hounding"), poate chiar sa creati o situatie in care sa ma blocati, va promit ferm sa va evit. Voi tine cont de orice sugestie sau corectura justificata, daca apar situatii ca azi (mâ- in loc de mă-) dati-i inainte, corectati direct si o sa-mi constat singur greseala, dar va rog mult, renuntati la dialog, ca vad ca nu duce nicaieri, cel putin nu in vreun loc necesar sau benefic. ::::Deci o lasam incurcata, merge fiecare la ale lui si basta. Mersi de intelegere si va doresc un Craciun si An Nou fericit. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 02:03 (EET) {{ut|Arminden}} nu este util să vă jucați nepotrivit cu potențialul de autovictimizare (uneori util psihologic în anumite situații) [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Andrei_Stroe&oldid=16708045#Arminden în mod eronat]. Lucrurile sunt mult mai simple decât par, în acest caz fiind mult mai util să luați lucrurile ca atare și să vă autolimitați imaginația.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 08:04 (EET) :Nu ma-ti inteles. Am clarificat lucrurile in caz ca se ajunge la o cerere de blocare. Cronologia si faptele, atit. In rest, v-am multumit deja ieri pentru sfat, l-am inteles din prima. Probabil ca am agasat pe unii in alte contexte, o sa am grija, mersi, dar aici n-a fost deloc cazul. O zi buna. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 10:52 (EET) == Wikilinkuri pe pag. de dezamb. == Nu sunt interzise pe roWikipedia, după câte știu eu, și chiar sunt utile. Nu-mi dau seama care ar fi motivul pentru care ar putea fi interzise. Interzicerea lor mi se pare chiar o prostie. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:03 (EET) :Dacă lucrați pe etape la un articol, puneți, rogu-vă, o etichetă. Nu aveam de unde să-mi dau seama. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:04 (EET) ::Multumesc. Si eu o consider o prostie, dar pe enWiki asa este si unii cu asta isi petrec timpul: stau si vineaza "contraventii" de la regula. Un redactor din Germania practica sportul asta cu o strictete militar-prusaca, obsesiva si frustranta la culme. Ideea e ca dezambiguizarea nu ar fi sursa de informatie, si dupa inca un clic se ajunge la articole. De aceea nu sint admise nici referinte, nici alte linkuri decit cele dezambiguizate. Fiecare limba isi alege setul de reguli, dar unele sint comune pe intreaga gama, nu stiu care e sitiatia pe roWiki si chestiunea ramine deocamdata neelucidata. Dupa ce mi s-au anulat pe enWiki o sumedenie de redactari absolut utile, m-am invatat sa fiu precaut. ::Nu ma gindisem la eticheta, nu stiu daca exista o metoda standard, dar o sa improvizez ceva - multumesc! Un weekend placut, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2025 15:16 (EET) == Plaga din ''Biblie'' == Daca nu-i latină, dar atât [https://www.merriam-webster.com/dictionary/plague „plague”] (în limba engleză), cât și [https://dexonline.ro/definitie/plag%C4%83/definitii „plagă”] (în limba română) au și sensul de „calamitate, dezastru, flagel, nenorocire”, mai ales în context biblic. Prin urmare, [[Special:Diff/16772323|„corectura”]] pe care ați operat-o în articolul [[Ezechia]] nu se justifică și este contrazisă de faptul că textul ''Scripturii'' nu vorbește despre vreo „molimă”, ci despre un înger care a ucis 185.000 de oșteni din oastea asiriană (2 Regi 19:35-37 sau 2 Par 32:21 în traducerea ortodoxă). Herodot (II, 141) vorbește despre o invazie a șoarecilor de câmp! În orice caz, certitudinile dumneavoastră, afișate atât de ritos în descrierea modificărilor, ar merita verificate prin citarea unor referințe bibliografice. Tonul arțăgos și sentimentul de autosuficiență nu pot suplini în niciun caz lipsa surselor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 16:09 (EET) :Multumesc. Stiam ca-mi bat cuie-n talpa inca de cind scriam. Povestea e ca este absolut exasperant sa vezi cum, pe peste tot, la TV, in presa, dar si pe Wiki, metoda furculision e atotputernica. Am zero dubii ca articolul a fost tradus in fuga, ori de catre cineva care nu cunoaste diferenta dintre multe cuvinte doar ''aparent'' comune limbilor engleza si romana, cu origine latina comuna, dar cu evolutii etimologice si deci cu sensuri f. diferite, ori cu Google Translate si fara o stilizare ulterioara. E plin de greseli tipice, de preluare textuala sau dupa ureche din engleza, nu cred ca are rost sa discutam punctul acesta. :Am citit cam tot ce stiu despre Biblie in germana si engleza. Plague este exact cuvintul folosit in engleza cind e vorba de molime, in special de ciuma, dar si in sensul mai larg: ::"Plagues are outbreaks of infectious disease, either in the specific sense of outbreaks of the disease caused by the bacterium Yersinia pestis or in the generic sense of an epidemic, regardless of its microbial agent." Vezi [https://oxfordre.com/classics/display/10.1093/acrefore/9780199381135.001.0001/acrefore-9780199381135-e-5105#:~:text=Plagues%20are%20outbreaks%20of%20infectious,regardless%20of%20its%20microbial%20agent. Oxford Classical Dictionary]. :In romana pare-se ca vine prin mijlocirea limbii germane. Cum-necum, in germana si engleza sint cuvinte din lexicul comun, de uz frecvent si raspindit. In romana, nu. In limbajul medical e termenul comun pentru leziuni, si-n rest aproape ca nu exista. Abia furculisionismul anglofil a readus termenul in uz, la fel ca-n cazul cuvintelor "rezolutie" (New Year's resolution; hotarire, la indemina oricui; rezolutii ia un comitet, partid, gremiu etc. dupa dezbateri), "provocare" (challenge; aici, intr-adevar, romana nu prea ofera alternative bune, dincolo de problema, obstacol, incercare, de la caz la caz), "aplicatie" (application; solicitare, cerere; verbul autohton a aplica - de ex. un strat de vopsea - insemna initial cu totul altceva), "determinare", "determinat" (determined = hotarit, determination = hotarire, simplu; un biolog determina specia si subspecia, dv. si cu mine in schimb sintem ''hotariti'' sa imbunatatim Wiki, nicicum "determinati"), s.a.m.d. :Literatura secundara interpreteaza cu statornicie pasajele biblice respective (2 Regi 19:35; Isaia 37:36; 2 Paralipomena 32:21), in care e vorba de "ingerul Domnului", drept o referinta la o molima (Plage, plague), si ofera explicatii istorice alternative, legate de probleme dinastice care l-au facut pe Sanherib sa ridice asediul si sa se intoarca acasa. :In concluzie, problemele mentionate sint toate foarte reale: :* cea a proastei stapiniri a limbii originale (engleza) precum si a romanei; :* concret, plague in engleza in sensul de epidemie, molima, nu se traduce mai niciodata in romana drept plaga, decit in limba lu' furculision; :* in contextul biblic dat, in engleza interpretarea este de molima trimisa de dumnezeire, v. chiar art. enWiki tradus aici; :* da, tot promit sa ma exprim mai politicos si uneori nu-mi iese. Mea culpa, scuze. Nu reusesc sa nu ma ingrozesc de nivelul la care a ajuns limba in spatiul public. Fac si eu destule greseli, dar macar ma jenez de ele si-mi dau silinta sa le elimin. Uluitor de multi nu au asemenea scrupule. :Cu stima, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 17:21 (EET) ::Nu. „Plagă” în context Biblic este clar atestat la noi cu sensul pe care dumneavoastră îl refuzați. Citez din Ion M. Stoian, ''Dicționar religios'', Editura Garamond, 1994: „''Plăgile Egiptului'' = calamitățile căzute asupra egiptenilor ca urmare a refuzului faraonului de a aproba cererea lui Moise ca poporul evreu să plece spre Canaan spre a scăpa de robie. Sunt în număr de zece, începând cu prefacerea apelor în sânge și sfârșind cu moartea întâiului-născut în întregul Egipt. Constituie simbolul pedepselor pe care le trimite Dumnezeu asupra celor care se împotrivesc voinței Lui, preconizând tipul plăgilor care vor fi la sfârșitul lumii.” Cuvântul nu are doar sensul medical la care doriți dumneavoastră să îl reduceți (nici în română, nici în engleză). ''Interpretarea'' pasajelor scripturale ca referitoare la o „molimă” (=epidemie) este, cum bine spuneți, o ''interpretare secundară ulterioară'' și deci nu o puteți atribui sursei („după spusele Bibliei”). ::Dar problema nu este dacă a fost o epidemie, o invazie de șoareci sau vreun alt fel de calamitate, ci vehemența cu care vă impuneți dumneavoastră modificările, nu întotdeauna justificate (și aproape niciodată susținute de referințe bibliografice). Pot fi de acord că există numeroase greșeli de traducere (nu numai în acest acest articol, ci în general) și că multe din ele se datorează unei asimilări greșite a termenilor din limba engleză sau unor „false friends”. Ironia face ca, chiar și dumneavoastră, în comentariul în care persiflați traducerea pe care o considerați greșită, să folosiți fără ezitare tot un anglicism: „narativul biblic”! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 18:35 (EET) :::N-o sa cadem la pace, dar e pefect OK si-asa. :::Dupa cum zisei, fac greseli, dar ma jenez de ele si incerc sa le rectific. In cazul „narativului biblic”, conceptul e, din cite stiu, relativ nou: nu stiu sa fi existat in limbajul comun un echivalent inainte de intrarea masiva a anglicismelor in limba. Am cautat (!) si n-am gasit. Poate aveti dv. o sugestie? Deci am folosit termenul in mod constient, nu e o scapare. Nu refuz din principiu neologismele, ar insemna sa fiu cretin dac-as face-o; ma razboiesc doar cu adoptarea papagaliceasca a termenilor straini pentru care romana are termeni absolut echivalenti bine impaminteniti. Cine o face, da dovada de neatentie sau mult mai grav de-atit. :::In rest, v-am raspuns. Poti sapa mereu pina dai de-un exemplu contrar la practic orice. :::Multumesc de termenul „false friends”, l-am mai intilnit, dar nu mi-a intrat in vocabular. Intii in cel pasiv, apoi in cel activ... Catinel, catinel. Invat! Mersi. :::Pe scurt: am o cultura limitata, pe citeva domenii inguste, dar ce stiu, de regula chiar stiu. De regula. Asta pt ca m-am straduit. Cind ma lovesc de fenomene de incultura crasa, revarsate masiv peste noi in spiritul lui "las' ca merge", ma revolt. Din asta o sa mi se traga, in mod sigur, asa ca dac-as putea sa va urmez pina la capat indemnul, probabil ca mi-ati face un mare bine. Dar se pare ca nu pot. Indolenta in cultura ma scoate rau din pepeni. Oricum, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 19:05 (EET) ==■■■ Avertizare privitoare la teste în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Cultura săsească]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! '' Vedeți numeroasele surse în limba română și limba germană care atestă sintagma „sași transilvăneni” menționate în articolul [[Sași]]. '' [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 15:29 (EET) :Nici vorba de vandalizare. Vad ca v-at fixat tirul pe mine. Whatever. Incurcati limbile: in germana si engleza termenul pt. sasi si saxoni e acelasi, Sachsen si resp. Saxons, deci specificarea e obligatorie. In romana NU e cazul. Poti mereu pune punctul pe y, sau adauga epitete explicative: n-are cine sa interzica excesele, si pt. cei neinformati pot fi utile; obligatorii insa NU sint, nu in cazul sasilor, nu in limba romana. Sasii sind din Ardeal, punct si de la capat. Svabi sint in special in Banat, dar si-n zona Satu Mare, mult mai putini, mai asimilati de maghiari si aproape necunoscuti, dar exista. La sasi nu-i cazul. :Va vad inversunat. Noroc bun, va cedez in intregime locul de joaca. Distractie placuta. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:01 (EET) ::Așa e. Specificarea nu e obligatorie în română, dar nu e nici interzisă. Superfluă o considerați dumneavoastră. Astfel de supradeterminări inutile sunt fenomene frecvente în limbă, fără a deveni pleonasme. „Sașii transilvăneni” nu sunt totuși „portocale portocalii” și nici „babe bătrâne”. Dar, oricare ar fi părerea dumneavoastră personală, de unde ați scos că „In rom. nimeni nu adauga "transilv." la substantivul „sași”? Ați făcut din nou o căutare ca la ''defluent'' în hidrologie și ați găsit „nimic, ioc!”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:13 (EET) == Slănic-Moldova == Bună ziua,<br/> Formatul {{f|pentru}} afișează în mod automat textul său aferent ''cu litere cursive''. Concret, [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16822189 versiunea dvs.] și [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16824866 versiunea modificată de mine] îmi apar afișate identic.<br/> Dar dacă ziceți că la dvs. apar diferite, nu mai insist, vă cred pe cuvânt.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 11 februarie 2025 11:04 (EET) :Buna ziua, :Domnule {{u|Sîmbotin}}, va multumesc de incredere. Acum m-ati facut insa curios: eu intru momentan pe Wiki doar de pe telefon. Am un mobil aproape nou, deci nu sufera de uzura morala (invechire tehnica). Formatul "pentru" NU apare cu cursive, ci identic sub toate aspectele cu textul articolului, va garantez. Puteti va rog verifica si la dv. pe telefon, ideal prin comparatie simultana cu ce apare pe ecranul mare de calculator? Va multumesc. :Buna ziua si dv., dle {{u|Pafsanias}}. Vad ca nu impartasiti, din oficiu, increderea pe care mi-o acorda dl. Sîmbotin. De gustibus. V-as ruga si pe dv. sa verificati cum va apare pe telefon. Daca veti constata ca e la fel ca la mine, v-as ruga sa repuneti apostrofurile care creeaza aspectul cursiv. :Ca sa va raspund la intrebare: programele au fost scrise in engleza, pt. enWiki. Nu stiu daca absolut toate, dar mai mult sau mai putin toate. Fiecare versiune in alta limba adopta versiuni mai vechi sau mai noi din engleza. RoWiki are unele modele in engleza originala, iar altele sint adaptate, in romana. '''Nu toate modelele originale, englezesti, functioneaza corect cind sint folosite in Wikipediile din alte limbi''' - atit unele preluate identic in engleza, cit si unele cu termenii tradusi. Constatare empirica 100% clara, nu e loc de dubii. Nu ma pricep la programare, deci constat fara sa stiu cauza. :De asemenea, '''formate care functioneaza perfect pe ecrane mari de calculator, apar diferit, uneori distorsionat, pe cele mici de celular.''' Exista versiuni diferite de Wiki pt. calculator si pt. celular, deci e cumva normal sa existe defectiuni diferite si incompatibilitati inca nerezolvate. :Pt. utilizator, e esential sa existe o afisare corecta si consecventa. Acolo unde programele (modelele, templates) prezinta distorsionari, defectiuni, sintem chemati, deci nu e doar ingaduit, sa gasim solutii creative, pina rezolva programatorii problema. :Felul in care imi abordati contributiile dau dovada de o atitudine agresiva si banuitoare, nociva in ultima instanta pt. utiluzator. V-as fi recunoscator daca v-ati putea-o controla. In cazul de fata, m-ati fi putut contacta inainte de sa anulati corectura. Asta cu atit mai mult cu cit se pare ca apostrofurile mele nu deranjau utilizatorul, nu anulau caracterul cursiv dat (numai) de modelul pt. calculator, deci nu suparau pe nimeni, oferind eventual un avantaj de care nu erati constient. Am fi putut atunci constata impreuna ca problema e specifica pt. versiunea pt. telefon, dupa cum am facut-o acum aici, multumita dlui Simbotin. Sau puteati sa reactionati ca dumnealui, acordindu-mi incredere din oficiu. E evident o chestiune care tine de persoana fiecaruia; dar unii interactioneaza intr-oun mod mai acceptabil si mai util celorlalti decit altii. :O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 februarie 2025 12:49 (EET) ::Am rezolvat discrepanța. Obțineți o vizibilitate mai bună asupra unor asemenea probleme de afișare dacă le mentionați la [[Wikipedia:Cafenea]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 februarie 2025 12:18 (EET) :::Grozav, multumesc! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 12 februarie 2025 16:59 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == Urekeală == Salut! Am de gând să vă urekesc un pic... Genul de limbaj folosit de dv. prin explicații de genul: [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea+Uzului%2C+Harghita&date-range-to=2025-05-13&tagfilter=&action=history "umectații ăștia" sau "Strunjit o tira la lemnu' limbii."] (de unde cineva un pic neatent și mai obosit ar putea eventual înțelege că dv. vă considerați un 'telectual rasat care "strunjește" limba și pe cel care a scris textul, eventual îl considerați vreun mocan care scrie cu creionul muiat pe limbă, direct de pe plaiurile montane cu perdea forestieră), îndeamnă omul să vă dea peste nas. Dacă doriți colaborare, cu siguranță un ton mai bine studiat nu v-ar provoca durere. BTW, miștouri plasate în context de genul {{u|Kun Kipcsak}} în loc de {{ut|Kun Kipcsak}} poate vă pot da senzația că faceți bancuri fine și că sunteți superior, dar intenția lor pare evidentă. Părerea mea.... Într-o altă ordine de idei, în ce privește istoria industriei din Ro și în mod expres în ce privește pe cea a căilor ferate înguste din Ro, {{ut|Kun Kipcsak}} este cel mai documentat de pe aici. Aș zice deci că puteți să apelați la dânsul cu încredere, în domeniu. Evident, munca sa poate fi dusă mai departe sau îmbunătățită, of course, cu mare probabilitate doar în baza unei documentări potrivite. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 15 mai 2025 21:25 (EEST) :Va multumesc. Stiu ca-s uneori pasibil de urekeli si palmuieli, dar aici creca, total intimplator, nu m-ati prins in offside. :"Umectații ăștia" erau uzii. Neam disparut de mult, nu cred sa se mai identifice careva cu ei, deci pe cine sa deranjeze? Si, serios, in romana suna mai rau decit costobocii. :"Strunjit o tira la lemnu' limbii" facea referinta, evident, la limba de lemn, incontestabil prezenta acolo. Nu scrie nicaieri ca Wiki trebuie sa fie mai scortoasa decit declaratia din Scinteia de dupa Congresul al Icșpelea. Si chiar nu de 'telectuali rasati e nevoie ca sa ne scuturam de xiloglosie; orice om cu darul vorbirii e binevenit, ba chiar as primi cu piine si sare orice mocan autentic dispus sa scuture textul de cari si rumegus. Atentie, nu mirlan: mocan. Sau dogar, strungar, cosaș... Orice om care-si vorbeste si stapineste bine limba materna, vie si zglobie. :Credeti ca ati detectat un mișto acolo unde am folosit modelul (template) pe care-l aplic permanent pe enWiki, acolade deschise, u, |, nume, acolade inchise. Nu stiu de ce pe roWiki rezultatul nu arata la fel ca pe enWiki, ma deranjeaza pina la un punct, dar urasc manualele Wiki si am sperat sa se-nteleaga ca e o stingacie strict tehnica. Chiar nu apreciez cind e luat careva in bascalie pe tema numelui, mi se pare deplasat, si de ex. scrierea numelor cu litera mica in semn de dispret mi se pare ceva meschin. Deci nu, nici urma de intentie de a batjocori sau a refuza respectul cuvenit. Scuze daca pare a fi ce nu e. Dupa vreo 13 ani pe enWiki am capatat ceva reflexe formale, alias tabieturi, plus o doza de comoditate, aia da. :Am mai intilnit, evident, numele dlui Kun Kipcsak pe roWiki, dar habar n-am la ce se pricepe si la ce nu. Nici macar daca a ales un pseudonim cu rezonanta maghiara in gluma sau in serios, din afinitate; n-are fix nici o importanta. Recunosc, e o lipsa de-a mea si-n viata reala ca nu retin detalii decit despre un numar redus de oameni - prieteni, cei din contra, sau cei care ma impresioneaza cu ceva special, bun sau rau, superficial sau profund. Inca n-am avut ocazia cu dinsul, probabil din neatentia mea. Fapt e ca mocanita nu e cine stie ce cuvint rar, dar are farmec, pe cind termenul "cale ferata forestiera"... ioc. Mai lemnos decit traversele dinsei. Fapt e ca [[Mocăniță]] are art., pe cind [[Cale ferată forestieră]] - nu, desi probabil ca ar trebui. :Unde recunosc ca m-am amuzat, sint unele stingacii de limba, probabil datorate profilului demografic al zonei in discutie. Habar n-am cine a scris textul, si e normal ca in zone cu majoritati etnice cu limbi materne diferite de romana, contributiile s-o mai ia pe ici - pe colo pe inevitabila aratura. O dau cu regularitate in bara in toate cele patru limbi intre care ma zbat, de zeci de ani, ca bila dintr-un flipper, sint bine imbibat de problema, si singurul lucru pe care mi-l cer si mie, si altora, e sa incerc sa-mi insusesc spiritul limbii inainte de sa ma arunc sa scriu ceva, sau mai rau: sa-i corectez pe altii. Mihai Stanescu ramine geniul in materie, cu caricatura aia din anii '80: un reporter intervieveaza cu magnetofonul o tipa cu pulover col roulé intr-un lan plin de studenti culegind porumbul. Ea: "Eu invatat forte bine romaneste la University of Chicago. Dar nu pricep diferenta intre iesit la porumb si iesit la pepeni." :Va apreciez sfaturile, asa ca va rog, nu ma iertati, chiar cind par sa nu mi le insusesc. Sa ne auzim cu bine si dupa duminica nebunilor, care ne pindeste contondenta de dupa usa. Fie ca grijile de pe Wiki sa mai merite atentia nostra si de luni incolo. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 16 mai 2025 00:26 (EEST) Na, fac parte dintr-o generație care știe că unde e loc de învățat e și de cotonogeală, așa... en passant, deci nu e rost de prea multă supărare dacă lucrurile merg după aceea, înainte. Una peste alta dacă poate o să aveți chef de scris ceva despre CFF am material să vă dau. E un subiect interesant care, acum are o alură romantică, deși nu sunt convins că la fel părea și pe vremea când chestia asta duduia la propriu. BTW, opinia mea e că se poate înțelege cel mai bine cum a fost cu CFF atunci când ai mergi la propriu pe fostele lor trasee la fața locurilor. Eu unul, precum și KK am făcut-o, fiecare în felul nostru. Ajută la înțelegerea fenomenului și la adoptarea unie perspective ceva mai echilibrate. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 16 mai 2025 21:33 (EEST) :Tare-as vrea sa merg mai mult cu CFF, mocanite, ce-or mai fi! Cea de pe Valea Vaserului mi-a ramas in amintire si la cea de pe V. Hirtibaciului visez de-o vreme. Poate la vara - si, cine stie, poate ne intilnim pe-acolo! Amuzant e ca stau intr-o zona unde deplasarea e pe un fost terasament de tren cu ecartament ingust. Plimbi catelul, pedalezi, faci jogging pe unde gifiia cindva o locomotiva. :Va multumesc, dar tot trag de mine ca sa revin de partea cealalta a oglinzii, in lumea reala. Articolul despre CFF va trebui sa astepte un alt autor, poate pe-un pensionar care si-a cistigat deja pensia; eu ma mai zbat :) Si ii dam inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 mai 2025 05:33 (EEST) == Redirectionari == Aici ca sa nu blochez paginile respective. Patriarhia pare sa prefere scrierea mica pt. numeral si cu majuscula pt. Sinod Ecumenic. Nu vad deloc logica, dar nu conteaza. * I. [[Primul conciliu de la Niceea]], [[Primul Sinod Ecumenic]], [[primul sinod ecumenic]], [[întâiul sinod ecumenic]], [[Întâiul sinod ecumenic]] * II. [[Primul conciliu de la Constantinopol]], [[al doilea Sinod Ecumenic]], [[Al Doilea Sinod Ecumenic]], [[al II-lea sinod ecumenic]], [[al II-lea Sinod Ecumenic]] * III. [[Conciliul de la Efes]], [[al treilea Sinod Ecumenic]], [[Al Treilea Sinod Ecumenic]], [[al III-lea sinod ecumenic]], [[al III-lea Sinod Ecumenic]] * IV. [[Conciliul de la Calcedon]], [[al patrulea Sinod Ecumenic]], [[Al Patrulea Sinod Ecumenic]], [[al IV-lea sinod ecumenic]], [[al IV-lea Sinod Ecumenic]] * V. [[Al doilea conciliu de la Constantinopol]], [[al cincelea Sinod Ecumenic]], [[Al Cincelea Sinod Ecumenic]], [[al V-lea sinod ecumenic]], [[al V-lea Sinod Ecumenic]] * VI. [[Al treilea conciliu de la Constantinopol]], [[al șaselea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaselea Sinod Ecumenic]], [[al VI-lea sinod ecumenic]], [[al VI-lea Sinod Ecumenic]] * VII. [[Al doilea conciliu de la Niceea]], [[al șaptelea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaptelea Sinod Ecumenic]], [[al VII-lea sinod ecumenic]], [[al VII-lea Sinod Ecumenic]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 mai 2025 19:04 (EEST) == Balast == În „balastul” pe care [[Special:Diff/17024067|l-ați eliminat]] din articolul [[Comuna Homorod, Brașov]] sunt incluse și marcajele <nowiki><!-- secțiune administrație --></nowiki> și <nowiki><!--sfârșit secțiune administrație--></nowiki> folosite de [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] pentru actualizarea periodică automată a secțiunii de administrație. Nu ar fi mai bine să întrebați atunci când nu știți la ce folosesc anumite segmente de cod? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 19:37 (EEST) 5iw9o9i46rhoqhf5ko1vgmal0rdpwqj 17024187 17024130 2025-06-10T17:20:06Z Arminden 195524 /* Balast */ Răspuns 17024187 wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Buna ziua. Domnule Kun, mersi de "bine ați venit", dar dupa cum stiti, nu-s nicidecum nou pe-aici. Si daca aruncati si dv o privire pe pagina in cauza, e lipsita aproape complet de referinte: un link decedat (vesnica lui pomenire) pentru "Localizare", si o sursa pentru "Condiții de vizitare", cele mai scurte sectiuni din articol, si basta. Grosul e scris si postat "la liber", dar acolo n-ati avut nimic de protestat, nicicum de sters. Mi se pare mie, sau imi cautati pricina? Da, am un stil mai polemic - poate asta o fi motivul? Ar fi o greseala, asta ar fi o cauza buna de mustrari pe paginile de discutie, dar nu de eliminare de material util celor care cauta informatii pe Wiki. Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:17 (EEST) == [[Numerus clausus]] == Știu că ați avut câteva fricțiuni cu alți utilizatori pentru că ați modificat poate prea insistent niște articole, și acum probabil umblați mai cu grijă. În ce privește acest articol, cred că e cazul să îl [[WP:FC|modificați cu cât curaj puteți]]. Din istoricul lui, văd cine anume l-a scris: o persoană care a scris acum un deceniu o serie de articole la prima vedere bine documentate, dar care în realitate făceau apologia extremei drepte. Spre indignarea mea, am găsit un pasaj (cum spuneți chiar dv.) absolut scandalos la articolul [[Mihail R. Sturdza]], l-am marcat pe moment cu {{f|PDVN}} dar trebuie eliminat. Deci dacă aveți surse, timp, disponibilitate, din partea mea puteți tăia agresiv tot ce vi se pare apologetică fascistă acolo. Pentru că cel mai probabil chiar asta e. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:08 (EET) :{{ping|Andrei Stroe}} Bună ziua, domnule Stroe. Va multumesc mult de raspuns, e edificator. Mi-ati permite sa il copiez pe pagina de discutii a articolului? :Din pacate momentan nu am acces la un calculator, pe telefon totul e mult, mult mai anevoios, si nici din alte motive nu sint in pozitia de a rescrie articolul. Sper ca cineva sa aiba interesul si disponibilitatea de a o face. :De fapt materialul e f. interesant ca ilustrare a gindirii fasciste si ar trebui salvat ca atare pe o pagina despre antisemitismul si/sau fascismul din Romania sec. XX, cu ecouri in prezent. Exista lucrari care sa combata punct cu punct atit directia de atac si perspectiva agresiv etnocentrista ("erau prea multi jidani, mai toti nepaminteni, deci trebuiau macar ingraditi in posibilitati"), si numeroase afirmatii individuale din argumentatie. E insa o munca masiva, la care nu ma incumet, in nici un caz acum (pe vreme de Covid a fost altceva), sper insa sa trezesc interesul unora care o pot face. :Cu tot respectul, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 29 noiembrie 2023 11:27 (EET) ::Puteți, sigur. E relevant pentru evoluția articolului. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:36 (EET) == :) == Banc sec: un deal discuta cu un munte... '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 21:46 (EET) :{{hidden ping|Accipiter Gentilis}}Unde-au pus ma golanii aia emojiii mei... :Asta e. :))) [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 21:54 (EET) :::Io cre' că emojii au fost peneplenizați, cel puțin în seara asta....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 22:00 (EET) P.S. Urmează ca, după fragmentarea tectonică de rigoare, să se înalțe, da' asta mâine și după ce toată lumea face mai întâi nani! ::::E, vise! Cine mai crede-n orogeneza in ziua de azi. Lungu-i sesu' cimpului / Ba mai mult e lat. ::::Vise placute! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 22:49 (EET) == Legături interne == Salut! Nu-i nevoie (sau mai precis nu e cazul...) să facem legături interne de fiecare dată când apre același cuvânt în articol. Mai mult nu e cazul să facem legături interne la noțiunile comune, decât dacă au o semnificație ceva mai de Doamen-ajută, în context. Iar dacă e vorba de o noțiune mai puțin cunoscută, are rost să o transformăm în legătură internă de mai multe ori, doar dacă este distanță mare în text între 2 folosiri ale ei, ca să nu fie nevoie să derulăm prea mult, textul în sus și în jos și noțiunea este importantă pentru înțelegerea contextului. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 februarie 2024 16:33 (EET) :Salut {{ping|Accipiter Gentilis}}! Da, asa stiu & gindesc si eu. Cred ca am respectat principiul la [[Bătălia de la Turtucaia]]: o data wikilink in infocaseta si o data in text. Sau crezi c-ar prinde bine si undeva mai in josul textului? Dar ce, ca aveau wikilink doar termeni banali, ca date si ani, Romania, Bulgaria, Dunarea si Silistra? Poate cel mult Silistra. Chiar nu vad ce. Mersi! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:12 (EET) ::Exact asta am facut, am desfiintat mai bine de-o duzina de legaturi inutile. In plus am specificat de doua ori (Romania -> Regatul Romaniei, idem Bulg.), si am creat un link rosu pt. un termen militar comun, [[pod de pontoane]], pt. care ar fi nevoie de un articol. Altceva nu cred sa fi modificat. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:18 (EET) == Liceul Dimitrie Cantemir == Bună seara. Ați creat un redirect de la [[Liceul Dimitrie Cantemir]] la [[Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București]]. Liceul bucureștean nu e singurul cu acest nume. Sunt mai multe. Avem, de exemplu, [[Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava]] și [[Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza]]. Mai sunt și altele. Acel redirect trebuie transformat într-o pagină de dezambiguizare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 decembrie 2024 23:48 (EET) :{{ping|Donarius}} Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 00:02 (EET) ::Teoria mea e că cel care a greșit ceva trebuie să corecteze, nu alții. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:01 (EET) :::Nu ma pun cu teoreticienii. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:15 (EET) ::::V-aș fi recunoscător dacă altădată veți fi mai atent. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:18 (EET) :::::Domnule Donarius, nu sint adeptul statului la colt pe coji de nuca. V-am inteles din prima, nu mai insistati, nu ma simt vinovat de nimic intr-un sens major si tonul de director de internat nu va face cinste. Mi-am cerut scuze si am oferit o solutie la indemina mea. Toate cele bune. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:52 (EET) ::::::Să știți că nu v-as fi răspuns dacă nu ați fi folosit un ton ironic. Umorul e ceva, batjocura e altceva. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:58 (EET) :::::::Ma scuzati. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 13:32 (EET) == Mânăstire == Bună seara. Forma „mânăstire” nu mai apare în DOOM3, fiind înlocuită complet cu „mănăstire”. Cele două forme coexistau în DOOM2, dar lucrurile s-au schimbat. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:34 (EET) :Surse: https://doom.lingv.ro/cautare/schimbari-normative?mood=list&page=19, https://stirileprotv.ro/divers/zece-cuvinte-care-au-suferit-modificari-in-doom-3-cum-este-corect-asaza-aseaza-insala-inseala-suveniruri-suvenire.html. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:39 (EET) ::Vă multumesc. Cu voia dv, as muta discutia pe pagina respectiva, ce ziceti? O seara frumoasa. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:48 (EET) :::Nu mă deranjează. Dacă dvs. credeți că e utilă, atunci mutați-o. Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte, indiferent cui aparține și unde se află, cu excepția doar a citatelor (că nimeni nu ne dă nouă dreptul să modificăm exprimarea lui Grigore Ureche sau a lui Nicolae Iorga). '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:50 (EET) ::::Schimb imediat. Mai rau ma supara problemele de structura, stil, logica, punctuatie samd decit utiluzarea unor variante inca citate prin dictionare mult dincoace de anul de gratie 1991, dar aveti dreptate. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:56 (EET) :::::Prioritățile pot diferi de la unul la altul. Faptul că pe dvs. vă supără ceva, nu înseamnă că pe mine nu m-ar supăra, ci că diferă între noi gradul de supărare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:01 (EET) :::::N-ati avut incredere. Sau ati avut, dar v-a minat spiritul olimpic. :::::Sentinta dv "nu se lasă spațiu în legătura internă" e oleaca prea axiomatica. Eu lucrez de pe telefon, spatiul ajuta la asezarea in pagina pe ecrane mici. Si nu strica la nimic, nu e interzis si nu exista o astfel de regula. Un piculet mai putin categoric, v-as ruga. Multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 00:03 (EET) Bună seara {{ut|Arminden}}. Mie mi-a atras atenția, de exemplu, modul fascinat de categoric cu care vă consemnați uneori comentariile la modificări sau care caracterizează, de exemplu, un text recent de pe o pagină de discuție a unui articol. Un piculeț mai puțin categoric, v-aș ruga. Mulțumesc. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 00:10 (EET) :E o luare la șto, care depășește uneori limitele sarcasmului. Un piculeț mai puțin categoric, dle Arminden, v aș ruga. Mai există aici o politică denumită Modul civilizat și prevede sancțiuni. Unii colegi s-au abținut să vă spună, dar au fost deranjați de limbajul și mai ales de tonul pe care-l folosiți. Înțeleg că sunteți bolnav, dar nu se șterge pe jos cu colegii. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:20 (EET) ::Și ca să-mi fac datoria de mediator, vă recomand să citiți/recitiți politica Modul civilizat și Manualul de stil. Ne ajută să înțelegem cum ar trebui să lucrăm și cum ar trebui să ne raportăm la ceilalți și la munca lor. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:27 (EET) :::Indata, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 01:34 (EET) ::::Dle {{ping|Donarius}}, n-aveam absolut deloc intentia sa mai continui, dar vad ca ati dezvoltat o oarecare antipatie fata de mine si as vrea sa lamuresc lucrurile definitiv. Nu va cunosc, nu am incercat sa va identific contributiile pe Wiki, nu sint interesat intr-un dialog dincolo de eventualele teme legate de articole si as vrea sa incetam aceasta non-discutie. ::::Din cite pricep eu, a inceput cu raspunsul meu de mai sus, pe care il reproduc integral: :::::@Donarius: Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :::::Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. ::::Atit. '''Nu gasesc nici o urma de ironie, nicicum sarcasm. Perfect civilizat si politicos.''' Dv ati tinut insa sa ma "puneti la punct", numai dv stiti de ce. La intepaturi reactionez uneori iritat, si iac-asa a continuat un dialog absolut neprovocat si inutil, desi intr-un mod deloc pierdut de sub control. ::::Azi reveniti cu o constatare formala si-mi atrageti atentia asupra unei greseli de stil - va multumesc, revin la pagina ca sa corectez, si hopla! ati intervenit deja, si-n plus imi dati peste nas aici ("Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte", ca si cum eu n-as fi). '''A doua oara ca nu va puteti abtine sa reveniti cu comentarii, dupa ce eu v-am raspuns politicos si v-am dat dreptate.''' Dar eu sint scandalagiul? ::::Daca doriti sa ma haituiti (Wiki: "hounding"), poate chiar sa creati o situatie in care sa ma blocati, va promit ferm sa va evit. Voi tine cont de orice sugestie sau corectura justificata, daca apar situatii ca azi (mâ- in loc de mă-) dati-i inainte, corectati direct si o sa-mi constat singur greseala, dar va rog mult, renuntati la dialog, ca vad ca nu duce nicaieri, cel putin nu in vreun loc necesar sau benefic. ::::Deci o lasam incurcata, merge fiecare la ale lui si basta. Mersi de intelegere si va doresc un Craciun si An Nou fericit. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 02:03 (EET) {{ut|Arminden}} nu este util să vă jucați nepotrivit cu potențialul de autovictimizare (uneori util psihologic în anumite situații) [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Andrei_Stroe&oldid=16708045#Arminden în mod eronat]. Lucrurile sunt mult mai simple decât par, în acest caz fiind mult mai util să luați lucrurile ca atare și să vă autolimitați imaginația.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 08:04 (EET) :Nu ma-ti inteles. Am clarificat lucrurile in caz ca se ajunge la o cerere de blocare. Cronologia si faptele, atit. In rest, v-am multumit deja ieri pentru sfat, l-am inteles din prima. Probabil ca am agasat pe unii in alte contexte, o sa am grija, mersi, dar aici n-a fost deloc cazul. O zi buna. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 10:52 (EET) == Wikilinkuri pe pag. de dezamb. == Nu sunt interzise pe roWikipedia, după câte știu eu, și chiar sunt utile. Nu-mi dau seama care ar fi motivul pentru care ar putea fi interzise. Interzicerea lor mi se pare chiar o prostie. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:03 (EET) :Dacă lucrați pe etape la un articol, puneți, rogu-vă, o etichetă. Nu aveam de unde să-mi dau seama. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:04 (EET) ::Multumesc. Si eu o consider o prostie, dar pe enWiki asa este si unii cu asta isi petrec timpul: stau si vineaza "contraventii" de la regula. Un redactor din Germania practica sportul asta cu o strictete militar-prusaca, obsesiva si frustranta la culme. Ideea e ca dezambiguizarea nu ar fi sursa de informatie, si dupa inca un clic se ajunge la articole. De aceea nu sint admise nici referinte, nici alte linkuri decit cele dezambiguizate. Fiecare limba isi alege setul de reguli, dar unele sint comune pe intreaga gama, nu stiu care e sitiatia pe roWiki si chestiunea ramine deocamdata neelucidata. Dupa ce mi s-au anulat pe enWiki o sumedenie de redactari absolut utile, m-am invatat sa fiu precaut. ::Nu ma gindisem la eticheta, nu stiu daca exista o metoda standard, dar o sa improvizez ceva - multumesc! Un weekend placut, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2025 15:16 (EET) == Plaga din ''Biblie'' == Daca nu-i latină, dar atât [https://www.merriam-webster.com/dictionary/plague „plague”] (în limba engleză), cât și [https://dexonline.ro/definitie/plag%C4%83/definitii „plagă”] (în limba română) au și sensul de „calamitate, dezastru, flagel, nenorocire”, mai ales în context biblic. Prin urmare, [[Special:Diff/16772323|„corectura”]] pe care ați operat-o în articolul [[Ezechia]] nu se justifică și este contrazisă de faptul că textul ''Scripturii'' nu vorbește despre vreo „molimă”, ci despre un înger care a ucis 185.000 de oșteni din oastea asiriană (2 Regi 19:35-37 sau 2 Par 32:21 în traducerea ortodoxă). Herodot (II, 141) vorbește despre o invazie a șoarecilor de câmp! În orice caz, certitudinile dumneavoastră, afișate atât de ritos în descrierea modificărilor, ar merita verificate prin citarea unor referințe bibliografice. Tonul arțăgos și sentimentul de autosuficiență nu pot suplini în niciun caz lipsa surselor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 16:09 (EET) :Multumesc. Stiam ca-mi bat cuie-n talpa inca de cind scriam. Povestea e ca este absolut exasperant sa vezi cum, pe peste tot, la TV, in presa, dar si pe Wiki, metoda furculision e atotputernica. Am zero dubii ca articolul a fost tradus in fuga, ori de catre cineva care nu cunoaste diferenta dintre multe cuvinte doar ''aparent'' comune limbilor engleza si romana, cu origine latina comuna, dar cu evolutii etimologice si deci cu sensuri f. diferite, ori cu Google Translate si fara o stilizare ulterioara. E plin de greseli tipice, de preluare textuala sau dupa ureche din engleza, nu cred ca are rost sa discutam punctul acesta. :Am citit cam tot ce stiu despre Biblie in germana si engleza. Plague este exact cuvintul folosit in engleza cind e vorba de molime, in special de ciuma, dar si in sensul mai larg: ::"Plagues are outbreaks of infectious disease, either in the specific sense of outbreaks of the disease caused by the bacterium Yersinia pestis or in the generic sense of an epidemic, regardless of its microbial agent." Vezi [https://oxfordre.com/classics/display/10.1093/acrefore/9780199381135.001.0001/acrefore-9780199381135-e-5105#:~:text=Plagues%20are%20outbreaks%20of%20infectious,regardless%20of%20its%20microbial%20agent. Oxford Classical Dictionary]. :In romana pare-se ca vine prin mijlocirea limbii germane. Cum-necum, in germana si engleza sint cuvinte din lexicul comun, de uz frecvent si raspindit. In romana, nu. In limbajul medical e termenul comun pentru leziuni, si-n rest aproape ca nu exista. Abia furculisionismul anglofil a readus termenul in uz, la fel ca-n cazul cuvintelor "rezolutie" (New Year's resolution; hotarire, la indemina oricui; rezolutii ia un comitet, partid, gremiu etc. dupa dezbateri), "provocare" (challenge; aici, intr-adevar, romana nu prea ofera alternative bune, dincolo de problema, obstacol, incercare, de la caz la caz), "aplicatie" (application; solicitare, cerere; verbul autohton a aplica - de ex. un strat de vopsea - insemna initial cu totul altceva), "determinare", "determinat" (determined = hotarit, determination = hotarire, simplu; un biolog determina specia si subspecia, dv. si cu mine in schimb sintem ''hotariti'' sa imbunatatim Wiki, nicicum "determinati"), s.a.m.d. :Literatura secundara interpreteaza cu statornicie pasajele biblice respective (2 Regi 19:35; Isaia 37:36; 2 Paralipomena 32:21), in care e vorba de "ingerul Domnului", drept o referinta la o molima (Plage, plague), si ofera explicatii istorice alternative, legate de probleme dinastice care l-au facut pe Sanherib sa ridice asediul si sa se intoarca acasa. :In concluzie, problemele mentionate sint toate foarte reale: :* cea a proastei stapiniri a limbii originale (engleza) precum si a romanei; :* concret, plague in engleza in sensul de epidemie, molima, nu se traduce mai niciodata in romana drept plaga, decit in limba lu' furculision; :* in contextul biblic dat, in engleza interpretarea este de molima trimisa de dumnezeire, v. chiar art. enWiki tradus aici; :* da, tot promit sa ma exprim mai politicos si uneori nu-mi iese. Mea culpa, scuze. Nu reusesc sa nu ma ingrozesc de nivelul la care a ajuns limba in spatiul public. Fac si eu destule greseli, dar macar ma jenez de ele si-mi dau silinta sa le elimin. Uluitor de multi nu au asemenea scrupule. :Cu stima, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 17:21 (EET) ::Nu. „Plagă” în context Biblic este clar atestat la noi cu sensul pe care dumneavoastră îl refuzați. Citez din Ion M. Stoian, ''Dicționar religios'', Editura Garamond, 1994: „''Plăgile Egiptului'' = calamitățile căzute asupra egiptenilor ca urmare a refuzului faraonului de a aproba cererea lui Moise ca poporul evreu să plece spre Canaan spre a scăpa de robie. Sunt în număr de zece, începând cu prefacerea apelor în sânge și sfârșind cu moartea întâiului-născut în întregul Egipt. Constituie simbolul pedepselor pe care le trimite Dumnezeu asupra celor care se împotrivesc voinței Lui, preconizând tipul plăgilor care vor fi la sfârșitul lumii.” Cuvântul nu are doar sensul medical la care doriți dumneavoastră să îl reduceți (nici în română, nici în engleză). ''Interpretarea'' pasajelor scripturale ca referitoare la o „molimă” (=epidemie) este, cum bine spuneți, o ''interpretare secundară ulterioară'' și deci nu o puteți atribui sursei („după spusele Bibliei”). ::Dar problema nu este dacă a fost o epidemie, o invazie de șoareci sau vreun alt fel de calamitate, ci vehemența cu care vă impuneți dumneavoastră modificările, nu întotdeauna justificate (și aproape niciodată susținute de referințe bibliografice). Pot fi de acord că există numeroase greșeli de traducere (nu numai în acest acest articol, ci în general) și că multe din ele se datorează unei asimilări greșite a termenilor din limba engleză sau unor „false friends”. Ironia face ca, chiar și dumneavoastră, în comentariul în care persiflați traducerea pe care o considerați greșită, să folosiți fără ezitare tot un anglicism: „narativul biblic”! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 18:35 (EET) :::N-o sa cadem la pace, dar e pefect OK si-asa. :::Dupa cum zisei, fac greseli, dar ma jenez de ele si incerc sa le rectific. In cazul „narativului biblic”, conceptul e, din cite stiu, relativ nou: nu stiu sa fi existat in limbajul comun un echivalent inainte de intrarea masiva a anglicismelor in limba. Am cautat (!) si n-am gasit. Poate aveti dv. o sugestie? Deci am folosit termenul in mod constient, nu e o scapare. Nu refuz din principiu neologismele, ar insemna sa fiu cretin dac-as face-o; ma razboiesc doar cu adoptarea papagaliceasca a termenilor straini pentru care romana are termeni absolut echivalenti bine impaminteniti. Cine o face, da dovada de neatentie sau mult mai grav de-atit. :::In rest, v-am raspuns. Poti sapa mereu pina dai de-un exemplu contrar la practic orice. :::Multumesc de termenul „false friends”, l-am mai intilnit, dar nu mi-a intrat in vocabular. Intii in cel pasiv, apoi in cel activ... Catinel, catinel. Invat! Mersi. :::Pe scurt: am o cultura limitata, pe citeva domenii inguste, dar ce stiu, de regula chiar stiu. De regula. Asta pt ca m-am straduit. Cind ma lovesc de fenomene de incultura crasa, revarsate masiv peste noi in spiritul lui "las' ca merge", ma revolt. Din asta o sa mi se traga, in mod sigur, asa ca dac-as putea sa va urmez pina la capat indemnul, probabil ca mi-ati face un mare bine. Dar se pare ca nu pot. Indolenta in cultura ma scoate rau din pepeni. Oricum, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 19:05 (EET) ==■■■ Avertizare privitoare la teste în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Cultura săsească]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! '' Vedeți numeroasele surse în limba română și limba germană care atestă sintagma „sași transilvăneni” menționate în articolul [[Sași]]. '' [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 15:29 (EET) :Nici vorba de vandalizare. Vad ca v-at fixat tirul pe mine. Whatever. Incurcati limbile: in germana si engleza termenul pt. sasi si saxoni e acelasi, Sachsen si resp. Saxons, deci specificarea e obligatorie. In romana NU e cazul. Poti mereu pune punctul pe y, sau adauga epitete explicative: n-are cine sa interzica excesele, si pt. cei neinformati pot fi utile; obligatorii insa NU sint, nu in cazul sasilor, nu in limba romana. Sasii sind din Ardeal, punct si de la capat. Svabi sint in special in Banat, dar si-n zona Satu Mare, mult mai putini, mai asimilati de maghiari si aproape necunoscuti, dar exista. La sasi nu-i cazul. :Va vad inversunat. Noroc bun, va cedez in intregime locul de joaca. Distractie placuta. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:01 (EET) ::Așa e. Specificarea nu e obligatorie în română, dar nu e nici interzisă. Superfluă o considerați dumneavoastră. Astfel de supradeterminări inutile sunt fenomene frecvente în limbă, fără a deveni pleonasme. „Sașii transilvăneni” nu sunt totuși „portocale portocalii” și nici „babe bătrâne”. Dar, oricare ar fi părerea dumneavoastră personală, de unde ați scos că „In rom. nimeni nu adauga "transilv." la substantivul „sași”? Ați făcut din nou o căutare ca la ''defluent'' în hidrologie și ați găsit „nimic, ioc!”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:13 (EET) == Slănic-Moldova == Bună ziua,<br/> Formatul {{f|pentru}} afișează în mod automat textul său aferent ''cu litere cursive''. Concret, [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16822189 versiunea dvs.] și [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16824866 versiunea modificată de mine] îmi apar afișate identic.<br/> Dar dacă ziceți că la dvs. apar diferite, nu mai insist, vă cred pe cuvânt.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 11 februarie 2025 11:04 (EET) :Buna ziua, :Domnule {{u|Sîmbotin}}, va multumesc de incredere. Acum m-ati facut insa curios: eu intru momentan pe Wiki doar de pe telefon. Am un mobil aproape nou, deci nu sufera de uzura morala (invechire tehnica). Formatul "pentru" NU apare cu cursive, ci identic sub toate aspectele cu textul articolului, va garantez. Puteti va rog verifica si la dv. pe telefon, ideal prin comparatie simultana cu ce apare pe ecranul mare de calculator? Va multumesc. :Buna ziua si dv., dle {{u|Pafsanias}}. Vad ca nu impartasiti, din oficiu, increderea pe care mi-o acorda dl. Sîmbotin. De gustibus. V-as ruga si pe dv. sa verificati cum va apare pe telefon. Daca veti constata ca e la fel ca la mine, v-as ruga sa repuneti apostrofurile care creeaza aspectul cursiv. :Ca sa va raspund la intrebare: programele au fost scrise in engleza, pt. enWiki. Nu stiu daca absolut toate, dar mai mult sau mai putin toate. Fiecare versiune in alta limba adopta versiuni mai vechi sau mai noi din engleza. RoWiki are unele modele in engleza originala, iar altele sint adaptate, in romana. '''Nu toate modelele originale, englezesti, functioneaza corect cind sint folosite in Wikipediile din alte limbi''' - atit unele preluate identic in engleza, cit si unele cu termenii tradusi. Constatare empirica 100% clara, nu e loc de dubii. Nu ma pricep la programare, deci constat fara sa stiu cauza. :De asemenea, '''formate care functioneaza perfect pe ecrane mari de calculator, apar diferit, uneori distorsionat, pe cele mici de celular.''' Exista versiuni diferite de Wiki pt. calculator si pt. celular, deci e cumva normal sa existe defectiuni diferite si incompatibilitati inca nerezolvate. :Pt. utilizator, e esential sa existe o afisare corecta si consecventa. Acolo unde programele (modelele, templates) prezinta distorsionari, defectiuni, sintem chemati, deci nu e doar ingaduit, sa gasim solutii creative, pina rezolva programatorii problema. :Felul in care imi abordati contributiile dau dovada de o atitudine agresiva si banuitoare, nociva in ultima instanta pt. utiluzator. V-as fi recunoscator daca v-ati putea-o controla. In cazul de fata, m-ati fi putut contacta inainte de sa anulati corectura. Asta cu atit mai mult cu cit se pare ca apostrofurile mele nu deranjau utilizatorul, nu anulau caracterul cursiv dat (numai) de modelul pt. calculator, deci nu suparau pe nimeni, oferind eventual un avantaj de care nu erati constient. Am fi putut atunci constata impreuna ca problema e specifica pt. versiunea pt. telefon, dupa cum am facut-o acum aici, multumita dlui Simbotin. Sau puteati sa reactionati ca dumnealui, acordindu-mi incredere din oficiu. E evident o chestiune care tine de persoana fiecaruia; dar unii interactioneaza intr-oun mod mai acceptabil si mai util celorlalti decit altii. :O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 februarie 2025 12:49 (EET) ::Am rezolvat discrepanța. Obțineți o vizibilitate mai bună asupra unor asemenea probleme de afișare dacă le mentionați la [[Wikipedia:Cafenea]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 februarie 2025 12:18 (EET) :::Grozav, multumesc! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 12 februarie 2025 16:59 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == Urekeală == Salut! Am de gând să vă urekesc un pic... Genul de limbaj folosit de dv. prin explicații de genul: [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea+Uzului%2C+Harghita&date-range-to=2025-05-13&tagfilter=&action=history "umectații ăștia" sau "Strunjit o tira la lemnu' limbii."] (de unde cineva un pic neatent și mai obosit ar putea eventual înțelege că dv. vă considerați un 'telectual rasat care "strunjește" limba și pe cel care a scris textul, eventual îl considerați vreun mocan care scrie cu creionul muiat pe limbă, direct de pe plaiurile montane cu perdea forestieră), îndeamnă omul să vă dea peste nas. Dacă doriți colaborare, cu siguranță un ton mai bine studiat nu v-ar provoca durere. BTW, miștouri plasate în context de genul {{u|Kun Kipcsak}} în loc de {{ut|Kun Kipcsak}} poate vă pot da senzația că faceți bancuri fine și că sunteți superior, dar intenția lor pare evidentă. Părerea mea.... Într-o altă ordine de idei, în ce privește istoria industriei din Ro și în mod expres în ce privește pe cea a căilor ferate înguste din Ro, {{ut|Kun Kipcsak}} este cel mai documentat de pe aici. Aș zice deci că puteți să apelați la dânsul cu încredere, în domeniu. Evident, munca sa poate fi dusă mai departe sau îmbunătățită, of course, cu mare probabilitate doar în baza unei documentări potrivite. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 15 mai 2025 21:25 (EEST) :Va multumesc. Stiu ca-s uneori pasibil de urekeli si palmuieli, dar aici creca, total intimplator, nu m-ati prins in offside. :"Umectații ăștia" erau uzii. Neam disparut de mult, nu cred sa se mai identifice careva cu ei, deci pe cine sa deranjeze? Si, serios, in romana suna mai rau decit costobocii. :"Strunjit o tira la lemnu' limbii" facea referinta, evident, la limba de lemn, incontestabil prezenta acolo. Nu scrie nicaieri ca Wiki trebuie sa fie mai scortoasa decit declaratia din Scinteia de dupa Congresul al Icșpelea. Si chiar nu de 'telectuali rasati e nevoie ca sa ne scuturam de xiloglosie; orice om cu darul vorbirii e binevenit, ba chiar as primi cu piine si sare orice mocan autentic dispus sa scuture textul de cari si rumegus. Atentie, nu mirlan: mocan. Sau dogar, strungar, cosaș... Orice om care-si vorbeste si stapineste bine limba materna, vie si zglobie. :Credeti ca ati detectat un mișto acolo unde am folosit modelul (template) pe care-l aplic permanent pe enWiki, acolade deschise, u, |, nume, acolade inchise. Nu stiu de ce pe roWiki rezultatul nu arata la fel ca pe enWiki, ma deranjeaza pina la un punct, dar urasc manualele Wiki si am sperat sa se-nteleaga ca e o stingacie strict tehnica. Chiar nu apreciez cind e luat careva in bascalie pe tema numelui, mi se pare deplasat, si de ex. scrierea numelor cu litera mica in semn de dispret mi se pare ceva meschin. Deci nu, nici urma de intentie de a batjocori sau a refuza respectul cuvenit. Scuze daca pare a fi ce nu e. Dupa vreo 13 ani pe enWiki am capatat ceva reflexe formale, alias tabieturi, plus o doza de comoditate, aia da. :Am mai intilnit, evident, numele dlui Kun Kipcsak pe roWiki, dar habar n-am la ce se pricepe si la ce nu. Nici macar daca a ales un pseudonim cu rezonanta maghiara in gluma sau in serios, din afinitate; n-are fix nici o importanta. Recunosc, e o lipsa de-a mea si-n viata reala ca nu retin detalii decit despre un numar redus de oameni - prieteni, cei din contra, sau cei care ma impresioneaza cu ceva special, bun sau rau, superficial sau profund. Inca n-am avut ocazia cu dinsul, probabil din neatentia mea. Fapt e ca mocanita nu e cine stie ce cuvint rar, dar are farmec, pe cind termenul "cale ferata forestiera"... ioc. Mai lemnos decit traversele dinsei. Fapt e ca [[Mocăniță]] are art., pe cind [[Cale ferată forestieră]] - nu, desi probabil ca ar trebui. :Unde recunosc ca m-am amuzat, sint unele stingacii de limba, probabil datorate profilului demografic al zonei in discutie. Habar n-am cine a scris textul, si e normal ca in zone cu majoritati etnice cu limbi materne diferite de romana, contributiile s-o mai ia pe ici - pe colo pe inevitabila aratura. O dau cu regularitate in bara in toate cele patru limbi intre care ma zbat, de zeci de ani, ca bila dintr-un flipper, sint bine imbibat de problema, si singurul lucru pe care mi-l cer si mie, si altora, e sa incerc sa-mi insusesc spiritul limbii inainte de sa ma arunc sa scriu ceva, sau mai rau: sa-i corectez pe altii. Mihai Stanescu ramine geniul in materie, cu caricatura aia din anii '80: un reporter intervieveaza cu magnetofonul o tipa cu pulover col roulé intr-un lan plin de studenti culegind porumbul. Ea: "Eu invatat forte bine romaneste la University of Chicago. Dar nu pricep diferenta intre iesit la porumb si iesit la pepeni." :Va apreciez sfaturile, asa ca va rog, nu ma iertati, chiar cind par sa nu mi le insusesc. Sa ne auzim cu bine si dupa duminica nebunilor, care ne pindeste contondenta de dupa usa. Fie ca grijile de pe Wiki sa mai merite atentia nostra si de luni incolo. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 16 mai 2025 00:26 (EEST) Na, fac parte dintr-o generație care știe că unde e loc de învățat e și de cotonogeală, așa... en passant, deci nu e rost de prea multă supărare dacă lucrurile merg după aceea, înainte. Una peste alta dacă poate o să aveți chef de scris ceva despre CFF am material să vă dau. E un subiect interesant care, acum are o alură romantică, deși nu sunt convins că la fel părea și pe vremea când chestia asta duduia la propriu. BTW, opinia mea e că se poate înțelege cel mai bine cum a fost cu CFF atunci când ai mergi la propriu pe fostele lor trasee la fața locurilor. Eu unul, precum și KK am făcut-o, fiecare în felul nostru. Ajută la înțelegerea fenomenului și la adoptarea unie perspective ceva mai echilibrate. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 16 mai 2025 21:33 (EEST) :Tare-as vrea sa merg mai mult cu CFF, mocanite, ce-or mai fi! Cea de pe Valea Vaserului mi-a ramas in amintire si la cea de pe V. Hirtibaciului visez de-o vreme. Poate la vara - si, cine stie, poate ne intilnim pe-acolo! Amuzant e ca stau intr-o zona unde deplasarea e pe un fost terasament de tren cu ecartament ingust. Plimbi catelul, pedalezi, faci jogging pe unde gifiia cindva o locomotiva. :Va multumesc, dar tot trag de mine ca sa revin de partea cealalta a oglinzii, in lumea reala. Articolul despre CFF va trebui sa astepte un alt autor, poate pe-un pensionar care si-a cistigat deja pensia; eu ma mai zbat :) Si ii dam inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 mai 2025 05:33 (EEST) == Redirectionari == Aici ca sa nu blochez paginile respective. Patriarhia pare sa prefere scrierea mica pt. numeral si cu majuscula pt. Sinod Ecumenic. Nu vad deloc logica, dar nu conteaza. * I. [[Primul conciliu de la Niceea]], [[Primul Sinod Ecumenic]], [[primul sinod ecumenic]], [[întâiul sinod ecumenic]], [[Întâiul sinod ecumenic]] * II. [[Primul conciliu de la Constantinopol]], [[al doilea Sinod Ecumenic]], [[Al Doilea Sinod Ecumenic]], [[al II-lea sinod ecumenic]], [[al II-lea Sinod Ecumenic]] * III. [[Conciliul de la Efes]], [[al treilea Sinod Ecumenic]], [[Al Treilea Sinod Ecumenic]], [[al III-lea sinod ecumenic]], [[al III-lea Sinod Ecumenic]] * IV. [[Conciliul de la Calcedon]], [[al patrulea Sinod Ecumenic]], [[Al Patrulea Sinod Ecumenic]], [[al IV-lea sinod ecumenic]], [[al IV-lea Sinod Ecumenic]] * V. [[Al doilea conciliu de la Constantinopol]], [[al cincelea Sinod Ecumenic]], [[Al Cincelea Sinod Ecumenic]], [[al V-lea sinod ecumenic]], [[al V-lea Sinod Ecumenic]] * VI. [[Al treilea conciliu de la Constantinopol]], [[al șaselea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaselea Sinod Ecumenic]], [[al VI-lea sinod ecumenic]], [[al VI-lea Sinod Ecumenic]] * VII. [[Al doilea conciliu de la Niceea]], [[al șaptelea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaptelea Sinod Ecumenic]], [[al VII-lea sinod ecumenic]], [[al VII-lea Sinod Ecumenic]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 mai 2025 19:04 (EEST) == Balast == În „balastul” pe care [[Special:Diff/17024067|l-ați eliminat]] din articolul [[Comuna Homorod, Brașov]] sunt incluse și marcajele <nowiki><!-- secțiune administrație --></nowiki> și <nowiki><!--sfârșit secțiune administrație--></nowiki> folosite de [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] pentru actualizarea periodică automată a secțiunii de administrație. Nu ar fi mai bine să întrebați atunci când nu știți la ce folosesc anumite segmente de cod? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 19:37 (EEST) :Buna seara dle {{ping| Pafsanias}}, si multumesc de mesaj. Cind stiu ca nu stiu, intreb :) V. [https://en.wikipedia.org/wiki/There_are_unknown_unknowns vestitul citat] din celalalt Donald, Rumsfeld. E vesnica mea poveste cu enWiki: de-acolo marcajele astea sint eliminate urgent, ca folia de plastic de pe canapeaua noua. Inca nu mi-a intrat in reflex ca exista diferente serioase de program intre versiuni. Nici pe roWiki n-am mai vazut nicaieri marcajele astea. Sinteti sigur ca algoritmul le cauta si le foloseste? Regula e ca formatul <nowiki><!-- bla² --></nowiki> e doar pt. mesaje "invizibile" pe care le pun programatorii Wiki in modelele standard, sau si le lasa redactorii unii altora. Fiecare sectiune din infocaseta are initial asa ceva, cel putin la inceputul sectiunilor (aha! Oare asta e clenciul, marcajul final?). Nu stiam sa aiba vreun rol activ. Deci, stiti sigur ca asa stau lucrurile? Mersi. :Acum vad ca Andrebot e creat de un roman, poate asta explica lucrurile - e probabil strict specific pt. roWiki. Poate ca e creatia dv.? Nu vad acolo nici o referinta la codul asta specific, poate o fi deja arhivat? Oricum, n-aveam cum sa stiu, ba nici macar cum sa banuiesc. Si balast exista, si inca mult. :PS: daca-mi atrageati doar atentia, erati f. amabil, fara sa incercati sa-mi dati si peste nas. Vad ca inca imi mai purtati pica. Nu vin aici ca sa ma cert. Probabil ca v-am calcat cu ceva pe bombeu - imi cer scuze, am mult respect pentru toti oamenii priceputi si altruisti, hai sa lasam chestiile de genul asta deoparte. De invatat, invat cu placere de la cei cu experienta. O seara buna! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 20:20 (EEST) ci0l9omergyjmqnc5wjy56l19usxfpk 17024220 17024187 2025-06-10T17:55:09Z Pafsanias 191728 /* Balast */ răspuns 17024220 wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Buna ziua. Domnule Kun, mersi de "bine ați venit", dar dupa cum stiti, nu-s nicidecum nou pe-aici. Si daca aruncati si dv o privire pe pagina in cauza, e lipsita aproape complet de referinte: un link decedat (vesnica lui pomenire) pentru "Localizare", si o sursa pentru "Condiții de vizitare", cele mai scurte sectiuni din articol, si basta. Grosul e scris si postat "la liber", dar acolo n-ati avut nimic de protestat, nicicum de sters. Mi se pare mie, sau imi cautati pricina? Da, am un stil mai polemic - poate asta o fi motivul? Ar fi o greseala, asta ar fi o cauza buna de mustrari pe paginile de discutie, dar nu de eliminare de material util celor care cauta informatii pe Wiki. Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:17 (EEST) == [[Numerus clausus]] == Știu că ați avut câteva fricțiuni cu alți utilizatori pentru că ați modificat poate prea insistent niște articole, și acum probabil umblați mai cu grijă. În ce privește acest articol, cred că e cazul să îl [[WP:FC|modificați cu cât curaj puteți]]. Din istoricul lui, văd cine anume l-a scris: o persoană care a scris acum un deceniu o serie de articole la prima vedere bine documentate, dar care în realitate făceau apologia extremei drepte. Spre indignarea mea, am găsit un pasaj (cum spuneți chiar dv.) absolut scandalos la articolul [[Mihail R. Sturdza]], l-am marcat pe moment cu {{f|PDVN}} dar trebuie eliminat. Deci dacă aveți surse, timp, disponibilitate, din partea mea puteți tăia agresiv tot ce vi se pare apologetică fascistă acolo. Pentru că cel mai probabil chiar asta e. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:08 (EET) :{{ping|Andrei Stroe}} Bună ziua, domnule Stroe. Va multumesc mult de raspuns, e edificator. Mi-ati permite sa il copiez pe pagina de discutii a articolului? :Din pacate momentan nu am acces la un calculator, pe telefon totul e mult, mult mai anevoios, si nici din alte motive nu sint in pozitia de a rescrie articolul. Sper ca cineva sa aiba interesul si disponibilitatea de a o face. :De fapt materialul e f. interesant ca ilustrare a gindirii fasciste si ar trebui salvat ca atare pe o pagina despre antisemitismul si/sau fascismul din Romania sec. XX, cu ecouri in prezent. Exista lucrari care sa combata punct cu punct atit directia de atac si perspectiva agresiv etnocentrista ("erau prea multi jidani, mai toti nepaminteni, deci trebuiau macar ingraditi in posibilitati"), si numeroase afirmatii individuale din argumentatie. E insa o munca masiva, la care nu ma incumet, in nici un caz acum (pe vreme de Covid a fost altceva), sper insa sa trezesc interesul unora care o pot face. :Cu tot respectul, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 29 noiembrie 2023 11:27 (EET) ::Puteți, sigur. E relevant pentru evoluția articolului. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:36 (EET) == :) == Banc sec: un deal discuta cu un munte... '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 21:46 (EET) :{{hidden ping|Accipiter Gentilis}}Unde-au pus ma golanii aia emojiii mei... :Asta e. :))) [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 21:54 (EET) :::Io cre' că emojii au fost peneplenizați, cel puțin în seara asta....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 22:00 (EET) P.S. Urmează ca, după fragmentarea tectonică de rigoare, să se înalțe, da' asta mâine și după ce toată lumea face mai întâi nani! ::::E, vise! Cine mai crede-n orogeneza in ziua de azi. Lungu-i sesu' cimpului / Ba mai mult e lat. ::::Vise placute! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 22:49 (EET) == Legături interne == Salut! Nu-i nevoie (sau mai precis nu e cazul...) să facem legături interne de fiecare dată când apre același cuvânt în articol. Mai mult nu e cazul să facem legături interne la noțiunile comune, decât dacă au o semnificație ceva mai de Doamen-ajută, în context. Iar dacă e vorba de o noțiune mai puțin cunoscută, are rost să o transformăm în legătură internă de mai multe ori, doar dacă este distanță mare în text între 2 folosiri ale ei, ca să nu fie nevoie să derulăm prea mult, textul în sus și în jos și noțiunea este importantă pentru înțelegerea contextului. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 februarie 2024 16:33 (EET) :Salut {{ping|Accipiter Gentilis}}! Da, asa stiu & gindesc si eu. Cred ca am respectat principiul la [[Bătălia de la Turtucaia]]: o data wikilink in infocaseta si o data in text. Sau crezi c-ar prinde bine si undeva mai in josul textului? Dar ce, ca aveau wikilink doar termeni banali, ca date si ani, Romania, Bulgaria, Dunarea si Silistra? Poate cel mult Silistra. Chiar nu vad ce. Mersi! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:12 (EET) ::Exact asta am facut, am desfiintat mai bine de-o duzina de legaturi inutile. In plus am specificat de doua ori (Romania -> Regatul Romaniei, idem Bulg.), si am creat un link rosu pt. un termen militar comun, [[pod de pontoane]], pt. care ar fi nevoie de un articol. Altceva nu cred sa fi modificat. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:18 (EET) == Liceul Dimitrie Cantemir == Bună seara. Ați creat un redirect de la [[Liceul Dimitrie Cantemir]] la [[Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București]]. Liceul bucureștean nu e singurul cu acest nume. Sunt mai multe. Avem, de exemplu, [[Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava]] și [[Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza]]. Mai sunt și altele. Acel redirect trebuie transformat într-o pagină de dezambiguizare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 decembrie 2024 23:48 (EET) :{{ping|Donarius}} Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 00:02 (EET) ::Teoria mea e că cel care a greșit ceva trebuie să corecteze, nu alții. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:01 (EET) :::Nu ma pun cu teoreticienii. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:15 (EET) ::::V-aș fi recunoscător dacă altădată veți fi mai atent. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:18 (EET) :::::Domnule Donarius, nu sint adeptul statului la colt pe coji de nuca. V-am inteles din prima, nu mai insistati, nu ma simt vinovat de nimic intr-un sens major si tonul de director de internat nu va face cinste. Mi-am cerut scuze si am oferit o solutie la indemina mea. Toate cele bune. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:52 (EET) ::::::Să știți că nu v-as fi răspuns dacă nu ați fi folosit un ton ironic. Umorul e ceva, batjocura e altceva. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:58 (EET) :::::::Ma scuzati. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 13:32 (EET) == Mânăstire == Bună seara. Forma „mânăstire” nu mai apare în DOOM3, fiind înlocuită complet cu „mănăstire”. Cele două forme coexistau în DOOM2, dar lucrurile s-au schimbat. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:34 (EET) :Surse: https://doom.lingv.ro/cautare/schimbari-normative?mood=list&page=19, https://stirileprotv.ro/divers/zece-cuvinte-care-au-suferit-modificari-in-doom-3-cum-este-corect-asaza-aseaza-insala-inseala-suveniruri-suvenire.html. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:39 (EET) ::Vă multumesc. Cu voia dv, as muta discutia pe pagina respectiva, ce ziceti? O seara frumoasa. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:48 (EET) :::Nu mă deranjează. Dacă dvs. credeți că e utilă, atunci mutați-o. Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte, indiferent cui aparține și unde se află, cu excepția doar a citatelor (că nimeni nu ne dă nouă dreptul să modificăm exprimarea lui Grigore Ureche sau a lui Nicolae Iorga). '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:50 (EET) ::::Schimb imediat. Mai rau ma supara problemele de structura, stil, logica, punctuatie samd decit utiluzarea unor variante inca citate prin dictionare mult dincoace de anul de gratie 1991, dar aveti dreptate. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:56 (EET) :::::Prioritățile pot diferi de la unul la altul. Faptul că pe dvs. vă supără ceva, nu înseamnă că pe mine nu m-ar supăra, ci că diferă între noi gradul de supărare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:01 (EET) :::::N-ati avut incredere. Sau ati avut, dar v-a minat spiritul olimpic. :::::Sentinta dv "nu se lasă spațiu în legătura internă" e oleaca prea axiomatica. Eu lucrez de pe telefon, spatiul ajuta la asezarea in pagina pe ecrane mici. Si nu strica la nimic, nu e interzis si nu exista o astfel de regula. Un piculet mai putin categoric, v-as ruga. Multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 00:03 (EET) Bună seara {{ut|Arminden}}. Mie mi-a atras atenția, de exemplu, modul fascinat de categoric cu care vă consemnați uneori comentariile la modificări sau care caracterizează, de exemplu, un text recent de pe o pagină de discuție a unui articol. Un piculeț mai puțin categoric, v-aș ruga. Mulțumesc. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 00:10 (EET) :E o luare la șto, care depășește uneori limitele sarcasmului. Un piculeț mai puțin categoric, dle Arminden, v aș ruga. Mai există aici o politică denumită Modul civilizat și prevede sancțiuni. Unii colegi s-au abținut să vă spună, dar au fost deranjați de limbajul și mai ales de tonul pe care-l folosiți. Înțeleg că sunteți bolnav, dar nu se șterge pe jos cu colegii. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:20 (EET) ::Și ca să-mi fac datoria de mediator, vă recomand să citiți/recitiți politica Modul civilizat și Manualul de stil. Ne ajută să înțelegem cum ar trebui să lucrăm și cum ar trebui să ne raportăm la ceilalți și la munca lor. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:27 (EET) :::Indata, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 01:34 (EET) ::::Dle {{ping|Donarius}}, n-aveam absolut deloc intentia sa mai continui, dar vad ca ati dezvoltat o oarecare antipatie fata de mine si as vrea sa lamuresc lucrurile definitiv. Nu va cunosc, nu am incercat sa va identific contributiile pe Wiki, nu sint interesat intr-un dialog dincolo de eventualele teme legate de articole si as vrea sa incetam aceasta non-discutie. ::::Din cite pricep eu, a inceput cu raspunsul meu de mai sus, pe care il reproduc integral: :::::@Donarius: Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :::::Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. ::::Atit. '''Nu gasesc nici o urma de ironie, nicicum sarcasm. Perfect civilizat si politicos.''' Dv ati tinut insa sa ma "puneti la punct", numai dv stiti de ce. La intepaturi reactionez uneori iritat, si iac-asa a continuat un dialog absolut neprovocat si inutil, desi intr-un mod deloc pierdut de sub control. ::::Azi reveniti cu o constatare formala si-mi atrageti atentia asupra unei greseli de stil - va multumesc, revin la pagina ca sa corectez, si hopla! ati intervenit deja, si-n plus imi dati peste nas aici ("Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte", ca si cum eu n-as fi). '''A doua oara ca nu va puteti abtine sa reveniti cu comentarii, dupa ce eu v-am raspuns politicos si v-am dat dreptate.''' Dar eu sint scandalagiul? ::::Daca doriti sa ma haituiti (Wiki: "hounding"), poate chiar sa creati o situatie in care sa ma blocati, va promit ferm sa va evit. Voi tine cont de orice sugestie sau corectura justificata, daca apar situatii ca azi (mâ- in loc de mă-) dati-i inainte, corectati direct si o sa-mi constat singur greseala, dar va rog mult, renuntati la dialog, ca vad ca nu duce nicaieri, cel putin nu in vreun loc necesar sau benefic. ::::Deci o lasam incurcata, merge fiecare la ale lui si basta. Mersi de intelegere si va doresc un Craciun si An Nou fericit. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 02:03 (EET) {{ut|Arminden}} nu este util să vă jucați nepotrivit cu potențialul de autovictimizare (uneori util psihologic în anumite situații) [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Andrei_Stroe&oldid=16708045#Arminden în mod eronat]. Lucrurile sunt mult mai simple decât par, în acest caz fiind mult mai util să luați lucrurile ca atare și să vă autolimitați imaginația.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 08:04 (EET) :Nu ma-ti inteles. Am clarificat lucrurile in caz ca se ajunge la o cerere de blocare. Cronologia si faptele, atit. In rest, v-am multumit deja ieri pentru sfat, l-am inteles din prima. Probabil ca am agasat pe unii in alte contexte, o sa am grija, mersi, dar aici n-a fost deloc cazul. O zi buna. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 10:52 (EET) == Wikilinkuri pe pag. de dezamb. == Nu sunt interzise pe roWikipedia, după câte știu eu, și chiar sunt utile. Nu-mi dau seama care ar fi motivul pentru care ar putea fi interzise. Interzicerea lor mi se pare chiar o prostie. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:03 (EET) :Dacă lucrați pe etape la un articol, puneți, rogu-vă, o etichetă. Nu aveam de unde să-mi dau seama. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:04 (EET) ::Multumesc. Si eu o consider o prostie, dar pe enWiki asa este si unii cu asta isi petrec timpul: stau si vineaza "contraventii" de la regula. Un redactor din Germania practica sportul asta cu o strictete militar-prusaca, obsesiva si frustranta la culme. Ideea e ca dezambiguizarea nu ar fi sursa de informatie, si dupa inca un clic se ajunge la articole. De aceea nu sint admise nici referinte, nici alte linkuri decit cele dezambiguizate. Fiecare limba isi alege setul de reguli, dar unele sint comune pe intreaga gama, nu stiu care e sitiatia pe roWiki si chestiunea ramine deocamdata neelucidata. Dupa ce mi s-au anulat pe enWiki o sumedenie de redactari absolut utile, m-am invatat sa fiu precaut. ::Nu ma gindisem la eticheta, nu stiu daca exista o metoda standard, dar o sa improvizez ceva - multumesc! Un weekend placut, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2025 15:16 (EET) == Plaga din ''Biblie'' == Daca nu-i latină, dar atât [https://www.merriam-webster.com/dictionary/plague „plague”] (în limba engleză), cât și [https://dexonline.ro/definitie/plag%C4%83/definitii „plagă”] (în limba română) au și sensul de „calamitate, dezastru, flagel, nenorocire”, mai ales în context biblic. Prin urmare, [[Special:Diff/16772323|„corectura”]] pe care ați operat-o în articolul [[Ezechia]] nu se justifică și este contrazisă de faptul că textul ''Scripturii'' nu vorbește despre vreo „molimă”, ci despre un înger care a ucis 185.000 de oșteni din oastea asiriană (2 Regi 19:35-37 sau 2 Par 32:21 în traducerea ortodoxă). Herodot (II, 141) vorbește despre o invazie a șoarecilor de câmp! În orice caz, certitudinile dumneavoastră, afișate atât de ritos în descrierea modificărilor, ar merita verificate prin citarea unor referințe bibliografice. Tonul arțăgos și sentimentul de autosuficiență nu pot suplini în niciun caz lipsa surselor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 16:09 (EET) :Multumesc. Stiam ca-mi bat cuie-n talpa inca de cind scriam. Povestea e ca este absolut exasperant sa vezi cum, pe peste tot, la TV, in presa, dar si pe Wiki, metoda furculision e atotputernica. Am zero dubii ca articolul a fost tradus in fuga, ori de catre cineva care nu cunoaste diferenta dintre multe cuvinte doar ''aparent'' comune limbilor engleza si romana, cu origine latina comuna, dar cu evolutii etimologice si deci cu sensuri f. diferite, ori cu Google Translate si fara o stilizare ulterioara. E plin de greseli tipice, de preluare textuala sau dupa ureche din engleza, nu cred ca are rost sa discutam punctul acesta. :Am citit cam tot ce stiu despre Biblie in germana si engleza. Plague este exact cuvintul folosit in engleza cind e vorba de molime, in special de ciuma, dar si in sensul mai larg: ::"Plagues are outbreaks of infectious disease, either in the specific sense of outbreaks of the disease caused by the bacterium Yersinia pestis or in the generic sense of an epidemic, regardless of its microbial agent." Vezi [https://oxfordre.com/classics/display/10.1093/acrefore/9780199381135.001.0001/acrefore-9780199381135-e-5105#:~:text=Plagues%20are%20outbreaks%20of%20infectious,regardless%20of%20its%20microbial%20agent. Oxford Classical Dictionary]. :In romana pare-se ca vine prin mijlocirea limbii germane. Cum-necum, in germana si engleza sint cuvinte din lexicul comun, de uz frecvent si raspindit. In romana, nu. In limbajul medical e termenul comun pentru leziuni, si-n rest aproape ca nu exista. Abia furculisionismul anglofil a readus termenul in uz, la fel ca-n cazul cuvintelor "rezolutie" (New Year's resolution; hotarire, la indemina oricui; rezolutii ia un comitet, partid, gremiu etc. dupa dezbateri), "provocare" (challenge; aici, intr-adevar, romana nu prea ofera alternative bune, dincolo de problema, obstacol, incercare, de la caz la caz), "aplicatie" (application; solicitare, cerere; verbul autohton a aplica - de ex. un strat de vopsea - insemna initial cu totul altceva), "determinare", "determinat" (determined = hotarit, determination = hotarire, simplu; un biolog determina specia si subspecia, dv. si cu mine in schimb sintem ''hotariti'' sa imbunatatim Wiki, nicicum "determinati"), s.a.m.d. :Literatura secundara interpreteaza cu statornicie pasajele biblice respective (2 Regi 19:35; Isaia 37:36; 2 Paralipomena 32:21), in care e vorba de "ingerul Domnului", drept o referinta la o molima (Plage, plague), si ofera explicatii istorice alternative, legate de probleme dinastice care l-au facut pe Sanherib sa ridice asediul si sa se intoarca acasa. :In concluzie, problemele mentionate sint toate foarte reale: :* cea a proastei stapiniri a limbii originale (engleza) precum si a romanei; :* concret, plague in engleza in sensul de epidemie, molima, nu se traduce mai niciodata in romana drept plaga, decit in limba lu' furculision; :* in contextul biblic dat, in engleza interpretarea este de molima trimisa de dumnezeire, v. chiar art. enWiki tradus aici; :* da, tot promit sa ma exprim mai politicos si uneori nu-mi iese. Mea culpa, scuze. Nu reusesc sa nu ma ingrozesc de nivelul la care a ajuns limba in spatiul public. Fac si eu destule greseli, dar macar ma jenez de ele si-mi dau silinta sa le elimin. Uluitor de multi nu au asemenea scrupule. :Cu stima, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 17:21 (EET) ::Nu. „Plagă” în context Biblic este clar atestat la noi cu sensul pe care dumneavoastră îl refuzați. Citez din Ion M. Stoian, ''Dicționar religios'', Editura Garamond, 1994: „''Plăgile Egiptului'' = calamitățile căzute asupra egiptenilor ca urmare a refuzului faraonului de a aproba cererea lui Moise ca poporul evreu să plece spre Canaan spre a scăpa de robie. Sunt în număr de zece, începând cu prefacerea apelor în sânge și sfârșind cu moartea întâiului-născut în întregul Egipt. Constituie simbolul pedepselor pe care le trimite Dumnezeu asupra celor care se împotrivesc voinței Lui, preconizând tipul plăgilor care vor fi la sfârșitul lumii.” Cuvântul nu are doar sensul medical la care doriți dumneavoastră să îl reduceți (nici în română, nici în engleză). ''Interpretarea'' pasajelor scripturale ca referitoare la o „molimă” (=epidemie) este, cum bine spuneți, o ''interpretare secundară ulterioară'' și deci nu o puteți atribui sursei („după spusele Bibliei”). ::Dar problema nu este dacă a fost o epidemie, o invazie de șoareci sau vreun alt fel de calamitate, ci vehemența cu care vă impuneți dumneavoastră modificările, nu întotdeauna justificate (și aproape niciodată susținute de referințe bibliografice). Pot fi de acord că există numeroase greșeli de traducere (nu numai în acest acest articol, ci în general) și că multe din ele se datorează unei asimilări greșite a termenilor din limba engleză sau unor „false friends”. Ironia face ca, chiar și dumneavoastră, în comentariul în care persiflați traducerea pe care o considerați greșită, să folosiți fără ezitare tot un anglicism: „narativul biblic”! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 18:35 (EET) :::N-o sa cadem la pace, dar e pefect OK si-asa. :::Dupa cum zisei, fac greseli, dar ma jenez de ele si incerc sa le rectific. In cazul „narativului biblic”, conceptul e, din cite stiu, relativ nou: nu stiu sa fi existat in limbajul comun un echivalent inainte de intrarea masiva a anglicismelor in limba. Am cautat (!) si n-am gasit. Poate aveti dv. o sugestie? Deci am folosit termenul in mod constient, nu e o scapare. Nu refuz din principiu neologismele, ar insemna sa fiu cretin dac-as face-o; ma razboiesc doar cu adoptarea papagaliceasca a termenilor straini pentru care romana are termeni absolut echivalenti bine impaminteniti. Cine o face, da dovada de neatentie sau mult mai grav de-atit. :::In rest, v-am raspuns. Poti sapa mereu pina dai de-un exemplu contrar la practic orice. :::Multumesc de termenul „false friends”, l-am mai intilnit, dar nu mi-a intrat in vocabular. Intii in cel pasiv, apoi in cel activ... Catinel, catinel. Invat! Mersi. :::Pe scurt: am o cultura limitata, pe citeva domenii inguste, dar ce stiu, de regula chiar stiu. De regula. Asta pt ca m-am straduit. Cind ma lovesc de fenomene de incultura crasa, revarsate masiv peste noi in spiritul lui "las' ca merge", ma revolt. Din asta o sa mi se traga, in mod sigur, asa ca dac-as putea sa va urmez pina la capat indemnul, probabil ca mi-ati face un mare bine. Dar se pare ca nu pot. Indolenta in cultura ma scoate rau din pepeni. Oricum, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 19:05 (EET) ==■■■ Avertizare privitoare la teste în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Cultura săsească]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! '' Vedeți numeroasele surse în limba română și limba germană care atestă sintagma „sași transilvăneni” menționate în articolul [[Sași]]. '' [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 15:29 (EET) :Nici vorba de vandalizare. Vad ca v-at fixat tirul pe mine. Whatever. Incurcati limbile: in germana si engleza termenul pt. sasi si saxoni e acelasi, Sachsen si resp. Saxons, deci specificarea e obligatorie. In romana NU e cazul. Poti mereu pune punctul pe y, sau adauga epitete explicative: n-are cine sa interzica excesele, si pt. cei neinformati pot fi utile; obligatorii insa NU sint, nu in cazul sasilor, nu in limba romana. Sasii sind din Ardeal, punct si de la capat. Svabi sint in special in Banat, dar si-n zona Satu Mare, mult mai putini, mai asimilati de maghiari si aproape necunoscuti, dar exista. La sasi nu-i cazul. :Va vad inversunat. Noroc bun, va cedez in intregime locul de joaca. Distractie placuta. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:01 (EET) ::Așa e. Specificarea nu e obligatorie în română, dar nu e nici interzisă. Superfluă o considerați dumneavoastră. Astfel de supradeterminări inutile sunt fenomene frecvente în limbă, fără a deveni pleonasme. „Sașii transilvăneni” nu sunt totuși „portocale portocalii” și nici „babe bătrâne”. Dar, oricare ar fi părerea dumneavoastră personală, de unde ați scos că „In rom. nimeni nu adauga "transilv." la substantivul „sași”? Ați făcut din nou o căutare ca la ''defluent'' în hidrologie și ați găsit „nimic, ioc!”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:13 (EET) == Slănic-Moldova == Bună ziua,<br/> Formatul {{f|pentru}} afișează în mod automat textul său aferent ''cu litere cursive''. Concret, [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16822189 versiunea dvs.] și [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16824866 versiunea modificată de mine] îmi apar afișate identic.<br/> Dar dacă ziceți că la dvs. apar diferite, nu mai insist, vă cred pe cuvânt.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 11 februarie 2025 11:04 (EET) :Buna ziua, :Domnule {{u|Sîmbotin}}, va multumesc de incredere. Acum m-ati facut insa curios: eu intru momentan pe Wiki doar de pe telefon. Am un mobil aproape nou, deci nu sufera de uzura morala (invechire tehnica). Formatul "pentru" NU apare cu cursive, ci identic sub toate aspectele cu textul articolului, va garantez. Puteti va rog verifica si la dv. pe telefon, ideal prin comparatie simultana cu ce apare pe ecranul mare de calculator? Va multumesc. :Buna ziua si dv., dle {{u|Pafsanias}}. Vad ca nu impartasiti, din oficiu, increderea pe care mi-o acorda dl. Sîmbotin. De gustibus. V-as ruga si pe dv. sa verificati cum va apare pe telefon. Daca veti constata ca e la fel ca la mine, v-as ruga sa repuneti apostrofurile care creeaza aspectul cursiv. :Ca sa va raspund la intrebare: programele au fost scrise in engleza, pt. enWiki. Nu stiu daca absolut toate, dar mai mult sau mai putin toate. Fiecare versiune in alta limba adopta versiuni mai vechi sau mai noi din engleza. RoWiki are unele modele in engleza originala, iar altele sint adaptate, in romana. '''Nu toate modelele originale, englezesti, functioneaza corect cind sint folosite in Wikipediile din alte limbi''' - atit unele preluate identic in engleza, cit si unele cu termenii tradusi. Constatare empirica 100% clara, nu e loc de dubii. Nu ma pricep la programare, deci constat fara sa stiu cauza. :De asemenea, '''formate care functioneaza perfect pe ecrane mari de calculator, apar diferit, uneori distorsionat, pe cele mici de celular.''' Exista versiuni diferite de Wiki pt. calculator si pt. celular, deci e cumva normal sa existe defectiuni diferite si incompatibilitati inca nerezolvate. :Pt. utilizator, e esential sa existe o afisare corecta si consecventa. Acolo unde programele (modelele, templates) prezinta distorsionari, defectiuni, sintem chemati, deci nu e doar ingaduit, sa gasim solutii creative, pina rezolva programatorii problema. :Felul in care imi abordati contributiile dau dovada de o atitudine agresiva si banuitoare, nociva in ultima instanta pt. utiluzator. V-as fi recunoscator daca v-ati putea-o controla. In cazul de fata, m-ati fi putut contacta inainte de sa anulati corectura. Asta cu atit mai mult cu cit se pare ca apostrofurile mele nu deranjau utilizatorul, nu anulau caracterul cursiv dat (numai) de modelul pt. calculator, deci nu suparau pe nimeni, oferind eventual un avantaj de care nu erati constient. Am fi putut atunci constata impreuna ca problema e specifica pt. versiunea pt. telefon, dupa cum am facut-o acum aici, multumita dlui Simbotin. Sau puteati sa reactionati ca dumnealui, acordindu-mi incredere din oficiu. E evident o chestiune care tine de persoana fiecaruia; dar unii interactioneaza intr-oun mod mai acceptabil si mai util celorlalti decit altii. :O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 februarie 2025 12:49 (EET) ::Am rezolvat discrepanța. Obțineți o vizibilitate mai bună asupra unor asemenea probleme de afișare dacă le mentionați la [[Wikipedia:Cafenea]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 februarie 2025 12:18 (EET) :::Grozav, multumesc! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 12 februarie 2025 16:59 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == Urekeală == Salut! Am de gând să vă urekesc un pic... Genul de limbaj folosit de dv. prin explicații de genul: [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea+Uzului%2C+Harghita&date-range-to=2025-05-13&tagfilter=&action=history "umectații ăștia" sau "Strunjit o tira la lemnu' limbii."] (de unde cineva un pic neatent și mai obosit ar putea eventual înțelege că dv. vă considerați un 'telectual rasat care "strunjește" limba și pe cel care a scris textul, eventual îl considerați vreun mocan care scrie cu creionul muiat pe limbă, direct de pe plaiurile montane cu perdea forestieră), îndeamnă omul să vă dea peste nas. Dacă doriți colaborare, cu siguranță un ton mai bine studiat nu v-ar provoca durere. BTW, miștouri plasate în context de genul {{u|Kun Kipcsak}} în loc de {{ut|Kun Kipcsak}} poate vă pot da senzația că faceți bancuri fine și că sunteți superior, dar intenția lor pare evidentă. Părerea mea.... Într-o altă ordine de idei, în ce privește istoria industriei din Ro și în mod expres în ce privește pe cea a căilor ferate înguste din Ro, {{ut|Kun Kipcsak}} este cel mai documentat de pe aici. Aș zice deci că puteți să apelați la dânsul cu încredere, în domeniu. Evident, munca sa poate fi dusă mai departe sau îmbunătățită, of course, cu mare probabilitate doar în baza unei documentări potrivite. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 15 mai 2025 21:25 (EEST) :Va multumesc. Stiu ca-s uneori pasibil de urekeli si palmuieli, dar aici creca, total intimplator, nu m-ati prins in offside. :"Umectații ăștia" erau uzii. Neam disparut de mult, nu cred sa se mai identifice careva cu ei, deci pe cine sa deranjeze? Si, serios, in romana suna mai rau decit costobocii. :"Strunjit o tira la lemnu' limbii" facea referinta, evident, la limba de lemn, incontestabil prezenta acolo. Nu scrie nicaieri ca Wiki trebuie sa fie mai scortoasa decit declaratia din Scinteia de dupa Congresul al Icșpelea. Si chiar nu de 'telectuali rasati e nevoie ca sa ne scuturam de xiloglosie; orice om cu darul vorbirii e binevenit, ba chiar as primi cu piine si sare orice mocan autentic dispus sa scuture textul de cari si rumegus. Atentie, nu mirlan: mocan. Sau dogar, strungar, cosaș... Orice om care-si vorbeste si stapineste bine limba materna, vie si zglobie. :Credeti ca ati detectat un mișto acolo unde am folosit modelul (template) pe care-l aplic permanent pe enWiki, acolade deschise, u, |, nume, acolade inchise. Nu stiu de ce pe roWiki rezultatul nu arata la fel ca pe enWiki, ma deranjeaza pina la un punct, dar urasc manualele Wiki si am sperat sa se-nteleaga ca e o stingacie strict tehnica. Chiar nu apreciez cind e luat careva in bascalie pe tema numelui, mi se pare deplasat, si de ex. scrierea numelor cu litera mica in semn de dispret mi se pare ceva meschin. Deci nu, nici urma de intentie de a batjocori sau a refuza respectul cuvenit. Scuze daca pare a fi ce nu e. Dupa vreo 13 ani pe enWiki am capatat ceva reflexe formale, alias tabieturi, plus o doza de comoditate, aia da. :Am mai intilnit, evident, numele dlui Kun Kipcsak pe roWiki, dar habar n-am la ce se pricepe si la ce nu. Nici macar daca a ales un pseudonim cu rezonanta maghiara in gluma sau in serios, din afinitate; n-are fix nici o importanta. Recunosc, e o lipsa de-a mea si-n viata reala ca nu retin detalii decit despre un numar redus de oameni - prieteni, cei din contra, sau cei care ma impresioneaza cu ceva special, bun sau rau, superficial sau profund. Inca n-am avut ocazia cu dinsul, probabil din neatentia mea. Fapt e ca mocanita nu e cine stie ce cuvint rar, dar are farmec, pe cind termenul "cale ferata forestiera"... ioc. Mai lemnos decit traversele dinsei. Fapt e ca [[Mocăniță]] are art., pe cind [[Cale ferată forestieră]] - nu, desi probabil ca ar trebui. :Unde recunosc ca m-am amuzat, sint unele stingacii de limba, probabil datorate profilului demografic al zonei in discutie. Habar n-am cine a scris textul, si e normal ca in zone cu majoritati etnice cu limbi materne diferite de romana, contributiile s-o mai ia pe ici - pe colo pe inevitabila aratura. O dau cu regularitate in bara in toate cele patru limbi intre care ma zbat, de zeci de ani, ca bila dintr-un flipper, sint bine imbibat de problema, si singurul lucru pe care mi-l cer si mie, si altora, e sa incerc sa-mi insusesc spiritul limbii inainte de sa ma arunc sa scriu ceva, sau mai rau: sa-i corectez pe altii. Mihai Stanescu ramine geniul in materie, cu caricatura aia din anii '80: un reporter intervieveaza cu magnetofonul o tipa cu pulover col roulé intr-un lan plin de studenti culegind porumbul. Ea: "Eu invatat forte bine romaneste la University of Chicago. Dar nu pricep diferenta intre iesit la porumb si iesit la pepeni." :Va apreciez sfaturile, asa ca va rog, nu ma iertati, chiar cind par sa nu mi le insusesc. Sa ne auzim cu bine si dupa duminica nebunilor, care ne pindeste contondenta de dupa usa. Fie ca grijile de pe Wiki sa mai merite atentia nostra si de luni incolo. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 16 mai 2025 00:26 (EEST) Na, fac parte dintr-o generație care știe că unde e loc de învățat e și de cotonogeală, așa... en passant, deci nu e rost de prea multă supărare dacă lucrurile merg după aceea, înainte. Una peste alta dacă poate o să aveți chef de scris ceva despre CFF am material să vă dau. E un subiect interesant care, acum are o alură romantică, deși nu sunt convins că la fel părea și pe vremea când chestia asta duduia la propriu. BTW, opinia mea e că se poate înțelege cel mai bine cum a fost cu CFF atunci când ai mergi la propriu pe fostele lor trasee la fața locurilor. Eu unul, precum și KK am făcut-o, fiecare în felul nostru. Ajută la înțelegerea fenomenului și la adoptarea unie perspective ceva mai echilibrate. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 16 mai 2025 21:33 (EEST) :Tare-as vrea sa merg mai mult cu CFF, mocanite, ce-or mai fi! Cea de pe Valea Vaserului mi-a ramas in amintire si la cea de pe V. Hirtibaciului visez de-o vreme. Poate la vara - si, cine stie, poate ne intilnim pe-acolo! Amuzant e ca stau intr-o zona unde deplasarea e pe un fost terasament de tren cu ecartament ingust. Plimbi catelul, pedalezi, faci jogging pe unde gifiia cindva o locomotiva. :Va multumesc, dar tot trag de mine ca sa revin de partea cealalta a oglinzii, in lumea reala. Articolul despre CFF va trebui sa astepte un alt autor, poate pe-un pensionar care si-a cistigat deja pensia; eu ma mai zbat :) Si ii dam inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 mai 2025 05:33 (EEST) == Redirectionari == Aici ca sa nu blochez paginile respective. Patriarhia pare sa prefere scrierea mica pt. numeral si cu majuscula pt. Sinod Ecumenic. Nu vad deloc logica, dar nu conteaza. * I. [[Primul conciliu de la Niceea]], [[Primul Sinod Ecumenic]], [[primul sinod ecumenic]], [[întâiul sinod ecumenic]], [[Întâiul sinod ecumenic]] * II. [[Primul conciliu de la Constantinopol]], [[al doilea Sinod Ecumenic]], [[Al Doilea Sinod Ecumenic]], [[al II-lea sinod ecumenic]], [[al II-lea Sinod Ecumenic]] * III. [[Conciliul de la Efes]], [[al treilea Sinod Ecumenic]], [[Al Treilea Sinod Ecumenic]], [[al III-lea sinod ecumenic]], [[al III-lea Sinod Ecumenic]] * IV. [[Conciliul de la Calcedon]], [[al patrulea Sinod Ecumenic]], [[Al Patrulea Sinod Ecumenic]], [[al IV-lea sinod ecumenic]], [[al IV-lea Sinod Ecumenic]] * V. [[Al doilea conciliu de la Constantinopol]], [[al cincelea Sinod Ecumenic]], [[Al Cincelea Sinod Ecumenic]], [[al V-lea sinod ecumenic]], [[al V-lea Sinod Ecumenic]] * VI. [[Al treilea conciliu de la Constantinopol]], [[al șaselea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaselea Sinod Ecumenic]], [[al VI-lea sinod ecumenic]], [[al VI-lea Sinod Ecumenic]] * VII. [[Al doilea conciliu de la Niceea]], [[al șaptelea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaptelea Sinod Ecumenic]], [[al VII-lea sinod ecumenic]], [[al VII-lea Sinod Ecumenic]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 mai 2025 19:04 (EEST) == Balast == În „balastul” pe care [[Special:Diff/17024067|l-ați eliminat]] din articolul [[Comuna Homorod, Brașov]] sunt incluse și marcajele <nowiki><!-- secțiune administrație --></nowiki> și <nowiki><!--sfârșit secțiune administrație--></nowiki> folosite de [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] pentru actualizarea periodică automată a secțiunii de administrație. Nu ar fi mai bine să întrebați atunci când nu știți la ce folosesc anumite segmente de cod? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 19:37 (EEST) :Buna seara dle {{ping| Pafsanias}}, si multumesc de mesaj. Cind stiu ca nu stiu, intreb :) V. [https://en.wikipedia.org/wiki/There_are_unknown_unknowns vestitul citat] din celalalt Donald, Rumsfeld. E vesnica mea poveste cu enWiki: de-acolo marcajele astea sint eliminate urgent, ca folia de plastic de pe canapeaua noua. Inca nu mi-a intrat in reflex ca exista diferente serioase de program intre versiuni. Nici pe roWiki n-am mai vazut nicaieri marcajele astea. Sinteti sigur ca algoritmul le cauta si le foloseste? Regula e ca formatul <nowiki><!-- bla² --></nowiki> e doar pt. mesaje "invizibile" pe care le pun programatorii Wiki in modelele standard, sau si le lasa redactorii unii altora. Fiecare sectiune din infocaseta are initial asa ceva, cel putin la inceputul sectiunilor (aha! Oare asta e clenciul, marcajul final?). Nu stiam sa aiba vreun rol activ. Deci, stiti sigur ca asa stau lucrurile? Mersi. :Acum vad ca Andrebot e creat de un roman, poate asta explica lucrurile - e probabil strict specific pt. roWiki. Poate ca e creatia dv.? Nu vad acolo nici o referinta la codul asta specific, poate o fi deja arhivat? Oricum, n-aveam cum sa stiu, ba nici macar cum sa banuiesc. Si balast exista, si inca mult. :PS: daca-mi atrageati doar atentia, erati f. amabil, fara sa incercati sa-mi dati si peste nas. Vad ca inca imi mai purtati pica. Nu vin aici ca sa ma cert. Probabil ca v-am calcat cu ceva pe bombeu - imi cer scuze, am mult respect pentru toti oamenii priceputi si altruisti, hai sa lasam chestiile de genul asta deoparte. De invatat, invat cu placere de la cei cu experienta. O seara buna! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 20:20 (EEST) ::[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] nu e creația mea. Scrie pe pagina respectivă cine este operatorul lui. Printre multele sarcini de care se ocupă, se numără și actualizarea periodică a secțiunilor standard de introducere, demografie, politică și administrație de la localitățile din România. Dacă ați fi mai familiarizat cu articolele despre comune, ați fi observat probabil că secțiunea „Politică și administrație” are o structură fixă și că în codul ei se repetă în fiecare articol segmentele eliminate de dumneavoastră. Nu încerc să vă dau peste nas, mai degrabă am uneori impresia că dumneavoastră încercați să ne dați peste nas nouă tuturor și să ne învățați cum se elimină foliile de plastic de pe canapeaua Wikipediei engleze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 20:54 (EEST) kxv45gf3kzyl2mgkgkqy79uc1n239ri 17024243 17024220 2025-06-10T18:13:52Z Accipiter Gentilis Q. 477986 /* Balast */Sugestie 17024243 wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Buna ziua. Domnule Kun, mersi de "bine ați venit", dar dupa cum stiti, nu-s nicidecum nou pe-aici. Si daca aruncati si dv o privire pe pagina in cauza, e lipsita aproape complet de referinte: un link decedat (vesnica lui pomenire) pentru "Localizare", si o sursa pentru "Condiții de vizitare", cele mai scurte sectiuni din articol, si basta. Grosul e scris si postat "la liber", dar acolo n-ati avut nimic de protestat, nicicum de sters. Mi se pare mie, sau imi cautati pricina? Da, am un stil mai polemic - poate asta o fi motivul? Ar fi o greseala, asta ar fi o cauza buna de mustrari pe paginile de discutie, dar nu de eliminare de material util celor care cauta informatii pe Wiki. Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:17 (EEST) == [[Numerus clausus]] == Știu că ați avut câteva fricțiuni cu alți utilizatori pentru că ați modificat poate prea insistent niște articole, și acum probabil umblați mai cu grijă. În ce privește acest articol, cred că e cazul să îl [[WP:FC|modificați cu cât curaj puteți]]. Din istoricul lui, văd cine anume l-a scris: o persoană care a scris acum un deceniu o serie de articole la prima vedere bine documentate, dar care în realitate făceau apologia extremei drepte. Spre indignarea mea, am găsit un pasaj (cum spuneți chiar dv.) absolut scandalos la articolul [[Mihail R. Sturdza]], l-am marcat pe moment cu {{f|PDVN}} dar trebuie eliminat. Deci dacă aveți surse, timp, disponibilitate, din partea mea puteți tăia agresiv tot ce vi se pare apologetică fascistă acolo. Pentru că cel mai probabil chiar asta e. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:08 (EET) :{{ping|Andrei Stroe}} Bună ziua, domnule Stroe. Va multumesc mult de raspuns, e edificator. Mi-ati permite sa il copiez pe pagina de discutii a articolului? :Din pacate momentan nu am acces la un calculator, pe telefon totul e mult, mult mai anevoios, si nici din alte motive nu sint in pozitia de a rescrie articolul. Sper ca cineva sa aiba interesul si disponibilitatea de a o face. :De fapt materialul e f. interesant ca ilustrare a gindirii fasciste si ar trebui salvat ca atare pe o pagina despre antisemitismul si/sau fascismul din Romania sec. XX, cu ecouri in prezent. Exista lucrari care sa combata punct cu punct atit directia de atac si perspectiva agresiv etnocentrista ("erau prea multi jidani, mai toti nepaminteni, deci trebuiau macar ingraditi in posibilitati"), si numeroase afirmatii individuale din argumentatie. E insa o munca masiva, la care nu ma incumet, in nici un caz acum (pe vreme de Covid a fost altceva), sper insa sa trezesc interesul unora care o pot face. :Cu tot respectul, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 29 noiembrie 2023 11:27 (EET) ::Puteți, sigur. E relevant pentru evoluția articolului. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:36 (EET) == :) == Banc sec: un deal discuta cu un munte... '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 21:46 (EET) :{{hidden ping|Accipiter Gentilis}}Unde-au pus ma golanii aia emojiii mei... :Asta e. :))) [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 21:54 (EET) :::Io cre' că emojii au fost peneplenizați, cel puțin în seara asta....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 22:00 (EET) P.S. Urmează ca, după fragmentarea tectonică de rigoare, să se înalțe, da' asta mâine și după ce toată lumea face mai întâi nani! ::::E, vise! Cine mai crede-n orogeneza in ziua de azi. Lungu-i sesu' cimpului / Ba mai mult e lat. ::::Vise placute! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 22:49 (EET) == Legături interne == Salut! Nu-i nevoie (sau mai precis nu e cazul...) să facem legături interne de fiecare dată când apre același cuvânt în articol. Mai mult nu e cazul să facem legături interne la noțiunile comune, decât dacă au o semnificație ceva mai de Doamen-ajută, în context. Iar dacă e vorba de o noțiune mai puțin cunoscută, are rost să o transformăm în legătură internă de mai multe ori, doar dacă este distanță mare în text între 2 folosiri ale ei, ca să nu fie nevoie să derulăm prea mult, textul în sus și în jos și noțiunea este importantă pentru înțelegerea contextului. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 februarie 2024 16:33 (EET) :Salut {{ping|Accipiter Gentilis}}! Da, asa stiu & gindesc si eu. Cred ca am respectat principiul la [[Bătălia de la Turtucaia]]: o data wikilink in infocaseta si o data in text. Sau crezi c-ar prinde bine si undeva mai in josul textului? Dar ce, ca aveau wikilink doar termeni banali, ca date si ani, Romania, Bulgaria, Dunarea si Silistra? Poate cel mult Silistra. Chiar nu vad ce. Mersi! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:12 (EET) ::Exact asta am facut, am desfiintat mai bine de-o duzina de legaturi inutile. In plus am specificat de doua ori (Romania -> Regatul Romaniei, idem Bulg.), si am creat un link rosu pt. un termen militar comun, [[pod de pontoane]], pt. care ar fi nevoie de un articol. Altceva nu cred sa fi modificat. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:18 (EET) == Liceul Dimitrie Cantemir == Bună seara. Ați creat un redirect de la [[Liceul Dimitrie Cantemir]] la [[Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București]]. Liceul bucureștean nu e singurul cu acest nume. Sunt mai multe. Avem, de exemplu, [[Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava]] și [[Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza]]. Mai sunt și altele. Acel redirect trebuie transformat într-o pagină de dezambiguizare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 decembrie 2024 23:48 (EET) :{{ping|Donarius}} Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 00:02 (EET) ::Teoria mea e că cel care a greșit ceva trebuie să corecteze, nu alții. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:01 (EET) :::Nu ma pun cu teoreticienii. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:15 (EET) ::::V-aș fi recunoscător dacă altădată veți fi mai atent. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:18 (EET) :::::Domnule Donarius, nu sint adeptul statului la colt pe coji de nuca. V-am inteles din prima, nu mai insistati, nu ma simt vinovat de nimic intr-un sens major si tonul de director de internat nu va face cinste. Mi-am cerut scuze si am oferit o solutie la indemina mea. Toate cele bune. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:52 (EET) ::::::Să știți că nu v-as fi răspuns dacă nu ați fi folosit un ton ironic. Umorul e ceva, batjocura e altceva. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:58 (EET) :::::::Ma scuzati. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 13:32 (EET) == Mânăstire == Bună seara. Forma „mânăstire” nu mai apare în DOOM3, fiind înlocuită complet cu „mănăstire”. Cele două forme coexistau în DOOM2, dar lucrurile s-au schimbat. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:34 (EET) :Surse: https://doom.lingv.ro/cautare/schimbari-normative?mood=list&page=19, https://stirileprotv.ro/divers/zece-cuvinte-care-au-suferit-modificari-in-doom-3-cum-este-corect-asaza-aseaza-insala-inseala-suveniruri-suvenire.html. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:39 (EET) ::Vă multumesc. Cu voia dv, as muta discutia pe pagina respectiva, ce ziceti? O seara frumoasa. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:48 (EET) :::Nu mă deranjează. Dacă dvs. credeți că e utilă, atunci mutați-o. Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte, indiferent cui aparține și unde se află, cu excepția doar a citatelor (că nimeni nu ne dă nouă dreptul să modificăm exprimarea lui Grigore Ureche sau a lui Nicolae Iorga). '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:50 (EET) ::::Schimb imediat. Mai rau ma supara problemele de structura, stil, logica, punctuatie samd decit utiluzarea unor variante inca citate prin dictionare mult dincoace de anul de gratie 1991, dar aveti dreptate. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:56 (EET) :::::Prioritățile pot diferi de la unul la altul. Faptul că pe dvs. vă supără ceva, nu înseamnă că pe mine nu m-ar supăra, ci că diferă între noi gradul de supărare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:01 (EET) :::::N-ati avut incredere. Sau ati avut, dar v-a minat spiritul olimpic. :::::Sentinta dv "nu se lasă spațiu în legătura internă" e oleaca prea axiomatica. Eu lucrez de pe telefon, spatiul ajuta la asezarea in pagina pe ecrane mici. Si nu strica la nimic, nu e interzis si nu exista o astfel de regula. Un piculet mai putin categoric, v-as ruga. Multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 00:03 (EET) Bună seara {{ut|Arminden}}. Mie mi-a atras atenția, de exemplu, modul fascinat de categoric cu care vă consemnați uneori comentariile la modificări sau care caracterizează, de exemplu, un text recent de pe o pagină de discuție a unui articol. Un piculeț mai puțin categoric, v-aș ruga. Mulțumesc. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 00:10 (EET) :E o luare la șto, care depășește uneori limitele sarcasmului. Un piculeț mai puțin categoric, dle Arminden, v aș ruga. Mai există aici o politică denumită Modul civilizat și prevede sancțiuni. Unii colegi s-au abținut să vă spună, dar au fost deranjați de limbajul și mai ales de tonul pe care-l folosiți. Înțeleg că sunteți bolnav, dar nu se șterge pe jos cu colegii. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:20 (EET) ::Și ca să-mi fac datoria de mediator, vă recomand să citiți/recitiți politica Modul civilizat și Manualul de stil. Ne ajută să înțelegem cum ar trebui să lucrăm și cum ar trebui să ne raportăm la ceilalți și la munca lor. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:27 (EET) :::Indata, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 01:34 (EET) ::::Dle {{ping|Donarius}}, n-aveam absolut deloc intentia sa mai continui, dar vad ca ati dezvoltat o oarecare antipatie fata de mine si as vrea sa lamuresc lucrurile definitiv. Nu va cunosc, nu am incercat sa va identific contributiile pe Wiki, nu sint interesat intr-un dialog dincolo de eventualele teme legate de articole si as vrea sa incetam aceasta non-discutie. ::::Din cite pricep eu, a inceput cu raspunsul meu de mai sus, pe care il reproduc integral: :::::@Donarius: Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :::::Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. ::::Atit. '''Nu gasesc nici o urma de ironie, nicicum sarcasm. Perfect civilizat si politicos.''' Dv ati tinut insa sa ma "puneti la punct", numai dv stiti de ce. La intepaturi reactionez uneori iritat, si iac-asa a continuat un dialog absolut neprovocat si inutil, desi intr-un mod deloc pierdut de sub control. ::::Azi reveniti cu o constatare formala si-mi atrageti atentia asupra unei greseli de stil - va multumesc, revin la pagina ca sa corectez, si hopla! ati intervenit deja, si-n plus imi dati peste nas aici ("Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte", ca si cum eu n-as fi). '''A doua oara ca nu va puteti abtine sa reveniti cu comentarii, dupa ce eu v-am raspuns politicos si v-am dat dreptate.''' Dar eu sint scandalagiul? ::::Daca doriti sa ma haituiti (Wiki: "hounding"), poate chiar sa creati o situatie in care sa ma blocati, va promit ferm sa va evit. Voi tine cont de orice sugestie sau corectura justificata, daca apar situatii ca azi (mâ- in loc de mă-) dati-i inainte, corectati direct si o sa-mi constat singur greseala, dar va rog mult, renuntati la dialog, ca vad ca nu duce nicaieri, cel putin nu in vreun loc necesar sau benefic. ::::Deci o lasam incurcata, merge fiecare la ale lui si basta. Mersi de intelegere si va doresc un Craciun si An Nou fericit. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 02:03 (EET) {{ut|Arminden}} nu este util să vă jucați nepotrivit cu potențialul de autovictimizare (uneori util psihologic în anumite situații) [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Andrei_Stroe&oldid=16708045#Arminden în mod eronat]. Lucrurile sunt mult mai simple decât par, în acest caz fiind mult mai util să luați lucrurile ca atare și să vă autolimitați imaginația.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 08:04 (EET) :Nu ma-ti inteles. Am clarificat lucrurile in caz ca se ajunge la o cerere de blocare. Cronologia si faptele, atit. In rest, v-am multumit deja ieri pentru sfat, l-am inteles din prima. Probabil ca am agasat pe unii in alte contexte, o sa am grija, mersi, dar aici n-a fost deloc cazul. O zi buna. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 10:52 (EET) == Wikilinkuri pe pag. de dezamb. == Nu sunt interzise pe roWikipedia, după câte știu eu, și chiar sunt utile. Nu-mi dau seama care ar fi motivul pentru care ar putea fi interzise. Interzicerea lor mi se pare chiar o prostie. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:03 (EET) :Dacă lucrați pe etape la un articol, puneți, rogu-vă, o etichetă. Nu aveam de unde să-mi dau seama. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:04 (EET) ::Multumesc. Si eu o consider o prostie, dar pe enWiki asa este si unii cu asta isi petrec timpul: stau si vineaza "contraventii" de la regula. Un redactor din Germania practica sportul asta cu o strictete militar-prusaca, obsesiva si frustranta la culme. Ideea e ca dezambiguizarea nu ar fi sursa de informatie, si dupa inca un clic se ajunge la articole. De aceea nu sint admise nici referinte, nici alte linkuri decit cele dezambiguizate. Fiecare limba isi alege setul de reguli, dar unele sint comune pe intreaga gama, nu stiu care e sitiatia pe roWiki si chestiunea ramine deocamdata neelucidata. Dupa ce mi s-au anulat pe enWiki o sumedenie de redactari absolut utile, m-am invatat sa fiu precaut. ::Nu ma gindisem la eticheta, nu stiu daca exista o metoda standard, dar o sa improvizez ceva - multumesc! Un weekend placut, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2025 15:16 (EET) == Plaga din ''Biblie'' == Daca nu-i latină, dar atât [https://www.merriam-webster.com/dictionary/plague „plague”] (în limba engleză), cât și [https://dexonline.ro/definitie/plag%C4%83/definitii „plagă”] (în limba română) au și sensul de „calamitate, dezastru, flagel, nenorocire”, mai ales în context biblic. Prin urmare, [[Special:Diff/16772323|„corectura”]] pe care ați operat-o în articolul [[Ezechia]] nu se justifică și este contrazisă de faptul că textul ''Scripturii'' nu vorbește despre vreo „molimă”, ci despre un înger care a ucis 185.000 de oșteni din oastea asiriană (2 Regi 19:35-37 sau 2 Par 32:21 în traducerea ortodoxă). Herodot (II, 141) vorbește despre o invazie a șoarecilor de câmp! În orice caz, certitudinile dumneavoastră, afișate atât de ritos în descrierea modificărilor, ar merita verificate prin citarea unor referințe bibliografice. Tonul arțăgos și sentimentul de autosuficiență nu pot suplini în niciun caz lipsa surselor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 16:09 (EET) :Multumesc. Stiam ca-mi bat cuie-n talpa inca de cind scriam. Povestea e ca este absolut exasperant sa vezi cum, pe peste tot, la TV, in presa, dar si pe Wiki, metoda furculision e atotputernica. Am zero dubii ca articolul a fost tradus in fuga, ori de catre cineva care nu cunoaste diferenta dintre multe cuvinte doar ''aparent'' comune limbilor engleza si romana, cu origine latina comuna, dar cu evolutii etimologice si deci cu sensuri f. diferite, ori cu Google Translate si fara o stilizare ulterioara. E plin de greseli tipice, de preluare textuala sau dupa ureche din engleza, nu cred ca are rost sa discutam punctul acesta. :Am citit cam tot ce stiu despre Biblie in germana si engleza. Plague este exact cuvintul folosit in engleza cind e vorba de molime, in special de ciuma, dar si in sensul mai larg: ::"Plagues are outbreaks of infectious disease, either in the specific sense of outbreaks of the disease caused by the bacterium Yersinia pestis or in the generic sense of an epidemic, regardless of its microbial agent." Vezi [https://oxfordre.com/classics/display/10.1093/acrefore/9780199381135.001.0001/acrefore-9780199381135-e-5105#:~:text=Plagues%20are%20outbreaks%20of%20infectious,regardless%20of%20its%20microbial%20agent. Oxford Classical Dictionary]. :In romana pare-se ca vine prin mijlocirea limbii germane. Cum-necum, in germana si engleza sint cuvinte din lexicul comun, de uz frecvent si raspindit. In romana, nu. In limbajul medical e termenul comun pentru leziuni, si-n rest aproape ca nu exista. Abia furculisionismul anglofil a readus termenul in uz, la fel ca-n cazul cuvintelor "rezolutie" (New Year's resolution; hotarire, la indemina oricui; rezolutii ia un comitet, partid, gremiu etc. dupa dezbateri), "provocare" (challenge; aici, intr-adevar, romana nu prea ofera alternative bune, dincolo de problema, obstacol, incercare, de la caz la caz), "aplicatie" (application; solicitare, cerere; verbul autohton a aplica - de ex. un strat de vopsea - insemna initial cu totul altceva), "determinare", "determinat" (determined = hotarit, determination = hotarire, simplu; un biolog determina specia si subspecia, dv. si cu mine in schimb sintem ''hotariti'' sa imbunatatim Wiki, nicicum "determinati"), s.a.m.d. :Literatura secundara interpreteaza cu statornicie pasajele biblice respective (2 Regi 19:35; Isaia 37:36; 2 Paralipomena 32:21), in care e vorba de "ingerul Domnului", drept o referinta la o molima (Plage, plague), si ofera explicatii istorice alternative, legate de probleme dinastice care l-au facut pe Sanherib sa ridice asediul si sa se intoarca acasa. :In concluzie, problemele mentionate sint toate foarte reale: :* cea a proastei stapiniri a limbii originale (engleza) precum si a romanei; :* concret, plague in engleza in sensul de epidemie, molima, nu se traduce mai niciodata in romana drept plaga, decit in limba lu' furculision; :* in contextul biblic dat, in engleza interpretarea este de molima trimisa de dumnezeire, v. chiar art. enWiki tradus aici; :* da, tot promit sa ma exprim mai politicos si uneori nu-mi iese. Mea culpa, scuze. Nu reusesc sa nu ma ingrozesc de nivelul la care a ajuns limba in spatiul public. Fac si eu destule greseli, dar macar ma jenez de ele si-mi dau silinta sa le elimin. Uluitor de multi nu au asemenea scrupule. :Cu stima, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 17:21 (EET) ::Nu. „Plagă” în context Biblic este clar atestat la noi cu sensul pe care dumneavoastră îl refuzați. Citez din Ion M. Stoian, ''Dicționar religios'', Editura Garamond, 1994: „''Plăgile Egiptului'' = calamitățile căzute asupra egiptenilor ca urmare a refuzului faraonului de a aproba cererea lui Moise ca poporul evreu să plece spre Canaan spre a scăpa de robie. Sunt în număr de zece, începând cu prefacerea apelor în sânge și sfârșind cu moartea întâiului-născut în întregul Egipt. Constituie simbolul pedepselor pe care le trimite Dumnezeu asupra celor care se împotrivesc voinței Lui, preconizând tipul plăgilor care vor fi la sfârșitul lumii.” Cuvântul nu are doar sensul medical la care doriți dumneavoastră să îl reduceți (nici în română, nici în engleză). ''Interpretarea'' pasajelor scripturale ca referitoare la o „molimă” (=epidemie) este, cum bine spuneți, o ''interpretare secundară ulterioară'' și deci nu o puteți atribui sursei („după spusele Bibliei”). ::Dar problema nu este dacă a fost o epidemie, o invazie de șoareci sau vreun alt fel de calamitate, ci vehemența cu care vă impuneți dumneavoastră modificările, nu întotdeauna justificate (și aproape niciodată susținute de referințe bibliografice). Pot fi de acord că există numeroase greșeli de traducere (nu numai în acest acest articol, ci în general) și că multe din ele se datorează unei asimilări greșite a termenilor din limba engleză sau unor „false friends”. Ironia face ca, chiar și dumneavoastră, în comentariul în care persiflați traducerea pe care o considerați greșită, să folosiți fără ezitare tot un anglicism: „narativul biblic”! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 18:35 (EET) :::N-o sa cadem la pace, dar e pefect OK si-asa. :::Dupa cum zisei, fac greseli, dar ma jenez de ele si incerc sa le rectific. In cazul „narativului biblic”, conceptul e, din cite stiu, relativ nou: nu stiu sa fi existat in limbajul comun un echivalent inainte de intrarea masiva a anglicismelor in limba. Am cautat (!) si n-am gasit. Poate aveti dv. o sugestie? Deci am folosit termenul in mod constient, nu e o scapare. Nu refuz din principiu neologismele, ar insemna sa fiu cretin dac-as face-o; ma razboiesc doar cu adoptarea papagaliceasca a termenilor straini pentru care romana are termeni absolut echivalenti bine impaminteniti. Cine o face, da dovada de neatentie sau mult mai grav de-atit. :::In rest, v-am raspuns. Poti sapa mereu pina dai de-un exemplu contrar la practic orice. :::Multumesc de termenul „false friends”, l-am mai intilnit, dar nu mi-a intrat in vocabular. Intii in cel pasiv, apoi in cel activ... Catinel, catinel. Invat! Mersi. :::Pe scurt: am o cultura limitata, pe citeva domenii inguste, dar ce stiu, de regula chiar stiu. De regula. Asta pt ca m-am straduit. Cind ma lovesc de fenomene de incultura crasa, revarsate masiv peste noi in spiritul lui "las' ca merge", ma revolt. Din asta o sa mi se traga, in mod sigur, asa ca dac-as putea sa va urmez pina la capat indemnul, probabil ca mi-ati face un mare bine. Dar se pare ca nu pot. Indolenta in cultura ma scoate rau din pepeni. Oricum, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 19:05 (EET) ==■■■ Avertizare privitoare la teste în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Cultura săsească]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! '' Vedeți numeroasele surse în limba română și limba germană care atestă sintagma „sași transilvăneni” menționate în articolul [[Sași]]. '' [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 15:29 (EET) :Nici vorba de vandalizare. Vad ca v-at fixat tirul pe mine. Whatever. Incurcati limbile: in germana si engleza termenul pt. sasi si saxoni e acelasi, Sachsen si resp. Saxons, deci specificarea e obligatorie. In romana NU e cazul. Poti mereu pune punctul pe y, sau adauga epitete explicative: n-are cine sa interzica excesele, si pt. cei neinformati pot fi utile; obligatorii insa NU sint, nu in cazul sasilor, nu in limba romana. Sasii sind din Ardeal, punct si de la capat. Svabi sint in special in Banat, dar si-n zona Satu Mare, mult mai putini, mai asimilati de maghiari si aproape necunoscuti, dar exista. La sasi nu-i cazul. :Va vad inversunat. Noroc bun, va cedez in intregime locul de joaca. Distractie placuta. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:01 (EET) ::Așa e. Specificarea nu e obligatorie în română, dar nu e nici interzisă. Superfluă o considerați dumneavoastră. Astfel de supradeterminări inutile sunt fenomene frecvente în limbă, fără a deveni pleonasme. „Sașii transilvăneni” nu sunt totuși „portocale portocalii” și nici „babe bătrâne”. Dar, oricare ar fi părerea dumneavoastră personală, de unde ați scos că „In rom. nimeni nu adauga "transilv." la substantivul „sași”? Ați făcut din nou o căutare ca la ''defluent'' în hidrologie și ați găsit „nimic, ioc!”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:13 (EET) == Slănic-Moldova == Bună ziua,<br/> Formatul {{f|pentru}} afișează în mod automat textul său aferent ''cu litere cursive''. Concret, [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16822189 versiunea dvs.] și [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16824866 versiunea modificată de mine] îmi apar afișate identic.<br/> Dar dacă ziceți că la dvs. apar diferite, nu mai insist, vă cred pe cuvânt.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 11 februarie 2025 11:04 (EET) :Buna ziua, :Domnule {{u|Sîmbotin}}, va multumesc de incredere. Acum m-ati facut insa curios: eu intru momentan pe Wiki doar de pe telefon. Am un mobil aproape nou, deci nu sufera de uzura morala (invechire tehnica). Formatul "pentru" NU apare cu cursive, ci identic sub toate aspectele cu textul articolului, va garantez. Puteti va rog verifica si la dv. pe telefon, ideal prin comparatie simultana cu ce apare pe ecranul mare de calculator? Va multumesc. :Buna ziua si dv., dle {{u|Pafsanias}}. Vad ca nu impartasiti, din oficiu, increderea pe care mi-o acorda dl. Sîmbotin. De gustibus. V-as ruga si pe dv. sa verificati cum va apare pe telefon. Daca veti constata ca e la fel ca la mine, v-as ruga sa repuneti apostrofurile care creeaza aspectul cursiv. :Ca sa va raspund la intrebare: programele au fost scrise in engleza, pt. enWiki. Nu stiu daca absolut toate, dar mai mult sau mai putin toate. Fiecare versiune in alta limba adopta versiuni mai vechi sau mai noi din engleza. RoWiki are unele modele in engleza originala, iar altele sint adaptate, in romana. '''Nu toate modelele originale, englezesti, functioneaza corect cind sint folosite in Wikipediile din alte limbi''' - atit unele preluate identic in engleza, cit si unele cu termenii tradusi. Constatare empirica 100% clara, nu e loc de dubii. Nu ma pricep la programare, deci constat fara sa stiu cauza. :De asemenea, '''formate care functioneaza perfect pe ecrane mari de calculator, apar diferit, uneori distorsionat, pe cele mici de celular.''' Exista versiuni diferite de Wiki pt. calculator si pt. celular, deci e cumva normal sa existe defectiuni diferite si incompatibilitati inca nerezolvate. :Pt. utilizator, e esential sa existe o afisare corecta si consecventa. Acolo unde programele (modelele, templates) prezinta distorsionari, defectiuni, sintem chemati, deci nu e doar ingaduit, sa gasim solutii creative, pina rezolva programatorii problema. :Felul in care imi abordati contributiile dau dovada de o atitudine agresiva si banuitoare, nociva in ultima instanta pt. utiluzator. V-as fi recunoscator daca v-ati putea-o controla. In cazul de fata, m-ati fi putut contacta inainte de sa anulati corectura. Asta cu atit mai mult cu cit se pare ca apostrofurile mele nu deranjau utilizatorul, nu anulau caracterul cursiv dat (numai) de modelul pt. calculator, deci nu suparau pe nimeni, oferind eventual un avantaj de care nu erati constient. Am fi putut atunci constata impreuna ca problema e specifica pt. versiunea pt. telefon, dupa cum am facut-o acum aici, multumita dlui Simbotin. Sau puteati sa reactionati ca dumnealui, acordindu-mi incredere din oficiu. E evident o chestiune care tine de persoana fiecaruia; dar unii interactioneaza intr-oun mod mai acceptabil si mai util celorlalti decit altii. :O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 februarie 2025 12:49 (EET) ::Am rezolvat discrepanța. Obțineți o vizibilitate mai bună asupra unor asemenea probleme de afișare dacă le mentionați la [[Wikipedia:Cafenea]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 februarie 2025 12:18 (EET) :::Grozav, multumesc! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 12 februarie 2025 16:59 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == Urekeală == Salut! Am de gând să vă urekesc un pic... Genul de limbaj folosit de dv. prin explicații de genul: [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea+Uzului%2C+Harghita&date-range-to=2025-05-13&tagfilter=&action=history "umectații ăștia" sau "Strunjit o tira la lemnu' limbii."] (de unde cineva un pic neatent și mai obosit ar putea eventual înțelege că dv. vă considerați un 'telectual rasat care "strunjește" limba și pe cel care a scris textul, eventual îl considerați vreun mocan care scrie cu creionul muiat pe limbă, direct de pe plaiurile montane cu perdea forestieră), îndeamnă omul să vă dea peste nas. Dacă doriți colaborare, cu siguranță un ton mai bine studiat nu v-ar provoca durere. BTW, miștouri plasate în context de genul {{u|Kun Kipcsak}} în loc de {{ut|Kun Kipcsak}} poate vă pot da senzația că faceți bancuri fine și că sunteți superior, dar intenția lor pare evidentă. Părerea mea.... Într-o altă ordine de idei, în ce privește istoria industriei din Ro și în mod expres în ce privește pe cea a căilor ferate înguste din Ro, {{ut|Kun Kipcsak}} este cel mai documentat de pe aici. Aș zice deci că puteți să apelați la dânsul cu încredere, în domeniu. Evident, munca sa poate fi dusă mai departe sau îmbunătățită, of course, cu mare probabilitate doar în baza unei documentări potrivite. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 15 mai 2025 21:25 (EEST) :Va multumesc. Stiu ca-s uneori pasibil de urekeli si palmuieli, dar aici creca, total intimplator, nu m-ati prins in offside. :"Umectații ăștia" erau uzii. Neam disparut de mult, nu cred sa se mai identifice careva cu ei, deci pe cine sa deranjeze? Si, serios, in romana suna mai rau decit costobocii. :"Strunjit o tira la lemnu' limbii" facea referinta, evident, la limba de lemn, incontestabil prezenta acolo. Nu scrie nicaieri ca Wiki trebuie sa fie mai scortoasa decit declaratia din Scinteia de dupa Congresul al Icșpelea. Si chiar nu de 'telectuali rasati e nevoie ca sa ne scuturam de xiloglosie; orice om cu darul vorbirii e binevenit, ba chiar as primi cu piine si sare orice mocan autentic dispus sa scuture textul de cari si rumegus. Atentie, nu mirlan: mocan. Sau dogar, strungar, cosaș... Orice om care-si vorbeste si stapineste bine limba materna, vie si zglobie. :Credeti ca ati detectat un mișto acolo unde am folosit modelul (template) pe care-l aplic permanent pe enWiki, acolade deschise, u, |, nume, acolade inchise. Nu stiu de ce pe roWiki rezultatul nu arata la fel ca pe enWiki, ma deranjeaza pina la un punct, dar urasc manualele Wiki si am sperat sa se-nteleaga ca e o stingacie strict tehnica. Chiar nu apreciez cind e luat careva in bascalie pe tema numelui, mi se pare deplasat, si de ex. scrierea numelor cu litera mica in semn de dispret mi se pare ceva meschin. Deci nu, nici urma de intentie de a batjocori sau a refuza respectul cuvenit. Scuze daca pare a fi ce nu e. Dupa vreo 13 ani pe enWiki am capatat ceva reflexe formale, alias tabieturi, plus o doza de comoditate, aia da. :Am mai intilnit, evident, numele dlui Kun Kipcsak pe roWiki, dar habar n-am la ce se pricepe si la ce nu. Nici macar daca a ales un pseudonim cu rezonanta maghiara in gluma sau in serios, din afinitate; n-are fix nici o importanta. Recunosc, e o lipsa de-a mea si-n viata reala ca nu retin detalii decit despre un numar redus de oameni - prieteni, cei din contra, sau cei care ma impresioneaza cu ceva special, bun sau rau, superficial sau profund. Inca n-am avut ocazia cu dinsul, probabil din neatentia mea. Fapt e ca mocanita nu e cine stie ce cuvint rar, dar are farmec, pe cind termenul "cale ferata forestiera"... ioc. Mai lemnos decit traversele dinsei. Fapt e ca [[Mocăniță]] are art., pe cind [[Cale ferată forestieră]] - nu, desi probabil ca ar trebui. :Unde recunosc ca m-am amuzat, sint unele stingacii de limba, probabil datorate profilului demografic al zonei in discutie. Habar n-am cine a scris textul, si e normal ca in zone cu majoritati etnice cu limbi materne diferite de romana, contributiile s-o mai ia pe ici - pe colo pe inevitabila aratura. O dau cu regularitate in bara in toate cele patru limbi intre care ma zbat, de zeci de ani, ca bila dintr-un flipper, sint bine imbibat de problema, si singurul lucru pe care mi-l cer si mie, si altora, e sa incerc sa-mi insusesc spiritul limbii inainte de sa ma arunc sa scriu ceva, sau mai rau: sa-i corectez pe altii. Mihai Stanescu ramine geniul in materie, cu caricatura aia din anii '80: un reporter intervieveaza cu magnetofonul o tipa cu pulover col roulé intr-un lan plin de studenti culegind porumbul. Ea: "Eu invatat forte bine romaneste la University of Chicago. Dar nu pricep diferenta intre iesit la porumb si iesit la pepeni." :Va apreciez sfaturile, asa ca va rog, nu ma iertati, chiar cind par sa nu mi le insusesc. Sa ne auzim cu bine si dupa duminica nebunilor, care ne pindeste contondenta de dupa usa. Fie ca grijile de pe Wiki sa mai merite atentia nostra si de luni incolo. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 16 mai 2025 00:26 (EEST) Na, fac parte dintr-o generație care știe că unde e loc de învățat e și de cotonogeală, așa... en passant, deci nu e rost de prea multă supărare dacă lucrurile merg după aceea, înainte. Una peste alta dacă poate o să aveți chef de scris ceva despre CFF am material să vă dau. E un subiect interesant care, acum are o alură romantică, deși nu sunt convins că la fel părea și pe vremea când chestia asta duduia la propriu. BTW, opinia mea e că se poate înțelege cel mai bine cum a fost cu CFF atunci când ai mergi la propriu pe fostele lor trasee la fața locurilor. Eu unul, precum și KK am făcut-o, fiecare în felul nostru. Ajută la înțelegerea fenomenului și la adoptarea unie perspective ceva mai echilibrate. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 16 mai 2025 21:33 (EEST) :Tare-as vrea sa merg mai mult cu CFF, mocanite, ce-or mai fi! Cea de pe Valea Vaserului mi-a ramas in amintire si la cea de pe V. Hirtibaciului visez de-o vreme. Poate la vara - si, cine stie, poate ne intilnim pe-acolo! Amuzant e ca stau intr-o zona unde deplasarea e pe un fost terasament de tren cu ecartament ingust. Plimbi catelul, pedalezi, faci jogging pe unde gifiia cindva o locomotiva. :Va multumesc, dar tot trag de mine ca sa revin de partea cealalta a oglinzii, in lumea reala. Articolul despre CFF va trebui sa astepte un alt autor, poate pe-un pensionar care si-a cistigat deja pensia; eu ma mai zbat :) Si ii dam inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 mai 2025 05:33 (EEST) == Redirectionari == Aici ca sa nu blochez paginile respective. Patriarhia pare sa prefere scrierea mica pt. numeral si cu majuscula pt. Sinod Ecumenic. Nu vad deloc logica, dar nu conteaza. * I. [[Primul conciliu de la Niceea]], [[Primul Sinod Ecumenic]], [[primul sinod ecumenic]], [[întâiul sinod ecumenic]], [[Întâiul sinod ecumenic]] * II. [[Primul conciliu de la Constantinopol]], [[al doilea Sinod Ecumenic]], [[Al Doilea Sinod Ecumenic]], [[al II-lea sinod ecumenic]], [[al II-lea Sinod Ecumenic]] * III. [[Conciliul de la Efes]], [[al treilea Sinod Ecumenic]], [[Al Treilea Sinod Ecumenic]], [[al III-lea sinod ecumenic]], [[al III-lea Sinod Ecumenic]] * IV. [[Conciliul de la Calcedon]], [[al patrulea Sinod Ecumenic]], [[Al Patrulea Sinod Ecumenic]], [[al IV-lea sinod ecumenic]], [[al IV-lea Sinod Ecumenic]] * V. [[Al doilea conciliu de la Constantinopol]], [[al cincelea Sinod Ecumenic]], [[Al Cincelea Sinod Ecumenic]], [[al V-lea sinod ecumenic]], [[al V-lea Sinod Ecumenic]] * VI. [[Al treilea conciliu de la Constantinopol]], [[al șaselea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaselea Sinod Ecumenic]], [[al VI-lea sinod ecumenic]], [[al VI-lea Sinod Ecumenic]] * VII. [[Al doilea conciliu de la Niceea]], [[al șaptelea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaptelea Sinod Ecumenic]], [[al VII-lea sinod ecumenic]], [[al VII-lea Sinod Ecumenic]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 mai 2025 19:04 (EEST) == Balast == În „balastul” pe care [[Special:Diff/17024067|l-ați eliminat]] din articolul [[Comuna Homorod, Brașov]] sunt incluse și marcajele <nowiki><!-- secțiune administrație --></nowiki> și <nowiki><!--sfârșit secțiune administrație--></nowiki> folosite de [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] pentru actualizarea periodică automată a secțiunii de administrație. Nu ar fi mai bine să întrebați atunci când nu știți la ce folosesc anumite segmente de cod? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 19:37 (EEST) :Buna seara dle {{ping| Pafsanias}}, si multumesc de mesaj. Cind stiu ca nu stiu, intreb :) V. [https://en.wikipedia.org/wiki/There_are_unknown_unknowns vestitul citat] din celalalt Donald, Rumsfeld. E vesnica mea poveste cu enWiki: de-acolo marcajele astea sint eliminate urgent, ca folia de plastic de pe canapeaua noua. Inca nu mi-a intrat in reflex ca exista diferente serioase de program intre versiuni. Nici pe roWiki n-am mai vazut nicaieri marcajele astea. Sinteti sigur ca algoritmul le cauta si le foloseste? Regula e ca formatul <nowiki><!-- bla² --></nowiki> e doar pt. mesaje "invizibile" pe care le pun programatorii Wiki in modelele standard, sau si le lasa redactorii unii altora. Fiecare sectiune din infocaseta are initial asa ceva, cel putin la inceputul sectiunilor (aha! Oare asta e clenciul, marcajul final?). Nu stiam sa aiba vreun rol activ. Deci, stiti sigur ca asa stau lucrurile? Mersi. :Acum vad ca Andrebot e creat de un roman, poate asta explica lucrurile - e probabil strict specific pt. roWiki. Poate ca e creatia dv.? Nu vad acolo nici o referinta la codul asta specific, poate o fi deja arhivat? Oricum, n-aveam cum sa stiu, ba nici macar cum sa banuiesc. Si balast exista, si inca mult. :PS: daca-mi atrageati doar atentia, erati f. amabil, fara sa incercati sa-mi dati si peste nas. Vad ca inca imi mai purtati pica. Nu vin aici ca sa ma cert. Probabil ca v-am calcat cu ceva pe bombeu - imi cer scuze, am mult respect pentru toti oamenii priceputi si altruisti, hai sa lasam chestiile de genul asta deoparte. De invatat, invat cu placere de la cei cu experienta. O seara buna! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 20:20 (EEST) ::[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] nu e creația mea. Scrie pe pagina respectivă cine este operatorul lui. Printre multele sarcini de care se ocupă, se numără și actualizarea periodică a secțiunilor standard de introducere, demografie, politică și administrație de la localitățile din România. Dacă ați fi mai familiarizat cu articolele despre comune, ați fi observat probabil că secțiunea „Politică și administrație” are o structură fixă și că în codul ei se repetă în fiecare articol segmentele eliminate de dumneavoastră. Nu încerc să vă dau peste nas, mai degrabă am uneori impresia că dumneavoastră încercați să ne dați peste nas nouă tuturor și să ne învățați cum se elimină foliile de plastic de pe canapeaua Wikipediei engleze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 20:54 (EEST) {{ping|Arminden}} poate ar fi util să recitiți un pic [[Wikipedia:Deturnarea politicilor și îndrumărilor]], pentru a vedea cam pe unde ''bate direcția'' mașinii cu care mergeți. Cred că un drum pe la un ''stand de direcție'' ar putea recalibra un pic treaba... Io vi-l recomand cu drag, sau mă rog, asta e părerea mea... Știți că vă apreciez și nu mă zgîrcesc niciodată când e vorba să vă aduc laude, precum fac acum. –-'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 10 iunie 2025 21:13 (EEST) ovzucg12gp7bf94tosm4c01sil27fvn 17024245 17024243 2025-06-10T18:14:44Z Accipiter Gentilis Q. 477986 /* Balast */mm 17024245 wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Buna ziua. Domnule Kun, mersi de "bine ați venit", dar dupa cum stiti, nu-s nicidecum nou pe-aici. Si daca aruncati si dv o privire pe pagina in cauza, e lipsita aproape complet de referinte: un link decedat (vesnica lui pomenire) pentru "Localizare", si o sursa pentru "Condiții de vizitare", cele mai scurte sectiuni din articol, si basta. Grosul e scris si postat "la liber", dar acolo n-ati avut nimic de protestat, nicicum de sters. Mi se pare mie, sau imi cautati pricina? Da, am un stil mai polemic - poate asta o fi motivul? Ar fi o greseala, asta ar fi o cauza buna de mustrari pe paginile de discutie, dar nu de eliminare de material util celor care cauta informatii pe Wiki. Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:17 (EEST) == [[Numerus clausus]] == Știu că ați avut câteva fricțiuni cu alți utilizatori pentru că ați modificat poate prea insistent niște articole, și acum probabil umblați mai cu grijă. În ce privește acest articol, cred că e cazul să îl [[WP:FC|modificați cu cât curaj puteți]]. Din istoricul lui, văd cine anume l-a scris: o persoană care a scris acum un deceniu o serie de articole la prima vedere bine documentate, dar care în realitate făceau apologia extremei drepte. Spre indignarea mea, am găsit un pasaj (cum spuneți chiar dv.) absolut scandalos la articolul [[Mihail R. Sturdza]], l-am marcat pe moment cu {{f|PDVN}} dar trebuie eliminat. Deci dacă aveți surse, timp, disponibilitate, din partea mea puteți tăia agresiv tot ce vi se pare apologetică fascistă acolo. Pentru că cel mai probabil chiar asta e. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:08 (EET) :{{ping|Andrei Stroe}} Bună ziua, domnule Stroe. Va multumesc mult de raspuns, e edificator. Mi-ati permite sa il copiez pe pagina de discutii a articolului? :Din pacate momentan nu am acces la un calculator, pe telefon totul e mult, mult mai anevoios, si nici din alte motive nu sint in pozitia de a rescrie articolul. Sper ca cineva sa aiba interesul si disponibilitatea de a o face. :De fapt materialul e f. interesant ca ilustrare a gindirii fasciste si ar trebui salvat ca atare pe o pagina despre antisemitismul si/sau fascismul din Romania sec. XX, cu ecouri in prezent. Exista lucrari care sa combata punct cu punct atit directia de atac si perspectiva agresiv etnocentrista ("erau prea multi jidani, mai toti nepaminteni, deci trebuiau macar ingraditi in posibilitati"), si numeroase afirmatii individuale din argumentatie. E insa o munca masiva, la care nu ma incumet, in nici un caz acum (pe vreme de Covid a fost altceva), sper insa sa trezesc interesul unora care o pot face. :Cu tot respectul, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 29 noiembrie 2023 11:27 (EET) ::Puteți, sigur. E relevant pentru evoluția articolului. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:36 (EET) == :) == Banc sec: un deal discuta cu un munte... '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 21:46 (EET) :{{hidden ping|Accipiter Gentilis}}Unde-au pus ma golanii aia emojiii mei... :Asta e. :))) [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 21:54 (EET) :::Io cre' că emojii au fost peneplenizați, cel puțin în seara asta....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 22:00 (EET) P.S. Urmează ca, după fragmentarea tectonică de rigoare, să se înalțe, da' asta mâine și după ce toată lumea face mai întâi nani! ::::E, vise! Cine mai crede-n orogeneza in ziua de azi. Lungu-i sesu' cimpului / Ba mai mult e lat. ::::Vise placute! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 22:49 (EET) == Legături interne == Salut! Nu-i nevoie (sau mai precis nu e cazul...) să facem legături interne de fiecare dată când apre același cuvânt în articol. Mai mult nu e cazul să facem legături interne la noțiunile comune, decât dacă au o semnificație ceva mai de Doamen-ajută, în context. Iar dacă e vorba de o noțiune mai puțin cunoscută, are rost să o transformăm în legătură internă de mai multe ori, doar dacă este distanță mare în text între 2 folosiri ale ei, ca să nu fie nevoie să derulăm prea mult, textul în sus și în jos și noțiunea este importantă pentru înțelegerea contextului. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 februarie 2024 16:33 (EET) :Salut {{ping|Accipiter Gentilis}}! Da, asa stiu & gindesc si eu. Cred ca am respectat principiul la [[Bătălia de la Turtucaia]]: o data wikilink in infocaseta si o data in text. Sau crezi c-ar prinde bine si undeva mai in josul textului? Dar ce, ca aveau wikilink doar termeni banali, ca date si ani, Romania, Bulgaria, Dunarea si Silistra? Poate cel mult Silistra. Chiar nu vad ce. Mersi! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:12 (EET) ::Exact asta am facut, am desfiintat mai bine de-o duzina de legaturi inutile. In plus am specificat de doua ori (Romania -> Regatul Romaniei, idem Bulg.), si am creat un link rosu pt. un termen militar comun, [[pod de pontoane]], pt. care ar fi nevoie de un articol. Altceva nu cred sa fi modificat. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:18 (EET) == Liceul Dimitrie Cantemir == Bună seara. Ați creat un redirect de la [[Liceul Dimitrie Cantemir]] la [[Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București]]. Liceul bucureștean nu e singurul cu acest nume. Sunt mai multe. Avem, de exemplu, [[Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava]] și [[Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza]]. Mai sunt și altele. Acel redirect trebuie transformat într-o pagină de dezambiguizare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 decembrie 2024 23:48 (EET) :{{ping|Donarius}} Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 00:02 (EET) ::Teoria mea e că cel care a greșit ceva trebuie să corecteze, nu alții. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:01 (EET) :::Nu ma pun cu teoreticienii. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:15 (EET) ::::V-aș fi recunoscător dacă altădată veți fi mai atent. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:18 (EET) :::::Domnule Donarius, nu sint adeptul statului la colt pe coji de nuca. V-am inteles din prima, nu mai insistati, nu ma simt vinovat de nimic intr-un sens major si tonul de director de internat nu va face cinste. Mi-am cerut scuze si am oferit o solutie la indemina mea. Toate cele bune. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:52 (EET) ::::::Să știți că nu v-as fi răspuns dacă nu ați fi folosit un ton ironic. Umorul e ceva, batjocura e altceva. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:58 (EET) :::::::Ma scuzati. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 13:32 (EET) == Mânăstire == Bună seara. Forma „mânăstire” nu mai apare în DOOM3, fiind înlocuită complet cu „mănăstire”. Cele două forme coexistau în DOOM2, dar lucrurile s-au schimbat. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:34 (EET) :Surse: https://doom.lingv.ro/cautare/schimbari-normative?mood=list&page=19, https://stirileprotv.ro/divers/zece-cuvinte-care-au-suferit-modificari-in-doom-3-cum-este-corect-asaza-aseaza-insala-inseala-suveniruri-suvenire.html. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:39 (EET) ::Vă multumesc. Cu voia dv, as muta discutia pe pagina respectiva, ce ziceti? O seara frumoasa. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:48 (EET) :::Nu mă deranjează. Dacă dvs. credeți că e utilă, atunci mutați-o. Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte, indiferent cui aparține și unde se află, cu excepția doar a citatelor (că nimeni nu ne dă nouă dreptul să modificăm exprimarea lui Grigore Ureche sau a lui Nicolae Iorga). '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:50 (EET) ::::Schimb imediat. Mai rau ma supara problemele de structura, stil, logica, punctuatie samd decit utiluzarea unor variante inca citate prin dictionare mult dincoace de anul de gratie 1991, dar aveti dreptate. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:56 (EET) :::::Prioritățile pot diferi de la unul la altul. Faptul că pe dvs. vă supără ceva, nu înseamnă că pe mine nu m-ar supăra, ci că diferă între noi gradul de supărare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:01 (EET) :::::N-ati avut incredere. Sau ati avut, dar v-a minat spiritul olimpic. :::::Sentinta dv "nu se lasă spațiu în legătura internă" e oleaca prea axiomatica. Eu lucrez de pe telefon, spatiul ajuta la asezarea in pagina pe ecrane mici. Si nu strica la nimic, nu e interzis si nu exista o astfel de regula. Un piculet mai putin categoric, v-as ruga. Multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 00:03 (EET) Bună seara {{ut|Arminden}}. Mie mi-a atras atenția, de exemplu, modul fascinat de categoric cu care vă consemnați uneori comentariile la modificări sau care caracterizează, de exemplu, un text recent de pe o pagină de discuție a unui articol. Un piculeț mai puțin categoric, v-aș ruga. Mulțumesc. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 00:10 (EET) :E o luare la șto, care depășește uneori limitele sarcasmului. Un piculeț mai puțin categoric, dle Arminden, v aș ruga. Mai există aici o politică denumită Modul civilizat și prevede sancțiuni. Unii colegi s-au abținut să vă spună, dar au fost deranjați de limbajul și mai ales de tonul pe care-l folosiți. Înțeleg că sunteți bolnav, dar nu se șterge pe jos cu colegii. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:20 (EET) ::Și ca să-mi fac datoria de mediator, vă recomand să citiți/recitiți politica Modul civilizat și Manualul de stil. Ne ajută să înțelegem cum ar trebui să lucrăm și cum ar trebui să ne raportăm la ceilalți și la munca lor. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:27 (EET) :::Indata, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 01:34 (EET) ::::Dle {{ping|Donarius}}, n-aveam absolut deloc intentia sa mai continui, dar vad ca ati dezvoltat o oarecare antipatie fata de mine si as vrea sa lamuresc lucrurile definitiv. Nu va cunosc, nu am incercat sa va identific contributiile pe Wiki, nu sint interesat intr-un dialog dincolo de eventualele teme legate de articole si as vrea sa incetam aceasta non-discutie. ::::Din cite pricep eu, a inceput cu raspunsul meu de mai sus, pe care il reproduc integral: :::::@Donarius: Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :::::Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. ::::Atit. '''Nu gasesc nici o urma de ironie, nicicum sarcasm. Perfect civilizat si politicos.''' Dv ati tinut insa sa ma "puneti la punct", numai dv stiti de ce. La intepaturi reactionez uneori iritat, si iac-asa a continuat un dialog absolut neprovocat si inutil, desi intr-un mod deloc pierdut de sub control. ::::Azi reveniti cu o constatare formala si-mi atrageti atentia asupra unei greseli de stil - va multumesc, revin la pagina ca sa corectez, si hopla! ati intervenit deja, si-n plus imi dati peste nas aici ("Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte", ca si cum eu n-as fi). '''A doua oara ca nu va puteti abtine sa reveniti cu comentarii, dupa ce eu v-am raspuns politicos si v-am dat dreptate.''' Dar eu sint scandalagiul? ::::Daca doriti sa ma haituiti (Wiki: "hounding"), poate chiar sa creati o situatie in care sa ma blocati, va promit ferm sa va evit. Voi tine cont de orice sugestie sau corectura justificata, daca apar situatii ca azi (mâ- in loc de mă-) dati-i inainte, corectati direct si o sa-mi constat singur greseala, dar va rog mult, renuntati la dialog, ca vad ca nu duce nicaieri, cel putin nu in vreun loc necesar sau benefic. ::::Deci o lasam incurcata, merge fiecare la ale lui si basta. Mersi de intelegere si va doresc un Craciun si An Nou fericit. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 02:03 (EET) {{ut|Arminden}} nu este util să vă jucați nepotrivit cu potențialul de autovictimizare (uneori util psihologic în anumite situații) [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Andrei_Stroe&oldid=16708045#Arminden în mod eronat]. Lucrurile sunt mult mai simple decât par, în acest caz fiind mult mai util să luați lucrurile ca atare și să vă autolimitați imaginația.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 08:04 (EET) :Nu ma-ti inteles. Am clarificat lucrurile in caz ca se ajunge la o cerere de blocare. Cronologia si faptele, atit. In rest, v-am multumit deja ieri pentru sfat, l-am inteles din prima. Probabil ca am agasat pe unii in alte contexte, o sa am grija, mersi, dar aici n-a fost deloc cazul. O zi buna. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 10:52 (EET) == Wikilinkuri pe pag. de dezamb. == Nu sunt interzise pe roWikipedia, după câte știu eu, și chiar sunt utile. Nu-mi dau seama care ar fi motivul pentru care ar putea fi interzise. Interzicerea lor mi se pare chiar o prostie. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:03 (EET) :Dacă lucrați pe etape la un articol, puneți, rogu-vă, o etichetă. Nu aveam de unde să-mi dau seama. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:04 (EET) ::Multumesc. Si eu o consider o prostie, dar pe enWiki asa este si unii cu asta isi petrec timpul: stau si vineaza "contraventii" de la regula. Un redactor din Germania practica sportul asta cu o strictete militar-prusaca, obsesiva si frustranta la culme. Ideea e ca dezambiguizarea nu ar fi sursa de informatie, si dupa inca un clic se ajunge la articole. De aceea nu sint admise nici referinte, nici alte linkuri decit cele dezambiguizate. Fiecare limba isi alege setul de reguli, dar unele sint comune pe intreaga gama, nu stiu care e sitiatia pe roWiki si chestiunea ramine deocamdata neelucidata. Dupa ce mi s-au anulat pe enWiki o sumedenie de redactari absolut utile, m-am invatat sa fiu precaut. ::Nu ma gindisem la eticheta, nu stiu daca exista o metoda standard, dar o sa improvizez ceva - multumesc! Un weekend placut, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2025 15:16 (EET) == Plaga din ''Biblie'' == Daca nu-i latină, dar atât [https://www.merriam-webster.com/dictionary/plague „plague”] (în limba engleză), cât și [https://dexonline.ro/definitie/plag%C4%83/definitii „plagă”] (în limba română) au și sensul de „calamitate, dezastru, flagel, nenorocire”, mai ales în context biblic. Prin urmare, [[Special:Diff/16772323|„corectura”]] pe care ați operat-o în articolul [[Ezechia]] nu se justifică și este contrazisă de faptul că textul ''Scripturii'' nu vorbește despre vreo „molimă”, ci despre un înger care a ucis 185.000 de oșteni din oastea asiriană (2 Regi 19:35-37 sau 2 Par 32:21 în traducerea ortodoxă). Herodot (II, 141) vorbește despre o invazie a șoarecilor de câmp! În orice caz, certitudinile dumneavoastră, afișate atât de ritos în descrierea modificărilor, ar merita verificate prin citarea unor referințe bibliografice. Tonul arțăgos și sentimentul de autosuficiență nu pot suplini în niciun caz lipsa surselor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 16:09 (EET) :Multumesc. Stiam ca-mi bat cuie-n talpa inca de cind scriam. Povestea e ca este absolut exasperant sa vezi cum, pe peste tot, la TV, in presa, dar si pe Wiki, metoda furculision e atotputernica. Am zero dubii ca articolul a fost tradus in fuga, ori de catre cineva care nu cunoaste diferenta dintre multe cuvinte doar ''aparent'' comune limbilor engleza si romana, cu origine latina comuna, dar cu evolutii etimologice si deci cu sensuri f. diferite, ori cu Google Translate si fara o stilizare ulterioara. E plin de greseli tipice, de preluare textuala sau dupa ureche din engleza, nu cred ca are rost sa discutam punctul acesta. :Am citit cam tot ce stiu despre Biblie in germana si engleza. Plague este exact cuvintul folosit in engleza cind e vorba de molime, in special de ciuma, dar si in sensul mai larg: ::"Plagues are outbreaks of infectious disease, either in the specific sense of outbreaks of the disease caused by the bacterium Yersinia pestis or in the generic sense of an epidemic, regardless of its microbial agent." Vezi [https://oxfordre.com/classics/display/10.1093/acrefore/9780199381135.001.0001/acrefore-9780199381135-e-5105#:~:text=Plagues%20are%20outbreaks%20of%20infectious,regardless%20of%20its%20microbial%20agent. Oxford Classical Dictionary]. :In romana pare-se ca vine prin mijlocirea limbii germane. Cum-necum, in germana si engleza sint cuvinte din lexicul comun, de uz frecvent si raspindit. In romana, nu. In limbajul medical e termenul comun pentru leziuni, si-n rest aproape ca nu exista. Abia furculisionismul anglofil a readus termenul in uz, la fel ca-n cazul cuvintelor "rezolutie" (New Year's resolution; hotarire, la indemina oricui; rezolutii ia un comitet, partid, gremiu etc. dupa dezbateri), "provocare" (challenge; aici, intr-adevar, romana nu prea ofera alternative bune, dincolo de problema, obstacol, incercare, de la caz la caz), "aplicatie" (application; solicitare, cerere; verbul autohton a aplica - de ex. un strat de vopsea - insemna initial cu totul altceva), "determinare", "determinat" (determined = hotarit, determination = hotarire, simplu; un biolog determina specia si subspecia, dv. si cu mine in schimb sintem ''hotariti'' sa imbunatatim Wiki, nicicum "determinati"), s.a.m.d. :Literatura secundara interpreteaza cu statornicie pasajele biblice respective (2 Regi 19:35; Isaia 37:36; 2 Paralipomena 32:21), in care e vorba de "ingerul Domnului", drept o referinta la o molima (Plage, plague), si ofera explicatii istorice alternative, legate de probleme dinastice care l-au facut pe Sanherib sa ridice asediul si sa se intoarca acasa. :In concluzie, problemele mentionate sint toate foarte reale: :* cea a proastei stapiniri a limbii originale (engleza) precum si a romanei; :* concret, plague in engleza in sensul de epidemie, molima, nu se traduce mai niciodata in romana drept plaga, decit in limba lu' furculision; :* in contextul biblic dat, in engleza interpretarea este de molima trimisa de dumnezeire, v. chiar art. enWiki tradus aici; :* da, tot promit sa ma exprim mai politicos si uneori nu-mi iese. Mea culpa, scuze. Nu reusesc sa nu ma ingrozesc de nivelul la care a ajuns limba in spatiul public. Fac si eu destule greseli, dar macar ma jenez de ele si-mi dau silinta sa le elimin. Uluitor de multi nu au asemenea scrupule. :Cu stima, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 17:21 (EET) ::Nu. „Plagă” în context Biblic este clar atestat la noi cu sensul pe care dumneavoastră îl refuzați. Citez din Ion M. Stoian, ''Dicționar religios'', Editura Garamond, 1994: „''Plăgile Egiptului'' = calamitățile căzute asupra egiptenilor ca urmare a refuzului faraonului de a aproba cererea lui Moise ca poporul evreu să plece spre Canaan spre a scăpa de robie. Sunt în număr de zece, începând cu prefacerea apelor în sânge și sfârșind cu moartea întâiului-născut în întregul Egipt. Constituie simbolul pedepselor pe care le trimite Dumnezeu asupra celor care se împotrivesc voinței Lui, preconizând tipul plăgilor care vor fi la sfârșitul lumii.” Cuvântul nu are doar sensul medical la care doriți dumneavoastră să îl reduceți (nici în română, nici în engleză). ''Interpretarea'' pasajelor scripturale ca referitoare la o „molimă” (=epidemie) este, cum bine spuneți, o ''interpretare secundară ulterioară'' și deci nu o puteți atribui sursei („după spusele Bibliei”). ::Dar problema nu este dacă a fost o epidemie, o invazie de șoareci sau vreun alt fel de calamitate, ci vehemența cu care vă impuneți dumneavoastră modificările, nu întotdeauna justificate (și aproape niciodată susținute de referințe bibliografice). Pot fi de acord că există numeroase greșeli de traducere (nu numai în acest acest articol, ci în general) și că multe din ele se datorează unei asimilări greșite a termenilor din limba engleză sau unor „false friends”. Ironia face ca, chiar și dumneavoastră, în comentariul în care persiflați traducerea pe care o considerați greșită, să folosiți fără ezitare tot un anglicism: „narativul biblic”! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 18:35 (EET) :::N-o sa cadem la pace, dar e pefect OK si-asa. :::Dupa cum zisei, fac greseli, dar ma jenez de ele si incerc sa le rectific. In cazul „narativului biblic”, conceptul e, din cite stiu, relativ nou: nu stiu sa fi existat in limbajul comun un echivalent inainte de intrarea masiva a anglicismelor in limba. Am cautat (!) si n-am gasit. Poate aveti dv. o sugestie? Deci am folosit termenul in mod constient, nu e o scapare. Nu refuz din principiu neologismele, ar insemna sa fiu cretin dac-as face-o; ma razboiesc doar cu adoptarea papagaliceasca a termenilor straini pentru care romana are termeni absolut echivalenti bine impaminteniti. Cine o face, da dovada de neatentie sau mult mai grav de-atit. :::In rest, v-am raspuns. Poti sapa mereu pina dai de-un exemplu contrar la practic orice. :::Multumesc de termenul „false friends”, l-am mai intilnit, dar nu mi-a intrat in vocabular. Intii in cel pasiv, apoi in cel activ... Catinel, catinel. Invat! Mersi. :::Pe scurt: am o cultura limitata, pe citeva domenii inguste, dar ce stiu, de regula chiar stiu. De regula. Asta pt ca m-am straduit. Cind ma lovesc de fenomene de incultura crasa, revarsate masiv peste noi in spiritul lui "las' ca merge", ma revolt. Din asta o sa mi se traga, in mod sigur, asa ca dac-as putea sa va urmez pina la capat indemnul, probabil ca mi-ati face un mare bine. Dar se pare ca nu pot. Indolenta in cultura ma scoate rau din pepeni. Oricum, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 19:05 (EET) ==■■■ Avertizare privitoare la teste în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Cultura săsească]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! '' Vedeți numeroasele surse în limba română și limba germană care atestă sintagma „sași transilvăneni” menționate în articolul [[Sași]]. '' [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 15:29 (EET) :Nici vorba de vandalizare. Vad ca v-at fixat tirul pe mine. Whatever. Incurcati limbile: in germana si engleza termenul pt. sasi si saxoni e acelasi, Sachsen si resp. Saxons, deci specificarea e obligatorie. In romana NU e cazul. Poti mereu pune punctul pe y, sau adauga epitete explicative: n-are cine sa interzica excesele, si pt. cei neinformati pot fi utile; obligatorii insa NU sint, nu in cazul sasilor, nu in limba romana. Sasii sind din Ardeal, punct si de la capat. Svabi sint in special in Banat, dar si-n zona Satu Mare, mult mai putini, mai asimilati de maghiari si aproape necunoscuti, dar exista. La sasi nu-i cazul. :Va vad inversunat. Noroc bun, va cedez in intregime locul de joaca. Distractie placuta. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:01 (EET) ::Așa e. Specificarea nu e obligatorie în română, dar nu e nici interzisă. Superfluă o considerați dumneavoastră. Astfel de supradeterminări inutile sunt fenomene frecvente în limbă, fără a deveni pleonasme. „Sașii transilvăneni” nu sunt totuși „portocale portocalii” și nici „babe bătrâne”. Dar, oricare ar fi părerea dumneavoastră personală, de unde ați scos că „In rom. nimeni nu adauga "transilv." la substantivul „sași”? Ați făcut din nou o căutare ca la ''defluent'' în hidrologie și ați găsit „nimic, ioc!”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:13 (EET) == Slănic-Moldova == Bună ziua,<br/> Formatul {{f|pentru}} afișează în mod automat textul său aferent ''cu litere cursive''. Concret, [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16822189 versiunea dvs.] și [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16824866 versiunea modificată de mine] îmi apar afișate identic.<br/> Dar dacă ziceți că la dvs. apar diferite, nu mai insist, vă cred pe cuvânt.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 11 februarie 2025 11:04 (EET) :Buna ziua, :Domnule {{u|Sîmbotin}}, va multumesc de incredere. Acum m-ati facut insa curios: eu intru momentan pe Wiki doar de pe telefon. Am un mobil aproape nou, deci nu sufera de uzura morala (invechire tehnica). Formatul "pentru" NU apare cu cursive, ci identic sub toate aspectele cu textul articolului, va garantez. Puteti va rog verifica si la dv. pe telefon, ideal prin comparatie simultana cu ce apare pe ecranul mare de calculator? Va multumesc. :Buna ziua si dv., dle {{u|Pafsanias}}. Vad ca nu impartasiti, din oficiu, increderea pe care mi-o acorda dl. Sîmbotin. De gustibus. V-as ruga si pe dv. sa verificati cum va apare pe telefon. Daca veti constata ca e la fel ca la mine, v-as ruga sa repuneti apostrofurile care creeaza aspectul cursiv. :Ca sa va raspund la intrebare: programele au fost scrise in engleza, pt. enWiki. Nu stiu daca absolut toate, dar mai mult sau mai putin toate. Fiecare versiune in alta limba adopta versiuni mai vechi sau mai noi din engleza. RoWiki are unele modele in engleza originala, iar altele sint adaptate, in romana. '''Nu toate modelele originale, englezesti, functioneaza corect cind sint folosite in Wikipediile din alte limbi''' - atit unele preluate identic in engleza, cit si unele cu termenii tradusi. Constatare empirica 100% clara, nu e loc de dubii. Nu ma pricep la programare, deci constat fara sa stiu cauza. :De asemenea, '''formate care functioneaza perfect pe ecrane mari de calculator, apar diferit, uneori distorsionat, pe cele mici de celular.''' Exista versiuni diferite de Wiki pt. calculator si pt. celular, deci e cumva normal sa existe defectiuni diferite si incompatibilitati inca nerezolvate. :Pt. utilizator, e esential sa existe o afisare corecta si consecventa. Acolo unde programele (modelele, templates) prezinta distorsionari, defectiuni, sintem chemati, deci nu e doar ingaduit, sa gasim solutii creative, pina rezolva programatorii problema. :Felul in care imi abordati contributiile dau dovada de o atitudine agresiva si banuitoare, nociva in ultima instanta pt. utiluzator. V-as fi recunoscator daca v-ati putea-o controla. In cazul de fata, m-ati fi putut contacta inainte de sa anulati corectura. Asta cu atit mai mult cu cit se pare ca apostrofurile mele nu deranjau utilizatorul, nu anulau caracterul cursiv dat (numai) de modelul pt. calculator, deci nu suparau pe nimeni, oferind eventual un avantaj de care nu erati constient. Am fi putut atunci constata impreuna ca problema e specifica pt. versiunea pt. telefon, dupa cum am facut-o acum aici, multumita dlui Simbotin. Sau puteati sa reactionati ca dumnealui, acordindu-mi incredere din oficiu. E evident o chestiune care tine de persoana fiecaruia; dar unii interactioneaza intr-oun mod mai acceptabil si mai util celorlalti decit altii. :O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 februarie 2025 12:49 (EET) ::Am rezolvat discrepanța. Obțineți o vizibilitate mai bună asupra unor asemenea probleme de afișare dacă le mentionați la [[Wikipedia:Cafenea]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 februarie 2025 12:18 (EET) :::Grozav, multumesc! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 12 februarie 2025 16:59 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == Urekeală == Salut! Am de gând să vă urekesc un pic... Genul de limbaj folosit de dv. prin explicații de genul: [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea+Uzului%2C+Harghita&date-range-to=2025-05-13&tagfilter=&action=history "umectații ăștia" sau "Strunjit o tira la lemnu' limbii."] (de unde cineva un pic neatent și mai obosit ar putea eventual înțelege că dv. vă considerați un 'telectual rasat care "strunjește" limba și pe cel care a scris textul, eventual îl considerați vreun mocan care scrie cu creionul muiat pe limbă, direct de pe plaiurile montane cu perdea forestieră), îndeamnă omul să vă dea peste nas. Dacă doriți colaborare, cu siguranță un ton mai bine studiat nu v-ar provoca durere. BTW, miștouri plasate în context de genul {{u|Kun Kipcsak}} în loc de {{ut|Kun Kipcsak}} poate vă pot da senzația că faceți bancuri fine și că sunteți superior, dar intenția lor pare evidentă. Părerea mea.... Într-o altă ordine de idei, în ce privește istoria industriei din Ro și în mod expres în ce privește pe cea a căilor ferate înguste din Ro, {{ut|Kun Kipcsak}} este cel mai documentat de pe aici. Aș zice deci că puteți să apelați la dânsul cu încredere, în domeniu. Evident, munca sa poate fi dusă mai departe sau îmbunătățită, of course, cu mare probabilitate doar în baza unei documentări potrivite. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 15 mai 2025 21:25 (EEST) :Va multumesc. Stiu ca-s uneori pasibil de urekeli si palmuieli, dar aici creca, total intimplator, nu m-ati prins in offside. :"Umectații ăștia" erau uzii. Neam disparut de mult, nu cred sa se mai identifice careva cu ei, deci pe cine sa deranjeze? Si, serios, in romana suna mai rau decit costobocii. :"Strunjit o tira la lemnu' limbii" facea referinta, evident, la limba de lemn, incontestabil prezenta acolo. Nu scrie nicaieri ca Wiki trebuie sa fie mai scortoasa decit declaratia din Scinteia de dupa Congresul al Icșpelea. Si chiar nu de 'telectuali rasati e nevoie ca sa ne scuturam de xiloglosie; orice om cu darul vorbirii e binevenit, ba chiar as primi cu piine si sare orice mocan autentic dispus sa scuture textul de cari si rumegus. Atentie, nu mirlan: mocan. Sau dogar, strungar, cosaș... Orice om care-si vorbeste si stapineste bine limba materna, vie si zglobie. :Credeti ca ati detectat un mișto acolo unde am folosit modelul (template) pe care-l aplic permanent pe enWiki, acolade deschise, u, |, nume, acolade inchise. Nu stiu de ce pe roWiki rezultatul nu arata la fel ca pe enWiki, ma deranjeaza pina la un punct, dar urasc manualele Wiki si am sperat sa se-nteleaga ca e o stingacie strict tehnica. Chiar nu apreciez cind e luat careva in bascalie pe tema numelui, mi se pare deplasat, si de ex. scrierea numelor cu litera mica in semn de dispret mi se pare ceva meschin. Deci nu, nici urma de intentie de a batjocori sau a refuza respectul cuvenit. Scuze daca pare a fi ce nu e. Dupa vreo 13 ani pe enWiki am capatat ceva reflexe formale, alias tabieturi, plus o doza de comoditate, aia da. :Am mai intilnit, evident, numele dlui Kun Kipcsak pe roWiki, dar habar n-am la ce se pricepe si la ce nu. Nici macar daca a ales un pseudonim cu rezonanta maghiara in gluma sau in serios, din afinitate; n-are fix nici o importanta. Recunosc, e o lipsa de-a mea si-n viata reala ca nu retin detalii decit despre un numar redus de oameni - prieteni, cei din contra, sau cei care ma impresioneaza cu ceva special, bun sau rau, superficial sau profund. Inca n-am avut ocazia cu dinsul, probabil din neatentia mea. Fapt e ca mocanita nu e cine stie ce cuvint rar, dar are farmec, pe cind termenul "cale ferata forestiera"... ioc. Mai lemnos decit traversele dinsei. Fapt e ca [[Mocăniță]] are art., pe cind [[Cale ferată forestieră]] - nu, desi probabil ca ar trebui. :Unde recunosc ca m-am amuzat, sint unele stingacii de limba, probabil datorate profilului demografic al zonei in discutie. Habar n-am cine a scris textul, si e normal ca in zone cu majoritati etnice cu limbi materne diferite de romana, contributiile s-o mai ia pe ici - pe colo pe inevitabila aratura. O dau cu regularitate in bara in toate cele patru limbi intre care ma zbat, de zeci de ani, ca bila dintr-un flipper, sint bine imbibat de problema, si singurul lucru pe care mi-l cer si mie, si altora, e sa incerc sa-mi insusesc spiritul limbii inainte de sa ma arunc sa scriu ceva, sau mai rau: sa-i corectez pe altii. Mihai Stanescu ramine geniul in materie, cu caricatura aia din anii '80: un reporter intervieveaza cu magnetofonul o tipa cu pulover col roulé intr-un lan plin de studenti culegind porumbul. Ea: "Eu invatat forte bine romaneste la University of Chicago. Dar nu pricep diferenta intre iesit la porumb si iesit la pepeni." :Va apreciez sfaturile, asa ca va rog, nu ma iertati, chiar cind par sa nu mi le insusesc. Sa ne auzim cu bine si dupa duminica nebunilor, care ne pindeste contondenta de dupa usa. Fie ca grijile de pe Wiki sa mai merite atentia nostra si de luni incolo. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 16 mai 2025 00:26 (EEST) Na, fac parte dintr-o generație care știe că unde e loc de învățat e și de cotonogeală, așa... en passant, deci nu e rost de prea multă supărare dacă lucrurile merg după aceea, înainte. Una peste alta dacă poate o să aveți chef de scris ceva despre CFF am material să vă dau. E un subiect interesant care, acum are o alură romantică, deși nu sunt convins că la fel părea și pe vremea când chestia asta duduia la propriu. BTW, opinia mea e că se poate înțelege cel mai bine cum a fost cu CFF atunci când ai mergi la propriu pe fostele lor trasee la fața locurilor. Eu unul, precum și KK am făcut-o, fiecare în felul nostru. Ajută la înțelegerea fenomenului și la adoptarea unie perspective ceva mai echilibrate. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 16 mai 2025 21:33 (EEST) :Tare-as vrea sa merg mai mult cu CFF, mocanite, ce-or mai fi! Cea de pe Valea Vaserului mi-a ramas in amintire si la cea de pe V. Hirtibaciului visez de-o vreme. Poate la vara - si, cine stie, poate ne intilnim pe-acolo! Amuzant e ca stau intr-o zona unde deplasarea e pe un fost terasament de tren cu ecartament ingust. Plimbi catelul, pedalezi, faci jogging pe unde gifiia cindva o locomotiva. :Va multumesc, dar tot trag de mine ca sa revin de partea cealalta a oglinzii, in lumea reala. Articolul despre CFF va trebui sa astepte un alt autor, poate pe-un pensionar care si-a cistigat deja pensia; eu ma mai zbat :) Si ii dam inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 mai 2025 05:33 (EEST) == Redirectionari == Aici ca sa nu blochez paginile respective. Patriarhia pare sa prefere scrierea mica pt. numeral si cu majuscula pt. Sinod Ecumenic. Nu vad deloc logica, dar nu conteaza. * I. [[Primul conciliu de la Niceea]], [[Primul Sinod Ecumenic]], [[primul sinod ecumenic]], [[întâiul sinod ecumenic]], [[Întâiul sinod ecumenic]] * II. [[Primul conciliu de la Constantinopol]], [[al doilea Sinod Ecumenic]], [[Al Doilea Sinod Ecumenic]], [[al II-lea sinod ecumenic]], [[al II-lea Sinod Ecumenic]] * III. [[Conciliul de la Efes]], [[al treilea Sinod Ecumenic]], [[Al Treilea Sinod Ecumenic]], [[al III-lea sinod ecumenic]], [[al III-lea Sinod Ecumenic]] * IV. [[Conciliul de la Calcedon]], [[al patrulea Sinod Ecumenic]], [[Al Patrulea Sinod Ecumenic]], [[al IV-lea sinod ecumenic]], [[al IV-lea Sinod Ecumenic]] * V. [[Al doilea conciliu de la Constantinopol]], [[al cincelea Sinod Ecumenic]], [[Al Cincelea Sinod Ecumenic]], [[al V-lea sinod ecumenic]], [[al V-lea Sinod Ecumenic]] * VI. [[Al treilea conciliu de la Constantinopol]], [[al șaselea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaselea Sinod Ecumenic]], [[al VI-lea sinod ecumenic]], [[al VI-lea Sinod Ecumenic]] * VII. [[Al doilea conciliu de la Niceea]], [[al șaptelea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaptelea Sinod Ecumenic]], [[al VII-lea sinod ecumenic]], [[al VII-lea Sinod Ecumenic]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 mai 2025 19:04 (EEST) == Balast == În „balastul” pe care [[Special:Diff/17024067|l-ați eliminat]] din articolul [[Comuna Homorod, Brașov]] sunt incluse și marcajele <nowiki><!-- secțiune administrație --></nowiki> și <nowiki><!--sfârșit secțiune administrație--></nowiki> folosite de [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] pentru actualizarea periodică automată a secțiunii de administrație. Nu ar fi mai bine să întrebați atunci când nu știți la ce folosesc anumite segmente de cod? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 19:37 (EEST) :Buna seara dle {{ping| Pafsanias}}, si multumesc de mesaj. Cind stiu ca nu stiu, intreb :) V. [https://en.wikipedia.org/wiki/There_are_unknown_unknowns vestitul citat] din celalalt Donald, Rumsfeld. E vesnica mea poveste cu enWiki: de-acolo marcajele astea sint eliminate urgent, ca folia de plastic de pe canapeaua noua. Inca nu mi-a intrat in reflex ca exista diferente serioase de program intre versiuni. Nici pe roWiki n-am mai vazut nicaieri marcajele astea. Sinteti sigur ca algoritmul le cauta si le foloseste? Regula e ca formatul <nowiki><!-- bla² --></nowiki> e doar pt. mesaje "invizibile" pe care le pun programatorii Wiki in modelele standard, sau si le lasa redactorii unii altora. Fiecare sectiune din infocaseta are initial asa ceva, cel putin la inceputul sectiunilor (aha! Oare asta e clenciul, marcajul final?). Nu stiam sa aiba vreun rol activ. Deci, stiti sigur ca asa stau lucrurile? Mersi. :Acum vad ca Andrebot e creat de un roman, poate asta explica lucrurile - e probabil strict specific pt. roWiki. Poate ca e creatia dv.? Nu vad acolo nici o referinta la codul asta specific, poate o fi deja arhivat? Oricum, n-aveam cum sa stiu, ba nici macar cum sa banuiesc. Si balast exista, si inca mult. :PS: daca-mi atrageati doar atentia, erati f. amabil, fara sa incercati sa-mi dati si peste nas. Vad ca inca imi mai purtati pica. Nu vin aici ca sa ma cert. Probabil ca v-am calcat cu ceva pe bombeu - imi cer scuze, am mult respect pentru toti oamenii priceputi si altruisti, hai sa lasam chestiile de genul asta deoparte. De invatat, invat cu placere de la cei cu experienta. O seara buna! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 20:20 (EEST) ::[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] nu e creația mea. Scrie pe pagina respectivă cine este operatorul lui. Printre multele sarcini de care se ocupă, se numără și actualizarea periodică a secțiunilor standard de introducere, demografie, politică și administrație de la localitățile din România. Dacă ați fi mai familiarizat cu articolele despre comune, ați fi observat probabil că secțiunea „Politică și administrație” are o structură fixă și că în codul ei se repetă în fiecare articol segmentele eliminate de dumneavoastră. Nu încerc să vă dau peste nas, mai degrabă am uneori impresia că dumneavoastră încercați să ne dați peste nas nouă tuturor și să ne învățați cum se elimină foliile de plastic de pe canapeaua Wikipediei engleze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 20:54 (EEST) {{ping|Arminden}} poate ar fi util să recitiți un pic [[Wikipedia:Deturnarea politicilor și îndrumărilor]], pentru a vedea cam pe unde ''bate direcția'' mașinii cu care mergeți. Cred că un drum pe la un ''stand de direcție'' ar putea recalibra un pic treaba... Io vi-l recomand cu drag, sau mă rog, asta e părerea mea... Știți că vă apreciez și nu mă zgârcesc niciodată când e vorba să vă aduc laude, precum fac acum. –-'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 10 iunie 2025 21:13 (EEST) jdgdskton0w89koeok7oovyekevd48m 17024338 17024245 2025-06-10T19:30:30Z Arminden 195524 /* Balast */ Răspuns 17024338 wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Buna ziua. Domnule Kun, mersi de "bine ați venit", dar dupa cum stiti, nu-s nicidecum nou pe-aici. Si daca aruncati si dv o privire pe pagina in cauza, e lipsita aproape complet de referinte: un link decedat (vesnica lui pomenire) pentru "Localizare", si o sursa pentru "Condiții de vizitare", cele mai scurte sectiuni din articol, si basta. Grosul e scris si postat "la liber", dar acolo n-ati avut nimic de protestat, nicicum de sters. Mi se pare mie, sau imi cautati pricina? Da, am un stil mai polemic - poate asta o fi motivul? Ar fi o greseala, asta ar fi o cauza buna de mustrari pe paginile de discutie, dar nu de eliminare de material util celor care cauta informatii pe Wiki. Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:17 (EEST) == [[Numerus clausus]] == Știu că ați avut câteva fricțiuni cu alți utilizatori pentru că ați modificat poate prea insistent niște articole, și acum probabil umblați mai cu grijă. În ce privește acest articol, cred că e cazul să îl [[WP:FC|modificați cu cât curaj puteți]]. Din istoricul lui, văd cine anume l-a scris: o persoană care a scris acum un deceniu o serie de articole la prima vedere bine documentate, dar care în realitate făceau apologia extremei drepte. Spre indignarea mea, am găsit un pasaj (cum spuneți chiar dv.) absolut scandalos la articolul [[Mihail R. Sturdza]], l-am marcat pe moment cu {{f|PDVN}} dar trebuie eliminat. Deci dacă aveți surse, timp, disponibilitate, din partea mea puteți tăia agresiv tot ce vi se pare apologetică fascistă acolo. Pentru că cel mai probabil chiar asta e. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:08 (EET) :{{ping|Andrei Stroe}} Bună ziua, domnule Stroe. Va multumesc mult de raspuns, e edificator. Mi-ati permite sa il copiez pe pagina de discutii a articolului? :Din pacate momentan nu am acces la un calculator, pe telefon totul e mult, mult mai anevoios, si nici din alte motive nu sint in pozitia de a rescrie articolul. Sper ca cineva sa aiba interesul si disponibilitatea de a o face. :De fapt materialul e f. interesant ca ilustrare a gindirii fasciste si ar trebui salvat ca atare pe o pagina despre antisemitismul si/sau fascismul din Romania sec. XX, cu ecouri in prezent. Exista lucrari care sa combata punct cu punct atit directia de atac si perspectiva agresiv etnocentrista ("erau prea multi jidani, mai toti nepaminteni, deci trebuiau macar ingraditi in posibilitati"), si numeroase afirmatii individuale din argumentatie. E insa o munca masiva, la care nu ma incumet, in nici un caz acum (pe vreme de Covid a fost altceva), sper insa sa trezesc interesul unora care o pot face. :Cu tot respectul, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 29 noiembrie 2023 11:27 (EET) ::Puteți, sigur. E relevant pentru evoluția articolului. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:36 (EET) == :) == Banc sec: un deal discuta cu un munte... '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 21:46 (EET) :{{hidden ping|Accipiter Gentilis}}Unde-au pus ma golanii aia emojiii mei... :Asta e. :))) [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 21:54 (EET) :::Io cre' că emojii au fost peneplenizați, cel puțin în seara asta....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 22:00 (EET) P.S. Urmează ca, după fragmentarea tectonică de rigoare, să se înalțe, da' asta mâine și după ce toată lumea face mai întâi nani! ::::E, vise! Cine mai crede-n orogeneza in ziua de azi. Lungu-i sesu' cimpului / Ba mai mult e lat. ::::Vise placute! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 22:49 (EET) == Legături interne == Salut! Nu-i nevoie (sau mai precis nu e cazul...) să facem legături interne de fiecare dată când apre același cuvânt în articol. Mai mult nu e cazul să facem legături interne la noțiunile comune, decât dacă au o semnificație ceva mai de Doamen-ajută, în context. Iar dacă e vorba de o noțiune mai puțin cunoscută, are rost să o transformăm în legătură internă de mai multe ori, doar dacă este distanță mare în text între 2 folosiri ale ei, ca să nu fie nevoie să derulăm prea mult, textul în sus și în jos și noțiunea este importantă pentru înțelegerea contextului. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 februarie 2024 16:33 (EET) :Salut {{ping|Accipiter Gentilis}}! Da, asa stiu & gindesc si eu. Cred ca am respectat principiul la [[Bătălia de la Turtucaia]]: o data wikilink in infocaseta si o data in text. Sau crezi c-ar prinde bine si undeva mai in josul textului? Dar ce, ca aveau wikilink doar termeni banali, ca date si ani, Romania, Bulgaria, Dunarea si Silistra? Poate cel mult Silistra. Chiar nu vad ce. Mersi! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:12 (EET) ::Exact asta am facut, am desfiintat mai bine de-o duzina de legaturi inutile. In plus am specificat de doua ori (Romania -> Regatul Romaniei, idem Bulg.), si am creat un link rosu pt. un termen militar comun, [[pod de pontoane]], pt. care ar fi nevoie de un articol. Altceva nu cred sa fi modificat. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:18 (EET) == Liceul Dimitrie Cantemir == Bună seara. Ați creat un redirect de la [[Liceul Dimitrie Cantemir]] la [[Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București]]. Liceul bucureștean nu e singurul cu acest nume. Sunt mai multe. Avem, de exemplu, [[Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava]] și [[Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza]]. Mai sunt și altele. Acel redirect trebuie transformat într-o pagină de dezambiguizare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 decembrie 2024 23:48 (EET) :{{ping|Donarius}} Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 00:02 (EET) ::Teoria mea e că cel care a greșit ceva trebuie să corecteze, nu alții. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:01 (EET) :::Nu ma pun cu teoreticienii. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:15 (EET) ::::V-aș fi recunoscător dacă altădată veți fi mai atent. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:18 (EET) :::::Domnule Donarius, nu sint adeptul statului la colt pe coji de nuca. V-am inteles din prima, nu mai insistati, nu ma simt vinovat de nimic intr-un sens major si tonul de director de internat nu va face cinste. Mi-am cerut scuze si am oferit o solutie la indemina mea. Toate cele bune. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:52 (EET) ::::::Să știți că nu v-as fi răspuns dacă nu ați fi folosit un ton ironic. Umorul e ceva, batjocura e altceva. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:58 (EET) :::::::Ma scuzati. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 13:32 (EET) == Mânăstire == Bună seara. Forma „mânăstire” nu mai apare în DOOM3, fiind înlocuită complet cu „mănăstire”. Cele două forme coexistau în DOOM2, dar lucrurile s-au schimbat. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:34 (EET) :Surse: https://doom.lingv.ro/cautare/schimbari-normative?mood=list&page=19, https://stirileprotv.ro/divers/zece-cuvinte-care-au-suferit-modificari-in-doom-3-cum-este-corect-asaza-aseaza-insala-inseala-suveniruri-suvenire.html. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:39 (EET) ::Vă multumesc. Cu voia dv, as muta discutia pe pagina respectiva, ce ziceti? O seara frumoasa. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:48 (EET) :::Nu mă deranjează. Dacă dvs. credeți că e utilă, atunci mutați-o. Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte, indiferent cui aparține și unde se află, cu excepția doar a citatelor (că nimeni nu ne dă nouă dreptul să modificăm exprimarea lui Grigore Ureche sau a lui Nicolae Iorga). '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:50 (EET) ::::Schimb imediat. Mai rau ma supara problemele de structura, stil, logica, punctuatie samd decit utiluzarea unor variante inca citate prin dictionare mult dincoace de anul de gratie 1991, dar aveti dreptate. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:56 (EET) :::::Prioritățile pot diferi de la unul la altul. Faptul că pe dvs. vă supără ceva, nu înseamnă că pe mine nu m-ar supăra, ci că diferă între noi gradul de supărare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:01 (EET) :::::N-ati avut incredere. Sau ati avut, dar v-a minat spiritul olimpic. :::::Sentinta dv "nu se lasă spațiu în legătura internă" e oleaca prea axiomatica. Eu lucrez de pe telefon, spatiul ajuta la asezarea in pagina pe ecrane mici. Si nu strica la nimic, nu e interzis si nu exista o astfel de regula. Un piculet mai putin categoric, v-as ruga. Multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 00:03 (EET) Bună seara {{ut|Arminden}}. Mie mi-a atras atenția, de exemplu, modul fascinat de categoric cu care vă consemnați uneori comentariile la modificări sau care caracterizează, de exemplu, un text recent de pe o pagină de discuție a unui articol. Un piculeț mai puțin categoric, v-aș ruga. Mulțumesc. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 00:10 (EET) :E o luare la șto, care depășește uneori limitele sarcasmului. Un piculeț mai puțin categoric, dle Arminden, v aș ruga. Mai există aici o politică denumită Modul civilizat și prevede sancțiuni. Unii colegi s-au abținut să vă spună, dar au fost deranjați de limbajul și mai ales de tonul pe care-l folosiți. Înțeleg că sunteți bolnav, dar nu se șterge pe jos cu colegii. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:20 (EET) ::Și ca să-mi fac datoria de mediator, vă recomand să citiți/recitiți politica Modul civilizat și Manualul de stil. Ne ajută să înțelegem cum ar trebui să lucrăm și cum ar trebui să ne raportăm la ceilalți și la munca lor. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:27 (EET) :::Indata, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 01:34 (EET) ::::Dle {{ping|Donarius}}, n-aveam absolut deloc intentia sa mai continui, dar vad ca ati dezvoltat o oarecare antipatie fata de mine si as vrea sa lamuresc lucrurile definitiv. Nu va cunosc, nu am incercat sa va identific contributiile pe Wiki, nu sint interesat intr-un dialog dincolo de eventualele teme legate de articole si as vrea sa incetam aceasta non-discutie. ::::Din cite pricep eu, a inceput cu raspunsul meu de mai sus, pe care il reproduc integral: :::::@Donarius: Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :::::Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. ::::Atit. '''Nu gasesc nici o urma de ironie, nicicum sarcasm. Perfect civilizat si politicos.''' Dv ati tinut insa sa ma "puneti la punct", numai dv stiti de ce. La intepaturi reactionez uneori iritat, si iac-asa a continuat un dialog absolut neprovocat si inutil, desi intr-un mod deloc pierdut de sub control. ::::Azi reveniti cu o constatare formala si-mi atrageti atentia asupra unei greseli de stil - va multumesc, revin la pagina ca sa corectez, si hopla! ati intervenit deja, si-n plus imi dati peste nas aici ("Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte", ca si cum eu n-as fi). '''A doua oara ca nu va puteti abtine sa reveniti cu comentarii, dupa ce eu v-am raspuns politicos si v-am dat dreptate.''' Dar eu sint scandalagiul? ::::Daca doriti sa ma haituiti (Wiki: "hounding"), poate chiar sa creati o situatie in care sa ma blocati, va promit ferm sa va evit. Voi tine cont de orice sugestie sau corectura justificata, daca apar situatii ca azi (mâ- in loc de mă-) dati-i inainte, corectati direct si o sa-mi constat singur greseala, dar va rog mult, renuntati la dialog, ca vad ca nu duce nicaieri, cel putin nu in vreun loc necesar sau benefic. ::::Deci o lasam incurcata, merge fiecare la ale lui si basta. Mersi de intelegere si va doresc un Craciun si An Nou fericit. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 02:03 (EET) {{ut|Arminden}} nu este util să vă jucați nepotrivit cu potențialul de autovictimizare (uneori util psihologic în anumite situații) [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Andrei_Stroe&oldid=16708045#Arminden în mod eronat]. Lucrurile sunt mult mai simple decât par, în acest caz fiind mult mai util să luați lucrurile ca atare și să vă autolimitați imaginația.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 08:04 (EET) :Nu ma-ti inteles. Am clarificat lucrurile in caz ca se ajunge la o cerere de blocare. Cronologia si faptele, atit. In rest, v-am multumit deja ieri pentru sfat, l-am inteles din prima. Probabil ca am agasat pe unii in alte contexte, o sa am grija, mersi, dar aici n-a fost deloc cazul. O zi buna. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 10:52 (EET) == Wikilinkuri pe pag. de dezamb. == Nu sunt interzise pe roWikipedia, după câte știu eu, și chiar sunt utile. Nu-mi dau seama care ar fi motivul pentru care ar putea fi interzise. Interzicerea lor mi se pare chiar o prostie. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:03 (EET) :Dacă lucrați pe etape la un articol, puneți, rogu-vă, o etichetă. Nu aveam de unde să-mi dau seama. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:04 (EET) ::Multumesc. Si eu o consider o prostie, dar pe enWiki asa este si unii cu asta isi petrec timpul: stau si vineaza "contraventii" de la regula. Un redactor din Germania practica sportul asta cu o strictete militar-prusaca, obsesiva si frustranta la culme. Ideea e ca dezambiguizarea nu ar fi sursa de informatie, si dupa inca un clic se ajunge la articole. De aceea nu sint admise nici referinte, nici alte linkuri decit cele dezambiguizate. Fiecare limba isi alege setul de reguli, dar unele sint comune pe intreaga gama, nu stiu care e sitiatia pe roWiki si chestiunea ramine deocamdata neelucidata. Dupa ce mi s-au anulat pe enWiki o sumedenie de redactari absolut utile, m-am invatat sa fiu precaut. ::Nu ma gindisem la eticheta, nu stiu daca exista o metoda standard, dar o sa improvizez ceva - multumesc! Un weekend placut, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2025 15:16 (EET) == Plaga din ''Biblie'' == Daca nu-i latină, dar atât [https://www.merriam-webster.com/dictionary/plague „plague”] (în limba engleză), cât și [https://dexonline.ro/definitie/plag%C4%83/definitii „plagă”] (în limba română) au și sensul de „calamitate, dezastru, flagel, nenorocire”, mai ales în context biblic. Prin urmare, [[Special:Diff/16772323|„corectura”]] pe care ați operat-o în articolul [[Ezechia]] nu se justifică și este contrazisă de faptul că textul ''Scripturii'' nu vorbește despre vreo „molimă”, ci despre un înger care a ucis 185.000 de oșteni din oastea asiriană (2 Regi 19:35-37 sau 2 Par 32:21 în traducerea ortodoxă). Herodot (II, 141) vorbește despre o invazie a șoarecilor de câmp! În orice caz, certitudinile dumneavoastră, afișate atât de ritos în descrierea modificărilor, ar merita verificate prin citarea unor referințe bibliografice. Tonul arțăgos și sentimentul de autosuficiență nu pot suplini în niciun caz lipsa surselor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 16:09 (EET) :Multumesc. Stiam ca-mi bat cuie-n talpa inca de cind scriam. Povestea e ca este absolut exasperant sa vezi cum, pe peste tot, la TV, in presa, dar si pe Wiki, metoda furculision e atotputernica. Am zero dubii ca articolul a fost tradus in fuga, ori de catre cineva care nu cunoaste diferenta dintre multe cuvinte doar ''aparent'' comune limbilor engleza si romana, cu origine latina comuna, dar cu evolutii etimologice si deci cu sensuri f. diferite, ori cu Google Translate si fara o stilizare ulterioara. E plin de greseli tipice, de preluare textuala sau dupa ureche din engleza, nu cred ca are rost sa discutam punctul acesta. :Am citit cam tot ce stiu despre Biblie in germana si engleza. Plague este exact cuvintul folosit in engleza cind e vorba de molime, in special de ciuma, dar si in sensul mai larg: ::"Plagues are outbreaks of infectious disease, either in the specific sense of outbreaks of the disease caused by the bacterium Yersinia pestis or in the generic sense of an epidemic, regardless of its microbial agent." Vezi [https://oxfordre.com/classics/display/10.1093/acrefore/9780199381135.001.0001/acrefore-9780199381135-e-5105#:~:text=Plagues%20are%20outbreaks%20of%20infectious,regardless%20of%20its%20microbial%20agent. Oxford Classical Dictionary]. :In romana pare-se ca vine prin mijlocirea limbii germane. Cum-necum, in germana si engleza sint cuvinte din lexicul comun, de uz frecvent si raspindit. In romana, nu. In limbajul medical e termenul comun pentru leziuni, si-n rest aproape ca nu exista. Abia furculisionismul anglofil a readus termenul in uz, la fel ca-n cazul cuvintelor "rezolutie" (New Year's resolution; hotarire, la indemina oricui; rezolutii ia un comitet, partid, gremiu etc. dupa dezbateri), "provocare" (challenge; aici, intr-adevar, romana nu prea ofera alternative bune, dincolo de problema, obstacol, incercare, de la caz la caz), "aplicatie" (application; solicitare, cerere; verbul autohton a aplica - de ex. un strat de vopsea - insemna initial cu totul altceva), "determinare", "determinat" (determined = hotarit, determination = hotarire, simplu; un biolog determina specia si subspecia, dv. si cu mine in schimb sintem ''hotariti'' sa imbunatatim Wiki, nicicum "determinati"), s.a.m.d. :Literatura secundara interpreteaza cu statornicie pasajele biblice respective (2 Regi 19:35; Isaia 37:36; 2 Paralipomena 32:21), in care e vorba de "ingerul Domnului", drept o referinta la o molima (Plage, plague), si ofera explicatii istorice alternative, legate de probleme dinastice care l-au facut pe Sanherib sa ridice asediul si sa se intoarca acasa. :In concluzie, problemele mentionate sint toate foarte reale: :* cea a proastei stapiniri a limbii originale (engleza) precum si a romanei; :* concret, plague in engleza in sensul de epidemie, molima, nu se traduce mai niciodata in romana drept plaga, decit in limba lu' furculision; :* in contextul biblic dat, in engleza interpretarea este de molima trimisa de dumnezeire, v. chiar art. enWiki tradus aici; :* da, tot promit sa ma exprim mai politicos si uneori nu-mi iese. Mea culpa, scuze. Nu reusesc sa nu ma ingrozesc de nivelul la care a ajuns limba in spatiul public. Fac si eu destule greseli, dar macar ma jenez de ele si-mi dau silinta sa le elimin. Uluitor de multi nu au asemenea scrupule. :Cu stima, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 17:21 (EET) ::Nu. „Plagă” în context Biblic este clar atestat la noi cu sensul pe care dumneavoastră îl refuzați. Citez din Ion M. Stoian, ''Dicționar religios'', Editura Garamond, 1994: „''Plăgile Egiptului'' = calamitățile căzute asupra egiptenilor ca urmare a refuzului faraonului de a aproba cererea lui Moise ca poporul evreu să plece spre Canaan spre a scăpa de robie. Sunt în număr de zece, începând cu prefacerea apelor în sânge și sfârșind cu moartea întâiului-născut în întregul Egipt. Constituie simbolul pedepselor pe care le trimite Dumnezeu asupra celor care se împotrivesc voinței Lui, preconizând tipul plăgilor care vor fi la sfârșitul lumii.” Cuvântul nu are doar sensul medical la care doriți dumneavoastră să îl reduceți (nici în română, nici în engleză). ''Interpretarea'' pasajelor scripturale ca referitoare la o „molimă” (=epidemie) este, cum bine spuneți, o ''interpretare secundară ulterioară'' și deci nu o puteți atribui sursei („după spusele Bibliei”). ::Dar problema nu este dacă a fost o epidemie, o invazie de șoareci sau vreun alt fel de calamitate, ci vehemența cu care vă impuneți dumneavoastră modificările, nu întotdeauna justificate (și aproape niciodată susținute de referințe bibliografice). Pot fi de acord că există numeroase greșeli de traducere (nu numai în acest acest articol, ci în general) și că multe din ele se datorează unei asimilări greșite a termenilor din limba engleză sau unor „false friends”. Ironia face ca, chiar și dumneavoastră, în comentariul în care persiflați traducerea pe care o considerați greșită, să folosiți fără ezitare tot un anglicism: „narativul biblic”! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 18:35 (EET) :::N-o sa cadem la pace, dar e pefect OK si-asa. :::Dupa cum zisei, fac greseli, dar ma jenez de ele si incerc sa le rectific. In cazul „narativului biblic”, conceptul e, din cite stiu, relativ nou: nu stiu sa fi existat in limbajul comun un echivalent inainte de intrarea masiva a anglicismelor in limba. Am cautat (!) si n-am gasit. Poate aveti dv. o sugestie? Deci am folosit termenul in mod constient, nu e o scapare. Nu refuz din principiu neologismele, ar insemna sa fiu cretin dac-as face-o; ma razboiesc doar cu adoptarea papagaliceasca a termenilor straini pentru care romana are termeni absolut echivalenti bine impaminteniti. Cine o face, da dovada de neatentie sau mult mai grav de-atit. :::In rest, v-am raspuns. Poti sapa mereu pina dai de-un exemplu contrar la practic orice. :::Multumesc de termenul „false friends”, l-am mai intilnit, dar nu mi-a intrat in vocabular. Intii in cel pasiv, apoi in cel activ... Catinel, catinel. Invat! Mersi. :::Pe scurt: am o cultura limitata, pe citeva domenii inguste, dar ce stiu, de regula chiar stiu. De regula. Asta pt ca m-am straduit. Cind ma lovesc de fenomene de incultura crasa, revarsate masiv peste noi in spiritul lui "las' ca merge", ma revolt. Din asta o sa mi se traga, in mod sigur, asa ca dac-as putea sa va urmez pina la capat indemnul, probabil ca mi-ati face un mare bine. Dar se pare ca nu pot. Indolenta in cultura ma scoate rau din pepeni. Oricum, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 19:05 (EET) ==■■■ Avertizare privitoare la teste în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Cultura săsească]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! '' Vedeți numeroasele surse în limba română și limba germană care atestă sintagma „sași transilvăneni” menționate în articolul [[Sași]]. '' [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 15:29 (EET) :Nici vorba de vandalizare. Vad ca v-at fixat tirul pe mine. Whatever. Incurcati limbile: in germana si engleza termenul pt. sasi si saxoni e acelasi, Sachsen si resp. Saxons, deci specificarea e obligatorie. In romana NU e cazul. Poti mereu pune punctul pe y, sau adauga epitete explicative: n-are cine sa interzica excesele, si pt. cei neinformati pot fi utile; obligatorii insa NU sint, nu in cazul sasilor, nu in limba romana. Sasii sind din Ardeal, punct si de la capat. Svabi sint in special in Banat, dar si-n zona Satu Mare, mult mai putini, mai asimilati de maghiari si aproape necunoscuti, dar exista. La sasi nu-i cazul. :Va vad inversunat. Noroc bun, va cedez in intregime locul de joaca. Distractie placuta. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:01 (EET) ::Așa e. Specificarea nu e obligatorie în română, dar nu e nici interzisă. Superfluă o considerați dumneavoastră. Astfel de supradeterminări inutile sunt fenomene frecvente în limbă, fără a deveni pleonasme. „Sașii transilvăneni” nu sunt totuși „portocale portocalii” și nici „babe bătrâne”. Dar, oricare ar fi părerea dumneavoastră personală, de unde ați scos că „In rom. nimeni nu adauga "transilv." la substantivul „sași”? Ați făcut din nou o căutare ca la ''defluent'' în hidrologie și ați găsit „nimic, ioc!”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:13 (EET) == Slănic-Moldova == Bună ziua,<br/> Formatul {{f|pentru}} afișează în mod automat textul său aferent ''cu litere cursive''. Concret, [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16822189 versiunea dvs.] și [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16824866 versiunea modificată de mine] îmi apar afișate identic.<br/> Dar dacă ziceți că la dvs. apar diferite, nu mai insist, vă cred pe cuvânt.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 11 februarie 2025 11:04 (EET) :Buna ziua, :Domnule {{u|Sîmbotin}}, va multumesc de incredere. Acum m-ati facut insa curios: eu intru momentan pe Wiki doar de pe telefon. Am un mobil aproape nou, deci nu sufera de uzura morala (invechire tehnica). Formatul "pentru" NU apare cu cursive, ci identic sub toate aspectele cu textul articolului, va garantez. Puteti va rog verifica si la dv. pe telefon, ideal prin comparatie simultana cu ce apare pe ecranul mare de calculator? Va multumesc. :Buna ziua si dv., dle {{u|Pafsanias}}. Vad ca nu impartasiti, din oficiu, increderea pe care mi-o acorda dl. Sîmbotin. De gustibus. V-as ruga si pe dv. sa verificati cum va apare pe telefon. Daca veti constata ca e la fel ca la mine, v-as ruga sa repuneti apostrofurile care creeaza aspectul cursiv. :Ca sa va raspund la intrebare: programele au fost scrise in engleza, pt. enWiki. Nu stiu daca absolut toate, dar mai mult sau mai putin toate. Fiecare versiune in alta limba adopta versiuni mai vechi sau mai noi din engleza. RoWiki are unele modele in engleza originala, iar altele sint adaptate, in romana. '''Nu toate modelele originale, englezesti, functioneaza corect cind sint folosite in Wikipediile din alte limbi''' - atit unele preluate identic in engleza, cit si unele cu termenii tradusi. Constatare empirica 100% clara, nu e loc de dubii. Nu ma pricep la programare, deci constat fara sa stiu cauza. :De asemenea, '''formate care functioneaza perfect pe ecrane mari de calculator, apar diferit, uneori distorsionat, pe cele mici de celular.''' Exista versiuni diferite de Wiki pt. calculator si pt. celular, deci e cumva normal sa existe defectiuni diferite si incompatibilitati inca nerezolvate. :Pt. utilizator, e esential sa existe o afisare corecta si consecventa. Acolo unde programele (modelele, templates) prezinta distorsionari, defectiuni, sintem chemati, deci nu e doar ingaduit, sa gasim solutii creative, pina rezolva programatorii problema. :Felul in care imi abordati contributiile dau dovada de o atitudine agresiva si banuitoare, nociva in ultima instanta pt. utiluzator. V-as fi recunoscator daca v-ati putea-o controla. In cazul de fata, m-ati fi putut contacta inainte de sa anulati corectura. Asta cu atit mai mult cu cit se pare ca apostrofurile mele nu deranjau utilizatorul, nu anulau caracterul cursiv dat (numai) de modelul pt. calculator, deci nu suparau pe nimeni, oferind eventual un avantaj de care nu erati constient. Am fi putut atunci constata impreuna ca problema e specifica pt. versiunea pt. telefon, dupa cum am facut-o acum aici, multumita dlui Simbotin. Sau puteati sa reactionati ca dumnealui, acordindu-mi incredere din oficiu. E evident o chestiune care tine de persoana fiecaruia; dar unii interactioneaza intr-oun mod mai acceptabil si mai util celorlalti decit altii. :O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 februarie 2025 12:49 (EET) ::Am rezolvat discrepanța. Obțineți o vizibilitate mai bună asupra unor asemenea probleme de afișare dacă le mentionați la [[Wikipedia:Cafenea]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 februarie 2025 12:18 (EET) :::Grozav, multumesc! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 12 februarie 2025 16:59 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == Urekeală == Salut! Am de gând să vă urekesc un pic... Genul de limbaj folosit de dv. prin explicații de genul: [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea+Uzului%2C+Harghita&date-range-to=2025-05-13&tagfilter=&action=history "umectații ăștia" sau "Strunjit o tira la lemnu' limbii."] (de unde cineva un pic neatent și mai obosit ar putea eventual înțelege că dv. vă considerați un 'telectual rasat care "strunjește" limba și pe cel care a scris textul, eventual îl considerați vreun mocan care scrie cu creionul muiat pe limbă, direct de pe plaiurile montane cu perdea forestieră), îndeamnă omul să vă dea peste nas. Dacă doriți colaborare, cu siguranță un ton mai bine studiat nu v-ar provoca durere. BTW, miștouri plasate în context de genul {{u|Kun Kipcsak}} în loc de {{ut|Kun Kipcsak}} poate vă pot da senzația că faceți bancuri fine și că sunteți superior, dar intenția lor pare evidentă. Părerea mea.... Într-o altă ordine de idei, în ce privește istoria industriei din Ro și în mod expres în ce privește pe cea a căilor ferate înguste din Ro, {{ut|Kun Kipcsak}} este cel mai documentat de pe aici. Aș zice deci că puteți să apelați la dânsul cu încredere, în domeniu. Evident, munca sa poate fi dusă mai departe sau îmbunătățită, of course, cu mare probabilitate doar în baza unei documentări potrivite. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 15 mai 2025 21:25 (EEST) :Va multumesc. Stiu ca-s uneori pasibil de urekeli si palmuieli, dar aici creca, total intimplator, nu m-ati prins in offside. :"Umectații ăștia" erau uzii. Neam disparut de mult, nu cred sa se mai identifice careva cu ei, deci pe cine sa deranjeze? Si, serios, in romana suna mai rau decit costobocii. :"Strunjit o tira la lemnu' limbii" facea referinta, evident, la limba de lemn, incontestabil prezenta acolo. Nu scrie nicaieri ca Wiki trebuie sa fie mai scortoasa decit declaratia din Scinteia de dupa Congresul al Icșpelea. Si chiar nu de 'telectuali rasati e nevoie ca sa ne scuturam de xiloglosie; orice om cu darul vorbirii e binevenit, ba chiar as primi cu piine si sare orice mocan autentic dispus sa scuture textul de cari si rumegus. Atentie, nu mirlan: mocan. Sau dogar, strungar, cosaș... Orice om care-si vorbeste si stapineste bine limba materna, vie si zglobie. :Credeti ca ati detectat un mișto acolo unde am folosit modelul (template) pe care-l aplic permanent pe enWiki, acolade deschise, u, |, nume, acolade inchise. Nu stiu de ce pe roWiki rezultatul nu arata la fel ca pe enWiki, ma deranjeaza pina la un punct, dar urasc manualele Wiki si am sperat sa se-nteleaga ca e o stingacie strict tehnica. Chiar nu apreciez cind e luat careva in bascalie pe tema numelui, mi se pare deplasat, si de ex. scrierea numelor cu litera mica in semn de dispret mi se pare ceva meschin. Deci nu, nici urma de intentie de a batjocori sau a refuza respectul cuvenit. Scuze daca pare a fi ce nu e. Dupa vreo 13 ani pe enWiki am capatat ceva reflexe formale, alias tabieturi, plus o doza de comoditate, aia da. :Am mai intilnit, evident, numele dlui Kun Kipcsak pe roWiki, dar habar n-am la ce se pricepe si la ce nu. Nici macar daca a ales un pseudonim cu rezonanta maghiara in gluma sau in serios, din afinitate; n-are fix nici o importanta. Recunosc, e o lipsa de-a mea si-n viata reala ca nu retin detalii decit despre un numar redus de oameni - prieteni, cei din contra, sau cei care ma impresioneaza cu ceva special, bun sau rau, superficial sau profund. Inca n-am avut ocazia cu dinsul, probabil din neatentia mea. Fapt e ca mocanita nu e cine stie ce cuvint rar, dar are farmec, pe cind termenul "cale ferata forestiera"... ioc. Mai lemnos decit traversele dinsei. Fapt e ca [[Mocăniță]] are art., pe cind [[Cale ferată forestieră]] - nu, desi probabil ca ar trebui. :Unde recunosc ca m-am amuzat, sint unele stingacii de limba, probabil datorate profilului demografic al zonei in discutie. Habar n-am cine a scris textul, si e normal ca in zone cu majoritati etnice cu limbi materne diferite de romana, contributiile s-o mai ia pe ici - pe colo pe inevitabila aratura. O dau cu regularitate in bara in toate cele patru limbi intre care ma zbat, de zeci de ani, ca bila dintr-un flipper, sint bine imbibat de problema, si singurul lucru pe care mi-l cer si mie, si altora, e sa incerc sa-mi insusesc spiritul limbii inainte de sa ma arunc sa scriu ceva, sau mai rau: sa-i corectez pe altii. Mihai Stanescu ramine geniul in materie, cu caricatura aia din anii '80: un reporter intervieveaza cu magnetofonul o tipa cu pulover col roulé intr-un lan plin de studenti culegind porumbul. Ea: "Eu invatat forte bine romaneste la University of Chicago. Dar nu pricep diferenta intre iesit la porumb si iesit la pepeni." :Va apreciez sfaturile, asa ca va rog, nu ma iertati, chiar cind par sa nu mi le insusesc. Sa ne auzim cu bine si dupa duminica nebunilor, care ne pindeste contondenta de dupa usa. Fie ca grijile de pe Wiki sa mai merite atentia nostra si de luni incolo. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 16 mai 2025 00:26 (EEST) Na, fac parte dintr-o generație care știe că unde e loc de învățat e și de cotonogeală, așa... en passant, deci nu e rost de prea multă supărare dacă lucrurile merg după aceea, înainte. Una peste alta dacă poate o să aveți chef de scris ceva despre CFF am material să vă dau. E un subiect interesant care, acum are o alură romantică, deși nu sunt convins că la fel părea și pe vremea când chestia asta duduia la propriu. BTW, opinia mea e că se poate înțelege cel mai bine cum a fost cu CFF atunci când ai mergi la propriu pe fostele lor trasee la fața locurilor. Eu unul, precum și KK am făcut-o, fiecare în felul nostru. Ajută la înțelegerea fenomenului și la adoptarea unie perspective ceva mai echilibrate. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 16 mai 2025 21:33 (EEST) :Tare-as vrea sa merg mai mult cu CFF, mocanite, ce-or mai fi! Cea de pe Valea Vaserului mi-a ramas in amintire si la cea de pe V. Hirtibaciului visez de-o vreme. Poate la vara - si, cine stie, poate ne intilnim pe-acolo! Amuzant e ca stau intr-o zona unde deplasarea e pe un fost terasament de tren cu ecartament ingust. Plimbi catelul, pedalezi, faci jogging pe unde gifiia cindva o locomotiva. :Va multumesc, dar tot trag de mine ca sa revin de partea cealalta a oglinzii, in lumea reala. Articolul despre CFF va trebui sa astepte un alt autor, poate pe-un pensionar care si-a cistigat deja pensia; eu ma mai zbat :) Si ii dam inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 mai 2025 05:33 (EEST) == Redirectionari == Aici ca sa nu blochez paginile respective. Patriarhia pare sa prefere scrierea mica pt. numeral si cu majuscula pt. Sinod Ecumenic. Nu vad deloc logica, dar nu conteaza. * I. [[Primul conciliu de la Niceea]], [[Primul Sinod Ecumenic]], [[primul sinod ecumenic]], [[întâiul sinod ecumenic]], [[Întâiul sinod ecumenic]] * II. [[Primul conciliu de la Constantinopol]], [[al doilea Sinod Ecumenic]], [[Al Doilea Sinod Ecumenic]], [[al II-lea sinod ecumenic]], [[al II-lea Sinod Ecumenic]] * III. [[Conciliul de la Efes]], [[al treilea Sinod Ecumenic]], [[Al Treilea Sinod Ecumenic]], [[al III-lea sinod ecumenic]], [[al III-lea Sinod Ecumenic]] * IV. [[Conciliul de la Calcedon]], [[al patrulea Sinod Ecumenic]], [[Al Patrulea Sinod Ecumenic]], [[al IV-lea sinod ecumenic]], [[al IV-lea Sinod Ecumenic]] * V. [[Al doilea conciliu de la Constantinopol]], [[al cincelea Sinod Ecumenic]], [[Al Cincelea Sinod Ecumenic]], [[al V-lea sinod ecumenic]], [[al V-lea Sinod Ecumenic]] * VI. [[Al treilea conciliu de la Constantinopol]], [[al șaselea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaselea Sinod Ecumenic]], [[al VI-lea sinod ecumenic]], [[al VI-lea Sinod Ecumenic]] * VII. [[Al doilea conciliu de la Niceea]], [[al șaptelea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaptelea Sinod Ecumenic]], [[al VII-lea sinod ecumenic]], [[al VII-lea Sinod Ecumenic]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 mai 2025 19:04 (EEST) == Balast == În „balastul” pe care [[Special:Diff/17024067|l-ați eliminat]] din articolul [[Comuna Homorod, Brașov]] sunt incluse și marcajele <nowiki><!-- secțiune administrație --></nowiki> și <nowiki><!--sfârșit secțiune administrație--></nowiki> folosite de [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] pentru actualizarea periodică automată a secțiunii de administrație. Nu ar fi mai bine să întrebați atunci când nu știți la ce folosesc anumite segmente de cod? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 19:37 (EEST) :Buna seara dle {{ping| Pafsanias}}, si multumesc de mesaj. Cind stiu ca nu stiu, intreb :) V. [https://en.wikipedia.org/wiki/There_are_unknown_unknowns vestitul citat] din celalalt Donald, Rumsfeld. E vesnica mea poveste cu enWiki: de-acolo marcajele astea sint eliminate urgent, ca folia de plastic de pe canapeaua noua. Inca nu mi-a intrat in reflex ca exista diferente serioase de program intre versiuni. Nici pe roWiki n-am mai vazut nicaieri marcajele astea. Sinteti sigur ca algoritmul le cauta si le foloseste? Regula e ca formatul <nowiki><!-- bla² --></nowiki> e doar pt. mesaje "invizibile" pe care le pun programatorii Wiki in modelele standard, sau si le lasa redactorii unii altora. Fiecare sectiune din infocaseta are initial asa ceva, cel putin la inceputul sectiunilor (aha! Oare asta e clenciul, marcajul final?). Nu stiam sa aiba vreun rol activ. Deci, stiti sigur ca asa stau lucrurile? Mersi. :Acum vad ca Andrebot e creat de un roman, poate asta explica lucrurile - e probabil strict specific pt. roWiki. Poate ca e creatia dv.? Nu vad acolo nici o referinta la codul asta specific, poate o fi deja arhivat? Oricum, n-aveam cum sa stiu, ba nici macar cum sa banuiesc. Si balast exista, si inca mult. :PS: daca-mi atrageati doar atentia, erati f. amabil, fara sa incercati sa-mi dati si peste nas. Vad ca inca imi mai purtati pica. Nu vin aici ca sa ma cert. Probabil ca v-am calcat cu ceva pe bombeu - imi cer scuze, am mult respect pentru toti oamenii priceputi si altruisti, hai sa lasam chestiile de genul asta deoparte. De invatat, invat cu placere de la cei cu experienta. O seara buna! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 20:20 (EEST) ::[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] nu e creația mea. Scrie pe pagina respectivă cine este operatorul lui. Printre multele sarcini de care se ocupă, se numără și actualizarea periodică a secțiunilor standard de introducere, demografie, politică și administrație de la localitățile din România. Dacă ați fi mai familiarizat cu articolele despre comune, ați fi observat probabil că secțiunea „Politică și administrație” are o structură fixă și că în codul ei se repetă în fiecare articol segmentele eliminate de dumneavoastră. Nu încerc să vă dau peste nas, mai degrabă am uneori impresia că dumneavoastră încercați să ne dați peste nas nouă tuturor și să ne învățați cum se elimină foliile de plastic de pe canapeaua Wikipediei engleze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 20:54 (EEST) :::Multumesc! :::Scuze, dar chiar pe genul asta de pagini m-am atinut cel mai mult. :::Fac o distinctie clara: sint pe roWiki oameni deosebit de priceputi si dedicati, si sint si multi bricoleuri locali care au informatii la prima mina, bune intentii si patriotism parohial; apoi sint unii care string material cu furca de pe Wikipedia in engleza, il trec pe nedigerate prin Google Translate, plin de furculisionuri, sau iau de pe DEX, cu confuzii pornind uneori inca de la radacina (termen gresit in romana), si plin de greseli catastrofale: ei, da, cu aia nu-s prieten si nu-i respect deloc, pentru ca mai mult strica, realmente! Umple lumea cu greseli, si altii multiplica prostiile lor la infinit. Cu primii sper insa sa fiu coleg respectuos in efortul editorial si de redactare. Si tot asa, dupa cum am mai scris, asa-zisele "limbi mici", ceea ce nu inseamna decit: cu un nr. relativ redus de vorbitori, au un mare dezavantaj, strict numeric vorbind. Engleza sau enWiki nu sint "ale mele", la fel cu germana si deWiki, decit in sensul ca ma aflu intr-un dialog permanent cu limbile astea de-o caruta de ani, si proiectele respective mi-au dat prilejul sa ma confrunt cu abordari diverse, pe platforme finisate de un numar cu mult mai mare de contributori cit se poate de diversi. Avem toti ce invata de-acolo. N.b.: nemtii au unele articole exceptionale, scrise de oameni care au publicat in reviste de specialitate etc., dar per total enWiki e cu mult mai util ca baza de informatii si mai usor de abordat (nu vorbesc aici de temele inguste, regionale). O limba de cultura de prim rang vs ligua franca mondiala altoita pe o alta limba de cultura de prim rang, si asta spune tot. Unde-s multi, se gasesc si multi buni si activi. :::In plus, nu ma ocup de partea tehnica, am facut scheme logice la liceu, dar atit, asa ca las altora domeniul acesta. Stiu insa ca exista un - cum ii zice? - model, algoritm, cod foarte usor de identificat pe enWiki, cu exact acest efect. Foloseste acolade duble. ''Cred'' ca l-am vazut intrebuintat si pe roWiki. A, voila: de ex. la infocaseta, in forma <nowiki>|population= {{COUNTRY populations|TOWN}}</nowiki>. Pentru interiorul art. e tot asa ceva, cu acolade duble: il vezi si intelegi imediat. Modelul asta cu sageti in schimb are peste tot pe Wiki strict rol de "avizier invizibil"; e complet contraintuitiv ca ar sluji deodata altui scop. :::Nu intru pe Wiki cu constiinta impacata, ar trebui sa ma ocup de alte cele, si de multe ori agitatia asta (hai, iute, ajunge!) se face simtita. Poate parea altceva fara sa fie. Desi, repet, neghiobia lenesa si deseori incapatinata - aia da, nu-mi provoaca respect. Dar asta nu e nicicum o tema in discutia noastra. :::Am mai mult lacune decit stiinta profunda, n-am inventat gaura la covrig, si uneori ma reped. Dar sint si teme pe care chiar le stapinesc la un nivel absolut suficient aici si aprofundat de zeci de ani pe toate fetele. :::Mostra de aiureala suprema gasita azi: cinematografia definita primar ca tehnologie de inregistrare & proiectie (confuzie partiala cu [https://fr.m.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9on_Bouly patentul "cinématographe" din 1892]? Cu engleza?), si la istoric, ca prima propozitie: "Termenul Cinematografie este apărut mai devreme de film." Maurovlaha de sud-vest, graiul mai dispre balta? Sau doar lene + un soi de analfabetism? Aia zic. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 22:30 (EEST) {{ping|Arminden}} poate ar fi util să recitiți un pic [[Wikipedia:Deturnarea politicilor și îndrumărilor]], pentru a vedea cam pe unde ''bate direcția'' mașinii cu care mergeți. Cred că un drum pe la un ''stand de direcție'' ar putea recalibra un pic treaba... Io vi-l recomand cu drag, sau mă rog, asta e părerea mea... Știți că vă apreciez și nu mă zgârcesc niciodată când e vorba să vă aduc laude, precum fac acum. –-'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 10 iunie 2025 21:13 (EEST) 1z7isj6ulck8swxr2rn2uuhnb02hm64 17025106 17024338 2025-06-11T10:16:25Z Arminden 195524 /* Balast */ Răspuns 17025106 wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Buna ziua. Domnule Kun, mersi de "bine ați venit", dar dupa cum stiti, nu-s nicidecum nou pe-aici. Si daca aruncati si dv o privire pe pagina in cauza, e lipsita aproape complet de referinte: un link decedat (vesnica lui pomenire) pentru "Localizare", si o sursa pentru "Condiții de vizitare", cele mai scurte sectiuni din articol, si basta. Grosul e scris si postat "la liber", dar acolo n-ati avut nimic de protestat, nicicum de sters. Mi se pare mie, sau imi cautati pricina? Da, am un stil mai polemic - poate asta o fi motivul? Ar fi o greseala, asta ar fi o cauza buna de mustrari pe paginile de discutie, dar nu de eliminare de material util celor care cauta informatii pe Wiki. Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:17 (EEST) == [[Numerus clausus]] == Știu că ați avut câteva fricțiuni cu alți utilizatori pentru că ați modificat poate prea insistent niște articole, și acum probabil umblați mai cu grijă. În ce privește acest articol, cred că e cazul să îl [[WP:FC|modificați cu cât curaj puteți]]. Din istoricul lui, văd cine anume l-a scris: o persoană care a scris acum un deceniu o serie de articole la prima vedere bine documentate, dar care în realitate făceau apologia extremei drepte. Spre indignarea mea, am găsit un pasaj (cum spuneți chiar dv.) absolut scandalos la articolul [[Mihail R. Sturdza]], l-am marcat pe moment cu {{f|PDVN}} dar trebuie eliminat. Deci dacă aveți surse, timp, disponibilitate, din partea mea puteți tăia agresiv tot ce vi se pare apologetică fascistă acolo. Pentru că cel mai probabil chiar asta e. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:08 (EET) :{{ping|Andrei Stroe}} Bună ziua, domnule Stroe. Va multumesc mult de raspuns, e edificator. Mi-ati permite sa il copiez pe pagina de discutii a articolului? :Din pacate momentan nu am acces la un calculator, pe telefon totul e mult, mult mai anevoios, si nici din alte motive nu sint in pozitia de a rescrie articolul. Sper ca cineva sa aiba interesul si disponibilitatea de a o face. :De fapt materialul e f. interesant ca ilustrare a gindirii fasciste si ar trebui salvat ca atare pe o pagina despre antisemitismul si/sau fascismul din Romania sec. XX, cu ecouri in prezent. Exista lucrari care sa combata punct cu punct atit directia de atac si perspectiva agresiv etnocentrista ("erau prea multi jidani, mai toti nepaminteni, deci trebuiau macar ingraditi in posibilitati"), si numeroase afirmatii individuale din argumentatie. E insa o munca masiva, la care nu ma incumet, in nici un caz acum (pe vreme de Covid a fost altceva), sper insa sa trezesc interesul unora care o pot face. :Cu tot respectul, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 29 noiembrie 2023 11:27 (EET) ::Puteți, sigur. E relevant pentru evoluția articolului. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:36 (EET) == :) == Banc sec: un deal discuta cu un munte... '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 21:46 (EET) :{{hidden ping|Accipiter Gentilis}}Unde-au pus ma golanii aia emojiii mei... :Asta e. :))) [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 21:54 (EET) :::Io cre' că emojii au fost peneplenizați, cel puțin în seara asta....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 22:00 (EET) P.S. Urmează ca, după fragmentarea tectonică de rigoare, să se înalțe, da' asta mâine și după ce toată lumea face mai întâi nani! ::::E, vise! Cine mai crede-n orogeneza in ziua de azi. Lungu-i sesu' cimpului / Ba mai mult e lat. ::::Vise placute! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 22:49 (EET) == Legături interne == Salut! Nu-i nevoie (sau mai precis nu e cazul...) să facem legături interne de fiecare dată când apre același cuvânt în articol. Mai mult nu e cazul să facem legături interne la noțiunile comune, decât dacă au o semnificație ceva mai de Doamen-ajută, în context. Iar dacă e vorba de o noțiune mai puțin cunoscută, are rost să o transformăm în legătură internă de mai multe ori, doar dacă este distanță mare în text între 2 folosiri ale ei, ca să nu fie nevoie să derulăm prea mult, textul în sus și în jos și noțiunea este importantă pentru înțelegerea contextului. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 februarie 2024 16:33 (EET) :Salut {{ping|Accipiter Gentilis}}! Da, asa stiu & gindesc si eu. Cred ca am respectat principiul la [[Bătălia de la Turtucaia]]: o data wikilink in infocaseta si o data in text. Sau crezi c-ar prinde bine si undeva mai in josul textului? Dar ce, ca aveau wikilink doar termeni banali, ca date si ani, Romania, Bulgaria, Dunarea si Silistra? Poate cel mult Silistra. Chiar nu vad ce. Mersi! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:12 (EET) ::Exact asta am facut, am desfiintat mai bine de-o duzina de legaturi inutile. In plus am specificat de doua ori (Romania -> Regatul Romaniei, idem Bulg.), si am creat un link rosu pt. un termen militar comun, [[pod de pontoane]], pt. care ar fi nevoie de un articol. Altceva nu cred sa fi modificat. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:18 (EET) == Liceul Dimitrie Cantemir == Bună seara. Ați creat un redirect de la [[Liceul Dimitrie Cantemir]] la [[Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București]]. Liceul bucureștean nu e singurul cu acest nume. Sunt mai multe. Avem, de exemplu, [[Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava]] și [[Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza]]. Mai sunt și altele. Acel redirect trebuie transformat într-o pagină de dezambiguizare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 decembrie 2024 23:48 (EET) :{{ping|Donarius}} Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 00:02 (EET) ::Teoria mea e că cel care a greșit ceva trebuie să corecteze, nu alții. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:01 (EET) :::Nu ma pun cu teoreticienii. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:15 (EET) ::::V-aș fi recunoscător dacă altădată veți fi mai atent. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:18 (EET) :::::Domnule Donarius, nu sint adeptul statului la colt pe coji de nuca. V-am inteles din prima, nu mai insistati, nu ma simt vinovat de nimic intr-un sens major si tonul de director de internat nu va face cinste. Mi-am cerut scuze si am oferit o solutie la indemina mea. Toate cele bune. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:52 (EET) ::::::Să știți că nu v-as fi răspuns dacă nu ați fi folosit un ton ironic. Umorul e ceva, batjocura e altceva. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:58 (EET) :::::::Ma scuzati. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 13:32 (EET) == Mânăstire == Bună seara. Forma „mânăstire” nu mai apare în DOOM3, fiind înlocuită complet cu „mănăstire”. Cele două forme coexistau în DOOM2, dar lucrurile s-au schimbat. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:34 (EET) :Surse: https://doom.lingv.ro/cautare/schimbari-normative?mood=list&page=19, https://stirileprotv.ro/divers/zece-cuvinte-care-au-suferit-modificari-in-doom-3-cum-este-corect-asaza-aseaza-insala-inseala-suveniruri-suvenire.html. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:39 (EET) ::Vă multumesc. Cu voia dv, as muta discutia pe pagina respectiva, ce ziceti? O seara frumoasa. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:48 (EET) :::Nu mă deranjează. Dacă dvs. credeți că e utilă, atunci mutați-o. Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte, indiferent cui aparține și unde se află, cu excepția doar a citatelor (că nimeni nu ne dă nouă dreptul să modificăm exprimarea lui Grigore Ureche sau a lui Nicolae Iorga). '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:50 (EET) ::::Schimb imediat. Mai rau ma supara problemele de structura, stil, logica, punctuatie samd decit utiluzarea unor variante inca citate prin dictionare mult dincoace de anul de gratie 1991, dar aveti dreptate. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:56 (EET) :::::Prioritățile pot diferi de la unul la altul. Faptul că pe dvs. vă supără ceva, nu înseamnă că pe mine nu m-ar supăra, ci că diferă între noi gradul de supărare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:01 (EET) :::::N-ati avut incredere. Sau ati avut, dar v-a minat spiritul olimpic. :::::Sentinta dv "nu se lasă spațiu în legătura internă" e oleaca prea axiomatica. Eu lucrez de pe telefon, spatiul ajuta la asezarea in pagina pe ecrane mici. Si nu strica la nimic, nu e interzis si nu exista o astfel de regula. Un piculet mai putin categoric, v-as ruga. Multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 00:03 (EET) Bună seara {{ut|Arminden}}. Mie mi-a atras atenția, de exemplu, modul fascinat de categoric cu care vă consemnați uneori comentariile la modificări sau care caracterizează, de exemplu, un text recent de pe o pagină de discuție a unui articol. Un piculeț mai puțin categoric, v-aș ruga. Mulțumesc. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 00:10 (EET) :E o luare la șto, care depășește uneori limitele sarcasmului. Un piculeț mai puțin categoric, dle Arminden, v aș ruga. Mai există aici o politică denumită Modul civilizat și prevede sancțiuni. Unii colegi s-au abținut să vă spună, dar au fost deranjați de limbajul și mai ales de tonul pe care-l folosiți. Înțeleg că sunteți bolnav, dar nu se șterge pe jos cu colegii. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:20 (EET) ::Și ca să-mi fac datoria de mediator, vă recomand să citiți/recitiți politica Modul civilizat și Manualul de stil. Ne ajută să înțelegem cum ar trebui să lucrăm și cum ar trebui să ne raportăm la ceilalți și la munca lor. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:27 (EET) :::Indata, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 01:34 (EET) ::::Dle {{ping|Donarius}}, n-aveam absolut deloc intentia sa mai continui, dar vad ca ati dezvoltat o oarecare antipatie fata de mine si as vrea sa lamuresc lucrurile definitiv. Nu va cunosc, nu am incercat sa va identific contributiile pe Wiki, nu sint interesat intr-un dialog dincolo de eventualele teme legate de articole si as vrea sa incetam aceasta non-discutie. ::::Din cite pricep eu, a inceput cu raspunsul meu de mai sus, pe care il reproduc integral: :::::@Donarius: Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :::::Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. ::::Atit. '''Nu gasesc nici o urma de ironie, nicicum sarcasm. Perfect civilizat si politicos.''' Dv ati tinut insa sa ma "puneti la punct", numai dv stiti de ce. La intepaturi reactionez uneori iritat, si iac-asa a continuat un dialog absolut neprovocat si inutil, desi intr-un mod deloc pierdut de sub control. ::::Azi reveniti cu o constatare formala si-mi atrageti atentia asupra unei greseli de stil - va multumesc, revin la pagina ca sa corectez, si hopla! ati intervenit deja, si-n plus imi dati peste nas aici ("Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte", ca si cum eu n-as fi). '''A doua oara ca nu va puteti abtine sa reveniti cu comentarii, dupa ce eu v-am raspuns politicos si v-am dat dreptate.''' Dar eu sint scandalagiul? ::::Daca doriti sa ma haituiti (Wiki: "hounding"), poate chiar sa creati o situatie in care sa ma blocati, va promit ferm sa va evit. Voi tine cont de orice sugestie sau corectura justificata, daca apar situatii ca azi (mâ- in loc de mă-) dati-i inainte, corectati direct si o sa-mi constat singur greseala, dar va rog mult, renuntati la dialog, ca vad ca nu duce nicaieri, cel putin nu in vreun loc necesar sau benefic. ::::Deci o lasam incurcata, merge fiecare la ale lui si basta. Mersi de intelegere si va doresc un Craciun si An Nou fericit. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 02:03 (EET) {{ut|Arminden}} nu este util să vă jucați nepotrivit cu potențialul de autovictimizare (uneori util psihologic în anumite situații) [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Andrei_Stroe&oldid=16708045#Arminden în mod eronat]. Lucrurile sunt mult mai simple decât par, în acest caz fiind mult mai util să luați lucrurile ca atare și să vă autolimitați imaginația.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 08:04 (EET) :Nu ma-ti inteles. Am clarificat lucrurile in caz ca se ajunge la o cerere de blocare. Cronologia si faptele, atit. In rest, v-am multumit deja ieri pentru sfat, l-am inteles din prima. Probabil ca am agasat pe unii in alte contexte, o sa am grija, mersi, dar aici n-a fost deloc cazul. O zi buna. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 10:52 (EET) == Wikilinkuri pe pag. de dezamb. == Nu sunt interzise pe roWikipedia, după câte știu eu, și chiar sunt utile. Nu-mi dau seama care ar fi motivul pentru care ar putea fi interzise. Interzicerea lor mi se pare chiar o prostie. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:03 (EET) :Dacă lucrați pe etape la un articol, puneți, rogu-vă, o etichetă. Nu aveam de unde să-mi dau seama. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:04 (EET) ::Multumesc. Si eu o consider o prostie, dar pe enWiki asa este si unii cu asta isi petrec timpul: stau si vineaza "contraventii" de la regula. Un redactor din Germania practica sportul asta cu o strictete militar-prusaca, obsesiva si frustranta la culme. Ideea e ca dezambiguizarea nu ar fi sursa de informatie, si dupa inca un clic se ajunge la articole. De aceea nu sint admise nici referinte, nici alte linkuri decit cele dezambiguizate. Fiecare limba isi alege setul de reguli, dar unele sint comune pe intreaga gama, nu stiu care e sitiatia pe roWiki si chestiunea ramine deocamdata neelucidata. Dupa ce mi s-au anulat pe enWiki o sumedenie de redactari absolut utile, m-am invatat sa fiu precaut. ::Nu ma gindisem la eticheta, nu stiu daca exista o metoda standard, dar o sa improvizez ceva - multumesc! Un weekend placut, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2025 15:16 (EET) == Plaga din ''Biblie'' == Daca nu-i latină, dar atât [https://www.merriam-webster.com/dictionary/plague „plague”] (în limba engleză), cât și [https://dexonline.ro/definitie/plag%C4%83/definitii „plagă”] (în limba română) au și sensul de „calamitate, dezastru, flagel, nenorocire”, mai ales în context biblic. Prin urmare, [[Special:Diff/16772323|„corectura”]] pe care ați operat-o în articolul [[Ezechia]] nu se justifică și este contrazisă de faptul că textul ''Scripturii'' nu vorbește despre vreo „molimă”, ci despre un înger care a ucis 185.000 de oșteni din oastea asiriană (2 Regi 19:35-37 sau 2 Par 32:21 în traducerea ortodoxă). Herodot (II, 141) vorbește despre o invazie a șoarecilor de câmp! În orice caz, certitudinile dumneavoastră, afișate atât de ritos în descrierea modificărilor, ar merita verificate prin citarea unor referințe bibliografice. Tonul arțăgos și sentimentul de autosuficiență nu pot suplini în niciun caz lipsa surselor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 16:09 (EET) :Multumesc. Stiam ca-mi bat cuie-n talpa inca de cind scriam. Povestea e ca este absolut exasperant sa vezi cum, pe peste tot, la TV, in presa, dar si pe Wiki, metoda furculision e atotputernica. Am zero dubii ca articolul a fost tradus in fuga, ori de catre cineva care nu cunoaste diferenta dintre multe cuvinte doar ''aparent'' comune limbilor engleza si romana, cu origine latina comuna, dar cu evolutii etimologice si deci cu sensuri f. diferite, ori cu Google Translate si fara o stilizare ulterioara. E plin de greseli tipice, de preluare textuala sau dupa ureche din engleza, nu cred ca are rost sa discutam punctul acesta. :Am citit cam tot ce stiu despre Biblie in germana si engleza. Plague este exact cuvintul folosit in engleza cind e vorba de molime, in special de ciuma, dar si in sensul mai larg: ::"Plagues are outbreaks of infectious disease, either in the specific sense of outbreaks of the disease caused by the bacterium Yersinia pestis or in the generic sense of an epidemic, regardless of its microbial agent." Vezi [https://oxfordre.com/classics/display/10.1093/acrefore/9780199381135.001.0001/acrefore-9780199381135-e-5105#:~:text=Plagues%20are%20outbreaks%20of%20infectious,regardless%20of%20its%20microbial%20agent. Oxford Classical Dictionary]. :In romana pare-se ca vine prin mijlocirea limbii germane. Cum-necum, in germana si engleza sint cuvinte din lexicul comun, de uz frecvent si raspindit. In romana, nu. In limbajul medical e termenul comun pentru leziuni, si-n rest aproape ca nu exista. Abia furculisionismul anglofil a readus termenul in uz, la fel ca-n cazul cuvintelor "rezolutie" (New Year's resolution; hotarire, la indemina oricui; rezolutii ia un comitet, partid, gremiu etc. dupa dezbateri), "provocare" (challenge; aici, intr-adevar, romana nu prea ofera alternative bune, dincolo de problema, obstacol, incercare, de la caz la caz), "aplicatie" (application; solicitare, cerere; verbul autohton a aplica - de ex. un strat de vopsea - insemna initial cu totul altceva), "determinare", "determinat" (determined = hotarit, determination = hotarire, simplu; un biolog determina specia si subspecia, dv. si cu mine in schimb sintem ''hotariti'' sa imbunatatim Wiki, nicicum "determinati"), s.a.m.d. :Literatura secundara interpreteaza cu statornicie pasajele biblice respective (2 Regi 19:35; Isaia 37:36; 2 Paralipomena 32:21), in care e vorba de "ingerul Domnului", drept o referinta la o molima (Plage, plague), si ofera explicatii istorice alternative, legate de probleme dinastice care l-au facut pe Sanherib sa ridice asediul si sa se intoarca acasa. :In concluzie, problemele mentionate sint toate foarte reale: :* cea a proastei stapiniri a limbii originale (engleza) precum si a romanei; :* concret, plague in engleza in sensul de epidemie, molima, nu se traduce mai niciodata in romana drept plaga, decit in limba lu' furculision; :* in contextul biblic dat, in engleza interpretarea este de molima trimisa de dumnezeire, v. chiar art. enWiki tradus aici; :* da, tot promit sa ma exprim mai politicos si uneori nu-mi iese. Mea culpa, scuze. Nu reusesc sa nu ma ingrozesc de nivelul la care a ajuns limba in spatiul public. Fac si eu destule greseli, dar macar ma jenez de ele si-mi dau silinta sa le elimin. Uluitor de multi nu au asemenea scrupule. :Cu stima, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 17:21 (EET) ::Nu. „Plagă” în context Biblic este clar atestat la noi cu sensul pe care dumneavoastră îl refuzați. Citez din Ion M. Stoian, ''Dicționar religios'', Editura Garamond, 1994: „''Plăgile Egiptului'' = calamitățile căzute asupra egiptenilor ca urmare a refuzului faraonului de a aproba cererea lui Moise ca poporul evreu să plece spre Canaan spre a scăpa de robie. Sunt în număr de zece, începând cu prefacerea apelor în sânge și sfârșind cu moartea întâiului-născut în întregul Egipt. Constituie simbolul pedepselor pe care le trimite Dumnezeu asupra celor care se împotrivesc voinței Lui, preconizând tipul plăgilor care vor fi la sfârșitul lumii.” Cuvântul nu are doar sensul medical la care doriți dumneavoastră să îl reduceți (nici în română, nici în engleză). ''Interpretarea'' pasajelor scripturale ca referitoare la o „molimă” (=epidemie) este, cum bine spuneți, o ''interpretare secundară ulterioară'' și deci nu o puteți atribui sursei („după spusele Bibliei”). ::Dar problema nu este dacă a fost o epidemie, o invazie de șoareci sau vreun alt fel de calamitate, ci vehemența cu care vă impuneți dumneavoastră modificările, nu întotdeauna justificate (și aproape niciodată susținute de referințe bibliografice). Pot fi de acord că există numeroase greșeli de traducere (nu numai în acest acest articol, ci în general) și că multe din ele se datorează unei asimilări greșite a termenilor din limba engleză sau unor „false friends”. Ironia face ca, chiar și dumneavoastră, în comentariul în care persiflați traducerea pe care o considerați greșită, să folosiți fără ezitare tot un anglicism: „narativul biblic”! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 18:35 (EET) :::N-o sa cadem la pace, dar e pefect OK si-asa. :::Dupa cum zisei, fac greseli, dar ma jenez de ele si incerc sa le rectific. In cazul „narativului biblic”, conceptul e, din cite stiu, relativ nou: nu stiu sa fi existat in limbajul comun un echivalent inainte de intrarea masiva a anglicismelor in limba. Am cautat (!) si n-am gasit. Poate aveti dv. o sugestie? Deci am folosit termenul in mod constient, nu e o scapare. Nu refuz din principiu neologismele, ar insemna sa fiu cretin dac-as face-o; ma razboiesc doar cu adoptarea papagaliceasca a termenilor straini pentru care romana are termeni absolut echivalenti bine impaminteniti. Cine o face, da dovada de neatentie sau mult mai grav de-atit. :::In rest, v-am raspuns. Poti sapa mereu pina dai de-un exemplu contrar la practic orice. :::Multumesc de termenul „false friends”, l-am mai intilnit, dar nu mi-a intrat in vocabular. Intii in cel pasiv, apoi in cel activ... Catinel, catinel. Invat! Mersi. :::Pe scurt: am o cultura limitata, pe citeva domenii inguste, dar ce stiu, de regula chiar stiu. De regula. Asta pt ca m-am straduit. Cind ma lovesc de fenomene de incultura crasa, revarsate masiv peste noi in spiritul lui "las' ca merge", ma revolt. Din asta o sa mi se traga, in mod sigur, asa ca dac-as putea sa va urmez pina la capat indemnul, probabil ca mi-ati face un mare bine. Dar se pare ca nu pot. Indolenta in cultura ma scoate rau din pepeni. Oricum, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 19:05 (EET) ==■■■ Avertizare privitoare la teste în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Cultura săsească]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! '' Vedeți numeroasele surse în limba română și limba germană care atestă sintagma „sași transilvăneni” menționate în articolul [[Sași]]. '' [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 15:29 (EET) :Nici vorba de vandalizare. Vad ca v-at fixat tirul pe mine. Whatever. Incurcati limbile: in germana si engleza termenul pt. sasi si saxoni e acelasi, Sachsen si resp. Saxons, deci specificarea e obligatorie. In romana NU e cazul. Poti mereu pune punctul pe y, sau adauga epitete explicative: n-are cine sa interzica excesele, si pt. cei neinformati pot fi utile; obligatorii insa NU sint, nu in cazul sasilor, nu in limba romana. Sasii sind din Ardeal, punct si de la capat. Svabi sint in special in Banat, dar si-n zona Satu Mare, mult mai putini, mai asimilati de maghiari si aproape necunoscuti, dar exista. La sasi nu-i cazul. :Va vad inversunat. Noroc bun, va cedez in intregime locul de joaca. Distractie placuta. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:01 (EET) ::Așa e. Specificarea nu e obligatorie în română, dar nu e nici interzisă. Superfluă o considerați dumneavoastră. Astfel de supradeterminări inutile sunt fenomene frecvente în limbă, fără a deveni pleonasme. „Sașii transilvăneni” nu sunt totuși „portocale portocalii” și nici „babe bătrâne”. Dar, oricare ar fi părerea dumneavoastră personală, de unde ați scos că „In rom. nimeni nu adauga "transilv." la substantivul „sași”? Ați făcut din nou o căutare ca la ''defluent'' în hidrologie și ați găsit „nimic, ioc!”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:13 (EET) == Slănic-Moldova == Bună ziua,<br/> Formatul {{f|pentru}} afișează în mod automat textul său aferent ''cu litere cursive''. Concret, [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16822189 versiunea dvs.] și [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16824866 versiunea modificată de mine] îmi apar afișate identic.<br/> Dar dacă ziceți că la dvs. apar diferite, nu mai insist, vă cred pe cuvânt.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 11 februarie 2025 11:04 (EET) :Buna ziua, :Domnule {{u|Sîmbotin}}, va multumesc de incredere. Acum m-ati facut insa curios: eu intru momentan pe Wiki doar de pe telefon. Am un mobil aproape nou, deci nu sufera de uzura morala (invechire tehnica). Formatul "pentru" NU apare cu cursive, ci identic sub toate aspectele cu textul articolului, va garantez. Puteti va rog verifica si la dv. pe telefon, ideal prin comparatie simultana cu ce apare pe ecranul mare de calculator? Va multumesc. :Buna ziua si dv., dle {{u|Pafsanias}}. Vad ca nu impartasiti, din oficiu, increderea pe care mi-o acorda dl. Sîmbotin. De gustibus. V-as ruga si pe dv. sa verificati cum va apare pe telefon. Daca veti constata ca e la fel ca la mine, v-as ruga sa repuneti apostrofurile care creeaza aspectul cursiv. :Ca sa va raspund la intrebare: programele au fost scrise in engleza, pt. enWiki. Nu stiu daca absolut toate, dar mai mult sau mai putin toate. Fiecare versiune in alta limba adopta versiuni mai vechi sau mai noi din engleza. RoWiki are unele modele in engleza originala, iar altele sint adaptate, in romana. '''Nu toate modelele originale, englezesti, functioneaza corect cind sint folosite in Wikipediile din alte limbi''' - atit unele preluate identic in engleza, cit si unele cu termenii tradusi. Constatare empirica 100% clara, nu e loc de dubii. Nu ma pricep la programare, deci constat fara sa stiu cauza. :De asemenea, '''formate care functioneaza perfect pe ecrane mari de calculator, apar diferit, uneori distorsionat, pe cele mici de celular.''' Exista versiuni diferite de Wiki pt. calculator si pt. celular, deci e cumva normal sa existe defectiuni diferite si incompatibilitati inca nerezolvate. :Pt. utilizator, e esential sa existe o afisare corecta si consecventa. Acolo unde programele (modelele, templates) prezinta distorsionari, defectiuni, sintem chemati, deci nu e doar ingaduit, sa gasim solutii creative, pina rezolva programatorii problema. :Felul in care imi abordati contributiile dau dovada de o atitudine agresiva si banuitoare, nociva in ultima instanta pt. utiluzator. V-as fi recunoscator daca v-ati putea-o controla. In cazul de fata, m-ati fi putut contacta inainte de sa anulati corectura. Asta cu atit mai mult cu cit se pare ca apostrofurile mele nu deranjau utilizatorul, nu anulau caracterul cursiv dat (numai) de modelul pt. calculator, deci nu suparau pe nimeni, oferind eventual un avantaj de care nu erati constient. Am fi putut atunci constata impreuna ca problema e specifica pt. versiunea pt. telefon, dupa cum am facut-o acum aici, multumita dlui Simbotin. Sau puteati sa reactionati ca dumnealui, acordindu-mi incredere din oficiu. E evident o chestiune care tine de persoana fiecaruia; dar unii interactioneaza intr-oun mod mai acceptabil si mai util celorlalti decit altii. :O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 februarie 2025 12:49 (EET) ::Am rezolvat discrepanța. Obțineți o vizibilitate mai bună asupra unor asemenea probleme de afișare dacă le mentionați la [[Wikipedia:Cafenea]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 februarie 2025 12:18 (EET) :::Grozav, multumesc! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 12 februarie 2025 16:59 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == Urekeală == Salut! Am de gând să vă urekesc un pic... Genul de limbaj folosit de dv. prin explicații de genul: [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea+Uzului%2C+Harghita&date-range-to=2025-05-13&tagfilter=&action=history "umectații ăștia" sau "Strunjit o tira la lemnu' limbii."] (de unde cineva un pic neatent și mai obosit ar putea eventual înțelege că dv. vă considerați un 'telectual rasat care "strunjește" limba și pe cel care a scris textul, eventual îl considerați vreun mocan care scrie cu creionul muiat pe limbă, direct de pe plaiurile montane cu perdea forestieră), îndeamnă omul să vă dea peste nas. Dacă doriți colaborare, cu siguranță un ton mai bine studiat nu v-ar provoca durere. BTW, miștouri plasate în context de genul {{u|Kun Kipcsak}} în loc de {{ut|Kun Kipcsak}} poate vă pot da senzația că faceți bancuri fine și că sunteți superior, dar intenția lor pare evidentă. Părerea mea.... Într-o altă ordine de idei, în ce privește istoria industriei din Ro și în mod expres în ce privește pe cea a căilor ferate înguste din Ro, {{ut|Kun Kipcsak}} este cel mai documentat de pe aici. Aș zice deci că puteți să apelați la dânsul cu încredere, în domeniu. Evident, munca sa poate fi dusă mai departe sau îmbunătățită, of course, cu mare probabilitate doar în baza unei documentări potrivite. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 15 mai 2025 21:25 (EEST) :Va multumesc. Stiu ca-s uneori pasibil de urekeli si palmuieli, dar aici creca, total intimplator, nu m-ati prins in offside. :"Umectații ăștia" erau uzii. Neam disparut de mult, nu cred sa se mai identifice careva cu ei, deci pe cine sa deranjeze? Si, serios, in romana suna mai rau decit costobocii. :"Strunjit o tira la lemnu' limbii" facea referinta, evident, la limba de lemn, incontestabil prezenta acolo. Nu scrie nicaieri ca Wiki trebuie sa fie mai scortoasa decit declaratia din Scinteia de dupa Congresul al Icșpelea. Si chiar nu de 'telectuali rasati e nevoie ca sa ne scuturam de xiloglosie; orice om cu darul vorbirii e binevenit, ba chiar as primi cu piine si sare orice mocan autentic dispus sa scuture textul de cari si rumegus. Atentie, nu mirlan: mocan. Sau dogar, strungar, cosaș... Orice om care-si vorbeste si stapineste bine limba materna, vie si zglobie. :Credeti ca ati detectat un mișto acolo unde am folosit modelul (template) pe care-l aplic permanent pe enWiki, acolade deschise, u, |, nume, acolade inchise. Nu stiu de ce pe roWiki rezultatul nu arata la fel ca pe enWiki, ma deranjeaza pina la un punct, dar urasc manualele Wiki si am sperat sa se-nteleaga ca e o stingacie strict tehnica. Chiar nu apreciez cind e luat careva in bascalie pe tema numelui, mi se pare deplasat, si de ex. scrierea numelor cu litera mica in semn de dispret mi se pare ceva meschin. Deci nu, nici urma de intentie de a batjocori sau a refuza respectul cuvenit. Scuze daca pare a fi ce nu e. Dupa vreo 13 ani pe enWiki am capatat ceva reflexe formale, alias tabieturi, plus o doza de comoditate, aia da. :Am mai intilnit, evident, numele dlui Kun Kipcsak pe roWiki, dar habar n-am la ce se pricepe si la ce nu. Nici macar daca a ales un pseudonim cu rezonanta maghiara in gluma sau in serios, din afinitate; n-are fix nici o importanta. Recunosc, e o lipsa de-a mea si-n viata reala ca nu retin detalii decit despre un numar redus de oameni - prieteni, cei din contra, sau cei care ma impresioneaza cu ceva special, bun sau rau, superficial sau profund. Inca n-am avut ocazia cu dinsul, probabil din neatentia mea. Fapt e ca mocanita nu e cine stie ce cuvint rar, dar are farmec, pe cind termenul "cale ferata forestiera"... ioc. Mai lemnos decit traversele dinsei. Fapt e ca [[Mocăniță]] are art., pe cind [[Cale ferată forestieră]] - nu, desi probabil ca ar trebui. :Unde recunosc ca m-am amuzat, sint unele stingacii de limba, probabil datorate profilului demografic al zonei in discutie. Habar n-am cine a scris textul, si e normal ca in zone cu majoritati etnice cu limbi materne diferite de romana, contributiile s-o mai ia pe ici - pe colo pe inevitabila aratura. O dau cu regularitate in bara in toate cele patru limbi intre care ma zbat, de zeci de ani, ca bila dintr-un flipper, sint bine imbibat de problema, si singurul lucru pe care mi-l cer si mie, si altora, e sa incerc sa-mi insusesc spiritul limbii inainte de sa ma arunc sa scriu ceva, sau mai rau: sa-i corectez pe altii. Mihai Stanescu ramine geniul in materie, cu caricatura aia din anii '80: un reporter intervieveaza cu magnetofonul o tipa cu pulover col roulé intr-un lan plin de studenti culegind porumbul. Ea: "Eu invatat forte bine romaneste la University of Chicago. Dar nu pricep diferenta intre iesit la porumb si iesit la pepeni." :Va apreciez sfaturile, asa ca va rog, nu ma iertati, chiar cind par sa nu mi le insusesc. Sa ne auzim cu bine si dupa duminica nebunilor, care ne pindeste contondenta de dupa usa. Fie ca grijile de pe Wiki sa mai merite atentia nostra si de luni incolo. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 16 mai 2025 00:26 (EEST) Na, fac parte dintr-o generație care știe că unde e loc de învățat e și de cotonogeală, așa... en passant, deci nu e rost de prea multă supărare dacă lucrurile merg după aceea, înainte. Una peste alta dacă poate o să aveți chef de scris ceva despre CFF am material să vă dau. E un subiect interesant care, acum are o alură romantică, deși nu sunt convins că la fel părea și pe vremea când chestia asta duduia la propriu. BTW, opinia mea e că se poate înțelege cel mai bine cum a fost cu CFF atunci când ai mergi la propriu pe fostele lor trasee la fața locurilor. Eu unul, precum și KK am făcut-o, fiecare în felul nostru. Ajută la înțelegerea fenomenului și la adoptarea unie perspective ceva mai echilibrate. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 16 mai 2025 21:33 (EEST) :Tare-as vrea sa merg mai mult cu CFF, mocanite, ce-or mai fi! Cea de pe Valea Vaserului mi-a ramas in amintire si la cea de pe V. Hirtibaciului visez de-o vreme. Poate la vara - si, cine stie, poate ne intilnim pe-acolo! Amuzant e ca stau intr-o zona unde deplasarea e pe un fost terasament de tren cu ecartament ingust. Plimbi catelul, pedalezi, faci jogging pe unde gifiia cindva o locomotiva. :Va multumesc, dar tot trag de mine ca sa revin de partea cealalta a oglinzii, in lumea reala. Articolul despre CFF va trebui sa astepte un alt autor, poate pe-un pensionar care si-a cistigat deja pensia; eu ma mai zbat :) Si ii dam inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 mai 2025 05:33 (EEST) == Redirectionari == Aici ca sa nu blochez paginile respective. Patriarhia pare sa prefere scrierea mica pt. numeral si cu majuscula pt. Sinod Ecumenic. Nu vad deloc logica, dar nu conteaza. * I. [[Primul conciliu de la Niceea]], [[Primul Sinod Ecumenic]], [[primul sinod ecumenic]], [[întâiul sinod ecumenic]], [[Întâiul sinod ecumenic]] * II. [[Primul conciliu de la Constantinopol]], [[al doilea Sinod Ecumenic]], [[Al Doilea Sinod Ecumenic]], [[al II-lea sinod ecumenic]], [[al II-lea Sinod Ecumenic]] * III. [[Conciliul de la Efes]], [[al treilea Sinod Ecumenic]], [[Al Treilea Sinod Ecumenic]], [[al III-lea sinod ecumenic]], [[al III-lea Sinod Ecumenic]] * IV. [[Conciliul de la Calcedon]], [[al patrulea Sinod Ecumenic]], [[Al Patrulea Sinod Ecumenic]], [[al IV-lea sinod ecumenic]], [[al IV-lea Sinod Ecumenic]] * V. [[Al doilea conciliu de la Constantinopol]], [[al cincelea Sinod Ecumenic]], [[Al Cincelea Sinod Ecumenic]], [[al V-lea sinod ecumenic]], [[al V-lea Sinod Ecumenic]] * VI. [[Al treilea conciliu de la Constantinopol]], [[al șaselea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaselea Sinod Ecumenic]], [[al VI-lea sinod ecumenic]], [[al VI-lea Sinod Ecumenic]] * VII. [[Al doilea conciliu de la Niceea]], [[al șaptelea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaptelea Sinod Ecumenic]], [[al VII-lea sinod ecumenic]], [[al VII-lea Sinod Ecumenic]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 mai 2025 19:04 (EEST) == Balast == În „balastul” pe care [[Special:Diff/17024067|l-ați eliminat]] din articolul [[Comuna Homorod, Brașov]] sunt incluse și marcajele <nowiki><!-- secțiune administrație --></nowiki> și <nowiki><!--sfârșit secțiune administrație--></nowiki> folosite de [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] pentru actualizarea periodică automată a secțiunii de administrație. Nu ar fi mai bine să întrebați atunci când nu știți la ce folosesc anumite segmente de cod? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 19:37 (EEST) :Buna seara dle {{ping| Pafsanias}}, si multumesc de mesaj. Cind stiu ca nu stiu, intreb :) V. [https://en.wikipedia.org/wiki/There_are_unknown_unknowns vestitul citat] din celalalt Donald, Rumsfeld. E vesnica mea poveste cu enWiki: de-acolo marcajele astea sint eliminate urgent, ca folia de plastic de pe canapeaua noua. Inca nu mi-a intrat in reflex ca exista diferente serioase de program intre versiuni. Nici pe roWiki n-am mai vazut nicaieri marcajele astea. Sinteti sigur ca algoritmul le cauta si le foloseste? Regula e ca formatul <nowiki><!-- bla² --></nowiki> e doar pt. mesaje "invizibile" pe care le pun programatorii Wiki in modelele standard, sau si le lasa redactorii unii altora. Fiecare sectiune din infocaseta are initial asa ceva, cel putin la inceputul sectiunilor (aha! Oare asta e clenciul, marcajul final?). Nu stiam sa aiba vreun rol activ. Deci, stiti sigur ca asa stau lucrurile? Mersi. :Acum vad ca Andrebot e creat de un roman, poate asta explica lucrurile - e probabil strict specific pt. roWiki. Poate ca e creatia dv.? Nu vad acolo nici o referinta la codul asta specific, poate o fi deja arhivat? Oricum, n-aveam cum sa stiu, ba nici macar cum sa banuiesc. Si balast exista, si inca mult. :PS: daca-mi atrageati doar atentia, erati f. amabil, fara sa incercati sa-mi dati si peste nas. Vad ca inca imi mai purtati pica. Nu vin aici ca sa ma cert. Probabil ca v-am calcat cu ceva pe bombeu - imi cer scuze, am mult respect pentru toti oamenii priceputi si altruisti, hai sa lasam chestiile de genul asta deoparte. De invatat, invat cu placere de la cei cu experienta. O seara buna! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 20:20 (EEST) ::[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] nu e creația mea. Scrie pe pagina respectivă cine este operatorul lui. Printre multele sarcini de care se ocupă, se numără și actualizarea periodică a secțiunilor standard de introducere, demografie, politică și administrație de la localitățile din România. Dacă ați fi mai familiarizat cu articolele despre comune, ați fi observat probabil că secțiunea „Politică și administrație” are o structură fixă și că în codul ei se repetă în fiecare articol segmentele eliminate de dumneavoastră. Nu încerc să vă dau peste nas, mai degrabă am uneori impresia că dumneavoastră încercați să ne dați peste nas nouă tuturor și să ne învățați cum se elimină foliile de plastic de pe canapeaua Wikipediei engleze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 20:54 (EEST) :::Multumesc! :::Scuze, dar chiar pe genul asta de pagini m-am atinut cel mai mult. :::Fac o distinctie clara: sint pe roWiki oameni deosebit de priceputi si dedicati, si sint si multi bricoleuri locali care au informatii la prima mina, bune intentii si patriotism parohial; apoi sint unii care string material cu furca de pe Wikipedia in engleza, il trec pe nedigerate prin Google Translate, plin de furculisionuri, sau iau de pe DEX, cu confuzii pornind uneori inca de la radacina (termen gresit in romana), si plin de greseli catastrofale: ei, da, cu aia nu-s prieten si nu-i respect deloc, pentru ca mai mult strica, realmente! Umple lumea cu greseli, si altii multiplica prostiile lor la infinit. Cu primii sper insa sa fiu coleg respectuos in efortul editorial si de redactare. Si tot asa, dupa cum am mai scris, asa-zisele "limbi mici", ceea ce nu inseamna decit: cu un nr. relativ redus de vorbitori, au un mare dezavantaj, strict numeric vorbind. Engleza sau enWiki nu sint "ale mele", la fel cu germana si deWiki, decit in sensul ca ma aflu intr-un dialog permanent cu limbile astea de-o caruta de ani, si proiectele respective mi-au dat prilejul sa ma confrunt cu abordari diverse, pe platforme finisate de un numar cu mult mai mare de contributori cit se poate de diversi. Avem toti ce invata de-acolo. N.b.: nemtii au unele articole exceptionale, scrise de oameni care au publicat in reviste de specialitate etc., dar per total enWiki e cu mult mai util ca baza de informatii si mai usor de abordat (nu vorbesc aici de temele inguste, regionale). O limba de cultura de prim rang vs ligua franca mondiala altoita pe o alta limba de cultura de prim rang, si asta spune tot. Unde-s multi, se gasesc si multi buni si activi. :::In plus, nu ma ocup de partea tehnica, am facut scheme logice la liceu, dar atit, asa ca las altora domeniul acesta. Stiu insa ca exista un - cum ii zice? - model, algoritm, cod foarte usor de identificat pe enWiki, cu exact acest efect. Foloseste acolade duble. ''Cred'' ca l-am vazut intrebuintat si pe roWiki. A, voila: de ex. la infocaseta, in forma <nowiki>|population= {{COUNTRY populations|TOWN}}</nowiki>. Pentru interiorul art. e tot asa ceva, cu acolade duble: il vezi si intelegi imediat. Modelul asta cu sageti in schimb are peste tot pe Wiki strict rol de "avizier invizibil"; e complet contraintuitiv ca ar sluji deodata altui scop. :::Nu intru pe Wiki cu constiinta impacata, ar trebui sa ma ocup de alte cele, si de multe ori agitatia asta (hai, iute, ajunge!) se face simtita. Poate parea altceva fara sa fie. Desi, repet, neghiobia lenesa si deseori incapatinata - aia da, nu-mi provoaca respect. Dar asta nu e nicicum o tema in discutia noastra. :::Am mai mult lacune decit stiinta profunda, n-am inventat gaura la covrig, si uneori ma reped. Dar sint si teme pe care chiar le stapinesc la un nivel absolut suficient aici si aprofundat de zeci de ani pe toate fetele. :::Mostra de aiureala suprema gasita azi: cinematografia definita primar ca tehnologie de inregistrare & proiectie (confuzie partiala cu [https://fr.m.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9on_Bouly patentul "cinématographe" din 1892]? Cu engleza?), si la istoric, ca prima propozitie: "Termenul Cinematografie este apărut mai devreme de film." Maurovlaha de sud-vest, graiul mai dispre balta? Sau doar lene + un soi de analfabetism? Aia zic. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 22:30 (EEST) {{ping|Arminden}} poate ar fi util să recitiți un pic [[Wikipedia:Deturnarea politicilor și îndrumărilor]], pentru a vedea cam pe unde ''bate direcția'' mașinii cu care mergeți. Cred că un drum pe la un ''stand de direcție'' ar putea recalibra un pic treaba... Io vi-l recomand cu drag, sau mă rog, asta e părerea mea... Știți că vă apreciez și nu mă zgârcesc niciodată când e vorba să vă aduc laude, precum fac acum. –-'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 10 iunie 2025 21:13 (EEST) :Dle {{ping|Accipiter Gentilis}}, va multumesc pentru vorbele bune si pentru linkul cu pricina. Am dat cautare in pagina cu "stand de direcție" - nimic, apoi cu "stand" - iar nimic. Am dat apoi de la inceput si am citit: ::"Driblerul (care este cel care încearcă să uzeze cu rea credință de politici), încercă să găsească în formulările lor justificarea aparentă pentru acțiuni distructive." :... si aici am iesit de pe pagina. La baschet eram bunicel, desi nu neaparat la driblat, preferam pasele istete si aruncarile elegante, dar nu de aia e vorba. Insa "rea credință" si "acțiuni distructive"?! Si "justificare aparentă". Vorba lui Bob Dylan - scuze pt. stilul argotic, ii apartine si a luat un Nobel pt. literatura -: it's not me, babe. Nu ma recunosc, dar chiar absolut deloc. Nu ma priveste. (De dezacord pomenesc doar in treacat, "Driblerul ... în formulările lor", furculisionism din engleza genderista care, spre dif. de romana, n-are o optiune neutra). :Am strictamente doar cele mai bune intentii. Daca cineva observa o abatere concreta de la spiritul enciclopedic, va promit sa reactionez si, daca sint in culpa, s-o recunosc si sa-mi corectez greseala. Daca nu e cazul, voi explica de ce. Cred ca este OK asa, sub toate aspectele. :Nu stiu ce a suparat. Chestiunea cu limbile? Engleza e vorbita in lume de aproape 1,5 miliarde de oameni. Germana de 130 mil. Romana de cca. 25 mil., poate 28. Restul sint interpretari si teorii, dar astea sint cifre clare. In rest, sincer, nici nu-mi dau seama ce a suparat ''de principiu'', dincolo de vreun comentariu deplasat - mea culpa! - si vreo greseala neintentionata si pe cate o pot usor justifica. Am stilul meu personal, citeva cauze culturale pe care le sustin si care se suprapun perfect pe ideea Wiki, si-atit. :Bine, lasam. O zi frumoasa si spor in toate! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 iunie 2025 13:16 (EEST) g94fahczimlrusgk7awpma73g5pqurg 17025159 17025106 2025-06-11T11:09:40Z Arminden 195524 /* Balast */ Răspuns 17025159 wikitext text/x-wiki <div style="background: #E8F0F8; border: 1px solid #80A0C0; padding: 5px; float:right; margin: 2px 0px 0px 0px">[[Imagine:Flag of the United Kingdom.svg|25px]]&nbsp;[[Wikipedia:Welcome|English version of this message]]</div> {{clear}} {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Crystal Clear app lphoto.png|36x36px default [[Wikipedia:Imagini]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Imagini|'''Ilustrare'''<br />Trimiteți fișiere și ilustrați articole.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. '''Rețineți''' faptul că editările în [[WP:CdI|conflict de interese]] contravin principiilor Wikipedia și că editările în articole pe subiecte în care aveți un interes pecuniar sunt [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|supuse unor restricții suplimentare]]. ---- |} Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! Puteți contribui și la alte proiecte ale Wikimediei: [[wikt:Pagina principală|Wikționar]], [[b:Pagina principală|Wikimanuale]], [[n:Pagina principală|Wikiștiri]], [[q:Pagina principală|Wikicitat]], [[s:Pagina principală|Wikisursă]]. -- Comunitatea utilizatorilor 31 august 2011 22:34 (EEST) == Comentarii în articole == Salutări. Este important ca atunci când informațiile din articole sunt greșite și/sau când sursele utilizate sunt articole stupide să exprimați lucrul acesta în pagina de discuții aferentă articolului și eventual să le ștergeți, nu să polemizați direct cu ele în articol ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Colentina&type=revision&diff=9650111&oldid=8890581 aici]. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 21:57 (EET) :Ave. M-ati prins. Ce ne facem insa ca viata e scurta, polologhiile o scurteaza si mai si, iar acum utilizatorul Wikipediei ramine vaduvit de-o informatie corecta, pe care n-are de unde s-o mai ia fara un efort pe care mai nimeni n-o sa-l mai faca? Romanul verde tinde sa caute batalii cu turcii (si victorii asupra lor) la tot pasul, dar care nu fura. Iar etimologiile populare prezentate drept adevar istoric sint alta slabiciune daco-romana. Dar asta e. Eu ma retrag din chestiune, din motivul sus-citat. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 15 februarie 2016 22:19 (EET) :: Dacă sunteți sigur de o judecată, puteți acționa și fără discuții și consens prealabil la modificare sau ștergere de informații eronate, stupide, tendențioase șamd. Important e ca dacă vă este contestată o acțiune, să o apărați cu argumente la subiect. Dacă interlocutorul nu se dă bătut, cereți intervenția altor utilizatori la Cafenea în discuție. Eu nu am contestat ce ați făcut (aveți dreptate pe fond), ci forma. Pe cititor îl interesează un articol corect, nu polemica cu prostia umană. Uneori tâmpeniile din articole sunt copleșitoare, iar pentru asta există pagina [[Wikipedia:Perle]]. Deci spor la treabă. --[[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 15 februarie 2016 22:27 (EET) == Esenieni == Am observat că v-ați argumentat amplu în sumarul modificării editarea de la [[Esenieni]], dar substanța ei nu face decât să îi nedumerească pe cititori. Pe ei nu-i ajută când o frază este introdusă prin „[[WP:FE|se pare că]]”. Nu se înțelege cui i se pare și de unde vine incertitudinea. Puteți detalia mai bine ce spun sursele despre acest subiect?&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 noiembrie 2017 13:31 (EET) Regret, dar nu am timpul necesar. Intreaga literatura despre Qumran se invirte in jurul acestei intrebari. Mii de surse accesibile.[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET)Arminden[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 13 noiembrie 2017 14:00 (EET) ==Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Florin Bogardo]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 octombrie 2018 11:33 (EEST) ==Rabini în Yaffo== Ați scris că numele lor sunt suspecte și ...copy-paste. dacă vă referiți la cei din antichitate e vorba de învățați talmudici. "d'Yaffo" înseamnă în limba arameică "din Yaffo".E "copy paste" fiindcă acum mulți ani am transcris aceleași nume și în articolul pe care l-am lărgit în franceză și în cel din română . NUmele sunt citate cu izvoarele talmudice corespunzatoare în articolul ebraic și în cel în engleză. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 8 decembrie 2018 05:34 (EET) {{ping|Ewan2}} Buna seara. In text aparea, inainte de modificarea mea, urmatoarea insiruire de nume: "Rav Adda , Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo , Rabbi Tanhum d'Yaffo, Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo, Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin)". Insist sa spun ca presupusul "Rabbi Hiya Brey deRabbi Adda d'man Yaffo" e cu siguranta o greseala de copy-and-paste. Am comparat cu art. in engleza si acolo am gasit urmatoarele nume: *Jose ben Halafta *Rabi Akha bar Khanina of Jaffa *Rabi Pinchas ben Yair of Jaffa *Rav Adda Demin of Jaffa *Rav Nachman of Jaffa *R. Tanchum of Jaffa. Pornind de la acestea, am incercat sa corectez salata de silabe din art. romanesc, fara insa sa am deloc convingerea ca am eliminat toate erorile: *Rav Adda Demin din Yaffo (recompus din silabe disparate) *Rabbi Hiya Brey *Rabbi Tanhum d'Yaffo *Rabbi Yohanan (Yudan) d'Yaffo *Rabbi Nahman d'Yaffo (ori Yaacov d'Kassrin) Nu-mi suna prea veridic numele Hiya Brey. Ma tem ca e produsul unui colaj involuntar de silabe... Fata de versiunea engleza, unde apar si sursele (de ce nu si aici?), mai apare in plus, pe linga acest Hiya Brey, si Yohanan (Yudan) d'Yaffo. In schimb lipsesc Jose ben Halafta (Jose? Nu Yose?), Akha bar Khanina, si Pinchas ben Yair. Care-o fi adevarul, poate doar dv. stiti; eu unul precis ca nu. Deci de orice, numai de saraca aramaica nu m-am legat! De modul ciudat de a plasa virgulele n-am spus nici un cuvintel. Sint insa curios: numele ebraic si aramaic nu este de regula transliterat "Yafo", cu un singur "f"? Multumesc de raspuns si numai bine! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 8 decembrie 2018 21:34 (EET) ::În regulă, am sa verific și eu, nu înțelesesem care e problema. Yafo, așa e , de obicei se scrie cu un f. Am scris in graba. Jaffa e scrisa cu doi. [[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] ([[Discuție utilizator:Ewan2|discuție]]) 9 decembrie 2018 01:30 (EET) ==Revenire== Referitor la [[Ștefan Gușă|gen. Gușă]]. Vă rugăm să nu mai faceți reveniri la versiuni anterioare fără a le discuta mai întâi! Această manieră de editare este considerată nerespectuoasă și neproductivă. Dacă veți continua, vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia, conform [[Wikipedia:Regula celor trei reveniri|regulii celor trei reveniri]], potrivit căreia nimeni nu poate efectua mai mult de trei reveniri la un articol într-un interval de 24 de ore. Vă mulțumim! [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:39 (EEST) :{{ping|Tgeorgescu}} T(oarse)georgescu, mi-e rusine ca existati si ca am intrat in dialog. Si de lipsa dv. de umor, atipica neamului (dar nu toarsilor). Adios.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::{{ping|Arminden}} Dacă ați rămas uluit de cât de elogiat este Gușă pe Wikipedia, nu disperați! Aflați că în municipiul Bacău o stradă principală îi poartă numele, cu tot cu rang militar!--[[Utilizator:Kunok Kipcsak|Kunok Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kunok Kipcsak|discuție]]) 9 septembrie 2019 20:50 (EEST) :{{ping|Kunok Kipcsak}} Uluit??!! Scirbit, ingretosat, speriat, disperat. Lasciate ogni speranza... Servus si dispar de-aici.<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Arminden|Arminden]] ([[Discuție Utilizator:Arminden|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Arminden|contribuții]]).''</small> ::Dacă dvs. considerați că există probleme de [[WP:PDVN]], discutați serios, nu vă bateți joc de Wikipedia. [[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:Tgeorgescu|discuție]]) 9 septembrie 2019 21:34 (EEST) De obicei lucrez pe Wikipedia de limba engleza. Nu am intilnit criminali elogiati de familie, colegi & complici acolo. Normal, sint mult mai multi implicati in editarea articolelor de limba engleza si nu scapa neobservat un asemenea caz, dar sint ceva limite de decenta si bun simt care trebuiesc respectate. La multi ani! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 31 decembrie 2019 10:14 (EET) :Dacă n-ai fi ... [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie:%C8%98tefan_Gu%C8%99%C4%83&action=history poate că ai accepta]. :"...limite ... care trebuiesc respectate." vs. "...limite ... care ''trebuie'' (să fie) respectate."<small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b]] ([[Discuție Utilizator:2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/2a02:2f0b:4808:da00:48a:67a:9cd4:6d4b|contribuții]]).''</small> Ignor anonimii. Si limba functioneaza si dincolo de regulile Academiei. P.S.: vai ce dragut c-ati pus puncte puncte, ca altfel te pomenesti ca v-ati fi dat arama pe fata. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2020 17:05 (EET) :Și limba funcționează și dincolo de regulile Academiei sau fără diacritice, și mașinile funcționează cu [https://adevarul.ro/life-style/auto/masina-roti-patrate-insemna-conducem-vehicul-echipat-astfel-roti-8_5296ffcec7b855ff564b294c/index.html roți pătrate], dacă ignori orice... nu numai anonimii! (PS. chestia cu ''Fiți politicos, porniți de la intenții bune și evitați atacurile personale!'' ar trebui să fie mai mult decât o formă fără fond. Nu ai nici un drept să ''ignori anonimii'', mulți contribuind din plin la dezvoltarea Wikipedia! Ce face să crezi că ai dreptul să-i desconsideri? Cine îți dă dreptul să spui "Dacă n-ai fi anonim, poate că aș accepta" fără nici o remușcare? După care să ceri respect! Poate altul să fie motivul? Îți face plăcere să folosești un limbaj vulgar fără a respecta spiritul Wikipedia! Dar ce contează!!! Tu ''ignori anonimii''!) [[Special:Contributions/2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B]] ([[Discuție utilizator:2A02:2F0B:4808:DA00:48A:67A:9CD4:6D4B|discuție]]) 4 ianuarie 2020 00:17 (EET) == [[Iosephus Flavius]] == Stimate coleg, vă rog să luați în considerație - relativ la intervenția Dv. la articolul menționat - că respectivul nu a fost hirotonisit ca preot și nici nu a afirmat că ar avea intenții pe această temă deci, preferabil să-l lăsăm cu titlul de rabin, pe care l-a primit oficial, sigilat și parafat. Cu bine, [[Utilizator:Alex F.|Alex F.]] ([[Discuție utilizator:Alex F.|discuție]]) 7 ianuarie 2020 14:52 (EET) :{{ping|Alex F.}} Buna ziua. Regret, dar nu e o chestiune de "negociat" ca-ntre colegi :) Nu existau inca rabini pe vremea aceea! Preoti, da, si-nca multi. Ca membru al unei familii preotesti, Iosif a mostenit automat "profesia". Era ceva ereditar, nu optional. Nu confundati cu preotimea crestina: preotii care slujeau la templul din Ierusalim se trageau din familia lui Aaron, fratele lui Moise, si activitatea lor era reglementata de textul biblic - nu vorbim de hirotonisire, incurcam aici borcanele. Primul care a purtat titlul de "rabin" e Yohanan ben Zakkai [https://en.wikipedia.org/wiki/Yohanan_ben_Zakkai], care era probabil un pic mai batrin decit Iosif si are meritul de a fi salvat iudaismul de la disparitie dupa distrugerea templului. Deci regret, nu putem cadea la invoiala. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 15:43 (EET) P.S.: dati o cautare pentru "preot la templul din Ierusalim" si o sa gasiti pe website-uri oficiale ale Bisericii pe Sf. Zaharia si Sf. Simeon numiti ca atare. Faptul ca Wikipedia nu ofera nici la pagina [[Preot]], nici la [[Preot (dezambiguizare)]], decit explicatii irelevante pentru preotimea evreiasca de la templul din Ierusalim, nu e vina mea. Aruncati o privire la pagina in engleza pentru "kohen" [https://en.wikipedia.org/wiki/Kohen]. Faptul ca BOR se incapatineaza sa foloseasca doar traduceri arhaice ale Bibliei, cu iz de letopiset, duce la anumite blocaje. Daca s-ar folosi termeni din romana moderna, curenta, nu s-ar mai bloca lumea in fata unor asemenea termeni: da, preoti aveau si romanii, si evreii, si fenicienii, si mayasii, si multi altii. Nu e un concept rezervat crestinismului, si nici nu avem nevoie de cite un termen separat, specific, pentru fiecare religie. Cind exista, bine (rabin, imam,...); cind nu, preot e perfect. Numai bine, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 7 ianuarie 2020 16:03 (EET) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Biserica fortificată din Șona]]. Înainte de a face modificări controversate, vă recomandăm să le dezbateți mai întâi pe pagina de discuții a articolului. Dacă sunteți deja familiar cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 10:40 (EEST) ==■■ Rugăminte== Vă rog să nu vă mai aflați în treabă, așa cum ați făcut mai devreme la [[comuna Șona, Alba]]. De asemenea, ar fi bine să lăsați glumele atunci când descrieți modificările pe care le-ați efectuat. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 14:20 (EEST) :Vă rog încă o dată să nu vă mai aflați în treabă. --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:50 (EEST) ==■■■■ Avertisment final== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] Aceasta este '''ultima avertizare'''! La următorul act de vandalism asemănător cu cel de la pagina [[:Șona, Alba]] vi se va bloca accesul la modificarea paginilor Wikipedia. [[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 16:52 (EEST) {{ping|Gikü|Mihai Andrei}} Domnule Gikü, domnule Andrei, nu aveam impresia ca nu ne-am intelege, asa ca nu stiu la ce va referiti si de ce ati anulat de-a valma ce-am scris. "Sf. Martin" a fost clar greseala mea, copiata de pe pagina in germana - am priceput, mea culpa, si am trecut mai departe! Dar "monument" in loc de "biserica" e o ramasita national-comunista, "biserica fortificata" e urmatoarea "linie defensiva": biserica saseasca e cum i s-a zis mereu (nemteasca nu e sufucient de elevat), sau luterana. Pentru birocrati si de-lemn-limbuti, asta e tabu, dar asta nu e treaba noastra pe Wikipedia. Nu vreau sa vad o generatie crescind fara sa stie istorie, nici cum s-a dezvoltat, in mod organic si natural, limba romana pina s-o ia in clinci ideologii si activistii cocotati in Academie. Clujul nu-i Napoca, biserica e-n primul rind biserica, monument arhitectonic ajunge doar prin decret, sasii exista, incl. la Cotroceni, si-s luterani inca din sec. XVI.<br> Spatiile din infobox care creeaza coloane virtuale ajuta sa vezi ce a fost completat si ce nu si arata mai aerisit. Mai era ceva ce trebuie discutat? Uitati-va atent cu cite modificari corecte am contribuit la articolele cu pricina, la care n-ati protestat, pentru ca n-aveati ce. Era invalmaseala, cu demografia sub titlul "monumente", lucruri definite impropriu, etc. Mai domol, asadar. Nu aveti monopol aici. Daca insistati sa impuneti ca unic STIL (ca de fond nu e vorba, faptele vorbeste), poftim, blocati-ma. Sint, cu toata modestia, destul de apreciat in alte domenii din Wikipedia, dar si in viata reala, cu texte publicate in volum chiar pe teme inrudite cu cea de fata. Cu incredere in ratiune si cu amicitie, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 17:28 (EEST) ::Stimate domn, nimeni nu are dorința să vă blocheze. De aceea ați fost avertizat de atâtea ori. Înțeleg că doriți să scoateți în evidență anumite aspecte, lucru care în sine nu este greșit. Dar legăturile interne pe care le-ați introdus nu respectă standardele, motiv pentru care v-am sugerat să citiți manualul de stil. Alte modificări punctuale ale dvs., de exemplu insistența de a prezenta [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]] ca „ortodoxă”, deși satul este actualmente complet depopulat, iar la ultimul recensământ <u>toți</u> locuitorii s-au declarat greco-catolici, sunt pur și simplu greșite. Înainte de a insista cu punctul dvs. de vedere, citiți articolul, consultați notele de subsol, formați-vă o opinie, iar de-abia apoi procedați la o modificare sau completare. Mult succes, --[[Utilizator:Mihai Andrei|Mihai Andrei]] ([[Discuție utilizator:Mihai Andrei|discuție]]) 18 mai 2020 17:35 (EEST) {{ping|Mihai Andrei}} Stimate domnule Andrei, multumesc, asa va-nteleg mult mai bine. Nu insist cind gresesc, va sint sincer recunoscator dv. si oricui altcuiva daca imi corectati o omisiune sau greseala. Ce nu inteleg e atasamentul fata de niste reguli orientative in cazuri in care se bat cap in cap cu logica. De ex. dezamb.: nu exista decit DOUA sate Sona, ce sa mai plimbam utilizatorul pe o pagina intermediara inutila? Sau "coloanele" mele virtuale de la infobox. Sau coordonatele (lat., long.): aruncati o privire pe Wikipedia in engleza, MULT mai avansata si in continut, dar si ca forma: insirate asa ocupa spatiu inutil, nimeni nu le CITESTE, nimeni nu le ia la paduchiat element cu element, si daca cineva chiar vrea, poate ff bine si daca sint grupate intr-un singur rind aerisit. Regulile Wik. sint facute de oameni ca dv. si ca mine, sint modificate continuu pe masura ce lumea invata din experienta si categoric NU sint decrete divine. Daca facem ceva bun, urmind '''spiritul''' Wik., dar nu 100% litera "manualului", e bine, nu rau! Wik. e ceva viu si de sec. XXI, nu un tom prafuit de sec. XIX. Pe scurt: daca gasiti in modificarile mele o greseala, corectati-o iute cu un ping catre mine si va multumesc sincer si public. Altfel...<br> Concret: aparteneta bisericilor si a "Monumentului eroilor din Alecuș". Urasc nestiinta oamenilor. In Ardeal sint atitea religii si confesiuni, combinate pe etnii in N permutari. De aceea consider ca trebuie, obligatoriu, sa scriem in legende tot ce e relvant si se poate afla. Biserica fara etnie si confesiune... Nu, nem, nein, niet. Nunta fara lautari. Asta in principiu. Concret insa, am GRESIT in cazul --> [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Valea Sasului]], clar, copiind ce scria in legenda JPGului: ortodoxa. In poza iconostasului (inca frumos ingrijit) se vad clar doua icoane catolice (Preasfânta Inimă a lui Isus - v. Sacred Heart (of Jesus) si Inimă Neprihănită a Mariei - v. Immaculate Heart of Mary) si brodata in romana pe o naframa "PACE VOUA PACE". Romaneasca si greco-catolica, fara nici un dubiu, chit ca e "administrată în prezent de preotul ortodox din Alecuș". Multumesc ca mi-ati atras atentia! Uneori nu stau sa rezolv si ultimul chitibus, stiu ca altii vor corecta ce nu-i 100%, si ma concentrez pe ce mi se pare esential. Ca un monument din Primul sau al Doilea Razboi Mondial pomeneste pe cei cazuti pt. Austro-Ungaria, Hitler, Horthy, sau Romania - aia da, cred eu, e mai relevant. Desi mortii, saracii... Dar monumentul e pt. cei vii. Multi nu vad (deci nici nu apuca macar sa se mire si sa invete ceva) ca in sate mixte s-a luptat de ambele parti. Ba in R.M. 1 au fost romani get-beget de ambele parti. Despre realitatile astea ascunse de propagandisti vreau sa informam pe Wikipedia, si formalismele mi se par mult mai putin importante. Wik. si-a asumat o misiune. Sigur, pastrind o forma curata si usor lizibila. Perfectiunea nu-i a nimanui, nici macar a Enc. Britannica, daramite a Wik. Si azi am stat deja de 100x mai mult pe Wik. decit s-ar fi cuvenit, nici Covidul asta nu mai continua la nesfirsit :) Dar nici n-am vrut sa abandonez citeva modificari utile. Hai s-o descurcam impreuna! Corectati daca ma prindeti cu vreo greseala, dar va rog, nu anulati zece modificari bune pt. una rea. Multumesc si toate cele bune! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 18:48 (EEST) :Vă răspund punctual la capitolul dezambiguizare: există trei entități numite Șona: [[Șona, Brașov]], [[Șona, Alba]] și [[Comuna Șona, Alba]]. Sunt de acord că mesajul trebuie schimbat atunci când avem doar două entități în joc – dar și în acest caz se folosește un format, nu text simplu (și anume {{f|distinge}} sau {{f|pentru}}). Aici, totuși, avem trei. Cu bine! //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 19:36 (EEST) {{Ping|Gikü}} regret, dar gresiti. Pagina de dezamb., cea reala de azi, are doua, nu trei. Usor de verificat. Poate vreti sa modificato, desi nu cred ca ar avea multa noima. Cu respect, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:26 (EEST) ::Are trei. Faceți click pe toate legăturile. //<small> [[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 mai 2020 22:02 (EEST) :3: 1. [[Șona, Alba]], 2. [[Comuna Șona, Alba]] și 3. [[Șona, Brașov]]. --'''''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span> <sub>]]''''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span> <sub>]] | [[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span><sub>]]) 18 mai 2020 21:32 (EEST) Real... fata de teoretic?<br> [[%C8%98ona_(dezambiguizare)]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:42 (EEST) Hai sa nu mai taiem firul in patru. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 21:43 (EEST) Noapte buna, articolul va apartine. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:10 (EEST) Domnu' Gikü, haideti ca las pingpongul si trec la miuta/peretelu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 mai 2020 22:44 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție:Ceramică de Marginea|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție:Ceramică de Marginea]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 14:54 (EET) {{ping|Pafsanias}} Mersi. Sugestie: ce-ar fi fost daca scriati "Buna ziua. Vedeti ca nu apare semnatura dv. pe pagina xy. Daca doriti, vedeti ca se face asa si-asa. O zi buna, etc."? Durea? Lucrez mult in engleza, uneori si-n germana, si acolo, daca scrii ceva pe telefon, nu pe calculator, semnatura se adauga automat. Chestiune de programare un pic mai avansata. Vedeti, e usor sa adaugi intepaturi! O zi buna. PS: vad ca 1) nu apare nci o bara superioară, si 2) ca si aici scrie "raspunsul dv. va fi semnat in mod automat". Asa ca vezi matale. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:10 (EET) :Ave, auguri, servus! E bine că lucrați mai mult în engleză și germană, dar și pe proiectul în limba română aveți o oarecare vechime. Nu e vorba de înțepături; dacă dorim să corectăm vreo greșeală, nu doare pe nimeni, nici măcar nu e nevoie să deschidem o [[Discuție:Ceramică de Marginea|pagină de discuție nouă]]. Nu vă supărați degeaba... --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 martie 2021 16:29 (EET) Ave! E, tonul face muzica ("... și nu așa cum ați omis..."). Am apasat pe "discutii" si am adaugat ceva util. Atit. Intre a lucra la continut si a cunoaste dedesubturile tehnice e disranta mare. In engleza am lucrat cu mult mai mult si am invatat mai multe trucuri. Inca mai an mult de invatat si acolo, si ma ajut cu un fisier cit toate zilele, la care adaug mereu notite. Alta mincare de peste.In germana si romana, de ex., nu stiu cum se adauga mentiuni gen <nowiki>{{dubious|...|date=...}}</nowiki> sau <nowiki>{{clarify|reason=...|date=...}}</nowiki>. Nu le poti sti pe toate. Daca ofer o informatie corecta, sint multumit. Si bucuros. Care bucurie v-o doresc si dv.! Toate cele bune, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 martie 2021 16:46 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Eroare logică]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 17 mai 2021 00:16 (EEST) ==■■ Modificări ale paginilor de discuții== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai ștergeți sau să modificați comentarii legitime din paginile de discuții{{#if:|, așa cum ați procedat la [[:{{{1}}}]]}}. Asemenea modificări sunt problematice și par a fi [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă doriți să experimentați, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Template:au-vpd2 --> -- [[Utilizator:Victor Blacus|Victor Blacus]] ([[Discuție utilizator:Victor Blacus|discuție]]) 21 mai 2021 19:18 (EEST) == Stati ca nu pricep == {{ping|Victor Blacus}} Dupa cum m-am grabit sa va scriu si pe pagina dv.: pe pagina '''''mea''''' de utilizator, nu am voie sa deretic? Asa e regula pe Wiki in romana? Ca pe enWiki e exact pe dos, te roaga sa mai stergi. Si daca vine alt utilizator si da inapoi ce-am facut eu, e caz de cremenal - pentru el, nu pentru mine. Sau v-ati grabit cumva? Cestiunea cu problema cu discutiunea a fost rezolvata, la ce bun sa mai stea aici? Poate-o fi vreun alt ucaz specific roWiki, ce pot sa zic, nu te pui. Disciplina. Spiritul C.N.S.A.S.: totul la vedere, pe vecie. Cite bordeie, atitea obiceie... O zi buna, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:21 (EEST) Gata, s-a lamurit, multumesc dlui Blacus si lui NGC 54. E pe model C.N.S.A.S., pricep. Sau si mai strict, ca acolo... stim noi. Salutari tuturor, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 mai 2021 19:50 (EEST) ==■■■ Citarea surselor== [[Image:Information red.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] o [[Wikipedia:Surse de încredere|sursă de încredere]] sau care conțin [[wikipedia:fără cercetare originală|cercetare originală]], cum ați făcut la pagina [[:Catedrala Mântuirii Neamului]]. În acest fel încălcați politica [[Wikipedia]] privind [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 15:49 (EEST) :{{ping|tgeorgescu}} Stimate domn / stimata doamna T. Georgescu, era un pasaj in "Actorul si salbaticii", il gasiti [https://www.youtube.com/watch?v=pwloAbHZYfw aici]. Dincolo de interdictia de a face o gluma: 1) asta nu se inscrie in veci la "informație fără sursă": e un biet link, nu o informatie. Alta gisca-n alta traista. 2) Chit ca nu priveste cu nimic cazul de fata: Wikipedia in limba romana, dac-ar fi sa anuleze tot ce e trecut in text fara vreo sursa, ar ramine golasa ca gitul de vultur. Asa ca... Sa avem o zi vesela, multa sanatate (se leaga, cine ride traieste mai mult), si à bientôt, cum zice rumanu'. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:03 (EEST) Dumneavoastra erati, tovarase Georgescu?! Pai de ce nu spuneti asa! V-am regasit mai sus pe pagina. Ce bucurie! S'traiti, va salut cu respect! Tot inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:06 (EEST) ::Sincer nu a reieșit drept glumă, ci pare drept editarea unui neoprotestant fanatic. Sarcasmul e foarte greu de redat în scris, în special pe editări atât de mici. ::Ca fapt divers: nu sunt nici ortodox, nici comunist. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:38 (EEST) :::{{ping|tgeorgescu}} Umorul si perceptia lui sint chestiuni, printre altele, de gust. Dupa doua acrosari cu dv. de cam aceeasi natura, la tov. gen. Gușă si la Catedrala Mintuirii Preasfintitului, imi creez si eu o imagine, desi in mod obligatoriu partiala si eronata. Oricum, nu sintem uneori ceea ce credem, si nu statutul de membru cotizant decide, ci alte cele. Dar nu conteaza. Mama unui bun prieten mi-a spus odata cu un zimbet nu chiar vesel: "Si-a facut chip cioplit." Eu - ??? Dinsa: "Inaltpreasfintitul, pe clopot." Atunci mi-a picat fisa, ca citisem ceva. Si dinsa e fiica de preot, nu protestanta, nici neo, nici fanatica de vreun fel. Dar inteligenta brici si cu un simt al umorului fara egal. O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 16:48 (EEST) ::::Încă o dată: n-ați oferit niciun indiciu că ar fi vorba de umor, este indiscernabil de un atac la adresa Patriarhului. Plus că Wikipedia este un website serios și nu facem glume cu cititorii. Deci, da, vă voi oferi un avertisment standard referitor la glume. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:53 (EEST) ==■ Seriozitate== [[Imagine:Information.svg|25px|alt=|link=]] Nu credem că cititorii vor gusta umorul din contribuția dumneavoastră recentă{{#if:Catedrala Mântuirii Neamului|, de tipul celui de la pagina [[Catedrala Mântuirii Neamului]]|}}, considerând că aici încercăm să creăm o enciclopedie cuprinzând articole informative. Astfel, vă rugăm, să păstrați un ton serios și să scrieți într-un stil enciclopedic. Pentru a afla cum puteți contribui la proiectul nostru, vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) ==■■ Seriozitate== [[Imagine:Information orange.svg|25px|alt=|link=]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră&#32;la [[:Ștefan Gușă]], dar noi încercăm să [[Wikipedia:Wikipedia este o enciclopedie|scriem o enciclopedie]] aici, deci vă rugăm să faceți doar modificări [[Wikipedia:Verificabilitate|reale]] și [[Wikipedia:Punct de vedere neutru|neutre]]. Cititorii noștri caută să găsească articole serioase și nu li se vor părea amuzante glumele pe care le-ați scris. Wikipedia este un instrument de referință utilizat pe scară largă, deci trebuie să luăm în serios ceea ce facem aici. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]] pentru început. Vă mulțumim!<!-- Format:au-glumă2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:54 (EEST) Dacă aveți [[WP:SURSE]] credibile, puteți scrie că Gușă a fost fratele lui Hitler. Pe mine nu mă interesează Gușă. Mă interesează această enciclopedie. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 22:58 (EEST) :Gusa a scapat de judecata si probabil puscarie numai pentru ca a murit. Cindva ofiterii cu tinuta nu asteptau procuratura. A fost instrumentul servil al unui regim represiv, si articolul indica toate sursele necesare. O enciclopedie evita stilul volumului "Omagiu" - art. despre tov. gen. Gusa, nu. Deci se exclude singur din categoria "articol de enciclopedie". Cind o dai atit de grav cu batu-n balta, e amuzant sa revendici titlul de enciclopedie serioasa. Daca nu dau de gafe si derapari catastrofale, nu-mi permit glume pe Wiki. Unde insa ceausistii sau alte lighioane definitiv compromise istoric zburda-n voie, n-ai ce sa mai strici, muntele de mizerie pute deja de la o posta. Nu ajuta sa ne ascundem dupa deget. Gusa nu avea nici macar formatul lui TovNicCeau, dar s-a dovedit din plin, in '89 cel tirziu, a fi o coada de topor mizerabila. Surse girla, deja citate. Restul e un joc ieftin de-a v-ati ascunselea. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:11 (EEST) ::Încă o dată: dacă nu vă comportați după [[WP:Regulile noastre]] nu aveți cum câștiga disputele wikipedice. Problema nu este de cine deține adevărul, ci de strict comportament. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 22 octombrie 2021 23:15 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Trolling la art. [[Nicolae Ciucă]]. Plagiatul e deja tratat mai sus. User avertizat de multe ori să înceteze cu glumele în articole..<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul {{f|Deblocare|<i>Motivul pentru deblocare</i>|black=1|tt=1}} sub acest mesaj. [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 22 martie 2022 02:21 (EET) ==Comentarii în articole== [[Image:Information.svg|25px]] Bună ziua și vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră la [[Wikipedia]]. Am observat că recent ați adăugat un comentariu într-un articol, [[:Pesah]]. Deși la Wikipedia părerile redactorilor despre articole precum și sugestiile pentru îmbunătățirea lor sunt binevenite, aceste comentarii își au locul în [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]]. Dacă vă scrieți comentariile acolo, ceilalți [[Wikipedia:Wikipedist|redactori]] care lucrează la același articol vă vor observa mesajul și vă vor răspunde, iar comentariile nu vor întrerupe lectura articolului de către cititori. Vă mulțumim!<!-- Format:au-talkinarticle --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 aprilie 2022 20:26 (EEST) ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la [[Wikipedia]]. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Peștera Ialomiței]], nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Listă de politici|politica]] noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Aruncați o privire la pagina de [[wikipedia:bun venit|bun venit]] pentru a învăța mai mult despre cum puteți contribui. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 iulie 2022 15:32 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Buna ziua. Domnule Kun, mersi de "bine ați venit", dar dupa cum stiti, nu-s nicidecum nou pe-aici. Si daca aruncati si dv o privire pe pagina in cauza, e lipsita aproape complet de referinte: un link decedat (vesnica lui pomenire) pentru "Localizare", si o sursa pentru "Condiții de vizitare", cele mai scurte sectiuni din articol, si basta. Grosul e scris si postat "la liber", dar acolo n-ati avut nimic de protestat, nicicum de sters. Mi se pare mie, sau imi cautati pricina? Da, am un stil mai polemic - poate asta o fi motivul? Ar fi o greseala, asta ar fi o cauza buna de mustrari pe paginile de discutie, dar nu de eliminare de material util celor care cauta informatii pe Wiki. Cu respect, --[[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 iulie 2022 16:17 (EEST) == [[Numerus clausus]] == Știu că ați avut câteva fricțiuni cu alți utilizatori pentru că ați modificat poate prea insistent niște articole, și acum probabil umblați mai cu grijă. În ce privește acest articol, cred că e cazul să îl [[WP:FC|modificați cu cât curaj puteți]]. Din istoricul lui, văd cine anume l-a scris: o persoană care a scris acum un deceniu o serie de articole la prima vedere bine documentate, dar care în realitate făceau apologia extremei drepte. Spre indignarea mea, am găsit un pasaj (cum spuneți chiar dv.) absolut scandalos la articolul [[Mihail R. Sturdza]], l-am marcat pe moment cu {{f|PDVN}} dar trebuie eliminat. Deci dacă aveți surse, timp, disponibilitate, din partea mea puteți tăia agresiv tot ce vi se pare apologetică fascistă acolo. Pentru că cel mai probabil chiar asta e. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:08 (EET) :{{ping|Andrei Stroe}} Bună ziua, domnule Stroe. Va multumesc mult de raspuns, e edificator. Mi-ati permite sa il copiez pe pagina de discutii a articolului? :Din pacate momentan nu am acces la un calculator, pe telefon totul e mult, mult mai anevoios, si nici din alte motive nu sint in pozitia de a rescrie articolul. Sper ca cineva sa aiba interesul si disponibilitatea de a o face. :De fapt materialul e f. interesant ca ilustrare a gindirii fasciste si ar trebui salvat ca atare pe o pagina despre antisemitismul si/sau fascismul din Romania sec. XX, cu ecouri in prezent. Exista lucrari care sa combata punct cu punct atit directia de atac si perspectiva agresiv etnocentrista ("erau prea multi jidani, mai toti nepaminteni, deci trebuiau macar ingraditi in posibilitati"), si numeroase afirmatii individuale din argumentatie. E insa o munca masiva, la care nu ma incumet, in nici un caz acum (pe vreme de Covid a fost altceva), sper insa sa trezesc interesul unora care o pot face. :Cu tot respectul, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 29 noiembrie 2023 11:27 (EET) ::Puteți, sigur. E relevant pentru evoluția articolului. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 noiembrie 2023 11:36 (EET) == :) == Banc sec: un deal discuta cu un munte... '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 21:46 (EET) :{{hidden ping|Accipiter Gentilis}}Unde-au pus ma golanii aia emojiii mei... :Asta e. :))) [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 21:54 (EET) :::Io cre' că emojii au fost peneplenizați, cel puțin în seara asta....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 19 decembrie 2023 22:00 (EET) P.S. Urmează ca, după fragmentarea tectonică de rigoare, să se înalțe, da' asta mâine și după ce toată lumea face mai întâi nani! ::::E, vise! Cine mai crede-n orogeneza in ziua de azi. Lungu-i sesu' cimpului / Ba mai mult e lat. ::::Vise placute! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 19 decembrie 2023 22:49 (EET) == Legături interne == Salut! Nu-i nevoie (sau mai precis nu e cazul...) să facem legături interne de fiecare dată când apre același cuvânt în articol. Mai mult nu e cazul să facem legături interne la noțiunile comune, decât dacă au o semnificație ceva mai de Doamen-ajută, în context. Iar dacă e vorba de o noțiune mai puțin cunoscută, are rost să o transformăm în legătură internă de mai multe ori, doar dacă este distanță mare în text între 2 folosiri ale ei, ca să nu fie nevoie să derulăm prea mult, textul în sus și în jos și noțiunea este importantă pentru înțelegerea contextului. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 februarie 2024 16:33 (EET) :Salut {{ping|Accipiter Gentilis}}! Da, asa stiu & gindesc si eu. Cred ca am respectat principiul la [[Bătălia de la Turtucaia]]: o data wikilink in infocaseta si o data in text. Sau crezi c-ar prinde bine si undeva mai in josul textului? Dar ce, ca aveau wikilink doar termeni banali, ca date si ani, Romania, Bulgaria, Dunarea si Silistra? Poate cel mult Silistra. Chiar nu vad ce. Mersi! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:12 (EET) ::Exact asta am facut, am desfiintat mai bine de-o duzina de legaturi inutile. In plus am specificat de doua ori (Romania -> Regatul Romaniei, idem Bulg.), si am creat un link rosu pt. un termen militar comun, [[pod de pontoane]], pt. care ar fi nevoie de un articol. Altceva nu cred sa fi modificat. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 24 februarie 2024 17:18 (EET) == Liceul Dimitrie Cantemir == Bună seara. Ați creat un redirect de la [[Liceul Dimitrie Cantemir]] la [[Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București]]. Liceul bucureștean nu e singurul cu acest nume. Sunt mai multe. Avem, de exemplu, [[Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” din Suceava]] și [[Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza]]. Mai sunt și altele. Acel redirect trebuie transformat într-o pagină de dezambiguizare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 decembrie 2024 23:48 (EET) :{{ping|Donarius}} Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 00:02 (EET) ::Teoria mea e că cel care a greșit ceva trebuie să corecteze, nu alții. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:01 (EET) :::Nu ma pun cu teoreticienii. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:15 (EET) ::::V-aș fi recunoscător dacă altădată veți fi mai atent. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:18 (EET) :::::Domnule Donarius, nu sint adeptul statului la colt pe coji de nuca. V-am inteles din prima, nu mai insistati, nu ma simt vinovat de nimic intr-un sens major si tonul de director de internat nu va face cinste. Mi-am cerut scuze si am oferit o solutie la indemina mea. Toate cele bune. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 10:52 (EET) ::::::Să știți că nu v-as fi răspuns dacă nu ați fi folosit un ton ironic. Umorul e ceva, batjocura e altceva. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 decembrie 2024 10:58 (EET) :::::::Ma scuzati. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 decembrie 2024 13:32 (EET) == Mânăstire == Bună seara. Forma „mânăstire” nu mai apare în DOOM3, fiind înlocuită complet cu „mănăstire”. Cele două forme coexistau în DOOM2, dar lucrurile s-au schimbat. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:34 (EET) :Surse: https://doom.lingv.ro/cautare/schimbari-normative?mood=list&page=19, https://stirileprotv.ro/divers/zece-cuvinte-care-au-suferit-modificari-in-doom-3-cum-este-corect-asaza-aseaza-insala-inseala-suveniruri-suvenire.html. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:39 (EET) ::Vă multumesc. Cu voia dv, as muta discutia pe pagina respectiva, ce ziceti? O seara frumoasa. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:48 (EET) :::Nu mă deranjează. Dacă dvs. credeți că e utilă, atunci mutați-o. Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte, indiferent cui aparține și unde se află, cu excepția doar a citatelor (că nimeni nu ne dă nouă dreptul să modificăm exprimarea lui Grigore Ureche sau a lui Nicolae Iorga). '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 decembrie 2024 23:50 (EET) ::::Schimb imediat. Mai rau ma supara problemele de structura, stil, logica, punctuatie samd decit utiluzarea unor variante inca citate prin dictionare mult dincoace de anul de gratie 1991, dar aveti dreptate. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 decembrie 2024 23:56 (EET) :::::Prioritățile pot diferi de la unul la altul. Faptul că pe dvs. vă supără ceva, nu înseamnă că pe mine nu m-ar supăra, ci că diferă între noi gradul de supărare. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:01 (EET) :::::N-ati avut incredere. Sau ati avut, dar v-a minat spiritul olimpic. :::::Sentinta dv "nu se lasă spațiu în legătura internă" e oleaca prea axiomatica. Eu lucrez de pe telefon, spatiul ajuta la asezarea in pagina pe ecrane mici. Si nu strica la nimic, nu e interzis si nu exista o astfel de regula. Un piculet mai putin categoric, v-as ruga. Multumesc. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 00:03 (EET) Bună seara {{ut|Arminden}}. Mie mi-a atras atenția, de exemplu, modul fascinat de categoric cu care vă consemnați uneori comentariile la modificări sau care caracterizează, de exemplu, un text recent de pe o pagină de discuție a unui articol. Un piculeț mai puțin categoric, v-aș ruga. Mulțumesc. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 00:10 (EET) :E o luare la șto, care depășește uneori limitele sarcasmului. Un piculeț mai puțin categoric, dle Arminden, v aș ruga. Mai există aici o politică denumită Modul civilizat și prevede sancțiuni. Unii colegi s-au abținut să vă spună, dar au fost deranjați de limbajul și mai ales de tonul pe care-l folosiți. Înțeleg că sunteți bolnav, dar nu se șterge pe jos cu colegii. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:20 (EET) ::Și ca să-mi fac datoria de mediator, vă recomand să citiți/recitiți politica Modul civilizat și Manualul de stil. Ne ajută să înțelegem cum ar trebui să lucrăm și cum ar trebui să ne raportăm la ceilalți și la munca lor. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 decembrie 2024 00:27 (EET) :::Indata, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 01:34 (EET) ::::Dle {{ping|Donarius}}, n-aveam absolut deloc intentia sa mai continui, dar vad ca ati dezvoltat o oarecare antipatie fata de mine si as vrea sa lamuresc lucrurile definitiv. Nu va cunosc, nu am incercat sa va identific contributiile pe Wiki, nu sint interesat intr-un dialog dincolo de eventualele teme legate de articole si as vrea sa incetam aceasta non-discutie. ::::Din cite pricep eu, a inceput cu raspunsul meu de mai sus, pe care il reproduc integral: :::::@Donarius: Buna seara. Imi cer scuze, absolut de acord. Lucrez din pat cu un virus, unele lucruri imi vin ceva mai greu. Ati putea va rog dv. sa creati pagina de dezambiguizare? :::::Daca nu, dati-mi va rog de veste si voi schimba redirectul adaugind ", Bucuresti", aia pot si din poignet. Va multumesc. ::::Atit. '''Nu gasesc nici o urma de ironie, nicicum sarcasm. Perfect civilizat si politicos.''' Dv ati tinut insa sa ma "puneti la punct", numai dv stiti de ce. La intepaturi reactionez uneori iritat, si iac-asa a continuat un dialog absolut neprovocat si inutil, desi intr-un mod deloc pierdut de sub control. ::::Azi reveniti cu o constatare formala si-mi atrageti atentia asupra unei greseli de stil - va multumesc, revin la pagina ca sa corectez, si hopla! ati intervenit deja, si-n plus imi dati peste nas aici ("Eu sunt interesat doar de folosirea formei corecte", ca si cum eu n-as fi). '''A doua oara ca nu va puteti abtine sa reveniti cu comentarii, dupa ce eu v-am raspuns politicos si v-am dat dreptate.''' Dar eu sint scandalagiul? ::::Daca doriti sa ma haituiti (Wiki: "hounding"), poate chiar sa creati o situatie in care sa ma blocati, va promit ferm sa va evit. Voi tine cont de orice sugestie sau corectura justificata, daca apar situatii ca azi (mâ- in loc de mă-) dati-i inainte, corectati direct si o sa-mi constat singur greseala, dar va rog mult, renuntati la dialog, ca vad ca nu duce nicaieri, cel putin nu in vreun loc necesar sau benefic. ::::Deci o lasam incurcata, merge fiecare la ale lui si basta. Mersi de intelegere si va doresc un Craciun si An Nou fericit. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 02:03 (EET) {{ut|Arminden}} nu este util să vă jucați nepotrivit cu potențialul de autovictimizare (uneori util psihologic în anumite situații) [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie_Utilizator:Andrei_Stroe&oldid=16708045#Arminden în mod eronat]. Lucrurile sunt mult mai simple decât par, în acest caz fiind mult mai util să luați lucrurile ca atare și să vă autolimitați imaginația.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 18 decembrie 2024 08:04 (EET) :Nu ma-ti inteles. Am clarificat lucrurile in caz ca se ajunge la o cerere de blocare. Cronologia si faptele, atit. In rest, v-am multumit deja ieri pentru sfat, l-am inteles din prima. Probabil ca am agasat pe unii in alte contexte, o sa am grija, mersi, dar aici n-a fost deloc cazul. O zi buna. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 18 decembrie 2024 10:52 (EET) == Wikilinkuri pe pag. de dezamb. == Nu sunt interzise pe roWikipedia, după câte știu eu, și chiar sunt utile. Nu-mi dau seama care ar fi motivul pentru care ar putea fi interzise. Interzicerea lor mi se pare chiar o prostie. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:03 (EET) :Dacă lucrați pe etape la un articol, puneți, rogu-vă, o etichetă. Nu aveam de unde să-mi dau seama. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 3 ianuarie 2025 15:04 (EET) ::Multumesc. Si eu o consider o prostie, dar pe enWiki asa este si unii cu asta isi petrec timpul: stau si vineaza "contraventii" de la regula. Un redactor din Germania practica sportul asta cu o strictete militar-prusaca, obsesiva si frustranta la culme. Ideea e ca dezambiguizarea nu ar fi sursa de informatie, si dupa inca un clic se ajunge la articole. De aceea nu sint admise nici referinte, nici alte linkuri decit cele dezambiguizate. Fiecare limba isi alege setul de reguli, dar unele sint comune pe intreaga gama, nu stiu care e sitiatia pe roWiki si chestiunea ramine deocamdata neelucidata. Dupa ce mi s-au anulat pe enWiki o sumedenie de redactari absolut utile, m-am invatat sa fiu precaut. ::Nu ma gindisem la eticheta, nu stiu daca exista o metoda standard, dar o sa improvizez ceva - multumesc! Un weekend placut, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 3 ianuarie 2025 15:16 (EET) == Plaga din ''Biblie'' == Daca nu-i latină, dar atât [https://www.merriam-webster.com/dictionary/plague „plague”] (în limba engleză), cât și [https://dexonline.ro/definitie/plag%C4%83/definitii „plagă”] (în limba română) au și sensul de „calamitate, dezastru, flagel, nenorocire”, mai ales în context biblic. Prin urmare, [[Special:Diff/16772323|„corectura”]] pe care ați operat-o în articolul [[Ezechia]] nu se justifică și este contrazisă de faptul că textul ''Scripturii'' nu vorbește despre vreo „molimă”, ci despre un înger care a ucis 185.000 de oșteni din oastea asiriană (2 Regi 19:35-37 sau 2 Par 32:21 în traducerea ortodoxă). Herodot (II, 141) vorbește despre o invazie a șoarecilor de câmp! În orice caz, certitudinile dumneavoastră, afișate atât de ritos în descrierea modificărilor, ar merita verificate prin citarea unor referințe bibliografice. Tonul arțăgos și sentimentul de autosuficiență nu pot suplini în niciun caz lipsa surselor. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 16:09 (EET) :Multumesc. Stiam ca-mi bat cuie-n talpa inca de cind scriam. Povestea e ca este absolut exasperant sa vezi cum, pe peste tot, la TV, in presa, dar si pe Wiki, metoda furculision e atotputernica. Am zero dubii ca articolul a fost tradus in fuga, ori de catre cineva care nu cunoaste diferenta dintre multe cuvinte doar ''aparent'' comune limbilor engleza si romana, cu origine latina comuna, dar cu evolutii etimologice si deci cu sensuri f. diferite, ori cu Google Translate si fara o stilizare ulterioara. E plin de greseli tipice, de preluare textuala sau dupa ureche din engleza, nu cred ca are rost sa discutam punctul acesta. :Am citit cam tot ce stiu despre Biblie in germana si engleza. Plague este exact cuvintul folosit in engleza cind e vorba de molime, in special de ciuma, dar si in sensul mai larg: ::"Plagues are outbreaks of infectious disease, either in the specific sense of outbreaks of the disease caused by the bacterium Yersinia pestis or in the generic sense of an epidemic, regardless of its microbial agent." Vezi [https://oxfordre.com/classics/display/10.1093/acrefore/9780199381135.001.0001/acrefore-9780199381135-e-5105#:~:text=Plagues%20are%20outbreaks%20of%20infectious,regardless%20of%20its%20microbial%20agent. Oxford Classical Dictionary]. :In romana pare-se ca vine prin mijlocirea limbii germane. Cum-necum, in germana si engleza sint cuvinte din lexicul comun, de uz frecvent si raspindit. In romana, nu. In limbajul medical e termenul comun pentru leziuni, si-n rest aproape ca nu exista. Abia furculisionismul anglofil a readus termenul in uz, la fel ca-n cazul cuvintelor "rezolutie" (New Year's resolution; hotarire, la indemina oricui; rezolutii ia un comitet, partid, gremiu etc. dupa dezbateri), "provocare" (challenge; aici, intr-adevar, romana nu prea ofera alternative bune, dincolo de problema, obstacol, incercare, de la caz la caz), "aplicatie" (application; solicitare, cerere; verbul autohton a aplica - de ex. un strat de vopsea - insemna initial cu totul altceva), "determinare", "determinat" (determined = hotarit, determination = hotarire, simplu; un biolog determina specia si subspecia, dv. si cu mine in schimb sintem ''hotariti'' sa imbunatatim Wiki, nicicum "determinati"), s.a.m.d. :Literatura secundara interpreteaza cu statornicie pasajele biblice respective (2 Regi 19:35; Isaia 37:36; 2 Paralipomena 32:21), in care e vorba de "ingerul Domnului", drept o referinta la o molima (Plage, plague), si ofera explicatii istorice alternative, legate de probleme dinastice care l-au facut pe Sanherib sa ridice asediul si sa se intoarca acasa. :In concluzie, problemele mentionate sint toate foarte reale: :* cea a proastei stapiniri a limbii originale (engleza) precum si a romanei; :* concret, plague in engleza in sensul de epidemie, molima, nu se traduce mai niciodata in romana drept plaga, decit in limba lu' furculision; :* in contextul biblic dat, in engleza interpretarea este de molima trimisa de dumnezeire, v. chiar art. enWiki tradus aici; :* da, tot promit sa ma exprim mai politicos si uneori nu-mi iese. Mea culpa, scuze. Nu reusesc sa nu ma ingrozesc de nivelul la care a ajuns limba in spatiul public. Fac si eu destule greseli, dar macar ma jenez de ele si-mi dau silinta sa le elimin. Uluitor de multi nu au asemenea scrupule. :Cu stima, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 17:21 (EET) ::Nu. „Plagă” în context Biblic este clar atestat la noi cu sensul pe care dumneavoastră îl refuzați. Citez din Ion M. Stoian, ''Dicționar religios'', Editura Garamond, 1994: „''Plăgile Egiptului'' = calamitățile căzute asupra egiptenilor ca urmare a refuzului faraonului de a aproba cererea lui Moise ca poporul evreu să plece spre Canaan spre a scăpa de robie. Sunt în număr de zece, începând cu prefacerea apelor în sânge și sfârșind cu moartea întâiului-născut în întregul Egipt. Constituie simbolul pedepselor pe care le trimite Dumnezeu asupra celor care se împotrivesc voinței Lui, preconizând tipul plăgilor care vor fi la sfârșitul lumii.” Cuvântul nu are doar sensul medical la care doriți dumneavoastră să îl reduceți (nici în română, nici în engleză). ''Interpretarea'' pasajelor scripturale ca referitoare la o „molimă” (=epidemie) este, cum bine spuneți, o ''interpretare secundară ulterioară'' și deci nu o puteți atribui sursei („după spusele Bibliei”). ::Dar problema nu este dacă a fost o epidemie, o invazie de șoareci sau vreun alt fel de calamitate, ci vehemența cu care vă impuneți dumneavoastră modificările, nu întotdeauna justificate (și aproape niciodată susținute de referințe bibliografice). Pot fi de acord că există numeroase greșeli de traducere (nu numai în acest acest articol, ci în general) și că multe din ele se datorează unei asimilări greșite a termenilor din limba engleză sau unor „false friends”. Ironia face ca, chiar și dumneavoastră, în comentariul în care persiflați traducerea pe care o considerați greșită, să folosiți fără ezitare tot un anglicism: „narativul biblic”! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 ianuarie 2025 18:35 (EET) :::N-o sa cadem la pace, dar e pefect OK si-asa. :::Dupa cum zisei, fac greseli, dar ma jenez de ele si incerc sa le rectific. In cazul „narativului biblic”, conceptul e, din cite stiu, relativ nou: nu stiu sa fi existat in limbajul comun un echivalent inainte de intrarea masiva a anglicismelor in limba. Am cautat (!) si n-am gasit. Poate aveti dv. o sugestie? Deci am folosit termenul in mod constient, nu e o scapare. Nu refuz din principiu neologismele, ar insemna sa fiu cretin dac-as face-o; ma razboiesc doar cu adoptarea papagaliceasca a termenilor straini pentru care romana are termeni absolut echivalenti bine impaminteniti. Cine o face, da dovada de neatentie sau mult mai grav de-atit. :::In rest, v-am raspuns. Poti sapa mereu pina dai de-un exemplu contrar la practic orice. :::Multumesc de termenul „false friends”, l-am mai intilnit, dar nu mi-a intrat in vocabular. Intii in cel pasiv, apoi in cel activ... Catinel, catinel. Invat! Mersi. :::Pe scurt: am o cultura limitata, pe citeva domenii inguste, dar ce stiu, de regula chiar stiu. De regula. Asta pt ca m-am straduit. Cind ma lovesc de fenomene de incultura crasa, revarsate masiv peste noi in spiritul lui "las' ca merge", ma revolt. Din asta o sa mi se traga, in mod sigur, asa ca dac-as putea sa va urmez pina la capat indemnul, probabil ca mi-ati face un mare bine. Dar se pare ca nu pot. Indolenta in cultura ma scoate rau din pepeni. Oricum, mersi. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 21 ianuarie 2025 19:05 (EET) ==■■■ Avertizare privitoare la teste în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați! Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Cultura săsească]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a-i modifica paginile. Vă mulțumim! '' Vedeți numeroasele surse în limba română și limba germană care atestă sintagma „sași transilvăneni” menționate în articolul [[Sași]]. '' [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 15:29 (EET) :Nici vorba de vandalizare. Vad ca v-at fixat tirul pe mine. Whatever. Incurcati limbile: in germana si engleza termenul pt. sasi si saxoni e acelasi, Sachsen si resp. Saxons, deci specificarea e obligatorie. In romana NU e cazul. Poti mereu pune punctul pe y, sau adauga epitete explicative: n-are cine sa interzica excesele, si pt. cei neinformati pot fi utile; obligatorii insa NU sint, nu in cazul sasilor, nu in limba romana. Sasii sind din Ardeal, punct si de la capat. Svabi sint in special in Banat, dar si-n zona Satu Mare, mult mai putini, mai asimilati de maghiari si aproape necunoscuti, dar exista. La sasi nu-i cazul. :Va vad inversunat. Noroc bun, va cedez in intregime locul de joaca. Distractie placuta. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:01 (EET) ::Așa e. Specificarea nu e obligatorie în română, dar nu e nici interzisă. Superfluă o considerați dumneavoastră. Astfel de supradeterminări inutile sunt fenomene frecvente în limbă, fără a deveni pleonasme. „Sașii transilvăneni” nu sunt totuși „portocale portocalii” și nici „babe bătrâne”. Dar, oricare ar fi părerea dumneavoastră personală, de unde ați scos că „In rom. nimeni nu adauga "transilv." la substantivul „sași”? Ați făcut din nou o căutare ca la ''defluent'' în hidrologie și ați găsit „nimic, ioc!”? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 ianuarie 2025 21:13 (EET) == Slănic-Moldova == Bună ziua,<br/> Formatul {{f|pentru}} afișează în mod automat textul său aferent ''cu litere cursive''. Concret, [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16822189 versiunea dvs.] și [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sl%C4%83nic-Moldova&oldid=16824866 versiunea modificată de mine] îmi apar afișate identic.<br/> Dar dacă ziceți că la dvs. apar diferite, nu mai insist, vă cred pe cuvânt.<br/> Numai bine, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 11 februarie 2025 11:04 (EET) :Buna ziua, :Domnule {{u|Sîmbotin}}, va multumesc de incredere. Acum m-ati facut insa curios: eu intru momentan pe Wiki doar de pe telefon. Am un mobil aproape nou, deci nu sufera de uzura morala (invechire tehnica). Formatul "pentru" NU apare cu cursive, ci identic sub toate aspectele cu textul articolului, va garantez. Puteti va rog verifica si la dv. pe telefon, ideal prin comparatie simultana cu ce apare pe ecranul mare de calculator? Va multumesc. :Buna ziua si dv., dle {{u|Pafsanias}}. Vad ca nu impartasiti, din oficiu, increderea pe care mi-o acorda dl. Sîmbotin. De gustibus. V-as ruga si pe dv. sa verificati cum va apare pe telefon. Daca veti constata ca e la fel ca la mine, v-as ruga sa repuneti apostrofurile care creeaza aspectul cursiv. :Ca sa va raspund la intrebare: programele au fost scrise in engleza, pt. enWiki. Nu stiu daca absolut toate, dar mai mult sau mai putin toate. Fiecare versiune in alta limba adopta versiuni mai vechi sau mai noi din engleza. RoWiki are unele modele in engleza originala, iar altele sint adaptate, in romana. '''Nu toate modelele originale, englezesti, functioneaza corect cind sint folosite in Wikipediile din alte limbi''' - atit unele preluate identic in engleza, cit si unele cu termenii tradusi. Constatare empirica 100% clara, nu e loc de dubii. Nu ma pricep la programare, deci constat fara sa stiu cauza. :De asemenea, '''formate care functioneaza perfect pe ecrane mari de calculator, apar diferit, uneori distorsionat, pe cele mici de celular.''' Exista versiuni diferite de Wiki pt. calculator si pt. celular, deci e cumva normal sa existe defectiuni diferite si incompatibilitati inca nerezolvate. :Pt. utilizator, e esential sa existe o afisare corecta si consecventa. Acolo unde programele (modelele, templates) prezinta distorsionari, defectiuni, sintem chemati, deci nu e doar ingaduit, sa gasim solutii creative, pina rezolva programatorii problema. :Felul in care imi abordati contributiile dau dovada de o atitudine agresiva si banuitoare, nociva in ultima instanta pt. utiluzator. V-as fi recunoscator daca v-ati putea-o controla. In cazul de fata, m-ati fi putut contacta inainte de sa anulati corectura. Asta cu atit mai mult cu cit se pare ca apostrofurile mele nu deranjau utilizatorul, nu anulau caracterul cursiv dat (numai) de modelul pt. calculator, deci nu suparau pe nimeni, oferind eventual un avantaj de care nu erati constient. Am fi putut atunci constata impreuna ca problema e specifica pt. versiunea pt. telefon, dupa cum am facut-o acum aici, multumita dlui Simbotin. Sau puteati sa reactionati ca dumnealui, acordindu-mi incredere din oficiu. E evident o chestiune care tine de persoana fiecaruia; dar unii interactioneaza intr-oun mod mai acceptabil si mai util celorlalti decit altii. :O zi buna, [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 februarie 2025 12:49 (EET) ::Am rezolvat discrepanța. Obțineți o vizibilitate mai bună asupra unor asemenea probleme de afișare dacă le mentionați la [[Wikipedia:Cafenea]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 12 februarie 2025 12:18 (EET) :::Grozav, multumesc! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 12 februarie 2025 16:59 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == Urekeală == Salut! Am de gând să vă urekesc un pic... Genul de limbaj folosit de dv. prin explicații de genul: [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea+Uzului%2C+Harghita&date-range-to=2025-05-13&tagfilter=&action=history "umectații ăștia" sau "Strunjit o tira la lemnu' limbii."] (de unde cineva un pic neatent și mai obosit ar putea eventual înțelege că dv. vă considerați un 'telectual rasat care "strunjește" limba și pe cel care a scris textul, eventual îl considerați vreun mocan care scrie cu creionul muiat pe limbă, direct de pe plaiurile montane cu perdea forestieră), îndeamnă omul să vă dea peste nas. Dacă doriți colaborare, cu siguranță un ton mai bine studiat nu v-ar provoca durere. BTW, miștouri plasate în context de genul {{u|Kun Kipcsak}} în loc de {{ut|Kun Kipcsak}} poate vă pot da senzația că faceți bancuri fine și că sunteți superior, dar intenția lor pare evidentă. Părerea mea.... Într-o altă ordine de idei, în ce privește istoria industriei din Ro și în mod expres în ce privește pe cea a căilor ferate înguste din Ro, {{ut|Kun Kipcsak}} este cel mai documentat de pe aici. Aș zice deci că puteți să apelați la dânsul cu încredere, în domeniu. Evident, munca sa poate fi dusă mai departe sau îmbunătățită, of course, cu mare probabilitate doar în baza unei documentări potrivite. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 15 mai 2025 21:25 (EEST) :Va multumesc. Stiu ca-s uneori pasibil de urekeli si palmuieli, dar aici creca, total intimplator, nu m-ati prins in offside. :"Umectații ăștia" erau uzii. Neam disparut de mult, nu cred sa se mai identifice careva cu ei, deci pe cine sa deranjeze? Si, serios, in romana suna mai rau decit costobocii. :"Strunjit o tira la lemnu' limbii" facea referinta, evident, la limba de lemn, incontestabil prezenta acolo. Nu scrie nicaieri ca Wiki trebuie sa fie mai scortoasa decit declaratia din Scinteia de dupa Congresul al Icșpelea. Si chiar nu de 'telectuali rasati e nevoie ca sa ne scuturam de xiloglosie; orice om cu darul vorbirii e binevenit, ba chiar as primi cu piine si sare orice mocan autentic dispus sa scuture textul de cari si rumegus. Atentie, nu mirlan: mocan. Sau dogar, strungar, cosaș... Orice om care-si vorbeste si stapineste bine limba materna, vie si zglobie. :Credeti ca ati detectat un mișto acolo unde am folosit modelul (template) pe care-l aplic permanent pe enWiki, acolade deschise, u, |, nume, acolade inchise. Nu stiu de ce pe roWiki rezultatul nu arata la fel ca pe enWiki, ma deranjeaza pina la un punct, dar urasc manualele Wiki si am sperat sa se-nteleaga ca e o stingacie strict tehnica. Chiar nu apreciez cind e luat careva in bascalie pe tema numelui, mi se pare deplasat, si de ex. scrierea numelor cu litera mica in semn de dispret mi se pare ceva meschin. Deci nu, nici urma de intentie de a batjocori sau a refuza respectul cuvenit. Scuze daca pare a fi ce nu e. Dupa vreo 13 ani pe enWiki am capatat ceva reflexe formale, alias tabieturi, plus o doza de comoditate, aia da. :Am mai intilnit, evident, numele dlui Kun Kipcsak pe roWiki, dar habar n-am la ce se pricepe si la ce nu. Nici macar daca a ales un pseudonim cu rezonanta maghiara in gluma sau in serios, din afinitate; n-are fix nici o importanta. Recunosc, e o lipsa de-a mea si-n viata reala ca nu retin detalii decit despre un numar redus de oameni - prieteni, cei din contra, sau cei care ma impresioneaza cu ceva special, bun sau rau, superficial sau profund. Inca n-am avut ocazia cu dinsul, probabil din neatentia mea. Fapt e ca mocanita nu e cine stie ce cuvint rar, dar are farmec, pe cind termenul "cale ferata forestiera"... ioc. Mai lemnos decit traversele dinsei. Fapt e ca [[Mocăniță]] are art., pe cind [[Cale ferată forestieră]] - nu, desi probabil ca ar trebui. :Unde recunosc ca m-am amuzat, sint unele stingacii de limba, probabil datorate profilului demografic al zonei in discutie. Habar n-am cine a scris textul, si e normal ca in zone cu majoritati etnice cu limbi materne diferite de romana, contributiile s-o mai ia pe ici - pe colo pe inevitabila aratura. O dau cu regularitate in bara in toate cele patru limbi intre care ma zbat, de zeci de ani, ca bila dintr-un flipper, sint bine imbibat de problema, si singurul lucru pe care mi-l cer si mie, si altora, e sa incerc sa-mi insusesc spiritul limbii inainte de sa ma arunc sa scriu ceva, sau mai rau: sa-i corectez pe altii. Mihai Stanescu ramine geniul in materie, cu caricatura aia din anii '80: un reporter intervieveaza cu magnetofonul o tipa cu pulover col roulé intr-un lan plin de studenti culegind porumbul. Ea: "Eu invatat forte bine romaneste la University of Chicago. Dar nu pricep diferenta intre iesit la porumb si iesit la pepeni." :Va apreciez sfaturile, asa ca va rog, nu ma iertati, chiar cind par sa nu mi le insusesc. Sa ne auzim cu bine si dupa duminica nebunilor, care ne pindeste contondenta de dupa usa. Fie ca grijile de pe Wiki sa mai merite atentia nostra si de luni incolo. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 16 mai 2025 00:26 (EEST) Na, fac parte dintr-o generație care știe că unde e loc de învățat e și de cotonogeală, așa... en passant, deci nu e rost de prea multă supărare dacă lucrurile merg după aceea, înainte. Una peste alta dacă poate o să aveți chef de scris ceva despre CFF am material să vă dau. E un subiect interesant care, acum are o alură romantică, deși nu sunt convins că la fel părea și pe vremea când chestia asta duduia la propriu. BTW, opinia mea e că se poate înțelege cel mai bine cum a fost cu CFF atunci când ai mergi la propriu pe fostele lor trasee la fața locurilor. Eu unul, precum și KK am făcut-o, fiecare în felul nostru. Ajută la înțelegerea fenomenului și la adoptarea unie perspective ceva mai echilibrate. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 16 mai 2025 21:33 (EEST) :Tare-as vrea sa merg mai mult cu CFF, mocanite, ce-or mai fi! Cea de pe Valea Vaserului mi-a ramas in amintire si la cea de pe V. Hirtibaciului visez de-o vreme. Poate la vara - si, cine stie, poate ne intilnim pe-acolo! Amuzant e ca stau intr-o zona unde deplasarea e pe un fost terasament de tren cu ecartament ingust. Plimbi catelul, pedalezi, faci jogging pe unde gifiia cindva o locomotiva. :Va multumesc, dar tot trag de mine ca sa revin de partea cealalta a oglinzii, in lumea reala. Articolul despre CFF va trebui sa astepte un alt autor, poate pe-un pensionar care si-a cistigat deja pensia; eu ma mai zbat :) Si ii dam inainte! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 17 mai 2025 05:33 (EEST) == Redirectionari == Aici ca sa nu blochez paginile respective. Patriarhia pare sa prefere scrierea mica pt. numeral si cu majuscula pt. Sinod Ecumenic. Nu vad deloc logica, dar nu conteaza. * I. [[Primul conciliu de la Niceea]], [[Primul Sinod Ecumenic]], [[primul sinod ecumenic]], [[întâiul sinod ecumenic]], [[Întâiul sinod ecumenic]] * II. [[Primul conciliu de la Constantinopol]], [[al doilea Sinod Ecumenic]], [[Al Doilea Sinod Ecumenic]], [[al II-lea sinod ecumenic]], [[al II-lea Sinod Ecumenic]] * III. [[Conciliul de la Efes]], [[al treilea Sinod Ecumenic]], [[Al Treilea Sinod Ecumenic]], [[al III-lea sinod ecumenic]], [[al III-lea Sinod Ecumenic]] * IV. [[Conciliul de la Calcedon]], [[al patrulea Sinod Ecumenic]], [[Al Patrulea Sinod Ecumenic]], [[al IV-lea sinod ecumenic]], [[al IV-lea Sinod Ecumenic]] * V. [[Al doilea conciliu de la Constantinopol]], [[al cincelea Sinod Ecumenic]], [[Al Cincelea Sinod Ecumenic]], [[al V-lea sinod ecumenic]], [[al V-lea Sinod Ecumenic]] * VI. [[Al treilea conciliu de la Constantinopol]], [[al șaselea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaselea Sinod Ecumenic]], [[al VI-lea sinod ecumenic]], [[al VI-lea Sinod Ecumenic]] * VII. [[Al doilea conciliu de la Niceea]], [[al șaptelea Sinod Ecumenic]], [[Al Șaptelea Sinod Ecumenic]], [[al VII-lea sinod ecumenic]], [[al VII-lea Sinod Ecumenic]] [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 23 mai 2025 19:04 (EEST) == Balast == În „balastul” pe care [[Special:Diff/17024067|l-ați eliminat]] din articolul [[Comuna Homorod, Brașov]] sunt incluse și marcajele <nowiki><!-- secțiune administrație --></nowiki> și <nowiki><!--sfârșit secțiune administrație--></nowiki> folosite de [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] pentru actualizarea periodică automată a secțiunii de administrație. Nu ar fi mai bine să întrebați atunci când nu știți la ce folosesc anumite segmente de cod? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 19:37 (EEST) :Buna seara dle {{ping| Pafsanias}}, si multumesc de mesaj. Cind stiu ca nu stiu, intreb :) V. [https://en.wikipedia.org/wiki/There_are_unknown_unknowns vestitul citat] din celalalt Donald, Rumsfeld. E vesnica mea poveste cu enWiki: de-acolo marcajele astea sint eliminate urgent, ca folia de plastic de pe canapeaua noua. Inca nu mi-a intrat in reflex ca exista diferente serioase de program intre versiuni. Nici pe roWiki n-am mai vazut nicaieri marcajele astea. Sinteti sigur ca algoritmul le cauta si le foloseste? Regula e ca formatul <nowiki><!-- bla² --></nowiki> e doar pt. mesaje "invizibile" pe care le pun programatorii Wiki in modelele standard, sau si le lasa redactorii unii altora. Fiecare sectiune din infocaseta are initial asa ceva, cel putin la inceputul sectiunilor (aha! Oare asta e clenciul, marcajul final?). Nu stiam sa aiba vreun rol activ. Deci, stiti sigur ca asa stau lucrurile? Mersi. :Acum vad ca Andrebot e creat de un roman, poate asta explica lucrurile - e probabil strict specific pt. roWiki. Poate ca e creatia dv.? Nu vad acolo nici o referinta la codul asta specific, poate o fi deja arhivat? Oricum, n-aveam cum sa stiu, ba nici macar cum sa banuiesc. Si balast exista, si inca mult. :PS: daca-mi atrageati doar atentia, erati f. amabil, fara sa incercati sa-mi dati si peste nas. Vad ca inca imi mai purtati pica. Nu vin aici ca sa ma cert. Probabil ca v-am calcat cu ceva pe bombeu - imi cer scuze, am mult respect pentru toti oamenii priceputi si altruisti, hai sa lasam chestiile de genul asta deoparte. De invatat, invat cu placere de la cei cu experienta. O seara buna! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 20:20 (EEST) ::[[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] nu e creația mea. Scrie pe pagina respectivă cine este operatorul lui. Printre multele sarcini de care se ocupă, se numără și actualizarea periodică a secțiunilor standard de introducere, demografie, politică și administrație de la localitățile din România. Dacă ați fi mai familiarizat cu articolele despre comune, ați fi observat probabil că secțiunea „Politică și administrație” are o structură fixă și că în codul ei se repetă în fiecare articol segmentele eliminate de dumneavoastră. Nu încerc să vă dau peste nas, mai degrabă am uneori impresia că dumneavoastră încercați să ne dați peste nas nouă tuturor și să ne învățați cum se elimină foliile de plastic de pe canapeaua Wikipediei engleze. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 20:54 (EEST) :::Multumesc! :::Scuze, dar chiar pe genul asta de pagini m-am atinut cel mai mult. :::Fac o distinctie clara: sint pe roWiki oameni deosebit de priceputi si dedicati, si sint si multi bricoleuri locali care au informatii la prima mina, bune intentii si patriotism parohial; apoi sint unii care string material cu furca de pe Wikipedia in engleza, il trec pe nedigerate prin Google Translate, plin de furculisionuri, sau iau de pe DEX, cu confuzii pornind uneori inca de la radacina (termen gresit in romana), si plin de greseli catastrofale: ei, da, cu aia nu-s prieten si nu-i respect deloc, pentru ca mai mult strica, realmente! Umple lumea cu greseli, si altii multiplica prostiile lor la infinit. Cu primii sper insa sa fiu coleg respectuos in efortul editorial si de redactare. Si tot asa, dupa cum am mai scris, asa-zisele "limbi mici", ceea ce nu inseamna decit: cu un nr. relativ redus de vorbitori, au un mare dezavantaj, strict numeric vorbind. Engleza sau enWiki nu sint "ale mele", la fel cu germana si deWiki, decit in sensul ca ma aflu intr-un dialog permanent cu limbile astea de-o caruta de ani, si proiectele respective mi-au dat prilejul sa ma confrunt cu abordari diverse, pe platforme finisate de un numar cu mult mai mare de contributori cit se poate de diversi. Avem toti ce invata de-acolo. N.b.: nemtii au unele articole exceptionale, scrise de oameni care au publicat in reviste de specialitate etc., dar per total enWiki e cu mult mai util ca baza de informatii si mai usor de abordat (nu vorbesc aici de temele inguste, regionale). O limba de cultura de prim rang vs ligua franca mondiala altoita pe o alta limba de cultura de prim rang, si asta spune tot. Unde-s multi, se gasesc si multi buni si activi. :::In plus, nu ma ocup de partea tehnica, am facut scheme logice la liceu, dar atit, asa ca las altora domeniul acesta. Stiu insa ca exista un - cum ii zice? - model, algoritm, cod foarte usor de identificat pe enWiki, cu exact acest efect. Foloseste acolade duble. ''Cred'' ca l-am vazut intrebuintat si pe roWiki. A, voila: de ex. la infocaseta, in forma <nowiki>|population= {{COUNTRY populations|TOWN}}</nowiki>. Pentru interiorul art. e tot asa ceva, cu acolade duble: il vezi si intelegi imediat. Modelul asta cu sageti in schimb are peste tot pe Wiki strict rol de "avizier invizibil"; e complet contraintuitiv ca ar sluji deodata altui scop. :::Nu intru pe Wiki cu constiinta impacata, ar trebui sa ma ocup de alte cele, si de multe ori agitatia asta (hai, iute, ajunge!) se face simtita. Poate parea altceva fara sa fie. Desi, repet, neghiobia lenesa si deseori incapatinata - aia da, nu-mi provoaca respect. Dar asta nu e nicicum o tema in discutia noastra. :::Am mai mult lacune decit stiinta profunda, n-am inventat gaura la covrig, si uneori ma reped. Dar sint si teme pe care chiar le stapinesc la un nivel absolut suficient aici si aprofundat de zeci de ani pe toate fetele. :::Mostra de aiureala suprema gasita azi: cinematografia definita primar ca tehnologie de inregistrare & proiectie (confuzie partiala cu [https://fr.m.wikipedia.org/wiki/L%C3%A9on_Bouly patentul "cinématographe" din 1892]? Cu engleza?), si la istoric, ca prima propozitie: "Termenul Cinematografie este apărut mai devreme de film." Maurovlaha de sud-vest, graiul mai dispre balta? Sau doar lene + un soi de analfabetism? Aia zic. [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 10 iunie 2025 22:30 (EEST) {{ping|Arminden}} poate ar fi util să recitiți un pic [[Wikipedia:Deturnarea politicilor și îndrumărilor]], pentru a vedea cam pe unde ''bate direcția'' mașinii cu care mergeți. Cred că un drum pe la un ''stand de direcție'' ar putea recalibra un pic treaba... Io vi-l recomand cu drag, sau mă rog, asta e părerea mea... Știți că vă apreciez și nu mă zgârcesc niciodată când e vorba să vă aduc laude, precum fac acum. –-'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 10 iunie 2025 21:13 (EEST) :Dle {{ping|Accipiter Gentilis}}, va multumesc pentru vorbele bune si pentru linkul cu pricina. Am dat cautare in pagina cu "stand de direcție" - nimic, apoi cu "stand" - iar nimic. Am dat apoi de la inceput si am citit: ::"Driblerul (care este cel care încearcă să uzeze cu rea credință de politici), încercă să găsească în formulările lor justificarea aparentă pentru acțiuni distructive." :... si aici am iesit de pe pagina. La baschet eram bunicel, desi nu neaparat la driblat, preferam pasele istete si aruncarile elegante, dar nu de aia e vorba. Insa "rea credință" si "acțiuni distructive"?! Si "justificare aparentă". Vorba lui Bob Dylan - scuze pt. stilul argotic, ii apartine si a luat un Nobel pt. literatura -: it's not me, babe. Nu ma recunosc, dar chiar absolut deloc. Nu ma priveste. (De dezacord pomenesc doar in treacat, "Driblerul ... în formulările lor", furculisionism din engleza genderista care, spre dif. de romana, n-are o optiune neutra). :Am strictamente doar cele mai bune intentii. Daca cineva observa o abatere concreta de la spiritul enciclopedic, va promit sa reactionez si, daca sint in culpa, s-o recunosc si sa-mi corectez greseala. Daca nu e cazul, voi explica de ce. Cred ca este OK asa, sub toate aspectele. :Nu stiu ce a suparat. Chestiunea cu limbile? Engleza e vorbita in lume de aproape 1,5 miliarde de oameni. Germana de 130 mil. Romana de cca. 25 mil., poate 28. Restul sint interpretari si teorii, dar astea sint cifre clare. In rest, sincer, nici nu-mi dau seama ce a suparat ''de principiu'', dincolo de vreun comentariu deplasat - mea culpa! - si vreo greseala neintentionata si pe cate o pot usor justifica. Am stilul meu personal, citeva cauze culturale pe care le sustin si care se suprapun perfect pe ideea Wiki, si-atit. :Bine, lasam. O zi frumoasa si spor in toate! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 iunie 2025 13:16 (EEST) ::Sunt un pic insolat, la propriu. Poate v-am inteles taman pe dos :) ::Oricum, ce-am spus e bine ca am spus si ramine valabil. Sint alergic la polen, colegul de banca ma innebunea cu "Noroc!" cind stranutam in serie si cu ochii cit cepele, asa c-am scris pe banca "Mersi!", el a scris "Noroc!", si aratam doar cu degetul, eu rizind de dupa batista, el pe sub mustata (era precoce). Asa o sa fac si cu postarea de mai sus, daca se iveste prilejul. ::Sanatate! [[Utilizator:Arminden|Arminden]] ([[Discuție utilizator:Arminden|discuție]]) 11 iunie 2025 14:09 (EEST) cghwrhe0edgle625oej1a55fbbcpjz4 2 894749 17023862 17015592 2025-06-10T13:49:01Z ErfgoedBot 195580 Images to be used in monument lists: 63 17023862 wikitext text/x-wiki {{#ifexist:{{FULLPAGENAME}}/header|{{/header}}|For information on how to use this report and how to localise these instructions visit [[:c:Commons:Monuments database/Unused images]]. }} === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Alba]] === <gallery> File:Piatra_Secuiului.JPG|AB-I-S-B-00063 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Argeș_-_D]] === <gallery> File:Biserica_Schitului_Dragoslavele.jpg|AG-II-M-A-13679 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Argeș_-_R]] === <gallery> File:Schitul_Robaia_AG-II-a-A-13778.jpg|AG-II-M-A-13778.02 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Arad]] === <gallery> File:Arad,_Bd._Decebal_nr._14,_Casa_Gabor-detaliu.jpg|AR-II-M-B-00496 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_București_cu_sector_necunoscut]] === <gallery> File:Cladire_veche_din_Municipiul_Galati,_Romania_2.JPG|B-I-M-B-17892.01 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_București,_sector_3]] === <gallery> File:Dealul_Radu_Vodă_municipiul_București.JPG|B-I-S-B-17899 File:Casa_din_1870.jpg|B-II-M-B-18783 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_București,_sector_1]] === <gallery> File:Întreprinderea_Automatica_-_plan.jpg|B-II-A-A-20926 File:AleeaAlexandruNr34.JPG|B-II-M-B-17968 File:Bucuresti,_Romania,_Imobil_2-4_pe_Str._Naum_Ramniceanu;_B-II-m-B-19521_si_B-II-m-B-19523.JPG|B-II-M-B-19523 File:Skyline_over_Piața_Revoluției.jpg|B-II-M-B-19853 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_București,_sector_2]] === <gallery> File:Ansamblul_de_arhitectură_"Str._Batiştei",_București.jpg|B-II-A-B-18093 File:Bucuresti,_Romania,_Str._Caimatei_nr._20,_sect._2,_B-II-m-B-18270_(detaliu).JPG|B-II-M-B-18270 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_București,_sector_5]] === <gallery> File:Piata_Kogalniceanu,_Bucuresti_sect._5.JPG|B-III-M-A-19997 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_București,_sector_4]] === <gallery> File:Crucea_din_1643-44.jpg|B-IV-M-B-20072 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Bacău]] === <gallery> File:ConaculStrat.jpg|BC-II-M-B-00846 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Brașov_-_B]] === <gallery> File:Dealul_Tampa_2013.jpg|BV-I-M-B-11259.02 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Buzău_-_B]] === <gallery> File:Sit_arheologic_in_curtea_manastirii_din_Berca.jpg|BZ-I-S-B-02203 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Cluj_-_C]] === <gallery> File:Fragmente_de_zid_în_parcul_I.L._Caragiale.jpg|CJ-II-M-A-07241.02 File:Nagy_Péter-Bartók_György-Szász_Domokos_ref-püspökök.jpg|CJ-IV-M-B-07839.007 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Cluj_-_T]] === <gallery> File:Turda_Ansamblul_Urban.jpg|CJ-II-S-B-07797 File:2011-Inscriptie-IMG_4697.jpg|CJ-III-M-B-07823 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Caraș-Severin]] === <gallery> File:Plan_of_Roman_Castra_of_Mehadia_in_Danubius_Pannonico-Mysicus_1726_by_Marsigli.gif|CS-I-M-B-10851.02 File:PIATRA_ILISOVEI.JPG|CS-I-S-B-10813 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Constanța]] === <gallery> File:Medgidia_1.jpg|CT-I-S-B-02697 File:Statuia_lui_Anghel_Saligny-CT-III-m-A-02924.jpg|CT-III-M-A-02924 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Dâmbovița_-_T]] === <gallery> File:Roman_Catholic_parish_house_Targoviste.jpg|DB-II-M-A-17186 File:Casa_Gheorghe_Topliceanu.png|DB-II-M-B-17259 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Dâmbovița_-_P]] === <gallery> File:Biserica_Produlesti.png|DB-II-M-B-17659 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Gorj]] === <gallery> File:Biserica_din_lemn_Sfantul_Dumitru.jpg|GJ-II-M-B-09460 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Giurgiu]] === <gallery> File:Nuntă_de_argint.jpg|GR-II-M-B-15052 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Hunedoara]] === <gallery> File:Sarmizegetusa_Regia_39.JPG|HD-I-M-A-03190.04 File:2019_Asezare_epoca_medievala.jpg|HD-I-M-B-03198.01 File:2019_Asezare_epoca_romana.jpg|HD-I-M-B-03198.02 File:Sarmizegetusa.jpg|HD-I-S-A-03164 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Harghita]] === <gallery> File:Prim_plan3.JPG|HR-I-S-B-12642 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Ialomița]] === <gallery> File:2022_Ruinele_Bisericii_nr._1_Orasul_de_Floci_04.jpg|IL-I-M-A-14051.01 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Iași_-_B]] === <gallery> File:Cucuteni.jpg|IS-I-M-B-03530.01 </gallery> === [[Bulevardul_Ștefan_cel_Mare_din_Iași]] === <gallery> File:Str_Stefan_cel_mare_Iasi_vedere_din_palat.jpg|IS-I-S-A-03504 </gallery> === [[Bulevardul_Carol_I_din_Iași]] === <gallery> File:Statuile_lui_Dimitrie_Cantemir_și_Vasile_Lupu_din_Grupul_Statuar_al_Voievozilor_din_Iași.jpg|IS-III-M-B-04284 File:Statuile_lui_Dragoș_Vodă_și_Alexandru_cel_Bun_din_Grupul_Statuar_al_Voievozilor_din_Iași.jpg|IS-III-M-B-04285 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Mehedinți]] === <gallery> File:Trikule_Svinița_08.jpg|MH-I-S-B-10100 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Mureș_-_T]] === <gallery> File:Papiu_mures.jpg|MS-II-M-A-15478 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_Comuna_Vânători-Neamț,_Neamț]] === <gallery> File:Mănăstirea_Secu5.jpg|NT-II-M-A-10735.01 File:Mănăstirea_Secu8.jpg|NT-II-M-A-10735.02 File:Schitul_Pocrov01.jpg|NT-II-M-B-10632.01 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_Roman,_județul_Neamț]] === <gallery> File:RO_NT_Roman_Iancu_Teodoru_house.jpg|NT-II-M-B-10668 File:Casa_Iohan_Simeon_Bruckner_2.jpg|NT-II-M-B-10676.02 File:Casă,_str._Ștefan_cel_Mare,_nr._213.jpg|NT-II-M-B-10682 File:Casa_Niță.jpg|NT-II-M-B-10684 File:DSC_9259MDW.jpg|NT-II-M-B-10685 File:Casa_agronomului.jpg|NT-IV-M-B-10766 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Olt]] === <gallery> File:Castra_of_Slaveni_-_Plan.svg|OT-I-S-A-08533 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Sibiu_-_Ș]] === <gallery> File:Incintă_fortificată_interioară,_cu_turn_de_poartă_și_„curtea_fântânilor”_05.jpg|SB-II-M-A-12559.03 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Sibiu_-_A]] === <gallery> File:Interior_din_biserica_evanghelică_Apoș_06.jpg|SB-II-M-B-12313.01 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Tulcea]] === <gallery> File:Monumentul_Cazacilor_Zaporojeni.jpg|TL-I-S-A-05775 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Timiș]] === <gallery> File:Timisoara-the_opera.jpg|TM-II-M-A-06118 File:Zilele_Tehnice_Studentesti_Mecanica_Timisoara.jpg|TM-II-M-B-06153.01 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Teleorman]] === <gallery> File:Alexandria,_punct_„La_Gorgan”.png|TR-I-S-B-14182 File:Casa_Prefectului_-_Turnu_Măgurele.jpg|TR-II-M-B-14490 File:Vedere_laterala_Cavoul_Arizan.jpg|TR-IV-M-B-14520 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Vâlcea]] === <gallery> File:Vestigii_Brad-_Clocotici,_Racovita_VL_04.jpg|VL-IV-M-B-10010 </gallery> === [[Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Vrancea]] === <gallery> File:Situl_arheologic_de_la_Andreiașu,_Focul_viu.jpg|VN-I-S-B-06346 </gallery> d8bemvhj61bq8kbs9qda4lt09ecbk02 0 895431 17024904 16740583 2025-06-11T06:00:48Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024904 wikitext text/x-wiki {| class="toccolours" cellpadding="4" style="float: right; clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 25em" | colspan="2" style="text-align: center; font-size: larger;" | '''Economia Bălțiului''' |- | colspan="2" style="text-align: center;" | [[Fișier:Verona Bălți.jpg|200 px|Centrul comercial Verona]] |- | colspan="2" style="text-align: center; font-size: larger;" | Date generale |- style="vertical-align: top;" | '''Suprafață''' || 78,01 km² |- style="vertical-align: top;" | '''Populație''' || 149 100 locuitori |- | colspan="2" style="text-align: center; font-size: larger;" | Principalii indici economici (2010) |- style="vertical-align: top;" | '''Valoarea producției <br />industriale''' || 2706,9 mil. lei |- style="vertical-align: top;" | '''Investiții''' || 494,7 mil. lei |- style="vertical-align: top;" | '''Transport''' || * 634,8 mii tone * 8872,7 mii pasageri |- style="vertical-align: top;" | '''Comerț''' || 1969,85 mil. lei |- style="vertical-align: top;" | '''Valoarea serviciilor <br />cu plat''' || 766,74 mil. lei |- style="vertical-align: top;" | '''Salariul mediu''' || 3179,5 mii lei/lună |- style="vertical-align: top;" |} '''Economia Bălțiului''' este formată de peste 7.600 agenți economici cu diferite forme organizatorico-juridice. Peste 90&nbsp;% din agenții economici sunt reprezentanții micului business. Municipiul [[Bălți]], cu o populație de 4&nbsp;% din totalul pe țară, generează 14&nbsp;% din producția industrială, 9&nbsp;% din vînzările cu amănuntul și acumulează 6&nbsp;% din investițiile în capital fix <ref>{{citat web | title =Legea pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare pe anii 2008-2011 nr. 295-XVI din 21.12.2007 | publisher =[[Parlamentul Republicii Moldova]] | date =ianurie 2008 | url =http://gov.gov.md/www.gov.md/file/doc%20politice/md/2-md.pdf | accessdate =27 ianuarie 2011 | archive-date =2008-12-05 | archive-url =https://web.archive.org/web/20081205020927/http://gov.gov.md/www.gov.md/file/doc%20politice/md/2-md.pdf | dead-url =yes }}</ref>.<br /> Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Calea ferată activează în trei direcții, autostrăzile în 5 direcții. Este un important centru [[industrie|industrial]]; sunt active industria ușoară, alimentară, a construcției de mașini, a materialelor de construcții ș.a. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice <ref>{{citat revistă | last = Agarcova | first = L. | coauthors = Gudîm A., Roșcovan M., Sobcovschi T., Șelari G. și Herzen A. | title = Concepția Dezvoltării Durabile Urbane a Republicii Moldova | pages = 39 | publisher = Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Proiectul „Moldova fermecătoare” | location = Chișinău | date = decembrie 2004 | url = http://www.cisr-md.org/pdf/Concept%20Paper_ro_web.pdf | accessdate =21 ianuarie 2010}}</ref>.<br /> == Date generale == Primii ani ai secolului XXI starea economică și sfera socială a municipiului Bălți se caracteriza prin creșterea stabilă și treptată a potențialului dezvoltării social-economice. Creșterea economică a fost asigurată în fond de cererea internă, care se bazează pe creșterea consumului privat și a investițiilor. <br /> Pe parcursul anilor 2004–2008 municipiul Bălți a beneficiat de un flux continuu de investiții, atât ca volum de credite din partea companiilor afiliate, cât și ca aporturi în capitalul social. În Ratingului Performanței Investiționale a Regiunilor orașul află pe locul 5, fiind avantaja practic numai de volumul înalt al investițiilor. Poziționarea în RAPIR a fost influențată negativ de dinamica performanței și cea a diversității investiționale care duce municipiul în a doua jumătate a topului. Nivelul relativ înalt al investițiilor se poate explica prin prezența unei infrastructuri relativ dezvoltate în comparație cu alte orașe din țară și prin statutul de capitală economică și administrativă a nordului. Însă din cauza crizei, în 2009 suma investițiilor a fost de 466,4 mil lei, cu 47&nbsp;% față de anul 2008 <ref name=invest-constr2009>{{citat revistă | title =Investiții și construcții în ianuarie-decembre 2009 | journal =Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane și municipii în ianuarie-decembrie 2009 | pages =30 - 33 | publisher =Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova | location =Chișinău | url =http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2211 | accessdate =28 ianuarie 2011}}</ref>. În 2010 suma investițiilor nu s-a schimbat mult, fiind de 494,7 mln lei <ref name=invest-constr2010>{{citat revistă | title =Investiții și construcții în ianuarie-decembre 2009 | journal =Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane și municipii în ianuarie-decembrie 2009 | pages =30 - 33 | publisher =Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova | location =Chișinău | url =http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Principalii_ind.soc_econ/Buletin_raioane_2010.pdf | accessdate =29 martie 2011 | archive-date =2011-11-13 | archive-url =https://web.archive.org/web/20111113202652/http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Principalii_ind.soc_econ/Buletin_raioane_2010.pdf | dead-url =yes }}</ref>. Printre principalele motive invocate de întreprinzători sunt reducerea puterii de cumpărare a cetățenilor și a volumului de servicii prestate atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, dar și lipsa unor strategii de dezvoltare a anumitor sectoare economice <ref name=atractivitate-invest>{{citat carte | last =Lupușor | first =Adrian | coauthors =Opruneneco, Alex; Popa, Ana; | title =Atractivitatea investițională a regiunilor din Republica Moldova | publisher =„Bons office” SRL | date =2010 | location =Chișinău | pages =66 | url =http://www.soros.md/files/publications/documents/Atractivitatea%20Investitionala%20SEC.pdf | isbn =978-9975-80-373-1 | access-date =2011-09-03 | archive-date =2016-03-05 | archive-url =https://web.archive.org/web/20160305041112/http://www.soros.md/files/publications/documents/Atractivitatea%20Investitionala%20SEC.pdf | dead-url =yes }}</ref><ref name=probleme-invest>{{citat carte | last = Lupușor | first = Adrian | coauthors = Opruneneco, Alex; Popa, Ana; | title = Probleme și soluții investiționale în [[Regiunea de Dezvoltare Nord]]. Proiectul „Ameliorarea atractivității investiționale a [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]: o abordare regională” | publisher = „Bons office” SRL | date = 2010 | location = Chișinău | pages = 88 | url = http://www.expert-grup.org/library_upld/d187.pdf | isbn = 978-9975-80-372-4}}</ref>. <br /> În general, nivelul de cooperare dintre agenții economici și autoritățile publice locale este perceput de mediul de afaceri ca insuficient. Astfel, majoritatea agenților economici susțin că nu au așteptări pozitive din partea autorităților publice locale pentru ca companiile să depășească criza economică, iar de la organele executivului central aceștia doresc cel puțin o stabilitate politică și economică <ref name=probleme-invest></ref>. Salariul mediu lunar în 2010 a atins valoarea de 3179,5 lei, cu 9,6&nbsp;% mai mare față de 2009 <ref name=invest-constr2010></ref>. În municipiul Bălți activează 6,3&nbsp;% din totalul salariaților pe țară <ref name=atractivitate-invest></ref>. În anul 2008 în [[Bălți]] au fost înregistrate 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii – 60, mari - 48 și în total – 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6&nbsp;% (2008) <ref name=atractivitate-invest></ref>. == Industria == Având tradiții bune în multe ramuri, industria reprezintă sectorul principal al economiei municipiului [[Bălți]]. În anii 2006-2008 creșterea producției industriale în Bălți (rata medie anuală +4&nbsp;%) a fost mult mai puternică decât în ansamblu pe țară (rata medie anuală -1,6&nbsp;%) <ref name=probleme-invest></ref>.<br /> Industria prelucrătoare deține întâietatea în privința volumului de producție și numărului de angajați, în structura căreia se evidențiază producția de [[zahăr]] (100&nbsp;%, totalul pe republică), [[ulei]] vegetal (două din cele trei combinate de uleiuri vegetale) produse [[Lapte|lactate]], [[tutun]] fermentat, produse din carne <ref name=rdn-2007>{{citat carte | title =Regiunea de Ddezvoltare NORD. Strategia de dezvoltare regională (document în lucru) | publisher =Document elaborat în cadrul Proiectului UE „Suport pentru Organele de Implementare a Dezvoltării Regionale” | date =Septembrie 2007 | location =Chișinău | pages =78 | url =http://www.habitatmoldova.org/publications/111/ro/Strategia%20Regiunii%20Nord.pdf | access-date =2011-09-03 | archive-date =2007-11-09 | archive-url =https://web.archive.org/web/20071109231432/http://www.habitatmoldova.org/publications/111/ro/Strategia%20Regiunii%20Nord.pdf | dead-url =yes }}</ref>.<br /> Problema cea mai mare a întreprinderilor industriale este uzura morală și fizică a echipamentului și utilajelor, ce determină creșterea costurilor de producție. În același timp, cota cea mai mare în structura specifică a investițiilor în capital fix o deține achiziția de echipamente și utilaje – 35,3&nbsp;% (2009), ceea ce reflectă tendința de modernizare a echipamentului productiv la uzinile și fabricile din Bălți <ref name=atractivitate-invest></ref>.<br /> Valoarea producției industriale în 2010 constituie 2706,9 miln [[Leu moldovenesc|lei]], cu 0,3&nbsp;% mai puțin decât în 2009 <ref name=industrie2010>{{citat revistă | title =Industria în anul 2009 (întreprinderile cu genul principal de activitate de industrie cuprinse în cercetare statistică lunară) | journal =Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane și municipii în ianuarie-decembrie 2010) | pages =4 | publisher =Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova | location =Chișinău | url =http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Principalii_ind.soc_econ/Buletin_raioane_2010.pdf | accessdate =29 martie 2011 | archive-date =2011-11-13 | archive-url =https://web.archive.org/web/20111113202652/http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Principalii_ind.soc_econ/Buletin_raioane_2010.pdf | dead-url =yes }}</ref>. === Energetica === [[Fișier:CET-Nord.JPG|250px|right|thumb|Cet-Nord, vedere panoramică]] Municipiul Bălți dispune de o Centrală Electrică cu Termoficare – [[CET-Nord]]. Acestei centrale în revine rolul principalului agent de termoficare a locuințelor, întreprindelor, instituțiilor culturale și publice <ref name=politici-energ>{{cite journal |title=Raport informativ privind politicile naționale în domeniul eficienței energetice și surselor regenerabile de energie |publisher =Comisia Economică ONU pentru [[Europa]] și Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale |year=iunie 2009 |pages=5 - 6 |location = Chișinău |format=[[Portable Document Format|PDF]] |url=http://www.clima.md/public/102/ro/Raport%20privind%20politicile%20nationale%20energetice.pdf | accessdate =22 ianuarie}}</ref>. CET-Nord realizează atât producerea, cât și distribuția de energie termică. Combustibilul utilizat este [[gaz]]ul natural importat din [[Rusia]] <ref name=politici-energ></ref>. Distribuția energiei termice se face prin rețeaua cu lungimea de 195,2 km și 67 puncte termice de distribuție <ref name=akad-energie.09>{{cite journal |title=Sectorul energetic al Republicii Moldova |author=Canțer, Valeriu |journal=Akademos |publisher = [[Academia de Științe a Moldovei]] |location = Chișinău |volume= Nr. 1(12) |year= februarie 2009 |pages=49 - 51 |format=[[Portable Document Format|PDF]] |url=http://www.akademos.asm.md/files/%20%D0%B8%D0%B7%20Academos+1+2009%2019%20SECTORUL%20ENERGETIC%20AL%20REPUBLICII%20MOLDOVA.pdf | accessdate =22 ianuarie}}</ref>. Puterea termică instalată a la CET-Nord constituie 342 Gcal/h <ref name=akademos-energie>{{cite journal |title=Propunerile ale Academiei de Știință a Moldovei privind eficientizarea sectorului energetic |author=[[Gheorghe Duca|Duca, Gheorghe]] |journal=Akademos |publisher = [[Academia de Științe a Moldovei]] |location = Chișinău |volume=Nr. 1(16) |year= martie 2010 |pages=34 - 41 |format=[[Portable Document Format|PDF]] |url=http://akademos.asm.md/files/Propunerile%20Academiei%20de%20Stiinte%20a%20Moldovei%20privind%20eficientizarea%20sectorului%20energetic.pdf | accessdate =22 ianuarie}}</ref>. Puterea instalată de generare a energiei electrice la CET-Nord este de 28 MW, ceea ce reprezintă 0,9% din puterea instalată a centralelor din [[Republica Moldova]]. Dar puterea disponibilă este de 15 MW - 1,1% din toată energia electrică produsă în țară. Adică, în prezent se utilizează doar 53&nbsp;% din puterea centralei <ref name=ion-plesca>{{cite journal |title=Impactul conflictului de pe Nistru asupra securității energetice a Republicii Moldova |author=Pleșca, Ion |publisher=Institutul de politici publice |format=[[Portable Document Format|PDF]] |url=http://www.ipp.md/public/files/Proiecte/blacksee/rom/_Preasca_-_ro.pdf |accessdate=22 ianuarie |archive-date=2010-06-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100623222407/http://www.ipp.md/public/files/Proiecte/blacksee/rom/_Preasca_-_ro.pdf |dead-url=yes }}</ref>. Actualmente echipamentele CET-NORD s-au uzat în proporție de 63&nbsp;%. Rețelele termice existente se exploatează peste 50 ani și necesită o reconstrucție completă și modernizare, uzura constituind peste 60&nbsp;%. Ultima reînoire a utilajului a avut loc în 2005, fiind montat și dat în exploatare turboagregatul PT-12-35 cu o putere de 12 MW în regim de activitate cu vid redus <ref>{{citat web | title = Istoria stației „CET-Nord” | publisher = Site-ul oficial al SA CET-Nord [http://www.cet-nord.md/] | url = http://cet-nord.md/index.php/ro/history | accessdate = 22 ianuarie 2011 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>.<br /> În afară de centrală de termoficare, în Bălți există 7 cazangerii ce asigură cu energie termică unele cartiere și obiecte sociale: „Slobozia”, „Crâlova”, „Arbore”, Gimnaziul nr. 10, Școala medie nr. 3, Școala medie nr. 15 și clădirea Primăriei mun. Bălți. Aceste cazangerii sunt gestionate de Î.M. „Termogaz-Bălți”. Volumul energiei termice furnizate în 2009 constitue 11,6 mii de Gkal <ref>{{citat web | title = INFORMAȚIA DESPRE ÎM „TERMOGAZ-BĂLȚI" | publisher = Site-ul oficial al Primăriei Bălți [http://balti.md/] | url =http://www.balti.md/index.php?option=com_content&task=view&id=415&Itemid=169 | date=27 iunle 2007 | accessdate =25 ianuarie 2011}}</ref>.<br /> Pentru o activitate eficientă în continuare a CET din mun. Bălți este necesară modernizarea ei – instalarea turbinelor cu gaze (ITG) cu scopul majorării capacității de generare. Proiectul este elaborat și prevede majorarea puterii electrice a stației de la 24 MW până la 248 MW <ref name=akademos-energie></ref>.<br /> S.A. „Ascom grup”, companie moldovenească ce se ocupă cu extragerea carburanților fosili din Asia Centrală, încă în 2006 printr-un Protocol de Intenții semnat cu Ministerul Industriei și Infrastructurii al Republicii Moldovei la 15 martie 2006 intenționa să construiască o centrală electrică lângă Bălți cu putere de 450 MW <ref name=ion-plesca/>. Până când centrala nu a fost realizată. <br /> Principalul distribuitor către consumători al energiei electrice în municipiul Bălți și în raioanele vecine este Întreprinderea Municipală S.A. „RED-Nord" care dispune de circa 400&nbsp;km LEA 0,4/10&nbsp;kV, 400&nbsp;km LC 0,4/10&nbsp;kV, 249 unități ale posturilor de transformare <ref>{{citat web | title = Filiala Bălți S.A. „RED-Nord" | publisher = Site-ul oficial al Primăriei mun. Bălți [http://www.balti.md/] | url =http://www.balti.md/index.php?option=com_content&task=view&id=106&Itemid=169&lang=ro | accessdate =23 ianuarie 2011}}</ref>. În mun. Bălți anual se consumă 158,840 mln. kV/oră, inclusiv: fondul locativ - 39,7 mln. kV/h; construcții administrativ-civile și întreprinderi comunale - 33,57 mln. kV/h; întreprinderi industriale - 70,03 mln. kV/h; apeducte, canalizări - 15,549 mln. kV/h.<br /> Pentru a asigura alimentarea municipiului cu energie electrică s-au proiectat noi linii electrice aeriene (LEA) de tensiuni înalte. În 2007 compania moldovenească Î.S „[[Moldelectrica]]” și cea românească S.C. „[[Transelectrica]]” au semnat un Memorandum de Înțelgere pentru dezvoltarea și construirea unei linii de interconexiune de transport a energiei electrice de 400&nbsp;kV între Bălți și [[Suceava]] (România) <ref name=lea-balti-suceava.md>{{citat revistă | author = Ettore Romagnoli, Nicolae Matei, Dario Provenzano, Antonio Ardit | title = Studiu de fezabilitate. Partea 1: Evaluarea impactului asupra mediului și impactul social | pages = 1 - 3 | publisher = Centro Elettrotecnico Sperimentale Italiano | date = septembrie 2010 | url = http://www.moldelectrica.md/tender2011/ro/Balti-Suceava%20ESIA%20Feasibility%20Report_Final_rev2_RO.pdf | accessdate = 25 ianuarie 2011 | archive-date = 2012-02-27 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120227105326/http://www.moldelectrica.md/tender2011/ro/Balti-Suceava%20ESIA%20Feasibility%20Report_Final_rev2_RO.pdf | dead-url = yes }}</ref><ref>{{citat web | title = Descrierea generala a domeniului electroenergetic | publisher = Site-ul oficial al Ministerului Economiei al Republicii Moldova [http://www.mec.gov.md/] | url = http://www.mec.gov.md/sector/118/913 | accessdate = 25 ianuarie 2011 | archive-date = 2012-01-14 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120114052148/http://mec.gov.md/sector/118/913 | dead-url = yes }}</ref>. Circa 95 km din lungimea LEA va trece pe teitoriul României și 49 pe teritoriul Republicii Moldova <ref>{{citat web | author = Șlemenco, Oana | title = Consultare publică în privința proiectului „LEA 400KV Suceava – Bălți” | publisher =Crai Nou [http://www.crainou.ro/] | date = 12 februarie 2010 | url =http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=28548&edition_id=5265&format=html | accessdate =25 ianuarie 2011}}</ref>. Studiul de fezabilitate pentru proiectul LEA 400 kV Suceava-Bălți a fost finalizat și a costat circa 500 000 euro, fiind realizat dintr-un grant de la [[Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare]]. Proiectanții liniei electrice sunt companiile CESI ([[Italia]]) și ISPE ([[București]]). Dar, din cauza instabilității politice de la Chișinău construcția liniei a fost amânată pentru 2012 <ref>{{citat web | title = Construcția LEA 400 kV Suceava-Bălți ar putea începe abia în 2012 | publisher = Economis. Bussines expert [http://www.eco.md/] | url = http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=201:construcia-lea-400-kv-suceava-bli-ar-putea-incepe-abia-in-2012 | accessdate = 25 ianuarie 2011 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>.<br /> Rețeaua electrică se va dezvolta și prin construcția circuitului doi al LEA 330 kV Bălți-[[Hidrocentrală|CHE]] Novodnestrovsk ([[Ucraina]]), circuitului doi al LEA 330 kV Bălți-[[Strășeni]]-[[Chișinău]] și LEA 330kV Bălți-[[Râbnița]] <ref name=akademos-energie></ref><ref name=akad-energie.09></ref>.<br /> În municipiu sunt două baze petrloiere medii: SA „Lucoil Moldova” și „Tirex-Petrol” cu capacitatea de depoziatare de 17 400 m³ și, respectiv, 23 500 m³. Există și un depozit de produse petroliere administrat de ÎS „[[Calea Ferată din Moldova]]” amplasat pe teritoriul depoului feroviar cu o capacitate de numai 320 m³ <ref name=subtantechimice-mold>{{citat carte | last =Pleșca | first =Valentina | coauthors =Țugui, Tatiana; Echim, Tatiana | title =Profilul Național privind Managementul Substanțelor Chimice în Republica Moldova | publisher =Ministerul Ecologiei și Resurselor Natural, SAICM, UNEP | date =2008 | location =Chișinău | pages =177, 366 (34 tit.) | url =http://www.moldovapops.md/app/includes/files/NPCM%20Moldova%20Rom.pdf | isbn =978-9975-62-241-7 | access-date =2011-09-03 | archive-date =2013-05-15 | archive-url =https://web.archive.org/web/20130515162401/http://www.moldovapops.md/app/includes/files/NPCM%20Moldova%20Rom.pdf | dead-url =yes }}</ref>. === Industrie constructoare de mașini și prelucrarea metalelor === Industriei constructoare de mașini îi revine 8,6&nbsp;% din volumul total industrial al municipiului, din care 4,6&nbsp;% revine producției de mașini și aparate electrice. Numărul întreprinderilor din acceastă subramură industrială este comparativ mic. „[[Moldagrotehnica]]” SA este cel mai mare producător de mașini agricole din Moldova, care oferă o gamă largă de produse pentru sectorul agricol: pluguri, semănători, remorci, diferite utilaje precum și cazane pe biomasă, peleți <ref>[http://www.moseff.org/fileadmin/files/doc/factsheet-Rom-Moldagrotehnica_Coloring_line-2011-11-04-11final.pdf SA MOLDAGROTEHNICA – producerea mașinilor eficiente energetic] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140826161128/http://www.moseff.org/fileadmin/files/doc/factsheet-Rom-Moldagrotehnica_Coloring_line-2011-11-04-11final.pdf |date=2014-08-26 }}. ''MoSEFF''. Accesat 9 iulie 2011.</ref><ref>[http://www.eco.md/?option=com_content&view=article&id=472:5-lucruri-pe-care-trebuie-s-le-tii-pentru-a-iniia-o-afacere-personal&catid=54:banii-ti&Itemid=124&fontstyle=f-larger Unde a dispărut tehnica agricolă autohtonă?]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Economist'', 16 martie 2011. Acesat 9 iulie 2011.</ref><ref>Negruță, Ludmila. [Managementul schimbării ca factor decisiv în asigurarea firmei viabilității]. ''Teză de doctorat (Autoreferat)'', Academia de Studii Economice din Moldova. - Chișinău: Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM, 2005. - 23p. Acesat 9 iulie 2011.</ref>. Compania [[Răut (uzină)|„Răut”]] SA este orientată în producția de aparatură și instrumente medicale, de precizie, optice etc. La începutul lunii martie 2011 Ministerul Economiei al Republicii Moldova a anunțat că își propune crearea unui parc industrial în baza uzinei <ref>Pleșca, Ion. [http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=509:rut-sa-e-de-vanzare-la-pre-de-dumping&catid=101:companii&Itemid=472 Răut SA e de vânzare, la preț de dumping]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Economist'', 29 septembrie 2010. Acesat 9 iulie 2011.</ref><ref>[http://www.arena.md/?go=news&n=4588&t=news10 Statul caută director ”rezistent la efort și stres” pentru SA” Răut”]. ''Arena.md'', 15 aprilie 2011. Acesat 9 iulie 2011.</ref>. În 2011 a fost deschisă o fabrică de către concernul german [[Draexlmaier]], care produce componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile <ref>Condrea, Dragoș. [http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=909 O nouă fabrică la Bălți a fost deschisă de Draexlmaier]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Economist'', 11 mai 2011. Acesat 9 iulie 2011.</ref><ref>[http://economie.md/articole/show/1794 Compania germana „Draexlmaier” a investit 4 milioane euro in Moldova]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, ''Economie.md'', 11 mai 2011. Acesat 9 iulie 2011.</ref><ref>[http://www.noi.md/md/print/news_id/2703 Concernul ”Draexlmaier” a deschis în Moldova a doua fabrică de accesorii pentru autoturismele BMW și alte mărci]. ''NOI.MD'', 11 mai 2011. Accesat 9 iulie 2011.</ref>. === Industria ușoară === Industria ușoară se clasează pe locul II după nivelul de dezvoltare. În această subramură sunt concentrate câteva zeci de fabrici. Una din cele mai mari întreprinderi din domeniu este SA „Flautex”, cu 100&nbsp;% capital privat, este succesorul întreprinderii textile, fondate în anul 1947. Întreprinderea este specializată în producerea articolelor textile din [[bumbac]]. Volumul anual al vânzărilor constituie 250 mii de euro, din care 10&nbsp;% sunt destinate exportului în [[Italia]] (seturi de prosoape pentru hoteluri și camping) și [[Rusia]] (halate, lenjerie de pat, prosoape din bumbac) <ref name=miepo.ind-usoara>{{citat revistă | title =Industria ușoară din Republica Moldova | pages =4 - 46 | publisher =Organizația de Promovare a Exporturilor din Republica Moldova | location =Chișinău | date =2009 | url =http://www.miepo.md/public/files/Light_IndustryAll_pages.pdf | accessdate =22 ianuarie | archive-date =2011-11-25 | archive-url =https://web.archive.org/web/20111125014849/http://www.miepo.md/public/files/Light_IndustryAll_pages.pdf | dead-url =yes }}</ref>. <br /> Întreprindere mixtă moldo-italiană SRL „Faschion Group” se specializează în confecționarea articolelor tricotate pentru dame, bărbați și copii. În prezent, concomitent cu exportul producției în Italia, întreprinderea livrează marfa sa și pe piața internă a Moldovei. Fabrica de confecții „Runfelsia” SRL utilizează [[Pânză|pânze]] din bumbac, viscoză naturală, [[vâscoză]] cu [[lycra]], alte feluri de mătase. În cadrul întreprinderii activează cca 160 de muncitori. Fabrica este specializată în producerea hainelor și lenjeriei. Volumul anual al vînzărilor alcătuiește cca 600 mii euro, principalul partener ester este Rusia <ref name=miepo.ind-usoara></ref>.<br /> Întreprinderea SRL „Stip” produce jucării plușate, perne pentru scaune de autoturism de unică folosință și pungi igienice pentru companiile aeriene. Volumul anual al vînzărilor depășește 500,0 mii euro. Principalii importatori ai producției sunt [[România]], [[Germania]] și [[Ucraina]], acumulând împreună 42&nbsp;% din totalul exportului <ref name=miepo.ind-usoara></ref>.<br /> În croșetarea articolelor este orientată întreprinderea SRL „Viat-Plus”, înființată în 2008 ce oferă servicii în broderie profesională pe piele și toate tipurile de țesături. În cadrul întreprinderii sunt numai 8 muncitori. Capacitatea anuală a vânzărilor alcătuiește 40 mii euro, dintre care 50&nbsp;% din marfa produsă se exportă în [[Italia]] <ref name=miepo.ind-usoara></ref>.<br /> Industria confecțiilor este reprezentată și de întreprinderile „Rada” SA, „Bălțeanca” SA - ultima producând haine de damă <ref>{{citat revistă | last = Cupcea | first = Vera | journal = Autoreferat al tezei de doctor în economie | title = Sporirea eficienței activității întreprinderilor de confecții prin implementarea managementului calității | pages = 7 | publisher = [[Universitatea Tehnică din Moldova]] | location = Chișinău | date = 2007 | url = http://www.cnaa.md/files/theses/2007/7384/vera_cupcea_abstract.pdf | accessdate = 22 ianuarie 2010 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>.<br /> Produsele din [[blană]] sunt fabricate la SA „Mioara”, fondată în 1945 <ref>{{citat web |last = Шварцман |first = Л. |coauthors = Михалевский Р. |title = Меховая фабрика: хроника первых лет |publisher = Спрос и Предложение |date = 2 mai 2009 |url = http://www.gazeta-sp.info/rubrics/index.php?ELEMENT_ID=5390 |accessdate = 22 ianurie 2011 }}{{Legătură nefuncțională|date=mai 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. Fabrica constituie principalul producător al republicii de paltoane, căciule, articole cu captușeală de blană, cuverturi plapume de lână și alte produse din blană.<br /> În 2003, în mun. Bălți se fabrica 12&nbsp;% din toata producția textilă din Republica Moldova <ref>{{citat revistă | title = Programul dezvoltării industriei ușoare până în anul 2015 (proiect) | pages = 10 | publisher = USAID din partea poporului american. Creșterea competitivității și dezvoltarea întreprinderilor | location = Chișinău | date = 2007 | url = http://www.mii.gov.md/public/proiecte/2007/prog_dez_ind_usoara_2015.pdf | accessdate = 22 ianuarie 2010 | archive-date = 2016-03-04 | archive-url = https://web.archive.org/web/20160304105831/http://www.mii.gov.md/public/proiecte/2007/prog_dez_ind_usoara_2015.pdf | dead-url = yes }}</ref>. === Industria alimentară === SA „Incomlac”, membră grpului „JLC”, este cea mai mare întreprindere prelucrătoare a laptelui din Republica Moldova, exportând produse în Ucraina, Rusia. Cifra de faceri a acesteia în 2009 a constituit 387 mln, în ultimii S.A. „Incomlac” are o pondere de 23&nbsp;% din piața de lactate din țară <ref>[http://www.aria.md/files/pdf/Industria%20de%20lactate.pdf Industria de lactate din RM] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120417084752/http://www.aria.md/files/pdf/Industria%20de%20lactate.pdf |date=2012-04-17 }}. Accesat 12 ianuarie 2012.</ref>. == Agricultura == Din suprafața totală a municipiului, 3331 ha sunt terenuri cu destinație agricolă <ref name=resurse-nat-2010>{{citat revistă | title = Resursele naturale și mediul în Republica Moldova. Culegere statistică | pages = 95 | publisher = Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova | location = Chișinău | date = [[2010]] | url = http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2010.pdf | accessdate =22 ianuarie 2010 }}</ref>. == Comerțul == Comerțul este ramura care se dezvoltã cel mai dinamic, în 202 în sector erau antrenați peste 540 agenți economici. Rețeaua de comerț din municipiu fiind formată de 630 puncte de comerț, inclusiv: 668 magazine, 192 chioșcuri, 296 diverse întreprinderi de alimentație publică, inclusiv 6 restaurante, 54 cafenele, 53 cantine, etc. Pe lângă aceasta în municipiu funcționează 10 piețe și 84 de întreprinderi specializate pe prestarea serviciilor populației <ref>Ghidul orașelor Republicii Moldova, p. 12.</ref>. Din cele 668 magazine înregistrate la începutul anul 2014, 213 de unități sunt specializate în comercializarea produselor alimentare, 417 - industriale, 3 supermaketuri, 76 specializate, 54 magazine-depozite, 7 magazine-bucătării, 5 magazine-terase. Se manifestă un dezechilibru în distribuția magazinelor. Cel mai mare număr de unități comerciale sunt concentrate în centrul orașului, în timp ce la periferia cartierelor se observă deficit de magazine. Astfel, în [[Centru, Bălți|Centru]] sunt 342 de unități comerciale, urmat de cartierul [[Slobozia, Bălți|Slobozia]] - 130 de unități, [[Dacia, Bălți|Dacia]] - 105 de unități, [[Pământeni]] - 65 de unități, [[Molodova]] - 20 de unități și [[Bălții Noi]] - 6 unități.<ref>Наталья Петрусевич. [http://esp.md/2014/01/13/magaziny-v-belcax-razmeshheny-neravnomerno/ Магазины в Бельцах размещены неравномерно]. [[SP]], 13 ianuarie 2014.</ref> == Bibliografie == *[[Gheorghe Baciu|Baciu, Gheorghe]]. Orașul Bălți și oamenii lui. - Chișinău: Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală, 2010. -496 p. ISBN 978-9975-78-931-8 * Veaceslav Ioniță, Igor Munteanu, Irina Beregoi. Ghidul orașelor din Republica Moldova. - Chișinău: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5 *Grișina S., ș.a. Bălți. Album consacrat celei de-a 585-a aniversare a înființării orașului Bălți. - Chișinău: Proart SRL, 2006. -160 p. ISBN 978-9975-9722-0-8 *Povar, I.; Bocacev, V.; ș.a. Plan Ubanistic General or. Bălți pentru anii 2005 – 2020. Chișinău: INCP „Urbanproiect”. == Referințe == <references/> {{Bălți}} [[Categorie:Economia Bălțiului]] 42ted4sa8fq9y2kfl4faggoxxbsvoee 0 904978 17023907 12032896 2025-06-10T14:04:16Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023907 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sherlock Holmes|The Adventure of the Second Stain|1904|''[[Întoarcerea lui Sherlock Holmes]]''|iulie 1888|Lordul Bellinger, Trelawney Hope și Guvernul Marii Britanii|Eduardo Lucas alias Henri Fournaye, doamna Henri Fournaye și parțial Lady Hilda Hope}} '''''Cea de-a doua pată''''' (în {{en|The Adventure of the Second Stain}}) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu [[Sherlock Holmes]] ale lui Sir [[Arthur Conan Doyle]] și a treisprezecea (și ultima) povestire din volumul ''[[Întoarcerea lui Sherlock Holmes]]''. Povestirea a fost publicată în revista [[Strand Magazine]] din decembrie 1904, cu ilustrații de [[Sidney Paget]], apoi în volumul ''"Întoarcerea lui Sherlock Holmes"'' (în {{en|The Return of Sherlock Holmes}}) editat la 7 martie 1905 de [[George Newnes Ltd]] din [[Anglia]]. Doyle a clasificat "Cea de-a doua pată" pe locul VIII din cele 12 povestiri favorite cu Sherlock Holmes. == Rezumat == === Misterul inițial === [[Fișier:Seco-02.jpg|thumb|Holmes şi Watson faţă în faţă cu lordul Bellinger şi cu Trelawney Hope.]] Într-o dimineață, Sherlock Holmes este vizitat în apartamentul său din ''Baker Street'' de lordul Bellinger și de Trelawney Hope, primul fiind [[Prim-ministru al Marii Britanii]], iar cel de-al doilea secretar de stat (ministru) pentru afaceri europene. Cei doi oameni politici fac apel la talentul lui Holmes pentru a rezolva o afacere de stat de mare importanță. Cu șase zile mai înainte, Trelawney Hope primise o scrisoare de la un potentat străin, al cărui conținut trebuia să rămână strict secret, iar publicarea sa ar putea duce la tensiuni politice internaționale majore, chiar și la un război. Această scrisoare îi fusese furată în seara trecută dintr-o cutie cu acte închisă ermetic, care se afla în camera sa. Holmes trebuie să recupereze scrisoarea înainte ca aceasta să fie publicată de un stat străin care dorea să apară tensiuni politice internaționale. === Rezolvare === După mărturia lui Trelawney Hope, scrisoarea nu a putut fi furată decât între orele 19,30 (oră la care Hope și-a părăsit camera pentru a merge să ia cina) și 23,30 (oră la care soția sa, Hilda, a revenit de la teatru și soții s-au retras în cameră). Hope afirmă că servitorii săi sunt demni de încredere și nu știau de existența acestei scrisori, la fel ca și soția sa, Hilda. Existența scrisorii nu era cunoscută decât membrilor consiliului de miniștri. Holmes se gândește că acest tip de infracțiune îndrăzneață nu putea fi săvârșită decât de unul dintre trei agenți internaționali aflați pe teritoriul Angliei și anume Oberstein, La Rothiere și Eduardo Lucas. În ziarul de dimineață, Watson citește însă că Eduardo Lucas a fost asasinat în noaptea trecută la domiciliul său de pe strada Godolphin din [[Westminster]], lângă [[Whitehall]]. Pare evident pentru Holmes că există o legătură între moartea lui Lucas și dispariția prețiosului document. Înainte de a se duce la domiciliul lui Lucas, Holmes primește vizita lady-ei Hilda Hope, soția lui Trelawney Hope. Aceasta este neliniștită de panica soțului ei și îi cere lui Holmes să-i dezvăluie conținutul scrisorii dispărute, ceea ce detectivul refuză. Lady Hope nu insistă. [[Fișier:Seco-06.jpg|thumb|left|Holmes, descoperind o ascunzătoare sub covor.]] Timp de trei zile, Holmes cercetează intens această afacere, dar nu descoperă nimic. La început, poliția l-a arestat pe Mitton, valetul lui Lucas, dar acesta este eliberat în curând deoarec avea un [[alibi]] solid. În a patra zi, poliția franceză află că Eduardo Lucas folosea o identitate dublă, fiind cunoscut în Franța ca Henri Fournaye. Sub această identitate, se căsătorise cu o femeie creolă impulsivă. Aceasta fusese văzută la Londra în seara crimei, en train de guetter devant la fenêtre de l'appartement de son mari. În aceeași zi, [[inspectorul Lestrade]] îl cheamă pe Holmes la locul crimei și-i aduce la cunoștință un lucru straniu descoperit în apartamentul lui Lucas. Corpul spionului fusese găsit pe covor plin de sânge, sub corpul său formându-se o pată groasă de sânge. Deși pata de sânge era atât pe față, cât și pe dedesubtul covorului, pe parchet nu era nicio urmă de sânge. Ridicând covorul, anchetatorii au remarcat că pata de pe parchet, care trebuia să se afle chiar sub pata de pe covor, se găsea într-un alt loc de pe parchet. Holmes înțelege imediat că covorul fusese deplasat recent față de poziția sa din seara crimei. Trimițându-l pe Lestrade să-l interogheze pe polițistul de pază, Holmes ridică covorul și inspectează plăcile de parchet de sub acesta, descoperind o ascunzătoare secretă goală, unde se aflase probabil scrisoarea furată lui Trelawney Hope. Agentul de poliție recunoaște în fața lui Lestrade că în seara anterioară venise o femeie tânără și respectabilă care greșise adresa. Aceasta fusese curioasă să vadă locul crimei, iar agentul se oferise galant să-i arate. Odată ajunsă în cameră și văzând pata de sânge, aceasta a leșinat, iar polițistul s-a dus să-i aducă un pahar de coniac. La întoarcerea sa, femeia dispăruse. Holmes îi arată agentului o fotografie a lady-ei Hilda Hope, iar agentul o recunoaște ca fiind femeia din seara anterioară. Holmes se duce apoi la Hilda Hope, iar aceasta sfârșește prin a recunoaște că deține scrisoarea cei-i fusese furată soțului ei, pe care o recuperase de sub covorul lui Eduardo Lucas. Hilda Hope îi explică atunci lui Holmes întreaga afacere. Eduardo Lucas intrase în posesia unei scrisori de amor scrisă de Hilda Hope unui alt bărbat, înainte de a se căsători cu Trelawney Hope. Lucas a șantajat-o pe Hilda Hope: aceasta trebuia să-i predea faimoasa scrisoare închisă în cutia cu acte a soțului ei în schimbul scrisorii compromițătoare pentru Lady Hilda. Soția ministrului pentru afaceri europene a acționat după cum i-a sugerat șantajistul, făcând o copie după cheie și luându-i apoi scrisoarea (al cărui conținut nu-l cunoștea) din cutie, după care a pretextat că se duce la teatru pentru a se întâlni cu Eduardo Lucas, la locuința acestuia. După schimbul de scrisori, soția creolă a lui Lucas a intrat intempestiv în apartamentul spionului, iar acesta a fost silit de împrejurări să o pună într-o ascunzătoare de sub covor. Doamna Fournaye aflase că soțul ei ducea o viață dublă la Londra și îl urmărise toată ziua, văzând-o pe Hilda Hope intrând în casa soțului ei. Crezând că aceasta din urmă era metresa soțului ei, doamna Fournaye s-a repezit asupra lui Eduardo Lucas pentru a-l ucide, iar Hilda Hope a fugit. Câteva zile mai târziu, ea a revenit pentru a recupera scrisoarea care fusese ascunsă de Lucas sub covor. Holmes se hotărăște s-o ajute pe Lady Hope, punând la loc scrisoarea în cutia cu acte a lui Trelawney Hope. Imediat după ce ministrul sosește, detectivul îi spune că toate faptele conduc la ipoteza că scrisoarea nu părăsise niciodată cutia cu acte. Nu prea convins, secretarul pentru afaceri europene verifică cutia cu acte și descoperă cu mirare că scrisoarea este acolo. Primul ministru este mai greu de convins și-i cere lămuriri lui Holmes, dar detectivul răspunde că are și el ''"secrete diplomatice"''. == Personaje == * '''[[Sherlock Holmes]]''' * '''[[doctorul Watson]]''' * '''Lordul Bellinger''' - prim-ministrul Marii Britanii * '''Trelawney Hope''' - secretar de stat (ministru) pentru afaceri europene * '''Eduardo Lucas''' - tenor amator, în vârstă de 34 ani, agent secret (spion) internațional * '''Lady Hilda Hope''' - fiica cea mai mică a ducelui de Belminster și soția ministrului Trelawney Hope * '''doamna Fournaye''' - soția creolă a lui Henri Fournaye (alias Eduardo Lucas) de la Paris * '''[[inspectorul Lestrade|Lestrade]]''' - inspector la [[Scotland Yard]] == Comentarii == Acest caz a fost menționat anterior în povestirea "[[Tratatul naval]]", scrisă cu 11 ani mai înainte, în 1893. În acea povestire, Watson afirmă că acest caz are "o așa importanță și implică multe familii de prim rang din regat că mulți ani de acum încolo va fi imposibil să o public". Pe de altă parte, Watson se referă acolo la "Monsieur Dubuque de la poliția din Paris și Fritz von Waldbaum, bine-cunoscutul specialist din Danzig, și-au irosit ambii energiile cu ceea ce s-au dovedit a fi probleme neînsemnate", care nu apar în versiunea publicată a povestirii. În ''My Dear Holmes'', o biografie a lui Holmes scrisă de Gavin Brend, Brend afirmă că menționarea lor sugerează că ar putea fi o a doua aventură cu o "a doua pată". O referință în aceeași povestire clarifică faptul că acțiunea din "Cea de-a doua pată" se petrece în iulie 1888. Guvernul britanic nu a avut niciodată o poziție de "Secretar pentru Afaceri Europene", iar postul ocupat de Trelawney Hope este în mod clar cel de [[ministru de externe]]. Evident, Conan Doyle a folosit un termen fictiv deoarece ministrul de externe al acelui timp ([[Henry Petty-Fitzmaurice, Al 5-lea Marchiz de Lansdowne]]) ar fi putut avea obiecții față de reprezentarea mai puțin măgulitoare a omologului său fictiv și mai ales a soției omologului fictiv și a vieții lor conjugale. Watson menționează că, după retragerea definitivă a lui Holmes, detectivul ceruse să nu-i mai fie publicate anchetele desfășurate, și i-a permis lui Watson să publice această povestire deoarece doctorul "promisese" cititorilor, în "Tratatul naval", că o va publica. Un spion numit Oberstein apare în această povestire și în "[[Planurile Bruce-Partington]]" (clasificat iarăși ca unul dintre cei mai importanți trei agenți străini din Londra), a cărei acțiune se desfășoară cu șapte ani mai târziu. Expresia Lady Hilda este folosită în romanul ''[[Crimă pe terenul de golf]]'' (1923) a [[Agatha Christie|Agathei Christie]], când un personaj acționează în mod asemănător cu scopul de a fura un cuțit. === Situația internațională === Situația internațională care formează fundalul indispensabil al acestei povestiri pare a fi mai degrabă cel din 1904 când a fost scrisă, decât cel din 1888 când se presupune că se petrece acțiunea - de exemplu, un timp de escaladări rapide a tensiunilor dintre blocurile militare concurente: "''Întreaga Europa este un câmp de luptă. Există două alianțe cu puteri egale pe plan militar. Marea Britanie deține supremația. În cazul în care Marea Britanie este împinsă în război cu o alianță militară, ea va asigura supremația celeilalte alianțe, indiferent dacă ar intra în război sau nu.''" De fapt, la scurt timp după ce a fost scrisă această povestire, Marea Britanie s-a alăturat [[Antanta|Antantei]] și, astfel, s-a aliat cu Franța și Rusia împotriva [[Tripla Alianță|Triplei Alianțe]] (formate din [[Germania]], [[Austro-Ungaria]] și [[Italia]]). Cu toate acestea, războiul real a arătat că cele două alianțe erau egale din punct de vedere militar, iar Marea Britanie se angajase deja în război, iar statul care a decis rezultatul în cele din urmă a fost [[Statele Unite ale Americii]]. Nenumitul "potentat străin" - care a fost "deranjat de unele evoluții recente din colonii" ale Marii Britanii și care, fără consultarea miniștrilor săi, a scris o notă personală nediplomatică și provocatoare către guvernul britanic - este foarte probabil împăratul [[Wilhelm al II-lea al Germaniei|Wilhelm al II-lea]] al Germaniei. Comportamentul ficțional care îi este atribuit în această povestire a anticipat îndeaproape comportamentul său efectiv de după un an mai târziu, când a fost într-adevăr "deranjat de unele evoluții recente din colonii" (în acest caz, din colonia franceză a Marocului) și a făcut declarații provocatoare care au precipitat [[Prima Criză Marocană]]. În povestire, premierul britanic ia în calcul posibilitatea ca Marea Britanie să fie implicată într-"un mare război" - un termen care se va transforma un deceniu mai târziu în "[[Marele Război]]", un nume frecvent utilizate pentru ceea ce este cunoscut acum ca [[Primul Război Mondial]]. Prim ministrul ficțional estimează că un astfel de mare război ''"ar însemna cheltuieli de mii de milioane de [lire] și viața a sute de mii de oameni"'' - cifre de coșmar pentru cititorii din încă pașnica Mare Britanie din 1904, dar o subestimare mare a prețurilor în bani și în vieți omenești pe care războiul real l-a reprezentat. Numărul de morți al Marii Britanii în Primul Război Mondial {cu excepția Australiei, Canadei, Terranovei și Noii Zeelande} este de 885.138 (militari) + 109.000 (civili) = 994.138, plus 1.663.435 de militari răniți. == Influențe ulterioare == În povestire, Lady Hilda, pretinzând că este curioasă, l-a păcălit pe polițist pentru a-i arăta locul crimei. Ea mimează apoi un leșin, iar, în timp ce polițistul s-a dus să-i aducă un pic de coniac, ea fură scrisoarea. În romanul [[Crimă pe terenul de golf]] (1923) de [[Agatha Christie]], Dulcie Duveen folosește un truc identic cu [[căpitanul Hastings]], în scopul de a fura un pumnal. == Adaptări teatrale și cinematografice == Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al optsprezecelea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1922) din seria de filme mute cu [[Eille Norwood]].<ref>[http://www.imdb.com/title/tt0244781/ The Second Stain (1922) - IMDb]</ref> Povestirea "Cea de-a doua pată" a fost adaptată în 1968 pentru un episod (episodul 13) al serialului TV ''[[Sherlock Holmes (serial TV, 1964-1968)|Sherlock Holmes]]'' (realizat de BBC) cu actorii [[Peter Cushing]] și [[Nigel Stock]]. <ref>[http://www.imdb.com/title/tt0699464/ Sherlock Holmes (TV series 1964–1968). The Second Stain - IMDb]</ref> O nouă adaptare a fost realizată în 1986 pentru serialul de televiziune "[[Sherlock Holmes (serial TV din 1984)|Sherlock Holmes]]" realizat de [[Granada Television]] cu [[Jeremy Brett]] în rolul principal. <ref>{{en icon}} [http://www.imdb.com/title/tt0210968/ The Return of Sherlock Holmes (TV series 1986) : The Second Stain], [[IMDb]]</ref> Acest episod este al patrulea al celui de-al treilea sezon. Această versiune este destul de fidelă textului original, cu excepția faptului că Holmes pune la loc scrisoarea în cutia cu acte a ministrului de externe în timp ce Hope își verifică documentele împreună cu primul-ministru. == Traduceri în limba română == * ''Documentul secret'' - în volumul "Diamantul coroanei; Documentul secret" (Ed. Transilvania, Sibiu, 1991) - traducere de Nicolo Della-Pupa * ''Cea de-a doua pată'' - în volumul ''"Aventurile lui Sherlock Holmes. Vol. III"'' (Colecția Adevărul, București, 2010) - traducere de Silvia Stan * ''Cea de-a doua pată'' - în volumul ''"Aventurile lui Sherlock Holmes. Vol. III"'' (Colecția Adevărul, București, 2011) - traducere de Silvia Stan == Note == <references /> == Legături externe == {{wikisource-inline|The Adventure of the Second Stain}} {{Întoarcerea lui Sherlock Holmes}} {{DEFAULTSORT:Cea de-a doua pată}} [[Categorie:Povestiri din 1904]] [[Categorie:Opere publicate inițial de The Strand Magazine]] [[Categorie:Povestiri cu Sherlock Holmes]] fhwn2ft4l2jdwknd698fi6z88hgksfh 0 909237 17024234 16665565 2025-06-10T18:06:31Z ~2025-61793 701558 17024234 wikitext text/x-wiki '''Slayers''' ([[Limba japoneză|jap]]. スレイヤーズ ''Sureiyāzu'') este o serie de peste 52 de romane ușoare, scrise de [[Hajime Kanzaka]] și ilustrate de Rui Araizumi; ulterior, acestea au condus spre dezvoltarea mai multor titluri manga, cinci serii anime, trei [[OVA]]-uri și cinci filme. ''Slayers'' urmărește aventurile vrăjitoarei Lina Inverse și a însoțitorilor ei prin călătoria lumii lor<ref>{{cite web |url=http://www.amazon.ca/The-Slayers-DVD-Collection/dp/1578004861 |title=The Slayers DVD Collection |accessdate=1 mai 2007 |publisher=Amazon.com}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.explodedgoat.com/animereview.php?num=9 |title=Anime Review |accessdate=1 mai 2007 |publisher=Exploded goat |archive-date=2007-09-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070927042521/http://www.explodedgoat.com/animereview.php?num=9 |dead-url=yes }}</ref>. Ei utilizează magie puternică și săbii luptându-se cu vrăjitori, demoni care încearcă să distrugă și să domine lumea cu întuneric, dar ocazional sunt și găști de bandiți. Seria este considerată una dintre cele mai populare anime-uri din anii '90<ref name="Anime encyclopedia" />. ==Concept și personaje== {{main|Lista personajelor din Slayers}} În cadrul universului din ''Slayers'', ființa supremă este Lordul Coșmarurilor, creator al cel puțin patru lumi paralele. Un artefact numit Biblia Claire conține informații conform cărora Lordul are ca menire redobândirea "formei sale reale",<ref>Episode 21 of Slayers NEXT</ref> care poate fi obținută doar prin distrugerea lumilor și revenirea la însuși haosul. Din motive neînțelese, Lordul Coșmarurilor nu a acționat pe baza acestei dorințe, așteptând în schimb revenirea la haos. Fiecare din aceste tărâmuri prezintă diverși zei (''shinzoku'', lit. "rasă divină") și demoni (''[[mazoku]]'', lit. "rasă demonică"), a căror luptă este eternă. Deznodământul acestor lupte ar fi decisiv pentru soarta lumilor - victoria zeilor ar conduce la pace în rândul lumilor, iar cea a demonilor ar conduce la intoarcerea in Marea Haosului. Dragonul Ceiphied și Shabranigdo-Ochi de Rubin sunt zeul și demonul suprem al lumilor din Slayers. Cu mult timp în urmă, războiul lor se încheiase la egalitate atunci când Ceiphied a reușit să împartă trupul lui Shabranigdo în șapte bucăți pentru a preveni readucerea sa la viață, apoi să le sigileze în interiorul sufletelor umane. Pe măsură ce sufletele respective sunt reîncarnate, fragmentele individuale ar fi fost sterse până când Shabranigdo ar fi distrus complet. Cu toate acestea, Ceiphied a fost atât de extenuat din cauza acestei acțiuni, încât el însuși s-a scufundat in Marea Haosului, lăsând în urmă 4 bucăți din trupul său în lume. Cu un mileniu înainte de evenimentele din ''Slayers'', unul din fragmentele demonului Shabranigdo (sigilat în interiorul lui Lei Magnus, un vrăjitor foarte puternic) a revenit la viață și a început {{nihongo|Resurrection War|降魔戦争|Kōma-sensō|alternately "War of Demon Conquering"}} împotriva unei părți din Ceiphied, Regele Dragonului de Apă, cunoscut și ca Aqualord Ragradia. În cele din urmă, bucata din Shabranigdo cștigase, însă Aqualord își folosește ultimele puteri pentru a-l sigila într-un bloc magic de gheață în interiorul Munților Kataart. Cu toate acestea, ajutoarele lui Shabranigdo sunt libere, sigilând o parte din lume in interiorul unei bariere magice, prin care doar Mazoku pot trece.<ref>Slayers novel 7, [[Tokyopop]] translation, pg. 137-138</ref> Se disting patru tipuri de magie în acest univers: Neagră, Albă, Șamanică și Sfântă. Magia Neagră, precum Dragon Slave, își primeste puterile direct de la Mazoku și poate cauza daune enorme. Magia albă prezintă origini obscure și este folosită pentru vindecare și protecție. Vrăjile șamanistice sunt orientate spre manipularea și alterarea elementelor de bază (pământ, aer, foc, apă și spirit), fiind folosite în scop ofensiv și defensiv, precum Raywing, Fireball, or Elmekia Lance. Magia Sfântă folosește puterea Shinzoku, însă nu a putut fi manifestată decât după ce bariera ridicată de Mazoku a fost distrusă ca urmare a distrugerii lui Phibrizzo, Stăpânul Iadului. Un Mazoku poate fi rănit de magie șamanică, sfântă sau neagră care are ca sursă de putere un alt Mazoku, cu putere mult mai mare decât ținta sa. Mai presus decât orice alt element magic sunt 2 vrăji care preiau puterea Lordului Coșmarurilor; acestea sunt Ragna Blade, capabilă să reteze orice obstacol sau ființă și Giga Slave, care poate ucide orice oponent, dar care poate de asemenea distruge lumea dacă nu este rostită corect. Datorită faptului că își preiau puterea direct de la Lordul Coșmarurilor, alături de cele 4 tipuri de magie, ar putea fi înclusă o a 5-a, Magia Haosului. ==Media== ''Slayers'' a fost distribuit inițial în ''[[Dragon Magazine (Fujimi Shobo)|Dragon Magazine]]'' în 1989 sub forma unor serii scrise de [[Hajime Kanzaka]], fiind ilustrate de Rui Araizumi.<ref name="Anime encyclopedia">{{cite book |title=The Anime Encyclopedia, Revised and Expanded Edition |last1=Clements |first1=Jonathan |last2=McCarthy |first2=Helen |page=591 |isbn=1-933330-10-4}}</ref> Ulterior, capitolele au fost publicate sub forma a 15 volume de romane ușoare, în perioada 25 ianuarie 1990 - 15 mai 2000.<ref>{{cite web |url=http://www.amazon.co.jp/dp/4829123451/ |title=スレイヤーズ! (富士見ファンタジア文庫) (文庫)|publisher=[[Amazon.co.jp]] |accessdate=23 iunie 2009}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.amazon.co.jp/dp/4829129662 |title=デモン・スレイヤーズ!―スレイヤーズ〈15〉 (富士見ファンタジア文庫) (文庫)|publisher=[[Amazon.com|Amazon.co.jp]] |accessdate=23 iunie 2009}}</ref> La data de 7 septembrie 2004, Tokyopop începe publicarea acestora în limba engleză,<ref>{{cite web |url=http://www.amazon.com/dp/1427805059/ |title=Slayers Volume 8: King of the City of Ghosts (Paperback) |publisher=[[Amazon.com]] |accessdate=19 mai 2009}}</ref> distribuirea fiind încheiată de lansarea volumului 8 pe 2 ianuarie 2008.<ref>{{cite web |url=http://www.amazon.com/dp/1595320946/ |title=Slayers Text, Vol. 1: The Ruby Eye (Paperback) |publisher=Amazon.com |accessdate=19 mai 2009}}</ref> *{{Nihongo|''Slayers Special''|スレイヤーズ すぺしゃる}} este o serie de 30 romane publicate între 1991-2008, care constau în prezentarea Linei Inverse și a [[Naga the Serpent|Nagăi]] înaintea evenimentelor din ''Slayers''. Ulterior, 5 volume au fost lansate sub numele de {{Nihongo|''Slayers Smash.''|スレイヤーズ すまっしゅ。}} în perioada iulie 2008-noiembrie 2011. *{{Nihongo|''Slayers Delicious''|スレイヤーズ でりしゃす}}, 4 volume ce le prezintă pe Lina și Naga, lansate în perioada 1997-1999. Acestea au fost publicate inițial de Fujimi Fantasia in formatul de mini-[[bunkobon|bunko]], fiind ulterior incluse în diferite romane. Un volum care îmbină elemente din ''Slayers'' și seriile ''Sorcerous Stabber Orphen'' a fost publicat în 2005 sub numele ''Slayers VS Orphen''. *{{Nihongo|''Slayers Select''|スレイヤーズ せれくと}} reprezintă o compilație a celor mai bune volume din ''Slayers Special''. Cele 5 volume au fost pulicate in august 2008, septembrie 2008, iunie 2009, februarie 2010 și martie 2010. *''Slayers Anthology'' a fost lansată in ianuarie 2015, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la publicarea romanelor ''Slayers'', fiind o compilație de 6 povești, dintre care una este scrisă de Kanzaka și celelalte 5 sunt scrise de către fani. Este ilustrată cu imagini care nu au fost publicate până atunci de Araizumi și alți artiști.<ref>{{Citation |author1=mimotaku |language=es |title=¡25 aniversario de Slayers! |url=http://misiontokyo.com/noticias/cultura-otaku/novelas/25-aniversario-de-slayers}}</ref> == Difuzarea în România == Serialul Slayers a fost început pe [[A+ Anime]] devenită [[Animax]] iar după pe [[Național TV]], [[Acasă TV]] și [[Pro TV Internațional]], și încadrate cu semnul de avertizare 12+ [[A+ Anime]] / [[Animax]] (Producție audiovizuală interzisă copiilor sub 12 ani) respectiv 12 de pe [[Național TV]], [[Acasă TV]] și [[Pro TV Internațional]] (Acest program este interzis copiilor sub 12 ani / Genul programului: AVENTURĂ). ===Manga=== In iulie 1998, [[Central Park Media]] anuntase licențierea distribuirii seriilor manga in America de Nord.<ref>{{cite web |url=http://www.animenewsnetwork.com/news/1998-09-21/cpm-comics-gearing-up-to-release-slayers-manga |title=CPM Comics gearing up to release Slayers manga |publisher=[[Anime News Network]] |accessdate=18 mai 2009}}</ref> {{clear left}} ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *{{official website|http://web.archive.org/web/20121014171213/http://www.funimation.com/slayers}} (FUNimation) (archived) *{{official website|https://web.archive.org/web/20030720131257/http://enokifilmsusa.com/library/slayers.htm}} (Enoki Films USA) (archived) *{{official website|http://www.fujimishobo.co.jp/sp/slayers/}} (Fujimi Shobo) {{jp icon}} *{{official website|http://www.tv-tokyo.co.jp/contents/slayers/}} (TV Tokyo) {{jp icon}} *{{ann|anime|657}} *{{tv.com show|the-slayers|The Slayers}} {{Slayers}} [[Categorie:Slayers| ]] [[Categorie:Serii manga]] [[Categorie:Seriale de televiziune din 1995]] n7qr9dpxm9psjd2qoy9uylhmja3u4us 0 912519 17024034 15195008 2025-06-10T14:47:10Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1989]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024034 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | nume = Rama II | copertă = CLARKE_A._C._si_LEE_G._-_Rama_II.jpg | descriere_copertă = <small>Coperta primei ediții românești</small> | poză = | comentariu_poză = | autor = [[Gentry Lee]] și<br>[[Arthur C. Clarke]] | subiect = | gen = | serie = [[Universul Rama]] | titlu_original = Rama II | editura =[[Gollancz]] | ilustrator = | limbă = [[engleza britanică]] | țară_de_lansare = [[Marea Britanie]] | data_publicării = [[1989]] | format_original = | audio_orig = | pagini = 377 | dimensiune_greutate = | isbn = ISBN 0-575-04545-0 | oclc = 20852483 | traducător = Florin Mircea Tudor | editura_ro =Editura Multistar | data_apariției_în_românia =1995 | format = | audio = | pagini_ro = 538 | isbn_ro = 973-9136-13-3 și 973-9136-14-1 | precedată_de =[[Rendez-vous cu Rama]] | urmată_de =[[Grădina din Rama]] }} '''''Rama II''''' (titlu original ''Rama II'') este un roman [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]] de [[Gentry Lee]] și [[Arthur C. Clarke]] prima oară publicat în [[1989]]. Romanul prezintă întâlnirea oamenilor cu [[extratereștri]]i numiți Ramani, prima oară introduși în romanul [[Rendez-vous cu Rama]], indirect, prin intermediul [[Rama (navă spațială)|navei]] lor [[navă spațială|spațiale]], care ''doar'' a trecut prin [[sistemul solar]]. În acest roman, o nouă navă intră în sistemul solar, fiind asemănătoare cu prima doar la formă și dimensiuni, dar prezentând un interior diferit. Rama II este primul roman al ''noii'' [[Universul Rama|serii Rama]], deoarece ''Rendez-vous cu Rama'' nu este întotdeauna considerat ca făcând parte din serie. Scrisă în principal de Gentry Lee, ''Rama II'' diferă ca stil de original, cu un fir narativ mai concentrat pe personaje, ambianță și relațiile umane decât presupunerile sociale utopice ale primului roman. Seria mai cuprinde două continuări: ''[[Grădina din Rama]]'' și ''[[Război pe Rama]]''. == Considerații generale == La 70 de ani după evenimentele descrise în ''[[Rendez-vous cu Rama]]'', o a doua navă [[Rama]]nă intră în sistemul nostru solar. Sosirea acesteia era așteptată și o expediție este trimisă pentru a afla mai multe dintre misterele Rama. Însă echipajul nu este pregătit nici pentru ceea ce va găsi, nici pentru conflictele care vor apărea datorită acestor descoperiri. ''Rama II'' aduce noi personaje într-o poveste nouă și, în cea mai mare parte, nu are nicio legătură cu originalul, servind mai mult pentru a configura propria continuare. Spre deosebire de ''Rendez-vous cu Rama'', care prezintă un [[viitor]] [[utopie|utopic]] și se concentrează aproape în întregime pe elementele genului [[științifico-fantastic tare]], prezentând minunile științifice ale navei spațiale extraterestre, ''Rama II'' și continuările sale de-construiesc viziunea lui Clarke privind existența [[colonie spațială|coloniilor umane]] în întreg sistemul solar datorită unei [[criză globală|crize economice globale]], care duce la dezactivarea lor aproape totală. Este o povestire foarte diferită, care aduce în prim plan problemele contemporane cum ar fi [[avort]]ul, [[rasism]]ul, abuzul de [[drog]]uri și [[crima organizată]]. == Intriga == {{sinopsis}} A doua întâlnire cu Rama nu începe sub auspicii foarte bune. Cu o zi înaintea primei incursiuni în cilindrul gigantic, comandantul misiunii - Valeri Borzov - suferă o criză de apendicită. În timpul operației Rama efectuează câteva manevre care zguduie nava pământeană ''Newton'', provocând un accident care duce la moartea lui Borzov. Comanda este împărțită între David Brown și Otto Heilmann, iar misiunea continuă conform orarelor stabilite. La prima vedere, Rama II pare similară cu primă atât ca structură, cât și în ceea ce privește bioții care mișună pe suprafața Câmpiei Centrale. Încercând să studieze îndeaproape acești bioți, jurnaliștii Francesca Sabatini și Reggie Wilson sunt implicați într-un accident care duce la decesul celui din urmă. Suspectând tot mai mult comportamentul jurnalistei, doctorița Nicole des Jardins studiază detaliile necunoscute ale biografiei acesteia și află că femeia, împreună cu Brown, Heilmann și Tabori fac jocul unui trust multinațional, ceea ce le va aduce sume considerabile de bani. Astfel, Francesca Sabatini devine principalul suspect în decesul lui Borzov, iar Nicole îi cere ajutorul lui Richard Wakefield în soluționarea problemei. Între timp, Rama II începe să se comporte tot mai diferit de predecesoarea sa, susținând ipoteza lui Shigeru Takagishi. Japonezul descoperă că principalele anomalii par a proveni din zona orașului New York - structura care se ridică pe insula din mijlocul Oceanului Cilindric. Expediția neautorizată pe care o face în această regiune se soldează cu dispariția sa. Cele trei evenimente regretabile - două decese și o dispariție - și manevrele efectuate de Rama pentru a ajunge pe orbita terestră îi conving pe oamenii de pe Pământ că nava extraterestră este ostilă. Se ordonă evacuarea sa și amplasarea la bord a unor dispozitive nucleare menite să distrugă gigantica structură. Înainte de evacuare, Nicole des Jardins și Francesca Sabatini pornesc într-o expediție de căutare a lui Shigeru Takagishi în care cele două femei dau cărțile pe față. Doctoriței i se confirmă că grupul celor patru dorise îndepărtarea lui Valeri Borzov, care periclita îndeplinirea obiectivelor primite de ei, dar că Francesca Sabatini încercase doar să-l incapaciteze, decesul fiind un accident. Totuși, când Nicole des Jardins cade într-un puț din care nu mai poate ieși singură, Francesca Sabatini alege să o părăsească acolo, astfel încât doctorița să nu poată informa restul lumii despre afacerea din care face parte. Nicole des Jardins este ajutată să supraviețuiască și să scape din puț de către o specie de aviare - primele ființe non-biotice de la bordul lui Rama. Curând i se alătură și Richard Wakefield, plecat în căutarea ei și cei doi pornesc spre locul de andocare a lui ''Newton'', sperând că nu vor ajunge prea târziu. Într-adevăr, nava nu a plecat, deoarece unul dintre cei responsabili cu armarea focoaselor nucleare, Michael O'Toole, este chinuit de procese de conștiință de ordin religios cu privire la această acțiune distructivă. El este abandonat de restul echipajului, iar împotriva Ramei sunt trimise navete având la bord alte focoase nucleare. Întâlnindu-se cu Richard și Nicole, Michael înțelege că a făcut alegera corectă refuzând amorsarea focoaselor de la bordul navei. Cei trei iau legătura cu entitățile care conduc Rama și le avertizează despre atacul iminent al pământenilor. Rama se apără de focoasele nucleare și-și schimbă traiectoria spre stele, purtându-i la bordul său pe cei trei oameni. === Capitolele cărții === {{Col-begin}} {{Col-3}} * '''1''' - Rama se întoarce * '''2''' - Teste și antrenamente * '''3''' - Conferința echipajului * '''4''' - Marele Haos * '''5''' - După crah * '''6''' - Signora Sabatini * '''7''' - Relații cu publicul * '''8''' - Biometrie * '''9''' - Neregularitate diastolică * '''10''' - Astronautul și [[papă|Papa]] * '''11''' - Sfântul Michael din [[Siena]] * '''12''' - Ramani și [[Imperiul Roman|romani]] * '''13''' - La Mulți Ani! * '''14''' - La revedere, Henry * '''15''' - Întâlnire * '''16''' - Rama, Rama care arzi * '''17''' - Moartea unui soldat * '''18''' - Post-mortem * '''19''' - Ritual de trecere * '''20''' - Somn binecuvântat * '''21''' - Cubul [[Pandora|Pandorei]] {{Col-3}} * '''22''' - Zori de zi * '''23''' - Căderea nopții * '''24''' - Sunete în întuneric * '''25''' - Un prieten la nevoie * '''26''' - A doua incursiune * '''27''' - Cum să prinzi un biot * '''28''' - Extrapolare * '''29''' - Vânătparea * '''30''' - Post-mortem II * '''31''' - Fenomenul din [[Orvieto]] * '''32''' - Explorator în New York * '''33''' - Persoană dispărută * '''34''' - Însoțitori neobișnuiți * '''35''' - În puț * '''36''' - Traiectorie de impact * '''37''' - Naufragiată * '''38''' - Oaspeții * '''39''' - Apa înțelepciunii * '''40''' - Invitație extraterestră * '''41''' - Un prieten adevărat * '''42''' - Doi exploratori {{Col-3}} * '''44''' - Psihologie exobiologică * '''44''' - O altă vizuină * '''45''' - Nikki * '''46''' - Calitatea numită curaj * '''47''' - Matrice progresive * '''48''' - Bun venit, pământeni * '''49''' - Interacțiune * '''50''' - Speranțe reînnoite * '''51''' - Plan de evadare * '''52''' - Zborul 302 * '''53''' - Planul Trinity * '''54''' - O dată erou * '''55''' - Vocea Sfântului Michael * '''56''' - O rugăciune ascultată * '''57''' - Al treilea nu-i de prisos * '''58''' - Fără ieșire * '''59''' - Visul destinului * '''60''' - Întoarcerea în Rama * '''61''' - Navă în pericol * '''62''' - Ultima oră<ref>Titlurile capitolelor au fost preluate din ediția apărută în anul 2002 la editura Lucman.</ref> {{Col-end}} == Lista personajelor == Echipajul de pe nava Newton: * '''Nicole des Jardins''' - medic și ofițer biolog, fostă atletă de performanță, tatăl ei este un scriitor francez de succes, iar mama este originară din tribul african Senoufo; are o fată, Genevieve, dintr-o relație secretă cu prințul moștenitor al Marii Britanii * '''Richard Wakefield''' - astronom și inginer electronist cu o inteligență ieșită din comun, pasionat de realizarea mini-roboților care să imite personajele din opera lui [[William Shakespeare|Shakespeare]] * '''Francesca Sabatini''' - jurnalistă italiană cu o fire rebelă, lipsită de scrupule când e vorba să-și atingă scopurile, provoacă involuntar moartea lui Borzov și a lui Wilson și o abandonează pe Nicole pe Rama * '''Dr. David Brown''' - unul dintre specialiștii în ceea ce privește Rama, adeptul teoriei că Rama și Rama II sunt identice, preia conducerea misiunii după moartea lui Borzov * '''Shigeru Takagishi''' - savant japonez pluridisciplinar considerat autoritatea mondială în ceea ce privește Rama, autorul Atlasului Rama, este adept al teorie că vehiculele Rama diferă între ele, decedat pe Rama în urma unui infarct * '''Janos Tabori''' - astronaut rus de origine maghiară, este implicat în moartea lui Borzov * '''Valeri Borzov''' - comandantul rus al misiunii, suferă o criză înainte de intrarea în Rama și moare în timpul operației, este unul dintre cei trei care dețin codurile de securitate necesare armării focoaselor nucleare de la bordul lui Rama * '''Michael O'Toole''' - general american de aviație, catolic practicant, este unul dintre cei trei care dețin codurile de securitate necesare armării focoaselor nucleare de la bordul lui Rama * '''Irina Turgeniev''' - pilot rus * '''Hiro Yamanaka''' - pilot japonez * '''Reggie Wilson''' - ziarist american, moare în timpul unui accident pe Rama încercând să-i salveze viața Francescăi Sabatini * '''Otto Heilmann''' - amiral european care preia conducerea misiunii împreună cu Brown după decesul lui Borzov, este unul dintre cei trei care dețin codurile de securitate necesare armării focoaselor nucleare de la bordul lui Rama == Opinii critice == După succesul cunoscut de romanul precedent<ref name="WWE-1974">{{Cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1974 | title = Premiile anului 1974 - Căștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-29 }}</ref><ref name="WWE-1973">{{Cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1973 | title = Premiile anului 1973 - Căștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-29 }}</ref>, continuarea realizată de Clarke împreună cu Gentry Lee n-a avut parte de acceași primire. ''SF Reviews.net'' consideră că „per total este o carte bună care putea fi excelentă dacă ar fi rămas la abordarea predecesoarei sale în loc să se inspire din formatul bestsellerelor”<ref>[http://www.sfreviews.net/rama2.html Arthur C. Clarke & Gentry Lee - Rama II], recenzie de Thomas M. Wagner pentru SF Reviews.net, 1998.</ref>. La rândul său, ''Ossus Library'' apreciază faptul că „personajele sunt mai complexe în această carte decât în precedenta” dar caracterizează romanul ca având o scriitură slabă, premise false și „prea multe descrieri în termeni tehnici matematici”<ref>[http://ossuslibrary.tripod.com/Bk_SF/RamaII.htm Rama II. Un roman de Arthur C. Clarke și Gentry Lee], recenzie pe ''Ossus Library''.</ref>. ''SF2 Concatenation'' este mult mai dur, caracterizând ''Rama II'' ca „o dezamăgire”, dar îi acordă clemență prin faptul că „luat de sine stătător, dacă n-ar fi existat un original, e un SF rezonabil”<ref>[http://www.concatenation.org/frev/rama2.html Rama II], recenzie de Jonathan Cowie pe ''SF2 Concatenation''.</ref>. Pe de altă parte, ''SFF World.com'' laudă romanul ca fiind „o comoară absolută” și avertizează cititorii: „Dacă vă aflați în căutarea unui Sf care pune accentul mai mult pe știință decât pe poveste, n-ați nimerit cartea. Dacă vreți o poveste bine construită cu un fundal științific de calitate, "Rama II" este perfectă”<ref>[http://www.sffworld.com/book/3024.html Rama II de Arthur C. Clarke] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130522091751/http://sffworld.com/book/3024.html |date=2013-05-22 }}, recenzie de Eric Dantes pentru ''SFF World.com'', 11 ianuarie 2001.</ref> == Traduceri în limba română == * 1995 - ''Rama II'' (2 vol.), ed. Multistar, colecția "Dimensiuni" nr. 10, traducere Florin Mircea Tudor, 538 pag., ISBN 973-9136-13-3 și 973-9136-14-1 * 2002 - ''Rama II'', ed. Lucman, colecția SF nr. 17, traducere Florin Mircea Tudor, 528 pag., ISBN 973-8372-08-9 == Note == <references /> * {{cite web | last = Brown | first = Charles N. | authorlink = Charles N. Brown | coauthors = William G. Contento | title = The Locus Index to Science Fiction | work = | publisher = | date = | url = http://www.locusmag.com/index/b101.htm#A1271.128 | format = | doi = | accessdate = 2007-12-07 }} == Legături externe == * [http://www.1librarie.ro/carte/rama-i-i--i2213 Rama II]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} ([[Editura Lucman]], 2002) la Librărie Virtuală * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1340 Rama II] pe ISFDB {{Arthur C. Clarke}} {{Gentry Lee}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Arthur C. Clarke]] [[Categorie:Romane de Gentry Lee]] [[Categorie:Cărți din 1989]] [[Categorie:1989 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1989]] sjavz84k4wdpjojfqrfwvmjgok3amxb 0 917113 17023909 16940531 2025-06-10T14:05:10Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023909 wikitext text/x-wiki {{IC}} '''''Blackout''' & '''All Clear''''' (tradus sub denumirea '''''Camuflaj/Încetarea alarmei''''')<ref>Antologia Nebula 2012, pp. 207</ref> sunt două volume care formează romanul [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]] de [[Connie Willis]] din [[2010]] care a câștigat premiul [[Premiul Nebula pentru cel mai bun roman|Nebula]] în 2010<ref name="WWE-2010">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2010 | title = 2010 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=2010-05-23 }}</ref> și premiile [[Premiul Locus pentru cel mai bun roman science-fiction|Locus]]<ref name="Locus 2011">{{cite web|url = http://www.locusmag.com/News/2011/06/locus-awards-2011-winners/ |title=Locus Awards 2011 Winners |work=Locus Online |accessdate=2011-06-26}}</ref> și [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman|Hugo]] în 2011<ref name="Hugo11">{{Citat web |url=http://www.renovationsf.org/hugo-intro.php |accessdate=2011-11-14 |titlu=Renovation Hugo nominee announcement |archive-date=2011-04-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110429050214/http://www.renovationsf.org/hugo-intro.php |dead-url=yes }}</ref>. Prima parte, ''Blackout'', a fost publicată pe [[2 februarie]] 2010 de Spectra, iar a doua parte, ''All Clear'', a apărut pe [[19 octombrie]] 2010<ref>{{cite web | url=http://sf-fantasy.suvudu.com/2010/10/new-releases-101910.html | title=New Releases 10/19/10, Del Rey and Spectra | accessdate=2010-10-29 | archive-date=2022-12-09 | archive-url=https://web.archive.org/web/20221209072456/http://sf-fantasy.suvudu.com/2010/10/new-releases-101910.html | dead-url=yes }}</ref>. ==Povestea== {{sinopsis}} Willis își imaginează un viitor apropiat (introdus pentru prima dată în povestea ei din 1982 „[[Vânturile de la Marble Arch (colecție de povestiri)#Cei care pândesc focul|Fire Watch]]” și prezentat în două dintre romanele sale anterioare: ''[[Doomsday Book]]'' și ''[[To Say Nothing of the Dog]]'') în care istoricii efectuează lucrări de teren călătorind în trecut ca observatori. Cercetarea este efectuată în principal la [[Universitatea din Oxford]], în Anglia, la mijlocul secolului XXI. În lumea lor, [[călătoria în timp]] este cunoscută încă de la începutul secolului XXI. Dispozitivul de călătorie în timp, un portal numit „Rețeaua”, rămâne în prezentul călătorului în timp, în timp ce trimite călătorul în timp într-un anumită loc (numit „Picătura”) și timp. Acestea se pot întoarce din același loc atunci când cineva din viitor deschide Rețeaua pentru el la un moment de „întâlnire” convenit. ==Note== {{listănote|2}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman (2001-prezent)}} {{Premiul Nebula pentru cel mai bun roman (2001-prezent)}} {{Premiul Locus pentru cel mai bun roman science-fiction}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți din 2010]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Connie Willis]] [[Categorie:Premiul Nebula pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Premiul Locus]] [[Categorie:Romane cu călătorii în timp]] [[Categorie:2010 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] l2uxc8qxqe23d6vq3yr9v8r0pmn9mmn 0 927834 17024042 13083538 2025-06-10T14:49:34Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1988]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024042 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | nume = Mona Lisa Overdrive | copertă =MonaLisaOverdrive(1stEd).jpg | descriere_copertă =Coperta primei ediții (en.) | poză = | comentariu_poză = | autor = [[William Gibson]] | subiect = | gen = roman [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]] | serie = [[Trilogia Sprawl]] | titlu_original = | editura =[[Victor Gollancz Ltd]] | ilustrator = | limbă = engleză | țară_de_lansare = | data_publicării = 1988 | format_original =813/.54 19 | audio_orig = | pagini = 251 p | dimensiune_greutate = | isbn = ISBN 0-553-05250-0<br />ISBN 0-553-28174-7 | congress= PS3557.I2264 M65 1988 | oclc= 17876008 | traducător = | editura_ro = | data_apariției_în_românia = | format = | audio = | pagini_ro = | isbn_ro = | precedată_de = [[Contele Zero]] | urmată_de = }} '''Mona Lisa Overdrive''' este un roman [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]] din 1988 scris de autorul [[William Gibson]]. Este al treilea roman și ultimul din trilogia [[Trilogia Sprawl|Sprawl]], trilogie care începe cu [[Neuromantul]] și cu [[Contele Zero]]. Acțiunea are loc la opt ani după evenimentele din [[Contele Zero]] și are loc tot în [[The Sprawl]] (numele pe care îl dă William Gibson unei axe metropolitane fictive [[Boston]]-[[Atlanta]] (BAMA), zonă care a evoluat din [[:en:Northeast megalopolis|cea de astăzi]]). ==Legături externe== *[http://www.price.ro/specificatii_wiliam_gibson_contele_zero_-_wiliam_gibson_455175.htm '''Conexiunea Mona Lisa'''] în curs de traducere * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=116 Mona Lisa Overdrive] at Worlds Without End <!--spacing, please do not remove--> {{Gibsonian}} {{ciot-SF}} [[Categorie:Trilogia Sprawl]] [[Categorie:Romane cyberpunk]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de William Gibson]] [[Categorie:Cărți din 1988]] [[Categorie:1988 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1988]] maao2h6ma527tw0rblat2xbm4fyqpc5 0 931687 17024013 13597397 2025-06-10T14:37:55Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1993]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024013 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | nume = Virtual Light | copertă =Virtual light uk cover.jpg | descriere_copertă =Coperta primei ediții britanice | poză = | comentariu_poză = | autor = [[William Gibson]] | subiect = | gen = [[distopie|distopic]]<br> roman [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]]<br>[[cyberpunk]] | serie = [[Trilogia Bridge]] | titlu_original = | editura =[[Viking Press]] | ilustrator = | limbă = engleză | țară_de_lansare = Statele Unite | data_publicării = [[6 septembrie]] [[1993]] | format_original = | audio_orig = | pagini = 304 p | dimensiune_greutate = | isbn = ISBN 978-0140157727 | oclc = | traducător = | editura_ro = | data_apariției_în_românia = | format = | audio = | pagini_ro = | isbn_ro = | precedată_de = | urmată_de =[[Idoru]] }} '''Virtual Light''' este un roman distopic [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]] [[cyberpunk]] publicat prima oară pe 6 septembrie 1993 scris de autorul [[William Gibson]]. Este primul roman din trilogia [[Trilogia Bridge|Bridge]], trilogie care continuă cu romanul [[Idoru]] (1989) și se termină cu [[All Tomorrow's Parties]] (1999). Romanul a fost nominalizat la [[Premiul Nebula]] și [[Premiul Locus]] în 1994.<ref name="WWE-1994">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1994 | title = 1994 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=2009-07-17 }}</ref> Acțiunea se desfășoară în San Francisco, într-un viitorul apropiat și folosește tema transcendenței tehnologice, fizice și spirituale cu un stil mai firesc și mai ancorat în realitate decât în prima sa trilogie, [[Trilogia Sprawl|Sprawl]]. ==Note== <references /> == Vezi și == * [[Gary Thomasson]] ==Legături externe== * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=96 Virtual Light] at Worlds Without End <!--spacing, please do not remove--> {{Gibsonian}} {{ciot-SF}} [[Categorie:Trilogia Bridge]] [[Categorie:Romane cyberpunk]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de William Gibson]] [[Categorie:Cărți din 1993]] [[Categorie:1993 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Cărți Viking Press]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1993]] nrp9es2tx2xa0jig8zghjx4jiralgw8 0 944275 17024026 13642854 2025-06-10T14:42:48Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2003]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024026 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Paladinul sufletelor | titlu_original = Paladin of Souls | traducător = Raluca Chirvase | coperta = [[Fișier:BUJOLD_Lois_McMaster_-_Paladinul_sufletelor.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Lois McMaster Bujold]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Robert Brown | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [http://www.dendarii.com/chalion.html Universul Chalionului] | subiect = | gen = [[fantezie|fantasy]] | editura = [[editura Tritonic|Tritonic]] | data_apariției = 2003 | data_apariției_în_românia = 2008 | media_type = | număr_pagini = 576 | isbn = 978-973-733-234-9 | oclc = | precedată_de = [[Blestemul Chalionului]] | urmată_de = }} '''''Paladinul sufletelor''''' (2003) (titlu original ''Paladin of Souls'') este un roman [[fantezie|fantasy]] scris de [[Lois McMaster Bujold]]. Acțiunea cărții se petrece în [http://www.dendarii.com/chalion.html Universul Chalionului], la trei ani după evenimentele relatate în ''[[Blestemul Chalionului]]''. == Intriga == {{sinopsis}} Ista - mama roinei Iselle, un personaj secundat în precedentul roman - și-a revenit după ce blestemul Generalului de Aur a fost ridicat de pe familia sa. Pentru a scăpa de viața plicticoasă din Valenda și de amintirile neplăcute, ea pornește într-un pelerinaj religios alături de frații dy Gura - care o însoțesc pe post de protectori, Liss - o fată-curier isteață pe care o ia drept cameristă și dy Cabon - un preot din ordinul Bastardului, care devine 'ghidul ei spiritual'. Pelerinii sunt capturați de o trupă roknari în apropierea principatului Jokona, dar sunt eliberați de o patrulă a cetății în apropierea căreia se aflau, Porifors. La conducerea salvatorilor se află Arhys, fiul celui a cărui moarte o orchestrase Ista în trecut în încercarea de a alunga blestemul Generalului de Aur. Ajunsă în castelul Porifors, Ista o întâlnește pe foarte tânăra și frumoasa soție a lui Arhys, Cattilara, și află despre fratele vitreg al acestuia, Lord Illvin, care zace mereu fără cunoștință, cu excepția unei scurte perioade de amiază în care Arhys se odihnește. Se dovedește că Lord Illvin este cel pe care Ista l-a văzut anterior în viziunile sale, chemând-o să îl ajute. Încetul cu încetul, Ista pune cap la cap toate ițele problemei: Lord Illvin fusese pe punctul de a se căsători cu o prințesă jokoniană - aparent pentru a pune punct conflictelor dintre regate - dar aceasta pusese ochi pe Arhys; orbită de gelozie, Cattilara vrea să o ucidă, dar, din greșeală, îl ucide și pe soțul ei în învălmășeală. Prințesa jokoniană era însă posedată de un demon - care dorea să slăbească castelul Porifors, făcându-l vulnerabil în fața atacului Jokonei - și acesta sare în trupul Cattilarei odată cu moartea gazdei sale. Cu ajutorul acestui demon, Cattilara îl readuce la viață pe Arhys folosindu-se de energia vitală a lui Illvin. Planul ei pare fără cusur, dar Ista o atenționează că, pe de o parte, scurta perioadă de la amiază în care este treaz îi este insuficientă lui Illvin pentru a-și reface forțele secătuite de Arhys și, pe de altă parte, Arhys oricum se descompune încetul cu încetul, iar spiritul său s-a rupt de zei, devenind un strigoi condamnat să rătăcească pe pământ după moarte. Castelul Porifors este atacat de forțele roknari conduse de prințul Sordso și de mama lui, prințesa Joen, cea mai mică fiică a Generalului de Aur. Misterul demonilor care se răspândesc în Chalion și Ibra în ultima vreme este astfel elucidat: Joen a ajuns sub stăpânirea unui demon extrem de puternic, pe care ruperea blestemului Chalionului l-a eliberat. Cu ajutorul lui, prințesa-mamă și-a creat o rețea de vrăjitori - persoane în trupul cărora plasează demoni pe care îi controloează -, Sordso fiind una dintre aceste marionete ale ei. Castelul Porifors este devastat de atacul prin magie al rețelei de vrăjitori coordonați de Joen, dar Arhys face un raid nocturn în care reușește să ucidă șapte dintre marionetele prințesei-mamă. Lovitura sa, deși puternică, nu e de ajuns; avându-l alături pe Bastard, Ista se predă jokonienilor și, ajunsă față în față cu Joen, îi ''înghite'' monstrul, trimițându-l pe lumea cealaltă. La fel procedează apoi și cu demonii mai mici care posedau trupurile lui Sordso și ale celorlalți vrăjitori și, astfel, principalul atu al armatei jokoniene este distrus. Restul este făcut de trupele lui dy Oby, tatăl Cattilarei, care vine în ajutorul castelului Porifors. Ista devine unealta Bastardului, ajungând să călătorească prin Chalion și Ibra și să trimită înapoi demonii răspândiți în lume, avându-l alături pe Lord Illvin. == Zeii Chalionului == Dacă în ''[[Blestemul Chalionului]]'' accentul religios era pus pe Fiică, simbol al primăverii, ''Paladinul sufletelor'' se concentrează asupra altui zeu, Bastardul. Spre deosebire de ceilalți patru zei, acesta nu este patronul unui anotimp sau al unei situații anume, ci el creează echilibrul, fiind în același timp și patronul demonilor. Tocmai de aceea, jokonienii nu îl acceptă drept zeu, religia lor fiind cvadriană, nu cvinteriană ca în Chalion. În romanul de față, Bastardul și-o alege ca reprezentantă în lumea materială pe Ista, folosind-o pentru a-și readuce sub control demonii evadați cu ajutorul prințesei-mamă Joen. Un alt zeu care își face apariția într-un rol secundar este Tatăl, simbolul iernii, care este patronul lui Arhys. Datorită vrăjilor concepute de Cattilara împreună cu demonul ei, sufletul lui Arhys se transformă în strigoi, pierzând legătura cu zeul său. Tatăl apelează tot la Ista pentru ca, prin intermediul ei, să-și ajute protejatul să găsească drumul înapoi spre zeul său. == Opinii critice == Thomas M. Wagner de la SF Reviews consideră că romanului "îi lipsește substanța intelectuală a cărții precedente, simțul ei moral al consecințelor. În timp ce ''Blestemul'' a căpătat o identitate literară și stilistică diferită de populara sagă Miles Vorkosigan a lui Bujold, ''Paladinul'' pare a fi o carte Miles într-un cadru fantasy." Cu toate acestea el admiră "sfidarea stilului convențional al continuărilor", prin faptul că Bujold nu merge mai departe cu relatarea aventurilor personajelor principale din precedentul roman, ci le trece pe acestea în plan secundar și preia personajele secundare din ''Blestem'' și le urmărește evoluția. Nu în ultimul rând, el apreciază faptul că Bujold "și-a dus continuarea în direcții neașteptate și s-a concentrat asupra unei eroine fantasy neconvenționale (o văduvă criminală de 40 de ani, abia ieșită din starea de nebunie)"<ref>Recenzia cărții [http://www.sfreviews.net/paladinofsouls.html Paladinul sufletelor] pe SF Reviews.net, 2004</ref>. La rândul său, Sherwood Smith face pe SF Site o schiță atotcuprinzătoare a romanului: "Acțiune, personaj, umor, teroare, conflict fizic și moral, misiune religioasă pe tărâmul spiritului . . . acestea sunt elementele unui roman splendid."<ref>Recenzia cărții [http://www.sfsite.com/11a/ps163.htm Paladinul sufletelor] pe SF Site, 2003</ref> Romanul a fost recompensat cu o serie de premii prestigioase: * [[premiul Hugo]] pentru "Cel mai bun roman" (2004)<ref name="WWE-2004">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2004 | title = Premiile anului 2004 - Câștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-07-12 }}</ref> * [[premiul Locus]] pentru "Cel mai bun roman fantasy" (2004)<ref name="WWE-2004">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2004 | title = Premiile anului 2004 - Câștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-07-12 }}</ref> * [[premiul Nebula]] pentru "Cel mai bun roman" (2004)<ref name="WWE-2004">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2004 | title = Premiile anului 2004 - Câștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-07-12 }}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?23859 Paladinului sufletelor] pe ISFDB {{Lois McMaster Bujold}} {{Premiul Nebula pentru cel mai bun roman}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman (2001-prezent)}} [[Categorie:Cărți din 2003]] [[Categorie:Romane fantastice]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Premiul Nebula pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Opere de Lois McMaster Bujold]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2003]] 08p3n2tketxptana9urq9cqixho2qjs 14 953926 17024597 10732258 2025-06-10T21:50:26Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024597 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=591&lang=ro 591.4] |DDC= |LCC= }} {{Catmore|Zootomie}} :{{Commons category-inline|Zootomy}} {{CatRel|Anatomie umană}} {{CatRel|Fiziologie animală}} {{CatRel|Medicină veterinară}} [[Categorie:Anatomie|Animală]] [[Categorie:Animale| ]] [[Categorie:Ramuri ale zoologiei]] slg4xukcntolq76pjju61p95g02u6qy 0 954239 17024337 16690688 2025-06-10T19:30:14Z Venske 38389 Clara Bow 17024337 wikitext text/x-wiki {{Ani în film}} __NOTOC__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1964 în cinematografie]]''' — '''1965 în cinematografie''' — '''[[1966 în cinematografie]]''' </div> ==Nașteri== ==Decese== * [[27 septembrie]] – Se stinge din viață fosta actriță de [[Film mut|filme mute]] și [[Film sonor|sonore]] [[Clara Bow|''Clara Bow'']] — '''Clara Gordon Bow''' (n. [[29 iulie]] [[1905 în film|'''1905''']], [[Brooklyn]], [[SUA]] — d. [[27 septembrie]] [[1965]], [[Los Angeles]]) ==Evenimente== ==Premiere românești== ==Premiere == ==Filmele cu cele mai mari încasări== {| class="wikitable" |- ! # || Titlu || Studio|| Regizor|| Actori principali || Încasări SUA |- | 1. | ''[[Sunetul muzicii]]*'' | [[20th Century Fox]] | [[Robert Wise]] | [[Julie Andrews]], [[Christopher Plummer]], [[Charmian Carr]], [[Nicholas Hammond]], [[Heather Menzies]], [[Duane Chase]], [[Angela Cartwright]], [[Debbie Turner]], [[Kym Karath]], [[Richard Haydn]], [[Peggy Wood]], [[Eleanor Parker]], [[Anna Lee]], [[Portia Nelson]], [[Marni Nixon]], [[Daniel Truhitte]], [[Ben Wright (actor)|Ben Wright]] | '''$163,214,286'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0SOMU.php|publisher=[[The Numbers (website)|The Numbers]]|title=The Sound of Music, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2011-09-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20110903150430/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0SOMU.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 2. |''[[Doctor Zhivago (1965 film)|Doctor Zhivago]]*'' | [[Metro-Goldwyn-Mayer]] | [[David Lean]] | [[Omar Sharif]], [[Julie Christie]], [[Rod Steiger]], [[Geraldine Chaplin]], [[Alec Guinness]], [[Ralph Richardson]], [[Tom Courtenay]], [[Siobhán McKenna]], [[Rita Tushingham]] | '''$111,721,910'''<ref>{{Cite web|url=http://boxofficemojo.com/movies/?id=doctorzhivago.htm|publisher=[[Box Office Mojo]]|title=Doctor Zhivago, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013}}</ref> |- | 3. |''[[Operațiunea Thunderball]]'' | [[United Artists]] | [[Terence Young (director)|Terence Young]] | [[Sean Connery]], [[Claudine Auger]], [[Adolfo Celi]], [[Luciana Paluzzi]], [[Rik Van Nutter]], [[Desmond Llewelyn]], [[Bernard Lee]] | '''$63,595,658'''<ref>{{Cite web|url=http://boxofficemojo.com/movies/?id=thunderball.htm|publisher=[[Box Office Mojo]]|title=Thunderball, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013}}</ref> |- | 4. | ''[[Those Magnificent Men in their Flying Machines]]'' | 20th Century Fox | [[Ken Annakin]] | [[Stuart Whitman]], [[Sarah Miles]], [[James Fox]], [[Terry-Thomas]], [[Robert Morley]], [[Alberto Sordi]], [[Gert Fröbe]], [[Jean-Pierre Cassel]], [[Irina Demick]], [[Red Skelton]], [[Yujiro Ishihara]], [[Karl Michael Vogler]], [[Dame Flora Robson]], [[Sam Wanamaker]], [[Gordon Jackson (actor)|Gordon Jackson]] | '''$31,111,111'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0TMMF.php|publisher=The Numbers|title=Those Magnificent Men in their Flying Machines, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2013-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20130928234735/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0TMMF.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 5. | ''[[That Darn Cat! (1965 film)|That Darn Cat!]]'' | [[Walt Disney Pictures|Walt Disney Productions]] | [[Robert Stevenson (director)|Robert Stevenson]] | [[Hayley Mills]], [[Dean Jones (actor)|Dean Jones]], [[Dorothy Provine]], [[Roddy McDowall]], [[Neville Brand]], [[Frank Gorshin]], [[Grayson Hall]], [[Elsa Lanchester]], [[William Demarest]], [[Ed Wynn]] | '''$28,068,222'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0THTD.php|publisher=The Numbers|title=That Darn Cat, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2013-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20130928234119/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0THTD.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 6. |''[[The Great Race]]'' | [[Warner Bros. Pictures]] | [[Blake Edwards]] | [[Tony Curtis]], [[Jack Lemmon]], [[Natalie Wood]], [[Peter Falk]], [[Keenan Wynn]], [[Larry Storch]], [[Dorothy Provine]], [[Arthur O'Connell]], [[Vivian Vance]], [[Ross Martin]], [[George Macready]] | '''$25,333,333'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0GRAC.php|publisher=The Numbers|title=The Great Race, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2014-07-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20140714162352/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0GRAC.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 7. | ''[[Cat Ballou]]'' | [[Columbia Pictures]] | [[Elliot Silverstein]] | [[Jane Fonda]], [[Lee Marvin]], [[Michael Callan]], [[Dwayne Hickman]], [[Nat King Cole]], [[Stubby Kaye]] | '''$20,666,667'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0CABA.php|publisher=The Numbers|title=Cat Ballou, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2013-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20130928234506/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0CABA.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 8. | ''[[What's New Pussycat?]]'' | United Artists | [[Clive Donner]] | [[Peter Sellers]], [[Peter O'Toole]], [[Ursula Andress]], [[Romy Schneider]], [[Capucine]], [[Woody Allen]], [[Paula Prentiss]] | '''$18,820,000'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0WNPC.php|publisher=The Numbers|title=What's New Pussycat?, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2014-04-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20140407095002/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0WNPC.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 9. | ''[[Shenandoah (film)|Shenandoah]]'' | [[Universal Pictures]] | [[Andrew V. McLaglen]] | [[James Stewart]], [[Doug McClure]], [[Glenn Corbett]], [[Patrick Wayne]], [[Katharine Ross]], [[Rosemary Forsyth]] | '''$17,268,889'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/00250.php|publisher=The Numbers|title=Shenandoah, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2013-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20130928093054/http://www.the-numbers.com/movies/1965/00250.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 10. | ''[[Von Ryan's Express]]'' | 20th Century Fox | [[Mark Robson]] | [[Frank Sinatra]], [[Trevor Howard]], [[Raffaella Carrà]], [[Brad Dexter]], [[Sergio Fantoni]], [[John Leyton]], [[Edward Mulhare]], [[Wolfgang Preiss]], [[James Brolin]], [[John van Dreelen]], [[Adolfo Celi]] | '''$17,111,111'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0VREX.php|publisher=The Numbers|title=Von Ryan's Express, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2014-03-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20140326014054/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0VREX.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 11. | ''[[The Greatest Story Ever Told]]'' | United Artists | [[George Stevens]] | [[Max von Sydow]], [[José Ferrer]], [[Van Heflin]], [[Charlton Heston]], [[David McCallum]], [[Roddy McDowall]], [[Dorothy McGuire]], [[Sal Mineo]], [[Donald Pleasence]], [[Sidney Poitier]], [[Claude Rains]], [[Telly Savalas]], [[John Wayne]], [[Shelley Winters]], [[Ed Wynn]], [[Carroll Baker]], [[Martin Landau]], [[Angela Lansbury]] | '''$15,473,333'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0GSET.php|publisher=The Numbers|title=The Greatest Story Ever Told, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2014-04-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20140407101349/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0GSET.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 12. | ''[[For a Few Dollars More]]'' | United Artists | [[Sergio Leone]] | [[Clint Eastwood]], [[Lee Van Cleef]], [[Gian Maria Volonté]], [[Mario Brega]], [[Luigi Pistilli]], [[Aldo Sambrell]], [[Klaus Kinski]] | '''$15,000,000'''<ref>{{Cite web|url=http://www.boxofficemojo.com/movies/?id=forafewdollarsmore.htm|publisher=[[Box Office Mojo]]|title=For a Few Dollars More, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013}}</ref> |- | 13. | ''[[The Sandpiper]]'' | Metro-Goldwyn-Mayer | [[Vincente Minnelli]] | [[Elizabeth Taylor]], [[Richard Burton]], [[Eva Marie Saint]], [[Charles Bronson]], [[Robert Webber]] | '''$13,691,111'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/00249.php|publisher=The Numbers|title=The Sandpiper, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2013-10-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20131017025054/http://www.the-numbers.com/movies/1965/00249.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 14. | ''[[A Patch of Blue]]'' | Metro-Goldwyn-Mayer | [[Guy Green (filmmaker)|Guy Green]] | [[Sidney Poitier]], [[Shelley Winters]], [[Elizabeth Hartman]], [[Wallace Ford]], [[Ivan Dixon]] | '''$13,500,000'''<ref>"Big Rental Pictures of 1966", ''[[Variety (magazine)|Variety]]'', 4 January 1967 p 8</ref> |- | 15. | ''[[The Sons of Katie Elder]]'' | [[Paramount Pictures]] | [[Henry Hathaway]] | [[John Wayne]], [[Dean Martin]], [[Martha Hyer]], [[Michael Anderson, Jr.]], [[Earl Holliman]], [[Jeremy Slate]], [[George Kennedy]], [[Dennis Hopper]] | '''$13,333,333'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/00253.php|publisher=The Numbers|title=The Sons of Katie Elder, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2013-06-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20130625183221/http://www.the-numbers.com/movies/1965/00253.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 16. | ''[[Help! (film)|Help!]]'' | United Artists | [[Richard Lester]] | [[John Lennon]], [[Paul McCartney]], [[George Harrison]], [[Ringo Starr]], [[Leo McKern]], [[Eleanor Bron]], [[John Bluthal]] | '''$12,066,667'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/00235.php|publisher=The Numbers|title=Help!, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2014-03-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20140314013250/http://www.the-numbers.com/movies/1965/00235.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 17. | ''[[How to Murder Your Wife]]'' | United Artists | [[Richard Quine]] | [[Jack Lemmon]], [[Virna Lisi]], [[Terry-Thomas]], [[Claire Trevor]] | '''$12,000,000'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0HTMW.php|publisher=The Numbers|title=How to Murder Your Wife, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2013-09-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20130929051632/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0HTMW.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 18. | ''[[Darling (1965 film)|Darling]]'' | [[Embassy Pictures]] | [[John Schlesinger]] | [[Julie Christie]], [[Laurence Harvey]], [[Dirk Bogarde]], [[José Luis de Vilallonga]], [[Roland Curram]], [[Basil Henson]] | '''$12,000,000'''<ref>[http://www.imdb.com/title/tt0059084/business?ref_=ttco_sa_4 Darling, Box Office Information.] [[IMDb]]. 19 mai 2013</ref> |- | 19. | ''[[The Agony and the Ecstasy (film)|The Agony and the Ecstasy]]'' | 20th Century Fox | [[Carol Reed]] | [[Charlton Heston]], [[Rex Harrison]], [[Diane Cilento]], [[Harry Andrews]], [[Alberto Lupo]], [[Adolfo Celi]], [[Venantino Venantini]] | '''$8,000,000'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0AGEC.php|publisher=The Numbers|title=The Agony and the Ecstasy, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2013-09-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20130929053115/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0AGEC.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 20. | ''[[Do Not Disturb (1965 film)|Do Not Disturb]]'' | 20th Century Fox | [[Ralph Levy]], [[George Marshall]] | [[Doris Day]], [[Rod Taylor]], [[Hermione Baddeley]], [[Sergio Fantoni]], [[Reginald Gardiner]] | '''$8,000,000'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0DNDT.php|publisher=The Numbers|title=Do Not Disturb, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013|archive-date=2013-09-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20130929005938/http://www.the-numbers.com/movies/1965/0DNDT.php|dead-url=yes}}</ref> |- | 21. | ''[[The Spy Who Came in from the Cold (film)|The Spy Who Came in from the Cold]]'' | Paramount | [[Martin Ritt]] | [[Richard Burton]], [[Claire Bloom]], [[Oskar Werner]], [[Sam Wanamaker]] | '''$7,600,000'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0SWCC.php|publisher=The Numbers|title=The Spy Who Came in from the Cold, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013}}</ref> |- | 22. | ''[[Ship of Fools (film)|Ship of Fools]]'' | Columbia | [[Stanley Kramer]] | [[Vivien Leigh]], [[Simone Signoret]], [[Oskar Werner]], [[Lee Marvin]], [[Elizabeth Ashley]], [[George Segal]], [[José Greco]], [[Michael Dunn (actor)|Michael Dunn]] | '''$7,000,000'''<ref>"Top Grossers of 1965", ''[[Variety (magazine)|Variety]]'', 5 January 1966 p 36</ref> |- | 23. | ''[[The Collector (1965 film)|The Collector]]'' | Columbia | [[William Wyler]] | [[Terence Stamp]], [[Samantha Eggar]], [[Mona Washbourne]] | '''$7,000,000'''<ref>"Top Grossers of 1965", ''[[Variety (magazine)|Variety]]'', 5 January 1966 p 36</ref> |- | 24. | ''[[The Train (1964 film)|The Train]]'' | United Artists | [[John Frankenheimer]] | [[Burt Lancaster]], [[Paul Scofield]], [[Jeanne Moreau]], [[Michel Simon]] | '''$6,800,000'''<ref>{{Cite web|url=http://www.the-numbers.com/movies/1965/0TRAT.php|publisher=The Numbers|title=The Train, Box Office Information|accessdate=22 ianuarie 2013}}</ref> |} (*) După relansarea cinematografică ==Premii== === [[Premiul Oscar|Oscar]] === <!-- din 1929 --> *[[Premiul Oscar pentru cel mai bun film|Cel mai bun film]]: *[[Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor|Cel mai bun regizor]]: *[[Premiul Oscar pentru cel mai bun actor|Cel mai bun actor]]: *[[Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță|Cea mai bună actriță]]: *[[Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin|Cel mai bun film străin]]: :''Articol detaliat: [[Oscar 1965]]'' === [[Premiile BAFTA|BAFTA]] === <!-- din 1947 --> *Cel mai bun film: *Cel mai bun actor: *Cea mai bună actriță: *Cel mai bun film străin: ==Note== {{listănote|2}} ==Legături externe== ==Vezi și== *[[1965 în științifico-fantastic]] {{Control de autoritate}} [[Categorie:1965|Cinematografie]] [[Categorie:Cinematografia românească]] {{Filme după ani}} 577hzbhbpfjpo1wk6kn1uqoq65lce42 0 954403 17024333 12035157 2025-06-10T19:26:07Z Venske 38389 Clara Bow 17024333 wikitext text/x-wiki {{Ani în film}} __NOTOC__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1904 în cinematografie]]''' — '''1905 în cinematografie''' — '''[[1906 în cinematografie]]''' </div> ==Evenimente== ==Premiere == * ''[[Baby's Toilet]]'' * ''[[Esmeralda (1905 film)|Esmeralda]]'' * ''[[The Kleptomaniac]]'' * ''[[La presa di Roma]]'' * ''[[Rescued by Rover]]'' * ''[[The Whole Dam Family and the Family Dog]]'' ==Nașteri== * [[29 iulie]] – Se naște viitoarea actriță de [[Film mut|filme mute]] și [[Film sonor|sonore]] [[Clara Bow|''Clara Bow'']] — '''Clara Gordon Bow''' (n. [[29 iulie]] [[1905]] [[Brooklyn]], [[SUA]] — d. [[27 septembrie]] [[1965]] [[Los Angeles]]) ==Note== {{listănote|2}} ==Legături externe== [[Categorie:1905|Cinematografie]] [[Categorie:1905 în film|*]] {{Filme după ani}} {{ciot-film}} 8cfsgiuydb4yq88y284yqccdwdu7ilk 17024341 17024333 2025-06-10T19:31:38Z Venske 38389 completare 17024341 wikitext text/x-wiki {{Ani în film}} __NOTOC__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1904 în cinematografie]]''' — '''1905 în cinematografie''' — '''[[1906 în cinematografie]]''' </div> ==Evenimente== ==Premiere == * ''[[Baby's Toilet]]'' * ''[[Esmeralda (1905 film)|Esmeralda]]'' * ''[[The Kleptomaniac]]'' * ''[[La presa di Roma]]'' * ''[[Rescued by Rover]]'' * ''[[The Whole Dam Family and the Family Dog]]'' ==Nașteri== * [[29 iulie]] – Se naște viitoarea actriță de [[Film mut|filme mute]] și [[Film sonor|sonore]] [[Clara Bow|''Clara Bow'']] — '''Clara Gordon Bow''' (n. [[29 iulie]] [[1905]] [[Brooklyn]], [[SUA]] — d. [[27 septembrie]] [[1965 în film|'''1965''']] [[Los Angeles]]) ==Note== {{listănote|2}} ==Legături externe== [[Categorie:1905|Cinematografie]] [[Categorie:1905 în film|*]] {{Filme după ani}} {{ciot-film}} i0y44qh9emp9bufapc2hnarsrjz581b 0 955480 17025130 15557634 2025-06-11T10:44:53Z Geogreta77 679951 #inimideschise 17025130 wikitext text/x-wiki [[File:Asylum-seekers-by-country-of-origin.svg|thumb|right|350px|Numărul solicitanților de drept de azil după țara de origine{{legend|#fd1010|40,000 solicitanți de azil}} {{legend|#f64444|30,000 solicitanți}} {{legend|#ee7878|20,000 solicitanți}} {{legend|#e7acac|10,000 solicitanți}} {{legend|#e0e0e0|0 solicitanți de azil (sau lipsă date)}}]] '''Dreptul de azil''' reprezintă posibilitatea acordării de către un [[stat]] a dreptului de stabilire a unei persoane pe teritoriul acestuia, în cazul când aceasta este urmărită pentru convingerile sale [[politică|politice]] sau [[religie|religioase]] în țara sa de origine. În România, sunt recunoscute următoarele documente internaționale, cu implicații directe în ceea ce privește azilul: * 1. [[Declarația Universală a Drepturilor Omului]] care, la art. 14, prevede că: ''„În caz de persecuție, orice persoană are dreptul de a solicita azil și de a beneficia de azil în alte țări. Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmărire ce rezultă, în mod real, dintr-o crimă de drept comun sau din acțiuni contrare scopurilor și principiilor Organizații Națiunilor Unite”''. * 2. Declarația Organizației Națiunilor Unite cu privire la azilul teritorial adoptată de Adunarea Generală la 14 decembrie 1967. În Preambulul Declarației se menționează că orice persoană are dreptul să ceară azil ''„pentru a evita persecuțiile”'' și că azilul nu poate fi invocat ''„în cazul urmăririlor penale îndreptate în mod corect, împotriva delictelor fără caracter politic sau împotriva actelor contrare scopurilor ori principiilor Organizației Națiunilor Unite”''. După acordarea azilului, statul care l-a acordat nu va permite azilantului ''„implicarea în activități contrare scopurilor și principiilor Organizației Națiunilor Unite”''. * 3. Convenția Organizației Unității Africane, în care la art. II se arată că dacă un refugiat nu a primit drept de azil i se poate acorda reședință temporară, până la acordarea acestui drept, în orice țară. Așezarea refugiaților, în aceste cazuri, se va putea face la o distanță rezonabilă de graniță. ==Bibliografie== *Gheorghe Iancu, ''Dreptul de azil, privire comparativă cu statutul juridic al refugiatului'', editura Allbeck, București, 2002 *''Imigrația și azilul''. București: Centrul multifuncțional de pregătiri Schengen, 2010. {{Control de autoritate}} {{Ciot-justiție}} [[Categorie:Drept internațional]] [[Categorie:Migrație umană]] r2qgbx8vma0bqld9ifhnwi76c5z28hr 0 958332 17023755 17013173 2025-06-10T12:36:13Z MSClaudiu 61876 /* Monumente declasate între lista din 2010 și lista din 2015 */ 17023755 wikitext text/x-wiki Lista de mai jos conține monumente istorice declasate în diferite momente din [[lista monumentelor istorice din România|lista monumentelor istorice]]. Fiecare secțiune conține monumente declasate între două ediții ale LMI. == Monumente declasate după apariția listei din 2015 == {{ÎnceputTabelLMI|erori=0}} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18732 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Calea Floreasca 23 sector 1 | Datare = prima jum. sec. XX | OsmLat = 44.4551244 | OsmLon = 26.1005842 | Declasat = 3.596/20-12-2024 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GR-II-m-B-15033 | Denumire = Conacul N. Cioflec, ulterior Oscar Han | Localitate = sat [[Mârșa, Giurgiu|Mârșa]]; comuna [[Comuna Mârșa, Giurgiu|Mârșa]] | Adresă = Str. Principală 112 | Datare = 1850 | Lat = 44.371689 | Lon = 25.559498 | Declasat = 3.541/11-12-2024 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19748 | Denumire = Casă de târgoveț | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Stroiescu V. Vasile 1-3 sector 2 | Datare = sec. XIX | Declasat = 3.455/04-11-2022 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = CL-II-m-B-14647 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[Călărași]] | Adresă = Str. Heliade-Rădulescu Ion 29-29 bis | Datare = 1920 | Declasat = 3.141/13-07-2022 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19213 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Minulescu Ion 55 sector 3 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX | Lat = 44.4168167114 | Lon = 26.1193161011 | Imagine = File:Casă, Str. Ion Minulescu nr. 55.JPG | Commons = commons:Category:Strada Ion Minulescu 55, Bucharest | Declasat = 2.936/25-05-2022 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = IS-II-m-B-03762 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[Iași]] | Adresă = Str. Buna Vestire 7 | Datare = înc. sec. XX | Declasat = 2.681/01-03-2022 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = IS-II-m-B-03714 | Denumire = Casa Veronica Micle | Localitate = municipiul [[Iași]] | Adresă = Str. Asachi Gheorghe 14 | Lat = 47.176335 | Lon = 27.573138 | Datare = mijl. sec. XIX | Declasat = 2.532/19-01-2022 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19120 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Maica Domnului 15 sector 2 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX | OsmLat = 44.4572578 | OsmLon = 26.1203345 | Declasat = 3.168/18-06-2021 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GJ-II-m-B-09212 | Denumire = Casa Mihuțescu | Localitate = sat [[Baia de Fier, Gorj|Baia de Fier]]; comuna [[Comuna Baia de Fier, Gorj|Baia de Fier]] | Adresă = | Datare = înc. sec. XX | Declasat = 2.918/11-06-2020 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19265 | Denumire = Casa Sofia Cavaleru | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Munții Tatra 21 sector 1 | Datare = prima jum. sec. XX | Declasat = 2.830/29-04-2020 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = IS-II-m-B-03717 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[Iași]] | Adresă = Fundacul Bălcescu Nicolae 6 | Datare = înc. sec. XX | Declasat = 2.180/27-03-2019 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = DB-II-m-B-17756 | Denumire = Casa Albert Viespe, Mișu Constantin | Localitate = sat [[Viforâta, Dâmbovița|Viforâta]]; comuna [[Comuna Aninoasa, Dâmbovița|Aninoasa]] | Adresă = Str. Enigărescu Octav 49 | Datare = 1890 | Declasat = 2.816/09-08-2019 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = DB-II-m-B-17288 | Denumire = Casa Sonia Ionescu | Localitate = municipiul [[Târgoviște]] | Adresă = Str. Popescu Pârvan, locotenent 21 | Datare = sf. sec. XIX | Declasat = 2.736/19-07-2019 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = SJ-II-m-B-05134 | Denumire = [[Castelul Bay din Treznea|Castelul Bay]] | Localitate = sat [[Treznea, Sălaj|Treznea]]; comuna [[Comuna Treznea, Sălaj|Treznea]] | Adresă = 245 | Datare = sf. sec. XIX | Lat = 47.104792 | Lon = 23.108773 | Imagine = File:Castelul Bay Treznea 5.JPG | Commons = commons:Category:Bay mansion in Treznea, Sălaj | Declasat = 2.190/29-03-2019 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = CL-II-m-B-14656 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[Călărași]] | Adresă = Str. Independenței 156 | Datare = 1902 | Declasat = 3.094/25-07-2024 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = BT-II-m-B-01939 | Denumire = Casa Piliuță | Localitate = municipiul [[Botoșani]] | Adresă = Str. Vârnav 29 | Datare = 1780 | Declasat = 2.906/20-11-2018 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18734 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Calea Floreasca 200 sector 1 | Datare = prima jum. sec. XX | OsmLat = 44.4687151 | OsmLon = 26.1035045 | Declasat = 2.856/12-11-2018 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18702 | Denumire = Casa Săulescu | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Enescu George 38 sector 1 | Datare = sec. XIX | Declasat = 2.841/1-11-2018 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = MH-II-m-A-10179.02 | Denumire = Spitalul Grecescu | Localitate = municipiul [[Drobeta Turnu Severin]] | Adresă = Str. Grecescu Dimitrie 1 | Datare = sf. sec. XIX | Imagine = File:Grecescu2.jpg | Commons = commons:Category:Grecescu hospital, Drobeta-Turnu Severin | Declasat = 2.685/30-08-2018 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19777 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Toneanu Vasile 9 sector 3 | Datare = prima jum. sec. XX | Declasat = 2.581/20-07-2018 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19408.15 | NotăCod = A fost [http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/177830 clasat prin ordinul 2.228 din 1 aprilie 2016] | RefCod = 2228-01-04-2016 | Denumire = Centru boli cardiovasculare-Secția cardiologie II_Corp H4 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Calea Plevnei 134 sector 6 | Datare = | Declasat = 2.564/18-07-2018 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = CL-II-m-B-14641 | Denumire = Depozit | Declasat = 2.864/27-12-2017 | Localitate = municipiul [[Călărași]] | Adresă = Str. Grivița 179 | Datare = 1921 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = IF-II-m-B-15273 | Denumire = Fost han | Declasat = 2.810/22-11-2017 | Localitate = sat [[Ciorogârla, Ilfov|Ciorogârla]]; comuna [[Comuna Ciorogârla, Ilfov|Ciorogârla]] | Adresă = Șos. București 146 | Datare = sf. sec. XIX, transf. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18051 | Denumire = Casă | Declasat = 2.795/14-11-2017 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Avrig 78 sector 2 | Datare = prima jum. sec. XX | OsmLat = 44.4426705 | OsmLon = 26.133035 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18138 | Denumire = Casă | Declasat = 2.309/23-05-2017; monumentul fusese de fapt declasat în 1998, fiind doar radiat în 2017 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Berzei 42 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX | OsmLat = 44.4402301 | OsmLon = 26.0816958 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18125 | Denumire = Casă | Declasat = 2.186/17.03.2016 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Berechet 10A sector 2 | Datare = prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18237 | Denumire = Casă (foste atenanse ale Palatului Știrbei, Calea Victoriei nr. 107) | Declasat = 2.694/23.10.2017 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Budișteanu C-tin g-ral 7 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18949 | Denumire = Casă | Declasat = 3.824/10-10-2016 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Ionescu Grigore, arh. 28 sector 2 | Datare = sf. sec. XIX - înc. sec. XX }} {{SfârșitTabelLMI}} == Monumente declasate între lista din 2010 și lista din 2015 == {{ÎnceputTabelLMI|erori=0}} {{ElementLMIDeclasat | Cod = BC-II-m-B-00829 | Denumire = Școală | Localitate = sat [[Faraoani, Bacău|Faraoani]]; comuna [[Comuna Faraoani, Bacău|Faraoani]] | Adresă = Cătun Valea Mare | Datare = 1907 | Declasat = 2.828/24-12-2015 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = BZ-II-m-B-02353 | Denumire = Casa Iorgu O. Boeru | Declasat = 2.354/5.07.2010<ref>Ordinul de declasare menționează numele ''Casa Eugenia Boaru''</ref> | Localitate = sat [[Balta Albă, Buzău|Balta Albă]]; comuna [[Comuna Balta Albă, Buzău|Balta Albă]] | Adresă = 204 | Datare = 1929 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GL-II-m-B-03081.02 | Denumire = Magazie mărfuri | Localitate = sat [[Frumușița, Galați|Frumușița]]; comuna [[Comuna Frumușița, Galați|Frumușița]] | Adresă = Pe linia de cale ferată Galați- Bârlad km 24+432 | Datare = 1909 | Declasat = 2.828/24-12-2015 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GL-II-m-B-03081.03 | Denumire = Magazie cereale | Localitate = sat [[Frumușița, Galați|Frumușița]]; comuna [[Comuna Frumușița, Galați|Frumușița]] | Adresă = Pe linia de cale ferată Galați- Bârlad km 24+432 | Datare = 1909 | Declasat = 2.828/24-12-2015 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GL-II-m-B-03111 | Denumire = Casa Ofițerilor, azi Casa Armatei | Declasat = 2.285/07-06-2012 | Localitate = municipiul [[Tecuci]] | Adresă = Str. Racovitz Costache 22 | Datare = sf. sec. XIX | Imagine = File:Casa Ofițerilor, azi Casa Armatei.JPG }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = HD-II-m-B-03411 | Denumire = Băile Societății „Petroșani” | Declasat = 2.658 /02-12-2013 | Localitate = municipiul [[Petroșani]] | Adresă = Str. Grivița Roșie 36 | Datare = 1923 - 1925 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = MM-II-m-B-04648 | Denumire = Casa Konpasz | Declasat = 2.799/29.12.2011 | Localitate = oraș [[Seini]] | Adresă = Str. Cuza Vodă 15 | Datare = sec. XIX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = TL-I-s-B-05827 | Denumire = Așezare getică | Localitate = sat [[Mahmudia, Tulcea|Mahmudia]]; comuna [[Comuna Mahmudia, Tulcea|Mahmudia]] | Adresă = La cca. 4 km E de satul Mahmudia, de-a lungul canalului Filip Roșu | Datare = sec. IV - III a. Chr., Latène, Cultura geto-dacică | CodRan = 160733.06.01 | Declasat = 2.828/24-12-2015 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = VN-II-m-B-06494 | Denumire = Spital | Declasat = 2.437/20.08.2012 | Localitate = oraș [[Adjud]] | Adresă = Str. Copăcești 2 | Datare = sf. sec. XIX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = CJ-II-m-B-07671 | Denumire = [[Biserica de lemn din Ghirolt|Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”]] | Localitate = sat [[Ghirolt, Cluj|Ghirolt]]; comuna [[Comuna Aluniș, Cluj|Aluniș]] | Adresă = 57 | Datare = 1809 | Imagine = | Declasat = 2.828/24-12-2015 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = OT-II-m-B-08715 | Denumire = Casă | Declasat = 2.347/26.05.2011 | Localitate = municipiul [[Caracal]] | Adresă = Str. Bicaz 1 | Datare = 1892 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GJ-II-m-B-09351 | Denumire = [[Biserica de lemn din Pleșa|Biserica de lemn „Sf. Voievozi”]] | Declasat = 2.499/30.08.2010 | Localitate = sat [[Pleșa, Gorj|Pleșa]]; oraș [[Bumbești-Jiu]] | Adresă = | Datare = 1706, ref. 1823 - 1824 | Imagine = Fișier:RO GJ Plesa wooden church 21.jpg | CodRan = 79344.01 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = NT-II-m-B-10645.01 | Denumire = [[Biserica de lemn Trei Ierarhi din Poiana Largului|Biserica de lemn „Sfinții Trei Ierarhi”]] | Declasat = 2.798/29.12.2011 | Localitate = sat [[Poiana Largului, Neamț|Poiana Largului]]; comuna [[Comuna Poiana Teiului, Neamț|Poiana Teiului]] | Adresă = | Datare = 1838 | Imagine = Fișier:Biserica_de_lemn_Trei_Ierarhi_din_Poiana_Largului01.jpg }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = CS-II-m-B-10906 | Denumire = Fabrica de cărămidă, azi hală | Declasat = 2.455/04.09.2012 | Localitate = municipiul [[Reșița]] | Adresă = Str. Lalescu Traian 36 În incinta SC TMK SA Reșița, zona Stavila | Datare = 1905 - 1906 | Imagine = Fișier:Fabrica de cărămidă Reșița.jpg }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = CV-II-m-B-13329 | Denumire = Casă | Declasat = 2.464/10.08.2010 | Localitate = sat [[Zăbala, Covasna|Zăbala]]; comuna [[Comuna Zăbala, Covasna|Zăbala]] | Adresă = 211 | Datare = înc. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = AG-II-m-B-13457 | Denumire = Casa prof. Al. Nanu | Declasat = 2.488/11-07-2014 | Localitate = municipiul [[Pitești]] | Adresă = Str. Victoriei 25 | Datare = sf. sec. XIX | Imagine = File:RO AG - Casa prof. Al. Nanu.jpg }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = AG-II-m-B-13458 | Denumire = Casa, azi Spitalul de Oncologie | Localitate = municipiul [[Pitești]] | Adresă = Str. Victoriei 33 | Datare = înc. sec. XX | Imagine = File:RO AG - Spitalul de Oncologie 1.jpg | Declasat = 2.488/30-07-2014 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = AG-II-m-B-13641 | Denumire = Casa Corbeanu | Declasat = 2.458/04.09.2012 | Localitate = municipiul [[Curtea de Argeș]] | Adresă = Str. Decebal 4 | Datare = sf. sec. XIX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = IL-II-m-B-14105 | Denumire = Casa Gheorghe Popescu | Localitate = sat [[Cosâmbești, Ialomița|Cosâmbești]]; comuna [[Comuna Cosâmbești, Ialomița|Cosâmbești]] | Datare = 1880 | Declasat = 2.828/24-12-2015 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = IL-II-m-B-14163 | Denumire = Moara țărănească | Declasat = 2.263/18.05.2010 | Localitate = oraș [[Țăndărei]] | Adresă = Str. Florilor 2 | Datare = 1934 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GR-II-m-B-14866 | Denumire = Spitalul Vechi | Declasat = 2.427/20.08.2012 | Localitate = municipiul [[Giurgiu]] | Adresă = Bd. București 82 | Datare = 1871 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GR-II-m-B-14885 | Denumire = Baia publică | Declasat = 2.739/12.12.2013 | Localitate = municipiul [[Giurgiu]] | Adresă = Str. Parcului 2 | Datare = 1930 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = PH-II-m-B-16310 | Denumire = Salonul de dans Anghel Nicolae | Localitate = sat [[Aluniș, Prahova|Aluniș]]; comuna [[Comuna Aluniș, Prahova|Aluniș]] | Adresă = 361 | Datare = 1920 | Creatori = Dumitru Berbec<ref>[http://www.bipcons.ce.tuiasi.ro/Archive/501.pdf Earthquake protection of a historical building through base Isolation]</ref> | Declasat = 2.828/24.12.2015; a fost la mutat la [[Muzeul Satului din București|Muzeul Satului]] | Imagine = File:Salonul de dans Anghel Nicolae - față.jpg }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = PH-II-m-B-16709 | Denumire = Casa Constantin Ionescu | Declasat = 2.013/11.01.2012 | Localitate = oraș [[Slănic]] | Adresă = Str. Baia Baciului 10 | Datare = înc. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = DB-II-m-B-17205 | Denumire = Casa Maria Teodorescu | Declasat = 2.728/05.12.2011 | Localitate = municipiul [[Târgoviște]] | Adresă = Calea Câmpulung 6 | Datare = 1850 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = DB-II-m-B-17260 | Denumire = Casa Nicolae Popescu | Declasat = 2.139 / 12-03-2013 | Localitate = municipiul [[Târgoviște]] | Adresă = Calea Domnească 317 | Datare = 1864 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod =DB-II-m-B-17551 | Denumire =Casa Vasile Cojocaru | Declasat =2.329/12-06-2013 | Localitate = sat [[Lunca (Moroeni), Dâmbovița|Lunca]]; comuna [[Comuna Moroeni, Dâmbovița|Moroeni]] | Adresă = Str. Principală 134 | Datare = înc. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = DB-II-m-B-17556 | Denumire = Casa Iosif Diaconescu, azi Augustin Iosifescu | Declasat = 2.057/31.01.2011 | Localitate = sat [[Malu cu Flori, Dâmbovița|Malu cu Flori]]; comuna [[Comuna Malu cu Flori, Dâmbovița|Malu cu Flori]] | Adresă = 410 | Datare = 1884 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = DB-II-m-B-17587 | Denumire = Casa Dumitru Șovăială | Declasat = 2.430/20.08.2012 | Localitate = oraș [[Moreni]] | Adresă = Str. Teilor 22 în colonia muncitorească Astra Română | Datare = înc. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18070 | Denumire = Casă | Declasat = 2.353/31.05.2011 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Baldovin Pârcălabul 16 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18071 | Denumire = Casă | Declasat = 2.352/31.05.2011 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Baldovin Pârcălabul 18 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18072 | Denumire = Casă | Declasat = 2.370/07.06.2011 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Baldovin Pârcălabul 20 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18258 | Declasat = 2.624/27.10.2010 | Denumire = Hotel Marna | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Buzești 3 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX | Imagine = File:Hotel Marna.jpg }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18259 | Declasat = 2.625/27.10.2010 | Denumire = Casa în care a locuit Mihai Eminescu | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Buzești 5 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18295 | Denumire = Casă | Declasat = 2.362/01.06.2011 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Cameliei 24 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX | Imagine = File:Str.Cameliei 24.jpg | Lat = 44.443906 | Lon = 26.079558 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18403 | Denumire = Imobil | Declasat = 2.011/11.01.2012 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Calea Călărașilor 149 sector 3 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18465 | Denumire = Casă | Declasat = 2.058/31.01.2011 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Colței 40 sector 3 | Datare = sf. sec. XIX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18737 | Denumire = Casă | Declasat = 2.352/05.07.2010 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Calea Floreasca 226 sector 1 | Datare = prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18751 | Denumire = Casă | Declasat = 2.353/05.07.2010 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Fluviului 12 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18819 | Denumire = Casă | Declasat = 2.351/05.07.2010 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Bd. Ghica Tei 125A sector 2 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18876 | Declasat = 2.626/27.10.2010 | Denumire = Casa C-tin Rădulescu - fațadele dinspre Calea Griviței și strada Buzești | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Calea Griviței 80 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18897 | Declasat = 2.171/25-03-2013 | Denumire = Locuință cu atelier | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Hagi Moscu Maria 16 sector 1 | Datare = prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-18900 | Denumire = Casă | Declasat = 2.456/04.09.2012 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Hagi Moscu Maria 28-30 sector 1 | Datare = prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19136 | Declasat = 2.462/06.09.2012 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Bd. Maria 12 sector 4 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX | Imagine = File:RO B RMaria 12.jpg | Lat = 44.425605 | Lon = 26.098505 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19184 | Declasat = 2.595/25.08.2014 | Denumire = Casă de târgoveț | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Mecet 49 sector 2 | Datare = 1815 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19145 | Denumire = Casă | Declasat = 2.014/11.01.2012 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Bd. Maria 60 sector 4 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19270 | Denumire = Casă | Declasat = 2.362/12.07.2010 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Negulescu Ștefan 20-22 sector 1 | Datare = prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19398 | Declasat = 2.627/27.10.2010 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Calea Plevnei 52 sector 1 | Datare = prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19526 | Declasat = 2.630/28.10.2010 | Denumire = Imobil | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Râmniceanu Naum 7 sector 1 | Datare = 1935 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19639 | Denumire = Casă | Declasat = 2.489/18.08.2010 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Str. Sandu-Aldea Constantin 37 sector 1 | Datare = prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19823 | Denumire = Uzinele Timpuri Noi, Birouri - fostul centru de calcul | Declasat = 2.457/04.09.2012 | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Splaiul Unirii 165 sector 3 | Datare = sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = AB-II-m-B-20330 | Denumire = Casă | Localitate = sat Roșia Montană, [[Comuna Roșia Montană, Alba|comuna Roșia Montană]] | Adresă = 203 | Datare = 1900 - 1940 | Declasat = 2314/08.07.2004 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = AB-II-a-B-00365 | Denumire = Ansamblul bisericii de lemn „Sf. Arhangheli” | Localitate = sat Șilea; [[Comuna Fărău, Alba|comuna Fărău]] | Adresă = | Datare = 1664 | Declasat = poziția nr. 569 din LMI 2004 a fost eliminată din LMI 2010 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = AB-IV-m-B-20331 | Denumire = Casa „[[Sava Henția]]” | Localitate = sat Sebeșel; [[Comuna Săsciori, Alba|Comuna Săsciori]] | Adresă = lângă pod | Datare = sec. XIX | Declasat = OMCC nr. 2314/08.07.2004, M.Of. nr. 646 bis/16.07.2004, p.2431 }} {{SfârșitTabelLMI}} == Monumente declasate între lista din 2004 și lista din 2010 == {{ÎnceputTabelLMI|erori=0}} {{ElementLMIDeclasat | Cod = BC-II-m-B-00798 | Denumire = Biserica de lemn „Sf. Ioan” | Localitate = sat [[Brad (Negri), Bacău|Brad]]; comuna [[Comuna Negri, Bacău|Negri]] | Declasat = 2.659/18.11.2008 | Datare = 1771 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = BC-II-m-B-00828 | Denumire = Școală | Localitate = sat [[Faraoani, Bacău|Faraoani]]; comuna [[Comuna Faraoani, Bacău|Faraoani]] | Datare = 1909 | Declasat = 2.496/01.08.2008 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = SM-II-m-B-05260 | Denumire = [[Casa Memorială „Dr. Vasile Lucaciu”|Casa Vasile Lucaciu]] | Adresă = Str. Principală 41 | Datare = 1853 | Localitate = sat [[Apa, Satu Mare|Apa]]; comuna [[Comuna Apa, Satu Mare|Apa]] | Declasat = necunoscut - monumentul nu mai apare pe lista monumentelor istorice din 2010<ref name="lmi92"/> }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GJ-II-m-B-09401 | Denumire = [[Biserica de lemn din Comănești-Gănești|Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, „Înălțarea Domnului”]] | Declasat = necunoscut - monumentul nu mai apare pe lista monumentelor istorice din 2010<ref name="lmi92"/> | Localitate = oraș [[Târgu Cărbunești]] | Adresă = Cartier Comănești-Pojogeni | Datare = 1834 – 1838 | Imagine = Fișier:Biserica de lemn din Comanesti Suta01.jpg }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = PH-II-m-B-16836 | Denumire = Casa Constantin și George Vătășelu | Localitate = oraș [[Vălenii de Munte]] | Adresă = str. Berevoiești nr. 69 | Declasat = 2.620/21.10.2008 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = DB-II-m-B-17285 | Denumire = Casa Moșoiu | Localitate = municipiul [[Târgoviște]] | Adresă = str. Popa Șapcă nr. 10 | Datare = sec. XIX | Declasat = 2.658/18.11.2008 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = B-II-m-B-19196 | Denumire = Casă | Localitate = municipiul [[București]] | Adresă = Bd. Mihalache Ion 12 sector 1 | Datare = sf. sec. XIX - înc. sec. XX | Declasat = 2.493/30.07.2008 }} {{ElementLMIDeclasat | Cod = GL-II-m-B-20173 | Denumire = Han | Localitate = municipiul [[Galați]] | Adresă = Str. Cuza Alexandru Ioan 43 | Datare = 1882 | Declasat = 2.660/18.11.2008 }} {{SfârșitTabelLMI}} == Monumente declasate între lista din 1992 și lista din 2004 == {| class="wikitable sortable" ! [[Cod LMI|Cod LMI92]] ! Denumire ! Localitate ! Adresă ! Datare ! Creatori ! Coordonate ! Imagine |- id="{{anchorencode:04B0159}}" | 04B0159 | Conacul Istrate și Melinte<ref name="lmi92">{{Citat web |url=http://www.cimec.ro/Resurse/Patrimoniu/LMN/Bacau/bcb.pdf |accessdate=2013-11-23 |titlu=Lista monumentelor istorice din 1992 |archive-date=2015-09-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150923204604/http://www.cimec.ro/Resurse/Patrimoniu/LMN/Bacau/bcb.pdf |dead-url=yes }}</ref> | sat [[Șerbești, Bacău|Șerbești]]; comuna [[Săucești, Bacău|Săucești]] | în partea de N a satului | 1890 | | {{coord|46.703206|N|26.923569|E}} | [//commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlm-ro&id={{urlencode:04B0159}}&description={{urlencode:Conacul Istrate și Melinte}}&uselang=ro&lat=46.703206&lon=26.923569 Încărcați imagini] |- id="{{anchorencode:04B0042}}" | 04B0042 | Școală<ref name="lmi92">{{Citat web |url=http://www.cimec.ro/Resurse/Patrimoniu/LMN/Bacau/bcb.pdf |accessdate=2013-11-23 |titlu=Lista monumentelor istorice din 1992 |archive-date=2015-09-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150923204604/http://www.cimec.ro/Resurse/Patrimoniu/LMN/Bacau/bcb.pdf |dead-url=yes }}</ref> | sat [[Blăgești, Bacău|Blăgești]]; comuna [[Comuna Blăgești, Bacău|Blăgești]] | în centrul satului | 1912 | | | [//commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlm-ro&id={{urlencode:04B0042}}&description={{urlencode:Școala din Blăgești}}&uselang=ro Încărcați imagini] |} ==Note== <references/> [[Categorie:Liste de monumente istorice din România]] [[Categorie:Desființări în România|Monumente istorice]] ozzbo0b3niyadc2dspz3qdscj3k0yqy 0 968764 17023901 15821547 2025-06-10T14:02:41Z Gab2013+wiki 703617 Am adăugat detalii 17023901 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Capcana | alte_nume = | imagine = [[Fișier:Capcana 1974.jpg|220 px]] | descriere_imagine = Afișul filmului | rating = | gen = film de acțiune</br>film politic | regizor = [[Manole Marcus]] | producător = [[Vlad Nicolau]] (directorul filmului)</br>[[Nicolae Crișan]] (prod. delegat) | scenarist = [[Titus Popovici]] | narator = | rolurile_principale = [[Ilarion Ciobanu]]<br/>[[Mariana Mihuț]]<br/>[[Maria Clara Sebök]]<br/>[[Victor Rebengiuc]] | muzica = [[George Grigoriu]] | dir_imag = [[Nicu Stan]] | montaj = [[Lucia Anton]] | studio = [[Casa de Filme 4]] | distribuitor = [[România Film]] | premiera = [[7 ianuarie]] [[1974]] | premiera_ro = | premiera_md = | durată = 86 de minute | țara = {{RSR}} | limba_originală = [[limba română|română]] | dispromână = original | buget = | încasări = | operator = [[Aurel Tripon]] | sunet = ing. [[Bujor Suru]] | scenografie = [[Virgil Moise]] | costume = [[Virgil Moise]] | machiaj = [[Ioana Mocanu]] | casting = | premii = | precedat_de = ''[[Departe de Tipperary]]'' (1973) | urmat_de = | id_cinemagia = 2885 | imdb_id = 0145690 | id_rotten-tomatoes = | id_allrovi = | serie = [[Comisarul Roman]] }} '''Capcana''' (1974) este un film regizat de [[Manole Marcus]]. În rolurile principale interpretează actorii [[Ilarion Ciobanu]], [[Victor Rebengiuc]], [[Mircea Albulescu]], [[Mircea Diaconu]]. Filmul urmărește lupta [[comisarul Roman|comisarului Roman]] cu partizanii din munți. Împreună cu mai mulți polițiști are ca sarcină să anihileze un grup de partizani conduși de legionarul Horia Baniciu. Roman reușește să oprească acțiunile grupului criminal, însă, în final, este rănit. Niște localnici din satul pe care l-a salvat de legionari îl bandajează. După bandajare, acesta cere să i se aprindă o țigară, astfel terminându-se filmul ==Rezumat== {{sinopsis}} ==Distribuție== {{div col}} * [[Ilarion Ciobanu]] &mdash; maiorul de [[Securitatea Statului|securitate]] [[Comisarul Roman|Mihai Roman]], fost ilegalist comunist * [[Mariana Mihuț]] &mdash; instructoarea UTM Silvia Munteanu * [[Maria Clara Sebök]] &mdash; Iuliana Varga, fiica senatorului Varga, iubita lui Baniciu * [[Victor Rebengiuc]] &mdash; Horia Baniciu, comandant legionar * [[Mircea Albulescu]] &mdash; primarul comunist al comunei Fântânele, fost strungar fruntaș * [[Mircea Diaconu]] &mdash; subofițerul de securitate Negoiță, fost muncitor și boxer * [[Silviu Stănculescu]] &mdash; cpt. Marin Varlam, ofițerul instruit ca spion (X273), agent sub acoperire al Siguranței * [[Octavian Cotescu]] &mdash; plutonierul de jandarmi * [[Lazăr Vrabie]] &mdash; partizanul legionar Nacu, comandantul Echipei Morții * [[Maria Chira]] &mdash; învățătoarea din satul Fântânele * [[Aurel Giurumia]] &mdash; cârciumarul Vasile Podgorescu, proprietarul Hanului de la Răscruce * [[Nicolae Praida]] &mdash; cizmarul comunist Manole * [[Marieta Luca]] &mdash; soția primarului * [[Zephi Alșec]] &mdash; notarul comunei Fântânele * [[Cornel Ciupercescu]] &mdash; preotul Iacob, partizan legionar * [[Adina Popescu (actriță)|Adina Popescu]] &mdash; mireasa ucisă de partizani * [[Cornel Revent]] * [[Mihaela Buta]] * [[George Mihăiță]] &mdash; mirele ucis de partizani (menționat Gheorghe Mihăiță) * [[Hans Pomarius]] * [[Colea Niculescu]] * [[Dumitru Chesa]] &mdash; subofițer de securitate, șeful postului de securitate din comuna Fântânele * [[Eugen Racoți]] &mdash; agent al postului de securitate * [[Florin Tănase (actor)|Florin Tănase]] &mdash; agent al postului de securitate * [[Teodor Pîcă]] &mdash; ciobanul atacat de partizani * [[Florin Zamfirescu]] &mdash; pădurarul braconier * [[Ion Colomieț]] * [[Gheorghe Iosif]] * [[Aurel Popescu]] * [[Doru Dumitrescu]] * [[Vasile Popa (actor)|Vasile Popa]] &mdash; partizan legionar * [[Tudor Stavru]] &mdash; partizan legionar * [[Ionel Rusu]] * [[Cornel Ispas]] * [[Dumitru Crăciun]] &mdash; partizan legionar * [[Dumitru Ghiuzelea]] &mdash; partizan legionar * [[Horia Ilieșu]] * [[Paul Fister]] &mdash; partizan legionar * [[Ilie Albu]] * [[Gheorghe Mazilu]] * [[Ion Semeianu]] {{div col end}} ==Primire== Filmul a fost vizionat de 4.270.776 spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de [[Centrul Național al Cinematografiei]].<ref>{{cite web|url=http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads/2015/10/6_Spectatori-film-romanesc-la-31.12.2014.pdf|title=Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014|date=2014-12-31|format=PDF|publisher=Centrul Național al Cinematografiei|accessdate=2017-01-29|archive-date=2016-04-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20160407203643/http://cnc.gov.ro/wp-content/uploads/2015/10/6_Spectatori-film-romanesc-la-31.12.2014.pdf|dead-url=yes}}</ref> ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Titlu IMDb|0145690}} {{Manole Marcus}} {{Titus Popovici}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Filme din 1974]] [[Categorie:Filme regizate de Manole Marcus]] [[Categorie:Filme românești]] [[Categorie:Filme de acțiune din anii 1970]] [[Categorie:Filme dramatice]] [[Categorie:Filme cu legionari]] [[Categorie:Filme cu ilegaliști]] oxz0kjikg6erfjnil2tlentsdtz7sle 0 969690 17025052 16908923 2025-06-11T09:29:32Z Evelina Frunzete 690028 am adăugat resursele electronice disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI 17025052 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Matilda Cugler-Poni | image = Matilda Cugler Poni.jpg | imagesize = <!-- Notă: s-a păstrat denumirea în engleză pentru a nu exista nici un "conflict" între commons și ro.wiki! --> | comentariu = | pseudonim = | nume_naștere = | educație = | profesiune = [[poet]] | partid = | naționalitate = {{ROM}}, origine [[austriac]]ă | cetățenie = | părinți = [[Karl von Kugler]]<br>Matilda Hefner | frați = Anton Cugler (1850-1929)<br>Grigore Cugler (1872-?)<br>Cazimir Cugler<br>Norbert Cugler (?-1922)<ref name=Livescu>Cristian Livescu, „Simbolul exulului deplin”, [http://www.docstoc.com/docs/143280257/Antiteze-nr12011 ''Antiteze'', nr.1, 2011], p. 47-48.</ref> | căsătorit = [[Vasile Burlă]]<br>[[Petru Poni]] | copii = [[Margareta Poni]] | perioadă = [[1867]] - [[1926]] | operă_de_debut = [[1867]] - în ''[[Convorbiri literare]]''<br>[[1884]] - povestirea „''Cînd vrea omul''” în revista [[Tribuna]] | subiect = motivul iubirii și al dragostei neîmplinite | mișcare = | patron = | gen = [[poezie]] | influențe = | influențat = | opere_semnificative = [[romanță|romanța]] „''Lăsați-mă să cânt''” | premii = | semnătură = | website = | note = }} '''Matilda Cugler-Poni''' ({{date biografice}}) a fost o poetă română.<ref>{{Citat carte|nume=Țarălungă|prenume=Ecaterina|an=2011|titlu=Enciclopedia identității românești. Personalități.|pagină=234|editură=Litera}}</ref> ==Biografie== Este fiica arhitectului austriac Karl von Kugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român cu numele Carol Cugler, și a Matildei (născută Hefner). Tatăl său, provenit dintr-o familie înnobilată la 1744, de împărăteasa [[Maria Terezia a Austriei]], a venit la Iași, unde a devenit, în 1844, arhitect șef al Iașilor.<ref>{{Citat web |url=http://old.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/apunake/10627/ |accessdate=2012-04-15 |titlu=Apunake |archive-date=2011-08-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110807193559/http://old.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/apunake/10627/ |dead-url=yes }}</ref> În 1888, Ilie Kogălniceanu, tatăl lui [[Mihail Kogălniceanu]], l-a angajat spre a-i renova casa, a o preface și aduce în forma în care se păstrează și astazi, devenită casă memorială.<ref>[http://www.evenimentul.ro/articol/chioscul-poeziei.html Chioșcul poeziei]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Matilda a avut un frate, Grigore Cugler, medic, al cărui fiu a fost [[Grigore Cugler]], muzician, grafician, diplomat și scriitor român.<ref name=Livescu/> A primit în familie o educație deosebit de aleasă, împlinită prin lecturi sistematice din literaturile germană, franceză, italiană și română.<ref name= agonia>[http://agonia.ro/index.php/author/0013884/index.html Biografie Matilda Cugler-Poni]</ref> În 1872 s-a căsătorit cu filologul [[Vasile Burlă]], dar s-au despărțit curând, iar patru ani mai târziu, în 1876, s-a recăsătorit cu chimistul [[Petru Poni]]. Din această căsătorie a rezultat o fiică, Margareta Poni (1889-1973), care a devenit profesor universitar la Iași și a îmbrățișat domeniul [[Chimie anorganică|chimiei anorganice]].<ref name = evenimentul>[http://www.evenimentul.ro/articol/sensibila-poeta-matilda-cugler-poni.html Sensibila poetă Matilda Cugler-Poni]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> [[Fișier:Matilda Cugler-Poni.jpg|thumb|200px|right|Matilda Cugler-Poni (ca. 1870)]] ==Cariera artistică== A început să scrie versuri de timpuriu, debutând în 1867, la 16 ani în paginile revistei ''[[Convorbiri literare]]'' cu poezia ''Unei tinere fete''. A colaborat la această publicație în mod permanent până în anul 1893.<ref>{{Citat carte|nume=Sasu|prenume=Aurel|titlu=Dicționarul biografic al literaturii române|pagină=433|editură=Paralela 45|data-publicării=2006|volum=1: A-L|locul-publicării=Pitești}}</ref> De la anul debutului (1867) și până în 1926 (anul apariției ultimei poezii), Matilda Cugler-Poni a colaborat la peste 35 de reviste românești și străine precum ''[[Familia (revistă)|Familia]]'', ''Columna lui Traian'', ''[[Literatorul]], [[Albina Românească|Albina]], [[Tribuna (revistă)|Tribuna]]'' și ''[[Viața Românească]]''. Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea ''Cînd vrea omul'', apărută în 1884 în revista ''[[Tribuna]]'' din [[Sibiu]]. Povestirile sale sunt scurte schițe „din viața mea”, cu accente moraliste și moralizatoare.<ref name = evenimentul/>A scris și o piesă de teatru : ''Un tutor'' (1881).<ref>{{Citat carte|nume=Ștefan|prenume=I. M.|an=1975|titlu=Sub semnul Minervei|pagină=86|editură=Politică|nume2=Firoiu|prenume2=V.}}</ref> Matilda Cugler-Poni a fost una din puținele femei care au făcut carieră literară prin intermediul ''Convorbirilor literare'',<ref>{{Citat carte|nume=Golopenția|prenume=Sanda|titlu=An Encyclopedia of continental women writers|editură=Garland Publishing Inc.|legătură-autor=Sanda Golopenția-Eretescu|data-publicării=1991|volum=1: A-K|pagini=283-284|capitol=Matilda Cugler-Poni|locul-publicării=New York and London|nume-editor=Wilson|prenume-editor=Katharina M.}}</ref> publicând versuri lirice, în care motivul iubirii, al dragostei neîmplinite, este dominant.<ref name= agonia/> Criticul [[George Călinescu]] aprecia că versurile sale sunt scrise, ''...în maniera album de domnișoare cu educație de pension, adresându-se unor cititoare sever supravegheate de guvernante''.<ref>[http://ilazu.blogspot.com/2012/04/scriitorul-zilei-matilda-cugler-poni-n.html Scriitorul zilei: Matilda Cugler-Poni, n. 1851- d. 1931]</ref> Iar Titu Maiorescu afirma și el:<ref>{{Citat carte|nume=Pop|prenume=Vasile Gr.|an=1876|titlu=Conspect asupra literaturei române și literaților ei de la început și până asta-zi în ordine cronologică (urmare)|pagină=120|editură=Tipografia Națională C. N. Rădulescu|volum=2|locul-publicării=Bucuresci|url=https://dspace.bcu-iasi.ro/static/web/viewer.html?file=https://dspace.bcu-iasi.ro/bitstream/handle/123456789/71328/BCUIASI_CARTE_II-195.491_1876%2cVol.2.pdf?sequence=2&isAllowed=y}}</ref> {{Citat|Ceea ce atrage pe cetitorii acestor poesii lirice, este eleganța limbagiului și sinceritatea simțirei. Un merit deosebit este precisia, cu care sunt compuse și care te feresce de lungile repetiții ale aceleia'și idei, ce de altmintrelea se găsesce în atâtea poesii a literaturei nostre. Nu se pote tăgădui, că din poesiile D-rei Cugler apare tot odată o înrîurire predomnitore a lui Heine și Lenau ; ei ! Dar’ în fine asta e nimic: avem cel puțin a face cu înrîurirea lui Heine și Lenau !|Titu Maiorescu}} Ele aparțin acum istoriei literare, fără a rămâne în memoria contemporanilor. [[Ciprian Porumbescu]] a folosit versurile [[romanță|romanței]] „Lăsați-mă să cânt”, de Matilda Cugler-Poni, pe care le-a inclus în [[Operetă|opereta]] ''Crai nou'', unde a devenit cântecul Anicăi: ''În aste haine''.<ref>Cornelia Angelescu: ''Antologia liedului românesc secolul XIX'' - Editura Fundației România de Mâine, 2006 ISBN (10)973-725-630-1 (13)978-973-725-630-0</ref> Și alți compozitori au pus pe muzică versurile sale; între aceștia, [[Theodor Fuchs]] <ref>{{Citat carte|nume=Cosma|prenume=Viorel|an=2000|titlu=Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3|pagină=100-101|editură=Editura Muzicală București}}</ref> și [[Guilelm Șorban]]. ==Volume== * ''Poesii'' (1867) * ''Un tutor'' (1881, ediția a 2-a în 1914) * ''Fata stolerului'' (1884, ediția a 2-a în 1886)<ref>{{Citat carte|nume=Marcu|prenume=George|an=2017|titlu=Femei de seamă din România. De ieri și de azi.|pagină=165|editură=Meronia}}</ref> * ''Sfântul Nicolae'' (1885) * ''Poezii'' (1885) * ''Povestiri adevărate'' * ''Poezii'' (1927) * Scrieri alese, Editura Junimea, Iași (1971) ==Note== <references /> == Bibliografie == * {{Citation|last=Angelescu|first=Cornelia|title=Antologia liedului românesc secolul XIX|publication-date=2006|place=București|publisher=Editura Fundației România de Mâine|isbn=973-725-630-1}} * {{Citation|last=Cosma|first=Viorel|title=Muzicieni din România. Lexicon|volume=3|publication-date=2000|place=București|publisher=Editura Muzicală}} * {{Citation|last=Țarălungă|first=Ecaterina|title=Enciclopedia identității românești. Personalități|publication-date=2011|place=București|publisher=Litera Internațional|isbn=978-606-600-246-2}} == Legături externe == {{wikisource}} * {{commonscat-inline| Matilda Cugler-Poni}} * [https://dspace.bcu-iasi.ro/browse?type=author&value=Cugler-Poni%2C+Matilda+%281851-1931%29 Poezii scrise de Matilda Cugler Poni - colecții digitalizate BCU Iași] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/65642 Matilda Poni - articol care conține o fotografie, semnată în partea de jos, de mână, „Matilda P. Poni”, publicat de Agatha Grigorescu în Revista Scriitoarei, An.1, Nr.8-9, p.113-115] {{Membri ai Junimii}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cugler-Poni, Matilda }} [[Categorie:Nașteri în 1851]] [[Categorie:Decese în 1931]] [[Categorie:Scriitori români]] [[Categorie:Ieșeni]] 9c1fnujb6w29gqlz00mfo5m4f0nvje3 0 975608 17024200 14933840 2025-06-10T17:37:21Z Andreiv198 579263 17024200 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Daniel Chițoiu''' ({{date biografice}}) este economist și fost politician român, [[doctor]] în economie, absolvent al [[Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori|Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori]] a [[Academia de Studii Economice|Academiei de Studii Economice]] din [[București]], fost ministru al finanțelor în primele două guverne [[Victor Ponta|Ponta]] ([[Guvernul Victor Ponta (1)|primul]] și [[Guvernul Victor Ponta (2)|al doilea]]), între [[21 decembrie]] [[2012]] și [[5 martie]] [[2014]]. Daniel Chițoiu a fost [[Lista de miniștri de finanțe ai României|al 151-lea ministru]] al [[Ministerul Finanțelor Publice (România)|Finanțelor Publice]] ale [[România|României]]. == Biografie == === Vicepreședinte al ANAF === În perioada 2005 - 2007 a ocupat funcția de vicepreședinte al [[Agenția Națională de Administrare Fiscală|Agenției Naționale de Administrare Fiscală]], iar în perioada 23 ianuarie 2007- 4 aprilie 2007 a ocupat funcția de președinte interimar al ANAF. Pe 6 februarie 2014, și-a dat demisia din funcția de ministru al finanțelor.<ref name="DEMadev2014-02-07">[http://adevarul.ro/news/politica/daniel-chitoiu-demisionat-guvern-1_52f3b92fc7b855ff5620caa5/index.html Daniel Chițoiu a demisionat din Guvern: Mă retrag din funcție. Muncesc 18 ore pe zi], 6 februarie 2014, Iulia Marin, ''Adevărul'', accesat la 7 februarie 2014</ref> === PNL și ALDE === Pe 30 iunie 2014, și-a dat demisia din PNL deoarece era nemulțumit de deciziile luate la nivelul Congresului PNL, prin care s-a decis afilierea la PPE și fuziunea cu PDL.<ref>{{Citation |date=2014-06-30 14:13:35 |author1=Andreescu, Crişan |publisher=DCNews |title=Daniel Chițoiu a demisionat din PNL |url=https://www.dcnews.ro/daniel-chitoiu-demisie_447446.html}}</ref> Din iulie 2014, face parte din [[Partidul Alianța Liberalilor și Democraților|ALDE]], partid condus de [[Călin Popescu Tăriceanu]]. == Controverse == Pe 25 august 2020 Daniel Chițoiu a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș pentru ucidere din culpă.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/fostul-ministru-daniel-chitoiu-a-fost-trimis-in-judecata-in-cazul-accidentului-de-anul-trecut-in-care-au-murit-doua-persoane-1358070|titlu=ucidere}}</ref> == Referințe == <references /> {{Început casetă}} {{Casetă succesiune | înainte = [[Florin Georgescu]] | titlu = [[Lista de miniștri de finanțe ai României|Al 152-lea ministru]]<br/> al [[Ministerul Finanțelor Publice (România)|Finanțelor Publice]] ale [[România|României]] | ani = [[5 martie]] [[2014]] — [[14 decembrie]] [[2014]] | după = [[Ioana Petrescu (economistă)|Ioana Maria Petrescu]] }} {{sfârșit casetă}} {{Miniștri de finanțe ai României}} {{DEFAULTSORT:Chițoiu, Daniel}} [[Categorie:Nașteri în 1967]] [[Categorie:Nașteri pe 11 iulie]] [[Categorie:Absolvenți ai Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori]] [[Categorie:Deputați români 2012-2016]] [[Categorie:Deputați români 2008-2012]] [[Categorie:Economiști români]] [[Categorie:Guvernul Ponta]] [[Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal]] [[Categorie:Miniștri de finanțe ai României]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] dz7zzkhc502qqxeykwl67hyhvoqhl6h 0 981386 17024316 17023698 2025-06-10T19:13:31Z FabioLorenzo123 574401 /* Seriale Hanna-Barbera Studios Europe */ 17024316 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Cartoon Network 2010 logo.svg|miniatura|217x217px|Logo-ul Cartoon Network folosit din 2010.]] Aceasta este o listă cu seriale și filme originale difuzate în trecut și prezent de [[Cartoon Network]]. ==Seriale difuzate în prezent<ref name=":0">{{Citat web|url=https://program-tv.net/program_tv/CARTOON|titlu=Program Cartoon Network azi {{!}} program-tv.net|publisher=Program TV - Ghid de programe online|accessdate=2024-07-14|limbă=ro}}</ref>== * ''[[Aventurile bravului prinț Ivandoe]]'' (doar scurtmertraje difuzate în timpul pauzelor) * ''[[Clarence (Cartoon Network)|Clarence]]'' * ''[[Craig și dumbrava]]'' * ''[[Grădinița Dramei Totale]]'' * ''[[Haideți, Tineri Titani!]]'' * ''[[Lamput]]'' * ''[[Să-nceapă Aventura|Să-nceapă aventura]]'' * ''[[Spioanele]] -'' ''<u>episoade noi</u> (S7E20-26) - din 9 iunie, în fiecare zi, de la ora 18:25''<ref name=":1">{{Citat web|url=https://mentrum.hu|titlu=Kezdőlap|publisher=Mentrum|accessdate=2025-05-18}}</ref> * [[Uimitoarea lume a lui Gumball|''Uimitoarea lume a lui Gumball'']] === Blocuri de programe difuzate în prezent === == Seriale viitoare == *''[[Uimitoarea lume a lui Gumball|Minunata și Năstrușnica lume a lui Gumball]]'' - '''''serial nou''''' - cândva în 2025 *''[[Insula Dramei Totale (2023)]]'' - '''''sezon nou''''' - cândva în 2025<ref>{{Citat web|url=https://press.wbd.com/us/media-release/warnermedia-expands-kids-family-offerings-cartoon-network-and-hbo-max-under-new?language_content_entity=en&fb|titlu=WarnerMedia Expands Kids & Family Offerings on Cartoon Network and HBO Max Under New Tagline Redraw Your World|publisher=Pressroom|date=2021-02-17|accessdate=2024-07-14|limbă=en}}</ref> *''[[Iyanu]] - '''serial nou''' -'' cândva în 2025 ==Seriale scoase din grilă == * ''[[Acțiune: Dramă Totală]]'' * ''[[Angelo e cel mai tare]]'' * ''[[Animaniacii]]'' * ''[[Aquaman: Regele Atlantisului]]'' * ''[[Armura de Jad]]'' * ''[[Atomic Betty]]'' * ''[[Aventurile fraților urși]]'' * ''[[Aventurile fraților ursuleți]]'' * ''[[Aventurile lui Sarah Jane]]'' * ''[[Aventurile reale ale lui Jonny Quest]]'' * ''[[Bakugan]]'' * ''[[Bakugan (2023)]]'' * ''[[Bakugan: Battle Planet]]'' * ''[[Batman din Viitor]]'' * ''[[Batman: Neînfricat și cutezător]]'' * ''[[BatRoți]]'' * ''[[Battle B-Daman]]'' * ''[[Băiatul Veveriță]]'' * ''[[Beat Monsters]]'' * ''[[Beetlejuice (desen animat)|Beetlejuice]]'' * ''[[Ben 10]]'' * ''[[Ben 10 (2016)]]'' * ''[[Ben 10: Echipa extraterestră]]'' * ''[[Ben 10: Omniverse]]'' * ''[[Ben 10: Ultimate Alien]]'' * ''[[Ben 10: Provocarea supremă]]'' * ''[[Ursul Bernard|Bernard]]'' * ''[[Beyblade]]'' * ''[[Bill and Tony]]'' * ''[[Captain Planet]]'' * ''[[Cartoon Network B.A.N.D.]]'' * ''[[Casa Foster pentru prieteni imaginari]]'' * ''[[Ceasul Yo-kai]]'' * ''[[Ce e nou, Scooby-Doo?]]'' * ''[[Cei Patru Fantastici (2006)|Cei Patru Fantastici]]'' * ''[[Cele 13 fantome ale lui Scooby-Doo]]'' * ''[[Cel mai bun Ed]]'' * ''[[Chop Socky Chooks]]'' * ''[[Chowder]]'' * ''[[Clasa lui 3000]]'' * ''[[Clubul de dans Cartoon Network]]'' * ''[[Colegul meu de sală e o maimuță]]'' * ''[[Confruntarea Xiaolin]]'' * ''[[Cronicile Xiaolin]]'' * ''[[Cu capul în nori]]'' * ''[[Curaj, câinele cel fricos]]'' * ''[[Curse Trăsnite]]'' * ''[[Dastardly și Muttley în aparatele lor de zbor]]'' * ''[[DC Super Hero Girls (serie TV 2019)|DC Super Hero Girls (2019)]]'' * ''[[Dincolo de hotarul grădinii]]'' * ''[[Din mintea lui Jimmy]]'' * ''[[Dl. Magoo]]'' * ''[[Doi câini proști]]'' * ''[[Draculaș, vampirul iepuraș (serial)|Draculaș, vampirul iepuraș]]'' * ''[[Dragon Ball]]'' * ''[[Dragon Ball Z]]'' * ''[[Dragon Ball GT]]'' * ''[[Dragon Ball Z|Dragon Ball Z Kai]]'' * ''[[Dragonii]]'' * ''[[Dramă Totală: Cursa Colosală]]'' * ''[[Drama Totală: Insula Pacatel]]'' * ''[[Drama Totală: Reuniunea Vedetelor]]'' * ''[[Droopy Maestrul Detectiv]]'' * ''[[Dr. Super Pantaloni]]'' * ''[[Duck Dodgers]]'' * ''[[Dumb and Dumber (desen animat)|Dumb and Dumber]]'' * ''[[Ed, Edd și Eddy]]'' * ''[[Elevi Interdimensionali Zero]]'' * ''[[Eliot Kid]]'' * ''[[Elliott Pământeanul|''Elliott Pământeanul'']]'' * ''[[Eu sunt Nevăstuică]]'' * ''[[Expediția Cartoon Network]]'' * ''[[Familia Addams (desen animat)|Familia Addams]]'' * ''[[Familia Flintstone]]'' * ''[[Familia Happos]]'' * ''[[Familia Jetson]]'' * ''[[Familia mea de spioni]]'' * ''[[Familia Regală]]'' * ''[[Felinele Fulger]]'' * ''[[Fetițele Powerpuff]]'' * ''[[Fetițele Powerpuff (2016)]]'' * ''[[Fetițele Powerpuff Z]]'' * [[Fii tare, Scooby-Doo!|''Fii tare, Scooby-Doo!'']] * ''[[Formidabilele Magisăbii]]'' * ''[[Fungii!]]'' * ''[[The Garfield Show]]'' * ''[[Gemenii Cramp]]'' * ''[[Generator Rex]]'' * ''[[George, regele junglei]]'' * ''[[Gormiti (2012)|Gormiti]]'' * ''[[Grim & Evil]]'' * ''[[Grizzy și lemingii]]'' * ''[[The Grumpy King]]'' * ''[[He-Man și maeștrii universului]]'' * ''[[Hero: 108]]'' * ''[[Hero Inside]]'' * ''[[Hi Hi Puffy AmiYumi]]'' * ''[[Hong Kong Phooey]]'' * ''[[Huckleberry Hound]]'' * ''[[IGPX]]'' * ''[[Inazuma Eleven]]'' * ''[[Incredibilii frați Adrenalini]]'' * ''[[Insula Dramei Totale]]'' * ''[[Insula Dramei Totale: Revanșa]]'' * ''[[Monster Beach|Insula Monștrilor]]'' * ''[[Insula Taberei de Vară]]'' * ''[[Invincibilii (serial TV)|Invincibilii]]'' * ''[[Jabberjaw]]'' * ''[[Jellystone!]]'' * ''[[Johnny Bravo]]'' * ''[[Johnny Test]]'' * ''[[Juniper Lee]]'' * ''[[Justice League Action]]'' * ''[[Laboratorul lui Dexter]]'' * ''[[Lanterna Verde (serial)|Lanterna Verde]]'' * ''[[Lego: Cavalerii Nexo]]'' * ''[[Lego: Dreamzzz]] - REVINE ÎN GRILĂ - pe 16 iunie''<ref name=":0" />''; <u>episoade noi</u> (S3E1-10) - din 16 iunie, în fiecare zi, de la ora 18:55''<ref name=":1" /> * ''[[Lego: Fabrica de Eroi]]'' * ''[[Lego Monkie Kid]]'' * ''[[Lego Ninjago: Maeștrii Spinjitzu]]'' * ''[[Lego Star Wars: Cronicile Yoda]]'' * ''[[Liga Dreptății (serial)|Liga Dreptății]]'' * ''[[Liga Dreptății fără limite]]'' * ''[[Looney Tunes]]'' * ''[[The Looney Tunes Show]]'' * ''[[Looniversitatea Micuților]]'' * ''[[Lumea Looney Tunes]]'' * ''[[Duel Masters|Maeștrii Duelului]]'' * ''[[Mao Mao: Eroii inimii curate]]'' * ''[[Marele Mare Show Cartoon Network]]'' * ''[[Masca (serial TV)|Masca]]'' * ''[[Măr și Ceapă]]'' * ''[[Mega XLR|Megas XLR]]'' * ''[[Micii poznași]]'' * ''[[Mielul la oraș]]'' * ''[[Mielul Shaun]]'' * ''[[Mike, Lu & Og|Mike, Lu și Og]]'' * ''[[Minunatele peripeții ale lui Flapjack]]'' * ''[[Mixels]]'' * ''[[Mona vampirul]]'' * ''[[Mr. Bean (serial)|Mr. Bean]]'' * ''[[Mucha Lucha]]'' * ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy]]'' * ''[[Ninjago: Ascensiunea Dragonilor]]'' * ''[[Noile filme cu Scooby-Doo]]'' * ''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături]]'' * ''[[OK K.O.!: Să fim eroi]]'' * ''[[Ozzy și Drix]]'' * ''[[Patrula timpului (Cartoon Network)|Patrula timpului]]'' * ''[[Peripețiile Penelopei Pitstop]]'' * ''[[Popeye Marinarul]]'' * ''[[Povești cu Tom și Jerry]]'' * ''[[Power Players|''Power Players'']]'' * ''[[Prietenii mei Extratereștrii]]'' * ''[[Provocarea: Ben 10]]'' * ''[[Răgetul Felinelor Fulger]]'' * ''[[Răul cu Carne]]'' * ''[[Războiul stelelor: Războiul clonelor (serial din 2008)|Războiul stelelor: Războiul clonelor]]'' * ''[[Redakai cucereste Kairu]]'' * ''[[Richie Rich (desen animat 1980)|Richie Rich]]'' * ''[[Robotboy]]'' * ''[[Samurai Jack]]'' * ''[[Să-nceapă Aventura|Să-nceapă aventura: Tărâmuri îndepărtate]]'' * ''[[The Scooby-Doo Show|Scooby-Doo]]'' * ''[[Scooby-Doo și cine crezi tu?]]'' * ''[[Scooby-Doo și echipa misterelor]]'' * ''[[Scooby Doo și Scrappy-Doo]]'' * ''[[Scooby-Doo, unde ești tu!]]'' * ''[[Secretele familiei Sâmbătă]]'' * ''[[Serviciile secrete de la liceu]]'' * ''[[Sergentul Keroro|Sgt. Frog]]'' * ''[[Shaggy și Scooby-Doo fac echipă]]'' * ''[[Skatoony]]'' * ''[[The Sketchy Show]]'' * ''[[Skunk Fu!]]'' * ''[[Stă să plouă cu chiftele (serial)|Stă să plouă cu chiftele]]'' * ''[[Steven Univers]]'' * ''[[Steven Universe Future|Steven Univers Viitor]]'' * ''[[Super eroinele DC]]'' * ''[[Supergăgăuții|Supergăgăuțiii]]'' * ''[[SuperThings]]'' * ''[[Swat Kats]]'' * ''[[Școala de sperieturi a lui Casper (serial)|''Școala de sperieturi a lui Casper'']]'' * ''[[Șoimii Furtunii]]'' * ''[[Tabăra lui Lazlo]]'' * ''[[Taffy (serial)|Taffy]]'' * ''[[Tex Avery Show]]'' * ''[[Tinerii justițiari|Tinerii Justițiari]]'' * ''[[Tinerii Titani (serial)|Tinerii Titani]]'' * ''[[Titanul simbionic]]'' * ''[[Tom și Jerry]]'' * ''[[Tom și Jerry în copilărie]]'' * ''[[Tom și Jerry în New York]]'' * ''[[Tom și Jerry se dau în spectacol]]'' * ''[[Toony Tube]]'' * ''[[Transformers Cybertron]]'' * ''[[Transformers: Cyberverse]]'' * ''[[Transformers Energon]]'' * ''[[Transformers: Prime]]'' * ''[[Transformers: Robots in Disguise]]'' * ''[[Turneul Mondial al Dramei Totale]]'' * ''[[Ultima bârfă]]'' * ''[[Un cățel numit Scooby-Doo]]'' * ''[[Unchiul bunic]]'' * ''[[Unikitty]]'' * ''[[Un show obișnuit]]'' * ''[[Ursul Yogi]]'' * ''[[Vaca și puiul]]'' * ''[[Victor și Valentino]]'' * ''[[X-Men: Evoluția]]'' * ''[[Yogi și vânătoarea de comori]]'' ===Blocuri de programe anulate=== * ''[[Toonami]]'' * ''[[Boomerang]]'' * ''[[Cartoon Cartoons]]'' * ''Cei mai căutați din Metropolis'' * ''CN Real'' * ''[[Viva Las Bravo]]'' * ''[[Șose TV]]'' * ''Ben TV'' * ''Eds 60'' * ''Foster 60'' * ''KND 60'' * ''Powerpuff 60'' * ''Scooby 60'' * ''Festivalul comediei'' * ''Ziua păcălelilor'' * ''Gumboweekend'' * ''O veselie de prietenie'' * ''Megamaratonul Dramei Totale'' * ''Ora de sport Cartoon Network'' * ''Sună clopoțelul în Elmore'' * ''Săptămâna filmelor cu Scooby Doo'' * ''Halloween la Cartoon Network'' * ''Maratonul elementelor'' * ''Petrecem în familie cu Gumball'' * ''Clarence te invită la petrecere'' * ''Clubul micului dejun'' * ''Maraton cu Ben 10 și Transformers'' * ''Generația animată Cartoon Network'' * ''Festivalul Cartoon'' * ''Vinerea cu suprize'' * ''Seară de pizza cu Pizza Steve'' * ''Mixelii preiau canalul'' * ''Vineri seară cu Scooby-Doo'' * ''Maratonurile verii'' * ''Ziua Ninja'' * ''Gumball Network'' * ''Vacanță de vară la Cartoon Network'' * ''Maratonul prințeselor'' * ''Aventurile fraților urși: Ziua de selfie'' * ''Eroi epici din Să-nceapă aventura'' * ''Jocurile Gumball'' * ''The Best Of 2016'' * ''Săptămâna specială cu Steven Univers'' * ''Spooky Marathon Mix'' * ''Ziua prieteniei cu Darwin'' * ''Cartoon Toon Toon XL'' * ''Haideți Tineri Titani: Weekend de înfrumusețare'' * ''Aventurile fraților ursi și Fetițele Powerpuff fac echipă'' * ''Distracție cu Haideți, Tineri Titani!'' * ''Votează și urmărește!'' * ''Să-înceapă aventura: Elemente'' * ''Ben 10: Săptămâna extratereștrilor'' * ''Săptămâni din Marele Mare Show Cartoon Network'' * ''Cartoon Network Cinema'' * ''The Best Of 2017'' * ''Săptămâniile Ursul polar vă iubește'' * ''Luna Clarence!'' * ''Ziua Mondială a ursului polar'' * ''Cartoon Toon Toon'' * ''Familia Cartoon Network'' * ''Urmărește alături de Wattersoni'' * ''Richard ia școala cu asalt'' * ''Ben 10: Forța celor 10'' * ''Aventurile fraților urși în excursie'' * ''Săptămâna Gumball'' * ''Maratoanele iernii'' * ''Vremea supereroilor'' * ''Haideți Tineri Titani: Petrecerea de Vară'' * ''Maraton Mix'' * ''Finn și Jake în cea mai tare aventură'' * ''Vacanța de vară cu Gumball'' * ''Aniversarea Batman cu Haideți, Tineri Titani!'' * ''Maraton cu DC Super Hero Girls'' * ''Râzi în hohote cu Cartoon Network'' * ''Aventuri în dumbravă'' * ''Maratonul de Weekend'' * ''Iarna ta cu Gumball'' * ''Haideți, Tineri Titani la putere!'' * ''Prindeți iepurele'' * ''Prietenii dumbrăvii'' * ''Îl iubim pe Gumball'' * ''Haideți, Tineri Titani: Petrecere la piscină'' * ''Maraton de Halloween'' * ''Vedeta serii'' * ''Cele mai bune episoade din Haideți, Tineri Titani!'' * ''Sărbătoarea Crăciunului'' * ''Cei mai buni din 2024'' * ''Distrează-te cu Gumball'' * ''Weekendul iubirii'' * ''Săptămâna puterii fetelor'' * ''Weekendul grozav cu Gumball'' * ''E timpul pentru popcorn'' == Seriale originale == {{Vezi și|Cartoon Cartoons}} === Seriale [[Cartoon Network]] === {| class="wikitable sortable" <!--Doar datele originale și programele originale din Statele Unite--> <!--A nu se confunda originalul Fetițele Powerpuff cu serialul reboot din 2016; la fel și cu Ben 10; de aceea se clasifică ca Fetițele Powerpuff (2016) și Ben 10 (2016)--> <!--Atenție la gramatică și ortografie!--> |- ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data de încheiere ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 1990 |- | 1 | ''The Moxy Show'' | TV-Y7 | 5 decembrie 1993 | 25 mai 1996 | 2 |- | 2 | ''[[What a Cartoon!]]'' | TV-G | 20 februarie 1995 | 28 noiembrie 1997 | 16 |- | 3 | ''[[Laboratorul lui Dexter]]'' | TV-G (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 28 aprilie 1996 | 20 noiembrie 2003 | 78 |- | 4 | ''[[Johnny Bravo]]'' | TV-G | 14 iulie 1997 | 27 august 2004 | 65 |- | 5 | ''[[Vaca și puiul]]'' | TV-G (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | rowspan="2" | 15 iulie 1997 | 24 iulie 1999 | 52 |- | 6 | ''[[Eu sunt Nevăstuică]]'' | TV-G (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 2000 | 79 |- | 7 | ''[[Fetițele Powerpuff]]'' (1998) | TV-Y7 FV | 18 noiembrie 1998 | 25 martie 2005 | 78 |- | 8 | ''[[Ed, Edd și Eddy]]'' | TV-Y7 (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 4 ianuarie 1999 | 8 noiembrie 2009 | 65 |- | 9 | ''[[Mike, Lu & Og|Mike, Lu și Og]]'' | TV-G | rowspan="2" | 12 noiembrie 1999 | 19 mai 2001 | 26 |- | 10 | ''[[Curaj, câinele cel fricos]]'' | TV-Y7 (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 22 noiembrie 2002 | 52 |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | 11 | ''[[Mielul la oraș]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 17 noiembrie 2000 | 7 aprilie 2002 | rowspan="2" | 26 |- | 12 | ''[[Patrula timpului (Cartoon Network)|Patrula timpului]]'' | 8 iunie 2001 | 26 noiembrie 2003 |- | 13 | ''[[Samurai Jack]]'' | TV-Y7 FV (2001–2004)<br>TV-14 (2017) | 10 august 2001 (Cartoon Network)<br>11 martie 2017 (Adult Swim) | 25 septembrie 2004 (Cartoon Network)<br>20 mai 2017 (Adult Swim) | 62 |- | 14 | ''[[Grim & Evil]]'' | TV-Y7/TV-Y7 FV | 24 august 2001 | 18 octombrie 2002 | rowspan="2" | 13 |- | 15 | ''[[Ce s-a întâmplat cu... Robot Jones?]]'' | TV-Y7 FV | 19 iulie 2002 | 14 noiembrie 2003 |- | 16 | ''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături]]'' | TV-Y7 | 6 decembrie 2002 | 21 ianuarie 2008 | 78 |- | 17 | ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy]]'' | TV-Y7 (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 13 iunie 2003 | 9 noiembrie 2007 | 77 |- | 18 | ''[[Răul cu Carne]]'' | TV-Y7 (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 11 iulie 2003 | 22 octombrie 2004 | 13 |- | 19 | ''[[Războiul stelelor: Războiul clonelor (serial din 2003)|Războiul stelelor: Războiul clonelor]]'' | TV-Y7 | 7 noiembrie 2003 | 26 martie 2005 | 25 |- | 20 | ''[[Mega XLR|Megas XLR]]'' | TV-Y7 FV | 1 mai 2004 | 15 ianuarie 2005 | 26 |- | 21 | ''[[Casa Foster pentru prieteni imaginari]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 13 august 2004 | 3 mai 2009 | 79 |- | 22 | ''[[Hi Hi Puffy AmiYumi]]'' | 19 noiembrie 2004 | 27 iunie 2006 | 39 |- | 23 | ''[[Juniper Lee]]'' | TV-Y7 FV | 30 mai 2005 | 9 aprilie 2007 | 40 |- | 24 | ''[[Tabăra lui Lazlo]]'' | TV-Y7 | 8 iulie 2005 | 27 martie 2008 | 61 |- | 25 | ''Sunday Pants'' | TV-PG | 2 octombrie 2005 | 30 octombrie 2005 | 11 |- | 26 | ''[[Colegul meu de sală e o maimuță]]'' | TV-Y7 | 26 decembrie 2005 | 27 noiembrie 2008 | 56 |- | 27 | ''[[Ben 10]]'' (2005) | TV-Y7 FV | 27 decembrie 2005 | 15 aprilie 2008 | 52 |- | 28 | ''[[Băiatul Veveriță]]'' | rowspan="3" | TV-Y7 | 27 mai 2006 | 27 septembrie 2007 | 26 |- | 29 | ''[[Clasa lui 3000]]'' | 3 noiembrie 2006 | 25 mai 2008 | 28 |- | 30 | ''[[Chowder]]'' | 2 noiembrie 2007 | 7 august 2010 | 49 |- | 31 | ''[[Transformers: Animated]]'' | TV-Y7 FV | 26 decembrie 2007 | 23 mai 2009 | 42 |- | 32 | ''[[Ben 10: Echipa extraterestră]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 18 aprilie 2008 | 26 martie 2010 | rowspan="2" | 46 |- | 33 | ''[[Minunatele peripeții ale lui Flapjack]]'' | 5 iunie 2008 | 31 august 2010 |- | 34 | ''[[Secretele familiei Sâmbătă]]'' | TV-Y7 FV | 3 octombrie 2008 | 30 ianuarie 2010 | 36 |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 35 | ''[[Să-nceapă aventura]]'' | TV-PG | 5 aprilie 2010 | 3 septembrie 2018 | 283 |- | 36 | ''[[Ben 10: Ultimate Alien]]'' | TV-Y7 FV | rowspan="2" | 23 aprilie 2010 | 31 martie 2012 | 52 |- | 37 | ''[[Generator Rex]]'' | TV-PG V | 3 ianuarie 2013 | 60 |- | 38 | ''[[Un show obișnuit]]'' | TV-PG/TV-PG V | 6 septembrie 2010 | 16 ianuarie 2017 | 261 |- | 39 | ''[[Titanul simbionic]]'' | rowspan="2" | TV-PG V | 17 septembrie 2010 | 9 aprilie 2011 | 20 |- | 40 | ''Robotomy'' | 25 octombrie 2010 | 24 ianuarie 2011 | 10 |- | 41 | ''The Problem Solverz'' | TV-PG | 4 aprilie 2011 (Cartoon Network)<br>30 martie 2013 ([[Netflix]]) | 29 septembrie 2011 (Cartoon Network)<br>30 martie 2013 (Netflix) | 26 |- | 42 | ''Secret Mountain Fort Awesome'' | TV-PG | 1 august 2011 (Cartoon Network)<br>8 martie 2012 ([[iTunes]]) | 17 februarie 2012 (Cartoon Network)<br>29 martie 2012 (iTunes) | 26 |- | 43 | ''[[Ben 10: Omniverse]]'' | TV-Y7 FV | 1 august 2012 | 14 noiembrie 2014 | 80 |- | 44 | ''[[Unchiul bunic]]'' | rowspan="2" | TV-PG | 2 septembrie 2013 | 30 iunie 2017 | 153 |- | 45 | ''[[Steven Universe|Steven Univers]]'' | 4 noiembrie 2013 | 21 ianuarie 2019 | 160 |- | 46 | ''[[Mixels]]'' | TV-Y7 FV | 12 februarie 2014 | 1 octombrie 2016 | 31 |- | 47 | ''[[Clarence (Cartoon Network)|Clarence]]'' | TV-PG | 14 aprilie 2014 | 24 iunie 2018 | 130 |- | 48 | ''[[Aventurile fraților urși]]'' | TV-Y7 | 27 iulie 2015 | 27 mai 2019 | 140 |- | 49 | ''[[Fetițele Powerpuff (2016)|Fetițele Powerpuff]]'' (2016) | rowspan="4" | TV-Y7 FV | 4 aprilie 2016 | 16 iunie 2019 | 122 |- | 50 | ''[[Formidabilele Magisăbii]]'' | 29 septembrie 2016 | 17 mai 2019 | 92 |- | 51 | ''[[Ben 10 (2016)|Ben 10]]'' (2016) | 1 octombrie 2016 (Australia)<br>10 aprilie 2017 (Statele Unite) | 11 aprilie 2021 | 178 |- | 52 | ''[[OK K.O.!: Să fim eroi]]'' | 1 august 2017 | 6 septembrie 2019 | 112 |- | 53 | ''[[Măr și Ceapă]]'' | rowspan="3" | TV-Y7 | 23 februarie 2018 | 7 decembrie 2021 | 76 |- | 54 | ''[[Craig și dumbrava]]'' | 30 martie 2018 | 1 august 2024 ([[Hulu]]) 25 ianuarie 2025 (Cartoon Network) | 180 |- | 55 | ''[[Insula Taberei de Vară]]'' | 7 iulie 2018 (Cartoon Network)<br>18 iunie 2020 ([[HBO Max]]) | 11 august 2023 (Cartoon Network)<br>9 decembrie 2021 (HBO Max) | 120 |- | 56 | ''[[Victor și Valentino]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 FV | 30 martie 2019 | 26 august 2022 | 119 |- | 57 | ''[[Mao Mao: Eroii inimii curate]]'' | 1 iulie 2019 | 17 iulie 2020 | rowspan="2" | 40 |- | 58 | ''[[Trenul infinitului]]'' | rowspan="2" | TV-PG | 5 august 2019 (Cartoon Network)<br>13 august 2020 (HBO Max) | 10 ianuarie 2020 (Cartoon Network)<br>15 aprilie 2021 (HBO Max) |- | 59 | ''[[Steven Universe Future|Steven Univers Viitor]]'' | 7 decembrie 2019 | 27 martie 2020 | 20 |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | 60 | ''Tig n' Seek'' | TV-PG | 23 iulie 2020 (HBO Max)<br>6 august 2021 (Cartoon Network) | 26 mai 2022 (HBO Max)<br>15 octombrie 2021 (Cartoon Network) | rowspan="2" | 80 |- | 61 | ''[[Fungii!]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 20 august 2020 (HBO Max)<br>4 iunie 2021 (Cartoon Network) | 16 decembrie 2021 (HBO Max)<br>3 septembrie 2021 (Cartoon Network) |- | 62 | ''[[Aventurile fraților ursuleți]]'' | 1 ianuarie 2022 | rowspan="2" | prezent | 63 |- | 63 | ''Iyanu'' | TV-PG | 5 aprilie 2025 |15 |- ! colspan="6" | Seriale viitoare |- | 64 | ''[[Un show obișnuit|Regular Show: Lost Tapes]]'' | rowspan="2" |VFA |2025-2026 | | |- | 65 | ''[[Să-nceapă Aventura|Adventure Time: Side Quests]]'' |2026 | | |} === Seriale [[Warner Bros. Animation]] === {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | 1 | ''[[Liga Dreptății (serial)|Liga Dreptății]]'' | TV-PG | 17 noiembrie 2001 | 29 mai 2004 | 52 |- | 2 | ''[[Tinerii Titani (serial)|Tinerii Titani]]'' | rowspan="3" | TV-Y7 FV | 19 iulie 2003 | 16 ianuarie 2006 | 65 |- | 3 | ''[[Duck Dodgers]]'' | 23 august 2003 (Cartoon Network)<br>16 septembrie 2005 ([[Boomerang (canal TV)|Boomerang]]) | 22 aprilie 2005 (Cartoon Network)<br>11 noiembrie 2005 (Boomerang) | rowspan="2" | 39 |- | 4 | ''[[Liga Dreptății fără limite]]'' | 31 iulie 2004 | 13 mai 2006 |- | 5 | ''[[Batman: Neînfricat și cutezător]]'' | TV-Y7 FV | 14 noiembrie 2008 | 11 noiembrie 2011 | 65 |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 6 | ''[[Scooby-Doo și echipa misterelor]]'' | TV-Y7 | 5 aprilie 2010 | 5 aprilie 2013 | 52 |- | 7 | ''MAD: Eroi de tot râsul'' | TV-PG | 6 septembrie 2010 | 2 decembrie 2013 | 103 |- | 8 | ''[[Tinerii justițiari]]'' | TV-PG (2010–2013)<br>TV-14 (2019–2022) | 26 noiembrie 2010 ([[Cartoon Network Romania|Cartoon Network]])<br>4 ianuarie 2019 (DC Universe)<br>16 octombrie 2021 ([[HBO Max]]) | 16 martie 2013 (Cartoon Network)<br>27 august 2019 (DC Universe)<br>9 iunie 2022 (HBO Max) | 96 |- | 9 | ''[[The Looney Tunes Show]]'' | rowspan="6" | TV-PG | 3 mai 2011 | 31 august 2014 | 52 |- | 10 | ''[[Felinele Fulger]]'' (2011) | 29 iulie 2011 | 16 iunie 2012 | rowspan="2" | 26 |- | 11 | ''[[Lanterna Verde (serial)|Lanterna Verde]]'' | 11 noiembrie 2011 | 16 martie 2013 |- | 12 | ''[[Haideți, Tineri Titani!]]'' | 23 aprilie 2013 | prezent | 413 |- | 13 | ''Feriți-vă de Batman'' | 13 iulie 2013 | 27 septembrie 2014 | 26 |- | 14 | ''[[Tom și Jerry se dau în spectacol]]'' | 9 aprilie 2014 (Cartoon Network)<br>21 septembrie 2017 ([[Boomerang (canal TV)|Boomerang SVOD]])<br>1 februarie 2021 ([[Cartoon Network|Cartoon Network App]]) | 12 martie 2016 (Cartoon Network)<br>15 februarie 2021 (Boomerang SVOD și Cartoon Network App) | 117 |- | 15 | ''[[Noile Looney Tunes]]'' | rowspan="3" | TV-Y7 | 21 septembrie 2015 (Cartoon Network)<br>28 aprilie 2017 (Boomerang SVOD) | 12 martie 2016 (Cartoon Network)<br>30 ianuarie 2020 (Boomerang SVOD) | 156 |- | 16 | ''[[Fii tare, Scooby-Doo!]]'' | 5 octombrie 2015 (Cartoon Network)<br>20 iunie 2017 (Boomerang SVOD)<br>10 martie 2018 (Boomerang) | 12 martie 2016 (Cartoon Network)<br>22 decembrie 2017 (Boomerang SVOD)<br>18 martie 2018 (Boomerang) | 52 |- | 17 | ''[[Draculaș, vampirul iepuraș]]'' | 6 februarie 2016 | 12 martie 2016 (Cartoon Network)<br>30 decembrie 2018 (Boomerang) | 104 |- | 18 | ''[[Justice League Action]]'' | TV-Y7 FV |16 decembrie 2016 | 3 iunie 2018 | 52 |- | 19 | ''[[Unikitty]]'' | TV-Y7 | 27 octombrie 2017 | 27 august 2020 | 104 |- | 20 | ''[[DC Super Hero Girls (2019)|DC Super Hero Girls]]'' | rowspan="3" | TV-PG | 8 martie 2019 | 24 octombrie 2021 | 78 |- | rowspan="2" | 21 | rowspan="2" | ''[[Scooby-Doo și cine crezi tu?]]'' | 27 iunie 2019 (Boomerang SVOD)<br>8 iulie 2019 (Cartoon Network) | 12 august 2019 (Cartoon Network)<br>25 februarie 2021 (Boomerang SVOD) | rowspan="2" | 52 |- | colspan="2" | 1 octombrie 2021 (HBO Max) |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | 22 | ''[[Răgetul Felinelor Fulger]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 22 februarie 2020 | 22 decembrie 2020 |52 |- | 23 | ''[[Lumea Looney Tunes]]'' | 27 mai 2020 (HBO Max)<br>5 iulie 2021 (Cartoon Network)<br>27 iulie 2023 ([[Max (platformă)|Max]]) | 6 aprilie 2023 (HBO Max)<br>2 septembrie 2023 (Cartoon Network)<br>14 iunie 2024 (Max) | 82 |- | 24 | ''[[Jellystone!]]'' | TV-G | 29 iulie 2021 (HBO Max)<br>4 septembrie 2021 (Cartoon Network)<br>22 februarie 2024 (Max) | 17 martie 2022 (HBO Max)<br>6 noiembrie 2021 (Cartoon Network)<br>6 martie 2025 (Max) | 77 |- | 25 | ''[[Looniversitatea Micuților]]'' | TV-PG | 8 septembrie 2023 (Max)<br>9 septembrie 2023 (Cartoon Network) | 22 martie 2025 | 23 |- ! colspan="6" | Seriale viitoare |- | 26 | ''[[Scooby-Doo|Go-Go Mystery Machine]]'' | VFA | VFA | | |} ===Seriale [[Hanna-Barbera]] === {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- | 1 | ''[[Aventurile reale ale lui Jonny Quest]]'' | TV-Y7 | 26 august 1996 | 16 aprilie 1997 | 52 |} ===Seriale [[Hanna-Barbera Studios Europe]]=== {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 1 | ''[[Uimitoarea lume a lui Gumball]]'' | TV-Y7 FV | 3 mai 2011 | prezent | 240 |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | 2 | ''[[Elliott Pământeanul]]'' | TV-Y7 | 29 martie 2021 | 9 aprilie 2021 | 16 |- | 3 | ''[[Aventurile bravului prinț Ivandoe]]'' | TV-Y7 FV | 5 decembrie 2022 (Italia)<br>11 noiembrie 2023 (Statele Unite) | 16 ianuarie 2024 (Italia)<br>prezent (Statele Unite) | 40 |- ! colspan="6" | Seriale viitoare |- |4 |Năstrușnica lume a lui Gumball | rowspan="2" |VFA |2025 ([[Hulu]]) | |40 |- | 5 | [[Fetițele Powerpuff|''The Powerpuff Girls'' (2026)]] | 2026 | | |} === Seriale Williams Street === {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 1990 |- | 1 | ''Space Ghost Coast to Coast'' | TV-PG (1994–2001)<br>TV-14 (2001–2008) | 15 aprilie 1994 (Cartoon Network)<br>2 septembrie 2001 ([[Adult Swim]])<br>30 mai 2006 ([[GameTap]]) | 22 iulie 2001 (Cartoon Network)<br>12 aprilie 2004 (Adult Swim)<br>31 mai 2008 (GameTap) | 109 |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | rowspan="3" | 2 | rowspan="3" | ''The Brak Show'' | rowspan="3" | TV-PG | colspan="2" align="center" |21 decembrie 2000 (Cartoon Network) | rowspan="3" | 29 |- | 2 septembrie 2001 (Adult Swim) | 31 decembrie 2003 (Adult Swim) |- | colspan="2" align="center" | 24 mai 2007 (Adult Swim Video) |- | 3 | ''Sealab 2021'' | TV-14 | 21 decembrie 2000 (Cartoon Network)<br>2 septembrie 2001 (Adult Swim) | 30 decembrie 2000 (Cartoon Network)<br>24 aprilie 2005 (Adult Swim) | 52 |- | rowspan="2" | 4 | rowspan="2" | ''Aqua Teen Hunger Force'' | rowspan="2" | TV-MA | colspan="2" align="center" | 30 decembrie 2000 (Cartoon Network) | rowspan="2" | 144 |- | 9 septembrie 2001 (Adult Swim) | prezent (Adult Swim) |- | rowspan="2" | 5 | rowspan="2" | ''Harvey Birdman, Attorney at Law'' | rowspan="2" | TV-14 | colspan="2" align="center" | 30 decembrie 2000 (Cartoon Network) | rowspan="2" | 39 |- | 2 septembrie 2001 (Adult Swim) | 22 iulie 2007 (Adult Swim) |} === Seriale live-action și live-action/animație === {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | 2 | ''[[Din mintea lui Jimmy]]'' | TV-Y7 FV | 14 septembrie 2007 | 29 mai 2008 | 20 |- | 3 | ''The Othersiders'' | rowspan="5" | TV-PG | 17 iunie 2009 | 30 octombrie 2009 | 23 |- | 4 | ''BrainRush'' | rowspan="2" | 20 iunie 2009 | 22 iulie 2009 | 6 |- | 5 | ''Destroy Build Destroy'' | 21 septembrie 2011 | rowspan="2" | 37 |- | 6 | ''Dude, What Would Happen'' | rowspan="2" | 19 august 2009 | 21 septembrie 2011 |- | 7 | ''Bobb'e Says'' | 23 septembrie 2009 | 6 |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 8 | ''Tower Prep'' | TV-PG | 16 octombrie 2010 | 28 decembrie 2010 | 13 |- | 9 | ''[[Invincibilii (serial)|Invincibilii]]'' | TV-PG V | 24 ianuarie 2012 | 19 februarie 2013 | 35 |- | 10 | ''The High Fructose Adventures of the Annoying Orange'' | rowspan="2" | TV-PG | 28 mai 2012 | 17 martie 2014 | 60 |- | 11 | ''Incredible Crew'' | 31 decembrie 2012 | 11 aprilie 2013 | 13 |} === Seriale de preșcolari ([[Cartoonito]]) === {| class="wikitable" |+ ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 1990 |- | 1 | ''Big Bag'' | TV-Y | 2 iunie 1996 | 31 mai 1998 | 39 |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | 2 | ''[[Baby Looney Tunes]]'' | rowspan="3" | TV-Y | 23 septembrie 2002 | 20 aprilie 2005 | 53 |- | 3 | ''[[Krypto, câinele erou]]'' | 30 martie 2005 | 15 decembrie 2006 | 39 |- | 4 | ''[[Povești de la stația de pompieri]]'' | 22 august 2005 | 7 mai 2006 | 26 |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | 5 | ''Bugs Bunny Constructorii'' | TV-Y | 25 iulie 2022 | rowspan="2" | prezent | 45 |- | 6 | ''[[BatRoți]]'' | TV-Y7 | 17 septembrie 2022 ([[Max (platformă)|HBO Max]])<br>15 octombrie 2022 (Cartoon Network) | 50 |- | 7 | ''Jessica și marea ei lume mică'' | TV-Y | 20 septembrie 2023 | 31 mai 2024 | 20 |- ! colspan="6" | Seriale viitoare |- | 8 | ''[[Casa Foster pentru prieteni imaginari|Foster's Funtime for Imaginary Friends]]'' | rowspan="3" |VFA | rowspan="3" |VFA | | |- | 9 | ''[[Să-nceapă Aventura|Heyo BMO]]'' | | |- | 10 | ''Barbara!'' | | |} === Miniseriale === {| class="wikitable sortable" |+ ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 1 | ''[[Dincolo de hotarul grădinii]]'' | rowspan="6" | TV-PG | 3 noiembrie 2014 | 7 noiembrie 2014 | 10 |- | 2 | ''[[Să-nceapă Aventura#Episoade|Să-nceapă Aventura: Originile lui Marceline]]'' | 16 noiembrie 2015 | 19 noiembrie 2015 | 8 |- | 3 | ''[[Familia Regală|Familia regală]]'' | 30 noiembrie 2015 | 3 decembrie 2015 | 4 |- | 4 | ''[[Să-nceapă Aventura#Episoade|Să-nceapă Aventura: Insulele]]'' | 30 ianuarie 2017 | 2 februarie 2017 | rowspan="2" | 8 |- | 5 | ''[[Să-nceapă Aventura#Episoade|Să-nceapă Aventura: Elementele]]'' | 24 aprilie 2017 | 27 aprilie 2017 |- | 6 |''[[Clarence (Cartoon Network)#Episoade|Clarence: O petrecere furtunoasă]]'' | align="center" colspan="2" |5 iunie 2017 | 6 |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | rowspan="2" | 7 | rowspan="2" | ''[[Aquaman: Regele Atlantisului]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 14 octombrie 2021 (HBO Max) | 28 octombrie 2021 (HBO Max) | rowspan="2" | 3 |- | colspan="2" align="center" |14 mai 2022 (Cartoon Network) |} == Co-producții Cartoon Network == === Co-producții americane === {| class="wikitable sortable" |- ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- | 1 | ''[[Pantera Roz și prietenii săi]]'' | TV-Y7 | 7 martie 2010 | 23 august 2010 | |- | 2 | ''[[Dragonii]]'' | TV-PG | 7 august 2012 (Cartoon Network)<br>26 iunie 2015 ([[Netflix]]) | 5 martie 2014 (Cartoon Network)<br>16 februarie 2018 (Netflix) | Doar sezoanele 1–2. |} === Co-producții europene === {| class="wikitable sortable" |- ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- ! colspan="6" |Anii 2000 |- | 1 | ''[[Mendoza, câinele grăsan]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 28 februarie 2000 | 2001 | Niciodată difuzat în Statele Unite. |- | 2 | ''[[Gemenii Cramp]]'' | 3 septembrie 2001 | 2004 | Difuzat de asemenea pe [[Fox Broadcasting Company|FoxBox]] în Statele Unite. |- | 3 | ''[[Spioanele]]'' | TV-Y7 | 7 noiembrie 2001 ([[Freeform|ABC Family]])<br>3 aprilie 2002 (Franța)<br>2 septembrie 2002 (Canada)<br>7 iulie 2003 (Cartoon Network) | 13 septembrie 2002 (ABC Family)<br>prezent (Franța, Canada și Cartoon Network) | |- | 4 | ''[[Cu capul în nori]]'' | TV-G | 7 ianuarie 2002 (Regatul Unit)<br />2 iulie 2002 (Franța)<br />4 octombrie 2002 (Statele Unite) | 2003 | Difuzat pe [[Toon Disney]] în Statele Unite. |- | 5 | ''[[Robotboy]]'' | TV-Y7 FV | 1 noiembrie 2005 | 27 septembrie 2008 | |- | 6 | ''Skatoony'' | TV-Y7 | 6 octombrie 2006 (Regatul Unit)<br />28 octombrie 2010 (Statele Unite) | 20 noiembrie 2008 (Regatul Unit)<br />14 aprilie 2013 (Statele Unite) | |- | 7 | ''[[Cei Patru Fantastici (2006)|Cei Patru Fantastici]]'' | TV-Y7 FV | 2 septembrie 2006 (Cartoon Network)<br>18 ianuarie 2010 ([[Nicktoons (Statele Unite)|Nicktoons]]) | 1 septembrie 2009 (Cartoon Network)<br>25 februarie 2010 (Nicktoons) | |- | 8 | ''The Mr. Men Show'' | TV-Y | 4 februarie 2008 | 19 octombrie 2009 | |- | 9 | ''[[Chop Socky Chooks]]'' | TV-Y7 FV | 16 martie 2007 (Canada)<br />7 martie 2008 (Statele Unite)<br />8 septembrie 2008 (Regatul Unit) | 28 septembrie 2008 (Canada)<br />21 noiembrie 2008 (Statele Unite)<br />1 martie 2009 (Regatul Unit) | |- | 10 | ''[[The Garfield Show]]'' | rowspan="2" |TV-Y7 | 22 decembrie 2008 (Franța)<br>2 noiembrie 2009 (Statele Unite) | 1 mai 2015 (Franța)<br>24 octombrie 2016 (Statele Unite) | |- | 11 | ''[[Școala de sperieturi a lui Casper (serial)|Școala de Sperieturi a lui Casper]]'' | 1 aprilie 2009 | 8 noiembrie 2012 | |- ! colspan="6" |Anii 2010 |- | 12 | ''[[Hero: 108]]'' | TV-Y | 1 martie 2010 | 9 iulie 2012 | |- | 13 | ''[[Angelo e cel mai tare]]'' | TV-Y7 | 5 aprilie 2010 | prezent | Primele două sezoane au fost difuzate în Statele Unite. |- | 14 | ''[[Lego Ninjago: Maeștrii Spinjitzu|Ninjago]]'' | TV-Y7 FV | 14 ianuarie 2011 (Cartoon Network)<br>7 martie 2021 ([[Netflix]]) | 25 octombrie 2020 (Cartoon Network)<br>1 octombrie 2022 (Netflix) | |- | 15 | ''[[Sonic Boom]]'' | TV-Y7 | 8 noiembrie 2014 (Cartoon Network)<br>12 noiembrie 2016 ([[Boomerang (canal TV)|Boomerang]]) | 29 octombrie 2016 (Cartoon Network)<br>18 noiembrie 2017 (Boomerang) | |- | 16 | ''[[Power Players]]'' | TV-Y7 FV | 21 septembrie 2019 | 14 iunie 2020 | <!-- |- ! colspan="6" |Seriale viitoare --> |} === Co-producții canadiene === {| class="wikitable sortable" |- !# ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- ! colspan="6" |Anii 1990 |- | 1 | ''O Canada'' | TV-Y7 | 1997 | 2002 | |- ! colspan="6" |Anii 2000 |- | 2 | ''[[Spioanele]]'' | TV-Y7 | 7 noiembrie 2001 ([[Freeform|ABC Family]])<br>3 aprilie 2002 (Franța)<br>2 septembrie 2002 (Canada)<br>7 iulie 2003 (Cartoon Network) | 13 septembrie 2002 (ABC Family)<br>prezent (Franța, Canada și Cartoon Network) | |- | 3 | ''[[Gerald McBoing Boing|Gerald McBoing-Boing]]'' | TV-Y | 22 august 2005 | 28 noiembrie 2007 | |- | 4 | ''[[Șoimii Furtunii]]'' | TV-Y7-FV | 25 mai 2007 | 6 aprilie 2009 | |- | 5 | ''[[George, regele junglei]]'' | TV-Y7 | 29 iunie 2007 (Canada)<br />15 februarie 2008 (Statele Unite) | 18 februarie 2017 (Canada)<br />17 august 2008 (Statele Unite) | Doar sezonul 1. |- | 6 | ''[[Johnny Test]]'' | TV-Y7 | 17 septembrie 2005 (Kids' WB)<br>7 ianuarie 2008 (Cartoon Network) | 1 martie 2008 (Kids' WB)<br>25 decembrie 2014 (Cartoon Network) | |- | 7 | ''[[Insula Dramei Totale]]'' | TV-PG | 8 iulie 2007 (Canada)<br>5 iunie 2008 (Statele Unite) | 20 noiembrie 2014 | |- | 8 | ''[[Cel mai bun Ed]]'' | TV-Y7 | 3 octombrie 2008 | 22 octombrie 2009 | |- | 9 | ''Hot Wheels: Echipa de Luptă 5'' | TV-Y7-FV | 29 august 2009 | 16 iulie 2011 | |- ! colspan="6" |Anii 2010 |- | 10 | ''[[Grojband]]'' | TV-PG | 10 iunie 2013 (Statele Unite)<br>5 septembrie 2013 (Canada)<br>21 aprilie 2014 (Regatul Unit) | 12 aprilie 2015 (Statele Unite)<br>25 mai 2015 (Canada) | |- | 11 | ''[[Dramă Totală: Cursa Colosală]]'' | TV-PG | 7 septembrie 2015 (Statele Unite)<br>4 ianuarie 2016 (Canada) | 9 octombrie 2015 (Statele Unite)<br>15 februarie 2016 (Canada) | |- | 12 | ''[[Supergăgăuții]]'' | TV-Y7-FV | 2 noiembrie 2015 (Regatul Unit)<br>7 decembrie 2015 (Statele Unite) | 22 octombrie 2018 (Statele Unite)<br>7 februarie 2019 (Canada) | |- | 13 | ''[[Stă să plouă cu chiftele (serial)|Stă să plouă cu chiftele]]'' | TV-Y7 | 20 februarie 2017 (Statele Unite)<br>6 aprilie 2017 (Canada) | 30 iunie 2018 (Canada) | |- | 14 | ''[[Mega Man (serial din 2018)|Mega Man]]'' | TV-Y7-FV | 5 august 2018 (Statele Unite)<br>8 septembrie 2018 (Canada) | 23 mai 2019 (Statele Unite)<br>22 iunie 2019 (Canada) | |- | 15 | ''[[Grădinița Dramei Totale]]'' | TV-Y7 | 1 septembrie 2018 (Statele Unite)<br>7 octombrie 2018 (Canada) | 15 aprilie 2023 (Statele Unite)<br>22 aprilie 2023 (Canada) | |- | 16 | [[Insula Dramei Totale (2023)|''Insula Dramei Totale'']] (2023) | TV-PG | 10 aprilie 2023 (Italia)<br>1 iunie 2024 (Statele Unite) | prezent | |- <!-- ! colspan="6" |Seriale viitoare --> |} === Co-producții japoneze === {| class="wikitable sortable" |- ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- ! colspan="6" |Anii 2000 |- | 1 | ''Immortal Grand Prix (IGPX)'' | rowspan="2" | TV-Y7-FV | 5 noiembrie 2005 | 26 august 2006 | |- | 2 | ''[[Fetițele Powerpuff Z]]'' | 1 iulie 2006 | 30 iunie 2007 | |- ! colspan="6" |Anii 2010 |- | 3 | ''[[Bakugan: Battle Planet]]'' | TV-Y7-FV | 23 decembrie 2018 | 3 ianuarie 2021 | Doar sezoanele 1 și 2. |} === Co-producții asiatice și australiene === {| class="wikitable sortable" |+ ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- ! colspan="6" |Anii 2010 |- | 1 | ''[[Elevi Interdimensionali Zero]]'' | TV-PG | 26 septembrie 2015 | 19 decembrie 2015 | |- ! colspan="6" |Anii 2020 |- | 2 | ''[[Monster Beach|''Insula monștrilor'']]'' | TV-PG | 11 aprilie 2020 | 16 decembrie 2020 | |- | 3 | ''Tom and Jerry Singapore'' | VFA | 7 august 2023 (Asia)<br>26 februarie 2024 (Statele Unite) | prezent | |} == Filme originale == === Filme de animație === {| class="wikitable sortable" |+ !# !Titlu !Evaluare !Data premierei !Note |- ! colspan="5" |Anii 1990 |- | 1 | ''[[Listă de episoade ale serialului „Laboratorul lui Dexter”#Episoade|Dexter's Laboratory: Ego Trip]]'' | TV-G | 10 decembrie 1999 | Finalul original al serialului ''[[Laboratorul lui Dexter]]''. |- ! colspan="5" |Anii 2000 |- | 2 | ''[[Lista episoadelor din Samurai Jack#Sezonul 1 (2001)|Samurai Jack: The Premiere Movie]]'' | TV-Y7 | 10 august 2001 | Premieră de trei părți a serialului ''[[Samurai Jack]]''. |- | 3 | ''[[Familia Flintstone: Pe pietre]]'' | TV-G | 3 noiembrie 2001 | Bazat pe ''[[Aventuri în epoca de piatră|Familia Flintstone]]''. Dedicat lui [[William Hanna]] și Hoyt Curtin. |- | 4 | ''[[Fetițele Powerpuff: Filmul]]'' | PG (cinematografe)<br>TV-PG (Cartoon Network) | 3 iulie 2002 (cinematografe)<br>25 mai 2003 (Cartoon Network) | Lansare cinematografică. |- | 5 | ''Party Wagon'' | TV-G | 27 februarie 2004 | Pilot nereușit pentru un serial lungmetraj. |- | 6 | ''[[Lista episoadelor Casa Foster pentru prieteni imaginari|Casa Foster pentru prieteni imaginari: Casa lui Bloo]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 13 august 2004 | Premieră de trei părți a serialului ''[[Casa Foster pentru prieteni imaginari]]''. |- | 7 | ''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături#Episoade speciale și filme|Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături: Operațiunea Z.E.R.O.]]'' | 11 august 2006 | |- | 8 | ''[[Tinerii Titani (serial)#Episoade|Tinerii Titani: Necazuri în Tokyo]]'' | TV-Y7 FV | 15 septembrie 2006 | Finalul serialului ''[[Tinerii Titani (serial)|Tinerii Titani]]''. |- | 9 | ''[[Clasa lui 3000#Episoade|Clasa lui 3000: Acasă]]'' | rowspan="6" |TV-Y7 | 3 noiembrie 2006 | Premieră de două părți a serialului ''[[Clasa lui 3000]]''. |- | 10 | ''[[Lista episoadelor Casa Foster pentru prieteni imaginari|Casa Foster pentru prieteni imaginari: Bunul Wilt]]'' | 23 noiembrie 2006 | |- | 11 | ''[[Colegul meu de sală e o maimuță#Episoade|Colegul meu de sală e o maimuță: Excursia]]'' | 14 ianuarie 2007 | |- | 12 | ''[[Tabăra Lui Lazlo: Unde e Lazlo?]]'' | 18 februarie 2007 | |- | 13 | ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy#Episoade|Aventurile lui Billy și Mandy cu Bau-Bau]]'' | 30 martie 2007 | |- | 14 | ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy#Episoade|Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy: Mânia reginei păianjenilor]]'' | 6 iulie 2007 | |- | 15 | ''[[Ben 10: Secretul Omitrixului]]'' | TV-PG | 10 august 2007 | Finalul serialului ''[[Ben 10]]''. |- | 16 | ''[[Transformers: Animated#Episoade|Transformers Animated: Transformați-vă]]'' | TV-Y7 FV | 26 decembrie 2007 | Premieră de trei părți a serialului ''[[Transformers Animated]]''. |- | 17 |''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături#Episoade speciale și filme|Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături: Operațiunea I.N.T.E.R.V.I.U]]'' | rowspan="2" |TV-Y7 | 21 ianuarie 2008 | Finalul serialului ''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături]]''. |- | 18 | ''[[Colegul meu de sală e o maimuță#Episoade|Colegul meu de sală e o maimuță: Musicalul de la școala animalelor]]'' | 25 mai 2008 | |- | 19 | ''[[Lista episoadelor din Secretele familiei Sâmbătă|Secretele familiei Sâmbătă: Piatra Kur]]'' | rowspan="2" |TV-Y7 FV | 3 octombrie 2008 | Premieră de două părți a serialului ''[[Secretele familiei Sâmbătă]]''. |- | 20 | ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy#Episoade|Underfist: Halloween Bash]]'' | 12 octombrie 2008 | Film spin-off al serialului ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy]]''. |- | 21 | ''[[Filmul Foster: Destinația - imaginația]]'' | TV-PG | 27 noiembrie 2008 | |- | 22 | ''[[Ed, Edd și Eddy - Marele Show]]'' | TV-Y7 | 8 noiembrie 2009 | Finalul serialului ''[[Ed, Edd și Eddy]]''. |- ! colspan="5" |Anii 2010 |- | 23 | ''[[Duncan, stăpânul focului]]'' | TV-PG | 24 noiembrie 2010 | |- | 24 | ''[[Johnny Bravo merge la Bollywood]]'' | N/A | 4 noiembrie 2011 | Difuzat în Australia și Noua Zeelandă. |- | 25 |''[[Ben 10: Vanatoarea de Extraterestrii|Ben 10 Vânătoarea de Extratereștri]]'' | TV-Y7 FV | 11 martie 2012 (Asia)<br>23 martie 2012 (Statele Unite) | |- | 26 | ''[[Elevi Interdimensionali Zero]]'' | TV-PG | 16 decembrie 2012 | Difuzat în Australia. Pilot al serialului cu același nume. |- | 27 | ''Chakra: The Invincible'' | rowspan="2" |N/A | 30 noiembrie 2013 | Difuzat în India. |- | 28 | ''[[Monster Beach|Insula Monștrilor]]'' | 31 decembrie 2014 | Difuzat în Australia. Pilot al serialului cu același nume. |- | 29 | ''[[Un show obișnuit: Filmul]]'' | rowspan="2" |TV-PG | 1 august 2015 (Downtown Independent)<br>1 septembrie 2015 (digital)<br>13 octombrie 2015 (DVD)<br>25 noiembrie 2015 (Cartoon Network) | |- | 30 | ''[[Steven Univers: Filmul]]'' | 2 septembrie 2019 | Finalul serialului ''[[Steven Univers]]''. |- ! colspan="5" |Anii 2020 |- | 31 | ''[[Aventurile fraților urși#Episoade|Aventurile fraților urși: Filmul]]'' | TV-Y7 | 30 iunie 2020 (digital)<br>7 septembrie 2020 (Cartoon Network) | Finalul serialului ''[[Aventurile fraților urși]]''. |- | 32 | ''[[Ben 10 (2016)#Episoade|Ben 10 Împotriva Universului: Filmul]]'' | TV-Y7 FV | 10 octombrie 2020 | |- | 33 | ''[[Craig Before the Creek|Craig Înainte de Dumbravă]]'' | TV-G | 11 decembrie 2023 (digital)<br>13 ianuarie 2024 (Cartoon Network) | Prequel al serialului ''[[Craig și dumbrava]]''. |- ! colspan="5" |Filme viitoare |- |34 |The Age of Wonders | rowspan="4" |VFA |2025 |Film spin-off al serialului Iyanu |- |35 |Film fără nume cu Iyanu |2026 | |- | 36 | [[Să-nceapă Aventura|''The Adventure Time Movie'']] | rowspan="2" |VFA | |- | 37 | [[Uimitoarea lume a lui Gumball|''The Amazing World of Gumball: The Movie!'']] | |} === Filme live action === {| class="wikitable sortable" |+ !# !Titlu !Evaluare !Data premierei !Note |- ! colspan="5" |Anii 2000 |- | 1 | ''[[Din mintea lui Jimmy#Episoade|Din mintea lui Jimmy]]'' | rowspan="4" | TV-PG | 8 decembrie 2006 | Film live-action/animat. Pilot al serialului cu același nume. |- | 2 | ''[[Ben 10 - Cursa împotriva timpului]]'' | 21 noiembrie 2007 | Bazat pe ''[[Ben 10]]''. |- | 3 | ''[[Scooby-Doo: Începutul misterului]]'' | 23 septembrie 2009 | Bazat pe ''[[Scooby-Doo]]''. |- | 4 | ''[[Ben 10: Alien Swarm|Ben 10: Roiul extraterestru]]'' | 25 noiembrie 2009 | Bazat pe ''[[Ben 10: Echipa extraterestră]]''. |- ! colspan="5" |Anii 2010 |- | 5 |''Scooby-Doo! Blestemul monstrului din lac'' | TV-PG | 16 octombrie 2010 | Continuare a filmului ''Scooby-Doo: Începutul misterului'' |- | 6 | ''[[Invincibilii (serial)#Episoade|Invincibilii]]'' | TV-G | 23 noiembrie 2011 | Pilot al serialului cu același nume. |} == Vezi și == * [[Cartoon Network]] * [[Max (platformă)|Max]] * [[Cartoonito]] * [[Boomerang (canal TV)|Boomerang]] * [[Adult Swim]] * [[Toonami]] * [[Cartoon Network Studios]] * [[Warner Bros. Animation]] * [[Hanna-Barbera Studios Europe]] * [[Hanna-Barbera]] == Referințe == <references/> == Legături externe == * {{url|https://www.cartoonnetwork.ro/}} - Site web oficial * [https://www.facebook.com/CartoonNetworkRomania/?locale=ro_RO Facebook] * [https://www.instagram.com/cartoonnetworkromania/ Instagram] * [https://twitter.com/cartoonnetwork X] * [https://www.youtube.com/channel/UChZHV1YgZtRK0T6cZejkGZA YouTube] {{Cartoon Network}} [[Categorie:Cartoon Network]] ejqnkakbtgvk2upcn6yf0kn8s70xocb 17024318 17024316 2025-06-10T19:14:51Z FabioLorenzo123 574401 /* Seriale viitoare */ 17024318 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Cartoon Network 2010 logo.svg|miniatura|217x217px|Logo-ul Cartoon Network folosit din 2010.]] Aceasta este o listă cu seriale și filme originale difuzate în trecut și prezent de [[Cartoon Network]]. ==Seriale difuzate în prezent<ref name=":0">{{Citat web|url=https://program-tv.net/program_tv/CARTOON|titlu=Program Cartoon Network azi {{!}} program-tv.net|publisher=Program TV - Ghid de programe online|accessdate=2024-07-14|limbă=ro}}</ref>== * ''[[Aventurile bravului prinț Ivandoe]]'' (doar scurtmertraje difuzate în timpul pauzelor) * ''[[Clarence (Cartoon Network)|Clarence]]'' * ''[[Craig și dumbrava]]'' * ''[[Grădinița Dramei Totale]]'' * ''[[Haideți, Tineri Titani!]]'' * ''[[Lamput]]'' * ''[[Să-nceapă Aventura|Să-nceapă aventura]]'' * ''[[Spioanele]] -'' ''<u>episoade noi</u> (S7E20-26) - din 9 iunie, în fiecare zi, de la ora 18:25''<ref name=":1">{{Citat web|url=https://mentrum.hu|titlu=Kezdőlap|publisher=Mentrum|accessdate=2025-05-18}}</ref> * [[Uimitoarea lume a lui Gumball|''Uimitoarea lume a lui Gumball'']] === Blocuri de programe difuzate în prezent === == Seriale viitoare == *''[[Uimitoarea lume a lui Gumball|Năstrușnica lume a lui Gumball]]'' - '''''serial nou''''' - cândva în 2025 *''[[Insula Dramei Totale (2023)]]'' - '''''sezon nou''''' - cândva în 2025<ref>{{Citat web|url=https://press.wbd.com/us/media-release/warnermedia-expands-kids-family-offerings-cartoon-network-and-hbo-max-under-new?language_content_entity=en&fb|titlu=WarnerMedia Expands Kids & Family Offerings on Cartoon Network and HBO Max Under New Tagline Redraw Your World|publisher=Pressroom|date=2021-02-17|accessdate=2024-07-14|limbă=en}}</ref> *''[[Iyanu]] - '''serial nou''' -'' cândva în 2025 ==Seriale scoase din grilă == * ''[[Acțiune: Dramă Totală]]'' * ''[[Angelo e cel mai tare]]'' * ''[[Animaniacii]]'' * ''[[Aquaman: Regele Atlantisului]]'' * ''[[Armura de Jad]]'' * ''[[Atomic Betty]]'' * ''[[Aventurile fraților urși]]'' * ''[[Aventurile fraților ursuleți]]'' * ''[[Aventurile lui Sarah Jane]]'' * ''[[Aventurile reale ale lui Jonny Quest]]'' * ''[[Bakugan]]'' * ''[[Bakugan (2023)]]'' * ''[[Bakugan: Battle Planet]]'' * ''[[Batman din Viitor]]'' * ''[[Batman: Neînfricat și cutezător]]'' * ''[[BatRoți]]'' * ''[[Battle B-Daman]]'' * ''[[Băiatul Veveriță]]'' * ''[[Beat Monsters]]'' * ''[[Beetlejuice (desen animat)|Beetlejuice]]'' * ''[[Ben 10]]'' * ''[[Ben 10 (2016)]]'' * ''[[Ben 10: Echipa extraterestră]]'' * ''[[Ben 10: Omniverse]]'' * ''[[Ben 10: Ultimate Alien]]'' * ''[[Ben 10: Provocarea supremă]]'' * ''[[Ursul Bernard|Bernard]]'' * ''[[Beyblade]]'' * ''[[Bill and Tony]]'' * ''[[Captain Planet]]'' * ''[[Cartoon Network B.A.N.D.]]'' * ''[[Casa Foster pentru prieteni imaginari]]'' * ''[[Ceasul Yo-kai]]'' * ''[[Ce e nou, Scooby-Doo?]]'' * ''[[Cei Patru Fantastici (2006)|Cei Patru Fantastici]]'' * ''[[Cele 13 fantome ale lui Scooby-Doo]]'' * ''[[Cel mai bun Ed]]'' * ''[[Chop Socky Chooks]]'' * ''[[Chowder]]'' * ''[[Clasa lui 3000]]'' * ''[[Clubul de dans Cartoon Network]]'' * ''[[Colegul meu de sală e o maimuță]]'' * ''[[Confruntarea Xiaolin]]'' * ''[[Cronicile Xiaolin]]'' * ''[[Cu capul în nori]]'' * ''[[Curaj, câinele cel fricos]]'' * ''[[Curse Trăsnite]]'' * ''[[Dastardly și Muttley în aparatele lor de zbor]]'' * ''[[DC Super Hero Girls (serie TV 2019)|DC Super Hero Girls (2019)]]'' * ''[[Dincolo de hotarul grădinii]]'' * ''[[Din mintea lui Jimmy]]'' * ''[[Dl. Magoo]]'' * ''[[Doi câini proști]]'' * ''[[Draculaș, vampirul iepuraș (serial)|Draculaș, vampirul iepuraș]]'' * ''[[Dragon Ball]]'' * ''[[Dragon Ball Z]]'' * ''[[Dragon Ball GT]]'' * ''[[Dragon Ball Z|Dragon Ball Z Kai]]'' * ''[[Dragonii]]'' * ''[[Dramă Totală: Cursa Colosală]]'' * ''[[Drama Totală: Insula Pacatel]]'' * ''[[Drama Totală: Reuniunea Vedetelor]]'' * ''[[Droopy Maestrul Detectiv]]'' * ''[[Dr. Super Pantaloni]]'' * ''[[Duck Dodgers]]'' * ''[[Dumb and Dumber (desen animat)|Dumb and Dumber]]'' * ''[[Ed, Edd și Eddy]]'' * ''[[Elevi Interdimensionali Zero]]'' * ''[[Eliot Kid]]'' * ''[[Elliott Pământeanul|''Elliott Pământeanul'']]'' * ''[[Eu sunt Nevăstuică]]'' * ''[[Expediția Cartoon Network]]'' * ''[[Familia Addams (desen animat)|Familia Addams]]'' * ''[[Familia Flintstone]]'' * ''[[Familia Happos]]'' * ''[[Familia Jetson]]'' * ''[[Familia mea de spioni]]'' * ''[[Familia Regală]]'' * ''[[Felinele Fulger]]'' * ''[[Fetițele Powerpuff]]'' * ''[[Fetițele Powerpuff (2016)]]'' * ''[[Fetițele Powerpuff Z]]'' * [[Fii tare, Scooby-Doo!|''Fii tare, Scooby-Doo!'']] * ''[[Formidabilele Magisăbii]]'' * ''[[Fungii!]]'' * ''[[The Garfield Show]]'' * ''[[Gemenii Cramp]]'' * ''[[Generator Rex]]'' * ''[[George, regele junglei]]'' * ''[[Gormiti (2012)|Gormiti]]'' * ''[[Grim & Evil]]'' * ''[[Grizzy și lemingii]]'' * ''[[The Grumpy King]]'' * ''[[He-Man și maeștrii universului]]'' * ''[[Hero: 108]]'' * ''[[Hero Inside]]'' * ''[[Hi Hi Puffy AmiYumi]]'' * ''[[Hong Kong Phooey]]'' * ''[[Huckleberry Hound]]'' * ''[[IGPX]]'' * ''[[Inazuma Eleven]]'' * ''[[Incredibilii frați Adrenalini]]'' * ''[[Insula Dramei Totale]]'' * ''[[Insula Dramei Totale: Revanșa]]'' * ''[[Monster Beach|Insula Monștrilor]]'' * ''[[Insula Taberei de Vară]]'' * ''[[Invincibilii (serial TV)|Invincibilii]]'' * ''[[Jabberjaw]]'' * ''[[Jellystone!]]'' * ''[[Johnny Bravo]]'' * ''[[Johnny Test]]'' * ''[[Juniper Lee]]'' * ''[[Justice League Action]]'' * ''[[Laboratorul lui Dexter]]'' * ''[[Lanterna Verde (serial)|Lanterna Verde]]'' * ''[[Lego: Cavalerii Nexo]]'' * ''[[Lego: Dreamzzz]] - REVINE ÎN GRILĂ - pe 16 iunie''<ref name=":0" />''; <u>episoade noi</u> (S3E1-10) - din 16 iunie, în fiecare zi, de la ora 18:55''<ref name=":1" /> * ''[[Lego: Fabrica de Eroi]]'' * ''[[Lego Monkie Kid]]'' * ''[[Lego Ninjago: Maeștrii Spinjitzu]]'' * ''[[Lego Star Wars: Cronicile Yoda]]'' * ''[[Liga Dreptății (serial)|Liga Dreptății]]'' * ''[[Liga Dreptății fără limite]]'' * ''[[Looney Tunes]]'' * ''[[The Looney Tunes Show]]'' * ''[[Looniversitatea Micuților]]'' * ''[[Lumea Looney Tunes]]'' * ''[[Duel Masters|Maeștrii Duelului]]'' * ''[[Mao Mao: Eroii inimii curate]]'' * ''[[Marele Mare Show Cartoon Network]]'' * ''[[Masca (serial TV)|Masca]]'' * ''[[Măr și Ceapă]]'' * ''[[Mega XLR|Megas XLR]]'' * ''[[Micii poznași]]'' * ''[[Mielul la oraș]]'' * ''[[Mielul Shaun]]'' * ''[[Mike, Lu & Og|Mike, Lu și Og]]'' * ''[[Minunatele peripeții ale lui Flapjack]]'' * ''[[Mixels]]'' * ''[[Mona vampirul]]'' * ''[[Mr. Bean (serial)|Mr. Bean]]'' * ''[[Mucha Lucha]]'' * ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy]]'' * ''[[Ninjago: Ascensiunea Dragonilor]]'' * ''[[Noile filme cu Scooby-Doo]]'' * ''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături]]'' * ''[[OK K.O.!: Să fim eroi]]'' * ''[[Ozzy și Drix]]'' * ''[[Patrula timpului (Cartoon Network)|Patrula timpului]]'' * ''[[Peripețiile Penelopei Pitstop]]'' * ''[[Popeye Marinarul]]'' * ''[[Povești cu Tom și Jerry]]'' * ''[[Power Players|''Power Players'']]'' * ''[[Prietenii mei Extratereștrii]]'' * ''[[Provocarea: Ben 10]]'' * ''[[Răgetul Felinelor Fulger]]'' * ''[[Răul cu Carne]]'' * ''[[Războiul stelelor: Războiul clonelor (serial din 2008)|Războiul stelelor: Războiul clonelor]]'' * ''[[Redakai cucereste Kairu]]'' * ''[[Richie Rich (desen animat 1980)|Richie Rich]]'' * ''[[Robotboy]]'' * ''[[Samurai Jack]]'' * ''[[Să-nceapă Aventura|Să-nceapă aventura: Tărâmuri îndepărtate]]'' * ''[[The Scooby-Doo Show|Scooby-Doo]]'' * ''[[Scooby-Doo și cine crezi tu?]]'' * ''[[Scooby-Doo și echipa misterelor]]'' * ''[[Scooby Doo și Scrappy-Doo]]'' * ''[[Scooby-Doo, unde ești tu!]]'' * ''[[Secretele familiei Sâmbătă]]'' * ''[[Serviciile secrete de la liceu]]'' * ''[[Sergentul Keroro|Sgt. Frog]]'' * ''[[Shaggy și Scooby-Doo fac echipă]]'' * ''[[Skatoony]]'' * ''[[The Sketchy Show]]'' * ''[[Skunk Fu!]]'' * ''[[Stă să plouă cu chiftele (serial)|Stă să plouă cu chiftele]]'' * ''[[Steven Univers]]'' * ''[[Steven Universe Future|Steven Univers Viitor]]'' * ''[[Super eroinele DC]]'' * ''[[Supergăgăuții|Supergăgăuțiii]]'' * ''[[SuperThings]]'' * ''[[Swat Kats]]'' * ''[[Școala de sperieturi a lui Casper (serial)|''Școala de sperieturi a lui Casper'']]'' * ''[[Șoimii Furtunii]]'' * ''[[Tabăra lui Lazlo]]'' * ''[[Taffy (serial)|Taffy]]'' * ''[[Tex Avery Show]]'' * ''[[Tinerii justițiari|Tinerii Justițiari]]'' * ''[[Tinerii Titani (serial)|Tinerii Titani]]'' * ''[[Titanul simbionic]]'' * ''[[Tom și Jerry]]'' * ''[[Tom și Jerry în copilărie]]'' * ''[[Tom și Jerry în New York]]'' * ''[[Tom și Jerry se dau în spectacol]]'' * ''[[Toony Tube]]'' * ''[[Transformers Cybertron]]'' * ''[[Transformers: Cyberverse]]'' * ''[[Transformers Energon]]'' * ''[[Transformers: Prime]]'' * ''[[Transformers: Robots in Disguise]]'' * ''[[Turneul Mondial al Dramei Totale]]'' * ''[[Ultima bârfă]]'' * ''[[Un cățel numit Scooby-Doo]]'' * ''[[Unchiul bunic]]'' * ''[[Unikitty]]'' * ''[[Un show obișnuit]]'' * ''[[Ursul Yogi]]'' * ''[[Vaca și puiul]]'' * ''[[Victor și Valentino]]'' * ''[[X-Men: Evoluția]]'' * ''[[Yogi și vânătoarea de comori]]'' ===Blocuri de programe anulate=== * ''[[Toonami]]'' * ''[[Boomerang]]'' * ''[[Cartoon Cartoons]]'' * ''Cei mai căutați din Metropolis'' * ''CN Real'' * ''[[Viva Las Bravo]]'' * ''[[Șose TV]]'' * ''Ben TV'' * ''Eds 60'' * ''Foster 60'' * ''KND 60'' * ''Powerpuff 60'' * ''Scooby 60'' * ''Festivalul comediei'' * ''Ziua păcălelilor'' * ''Gumboweekend'' * ''O veselie de prietenie'' * ''Megamaratonul Dramei Totale'' * ''Ora de sport Cartoon Network'' * ''Sună clopoțelul în Elmore'' * ''Săptămâna filmelor cu Scooby Doo'' * ''Halloween la Cartoon Network'' * ''Maratonul elementelor'' * ''Petrecem în familie cu Gumball'' * ''Clarence te invită la petrecere'' * ''Clubul micului dejun'' * ''Maraton cu Ben 10 și Transformers'' * ''Generația animată Cartoon Network'' * ''Festivalul Cartoon'' * ''Vinerea cu suprize'' * ''Seară de pizza cu Pizza Steve'' * ''Mixelii preiau canalul'' * ''Vineri seară cu Scooby-Doo'' * ''Maratonurile verii'' * ''Ziua Ninja'' * ''Gumball Network'' * ''Vacanță de vară la Cartoon Network'' * ''Maratonul prințeselor'' * ''Aventurile fraților urși: Ziua de selfie'' * ''Eroi epici din Să-nceapă aventura'' * ''Jocurile Gumball'' * ''The Best Of 2016'' * ''Săptămâna specială cu Steven Univers'' * ''Spooky Marathon Mix'' * ''Ziua prieteniei cu Darwin'' * ''Cartoon Toon Toon XL'' * ''Haideți Tineri Titani: Weekend de înfrumusețare'' * ''Aventurile fraților ursi și Fetițele Powerpuff fac echipă'' * ''Distracție cu Haideți, Tineri Titani!'' * ''Votează și urmărește!'' * ''Să-înceapă aventura: Elemente'' * ''Ben 10: Săptămâna extratereștrilor'' * ''Săptămâni din Marele Mare Show Cartoon Network'' * ''Cartoon Network Cinema'' * ''The Best Of 2017'' * ''Săptămâniile Ursul polar vă iubește'' * ''Luna Clarence!'' * ''Ziua Mondială a ursului polar'' * ''Cartoon Toon Toon'' * ''Familia Cartoon Network'' * ''Urmărește alături de Wattersoni'' * ''Richard ia școala cu asalt'' * ''Ben 10: Forța celor 10'' * ''Aventurile fraților urși în excursie'' * ''Săptămâna Gumball'' * ''Maratoanele iernii'' * ''Vremea supereroilor'' * ''Haideți Tineri Titani: Petrecerea de Vară'' * ''Maraton Mix'' * ''Finn și Jake în cea mai tare aventură'' * ''Vacanța de vară cu Gumball'' * ''Aniversarea Batman cu Haideți, Tineri Titani!'' * ''Maraton cu DC Super Hero Girls'' * ''Râzi în hohote cu Cartoon Network'' * ''Aventuri în dumbravă'' * ''Maratonul de Weekend'' * ''Iarna ta cu Gumball'' * ''Haideți, Tineri Titani la putere!'' * ''Prindeți iepurele'' * ''Prietenii dumbrăvii'' * ''Îl iubim pe Gumball'' * ''Haideți, Tineri Titani: Petrecere la piscină'' * ''Maraton de Halloween'' * ''Vedeta serii'' * ''Cele mai bune episoade din Haideți, Tineri Titani!'' * ''Sărbătoarea Crăciunului'' * ''Cei mai buni din 2024'' * ''Distrează-te cu Gumball'' * ''Weekendul iubirii'' * ''Săptămâna puterii fetelor'' * ''Weekendul grozav cu Gumball'' * ''E timpul pentru popcorn'' == Seriale originale == {{Vezi și|Cartoon Cartoons}} === Seriale [[Cartoon Network]] === {| class="wikitable sortable" <!--Doar datele originale și programele originale din Statele Unite--> <!--A nu se confunda originalul Fetițele Powerpuff cu serialul reboot din 2016; la fel și cu Ben 10; de aceea se clasifică ca Fetițele Powerpuff (2016) și Ben 10 (2016)--> <!--Atenție la gramatică și ortografie!--> |- ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data de încheiere ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 1990 |- | 1 | ''The Moxy Show'' | TV-Y7 | 5 decembrie 1993 | 25 mai 1996 | 2 |- | 2 | ''[[What a Cartoon!]]'' | TV-G | 20 februarie 1995 | 28 noiembrie 1997 | 16 |- | 3 | ''[[Laboratorul lui Dexter]]'' | TV-G (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 28 aprilie 1996 | 20 noiembrie 2003 | 78 |- | 4 | ''[[Johnny Bravo]]'' | TV-G | 14 iulie 1997 | 27 august 2004 | 65 |- | 5 | ''[[Vaca și puiul]]'' | TV-G (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | rowspan="2" | 15 iulie 1997 | 24 iulie 1999 | 52 |- | 6 | ''[[Eu sunt Nevăstuică]]'' | TV-G (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 2000 | 79 |- | 7 | ''[[Fetițele Powerpuff]]'' (1998) | TV-Y7 FV | 18 noiembrie 1998 | 25 martie 2005 | 78 |- | 8 | ''[[Ed, Edd și Eddy]]'' | TV-Y7 (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 4 ianuarie 1999 | 8 noiembrie 2009 | 65 |- | 9 | ''[[Mike, Lu & Og|Mike, Lu și Og]]'' | TV-G | rowspan="2" | 12 noiembrie 1999 | 19 mai 2001 | 26 |- | 10 | ''[[Curaj, câinele cel fricos]]'' | TV-Y7 (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 22 noiembrie 2002 | 52 |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | 11 | ''[[Mielul la oraș]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 17 noiembrie 2000 | 7 aprilie 2002 | rowspan="2" | 26 |- | 12 | ''[[Patrula timpului (Cartoon Network)|Patrula timpului]]'' | 8 iunie 2001 | 26 noiembrie 2003 |- | 13 | ''[[Samurai Jack]]'' | TV-Y7 FV (2001–2004)<br>TV-14 (2017) | 10 august 2001 (Cartoon Network)<br>11 martie 2017 (Adult Swim) | 25 septembrie 2004 (Cartoon Network)<br>20 mai 2017 (Adult Swim) | 62 |- | 14 | ''[[Grim & Evil]]'' | TV-Y7/TV-Y7 FV | 24 august 2001 | 18 octombrie 2002 | rowspan="2" | 13 |- | 15 | ''[[Ce s-a întâmplat cu... Robot Jones?]]'' | TV-Y7 FV | 19 iulie 2002 | 14 noiembrie 2003 |- | 16 | ''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături]]'' | TV-Y7 | 6 decembrie 2002 | 21 ianuarie 2008 | 78 |- | 17 | ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy]]'' | TV-Y7 (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 13 iunie 2003 | 9 noiembrie 2007 | 77 |- | 18 | ''[[Răul cu Carne]]'' | TV-Y7 (Cartoon Network)<br>TV-PG (Adult Swim) | 11 iulie 2003 | 22 octombrie 2004 | 13 |- | 19 | ''[[Războiul stelelor: Războiul clonelor (serial din 2003)|Războiul stelelor: Războiul clonelor]]'' | TV-Y7 | 7 noiembrie 2003 | 26 martie 2005 | 25 |- | 20 | ''[[Mega XLR|Megas XLR]]'' | TV-Y7 FV | 1 mai 2004 | 15 ianuarie 2005 | 26 |- | 21 | ''[[Casa Foster pentru prieteni imaginari]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 13 august 2004 | 3 mai 2009 | 79 |- | 22 | ''[[Hi Hi Puffy AmiYumi]]'' | 19 noiembrie 2004 | 27 iunie 2006 | 39 |- | 23 | ''[[Juniper Lee]]'' | TV-Y7 FV | 30 mai 2005 | 9 aprilie 2007 | 40 |- | 24 | ''[[Tabăra lui Lazlo]]'' | TV-Y7 | 8 iulie 2005 | 27 martie 2008 | 61 |- | 25 | ''Sunday Pants'' | TV-PG | 2 octombrie 2005 | 30 octombrie 2005 | 11 |- | 26 | ''[[Colegul meu de sală e o maimuță]]'' | TV-Y7 | 26 decembrie 2005 | 27 noiembrie 2008 | 56 |- | 27 | ''[[Ben 10]]'' (2005) | TV-Y7 FV | 27 decembrie 2005 | 15 aprilie 2008 | 52 |- | 28 | ''[[Băiatul Veveriță]]'' | rowspan="3" | TV-Y7 | 27 mai 2006 | 27 septembrie 2007 | 26 |- | 29 | ''[[Clasa lui 3000]]'' | 3 noiembrie 2006 | 25 mai 2008 | 28 |- | 30 | ''[[Chowder]]'' | 2 noiembrie 2007 | 7 august 2010 | 49 |- | 31 | ''[[Transformers: Animated]]'' | TV-Y7 FV | 26 decembrie 2007 | 23 mai 2009 | 42 |- | 32 | ''[[Ben 10: Echipa extraterestră]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 18 aprilie 2008 | 26 martie 2010 | rowspan="2" | 46 |- | 33 | ''[[Minunatele peripeții ale lui Flapjack]]'' | 5 iunie 2008 | 31 august 2010 |- | 34 | ''[[Secretele familiei Sâmbătă]]'' | TV-Y7 FV | 3 octombrie 2008 | 30 ianuarie 2010 | 36 |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 35 | ''[[Să-nceapă aventura]]'' | TV-PG | 5 aprilie 2010 | 3 septembrie 2018 | 283 |- | 36 | ''[[Ben 10: Ultimate Alien]]'' | TV-Y7 FV | rowspan="2" | 23 aprilie 2010 | 31 martie 2012 | 52 |- | 37 | ''[[Generator Rex]]'' | TV-PG V | 3 ianuarie 2013 | 60 |- | 38 | ''[[Un show obișnuit]]'' | TV-PG/TV-PG V | 6 septembrie 2010 | 16 ianuarie 2017 | 261 |- | 39 | ''[[Titanul simbionic]]'' | rowspan="2" | TV-PG V | 17 septembrie 2010 | 9 aprilie 2011 | 20 |- | 40 | ''Robotomy'' | 25 octombrie 2010 | 24 ianuarie 2011 | 10 |- | 41 | ''The Problem Solverz'' | TV-PG | 4 aprilie 2011 (Cartoon Network)<br>30 martie 2013 ([[Netflix]]) | 29 septembrie 2011 (Cartoon Network)<br>30 martie 2013 (Netflix) | 26 |- | 42 | ''Secret Mountain Fort Awesome'' | TV-PG | 1 august 2011 (Cartoon Network)<br>8 martie 2012 ([[iTunes]]) | 17 februarie 2012 (Cartoon Network)<br>29 martie 2012 (iTunes) | 26 |- | 43 | ''[[Ben 10: Omniverse]]'' | TV-Y7 FV | 1 august 2012 | 14 noiembrie 2014 | 80 |- | 44 | ''[[Unchiul bunic]]'' | rowspan="2" | TV-PG | 2 septembrie 2013 | 30 iunie 2017 | 153 |- | 45 | ''[[Steven Universe|Steven Univers]]'' | 4 noiembrie 2013 | 21 ianuarie 2019 | 160 |- | 46 | ''[[Mixels]]'' | TV-Y7 FV | 12 februarie 2014 | 1 octombrie 2016 | 31 |- | 47 | ''[[Clarence (Cartoon Network)|Clarence]]'' | TV-PG | 14 aprilie 2014 | 24 iunie 2018 | 130 |- | 48 | ''[[Aventurile fraților urși]]'' | TV-Y7 | 27 iulie 2015 | 27 mai 2019 | 140 |- | 49 | ''[[Fetițele Powerpuff (2016)|Fetițele Powerpuff]]'' (2016) | rowspan="4" | TV-Y7 FV | 4 aprilie 2016 | 16 iunie 2019 | 122 |- | 50 | ''[[Formidabilele Magisăbii]]'' | 29 septembrie 2016 | 17 mai 2019 | 92 |- | 51 | ''[[Ben 10 (2016)|Ben 10]]'' (2016) | 1 octombrie 2016 (Australia)<br>10 aprilie 2017 (Statele Unite) | 11 aprilie 2021 | 178 |- | 52 | ''[[OK K.O.!: Să fim eroi]]'' | 1 august 2017 | 6 septembrie 2019 | 112 |- | 53 | ''[[Măr și Ceapă]]'' | rowspan="3" | TV-Y7 | 23 februarie 2018 | 7 decembrie 2021 | 76 |- | 54 | ''[[Craig și dumbrava]]'' | 30 martie 2018 | 1 august 2024 ([[Hulu]]) 25 ianuarie 2025 (Cartoon Network) | 180 |- | 55 | ''[[Insula Taberei de Vară]]'' | 7 iulie 2018 (Cartoon Network)<br>18 iunie 2020 ([[HBO Max]]) | 11 august 2023 (Cartoon Network)<br>9 decembrie 2021 (HBO Max) | 120 |- | 56 | ''[[Victor și Valentino]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 FV | 30 martie 2019 | 26 august 2022 | 119 |- | 57 | ''[[Mao Mao: Eroii inimii curate]]'' | 1 iulie 2019 | 17 iulie 2020 | rowspan="2" | 40 |- | 58 | ''[[Trenul infinitului]]'' | rowspan="2" | TV-PG | 5 august 2019 (Cartoon Network)<br>13 august 2020 (HBO Max) | 10 ianuarie 2020 (Cartoon Network)<br>15 aprilie 2021 (HBO Max) |- | 59 | ''[[Steven Universe Future|Steven Univers Viitor]]'' | 7 decembrie 2019 | 27 martie 2020 | 20 |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | 60 | ''Tig n' Seek'' | TV-PG | 23 iulie 2020 (HBO Max)<br>6 august 2021 (Cartoon Network) | 26 mai 2022 (HBO Max)<br>15 octombrie 2021 (Cartoon Network) | rowspan="2" | 80 |- | 61 | ''[[Fungii!]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 20 august 2020 (HBO Max)<br>4 iunie 2021 (Cartoon Network) | 16 decembrie 2021 (HBO Max)<br>3 septembrie 2021 (Cartoon Network) |- | 62 | ''[[Aventurile fraților ursuleți]]'' | 1 ianuarie 2022 | rowspan="2" | prezent | 63 |- | 63 | ''Iyanu'' | TV-PG | 5 aprilie 2025 |15 |- ! colspan="6" | Seriale viitoare |- | 64 | ''[[Un show obișnuit|Regular Show: Lost Tapes]]'' | rowspan="2" |VFA |2025-2026 | | |- | 65 | ''[[Să-nceapă Aventura|Adventure Time: Side Quests]]'' |2026 | | |} === Seriale [[Warner Bros. Animation]] === {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | 1 | ''[[Liga Dreptății (serial)|Liga Dreptății]]'' | TV-PG | 17 noiembrie 2001 | 29 mai 2004 | 52 |- | 2 | ''[[Tinerii Titani (serial)|Tinerii Titani]]'' | rowspan="3" | TV-Y7 FV | 19 iulie 2003 | 16 ianuarie 2006 | 65 |- | 3 | ''[[Duck Dodgers]]'' | 23 august 2003 (Cartoon Network)<br>16 septembrie 2005 ([[Boomerang (canal TV)|Boomerang]]) | 22 aprilie 2005 (Cartoon Network)<br>11 noiembrie 2005 (Boomerang) | rowspan="2" | 39 |- | 4 | ''[[Liga Dreptății fără limite]]'' | 31 iulie 2004 | 13 mai 2006 |- | 5 | ''[[Batman: Neînfricat și cutezător]]'' | TV-Y7 FV | 14 noiembrie 2008 | 11 noiembrie 2011 | 65 |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 6 | ''[[Scooby-Doo și echipa misterelor]]'' | TV-Y7 | 5 aprilie 2010 | 5 aprilie 2013 | 52 |- | 7 | ''MAD: Eroi de tot râsul'' | TV-PG | 6 septembrie 2010 | 2 decembrie 2013 | 103 |- | 8 | ''[[Tinerii justițiari]]'' | TV-PG (2010–2013)<br>TV-14 (2019–2022) | 26 noiembrie 2010 ([[Cartoon Network Romania|Cartoon Network]])<br>4 ianuarie 2019 (DC Universe)<br>16 octombrie 2021 ([[HBO Max]]) | 16 martie 2013 (Cartoon Network)<br>27 august 2019 (DC Universe)<br>9 iunie 2022 (HBO Max) | 96 |- | 9 | ''[[The Looney Tunes Show]]'' | rowspan="6" | TV-PG | 3 mai 2011 | 31 august 2014 | 52 |- | 10 | ''[[Felinele Fulger]]'' (2011) | 29 iulie 2011 | 16 iunie 2012 | rowspan="2" | 26 |- | 11 | ''[[Lanterna Verde (serial)|Lanterna Verde]]'' | 11 noiembrie 2011 | 16 martie 2013 |- | 12 | ''[[Haideți, Tineri Titani!]]'' | 23 aprilie 2013 | prezent | 413 |- | 13 | ''Feriți-vă de Batman'' | 13 iulie 2013 | 27 septembrie 2014 | 26 |- | 14 | ''[[Tom și Jerry se dau în spectacol]]'' | 9 aprilie 2014 (Cartoon Network)<br>21 septembrie 2017 ([[Boomerang (canal TV)|Boomerang SVOD]])<br>1 februarie 2021 ([[Cartoon Network|Cartoon Network App]]) | 12 martie 2016 (Cartoon Network)<br>15 februarie 2021 (Boomerang SVOD și Cartoon Network App) | 117 |- | 15 | ''[[Noile Looney Tunes]]'' | rowspan="3" | TV-Y7 | 21 septembrie 2015 (Cartoon Network)<br>28 aprilie 2017 (Boomerang SVOD) | 12 martie 2016 (Cartoon Network)<br>30 ianuarie 2020 (Boomerang SVOD) | 156 |- | 16 | ''[[Fii tare, Scooby-Doo!]]'' | 5 octombrie 2015 (Cartoon Network)<br>20 iunie 2017 (Boomerang SVOD)<br>10 martie 2018 (Boomerang) | 12 martie 2016 (Cartoon Network)<br>22 decembrie 2017 (Boomerang SVOD)<br>18 martie 2018 (Boomerang) | 52 |- | 17 | ''[[Draculaș, vampirul iepuraș]]'' | 6 februarie 2016 | 12 martie 2016 (Cartoon Network)<br>30 decembrie 2018 (Boomerang) | 104 |- | 18 | ''[[Justice League Action]]'' | TV-Y7 FV |16 decembrie 2016 | 3 iunie 2018 | 52 |- | 19 | ''[[Unikitty]]'' | TV-Y7 | 27 octombrie 2017 | 27 august 2020 | 104 |- | 20 | ''[[DC Super Hero Girls (2019)|DC Super Hero Girls]]'' | rowspan="3" | TV-PG | 8 martie 2019 | 24 octombrie 2021 | 78 |- | rowspan="2" | 21 | rowspan="2" | ''[[Scooby-Doo și cine crezi tu?]]'' | 27 iunie 2019 (Boomerang SVOD)<br>8 iulie 2019 (Cartoon Network) | 12 august 2019 (Cartoon Network)<br>25 februarie 2021 (Boomerang SVOD) | rowspan="2" | 52 |- | colspan="2" | 1 octombrie 2021 (HBO Max) |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | 22 | ''[[Răgetul Felinelor Fulger]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 22 februarie 2020 | 22 decembrie 2020 |52 |- | 23 | ''[[Lumea Looney Tunes]]'' | 27 mai 2020 (HBO Max)<br>5 iulie 2021 (Cartoon Network)<br>27 iulie 2023 ([[Max (platformă)|Max]]) | 6 aprilie 2023 (HBO Max)<br>2 septembrie 2023 (Cartoon Network)<br>14 iunie 2024 (Max) | 82 |- | 24 | ''[[Jellystone!]]'' | TV-G | 29 iulie 2021 (HBO Max)<br>4 septembrie 2021 (Cartoon Network)<br>22 februarie 2024 (Max) | 17 martie 2022 (HBO Max)<br>6 noiembrie 2021 (Cartoon Network)<br>6 martie 2025 (Max) | 77 |- | 25 | ''[[Looniversitatea Micuților]]'' | TV-PG | 8 septembrie 2023 (Max)<br>9 septembrie 2023 (Cartoon Network) | 22 martie 2025 | 23 |- ! colspan="6" | Seriale viitoare |- | 26 | ''[[Scooby-Doo|Go-Go Mystery Machine]]'' | VFA | VFA | | |} ===Seriale [[Hanna-Barbera]] === {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- | 1 | ''[[Aventurile reale ale lui Jonny Quest]]'' | TV-Y7 | 26 august 1996 | 16 aprilie 1997 | 52 |} ===Seriale [[Hanna-Barbera Studios Europe]]=== {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 1 | ''[[Uimitoarea lume a lui Gumball]]'' | TV-Y7 FV | 3 mai 2011 | prezent | 240 |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | 2 | ''[[Elliott Pământeanul]]'' | TV-Y7 | 29 martie 2021 | 9 aprilie 2021 | 16 |- | 3 | ''[[Aventurile bravului prinț Ivandoe]]'' | TV-Y7 FV | 5 decembrie 2022 (Italia)<br>11 noiembrie 2023 (Statele Unite) | 16 ianuarie 2024 (Italia)<br>prezent (Statele Unite) | 40 |- ! colspan="6" | Seriale viitoare |- |4 |Năstrușnica lume a lui Gumball | rowspan="2" |VFA |2025 ([[Hulu]]) | |40 |- | 5 | [[Fetițele Powerpuff|''The Powerpuff Girls'' (2026)]] | 2026 | | |} === Seriale Williams Street === {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 1990 |- | 1 | ''Space Ghost Coast to Coast'' | TV-PG (1994–2001)<br>TV-14 (2001–2008) | 15 aprilie 1994 (Cartoon Network)<br>2 septembrie 2001 ([[Adult Swim]])<br>30 mai 2006 ([[GameTap]]) | 22 iulie 2001 (Cartoon Network)<br>12 aprilie 2004 (Adult Swim)<br>31 mai 2008 (GameTap) | 109 |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | rowspan="3" | 2 | rowspan="3" | ''The Brak Show'' | rowspan="3" | TV-PG | colspan="2" align="center" |21 decembrie 2000 (Cartoon Network) | rowspan="3" | 29 |- | 2 septembrie 2001 (Adult Swim) | 31 decembrie 2003 (Adult Swim) |- | colspan="2" align="center" | 24 mai 2007 (Adult Swim Video) |- | 3 | ''Sealab 2021'' | TV-14 | 21 decembrie 2000 (Cartoon Network)<br>2 septembrie 2001 (Adult Swim) | 30 decembrie 2000 (Cartoon Network)<br>24 aprilie 2005 (Adult Swim) | 52 |- | rowspan="2" | 4 | rowspan="2" | ''Aqua Teen Hunger Force'' | rowspan="2" | TV-MA | colspan="2" align="center" | 30 decembrie 2000 (Cartoon Network) | rowspan="2" | 144 |- | 9 septembrie 2001 (Adult Swim) | prezent (Adult Swim) |- | rowspan="2" | 5 | rowspan="2" | ''Harvey Birdman, Attorney at Law'' | rowspan="2" | TV-14 | colspan="2" align="center" | 30 decembrie 2000 (Cartoon Network) | rowspan="2" | 39 |- | 2 septembrie 2001 (Adult Swim) | 22 iulie 2007 (Adult Swim) |} === Seriale live-action și live-action/animație === {| class="wikitable sortable" ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | 2 | ''[[Din mintea lui Jimmy]]'' | TV-Y7 FV | 14 septembrie 2007 | 29 mai 2008 | 20 |- | 3 | ''The Othersiders'' | rowspan="5" | TV-PG | 17 iunie 2009 | 30 octombrie 2009 | 23 |- | 4 | ''BrainRush'' | rowspan="2" | 20 iunie 2009 | 22 iulie 2009 | 6 |- | 5 | ''Destroy Build Destroy'' | 21 septembrie 2011 | rowspan="2" | 37 |- | 6 | ''Dude, What Would Happen'' | rowspan="2" | 19 august 2009 | 21 septembrie 2011 |- | 7 | ''Bobb'e Says'' | 23 septembrie 2009 | 6 |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 8 | ''Tower Prep'' | TV-PG | 16 octombrie 2010 | 28 decembrie 2010 | 13 |- | 9 | ''[[Invincibilii (serial)|Invincibilii]]'' | TV-PG V | 24 ianuarie 2012 | 19 februarie 2013 | 35 |- | 10 | ''The High Fructose Adventures of the Annoying Orange'' | rowspan="2" | TV-PG | 28 mai 2012 | 17 martie 2014 | 60 |- | 11 | ''Incredible Crew'' | 31 decembrie 2012 | 11 aprilie 2013 | 13 |} === Seriale de preșcolari ([[Cartoonito]]) === {| class="wikitable" |+ ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 1990 |- | 1 | ''Big Bag'' | TV-Y | 2 iunie 1996 | 31 mai 1998 | 39 |- ! colspan="6" | Anii 2000 |- | 2 | ''[[Baby Looney Tunes]]'' | rowspan="3" | TV-Y | 23 septembrie 2002 | 20 aprilie 2005 | 53 |- | 3 | ''[[Krypto, câinele erou]]'' | 30 martie 2005 | 15 decembrie 2006 | 39 |- | 4 | ''[[Povești de la stația de pompieri]]'' | 22 august 2005 | 7 mai 2006 | 26 |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | 5 | ''Bugs Bunny Constructorii'' | TV-Y | 25 iulie 2022 | rowspan="2" | prezent | 45 |- | 6 | ''[[BatRoți]]'' | TV-Y7 | 17 septembrie 2022 ([[Max (platformă)|HBO Max]])<br>15 octombrie 2022 (Cartoon Network) | 50 |- | 7 | ''Jessica și marea ei lume mică'' | TV-Y | 20 septembrie 2023 | 31 mai 2024 | 20 |- ! colspan="6" | Seriale viitoare |- | 8 | ''[[Casa Foster pentru prieteni imaginari|Foster's Funtime for Imaginary Friends]]'' | rowspan="3" |VFA | rowspan="3" |VFA | | |- | 9 | ''[[Să-nceapă Aventura|Heyo BMO]]'' | | |- | 10 | ''Barbara!'' | | |} === Miniseriale === {| class="wikitable sortable" |+ ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Data încheierii ! # episoade |- ! colspan="6" | Anii 2010 |- | 1 | ''[[Dincolo de hotarul grădinii]]'' | rowspan="6" | TV-PG | 3 noiembrie 2014 | 7 noiembrie 2014 | 10 |- | 2 | ''[[Să-nceapă Aventura#Episoade|Să-nceapă Aventura: Originile lui Marceline]]'' | 16 noiembrie 2015 | 19 noiembrie 2015 | 8 |- | 3 | ''[[Familia Regală|Familia regală]]'' | 30 noiembrie 2015 | 3 decembrie 2015 | 4 |- | 4 | ''[[Să-nceapă Aventura#Episoade|Să-nceapă Aventura: Insulele]]'' | 30 ianuarie 2017 | 2 februarie 2017 | rowspan="2" | 8 |- | 5 | ''[[Să-nceapă Aventura#Episoade|Să-nceapă Aventura: Elementele]]'' | 24 aprilie 2017 | 27 aprilie 2017 |- | 6 |''[[Clarence (Cartoon Network)#Episoade|Clarence: O petrecere furtunoasă]]'' | align="center" colspan="2" |5 iunie 2017 | 6 |- ! colspan="6" | Anii 2020 |- | rowspan="2" | 7 | rowspan="2" | ''[[Aquaman: Regele Atlantisului]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 14 octombrie 2021 (HBO Max) | 28 octombrie 2021 (HBO Max) | rowspan="2" | 3 |- | colspan="2" align="center" |14 mai 2022 (Cartoon Network) |} == Co-producții Cartoon Network == === Co-producții americane === {| class="wikitable sortable" |- ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- | 1 | ''[[Pantera Roz și prietenii săi]]'' | TV-Y7 | 7 martie 2010 | 23 august 2010 | |- | 2 | ''[[Dragonii]]'' | TV-PG | 7 august 2012 (Cartoon Network)<br>26 iunie 2015 ([[Netflix]]) | 5 martie 2014 (Cartoon Network)<br>16 februarie 2018 (Netflix) | Doar sezoanele 1–2. |} === Co-producții europene === {| class="wikitable sortable" |- ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- ! colspan="6" |Anii 2000 |- | 1 | ''[[Mendoza, câinele grăsan]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 28 februarie 2000 | 2001 | Niciodată difuzat în Statele Unite. |- | 2 | ''[[Gemenii Cramp]]'' | 3 septembrie 2001 | 2004 | Difuzat de asemenea pe [[Fox Broadcasting Company|FoxBox]] în Statele Unite. |- | 3 | ''[[Spioanele]]'' | TV-Y7 | 7 noiembrie 2001 ([[Freeform|ABC Family]])<br>3 aprilie 2002 (Franța)<br>2 septembrie 2002 (Canada)<br>7 iulie 2003 (Cartoon Network) | 13 septembrie 2002 (ABC Family)<br>prezent (Franța, Canada și Cartoon Network) | |- | 4 | ''[[Cu capul în nori]]'' | TV-G | 7 ianuarie 2002 (Regatul Unit)<br />2 iulie 2002 (Franța)<br />4 octombrie 2002 (Statele Unite) | 2003 | Difuzat pe [[Toon Disney]] în Statele Unite. |- | 5 | ''[[Robotboy]]'' | TV-Y7 FV | 1 noiembrie 2005 | 27 septembrie 2008 | |- | 6 | ''Skatoony'' | TV-Y7 | 6 octombrie 2006 (Regatul Unit)<br />28 octombrie 2010 (Statele Unite) | 20 noiembrie 2008 (Regatul Unit)<br />14 aprilie 2013 (Statele Unite) | |- | 7 | ''[[Cei Patru Fantastici (2006)|Cei Patru Fantastici]]'' | TV-Y7 FV | 2 septembrie 2006 (Cartoon Network)<br>18 ianuarie 2010 ([[Nicktoons (Statele Unite)|Nicktoons]]) | 1 septembrie 2009 (Cartoon Network)<br>25 februarie 2010 (Nicktoons) | |- | 8 | ''The Mr. Men Show'' | TV-Y | 4 februarie 2008 | 19 octombrie 2009 | |- | 9 | ''[[Chop Socky Chooks]]'' | TV-Y7 FV | 16 martie 2007 (Canada)<br />7 martie 2008 (Statele Unite)<br />8 septembrie 2008 (Regatul Unit) | 28 septembrie 2008 (Canada)<br />21 noiembrie 2008 (Statele Unite)<br />1 martie 2009 (Regatul Unit) | |- | 10 | ''[[The Garfield Show]]'' | rowspan="2" |TV-Y7 | 22 decembrie 2008 (Franța)<br>2 noiembrie 2009 (Statele Unite) | 1 mai 2015 (Franța)<br>24 octombrie 2016 (Statele Unite) | |- | 11 | ''[[Școala de sperieturi a lui Casper (serial)|Școala de Sperieturi a lui Casper]]'' | 1 aprilie 2009 | 8 noiembrie 2012 | |- ! colspan="6" |Anii 2010 |- | 12 | ''[[Hero: 108]]'' | TV-Y | 1 martie 2010 | 9 iulie 2012 | |- | 13 | ''[[Angelo e cel mai tare]]'' | TV-Y7 | 5 aprilie 2010 | prezent | Primele două sezoane au fost difuzate în Statele Unite. |- | 14 | ''[[Lego Ninjago: Maeștrii Spinjitzu|Ninjago]]'' | TV-Y7 FV | 14 ianuarie 2011 (Cartoon Network)<br>7 martie 2021 ([[Netflix]]) | 25 octombrie 2020 (Cartoon Network)<br>1 octombrie 2022 (Netflix) | |- | 15 | ''[[Sonic Boom]]'' | TV-Y7 | 8 noiembrie 2014 (Cartoon Network)<br>12 noiembrie 2016 ([[Boomerang (canal TV)|Boomerang]]) | 29 octombrie 2016 (Cartoon Network)<br>18 noiembrie 2017 (Boomerang) | |- | 16 | ''[[Power Players]]'' | TV-Y7 FV | 21 septembrie 2019 | 14 iunie 2020 | <!-- |- ! colspan="6" |Seriale viitoare --> |} === Co-producții canadiene === {| class="wikitable sortable" |- !# ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- ! colspan="6" |Anii 1990 |- | 1 | ''O Canada'' | TV-Y7 | 1997 | 2002 | |- ! colspan="6" |Anii 2000 |- | 2 | ''[[Spioanele]]'' | TV-Y7 | 7 noiembrie 2001 ([[Freeform|ABC Family]])<br>3 aprilie 2002 (Franța)<br>2 septembrie 2002 (Canada)<br>7 iulie 2003 (Cartoon Network) | 13 septembrie 2002 (ABC Family)<br>prezent (Franța, Canada și Cartoon Network) | |- | 3 | ''[[Gerald McBoing Boing|Gerald McBoing-Boing]]'' | TV-Y | 22 august 2005 | 28 noiembrie 2007 | |- | 4 | ''[[Șoimii Furtunii]]'' | TV-Y7-FV | 25 mai 2007 | 6 aprilie 2009 | |- | 5 | ''[[George, regele junglei]]'' | TV-Y7 | 29 iunie 2007 (Canada)<br />15 februarie 2008 (Statele Unite) | 18 februarie 2017 (Canada)<br />17 august 2008 (Statele Unite) | Doar sezonul 1. |- | 6 | ''[[Johnny Test]]'' | TV-Y7 | 17 septembrie 2005 (Kids' WB)<br>7 ianuarie 2008 (Cartoon Network) | 1 martie 2008 (Kids' WB)<br>25 decembrie 2014 (Cartoon Network) | |- | 7 | ''[[Insula Dramei Totale]]'' | TV-PG | 8 iulie 2007 (Canada)<br>5 iunie 2008 (Statele Unite) | 20 noiembrie 2014 | |- | 8 | ''[[Cel mai bun Ed]]'' | TV-Y7 | 3 octombrie 2008 | 22 octombrie 2009 | |- | 9 | ''Hot Wheels: Echipa de Luptă 5'' | TV-Y7-FV | 29 august 2009 | 16 iulie 2011 | |- ! colspan="6" |Anii 2010 |- | 10 | ''[[Grojband]]'' | TV-PG | 10 iunie 2013 (Statele Unite)<br>5 septembrie 2013 (Canada)<br>21 aprilie 2014 (Regatul Unit) | 12 aprilie 2015 (Statele Unite)<br>25 mai 2015 (Canada) | |- | 11 | ''[[Dramă Totală: Cursa Colosală]]'' | TV-PG | 7 septembrie 2015 (Statele Unite)<br>4 ianuarie 2016 (Canada) | 9 octombrie 2015 (Statele Unite)<br>15 februarie 2016 (Canada) | |- | 12 | ''[[Supergăgăuții]]'' | TV-Y7-FV | 2 noiembrie 2015 (Regatul Unit)<br>7 decembrie 2015 (Statele Unite) | 22 octombrie 2018 (Statele Unite)<br>7 februarie 2019 (Canada) | |- | 13 | ''[[Stă să plouă cu chiftele (serial)|Stă să plouă cu chiftele]]'' | TV-Y7 | 20 februarie 2017 (Statele Unite)<br>6 aprilie 2017 (Canada) | 30 iunie 2018 (Canada) | |- | 14 | ''[[Mega Man (serial din 2018)|Mega Man]]'' | TV-Y7-FV | 5 august 2018 (Statele Unite)<br>8 septembrie 2018 (Canada) | 23 mai 2019 (Statele Unite)<br>22 iunie 2019 (Canada) | |- | 15 | ''[[Grădinița Dramei Totale]]'' | TV-Y7 | 1 septembrie 2018 (Statele Unite)<br>7 octombrie 2018 (Canada) | 15 aprilie 2023 (Statele Unite)<br>22 aprilie 2023 (Canada) | |- | 16 | [[Insula Dramei Totale (2023)|''Insula Dramei Totale'']] (2023) | TV-PG | 10 aprilie 2023 (Italia)<br>1 iunie 2024 (Statele Unite) | prezent | |- <!-- ! colspan="6" |Seriale viitoare --> |} === Co-producții japoneze === {| class="wikitable sortable" |- ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- ! colspan="6" |Anii 2000 |- | 1 | ''Immortal Grand Prix (IGPX)'' | rowspan="2" | TV-Y7-FV | 5 noiembrie 2005 | 26 august 2006 | |- | 2 | ''[[Fetițele Powerpuff Z]]'' | 1 iulie 2006 | 30 iunie 2007 | |- ! colspan="6" |Anii 2010 |- | 3 | ''[[Bakugan: Battle Planet]]'' | TV-Y7-FV | 23 decembrie 2018 | 3 ianuarie 2021 | Doar sezoanele 1 și 2. |} === Co-producții asiatice și australiene === {| class="wikitable sortable" |+ ! # ! Nume ! Evaluare ! Data premierei ! Dată sfârșit ! Notă |- ! colspan="6" |Anii 2010 |- | 1 | ''[[Elevi Interdimensionali Zero]]'' | TV-PG | 26 septembrie 2015 | 19 decembrie 2015 | |- ! colspan="6" |Anii 2020 |- | 2 | ''[[Monster Beach|''Insula monștrilor'']]'' | TV-PG | 11 aprilie 2020 | 16 decembrie 2020 | |- | 3 | ''Tom and Jerry Singapore'' | VFA | 7 august 2023 (Asia)<br>26 februarie 2024 (Statele Unite) | prezent | |} == Filme originale == === Filme de animație === {| class="wikitable sortable" |+ !# !Titlu !Evaluare !Data premierei !Note |- ! colspan="5" |Anii 1990 |- | 1 | ''[[Listă de episoade ale serialului „Laboratorul lui Dexter”#Episoade|Dexter's Laboratory: Ego Trip]]'' | TV-G | 10 decembrie 1999 | Finalul original al serialului ''[[Laboratorul lui Dexter]]''. |- ! colspan="5" |Anii 2000 |- | 2 | ''[[Lista episoadelor din Samurai Jack#Sezonul 1 (2001)|Samurai Jack: The Premiere Movie]]'' | TV-Y7 | 10 august 2001 | Premieră de trei părți a serialului ''[[Samurai Jack]]''. |- | 3 | ''[[Familia Flintstone: Pe pietre]]'' | TV-G | 3 noiembrie 2001 | Bazat pe ''[[Aventuri în epoca de piatră|Familia Flintstone]]''. Dedicat lui [[William Hanna]] și Hoyt Curtin. |- | 4 | ''[[Fetițele Powerpuff: Filmul]]'' | PG (cinematografe)<br>TV-PG (Cartoon Network) | 3 iulie 2002 (cinematografe)<br>25 mai 2003 (Cartoon Network) | Lansare cinematografică. |- | 5 | ''Party Wagon'' | TV-G | 27 februarie 2004 | Pilot nereușit pentru un serial lungmetraj. |- | 6 | ''[[Lista episoadelor Casa Foster pentru prieteni imaginari|Casa Foster pentru prieteni imaginari: Casa lui Bloo]]'' | rowspan="2" | TV-Y7 | 13 august 2004 | Premieră de trei părți a serialului ''[[Casa Foster pentru prieteni imaginari]]''. |- | 7 | ''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături#Episoade speciale și filme|Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături: Operațiunea Z.E.R.O.]]'' | 11 august 2006 | |- | 8 | ''[[Tinerii Titani (serial)#Episoade|Tinerii Titani: Necazuri în Tokyo]]'' | TV-Y7 FV | 15 septembrie 2006 | Finalul serialului ''[[Tinerii Titani (serial)|Tinerii Titani]]''. |- | 9 | ''[[Clasa lui 3000#Episoade|Clasa lui 3000: Acasă]]'' | rowspan="6" |TV-Y7 | 3 noiembrie 2006 | Premieră de două părți a serialului ''[[Clasa lui 3000]]''. |- | 10 | ''[[Lista episoadelor Casa Foster pentru prieteni imaginari|Casa Foster pentru prieteni imaginari: Bunul Wilt]]'' | 23 noiembrie 2006 | |- | 11 | ''[[Colegul meu de sală e o maimuță#Episoade|Colegul meu de sală e o maimuță: Excursia]]'' | 14 ianuarie 2007 | |- | 12 | ''[[Tabăra Lui Lazlo: Unde e Lazlo?]]'' | 18 februarie 2007 | |- | 13 | ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy#Episoade|Aventurile lui Billy și Mandy cu Bau-Bau]]'' | 30 martie 2007 | |- | 14 | ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy#Episoade|Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy: Mânia reginei păianjenilor]]'' | 6 iulie 2007 | |- | 15 | ''[[Ben 10: Secretul Omitrixului]]'' | TV-PG | 10 august 2007 | Finalul serialului ''[[Ben 10]]''. |- | 16 | ''[[Transformers: Animated#Episoade|Transformers Animated: Transformați-vă]]'' | TV-Y7 FV | 26 decembrie 2007 | Premieră de trei părți a serialului ''[[Transformers Animated]]''. |- | 17 |''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături#Episoade speciale și filme|Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături: Operațiunea I.N.T.E.R.V.I.U]]'' | rowspan="2" |TV-Y7 | 21 ianuarie 2008 | Finalul serialului ''[[Nume de Cod: Clanul Nebunaticilor de Alături]]''. |- | 18 | ''[[Colegul meu de sală e o maimuță#Episoade|Colegul meu de sală e o maimuță: Musicalul de la școala animalelor]]'' | 25 mai 2008 | |- | 19 | ''[[Lista episoadelor din Secretele familiei Sâmbătă|Secretele familiei Sâmbătă: Piatra Kur]]'' | rowspan="2" |TV-Y7 FV | 3 octombrie 2008 | Premieră de două părți a serialului ''[[Secretele familiei Sâmbătă]]''. |- | 20 | ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy#Episoade|Underfist: Halloween Bash]]'' | 12 octombrie 2008 | Film spin-off al serialului ''[[Negrele aventuri ale lui Billy și Mandy]]''. |- | 21 | ''[[Filmul Foster: Destinația - imaginația]]'' | TV-PG | 27 noiembrie 2008 | |- | 22 | ''[[Ed, Edd și Eddy - Marele Show]]'' | TV-Y7 | 8 noiembrie 2009 | Finalul serialului ''[[Ed, Edd și Eddy]]''. |- ! colspan="5" |Anii 2010 |- | 23 | ''[[Duncan, stăpânul focului]]'' | TV-PG | 24 noiembrie 2010 | |- | 24 | ''[[Johnny Bravo merge la Bollywood]]'' | N/A | 4 noiembrie 2011 | Difuzat în Australia și Noua Zeelandă. |- | 25 |''[[Ben 10: Vanatoarea de Extraterestrii|Ben 10 Vânătoarea de Extratereștri]]'' | TV-Y7 FV | 11 martie 2012 (Asia)<br>23 martie 2012 (Statele Unite) | |- | 26 | ''[[Elevi Interdimensionali Zero]]'' | TV-PG | 16 decembrie 2012 | Difuzat în Australia. Pilot al serialului cu același nume. |- | 27 | ''Chakra: The Invincible'' | rowspan="2" |N/A | 30 noiembrie 2013 | Difuzat în India. |- | 28 | ''[[Monster Beach|Insula Monștrilor]]'' | 31 decembrie 2014 | Difuzat în Australia. Pilot al serialului cu același nume. |- | 29 | ''[[Un show obișnuit: Filmul]]'' | rowspan="2" |TV-PG | 1 august 2015 (Downtown Independent)<br>1 septembrie 2015 (digital)<br>13 octombrie 2015 (DVD)<br>25 noiembrie 2015 (Cartoon Network) | |- | 30 | ''[[Steven Univers: Filmul]]'' | 2 septembrie 2019 | Finalul serialului ''[[Steven Univers]]''. |- ! colspan="5" |Anii 2020 |- | 31 | ''[[Aventurile fraților urși#Episoade|Aventurile fraților urși: Filmul]]'' | TV-Y7 | 30 iunie 2020 (digital)<br>7 septembrie 2020 (Cartoon Network) | Finalul serialului ''[[Aventurile fraților urși]]''. |- | 32 | ''[[Ben 10 (2016)#Episoade|Ben 10 Împotriva Universului: Filmul]]'' | TV-Y7 FV | 10 octombrie 2020 | |- | 33 | ''[[Craig Before the Creek|Craig Înainte de Dumbravă]]'' | TV-G | 11 decembrie 2023 (digital)<br>13 ianuarie 2024 (Cartoon Network) | Prequel al serialului ''[[Craig și dumbrava]]''. |- ! colspan="5" |Filme viitoare |- |34 |The Age of Wonders | rowspan="4" |VFA |2025 |Film spin-off al serialului Iyanu |- |35 |Film fără nume cu Iyanu |2026 | |- | 36 | [[Să-nceapă Aventura|''The Adventure Time Movie'']] | rowspan="2" |VFA | |- | 37 | [[Uimitoarea lume a lui Gumball|''The Amazing World of Gumball: The Movie!'']] | |} === Filme live action === {| class="wikitable sortable" |+ !# !Titlu !Evaluare !Data premierei !Note |- ! colspan="5" |Anii 2000 |- | 1 | ''[[Din mintea lui Jimmy#Episoade|Din mintea lui Jimmy]]'' | rowspan="4" | TV-PG | 8 decembrie 2006 | Film live-action/animat. Pilot al serialului cu același nume. |- | 2 | ''[[Ben 10 - Cursa împotriva timpului]]'' | 21 noiembrie 2007 | Bazat pe ''[[Ben 10]]''. |- | 3 | ''[[Scooby-Doo: Începutul misterului]]'' | 23 septembrie 2009 | Bazat pe ''[[Scooby-Doo]]''. |- | 4 | ''[[Ben 10: Alien Swarm|Ben 10: Roiul extraterestru]]'' | 25 noiembrie 2009 | Bazat pe ''[[Ben 10: Echipa extraterestră]]''. |- ! colspan="5" |Anii 2010 |- | 5 |''Scooby-Doo! Blestemul monstrului din lac'' | TV-PG | 16 octombrie 2010 | Continuare a filmului ''Scooby-Doo: Începutul misterului'' |- | 6 | ''[[Invincibilii (serial)#Episoade|Invincibilii]]'' | TV-G | 23 noiembrie 2011 | Pilot al serialului cu același nume. |} == Vezi și == * [[Cartoon Network]] * [[Max (platformă)|Max]] * [[Cartoonito]] * [[Boomerang (canal TV)|Boomerang]] * [[Adult Swim]] * [[Toonami]] * [[Cartoon Network Studios]] * [[Warner Bros. Animation]] * [[Hanna-Barbera Studios Europe]] * [[Hanna-Barbera]] == Referințe == <references/> == Legături externe == * {{url|https://www.cartoonnetwork.ro/}} - Site web oficial * [https://www.facebook.com/CartoonNetworkRomania/?locale=ro_RO Facebook] * [https://www.instagram.com/cartoonnetworkromania/ Instagram] * [https://twitter.com/cartoonnetwork X] * [https://www.youtube.com/channel/UChZHV1YgZtRK0T6cZejkGZA YouTube] {{Cartoon Network}} [[Categorie:Cartoon Network]] iickujmbl8ujriibnt8snnumj8v260r 4 982531 17024209 16890251 2025-06-10T17:47:02Z Vasile ion x 703655 Secțiune nouă: /* Stadionul "Vasile Bosancu" Pojorâta */ 17024209 wikitext text/x-wiki {{Pagină feedback}} {{Casetă arhive| * [[/Arhiva1|Arhiva 1]] * [[/Arhiva2|Arhiva 2]] * [[/Arhiva3|Arhiva 3]] * [[/Arhiva4|Arhiva 4]] * [[/Arhiva5|Arhiva 5]] * [[/Arhiva6|Arhiva 6]] }}Această pagină este folosită pentru a afișa și arhiva [[feedback]]-ul primit din partea utilizatorilor care au parcurs [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]]. [[Categorie:Wikipedia:WikiProiect Articole de creat]] [[Categorie:Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] [[Categorie:Pagini Wikipedia feedback]] [[en:Wikipedia:WikiProject Articles for creation/feedback]] == Feedback de la Cioburi (19 octombrie 2012) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * nu am reusit sa fac inca pagina ;A fost ușor de înțeles? * mie mi s-a parut dificil ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * mi se pare foarte complicat ;Cum o putem face mai bună? * sa usurati prin lucruri clare ;Alte comentarii? * == Feedback == Va rog sa ma ajutati sa creez o pagina despre un scriitor, pentru ca am toate informatiile si nici nu s-a scris despre el. == Feedback de la Oloier Dorel Daniel (30 noiembrie 2013) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * ;Ideie geniala Wikipedia , infinite multumiri ? * == Feedback de la 89.137.131.155 (14 februarie 2014) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? *Nu încă.nu pot să-mi fac pagina de wikipedia ;A fost ușor de înțeles? *Nu ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Da ;Cum o putem face mai bună? *Nu doresc să răspund ;Alte comentarii? *Nu == Feedback de la NyangirlGamerz ({{subst: == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? *Da ;A fost ușor de înțeles? *Nu chiar ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Da ;Cum o putem face mai bună? *Pagina e bună și nu are nevoie de îmbunătățiri ;Alte comentarii? *Nu am niciun comentariu == Feedback de la Anonim3072001 (18 august 2016) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? *Sigur ;A fost ușor de înțeles? *Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Desigur ;Cum o putem face mai bună? *E bine si asa ;Alte comentarii? *NUu == Feedback de la AICEI (24 noiembrie 2016) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * Da ;A fost ușor de înțeles? * Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * Da ;Cum o putem face mai bună? * Prin progresie si perseverenta ;Alte comentarii? * == Feedback de la Sadyla77 (7 aprilie 2018) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * ;A fost ușor de înțeles? * Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * Da ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * Nu == Feedback de la DragosDanRadu (7 august 2018) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * da ;A fost ușor de înțeles? * da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * da ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Daerisa (1 octombrie 2018) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? *Da ;A fost ușor de înțeles? *Da, au ajutat trimiterile catre informatii suplimentare ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Magic1968 (21 ianuarie 2021) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * ;A fost ușor de înțeles? * da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * da ;Cum o putem face mai bună? *cum doriți ;Alte comentarii? *nu == Feedback de la Licenzo (23 iunie 2021) == ==Bibliografie==<!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Damiannis (14 decembrie 2021) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback == Foarte interesant. == Feedback de la AlexB15l (16 decembrie 2021) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * Da a fost utilă această pagină. ;A fost ușor de înțeles? * Da. ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * Cred că da. ;Cum o putem face mai bună? * Da. ;Alte comentarii? * Să am şi eu nevoie. == Feedback de la Fundația Judeteană pentru Tineret Botoșani (28 decembrie 2021) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? *Mulțumesc! M-am lămurit. Trebuia doar să mă documentez mai mult înainte de a începe să public. == Feedback de la CommanderPicard (4 septembrie 2022) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? *Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Nu prea, puteți îmbunătăți. ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? *- == Feedback de la Scriitorul Chivu (15 ianuarie 2023) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * Da ;A fost ușor de înțeles? * Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * Da ;Cum o putem face mai bună? * Nu cred că e nevoie ;Alte comentarii? * nu am == Feedback de la Hristev Iulia (3 decembrie 2023) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Gaberady (20 ianuarie 2024) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Ioan Ciorca. BIV (7 noiembrie 2024) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Clement Lupu (24 martie 2025) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? *DA, foarte utilă ;A fost ușor de înțeles? *DA. ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Clement Lupu (25 martie 2025) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? *Da, foarte utilă ;A fost ușor de înțeles? *DA ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Da ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Stadionul "Vasile Bosancu" Pojorâta == Stadionul "Vasile Bosancu" din Pojorata este stadionul unde își disputa meciurile acasă echipa ACS Bucovina Pojorata. Stadionul are aprox. 500 de locuri. Terenul datează din anii 50'iar tribuna mare și vestirele din 2012. Pe acest stadion Bucovina Pojorata a jucat în ligile inferioare ale României, inclusiv în liga 2. Acest stadion a gazduit meciuri importante ale "bucovinenilor" cu Rapid București,Sepsi OSK sau Farul Constanța. e3trck3duhhayxbp0mml7x2k0uxo15o 17024211 17024209 2025-06-10T17:47:40Z Vasile ion x 703655 Erori 17024211 wikitext text/x-wiki {{Pagină feedback}} {{Casetă arhive| * [[/Arhiva1|Arhiva 1]] * [[/Arhiva2|Arhiva 2]] * [[/Arhiva3|Arhiva 3]] * [[/Arhiva4|Arhiva 4]] * [[/Arhiva5|Arhiva 5]] * [[/Arhiva6|Arhiva 6]] }}Această pagină este folosită pentru a afișa și arhiva [[feedback]]-ul primit din partea utilizatorilor care au parcurs [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]]. [[Categorie:Wikipedia:WikiProiect Articole de creat]] [[Categorie:Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] [[Categorie:Pagini Wikipedia feedback]] [[en:Wikipedia:WikiProject Articles for creation/feedback]] == Feedback de la Cioburi (19 octombrie 2012) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * nu am reusit sa fac inca pagina ;A fost ușor de înțeles? * mie mi s-a parut dificil ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * mi se pare foarte complicat ;Cum o putem face mai bună? * sa usurati prin lucruri clare ;Alte comentarii? * == Feedback == Va rog sa ma ajutati sa creez o pagina despre un scriitor, pentru ca am toate informatiile si nici nu s-a scris despre el. == Feedback de la Oloier Dorel Daniel (30 noiembrie 2013) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * ;Ideie geniala Wikipedia , infinite multumiri ? * == Feedback de la 89.137.131.155 (14 februarie 2014) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? *Nu încă.nu pot să-mi fac pagina de wikipedia ;A fost ușor de înțeles? *Nu ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Da ;Cum o putem face mai bună? *Nu doresc să răspund ;Alte comentarii? *Nu == Feedback de la NyangirlGamerz ({{subst: == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? *Da ;A fost ușor de înțeles? *Nu chiar ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Da ;Cum o putem face mai bună? *Pagina e bună și nu are nevoie de îmbunătățiri ;Alte comentarii? *Nu am niciun comentariu == Feedback de la Anonim3072001 (18 august 2016) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? *Sigur ;A fost ușor de înțeles? *Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Desigur ;Cum o putem face mai bună? *E bine si asa ;Alte comentarii? *NUu == Feedback de la AICEI (24 noiembrie 2016) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * Da ;A fost ușor de înțeles? * Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * Da ;Cum o putem face mai bună? * Prin progresie si perseverenta ;Alte comentarii? * == Feedback de la Sadyla77 (7 aprilie 2018) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * ;A fost ușor de înțeles? * Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * Da ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * Nu == Feedback de la DragosDanRadu (7 august 2018) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * da ;A fost ușor de înțeles? * da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * da ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Daerisa (1 octombrie 2018) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? *Da ;A fost ușor de înțeles? *Da, au ajutat trimiterile catre informatii suplimentare ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Magic1968 (21 ianuarie 2021) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină ? * ;A fost ușor de înțeles? * da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * da ;Cum o putem face mai bună? *cum doriți ;Alte comentarii? *nu == Feedback de la Licenzo (23 iunie 2021) == ==Bibliografie==<!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Damiannis (14 decembrie 2021) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback == Foarte interesant. == Feedback de la AlexB15l (16 decembrie 2021) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * Da a fost utilă această pagină. ;A fost ușor de înțeles? * Da. ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * Cred că da. ;Cum o putem face mai bună? * Da. ;Alte comentarii? * Să am şi eu nevoie. == Feedback de la Fundația Judeteană pentru Tineret Botoșani (28 decembrie 2021) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? *Mulțumesc! M-am lămurit. Trebuia doar să mă documentez mai mult înainte de a începe să public. == Feedback de la CommanderPicard (4 septembrie 2022) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? *Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Nu prea, puteți îmbunătăți. ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? *- == Feedback de la Scriitorul Chivu (15 ianuarie 2023) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * Da ;A fost ușor de înțeles? * Da ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * Da ;Cum o putem face mai bună? * Nu cred că e nevoie ;Alte comentarii? * nu am == Feedback de la Hristev Iulia (3 decembrie 2023) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Gaberady (20 ianuarie 2024) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Ioan Ciorca. BIV (7 noiembrie 2024) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? * ;A fost ușor de înțeles? * ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Clement Lupu (24 martie 2025) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? *DA, foarte utilă ;A fost ușor de înțeles? *DA. ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? * ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * == Feedback de la Clement Lupu (25 martie 2025) == <!-- Puteți răspunde la întrebările de mai jos lăsând răspunsurile dumneavoastră după stele. Rețineți că nu este nevoie să răspundeți la toate întrebările! --> ;A fost utilă această pagină? *Da, foarte utilă ;A fost ușor de înțeles? *DA ;A fost îndeajuns de completă, cu suficiente detalii? *Da ;Cum o putem face mai bună? * ;Alte comentarii? * 66 0iqi8kb4lhv1fx74ru6kumsjny46p99 0 989185 17024370 17010393 2025-06-10T19:43:52Z Venske 38389 completare 17024370 wikitext text/x-wiki {{curățenie|iunie 2012}} {{Taxobox | name = Leu berber <!-- | status = subspecific status not assessed | status_system = -->| image = Barbary lion.jpg | image_width = | image_caption = Un leu berber din Algeria, fotografiat de Sir [[Alfred Edward Pease]] cam pe la 1893 | status = EW | status_system = IUCN3.1 | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | classis = [[Mammalia]] | ordo = [[Carnivora]] | familia = [[Felidae]] | genus = ''[[Panthera]]'' | species = ''[[Leu|P. leo]]'' | subspecies = '''''P. l. leo''''' | trinomial = ''Panthera leo leo'' | trinomial_authority = ([[Carl Linnaeus|Linnaeus]], 1758) | synonyms = ''Panthera leo barbaricus'' (Meyer, 1826) }} '''Leul berber''' (''Panthera leo leo'' / Panthera leo berberisca) este o rudă apropiată a [[Leu|leului african]] și este una dintre cele mai rare rase de [[mamifer]]e existente din lume. În prezent, pe Pământ mai subzistă circa 150 de exemplare de leu berber care trăiesc toate în captivitate. Leul berber este cel mai rar dintre lei și a dispărut din sălbăticie în 1927 când a fost împușcat ultimul exemplar liber. Masculii de leu berber, trăitori cu precădere în munții Atlas, aveau o coamă imensă, închisă la culoare, și difereau de alte subspecii prin forma craniului (fruntea mai înaltă și un botul mai îngust) și culoarea ochilor (diferită de a leilor din alte părți ale lumii). Leii berberi prezentau și un comportament social diferit de leii din [[savană|savane]], preferând să trăiască în perechi sau familii mici spre deosebire de leii din Serengetti.<ref>[http://www.descopera.ro/dnews/4593299-intoarcerea-leului-berber Întoarcerea leului berber]</ref> Masculii acestei specii puteau ajunge până la greutatea de 230 kg, în timp ce femelele ajungeau până la 190 kg. Lungimea lor era de asemenea impresionantă, masculii atingeau și 3,4 m lungime în timp ce femelele ajungeau la 2,7 m.<ref>{{Citat web |url=http://aflatotazi.ro/leul-berber-a-fost-inainte-de-extinctia-sa-cea-mai-mare-specie-de-lei-din-lume/ |accessdate=2016-08-03 |titlu=Leul berber a fost, înainte de extincția sa, cea mai mare specie de lei din lume |archive-date=2016-08-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160808070836/http://aflatotazi.ro/leul-berber-a-fost-inainte-de-extinctia-sa-cea-mai-mare-specie-de-lei-din-lume/ |dead-url=yes }}</ref> == Supraviețuire doar în captivitate == În prezent, leul berber supraviețuiește doar crescut în captivitate și este puțin probabil ca el să fie vreodată eliberat în sălbăticie, deoarece habitatele potrivite au dispărut. Multe mamifere terestre mari sunt periclitate din cauza unor activități umane, dar, paradoxal, supraviețuirea lor depinde exclusiv de oameni. Înmulțirea în captivitate și re naturalizarea, restricțiile asupra comerțului și planurile de acțiune specifice grupurilor de mamifere sunt singurele căi de protejare a acestor animale. == Alte feline periclitate == Toate continentele își au propriile feline mari periclitate: în [[America de Sud]] este [[jaguar]]ul, în [[America de Nord]], [[puma]] (numitムși leu sau panterムde munte, sau [[cuguar]]), în [[Africa]], [[ghepard]]ul, [[leopard]]ul și leul comun, iar în [[India]] [[tigru]]l. Ceea ce amenință toate aceste mamifere este pierderea [[habitat]]ului lor și activitatea [[Braconaj|braconierilor]]. == Note == <references /> == Legături externe == * {{Wikispecies-inline|Panthera leo leo}} * [http://beinglion.com/barbary-lions.php Being Lion: ''Barbary Lion Information''] * [http://www.petermaas.nl/extinct/speciesinfo/barbarylion.htm The Sixth Extinction Website: Barbary Lion - ''Panthera leo leo''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160303165441/http://www.petermaas.nl/extinct/speciesinfo/barbarylion.htm |date=2016-03-03 }} * [http://www.biolib.cz/en/taxon/id2009/ Barbary Lion] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Felidae]] [[Categorie:Lei]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Specii amenințate]] qpou605ry78r2n43wimd2ymfkobxxvu 0 989425 17023919 15212217 2025-06-10T14:09:27Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2009]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023919 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | <!-- See [[Wikipedia:WikiProject Novels]] or [[Wikipedia:WikiProject Books]] --> | name = The Winds of Dune | translator = | image = WindsofDune.jpg| | image_caption = | author = [[Brian Herbert]] and [[Kevin J. Anderson]] | illustrator = | cover_artist = <!-- Stephen Youll --> | country = [[United States]] | language = [[English language|English]] | series = ''[[Heroes of Dune]]'' | genre = [[Science fiction novel]] | publisher = [[Tor Books]] | pub_date = 4 august 2009 | media_type = [[Hardcover|Hardback]] | pages = 448 | isbn = 0-7653-2272-2 | oclc = 294887445 | preceded_by = [[Paul of Dune]] | followed_by = [[Dune (roman)]] }} '''''The Winds of Dune''''' este un roman [[science fiction]] scris de [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]], localizat în Universul Dune, creat de [[Frank Herbert]]. Lansat pe 4 august 2009, este a doua carte din seria de romane intermediare din Seriea Dune și are ca element central perioadele scurse între romanele originale ale lui Frank Herbert Dune (roman) și Copii Dunei. Înainte de publicare, titlul inițial anunțat a fost ''Jessica of Dune'' <ref name="4/23/07 blog">{{cite web |first=Kevin J. |last=Anderson |url=http://www.dunenovels.com/wormsblog/page007.html |accessdate=29 octombrie 2007 |title=''Sandworms of Dune'' blog |publisher=DuneNovels.com (Internet Archive) |date=23 martie 2007 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20071029044350/http://www.dunenovels.com/wormsblog/page007.html |archivedate=2007-10-29 |dead-url=yes }}</ref><ref name="4/14/2008 blog">{{cite web |first=Kevin J. |last=Anderson |url=http://www.dunenovels.com/blog/page033.html |accessdate=20 iunie 2008 |title=''Dune'' blog |publisher=DuneNovels.com (Internet Archive) |date=14 aprilie 2008 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080620185036/http://www.dunenovels.com/blog/page033.html |archivedate=2008-06-20 |dead-url=yes }}</ref> ==Intriga== Romanul începe cu revenirea Doamnei Jessica pe Arrakis, urmărind dispariția fiulul său Paul Atreides. Conform obieceiului fremen a plecat îm deșert să moară, după ce a fost orbit de o explozie atomică. De asemena este povestită relația de prietenie între Paul Atreides și [[House Vernius|Bronso Vernius]]. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *{{cite web |url=http://www.libraryjournal.com/article/CA6668998.html |title=Review: ''The Winds of Dune'' |first=Jackie |last=Cassada |publisher=LibraryJournal.com |date=15 iulie 2009 |accessdate=22 august 2010}} {{Kevin J. Anderson}} {{Ciot-fantastic}} [[Categorie:Romane din 2009]] [[Categorie:Romane din seria Dune]] [[Categorie:Cărți Tor Books]] [[Categorie:2009 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2009]] 7fd5b4cohh4k4abh22ko00bn8zq7vqb 0 989433 17023920 14664330 2025-06-10T14:09:50Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2008]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023920 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Paul of Dune | titlu_original = Paul of Dune | traducător = | coperta = | image_caption = US 1st edition cover | autor = [[United States]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = [[English language|English]] | seria = [[Seria Dune]] | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = [[Tor Books]] | data_apariției = | data_apariției_în_românia = 2008 | media_type = Tipărită | număr_pagini = 512 | isbn = 0-7653-1294-8 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = The Winds of Dune }} '''Paul of Dune''' este un roman science fiction publicat în 2008, scris de [[Brian Herbert]] și [[Kevin J. Anderson]], stabilit în [[Seria Dune|Universul Dune]] creat de [[Frank Herbert]]. Lansat pe 16 septembrie 2008, este prima carte în seria [[Eroii Dune]]. Jumătate din poveste este situată în Jihad între [[Dune (roman)|Dune]] și [[Măntuitorul Dunei]], când Prințesa Irulan decide să devină biograful oficial al lui Paul Atreides și va nara următoarea jumătate a povestirii. Aceasta acoperă anii de tinerețe ai lui Paul, între [[Casa Corrino]] și [[Dune (roman)|Dune]]. ==Intrigă == Cartea este împărțită în șapte secțiuni, care alternează între tinerețea lui [[Paul Atreides]], înainte de evenimentele prezente în [[Dune (roman)|Dune]], și perioada lui timpurie a jihad-ului fremen, între [[Dune (roman)|Dune]] și [[Mântuitorul Dunei]]. ===Tinerețea lui Paul Atreides === De doisprezece ani, Paul se află pe planeta [[Caladan]] cu părinții săi, [[Leto Atreides I | Ducele Leto Atreides]] și [[Doamna Jessica]]. [[Casa Ecaz]] de pe [[Ecaz]] și [[Casa Moritani]] de pe[[Grumman (Dune) | Grumman]], sunt implicate într-un conflict de-a lungul generațiilor, o alianță [[Casa Atreides|Atreides]]-[[Casa Ecazi|Ecazi]] este prevăzută pentru a fi formalizată prin căsătoria lui [[Leto]] și Illesa fiica arhiducelui Armand Ecaz . La nunta, Leto și familia reușesc să scape de o tentativă de asasinat, dar Armand este accidentat și Illesa este ucisă. Leto și Armand conduc un atac de represalii pe Grumman, nu își dea seama că forțele Moritani au fost completate de către trupele [[Casa Harkonnen|Casei Harkonen]], dușmanii de moarte ai [[Casa Atreies|Casei Atreides]]. Războinicii sardaukar ai Împăratului padișah se vor implica pentru a preveni un război pe scară largă. Vicontele Hundro Moritani a planificat această ofensivă tot ca un mijloc de a aduna Casele Ecazi, Atreides, și forțele imperiale să îi anihileze cu ajutorul unui dispozitiv apocaliptic. Complotul este dejucat cănd Hiih Resser, Maestrul de arme al casei Moritani, dezactivează arma. ===Jihadul lui Muad'Dib === După căderea Împăratului Padișah Shaddam Corrino IV și ascensiunea lui Paul la tronul Imperial, forțele lui Paul, fremenii, sunt angajate pe mai multe fronturi, luptând împotriva Caselor care refuză să recunoască regulile Atreides. Fremenii capturează în cele din urmă planeta[[Kaitain (Dune) | Kaitain]], fosta capitală imperială și planeta Casei Corrino. Paul cucerește și distruge cetatea Împăratului Shaddam , sperând ca va trimite astfel, un mesaj celorlalte Case dizidente. El îl invită pe Whitmore Bludd, un fost Maestru de Arme al Casei Ecaz și prieten al fostului mentor al lui Paul, [[Duncan Idaho]], pentru a-l ajuta să construiască pe [[Arrakis]] cea mai grandioasă citadela pe care universul a văzut-o vreodată. Între timp, Earl Thorvald, nobilul conducător al forțelor rebele, este urmărit în întreaga [[galaxie]] de naibul fremen [[Stilgar]] și de commando-ul de Fedaykin. În altă parte, fostul favorit al Împăratului Shaddam, exilatul conte Hasimir Fenring și soția lui Bene Gesserit, Margot, o cresc pe fiica lor Marie, pe planeta Tleilax, formând-o ca o armă împotriva Atreides. Brutalitatea sălbatică a fremenilor, împinge celelalte case nobile în alianțe cu Thorvald. Bludd este executat după ce a încercat să-l asasineze pe Paul. Din ce în ce mai dur și sălbatic o dată cu trecerea anilor, în cele din urmă Paul, ordonă anihilarea completă a lui Thorvald după ce află că rebelii pregătesc un atac împotriva Caladanului. Marie încearcă să-l asasineze pe Paul, dar este ucis de sora lui Paul, [[Alia Atreides | Alia]]. Salvat de o supradoză de droguri [[melanj (medicament fictiv) | melanj]], Paul apare și alungă familia Fenring să trăiască ultimele lor zile cu Shaddam, care îi detestă acum. == Legături externe == * [Http://www.sfbrp.com/archives/38 revizuire Audio și discuții de'' Dune'' al lui Pavel] la [http://www.sfbrp.com/ Science Fiction Book Review Podcast] * {{Citat web | url = http://us.macmillan.com/static/tor/september08newsletter.html # 1 | title ='' Dune'' al lui Pavel - de la un erou pentru un tiran | ultima = Anderson | prima = Kevin J. | authorlink = Kevin J. Anderson | publisher = Tor / Forge Newsletter | data = Septembrie 2008 | accessdate = 30 noiembrie 2008}} {{Kevin J. Anderson}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Cărți Tor Books]] [[Categorie:Romane din 2008]] [[Categorie:2008 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2008]] lt2gvonskzyv9ccs6ncppeb61brlwet 0 989787 17024400 14265936 2025-06-10T20:03:36Z Arminden 195524 Flamanzi = germani in sec. XII? Ma-ndoiesc. 17024400 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument |nume = Biserica fortificată din Homorod |imagine = Homorod fortified church1.jpg |descriere = Biserica fortificată din Homorod[[Fișier:Biserica fortificata din Homorod.jpg|280px|center|thumb|Macheta ansamblului fortificaţiei şi a bisericii]][[Fișier:Planul fortificatiei din Homorod.jpg|thumb|280px|center|Planul fortificaţiei din Homorod<ref>[[Juliana Fabritius-Dancu]], ''Sächsische Kirchenburgen in Siebenbürgen'', Zeitschrift Transilvania, Sibiu, 1983.</ref>]] |localitate = [[Homorod, Brașov]] |tara = [[România]] |latd=46|latm=2|lats=27|latNS=N|longd=25|longm=16|longs=43|longEV=E |harta_localizare= România Brașov |poziție_etichetă_hartă= |adresa = Sat Homorod nr. 403 |tip_artist= |artist= |tip_stil = Bazilică romanică modificată stil gotic |stil = fortificată |tip = defensivă |data_inceperii_constructiei=[[secolul al XIII-lea]] |data_finalizarii= |data_demolarii= |titlu_beneficiar= |beneficiar= |inaltime= |materiale = Construcție de piatră și cărămidă |tip_cod = LMI |cod = BV-II-a-A-11722 }} '''Biserica evanghelică fortificată din [[Homorod, Brașov|Homorod]]''', comuna [[Comuna Homorod, Brașov|Homorod]], [[județul Brașov]], a fost construită în [[secolul XIII]] pe baza unei vechi bazilici [[stilul romanic|romanice]] datată din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate format din biserică, incinta fortificată, cu drum de apărare, două turnuri, două bastioane, turn de poartă este monument istoric, {{codLMI|BV-II-a-A-11722}}. == Localitatea == În cursul secolului al XII-lea, în vremea regelui [[Géza al II-lea al Ungariei]], s-au așezat aici coloniști [[sași]] originari din Flandra (''hospites flandrenses''), de origine germană. Ei s-au stabilit pe o colină din apropierea satului Homorod de astăzi, iar localitatea se numea pe atunci ''Petersdorf'', după Sf. Petru, care era patronul bisericii. == Biserica == La sfârșitul secolului al XIII-lea localnicii au început construcția bisericii romanice de tip sală, o raritate față de planul cu trei nave al celor mai multe biserici săsești. Arcul triumfal este înzidit, iar vechiul cor se află ascuns în parterul turnului de est. Pereții lui sunt împodobiți cu fresce care datează din trei perioade (secolele al XIII-lea, al XIV-lea și al XV-lea). Are o sală tăvănită cu cor pătrat, boltit în cruce pe ogive, absida semicirculară, turn-clopotniță cu tribuna pe vest. Odată cu construcția cetății țărănești, biserica a fost fortificată, corul și absida fiind cuprinse într-un puternic turn. Lipsa de spațiu pentru comunitatea locală în creștere a obligat în anul [[1784]], la crearea unui nou cor în cadrul bisericii prin spargerea peretelui sudic al sălii, soluție unică în [[Transilvania]]. Înaintea acestei modificări s-au suplimentat locurile în biserică prin două balcoane suprapuse, prinse de pereții sălii, pe peretele de vest ridicându-se chiar trei. În balconul superior, numit „Cetatea vițeilor”, își aveau locul băieții în anul următor confirmării lor; în al doilea an se puteau așeza și în tribuna mijlocie, în rândul flăcăilor mai mari. Bărbații până la 50 de ani ședeau în tribuna inferioară a peretelui de nord, bătrânii în stranele de-a lungul pereților în parterul sălii, iar femeile în centrul bisericii. Sala a primit ulterior un tavan plat de lemn, ce poartă un medalion ornamentat. În interiorul bisericii există un [[amvon]] cu panouri pictate popular și tribune împodobite cu picturi florale. În cor se află și un [[altar]] din [[lemn]], pictat. În centrul lui este Christos răstignit, cu numele scris în germană, latină și ebraică. Este flancat de alte două statuete – Sfântul Petru cu cheia și Sfântul Pavel cu o sabie. Deasupra altarului se înalță orga, iar la dreapta ei se află actuala intrare. Mobilierul bisericii este reprezentat de altar, orgă, amvon, sfeșnice și strane. Acestea sunt executate în stil [[baroc]] și datează din anul [[1793]]. == Fortificația == Puternică cetate țărănească săsească, cu dublă incintă (sec.XV-XVI), ridicată in jurul Bisericii Evanghelice-Lutherane (sec. XIII). Fortificația care înconjoară biserica evanghelică nu a fost niciodată cucerită. La sfârșitul [[secolul XV|secolului al XV-lea]], a fost construit în jurul bisericii un zid de apărare înalt de 7-8 m, având colțurile străjuite de turnuri cu două nivele și acoperiș. Coridorul de apărare era sprijinit pe console de lemn și înconjura zidul în partea superioară, trecând și peste fațadele turnurilor dinspre curte. Acesta se păstrează și astăzi pe laturile de vest, nord și est ale zidului de apărare. În centrul laturii apusene este situată o intrare străjuită de un turnuleț de apărare, cu coridorul îmbrăcat în scânduri. Curtina interioară e înconjurată de un al doilea zid de apărare, mai scund, formând „Zwinger”-ul, păstrat azi pe laturile de sud și vest. În [[1623]] un incendiu a nimicit toate părțile din lemn ale cetății. O inscripție de pe latura estică a turnului amintește că atunci a ars acoperișul, reînnoit în [[1626]]: „Anno 1623 dic 13 Aprilis incendio per incuram Andreas Henrich orto conflagrata haec turris restauratur 1626 jun. 19, pastore existente Georgio Vustio”. („În anul 1623, în a 13-a zi a lui aprilie, din neglijența lui Andreas Henrich un incendiu a cuprins în flăcări acest turn – restaurat în 1626 iunie 19, pastor fiind Georg Wust”). Tot în acest turn au fost mutate în [[1932]] și cele trei [[clopot]]e care stăteau până atunci în [[clopotniță]]. Incinta fortificată are turnuri pe colțuri, cu ochi de tragere. Între turnuri, zidurile aveau două drumuri de strajă suprapuse, care se sprijineau pe console de lemn. Pe latura de vest este un mic turn-poartă care străjuiește intrarea. == Vezi și == * [[Homorod, Brașov]] == Note == <references/> == Bibliografie == * Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: ** După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. ** După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. * Gheorghe Anghel, ''Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI'', Cluj Napoca, 1986. * [[Juliana Fabritius-Dancu]], ''Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu'', 19. * [[Hermann Fabini]], ''Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen'', Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. * Petre Iambor, ''Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII)'', Cluj-Napoca, 2005. * [[Thomas Nägler]], ''Așezarea sașilor în Transilvania'', Editura Kriterion, București, 1992. * [[Adrian Andrei Rusu]], ''Castelarea carpatica'', Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. * [[George Oprescu]], ''Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal'', Editura Academiei, București, 1956. * Ioan-Marian Țiplic, ''Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV)'', Editura Militară, București, 2006. == Legături externe == * [http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=229 Fișa monumentului], ''Biserici.org'' * [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-fortificata-homorod-68027.html Biserica fortificata Homorod], 14 iunie 2012, ''CrestinOrtodox.ro'' == Imagini din exterior == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Homorod - biserica evanghelică fortificată..jpg File:Homorod - vedere din turnul principal..jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (1).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (2).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (84).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (83).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (90).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (73).jpg File:Homorod - fortificatia.jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (86).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (77).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (78).jpg File:Homorod - fortificația.jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (70).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (87).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (108).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (67).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (66).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (91).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (101).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (3).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (65).jpg|<div style="text-align:center">Casa parohială evanghelică</div> </gallery> == Imagini din interior == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (45).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (23).jpg|thumb|290px|<div style="text-align:center">Altarul bisericii evanghelice fortificate din Homorod</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (57).jpg|<div style="text-align:center">În cor s-au păstrat cele mai vechi picturi murale transilvănene, unde s-au contopit elemente [[romanic]]e cu elemente [[gotic]]e, picturi executate curând după terminarea construcției, către sfârșitul secolului al XIII-lea.</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (7).jpg|<div style="text-align:center">Amvonul ([[1793]]), cu panourile cu pictură de factură populară</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (22).jpg|<div style="text-align:center">Orga bisericii, construită de Johannes Prause în [[1793]], restaurată de Andreas Scherer în [[1903]]<ref>http://orgeldatei.evang.ro/organ/view/300</ref></div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (32).jpg|<div style="text-align:center">Coronamentul amvonului</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (47).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (48).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (61).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (54).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (4).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (39).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (5).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (14).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (6).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (9).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (19).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (21).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (18).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (17).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (8).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (11).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (35).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (34).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (37).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (10).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (16).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (30).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (25).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (31).jpg </gallery> {{Commons|Category:Fortified church in Homorod, Brașov}} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{DEFAULTSORT:Homorod, Biserica fortificată din}} [[Categorie:Biserici din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici fortificate din Transilvania]] [[Categorie:Monumente istorice din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Petru]] g8kj9zgbvonezvqoyw6q0ygul2dpc01 17024635 17024400 2025-06-10T22:30:24Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare 17024635 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monument |nume = Biserica fortificată din Homorod |imagine = Homorod fortified church1.jpg |descriere = Biserica fortificată din Homorod[[Fișier:Biserica fortificata din Homorod.jpg|280px|center|thumb|Macheta ansamblului fortificaţiei şi a bisericii]][[Fișier:Planul fortificatiei din Homorod.jpg|thumb|280px|center|Planul fortificaţiei din Homorod<ref>[[Juliana Fabritius-Dancu]], ''Sächsische Kirchenburgen in Siebenbürgen'', Zeitschrift Transilvania, Sibiu, 1983.</ref>]] |localitate = [[Homorod, Brașov]] |tara = [[România]] |latd=46|latm=2|lats=27|latNS=N|longd=25|longm=16|longs=43|longEV=E |harta_localizare= România Brașov |poziție_etichetă_hartă= |adresa = Sat Homorod nr. 403 |tip_artist= |artist= |tip_stil = Bazilică romanică modificată stil gotic |stil = fortificată |tip = defensivă |data_inceperii_constructiei=[[secolul al XIII-lea]] |data_finalizarii= |data_demolarii= |titlu_beneficiar= |beneficiar= |inaltime= |materiale = Construcție de piatră și cărămidă |tip_cod = LMI |cod = BV-II-a-A-11722 }} '''Biserica evanghelică fortificată din [[Homorod, Brașov|Homorod]]''', comuna [[Comuna Homorod, Brașov|Homorod]], [[județul Brașov]], a fost construită în [[secolul XIII]] pe baza unei vechi bazilici [[stilul romanic|romanice]] datată din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate format din biserică, incinta fortificată, cu drum de apărare, două turnuri, două bastioane, turn de poartă este monument istoric, {{codLMI|BV-II-a-A-11722}}. == Localitatea == În cursul secolului al XII-lea, în vremea regelui [[Géza al II-lea al Ungariei]], s-au așezat aici coloniști [[sași]] originari din Flandra (''hospites flandrenses''), de origine germană. Ei s-au stabilit pe o colină din apropierea satului Homorod de astăzi, iar localitatea se numea pe atunci ''Petersdorf'', după Sf. Petru, care era patronul bisericii. == Biserica == La sfârșitul secolului al XIII-lea localnicii au început construcția bisericii romanice de tip sală, o raritate față de planul cu trei nave al celor mai multe biserici săsești. Arcul triumfal este înzidit, iar vechiul cor se află ascuns în parterul turnului de est. Pereții lui sunt împodobiți cu fresce care datează din trei perioade (secolele al XIII-lea, al XIV-lea și al XV-lea). Are o sală tăvănită cu cor pătrat, boltit în cruce pe ogive, absida semicirculară, turn-clopotniță cu tribuna pe vest. Odată cu construcția cetății țărănești, biserica a fost fortificată, corul și absida fiind cuprinse într-un puternic turn. Lipsa de spațiu pentru comunitatea locală în creștere a obligat în anul [[1784]], la crearea unui nou cor în cadrul bisericii prin spargerea peretelui sudic al sălii, soluție unică în [[Transilvania]]. Înaintea acestei modificări s-au suplimentat locurile în biserică prin două balcoane suprapuse, prinse de pereții sălii, pe peretele de vest ridicându-se chiar trei. În balconul superior, numit „Cetatea vițeilor”, își aveau locul băieții în anul următor confirmării lor; în al doilea an se puteau așeza și în tribuna mijlocie, în rândul flăcăilor mai mari. Bărbații până la 50 de ani ședeau în tribuna inferioară a peretelui de nord, bătrânii în stranele de-a lungul pereților în parterul sălii, iar femeile în centrul bisericii. Sala a primit ulterior un tavan plat de lemn, ce poartă un medalion ornamentat. În interiorul bisericii există un [[amvon]] cu panouri pictate popular și tribune împodobite cu picturi florale. În cor se află și un [[altar]] din [[lemn]], pictat. În centrul lui este Christos răstignit, cu numele scris în germană, latină și ebraică. Este flancat de alte două statuete – Sfântul Petru cu cheia și Sfântul Pavel cu o sabie. Deasupra altarului se înalță orga, iar la dreapta ei se află actuala intrare. Mobilierul bisericii este reprezentat de altar, orgă, amvon, sfeșnice și strane. Acestea sunt executate în stil [[baroc]] și datează din anul [[1793]]. == Fortificația == Puternică cetate țărănească săsească, cu dublă incintă (sec.XV-XVI), ridicată in jurul Bisericii Evanghelice-Lutherane (sec. XIII). Fortificația care înconjoară biserica evanghelică nu a fost niciodată cucerită. La sfârșitul [[secolul XV|secolului al XV-lea]], a fost construit în jurul bisericii un zid de apărare înalt de 7-8 m, având colțurile străjuite de turnuri cu două nivele și acoperiș. Coridorul de apărare era sprijinit pe console de lemn și înconjura zidul în partea superioară, trecând și peste fațadele turnurilor dinspre curte. Acesta se păstrează și astăzi pe laturile de vest, nord și est ale zidului de apărare. În centrul laturii apusene este situată o intrare străjuită de un turnuleț de apărare, cu coridorul îmbrăcat în scânduri. Curtina interioară e înconjurată de un al doilea zid de apărare, mai scund, formând „Zwinger”-ul, păstrat azi pe laturile de sud și vest. În [[1623]] un incendiu a nimicit toate părțile din lemn ale cetății. O inscripție de pe latura estică a turnului amintește că atunci a ars acoperișul, reînnoit în [[1626]]: „Anno 1623 dic 13 Aprilis incendio per incuram Andreas Henrich orto conflagrata haec turris restauratur 1626 jun. 19, pastore existente Georgio Vustio”. („În anul 1623, în a 13-a zi a lui aprilie, din neglijența lui Andreas Henrich un incendiu a cuprins în flăcări acest turn – restaurat în 1626 iunie 19, pastor fiind Georg Wust”). Tot în acest turn au fost mutate în [[1932]] și cele trei [[clopot]]e care stăteau până atunci în [[clopotniță]]. Incinta fortificată are turnuri pe colțuri, cu ochi de tragere. Între turnuri, zidurile aveau două drumuri de strajă suprapuse, care se sprijineau pe console de lemn. Pe latura de vest este un mic turn-poartă care străjuiește intrarea. == Vezi și == * [[Homorod, Brașov]] == Note == <references/> == Bibliografie == * Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: ** După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. ** După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. * Gheorghe Anghel, ''Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI'', Cluj Napoca, 1986. * [[Juliana Fabritius-Dancu]], ''Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu'', 19. * [[Hermann Fabini]], ''Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen'', Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002. * Petre Iambor, ''Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII)'', Cluj-Napoca, 2005. * [[Thomas Nägler]], ''Așezarea sașilor în Transilvania'', Editura Kriterion, București, 1992. * [[Adrian Andrei Rusu]], ''Castelarea carpatica'', Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. * [[George Oprescu]], ''Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal'', Editura Academiei, București, 1956. * Ioan-Marian Țiplic, ''Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV)'', Editura Militară, București, 2006. == Legături externe == * [http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=229 Fișa monumentului], ''Biserici.org'' * [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-fortificata-homorod-68027.html Biserica fortificata Homorod], 14 iunie 2012, ''CrestinOrtodox.ro'' == Imagini din exterior == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:Homorod - biserica evanghelică fortificată..jpg File:Homorod - vedere din turnul principal..jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (1).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (2).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (84).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (83).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (90).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (73).jpg File:Homorod - fortificatia.jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (86).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (77).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (78).jpg File:Homorod - fortificația.jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (70).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (87).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (108).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (67).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (66).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (91).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (101).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (3).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (65).jpg|<div style="text-align:center">Casa parohială evanghelică</div> </gallery> == Imagini din interior == <gallery mode="packed" heights="145px"> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (45).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (23).jpg|thumb|290px|<div style="text-align:center">Altarul bisericii evanghelice fortificate din Homorod</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (57).jpg|<div style="text-align:center">În cor s-au păstrat cele mai vechi picturi murale transilvănene, unde s-au contopit elemente [[romanic]]e cu elemente [[gotic]]e, picturi executate curând după terminarea construcției, către sfârșitul secolului al XIII-lea.</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (7).jpg|<div style="text-align:center">Amvonul ([[1793]]), cu panourile cu pictură de factură populară</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (22).jpg|<div style="text-align:center">Orga bisericii, construită de Johannes Prause în [[1793]], restaurată de Andreas Scherer în [[1903]]<ref>{{Citation |publisher=orgeldatei.evang.ro |title=Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Hamruden / Homorod / Homoród, Kronstadt / Braşov - Johannes PRAUSE |url=http://orgeldatei.evang.ro/organ/view/300}}</ref></div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (32).jpg|<div style="text-align:center">Coronamentul amvonului</div> File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (47).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (48).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (61).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (54).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (4).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (39).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (5).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (14).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (6).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (9).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (19).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (21).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (18).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (17).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (8).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (11).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (35).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (34).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (37).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (10).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (16).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (30).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (25).jpg File:RO BV Biserica fortificata din Homorod (31).jpg </gallery> {{Commons|Category:Fortified church in Homorod, Brașov}} {{BisericiFortificateTransilvania}} {{DEFAULTSORT:Homorod, Biserica fortificată din}} [[Categorie:Biserici din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici fortificate din Transilvania]] [[Categorie:Monumente istorice din județul Brașov]] [[Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Petru]] 92khn3i1p3v3uhzfywn4s8jgkqobkzo 14 992173 17023828 6566178 2025-06-10T13:34:06Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023828 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Anii 1940]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1940]] n6mr0sc8fwt3c27ynrcvwonkvpucqij 14 992184 17023837 6566284 2025-06-10T13:38:39Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023837 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|1890s|Anii 1890}} [[Categorie:Anii 1890|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1890]] 5hgviu6zrrb2k9gwk4b04d9ocrltteh 14 992185 17023836 6566287 2025-06-10T13:37:33Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023836 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|1900s|Anii 1900}} [[Categorie:Anii 1900|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1900]] kflvan0uxkes2so3gehfhmevd6k0wcq 14 992186 17023834 6566292 2025-06-10T13:36:40Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023834 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|1910s|Anii 1910}} [[Categorie:Anii 1910|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1910]] m21ekjltj1bv3d5upux4hkufl9gjvu5 14 992187 17023831 6566295 2025-06-10T13:35:33Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023831 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|1920s|Anii 1920}} [[Categorie:Anii 1920|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1920]] nxk9v7pcc3xveznd4hdyj1s2ofwpwc0 14 992188 17023830 6566302 2025-06-10T13:34:51Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023830 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|1930s|Anii 1930}} [[Categorie:Anii 1930|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1930]] abefzkqmzn8b1t8jxi9eqko4wj4t4wr 14 992189 17023827 6566310 2025-06-10T13:33:08Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023827 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|1950s|Anii 1950}} [[Categorie:Anii 1950|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1950]] hqpr9rcxr5zk9rmb76osyplc7uax1v6 14 992190 17023826 6566316 2025-06-10T13:32:13Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023826 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|1960s|Anii 1960}} [[Categorie:Anii 1960|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1960]] eg3fzz60hncwy4vts281g9e2jl64wpc 14 992191 17023823 6566323 2025-06-10T13:30:28Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023823 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|1970s|Anii 1970}} [[Categorie:Anii 1970|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1970]] 02gn9tm5gq551gb0q9b87m9jahguyom 14 992192 17023824 14767724 2025-06-10T13:30:51Z Terraflorin 95188 17023824 wikitext text/x-wiki {{CatRel|Romancieri din secolul al XX-lea}} [[Categorie:Cărți din anii 1980| Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1980]] h1xo8airblkzdpxme5v4hh90f15n9bm 14 992193 17023820 6566335 2025-06-10T13:28:43Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023820 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|1990s|Anii 1990}} [[Categorie:Anii 1990|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 1990]] ao731lf2o2a5ndbfi2z46kmlknrub97 14 992194 17023821 6566347 2025-06-10T13:29:41Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023821 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|2000s|Anii 2000}} [[Categorie:Anii 2000|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 2000]] a8goyzvrzqzfws1e7noop4nvx0sxtkc 14 992195 17023819 9502350 2025-06-10T13:27:59Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane după an]]; adăugat [[Categorie:Romane după deceniu]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023819 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} {{Commonscat|2010s|Anii 2010}} [[Categorie:Cărți din anii 2010|# Romane]] [[Categorie:Romane după deceniu|! 2010]] 59m7abs2zr9asivv2npr6hau2cti701 0 993512 17024774 16266225 2025-06-11T01:57:29Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024774 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dury. Aisne | hartă = Map commune FR insee code 02273.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49.75056 | longd = 3.12889 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Aisne|Aisne]] | recensământ = 2005 | populație = 188 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 7.74 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 24.29 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 02480 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 02273 }} '''Dury''' este o comună în departamentul [[Ain]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Aisne]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Aisne}} [[Categorie:Comune din Aisne]] 2prfzzfjiuqknfuflpydiqjkuzvaoo3 0 994273 17024386 14887564 2025-06-10T19:52:56Z Venske 38389 completare 17024386 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | color = | nume = Tigru caspic | status = EX | fosilă_răspândire = | imagine = Panthera tigris virgata.jpg | imagine_lățime = 250px | imagine_text = | cf = | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | classis = [[Mammalia]] | ordo = [[Carnivora]] | familia = [[Felidae]] | subfamilia = [[Pantherinae]] | genus = ''[[Panthera]]'' | species = [[Panthera tigris|''P. tigris'']] | subspecies = '''''P. tigris virgata''''' | trinomial = Panthera tigris virgata | trinomial_autoritate = [[Karl Illiger]], 1815 | hartă_răspândire = Panthera tigris virgata dis.png | hartă_răspândire_lățime = }} '''Tigrul caspic''', cunoscut si sub numele de '''tigru turanic''' sau '''tigru persan''' este o [[subspecie]] dispărută de [[tigru]]. Ultimele exemplare au fost văzute în sălbăticie undeva la începutul [[Anii 1970|anilor 1970]]. Acesta obișnuia să trăiască în pădurile și coridoarele riverane la vest și sud de [[Marea Caspică]], din [[Turcia]], [[Iran]] și [[Asia Centrală]] până în [[Xinjiang]], [[China]]. Nu mai există astăzi exemplare în captivitate<ref name=iucn>{{IUCN |assessors=Jackson, P., Nowell, K. |year=2008 |taxon=Panthera tigris ssp. virgata. |id=41505 |version=2011.2}}</ref>. Tigrul caspic, alături de cel [[Tigrul siberian|siberian]] și [[Tigrul bengalez|bengalez]], a fost una din cele mai mari [[feline]] care au existat vreodată. ==Descriere== Această subspecie avea un corp destul de îndesat și alungit având picioare puternice, labe foarte late și [[gheare]] neobișnuit de mari. Urechile erau scurte și mici și păreau că nu au păr pe vârfuri. În jurul obrajilor, tigrul caspian era îmblănit generos, iar [[Blană|blana]] de pe restul corpului era lungă și groasă<ref>[http://www.animalutul.ro/favorite/a-fost-odata/10-animale-uimitoare-care-au-disparut/1426/ 10 animale uimitoare care au dispărut] (animalul.ro) 2010-09-16</ref>. Culoarea sa era asemenea celei a tigrului bengalez. Masculii acestei subspecii erau foarte mari și cântăreau între 169 – 240&nbsp;kg. Femelele erau mai mici, cântărind între 85 – 135&nbsp;kg. Încă există informații sporadice referitoare la existența tigrului caspian, însă deseori sunt doar alarme false. Dimensiunile tigrilor caspici erau: *Lungime : 200 – 270&nbsp;cm (masculi), 180 – 200&nbsp;cm (femele) *Greutate : 180 – 220&nbsp;kg (masculi), 85 – 135&nbsp;kg (femele). ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{commons|Panthera tigris virgata}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mamifere dispărute]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Tigri|Caspic]] 7cdmfnkf8ztkauh65tesyc62dk0gtca 0 994313 17024471 15375173 2025-06-10T20:41:07Z Venske 38389 completare 17024471 wikitext text/x-wiki {{Taxobox-wd}} '''Tigrul javaian''' ('''''Panthera tigris sondaica''''') este o subspecie dispărută de [[tigru]]. Aceștia au locuit pe insula [[Indonezia|indoneziană]] [[Java]] până la mijlocul anilor 1970. A fost una dintre cele trei subspecii limitate la insule. Aceștia erau printre cei mai mici tigri, după tigrii de Bali. Aveau o lungime a corpului de 200–245&nbsp;cm, și o greutate de 100–140&nbsp;kg (masculii), iar femelele aveau o lungime a corpului mai mică, precum și o greutate de 75–100&nbsp;kg. == Note == {{Listănote}}{{Taxonbar}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Tigri|Javaian, Tigru]] bp8qkwh49ainre0390txo5y4llkuqg2 0 994317 17024356 15212458 2025-06-10T19:37:12Z Venske 38389 completare 17024356 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | color = | nume = Tigru balinez | status = EX | fosilă_răspândire = | imagine = BaronOscarVojnich3Nov1911Ti.jpg | imagine_lățime = 250px | imagine_text = Tigru balinez împușcat în timpul unei partide de vânătoare, în noiembrie 1911 | cf = | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | classis = [[Mammalia]] | ordo = [[Carnivora]] | familia = [[Felidae]] | subfamilia = [[Pantherinae]] | genus = ''[[Panthera]]'' | species = [[Panthera tigris|''P. tigris'']] | subspecies = '''''P. tigris balica''''' | trinomial = Panthera tigris balica | trinomial_autoritate = [[Ernst Schwarz|Schwarz]], 1912<ref>{{cite journal | last = Schwarz | first = E. | authorlink = Ernst Schwarz | year = 1912 | title = Notes on Malay tigers, with description of a new form from Bali | journal = Annals and Magazine of Natural History | volume = Ser.&nbsp;8 | issue = 10 | page = 324-326}}</ref> | hartă_răspândire = Panthera tigris tigris balica distribution map.png | hartă_răspândire_text = Răspândirea tigrului de Bali }} '''Tigrul balinez''' (''Panthera tigris balica''), ''harimau Bali'' în Indonezia, sau menționat ca ''samong'' în limba arhaică Bali, a fost o subspecie de [[tigru]] care trăia numai pe insula indoneziană [[Bali]]. A fost una din cele trei subspecii de tigru găsite în Indonezia, împreună cu [[tigru javaian]], care de asemenea a dispărut, și [[tigru de Sumatra]], aflat în pericol critic. Nu există tigri balici nici în captivitate.<ref name="">{{cite journal | last = Seidensticker | first = J. | year = 1987 | title = Bearing witness: Observations on the extinction of ''Panthera tigris balica'' and ''Panthera tigris sondaica'' | journal = R. L. Tilson and U. S. Seal (eds), Tigers of the World: The biology, biopolitics, management and conservation of an endangered species | page = 1-8 | publisher = Noyes | location = Park Ridge, NJ, USA}}</ref> Tigrul balinez era cea mai mică subspecie de tigri și avea blana mai întunecată decât la celelalte subspecii, cu dungile aranjate, de obicei, simetric pe ambele părți ale corpului.<ref name="Boomgaard2001">{{citat carte | first = Peter | last = Boomgaard | title = Frontiers of Fear. Tigers and People in the Malay World, 1600–1950 | date = noiembrie 2001 | publisher = Yale University Press | location = Londra | isbn = 0300085397 | url = http://yalepress.yale.edu/YupBooks/pdf/0300085397.pdf | language = engleză | accessdate = 2012-07-12 | archive-date = 2012-03-20 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120320064213/http://yalepress.yale.edu/YupBooks/pdf/0300085397.pdf | dead-url = yes }}</ref> Ultimul exemplar care a fost vazut cu siguranță a fost o femelă la [[Sumbar Kima]], in vestul Bali, la 27 septembrie 1937.<ref>{{citation | last1=Buzas | first1=B. | last2=Farkas | first2=B. | year=1997 | title=An additional skull of the Bali tiger, ''Panthera tigris balica'' (Schwarz) in the Hungarian Natural History Museum | periodical=Miscellanea Zoologica Hungarica | volume=11 | pages=101–105}}</ref> Cu toate acestea, câteva exemplare au supraviețuit probabil în 1940 și, eventual, 1950.<ref name="IUCN-P.t.balica">{{cite web | title = Panthera tigris ssp. balica | publisher = The IUCN Red List of Threatened Species | url = http://www.iucnredlist.org/apps/redlist/details/41682/0 | accessdate = 2012-07-12}}</ref> Tigrii balinezi au dispărut din cauza pierderii habitatului și din cauza vânătorii. Având în vedere dimensiunea redusă a insulei, și arealul de răspândire redus, populația inițială nu ar fi putut fi prea mare. Dimensiunile unui tigru balinez erau comparabile cu cele ale unui leopard: greutatea unui mascul era in jur de 75–100&nbsp;kg, iar la femele în jur de 65–80&nbsp;kg.<ref name="Mazak1979">{{cite journal | last = Mazák | first = V. | year = 1979 | title = Der Tiger Panthera tigris Linnaeus 1758 | volume = 356 | journal = Die Neue Brehm-Bücherei}}</ref> Masculii puteau atinge lungimea de 220&nbsp;cm, iar femelele maxim 200&nbsp;cm. == Note == {{wikispecies|Panthera tigris balica}} {{Commons|Panthera tigris balica}} <references /> {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mamifere dispărute]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Tigri|Balinez]] 7v40ogg0h0hwc0g07fa63y7kcmhlz2o 17024362 17024356 2025-06-10T19:39:39Z Venske 38389 completare 17024362 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | color = | nume = Tigru balinez | status = EX | fosilă_răspândire = | imagine = BaronOscarVojnich3Nov1911Ti.jpg | imagine_lățime = 250px | imagine_text = Tigru balinez împușcat în timpul unei partide de vânătoare, în noiembrie 1911 | cf = | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | classis = [[Mammalia]] | ordo = [[Carnivora]] | familia = [[Felidae]] | subfamilia = [[Pantherinae]] | genus = ''[[Panthera]]'' | species = [[Panthera tigris|''P. tigris'']] | subspecies = '''''P. tigris balica''''' | trinomial = Panthera tigris balica | trinomial_autoritate = [[Ernst Schwarz|Schwarz]], 1912<ref>{{cite journal | last = Schwarz | first = E. | authorlink = Ernst Schwarz | year = 1912 | title = Notes on Malay tigers, with description of a new form from Bali | journal = Annals and Magazine of Natural History | volume = Ser.&nbsp;8 | issue = 10 | page = 324-326}}</ref> | hartă_răspândire = Panthera tigris tigris balica distribution map.png | hartă_răspândire_text = Răspândirea tigrului de Bali }} '''Tigrul balinez''' (''Panthera tigris balica''), ''harimau Bali'' în Indonezia, sau menționat ca ''samong'' în limba arhaică Bali, a fost o subspecie de [[tigru]] care trăia numai pe insula indoneziană [[Bali]]. A fost una din cele trei subspecii de tigru găsite în Indonezia, împreună cu [[tigru javaian]], care de asemenea a dispărut, și [[tigru de Sumatra]], aflat în pericol critic. Nu există tigri balici nici în captivitate.<ref name="">{{cite journal | last = Seidensticker | first = J. | year = 1987 | title = Bearing witness: Observations on the extinction of ''Panthera tigris balica'' and ''Panthera tigris sondaica'' | journal = R. L. Tilson and U. S. Seal (eds), Tigers of the World: The biology, biopolitics, management and conservation of an endangered species | page = 1-8 | publisher = Noyes | location = Park Ridge, NJ, USA}}</ref> Tigrul balinez era cea mai mică subspecie de tigri și avea blana mai întunecată decât la celelalte subspecii, cu dungile aranjate, de obicei, simetric pe ambele părți ale corpului.<ref name="Boomgaard2001">{{citat carte | first = Peter | last = Boomgaard | title = Frontiers of Fear. Tigers and People in the Malay World, 1600–1950 | date = noiembrie 2001 | publisher = Yale University Press | location = Londra | isbn = 0300085397 | url = http://yalepress.yale.edu/YupBooks/pdf/0300085397.pdf | language = engleză | accessdate = 2012-07-12 | archive-date = 2012-03-20 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120320064213/http://yalepress.yale.edu/YupBooks/pdf/0300085397.pdf | dead-url = yes }}</ref> == Istoric == Ultimul exemplar care a fost vazut cu siguranță a fost o femelă la [[Sumbar Kima]], in vestul Bali, la 27 septembrie [[1937]].<ref>{{citation | last1=Buzas | first1=B. | last2=Farkas | first2=B. | year=1997 | title=An additional skull of the Bali tiger, ''Panthera tigris balica'' (Schwarz) in the Hungarian Natural History Museum | periodical=Miscellanea Zoologica Hungarica | volume=11 | pages=101–105}}</ref> Cu toate acestea, câteva exemplare au supraviețuit probabil în anii [[Anii 1940|1940]] și, eventual, anii [[Anii 1950|1950]].<ref name="IUCN-P.t.balica">{{cite web | title = Panthera tigris ssp. balica | publisher = The IUCN Red List of Threatened Species | url = http://www.iucnredlist.org/apps/redlist/details/41682/0 | accessdate = 2012-07-12}}</ref> Tigrii balinezi au dispărut din cauza pierderii habitatului și din cauza vânătorii. Având în vedere dimensiunea redusă a insulei, și arealul de răspândire redus, populația inițială nu ar fi putut fi prea mare. Dimensiunile unui tigru balinez erau comparabile cu cele ale unui leopard: greutatea unui mascul era in jur de 75–100&nbsp;kg, iar la femele în jur de 65–80&nbsp;kg.<ref name="Mazak1979">{{cite journal | last = Mazák | first = V. | year = 1979 | title = Der Tiger Panthera tigris Linnaeus 1758 | volume = 356 | journal = Die Neue Brehm-Bücherei}}</ref> Masculii puteau atinge lungimea de 220&nbsp;cm, iar femelele maxim 200&nbsp;cm. == Note == {{wikispecies|Panthera tigris balica}} {{Commons|Panthera tigris balica}} <references /> {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mamifere dispărute]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Tigri|Balinez]] jn7xdux0veifdug8m2quhfqrw750ojs 0 994847 17025040 16266302 2025-06-11T09:21:11Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025040 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Effry | hartă = Map commune FR insee code 02275.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49.925 | longd = 3.98444 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Aisne|Aisne]] | recensământ = 2005 | populație = 353 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 2.77 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 127.44 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 02500 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 02275 }} '''Effry''' este o comună în departamentul [[Aisne]] din nordul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} In cimiterul comunal, sunt înmormântați 23 de prizonieri români din Primul Râzboi Mondial.[http://ortodoxia.de/soultzmatt/historia-in-breve-coacta/] ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Aisne]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Aisne}} [[Categorie:Comune din Aisne]] nmmgxlra4slmb5zpzr84o7eje16amx4 0 995005 17024799 16266015 2025-06-11T02:46:45Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024799 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Désertines | hartă = Map commune FR insee code 03098.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46.35444 | longd = 2.61917 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[Allier]] | recensământ = 2009 | populație = 4406 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes |datăaccesare= 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 8.34 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 528.29 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 03630 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 03098 }} '''Désertines''' este o comună în departamentul [[Allier]] din centrul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Allier]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Allier}} [[Categorie:Comune din Allier]] loa7x11tcuseajuakmw3c5xnyzspap5 0 995012 17024757 16266218 2025-06-11T01:55:14Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024757 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durdat-Larequille | hartă = Map commune FR insee code 03106.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46.25194 | longd = 2.70167 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[Allier]] | recensământ = 2009 | populație = 1272 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes |datăaccesare= 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 24.45 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 52.02 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 03310 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 03106 }} '''Durdat-Larequille''' este o comună în departamentul [[Allier]] din centrul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Allier]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Allier}} [[Categorie:Comune din Allier]] na6gbu7rv91zr27v90huztgorozcw5x 0 996786 17024798 16266014 2025-06-11T02:46:43Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024798 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Désaignes | hartă = Map commune FR insee code 07079.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.99472 | longd = 4.51694 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Auvergne-Ron-Alpi|Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Ardèche|Ardèche]] | recensământ = 2009 | populație = 1,182 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare= 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 51 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 23.30 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 07570 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 07079 }} '''Désaignes''' este o comună în departamentul [[Ardèche]] din sud-estul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} == Note == <references/> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Ardèche]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Ardèche}} [[Categorie:Comune din Ardèche]] gw1n5lvcpys40hmfgxe3rd92g7hmkz8 0 996800 17024742 16266211 2025-06-11T01:42:57Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024742 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dunière-sur-Eyrieux | hartă = Map commune FR insee code 07083.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.8227 | longd = 4.6592 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Auvergne-Ron-Alpi|Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Ardèche|Ardèche]] | recensământ = 2009 | populație = 404 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare= 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 7.73 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 52.26 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 07360 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 07083 }} '''Dunière-sur-Eyrieux''' este o comună în departamentul [[Ardèche]] din sud-estul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} == Note == <references/> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Ardèche]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Ardèche}} [[Categorie:Comune din Ardèche]] tb19x6aoi2n1zzjahldal5d1vg6l9ov 0 996801 17024749 16266214 2025-06-11T01:54:37Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024749 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duranus | hartă = Map commune FR insee code 06055.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.89333 | longd = 7.25917 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Provența-Alpi-Coasta de Azur|Provența-Alpi-Coasta de Azur]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Alpes-Maritimes|Alpes-Maritimes]] | recensământ = 2009 | populație = 156 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare= 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 16,10 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 9,69 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 06670 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 06055 }} '''Duranus''' este o comună în departamentul [[Alpes-Maritimes]] din sud-estul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Alpes-Maritimes]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Alpes-Maritimes}} [[Categorie:Comune din Alpes-Maritimes]] l7ucyac0k6cvd6yzsj2mrf7wk07e6z3 0 996802 17024887 16266262 2025-06-11T05:33:32Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024887 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eclassan | hartă = Map commune FR insee code 07084.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 45.1584 | longd = 4.7618 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Auvergne-Ron-Alpi|Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Ardèche|Ardèche]] | recensământ = 2009 | populație = 910 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare= 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 16 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 57.12 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 07370 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 07084 }} '''Eclassan''' este o comună în departamentul [[Ardèche]] din sud-estul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} == Note == <references/> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Ardèche]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Ardèche}} [[Categorie:Comune din Ardèche]] 4twecba8a94ne5r0y1h6016jms5xuk4 0 997656 17024726 16266209 2025-06-11T01:27:23Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024726 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dun | hartă = Map commune FR insee code 09107.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43 | latm = 1 | latNS = N | longd = 1.8 | longm = 48 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Ariège|Ariège]] | recensământ = 2009 | populație = 155 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-ariege.php | title = Populaţia comunelor din Ariège | publisher = citypopulation.de | datăaccesare= 15 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 41.41 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 15 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 3.74 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 09600 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 09107 }} '''Dun''' este o comună în departamentul [[Ariège]] din sudul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Ariège]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Ariège}} [[Categorie:Comune din Ariège]] m3roztd3fnfrgb0j03sj8pqxnk69tlq 0 997657 17024754 16266216 2025-06-11T01:55:01Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024754 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durban-sur-Arize | hartă = Map commune FR insee code 09108.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43 | latm = 1.2 | latNS = N | longd = 1 | longm = 21 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Ariège|Ariège]] | recensământ = 2009 | populație = 168 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-ariege.php | title = Populaţia comunelor din Ariège | publisher = citypopulation.de | datăaccesare= 15 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 6.75 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 15 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 24.89 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 09240 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 09108 }} '''Durban-sur-Arize''' este o comună în departamentul [[Ariège]] din sudul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Ariège]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Ariège}} [[Categorie:Comune din Ariège]] n56slgypzs2fwihi63gae6tvddnoqd6 0 997658 17024760 16266220 2025-06-11T01:55:41Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024760 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durfort | hartă = Map commune FR insee code 09109.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Ariège|Ariège]] | recensământ = 2009 | populație = 103 | populație_note_subsol = <ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-ariege.php | title = Populația comunelor din Ariège | publisher = citypopulation.de | datăaccesare= 15 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 11.0 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 15 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 9.38 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 09130 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 09109 }} '''Durfort''' este o comună în departamentul [[Ariège]] din sudul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Ariège]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Ariège}} [[Categorie:Comune din Ariège]] ohg404ww0di344blkak5dgba2e19jeh 0 998170 17024848 16266231 2025-06-11T04:18:40Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024848 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eaux-Puiseaux | hartă = Map commune FR insee code 10133.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | latm = 7.20 | latNS = N | longd = 3 | longm = 52.80 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Aube|Aube]] | recensământ = 2009 | populație = 233 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 8.61 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 27.06 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 10130 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 10133 }} '''Eaux-Puiseaux''' este o comună în departamentul [[Aube]] din nord-estul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Aube]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Aube}} [[Categorie:Comune din Aube]] pxxchf9ydbt3yipk1dkvuzbgzmvkibe 0 998635 17024753 16266215 2025-06-11T01:54:59Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024753 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durban-Corbières | hartă = Map commune FR insee code 11124.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43 | latm = 0.00 | latNS = N | longd = 2 | longm = 49.20 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Aude|Aude]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012}}</ref> | populație = 684 | suprafață_totală_km2 = 25.90 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web |url= http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html |title= Suprafaţa comunelor din Franţa |publisher= Toutes les villes |datăaccesare= 10 iulie 2012 |archive-date= 2013-03-02 |archive-url= https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html |dead-url= yes }}</ref> | densitate = 26.41 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 11360 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 11124 }} '''Durban-Corbières''' este o comună în departamentul [[Aude]] din sudul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Aude]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Aude}} [[Categorie:Comune din Aude]] lkmkw5osdsudlmtzyueosww50gm68sh 0 999156 17024759 16266219 2025-06-11T01:55:19Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024759 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durenque | hartă = Map commune FR insee code 12092.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44 | latm = 6.00 | latNS = N | longd = 2 | longm = 37.20 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Aveyron|Aveyron]] | populație = 548 | populație_note_subsol = <ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | suprafață_totală_km2 = 33.15 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 16.53 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 12170 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 12092 }} '''Durenque''' este o comună în departamentul [[Aveyron]] din sudul [[Franța|Franței]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Aveyron]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Aveyron}} [[Categorie:Comune din Aveyron]] q5ok6kotiwc3yhqsf3h9i0836nqiwqo 0 999567 17024884 16266257 2025-06-11T05:33:14Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024884 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eckartswiller | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 46.20 | longm = 21.00 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populația comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 465 | suprafață_totală_km2 = 12.43 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 37.41 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67700 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67117 }} '''Eckartswiller''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Commonscat|Eckartswiller}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] fjkmjgaso6p1x4d4enktdavadcrj6hc 0 999611 17025082 16266312 2025-06-11T09:54:45Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025082 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eichhoffen | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 22.80 | longm = 25.80 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 562 | suprafață_totală_km2 = 2.3 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 244.35 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67140 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67120 }} '''Eichhoffen''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] 6zl29jmjulw1ge9xmrhdxue4fnk3206 0 999669 17024853 16266234 2025-06-11T04:22:22Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024853 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Ebersheim | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 18.00 | longm = 30.00 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2011<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populația comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 2222 | suprafață_totală_km2 = 13.66 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 151.68 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67600 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67115 }} '''Ebersheim''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] 63jmg9tdb525vighjzswdxeeuccpo7q 0 999681 17024854 16266235 2025-06-11T04:22:24Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024854 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Ebersmunster | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 18.00 | longm = 31.20 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 460 | suprafață_totală_km2 = 7.39 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 62.25 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67600 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67116 }} '''Ebersmunster''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] mbpamzzxuvr41tfn3fki016blnok13j 0 999702 17024744 16266212 2025-06-11T01:43:22Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024744 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duntzenheim | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 43.20 | longm = 31.80 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 611 | suprafață_totală_km2 = 6.21 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 98.39 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67270 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67107 }} '''Duntzenheim''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] 03e4u2sxr5hsdkhgstjmli4yuamanaw 0 999729 17024777 16266227 2025-06-11T01:57:59Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024777 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duttlenheim | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 31.20 | longm = 34.20 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 2911 | suprafață_totală_km2 = 8.6 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 338.49 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67120 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67112 }} '''Duttlenheim''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] 5hmtx0cu3c4nfuogijpqtp07ss5moaw 0 999734 17024768 14123307 2025-06-11T01:56:34Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024768 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durningen | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 40.80 | longm = 34.20 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populația comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 637 | suprafață_totală_km2 = 4.02 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 158.46 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67270 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67109 }} '''Durningen''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 637 de locuitori.<ref name="populație"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] k6t11dy4698tl8zkiu60ygqlzla9k6c 0 999747 17024746 16266213 2025-06-11T01:50:12Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024746 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duppigheim | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 31.80 | longm = 34.80 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 1557 | suprafață_totală_km2 = 7.38 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 210.98 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67120 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67108 }} '''Duppigheim''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] ecm6vjunjaiiywu66upiq9zk2mgr09u 0 999841 17024885 16266258 2025-06-11T05:33:18Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024885 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eckbolsheim | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 34.80 | longm = 40.80 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 6446 | suprafață_totală_km2 = 5.34 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 1207.12 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67201 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67118 }} '''Eckbolsheim''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] hrzg9k700t1f5jf6m02dj3l803d79de 0 999856 17024886 16266259 2025-06-11T05:33:28Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024886 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eckwersheim | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 40.80 | longm = 42.00 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 1421 | suprafață_totală_km2 = 7.46 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 190.48 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67550 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67119 }} '''Eckwersheim''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] jxxux65r0n0zdym881j7lk9okezqf4v 0 999873 17024851 16266233 2025-06-11T04:19:04Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024851 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eberbach-Seltz | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 55.20 | longm = 43.20 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 403 | suprafață_totală_km2 = 4.14 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 97.34 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67470 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67113 }} '''Eberbach-Seltz''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] 1egacybmoov3rku6n9yhsghsd8z2zov 0 999888 17024769 16266222 2025-06-11T01:56:43Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024769 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durrenbach | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 54.00 | longm = 46.20 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 1066 | suprafață_totală_km2 = 5.3 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 201.13 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67360 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67110 }} '''Durrenbach''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] jxfpsr37wb2iitvqgt53vitkwwx2g4o 0 1000384 17024771 16266223 2025-06-11T01:56:50Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024771 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durstel | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 7 | latNS = N | latm = 53.50 | longm = 12.00 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Bas-Rhin|Bas-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare= 10 iulie 2012}}</ref> | populație = 402 | suprafață_totală_km2 = 4.76 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 84.45 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 67320 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 67111 }} '''Durstel''' este o comună în departamentul [[Bas-Rhin]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Bas-Rhin]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Bas-Rhin}} [[Categorie:Comune din Bas-Rhin]] k0k5a7igh0upv0wu4448zu0khzjyinz 0 1001032 17024797 16266009 2025-06-11T02:46:41Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024797 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Déols | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46 | longd = 1 | latNS = N | latm = 49.80 | longm = 42.00 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Centre-Val de Loire|Centru]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Indre|Indre]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 8562 | suprafață_totală_km2 = 31.74 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 269.75 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 36130 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 36063 }} '''Déols''' este o comună în departamentul [[Indre]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Indre]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Indre}} [[Categorie:Comune din Indre]] 5szpslj2dczyf8xwjqu4t0rqaln6mm0 0 1001054 17024739 16266210 2025-06-11T01:39:26Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024739 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dunet | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46 | longd = 1 | latNS = N | latm = 28.20 | longm = 18.00 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Centre-Val de Loire|Centru]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Indre|Indre]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 111 | suprafață_totală_km2 = 9.24 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 12.01 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 36310 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 36067 }} '''Dunet''' este o comună în departamentul [[Indre]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Indre]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Indre}} [[Categorie:Comune din Indre]] sub6p40j6fd41fopm7wu0mif8y2ml2o 0 1001055 17024728 16266207 2025-06-11T01:27:30Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024728 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dun-le-Poëlier | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47 | longd = 1 | latNS = N | latm = 12.00 | longm = 45.00 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Centre-Val de Loire|Centru]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Indre|Indre]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 476 | suprafață_totală_km2 = 22.56 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 21.10 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 36210 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 36068 }} '''Dun-le-Poëlier''' este o comună în departamentul [[Indre]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Indre]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Indre}} [[Categorie:Comune din Indre]] h47f0ed0gfzo3wtzns8y3s2kch8gv31 0 1001056 17024730 16266208 2025-06-11T01:27:36Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024730 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dun-sur-Auron | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46 | longd = 2 | latNS = N | latm = 52.80 | longm = 34.20 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Centre-Val de Loire|Centru]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Cher (departament)|Cher]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 4002 | suprafață_totală_km2 = 50.09 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | accessdate = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 79.90 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 18130 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 18087 }} '''Dun-sur-Auron''' este o comună în departamentul [[Cher (departament)|Cher]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} == Note == <references/> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Cher (departament)]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Cher (departament)}} [[Categorie:Comune din Cher]] 1v0hq45uh1jkmfeslri379mrpnx06kh 0 1002529 17025104 16266315 2025-06-11T10:15:30Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025104 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Elbeuf-en-Bray | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 1 | latNS = N | latm = 16.80 | longm = 0.60 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Seine-Maritime|Seine-Maritime]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 394 | suprafață_totală_km2 = 10.65 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 37.00 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 76220 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 76229 }} '''Elbeuf-en-Bray''' este o comună în departamentul [[Seine-Maritime]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Seine-Maritime]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Seine-Maritime}} [[Categorie:Comune din Seine-Maritime]] cqdj9latltmej0x41yqfqtlgisowa9u 0 1002530 17025103 16266314 2025-06-11T10:15:27Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025103 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Elbeuf | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 1 | latNS = N | latm = 17.40 | longm = 0.60 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Seine-Maritime|Seine-Maritime]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populația comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 17251 | suprafață_totală_km2 = 16.32 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 1057.05 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 76500 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 76231 }} '''Elbeuf''' este o comună în departamentul [[Seine-Maritime]] din [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Seine-Maritime]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Seine-Maritime}} [[Categorie:Comune din Seine-Maritime]] 898vub1x6b334bygs28uulidvnbc1ot 0 1002583 17024804 16266027 2025-06-11T02:47:03Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024804 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Déville-lès-Rouen | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 1 | latNS = N | latm = 27.60 | longm = 1.80 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Seine-Maritime|Seine-Maritime]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 10018 | suprafață_totală_km2 = 3.6 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 2782.78 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 76250 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 76216 }} '''Déville-lès-Rouen''' este o comună în departamentul [[Seine-Maritime]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Seine-Maritime]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Seine-Maritime}} [[Categorie:Comune din Seine-Maritime]] 7qoby5eabqs5q1ge4im9rqlfunl504q 0 1002838 17024944 16266286 2025-06-11T06:41:24Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024944 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Ectot-l'Auber | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 0 | latNS = N | latm = 39.00 | longm = 55.80 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Seine-Maritime|Seine-Maritime]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 575 | suprafață_totală_km2 = 5 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 115.00 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 76760 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 76227 }} '''Ectot-l'Auber''' este o comună în departamentul [[Seine-Maritime]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Seine-Maritime]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Seine-Maritime}} [[Categorie:Comune din Seine-Maritime]] 1d8heoee0hhlc2noylik059lpoycalx 0 1002839 17024945 16266287 2025-06-11T06:41:26Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024945 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Ectot-lès-Baons | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 0 | latNS = N | latm = 39.00 | longm = 48.00 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Seine-Maritime|Seine-Maritime]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 411 | suprafață_totală_km2 = 4.92 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 83.54 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 76970 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 76228 }} '''Ectot-lès-Baons''' este o comună în departamentul [[Seine-Maritime]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Seine-Maritime]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Seine-Maritime}} [[Categorie:Comune din Seine-Maritime]] palnrszjtavf5nzy288rj5r4f2mjpgh 0 1003099 17024794 16266001 2025-06-11T02:46:27Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024794 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dénestanville | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 1 | latNS = N | latm = 49.20 | longm = 4.80 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Seine-Maritime|Seine-Maritime]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 210 | suprafață_totală_km2 = 2.69 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 78.07 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 76590 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 76214 }} '''Dénestanville''' este o comună în departamentul [[Seine-Maritime]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Seine-Maritime]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Seine-Maritime}} [[Categorie:Comune din Seine-Maritime]] r67dgwd77y1q11xer91v696dw0kkyfs 0 1003232 17025105 16266316 2025-06-11T10:15:33Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025105 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Elbeuf-sur-Andelle | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 1 | latNS = N | latm = 28.30 | longm = 23.80 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Seine-Maritime|Seine-Maritime]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 394 | suprafață_totală_km2 = 5.87 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 67.12 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 76780 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 76230 }} '''Elbeuf-sur-Andelle''' este o comună în departamentul [[Seine-Maritime]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Seine-Maritime]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Seine-Maritime}} [[Categorie:Comune din Seine-Maritime]] cwdw25g3a1fm6n8a5fjembkubhvzdu1 0 1003496 17024942 16266280 2025-06-11T06:41:04Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024942 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Ecquetot | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 1 | latNS = N | latm = 10.20 | longm = 1.20 | longEV = E | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Eure|Eure]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 336 | suprafață_totală_km2 = 5.74 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 58.54 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 27110 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 27215 }} '''Ecquetot''' este o comună în departamentul [[Eure]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Eure]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Eure}} [[Categorie:Comune din Eure]] 29chu0ivlxd3ed3m0e4a14br95bc6m9 0 1004622 17024785 16265999 2025-06-11T02:19:21Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024785 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Démouville | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49 | longd = 0 | latNS = N | latm = 10.80 | longm = 15.60 | longEV = V | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Calvados|Calvados]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 3277 | suprafață_totală_km2 = 3.56 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 920.51 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 14840 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 14221 }} '''Démouville''' este o comună în departamentul [[Calvados]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Calvados]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Calvados}} [[Categorie:Comune din Calvados]] a1tqnmjn495taspjs6s2ndck0tjvyb5 0 1005613 17024756 16266217 2025-06-11T01:55:11Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024756 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durcet | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48 | longd = 0 | latNS = N | latm = 45.00 | longm = 25.80 | longEV = V | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Normandia (regiune administrativă)|Normandia (regiune administrativă)]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Orne|Orne]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 254 | suprafață_totală_km2 = 9.54 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 26.62 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 61100 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 61148 }} '''Durcet''' este o comună în departamentul [[Orne]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Orne]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Orne}} [[Categorie:Comune din Orne]] oho9abg8zqiuzkmdokhm14qdq93xehd 0 1008650 17024843 16266229 2025-06-11T04:10:10Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024843 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eancé | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.82 | longd = -1.25 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Bretania|Bretania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Ille-et-Vilaine|Ille-et-Vilaine]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 385 | suprafață_totală_km2 = 16.5 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 23.33 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 35640 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 35103 }} '''Eancé''' este o comună în departamentul [[Ille-et-Vilaine]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Ille-et-Vilaine]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Ille-et-Vilaine}} [[Categorie:Comune din Ille-et-Vilaine]] pjim09p4qesf90f1fw2je3yf2wpx0qg 0 1009143 17024951 16266296 2025-06-11T07:00:55Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024951 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Edern | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48.1 | longd = -3.98 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Bretania|Bretania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Finistère|Finistère]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 2099 | suprafață_totală_km2 = 39.98 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 52.50 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 29510 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 29048 }} '''Edern''' este o comună în departamentul [[Finistère]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Finistère]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Finistère}} [[Categorie:Comune din Finistère]] oq33kenk58z27qt4jvgrdp1buc6qli1 0 1010543 17024819 16266067 2025-06-11T03:28:58Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024819 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dœuil-sur-le-Mignon | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46.12 | longd = -0.53 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Nouvelle-Aquitaine|Nouvelle-Aquitaine]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Charente-Maritime|Charente-Maritime]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 333 | suprafață_totală_km2 = 19.33 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 17.23 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 17330 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 17139 }} '''Dœuil-sur-le-Mignon''' este o comună în departamentul [[Charente-Maritime]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Charente-Maritime]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Charente-Maritime}} {{DEFAULTSORT:Doeuil-sur-le-Mignon}} [[Categorie:Comune din Charente-Maritime]] bveelh3rng6o1kz9ifiavcrg6mvenlx 0 1011210 17024860 16266256 2025-06-11T04:44:51Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024860 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Echinghen | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 50.7 | longd = 1.65 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Pas-de-Calais|Pas-de-Calais]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 381 | suprafață_totală_km2 = 5.84 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 65.24 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 62360 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 62281 }} '''Echinghen''' este o comună în departamentul [[Pas-de-Calais]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Pas-de-Calais]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Pas-de-Calais}} [[Categorie:Comune din Pas-de-Calais]] jhidvx09hc29tab78gcb8fq8dyr6hez 0 1011606 17024941 16266279 2025-06-11T06:41:02Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024941 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Ecques | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 50.67 | longd = 2.28 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Pas-de-Calais|Pas-de-Calais]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 1979 | suprafață_totală_km2 = 12.59 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 157.19 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 62129 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 62288 }} '''Ecques''' este o comună în departamentul [[Pas-de-Calais]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} == Note == <references/> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Pas-de-Calais]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Pas-de-Calais}} [[Categorie:Comune din Pas-de-Calais]] hwvl5ekjl4fi92cwee1p4yivbtz5a3k 0 1011711 17024940 16266278 2025-06-11T06:40:59Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024940 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Ecquedecques | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 50.57 | longd = 2.45 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Pas-de-Calais|Pas-de-Calais]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 480 | suprafață_totală_km2 = 2.63 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 182.51 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 62190 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 62286 }} '''Ecquedecques''' este o comună în departamentul [[Pas-de-Calais]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} == Note == <references/> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Pas-de-Calais]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Pas-de-Calais}} [[Categorie:Comune din Pas-de-Calais]] hwtrzmt1wc8wt5a52xqrszys8643wwp 0 1012035 17024775 16266226 2025-06-11T01:57:32Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024775 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dury | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 50.25 | longd = 3.02 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Pas-de-Calais|Pas-de-Calais]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 341 | suprafață_totală_km2 = 5.31 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 64.22 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 62156 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 62280 }} '''Dury''' este o comună în departamentul [[Pas-de-Calais]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Pas-de-Calais]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Pas-de-Calais}} [[Categorie:Comune din Pas-de-Calais]] mx19mtavoiws6982ktn43qrjp4liifg 0 1012320 17024778 16266228 2025-06-11T01:58:19Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024778 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duvy | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49.23 | longd = 2.87 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Oise|Oise]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 467 | suprafață_totală_km2 = 8.51 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 54.88 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 60800 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 60203 }} '''Duvy''' este o comună în departamentul [[Oise]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Oise]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Oise}} [[Categorie:Comune din Oise]] 5v05ogmjb3quj5yf42a9zwj4rgbg4we 0 1012608 17024787 16266000 2025-06-11T02:19:29Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024787 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Démuin | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49.82 | longd = 2.55 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Somme|Somme]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 472 | suprafață_totală_km2 = 11.23 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 42.03 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 80110 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 80237 }} '''Démuin''' este o comună în departamentul [[Somme]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Somme]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Somme}} {{DEFAULTSORT:Demuin}} [[Categorie:Comune din Somme]] alat5u9akowoheqfz78cnhj7zdz5r16 0 1013360 17024845 16266230 2025-06-11T04:18:28Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024845 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eaucourt-sur-Somme | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 50.07 | longd = 1.88 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Somme|Somme]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 402 | suprafață_totală_km2 = 4.42 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 90.95 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 80580 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 80262 }} '''Eaucourt-sur-Somme''' este o comună în departamentul [[Somme]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Somme]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Somme}} [[Categorie:Comune din Somme]] d6q5b8h12zwv2v18ouj7wypmk5wsrb3 0 1014746 17024850 16266232 2025-06-11T04:18:50Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024850 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Ebblinghem | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 50.73222 | longd = 2.40972 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Nord (departament)|Nord]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 634 | suprafață_totală_km2 = 9.2 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 68.91 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 59173 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 59184 }} '''Ebblinghem''' este o comună în departamentul [[Nord (departament)|Nord]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Nord]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Nord}} [[Categorie:Comune din Nord]] eqin0r6chtlgmx3o11l76v3w0tiihv6 0 1014748 17024859 16266245 2025-06-11T04:42:41Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024859 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eccles | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 50.20528 | longd = 4.10194 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Nord (departament)|Nord]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 104 | suprafață_totală_km2 = 3.54 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 29.38 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 59740 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 59186 }} '''Eccles''' este o comună în departamentul [[Nord (departament)|Nord]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Nord]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Nord}} [[Categorie:Comune din Nord]] 9vx3gtwaf9lap0bfr3b0ok352dybcy0 0 1014752 17025018 16266300 2025-06-11T09:08:20Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025018 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eecke | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 50.77861 | longd = 2.59611 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Hauts-de-France|Hauts-de-France]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Nord (departament)|Nord]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 1,163 | suprafață_totală_km2 = 10.29 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 113.02 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 59114 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 59189 }} '''Eecke''' este o comună în departamentul [[Nord (departament)|Nord]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Nord]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Nord}} [[Categorie:Comune din Nord]] thrzoi5cm4234768moc33tyjmhj1khw 0 1015247 17024767 16266221 2025-06-11T01:56:22Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024767 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durmignat | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46.18639 | longd = 2.88917 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Auvergne-Ron-Alpi|Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Puy-de-Dôme|Puy-de-Dôme]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 201 | suprafață_totală_km2 = 12.36 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 16.26 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 63700 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 63140 }} '''Durmignat''' este o comună în departamentul [[Puy-de-Dôme]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Puy-de-Dôme]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Puy-de-Dôme}} [[Categorie:Comune din Puy-de-Dôme]] 42c7iuqrdm5cb5ol5r3g4clgxpuge7l 0 1015249 17024773 16266224 2025-06-11T01:56:55Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024773 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durtol | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 45.79611 | longd = 3.05167 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Auvergne-Ron-Alpi|Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Puy-de-Dôme|Puy-de-Dôme]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 1,935 | suprafață_totală_km2 = 4.01 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 482.54 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 63830 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 63141 }} '''Durtol''' este o comună în departamentul [[Puy-de-Dôme]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Puy-de-Dôme]] {{Ciot-Franța}} {{Comune Puy-de-Dôme}} [[Categorie:Comune din Puy-de-Dôme]] ov7luch3ldhd7y72buababn3ilaetu4 0 1015253 17025038 16266301 2025-06-11T09:20:59Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025038 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Effiat | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46.04 | longd = 3.25556 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Auvergne-Ron-Alpi|Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Puy-de-Dôme|Puy-de-Dôme]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 1,016 | suprafață_totală_km2 = 19.96 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 50.90 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 63260 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 63143 }} '''Effiat''' este o comună în departamentul [[Puy-de-Dôme]], [[Franța]]. În {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|_P585}} avea o populație de {{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082}} de locuitori.{{Date înlănțuite de la Wikidata|P1082|ref}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Puy-de-Dôme]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-Franța}} {{Comune Puy-de-Dôme}} [[Categorie:Comune din Puy-de-Dôme]] 79dtpfji7t5vq3ei514mgjndax886j6 0 1017185 17024743 15569081 2025-06-11T01:43:02Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024743 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dunières | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 45.21556 | longd = 4.34472 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Auvergne-Ron-Alpi|Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haute-Loire|Haute-Loire]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 2,939 | suprafață_totală_km2 = 34.75 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 84.58 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 43220 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 43087 }} '''Dunières''' este o comună în departamentul [[Haute-Loire]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 2,939 de locuitori.<ref name="populaţie"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Haute-Loire]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haute-Loire}} [[Categorie:Comune din Haute-Loire]] 4xb4fjlpr9uwcer76hndaeab4gb46eh 0 1020664 17024735 15570522 2025-06-11T01:32:43Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024735 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duneau | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48.06944 | longd = 0.51944 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Pays de la Loire|Pays de la Loire]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Sarthe|Sarthe]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 1,005 | suprafață_totală_km2 = 12.82 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 78.39 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 72160 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 72122 }} '''Duneau''' este o comună în departamentul [[Sarthe]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 1,005 de locuitori.<ref name="populaţie"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Sarthe]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Sarthe}} [[Categorie:Comune din Sarthe]] kb04lfakf4tpz19ouozt2r3nsukr8fj 0 1020665 17024758 14136090 2025-06-11T01:55:18Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024758 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dureil | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.84278 | longd = -0.14639 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Pays de la Loire|Pays de la Loire]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Sarthe|Sarthe]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 68 | suprafață_totală_km2 = 8.1 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 8.40 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 72270 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 72123 }} '''Dureil''' este o comună în departamentul [[Sarthe]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 68 de locuitori.<ref name="populaţie"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Sarthe]] {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Sarthe}} [[Categorie:Comune din Sarthe]] ccke5uibsm90h9dhypmznz1aq8lat1c 0 1021151 17024800 15570702 2025-06-11T02:46:46Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024800 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Désertines | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48.46833 | longd = -0.86694 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Pays de la Loire|Pays de la Loire]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Mayenne|Mayenne]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 527 | suprafață_totală_km2 = 26.03 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 20.25 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 53190 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 53091 }} '''Désertines''' este o comună în departamentul [[Mayenne]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 527 de locuitori.<ref name="populaţie"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Mayenne]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Mayenne}} [[Categorie:Comune din Mayenne]] sb9kmtk9c7rlm3my66ivo97vy9mlmxe 0 1021342 17024795 15570823 2025-06-11T02:46:29Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024795 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dénezé-sous-Doué | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.24667 | longd = -0.275 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Pays de la Loire|Pays de la Loire]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Maine-et-Loire|Maine-et-Loire]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 446 | suprafață_totală_km2 = 23.77 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 18.76 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 49700 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 49121 }} '''Dénezé-sous-Doué''' este o comună în departamentul [[Maine-et-Loire]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 446 de locuitori.<ref name="populaţie"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Maine-et-Loire]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Maine-et-Loire}} [[Categorie:Comune din Maine-et-Loire]] pg0awcjqv60mwucv35e97wnv70nhb7u 0 1021345 17024796 15570825 2025-06-11T02:46:31Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024796 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dénezé-sous-le-Lude | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.53 | longd = 0.135 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Pays de la Loire|Pays de la Loire]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Maine-et-Loire|Maine-et-Loire]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 303 | suprafață_totală_km2 = 15.05 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 20.13 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 49490 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 49122 }} '''Dénezé-sous-le-Lude''' este o comună în departamentul [[Maine-et-Loire]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 303 de locuitori.<ref name="populaţie"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Maine-et-Loire]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Maine-et-Loire}} [[Categorie:Comune din Maine-et-Loire]] 2mbkxkvzfabiqsnc1r90xtjojrvsikd 0 1021353 17024772 15570830 2025-06-11T01:56:52Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024772 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durtal | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.67194 | longd = -0.24139 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Pays de la Loire|Pays de la Loire]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Maine-et-Loire|Maine-et-Loire]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 3,337 | suprafață_totală_km2 = 60.58 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 55.08 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 49430 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 49127 }} '''Durtal''' este o comună în departamentul [[Maine-et-Loire]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 3,337 de locuitori.<ref name="populaţie"/> ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Maine-et-Loire]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Maine-et-Loire}} [[Categorie:Comune din Maine-et-Loire]] esq00sjid38nrosa5tcjdxxkpjawe3y 0 1021975 17025096 15571260 2025-06-11T10:12:02Z Astuteowl 654434 Editarea 1 17025096 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Les Magnils-Reigniers | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46.4787 | longd = -1.2196 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Pays de la Loire|Pays de la Loire]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Vendée|Vendée]] | recensământ = 2009<ref name="populaţie">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-population.html | title = Populaţia comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | populație = 1,500 | suprafață_totală_km2 = 17.96 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 }}</ref> | densitate = 83.52 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 85400 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 85131 }} '''Les Magnils-Reigniers''' este o din vestul [[Franța|Franței]], cu 1.461 de locuitori (la data de 1 ianuarie [[2022]]), situată în [[Vendée|departamentul Vendée]], în regiunea [[Pays de la Loire]]. '''Les Magnils-Reigniers''' aparține [[arondisment]]-ului [[Fontenay-le-Comte]] și [[Canton|cantonului]] [[Luçon]]. Locuitorii sunt numiți ''Magnilais''. == Geografie == Teritoriul comunei Les Magnils-Reigniers se întinde pe o suprafață de 1.807 [[Hectar|hectare]]. Altitudinea medie a comunei este de 11 metri, cu valori care variază între 0 și 36 de metri.<ref>{{Citation|title=Institut national de l'information géographique et forestière|date=2025-04-21|url=https://fr.wikipedia.org/w/index.php?title=Institut_national_de_l%27information_g%C3%A9ographique_et_foresti%C3%A8re&oldid=224998826|work=Wikipédia|language=fr|access-date=2025-06-11}}</ref><ref>{{Citation|title=Institut national de l'information géographique et forestière|date=2025-04-21|url=https://fr.wikipedia.org/w/index.php?title=Institut_national_de_l%27information_g%C3%A9ographique_et_foresti%C3%A8re&oldid=224998826|work=Wikipédia|language=fr|access-date=2025-06-11}}</ref> Les Magnils-Reigniers se află la aproximativ 36 de kilometri nord de [[La Rochelle]], în regiunea rurală [[Vendée]]. Teritoriul comunei face parte din [[Parcul Natural Regional Marais Poitevin]]. Les Magnils-Reigniers este înconjurată de comunele [[Péault]] la nord, [[Corpe]] la nord-est, [[Luçon]] la est, [[Triaize]] la sud, [[Chasnais]] la vest și sud-vest, precum și [[La Bretonnière-la-Claye]] la nord-vest. Satul se află în sudul departamentului Vendée între: * [[La Roche-sur-Yon]] (reședința departamentului), la 30 km nord, * [[Fontenay-le-Comte]] (reședința arondismentului), la 35 km est, * [[Les Sables-d'Olonne|Les Sables-d’Olonne]] (de asemenea reședință de arondisment), la 54 km vest, * și [[La Rochelle]] (reședința departamentului vecin Charente-Maritime), la 48 km sud Coasta atlantică se află la aproximativ 20 de kilometri spre vest. === Climat === ----În [[2010]], clima comunei este de tip '''[[Climat temperat-oceanic|climă oceanică temperată]]''', conform unui studiu al CNRS bazat pe o serie de date ce acoperă perioada 1971-2000[1]. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climei Franței metropolitane în care comuna este expusă unui climat oceanic și face parte din regiunea climatică '''Bretania de Est și de Sud, Pays nantais, Vendée''', caracterizată printr-o '''pluviometrie redusă vara și o bună insolație'''[2]. Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de '''12,3 °C''', cu o amplitudine termică anuală de '''13,9 °C'''. Cantitatea medie anuală de precipitații este de '''782 mm''', cu '''11,8 zile de precipitații în ianuarie''' și '''6,4 zile în iulie'''[1]. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteo Météo-France cea mai apropiată, „Sainte Gemme la Plaine_sapc”, situată în comuna Sainte-Gemme-la-Plaine, la 8 km în linie dreaptă[3], este de '''13,0 °C''', iar cantitatea medie anuală de precipitații este de '''809,1 mm'''[4],[5]. Pentru viitor, parametrii climatici estimați pentru comuna în anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultați pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022[6]. == Evoluția populației == {| class="wikitable" |- align="center" ! align="left" |'''Anul''' |'''1962''' |'''1968''' |'''1975''' |'''1982''' |'''1990''' |'''1999''' |'''2006''' |'''2013''' |- align="center" ! align="left" |'''Locuitori''' |841 |842 |845 |1102 |1326 |1395 |1443 |1567 |- ! colspan="9" align="Center" |Quelle: Cassini und INSEE |} == Obiective turistice == * [[Biserica Saint-Nicolas]], distrusă de [[normanzi]] în anul [[853]], clădirea actuală datează din [[secolul al XII-lea]], clasificată ca [[monument istoric]] din [[1906]] * Fosta priorie a călugărilor din [[ordinul Grammont]], situată chiar lângă biserică == Literatură == * '''"Patrimoniul comunelor din Vendée.”''' Flohic Éditions, volumul 1, Paris, 2001, [[:de:Spezial:ISBN-Suche/284234118X|ISBN 2-84234-118-X]], paginile 443–445. == Note == <references/> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Vendée]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Vendée}} [[Categorie:Comune din Vendée]] b3mer7dpcruh3z2n2sw2msd04thi0vp 0 1022588 17024801 14137752 2025-06-11T02:46:56Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024801 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Détain-et-Bruant | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.1725 | longd = 4.79167 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Burgundia-Franche-Comté|Burgundia-Franche-Comté]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Côte-d'Or|Côte-d’Or]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-cotedor.php | title = Populația comunelor din Côte-d'Or | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 12 august 2012}}</ref> | populație = 141 | suprafață_totală_km2 = 15.48 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 9.11 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 21220 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 21228 }} '''Détain-et-Bruant''' este o comună în departamentul [[Côte-d'Or]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de 141 de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = 67 | 1982 = 72 | 1990 = 91 | 1999 = 107 | 2006 = 102 | 2009 = 141 | source = INSEE<ref name="populație"/> }} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Côte-d'Or]] {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Côte-d'Or}} [[Categorie:Comune din Côte-d'Or]] 3mpyp8oqmf5jco3hrggu1hnex44p69y 0 1023539 17024782 16879969 2025-06-11T02:09:43Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024782 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare}} '''Dyé''' este o [[Comunele Franței|comună franceză]] situată în [[Departamentele Franței|departamentul]] [[Yonne]], în [[Regiunile Franței|regiunea]] [[Burgundia-Franche-Comté|Bourgogne-Franche-Comté]]. == Geografie == <mapframe zoom=12 latitude=47.8998 longitude=3.8699 height=400 width=400 align=center text="Poziția comunei" > [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}] </mapframe> === Comune limitrofe === {{ComuneVecine |NORDVEST=[[Carisey]] |NORD=[[Flogny-la-Chapelle]] |NORDEST=[[Bernouil]] |VEST=[[Méré, Yonne|Méré]] |EST= |SUDVEST=[[Maligny, Yonne|Maligny]] |SUD=[[Collan]] |SUDEST=[[Vézannes]] }} === Climă === În 2010, clima comunei era de tip oceanic degradat al câmpiilor din Centru și Nord, conform unui studiu al [[Centrul Național Francez de Cercetări Științifice|CNRS]] bazat pe date colectate între 1971 și 2000<ref name ="climat">{{cite journal |last=Joly |first=Daniel |autor2=Brossard, Thierry |autor3=Cardot, Hervé |autor4=Cavailhes, Jean |autor5=Hilal, Mohamed |autor6=Wavresky, Pierre |date=18/06/2010 |title=Les types de climats en France, une construction spatiale |url=https://journals.openedition.org/cybergeo/23155 |language=fr, en |journal=Cybergéo, revue européenne de géographie - European Journal of Geography |volume=501 |page= |access-date=08/05/2024 }}</ref>. În 2020, [[Météo-France]] a publicat o tipologie actualizată a [[Clima Franței|climei din Franța]] metropolitană, în care comuna este clasificată cu un climat oceanic alterat și se află în regiunea climatică Lorena, platoul Langres, Morvan, caracterizată prin ierni aspre (1,5 °C), vânturi moderate și ceață frecventă în toamnă și iarnă<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=http://pluiesextremes.meteo.fr/france-metropole/Un-peu-de-geographie.html |text=Zonarea climatică în Franța continentală. |date=08/05/2024 }}</ref>. Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 10,7 °C, cu o amplitudine termică anuală de 15,5 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 825 mm, cu 12,6 zile de precipitații în ianuarie și 8,1 zile în iulie<ref name ="climat"/>. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la [[Stație meteorologică|stația meteorologică]] [[Météo-France]] cea mai apropiată, situată în comuna [[Ligny-le-Châtel]] la 8 km distanță în [[Linie aeriană|linie dreaptă]]<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://fr.distance.to/Dy%C3%A9,Yonne/Ligny-le-Ch%C3%A2tel,Yonne |text=Distanța în linie dreaptă între Dyé și Ligny-le-Châtel |date=18/03/2025 }}</ref>, este de 11,5 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 772,9 mm<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://donneespubliques.meteofrance.fr/FichesClim/FICHECLIM_89227001.pdf |text=Stația Météo-France Ligny-le-Châtel - fișă climatologică - perioada 1991-2020 |date=18/03/2025 }}</ref><ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://donneespubliques.meteofrance.fr/metadonnees_publiques/fiches/fiche_89227001.pdf |text=Stația Météo-France Ligny-le-Châtel - fișă de metadate |date=18/03/2025 }}</ref>. Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună, pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://meteofrance.com/climadiag-commune |text=Climadiag Commune France: Diagnosticați problemele climatice din comunitatea dvs |date=08/05/2024 }}</ref>. == Urbanism == === Tipologie === La 1 ianuarie 2024, Dyé este clasificată drept comună rurală cu habitat dispersat, conform noii grile comunale de densitate pe șapte niveluri definită de [[INSEE]] (Institutul Național de Statistică și Studii Economice){{Refn|group="n" |Conform zonei de clasificare a comunelor rurale și urbane publicată în noiembrie 2020, în aplicarea noii definiții a ruralității validată la 14 noiembrie 2020 în cadrul comitetului interministerial pentru ruralități. }}<ref>{{cite journal |last=INSEE |date=2020 |title=Zonage rural |url=https://www.observatoire-des-territoires.gouv.fr/kiosque/2020-article-zonage-rural |language=fr |journal=observatoire-des-territoires.gouv.fr |access-date=08/05/2024 |archive-date=2020-11-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201119132855/https://www.observatoire-des-territoires.gouv.fr/kiosque/2020-article-zonage-rural |dead-url=yes }}</ref><ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.insee.fr/fr/metadonnees/definition/c1472 |text=Comună urbană – definiție |date=08/05/2024 }}</ref><ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.insee.fr/fr/information/2114627 |text=Înțelegerea grilei de densitate |date=08/05/2024 }}</ref> în 2022. Aceasta este situată în afara unităților urbane<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.insee.fr/fr/metadonnees/geographie/commune/89149-dye |text=Metadatele comunei Dyé |date=18/03/2025 }}</ref> și nu se află sub influența unei zone metropolitane urbane<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.insee.fr/fr/information/4803954 |text=Baza zonelor metropolitane ale orașelor 2020 |date=12/09/2024 }}</ref><ref>{{cite journal |last=Bellefon |first=Marie-Pierre de |autor2=Eusebio, Pascal |autor3=Forest, Jocelyn |autor4=Pégaz-Blanc, Olivier |autor5=Warnod, Raymond |date=21/10/2020 |title=En France, neuf personnes sur dix vivent dans l’aire d’attraction d’une ville |url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/4806694 |language=fr |journal=INSEE FOCUS |volume=211 |access-date=08/05/2024 }}</ref>. === Utilizarea terenului === Utilizarea terenurilor în comună, conform bazei de date europene privind ocuparea biogeofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), este marcată de predominanța terenurilor agricole (75,8 % în 2018), o proporție identică cu cea din 1990 (75,8 %). Distribuția detaliată în 2018 este următoarea: terenuri arabile (69,4 %), păduri (22,5 %), zone agricole eterogene (5,4 %), zone urbanizate (1,7 %), pajiști (1 %)<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.statistiques.developpement-durable.gouv.fr/corine-land-cover-0 |text=CORINE Land Cover (CLC) - Répartition des superficies en 15 postes d'occupation des sols (métropole) |date=31/05/2024 }}</ref>. Evoluția ocupării terenurilor în comună și a infrastructurilor sale poate fi observată pe diferitele reprezentări cartografice ale teritoriului: harta Cassini (secolul XVIII), harta de stat-major (1820-1866) și hărțile sau fotografiile aeriene ale [[Institutul Geografic Național (Franța)|IGN]] pentru perioada actuală (1950 până în prezent)<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://remonterletemps.ign.fr/comparer?lon=3.870600&lat=47.900000&z=14&layer1=10&layer2=19&mode=split-h |text=Evoluția comparativă a utilizării terenurilor în comuna Dyé pe hărți vechi |date=18/03/2025 }}</ref>. [[Fişier:89149-Dyé-Sols.png|thumb|500px|centre|Harta infrastructurii și utilizării terenului a comunei în 2018 (CLC).]] == Istorie == Prioratul Saint-Maur din Dyé, care aparținea [[Abația Fleury|abației Saint-Benoît-sur-Loire]], este menționat încă din secolul al X-lea<ref>{{citat web |url=https://archive.wikiwix.com/cache/display2.php/attachment.pdf?url=http%3A%2F%2Fwww.yonne-archives.fr%2Fcontent%2Fdownload%2F6311%2F80896%2Ffile%2FEtatDesFonds_serieH%26usg%3DAOvVaw3yTIbZWztf7QzFItf7MPSp |titlu=Clergé régulier - série H |language=fr |lucrare=Archives départementales de l'Yonne |page=1 |datăaccesare=18/03/2025 }}</ref>. == Populația și societatea == === Date demografice === Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin [[Recensământ|recensămintele populației]] efectuate în comună începând din 1793. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.insee.fr/fr/information/2383265 |text=Prezentarea recensământului populației |date=09/05/2024 }}</ref><ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.insee.fr/fr/information/2383410 |text=Documentație suplimentară privind recensământul |date=09/05/2024 }}</ref>. În 2022, comuna număra 188 locuitori{{Refn|group="n" |Populația municipală legală în vigoare la 1 ianuarie 2025, înregistrată în anul 2022, este definită în limitele teritoriale în vigoare la 1 ianuarie 2024, data de referință statistică fiind 1 ianuarie 2022. }}, în scădere cu -9,62 % față de 2016 ([[Yonne]]: -1,95 %, [[Demografia Franței|Franța]] fără [[Mayotte]]: +2,11 %). {{Demography | source = [[EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales)|EHESS]]<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=http://cassini.ehess.fr/fr/html/fiche.php?select_resultat=11844 |text=Dyé pe pagina de internet Ldh/EHESS/Cassini |date=18/03/2025 }}</ref>, [[INSEE]]<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2129090?geo=COM-89149 |text=Populații legale 2006 Dyé (89149) |date=18/03/2025 }}</ref><ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/2534314?geo=COM-89149 |text=Populații legale 2014 Dyé (89149) |date=18/03/2025 }}</ref><ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/8288323?geo=COM-89149 |text=Populații legale 2022 Dyé (89149) |date=18/03/2025 }}</ref> | 1793 = 372 | 1821 = 415 | 1841 = 430 | 1851 = 478 | 1876 = 437 | 1886 = 403 | 1901 = 365 | 1921 = 293 | 1936 = 240 | 1962 = 243 | 1982 = 163 | 2006 = 178 | 2014 = 202 | 2022 = 188 }} == Note == <references group="n"/> == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Yonne]] == Legături externe == * {{Commons category-inline|Dyé}} {{Comune Yonne}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Comune din Yonne]] 2n4r9ugsnof0bgn0allutw3mnxdyj16 0 1024794 17024781 14138897 2025-06-11T02:04:41Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024781 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dyo | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46.36 | longd = 4.27639 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Burgundia-Franche-Comté|Burgundia-Franche-Comté]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Saône-et-Loire|Saône-et-Loire]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-saoneetloire.php | title = Populația comunelor din Saône-et-Loire | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 12 august 2012}}</ref> | populație = 342 | suprafață_totală_km2 = 15.8 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 21.65 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 71800 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 71185 }} '''Dyo''' este o comună în departamentul [[Saône-et-Loire]], [[Franța]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:342}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:373}} | 1982 = {{formatnum:352}} | 1990 = {{formatnum:338}} | 1999 = {{formatnum:327}} | 2006 = {{formatnum:333}} | 2009 = {{formatnum:342}} | source = INSEE<ref name="populație"/> }} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Saône-et-Loire]] {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Saône-et-Loire}} [[Categorie:Comune din Saône-et-Loire]] gshjcqc6pejrivo7lnji9hb6and2val 0 1025976 17024729 15572846 2025-06-11T01:27:33Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024729 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dun-les-Places | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.28556 | longd = 4.01583 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Burgundia-Franche-Comté|Burgundia-Franche-Comté]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Nièvre|Nièvre]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-nievre.php | title = Populația comunelor din Nièvre | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 355 | suprafață_totală_km2 = 45.1 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 7.87 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 58230 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 58106 }} '''Dun-les-Places''' este o comună în departamentul [[Nièvre]] din centrul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:355}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:551}} | 1982 = {{formatnum:528}} | 1990 = {{formatnum:471}} | 1999 = {{formatnum:417}} | 2006 = {{formatnum:353}} | 2009 = {{formatnum:355}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Nièvre]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Nièvre}} [[Categorie:Comune din Nièvre]] 9pyptwj821a4mg6oaz61vwqc5rq4soa 0 1025978 17024731 15572847 2025-06-11T01:27:40Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024731 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dun-sur-Grandry | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.085 | longd = 3.79056 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Burgundia-Franche-Comté|Burgundia-Franche-Comté]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Nièvre|Nièvre]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-nievre.php | title = Populația comunelor din Nièvre | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 149 | suprafață_totală_km2 = 11.91 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 12.51 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 58110 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 58107 }} '''Dun-sur-Grandry''' este o comună în departamentul [[Nièvre]] din centrul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:149}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:202}} | 1982 = {{formatnum:178}} | 1990 = {{formatnum:152}} | 1999 = {{formatnum:162}} | 2006 = {{formatnum:151}} | 2009 = {{formatnum:149}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Nièvre]] {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Nièvre}} [[Categorie:Comune din Nièvre]] 5o1853pixkftsglqbm8orgxj6tmynkd 0 1026985 17024902 14140074 2025-06-11T05:53:26Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024902 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eclose | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 45.49861 | longd = 5.29944 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Burgundia-Franche-Comté|Burgundia-Franche-Comté]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Jura (departament)|Jura]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-vaucluse.php | title = Populația comunelor din Vaucluse | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 715 | suprafață_totală_km2 = 10.29 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 69.48 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 38300 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 38152 }} '''Eclose''' este o comună în departamentul [[Isère]] din sud-estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:715}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:495}} | 1982 = {{formatnum:566}} | 1990 = {{formatnum:545}} | 1999 = {{formatnum:536}} | 2006 = {{formatnum:698}} | 2009 = {{formatnum:715}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Isère]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Isère}} [[Categorie:Comune din Isère]] aq60gvzs98fnukbx79eefgs408w1wsq 0 1027326 17024783 15573445 2025-06-11T02:16:34Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024783 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Débats-Rivière-d'Orpra | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 45.7605 | longd = 3.9392 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Auvergne-Ron-Alpi|Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Loire|Loire]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-vaucluse.php | title = Populația comunelor din Vaucluse | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 157 | suprafață_totală_km2 = 3.41 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 46.04 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 42130 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 42084 }} '''Débats-Rivière-d'Orpra''' este o comună în departamentul [[Loire]] din sud-estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:157}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:126}} | 1982 = {{formatnum:130}} | 1990 = {{formatnum:144}} | 1999 = {{formatnum:136}} | 2006 = {{formatnum:134}} | 2009 = {{formatnum:157}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Loire]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Loire}} [[Categorie:Comune din Loire]] pjoxf7k01q0kdnw93rksyra01ebwfmv 0 1028657 17024802 14141699 2025-06-11T02:46:58Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024802 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Détrier | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 45.4455 | longd = 6.0992 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Auvergne-Ron-Alpi|Auvergne-Ron-Alpi]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Savoie|Savoie]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-vaucluse.php | title = Populația comunelor din Vaucluse | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 424 | suprafață_totală_km2 = 2.25 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 188.44 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 73110 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 73099 }} '''Détrier''' este o comună în departamentul [[Savoie]] din sud-estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:424}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:194}} | 1982 = {{formatnum:209}} | 1990 = {{formatnum:209}} | 1999 = {{formatnum:286}} | 2006 = {{formatnum:376}} | 2009 = {{formatnum:424}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Savoie]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Savoie}} [[Categorie:Comune din Savoie]] 1ws0521p7dfef3hneggdf1cy992ru1e 0 1030371 17024727 15574745 2025-06-11T01:27:26Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024727 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dun-le-Palestel | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 46.30528 | longd = 1.66611 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Nouvelle-Aquitaine|Nouvelle-Aquitaine]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Creuse|Creuse]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-creuse.php | title = Populația comunelor din Creuse | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 1,174 | suprafață_totală_km2 = 9.81 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 119.67 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 23800 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 23075 }} '''Dun-le-Palestel''' este o comună în departamentul [[Creuse]] din centrul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum|1174}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum|1330}} | 1982 = {{formatnum|1293}} | 1990 = {{formatnum|1203}} | 1999 = {{formatnum|1106}} | 2006 = {{formatnum|1133}} | 2009 = {{formatnum|1174}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Creuse]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Creuse}} [[Categorie:Comune din Creuse]] sznw4b3xtegu0uy4i8k0ljrznxumbv6 0 1031798 17024763 15575443 2025-06-11T01:55:46Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024763 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durfort-et-Saint-Martin-de-Sossenac | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.99056 | longd = 3.95528 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Gard (departament)|Gard]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-gard.php | title = Populația comunelor din Gard | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 702 | suprafață_totală_km2 = 16.28 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 43.12 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 30170 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 30106 }} '''Durfort-et-Saint-Martin-de-Sossenac''' este o comună în departamentul [[Gard (departament)|Gard]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:702}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:410}} | 1982 = {{formatnum:388}} | 1990 = {{formatnum:492}} | 1999 = {{formatnum:595}} | 2006 = {{formatnum:645}} | 2009 = {{formatnum:702}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Gard]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Gard}} [[Categorie:Comune din Gard]] 4ex8enud8xo5lxvwlh66kcxll6e919d 0 1033546 17024786 15575934 2025-06-11T02:19:24Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024786 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dému | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.7652 | longd = 0.1673 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Gers|Gers]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-gers.php | title = Populația comunelor din Gers | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 326 | suprafață_totală_km2 = 28.89 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 11.28 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 32190 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 32115 }} '''Dému''' este o comună în departamentul [[Gers]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:326}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:372}} | 1982 = {{formatnum:314}} | 1990 = {{formatnum:325}} | 1999 = {{formatnum:339}} | 2006 = {{formatnum:344}} | 2009 = {{formatnum:326}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Gers]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Gers}} [[Categorie:Comune din Gers]] f6qlt8vrmguw7idhvhl9fhu57cz35wz 0 1033548 17024747 14144136 2025-06-11T01:53:03Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024747 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duran | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.66833 | longd = 0.56694 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Gers|Gers]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-gers.php | title = Populația comunelor din Gers | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 810 | suprafață_totală_km2 = 6.59 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 122.91 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 32810 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 32117 }} '''Duran''' este o comună în departamentul [[Gers]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:810}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:450}} | 1982 = {{formatnum:515}} | 1990 = {{formatnum:650}} | 1999 = {{formatnum:665}} | 2006 = {{formatnum:735}} | 2009 = {{formatnum:810}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Gers]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Gers}} [[Categorie:Comune din Gers]] eysiyzahpz4efp3uyyo0eywm21ajdu8 0 1033549 17024752 15575936 2025-06-11T01:54:57Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024752 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durban | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.53861 | longd = 0.57806 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Gers|Gers]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-gers.php | title = Populația comunelor din Gers | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 148 | suprafață_totală_km2 = 17.4 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 8.51 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 32260 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 32118 }} '''Durban''' este o comună în departamentul [[Gers]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:148}} de locuitori.<ref name="populație"/> [[File:Durban - vue générale.jpg|thumb|center|Durban]] ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:156}} | 1982 = {{formatnum:167}} | 1990 = {{formatnum:173}} | 1999 = {{formatnum:162}} | 2006 = {{formatnum:175}} | 2009 = {{formatnum:148}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Gers]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Gers}} [[Categorie:Comune din Gers]] pldu4un2d9zfv3015r9kdg3bg6d5lza 0 1033550 17024849 15575937 2025-06-11T04:18:42Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024849 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eauze | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.86139 | longd = 0.10139 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Gers|Gers]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-gers.php | title = Populația comunelor din Gers | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 3,953 | suprafață_totală_km2 = 69.86 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 56.58 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 32800 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 32119 }} '''Eauze''' este o comună în departamentul [[Gers]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum|3953}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum|4393}} | 1982 = {{formatnum|4298}} | 1990 = {{formatnum|4137}} | 1999 = {{formatnum|3881}} | 2006 = {{formatnum|3923}} | 2009 = {{formatnum|3953}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Gers]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Gers}} [[Categorie:Comune din Gers]] sh9mn1n9o8zrk1tb1s727icnbs9xahg 0 1034069 17024846 14144585 2025-06-11T04:18:31Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024846 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eaunes | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.42167 | longd = 1.35444 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haute-Garonne|Haute-Garonne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-hautegaronne.php | title = Populația comunelor din Haute-Garonne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 4,634 | suprafață_totală_km2 = 14.95 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 309.97 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 31600 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 31165 }} '''Eaunes''' este o comună în departamentul [[Haute-Garonne]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum|4634}} de locuitori.<ref name="populație"/> == Evoluția populației == {{Demografie | 1975 = {{formatnum|1488}} | 1982 = {{formatnum|2347}} | 1990 = {{formatnum|2550}} | 1999 = {{formatnum|3389}} | 2006 = {{formatnum|4132}} | 2009 = {{formatnum|4634}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} == Note == <references/> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Haute-Garonne]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haute-Garonne}} [[Categorie:Comune din Haute-Garonne]] sqknnge6eyvx2hn9chpjlb3956xezs8 0 1034472 17024784 15576477 2025-06-11T02:17:30Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024784 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dégagnac | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.665 | longd = 1.31583 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Lot (departament)|Lot]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-lot.php | title = Populația comunelor din Lot | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 599 | suprafață_totală_km2 = 37.9 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 15.80 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 46340 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 46087 }} '''Dégagnac''' este o comună în departamentul [[Lot (departament)|Lot]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:599}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:609}} | 1982 = {{formatnum:563}} | 1990 = {{formatnum:522}} | 1999 = {{formatnum:507}} | 2006 = {{formatnum:565}} | 2009 = {{formatnum:599}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Lot]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Lot}} [[Categorie:Comune din Lot]] jkjxrxx2bkuayfhs2h0cwvsw1b33dwz 0 1034476 17024751 14145006 2025-06-11T01:54:43Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024751 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duravel | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.51639 | longd = 1.07972 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Lot (departament)|Lot]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-lot.php | title = Populația comunelor din Lot | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 957 | suprafață_totală_km2 = 14.97 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 63.93 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 46700 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 46089 }} '''Duravel''' este o comună în departamentul [[Lot (departament)|Lot]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:957}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:911}} | 1982 = {{formatnum:875}} | 1990 = {{formatnum:894}} | 1999 = {{formatnum:882}} | 2006 = {{formatnum:930}} | 2009 = {{formatnum:957}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Lot]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Lot}} [[Categorie:Comune din Lot]] 81uogs4u4tmo6gth5njsslpkx4nxr6w 0 1034478 17024755 14145008 2025-06-11T01:55:06Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024755 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durbans | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.6769 | longd = 1.7747 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Lot (departament)|Lot]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-lot.php | title = Populația comunelor din Lot | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 136 | suprafață_totală_km2 = 27.81 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 4.89 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 46320 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 46090 }} '''Durbans''' este o comună în departamentul [[Lot (departament)|Lot]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:136}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:131}} | 1982 = {{formatnum:131}} | 1990 = {{formatnum:116}} | 1999 = {{formatnum:127}} | 2006 = {{formatnum:145}} | 2009 = {{formatnum:136}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Lot]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Lot}} [[Categorie:Comune din Lot]] oomxnio8mbvkgmzb6ph18w58zy3t7nc 0 1035040 17024738 15576885 2025-06-11T01:39:00Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024738 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dunes | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.08722 | longd = 0.77056 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Tarn-et-Garonne|Tarn-et-Garonne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-tarnetgaronne.php | title = Populația comunelor din Tarn-et-Garonne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 1,155 | suprafață_totală_km2 = 23.19 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 49.81 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 82340 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 82050 }} '''Dunes''' este o comună în departamentul [[Tarn-et-Garonne]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum|1155}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:710}} | 1982 = {{formatnum:769}} | 1990 = {{formatnum:853}} | 1999 = {{formatnum:893}} | 2006 = {{formatnum|1079}} | 2009 = {{formatnum|1155}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Tarn-et-Garonne]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Tarn-et-Garonne}} [[Categorie:Comune din Tarn-et-Garonne]] jynzs4rx04mynx5wf0h5p7rogwmp9yx 0 1035042 17024762 14145622 2025-06-11T01:55:45Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024762 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durfort-Lacapelette | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.1864 | longd = 1.1555 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Tarn-et-Garonne|Tarn-et-Garonne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-tarnetgaronne.php | title = Populația comunelor din Tarn-et-Garonne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 781 | suprafață_totală_km2 = 35.83 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 21.80 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 82390 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 82051 }} '''Durfort-Lacapelette''' este o comună în departamentul [[Tarn-et-Garonne]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:781}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:723}} | 1982 = {{formatnum:761}} | 1990 = {{formatnum:686}} | 1999 = {{formatnum:675}} | 2006 = {{formatnum:755}} | 2009 = {{formatnum:781}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Tarn-et-Garonne]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Tarn-et-Garonne}} [[Categorie:Comune din Tarn-et-Garonne]] 801feqk87n86maa2liltjiiz3en8gih 0 1035500 17024788 15577217 2025-06-11T02:19:30Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024788 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dénat | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.84639 | longd = 2.205 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Tarn|Tarn]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-tarn.php | title = Populația comunelor din Tarn | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 713 | suprafață_totală_km2 = 15.01 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 47.50 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 81120 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 81079 }} '''Dénat''' este o comună în departamentul [[Tarn]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:713}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:438}} | 1982 = {{formatnum:477}} | 1990 = {{formatnum:572}} | 1999 = {{formatnum:550}} | 2006 = {{formatnum:706}} | 2009 = {{formatnum:713}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Tarn]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Tarn}} [[Categorie:Comune din Tarn]] n85k9uaebvymi1rmxkg0m7og8gcfow0 0 1035506 17024761 15577223 2025-06-11T01:55:43Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024761 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durfort | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 43.4385 | longd = 2.0681 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Occitania (regiune administrativă)|Occitania]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Tarn|Tarn]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-tarn.php | title = Populația comunelor din Tarn | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 286 | suprafață_totală_km2 = 4.54 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 63.00 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 81540 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 81083 }} '''Durfort''' este o comună în departamentul [[Tarn]] din sudul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:286}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:274}} | 1982 = {{formatnum:326}} | 1990 = {{formatnum:300}} | 1999 = {{formatnum:270}} | 2006 = {{formatnum:287}} | 2009 = {{formatnum:286}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Tarn]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Tarn}} [[Categorie:Comune din Tarn]] chcqfco74ppi53vg2zv6devy9y8r7m5 0 1039332 17024776 15578159 2025-06-11T01:57:42Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024776 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dussac | hartă = Map commune FR insee code 24158.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 45.39556 | longd = 1.08167 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Nouvelle-Aquitaine|Nouvelle-Aquitaine]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Dordogne|Dordogne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-dordogne.php | title = Populația comunelor din Dordogne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 383 | suprafață_totală_km2 = 20.26 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 18.90 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 24270 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 24158 }} '''Dussac''' este o comună în departamentul [[Dordogne]] din sud-vestul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:383}} de locuitori.<ref name="populație"/> == Evoluția populației == {{Demografie | 1975 = {{formatnum:512}} | 1982 = {{formatnum:460}} | 1990 = {{formatnum:431}} | 1999 = {{formatnum:419}} | 2006 = {{formatnum:380}} | 2009 = {{formatnum:383}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} == Note == <references/> == Vezi și == * [[Lista comunelor din Dordogne]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Dordogne}} [[Categorie:Comune din Dordogne]] jnfpz7wh6ra1ef4k04cjuovsl961okf 0 1040130 17024803 14148039 2025-06-11T02:47:01Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024803 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dévillac | hartă = Map commune FR insee code 47080.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.60667 | longd = 0.79833 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Nouvelle-Aquitaine|Nouvelle-Aquitaine]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Lot-et-Garonne|Lot-et-Garonne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-lotetgaronne.php | title = Populația comunelor din Lot-et-Garonne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 135 | suprafață_totală_km2 = 9.25 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 14.59 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 47210 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 47080 }} '''Dévillac''' este o comună în departamentul [[Lot-et-Garonne]] din sud-vestul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:135}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:115}} | 1982 = {{formatnum:129}} | 1990 = {{formatnum:117}} | 1999 = {{formatnum:121}} | 2006 = {{formatnum:131}} | 2009 = {{formatnum:135}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Lot-et-Garonne]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Lot-et-Garonne}} [[Categorie:Comune din Lot-et-Garonne]] bcsc5comzlf5ktjqp4ugn16qaianogk 0 1040140 17024748 15578544 2025-06-11T01:53:09Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024748 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durance | hartă = Map commune FR insee code 47085.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.16333 | longd = 0.16083 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Nouvelle-Aquitaine|Nouvelle-Aquitaine]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Lot-et-Garonne|Lot-et-Garonne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-lotetgaronne.php | title = Populația comunelor din Lot-et-Garonne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 280 | suprafață_totală_km2 = 38.6 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 7.25 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 47420 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 47085 }} '''Durance''' este o comună în departamentul [[Lot-et-Garonne]] din sud-vestul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:280}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:334}} | 1982 = {{formatnum:283}} | 1990 = {{formatnum:286}} | 1999 = {{formatnum:269}} | 2006 = {{formatnum:266}} | 2009 = {{formatnum:280}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Lot-et-Garonne]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Lot-et-Garonne}} [[Categorie:Comune din Lot-et-Garonne]] 3u6xhdd2kk196u2vodphr2k0n4sblz0 0 1040143 17024750 15578545 2025-06-11T01:54:39Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024750 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duras | hartă = Map commune FR insee code 47086.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 44.67583 | longd = 0.18278 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Nouvelle-Aquitaine|Nouvelle-Aquitaine]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Lot-et-Garonne|Lot-et-Garonne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-lotetgaronne.php | title = Populația comunelor din Lot-et-Garonne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 1213 | suprafață_totală_km2 = 20.17 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 60.14 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 47120 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 47086 }} '''Duras''' este o comună în departamentul [[Lot-et-Garonne]] din sud-vestul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:1213}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:1245}} | 1982 = {{formatnum:1244}} | 1990 = {{formatnum:1200}} | 1999 = {{formatnum:1214}} | 2006 = {{formatnum:1182}} | 2009 = {{formatnum:1213}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Lot-et-Garonne]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Lot-et-Garonne}} [[Categorie:Comune din Lot-et-Garonne]] 0id3fz02g86aoe4v4eyv8x20iml8lvk 2 1040512 17023899 17015624 2025-06-10T14:02:23Z ErfgoedBot 195580 Images without an id: 1000 (gallery maximum reached), total of images without id: 11032 17023899 wikitext text/x-wiki {{#ifexist:{{FULLPAGENAME}}/header|{{/header}}|For information on how to use this report and how to localise these instructions visit [[:c:Commons:Monuments database/Images without id]]. }} <gallery> File:Medalie-scriere-monumente-II.png File:Medalie-scriere-monumente-III.png File:Medalie-scriere-monumente-I_01.png File:File:Castrum_Apulum_2011_-_Porta_Principalis_Dextra-1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-I-m-A-00001.01}}</nowiki> File:File:Alba_Carolina_Fortress_2011_-_Ruins-1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-I-m-A-00001.02}}</nowiki> File:File:Rosia_Montana_Roman_Gold_Mines_2011_-_Entrance_with_Wax_Tablet_XVIII.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-I-m-A-00065.02}}</nowiki> File:File:Catalina_monulesti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-I-m-A-00065.05}}</nowiki> File:File:Ruins_of_10th_Century_Christian_Church_from_Alba_Iulia_2011.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-I-s-A-00001}}</nowiki> File:File:Terasa_cetatii.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-I-s-A-00020}}</nowiki> File:File:PiatraCraivii.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-I-s-A-00028}}</nowiki> File:File:Cetatea_Alba_Iulia_din_aer_toamna.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00088}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_-_Lipoveni_din_Alba_Iulia_(17).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00125}}</nowiki> File:File:Catedrala_Ortodoxă_"Sf._Treime"_(Reîntregirii_Neamului).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00128}}</nowiki> File:File:Palatul_arhiepiscopal_romano-catolic.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00130}}</nowiki> File:File:Cetatea_Aiudului_-_Dincolo_de_zid.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00172}}</nowiki> File:File:Biserica_Sf.Elisabeta-AB-II-a-A-00173.01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00173.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Arieseni_95.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00177}}</nowiki> File:File:Liceul_Teologic_Greco-Catolic_Sfântul_Vasile_cel_Mare_din_Blaj_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00188}}</nowiki> File:File:Blaj_Castelul_mitropolitan.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00189.01}}</nowiki> File:File:Biserica_Grecilor_din_Blaj_2023_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00190}}</nowiki> File:Fișier:BozAB_7.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00191}}</nowiki> File:File:Ansamblul_„Cetate”_-vedere_aeriana.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00196}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Cenade_4.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00198}}</nowiki> File:File:Castelul_Bethlen-Haller.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00201}}</nowiki> File:File:Cricau_Biserica_reformata.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00211}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Gabud_wooden_church_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00221}}</nowiki> File:Fișier:GarbovaAB_9.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00222}}</nowiki> File:File:Ighiu_Biserica_reformata.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00236}}</nowiki> File:File:Casa_memoriala_Avram_Iancu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00238}}</nowiki> File:File:Seiden_Dorfansicht.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00241}}</nowiki> File:File:RO_AB_Manastirea_Magina_(34).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00249}}</nowiki> File:File:PianuDeJosAB_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00261}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Pianu_de_Sus_wooden_church_14.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00262}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Sanbenedic_St_Nicholas_wooden_church_4.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00316}}</nowiki> File:File:RO_AB_Castelul_Bethlen_din_Sanmiclaus_(1).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00323}}</nowiki> File:File:Sebes_Fortificatiile_(1).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00325}}</nowiki> File:File:Sebes_Biserica_romano_catolica_(4).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00351}}</nowiki> File:File:Sebes_Biserica_evanghelica_(4).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00355}}</nowiki> File:File:Teiuș_Mănăstirea_romano-catolică_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00374}}</nowiki> File:File:Telna_Conacul.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00379}}</nowiki> File:File:Mănăstirea_Râmeț_biserica_veche_img-0547.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00386}}</nowiki> File:File:Alvinc_reformatus_templom.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-A-00393}}</nowiki> File:File:Biserica_evanghelică_Vurpăr.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00397.01}}</nowiki> File:File:RO_Alba_Iulia_strada_George_Cosbuc_(5).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00092}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Str.Decebal_(4).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00093}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Str.Primaverii.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00094}}</nowiki> File:File:RO_Alba_Iulia_Bulevardul_Ferdinand_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00095}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Str.Teilor_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00096}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Casa_Emil_Velican_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00097}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Biserica_franciscana.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00113.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Biserica_Bunavestire_Greceasca_(18).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00116}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Cuvioasa_Paraschiva_din_Ampoita_(54).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00176}}</nowiki> File:File:BalcaciuAB_(8).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00182}}</nowiki> File:File:Borosbenedek.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00185}}</nowiki> File:File:Magyarcsesztve_(Mikes-kastély).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00204}}</nowiki> File:File:Biserica_reformata_din_Ciumbrud_(55).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00206}}</nowiki> File:File:ManaradeAB_(6).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00250}}</nowiki> File:Fișier:Conacul_Weselleny.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00256}}</nowiki> File:Fișier:ReciuAB_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00267}}</nowiki> File:File:Biserica_reformata_din_Sancrai_(24).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00319}}</nowiki> File:File:Castelul_Banffi_din_Sancrai_(47).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00320}}</nowiki> File:File:Sebes,_ansamblul_str_Lucian_Blaga.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00333}}</nowiki> File:File:RO_AB_Sard_(4).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00362}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Silea_wooden_church_40.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00366}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Spalnaca2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00368}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Tau_wooden_church_5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00370}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Turdas_wooden_church_31.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00378}}</nowiki> File:File:Mikó–Teleki-kastély.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00380}}</nowiki> File:File:Valea_Lunga_Biserica_evanghelica_(1).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00383}}</nowiki> File:File:Veseus_Biserica_evanghelica.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00388}}</nowiki> File:File:RO_AB_Manastirea_romano-catolica_din_Vintu_de_Jos_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-a-B-00395}}</nowiki> File:File:Abrud_station.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-20914.01}}</nowiki> File:File:Biblioteca_Batthyaneum_-_fosta_mănăstire_a_trinitarienilor_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00098}}</nowiki> File:File:Palatul_Apor_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00099}}</nowiki> File:File:Maieri_I_Church_in_Alba_Iulia.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00117}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_-_Lipoveni_din_Alba_Iulia_(11).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00125.01}}</nowiki> File:File:Muzeul_Național_al_Unirii,_fosta_clădire_"Babilon",_Alba_Iulia.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00126}}</nowiki> File:File:Sala_Unirii,_fosta_Cazină_Militară,_Alba_Iulia_4.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00127}}</nowiki> File:File:Catedrala_"Sf._Treime"_din_Alba_Iulia_img-0489.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00128.01}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_-_Poarta_Catedralei_Ortodoxe_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00128.02}}</nowiki> File:File:Catedrala_romano-catolică_"Sf._Mihail"_18.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00129}}</nowiki> File:File:Arhiescopia_Romano-Catolică,_Alba_Iulia.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00130.01}}</nowiki> File:File:Zid_de_incinta.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00130.02}}</nowiki> File:File:Statuia_lui_Mihai_Viteazul_&_Palatul_Principilor.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00133}}</nowiki> File:File:Aiud_Colegiul_Bethlen1.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00171}}</nowiki> File:File:Aiud_Castelul_Bethlen_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00172.01}}</nowiki> File:File:Aiud_reformat_church.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00172.02}}</nowiki> File:File:Aiud_evangelical_church.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00172.03}}</nowiki> File:File:Aiud-Turnul_lacaturilor-2.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00172.04}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Buna_Vestire_-_Joseni_din_Almasu_Mare_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00174}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Arieșeni.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00177.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Arieseni_Edicul_Toacă.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00177.02}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_romano-catolica_din_Barabant_(20).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00183}}</nowiki> File:File:BlajAB_(8).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00187}}</nowiki> File:File:Biserica_grecilor_Blaj.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00190.01}}</nowiki> File:Fișier:BozAB_8.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00191.01}}</nowiki> File:Fișier:BozAB_6.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00191.02}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Brazesti1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00193}}</nowiki> File:File:Carpenis.AB.biserica.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00195}}</nowiki> File:File:RO_AB_Calnic_fort_17.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00196.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Calnic_fort_10.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00196.02}}</nowiki> File:File:Câlnic,_Romania_-_castle_court.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00196.03}}</nowiki> File:File:2007_05230149_Câlnic_AB-II-a-A-00196.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00196.04}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Cenade_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00198.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Cenade_7.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00198.02}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Cetatea_de_Balta_calvinist_church.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00200}}</nowiki> File:File:CetatePanorama.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00201.01}}</nowiki> File:Fișier:Romania_Alba_Cicau_church_16.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00203}}</nowiki> File:Fișier:Cisteiu_de_Mures.bis_veche.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00205}}</nowiki> File:File:Cetatea_Coltesti_.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00208}}</nowiki> File:File:Biserica_romano-catolica_Coltesti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00209.01}}</nowiki> File:File:Ansamblu_biserica_fortificata_Cricau.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00211.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Daia_Romana_Holy_Trinity_Church_front.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00215}}</nowiki> File:Fișier:DealuGeoagiuluiAB_(164).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00216}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Fărău,_Alba_14.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00217}}</nowiki> File:File:Biserica_Nasterii_Maicii_Domnului,_Galda_de_Jos,_Alba.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00219}}</nowiki> File:Fișier:GaldaDeSusAB_(44).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00220}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Gabud05.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00221.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Gabud_wooden_church_4.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00221.02}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Garbova_7.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00222.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Garbova_10.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00222.02}}</nowiki> File:Fișier:Mountain_church_Garbova,_Romania-9350.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00223}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Garda_de_Sus_wooden_church_exterior_10.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00228}}</nowiki> File:Fișier:Romania_Alba_Geoagiu_de_Sus_church_24.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00229}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Geogel_(29).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00230}}</nowiki> File:Fișier:GhirbomAB_(80).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00231}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Goiesti_59.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00232}}</nowiki> File:File:Ighiu_Biserica_reformata_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00236.01}}</nowiki> File:File:Ighiu_Biserica_reformata_(1).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00236.02}}</nowiki> File:File:JidveiAB_(8).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00241.01}}</nowiki> File:Fișier:JidveiAB_(12).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00241.02}}</nowiki> File:Fișier:JidveiAB_(5).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00241.03}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_din_Livezile_(19).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00244}}</nowiki> File:File:Biserica_reformata_din_Lopadea_Noua_(51).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00245}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Lunca_Muresului_13.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00247}}</nowiki> File:File:Lupșa,Alba-Biserica,Sf._Gheorghe-IMG_9.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00248}}</nowiki> File:File:RO_AB_Manastirea_Magina_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00249.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Manastirea_Magina_(63).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00249.02}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Cuvioasa_Paraschiva_din_Mesentea_(99).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00252}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_reformata_din_Petrisat_(6).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00260}}</nowiki> File:File:PianuDeJosAB_(5).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00261.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Pianu_de_Sus_2011.97.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00262.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Runc_wooden_church_12.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00312}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Salistea8.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00314}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Sanbenedic_St_Nicholas_wooden_church_6.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00316.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_reformata_din_Sanmiclaus_(1).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00321}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_unitariana_din_Sanmiclaus_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00322}}</nowiki> File:File:Castelul_Bethlen_-_spate.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00323.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Castelul_Bethlen_din_Sanmiclaus_(61).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00323.02}}</nowiki> File:File:Parcul_conacului_Bethlen.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00323.03}}</nowiki> File:File:Santimbru_calvinist_church.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00324}}</nowiki> File:File:Sebes,_Gimnaziul_evanghelic.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00350}}</nowiki> File:File:Sebes_Biserica_romano_catolica_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00351.01}}</nowiki> File:File:Sebes_Casa_Zapolya_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00354}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_Evanghelica,_Sebes.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00355.01}}</nowiki> File:File:Jakobskapelle_sebes.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00355.02}}</nowiki> File:File:Kirche_mit_Markthallen.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00355.04}}</nowiki> File:File:RO_AB_Sub_Piatra_wooden_church_of_Saint_Paraskeve.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00361}}</nowiki> File:File:Sard_Castelul.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00363}}</nowiki> File:File:BisericaEvanghelicaTatarlauaAB_(14).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00369}}</nowiki> File:File:Biserica_Greco-Catolică,Teiuș.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00372}}</nowiki> File:File:Biserica_reformata_Teius.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00373}}</nowiki> File:File:Teiuș_Biserica_mănăstirii_romano-catolice.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00374.01}}</nowiki> File:File:Teiuș_Claustrul_Mănăstirii_romano-catolice.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00374.02}}</nowiki> File:File:LupsaAB2013_(52).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00384}}</nowiki> File:File:Ramet-20101003-DSC_3676.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00386.01}}</nowiki> File:File:Ramet-20101003-DSC_3708.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00386.02}}</nowiki> File:File:RO_AB_Manastirea_romano-catolica_din_Vintu_de_Jos_(16).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00393.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_din_Vintu_de_Jos_(10).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00396}}</nowiki> File:File:Biserica_Evanghelica-Vurpar1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00397.02}}</nowiki> File:File:Biserica_"Adormirea_Maicii_Domnului",_Zlatna_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-A-00400}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Inspectoratul.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00101}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Prefectura.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00102}}</nowiki> File:File:RO_Alba_Iulia_George_Cosbuc_nr_12_(7).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00103}}</nowiki> File:File:RO_Alba_Iulia_George_Cosbuc_nr_14_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00104}}</nowiki> File:File:RO_Alba_Iulia_George_Cosbuc_nr_17_(5).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00105}}</nowiki> File:File:RO_Alba_Iulia_Bd._Ferdinand_I_nr_2_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00107}}</nowiki> File:File:RO_Alba_Iulia_Bd_Ferdinand_nr_4_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00108}}</nowiki> File:File:RO_Alba_Iulia_Bd_Ferdinand_nr_7_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00109}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Bd.Ferdinand_11.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00110}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Bd.Ferdinand_12.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00111}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Biserica_Bunavestire_Greceasca_(12).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00116.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Unirii_3_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00118}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Unirii_5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00119}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Unirii_9.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00120}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Unirii_15_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00121}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Unirii_13.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00122}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Palatul_Gisella_(1).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00123}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Rosu_si_Negru.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00124}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Militari_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00131}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Militari_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00132}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Regina_Maria_nr_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00134}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iula_Regina_Maria_nr_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00135}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Regina_Maria_nr_5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00136}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Regina_Maria_nr_7.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00137}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Primaverii_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00138}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Primaverii_5-7_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00139}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Trandafirilor_14_(4).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00140}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Primaverii_9_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00141}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Str.Primaverii11_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00142}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Str.Primaverii12.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00143}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Casa_Emil_Velican_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00144}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Primaverii_16.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00145}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Primaverii_22_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00146}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Mitropolit_Andrei_Saguna_1_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00147}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Mitropolit_Andrei_Saguna_2_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00148}}</nowiki> File:File:Casă,_Strada_Andrei_Șaguna,_mitropolit_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00149}}</nowiki> File:File:Casă,_Strada_Andrei_Șaguna,_mitropolit_5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00150}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Alba_Iulia_Mitropolit_Andrei_Saguna_6.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00151}}</nowiki> File:File:Casă,_str._Andrei_Șaguna_7,_Alba_Iulia.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00152}}</nowiki> File:File:Casă,_Strada_mitropolit_Andrei_Șaguna_9_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00153}}</nowiki> File:File:Alba_Iulia_Colegiul_Bethlen_(1).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00154}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Teilor_8_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00155}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Teilor_9.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00156}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Teilor_10.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00157}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Teilor_11_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00158}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Teilor_12.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00159}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Teilor_13.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00160}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Teilor_15.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00161}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Teilor_17.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00162}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Trandafirilor_17.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00163}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Trandafirilor_18_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00164}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Trandafirilor_24.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00165}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Trandafirilor_26.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00166}}</nowiki> File:Fișier:Abrud_Biserica_Sf._Nicolae.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00168}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Acmariu1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00170}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Schimbarea_la_Fata_-_Suseni_din_Almasu_Mare_(32).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00175}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Cuvioasa_Paraschiva_din_Ampoita_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00176.01}}</nowiki> File:File:Casa_craisorului_Avram_Iancu.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00178}}</nowiki> File:File:Baia_de_Arieş-Biserică-Ortodoxă-IMG_2.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00179}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Bagau_wooden_church_19.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00181}}</nowiki> File:File:BalcaciuAB_(11).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00182.01}}</nowiki> File:Fișier:BalcaciuAB_(5).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00182.02}}</nowiki> File:Fișier:_RO_AB_Barlesti_81.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00184}}</nowiki> File:Fișier:Borosbenedek.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00185.01}}</nowiki> File:File:Biserica_reformata_din_Bucerdea_Granoasa_(10).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00194}}</nowiki> File:Fișier:CergauMareAB_(32).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00199}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Sfantul_Nicolae_din_Cib_(24).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00202}}</nowiki> File:File:Magyarcsesztve-kápolna.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00204.03}}</nowiki> File:File:Biserica_reformata_din_Ciumbrud_(38).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00206.01}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Cojocani_(27).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00207}}</nowiki> File:File:Biserica_"Sfintii_Arhangheli",_Copand.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00210}}</nowiki> File:File:Biserica_Sfintii_Arhangheli_si_Sfanta_Treime.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00213}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Nasterea_Maicii_Domnului_din_Garbovita_(34).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00227}}</nowiki> File:File:Biserica_Pogorârea_Sfântului_Spirit_din_Hădărău_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00234}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_Ighiel.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00235}}</nowiki> File:File:Biserica_ortodoxa_Cuvioasa_Paraschiva_Ighiu.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00237}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn,_Intregalde,_Alba_(43).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00240}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Vadu_Motilor_Lazesti_44.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00242}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Lunca_Larga_wooden_church_15.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00246}}</nowiki> File:File:ManaradeAB_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00250.01}}</nowiki> File:Fișier:ManaradeAB_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00250.02}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Schimbarea_la_Fata_din_Manarade_(10).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00251}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Cuvioasa_Paraschiva_din_Metes_(21).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00253}}</nowiki> File:File:Marosnagylak.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00254}}</nowiki> File:Fișier:Noslac4.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00255}}</nowiki> File:File:Castelul_Wesselényi_din_Obreja_(29).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00256.01}}</nowiki> File:File:Castelul_Wesselényi_din_Obreja_(15).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00256.02}}</nowiki> File:Fișier:Roman_Catholic_church_in_Marosújvár.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00257}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Cuvioasa_Paraschiva_din_Poiana_Ampoiului_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00263}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Sfantul_Dumitru_din_Poieni_(103).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00264}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Posaga_de_Sus_wooden_church_5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00265}}</nowiki> File:File:Biserica_reformata_din_Radesti_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00266}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Reciu_6.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00267.01}}</nowiki> File:File:Biserica_„Adormirea_Maicii_Domnului”_din_Roșia_Montană.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00269}}</nowiki> File:File:E.Hodos-3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00271}}</nowiki> File:File:Casa_324_sau_Casa_Szekely.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00280}}</nowiki> File:File:Roșia_Montană_327.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00282}}</nowiki> File:File:Roșia_Montană_328.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00283}}</nowiki> File:File:Casa_Casina_(nr._329).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00284}}</nowiki> File:File:Roșia_Montană_331.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00285}}</nowiki> File:File:Roșia_Montană_334.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00287}}</nowiki> File:File:Roșia_Montană_342.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00290}}</nowiki> File:File:Casa_nr._373.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00292}}</nowiki> File:File:Roșia_Montană_376.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00293}}</nowiki> File:Fișier:Roșia_Montană_383.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00294}}</nowiki> File:File:Casa_nr._391.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00297}}</nowiki> File:File:Casa_Kovacs.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00300}}</nowiki> File:File:Casa_397.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00301}}</nowiki> File:File:Case_la_Rosia_Montana.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00302}}</nowiki> File:File:Roșia_Montană_408.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00304}}</nowiki> File:File:Casa_Hanes_(nr._409).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00305}}</nowiki> File:Fișier:Roșia_Montană_482.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00306}}</nowiki> File:File:Biserica_romano-catolică_din_Roșia_Montană.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00308}}</nowiki> File:File:Casa_nr_551.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00309}}</nowiki> File:File:Casa_nr._552.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00310}}</nowiki> File:File:RO_AB_Sartas_wooden_church_of_the_Pentecost_front.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00313}}</nowiki> File:File:RO_AB_Salistea_2011.101.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00315}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Sanbenedic_Archangels_wooden_church_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00317}}</nowiki> File:File:Biserica_reformata_din_Sancrai_(51).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00319.01}}</nowiki> File:File:Biserica_reformata_din_Sancrai_(76).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00319.02}}</nowiki> File:File:Castelul_Banffi_din_Sancrai_(15).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00320.01}}</nowiki> File:File:Sebes_Biserica_ortodoxa.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00331}}</nowiki> File:File:Adormirea_Maicii_Domnului_Sebes.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00332}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00335}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_6.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00337}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_10-12.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00338}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_14.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00339}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_16.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00340}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_18.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00341}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_20.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00342}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_22.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00343}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_24.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00344}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_25-27.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00345}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_28.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00346}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_39.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00347}}</nowiki> File:File:Sebes,_str_Lucian_Blaga_52.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00348}}</nowiki> File:File:Sebes,_moara_str_Decebal_2_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00349}}</nowiki> File:File:Sebes_Primaria.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00353}}</nowiki> File:File:Biserică_reformată,_sat_Șard_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00362.01}}</nowiki> File:File:Zid_de_incintă,_cu_turn_de_poartă,_biserica_reformată,_sat_Șard.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00362.02}}</nowiki> File:File:Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_din_Șibot_(7).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00364}}</nowiki> File:File:RO_AB_Silea_church_of_the_Holy_Trinity_2011.3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00365.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Silea_church_of_the_Holy_Trinity_2011.23.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00365.02}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Silea_wooden_church_16.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00366.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Silea_2011.25.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00366.02}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Spalnaca15.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00368.01}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Spalnaca3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00368.02}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Tău,_Alba_(13).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00370.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Tau_wooden_church_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00370.02}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_reformata_din_Tiur_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00375}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Sfintii_Arhangheli_din_Tiur_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00376}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Turdas_wooden_church_40.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00378.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Turdas_wooden_church_34.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00378.02}}</nowiki> File:File:Castelul_Teleky_-_Ocna_Mures.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00380.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AB_Valea_Larga_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00382}}</nowiki> File:Fișier:ValeaLungaAB_(149).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00383.01}}</nowiki> File:Fișier:ValeaLungaAB_(13).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00383.02}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_din_Valea_Sasului_(152).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00387}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_evanghelica_din_Veseus_(29).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00388.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_evanghelica_din_Veseus_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00388.02}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Sf._Arhangheli_Mihail_si_Gavriil_din_Veza_(9).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00389}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Sfintii_Arhangheli_din_Vidra_(29).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00390}}</nowiki> File:File:VingardAB.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00391}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Vingard,_Alba_(10).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00392}}</nowiki> File:File:Castelul_Martinuzzi_5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00394}}</nowiki> File:File:RO_AB_Manastirea_romano-catolica_din_Vintu_de_Jos_(18).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00395.01}}</nowiki> File:File:RO_AB_Manastirea_romano-catolica_din_Vintu_de_Jos_(7).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00395.02}}</nowiki> File:File:Biserica_"Sf._Nicolae"_şi_"Naşterea_Maicii_Domnului"_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-00399}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Teilor_6_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-20911}}</nowiki> File:File:Bistra,Alba-Fosta_haltă-IMG_3.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-20914.04}}</nowiki> File:File:1997-10-14_Turda-Abrud_in_Baia_de_Aries_87-0039.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-20914.06}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Sfintii_Arhangheli_din_Horea_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-m-B-21040}}</nowiki> File:File:CETATEA_ALBA_IULIA.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-s-A-00091}}</nowiki> File:File:Rimetea_Situl_rural_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-II-s-A-00268}}</nowiki> File:File:RO_Blaj_Câmpia_Libertății_(29).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-a-B-00408}}</nowiki> File:File:Obeliscul_lui_Horea,_Cloșca_și_Crișan_din_Alba_Iulia.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00401}}</nowiki> File:File:RO_AB_Monumentul_Custozza_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00403}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Monumentul_lui_Ludovic_Losy_von_Lossenau_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00404}}</nowiki> File:File:RO_AB_Bustul_lui_Avram_Iancu_din_Aiud_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00405}}</nowiki> File:File:Bustul_lui_Avram_Iancu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00407}}</nowiki> File:File:Statuia_lui_Avram_Iancu_(Câmpeni)_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00410}}</nowiki> File:File:Monument_Bătălia_de_la_Mirăslău_din_1600.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00415}}</nowiki> File:File:RO_AB_Monumentul_din_Presaca_Ampoiului_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00416}}</nowiki> File:File:Monumentul_comemorativ_al_lui_Simion_Balint_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00417}}</nowiki> File:File:RO_AB_Troița_din_Sartăș_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00418}}</nowiki> File:File:Monumentul_lui_Pavel_Chinezu_(10).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00420}}</nowiki> File:File:Capela_troiță_din_Șibot_(7).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-III-m-B-00421}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Cimitirul_vechi-Lipoveni_(11).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-IV-m-A-00125.02}}</nowiki> File:File:LancramAB_(33).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-IV-m-A-00422}}</nowiki> File:File:RO_AB_Alba_Iulia_Cimitirul_bisericii_Bunavestire_-_Greceasca_(24).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-IV-m-B-00116.02}}</nowiki> File:File:RO_AB_Biserica_Cuvioasa_Paraschiva_din_Ampoita_(16).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-IV-m-B-00176.02}}</nowiki> File:File:Cimitirul_bisericii_Sfinții_Arhangheli_din_Blaj_(7).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-IV-m-B-00190.02}}</nowiki> File:File:Cripta_Kemeny_Arpad_din_Ciumbrud_(26).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-IV-m-B-00206.02}}</nowiki> File:File:LancramAB_(8).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AB-IV-m-B-00413}}</nowiki> File:File:Crucea_de_la_Târău.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AB-IV-m-B-21080}}</nowiki> File:File:Castrul_Roman_Jidova_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-I-m-A-13357.01}}</nowiki> File:File:Castrul_Roman_Jidova_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-I-m-A-13357.02}}</nowiki> File:File:Castra_Jidava_-_Panoramic_view.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-I-s-A-13357}}</nowiki> File:File:Drumul_roman_de_la_Podu_Dâmboviței.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-I-s-A-13369}}</nowiki> File:Fișier:RO_AG_-_Ruinele_bisericii_de_lemn_„Adormirea_Maicii_Domnului”_(08).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-I-s-B-13364}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Ansamblul_vechii_Prefecturi_(azi_Muzeul_Județean_Argeș).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13401}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Ansamblul_bisericii_"Buna_Vestire",_"Sf._Mina",_"Sf._Constantin_și_Elena"_-_Greci.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13418}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Ansamblul_Primăriei_vechi.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13424}}</nowiki> File:File:Le_Monastere_d'_Aninoasa_dep._de_Moustchel._de_Moustchel.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13467}}</nowiki> File:File:Curtea_lui_Mares_Bajescu_ruine_4.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13475}}</nowiki> File:File:Bughea_de_Jos_AG.ansamblu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13500}}</nowiki> File:File:Poenari_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13507}}</nowiki> File:File:Mănăstirea_Negru_Vodă_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13547}}</nowiki> File:File:Sf_Iacob,_Câmpulung.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13554}}</nowiki> File:File:Biserica_la_Cetățuia.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13594}}</nowiki> File:File:Man_Cotmeana_bis_SE.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13622}}</nowiki> File:File:Man_Curtea_de_Arges.SV.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13628}}</nowiki> File:File:Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_-_Olari_din_Curtea_de_Arges_(56).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13639}}</nowiki> File:File:Curtea_Domneasca_din_Curtea_de_Arges.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13647}}</nowiki> File:File:Biserica_San_Nicoara_-_Curtea_de_Arges_(8).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13655}}</nowiki> File:Fișier:Vieroși_Monastery_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13686}}</nowiki> File:File:Biserica_Manastirii_Glavacioc.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13695.01}}</nowiki> File:File:Curtea_conacului_Golescu.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13697}}</nowiki> File:File:The_ensemble_of_the_“St._Trinity”_Church_of_the_Golești_Court.02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13698}}</nowiki> File:File:Schitul_rupestru_"Sf._Apostoli"_-_Jgheaburi,_interior.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13710}}</nowiki> File:File:Cula_Racovita_Mioveni_Arges.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13743.01}}</nowiki> File:File:Nămăești.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13748}}</nowiki> File:Fișier:Cetatea_Oratea-2012.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13763}}</nowiki> File:File:Schitul_Robaia_AG-II-a-A-13778.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13778}}</nowiki> File:File:Grupul_statuar_“La_Vulturi”_-_Vila_Florica,_Ştefăneşti.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13805}}</nowiki> File:File:Manastirea_Tutana.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13821}}</nowiki> File:Fișier:RO_AG_-_Biserica_„Nașterea_Maicii_Domnului”_a_fostului_schit_Valea_Mare_Podgoria_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13833}}</nowiki> File:File:Conacul_de_vie_brancovenesc.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13834.01}}</nowiki> File:File:Mănăstirea_Văleni.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-A-13842}}</nowiki> File:Fișier:Armenian_Apostolic_church_Pitesti_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13413.01}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Ansamblul_casei_Balotă.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13419}}</nowiki> File:File:Biserica_Sfânta_Vineri.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13440}}</nowiki> File:File:Biserica_Mavrodolu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13448}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Schitul_Trivale.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13449}}</nowiki> File:Fișier:RO_AG_-_Ansamblul_Primăriei_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13456}}</nowiki> File:File:Ansamblul_Vilei_Golescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13530.01}}</nowiki> File:Fișier:Câmpulung_-_Băile_Kretzulescu_-_ansamblu_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13533}}</nowiki> File:File:Liceul_Agricol_C._Dobrescu_Arges_din_Curtea_de_Arges_(12).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13629}}</nowiki> File:File:MuzeulCurteaDeArges_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13646}}</nowiki> File:Fișier:Domnesti_AG._bis.NV.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13675}}</nowiki> File:File:Conacul_Gussi_-_Lavovary.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13719}}</nowiki> File:Fișier:Cula_Drugănescu_Mioveni_Arges.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13777}}</nowiki> File:Fișier:RO_AG_-_Conacul_Emanuel_(Nolică)_Antonescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13803}}</nowiki> File:File:Cula_Sultănica_(5).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13807.01}}</nowiki> File:File:Biserica_„Sf._Filofteia”_din_Valea_DanuluiAG_(34).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-a-B-13828}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Biserica_Domnească_"Sf._Gheorghe".jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13390}}</nowiki> File:File:Muzeul_Judeţean_Argeş.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13401.01}}</nowiki> File:File:Grădina_Publică.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13401.02}}</nowiki> File:File:Muzeul_Judetean_Arges,_Pitesti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13401.03}}</nowiki> File:Fișier:RO_AG_-_Biserica_„Sf._Voievozi”_a_fostului_schit_Meculești.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13408}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Biserica_de_lemn_"Cuvioasa_Paraschiva"_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13410}}</nowiki> File:Fișier:RO_AG_-_Biserica_"Buna_Vestire",_"Sf._Mina"_și"Sf._Constantin_și_Elena"_-_Greci.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13418.01}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Primăria_veche,_azi_Muzeul_de_Artă.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13424.01}}</nowiki> File:File:2019_Parc_AG-II-m-A-13424.02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13424.02}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_Sf_Gheorghe_din_satul_Bascov_comuna_Bascov_judetul_Arges_Romania_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13471}}</nowiki> File:File:Biserica_"Adormirea_Maicii_Domnului".jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13475.01}}</nowiki> File:Fișier:Barbalani_AG_bis_lemn.NV.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13479}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_BărbălăteştiAG01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13480}}</nowiki> File:File:Ciocanu2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13500.01}}</nowiki> File:File:PoienariCastle1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13507.02}}</nowiki> File:File:Poenari_Citadel.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13507.03}}</nowiki> File:File:Orthodox_Church_Campulung.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13527}}</nowiki> File:File:Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_Fundeni_Câmpulung-.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13543}}</nowiki> File:File:Biserica_domnească_"Adormirea_Maicii_Domnului"_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13547.01}}</nowiki> File:File:Biserica_bolniței,_"Nașterea_Sf._Ioan_Botezătorul"_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13547.02}}</nowiki> File:File:Casa_egumenească_la_Negru_Vodă.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13547.03}}</nowiki> File:File:Casa_domnească_la_Negru_Vodă_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13547.04}}</nowiki> File:File:Turn_clopotniță_Negru_Vodă.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13547.05}}</nowiki> File:File:Chilii_la_Negru_Vodă_în_Câmpulung.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13547.06}}</nowiki> File:File:Fântână_la_Mânăstirea_Negru_Vodă.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13547.07}}</nowiki> File:File:Zid_incintă.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13547.08}}</nowiki> File:File:Sf_Iacob,_Câmpulung,_interior.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13554.01}}</nowiki> File:File:Sf_Iacob,_Clopotnita.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13554.05}}</nowiki> File:File:Biserica_Sf_Împărați_Șubești_-_Câmpulung.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13573}}</nowiki> File:Fișier:Vila_Gică_Ștefănescu,_Câmpulung_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13578}}</nowiki> File:File:Câmpulung,_Biserica_Domnească_"Sfântul_Nicolae".jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13579.01}}</nowiki> File:File:Câmpulung,_Casa_parohială.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13579.02}}</nowiki> File:File:Carcesti_AG_bis_lemn_N.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13589}}</nowiki> File:Fișier:Cârstieni_AG.bis_lemn.S.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13590}}</nowiki> File:File:RO_AG_Ceparii_Pamanteni_church.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13593.02}}</nowiki> File:File:Interior,_Peștera_Moșului.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13594.01}}</nowiki> File:File:Interior_Peștera_Moșului.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13594.02}}</nowiki> File:File:BisericaSfArhangheliSatSchitu-MateiComunaCiofrangeniAG_(35).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13596}}</nowiki> File:Fișier:Telesti_AG.bislemn.SV.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13609}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_„Cuvioasa_Paraschiva”_Costești,_Zorile.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13611}}</nowiki> File:File:Klooster_van_Cotmeana.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13622.01}}</nowiki> File:File:Kerk_van_Cotmeana.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13622.05}}</nowiki> File:File:Gara_din_Curtea_de_Arges.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13627}}</nowiki> File:File:1234_Mănăstirea_Argeșului_AG-II-a-A-13628.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13628.01}}</nowiki> File:File:Paraclisul,_parte_a_Palatului_Episcopal_de_la_Curtea_de_Argeş.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13628.02}}</nowiki> File:File:Palatul_Episcopal,_Mănăstirea_Argeșului.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13628.03}}</nowiki> File:File:Capela,_utilizată_drept_corp_de_gardă_în_perioada_când_regele_Ferdinand_şi-a_avut_reşedinţa_de_vară_aici._În_prezent,_aici_sunt_depuse_rămăşiţele_pământeşti_ale_regelui_Carol_al_II-lea.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13628.04}}</nowiki> File:File:Parcul_mănăstirii_Curtea_de_Argeş.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13628.05}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_PalangaVL01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13628.06}}</nowiki> File:File:Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_-_Olari_din_Curtea_de_Arges_(59).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13639.01}}</nowiki> File:File:Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_-_Olari_din_Curtea_de_Arges_(54).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13639.02}}</nowiki> File:File:Biserica_„Sf.Voievozi”_-_Flamanzesti_din_Curtea_de_Arges_(12).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13644}}</nowiki> File:File:Biserica_Domneasca,_Curtea_de_Arges.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13647.01}}</nowiki> File:File:Ruinele_caselor_domneşti_Basarab_I_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13647.02}}</nowiki> File:File:Ruinele_caselor_domneşti_Neagoe_Basarab_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13647.03}}</nowiki> File:File:Curtea_Domneasca_din_Curtea_de_Arges_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13647.04}}</nowiki> File:File:Turnul_de_poarta_al_Curtii_Domnesti_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13647.05}}</nowiki> File:File:Curtea_Domneasca_din_Curtea_de_Arges_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13647.07}}</nowiki> File:File:Curtea_Domnească_din_Curtea_de_Argeș_(casă_tradițională).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13647.09}}</nowiki> File:File:Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_-_Drujești_(17).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13650}}</nowiki> File:File:Biserica_San_Nicoara_-_Curtea_de_Arges_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13655.01}}</nowiki> File:File:Biserica_San_Nicoara_-_Curtea_de_Arges_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13655.02}}</nowiki> File:File:Biserica_Sf._Ingeri_din_Curtea_de_Arges_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13658}}</nowiki> File:File:Casa_Goanga_-_Curtea_de_Arges_(6).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13659}}</nowiki> File:File:Biserica_„Intrarea_in_Biserica_a_Maicii_Domnului”_-_Batusari_din_Curtea_de_Arges_(80).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13663}}</nowiki> File:File:RO_AG_Dragoslavele_Joseni_church.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13677}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_Nasterea_Domnului_din_satul_Glambocata_Deal_comuna_Leordeni_judetul_Arges_Romania_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13693}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_Adormirea_Maicii_Domnului_din_satul_Glambocu_comuna_Bascov_judetul_Arges_Romania_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13694}}</nowiki> File:File:Manastirea_Glavacioc_-_chilii_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13695.04}}</nowiki> File:File:Manastirea_Glavacioc_-_peretele_nordic.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13695.05}}</nowiki> File:File:Manastirea_Glavacioc1.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13695.06}}</nowiki> File:File:Conacul_Goleștilor,_Golești,_jud._Argeș,_Romania.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13697.01}}</nowiki> File:File:Baia_turceasca_-_intrare.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13697.02}}</nowiki> File:File:Section_of_ethnography_and_folk_art_(Golești_court).03.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13697.03}}</nowiki> File:File:Fântâna_Goleștilor.02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13697.05}}</nowiki> File:File:Conacul_familiei_Golescu.04.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13697.06}}</nowiki> File:File:Gate_tower_(Golești_Museum,_Romania).01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13697.08}}</nowiki> File:File:Defense_tower_(Golești_Museum,_Romania).06.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13697.09}}</nowiki> File:File:Lacul_conacului_familiei_Golești.01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13697.11}}</nowiki> File:File:The_ensemble_of_the_“St._Trinity”_Church_of_the_Golești_Court.06.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13698.01}}</nowiki> File:File:The_ensemble_of_the_“St._Trinity”_Church_of_the_Golești_Court.03.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13698.02}}</nowiki> File:Fișier:Ioanicesti_Gabriesti_AG.bislemn_persp_V.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13705}}</nowiki> File:File:Interior_Biserica.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13710.01}}</nowiki> File:Fișier:Ruinele_chiliilor_de_la_Corbii_Mari.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13710.02}}</nowiki> File:File:Corb_de_piatră.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13710.03}}</nowiki> File:Fișier:Bisericuta_de_lemn_din_satul_Jgheaburi_comuna_Corbi_judetul_Arges_Romania_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13710.05}}</nowiki> File:Fișier:Jupanesti_AG.bislemn.S.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13714}}</nowiki> File:Fișier:Piscu_Calului_AG_bislemn.sud.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13745}}</nowiki> File:File:Biserica_rupestra_Namaiesti.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13748.01}}</nowiki> File:File:Clopotniță_Nămăești.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13748.03}}</nowiki> File:File:Cetatea_Oratea-2012-stitch5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13763.01}}</nowiki> File:Fișier:Manastirea_Robaia_-_biserica_-_Cod_LMI_AG-II-a-A-13778.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13778.01}}</nowiki> File:Fișier:Manastirea_Robaia_-_poarta_-_Cod_LMI_AG-II-a-A-13778.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13778.03}}</nowiki> File:Fișier:Manastirea_Robaia_-_clopotnita_-_Cod_LMI_AG-II-a-A-13778.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13778.04}}</nowiki> File:File:Biserica_„Sf._Mucenici_Gheorghe_și_Dumitru”_-_Suseni.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13780}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Biserica_„Tăierea_Capului_Sf._Ioan_Botezătorul”_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13802}}</nowiki> File:File:Vila_Florica_Stefanesti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13805.01}}</nowiki> File:File:Capela_Bratienilor_Stefanesti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13805.02}}</nowiki> File:File:Annex,_later_the_Viticulture_Research_Center_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13805.03}}</nowiki> File:File:Observator_astronomic_domeniul_Bratianu_Stefanesti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13805.04}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_Intrarea_in_Biserica_din_satul_Valea_Cucii_comuna_Cuca_judetul_Arges_Romania_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13827}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Valea_FauruluiAG01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13829}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Biserica_„Nașterea_Maicii_Domnului”_a_fostului_schit_Valea_Mare_Podgoria.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13833.01}}</nowiki> File:File:Zid_de_incinta_-_conacul_de_vie_brancovenesc.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13834.03}}</nowiki> File:Fișier:RO_AG_-_Biserica_Sf._Ioan_Bogoslovul”.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-13835}}</nowiki> File:File:Casa_Cioculestilor_-_Curtea_de_Arges_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-A-20194}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Mărtoiu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13391}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Panțurescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13392}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Vila_Coandă_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13394}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Racoviceanu,_ulterior_Dumitrescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13396}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Liceul_"I.C._Brătianu".jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13398}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Filipescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13404}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Ion_Trivale.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13405}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Teodorescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13406}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Fabrica_de_butoaie_"Ateneul"_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13407}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Universitatea_din_Pitesti_(fostul_Institutul_Pedagogic).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13409}}</nowiki> File:File:Pit_Egalitatii_Zinca_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13412}}</nowiki> File:File:Sinagoga_din_Pitești.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13414}}</nowiki> File:File:Fosta_școală_evreiască.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13415}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Biserica_"Sf._Ilie",_a_Cojocarilor.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13416}}</nowiki> File:File:Biserica_"Maica_Precista".JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13417}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Balotă.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13419.01}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Armatei.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13420}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Nae_Dumitrescu_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13425}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Fostiropol_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13426}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Dr._Florescu_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13427}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Drujan.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13428}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Mamulea.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13429}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Școala_"Nicolopol".jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13430}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Ghimpa_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13433}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Dogaru_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13435}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Hanul_Gabroveni.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13436}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casă_cu_spații_comerciale.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13437}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casă_cu_atelier_de_tăbăcar.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13438}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Vulcan.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13439}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Biserica_"Sf._Vineri".jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13440.01}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Ansamblul_bisericii_"Sf._Vineri",_cruce_in_parc.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13440.03}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Ansamblul_bisericii_"Sf._Vineri",_gard.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13440.04}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Dimitrie_Gh._Dima_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13441}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Popescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13443}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Zeiller-Keller.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13444}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Aron_Băiulescu_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13445}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Ovidiu_Constantinescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13446}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casele_Marinescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13447}}</nowiki> File:File:Biserica_"Adormirea_Maicii_Domnului"_-_Mavrodolu,_Piteşti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13448.01}}</nowiki> File:File:Zid_de_incintă,_biserica_Mavrodolu_Piteşti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13448.03}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Biserica_"Sf._Gheorghe"_din_incinta_Schitului_Trivale_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13449.01}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Chiliile_din_incinta_Schitului_Trivale.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13449.02}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Turnul_din_incinta_Schitului_Trivale_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13449.03}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Parcul_si_biserica_din_incinta_Schitului_Trivale.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13449.04}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Biserica_catolică_"Sf._Petru_și_Pavel".jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13452}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_I._I._Purcăreanu,_ulterior_Ateneul_Popular_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13453}}</nowiki> File:File:Cinematograful_Modern,_fosta_Bancă_Populară.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13454}}</nowiki> File:Fișier:Curtea_de_Apel_AG-II-m-B-13455.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13455}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Ansamblul_Primăriei_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13456.01}}</nowiki> File:File:Piaţa_Primăriei.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13456.02}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_prof._Al._Nanu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13457}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Saitescu_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13459}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Tâmpeanu_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13460}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_cu_prăvălie_Nicolae_Ciuculescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13461}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Gheorghe_Nițulescu_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13462}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Cioflan.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13464}}</nowiki> File:File:Baiculesti_gara.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13474}}</nowiki> File:File:BisericaDinBalteniAG_(7).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13478}}</nowiki> File:Fișier:Moara_Grigorescu,_Câmpulung_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13513}}</nowiki> File:File:Campulung,_Casa_Galigan_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13515}}</nowiki> File:File:Campulung,_fosta_clădire_a_Poliției_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13524}}</nowiki> File:File:Terasa_din_parcul_dendrologic_Golescu_cu_feroneria_originală_de_pe_vremea_lui_Vasile_Golescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13530.02}}</nowiki> File:File:Casa_Parhon.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13532}}</nowiki> File:File:Câmpu-Lung_1906.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13551}}</nowiki> File:Fișier:Casa_memorială_Oprea_Iorgulescu,_Câmpulung.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13553}}</nowiki> File:Fișier:Clădirea_Administraţiei_Financiare,_azi_Muzeul_municipal,CÂMPULUNG,_LMI_AG-ll-m-B-13555.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13555}}</nowiki> File:File:Primaria_Campulung,_fosta_Prefectura_Muscel.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13556}}</nowiki> File:File:Casa_Olaru.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13557}}</nowiki> File:Fișier:Vila_Iancu_Gh._Anastase-municipiul_Câmpulung-Str._Negru_Vodă_162-cod_LMI_AG-II-m-B-13563.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13563}}</nowiki> File:Fișier:Tribunalul_orășenesc_(1900),_municipiul_Câmpulung,_Str._Paveliu_Emilian_2,_LMI_AG-II-m-B-13574.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13574}}</nowiki> File:Fișier:Casa_Rizeanu_-_cod_LMI_AG-II-m-B-13580.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13580}}</nowiki> File:File:Palatul_Culturii_din_Campulung,_fosta_Primarie.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13582}}</nowiki> File:File:Biserica_Sf.Dumitru_AG-II-m-B-13591.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13591}}</nowiki> File:File:Casa_Bădescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13614}}</nowiki> File:Fișier:Protoieria_Costești,_azi_casă_parohială.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13615}}</nowiki> File:Fișier:Casa_Nicolau_7_august_2013.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13618}}</nowiki> File:File:Biserica_Sf._Nicolae_(1804).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13619}}</nowiki> File:File:Liceul_Agricol_C._Dobrescu_Arges_din_Curtea_de_Arges_(13).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13629.01}}</nowiki> File:File:Liceul_Agricol_C._Dobrescu_Arges_din_Curtea_de_Arges_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13629.02}}</nowiki> File:File:LiceulForestierCurteaDeArges_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13630}}</nowiki> File:File:Protoieria_Curtea_de_Arges_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13631}}</nowiki> File:File:Vila_Rozelor_-_Curtea_de_Arges_(6).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13632}}</nowiki> File:File:Casa_Chirita_-_Curtea_de_Arges_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13633}}</nowiki> File:File:Biserica_Sfantul_Gheorghe_din_Curtea_de_Arges_(38).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13634}}</nowiki> File:File:MuzeulCurteaDeArges_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13646.01}}</nowiki> File:File:Fostul_Hotel_Royal_-_Curtea_de_Arges_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13649}}</nowiki> File:File:Casa_Radulescu_-_Curtea_de_Arges_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13651}}</nowiki> File:File:Casa_Deleanu_-_Curtea_de_Arges_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13654}}</nowiki> File:File:Casa_Norocea_-_Curtea_de_Arges_(5).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13656}}</nowiki> File:File:Casa_Teodorescu_-_Curtea_de_Arges_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13657}}</nowiki> File:File:Biserica_Intrarea_în_Biserica_a_Maicii_Domnului_-_Domnestii_de_Sus_(121).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13675.01}}</nowiki> File:File:Biserica_Intrarea_în_Biserica_a_Maicii_Domnului_-_Domnestii_de_Sus.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13675.02}}</nowiki> File:Fișier:Schitul_Dragoslavele.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13680}}</nowiki> File:Fișier:Ganesti_AG.bis_lemn.SV.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13691}}</nowiki> File:File:Biserica_Jupânești_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13715}}</nowiki> File:File:Anexa_-_Conacul_Gussi_-_Lavovary.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13719.03}}</nowiki> File:File:Biserica_Sfantul_Nicolae_Malureni_AG_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13731}}</nowiki> File:File:Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului,_Merișani.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13736}}</nowiki> File:File:Rail_station_in_Merişani,_Argeş.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13738}}</nowiki> File:File:Biserica_Intrarea_în_Biserică_a_Maicii_Domnului_CepariiUngureni_AG_(10).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13750}}</nowiki> File:File:RO_AG_Podu_Dambovitei_Brancoveanu_bridge.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13764}}</nowiki> File:File:RO_AG_Podu_Dambovitei_church.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13765}}</nowiki> File:File:RetevoiestiAG_(8).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13776}}</nowiki> File:Fișier:Robaia_AG_bis_lemn_S.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13779}}</nowiki> File:File:Biserica_„Sf._Treime”_Stănești_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13791}}</nowiki> File:Fișier:Școala_din_Stănești.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13792}}</nowiki> File:File:Biserica_„Sf._Filofteia”_din_Valea_DanuluiAG_(32).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13828.01}}</nowiki> File:File:Biserica_„Sf._Filofteia”_din_Valea_DanuluiAG_(37).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13828.02}}</nowiki> File:File:Biserica_„Sf._Filofteia”_din_Valea_DanuluiAG_(38).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13828.03}}</nowiki> File:Fișier:RO_AG_-_Conacul_Mihail_Ghelmegeanu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13836}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Biserica_„Sf._Dumitru”,_„Sf._Gheorghe”_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13843}}</nowiki> File:Fișier:Voroveni_AG.bislemn.NE.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-13853}}</nowiki> File:File:CasaCalinescu_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-20195}}</nowiki> File:File:Scoala_Carol_I_-_Curtea_de_Arges_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-20196}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Casa_Bobancu_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-m-B-20973}}</nowiki> File:File:Câmpu-Lung_1909.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-s-A-13545}}</nowiki> File:File:Situl_urban_Orașul_istoric_Curtea_de_Argeș.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-s-A-13645}}</nowiki> File:File:Muzeul_Golești.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-s-A-13699}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Situl_urban_"Strada_Crinului"_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-s-B-13403}}</nowiki> File:File:Centrul_orasului_Pitesti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-II-s-B-13432}}</nowiki> File:File:Pt_monument_1907.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-III-m-B-13861}}</nowiki> File:File:RO_AG_-_Poarta_Eroilor_(1916-1918)_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-III-m-B-13864}}</nowiki> File:File:Monumentul_Energia_langa_barajul_Vidraru.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-III-m-B-13866}}</nowiki> File:Fișier:C_d_aricescu_monument_funerar_campulung-2569.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-III-m-B-13867}}</nowiki> File:Fișier:Bustul_lui_Negru_Vodă_-_Câmpulung_–_LMI_AG-III-m-B-13868.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-III-m-B-13868}}</nowiki> File:File:Bustul_lui_C._Dobrescu_-_Argeș_(3).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-III-m-B-13869}}</nowiki> File:File:Pitesti_prison_entrance_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-a-A-20951}}</nowiki> File:File:Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_-_Olari_(47).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13639.03}}</nowiki> File:File:CruceaEroilorCurteaDeArges.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13655.03}}</nowiki> File:Fișier:Cimitirul_de_la_Corbii_Mari.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13710.04}}</nowiki> File:File:Cruce_de_piatra_vizavi_de_liceul_carol-2567.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13916}}</nowiki> File:File:Câmpulung,_Cruce_de_piatră_lângă_Liceul_Teoretic_"Dan_Barbilian",_peste_Podul_Băilor_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13917}}</nowiki> File:File:Fantana_lui_Minciaky.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13923}}</nowiki> File:File:Crucea_pârgarilor_03.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13924}}</nowiki> File:File:RO_AG_Cetateni_roadside_stone_cross.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13931}}</nowiki> File:File:Cruce_de_piatra_-_Manastirea_Argesului_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13941}}</nowiki> File:File:Fantana_Mesterului_Manole.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13942}}</nowiki> File:File:Biserica_Adormirea_Maicii_Domnului_-_Olari_(39).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13943}}</nowiki> File:File:Fântâna_Episcopului_Ghenadie.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13945}}</nowiki> File:File:Cruce_de_piatra_la_Corbii_de_Piatră.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13964}}</nowiki> File:File:Crucea_de_piatră_„Olteanu”.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13996}}</nowiki> File:File:RO_AG_Rucar_La_Roghina_stone_cross.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-13997}}</nowiki> File:File:RO_AG_Logothete_Andreiaş's_cross.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-14005}}</nowiki> File:RO_AG_Sluger_Muşat's_stone_cross.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-14006}}</nowiki> File:File:RO_AG_Matei_Basarab's_cross.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-14007}}</nowiki> File:File:RO_AG_Mateias_mausoleum_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-A-14017}}</nowiki> File:Fișier:Câmpulung,_Monumentul_funerar_al_lui_Zoe_Baraschi.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-B-13902}}</nowiki> File:File:Câmpulung,_monumentul_funerar_al_fostului_prefect_Gr._Negulici.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-B-13904}}</nowiki> File:Fișier:Câmpulung_Monumentul_funerar_al_lui_Nae_A_Paul.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-B-13905}}</nowiki> File:File:Câmpulung,_casa_în_care_s-a_stins_din_viață_cântărețul_de_operă_Nicu_Leonard_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-B-13908}}</nowiki> File:File:Crucea_din_Ciocanu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-B-13935}}</nowiki> File:File:AndréLecomteDuNoüy_(7).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-B-13944}}</nowiki> File:Fișier:RO_AG_-_Casa_Ion_Pillat.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-B-13963}}</nowiki> File:File:Casa_Topârceanu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AG-IV-m-B-13976}}</nowiki> File:File:Archaeological_Site_Santul_Mare,_Pecica,_Romania_2008.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-I-m-A-00448.02}}</nowiki> File:File:Archaeological_Site_Pecica,_Romania.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-I-m-A-00448.03}}</nowiki> File:File:Bizere.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-I-m-A-21088}}</nowiki> File:File:Archaeological_Site_Pecica,_Romania_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-I-s-A-00448}}</nowiki> File:Fișier:Cetatea_Taut1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-I-s-A-00461}}</nowiki> File:File:Cetatea_de_la_Ceala.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-I-s-B-00423}}</nowiki> File:File:Cetatea_Aradului.png|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00475.01}}</nowiki> File:Fișier:Arad_Kirche_der_Apostel_Petrus_und_Paulus_3902.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00500}}</nowiki> File:Fișier:Manastirea_Hodos-Bodrog_2004.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00590}}</nowiki> File:File:Castelul_de_la_Capalnas,_Arad3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00594}}</nowiki> File:File:Cetatea_Ineului.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00613}}</nowiki> File:File:Mănăstirea_"Sf._Maria"-Radna_-_vedere_de_ansamblu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00616}}</nowiki> File:File:Cetatea_Șoimoș_-_Radna-Lipova_(judetul_Arad).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00618}}</nowiki> File:File:Biserica_Ortodoxa_Lipova.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00620}}</nowiki> File:File:Castelul_Csernovics_din_Macea_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00626}}</nowiki> File:File:Munar_Manastirea_Bezdin_(10).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00632}}</nowiki> File:File:Neudorf,_biserica_catolica.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00636.01}}</nowiki> File:Fișier:CastelulSalbek_(9).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00642}}</nowiki> File:File:Cetatea_Siria_-_ruine.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00650}}</nowiki> File:File:Zabrani,_biserici.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-A-00660}}</nowiki> File:File:Piata_Avram_Iancu_1892_Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-B-00477}}</nowiki> File:File:Castelul_Mocioni,vest.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-B-00593}}</nowiki> File:File:DeznaAR_(13).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-B-00601}}</nowiki> File:File:Solymossy_mansion_apatelek.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00630.01}}</nowiki> File:File:Nadlac,_biserica_ortodoxa.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-B-00634}}</nowiki> File:File:CastelulKonopi_(22).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-B-00637}}</nowiki> File:File:Pecica_Ansamblul_urban_(5).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-a-B-00641}}</nowiki> File:File:Castelul_de_la_Sofronea,_jud_Arad2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00653.01}}</nowiki> File:File:Biserica_franciscană.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00475.03}}</nowiki> File:File:Sinagogaarad232323.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00573}}</nowiki> File:Fișier:Manastirea_Bodrog,_biserica_Intrarea_in_Biserica_a_Maicii_Domnului_2018.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00590.01}}</nowiki> File:Fișier:Manastirea_Bodrog,_turnul_clopotnita_2018.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00590.04}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Buceava-Soimus_41.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00591}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_de_lemn_din_Budesti_-_arhiva.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00592}}</nowiki> File:File:Castelul_de_la_Capalnas,_Arad4.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00594.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Corbesti_68.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00597}}</nowiki> File:File:Castle_dezna.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00600}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Grosii_Noi_3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00607}}</nowiki> File:File:HalmagiuAR_(31).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00608}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Julita_75.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00615}}</nowiki> File:File:Biserica_romano-catolică_"Sf._Maria"_-_interior.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00616.01}}</nowiki> File:File:Maria_Radna,_corpul_de_sud-vest.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00616.03}}</nowiki> File:File:Maria_Radna,_corpul_de_nord-vest.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00616.04}}</nowiki> File:File:Lipova,_biserica_ortodoxa_interior.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00620.01}}</nowiki> File:File:Bazarul_turcesc_din_Lipova,_jud._AR.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00623}}</nowiki> File:Fișier:LuncsoaraAR2011_(16).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00624}}</nowiki> File:File:Castelul_Macea_vedere_de_ansamblu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00626.01}}</nowiki> File:File:Castelul_Csernovics_din_Macea.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00626.04}}</nowiki> File:File:Munar_Manastirea_Bezdin_(8).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00632.01}}</nowiki> File:File:Manastirea_Bezdin3.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00632.02}}</nowiki> File:File:Castel_dietrich_sulkowski.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00639}}</nowiki> File:Fișier:CastelulSalbek_(7).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00642.01}}</nowiki> File:File:CastelulSalbek_(6).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00642.02}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Poiana_2011.47.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00643}}</nowiki> File:File:Vilagos_bohus_kastely.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00651}}</nowiki> File:File:Biserica_de_lamn_tisa_halmagiu_arad_romania.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00654}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Troas_wooden_church_15.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00655}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Tarmure_10.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-A-00656}}</nowiki> File:File:Traian_Bridge_Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00476}}</nowiki> File:File:Arad,_Noua_Preparandie.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00478}}</nowiki> File:File:CASA_in_ARAD_(02).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00479}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_str_Grigore_Alexandrescu_16.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00481}}</nowiki> File:File:Biserica_de_lemn_"Cuvioasa_Paraschiva"_-_Arad.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00482}}</nowiki> File:File:Arad,_Palatul_Matyas_Rozsnyay.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00483}}</nowiki> File:File:Casa_gotică_1800_-_1850_-_Arad..jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00484}}</nowiki> File:File:Moise_Nicoara_National_College_-_facade.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00485}}</nowiki> File:File:Arad,_Parohia_BRU,_str_Lucian_Blaga_7_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00486}}</nowiki> File:Fișier:Scoala_de_fete_Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00487}}</nowiki> File:File:Grupul_Scolar_de_Industrie_Alimentară_-_Arad.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00488}}</nowiki> File:File:Palatul_Suciu_din_ARAD_06.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00490}}</nowiki> File:File:Catedrala_"Sf._Ioan_Botezatorul"_-_Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00491}}</nowiki> File:File:Turnul_de_apă.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00492}}</nowiki> File:File:Casă_în_Arad---02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00493}}</nowiki> File:File:Arad,_Palatul_Kelemen_Foldes.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00494}}</nowiki> File:Fișier:Arad_Blvd_Decebal_37.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00497}}</nowiki> File:File:Cazinoul_din_Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00498}}</nowiki> File:File:Clădire_AR.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00499}}</nowiki> File:File:Arad_Kirche_der_Apostel_Petrus_und_Paulus_3902.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00500.05}}</nowiki> File:File:Arad,_Parohia_BRU,_str_Mihai_Eminescu_6_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00501}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_str_Mihai_Eminescu_10.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00502}}</nowiki> File:File:Clădirea_Diecezanei-din-Arad-01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00503}}</nowiki> File:File:Casă_în_ARAD_-1906,_Str._Mihai_Eminescu_nr._36..jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00504}}</nowiki> File:File:Arad,_Palatul_Tribunei.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00505}}</nowiki> File:File:Arad,_Gimnaziul_Roman_de_Fete.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00506}}</nowiki> File:File:Palatul_Cultural_Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00507}}</nowiki> File:File:Palatul_Kohn_Josef.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00509}}</nowiki> File:File:Casă_din_ARAD_-1908..jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00510}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_str_Episcopiei_46.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00511}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_str_Alexandru_Gavra_6.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00513}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_str_Ion_Georgescu_7.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00514}}</nowiki> File:File:Aviator_Georgescu_Nr_11_Arad_Detaliu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00515}}</nowiki> File:Fișier:Aviator_Georgescu_Nr_11A-13_Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00516}}</nowiki> File:Fișier:Arad,_Casa_str_Elena_Ghiba_Birta_16.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00517}}</nowiki> File:Fișier:Arad,_Vila_Odon_Nachtnebel.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00518}}</nowiki> File:Fișier:Arad,_Casa_Lipot_Bruchner.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00519}}</nowiki> File:File:CASA_în_ARAD_construită_în_1912-str._Octavian_Goga_nr.2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00520}}</nowiki> File:File:Palatul_FENYVES_-ARAD_str._O._Goga_nr.3..jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00521}}</nowiki> File:File:Palatul_Bohus_vedere_de_ansamblu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00522}}</nowiki> File:File:Casă_strada_N._Grigorescu_-_Arad_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00523}}</nowiki> File:File:Arad,_Sediul_fostei_banci_Victoria.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00524}}</nowiki> File:File:Palatul_Szantay.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00525}}</nowiki> File:Fișier:Casa_Iacob_Hirschl.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00526}}</nowiki> File:File:Teatrul_Hirschl.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00527}}</nowiki> File:File:Arad,_Palatul_Nadasdy.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00528}}</nowiki> File:Fișier:Aradspitalulmunicipal.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00529}}</nowiki> File:File:Casă_în_ARAD_din_1905-01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00530}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_Piata_Mihai_Viteazul_15.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00531}}</nowiki> File:File:Palatul_de_justiție.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00532}}</nowiki> File:Fișier:Palatul_Kovacs.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00533}}</nowiki> File:Fișier:Arad,_Casa_str_Gheorghe_Popa_de_Teius_8.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00534}}</nowiki> File:Fișier:Arad,_Palatul_Ronai.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00535}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_str_Preparandiei_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00536}}</nowiki> File:Fișier:Arad,_Preparandia_Romana.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00537}}</nowiki> File:File:Arad,_Farmacia_Karpati.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00538}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_bd_Revolutiei_29.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00539}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_bd_Revolutiei_33.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00540}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_bd_Revolutiei_40.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00541}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_bd_Revolutiei_42.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00542}}</nowiki> File:File:Arad_-_biserica_luterana_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00543}}</nowiki> File:Fișier:Fațada_palatului_Andrenyi.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00544}}</nowiki> File:File:Palatul_Băncii_Naționale.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00545}}</nowiki> File:File:Arad_-_Palatul_Cenad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00546}}</nowiki> File:File:Arad_-_primaria_(2).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00548}}</nowiki> File:File:Arad_-_Palatul_Administrației_Financiare_"Trezoreria"_(2023)_-_img_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00549}}</nowiki> File:File:Palatul_Neumann.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00550}}</nowiki> File:File:CLĂDIREA_COMITATULUI_din_Arad,_Bd._Revoluției_nr._79..jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00551}}</nowiki> File:File:Fosta_Prefectura_-_Arad(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00552}}</nowiki> File:File:Arad,_Palatul_Reinhardt.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00553}}</nowiki> File:File:Arad,_Palatul_Albert_Szabo.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00554}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_bd_Revolutiei_94.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00555}}</nowiki> File:File:Palatul_Herman_Gyula.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00556}}</nowiki> File:File:Arad_-_catedrala_catolica_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00557}}</nowiki> File:Fișier:Arad_-_Hotel_Ardealul_-_3199.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00558}}</nowiki> File:File:Arad,_Fosta_Banca_de_Credit.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00560}}</nowiki> File:File:Teatrul_Clasic_”Ioan_Slavici”_-_panoramio.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00561}}</nowiki> File:File:Biserica_sârbească.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00562}}</nowiki> File:File:Palatul_sârbesc.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00563}}</nowiki> File:File:Arad,_Palatul_Tabacovici.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00565}}</nowiki> File:File:Arad,_Vama_veche.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00566}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_Beller.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00567}}</nowiki> File:File:NopceaArad.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00568}}</nowiki> File:File:FostaFabricăDeBere.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00569}}</nowiki> File:File:CasaParohialăAradulNou.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00570}}</nowiki> File:File:Kirche_von_Neu-Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00571}}</nowiki> File:File:Casa_cu_lacăt.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00572}}</nowiki> File:File:Aradbourosuhan.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00574}}</nowiki> File:File:Arad,_Antrepozit_str_Unirii_5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00575}}</nowiki> File:File:_Arad,_Antrepozit_str_Unirii_7.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00576}}</nowiki> File:File:Arad,_Case_str_Unirii_11,_13.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00579}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_str_Unirii_12.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00578}}</nowiki> File:File:Arad,_Casa_str_Unirii_17.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00581}}</nowiki> File:File:Fabrica_de_maşini_MARTA,_ridicată_în_1905,_a_fost_prima_uzină_de_automobile_de_pe_actualul_teritoriu_al_României..jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00585}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Bodesti_5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00589}}</nowiki> File:Fișier:Castelul_Mocioni_de_la_Bulci_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00593.01}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Ciuntesti_5.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00595}}</nowiki> File:File:Konop_kuria.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00596}}</nowiki> File:Fișier:Cristesti_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00599}}</nowiki> File:File:DeznaAR_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00601.01}}</nowiki> File:File:DeznaAR_(7).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00601.02}}</nowiki> File:File:DeznaAR_(10).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00601.03}}</nowiki> File:File:Angyalkút,_római_katolikus_templom_2024_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00603}}</nowiki> File:File:RO_AR_Galsa_orthodox_church.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00604}}</nowiki> File:File:GrosiAR_(23).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00606}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Halmagiu_2011.41.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00609}}</nowiki> File:File:HanulBirtulMareAR.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00610}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Ionesti_2011.49.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00614}}</nowiki> File:File:Maria_Radna,_corpul_de_sud-est.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00616.02}}</nowiki> File:File:Soimos,_biserica.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00617}}</nowiki> File:File:Lipova,_Liceul_Atanasie_Marinescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00620.02}}</nowiki> File:File:Lipova,_Muzeul_orasului.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00621}}</nowiki> File:Fișier:VozdociAR_(6).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00625}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Madrigesti_36.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00627}}</nowiki> File:File:Muszkai_ortodox_templom.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00628}}</nowiki> File:File:Nadlac,_biserica_ortodoxa,_iconostas.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00634.01}}</nowiki> File:File:Nadlac,_biserica_ortodoxa,_troita_si_gard.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00634.02}}</nowiki> File:File:Biserica_evanghelica_Nadlac.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00635}}</nowiki> File:Fișier:CastelulKonopi_(13).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00637.01}}</nowiki> File:File:CastelulKonopi_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00637.02}}</nowiki> File:File:RosiaNouaAR_(77).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00644}}</nowiki> File:File:Biserica_Romano-Catolică_Sânpetru_German.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00645}}</nowiki> File:File:CasaUrbarialăSântana.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00647}}</nowiki> File:File:Vilagos_ortodox_templom.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00652}}</nowiki> File:Fișier:RO_AR_Vidra_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00658}}</nowiki> File:File:Roman_Catholic_church_Vinga.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-00659}}</nowiki> File:File:Római_Katolikus_Templom,_Pécska.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-II-m-B-21120}}</nowiki> File:File:Parcul_Reconcilierii.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-21095.01}}</nowiki> File:File:St._Nepomuk's_Statue.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-A-00671}}</nowiki> File:File:Paulis02.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-A-00675}}</nowiki> File:File:Crucea_martirilor.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00662}}</nowiki> File:File:Memorial_of_the_13_Martyrs_of_Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00663}}</nowiki> File:File:Statuia_lui_Teodor_Ceontea_din_Arad.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00664}}</nowiki> File:File:Arad_-_George_Coșbuc_-_2886.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00665}}</nowiki> File:File:Arad_-_Petru_Pipos_-_2887.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00666}}</nowiki> File:File:Arad_-_Gheorghe_Popa_de_Teiuş_-_2884.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00667}}</nowiki> File:File:Bust_Ioan_Russu_Sirianu1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00668}}</nowiki> File:File:Bust_Mircea_Vasiliu_Stanescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00669}}</nowiki> File:File:Arad_-_Alexandru_Dimitrie_Xenopol_-_2889.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00670}}</nowiki> File:File:MonumentulAvramIancuHalmagiu_(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00673}}</nowiki> File:File:MonumentulEroilorHalmagiuAR_(7).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-00674}}</nowiki> File:File:Arad_-_Freedom_Monument_-_2897.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-III-m-B-21095.02}}</nowiki> File:File:MormântulEleneiGhibaBirta.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-IV-m-B-00681}}</nowiki> File:File:Arad,_Fostul_sediu_al_Asociatiei_Generale_a_Muncitorilor.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|AR-IV-m-B-00686}}</nowiki> File:File:Casa_St._Cicio-Pop_-_Arad(4).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-IV-m-B-00687}}</nowiki> File:File:TroitaLuiButeanu_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|AR-IV-m-B-00694}}</nowiki> File:File:Mănăstirea_Chiajna_-_Giulești_.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-m-A-17884.01}}</nowiki> File:File:Curtea_Veche_090920111453.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-m-A-17896.01}}</nowiki> File:Fișier:1IMG_5840_B-II-m-A-18674_Universitatea_Bucuresti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-s-B-17893}}</nowiki> File:File:Turnul_Coltei_in_a_doua_jumatate_a_secolului_al_XIX-lea.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-m-B-17894.01}}</nowiki> File:File:Așezare,_C.E.T._Dudești_-_vedere_spre_Vest.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-m-B-17907.01}}</nowiki> File:File:Așezare,_C.E.T._Dudești_-_vedere_spre_Est_din_Strada_Malul_Mierii.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-m-B-17907.02}}</nowiki> File:Fișier:Stavropoleos_Preziosi.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-m-B-17908}}</nowiki> File:File:Mănăstirea_Chiajna_-_Giulești_-_Interior.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-s-A-17884}}</nowiki> File:File:Curtea_Veche222.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-s-A-17896}}</nowiki> File:File:Băneasa_municipiul_București_-_Cartierul_Băneasa,_Lacul_Băneasa.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-s-B-17870}}</nowiki> File:File:Universitatea_Politehnica,_Bucuresti_-_panorama.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-s-B-17888}}</nowiki> File:File:Over_unirii_square_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-s-B-17892}}</nowiki> File:File:Biserica_Sfantul_Gheorghe_04.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-s-B-17895}}</nowiki> File:File:Biserica_Sf_Anton_-_Curtea_Veche_04.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-s-B-17897}}</nowiki> File:Fișier:Dealul_Mitropoliei.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-I-s-B-17898}}</nowiki> File:File:Mărcuţa_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18157}}</nowiki> File:File:Coltea_-_I.C._Brătianu_-_Academia_de_Stiinte_Medicale_aripa_biserica.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18220}}</nowiki> File:File:Parcul_Ioanid.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18300}}</nowiki> File:File:Flickr_-_fusion-of-horizons_-_Catedrala_Patriarhală.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18571}}</nowiki> File:File:Palatul_Ghica_Tei.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18582}}</nowiki> File:File:Facultatea_de_medicina.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18706}}</nowiki> File:File:Curtea_Veche1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18779}}</nowiki> File:File:Biserica_Curtea_Veche.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18781}}</nowiki> File:Fișier:Herastrau_Park_B-II-a-A-18802_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18802}}</nowiki> File:File:Flickr_-_fusion-of-horizons_-_Antim.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18971}}</nowiki> File:General_view_of_the_homestead_from_Jurilovca,_Tulcea,_in_the_Muzeul_Satului,_Bucharest,_2017.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-18994}}</nowiki> File:File:Panorama_Parcul_Carol.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19016}}</nowiki> File:Fișier:2022_Ansamblul_de_arhitectură_„Bd._Gen._Gh.Magheru”_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19113}}</nowiki> File:File:Palatul_Cotroceni.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19152}}</nowiki> File:File:Mântuleasa.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19179}}</nowiki> File:File:Azilul_Elena_Doamna-2.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-19324}}</nowiki> File:Fișier:Spitalul_Universitar_de_Urgență_Militar_Central_Dr._Carol_Davilla-2.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19408}}</nowiki> File:File:000_023_772_-_13-03-2010_-_Manastirea_Plumbuita.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19419}}</nowiki> File:File:4,_Strada_Stavropoleos,_Bucharest_(Romania).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19464}}</nowiki> File:File:Flickr_-_fusion-of-horizons_-_Biserica_Greacă_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19471}}</nowiki> File:Fișier:Manastirea_Radu_Voda.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19498}}</nowiki> File:File:Manastirea_Mihai_Voda_prezent.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19644}}</nowiki> File:Fișier:Fantana_din_Grădina_Cișmigiu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19655}}</nowiki> File:File:20140819_București_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19681}}</nowiki> File:File:Pasajul_Macca-Villacrosse_-_Vedere_Interior.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19837}}</nowiki> File:Fișier:Calea_Victoriei_1930.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19838}}</nowiki> File:File:Bucuresti,_Romania,_Academia_Romana,_Calea_Victoriei,_nr._121-127,_sect._1_(Vedere_de_ansamblu).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-19866}}</nowiki> File:File:Bucharest_crematorium.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-A-21028.01}}</nowiki> File:File:20150724_180047_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18026}}</nowiki> File:File:Strada_Băcani_01.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18098}}</nowiki> File:File:Flickr_-_fusion-of-horizons_-_Biserica_Răzvan_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18158}}</nowiki> File:File:RO_B_Kretzulescu_school.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-B-18198}}</nowiki> File:File:Calomfirescu_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18273}}</nowiki> File:File:Parcul_Gradina_Icoanei_-_statuie.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18301}}</nowiki> File:File:Biserica_Armenească.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18319}}</nowiki> File:File:Fântâna_Plumbuita.jpeg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18444}}</nowiki> File:File:Grădina_Botanică_-_Aleea_Castanilor.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18508}}</nowiki> File:File:European_Heritage_Covaci.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18509}}</nowiki> File:File:Dacia_52.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18523}}</nowiki> File:File:Sfantul_ilie_bucuresti.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-B-18594.02}}</nowiki> File:File:Bloc_bd._Elisabeta.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18672}}</nowiki> File:File:Pasajul_Francez_05.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18764}}</nowiki> File:File:Ansamblul_de_arhitectură_"Strada_Franceză".jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18765}}</nowiki> File:Fișier:Str._Gabroveni-vedere_dinspre_I.C.Bratianu(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18798}}</nowiki> File:File:Manufactura_de_tutun_a_Regiei_Monopolurilor_Statului.png|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18821}}</nowiki> File:File:RO_B_Halelor_street_buildings.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18901}}</nowiki> File:File:2007_05190041hanul_Cu_tei_B-II-a-B-18908.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18908}}</nowiki> File:File:2007_Parcul_Kiseleff_B-II-a-B-18982.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-18982}}</nowiki> File:File:Ruine_de_pe_Lipscani.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19017}}</nowiki> File:File:Mantuleasa_23.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-B-19181}}</nowiki> File:File:Calea_Mosilor_Street_in_the_afternoon.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19233}}</nowiki> File:File:Fabrica_de_bere_-_Luther,_municipiul_București_Șos._Orhideelor_46.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19313}}</nowiki> File:File:Bucuresti,_Romania,_Ansamblul_de_arhitectura_Str._Patrascu_Voda;_B-II-a-B-19366_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19366}}</nowiki> File:File:RO_B_Caramidarii_de_Jos_church_and_cultural_center.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19387}}</nowiki> File:File:Str_Robescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19544}}</nowiki> File:File:Str_Romulus_03.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19591}}</nowiki> File:File:5,_Strada_Sfântul_Ștefan,_Bucharest_(Romania).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19680}}</nowiki> File:Fișier:Ansamblul_de_arhitectură_„Str._Alexandru_Sihleanu”_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19690}}</nowiki> File:File:Ansamblul_Bisericii_Silvestru_-_str_Silvestru_36.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19694}}</nowiki> File:File:Stavropoleos_strada_si_biserica.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19726}}</nowiki> File:File:Stelea_Spatarul_02.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-19731}}</nowiki> File:File:Muzeul_Aviatiei.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-a-B-21033}}</nowiki> File:Fișier:Biserica_„Sf._Nicolae“_-_Dintr-o_zi.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-17931}}</nowiki> File:File:2,_Strada_Poenaru_Bordea,_Bucharest_(Romania).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18000}}</nowiki> File:File:Nicolae_Ionescu_-_Pretzel_vendors_in_uniform_in_front_of_the_Triumph_Arch.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18001}}</nowiki> File:File:RO_B_Udricani_church.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18076}}</nowiki> File:File:Biserica_„Sf._Nicolae"_-_Batişte_-_detaliu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18095}}</nowiki> File:File:Biserica_italiana_(3).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18107}}</nowiki> File:File:CatedralaSfIosif_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18132}}</nowiki> File:File:Mița_the_Cyclist_House_from_Bucharest_(Romania).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18146}}</nowiki> File:File:Universitatea_de_arhitectura_si_urbanism_Ion_Mincu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18156}}</nowiki> File:File:Marcuta_Church_back_view.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18157.01}}</nowiki> File:File:Marcuta_Monestery_bell_tower.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18157.02}}</nowiki> File:File:Biserica_"Trei_Ierarhi"_-_Colţea.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18220.01}}</nowiki> File:File:Colțea_Hospital,_Bucharest_(31531025277).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18220.02}}</nowiki> File:File:Musée_municipal_de_Bucarest_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18221}}</nowiki> File:File:RO_B_St_George_church.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18225}}</nowiki> File:File:Biserica_Sfântul_Nicolae,_Băneasa.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18234}}</nowiki> File:File:BudisteanuNr4_(2).JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18236}}</nowiki> File:File:4,_Bulevardul_Carol_I,_Bucharest_(Romania)_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18309}}</nowiki> File:File:Casa_Ing._Vasilescu.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18338}}</nowiki> File:File:Biserica_Sfântul_Ștefan_-_Calea_Călărași,_București_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18368}}</nowiki> File:File:Hala_Traian_(1).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18393}}</nowiki> File:File:Cassa_Macca.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18440}}</nowiki> File:File:RO_B_Transfiguration_Church_Cutitul_de_Argint.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18517}}</nowiki> File:File:RO_B_Bosianu_observatory.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18518}}</nowiki> File:File:Casa_Krețulescu_(azi_Muzeul_Literaturii_Române).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18524}}</nowiki> File:File:Flickr_-_fusion-of-horizons_-_Catedrala_Patriarhală_(9).jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18571.01}}</nowiki> File:File:RO_B_Patriarchy_belfry.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18571.02}}</nowiki> File:File:RO_B_Patriarchal_residence.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18571.03}}</nowiki> File:File:Palatul_Ghica_2.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18582.01}}</nowiki> File:File:Biserica_Teiul_Doamnei_Ghika_1.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18582.02}}</nowiki> File:File:Biserica_"Intrarea_Maicii_Domnului_în_Biserică"_-_Doamnei.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18584}}</nowiki> File:File:4,_Strada_Doamnei,_Bucharest_(Romania)_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18586}}</nowiki> File:File:Banco_Nacional_de_Rumanía,_Bucarest,_Rumanía,_2016-05-29,_DD_52-54_PAN.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18588}}</nowiki> File:File:20140702_Bucureşti_25.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18673}}</nowiki> File:File:Bucharest_university.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18674}}</nowiki> File:File:Sede_de_la_Banca_Comercial_Rumana,_Bucarest,_Rumanía,_2016-05-29,_DD_76.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18675}}</nowiki> File:File:Bucharest_-_Grand_Hotel_du_Boulevard_-2001.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18678}}</nowiki> File:File:Primaria_Capitalei_Cladirea_Veche.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18688}}</nowiki> File:File:Fosta_Facultate_de_Medicină_02.JPG|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18706.05}}</nowiki> File:File:Biserica_„Nașterea_Maicii_Domnului“_-_Foișor.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18759}}</nowiki> File:File:RO_B_Curtea_Veche_church_2.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18781.01}}</nowiki> File:File:Casa_parohiala_Sf_Anton.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18781.02}}</nowiki> File:File:RO_B_Manuc_Inn_outside_1.jpg|<nowiki>{{Monument istoric|B-II-m-A-18788}}</nowiki> </gallery> <!-- Maximum number of images reached: 1000, total of images without id: 11032 --> nommbfazrww72q9nnddtthpf62grlzn 0 1040718 17024847 15578727 2025-06-11T04:18:37Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024847 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eaux-Bonnes | hartă = Map commune FR insee code 64204.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 42.97306 | longd = -0.39194 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Nouvelle-Aquitaine|Nouvelle-Aquitaine]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Pyrénées-Atlantiques|Pyrénées-Atlantiques]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-pyreneesatlantiques.php | title = Populația comunelor din Pyrénées-Atlantiques | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 418 | suprafață_totală_km2 = 38.52 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 10.85 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 64440 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 64204 }} '''Eaux-Bonnes''' este o comună în departamentul [[Pyrénées-Atlantiques]] din sud-vestul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:418}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:421}} | 1982 = {{formatnum:526}} | 1990 = {{formatnum:536}} | 1999 = {{formatnum:435}} | 2006 = {{formatnum:426}} | 2009 = {{formatnum:418}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Pyrénées-Atlantiques]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Pyrénées-Atlantiques}} [[Categorie:Comune din Pyrénées-Atlantiques]] nj8o0669rp5unf3ny1ncquad2rgnrar 0 1042927 17024765 14149061 2025-06-11T01:56:16Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024765 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durlinsdorf | hartă = Map commune FR insee code 68074.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.48583 | longd = 7.24083 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haut-Rhin|Haut-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-hautrhin.php | title = Populația comunelor din Haut-Rhin | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 476 | suprafață_totală_km2 = 7.78 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 61.18 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 68480 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 68074 }} '''Durlinsdorf''' este o comună în departamentul [[Haut-Rhin]] din estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:476}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:431}} | 1982 = {{formatnum:440}} | 1990 = {{formatnum:462}} | 1999 = {{formatnum:493}} | 2006 = {{formatnum:479}} | 2009 = {{formatnum:476}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Haut-Rhin]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haut-Rhin}} [[Categorie:Comune din Haut-Rhin]] rmojarn558uub6c36dp4wkg9rxojyjn 0 1042928 17024766 15578954 2025-06-11T01:56:18Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024766 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durmenach | hartă = Map commune FR insee code 68075.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.52694 | longd = 7.33806 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haut-Rhin|Haut-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-hautrhin.php | title = Populația comunelor din Haut-Rhin | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 938 | suprafață_totală_km2 = 5.76 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 162.85 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 68480 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 68075 }} '''Durmenach''' este o comună în departamentul [[Haut-Rhin]] din estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:938}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:870}} | 1982 = {{formatnum:894}} | 1990 = {{formatnum:853}} | 1999 = {{formatnum:883}} | 2006 = {{formatnum:911}} | 2009 = {{formatnum:938}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Haut-Rhin]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haut-Rhin}} [[Categorie:Comune din Haut-Rhin]] ky3dwg7vay68es993ykv38fh0b1l1x6 0 1042929 17024770 14149063 2025-06-11T01:56:46Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024770 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Durrenentzen | hartă = Map commune FR insee code 68076.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48.09299 | longd = 7.50237 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haut-Rhin|Haut-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-hautrhin.php | title = Populația comunelor din Haut-Rhin | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 940 | suprafață_totală_km2 = 6236 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 0.15 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 68320 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 68076 }} '''Durrenentzen''' este o comună în departamentul [[Haut-Rhin]] din estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:940}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:427}} | 1982 = {{formatnum:567}} | 1990 = {{formatnum:584}} | 1999 = {{formatnum:689}} | 2006 = {{formatnum:868}} | 2009 = {{formatnum:940}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Haut-Rhin]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haut-Rhin}} [[Categorie:Comune din Haut-Rhin]] cfjjzkn6nuakz1n2jjcy6b4fdorxum9 0 1042930 17025075 15578955 2025-06-11T09:51:13Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025075 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eglingen | hartă = Map commune FR insee code 68077.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.66528 | longd = 7.18194 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haut-Rhin|Haut-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-hautrhin.php | title = Populația comunelor din Haut-Rhin | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 355 | suprafață_totală_km2 = 3.72 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 95.43 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 68720 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 68077 }} '''Eglingen''' este o comună în departamentul [[Haut-Rhin]] din estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:355}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:234}} | 1982 = {{formatnum:217}} | 1990 = {{formatnum:231}} | 1999 = {{formatnum:247}} | 2006 = {{formatnum:314}} | 2009 = {{formatnum:355}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Haut-Rhin]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haut-Rhin}} [[Categorie:Comune din Haut-Rhin]] 006yi51zf8w7cn3ktbf2dugqzstmews 0 1042931 17025080 16889218 2025-06-11T09:53:41Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025080 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eguisheim | hartă = Map commune FR insee code 68078.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48.04274 | longd = 7.30677 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haut-Rhin|Haut-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-hautrhin.php | title = Populația comunelor din Haut-Rhin | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 1622 | suprafață_totală_km2 = 14.13 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafața comunelor din Franța | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 114.79 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 68420 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 68078 }} '''Eguisheim''' este o comună în departamentul [[Haut-Rhin]] din estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:1622}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:1461}} | 1982 = {{formatnum:1438}} | 1990 = {{formatnum:1530}} | 1999 = {{formatnum:1548}} | 2006 = {{formatnum:1549}} | 2009 = {{formatnum:1622}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} == Personalități născute aici == * [[Papa Leon al IX-lea|Leon al IX-lea]], papă ([[1049]]-[[1054]]); * [[Irénée Hausherr]] ([[1891]]-[[1978]]), profesor de spiritualitate [[creștin]]ă. ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Haut-Rhin]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haut-Rhin}} [[Categorie:Comune din Haut-Rhin]] rmzsd3mlh0xqwl7xrwpxxz3dvqx2e9h 0 1042932 17025102 15578957 2025-06-11T10:15:07Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025102 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Elbach | hartă = Map commune FR insee code 68079.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 47.64111 | longd = 7.07889 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haut-Rhin|Haut-Rhin]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-hautrhin.php | title = Populația comunelor din Haut-Rhin | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 262 | suprafață_totală_km2 = 3.18 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 82.39 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 68210 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 68079 }} '''Elbach''' este o comună în departamentul [[Haut-Rhin]] din estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:262}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:160}} | 1982 = {{formatnum:243}} | 1990 = {{formatnum:256}} | 1999 = {{formatnum:276}} | 2006 = {{formatnum:270}} | 2009 = {{formatnum:262}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Haut-Rhin]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haut-Rhin}} [[Categorie:Comune din Haut-Rhin]] 0obiwqrj3rhvx1qstakxwlm3a0xafo8 0 1043318 17024938 15579237 2025-06-11T06:39:14Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024938 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Ecot-la-Combe | hartă = Map commune FR insee code 52183.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48.20861 | longd = 5.38194 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haute-Marne|Haute-Marne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-hautemarne.php | title = Populația comunelor din Haute-Marne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 46 | suprafață_totală_km2 = 20.93 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 2.20 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 52700 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 52183 }} '''Ecot-la-Combe''' este o comună în departamentul [[Haute-Marne]] din nord-estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:46}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:38}} | 1982 = {{formatnum:32}} | 1990 = {{formatnum:26}} | 1999 = {{formatnum:25}} | 2006 = {{formatnum:40}} | 2009 = {{formatnum:46}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Haute-Marne]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haute-Marne}} [[Categorie:Comune din Haute-Marne]] rnal84r34y36665rbn986irlg6ndf1l 0 1043320 17025039 15579238 2025-06-11T09:21:03Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025039 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Effincourt | hartă = Map commune FR insee code 52184.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 48.49583 | longd = 5.26833 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Haute-Marne|Haute-Marne]] | recensământ = 2009<ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-hautemarne.php | title = Populația comunelor din Haute-Marne | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 17 august 2012}}</ref> | populație = 75 | suprafață_totală_km2 = 12.31 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 10 iulie 2012 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 6.09 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 52300 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 52184 }} '''Effincourt''' este o comună în departamentul [[Haute-Marne]] din nord-estul [[Franța|Franței]]. În 2009 avea o populație de {{formatnum:75}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:102}} | 1982 = {{formatnum:103}} | 1990 = {{formatnum:98}} | 1999 = {{formatnum:89}} | 2006 = {{formatnum:75}} | 2009 = {{formatnum:75}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Note== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Haute-Marne]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Haute-Marne}} [[Categorie:Comune din Haute-Marne]] 0bpke9tv3fpogksf1iv05msinrgyts2 0 1044086 17023970 15719375 2025-06-10T14:22:39Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2005]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023970 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Steaua Pandorei: Judas unchained | titlu_original = Judas Unchained | traducător = [[Mihai-Dan Pavelescu]] | coperta = [[Fișier:Judas_Unchained.JPG|188px]] | image_caption = Coperta traducerii în limba română | autor = [[Peter F. Hamilton]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Baar Media | țara_de_apariție = Marea Britanie | limba = engleză | seria = [[Saga Commonwealth]] | subiect = | gen = [[space opera]], [[science fiction]] | editura = [[Editura Tritonic|Tritonic]] | data_apariției = 2005 | data_apariției_în_românia = 2008 | media_type = | număr_pagini = 592 + | isbn = 978-973-733-259-2 și 978-973-733-- | oclc = | precedată_de =[[Steaua Pandorei]] | urmată_de = }} '''''Steaua Pandorei: Judas Unchained''''' (2005) (titlu original ''Judas Unchained'') este un roman [[space opera]] scris de [[Peter F. Hamilton]] și face parte din ''[[Saga Commonwealth]]''. Acțiunea începe în anul 2380, în care omenirea stăpânește tehnologia găurii de vierme de peste 300 de ani, mulțumită muncii lui Nigel Sheldon și Ozzie Isaacs, colonizând zeci de planete răspândite pe sute de ani lumină. Acțiunea începe exact de unde a fost lăsată la sfârșitul volumului precedent, ''[[Steaua Pandorei]]''. == Intriga == {{sinopsis}} Povestea începe cu prezentarea rezistenței opuse de cei rămași pe lumile din Commonwealth atacate de Primi, prin adaptarea armamentului acestora și prin bruierea comunicațiilor dintre mobili și imobili. Între timp, restul omenirii pune la punct un plan de realizare a unor arme și nave de luptă care să împingă conflictul înapoi în spațiul Primilor, dintre acestea remarcându-se o armă cuantică. Primii pun la cale o nouă invazie în fața căreia Commonwealth-ul este neputincios, ceea ce face ca singura soluție viabilă pentru supraviețuirea omenirii să o constituie genocidul. Dinastiile încep construirea unor nave uriașe care să le permită fuga în cazul în care lucrurile nu merg conform planului, singura care caută în continuare soluții pentru a contracara puterea Primilor fiind dinastia lui Nigel Sheldon. Acesta pune la punct un nou tip de nave care nu pot fi detectate, un element surpriză în lupta cu invadatorii. Investigatoarea Paula Myo și vedeta Mellanie strâng tot mai mult cercul în jurul celor suspectați a fi agenți ai lui Starflyer, descoperind că aceștia s-au infiltrat la toate nivelurile Commonwealth-ului, inclusiv pe nava ''A doua șansă''. Astfel se confirmă că eliberarea Primilor din închisoarea lor a fost pusă la cale de Starflyer. Cu ajutorul unui Raiel și cu sprijinul lui Nigel, cele două adună o echipă menită să facă pace cu Păzitorii și să conducă la distrugerea lui Starflyer. În ajutorul lor vine și Dudley Bose, astronomul a cărui memorie fusese transferată de LuminăDimineațăMunte într-un mobil. Acesta le confirmă că Starflyer este, de fapt, un Prim modificat, care dorește ca rasa Primilor și cea a oamenilor să se distrugă reciproc, lăsându-i cale liberă în cucerirea universului. Călătoria pe potecile Silfenilor îl aduce pe Ozzie în fața adevărului despre bariera care ținea izolată rasa Primilor. Încercând să împiedice un genocid care ar rămâne ca o pată pe istoria omenirii, el încearcă să închidă la loc bariera, într-o cursă contra cronometru cu Nigel, care vrea să folosească arma cuantică pentru a distruge soarele Dyson-Alpha și, implicit, pe LuminăDimineațăMunte. Planul lui Ozzie este dus la bun sfârșit, în timp ce Paula Myo, Marina și Păzitorii îl urmăresc pe Starflyer pe Far Away, încercând să îl împiedice să decoleze cu nava sa, ''Marie Celeste''. Mulți oameni sunt uciși în această întreprindere periculoasă, dar planul Păzitorilor de a folosi o furtună canalizată pentru a distruge nava se dovedește fezabil, amenințarea lui Starflyer fiind eliminată în cele din urmă. == Opinii critice == SFFWorld.com remarcă ”ritmul scăzut și un final ''deux ex machina''”, dar consideră că este ”un exemplu remarcabil despre cum ar trebui scrisă o space opera de proporții epice”<ref>[http://www.sffworld.com/brevoff/258.html Judas Unchained de Peter Hamilton] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120922234908/http://sffworld.com/brevoff/258.html |date=2012-09-22 }} pe SFFWorld.com, recenzie de Rob H. Bedford, 2006</ref>. Pe de altă parte, SFReviews.net este de părere că romanul are ”mai bine de trei sute de pagini și vreo jumătate de duzină de intrigi în plus față de cât ar fi nevoie”, dar recunoaște că ”este singurul fel pe care îl cunoaște Peter F. Hamilton: prea mult nu e niciodată de ajuns” și că ”Hamilton tratează SF-ul așa cum [[George R. R. Martin]] o face cu genul [[fantezie|fantasy]]”<ref>[http://www.sfreviews.net/judasunchained.html Judas Unchained] pe SFReviews.net, recenzie de Thomas M. Wagner, 2006</ref>. SFSignal este mai dur, apreciind că deși ”merită citită dacă v-a plăcut senzaționala [[Steaua Pandorei]] . . . cartea are momentele ei, dar nu se ridică la standardele înalte stabilite înainte”<ref>[http://www.sfsignal.com/archives/2006/02/review_judas_unchained_by_peter_f_hamilton/ Recenzie: Judas Unchained de Peter F. Hamilton] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120724001338/http://www.sfsignal.com/archives/2006/02/review_judas_unchained_by_peter_f_hamilton/ |date=2012-07-24 }}, SF Signal, articol de John DeNardo, 21 februarie 2006.</ref>. De o cu totul altă părere este SF Site, care consideră că romanul ”conține o poveste suficient de complexă ca să umple toate paginile, cu o distribuție la fel de numeroasă ca și sutele de planete ale Commonwealth-ului a căror cultură formează cadrul pentru crimă și trădare, prietenie și decadență, curaj și intrigă”<ref>[http://www.sfsite.com/04b/ju222.htm Judas Unchained] pe SF Site, recenzie de Greg L. Johnson, 2006.</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.peterfhamilton.co.uk/ Site-ul lui Peter F. Hamilton] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100722024537/http://www.peterfhamilton.co.uk/ |date=2010-07-22 }} * [http://peterfhamilton.wikia.com/wiki/Characters_%28CS%29 Enciclopedia personajelor Commonwealth-ului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110718050005/http://peterfhamilton.wikia.com/wiki/Characters_(CS) |date=2011-07-18 }} {{Peter F. Hamilton}} [[Categorie:Cărți din 2005]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Peter F. Hamilton]] [[Categorie:Saga Commonwealth]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2005]] p268iph4gws8fyp37fi3r79wl3dyswz 0 1049146 17023890 15680298 2025-06-10T13:59:46Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:2|0|0 */ 17023890 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Experimentul Dosadi | titlu_original = The Dosadi Experiment | traducător = Ion Doru Brana | coperta = [[Fișier:Experimentul_Dosadi.jpg|188px]] | image_caption = Coperta ediției românești | autor = [[Frank Herbert]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Allan Craddock | Țara_de_apariție = SUA | limba = engleză | seria = Universul Co-simțirii | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = [[Editura Baricada|Baricada]] | data_apariției = 1977 | data_apariției_în_românia = 1993 | media_type = | număr_pagini = 320 | isbn = 973-9081-28-2 | oclc = 895079371 | precedată_de = [[Steaua și biciul]] | urmată_de = }} '''''Experimentul Dosadi''''' (1977) (titlu original ''The Dosadi Experiment'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Frank Herbert]]. Este al doilea roman a cărui acțiune se petrece în universul Co-simțirii, creionat de Herbert în nuveleta ''The Tactful Saboteur'' și dezvoltat în ''[[Steaua și biciul]]''. == Cadrul acțiunii == Acțiunea romanului se petrece într-un viitor îndepărtat în care oamenii fac parte dintr-o civilizație interstelară numită Co-simțirea, formată din mai multe specii. Una dintre acestea, ''taprisioții'', pun la dispoziție comunicații de la o minte la alta între oricare două ființe inteligente din [[univers]], în timp ce alta, calebanii, furnizează porți de salt care permit călătoria instantanee între oricare două puncte ale universului. Aceasta este liantul care ține laolaltă Co-simțirea, dar tehnologia porților de salt permite trimiterea ființelor către destinații necunoscute, în scopuri ascunse. O asemenea acțiune ajunge pe masa de lucru a unui sabotor guvernamental, care trebuie să îi descâlcească ițele. == Intriga == {{sinopsis}} Jorj X. McKie este un ''Sabotor Extraordinar'', unul dintre cei mai importanți din Biroul de Sabotaj și singurul om admis ca ''legist'' ([[avocat]]) de către rasa gowachinilor. În timp ce medita într-un parc din cartierul general al BirSab-ului, McKie este contactat mental de către calebana Fannie Mae, o femelă aparținând unei specii cu puteri inegalabile dintr-o altă dimensiune, a cărei manifestare vizibilă în acest univers este steaua Thyon din constelația [[Pleiadele|Pleiadelor]]. Cu generații în urmă, un experiment secret neautorizat al gowachinilor a fost pus la punct cu ajutorul unui contract caleban: planeta Dosadi a fost izolată în spatele unei bariere impenetrabile numită "Zidul Zeilor". Pe planetă au fost aduși oameni și gowachini, într-un amestec straniu de tehnologie modernă și învechită. Planeta însăși este otrăvitoare, cu excepția unei văi înguste în care a fost construit orașul "Chu", locuit la ora actuală de aproape 89 de milioane de oameni și gowachini care se îngrămădesc în condiții ne neimaginat. Orașul este condus de un dictator după ce au fost încercate anterior mai multe forme de guvernământ, singura instituție permanentă rămânând PolDem, un sistem computerizat folosit pentru manipularea populației fără știința sau consimțământul lor. Cultura puterii de zi cu zi de pe Dosadi este foarte violentă și printre numeroasele unelte folosite în ierarhia organizațiilor se numără substanțele psihotrope Keila Jedrik începe un război menit să schimbe Dosadi pentru totdeauna. Dar gowachinii doresc să distrugă Dosadi pentru a șterge toate urmele experimentului scăpat de sub control, iar Jorj e singurul care poate împiedica acest lucru. El i se alătură Keilei în lupta ei pentru putere, ajutând-o să devanseze toate facțiunile rivale. Cei doi fac schimb de corpuri și, profitând de datoria calebanei Fannie Mae față de Jorj, evadează de pe Dosadi. În procesul gowachin care urmează, cei doi găsesc modalitatea legală pentru a da drumul populației de pe dosadi în Co-simțire, în timp ce persoanele implicate în proiect sunt judecate și nevoite să suporte consecințele acțiunilor lor - ei l-au trimis pe McKie pe Dosadi sperând în găsirea unei rezolvări spre propriul beneficiu. == Personaje principale == ===Broey=== Gowachinul Broey este conducătorul planetei Dosadi, incapabil să își dea seama de existența unei revolte umane și gowachine în Chu, orchestrată de un funcționar de nivel mediu din organizația sa, Keila Jedrik. După doar câteva zile, el este nevoit să renunțe la aliații săi umani pentru a-și salva propria rasă, apelând la atacuri kamikaze menite să facă victoria Keilei cât mai costisitoare posibil. El este luat prin surprindere de dispariția Zidului Zeilor și revelarea cerului negru din jurul planetei Dosadi, înainte de distrugerea ei programată. După acest eveniment el se aliază temporar cu Jedrik și intervine în relațiile la vârf din cadrul universului Co-simțirii. El este singurul judecător care supraviețuiește procesului care are loc în judecarenă în legătură cu afacerea Dosadi. ===Keila Jedrik=== Keila Jedrik este o nativă de pe Dosadi, care provoacă o disfuncționalitate a sistemului computerizat care guvernează furnizarea alimentelor pentru a elimina din sistem 50 de oameni, printre care se numără și ea. Acest mic incident provoacă o avalanșă care duce la un război rasist pe scară largă împotriva gowachinilor care trăiesc alături de oameni în singurul oraș locuibil al planetei. Astfel să naștere unei crize pentru care se pregătește de multă vreme, în încercarea de a trece de Zidul Zeilor care înconjoară Dosadi. Când BirSab-ul îl trimite pe Jorj X. McKie pentru a investiga afacerea Dosadi, pune mâna pe el înainte ca acesta să ajungă la Broey, ajungând ulterior să se contopească cu sabotorul în minte, trup și scop. ===Jorj X. McKie=== Jorj X. McKie ieste conducătorul ''sabotorilor extraordinari'' din BirSab, o organizație care apare în ''Experimentul Dosadi'' și în alte două texte anterioare. Gowachinii sunt terifiați de zâmbetul lui, care amintește de zeul lor broască. Succesul său în cadrul BirSab-ului se datorează inteligenței sale și înțelegerii de care dă dovadă față de tradițiile altor rase, combinate cu abilitatea sa de a se adapta ''oricăror'' circumstanțe. Trimis pe Dosadi ca fiind "cel mai bun agent", se dovedește a fi mic copil în comparație cu nativii obligați să se adapteze la violență de cincisprezece generații. Cu toate acestea, în mai puțin de o săptămână ajunge să fie catalogat de Keila Jedrik "mai dosadian decât un dosadian". Cu toate că față de calebana Fannie Mae simte o dragoste profundă (la care aceasta îi răspunde pe deplin), îi este aproape imposibil să stabilească relații afective pe termen lung cu femeile, fiind căsătorit de cincizeci de ori până la data afacerii Dosadi. În cele din urmă, el găsește în Keila Jedrik o tovarășă care devine mai mult decât o pereche de suflet. == Premii == ''Experimentul Dosadi'' a fost nominalizat la [[premiul Locus]] pentru cel mai bun roman în 1978, dar a pierdut în fața romanului ''[[Poarta (roman)|Poarta]]'' a lui [[Frederik Pohl]]<ref>[https://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?navi=&Year=1978 Premiile anului 1978 - Câștigători și nominalizări]</ref>. == Note == <references /> * http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?2561121 ==Vezi și== * [[1977 în științifico-fantastic]] == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?2258 Experimentul Dosadi] pe ISFDB {{FrankHerbert}} [[Categorie:1977 în literatură]] [[Categorie:Cărți din 1977]] [[Categorie:Concepte și idei științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Frank Herbert]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:1977 în științifico-fantastic]] 0leahm1f7pqf9pmbqowuml87w1mnt4f 0 1058633 17024201 16219478 2025-06-10T17:41:14Z Andreiv198 579263 /* Condamnare penală */ 17024201 wikitext text/x-wiki '''Alin Silviu Trășculescu''' (n. 4 septembrie 1974) este un fost politician român, deputat în [[Parlamentul României]] în mandatul 2008-2012 din partea [[PDL]] Vrancea. În cadrul activității sale parlamentare, Alin Trășculescu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Rep. Columbia, Regatul Suediei și Japonia. ==Condamnare penală== Pe 4 martie 2016 Alin Trășculescu a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, delapidare, uz de fals, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la spălare de bani.<ref>{{Citat web |url=http://www.agerpres.ro/justitie/2016/03/04/alerta-fostul-deputat-alin-trasculescu-a-fost-condamnat-definitiv-la-trei-ani-de-inchisoare-cu-executare-12-54-53 |accessdate=2016-03-04 |titlu=copie arhivă |archive-date=2016-03-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160305111652/http://www.agerpres.ro/justitie/2016/03/04/alerta-fostul-deputat-alin-trasculescu-a-fost-condamnat-definitiv-la-trei-ani-de-inchisoare-cu-executare-12-54-53 |dead-url=yes }}</ref>. La data de 20 noiembrie 2012, Alin Trășculescu a demisionat din Camera Deputaților.<ref>{{Citation |publisher=www.cdep.ro |title=STRUCTURA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 2008-2012 |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=304&leg=2008 |access-date=2016-04-15 |archive-date=2016-04-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160427004209/https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=304&leg=2008 |dead-url=yes }}</ref> ==Note== <references /> {{ciot-deputat}} {{DEFAULTSORT:Trășculescu, Alin}} [[Categorie:Deputați români 2008-2012]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Politicieni români condamnați]] [[Categorie:Nașteri în 1974]] fwfjivjbk8rd3ng9pvv1dsyndkfdbax 0 1059281 17024407 16924018 2025-06-10T20:09:13Z Venske 38389 completare 17024407 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=martie 2023}}{{Taxobox | color = silver |nume = Vidră japoneză de râu |status = [[Extincție|Dispărut]] |imagine = Japanese otter.jpg |imagine_text = Vidră japoneză de râu împăiată expusă la Muzeul Grădinii Zoologice Municipale din Tokyo |regnum = [[Animalia]] |phylum = [[Chordata]] |subphylum = [[Vertebrata]] |classis = [[Mammalia]] |ordo = [[Carnivora]] |familia = [[Mustelidae]] |subfamilia = [[Lutrinae]] |genus = ''[[Lutra]]'' |genus_autoritate = |species = '''''L. nippon''''' |binomial = ''Lutra nippon'' |autoritate_binomial = Imaizumi & Yoshiyuki, 1989 |synonyms = ''Lutra lutra whiteleyi'' <small>[[John Edward Gray|Gray]], 1867</small> |hartă_răspândire = |hartă_răspândire_lățime = |hartă_răspândire_text = }} '''Vidra japoneză de râu'''<ref>{{Citat carte|nume=Vasile|prenume=Popa|an=2012|titlu=Geografia statelor Asiei|pagină=37|editură=Editura Universitară|isbn=978-606-591-352-3|doi=10.5682/9786065913523|locul-publicării=[[București]]}}</ref> (''Lutra nippon'') este o specie<ref name=":0">{{Cite web|url=https://www.mammaldiversity.org/explore.html#species-id=1005849|title=Explore the Database|access-date=2021-07-01|website=www.mammaldiversity.org|archive-date=2020-10-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20201028140029/https://www.mammaldiversity.org/explore.html#species-id=1005849|dead-url=yes}}</ref><ref name=":1">{{Cite journal|last1=Park|last2=Kurihara|last3=Kim|last4=Min|last5=Han|last6=Lee|last7=Kimura|first1=Han-Chan|first2=Nozomi|first3=Kyung Seok|first4=Mi-Sook|first5=Sungyong|first6=Hang|first7=Junpei|date=2019-05-04|title=What is the taxonomic status of East Asian otter species based on molecular evidence?: focus on the position of the Japanese otter holotype specimen from museum|url=https://doi.org/10.1080/19768354.2019.1601133|journal=Animal Cells and Systems|volume=23|issue=3|pages=228–234|issn=1976-8354|pmid=31231587|pmc=6567078|doi=10.1080/19768354.2019.1601133}}</ref> [[Extincție|dispărută]] de [[vidră]] cândva larg răspândită în Japonia. A fost văzută inclusiv în [[Tokyo]] încă din anii 1880. Populația a început să scadă dramatic în anii 1930 iar mamiferul aproape că a dispărut. De atunci, a mai fost observată doar de câteva ori: în 1964 în Marea Interioară Seto și în Marea Uwa în 1972 și 1973. Ultima observare oficială a speciei a fost în partea sudică a [[Prefectura Kōchi|Prefecturii Kōchi]] când a fost fotografiată la gura de vărsare a râului Shinjo în orașul [[Susaki, Kōchi|Susaki]]. Imediat după aceea a fost declarată ca fiind „Critic Amenințată” pe Lista Roșie Japoneză.<ref name="redlist">{{cite web | title=Red List of Threatened Mammals of Japan | url=http://www.biodic.go.jp/english/rdb/red_mammals.txt | publisher=Ministry of the Environment | accessdate=2010-08-07}}</ref> Pe 28 august 2012 vidra japoneză de râu a fost oficial declarată dispărută de Ministerul Mediului din Japonia.<ref name="mainichi20120828">{{cite web|url= http://mainichi.jp/english/english/newsselect/news/20120828p2a00m0na016000c.html|title= Japanese river otter declared extinct|date= 28 august 2012|work= Mainichi jp|publisher= The Mainichi Newspapers|location= Japan|archiveurl= https://web.archive.org/web/20120912005329/http://mainichi.jp/english/english/newsselect/news/20120828p2a00m0na016000c.html|archivedate= 2012-09-12|accessdate= 28 august 2012|dead-url= yes}}</ref><ref>[[Kyodo News]], "[http://www.japantimes.co.jp/text/nn20120829a6.html Japanese river otter declared extinct]", ''[[Japan Times]]'', 29 august 2012, p. 1</ref> == Caracteristici fizice == La maturitate vidra japoneză de râu avea o lungime cuprinsă între 65 și 80 de cm lungime iar coada măsura între 45 și 50&nbsp;cm. Avea o blană groasă și fină de culoare maro închis iar labele scurte erau prevăzute cu membrane interdigitale. == Obiceiuri == Vidra japoneză de râu era un animal [[Comportament nocturn|nocturn]] și își părăsea vizuina doar după lăsarea întunericului în căutare de hrană. Revendicând un teritoriu cu un diametru de aproximativ 16&nbsp;km, își marca teritoriul cu fecale la o distanță de 1,5 – 4&nbsp;km de fiecare și își stabilea până la trei sau patru cuiburi sub pietre sau în tufișuri. Vidrele erau mereu în mișcare, vizitând fiecare vizuină o dată la trei sau patru zile. == Dietă == Ca și majoritatea vidrelor, vidra japoneză de râu nu era un mâncător extraordinar de mofturos. Deși se hrănea predominant cu pești, crabi și creveți mai mânca și țipari, insecte, [[pepene verde]] și cartofi dulci. == Încercări de demonstrare a existenței == De-a lungul anilor 1990 au fost câteva încercări de a găsi o vidră japoneză de râu în viață. În decembrie 1991 Agenția de Mediu a Japoniei în parteneriat cu guvernul prefectural din Kochi au format o echipă de cercetare și au început căutările. În martie 1992 grupul de cercetare a găsit păr și excremente în Prefectura Kochi și se credea ca provin de la o vidră. S-au găsit de asemenea trei urme și încă zece probe de excremente. După analiza unei secțiuni din păr, cercetătorii au determinat că provine de la o vidră. Un oficial al secției de protecție a animalelor sălbatice a agenției a declarat că părul „este o dovadă științifică solidă ce confirmă existența vidrei japoneze”. În 1994 experți zoologi au vizitat zona în care au fost găsite excrementele. Au găsit rămășițe ale urinei animalului despre care se credea că animalul îl elimină în timpul curtării. Guvernul prefectural din Kochi a montat o cameră cu infraroșu timp de șase luni din octombrie 1994 până în aprilie 1995 într-o încercare de a captura un exemplar pe film dar tot ce au prins pe film au fost alte animale precum [[Enot|enoți]]. Între 4 și 9 martie 1996 un grup de oficiali ai grădinilor zoologice, oficiali guvernamentali municipali și iubitori de animale din toată țara au căutat vidra japoneză de râu în zonele în care aceasta a fost observată ultima dată. Zonele căutate au inclus zonele de coastă ale Susaki, zone de-a lungul râului Niyodo între Sakawacho și Inocho precum și în zonele de coastă ale râului Shimato. Nu s-a găsit nicio dovadă a existenței animalului. Yoshihiko Machida, profesor emerit al Universității din Kochi, a declarat că au fost găsite excremente de vidră în 1999 și că încă ar exista speranța că cel puțin o vidră încă există.<ref>[http://blogs.scientificamerican.com/extinction-countdown/2012/09/05/japanese-river-otter-declared-extinct/ Japanese River Otter Declared Extinct] (Engleză), 5 septembrie 2012, accesat la 14 noiembrie 2012</ref> == Alte utilizări == Vidra japoneză a fost folosită ca medicament pentru a ajuta la vindecarea [[Tuberculoză|tuberculozei]]. De obicei, o doză care ar dura aproximativ 40 de zile ar costa aproximativ 300 de dolari americani.<ref name="motokazu">{{cite web|url=http://www.otterspecialistgroup.org/Library/Colloquium_10/Presentations/10-11-10-40_Ando.pdf|title=Extinction of Japanese River Otter|last=Motokazu|first=Ando|access-date=24 October 2014}}</ref> Începând cu începutul secolului al XX-lea, blănurile de vidră au fost folosite și în scopuri militare. În 1929, guvernul a înființat „Asociația Vânătorilor”, care a chemat oamenii să vâneze și să jupoaie aceste vidre, care a fost una dintre principalele cauze ale dispariției lor.<ref name="motokazu2">{{cite web|url=http://www.otterspecialistgroup.org/Library/Colloquium_10/Presentations/10-11-10-40_Ando.pdf|title=Extinction of Japanese River Otter|last=Motokazu|first=Ando|access-date=24 October 2014}}</ref> == În cultură == Vidra japoneză a fost numită simbolul oficial al [[Prefectura Ehime|prefecturii Ehime]] din Japonia, o regiune a Japoniei din nord-vestul [[Shikoku|insulei Shikoku]].<ref name="facts">{{cite web|url=http://extinct-animals-facts.com/Recently-Extinct-Animal-Facts/Extinct-Japanese-River-Otter-Facts.html|title=Japanese River Otter Facts}}</ref> == Note == <references /> {{Taxonbar}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Lutrinae|Japoneză de râu, Vidră]] [[Categorie:Fauna Extremului Orient]] [[Categorie:Mamifere dispărute]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] egy8wlbav0dik47wo8ng0l95icj41n7 0 1059361 17024423 12587112 2025-06-10T20:18:20Z ~2025-66247 703682 17024423 wikitext text/x-wiki {{caz gramatical}} '''Locativul''' este un [[caz (gramatică)|caz]] al [[flexiune|flexiunii]] nominale, adică al [[declinare|declinării]] în [[limba proto-indo-europeană]], care arăta locul unde se săvârșește acțiunea verbului<ref>Constantinescu-Dobridor 1980, p. 275.</ref>. Cazul locativ era prezent în [[limbi indo-europene| limbile indo-europene]] vechi, precum [[limba sanscrită|sanscrita]], [[limba greacă veche|greaca]] și [[limba latină|latina]], fiind moștenit de unele limbi indo-europene moderne, cum sunt majoritatea [[limbi slave|limbilor slave]]. În acestea se folosește cu anumite [[prepoziție|prepoziții]], pentru a exprima unele [[complement]]e. De exemplu, în limbile [[limba sârbă|sârbă]] și [[limba croată|croată]], la cazul locativ cu unele prepoziții se exprimă în primul rând [[complement circumstanțial de loc|circumstanțial de loc]] subordonat [[verb]]elor care nu exprimă o deplasare către locul respectiv<ref>Complementul de loc al verbelor care exprimă deplasarea către locul respectiv se exprimă cu [[cazul acuzativ]].</ref>: ''Ležao je u '''hladnoj sobi''''' „Stătea culcat în camera rece”<ref>Barić 1997, p. 573.</ref>, ''na '''koncertu''''' „la concert”<ref>Browne 2004, p. 25.</ref>, ''Pendrek mu visi o '''pojasu''''' „Măciuca îi atârnă de cingătoare”, ''pri '''vrhu''' planine'' „lângă vârful muntelui”, ''Mačka hoda po '''krovu''''' „Pisica umblă pe acoperiș”<ref name="browne_29">Browne 2004, p. 29.</ref>. Cu aceleași prepoziții, la locativ se exprimă și alte feluri de complemente. De exemplu, locativul cu prepoziția ''o'' este cazul [[complement indirect|complementului indirect]] despre care se vorbește: ''Govorimo o '''ratu''''' „Vorbim despre război”<ref name="browne_29"/>. Acest caz este cerut și de anumite verbe, împreună cu prepoziții din exemplele de mai sus, formând alte complemente indirecte. Exemplu: ''Zahvaljujemo Bogu na '''darovima''''' „Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru daruri”<ref>Barić 1997, p. 444.</ref>. Alte [[complement circumstanțial|circumstanțiale]] exprimate cu locativul sunt<ref name="browne_29"/>: * [[complement circumstanțial de timp]]: :* cu prepoziția ''pri'': ''pri '''kraju''' dana'' „pe la sfârșitul zilei”; :* cu prepoziția ''po'': ''po '''dolasku''''' „după sosire”; * [[complement circumstanțial concesiv]] cu prepoziția ''pri'': ''pri '''svemu tome''''' „cu toate acestea”. == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, ''Mic dicționar de terminologie lingvistică'', București, Editura Albatros, 1980 * {{hr icon}} Barić, Eugenija ''et al.'', [https://vk.com/doc12620867_132564457?hash=28831048ac0b54ee0d&dl=74da4480941aa7f751 ''Hrvatska gramatika''] (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 14 august 2018) * {{en icon}} Browne, Wayles și Alt, Theresa, [http://seelrc.org:8080/grammar/mainframe.jsp?nLanguageID=1 ''A Handbook of Bosnian, Serbian, and Croatian''] (Manual de bosniacă, sârbă și croată), SEELRC, 2004 (accesat la 14 august 2018) [[Categorie:Cazuri gramaticale|Locativ]] nb9l75x5bzoxr9gee7gk1m667hcncrp 17024428 17024423 2025-06-10T20:22:42Z Gikü 39098 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-66247|~2025-66247]] ([[Discuție Utilizator:~2025-66247|D]]): Rv ștergere. ([[WP:TW|TW]]) 17024428 wikitext text/x-wiki {{caz gramatical}} '''Locativul''' este un [[caz (gramatică)|caz]] al [[flexiune|flexiunii]] nominale, adică al [[declinare|declinării]] în [[limba proto-indo-europeană]], care arăta locul unde se săvârșește acțiunea verbului<ref>Constantinescu-Dobridor 1980, p. 275.</ref>. Cazul locativ era prezent în [[limbi indo-europene| limbile indo-europene]] vechi, precum [[limba sanscrită|sanscrita]], [[limba greacă veche|greaca]] și [[limba latină|latina]], fiind moștenit de unele limbi indo-europene moderne, cum sunt majoritatea [[limbi slave|limbilor slave]]. În acestea se folosește cu anumite [[prepoziție|prepoziții]], pentru a exprima unele [[complement]]e. De exemplu, în limbile [[limba sârbă|sârbă]] și [[limba croată|croată]], la cazul locativ cu unele prepoziții se exprimă în primul rând [[complement circumstanțial de loc|complementul circumstanțial de loc]] subordonat [[verb]]elor care nu exprimă o deplasare către locul respectiv<ref>Complementul de loc al verbelor care exprimă deplasarea către locul respectiv se exprimă cu [[cazul acuzativ]].</ref>: ''Ležao je u '''hladnoj sobi''''' „Stătea culcat în camera rece”<ref>Barić 1997, p. 573.</ref>, ''na '''koncertu''''' „la concert”<ref>Browne 2004, p. 25.</ref>, ''Pendrek mu visi o '''pojasu''''' „Măciuca îi atârnă de cingătoare”, ''pri '''vrhu''' planine'' „lângă vârful muntelui”, ''Mačka hoda po '''krovu''''' „Pisica umblă pe acoperiș”<ref name="browne_29">Browne 2004, p. 29.</ref>. Cu aceleași prepoziții, la locativ se exprimă și alte feluri de complemente. De exemplu, locativul cu prepoziția ''o'' este cazul [[complement indirect|complementului indirect]] despre care se vorbește: ''Govorimo o '''ratu''''' „Vorbim despre război”<ref name="browne_29"/>. Acest caz este cerut și de anumite verbe, împreună cu prepoziții din exemplele de mai sus, formând alte complemente indirecte. Exemplu: ''Zahvaljujemo Bogu na '''darovima''''' „Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru daruri”<ref>Barić 1997, p. 444.</ref>. Alte [[complement circumstanțial|complemente circumstanțiale]] exprimate cu locativul sunt<ref name="browne_29"/>: * [[complement circumstanțial de timp]]: :* cu prepoziția ''pri'': ''pri '''kraju''' dana'' „pe la sfârșitul zilei”; :* cu prepoziția ''po'': ''po '''dolasku''''' „după sosire”; * [[complement circumstanțial concesiv]] cu prepoziția ''pri'': ''pri '''svemu tome''''' „cu toate acestea”. == Note == {{listănote|2}} == Bibliografie == * Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, ''Mic dicționar de terminologie lingvistică'', București, Editura Albatros, 1980 * {{hr icon}} Barić, Eugenija ''et al.'', [https://vk.com/doc12620867_132564457?hash=28831048ac0b54ee0d&dl=74da4480941aa7f751 ''Hrvatska gramatika''] (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 14 august 2018) * {{en icon}} Browne, Wayles și Alt, Theresa, [http://seelrc.org:8080/grammar/mainframe.jsp?nLanguageID=1 ''A Handbook of Bosnian, Serbian, and Croatian''] (Manual de bosniacă, sârbă și croată), SEELRC, 2004 (accesat la 14 august 2018) [[Categorie:Cazuri gramaticale|Locativ]] h6mpwb7kmqpi65xjdzq3zfoa18z9rct 0 1064319 17024539 16885256 2025-06-10T21:13:05Z ~2025-65540 703687 17024539 wikitext text/x-wiki {{Pie chart | thumb = right | caption = Structura etnică ([[Recensământul populației din 2014 (Republica Moldova)|recensământul din 2024]]):<ref>[https://statistica.gov.md/ro/rezultatele-preliminare-ale-recensamantului-populatiei-si-locuintelor-2024-10077_61626.html Rezultatele recensământului din 2014]</ref> | label1 = băștinași declarați „Moldoveni” | value1 = 77.2 | color1 = DodgerBlue | label2 = băștinași declarați „Români” | value2 = 7.9 | color2 = LightBlue | label3 = Ucraineni | value3 = 4.9 | color3 = yellow | label4 = Găgăuzi | value4 = 4.2 | color4 = green | label5 = Ruși | value5 = 3.2 | color5 = red | label6 = Bulgari | value6 = 1.6 | color6 = orange | label7 = Romi | value7 = 0.4 | color7 = pink | value8 = 0.5 | label8 = Celelate etnii | color8 = gray }} În '''[[Republica Moldova]]''' locuiește o populație majoritară autohtonă, care se identifică drept moldoveni sau români. Conform datelor [[Recensământul populației din 2024 (Republica Moldova)|recensământului din 2024]], aceasta reprezintă 85,1% din totalul populației. Celelalte '''comunități etnice''' sunt minoritare și însumează 14,9% din populație. Cele mai numeroase grupuri sunt: ucrainenii (4,9%), găgăuzii (4,2%), rușii (3,2%), bulgarii (1,6%) și romii (0,4%). Diversitatea etnică este mai pronunțată în anumite regiuni ale țării: în nord trăiesc comunități de [[Ucrainenii din Republica Moldova|ucraineni]], [[Rușii din Republica Moldova|ruși]] și [[romi]]; în sud-est – [[Găgăuzii din Republica Moldova|găgăuzi]] și [[Bulgarii din Republica Moldova|bulgari]]; iar în est, în special în regiunea transnistreană, ruși și ucraineni. Apropo nu toate informațiile de pe site ul asta sunt reale , aveti grija :) good look == Moldoveni versus Români la nivel semantic == Denumirea de „moldoveni” are însă înțelesuri diferite în funcție de: * [[Ius soli|Dreptul internațional]], conform căruia „moldoveni” sunt '''toți''' cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor; * [[Ius sangvinis|Dreptul României]], după care „moldovenii” sunt '''o parte din poporul român''' (definit prin vorbirea [[Limba română|limbii daco-romane]]), anume partea originară din teritoriile fostului [[Principatul Moldovei|Principat al Moldovei]], pe ambele maluri ale [[Râul Prut|Prut]]ului; * Dreptul fostelor republici unionale [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|sovietice]]<ref>Cu excepția celor trei țări baltice.</ref>, inclusiv al Republicii Moldova, conform căruia „moldovenii” sunt '''numai''' vorbitorii [[Limba română|limbii daco-române]] '''cetățeni ai acestor state''', ei fiind considerați o „''etnie diferită de români”'', inclusiv de românii din [[Moldova]] românească.<ref>Sfera academică consideră, în totalitate în [[România]] și în majoritate în Republica Moldova și în țările apusene, al doilea înțeles ca fiind cel conform datelor științifice (istorice, geografice și lingvistice); o minoritate din Republica Moldova și din țările apusene, dar o majoritate din țările foste sovietice (cu excepția țărilor baltice) susține însă al treilea înțeles (vezi sursele articolului „[[Controversa identitară în Republica Moldova]]”).</ref> == Conflicte == {{articol principal|Statutul politic al Transnistriei}} {{lipsă referințe}} Climatul interetnic din țară s-a deteriorat odată cu prăbușirea [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunii Sovietice]] (U.R.S.S.). Populațiile au fost instrumentalizate de forțe politice care au speriat cetățenii fie cu ''spectrul fascismului românesc'' fie cu amenințarea unei intervenții militare rusești. În paralel, cetățenii au primit drepturi diferite: doar băștinașii au dreptul {{nc}} de a se defini ca „moldoveni» („cetățeni titulari”, statut care îi exclude pe ceilalți din identitatea țării) dar pe de altă parte, doar minoritățile au dreptul de a se defini ca aparținând unor popoare, limbi și culturi ce depășesc granițele Republicii, în timp ce băștinașii care se declară „moldoveni” nu au acest drept{{nc}}. Aceste discriminări mențineau o situație de criză politică și interetnică permanentă, care a culminat cu [[războiul din Transnistria]]. Moldova s-a pomenit în stare de dezintegrare teritorială, de dezbinare interetnică cu influență asupra coeziunii civice. Actualmente tensiunea interetnică a mai scăzut{{nc}}, însă [[Controversa identitară în Republica Moldova|confruntarea]] continuă să fie prezentă în [[Societate (sociologie)|societate]] și în sfera culturală, în ciuda faptului că toți cetățenii pot în măsură egală participa la procesele vitale ale țării. ==Legături externe== * {{ro icon}} [http://mediere.wordpress.com/2010/03/14/cauzele-conflictelor-etnice-din-spatiul-postsovietic-cazul-republicii-moldova/ Minoritățile naționale și relațiile Interetnice din Republica Moldova] * {{ro icon}} [http://radjcarbune.wordpress.com/2011/01/15/minoritatile-nationale-si-relatiile-interetnice-din-republica-moldova/ Cauzele conflictelor etnice din spațiul postsovietic. Cazul Republicii Moldova] ==Referințe== <references /> [[Categorie:Grupuri etnice din Republica Moldova]] {{Grupuri etnice din Republica Moldova}} {{Subiecte legate de Republica Moldova}} 6uxuhhas3b6ti7pn5ushqkxfd1l966s 17024542 17024539 2025-06-10T21:13:35Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9713207493238372). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 16885256 wikitext text/x-wiki {{Pie chart | thumb = right | caption = Structura etnică ([[Recensământul populației din 2014 (Republica Moldova)|recensământul din 2024]]):<ref>[https://statistica.gov.md/ro/rezultatele-preliminare-ale-recensamantului-populatiei-si-locuintelor-2024-10077_61626.html Rezultatele recensământului din 2014]</ref> | label1 = băștinași declarați „Moldoveni” | value1 = 77.2 | color1 = DodgerBlue | label2 = băștinași declarați „Români” | value2 = 7.9 | color2 = LightBlue | label3 = Ucraineni | value3 = 4.9 | color3 = yellow | label4 = Găgăuzi | value4 = 4.2 | color4 = green | label5 = Ruși | value5 = 3.2 | color5 = red | label6 = Bulgari | value6 = 1.6 | color6 = orange | label7 = Romi | value7 = 0.4 | color7 = pink | value8 = 0.5 | label8 = Celelate etnii | color8 = gray }} În '''[[Republica Moldova]]''' locuiește o populație majoritară autohtonă, care se identifică drept moldoveni sau români. Conform datelor [[Recensământul populației din 2024 (Republica Moldova)|recensământului din 2024]], aceasta reprezintă 85,1% din totalul populației. Celelalte '''comunități etnice''' sunt minoritare și însumează 14,9% din populație. Cele mai numeroase grupuri sunt: ucrainenii (4,9%), găgăuzii (4,2%), rușii (3,2%), bulgarii (1,6%) și romii (0,4%). Diversitatea etnică este mai pronunțată în anumite regiuni ale țării: în nord trăiesc comunități de [[Ucrainenii din Republica Moldova|ucraineni]], [[Rușii din Republica Moldova|ruși]] și [[romi]]; în sud-est – [[Găgăuzii din Republica Moldova|găgăuzi]] și [[Bulgarii din Republica Moldova|bulgari]]; iar în est, în special în regiunea transnistreană, ruși și ucraineni. == Moldoveni versus Români la nivel semantic == Denumirea de „moldoveni” are însă înțelesuri diferite în funcție de: * [[Ius soli|Dreptul internațional]], conform căruia „moldoveni” sunt '''toți''' cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnia lor; * [[Ius sangvinis|Dreptul României]], după care „moldovenii” sunt '''o parte din poporul român''' (definit prin vorbirea [[Limba română|limbii daco-romane]]), anume partea originară din teritoriile fostului [[Principatul Moldovei|Principat al Moldovei]], pe ambele maluri ale [[Râul Prut|Prut]]ului; * Dreptul fostelor republici unionale [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|sovietice]]<ref>Cu excepția celor trei țări baltice.</ref>, inclusiv al Republicii Moldova, conform căruia „moldovenii” sunt '''numai''' vorbitorii [[Limba română|limbii daco-române]] '''cetățeni ai acestor state''', ei fiind considerați o „''etnie diferită de români”'', inclusiv de românii din [[Moldova]] românească.<ref>Sfera academică consideră, în totalitate în [[România]] și în majoritate în Republica Moldova și în țările apusene, al doilea înțeles ca fiind cel conform datelor științifice (istorice, geografice și lingvistice); o minoritate din Republica Moldova și din țările apusene, dar o majoritate din țările foste sovietice (cu excepția țărilor baltice) susține însă al treilea înțeles (vezi sursele articolului „[[Controversa identitară în Republica Moldova]]”).</ref> == Conflicte == {{articol principal|Statutul politic al Transnistriei}} {{lipsă referințe}} Climatul interetnic din țară s-a deteriorat odată cu prăbușirea [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste|Uniunii Sovietice]] (U.R.S.S.). Populațiile au fost instrumentalizate de forțe politice care au speriat cetățenii fie cu ''spectrul fascismului românesc'' fie cu amenințarea unei intervenții militare rusești. În paralel, cetățenii au primit drepturi diferite: doar băștinașii au dreptul {{nc}} de a se defini ca „moldoveni» („cetățeni titulari”, statut care îi exclude pe ceilalți din identitatea țării) dar pe de altă parte, doar minoritățile au dreptul de a se defini ca aparținând unor popoare, limbi și culturi ce depășesc granițele Republicii, în timp ce băștinașii care se declară „moldoveni” nu au acest drept{{nc}}. Aceste discriminări mențineau o situație de criză politică și interetnică permanentă, care a culminat cu [[războiul din Transnistria]]. Moldova s-a pomenit în stare de dezintegrare teritorială, de dezbinare interetnică cu influență asupra coeziunii civice. Actualmente tensiunea interetnică a mai scăzut{{nc}}, însă [[Controversa identitară în Republica Moldova|confruntarea]] continuă să fie prezentă în [[Societate (sociologie)|societate]] și în sfera culturală, în ciuda faptului că toți cetățenii pot în măsură egală participa la procesele vitale ale țării. ==Legături externe== * {{ro icon}} [http://mediere.wordpress.com/2010/03/14/cauzele-conflictelor-etnice-din-spatiul-postsovietic-cazul-republicii-moldova/ Minoritățile naționale și relațiile Interetnice din Republica Moldova] * {{ro icon}} [http://radjcarbune.wordpress.com/2011/01/15/minoritatile-nationale-si-relatiile-interetnice-din-republica-moldova/ Cauzele conflictelor etnice din spațiul postsovietic. Cazul Republicii Moldova] ==Referințe== <references /> [[Categorie:Grupuri etnice din Republica Moldova]] {{Grupuri etnice din Republica Moldova}} {{Subiecte legate de Republica Moldova}} r2di6w0tu86xr9wlkqfe4po61y3ox60 0 1068804 17025134 15234055 2025-06-11T10:47:34Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17025134 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Atac civil | titlu = Atacurile armate din Toulouse și Montauban 2012 | imagine =Map of March 2012 attacks in Toulouse and Montauban, and scarlet Vigipirate area, in France.svg | legendă = [[Departamentele Franței|Departamentele]] unde alerta teroristă ''[[Vigipirate]]'' a fost ridicată la cel mai înalt nivel | loc = Regiunea [[Midi-Pirinei|Midi-Pyrénées]], Franța: * [[Toulouse]] * [[Montauban]] | obiectiv = [[Forțele armate ale Franței|Soldați francezi]] și [[Evrei|civili evrei]] | coordonate = | data = {{Start date|df=yes|2012|3|11}} – <br />{{End date|df=yes|2012|3|22}} | ora = | fus_orar = | tip_atac = Atac armat la școală, crime în masă | morți = 8 (4 civili,<ref name="BBC 17426313" /> 3 soldați, atacatorul) | răniți = 5 | arme = Pistol M1911 | autor = Mohammed Merah<ref>{{cite news|title=Raid on Toulouse shooting suspect|url=http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17456541|publisher=BBC News | date=22 March 2012}}</ref> | weapons = }} '''Atacurile armate din Toulouse și Montauban''' au fost o serie de atacuri armate care au avut ca țintă [[Forțele armate ale Franței|soldați francezi]] și [[evrei|civili evrei]] din orașele [[Montauban]] și [[Toulouse]] din regiunea [[Midi-Pirinei|Midi-Pyrénées]], [[Franța]] în martie 2012.<ref name="BBC 17426313">{{cite news|title=France shooting: Toulouse Jewish school attack kills four|url=http://www.bbc.co.uk/news/world-us-canada-17426313|accessdate=19 March 2012|publisher=BBC News|date=19 March 2012}}</ref><ref name="Guardian Chrisafis">{{cite news|last=Chrisafis|first=Angelique|title=Toulouse shooting: four killed outside Jewish school|url=http://www.guardian.co.uk/world/2012/mar/19/toulouse-shooting-three-killed-jewish-school|accessdate=19 March 2012|newspaper=The Guardian|date=19 March 2012}}</ref> În total, șapte persoane au fost ucise, iar alte cinci au fost rănite, patru foarte grav. Autorul atacurilor a fost împușcat și ucis după ce a fost asediat de poliție timp de 30 de ore. Primul atac a avut loc pe 11 martie, când un parașutist musulman francez a fost împușcat mortal la Toulouse. Un al doilea atac a avut loc pe 15 martie, când au fost uciși doi soldați în uniformă, iar un altul a fost rănit într-un centru comercial din Montauban. Pe 19 martie, patru persoane, dintre care trei copii, au fost uciși la Școala evreiască de zi [[Ozar Hatorah]].<ref name=lemonde>{{cite news|url=http://www.lemonde.fr/societe/article/2012/03/19/fusillade-devant-une-ecole-juive-a-toulouse_1671827_3224.html| language=franceză|work=Le Monde | title=Une fusillade devant une école juive à Toulouse fait au moins trois morts |agency=Agence France-Presse, Reuters |date=19 March 2012 }}</ref><ref name=haaretz>{{cite news| work=Haaretz| url=http://www.haaretz.com/jewish-world/three-killed-in-shooting-at-jewish-school-in-france-1.419507| date= 19 March 2012 | title=Four killed in shooting at Jewish school in France| accessdate=19 March 2012}}</ref> Ulterior, Franța a ridicat gradul de alertă teroristă, ''[[Vigipirate]]'', la cel mai înalt nivel în regiunea Midi-Pyrénées și în [[Departamentele Franței|departamentele]] din jur.<ref>[http://www.cbsnews.com/8301-202_162-57399931/france-raises-terror-alert-to-highest-level/ "France on highest terror alert in shooting region"] CBS News</ref> [[Organizația Națiunilor Unite]], multe guverne din lume,<ref name="Telegraph-condems">{{cite news |url= http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/france/9152992/Toulouse-shooting-Israeli-PM-condemns-despicable-murder-of-Jews.html |title=Toulouse shooting: Israeli PM condemns 'despicable murder of Jews' |work=The Daily Telegraph |date=19 March 2012|publisher=[[Telegraph Media Group|TMG]] |location=London|accessdate=23 March 2012}}</ref> precum și [[Consiliul francez al credinței musulmane]] au condamnat atacurile. Autorul a fost identificat ca fiind Mohamed Merah, de 23 de ani, un [[terorism|terorist]] islamist franco-algerian<ref>http://www.zinfos974.com/Alger-refuse-d-accueillir-la-depouille-de-Merah-il-sera-enterre-a-Toulouse_a39683.html</ref> care mai fusese condamnat pentru infracțiuni mărunte.<ref>{{cite web | url=http://www.spiegel.de/international/europe/analysis-of-danger-of-lone-wolf-terrorists-a-822881.html | title=Authorities Helpless to Prevent Lone Wolf Attacks | publisher=Spiegel Online | accessdate=10 iunie 2012}}</ref> El a atacat personalul Armatei Franceze din cauza implicării acesteia în [[Războiul din Afganistan (2001-prezent)|războiul din Afganistan]]. Merah a recunoscut că a fost motivat de [[antisemitism]] și a spus că a atacat școala evreiască pentru a-i răzbuna pe copiii palestinieni, declarând: „Evreii îi ucid pe frații și surorile noastre din Palestina”.<ref>[http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/france/9161159/What-are-the-real-lessons-to-be-learned-from-the-Toulouse-killings.html What are the real lessons to be learned from the Toulouse killings?]. The Telegraph. Retrieved 10 April 2012.</ref><ref name="skynews">{{cite web | url=http://news.sky.com/home/world-news/article/16192930 | title=Siege Of French Gunman Into Second Day | publisher=Sky News | date=22 March 2012 | accessdate=31 March 2012}}</ref> Merah a fost crescut într-o „atmosferă de ură și [[rasism]]”.<ref name="monster">{{cite web | url=http://www.independent.co.uk/news/world/europe/how-my-hatefilled-family-spawned-merah-the-monster-8307341.html | title=How my hate-filled family spawned Merah the monster | publisher=Independent | accessdate=13 noiembrie 2012}}</ref> Anchetatorii francezi cred că a trecut la [[Salafism]] în închisoare, iar radicalizarea lui s-a accentuat după două călătorii în [[Afganistan]] și [[Pakistan]].<ref>{{cite news | url=http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/france/9165091/Toulouse-shootings-the-making-of-a-French-jihadi-killer-with-a-double-life.html | title=Toulouse shootings: the making of a French jihadi killer with a double life | publisher=The Telegraph | date=Toulouse shootings: the making of a French jihadi killer with a double life | accessdate=1 April 2012 | first=Harriet | last=Alexander}}</ref><ref>{{cite news | url=http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17481537 | title=Toulouse shootings: Merah's path to murde |publisher=BBC | date=22 March 2012 | accessdate=2 April 2012}}</ref><ref>{{cite news | url=http://www.guardian.co.uk/world/2012/mar/21/mohammed-merah-profile | title=Mohamed Merah: polite neighbour who was turned down by French army |work=The Guardian | accessdate=10 April 2012 | first=Peter | last=Beaumont | date=21 March 2012}}</ref> Unele surse au citat, de asemenea, ca factori în atacurile armate, apropierea lui Merah de Al-Qaeda<ref>{{cite news | url=http://edition.cnn.com/2012/03/26/world/europe/france-shooting-suspect/index.html?hpt=hp_c1 | title=How did Mohammed Merah become a jihadist? | publisher=CNN | date=26 March 2012 | accessdate=3 April 2012}}</ref><ref name="DailyMail">{{cite news | url=http://www.dailymail.co.uk/news/article-2121571/Jewish-schoolboy-12-attacked-hate-crime-school-terrorist-Mohammed-Merah-killed-receives-hate-mail.html?ito=feeds-newsxml | title=Jewish schoolboy, 12, beaten up in latest anti-Semitic attack to hit France... as school where Islamic terrorist Merah killed four receives hate mail |work=Daily Mail | date=12:30, 28 March 2012 | accessdate=28 March 2012 | first=Peter | last=Allen}}</ref> și faptul că avea probleme psihologice. Merah a spus că este ''[[Mujahedini|mujahedin]]'' și a susținut că are legături cu grupul terorist [[al-Qaida|al-Qaeda]]<ref name="nationalpost1">{{cite news|title=French school shooting suspect will surrender for killings 'in name of al-Qaeda' to end siege|url=http://news.nationalpost.com/2012/03/21/french-school-shooting-suspect-will-surrender-for-killings-in-name-of-al-qaeda-to-end-siege/|newspaper=National Post|date=21 March 2012}}</ref>, deși acest lucru a fost dezmințit de către autoritățile franceze.<ref name=qaeda>[http://www.foxnews.com/world/2012/03/23/no-evidence-french-gunman-had-ties-to-al-qaeda-official-says/ No evidence French gunman had ties to Al Qaeda, official says]. Fox News. Retrieved 23 March 2012.</ref> Președintele [[Nicolas Sarkozy]] a descris atacul ca fiind unul izolat.<ref>{{cite news|title=Mohamed Merah Had No Al Qaeda Terror Network Links, Says Sarkozy|url=http://www.huffingtonpost.com/2012/03/26/mohamed-merah-al-qaeda_n_1380874.html|date=2012-06-03|publisher=[[Huffington post]]}}</ref> ==Referințe== <references/> ==Legături externe== {{Commons category|Aftermaths of 2012 Midi-Pyrénées shootings}} * [http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17428860 Shootings in Toulouse and Montauban: What we know] at ''[[BBC News Online]]'' * [http://www.guardian.co.uk/world/2012/mar/22/toulouse-shootings-timeline-mohamed-merah Toulouse shootings: a timeline of events] at ''[[The Guardian]]'' * {{Guardian topic|world/toulouse-shootings|Toulouse shootings}} * [https://web.archive.org/web/20120328044202/http://www.france24.com/en/category/tags-th%C3%A9matiques/toulouse-shootings Toulouse shootings] collected news and commentary at ''[[France 24]]'' * {{NYTtopic|people/m/mohammed_merah|Mohammed Merah and Abdelkader Merah (Shootings in Toulouse, France)}} [[Categorie:2012 în Franța]] [[Categorie:Masacre în școli]] [[Categorie:Atacuri și incidente antisemite]] [[Categorie:Antisemitismul în Franța]] [[Categorie:Masacre în Franța]] lav00fpeyk9m4l6evuf8s5kujyj5ysc 0 1107787 17024023 15580280 2025-06-10T14:41:37Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1981]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024023 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Test de fiabilitate | titlu_original = | traducător = | coperta = [[Fișier:ANANIA_George_-_Test_de_fiabilitate.jpg|188px]] | image_caption = Coperta romanului | autor = [[George Anania]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Damian Petrescu | țara_de_apariție = România | limba = română | seria = | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = [[editura Albatros|Albatros]] | data_apariției = 1981 | data_apariției_în_românia = | media_type = | număr_pagini = 272 | isbn = | oclc = | precedată_de = | urmată_de = }} '''''Test de fiabilitate''''' (1981) este un roman [[science fiction]] al autorului [[Români|român]] [[George Anania]]. == Considerații generale == Acesta este primul roman science fiction scris de George Anania fără colaborarea lui [[Romulus Bărbulescu]], deși cei doi au recunoscut că s-au ajutat reciproc în proiectele individuale<ref>[http://www.traianbadulescu.ro/2011/12/27/fara-titlu-fara-cuvinte-un-interviu-memorabil-cu-romulus-barbulescu-si-george-anania/ Fără titlu, fără... cuvinte - Un interviu memorabil cu Romulus Bărbulescu și George Anania] realizat de Traian Bădulescu, postat pe 27 decembrie 2011</ref>. Romanul abordează probleme de [[genetică]], în încercarea de a crea un organism imun la orice tip de virusuri. [[Alexandru Mironov]] a apreciat faptul că această carte este "scrisă cu nerv, capitole întregi se citesc cu sufletul la gură", dar a remarcat și "pasaje ceva mai trenante", ceea ce l-a determinat să considere că "scriitorii născuți prin diviziune din trupul regretatului Romulusbărbulescugeorgeanania realizează, fiecare, cărți bune, dar nu capodopere"<ref>ROMULUS BĂRBULESCU, GEORGE ANANIA - Ferma oamenilor de piatră, ed. InterCONTEMPress, 1990, ISBN 973-559-006-8, ”Cuvânt înainte”</ref>. == Intriga == {{sinopsis}} [[Image:DNA Overview2.png|thumb|right|140px|upright|[[ADN]]-ul, baza moleculară a eredității. Fiecare șir de ADN este un lanț de [[nucleotidă|nucleotide]] care se îmbină perfect la mijloc pentru a forma o scară răsucită.]] Philip Warner, un renumit specialist în genetică, este chemat să lucreze pentru compania ''Thunderbird'', unde trebuie să continue cercetările întreprinse de predecesorul său, Sorensen, care și-a distrus munca și s-a sinucis. În acest demers se bănuiește că a fost implicat și asistentul lui Sorensen, Mark Gregor. Munca lui Warner constă în descoperirea unei modalități de a modifica ADN-ul uman, astfel încât organismul să devină imun la orice fel de virusuri. Poziția lui Warner este dificilă, deoarece toți îl compară cu predecesorul său și tot ceea ce face amintește de acesta. El caută consolarea în brațele lui Mad și în sfaturile prietenului său, doctorul Hendricks și îl îndepărtează pe Gregor din companie. Dar două evenimente îl determină să caute o altă abordare a problemei. Mai întâi are loc întâlnirea cu un vagabond pe nume Carmichael, care îl avertizează despre un presupus pericol în care se află. Ulterior, șeful său direct, Oliver Boyne, îl cheamă în audiență și îi dă un termen limită pentru a-și duce la bun sfârșit cercetările. Warner ia din nou legătura cu Gregor, pentru ca acesta să îl ajute să în cercetările sale și să pună cap la cap datele descoperite de Sorensen și pe care acesta le ascunsese în uriașele baze de date ale companiei. Lucrurile par să intre pe făgașul cel bun dar, pe când participa la o serată organizată de contele Crane, laboratorul cu toate datele experimentului sare în aer, iar Gregor se sinucide. Warner este suspectat că a ales aceeași cale ca și Sorensen și este forțat să intre în laboratorul în flăcări, în încercarea de a mai salva ceea ce se poate. Această experiență are un efect neașteptat. Supus atacului nemilos al tuturor virusurilor asupra cărora se lucra în laborator, organismul lui Warner ajunge capătă o imunitate ieșită din comun. Conștient de asta, Warner încearcă să evadeze și să scape personalului de la ''Thunderbird'', constatând cu această ocazie că organismul său se poate adapta și mediului acvatic sau aerian și că se poate reface chiar și după ce a fost ciuruit de gloanțe. Ajuns în acest punct, Warner acceptă o ultimă întrevedere cu doctorul Hendricks și află că el nu a fost altceva decât o piesă într-un puzzle. Toți cei din jurul său, de la Mad - fost iubită a lui Sorensen - la Hendricks și Crane au încercat să îl manipuleze astfel încât să refacă experimentele lui Sorensen. Chiar și dobândirea încrederii lui Gregor pentru a recupera datele informatice ascunse de Sorensen fusese tot strategia lor, deoarece nu putuseră obține cooperarea lui Gregor. Astfel, cu ajutorul lui Warner, compania a ajuns la rezultatul dorit, omul mutant nemuritor, chiar dacă Sorensen încercase să saboteze procesul. == Lista personajelor == * '''Philip Warner''' - genetician de primă mână, angajat de compania ''Thunderbird'' să descopere posibilitatea ca organismul uman să devină imun la orice fel de virusuri * '''Soren Sorensen''' - predecesorul lui Warner la ''Thunderbird'', care și-a distrus descoperirile și s-a sinucis * '''Mark Gregor''' - fost asistent al lui Sorensen, bănuit că ar fi fost complice la distrugerile cauzate de acesta * '''Brett Hendricks''' - doctor la ''Thunderbird'' și prieten vechi cu Warner * '''Contele Simon Crane''' - cibernetician la ''Thunderbird'' * '''Oliver Boyne''' - șeful direct al lui Warner la ''Thunderbird'' * '''Madeleine Thyl''' - fosta iubită a lui Sorensen, care devine iubita lui Warner în încercarea de a-l determina să facă jocul companiei * '''Fred Talbot''' - șef al securității la ''Thunderbird'' * '''Graham Linden''' - ziarist * '''Joël''' și '''Sean''' - polițiști din serviciul de pază * '''Carmichael''' - vagabond pe care s-au experimentat rezultatele parțiale ale descoperirii lui Sorensen și care a înnebunit == Ediții == * 1981 - ''Test de fiabilitate'', ed. Albatros, [[Lista volumelor publicate în Colecția Fantastic Club|colecția "Fantastic Club"]], 272 pag. * 2014 - ''Test de fiabilitate'', ed. Nemira, [[Lista volumelor publicate în Colecția Nautilus|colecția "Nautilus"]], 392 pag., ISBN 978-606-579-748-2 == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.rightwords.ro/autori/biografie/george-anania George Anania] pe Right Words * {{Isfdb title}} {{Romulus Barbulescu-George Anania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți de Romulus Bărbulescu și George Anania]] [[Categorie:Cărți din 1981]] [[Categorie:Romane românești]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice românești]] [[Categorie:1981 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane din 1981]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1981]] 0x3uhym54bzvgxqc6nob60jrjqve2sv 0 1109867 17023975 15580404 2025-06-10T14:23:55Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2006]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023975 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = La Capătul curcubeului | titlu_original = Rainbows End | traducător = Maria Drăguț | coperta = [[Fișier:VINGE_Vernor_-_La_Capatul_curcubeului.jpg|188px]] | image_caption = Coperta ediției românești | autor = [[Vernor Vinge]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Gabi Dumitru | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2006 | data_apariției_în_românia = 2012 | media_type = | număr_pagini = 616 | isbn = 978-606-579-388-0 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = }} '''''La Capătul curcubeului''''' (2006) (titlu original ''Rainbows End'') este un roman [[science fiction]] al scriitorului [[Vernor Vinge]], încununat în 2007 cu [[Premiul Hugo]] pentru "Cel mai bun roman".<ref name="WWE-2007">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2007 | title = Premiile anului 2007 - Câștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-26 }}</ref> Acțiunea cărții se petrece în anul 2025 în [[San Diego|San Diego, California]], într-o variație a lumii ficționale explorate de Vinge în nuvela câștigătoare a premiului Hugo "Fast Times at Fairmont High" (2002) și în nuvela "Synthetic Serendipity" (2004). Vinge are în plan să scrie o continuare,<ref name=FORA1>{{cite web|last=Long Now Foundation|title=Dar dacă singularitatea nu va avea loc?|url=http://fora.tv/2007/02/15/What_If_the_Singularity_Does_NOT_Happen#fullprogram|work=La Capătul curcubeului|publisher=Fora TV|accessdate=21 ianuarie 2012|location=1:26:25|archive-date=2012-08-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20120812013102/http://fora.tv/2007/02/15/What_If_the_Singularity_Does_NOT_Happen#fullprogram|dead-url=yes}}</ref> pornind de la firele narative rămase nerezolvate la sfârșitul romanului. Numeroasele descoperiri tehnologice descrise în roman sugerează că lumea va trece printr-o schimbare majoră, poate preludiul unei [[singularitate tehnologică|singularități tehnologice]], un subiect recurent în opera lui Vinge (fie ea ficțiune sau nu). == Intriga == {{sinopsis}} Robert Gu, un poet celebru, își revine din boala [[Alzheimer]] mulțumită descoperirilor tehnologice. Pe măsură ce își revine, Robert (care a fost mereu un pic tehnofob) se vede nevoit să se adapteze unei lumi în întregime diferite, în care aproape fiecare obiect este integrat în rețea și tehnologia realității virtuale este ceva banal. Pe lângă asta, Robert - o personalitate foarte dură - trebuie să învețe cum să se schimbe și cum să refacă legăturile cu familia de care se înstrăinase. Pentru a se integra în noau societate, el este înscris la cursurile unei școli la care studiază și alte persoane vârstnice cărora tehnologia le-a permis să redevină ființe normale ale societății. Printre aceste persoane se numără și doi foști colegi ai lui Robert, PArker și Blount, care sunt implicați într-un proiect de salvare a Bibliotecii Universității de distrugerea cărților în vederea digitalizării lor. retrăiască viața. Robert Gu li se alătură în acest demers și este prins în mrejele unui complot internațional, de ale cărui consecințe nu este conștient. El ajunge astfel să fie manipulat de către nepoata sa Miri și de către colegul său de școală, tânărul Juan, dar și de o entitate malefică pe care o denumește ca Străinul Misterios. Acesta este o inteligență necunoscută, implicată în acțiunile de spionaj întreprinse de India, Japonia și Uniunea Europeană pe teritoriul Statelor Unite. Aceste națiuni suspectează că americanii pregătesc un război informatic în care sunt implicați viruși biologici, dar nu au habar că Străinul Misterios este de fapt agentul american care încearcă să le zădărnicească planurile de spionaj. În final, complotul Străinului Misterios este dejucat, iar Robert Gu salvează viața nepoatei sale și reușește să se adapteze la lumea tehnologizată în care s-a trezit. ===Capitolele cărții=== {{Col-begin}} {{Col-2}} * ''Mulțumiri'' * ''Prolog: Deștept să fii, noroc să ai'' * '''1.''' - Domnul Iepure vizitează [[Barcelona]] * '''2.''' - Întoarcerea * '''3.''' - Un teren minat în Rai * '''4.''' - O asociere de zile mari * '''5.''' - "Securitatea Sistemelor Electronice" de Xiu Xiang * '''6.''' - Prea multă tehnologie, prea puțin talent * '''7.''' - Incidentul [[Ezra Pound]] * '''8.''' - Componente fixe * '''9.''' - Frunze de morcov * '''10.''' - Subiect de lucrare de licență * '''11.''' - Introducere în Proiectul Biblionet * '''12.''' - Custozi ai trecutului, în slujba viitorului * '''13.''' - Miri își face gașcă * '''14.''' - Străinul Misterios * '''15.''' - Când metaforele sunt reale * '''16.''' - Incidentul din baie * '''17.''' - Alfred se oferă voluntar * '''18.''' - Societatea speologilor miastenici {{Col-2}} * '''19.''' - Poți să mai și pici * '''20.''' - Ofițerul de serviciu * '''21.''' - Când cercurile virtuale se ciocnesc * '''22.''' - Atacul bicicletelor * '''23.''' - În catedrală * '''24.''' - Biblioteca alege * '''25.''' - Alice nu mai răspunde * '''26.''' - "Cum_să_supraviețuim_în_următoarele_treizeci_de_ minute.pdf" * '''27.''' - Atacul de revocare * '''28.''' - Model animal? * '''29.''' - Dr. Xiang preia frâiele * '''30.''' - Când rețeaua pică * '''31.''' - Bob pregătește un bombardament. Nuclear * '''32.''' - Răspunsul minim suficient * '''33.''' - Libertate * '''34.''' - [[British Museum]] și [[British Library]] * '''35.''' - Apostroful lipsă * ''Epilog'' {{Col-end}} == Cadrul acțiunii == ===Realitatea augmnentată=== În roman domină realitatea augmentată, oamenii interacționând aproape tot timpul cu diferite niveluri de realitate virtuală. Acest lucru este posibil cu ajutorul unor haine speciale și a lentilelor de contact care înlocuiesc ceea ce vede ochiul în mod obișnuit cu grafică computerizată, folosind tehnologie virtuală de afișare retinală avansată. În plus, feedback-ul haptic este posibil prin proiectarea graficii pe o mașină fizică cum ar fi un robot. Augmentarea realității este folosită în mai multe scopuri: * Comerciale (zone de recreere care vând medii de joc combinate cu feedback haptic). Un nivel de bază al serviciilor oferite de comercianții de jocuri poate, în principiu, să coordoneze reprezentațiile realității augmentate în rețea pe întreg globul. Totuși, întârzierile și problemele de trafic sunt semnificative în această rețea de bază când sunt în joc distanțe foarte mari. În roman, Robert Gu dezvoltă un algoritm care compensează parțial aveste deficiențe tehnice, permițând includerea feedback-ului haptic. * Funcționale (de exemplu, personalul de întreținere are acces la o schemă cu toate locațiile sau obiectele din aria lor de responsabilitate) * De comunicare (personajele romanului apelează la chat video și pot trimite și primi "mesaje tăcute" prin intermediul afișării retinale avansate). Indivizii pot fi apelați prin intermediul unui identificator personal unic la nivel global. * Medicale (doctorii au acces la semnele vitale ale pacienților) Unele personaje aleg să nu "poarte" aceste învelișuri virtuale și să folosească [[laptop]]uri, considerate antichități de ceilalți oameni. Abilitatea unui utilizator de a folosi și produce realitatea augmentată este vizibilă în detaliile augmentării. De exemplu, un personaj se poate proiecta într-o altă încăpere, dar umbra pe care o aruncă sau interferența cu mobilierul din noua încăpere pot strica efectul apariției. ===Jucătorii=== În roman se poate alege între mai multe realități, dar cele mai importante dintre ele sunt construite și organizate în stilul [[wiki]] sau [[Second Life]]. În roman sunt prezentate câteva dintre aceste lumi, printre acestea numărându-se cele bazate pe autorii [[H. P. Lovecraft]], [[Terry Pratchett]] și ficționalul Jerzy Hacek. Mai sunt menționate lumile bazate pe lucrările lui [[M. C. Escher]], companiile de divertisment ficționale SpielbergRowling (probabil o combinație a universurilor ficționale ale lui [[Steven Spielberg]] și [[J. K. Rowling]]), precum și jocul de fotbal [[Greg Egan|Egan]]. == Teme == La fel ca și în alte opere ale lui Vinge, una dintre temele majore ale romanului o constituie securitatea lumii virtuale în expansiune. Este examinată implicațiile schimbărilor tehnologice rapide care le dau puteri nebănuite atât indivizilor dezaxați care amenință să dezechilibreze societatea, cât și celor care încearcă să îi oprească, precum și implicațiile vechiului dicton "Quis custodiet ipsos custodes?". Deși [[atentatele din 11 septembrie 2001]] sunt menționate o singură dată, fiind eclipsate în mințile personajelor de evenimente de dată mai recentă, impactul lor este evident. == Lista personajelor == * '''Robert Gu''' – fost profesor emerit de engleză, supraviețuitor al maladiei [[Alzheimer]], elev la școala Fairmont * '''Robert Gu, Jr.''' (Bob) – fiul lui Robert Gu, locotenent colonel și ofițer în [[Marina SUA]] * '''Alice Gong Gu''' – soția lui Bob Gu, colonel și auditor în Marina SUA * '''Miri Gu''' – fiica de 13 ani a lui Bob și Alice Gu, elevă la școala Fairmont și co-conspiratoare a lui Robert Gu * '''Juan Orozco''' – 14 ani, elev la școala Fairmont, consilier tehnic al lui Robert Gu * '''Xiu Xiang''' - fostă profesoară de informatică și elevă la școala Fairmont * '''Winston Blount''' - fost decan la Universitatea din [[San Diego]], coleg/rival cu Robert Gu și elev la școala Fairmont * '''Alfred Vaz''' – șeful serviciului de spionaj [[India|indian]] * '''Günberk Braun''' – agent în serviciul de spionaj al [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]] * '''Keiko Mitsuri''' – agent în serviciul de spionaj [[Japonia|japonez]] * '''Domnul Iepure/Străinul Misterios – persoană neidentificată care apare sub forma unui iepure pentru Vaz, Braun și Mitsuri, sau doar ca o voce pentru Robert Gu * '''Zulfikar Shariff''' - student care și-a ales ca subiect pentru lucrarea de licență opera lui Robert Gu * '''Carlos Rivera''' - veteran de război, specializat în [[limba chineză]] * '''Tom Parker''' - fost spărgător de servere la Universitatea din San Diego * '''Louise Chumlig''' - profesoară la școala Fairmont * '''Lena Gu''' - fosta soție a lui Robert Gu, care s-a retras în instituția ''Capătul curcubeului'' pentru ca Robert să nu o mai poată găsi după ce și-a revenit din tratamentul contra Alzheimerului == Premii == * [[Premiul Hugo]] - '''câștigător''', 2007<ref name="WWE-2007"/> * [[Premiul Locus]] - '''câștigător''', 2007<ref name="WWE-2007"/> * [[Premiul memorial John W. Campbell]] - nominalizare, 2007<ref name="WWE-2007"/> == Referințe == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?181278 La Capătul curcubeului] pe ISFDB * [http://www.nytimes.com/2008/08/26/science/26tier.html Articol despre ''La Capătul curcubeului'' a lui Vinge] de John Tierney, New York Times, 25 august 2008. * [http://www-rohan.sdsu.edu/faculty/vinge/misc/singularity.html Așteptata singularitate tehnologică: Cum să supraviețuiești în era post-umană, 1993] — un eseu de Vinge despre cauzele și efectele posibile ale singularității tehnologice. * [http://ieeexplore.ieee.org/iel5/6/29070/01309803.pdf "Synthetic Serendipity"] — una dintre cele două nuvele ale lui Vinge a căror cadru este identic cu cel din ''La Capătul curcubeului'', completate cu ilustrații (Nuvela reprezintă un fragment din ''La Capătul curcubeului'', deși unele nume și detalii au fost schimbate. Pentru a citi fragmentul trebuie să fiți membri ai IEEE). * [http://www.sfbrp.com/archives/162 Recenzie audio și discuții despre romanul ''La Capătul curcubeului''] pe [http://www.sfbrp.com/ The Science Fiction Book Review Podcast] * [http://www.spectrum.ieee.org/jul04/3926 Mike Villas's World] — Articol IEEE în care se pune în discuție tehnologia din carte. * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=1007 La Capătul curcubeului] pe Worlds Without End * [http://www.npr.org/blogs/thetwo-way/2012/02/23/147284699/google-glasses-frightening-or-fantastic Google Glasses: Înspăimântător sau fantastic?]: Interviu cu Vernor Vinge (2012-02-23) {{Vernor Vinge}}{{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman (2001-prezent)}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți din 2006]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Premiul Hugo]] [[Categorie:Romane de Vernor Vinge]] [[Categorie:2006 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2006]] 3cnnbyrg0i1oclllwv4xc6403bk6vaq 0 1110380 17024021 15580418 2025-06-10T14:41:19Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1991]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024021 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Acțiunea Lebăda | titlu_original = | traducător = | coperta = [[Fișier:ANANIA_George_-_Actiunea_Lebada_1.jpg|188px]] | image_caption = Coperta primei ediții a romanului | autor = [[George Anania]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = România | limba = română | seria = | subiect = | gen = [[science fiction]], [[literatură pentru copii]] | editura = [[editura Ion Creangă|Ion Creangă]] | data_apariției = 1984 | data_apariției_în_românia = | media_type = | număr_pagini = 188 | isbn = | oclc = | precedată_de = | urmată_de = }} '''''Acțiunea Lebăda''''' (1984) este un roman [[science fiction]] pentru [[literatură pentru copii|copii]] al autorului [[Români|român]] [[George Anania]]. Volumul a fost reeditat în 1991 la aceeași editură. == Considerații generale == Deși la prima vedere acesta se dorește a fi o carte pentru copii<ref>Introducerea romanului începe astfel: "Textul pe care îl veți citi în paginile următoare, dragi copii,..." - G. ANANIA, ''Acțiunea Lebăda'', ed. Ion Creangă, 1991</ref>, romanul revine la două teme prezentate în lucrările publicate anterior de Anania alături de [[Romulus Bărbulescu]]. De altfel, cei doi autori au recunoscut că s-au ajutat reciproc în proiectele individuale<ref>[http://www.traianbadulescu.ro/2011/12/27/fara-titlu-fara-cuvinte-un-interviu-memorabil-cu-romulus-barbulescu-si-george-anania/ Fără titlu, fără... cuvinte - Un interviu memorabil cu Romulus Bărbulescu și George Anania] realizat de Traian Bădulescu, postat pe 27 decembrie 2011</ref>. Prima dintre aceste două teme, care se regăsește și în romanul ''[[Doando]]'', este aceea a unei civilizații extraterestre foarte vechi și avansată, care, aflată în pragul distrugerii, trimite în spațiu nave pe care a depozitat [[ADN]]-ul membrilor săi, precum și a florei și faunei de pe planeta de baștină, în speranța de a găsi planete propice renașterii. A doua temă este explorată pe larg în romanul ''[[Șarpele blând al infinitului]]'' și se referă la comunicarea prin intermediul bioundelor care călătoresc instantaneu prin spațiu și care se pot substanțializa. Dacă în acel roman acest mijloc asigura comunicarea cu a doua planetă a lui [[Sirius]] din constelația [[Câinele Mare (constelație)|Câinele Mare]], aici ea permite foștilor locuitori ai planetei stelei [[Deneb]] din constelația [[Lebăda (constelație)|Lebăda]] să ceară ajutorul pământenilor. Tehnologia la care a ajuns societatea de pe această planetă a permis savanților să proiecteze o bombă menită să transforme orice ființă în biounde, descoperire folosită de două facțiuni rivale pentru a se subjuga reciproc. Procesul a scăpat însă de sub control, organismele transformate astfel devenind agenți patogeni care au transmis starea lichefiată tuturor ființelor contactate. Astfel s-a dovedit căî, departe de a trece în neființă așa cum se anticipase, ființele atinse de bombă au trecut la un alt nivel de existență sub forma bioundelor. == Intriga == {{sinopsis}} [[Fișier:ANANIA_George_-_Actiunea_Lebada_2.jpg|thumb|right|140px|Coperta celei de-a doua ediții a romanului]] Gabriel Andreescu, un elev de paisprezece ani din [[București]], este în pericol de a rămâne corigent la electronică, ceea ce ar arunca o pată asupra reputației familiei. Dar evenimentul este eclipsat de un fapt mult mai grav: tatăl, savantul Alexandru Andreescu, care plecase într-o misiune la [[Marea Neagră]], a suferit un accident și zace internat într-o clinică în care nu poate fi vizitat. De situația aceasta nu sunt străini doi apropiați ai familiei, Ștefan - viitorul cumnat al lui Gabi - și doctorul Dinu. Ei îl iau pe Gabriel la o plimbare prin București, în timpul căreia îi fac cadou un ceas deosebit, capabil să interacționeze cu bioundele ființelor. În timp ce se acomodează cu aparatul, Gabriel află și povestea adevărată în legătură cu tatăl său: acesta a descoperit pe fundul Mării Negre epava de milioane de ani a unei civilizații cosmice originară de pe planeta stelei Deneb. Pe ea se află mostre de ADN pentru toate ființele de pe planeta devastată de un război nemilos care a transformat toate ființele în biounde. Denebienii au deschis ulterior un canal de legătură către [[Pământ]], prin intermediul căruia l-au atras pe lumea lor pe tatăl lui Gabriel, căruia îi este imposibil să mai revină înapoi. Misiunea lui Gabriel este de a pleca și el pe planeta stelei Deneb unde, cu ajutorul ceasului, să adune laolaltă moleculele componente ale trupului tatălui său, ajutându-l să revină acasă. Călătoria se desfășoară prin intermediul unui nou canal de legătură deschis de denebieni, iar Gabriel reușește să își ducă la îndeplinirea misiunea. Apoi, alături de tatăl său, răspândesc pe planetă mostrele de ADN păstrate de milioane de ani în nava ajunsă pe Pământ, ajutând astfel la renașterea vechii civilizații. Revenit pe Pământ, Gabriel află că trebuie să se supună unui tratament care să îi șteargă din memorie minunata aventură. == Lista personajelor == * '''Gabriel Andreescu''' - 14 ani, elev în București * '''Alexandru Andreescu''' - savant, tatăl lui Gabriel * '''Amalia Andreescu''' - cântăreață de operă, mama lui Gabriel * '''Lavinia Andreescu''' - studentă, sora lui Gabriel * '''Frusina''' - mătușa lui Gabriel * '''Ștefan Lupașcu''' - electronist, asistent al lui Alexandru Andreescu și iubit al Laviniei * '''Dinu Vasiliu''' - doctor, prieten apropiat al familiei Andreescu * '''Dumitrașcu''' zis '''Minitehnicus''' - profesor de electronică la școala unde învață Gabriel * '''Dobrescu''' - asistent al lui Alexandru Andreescu * '''Otilia Caragea''' - colegă de clasă cu Gabriel == Ediții == * 1984 - ''Acțiunea Lebăda'', ed. Ion Creangă, 188 pag. * 1991 - ''Acțiunea Lebăda'', ed. Ion Creangă, 160 pag., ISBN 973-25-0348-3 == Note == <references /> == Legături externe == * [http://www.rightwords.ro/autori/biografie/george-anania George Anania] pe Right Words * {{Isfdb title}} {{Romulus Barbulescu-George Anania}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți de Romulus Bărbulescu și George Anania]] [[Categorie:Cărți din 1984]] [[Categorie:Romane românești]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice românești]] [[Categorie:1984 în științifico-fantastic]] [[Categorie:1991 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1991]] 9eoo3z4o5bpaw9sfw8iuyqdcayjfni9 0 1112026 17024402 16929894 2025-06-10T20:05:51Z Dantare 460470 17024402 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 1998 | country = Republica Moldova | type = legislative | vote_type = Popular | ongoing = no | majority_seats = 51 | seats_for_election = Toate cele 101 de mandate din [[Parlamentul Republicii Moldova]] | previous_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 1994 | previous_year = 1994 | next_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 2001 | next_year = 2001 | election_date = 22 martie 1998 | turnout = 69,12% {{decrease}} | swing7 = <!-- Map --> | map_image = MdAlegeri1998.svg | map_size = | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | map2_image = MdAlegeri1998coal.svg | map2_size = | map2_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială cu Alianța pentru Democrație și Reforme | after_election=[[Ion Ciubuc]] | before_election=[[Ion Ciubuc]] | title=[[Prim-ministrul Republicii Moldova|Prim-ministru]] | before_party = ADR | after_party = ADR | colour1=c12025 | percentage1=30,01% | popular_vote1=487.002 | seats1=40 | party1=PCRM | leader_since1=1993 | leader1=[[Vladimir Voronin]] | image1 = [[File:Владимир Воронин (12-06-2014).jpg|150x150px]] | colour2=F0FF00 | percentage2=19,42% | popular_vote2=315.206 | seats2=26 | party2=BeCDM | leader_since2=1997 | leader2=[[Mircea Snegur]] | image2= [[File:Mircea Snegur 1996 (cropped).jpg|150x150px]] | colour3=0072bc | percentage3=18,16% | popular_vote3=294.691 | seats3=24 | party3=BePMDP | leader_since3=1997 | leader3=[[Dumitru Diacov]] | image3= [[File:Dumitru Diacov (cropped).jpg|150x150px]] | colour4=f26522 | percentage4=8,84% | popular_vote4=143.428 | seats4=11 | party4=PFD | leader_since4=1993 | leader4=[[Valeriu Matei]] | image4=[[File:Scriitorul Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Roman din Chisinau (16633971314).jpg|150x150px]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile legislative în Republica Moldova''' au avut loc pe [[22 martie]] [[1998]]. Prezența la vot a fost de 69,12%. În urma alegerilor, patru concurenți electorali — [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidul Comuniștilor]] (30.01% voturi, 40 mandate), [[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”]] (19.42%, 26 mandate), [[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”|Blocul electoral "Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă"]] (18.16%, 24 mandate) și [[Partidul Forțelor Democratice]] (8.84%, 11 mandate) — au depășit pragul electoral, urmînd să fie reprezentați în [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlamentul]] de legislatura a XIV-a. Ceilalți 71 concurenți electorali au acumulat împreună 23.57% din voturile alegătorilor, care au fost distribuite celor patru învingători în mod proporțional, în conformitate cu formula lui d’Hondt. ==Rezultat== {{see|Legislatura 1998-2001 (Republica Moldova)}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: right" |+ ! colspan="6" |[[Fișier:Moldova_Parliament_1998ro.svg]] |- ! colspan="2" |Partid / Alianță electorală !Voturi !% !Locuri !+/- |- |style=background:#c12025| | align="left" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |487,002 |30.01 |40 |40 {{increase}} |- |style=background:#F0FF00| | align="left" |[[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”]] |315,206 |19.42 |26 |17 {{increase}} |- |style=background:#0072bc| | align="left" |[[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”]] |294,691 |18.16 |24 |24 {{increase}} |- |style=background:#f26522| | align="left" |[[Partidul Forțelor Democratice]] |143,428 |8.84 |11 |0 {{steady}} |- |style=background:#8DC63F| | align="left" |[[Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |58,874 |3.63 |0 |56 {{decrease}} |- | | align="left" |[[Blocul electoral „Alianța Civică Furnica”]] |53,338 |3.29 |0 |0 |- |style=background:#00BFF3| | align="left" |[[Alianța Forțelor Democratice|Blocul electoral „Alianța Forțelor Democratice”]] |36,334 |2.24 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Dreptății Social-Economice din Moldova|Partidul Dreptății Social-Economice]] |31,663 |1.95 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Social Democrat din Moldova|Partidul Social Democrat]] |30,169 |1.86 |0 |0 |- |style=background:#700000| | align="left" |[[Blocul electoral „Unitatea Socialistă”]] |29,647 |1.83 |0 |28 {{decrease}} |- | | align="left" |[[Blocul electoral Social Democrat „Speranța”]] |21,282 |1.31 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Socialiștilor]] |9,514 |0.59 |0 |0 |- |style=background:#33CCFF| | align="left" |[[Partidul Liberal (Republica Moldova)|Partidul Reformei]] |8,844 |0.54 |0 |0 |- | | align="left" |[[Uniunea Creștin Democrată]] |8,342 |0.51 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Unit Muncitoresc]] |3,124 |0.19 |0 |0 |- |style=background:lightgray| | align="left" |Candidați independenți |91,419 |5.64 |0 |0 |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,622,987 |96.46 | - | - |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |57,483 |3.54 | - | - |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,431,218''' |'''100.00''' |'''101''' |'''3''' {{decrease}} |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,680,470 |69.12 | - | - |- | colspan="5" align="left" |Sursa: [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/1998/ e-democracy.md] | |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”|BeCDM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”|BePMDP]] !rowspan="1" |[[Partidul Forțelor Democratice|PFD]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] |56,27% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''38,18%''' |11,87% |9,59% |8,74% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |60,54% |24,53% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''26,80%''' |18,98% |9,92% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |55,67% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''29,29%''' |21,34% |21,41% |7,10% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |54,76% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''26,90%''' |25,07% |18,58% |9,30% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |58,31% |23,16% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''26,23%''' |21,69% |9,81% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |55,07% |21,22% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''30,16%''' |19,68% |9,74% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |56,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''26,14%''' |23,06% |18,64% |10,35% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |64,51% |17,50% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''38,71%''' |12,54% |14,51% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |73,00% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''21,76%''' |21,59% |10,05% |6,66% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |77,51% |26,79% |18,47% | style="background: #0072bc; width: 100px;"|'''39,27%''' |3,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] |70,03% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''47,40%''' |13,52% |10,46% |6,95% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] |74,64% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''42,94%''' |17,88% |13,46% |7,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] |83,50% |19,77% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''24,65%''' |24,11% |6,04% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Moldova.svg}} [[Raionul Căinari|Căinari]] |73,24% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''27,02%''' |13,42% |22,93% |11,46% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] |72,82% |19,83% |18,76% | style="background: #0072bc; width: 100px;"|'''24,24%''' |9,64% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] |78,60% |18,94% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''29,10%''' |18,34% |6,85% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |80,79% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''31,10%''' |15,62% |24,17% |9,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] |73,05% |13,73% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''38,87%''' |17,17% |10,06% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |73,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''31,34%''' |16,49% |23,84% |8,58% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] |80,63% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''35,39%''' |16,25% |15,94% |7,18% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |79,76% |21,54% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''33,78%''' |18,60% |2,42% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] |72,99% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''42,45%''' |8,84% |16,97% |7,59% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] |77,24% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''34,75%''' |11,47% |19,82% |9,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] |83,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''30,19%''' |24,62% |18,25% |6,22% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] |70,51% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''36,96%''' |8,01% |18,39% |9,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] |74,70% |22,51% |13,39% | style="background: #0072bc; width: 100px;"|'''29,02%''' |8,16% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |65,09% |19,25% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''28,40%''' |15,98% |13,05% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] |80,51% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''32,57%''' |11,70% |26,18% |7,70% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |83,46% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''23,84%''' |22,34% |14,63% |13,24% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] |82,00% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''60,30%''' |8,77% |13,54% |5,52% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] |77,63% |19,71% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''24,48%''' |17,47% |10,17% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] |78,15% |19,66% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''30,34%''' |19,55% |4,65% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] |82,03% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''31,87%''' |11,72% |20,34% |10,75% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Camenca PMR Flagge.jpg}} [[Raionul Camenca|Sănătăuca]] |82,21% |18,59% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''23,29%''' |12,33% |3,12% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] |76,75% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''23,51%''' |12,13% |23,12% |13,40% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] |79,29% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''33,48%''' |14,78% |21,46% |10,89% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] |68,23% |22,97% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''26,46%''' |14,09% |15,59% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |78,18% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''27,30%''' |18,43% |19,84% |6,29% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |75,97% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''21,04%''' |17,93% |16,62% |9,01% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] |81,32% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''56,39%''' |5,98% |9,43% |1,49% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] |81,48% |18,23% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''27,52%''' |21,33% |11,94% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] |76,54% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''29,62%''' |16,69% |20,29% |11,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Vulcănești|Vulcănești]] |81,70% |16,88% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''42,61%''' |13,14% |14,84% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]] |70,59% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''70,20%''' |0,80% |8,69% |1,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Transnistria (variant).svg}} [[Stânga Nistrului|UTA Stânga Nistrului]] |100,00% |14,38% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''25,49%''' |14,92% |9,78% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |82,69% |2,62% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''39,85%''' |23,05% |20,27% |- !Total ! 69,12% ! 30,01% ! 19,42% ! 18,16% ! 8,84% |- |} <gallery> MdAlegeri1998prez.svg|Harta prezenței la vot pe raion MdAlegeri1998pcrm.svg|Rezultatele pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pe raioane: {{legend|#d25d61|70–80%}}{{legend|#d9777a|60–70%}}{{legend|#df8d90|50–60%}}{{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f0cacb|20–30%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}}{{legend|#faeeee|0–10%}} MdAlegeri1998bcdm.svg|Rezultatele pentru Convenția Democrată din Moldova pe raioane: {{legend|#f9ff95|40–50%}}{{legend|#faffac|30–40%}}{{legend|#fbffc2|20–30%}}{{legend|#fdffd7|10–20%}}{{legend|#feffeb|0–10%}} MdAlegeri1998bpmdp.svg|Rezultatele pentru Blocul ”Pentru o Moldovă Democrată și Prosperă” pe raioane: {{legend|#acd1e9|30–40%}}{{legend|#c2ddef|20–30%}}{{legend|#d7e9f4|10–20%}}{{legend|#ebf4fa|0–10%}} MdAlegeri1998pfd.svg|Rezultatele pentru Partidul Forțelor Democratice pe raioane: {{legend|#fcdaca|20–30%}}{{legend|#fde7dc|10–20%}}{{legend|#fef3ee|0–10%}} MdAlegeri1998adr.svg|Rezultatele pentru Alianța pentru Democrație și Reforme pe raioane: {{legend|#2544ff|80–90%}}{{legend|#4660ff|70–80%}}{{legend|#6379ff|60–70%}}{{legend|#7d8fff|50–60%}}{{legend|#95a4ff|40–50%}}{{legend|#acb8ff|30–40%}}{{legend|#c2cbff|20–30%}}{{legend|#d7ddff|10–20%}} </gallery> ==Legături externe== * [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/1998/results/ Rezultatele alegerilor parlamentare din 22 martie 1998] * [https://www.ifes.org/sites/default/files/r01758.pdf Republic of Moldova: Parliamentary Elections: March 22, 1998] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201125031405/https://www.ifes.org/sites/default/files/r01758.pdf |date=2020-11-25 }} {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri legislative în Republica Moldova]] [[Categorie:1998 în Republica Moldova]] m85cg0muki7buiicboac6pf7eu1rmso 17025093 17024402 2025-06-11T10:04:26Z Dantare 460470 17025093 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 1998 | country = Republica Moldova | type = legislative | vote_type = Popular | ongoing = no | majority_seats = 51 | seats_for_election = Toate cele 101 de mandate din [[Parlamentul Republicii Moldova]] | previous_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 1994 | previous_year = 1994 | next_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 2001 | next_year = 2001 | election_date = 22 martie 1998 | turnout = 69,12% {{decrease}} | swing7 = <!-- Map --> | map_image = MdAlegeri1998.svg | map_size = | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | map2_image = MdAlegeri1998coal.svg | map2_size = | map2_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială cu Alianța pentru Democrație și Reforme | after_election=[[Ion Ciubuc]] | before_election=[[Ion Ciubuc]] | title=[[Prim-ministrul Republicii Moldova|Prim-ministru]] | before_party = ADR | after_party = ADR | colour1=c12025 | percentage1=30,01% | popular_vote1=487.002 | seats1=40 {{increase}} | party1=PCRM | leader_since1=1993 | leader1=[[Vladimir Voronin]] | image1 = [[File:Владимир Воронин (12-06-2014).jpg|150x150px]] | colour2=F0FF00 | percentage2=19,42% | popular_vote2=315.206 | seats2=26 {{increase}} | party2=BeCDM | leader_since2=1997 | leader2=[[Mircea Snegur]] | image2= [[File:Mircea Snegur 1996 (cropped).jpg|150x150px]] | colour3=0072bc | percentage3=18,16% | popular_vote3=294.691 | seats3=24 {{increase}} | party3=BePMDP | leader_since3=1997 | leader3=[[Dumitru Diacov]] | image3= [[File:Dumitru Diacov (cropped).jpg|150x150px]] | colour4=f26522 | percentage4=8,84% | popular_vote4=143.428 | seats4=11 {{steady}} | party4=PFD | leader_since4=1993 | leader4=[[Valeriu Matei]] | image4=[[File:Scriitorul Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Roman din Chisinau (16633971314).jpg|150x150px]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile legislative în Republica Moldova''' au avut loc pe [[22 martie]] [[1998]]. Prezența la vot a fost de 69,12%. În urma alegerilor, patru concurenți electorali — [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidul Comuniștilor]] (30.01% voturi, 40 mandate), [[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”]] (19.42%, 26 mandate), [[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”|Blocul electoral "Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă"]] (18.16%, 24 mandate) și [[Partidul Forțelor Democratice]] (8.84%, 11 mandate) — au depășit pragul electoral, urmînd să fie reprezentați în [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlamentul]] de legislatura a XIV-a. Ceilalți 71 concurenți electorali au acumulat împreună 23.57% din voturile alegătorilor, care au fost distribuite celor patru învingători în mod proporțional, în conformitate cu formula lui d’Hondt. ==Rezultat== {{see|Legislatura 1998-2001 (Republica Moldova)}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: right" |+ ! colspan="6" |[[Fișier:Moldova_Parliament_1998ro.svg]] |- ! colspan="2" |Partid / Alianță electorală !Voturi !% !Locuri !+/- |- |style=background:#c12025| | align="left" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |487,002 |30.01 |40 |40 {{increase}} |- |style=background:#F0FF00| | align="left" |[[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”]] |315,206 |19.42 |26 |17 {{increase}} |- |style=background:#0072bc| | align="left" |[[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”]] |294,691 |18.16 |24 |24 {{increase}} |- |style=background:#f26522| | align="left" |[[Partidul Forțelor Democratice]] |143,428 |8.84 |11 |0 {{steady}} |- |style=background:#8DC63F| | align="left" |[[Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |58,874 |3.63 |0 |56 {{decrease}} |- | | align="left" |[[Blocul electoral „Alianța Civică Furnica”]] |53,338 |3.29 |0 |0 |- |style=background:#00BFF3| | align="left" |[[Alianța Forțelor Democratice|Blocul electoral „Alianța Forțelor Democratice”]] |36,334 |2.24 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Dreptății Social-Economice din Moldova|Partidul Dreptății Social-Economice]] |31,663 |1.95 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Social Democrat din Moldova|Partidul Social Democrat]] |30,169 |1.86 |0 |0 |- |style=background:#700000| | align="left" |[[Blocul electoral „Unitatea Socialistă”]] |29,647 |1.83 |0 |28 {{decrease}} |- | | align="left" |[[Blocul electoral Social Democrat „Speranța”]] |21,282 |1.31 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Socialiștilor]] |9,514 |0.59 |0 |0 |- |style=background:#33CCFF| | align="left" |[[Partidul Liberal (Republica Moldova)|Partidul Reformei]] |8,844 |0.54 |0 |0 |- | | align="left" |[[Uniunea Creștin Democrată]] |8,342 |0.51 |0 |0 |- | | align="left" |[[Partidul Unit Muncitoresc]] |3,124 |0.19 |0 |0 |- |style=background:lightgray| | align="left" |Candidați independenți |91,419 |5.64 |0 |0 |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,622,987 |96.46 | - | - |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |57,483 |3.54 | - | - |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,431,218''' |'''100.00''' |'''101''' |'''3''' {{decrease}} |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,680,470 |69.12 | - | - |- | colspan="5" align="left" |Sursa: [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/1998/ e-democracy.md] | |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”|BeCDM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”|BePMDP]] !rowspan="1" |[[Partidul Forțelor Democratice|PFD]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] |56,27% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''38,18%''' |11,87% |9,59% |8,74% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |60,54% |24,53% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''26,80%''' |18,98% |9,92% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |55,67% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''29,29%''' |21,34% |21,41% |7,10% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |54,76% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''26,90%''' |25,07% |18,58% |9,30% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |58,31% |23,16% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''26,23%''' |21,69% |9,81% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |55,07% |21,22% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''30,16%''' |19,68% |9,74% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |56,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''26,14%''' |23,06% |18,64% |10,35% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |64,51% |17,50% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''38,71%''' |12,54% |14,51% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |73,00% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''21,76%''' |21,59% |10,05% |6,66% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |77,51% |26,79% |18,47% | style="background: #0072bc; width: 100px;"|'''39,27%''' |3,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] |70,03% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''47,40%''' |13,52% |10,46% |6,95% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] |74,64% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''42,94%''' |17,88% |13,46% |7,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] |83,50% |19,77% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''24,65%''' |24,11% |6,04% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Moldova.svg}} [[Raionul Căinari|Căinari]] |73,24% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''27,02%''' |13,42% |22,93% |11,46% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] |72,82% |19,83% |18,76% | style="background: #0072bc; width: 100px;"|'''24,24%''' |9,64% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] |78,60% |18,94% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''29,10%''' |18,34% |6,85% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |80,79% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''31,10%''' |15,62% |24,17% |9,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] |73,05% |13,73% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''38,87%''' |17,17% |10,06% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |73,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''31,34%''' |16,49% |23,84% |8,58% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] |80,63% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''35,39%''' |16,25% |15,94% |7,18% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |79,76% |21,54% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''33,78%''' |18,60% |2,42% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] |72,99% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''42,45%''' |8,84% |16,97% |7,59% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] |77,24% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''34,75%''' |11,47% |19,82% |9,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] |83,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''30,19%''' |24,62% |18,25% |6,22% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] |70,51% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''36,96%''' |8,01% |18,39% |9,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] |74,70% |22,51% |13,39% | style="background: #0072bc; width: 100px;"|'''29,02%''' |8,16% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |65,09% |19,25% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''28,40%''' |15,98% |13,05% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] |80,51% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''32,57%''' |11,70% |26,18% |7,70% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |83,46% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''23,84%''' |22,34% |14,63% |13,24% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] |82,00% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''60,30%''' |8,77% |13,54% |5,52% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] |77,63% |19,71% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''24,48%''' |17,47% |10,17% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] |78,15% |19,66% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''30,34%''' |19,55% |4,65% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] |82,03% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''31,87%''' |11,72% |20,34% |10,75% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Camenca PMR Flagge.jpg}} [[Raionul Camenca|Sănătăuca]] |82,21% |18,59% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''23,29%''' |12,33% |3,12% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] |76,75% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''23,51%''' |12,13% |23,12% |13,40% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] |79,29% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''33,48%''' |14,78% |21,46% |10,89% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] |68,23% |22,97% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''26,46%''' |14,09% |15,59% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |78,18% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''27,30%''' |18,43% |19,84% |6,29% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |75,97% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''21,04%''' |17,93% |16,62% |9,01% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] |81,32% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''56,39%''' |5,98% |9,43% |1,49% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] |81,48% |18,23% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''27,52%''' |21,33% |11,94% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] |76,54% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''29,62%''' |16,69% |20,29% |11,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Vulcănești|Vulcănești]] |81,70% |16,88% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''42,61%''' |13,14% |14,84% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]] |70,59% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''70,20%''' |0,80% |8,69% |1,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Transnistria (variant).svg}} [[Stânga Nistrului|UTA Stânga Nistrului]] |100,00% |14,38% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''25,49%''' |14,92% |9,78% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |82,69% |2,62% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''39,85%''' |23,05% |20,27% |- !Total ! 69,12% ! 30,01% ! 19,42% ! 18,16% ! 8,84% |- |} <gallery> MdAlegeri1998prez.svg|Harta prezenței la vot pe raion MdAlegeri1998pcrm.svg|Rezultatele pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pe raioane: {{legend|#d25d61|70–80%}}{{legend|#d9777a|60–70%}}{{legend|#df8d90|50–60%}}{{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f0cacb|20–30%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}}{{legend|#faeeee|0–10%}} MdAlegeri1998bcdm.svg|Rezultatele pentru Convenția Democrată din Moldova pe raioane: {{legend|#f9ff95|40–50%}}{{legend|#faffac|30–40%}}{{legend|#fbffc2|20–30%}}{{legend|#fdffd7|10–20%}}{{legend|#feffeb|0–10%}} MdAlegeri1998bpmdp.svg|Rezultatele pentru Blocul ”Pentru o Moldovă Democrată și Prosperă” pe raioane: {{legend|#acd1e9|30–40%}}{{legend|#c2ddef|20–30%}}{{legend|#d7e9f4|10–20%}}{{legend|#ebf4fa|0–10%}} MdAlegeri1998pfd.svg|Rezultatele pentru Partidul Forțelor Democratice pe raioane: {{legend|#fcdaca|20–30%}}{{legend|#fde7dc|10–20%}}{{legend|#fef3ee|0–10%}} MdAlegeri1998adr.svg|Rezultatele pentru Alianța pentru Democrație și Reforme pe raioane: {{legend|#2544ff|80–90%}}{{legend|#4660ff|70–80%}}{{legend|#6379ff|60–70%}}{{legend|#7d8fff|50–60%}}{{legend|#95a4ff|40–50%}}{{legend|#acb8ff|30–40%}}{{legend|#c2cbff|20–30%}}{{legend|#d7ddff|10–20%}} </gallery> ==Legături externe== * [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/1998/results/ Rezultatele alegerilor parlamentare din 22 martie 1998] * [https://www.ifes.org/sites/default/files/r01758.pdf Republic of Moldova: Parliamentary Elections: March 22, 1998] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201125031405/https://www.ifes.org/sites/default/files/r01758.pdf |date=2020-11-25 }} {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri legislative în Republica Moldova]] [[Categorie:1998 în Republica Moldova]] kcfcm0jvltmcabd18swlvsdqibxj7a0 17025154 17025093 2025-06-11T11:06:14Z Dantare 460470 17025154 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 1998 | country = Republica Moldova | type = legislative | vote_type = Popular | ongoing = no | majority_seats = 51 | seats_for_election = Toate cele 101 de mandate din [[Parlamentul Republicii Moldova]] | previous_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 1994 | previous_year = 1994 | next_election = Alegeri legislative în Republica Moldova, 2001 | next_year = 2001 | election_date = 22 martie 1998 | turnout = 69,12% {{decrease}} | swing7 = <!-- Map --> | map_image = MdAlegeri1998.svg | map_size = | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | map2_image = MdAlegeri1998coal.svg | map2_size = | map2_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială cu Alianța pentru Democrație și Reforme | after_election=[[Ion Ciubuc]] | before_election=[[Ion Ciubuc]] | title=[[Prim-ministrul Republicii Moldova|Prim-ministru]] | before_party = ADR | after_party = ADR | colour1=c12025 | percentage1=30,01% | popular_vote1=487.002 | seats1=40 {{increase}} | party1=PCRM | leader_since1=1993 | leader1=[[Vladimir Voronin]] | image1 = [[File:Владимир Воронин (12-06-2014).jpg|150x150px]] | colour2=F0FF00 | percentage2=19,42% | popular_vote2=315.206 | seats2=26 {{increase}} | party2=BeCDM | leader_since2=1997 | leader2=[[Mircea Snegur]] | image2= [[File:Mircea Snegur 1996 (cropped).jpg|150x150px]] | colour3=0072bc | percentage3=18,16% | popular_vote3=294.691 | seats3=24 {{increase}} | party3=BePMDP | leader_since3=1997 | leader3=[[Dumitru Diacov]] | image3= [[File:Dumitru Diacov (cropped).jpg|150x150px]] | colour4=f26522 | percentage4=8,84% | popular_vote4=143.428 | seats4=11 {{steady}} | party4=PFD | leader_since4=1993 | leader4=[[Valeriu Matei]] | image4=[[File:Scriitorul Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Roman din Chisinau (16633971314).jpg|150x150px]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile legislative în Republica Moldova''' au avut loc pe [[22 martie]] [[1998]]. Prezența la vot a fost de 69,12%. În urma alegerilor, patru concurenți electorali — [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidul Comuniștilor]] (30.01% voturi, 40 mandate), [[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”]] (19.42%, 26 mandate), [[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”|Blocul electoral "Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă"]] (18.16%, 24 mandate) și [[Partidul Forțelor Democratice]] (8.84%, 11 mandate) — au depășit pragul electoral, urmînd să fie reprezentați în [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlamentul]] de legislatura a XIV-a. Ceilalți 71 concurenți electorali au acumulat împreună 23.57% din voturile alegătorilor, care au fost distribuite celor patru învingători în mod proporțional, în conformitate cu formula lui d’Hondt. ==Rezultat== {{see|Legislatura 1998-2001 (Republica Moldova)}} {| class="wikitable sortable" style="text-align: right" |+ ! colspan="6" |[[Fișier:Moldova_Parliament_1998ro.svg]] |- ! colspan="2" |Partid / Alianță electorală !Voturi !% !Locuri !+/- |- |style=background:#c12025| | align="left" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |487,002 |30.01 |40 |40 {{increase}} |- |style=background:#F0FF00| | align="left" |[[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”]] |315,206 |19.42 |26 |17 {{increase}} |- |style=background:#0072bc| | align="left" |[[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”]] |294,691 |18.16 |24 |24 {{increase}} |- |style=background:#f26522| | align="left" |[[Partidul Forțelor Democratice]] |143,428 |8.84 |11 |0 {{steady}} |- |style=background:#8DC63F| | align="left" |[[Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |58,874 |3.63 |0 |56 {{decrease}} |- | | align="left" |[[Blocul electoral „Alianța Civică Furnica”]] |53,338 |3.29 |0 | — |- |style=background:#00BFF3| | align="left" |[[Alianța Forțelor Democratice|Blocul electoral „Alianța Forțelor Democratice”]] |36,334 |2.24 |0 | — |- | | align="left" |[[Partidul Dreptății Social-Economice din Moldova|Partidul Dreptății Social-Economice]] |31,663 |1.95 |0 | — |- | | align="left" |[[Partidul Social Democrat din Moldova|Partidul Social Democrat]] |30,169 |1.86 |0 | — |- |style=background:#700000| | align="left" |[[Blocul electoral „Unitatea Socialistă”]] |29,647 |1.83 |0 |28 {{decrease}} |- | | align="left" |[[Blocul electoral Social Democrat „Speranța”]] |21,282 |1.31 |0 | — |- | | align="left" |[[Partidul Socialiștilor]] |9,514 |0.59 |0 | — |- |style=background:#33CCFF| | align="left" |[[Partidul Liberal (Republica Moldova)|Partidul Reformei]] |8,844 |0.54 |0 | — |- | | align="left" |[[Uniunea Creștin Democrată]] |8,342 |0.51 |0 | — |- | | align="left" |[[Partidul Unit Muncitoresc]] |3,124 |0.19 |0 | — |- |style=background:lightgray| | align="left" |Candidați independenți |91,419 |5.64 |0 | — |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,622,987 |96.46 | — | — |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |57,483 |3.54 | — | — |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,431,218''' |'''100.00''' |'''101''' |'''3''' {{decrease}} |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,680,470 |69.12 | — | — |- | colspan="5" align="left" |Sursa: [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/1998/ e-democracy.md] | |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”|BeCDM]] !rowspan="1" |[[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”|BePMDP]] !rowspan="1" |[[Partidul Forțelor Democratice|PFD]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] |56,27% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''38,18%''' |11,87% |9,59% |8,74% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |60,54% |24,53% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''26,80%''' |18,98% |9,92% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |55,67% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''29,29%''' |21,34% |21,41% |7,10% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |54,76% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''26,90%''' |25,07% |18,58% |9,30% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |58,31% |23,16% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''26,23%''' |21,69% |9,81% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |55,07% |21,22% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''30,16%''' |19,68% |9,74% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |56,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''26,14%''' |23,06% |18,64% |10,35% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |64,51% |17,50% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''38,71%''' |12,54% |14,51% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |73,00% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''21,76%''' |21,59% |10,05% |6,66% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |77,51% |26,79% |18,47% | style="background: #0072bc; width: 100px;"|'''39,27%''' |3,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] |70,03% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''47,40%''' |13,52% |10,46% |6,95% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] |74,64% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''42,94%''' |17,88% |13,46% |7,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] |83,50% |19,77% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''24,65%''' |24,11% |6,04% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Moldova.svg}} [[Raionul Căinari|Căinari]] |73,24% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''27,02%''' |13,42% |22,93% |11,46% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] |72,82% |19,83% |18,76% | style="background: #0072bc; width: 100px;"|'''24,24%''' |9,64% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] |78,60% |18,94% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''29,10%''' |18,34% |6,85% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |80,79% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''31,10%''' |15,62% |24,17% |9,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] |73,05% |13,73% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''38,87%''' |17,17% |10,06% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |73,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''31,34%''' |16,49% |23,84% |8,58% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] |80,63% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''35,39%''' |16,25% |15,94% |7,18% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |79,76% |21,54% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''33,78%''' |18,60% |2,42% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] |72,99% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''42,45%''' |8,84% |16,97% |7,59% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] |77,24% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''34,75%''' |11,47% |19,82% |9,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] |83,23% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''30,19%''' |24,62% |18,25% |6,22% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] |70,51% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''36,96%''' |8,01% |18,39% |9,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] |74,70% |22,51% |13,39% | style="background: #0072bc; width: 100px;"|'''29,02%''' |8,16% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |65,09% |19,25% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''28,40%''' |15,98% |13,05% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] |80,51% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''32,57%''' |11,70% |26,18% |7,70% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |83,46% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''23,84%''' |22,34% |14,63% |13,24% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] |82,00% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''60,30%''' |8,77% |13,54% |5,52% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] |77,63% |19,71% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''24,48%''' |17,47% |10,17% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] |78,15% |19,66% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''30,34%''' |19,55% |4,65% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] |82,03% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''31,87%''' |11,72% |20,34% |10,75% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Camenca PMR Flagge.jpg}} [[Raionul Camenca|Sănătăuca]] |82,21% |18,59% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''23,29%''' |12,33% |3,12% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] |76,75% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''23,51%''' |12,13% |23,12% |13,40% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] |79,29% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''33,48%''' |14,78% |21,46% |10,89% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] |68,23% |22,97% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''26,46%''' |14,09% |15,59% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |78,18% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''27,30%''' |18,43% |19,84% |6,29% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |75,97% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''21,04%''' |17,93% |16,62% |9,01% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] |81,32% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''56,39%''' |5,98% |9,43% |1,49% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] |81,48% |18,23% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''27,52%''' |21,33% |11,94% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] |76,54% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''29,62%''' |16,69% |20,29% |11,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Vulcănești|Vulcănești]] |81,70% |16,88% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''42,61%''' |13,14% |14,84% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]] |70,59% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''70,20%''' |0,80% |8,69% |1,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Transnistria (variant).svg}} [[Stânga Nistrului|UTA Stânga Nistrului]] |100,00% |14,38% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''25,49%''' |14,92% |9,78% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |82,69% |2,62% | style="background: #F0FF00; width: 100px;"|'''39,85%''' |23,05% |20,27% |- !Total ! 69,12% ! 30,01% ! 19,42% ! 18,16% ! 8,84% |- |} <gallery> MdAlegeri1998prez.svg|Harta prezenței la vot pe raion MdAlegeri1998pcrm.svg|Rezultatele pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pe raioane: {{legend|#d25d61|70–80%}}{{legend|#d9777a|60–70%}}{{legend|#df8d90|50–60%}}{{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f0cacb|20–30%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}}{{legend|#faeeee|0–10%}} MdAlegeri1998bcdm.svg|Rezultatele pentru Convenția Democrată din Moldova pe raioane: {{legend|#f9ff95|40–50%}}{{legend|#faffac|30–40%}}{{legend|#fbffc2|20–30%}}{{legend|#fdffd7|10–20%}}{{legend|#feffeb|0–10%}} MdAlegeri1998bpmdp.svg|Rezultatele pentru Blocul ”Pentru o Moldovă Democrată și Prosperă” pe raioane: {{legend|#acd1e9|30–40%}}{{legend|#c2ddef|20–30%}}{{legend|#d7e9f4|10–20%}}{{legend|#ebf4fa|0–10%}} MdAlegeri1998pfd.svg|Rezultatele pentru Partidul Forțelor Democratice pe raioane: {{legend|#fcdaca|20–30%}}{{legend|#fde7dc|10–20%}}{{legend|#fef3ee|0–10%}} MdAlegeri1998adr.svg|Rezultatele pentru Alianța pentru Democrație și Reforme pe raioane: {{legend|#2544ff|80–90%}}{{legend|#4660ff|70–80%}}{{legend|#6379ff|60–70%}}{{legend|#7d8fff|50–60%}}{{legend|#95a4ff|40–50%}}{{legend|#acb8ff|30–40%}}{{legend|#c2cbff|20–30%}}{{legend|#d7ddff|10–20%}} </gallery> ==Legături externe== * [http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/1998/results/ Rezultatele alegerilor parlamentare din 22 martie 1998] * [https://www.ifes.org/sites/default/files/r01758.pdf Republic of Moldova: Parliamentary Elections: March 22, 1998] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201125031405/https://www.ifes.org/sites/default/files/r01758.pdf |date=2020-11-25 }} {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri legislative în Republica Moldova]] [[Categorie:1998 în Republica Moldova]] iyklfd876jrvz7mmhc655yxtgnzhm8x 0 1113036 17024814 16219935 2025-06-11T03:14:09Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024814 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Dănuț Culețu''' ({{date biografice}}) este un economist și om politic român, deputat ales în legislatura [[2012]]-[[2016]]. == Biografie == === Viață timpurie === Dănuț Culețu s-a născut în anul 1955, în Constanța. În 1974, a absolvit Colegiul Mircea cel Bătrân. Între 1979 și 1987 a fost economist în Cooperația de Consum. Între 1987 și 1991 a fost ofițer de cont la Banca de Investiții Constanța. După 1994, a lucrat în domeniul bancar, fiind managerul sucursalelor din Constanța ale mai multor bănci, ca [[BRD - Groupe Société Générale|BRD]] (1995-1998) și [[ING]] (1998-2005) și director la Elcomex Grup (2009-2010) și Marfin Bank România (2010). În 2010, a devenit campion internațional la tenis. === Viață politică === În 1990, s-a înscris în [[Partidul Național Liberal]] (PNL). În 1991, a fost ales președinte al PNL Constanța, funcție pe care a deținut-o până în 1993. În perioada 1993-2005 a fost vice-președinte al PNL Constanța. În 2005, a fost numit prefect al Constanței, de către prim-ministrul liberal, [[Călin Popescu-Tăriceanu]]. A deținut această funcție până în 2009, perioada în care a realizat mai multe lucruri. În 2010, a demisionat din PNL, motivând rezultatul alegerilor filialei din Constanța. În 2012, s-a înscris în organizația non-guvernamentală, condusă de [[Mihai Răzvan Ungureanu]], numită [[Inițiativa Civică de Centru-Dreapta]] (ICCD)<ref>[http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/actualitate/fostul-prefect-revine-in-politica-danut-culetu-omul-lui-mru-la-constanta-77385.html Fostul prefect revine în politica: Dănuț Culețu, omul lui MRU la Constanța]</ref>. Mai apoi, s-a înscris și în [[Forța Civică]], vehiculul electoral al ICCD la alegerile parlamentare din 2012. După un timp, a fost ales președinte al Forței Civice Constanța.<ref>[http://www.tvlitoral.ro/forta-civica-constanta-si-a-inaugurat-noul-sediul-de-la-malul-marii-video/ Forța Civică și-a inaugurat noul sediu de pe malul mării]</ref> El a susținut filiala județeană a [[Alianța România Dreaptă|Alianței România Dreaptă]] (ARD), coaliția electorală dintre PDL, FC și PNȚCD. La [[Alegeri Parlamentare in Romania, 2012|alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012]], Dănuț Culețu a fost ales deputat, candidând din partea ARD în colegiul nr. 9 al județului Constanța, colegiu aflat în întregime în orașul [[Constanța]]. Din aprilie 2013, este vice-președintele Forței Civice, în Biroul Permanent Național. În 2014, Dănuț Culețu a demisionat din Forța Civică și a devenit membru PNL din februarie 2015. În cadrul activității sale parlamentar, Dănuț Culețu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Letonia, Republica Bulgaria și Republica Finlanda. Dănuț Culețu a inițiat 51 de propuneri legislative din care 3 au fost promulgate legi.<ref>{{Citation |publisher=www.cdep.ro |title=Culetu Danut |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=90&cam=2&leg=2012&pag=1 }}{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=90&cam=2&leg=2012&pag=1 }}</ref> == Controverse == Pe 6 ianuarie 2015 Dănuț Culețu a fost trimis în judecată de [[Direcția Națională Anticorupție|DNA]] pentru abuz în serviciu. Pe 25 august 2021 Curtea de Apel Constanța l-a achitat definitiv pe Culețu în acest dosar.<ref>{{Citat web|url=https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5738|titlu=achitare}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == {{DEFAULTSORT:Culețu, Dănuț}} [[Categorie:Nașteri în 1955]] [[Categorie:Nașteri pe 16 septembrie]] [[Categorie:Constănțeni]] [[Categorie:Economiști români]] [[Categorie:Prefecți români]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2012-2016]] [[Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal]] t4j06f8bfbvmu9amup9zngrnrv7fv25 0 1116921 17024934 16049348 2025-06-11T06:34:01Z Nicolae Coman 41997 +[[Categorie:Oameni din Sighetu Marmației]]; +[[Categorie:Sportivi din județul Maramureș]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024934 wikitext text/x-wiki {{Infobox football biography | name = Vasile Caciureac | image = | fullname = Vasile Caciureac | birth_date = {{Birth date and age|1962|10|19}} | birth_place = [[Sighetu Marmației]], [[România]] | currentclub = | position = [[Mijlocaș]], [[atacant]] (retras) | youthyears1 = 1979-1980 | youthclubs1 = CSȘ Baia Mare | years1 = 1980-1981 | years2 = 1981-1982 | years3 = 1982-1983 | years4 = 1983-1984 | years5 = 1984-1985 | years6 = 1985 | years7 = 1985-1986 | years8 = 1986-1987 | years9 = 1987-1988 | years10 = 1988-1990 | years11 = 1990-1993 | years12 = 1993-1994 | years13 = 1994-1995 | years14 = 1996-1997 | years15 = 2001-2002 | clubs1 = {{ClubFotbal|CIL Sighetu Marmației}} | clubs2 = {{ClubFotbal|Minaur|1981}} | clubs3 = {{ClubFotbal|CIL Sighetu Marmației}} | clubs4 = {{ClubFotbal|CFR Cluj|1983}} | clubs5 = {{ClubFotbal|CIL Mecanica Sighet}} | clubs6 = {{ClubFotbal|Minaur|1985}} | clubs7 = {{ClubFotbal|CIL Sighetu Marmației}} | clubs8 = {{ClubFotbal|Victoria|1986}} | clubs9 = {{ClubFotbal|Petrolul|1987}} | clubs10 = {{ClubFotbal|FC Brașov|1988}} | clubs11 = {{ClubFotbal|Rapid|1990}} | clubs12 = {{ClubFotbal|Rocar|1993}} | clubs13 = {{ClubFotbal|Sagesse Beirut}} | clubs14 = {{ClubFotbal|Tadamon Sour}} | clubs15 = {{ClubFotbal|Aversa București}} | caps1 = | caps2 = | caps3 = | caps4 = | caps5 = | caps6 = 13 | caps7 = | caps8 = 18 | caps9 = 14 | caps10 = 43 | caps11 = 75 | caps12 = 7 | caps13 = | caps14 = | caps15 = | goals1 = | goals2 = | goals3 = | goals4 = | goals5 = | goals6 = 3 | goals7 = | goals8 = 5 | goals9 = 1 | goals10 = 6 | goals11 = 22 | goals12 = 1 | goals13 = | goals14 = | goals15 = | nationalyears1 = | nationalteam1 = | nationalcaps1 = | nationalgoals1 = | manageryears1 = 2001-2002 | manageryears2 = 2002-2004 | manageryears3 = 2005-2006 | manageryears4 = 2006-2007 | manageryears5 = 2008 | manageryears6 = 2009 | managerclubs1 = {{ClubFotbal|Aversa București}} | managerclubs2 = AS Unirea Mănăstirea | managerclubs3 = {{ClubFotbal|Dacia Brăila|2005}} ''(secund)'' | managerclubs4 = {{ClubFotbal|Aversa București}} | managerclubs5 = {{ClubFotbal|Clinceni|2008}} ''(secund)'' | managerclubs6 = {{ClubFotbal|FC Buzău|2009}} ''(secund)'' | pcupdate = | ntupdate = }} '''Vasile Caciureac''' ({{date biografice}}) este un fost fotbalist român care a evoluat pe postul mijlocaș. El este căsătorit cu [[Vali Ionescu]].<ref>[https://apsmedia.ro/interviu-cu-doamna-vali-ionescu-caciureac-presedinte-cs-rapid-bucuresti/ Interviu cu doamna Vali Ionescu-Caciureac, președinte CS Rapid București], apsmedia, 23 aprilie 2019</ref><ref>[https://www.digisport.ro/fotbal/liga-2/rapid-cel-mai-vechi-club-din-bucuresti-sarbatoreste-90-de-ani-de-existenta-78621 Rapid, cel mai vechi club din București, sărbătorește 90 de ani de existență], Digi Sport, 25 octombrie 2013</ref> ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.footballdatabase.eu/football.joueurs.vasile.caciureac.278713.en.html Football : Vasile Caciureac] *[http://www.worldfootball.net/player_summary/vasile-caciureac/ Vasile Caciureac - worldfootball.net] {{Antrenori CF Brăila}} {{DEFAULTSORT:Caciureac, Vasile}} [[Categorie:Nașteri în 1962]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Antrenori români de fotbal]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Petrolul Ploiești]] [[Categorie:Fotbaliști ai AFC Rocar București]] [[Categorie:Oameni din Sighetu Marmației]] [[Categorie:Sportivi din județul Maramureș]] qqnx9i8ded3zxa5uyt0cldjnou4z82k 10 1135988 17023966 12577645 2025-06-10T14:21:52Z Terraflorin 95188 17023966 wikitext text/x-wiki {{Casetă de navigare simplă |nume = Robert Charles Wilson |titlu = [[:Categorie:Robert Charles Wilson|Lucrări]] de [[Robert Charles Wilson]] | stare = autopliabilă | clasă liste = hlist |grup1 = Seria Turbion |listă1 = * ''[[Turbion]]'' * ''[[Axa (roman de Robert Charles Wilson)|Axa]]'' * ''[[Vortex (roman)|Vortex]]'' |grup2 = Romane |listă2 = * ''A Hidden Place'' * ''Memory Wire'' * ''Gypsies'' * ''The Divide'' * ''A Bridge of Years'' * ''The Harvest'' * ''Mysterium'' * ''[[Darwinia (roman)|Darwinia]]'' (1998) * ''Bios'' * ''[[Cronoliții]]'' * ''Blind Lake'' * ''Julian Comstock: A Story of 22nd-Century America'' * ''Burning Paradise'' |grup3 = Colecții |listă3 = * ''The Perseids and Other Stories'' }}<noinclude> {{DEFAULTSORT:Wilson, Robert_Charles}} [[Categorie:Formate de autori de ficțiune speculativă]] </noinclude> o1bwvp3fyp7t3rtxsxvrov5fm3dz0us 0 1136053 17024091 16978263 2025-06-10T15:47:03Z Ijiv Lusotest 605759 17024091 wikitext text/x-wiki Lista de mai jos, fără a avea pretenția de a fi exhaustivă, cuprinde câțiva reprezentanți iluștri ai științei, culturii și vieții sociale ale [[Polonia|Poloniei]], dar și persoane cu notorietate. __NOTOC__ {| border="0" style="border:1px solid #aaaaaa; background-color:#f9f9f9; padding:5px; margin-top:1em;" align="center" | align="center" | '''[[Listă de polonezi celebri#Listă_de_polonezi_pe_domenii|Listă de polonezi pe domenii]]''' |- | '''[[Listă de polonezi celebri#Istorie|Istorie]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Știință|Știință]]''' ([[Listă de polonezi celebri#Astronomie|Astronomie]], [[Listă de polonezi celebri#Biologie,_medicină|Biologie, medicină]], [[Listă de polonezi celebri#Chimie|Chimie]], [[Listă de polonezi celebri#Inginerie|Inginerie]], [[Listă de polonezi celebri#Economie|Economie]], [[Listă de polonezi celebri#Invenții|Invenții]], [[Listă de polonezi celebri#Computere|Computere]], [[Listă de polonezi celebri#Lingvistică|Lingvistică]], [[Listă de polonezi celebri#Matematici|Matematici]], [[Listă de polonezi celebri#Fizică|Fizică]], [[Listă de polonezi celebri#Științe sociale|Științe sociale]], [[Listă de polonezi celebri#Alte științe|Alte științe]]) • '''[[Listă de polonezi celebri#Muzică|Muzică]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Proză|Proză]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Poezie|Poezie]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Filozofie|Filozofie]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Arte_frumoase_(arhitecți,_pictori,_sculptori)|Arte frumoase (arhitecți, pictori, sculptori)]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Divertisment|Divertisment]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Afaceri|Afaceri]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Monarhi_și_nobili|Monarhi și nobili]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Militari|Militari]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Politicieni|Politicieni]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Diplomați|Diplomați]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Servicii_secrete|Servicii secrete]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Supraviețuitori_ai_Holocaustului|Supraviețuitori ai Holocaustului]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Religie|Religie]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Asasini,_teroriști|Asasini, teroriști]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri# Diverse| Diverse]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Modele|Modele]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Persoane_legendare|Persoane legendare]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Caractere_fictive|Caractere fictive]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Sport|Sport]]''' ([[Listă de polonezi celebri#Atletism|Atletism]], [[Listă de polonezi celebri#Box|Box]], [[Listă de polonezi celebri# Șah| Șah]], [[Listă de polonezi celebri#Alpinism|Alpinism]], [[Listă de polonezi celebri#Scrimă|Scrimă]], [[Listă de polonezi celebri#Hochei_pe_gheață|Hochei pe gheață]], [[Listă de polonezi celebri#Schi|Schi]], [[Listă de polonezi celebri#Fotbal|Fotbal]], [[Listă de polonezi celebri#Înot|Înot]], [[Listă de polonezi celebri#Tenis|Tenis]], [[Listă de polonezi celebri#Haltere|Haltere]], [[Listă de polonezi celebri#Alte_sporturi|Alte sporturi]]) |- | align="center" | '''[[Listă de polonezi celebri#Listă_alfabetică_de_polonezi|Listă alfabetică de polonezi]]''' |- | [[Listă de polonezi celebri#A|A]] • [[Listă de polonezi celebri#B|B]] • [[Listă de polonezi celebri#C|C]] • [[Listă de polonezi celebri#D|D]] • [[Listă de polonezi celebri#E|E]] • [[Listă de polonezi celebri#F|F]] • [[Listă de polonezi celebri#G|G]] • [[Listă de polonezi celebri#H|H]] • [[Listă de polonezi celebri#I|I]] • [[Listă de polonezi celebri#J|J]] • [[Listă de polonezi celebri#K|K]] • [[Listă de polonezi celebri#L|L]] • [[Listă de polonezi celebri#M|M]] • [[Listă de polonezi celebri#N|N]] • [[Listă de polonezi celebri#O|O]] • [[Listă de polonezi celebri#P|P]] • [[Listă de polonezi celebri#R|R]] • [[Listă de polonezi celebri#S|S]] • [[Listă de polonezi celebri#T|T]] • [[Listă de polonezi celebri#U|U]] • [[Listă de polonezi celebri#V|V]] • [[Listă de polonezi celebri#W|W]] • [[Listă de polonezi celebri#Y|Y]] • [[Listă de polonezi celebri#Z|Z]] • |- | align="center" | '''[[Listă de polonezi celebri#Vezi_și|Vezi și]]''' • '''[[Listă de polonezi celebri#Note|Note]]''' |} == Listă de polonezi pe domenii == === Istorie === {| |- |width="80%" valign="top"| * [[Szymon Askenazy]], istoric și diplomat * [[Marcin Bielski]], cronicar * [[Michael Bobrzynski|Michał Bobrzyński]], istoric și politician * [[Józef Borzyszkowski]], istoria Pomeraniei * [[Filip Callimachus]] * [[Marek Jan Chodakiewicz]] * [[Piotr Cywiński]] * [[Tadeusz Czacki]] * [[Jan Długosz]], cronicar în sec. al XV-lea al Poloniei * [[Marian Kamil Dziewanowski]], Polonia, Rusia, Europa modernă * [[Stanisław Estreicher]] * [[Tadeusz Estreicher]] * [[Kazimierz Godłowski]], istoric și arheolog * [[Władysław Grabski]] * [[Oskar Halecki]], istoric al Poloniei * [[Marceli Hșielsman]], istoric al Poloniei * [[Paweł Jasienica]], istoric al Poloniei * [[Jacek Jędruch]] * [[Wincenty Kadłubek]], din secolul al XIII-lea istoric al Poloniei * [[Józef Kasparek]], constituție; cel de-[[al Doilea Război Mondial]] era * [[Stefan Kieniewicz]], istoria Poloniei din secolul al XIX-lea * [[Jerzy Kirchmayer]], 1944 [[Revolta din Varșovia (1944)]] * [[Hugo Kołłątaj]], istoric, filozof și politician din secolul al XIX-lea * [[Feliks Koneczny]], istoria Poloniei, social filozofie * [[Władysław Konopczyński]], istoria Poloniei și a lumii * [[Stanisław Kot]], istoric și politician * [[Władysław Kozaczuk]], istorie militară, spionaj militar, cel de-[[al Doilea Război Mondial]] * [[Manfred Kridl]], istoria culturii și literaturii poloneze * [[Marcin Kromer]], din secolul al XVI-lea episcop al [[Warmia|Warmiei]], secretar al doi regi polonezi și istoric al Poloniei * [[Jan Kucharzewski]], istoric și politician * [[Marian Kukiel]], istoric militar și politician * [[Stanisław Kutrzeba]], Polonia, drept polonez * [[Gerard Labuda]] * [[Joachim Lelewel]], istoric al Poloniei * [[Jerzy Jan Lerski]] * [[Wacław Lipiński]] * [[Stanisław Lorentz]] * [[Czesław Madajczyk]], cel de-[[al Doilea Război Mondial]] * [[Janusz Magnuski]], * [[Tadeusz Manteuffel]], medievalist * [[Maciej Miechowita]] * [[Stephen Mizwa]] * [[Teodor Narbutt]], istoric polonez al Lituaniei * [[Adam Naruszewicz]], istoric din secolul al XVIII-lea, membru al Marelui Seim * [[Szymon Okolski]],istoric din secolul al XVII-lea * [[Michael Alfred Peszke]], în Forțele Armate Poloneze, cel de-[[al Doilea Război Mondial]] * [[Richard Pipes]], istoric polonezo-american al Rusiei și Uniunii Sovietice * [[Iwo Cyprian Pogonowski]], polonez-evreu, cel de-[[al Doilea Război Mondial]], * [[Julian Stachiewicz]], istoric militar * [[Szymon Starowolski]] * [[Maciej Stryjkowski]], istoric, scriitor, poet * [[Tomasz Strzembosz]], polonez, cel de-[[al Doilea Război Mondial]] history * [[Tadeusz Sulimirski]], istoric și arheolog * [[Karol Szajnocha]], istoric și romancier * [[Zygmunt Szweykowski]], literatura poloneză * [[Władysław Tatarkiewicz]], filozofie și estetician * [[Rafał Taubenschlag]], istoria dreptului * [[Janusz Tazbir]] * [[Józef Turowski]], cel de-[[al Doilea Război Mondial]], masacrul polonezilor * [[Adam Ulam]], istoric polonezo-american al Rusiei și al Uniunii Sovietice * [[Adam Vetulani]], istoria dreptului * [[Piotr S. Wșiycz]], polonezo-american istoric al Europei Centrale și de Est * [[Leon Wasilewski]] * [[Adam Zamoyski]] * [[Janusz K. Zawodny]], cel de-[[al Doilea Război Mondial]] |width="2%"| |valign="top"| [[File:Szymon Askenazy.jpg|55px|miniatura|dreapta|Askenazy]] [[File:Michał Bobrzyński (1849 – 1935).jpg|55px|miniatura|dreapta|Bobrzynski]] [[File:Piotr M.A. Cywiński, the director of the Auschwitz-Birkenau State Museum.jpg|55px|miniatura|dreapta|Cywiński]] [[File:Jan Dlugosz (92089616).jpg|65px|miniatura|dreapta|Długosz]] [[File:Wincenty Kadłubek.png|65px|miniatura|dreapta|Kadłubek]] [[File:Kollataj hugo.jpg|65px|miniatura|dreapta|Kołłątaj]] [[File:Kromer.jpg|65px|miniatura|dreapta|Kromer]] [[File:Joachim Lelewel.JPG|55px|miniatura|dreapta|Lelewel]] [[File:Tadeusz Manteuffel Polish stamp.jpg|65px|miniatura|dreapta|Manteuffel]] [[File:Maciej Miechowita.JPG|65px|miniatura|dreapta|Miechowita]] [[File:ANaruszewicz.jpg|65px|miniatura|dreapta|Naruszewicz]] [[File:MichaelAlfredPeszke.jpg|75px|miniatura|dreapta|Peszke]] |} === Știință === ==== Astronomie ==== {| |- |width="33%" valign="top"| * [[Franciszek Armiński]] * [[Tadeusz Banachiewicz]] * [[Jan Brożek]] * [[Albert Brudzewski]] * [[Nicolaus Copernicus]] (Mikołaj Kopernik) * [[Władysław Dziewulski]] * [[Jan Gadomski]] * [[Johannes Hevelius]] (Jan Heweliusz) * [[Felicjan Kępiński]] * [[Marian Albertovich Kowalski]] * [[Kazimierz Kordylewski]] |valign="top"| [[File:Albert Brudzewski.jpg|65px|border|Brudzewski]][[Albert Brudzewski|{{-}}<small>'''Brudzewski'''{{-}}</small>]]<br/> [[File:Nikolaus Kopernikus.jpg|65px|border|Copernicus]][[Nicolaus Copernicus|{{-}}<small>'''Copernicus'''{{-}}{{-}}</small>]]<br/> [[File:Jan Brożek portr.jpg|65px|border|Brożek]][[Jan Brożek|{{-}}<small>'''Brożek'''{{-}}</small>]] |width="1%"| |valign="top"| * [[Stanisław Lubieniecki]] * [[Bohdan Paczyński]] * [[Marcin Poczobutt-Odlanicki]] * [[Alexius Sylvius Polonus]] * [[Adam Prazmowski|Adam Prażmowski]] * [[Konrad Rudnicki]] * [[Jan Mikołaj Smogulecki]] * [[Jan Śniadecki]] * [[Wiesław Wiśniewski]] * [[Aleksșier Wolszczan]], prima descoperire a planetelor extrasolare |valign="top"| [[File:Johannes Hevelius(close-up).jpg|65px|border|Hevelius]][[Johannes Hevelius|{{-}}<small>'''Hevelius'''{{-}}</small>]] [[File:Jan Śniadecki cr.jpg|65px|border|Śniadecki]][[Jan Śniadecki|{{-}}<small>'''Śniadecki'''{{-}}</small>]] |width="3%"| |valign="top"| |} ==== Biologie, medicină ==== {| |- |valign="top"| * [[Joseph Babinski]], neurolog, descoperitorul ''reflexului Babinski'' * [[Edmund Biernacki]], medic * [[Czesław Bieżanko]], entomolog * [[Stanisław Burzyński]], medic * [[Tytus Chałubiński]], medic * [[Napoleon Cybulski]], neurofiziolog * [[Maria Antonina Czaplicka]], antropolog * [[Jan Czekanowski]], antropolog * [[Wiktor Dega]], revolutionary chirurg * [[August Dehnel]], biolog * [[Jozef Dietl]], medic * [[Jan Dzierżon]], zoolog, * [[Edward Flatau]], neurolog * [[Ludwik Fleck]], microbiolog, filozof al științei * [[Marian Gieszczykiewicz]], medic * [[Emil Godlewski (senior)|Emil Godlewski]], embriolog * [[Samuel Goldflam]], neurolog * [[Adam Gruca]], chirurg * [[Ryszard Gryglewski]], medic * [[Ludwik Hirszfeld]], microbiolog * [[Feliks Paweł Jarocki]], zoolog * [[Walery Jaworski]], medic * [[Konstanty Jelski]], ornitolog * [[Zbigniew Kabata]], biolog |width="1%"| |valign="top"| [[File:Jozef Babinski.jpg|65px|border|Babinski]][[Joseph Babinski|{{-}}<small>'''Babinski'''{{-}}]] [[File:Portret Tytusa Chalubinskiego.jpg|65px|border|Chałubiński]][[Tytus Chałubiński|{{-}}<small>'''Chałubiński'''{{-}}]] [[File:Edward Flatau.jpg|60px|border|Flatau]][[Edward Flatau|{{-}}<small>'''Flatau'''{{-}}]] |width="2%"| |valign="top"| * [[Jerzy Konorski]], microbiolog * [[Stefan Kopec]], biolog * [[Hilary Koprowski]], cercetări în vaccinul polio * [[Tadeusz Krwawicz]], pionier al medicinei * [[Abraham Low]], neuropsihiatru * [[Karol Marcinkowski]], medic * [[Ludwik Mlokosiewicz]], botanist * [[Maksymilian Nowicki]], biolog * [[Ferdynși Antoni Ossendowski]], biolog * [[Zbigniew Religa]], cardiolog * [[Oktawiusz Rodoszkowski]], entomolog<ref name="Lieven"/> * [[Józef Rostafiński]], biolog * [[Albert Sabin]], cercetări în vaccinul polio * [[Andrzej W. Schally|Andrzej Wiktor Schally]], [[Laureat al Premiului Nobel]] endocrinolog. * [[Bolesław Skarżyński]], biolog * [[Eduard Adolf Strasburger]] (născut în Polonia, descendent german, botanist * [[Jan Sztolcman]], ornitolog * [[Wacław Szybalski]] * [[Władysław Taczanowski]], zoolog * [[Andrzej K. Tarkowski]], embriolog * [[Zbylut Twardowski]], medic * [[Rudolf Weigl]], biolog * [[Marie Elizabeth Zakrzewska]], medic |width="1%"| |valign="top"| [[File:2007.09.19. Hilary Koprowski by Kubik 05.jpg|65px|border|Koprowski]][[Hilary Koprowski|{{-}}<small>'''Koprowski'''{{-}}]] [[File:Mlokosiewicz.jpg|65px|border|Mlokosiewicz]][[Ludwik Mlokosiewicz|{{-}}<small>'''Mlokosiewicz'''{{-}}]] [[File:Schally portrait.jpg|65px|border|Schally]][[Andrzej W. Schally|{{-}}<small>'''Schally'''{{-}}]] |width="1%"| |} ==== Chimie ==== [[File:Ignacy Lukasiewicz.jpg|65px|miniatura|dreapta|Łukasiewicz]] [[File:Mariecurie.jpg|65px|miniatura|dreapta|Skłodowska]] [[File:Jędrzej Śniadecki.PNG|65px|miniatura|dreapta|Śniadecki]] [[File:Zygmunt Wróblewski.PNG|65px|miniatura|dreapta|Śniadecki]] {| |- |width="33%" valign="top"| * [[Józef Boguski]] * [[Jan Czochralski]], semiconductori moderni * [[Tadeusz Estreicher]], pionier al criogeniei * [[Kazimierz Fajans]] * [[Casimir Funk|Kazimierz Funk]], [[biochimist]], conceptul vitaminelor * [[Antoni Grabowski]] * [[Adolf Joszt]] * [[Aharon Katzir]], electrochimia biopolimerilor * [[Sylwester Porowski]] * [[Wiktor Kemula]] * [[Stanisław Kostanecki]] * [[Marek Gatty-Kostyal]] * [[Ignacy Łukasiewicz]], lampa de cherozină * [[Leon Marchlewski]] * [[Krzysztof Matyjaszewski]] * [[Ignacy Mościcki]] * [[Marceli Nencki]] * [[Karol Olszewski]] * [[Tadeus Reichstein|Tadeusz Reichstein]] * [[Michał Sędziwój]] * [[Marie Curie|Maria Skłodowska (Marie Curie)]], Premiu Nobel * [[Edward Sucharda]] * [[Jędrzej Śniadecki]] * [[Wojciech Świętosławski]] * [[Bohdan Szyszkowski]] * [[Włodzimierz Trzebiatowski]] * [[Filip Walter]]<ref name="Restivo">Sal P. Restivo. ''Science, Technology, And Society: An Encyclopedia.'' [[Oxford University Press]]. 2005. p. 502.</ref> * [[Zygmunt Wróblewski]] * [[Józef Zawadzki (chemist)|Józef Zawadzki]] |} ==== Inginerie ==== {| |- |width="38%" valign="top"| * [[Krzysztof Arciszewski]] * [[Karol Adamiecki]] * [[Mieczysław G. Bekker]], primul vehicul pe Lună * [[Georges Charpak]], detector de particule * [[Stefan Bryła]] * [[Romuald Adam Cebertowicz|Romuald Cebertowicz]] * [[Zdzisław Celiński]] * [[Jerzy Dąbrowski]], proiectantul bombardierului ''PZL.37 Łoś'' * [[Kazimierz Elżanowski]]<ref name="Lieven"/> * [[Walter Golaski]] * [[Rudolf Gundlach]], proiectant de tancuri * [[Casimir Gzowski|Kazimierz Gzowski]] * [[Edward Jan Habich]] * [[Tytus Maksymilian Huber]] * [[Jacek Jędruch]] |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Kazimierz Gzowski.jpg|65px|border|Gzowski]][[Casimir Gzowski|{{-}}<small>'''Gzowski'''{{-}}]] |width="1%"| |valign="top"| * [[Stanisław Kierbedź]]<ref>{{pl icon}} Marek Szczerbiński. ''Polski Misjonarz na ziemi argentyńskiej''. Polska w Świecie. 2011. p. 228.</ref> * [[Józef Kosacki]], detector de mine * [[Janusz Liberkowski]], inventator * [[Henryk Magnuski]], ''[[walkie-talkie]]'' * [[Ernest Malinowski]] * [[Henry Millicer]], aviație * [[Ralph Modjeski]], proiectant de poduri * [[Jan Nagórski]], primul om care a zburat peste Polul Nord * [[Tadeusz Niklewicz]]<ref name="Lieven"/> * [[Frank Piasecki]], pionier în proiectarea helicopterelor * [[Kazimierz Siemienowicz]], pionier în proiectarea rachetelor * [[Andrzej Pszenicki]]<ref name="Lieven"/> * [[Zygmunt Puławski]], proiectant al avionului de vânătoare [[PZL P.11]] * [[Wojciech Rostafiński]], [[NASA]] * [[Ksawery Skarzyński]]<ref name="Lieven"/> * [[Maksymilian Thullie]]<ref>''Istoria științei și tehnologiei poloneze''. PWN. 1966. p. 47.</ref> * [[Stanisław Wigura]], aviație * [[Piotr Wilniewczyc]], armament * [[Franciszek Żwirko]], aviație |width="1%"| |valign="top"| [[File:Rudolf.Modrzejewski.1931.jpg|65px|border|Modjeski]][[Ralph Modjeski|{{-}}<small>'''Modjeski'''<small>{{-}}]] |width="1%"| |} ==== Economie ==== {| |- |width="40%" valign="top"| * [[Karol Adamiecki]] * [[Leszek Balcerowicz]] * [[Franciszek Ksawery Drucki-Lubecki]] * [[Władysław Grabski]] * [[Leonid Hurwicz]], 2007 [[Premiul Nobel pentru economie|Laureat al Premiului Nobel]] * [[Michał Kalecki]] * [[Grzegorz Kołodko]] |width="2%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Balcerowicz.wywiad.do.radia.jpg|65px|border|Balcerowicz]][[Leszek Balcerowicz|{{-}}<small>'''Balcerowicz'''{{-}}]] |width="4%"| |width="30%" valign="top"| * [[Stanisław Kronenberg]] * [[Eugeniusz Kwiatkowski]] * [[Oskar Lange]] * [[Edward Lipiński]] * [[Grzegorz Marek Michalski]] * [[Wacław Micuta]] * [[Hilary Minc]] * [[Sławomir Szwedowski]] |width="1%"| |valign="top"| [[File:Leonid Hurwicz.jpg|65px|border|Hurwicz]][[Leonid Hurwicz|{{-}}<small>'''Hurwicz'''{{-}}]] |width="3%"| |} ==== Invenții ==== {| |- |width="40%" valign="top"| * [[Bruno Abakanowicz]], matematician, inginer * [[Stefan Bryła]], primul pod sudat * [[Mieczysław G. Bekker]], vehicul Lunar * [[Jan Czochralski]], [[proces Czochralski]] * [[Juliusz Bogdan Deczkowski]], echipamente medicale * [[Leo Gerstenzang]], [[Q-Tips]] * [[Józef Hofmann]], amortizor pneumatic * [[Stefan Kudelski]], magnetofon [[Nagra]] * [[Kazimierz Leski]], pâlnie tanc de imersiune * [[Janusz Liberkowski]], capsulă de protecție |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Bruno-abakanowicz.png|65px|border|Abakanowicz]][[Bruno Abakanowicz|{{-}}<small>'''Abakanowicz'''<small>{{-}}]] [[Juliusz Bogdan Deczkowski|{{-}}<small>'''Deczkowski'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Ignacy Łukasiewicz]], lampă cu cherozină * [[Kazimierz Proszyński]], cameră cinematică * [[Tadeusz Sendzimir]], procesarea oțelului * [[Abraham Stern]], prima mașină de extragerea rădăcinii pătrate a numerelor * [[Jan Szczepanik]], patente televiziune * [[Józef Tykociński]], film cu sonor * [[Casimir Zeglen]], îmbrăcăminte antiglonț * [[Henryk Zygalski]], ''[[paginile Zygalski]]'' |width="1%"| |valign="top"| [[File:Ignacy Lukasiewicz.jpg|75px|border|cap]][[Ignacy Łukasiewicz|{{-}}<small>'''Łukasiewicz'''<small>{{-}}]] [[File:Jan Szczepanik - autograph 2.jpg|75px|border|cap]][[Jan Szczepanik|{{-}}<small>'''Szczepanik'''{{-}}]] [[File:Joseph Tykocinski-Tykociner.jpg|60px|border|cap]][[Joseph Tykociński-Tykociner|{{-}}<small>'''Tykociński'''{{-}}]] |} ==== Computere ==== {{div col|colwidth=30em}} * [[Paul Baran]] * [[Siemion Fajtlowicz]], cunoscut pentru [[Graffiti (program)|Graffiti]] * [[Jacek Karpinski]] * [[Marek Karpinski]] * [[Marian Mazur]] * [[Emil Leon Post]] * [[Stanisław Radziszowski]] * {{Ill|pl|Wiesław Romanowski}} * [[Jack Tramiel]] * [[Andrzej Trybulec]], [[sistem Mizar]] * [[Jan Węglarz]] * [[Steve Wozniak]] * [[Michał Zalewski]] {{div col end}} ==== Lingvistică ==== {|width="90%" |- |width="38%" valign="top"| * [[Jolanta Antas]] * [[Jan Niecisław Baudouin de Courtenay]] * [[Aleksander Brückner]] * [[Jan Bystroń (lingvist)]] * [[Jan Czekanowski]] * [[Andrzej Gawroński]] * [[Grzegorz Knapski]] * [[Władysław Kopaliński]] * [[Alfred Korzybski]] * [[Jan Stanisławski]] * [[Adam Antoni Kryński|Antoni Kryński]] * [[Andrzej Stanisław Bogusławski|Andrzej S. Bogusławski]] * [[Jan Aleksander Ludwik Karłowicz|Jan A. L. Karłowicz]] * [[Paweł Beręsewicz]] * [[Samuel Bogumił Linde]] * [[Tadeusz Piotrowski]] |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Samuel Bogumił Linde.JPG|60px|border|Linde]][[Samuel Bogumił Linde|{{-}}<small>'''Linde'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Jerzy Kuryłowicz]] * [[Samuel Bogumił Linde]] * [[Jan Mączyński]] * [[Halina Mierzejewska]] * [[Jan Miodek]] * {{Ill|pl|Kazimierz Rymut}} * [[Antoni Józef Śmieszek]] * [[Michel Thomas]] * [[Anna Wierzbicka]] * [[L. L. Zamenhof|Ludwik Zamenhof]], inventator al limbii [[Esperanto]] * [[Andrzej Markowski (lingvist)|Andrzej Markowski]] * [[Franciszek Meninski]] * [[Jacek Izydor Fisiak]] * [[Mirosław Tomasz Bańko|Mirosław T. Bańko]] * [[Piotr Müldner-Nieckowski]] * [[Stanisław Józef Leonard Szober|Stanisław J. L. Szober]]. |width="1%"| |valign="top"| [[File:1908-kl-t-zamenhof.jpg|60px|border|[[L. L. Zamenhof|Zamenhof]]]][[L. L. Zamenhof|{{-}}<small>'''Zamenhof'''{{-}}]] |} ==== Matematici ==== {| |- |width="38%" valign="top"| * [[Aronszajn|Nachman Aronszajn]] * [[Stefan Banach]] * [[Tadeusz Banachiewicz]] * [[Kazimierz Bartel]] * [[Andrzej Białynicki-Birula]] * [[Karol Borsuk]] * [[Jacob Bronowski]] * [[Jan Brożek]] * [[Samuel Eilenberg]] * [[Witold Hurewicz]] * [[Henryk Iwaniec]] * [[Zygmunt Janiszewski]] * [[Stanisław Jaśkowski]] * [[Mark Kac]] * [[Stefan Kaczmarz]] * [[Marek Karpinski]], cercetător în dom. computerelor * [[Bronisław Knaster]] * [[Kazimierz Kordylewski]] * [[Robert Kowalski]] * [[Zdzisław Krygowski]] * [[Krystyna Kuperberg]] * [[Włodzimierz Kuperberg]] * [[Kazimierz Kuratowski]] * [[Franciszek Leja]] * [[Stanisław Leśniewski]] * [[Adolf Lindenbaum]] * [[Stanisław Łojasiewicz]] * [[Antoni Łomnicki]] * [[Jerzy Łoś]] * [[Jan Łukasiewicz]], matematician, inventator al ''notației poloneze'', fără paranteze * [[Edward Marczewski]] * [[Józef Marcinkiewicz]] * [[Stanisław Mazur]] * [[Stefan Mazurkiewicz]] |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Kazimierz Bartel (46302151) (cropped).jpg|60px|border|Bartel]][[Kazimierz Bartel|{{-}}<small>'''Bartel'''<small>]] [[File:Samuel Eilenberg MFO.jpeg|60px|border|Eilenberg]][[Samuel Eilenberg|{{-}}<small>'''Eilenberg'''<small>]] [[File:Kazimierz Kuratowski.jpg|60px|border|Kuratowski]][[Kazimierz Kuratowski|{{-}}<small>'''Kuratowski'''<small>]] [[File:Stanislaw Lesniewski (69447640) (cropped).jpg|60px|border|Leśniewski]][[Stanisław Leśniewski|{{-}}<small>'''Leśniewski'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Jan Mikusinski]] * [[Michał Misiurewicz]] * [[Andrzej Mostowski]] * [[Jan Mycielski]] * [[Jerzy Neyman|Jerzy Spława-Neyman]] * [[Otton M. Nikodym]] * [[Andrew Odlyzko]] * [[Władysław Orlicz]] * [[Emil Leon Post]] * [[Józef H. Przytycki]] * [[Helena Rasiowa]] * [[Marian Rejewski]], criptolog, decriptarea [[Mașina Enigma|mașinii Enigma]] * [[Jerzy Różycki]], criptolog, decriptarea [[Mașina Enigma|mașinii Enigma]] * [[Stanisław Ruziewicz]] * [[Czesław Ryll-Nardzewski]] * [[Stanisław Saks]] * [[Juliusz Schauder]] * [[Wacław Sierpiński]] * [[Roman Sikorski]] * [[Władysław Ślebodziński]] * [[Jan Śniadecki]] * [[Julian Sochocki]] * [[Hugo Steinhaus]] * [[Włodzimierz Stożek]] * [[Alfred Tarski]] * [[Henryk Toruńczyk]] * [[Stanisław Ulam]], co-proiectant cu [[Edward Teller]] al bombei cu hidrogen * [[Tadeusz Ważewski]] * [[Josef Hoëné-Wroński]] * [[Kazimierz Zarankiewicz]] * [[Stanisław Zaremba]] * [[Henryk Zygalski]], criptolog, decriptarea [[Mașina Enigma|mașinii Enigma]] * [[Antoni Zygmund]] * [[Kazimierz Żorawski]] |width="1%"| |valign="top"| [[File:MR 1932 small.jpg|60px|border|Rejewski]][[Marian Rejewski|{{-}}<small>'''Rejewski'''</small>]] [[File:Jerzy Rozycki.jpg|60px|border|Różycki]][[Jerzy Różycki|{{-}}<small>'''Różycki'''</small>]] [[File:Jan Śniadecki cr.jpg|60px|border|Śniadecki]][[Jan Śniadecki|{{-}}<small>'''Śniadecki'''</small>]] [[File:AlfredTarski1968.jpeg|75px|border|Tarski]][[Alfred Tarski|{{-}}<small>'''Tarski'''</small>]] [[File:Stanislaw Ulam ID badge.png|60px|border|Ulam]][[Stanisław Ulam|{{-}}<small>'''Ulam'''</small>]] [[File:Henryk Zygalski.jpg|60px|border|Zygalski]][[Henryk Zygalski|{{-}}<small>'''Zygalski'''</small>{{-}}]] |} ==== Fizică ==== {| |- |width="38%" valign="top"| * [[Czesław Białobrzeski]] * [[Georges Charpak]], 1995 [[Premiul Nobel pentru Chimie]] * [[Jan Kazimierz Danysz]] * [[Marian Danysz]] * [[Leopold Infeld]] * [[Aleksșier Jabłoński]] * [[Theodor Kaluza]] * [[Sylwester Kaliski]] * [[Sylwester Porowski]], [[laser]] albastru * [[Stanisław Mrozowski]] * [[Władysław Natanson]] * [[Georges Nomarski]] * [[Karol Olszewski]] * [[Jerzy Pniewski]] |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Karol Olszewski.jpg|60px|border|Olszewski]][[Karol Olszewski|{{-}}<small>'''Olszewski'''{{-}}]] [[File:Josef Rotblat ID badge.png|60px|border|Rotblat]][[Józef Rotblat|{{-}}<small>'''Rotblat'''{{-}}]] [[File:Mariecurie.jpg|60px|border|Skłodowska]][[Marie Curie|{{-}}<small>'''Skłodowska'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Józef Rotblat]], 1995 [[Premiul Nobel pentru Pace]] * [[Stefan Rozental]] * [[Wojciech Rubinowicz]] * [[Maria Skłodowska-Curie]] (Marie Curie), două [[Premiul Nobel pentru Chimie]] * [[Marian Smoluchowski]], ''[[Teoria cinetică]]'' * [[Andrzej M. Trautman]] (1933 - ), [[Teoria relativității generale]], Masa Trautman-Bondi * [[Frank Wilczek]], polonez-italian, [[Premiul Nobel pentru Chimie]] * [[Witelo]], [[filozofie|filozof]], [[optică|optician]] medieval * [[Mieczysław Wolfke]] * [[S. L. Woronowicz|Stanisław Lech Woronowicz]] * [[Zygmunt Florenty Wróblewski|Zygmunt Wróblewski]] * [[Wojciech H. Zurek]] |width="1%"| |valign="top"| [[File:Marian Smoluchowski (106197299) (cropped).jpg|65px|border|Smoluchowski]][[Marian Smoluchowski|{{-}}<small>'''Smoluchowski'''{{-}}]] [[File:Zygmunt Wróblewski.PNG|60px|border|Wróblewski]][[Zygmunt Wróblewski|{{-}}<small>'''Wróblewski'''{{-}}]] [[File:Wojciech H. Zurek.gif|60px|border|Zurek]][[Wojciech H. Zurek|{{-}}<small>'''Zurek'''{{-}}]] |} ==== Științe sociale ==== {| |- |width="38%" valign="top"| * [[Tadeusz Andrzejewski]], arheolog, egiptolog * [[Zygmunt Bauman]] (sociolog, filozof) * [[Stefan Błachowski]], psiholog * [[Maria Czaplicka]], antropolog * [[Jan Władysław Dawid]], psiholog * [[Tomasz Drezner]], jurist Renaștere * [[Zygmunt Gloger]], etnograf, arheolog, istoric * [[Ludwig Gumplowicz]], fondator al sociologiei* [[Franciszek Kasparek]], jurist, profesor de drept internațional * [[Oskar Kolberg]], etnograf * [[Marek Kotański]], psiholog * [[Ludwik Krzywicki]], antropolog, economist, sociolog * [[Jan Kubary]], naturalist, etnograf * [[Bronisław Malinowski]], antropolog * [[Władysław Markiewicz]], sociolog |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Maria Czaplicka (96425723) (cropped).jpg|75px|border|Maria Czaplicka]][[Maria Czaplicka|{{-}}<small>'''Czaplicka'''{{-}}]] [[File:Jan Władysław Dawid.jpg|65px|border|Jan Władysław Dawid]][[Jan Władysław Dawid|{{-}}<small>'''Dawid'''{{-}}]] [[File:Zygmunt Gloger.jpg|60px|border|Zygmunt Gloger]][[Zygmunt Gloger|{{-}}<small>'''Gloger'''{{-}}]] [[File:OskarKolberg(photo).png|60px|border|Oskar Kolberg]][[Oskar Kolberg|{{-}}<small>'''Kolberg'''{{-}}]] [[File:Ludwik krzywicki 1882.jpg|60px|border|Ludwik Krzywicki]][[Ludwik Krzywicki|{{-}}<small>'''Krzywicki'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Kazimierz Michałowski]], arheolog, egiptolog * [[Karol Myśliwiec]], arheolog, egiptolog * [[Julian Ochorowicz]], psiholog, filozof * [[Maria Ossowska]], sociolog * [[Stanisław Ossowski]], sociolog * [[Bronisław Piłsudski]], cultural antropolog * [[Jadwiga Staniszkis]], sociolog * [[Paweł Śpiewak]], sociolog * [[Jerzy Szacki]], istoric al ideilor * [[Zbigniew Szafrański]], egiptolog, arheolog * [[:pl:Jacek Szmatka|Jacek Szmatka]], sociolog * [[Piotr Sztompka]], sociolog * [[Seweryn Udzieła]], etnograf<ref name="Crowley"/> * [[Edmund Wnuk-Lipiński]], sociolog, fondator al [[Academia Poloneză de Științe|Academiei Poloneze de Științe]] * [[Florian Znaniecki]], sociolog |width="1%"| |valign="top"| [[File:Bronislawmalinowski.jpg|60px|border|Bronisław Malinowski]][[Bronisław Malinowski|{{-}}<small>'''Malinowski'''{{-}}]] [[File:Julian Ochorowicz (cropped).jpg|70px|border|Julian Ochorowicz]][[Julian Ochorowicz|{{-}}<small>'''Ochorowicz'''{{-}}]] [[File:Maria Ossowska.jpg|60px|border|Maria Ossowska]][[Maria Ossowska|{{-}}<small>'''Ossowska'''{{-}}]] [[File:Bronisław Piłsudski.jpg|60px|border|Bronisław Piłsudski]][[Bronisław Piłsudski|{{-}}<small>'''Piłsudski'''{{-}}]] |} ==== Alte științe ==== {| |- |width="38%" valign="top"| * [[Henryk Arctowski]], explorator al Antarcticii * [[Benedykt Polak]] (Benedict polonezul, Benedictus Polonus), explorator * [[Leon Barszczewski]], explorator<ref name="Lieven"/> * [[Karol Bohdanowicz]], geolog<ref name="Lieven"/> * [[Piotr Ignacy Bieńkowski]], savant, arheolog, profesor * [[Karol J. Bobko]], astronaut NASA * [[Gerard Antoni Ciołek|Gerard Ciołek]], arhitect și istoric al grădinilor * [[Konstantin Tsiolkovsky]], om de știință și pionier al teoriei astronautice * [[Aleksșier Czekanowski]],<ref name="Lieven">Dominic Lieven. ''The Cambridge History of Rusia: Volume 2, Imperial Rusia, 1689-1917''. [[Cambridge University Press]]. 2006. p. 182.</ref> explorator al [[Siberia|Siberiei]] * [[Jan Czerski]], paleontolog, explorator al Siberiei * [[Kazimierz Dąbrowski]], [[psihologie|psiholog]] * [[Helene Deutsch]], psihanalist * [[:pl:Antoni Dobrowolski|Antoni Dobrowolski]], explorator [[Antarctica|Antarcticii]] * [[Ignacy Domeyko]],geolog polonez <ref name="Restivo"/><ref>Simon Collier, William F. Sater. ''A History of Chile, 1808-2002''. [[Cambridge University Press]]. 2004. p. 98</ref> * [[Benedykt Dybowski]], naturalist, explorator al Siberiei * [[Bronislav Grombchevsky|Bronisław Grąbczewski]], explorator<ref name="Lieven"/> * [[:pl:Gaspar da Gama|Gaspar da Gama]], călător, interpret, explorator * [[Mirosław Hermaszewski]], primul cosmonaut polonez * [[Leonard Jaczewski]], inginer, explorator al Rusiei asiatice<ref name="Lieven"/><ref>Michael Church, Olav Slaymaker. ''Field și Theory: Lectures in Geocryology''. UBC Press. 1985. p. 19.</ref> * [[Henryk Jordan]], părintele fondator al educației fizice * [[Antoni Kępiński]], [[psihiatrie|psihiatru]] |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Bobko.jpg|65px|border|Bobko]][[Karol J. Bobko|{{-}}<small>'''Bobko'''<small>]] [[File:Domeyko.jpg|65px|border|Domeyko]][[Ignacy Domeyko|{{-}}<small>'''Domeyko'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Janusz Korczak]], pedagog * [[Józef Kostrzewski]], arheolog, muzeolog * [[Henryk Lipszyc]], specialist în cultura japoneză, translator, ambasador al Poloniei în Tokyo * [[Rosa Luxemburg]], teoretician marxist, filozof socialist și revoluționar * [[Józef Morozewicz]], mineralog, petrograf<ref name="Lieven"/> * [[Jacek Pałkiewicz]], jurnalist și explorator, cel mai cunoscut pentru faptul că a găsit izvorul râului [[Amazon]]. * [[Scott E. Parazynski]], astronaut [[NASA]] * [[James A. Pawelczyk]], astronaut NASA * [[Michael Alfred Peszke]], psihiatru * [[Jan Potocki]], lingvist, egiptolog, [[sociologie|sociolog]] * [[Nikolay Przhevalsky|Nikołaj Przewalski]], explorator ruso-polonez al Asiei Centrale și de Est. * [[Antoni Józef Śmieszek]], [[egiptologie|egiptolog]] * [[Stanisław of Skarbimierz]], analist politic * [[Paweł Edmund Strzelecki]], geolog, explorator al [[Australia|Australiei]] * [[Tadeusz Sulimirski]], [[arheilogie|arheolog]] * [[Józef Trzemeski]], explorator polar <ref name="Lieven"/> * [[Bernard Wapowski]] (1450-1535), "părintele cartografiei poloneze" * [[Andrzej Wilkicki]], amiral, geograf<ref name="Lieven"/> * [[Paweł Włodkowic]], savant și avocat * [[Robert Zajonc]], psiholog |width="1%"| |valign="top"| [[File:Benedykt Dybowski ca 1910 (776305) (cropped).jpg|60px|border|Dybowski]][[Benedykt Dybowski|{{-}}<small>'''Dybowski'''<small>]] [[File:Jan Potocki.PNG|60px|border|Potocki]][[Jan Potocki|{{-}}<small>'''Potocki'''{{-}}]] |} === Muzică === {{Articol principal| Muzica poloneză}} {| |- |width="38%" valign="top"| * [[Chava Alberstein]], cântăreț, compozitor de cântece israelian * [[Stefan Askenase]], pianist * [[Grażyna Bacewicz]], compozitor * [[Edyta Bartosiewicz]], cântăreț * [[Rafał Blechacz]], pianist * [[Jan Nepomucen Bobrowicz]], compozitor ("Chopin-ul chitarei") * [[Stan Borys]], cântăreț-compozitor de cântece * [[Dariusz Brzozowski]], baterist * [[Grzegorz Ciechowski]], compozitor, cântăreț * [[Frédéric Chopin|Fryderyk Chopin]], compozitor * [[Krzysztof Czerwinski]], dirijor și organist * [[Adam Darski]], cântăreț-compozitor de cântece, chitarist * [[Krzesimir Dębski]], compozitor * [[Andrzej Dobrowolski]], compozitor * [[Ignacy Feliks Dobrzyński]], compozitor * [[Urszula Dudziak]], cântăreț * [[Józef Elsner]], compozitor, profesorul lui Chopin * [[Anna German]], cântăreț * [[Mikołaj Gomołka]], compozitor * [[Grzegorz Gerwazy Gorczycki]], compozitor * [[Kasia Glowicka]], compozitor * [[Konstanty Gorski]], compozitor și violonist * [[Henryk Górecki]], compozitor * [[Dorota Rabczewska]], cântăreț<ref name="doda.net.pl">[http://www.doda.net.pl/ doda.net.pl]</ref> * [[Doda (cântăreț)]], cântăreț<ref name="doda.net.pl"/> * [[Haim Hefer]], compozitor de cântece, poet, și scriitor Israelian * [[Józef Hofmann]], pianist * [[Mieczysław Horszowski]], pianist * [[Bronisław Huberman]], violonist * [[Zdzisław Jachimecki]], muzicolog, compozitor * [[Alicja Janosz]], cântăreț * [[Anna Jantar]], cântăreț * [[Adam Jarzębski]], compozitor * [[Reni Jusis]], cântăreț * [[Jan A. P. Kaczmarek]], compozitor filme (Premiu Oscar) * [[Maria Kalergis]], pianist * [[Bronisław Kaper]], compozitor filme * [[Mieczysław Karłowicz]], compozitor * [[Kayah (cântăreț)|Kayah]], cântăreț * [[Wacław Kiełtyka]], chitarist * [[Witold Kiełtyka]], baterist * [[Stefan Kisielewski]], compozitor, scriitor * [[Wojciech Kilar]], compozitor * [[Krzysztof Komeda]], compozitor de jazz * [[Zygmunt Konieczny]], compozitor * [[Roman Kostrzewski]], cântăreț și compozitor de cântece controversat * [[Kasia Kowalska]], cântăreț * [[Gene Krupa]], baterist jazz * [[Hanna Kulenty]], compozitor * [[Theodor Kullak]], compozitor * [[Karol Kurpiński]], compozitor * [[Wșia Lșiowska]], clavecin * [[Teodor Leszetycki]], pianist, pedagog * [[Franciszek Lilius]], compozitor * [[Karol Lipiński]], compozitor, virtuoz [[vioară|violonist]] (aproximativ de valoarea lui [[Niccolò Paganini]]) * [[Jan z Lublina]], compozitor * [[Witold Lutosławski]], compozitor * [[Ray Manzarek]], muzician american, co-fondator și cântăreț la clape în [[The Doors]] * [[Krzysztof Meyer]], compozitor * [[Aleksșier Michałowski]] * [[Carl Mikuli]], compozitor * [[Maciek Miernik]], producător * [[Marcin Mielczewski]], compozitor * [[Emil Młynarski]] * [[Stanisław Moniuszko]], compozitor |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Chopin, by Wodzinska.JPG|75px|border|Frédéric Chopin]][[Frédéric Chopin|{{-}}<small>'''Chopin'''<small>]] [[File:Henryk Mikołaj Górecki Polish composer cropped.jpg|65px|border|Henryk Górecki]][[Henryk Górecki|{{-}}<small>'''Górecki'''<small>]] [[File:Wojciech Kilar.jpg|75px|border|Wojciech Kilar]][[Wojciech Kilar|{{-}}<small>'''Kilar'''<small>]] [[File:Landowska 1907.jpg|75px|border|Wşia Lşiowska]][[Wanda Landowska|{{-}}<small>'''Landowska'''<small>]] [[File:Lutoslawski2.jpg|75px|border|Witold Lutosławski]][[Witold Lutosławski|{{-}}<small>'''Lutosławski'''<small>]] [[File:Stanislaw Moniuszko.jpg|65px|border|Stanisław Moniuszko]][[Stanisław Moniuszko|{{-}}<small>'''Moniuszko'''<small>]] [[File:Michał_Kleofas_Ogiński.jpg|65px|border|Michał Kleofas Ogiński]][[Michał Kleofas Ogiński|{{-}}<small>'''Ogiński'''<small>]] [[File:Krzysztof Penderecki 20080706.jpg|65px|border|Krzysztof Penderecki]][[Krzysztof Penderecki|{{-}}<small>'''Penderecki'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Moritz Moszkowski]], compozitor * [[Leszek Możdżer]], pianist și compozitor * [[Czesław Niemen]], cântăreț-compozitor de cântece * [[Katarzyna Nosowska]], cântăreț-compozitor de cântece * [[Marcin Nowak]], chitarist și cântăreț * [[Feliks Nowowiejski]], compozitor * [[Zygmunt Noskowski]], compozitor * [[Michał Kleofas Ogiński]], compozitor * [[Ignacy Jan Paderewski]], pianist, compozitor * [[Andrzej Panufnik]], compozitor * [[Krzysztof Penderecki]], compozitor * [[Jerzy Petersburski]], pianist, compozitor * [[Bartłomiej Pękiel]], compozitor * [[Svika Pick]], cântăreț pop, compozitor israelian * [[Piotr Półtorak]], chitarist * [[Zbigniew Preisner]], compozitor * [[Zbigniew Robert Promiński]], baterist * [[Pawel Przytocki]], dirijor * [[Krzysztof Raczkowski]], baterist * [[Mikołaj z Radomia]], compozitor Evul Mediu * [[Ryszard Riedel]], cântăreț * [[Maryla Rodowicz]], cântăreț * [[Eddie Rosner]], jazz, numit și „[[Louis Armstrong]] polonez” (sau: „[[Louis Armstrong]] alb”) * [[Mstislav Rostropovich]], celist și dirijor * [[Piotr Rubik]], compozitor * [[Arthur Rubinstein]], pianist * [[Bogusław Schaeffer]], compozitor * [[Xaver Scharwenka]], compozitor * [[Kazimierz Serocki]], compozitor * [[Dmitri Shostakovich]], compozitor și pianist rus (tatăl polonez) * [[Józef Skrzek]], compozitor și leader al [[SBB (formație)|Formația SBB]] * [[Cezary Skubiszewski]], compozitor polonez-australian * [[Tomasz Stańko]], trompetist de jazz * [[Kazik Staszewski]], cântăreț-compozitor de cântece * [[Justyna Steczkowska]], cântăreață * [[Zygmunt Stojowski]], compozitor * [[Leopold Stokowski]], dirijor premiat cu Premiul Academiei * [[Igor Stravinsky|Igor Strawinski]], compozitor (tatăl a fost descendent de nobil polonez) * [[Wacław of Szamotuły]] * [[Aleksșier Szeligowski]], compozitor, pedagog * [[Tadeusz Szeligowski]], compozitor, dirijor * [[Władysław Szpilman]], pianist * [[Patryk Dominik Sztyber]], chitarist, cântăreț * [[Maria Agata Szymanowska]], compozitor, concert pianist * [[Karol Szymanowski]], compozitor (tată polonez, mamă suedeză) * [[Paweł Szymański]], compozitor * [[Basia Trzetrzelewska|Barbara Trzetrzelewska]], cântăreț * [[Grzegorz Turnau]], cântăreț * [[Moshe Vilenski]], compozitor, textier, și pianist israelian * [[Violetta Villas]], cântăreț-compozitor de cântece * [[Andrzej Wasowski]], pianist * [[Henryk Wieniawski]], compozitor * [[Brad Wilk]], muzician american , baterist * [[:pl:Wşia Wiłkomirska|Wșia Wiłkomirska]], violonist * [[Piotr Wiwczarek]], chitarist, cântăreț * [[D'arcy Wretzky]], polonezo-american basist în ([[The Smashing Pumpkins]]) * [[Tomasz Wróblewski]], chitarist, cântăreț * [[Mikołaj Zieleński]], compozitor * [[Krystian Zimerman]], pianist * [[Władysław Żeleński (muzician)]] * [[Wojciech Żywny]], compozitor, profesor al lui Chopin |width="1%"| |valign="top"| [[File:Mstislav Rostropovich 1978.jpg|65px|border|Mstislav Rostropovich]][[Mstislav Rostropovich|{{-}}<small>'''Rostropovich'''<small>]] [[File:Arturrubenstein.jpg|65px|border|Arthur Rubinstein]][[Arthur Rubinstein|{{-}}<small>'''Rubinstein'''<small>]] [[File:Zygmunt Stojowski - Project Gutenberg eText 15604.png|65px|border|Zygmunt Stojowski]][[Zygmunt Stojowski|{{-}}<small>'''Stojowski'''<small>]] [[File:Leopold Stokowski LOC 26447u.jpg|65px|border|Leopold Stokowski]][[Leopold Stokowski|{{-}}<small>'''Stokowski'''<small>]] [[File:Władysław Szpilman.jpg|65px|border|Władysław Szpilman]][[Władysław Szpilman|{{-}}<small>'''Szpilman'''<small>]] [[File:Maria Szymanowska.jpg|65px|border|Maria Agata Szymanowska]][[Maria Agata Szymanowska|{{-}}<small>'''Szymanowska'''<small>]] [[File:Karol Szymanowski.jpg|65px|border|Karol Szymanowski]][[Karol Szymanowski|{{-}}<small>'''Szymanowski'''<small>]] [[File:Wieniawski Henryk 3.png|65px|border|Henryk Wieniawski]][[Henryk Wieniawski|{{-}}<small>'''Wieniawski'''{{-}}]] |} === Proză === {{See also|Listă cu scriitorii polonezi|Literatura poloneză}} {| |- |width="38%" valign="top"| * [[Guillaume Apollinaire]] (Apolinary Kostrowicki) * [[Franciszka Arnsztajnowa]], dramaturg * [[Agnieszka Baranowska]], dramaturg * [[Wacław Berent]], romancier * [[Karol Olgierd Borchardt]], * [[Tadeusz Boy-Żeleński]], scriitor; traducător a peste 100 opere clasice a literaturii franceze * [[Edmund Chojecki]] * [[Joseph Conrad]] (Józef Teodor Konrad Korzeniowski), romancier, și-a scris operele în limba engleză * [[Lucyna Ćwierczakiewiczowa]], prima carte de bucate polonez * [[Maria Dąbrowska]], romancier * [[Johannes Dantiscus]] (Jan Dantyszek), [[Latin]] poet și episcop al [[Warmia|Warmiei]] * [[Tadeusz Dołęga-Mostowicz]], romancier, ''[[The Career of Nicodemus Dyzma]]'' * [[Jacek Dukaj]], scriitor de literatură științifico-fantastică * [[Adolf Dygasiński]], romancier * [[Leszek Engelking]], scriitor de nuvele * [[Aleksander Fredro]], poet, scriitor de comedii * [[Janusz Głowacki]], dramaturg, autor de lucrări de specialitate * [[Witold Gombrowicz]], romancier, dramaturg * [[Rene Goscinny]], caricaturist * [[Stefan Grabiński]], scriitor de povești de groază (horror) * [[Marek Hłasko]], romancier, scriitor de nuvele * [[Paweł Huelle]], eseist * [[Wincenty Kadłubek]] analist politic, scriitor * [[Ryszard Kapuściński]], scriitor și jurnalist * [[Tadeusz Konwicki]] * [[Jerzy Kosiński]] * [[Zofia Kossak-Szczucka]], romancier și luptător în Rezistență în cel de-[[al Doilea Război Mondial]] * [[Ignacy Krasicki]], autor al primului roman polonez ''[[Aventurile dl. Nicholas Wisdom]]'' și ''[[Fabule și Parabole]]'' * [[Józef Ignacy Kraszewski]], scriitor * [[Sigizmund Krzhizhanovsky]] * [[Stanisław Lem]], scriitor de literatură științifico-fantastică, eseist, filozof * [[Stanisław Lubieniecki]] scriitor, astronom * [[Waldemar Łysiak]], scriitor * [[Józef Mackiewicz]], scriitor, jurnalist * [[Kornel Makuszyński]], scriitor de literatură pentru copii * [[Stanisław Michalkiewicz]] scriitor * [[Sławomir Mrożek]], dramaturg și scriitor * [[Eliza Orzeszkowa]], [[Positivism in Polonia|Positivist]] scriitor |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Tadeusz Boy-Zelenski Polish writer.jpg|65px|border|Tadeusz Boy-Żeleński]][[Tadeusz Boy-Żeleński|{{-}}<small>'''Boy-Żeleński'''{{-}}]] [[File:Portret Edmunda Chojeckiego.jpg|65px|border|Edmund Chojecki]][[Edmund Chojecki|{{-}}<small>'''Chojecki'''{{-}}]] [[File:Tadeusz Dolega-Mostowicz.jpg|65px|border|Tadeusz Dołęga-Mostowicz]][[Tadeusz Dołęga-Mostowicz|{{-}}<small>'''Dołęga-Mostowicz'''{{-}}]] [[File:Aleksander Fredro.PNG|75px|border|Aleksander Fredro]][[Aleksșier Fredro|{{-}}<small>'''Fredro'''{{-}}]] [[File:Ignacy Krasicki 111.PNG|80px|border|Ignacy Krasicki]][[Ignacy Krasicki|{{-}}<small>'''Krasicki'''{{-}}]] [[File:Józef Ignacy Kraszewski.PNG|65px|border|Józef Ignacy Kraszewski]][[Józef Ignacy Kraszewski|{{-}}<small>'''Kraszewski'''{{-}}]] [[File:Stanisław Lem.jpg|65px|border|Stanisław Lem]][[Stanisław Lem|{{-}}<small>'''Lem'''{{-}}]] [[File:Eliza Orzeszkowa.PNG|65px|border|Eliza Orzeszkowa]][[Eliza Orzeszkowa|{{-}}<small>'''Orzeszkowa'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Ferdynși Antoni Ossendowski]], scriitor * [[Teodor Parnicki]], scriitor * [[Jan Chryzostom Pasek]] scriitor memorii * [[Sergiusz Piasecki]], scriitor * [[Krzysztof Piesiewicz]], scenarist și politician * [[Jan Potocki]], ''Manuscrisul din Saragossa'' * [[Bolesław Prus]], ''[[Păpușa (roman)|Păpușa]]'' și ''[[Faraonul (roman)|Faraonul]]''. * [[Ksawery Pruszyński]], scriitor și jurnalist * [[Stanisław Przybyszewski]], romancier, dramaturg și poet, a scris în limbile germană și poloneză * [[Mikołaj Rej]], fondator al limbii și literaturii poloneze * [[Sydor Rey]], scriitor, poet, romancier * [[Władysław Reymont]], 1924 [[Premiu Nobel pentru literatură]] * [[Maria Rodziewiczówna]], romancier * [[Henryk Rzewuski]], romancier *[[Pinchas Sadeh]], romancier și poet israelian * [[Andrzej Sapkowski]], scriitor de povești fantastice (fantasy) * [[Bruno Schulz]], romancier și pictor * [[Joanna Siedlecka]], scriitor lucrări de specialitate * [[Lucjan Siemieński]] * [[Henryk Sienkiewicz]], 1905 [[Premiu Nobel pentru literatură|Laureat al Premiului Nobel]] * [[Isaac Bashevis Singer]], 1978 [[Premiu Nobel pentru literatură|Laureat al Premiului Nobel]] * [[Piotr Skarga]], poet, scriitor, umanist * [[Robert Stiller]], poliglot, scriitor, poet, traducător, editor * [[Jędrzej Śniadecki]], terminolog, scriitor * [[Olga Tokarczuk]], scriitor polonez-ucrainean * [[Leopold Tyrmși]], scriitor * [[Stanisław Ignacy Witkiewicz]] (''Witkacy'') * [[Lucjan Wolanowski]], scriitor, jurnalist, și călător * [[Stanisław Wyspiański]], pictor și scriitor * [[Rafał A. Ziemkiewicz]], scriitor * [[Franciszek Zabłocki]], comic dramaturg și satirist * [[Janusz A. Zajdel]], scriitor de literatură științifico-fantastică * [[Gabriela Zapolska]], romancier * [[Roger Zelazny]] (Żelazny), scriitor american de fantasy și literatură științifico-fantastică, din tată polonez * [[Aleksșira Ziolkowska-Boehm]], scriitor * [[Stefan Żeromski]], romancier * [[Jerzy Żuławski]], romancier * [[Eugeniusz Żytomirski]], romancier |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Jan Potocki.PNG|65px|border|Jan Potocki]][[Jan Potocki|{{-}}<small>'''Potocki'''{{-}}]] [[File:Prus 002.jpg|65px|border|Bolesław Prus]][[Bolesław Prus|{{-}}<small>'''Prus'''{{-}}]] [[File:Mikołaj Rej.PNG|65px|border|Mikołaj Rej]][[Mikołaj Rej|{{-}}<small>'''Rej'''{{-}}]] [[File:Wladyslaw Reymont.jpg|65px|border|Władysław Reymont]][[Władysław Reymont|{{-}}<small>'''Reymont'''{{-}}]] [[File:Henryk Sienkiewicz 02.jpg|65px|border|Henryk Sienkiewicz]][[Henryk Sienkiewicz|{{-}}<small>'''Sienkiewicz'''{{-}}]] [[File:Stanisław Ignacy Witkiewicz.jpg|65px|border|Stanisław Ignacy Witkiewicz]][[Stanisław Ignacy Witkiewicz|{{-}}<small>'''Witkiewicz'''{{-}}]] [[File:Portret Gabrieli Zapolskiej ca 1885 (560580) (cropped).jpg|65px|border|Gabriela Zapolska]][[Gabriela Zapolska|{{-}}<small>'''Zapolska'''{{-}}]] [[File:Stefan Zeromski Polish writer.jpg|65px|border|Stefan Żeromski]][[Stefan Żeromski|{{-}}<small>'''Żeromski'''{{-}}]] |} === Poezie === {{Vezi și|Listă a poeților polonezi}} {{col-begin}} {{col-break|width=50%}} [[File:Zbigniew Herbert.jpg|miniatura|55px|'''[[Zbigniew Herbert|Herbert]]''']] [[File:JanKasprowicz.jpg|miniatura|65px|'''[[Jan Kasprowicz|Kasprowicz]]''']] [[File:Jan Kochanowski.png|miniatura|65px|'''[[Jan Kochanowski|Kochanowski]]''']] [[File:Ignacy Krasicki 111.PNG|miniatura|100px|'''[[Ignacy Krasicki|Krasicki]]''']] [[File:Zygmunt Krasinski (78590058) (cropped).jpg|miniatura|65px|'''[[Zygmunt Krasiński|Krasiński]]''']] [[File:Boleslaw Lesmian 1933 (75712148) (cropped).jpg|miniatura|65px|'''[[Bolesław Leśmian|Leśmian]]''']] [[File:Adam Mickiewicz from old book 1888.png|miniatura|65px|'''[[Adam Mickiewicz|Mickiewicz]]''']] * [[Franciszka Arnsztajnowa]] * [[Adam Asnyk]] * [[Krzysztof Kamil Baczyński]] * [[Edward Balcerzan]] * [[Stanisław Barańczak]] * [[Miron Białoszewski]] * [[Zbigniew Bieńkowski]] * [[Biernat of Lublin]] * [[Tadeusz Borowski]] * [[Władysław Broniewski]] * [[Jan Brzechwa]] * [[Stanisław Korab-Brzozowski]] * [[Teodor Bujnicki]] * [[Andrzej Bursa]] * [[Tytus Czyżewski]] * [[Jacek Dehnel]] * [[Elżbieta Drużbacka]] * [[Eugeniusz Tkaczyszyn-Dycki]] * [[Leszek Engelking]] * [[Jerzy Ficowski]] * [[Tadeusz Gajcy]] * [[Konstanty Ildefons Gałczyński]] * [[Zuzanna Ginczanka]] * [[Stanisław Grochowiak]] * [[Marian Hemar]] * [[Zbigniew Herbert]] * [[Wacław Iwaniuk]] * [[Jarosław Iwaszkiewicz]] * [[Klemens Janicki]] * [[Bruno Jasieński]] * [[Anna Kamieńska]] * [[Jan Kasprowicz]] * [[Jan Kochanowski]] * [[Feliks Konarski]] * [[Maria Konopnicka]] * [[Julian Kornhauser]] * [[Ignacy Krasicki]] * [[Zygmunt Krasiński]] * [[Andrzej Krzycki]] * [[Paweł Kubisz]] * [[Jalu Kurek]] * [[Stanisław Jerzy Lec]] * [[Jan Lechoń]] * [[Bolesław Leśmian]] * [[Ewa Lipska]] * [[Henryka Łazowertówna]] * [[Tadeusz Miciński]] * [[Adam Mickiewicz]] * [[Grazyna Miller]], traducere {{col-break|width=2%}} {{col-break|width=48%}} [[File:Norwid Cyprian Kamil.jpg|miniatura|55px|'''[[Cyprian Norwid|Norwid]]''']] [[File:Mikołaj Rej.PNG|miniatura|65px|'''[[Mikołaj Rej|Rej]]''']] [[File:Juliusz Słowacki.PNG|miniatura|75px|'''[[Juliusz Słowacki|Słowacki]]''']] [[File:LeopoldStaff.jpg|miniatura|65px|'''[[Leopold Staff|Staff]]''']] [[File:Szymborska(closeup).jpg|miniatura|55px|'''[[Wisława Szymborska|Szymborska]]''']] [[File:Julian Tuwim 1930.jpg|miniatura|55px|'''[[Julian Tuwim|Tuwim]]''']] [[File:Kazimierz Wierzyński.PNG|miniatura|60px|'''[[Kazimierz Wierzyński|Wierzyński]]''']] * [[Czesław Miłosz]], 1980 [[Premiu Nobel pentru literatură]] * [[Andrzej Frycz Modrzewski]], umanism * [[Jan Andrzej Morsztyn]] * [[Zbigniew Morsztyn]] * [[Daniel Naborowski]] * [[Adam Naruszewicz]], traducere, istorie * [[Julian Ursyn Niemcewicz]] * [[Cyprian Norwid|Cyprian Kamil Norwid]] * [[Franciszek Nowicki]] * [[Antoni Edward Odyniec]] * [[Władysław Orkan]] * [[Agnieszka Osiecka]] * [[Maria Pawlikowska-Jasnorzewska]] * [[Wincenty Pol]] * [[Wacław Potocki]] ([[Wojna Chocimska]]) * [[Halina Poświatowska]] * [[Zenon Przesmycki]] * [[Jeremi Przybora]], cântece * [[Julian Przyboś]] * [[Mikołaj Rej]] * [[Sydor Rey]] * [[Tadeusz Różewicz]] * [[Zygmunt Rumel]] * [[Lucjan Rydel]] * [[Jarosław Marek Rymkiewicz]] * [[Maciej Kazimierz Sarbiewski]] * [[Antoni Słonimski]] * [[Juliusz Słowacki]] * [[Edward Stachura]] * [[Anatol Stern]] * [[Leopold Staff]] * [[Włodzimierz Szymanowicz]] * [[Wisława Szymborska]], 1996 [[Premiul Nobel pentru literatură]] * [[Szymon Szymonowic]] * [[Kazimierz Przerwa-Tetmajer]] * [[Julian Tuwim]] * [[Jan Twardowski]] * [[Kornel Ujejski]] * [[Aleksșier Wat]] * [[Kazimierz Wierzyński]] * [[Stefan Witwicki]] * [[Rafał Wojaczek]] * [[Stanisław Wyspiański]] * [[Tymon Zaborowski]] * [[Adam Zagajewski]] * [[Józef Bohdan Zaleski]] * [[Kazimiera Zawistowska]] * [[Piotr Zbylitowski]] * [[Emil Zegadłowicz]] * [[Juliusz Żuławski]] {{col-end}} === Filozofie === {{col-begin}} {{col-break|width=50%}} [[File:Jozef Maria Hoëné-Wronski--Laurent-Charles Maréchal mg 9487.jpg|miniatura|85px|'''[[Józef Maria Hoene-Wroński|Hoene–Wroński]]''']] [[File:Johnston Portrait.jpg|miniatura|85px|'''[[Jan Jonston|Jonston]]''']] [[File:2007.10.23. -Leszek Kolakowski Foto Mariusz Kubik.jpg|miniatura|75px|'''[[Leszek Kołakowski|Kołakowski]]''']] [[File:Karol Libelt foto (cropped).jpg|miniatura|70px|'''[[Karol Libelt|Libelt]]''']] [[File:Andrzej Frycz Modrzewski.JPG|miniatura|right|65px|'''[[Andrzej Frycz Modrzewski|Modrzewski]]''']] [[File:Prus 002.jpg|miniatura|65px|'''[[Bolesław Prus|Prus]]''']] * [[Adam of Łowicz]] * [[Edward Abramowski]] * [[Kazimierz Ajdukiewicz]] * [[Zygmunt Bauman]] * [[Stefan Błachowski]] * [[Józef Maria Bocheński]] * [[Stanisław Brzozowski (scriitor)|Stanisław Brzozowski]] * [[Adam Burski]] * [[Piotr Chmielowski]] * [[Leon Chwistek]] * [[August Cieszkowski]] * [[Nicolaus Copernicus]] * [[Edward Dembowski]] * [[Anioł Dowgird]] * [[Adolf Dygasiński]] * [[Michał Falkener]] * [[Ludwik Fleck]], filozof al științei de seamă din secolul al XX-lea * [[Józef Gołuchowski]] * [[Wawrzyniec Grzymała Goślicki]] * [[Jakub Górski]] * [[Grzegorz of Stawiszyn]] * [[Władysław Heinrich]] * [[Michał Heller]] * [[Józef Maria Hoene-Wroński]] * [[Roman Ingarden]] * [[Jakub of Gostynin]] * [[Jan of Głogów]] * [[Jan of Stobnica]] * [[Józef Emanuel Jankowski]] * [[Feliks Jaroński]] * [[Stanisław Jaśkowski]] * [[Jan Jonston]] * [[Leszek Kołakowski]] * [[Hugo Kołłątaj]] * [[Alfred Korzybski]] * [[Tadeusz Kotarbiński]] * [[Władysław Mieczysław Kozłowski]] * [[Józef Kremer]] * [[Franciszek Krupiński]] * [[Stanisław Leszczyński]] * [[Stanisław Leśniewski]] * [[Casimir Lewy]] {{col-break|width=2%}} {{col-break|width=48%}} [[File:Stanislaw Staszic.jpg|miniatura|75px|'''[[Stanisław Staszic|Staszic]]''']] [[File:Jan Śniadecki cr.jpg|miniatura|85px|'''[[Jan Śniadecki]]''']] [[File:AleksanderSwietochowski.jpg|miniatura|75px|'''[[Aleksander Świętochowski|Świętochowski]]''']] [[File:AlfredTarski1968.jpeg|miniatura|85px|'''[[Alfred Tarski|Tarski]]''']] [[File:Kazimierz Twardowski 1933.jpg|miniatura|55px|'''[[Kazimierz Twardowski|Twardowski]]''']] * [[Karol Libelt]] * [[Wincenty Lutosławski]] * [[Jan Łukasiewicz]] * [[Adam Mahrburg]] * [[Marian Massonius]] * [[Émile Meyerson]] * [[Konstanty Michalski]] * [[Wawrzyniec Mitzler de Kolof]] * [[Andrzej Frycz Modrzewski]] * [[Julian Ochorowicz]] * [[Stefan Pawlicki]] * [[Leon Petrażycki]] * [[Sebastian Petrycy]] * [[Bolesław Prus]] * [[Adam Schaff]] * [[Ulrich Schrade]] * [[Stanisław Staszic]] * [[Józef Supiński]] * [[Józef Kalasanty Szaniawski]] * [[Jan Szylling]] * [[Krystyn Lach Szyrma]] * [[Maria Szyszkowska]] * [[Jan Śniadecki]] * [[Jędrzej Śniadecki]] * [[Aleksșier Świętochowski]] * [[Alfred Tarski]] * [[Władysław Tatarkiewicz]] * [[Józef Tischner]] * [[Andrzej Towiański]] * [[Bronisław Trentowski]] * [[Kazimierz Twardowski]] * [[Michał Twaróg of Bystrzyków]] * [[Władysław Weryho]] * [[Michał Wiszniewski]] * [[Witelo]] * [[Stanisław Ignacy Witkiewicz]] (''Witkacy'') * [[Władysław Witwicki]] * [[Karol Wojtyla]] * [[Adam Ignacy Zabellewicz]] * [[Marian Zdziechowski]] * [[Czesław Znamierowski]] * [[Florian Znaniecki]] {{col-end}} === Arte frumoase (arhitecți, pictori, sculptori) === {{Vezi și|Listă de arhitecți polonezi|Listă de pictori polonezi|Listă de sculptori polonezi}} {{col-begin}} {{col-break|width=50%}} [[File:Olga Boznańska - Autoportret.jpg|miniatura|65px|'''[[Olga Boznańska|Boznańska]]''']] [[File:ChelmonskiJozef.1902.Autoportret.jpg|miniatura|65px|'''[[Józef Chełmoński|Chełmoński]]''']] [[File:Julian Fałat, Autoportret.jpg|miniatura|65px|'''[[Julian Fałat|Fałat]]''']] [[File:Wojciech Gerson.PNG|miniatura|65px|'''[[Wojciech Gerson|Gerson]]''']] [[File:Artur Grottger, Portret własny.jpg|miniatura|65px|'''[[Artur Grottger|Grottger]]''']] [[File:Jacek Malczewski, Autoportret z paletą.jpg|miniatura|65px|'''[[Jacek Malczewski|Malczewski]]''']] [[File:Matejko_Self-portrait.jpg|miniatura|65px|right|'''[[Jan Matejko|Matejko]]''']] * [[Magdalena Abakanowicz]], sculptor * [[Sylwester Ambroziak]], sculptor * [[Chrystian Piotr Aigner]], arhitect * [[Paweł Althamer]], artist contemporan * [[Tomasz Bagiński]], grafică pe calculator * [[Balthus]] (Balthasar Kłossowski de Rola), pictor polonez-francez * [[Mirosław Bałka]], pictor și sculptor contemporan * [[Krzysztof Bednarski]], sculptor * [[Zdzisław Beksiński]], pictor * [[Władysław T. Benda]], pictor, ilustrator polonezo-american * [[Olga Boznańska]], pictor * [[Józef Brșit]], pictor * [[Józef Marian Chełmoński]], pictor * [http://www.culture.pl/web/english/resources-design-full-page/-/eo_event_asset_publisher/eAN5/content/jozef-czajkowski-polonez-decorative-arts Józef Czajkowski]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.culture.pl/web/english/resources-design-full-page/-/eo_event_asset_publisher/eAN5/content/jozef-czajkowski-polonez-decorative-arts }}, pictor, arhitect, designer<ref name="Crowley"/> * [[Józef Czapski]], pictor * [[Tytus Czyżewski]], pictor, poet, critic de artă * [[Jacenty Dędek]], fotograf * [[Zbigniew Dłubak]], pictor * [[Andrzej Dłużniewski]], sculptor contemporan * [[Xawery Dunikowski]], sculptor * [[Maksymilian Fajans]], artist, litograf, fotograf evreu–polonez * [[Julian Fałat]], pictor * [[Wojciech Fangor]], pictor * [[Wojciech Gerson]], pictor * [[Stefan Gierowski]], pictor * [[Aleksander Gierymski]], pictor * [[Maksymilian Gierymski]], pictor * [[Cyprian Godebski (sculptor)]] * [[Stanisław Goliński]], pictor<ref name="Crowley"/> * [[Zygmunt Gorgolewski]], arhitect * [[Vladislav Gorodetsky]], arhitect * [[Józef Gosławski]], sculptor * [[Artur Grottger]], pictor, ilustrator * [[Władysław Hasior]], sculptor, pictor, scenarist * [[Józef Hecht]], gravor, * [[Józef Holewiński]], artist grafic și pictor * [[Anna Kamieńska-Łapińska]], sculptor, scenarist de filme animate * [[Johann Christian Kammsetzer]], arhitect * [[Wladyslaw Kazmierczak]], * [[Tadeusz Kantor]] (1915–1990), pictor, regizor de teatru * [[Katarzyna Kobro]], sculptor * [[Gloria Kossak]], pictor, poet * [[Jerzy Kossak]], pictor * [[Juliusz Kossak]], pictor, ilustrator * [[Wojciech Kossak]], pictor * [[Katarzyna Kozyra]], video artist * [[Nikifor Krynicki]], pictor * [[Alexșier Kucharsky]], pictor * [[Zofia Kulik]], performer * [[Teofil Kwiatkowski]] * [[Tamara de Lempicka]], pictor {{col-break|width=2%}} {{col-break|width=48%}} [[File:Jan piotr norblin autoportret.jpg|miniatura|65px|'''[[Jan Piotr Norblin|Norblin]]''']] [[File:AleksanderOrlowski.Autoportret.ws.jpg|miniatura|72px|'''[[Aleksander Orłowski|Orłowski]]''']] [[File:WladyslawPodkowinski.Autoportret.1887.ws.jpg|miniatura|65px|'''[[Władysław Podkowiński|Podkowiński]]''']] [[File:Johann Christian Schuch.jpeg|miniatura|65px|'''[[Johann Christian Schuch|Schuch]]''']] [[File:MalczewskiJacek.1897.PortretStanislawaWitkiewicza.jpg|miniatura|82px|'''[[Stanisław Witkiewicz|Witkiewicz]]''']] [[File:Stanisław Ignacy Witkiewicz.jpg|miniatura|65px|'''''[[Stanisław Ignacy Witkiewicz|Witkacy]]''''']] [[File:Leon Wyczółkowski - Autoportret w chińskim kaftanie.jpg|miniatura|65px|'''[[Leon Wyczółkowski|Wyczółkowski]]''']] [[File:Stanislaw Wyspianski.jpg|miniatura|65px|'''[[Stanisław Wyspiański|Wyspiański]]''']] * [[Zbigniew Lengren]], caricaturist și ilustrator. * [[Jan Lenica]], grafician designer și caricaturist * [[Aleksșier Lesser]], pictor * [[Daniel Libeskind]], arhitect *[[Agata Materowicz]], pictor, fotograf, grafician, artist plastic * [[Wojciech Macherzyński]], pictor, sculptor * [[Jacek Malczewski]], pictor * [[Jan Matejko]], pictor * [[Józef Mehoffer]], pictor<ref name="Crowley"/> * [[Piotr Michałowski]], pictor * [[Ambroży Mieroszewski]], primul portretist al lui Chopin * [[Igor Mitoraj]], sculptor * [[Teresa Murak]], sculptor * [[Dorota Nieznalska]], sculptor * [[Jan Piotr Norblin]], pictură, grafică, caricatură * [[Jerzy Nowosielski]], pictor * [[Rafał Olbiński]], ilustrator, pictor * [[Roman Opałka]], pictor * [[Aleksșier Orłowski]], pictor * [[Józef Pankiewicz]], pictor, artist grafic * [[Władysław Podkowiński]], pictor și ilustrator * [[Stanislaw Przespolewski]], pictor, sculptor * [[Joanna Rajkowska]], artist contemporan; * [[Zofia Romer]], pictor * [[Ferdynși Ruszczyc]], pictor, artist grafic, caricaturist, * [[Henryk Rodakowski]], pictor * [[Wilhelm Sasnal]], pictor * [[Jan Sawka]], pictor, arhitect, grafician, artist multi-media * [[Johann Christian Schuch]], proiectant grădini, arhitect * [[Kazimierz Sichulski]], pictor<ref name="Crowley">David Crowley. ''National Style și Nation-State: Design in Polonia from the Vernacular Revival to the International Style''. [[Manchester University Press]]. 1992. p. 36.</ref> * [[Henryk Stażewski]], pictor * [[Józef Stolorz]], pictor * [[Zofia Stryjeńska]], ilustrator, pictor<ref name="Crowley"/> * [[Władysław Strzemiński]], pictor * [[January Suchodolski]], pictor * [[Józef Szajna]], sculptor, regizor de teatru * [[Jan Szczepkowski]], sculptor<ref name="Crowley"/> * [[Stanisław Szukalski]], sculptor, pictor * [[Arthur Szyk]], iluminator, caricaturist, ilustrator cărți * [[Wacław Szymanowski]], sculptor, sculptorul monumentului lui Chopin din [[Varșovia]] * [[Włodzimierz Tetmajer]], pictor<ref name="Crowley"/> * [[Karol Tichy]], pictor, designer și decorator<ref name="Crowley"/> * [[Rolși Topor]], ilustrator, pictor, scriitor și producător de filme * [[Edward Trojanowski]], arhitect<ref name="Crowley"/> * [[Zygmunt Vogel]], picturi în tempera și grafică * [[Jerzy Warchałowski]], art critic<ref name="Crowley"/> * [[Max Weber (artist)|Max Weber]], pictor * [[Michał Weinzieher]], art critic * [[Wojciech Weiss]], pictor și desenator * [[Jan de Weryha-Wysoczański]], sculptor * [[Stanisław Witkiewicz]], pictor, arhitect * [[Stanisław Ignacy Witkiewicz]] (''Witkacy''), pictor, fotograf, dramaturg, romancier, filozof * [[Kazimierz Wojniakowski]], pictor * [[Leon Wyczółkowski]], pictor * [[Stanisław Wyspiański]], pictor * [[August Zamoyski]], sculptor * [[Korczak Ziółkowski]], designer și sculptor al memorialului lui [[Crazy Horse]] * [[Jan Sas Zubrzycki]], arhitect {{col-end}} === Divertisment === {|Jim Lange, TV performer |- |width="38%" valign="top"| * [[Piotr Adamczyk]], actor * [[Piotr Andrejew]], regizor * [[Michael Anthony]] (Sobolewski), formația Van Halen * [[Józef Arkusz]], regizor * [[Tomasz Bagiński]], regizor, câștigător [[Premiul BAFTA]], nominalizat pentru [[Premiul Oscar]] * [[Andrzej Bartkowiak]], operator cinema, director, actor * [[Viva Bianca]], actriță australiană * [[Juliette Binoche]], actriță franceză * [[Eugeniusz Bodo]], cântăreț și actor * [[Wojciech Bogusławski]], actor, regizor de teatru, dramaturg; părintele teatrului polonez. * [[Walerian Borowczyk]], regizor * [[Ewa Braun]], decorator, premiat de Academie, costume, producție * [[Adrien Brody]], actor polonezo-american * [[Zbigniew Cybulski]], actor * [[Elżbieta Czyżewska]], actriță * [[Ewa Demarczyk]], actriță, cântăreață * [[Dagmara Dominczyk]], actriță * Doda ([[Dorota Rabczewska]]), actriță, cântăreață<ref name="doda.net.pl"/> * [[Paweł Edelman]], operator cinema, câștigător [[European Film Award]]. * [[Katarzyna Figura]], actriță * [[Aleksșier Ford]], regizor * [[Malgorzata Foremniak|Małgorzata Foremniak]], actriță, în [[Avalon (film japonez)|Avalon]] * [[Piotr Fronczewski]], actor și cântăreț * [[Janusz Gajos]], actor * [[John Gielgud]],actor de teatru și film englez cu tată polonez *[[Gila Golan]], actriță și mai târziu câștigător al concursului ''[[Miss Israel]]'' * [[Samuel Goldwyn]], producător de film legendar * [[Jerzy Grotowski]], reformator al teatrului * [[Adam Hanuszkiewicz]], actor, regizor de teatru * [[Wojciech Has]], regizor * [[Jerzy Hoffman]], regizor * [[Agnieszka Hollși]], regizor, nominalizat pentru [[Academy Awards]] și [[Premiul BAFTA]] * [[:pl:Gustaw Holoubek|Gustaw Holoubek]], actor * [[Sławomir Idziak]], operator cinema, nominalizat pentru [[Premiul Oscar]] * [[Stefan Jaracz]], actor * [[Jan A.P. Kaczmarek]], [[Premiul Oscar]] compozitor premiat, nominalizat pentru [[Premiul BAFTA]] * [[Jacek Kaczmarski]], compozitor de cântece de protest, pozii, cântăreț, chitarist * [[Janusz Kamiński]], operator cinema și regizor câștigător a două [[Premiul Oscar|Premii Oscar]] și [[Premiul BAFTA]] * [[Bronislau Kaper]], compozitor premiat cu [[Premiul Oscar]] * [[Krzysztof Kieślowski]], regizor, nominalizat pentru [[Academy Awards]] * [[Max Kolonko]] producător, scriitor, personalitate TV * [[Jacek Koman]], actor * [[Ed Kowalczyk]], cântăreț * [[Joanna Krupa]] actriță și super-model * [[Kazimierz Kutz]], regizor * [[Martin Kunert]] scriitor/regizor (născut Marcin Kunert-Dziewanowski) – * [[Irena Kwiatkowska]], actriță * [[Laryssa Lauret]], actriță * [[Téa Leoni]], actriță americană * [[Bogusław Linda]], actor * [[Tadeusz Łomnicki]], actor * [[Ross Martin]], actor * [[Rudolph Maté]], operator și regizor cinema nominalizat pentru cinci premii Oscar * [[Helena Modjeska]] (Modrzejewska), actriță * [[Pola Negri]], actriță * [[Wacław Niżyński]] (Vaslav Nijinsky), balerin și coregraf |width="1%"| |width="10%" valign="top"| [[File:Wojciech Bogusławski.PNG|60px|border|Bogusławski]][[Wojciech Bogusławski|{{-}}<small>'''Bogusławski'''<small>]] [[File:Katowice - Zbigniew Cybulski 02.JPG|60px|border|Cybulski]][[Zbigniew Cybulski|{{-}}<small>'''Cybulski'''<small>]] [[File:Sir John Gielgud actor.jpg|60px|border|Gielgud]][[John Gielgud|{{-}}<small>'''Gielgud'''<small>]] [[File:Kazimierz Kutz.jpg|60px|border|Kutz]][[Kazimierz Kutz|{{-}}<small>'''Kutz'''<small>]] [[File:PO7ophelias.jpg|60px|border|Modjeska]][[Helena Modjeska|{{-}}<small>'''Modjeska'''<small>]] [[File:PolaNegri(closeup).jpg|60px|border|Negri]][[Pola Negri|{{-}}<small>'''Negri'''{{-}}<small>]] [[File:Talisman -Vayou -Vaslav Nijinsky -1909.JPG|60px|border|Niżyński]][[Wacław Niżyński|{{-}}<small>'''Niżyński'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Karen O]] (Orzołek), vocalistă punk în formația Yeah Yeah Yeahs * [[Daniel Olbrychski]], actor * [[Juliusz Osterwa]], actor de teatru * [[Jerzy Owsiak]], crainic * [[Joanna Pacuła]], actriță * [[Ludwika Paleta]], actriță polonezo-mexicană * [[Dominika Paleta]], actriță polonezo-mexicană * [[Cezary Pazura]], actor * [[Rik Fox]], (născută Sulima-Suligowski) chitarist bass-rock * [[Roman Polanski]], regizor premiat, educat în Polonia * [[Stefanie Powers]], actriță * [[Beata Pozniak]], actriță, director, activist, scriitor, producător * [[Jeremi Przybora]] * [[Anna Przybylska]], actriță * [[Wojciech Pszoniak]], actor al [[Comédie-Française]] * [[Krzysztof Ptak]], operator cinema * [[Danny Pudi]], actor polonez-indian * [[Zbigniew Rybczyński]], [[Premiul Oscar]] și [[Emmy Award]] producător de filme premiat * [[Lew Rywin]], producător de film * [[Richie Sambora]], chitarist al lui Bon Jovi * [[Andrzej Saramonowicz]], scenarist, regizor * [[Leon Schiller]], regizor de teatru * [[Izabella Scorupco]], actriță din Hollywood și cântăreață născută în Polonia * [[Andrzej Seweryn]], actor al [[Comédie Française]] * [[Casey Siemaszko]], actor * [[Nina Siemaszko]], actor * [[Jerzy Skolimowski]], regizor * [[Przemysław Skwirczyński]], operator cinema * [[Adam Smoluk]], director, scenarist și actor * [[Leelee Sobieski]], actriță americană * [[Piotr Sobocinski]], operator cinema * [[Ladislas Starevich]] corect: Władysław Starewicz, regizor, animator * [[Allan Starski]], [[Premiul Oscar]] designer, scenograf premiat * [[Jerzy Stuhr]], actor, regizor * [[Loretta Swit]], actriță, Major Margaret "Hot Lips" Houlihan din M*A*S*H * [[Pawel Szajda]], actor * [[Paulo Szot]], cântăreț de operă, actor * [[Henryk Tomaszewski]], mim * [[Basia Trzetrzelewska]], cântăreț * [[Andrzej Wajda]], regizor premiat, [[Premiul Oscar]], [[Golden Palm]], [[Premiul BAFTA]], [[Ursul de Argint]], [[Premiul César]] și [[Leul de aur]] * The [[Wachowski Brothers]] * The [[Warner Brothers]] * [[Mia Wasikowska]], actriță * [[Jerzy Wasowski]] * [[Michał Waszyński]], regizor * [[Chesty Morgan|Lilliana Wilczkowsky]], actriță * [[Roman Wilhelmi]], actor * [[Dariusz Wolski]], operator cinema * [[Lidia Wysocka]], actriță * [[Haim Yavin]], * [[Zbigniew Zamachowski]], actor * [[Krzysztof Zanussi]], regizor * [[Michał Żebrowski]], actor * [[Artur Żmijewski (actor)|Artur Żmijewski]], actor * [[Andrzej Żuławski]], regizor |width="1%"| |valign="top"| [[File:Daniel Olbrychski.jpg|60px|border|Olbrychski]][[Daniel Olbrychski|{{-}}<small>'''Olbrychski'''<small>]] [[File:Roman Polanski..jpg|60px|border|Polanski]][[Roman Polanski|{{-}}<small>'''Polanski'''<small>]] [[File:Jerzy Skolimowski.jpg|60px|border|Skolimowski]][[Jerzy Skolimowski|{{-}}<small>'''Skolimowski'''<small>]] [[File:Loretta Swit at the Governor's Ball following the 41st Annual Emmy Awards cropped.jpg|60px|border|Swit]][[Loretta Swit|{{-}}<small>'''Swit'''<small>]] [[File:2008.04.22. Andrzej Wajda by Kubik 02.JPG|60px|border|Wajda]][[Andrzej Wajda|{{-}}<small>'''Wajda'''<small>]] [[File:Mia Wasikowska 2012.jpg|60px|border|Wasikowska]][[Mia Wasikowska|{{-}}<small>'''Wasikowska'''<small>]] [[File:Krzysztof Zanussi.jpg|60px|border|Zanussi]][[Krzysztof Zanussi|{{-}}<small>'''Zanussi'''{{-}}]] |} === Afaceri === [[File:Hipolit Cegielski portret (cropped).jpg|miniatura|65px|'''[[Hipolit Cegielski|Cegielski]]''']]<br /> [[File:Kronenberg Leopold.jpg|miniatura|65px|'''[[Leopold Kronenberg|Kronenberg]]''']] [[File:Antoni Patek.jpg|miniatura|65px|'''[[Antoni Patek|Patek]]''']] {| |- | * [[Hipolit Cegielski]] * [[Franciszek Czapek]], co-partner în Patek, Czapek & Co. * [[Max Factor, Sr.]], întreprinzător cosmetice * [[Andrew Filipowski]], întreprinzător tehnologie * [[Henryk Grohman]], fabricant textile și patron al artelor * [[Nathan Hșiwerker]] * [http://inglotcosmetics.com/about.inglot/page/554 Wojciech Wiesław Inglot] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130420154646/http://www.inglotcosmetics.com/about.inglot/page/554 |date=2013-04-20 }} fondator al Inglot, companie de cosmetice * [[Barbara Piasecka Johnson]], filantrop, văduva lui [[J. Seward Johnson, Sr.]] * [[Leopold Kronenberg]], bancher * [[Stanisław Kronenberg]], finanțist * [[Jerzy Franciszek Kulczycki]], negustor, spion, diplomat; prima cafenea din [[Viena]] (1683) * [[Jan Kulczyk]], unul din cei mai bogați polonezi * [[Michael Marks]], co-fondator al [[Marks and Spencer]] lanț de retail * [[Samuel Orgelbrși]], editor * [[Antoni Patek]], co-fondator al fabricantului de ceasuri [[Patek Philippe & Co.]] * [[Izrael Poznański]], magnat textile, [[filantrop]] * [[Helena Rubinstein]], întreprinzător cosmetice * [[Henri Strzelecki]], fondator al [[Henri Lloyd|Henri Lloyd, Ltd.]], fabrocant de articole sportive * [[Ziggy Switkowski]], fost director general al [[Telstra]] * [[Wawelberg|Hyppolite Wawelberg]], bancher polonez-evreu și filantrop * [[Steve Wozniak|Steve Woźniak]], co-fondator al [[Apple Inc.]] * [[Andrzej Artur Zamoyski]] |} === Monarhi și nobili === {{Vezi și|Lista conducătorilor polonezi}} {| |- |width="85%" valign="top"| * [[Mieszko I]], prim-duce al Poloniei. * [[Dobrawa a Boemiei]], prima ducesă al Poloniei. * [[Świętosława]] (Gunhild), fiica lui [[Mieszko I]] al Poloniei, mama lui [[Canute cel Mare]], rege al Angliei, Danemarcei și Norvegiei. * [[Boleslau I al Poloniei]], primul rege al Poloniei. * [[Mieszko II Lambert]], cel de-al doilea rege al Poloniei. * [[Richeza de Lorena]], regină al Poloniei. * [[Cazimir Restauratorul]], [[Duce al Poloniei]]. * [[Bolesław II al Poloniei]], cel de-al treilea rege al Poloniei. * [[Bolesław III al Poloniei]], [[Duce al Poloniei]]. * [[Mieszko cel Bătrân]], duce al Poloniei Mari. * [[Casimir II cel Drept]], duce al Cracoviei, [[Mare duce al Poloniei|Lista conducătorilor polonezi]]. * [[Leszek cel Alb]], duce al Cracoviei, [[Mare duce al Poloniei|Lista conducătorilor polonezi]]. * [[Henric cel Bărbos]], duce al Sileziei, [[Mare duce al Poloniei|Lista conducătorilor polonezi]]. * [[Henric cel Pios]], Mare duce al Poloniei, comandantul forțelor poloneze în [[Bătălia din Legnica]] (1241). * [[Przemysł al II-lea]], rege al Poloniei. * [[Vladislav I]], rege al Poloniei. * [[Cazimir III al Poloniei|Cazimir III cel Mare]], dinastia Piast, ultimul rege al Poloniei. * [[Jadwiga al Poloniei|Jadwiga Angevin]], rege și regină a Poloniei. * [[Vladislav II Iagello]], lituanian, rege a Poloniei, câștigător al [[Bătălia de la Grunwald]] (1410). * [[Vladislav III Iagello]], rege al Poloniei și, sub numele de [[Vladislav III Iagello|Vladislav I Iagello]], rege al Ungariei, ucis în [[Bătălia de la Varna]] (1444). * [[Cazimir IV Iagello]], rege al Poloniei și Mare duce al Lituaniei, câștigător al [[Războiul de treizeci de ani (1454–66)|Războiul de treizeci de ani]] (1454–1466). * [[Ioan I Albert]], rege al Poloniei. * [[Alexandru Iagello]], Mare duce al Lituaniei și rege al Poloniei. * [[Sigismund I al Poloniei]], rege al Poloniei și Mare duce al Lituaniei. * [[Roxelana]] (Hurem, soția lui [[Suleiman Magnificul]]). * [[Barbara Radziwiłłówna]], consort al lui [[Sigismund II August]]. * [[Sigismund al II-lea August]], ultimul [[Iagello]] rege al [[Uniunea statală polono-lituaniană|Uniunii statale polono-lituaniene]]. * [[Anna Iagello]], a domnit cu soțul ei, Ștefan Báthory. * [[Ștefan Báthory]], rege al [[Uniunea statală polono-lituaniană|Uniunii statale polono-lituaniene]], maghiar. * [[Sigismund al III-lea Vasa]], rege al [[Uniunea statală polono-lituaniană|Uniunii statale polono-lituaniene]] și rege al Suediei. * [[Władysław IV Vasa]], Țar ales al Rusiei, rege al [[Uniunea statală polono-lituaniană|Uniunii statale polono-lituaniene]]. * [[Ioan Cazimir al II-lea Vasa]], rege al [[Uniunea statală polono-lituaniană|Uniunii statale polono-lituaniene]], câștigător în [[Bătălia de la Beresteczko]] (1651). * [[Ioan III Sobieski]], rege al [[Uniunea statală polono-lituaniană|Uniunii statale polono-lituaniene]], câștigător în [[Bătălia de la Viena]] (1683). * [[Maria Clementina Sobieska]], regină a Franței, Angliei, Scoției și Irlandei. * [[Ecaterina I a Rusiei]] (Marta Skowrońska), cea de-a doua soție a țarului rus [[Petru cel Mare]], și [[Caterina I a Rusiei|Împărăteasa Rusiei]] (1725–27). * [[Stanisław Leszczyński]], rege al [[Uniunea statală polono-lituaniană|Uniunii statale polono-lituaniene]] și [[duce al Lorenei]]. * [[Katarzyna Opalińska|Catherine Opalińska]], regină a Federația poloneză-lituaniană și ducesă a Lorenei. * [[Maria Leszczyńska]], consort al lui [[Ludovic al XV-lea]], rege al Franței. * [[Stanisław August Poniatowski]], ultimul rege al [[Federația poloneză-lituaniană]], co-autor al Constituției din 3 mai [[1791]]. |width="2%"| |valign="top"| [[File:MieszkoDagome.jpg|65px|border|Mieszko I]][[Mieszko I|{{-}}<small>'''Mieszko I'''{{-}}]] [[File:WŁokietek.JPG|65px|border|Ladislau I al Poloniei]][[Ladislau I al Poloniei|{{-}}<small>'''Ladislau I al Poloniei'''{{-}}]] [[File:Kazimierz III sarcophagus figure.jpg|65px|border|Cazimir al III-lea al Poloniei]][[Cazimir al III-lea al Poloniei|{{-}}<small>'''Cazimir cel Mare'''{{-}}]] [[File:Jagiełło sarcophagus figure.jpg|65px|border|Vladislav II Iagello]][[Vladislav II Iagello|{{-}}<small>'''Władysław Jagiełło'''{{-}}]] [[File:Jagiellonczyk1.jpg|65px|border|Casimir Jagiellon]][[Vladislav II Iagello|{{-}}<small>'''Vladislav II Iagello'''{{-}}]] [[File:King Stefan Batory by Marcin Kober.JPG|65px|border|Ștefan Báthory]][[Ștefan Báthory|{{-}}<small>'''Ștefan Batory'''{{-}}]] [[File:John III Sobieski of Poland.PNG|65px|border|Ioan al III-lea Sobieski]][[Ioan al III-lea Sobieski|{{-}}<small>'''Ioan al III-lea Sobieski'''{{-}}]] [[File:Stanisław Augustus Poniatowski.jpg|65px|border|SStanisław August Poniatowski]][[Stanisław August Poniatowski|{{-}}<small>'''Stanisław August'''{{-}}]] |} === Militari === {| |- |width="40%" valign="top"| * [[Władysław Anders]], general, comandant militar în timpul [[Bătălia de la Monte Cassino|Bătăliei de la Monte Cassino]] (1944) * [[Dawid Apfelbaum]], locotenent în Armata poloneză; comandant al Uniunii Militare Evreiești (sprijinit de [[Armia Krajowa]]) în [[Răscoala din ghetoul de la Varșovia]] (1943) * [[Krzysztof Arciszewski]], general de artilerie al Olandei (1639), și Poloniei (1646). * [[Józef Bem]], comandant militar, al armatei ungare ([[1849]]) * [[Janusz Bokszczanin]], colonel, ultimul șef de stat major al [[Armia Krajowa]] (1944–1945) * [[Jan Karol Chodkiewicz]], comandant militar, câștigătorul bătăliei de la [[Kircholm]] (1605) * [[Michał Czajkowski]] (Sadyk Pașa), (1804–86), polonez-ucrainean al brigăzii cazace al [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] în timpul [[Războiul din Crimeea|Războiului din Crimeea]] ([[1853]]–[[1856]]) * [[Stefan Czarniecki]], [[hatman]] al Poloniei ([[1665]]) * [[Jan Henryk Dąbrowski]], general, comandant militar în timpul [[Războaiele Napoleoniene|Războaielor Napoleoniene]] * [[Jarosław Dąbrowski]], comandant militar în timpul [[Insurecția poloneză din 1861-1864|Insurecției de primăvară]] (1863), și [[Comuna din Paris|Comunei din Paris]] ([[1871]]) * [[Henryk Dembiński]], comandant militar în [[Revolta din Noiembrie|Revoltei din Noiembrie]] și a Revoluției ungare din [[1849]] * [[Bolesław Wieniawa-Długoszowski]], general, ambasador, nominalizat Președinte al Poloniei ([[1939]]) * [[Józef Dowbor-Muśnicki]], general, comandant militar în [[Marea Revoltă Poloneză]] (1919) * [[Bolesław Bronisław Duch]], general în cel de-[[al Doilea Război Mondial]] * [[Jerzy Pajaczkowski-Dydynski]] (1894–2005), soldat polonez în [[Primul Război Mondial]] și în [[Războiul polono-sovietic]] (1920–21). La moartea sa era cel mai bătrân om din Regatul Unit (111 ani).<ref>{{cite web |author= Staff |url= http://news.bbc.co.uk/1/hi/englși/cumbria/4516532.stm |title= UK's 'Oldest' Man Dies, Aged 111 |publisher= [[BBC News]] |date= 10 December 2005 |accessdate= 4 October 2012 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> * [[Emil August Fieldorf]], general, ultimul adjunct comandant al [[Armia Krajowa]] ([[1944]]–[[1945]]) * [[Józef Haller de Hallenburg|Józef Haller]], politician, comandant al Armatei poloneze în Franța în timpul Primului Război Mondial * [[Stanisław Haller]], general, a fost ucis de [[NKVD]] în masacrul de la Katyn în 1940. * [[Stanisław Jan Jabłonowski]], [[Hatman]] (1682/3-1702) * [[Jan Nowak-Jezioranski]] (1913–2005),jurnalist polonez și erou al celui de-[[al Doilea Război Mondial]]. * [[Berek Joselewicz]], colonel polonez-evreu în [[Răscoala lui Kościuszko]] și în legiunea poloneză a lui Napoleon; a comandat prima formație militară evreiască în istoria modernă * [[Mikołaj Kamieniecki]], primul [[hatman]] al Poloniei (1503–1515) * [[Michał Karaszewicz-Tokarzewski]], general, fondator al mișcării de rezistență "Polish Victory Service" (27 septembrie 1939) * [[Kazimierz J. Kasperek]], cel mai decorat ofițer al Marinei poloneze în cel de-[[al Doilea Război Mondial]] * [[Tadeusz Klimecki]], general, șef de stat major al Armatei Poloneze (1941–1943) * [[Tadeusz Bór-Komorowski]], general, comandant al [[Armia Krajowa]] (1943–1944), în timpul [[Răscoala din Varșovia (1944)|Răscoalei din Varșovia]] (1944) * [[Stanisław Koniecpolski]], [[Hatman]] (1632–46) * [[Stanisław Kopański]], general, șef de stat major al Armatei Poloneze (1943–1946). * [[Tadeusz Kościuszko]], comandant, general și revoluționar polonez și american. * [[Jan Kozietulski]], colonel, comandant în timpul [[Napoleonic Wars]] * [[Wincenty Krasiński]] * [[Włodzimierz Krzyżanowski]], polonez general unionist în [[Războiul civil american]] * [[Marian Kukiel]], cel de-[[al Doilea Război Mondial]] general, istoric * [[Franciszek Latinik]], general, guvernator al Varșoviei during the [[Bătălia Varșoviei (1920)]] * [[Aleksșier Lisowski]], comandant of din secolul al XVII-lea [[Lisowczycy]]. * [[Jerzy Sebastian Lubomirski]], Prinț, hatman (1657–1664), câștigătorul Bătăliei de la Cudnów (1660) |width="1%"| |width="8%" valign="top"| [[File:Wladyslaw Anders.jpg|60px|border|Anders]][[Wladyslaw Anders|{{-}}<small>'''Anders'''<small>]] [[File:Józef Bem 111.JPG|60px|border|Bem]][[Józef Bem|{{-}}<small>'''Bem'''<small>]] [[File:Stefan Czarniecki.PNG|60px|border|Czarniecki]][[Stefan Czarniecki|{{-}}<small>'''Czarniecki'''<small>]] [[File:JHDąbrowski 1.JPG|60px|border|Dąbrowski]][[Jan Henryk Dąbrowski|{{-}}<small>'''Dąbrowski'''<small>]] [[File:Tadeusz Kościuszko.PNG|60px|border|Kościuszko]][[Tadeusz Kościuszko|{{-}}<small>'''Kościuszko'''<small>]] [[File:Stanislaw Maczek 2.jpg|60px|border|Maczek]][[Stanisław Maczek|{{-}}<small>'''Maczek'''<small>]] [[File:Prince Joseph Poniatowski by Józef Grassi.jpg|60px|border|Poniatowski]][[Józef Poniatowski|{{-}}<small>'''Poniatowski'''{{-}}]] |width="1%"| |width="33%" valign="top"| * [[Stanisław Maczek]], (1892–1994), comandant al Diviziei de Blindate poloneze, ultimul comandant al forțelor poloneze în exil după cel de-[[al Doilea Război Mondial]] * [[Erich von Manstein]] (născut Fritz-Erich von Lewinski – mareșal prusac în [[Wehrmacht]] * [[Bernard Mond]], general polonez—evreu * [[Mieczyslaw Norwid-Neugebauer]], general și minister din familie polonez—evreu * [[Leopold Okulicki]], general, ultimul comandant of the [[Armia Krajowa]] (1944–1945) * [[Juliusz Konstanty Ordon]], ofițer în [[Răscoala din Noiembrie]] (1830–31) * [[Tadeusz Pełczyński]], șef de stat major al [[Armia Krajowa]] ((1941–1944) * [[Jadwiga Piłsudska]] * [[Emilia Plater]], Contesă, eroină în [[Răscoala din Noiembrie]] * [[Józef Poniatowski]], prinț, general polonez și mareșal al Franței * [[Kazimierz Pułaski]] (Casimir Pulaski), polonez și comandant militar american * [[Hyman G. Rickover]], [[Amiral]] al [[U.S.Navy]], părintele submarinelor nucleare * [[Konstantin Rokossovsky]], (născut Konstanty Rokossowski) Mareșal al [[URSS]] și ministru al apărării polonez, comunist * [[Stefan Rowecki]], general, comandant militar, comandant of the [[Union of Armed Struggle]] (ZWZ) (1940–1942) și [[Armia Krajowa]] (1942–1943) * [[Edward Rowny]], general al [[U.S.Army]] * [[Edward Rydz-Śmigły]], mareșal, comandant militar, cu succes în [[Războiul polono-sovietic]], comandant în Armata poloneză în timpul [[Invazia Poloniei (1939)|Invaziei Poloniei (1939)]] * [[Yitzhak Sadeh]] (născut Isaac Landsberg; 1890-1952), fondator al [[Armata Israeliană|Armatei israeliene]] * [[John Shalikashvili]], general pensionat al [[United States Army]] * [[Danuta Siedzikówna]], (1928–1946), medic în Armata poloneză * [[Władysław Sikorski]], general, comandant al Forțelor Armate poloneze și Prim Ministru al Poloniei (1939–1943) * [[Piotr Skuratowicz]], general al Armatei poloneze, a fost ucis de [[NKVD]] în [[Masacrul de la Katyn]] * [[Stanisław Sosabowski]], comandant al brigăzii poloneze în [[Bătălia de la Arnhem]] în timpul [[Operațiunea Market Garden|Operațiunii Market Garden]] (1944) * [[Kazimierz Sosnkowski]], general, comandant al Forțelor Armate Poloneze (1943–1944) * [[Józef Sowiński]], general, erou în [[Revolta din Noiembrie]] (1830–31) * [[Zygmunt Szendzielarz]] ("Łupaszko") * [[Stanisław Szeptycki]], general * [[Ignacy Szymanski]], veteran în [[Revolta din Noiembrie]] și în [[Războiul Civil American]] (pe partea confederată) * [[Jan Tarnowski]], [[Hatman]] (1527–1561), câștigător al [[Bătălia de la Obertyn|Bătăliei de la Obertyn]] (1531) * [[Stanisław Tatar]], general * [[Józef Wybicki]] * [[Piotr Wysocki]], a condus [[Răscoala din Noiembrie]] (1830) * [[Kordian Józef Zamorski]], general; șef de stat polonez (1935–39) * [[Jan Zamoyski]], Mare cancelar al Poloniei (1578–1605) și [[Hatman]] (1581–1605) * [[Elżbieta Zawacka]], general, singura femeie din conducerea armatei poloneze * [[Stanisław Żółkiewski]], cancelar al Poloniei, comandant militar, cuceritorul Moscovei (1610), [[Hatman]] (1613–1620) * [[Janusz Żurakowski]], cel de-[[al Doilea Război Mondial]] pilot de avion de vânătoare și pilot de testare al [[Avro Arrow]] |width="1%"| |valign="top"| [[File:Kazimierz Pułaski.PNG|60px|border|Pulaski]][[Casimir Pulaski|{{-}}<small>'''Pułaski'''<small>]] [[File:Yitzhak Sadeh 1950.jpg|60px|border|Sadeh]][[Yitzhak Sadeh|{{-}}<small>'''Sadeh'''<small>]] [[File:Wladyslaw Sikorski 2.jpg|60px|border|Sikorski]][[Władysław Sikorski|{{-}}<small>'''Sikorski'''<small>]] [[File:Sosnkowski Kazimierz.jpg|60px|border|Sosnkowski]][[Kazimierz Sosnkowski|{{-}}<small>'''Sosnkowski'''<small>]] [[File:Józef Sowiński.PNG|60px|border|Sowiński]][[Józef Sowiński|{{-}}<small>'''Sowiński'''<small>]] [[File:Jan Tarnowski (Hetman).jpg|60px|border|Tarnowski]][[Jan Tarnowski|{{-}}<small>'''Tarnowski'''<small>]] [[File:Jan Zamoyski.jpg|60px|border|Zamoyski]][[Jan Zamoyski|{{-}}<small>'''Zamoyski'''<small>]] [[File:Lesseur-Hetman Żółkiewski.jpg|60px|border|Żółkiewski]][[Stanisław Żółkiewski|{{-}}<small>'''Żółkiewski'''{{-}}]] |} === Politicieni === {{col-begin}} [[File:Zbigniew Brzezinski, 1977.jpg|miniatura|65px|'''[[Zbigniew Brzezinski|Brzeziński]]''']] [[File:Adam Jerzy Czartoryski.jpg|miniatura|65px|'''[[Adam Jerzy Czartoryski|A. J. Czartoryski]]''']] [[File:Ignacy Daszynski01.jpg|miniatura|65px|'''[[Ignacy Daszyński|Daszyński]]''']] [[File:Roman Dmowski in color.jpg|miniatura|65px|'''[[Roman Dmowski|R.Dmowski]]''']] [[File:T Filipowicz.jpg|miniatura|65px|'''[[Tytus Filipowicz|Filipowicz]]''']] [[File:Lech Kaczyński.jpg|miniatura|65px|'''[[Lech Kaczyński|L. Kaczyński]]''']] [[File:Wojciech Korfanty 1905.jpg|miniatura|65px|'''[[Wojciech Korfanty|Korfanty]]''']] [[File:Herman Lieberman 1931.jpg|miniatura|65px|'''[[Herman Lieberman|Lieberman]]''']] [[File:Ignacy Jan Paderewski - Project Gutenberg eText 15604.png|miniatura|65px|'''[[Ignacy Paderewski|Paderewski]]''']] [[File:Piłsudski 16.JPG|miniatura|65px|'''[[Józef Piłsudski|Piłsudski]]''']] [[File:Lech Wałęsa prezydent RP.jpg|miniatura|65px|'''[[Lech Wałęsa|Wałęsa]]''']] [[File:Aleksander Wielopolski 1861-1863 (77174162) (cropped).jpg|miniatura|65px|'''[[Aleksşier Wielopolski|Wielopolski]]''']] [[File:Witos 1920.jpg|miniatura|65px|'''[[Wincenty Witos|Witos]]''']] * [[Wiktor Alter]] * [[Tomasz Arciszewski]], primul prim-ministru al Poloniei în exil (1944–1947) * [[Kasimir Felix Graf Badeni|Kazimierz Feliks Badeni]], conte, Ministru al Austriei (1895–1897) * [[Menachem Begin]] politician și prim-ministru [[Israel]]ian (1913–1992) * [[David Ben-Gurion]], lider [[sionism|sionist]] și primul prim-ministru [[Israel]]ian (1886–1973) * [[Marek Belka]], prim-ministru al Poloniei (2004–2005) * [[Bolesław Bierut]], lider al Poloniei comuniste (1948–1956) * [[Michael Bobrzynski|Michał Bobrzyński]], Guvernator al Galiției (1908–1913) * [[Zbigniew Brzezinski|Zbigniew Brzeziński]], analist politic, consilier al președintelui [[SUA]], [[Jimmy Carter]]. * [[Józef Cyrankiewicz]], prim-ministru al Poloniei comuniste (1947–1952 și 1954–1970) * [[Adam Jerzy Czartoryski]], prinț, om de stat, prim-ministru (1830–1831) * [[Ignacy Daszyński]], prim-ministru temporar al Poloniei (1918) * [[Jan Dekert]], Primar al Varșoviei (1789–1791) * [[Roman Dmowski]], politician naționalist, om de stat * [[Felix Edmundovici Dzerjinski|Felix Dzerjinski]], fondator al poliției secrete de stat ''[[Ceka]]'' * [[Marek Edelman]] * [[Henryk Ehrlich]] * [[Tytus Filipowicz]] * [[Jas Gawronski|Jaś Gawroński]], politician italian * [[Edward Gierek]], lider al Poloniei comuniste (1970–1980) * [[Agaton Giller]] * [[Władysław Gomułka]], lider al Polonia comunistă (1956–1970) * [[Józefa Hennelowa]] * [[Mykhailo Hrushevskyi|Michał Hruszewski]], primul președinte al Ucrainei (1918) * [[Piotr Jaroszewicz]], prim-ministru al Poloniei comuniste (1970–1980) * [[Wojciech Jaruzelski]], lider lider of Polonia comunistă (1981–1989), fost președinte al Poloniei (1989–1990) * [[Janusz Jędrzejewicz]] * [[Henryk Józewski]] * [[Ryszard Kaczorowski]], al șaselea și ultimul președinte al Poloniei în exil (1989–1990) * [[Jarosław Kaczyński]], fratele geamăn al lui Lech, lider al partidului [[Lege și Justiție]], prim-ministru al Poloniei (2006–2007) * [[Lech Kaczyński]], fost președinte al Poloniei (2005–2010), "primul președinte al celei de al patra Republici poloneze", decedat în accidentul aviatic de la [[Smolensk]] * [[Hugo Kołłątaj]], coautor al Constituției din 3 mai 1791 * [[Bronisław Komorowski]], fost președinte al Poloniei (din 2010) * [[Wojciech Korfanty]], lider al silezienilor în timpul [[Insurecțiile din Silezia|Insurecțiilor din Silezia]] * [[Janusz Korwin-Mikke]], activist al pieței libere * [[Stanislav Kosior|Stanisław Kosior]], politician sovietic * [[Tadeusz Kościuszko]] * [[Jan Kucharzewski]], first prim-ministru of Kingdom al Poloniei (1917–1918), * [[Pedro Pablo Kuczynski]], prim-ministru al Peru (2005–2006) * [[Jacek Kuroń]], politician, activist social * [[Aleksșier Kwaśniewski]], fost președinte al Poloniei (1995–2005) * [[Andrzej Lepper]], lider al [[Samoobrona]] și fost vice-prim-ministru * [[Herman Lieberman]] * [[Stanisław Mackiewicz]] * [[Julian Marchlewski]], politician sovietic * [[Tadeusz Mazowiecki]], politician, primul prim-ministru al celei de a Treia Republici Poloneze * [[Vyacheslav Menzhinsky]], al doilea președinte al [[OGPU]] (1926–34) * [[Angela Merkel]], cancelar al Germaniei (din 2005) * [[Teodoro Picado Michalski]], președinte al Costa Rica (1944–1948) * [[Adam Michnik]] * [[Stanisław Mikołajczyk]], prim-ministru al Poloniei comuniste (1943–1944), politician al partidului agrar * [[Jędrzej Moraczewski]], primul prim-ministru al Poloniei (1918–1919) * [[Ignacy Mościcki]], fost președinte al Poloniei (1926–39) * [[Edmund Muskie]], politician american * [[Lewis Bernstein Namier]], politician și istoric britanic * [[Gabriel Narutowicz]], fost președinte al Poloniei (1922) * [[Julian Ursyn Niemcewicz]] * [[Josef Olechowski]], senator și avocat polonez, contraspionaj înainte de cel de-[[al Doilea Război Mondial]]. * [[Janusz Onyszkiewicz]] * [[Marian P. Opala]], Curtea Supremă din Oklahoma * [[Stanisław Ostrowski]], președinte al Poloniei în exil (1972–1979) * [[Ignacy Paderewski]], al doilea prim-ministru a celei de-a doua Republici poloneze (1919) * [[Longin Pastusiak]], mareșal al Senatului 2001–2005 * [[Waldemar Pawlak]], prim-ministru al Poloniei (1992 și 1993–95) * [[Józef Piłsudski]], om de stat, politician și mareșal al Poloniei * [[Władysław Plater|Władysław Broel-Plater]], activist al independenței, fondator al Muzeului din Rapperswil * [[Axel Poniatowski]], prinț, politician francez * [[Michel Poniatowski]], prinț, politician francez * [[Alfred Józef Potocki]], conte, ministru-președinte al Austriei (1870–1871) * [[Ignacy Potocki]], coautor al Constituției din 3 mai [[1791]] * [[Adam Próchnik]] * [[Władysław Raczkiewicz]], primul președinte al Poloniei în exil (1939–1947) * [[Edward Bernard Raczyński|Edward Raczyński]], al patrulea președinte al Poloniei în exil (1979–1986) * [[Iveta Radičová]], prim-ministru al Slovaciei (din 2010) * [[Antoni Radziwiłł]], prinț, ducele-guvernator al Ducatului din Poznań (1815–1831) * [[Zbigniew Romaszewski]] * [[Dan Rostenkowski]], American politician * [[Kazimierz Sabbat]], al 5-lea președinte al Poloniei în exil (1986–1989) * [[Jacek Saryusz-Wolski]], vice-președinte al Parlamentului European (2004–2007) * [[Władysław Sikorski]], general, prim-ministru al Poloniei (1939–1943) * [[Walery Sławek]] * [[Anatoly Sobchak|Anatoly Sobczak]], primul primar post-sovietic al St. Petersburg * [[Stefan Starzyński]], președinte al Varșoviei (1934–1939) * [[Andrzej Stelmachowski]] * [[Władysław Studnicki]], politician și publicist * [[Donald Tusk]], președinte al Platformei Civice, prim-ministru al Poloniei (din 2007) * [[Lech Wałęsa]], sindicalist, cu rol în dezmembrarea URSS [[Premiul Nobel pentru Pace]] în [[1983]], fost președinte al Poloniei (1990–1995) * [[Ludwik Warynski|Ludwik Waryński]], activist socialist în sec. al IX-lea * [[Roy Welensky]], prim-ministru al Rodeziei * [[Edward Werner]], (născut în Polonia din părințio germani) vice-ministru al Finanțelor, și diplomat polonez în cel de-[[al Doilea Război Mondial]] * [[Alexșier Wielopolski]], conte, Marchiz de Gonzaga, om de stat * [[Wincenty Witos]], politician al Partidului agrar * [[Stanisław Wojciechowski]], fost președinte al Republicii Poloneze (1922–1926) * [[Tadeusz Wróblewski]] * [[August Zaleski]], al doilea președinte al Poloniei în exil (1947–1972) * [[Andrzej Artur Zamoyski]] * [[Jan Zamoyski]], cancelar și mare [[hatman]] al coroanei (1542–1605) {{col-end}} === Diplomați === {{col-begin}} [[File:20070212 Wladyslaw Bartoszewski by Kubik.jpg|miniatura|65px|'''[[Władysław Bartoszewski|Bartoszewski]]''']] [[File:J Beck.jpg|miniatura|65px|'''[[Józef Beck|Beck]]''']] [[Image:WP Agenor Goluchowski der Jüngere.jpg|miniatura|65px|'''[[Agenor Maria Goluchowski|A. M. Gołuchowski]]''']] [[File:Lipski.jpg|miniatura|right|65px|'''[[Józef Lipski|Lipski]]''']] [[File:Edward Raczynski.jpg|miniatura|65px|'''[[Edward Bernard Raczyński|Raczyński]]''']] [[Image:Tadeusz Romer.PNG|miniatura|65px|'''[[Tadeusz Romer|Romer]]''']] [[File:Radek Sikorski 051207-D-2987S-040.jpg|miniatura|65px|'''[[Radosław Sikorski|R. Sikorski]]''']] * [[Władysław Bartoszewski]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1995 și 2000–2001) * [[Józef Beck]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1932–1939) * [[Alois Friedrich von Brühl]], diplomat polonez-saxon, starost al Varșoviei * [[Matthew Bryza]], diplomat american * [[Włodzimierz Cimoszewicz]], ministru al afacerilor externe în Polonia (2001–2005) * [[Adam Jerzy Czartoryski]], polonez și diplomat rus; * [[Władysław Czartoryski]], prinț, diplomat al guvernului (1863–1864) * [[Roman Dmowski]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1923) * [[Bronisław Geremek]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1997–2000) * [[Agenor Maria Gołuchowski]], conte, ministru al afacerilor externe în Austru-Ungaria (1895–1906) * [[Krzysztof Grzymułtowski]], diplomat și voievod al [[Poznań]], autor al [[Tratatul de Pace Eternă cu Rusia|Tratatului de Pace Eternă cu Rusia]] (1686) * [[Stanisław Janikowski]], diplomat în Roma, (1927–1954) * [[Wacław Jędrzejewicz]] * [[Julian Klaczko]], diplomat polonez-austriac * [[Stanisław Kot]], ambasador polonez în URSS (1941–1942) și Italia (1945–1947) * [[Józef Lipski]], ambasador polonez în Germania (1933–1939) * [[Juliusz Łukasiewicz]], ambasador polonez în URSS (1934–1936) și Franța (1936–1939) * [[Ivan Maysky]], diplomat sovietic * [[Stefan Meller]], ministru al afacerilor externe în Polonia (2005–2006) * [[Edmund Muskie]], diplomat american, secretar de stat american (1980–1981) * [[Lewis Bernstein Namier]], diplomat și istoric britanic * [[Andrzej Olechowski]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1993–1995) * [[Ignacy Paderewski]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1919) și cel de-al treilea prim-ministru al Poloniei * [[Stanisław Patek]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1919–1920) * [[Edward Bernard Raczyński]], conte, ambasador polonez în Regatele Unite (1934–1945) și ministru al afacerilor externe în (1941–1943) * [[Adam Rapacki]], ministru al afacerilor externe în Polonia comunistă (1956–1968) * [[Józef Retinger]], susținător al UE * [[Tadeusz Romer]], ministru al afacerilor externe în guvernul polonez în exil (1943–1944) * [[Dariusz Rosati]], ministru al afacerilor externe în [[Polonia]] (1995–1997) * [[Adam Daniel Rotfeld]], ministru al afacerilor externe în Polonia (2005) * [[Radosław Sikorski]], ministru al afacerilor externe în Polonia (din 2007) * [[Konstanty Skirmunt]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1921–1922) * [[Aleksșier Skrzynski|Aleksșier Skrzyński]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1922–1923 și 1924–1926) * [[Krzysztof Skubiszewski]], primul ministru al afacerilor externe în Polonia (1989–1993) * [[Romuald Spasowski]], ambasador polonez în SUA (1955–1961 și 1978–1981) * [[Jan Szembek]], conte, secretar de stat (1932–1939) * [[Andrei Vîșinski]], jurist și diplomat sovietic * [[Alexandre Walewski]], ministru al afacerilor externe în Franța * [[Leon Wasilewski]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1918–1919) * [[Bolesław Wieniawa-Długoszowski]], general, ambasador polonez în Italia (1938–1940) * [[August Zaleski]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1926–1932) * [[Maurycy Klemens Zamoyski]], ministru al afacerilor externe în Polonia (1924) * [[Josef Zieleniec]], ministru ceh al afacerilor externe * [[Sergey Yastrzhembsky]], diplomat rus {{col-end}} === Servicii secrete === {{col-begin}} {{col-break|width=50%}} <!-- --> [[File:Boleslaw kontrym.jpg|miniatura|65px|<span style="font-size:8.Opt;">'''[[Bolesław Kontrym|Kontrym]]'''</span>]] [[File:Jan Kowalewski.jpg|miniatura|65px|<span style="font-size:8.0pt;">'''[[Jan Kowalewski|Kowalewski]]'''</span>]] * [[Edmund Charaszkiewicz]], perioada interbelică agent sub acoperire, ofițer și coordonator al proiectului [[Prometeism]] de [[Józef Piłsudski]] cu scopul de a dezmembra URSS. * [[Maksymilian Ciężki]], șef al biroului de descifrări polonez, care au reușit decriptarea Enigmei înainte de cel de-[[al Doilea Război Mondial]]. * [[Michael Goleniewski]], [[Războiul Rece]] agent polonez, Sovietic și american (CIA). * [[Jan Kowalewski]], inginer, ofițer spionaj și criptolog, unul din cei mulți care a contribuit la decodificarea cifrului sovietic în războiul polono-sovietic din 1919–21. * [[Andrzej Kowerski]], ofițer polonez Army și agent special britanic al SOE; coleg ci [[Krystyna Skarbek]]. * [[Ryszard Kukliński]], colonel polonez, spion în [[Războiul Rece]] pt. [[CIA]]. {{col-break|width=50%}} [[File:Leski Kazimierz.jpg|miniatura|60px|<span style="font-size:8.0pt;">'''[[Kazimierz Leski|Leski]]'''</span>]] [[File:Tadeusz Pełczyński - Grzegorz.jpg|miniatura|60px|<span style="font-size:8.0pt;">'''[[Tadeusz Pełczyński|Pełczyński]]'''</span>]] [[File:Wlodarkiewicz jan.jpg|miniatura|55px|<span style="font-size:8.0pt;">'''[[Jan Włodarkiewicz|Włodarkiewicz]]'''</span>]] * [[Gwido Langer]], în 1932 a fost primul care a spart [[Enigma]]. * [[Kazimierz Leski]], inginer, pilot de avion de vânătoare, în cel de-[[al Doilea Război Mondial]]. * [[Krystyna Skarbek]], agent britanic în cel de-[[al Doilea Război Mondial]]. * [[Jerzy Sosnowski]], maior, spion polonez în Germania (1926–1934) ca Georg von Sosnowski, Ritter von Nalecz. {{col-end}} === Supraviețuitori ai Holocaustului === {| |- | * [[Irena Adamowicz]] * [[Mordechaj Anielewicz]], [[Revolta din ghetoul Varșovia]] * [[Dawid Apfelbaum]], [[Revolta din ghetoul Varșovia]] * [[Władysław Bartoszewski]] * [[Adolf Berman]] * [[Anna Borkowska (Soră Bertranda)]] * [[Icchak Cukierman]] * [[Marek Edelman]] * [[Yitzhak Gitterman]] * [[Bernard Goldstein (Revolta din Varșovia)|Bernard Goldstein]] * [[Haika Grossman]] * [[Irena Gut]] * [[Henryk Iwański]] * [[Zofia Jackowska]] ([[Revolta din Varșovia]]) * [[Jan Karski]] * [[Michał Klepfisz]] * [[Zofia Kossak-Szczucka]], cofondator al [[Żegota]] * [[Wșia Krahelska-Filipowicz]], * [[Countess Karolina Lanckorońska]] * [[Zivia Lubetkin]] * [[Maurycy Orzech]] * [[Witold Pilecki]] * [[Tadeusz Romer]], ambasador polonez în Japonia și în [[Ghetoul Șanhai]] * [[Irena Sendler]] a salvat aproape 2,500 copii evrei în cel de-[[al Doilea Război Mondial]] * [[Henryk Sławik]], un [[Oskar Schindler|Schindler]] polonez, diplomat în Ungaria * [[Leopold Socha]], alt [[Oskar Schindler|Schindler]] polonez * [[Simon Wiesenthal]], vânător de naziști * [[Henryk Woliński]] * [[Lidia Zamenhof]] * [[Szmul Zygielbojm]] | [[File:Marek Edelman by Kubik.JPG|miniatura|90px|'''[[Marek Edelman|Edelman]]''']] [[File:Witold Pilecki 1.JPG|miniatura|65px|'''[[Witold Pilecki|Pilecki]]''']] [[File:Irena Sendlerowa 1942.jpg|miniatura|65px|'''[[Irena Sendler|Sendler]]''']] |} === Religie === {| |- |width="80%" valign="top"| * [[Andrzej Alojzy Ankwicz]], arhiepiscop romano-catolic de Lwów (1815–33) și arhiepiscop de Praga (1833–38) * [[Baal Shem Tov]] (Yisroel ben Eliezer (1698–1760), rabin, fondator al iudaismului hasidic) * St. [[Józef Bilczewski]], arhiepiscop romano-catolic de Lvov (1900–23) * [[Szymon Budny]] (polonez-belarus umanist și preot) * St. [[Sfântul Cazimir|Casimir Jagiellon]] (nepot al regelui Władysław II Jagiełło) * St. [[Albert Chmielowski|Adam (Albert) Chmielowski]] (Albertine) * Bl. [[August Czartoryski]] (Prinț) * [[Edmund Dalbor]] (Arhiepiscop al Poloniei, Cardinal, 1915–26) * [[Albin Dunajewski]] (Episcop al Cracoviei, Cardinal, 1879–94) * [[Stanisław Dziwisz]] (Arhiepiscop al Cracoviei, din 2005, Cardinal) * [[Antoni Melchior Fijałkowski]] (Arhiepiscop al Varșoviei, 1856–61) * [[Jacob Frank]] (lider mesianic evreu, a unit creștinismul cu iudaismul) * [[Andrzej Frycz Modrzewski]] (vicar, umanist, și teolog) * [[Piotr Gamrat]] (Arhiepiscop al Poloniei, 1541–45) * [[Józef Glemp]] (Arhiepiscop al Poloniei din 1981, Cardinal) * [[Adam Stanisław Grabowski]], [[Episcop al Warmia|Prinț-Episcop al Warmia]] * [[August Hlond]] (Arhiepiscop al Poloniei, 1926–48, cardinal) * [[Stanislaus Hosius]] (Cardinal și Prinț-Episcop al Warmiei) * [[Hyacinth al Poloniei|St. Hyacinth]] (Dominican) * [[Hedwig al Poloniei|St. Jadwiga]] (Regină a Poloniei, 1384–99) * [[Henryk Jankowski]] (Prelat, capelan al "Solidarność") * [[Marian Jaworski]] (Arhiepiscop romano-catolic al Lvov, 1991–2008, Cardinal). * [[Aleksșier Kakowski]] (Arhiepiscop al Varșoviei, Cardinal). * St. [[Raphael Kalinowski]] (Carmelite). * St. [[John Cantius|Jan Kanty]] (profesor la [[Universitatea din Cracovia]]). * [[Stanisław Karnkowski]] (Arhiepiscop al Poloniei, 1581–1603; Interrex, 1586–87). * St. [[Stanisław Kazimierczyk]] (preot și predicator). * St. [[Maximilian Kolbe|Maksymilian Maria Kolbe]] (martir franciscan, [[Auschwitz]] 1941). * [[Hugo Kołłątaj]] (preot, om de stat) * [[Bolesław Kominek]] (Arhiepiscop al Wrocław, 1972–74, Cardinal) * St. [[Stanislaus Kostka|Stanisław Kostka]] (Jezuit) * St. [[Faustina Kowalska]] * [[Ignacy Krasicki]] (Arhiepiscop al Poloniei) * [[Adam Stanisław Krasiński]] (episcop de Kamieniec Podolski, 1757–98) * [[John Krol]] (arhiepiscop de Philadelphia, cardinal, 1961–88) * [[Mieczysław Halka Ledóchowski]] (Arhiepiscop al Poloniei, 1866–86, Cardinal) * [[Jan Łaski (1456-1531)]], [[Arhiepiscop al Poloniei]], 1510–31 * [[Jan Łaski]] (1499–1560), [[Protestant]] reformator; * [[Władysław Aleksșier Łubieński]] (Arhiepiscop al Lwów, Arhiepiscop al Poloniei, 1759–67; Interrex, 1763–64) * [[Franciszek Macharski]] (Arhiepiscop al Cracoviei, 1978–2005, Cardinal) * [[Tomasz Miśkiewicz]], [[muftiu]] * [[Mieczysław Mokrzycki]] (Arhiepiscop romano-catolic al Lvov, din 2008) * [[Zbigniew Oleśnicki (cardinal)|Zbigniew Oleśnicki]] (Episcop al Cracoviei, 1423–55; primul cardinal de origine poloneză, from 1449; om de stat) * [[Zbigniew Oleśnicki (Arhiepiscop al Poloniei)|Zbigniew Oleśnicki]] * [[Piotr al Goniądz]], lider spiritual al Frăției poloneze * [[Walenty Potocki]] (Conte; convertit la [[iudaism]] ca Avrohom ben Avrohom, Ger Tzedek din Vilna) * [[Jan Puzyna]] (Episcop al Cracoviei, 1895–1911, Cardinal) * [[Jerzy Radziwiłł (1556–1600)|Jerzy Radziwiłł]] (Episcop al Cracoviei, Cardinal, 1591–1600) * [[Sholom Rokeach]], (primul rabin hasidic Belzer, 1817–1855). * [[Tadeusz Rydzyk]] * St. [[Stanislau de Cracovia]], episcop de Cracovia, martir (1079) * [[Adam Stefan Sapieha]], arhiepiscop de Cracovia, cardinal (1911–51) * [[Piotr Skarga]] (iezuit) * [[Kajetan Sołtyk]] (Episcop de Kiev, 1756–59; episcop de Cracovia, 1759–88) * [[Boruch Steinberg]] primul [[rabin]] în Armata poloneză înainte și în timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], ofițer * [[Zbigniew Strzałkowski]] (1958-1991), călugăr franciscan minorit, martir în Peru * [[Kazimierz Świątek]], arhiepiscop romano-catolic de Minsk-Mohilev; administrator apostolic de Pinsk, cardinal * [[Edmund Szoka]], arhiepiscop de [[Detroit]], cardinal (1981–90) * [[Jakub Szynkiewicz]] (1884–1966), Ph.D. în filozofie, Imam al Poloniei, a tradus părți din [[Coran]] în poloneză * [[Józef Tischner]] (preot, filozof și primul capelan al sindicatului "Solidaritatea") * [[Mikołaj Trąba]] (Arhiepiscop al Gniezno, primul Arhiepiscop al Poloniei, 1418–22) * [[Jakub Uchański]] (Arhiepiscop al Poloniei, 1562–81; Interrex, 1572–73 și 1574–75) * [[Piotr Wawrzyniak]] (preot și economist) * [[Chaim Elozor Wax]] (1822–1887) faimos rabin * [[Papa Ioan Paul al II-lea|Karol Józef Wojtyla]] (Arhiepiscop al Cracoviei, 1963–1978, Papa Ioan Paul al II-lea, 1978–2005) * [[Stefan Wyszyński]] (Arhiepiscop al Poloniei, Cardinal, 1948–81) * Reverend Monsignor (Wawrzyniec) [[Lawrence Wnuk]] (Protonotar Apostolic) |width="2%"| |valign="top"| [[File:Adam Chmielowski.JPG|60px|border|Adam Chmielowski]][[Adam Chmielowski|{{-}}<small>'''Chmielowski'''{{-}}]] [[File:Jakub Frank.jpg|60px|border|Jacob Frank]][[Jacob Frank|{{-}}<small>'''Frank'''{{-}}]] [[File:August Hlond portr.jpg|60px|border|August Hlond]][[August Hlond|{{-}}<small>'''Hlond'''{{-}}]] [[File:Stanisław Hozjusz.JPG|60px|border|Stanisław Hozjusz]][[Stanisław Hozjusz|{{-}}<small>'''Hozjusz'''{{-}}]] [[File:Grobowiec krolowej Jadwigi.jpg|60px|border|Jadwiga a Poloniei]][[Jadwiga a Poloniei|{{-}}<small>'''Jadwiga'''{{-}}]] [[File:Maria Faustyna Kowalska.jpg|60px|border|Mary Faustina Kowalska]][[Mary Faustina Kowalska|{{-}}<small>'''Kowalska'''{{-}}]] [[File:SStanisław.JPG|60px|border|Stanislaus al Szczepanów]][[Stanislau de Cracovia|{{-}}<small>'''Stanisław de Szczepanów'''{{-}}]] [[File:Adam Stefan Sapieha (1867-1951).jpg|60px|border|Adam Stefan Sapieha]][[Adam Stefan Sapieha|{{-}}<small>'''Sapieha''']] [[File:JohannesPaulII.jpg|60px|border|Karol Józef Wojtyła]][[Karol Józef Wojtyła|{{-}}<small>'''Wojtyła'''}]] [[File:Stefan Wyszynski 1978.jpg|60px|border|Stefan Wyszyński]][[Stefan Wyszyński|{{-}}<small>'''Wyszyński''']] |width="2%"| |} === Asasini, teroriști === [[File:Leon_Czolgosz_ca_1900.jpg|55px|miniatura|dreapta|Leon Czolgosz]] [[File:I Grinevizky.jpg|55px|miniatura|dreapta|Ignacy Hryniewiecki]] [[File:Unabomber T Kaczynski.jpg|55px|miniatura|dreapta|Theodore Kaczynski]] {| |- |valign="top"| * [[Leon Czolgosz]], [[anarhist]] asasinul președintelui american [[William McKinley]] * [[Ignacy Hryniewiecki]], asasinul lui [[Țar]]ului [[Alexandru al II-lea al Rusiei]] * [[Eligiusz Niewiadomski]], pictor [[modernism|modernist]], critic de artă, asasinul președintelui polonez [[Gabriel Narutowicz]] * [[Theodore Kaczynski]], [[terorist]] polonezo-american anti-tehnologie, notoriu pentru trimiterea prin poștă a bombelor victimelor lui, numit și ''Unabomber'' |} === Diverse === {{col-begin}} * [[George Adamski]], [[ufo]]log controversat * [[Florian Ceynowa]], activist [[cașubi|cașub]] * [[Krystyna Chojnowska-Liskiewicz]], prima femeie care a înconjurat Pământul singură, într-o ambarcațiune * [[Franciszek Czapek]], ceasornicar * [[Michał Drzymała]], erou al rezistenței * [[Piotr Gawryś]], campion de bridge * [[Wincenty Gostkowski]], ceasornicar * [[Piotr Iwanicki]], campion mondial în dansul în scaun cu rotile * [[Marek Kamiński]], călător, aventurier * [[Adam Michnik]], jurnalist * [[Piotr Naszarkowski]], gravor * [[Anthony Radziwill]], jurnalist american/producător (nepot al lui [[John F. Kennedy]]) * [[Wilfrid Michael Voynich]], bibliofil, [[eponim]] al misterioaselor [[Manuscrisul Voynich]] === Modele === [[File:Joanna Krupa Benchwarmer 2008.jpg|80px|miniatura|dreapta|Joanna Krupa]] [[File:Anja Rubik Copyright Ed Kavishe.JPG|80px|miniatura|dreapta|Anja Rubik]] * [[Anna Anka]] (Anna Åberg, Anna Yeager), născută în Polonia, model * [[Małgosia Bela]], născută în [[Cracovia]], model * [[Magdalena Frackowiak]], născută în [[Gdańsk]], model * [[Monika Jagaciak]], născută în [[Poznan]], model * [[Anna Jagodzinska]], născută în [[Sierpc]], model * [[Joanna Krupa]], născută în [[Varșovia]], model * [[Anja Rubik]], născută în [[Rzeszów]], model * [[Ewa Sonnet]], născută în [[Rybnik]], model * [[Kasia Struss]], născută în [[Ciechanów]], model * [[Francys Sudnicka]], născută în [[Valencia, Venezuela|Valencia]], [[Venezuela]], model * [[Magdalena Wróbel]], născută în [[Sopot, Polonia|Sopot]] === Persoane legendare === {{div col|colwidth=30em}} * [[Krakus]], prinț legendar și fondator al [[Cracovia|Cracoviei]]. * [[Lech, Ceh și Rus|Lech]], fondator legendar al națiunii poloneze. * [[Piast]] (Piast Kołodziej), o figură semilegendară în perioada preistorică a Poloniei (sec. IX), fondatorul [[Dinastia Piast|dinastiei Piaștilor]]. * [[Popiel]], un domnitor semilegendar din secolul al IX-lea în vestul Poloniei, ultimul membru al Popielizilor. * [[Abraham Prochownik]], figură legendară, evreu, numit prinț în vestul Poloniei, după moartea lui Popiel, în 842 CE. * [[John Scolvus]], un marinar semilegendar în sec. al XV-lea. * [[Pan Twardowski]], un vrăjitor semi-legendar ca Faust; în mitologia poloneză, primul om pe Lună (sec. al XVI-lea). * [[Janek Wiśniewski]], luptător pentru libertate, erou al revoltelor anticomuniste din [[1970]] din [[Gdynia]]. {{div col end}} === Caractere fictive === {{div col|colwidth=30em}} * Captain William Joseph "B.J." Blazkowicz în ''[[Wolfenstein 3D]]'' * [[Bolek și Lolek]] - figuri de desene animate * Waldemar Daninsky, om-lup în ''[[Paul Naschy|La Marca del Hombre Lobo]]'' * Nicodemus Dyzma (în romanul lui [[Tadeusz Dołęga-Mostowicz]] , ''Cariera lui Nicodemus Dyzma''). * Dr Judym (în romanul lui [[Stefan Żeromski]] , ''Oameni fără căpătâi''). * Kajko și Kokosz * [[comandant Keen]], nepot al B.J. Blazkowicz * Hans Kloss (Căpitan Kloss), agent secret în cel de-[[al Doilea Război Mondial]] serialul TV polonez ''Miză mai mare decât viața'' * ''[[Kordian]]'' * [[Funky Koval]], detectiv spațial * [[Stanley Kowalski]] în drama lui [[Tennessee Williams]], ''Un tramvai numit dorință'' * Walt Kowalski— veteran polonezo-american din [[Războiul din Coreea]] și muncitor pensionar de la Ford, în filmul lui [[Clint Eastwood]] din 2008 ''[[Gran Torino (film)|Gran Torino]]'' * [[Kowalski]], un pinguin în desenul animat Madagascar * [[Koziołek Matołek]] * [[Walter Sobchak]], "polonezul catolic" în filmul, ''[[Marele Lebowski]]'' * Maciej Tomczyk aka [[Lech Wałęsa]] în filmul din 1981, ''Omul de fier'', regizat de [[Andrzej Wajda]] * Marcin Jerek, un profesor britanic născut polonez și fost interogator [[CIA]] în serialul TV [[NCIS (serial TV)|NCIS]], interpretat de [[W. Morgan Sheppard]] * [[Walter Koskiusko Waldowski]], "Polonezul fără durere" în filmul, ''[[MASH (film)|MASH]]'' * Stanisław Wokulski, protagonist în romanul lui [[Bolesław Prus]], ''[[Păpușa (roman)|Păpușa]]''. {{div col end}} === Sport === ==== Atletism ==== {{col-begin}} {{col-break|width=33%}} * [[Andrzej Badeński]], sprinter * [[Lidia Chojecka]], atlet * [[Jerzy Chromik]], atlet * [[Teresa Ciepły]], sprinter * [[Marian Foik]], sprinter * [[Halina Górecka]], sprinter * [[Piotr Haczek]], sprinter * [[Zdzisław Hoffmann]], triplu salt * [[Barbara Janiszewska]], sprinter * [[Michel Jazy]], atlet * [[Ewa Kłobukowska]], sprinter * [[Władysław Komar]], [[shot putter]] * [[Halina Konopacka]], [[aruncarea discului]] * [[Robert Korzeniowski]], marș * [[Władysław Kozakiewicz]], [[săritură cu prăjina]] * [[Elżbieta Krzesińska]], săritură în lungime {{col-break|width=33%}} * [[Zdzisław Krzyszkowiak]], atlet * [[Wacław Kuchar]], atlet * [[Janusz Kusociński]], atlet * [[Maria Kwaśniewska]], aruncarea discului * [[Marcin Lewșiowski]], atlet * [[Tomasz Majewski]], shot putter * [[Piotr Małachowski]], aruncarea discului * [[Wiesław Maniak]], sprinter * [[Bronisław Malinowski (atlet)|Bronisław Malinowski]], atlet * [[Robert Maćkowiak]], sprinter * [[Józef Noji]], atlet * [[Wșia Panfil]], atlet * [[Artur Partyka]], săritură în înălțime * [[Edmund Piątkowski]], aruncarea discului * [[Marek Plawgo]], atlet *[[Myer Prinstein]], atlet 3x medaliat cu aur la Olympiadă * [[Monika Pyrek]], săritură cu prăjina * [[Anna Rogowska]], săritură cu prăjina {{col-break|width=33%}} * [[Tadeusz Rut]], aruncarea ciocanului * [[Piotr Rysiukiewicz]], sprinter * [[Janusz Sidło]], aruncarea suliței * [[Kamila Skolimowska]], aruncarea ciocanului * [[Irena Szewińska]], sprinter * [[Józef Szmidt]], triple jumper * [[Tadeusz Ślusarski]], săritură cu prăjina * [[Marcin Urbaś]], sprinter * [[Jadwiga Wajs]], aruncarea discului * [[Stanisława Walasiewicz]], sprinter * [[Jan Werner (atlet)|Jan Werner]], sprinter * [[Anita Włodarczyk]], aruncarea ciocanului * [[Marian Woronin]], sprinter * [[Jacek Wszoła]], săritură în înălțime * [[Kazimierz Zimny]], atlet * [[Szymon Ziółkowski]], aruncarea ciocanului {{col-end}} ==== Box ==== {{col-begin}} {{col-break|width=55%}} * [[Tomasz Adamek]] * [[Aleksy Antkiewicz]] * [[Joe Choynski]] * [[Zygmunt Chychła]] * [[Leszek Drogosz]] * [[Charley Goldman]] * [[Andrzej Gołota]] * [[Janusz Gortat]] * [[Józef Grudzień]] {{col-break|width=45%}} * [[Marian Kasprzyk]] * [[Jerzy Kulej]] * [[Dariusz Michalczewski]] * [[Zbigniew Pietrzykowski]] * [[Jerzy Rybicki]] * [[Feliks Stamm]], antrenor * [[Jan Szczepański (boxer)|Jan Szczepański]] * [[Tony Zale]] * [[Janusz Zarenkiewicz]] {{col-end}} ==== Șah ==== {{col-begin}} {{col-break|width=33%}} * [[Izak Aloni]] * [[Izaak Appel]] * [[Arnold Aurbach]] * [[Zdzisław Belsitzmann]] * [[Abram Blass]] * [[Agnieszka Brustman]] * [[Oscar Chajes]] * [[Josef Cukierman]] * [[Hieronim Czarnowski]] * [[Moshe Czerniak]] * [[Arthur Dake]] * [[Dawid Daniuszewski]] * [[Józef Dominik]] * [[Arthur Dunkelblum]] * [[Boruch Israel Dyner]] * [[Hanna Ereńska]] * [[Samuel Factor]] * [[Alexșier Flamberg]] * [[Henryk Friedman]] * [[Achilles Frydman]] * [[Paulino Frydman]] * [[Regina Gerlecka]] * [[Edward Gerstenfeld]] * [[Róża Herman]] * [[Krystyna Holuj-Radzikowska|Krystyna Hołuj-Radzikowska]] * [[Chaim Janowski]] * [[Dawid Janowski]] * [[Max Judd]] {{col-break|width=33%}} * [[Bernhard Kagan]] * [[Stanislaw Kohn]] * [[George Koltanowski]] * [[Henrijeta Konarkowska-Sokolov]] * [[Michał Krasenkow]] * [[Leon Kremer]] * [[Adam Kuligowski]] * [[Abraham Kupchik]] * [[Salo Lșiau]] * [[Edward Lasker]] * [[Paul Saladin Leonhardt]] * [[Grigory Levenfish]] * [[Moishe Lowtzky]] * [[Bartłomiej Macieja]] * [[Kazimierz Makarczyk]] * [[Kalikst Morawski]] * [[Stasch Mlotkowski]] * [[Piotr Murdzia]] * [[Miguel Najdorf]] * [[Menachem Oren]] * [[Julius Perlis]] * [[Jusefs Petkevich]] * [[Karol Piltz]] * [[Oskar Piotrowski]] * [[Kazimierz Plater]] * [[Henryk Pogorieły]] * [[Ignatz von Popiel]] {{col-break|width=33%}} * [[Artur Popławski]] * [[Dawid Przepiórka]] * [[Iweta Rajlich]] * [[Teodor Regedziński]] * [[Samuel Reshevsky]] * [[Jakob Rosanes]] * [[Samuel Rosenthal]] * [[Gersz Rotlewi]] * [[Akiba Rubinstein]] * [[Gersz Salwe]] * [[Wlodzimierz Schmidt|Włodzimierz Schmidt]] * [[Leon Schwartzmann]] * [[Stanislaus Sittenfeld]] * [[Monika Soćko]] * [[Franciszek Sulik]] * [[Bogdan Śliwa]] * [[Dariusz Świercz]] * [[Savielly Tartakower]] * [[Jean Taubenhaus]] * [[Oscar Tenner]] * [[Vitaly Tseshkovsky]] * [[Alexșier Wagner]] * [[Szymon Winawer]] * [[Aleksșier Wojtkiewicz]] * [[Daniel Yanofsky]] * [[Johannes Zukertort]] * [[Adolf Zytogorski]] * [[Józef Żabiński]] {{col-end}} ==== Alpinism ==== * [[Leszek Cichy]], cuceritor al muntelui [[Himalaya]] * [[Jerzy Kukuczka]], cuceritor al muntelui [[Himalaya]] * [[Wojciech Kurtyka]], cuceritor al muntelui [[Himalaya]] * [[Wșia Rutkiewicz]], cuceritor al muntelui [[Himalaya]] * [[Krzysztof Wielicki]], cuceritor al muntelui [[Himalaya]] * [[Andrzej Zawada]], cuceritor al muntelui [[Himalaya]] ==== Scrimă ==== {{col-begin}} {{col-break|width=50%}} * [[Zbigniew Czajkowski]] * [[Danuta Dmowska]] * [[Wanda Dubieńska]] * [[:pl:Egon Franke (szermierz)|Egon Franke]] * [[Sylwia Gruchała]] * [[Roman Kantor]], sabie {{col-break|width=50%}} * [[Ed Korfanty|Edward Korfanty]] * [[:pl:Ryszard Parulski|Ryszard Parulski]] * [[Jerzy Pawłowski]] * [[Anna Rybicka]] * [[Ryszard Sobczak]] * [[:pl:Witold Woyda|Witold Woyda]] * [[Wojciech Zabłocki]] {{col-end}} ==== Hochei pe gheață ==== {{col-begin}} {{col-break|width=50%}} * [[Mariusz Czerkawski]] * [[Wayne Gretzky]], descendent polonez * [[Gordie Howe]], descendent polonez * [[Mike Komisarek]] * [[Ed Olczyk]] * [[Krzysztof Oliwa]] * [[Brian Rafalski]] * [[Peter Sidorkiewicz]] {{col-break|width=50%}} * [[Bryan Smolinski]] * [[Pete Stemkowski]] * [[Lee Stempniak]] * [[Daniel Tkaczuk]] * [[James Wisniewski]] * [[Wojtek Wolski]] * [[Travis Zajac]] {{col-end}} ==== Schi ==== * [[Bronisław Czech]] * Wanda Dubieńska * [[Wojciech Fortuna]], [[săritură cu schiurile]] * [[Justyna Kowalczyk]], [[schi de fond]] * [[Józef Łuszczek]], schi de fond * [[Adam Małysz]], săritură cu schiurile * [[Stanisław Marusarz#Brother|Jan Marusarz]], fratele lui [[Stanisław Marusarz]], escort pentru [[Krystyna Skarbek]] * [[Stanisław Marusarz]], săritură cu schiurile * [[Stefan Hula, Sr.]], Nordic combined skier * [[Stefan Hula, Jr.]], săritură cu schiurile * [[Kamil Stoch]], săritură cu schiurile ==== Fotbal ==== {{col-begin}} {{col-break|width=50%}} [[Fișier:Lukas Podolski.JPG|80px|miniatura|dreapta|Podolski]] * [[Zygmunt Anczok]], apărător * [[Henryk Apostel]], antrenor * [[Jan Banaś]], atacant * [[Zbigniew Boniek]], mijlocaș * [[Artur Boruc]], portar * [[Lucjan Brychczy]], mijlocaș * [[Andrzej Buncol]], mijlocaș * [[Ewald Cebula]], apărător * [[Gerard Cieślik]], mijlocaș * [[Lesław Ćmikiewicz]], mijlocaș * [[Kazimierz Deyna]], mijlocaș * [[Jerzy Dudek]], portar * [[Ewald Dytko]], mijlocaș * [[Robert Gadocha]], atacant * [[Ludwik Gintel]], apărător/forward * [[Jacek Gmoch]], antrenor * [[Jerzy Gorgoń]], apărător * [[Kazimierz Górski]], antrenor * [[Paweł Janas]], apărător, antrenor * [[Ireneusz Jeleń]], atacant * [[Erich Juskowiak]], apărător * [[Józef Kałuża]], atacant, antrenor * [[Henryk Kasperczak]], mijlocaș, antrenor * [[Miroslav Klose]], atacant * [[Józef Klotz]], apărător * [[Raymond Kopa]], atacant * [[Hubert Kostka]], portar * [[Tadeusz Kuchar]], mijlocaș, antrenor * [[Tomasz Kuszczak]], portar * [[Grzegorz Lato]], atacant * [[Jan Liberda]], atacant {{col-break|width=50%}} * [[Włodzimierz Lubański]], atacant * [[Józef Lustgarten]], mijlocaș, manager * [[Stefan Majewski]], apărător, antrenor * [[Ladislao Mazurkiewicz]], portar * [[Józef Młynarczyk]], portar * [[Piotr Nowak]], mijlocaș * [[Erwin Nyc]], mijlocaș * [[Teodor Peterek]], atacant * [[Ryszard Piec]], mijlocaș * [[Wilhelm Piec]], mijlocaș * [[Antoni Piechniczek]], apărător, antrenor * [[Leonard Piontek]], mijlocaș * [[Lukas Podolski]], atacant * [[Lukasz Piszczek]], apărător * [[Ernest Pohl]], atacant * [[Fryderyk Scherfke]] mijlocaș * [[Euzebiusz Smolarek]], atacant * [[Włodzimierz Smolarek]], mijlocaș * [[Leon Sperling]], atacant * [[Grzegorz Szamotulski]], portar * [[Andrzej Szarmach]], atacant * [[Władysław Szczepaniak]], apărător * [[Edward Szymkowiak]], portar * [[Piotr Świerczewski]], mijlocaș * [[Jan Tomaszewski]], portar * [[Piotr Trochowski]], mijlocaș * [[Krzysztof Warzycha]], atacant * [[Ernest Wilimowski]], atacant * [[Walter Winkler]], apărător * [[Maryan Wisnieski]], atacant * [[Gerard Wodarz]], atacant * [[Łukasz Załuska]], portar * [[Władysław Żmuda]], apărător * [[Wojciech Szczęsny]], portar * [[Robert Lewandowski]], atacant {{col-end}} ==== Înot ==== {{col-begin}} {{col-break|width=50%}} * [[Katarzyna Baranowska]] * [[:pl:Agnieszka Czopek|Agnieszka Czopek]] * [[Otylia Jędrzejczak]] * [[Bartosz Kizierowski]] * [[Michael Klim]] * [[Paweł Korzeniowski]] {{col-break|width=50%}} * [[Daniel Kowalski]] * [[Sławomir Kuczko]] * [[Mariusz Podkościelny]] * [[Mateusz Sawrymowicz]] * [[Ilja Szrajbman|Lejzor Ilja Szrajbman]] * [[Rafał Szukała]] * [[Artur Wojdat]] {{col-end}} ==== Tenis ==== * [[Wojciech Fibak]] * [[Jadwiga Jędrzejowska]] * [[Agnieszka Radwańska]] * [[Urszula Radwańska]] * [[Iga Świątek]] * [[Hubert Hurkacz]] * [[Magda Linette]] ==== Haltere ==== * [[Waldemar Baszanowski]] * [[Marcin Dołęga]] * [[Ben Helfgott]] * [[Szymon Kołecki]] * [[Mieczysław Nowak]] * [[Ireneusz Paliński]] * [[Agata Wróbel]] * [[Marian Zieliński]] ==== Alte sporturi ==== {{col-begin}} {{col-break|width=50%}} * [[Leszek Blanik]], [[gimnastică]] * [[Janusz Centka]], * [[Moe Drabowsky]], [[baseball]] * [[Jarek Dymek]], * [[Tomasz Gollob]], motocilist * [[Marcin Gortat]], baschet [[NBA]] * [[Andrzej Grubba]], tenis de masă * [[Sebastian Janikowski]], [[fotbal american]] * [[Stan Javie]], [[fotbal american]] * [[Steve Javie]], baschet [[NBA]] * [[Stefan Kapłaniak]], [[canoe]] * [[Sebastian Kawa]], * [[Justin Koschitzke]], * [[Rafał Kubacki]], [[judo]] * [[Robert Kubica]], [[cursă automobilistică]] * [[Tomasz Kucharski]], [[rame]] * [[Mateusz Kusznierewicz]], [[veliere]] * [[Waldemar Legień]], [[judo]] * [[Jerzy Makula]], * [[Piotr Markiewicz]], [[canoe]] * [[Renata Mauer]], [[tir]] * [[Bill Mazeroski]], baseball * [[Przemyslaw Mazur]], [[cursă automobilistică]] * [[Gene Mruczkowski]], [[fotbal american]] * [[Scott Mruczkowski]], [[fotbal american]] * [[Paweł Nastula]], [[judo]] * [[Tom Paciorek]], baseball * [[Aneta Pastuszka]], [[canoe]] * [[James Podsiadly]], [[Australian rules footballer]] {{col-break|width=50%}} [[File:Mariusz Pudzianowski-mv4-2006.jpg|65px|miniatura|'''[[Mariusz Pudzianowski|Pudzianowski]]''']] * [[Mariusz Pudzianowski]], * [[Ivan Putski]], luptător profesionist * [[Helena Rakoczy]], [[gimnastică]] * [[Elwira Seroczyńska]], [[patinaj viteză]] * [[Tomasz Sikora]], [[biatlon]] * [[Arkadiusz Skrzypaszek]], pentatlon modern * [[Paul Slowinski]], [[Muay Thai]] * [[Adam Smelczyński]], [[tir]] * [[Robert Sycz]], [[rame]] * [[Sławomir Szmal]], handbal * [[Ryszard Szurkowski]], [[ciclism]] * [[Marek Twardowski]], [[canoe]] * [[Roger Verey]], [[rame]] * [[Piotr Wadecki]], [[ciclism]] * [[Bogdan Wenta]], handbal * [[Sebastian Wenta]], * [[Maja Włoszczowska]], [[mountain biking]] * [[David Wojcinski]], * [[Jerzy Wojnar]], * [[Andrzej Wroński]], [[lupte]] * [[Józef Zapędzki]], [[tir]] * [[Sobiesław Zasada]], cursă automobilistică {{col-end}} == Listă alfabetică de polonezi == === A === {{nrcoloane|3}} * [[Magdalena Abakanowicz]] * [[Piotr Abraszewski]] * [[Julia Acker]] * [[Piotr Adamczyk]] * [[Boguslaw Adamowicz]] * [[Jankel Adler]] * [[Filip Adwent]] * [[Tadeusz Ajdukiewicz]] * [[Zygmunt Ajdukiewicz]] * [[Alexandru I al Rusiei]] * [[Alexandru al Poloniei]] * [[Władysław Anders]] * [[Jerzy Andrzejewski]] * [[Henryk Arctowski]] * [[Franciszek Armiński]] * [[Sholem Asch]] * [[Adam Asnyk]] * [[August al II-lea al Poloniei]] * [[August al III-lea al Poloniei]] * [[Teodor Axentowicz]] * [[Tadeusz Aziewicz]] </div> === B === {{nrcoloane|3}} * [[Alicja Bachleda-Curuś]] * [[Tekla Bądarzewska]] *[[Balthus]] * [[Stefan Banach]] * [[Mirosław Tomasz Bańko]] * [[Władysław Bartoszewski]] * [[Ștefan Báthory]] * [[Jan Batory]] * [[Kamil Bednarek]] *[[Zdzisław Beksiński]] * [[Józef Bem]] * [[Wacław Berent]] * [[Paweł Beręsewicz]] * [[Bezprym]] * [[Miron Białoszewski]] * [[Emil Biedrzycki]] * [[Adam Bielan]] * [[Marcin Bielski]] * [[Danuta Bieńkowska]] * [[Biernat din Lublin]] * [[Bolesław Bierut]] * [[Krzysztof Birkenmajer]] * [[Krzysztof Bizio]] * [[Leszek Blanik]] * [[Rafał Blechacz]] * [[Rafał Marceli Blüth]] * [[Salomon Bochner]] * [[Magdalena Boczarska]] * [[Eugeniusz Bodo]] * [[Wojciech Bogusławski]] * [[Boleslav al II-lea al Poloniei]] * [[Boleslav al III-lea al Poloniei]] * [[Boleslav al IV-lea al Poloniei]] * [[Boleslav al V-lea cel Sfios]] * [[Boleslav I al Poloniei]] * [[Otto Bolesławowic]] * [[Tadeusz Borowski]] * [[Tadeusz Boy-Żeleński]] * [[Olga Boznańska]] * [[Józef Brandt]] * [[Kazimierz Brandys]] * [[Marian Brandys]] * [[Tadeusz Breza]] * [[Antoni Brodowski]] * [[Kazimierz Brodziński]] * [[Władysław Broniewski]] * [[Jan Brożek]] * [[Albert Brudzewski]] * [[Barbara Brylska]] * [[Jan Brzechwa]] * [[Jan Brzękowski]] * [[Stanisław Brzozowski (scriitor)|Stanisław Brzozowski ]] * [[Adam Burakowski]] * [[Jerzy Buzek]] * [[Kinga Byzdra]] </div> === C === {{nrcoloane|3}} * [[Cazimir al II-lea al Poloniei]] * [[Cazimir al III-lea al Poloniei]] * [[Cazimir al IV-lea al Poloniei]] * [[Cazimir Restauratorul]] * [[Nikos Chadzinikolau]] * [[Józef Chełmoński]] * [[Zdzisław Chmielewski]] * [[Małgorzata Chodakowska]] * [[Krystyna Chojnowska-Liskiewicz]] * [[Frédéric Chopin]] * [[Bronisław Chromy]] * [[Sylwester Chruszcz]] * [[Teresa Ciepły]] * [[Cleo (cântăreață)|Cleo]] * [[Joseph Conrad]] * [[Conrad I]] * [[Nicolaus Copernic]] * [[Iordache Cuparencu]] * [[Marie Curie]] * [[Jan Cybis]] * [[Zbigniew Cybulski]] * [[Józef Cyrankiewicz]] * [[Marek Czarnecki]] * [[Ryszard Czarnecki]] * [[Adam Jerzy Czartoryski]] * [[Władysław Czartoryski]] * [[Aleksander Czekanowski]] * [[Jan Czerski]] </div> === D === {{nrcoloane|3}} * [[Maria Dąbrowska]] * [[Jan Dantiscus]] * [[Zdzisław Dębicki]] * [[Henryk Dembiński]] * [[Paweł Demirski]] * [[Irina Dîmnikova]] * [[Jan Długosz]] * [[Stanisław Dobrowolski]] * [[Tadeusz Dołęga-Mostowicz]] * [[Donatan]] * [[Andrzej Duda]] * [[Urszula Dudziak]] * [[Felix Edmundovici Dzerjinski]] </div> === E === {{nrcoloane|3}} * [[Marek Edelman]] * [[Samuel Eilenberg]] * [[Józef Elsner]] * [[Leszek Engelking]] </div> === F === {{nrcoloane|3}} * [[Julian Fałat]] * [[Magda Fertacz]] * [[Arkady Fiedler]] * [[Jacek Izydor Fisiak]] * [[Edward Flatau]] * [[Hanna Foltyn-Kubicka]] * [[Anna Fotyga]] * [[Frederic Augustus I de Saxonia]] * [[Aleksander Fredro]] * [[Kazimierz Funk]] </div> === G === {{nrcoloane|3}} * [[Tadeusz Gajcy]] * [[Konstanty Ildefons Gałczyński]] * [[Krzysztof Gąsiorowski]] * [[Isis Gee]] * [[Anna German]] * [[Bronisław Geremek]] * [[Lidia Geringer de Oedenberg]] * [[Wojciech Gerson]] * [[Adam Gierek]] * [[Edward Gierek]] * [[Maciej Giertych]] * [[Aleksander Gierymski]] * [[Maksymilian Gierymski]] * [[Jan Gniński]] * [[Stanisław Gołąb]] * [[Bogdan Golik]] * [[Witold Gombrowicz]] * [[Władysław Gomułka]] * [[Henryk Mikołaj Górecki]] * [[Edyta Górniak]] * [[Józef Gosławski]] * [[Seweryn Goszczyński]] * [[Genowefa Grabowska]] * [[Andrzej Grabowski]] * [[Antoni Grabowski]] * [[Dariusz Grabowski]] * [[Stanisław Grochowiak]] * [[Stanisław Grzepski]] </div> === H === {{nrcoloane|3}} * [[Ida Haendel]] * [[Małgorzata Handzlik]] * [[Adam Harasiewicz]] * [[Jerzy Harasymowicz]] * [[Julia Hartwig]] * [[Tadeu Hâjdeu]] * [[Wladimir Hegel]] * [[Henric al III-lea al Franței]] * [[Henric al II-lea cel Pios]] * [[Henric al IV-lea cel Drept]] * [[Henric I cel Bărbos]] * [[Zbigniew Herbert]] * [[Elisabetha Hevelius]] * [[Johannes Hevelius]] * [[Roald Hoffmann]] * [[Józef Hofmann]] * [[Agnieszka Holland]] * [[Mieczysław Horszowski]] *[[Bronisław Huberman]] * [[Pawel Huelle]] </div> === I === {{nrcoloane|3}} * [[Kazimiera Iłłakowiczówna]] * [[Roman Ingarden]] * [[Ioan Cazimir al II-lea Vasa]] * [[Ioan Albert al Poloniei]] * [[Jarosław Iwaszkiewicz]] </div> === J === {{nrcoloane|3}} * [[Anna Jagiello]] * [[Stanisław Jałowiecki]] * [[Mieczysław Janowski]] * [[Marian Jaroczyński]] * [[Piotr Jaroszewicz]] * [[Wojciech Jaruzelski]] * [[Bruno Jasieński]] * [[Mieczysław Jastrun]] * [[Witold Wit Jaworski]] * [[Mieczysław Jedoń]] * [[Anna Maria Jopek]] </div> === K === {{nrcoloane|3}} * [[Filip Kaczmarek]] * [[Jarosław Kaczyński]] * [[Lech Kaczyński]] * [[Juliusz Kaden-Bandrowski]] * [[Andrzej Kaliszewski]] * [[Michał Kamiński]] * [[Ireneusz Kania]] * [[Stanisław Kania]] * [[Tadeusz Kantor]] * [[Ryszard Kapuściński]] * [[Jan Aleksander Ludwik Karłowicz]] * [[Krzysztof Karwat]] * [[Jan Kasprowicz]] * [[Julian Kawalec]] * [[Wojciech Kawiński]] * [[Krzysztof Kieślowski]] * [[Tadeusz Kijonka]] * [[Jan August Kisielewski]] * [[Moise Kisling]] * [[Fryderyk Kleinman]] * [[Michał Kleofas Ogiński]] * [[Bogdan Klich]] * [[Baladine Klossowska]] * [[Erich Klossowski]] * [[Grzegorz Knapski]] * [[Franciszek Dionizy Kniaźnin]] * [[Jan Kochanowski]] * [[Raoul Koczalski]] * [[Jonasz Kofta]] * [[Leszek Kołakowski]] * [[Bronisław Komorowski]] * [[Dina König]] * [[Maria Konopnicka]] * [[Tadeusz Konwicki]] * [[Ewa Kopacz]] * [[Władysław Kopaliński]] * [[Lidia Kopania]] * [[Stanisław Korab-Brzozowski]] * [[Wincenty Korab-Brzozowski]] * [[Janusz Korczak]] * [[Ryszard Kornacki]] * [[Józef Korzeniowski]] * [[Zenon Kosidowski]] * [[Stanislav Kosior]] * [[Juliusz Kossak]] * [[Wojciech Kossak]] * [[Jan Kott]] * [[Maciej Kowalewski]] * [[Faustina Kowalska]] * [[Urszula Kozioł]] * [[Mieczysław Kozłowski]] * [[Krak]] * [[Hanna Krall]] * [[Ignacy Krasicki]] * [[Zygmunt Krasiński]] * [[Józef Ignacy Kraszewski]] * [[Leon Kruczkowski]] * [[Urszula Krupa]] * [[Robert Kubica]] * [[Wiesław Kuc]] * [[Wojciech Kuczok]] * [[Karolina Kudłacz]] * [[Barbara Kudrycka]] * [[Jan Kułakowski]] * [[Maria Kuncewiczowa]] * [[Andrzej Kuśniewicz]] * [[Zbigniew Kuźmiuk]] * [[Kazimierz Kuratowski]] * [[Aleksander Kwaśniewski]] * [[Eugeniusz Kwiatkowski]] * [[Teofil Kwiatkowski]] </div> === L === {{nrcoloane|3}} * [[Mieszko al II-lea Lambert]] * [[Albert Laski]] * [[Grzegorz Lato]] * [[Lech (personaj legendar)|Lech]] * [[Joseph Lejtes]] * [[Joachim Lelewel]] * [[Stanisław Lem]] * [[Tamara de Lempicka]] * [[Teofil Lenartowicz]] * [[Bolesław Leśmian]] * [[Franciszek Lessel]] * [[Stanisław Leszczyński]] * [[Leszek al II-lea cel Negru]] * [[Leszek I al Poloniei]] * [[Janusz Lewandowski]] * [[Bogusław Liberadzki]] * [[Marcin Libicki]] * [[Samuel Bogumił Linde]] * [[Włodzimierz Lubański]] * [[Krzysztof Lubieniecki]] * [[Teodor Lubieniecki]] * [[Ludovic I al Ungariei]] * [[Jan Lukasiewicz]] * [[Witold Lutosławski]] </div> === M === {{nrcoloane|3}} * [[Józef Mackiewicz]] * [[Jan Mączyński]] * [[Kornel Makuszyński]] * [[Antoni Malczewski]] * [[Jacek Malczewski]] * [[Hanna Malewska]] * [[Paweł Malinski]] * [[Adam Małysz]] * [[Benoît Mandelbrot]] * [[Julian Marchlewski]] * [[Józef Marcinkiewicz]] * [[Andrzej Markowski]] * [[Jan Masiel]] * [[Dorota Masłowska]] * [[Jan Matejko]] * [[Wiktor Mazurowski]] * [[Józef Mehoffer]] * [[Stefan Meller]] * [[Piotr Michałowski]] * [[Adam Michnik]] * [[Adam Mickiewicz]] * [[Mieszko al III-lea al Poloniei]] * [[Mieszko al IV-lea al Poloniei]] * [[Mieszko I al Poloniei]] * [[Izabella Miko]] * [[Karol Mikuli]] * [[Zygmunt Miłkowski]] * [[Leszek Miller]] * [[Czesław Miłosz]] * [[Andrzej Frycz Modrzewski]] * [[Stanisław Moniuszko]] * [[Gustaw Morcinek]] * [[Jan Andrzej Morsztyn]] * [[Ignacy Mościcki]] * [[Krzysztof Celestyn Mrongovius]] * [[Sławomir Mrożek]] * [[Marcin Mroziński]] * [[Piotr Müldner-Nieckowski]] * [[Wiesław Myśliwski]] </div> === N === {{nrcoloane|3}} * [[Zofia Nałkowska]] * [[Zbigniew Namysłowski]] * [[Gabriel Narutowicz]] * [[Adam Nawałka]] * [[Aleksander Nawrocki]] * [[Andrej Nebb]] * [[Pola Negri]] * [[Feliks Netz]] * [[Jerzy Neyman]] * [[Nicolae I al Rusiei]] * [[Piotr Müldner-Nieckowski]] * [[Czesław Niemen]] * [[Stanisław Noakowski]] * [[Tadeusz Nowak]] </div> === O === {{nrcoloane|3}} * [[Edward Ochab]] * [[Daniel Olbrychski]] * [[Jan Olbrycht]] * [[Antoni Oleszczyński]] * [[Józef Oleszkiewicz]] * [[Tadeusz Olszewski]] * [[Janusz Onyszkiewicz]] * [[Aleksander Orłowski]] * [[Eliza Orzeszkowa]] * [[Ferdynand Ossendowski]] *[[ox33n]] </div> === P === {{nrcoloane|3}} * [[Ignacy Paderewski]] * [[Józef Pankiewicz]] * [[Naczelnik Państwa]] * [[Andrzej Panufnik]] * [[Jan Parandowski]] * [[Teodor Parnicki]] * [[Maria Pawlikowska-Jasnorzewska]] * [[Bogdan Pęk]] * [[Krzysztof Penderecki]] * [[Isaac Leib Peretz]] * [[Stanisław Piętak]] * [[Jerzy Pilch]] * [[Józef Piłsudski]] * [[Józef Pinior]] * [[Antoni Piotrowski]] * [[Mirosław Piotrowski]] * [[Paweł Piskorski]] * [[Ingrid Pitt]] * [[Jan Feliks Piwarski]] * [[Jerzy Plebański]] * [[Zdzisław Podkański]] * [[Władysław Podkowiński]] * [[Władysław Podlacha]] * [[Stanislaw August Poniatowski]] * [[Nikodem Popławski]] * [[Bohdan Poręba]] * [[Halina Poświatowska]] * [[Jan Potocki]] * [[Adam Prażmowski (astronom)|Adam Prażmowski]] * [[Bolesław Prus]] * [[Jacek Protasiewicz]] * [[Przemysł al II-lea]] * [[Kazimierz Przerwa-Tetmajer]] * [[Malina Prześluga]] * [[Julian Przyboś]] * [[Stanisław Przybyszewski]] </div> === R === {{nrcoloane|3}} * [[Agnieszka Radwańska]] * [[Adam Rapacki]] * [[Tadeusz Reichstein]] * [[Marian Rejewski]] * [[Władysław Reymont]] * [[Maryla Rodowicz]] * [[Bogusław Rogalski]] * [[Martin Rolinski]] * [[Antoni Roman]] * [[Dariusz Rosati]] * [[Tadeusz Różewicz]] * [[Wojciech Roszkowski]] * [[Joseph Rotblat]] * [[Wojciech Rubinowicz]] * [[Arthur Rubinstein]] * [[Jan Rutkowski]] * [[Leopold Rutowicz]] * [[Tadeusz Rybkowski]] * [[Franciszek Rychnowski]] </div> === S === {{nrcoloane|3}} * [[Szczepan Sadurski]] * [[Zygmunt Saloni]] * [[Andrzej Sapkowski]] * [[Jacek Saryusz-Wolski]] * [[Bruno Schulz]] * [[Izabella Scorupco]] * [[Irena Sendler]] * [[Marian Seyda]] * [[Czesław Siekierski]] * [[Henryk Sienkiewicz]] * [[Sigismund al III-lea Vasa]] * [[Sigismund al II-lea August]] * [[Sigismund I al Poloniei]] * [[Ioan al III-lea Sobieski]] * [[Radosław Sikorski]] * [[Roman Sikorski]] * [[Isaac Bashevis Singer]] * [[Marek Siwiec]] * [[Henryk Skarżyński]] * [[Tadeusz Śliwiak]] * [[Tadeusz Słobodzianek]] * [[Juliusz Słowacki]] * [[Franciszek Smuda]] * [[Franciszek Smuglewicz]] * [[Jan Śniadecki]] * [[Bogusław Sonik]] * [[Dariusz Sośnicki]] * [[Leopold Staff]] * [[Grażyna Staniszewska]] * [[Tomasz Stańko]] * [[Andrzej Stasiuk]] * [[Stanisław Staszic]] * [[Alexander Ștefanski]] * [[Paweł Edmund Strzelecki]] * [[Jerzy Stuhr]] * [[Iga Świątek]] * [[Jan Szczepanik]] * [[Andrzej Szejna]] * [[Jan Szembek]] * [[Henryk Szeryng]] * [[Jerzy Szmajdziński]] * [[Władysław Szpilman]] * [[Karol Szymanowski]] * [[Konrad Szymański]] * [[Wisława Szymborska]] </div> === T === {{nrcoloane|3}} * [[Alfred Tarski]] * [[Haroun Tazieff]] * [[Franciszka Themerson]] * [[Stefan Themerson]] * [[Magdalena Tul]] * [[Olga Tokarczuk]] * [[Witold Tomczak]] * [[Roman Totenberg]] * [[Rada Trzech]] * [[Donald Tusk]] * [[Julian Tuwim]] * [[Beata Tyszkiewicz]] </div> === U === {{nrcoloane|3}} * [[Kornel Ujejski]] </div> === V === {{nrcoloane|3}} * [[Violetta Villas]] * [[Vladislav al IV-lea Vasa]] * [[Vladislav al II-lea al Poloniei]] * [[Vladislav al II-lea Exilatul]] * [[Vladislav al III-lea al Poloniei]] * [[Vladislav al III-lea Picioare Groase]] * [[Vladislav I cel Scurt]] * [[Vladislav I Herman]] * [[Zygmunt Vogel]] </div> === W === {{nrcoloane|3}} * [[Andrzej Wajda]] * [[Michał Walczak]] * [[Lech Wałęsa]] * [[Zygmunt Waliszewski]] * [[Wanda (personaj legendar)|Wanda]] * [[Melchior Wańkowicz]] * [[Marek Wawrzkiewicz]] * [[Adam Ważyk]] * [[Stanisław Wędkiewicz]] * [[Wojciech Weiss]] * [[Dominik Wieczorkowski-Rettinger]] * [[Henryk Wieniawski]] * [[Kazimierz Wierzyński]] * [[Wojciech Wierzejski]] * [[Bronisław Wildstein]] * [[Janusz Leon Wiśniewski]] * [[Mihail Korybut Wiśniowiecki]] * [[Stanisław Ignacy Witkiewicz]] * [[Bernard Piotr Wojciechowski]] * [[Janusz Wojciechowski]] * [[Stanisław Wojciechowski]] * [[Przemysław Wojcieszek]] * [[Alina Wojtas]] * [[Norbert Wójtowicz]] * [[Aleksander Wolszczan]] * [[Bogusław Wołoszański]] * [[Jan Władysław Woś]] * [[Andrzej Kajetan Wróblewski]] * [[Józef Wybicki]] * [[Leon Wyczółkowski]] * [[Lidia Wysocka]] * [[Stanisław Wyspiański]] </div> === Y === {{nrcoloane|3}} * [[Jacek Yerka]] * [[Anzia Yezierska]] </div> === Z === {{nrcoloane|3}} * [[Michał Zadara]] * [[August Zaleski]] * [[Zbigniew Zaleski]] * [[Andrzej Zapałowski]] * [[Gabriela Zapolska]] * [[Zbigniew al Poloniei]] * [[Waldemar Zboralski]] * [[Emil Zegadłowicz]] * [[Stefan Żeromski]] * [[Jerzy Żuławski]] * [[Tadeusz Zwiefka]] * [[Eugeniusz Żytomirski]] </div> == Vezi și == {{portal|Polonia}} * [[Cultura Poloniei]] * [[Polonezi]] * [[Polonia]] {{clear}} == Note == <references /> {{Teme Polonia}} [[Categorie:Celebritate]] [[Categorie:Liste de oameni după naționalitate|Polonezi]] [[Categorie:Polonezi|#Listă]] [[Categorie:Liste referitoare la Polonia|#Polonezi celebri]] fuhn4y21twtmhygok338jmlqj1s3ugy 0 1136985 17023955 16779578 2025-06-10T14:20:25Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2001]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023955 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Cronoliții | titlu_original = The Chronoliths | traducător = [[Mihai-Dan Pavelescu]] | coperta = [[Fișier:WILSON_Robert_-_Cronolitii.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Robert Charles Wilson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Ionuț Bănuță | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = | subiect = | gen = [[literatură științifico-fantastică|științifico-fantastic]] | editura = [[editura Trei|Trei]]<ref>[https://www.targulcartii.ro/robert-charles-wilson/cronolitii-trei-2012-1351488]</ref> | data_apariției = 2001 | data_apariției_în_românia = 2012 | media_type = | număr_pagini = 392 | isbn = 978-973-707-652-6 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = }} '''''Cronoliții''''' (2001) (titlu original ''The Chronoliths'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Robert Charles Wilson]]. În 2002 a fost nominalizat la [[premiul Hugo]] pentru "Cel mai bun roman" și a câștigat [[premiul memorial John W. Campbell]].<ref name="WWE-2002">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=2002 | title = Premiile anului 2002 - Câștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-29 }}</ref> == Intriga == {{sinopsis}} După ce i-a expirat contractul, programatorul Scott Warden s-a stabilit împreună cu familia sa în [[Tailanda]] începutului de secol XXI. El și prietenul său, Hitch Paley, sunt printre primii martori ai apariției subite a unui [[monolit]] gigantic în junglă. La o examinare mai atentă, acesta se dovedește a fi un monument creat dintr-o substanță misterioasă și indestructibilă. El poartă o inscripție care comemorează victoria militară a unui anume "Kuin", un presupus războinic [[Asia|asiatic]] care va ajunge la putere peste douăzeci de ani. În următorii douăzeci de ani, monumente Kuin tot mai mari continuă să apară întâi în Asia, apoi în restul lumii. Evenimentele duc la apariția mișcărilor politice Pro-Kuin și Anti-Kuin, ceea ce va duce la probleme economice, culte fataliste și război. Scott este contactat de fosta sa profesoară și mentor Sue Chopra, o savantă care pus bazele unei echipe de cercetători menită să investigheze cronoliții și să învețe cum să le prezică apariția. Alături de echipa lui Sue, Scott asistă la apariția unui cronolit în [[Ierusalim]]. Fiica sa, Kaitlin, este prinsă de entuziasmul colectiv și se alătură unui cult Pro-Kuin, plecând de acasă. În încercarea de a-i da de urmă, Scott o întâlnește pe Ashlee, o mamă divorțată al cărei fiu, Adam Mills, s-a alăturat aceluiași cult. Căutându-i pe cei doi, Scott și Ashlee asistă la apariția unui alt cronolit în [[Mexic]]. Sue Chopra ajunge la concluzia că rolul acestor cronoliți este de a induce teama și resemnarea, făcând inevitabile victoriile viitoare și câștigând sprijin înainte ca ele să se producă - un destin prestabilit prin modelarea minților persoanelor din trecut. În încercarea de a lupta împotriva influenței crescânde a lui Kuin, Scott, Sue Chopra și echipa acesteia pun la punct un plan prin care încearcă să distrugă primul cronolit prezis a apărea în Statele Unite. O echipă Pro-Kuin, condusă de Adam Mills, încearcă să le saboteze planul și amenință familia lui Scott. Cronolitul se auto-distruge din cauza unui indice care depășește limitele tehnologice, dar lumea pune evenimentul pe seama muncii echipei lui Sue. Doar ea și Scott sunt singurii care știu adevărul, dar îl păstrează secret pentru a alimenta încrederea oamenilor în posibilitatea înfrângerii lui Kuin. Sue acceptă să fie luată ostatică de gruparea kuinistă, fiind convinsă că ea va fi cea care, în viitor, va duce la auto-distrugerea cronolitului la care asistase în prezent. Scott trăiește suficient de mult pentru a asista la colapsul mișcării kuiniste și la descoperirile științifice legate de cronoliți pe care Chopra le intuise. La moartea mamei lui Adam Mills, Ashlee, Scott află că liderul mișcării kuiniste mai avea un prenume, Quinn, a cărui pronunție similară îl face să creadă că, într-una dintre liniile posibile ale viitorului, acesta ar fi fost liderul războinic care și-a construit triumful bazându-se pe sprijinul primit din trecut. ===Capitolele cărții=== * '''Partea întâi''' - Sosirea cronoliților * '''Partea a doua''' - Copiii pierduți * '''Partea a treia''' - Turbulența == Lista personajelor == * '''Scott Warden''' - programator și martor al apariției primului cronolit; este racolat de [[FBI]] pentru studiul lor și asistă la materializarea a încă trei cronoliți; a fost căsătorit de două ori, cu Janice și Ashlee, din prima căsătorie având o fată, Kaitlin * '''Sulamith ''Sue'' Chopra''' - om de știință născut în [[Madras]], care și-a dedicat viața studiului cronoliților, fiind convinsă de rolul ei major în înflorirea și decăderea fenomenului Kuin; își adună o echipă de studiu a cronoliților în care-l racolează și pe fostul ei student, Scott * '''Morris Torrance''' - funcționar angajat de [[Biroul Federal de Investigații|FBI]] care îi păzește și îi supraveghează pe Sue și Chopra; demisionează ulterior, dar își continuă munca din postura de civil * '''Hitch Paley''' - traficant de droguri și contrabandist, prieten cu Scott, este angajat de FBI pentru a face parte din echipa lui Sue * '''Ray Mosely''' - om de știință din echipa lui Sue; este îndrăgostit de aceasta, dar nu-și declară sentimentele * '''Janice''' - prima soție a lui Scott, împreună cu care o are pe Kaitlin; se recăsătorește ulterior cu Whitman Delahunt * '''Kaitlin''' - fiica lui Scott și a lui Janice, suferă un accident în copilărie care o face să-și piardă o ureche; ulterior, își recapătă auzul în urma unei operații și se alătură pentru o vreme mișcării Pro-Kuin * '''Ashlee Mills''' - femeie care și-a crescut singură copilul, dar a asistat la îndepărtarea acestuia de ea; se recăsătorește cu Scott * '''Adam Mills''' - fiul lui Ashlee, devine unul dintre conducătorii mișcării Pro-Kuin * '''Whitman Delahunt''' - [[om de afaceri]] prosper, al doilea soț al lui Janice, se alătură mișcării Pro-Kuin, poziție care îi va afecta familia * '''Regina Lee''' - mamă al cărei copil s-a alăturat mișcării Pro-Kuin și a plecat de acasă; pune bazele unui grup de suport pentru părinții ai căror copii au fugit pentru a se alătura acestei mișcări * '''Cheever Cox''' - traficant care îi procură lui Ashlee țigări de contrabandă * '''David Corutney''' - soțul lui Kaitlin == Opinii critice == SF Reviews.net remarcă faptul că, deși „la suprafață, ''Cronoliții* este o altă poveste despre paradoxul temporal, [...] Wilson rezistă tentației de a merge pe calea convențională, epică, a salvării lumii, concentrându-se în schimb pe personajele obișnuite”<ref>[http://www.sfreviews.net/chronoliths.html Cronoliții], articol de Thomas M. Wagner pe SF Reviews.net, 2002.</ref>. SF Site consideră că romanul „prezintă în primul rând modul în care destinul individual este influențat de istorie, dar influențează și desfide istoria la rândul său”<ref>[http://www.sfsite.com/10b/cl114.htm Cronoliții], articol de Nick Gevers pe SF Site, 2001.</ref>. AEScifi.ca caracterizează astfel ''Cronoliții'': „Wilson preferă să spună povestea lui Scotty nu pentru că acesta va fi salvatorul rasei umane, ci pentru că el este un om ca oricare altul. [...] Scotty nu este savantul de geniu sau agentul special care va aduce victoria. El este noi. Încearcă să se adapteze. Într-o lume care e pe cale să fie distrusă, el încearcă să facă ce trebuie.”<ref>[http://aescifi.ca/index.php/non-fiction/52-reviews/1094-the-chronoliths-by-robert-charles-wilson Cronoliții de Robert Charles Wilson] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120413180526/http://aescifi.ca/index.php/non-fiction/52-reviews/1094-the-chronoliths-by-robert-charles-wilson |date=2012-04-13 }}, articol de J.J.S. Boyce pe AEScifi.ca</ref> Romanul a fost nominalizat la [[premiul Hugo]] pentru "Cel mai bun roman" în anul 2002 și a câștigat [[premiul memorial John W. Campbell]] în același an. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?21401 Cronoliții] pe ISFDB * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=62 Cronoliții] pe Worlds Without End ==Vezi și== *[[2001 în științifico-fantastic]] {{Robert Charles Wilson}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți din 2001]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Robert Charles Wilson]] [[Categorie:2001 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2001]] h053y0mvmdd21cyd2lnhzjdy9e5ur6r 0 1139647 17023709 16856791 2025-06-10T12:05:27Z Bogdanra 47142 Modificat definirea acronimului în concordanță cu martori din acea perioada 17023709 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = PECO | culoare_cadru = #f9d339 | culoare_titlu = | logo = PECO logo (18 rays version).svg | logo_size = 250 | imagine = PECO petrol station Romania (1).jpg | image_caption = Stație ''PECO'' în timpul nopții, înainte de 1981. | image_size = 250 | tip = {{*}} [[întreprindere de stat]] (1958–1991) <br>{{*}} [[societate pe acțiuni]] (1991–2006) | simbol_bursier = | gen = | soartă = desființată | succesor = OMV Petrom Marketing | fondare = 1958 | fondator = | defunct = 2006 | orașul = [[București]] și orașele reședință de județ | țara = [[România]] | locatii = | nr_locatii = {{*}} peste 80 (1965) <br>{{*}} ~ 450 (1994) <br>{{*}} ~ 500 (1996) | zona_deservita = România și altele | oameni_cheie = | industrie = comercializarea produselor petroliere | produse = benzine cu sau fără [[tetraetilplumb]], ori cu metil-terțiar-butil-eter (MTBE), [[motorină]], [[păcură]], [[gaz petrolier lichefiat]], [[Lubrifiant|lubrifianți]] | servicii = | piata_de_cap = | cifra_de_afaceri = | venit = | profit_brut = | profit_net = | active_gestiune = | active = | capital_propriu = | proprietar = [[OMV Petrom]] | nr_salariati = | companie_părinte = {{*}} Direcția generală a desfacerii din cadrul Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei / Ministerul Petrolului (1958–1990) <br>{{*}} Peco S.A. (1991–1996) <br>{{*}} [[SNP Petrom|Compania Română de Petrol]] (CRP, 1996–1997)<br>{{*}} [[SNP Petrom|Societatea Națională a Petrolului „Petrom”]] (SNP Petrom, 1997–2004) <br>{{*}} [[OMV Petrom]] (2004–2006) }} '''PECO''' ([[acronim]] pentru '''''Produse Etilate cu Cifra Octanică -''''' in legătură directă și cu numele asemănător din URSS care era, tradus Întreprindere pentru Exploatarea Coloanelor de Serviciu ) a fost [[Întreprindere de stat|întreprinderea de stat]] ce s-a ocupat de [[Stație de alimentare|comercializarea carburanților]], [[Lubrifiant|lubrifianților]] și altor produse petroliere pentru [[Autovehicul|autovehicule]], [[Aeronavă|aeronave]], [[Navă|nave]] și altele, prin intermediul [[Stație de alimentare|stațiilor de alimentare]] și depozitelor avute, în perioada [[1958]]–[[2006]]. Aceasta a ieșit în evidență ca fiind singura întreprindere în [[România comunistă|perioada comunistă]] și puțin timp după [[Revoluția Română din 1989|1989]] cu acest profil de activitate. De-a lungul timpului a cunoscut tranziția între Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei, [[SNP Petrom|Compania Română de Petrol]] (CRP), [[SNP Petrom|Societatea Națională a Petrolului „Petrom”]] (SNP Petrom) și [[OMV Petrom]], fiind contopită, alături de alte companii asemănătoare sau din subordine, în noua companie OMV Petrom Marketing în 2006. Începând din 1994 a făcut obiectul discuțiilor [[Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională|Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională]] și [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] privind restructurările, raționalizările și investițiile în domeniul downstream, unde se propunea înlăturarea [[Monopol|monopolului]] ''PECO'' prin mai multe variante, precum vânzarea de depozite și stații de alimentare către rafinăriile României, aducerea de investitori străini pentru construirea unor stații moderne sau privatizarea companiei-mamă Peco S.A. Ajutorul dat rafinăriilor se putea concretiza prin expansiunea unităților de procesare în zona de [[comerț]] prin asociații cu companii internaționale, preluarea de stații ''PECO'', sau dezvoltarea unor rețele proprii de stații de către rafinării. În perioada [[Anii 1990|anilor 1990]]–[[Anii 2000|2000]], ca urmare a pătrunderii pe piața românească a companiilor locale și străine de distribuție, ''PECO'' a decăzut. == Istoric == === Context === {{multiple image | align = left | direction = vertical | width = 250 | image1 = OSIN Piața Victoriei București.jpg | caption1 = Stațiune de alimentare ''OSIN'' din Piața Victoriei, București, în 1940. | image2 = Landesarchiv Baden-Wuerttemberg Staatsarchiv Freiburg W 134 Nr. 012201a Bild 1 (5-169147-1) OSIN Distributia.jpg | caption2 = Cisterne de distribuție ''OSIN''/Distribuția și 4 pompe de alimentare într-un depozit al companiei din București, în 1937. Fotografia a fost realizată de [[Wilhelm Alexander Pragher]]. }} În [[perioada interbelică]], în [[România]] exista rețeaua de [[Stație de alimentare|stațiuni de alimentare]] a societății Unirea, ce comercializa [[benzină]] albastră ''[[Tetraetilplumb|Ethyl]]'', cu caracteristici anti-detonante și destinată [[Automobil|automobilelor]] moderne cu motoare cu un [[raport de compresie]] mare, precum și ulei ''LUBOIL''.<ref>''Dimineața'', anul 32, nr. 10526, 16 aprilie 1936, p. 4</ref> O altă rețea, ''O.S.I.N.'' a societății Distribuția din [[București]], consta din 51 de stațiuni de alimentare în țară ce comercializau benzină ''OSIN'', ''Fulger'' cu ''ethyl'', uleiuri ''OSIN-OIL'' și ''[[Rafinăria Vega|VEGA]]''. Mai existau produsele ''Crinul Alb'', ''Trandafirul Alb'', ''Petrosin'' (pentru pardosele și parchete) și [[ceară]].<ref>''România'', anul 1, nr. 87, 27 august 1938, p. 11</ref> În 1936 s-a anunțat colaborarea între Distribuția și subse­cretariatul de stat al aerului pentru construi­rea unor stațiuni de ali­mentare moderne cu benzină în dotarea aeroporturilor din țară, prima inaugurată fiind cea de la [[Băneasa (cartier)|Băneasa]] și în stadiu de construire cele de pe aerodromurile civile din [[Arad]], [[Balcic]], [[Cernăuți]], [[Cetatea Albă|Ceta­tea Albă]], [[Chișinău]], [[Cluj-Napoca|Cluj]], [[Constanța]], [[Galați]], [[Iași]] și [[Otopeni]] (București).<ref>„Alimentarea cu benzină a aeroporturilor”, în ''Zorile'', anul 2, nr. 460, 12 august 1936, p. 3</ref> Înainte de [[Al Doilea Război Mondial]] Distribuția avea 310 stațiuni, Unirea 75,<ref name=":22">{{en icon}} Constantin Jordan, „The Romanian oil industry”, Mid-European Studies Center of the Free Europe Comittee, Inc., New York University Press, 1955, p. 269</ref> [[Creditul Minier]] 14, Prahova 10, Vacuum Oil Co. 9 iar alții 32 de stațiuni, în total existând 450 de stațiuni în România.<ref>{{en icon}} Constantin Jordan, „The Romanian oil industry”, Mid-European Studies Center of the Free Europe Comittee, Inc., New York University Press, 1955, p. 270</ref> În 1947, principala companie de comercializare a produselor petroliere în țară a fost Distribuția, sub care se aflau grupate companiile petroliere importante: [[Astra Română]], [[Petrotel-Lukoil|Româno-Americană]] și [[Steaua Română]], toate în dublă calitate de [[Acționar|acționari]] și furnizori; și [[Rafinăria Vega|Concordia]] și [[Astra Română|Columbia]], în calitate de furnizori. Produsele erau vândute pe bază de comision, unde Distribuția acoperea între 70 și 80&nbsp;% din necesarul de produse petroliere pe piața internă, restul fiind acoperit de [[Creditul Minier]], Prahova și alții.<ref name=":22" /> === Înființare === În 22 aprilie 1958 s-a anunțat public reamenajarea stațiunilor de desfacere a produselor petroliere, sub Direcția generală a desfacerii din cadrul Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei<ref name=":0" /> (condus în respectiva perioadă de [[Mihail Florescu]]<ref>[[Stelian Neagoe]], „Istoria guvernelor României: de la începuturi–1859 până în zilele noastre–1995”, Editura Machiavelli, București, 1995, p. 178</ref>). În acest fel a apărut marca ''PECO'' ([[acronim]] explicat ca '''''pe'''trol, '''co'''merț''), prima stațiune inaugurată fiind cea din [[Piața Romană]] din [[București]]. Ulterior se avea în vedere în perioada următoare reamenajarea și reutilarea celorlalte stațiuni de pe arterele principale ale Capitalei, capitalelor de regiuni și de pe șoselele naționale cu trafic internațional, precum și dotarea unor astfel de amplasamente cu ateliere de spălat și gresat și punerea în vânzare a unor noi tipuri de benzine.<ref name=":0">***„Reamenajarea stațiunilor de desfacere a produselor petrolifere”, în ''[[România Liberă]]'', anul 16, nr. 4210, 22 aprilie 1958, p. 3 </ref> === Dezvoltare === Între 1960 și 1964 au fost construite în țară peste 30 de stațiuni de alimentare ''PECO'', iar unitățile existente au fost dotate cu circa 300 de pompe electrice automate.<ref name=":14">[[AGERPRES|Agerpres]], „Alte stațiuni de alimentare pentru autovehicule”, în ''[[România Liberă|Romînia Liberă]]'', anul 22, nr. 6046, 25 martie 1964, p. 1</ref> În 1964, în contextul dezvoltării [[Turismul în România|turismului]], cu intensificarea [[Circulație rutieră|circulației]] pe dru­muri, s-a adus ne­cesitatea măririi numărului stațiilor de alimentare. Astfel, orga­nele de resort din Ministerul In­dustriei Petrolului și Chimiei, în colaborare cu Oficiul Național de Turism „Carpați” (ONT) și cu organele locale, au stabilit o am­plasare a noilor stații pentru a deservi posesorii de [[Autoturism|autoturis­me]] sau motorete.<ref name=":21">S. Mircescu, „Pentru automobiliști și motocicliști. Noi stații de alimentare „Peco” înființate pe trasee turis­tice și în diferite localități”, în ''[[România Liberă|Romînia Liberă]]'', anul 22, nr. 6213, 7 octombrie 1964, p. 3</ref> La nivelul lunii ianuarie 1964 în [[București]] existau peste 50 de stațiuni, numărul acestora crescând în paralel cu dezvoltarea parcului auto. În același an a început comercializarea anumitor piese accesorii pentru autovehicule.<ref>''[[Scînteia]]'', anul 33, nr. 6139, 17 ianuarie 1964, p. 1</ref> În martie 1964 se inaugurase stațiunea de alimentare din [[Bârlad]] iar până la sfârșitul lunii august se avea în vedere inaugurarea altora 13 la [[Brăila]], [[Bicaz]], [[Onești]], [[Vatra Dornei]], [[Târgu Jiu]], [[Horezu]] (nemenționat dacă a fost concretizată<ref name=":21" />), [[Câmpina]],<ref name=":14" /> București, [[Victoria, România|Victoria]], [[Sibiu]], [[Oradea]] (spre punctul de frontieră [[Borș, Bihor|Borș]]), [[Târgu Secuiesc]], [[Hunedoara]], [[Turnu Măgurele]].<ref name=":14" /> Acestea au fost construite din panouri prefabricate din [[metal]], [[sticlă]] și [[masă plastică]], mobilier din masă plastică, iar cele din Câmpina, Brăila și Onești au fost prevăzute cu compartimente pentru vânzarea de ziare, reviste și articole de artizanat, iar stațiunea din Vic­­toria cu un punct comercial mai dezvoltat.<ref name=":21" /> [[Fișier:Benzina albastră Ethyl Unirea, commercial.jpg|miniatura|Reclamă a societății Unirea din 1936, una dintre rețelele de stațiuni peste care s-a dezvoltat ''PECO'']] Tot la aceste stațiuni capaci­tățile de depozitare și livrare a pro­duselor au fost dimensionate cerințelor automobiliștilor locali și ale turiștilor din exterior, au fost montate pompe noi cu capacitate mai mare de debitare, care înregistrau cantitatea produsului debi­tat și suma de plată, iar la unele s-au montat pompe de amestec pentru autoturismele cu [[Motor în doi timpi|motoare în doi­ timpi]] și [[Motocicletă|motocicletele]] care foloseau benzina în amestec.<ref name=":21" /> S-au mai introdus pe piață uleiuri pentru posesorii de autoturisme [[Fiat]], uleiuri în alte ambalaje în stațiunile aflate pe artere principale, piese auto-moto și un pliant al stațiunilor de alimentare și traseelor din țară.<ref name=":21" /> Pentru anul 1965 s-a prevăzut con­struirea de stațiuni la București, [[Hârșova]], [[Tulcea]], [[Bacău|Ba­cău]], [[Mediaș]], [[Hațeg]], [[Sighișoara]], Si­biu, [[Timișoara]], [[Cluj-Napoca|Cluj]], [[Dej]], [[Caransebeș|Ca­ransebeș]], [[Petroșani]], [[Reșița]], [[Stamora Moravița|Stamo­­ra Moravița]], [[Craiova]], [[Slatina, România|Slatina]] și [[Ploiești|Plo­iești]].<ref name=":21" /> Începând din 1 aprilie 1965, toate stațiunile din țară au început să pună în vânzare doar sortimente de [[benzină]] cu [[Cifră octanică|cifre octanice]] realizate după metoda Research<ref name=":13">[[AGERPRES|Agerpres]], „În stațiile PECO”, în ''[[Scînteia]]'', anul 34, nr. 6562, 18 martie 1965, p. 1</ref> Octane Number (RON),<ref>{{en icon}} {{Citation|last=Jones|first=David Stan J.|title=Handbook of petroleum processing|date=2006|pages=736|publisher=Springer|isbn=978-1-4020-2820-5|access-date=2024-09-06|last2=Pujadó|first2=Peter R.}}</ref> folosită și în alte țări.<ref name=":13" /> În acest fel, noile denumiri ale benzinelor au fost stabilite ca: ''Normală'', cu cifră octanică 75 R, ''Regular'', cu 90 R și ''Premium'' cu 98 R.<ref name=":13" /> În 1971, benzinele pentru automobile se fabricau la rafinăriile: [[Petrobrazi|Brazi]], [[Rafinăria Steaua Română din Câmpina|Câmpina]], [[Rafinăria Dărmănești|Dărmănești]], [[Astra Română|Ploiești]], [[Vega Ploiești|Ploiești-Nord]], [[Arpechim|Pitești]], [[Petrotel-Lukoil|Teleajen]] și [[Rafinăria Onești|Uzina de petrol]] din cadrul [[Platforma Petrochimică Borzești|Grupului industrial petrochimic Borzești]].<ref>„Catalog de produse petroliere 1971”, PECO București, 1971, f.p.</ref> În 1972 se comercializau benzinele în totalitate aditivate cu [[tetraetilplumb]]: ''Premium'' C.O./R (Cifră Octanică/Research<ref>N. Ioanesi (ing.), „În legătură cu revizuirea STAS 176-53 «Benzine pentru automobile»”, în ''Standardizarea'', anul 14, nr. 10, octombrie 1962, pp. 523-524</ref>) 98 E pentru [[Motor|motoarele]] auto moderne cu turație și [[raport de compresie]] ridicată (de tip [[Fiat]], [[Ford Motor Company|Ford]], [[Volkswagen]], [[Renault]] și altele), ''Regular'' C.O./R 90 pentru motoarele auto cu turație și raport de compresie mijlocie (de tip [[Volga (automobil)|Volga]], [[Skoda]], {{Ill|en|Wartburg (automobil)|Wartburg (marque)|Wartburg}}, [[Trabant]] și altele) și ''Normal'' C.O./R 75. pentru motoarele auto cu turație și raport de compresie scăzută (de tip [[Moskvici]] și autocamioane). Motorina era comercializată în două variante, de vară și de iarnă. În materie de lubrifianți pentru motoare și [[Cutie de viteze manuală|cutii de viteze]] și [[Diferențial|diferențiale]], ''PECO'' comercializa mărcile proprii ''SR. 211 vară'', ''SR. 211 iarnă'', ''M-20 W/40 Extra'', ''M-10 W/30 Extra'' și ''80EP2'' și ''90EP2'', echivalentele [[Royal Dutch Shell|Shell]], [[ExxonMobil|Mobil]], {{Ill|en|Castrol|Castrol}}, [[BP (companie)|BP Energol]], {{Ill|en|Caltex|Caltex}}, [[ExxonMobil|Esso]] și cele din [[URSS]].<ref>Broșură PECO, Editura Ministerului Industriei Chimice (MICh) – Întreprinderea de Prezentare Ambalaje Chimice (IPAC), Secția Propagandă, București, 1972</ref> În 1979 a fost emis Decretul nr. 277 din 25 iulie „privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți și gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule”, unde printre măsurile luate au fost: reducerea parcului auto al instituțiilor de stat și cele de transport de tip [[Taximetru|Taxi]], stabilirea de cote de combustibil pentru categoria celor de stat, obștești și cele particulare, înlocuirea tuturor autoturismelor pe benzină cu consum mai mare de 11 litri la 100 km, interzicerea circulației autovehiculelor de stat sau proprietate obștească la sfârșit de săptămână, circulația alternativă în zilele de duminică și celelalte nelucrătoare a autovehiculelor proprietate personală în raport cu numărul de înmatriculare – cu soț sau fără soț, limitarea de distanțe parcurse de anumite categorii, stabilirea prețurilor la benzina C.O./R 96–98 de 7,50 lei/litru, benzina C.O./R 88–90 de 6,80 lei/litru și motorina auto de 4,00 lei/litru, cu modificări și la combustibilii lichizi, uleiuri minerale, benzină extracție, parchetin și gaze lichefiate; stabilirea prețurilor în valută în dolari SUA pentru benzina C.O./R 96–98 de 0,70 dolari/litru, benzina C.O./R 88–90 de 0,65 dolari/litru, benzina C.O./R 75 de 0,55 dolari/litru și motorina auto de 0,55 dolari/litru, și altele.<ref>{{Citat web|url=https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1260|titlu=DECRET Nr. 277 din 25 iulie 1979 privind unele masuri pentru rationalizarea consumului de carburanti si gospodarirea economicoasa a parcului de autovehicule|publisher=Buletinul Oficial nr. 64 din 26 iulie 1979, cdep.ro|accessdate=19 noiembrie 2024|autor=[[Consiliul de Stat]]|archive-date=2022-07-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20220721181049/http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1260|dead-url=yes}}</ref> Potrivit unui raport al [[Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii|Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii]] din 1980, în [[România]] exista benzină premium (cu [[cifră octanică]] de 98) și obișnuită (cu cifră octanică de 91), dar că era de recomandat folosirea celei premium din cauza impurităților care reduc calitatea celei de 91. Benzina premium costa 7,50&nbsp;[[Leu românesc|lei]] per litru sau aproximativ 2,39&nbsp;[[Dolar|dolari]] per [[galon]]. Uleiurile de motor românești nu erau recomandate decât în situații de urgență și că benzinăriile erau numeroase în majoritatea regiunilor, fiind menționate ca ''PECO''.<ref>{{en icon}} United States. [[Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii|Department of State]], „[https://www.google.ro/books/edition/Romania/0ZMSMxhZTBIC?hl=ro&gbpv=0 Romania. Post Report]”, [[Washington, D.C.]], 1980, p. 4</ref> În 1984, în contextul unei penurii de uleiuri de iarnă în stații, s-a făcut mențiunea de către un reprezentant al Centralei pentru desfacerea produselor petroliere „PECO” că cel mai căutat ulei pentru autoturismele aflate în circulație în țară, multigrad 20W/40 cu aditivi cu proprietăți detergent-dispersante, antioxidante și antiuzură, poate fi folosit pe tot parcursul anului, indiferent de temperaturi și că respecta normele de calitate internaționale. S-a mai completat faptul că uleiul multigrad 10W/30, considerat de către unii automobiliști ca fiind ulei de iarnă, are caracteristici tehnice identice cu ale 20W/40 și că restrângerea gamei de uleiuri este un proces care se manifestă în majoritatea țărilor cu [[Zona temperată|climă temperată]].<ref>Dan Constantin, „Informații utile pentru automobiliști”, în ''[[Scînteia]]'', anul 53, nr. 13152, 5 decembrie 1984, p. 5</ref> <gallery mode="packed" heights="160"> Fișier:PECO petrol station Romania (2).jpg|Alimentare de la pompa de motorină Fișier:PECO petrol station Romania (3).jpg|Piese auto într-o vitrină ''PECO'' Fișier:PECO petrol station Romania (4).jpg|Alimentare de la pompa de benzină Fișier:PECO petrol station Romania (5).jpg|Stație ''PECO'' pe timp de noapte Fișier:PECO petrol station Romania (6).jpg|Piese auto expuse </gallery> La nivelul anului 1987 se comercializau:<ref name=":16" /> * [[gaz petrolier lichefiat]] (''ARAGAZ''); * [[Benzină|benzine]] (pentru [[aviație]], [[Automobil|automobile]], auto COR-80 E și regular cu [[metanol]]); * [[Motorină|motorine]] (tip T, motorină-45, motorină absorbție); * combustibili lichizi cu întrebuințări speciale (pentru [[Turboreactor|turboreactoare]], tip P și M, pentru [[Navă|nave]], lichid ușor); * combustibili lichizi grei pentru [[Focar (ardere)|focare industriale]] (incluzând și [[păcură]] reziduu deparafinare și păcură pentru [[negru de fum]]); * [[Lubrifiant|uleiuri minerale]] (auto, aviație, nave, [[Transmisie manuală|transmisii]], lagăre, [[Pompă|pompe]], utilaje industriale, mecanică fină, [[Turbină|turbine]], [[Compresor|compresoare]], turbocompresoare, perforatoare pneumatice, instalații frigorifice, [[Amortizor|amortizoare telescopice]], electroizolante, [[Cablu electric|cabluri]], [[Transformator|transformatoare]], prelucrarea metalelor, decofrarea betoanelor, încălzire, tratamente termice, UPV, [[Osie|osii]]); * unsori consistente (pentru laminoare, lubrifiante, [[Grafit|grafitate]], lagăre deschise, [[Rulment|rulmenți]], prăjini de foraj, industria sticlei); * lichide de spălare și fluide de protecție; * [[Parafină|parafine]] și [[Cerezină|cerezine]]; * [[Bitum|bitumuri]] de petrol (pentru drumuri, industrie, izolare conducte îngropate, amestecuri electroizolante, industria [[Cauciuc|cauciucului]], hidroizolații); * [[hidrocarburi aromatice]] ([[benzen]], [[toluen]], [[etilbenzen]], paraxilen, ortoxilen, xileni tehnici); * [[Solvent|solvenți]] petrolieri (sau dizolvanți: benzină de extracție, normală, white spirit rafinat, solvent suprarafinat); * [[cocs]] (de [[petrol]] și de [[Gudron|gudroane]]); * [[Vaselină|vaseline]] (tehnică artificială, farmaceutică naturală și farmaceutică artificială); * alte produse petroliere (acizi naftenici, leșii naftenice, leșii crezilice, dezemulsionanți, diluanți pentru impregnanții din conservarea lemnului, azurinol, sulfonați de sodiu, inhibatori de [[coroziune]], [[eter]] de petrol, petrol distilat, extract de motorină pentru negru de fum, extract de ulei pentru prelucrarea cauciucului).<ref name=":16">„Catalog de produse petroliere 1987”, PECO București, 1987, Cuprins</ref> === După 1989 === {{multiple image | align = right | direction = vertical | width = 250 | image1 = Current Industry Organisation, oil processing in Romania (1996).svg | caption1 = Structura industriei petroliere în România anului 1996, după USAID și Banca Mondială. Rafinăriile care furnizau combustibili erau grupul celor 5 mari: [[Petrobrazi]], [[Petromidia]], [[RAFO Onești|RAFO]], [[Petrotel Lukoil|Petrotel]] și [[Arpechim]], și grupul celor 4 mici: [[Astra Română]], [[Petrolsub]], [[Rafinăria Dărmănești]] și [[Rafinăria Steaua Română din Câmpina|Steaua Română Câmpina]].<br><br>Însă doar Arpechim și Petrobrazi au fuzionat prin absorbție cu [[SNP Petrom|Societatea Națională a Petrolului „Petrom” S.A. București]] în 1997<ref name=":8">{{Citat web|url=https://lege5.ro/Gratuit/geytmnbx/ordonanta-de-urgenta-nr-49-1997-privind-infiintarea-societatii-nationale-a-petrolului-petrom-sa-bucuresti?d=2024-02-11|titlu=Ordonanța de urgență nr. 49/1997 privind înființarea Societății Naționale a Petrolului Petrom - S.A. București|publisher=[[Monitorul Oficial]], Partea I nr. 241 din 15 septembrie 1997, lege5.ro|accessdate=6 septembrie 2024|autor=[[Guvernul României]]}}</ref> și livrau direct combustibili. | image2 = Romanian refining sector relationship diagram.svg | caption2 = Diagrama structurii de rafinare și comercializare în România (1994) }} În perioada postcomunistă, dezvoltarea stațiilor de distribuție a carburanților a plecat de la rețeaua comunistă existentă ''PECO''. Ulterior s-au format rețele de stații care aparțineau unor companii petroliere diferite, urmând și intrarea pe piață și a unora străine<ref name=":1">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 217</ref> și apariția [[Concurență|concurenței]] în sectorul comerțului de acest tip.<ref name=":10">{{en icon}} ''Romania Refinery ...'', 1994, p. 10</ref> ==== Reorganizare ==== În anul 1991 s-au format mai multe companii ''PECO'', prin reorganizare economică, pentru fiecare județ existent atunci (exceptând Ilfov), înlocuind întreprinderile pentru livrarea produselor petroliere ''PECO'', în formula S.C. Peco ''[numele județului]'' S.A.<ref name=":1" /> Cele 41 de companii județene operau aproximativ 500 de stații în 1996 (anterior 450 în 1994<ref name=":10" />), 154 de depozite și câteva conducte.<ref name=":6">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 7-5</ref> Se comercializa benzină de 3 tipuri, motorină, păcură și [[gaz petrolier lichefiat]].<ref name=":10" /> În 1994 piața ''PECO'' reprezenta 30&nbsp;% din volumul de petrol procesat în România și deținea poziția dominantă în distribuție și depozitare, în condițiile în care apăruseră deja aproximativ 200 de stații private.<ref name=":10" /> De asemenea, companiile județene controlau stațiile din subordine (incluzând și partea de [[marketing]]) și livrau produsele atât pentru aceste stații, cât și pentru clienți din comerț și agricultură.<ref name=":6" /> În locul fostei Centrale pentru desfacerea produselor petroliere ''PECO'' a fost înființat S.C. Peco S.A.<ref name=":2" /> [[București]], în 15 februarie 1991.<ref name=":15" /> Prin desființarea centralei ''PECO'' și [[Petrobrazi|Centralei industriale de rafinării și petrochimie Brazi]] a fost înființat Rafirom, tot în 15 februarie 1991.<ref name=":15">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 45</ref> ''PECO'' deținea un rol asemănător cu Rafirom, dar în alt sector petrolier. Astfel, s-a justificat crearea companiilor județene, dar și a [[Petrotrans]] și Oilreg.{{ref label|Intem|A|A}}<ref name=":18">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 46</ref> Societatea Rafirom, al cărei obiect principal de activitate era importul de [[petrol]] și alte materii prime pentru aprovizionarea [[Rafinărie|rafinăriilor]], coordona activitatea a: 10 rafinării – [[Petrobrazi]] (cu activitate împărțită în 3 societăți comerciale), [[Petromidia]], [[Arpechim]], [[Rafinăria Astra Română|Rafinăria Astra]], [[Vega Ploiești|Vega]], [[Rafinăria Dărmănești]], [[Rafinăria Steaua Română din Câmpina|Steaua Română Câmpina]], [[RAFO Onești|RAFO]], [[Petrolsub]]; și alte companii din domeniul [[Petrochimie|petrochimic]] ([[CAROM]], Petrochim, Polichim și altele), cercetare ([[IPIP SA|IPIP]], [[ICERP]]) sau servicii conexe (Petrorep – repararea instalațiilor; Comrepi – executarea de construcții, montaje și reparații și altele).<ref name=":15" /> [[Capital social|Capitalul social]] a fost deținut integral de statul român, ca acționar unic, în cazul tuturor companiilor din cadrul Rafirom și ''PECO''. Ulterior, acțiunile au fost transmise de stat către persoane fizice sau juridice, române sau străine.<ref name=":18" /> În această perioadă companiile județene și-au extins rețelele de benzinării sub dirijarea Peco S.A.<ref name=":2" /> Întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere ''Peco'' București a fost reorganizată prin Hotărârea de Guvern nr. 115 din 15 februarie 1991, sub denumirea Peco București S.A., iar prin prin Hotărârea de Guvern nr. 571 din 21 august 1991 a fost modificată în Competrol S.A.<ref name=":2">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 218</ref> În anul 1996, în contextul înființării [[SNP Petrom|Companiei Române de Petrol]] (CRP), societățile ''PECO'' în întregime au fost incluse, printre altele, în componența CRP. În 1997, în timpul organizării [[SNP Petrom|Societății Naționale a Petrolului „Petrom”]] (SNP Petrom), societățile au fost încadrate ca sucursale în cadrul SNP Petrom,<ref name=":2" /> la fel și Transpeco.<ref name=":4" /> Capitalul social al tuturor societăților la fuzionare (incluzând rafinăriile [[Arpechim]] și [[Petrobrazi]]) în 1997 a fost de 1&nbsp;169&nbsp;542&nbsp;225&nbsp;ROL.<ref name=":8" /> În anul 2004, când SNP Petrom a fost privatizat către [[OMV]] (ca [[OMV Petrom]]), și societățile de tip ''PECO'' au urmat un proces de reorganizare, fiind contopite în noua companie OMV Petrom Marketing, care începând din 2006 deține și a brandul OMV din România și alte țări.<ref name=":2" /> În schimb, Transpeco a păstrat statutul de sucursală după preluarea Petrom.<ref name=":4" /> În 2004, Transpeco deținea 682 de autovehicule cu o capacitate totală de transport de aproximativ 9600 [[Metru cub|metri cubi]]. Separat, sucursalele ''PECO'' aveau o flotă de 424 autovehicule cu o capacitate de 5500 metri cubi.<ref name=":4" /> ==== Transport ==== Prin aceeași Hotărâre de Guvern nr. 571 din 21 august 1991 a fost înființată S.C. Transpeco S.A. București în locul Întreprinderii de transporturi auto pentru produse petroliere ''PECO''. Aceasta se ocupa de „transportul cu mijloace auto al produselor petroliere și al altor produse, în trafic intern și internațional; transport cu caracter tehnologic de ambalaje, utilaje și personal, întreținerea și reparațiile mijloacelor de transport auto, confecționarea și recondiționarea pieselor de schimb pentru acestea, prestări de servicii în acest domeniu”.<ref name=":4">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 216</ref> Compania schimba din capitalul social acțiuni cu altele din categoria distribuției și comercializării produselor petroliere, precum cele ''PECO'' județene, dar și cu [[Petrotrans]], Competrol și Oilreg. Statul român era acționar prin Peco S.A. Interdependențele la nivel de acționariat au fost specifice anilor 1990, fiind o acțiune de responsabilizare a companiilor implicate, însă care nu a fost continuată tocmai de [[Guvernul României]].<ref name=":4" /> În anul 2007 Transpeco S.A. s-a externalizat din [[OMV Petrom]] pentru a se reorganiza ca Transpeco Logistics&Distribution S.A., cu capital privat românesc și cu obiectul de activitate în transportarea produselor petroliere în teritoriul țării, pentru alte companii petroliere. La momentul desprinderii, societatea avea 700 de angajați și peste 300 de autovehicule de transport.<ref name=":1" /> Un alt transportator de produse finite către ''PECO'' era Petrotrans S.A.,<ref name=":10" /> firmă specializată în preluarea și transportul produselor de la rafinării cu ajutorul conductelor (în același mod precum [[Conpet]]) și vagoanelor-cisternă proprii.<ref name=":18" /> Petrotrans deținea conducte proprii în lungime de 2500&nbsp;km, o acoperire de aproximativ 30&nbsp;% din teritoriul țării și gestionare a aproximativ 25&nbsp;% din cererea de produse (indiferent de client). Prețul de transport al produselor petroliere prin conducte era la jumătate din prețul cerut pe calea ferată, indiferent de distanță.<ref name=":10" /> ==== Consum ==== [[Fișier:Enchanting Views — Europalia Romania 2019 (CIVA Brussels) 09.jpg|miniatura|Turiști italieni vizitând litoralul românesc în 1973, ilustrați lângă mașinile proprii Innocenti Mini și [[Fiat 600]] într-o stație din [[Cap Aurora, Constanța|Aurora]], Constanța.]] În 1993, în momentul când ''PECO'' era cel mai mare jucător pe piață în domeniu, avea vânzările de benzină în jur de 1 milion de tone pe an, find considerate mici. Din statistică reieșea că consumul pe cap de locuitor era doar de 10–20 % din cel tipic în [[Europa de Vest]].<ref name=":7">{{en icon}} [[International Energy Agency]], „Energy Policies of Romania”, Organisation for Economic Co-operation and Development, ‎International Energy Agency, Paris, 1993, p. 68</ref> Vânzările de motorină erau de ordinul a 2,5 milioane de tone pe an.<ref name=":7" /> În 1994, prețurile de vânzare percepute de ''PECO'' erau aceleași în întreg teritoriul țării și erau stabilite de [[Ministerul Finanțelor (România)|Ministerul Finanțelor]].<ref name=":11">{{en icon}} ''Romania Refinery ...'', 1994, p. 11</ref> Conform statisticilor ''PECO'', [[Benzină|benzina]] fără [[Tetraetilplumb|plumb]] a reprezentat aproximativ 14&nbsp;% din cererea totală de benzină în 1995, iar [[Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională]] (USAID) și [[Banca Mondială]] au prognozat în 1996 că până în 2000, ponderea benzinei fără plumb urma să crească la 24&nbsp;%, iar până în 2005, la 49&nbsp;%.<ref>{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 2-5</ref> În 1995, cererea de benzină cu plumb era de 67&nbsp;%, iar cea de benzină nafta de 19&nbsp;%.<ref name=":5">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 2-6</ref> În același an, cererea de motorină cu conținut ridicat de [[sulf]] (0,2&nbsp;%) a fost de 27&nbsp;% iar a celei cu conținut scăzut de sulf de 73&nbsp;%. În privința cererii de [[păcură]] cu conținut scăzut de sulf (1&nbsp;%) cererea era 26&nbsp;% iar în cazul celei cu conținut ridicat (3,5&nbsp;%) de 74&nbsp;%.<ref name=":5" /> <blockquote>În 1995, eliminarea treptată a [[Tetraetilplumb|benzinei cu plumb]] în România nu era posibilă fără investiții din cauza capacității tehnice a rafinăriilor. Astfel, în țară se permiteau concentrații de plumb de până la 0,6&nbsp;g/I, în timp ce în alte țări din [[Europa Centrală și de Est]] s-a redus treptat concentrația maximă la standardul [[Uniunii Europene]] (0,15&nbsp;g/I). A fost prognozat ca optimizarea unităților de rafinare și reducerea plumbului din benzină să aducă economii pe sectorul de rafinare.<ref>Magda Lovei, „Phasing out lead from gasoline: worldwide experience and policy implications”, World Bank, 1998, p. 11 {{ISBN|978-0-8213-4157-5}}</ref> Emisiile de plumb din [[industria metalurgică]], arderea combustibililor în industrie și benzina cu plumb au fost limitate puțin și prin proceduri provizorii în România.<ref>Environmental Action Programme for Central and Eastern Europe, Richard Ackermann, World Bank, Organisation for Economic Co-operation and Development, „Setting Priorities. Abridged Version of the Document Endorsed by the Ministerial Conference, Lucerne, Switzerland, 28-30 April, 1993”, World Bank, 1998, p. 86</ref></blockquote> În 1994, consumul de [[Lubrifiant|lubrifianți]] în țară a fost de aproximativ 350&nbsp;000 de tone, constând din materia petrolieră de bază (320&nbsp;000 de tone) și aditivi (30&nbsp;000 de tone). Din total, 40&nbsp;% a reprezentat consumul proprietarilor de vehicule personale, unde întreg volumul a fost furnizat din import. Consumatorii comerciali au reprezentat aproximativ 23&nbsp;% din cererea internă (82&nbsp;000 de tone), iar consumatorii industriali 37&nbsp;% din cererea internă (129&nbsp;000 de tone). În plus, producătorii autohtoni au produs aproximativ 22&nbsp;000 de tone pentru export. Se estima că consumul de lubrifianți urma să crească rapid în viitor.<ref>{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 2-10</ref> [[Fișier:Lubricant manufacturing configurations in Romania (1994).svg|miniatura|Configurarea fabricării de lubrifianți în România anului 1994.]] Etapa de rafinare consta în îndepărtarea [[Aromaticitate|aromaticelor]] și creșterea [[Vâscozitate|vâscozității]] lubrifianților. Trei tehnologii prezente în rafinăriile din țară erau: extracția prin [[solvent]] [[furfurol]], hidrocracare și tratarea chimică cu [[acid sulfuric]] urmată de neutralizare cu [[sodă caustică]].<ref name=":19">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 6-5</ref> Au existat probleme în privința calității lubrifianților, în special din cauza:<ref name=":19" /> [[Fișier:PECO commercial 1981.jpg|miniatura|O reclamă în limba engleză la uleiuri multigrad ale rețelei ''PECO'', precum: [[SAE International|SAE]] 15W40, 20W40, 20W50. <br><br>Se menționează că îndeplinesc standardul de clasificare API Service ''SE'' și că le depășește pe cele ''SD'', ''SC'', ''SB'', ''CC'' ale aceluiași organism; precum și faptul că uleiurile îndeplinesc standardul militar ''MIL-L-46152''.]] # contaminării cu [[Parafină|parafine]] din cauza înlocuirii petrolului [[Cicloalcan|naftenic]], ce nu necesita instalație de deparafinare, cu petrol parafinos – la [[Astra Română]];<ref name=":19" /> # instalațiilor învechite de origine rusească din [[anii 1950]] care provocau culori și clarități neatrăgătoare ale lubrifianților pentru clienți – la [[Petrotel-Lukoil|Petrotel]];<ref name=":19" /> # instalației învechite de finisare cu [[argilă]] care urma să nu mai producă lubrifianți la standarde de calitate actuale – la [[Lubrifin]];<ref name=":20">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 6-6</ref> # instalației experimentale în concepție românească incapabilă să producă lubrifianți calitativi, alături de instalația de hidrodeparafinare (ce era în fapt instalația de hidrofinare a unei secții de lubrifianți cu extragere cu solvenți, închisă în 1983 din cauza întreruperii aprovizionării cu petrol), aflată într-un conflict de capacitate de producție cu instalația de hidrocracare, fenomen ce cauza degradarea vâscozității – la [[Arpechim]];<ref name=":20" /> # producției și randamentului scăzut cu tehnologie învechită și neecologică, care cauza producția de lubrifianți de calitate slabă și neuniformă – la [[Vega Ploiești|Vega]].<ref name=":20" /> În 1996, cele mai multe produse petroliere rafinate erau comercializate de către ''PECO'', iar segmentul de carburanți [[Comerț cu amănuntul|comercializați cu amănuntul]] de către ''PECO'', dar și alte companii.<ref name=":6" /> ==== Competitori ==== După 1990, perioadă în care informații despre piața petrolieră din România erau puține și existau necunoscute economice și de alte categorii, au pătruns treptat în țară și companii străine de distribuție a carburanților.<ref name=":2" /> ''PECO'' a pierdut rapid o parte din [[Cotă de piață|cota de piață]] în fața unor comercianți independenți locali și companii concurente, de la 100 % în 1989 la o medie de mai puțin de 50 % în iulie 1995. Fenomenul a fost explicat prin practici și fenomene care incomodau clienții, precum:<ref name=":17">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 7-7</ref> * stații care nu mai corespundeau standardelor de proiectare și funcționare, cu amplasări în loturi interioare și nu în colțuri de străzi sau intersecții cu trafic intens; * orare limitate; * nivelul general slab de prestare a serviciilor; * stații mici și prost configurate pentru autovehicule; * carburanți adesea indisponibili; * clienți comerciali ce trebuiau să achite facturile sau să obțină alte servicii tocmai la birourile companiei.<ref name=":17" /> Ca soluții s-a propus:<ref name=":17" /> * investiții și extinderea stațiilor; * recalificarea personalului; * lipsa orientării către client, lucru ce ajutase deja competitorii în câștigarea cotei de piață.<ref name=":17" /> Problemele la nivel de conducere și aprovizionare s-au identificat în:<ref name=":17" /> * cele 41 de companii județene care nu funcționau ca un întreg eficient, cu minusurile companiei centrale ca: ** lipsa unui management în marketing sau promoții; ** lipsa de design, imagine și strategie de marketing comună; ** lipsa de servicii sau produse uniformizate.<ref name=":17" /> Astfel, singurul indiciu că societatea funcționa în întreg era numele comun, sursa comună de aprovizionare și restricțiile de preț impuse de [[Guvernul României]]. Însă, o companie bucureșteană își schimbase numele în „Competrol”, evitând asocierea cu ''PECO'', iar sistemul impus în modul de aprovizionare era uneori eludat de către companiile din teritoriu.<ref name=":17" /> S-a mai adus în evidență ineficiența dată de împărțirea în 42 de companii în teritoriu, cu management propriu la doar aproximativ 500 de stații și 154 de depozite, care ducea la un număr de angajați ineficient; dar și sistemele de tranzacții comerciale învechite, neasistate de [[computer]], chiar și în cazul contabilității de bază; erori, întârzieri de rapoarte, amestecarea de date, cu o contabilitate directă slabă în privința costurilor și profiturilor. Unele companii județene au încercat să contracareze amenințarea dată de competitori, însă personalului îi lipsea abilitățile de marketing și management, precum și sisteme de sprijin în luarea deciziilor. Marjele mici de profit, date de controlul prețurilor, au dus la imposibilitatea finanțărilor de modernizări.<ref name=":17" /> Multe dintre companiile din teritoriu depindeau de depozite pentru supraviețuire, prin serviciile oferite unor clienți de stat prinși în sistem.<ref>{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 7-8</ref> La nivelul anului 1994 existau aproximativ 200 de stații de alimentare private, ce achiziționau carburanții direct de la rafinării sau din import.<ref name=":11" /> Prețurile comercianților puteau fi mai mici sau mai mari decât cele ale ''PECO'', dar cei mai mulți au diferit cu sume de 1–2 [[ROL]] față de prețul oficial de 400 ROL per litrul de benzină.<ref name=":11" /> Pierderea de clienți de către companie era determinată și de capacitatea privaților de a investi câștigul din costul mai mic de transport al mărfii în îmbunătățirea serviciului clienți.<ref name=":17" /> În 1997 numărul stațiilor private s-a mărit la 600, cele mai multe fiind foste stații ''PECO''.<ref>World Bank (IBRD), Romania. National Agency for Mineral Resources of Romania USAID. Mission to Romania, USAID. Bur. for Europe and the New Independent States. Ofc. of Environment, Energy and Urban Development. Energy & Infrastructure Div., „[https://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PNACE789.pdf Romania downstream petroleum restructuring project: report of the rationalization and critical investment study and recommendations for implementation – final report]”, 1997, p. 3-3</ref> În ciuda numărului mare de stații private, ''PECO'' încă ocupa o poziție de [[monopol]] (în perioada 1990–1997<ref>''Industria ...'', Maier, 2020, p. 355</ref>) în comerțul de acest tip, atât datorită numărului mare de stații (450), depozite (41) și stații de alimentare cu [[gaz petrolier lichefiat]] (8), cât și a adunării unui personal cu experiență în comerț. În comparație, stațiile private erau deținute de cetățeni români în zone periferice ale țării.<ref name=":12">{{en icon}} ''Romania Refinery ...'', 1994, p. 32</ref> [[Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională]] (USAID) și [[Banca Mondială]] au recomandat înlăturarea monopolului prin vânzarea de depozite și stații de alimentare către fiecare rafinărie în parte sau prin aducerea de companii străine pentru construirea de stații moderne, o combinație a ambelor abordări fiind, potrivit acestor instituții, cea mai bună modalitate de a crea [[concurență]] în zona de rafinare și distribuție/vânzări;<ref name=":12" /> ori privatizarea și ruperea companiei-mamă de depozite și stații.<ref name=":11" /> Exista și posibilitatea ca monopolurile regionale să poată activa în continuare.<ref name=":11" /> Instituțiile au recomandat [[Guvernul României|Guvernului României]] înlăturarea monopolurilor artificiale pe piața petrolieră nu doar în cazul ''PECO'', ci și Rafirom, precum și ajutarea expansiunii rafinăriilor în zona de comerț fie prin asociații cu companii internaționale, ori preluarea de stații ''PECO'', fie prin dezvoltarea unor rețele proprii de stații de către rafinării.<ref>{{en icon}} ''Romania Refinery ...'', 1994, p. 41</ref> În 1992, [[Royal Dutch Shell]] a fost prima companie străină care a intrat pe piața locală și care și-a construit o rețea de benzinării, fiind urmată și de alți investitori străini precum {{Ill|en|Amoco|Amoco}}, prin Amoco Romania Petroleum Company<ref name=":2" /> (prezentă din 1992 în domeniul extractiv<ref name=":3">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 219</ref>). Au fost urmate de [[Agip]] (din [[Italia]], în 1994), [[MOL]] ([[Ungaria]], 1995, extindere peste granițele Ungariei în premieră pentru companie, inițial în [[Transilvania|regiunea Transilvania]]), [[Lukoil]] ([[Rusia]], 1998, companie ce a devenit acționar majoritar al [[Petrotel-Lukoil|rafinăriei Teleajen]] în același an), [[OMV]] ([[Austria]], 1999, ce ulterior a achiziționat un pachet minoritar de puțin peste un sfert din acțiunile [[Rompetrol]], și mai târziu ce a câștigat licitația pentru privatizarea SNP Petrom în 2004, devenind astfel cea mai importantă companie petrolieră din țară).<ref name=":3" /> În [[anii 2000]], Lukoil și OMV Petrom au devenit cele mai importante companii pentru comercializarea produselor petroliere din România.<ref name=":3" /> [[Rompetrol]] a început să-și dezvolte rețeaua proprie după 2003, cu 60 de stații, în timp ce situația [[Petromidia|rafinăriei Năvodari]] deținută se îmbunătățea. Printre ultimele companii intrate au fost [[SOCAR]] (din [[Azerbaidjan]], în 2011, cu o rețea de 14 stații achiziționată de la Romtranspetrol din [[Botoșani]] în 2013, și cu o țintă de deschidere a 300 de benzinării în România), precum și [[NIS Petrol|Nis Petrol]] ([[Serbia]], 2012, deținută de [[Gazprom Neft]] și Kuwait Petroleum Corporation).<ref name=":3" /> Un caz special a reprezentat rafinăria [[RAFO Onești]], a cărei comercializare a produselor petroliere în rețeaua proprie, prevăzută mai ales după privatizare, a eșuat în timp pe fondul problemelor rafinăriei de natură economică, juridică (prin privatizarea nereușită), a schimbărilor succesive de proprietari și reglementărilor UE privind protecția mediului înconjurător. Astfel, rafinăria a fost închisă pe termen limitat, iar dezvoltarea rețelei stopată, unele stații fiind vândute.<ref name=":3" /> Infrastructura companiei era considerată adecvată pentru comercializarea produselor petroliere<ref name=":3" /> (după USAID și Banca Mondială<ref>{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 3-38</ref>). === Impactul social === Pe fondul vechimii și extinderii rețeaua s-a dovedit importantă, iar brandul „PECO” intrând ca reflex în vorbire și folosit ca [[Sinonim|sinonimie]] pentru „[[benzinărie]]”, chiar și în cazurile când era vorba despre un concurent al ''PECO''. Potrivit autorului Valentin Maier, dacă benzinăriile ''PECO'' ar mai fi rezistat în forma originală câțiva ani după privatizarea [[Petrom|SNP Petrom]], în vorbire s-ar fi produs un rezultat asemănător cu ''ARAGAZ'', denumire comercială a unui produs petrolier realizat de compania [[Astra Română]], fiind inclusă astăzi în [[Industria petrolului în România|istoria petrolului]] și în vorbirea curentă pentru desemnarea [[gaz metan|produsului gazos]] casnic.<ref name=":2" /> === Incidente sau controverse === {{sidebar | title = Lista societăților comerciale care au fuzionat prin absorbție cu Societatea Națională a Petrolului „Petrom” S.A. București, conform Ordonanței de urgență nr. 49/1997. | titlestyle = font-size:115% | contentstyle = text-align:left; | float= | content1 = * [[Arpechim]] * [[Petrobrazi]] * ''PECO'' Alba * ''PECO'' Arad * ''PECO'' Argeș * ''PECO'' Bacău * ''PECO'' Bihor * ''PECO'' Bistrița * ''PECO'' Botoșani * ''PECO'' Brașov * ''PECO'' Brăila * ''PECO'' Buzău * ''PECO'' Caraș-Severin * ''PECO'' Călărași * ''PECO'' Cluj * ''PECO'' Constanța * ''PECO'' Covasna * ''PECO'' Dâmbovița * ''PECO'' Dolj * ''PECO'' Galați * ''PECO'' Giurgiu * ''PECO'' Gorj * ''PECO'' Harghita * ''PECO'' Hunedoara * ''PECO'' Ialomița * ''PECO'' Iași * ''PECO'' Maramureș * ''PECO'' Mehedinți * ''PECO'' Mureș * ''PECO'' Neamț * ''PECO'' Olt * ''PECO'' Prahova * ''PECO'' Satu Mare * ''PECO'' Sălaj * ''PECO'' Sibiu * ''PECO'' Suceava * ''PECO'' Teleorman * ''PECO'' Timiș * ''PECO'' Tulcea * ''PECO'' Vaslui * ''PECO'' Vâlcea * ''PECO'' Vrancea * Competrol * Transpeco * Compania Română de Petrol (CRP, compusă din CRP, Rafirom, PECO București, Petrotrans) }} Într-un ziar ''Steagul Roșu'' din septembrie 1961 s-a menționat proasta aprovizionare a stației din [[Onești]] cu carburanți și uleiuri, deși orașul se afla la intersecția unor drumuri importante dinspre [[Bacău]], [[Brașov]], [[Adjud]] și [[Târgu Ocna]].<ref>Ion Țighifiu, „Ceea ce nu trebuie să se întîmple la depozitele «PECO»”, în ''Steagul Roșu'' (Bacău), anul 16, nr. 2681, 12 septembrie 1961, p. 2</ref> Într-un număr ''[[România Liberă]]'' din decembrie 1968 s-a relatat cazul unui gestionar la stația ''PECO'' Bă­­neasa–Service din [[București]] care a încercat să subtilizeze cel puțin 1250&nbsp;lei.<ref>I. Butnaru, „În urma articolului intitulat: în rețeaua stațiilor PECO traficanții de benzină au toate condițiile de «a lucra» nestingheriți. Expoziție originală la ministerul petrolului”, în ''[[România Liberă]]'', anul 26, nr. 7504, 5 decembrie 1968, p. 1 </ref> În septembrie 1969 s-a prezentat cazul șefului gării [[Ghighiu, Prahova]], cu antecendente, care a garat un vagon cisternă încărcat cu 17&nbsp;900 litri de benzină cu cifră octanică 98 ce avea ruta de la [[Astra Română|Rafinăria Ploiești]] către [[Găești]], vânzând-o la diferite persoane.<ref>Ștefan Zidăriță, Gheorghe Popescu; „Și «Peco» are concurenți...”, în ''[[Scînteia]]'', anul 38, nr. 8186, 14 septembrie 1969, p. 2</ref> În 1982, mecanici de întreținere a I.C.R.A.L. Brașov, primitori-distribuitori de materiale și gestionari ''PECO'' au delapidat 8000 de litri de ulei și aproape o tonă de [[vaselină]] prin falsuri în înscris. Unii dintre aceștia au fost condamnați până la 7 ani și 6 luni de închisoare și obligați să plătească paguba.<ref>Sergiu Anton, „Uleiul care... scîrțîie”, în ''[[Scînteia]]'', anul 51, nr. 12464, 19 septembrie 1982, p. 4</ref> În octombrie 1994 [[Toplița]] nu a mai fost alimentată cu combustibil pentru încălzirea blocurilor, din cauza lipsei de bani pentru achiziția acestora și a datoriilor primăriei față de ''PECO'' Harghita.<ref name=":23" /> În contextul în care [[Rafinăria Dărmănești]] și [[Petrobrazi]] acceptau doar plata pe loc, s-au purtat discuții cu [[Rafinăria Onești]] pentru achiziția a 300 de tone de combustibil, deși era nevoie de 3600 de tone.<ref name=":23">Ana Ogrezeanu, „La Toplița este frig și afară, și în apartamente”, în ''Adevărul Harghitei'', anul 6, nr. 1050, 21 octombrie 1994, p. 1</ref> În noiembrie 1994 a existat o criză a produselor petroliere în țară. În 8 și 9 noiembrie același an a avut loc la Minis­terul Industriei din București o întâl­nire între ministrul [[Dumitru Popescu (deputat)|Du­mitru Popescu]] și toți di­­rectorii ''PECO'', alături de directorii de rafinării, unde s-a discutat criza produselor. Cu această ocazie au fost subliniate cauzele ca fiind: lipsa de petrol, cauzată de prețul ce a crescut de la 105 la 130&nbsp;[[USD]] per tonă, și datoriile rafinăriilor către furnizorul de petrol (600 de miliarde de [[ROL]]). De asemenea, ''PECO'' avea o datorie de 62,6 de miliarde de ROL, din care 23 de miliarde de ROL era datoria sectorului agricol către ''PECO''. Pe de altă parte, o avarie a unei conducte de petrol din nordul [[Rusia|Rusiei]] a dus la oprirea Rafinăriei Onești și epuizarea stocurilor unității. Criza a fost continuată și de lipsa gazului pentru butelii, cauzată de situația critică a instalației de [[Cracare|cracare catalitică]] de la Onești, unde a fost nevoie de pornirea alteia la Ploiești.<ref>Aurelia Iluț, „De rău augur în privința produselor petroliere”, în ''Adevărul Harghitei'', anul 6, nr. 1067, 22 noiembrie 1994, p. 1</ref> În 1997 a existat o pagubă de de 44 milioane de ROL la stația din Onești.<ref>{{Citat știre|title=PECO Onesti|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/peco-onesti--1s3.html|prenume=Cristian|nume=Bibire|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=1997-11-07|accessdate=2024-09-06}}</ref> În perioada anului 1998, sucursala ''PECO'' [[Județul Bacău|Bacău]] a urmat ordinele centralei ''PECO'' și s-a aprovizionat doar de la [[Petrobrazi]] și [[Petromidia]], întrucât cota primită de [[RAFO Onești]] de la [[SNP Petrom|Societatea Română a Petrolului „Petrom”]] pentru distribuția de carburanți a fost mică. În același an a început să se aprovizioneze de la RAFO. Avantajul era unul de ordin logistic, prin distanța mică între furnizor și beneficiar și economisirea de timp și bani.<ref>{{Citat știre|title=Peco Bacau se aprovizioneaza din nou de la Rafo Onesti|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/peco-bacau-se-aprovizioneaza-din-nou-de-la-rafo-onesti--4n7.html|prenume=Gabriela|nume=Pascu|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=1998-01-05|accessdate=2024-09-06}}</ref> În 1999, la sucursala ''PECO'' [[Județul Brăila|Brăila]] a avut loc o pagubă de circa 4,5 miliarde de ROL (sau 2,6 miliarde de ROL<ref name=":9">{{Citat știre|title="Teapa" de miliarde la PECO|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/quotteapaquot-de-miliarde-la-peco--18bo.html|prenume=Marian|nume=Gheorghe|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=2000-03-24|accessdate=2024-09-06}}</ref>) ca urmare a livrării de combustibili către firme din țară a căror bonitate nu a putut fi verificată, prin plata cu [[Cec (instrument de plată)|cecuri]] false.<ref>{{Citat știre|title="Deratizare" la PECO|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/quotderatizarequot-la-peco--134o.html|prenume=Ana Stroe|nume=Nicu Matei|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=1999-11-03|accessdate=2024-09-06}}</ref> O fraudă asemănătoare, cu cecuri fără acoperire, s-a întâmplat în 1998 la [[Rafinăria Dărmănești]].<ref name=":9" /> În anul 2000, piața de carburanți din țară și în special din [[Moldova Occidentală|regiunea Moldovei]] a avut de suferit prin intrarea în revizie a [[Petrobrazi|rafinăriei Brazi]] în 1 mai același an, precum și a solicitărilor relativ mari de combustibil în respectiva perioadă. Sucursala ''PECO'' [[Județul Vaslui|Vaslui]] a rămas fără sortimentul de benzină ''Super-plus'', cel mai căutat carburant, în cele opt stații din județ. Ca soluție de avarie a fost aleasă aprovizionarea de la [[Arpechim|rafinăria Pitești]], aflată mai departe. Pe de altă parte, stațiile de alimentare private nu întâmpinau problema aprovizionării cu benzina ''Super-plus''.<ref>{{Citat știre|title=Peco Vaslui a ramas fara benzina Super-plus|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/peco-vaslui-a-ramas-fara-benzina-super-plus--1ass.html|prenume=Theodor|nume=Istrate|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=2000-05-22|accessdate=2024-09-06}}</ref> În 2003 a fost deschis un dosar de abuz în serviciu pentru cumpărarea unor utilaje la prețuri supraevaluate de către directorul ''PECO'' [[Județul Vrancea|Vrancea]].<ref>{{Citat știre|title=Expertiza independenta in dosarul "Peco Vrancea"|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/expertiza-independenta-in-dosarul-quotpeco-vranceaquot-6--2rl3.html|prenume=C.|nume=B.|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=2003-03-11|accessdate=2024-09-06}}</ref> == Note == * {{note label|Intem|A|A}} Oilreg a fost o întreprindere industrială din [[Râmnicu Sărat]] ce regenera uleiurile minerale uzate și alte produse petroliere refolosibile.<ref name=":18" /> == Referințe == <references /> == Bibliografie == * {{ro icon}} Valentin Maier, „Industria petrolieră românească în perioada 1989-2014: tradiția continuă”, Editura Universității din București, București, 2020 {{ISBN|978-606-16-1148-5}} * {{en icon}} [[Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională|United States Agency for International Development]], ** [[Banca Mondială|The World Bank]]; „[https://pdf.usaid.gov/pdf_docs/pnacb071.pdf Romania Downstream Petroleum Sector Restructuring Project, Rationalization and Critical Investment Study]”, Volume 1, Sections 2 - 9, Sector Assessments, Regional Energy Efficiency Project, June 1, 1996 ** „[https://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PNACC207.pdf Romania Refinery and Petrochemical Sector Restructuring Project. Final Report – April 1994]”, Bechtel Chem Systems, [[Washington, D.C.]], 1994 {{Rafinării de petrol din România}} [[Categorie:Abrevieri]] [[Categorie:Companii petroliere din România]] [[Categorie:Fondări în 1958 în România]] 6j4jxxcza13e26gudmjulbaiuyigqh8 17023711 17023709 2025-06-10T12:05:56Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9665166107769009). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 16856791 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie | nume_companie = PECO | culoare_cadru = #f9d339 | culoare_titlu = | logo = PECO logo (18 rays version).svg | logo_size = 250 | imagine = PECO petrol station Romania (1).jpg | image_caption = Stație ''PECO'' în timpul nopții, înainte de 1981. | image_size = 250 | tip = {{*}} [[întreprindere de stat]] (1958–1991) <br>{{*}} [[societate pe acțiuni]] (1991–2006) | simbol_bursier = | gen = | soartă = desființată | succesor = OMV Petrom Marketing | fondare = 1958 | fondator = | defunct = 2006 | orașul = [[București]] și orașele reședință de județ | țara = [[România]] | locatii = | nr_locatii = {{*}} peste 80 (1965) <br>{{*}} ~ 450 (1994) <br>{{*}} ~ 500 (1996) | zona_deservita = România și altele | oameni_cheie = | industrie = comercializarea produselor petroliere | produse = benzine cu sau fără [[tetraetilplumb]], ori cu metil-terțiar-butil-eter (MTBE), [[motorină]], [[păcură]], [[gaz petrolier lichefiat]], [[Lubrifiant|lubrifianți]] | servicii = | piata_de_cap = | cifra_de_afaceri = | venit = | profit_brut = | profit_net = | active_gestiune = | active = | capital_propriu = | proprietar = [[OMV Petrom]] | nr_salariati = | companie_părinte = {{*}} Direcția generală a desfacerii din cadrul Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei / Ministerul Petrolului (1958–1990) <br>{{*}} Peco S.A. (1991–1996) <br>{{*}} [[SNP Petrom|Compania Română de Petrol]] (CRP, 1996–1997)<br>{{*}} [[SNP Petrom|Societatea Națională a Petrolului „Petrom”]] (SNP Petrom, 1997–2004) <br>{{*}} [[OMV Petrom]] (2004–2006) }} '''PECO''' ([[acronim]] pentru '''''pe'''trol, '''co'''merț'') a fost [[Întreprindere de stat|întreprinderea de stat]] ce s-a ocupat de [[Stație de alimentare|comercializarea carburanților]], [[Lubrifiant|lubrifianților]] și altor produse petroliere pentru [[Autovehicul|autovehicule]], [[Aeronavă|aeronave]], [[Navă|nave]] și altele, prin intermediul [[Stație de alimentare|stațiilor de alimentare]] și depozitelor avute, în perioada [[1958]]–[[2006]]. Aceasta a ieșit în evidență ca fiind singura întreprindere în [[România comunistă|perioada comunistă]] și puțin timp după [[Revoluția Română din 1989|1989]] cu acest profil de activitate. De-a lungul timpului a cunoscut tranziția între Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei, [[SNP Petrom|Compania Română de Petrol]] (CRP), [[SNP Petrom|Societatea Națională a Petrolului „Petrom”]] (SNP Petrom) și [[OMV Petrom]], fiind contopită, alături de alte companii asemănătoare sau din subordine, în noua companie OMV Petrom Marketing în 2006. Începând din 1994 a făcut obiectul discuțiilor [[Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională|Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională]] și [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] privind restructurările, raționalizările și investițiile în domeniul downstream, unde se propunea înlăturarea [[Monopol|monopolului]] ''PECO'' prin mai multe variante, precum vânzarea de depozite și stații de alimentare către rafinăriile României, aducerea de investitori străini pentru construirea unor stații moderne sau privatizarea companiei-mamă Peco S.A. Ajutorul dat rafinăriilor se putea concretiza prin expansiunea unităților de procesare în zona de [[comerț]] prin asociații cu companii internaționale, preluarea de stații ''PECO'', sau dezvoltarea unor rețele proprii de stații de către rafinării. În perioada [[Anii 1990|anilor 1990]]–[[Anii 2000|2000]], ca urmare a pătrunderii pe piața românească a companiilor locale și străine de distribuție, ''PECO'' a decăzut. == Istoric == === Context === {{multiple image | align = left | direction = vertical | width = 250 | image1 = OSIN Piața Victoriei București.jpg | caption1 = Stațiune de alimentare ''OSIN'' din Piața Victoriei, București, în 1940. | image2 = Landesarchiv Baden-Wuerttemberg Staatsarchiv Freiburg W 134 Nr. 012201a Bild 1 (5-169147-1) OSIN Distributia.jpg | caption2 = Cisterne de distribuție ''OSIN''/Distribuția și 4 pompe de alimentare într-un depozit al companiei din București, în 1937. Fotografia a fost realizată de [[Wilhelm Alexander Pragher]]. }} În [[perioada interbelică]], în [[România]] exista rețeaua de [[Stație de alimentare|stațiuni de alimentare]] a societății Unirea, ce comercializa [[benzină]] albastră ''[[Tetraetilplumb|Ethyl]]'', cu caracteristici anti-detonante și destinată [[Automobil|automobilelor]] moderne cu motoare cu un [[raport de compresie]] mare, precum și ulei ''LUBOIL''.<ref>''Dimineața'', anul 32, nr. 10526, 16 aprilie 1936, p. 4</ref> O altă rețea, ''O.S.I.N.'' a societății Distribuția din [[București]], consta din 51 de stațiuni de alimentare în țară ce comercializau benzină ''OSIN'', ''Fulger'' cu ''ethyl'', uleiuri ''OSIN-OIL'' și ''[[Rafinăria Vega|VEGA]]''. Mai existau produsele ''Crinul Alb'', ''Trandafirul Alb'', ''Petrosin'' (pentru pardosele și parchete) și [[ceară]].<ref>''România'', anul 1, nr. 87, 27 august 1938, p. 11</ref> În 1936 s-a anunțat colaborarea între Distribuția și subse­cretariatul de stat al aerului pentru construi­rea unor stațiuni de ali­mentare moderne cu benzină în dotarea aeroporturilor din țară, prima inaugurată fiind cea de la [[Băneasa (cartier)|Băneasa]] și în stadiu de construire cele de pe aerodromurile civile din [[Arad]], [[Balcic]], [[Cernăuți]], [[Cetatea Albă|Ceta­tea Albă]], [[Chișinău]], [[Cluj-Napoca|Cluj]], [[Constanța]], [[Galați]], [[Iași]] și [[Otopeni]] (București).<ref>„Alimentarea cu benzină a aeroporturilor”, în ''Zorile'', anul 2, nr. 460, 12 august 1936, p. 3</ref> Înainte de [[Al Doilea Război Mondial]] Distribuția avea 310 stațiuni, Unirea 75,<ref name=":22">{{en icon}} Constantin Jordan, „The Romanian oil industry”, Mid-European Studies Center of the Free Europe Comittee, Inc., New York University Press, 1955, p. 269</ref> [[Creditul Minier]] 14, Prahova 10, Vacuum Oil Co. 9 iar alții 32 de stațiuni, în total existând 450 de stațiuni în România.<ref>{{en icon}} Constantin Jordan, „The Romanian oil industry”, Mid-European Studies Center of the Free Europe Comittee, Inc., New York University Press, 1955, p. 270</ref> În 1947, principala companie de comercializare a produselor petroliere în țară a fost Distribuția, sub care se aflau grupate companiile petroliere importante: [[Astra Română]], [[Petrotel-Lukoil|Româno-Americană]] și [[Steaua Română]], toate în dublă calitate de [[Acționar|acționari]] și furnizori; și [[Rafinăria Vega|Concordia]] și [[Astra Română|Columbia]], în calitate de furnizori. Produsele erau vândute pe bază de comision, unde Distribuția acoperea între 70 și 80&nbsp;% din necesarul de produse petroliere pe piața internă, restul fiind acoperit de [[Creditul Minier]], Prahova și alții.<ref name=":22" /> === Înființare === În 22 aprilie 1958 s-a anunțat public reamenajarea stațiunilor de desfacere a produselor petroliere, sub Direcția generală a desfacerii din cadrul Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei<ref name=":0" /> (condus în respectiva perioadă de [[Mihail Florescu]]<ref>[[Stelian Neagoe]], „Istoria guvernelor României: de la începuturi–1859 până în zilele noastre–1995”, Editura Machiavelli, București, 1995, p. 178</ref>). În acest fel a apărut marca ''PECO'' ([[acronim]] explicat ca '''''pe'''trol, '''co'''merț''), prima stațiune inaugurată fiind cea din [[Piața Romană]] din [[București]]. Ulterior se avea în vedere în perioada următoare reamenajarea și reutilarea celorlalte stațiuni de pe arterele principale ale Capitalei, capitalelor de regiuni și de pe șoselele naționale cu trafic internațional, precum și dotarea unor astfel de amplasamente cu ateliere de spălat și gresat și punerea în vânzare a unor noi tipuri de benzine.<ref name=":0">***„Reamenajarea stațiunilor de desfacere a produselor petrolifere”, în ''[[România Liberă]]'', anul 16, nr. 4210, 22 aprilie 1958, p. 3 </ref> === Dezvoltare === Între 1960 și 1964 au fost construite în țară peste 30 de stațiuni de alimentare ''PECO'', iar unitățile existente au fost dotate cu circa 300 de pompe electrice automate.<ref name=":14">[[AGERPRES|Agerpres]], „Alte stațiuni de alimentare pentru autovehicule”, în ''[[România Liberă|Romînia Liberă]]'', anul 22, nr. 6046, 25 martie 1964, p. 1</ref> În 1964, în contextul dezvoltării [[Turismul în România|turismului]], cu intensificarea [[Circulație rutieră|circulației]] pe dru­muri, s-a adus ne­cesitatea măririi numărului stațiilor de alimentare. Astfel, orga­nele de resort din Ministerul In­dustriei Petrolului și Chimiei, în colaborare cu Oficiul Național de Turism „Carpați” (ONT) și cu organele locale, au stabilit o am­plasare a noilor stații pentru a deservi posesorii de [[Autoturism|autoturis­me]] sau motorete.<ref name=":21">S. Mircescu, „Pentru automobiliști și motocicliști. Noi stații de alimentare „Peco” înființate pe trasee turis­tice și în diferite localități”, în ''[[România Liberă|Romînia Liberă]]'', anul 22, nr. 6213, 7 octombrie 1964, p. 3</ref> La nivelul lunii ianuarie 1964 în [[București]] existau peste 50 de stațiuni, numărul acestora crescând în paralel cu dezvoltarea parcului auto. În același an a început comercializarea anumitor piese accesorii pentru autovehicule.<ref>''[[Scînteia]]'', anul 33, nr. 6139, 17 ianuarie 1964, p. 1</ref> În martie 1964 se inaugurase stațiunea de alimentare din [[Bârlad]] iar până la sfârșitul lunii august se avea în vedere inaugurarea altora 13 la [[Brăila]], [[Bicaz]], [[Onești]], [[Vatra Dornei]], [[Târgu Jiu]], [[Horezu]] (nemenționat dacă a fost concretizată<ref name=":21" />), [[Câmpina]],<ref name=":14" /> București, [[Victoria, România|Victoria]], [[Sibiu]], [[Oradea]] (spre punctul de frontieră [[Borș, Bihor|Borș]]), [[Târgu Secuiesc]], [[Hunedoara]], [[Turnu Măgurele]].<ref name=":14" /> Acestea au fost construite din panouri prefabricate din [[metal]], [[sticlă]] și [[masă plastică]], mobilier din masă plastică, iar cele din Câmpina, Brăila și Onești au fost prevăzute cu compartimente pentru vânzarea de ziare, reviste și articole de artizanat, iar stațiunea din Vic­­toria cu un punct comercial mai dezvoltat.<ref name=":21" /> [[Fișier:Benzina albastră Ethyl Unirea, commercial.jpg|miniatura|Reclamă a societății Unirea din 1936, una dintre rețelele de stațiuni peste care s-a dezvoltat ''PECO'']] Tot la aceste stațiuni capaci­tățile de depozitare și livrare a pro­duselor au fost dimensionate cerințelor automobiliștilor locali și ale turiștilor din exterior, au fost montate pompe noi cu capacitate mai mare de debitare, care înregistrau cantitatea produsului debi­tat și suma de plată, iar la unele s-au montat pompe de amestec pentru autoturismele cu [[Motor în doi timpi|motoare în doi­ timpi]] și [[Motocicletă|motocicletele]] care foloseau benzina în amestec.<ref name=":21" /> S-au mai introdus pe piață uleiuri pentru posesorii de autoturisme [[Fiat]], uleiuri în alte ambalaje în stațiunile aflate pe artere principale, piese auto-moto și un pliant al stațiunilor de alimentare și traseelor din țară.<ref name=":21" /> Pentru anul 1965 s-a prevăzut con­struirea de stațiuni la București, [[Hârșova]], [[Tulcea]], [[Bacău|Ba­cău]], [[Mediaș]], [[Hațeg]], [[Sighișoara]], Si­biu, [[Timișoara]], [[Cluj-Napoca|Cluj]], [[Dej]], [[Caransebeș|Ca­ransebeș]], [[Petroșani]], [[Reșița]], [[Stamora Moravița|Stamo­­ra Moravița]], [[Craiova]], [[Slatina, România|Slatina]] și [[Ploiești|Plo­iești]].<ref name=":21" /> Începând din 1 aprilie 1965, toate stațiunile din țară au început să pună în vânzare doar sortimente de [[benzină]] cu [[Cifră octanică|cifre octanice]] realizate după metoda Research<ref name=":13">[[AGERPRES|Agerpres]], „În stațiile PECO”, în ''[[Scînteia]]'', anul 34, nr. 6562, 18 martie 1965, p. 1</ref> Octane Number (RON),<ref>{{en icon}} {{Citation|last=Jones|first=David Stan J.|title=Handbook of petroleum processing|date=2006|pages=736|publisher=Springer|isbn=978-1-4020-2820-5|access-date=2024-09-06|last2=Pujadó|first2=Peter R.}}</ref> folosită și în alte țări.<ref name=":13" /> În acest fel, noile denumiri ale benzinelor au fost stabilite ca: ''Normală'', cu cifră octanică 75 R, ''Regular'', cu 90 R și ''Premium'' cu 98 R.<ref name=":13" /> În 1971, benzinele pentru automobile se fabricau la rafinăriile: [[Petrobrazi|Brazi]], [[Rafinăria Steaua Română din Câmpina|Câmpina]], [[Rafinăria Dărmănești|Dărmănești]], [[Astra Română|Ploiești]], [[Vega Ploiești|Ploiești-Nord]], [[Arpechim|Pitești]], [[Petrotel-Lukoil|Teleajen]] și [[Rafinăria Onești|Uzina de petrol]] din cadrul [[Platforma Petrochimică Borzești|Grupului industrial petrochimic Borzești]].<ref>„Catalog de produse petroliere 1971”, PECO București, 1971, f.p.</ref> În 1972 se comercializau benzinele în totalitate aditivate cu [[tetraetilplumb]]: ''Premium'' C.O./R (Cifră Octanică/Research<ref>N. Ioanesi (ing.), „În legătură cu revizuirea STAS 176-53 «Benzine pentru automobile»”, în ''Standardizarea'', anul 14, nr. 10, octombrie 1962, pp. 523-524</ref>) 98 E pentru [[Motor|motoarele]] auto moderne cu turație și [[raport de compresie]] ridicată (de tip [[Fiat]], [[Ford Motor Company|Ford]], [[Volkswagen]], [[Renault]] și altele), ''Regular'' C.O./R 90 pentru motoarele auto cu turație și raport de compresie mijlocie (de tip [[Volga (automobil)|Volga]], [[Skoda]], {{Ill|en|Wartburg (automobil)|Wartburg (marque)|Wartburg}}, [[Trabant]] și altele) și ''Normal'' C.O./R 75. pentru motoarele auto cu turație și raport de compresie scăzută (de tip [[Moskvici]] și autocamioane). Motorina era comercializată în două variante, de vară și de iarnă. În materie de lubrifianți pentru motoare și [[Cutie de viteze manuală|cutii de viteze]] și [[Diferențial|diferențiale]], ''PECO'' comercializa mărcile proprii ''SR. 211 vară'', ''SR. 211 iarnă'', ''M-20 W/40 Extra'', ''M-10 W/30 Extra'' și ''80EP2'' și ''90EP2'', echivalentele [[Royal Dutch Shell|Shell]], [[ExxonMobil|Mobil]], {{Ill|en|Castrol|Castrol}}, [[BP (companie)|BP Energol]], {{Ill|en|Caltex|Caltex}}, [[ExxonMobil|Esso]] și cele din [[URSS]].<ref>Broșură PECO, Editura Ministerului Industriei Chimice (MICh) – Întreprinderea de Prezentare Ambalaje Chimice (IPAC), Secția Propagandă, București, 1972</ref> În 1979 a fost emis Decretul nr. 277 din 25 iulie „privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți și gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule”, unde printre măsurile luate au fost: reducerea parcului auto al instituțiilor de stat și cele de transport de tip [[Taximetru|Taxi]], stabilirea de cote de combustibil pentru categoria celor de stat, obștești și cele particulare, înlocuirea tuturor autoturismelor pe benzină cu consum mai mare de 11 litri la 100 km, interzicerea circulației autovehiculelor de stat sau proprietate obștească la sfârșit de săptămână, circulația alternativă în zilele de duminică și celelalte nelucrătoare a autovehiculelor proprietate personală în raport cu numărul de înmatriculare – cu soț sau fără soț, limitarea de distanțe parcurse de anumite categorii, stabilirea prețurilor la benzina C.O./R 96–98 de 7,50 lei/litru, benzina C.O./R 88–90 de 6,80 lei/litru și motorina auto de 4,00 lei/litru, cu modificări și la combustibilii lichizi, uleiuri minerale, benzină extracție, parchetin și gaze lichefiate; stabilirea prețurilor în valută în dolari SUA pentru benzina C.O./R 96–98 de 0,70 dolari/litru, benzina C.O./R 88–90 de 0,65 dolari/litru, benzina C.O./R 75 de 0,55 dolari/litru și motorina auto de 0,55 dolari/litru, și altele.<ref>{{Citat web|url=https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1260|titlu=DECRET Nr. 277 din 25 iulie 1979 privind unele masuri pentru rationalizarea consumului de carburanti si gospodarirea economicoasa a parcului de autovehicule|publisher=Buletinul Oficial nr. 64 din 26 iulie 1979, cdep.ro|accessdate=19 noiembrie 2024|autor=[[Consiliul de Stat]]|archive-date=2022-07-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20220721181049/http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1260|dead-url=yes}}</ref> Potrivit unui raport al [[Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii|Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii]] din 1980, în [[România]] exista benzină premium (cu [[cifră octanică]] de 98) și obișnuită (cu cifră octanică de 91), dar că era de recomandat folosirea celei premium din cauza impurităților care reduc calitatea celei de 91. Benzina premium costa 7,50&nbsp;[[Leu românesc|lei]] per litru sau aproximativ 2,39&nbsp;[[Dolar|dolari]] per [[galon]]. Uleiurile de motor românești nu erau recomandate decât în situații de urgență și că benzinăriile erau numeroase în majoritatea regiunilor, fiind menționate ca ''PECO''.<ref>{{en icon}} United States. [[Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii|Department of State]], „[https://www.google.ro/books/edition/Romania/0ZMSMxhZTBIC?hl=ro&gbpv=0 Romania. Post Report]”, [[Washington, D.C.]], 1980, p. 4</ref> În 1984, în contextul unei penurii de uleiuri de iarnă în stații, s-a făcut mențiunea de către un reprezentant al Centralei pentru desfacerea produselor petroliere „PECO” că cel mai căutat ulei pentru autoturismele aflate în circulație în țară, multigrad 20W/40 cu aditivi cu proprietăți detergent-dispersante, antioxidante și antiuzură, poate fi folosit pe tot parcursul anului, indiferent de temperaturi și că respecta normele de calitate internaționale. S-a mai completat faptul că uleiul multigrad 10W/30, considerat de către unii automobiliști ca fiind ulei de iarnă, are caracteristici tehnice identice cu ale 20W/40 și că restrângerea gamei de uleiuri este un proces care se manifestă în majoritatea țărilor cu [[Zona temperată|climă temperată]].<ref>Dan Constantin, „Informații utile pentru automobiliști”, în ''[[Scînteia]]'', anul 53, nr. 13152, 5 decembrie 1984, p. 5</ref> <gallery mode="packed" heights="160"> Fișier:PECO petrol station Romania (2).jpg|Alimentare de la pompa de motorină Fișier:PECO petrol station Romania (3).jpg|Piese auto într-o vitrină ''PECO'' Fișier:PECO petrol station Romania (4).jpg|Alimentare de la pompa de benzină Fișier:PECO petrol station Romania (5).jpg|Stație ''PECO'' pe timp de noapte Fișier:PECO petrol station Romania (6).jpg|Piese auto expuse </gallery> La nivelul anului 1987 se comercializau:<ref name=":16" /> * [[gaz petrolier lichefiat]] (''ARAGAZ''); * [[Benzină|benzine]] (pentru [[aviație]], [[Automobil|automobile]], auto COR-80 E și regular cu [[metanol]]); * [[Motorină|motorine]] (tip T, motorină-45, motorină absorbție); * combustibili lichizi cu întrebuințări speciale (pentru [[Turboreactor|turboreactoare]], tip P și M, pentru [[Navă|nave]], lichid ușor); * combustibili lichizi grei pentru [[Focar (ardere)|focare industriale]] (incluzând și [[păcură]] reziduu deparafinare și păcură pentru [[negru de fum]]); * [[Lubrifiant|uleiuri minerale]] (auto, aviație, nave, [[Transmisie manuală|transmisii]], lagăre, [[Pompă|pompe]], utilaje industriale, mecanică fină, [[Turbină|turbine]], [[Compresor|compresoare]], turbocompresoare, perforatoare pneumatice, instalații frigorifice, [[Amortizor|amortizoare telescopice]], electroizolante, [[Cablu electric|cabluri]], [[Transformator|transformatoare]], prelucrarea metalelor, decofrarea betoanelor, încălzire, tratamente termice, UPV, [[Osie|osii]]); * unsori consistente (pentru laminoare, lubrifiante, [[Grafit|grafitate]], lagăre deschise, [[Rulment|rulmenți]], prăjini de foraj, industria sticlei); * lichide de spălare și fluide de protecție; * [[Parafină|parafine]] și [[Cerezină|cerezine]]; * [[Bitum|bitumuri]] de petrol (pentru drumuri, industrie, izolare conducte îngropate, amestecuri electroizolante, industria [[Cauciuc|cauciucului]], hidroizolații); * [[hidrocarburi aromatice]] ([[benzen]], [[toluen]], [[etilbenzen]], paraxilen, ortoxilen, xileni tehnici); * [[Solvent|solvenți]] petrolieri (sau dizolvanți: benzină de extracție, normală, white spirit rafinat, solvent suprarafinat); * [[cocs]] (de [[petrol]] și de [[Gudron|gudroane]]); * [[Vaselină|vaseline]] (tehnică artificială, farmaceutică naturală și farmaceutică artificială); * alte produse petroliere (acizi naftenici, leșii naftenice, leșii crezilice, dezemulsionanți, diluanți pentru impregnanții din conservarea lemnului, azurinol, sulfonați de sodiu, inhibatori de [[coroziune]], [[eter]] de petrol, petrol distilat, extract de motorină pentru negru de fum, extract de ulei pentru prelucrarea cauciucului).<ref name=":16">„Catalog de produse petroliere 1987”, PECO București, 1987, Cuprins</ref> === După 1989 === {{multiple image | align = right | direction = vertical | width = 250 | image1 = Current Industry Organisation, oil processing in Romania (1996).svg | caption1 = Structura industriei petroliere în România anului 1996, după USAID și Banca Mondială. Rafinăriile care furnizau combustibili erau grupul celor 5 mari: [[Petrobrazi]], [[Petromidia]], [[RAFO Onești|RAFO]], [[Petrotel Lukoil|Petrotel]] și [[Arpechim]], și grupul celor 4 mici: [[Astra Română]], [[Petrolsub]], [[Rafinăria Dărmănești]] și [[Rafinăria Steaua Română din Câmpina|Steaua Română Câmpina]].<br><br>Însă doar Arpechim și Petrobrazi au fuzionat prin absorbție cu [[SNP Petrom|Societatea Națională a Petrolului „Petrom” S.A. București]] în 1997<ref name=":8">{{Citat web|url=https://lege5.ro/Gratuit/geytmnbx/ordonanta-de-urgenta-nr-49-1997-privind-infiintarea-societatii-nationale-a-petrolului-petrom-sa-bucuresti?d=2024-02-11|titlu=Ordonanța de urgență nr. 49/1997 privind înființarea Societății Naționale a Petrolului Petrom - S.A. București|publisher=[[Monitorul Oficial]], Partea I nr. 241 din 15 septembrie 1997, lege5.ro|accessdate=6 septembrie 2024|autor=[[Guvernul României]]}}</ref> și livrau direct combustibili. | image2 = Romanian refining sector relationship diagram.svg | caption2 = Diagrama structurii de rafinare și comercializare în România (1994) }} În perioada postcomunistă, dezvoltarea stațiilor de distribuție a carburanților a plecat de la rețeaua comunistă existentă ''PECO''. Ulterior s-au format rețele de stații care aparțineau unor companii petroliere diferite, urmând și intrarea pe piață și a unora străine<ref name=":1">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 217</ref> și apariția [[Concurență|concurenței]] în sectorul comerțului de acest tip.<ref name=":10">{{en icon}} ''Romania Refinery ...'', 1994, p. 10</ref> ==== Reorganizare ==== În anul 1991 s-au format mai multe companii ''PECO'', prin reorganizare economică, pentru fiecare județ existent atunci (exceptând Ilfov), înlocuind întreprinderile pentru livrarea produselor petroliere ''PECO'', în formula S.C. Peco ''[numele județului]'' S.A.<ref name=":1" /> Cele 41 de companii județene operau aproximativ 500 de stații în 1996 (anterior 450 în 1994<ref name=":10" />), 154 de depozite și câteva conducte.<ref name=":6">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 7-5</ref> Se comercializa benzină de 3 tipuri, motorină, păcură și [[gaz petrolier lichefiat]].<ref name=":10" /> În 1994 piața ''PECO'' reprezenta 30&nbsp;% din volumul de petrol procesat în România și deținea poziția dominantă în distribuție și depozitare, în condițiile în care apăruseră deja aproximativ 200 de stații private.<ref name=":10" /> De asemenea, companiile județene controlau stațiile din subordine (incluzând și partea de [[marketing]]) și livrau produsele atât pentru aceste stații, cât și pentru clienți din comerț și agricultură.<ref name=":6" /> În locul fostei Centrale pentru desfacerea produselor petroliere ''PECO'' a fost înființat S.C. Peco S.A.<ref name=":2" /> [[București]], în 15 februarie 1991.<ref name=":15" /> Prin desființarea centralei ''PECO'' și [[Petrobrazi|Centralei industriale de rafinării și petrochimie Brazi]] a fost înființat Rafirom, tot în 15 februarie 1991.<ref name=":15">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 45</ref> ''PECO'' deținea un rol asemănător cu Rafirom, dar în alt sector petrolier. Astfel, s-a justificat crearea companiilor județene, dar și a [[Petrotrans]] și Oilreg.{{ref label|Intem|A|A}}<ref name=":18">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 46</ref> Societatea Rafirom, al cărei obiect principal de activitate era importul de [[petrol]] și alte materii prime pentru aprovizionarea [[Rafinărie|rafinăriilor]], coordona activitatea a: 10 rafinării – [[Petrobrazi]] (cu activitate împărțită în 3 societăți comerciale), [[Petromidia]], [[Arpechim]], [[Rafinăria Astra Română|Rafinăria Astra]], [[Vega Ploiești|Vega]], [[Rafinăria Dărmănești]], [[Rafinăria Steaua Română din Câmpina|Steaua Română Câmpina]], [[RAFO Onești|RAFO]], [[Petrolsub]]; și alte companii din domeniul [[Petrochimie|petrochimic]] ([[CAROM]], Petrochim, Polichim și altele), cercetare ([[IPIP SA|IPIP]], [[ICERP]]) sau servicii conexe (Petrorep – repararea instalațiilor; Comrepi – executarea de construcții, montaje și reparații și altele).<ref name=":15" /> [[Capital social|Capitalul social]] a fost deținut integral de statul român, ca acționar unic, în cazul tuturor companiilor din cadrul Rafirom și ''PECO''. Ulterior, acțiunile au fost transmise de stat către persoane fizice sau juridice, române sau străine.<ref name=":18" /> În această perioadă companiile județene și-au extins rețelele de benzinării sub dirijarea Peco S.A.<ref name=":2" /> Întreprinderea pentru livrarea produselor petroliere ''Peco'' București a fost reorganizată prin Hotărârea de Guvern nr. 115 din 15 februarie 1991, sub denumirea Peco București S.A., iar prin prin Hotărârea de Guvern nr. 571 din 21 august 1991 a fost modificată în Competrol S.A.<ref name=":2">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 218</ref> În anul 1996, în contextul înființării [[SNP Petrom|Companiei Române de Petrol]] (CRP), societățile ''PECO'' în întregime au fost incluse, printre altele, în componența CRP. În 1997, în timpul organizării [[SNP Petrom|Societății Naționale a Petrolului „Petrom”]] (SNP Petrom), societățile au fost încadrate ca sucursale în cadrul SNP Petrom,<ref name=":2" /> la fel și Transpeco.<ref name=":4" /> Capitalul social al tuturor societăților la fuzionare (incluzând rafinăriile [[Arpechim]] și [[Petrobrazi]]) în 1997 a fost de 1&nbsp;169&nbsp;542&nbsp;225&nbsp;ROL.<ref name=":8" /> În anul 2004, când SNP Petrom a fost privatizat către [[OMV]] (ca [[OMV Petrom]]), și societățile de tip ''PECO'' au urmat un proces de reorganizare, fiind contopite în noua companie OMV Petrom Marketing, care începând din 2006 deține și a brandul OMV din România și alte țări.<ref name=":2" /> În schimb, Transpeco a păstrat statutul de sucursală după preluarea Petrom.<ref name=":4" /> În 2004, Transpeco deținea 682 de autovehicule cu o capacitate totală de transport de aproximativ 9600 [[Metru cub|metri cubi]]. Separat, sucursalele ''PECO'' aveau o flotă de 424 autovehicule cu o capacitate de 5500 metri cubi.<ref name=":4" /> ==== Transport ==== Prin aceeași Hotărâre de Guvern nr. 571 din 21 august 1991 a fost înființată S.C. Transpeco S.A. București în locul Întreprinderii de transporturi auto pentru produse petroliere ''PECO''. Aceasta se ocupa de „transportul cu mijloace auto al produselor petroliere și al altor produse, în trafic intern și internațional; transport cu caracter tehnologic de ambalaje, utilaje și personal, întreținerea și reparațiile mijloacelor de transport auto, confecționarea și recondiționarea pieselor de schimb pentru acestea, prestări de servicii în acest domeniu”.<ref name=":4">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 216</ref> Compania schimba din capitalul social acțiuni cu altele din categoria distribuției și comercializării produselor petroliere, precum cele ''PECO'' județene, dar și cu [[Petrotrans]], Competrol și Oilreg. Statul român era acționar prin Peco S.A. Interdependențele la nivel de acționariat au fost specifice anilor 1990, fiind o acțiune de responsabilizare a companiilor implicate, însă care nu a fost continuată tocmai de [[Guvernul României]].<ref name=":4" /> În anul 2007 Transpeco S.A. s-a externalizat din [[OMV Petrom]] pentru a se reorganiza ca Transpeco Logistics&Distribution S.A., cu capital privat românesc și cu obiectul de activitate în transportarea produselor petroliere în teritoriul țării, pentru alte companii petroliere. La momentul desprinderii, societatea avea 700 de angajați și peste 300 de autovehicule de transport.<ref name=":1" /> Un alt transportator de produse finite către ''PECO'' era Petrotrans S.A.,<ref name=":10" /> firmă specializată în preluarea și transportul produselor de la rafinării cu ajutorul conductelor (în același mod precum [[Conpet]]) și vagoanelor-cisternă proprii.<ref name=":18" /> Petrotrans deținea conducte proprii în lungime de 2500&nbsp;km, o acoperire de aproximativ 30&nbsp;% din teritoriul țării și gestionare a aproximativ 25&nbsp;% din cererea de produse (indiferent de client). Prețul de transport al produselor petroliere prin conducte era la jumătate din prețul cerut pe calea ferată, indiferent de distanță.<ref name=":10" /> ==== Consum ==== [[Fișier:Enchanting Views — Europalia Romania 2019 (CIVA Brussels) 09.jpg|miniatura|Turiști italieni vizitând litoralul românesc în 1973, ilustrați lângă mașinile proprii Innocenti Mini și [[Fiat 600]] într-o stație din [[Cap Aurora, Constanța|Aurora]], Constanța.]] În 1993, în momentul când ''PECO'' era cel mai mare jucător pe piață în domeniu, avea vânzările de benzină în jur de 1 milion de tone pe an, find considerate mici. Din statistică reieșea că consumul pe cap de locuitor era doar de 10–20 % din cel tipic în [[Europa de Vest]].<ref name=":7">{{en icon}} [[International Energy Agency]], „Energy Policies of Romania”, Organisation for Economic Co-operation and Development, ‎International Energy Agency, Paris, 1993, p. 68</ref> Vânzările de motorină erau de ordinul a 2,5 milioane de tone pe an.<ref name=":7" /> În 1994, prețurile de vânzare percepute de ''PECO'' erau aceleași în întreg teritoriul țării și erau stabilite de [[Ministerul Finanțelor (România)|Ministerul Finanțelor]].<ref name=":11">{{en icon}} ''Romania Refinery ...'', 1994, p. 11</ref> Conform statisticilor ''PECO'', [[Benzină|benzina]] fără [[Tetraetilplumb|plumb]] a reprezentat aproximativ 14&nbsp;% din cererea totală de benzină în 1995, iar [[Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională]] (USAID) și [[Banca Mondială]] au prognozat în 1996 că până în 2000, ponderea benzinei fără plumb urma să crească la 24&nbsp;%, iar până în 2005, la 49&nbsp;%.<ref>{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 2-5</ref> În 1995, cererea de benzină cu plumb era de 67&nbsp;%, iar cea de benzină nafta de 19&nbsp;%.<ref name=":5">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 2-6</ref> În același an, cererea de motorină cu conținut ridicat de [[sulf]] (0,2&nbsp;%) a fost de 27&nbsp;% iar a celei cu conținut scăzut de sulf de 73&nbsp;%. În privința cererii de [[păcură]] cu conținut scăzut de sulf (1&nbsp;%) cererea era 26&nbsp;% iar în cazul celei cu conținut ridicat (3,5&nbsp;%) de 74&nbsp;%.<ref name=":5" /> <blockquote>În 1995, eliminarea treptată a [[Tetraetilplumb|benzinei cu plumb]] în România nu era posibilă fără investiții din cauza capacității tehnice a rafinăriilor. Astfel, în țară se permiteau concentrații de plumb de până la 0,6&nbsp;g/I, în timp ce în alte țări din [[Europa Centrală și de Est]] s-a redus treptat concentrația maximă la standardul [[Uniunii Europene]] (0,15&nbsp;g/I). A fost prognozat ca optimizarea unităților de rafinare și reducerea plumbului din benzină să aducă economii pe sectorul de rafinare.<ref>Magda Lovei, „Phasing out lead from gasoline: worldwide experience and policy implications”, World Bank, 1998, p. 11 {{ISBN|978-0-8213-4157-5}}</ref> Emisiile de plumb din [[industria metalurgică]], arderea combustibililor în industrie și benzina cu plumb au fost limitate puțin și prin proceduri provizorii în România.<ref>Environmental Action Programme for Central and Eastern Europe, Richard Ackermann, World Bank, Organisation for Economic Co-operation and Development, „Setting Priorities. Abridged Version of the Document Endorsed by the Ministerial Conference, Lucerne, Switzerland, 28-30 April, 1993”, World Bank, 1998, p. 86</ref></blockquote> În 1994, consumul de [[Lubrifiant|lubrifianți]] în țară a fost de aproximativ 350&nbsp;000 de tone, constând din materia petrolieră de bază (320&nbsp;000 de tone) și aditivi (30&nbsp;000 de tone). Din total, 40&nbsp;% a reprezentat consumul proprietarilor de vehicule personale, unde întreg volumul a fost furnizat din import. Consumatorii comerciali au reprezentat aproximativ 23&nbsp;% din cererea internă (82&nbsp;000 de tone), iar consumatorii industriali 37&nbsp;% din cererea internă (129&nbsp;000 de tone). În plus, producătorii autohtoni au produs aproximativ 22&nbsp;000 de tone pentru export. Se estima că consumul de lubrifianți urma să crească rapid în viitor.<ref>{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 2-10</ref> [[Fișier:Lubricant manufacturing configurations in Romania (1994).svg|miniatura|Configurarea fabricării de lubrifianți în România anului 1994.]] Etapa de rafinare consta în îndepărtarea [[Aromaticitate|aromaticelor]] și creșterea [[Vâscozitate|vâscozității]] lubrifianților. Trei tehnologii prezente în rafinăriile din țară erau: extracția prin [[solvent]] [[furfurol]], hidrocracare și tratarea chimică cu [[acid sulfuric]] urmată de neutralizare cu [[sodă caustică]].<ref name=":19">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 6-5</ref> Au existat probleme în privința calității lubrifianților, în special din cauza:<ref name=":19" /> [[Fișier:PECO commercial 1981.jpg|miniatura|O reclamă în limba engleză la uleiuri multigrad ale rețelei ''PECO'', precum: [[SAE International|SAE]] 15W40, 20W40, 20W50. <br><br>Se menționează că îndeplinesc standardul de clasificare API Service ''SE'' și că le depășește pe cele ''SD'', ''SC'', ''SB'', ''CC'' ale aceluiași organism; precum și faptul că uleiurile îndeplinesc standardul militar ''MIL-L-46152''.]] # contaminării cu [[Parafină|parafine]] din cauza înlocuirii petrolului [[Cicloalcan|naftenic]], ce nu necesita instalație de deparafinare, cu petrol parafinos – la [[Astra Română]];<ref name=":19" /> # instalațiilor învechite de origine rusească din [[anii 1950]] care provocau culori și clarități neatrăgătoare ale lubrifianților pentru clienți – la [[Petrotel-Lukoil|Petrotel]];<ref name=":19" /> # instalației învechite de finisare cu [[argilă]] care urma să nu mai producă lubrifianți la standarde de calitate actuale – la [[Lubrifin]];<ref name=":20">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 6-6</ref> # instalației experimentale în concepție românească incapabilă să producă lubrifianți calitativi, alături de instalația de hidrodeparafinare (ce era în fapt instalația de hidrofinare a unei secții de lubrifianți cu extragere cu solvenți, închisă în 1983 din cauza întreruperii aprovizionării cu petrol), aflată într-un conflict de capacitate de producție cu instalația de hidrocracare, fenomen ce cauza degradarea vâscozității – la [[Arpechim]];<ref name=":20" /> # producției și randamentului scăzut cu tehnologie învechită și neecologică, care cauza producția de lubrifianți de calitate slabă și neuniformă – la [[Vega Ploiești|Vega]].<ref name=":20" /> În 1996, cele mai multe produse petroliere rafinate erau comercializate de către ''PECO'', iar segmentul de carburanți [[Comerț cu amănuntul|comercializați cu amănuntul]] de către ''PECO'', dar și alte companii.<ref name=":6" /> ==== Competitori ==== După 1990, perioadă în care informații despre piața petrolieră din România erau puține și existau necunoscute economice și de alte categorii, au pătruns treptat în țară și companii străine de distribuție a carburanților.<ref name=":2" /> ''PECO'' a pierdut rapid o parte din [[Cotă de piață|cota de piață]] în fața unor comercianți independenți locali și companii concurente, de la 100 % în 1989 la o medie de mai puțin de 50 % în iulie 1995. Fenomenul a fost explicat prin practici și fenomene care incomodau clienții, precum:<ref name=":17">{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 7-7</ref> * stații care nu mai corespundeau standardelor de proiectare și funcționare, cu amplasări în loturi interioare și nu în colțuri de străzi sau intersecții cu trafic intens; * orare limitate; * nivelul general slab de prestare a serviciilor; * stații mici și prost configurate pentru autovehicule; * carburanți adesea indisponibili; * clienți comerciali ce trebuiau să achite facturile sau să obțină alte servicii tocmai la birourile companiei.<ref name=":17" /> Ca soluții s-a propus:<ref name=":17" /> * investiții și extinderea stațiilor; * recalificarea personalului; * lipsa orientării către client, lucru ce ajutase deja competitorii în câștigarea cotei de piață.<ref name=":17" /> Problemele la nivel de conducere și aprovizionare s-au identificat în:<ref name=":17" /> * cele 41 de companii județene care nu funcționau ca un întreg eficient, cu minusurile companiei centrale ca: ** lipsa unui management în marketing sau promoții; ** lipsa de design, imagine și strategie de marketing comună; ** lipsa de servicii sau produse uniformizate.<ref name=":17" /> Astfel, singurul indiciu că societatea funcționa în întreg era numele comun, sursa comună de aprovizionare și restricțiile de preț impuse de [[Guvernul României]]. Însă, o companie bucureșteană își schimbase numele în „Competrol”, evitând asocierea cu ''PECO'', iar sistemul impus în modul de aprovizionare era uneori eludat de către companiile din teritoriu.<ref name=":17" /> S-a mai adus în evidență ineficiența dată de împărțirea în 42 de companii în teritoriu, cu management propriu la doar aproximativ 500 de stații și 154 de depozite, care ducea la un număr de angajați ineficient; dar și sistemele de tranzacții comerciale învechite, neasistate de [[computer]], chiar și în cazul contabilității de bază; erori, întârzieri de rapoarte, amestecarea de date, cu o contabilitate directă slabă în privința costurilor și profiturilor. Unele companii județene au încercat să contracareze amenințarea dată de competitori, însă personalului îi lipsea abilitățile de marketing și management, precum și sisteme de sprijin în luarea deciziilor. Marjele mici de profit, date de controlul prețurilor, au dus la imposibilitatea finanțărilor de modernizări.<ref name=":17" /> Multe dintre companiile din teritoriu depindeau de depozite pentru supraviețuire, prin serviciile oferite unor clienți de stat prinși în sistem.<ref>{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 7-8</ref> La nivelul anului 1994 existau aproximativ 200 de stații de alimentare private, ce achiziționau carburanții direct de la rafinării sau din import.<ref name=":11" /> Prețurile comercianților puteau fi mai mici sau mai mari decât cele ale ''PECO'', dar cei mai mulți au diferit cu sume de 1–2 [[ROL]] față de prețul oficial de 400 ROL per litrul de benzină.<ref name=":11" /> Pierderea de clienți de către companie era determinată și de capacitatea privaților de a investi câștigul din costul mai mic de transport al mărfii în îmbunătățirea serviciului clienți.<ref name=":17" /> În 1997 numărul stațiilor private s-a mărit la 600, cele mai multe fiind foste stații ''PECO''.<ref>World Bank (IBRD), Romania. National Agency for Mineral Resources of Romania USAID. Mission to Romania, USAID. Bur. for Europe and the New Independent States. Ofc. of Environment, Energy and Urban Development. Energy & Infrastructure Div., „[https://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PNACE789.pdf Romania downstream petroleum restructuring project: report of the rationalization and critical investment study and recommendations for implementation – final report]”, 1997, p. 3-3</ref> În ciuda numărului mare de stații private, ''PECO'' încă ocupa o poziție de [[monopol]] (în perioada 1990–1997<ref>''Industria ...'', Maier, 2020, p. 355</ref>) în comerțul de acest tip, atât datorită numărului mare de stații (450), depozite (41) și stații de alimentare cu [[gaz petrolier lichefiat]] (8), cât și a adunării unui personal cu experiență în comerț. În comparație, stațiile private erau deținute de cetățeni români în zone periferice ale țării.<ref name=":12">{{en icon}} ''Romania Refinery ...'', 1994, p. 32</ref> [[Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională]] (USAID) și [[Banca Mondială]] au recomandat înlăturarea monopolului prin vânzarea de depozite și stații de alimentare către fiecare rafinărie în parte sau prin aducerea de companii străine pentru construirea de stații moderne, o combinație a ambelor abordări fiind, potrivit acestor instituții, cea mai bună modalitate de a crea [[concurență]] în zona de rafinare și distribuție/vânzări;<ref name=":12" /> ori privatizarea și ruperea companiei-mamă de depozite și stații.<ref name=":11" /> Exista și posibilitatea ca monopolurile regionale să poată activa în continuare.<ref name=":11" /> Instituțiile au recomandat [[Guvernul României|Guvernului României]] înlăturarea monopolurilor artificiale pe piața petrolieră nu doar în cazul ''PECO'', ci și Rafirom, precum și ajutarea expansiunii rafinăriilor în zona de comerț fie prin asociații cu companii internaționale, ori preluarea de stații ''PECO'', fie prin dezvoltarea unor rețele proprii de stații de către rafinării.<ref>{{en icon}} ''Romania Refinery ...'', 1994, p. 41</ref> În 1992, [[Royal Dutch Shell]] a fost prima companie străină care a intrat pe piața locală și care și-a construit o rețea de benzinării, fiind urmată și de alți investitori străini precum {{Ill|en|Amoco|Amoco}}, prin Amoco Romania Petroleum Company<ref name=":2" /> (prezentă din 1992 în domeniul extractiv<ref name=":3">''Industria ...'', Maier, 2020, p. 219</ref>). Au fost urmate de [[Agip]] (din [[Italia]], în 1994), [[MOL]] ([[Ungaria]], 1995, extindere peste granițele Ungariei în premieră pentru companie, inițial în [[Transilvania|regiunea Transilvania]]), [[Lukoil]] ([[Rusia]], 1998, companie ce a devenit acționar majoritar al [[Petrotel-Lukoil|rafinăriei Teleajen]] în același an), [[OMV]] ([[Austria]], 1999, ce ulterior a achiziționat un pachet minoritar de puțin peste un sfert din acțiunile [[Rompetrol]], și mai târziu ce a câștigat licitația pentru privatizarea SNP Petrom în 2004, devenind astfel cea mai importantă companie petrolieră din țară).<ref name=":3" /> În [[anii 2000]], Lukoil și OMV Petrom au devenit cele mai importante companii pentru comercializarea produselor petroliere din România.<ref name=":3" /> [[Rompetrol]] a început să-și dezvolte rețeaua proprie după 2003, cu 60 de stații, în timp ce situația [[Petromidia|rafinăriei Năvodari]] deținută se îmbunătățea. Printre ultimele companii intrate au fost [[SOCAR]] (din [[Azerbaidjan]], în 2011, cu o rețea de 14 stații achiziționată de la Romtranspetrol din [[Botoșani]] în 2013, și cu o țintă de deschidere a 300 de benzinării în România), precum și [[NIS Petrol|Nis Petrol]] ([[Serbia]], 2012, deținută de [[Gazprom Neft]] și Kuwait Petroleum Corporation).<ref name=":3" /> Un caz special a reprezentat rafinăria [[RAFO Onești]], a cărei comercializare a produselor petroliere în rețeaua proprie, prevăzută mai ales după privatizare, a eșuat în timp pe fondul problemelor rafinăriei de natură economică, juridică (prin privatizarea nereușită), a schimbărilor succesive de proprietari și reglementărilor UE privind protecția mediului înconjurător. Astfel, rafinăria a fost închisă pe termen limitat, iar dezvoltarea rețelei stopată, unele stații fiind vândute.<ref name=":3" /> Infrastructura companiei era considerată adecvată pentru comercializarea produselor petroliere<ref name=":3" /> (după USAID și Banca Mondială<ref>{{en icon}} ''Romania Downstream ...'', 1996, p. 3-38</ref>). === Impactul social === Pe fondul vechimii și extinderii rețeaua s-a dovedit importantă, iar brandul „PECO” intrând ca reflex în vorbire și folosit ca [[Sinonim|sinonimie]] pentru „[[benzinărie]]”, chiar și în cazurile când era vorba despre un concurent al ''PECO''. Potrivit autorului Valentin Maier, dacă benzinăriile ''PECO'' ar mai fi rezistat în forma originală câțiva ani după privatizarea [[Petrom|SNP Petrom]], în vorbire s-ar fi produs un rezultat asemănător cu ''ARAGAZ'', denumire comercială a unui produs petrolier realizat de compania [[Astra Română]], fiind inclusă astăzi în [[Industria petrolului în România|istoria petrolului]] și în vorbirea curentă pentru desemnarea [[gaz metan|produsului gazos]] casnic.<ref name=":2" /> === Incidente sau controverse === {{sidebar | title = Lista societăților comerciale care au fuzionat prin absorbție cu Societatea Națională a Petrolului „Petrom” S.A. București, conform Ordonanței de urgență nr. 49/1997. | titlestyle = font-size:115% | contentstyle = text-align:left; | float= | content1 = * [[Arpechim]] * [[Petrobrazi]] * ''PECO'' Alba * ''PECO'' Arad * ''PECO'' Argeș * ''PECO'' Bacău * ''PECO'' Bihor * ''PECO'' Bistrița * ''PECO'' Botoșani * ''PECO'' Brașov * ''PECO'' Brăila * ''PECO'' Buzău * ''PECO'' Caraș-Severin * ''PECO'' Călărași * ''PECO'' Cluj * ''PECO'' Constanța * ''PECO'' Covasna * ''PECO'' Dâmbovița * ''PECO'' Dolj * ''PECO'' Galați * ''PECO'' Giurgiu * ''PECO'' Gorj * ''PECO'' Harghita * ''PECO'' Hunedoara * ''PECO'' Ialomița * ''PECO'' Iași * ''PECO'' Maramureș * ''PECO'' Mehedinți * ''PECO'' Mureș * ''PECO'' Neamț * ''PECO'' Olt * ''PECO'' Prahova * ''PECO'' Satu Mare * ''PECO'' Sălaj * ''PECO'' Sibiu * ''PECO'' Suceava * ''PECO'' Teleorman * ''PECO'' Timiș * ''PECO'' Tulcea * ''PECO'' Vaslui * ''PECO'' Vâlcea * ''PECO'' Vrancea * Competrol * Transpeco * Compania Română de Petrol (CRP, compusă din CRP, Rafirom, PECO București, Petrotrans) }} Într-un ziar ''Steagul Roșu'' din septembrie 1961 s-a menționat proasta aprovizionare a stației din [[Onești]] cu carburanți și uleiuri, deși orașul se afla la intersecția unor drumuri importante dinspre [[Bacău]], [[Brașov]], [[Adjud]] și [[Târgu Ocna]].<ref>Ion Țighifiu, „Ceea ce nu trebuie să se întîmple la depozitele «PECO»”, în ''Steagul Roșu'' (Bacău), anul 16, nr. 2681, 12 septembrie 1961, p. 2</ref> Într-un număr ''[[România Liberă]]'' din decembrie 1968 s-a relatat cazul unui gestionar la stația ''PECO'' Bă­­neasa–Service din [[București]] care a încercat să subtilizeze cel puțin 1250&nbsp;lei.<ref>I. Butnaru, „În urma articolului intitulat: în rețeaua stațiilor PECO traficanții de benzină au toate condițiile de «a lucra» nestingheriți. Expoziție originală la ministerul petrolului”, în ''[[România Liberă]]'', anul 26, nr. 7504, 5 decembrie 1968, p. 1 </ref> În septembrie 1969 s-a prezentat cazul șefului gării [[Ghighiu, Prahova]], cu antecendente, care a garat un vagon cisternă încărcat cu 17&nbsp;900 litri de benzină cu cifră octanică 98 ce avea ruta de la [[Astra Română|Rafinăria Ploiești]] către [[Găești]], vânzând-o la diferite persoane.<ref>Ștefan Zidăriță, Gheorghe Popescu; „Și «Peco» are concurenți...”, în ''[[Scînteia]]'', anul 38, nr. 8186, 14 septembrie 1969, p. 2</ref> În 1982, mecanici de întreținere a I.C.R.A.L. Brașov, primitori-distribuitori de materiale și gestionari ''PECO'' au delapidat 8000 de litri de ulei și aproape o tonă de [[vaselină]] prin falsuri în înscris. Unii dintre aceștia au fost condamnați până la 7 ani și 6 luni de închisoare și obligați să plătească paguba.<ref>Sergiu Anton, „Uleiul care... scîrțîie”, în ''[[Scînteia]]'', anul 51, nr. 12464, 19 septembrie 1982, p. 4</ref> În octombrie 1994 [[Toplița]] nu a mai fost alimentată cu combustibil pentru încălzirea blocurilor, din cauza lipsei de bani pentru achiziția acestora și a datoriilor primăriei față de ''PECO'' Harghita.<ref name=":23" /> În contextul în care [[Rafinăria Dărmănești]] și [[Petrobrazi]] acceptau doar plata pe loc, s-au purtat discuții cu [[Rafinăria Onești]] pentru achiziția a 300 de tone de combustibil, deși era nevoie de 3600 de tone.<ref name=":23">Ana Ogrezeanu, „La Toplița este frig și afară, și în apartamente”, în ''Adevărul Harghitei'', anul 6, nr. 1050, 21 octombrie 1994, p. 1</ref> În noiembrie 1994 a existat o criză a produselor petroliere în țară. În 8 și 9 noiembrie același an a avut loc la Minis­terul Industriei din București o întâl­nire între ministrul [[Dumitru Popescu (deputat)|Du­mitru Popescu]] și toți di­­rectorii ''PECO'', alături de directorii de rafinării, unde s-a discutat criza produselor. Cu această ocazie au fost subliniate cauzele ca fiind: lipsa de petrol, cauzată de prețul ce a crescut de la 105 la 130&nbsp;[[USD]] per tonă, și datoriile rafinăriilor către furnizorul de petrol (600 de miliarde de [[ROL]]). De asemenea, ''PECO'' avea o datorie de 62,6 de miliarde de ROL, din care 23 de miliarde de ROL era datoria sectorului agricol către ''PECO''. Pe de altă parte, o avarie a unei conducte de petrol din nordul [[Rusia|Rusiei]] a dus la oprirea Rafinăriei Onești și epuizarea stocurilor unității. Criza a fost continuată și de lipsa gazului pentru butelii, cauzată de situația critică a instalației de [[Cracare|cracare catalitică]] de la Onești, unde a fost nevoie de pornirea alteia la Ploiești.<ref>Aurelia Iluț, „De rău augur în privința produselor petroliere”, în ''Adevărul Harghitei'', anul 6, nr. 1067, 22 noiembrie 1994, p. 1</ref> În 1997 a existat o pagubă de de 44 milioane de ROL la stația din Onești.<ref>{{Citat știre|title=PECO Onesti|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/peco-onesti--1s3.html|prenume=Cristian|nume=Bibire|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=1997-11-07|accessdate=2024-09-06}}</ref> În perioada anului 1998, sucursala ''PECO'' [[Județul Bacău|Bacău]] a urmat ordinele centralei ''PECO'' și s-a aprovizionat doar de la [[Petrobrazi]] și [[Petromidia]], întrucât cota primită de [[RAFO Onești]] de la [[SNP Petrom|Societatea Română a Petrolului „Petrom”]] pentru distribuția de carburanți a fost mică. În același an a început să se aprovizioneze de la RAFO. Avantajul era unul de ordin logistic, prin distanța mică între furnizor și beneficiar și economisirea de timp și bani.<ref>{{Citat știre|title=Peco Bacau se aprovizioneaza din nou de la Rafo Onesti|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/peco-bacau-se-aprovizioneaza-din-nou-de-la-rafo-onesti--4n7.html|prenume=Gabriela|nume=Pascu|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=1998-01-05|accessdate=2024-09-06}}</ref> În 1999, la sucursala ''PECO'' [[Județul Brăila|Brăila]] a avut loc o pagubă de circa 4,5 miliarde de ROL (sau 2,6 miliarde de ROL<ref name=":9">{{Citat știre|title="Teapa" de miliarde la PECO|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/quotteapaquot-de-miliarde-la-peco--18bo.html|prenume=Marian|nume=Gheorghe|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=2000-03-24|accessdate=2024-09-06}}</ref>) ca urmare a livrării de combustibili către firme din țară a căror bonitate nu a putut fi verificată, prin plata cu [[Cec (instrument de plată)|cecuri]] false.<ref>{{Citat știre|title="Deratizare" la PECO|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/quotderatizarequot-la-peco--134o.html|prenume=Ana Stroe|nume=Nicu Matei|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=1999-11-03|accessdate=2024-09-06}}</ref> O fraudă asemănătoare, cu cecuri fără acoperire, s-a întâmplat în 1998 la [[Rafinăria Dărmănești]].<ref name=":9" /> În anul 2000, piața de carburanți din țară și în special din [[Moldova Occidentală|regiunea Moldovei]] a avut de suferit prin intrarea în revizie a [[Petrobrazi|rafinăriei Brazi]] în 1 mai același an, precum și a solicitărilor relativ mari de combustibil în respectiva perioadă. Sucursala ''PECO'' [[Județul Vaslui|Vaslui]] a rămas fără sortimentul de benzină ''Super-plus'', cel mai căutat carburant, în cele opt stații din județ. Ca soluție de avarie a fost aleasă aprovizionarea de la [[Arpechim|rafinăria Pitești]], aflată mai departe. Pe de altă parte, stațiile de alimentare private nu întâmpinau problema aprovizionării cu benzina ''Super-plus''.<ref>{{Citat știre|title=Peco Vaslui a ramas fara benzina Super-plus|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/peco-vaslui-a-ramas-fara-benzina-super-plus--1ass.html|prenume=Theodor|nume=Istrate|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=2000-05-22|accessdate=2024-09-06}}</ref> În 2003 a fost deschis un dosar de abuz în serviciu pentru cumpărarea unor utilaje la prețuri supraevaluate de către directorul ''PECO'' [[Județul Vrancea|Vrancea]].<ref>{{Citat știre|title=Expertiza independenta in dosarul "Peco Vrancea"|url=https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/expertiza-independenta-in-dosarul-quotpeco-vranceaquot-6--2rl3.html|prenume=C.|nume=B.|newspaper=[[Ziarul de Iași]]|data=2003-03-11|accessdate=2024-09-06}}</ref> == Note == * {{note label|Intem|A|A}} Oilreg a fost o întreprindere industrială din [[Râmnicu Sărat]] ce regenera uleiurile minerale uzate și alte produse petroliere refolosibile.<ref name=":18" /> == Referințe == <references /> == Bibliografie == * {{ro icon}} Valentin Maier, „Industria petrolieră românească în perioada 1989-2014: tradiția continuă”, Editura Universității din București, București, 2020 {{ISBN|978-606-16-1148-5}} * {{en icon}} [[Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională|United States Agency for International Development]], ** [[Banca Mondială|The World Bank]]; „[https://pdf.usaid.gov/pdf_docs/pnacb071.pdf Romania Downstream Petroleum Sector Restructuring Project, Rationalization and Critical Investment Study]”, Volume 1, Sections 2 - 9, Sector Assessments, Regional Energy Efficiency Project, June 1, 1996 ** „[https://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PNACC207.pdf Romania Refinery and Petrochemical Sector Restructuring Project. Final Report – April 1994]”, Bechtel Chem Systems, [[Washington, D.C.]], 1994 {{Rafinării de petrol din România}} [[Categorie:Abrevieri]] [[Categorie:Companii petroliere din România]] [[Categorie:Fondări în 1958 în România]] 3gpad88yp7ej322g29osty0q7que5dx 0 1143656 17024287 16992753 2025-06-10T18:48:48Z ~2025-34826 690027 /* Sezonul 15 (2010) */ 17024287 wikitext text/x-wiki Aceasta este o listă cu episoadele din serialul românesc [[Trăsniții]]. Toate episoadele pot fi vizualizate integral pe site-ul lor.<ref name="primatv.ro">{{cite web|url=https://www.primatv.ro/seriale/trasnitii|title=Site oficial|publisher=|accessdate=1 January 2017|archive-date=2019-11-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20191122150803/https://www.primatv.ro/seriale/trasnitii|dead-url=yes}}</ref> ==Sezonul 1 (2003)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 1 || 1 || Pilot || 2003-09-20 |- | 2 || 2 || Întâlnire la nivel înalt || 2003-09-27 |- | 3 || 3 || Rezistență la tortură || 2003-10-04 |- | 4 || 4 || Analizele || 2003-10-11 |- | 5 || 5 || Urma scapă turma || 2003-10-14 |- | 6 || 6 || Operațiunea Cotețu' || 2003-10-21 |- | 7 || 7 || Sechestrați în tren || 2003-10-28 |- | 8 || 8 || Extratereștrii || 2003-11-04 |- | 9 || 9 || Extratereștrii 2 || 2003-11-11 |- | 10 || 10 || Agroterorism || 2003-11-18 |- | 11 || 11 || Agroterorism 2 || 2003-11-25 |- | 12 || 12 || Ziua Națională || 2003-12-02 |- | 13 || 13 || Moș Nicolae || 2003-12-09 |- | 14 || 14 || Gogoasa înfuriată || 2003-12-16 |- | 15 || 15 || Reincarnarea || 2003-12-23 |- |} ==Sezonul 2 (2004)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 16 || 1 || Soldat universal || 2004-03-17 |- | 17 || 2 || Pistolul timpului || 2004-03-18 |- | 18 || 3 || Mireasa || 2004-03-24 |- | 19 || 4 || Operațiunea Saddam || 2004-03-25 |- | 20 || 5 || Misiune în Irak || 2004-03-30 |- | 21 || 6 || Înapoi în Irak || 2004-04-01 |- | 22 || 7 || Mumia revine || 2004-04-07 |- | 23 || 8 || Paște în unitate || 2004-04-08 |- | 24 || 9 || Reality NATO || 2004-04-14 |- | 25 || 10 || Puternici și sexy || 2004-04-15 |- | 26 || 11 || Operațiunea Dentistul || 2004-04-22 |- | 27 || 12 || Monstrul Gunoaielor || 2004-04-23 |- | 28 || 13 || Inspecția || 2004-04-28 |- | 29 || 14 || Superinteligenții || 2004-04-29 |- | 30 || 15 || Colonelu' Rex || 2004-05-05 |- | 31 || 16 || Șah și pat || 2004-05-06 |} ==Sezonul 3 (2004)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 32 || 1 || Ridică-mă la cer || 2004-09-06 |- | 33 || 2 || Pe pământ înapoi, marș! || 2004-09-06 |- | 34 || 3 || Cu mâinile pozate || 2004-09-07 |- | 35 || 4 || Toți K 1 || 2004-09-08 |- | 36 || 5 || Silicoane la plutoane || 2004-09-09 |- | 37 || 6 || Vine Bacu' || 2004-09-13 |- | 38 || 7 || Bacu se-ntoarce || 2004-09-14 |- | 39 || 8 || Woodoo pentru toți || 2004-09-15 |- | 40 || 9 || Cu mingea la centru || 2004-09-16 |- | 41 || 10 || Caporalu' multiplicat || 2004-09-20 |- | 42 || 11 || Decapitarea || 2004-09-21 |- | 43 || 12 || Turbarea || 2004-09-22 |- | 44 || 13 || Un om pentru Irak || 2004-09-23 |- | 45 || 14 || Omu' Negru || 2004-09-27 |- | 46 || 15 || Linia fierbinte || 2004-09-28 |- | 47 || 16 || Fata comandantului || 2004-09-29 |- | 48 || 17 || Fata comandantului se întoarce || 2004-09-30 |- | 49 || 18 || Dragoste la prima vrăjeală || 2004-10-04 |- | 50 || 19 || Calculatorul || 2004-10-05 |- | 51 || 20 || Creionul chimic || 2004-10-06 |- | 52 || 21 || Explozii solare || 2004-10-07 |- | 53 || 22 || Reportaj în unitate 1 || 2004-10-11 |- | 54 || 23 || Reportaj în unitate 2 || 2004-10-12 |- | 55 || 24 || Cadou pentru comandant || 2004-10-13 |- | 56 || 25 || Psiholoaga || 2004-10-14 |- | 57 || 26 || Cursurile de golf || 2004-10-18 |- | 58 || 27 || Amenințarea tramvaiului || 2004-10-19 |- | 59 || 28 || Cursul de înot || 2004-10-20 |- | 60 || 29 || Bușon la bușon || 2004-10-21 |- | 61 || 30 || Reporter pe sestache || 2004-10-25 |- | 62 || 31 || Microbiștii || 2004-10-26 |- | 63 || 32 || Interviul || 2004-10-27 |- | 64 || 33 || Operațiunea livada || 2004-10-28 |- | 65 || 34 || Ia pateu' neamule || 2004-11-01 |- | 66 || 35 || Chilot couture || 2004-11-02 |- | 67 || 36 || Striptease || 2004-11-03 |- | 68 || 37 || Spray-uri halucinogene || 2004-11-04 |- | 69 || 38 || Pariu pe silicon || 2004-11-08 |- | 70 || 39 || Invazia || 2004-11-09 |- | 71 || 40 || Idei geniale || 2004-11-10 |- | 72 || 41 || Mica publicitate || 2004-11-11 |- | 73 || 42 || Afaceri pe internet || 2004-11-15 |- | 74 || 43 || Părintele Ninja || 2004-11-16 |- | 75 || 44 || Paftaua de aur 1 || 2004-11-17 |- | 76 || 45 || Paftaua de aur 2 || 2004-11-18 |- | 77 || 46 || Amor paranormal || 2004-11-22 |- | 78 || 47 || Alegerile 1 || 2004-11-23 |- | 79 || 48 || Alegerile 2 || 2004-11-24 |- | 80 || 49 || Comandant nou || 2004-11-25 |- | 81 || 50 || Boala vacii nebune || 2004-11-29 |- | 82 || 51 || Bomba nucleară || 2004-11-30 |- | 83 || 52 || Omul invizibil || 2004-12-01 |- | 84 || 53 || Pregătirea antinucleară || 2004-12-02 |} ==Sezonul 4 (2005)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 85 || 1 || Gravidele || 2005-02-07 |- | 86 || 2 || Sinucigașul || 2005-02-08 |- | 87 || 3 || Mutu meu iubit || 2005-02-09 |- | 88 || 4 || Ginere fără voie || 2005-02-10 |- | 89 || 5 || Vrăjeala || 2005-02-14 |- | 90 || 6 || Simulatorul de sex || 2005-02-15 |- | 91 || 7 || Călare pe situație || 2005-02-16 |- | 92 || 8 || Bărbați adevărați || 2005-02-17 |- | 93 || 9 || Afrodisiacele || 2005-02-17 |- | 94 || 10 || Mantaua invizibilă 1 || 2005-02-17 |- | 95 || 11 || Mantaua invizibilă 2 || 2005-02-18 |- | 96 || 12 || Testul de fertilitate || 2005-02-19 |- | 97 || 13 || Salvați soldatul Gogoașă || 2005-02-20 |- | 98 || 14 || Goana după mărțișor || 2005-02-21 |- | 99 || 15 || Mirosul || 2005-02-21 |- | 100 || 16 || Efectu' Albă ca Zăpada || 2005-02-22 |- | 101 || 17 || Balada Meșterului Manele || 2005-02-23 |- | 102 || 18 || Un 8 Martie nebun || 2005-02-24 |- | 103 || 19 || Trăsniții pe luna 1 || 2005-02-25 |- | 104 || 20 || Trăsniții pe luna 2 || 2005-02-26 |- | 105 || 21 || Norocul începătorului || 2005-02-27 |- |106|| 22 || Studenții || 2005-03-1 |- |107|| 23 || Studenție haină grea || 2005-03-2 |- |108 |24 |Procesul |2005-03-17 |- |109 |25 |Șase, vine Tilică! |2005-03-21 |- |110 |26 |Anaconda |2005-03-22 |- |111 |27 |Vând Plămân |2005-03-23 |- |112 |28 |Killerul |2005-03-24 |- |113 |29 |Italieni adevărați |2005-03-28 |- |114 |30 |Vin părinții! |2005-03-29 |- |115 |31 |Crima |2005-03-30 |- |116 |32 |Mortul viu (Păcăleala de 1 Aprilie) |2005-03-31 |- |117 |33 |Fonduri pentru dame |2005-04-04 |- |118 |34 |Sergent Ema |2005-04-05 |- |119 |35 |Zâna măseluță |2005-04-06 |- |120 |36 |NATO Tv |2005-04-07 |- |121 |37 |Schimb de corpuri |2005-04-11 |- |122 |38 |Schimb de corpuri 2 |2005-04-12 |- |123 |39 |Kensky Show |2005-04-13 |- |124 |40 |Căciulițe radioactive |2005-04-14 |- |125 |41 |Întoarcerea hoților |2005-04-18 |- |126 |42 |Eu vreau să fiu vedetă! |2005-04-19 |- |127 |43 |Hotel Army |2005-04-20 |- |128 |44 |112 - Mârlanu în acțiune |2005-04-21 |- |129 |45 |Yoghinii |2005-04-25 |- |130 |46 |Sărutul buclucaș |2005-04-26 |- |131 |47 |Dragoste cu vânătăi |2005-04-27 |- |132 |48 |Rivalele |2005-04-28 |- |133 |49 |Paște la pădure |2005-05-02 |- |134 |50 |Cadoul Problemă |2005-05-03 |- |135 |51 |Granițele |2005-05-04 |- |136 |52 |Muzeul figurilor de ghips |2005-05-05 |- |137 |53 |Supervoci |2005-05-09 |- |138 |54 |Autograful |2005-05-10 |- |139 |55 |Estetician de ocazie |2005-05-11 |- |140 |56 |Obsesia |2005-05-12 |- |141 |57 |Rigoarea germană |2005-05-16 |- |142 |58 |Civilie nu te vreau |2005-05-17 |- |143 |59 |Papagalul vorbitor |2005-05-18 |- |144 |60 |Teroarea cu pepene |2005-05-19 |- |145 |61 |Trădat în dragoste |2005-05-23 |- |146 |62 |Cu Ernest la atac! |2005-05-24 |- |147 |63 |Secretara sergentului |2005-05-25 |- |148 |64 |Numai iubirea |2005-05-26 |- |} == Sezonul 5 (2005) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |149 |1 |Telenovela continuă |2005-09-05 |- |150 |2 |Make love not war! |2005-09-06 |- |151 |3 |Căsnicia bat-o vina! |2005-09-07 |- |152 |4 |Viața bate filmul! |2005-09-08 |- |153 |5 |Ironia sorții |2005-09-09 |- |154 |6 |Ca la ușa cortului |2005-09-12 |- |155 |7 |Probleme locative |2005-09-13 |- |156 |8 |Scopul scuză mijloacele |2005-09-14 |- |157 |9 |Restaurantul |2005-09-15 |- |158 |10 |Prafuri pentru stomac |2005-09-19 |- |159 |11 |Marea electrificare |2005-09-20 |- |160 |12 |Stăpânul inelului |2005-09-21 |- |161 |13 |Mârlanu contraatacă |2005-09-22 |- |162 |14 |Cu cărțile pe față |2005-09-26 |- |163 |15 |Certificatul de virginitate |2005-09-27 |- |164 |16 |Mârlanu siamezul |2005-09-28 |- |165 |17 |Sateliții |2005-09-29 |- |166 |18 |Ăl mai tare din parcare! |2005-10-03 |- |167 |19 |Aventuri nocturne |2005-10-04 |- |168 |20 |Vrăjeala vrăjelilor |2005-10-05 |- |169 |21 |Vitezomanii |2005-10-06 |- |170 |22 |Geanta cu bani |2005-10-12 |- |171 |23 |Electricitatea |2005-10-13 |- |172 |24 |Schimb de comandant |2005-10-17 |- |173 |25 |Schimbarea la față |2005-10-18 |- |174 |26 |Soldați asigurați |2005-10-19 |- |175 |27 |Potul cel mare |2005-10-20 |- |176 |28 |Micul terorist |2005-10-21 |- |177 |29 |Probe fizice |2005-10-24 |- |178 |30 |Planuri de vacanță |2005-10-25 |- |179 |31 |Jos pompierul |2005-10-26 |- |180 |32 |Pestișorul de aur |2005-10-27 |- |181 |33 |Bucătăria thailandeză |2005-10-31 |- |182 |34 |Roiul |2005-11-01 |- |183 |35 |Pilula antistres |2005-11-02 |- |184 |36 |Săptămâna alarmelor |2005-11-03 |- |185 |37 |Rapirea |2005-11-07 |- |186 |38 |Rascumpararea |2005-11-09 |- |187 |39 |Salvati soldatul Iepuras |2005-11-10 |- |188 |40 |Lectia de contraspionaj |2005-11-11 |- |189 |41 |Interesu' poarta fesu |2005-11-14 |- |190 |42 |Contractul prenuptial |2005-11-15 |- |191 |43 |Spargatorii de banci |2005-11-16 |- |192 |44 |Dictatorul |2005-11-17 |- |193 |45 |Casatorie europeana |2005-11-21 |- |194 |46 |Frumoasa si bestia |2005-11-22 |- |195 |47 |Melodia Scandalului |2005-11-23 |- |196 |48 |Crazy Song |2005-11-24 |- |197 |49 |Batalia hiturilor |2005-11-28 |- |198 |50 |Ziua nationala |2005-11-30 |- |199 |51 |Batranete haine grele |2005-12-01 |- |200 |52 |Mos Nicolae |2005-12-02 |- |201 |53 |Antichitatile |2005-12-03 |- |202 |54 |Mostenirea |2005-12-04 |- |203 |55 |Betivanca |2005-12-05 |- |204 |56 |Miss Unitate |2005-12-06 |- |205 |57 |Mafiotii |2005-12-07 |- |206 |58 |Experimentul |2005-12-08 |- |207 |59 |Pacienta 1 |2005-12-09 |- |208 |60 |Pacienta 2 |2005-12-10 |- |209 |61 |Anunturile |2005-12-11 |- |210 |62 |Armata comandantului |2005-12-20 |- |211 |63 |Cadouri de Craciun |2005-12-21 |- |212 |64 |Spiritul Sarbatorilor |2005-12-22 |- |213 |65 |In pasi de vals |2005-12-29 |- |214 |66 |Televiune te dorim! |2005-12-30 |- |} == Sezonul 6 (2006) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |215 |1 |Povestea continuă |2006-02-25 |- |216 |2 |Reconstituirea |2006-03-06 |- |217 |3 |Zeul sexului |2006-03-07 |- |218 |4 |Cu capul la psihiatru |2006-03-08 |- |219 |5 |Alarma |2006-03-09 |- |220 |6 |Electroșocurile |2006-03-10 |- |221 |7 |Pariul |2006-03-13 |- |222 |8 |Sclav la Gogogoașă |2006-03-14 |- |223 |9 |Psiholoaga |2006-03-15 |- |224 |10 |Sex interzis |2006-03-16 |- |225 |11 |Dependenți de comandant |2006-03-17 |- |226 |12 |Amnezia |2006-03-20 |- |227 |13 |Înscenarea |2006-03-21 |- |228 |14 |Furia dezlănțuită |2006-03-22 |- |229 |15 |Certificatele de handicap |2006-03-23 |- |230 |16 |Love machine |2006-03-24 |- |231 |17 |Promovarea Iepurelui |2006-03-27 |- |232 |18 |Cascadorul |2006-03-28 |- |233 |19 |Zâna moldoveancă |2006-03-29 |- |234 |20 |Haiducii |2006-03-31 |- |235 |21 |Accidentul |2006-04-03 |- |236 |22 |Mica zeitate |2006-04-04 |- |237 |23 |Canibalii |2006-04-05 |- |238 |24 |Embargoul |2006-04-07 |- |239 |25 |Operațiunea barza |2006-04-10 |- |240 |26 |Călugăru' Mârlanu |2006-04-11 |- |241 |27 |Pupăza uitucă |2006-04-12 |- |242 |28 |Legenda inelului 1 |2006-04-13 |- |243 |29 |Legenda inelului 2 |2006-04-14 |- |244 |30 |Băieți leneși |2006-04-15 |- |245 |31 |Înfierea |2006-04-18 |- |246 |32 |Batman revine |2006-04-19 |- |247 |33 |Femeia bărbat |2006-04-20 |- |248 |34 |Ridică-mi-aș moralul |2006-04-21 |- |249 |35 |Minunea de Paște |2006-04-24 |- |250 |36 |Maeștrii cofetari |2006-04-25 |- |251 |37 |Clubul Abstinenților |2006-04-26 |- |252 |38 |Pupa-ți-aș IQ-ul |2006-04-27 |- |253 |39 |Demascarea |2006-04-28 |- |254 |40 |Cyborg Reîncărcat |2006-05-01 |- |255 |41 |Unde dai și unde crapă |2006-05-02 |- |256 |42 |Mărimea contează!? |2006-05-03 |- |257 |43 |Sosia |2006-05-04 |- |258 |44 |Emisie - recepție |2006-05-05 |- |259 |45 |Trăgători de elită |2006-05-08 |- |260 |46 |Horoscopul |2006-05-09 |- |261 |47 |Actorul și sălbaticii |2006-05-10 |- |262 |48 |Lovitura Mârlanului |2006-05-11 |- |263 |49 |Avansarea lui Jugaru |2006-05-12 |- |264 |50 |Mirosul banilor |2006-05-15 |- |265 |51 |Dragoste la prima vedere |2006-05-16 |- |266 |52 |Goana după antichități |2006-05-17 |- |267 |53 |Afaceri dubioase |2006-05-18 |- |268 |54 |Capodoperele |2006-05-19 |- |269 |55 |Cerere în căsătorie |2006-05-22 |- |270 |56 |Licitația |2006-05-23 |- |271 |57 |Nemuritorii |2006-05-24 |- |272 |58 |Împărații Romei |2006-05-25 |- |273 |59 |Identitate furată |2006-05-26 |- |274 |60 |Pofte de gravidă |2006-05-29 |- |275 |61 |Amenințările |2006-05-30 |- |276 |62 |Rochia de cununie |2006-05-31 |- |277 |63 |Petrecerea burlacilor |2006-06-01 |- |} == Sezonul 7 (2006) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |278 |1 |Detectorul de minciuni |2006-06-02 |- |279 |2 |Obsesiile |2006-09-04 |- |280 |3 |X-Men de România |2006-09-05 |- |281 |4 |Imagini cenzurate |2006-09-06 |- |282 |5 |Atenție, se trage! |2006-09-07 |- |283 |6 |Teoria parpalacului |2006-09-11 |- |284 |7 |Atracții magnetice |2006-09-12 |- |285 |8 |Sfântul chel |2006-09-13 |- |286 |9 |Armă inteligentă |2006-09-14 |- |287 |10 |Asigurările |2006-09-18 |- |258 |11 |Pe gaura cheii! |2006-09-19 |- |259 |12 |Maseur de ocazie |2006-09-20 |- |260 |13 |Ema scapă turma |2006-09-21 |- |261 |14 |Adio Ema |2006-09-25 |- |262 |15 |Lumea interlopă |2006-09-26 |- |263 |16 |Identități schimbate |2006-09-27 |- |264 |17 |Moartea comandantului |2006-10-02 |- |265 |18 |Serenade... nocturne |2006-10-03 |- |266 |19 |Orbii |2006-10-04 |- |267 |20 |Obiectiv Ema |2006-10-05 |- |268 |21 |Inflație de spioni |2006-10-09 |- |269 |22 |Firma luminoasă |2006-10-10 |- |270 |23 |Mintea copiilor |2006-10-11 |- |271 |24 |Reconstituirea |2006-10-12 |- |272 |25 |Ochelari sau civilie |2006-10-16 |- |273 |26 |Ochi de șoim |2006-10-17 |- |274 |27 |Serul adevărului |2006-10-18 |- |275 |28 |Patru pentru Irak |2006-10-19 |- |276 |29 |Doamna cu coasa |2006-10-23 |- |277 |30 |Tatuajele |2006-10-24 |- |278 |31 |Vânzătorul de suveniruri |2006-10-25 |- |279 |32 |Cacialma în stil italian |2006-10-26 |- |280 |33 |Legionarul |2006-10-30 |- |281 |34 |Aviara |2006-10-31 |- |282 |35 |Spiritul lui Bruce Lee |2006-11-01 |- |283 |36 |Vine ursul! |2006-11-02 |- |284 |37 |Parașutiștii |2006-11-06 |- |285 |38 |Monstrul din toaletă |2006-11-07 |- |286 |39 |Căsătorie de conveniență |2006-11-08 |- |287 |40 |Păr rar sau chelie deasă |2006-11-09 |- |288 |41 |Floarea problemă |2006-11-13 |- |289 |42 |Mușcătura |2006-11-14 |- |290 |43 |Captivi în unitate |2006-11-15 |- |291 |44 |Obiective ratate |2006-11-16 |- |292 |45 |Detailiștii |2006-11-20 |- |293 |46 |Artiști nedescoperiți |2006-11-21 |- |294 |47 |Dispute teritoriale |2006-11-22 |- |295 |48 |Marea competiție |2006-11-23 |- |296 |49 |Încurcături medicale |2006-11-27 |- |297 |50 |Caruselul comandanților |2006-11-28 |- |298 |51 |Debranșati de la rețea |2006-11-29 |- |299 |52 |Cartea recordurilor |2006-12-04 |- |300 |53 |Hoțul de biciclete |2006-12-05 |- |301 |54 |Înecatul |2006-12-06 |- |302 |55 |Operațiunea olița |2006-12-07 |- |303 |56 |Legături primejdioase |2006-12-08 |- |304 |57 |Teatru neconvențional |2006-12-11 |- |305 |58 |Durerile facerii |2006-12-12 |- |306 |59 |Sinucigașul |2006-12-13 |- |307 |60 |Sfinția Sa Mârlanu |2006-12-14 |- |308 |61 |Iubire imposibilă |2006-12-18 |- |309 |62 |Inventatorii |2006-12-19 |- |310 |63 |Cumpărături de Crăciun |2006-12-20 |- |311 |64 |Faina bat-o vina |2006-12-21 |- |312 |65 |Caut soț!!! |2006-12-25 |- |313 |66 |Ori la bal ori la spital |2006-12-26 |- |314 |67 |Între viață și moarte |2006-12-27 |- |} == Sezonul 8 (2007) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |315 |1 |Soț și soție |2007-02-11 |- |316 |2 |Copilul surpriză |2007-02-12 |- |317 |3 |Capcanele |2007-02-13 |- |318 |4 |Flagrantul |2007-02-14 |- |319 |5 |Certificatul de căsătorie |2007-02-15 |- |320 |6 |Războiul Caporalilor |2007-02-19 |- |321 |7 |Amnezica |2007-02-20 |- |322 |8 |Strategie mârlănească |2007-02-21 |- |323 |9 |Adio armată! |2007-02-22 |- |324 |10 |Ostaticii |2007-02-26 |- |325 |11 |Călare pe situație |2007-02-27 |- |326 |12 |Travestiții |2007-02-28 |- |327 |13 |Înger și demon |2007-03-01 |- |328 |14 |Tradiții africane |2007-03-05 |- |329 |15 |Zvonită cronică |2007-03-06 |- |330 |16 |Jaguarul |2007-03-07 |- |331 |17 |Fata generalului |2007-03-08 |- |332 |18 |Sub acoperire |2007-03-12 |- |333 |19 |Ghici cine-i tata? |2007-03-13 |- |334 |20 |Uniformele |2007-03-14 |- |335 |21 |Scenariul |2007-03-15 |- |336 |22 |Mortul problemă |2007-03-19 |- |337 |23 |Funerariile lui Pupăză |2007-03-20 |- |338 |24 |Cartelele |2007-03-21 |- |339 |25 |La sânul Emei |2007-03-22 |- |340 |26 |Caseta compromițătoare |2007-03-26 |- |341 |27 |Love machine |2007-03-27 |- |342 |28 |Fata fierbinte |2007-03-28 |- |343 |29 |Sosia lu' soția |2007-03-29 |- |344 |30 |Ca-n telenovele |2007-04-02 |- |345 |31 |Teoria conspirației |2007-04-03 |- |346 |32 |Telefonul |2007-04-04 |- |347 |33 |Glonțul |2007-04-05 |- |348 |34 |O lume nebună!!! |2007-04-09 |- |349 |35 |Blestemul |2007-04-10 |- |350 |36 |Lanțul slăbiciunilor |2007-04-11 |- |351 |37 |Asistenta |2007-04-12 |- |352 |38 |Ritual de împerechere |2007-04-16 |- |353 |39 |Capu' la cutie |2007-04-17 |- |354 |40 |Siamezii |2007-04-18 |- |355 |41 |Epidemie de prostie |2007-04-19 |- |356 |42 |Antidotul |2007-04-20 |- |357 |43 |Zoofilul și travestitul |2007-04-23 |- |358 |44 |Contractul |2007-04-24 |- |359 |45 |Fotografia |2007-04-25 |- |360 |46 |Carantina |2007-04-26 |- |361 |47 |Regele gunoaielor |2007-04-30 |- |362 |48 |Parola |2007-05-02 |- |363 |49 |Sabia lui Ștefan |2007-05-03 |- |364 |50 |Mesajul erotic |2007-05-07 |- |365 |51 |Libidinosul |2007-05-08 |- |366 |52 |Implanturi |2007-05-09 |- |367 |53 |Copie la indigo |2007-05-10 |- |368 |54 |Fensy trendy handicap |2007-05-14 |- |369 |55 |Turnătorii |2007-05-15 |- |370 |56 |Episodul 400 |2007-05-16 |- |371 |57 |Noul sergent |2007-05-17 |- |372 |58 |Hoțul de identități |2007-05-21 |- |373 |59 |Crema minune |2007-05-22 |- |374 |60 |Salvați-l pe comandant!!! |2007-05-23 |- |375 |61 |Cucu și pupăza |2007-05-24 |- |376 |62 |Fobiile |2007-05-28 |- |377 |63 |Agentul Felix |2007-05-29 |- |378 |64 |Bani de la Gigi |2007-05-30 |- |379 |65 |Mitul lui Dracula |2007-05-31 |- |380 |66 |Căsuțele poștale |2007-06-04 |- |381 |67 |Fabrica de ticuri |2007-06-05 |- |382 |68 |Adio NATO |2007-06-06 |- |} == Sezonul 9 (2007) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |413 |1 |O noua viata |2007-09-02 |- |414 |2 |De ce ți-e frică nu scapi! |2007-09-03 |- |415 |3 |Regulamentul |2007-09-04 |- |416 |4 |Războiul psihologic |2007-09-05 |- |417 |5 |Cum să scap de Coana Mare? |2007-09-06 |- |418 |6 |Amintirile ne chinuiesc |2007-09-10 |- |419 |7 |Funeraliile comandantului |2007-09-11 |- |420 |8 |Admiratorul secret |2007-09-12 |- |421 |9 |Spiritismul continuă |2007-09-13 |- |422 |10 |Stresul bată-l vina!!! |2007-09-17 |- |423 |11 |Șpaga bună trece primejdia rea |2007-09-18 |- |424 |12 |Adormiții |2007-09-19 |- |425 |13 |Surprize nedorite |2007-09-20 |- |426 |14 |Unde dai și cin'te crapă |2007-09-24 |- |427 |15 |Lanțul slăbiciunilor |2007-09-25 |- |428 |16 |Doamna Ciociolinova |2007-09-26 |- |429 |17 |Pupăză sau pupă-mă |2007-09-27 |- |430 |18 |Hoțul de Sandwiciuri |2007-10-01 |- |431 |19 |Neuron contra freon |2007-10-02 |- |432 |20 |Bătălie pentru Hollywood |2007-10-03 |- |433 |21 |Masca |2007-10-04 |- |434 |22 |Bătălie pentru Costelo |2007-10-08 |- |435 |23 |Toată lumea se ascunde |2007-10-09 |- |436 |24 |Leul, cerșetorul și dulapul |2007-10-10 |- |437 |25 |Jojo cea rea |2007-10-11 |- |438 |26 |Gravidă de conjunctură |2007-10-15 |- |439 |27 |Petrecerea surpriză |2007-10-16 |- |440 |28 |Doamna și vagabonzii |2007-10-17 |- |441 |29 |Eroul teraselor |2007-10-18 |- |442 |30 |Consultanții |2007-10-22 |- |443 |31 |Zarurile și valiza |2007-10-23 |- |444 |32 |Trei nuduri pe oră |2007-10-24 |- |445 |33 |Marea demascare |2007-10-25 |- |446 |34 |Mortul viu |2007-10-29 |- |447 |35 |Ficusul problemă |2007-10-30 |- |448 |36 |Fundația |2007-10-31 |- |449 |37 |Peisagiștii |2007-11-01 |- |450 |38 |Scârțâitul |2007-11-05 |- |451 |39 |Donatorii |2007-11-06 |- |452 |40 |Obsesiile |2007-11-07 |- |453 |41 |Dimineața de după |2007-11-08 |- |454 |42 |Fanteziile |2007-11-12 |- |455 |43 |Rockerii |2007-11-13 |- |456 |44 |Pupăza televizată |2007-11-14 |- |457 |45 |Crima |2007-11-15 |- |458 |46 |Ancheta |2007-11-19 |- |459 |47 |Caruselul suspecților |2007-11-20 |- |460 |48 |Inflație de criminali |2007-11-21 |- |461 |49 |Feng shui la greu |2007-11-22 |- |462 |50 |Teoria "armei" |2007-11-26 |- |463 |51 |Ghinioniștii |2007-11-27 |- |464 |52 |Vânătorii de recompensă |2007-11-28 |- |465 |53 |Furia |2007-11-29 |- |466 |54 |Omul mafiei |2007-12-03 |- |467 |55 |Pacienții |2007-12-04 |- |468 |56 |Toamfla și palma |2007-12-05 |- |469 |57 |Cupa spălătorilor la râu |2007-12-06 |- |470 |58 |Meteoritul |2007-12-10 |- |471 |59 |Amenințarea mascaților |2007-12-11 |- |472 |60 |Lista mafiei |2007-12-12 |- |473 |61 |Pană de curent |2007-12-13 |- |474 |62 |Potul cel mare |2007-12-18 |- |475 |63 |Bordelul |2007-12-19 |- |476 |64 |Legea compensației |2007-12-20 |- |} == Sezonul 10 (2008) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |477 |1 |În pat cu Costelo |2008-02-11 |- |478 |2 |Apocalipsa după Pupăză |2008-02-12 |- |479 |3 |Reclamă mascată |2008-02-13 |- |480 |4 |Fanii lui Copperfield |2008-02-14 |- |481 |5 |Autoritatea uniformei |2008-02-18 |- |482 |6 |Pizzeria fantomă |2008-02-19 |- |483 |7 |Un meteo erotic |2008-02-20 |- |484 |8 |Cadoul problemă |2008-02-21 |- |485 |9 |Claustrofobia |2008-02-25 |- |486 |10 |Tuning la pantofi |2008-02-26 |- |487 |11 |Sforăitorii |2008-02-27 |- |488 |12 |Vinovatul fără vină |2008-02-28 |- |489 |13 |Nasuri turtite |2008-03-03 |- |490 |14 |Coliva |2008-03-04 |- |491 |15 |Fotbaliștii |2008-03-05 |- |492 |16 |Atingerea |2008-03-06 |- |493 |17 |Schimb de case |2008-03-10 |- |494 |18 |Patru lăbuțe |2008-03-11 |- |495 |19 |Premiați la Cannes |2008-03-12 |- |496 |20 |Tatăl lui Vandame |2008-03-13 |- |497 |21 |Spargerea |2008-03-17 |- |498 |22 |Volga lui Stalin |2008-03-18 |- |499 |23 |Moștenirea |2008-03-19 |- |500 |24 |Schimb de roluri |2008-03-20 |- |501 |25 |Florile și machiajul |2008-03-24 |- |502 |26 |Viroza |2008-03-25 |- |503 |27 |Cabana din dop |2008-03-26 |- |504 |28 |Dresorul de leoaice |2008-03-27 |- |505 |29 |Masajul adevărului |2008-03-31 |- |506 |30 |Portofelul și peștele |2008-04-01 |- |507 |31 |Bunele maniere |2008-04-02 |- |508 |32 |Adio Angi!!! |2008-04-03 |- |509 |33 |Test de infidelitate |2008-04-07 |- |510 |34 |Evadatul |2008-04-08 |- |511 |35 |Aditivul minune |2008-04-09 |- |512 |36 |Promoția TV |2008-04-10 |- |513 |37 |Cu toții la Ibiza |2008-04-14 |- |514 |38 |Încălzirea globală |2008-04-15 |- |515 |39 |Cadâna lui Gogoașe |2008-04-16 |- |516 |40 |Gravizii |2008-04-17 |- |517 |41 |Finuța |2008-04-21 |- |518 |42 |Polițistul anului |2008-04-22 |- |519 |43 |Coprezentatoarea și chiria |2008-04-23 |- |520 |44 |Fotografia |2008-04-24 |- |521 |45 |Mănăstirea de taici |2008-04-28 |- |522 |46 |Gospodina |2008-04-29 |- |523 |47 |Gogoașa deprimată |2008-04-30 |- |524 |48 |Farsa |2008-05-01 |- |525 |49 |Aspiratorul de gagici |2008-05-05 |- |526 |50 |Scaunul de masaj |2008-05-06 |- |527 |51 |Stafia lui Trașcă |2008-05-07 |- |528 |52 |Medicină alternativă |2008-05-08 |- |529 |53 |Tenorul |2008-05-12 |- |530 |54 |Cu toții la sală |2008-05-13 |- |531 |55 |Abstinent sau absolvent |2008-05-14 |- |532 |56 |Câinele și recompensa |2008-05-15 |- |533 |57 |Cine spală vasele? |2008-05-19 |- |534 |58 |Supernanny |2008-05-20 |- |535 |59 |Manechinii |2008-05-21 |- |536 |60 |Imnul trăsniților |2008-05-22 |- |537 |61 |Seară de Monopoly |2008-05-26 |- |538 |62 |Însărcinată |2008-05-27 |- |539 |63 |Cererea în căsătorie |2008-05-28 |- |540 |64 |Despărțirea |2008-05-29 |- |} == Sezonul 11 (2008) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |541 |1 |Atracție fatală |2008-09-15 |- |542 |2 |O noapte de coșmar |2008-09-16 |- |543 |3 |Sexy Mârlanu |2008-09-17 |- |544 |4 |Întâlnire pe neve |2008-09-18 |- |545 |5 |Bâlbâiții |2008-09-22 |- |546 |6 |Aniversarea |2008-09-23 |- |547 |7 |Relații deschise |2008-09-24 |- |548 |8 |Pământ pe lună |2008-09-25 |- |549 |9 |Mobila erotică |2008-09-29 |- |550 |10 |Casa bântuită |2008-09-30 |- |551 |11 |La lumina stâlpului |2008-10-01 |- |552 |12 |Ordinul de restricție |2008-10-02 |- |553 |13 |Iubita misterioasă |2008-10-06 |- |554 |14 |Fata emo |2008-10-07 |- |555 |15 |Megastarul din toaletă |2008-10-08 |- |556 |16 |Cadoul vorbitor |2008-10-09 |- |557 |17 |Mârlanul se cultivă |2008-10-13 |- |558 |18 |113 - Apel de urgență |2008-10-14 |- |559 |19 |Deochiul |2008-10-15 |- |560 |20 |Pompierul |2008-10-16 |- |561 |21 |Ziua lui Pupăză |2008-10-20 |- |562 |22 |Masca lui Zorro |2008-10-21 |- |563 |23 |Cutremurul |2008-10-22 |- |564 |24 |Crăpătura |2008-10-23 |- |565 |25 |Războiul sexelor |2008-10-27 |- |566 |26 |Gogoașa paralizată |2008-10-28 |- |567 |27 |Afacerea butelia |2008-10-29 |- |568 |28 |Răpirea |2008-10-30 |- |569 |29 |Instalatorul |2008-11-03 |- |570 |30 |Călugărul Mârlanu |2008-11-04 |- |571 |31 |Lumânările parfumate |2008-11-05 |- |572 |32 |Brută sau sensibil? |2008-11-06 |- |573 |33 |Servitorii |2008-11-10 |- |574 |34 |Mușcătura |2008-11-11 |- |575 |35 |Sindicatul erotic |2008-11-12 |- |576 |36 |Șantajul |2008-11-13 |- |577 |37 |Reflorarea |2008-11-17 |- |578 |38 |Angelica se întoarce |2008-11-18 |- |579 |39 |Soluții extreme |2008-11-19 |- |580 |40 |Ghicitoarea |2008-11-20 |- |581 |41 |Patul conjugal |2008-11-24 |- |582 |42 |Hanibal Lecter de România |2008-11-25 |- |583 |43 |Dragoste în direct |2008-11-26 |- |584 |44 |Competiția și percheziția |2008-11-27 |- |585 |45 |Invazia extraterestră |2008-12-01 |- |586 |46 |Aerul condiționat |2008-12-02 |- |587 |47 |Ghena |2008-12-03 |- |588 |48 |Noul Mârlanu |2008-12-04 |- |589 |49 |Cadavrul din valiză |2008-12-08 |- |590 |50 |Bătaia peștelui |2008-12-09 |- |591 |51 |Mârlanu reactivat |2008-12-10 |- |592 |52 |Ochelarii |2008-12-11 |- |593 |53 |Piromanul |2008-12-15 |- |594 |54 |Candidatul la primărie |2008-12-16 |- |595 |55 |Eroul și acupunctura partea 1 |2008-12-17 |- |596 |56 |Eroul și acupunctura partea 2 |2008-12-18 |- |} == Sezonul 12 (2009) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |597 |1 |Simularea |2009-03-02 |- |598 |2 |Poftele |2009-03-03 |- |599 |3 |Ecograful și paranormalul |2009-03-04 |- |600 |4 |Jurnalul lui Pupăză |2009-03-05 |- |601 |5 |Decesul |2009-03-05 |- |602 |6 |Caietul de sarcini |2009-03-09 |- |603 |7 |Secretara, gravida și amorezii |2009-03-10 |- |604 |8 |Apa de gură și rețeta tinereții |2009-03-11 |- |605 |9 |Mireasa și peștele |2009-03-12 |- |606 |10 |Promovarea |2009-03-12 |- |607 |11 |112 |2009-03-16 |- |608 |12 |Dragonul de Komodo |2009-03-17 |- |609 |13 |Porcu' și brocoli |2009-03-18 |- |610 |14 |Zidul Vandamului |2009-03-19 |- |611 |15 |Ca-n sânul naturii |2009-03-23 |- |612 |16 |Coșmar sau premoniție |2009-03-24 |- |613 |17 |Amantul și bubele |2009-03-25 |- |614 |18 |Oglinda |2009-03-26 |- |615 |19 |Robocapsec |2009-03-30 |- |616 |20 |Naționalizarea femeilor |2009-03-31 |- |617 |21 |Războiul păcălelilor |2009-04-01 |- |618 |22 |Alinturile |2009-04-02 |- |619 |23 |Hoțul de televizoare |2009-04-06 |- |620 |24 |Dispariția Desiricăi |2009-04-07 |- |621 |25 |Erou sau excroc |2009-04-08 |- |622 |26 |Lovit și abandonat |2009-04-09 |- |623 |27 |Criza și Crizații |2009-04-13 |- |624 |28 |În căutarea Desiricăi |2009-04-14 |- |625 |29 |Presupusul hoț |2009-04-15 |- |626 |30 |Amenințările |2009-04-16 |- |627 |31 |Sirena |2009-04-20 |- |628 |32 |Test de fidelitate |2009-04-21 |- |629 |33 |Nume de vedete |2009-04-22 |- |630 |34 |Bucătarul sexy |2009-04-23 |- |631 |35 |Orașul cu un singur locuitor |2009-04-27 |- |632 |36 |Amanții vedetei |2009-04-28 |- |633 |37 |Trei ceasuri rele |2009-04-29 |- |634 |38 |Băiatul cu pizza |2009-04-30 |- |635 |39 |Matrimonialele |2009-04-31 |- |636 |40 |Războiul conjugal |2009-05-05 |- |637 |41 |DJ Pupăză |2009-05-06 |- |638 |42 |Atentat în direct |2009-05-07 |- |639 |43 |Cura de slăbire |2009-05-11 |- |63940 |44 |Drapelul unității partea 1 |2009-05-12 |- |641 |45 |Drapelul unității partea 2 |2009-05-13 |- |642 |46 |Gagica tuturor |2009-05-14 |- |643 |47 |Cadoul pierdut |2009-05-18 |- |644 |48 |Amenajări interioare |2009-05-19 |- |645 |49 |Pui de trac |2009-05-20 |- |646 |50 |DVD-ul încriminator |2009-05-21 |- |647 |51 |Vampirii |2009-05-25 |- |648 |52 |Balul vagabonzilor |2009-05-26 |- |649 |53 |Starleta porno |2009-05-27 |- |650 |54 |Uitucii |2009-05-28 |- |651 |55 |Comoara și dispăruții |2009-06-01 |- |652 |56 |Hoții de tablouri |2009-06-02 |- |653 |57 |Cadoul special |2009-06-03 |- |654 |58 |Noul psiholog |2009-06-04 |- |655 |59 |Mai nebună ca nebunii |2009-06-08 |- |656 |60 |Chiriașa |2009-06-09 |- |} == Sezonul 13 (2009) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |657 |1 |Sabia lui Damucles |2009-09-07 |- |658 |2 |Războiul psihologic |2009-09-08 |- |659 |3 |Firma de pază |2009-09-09 |- |660 |4 |Armistițiul |2009-09-10 |- |661 |5 |Zugravi de conjunctură |2009-09-14 |- |662 |6 |Moartea vine pe banda de casetofon |2009-09-15 |- |663 |7 |Picnicul reconcilierii |2009-09-17 |- |664 |8 |Ghinionul norocului |2009-09-18 |- |665 |9 |Violatorul de psiholoage |2009-09-21 |- |666 |10 |Cagula și peruca |2009-09-22 |- |667 |11 |Medalia |2009-09-23 |- |668 |12 |Experții în pictură |2009-09-24 |- |669 |13 |Camera ascunsă |2009-09-28 |- |670 |14 |Rochia de fitze |2009-09-29 |- |671 |15 |Alesul Afroditei |2009-09-30 |- |672 |16 |Pijamale sexy |2009-10-01 |- |673 |17 |Demascarea |2009-10-05 |- |674 |18 |Coșmarul |2009-10-06 |- |675 |19 |Bicicleta medicinală |2009-10-07 |- |676 |20 |Băile termale |2009-10-08 |- |677 |21 |Vrăjitoarea și mușchiuloșii |2009-10-12 |- |678 |22 |La față păpușă, la fizic mătușă |2009-10-13 |- |679 |23 |Câinii |2009-10-14 |- |680 |24 |Vasul chinezesc |2009-10-15 |- |681 |25 |Sclavul |2009-10-19 |- |682 |26 |Toaleta discordiei |2009-10-20 |- |683 |27 |Afrodita Cucu |2009-10-21 |- |684 |28 |Eroul și borfașii |2009-10-22 |- |685 |29 |Menajera |2009-10-26 |- |686 |30 |Maseorii |2009-10-27 |- |687 |31 |Polițistul șpăgar |2009-10-28 |- |688 |32 |Divide et impera |2009-10-29 |- |689 |33 |Viol sau plăcere ?!? |2009-11-02 |- |690 |34 |Casa cu stafii |2009-11-03 |- |691 |35 |Moștenirea |2009-11-04 |- |692 |36 |Mister Pupăză Show |2009-11-05 |- |693 |37 |Sexy Ema și Mârlanu Gay |2009-11-09 |- |694 |38 |Reparatorul de căsnicii |2009-11-10 |- |695 |39 |Avansarea lui Chiorete |2009-11-11 |- |696 |40 |Cea mai bună prietenă |2009-11-12 |- |697 |41 |Semințele |2009-11-16 |- |698 |42 |Cutremurul și replica |2009-11-17 |- |699 |43 |Ziua polițistei |2009-11-18 |- |700 |44 |Sosia lui Botezatu |2009-11-19 |- |701 |45 |Nopți albe |2009-11-23 |- |702 |46 |Dosarul problemă |2009-11-24 |- |703 |47 |Caruselul arestărilor |2009-11-25 |- |704 |48 |Pupăza în comă |2009-11-26 |- |705 |49 |Test de sinceritate |2009-11-30 |- |706 |50 |Hipnoza |2009-12-01 |- |707 |51 |Maniaca |2009-12-02 |- |708 |52 |Serviciul de ajutor rapid |2009-12-03 |- |709 |53 |Anabolizantele |2009-12-07 |- |710 |54 |Bodyguarzi în Ghencea |2009-12-08 |- |711 |55 |Toată lumea e gravidă |2009-12-09 |- |712 |56 |Votați Ema Cucu! |2009-12-10 |- |713 |57 |Ordinul de restricție |2009-12-14 |- |714 |58 |Orbii |2009-12-15 |- |715 |59 |Răpirea candidatei |2009-12-16 |- |716 |60 |Ziua cea mare |2009-12-17 |- |} == Sezonul 14 (2010) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |717 |1 |Dragoste sau interes? |2010-02-22 |- |718 |2 |Popa prostu'!!! |2010-02-23 |- |719 |3 |Pâinea de Constanța |2010-02-24 |- |720 |4 |Mirosul |2010-02-25 |- |721 |5 |Fluierul |2010-03-01 |- |722 |6 |Vaccinul antiporcin |2010-03-02 |- |723 |7 |Angajez secretară |2010-03-03 |- |724 |8 |Somn ușor! |2010-03-04 |- |725 |9 |Gripa mârlănească |2010-03-08 |- |726 |10 |Spiritul lui Gogoașe |2010-03-09 |- |727 |11 |Inundația |2010-03-10 |- |728 |12 |Cererea în căsătorie |2010-03-11 |- |729 |13 |Hot dog!!! |2010-03-15 |- |730 |14 |Crima |2010-03-16 |- |731 |15 |Matrimonialele |2010-03-17 |- |732 |16 |Miss Moldova |2010-03-18 |- |733 |17 |[[Romeo și Julieta]] |2010-03-22 |- |734 |18 |Șacalul |2010-03-23 |- |735 |19 |Amenințarea vampirilor |2010-03-24 |- |736 |20 |Comandamentul de criză |2010-03-25 |- |737 |21 |Pagina 52 |2010-03-29 |- |738 |22 |Strategia piranha |2010-03-30 |- |739 |23 |Moarta vie |2010-03-31 |- |740 |24 |Evacuarea Afroditei |2010-04-01 |- |741 |25 |Geanta surpriză |2010-04-05 |- |742 |26 |Creatura din pubelă |2010-04-06 |- |743 |27 |Lampa lui Aladin |2010-04-07 |- |744 |28 |Șefa DGS și imnul FCM |2010-04-08 |- |745 |29 |Dentista |2010-04-12 |- |746 |30 |Plata în natură |2010-04-13 |- |747 |31 |Păpușa Voodoo |2010-04-14 |- |748 |32 |Capcana mobilului |2010-04-15 |- |749 |33 |Ciocănitoarea Woody |2010-04-19 |- |750 |34 |Creditul fără nevoi personale |2010-04-20 |- |751 |35 |Cititorul de gânduri |2010-04-21 |- |752 |36 |Hoții de picturi |2010-04-22 |- |753 |37 |Depozitul de lemne |2010-04-26 |- |754 |38 |Ferdinand Vârlanu și "Cireașa de pe tort" |2010-04-27 |- |755 |39 |Razie la buletine! |2010-04-28 |- |756 |40 |Blonda lu' Mârlanu |2010-04-29 |- |757 |41 |Asediul suporterilor |2010-05-03 |- |758 |42 |Meciul meciurilor |2010-05-04 |- |759 |43 |Copilul tuturor |2010-05-05 |- |760 |44 |Televiziunea poporului |2010-05-06 |- |761 |45 |Stafiile |2010-05-10 |- |762 |46 |Generalul Chiorete |2010-05-11 |- |763 |47 |Nocturna funerară |2010-05-12 |- |764 |48 |Comedia erorilor |2010-05-13 |- |765 |49 |Amanta primarului |2010-05-17 |- |766 |50 |Premoniția |2010-05-18 |- |767 |51 |Azilul fostelor glorii |2010-05-19 |- |768 |52 |Betty cea urâtă |2010-05-20 |- |769 |53 |Demisia |2010-05-24 |- |770 |54 |Cu barosu la psihiatra |2010-05-25 |- |771 |55 |Cu toții la Amara! |2010-05-26 |- |772 |56 |Viața bate filmul!!! |2010-05-27 |- |} == Sezonul 15 (2010) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |773 |1 |Polițiști de ocazie |2010-09-06 |- |774 |2 |Ajustări salariale |2010-09-07 |- |775 |3 |Vacanță de vis |2010-09-08 |- |776 |4 |Tilică se mărită |2010-09-09 |- |777 |5 |Cercei unicat |2010-09-13 |- |778 |6 |Care pe care... |2010-09-14 |- |779 |7 |Iubitul Sofiei |2010-09-15 |- |780 |8 |Guns and roses |2010-09-16 |- |781 |9 |Galantonii |2010-09-20 |- |782 |10 |Pupăza din tei |2010-09-21 |- |783 |11 |Stația de taxi |2010-09-22 |- |784 |12 |Hoțul de televizoare |2010-09-23 |- |785 |13 |Greva polițistilor |2010-09-27 |- |786 |14 |Iubita oficială |2010-09-28 |- |787 |15 |Reclama |2010-09-29 |- |788 |16 |Violatorul și dulapul |2010-09-30 |- |789 |17 |Droguri pentru a' bătrâna |2010-10-04 |- |790 |18 |Mesajul bichinilor |2010-10-05 |- |791 |19 |Zeitatea africană |2010-10-06 |- |792 |20 |Starleta XXX |2010-10-07 |- |793 |21 |Amenințările |2010-10-11 |- |794 |22 |Invitație la duș |2010-10-12 |- |795 |23 |Portofele, portofele! |2010-10-13 |- |796 |24 |Șampanie și yaht |2010-10-14 |- |797 |25 |Cura de slăbire |2010-10-18 |- |798 |26 |Liza Minerii |2010-10-19 |- |799 |27 |Manifestație anti-babă |2010-10-20 |- |800 |28 |Bikerul |2010-10-21 |- |801 |29 |Justițiarele |2010-10-25 |- |802 |30 |Glaciațiunea |2010-10-26 |- |803 |31 |Afacerea toaleta |2010-10-27 |- |804 |32 |Trombonistul |2010-10-28 |- |805 |33 |Duhovnicul Mârlanu |2010-11-01 |- |806 |34 |Dansul pinguinului |2010-11-02 |- |807 |35 |Școala de șoferi |2010-11-03 |- |808 |36 |Pana de curent |2010-11-04 |- |809 |37 |Micuțul african |2010-11-08 |- |810 |38 |Tura de noapte |2010-11-09 |- |811 |39 |Șah și mat!!! |2010-11-10 |- |812 |40 |Telefonul fără fir!!! |2010-11-11 |- |813 |41 |Piscina |2010-11-15 |- |814 |42 |Mondena |2010-11-16 |- |815 |43 |Surdul |2010-11-17 |- |816 |44 |Imobiliare și auto |2010-11-18 |- |817 |45 |Tabloul |2010-11-22 |- |818 |46 |Șase, vine fiscul! |2010-11-23 |- |819 |47 |Moroșanu |2010-11-24 |- |820 |48 |Donatorii de mormoloci |2010-11-25 |- |821 |49 |Floarea discordiei |2010-11-29 |- |822 |50 |Paranormalul |2010-11-30 |- |823 |51 |Școala de vrăjitori |2010-12-01 |- |824 |52 |Limitatoarele de viteză |2010-12-02 |- |825 |53 |Gigolo italian |2010-12-06 |- |826 |54 |Haina de blană |2010-12-07 |- |827 |55 |Soluții radicale |2010-12-08 |- |828 |56 |Reabilitarea termică |2010-12-09 |- |829 |57 |Agentul SIE |2010-12-13 |- |830 |58 |Inchiziția |2010-12-14 |- |831 |59 |Detergentul afrodisiac |2010-12-15 |- |832 |60 |Tanta Clanța |2010-12-16 |- |833 |61 |Special Revelion partea 1 |2011-01-09 |- |834 |62 |Special Revelion partea 2 |2011-01-10 |- |} == Sezonul 16 (2011) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |801 |1 |Lista lu' Pupăză |2011-02-28 |- |802 |2 |O nouă secție! |2011-03-01 |- |803 |3 |Interogatoriu all inclusive |2011-03-02 |- |804 |4 |Arhanghelul Chiorete |2011-03-03 |- |805 |5 |Certificatul de bărbăție |2011-03-07 |- |806 |6 |Icoana făcătoare de minuni |2011-03-08 |- |807 |7 |Dumnezeu pentru o zi |2011-03-09 |- |808 |8 |Povești nemuritoare |2011-03-10 |- |809 |9 |O noapte furtunoasă |2011-03-14 |- |810 |10 |Cu toții la safari |2011-03-15 |- |811 |11 |Competiția |2011-03-16 |- |812 |12 |Peștera muierii |2011-03-17 |- |813 |13 |Marele pot |2011-03-21 |- |814 |14 |Vrabia viloi visează!!! |2011-03-22 |- |815 |15 |Supremația Babei |2011-03-23 |- |816 |16 |Mârlacul |2011-03-24 |- |817 |17 |Bolnavă închipuită |2011-03-28 |- |818 |18 |[[Jack Spintecătorul]] |2011-03-29 |- |819 |19 |Răpirea sofiei |2011-03-30 |- |820 |20 |Păcăleală de 1 aprilie |2011-03-31 |- |821 |21 |Tratamentul cu usturoi |2011-04-04 |- |822 |22 |Războiul televizoarelor |2011-04-05 |- |823 |23 |Însărcinată din greșeală |2011-04-06 |- |824 |24 |Psiholoagă sau matroană |2011-04-07 |- |825 |25 |Secretara moldoveancă |2011-04-11 |- |826 |26 |Jurasic Tarc |2011-04-12 |- |827 |27 |Degradații |2011-04-13 |- |828 |28 |Gala premiilor Oscar |2011-04-14 |- |829 |29 |Mireasa moartă |2011-04-18 |- |830 |30 |Poliția în acțiune |2011-04-19 |- |831 |31 |[[Fantoma de la operă]] |2011-04-20 |- |832 |32 |Spălătorul de bani |2011-04-21 |- |833 |33 |Nebun cu acte |2011-04-25 |- |834 |34 |Drumul gazelor |2011-04-26 |- |835 |35 |Cu toții la canal |2011-04-27 |- |836 |36 |Declarațiile de dragoste |2011-04-28 |- |837 |37 |Jambonul franțuzesc |2011-05-02 |- |838 |38 |Baba moartă |2011-05-03 |- |839 |39 |Colecția de lenjerie |2011-05-04 |- |840 |40 |Ordinul de restricție |2011-05-05 |- |841 |41 |Cererea în căsătorie |2011-05-09 |- |842 |42 |Afacerea cu flori |2011-05-10 |- |843 |43 |Teroriști și câștigi |2011-05-11 |- |844 |44 |Polițiștii Gay |2011-05-17 |- |845 |45 |Cantina săracilor |2011-05-19 |- |846 |46 |Școala de dans și bune maniere |2011-05-19 |- |847 |47 |Miliardarul Moldovean |2011-05-20 |- |848 |48 |Mama Sofiei |2011-05-21 |- |849 |49 |Pupăza sălbatică |2011-05-23 |- |850 |50 |Amantul Emei |2011-05-24 |- |851 |51 |Două nunți și-o sinucidere |2011-05-25 |- |852 |52 |Fără apă și curent |2011-05-26 |- |853 |53 |Cu baba la cimitir |2011-05-30 |- |854 |54 |[[Frumoasa și bestia]] |2011-05-31 |- |855 |55 |Lovitură de teatru |2011-06-01 |- |856 |56 |Final de comă |2011-06-02 |- |} == Sezonul 17 (2011) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |857 |1 |Ziua de apoi |2011-09-12 |- |858 |2 |Dictatura Mârlanului |2011-09-13 |- |859 |3 |Momentul adevărului |2011-09-14 |- |860 |4 |Clubul de plăceri nebănuite |2011-09-15 |- |861 |5 |Și tu Burtus? |2011-09-20 |- |862 |6 |Cabinetul psihoerotic |2011-09-21 |- |863 |7 |Covorul din Biroul Oval |2011-09-22 |- |864 |8 |Echipa de fotbal feminin |2011-09-23 |- |865 |9 |Mesaje de iubire |2011-09-26 |- |866 |10 |Fitzo-shica |2011-09-27 |- |867 |11 |Demisia |2011-09-28 |- |868 |12 |Asistenta lui Pupăză |2011-09-29 |- |869 |13 |Guvernul Pupăză |2011-10-03 |- |870 |14 |Fantomas |2011-10-04 |- |871 |15 |Marea evadare |2011-10-05 |- |872 |16 |Statueta Voodoo |2011-10-06 |- |873 |17 |Interzis minorilor |2011-10-10 |- |874 |18 |Recompensa |2011-10-11 |- |875 |19 |Concursul de angajare |2011-10-12 |- |876 |20 |Legendele Olimpului |2011-10-13 |- |877 |21 |Grădinarul și cura de slăbire |2011-10-17 |- |878 |22 |Psihogogoașă |2011-10-18 |- |879 |23 |Sezonul împerecherii |2011-10-19 |- |880 |24 |Cazul Mozart |2011-10-20 |- |881 |25 |Trei nunți și-o renovare |2011-10-24 |- |882 |26 |Publicitatea negativă |2011-10-25 |- |883 |27 |Greva foamei |2011-10-26 |- |884 |28 |Cine sapă groapa altuia... |2011-10-27 |- |885 |29 |Telefonul cu suprataxă |2011-10-31 |- |886 |30 |Micul Ceaușescu |2011-11-01 |- |887 |31 |Cadouri pentru Sofica |2011-11-02 |- |888 |32 |Victima din telenovelă |2011-11-03 |- |889 |33 |Tură de noapte |2011-11-07 |- |890 |34 |Dumnezei pentru o zi |2011-11-08 |- |891 |34 |Reconstituirea |2011-11-09 |- |892 |36 |Hoțul de poșete |2011-11-10 |- |893 |37 |Ostatecii |2011-11-14 |- |894 |38 |Lebăda neagră |2011-11-15 |- |895 |39 |Babalaureatul |2011-11-16 |- |896 |40 |Respectul și fitza |2011-11-17 |- |897 |41 |Noră pentru babă |2011-11-21 |- |898 |42 |Homo erectus |2011-11-22 |- |899 |43 |Ultimul ovul |2011-11-23 |- |900 |44 |James Tont - Agentul 000 |2011-11-24 |- |901 |45 |Ce vrăji mai vor fetele |2011-11-28 |- |902 |46 |Big Mama și McDonuts |2011-11-29 |- |903 |47 |Partidul P.U.P.Ă.Z.Ă. |2011-11-30 |- |904 |48 |Orgia culinară |2011-12-01 |- |905 |49 |Leafa, ceasul și amantul |2011-12-05 |- |906 |50 |Fata președintelui |2011-12-06 |- |907 |51 |Miss Ugly |2011-12-07 |- |908 |52 |Dansuri din buric |2011-12-08 |- |909 |53 |Acum ori niciodată |2011-12-12 |- |910 |54 |Hăinuțe pentru păpuși |2011-12-13 |- |911 |55 |Finetzuri Mârlănești |2011-12-14 |- |912 |56 |Cadouri neașteptate |2011-12-15 |- |913 |57 |Colindă Trăsnită |2011-12-23 |- |914 |58 |Trăsnelion 2012, Partea 1 |2011-01-03 |- |915 |59 |Trăsnelion 2012, Partea 2 |2011-01-04 |- |} == Sezonul 18 (2012) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |916 |1 |Probleme de corason |2012-02-27 |- |917 |2 |Schimb de personalități |2012-02-28 |- |918 |3 |Calendarul salvator |2012-02-29 |- |919 |4 |Șoimul Patriei |2012-03-01 |- |920 |5 |Buletin de capitală |2012-03-05 |- |921 |6 |Marea extragere |2012-03-06 |- |922 |7 |Ștrandul de nudiști |2012-03-07 |- |923 |8 |Marea mahmureală |2012-03-08 |- |924 |9 |Ofițerul de presă |2012-03-12 |- |925 |10 |Colecția de pălării |2012-03-13 |- |926 |11 |Moda răpitorului |2012-03-14 |- |927 |12 |Adevărata Omidee |2012-03-15 |- |928 |13 |Eunucul |2012-03-19 |- |929 |14 |Implantul |2012-03-20 |- |930 |15 |O noapte furtunoasă |2012-03-21 |- |931 |17 |Bal mascat |2012-03-22 |- |932 |17 |Sfătuitorul secret |2012-03-26 |- |933 |18 |Probă de căsnicie |2012-03-27 |- |934 |19 |Ochii care nu se văd, se aud |2012-03-28 |- |935 |20 |O scrisoare pierdută |2012-03-29 |- |936 |21 |Amnezicul |2012-04-02 |- |937 |22 |Coșmar sau premoniție? |2012-04-03 |- |938 |23 |Platforma electorală |2012-04-04 |- |939 |24 |Luceafărul și postliceeala |2012-04-05 |- |940 |25 |Miting pro și contra |2012-04-09 |- |941 |26 |Neprihănita |2012-04-10 |- |942 |27 |Culoarea politică |2012-04-11 |- |943 |28 |Viroza africană |2012-04-12 |- |944 |29 |Obsesia superstițiilor |2012-04-16 |- |945 |30 |Peștișorul fermecat |2012-04-17 |- |946 |31 |Pariu cu frica |2012-04-18 |- |947 |32 |Zorro TV |2012-04-19 |- |948 |33 |Războiul parcărilor |2012-04-23 |- |949 |34 |Capela Mârlănească |2012-04-24 |- |950 |35 |Bancomatul |2012-04-25 |- |951 |36 |Poștașul |2012-04-26 |- |952 |37 |Vacanță exotică |2012-04-30 |- |953 |38 |Betty reloaded |2012-05-01 |- |954 |39 |Impozitul pe prostie |2012-05-02 |- |955 |40 |Crucea |2012-05-03 |- |956 |41 |Ziua mult așteptată |2012-05-07 |- |957 |42 |Ghici unde dormim diseară |2012-05-08 |- |958 |43 |Cuiul strategic |2012-05-09 |- |959 |44 |Inelul de logodnă |2012-05-10 |- |960 |45 |Frate și soră |2012-05-14 |- |961 |46 |Cimitirul de animale |2012-05-15 |- |962 |47 |Hotelul perverșilor |2012-05-16 |- |963 |48 |Monster Chef |2012-05-17 |- |964 |49 |Tortul de mămăligă |2012-05-21 |- |965 |50 |Lecția de călărie |2012-05-22 |- |966 |51 |Picăturile 3D |2012-05-23 |- |967 |52 |Memoriile Babei |2012-05-24 |- |968 |53 |Pregătește-te de nuntă |2012-05-28 |- |969 |54 |Nașii și mirii |2012-05-29 |- |970 |55 |Copilul lui Pupăză |2012-05-31 |- |971 |56 |În episodul 1000, la “Trăsniții” se alege președintele României! |2012-05-31 |- |972 |57 |Videoclip aniversar 1000 de episoade |2012-06-01 |- |973 |58 |Ziua cea mare |2012-06-01 |- |} == Sezonul 19 (2012) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |974 |1 |Bienvenido a España! |2012-09-10 |- |975 |2 |De ce ți-e frică nu scapi |2012-09-12 |- |976 |3 |Dansatorii de flamenco |2012-09-13 |- |977 |4 |La Babornitză |2012-09-17 |- |978 |5 |Scrisoarea |2012-09-18 |- |979 |6 |Bucătăreasa |2012-09-18 |- |980 |7 |Regia și decorul |2012-09-19 |- |981 |8 |Habla espanol |2012-09-20 |- |982 |9 |Prima leafă |2012-09-25 |- |983 |10 |Sărbătoarea făinii și amnezicul |2012-09-27 |- |984 |11 |Traficanții |2012-09-27 |- |985 |12 |Generatorul de probleme |2012-09-27 |- |986 |13 |Hijo de babel |2012-10-01 |- |987 |14 |Războiul geloziei |2012-10-02 |- |988 |15 |Vinul și bijuteria |2012-10-03 |- |989 |16 |Capcanele |2012-10-04 |- |990 |17 |Spargerea |2012-10-08 |- |991 |18 |Buletinul expirat |2012-10-09 |- |992 |19 |Telefonul |2012-10-10 |- |993 |20 |Consemnul |2012-10-11 |- |994 |21 |Planuri de împăcare |2012-10-15 |- |995 |22 |Fiara |2012-10-16 |- |996 |23 |Regula regizorului |2012-10-17 |- |997 |24 |Pariul |2012-10-18 |- |998 |25 |Psiholoaga |2012-10-22 |- |999 |26 |Foamea |2012-10-23 |- |1000 |27 |Marea Românie |2012-10-23 |- |1001 |28 |Gala de box |2012-10-25 |- |1002 |29 |Camera de ceartă |2012-10-29 |- |1003 |30 |Infractor de bună voie |2012-10-30 |- |1004 |31 |Enterococlita |2012-10-31 |- |1005 |32 |Rezervarea |2012-11-01 |- |1006 |33 |Războiul figuranților |2012-11-05 |- |1007 |34 |Linia fierbinte |2012-11-06 |- |1008 |35 |Amnezica |2012-11-07 |- |1009 |36 |Casa groazei |2012-11-08 |- |1010 |37 |Impresara |2012-11-12 |- |1011 |38 |Accidentul |2012-11-13 |- |1012 |39 |Crimă la comandă |2012-11-14 |- |1013 |40 |Cati ușuratica |2012-11-15 |- |1014 |41 |Rechemat și sechestrat |2012-11-19 |- |1015 |42 |Comoara |2012-11-20 |- |1016 |43 |Miss Ospătărița |2012-11-21 |- |1017 |44 |Profesoru' de spaniolă |2012-11-22 |- |1018 |45 |Chica Morena |2012-11-26 |- |1019 |46 |Virusul |2012-11-27 |- |1020 |47 |Bebelușul |2012-11-28 |- |1021 |48 |Mârlanu' spa |2012-11-29 |- |1022 |49 |Bucica și Ecaterina |2012-12-03 |- |1023 |50 |Mortul viu |2012-12-04 |- |1024 |51 |Lingăii |2012-12-05 |- |1025 |52 |James Bold |2012-12-06 |- |1026 |53 |Donatorul |2012-12-10 |- |1027 |54 |Amenințarea Babei |2012-12-11 |- |1028 |55 |Întâlnire de gradul zero |2012-12-12 |- |1029 |56 |Grande telenovela |2012-12-13 |- |} == Sezonul 20 (2013) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1030 |1 |Bloody Mary |2013-02-25 |- |1031 |2 |Mima |2013-02-26 |- |1032 |3 |[[El Clasico]] |2013-02-27 |- |1033 |4 |Vine omul, dar mai și pleacă |2013-02-28 |- |1034 |5 |Parfum de bărbat |2013-03-04 |- |1035 |6 |[[Thriller]] |2013-03-05 |- |1036 |7 |No tengo dinero |2013-03-06 |- |1037 |8 |Videochatul |2013-03-07 |- |1038 |9 |Cadourile |2013-03-11 |- |1039 |10 |Blesteme și feng shui |2013-03-12 |- |1040 |11 |Cântăreața și barbugiul |2013-03-13 |- |1041 |12 |Pompe funebre |2013-03-14 |- |1042 |13 |Brioșele vesele |2013-03-18 |- |1043 |14 |Certificatul de deces |2013-03-19 |- |1044 |15 |Figurantele |2013-03-20 |- |1045 |16 |Răscoala |2013-03-21 |- |1046 |17 |Adevăr sau provocare |2013-03-25 |- |1047 |18 |Gravida |2013-03-26 |- |1048 |19 |Designerul de pantofi |2013-03-27 |- |1049 |20 |Spiritul radioului |2013-03-28 |- |1050 |21 |Văduva neagră |2013-04-01 |- |1051 |22 |Matinalul |2013-04-02 |- |1052 |23 |Studioul matrimonial |2013-04-03 |- |1053 |23 |Tehnici de agățat |2013-04-04 |- |1054 |25 |Scandalagioaica de serviciu |2013-04-08 |- |1055 |26 |Dezorientarea sexuală |2013-04-09 |- |1056 |27 |Limuzina |2013-04-10 |- |1057 |28 |Mortul zilei |2013-04-11 |- |1058 |29 |Hoții de câini |2013-04-15 |- |1059 |30 |Gonflabila, soldățeii și grădinarii |2013-04-16 |- |1060 |31 |Cultul personalității |2013-04-17 |- |1061 |32 |Strategia Ecaterinei |2013-04-18 |- |1062 |33 |Efectul bicicletei |2013-04-22 |- |1063 |34 |Mama soacră |2013-04-23 |- |1064 |35 |Nunta |2013-04-24 |- |1065 |36 |Reclamă mascată |2013-04-25 |- |1066 |37 |Virginitate de vânzare |2013-04-29 |- |1067 |38 |Mârlanu' Gay |2013-04-30 |- |1068 |39 |Chiriașa |2013-05-01 |- |1069 |40 |Muribunda |2013-05-02 |- |1070 |41 |Șeful Gogoașe |2013-05-06 |- |1071 |42 |Triunghiul amoros |2013-05-07 |- |1072 |43 |Veronica, fată bună |2013-05-08 |- |1073 |44 |Noroc și sănătate |2013-05-09 |- |1074 |45 |Gândacii salvatori |2013-05-13 |- |1075 |46 |Filajul |2013-05-14 |- |1076 |47 |Întâlnire de gradul 5 |2013-05-15 |- |1077 |48 |Cu ochii larg închiși |2013-05-16 |- |1078 |49 |Mascota |2013-05-20 |- |1079 |50 |Instructoarea de striptease |2013-05-21 |- |1080 |51 |Camera de rugăciune |2013-05-22 |- |1081 |52 |Petreceri deocheate |2013-05-23 |- |1082 |53 |Amor din Sangria |2013-05-27 |- |1083 |54 |Serenade |2013-05-28 |- |1084 |55 |Ferma animalelor |2013-05-29 |- |1085 |56 |Propunere indecentă |2013-05-30 |- |} == Sezonul 21 (2013) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1086 |1 |Soț și hoție |2013-09-16 |- |1087 |2 |Duhovnicul |2013-09-17 |- |1088 |3 |Noul Mesia |2013-09-18 |- |1089 |4 |Tipicarul |2013-09-19 |- |1090 |5 |Ispitele |2013-09-23 |- |1091 |6 |Rochia de mireasă |2013-09-24 |- |1092 |7 |Ricky Martin |2013-09-25 |- |1093 |8 |[[Spartacus]] |2013-09-26 |- |1094 |9 |Minunile lui Mârlanu |2013-09-30 |- |1095 |10 |Hoțul |2013-10-01 |- |1096 |11 |Icoana |2013-10-02 |- |1097 |12 |O întâlnire fierbinte |2013-10-03 |- |1098 |13 |Bebelușa |2013-10-07 |- |1099 |14 |Dotații |2013-10-08 |- |1110 |15 |Botezul lui Esteban |2013-10-09 |- |1111 |16 |Tradițiile |2013-10-10 |- |1112 |17 |Concursul de popi |2013-10-14 |- |1113 |18 |Răpirea |2013-10-15 |- |1114 |19 |Soneria și papucii |2013-10-16 |- |1115 |20 |Depravații |2013-10-17 |- |1116 |21 |Analize încrucișate |2013-10-21 |- |1117 |22 |Gay-ul și sanctificarea |2013-10-22 |- |1118 |23 |Consilierul floral |2013-10-23 |- |1119 |24 |Corul priveghetorilor |2013-10-24 |- |1120 |25 |Fii și nepoți |2013-10-28 |- |1121 |26 |Lupta pentru moștenire |2013-10-29 |- |1122 |27 |Paparazzi |2013-10-30 |- |1123 |28 |Da și nu |2013-10-31 |- |1124 |29 |Striperii |2013-11-04 |- |1125 |30 |Mineriada |2013-11-05 |- |1126 |31 |Naturistul |2013-11-06 |- |1127 |32 |Sectantul |2013-11-07 |- |1128 |33 |Instructorul de wrestling |2013-11-11 |- |1129 |34 |Sexterapeuta |2013-11-12 |- |1130 |35 |Excursie în Ibiza |2013-11-13 |- |1131 |36 |Instabilitate locativă |2013-11-14 |- |1132 |37 |Expresorul |2013-11-18 |- |1133 |38 |Cartoful minune |2013-11-19 |- |1134 |39 |Pescarii lu' pește |2013-11-20 |- |1135 |40 |Scula din dotare |2013-11-21 |- |1136 |41 |Degustarea |2013-11-25 |- |1137 |42 |Mumia |2013-11-26 |- |1138 |43 |Sosia |2013-11-27 |- |1139 |44 |Băiatul sponsorului |2013-11-28 |- |1140 |45 |Gelozia, boală grea |2013-12-02 |- |1141 |46 |Petrecerea burlacilor |2013-12-03 |- |1142 |47 |Fiesta burlăcițelor |2013-12-04 |- |1143 |48 |Târgul de bărbați |2013-12-05 |- |1144 |49 |Înseminatorul |2013-12-09 |- |1145 |50 |Cupluri în derivă |2013-12-10 |- |1146 |51 |Răscumpărarea |2013-12-11 |- |1147 |52 |Întâlniri aranjate |2013-12-12 |- |1148 |53 |Coșmarul și acatrista |2013-12-17 |- |1149 |54 |Magia neagră |2013-12-17 |- |1150 |55 |Jaf armat |2013-12-18 |- |1151 |56 |Hasta la vista España! |2013-12-19 |- |} == Sezonul 22 (2014) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1152 |1 |Casă, dulce casă |2014-03-10 |- |1153 |2 |Colegi vechi și noi |2014-03-11 |- |1154 |3 |Dezertorul |2014-03-12 |- |1155 |4 |Stofă de patron |2014-03-13 |- |1156 |5 |Pană de curent |2014-03-14 |- |1157 |6 |Cu acte și fără acte |2014-03-17 |- |1158 |7 |Meditatorul |2014-03-18 |- |1159 |8 |Cultul personalității |2014-03-19 |- |1160 |9 |Capela sextină |2014-03-20 |- |1161 |10 |Hormonul |2014-03-21 |- |1162 |11 |Clopotul și funia groasă |2014-03-24 |- |1163 |12 |[[SIDA]] |2014-03-25 |- |1164 |13 |Când doi se bat, al treilea câștigă |2014-03-26 |- |1165 |14 |De ce ți-e frică, nu scapi |2014-03-27 |- |1166 |15 |Incontinența |2014-03-28 |- |1167 |16 |Taxa de protecție |2014-03-31 |- |1168 |17 |Înregistrarea |2014-04-01 |- |1169 |18 |Duios Anastasia trecea |2014-04-02 |- |1170 |19 |Portofelul |2014-04-03 |- |1171 |20 |Pizza minune |2014-04-04 |- |1172 |21 |Petreceri tematice |2014-04-07 |- |1173 |22 |Piticul |2014-04-08 |- |1174 |23 |Ori la biserică, ori la arest |2014-04-09 |- |1175 |24 |Producătorul |2014-04-10 |- |1176 |25 |Cântărețul |2014-04-11 |- |1177 |26 |Maestrul de comemorări |2014-04-14 |- |1178 |27 |Scandal după scandal |2014-04-15 |- |1179 |28 |Bomba |2014-04-16 |- |1180 |29 |Musafiri nepoftiți |2014-04-17 |- |1181 |30 |Tombola |2014-04-18 |- |1182 |31 |IQ pentru bingo |2014-04-21 |- |1183 |32 |Vărsat de vânt |2014-04-22 |- |1184 |33 |Vrăjitoarea |2014-04-23 |- |1185 |34 |Cerere în căsătorie |2014-04-24 |- |1186 |35 |Spovedanie în arest |2014-04-25 |- |1187 |36 |Stilistul |2014-04-28 |- |1188 |37 |Pofte carnale și vegetariene |2014-04-29 |- |1189 |38 |Ultimii vor fi cei dintâi |2014-04-30 |- |1190 |39 |Din dragoste, bre! |2014-05-01 |- |1191 |40 |Misiune de noapte |2014-05-02 |- |1192 |41 |Escapada |2014-05-05 |- |1193 |42 |La bine și la job |2014-05-06 |- |1194 |43 |Reacții eronate |2014-05-07 |- |1195 |44 |Popa comedie |2014-05-08 |- |1196 |45 |Striptisul |2014-05-09 |- |1197 |46 |Legături periculoase |2014-05-12 |- |1198 |47 |Buletin de aurolac |2014-05-13 |- |1199 |48 |Sarea în bucate |2014-05-14 |- |1200 |49 |Protocolul oficial |2014-05-15 |- |1201 |50 |Goana după discount |2014-05-19 |- |1202 |51 |Balamuc în paradis |2014-05-19 |- |1203 |52 |Vacanța de vis |2014-05-20 |- |1204 |53 |Regăsirea |2014-05-21 |- |1205 |54 |Jurnalul |2014-05-22 |- |1206 |55 |Înscenarea |2014-05-23 |- |1207 |56 |Milionarul |2014-05-26 |- |1208 |57 |Reclamanții |2014-05-27 |- |1209 |58 |Reclamă cu bucluc |2014-05-28 |- |1210 |59 |Infractor de lux |2014-05-29 |- |1211 |60 |Parohia de la țară |2014-05-30 |- |1212 |61 |Împrumutul |2014-06-02 |- |1213 |62 |Motocicleta |2014-06-03 |- |1214 |63 |Înscenarea |2014-06-04 |- |1215 |64 |Don Corneleone |2014-06-05 |- |1216 |65 |Gina cea de taină |2014-06-06 |- |} == Sezonul 23 (2014) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1217 |1 |Lovitura |2014-09-29 |- |1218 |2 |La răcoare |2014-09-30 |- |1219 |3 |Candidatul și hipnoza |2014-10-01 |- |1220 |4 |Cheia dragostei |2014-10-02 |- |1221 |5 |Căministul |2014-10-06 |- |1222 |6 |Probleme pe bandă rulantă |2014-10-07 |- |1223 |7 |Rambo de România |2014-10-08 |- |1224 |8 |Goana după ministere |2014-10-09 |- |1225 |9 |Mira-Morgana |2014-10-13 |- |1226 |10 |Spiritul |2014-10-14 |- |1227 |11 |Exorcizarea |2014-10-15 |- |1228 |12 |Autosugestia |2014-10-16 |- |1229 |13 |Premoniție sau blestem |2014-10-20 |- |1230 |14 |Embargo la sex |2014-10-21 |- |1231 |15 |Dex-ul și campania |2014-10-22 |- |1232 |16 |Războiul mopului |2014-10-23 |- |1233 |17 |Fabrică din garsonieră |2014-10-24 |- |1234 |18 |Respirație gură la gură |2014-10-25 |- |1235 |19 |Concentrarea |2014-10-26 |- |1236 |20 |Plicul cu bani |2014-10-26 |- |1237 |21 |Cel mai puternic |2014-10-31 |- |1238 |22 |Dezbină și cucerește |2014-11-01 |- |1239 |23 |Dosariada |2014-11-11 |- |1240 |24 |Inelul și sponsorizarea |2014-11-12 |- |1241 |25 |Blonda din State |2014-11-13 |- |1242 |26 |Brandul de țară |2014-11-14 |- |1243 |27 |Revolta |2014-11-15 |- |1244 |28 |Seiful |2014-11-21 |- |1245 |29 |Afișele electorale |2014-11-25 |- |1246 |30 |Te votăm, mâncați-aș! |2014-11-25 |- |1247 |31 |Abonamentele |2014-11-25 |- |1248 |32 |Percheziția |2014-12-02 |- |1249 |33 |Bomba |2014-12-03 |- |1250 |34 |Scrisori periculoase |2014-12-04 |- |1251 |35 |Imnul electoral |2014-12-04 |- |1252 |36 |Carantina |2014-12-08 |- |1253 |37 |Cetățenia |2014-12-09 |- |1254 |38 |Poliția pe biciclete |2014-12-09 |- |1255 |39 |La muncă zi și noapte |2014-12-09 |- |1256 |40 |Iubitul psiholoagei |2014-12-15 |- |1257 |41 |Lege și fărădelege |2014-12-17 |- |1258 |42 |Legea prostituției |2014-12-17 |- |1259 |43 |Sugrumată |2014-12-17 |- |1260 |44 |Dosar de politician |2014-12-22 |- |1261 |45 |Erou de weekend |2014-12-22 |- |1262 |46 |Ziaristul |2014-12-23 |- |1263 |47 |Probleme de limbă |2014-12-23 |- |1264 |48 |Agenda de campanie |2014-12-23 |- |1265 |49 |Punguța cu mulți bani |2014-12-23 |- |1266 |50 |Reality cu peripeții |2014-12-26 |- |1267 |51 |Evadatul |2014-12-26 |- |1268 |52 |Promovarea minoritarilor |2014-12-27 |- |1269 |53 |Situații delicate |2014-12-27 |- |1270 |54 |Tineri și neliniștiți |2014-12-28 |- |1271 |55 |The End |2014-12-28 |- |} == Sezonul 24 (2015) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1272 |1 |Povestea continuă |2015-02-23 |- |1273 |2 |Frăția perfuziei |2015-02-24 |- |1274 |3 |Noul șef |2015-02-25 |- |1275 |4 |Ema Jolie sau Angelina Cucu |2015-02-26 |- |1276 |5 |Cicciolina în blănuri |2015-03-02 |- |1277 |6 |O mie și una de nopți |2015-03-03 |- |1278 |7 |[[Catwoman]] |2015-03-04 |- |1279 |8 |Incoruptibila |2015-03-05 |- |1280 |9 |Rain woman |2015-03-09 |- |1281 |10 |Consilierul și accidentul |2015-03-10 |- |1282 |11 |Instinct primar |2015-03-11 |- |1283 |12 |România Mare |2015-03-12 |- |1284 |13 |Shakira de Dâmbovița |2015-03-16 |- |1285 |14 |Internăucul |2015-03-17 |- |1286 |15 |Vis și realitate |2015-03-18 |- |1287 |16 |O relație stafidită |2015-03-19 |- |1288 |17 |Criza de la 45 de ani |2015-03-23 |- |1289 |18 |De-ale dragostei |2015-03-24 |- |1290 |19 |Gelozii încrucișate |2015-03-25 |- |1291 |20 |[[Vineri 13]] |2015-03-26 |- |1292 |21 |[[Top Gun]] |2015-03-30 |- |1293 |22 |Pretendentul |2015-03-31 |- |1294 |23 |Cu nașa la psihiatru |2015-04-01 |- |1295 |24 |Cadourile |2015-04-02 |- |1296 |25 |Zile de naștere |2015-04-06 |- |1297 |26 |O seară furtunoasă |2015-04-07 |- |1298 |27 |[[Cireașa de pe tort]] |2015-04-08 |- |1299 |28 |Mata Hari |2015-04-09 |- |1300 |29 |Atacul terorist |2015-04-13 |- |1301 |30 |Probleme psihiatrice |2015-04-14 |- |1302 |31 |Musculos peste noapte |2015-04-15 |- |1303 |32 |[[Dallas]] |2015-04-16 |- |1304 |33 |PoliX Factor |2015-04-20 |- |1305 |34 |Iubitul Simonei Halep |2015-04-21 |- |1306 |35 |Terapie corp la corp |2015-04-22 |- |1307 |36 |Înregistrări doveditoare |2015-04-23 |- |1308 |37 |Michael Jackson reloaded |2015-04-27 |- |1309 |38 |Sfârșitul secției |2015-04-28 |- |1310 |39 |Video psihochat |2015-04-29 |- |1311 |40 |Adevăr sau Alzheimer |2015-04-30 |- |1312 |41 |Biserica din secție |2015-05-04 |- |1313 |42 |Excrocheria |2015-05-05 |- |1314 |43 |Familia Bounty |2015-05-06 |- |1315 |44 |Tăcerea mielului |2015-05-07 |- |1316 |45 |EVA europarlamentar |2015-05-08 |- |1317 |46 |Pericol de explozie |2015-05-12 |- |1318 |47 |Avansarea |2015-05-13 |- |1319 |48 |Pisica antidrog |2015-05-14 |- |1320 |49 |Vindecarea Emei |2015-05-18 |- |1321 |50 |Prietena din copilărie |2015-05-19 |- |1322 |51 |Virgin sau sexpert |2015-05-20 |- |1323 |52 |Jucării |2015-05-21 |- |1324 |53 |Retrogradarea |2015-05-25 |- |1325 |54 |[[Pirații din Caraibe]] |2015-05-26 |- |1326 |55 |Zona Zoster |2015-05-27 |- |1327 |56 |Goana după moștenitori |2015-05-28 |- |} == Sezonul 25 (2015) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1328 |1 |Dovada procreerii |2015-09-21 |- |1329 |2 |Școala de asistente |2015-09-22 |- |1330 |3 |Profu Pupăză |2015-09-23 |- |1331 |4 |Terapeut din greșeală |2015-09-24 |- |1332 |5 |Minciuna are picioare scurte |2015-09-28 |- |1333 |6 |Testul de sarcină |2015-09-29 |- |1334 |7 |Probleme amoroase |2015-09-30 |- |1335 |8 |“Supervisera” |2015-10-01 |- |1336 |9 |Frosa “botezătoarea” |2015-10-05 |- |1337 |10 |Masculul Alfa |2015-10-06 |- |1338 |11 |Colour party |2015-10-07 |- |1339 |12 |Caseta de la majorat |2015-10-08 |- |1340 |13 |Nuntă la plic |2015-10-12 |- |1341 |14 |Loteria fiscală |2015-10-13 |- |1342 |15 |Salvatorul și câștigătorul |2015-10-14 |- |1343 |16 |Test de fidelitate |2015-10-15 |- |1344 |17 |Ecografia |2015-10-19 |- |1345 |18 |Bicicleta |2015-10-20 |- |1346 |19 |Gravida |2015-10-21 |- |1347 |20 |Parkinson-ul și pensionarea |2015-10-22 |- |1348 |21 |Pariorii |2015-10-26 |- |1349 |22 |Sala de karate |2015-10-27 |- |1350 |23 |Pofte de gravidă |2015-10-28 |- |1351 |24 |Arestați de lux |2015-10-29 |- |1352 |25 |Bancomatul și metaforele |2015-11-09 |- |1353 |26 |Lectura |2015-11-10 |- |1354 |27 |Fabrica de chestii d-alea |2015-11-11 |- |1355 |28 |Pupăza rănită |2015-11-12 |- |1356 |29 |Dezvăluirea |2015-11-16 |- |1357 |30 |Filmul bate cartea |2015-11-17 |- |1358 |31 |D-ale morților |2015-11-18 |- |1359 |32 |Reactivarea |2015-11-19 |- |1360 |33 |Liga dreptății versus X-Men |2015-11-23 |- |1361 |34 |Tatuajul |2015-11-24 |- |1362 |35 |Alibiul |2015-11-25 |- |1363 |36 |Ispita |2015-11-26 |- |1364 |37 |Clubul gravidelor și capela arestului |2015-11-30 |- |1365 |38 |Fratele lui Vandame |2015-12-01 |- |1366 |39 |Filmarea deocheată |2015-12-02 |- |1367 |40 |Sindicatul polițiștilor |2015-12-02 |- |1368 |41 |Sabotajul |2015-12-07 |- |1369 |42 |Salvarea |2015-12-08 |- |1370 |43 |Înghețată cu surprize |2015-12-09 |- |1371 |44 |Registrul de casă |2015-12-10 |- |1372 |45 |Arestarea Sofiei |2015-12-14 |- |1373 |46 |[[Moștenirea]] |2015-12-15 |- |1374 |47 |Inelul de logodnă |2015-12-16 |- |1375 |48 |Înmormântări TV |2015-12-17 |- |1376 |49 |Specialistul |2015-12-21 |- |1377 |50 |Tata socru și cererea în căsătorie |2015-12-21 |- |1378 |51 |Fondurile europene |2015-12-22 |- |1379 |52 |Zeul sexului reloaded |2015-12-24 |- |} == Sezonul 26 (2016) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1380 |1 |Mușchiu cerebral |2016-03-07 |- |1381 |2 |Competiția și transferul |2016-03-08 |- |1382 |3 |Voiajul de cununie |2016-03-09 |- |1383 |4 |Sinucigașul |2016-03-14 |- |1384 |5 |Prenumele |2016-03-15 |- |1385 |6 |Hoții de organe |2016-03-16 |- |1386 |7 |Tentative de împăcare |2016-03-21 |- |1387 |8 |Repetiție pentru nuntă |2016-03-22 |- |1388 |9 |Nunta |2016-03-23 |- |1389 |10 |Baba de la cablu |2016-03-28 |- |1390 |11 |Claie peste grămadă |2016-03-29 |- |1391 |12 |Menajera Star Wars |2016-03-30 |- |1392 |13 |Mister măi |2016-04-04 |- |1393 |14 |Amantul sfânt |2016-04-05 |- |1394 |15 |Amantul misterios |2016-04-06 |- |1395 |16 |Terapie de cuplu |2016-04-11 |- |1396 |17 |Icoana plângăcioasă |2016-04-12 |- |1397 |18 |Munca de jos |2016-04-13 |- |1398 |19 |Anestezia și fake-ul |2016-04-18 |- |1399 |20 |Sfârșitul arestului |2016-04-19 |- |1400 |21 |Motociclistul și refugiații |2016-04-20 |- |1401 |22 |Personalitate multiplă |2016-04-25 |- |1402 |23 |Refugiatul |2016-04-26 |- |1403 |24 |Iubita lui Mateescu |2016-04-27 |- |1404 |25 |Pupăză Gay Grigoraș |2016-05-09 |- |1405 |26 |Munca la negru |2016-05-10 |- |1406 |27 |Reconversia profesională |2016-05-11 |- |1407 |28 |Sunt timid dar mă tratez |2016-05-16 |- |1408 |29 |Purtătoarea de cuvânt |2016-05-17 |- |1409 |30 |Schimbarea de nume |2016-05-18 |- |1410 |31 |Pătuț pentru bebe |2016-05-23 |- |1411 |32 |Recuperatoarea |2016-05-24 |- |1412 |33 |Furt de identitate |2016-05-25 |- |1413 |34 |Asistenta și parafa |2016-05-30 |- |1414 |35 |Fast & Furious de România |2016-05-31 |- |1415 |36 |Prietena |2016-06-01 |- |1416 |37 |Știi și câștigi |2016-06-06 |- |1417 |38 |Bona și poligraful |2016-06-07 |- |1418 |39 |Separarea puterilor |2016-06-08 |- |1419 |40 |Foc, foc, baba la mijloc |2016-06-13 |- |1420 |41 |Gelozii încrucișate |2016-06-14 |- |1421 |42 |Trei nunți și-un atentat |2016-06-15 |- |} == Sezonul 27 (2016) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1422 |1 |Două nunți și-o închisoare |2016-09-26 |- |1423 |2 |Denunțătorul |2016-09-27 |- |1424 |3 |Recuperatorul |2016-09-28 |- |1425 |4 |Piuneza adevărului |2016-10-03 |- |1426 |5 |Un sărut ca-n filme |2016-10-04 |- |1427 |6 |Am înfrânt!!! |2016-10-05 |- |1428 |7 |Viața la țară |2016-10-10 |- |1429 |8 |Dieta Sofiei |2016-10-11 |- |1430 |9 |Asedul |2016-10-12 |- |1431 |10 |Ușor cu vioara pe scări |2016-10-17 |- |1432 |11 |Expulzarea |2016-10-18 |- |1433 |12 |Pupăză, vărul primar |2016-10-19 |- |1434 |13 |Colaboratorii |2016-10-24 |- |1435 |14 |Plata în natură |2016-10-25 |- |1436 |15 |Criza vârstei de mijloc |2016-10-26 |- |1437 |16 |Dezvăluiri |2016-10-31 |- |1438 |17 |Martorii lu' Coana Frosa |2016-11-01 |- |1439 |18 |Spionii și botezul |2016-11-02 |- |1440 |19 |Moartea lui Gogoașe |2016-11-07 |- |1441 |20 |Pokemon bou |2016-11-08 |- |1442 |21 |Răscoala |2016-11-09 |- |1443 |22 |Dragoste cu forța |2016-11-14 |- |1444 |23 |Bețiv de lux |2016-11-15 |- |1445 |24 |Chiorete scoțianul |2016-11-16 |- |1446 |25 |Nemuritorul |2016-11-21 |- |1447 |26 |Apucături în doi |2016-11-22 |- |1448 |27 |Vaccinul |2016-11-23 |- |1449 |28 |Epifania lui Vandame |2016-11-28 |- |1450 |29 |Promovarea |2016-11-29 |- |1451 |30 |Amuletele |2016-11-30 |- |1452 |31 |Singur, atât de singur |2016-12-05 |- |1453 |32 |Vrăji și vrăjeli |2016-12-06 |- |1454 |33 |Bădăranii |2016-12-07 |- |1455 |34 |Mamă de ocazie |2016-12-12 |- |1456 |35 |Dezmățații |2016-12-13 |- |1457 |36 |Transexualul |2016-12-14 |- |1458 |37 |Trăsnelion 2016 (Partea 1) |2016-12-31 |- |1459 |38 |Trăsnelion 2016 (Partea 2) |2017-01-01 |- |} == Sezonul 28 (2017) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1460 |1 |Granița |2017-03-13 |- |1461 |2 |Adio, dar rămân cu tine |2017-03-14 |- |1462 |3 |Înruditul |2017-03-15 |- |1463 |4 |Viața e vis |2017-03-16 |- |1464 |5 |Legume la negru |2017-03-20 |- |1465 |6 |Mama ta gătește mai bine |2017-03-21 |- |1466 |7 |Șpaga cu bucurie |2017-03-22 |- |1467 |8 |Migrena |2017-03-23 |- |1468 |9 |Hipnoza |2017-03-27 |- |1469 |10 |Dispariția și frecarea |2017-03-28 |- |1470 |11 |Zdreanță |2017-03-29 |- |1471 |12 |Pretenții |2017-03-30 |- |1472 |13 |Un bărbat adevărat |2017-04-03 |- |1473 |14 |Gândirea interzisă |2017-04-04 |- |1474 |15 |Gogu tâmpitu |2017-04-05 |- |1475 |16 |Veverițele |2017-04-06 |- |1476 |17 |Vorbirea în public |2017-04-10 |- |1477 |18 |Secretul lui Hassan |2017-04-11 |- |1478 |19 |Terapii alternative |2017-04-12 |- |1479 |20 |Bomba lui Pupăză |2017-04-13 |- |1480 |21 |Negocieri la apocalipsă |2017-04-17 |- |1481 |22 |Prostia la putere |2017-04-18 |- |1482 |23 |Indigestia și seducția |2017-04-19 |- |1483 |24 |Agorafobia |2017-04-20 |- |1484 |25 |Videoclip aniversar 1500 de episoade |2017-04-24 |- |1485 |26 |Detectiva lu' Pupăză |2017-04-24 |- |1486 |27 |Monstruoasa coaliție |2017-04-25 |- |1487 |28 |Ultimile 3 zile |2017-04-26 |- |1488 |29 |Iubiți românii vagabonzi |2017-04-27 |- |1489 |30 |Amor la Belciugatele |2017-05-01 |- |1490 |31 |Legume în exces |2017-05-02 |- |1491 |32 |Cazul Plantația |2017-05-03 |- |1492 |33 |Joc dublu |2017-05-04 |- |1493 |34 |Hassan și vulpea |2017-05-08 |- |1494 |35 |Răpirea din bordei |2017-05-09 |- |1495 |36 |Prăbușirea |2017-05-10 |- |1496 |37 |Văduva veselă |2017-05-11 |- |1497 |38 |Victima |2017-05-15 |- |1498 |39 |Ghici cine pleacă |2017-05-16 |- |1499 |40 |Ce frumoasă-i dragostea |2017-05-17 |- |1500 |41 |Pasărea Feon |2017-05-18 |- |1501 |42 |Gospodinele |2017-05-22 |- |1502 |43 |Te vreau înapoi! |2017-05-23 |- |1503 |44 |Săptămâna altfel |2017-05-24 |- |1504 |45 |Trufe și trufandale |2017-05-25 |- |1505 |46 |Efectul placebo |2017-05-29 |- |1506 |47 |Sapa strică nunta |2017-05-30 |- |1507 |48 |Patrula |2017-05-31 |- |1508 |49 |Solista |2017-06-01 |- |1509 |50 |Hibridul |2017-06-05 |- |1510 |51 |Clachez, deci exist |2017-06-06 |- |1511 |52 |Experimentul vesel |2017-06-07 |- |1512 |53 |Chestorul și poetul |2017-06-08 |- |1513 |54 |Ordin de restricție |2017-06-12 |- |1514 |55 |Fonduri pentru Frosa |2017-06-13 |- |1515 |56 |Lăcustele vesele |2017-06-14 |- |1516 |57 |Cine face nunta? |2017-06-15 |- |} ==Sezonul 29 (2017)== {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1517 |1 |Trăsniții |2017-09-18 |- |1518 |2 |Menajerul și adulterul |2017-09-19 |- |1519 |3 |Caut de muncă |2017-09-20 |- |1520 |4 |Viața în doi |2017-09-21 |- |1521 |5 |Clarvăzătoarea |2017-09-25 |- |1522 |6 |De-a atinsul |2017-09-26 |- |1523 |7 |Discriminarea |2017-09-27 |- |1524 |8 |Medium |2017-09-28 |- |1525 |9 |Harul Frosei |2017-10-02 |- |1526 |10 |Impresarul |2017-10-03 |- |1527 |11 |Coleguța |2017-10-04 |- |1528 |12 |Fata de la meteo |2017-10-05 |- |1529 |13 |Dragoste ilicită |2017-10-09 |- |1530 |14 |Mire pentru Grațiela |2017-10-10 |- |1531 |15 |Scleroza |2017-10-11 |- |1532 |16 |Copacul de la teatru |2017-10-12 |- |1533 |17 |Întoarcerea Sofiei |2017-10-16 |- |1534 |18 |În caz de calamitate |2017-10-17 |- |1535 |19 |Impozitul uman |2017-10-18 |- |1536 |20 |Nunta falsă |2017-10-19 |- |1537 |21 |Viața în triplu |2017-10-23 |- |1538 |22 |Grațiela în acțiune |2017-10-24 |- |1539 |23 |Dor de Pupăză |2017-10-25 |- |1540 |24 |Ca băieții |2017-10-26 |- |1541 |25 |Adio, Gogule! |2017-10-30 |- |1542 |26 |Polițistul comunal |2017-10-31 |- |1543 |27 |Ancheta |2017-11-01 |- |1544 |28 |Superfurtuna |2017-11-02 |- |1545 |29 |Pâinica înfuriată |2017-11-06 |- |1546 |30 |Duelul |2017-11-07 |- |1547 |31 |Papucarii |2017-11-08 |- |1548 |32 |Ghinion cu... roaba |2017-11-09 |- |1549 |33 |Topsy |2017-11-13 |- |1550 |34 |Intimitate |2017-11-14 |- |1551 |35 |Gâlma |2017-11-15 |- |1552 |36 |Diva |2017-11-16 |- |1553 |37 |Bogătașii |2017-11-20 |- |1554 |38 |Când sus, când jos... |2017-11-21 |- |1555 |39 |Supărare, supărare... |2017-11-22 |- |1556 |40 |Fix pe dos |2017-11-23 |- |1557 |41 |Casă de piatră |2017-11-27 |- |1558 |42 |Nucul |2017-11-28 |- |1559 |43 |Iarba rea |2017-11-29 |- |1560 |44 |Plânge de mila |2017-11-30 |- |1561 |45 |[[De ziua ta, iubito...]] |2017-12-01 |- |1562 |46 |[[Fluturi din stomac]] |2017-12-04 |- |1563 |47 |Eu cu tata și mama |2017-12-05 |- |1564 |48 |Craiul albă |2017-12-06 |- |1565 |49 |Prost proștilor... |2017-12-07 |- |} == Sezonul 30 (2018) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1566 |1 |Prietenii virtuali |2018-03-05 |- |1567 |2 |Creditul și fecioara |2018-03-06 |- |1568 |3 |Coșmarul Frosei |2018-03-07 |- |1569 |4 |Concedierea |2018-03-08 |- |1570 |5 |Șefă pentru o zi |2018-03-12 |- |1571 |6 |Plasticarii și hartogarii |2018-03-13 |- |1572 |7 |Varvara cu gargara |2018-03-14 |- |1573 |8 |Despărțirii surprinzătoare |2018-03-15 |- |1574 |9 |Modista și gurista |2018-03-19 |- |1575 |10 |Circuite și porunci |2018-03-20 |- |1576 |11 |Gelozia și igrasia |2018-03-21 |- |1577 |12 |Cutia neagră |2018-03-22 |- |1578 |13 |Florareasca |2018-03-26 |- |1579 |14 |Afaceri funebre |2018-03-27 |- |1580 |15 |Se mărită Mona mea!!! |2018-03-28 |- |1581 |16 |Flori cu rimă |2018-03-29 |- |1582 |17 |Piticul de grădină |2018-04-02 |- |1583 |18 |D'ale carnavalului |2018-04-03 |- |1584 |19 |Poliția în viteză |2018-04-04 |- |1585 |20 |Foamea |2018-04-05 |- |1586 |21 |Îngerii lui vadame |2018-04-09 |- |1587 |22 |Mările evadări |2018-04-10 |- |1588 |23 |Sosia |2018-04-11 |- |1589 |24 |Majoretii |2018-04-12 |- |1590 |25 |Gras frumos și fericit |2018-04-16 |- |1591 |26 |Superstițiile |2018-04-17 |- |1592 |27 |Enigma Sofiei |2018-04-18 |- |1593 |28 |Ema polițista |2018-04-19 |- |1594 |29 |O fi sau nu o fi? |2018-04-23 |- |1595 |30 |Testul |2018-04-24 |- |1596 |31 |Mai stai, nu pleca! |2018-04-25 |- |1597 |32 |Lupte de cocoșii |2018-04-26 |- |1598 |33 |Harta |2018-04-30 |- |1599 |34 |Mă iubește, nu mă iubește! |2010-05-01 |- |1600 |35 |Paraziții |2018-05-02 |- |1601 |36 |Varvara barbara |2018-05-03 |- |1602 |37 |Viscol de mai |2018-05-07 |- |1603 |38 |Efemeridele |2018-05-08 |- |1604 |39 |Răzbunare ca la ușa cortului |2018-05-09 |- |1605 |40 |Cinemaratonul |2018-05-10 |- |1606 |41 |Samba pentru toți |2018-05-14 |- |1607 |42 |Paranoia |2018-05-15 |- |1608 |43 |Mania contrazicerii |2018-05-16 |- |1609 |44 |Muma pădurii |2018-05-17 |- |1610 |45 |Zâna măseluță |2018-05-21 |- |1611 |46 |WC-ul cu reacție |2018-05-22 |- |1612 |47 |Pasiuni medicale |2018-05-23 |- |1613 |48 |Serenade pentru toți |2018-05-24 |- |1614 |49 |Mici la borcan |2018-05-28 |- |1615 |50 |Suntem în criză! |2018-05-29 |- |1616 |51 |Testament |2018-05-30 |- |1617 |52 |Dragostea învinge |2018-05-31 |- |1618 |53 |Nunțile Coanei Frosa |2018-05-04 |- |1619 |54 |Evacuarea |2018-06-05 |- |1620 |55 |Voyage, voyage |2018-06-06 |- |1621 |56 | |2018-06-07 |- |} == Sezonul 31 (2018) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1622 |1 |Mârlanu' se întoarce |2018-09-17 |- |1623 |2 |Din nou acasă |2018-09-18 |- |1624 |3 |Revedere și la revedere |2018-09-19 |- |1625 |4 |Furios și hazliu |2018-09-20 |- |1626 |5 |Falimentarii |2018-09-24 |- |1627 |6 |Intervenția |2018-09-25 |- |1628 |7 |Surpriza pentru Mârlanu |2018-09-26 |- |1629 |8 |Probleme de identitate |2018-09-27 |- |1630 |9 |Hoțul și regulamentul |2018-10-01 |- |1631 |10 |Relocarea |2018-10-02 |- |1632 |11 |Minoritarul |2018-10-03 |- |1633 |12 |Indianul |2018-10-04 |- |1634 |13 |Ziua Grațielei |2018-10-08 |- |1635 |14 |Mutările |2018-10-09 |- |1636 |15 |Nostalgicul 1 |2018-10-10 |- |1637 |16 |Nostalgicul 2 |2018-10-11 |- |1638 |17 |Fantoma |2018-10-15 |- |1639 |18 | |2018-10-16 |- |1640 |19 |Afaceriștii |2018-10-17 |- |1641 |20 |Paznicul |2018-10-18 |- |1642 |21 |Diplomatul |2018-10-22 |- |1643 |22 |Impostorul |2018-10-23 |- |1644 |23 |Din nou la arme!!! |2018-10-24 |- |1645 |24 |Șantajista |2018-10-25 |- |1646 |25 |Firma de pază |2018-10-29 |- |1647 |26 |Arhiva |2018-10-30 |- |1648 |27 |Tavestitul |2018-10-31 |- |1649 |28 |Agentul rutier |2018-11-01 |- |1650 |29 |Descântecul |2018-11-05 |- |1651 |30 |Iubitul Varvarei |2018-11-06 |- |1652 |31 |Popa cu șapcă |2018-11-07 |- |1653 |32 |Marea camuflare |2018-11-08 |- |1654 |33 |Brandul de firmă |2018-11-12 |- |1655 |34 |Prietena depresivă |2018-11-13 |- |1656 |35 |Întâlniri parfumate |2018-11-14 |- |1657 |36 |Videochat-istul |2018-11-15 |- |1658 |37 |Cârpacii |2018-11-19 |- |1659 |38 |Pizzerie Non-Stop |2018-11-20 |- |1660 |39 |Tortul problemă |2018-11-21 |- |1661 |40 |Oferta milionarului |2018-11-22 |- |1662 |41 |Violatorul |2018-11-26 |- |1663 |42 |Răpirea |2018-11-27 |- |1664 |43 |Necunoscutul |2018-11-28 |- |1665 |44 | |2018-11-29 |- |1666 |45 |Curățenie generală |2018-12-03 |- |1667 |46 |Predicile |2018-12-04 |- |1668 |47 |Reclamații la reclamații |2018-12-05 |- |1669 |48 |Locotenentul |2018-12-06 |- |1670 |49 |Oaspetele nepoftit |2018-12-10 |- |1671 |50 |Custodia |2018-12-11 |- |1672 |51 |Vrajba |2018-12-12 |- |1673 |52 |Gravida |2018-12-13 |- |1674 |53 |Noroc de ghinion |2018-12-17 |- |1675 |54 |Secretara |2018-12-18 |- |1676 |55 |Evlaviosul |2018-12-19 |- |1677 |56 |Marele corupt |2018-12-20 |- |} == Sezonul 32 (2019) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1678 |1 |Vinovatul fără vină 1 |2019-09-09 |- |1679 |2 |Vinovatul fără vină 2 |2019-09-10 |- |1680 |3 |Dispariția |2019-09-11 |- |1681 |4 |Comandata 1 |2019-09-12 |- |1682 |5 |Comandata 2 |2019-09-16 |- |1683 |6 |Piatra prețioasă |2019-09-17 |- |1684 |7 |Detectivul Mârlanu |2019-09-18 |- |1685 |8 |Slujba funerară |2019-09-19 |- |1686 |9 |Casa de pariuri |2019-09-23 |- |1687 |10 |Amenințarea |2019-09-24 |- |1688 |11 |Santajul |2019-09-25 |- |1689 |12 |Deținătorul de moaște |2019-09-26 |- |1690 |13 |Ecologiștii |2019-09-30 |- |1691 |14 |Evaluarea |2019-10-01 |- |1692 |15 |Bucătarii |2019-10-02 |- |1693 |16 |Basca |2019-10-03 |- |1694 |17 |Chirii peste chirii |2019-10-07 |- |1695 |18 |Supărata... |2019-10-08 |- |1696 |19 |Reporterul |2019-10-09 |- |1697 |20 |Columbeanul |2019-10-10 |- |1698 |21 |Texa de protecție |2019-10-14 |- |1699 |22 |Obiceiurile Teodorei |2019-10-15 |- |1700 |23 |Externarea |2019-10-16 |- |1701 |24 |Ne plac desenele animate |2019-10-17 |- |1702 |25 |Ștampila |2019-10-21 |- |1703 |26 |Stăpâna inelului |2019-10-22 |- |1704 |27 |Vedeta |2019-10-23 |- |1705 |28 |Care pe care |2019-10-24 |- |1706 |29 |Alarma buclucașă |2019-10-28 |- |1707 |30 |Alcoolicele anonime |2019-10-29 |- |1708 |31 | |2019-10-30 |- |1709 |32 |Terapia râsului |2019-10-31 |- |1710 |33 |Marea anchetă |2019-11-04 |- |1711 |34 |Emancipata |2919-11-05 |- |1712 |35 |Păcăleala |2019-11-06 |- |1713 |36 |Incendiul |2019-11-07 |- |1714 |37 |Vara lu' Igor 1 |2019-11-11 |- |1715 |38 |Vara lu' Igor 2 |2019-11-12 |- |1716 |39 |Memorie imperfectă |2019-11-13 |- |1717 |40 |Prietenele |2019-11-14 |- |1718 |41 |Cine-i hoțul?! |2019-11-18 |- |1719 |42 |Din nou la televiziune |2019-11-19 |- |1720 |43 |Furios și... beat! |2019-11-20 |- |1721 |44 |Cu leafă la stat |2019-11-21 |- |1722 |45 |Vinovății |2019-11-25 |- |1723 |46 |inelul cu probleme |2019-11-26 |- |1724 |47 |Glume proaste |2019-11-27 |- |1725 |48 |Mama vitregă |2019-11-28 |- |1726 |49 |Regulamente și concursuri |2019-12-02 |- |1727 |50 |Urzupatorul |2019-12-03 |- |1728 |51 |Fișa medicală |2019-12-04 |- |1729 |52 |Funcție dublă |2019-13-05 |- |1730 |53 |Mitingurile |2019-12-09 |- |1731 |54 |Promisiuni electorale |2019-12-10 |- |1732 |55 |Trăsniții trăsniți |2019-12-11 |- |1733 |56 |Trăsniții |2019-12-12 |- |} == Sezonul 33 (2020) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1734 |1 |Președintele poporului |2020-03-09 |- |1735 |2 |Albinuța |2020-03-10 |- |1736 |3 |Buenos dias, mi amor! |2020-03-11 |- |1737 |4 |răzbunarea Emei |2020-03-12 |- |1738 |5 |Iubită pentru președinte |2020-03-16 |- |1739 |6 |Ziua porților deschise |2020-03-17 |- |1740 |7 | |2020-03-18 |- |1741 |8 |Trubadurul nocturn |2020-03-19 |- |1742 |9 |Bună dimi melanie! |2020-03-23 |- |1743 |10 |Imagini pentru Esteban |2020-03-24 |- |1744 |11 |Tableta în școli |2020-03-25 |- |1745 |12 |Pantofii și licitația |2020-03-26 |- |1746 |13 |Ghicitoarea și violul |2020-03-30 |- |1747 |14 |Ghicitoarea și violul |2020-03-31 |- |1748 |15 |O idee magistrală |2020-04-01 |- |1749 |16 |Un președinte la modă |2020-04-02 |- |1750 |17 |Principii sănătoase |2020-04-06 |- |1751 |18 |Psihovlogul |2020-04-07 |- |1752 |19 |Opreațiunea dezinsecția |2020-04-08 |- |1753 |20 |Nebunul, artistul și hașhtagiștii |2020-04-09 |- |1754 |21 |Jurnal de pandemie capitolul 1: Izolarea |2020-04-13 |- |1755 |22 |Jurnal de pandemie capitolul 2: Imnul izolării |2020-04-14 |- |1756 |23 |Jurnal de pandemie capitolul 3: Se întorc păsările cântătoare |2020-04-15 |- |1757 |24 |Jurnal de pandemie capitolul 4: Cămașa discordiei |2020-04-20 |- |1758 |25 |Jurnal de pandemie capitolul 5: Rata la bancă |2020-04-21 |- |1759 |26 |Jurnal de pandemie capitolul 6: Analizele |2020-04-22 |- |1760 |27 |Jurnal de pandemie capitolul 7: Afaceri din pix |2020-04-27 |- |1761 |28 |Jurnal de pandemie capitolul 8: Simptomele |2020-04-28 |- |1762 |29 |Jurnal de pandemie capitolul 9: Programul prima groapă |2020-04-29 |- |1763 |30 |Jurnal de pandemie capitolul 10: Evadarea |2020-05-04 |- |1764 |31 |Jurnal de pandemie capitolul 11: Cursul de Fitness |2020-05-05 |- |1765 |32 |Jurnal de pandemie capitolul 12: Campania așa nu |2020-05-06 |- |1766 |33 |Jurnal de pandemie capitolul 13: Vaccinul |2020-05-11 |- |1767 |34 |Jurnal de pandemie capitolul 14: Bucătarii |2020-05-12 |- |1768 |35 |Jurnal de pandemie capitolul 15: Grecia, venim!!! |2020-05-13 |- |1769 |36 |Jurnal de pandemie capitolul 16: Adio, dar rămân cu tine! |2020-05-18 |- |1770 |37 |Jurnal de pandemie capitolul 17: Vecinu' din Țăndărei |2020-05-19 |- |1771 |38 |Jurnal de pandemie capitolul 18: Baba și online-ul |2020-05-20 |- |1772 |39 |Jurnal de pandemie capitolul 19: Mr. și Mrs. Smilf |2020-05-25 |- |1773 |40 |Jurnal de pandemie capitolul 20: Ambulanța plăcerii |2020-05-26 |- |1774 |41 |Jurnal de pandemie capitolul 21: Efectul de turmă |2020-05-27 |- |1775 |42 |Jurnal de pandemie capitolul 22: Noaptea, ca hoții |2020-06-01 |- |1776 |43 |Jurnal de pandemie capitolul 23: Cu mască, fără mască |2020-06-02 |- |1777 |44 |Jurnal de pandemie capitolul 24: Luna de miere |2020-06-03 |- |} == Sezonul 34 (2020) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1778 |1 |Varza și sictirul 1 |2020-09-21 |- |1779 |2 |Varza și sictirul 2 |2020-09-22 |- |1780 |3 |România te iubesc și copii îți dăruiesc 1 |2020-09-23 |- |1781 |4 |România te iubesc și copii îți dăruiesc 2 |2020-09-24 |- |1782 |5 |Mârlanu' Style |2020-09-28 |- |1783 |6 |Manierele și caviarul 1 |2020-09-29 |- |1784 |7 |Manierele și caviarul 2 |2020-09-30 |- |1785 |8 |Cocalarul 1 |2020-10-01 |- |1786 |9 |Cocalarul 2 |2020-10-05 |- |1787 |10 |Atentat la președinte 1 |2020-10-06 |- |1788 |11 |Atentat la președinte 2 |2020-10-07 |- |1789 |12 |Patrula antiadulter 1 |2020-10-08 |- |1790 |13 |Patrula antiadulter 2 |2020-10-12 |- |1791 |14 |Cod roșu la Cotroceni 1 |2020-10-13 |- |1792 |15 |Cod roșu la Cotroceni 2 |2020-10-14 |- |1793 |16 |Rip-ul și Pupăza |2020-10-15 |- |1794 |17 |Oracolul |2020-10-19 |- |1795 |18 |America, venim!!! |2020-10-20 |- |1796 |19 |Șoferul |2020-10-21 |- |1797 |20 |Problema conjugală |2020-10-22 |- |1798 |21 |România elevată |2020-10-26 |- |1799 |22 | |2020-10-27 |- |1800 |23 |Virusul asiatic |2020-10-28 |- |1801 |24 |Sfatul bătrânilor 1 |2020-10-29 |- |1802 |25 |Sfatul bătrânilor 2 |2020-11-02 |- |1803 |26 |Fabrica de brânză |2020-11-03 |- |1804 |27 |Valiză nucleară |2020-11-04 |- |1805 |28 |Vrei carte, n-ai parte! |2020-11-05 |- |1806 |29 |Specii protejate |2020-11-09 |- |1807 |30 |Tunul imobiliar |2020-11-10 |- |1808 |31 |Lanțul slăbiciunilor |2020-11-11 |- |1809 |32 |Aurolacul președintelui |2020-11-12 |- |1810 |33 |Procentul norocos |2020-11-16 |- |1811 |34 |Explozia |2020-11-17 |- |1812 |35 |Făt Frumos și zmeul |2020-11-18 |- |1813 |36 |Obiceiuri românești |2020-11-19 |- |1814 |37 |Agenția de turism |2020-11-23 |- |1815 |38 |Sindromul Stockholm |2020-11-24 |- |1816 |39 |Vânătoare de coșmar |2020-11-25 |- |1817 |40 |Prea curioasa Antonia |2020-11-26 |- |1818 |41 |Albinuța și jucăria |2020-11-30 |- |1819 |42 |Diplomatul |2020-12-01 |- |1820 |43 |Meserii periculoase |2020-12-02 |- |1821 |44 |Fiscalozaurus Rex |2020-12-03 |- |1822 |45 |Sejur intim |2020-12-07 |- |1823 |46 |O mie și una de povești |2020-12-08 |- |1824 |47 |Povestea poveștilor |2020-12-09 |- |1825 |48 |Nunta de tinichea |2020-12-14 |- |1826 |49 |Forestman, ocrotitorul pădurii |2020-12-15 |- |1827 |50 |Parohia "Jos hoția" |2020-12-16 |- |1828 |51 |Teodora, împărăteasa Bizantului |2020-12-21 |- |1829 |52 |Parfumul discordiei |2020-12-22 |- |1830 |53 |Autonomia Ținutului Râșnovesc |2020-12-23 |- |1831 |54 |Muzeul președintelui |2020-12-28 |- |1832 |55 |AVC-ul scuză mijloacele |2020-12-29 |- |1833 |56 |Dezvăluiri |2020-12-30 |- |} == Note == [[Categorie:Liste de episoade|Trăsniții]] 3ydt3v696nno5h3y3rxcldqn59ibxba 17024295 17024287 2025-06-10T18:50:24Z ~2025-34826 690027 /* Sezonul 16 (2011) */ 17024295 wikitext text/x-wiki Aceasta este o listă cu episoadele din serialul românesc [[Trăsniții]]. Toate episoadele pot fi vizualizate integral pe site-ul lor.<ref name="primatv.ro">{{cite web|url=https://www.primatv.ro/seriale/trasnitii|title=Site oficial|publisher=|accessdate=1 January 2017|archive-date=2019-11-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20191122150803/https://www.primatv.ro/seriale/trasnitii|dead-url=yes}}</ref> ==Sezonul 1 (2003)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 1 || 1 || Pilot || 2003-09-20 |- | 2 || 2 || Întâlnire la nivel înalt || 2003-09-27 |- | 3 || 3 || Rezistență la tortură || 2003-10-04 |- | 4 || 4 || Analizele || 2003-10-11 |- | 5 || 5 || Urma scapă turma || 2003-10-14 |- | 6 || 6 || Operațiunea Cotețu' || 2003-10-21 |- | 7 || 7 || Sechestrați în tren || 2003-10-28 |- | 8 || 8 || Extratereștrii || 2003-11-04 |- | 9 || 9 || Extratereștrii 2 || 2003-11-11 |- | 10 || 10 || Agroterorism || 2003-11-18 |- | 11 || 11 || Agroterorism 2 || 2003-11-25 |- | 12 || 12 || Ziua Națională || 2003-12-02 |- | 13 || 13 || Moș Nicolae || 2003-12-09 |- | 14 || 14 || Gogoasa înfuriată || 2003-12-16 |- | 15 || 15 || Reincarnarea || 2003-12-23 |- |} ==Sezonul 2 (2004)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 16 || 1 || Soldat universal || 2004-03-17 |- | 17 || 2 || Pistolul timpului || 2004-03-18 |- | 18 || 3 || Mireasa || 2004-03-24 |- | 19 || 4 || Operațiunea Saddam || 2004-03-25 |- | 20 || 5 || Misiune în Irak || 2004-03-30 |- | 21 || 6 || Înapoi în Irak || 2004-04-01 |- | 22 || 7 || Mumia revine || 2004-04-07 |- | 23 || 8 || Paște în unitate || 2004-04-08 |- | 24 || 9 || Reality NATO || 2004-04-14 |- | 25 || 10 || Puternici și sexy || 2004-04-15 |- | 26 || 11 || Operațiunea Dentistul || 2004-04-22 |- | 27 || 12 || Monstrul Gunoaielor || 2004-04-23 |- | 28 || 13 || Inspecția || 2004-04-28 |- | 29 || 14 || Superinteligenții || 2004-04-29 |- | 30 || 15 || Colonelu' Rex || 2004-05-05 |- | 31 || 16 || Șah și pat || 2004-05-06 |} ==Sezonul 3 (2004)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 32 || 1 || Ridică-mă la cer || 2004-09-06 |- | 33 || 2 || Pe pământ înapoi, marș! || 2004-09-06 |- | 34 || 3 || Cu mâinile pozate || 2004-09-07 |- | 35 || 4 || Toți K 1 || 2004-09-08 |- | 36 || 5 || Silicoane la plutoane || 2004-09-09 |- | 37 || 6 || Vine Bacu' || 2004-09-13 |- | 38 || 7 || Bacu se-ntoarce || 2004-09-14 |- | 39 || 8 || Woodoo pentru toți || 2004-09-15 |- | 40 || 9 || Cu mingea la centru || 2004-09-16 |- | 41 || 10 || Caporalu' multiplicat || 2004-09-20 |- | 42 || 11 || Decapitarea || 2004-09-21 |- | 43 || 12 || Turbarea || 2004-09-22 |- | 44 || 13 || Un om pentru Irak || 2004-09-23 |- | 45 || 14 || Omu' Negru || 2004-09-27 |- | 46 || 15 || Linia fierbinte || 2004-09-28 |- | 47 || 16 || Fata comandantului || 2004-09-29 |- | 48 || 17 || Fata comandantului se întoarce || 2004-09-30 |- | 49 || 18 || Dragoste la prima vrăjeală || 2004-10-04 |- | 50 || 19 || Calculatorul || 2004-10-05 |- | 51 || 20 || Creionul chimic || 2004-10-06 |- | 52 || 21 || Explozii solare || 2004-10-07 |- | 53 || 22 || Reportaj în unitate 1 || 2004-10-11 |- | 54 || 23 || Reportaj în unitate 2 || 2004-10-12 |- | 55 || 24 || Cadou pentru comandant || 2004-10-13 |- | 56 || 25 || Psiholoaga || 2004-10-14 |- | 57 || 26 || Cursurile de golf || 2004-10-18 |- | 58 || 27 || Amenințarea tramvaiului || 2004-10-19 |- | 59 || 28 || Cursul de înot || 2004-10-20 |- | 60 || 29 || Bușon la bușon || 2004-10-21 |- | 61 || 30 || Reporter pe sestache || 2004-10-25 |- | 62 || 31 || Microbiștii || 2004-10-26 |- | 63 || 32 || Interviul || 2004-10-27 |- | 64 || 33 || Operațiunea livada || 2004-10-28 |- | 65 || 34 || Ia pateu' neamule || 2004-11-01 |- | 66 || 35 || Chilot couture || 2004-11-02 |- | 67 || 36 || Striptease || 2004-11-03 |- | 68 || 37 || Spray-uri halucinogene || 2004-11-04 |- | 69 || 38 || Pariu pe silicon || 2004-11-08 |- | 70 || 39 || Invazia || 2004-11-09 |- | 71 || 40 || Idei geniale || 2004-11-10 |- | 72 || 41 || Mica publicitate || 2004-11-11 |- | 73 || 42 || Afaceri pe internet || 2004-11-15 |- | 74 || 43 || Părintele Ninja || 2004-11-16 |- | 75 || 44 || Paftaua de aur 1 || 2004-11-17 |- | 76 || 45 || Paftaua de aur 2 || 2004-11-18 |- | 77 || 46 || Amor paranormal || 2004-11-22 |- | 78 || 47 || Alegerile 1 || 2004-11-23 |- | 79 || 48 || Alegerile 2 || 2004-11-24 |- | 80 || 49 || Comandant nou || 2004-11-25 |- | 81 || 50 || Boala vacii nebune || 2004-11-29 |- | 82 || 51 || Bomba nucleară || 2004-11-30 |- | 83 || 52 || Omul invizibil || 2004-12-01 |- | 84 || 53 || Pregătirea antinucleară || 2004-12-02 |} ==Sezonul 4 (2005)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 85 || 1 || Gravidele || 2005-02-07 |- | 86 || 2 || Sinucigașul || 2005-02-08 |- | 87 || 3 || Mutu meu iubit || 2005-02-09 |- | 88 || 4 || Ginere fără voie || 2005-02-10 |- | 89 || 5 || Vrăjeala || 2005-02-14 |- | 90 || 6 || Simulatorul de sex || 2005-02-15 |- | 91 || 7 || Călare pe situație || 2005-02-16 |- | 92 || 8 || Bărbați adevărați || 2005-02-17 |- | 93 || 9 || Afrodisiacele || 2005-02-17 |- | 94 || 10 || Mantaua invizibilă 1 || 2005-02-17 |- | 95 || 11 || Mantaua invizibilă 2 || 2005-02-18 |- | 96 || 12 || Testul de fertilitate || 2005-02-19 |- | 97 || 13 || Salvați soldatul Gogoașă || 2005-02-20 |- | 98 || 14 || Goana după mărțișor || 2005-02-21 |- | 99 || 15 || Mirosul || 2005-02-21 |- | 100 || 16 || Efectu' Albă ca Zăpada || 2005-02-22 |- | 101 || 17 || Balada Meșterului Manele || 2005-02-23 |- | 102 || 18 || Un 8 Martie nebun || 2005-02-24 |- | 103 || 19 || Trăsniții pe luna 1 || 2005-02-25 |- | 104 || 20 || Trăsniții pe luna 2 || 2005-02-26 |- | 105 || 21 || Norocul începătorului || 2005-02-27 |- |106|| 22 || Studenții || 2005-03-1 |- |107|| 23 || Studenție haină grea || 2005-03-2 |- |108 |24 |Procesul |2005-03-17 |- |109 |25 |Șase, vine Tilică! |2005-03-21 |- |110 |26 |Anaconda |2005-03-22 |- |111 |27 |Vând Plămân |2005-03-23 |- |112 |28 |Killerul |2005-03-24 |- |113 |29 |Italieni adevărați |2005-03-28 |- |114 |30 |Vin părinții! |2005-03-29 |- |115 |31 |Crima |2005-03-30 |- |116 |32 |Mortul viu (Păcăleala de 1 Aprilie) |2005-03-31 |- |117 |33 |Fonduri pentru dame |2005-04-04 |- |118 |34 |Sergent Ema |2005-04-05 |- |119 |35 |Zâna măseluță |2005-04-06 |- |120 |36 |NATO Tv |2005-04-07 |- |121 |37 |Schimb de corpuri |2005-04-11 |- |122 |38 |Schimb de corpuri 2 |2005-04-12 |- |123 |39 |Kensky Show |2005-04-13 |- |124 |40 |Căciulițe radioactive |2005-04-14 |- |125 |41 |Întoarcerea hoților |2005-04-18 |- |126 |42 |Eu vreau să fiu vedetă! |2005-04-19 |- |127 |43 |Hotel Army |2005-04-20 |- |128 |44 |112 - Mârlanu în acțiune |2005-04-21 |- |129 |45 |Yoghinii |2005-04-25 |- |130 |46 |Sărutul buclucaș |2005-04-26 |- |131 |47 |Dragoste cu vânătăi |2005-04-27 |- |132 |48 |Rivalele |2005-04-28 |- |133 |49 |Paște la pădure |2005-05-02 |- |134 |50 |Cadoul Problemă |2005-05-03 |- |135 |51 |Granițele |2005-05-04 |- |136 |52 |Muzeul figurilor de ghips |2005-05-05 |- |137 |53 |Supervoci |2005-05-09 |- |138 |54 |Autograful |2005-05-10 |- |139 |55 |Estetician de ocazie |2005-05-11 |- |140 |56 |Obsesia |2005-05-12 |- |141 |57 |Rigoarea germană |2005-05-16 |- |142 |58 |Civilie nu te vreau |2005-05-17 |- |143 |59 |Papagalul vorbitor |2005-05-18 |- |144 |60 |Teroarea cu pepene |2005-05-19 |- |145 |61 |Trădat în dragoste |2005-05-23 |- |146 |62 |Cu Ernest la atac! |2005-05-24 |- |147 |63 |Secretara sergentului |2005-05-25 |- |148 |64 |Numai iubirea |2005-05-26 |- |} == Sezonul 5 (2005) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |149 |1 |Telenovela continuă |2005-09-05 |- |150 |2 |Make love not war! |2005-09-06 |- |151 |3 |Căsnicia bat-o vina! |2005-09-07 |- |152 |4 |Viața bate filmul! |2005-09-08 |- |153 |5 |Ironia sorții |2005-09-09 |- |154 |6 |Ca la ușa cortului |2005-09-12 |- |155 |7 |Probleme locative |2005-09-13 |- |156 |8 |Scopul scuză mijloacele |2005-09-14 |- |157 |9 |Restaurantul |2005-09-15 |- |158 |10 |Prafuri pentru stomac |2005-09-19 |- |159 |11 |Marea electrificare |2005-09-20 |- |160 |12 |Stăpânul inelului |2005-09-21 |- |161 |13 |Mârlanu contraatacă |2005-09-22 |- |162 |14 |Cu cărțile pe față |2005-09-26 |- |163 |15 |Certificatul de virginitate |2005-09-27 |- |164 |16 |Mârlanu siamezul |2005-09-28 |- |165 |17 |Sateliții |2005-09-29 |- |166 |18 |Ăl mai tare din parcare! |2005-10-03 |- |167 |19 |Aventuri nocturne |2005-10-04 |- |168 |20 |Vrăjeala vrăjelilor |2005-10-05 |- |169 |21 |Vitezomanii |2005-10-06 |- |170 |22 |Geanta cu bani |2005-10-12 |- |171 |23 |Electricitatea |2005-10-13 |- |172 |24 |Schimb de comandant |2005-10-17 |- |173 |25 |Schimbarea la față |2005-10-18 |- |174 |26 |Soldați asigurați |2005-10-19 |- |175 |27 |Potul cel mare |2005-10-20 |- |176 |28 |Micul terorist |2005-10-21 |- |177 |29 |Probe fizice |2005-10-24 |- |178 |30 |Planuri de vacanță |2005-10-25 |- |179 |31 |Jos pompierul |2005-10-26 |- |180 |32 |Pestișorul de aur |2005-10-27 |- |181 |33 |Bucătăria thailandeză |2005-10-31 |- |182 |34 |Roiul |2005-11-01 |- |183 |35 |Pilula antistres |2005-11-02 |- |184 |36 |Săptămâna alarmelor |2005-11-03 |- |185 |37 |Rapirea |2005-11-07 |- |186 |38 |Rascumpararea |2005-11-09 |- |187 |39 |Salvati soldatul Iepuras |2005-11-10 |- |188 |40 |Lectia de contraspionaj |2005-11-11 |- |189 |41 |Interesu' poarta fesu |2005-11-14 |- |190 |42 |Contractul prenuptial |2005-11-15 |- |191 |43 |Spargatorii de banci |2005-11-16 |- |192 |44 |Dictatorul |2005-11-17 |- |193 |45 |Casatorie europeana |2005-11-21 |- |194 |46 |Frumoasa si bestia |2005-11-22 |- |195 |47 |Melodia Scandalului |2005-11-23 |- |196 |48 |Crazy Song |2005-11-24 |- |197 |49 |Batalia hiturilor |2005-11-28 |- |198 |50 |Ziua nationala |2005-11-30 |- |199 |51 |Batranete haine grele |2005-12-01 |- |200 |52 |Mos Nicolae |2005-12-02 |- |201 |53 |Antichitatile |2005-12-03 |- |202 |54 |Mostenirea |2005-12-04 |- |203 |55 |Betivanca |2005-12-05 |- |204 |56 |Miss Unitate |2005-12-06 |- |205 |57 |Mafiotii |2005-12-07 |- |206 |58 |Experimentul |2005-12-08 |- |207 |59 |Pacienta 1 |2005-12-09 |- |208 |60 |Pacienta 2 |2005-12-10 |- |209 |61 |Anunturile |2005-12-11 |- |210 |62 |Armata comandantului |2005-12-20 |- |211 |63 |Cadouri de Craciun |2005-12-21 |- |212 |64 |Spiritul Sarbatorilor |2005-12-22 |- |213 |65 |In pasi de vals |2005-12-29 |- |214 |66 |Televiune te dorim! |2005-12-30 |- |} == Sezonul 6 (2006) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |215 |1 |Povestea continuă |2006-02-25 |- |216 |2 |Reconstituirea |2006-03-06 |- |217 |3 |Zeul sexului |2006-03-07 |- |218 |4 |Cu capul la psihiatru |2006-03-08 |- |219 |5 |Alarma |2006-03-09 |- |220 |6 |Electroșocurile |2006-03-10 |- |221 |7 |Pariul |2006-03-13 |- |222 |8 |Sclav la Gogogoașă |2006-03-14 |- |223 |9 |Psiholoaga |2006-03-15 |- |224 |10 |Sex interzis |2006-03-16 |- |225 |11 |Dependenți de comandant |2006-03-17 |- |226 |12 |Amnezia |2006-03-20 |- |227 |13 |Înscenarea |2006-03-21 |- |228 |14 |Furia dezlănțuită |2006-03-22 |- |229 |15 |Certificatele de handicap |2006-03-23 |- |230 |16 |Love machine |2006-03-24 |- |231 |17 |Promovarea Iepurelui |2006-03-27 |- |232 |18 |Cascadorul |2006-03-28 |- |233 |19 |Zâna moldoveancă |2006-03-29 |- |234 |20 |Haiducii |2006-03-31 |- |235 |21 |Accidentul |2006-04-03 |- |236 |22 |Mica zeitate |2006-04-04 |- |237 |23 |Canibalii |2006-04-05 |- |238 |24 |Embargoul |2006-04-07 |- |239 |25 |Operațiunea barza |2006-04-10 |- |240 |26 |Călugăru' Mârlanu |2006-04-11 |- |241 |27 |Pupăza uitucă |2006-04-12 |- |242 |28 |Legenda inelului 1 |2006-04-13 |- |243 |29 |Legenda inelului 2 |2006-04-14 |- |244 |30 |Băieți leneși |2006-04-15 |- |245 |31 |Înfierea |2006-04-18 |- |246 |32 |Batman revine |2006-04-19 |- |247 |33 |Femeia bărbat |2006-04-20 |- |248 |34 |Ridică-mi-aș moralul |2006-04-21 |- |249 |35 |Minunea de Paște |2006-04-24 |- |250 |36 |Maeștrii cofetari |2006-04-25 |- |251 |37 |Clubul Abstinenților |2006-04-26 |- |252 |38 |Pupa-ți-aș IQ-ul |2006-04-27 |- |253 |39 |Demascarea |2006-04-28 |- |254 |40 |Cyborg Reîncărcat |2006-05-01 |- |255 |41 |Unde dai și unde crapă |2006-05-02 |- |256 |42 |Mărimea contează!? |2006-05-03 |- |257 |43 |Sosia |2006-05-04 |- |258 |44 |Emisie - recepție |2006-05-05 |- |259 |45 |Trăgători de elită |2006-05-08 |- |260 |46 |Horoscopul |2006-05-09 |- |261 |47 |Actorul și sălbaticii |2006-05-10 |- |262 |48 |Lovitura Mârlanului |2006-05-11 |- |263 |49 |Avansarea lui Jugaru |2006-05-12 |- |264 |50 |Mirosul banilor |2006-05-15 |- |265 |51 |Dragoste la prima vedere |2006-05-16 |- |266 |52 |Goana după antichități |2006-05-17 |- |267 |53 |Afaceri dubioase |2006-05-18 |- |268 |54 |Capodoperele |2006-05-19 |- |269 |55 |Cerere în căsătorie |2006-05-22 |- |270 |56 |Licitația |2006-05-23 |- |271 |57 |Nemuritorii |2006-05-24 |- |272 |58 |Împărații Romei |2006-05-25 |- |273 |59 |Identitate furată |2006-05-26 |- |274 |60 |Pofte de gravidă |2006-05-29 |- |275 |61 |Amenințările |2006-05-30 |- |276 |62 |Rochia de cununie |2006-05-31 |- |277 |63 |Petrecerea burlacilor |2006-06-01 |- |} == Sezonul 7 (2006) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |278 |1 |Detectorul de minciuni |2006-06-02 |- |279 |2 |Obsesiile |2006-09-04 |- |280 |3 |X-Men de România |2006-09-05 |- |281 |4 |Imagini cenzurate |2006-09-06 |- |282 |5 |Atenție, se trage! |2006-09-07 |- |283 |6 |Teoria parpalacului |2006-09-11 |- |284 |7 |Atracții magnetice |2006-09-12 |- |285 |8 |Sfântul chel |2006-09-13 |- |286 |9 |Armă inteligentă |2006-09-14 |- |287 |10 |Asigurările |2006-09-18 |- |258 |11 |Pe gaura cheii! |2006-09-19 |- |259 |12 |Maseur de ocazie |2006-09-20 |- |260 |13 |Ema scapă turma |2006-09-21 |- |261 |14 |Adio Ema |2006-09-25 |- |262 |15 |Lumea interlopă |2006-09-26 |- |263 |16 |Identități schimbate |2006-09-27 |- |264 |17 |Moartea comandantului |2006-10-02 |- |265 |18 |Serenade... nocturne |2006-10-03 |- |266 |19 |Orbii |2006-10-04 |- |267 |20 |Obiectiv Ema |2006-10-05 |- |268 |21 |Inflație de spioni |2006-10-09 |- |269 |22 |Firma luminoasă |2006-10-10 |- |270 |23 |Mintea copiilor |2006-10-11 |- |271 |24 |Reconstituirea |2006-10-12 |- |272 |25 |Ochelari sau civilie |2006-10-16 |- |273 |26 |Ochi de șoim |2006-10-17 |- |274 |27 |Serul adevărului |2006-10-18 |- |275 |28 |Patru pentru Irak |2006-10-19 |- |276 |29 |Doamna cu coasa |2006-10-23 |- |277 |30 |Tatuajele |2006-10-24 |- |278 |31 |Vânzătorul de suveniruri |2006-10-25 |- |279 |32 |Cacialma în stil italian |2006-10-26 |- |280 |33 |Legionarul |2006-10-30 |- |281 |34 |Aviara |2006-10-31 |- |282 |35 |Spiritul lui Bruce Lee |2006-11-01 |- |283 |36 |Vine ursul! |2006-11-02 |- |284 |37 |Parașutiștii |2006-11-06 |- |285 |38 |Monstrul din toaletă |2006-11-07 |- |286 |39 |Căsătorie de conveniență |2006-11-08 |- |287 |40 |Păr rar sau chelie deasă |2006-11-09 |- |288 |41 |Floarea problemă |2006-11-13 |- |289 |42 |Mușcătura |2006-11-14 |- |290 |43 |Captivi în unitate |2006-11-15 |- |291 |44 |Obiective ratate |2006-11-16 |- |292 |45 |Detailiștii |2006-11-20 |- |293 |46 |Artiști nedescoperiți |2006-11-21 |- |294 |47 |Dispute teritoriale |2006-11-22 |- |295 |48 |Marea competiție |2006-11-23 |- |296 |49 |Încurcături medicale |2006-11-27 |- |297 |50 |Caruselul comandanților |2006-11-28 |- |298 |51 |Debranșati de la rețea |2006-11-29 |- |299 |52 |Cartea recordurilor |2006-12-04 |- |300 |53 |Hoțul de biciclete |2006-12-05 |- |301 |54 |Înecatul |2006-12-06 |- |302 |55 |Operațiunea olița |2006-12-07 |- |303 |56 |Legături primejdioase |2006-12-08 |- |304 |57 |Teatru neconvențional |2006-12-11 |- |305 |58 |Durerile facerii |2006-12-12 |- |306 |59 |Sinucigașul |2006-12-13 |- |307 |60 |Sfinția Sa Mârlanu |2006-12-14 |- |308 |61 |Iubire imposibilă |2006-12-18 |- |309 |62 |Inventatorii |2006-12-19 |- |310 |63 |Cumpărături de Crăciun |2006-12-20 |- |311 |64 |Faina bat-o vina |2006-12-21 |- |312 |65 |Caut soț!!! |2006-12-25 |- |313 |66 |Ori la bal ori la spital |2006-12-26 |- |314 |67 |Între viață și moarte |2006-12-27 |- |} == Sezonul 8 (2007) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |315 |1 |Soț și soție |2007-02-11 |- |316 |2 |Copilul surpriză |2007-02-12 |- |317 |3 |Capcanele |2007-02-13 |- |318 |4 |Flagrantul |2007-02-14 |- |319 |5 |Certificatul de căsătorie |2007-02-15 |- |320 |6 |Războiul Caporalilor |2007-02-19 |- |321 |7 |Amnezica |2007-02-20 |- |322 |8 |Strategie mârlănească |2007-02-21 |- |323 |9 |Adio armată! |2007-02-22 |- |324 |10 |Ostaticii |2007-02-26 |- |325 |11 |Călare pe situație |2007-02-27 |- |326 |12 |Travestiții |2007-02-28 |- |327 |13 |Înger și demon |2007-03-01 |- |328 |14 |Tradiții africane |2007-03-05 |- |329 |15 |Zvonită cronică |2007-03-06 |- |330 |16 |Jaguarul |2007-03-07 |- |331 |17 |Fata generalului |2007-03-08 |- |332 |18 |Sub acoperire |2007-03-12 |- |333 |19 |Ghici cine-i tata? |2007-03-13 |- |334 |20 |Uniformele |2007-03-14 |- |335 |21 |Scenariul |2007-03-15 |- |336 |22 |Mortul problemă |2007-03-19 |- |337 |23 |Funerariile lui Pupăză |2007-03-20 |- |338 |24 |Cartelele |2007-03-21 |- |339 |25 |La sânul Emei |2007-03-22 |- |340 |26 |Caseta compromițătoare |2007-03-26 |- |341 |27 |Love machine |2007-03-27 |- |342 |28 |Fata fierbinte |2007-03-28 |- |343 |29 |Sosia lu' soția |2007-03-29 |- |344 |30 |Ca-n telenovele |2007-04-02 |- |345 |31 |Teoria conspirației |2007-04-03 |- |346 |32 |Telefonul |2007-04-04 |- |347 |33 |Glonțul |2007-04-05 |- |348 |34 |O lume nebună!!! |2007-04-09 |- |349 |35 |Blestemul |2007-04-10 |- |350 |36 |Lanțul slăbiciunilor |2007-04-11 |- |351 |37 |Asistenta |2007-04-12 |- |352 |38 |Ritual de împerechere |2007-04-16 |- |353 |39 |Capu' la cutie |2007-04-17 |- |354 |40 |Siamezii |2007-04-18 |- |355 |41 |Epidemie de prostie |2007-04-19 |- |356 |42 |Antidotul |2007-04-20 |- |357 |43 |Zoofilul și travestitul |2007-04-23 |- |358 |44 |Contractul |2007-04-24 |- |359 |45 |Fotografia |2007-04-25 |- |360 |46 |Carantina |2007-04-26 |- |361 |47 |Regele gunoaielor |2007-04-30 |- |362 |48 |Parola |2007-05-02 |- |363 |49 |Sabia lui Ștefan |2007-05-03 |- |364 |50 |Mesajul erotic |2007-05-07 |- |365 |51 |Libidinosul |2007-05-08 |- |366 |52 |Implanturi |2007-05-09 |- |367 |53 |Copie la indigo |2007-05-10 |- |368 |54 |Fensy trendy handicap |2007-05-14 |- |369 |55 |Turnătorii |2007-05-15 |- |370 |56 |Episodul 400 |2007-05-16 |- |371 |57 |Noul sergent |2007-05-17 |- |372 |58 |Hoțul de identități |2007-05-21 |- |373 |59 |Crema minune |2007-05-22 |- |374 |60 |Salvați-l pe comandant!!! |2007-05-23 |- |375 |61 |Cucu și pupăza |2007-05-24 |- |376 |62 |Fobiile |2007-05-28 |- |377 |63 |Agentul Felix |2007-05-29 |- |378 |64 |Bani de la Gigi |2007-05-30 |- |379 |65 |Mitul lui Dracula |2007-05-31 |- |380 |66 |Căsuțele poștale |2007-06-04 |- |381 |67 |Fabrica de ticuri |2007-06-05 |- |382 |68 |Adio NATO |2007-06-06 |- |} == Sezonul 9 (2007) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |413 |1 |O noua viata |2007-09-02 |- |414 |2 |De ce ți-e frică nu scapi! |2007-09-03 |- |415 |3 |Regulamentul |2007-09-04 |- |416 |4 |Războiul psihologic |2007-09-05 |- |417 |5 |Cum să scap de Coana Mare? |2007-09-06 |- |418 |6 |Amintirile ne chinuiesc |2007-09-10 |- |419 |7 |Funeraliile comandantului |2007-09-11 |- |420 |8 |Admiratorul secret |2007-09-12 |- |421 |9 |Spiritismul continuă |2007-09-13 |- |422 |10 |Stresul bată-l vina!!! |2007-09-17 |- |423 |11 |Șpaga bună trece primejdia rea |2007-09-18 |- |424 |12 |Adormiții |2007-09-19 |- |425 |13 |Surprize nedorite |2007-09-20 |- |426 |14 |Unde dai și cin'te crapă |2007-09-24 |- |427 |15 |Lanțul slăbiciunilor |2007-09-25 |- |428 |16 |Doamna Ciociolinova |2007-09-26 |- |429 |17 |Pupăză sau pupă-mă |2007-09-27 |- |430 |18 |Hoțul de Sandwiciuri |2007-10-01 |- |431 |19 |Neuron contra freon |2007-10-02 |- |432 |20 |Bătălie pentru Hollywood |2007-10-03 |- |433 |21 |Masca |2007-10-04 |- |434 |22 |Bătălie pentru Costelo |2007-10-08 |- |435 |23 |Toată lumea se ascunde |2007-10-09 |- |436 |24 |Leul, cerșetorul și dulapul |2007-10-10 |- |437 |25 |Jojo cea rea |2007-10-11 |- |438 |26 |Gravidă de conjunctură |2007-10-15 |- |439 |27 |Petrecerea surpriză |2007-10-16 |- |440 |28 |Doamna și vagabonzii |2007-10-17 |- |441 |29 |Eroul teraselor |2007-10-18 |- |442 |30 |Consultanții |2007-10-22 |- |443 |31 |Zarurile și valiza |2007-10-23 |- |444 |32 |Trei nuduri pe oră |2007-10-24 |- |445 |33 |Marea demascare |2007-10-25 |- |446 |34 |Mortul viu |2007-10-29 |- |447 |35 |Ficusul problemă |2007-10-30 |- |448 |36 |Fundația |2007-10-31 |- |449 |37 |Peisagiștii |2007-11-01 |- |450 |38 |Scârțâitul |2007-11-05 |- |451 |39 |Donatorii |2007-11-06 |- |452 |40 |Obsesiile |2007-11-07 |- |453 |41 |Dimineața de după |2007-11-08 |- |454 |42 |Fanteziile |2007-11-12 |- |455 |43 |Rockerii |2007-11-13 |- |456 |44 |Pupăza televizată |2007-11-14 |- |457 |45 |Crima |2007-11-15 |- |458 |46 |Ancheta |2007-11-19 |- |459 |47 |Caruselul suspecților |2007-11-20 |- |460 |48 |Inflație de criminali |2007-11-21 |- |461 |49 |Feng shui la greu |2007-11-22 |- |462 |50 |Teoria "armei" |2007-11-26 |- |463 |51 |Ghinioniștii |2007-11-27 |- |464 |52 |Vânătorii de recompensă |2007-11-28 |- |465 |53 |Furia |2007-11-29 |- |466 |54 |Omul mafiei |2007-12-03 |- |467 |55 |Pacienții |2007-12-04 |- |468 |56 |Toamfla și palma |2007-12-05 |- |469 |57 |Cupa spălătorilor la râu |2007-12-06 |- |470 |58 |Meteoritul |2007-12-10 |- |471 |59 |Amenințarea mascaților |2007-12-11 |- |472 |60 |Lista mafiei |2007-12-12 |- |473 |61 |Pană de curent |2007-12-13 |- |474 |62 |Potul cel mare |2007-12-18 |- |475 |63 |Bordelul |2007-12-19 |- |476 |64 |Legea compensației |2007-12-20 |- |} == Sezonul 10 (2008) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |477 |1 |În pat cu Costelo |2008-02-11 |- |478 |2 |Apocalipsa după Pupăză |2008-02-12 |- |479 |3 |Reclamă mascată |2008-02-13 |- |480 |4 |Fanii lui Copperfield |2008-02-14 |- |481 |5 |Autoritatea uniformei |2008-02-18 |- |482 |6 |Pizzeria fantomă |2008-02-19 |- |483 |7 |Un meteo erotic |2008-02-20 |- |484 |8 |Cadoul problemă |2008-02-21 |- |485 |9 |Claustrofobia |2008-02-25 |- |486 |10 |Tuning la pantofi |2008-02-26 |- |487 |11 |Sforăitorii |2008-02-27 |- |488 |12 |Vinovatul fără vină |2008-02-28 |- |489 |13 |Nasuri turtite |2008-03-03 |- |490 |14 |Coliva |2008-03-04 |- |491 |15 |Fotbaliștii |2008-03-05 |- |492 |16 |Atingerea |2008-03-06 |- |493 |17 |Schimb de case |2008-03-10 |- |494 |18 |Patru lăbuțe |2008-03-11 |- |495 |19 |Premiați la Cannes |2008-03-12 |- |496 |20 |Tatăl lui Vandame |2008-03-13 |- |497 |21 |Spargerea |2008-03-17 |- |498 |22 |Volga lui Stalin |2008-03-18 |- |499 |23 |Moștenirea |2008-03-19 |- |500 |24 |Schimb de roluri |2008-03-20 |- |501 |25 |Florile și machiajul |2008-03-24 |- |502 |26 |Viroza |2008-03-25 |- |503 |27 |Cabana din dop |2008-03-26 |- |504 |28 |Dresorul de leoaice |2008-03-27 |- |505 |29 |Masajul adevărului |2008-03-31 |- |506 |30 |Portofelul și peștele |2008-04-01 |- |507 |31 |Bunele maniere |2008-04-02 |- |508 |32 |Adio Angi!!! |2008-04-03 |- |509 |33 |Test de infidelitate |2008-04-07 |- |510 |34 |Evadatul |2008-04-08 |- |511 |35 |Aditivul minune |2008-04-09 |- |512 |36 |Promoția TV |2008-04-10 |- |513 |37 |Cu toții la Ibiza |2008-04-14 |- |514 |38 |Încălzirea globală |2008-04-15 |- |515 |39 |Cadâna lui Gogoașe |2008-04-16 |- |516 |40 |Gravizii |2008-04-17 |- |517 |41 |Finuța |2008-04-21 |- |518 |42 |Polițistul anului |2008-04-22 |- |519 |43 |Coprezentatoarea și chiria |2008-04-23 |- |520 |44 |Fotografia |2008-04-24 |- |521 |45 |Mănăstirea de taici |2008-04-28 |- |522 |46 |Gospodina |2008-04-29 |- |523 |47 |Gogoașa deprimată |2008-04-30 |- |524 |48 |Farsa |2008-05-01 |- |525 |49 |Aspiratorul de gagici |2008-05-05 |- |526 |50 |Scaunul de masaj |2008-05-06 |- |527 |51 |Stafia lui Trașcă |2008-05-07 |- |528 |52 |Medicină alternativă |2008-05-08 |- |529 |53 |Tenorul |2008-05-12 |- |530 |54 |Cu toții la sală |2008-05-13 |- |531 |55 |Abstinent sau absolvent |2008-05-14 |- |532 |56 |Câinele și recompensa |2008-05-15 |- |533 |57 |Cine spală vasele? |2008-05-19 |- |534 |58 |Supernanny |2008-05-20 |- |535 |59 |Manechinii |2008-05-21 |- |536 |60 |Imnul trăsniților |2008-05-22 |- |537 |61 |Seară de Monopoly |2008-05-26 |- |538 |62 |Însărcinată |2008-05-27 |- |539 |63 |Cererea în căsătorie |2008-05-28 |- |540 |64 |Despărțirea |2008-05-29 |- |} == Sezonul 11 (2008) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |541 |1 |Atracție fatală |2008-09-15 |- |542 |2 |O noapte de coșmar |2008-09-16 |- |543 |3 |Sexy Mârlanu |2008-09-17 |- |544 |4 |Întâlnire pe neve |2008-09-18 |- |545 |5 |Bâlbâiții |2008-09-22 |- |546 |6 |Aniversarea |2008-09-23 |- |547 |7 |Relații deschise |2008-09-24 |- |548 |8 |Pământ pe lună |2008-09-25 |- |549 |9 |Mobila erotică |2008-09-29 |- |550 |10 |Casa bântuită |2008-09-30 |- |551 |11 |La lumina stâlpului |2008-10-01 |- |552 |12 |Ordinul de restricție |2008-10-02 |- |553 |13 |Iubita misterioasă |2008-10-06 |- |554 |14 |Fata emo |2008-10-07 |- |555 |15 |Megastarul din toaletă |2008-10-08 |- |556 |16 |Cadoul vorbitor |2008-10-09 |- |557 |17 |Mârlanul se cultivă |2008-10-13 |- |558 |18 |113 - Apel de urgență |2008-10-14 |- |559 |19 |Deochiul |2008-10-15 |- |560 |20 |Pompierul |2008-10-16 |- |561 |21 |Ziua lui Pupăză |2008-10-20 |- |562 |22 |Masca lui Zorro |2008-10-21 |- |563 |23 |Cutremurul |2008-10-22 |- |564 |24 |Crăpătura |2008-10-23 |- |565 |25 |Războiul sexelor |2008-10-27 |- |566 |26 |Gogoașa paralizată |2008-10-28 |- |567 |27 |Afacerea butelia |2008-10-29 |- |568 |28 |Răpirea |2008-10-30 |- |569 |29 |Instalatorul |2008-11-03 |- |570 |30 |Călugărul Mârlanu |2008-11-04 |- |571 |31 |Lumânările parfumate |2008-11-05 |- |572 |32 |Brută sau sensibil? |2008-11-06 |- |573 |33 |Servitorii |2008-11-10 |- |574 |34 |Mușcătura |2008-11-11 |- |575 |35 |Sindicatul erotic |2008-11-12 |- |576 |36 |Șantajul |2008-11-13 |- |577 |37 |Reflorarea |2008-11-17 |- |578 |38 |Angelica se întoarce |2008-11-18 |- |579 |39 |Soluții extreme |2008-11-19 |- |580 |40 |Ghicitoarea |2008-11-20 |- |581 |41 |Patul conjugal |2008-11-24 |- |582 |42 |Hanibal Lecter de România |2008-11-25 |- |583 |43 |Dragoste în direct |2008-11-26 |- |584 |44 |Competiția și percheziția |2008-11-27 |- |585 |45 |Invazia extraterestră |2008-12-01 |- |586 |46 |Aerul condiționat |2008-12-02 |- |587 |47 |Ghena |2008-12-03 |- |588 |48 |Noul Mârlanu |2008-12-04 |- |589 |49 |Cadavrul din valiză |2008-12-08 |- |590 |50 |Bătaia peștelui |2008-12-09 |- |591 |51 |Mârlanu reactivat |2008-12-10 |- |592 |52 |Ochelarii |2008-12-11 |- |593 |53 |Piromanul |2008-12-15 |- |594 |54 |Candidatul la primărie |2008-12-16 |- |595 |55 |Eroul și acupunctura partea 1 |2008-12-17 |- |596 |56 |Eroul și acupunctura partea 2 |2008-12-18 |- |} == Sezonul 12 (2009) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |597 |1 |Simularea |2009-03-02 |- |598 |2 |Poftele |2009-03-03 |- |599 |3 |Ecograful și paranormalul |2009-03-04 |- |600 |4 |Jurnalul lui Pupăză |2009-03-05 |- |601 |5 |Decesul |2009-03-05 |- |602 |6 |Caietul de sarcini |2009-03-09 |- |603 |7 |Secretara, gravida și amorezii |2009-03-10 |- |604 |8 |Apa de gură și rețeta tinereții |2009-03-11 |- |605 |9 |Mireasa și peștele |2009-03-12 |- |606 |10 |Promovarea |2009-03-12 |- |607 |11 |112 |2009-03-16 |- |608 |12 |Dragonul de Komodo |2009-03-17 |- |609 |13 |Porcu' și brocoli |2009-03-18 |- |610 |14 |Zidul Vandamului |2009-03-19 |- |611 |15 |Ca-n sânul naturii |2009-03-23 |- |612 |16 |Coșmar sau premoniție |2009-03-24 |- |613 |17 |Amantul și bubele |2009-03-25 |- |614 |18 |Oglinda |2009-03-26 |- |615 |19 |Robocapsec |2009-03-30 |- |616 |20 |Naționalizarea femeilor |2009-03-31 |- |617 |21 |Războiul păcălelilor |2009-04-01 |- |618 |22 |Alinturile |2009-04-02 |- |619 |23 |Hoțul de televizoare |2009-04-06 |- |620 |24 |Dispariția Desiricăi |2009-04-07 |- |621 |25 |Erou sau excroc |2009-04-08 |- |622 |26 |Lovit și abandonat |2009-04-09 |- |623 |27 |Criza și Crizații |2009-04-13 |- |624 |28 |În căutarea Desiricăi |2009-04-14 |- |625 |29 |Presupusul hoț |2009-04-15 |- |626 |30 |Amenințările |2009-04-16 |- |627 |31 |Sirena |2009-04-20 |- |628 |32 |Test de fidelitate |2009-04-21 |- |629 |33 |Nume de vedete |2009-04-22 |- |630 |34 |Bucătarul sexy |2009-04-23 |- |631 |35 |Orașul cu un singur locuitor |2009-04-27 |- |632 |36 |Amanții vedetei |2009-04-28 |- |633 |37 |Trei ceasuri rele |2009-04-29 |- |634 |38 |Băiatul cu pizza |2009-04-30 |- |635 |39 |Matrimonialele |2009-04-31 |- |636 |40 |Războiul conjugal |2009-05-05 |- |637 |41 |DJ Pupăză |2009-05-06 |- |638 |42 |Atentat în direct |2009-05-07 |- |639 |43 |Cura de slăbire |2009-05-11 |- |63940 |44 |Drapelul unității partea 1 |2009-05-12 |- |641 |45 |Drapelul unității partea 2 |2009-05-13 |- |642 |46 |Gagica tuturor |2009-05-14 |- |643 |47 |Cadoul pierdut |2009-05-18 |- |644 |48 |Amenajări interioare |2009-05-19 |- |645 |49 |Pui de trac |2009-05-20 |- |646 |50 |DVD-ul încriminator |2009-05-21 |- |647 |51 |Vampirii |2009-05-25 |- |648 |52 |Balul vagabonzilor |2009-05-26 |- |649 |53 |Starleta porno |2009-05-27 |- |650 |54 |Uitucii |2009-05-28 |- |651 |55 |Comoara și dispăruții |2009-06-01 |- |652 |56 |Hoții de tablouri |2009-06-02 |- |653 |57 |Cadoul special |2009-06-03 |- |654 |58 |Noul psiholog |2009-06-04 |- |655 |59 |Mai nebună ca nebunii |2009-06-08 |- |656 |60 |Chiriașa |2009-06-09 |- |} == Sezonul 13 (2009) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |657 |1 |Sabia lui Damucles |2009-09-07 |- |658 |2 |Războiul psihologic |2009-09-08 |- |659 |3 |Firma de pază |2009-09-09 |- |660 |4 |Armistițiul |2009-09-10 |- |661 |5 |Zugravi de conjunctură |2009-09-14 |- |662 |6 |Moartea vine pe banda de casetofon |2009-09-15 |- |663 |7 |Picnicul reconcilierii |2009-09-17 |- |664 |8 |Ghinionul norocului |2009-09-18 |- |665 |9 |Violatorul de psiholoage |2009-09-21 |- |666 |10 |Cagula și peruca |2009-09-22 |- |667 |11 |Medalia |2009-09-23 |- |668 |12 |Experții în pictură |2009-09-24 |- |669 |13 |Camera ascunsă |2009-09-28 |- |670 |14 |Rochia de fitze |2009-09-29 |- |671 |15 |Alesul Afroditei |2009-09-30 |- |672 |16 |Pijamale sexy |2009-10-01 |- |673 |17 |Demascarea |2009-10-05 |- |674 |18 |Coșmarul |2009-10-06 |- |675 |19 |Bicicleta medicinală |2009-10-07 |- |676 |20 |Băile termale |2009-10-08 |- |677 |21 |Vrăjitoarea și mușchiuloșii |2009-10-12 |- |678 |22 |La față păpușă, la fizic mătușă |2009-10-13 |- |679 |23 |Câinii |2009-10-14 |- |680 |24 |Vasul chinezesc |2009-10-15 |- |681 |25 |Sclavul |2009-10-19 |- |682 |26 |Toaleta discordiei |2009-10-20 |- |683 |27 |Afrodita Cucu |2009-10-21 |- |684 |28 |Eroul și borfașii |2009-10-22 |- |685 |29 |Menajera |2009-10-26 |- |686 |30 |Maseorii |2009-10-27 |- |687 |31 |Polițistul șpăgar |2009-10-28 |- |688 |32 |Divide et impera |2009-10-29 |- |689 |33 |Viol sau plăcere ?!? |2009-11-02 |- |690 |34 |Casa cu stafii |2009-11-03 |- |691 |35 |Moștenirea |2009-11-04 |- |692 |36 |Mister Pupăză Show |2009-11-05 |- |693 |37 |Sexy Ema și Mârlanu Gay |2009-11-09 |- |694 |38 |Reparatorul de căsnicii |2009-11-10 |- |695 |39 |Avansarea lui Chiorete |2009-11-11 |- |696 |40 |Cea mai bună prietenă |2009-11-12 |- |697 |41 |Semințele |2009-11-16 |- |698 |42 |Cutremurul și replica |2009-11-17 |- |699 |43 |Ziua polițistei |2009-11-18 |- |700 |44 |Sosia lui Botezatu |2009-11-19 |- |701 |45 |Nopți albe |2009-11-23 |- |702 |46 |Dosarul problemă |2009-11-24 |- |703 |47 |Caruselul arestărilor |2009-11-25 |- |704 |48 |Pupăza în comă |2009-11-26 |- |705 |49 |Test de sinceritate |2009-11-30 |- |706 |50 |Hipnoza |2009-12-01 |- |707 |51 |Maniaca |2009-12-02 |- |708 |52 |Serviciul de ajutor rapid |2009-12-03 |- |709 |53 |Anabolizantele |2009-12-07 |- |710 |54 |Bodyguarzi în Ghencea |2009-12-08 |- |711 |55 |Toată lumea e gravidă |2009-12-09 |- |712 |56 |Votați Ema Cucu! |2009-12-10 |- |713 |57 |Ordinul de restricție |2009-12-14 |- |714 |58 |Orbii |2009-12-15 |- |715 |59 |Răpirea candidatei |2009-12-16 |- |716 |60 |Ziua cea mare |2009-12-17 |- |} == Sezonul 14 (2010) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |717 |1 |Dragoste sau interes? |2010-02-22 |- |718 |2 |Popa prostu'!!! |2010-02-23 |- |719 |3 |Pâinea de Constanța |2010-02-24 |- |720 |4 |Mirosul |2010-02-25 |- |721 |5 |Fluierul |2010-03-01 |- |722 |6 |Vaccinul antiporcin |2010-03-02 |- |723 |7 |Angajez secretară |2010-03-03 |- |724 |8 |Somn ușor! |2010-03-04 |- |725 |9 |Gripa mârlănească |2010-03-08 |- |726 |10 |Spiritul lui Gogoașe |2010-03-09 |- |727 |11 |Inundația |2010-03-10 |- |728 |12 |Cererea în căsătorie |2010-03-11 |- |729 |13 |Hot dog!!! |2010-03-15 |- |730 |14 |Crima |2010-03-16 |- |731 |15 |Matrimonialele |2010-03-17 |- |732 |16 |Miss Moldova |2010-03-18 |- |733 |17 |[[Romeo și Julieta]] |2010-03-22 |- |734 |18 |Șacalul |2010-03-23 |- |735 |19 |Amenințarea vampirilor |2010-03-24 |- |736 |20 |Comandamentul de criză |2010-03-25 |- |737 |21 |Pagina 52 |2010-03-29 |- |738 |22 |Strategia piranha |2010-03-30 |- |739 |23 |Moarta vie |2010-03-31 |- |740 |24 |Evacuarea Afroditei |2010-04-01 |- |741 |25 |Geanta surpriză |2010-04-05 |- |742 |26 |Creatura din pubelă |2010-04-06 |- |743 |27 |Lampa lui Aladin |2010-04-07 |- |744 |28 |Șefa DGS și imnul FCM |2010-04-08 |- |745 |29 |Dentista |2010-04-12 |- |746 |30 |Plata în natură |2010-04-13 |- |747 |31 |Păpușa Voodoo |2010-04-14 |- |748 |32 |Capcana mobilului |2010-04-15 |- |749 |33 |Ciocănitoarea Woody |2010-04-19 |- |750 |34 |Creditul fără nevoi personale |2010-04-20 |- |751 |35 |Cititorul de gânduri |2010-04-21 |- |752 |36 |Hoții de picturi |2010-04-22 |- |753 |37 |Depozitul de lemne |2010-04-26 |- |754 |38 |Ferdinand Vârlanu și "Cireașa de pe tort" |2010-04-27 |- |755 |39 |Razie la buletine! |2010-04-28 |- |756 |40 |Blonda lu' Mârlanu |2010-04-29 |- |757 |41 |Asediul suporterilor |2010-05-03 |- |758 |42 |Meciul meciurilor |2010-05-04 |- |759 |43 |Copilul tuturor |2010-05-05 |- |760 |44 |Televiziunea poporului |2010-05-06 |- |761 |45 |Stafiile |2010-05-10 |- |762 |46 |Generalul Chiorete |2010-05-11 |- |763 |47 |Nocturna funerară |2010-05-12 |- |764 |48 |Comedia erorilor |2010-05-13 |- |765 |49 |Amanta primarului |2010-05-17 |- |766 |50 |Premoniția |2010-05-18 |- |767 |51 |Azilul fostelor glorii |2010-05-19 |- |768 |52 |Betty cea urâtă |2010-05-20 |- |769 |53 |Demisia |2010-05-24 |- |770 |54 |Cu barosu la psihiatra |2010-05-25 |- |771 |55 |Cu toții la Amara! |2010-05-26 |- |772 |56 |Viața bate filmul!!! |2010-05-27 |- |} == Sezonul 15 (2010) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |773 |1 |Polițiști de ocazie |2010-09-06 |- |774 |2 |Ajustări salariale |2010-09-07 |- |775 |3 |Vacanță de vis |2010-09-08 |- |776 |4 |Tilică se mărită |2010-09-09 |- |777 |5 |Cercei unicat |2010-09-13 |- |778 |6 |Care pe care... |2010-09-14 |- |779 |7 |Iubitul Sofiei |2010-09-15 |- |780 |8 |Guns and roses |2010-09-16 |- |781 |9 |Galantonii |2010-09-20 |- |782 |10 |Pupăza din tei |2010-09-21 |- |783 |11 |Stația de taxi |2010-09-22 |- |784 |12 |Hoțul de televizoare |2010-09-23 |- |785 |13 |Greva polițistilor |2010-09-27 |- |786 |14 |Iubita oficială |2010-09-28 |- |787 |15 |Reclama |2010-09-29 |- |788 |16 |Violatorul și dulapul |2010-09-30 |- |789 |17 |Droguri pentru a' bătrâna |2010-10-04 |- |790 |18 |Mesajul bichinilor |2010-10-05 |- |791 |19 |Zeitatea africană |2010-10-06 |- |792 |20 |Starleta XXX |2010-10-07 |- |793 |21 |Amenințările |2010-10-11 |- |794 |22 |Invitație la duș |2010-10-12 |- |795 |23 |Portofele, portofele! |2010-10-13 |- |796 |24 |Șampanie și yaht |2010-10-14 |- |797 |25 |Cura de slăbire |2010-10-18 |- |798 |26 |Liza Minerii |2010-10-19 |- |799 |27 |Manifestație anti-babă |2010-10-20 |- |800 |28 |Bikerul |2010-10-21 |- |801 |29 |Justițiarele |2010-10-25 |- |802 |30 |Glaciațiunea |2010-10-26 |- |803 |31 |Afacerea toaleta |2010-10-27 |- |804 |32 |Trombonistul |2010-10-28 |- |805 |33 |Duhovnicul Mârlanu |2010-11-01 |- |806 |34 |Dansul pinguinului |2010-11-02 |- |807 |35 |Școala de șoferi |2010-11-03 |- |808 |36 |Pana de curent |2010-11-04 |- |809 |37 |Micuțul african |2010-11-08 |- |810 |38 |Tura de noapte |2010-11-09 |- |811 |39 |Șah și mat!!! |2010-11-10 |- |812 |40 |Telefonul fără fir!!! |2010-11-11 |- |813 |41 |Piscina |2010-11-15 |- |814 |42 |Mondena |2010-11-16 |- |815 |43 |Surdul |2010-11-17 |- |816 |44 |Imobiliare și auto |2010-11-18 |- |817 |45 |Tabloul |2010-11-22 |- |818 |46 |Șase, vine fiscul! |2010-11-23 |- |819 |47 |Moroșanu |2010-11-24 |- |820 |48 |Donatorii de mormoloci |2010-11-25 |- |821 |49 |Floarea discordiei |2010-11-29 |- |822 |50 |Paranormalul |2010-11-30 |- |823 |51 |Școala de vrăjitori |2010-12-01 |- |824 |52 |Limitatoarele de viteză |2010-12-02 |- |825 |53 |Gigolo italian |2010-12-06 |- |826 |54 |Haina de blană |2010-12-07 |- |827 |55 |Soluții radicale |2010-12-08 |- |828 |56 |Reabilitarea termică |2010-12-09 |- |829 |57 |Agentul SIE |2010-12-13 |- |830 |58 |Inchiziția |2010-12-14 |- |831 |59 |Detergentul afrodisiac |2010-12-15 |- |832 |60 |Tanta Clanța |2010-12-16 |- |833 |61 |Special Revelion partea 1 |2011-01-09 |- |834 |62 |Special Revelion partea 2 |2011-01-10 |- |} == Sezonul 16 (2011) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |833 |1 |Lista lu' Pupăză |2011-02-28 |- |834 |2 |O nouă secție! |2011-03-01 |- |835 |3 |Interogatoriu all inclusive |2011-03-02 |- |836 |4 |Arhanghelul Chiorete |2011-03-03 |- |837 |5 |Certificatul de bărbăție |2011-03-07 |- |806 |6 |Icoana făcătoare de minuni |2011-03-08 |- |807 |7 |Dumnezeu pentru o zi |2011-03-09 |- |808 |8 |Povești nemuritoare |2011-03-10 |- |809 |9 |O noapte furtunoasă |2011-03-14 |- |810 |10 |Cu toții la safari |2011-03-15 |- |811 |11 |Competiția |2011-03-16 |- |812 |12 |Peștera muierii |2011-03-17 |- |813 |13 |Marele pot |2011-03-21 |- |814 |14 |Vrabia viloi visează!!! |2011-03-22 |- |815 |15 |Supremația Babei |2011-03-23 |- |816 |16 |Mârlacul |2011-03-24 |- |817 |17 |Bolnavă închipuită |2011-03-28 |- |818 |18 |[[Jack Spintecătorul]] |2011-03-29 |- |819 |19 |Răpirea sofiei |2011-03-30 |- |820 |20 |Păcăleală de 1 aprilie |2011-03-31 |- |821 |21 |Tratamentul cu usturoi |2011-04-04 |- |822 |22 |Războiul televizoarelor |2011-04-05 |- |823 |23 |Însărcinată din greșeală |2011-04-06 |- |824 |24 |Psiholoagă sau matroană |2011-04-07 |- |825 |25 |Secretara moldoveancă |2011-04-11 |- |826 |26 |Jurasic Tarc |2011-04-12 |- |827 |27 |Degradații |2011-04-13 |- |828 |28 |Gala premiilor Oscar |2011-04-14 |- |829 |29 |Mireasa moartă |2011-04-18 |- |830 |30 |Poliția în acțiune |2011-04-19 |- |831 |31 |[[Fantoma de la operă]] |2011-04-20 |- |832 |32 |Spălătorul de bani |2011-04-21 |- |833 |33 |Nebun cu acte |2011-04-25 |- |834 |34 |Drumul gazelor |2011-04-26 |- |835 |35 |Cu toții la canal |2011-04-27 |- |836 |36 |Declarațiile de dragoste |2011-04-28 |- |837 |37 |Jambonul franțuzesc |2011-05-02 |- |838 |38 |Baba moartă |2011-05-03 |- |839 |39 |Colecția de lenjerie |2011-05-04 |- |840 |40 |Ordinul de restricție |2011-05-05 |- |841 |41 |Cererea în căsătorie |2011-05-09 |- |842 |42 |Afacerea cu flori |2011-05-10 |- |843 |43 |Teroriști și câștigi |2011-05-11 |- |844 |44 |Polițiștii Gay |2011-05-17 |- |845 |45 |Cantina săracilor |2011-05-19 |- |846 |46 |Școala de dans și bune maniere |2011-05-19 |- |847 |47 |Miliardarul Moldovean |2011-05-20 |- |848 |48 |Mama Sofiei |2011-05-21 |- |849 |49 |Pupăza sălbatică |2011-05-23 |- |850 |50 |Amantul Emei |2011-05-24 |- |851 |51 |Două nunți și-o sinucidere |2011-05-25 |- |852 |52 |Fără apă și curent |2011-05-26 |- |853 |53 |Cu baba la cimitir |2011-05-30 |- |854 |54 |[[Frumoasa și bestia]] |2011-05-31 |- |855 |55 |Lovitură de teatru |2011-06-01 |- |856 |56 |Final de comă |2011-06-02 |- |} == Sezonul 17 (2011) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |857 |1 |Ziua de apoi |2011-09-12 |- |858 |2 |Dictatura Mârlanului |2011-09-13 |- |859 |3 |Momentul adevărului |2011-09-14 |- |860 |4 |Clubul de plăceri nebănuite |2011-09-15 |- |861 |5 |Și tu Burtus? |2011-09-20 |- |862 |6 |Cabinetul psihoerotic |2011-09-21 |- |863 |7 |Covorul din Biroul Oval |2011-09-22 |- |864 |8 |Echipa de fotbal feminin |2011-09-23 |- |865 |9 |Mesaje de iubire |2011-09-26 |- |866 |10 |Fitzo-shica |2011-09-27 |- |867 |11 |Demisia |2011-09-28 |- |868 |12 |Asistenta lui Pupăză |2011-09-29 |- |869 |13 |Guvernul Pupăză |2011-10-03 |- |870 |14 |Fantomas |2011-10-04 |- |871 |15 |Marea evadare |2011-10-05 |- |872 |16 |Statueta Voodoo |2011-10-06 |- |873 |17 |Interzis minorilor |2011-10-10 |- |874 |18 |Recompensa |2011-10-11 |- |875 |19 |Concursul de angajare |2011-10-12 |- |876 |20 |Legendele Olimpului |2011-10-13 |- |877 |21 |Grădinarul și cura de slăbire |2011-10-17 |- |878 |22 |Psihogogoașă |2011-10-18 |- |879 |23 |Sezonul împerecherii |2011-10-19 |- |880 |24 |Cazul Mozart |2011-10-20 |- |881 |25 |Trei nunți și-o renovare |2011-10-24 |- |882 |26 |Publicitatea negativă |2011-10-25 |- |883 |27 |Greva foamei |2011-10-26 |- |884 |28 |Cine sapă groapa altuia... |2011-10-27 |- |885 |29 |Telefonul cu suprataxă |2011-10-31 |- |886 |30 |Micul Ceaușescu |2011-11-01 |- |887 |31 |Cadouri pentru Sofica |2011-11-02 |- |888 |32 |Victima din telenovelă |2011-11-03 |- |889 |33 |Tură de noapte |2011-11-07 |- |890 |34 |Dumnezei pentru o zi |2011-11-08 |- |891 |34 |Reconstituirea |2011-11-09 |- |892 |36 |Hoțul de poșete |2011-11-10 |- |893 |37 |Ostatecii |2011-11-14 |- |894 |38 |Lebăda neagră |2011-11-15 |- |895 |39 |Babalaureatul |2011-11-16 |- |896 |40 |Respectul și fitza |2011-11-17 |- |897 |41 |Noră pentru babă |2011-11-21 |- |898 |42 |Homo erectus |2011-11-22 |- |899 |43 |Ultimul ovul |2011-11-23 |- |900 |44 |James Tont - Agentul 000 |2011-11-24 |- |901 |45 |Ce vrăji mai vor fetele |2011-11-28 |- |902 |46 |Big Mama și McDonuts |2011-11-29 |- |903 |47 |Partidul P.U.P.Ă.Z.Ă. |2011-11-30 |- |904 |48 |Orgia culinară |2011-12-01 |- |905 |49 |Leafa, ceasul și amantul |2011-12-05 |- |906 |50 |Fata președintelui |2011-12-06 |- |907 |51 |Miss Ugly |2011-12-07 |- |908 |52 |Dansuri din buric |2011-12-08 |- |909 |53 |Acum ori niciodată |2011-12-12 |- |910 |54 |Hăinuțe pentru păpuși |2011-12-13 |- |911 |55 |Finetzuri Mârlănești |2011-12-14 |- |912 |56 |Cadouri neașteptate |2011-12-15 |- |913 |57 |Colindă Trăsnită |2011-12-23 |- |914 |58 |Trăsnelion 2012, Partea 1 |2011-01-03 |- |915 |59 |Trăsnelion 2012, Partea 2 |2011-01-04 |- |} == Sezonul 18 (2012) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |916 |1 |Probleme de corason |2012-02-27 |- |917 |2 |Schimb de personalități |2012-02-28 |- |918 |3 |Calendarul salvator |2012-02-29 |- |919 |4 |Șoimul Patriei |2012-03-01 |- |920 |5 |Buletin de capitală |2012-03-05 |- |921 |6 |Marea extragere |2012-03-06 |- |922 |7 |Ștrandul de nudiști |2012-03-07 |- |923 |8 |Marea mahmureală |2012-03-08 |- |924 |9 |Ofițerul de presă |2012-03-12 |- |925 |10 |Colecția de pălării |2012-03-13 |- |926 |11 |Moda răpitorului |2012-03-14 |- |927 |12 |Adevărata Omidee |2012-03-15 |- |928 |13 |Eunucul |2012-03-19 |- |929 |14 |Implantul |2012-03-20 |- |930 |15 |O noapte furtunoasă |2012-03-21 |- |931 |17 |Bal mascat |2012-03-22 |- |932 |17 |Sfătuitorul secret |2012-03-26 |- |933 |18 |Probă de căsnicie |2012-03-27 |- |934 |19 |Ochii care nu se văd, se aud |2012-03-28 |- |935 |20 |O scrisoare pierdută |2012-03-29 |- |936 |21 |Amnezicul |2012-04-02 |- |937 |22 |Coșmar sau premoniție? |2012-04-03 |- |938 |23 |Platforma electorală |2012-04-04 |- |939 |24 |Luceafărul și postliceeala |2012-04-05 |- |940 |25 |Miting pro și contra |2012-04-09 |- |941 |26 |Neprihănita |2012-04-10 |- |942 |27 |Culoarea politică |2012-04-11 |- |943 |28 |Viroza africană |2012-04-12 |- |944 |29 |Obsesia superstițiilor |2012-04-16 |- |945 |30 |Peștișorul fermecat |2012-04-17 |- |946 |31 |Pariu cu frica |2012-04-18 |- |947 |32 |Zorro TV |2012-04-19 |- |948 |33 |Războiul parcărilor |2012-04-23 |- |949 |34 |Capela Mârlănească |2012-04-24 |- |950 |35 |Bancomatul |2012-04-25 |- |951 |36 |Poștașul |2012-04-26 |- |952 |37 |Vacanță exotică |2012-04-30 |- |953 |38 |Betty reloaded |2012-05-01 |- |954 |39 |Impozitul pe prostie |2012-05-02 |- |955 |40 |Crucea |2012-05-03 |- |956 |41 |Ziua mult așteptată |2012-05-07 |- |957 |42 |Ghici unde dormim diseară |2012-05-08 |- |958 |43 |Cuiul strategic |2012-05-09 |- |959 |44 |Inelul de logodnă |2012-05-10 |- |960 |45 |Frate și soră |2012-05-14 |- |961 |46 |Cimitirul de animale |2012-05-15 |- |962 |47 |Hotelul perverșilor |2012-05-16 |- |963 |48 |Monster Chef |2012-05-17 |- |964 |49 |Tortul de mămăligă |2012-05-21 |- |965 |50 |Lecția de călărie |2012-05-22 |- |966 |51 |Picăturile 3D |2012-05-23 |- |967 |52 |Memoriile Babei |2012-05-24 |- |968 |53 |Pregătește-te de nuntă |2012-05-28 |- |969 |54 |Nașii și mirii |2012-05-29 |- |970 |55 |Copilul lui Pupăză |2012-05-31 |- |971 |56 |În episodul 1000, la “Trăsniții” se alege președintele României! |2012-05-31 |- |972 |57 |Videoclip aniversar 1000 de episoade |2012-06-01 |- |973 |58 |Ziua cea mare |2012-06-01 |- |} == Sezonul 19 (2012) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |974 |1 |Bienvenido a España! |2012-09-10 |- |975 |2 |De ce ți-e frică nu scapi |2012-09-12 |- |976 |3 |Dansatorii de flamenco |2012-09-13 |- |977 |4 |La Babornitză |2012-09-17 |- |978 |5 |Scrisoarea |2012-09-18 |- |979 |6 |Bucătăreasa |2012-09-18 |- |980 |7 |Regia și decorul |2012-09-19 |- |981 |8 |Habla espanol |2012-09-20 |- |982 |9 |Prima leafă |2012-09-25 |- |983 |10 |Sărbătoarea făinii și amnezicul |2012-09-27 |- |984 |11 |Traficanții |2012-09-27 |- |985 |12 |Generatorul de probleme |2012-09-27 |- |986 |13 |Hijo de babel |2012-10-01 |- |987 |14 |Războiul geloziei |2012-10-02 |- |988 |15 |Vinul și bijuteria |2012-10-03 |- |989 |16 |Capcanele |2012-10-04 |- |990 |17 |Spargerea |2012-10-08 |- |991 |18 |Buletinul expirat |2012-10-09 |- |992 |19 |Telefonul |2012-10-10 |- |993 |20 |Consemnul |2012-10-11 |- |994 |21 |Planuri de împăcare |2012-10-15 |- |995 |22 |Fiara |2012-10-16 |- |996 |23 |Regula regizorului |2012-10-17 |- |997 |24 |Pariul |2012-10-18 |- |998 |25 |Psiholoaga |2012-10-22 |- |999 |26 |Foamea |2012-10-23 |- |1000 |27 |Marea Românie |2012-10-23 |- |1001 |28 |Gala de box |2012-10-25 |- |1002 |29 |Camera de ceartă |2012-10-29 |- |1003 |30 |Infractor de bună voie |2012-10-30 |- |1004 |31 |Enterococlita |2012-10-31 |- |1005 |32 |Rezervarea |2012-11-01 |- |1006 |33 |Războiul figuranților |2012-11-05 |- |1007 |34 |Linia fierbinte |2012-11-06 |- |1008 |35 |Amnezica |2012-11-07 |- |1009 |36 |Casa groazei |2012-11-08 |- |1010 |37 |Impresara |2012-11-12 |- |1011 |38 |Accidentul |2012-11-13 |- |1012 |39 |Crimă la comandă |2012-11-14 |- |1013 |40 |Cati ușuratica |2012-11-15 |- |1014 |41 |Rechemat și sechestrat |2012-11-19 |- |1015 |42 |Comoara |2012-11-20 |- |1016 |43 |Miss Ospătărița |2012-11-21 |- |1017 |44 |Profesoru' de spaniolă |2012-11-22 |- |1018 |45 |Chica Morena |2012-11-26 |- |1019 |46 |Virusul |2012-11-27 |- |1020 |47 |Bebelușul |2012-11-28 |- |1021 |48 |Mârlanu' spa |2012-11-29 |- |1022 |49 |Bucica și Ecaterina |2012-12-03 |- |1023 |50 |Mortul viu |2012-12-04 |- |1024 |51 |Lingăii |2012-12-05 |- |1025 |52 |James Bold |2012-12-06 |- |1026 |53 |Donatorul |2012-12-10 |- |1027 |54 |Amenințarea Babei |2012-12-11 |- |1028 |55 |Întâlnire de gradul zero |2012-12-12 |- |1029 |56 |Grande telenovela |2012-12-13 |- |} == Sezonul 20 (2013) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1030 |1 |Bloody Mary |2013-02-25 |- |1031 |2 |Mima |2013-02-26 |- |1032 |3 |[[El Clasico]] |2013-02-27 |- |1033 |4 |Vine omul, dar mai și pleacă |2013-02-28 |- |1034 |5 |Parfum de bărbat |2013-03-04 |- |1035 |6 |[[Thriller]] |2013-03-05 |- |1036 |7 |No tengo dinero |2013-03-06 |- |1037 |8 |Videochatul |2013-03-07 |- |1038 |9 |Cadourile |2013-03-11 |- |1039 |10 |Blesteme și feng shui |2013-03-12 |- |1040 |11 |Cântăreața și barbugiul |2013-03-13 |- |1041 |12 |Pompe funebre |2013-03-14 |- |1042 |13 |Brioșele vesele |2013-03-18 |- |1043 |14 |Certificatul de deces |2013-03-19 |- |1044 |15 |Figurantele |2013-03-20 |- |1045 |16 |Răscoala |2013-03-21 |- |1046 |17 |Adevăr sau provocare |2013-03-25 |- |1047 |18 |Gravida |2013-03-26 |- |1048 |19 |Designerul de pantofi |2013-03-27 |- |1049 |20 |Spiritul radioului |2013-03-28 |- |1050 |21 |Văduva neagră |2013-04-01 |- |1051 |22 |Matinalul |2013-04-02 |- |1052 |23 |Studioul matrimonial |2013-04-03 |- |1053 |23 |Tehnici de agățat |2013-04-04 |- |1054 |25 |Scandalagioaica de serviciu |2013-04-08 |- |1055 |26 |Dezorientarea sexuală |2013-04-09 |- |1056 |27 |Limuzina |2013-04-10 |- |1057 |28 |Mortul zilei |2013-04-11 |- |1058 |29 |Hoții de câini |2013-04-15 |- |1059 |30 |Gonflabila, soldățeii și grădinarii |2013-04-16 |- |1060 |31 |Cultul personalității |2013-04-17 |- |1061 |32 |Strategia Ecaterinei |2013-04-18 |- |1062 |33 |Efectul bicicletei |2013-04-22 |- |1063 |34 |Mama soacră |2013-04-23 |- |1064 |35 |Nunta |2013-04-24 |- |1065 |36 |Reclamă mascată |2013-04-25 |- |1066 |37 |Virginitate de vânzare |2013-04-29 |- |1067 |38 |Mârlanu' Gay |2013-04-30 |- |1068 |39 |Chiriașa |2013-05-01 |- |1069 |40 |Muribunda |2013-05-02 |- |1070 |41 |Șeful Gogoașe |2013-05-06 |- |1071 |42 |Triunghiul amoros |2013-05-07 |- |1072 |43 |Veronica, fată bună |2013-05-08 |- |1073 |44 |Noroc și sănătate |2013-05-09 |- |1074 |45 |Gândacii salvatori |2013-05-13 |- |1075 |46 |Filajul |2013-05-14 |- |1076 |47 |Întâlnire de gradul 5 |2013-05-15 |- |1077 |48 |Cu ochii larg închiși |2013-05-16 |- |1078 |49 |Mascota |2013-05-20 |- |1079 |50 |Instructoarea de striptease |2013-05-21 |- |1080 |51 |Camera de rugăciune |2013-05-22 |- |1081 |52 |Petreceri deocheate |2013-05-23 |- |1082 |53 |Amor din Sangria |2013-05-27 |- |1083 |54 |Serenade |2013-05-28 |- |1084 |55 |Ferma animalelor |2013-05-29 |- |1085 |56 |Propunere indecentă |2013-05-30 |- |} == Sezonul 21 (2013) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1086 |1 |Soț și hoție |2013-09-16 |- |1087 |2 |Duhovnicul |2013-09-17 |- |1088 |3 |Noul Mesia |2013-09-18 |- |1089 |4 |Tipicarul |2013-09-19 |- |1090 |5 |Ispitele |2013-09-23 |- |1091 |6 |Rochia de mireasă |2013-09-24 |- |1092 |7 |Ricky Martin |2013-09-25 |- |1093 |8 |[[Spartacus]] |2013-09-26 |- |1094 |9 |Minunile lui Mârlanu |2013-09-30 |- |1095 |10 |Hoțul |2013-10-01 |- |1096 |11 |Icoana |2013-10-02 |- |1097 |12 |O întâlnire fierbinte |2013-10-03 |- |1098 |13 |Bebelușa |2013-10-07 |- |1099 |14 |Dotații |2013-10-08 |- |1110 |15 |Botezul lui Esteban |2013-10-09 |- |1111 |16 |Tradițiile |2013-10-10 |- |1112 |17 |Concursul de popi |2013-10-14 |- |1113 |18 |Răpirea |2013-10-15 |- |1114 |19 |Soneria și papucii |2013-10-16 |- |1115 |20 |Depravații |2013-10-17 |- |1116 |21 |Analize încrucișate |2013-10-21 |- |1117 |22 |Gay-ul și sanctificarea |2013-10-22 |- |1118 |23 |Consilierul floral |2013-10-23 |- |1119 |24 |Corul priveghetorilor |2013-10-24 |- |1120 |25 |Fii și nepoți |2013-10-28 |- |1121 |26 |Lupta pentru moștenire |2013-10-29 |- |1122 |27 |Paparazzi |2013-10-30 |- |1123 |28 |Da și nu |2013-10-31 |- |1124 |29 |Striperii |2013-11-04 |- |1125 |30 |Mineriada |2013-11-05 |- |1126 |31 |Naturistul |2013-11-06 |- |1127 |32 |Sectantul |2013-11-07 |- |1128 |33 |Instructorul de wrestling |2013-11-11 |- |1129 |34 |Sexterapeuta |2013-11-12 |- |1130 |35 |Excursie în Ibiza |2013-11-13 |- |1131 |36 |Instabilitate locativă |2013-11-14 |- |1132 |37 |Expresorul |2013-11-18 |- |1133 |38 |Cartoful minune |2013-11-19 |- |1134 |39 |Pescarii lu' pește |2013-11-20 |- |1135 |40 |Scula din dotare |2013-11-21 |- |1136 |41 |Degustarea |2013-11-25 |- |1137 |42 |Mumia |2013-11-26 |- |1138 |43 |Sosia |2013-11-27 |- |1139 |44 |Băiatul sponsorului |2013-11-28 |- |1140 |45 |Gelozia, boală grea |2013-12-02 |- |1141 |46 |Petrecerea burlacilor |2013-12-03 |- |1142 |47 |Fiesta burlăcițelor |2013-12-04 |- |1143 |48 |Târgul de bărbați |2013-12-05 |- |1144 |49 |Înseminatorul |2013-12-09 |- |1145 |50 |Cupluri în derivă |2013-12-10 |- |1146 |51 |Răscumpărarea |2013-12-11 |- |1147 |52 |Întâlniri aranjate |2013-12-12 |- |1148 |53 |Coșmarul și acatrista |2013-12-17 |- |1149 |54 |Magia neagră |2013-12-17 |- |1150 |55 |Jaf armat |2013-12-18 |- |1151 |56 |Hasta la vista España! |2013-12-19 |- |} == Sezonul 22 (2014) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1152 |1 |Casă, dulce casă |2014-03-10 |- |1153 |2 |Colegi vechi și noi |2014-03-11 |- |1154 |3 |Dezertorul |2014-03-12 |- |1155 |4 |Stofă de patron |2014-03-13 |- |1156 |5 |Pană de curent |2014-03-14 |- |1157 |6 |Cu acte și fără acte |2014-03-17 |- |1158 |7 |Meditatorul |2014-03-18 |- |1159 |8 |Cultul personalității |2014-03-19 |- |1160 |9 |Capela sextină |2014-03-20 |- |1161 |10 |Hormonul |2014-03-21 |- |1162 |11 |Clopotul și funia groasă |2014-03-24 |- |1163 |12 |[[SIDA]] |2014-03-25 |- |1164 |13 |Când doi se bat, al treilea câștigă |2014-03-26 |- |1165 |14 |De ce ți-e frică, nu scapi |2014-03-27 |- |1166 |15 |Incontinența |2014-03-28 |- |1167 |16 |Taxa de protecție |2014-03-31 |- |1168 |17 |Înregistrarea |2014-04-01 |- |1169 |18 |Duios Anastasia trecea |2014-04-02 |- |1170 |19 |Portofelul |2014-04-03 |- |1171 |20 |Pizza minune |2014-04-04 |- |1172 |21 |Petreceri tematice |2014-04-07 |- |1173 |22 |Piticul |2014-04-08 |- |1174 |23 |Ori la biserică, ori la arest |2014-04-09 |- |1175 |24 |Producătorul |2014-04-10 |- |1176 |25 |Cântărețul |2014-04-11 |- |1177 |26 |Maestrul de comemorări |2014-04-14 |- |1178 |27 |Scandal după scandal |2014-04-15 |- |1179 |28 |Bomba |2014-04-16 |- |1180 |29 |Musafiri nepoftiți |2014-04-17 |- |1181 |30 |Tombola |2014-04-18 |- |1182 |31 |IQ pentru bingo |2014-04-21 |- |1183 |32 |Vărsat de vânt |2014-04-22 |- |1184 |33 |Vrăjitoarea |2014-04-23 |- |1185 |34 |Cerere în căsătorie |2014-04-24 |- |1186 |35 |Spovedanie în arest |2014-04-25 |- |1187 |36 |Stilistul |2014-04-28 |- |1188 |37 |Pofte carnale și vegetariene |2014-04-29 |- |1189 |38 |Ultimii vor fi cei dintâi |2014-04-30 |- |1190 |39 |Din dragoste, bre! |2014-05-01 |- |1191 |40 |Misiune de noapte |2014-05-02 |- |1192 |41 |Escapada |2014-05-05 |- |1193 |42 |La bine și la job |2014-05-06 |- |1194 |43 |Reacții eronate |2014-05-07 |- |1195 |44 |Popa comedie |2014-05-08 |- |1196 |45 |Striptisul |2014-05-09 |- |1197 |46 |Legături periculoase |2014-05-12 |- |1198 |47 |Buletin de aurolac |2014-05-13 |- |1199 |48 |Sarea în bucate |2014-05-14 |- |1200 |49 |Protocolul oficial |2014-05-15 |- |1201 |50 |Goana după discount |2014-05-19 |- |1202 |51 |Balamuc în paradis |2014-05-19 |- |1203 |52 |Vacanța de vis |2014-05-20 |- |1204 |53 |Regăsirea |2014-05-21 |- |1205 |54 |Jurnalul |2014-05-22 |- |1206 |55 |Înscenarea |2014-05-23 |- |1207 |56 |Milionarul |2014-05-26 |- |1208 |57 |Reclamanții |2014-05-27 |- |1209 |58 |Reclamă cu bucluc |2014-05-28 |- |1210 |59 |Infractor de lux |2014-05-29 |- |1211 |60 |Parohia de la țară |2014-05-30 |- |1212 |61 |Împrumutul |2014-06-02 |- |1213 |62 |Motocicleta |2014-06-03 |- |1214 |63 |Înscenarea |2014-06-04 |- |1215 |64 |Don Corneleone |2014-06-05 |- |1216 |65 |Gina cea de taină |2014-06-06 |- |} == Sezonul 23 (2014) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1217 |1 |Lovitura |2014-09-29 |- |1218 |2 |La răcoare |2014-09-30 |- |1219 |3 |Candidatul și hipnoza |2014-10-01 |- |1220 |4 |Cheia dragostei |2014-10-02 |- |1221 |5 |Căministul |2014-10-06 |- |1222 |6 |Probleme pe bandă rulantă |2014-10-07 |- |1223 |7 |Rambo de România |2014-10-08 |- |1224 |8 |Goana după ministere |2014-10-09 |- |1225 |9 |Mira-Morgana |2014-10-13 |- |1226 |10 |Spiritul |2014-10-14 |- |1227 |11 |Exorcizarea |2014-10-15 |- |1228 |12 |Autosugestia |2014-10-16 |- |1229 |13 |Premoniție sau blestem |2014-10-20 |- |1230 |14 |Embargo la sex |2014-10-21 |- |1231 |15 |Dex-ul și campania |2014-10-22 |- |1232 |16 |Războiul mopului |2014-10-23 |- |1233 |17 |Fabrică din garsonieră |2014-10-24 |- |1234 |18 |Respirație gură la gură |2014-10-25 |- |1235 |19 |Concentrarea |2014-10-26 |- |1236 |20 |Plicul cu bani |2014-10-26 |- |1237 |21 |Cel mai puternic |2014-10-31 |- |1238 |22 |Dezbină și cucerește |2014-11-01 |- |1239 |23 |Dosariada |2014-11-11 |- |1240 |24 |Inelul și sponsorizarea |2014-11-12 |- |1241 |25 |Blonda din State |2014-11-13 |- |1242 |26 |Brandul de țară |2014-11-14 |- |1243 |27 |Revolta |2014-11-15 |- |1244 |28 |Seiful |2014-11-21 |- |1245 |29 |Afișele electorale |2014-11-25 |- |1246 |30 |Te votăm, mâncați-aș! |2014-11-25 |- |1247 |31 |Abonamentele |2014-11-25 |- |1248 |32 |Percheziția |2014-12-02 |- |1249 |33 |Bomba |2014-12-03 |- |1250 |34 |Scrisori periculoase |2014-12-04 |- |1251 |35 |Imnul electoral |2014-12-04 |- |1252 |36 |Carantina |2014-12-08 |- |1253 |37 |Cetățenia |2014-12-09 |- |1254 |38 |Poliția pe biciclete |2014-12-09 |- |1255 |39 |La muncă zi și noapte |2014-12-09 |- |1256 |40 |Iubitul psiholoagei |2014-12-15 |- |1257 |41 |Lege și fărădelege |2014-12-17 |- |1258 |42 |Legea prostituției |2014-12-17 |- |1259 |43 |Sugrumată |2014-12-17 |- |1260 |44 |Dosar de politician |2014-12-22 |- |1261 |45 |Erou de weekend |2014-12-22 |- |1262 |46 |Ziaristul |2014-12-23 |- |1263 |47 |Probleme de limbă |2014-12-23 |- |1264 |48 |Agenda de campanie |2014-12-23 |- |1265 |49 |Punguța cu mulți bani |2014-12-23 |- |1266 |50 |Reality cu peripeții |2014-12-26 |- |1267 |51 |Evadatul |2014-12-26 |- |1268 |52 |Promovarea minoritarilor |2014-12-27 |- |1269 |53 |Situații delicate |2014-12-27 |- |1270 |54 |Tineri și neliniștiți |2014-12-28 |- |1271 |55 |The End |2014-12-28 |- |} == Sezonul 24 (2015) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1272 |1 |Povestea continuă |2015-02-23 |- |1273 |2 |Frăția perfuziei |2015-02-24 |- |1274 |3 |Noul șef |2015-02-25 |- |1275 |4 |Ema Jolie sau Angelina Cucu |2015-02-26 |- |1276 |5 |Cicciolina în blănuri |2015-03-02 |- |1277 |6 |O mie și una de nopți |2015-03-03 |- |1278 |7 |[[Catwoman]] |2015-03-04 |- |1279 |8 |Incoruptibila |2015-03-05 |- |1280 |9 |Rain woman |2015-03-09 |- |1281 |10 |Consilierul și accidentul |2015-03-10 |- |1282 |11 |Instinct primar |2015-03-11 |- |1283 |12 |România Mare |2015-03-12 |- |1284 |13 |Shakira de Dâmbovița |2015-03-16 |- |1285 |14 |Internăucul |2015-03-17 |- |1286 |15 |Vis și realitate |2015-03-18 |- |1287 |16 |O relație stafidită |2015-03-19 |- |1288 |17 |Criza de la 45 de ani |2015-03-23 |- |1289 |18 |De-ale dragostei |2015-03-24 |- |1290 |19 |Gelozii încrucișate |2015-03-25 |- |1291 |20 |[[Vineri 13]] |2015-03-26 |- |1292 |21 |[[Top Gun]] |2015-03-30 |- |1293 |22 |Pretendentul |2015-03-31 |- |1294 |23 |Cu nașa la psihiatru |2015-04-01 |- |1295 |24 |Cadourile |2015-04-02 |- |1296 |25 |Zile de naștere |2015-04-06 |- |1297 |26 |O seară furtunoasă |2015-04-07 |- |1298 |27 |[[Cireașa de pe tort]] |2015-04-08 |- |1299 |28 |Mata Hari |2015-04-09 |- |1300 |29 |Atacul terorist |2015-04-13 |- |1301 |30 |Probleme psihiatrice |2015-04-14 |- |1302 |31 |Musculos peste noapte |2015-04-15 |- |1303 |32 |[[Dallas]] |2015-04-16 |- |1304 |33 |PoliX Factor |2015-04-20 |- |1305 |34 |Iubitul Simonei Halep |2015-04-21 |- |1306 |35 |Terapie corp la corp |2015-04-22 |- |1307 |36 |Înregistrări doveditoare |2015-04-23 |- |1308 |37 |Michael Jackson reloaded |2015-04-27 |- |1309 |38 |Sfârșitul secției |2015-04-28 |- |1310 |39 |Video psihochat |2015-04-29 |- |1311 |40 |Adevăr sau Alzheimer |2015-04-30 |- |1312 |41 |Biserica din secție |2015-05-04 |- |1313 |42 |Excrocheria |2015-05-05 |- |1314 |43 |Familia Bounty |2015-05-06 |- |1315 |44 |Tăcerea mielului |2015-05-07 |- |1316 |45 |EVA europarlamentar |2015-05-08 |- |1317 |46 |Pericol de explozie |2015-05-12 |- |1318 |47 |Avansarea |2015-05-13 |- |1319 |48 |Pisica antidrog |2015-05-14 |- |1320 |49 |Vindecarea Emei |2015-05-18 |- |1321 |50 |Prietena din copilărie |2015-05-19 |- |1322 |51 |Virgin sau sexpert |2015-05-20 |- |1323 |52 |Jucării |2015-05-21 |- |1324 |53 |Retrogradarea |2015-05-25 |- |1325 |54 |[[Pirații din Caraibe]] |2015-05-26 |- |1326 |55 |Zona Zoster |2015-05-27 |- |1327 |56 |Goana după moștenitori |2015-05-28 |- |} == Sezonul 25 (2015) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1328 |1 |Dovada procreerii |2015-09-21 |- |1329 |2 |Școala de asistente |2015-09-22 |- |1330 |3 |Profu Pupăză |2015-09-23 |- |1331 |4 |Terapeut din greșeală |2015-09-24 |- |1332 |5 |Minciuna are picioare scurte |2015-09-28 |- |1333 |6 |Testul de sarcină |2015-09-29 |- |1334 |7 |Probleme amoroase |2015-09-30 |- |1335 |8 |“Supervisera” |2015-10-01 |- |1336 |9 |Frosa “botezătoarea” |2015-10-05 |- |1337 |10 |Masculul Alfa |2015-10-06 |- |1338 |11 |Colour party |2015-10-07 |- |1339 |12 |Caseta de la majorat |2015-10-08 |- |1340 |13 |Nuntă la plic |2015-10-12 |- |1341 |14 |Loteria fiscală |2015-10-13 |- |1342 |15 |Salvatorul și câștigătorul |2015-10-14 |- |1343 |16 |Test de fidelitate |2015-10-15 |- |1344 |17 |Ecografia |2015-10-19 |- |1345 |18 |Bicicleta |2015-10-20 |- |1346 |19 |Gravida |2015-10-21 |- |1347 |20 |Parkinson-ul și pensionarea |2015-10-22 |- |1348 |21 |Pariorii |2015-10-26 |- |1349 |22 |Sala de karate |2015-10-27 |- |1350 |23 |Pofte de gravidă |2015-10-28 |- |1351 |24 |Arestați de lux |2015-10-29 |- |1352 |25 |Bancomatul și metaforele |2015-11-09 |- |1353 |26 |Lectura |2015-11-10 |- |1354 |27 |Fabrica de chestii d-alea |2015-11-11 |- |1355 |28 |Pupăza rănită |2015-11-12 |- |1356 |29 |Dezvăluirea |2015-11-16 |- |1357 |30 |Filmul bate cartea |2015-11-17 |- |1358 |31 |D-ale morților |2015-11-18 |- |1359 |32 |Reactivarea |2015-11-19 |- |1360 |33 |Liga dreptății versus X-Men |2015-11-23 |- |1361 |34 |Tatuajul |2015-11-24 |- |1362 |35 |Alibiul |2015-11-25 |- |1363 |36 |Ispita |2015-11-26 |- |1364 |37 |Clubul gravidelor și capela arestului |2015-11-30 |- |1365 |38 |Fratele lui Vandame |2015-12-01 |- |1366 |39 |Filmarea deocheată |2015-12-02 |- |1367 |40 |Sindicatul polițiștilor |2015-12-02 |- |1368 |41 |Sabotajul |2015-12-07 |- |1369 |42 |Salvarea |2015-12-08 |- |1370 |43 |Înghețată cu surprize |2015-12-09 |- |1371 |44 |Registrul de casă |2015-12-10 |- |1372 |45 |Arestarea Sofiei |2015-12-14 |- |1373 |46 |[[Moștenirea]] |2015-12-15 |- |1374 |47 |Inelul de logodnă |2015-12-16 |- |1375 |48 |Înmormântări TV |2015-12-17 |- |1376 |49 |Specialistul |2015-12-21 |- |1377 |50 |Tata socru și cererea în căsătorie |2015-12-21 |- |1378 |51 |Fondurile europene |2015-12-22 |- |1379 |52 |Zeul sexului reloaded |2015-12-24 |- |} == Sezonul 26 (2016) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1380 |1 |Mușchiu cerebral |2016-03-07 |- |1381 |2 |Competiția și transferul |2016-03-08 |- |1382 |3 |Voiajul de cununie |2016-03-09 |- |1383 |4 |Sinucigașul |2016-03-14 |- |1384 |5 |Prenumele |2016-03-15 |- |1385 |6 |Hoții de organe |2016-03-16 |- |1386 |7 |Tentative de împăcare |2016-03-21 |- |1387 |8 |Repetiție pentru nuntă |2016-03-22 |- |1388 |9 |Nunta |2016-03-23 |- |1389 |10 |Baba de la cablu |2016-03-28 |- |1390 |11 |Claie peste grămadă |2016-03-29 |- |1391 |12 |Menajera Star Wars |2016-03-30 |- |1392 |13 |Mister măi |2016-04-04 |- |1393 |14 |Amantul sfânt |2016-04-05 |- |1394 |15 |Amantul misterios |2016-04-06 |- |1395 |16 |Terapie de cuplu |2016-04-11 |- |1396 |17 |Icoana plângăcioasă |2016-04-12 |- |1397 |18 |Munca de jos |2016-04-13 |- |1398 |19 |Anestezia și fake-ul |2016-04-18 |- |1399 |20 |Sfârșitul arestului |2016-04-19 |- |1400 |21 |Motociclistul și refugiații |2016-04-20 |- |1401 |22 |Personalitate multiplă |2016-04-25 |- |1402 |23 |Refugiatul |2016-04-26 |- |1403 |24 |Iubita lui Mateescu |2016-04-27 |- |1404 |25 |Pupăză Gay Grigoraș |2016-05-09 |- |1405 |26 |Munca la negru |2016-05-10 |- |1406 |27 |Reconversia profesională |2016-05-11 |- |1407 |28 |Sunt timid dar mă tratez |2016-05-16 |- |1408 |29 |Purtătoarea de cuvânt |2016-05-17 |- |1409 |30 |Schimbarea de nume |2016-05-18 |- |1410 |31 |Pătuț pentru bebe |2016-05-23 |- |1411 |32 |Recuperatoarea |2016-05-24 |- |1412 |33 |Furt de identitate |2016-05-25 |- |1413 |34 |Asistenta și parafa |2016-05-30 |- |1414 |35 |Fast & Furious de România |2016-05-31 |- |1415 |36 |Prietena |2016-06-01 |- |1416 |37 |Știi și câștigi |2016-06-06 |- |1417 |38 |Bona și poligraful |2016-06-07 |- |1418 |39 |Separarea puterilor |2016-06-08 |- |1419 |40 |Foc, foc, baba la mijloc |2016-06-13 |- |1420 |41 |Gelozii încrucișate |2016-06-14 |- |1421 |42 |Trei nunți și-un atentat |2016-06-15 |- |} == Sezonul 27 (2016) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1422 |1 |Două nunți și-o închisoare |2016-09-26 |- |1423 |2 |Denunțătorul |2016-09-27 |- |1424 |3 |Recuperatorul |2016-09-28 |- |1425 |4 |Piuneza adevărului |2016-10-03 |- |1426 |5 |Un sărut ca-n filme |2016-10-04 |- |1427 |6 |Am înfrânt!!! |2016-10-05 |- |1428 |7 |Viața la țară |2016-10-10 |- |1429 |8 |Dieta Sofiei |2016-10-11 |- |1430 |9 |Asedul |2016-10-12 |- |1431 |10 |Ușor cu vioara pe scări |2016-10-17 |- |1432 |11 |Expulzarea |2016-10-18 |- |1433 |12 |Pupăză, vărul primar |2016-10-19 |- |1434 |13 |Colaboratorii |2016-10-24 |- |1435 |14 |Plata în natură |2016-10-25 |- |1436 |15 |Criza vârstei de mijloc |2016-10-26 |- |1437 |16 |Dezvăluiri |2016-10-31 |- |1438 |17 |Martorii lu' Coana Frosa |2016-11-01 |- |1439 |18 |Spionii și botezul |2016-11-02 |- |1440 |19 |Moartea lui Gogoașe |2016-11-07 |- |1441 |20 |Pokemon bou |2016-11-08 |- |1442 |21 |Răscoala |2016-11-09 |- |1443 |22 |Dragoste cu forța |2016-11-14 |- |1444 |23 |Bețiv de lux |2016-11-15 |- |1445 |24 |Chiorete scoțianul |2016-11-16 |- |1446 |25 |Nemuritorul |2016-11-21 |- |1447 |26 |Apucături în doi |2016-11-22 |- |1448 |27 |Vaccinul |2016-11-23 |- |1449 |28 |Epifania lui Vandame |2016-11-28 |- |1450 |29 |Promovarea |2016-11-29 |- |1451 |30 |Amuletele |2016-11-30 |- |1452 |31 |Singur, atât de singur |2016-12-05 |- |1453 |32 |Vrăji și vrăjeli |2016-12-06 |- |1454 |33 |Bădăranii |2016-12-07 |- |1455 |34 |Mamă de ocazie |2016-12-12 |- |1456 |35 |Dezmățații |2016-12-13 |- |1457 |36 |Transexualul |2016-12-14 |- |1458 |37 |Trăsnelion 2016 (Partea 1) |2016-12-31 |- |1459 |38 |Trăsnelion 2016 (Partea 2) |2017-01-01 |- |} == Sezonul 28 (2017) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1460 |1 |Granița |2017-03-13 |- |1461 |2 |Adio, dar rămân cu tine |2017-03-14 |- |1462 |3 |Înruditul |2017-03-15 |- |1463 |4 |Viața e vis |2017-03-16 |- |1464 |5 |Legume la negru |2017-03-20 |- |1465 |6 |Mama ta gătește mai bine |2017-03-21 |- |1466 |7 |Șpaga cu bucurie |2017-03-22 |- |1467 |8 |Migrena |2017-03-23 |- |1468 |9 |Hipnoza |2017-03-27 |- |1469 |10 |Dispariția și frecarea |2017-03-28 |- |1470 |11 |Zdreanță |2017-03-29 |- |1471 |12 |Pretenții |2017-03-30 |- |1472 |13 |Un bărbat adevărat |2017-04-03 |- |1473 |14 |Gândirea interzisă |2017-04-04 |- |1474 |15 |Gogu tâmpitu |2017-04-05 |- |1475 |16 |Veverițele |2017-04-06 |- |1476 |17 |Vorbirea în public |2017-04-10 |- |1477 |18 |Secretul lui Hassan |2017-04-11 |- |1478 |19 |Terapii alternative |2017-04-12 |- |1479 |20 |Bomba lui Pupăză |2017-04-13 |- |1480 |21 |Negocieri la apocalipsă |2017-04-17 |- |1481 |22 |Prostia la putere |2017-04-18 |- |1482 |23 |Indigestia și seducția |2017-04-19 |- |1483 |24 |Agorafobia |2017-04-20 |- |1484 |25 |Videoclip aniversar 1500 de episoade |2017-04-24 |- |1485 |26 |Detectiva lu' Pupăză |2017-04-24 |- |1486 |27 |Monstruoasa coaliție |2017-04-25 |- |1487 |28 |Ultimile 3 zile |2017-04-26 |- |1488 |29 |Iubiți românii vagabonzi |2017-04-27 |- |1489 |30 |Amor la Belciugatele |2017-05-01 |- |1490 |31 |Legume în exces |2017-05-02 |- |1491 |32 |Cazul Plantația |2017-05-03 |- |1492 |33 |Joc dublu |2017-05-04 |- |1493 |34 |Hassan și vulpea |2017-05-08 |- |1494 |35 |Răpirea din bordei |2017-05-09 |- |1495 |36 |Prăbușirea |2017-05-10 |- |1496 |37 |Văduva veselă |2017-05-11 |- |1497 |38 |Victima |2017-05-15 |- |1498 |39 |Ghici cine pleacă |2017-05-16 |- |1499 |40 |Ce frumoasă-i dragostea |2017-05-17 |- |1500 |41 |Pasărea Feon |2017-05-18 |- |1501 |42 |Gospodinele |2017-05-22 |- |1502 |43 |Te vreau înapoi! |2017-05-23 |- |1503 |44 |Săptămâna altfel |2017-05-24 |- |1504 |45 |Trufe și trufandale |2017-05-25 |- |1505 |46 |Efectul placebo |2017-05-29 |- |1506 |47 |Sapa strică nunta |2017-05-30 |- |1507 |48 |Patrula |2017-05-31 |- |1508 |49 |Solista |2017-06-01 |- |1509 |50 |Hibridul |2017-06-05 |- |1510 |51 |Clachez, deci exist |2017-06-06 |- |1511 |52 |Experimentul vesel |2017-06-07 |- |1512 |53 |Chestorul și poetul |2017-06-08 |- |1513 |54 |Ordin de restricție |2017-06-12 |- |1514 |55 |Fonduri pentru Frosa |2017-06-13 |- |1515 |56 |Lăcustele vesele |2017-06-14 |- |1516 |57 |Cine face nunta? |2017-06-15 |- |} ==Sezonul 29 (2017)== {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1517 |1 |Trăsniții |2017-09-18 |- |1518 |2 |Menajerul și adulterul |2017-09-19 |- |1519 |3 |Caut de muncă |2017-09-20 |- |1520 |4 |Viața în doi |2017-09-21 |- |1521 |5 |Clarvăzătoarea |2017-09-25 |- |1522 |6 |De-a atinsul |2017-09-26 |- |1523 |7 |Discriminarea |2017-09-27 |- |1524 |8 |Medium |2017-09-28 |- |1525 |9 |Harul Frosei |2017-10-02 |- |1526 |10 |Impresarul |2017-10-03 |- |1527 |11 |Coleguța |2017-10-04 |- |1528 |12 |Fata de la meteo |2017-10-05 |- |1529 |13 |Dragoste ilicită |2017-10-09 |- |1530 |14 |Mire pentru Grațiela |2017-10-10 |- |1531 |15 |Scleroza |2017-10-11 |- |1532 |16 |Copacul de la teatru |2017-10-12 |- |1533 |17 |Întoarcerea Sofiei |2017-10-16 |- |1534 |18 |În caz de calamitate |2017-10-17 |- |1535 |19 |Impozitul uman |2017-10-18 |- |1536 |20 |Nunta falsă |2017-10-19 |- |1537 |21 |Viața în triplu |2017-10-23 |- |1538 |22 |Grațiela în acțiune |2017-10-24 |- |1539 |23 |Dor de Pupăză |2017-10-25 |- |1540 |24 |Ca băieții |2017-10-26 |- |1541 |25 |Adio, Gogule! |2017-10-30 |- |1542 |26 |Polițistul comunal |2017-10-31 |- |1543 |27 |Ancheta |2017-11-01 |- |1544 |28 |Superfurtuna |2017-11-02 |- |1545 |29 |Pâinica înfuriată |2017-11-06 |- |1546 |30 |Duelul |2017-11-07 |- |1547 |31 |Papucarii |2017-11-08 |- |1548 |32 |Ghinion cu... roaba |2017-11-09 |- |1549 |33 |Topsy |2017-11-13 |- |1550 |34 |Intimitate |2017-11-14 |- |1551 |35 |Gâlma |2017-11-15 |- |1552 |36 |Diva |2017-11-16 |- |1553 |37 |Bogătașii |2017-11-20 |- |1554 |38 |Când sus, când jos... |2017-11-21 |- |1555 |39 |Supărare, supărare... |2017-11-22 |- |1556 |40 |Fix pe dos |2017-11-23 |- |1557 |41 |Casă de piatră |2017-11-27 |- |1558 |42 |Nucul |2017-11-28 |- |1559 |43 |Iarba rea |2017-11-29 |- |1560 |44 |Plânge de mila |2017-11-30 |- |1561 |45 |[[De ziua ta, iubito...]] |2017-12-01 |- |1562 |46 |[[Fluturi din stomac]] |2017-12-04 |- |1563 |47 |Eu cu tata și mama |2017-12-05 |- |1564 |48 |Craiul albă |2017-12-06 |- |1565 |49 |Prost proștilor... |2017-12-07 |- |} == Sezonul 30 (2018) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1566 |1 |Prietenii virtuali |2018-03-05 |- |1567 |2 |Creditul și fecioara |2018-03-06 |- |1568 |3 |Coșmarul Frosei |2018-03-07 |- |1569 |4 |Concedierea |2018-03-08 |- |1570 |5 |Șefă pentru o zi |2018-03-12 |- |1571 |6 |Plasticarii și hartogarii |2018-03-13 |- |1572 |7 |Varvara cu gargara |2018-03-14 |- |1573 |8 |Despărțirii surprinzătoare |2018-03-15 |- |1574 |9 |Modista și gurista |2018-03-19 |- |1575 |10 |Circuite și porunci |2018-03-20 |- |1576 |11 |Gelozia și igrasia |2018-03-21 |- |1577 |12 |Cutia neagră |2018-03-22 |- |1578 |13 |Florareasca |2018-03-26 |- |1579 |14 |Afaceri funebre |2018-03-27 |- |1580 |15 |Se mărită Mona mea!!! |2018-03-28 |- |1581 |16 |Flori cu rimă |2018-03-29 |- |1582 |17 |Piticul de grădină |2018-04-02 |- |1583 |18 |D'ale carnavalului |2018-04-03 |- |1584 |19 |Poliția în viteză |2018-04-04 |- |1585 |20 |Foamea |2018-04-05 |- |1586 |21 |Îngerii lui vadame |2018-04-09 |- |1587 |22 |Mările evadări |2018-04-10 |- |1588 |23 |Sosia |2018-04-11 |- |1589 |24 |Majoretii |2018-04-12 |- |1590 |25 |Gras frumos și fericit |2018-04-16 |- |1591 |26 |Superstițiile |2018-04-17 |- |1592 |27 |Enigma Sofiei |2018-04-18 |- |1593 |28 |Ema polițista |2018-04-19 |- |1594 |29 |O fi sau nu o fi? |2018-04-23 |- |1595 |30 |Testul |2018-04-24 |- |1596 |31 |Mai stai, nu pleca! |2018-04-25 |- |1597 |32 |Lupte de cocoșii |2018-04-26 |- |1598 |33 |Harta |2018-04-30 |- |1599 |34 |Mă iubește, nu mă iubește! |2010-05-01 |- |1600 |35 |Paraziții |2018-05-02 |- |1601 |36 |Varvara barbara |2018-05-03 |- |1602 |37 |Viscol de mai |2018-05-07 |- |1603 |38 |Efemeridele |2018-05-08 |- |1604 |39 |Răzbunare ca la ușa cortului |2018-05-09 |- |1605 |40 |Cinemaratonul |2018-05-10 |- |1606 |41 |Samba pentru toți |2018-05-14 |- |1607 |42 |Paranoia |2018-05-15 |- |1608 |43 |Mania contrazicerii |2018-05-16 |- |1609 |44 |Muma pădurii |2018-05-17 |- |1610 |45 |Zâna măseluță |2018-05-21 |- |1611 |46 |WC-ul cu reacție |2018-05-22 |- |1612 |47 |Pasiuni medicale |2018-05-23 |- |1613 |48 |Serenade pentru toți |2018-05-24 |- |1614 |49 |Mici la borcan |2018-05-28 |- |1615 |50 |Suntem în criză! |2018-05-29 |- |1616 |51 |Testament |2018-05-30 |- |1617 |52 |Dragostea învinge |2018-05-31 |- |1618 |53 |Nunțile Coanei Frosa |2018-05-04 |- |1619 |54 |Evacuarea |2018-06-05 |- |1620 |55 |Voyage, voyage |2018-06-06 |- |1621 |56 | |2018-06-07 |- |} == Sezonul 31 (2018) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1622 |1 |Mârlanu' se întoarce |2018-09-17 |- |1623 |2 |Din nou acasă |2018-09-18 |- |1624 |3 |Revedere și la revedere |2018-09-19 |- |1625 |4 |Furios și hazliu |2018-09-20 |- |1626 |5 |Falimentarii |2018-09-24 |- |1627 |6 |Intervenția |2018-09-25 |- |1628 |7 |Surpriza pentru Mârlanu |2018-09-26 |- |1629 |8 |Probleme de identitate |2018-09-27 |- |1630 |9 |Hoțul și regulamentul |2018-10-01 |- |1631 |10 |Relocarea |2018-10-02 |- |1632 |11 |Minoritarul |2018-10-03 |- |1633 |12 |Indianul |2018-10-04 |- |1634 |13 |Ziua Grațielei |2018-10-08 |- |1635 |14 |Mutările |2018-10-09 |- |1636 |15 |Nostalgicul 1 |2018-10-10 |- |1637 |16 |Nostalgicul 2 |2018-10-11 |- |1638 |17 |Fantoma |2018-10-15 |- |1639 |18 | |2018-10-16 |- |1640 |19 |Afaceriștii |2018-10-17 |- |1641 |20 |Paznicul |2018-10-18 |- |1642 |21 |Diplomatul |2018-10-22 |- |1643 |22 |Impostorul |2018-10-23 |- |1644 |23 |Din nou la arme!!! |2018-10-24 |- |1645 |24 |Șantajista |2018-10-25 |- |1646 |25 |Firma de pază |2018-10-29 |- |1647 |26 |Arhiva |2018-10-30 |- |1648 |27 |Tavestitul |2018-10-31 |- |1649 |28 |Agentul rutier |2018-11-01 |- |1650 |29 |Descântecul |2018-11-05 |- |1651 |30 |Iubitul Varvarei |2018-11-06 |- |1652 |31 |Popa cu șapcă |2018-11-07 |- |1653 |32 |Marea camuflare |2018-11-08 |- |1654 |33 |Brandul de firmă |2018-11-12 |- |1655 |34 |Prietena depresivă |2018-11-13 |- |1656 |35 |Întâlniri parfumate |2018-11-14 |- |1657 |36 |Videochat-istul |2018-11-15 |- |1658 |37 |Cârpacii |2018-11-19 |- |1659 |38 |Pizzerie Non-Stop |2018-11-20 |- |1660 |39 |Tortul problemă |2018-11-21 |- |1661 |40 |Oferta milionarului |2018-11-22 |- |1662 |41 |Violatorul |2018-11-26 |- |1663 |42 |Răpirea |2018-11-27 |- |1664 |43 |Necunoscutul |2018-11-28 |- |1665 |44 | |2018-11-29 |- |1666 |45 |Curățenie generală |2018-12-03 |- |1667 |46 |Predicile |2018-12-04 |- |1668 |47 |Reclamații la reclamații |2018-12-05 |- |1669 |48 |Locotenentul |2018-12-06 |- |1670 |49 |Oaspetele nepoftit |2018-12-10 |- |1671 |50 |Custodia |2018-12-11 |- |1672 |51 |Vrajba |2018-12-12 |- |1673 |52 |Gravida |2018-12-13 |- |1674 |53 |Noroc de ghinion |2018-12-17 |- |1675 |54 |Secretara |2018-12-18 |- |1676 |55 |Evlaviosul |2018-12-19 |- |1677 |56 |Marele corupt |2018-12-20 |- |} == Sezonul 32 (2019) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1678 |1 |Vinovatul fără vină 1 |2019-09-09 |- |1679 |2 |Vinovatul fără vină 2 |2019-09-10 |- |1680 |3 |Dispariția |2019-09-11 |- |1681 |4 |Comandata 1 |2019-09-12 |- |1682 |5 |Comandata 2 |2019-09-16 |- |1683 |6 |Piatra prețioasă |2019-09-17 |- |1684 |7 |Detectivul Mârlanu |2019-09-18 |- |1685 |8 |Slujba funerară |2019-09-19 |- |1686 |9 |Casa de pariuri |2019-09-23 |- |1687 |10 |Amenințarea |2019-09-24 |- |1688 |11 |Santajul |2019-09-25 |- |1689 |12 |Deținătorul de moaște |2019-09-26 |- |1690 |13 |Ecologiștii |2019-09-30 |- |1691 |14 |Evaluarea |2019-10-01 |- |1692 |15 |Bucătarii |2019-10-02 |- |1693 |16 |Basca |2019-10-03 |- |1694 |17 |Chirii peste chirii |2019-10-07 |- |1695 |18 |Supărata... |2019-10-08 |- |1696 |19 |Reporterul |2019-10-09 |- |1697 |20 |Columbeanul |2019-10-10 |- |1698 |21 |Texa de protecție |2019-10-14 |- |1699 |22 |Obiceiurile Teodorei |2019-10-15 |- |1700 |23 |Externarea |2019-10-16 |- |1701 |24 |Ne plac desenele animate |2019-10-17 |- |1702 |25 |Ștampila |2019-10-21 |- |1703 |26 |Stăpâna inelului |2019-10-22 |- |1704 |27 |Vedeta |2019-10-23 |- |1705 |28 |Care pe care |2019-10-24 |- |1706 |29 |Alarma buclucașă |2019-10-28 |- |1707 |30 |Alcoolicele anonime |2019-10-29 |- |1708 |31 | |2019-10-30 |- |1709 |32 |Terapia râsului |2019-10-31 |- |1710 |33 |Marea anchetă |2019-11-04 |- |1711 |34 |Emancipata |2919-11-05 |- |1712 |35 |Păcăleala |2019-11-06 |- |1713 |36 |Incendiul |2019-11-07 |- |1714 |37 |Vara lu' Igor 1 |2019-11-11 |- |1715 |38 |Vara lu' Igor 2 |2019-11-12 |- |1716 |39 |Memorie imperfectă |2019-11-13 |- |1717 |40 |Prietenele |2019-11-14 |- |1718 |41 |Cine-i hoțul?! |2019-11-18 |- |1719 |42 |Din nou la televiziune |2019-11-19 |- |1720 |43 |Furios și... beat! |2019-11-20 |- |1721 |44 |Cu leafă la stat |2019-11-21 |- |1722 |45 |Vinovății |2019-11-25 |- |1723 |46 |inelul cu probleme |2019-11-26 |- |1724 |47 |Glume proaste |2019-11-27 |- |1725 |48 |Mama vitregă |2019-11-28 |- |1726 |49 |Regulamente și concursuri |2019-12-02 |- |1727 |50 |Urzupatorul |2019-12-03 |- |1728 |51 |Fișa medicală |2019-12-04 |- |1729 |52 |Funcție dublă |2019-13-05 |- |1730 |53 |Mitingurile |2019-12-09 |- |1731 |54 |Promisiuni electorale |2019-12-10 |- |1732 |55 |Trăsniții trăsniți |2019-12-11 |- |1733 |56 |Trăsniții |2019-12-12 |- |} == Sezonul 33 (2020) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1734 |1 |Președintele poporului |2020-03-09 |- |1735 |2 |Albinuța |2020-03-10 |- |1736 |3 |Buenos dias, mi amor! |2020-03-11 |- |1737 |4 |răzbunarea Emei |2020-03-12 |- |1738 |5 |Iubită pentru președinte |2020-03-16 |- |1739 |6 |Ziua porților deschise |2020-03-17 |- |1740 |7 | |2020-03-18 |- |1741 |8 |Trubadurul nocturn |2020-03-19 |- |1742 |9 |Bună dimi melanie! |2020-03-23 |- |1743 |10 |Imagini pentru Esteban |2020-03-24 |- |1744 |11 |Tableta în școli |2020-03-25 |- |1745 |12 |Pantofii și licitația |2020-03-26 |- |1746 |13 |Ghicitoarea și violul |2020-03-30 |- |1747 |14 |Ghicitoarea și violul |2020-03-31 |- |1748 |15 |O idee magistrală |2020-04-01 |- |1749 |16 |Un președinte la modă |2020-04-02 |- |1750 |17 |Principii sănătoase |2020-04-06 |- |1751 |18 |Psihovlogul |2020-04-07 |- |1752 |19 |Opreațiunea dezinsecția |2020-04-08 |- |1753 |20 |Nebunul, artistul și hașhtagiștii |2020-04-09 |- |1754 |21 |Jurnal de pandemie capitolul 1: Izolarea |2020-04-13 |- |1755 |22 |Jurnal de pandemie capitolul 2: Imnul izolării |2020-04-14 |- |1756 |23 |Jurnal de pandemie capitolul 3: Se întorc păsările cântătoare |2020-04-15 |- |1757 |24 |Jurnal de pandemie capitolul 4: Cămașa discordiei |2020-04-20 |- |1758 |25 |Jurnal de pandemie capitolul 5: Rata la bancă |2020-04-21 |- |1759 |26 |Jurnal de pandemie capitolul 6: Analizele |2020-04-22 |- |1760 |27 |Jurnal de pandemie capitolul 7: Afaceri din pix |2020-04-27 |- |1761 |28 |Jurnal de pandemie capitolul 8: Simptomele |2020-04-28 |- |1762 |29 |Jurnal de pandemie capitolul 9: Programul prima groapă |2020-04-29 |- |1763 |30 |Jurnal de pandemie capitolul 10: Evadarea |2020-05-04 |- |1764 |31 |Jurnal de pandemie capitolul 11: Cursul de Fitness |2020-05-05 |- |1765 |32 |Jurnal de pandemie capitolul 12: Campania așa nu |2020-05-06 |- |1766 |33 |Jurnal de pandemie capitolul 13: Vaccinul |2020-05-11 |- |1767 |34 |Jurnal de pandemie capitolul 14: Bucătarii |2020-05-12 |- |1768 |35 |Jurnal de pandemie capitolul 15: Grecia, venim!!! |2020-05-13 |- |1769 |36 |Jurnal de pandemie capitolul 16: Adio, dar rămân cu tine! |2020-05-18 |- |1770 |37 |Jurnal de pandemie capitolul 17: Vecinu' din Țăndărei |2020-05-19 |- |1771 |38 |Jurnal de pandemie capitolul 18: Baba și online-ul |2020-05-20 |- |1772 |39 |Jurnal de pandemie capitolul 19: Mr. și Mrs. Smilf |2020-05-25 |- |1773 |40 |Jurnal de pandemie capitolul 20: Ambulanța plăcerii |2020-05-26 |- |1774 |41 |Jurnal de pandemie capitolul 21: Efectul de turmă |2020-05-27 |- |1775 |42 |Jurnal de pandemie capitolul 22: Noaptea, ca hoții |2020-06-01 |- |1776 |43 |Jurnal de pandemie capitolul 23: Cu mască, fără mască |2020-06-02 |- |1777 |44 |Jurnal de pandemie capitolul 24: Luna de miere |2020-06-03 |- |} == Sezonul 34 (2020) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1778 |1 |Varza și sictirul 1 |2020-09-21 |- |1779 |2 |Varza și sictirul 2 |2020-09-22 |- |1780 |3 |România te iubesc și copii îți dăruiesc 1 |2020-09-23 |- |1781 |4 |România te iubesc și copii îți dăruiesc 2 |2020-09-24 |- |1782 |5 |Mârlanu' Style |2020-09-28 |- |1783 |6 |Manierele și caviarul 1 |2020-09-29 |- |1784 |7 |Manierele și caviarul 2 |2020-09-30 |- |1785 |8 |Cocalarul 1 |2020-10-01 |- |1786 |9 |Cocalarul 2 |2020-10-05 |- |1787 |10 |Atentat la președinte 1 |2020-10-06 |- |1788 |11 |Atentat la președinte 2 |2020-10-07 |- |1789 |12 |Patrula antiadulter 1 |2020-10-08 |- |1790 |13 |Patrula antiadulter 2 |2020-10-12 |- |1791 |14 |Cod roșu la Cotroceni 1 |2020-10-13 |- |1792 |15 |Cod roșu la Cotroceni 2 |2020-10-14 |- |1793 |16 |Rip-ul și Pupăza |2020-10-15 |- |1794 |17 |Oracolul |2020-10-19 |- |1795 |18 |America, venim!!! |2020-10-20 |- |1796 |19 |Șoferul |2020-10-21 |- |1797 |20 |Problema conjugală |2020-10-22 |- |1798 |21 |România elevată |2020-10-26 |- |1799 |22 | |2020-10-27 |- |1800 |23 |Virusul asiatic |2020-10-28 |- |1801 |24 |Sfatul bătrânilor 1 |2020-10-29 |- |1802 |25 |Sfatul bătrânilor 2 |2020-11-02 |- |1803 |26 |Fabrica de brânză |2020-11-03 |- |1804 |27 |Valiză nucleară |2020-11-04 |- |1805 |28 |Vrei carte, n-ai parte! |2020-11-05 |- |1806 |29 |Specii protejate |2020-11-09 |- |1807 |30 |Tunul imobiliar |2020-11-10 |- |1808 |31 |Lanțul slăbiciunilor |2020-11-11 |- |1809 |32 |Aurolacul președintelui |2020-11-12 |- |1810 |33 |Procentul norocos |2020-11-16 |- |1811 |34 |Explozia |2020-11-17 |- |1812 |35 |Făt Frumos și zmeul |2020-11-18 |- |1813 |36 |Obiceiuri românești |2020-11-19 |- |1814 |37 |Agenția de turism |2020-11-23 |- |1815 |38 |Sindromul Stockholm |2020-11-24 |- |1816 |39 |Vânătoare de coșmar |2020-11-25 |- |1817 |40 |Prea curioasa Antonia |2020-11-26 |- |1818 |41 |Albinuța și jucăria |2020-11-30 |- |1819 |42 |Diplomatul |2020-12-01 |- |1820 |43 |Meserii periculoase |2020-12-02 |- |1821 |44 |Fiscalozaurus Rex |2020-12-03 |- |1822 |45 |Sejur intim |2020-12-07 |- |1823 |46 |O mie și una de povești |2020-12-08 |- |1824 |47 |Povestea poveștilor |2020-12-09 |- |1825 |48 |Nunta de tinichea |2020-12-14 |- |1826 |49 |Forestman, ocrotitorul pădurii |2020-12-15 |- |1827 |50 |Parohia "Jos hoția" |2020-12-16 |- |1828 |51 |Teodora, împărăteasa Bizantului |2020-12-21 |- |1829 |52 |Parfumul discordiei |2020-12-22 |- |1830 |53 |Autonomia Ținutului Râșnovesc |2020-12-23 |- |1831 |54 |Muzeul președintelui |2020-12-28 |- |1832 |55 |AVC-ul scuză mijloacele |2020-12-29 |- |1833 |56 |Dezvăluiri |2020-12-30 |- |} == Note == [[Categorie:Liste de episoade|Trăsniții]] g1jlua0fqeeryvos7ed1nzj837224it 17024298 17024295 2025-06-10T18:50:52Z ~2025-34826 690027 /* Sezonul 15 (2010) */ 17024298 wikitext text/x-wiki Aceasta este o listă cu episoadele din serialul românesc [[Trăsniții]]. Toate episoadele pot fi vizualizate integral pe site-ul lor.<ref name="primatv.ro">{{cite web|url=https://www.primatv.ro/seriale/trasnitii|title=Site oficial|publisher=|accessdate=1 January 2017|archive-date=2019-11-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20191122150803/https://www.primatv.ro/seriale/trasnitii|dead-url=yes}}</ref> ==Sezonul 1 (2003)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 1 || 1 || Pilot || 2003-09-20 |- | 2 || 2 || Întâlnire la nivel înalt || 2003-09-27 |- | 3 || 3 || Rezistență la tortură || 2003-10-04 |- | 4 || 4 || Analizele || 2003-10-11 |- | 5 || 5 || Urma scapă turma || 2003-10-14 |- | 6 || 6 || Operațiunea Cotețu' || 2003-10-21 |- | 7 || 7 || Sechestrați în tren || 2003-10-28 |- | 8 || 8 || Extratereștrii || 2003-11-04 |- | 9 || 9 || Extratereștrii 2 || 2003-11-11 |- | 10 || 10 || Agroterorism || 2003-11-18 |- | 11 || 11 || Agroterorism 2 || 2003-11-25 |- | 12 || 12 || Ziua Națională || 2003-12-02 |- | 13 || 13 || Moș Nicolae || 2003-12-09 |- | 14 || 14 || Gogoasa înfuriată || 2003-12-16 |- | 15 || 15 || Reincarnarea || 2003-12-23 |- |} ==Sezonul 2 (2004)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 16 || 1 || Soldat universal || 2004-03-17 |- | 17 || 2 || Pistolul timpului || 2004-03-18 |- | 18 || 3 || Mireasa || 2004-03-24 |- | 19 || 4 || Operațiunea Saddam || 2004-03-25 |- | 20 || 5 || Misiune în Irak || 2004-03-30 |- | 21 || 6 || Înapoi în Irak || 2004-04-01 |- | 22 || 7 || Mumia revine || 2004-04-07 |- | 23 || 8 || Paște în unitate || 2004-04-08 |- | 24 || 9 || Reality NATO || 2004-04-14 |- | 25 || 10 || Puternici și sexy || 2004-04-15 |- | 26 || 11 || Operațiunea Dentistul || 2004-04-22 |- | 27 || 12 || Monstrul Gunoaielor || 2004-04-23 |- | 28 || 13 || Inspecția || 2004-04-28 |- | 29 || 14 || Superinteligenții || 2004-04-29 |- | 30 || 15 || Colonelu' Rex || 2004-05-05 |- | 31 || 16 || Șah și pat || 2004-05-06 |} ==Sezonul 3 (2004)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 32 || 1 || Ridică-mă la cer || 2004-09-06 |- | 33 || 2 || Pe pământ înapoi, marș! || 2004-09-06 |- | 34 || 3 || Cu mâinile pozate || 2004-09-07 |- | 35 || 4 || Toți K 1 || 2004-09-08 |- | 36 || 5 || Silicoane la plutoane || 2004-09-09 |- | 37 || 6 || Vine Bacu' || 2004-09-13 |- | 38 || 7 || Bacu se-ntoarce || 2004-09-14 |- | 39 || 8 || Woodoo pentru toți || 2004-09-15 |- | 40 || 9 || Cu mingea la centru || 2004-09-16 |- | 41 || 10 || Caporalu' multiplicat || 2004-09-20 |- | 42 || 11 || Decapitarea || 2004-09-21 |- | 43 || 12 || Turbarea || 2004-09-22 |- | 44 || 13 || Un om pentru Irak || 2004-09-23 |- | 45 || 14 || Omu' Negru || 2004-09-27 |- | 46 || 15 || Linia fierbinte || 2004-09-28 |- | 47 || 16 || Fata comandantului || 2004-09-29 |- | 48 || 17 || Fata comandantului se întoarce || 2004-09-30 |- | 49 || 18 || Dragoste la prima vrăjeală || 2004-10-04 |- | 50 || 19 || Calculatorul || 2004-10-05 |- | 51 || 20 || Creionul chimic || 2004-10-06 |- | 52 || 21 || Explozii solare || 2004-10-07 |- | 53 || 22 || Reportaj în unitate 1 || 2004-10-11 |- | 54 || 23 || Reportaj în unitate 2 || 2004-10-12 |- | 55 || 24 || Cadou pentru comandant || 2004-10-13 |- | 56 || 25 || Psiholoaga || 2004-10-14 |- | 57 || 26 || Cursurile de golf || 2004-10-18 |- | 58 || 27 || Amenințarea tramvaiului || 2004-10-19 |- | 59 || 28 || Cursul de înot || 2004-10-20 |- | 60 || 29 || Bușon la bușon || 2004-10-21 |- | 61 || 30 || Reporter pe sestache || 2004-10-25 |- | 62 || 31 || Microbiștii || 2004-10-26 |- | 63 || 32 || Interviul || 2004-10-27 |- | 64 || 33 || Operațiunea livada || 2004-10-28 |- | 65 || 34 || Ia pateu' neamule || 2004-11-01 |- | 66 || 35 || Chilot couture || 2004-11-02 |- | 67 || 36 || Striptease || 2004-11-03 |- | 68 || 37 || Spray-uri halucinogene || 2004-11-04 |- | 69 || 38 || Pariu pe silicon || 2004-11-08 |- | 70 || 39 || Invazia || 2004-11-09 |- | 71 || 40 || Idei geniale || 2004-11-10 |- | 72 || 41 || Mica publicitate || 2004-11-11 |- | 73 || 42 || Afaceri pe internet || 2004-11-15 |- | 74 || 43 || Părintele Ninja || 2004-11-16 |- | 75 || 44 || Paftaua de aur 1 || 2004-11-17 |- | 76 || 45 || Paftaua de aur 2 || 2004-11-18 |- | 77 || 46 || Amor paranormal || 2004-11-22 |- | 78 || 47 || Alegerile 1 || 2004-11-23 |- | 79 || 48 || Alegerile 2 || 2004-11-24 |- | 80 || 49 || Comandant nou || 2004-11-25 |- | 81 || 50 || Boala vacii nebune || 2004-11-29 |- | 82 || 51 || Bomba nucleară || 2004-11-30 |- | 83 || 52 || Omul invizibil || 2004-12-01 |- | 84 || 53 || Pregătirea antinucleară || 2004-12-02 |} ==Sezonul 4 (2005)== {| class="wikitable" |- ! Nr. Ep. !! În sezon !! Titlu !! Data apariției |- | 85 || 1 || Gravidele || 2005-02-07 |- | 86 || 2 || Sinucigașul || 2005-02-08 |- | 87 || 3 || Mutu meu iubit || 2005-02-09 |- | 88 || 4 || Ginere fără voie || 2005-02-10 |- | 89 || 5 || Vrăjeala || 2005-02-14 |- | 90 || 6 || Simulatorul de sex || 2005-02-15 |- | 91 || 7 || Călare pe situație || 2005-02-16 |- | 92 || 8 || Bărbați adevărați || 2005-02-17 |- | 93 || 9 || Afrodisiacele || 2005-02-17 |- | 94 || 10 || Mantaua invizibilă 1 || 2005-02-17 |- | 95 || 11 || Mantaua invizibilă 2 || 2005-02-18 |- | 96 || 12 || Testul de fertilitate || 2005-02-19 |- | 97 || 13 || Salvați soldatul Gogoașă || 2005-02-20 |- | 98 || 14 || Goana după mărțișor || 2005-02-21 |- | 99 || 15 || Mirosul || 2005-02-21 |- | 100 || 16 || Efectu' Albă ca Zăpada || 2005-02-22 |- | 101 || 17 || Balada Meșterului Manele || 2005-02-23 |- | 102 || 18 || Un 8 Martie nebun || 2005-02-24 |- | 103 || 19 || Trăsniții pe luna 1 || 2005-02-25 |- | 104 || 20 || Trăsniții pe luna 2 || 2005-02-26 |- | 105 || 21 || Norocul începătorului || 2005-02-27 |- |106|| 22 || Studenții || 2005-03-1 |- |107|| 23 || Studenție haină grea || 2005-03-2 |- |108 |24 |Procesul |2005-03-17 |- |109 |25 |Șase, vine Tilică! |2005-03-21 |- |110 |26 |Anaconda |2005-03-22 |- |111 |27 |Vând Plămân |2005-03-23 |- |112 |28 |Killerul |2005-03-24 |- |113 |29 |Italieni adevărați |2005-03-28 |- |114 |30 |Vin părinții! |2005-03-29 |- |115 |31 |Crima |2005-03-30 |- |116 |32 |Mortul viu (Păcăleala de 1 Aprilie) |2005-03-31 |- |117 |33 |Fonduri pentru dame |2005-04-04 |- |118 |34 |Sergent Ema |2005-04-05 |- |119 |35 |Zâna măseluță |2005-04-06 |- |120 |36 |NATO Tv |2005-04-07 |- |121 |37 |Schimb de corpuri |2005-04-11 |- |122 |38 |Schimb de corpuri 2 |2005-04-12 |- |123 |39 |Kensky Show |2005-04-13 |- |124 |40 |Căciulițe radioactive |2005-04-14 |- |125 |41 |Întoarcerea hoților |2005-04-18 |- |126 |42 |Eu vreau să fiu vedetă! |2005-04-19 |- |127 |43 |Hotel Army |2005-04-20 |- |128 |44 |112 - Mârlanu în acțiune |2005-04-21 |- |129 |45 |Yoghinii |2005-04-25 |- |130 |46 |Sărutul buclucaș |2005-04-26 |- |131 |47 |Dragoste cu vânătăi |2005-04-27 |- |132 |48 |Rivalele |2005-04-28 |- |133 |49 |Paște la pădure |2005-05-02 |- |134 |50 |Cadoul Problemă |2005-05-03 |- |135 |51 |Granițele |2005-05-04 |- |136 |52 |Muzeul figurilor de ghips |2005-05-05 |- |137 |53 |Supervoci |2005-05-09 |- |138 |54 |Autograful |2005-05-10 |- |139 |55 |Estetician de ocazie |2005-05-11 |- |140 |56 |Obsesia |2005-05-12 |- |141 |57 |Rigoarea germană |2005-05-16 |- |142 |58 |Civilie nu te vreau |2005-05-17 |- |143 |59 |Papagalul vorbitor |2005-05-18 |- |144 |60 |Teroarea cu pepene |2005-05-19 |- |145 |61 |Trădat în dragoste |2005-05-23 |- |146 |62 |Cu Ernest la atac! |2005-05-24 |- |147 |63 |Secretara sergentului |2005-05-25 |- |148 |64 |Numai iubirea |2005-05-26 |- |} == Sezonul 5 (2005) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |149 |1 |Telenovela continuă |2005-09-05 |- |150 |2 |Make love not war! |2005-09-06 |- |151 |3 |Căsnicia bat-o vina! |2005-09-07 |- |152 |4 |Viața bate filmul! |2005-09-08 |- |153 |5 |Ironia sorții |2005-09-09 |- |154 |6 |Ca la ușa cortului |2005-09-12 |- |155 |7 |Probleme locative |2005-09-13 |- |156 |8 |Scopul scuză mijloacele |2005-09-14 |- |157 |9 |Restaurantul |2005-09-15 |- |158 |10 |Prafuri pentru stomac |2005-09-19 |- |159 |11 |Marea electrificare |2005-09-20 |- |160 |12 |Stăpânul inelului |2005-09-21 |- |161 |13 |Mârlanu contraatacă |2005-09-22 |- |162 |14 |Cu cărțile pe față |2005-09-26 |- |163 |15 |Certificatul de virginitate |2005-09-27 |- |164 |16 |Mârlanu siamezul |2005-09-28 |- |165 |17 |Sateliții |2005-09-29 |- |166 |18 |Ăl mai tare din parcare! |2005-10-03 |- |167 |19 |Aventuri nocturne |2005-10-04 |- |168 |20 |Vrăjeala vrăjelilor |2005-10-05 |- |169 |21 |Vitezomanii |2005-10-06 |- |170 |22 |Geanta cu bani |2005-10-12 |- |171 |23 |Electricitatea |2005-10-13 |- |172 |24 |Schimb de comandant |2005-10-17 |- |173 |25 |Schimbarea la față |2005-10-18 |- |174 |26 |Soldați asigurați |2005-10-19 |- |175 |27 |Potul cel mare |2005-10-20 |- |176 |28 |Micul terorist |2005-10-21 |- |177 |29 |Probe fizice |2005-10-24 |- |178 |30 |Planuri de vacanță |2005-10-25 |- |179 |31 |Jos pompierul |2005-10-26 |- |180 |32 |Pestișorul de aur |2005-10-27 |- |181 |33 |Bucătăria thailandeză |2005-10-31 |- |182 |34 |Roiul |2005-11-01 |- |183 |35 |Pilula antistres |2005-11-02 |- |184 |36 |Săptămâna alarmelor |2005-11-03 |- |185 |37 |Rapirea |2005-11-07 |- |186 |38 |Rascumpararea |2005-11-09 |- |187 |39 |Salvati soldatul Iepuras |2005-11-10 |- |188 |40 |Lectia de contraspionaj |2005-11-11 |- |189 |41 |Interesu' poarta fesu |2005-11-14 |- |190 |42 |Contractul prenuptial |2005-11-15 |- |191 |43 |Spargatorii de banci |2005-11-16 |- |192 |44 |Dictatorul |2005-11-17 |- |193 |45 |Casatorie europeana |2005-11-21 |- |194 |46 |Frumoasa si bestia |2005-11-22 |- |195 |47 |Melodia Scandalului |2005-11-23 |- |196 |48 |Crazy Song |2005-11-24 |- |197 |49 |Batalia hiturilor |2005-11-28 |- |198 |50 |Ziua nationala |2005-11-30 |- |199 |51 |Batranete haine grele |2005-12-01 |- |200 |52 |Mos Nicolae |2005-12-02 |- |201 |53 |Antichitatile |2005-12-03 |- |202 |54 |Mostenirea |2005-12-04 |- |203 |55 |Betivanca |2005-12-05 |- |204 |56 |Miss Unitate |2005-12-06 |- |205 |57 |Mafiotii |2005-12-07 |- |206 |58 |Experimentul |2005-12-08 |- |207 |59 |Pacienta 1 |2005-12-09 |- |208 |60 |Pacienta 2 |2005-12-10 |- |209 |61 |Anunturile |2005-12-11 |- |210 |62 |Armata comandantului |2005-12-20 |- |211 |63 |Cadouri de Craciun |2005-12-21 |- |212 |64 |Spiritul Sarbatorilor |2005-12-22 |- |213 |65 |In pasi de vals |2005-12-29 |- |214 |66 |Televiune te dorim! |2005-12-30 |- |} == Sezonul 6 (2006) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |215 |1 |Povestea continuă |2006-02-25 |- |216 |2 |Reconstituirea |2006-03-06 |- |217 |3 |Zeul sexului |2006-03-07 |- |218 |4 |Cu capul la psihiatru |2006-03-08 |- |219 |5 |Alarma |2006-03-09 |- |220 |6 |Electroșocurile |2006-03-10 |- |221 |7 |Pariul |2006-03-13 |- |222 |8 |Sclav la Gogogoașă |2006-03-14 |- |223 |9 |Psiholoaga |2006-03-15 |- |224 |10 |Sex interzis |2006-03-16 |- |225 |11 |Dependenți de comandant |2006-03-17 |- |226 |12 |Amnezia |2006-03-20 |- |227 |13 |Înscenarea |2006-03-21 |- |228 |14 |Furia dezlănțuită |2006-03-22 |- |229 |15 |Certificatele de handicap |2006-03-23 |- |230 |16 |Love machine |2006-03-24 |- |231 |17 |Promovarea Iepurelui |2006-03-27 |- |232 |18 |Cascadorul |2006-03-28 |- |233 |19 |Zâna moldoveancă |2006-03-29 |- |234 |20 |Haiducii |2006-03-31 |- |235 |21 |Accidentul |2006-04-03 |- |236 |22 |Mica zeitate |2006-04-04 |- |237 |23 |Canibalii |2006-04-05 |- |238 |24 |Embargoul |2006-04-07 |- |239 |25 |Operațiunea barza |2006-04-10 |- |240 |26 |Călugăru' Mârlanu |2006-04-11 |- |241 |27 |Pupăza uitucă |2006-04-12 |- |242 |28 |Legenda inelului 1 |2006-04-13 |- |243 |29 |Legenda inelului 2 |2006-04-14 |- |244 |30 |Băieți leneși |2006-04-15 |- |245 |31 |Înfierea |2006-04-18 |- |246 |32 |Batman revine |2006-04-19 |- |247 |33 |Femeia bărbat |2006-04-20 |- |248 |34 |Ridică-mi-aș moralul |2006-04-21 |- |249 |35 |Minunea de Paște |2006-04-24 |- |250 |36 |Maeștrii cofetari |2006-04-25 |- |251 |37 |Clubul Abstinenților |2006-04-26 |- |252 |38 |Pupa-ți-aș IQ-ul |2006-04-27 |- |253 |39 |Demascarea |2006-04-28 |- |254 |40 |Cyborg Reîncărcat |2006-05-01 |- |255 |41 |Unde dai și unde crapă |2006-05-02 |- |256 |42 |Mărimea contează!? |2006-05-03 |- |257 |43 |Sosia |2006-05-04 |- |258 |44 |Emisie - recepție |2006-05-05 |- |259 |45 |Trăgători de elită |2006-05-08 |- |260 |46 |Horoscopul |2006-05-09 |- |261 |47 |Actorul și sălbaticii |2006-05-10 |- |262 |48 |Lovitura Mârlanului |2006-05-11 |- |263 |49 |Avansarea lui Jugaru |2006-05-12 |- |264 |50 |Mirosul banilor |2006-05-15 |- |265 |51 |Dragoste la prima vedere |2006-05-16 |- |266 |52 |Goana după antichități |2006-05-17 |- |267 |53 |Afaceri dubioase |2006-05-18 |- |268 |54 |Capodoperele |2006-05-19 |- |269 |55 |Cerere în căsătorie |2006-05-22 |- |270 |56 |Licitația |2006-05-23 |- |271 |57 |Nemuritorii |2006-05-24 |- |272 |58 |Împărații Romei |2006-05-25 |- |273 |59 |Identitate furată |2006-05-26 |- |274 |60 |Pofte de gravidă |2006-05-29 |- |275 |61 |Amenințările |2006-05-30 |- |276 |62 |Rochia de cununie |2006-05-31 |- |277 |63 |Petrecerea burlacilor |2006-06-01 |- |} == Sezonul 7 (2006) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |278 |1 |Detectorul de minciuni |2006-06-02 |- |279 |2 |Obsesiile |2006-09-04 |- |280 |3 |X-Men de România |2006-09-05 |- |281 |4 |Imagini cenzurate |2006-09-06 |- |282 |5 |Atenție, se trage! |2006-09-07 |- |283 |6 |Teoria parpalacului |2006-09-11 |- |284 |7 |Atracții magnetice |2006-09-12 |- |285 |8 |Sfântul chel |2006-09-13 |- |286 |9 |Armă inteligentă |2006-09-14 |- |287 |10 |Asigurările |2006-09-18 |- |258 |11 |Pe gaura cheii! |2006-09-19 |- |259 |12 |Maseur de ocazie |2006-09-20 |- |260 |13 |Ema scapă turma |2006-09-21 |- |261 |14 |Adio Ema |2006-09-25 |- |262 |15 |Lumea interlopă |2006-09-26 |- |263 |16 |Identități schimbate |2006-09-27 |- |264 |17 |Moartea comandantului |2006-10-02 |- |265 |18 |Serenade... nocturne |2006-10-03 |- |266 |19 |Orbii |2006-10-04 |- |267 |20 |Obiectiv Ema |2006-10-05 |- |268 |21 |Inflație de spioni |2006-10-09 |- |269 |22 |Firma luminoasă |2006-10-10 |- |270 |23 |Mintea copiilor |2006-10-11 |- |271 |24 |Reconstituirea |2006-10-12 |- |272 |25 |Ochelari sau civilie |2006-10-16 |- |273 |26 |Ochi de șoim |2006-10-17 |- |274 |27 |Serul adevărului |2006-10-18 |- |275 |28 |Patru pentru Irak |2006-10-19 |- |276 |29 |Doamna cu coasa |2006-10-23 |- |277 |30 |Tatuajele |2006-10-24 |- |278 |31 |Vânzătorul de suveniruri |2006-10-25 |- |279 |32 |Cacialma în stil italian |2006-10-26 |- |280 |33 |Legionarul |2006-10-30 |- |281 |34 |Aviara |2006-10-31 |- |282 |35 |Spiritul lui Bruce Lee |2006-11-01 |- |283 |36 |Vine ursul! |2006-11-02 |- |284 |37 |Parașutiștii |2006-11-06 |- |285 |38 |Monstrul din toaletă |2006-11-07 |- |286 |39 |Căsătorie de conveniență |2006-11-08 |- |287 |40 |Păr rar sau chelie deasă |2006-11-09 |- |288 |41 |Floarea problemă |2006-11-13 |- |289 |42 |Mușcătura |2006-11-14 |- |290 |43 |Captivi în unitate |2006-11-15 |- |291 |44 |Obiective ratate |2006-11-16 |- |292 |45 |Detailiștii |2006-11-20 |- |293 |46 |Artiști nedescoperiți |2006-11-21 |- |294 |47 |Dispute teritoriale |2006-11-22 |- |295 |48 |Marea competiție |2006-11-23 |- |296 |49 |Încurcături medicale |2006-11-27 |- |297 |50 |Caruselul comandanților |2006-11-28 |- |298 |51 |Debranșati de la rețea |2006-11-29 |- |299 |52 |Cartea recordurilor |2006-12-04 |- |300 |53 |Hoțul de biciclete |2006-12-05 |- |301 |54 |Înecatul |2006-12-06 |- |302 |55 |Operațiunea olița |2006-12-07 |- |303 |56 |Legături primejdioase |2006-12-08 |- |304 |57 |Teatru neconvențional |2006-12-11 |- |305 |58 |Durerile facerii |2006-12-12 |- |306 |59 |Sinucigașul |2006-12-13 |- |307 |60 |Sfinția Sa Mârlanu |2006-12-14 |- |308 |61 |Iubire imposibilă |2006-12-18 |- |309 |62 |Inventatorii |2006-12-19 |- |310 |63 |Cumpărături de Crăciun |2006-12-20 |- |311 |64 |Faina bat-o vina |2006-12-21 |- |312 |65 |Caut soț!!! |2006-12-25 |- |313 |66 |Ori la bal ori la spital |2006-12-26 |- |314 |67 |Între viață și moarte |2006-12-27 |- |} == Sezonul 8 (2007) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |315 |1 |Soț și soție |2007-02-11 |- |316 |2 |Copilul surpriză |2007-02-12 |- |317 |3 |Capcanele |2007-02-13 |- |318 |4 |Flagrantul |2007-02-14 |- |319 |5 |Certificatul de căsătorie |2007-02-15 |- |320 |6 |Războiul Caporalilor |2007-02-19 |- |321 |7 |Amnezica |2007-02-20 |- |322 |8 |Strategie mârlănească |2007-02-21 |- |323 |9 |Adio armată! |2007-02-22 |- |324 |10 |Ostaticii |2007-02-26 |- |325 |11 |Călare pe situație |2007-02-27 |- |326 |12 |Travestiții |2007-02-28 |- |327 |13 |Înger și demon |2007-03-01 |- |328 |14 |Tradiții africane |2007-03-05 |- |329 |15 |Zvonită cronică |2007-03-06 |- |330 |16 |Jaguarul |2007-03-07 |- |331 |17 |Fata generalului |2007-03-08 |- |332 |18 |Sub acoperire |2007-03-12 |- |333 |19 |Ghici cine-i tata? |2007-03-13 |- |334 |20 |Uniformele |2007-03-14 |- |335 |21 |Scenariul |2007-03-15 |- |336 |22 |Mortul problemă |2007-03-19 |- |337 |23 |Funerariile lui Pupăză |2007-03-20 |- |338 |24 |Cartelele |2007-03-21 |- |339 |25 |La sânul Emei |2007-03-22 |- |340 |26 |Caseta compromițătoare |2007-03-26 |- |341 |27 |Love machine |2007-03-27 |- |342 |28 |Fata fierbinte |2007-03-28 |- |343 |29 |Sosia lu' soția |2007-03-29 |- |344 |30 |Ca-n telenovele |2007-04-02 |- |345 |31 |Teoria conspirației |2007-04-03 |- |346 |32 |Telefonul |2007-04-04 |- |347 |33 |Glonțul |2007-04-05 |- |348 |34 |O lume nebună!!! |2007-04-09 |- |349 |35 |Blestemul |2007-04-10 |- |350 |36 |Lanțul slăbiciunilor |2007-04-11 |- |351 |37 |Asistenta |2007-04-12 |- |352 |38 |Ritual de împerechere |2007-04-16 |- |353 |39 |Capu' la cutie |2007-04-17 |- |354 |40 |Siamezii |2007-04-18 |- |355 |41 |Epidemie de prostie |2007-04-19 |- |356 |42 |Antidotul |2007-04-20 |- |357 |43 |Zoofilul și travestitul |2007-04-23 |- |358 |44 |Contractul |2007-04-24 |- |359 |45 |Fotografia |2007-04-25 |- |360 |46 |Carantina |2007-04-26 |- |361 |47 |Regele gunoaielor |2007-04-30 |- |362 |48 |Parola |2007-05-02 |- |363 |49 |Sabia lui Ștefan |2007-05-03 |- |364 |50 |Mesajul erotic |2007-05-07 |- |365 |51 |Libidinosul |2007-05-08 |- |366 |52 |Implanturi |2007-05-09 |- |367 |53 |Copie la indigo |2007-05-10 |- |368 |54 |Fensy trendy handicap |2007-05-14 |- |369 |55 |Turnătorii |2007-05-15 |- |370 |56 |Episodul 400 |2007-05-16 |- |371 |57 |Noul sergent |2007-05-17 |- |372 |58 |Hoțul de identități |2007-05-21 |- |373 |59 |Crema minune |2007-05-22 |- |374 |60 |Salvați-l pe comandant!!! |2007-05-23 |- |375 |61 |Cucu și pupăza |2007-05-24 |- |376 |62 |Fobiile |2007-05-28 |- |377 |63 |Agentul Felix |2007-05-29 |- |378 |64 |Bani de la Gigi |2007-05-30 |- |379 |65 |Mitul lui Dracula |2007-05-31 |- |380 |66 |Căsuțele poștale |2007-06-04 |- |381 |67 |Fabrica de ticuri |2007-06-05 |- |382 |68 |Adio NATO |2007-06-06 |- |} == Sezonul 9 (2007) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |413 |1 |O noua viata |2007-09-02 |- |414 |2 |De ce ți-e frică nu scapi! |2007-09-03 |- |415 |3 |Regulamentul |2007-09-04 |- |416 |4 |Războiul psihologic |2007-09-05 |- |417 |5 |Cum să scap de Coana Mare? |2007-09-06 |- |418 |6 |Amintirile ne chinuiesc |2007-09-10 |- |419 |7 |Funeraliile comandantului |2007-09-11 |- |420 |8 |Admiratorul secret |2007-09-12 |- |421 |9 |Spiritismul continuă |2007-09-13 |- |422 |10 |Stresul bată-l vina!!! |2007-09-17 |- |423 |11 |Șpaga bună trece primejdia rea |2007-09-18 |- |424 |12 |Adormiții |2007-09-19 |- |425 |13 |Surprize nedorite |2007-09-20 |- |426 |14 |Unde dai și cin'te crapă |2007-09-24 |- |427 |15 |Lanțul slăbiciunilor |2007-09-25 |- |428 |16 |Doamna Ciociolinova |2007-09-26 |- |429 |17 |Pupăză sau pupă-mă |2007-09-27 |- |430 |18 |Hoțul de Sandwiciuri |2007-10-01 |- |431 |19 |Neuron contra freon |2007-10-02 |- |432 |20 |Bătălie pentru Hollywood |2007-10-03 |- |433 |21 |Masca |2007-10-04 |- |434 |22 |Bătălie pentru Costelo |2007-10-08 |- |435 |23 |Toată lumea se ascunde |2007-10-09 |- |436 |24 |Leul, cerșetorul și dulapul |2007-10-10 |- |437 |25 |Jojo cea rea |2007-10-11 |- |438 |26 |Gravidă de conjunctură |2007-10-15 |- |439 |27 |Petrecerea surpriză |2007-10-16 |- |440 |28 |Doamna și vagabonzii |2007-10-17 |- |441 |29 |Eroul teraselor |2007-10-18 |- |442 |30 |Consultanții |2007-10-22 |- |443 |31 |Zarurile și valiza |2007-10-23 |- |444 |32 |Trei nuduri pe oră |2007-10-24 |- |445 |33 |Marea demascare |2007-10-25 |- |446 |34 |Mortul viu |2007-10-29 |- |447 |35 |Ficusul problemă |2007-10-30 |- |448 |36 |Fundația |2007-10-31 |- |449 |37 |Peisagiștii |2007-11-01 |- |450 |38 |Scârțâitul |2007-11-05 |- |451 |39 |Donatorii |2007-11-06 |- |452 |40 |Obsesiile |2007-11-07 |- |453 |41 |Dimineața de după |2007-11-08 |- |454 |42 |Fanteziile |2007-11-12 |- |455 |43 |Rockerii |2007-11-13 |- |456 |44 |Pupăza televizată |2007-11-14 |- |457 |45 |Crima |2007-11-15 |- |458 |46 |Ancheta |2007-11-19 |- |459 |47 |Caruselul suspecților |2007-11-20 |- |460 |48 |Inflație de criminali |2007-11-21 |- |461 |49 |Feng shui la greu |2007-11-22 |- |462 |50 |Teoria "armei" |2007-11-26 |- |463 |51 |Ghinioniștii |2007-11-27 |- |464 |52 |Vânătorii de recompensă |2007-11-28 |- |465 |53 |Furia |2007-11-29 |- |466 |54 |Omul mafiei |2007-12-03 |- |467 |55 |Pacienții |2007-12-04 |- |468 |56 |Toamfla și palma |2007-12-05 |- |469 |57 |Cupa spălătorilor la râu |2007-12-06 |- |470 |58 |Meteoritul |2007-12-10 |- |471 |59 |Amenințarea mascaților |2007-12-11 |- |472 |60 |Lista mafiei |2007-12-12 |- |473 |61 |Pană de curent |2007-12-13 |- |474 |62 |Potul cel mare |2007-12-18 |- |475 |63 |Bordelul |2007-12-19 |- |476 |64 |Legea compensației |2007-12-20 |- |} == Sezonul 10 (2008) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |477 |1 |În pat cu Costelo |2008-02-11 |- |478 |2 |Apocalipsa după Pupăză |2008-02-12 |- |479 |3 |Reclamă mascată |2008-02-13 |- |480 |4 |Fanii lui Copperfield |2008-02-14 |- |481 |5 |Autoritatea uniformei |2008-02-18 |- |482 |6 |Pizzeria fantomă |2008-02-19 |- |483 |7 |Un meteo erotic |2008-02-20 |- |484 |8 |Cadoul problemă |2008-02-21 |- |485 |9 |Claustrofobia |2008-02-25 |- |486 |10 |Tuning la pantofi |2008-02-26 |- |487 |11 |Sforăitorii |2008-02-27 |- |488 |12 |Vinovatul fără vină |2008-02-28 |- |489 |13 |Nasuri turtite |2008-03-03 |- |490 |14 |Coliva |2008-03-04 |- |491 |15 |Fotbaliștii |2008-03-05 |- |492 |16 |Atingerea |2008-03-06 |- |493 |17 |Schimb de case |2008-03-10 |- |494 |18 |Patru lăbuțe |2008-03-11 |- |495 |19 |Premiați la Cannes |2008-03-12 |- |496 |20 |Tatăl lui Vandame |2008-03-13 |- |497 |21 |Spargerea |2008-03-17 |- |498 |22 |Volga lui Stalin |2008-03-18 |- |499 |23 |Moștenirea |2008-03-19 |- |500 |24 |Schimb de roluri |2008-03-20 |- |501 |25 |Florile și machiajul |2008-03-24 |- |502 |26 |Viroza |2008-03-25 |- |503 |27 |Cabana din dop |2008-03-26 |- |504 |28 |Dresorul de leoaice |2008-03-27 |- |505 |29 |Masajul adevărului |2008-03-31 |- |506 |30 |Portofelul și peștele |2008-04-01 |- |507 |31 |Bunele maniere |2008-04-02 |- |508 |32 |Adio Angi!!! |2008-04-03 |- |509 |33 |Test de infidelitate |2008-04-07 |- |510 |34 |Evadatul |2008-04-08 |- |511 |35 |Aditivul minune |2008-04-09 |- |512 |36 |Promoția TV |2008-04-10 |- |513 |37 |Cu toții la Ibiza |2008-04-14 |- |514 |38 |Încălzirea globală |2008-04-15 |- |515 |39 |Cadâna lui Gogoașe |2008-04-16 |- |516 |40 |Gravizii |2008-04-17 |- |517 |41 |Finuța |2008-04-21 |- |518 |42 |Polițistul anului |2008-04-22 |- |519 |43 |Coprezentatoarea și chiria |2008-04-23 |- |520 |44 |Fotografia |2008-04-24 |- |521 |45 |Mănăstirea de taici |2008-04-28 |- |522 |46 |Gospodina |2008-04-29 |- |523 |47 |Gogoașa deprimată |2008-04-30 |- |524 |48 |Farsa |2008-05-01 |- |525 |49 |Aspiratorul de gagici |2008-05-05 |- |526 |50 |Scaunul de masaj |2008-05-06 |- |527 |51 |Stafia lui Trașcă |2008-05-07 |- |528 |52 |Medicină alternativă |2008-05-08 |- |529 |53 |Tenorul |2008-05-12 |- |530 |54 |Cu toții la sală |2008-05-13 |- |531 |55 |Abstinent sau absolvent |2008-05-14 |- |532 |56 |Câinele și recompensa |2008-05-15 |- |533 |57 |Cine spală vasele? |2008-05-19 |- |534 |58 |Supernanny |2008-05-20 |- |535 |59 |Manechinii |2008-05-21 |- |536 |60 |Imnul trăsniților |2008-05-22 |- |537 |61 |Seară de Monopoly |2008-05-26 |- |538 |62 |Însărcinată |2008-05-27 |- |539 |63 |Cererea în căsătorie |2008-05-28 |- |540 |64 |Despărțirea |2008-05-29 |- |} == Sezonul 11 (2008) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |541 |1 |Atracție fatală |2008-09-15 |- |542 |2 |O noapte de coșmar |2008-09-16 |- |543 |3 |Sexy Mârlanu |2008-09-17 |- |544 |4 |Întâlnire pe neve |2008-09-18 |- |545 |5 |Bâlbâiții |2008-09-22 |- |546 |6 |Aniversarea |2008-09-23 |- |547 |7 |Relații deschise |2008-09-24 |- |548 |8 |Pământ pe lună |2008-09-25 |- |549 |9 |Mobila erotică |2008-09-29 |- |550 |10 |Casa bântuită |2008-09-30 |- |551 |11 |La lumina stâlpului |2008-10-01 |- |552 |12 |Ordinul de restricție |2008-10-02 |- |553 |13 |Iubita misterioasă |2008-10-06 |- |554 |14 |Fata emo |2008-10-07 |- |555 |15 |Megastarul din toaletă |2008-10-08 |- |556 |16 |Cadoul vorbitor |2008-10-09 |- |557 |17 |Mârlanul se cultivă |2008-10-13 |- |558 |18 |113 - Apel de urgență |2008-10-14 |- |559 |19 |Deochiul |2008-10-15 |- |560 |20 |Pompierul |2008-10-16 |- |561 |21 |Ziua lui Pupăză |2008-10-20 |- |562 |22 |Masca lui Zorro |2008-10-21 |- |563 |23 |Cutremurul |2008-10-22 |- |564 |24 |Crăpătura |2008-10-23 |- |565 |25 |Războiul sexelor |2008-10-27 |- |566 |26 |Gogoașa paralizată |2008-10-28 |- |567 |27 |Afacerea butelia |2008-10-29 |- |568 |28 |Răpirea |2008-10-30 |- |569 |29 |Instalatorul |2008-11-03 |- |570 |30 |Călugărul Mârlanu |2008-11-04 |- |571 |31 |Lumânările parfumate |2008-11-05 |- |572 |32 |Brută sau sensibil? |2008-11-06 |- |573 |33 |Servitorii |2008-11-10 |- |574 |34 |Mușcătura |2008-11-11 |- |575 |35 |Sindicatul erotic |2008-11-12 |- |576 |36 |Șantajul |2008-11-13 |- |577 |37 |Reflorarea |2008-11-17 |- |578 |38 |Angelica se întoarce |2008-11-18 |- |579 |39 |Soluții extreme |2008-11-19 |- |580 |40 |Ghicitoarea |2008-11-20 |- |581 |41 |Patul conjugal |2008-11-24 |- |582 |42 |Hanibal Lecter de România |2008-11-25 |- |583 |43 |Dragoste în direct |2008-11-26 |- |584 |44 |Competiția și percheziția |2008-11-27 |- |585 |45 |Invazia extraterestră |2008-12-01 |- |586 |46 |Aerul condiționat |2008-12-02 |- |587 |47 |Ghena |2008-12-03 |- |588 |48 |Noul Mârlanu |2008-12-04 |- |589 |49 |Cadavrul din valiză |2008-12-08 |- |590 |50 |Bătaia peștelui |2008-12-09 |- |591 |51 |Mârlanu reactivat |2008-12-10 |- |592 |52 |Ochelarii |2008-12-11 |- |593 |53 |Piromanul |2008-12-15 |- |594 |54 |Candidatul la primărie |2008-12-16 |- |595 |55 |Eroul și acupunctura partea 1 |2008-12-17 |- |596 |56 |Eroul și acupunctura partea 2 |2008-12-18 |- |} == Sezonul 12 (2009) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |597 |1 |Simularea |2009-03-02 |- |598 |2 |Poftele |2009-03-03 |- |599 |3 |Ecograful și paranormalul |2009-03-04 |- |600 |4 |Jurnalul lui Pupăză |2009-03-05 |- |601 |5 |Decesul |2009-03-05 |- |602 |6 |Caietul de sarcini |2009-03-09 |- |603 |7 |Secretara, gravida și amorezii |2009-03-10 |- |604 |8 |Apa de gură și rețeta tinereții |2009-03-11 |- |605 |9 |Mireasa și peștele |2009-03-12 |- |606 |10 |Promovarea |2009-03-12 |- |607 |11 |112 |2009-03-16 |- |608 |12 |Dragonul de Komodo |2009-03-17 |- |609 |13 |Porcu' și brocoli |2009-03-18 |- |610 |14 |Zidul Vandamului |2009-03-19 |- |611 |15 |Ca-n sânul naturii |2009-03-23 |- |612 |16 |Coșmar sau premoniție |2009-03-24 |- |613 |17 |Amantul și bubele |2009-03-25 |- |614 |18 |Oglinda |2009-03-26 |- |615 |19 |Robocapsec |2009-03-30 |- |616 |20 |Naționalizarea femeilor |2009-03-31 |- |617 |21 |Războiul păcălelilor |2009-04-01 |- |618 |22 |Alinturile |2009-04-02 |- |619 |23 |Hoțul de televizoare |2009-04-06 |- |620 |24 |Dispariția Desiricăi |2009-04-07 |- |621 |25 |Erou sau excroc |2009-04-08 |- |622 |26 |Lovit și abandonat |2009-04-09 |- |623 |27 |Criza și Crizații |2009-04-13 |- |624 |28 |În căutarea Desiricăi |2009-04-14 |- |625 |29 |Presupusul hoț |2009-04-15 |- |626 |30 |Amenințările |2009-04-16 |- |627 |31 |Sirena |2009-04-20 |- |628 |32 |Test de fidelitate |2009-04-21 |- |629 |33 |Nume de vedete |2009-04-22 |- |630 |34 |Bucătarul sexy |2009-04-23 |- |631 |35 |Orașul cu un singur locuitor |2009-04-27 |- |632 |36 |Amanții vedetei |2009-04-28 |- |633 |37 |Trei ceasuri rele |2009-04-29 |- |634 |38 |Băiatul cu pizza |2009-04-30 |- |635 |39 |Matrimonialele |2009-04-31 |- |636 |40 |Războiul conjugal |2009-05-05 |- |637 |41 |DJ Pupăză |2009-05-06 |- |638 |42 |Atentat în direct |2009-05-07 |- |639 |43 |Cura de slăbire |2009-05-11 |- |63940 |44 |Drapelul unității partea 1 |2009-05-12 |- |641 |45 |Drapelul unității partea 2 |2009-05-13 |- |642 |46 |Gagica tuturor |2009-05-14 |- |643 |47 |Cadoul pierdut |2009-05-18 |- |644 |48 |Amenajări interioare |2009-05-19 |- |645 |49 |Pui de trac |2009-05-20 |- |646 |50 |DVD-ul încriminator |2009-05-21 |- |647 |51 |Vampirii |2009-05-25 |- |648 |52 |Balul vagabonzilor |2009-05-26 |- |649 |53 |Starleta porno |2009-05-27 |- |650 |54 |Uitucii |2009-05-28 |- |651 |55 |Comoara și dispăruții |2009-06-01 |- |652 |56 |Hoții de tablouri |2009-06-02 |- |653 |57 |Cadoul special |2009-06-03 |- |654 |58 |Noul psiholog |2009-06-04 |- |655 |59 |Mai nebună ca nebunii |2009-06-08 |- |656 |60 |Chiriașa |2009-06-09 |- |} == Sezonul 13 (2009) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |657 |1 |Sabia lui Damucles |2009-09-07 |- |658 |2 |Războiul psihologic |2009-09-08 |- |659 |3 |Firma de pază |2009-09-09 |- |660 |4 |Armistițiul |2009-09-10 |- |661 |5 |Zugravi de conjunctură |2009-09-14 |- |662 |6 |Moartea vine pe banda de casetofon |2009-09-15 |- |663 |7 |Picnicul reconcilierii |2009-09-17 |- |664 |8 |Ghinionul norocului |2009-09-18 |- |665 |9 |Violatorul de psiholoage |2009-09-21 |- |666 |10 |Cagula și peruca |2009-09-22 |- |667 |11 |Medalia |2009-09-23 |- |668 |12 |Experții în pictură |2009-09-24 |- |669 |13 |Camera ascunsă |2009-09-28 |- |670 |14 |Rochia de fitze |2009-09-29 |- |671 |15 |Alesul Afroditei |2009-09-30 |- |672 |16 |Pijamale sexy |2009-10-01 |- |673 |17 |Demascarea |2009-10-05 |- |674 |18 |Coșmarul |2009-10-06 |- |675 |19 |Bicicleta medicinală |2009-10-07 |- |676 |20 |Băile termale |2009-10-08 |- |677 |21 |Vrăjitoarea și mușchiuloșii |2009-10-12 |- |678 |22 |La față păpușă, la fizic mătușă |2009-10-13 |- |679 |23 |Câinii |2009-10-14 |- |680 |24 |Vasul chinezesc |2009-10-15 |- |681 |25 |Sclavul |2009-10-19 |- |682 |26 |Toaleta discordiei |2009-10-20 |- |683 |27 |Afrodita Cucu |2009-10-21 |- |684 |28 |Eroul și borfașii |2009-10-22 |- |685 |29 |Menajera |2009-10-26 |- |686 |30 |Maseorii |2009-10-27 |- |687 |31 |Polițistul șpăgar |2009-10-28 |- |688 |32 |Divide et impera |2009-10-29 |- |689 |33 |Viol sau plăcere ?!? |2009-11-02 |- |690 |34 |Casa cu stafii |2009-11-03 |- |691 |35 |Moștenirea |2009-11-04 |- |692 |36 |Mister Pupăză Show |2009-11-05 |- |693 |37 |Sexy Ema și Mârlanu Gay |2009-11-09 |- |694 |38 |Reparatorul de căsnicii |2009-11-10 |- |695 |39 |Avansarea lui Chiorete |2009-11-11 |- |696 |40 |Cea mai bună prietenă |2009-11-12 |- |697 |41 |Semințele |2009-11-16 |- |698 |42 |Cutremurul și replica |2009-11-17 |- |699 |43 |Ziua polițistei |2009-11-18 |- |700 |44 |Sosia lui Botezatu |2009-11-19 |- |701 |45 |Nopți albe |2009-11-23 |- |702 |46 |Dosarul problemă |2009-11-24 |- |703 |47 |Caruselul arestărilor |2009-11-25 |- |704 |48 |Pupăza în comă |2009-11-26 |- |705 |49 |Test de sinceritate |2009-11-30 |- |706 |50 |Hipnoza |2009-12-01 |- |707 |51 |Maniaca |2009-12-02 |- |708 |52 |Serviciul de ajutor rapid |2009-12-03 |- |709 |53 |Anabolizantele |2009-12-07 |- |710 |54 |Bodyguarzi în Ghencea |2009-12-08 |- |711 |55 |Toată lumea e gravidă |2009-12-09 |- |712 |56 |Votați Ema Cucu! |2009-12-10 |- |713 |57 |Ordinul de restricție |2009-12-14 |- |714 |58 |Orbii |2009-12-15 |- |715 |59 |Răpirea candidatei |2009-12-16 |- |716 |60 |Ziua cea mare |2009-12-17 |- |} == Sezonul 14 (2010) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |717 |1 |Dragoste sau interes? |2010-02-22 |- |718 |2 |Popa prostu'!!! |2010-02-23 |- |719 |3 |Pâinea de Constanța |2010-02-24 |- |720 |4 |Mirosul |2010-02-25 |- |721 |5 |Fluierul |2010-03-01 |- |722 |6 |Vaccinul antiporcin |2010-03-02 |- |723 |7 |Angajez secretară |2010-03-03 |- |724 |8 |Somn ușor! |2010-03-04 |- |725 |9 |Gripa mârlănească |2010-03-08 |- |726 |10 |Spiritul lui Gogoașe |2010-03-09 |- |727 |11 |Inundația |2010-03-10 |- |728 |12 |Cererea în căsătorie |2010-03-11 |- |729 |13 |Hot dog!!! |2010-03-15 |- |730 |14 |Crima |2010-03-16 |- |731 |15 |Matrimonialele |2010-03-17 |- |732 |16 |Miss Moldova |2010-03-18 |- |733 |17 |[[Romeo și Julieta]] |2010-03-22 |- |734 |18 |Șacalul |2010-03-23 |- |735 |19 |Amenințarea vampirilor |2010-03-24 |- |736 |20 |Comandamentul de criză |2010-03-25 |- |737 |21 |Pagina 52 |2010-03-29 |- |738 |22 |Strategia piranha |2010-03-30 |- |739 |23 |Moarta vie |2010-03-31 |- |740 |24 |Evacuarea Afroditei |2010-04-01 |- |741 |25 |Geanta surpriză |2010-04-05 |- |742 |26 |Creatura din pubelă |2010-04-06 |- |743 |27 |Lampa lui Aladin |2010-04-07 |- |744 |28 |Șefa DGS și imnul FCM |2010-04-08 |- |745 |29 |Dentista |2010-04-12 |- |746 |30 |Plata în natură |2010-04-13 |- |747 |31 |Păpușa Voodoo |2010-04-14 |- |748 |32 |Capcana mobilului |2010-04-15 |- |749 |33 |Ciocănitoarea Woody |2010-04-19 |- |750 |34 |Creditul fără nevoi personale |2010-04-20 |- |751 |35 |Cititorul de gânduri |2010-04-21 |- |752 |36 |Hoții de picturi |2010-04-22 |- |753 |37 |Depozitul de lemne |2010-04-26 |- |754 |38 |Ferdinand Vârlanu și "Cireașa de pe tort" |2010-04-27 |- |755 |39 |Razie la buletine! |2010-04-28 |- |756 |40 |Blonda lu' Mârlanu |2010-04-29 |- |757 |41 |Asediul suporterilor |2010-05-03 |- |758 |42 |Meciul meciurilor |2010-05-04 |- |759 |43 |Copilul tuturor |2010-05-05 |- |760 |44 |Televiziunea poporului |2010-05-06 |- |761 |45 |Stafiile |2010-05-10 |- |762 |46 |Generalul Chiorete |2010-05-11 |- |763 |47 |Nocturna funerară |2010-05-12 |- |764 |48 |Comedia erorilor |2010-05-13 |- |765 |49 |Amanta primarului |2010-05-17 |- |766 |50 |Premoniția |2010-05-18 |- |767 |51 |Azilul fostelor glorii |2010-05-19 |- |768 |52 |Betty cea urâtă |2010-05-20 |- |769 |53 |Demisia |2010-05-24 |- |770 |54 |Cu barosu la psihiatra |2010-05-25 |- |771 |55 |Cu toții la Amara! |2010-05-26 |- |772 |56 |Viața bate filmul!!! |2010-05-27 |- |} == Sezonul 15 (2010) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |773 |1 |Polițiști de ocazie |2010-09-06 |- |774 |2 |Ajustări salariale |2010-09-07 |- |775 |3 |Vacanță de vis |2010-09-08 |- |776 |4 |Tilică se mărită |2010-09-09 |- |777 |5 |Cercei unicat |2010-09-13 |- |778 |6 |Care pe care... |2010-09-14 |- |779 |7 |Iubitul Sofiei |2010-09-15 |- |780 |8 |Guns and roses |2010-09-16 |- |781 |9 |Galantonii |2010-09-20 |- |782 |10 |Pupăza din tei |2010-09-21 |- |783 |11 |Stația de taxi |2010-09-22 |- |784 |12 |Hoțul de televizoare |2010-09-23 |- |785 |13 |Greva polițistilor |2010-09-27 |- |786 |14 |Iubita oficială |2010-09-28 |- |787 |15 |Reclama |2010-09-29 |- |788 |16 |Violatorul și dulapul |2010-09-30 |- |789 |17 |Droguri pentru a' bătrâna |2010-10-04 |- |790 |18 |Mesajul bichinilor |2010-10-05 |- |791 |19 |Zeitatea africană |2010-10-06 |- |792 |20 |Starleta XXX |2010-10-07 |- |793 |21 |Amenințările |2010-10-11 |- |794 |22 |Invitație la duș |2010-10-12 |- |795 |23 |Portofele, portofele! |2010-10-13 |- |796 |24 |Șampanie și yaht |2010-10-14 |- |797 |25 |Cura de slăbire |2010-10-18 |- |798 |26 |Liza Minerii |2010-10-19 |- |799 |27 |Manifestație anti-babă |2010-10-20 |- |800 |28 |Bikerul |2010-10-21 |- |801 |29 |Justițiarele |2010-10-25 |- |802 |30 |Glaciațiunea |2010-10-26 |- |803 |31 |Afacerea toaleta |2010-10-27 |- |804 |32 |Trombonistul |2010-10-28 |- |805 |33 |Duhovnicul Mârlanu |2010-11-01 |- |806 |34 |Dansul pinguinului |2010-11-02 |- |807 |35 |Școala de șoferi |2010-11-03 |- |808 |36 |Pana de curent |2010-11-04 |- |809 |37 |Micuțul african |2010-11-08 |- |810 |38 |Tura de noapte |2010-11-09 |- |811 |39 |Șah și mat!!! |2010-11-10 |- |812 |40 |Telefonul fără fir!!! |2010-11-11 |- |813 |41 |Piscina |2010-11-15 |- |814 |42 |Mondena |2010-11-16 |- |815 |43 |Surdul |2010-11-17 |- |816 |44 |Imobiliare și auto |2010-11-18 |- |817 |45 |Tabloul |2010-11-22 |- |818 |46 |Șase, vine fiscul! |2010-11-23 |- |819 |47 |Moroșanu |2010-11-24 |- |820 |48 |Donatorii de mormoloci |2010-11-25 |- |821 |49 |Floarea discordiei |2010-11-29 |- |822 |50 |Paranormalul |2010-11-30 |- |823 |51 |Școala de vrăjitori |2010-12-01 |- |824 |52 |Limitatoarele de viteză |2010-12-02 |- |825 |53 |Gigolo italian |2010-12-06 |- |826 |54 |Haina de blană |2010-12-07 |- |827 |55 |Soluții radicale |2010-12-08 |- |828 |56 |Reabilitarea termică |2010-12-09 |- |829 |57 |Agentul SIE |2010-12-13 |- |830 |58 |Inchiziția |2010-12-14 |- |831 |59 |Detergentul afrodisiac |2010-12-15 |- |832 |60 |Tanta Clanța |2010-12-16 |- | | |Special Revelion partea 1 |2011-01-09 |- | | |Special Revelion partea 2 |2011-01-10 |- |} == Sezonul 16 (2011) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |833 |1 |Lista lu' Pupăză |2011-02-28 |- |834 |2 |O nouă secție! |2011-03-01 |- |835 |3 |Interogatoriu all inclusive |2011-03-02 |- |836 |4 |Arhanghelul Chiorete |2011-03-03 |- |837 |5 |Certificatul de bărbăție |2011-03-07 |- |806 |6 |Icoana făcătoare de minuni |2011-03-08 |- |807 |7 |Dumnezeu pentru o zi |2011-03-09 |- |808 |8 |Povești nemuritoare |2011-03-10 |- |809 |9 |O noapte furtunoasă |2011-03-14 |- |810 |10 |Cu toții la safari |2011-03-15 |- |811 |11 |Competiția |2011-03-16 |- |812 |12 |Peștera muierii |2011-03-17 |- |813 |13 |Marele pot |2011-03-21 |- |814 |14 |Vrabia viloi visează!!! |2011-03-22 |- |815 |15 |Supremația Babei |2011-03-23 |- |816 |16 |Mârlacul |2011-03-24 |- |817 |17 |Bolnavă închipuită |2011-03-28 |- |818 |18 |[[Jack Spintecătorul]] |2011-03-29 |- |819 |19 |Răpirea sofiei |2011-03-30 |- |820 |20 |Păcăleală de 1 aprilie |2011-03-31 |- |821 |21 |Tratamentul cu usturoi |2011-04-04 |- |822 |22 |Războiul televizoarelor |2011-04-05 |- |823 |23 |Însărcinată din greșeală |2011-04-06 |- |824 |24 |Psiholoagă sau matroană |2011-04-07 |- |825 |25 |Secretara moldoveancă |2011-04-11 |- |826 |26 |Jurasic Tarc |2011-04-12 |- |827 |27 |Degradații |2011-04-13 |- |828 |28 |Gala premiilor Oscar |2011-04-14 |- |829 |29 |Mireasa moartă |2011-04-18 |- |830 |30 |Poliția în acțiune |2011-04-19 |- |831 |31 |[[Fantoma de la operă]] |2011-04-20 |- |832 |32 |Spălătorul de bani |2011-04-21 |- |833 |33 |Nebun cu acte |2011-04-25 |- |834 |34 |Drumul gazelor |2011-04-26 |- |835 |35 |Cu toții la canal |2011-04-27 |- |836 |36 |Declarațiile de dragoste |2011-04-28 |- |837 |37 |Jambonul franțuzesc |2011-05-02 |- |838 |38 |Baba moartă |2011-05-03 |- |839 |39 |Colecția de lenjerie |2011-05-04 |- |840 |40 |Ordinul de restricție |2011-05-05 |- |841 |41 |Cererea în căsătorie |2011-05-09 |- |842 |42 |Afacerea cu flori |2011-05-10 |- |843 |43 |Teroriști și câștigi |2011-05-11 |- |844 |44 |Polițiștii Gay |2011-05-17 |- |845 |45 |Cantina săracilor |2011-05-19 |- |846 |46 |Școala de dans și bune maniere |2011-05-19 |- |847 |47 |Miliardarul Moldovean |2011-05-20 |- |848 |48 |Mama Sofiei |2011-05-21 |- |849 |49 |Pupăza sălbatică |2011-05-23 |- |850 |50 |Amantul Emei |2011-05-24 |- |851 |51 |Două nunți și-o sinucidere |2011-05-25 |- |852 |52 |Fără apă și curent |2011-05-26 |- |853 |53 |Cu baba la cimitir |2011-05-30 |- |854 |54 |[[Frumoasa și bestia]] |2011-05-31 |- |855 |55 |Lovitură de teatru |2011-06-01 |- |856 |56 |Final de comă |2011-06-02 |- |} == Sezonul 17 (2011) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |857 |1 |Ziua de apoi |2011-09-12 |- |858 |2 |Dictatura Mârlanului |2011-09-13 |- |859 |3 |Momentul adevărului |2011-09-14 |- |860 |4 |Clubul de plăceri nebănuite |2011-09-15 |- |861 |5 |Și tu Burtus? |2011-09-20 |- |862 |6 |Cabinetul psihoerotic |2011-09-21 |- |863 |7 |Covorul din Biroul Oval |2011-09-22 |- |864 |8 |Echipa de fotbal feminin |2011-09-23 |- |865 |9 |Mesaje de iubire |2011-09-26 |- |866 |10 |Fitzo-shica |2011-09-27 |- |867 |11 |Demisia |2011-09-28 |- |868 |12 |Asistenta lui Pupăză |2011-09-29 |- |869 |13 |Guvernul Pupăză |2011-10-03 |- |870 |14 |Fantomas |2011-10-04 |- |871 |15 |Marea evadare |2011-10-05 |- |872 |16 |Statueta Voodoo |2011-10-06 |- |873 |17 |Interzis minorilor |2011-10-10 |- |874 |18 |Recompensa |2011-10-11 |- |875 |19 |Concursul de angajare |2011-10-12 |- |876 |20 |Legendele Olimpului |2011-10-13 |- |877 |21 |Grădinarul și cura de slăbire |2011-10-17 |- |878 |22 |Psihogogoașă |2011-10-18 |- |879 |23 |Sezonul împerecherii |2011-10-19 |- |880 |24 |Cazul Mozart |2011-10-20 |- |881 |25 |Trei nunți și-o renovare |2011-10-24 |- |882 |26 |Publicitatea negativă |2011-10-25 |- |883 |27 |Greva foamei |2011-10-26 |- |884 |28 |Cine sapă groapa altuia... |2011-10-27 |- |885 |29 |Telefonul cu suprataxă |2011-10-31 |- |886 |30 |Micul Ceaușescu |2011-11-01 |- |887 |31 |Cadouri pentru Sofica |2011-11-02 |- |888 |32 |Victima din telenovelă |2011-11-03 |- |889 |33 |Tură de noapte |2011-11-07 |- |890 |34 |Dumnezei pentru o zi |2011-11-08 |- |891 |34 |Reconstituirea |2011-11-09 |- |892 |36 |Hoțul de poșete |2011-11-10 |- |893 |37 |Ostatecii |2011-11-14 |- |894 |38 |Lebăda neagră |2011-11-15 |- |895 |39 |Babalaureatul |2011-11-16 |- |896 |40 |Respectul și fitza |2011-11-17 |- |897 |41 |Noră pentru babă |2011-11-21 |- |898 |42 |Homo erectus |2011-11-22 |- |899 |43 |Ultimul ovul |2011-11-23 |- |900 |44 |James Tont - Agentul 000 |2011-11-24 |- |901 |45 |Ce vrăji mai vor fetele |2011-11-28 |- |902 |46 |Big Mama și McDonuts |2011-11-29 |- |903 |47 |Partidul P.U.P.Ă.Z.Ă. |2011-11-30 |- |904 |48 |Orgia culinară |2011-12-01 |- |905 |49 |Leafa, ceasul și amantul |2011-12-05 |- |906 |50 |Fata președintelui |2011-12-06 |- |907 |51 |Miss Ugly |2011-12-07 |- |908 |52 |Dansuri din buric |2011-12-08 |- |909 |53 |Acum ori niciodată |2011-12-12 |- |910 |54 |Hăinuțe pentru păpuși |2011-12-13 |- |911 |55 |Finetzuri Mârlănești |2011-12-14 |- |912 |56 |Cadouri neașteptate |2011-12-15 |- |913 |57 |Colindă Trăsnită |2011-12-23 |- |914 |58 |Trăsnelion 2012, Partea 1 |2011-01-03 |- |915 |59 |Trăsnelion 2012, Partea 2 |2011-01-04 |- |} == Sezonul 18 (2012) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |916 |1 |Probleme de corason |2012-02-27 |- |917 |2 |Schimb de personalități |2012-02-28 |- |918 |3 |Calendarul salvator |2012-02-29 |- |919 |4 |Șoimul Patriei |2012-03-01 |- |920 |5 |Buletin de capitală |2012-03-05 |- |921 |6 |Marea extragere |2012-03-06 |- |922 |7 |Ștrandul de nudiști |2012-03-07 |- |923 |8 |Marea mahmureală |2012-03-08 |- |924 |9 |Ofițerul de presă |2012-03-12 |- |925 |10 |Colecția de pălării |2012-03-13 |- |926 |11 |Moda răpitorului |2012-03-14 |- |927 |12 |Adevărata Omidee |2012-03-15 |- |928 |13 |Eunucul |2012-03-19 |- |929 |14 |Implantul |2012-03-20 |- |930 |15 |O noapte furtunoasă |2012-03-21 |- |931 |17 |Bal mascat |2012-03-22 |- |932 |17 |Sfătuitorul secret |2012-03-26 |- |933 |18 |Probă de căsnicie |2012-03-27 |- |934 |19 |Ochii care nu se văd, se aud |2012-03-28 |- |935 |20 |O scrisoare pierdută |2012-03-29 |- |936 |21 |Amnezicul |2012-04-02 |- |937 |22 |Coșmar sau premoniție? |2012-04-03 |- |938 |23 |Platforma electorală |2012-04-04 |- |939 |24 |Luceafărul și postliceeala |2012-04-05 |- |940 |25 |Miting pro și contra |2012-04-09 |- |941 |26 |Neprihănita |2012-04-10 |- |942 |27 |Culoarea politică |2012-04-11 |- |943 |28 |Viroza africană |2012-04-12 |- |944 |29 |Obsesia superstițiilor |2012-04-16 |- |945 |30 |Peștișorul fermecat |2012-04-17 |- |946 |31 |Pariu cu frica |2012-04-18 |- |947 |32 |Zorro TV |2012-04-19 |- |948 |33 |Războiul parcărilor |2012-04-23 |- |949 |34 |Capela Mârlănească |2012-04-24 |- |950 |35 |Bancomatul |2012-04-25 |- |951 |36 |Poștașul |2012-04-26 |- |952 |37 |Vacanță exotică |2012-04-30 |- |953 |38 |Betty reloaded |2012-05-01 |- |954 |39 |Impozitul pe prostie |2012-05-02 |- |955 |40 |Crucea |2012-05-03 |- |956 |41 |Ziua mult așteptată |2012-05-07 |- |957 |42 |Ghici unde dormim diseară |2012-05-08 |- |958 |43 |Cuiul strategic |2012-05-09 |- |959 |44 |Inelul de logodnă |2012-05-10 |- |960 |45 |Frate și soră |2012-05-14 |- |961 |46 |Cimitirul de animale |2012-05-15 |- |962 |47 |Hotelul perverșilor |2012-05-16 |- |963 |48 |Monster Chef |2012-05-17 |- |964 |49 |Tortul de mămăligă |2012-05-21 |- |965 |50 |Lecția de călărie |2012-05-22 |- |966 |51 |Picăturile 3D |2012-05-23 |- |967 |52 |Memoriile Babei |2012-05-24 |- |968 |53 |Pregătește-te de nuntă |2012-05-28 |- |969 |54 |Nașii și mirii |2012-05-29 |- |970 |55 |Copilul lui Pupăză |2012-05-31 |- |971 |56 |În episodul 1000, la “Trăsniții” se alege președintele României! |2012-05-31 |- |972 |57 |Videoclip aniversar 1000 de episoade |2012-06-01 |- |973 |58 |Ziua cea mare |2012-06-01 |- |} == Sezonul 19 (2012) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |974 |1 |Bienvenido a España! |2012-09-10 |- |975 |2 |De ce ți-e frică nu scapi |2012-09-12 |- |976 |3 |Dansatorii de flamenco |2012-09-13 |- |977 |4 |La Babornitză |2012-09-17 |- |978 |5 |Scrisoarea |2012-09-18 |- |979 |6 |Bucătăreasa |2012-09-18 |- |980 |7 |Regia și decorul |2012-09-19 |- |981 |8 |Habla espanol |2012-09-20 |- |982 |9 |Prima leafă |2012-09-25 |- |983 |10 |Sărbătoarea făinii și amnezicul |2012-09-27 |- |984 |11 |Traficanții |2012-09-27 |- |985 |12 |Generatorul de probleme |2012-09-27 |- |986 |13 |Hijo de babel |2012-10-01 |- |987 |14 |Războiul geloziei |2012-10-02 |- |988 |15 |Vinul și bijuteria |2012-10-03 |- |989 |16 |Capcanele |2012-10-04 |- |990 |17 |Spargerea |2012-10-08 |- |991 |18 |Buletinul expirat |2012-10-09 |- |992 |19 |Telefonul |2012-10-10 |- |993 |20 |Consemnul |2012-10-11 |- |994 |21 |Planuri de împăcare |2012-10-15 |- |995 |22 |Fiara |2012-10-16 |- |996 |23 |Regula regizorului |2012-10-17 |- |997 |24 |Pariul |2012-10-18 |- |998 |25 |Psiholoaga |2012-10-22 |- |999 |26 |Foamea |2012-10-23 |- |1000 |27 |Marea Românie |2012-10-23 |- |1001 |28 |Gala de box |2012-10-25 |- |1002 |29 |Camera de ceartă |2012-10-29 |- |1003 |30 |Infractor de bună voie |2012-10-30 |- |1004 |31 |Enterococlita |2012-10-31 |- |1005 |32 |Rezervarea |2012-11-01 |- |1006 |33 |Războiul figuranților |2012-11-05 |- |1007 |34 |Linia fierbinte |2012-11-06 |- |1008 |35 |Amnezica |2012-11-07 |- |1009 |36 |Casa groazei |2012-11-08 |- |1010 |37 |Impresara |2012-11-12 |- |1011 |38 |Accidentul |2012-11-13 |- |1012 |39 |Crimă la comandă |2012-11-14 |- |1013 |40 |Cati ușuratica |2012-11-15 |- |1014 |41 |Rechemat și sechestrat |2012-11-19 |- |1015 |42 |Comoara |2012-11-20 |- |1016 |43 |Miss Ospătărița |2012-11-21 |- |1017 |44 |Profesoru' de spaniolă |2012-11-22 |- |1018 |45 |Chica Morena |2012-11-26 |- |1019 |46 |Virusul |2012-11-27 |- |1020 |47 |Bebelușul |2012-11-28 |- |1021 |48 |Mârlanu' spa |2012-11-29 |- |1022 |49 |Bucica și Ecaterina |2012-12-03 |- |1023 |50 |Mortul viu |2012-12-04 |- |1024 |51 |Lingăii |2012-12-05 |- |1025 |52 |James Bold |2012-12-06 |- |1026 |53 |Donatorul |2012-12-10 |- |1027 |54 |Amenințarea Babei |2012-12-11 |- |1028 |55 |Întâlnire de gradul zero |2012-12-12 |- |1029 |56 |Grande telenovela |2012-12-13 |- |} == Sezonul 20 (2013) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1030 |1 |Bloody Mary |2013-02-25 |- |1031 |2 |Mima |2013-02-26 |- |1032 |3 |[[El Clasico]] |2013-02-27 |- |1033 |4 |Vine omul, dar mai și pleacă |2013-02-28 |- |1034 |5 |Parfum de bărbat |2013-03-04 |- |1035 |6 |[[Thriller]] |2013-03-05 |- |1036 |7 |No tengo dinero |2013-03-06 |- |1037 |8 |Videochatul |2013-03-07 |- |1038 |9 |Cadourile |2013-03-11 |- |1039 |10 |Blesteme și feng shui |2013-03-12 |- |1040 |11 |Cântăreața și barbugiul |2013-03-13 |- |1041 |12 |Pompe funebre |2013-03-14 |- |1042 |13 |Brioșele vesele |2013-03-18 |- |1043 |14 |Certificatul de deces |2013-03-19 |- |1044 |15 |Figurantele |2013-03-20 |- |1045 |16 |Răscoala |2013-03-21 |- |1046 |17 |Adevăr sau provocare |2013-03-25 |- |1047 |18 |Gravida |2013-03-26 |- |1048 |19 |Designerul de pantofi |2013-03-27 |- |1049 |20 |Spiritul radioului |2013-03-28 |- |1050 |21 |Văduva neagră |2013-04-01 |- |1051 |22 |Matinalul |2013-04-02 |- |1052 |23 |Studioul matrimonial |2013-04-03 |- |1053 |23 |Tehnici de agățat |2013-04-04 |- |1054 |25 |Scandalagioaica de serviciu |2013-04-08 |- |1055 |26 |Dezorientarea sexuală |2013-04-09 |- |1056 |27 |Limuzina |2013-04-10 |- |1057 |28 |Mortul zilei |2013-04-11 |- |1058 |29 |Hoții de câini |2013-04-15 |- |1059 |30 |Gonflabila, soldățeii și grădinarii |2013-04-16 |- |1060 |31 |Cultul personalității |2013-04-17 |- |1061 |32 |Strategia Ecaterinei |2013-04-18 |- |1062 |33 |Efectul bicicletei |2013-04-22 |- |1063 |34 |Mama soacră |2013-04-23 |- |1064 |35 |Nunta |2013-04-24 |- |1065 |36 |Reclamă mascată |2013-04-25 |- |1066 |37 |Virginitate de vânzare |2013-04-29 |- |1067 |38 |Mârlanu' Gay |2013-04-30 |- |1068 |39 |Chiriașa |2013-05-01 |- |1069 |40 |Muribunda |2013-05-02 |- |1070 |41 |Șeful Gogoașe |2013-05-06 |- |1071 |42 |Triunghiul amoros |2013-05-07 |- |1072 |43 |Veronica, fată bună |2013-05-08 |- |1073 |44 |Noroc și sănătate |2013-05-09 |- |1074 |45 |Gândacii salvatori |2013-05-13 |- |1075 |46 |Filajul |2013-05-14 |- |1076 |47 |Întâlnire de gradul 5 |2013-05-15 |- |1077 |48 |Cu ochii larg închiși |2013-05-16 |- |1078 |49 |Mascota |2013-05-20 |- |1079 |50 |Instructoarea de striptease |2013-05-21 |- |1080 |51 |Camera de rugăciune |2013-05-22 |- |1081 |52 |Petreceri deocheate |2013-05-23 |- |1082 |53 |Amor din Sangria |2013-05-27 |- |1083 |54 |Serenade |2013-05-28 |- |1084 |55 |Ferma animalelor |2013-05-29 |- |1085 |56 |Propunere indecentă |2013-05-30 |- |} == Sezonul 21 (2013) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1086 |1 |Soț și hoție |2013-09-16 |- |1087 |2 |Duhovnicul |2013-09-17 |- |1088 |3 |Noul Mesia |2013-09-18 |- |1089 |4 |Tipicarul |2013-09-19 |- |1090 |5 |Ispitele |2013-09-23 |- |1091 |6 |Rochia de mireasă |2013-09-24 |- |1092 |7 |Ricky Martin |2013-09-25 |- |1093 |8 |[[Spartacus]] |2013-09-26 |- |1094 |9 |Minunile lui Mârlanu |2013-09-30 |- |1095 |10 |Hoțul |2013-10-01 |- |1096 |11 |Icoana |2013-10-02 |- |1097 |12 |O întâlnire fierbinte |2013-10-03 |- |1098 |13 |Bebelușa |2013-10-07 |- |1099 |14 |Dotații |2013-10-08 |- |1110 |15 |Botezul lui Esteban |2013-10-09 |- |1111 |16 |Tradițiile |2013-10-10 |- |1112 |17 |Concursul de popi |2013-10-14 |- |1113 |18 |Răpirea |2013-10-15 |- |1114 |19 |Soneria și papucii |2013-10-16 |- |1115 |20 |Depravații |2013-10-17 |- |1116 |21 |Analize încrucișate |2013-10-21 |- |1117 |22 |Gay-ul și sanctificarea |2013-10-22 |- |1118 |23 |Consilierul floral |2013-10-23 |- |1119 |24 |Corul priveghetorilor |2013-10-24 |- |1120 |25 |Fii și nepoți |2013-10-28 |- |1121 |26 |Lupta pentru moștenire |2013-10-29 |- |1122 |27 |Paparazzi |2013-10-30 |- |1123 |28 |Da și nu |2013-10-31 |- |1124 |29 |Striperii |2013-11-04 |- |1125 |30 |Mineriada |2013-11-05 |- |1126 |31 |Naturistul |2013-11-06 |- |1127 |32 |Sectantul |2013-11-07 |- |1128 |33 |Instructorul de wrestling |2013-11-11 |- |1129 |34 |Sexterapeuta |2013-11-12 |- |1130 |35 |Excursie în Ibiza |2013-11-13 |- |1131 |36 |Instabilitate locativă |2013-11-14 |- |1132 |37 |Expresorul |2013-11-18 |- |1133 |38 |Cartoful minune |2013-11-19 |- |1134 |39 |Pescarii lu' pește |2013-11-20 |- |1135 |40 |Scula din dotare |2013-11-21 |- |1136 |41 |Degustarea |2013-11-25 |- |1137 |42 |Mumia |2013-11-26 |- |1138 |43 |Sosia |2013-11-27 |- |1139 |44 |Băiatul sponsorului |2013-11-28 |- |1140 |45 |Gelozia, boală grea |2013-12-02 |- |1141 |46 |Petrecerea burlacilor |2013-12-03 |- |1142 |47 |Fiesta burlăcițelor |2013-12-04 |- |1143 |48 |Târgul de bărbați |2013-12-05 |- |1144 |49 |Înseminatorul |2013-12-09 |- |1145 |50 |Cupluri în derivă |2013-12-10 |- |1146 |51 |Răscumpărarea |2013-12-11 |- |1147 |52 |Întâlniri aranjate |2013-12-12 |- |1148 |53 |Coșmarul și acatrista |2013-12-17 |- |1149 |54 |Magia neagră |2013-12-17 |- |1150 |55 |Jaf armat |2013-12-18 |- |1151 |56 |Hasta la vista España! |2013-12-19 |- |} == Sezonul 22 (2014) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1152 |1 |Casă, dulce casă |2014-03-10 |- |1153 |2 |Colegi vechi și noi |2014-03-11 |- |1154 |3 |Dezertorul |2014-03-12 |- |1155 |4 |Stofă de patron |2014-03-13 |- |1156 |5 |Pană de curent |2014-03-14 |- |1157 |6 |Cu acte și fără acte |2014-03-17 |- |1158 |7 |Meditatorul |2014-03-18 |- |1159 |8 |Cultul personalității |2014-03-19 |- |1160 |9 |Capela sextină |2014-03-20 |- |1161 |10 |Hormonul |2014-03-21 |- |1162 |11 |Clopotul și funia groasă |2014-03-24 |- |1163 |12 |[[SIDA]] |2014-03-25 |- |1164 |13 |Când doi se bat, al treilea câștigă |2014-03-26 |- |1165 |14 |De ce ți-e frică, nu scapi |2014-03-27 |- |1166 |15 |Incontinența |2014-03-28 |- |1167 |16 |Taxa de protecție |2014-03-31 |- |1168 |17 |Înregistrarea |2014-04-01 |- |1169 |18 |Duios Anastasia trecea |2014-04-02 |- |1170 |19 |Portofelul |2014-04-03 |- |1171 |20 |Pizza minune |2014-04-04 |- |1172 |21 |Petreceri tematice |2014-04-07 |- |1173 |22 |Piticul |2014-04-08 |- |1174 |23 |Ori la biserică, ori la arest |2014-04-09 |- |1175 |24 |Producătorul |2014-04-10 |- |1176 |25 |Cântărețul |2014-04-11 |- |1177 |26 |Maestrul de comemorări |2014-04-14 |- |1178 |27 |Scandal după scandal |2014-04-15 |- |1179 |28 |Bomba |2014-04-16 |- |1180 |29 |Musafiri nepoftiți |2014-04-17 |- |1181 |30 |Tombola |2014-04-18 |- |1182 |31 |IQ pentru bingo |2014-04-21 |- |1183 |32 |Vărsat de vânt |2014-04-22 |- |1184 |33 |Vrăjitoarea |2014-04-23 |- |1185 |34 |Cerere în căsătorie |2014-04-24 |- |1186 |35 |Spovedanie în arest |2014-04-25 |- |1187 |36 |Stilistul |2014-04-28 |- |1188 |37 |Pofte carnale și vegetariene |2014-04-29 |- |1189 |38 |Ultimii vor fi cei dintâi |2014-04-30 |- |1190 |39 |Din dragoste, bre! |2014-05-01 |- |1191 |40 |Misiune de noapte |2014-05-02 |- |1192 |41 |Escapada |2014-05-05 |- |1193 |42 |La bine și la job |2014-05-06 |- |1194 |43 |Reacții eronate |2014-05-07 |- |1195 |44 |Popa comedie |2014-05-08 |- |1196 |45 |Striptisul |2014-05-09 |- |1197 |46 |Legături periculoase |2014-05-12 |- |1198 |47 |Buletin de aurolac |2014-05-13 |- |1199 |48 |Sarea în bucate |2014-05-14 |- |1200 |49 |Protocolul oficial |2014-05-15 |- |1201 |50 |Goana după discount |2014-05-19 |- |1202 |51 |Balamuc în paradis |2014-05-19 |- |1203 |52 |Vacanța de vis |2014-05-20 |- |1204 |53 |Regăsirea |2014-05-21 |- |1205 |54 |Jurnalul |2014-05-22 |- |1206 |55 |Înscenarea |2014-05-23 |- |1207 |56 |Milionarul |2014-05-26 |- |1208 |57 |Reclamanții |2014-05-27 |- |1209 |58 |Reclamă cu bucluc |2014-05-28 |- |1210 |59 |Infractor de lux |2014-05-29 |- |1211 |60 |Parohia de la țară |2014-05-30 |- |1212 |61 |Împrumutul |2014-06-02 |- |1213 |62 |Motocicleta |2014-06-03 |- |1214 |63 |Înscenarea |2014-06-04 |- |1215 |64 |Don Corneleone |2014-06-05 |- |1216 |65 |Gina cea de taină |2014-06-06 |- |} == Sezonul 23 (2014) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1217 |1 |Lovitura |2014-09-29 |- |1218 |2 |La răcoare |2014-09-30 |- |1219 |3 |Candidatul și hipnoza |2014-10-01 |- |1220 |4 |Cheia dragostei |2014-10-02 |- |1221 |5 |Căministul |2014-10-06 |- |1222 |6 |Probleme pe bandă rulantă |2014-10-07 |- |1223 |7 |Rambo de România |2014-10-08 |- |1224 |8 |Goana după ministere |2014-10-09 |- |1225 |9 |Mira-Morgana |2014-10-13 |- |1226 |10 |Spiritul |2014-10-14 |- |1227 |11 |Exorcizarea |2014-10-15 |- |1228 |12 |Autosugestia |2014-10-16 |- |1229 |13 |Premoniție sau blestem |2014-10-20 |- |1230 |14 |Embargo la sex |2014-10-21 |- |1231 |15 |Dex-ul și campania |2014-10-22 |- |1232 |16 |Războiul mopului |2014-10-23 |- |1233 |17 |Fabrică din garsonieră |2014-10-24 |- |1234 |18 |Respirație gură la gură |2014-10-25 |- |1235 |19 |Concentrarea |2014-10-26 |- |1236 |20 |Plicul cu bani |2014-10-26 |- |1237 |21 |Cel mai puternic |2014-10-31 |- |1238 |22 |Dezbină și cucerește |2014-11-01 |- |1239 |23 |Dosariada |2014-11-11 |- |1240 |24 |Inelul și sponsorizarea |2014-11-12 |- |1241 |25 |Blonda din State |2014-11-13 |- |1242 |26 |Brandul de țară |2014-11-14 |- |1243 |27 |Revolta |2014-11-15 |- |1244 |28 |Seiful |2014-11-21 |- |1245 |29 |Afișele electorale |2014-11-25 |- |1246 |30 |Te votăm, mâncați-aș! |2014-11-25 |- |1247 |31 |Abonamentele |2014-11-25 |- |1248 |32 |Percheziția |2014-12-02 |- |1249 |33 |Bomba |2014-12-03 |- |1250 |34 |Scrisori periculoase |2014-12-04 |- |1251 |35 |Imnul electoral |2014-12-04 |- |1252 |36 |Carantina |2014-12-08 |- |1253 |37 |Cetățenia |2014-12-09 |- |1254 |38 |Poliția pe biciclete |2014-12-09 |- |1255 |39 |La muncă zi și noapte |2014-12-09 |- |1256 |40 |Iubitul psiholoagei |2014-12-15 |- |1257 |41 |Lege și fărădelege |2014-12-17 |- |1258 |42 |Legea prostituției |2014-12-17 |- |1259 |43 |Sugrumată |2014-12-17 |- |1260 |44 |Dosar de politician |2014-12-22 |- |1261 |45 |Erou de weekend |2014-12-22 |- |1262 |46 |Ziaristul |2014-12-23 |- |1263 |47 |Probleme de limbă |2014-12-23 |- |1264 |48 |Agenda de campanie |2014-12-23 |- |1265 |49 |Punguța cu mulți bani |2014-12-23 |- |1266 |50 |Reality cu peripeții |2014-12-26 |- |1267 |51 |Evadatul |2014-12-26 |- |1268 |52 |Promovarea minoritarilor |2014-12-27 |- |1269 |53 |Situații delicate |2014-12-27 |- |1270 |54 |Tineri și neliniștiți |2014-12-28 |- |1271 |55 |The End |2014-12-28 |- |} == Sezonul 24 (2015) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1272 |1 |Povestea continuă |2015-02-23 |- |1273 |2 |Frăția perfuziei |2015-02-24 |- |1274 |3 |Noul șef |2015-02-25 |- |1275 |4 |Ema Jolie sau Angelina Cucu |2015-02-26 |- |1276 |5 |Cicciolina în blănuri |2015-03-02 |- |1277 |6 |O mie și una de nopți |2015-03-03 |- |1278 |7 |[[Catwoman]] |2015-03-04 |- |1279 |8 |Incoruptibila |2015-03-05 |- |1280 |9 |Rain woman |2015-03-09 |- |1281 |10 |Consilierul și accidentul |2015-03-10 |- |1282 |11 |Instinct primar |2015-03-11 |- |1283 |12 |România Mare |2015-03-12 |- |1284 |13 |Shakira de Dâmbovița |2015-03-16 |- |1285 |14 |Internăucul |2015-03-17 |- |1286 |15 |Vis și realitate |2015-03-18 |- |1287 |16 |O relație stafidită |2015-03-19 |- |1288 |17 |Criza de la 45 de ani |2015-03-23 |- |1289 |18 |De-ale dragostei |2015-03-24 |- |1290 |19 |Gelozii încrucișate |2015-03-25 |- |1291 |20 |[[Vineri 13]] |2015-03-26 |- |1292 |21 |[[Top Gun]] |2015-03-30 |- |1293 |22 |Pretendentul |2015-03-31 |- |1294 |23 |Cu nașa la psihiatru |2015-04-01 |- |1295 |24 |Cadourile |2015-04-02 |- |1296 |25 |Zile de naștere |2015-04-06 |- |1297 |26 |O seară furtunoasă |2015-04-07 |- |1298 |27 |[[Cireașa de pe tort]] |2015-04-08 |- |1299 |28 |Mata Hari |2015-04-09 |- |1300 |29 |Atacul terorist |2015-04-13 |- |1301 |30 |Probleme psihiatrice |2015-04-14 |- |1302 |31 |Musculos peste noapte |2015-04-15 |- |1303 |32 |[[Dallas]] |2015-04-16 |- |1304 |33 |PoliX Factor |2015-04-20 |- |1305 |34 |Iubitul Simonei Halep |2015-04-21 |- |1306 |35 |Terapie corp la corp |2015-04-22 |- |1307 |36 |Înregistrări doveditoare |2015-04-23 |- |1308 |37 |Michael Jackson reloaded |2015-04-27 |- |1309 |38 |Sfârșitul secției |2015-04-28 |- |1310 |39 |Video psihochat |2015-04-29 |- |1311 |40 |Adevăr sau Alzheimer |2015-04-30 |- |1312 |41 |Biserica din secție |2015-05-04 |- |1313 |42 |Excrocheria |2015-05-05 |- |1314 |43 |Familia Bounty |2015-05-06 |- |1315 |44 |Tăcerea mielului |2015-05-07 |- |1316 |45 |EVA europarlamentar |2015-05-08 |- |1317 |46 |Pericol de explozie |2015-05-12 |- |1318 |47 |Avansarea |2015-05-13 |- |1319 |48 |Pisica antidrog |2015-05-14 |- |1320 |49 |Vindecarea Emei |2015-05-18 |- |1321 |50 |Prietena din copilărie |2015-05-19 |- |1322 |51 |Virgin sau sexpert |2015-05-20 |- |1323 |52 |Jucării |2015-05-21 |- |1324 |53 |Retrogradarea |2015-05-25 |- |1325 |54 |[[Pirații din Caraibe]] |2015-05-26 |- |1326 |55 |Zona Zoster |2015-05-27 |- |1327 |56 |Goana după moștenitori |2015-05-28 |- |} == Sezonul 25 (2015) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1328 |1 |Dovada procreerii |2015-09-21 |- |1329 |2 |Școala de asistente |2015-09-22 |- |1330 |3 |Profu Pupăză |2015-09-23 |- |1331 |4 |Terapeut din greșeală |2015-09-24 |- |1332 |5 |Minciuna are picioare scurte |2015-09-28 |- |1333 |6 |Testul de sarcină |2015-09-29 |- |1334 |7 |Probleme amoroase |2015-09-30 |- |1335 |8 |“Supervisera” |2015-10-01 |- |1336 |9 |Frosa “botezătoarea” |2015-10-05 |- |1337 |10 |Masculul Alfa |2015-10-06 |- |1338 |11 |Colour party |2015-10-07 |- |1339 |12 |Caseta de la majorat |2015-10-08 |- |1340 |13 |Nuntă la plic |2015-10-12 |- |1341 |14 |Loteria fiscală |2015-10-13 |- |1342 |15 |Salvatorul și câștigătorul |2015-10-14 |- |1343 |16 |Test de fidelitate |2015-10-15 |- |1344 |17 |Ecografia |2015-10-19 |- |1345 |18 |Bicicleta |2015-10-20 |- |1346 |19 |Gravida |2015-10-21 |- |1347 |20 |Parkinson-ul și pensionarea |2015-10-22 |- |1348 |21 |Pariorii |2015-10-26 |- |1349 |22 |Sala de karate |2015-10-27 |- |1350 |23 |Pofte de gravidă |2015-10-28 |- |1351 |24 |Arestați de lux |2015-10-29 |- |1352 |25 |Bancomatul și metaforele |2015-11-09 |- |1353 |26 |Lectura |2015-11-10 |- |1354 |27 |Fabrica de chestii d-alea |2015-11-11 |- |1355 |28 |Pupăza rănită |2015-11-12 |- |1356 |29 |Dezvăluirea |2015-11-16 |- |1357 |30 |Filmul bate cartea |2015-11-17 |- |1358 |31 |D-ale morților |2015-11-18 |- |1359 |32 |Reactivarea |2015-11-19 |- |1360 |33 |Liga dreptății versus X-Men |2015-11-23 |- |1361 |34 |Tatuajul |2015-11-24 |- |1362 |35 |Alibiul |2015-11-25 |- |1363 |36 |Ispita |2015-11-26 |- |1364 |37 |Clubul gravidelor și capela arestului |2015-11-30 |- |1365 |38 |Fratele lui Vandame |2015-12-01 |- |1366 |39 |Filmarea deocheată |2015-12-02 |- |1367 |40 |Sindicatul polițiștilor |2015-12-02 |- |1368 |41 |Sabotajul |2015-12-07 |- |1369 |42 |Salvarea |2015-12-08 |- |1370 |43 |Înghețată cu surprize |2015-12-09 |- |1371 |44 |Registrul de casă |2015-12-10 |- |1372 |45 |Arestarea Sofiei |2015-12-14 |- |1373 |46 |[[Moștenirea]] |2015-12-15 |- |1374 |47 |Inelul de logodnă |2015-12-16 |- |1375 |48 |Înmormântări TV |2015-12-17 |- |1376 |49 |Specialistul |2015-12-21 |- |1377 |50 |Tata socru și cererea în căsătorie |2015-12-21 |- |1378 |51 |Fondurile europene |2015-12-22 |- |1379 |52 |Zeul sexului reloaded |2015-12-24 |- |} == Sezonul 26 (2016) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1380 |1 |Mușchiu cerebral |2016-03-07 |- |1381 |2 |Competiția și transferul |2016-03-08 |- |1382 |3 |Voiajul de cununie |2016-03-09 |- |1383 |4 |Sinucigașul |2016-03-14 |- |1384 |5 |Prenumele |2016-03-15 |- |1385 |6 |Hoții de organe |2016-03-16 |- |1386 |7 |Tentative de împăcare |2016-03-21 |- |1387 |8 |Repetiție pentru nuntă |2016-03-22 |- |1388 |9 |Nunta |2016-03-23 |- |1389 |10 |Baba de la cablu |2016-03-28 |- |1390 |11 |Claie peste grămadă |2016-03-29 |- |1391 |12 |Menajera Star Wars |2016-03-30 |- |1392 |13 |Mister măi |2016-04-04 |- |1393 |14 |Amantul sfânt |2016-04-05 |- |1394 |15 |Amantul misterios |2016-04-06 |- |1395 |16 |Terapie de cuplu |2016-04-11 |- |1396 |17 |Icoana plângăcioasă |2016-04-12 |- |1397 |18 |Munca de jos |2016-04-13 |- |1398 |19 |Anestezia și fake-ul |2016-04-18 |- |1399 |20 |Sfârșitul arestului |2016-04-19 |- |1400 |21 |Motociclistul și refugiații |2016-04-20 |- |1401 |22 |Personalitate multiplă |2016-04-25 |- |1402 |23 |Refugiatul |2016-04-26 |- |1403 |24 |Iubita lui Mateescu |2016-04-27 |- |1404 |25 |Pupăză Gay Grigoraș |2016-05-09 |- |1405 |26 |Munca la negru |2016-05-10 |- |1406 |27 |Reconversia profesională |2016-05-11 |- |1407 |28 |Sunt timid dar mă tratez |2016-05-16 |- |1408 |29 |Purtătoarea de cuvânt |2016-05-17 |- |1409 |30 |Schimbarea de nume |2016-05-18 |- |1410 |31 |Pătuț pentru bebe |2016-05-23 |- |1411 |32 |Recuperatoarea |2016-05-24 |- |1412 |33 |Furt de identitate |2016-05-25 |- |1413 |34 |Asistenta și parafa |2016-05-30 |- |1414 |35 |Fast & Furious de România |2016-05-31 |- |1415 |36 |Prietena |2016-06-01 |- |1416 |37 |Știi și câștigi |2016-06-06 |- |1417 |38 |Bona și poligraful |2016-06-07 |- |1418 |39 |Separarea puterilor |2016-06-08 |- |1419 |40 |Foc, foc, baba la mijloc |2016-06-13 |- |1420 |41 |Gelozii încrucișate |2016-06-14 |- |1421 |42 |Trei nunți și-un atentat |2016-06-15 |- |} == Sezonul 27 (2016) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1422 |1 |Două nunți și-o închisoare |2016-09-26 |- |1423 |2 |Denunțătorul |2016-09-27 |- |1424 |3 |Recuperatorul |2016-09-28 |- |1425 |4 |Piuneza adevărului |2016-10-03 |- |1426 |5 |Un sărut ca-n filme |2016-10-04 |- |1427 |6 |Am înfrânt!!! |2016-10-05 |- |1428 |7 |Viața la țară |2016-10-10 |- |1429 |8 |Dieta Sofiei |2016-10-11 |- |1430 |9 |Asedul |2016-10-12 |- |1431 |10 |Ușor cu vioara pe scări |2016-10-17 |- |1432 |11 |Expulzarea |2016-10-18 |- |1433 |12 |Pupăză, vărul primar |2016-10-19 |- |1434 |13 |Colaboratorii |2016-10-24 |- |1435 |14 |Plata în natură |2016-10-25 |- |1436 |15 |Criza vârstei de mijloc |2016-10-26 |- |1437 |16 |Dezvăluiri |2016-10-31 |- |1438 |17 |Martorii lu' Coana Frosa |2016-11-01 |- |1439 |18 |Spionii și botezul |2016-11-02 |- |1440 |19 |Moartea lui Gogoașe |2016-11-07 |- |1441 |20 |Pokemon bou |2016-11-08 |- |1442 |21 |Răscoala |2016-11-09 |- |1443 |22 |Dragoste cu forța |2016-11-14 |- |1444 |23 |Bețiv de lux |2016-11-15 |- |1445 |24 |Chiorete scoțianul |2016-11-16 |- |1446 |25 |Nemuritorul |2016-11-21 |- |1447 |26 |Apucături în doi |2016-11-22 |- |1448 |27 |Vaccinul |2016-11-23 |- |1449 |28 |Epifania lui Vandame |2016-11-28 |- |1450 |29 |Promovarea |2016-11-29 |- |1451 |30 |Amuletele |2016-11-30 |- |1452 |31 |Singur, atât de singur |2016-12-05 |- |1453 |32 |Vrăji și vrăjeli |2016-12-06 |- |1454 |33 |Bădăranii |2016-12-07 |- |1455 |34 |Mamă de ocazie |2016-12-12 |- |1456 |35 |Dezmățații |2016-12-13 |- |1457 |36 |Transexualul |2016-12-14 |- |1458 |37 |Trăsnelion 2016 (Partea 1) |2016-12-31 |- |1459 |38 |Trăsnelion 2016 (Partea 2) |2017-01-01 |- |} == Sezonul 28 (2017) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1460 |1 |Granița |2017-03-13 |- |1461 |2 |Adio, dar rămân cu tine |2017-03-14 |- |1462 |3 |Înruditul |2017-03-15 |- |1463 |4 |Viața e vis |2017-03-16 |- |1464 |5 |Legume la negru |2017-03-20 |- |1465 |6 |Mama ta gătește mai bine |2017-03-21 |- |1466 |7 |Șpaga cu bucurie |2017-03-22 |- |1467 |8 |Migrena |2017-03-23 |- |1468 |9 |Hipnoza |2017-03-27 |- |1469 |10 |Dispariția și frecarea |2017-03-28 |- |1470 |11 |Zdreanță |2017-03-29 |- |1471 |12 |Pretenții |2017-03-30 |- |1472 |13 |Un bărbat adevărat |2017-04-03 |- |1473 |14 |Gândirea interzisă |2017-04-04 |- |1474 |15 |Gogu tâmpitu |2017-04-05 |- |1475 |16 |Veverițele |2017-04-06 |- |1476 |17 |Vorbirea în public |2017-04-10 |- |1477 |18 |Secretul lui Hassan |2017-04-11 |- |1478 |19 |Terapii alternative |2017-04-12 |- |1479 |20 |Bomba lui Pupăză |2017-04-13 |- |1480 |21 |Negocieri la apocalipsă |2017-04-17 |- |1481 |22 |Prostia la putere |2017-04-18 |- |1482 |23 |Indigestia și seducția |2017-04-19 |- |1483 |24 |Agorafobia |2017-04-20 |- |1484 |25 |Videoclip aniversar 1500 de episoade |2017-04-24 |- |1485 |26 |Detectiva lu' Pupăză |2017-04-24 |- |1486 |27 |Monstruoasa coaliție |2017-04-25 |- |1487 |28 |Ultimile 3 zile |2017-04-26 |- |1488 |29 |Iubiți românii vagabonzi |2017-04-27 |- |1489 |30 |Amor la Belciugatele |2017-05-01 |- |1490 |31 |Legume în exces |2017-05-02 |- |1491 |32 |Cazul Plantația |2017-05-03 |- |1492 |33 |Joc dublu |2017-05-04 |- |1493 |34 |Hassan și vulpea |2017-05-08 |- |1494 |35 |Răpirea din bordei |2017-05-09 |- |1495 |36 |Prăbușirea |2017-05-10 |- |1496 |37 |Văduva veselă |2017-05-11 |- |1497 |38 |Victima |2017-05-15 |- |1498 |39 |Ghici cine pleacă |2017-05-16 |- |1499 |40 |Ce frumoasă-i dragostea |2017-05-17 |- |1500 |41 |Pasărea Feon |2017-05-18 |- |1501 |42 |Gospodinele |2017-05-22 |- |1502 |43 |Te vreau înapoi! |2017-05-23 |- |1503 |44 |Săptămâna altfel |2017-05-24 |- |1504 |45 |Trufe și trufandale |2017-05-25 |- |1505 |46 |Efectul placebo |2017-05-29 |- |1506 |47 |Sapa strică nunta |2017-05-30 |- |1507 |48 |Patrula |2017-05-31 |- |1508 |49 |Solista |2017-06-01 |- |1509 |50 |Hibridul |2017-06-05 |- |1510 |51 |Clachez, deci exist |2017-06-06 |- |1511 |52 |Experimentul vesel |2017-06-07 |- |1512 |53 |Chestorul și poetul |2017-06-08 |- |1513 |54 |Ordin de restricție |2017-06-12 |- |1514 |55 |Fonduri pentru Frosa |2017-06-13 |- |1515 |56 |Lăcustele vesele |2017-06-14 |- |1516 |57 |Cine face nunta? |2017-06-15 |- |} ==Sezonul 29 (2017)== {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1517 |1 |Trăsniții |2017-09-18 |- |1518 |2 |Menajerul și adulterul |2017-09-19 |- |1519 |3 |Caut de muncă |2017-09-20 |- |1520 |4 |Viața în doi |2017-09-21 |- |1521 |5 |Clarvăzătoarea |2017-09-25 |- |1522 |6 |De-a atinsul |2017-09-26 |- |1523 |7 |Discriminarea |2017-09-27 |- |1524 |8 |Medium |2017-09-28 |- |1525 |9 |Harul Frosei |2017-10-02 |- |1526 |10 |Impresarul |2017-10-03 |- |1527 |11 |Coleguța |2017-10-04 |- |1528 |12 |Fata de la meteo |2017-10-05 |- |1529 |13 |Dragoste ilicită |2017-10-09 |- |1530 |14 |Mire pentru Grațiela |2017-10-10 |- |1531 |15 |Scleroza |2017-10-11 |- |1532 |16 |Copacul de la teatru |2017-10-12 |- |1533 |17 |Întoarcerea Sofiei |2017-10-16 |- |1534 |18 |În caz de calamitate |2017-10-17 |- |1535 |19 |Impozitul uman |2017-10-18 |- |1536 |20 |Nunta falsă |2017-10-19 |- |1537 |21 |Viața în triplu |2017-10-23 |- |1538 |22 |Grațiela în acțiune |2017-10-24 |- |1539 |23 |Dor de Pupăză |2017-10-25 |- |1540 |24 |Ca băieții |2017-10-26 |- |1541 |25 |Adio, Gogule! |2017-10-30 |- |1542 |26 |Polițistul comunal |2017-10-31 |- |1543 |27 |Ancheta |2017-11-01 |- |1544 |28 |Superfurtuna |2017-11-02 |- |1545 |29 |Pâinica înfuriată |2017-11-06 |- |1546 |30 |Duelul |2017-11-07 |- |1547 |31 |Papucarii |2017-11-08 |- |1548 |32 |Ghinion cu... roaba |2017-11-09 |- |1549 |33 |Topsy |2017-11-13 |- |1550 |34 |Intimitate |2017-11-14 |- |1551 |35 |Gâlma |2017-11-15 |- |1552 |36 |Diva |2017-11-16 |- |1553 |37 |Bogătașii |2017-11-20 |- |1554 |38 |Când sus, când jos... |2017-11-21 |- |1555 |39 |Supărare, supărare... |2017-11-22 |- |1556 |40 |Fix pe dos |2017-11-23 |- |1557 |41 |Casă de piatră |2017-11-27 |- |1558 |42 |Nucul |2017-11-28 |- |1559 |43 |Iarba rea |2017-11-29 |- |1560 |44 |Plânge de mila |2017-11-30 |- |1561 |45 |[[De ziua ta, iubito...]] |2017-12-01 |- |1562 |46 |[[Fluturi din stomac]] |2017-12-04 |- |1563 |47 |Eu cu tata și mama |2017-12-05 |- |1564 |48 |Craiul albă |2017-12-06 |- |1565 |49 |Prost proștilor... |2017-12-07 |- |} == Sezonul 30 (2018) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1566 |1 |Prietenii virtuali |2018-03-05 |- |1567 |2 |Creditul și fecioara |2018-03-06 |- |1568 |3 |Coșmarul Frosei |2018-03-07 |- |1569 |4 |Concedierea |2018-03-08 |- |1570 |5 |Șefă pentru o zi |2018-03-12 |- |1571 |6 |Plasticarii și hartogarii |2018-03-13 |- |1572 |7 |Varvara cu gargara |2018-03-14 |- |1573 |8 |Despărțirii surprinzătoare |2018-03-15 |- |1574 |9 |Modista și gurista |2018-03-19 |- |1575 |10 |Circuite și porunci |2018-03-20 |- |1576 |11 |Gelozia și igrasia |2018-03-21 |- |1577 |12 |Cutia neagră |2018-03-22 |- |1578 |13 |Florareasca |2018-03-26 |- |1579 |14 |Afaceri funebre |2018-03-27 |- |1580 |15 |Se mărită Mona mea!!! |2018-03-28 |- |1581 |16 |Flori cu rimă |2018-03-29 |- |1582 |17 |Piticul de grădină |2018-04-02 |- |1583 |18 |D'ale carnavalului |2018-04-03 |- |1584 |19 |Poliția în viteză |2018-04-04 |- |1585 |20 |Foamea |2018-04-05 |- |1586 |21 |Îngerii lui vadame |2018-04-09 |- |1587 |22 |Mările evadări |2018-04-10 |- |1588 |23 |Sosia |2018-04-11 |- |1589 |24 |Majoretii |2018-04-12 |- |1590 |25 |Gras frumos și fericit |2018-04-16 |- |1591 |26 |Superstițiile |2018-04-17 |- |1592 |27 |Enigma Sofiei |2018-04-18 |- |1593 |28 |Ema polițista |2018-04-19 |- |1594 |29 |O fi sau nu o fi? |2018-04-23 |- |1595 |30 |Testul |2018-04-24 |- |1596 |31 |Mai stai, nu pleca! |2018-04-25 |- |1597 |32 |Lupte de cocoșii |2018-04-26 |- |1598 |33 |Harta |2018-04-30 |- |1599 |34 |Mă iubește, nu mă iubește! |2010-05-01 |- |1600 |35 |Paraziții |2018-05-02 |- |1601 |36 |Varvara barbara |2018-05-03 |- |1602 |37 |Viscol de mai |2018-05-07 |- |1603 |38 |Efemeridele |2018-05-08 |- |1604 |39 |Răzbunare ca la ușa cortului |2018-05-09 |- |1605 |40 |Cinemaratonul |2018-05-10 |- |1606 |41 |Samba pentru toți |2018-05-14 |- |1607 |42 |Paranoia |2018-05-15 |- |1608 |43 |Mania contrazicerii |2018-05-16 |- |1609 |44 |Muma pădurii |2018-05-17 |- |1610 |45 |Zâna măseluță |2018-05-21 |- |1611 |46 |WC-ul cu reacție |2018-05-22 |- |1612 |47 |Pasiuni medicale |2018-05-23 |- |1613 |48 |Serenade pentru toți |2018-05-24 |- |1614 |49 |Mici la borcan |2018-05-28 |- |1615 |50 |Suntem în criză! |2018-05-29 |- |1616 |51 |Testament |2018-05-30 |- |1617 |52 |Dragostea învinge |2018-05-31 |- |1618 |53 |Nunțile Coanei Frosa |2018-05-04 |- |1619 |54 |Evacuarea |2018-06-05 |- |1620 |55 |Voyage, voyage |2018-06-06 |- |1621 |56 | |2018-06-07 |- |} == Sezonul 31 (2018) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1622 |1 |Mârlanu' se întoarce |2018-09-17 |- |1623 |2 |Din nou acasă |2018-09-18 |- |1624 |3 |Revedere și la revedere |2018-09-19 |- |1625 |4 |Furios și hazliu |2018-09-20 |- |1626 |5 |Falimentarii |2018-09-24 |- |1627 |6 |Intervenția |2018-09-25 |- |1628 |7 |Surpriza pentru Mârlanu |2018-09-26 |- |1629 |8 |Probleme de identitate |2018-09-27 |- |1630 |9 |Hoțul și regulamentul |2018-10-01 |- |1631 |10 |Relocarea |2018-10-02 |- |1632 |11 |Minoritarul |2018-10-03 |- |1633 |12 |Indianul |2018-10-04 |- |1634 |13 |Ziua Grațielei |2018-10-08 |- |1635 |14 |Mutările |2018-10-09 |- |1636 |15 |Nostalgicul 1 |2018-10-10 |- |1637 |16 |Nostalgicul 2 |2018-10-11 |- |1638 |17 |Fantoma |2018-10-15 |- |1639 |18 | |2018-10-16 |- |1640 |19 |Afaceriștii |2018-10-17 |- |1641 |20 |Paznicul |2018-10-18 |- |1642 |21 |Diplomatul |2018-10-22 |- |1643 |22 |Impostorul |2018-10-23 |- |1644 |23 |Din nou la arme!!! |2018-10-24 |- |1645 |24 |Șantajista |2018-10-25 |- |1646 |25 |Firma de pază |2018-10-29 |- |1647 |26 |Arhiva |2018-10-30 |- |1648 |27 |Tavestitul |2018-10-31 |- |1649 |28 |Agentul rutier |2018-11-01 |- |1650 |29 |Descântecul |2018-11-05 |- |1651 |30 |Iubitul Varvarei |2018-11-06 |- |1652 |31 |Popa cu șapcă |2018-11-07 |- |1653 |32 |Marea camuflare |2018-11-08 |- |1654 |33 |Brandul de firmă |2018-11-12 |- |1655 |34 |Prietena depresivă |2018-11-13 |- |1656 |35 |Întâlniri parfumate |2018-11-14 |- |1657 |36 |Videochat-istul |2018-11-15 |- |1658 |37 |Cârpacii |2018-11-19 |- |1659 |38 |Pizzerie Non-Stop |2018-11-20 |- |1660 |39 |Tortul problemă |2018-11-21 |- |1661 |40 |Oferta milionarului |2018-11-22 |- |1662 |41 |Violatorul |2018-11-26 |- |1663 |42 |Răpirea |2018-11-27 |- |1664 |43 |Necunoscutul |2018-11-28 |- |1665 |44 | |2018-11-29 |- |1666 |45 |Curățenie generală |2018-12-03 |- |1667 |46 |Predicile |2018-12-04 |- |1668 |47 |Reclamații la reclamații |2018-12-05 |- |1669 |48 |Locotenentul |2018-12-06 |- |1670 |49 |Oaspetele nepoftit |2018-12-10 |- |1671 |50 |Custodia |2018-12-11 |- |1672 |51 |Vrajba |2018-12-12 |- |1673 |52 |Gravida |2018-12-13 |- |1674 |53 |Noroc de ghinion |2018-12-17 |- |1675 |54 |Secretara |2018-12-18 |- |1676 |55 |Evlaviosul |2018-12-19 |- |1677 |56 |Marele corupt |2018-12-20 |- |} == Sezonul 32 (2019) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1678 |1 |Vinovatul fără vină 1 |2019-09-09 |- |1679 |2 |Vinovatul fără vină 2 |2019-09-10 |- |1680 |3 |Dispariția |2019-09-11 |- |1681 |4 |Comandata 1 |2019-09-12 |- |1682 |5 |Comandata 2 |2019-09-16 |- |1683 |6 |Piatra prețioasă |2019-09-17 |- |1684 |7 |Detectivul Mârlanu |2019-09-18 |- |1685 |8 |Slujba funerară |2019-09-19 |- |1686 |9 |Casa de pariuri |2019-09-23 |- |1687 |10 |Amenințarea |2019-09-24 |- |1688 |11 |Santajul |2019-09-25 |- |1689 |12 |Deținătorul de moaște |2019-09-26 |- |1690 |13 |Ecologiștii |2019-09-30 |- |1691 |14 |Evaluarea |2019-10-01 |- |1692 |15 |Bucătarii |2019-10-02 |- |1693 |16 |Basca |2019-10-03 |- |1694 |17 |Chirii peste chirii |2019-10-07 |- |1695 |18 |Supărata... |2019-10-08 |- |1696 |19 |Reporterul |2019-10-09 |- |1697 |20 |Columbeanul |2019-10-10 |- |1698 |21 |Texa de protecție |2019-10-14 |- |1699 |22 |Obiceiurile Teodorei |2019-10-15 |- |1700 |23 |Externarea |2019-10-16 |- |1701 |24 |Ne plac desenele animate |2019-10-17 |- |1702 |25 |Ștampila |2019-10-21 |- |1703 |26 |Stăpâna inelului |2019-10-22 |- |1704 |27 |Vedeta |2019-10-23 |- |1705 |28 |Care pe care |2019-10-24 |- |1706 |29 |Alarma buclucașă |2019-10-28 |- |1707 |30 |Alcoolicele anonime |2019-10-29 |- |1708 |31 | |2019-10-30 |- |1709 |32 |Terapia râsului |2019-10-31 |- |1710 |33 |Marea anchetă |2019-11-04 |- |1711 |34 |Emancipata |2919-11-05 |- |1712 |35 |Păcăleala |2019-11-06 |- |1713 |36 |Incendiul |2019-11-07 |- |1714 |37 |Vara lu' Igor 1 |2019-11-11 |- |1715 |38 |Vara lu' Igor 2 |2019-11-12 |- |1716 |39 |Memorie imperfectă |2019-11-13 |- |1717 |40 |Prietenele |2019-11-14 |- |1718 |41 |Cine-i hoțul?! |2019-11-18 |- |1719 |42 |Din nou la televiziune |2019-11-19 |- |1720 |43 |Furios și... beat! |2019-11-20 |- |1721 |44 |Cu leafă la stat |2019-11-21 |- |1722 |45 |Vinovății |2019-11-25 |- |1723 |46 |inelul cu probleme |2019-11-26 |- |1724 |47 |Glume proaste |2019-11-27 |- |1725 |48 |Mama vitregă |2019-11-28 |- |1726 |49 |Regulamente și concursuri |2019-12-02 |- |1727 |50 |Urzupatorul |2019-12-03 |- |1728 |51 |Fișa medicală |2019-12-04 |- |1729 |52 |Funcție dublă |2019-13-05 |- |1730 |53 |Mitingurile |2019-12-09 |- |1731 |54 |Promisiuni electorale |2019-12-10 |- |1732 |55 |Trăsniții trăsniți |2019-12-11 |- |1733 |56 |Trăsniții |2019-12-12 |- |} == Sezonul 33 (2020) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1734 |1 |Președintele poporului |2020-03-09 |- |1735 |2 |Albinuța |2020-03-10 |- |1736 |3 |Buenos dias, mi amor! |2020-03-11 |- |1737 |4 |răzbunarea Emei |2020-03-12 |- |1738 |5 |Iubită pentru președinte |2020-03-16 |- |1739 |6 |Ziua porților deschise |2020-03-17 |- |1740 |7 | |2020-03-18 |- |1741 |8 |Trubadurul nocturn |2020-03-19 |- |1742 |9 |Bună dimi melanie! |2020-03-23 |- |1743 |10 |Imagini pentru Esteban |2020-03-24 |- |1744 |11 |Tableta în școli |2020-03-25 |- |1745 |12 |Pantofii și licitația |2020-03-26 |- |1746 |13 |Ghicitoarea și violul |2020-03-30 |- |1747 |14 |Ghicitoarea și violul |2020-03-31 |- |1748 |15 |O idee magistrală |2020-04-01 |- |1749 |16 |Un președinte la modă |2020-04-02 |- |1750 |17 |Principii sănătoase |2020-04-06 |- |1751 |18 |Psihovlogul |2020-04-07 |- |1752 |19 |Opreațiunea dezinsecția |2020-04-08 |- |1753 |20 |Nebunul, artistul și hașhtagiștii |2020-04-09 |- |1754 |21 |Jurnal de pandemie capitolul 1: Izolarea |2020-04-13 |- |1755 |22 |Jurnal de pandemie capitolul 2: Imnul izolării |2020-04-14 |- |1756 |23 |Jurnal de pandemie capitolul 3: Se întorc păsările cântătoare |2020-04-15 |- |1757 |24 |Jurnal de pandemie capitolul 4: Cămașa discordiei |2020-04-20 |- |1758 |25 |Jurnal de pandemie capitolul 5: Rata la bancă |2020-04-21 |- |1759 |26 |Jurnal de pandemie capitolul 6: Analizele |2020-04-22 |- |1760 |27 |Jurnal de pandemie capitolul 7: Afaceri din pix |2020-04-27 |- |1761 |28 |Jurnal de pandemie capitolul 8: Simptomele |2020-04-28 |- |1762 |29 |Jurnal de pandemie capitolul 9: Programul prima groapă |2020-04-29 |- |1763 |30 |Jurnal de pandemie capitolul 10: Evadarea |2020-05-04 |- |1764 |31 |Jurnal de pandemie capitolul 11: Cursul de Fitness |2020-05-05 |- |1765 |32 |Jurnal de pandemie capitolul 12: Campania așa nu |2020-05-06 |- |1766 |33 |Jurnal de pandemie capitolul 13: Vaccinul |2020-05-11 |- |1767 |34 |Jurnal de pandemie capitolul 14: Bucătarii |2020-05-12 |- |1768 |35 |Jurnal de pandemie capitolul 15: Grecia, venim!!! |2020-05-13 |- |1769 |36 |Jurnal de pandemie capitolul 16: Adio, dar rămân cu tine! |2020-05-18 |- |1770 |37 |Jurnal de pandemie capitolul 17: Vecinu' din Țăndărei |2020-05-19 |- |1771 |38 |Jurnal de pandemie capitolul 18: Baba și online-ul |2020-05-20 |- |1772 |39 |Jurnal de pandemie capitolul 19: Mr. și Mrs. Smilf |2020-05-25 |- |1773 |40 |Jurnal de pandemie capitolul 20: Ambulanța plăcerii |2020-05-26 |- |1774 |41 |Jurnal de pandemie capitolul 21: Efectul de turmă |2020-05-27 |- |1775 |42 |Jurnal de pandemie capitolul 22: Noaptea, ca hoții |2020-06-01 |- |1776 |43 |Jurnal de pandemie capitolul 23: Cu mască, fără mască |2020-06-02 |- |1777 |44 |Jurnal de pandemie capitolul 24: Luna de miere |2020-06-03 |- |} == Sezonul 34 (2020) == {| class="wikitable" !Nr.Ep. !În sezon !Titlu !Data apariției |- |1778 |1 |Varza și sictirul 1 |2020-09-21 |- |1779 |2 |Varza și sictirul 2 |2020-09-22 |- |1780 |3 |România te iubesc și copii îți dăruiesc 1 |2020-09-23 |- |1781 |4 |România te iubesc și copii îți dăruiesc 2 |2020-09-24 |- |1782 |5 |Mârlanu' Style |2020-09-28 |- |1783 |6 |Manierele și caviarul 1 |2020-09-29 |- |1784 |7 |Manierele și caviarul 2 |2020-09-30 |- |1785 |8 |Cocalarul 1 |2020-10-01 |- |1786 |9 |Cocalarul 2 |2020-10-05 |- |1787 |10 |Atentat la președinte 1 |2020-10-06 |- |1788 |11 |Atentat la președinte 2 |2020-10-07 |- |1789 |12 |Patrula antiadulter 1 |2020-10-08 |- |1790 |13 |Patrula antiadulter 2 |2020-10-12 |- |1791 |14 |Cod roșu la Cotroceni 1 |2020-10-13 |- |1792 |15 |Cod roșu la Cotroceni 2 |2020-10-14 |- |1793 |16 |Rip-ul și Pupăza |2020-10-15 |- |1794 |17 |Oracolul |2020-10-19 |- |1795 |18 |America, venim!!! |2020-10-20 |- |1796 |19 |Șoferul |2020-10-21 |- |1797 |20 |Problema conjugală |2020-10-22 |- |1798 |21 |România elevată |2020-10-26 |- |1799 |22 | |2020-10-27 |- |1800 |23 |Virusul asiatic |2020-10-28 |- |1801 |24 |Sfatul bătrânilor 1 |2020-10-29 |- |1802 |25 |Sfatul bătrânilor 2 |2020-11-02 |- |1803 |26 |Fabrica de brânză |2020-11-03 |- |1804 |27 |Valiză nucleară |2020-11-04 |- |1805 |28 |Vrei carte, n-ai parte! |2020-11-05 |- |1806 |29 |Specii protejate |2020-11-09 |- |1807 |30 |Tunul imobiliar |2020-11-10 |- |1808 |31 |Lanțul slăbiciunilor |2020-11-11 |- |1809 |32 |Aurolacul președintelui |2020-11-12 |- |1810 |33 |Procentul norocos |2020-11-16 |- |1811 |34 |Explozia |2020-11-17 |- |1812 |35 |Făt Frumos și zmeul |2020-11-18 |- |1813 |36 |Obiceiuri românești |2020-11-19 |- |1814 |37 |Agenția de turism |2020-11-23 |- |1815 |38 |Sindromul Stockholm |2020-11-24 |- |1816 |39 |Vânătoare de coșmar |2020-11-25 |- |1817 |40 |Prea curioasa Antonia |2020-11-26 |- |1818 |41 |Albinuța și jucăria |2020-11-30 |- |1819 |42 |Diplomatul |2020-12-01 |- |1820 |43 |Meserii periculoase |2020-12-02 |- |1821 |44 |Fiscalozaurus Rex |2020-12-03 |- |1822 |45 |Sejur intim |2020-12-07 |- |1823 |46 |O mie și una de povești |2020-12-08 |- |1824 |47 |Povestea poveștilor |2020-12-09 |- |1825 |48 |Nunta de tinichea |2020-12-14 |- |1826 |49 |Forestman, ocrotitorul pădurii |2020-12-15 |- |1827 |50 |Parohia "Jos hoția" |2020-12-16 |- |1828 |51 |Teodora, împărăteasa Bizantului |2020-12-21 |- |1829 |52 |Parfumul discordiei |2020-12-22 |- |1830 |53 |Autonomia Ținutului Râșnovesc |2020-12-23 |- |1831 |54 |Muzeul președintelui |2020-12-28 |- |1832 |55 |AVC-ul scuză mijloacele |2020-12-29 |- |1833 |56 |Dezvăluiri |2020-12-30 |- |} == Note == [[Categorie:Liste de episoade|Trăsniții]] 4120ite010yol8vfqz9pijaqkkg9sr8 0 1145572 17023973 17022019 2025-06-10T14:23:48Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2006]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023973 wikitext text/x-wiki {{IC}} '''''Drumul''''' (în {{en|The Road}}) este un roman scris de către scriitorul american [[Cormac McCarthy]] în anul 2006. Acțiunea, care se desfășoară într-o lume [[Post-apocaliptic|post-apocaliptică]] afectată de o catastrofă nenumită, urmează pașii unui tată și a fiului său de-a lungul unei perioade de timp de câteva luni, în încercarea acestora de a supraviețui. Scriitorul a câștigat cu această carte [[Premiul Pulitzer pentru ficțiune]] în 2007. Cartea a fost ecranizată sub același nume în 2009. Filmul a fost regizat de {{ill|en|John Hillcoat}}, și îi are în prim-plan pe {{ill|en|Viggo Mortensen}} și {{ill|en|Kodi Smit-McPhee}}. == Desfășurare == {{Sinopsis}} Un tată și fiul său luptă să supraviețuiască într-un decor post-apocaliptic sumbru, la câțiva ani după ce un dezastru major a distrus cea mai mare parte a globului. Natura este acoperită cu un strat gros de cenușă, iar animalele lipsesc cu desăvârșire. Mulți dintre supraviețuitori au recurs la canibalism. Mama băiatului, însărcinată cu el la momentul dezastrului, renunțată a mai spera și se sinucide cu puțin timp înainte de începerea poveștii, în ciuda protestelor tatălui. O mare parte din carte este scrisă la persoana a treia. Scriitorul nu dezvăluie numele celor două personaje principale, ci face referire la ei ca la „omul” și „băiatul”. Realizând că, dacă rămân pe loc, șansele lor de a supraviețui sunt nule, cei doi hotărăsc să o ia către Sud, înspre țărm. În timp ce străbat drumurile pustii, omul începe să tușească din ce în ce mai tare, scuipând sânge. Își dă seama că e pe moarte, însă continuă să lupte pentru a-și proteja fiul de orice amenințare. Alături de hrană și de pături, mai poartă cu ei un revolver cu două gloanțe. Tatăl îi spune băiatului să se sinucidă în caz de pericol, pentru a nu cădea în mâinile canibalilor. În timpul călătoriei, tatăl se vede nevoit să folosească un glonț pentru a ucide un om și a scăpa dintr-o situație critică. În fuga lor de tovarășii celui ucis, trebuie să abandoneze aproape tot ce au. Când sunt aproape de a muri de foame, omul găsește un buncăr subteran ascuns, plin cu alimente, haine noi și alte bunuri. Fiind amplasat, însă, într-o zonă mult prea expusă, cei doi îl abandonează peste câteva zile. De-a lungul întregii călătorii, omul îl reasigură pe băiat că ei sunt „băieți buni”, care poartă cu ei „flacăra”. Pe parcursul poveștii, cei doi caută încontinuu hrană și adăpost, ferindu-se în același timp de bandele de canibali. Ajung să fie martorii unor scene macabre precum un bebeluș gătit la proțap sau o pivniță plină de oameni folosiți pe post de hrană de către canibali. Deși ajung în cele din urmă la malul mării, situația lor nu se îmbunătățește. Hotărăsc să se întoarcă, dar tatăl cedază în cele din urmă bolii. Înainte de a muri, el îi spune băiatului că poate să vorbească, în mintea lui, cu el în continuare, chiar și după ce acesta „va pleca”. Băiatul stă lângă trupul neclintit al tatălui său timp de câteva zile, neștiind ce să facă în continuare. În cea de-a treia zi de după moartea tatălui său, băiatul întâlnește un bărbat care îi spune că îi urmărea de ceva vreme. Bărbatul, care are și el o soție, un băiat și o fată, îl convinge pe băiat că și el este unul dintre „băieții buni”, luându-l astfel în grija lui. == Sursa de inspirație == Într-un interviu cu [[Oprah Winfrey]], McCarthy menționează că inspirația pentru carte a venit în 2003, în timpul unei vizite în [[El Paso, Texas]], alături de fiul său cel mic. Încercând să-și de seama cum ar putea arăta orașul în 50 sau 100 de ani<ref name="Inspirație"><span title="Limba engleză" style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;">en</span> Winfrey, Oprah.[http://www.oprah.com/oprahsbookclub/Oprahs-Exclusive-Interview-with-Cormac-McCarthy-Video "Interviul Exclusiv al lui Oprah cu Cormac McCarthy"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140701191929/http://www.oprah.com/oprahsbookclub/Oprahs-Exclusive-Interview-with-Cormac-McCarthy-Video |date=2014-07-01 }}. Oprah Winfrey Show. Harpo Productions, Inc. Accesat în data de 01.06.2013.</ref>, el și-a imaginat „focuri pe dealuri”, lucru ce l-a făcut să se gândească la fiul lui. A luat câteva notițe, însă nu s-a mai întors la ele până peste câțiva ani, pe când era în [[Irlanda]]. În acel moment a scris tot romanul, pe care l-a dedicat fiului său, John Francis McCarthy<ref name="John Fracis"><span title="Limba engleză" style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;">en</span> Michael Conlon (5 June 2007). [http://www.reuters.com/article/2007/06/05/us-mccarthy-idUSN0526436120070605?pageNumber=1 "Cormac McCarthy se destăinuie la Oprah"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150705154739/http://www.reuters.com/article/2007/06/05/us-mccarthy-idUSN0526436120070605?pageNumber=1 |date=2015-07-05 }}. Reuters. Accesat în data de 01.06.2013.</ref>. == Premii și nominalizări == În 2006, McCarthy a câștigat premiul {{ill|en|Premiul James State Black Memorial{{!}}James State Black Memorial|James Tait Black Memorial Prize}} pentru ficțiune, premiul {{ill|en|Premiul Believer Book{{!}}Believer Book|Believer Book Award}}. Pe 16 aprilie 2007, lui McCarthy i-a fost decernat [[Premiul Pulitzer]] pentru ficțiune.<ref name="Premii"><span title="Limba engleză" style="border:solid 1px #44A; background-color:#EEF; font-family:monospace; color:#008; font-size:0.9em; padding:0px 4px 2px 4px; position:relative; bottom:0.2em; cursor:help;">en</span> [http://news.bbc.co.uk/2/hi/entertainment/6563291.stm "Cormac McCarthy câștigă Pulitzerul"]. BBC. 17 aprilie 2007. Accesat în data de 01.06.2013.</ref> == Note== <references /> ==Legături externe== * {{Isfdb title}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Premiile Pulitzer]] [[Categorie:Romane din 2006]] [[Categorie:Romane post-apocaliptice]] [[Categorie:2006 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2006]] c8c6egxvivvksug7evel4vf830357id 0 1153726 17023939 14677829 2025-06-10T14:16:35Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023939 wikitext text/x-wiki {{fără introducere|date=septembrie 2015}} {{problemearticol|curățenie=2013|de corectat=2013|wikizare=2013|referințe=2013}} == Transportul aerian == '''Spania''' are 105 aeroporturi situate în diferite regiuni, dintre care 33 sunt internaționale, care operează mai mult de 250 de companii aeriene, cele mai importante fiind la [[Aeroportul Internațional Madrid-Barajas|aeroportul Madrid-Barajas]]. Extinsă, aceasta își propune să fie unul din aeroporturile cu huburi majore din lume și are o capacitate de 70 de milioane de călători (aproape 30 de milioane mai mult decât în 2005). Barajas are un rol important de "hub" cu legătura între capitalele de provincie și din străinătate, în special din Europa și [[America Latină]]. Barcelona-El Prat, după inaugurarea noului terminal 1, în 2008, are o capacitate de 55 de milioane de pasageri, care are scopul de a deveni al doilea cel mai mare aeroport din sudul Europei. == Transportul feroviar == Piesele și stațiile de rețea cu epartament de iberic sunt administrate de [[ADIF]]. Ei oferă servicii de stat feroviar companiei [[Renfe Operadora]]. În plus, există o varietate de rețele internaționale ([[FGC]]) și unele linii cu ecartament metric (FEVS). Sistemul feroviar spaniol este în primul rând radial în centrul de la Madrid. Orașul [[Barcelona]] conectează Spania cu [[Paris]], [[Zürich]] și [[Milano]] și cu alte orașe europene. Servicii Spaniole de mare viteză ([[AVE]]) furnizate de Renfe Operadora reduce la jumătate timpul de călătorie cu mașina și ajunge la peste 250 km / oră. Viteza comercială a trenurilor sale este de 300 km / h și viteza maximă de 356'8 km / h. Spania a depășit în 2010 [[Franța]] prin numărul de kilometri de linii de mare viteză în funcțiune și este de acum numărul unu în Europa și numărul doi în lume în acest domeniu.<ref name="TGVgandul2014-07-26">[http://www.gandul.info/international/primul-tgv-paris-barcelona-ar-putea-circula-din-luna-decembrie-11710381 Primul TGV Paris-Barcelona ar putea circula din luna decembrie], 20 noiembrie 2013, Iuliana Enache -Mediafax, ''Gândul'', accesat la 26 iulie 2014</ref> == Transportul metropolitan == Rețeaua de metrou este disponibil în șase orașe: Barcelona, Bilbao, Madrid, Palma de Mallorca, Sevilla și Valencia. Este în construcție în orașe cum ar fi Alicante, Malaga și Granada, și planificate la Santander. In Zaragoza există rețea de tramvai. Rețeaua de metrou cea mai extinsă cu cei mai mulți pasageri pe an este cel de la Madrid (320 km rețea și 685 milioane de pasageri în 2008), urmată de Barcelona (123 km și 405 milioane de pasageri în 2009). == Transportul rutier == Rețeaua spaniolă de drumuri este formată din aproximativ 370,000 km. Această rețea include drumuri cu taxă, autostrăzi, șosele duble și drumuri. Această cifră nu include drumuri și străzi în drumuri agricole sau forestiere urbane, referindu-se la autostrăzi numai, are o rețea care ajunge la aproape 13,200 km, făcând Spania a treia țară din lume în acest domeniu, chiar în spatele Statelor Unite și China. == Transportul naval == Spania are, de asemenea, numeroase comunicații maritime, cu mai mult de 53 de porturi internaționale de pe coastele atlantice și mediteraniene. În special, portul Algeciras, Spania doar de clasă mondială considerata de circulația sa mare pasageri și mărfuri, precum și portul de Vigo care este, de asemenea, una dintre cele mai aglomerate din punct de vedere al traficului de marfă, captura de pește viu și congelate. Portul din Sevilla este pe un râu distinct unic, care există în țară, ca și cum orașul este în interior, este fără ieșire la mare peste râul Guadalquivir. Portul Cadiz din apropiere este un punct strategic pentru transportul de mărfuri către arhipelagul din [[Oceanul Atlantic]] Insulele Canare. Portul din Barcelona, lider fiind mediteranean de trafic de croazieră, iar al doilea la nivel mondial. Unul dintre feriboturile care ruleaza la Algeciras-Ceuta. ==Telecomunicații== În cele din urmă, Spania are o rețea buna de telecomunicații , la rețea extinsă de fibră optică convențional trebuie se adaugă una dintre cele mai mari rețele de cablu submarin și conexiunile prin satelit cu cele cinci continente. Majoritatea operatorilor de telefonie și acces la internet este Telefónica multinațională, cu sediul în Madrid, care operează telefonie fixă și mobilă, și vine de la monopolul de stat de telefonie. Cu toate acestea, piața de telecomunicații este deschisă concurenței în toate sectoarele de la despărțirea de monopol, în 1994 pentru telefonul mobil, cu aspect de Airtel și în 1998 a stabilit eliberarea de Retevisión. În telefonie și acces la Internet fix, în prezent există o piață de cablu organizat de limite, în cele mai multe dintre care operează Ono, plus unele companii regionale din districtele lor. În plus, actualul (Telefónica) este necesar pentru a permite părților terțe care furnizează servicii în rețeaua sa de leasing perechi de cupru și de proprietate în spațiul său central. În telefonia mobilă, există patru operatori de rețea proprie și un număr considerabil de operatori de rețele mobile virtuale cuprinde o piață în care, din 2006, există oficial mai multe linii decât locuitori. Spania este una dintre țările Uniunii Europene, cu o mai mare măsură și de calitatea de acoperire, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Industriei, 2006, 98% din teritoriul spaniol are acoperire GSM, înaintea unor țări precum Franța, Italia sau Germania. == Note == <references /> [[Categorie:Transport în Spania]] tu5yaifo65gv2ihajqkza390o9dzw14 0 1153800 17024097 15581726 2025-06-10T15:50:03Z Terraflorin 95188 /* Legături externe */ 17024097 wikitext text/x-wiki {{infocaseta Așezare}} [[File:Chrudim - kostel Nanebevzetí Panny Marie.jpg|thumb|280px]] '''Chrudim''' este un oraș amplasat pe cursul râului Chrudimka, în (Pardubický kraj) [[regiunea Pardubice]] din [[Boemia]] de est, [[Cehia]]. În anul 2001 orașul avea 23.898 de locuitori. ==Istoric== Probabil Chrudim a fost întemeiat prin secolul IX, el este în anul 1055 amintit în documentele istorice cu ocazia morții prințului Bretislav I. (1005-1055). Din secolul XII este oraș regal, fiind proprietatea reginei de Boemia. În anul 1656 aici este întemeiată mănăstirea [[capucini|capucină]] cu biserica St. Josef. Din secolul XIX devine un loc important de pelerinaj, iar orașul cunoaște o dezvoltare rapidă, azi aparține de regiunea Pardubice. ==Industrie== În oraș sunt produse produse alcoolice, mașini agricole și țevi de oțel pentru centralele de curent eoliene. ==Atracții turistice== Printre punctele de atracție pentru turiști se poate aminti muzeul de marionete din epoca renașterii, ruinele medievale a zidurilor de apărare și columna istorică ce ne reamintește de epidemia de [[pestă]]. ==Orașe înfrățite== * {{NED|#}} [[Ede]] * {{POL|#}} [[Oleśnica]] * {{SLK|#}} [[Svidník]] ==Personalități== *[[Josef Ressel]] (1793–1857), inventatorul elicei pentru vapor ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Districtul Chrudim}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Districtul Chrudim]] [[Categorie:Comune din Cehia]] [[Categorie:Orașe din Cehia]] bx365obj7dx92dirzrvu7lfn24455yn 0 1155700 17024732 15581838 2025-06-11T01:27:43Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024732 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Dun-sur-Meuse | hartă = Map commune FR insee code 55167.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49.38583 | longd = 5.18306 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Meuse (departament)|Meuse]] | recensământ = 2010 | populație_note_subsol = <ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-meuse.php | title = Populația comunelor din Meuse | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 8 iulie 2013}}</ref> | populație = 720 | suprafață_totală_km2 = 6,41 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 8 iulie 2013 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 112.32 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 55110 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 55167 }} '''Dun-sur-Meuse''' este o comună în departamentul [[Meuse (departament)|Meuse]] din nord-estul [[Franța|Franței]]. În 2010 avea o populație de {{formatnum:720}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:782}} | 1982 = {{formatnum:747}} | 1990 = {{formatnum:806}} | 1999 = {{formatnum:752}} | 2006 = {{formatnum:747}} | 2010 = {{formatnum:720}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Referințe== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Meuse]] {{Commonscat}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Meuse}} [[Categorie:Comune din Meuse]] 7j37i5swg3vwuj1b5ukmyalueuhajy1 0 1155701 17024779 14149973 2025-06-11T01:58:46Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024779 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Duzey | hartă = Map commune FR insee code 55168.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49.36139 | longd = 5.63333 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Meuse (departament)|Meuse]] | recensământ = 2010 | populație_note_subsol = <ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-meuse.php | title = Populația comunelor din Meuse | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 8 iulie 2013}}</ref> | populație = 49 | suprafață_totală_km2 = 5,5 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 8 iulie 2013 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 8.91 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 55230 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 55168 }} '''Duzey''' este o comună în departamentul [[Meuse (departament)|Meuse]] din nord-estul [[Franța|Franței]]. În 2010 avea o populație de {{formatnum:49}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:48}} | 1982 = {{formatnum:39}} | 1990 = {{formatnum:33}} | 1999 = {{formatnum:38}} | 2006 = {{formatnum:50}} | 2010 = {{formatnum:49}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Referințe== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Meuse]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Meuse}} [[Categorie:Comune din Meuse]] 85frny0pj9t895wjq4gcvjndn86p1pm 0 1155705 17025087 14149976 2025-06-11T09:58:32Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025087 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Comună | nume = Eix | hartă = Map commune FR insee code 55171.png | pushpin_map = Franța | pushpin_dimensiune_hartă = 300 | pushpin_label_position = bottom | latd = 49.17944 | longd = 5.4975 | tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{FRA}} | tip_subdiviziune1 = [[Regiunile Franței|Regiune]] | nume_subdiviziune1 = [[:Grand Est|Grand Est]] | tip_subdiviziune2 = [[Departamentele Franței|Departament]] | nume_subdiviziune2 = [[:Meuse (departament)|Meuse]] | recensământ = 2010 | populație_note_subsol = <ref name="populație">{{cite web | url = http://www.citypopulation.de/php/france-meuse.php | title = Populația comunelor din Meuse | publisher = Thomas Brinkhoff: City Population | datăaccesare = 8 iulie 2013}}</ref> | populație = 248 | suprafață_totală_km2 = 12,06 | suprafață_note_subsol = <ref name="supr">{{cite web | url = http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | title = Suprafaţa comunelor din Franţa | publisher = Toutes les villes | datăaccesare = 8 iulie 2013 | archive-date = 2013-03-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130302005818/http://www.toutes-les-villes.com/villes-superficie.html | dead-url = yes }}</ref> | densitate = 20.56 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = 55400 | camp_gol_nume = Cod INSEE | camp_gol_info = 55171 }} '''Eix''' este o comună în departamentul [[Meuse (departament)|Meuse]] din nord-estul [[Franța|Franței]]. În 2010 avea o populație de {{formatnum:248}} de locuitori.<ref name="populație"/> ==Evoluția populației== {{Demografie | 1975 = {{formatnum:154}} | 1982 = {{formatnum:169}} | 1990 = {{formatnum:222}} | 1999 = {{formatnum:223}} | 2006 = {{formatnum:246}} | 2010 = {{formatnum:248}} | source = INSEE<ref name="populație"/>}} ==Referințe== <references/> ==Vezi și== * [[Lista comunelor din Meuse]] {{Commonscat}} {{Ciot-geo-Franța}} {{Comune Meuse}} [[Categorie:Comune din Meuse]] l82mrl3se33ynqxcdcandvqdrs5jg1m 0 1165198 17025026 16834791 2025-06-11T09:16:15Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025026 wikitext text/x-wiki {{reclamă}} {{problemearticol|ton=aprilie 2022|wikizare=aprilie 2022}} {{Infocaseta Companie | nume_companie = Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. | imagine = Efes Moldova.jpg | image_caption = | image_size = 280px | culoare_titlu = fff | fondare = [[1974]] | fondator = | orașul = {{flagicon|MDA}} [[Chișinău]], str. Uzinelor, 167 | țara = [[Republica Moldova]] | locatii = | nr_locatii = | zona_deservita = [[Republica Moldova]], [[CSI]] | oameni_cheie = | industrie = [[berărie]], produse alimentare, producerea berii | produse = Bere, | servicii = | piata_de_cap = | cifra_de_afaceri = | venit = | profit_brut = | profit_net = | active_gestiune = | active = | capital_propriu = | proprietar = | nr_salariati = | companie_părinte = Efes Beverage Group | divizii = | filiale = | slogan = | homepage = {{URL|http://efesmoldova.md}} | note = }} '''Efes Vitanta Moldova Brewery''' companie-subsidiară a Efes Breweries International NV („Grupul”) și cel mai mare producător de [[bere]] din [[Republica Moldova]]. ==Istoric== Compania este prima de acest gen de pe teritoriul actual al Republicii Moldova, fiind fondată la Chișinău în 1873. În perioada sovietică s-a numit ''Фабрика де бере дин Кишинэу'' (Fabrica de bere din Chișinău). În 1995 a avut loc privatizarea companiei odată cu înființarea societății pe acțiuni "Vitanta-Intravest". În ianuarie 2003 pachetul majoritar de acțiuni a fost achiziționat de compania din Turcia Efes Beverage Group, care, în acel momentul deținea deja active pe piața berii din Federația Rusă și era inclusă în lista celor mai importanți producători de bere din Europa. Noii proprietari au schimbat numele companiei în "Efes Vitanta Moldova Brewery", iar în 2004 a primit un certificat de conformitate de management al calității ISO 9001.În urma încorporării a Efes Moldova în Groupul Anadolu Efes, în perioada anilor 2003- 2019 s-au suportat investiții semnificative, în scopul procurării echipamentului necesar desfășurării activității, dar și pentru promovarea produselor atît pe piața locală cît și pe cea inernațională. În anul 2012 companiile internaționale de producere a berii SABMiller și Anadolu Efes au încheiat  acordul de alianță astfel compania Efes Vitanta Moldova Brewery, devine distribuitor exclusiv pentru mărcile de bere care aparțin companiei SABMiller și producerea locală pentru unele branduri. ==Produse== * '''[[Chișinău (bere)|Chișinău]] Blondă''' — bere clasică. Conținutul de alcool: 4,5%, densitatea 11%. * '''Chișinău Fară Alcool''' *'''Chișinău Specială Tare''' — bere tare. Conținutul de alcool: 7,0%, densitatea 16%. *'''Chișinău Ultra -''' o bere de tip mild. * '''Radler Natural - '''bere specială cu suc de lamîie. Conținutul de alcool : 2% * '''Radler Zero''' - bere specială cu suc de lamîie fără alcool. * '''Timișoreana''' - bere blondă pasteurizată. Conținutul de alcool: 4,7%, densitatea 11,1%. <ref>[http://berechisinau.md/bc/News.aspx?id=373 Berea „Timișoreana” – în sfârșit în Moldova!]</ref><ref>[http://www.publika.md/berea-timisoreana-in-sfarsit-in-moldova_1416951.html Prima bere din România ajunge în Moldova - publika.md]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> * '''Efes Pilsener''' - bere clasică. Nr 1 Meditarranean. Conținutul de alcool: 5,0% * '''Jiguloevskoe Bocikovoe''' - bere clasică. Conținutul de alcool: 4,3% * '''Staryi Melink iz Bocionka''' *'''Camarad''' * '''Velkopopovicky Kozel Pale''' * '''Velkopopovicky Kozel Dark''' *'''OeTTinger premium pils.''' * '''Bely Medvedi''' Compania produce, de asemenea, băuturi răcoritoare, cum ar fi [[kvas]]ul '''Kvassica ,''' băuturi slab alcoolice '''Festival '''în asortiment * Pink Grapefruit * [[Gin tonic]] * Red Storm * Club Mix și cidrul '''Goldlfeaf''' in asortiment de mere și pere. ===Import=== Compania mai importă și distribuie pe piața Moldovei brandurile de bere internaționale : Grolsch ,Bavaria Premium Pilsener, Franziskaner, Hoegaarden, Leffe și Corona Extra. == Rezultate financiare == [[Fișier:Interior Efes Moldova.jpg|miniatura]] '''Cifra de afaceri''' în 2013: 683 de milioane de [[Leu moldovenesc|lei]] <ref name="adev2014-04-29">[http://adevarul.ro/moldova/economie/cel-mai-mare-producator-bere-moldova-si-a-redus-profitul-25-ori-1_535f59f40d133766a830594a/index.html Cel mai mare producător de bere din Moldova și-a redus profitul de 2,5 ori], 29 aprilie 2014, Ion Preasca, ''Adevărul'', accesat la 29 aprilie 2014</ref> ==Vezi și== * [[Chișinău (bere)]] == Note== <references/> ==Legături externe== * [http://efesmoldova.md Site-ul oficial al companie] {{ro icon}}, {{ru icon}} * [http://www.ratebeer.com/brewers/efes-vitanta-moldova-brewery/1766/ Berea companiei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091215144238/http://ratebeer.com/brewers/efes-vitanta-moldova-brewery/1766 |date=2009-12-15 }} pe portalul ''RateBeer.com'' {{en icon}} [[Categorie:Companii producătoare de bere din Republica Moldova]] owrl60f2oifuo7yq84h3143fshvs7ad 0 1166127 17023733 17023700 2025-06-10T12:14:44Z Nicu Farcaș 146998 /* Situri Natura 2000 */ 17023733 wikitext text/x-wiki [[File:RO BV Piatra Mare 4.jpg|370px|right|thumb|Imagine din [[Piatra Mare (sit SCI)|Piatra Mare]], sit Natura 2000 în bioregiune alpină]] '''Lista siturilor Natura 2000 din România''' cuprinde ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) și siturile de importanță comunitară (SCI) ce aparțin rețelei ecologice [[Natura 2000]] în România, încadrate în cele cinci ecoregiuni (bioregiuni) existente pe teritoriul țării: alpină, continentală, panonică, pontică și stepică. == Situri Natura 2000 == {{Legend|honeydew|[[Arie_protejată#Situri_Natura_2000|Situri de Importanță Comunitară (<span style="color:teal;">'''SCI'''</span>)]] constituite conform ''Directivei Habitate'' a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice)<ref>[http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1992L0043:20070101:RO:PDF Directiva 92/43 din 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică], ''eur-lex.europa.eu''</ref> și completată prin ''Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile'' nr. 1.964/2007<ref>[http://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania Ordinul MMDD nr. 1964 din 2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania]</ref>, prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)<ref>[http://www.lege-online.ro/lr-ORDIN-2387-2011-(133254).html Ordinul MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România]</ref> și prin ''Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile'' nr. 46 din 2016<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/he2doobygq/lista-siturilor-de-importanta-comunitara-ordin-46-2016?dp=heydcmrvg44tg Ordinul nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România], ''lege5.ro'' - 3 aprilie 2023</ref>}} <p style ="padding: 1px; border-top: 2px solid whitesmoke;"> {{Legend|mintcream|[[Arie_protejată#Situri_Natura_2000|Arii de Protecție Specială Avifaunistică (<span style="color:orange;">'''SPA'''</span>)]] – constituite conform ''Directivei Păsări'' a Uniunii Europene (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la protejarea și conservarea păsărilor sălbatice)<ref>[http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1979L0409:20081223:RO:PDF Directiva 79/409 din 1979, privind conservarea speciilor de păsări sălbatice], ''eur-lex.europa.eu''</ref> prin ''Hotărârea de Guvern'' nr. 1284 din 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania)<ref>[http://lege5.ro/Gratuit/geydknbwgi/hotararea-nr-1284-2007-privind-declararea-ariilor-de-protectie-speciala-avifaunistica-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania Hg nr. 1284 din 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania]</ref> și completată prin ''Hotărârea de Guvern'' nr. 971 din 2011 (privind modificarea și comletarea HG 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania)<ref>[http://www.legex.ro/Hot%C4%83r%C3%A2rea-971-2011-115618.aspx ''Hotărârea de Guvern'' nr.971 din 2011 (privind modificarea și comletarea HG 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania)]</ref>}} <p style ="padding: 1px; border-top: 2px solid whitesmoke;"> {{ÎnceputTabelNatura2000‎}} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Acumulările Belcești]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 2099 |cod = ROSPA0109 |imagine = File:Bahlui River8.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Bahlui }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Acumulările Rogojești - Bucecea]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]]<br/> [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 2.103,5 |cod = ROSPA0110 |imagine = File:Râul Siret2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Zvoriștea }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Acumulările Sârca - Podu Iloaiei]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 1.928,8 |cod = ROSPA0150 |imagine = File:Bahlui River11.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Podu Iloaiei }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0001 | suprafață = 19468 | nume = [[Aliman - Adamclisi]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] | lat = 44.13917 | lon = 27.94556 | imagine = File:Adamclisi.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Adamclisi }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Allah Bair - Capidava]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 11.715,7 |cod = ROSPA0002 |arii protejate = [[Dealul Alah Bair]] |imagine = File:Capidava.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Capidava }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI00001 | suprafață = 163,1 | nume = [[Aninișurile de pe Tărlung]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] | lat = 45.53806 | lon = 25.83556 | imagine = Fișier:Raul Tarlung.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Tărlung }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Apuseni (sit SCI)|Apuseni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/149/rosci0002.html Apuseni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 75.876,5 |cod = ROSCI00002 |arii protejate = [[Parcul Natural Apuseni]], [[Avenul din Hoanca Urzicarului]], [[Izbucul de la Cotețul Dobreștilor]], [[Izbucul Mătișești]], [[Izbucul Tăuzului]], [[Peștera Coiba Mare]], [[Peștera Ghețarul de la Vârtop]], [[Peștera Scărișoara]], [[Peștera Vârfurașu]], [[Izbucul Tăuzului]], [[Avenul Borțigului]], [[Cetățile Ponorului|Complexul Carstic din Valea Ponorului]], [[Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros]], [[Groapa de la Bârsa]], [[Valea Galbenei]], [[Peștera Cetatea Rădesei]], [[Pietrele Boghii]], , [[Poiana Florilor]], [[Platoul Carstic Padiș]], [[Valea Sighiștelului]], [[Valea Galbenei]], [[Lumea Pierdută (platou carstic)|Platoul Carstic Lumea Pierdută]], [[Peștera Ghețarul de la Focul Viu]], [[Peștera lui Micula]], [[Peștera Ciur Izbuc]], [[Peștera Smeilor de la Onceasa]], [[Săritoarea Bohodeiului]], [[Vârful Biserica Moțului]], [[Molhașul Mare de la Izbuc]] |imagine = Apuseni Mountains 2016.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Apuseni, Pietrele Albe }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/150/rosci0003.html Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 2087 |cod = ROSCI00003 |arii protejate = [[Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0003 | suprafață = 2.943,7 | nume = [[Avrig - Scorei - Făgăraș]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] | lat = 45.78917 | lon = 24.61833 | imagine = File:Alt-olt.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Oltul la Porumbacu de Jos }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/33/rosci0005.html Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 6.397,6 |cod = ROSCI0005 |arii protejate = [[Balta Albă (rezervație)|Balta Albă]], [[Balta Amară]], [[Lacul Jirlău|Rezervația naturală lacul Jirlău]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Balta Albă - Amara - Jirlău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/26/rospa0004.html Balta Albă - Amara – Jirlău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 4.744,4 |cod = ROSPA0004 |arii protejate = [[Balta Amară]], [[Lacul Jirlău|Rezervația naturală lacul Jirlău]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Balta Mică a Brăilei (sit SPA)|Balta Mică a Brăilei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/27/rospa0005.html Balta Mică a Brăilei (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]]<br/>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 25856 |cod = ROSPA0005 |arii protejate = [[Parcul Natural Balta Mică a Brăilei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Balta Mică a Brăilei (sit SCI)|Balta Mică a Brăilei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/38/rosci0006.html Balta Mică a Brăilei (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] |suprafață = 20872 |cod = ROSCI0006 |arii protejate = [[Parcul Natural Balta Mică a Brăilei]] |imagine = Fișier:Danube at Braila -- Macin mountains in the background.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Dunărea la Brăila }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0006 | suprafață = 9981 | nume = [[Balta Tătaru]] | localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] | lat = 44.81667 | lon = 27.42167 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0007 | suprafață = 2144 | arii protejate = [[Locul fosilifer Aliman]] | nume = [[Balta Vederoasa]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] | lat = 44.20833 | lon = 27.90806 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0007 | suprafață = 2758.8 | arii protejate = [[Mlaștina Valea de Mijloc]], [[Mlaștina Beneș]], [[Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni]], [[Mlaștina Nádaș]], [[Mlaștina Csemő - Vrabia]] | nume = [[Bazinul Ciucului de Jos]] | localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] | lat = 46.24666977 | lon = 25.86750031 | imagine = Fișier:Tusnád.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Bârsău - Șomcuta]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 4.771,91 |cod = ROSCI0275 |arii protejate = [[Pădurea Bavna]] |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0104 | suprafață = 1.649,5 | arii protejate = [[Lacul Știucilor]], [[Stufărișurile de la Sic]], [[Valea Legiilor]] | nume = [[Bazinul Fizeșului]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] | lat = 46.88556 | lon = 24.07444 | imagine = Fișier:RO CJ Stufărișurile de la Sic.JPG | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Stufărișurile de la Sic }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0004 | suprafață = 3129 | arii protejate = [[Tăul fără fund de la Băgău]] | nume = [[Băgău (sit SCI)|Băgău]] | localizare = [[Județul Alba|Alba]] | lat = 46.33389 | lon = 23.79194 | imagine = Fișier:2009-IMG 5554.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Băneasa - Canaraua Fetei]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 9096 |cod = ROSPA0008 |arii protejate = [[Pădurea Canaraua Fetii]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0277 | suprafață = 2066,70 | nume = [[Becicherecu Mic (sit SCI)|Becicherecu Mic]] | localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] | lat = 45.83389 | lon = 21.14222 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0008 | suprafață = 1748 | arii protejate = [[Locul fosilifer de pe Dealul Șomleu]] | nume = [[Betfia (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] | lat = 46.975 | lon = 22.02806 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Berteștii de Sus - Gura Ialomiței]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 6.864,6 |cod = ROSPA0111 |imagine = File:Calmatui.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bereștii de Jos }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Beștepe - Mahmudia]] |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 3663 |cod = ROSPA0009 |arii protejate = [[Delta Dunării]] |imagine = Fișier:Delta Dunarii 500.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Delta Dunării }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0009 | suprafață = 1.215,6 | arii protejate = [[Pădurea Lacurile Bisoca]] | nume = [[Bisoca (sit SCI)|Bisoca]] | localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] | lat = 45.53556 | lon = 26.67194 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0010 | suprafață = 1916 | nume = [[Bistreț (sit SPA)|Bistreț]] | localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] | lat = 43.87583 | lon = 23.57778 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0010 | suprafață = 3.469 | nume = [[Bistrița Aurie (sit SCI)|Bistrița Aurie]] | localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] | lat = 47.46028 | lon = 25.28833 | imagine = Fișier:Bistrita.JPG | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Râul Bistrița Aurie }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Blahnița]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 43711 |cod = ROSPA0011 |arii protejate = [[Pădurea Bunget]], [[Pădurea Stârmina]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0279 | suprafață = 1163 | arii protejate = [[Piemontul Nyíres de la Borzont]] | nume = [[Borzont (sit SCI)|Borzont]] | localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] | lat = 46.69056 | lon = 25.39 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Braniștea Catârilor]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/301/rosci0011.html Braniștea Catârilor - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 311,1 |cod = ROSCI0011 |arii protejate = [[Pădurea Braniștea Catârilor]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0012 | suprafață = 13097 | nume = [[Brațul Borcea (sit SPA)|Brațul Borcea]] | localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] | lat = 44.28667 | lon = 27.6675 | imagine = Fișier:Borcea branch - Calarasi.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Brațul Borcea la Călărași }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Brațul Măcin (sit SCI)|Brațul Măcin]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/40/rosci0012.html Brațul Măcin - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 10.433,2 |cod = ROSCI0012 |arii protejate = [[Parcul Natural Balta Mică a Brăilei]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0014 | suprafață = 510,5 | nume = [[Bucșani (sit SCI)|Bucșani]] | localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] | lat = 44.89139 | lon = 25.66833 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Bucegi (sit SCI)|Bucegi]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/154/rosci0013.html Bucegi - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 38.683,6 |cod = ROSCI0013 |arii protejate = [[Parcul Natural Bucegi]], [[Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura)]], [[Locul fosilifer de la Vama Strunga]], [[Abruptul prahovean Bucegi]], [[Locul fosilifer Plaiul Hoților]], [[Cheile Orzei|Orzea - Zănoaga]], [[Cheile Tătarului, Munții Bucegi]], [[Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora)]], [[Turbăria Lăptici]], [[Zănoaga - Lucăcilă]], [[Peștera Răteiului]], [[Poiana Crucii]], [[Munții Colții lui Barbeș]] |imagine = Fișier:Creasta Bucsoiu.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Creasta Bucșoiu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Buila - Vânturarița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/155/rosci0015.html Buila - Vânturarița - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 4525 |cod = ROSCI0015 |arii protejate = [[Parcul Național Buila-Vânturarița]], [[Muntele Stogu]], [[Peștera Caprelor]], [[Peștera Liliecilor (Vâlcea)|Peștera Liliecilor]], [[Peștera Munteanu - Murgoci]], [[Peștera Pagodelor]], [[Peștera Rac]], [[Peștera cu Lac]], [[Peștera Valea Bistrița]], [[Peștera Arnăuților]], [[Peștera cu Perle]], [[Peștera Clopot]], [[Pădurea Valea Cheii]] |imagine = Fișier:RO VL Muzeul Trovanților.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Muzeul Trovanților }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0016 | suprafață = 396 | arii protejate = [[Vârful Buteasa]] | nume = [[Buteasa (sit SCI)|Buteasa]] | localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] | lat = 46.69778 | lon = 22.37583 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0013 | suprafață = 29206 | arii protejate = [[Ciuperceni - Desa]], [[Balta Neagră]], [[Balta Lată]] | nume = [[Calafat - Ciuperceni - Dunăre]] | localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] | lat = 43.89805984 | lon = 23.09778023 | imagine = Fișier:CalafatPodlucrari.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Canaralele Dunării]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/43/rosci0022.html Canaralele Dunării - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 25943 |cod = ROSCI0022 |arii protejate = [[Canaralele de la Hârșova]], [[Locul fosilifer Cernavodă]], [[Locul fosilifer Movila Banului]], [[Reciful Neojurasic de la Topalu]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0017 | suprafață = 7406 | arii protejate = [[Canaralele de la Hârșova]] | nume = [[Canaralele de la Hârșova (sit SPA)|Canaralele de la Hârșova]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] | lat = 44.67667007 | lon = 27.92416954 | imagine = Fișier:Cliffs at the Danube by Harsova.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Hârșova }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0311 | suprafață = 35.376,7 | nume = [[Canionul Viteaz]] | localizare = [[Marea Neagră]] | lat = 43.946631 | lon = 30.337625 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cascada Mișina (sit SCI)|Cascada Mișina]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/159/rosci0023.html Cascada Mișina - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 219 |cod = ROSCI0023 |arii protejate = [[Cascada Mișina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Careiului (sit SCI)|Câmpia Careiului]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 23.641,6 |cod = ROSCI0020 |arii protejate = [[Dunele de nisip Foieni]], [[Mlaștina Vermuș]], [[Pădurea de frasini Urziceni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Cermeiului (sit SPA)|Câmpia Cermeiului]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 24424 |cod = ROSPA0014 |arii protejate = [[Balta Rovina]], [[Poiana cu narcise Rovina]], [[Pădurea Sâc]] |imagine = File:Peisaj la Lacul Taut.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/98/rospa0015.html Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 39499 |cod = ROSPA0015 |arii protejate = [[Arboretul Macea]], [[Rezervația de soluri sărăturate]] |imagine = Fișier:RO AR Tarmure 22.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Crișul Alb }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Gherghiței]] |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] [[Județul Ialomița|Ialomița]]<br>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 7.604,1 |cod = ROSPA0112 |arii protejate = |imagine = File:Lacul din comuna Fulga, September 2011.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Fulga, Prahova }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cânepiști]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0113 Câmpia Gherghiței - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 6.200,4 |cod = ROSPA0113 |arii protejate = [[Sărăturile și Ocna Veche]] |imagine = File:Durgău lakes at Turga (Romania) - lake 1 silt up and lake 2 .jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Durgău }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0285 | suprafață = 2960 | arii protejate = [[Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț]] | nume = [[Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț]] | localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] | lat = 47.632080 | lon = 24.050197 | imagine = RO MM Strâmbu - Băiuț.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0021 | suprafață = 21.224,6 | arii protejate = [[Complexul hidrografic Valea Rece]] | nume = [[Câmpia Ierului (sit SCI)|Câmpia Ierului]] | localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Satu Mare|Satu Mare]] | lat = 47.45806 | lon = 22.25056 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Nirului - Valea Ierului]] <ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/99/rospa0016.html Câmpia Nirului – Valea Ierului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 38564 |cod = ROSPA0016 |arii protejate = [[Complexul hidrografic Valea Rece]], [[Dunele de nisip Foieni]], [[Mlaștina Vermuș]], [[Pădurea de frasini Urziceni]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0017 | suprafață = 235 | nume = [[Căian (sit SCI)|Căian]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] | lat = 46.75278 | lon = 23.91444 | imagine = Fișier:Damburile,Cluj- DSCF1041.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0018 | suprafață = 375 | arii protejate = [[Căldările Zăbalei - Zârna Mică]] | nume = [[Căldările Zăbalei]] | localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] | lat = 45.66056 | lon = 26.57778 | imagine = Fișier:RO VN Naruja Zabala river 1.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Râul Zăbala la Năruja }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Călimani - Gurghiu]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/158/rosci0019.html Călimani Ghurghiu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 143936 |cod = ROSCI0019 |arii protejate = [[Lacul Ursu și arboretele de pe sărături]], [[Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna]], [[Defileul Deda - Toplița]], [[Rezervația Lacul Iezer din Călimani]], [[Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani]], [[Doisprezece Apostoli]] |imagine = Fișier:Medve-tó légi.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Ursu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ceahlău (sit SCI)|Ceahlău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/160/rosci0024.html Ceahlău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 7737 |cod = ROSCI0024 |arii protejate = [[Parcul Național Ceahlău]], [[Polița cu Crini]], [[Cascada Duruitoarea]] |imagine = Fișier:Ceahlau8.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Ceahlău }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cefa (sit SCI)|Cefa]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/109/rosci0025.html Cefa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 5.224,1 |cod = ROSCI0025 |arii protejate = [[Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani]], [[Parcul Natural Cefa]] |imagine = File:Parcul Natural Cefa 1.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Natural Cefa }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cenaru]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/307/rosci0026.html Cenaru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 412,8 |cod = ROSCI0026 |arii protejate = [[Pădurea Cenaru]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0019 | suprafață = 10929 | arii protejate = [[Peștera La Adam]], [[Peștera Gura Dobrogei]], [[Rezervația naturală Gura Dobrogei]] | nume = [[Cheile Dobrogei (sit SPA)|Cheile Dobrogei]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] | lat = 44.495 | lon = 28.45222 | imagine = File:Gradina, Romania - panoramio (11).jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0283 | suprafață = 2613,30 | nume = [[Cheile Doftanei]] | localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] | imagine = Fișier:RO PH Doftana river Campina.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Glodului, Cibului și Măzii]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/308/rosci0029.html Cheile Glodului, Cibului și Măzii - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 735,9 |cod = ROSCI0029 |arii protejate = [[Cheile Glodului]], [[Cheile Cibului]], [[Cheile Madei]] |imagine = Fișier:RO HD Ardeu 5.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Glodului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Lăpușului (sit SCI)|Cheile Lăpușului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/309/rosci0030.html Cheile Lăpușului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 17.144 |cod = ROSCI0030 |arii protejate = [[Cheile Lăpușului (între Groapele și Împreunături)]] |imagine = Fișier:Cheile Lǎpuşului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Lăpușului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Șugăului - Munticelu]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/163/rosci0033.html Cheile Șugăului - Munticelu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 324,9 |cod = ROSCI0033 |arii protejate = [[Cheile Bicazului]], [[Peștera Munticelu]], [[Cheile Șugăului]] |imagine = Fișier:Cheile Şugăului 10.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Șugăului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Bicazului - Hășmaș (sit SPA)|Cheile Bicazului - Hășmaș]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/126/rospa0018.html Cheile Bicazului Hășmas (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] <br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 7961 |cod = ROSPA0018 |arii protejate = [[Cheile Bicazului și Lacul Roșu]], [[Avenul Licaș]], [[Cheile Șugăului]], [[Peștera Munticelu]], [[Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru]] |imagine = Fișier:2009 0706sac0121.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Hășmașu Mare }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Bicazului - Hășmaș (sit SCI)|Cheile Bicazului - Hășmaș]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/161/rosci0027.html Cheile Bicazului Hășmaș (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] <br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 7642 |cod = ROSCI0027 |arii protejate = [[Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș]], [[Cheile Bicazului și Lacul Roșu]], [[Avenul Licaș]], [[Cheile Șugăului]], [[Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru]] |imagine = Fișier:Munții Hășmaș.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Hășmaș }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0028 | suprafață = 512.9 | arii protejate = [[Cheile Cernei]] | nume = [[Cheile Cernei (sit SCI)|Cheile Cernei]] | localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] | imagine = Fișier:RO HD Cheile Cernei.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Nerei - Beușnița (sit SCI)|Cheile Nerei – Beușnița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/310/rosci0031.html Cheile Nerei – Beușnița (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 37.720,9 |cod = ROSCI0031 |arii protejate = [[Cheile Nerei]], [[Cheile Șușarei]], [[Ducin]], [[Izvorul Bigăr]], [[Lisovacea]], [[Parcul Național Semenic - Cheile Carașului]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]] |imagine = Fișier:Cascadele Beușniței.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cascadele Beușniței }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Nerei - Beușnița (sit SPA)|Cheile Nerei – Beușnița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/252/rospa0020.html Cheile Nerei-Beușnița (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 40422 |cod = ROSPA0020 |arii protejate = [[Cheile Nerei]], [[Cheile Șușarei]], [[Ducin]], [[Izvorul Bigăr]], [[Lisovacea]], [[Parcul Național Semenic - Cheile Carașului]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]], [[Valea Ciclovei - Ilidia]] |imagine = Fișier:Cascada Bigăr.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cascada Bigăr }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Rudăriei (sit SCI)|Cheile Rudăriei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/311/rosci0032.html Cheile Rudăriei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 290,5 |cod = ROSCI0032 |arii protejate = [[Cheile Rudăriei]] |imagine = Fișier:Cheile Rudăriei.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Rudăriei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Turenilor (sit SCI)|Cheile Turenilor]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/312/rosci0034.html Cheile Turenilor - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 126,7 |cod = ROSCI0034 |arii protejate = [[Cheile Turenilor]] |imagine = Fișier:Cheile Turului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Turenilor }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Turzii (sit SCI)|Cheile Turzii]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/164/rosci0035.html Cheile Turzii - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 326,4 |cod = ROSCI0035 |arii protejate = [[Cheile Turzii]] |imagine = Fișier:RO CJ Cheile Turzii (1).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Turzii }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Vârghișului|Cheile Vârghișului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/165/rosci0036.html Cheile Vârghișului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]]<br>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 866,5 |cod = ROSCI0036 |arii protejate = [[Cheile Vârghișului și peșterile din chei]] |imagine = Fișier:Cheile Varghisului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Vârghișului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ciobănița - Osmancea]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 211,3 |cod = ROSPA0151 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0021 | suprafață = 904 | nume = [[Ciocănești – Dunăre]] | localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] | lat = 44.16528 | lon = 27.07056 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0037 | suprafață = 5976,6 | arii protejate = [[Lacul Sfânta Ana]], [[Tinovul Mohoș]] | nume = [[Ciomad - Balvanyos]] | localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] | lat = 46.09583 | lon = 25.93833 | imagine = Fișier:Szent Anna-tó-1.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Lacul Sfânta Ana }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0038 | suprafață = 21.968,8 | arii protejate = [[Tigăile din Ciucaș]] | nume = [[Ciucaș (sit SCI)|Ciucaș]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Prahova|Prahova]] | lat = 45.50389 | lon = 25.95278 | imagine = Fișier:Ciucas stanca.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Tigăile din Ciucaș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ciuperceni - Desa (sit SCI)|Ciuperceni - Desa]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/314/rosci0039.html Ciuperceni-Desa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] |suprafață = 39.560,1 |cod = ROSCI0039 |arii protejate = [[Balta Neagră]], [[Balta Lată]], [[Ciuperceni - Desa|Rezervația ornitologică Ciuperceni-Desa]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cordăreni - Vorniceni]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 103 |cod = ROSCI0317 |arii protejate = |imagine = Slobozia lake.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coridorul Jiului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/320/rosci0045.html Coridorul Jiului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br/>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]]<br/>[[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 71.362,7 |cod = ROSCI0045 |arii protejate = [[Locul fosilifer Gârbovu]], [[Locul fosilifer Drănic]], [[Locul fosilifer Bucovăț]] |imagine = Fișier:Imagine spre Cetatea Jidovilor.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cozia (sit SCI)|Cozia]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/168/rosci0046.html Cozia - Sit Natura 2000 - Biodiversitatea în România]</ref> |localizare = [[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 16.725,2 |cod = ROSCI0046 |arii protejate = [[Parcul Național Cozia]], [[Pădurea Călinești - Brezoi]] |imagine = Fișier:RO VL Defileul Oltului la Cozia.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Defileul Oltului la Cozia }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cozia - Buila - Vânturarița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/127/rospa0025.html Cozia - Buila Vânturarița - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 21769 |cod = ROSPA0025 |arii protejate = [[Parcul Național Buila-Vânturarița]], [[Parcul Național Cozia]], [[Peștera Rac]], [[Peștera Liliecilor (Vâlcea)|Peștera Liliecilor]], [[Peștera cu Perle]], [[Peștera Valea Bistrița]], [[Peștera Arnăuților]], [[Peștera Clopot]], [[Pădurea Călinești - Brezoi]], [[Muntele Stogu]], [[Pădurea Valea Cheii]] |imagine = Fișier:Buila4.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Național Buila-Vânturarița }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0040 | suprafață = 682,9 | arii protejate = [[Dealul cu Fluturi]] | nume = [[Coasta Lunii]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] | lat = 46.51444 | lon = 23.95139 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coasta Rupturile Tanacu (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/316/rosci0041.html Coasta Rupturile Tanacu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 322 |cod = ROSCI0041 |arii protejate = [[Coasta Rupturile - Tanacu]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0042 | suprafață = 24.631,6 | nume = [[Codru Moma]] | localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] | lat = 46.40944 | lon = 22.40167 | imagine = Fișier:ManastireaIzbucBH (54).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0286 | suprafață = 755 | nume = [[Colinele Elanului]] | localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] | lat = 46.33889008 | lon = 27.97583008 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Comana (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/253/rospa0022.html Comana (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br/>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 24.982 |cod = ROSPA0022 |arii protejate = [[Parcul Natural Comana]] |imagine = Fișier:RO GR Neajlov Delta.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Comana (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/318/rosci0043.html Comana (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br/>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 26.579,2 |cod = ROSCI0043 |arii protejate = [[Pădurea Oloaga - Grădinari]], [[Pădurea Padina Tătarului]], [[Parcul Natural Comana]] |imagine = Fișier:Neajlov Delta and Comana Forest.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Comana }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coridorul Ialomiței (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]]<br/>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 27.109,2 |cod = ROSCI0290 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coridorul Ialomiței (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]]<br/>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 25.307,9 |cod = ROSPA0152 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coșava Mică]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 736,8 |cod = ROSCI0332 |arii protejate = |imagine = RO CS Prigor 1.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Prigor }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0023 | suprafață = 19.530,2 | arii protejate = [[Locul fosilifer Drănic]] | nume = [[Confluența Jiu - Dunăre (sit SPA)]] | localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] | lat = 43.99389 | lon = 23.89667 | imagine = Fișier:Dunarea la Bechet 2.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0024 | suprafață = 20.483,8 | nume = [[Confluența Olt - Dunăre (sit SPA)|Confluența Olt-Dunăre]] (SPA) | localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] | lat = 43.76 | lon = 24.73167 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0044 | suprafață = 8.354,1 | nume = [[Corabia – Turnu Măgurele]] | localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] | lat = 43.72944 | lon = 24.68056 | imagine = Fișier:DunareIslaz.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0047 | suprafață = 3.591 | arii protejate = [[Rezervația naturală Nemira]] | nume = [[Creasta Nemirei]] | localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] | lat = 46.22138977 | lon = 26.33917046 | imagine = Fișier:Csángótelep 2008.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Crișul Alb (sit SCI)|Crișul Alb]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 826,9 |cod = ROSCI0048 |imagine = Fișier:RO AR Tarmure 22.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Crișul Alb }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Crișul Negru (sit SCI)|Crișul Negru]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1.822,8 |cod = ROSCI0049 |imagine = Fișier:Raul crisul negru.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Crișul Negru }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Crișul Repede amonte de Oradea]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1.996,3 |cod = ROSCI0050 |imagine = Fișier:RO BH Bratca 2011.2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Crișul Repede la Bratca }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0340 | suprafață = 139 | nume = [[Cuiugiuc]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] | lat = 44.034981 | lon = 27.512450 |imagine = Fișier:Bugeac - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0351 | suprafață = 6.499,2 | nume = [[Culmea Cucuieți]] | localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] | lat = 46.568633 | lon = 27.048456 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0371 | suprafață = 395,8 | nume = [[Cumpărătura (sit SCI)|Cumpărătura]] | localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] | lat = 26.292667 | lon = 27.07056 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cușma (sit SCI)|Cușma]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br/>[[Județul Mureș|Mureș]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 44.084,2 |cod = ROSCI0051 |arii protejate = [[Cheile Bistriței Ardelene]], [[Rezervația naturală Comarnic]], [[Stâncile Tătarului, Munții Călimani]], [[Tăul Zânelor]], [[Râpa Verde]], [[Locul fosilifer Râpa Mare]], [[Piatra Corbului (Dumitrița)|Piatra Corbului]], [[Piatra Cușmei]], [[Valea Repedea]] |imagine = Fișier:Kelemen-havasok.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Călimani }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/258/rospa0026.html Cursul Dunării-Baziaș-Porțile de Fier - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 9904 |cod = ROSPA0026 |arii protejate = [[Cazanele Dunării|Cazanele Mari și Cazanele Mici]], [[Balta Nera - Dunăre]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]] |imagine = Fișier:Parcul Natural Porțile de Fier.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Natural Porțile de Fier }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cursul mijlociu al Someșului]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br>[[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 33.208,4 |cod = ROSPA0114 |arii protejate = [[Calcarele de Rona]], [[Lunca cu lalea pestriță - Valea Sălajului]], [[Pădurea „La Castani”]], [[Pietrele Moșu și Baba]], [[Rezervația naturală Stanii Clițului|Stanii Clițului]] |imagine = Fișier:Stanii Clițului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Stanii Clițului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dăbuleni - Potelu]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 986,8 |cod = ROSCI0372 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dăncioanea]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 356,3 |cod = ROSCI0052 |arii protejate = |imagine = File:RO CS Bucova.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bucova }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Alah Bair (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/46/rosci0053.html Dealul Alah Bair - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 193,5 |cod = ROSCI0053 |arii protejate = [[Dealul Alah Bair]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Agighiolului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/49/rosci0060.html Dealurile Agighiolului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 1.514,1 |cod = ROSCI0060 |arii protejate = [[Rezervația geologică Agighiol]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Cetății Deva (sit SCI)|Dealul Cetății Deva]] |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 113,3 |cod = ROSCI0054 |arii protejate = [[Dealul Colț și Dealul Zănoaga]], [[Dealul Cetății Deva]] |imagine = Fișier:Cetatea Deva01.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cetatea Deva }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/326/rosci0055.html Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 370,9 |cod = ROSCI0055 |arii protejate = [[Dealul Cetății Lempeș]], [[Mlaștina Hărman]] |imagine = Fișier:RO BV Mlaştina Hărman.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Rezervația naturală Mlaștina Hărman }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/327/rosci0056.html Dealul Ciocaș- Dealul Vițelului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 961,4 |cod = ROSCI0056 |arii protejate = [[Dealul Ciocașului - Dealul Vițelului]] |imagine = Fișier:RO CV Dealul Ciocaşului - Dealul Viţelului Nature Reserve.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Dealul Ciocașului - Dealul Vițelului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Clujului de Est]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 8889,60 |cod = ROSCI0295 |arii protejate = [[Rezervația Fânațele Clujului|Fânațele Clujului - La Craiu]], [[Rezervația Fânațele Clujului|Fânațele Clujului - Copârșaie]] |imagine = Fișier:RO CJ Dabaca (9).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Homoroadelor]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Covasna|Covasna]]<br>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 37093 |cod = ROSPA0027 |arii protejate = [[Locul fosilifer Carhaga]], [[Coloanele de bazalt de la Racoș]], [[Cheile Vârghișului și peșterile din chei]], [[Popasul păsărilor de la Sânpaul]] |imagine = Fișier:Pestera Orban Balazs.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Vărghișului - Peștera Orban Balazs }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0057 | suprafață = 573.9 | nume = [[Dealul Istrița (sit SCI)|Dealul Istrița]] | localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] | imagine = Fișier:Istrița Hill, Buzău County, Romania 10.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul lui Dumnezeu]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 707,6 |cod = ROSCI0058 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Mare - Hârlău]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]]<br>[[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 25.062,6 |cod = ROSCI0076 |arii protejate = [[Făgetul Secular Humosu]], [[Pădurea Tudora]] |imagine = File:Vedere de asamablu de pe dealul cimitirului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Tudora }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0059 | suprafață = 188,3 | arii protejate = [[Dealul Perchiu]] | nume = [[Dealul Perchiu (sit SCI)|Dealul Perchiu]] | localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] | imagine = Fișier:Dealul Perchiu iarna.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0404 | suprafață = 171,1 | nume = [[Dealurile Racovițeni]] | localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] | imagine = The ruins of the Racoviteni Heroes Monument 05.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Mocrei - Rovina - Ineu]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/123/rosci0218.html Dealul Mocrei – Rovina – Ineu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 3730 |cod = ROSCI0218 |arii protejate = [[Balta Rovina]], [[Poiana cu narcise Rovina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Pădurea Murei - Sângeorzu Nou]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 278,2 |cod = ROSCI0396 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Strehaia - Bâtlanele]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 803,9 |cod = ROSCI0405 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Negru]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/115/rosci0061.html Defileul Crișului Negru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 2.208,4 |cod = ROSCI0061 |arii protejate = [[Dealul Pacău]], [[Defileul Crișului Negru la Borz]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/129/rospa0028.html Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului - Sit Natura 200]</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 86073 |cod = ROSPA0028 |arii protejate = [[Dealul Firtuș]], [[Arboretul de Chamaecyparis lawsoniana Sângeorgiu de Pădure]] |imagine = Fișier:Korond1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Corund, Dealul Firtuș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Podoleni]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 466,1 |cod = ROSCI0397 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Alb (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 16.562,6 |cod = ROSCI0298 |arii protejate = |imagine = File:Pisztrángos tavak Deznanál - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Alb (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 16.562,6 |cod = ROSPA0153 |arii protejate = |imagine = File:GurahontAR (3).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 40.270,2 |cod = ROSCI0062 |arii protejate = [[Defileul Crișului Repede]], [[Peștera Meziad]], [[Peștera Osoi]], [[Peștera Toplița]] |imagine = Fișier:Defileul Crișului Repede.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Defileul Crișului Repede la Vadu Crișului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Repede - Valea Iadului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-Valea Iadului - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 17.162,4 |cod = ROSPA0115 |arii protejate = [[Defileul Crișului Repede]] |imagine = Fișier:Defileul Crisului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Vadu Crișului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Jiului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/174/rosci0063.html Defileul Jiului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 10.927,1 |cod = ROSCI0063 |arii protejate = [[Parcul Național Defileul Jiului]], [[Sfinxul Lainicilor]], [[Stâncile Rafailă]] |imagine = Fișier:Parcul Național Defileul Jiului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Defileul Jiului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Mureșului]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 34.202,8 |cod = ROSCI0064 |arii protejate = [[Pădurea Pojoga]] |imagine = File:Maros kaprioranal.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Mureșului Inferior - Dealurile Lipovei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/261/rospa0029.html Defileul Mureșului Inferior – Dealurile Lipovei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 55660 |cod = ROSPA0029 |arii protejate = [[Pădurea Pojoga]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Mureșului Superior]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/130/rospa0030.html Defileul Mureșului Superior - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 9514 |cod = ROSPA0030 |arii protejate = [[Defileul Deda - Toplița]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Delta Dunării|Delta Dunării (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/51/rosci0065.html Delta Dunării (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 454037 |cod = ROSCI0065 |arii protejate = [[Capul Doloșman]], [[Cetatea Histria]], [[Complexul Vătafu - Lunghuleț]], [[Complexul Sacalin Zătoane]], [[Grindul și Lacul Răducu]], [[Grindul Chituc]], [[Grindul Lupilor]], [[Insula Popina]], [[Lacul Potcoava]], [[Pădurea Caraorman]], [[Pădurea Letea]], [[Roșca - Buhaiova]] |imagine = Fișier:RO CT Aria protejată Cetatea Histria.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Aria protejată Cetatea Histria }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/459/rospa0031.html Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 512820 |cod = ROSPA0031 |arii protejate = [[Capul Doloșman]], [[Cetatea Histria]], [[Complexul Vătafu - Lunghuleț]], [[Complexul Sacalin Zătoane]], [[Grindul și Lacul Răducu]], [[Grindul Chituc]], [[Grindul Lupilor]], [[Insula Popina]], [[Lacul Potcoava]], [[Pădurea Caraorman]], [[Pădurea Letea]], [[Roșca - Buhaiova]] |imagine = Fișier:RO TL Delta Dunării.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Delta Dunării }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Delta Dunării - zona marină]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/8/rosci0066.html Delta Dunării – zona maritimă - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Marea Neagră]] |suprafață = 336.200,2 |cod = ROSCI0066 |arii protejate = |imagine = Fișier:Delta oct 2006 160.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Delta Dunării }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Deniz Tepe (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 1900 |cod = ROSPA0032 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Deniz Tepe (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 414,4 |cod = ROSCI0067 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Depresiunea Bozovici (sit SPA)]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0149.pdf Depresiunea Bozovici - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 9.670,3 |cod = ROSPA0149 |arii protejate = |imagine = File:Bozovici, seen from the south (571B).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Depresiunea Bozovici }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Depresiunea și Munții Ciucului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/132/rospa0034.html Depresiunea și Munții Ciucului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 51744 |cod = ROSPA0034 |arii protejate = [[Mlaștina Csemő - Vrabia]], [[Mlaștina Valea de Mijloc]], [[Mlaștina Beneș]], [[Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni]], [[Mlaștina Nyirkert]] |imagine = Fișier:Csíksomlyói táj.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Depresiunea Ciucului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Depresiunea și Munții Giurgeului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/131/rospa0033.html Depresiunea și Munții Giurgeului -Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 87892 |cod = ROSPA0033 |arii protejate = [[Piemontul Nyíres de la Borzont]], [[Mlaștina După Luncă]], [[Mlaștina cea Mare]], [[Peștera Șugău]] |imagine = Fișier:Kakas hegy.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Giurgeului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Diosig (sit SCI)|Diosig]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 376,7 |cod = ROSCI0068 |imagine = Fișier:Diosig 2015.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Diosig }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Domogled - Valea Cernei (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/133/rospa0035.html Domogled-Valea Cernei (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 66.734 |cod = ROSPA0035 |arii protejate = [[Rezervația Domogled]], [[Coronini - Bedina]], [[Iauna - Craiova]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Național Retezat]], [[Peștera Martel]], [[Peștera Lazului]], [[Izvorul și stâncăriile de la Câmana]], [[Cheile Corcoaiei]], [[Tufărișurile mediteraneene Cornetul Obârșia-Cloșani]], [[Vârful lui Stan]], [[Pădurea Drăghiceanu]], [[Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei]], [[Piatra Cloșanilor]], [[Geoparcul Platoul Mehedinți]], [[Belareca]], [[Ciucevele Cernei]] |imagine = Fișier:Parcul Național Domogled - Valea Cernei.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Național Domogled - Valea Cernei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Domogled - Valea Cernei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/175/rosci0069.html Domogled-Valea Cernei (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 62.121,3 |cod = ROSCI0069 |arii protejate = [[Rezervația Domogled]], [[Coronini - Bedina]], [[Iauna - Craiova]], [[Iardașița]], [[Belareca]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Național Retezat]], [[Peștera Martel]], [[Izvorul și stâncăriile de la Câmana]], [[Cheile Corcoaiei]], [[Tufărișurile mediteraneene Cornetul Obârșia-Cloșani]], [[Vârful lui Stan]], [[Geoparcul Platoul Mehedinți]], [[Valea Țesna]] |imagine = Fișier:Geoparcul Platoul Mehedinți.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Platoul Mehedinți }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dorohoi - Șaua Bucecei]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 25.359 |cod = ROSPA0116 |arii protejate = [[Arinișul de la Horlăceni]], [[Pădurea Tudora]] |imagine = File:Siret near Bucecea - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bucecea }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0070 | suprafață = 26.112,4 | arii protejate = [[Locul fosilifer Monoroștia]], [[Runcu-Groși]] | nume = [[Drocea]] | localizare = [[Județul Arad|Arad]] | imagine = Fișier:TroasAR2012 (111).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Drocea - Zarand]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 40.696 |cod = ROSPA0117 |arii protejate = [[Locul fosilifer Monoroștia]], [[Runcu-Groși]] |imagine = Fișier:Peisaj la Lacul Taut.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac|Dunăre-Ostroave]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 16224 |cod = ROSPA0039 |arii protejate = [[Locul fosilifer Cernavodă]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0040 | suprafață = 18759 | arii protejate = [[Peceneaga (arie protejată)|Peceneaga]], [[Măgurele (arie protejată)|Măgurele]] | nume = [[Dunărea Veche – Brațul Măcin]] | localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] | imagine = Fișier:Espacio natural protegido Dunarea Veche, Macin, Rumanía, 2016-05-28, DD 103.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dunele marine de la Agigea (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/10/rosci0073.html Dunele marine de la Agigea - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 11,8 |cod = ROSCI0073 |arii protejate = [[Dunele marine de la Agigea]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dunele de nisip de la Hanul Conachi]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 249,2 |cod = ROSCI0072 |arii protejate = [[Dunele de nisip de la Hanu Conachi]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dumbrăveni (sit SPA)|Dumbrăveni]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2056 |cod = ROSPA0036 |arii protejate = [[Pădurea Dumbrăveni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/55/rosci0071.html Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 18.024,4 |cod = ROSCI0071 |arii protejate = [[Locul fosilifer Aliman]], [[Locul fosilifer Credința]], [[Pereții calcaroși de la Petroșani]], [[Pădurea Dumbrăveni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/134/rospa0037.html Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei -Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 4536 |cod = ROSPA0037 |arii protejate = [[Complexul piscicol Dumbrăvița]] |imagine = Fișier:ZeidnerBerg.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Depresiunea Brașovului, Măgura Codlei }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0038 | suprafață = 6022 | nume = [[Dunăre-Oltenița]] | localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] | imagine = Fișier:Danube, near Oltenita 01 (2477761329).jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0042 | suprafață = 18990 | arii protejate = [[Balta Teiva Vișina]] | nume = [[Eleșteiele Jijiei și Miletinului]] | localizare = [[Județul Iași|Iași]] | imagine = Fișier:Jijia River5.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Eleșteiele Iernut - Cipău]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 454 |cod = ROSPA0041 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fântânița Murfatlar (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/59/rosci0083.html Fântănița Murfatlar - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 577,5 |cod = ROSCI0083 |arii protejate = [[Fântânița - Murfatlar]] |imagine = File:Basarabi.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele Bârca]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 148 |cod = ROSCI0077 |imagine = File:Dealul rapos de langa comuna Voinesti, judetul Iasi - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 475 |cod = ROSCI0079 |arii protejate = [[Pădurea Săbed]] |imagine = File:Mezőkölpény - A falu völgye.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Culpiu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațurile de la Glodeni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/342/rosci0080.html Fânațurile de la Glodeni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 147,3 |cod = ROSCI0080 |arii protejate = [[Fâneața de la Glodeni]] |imagine = File:Peisaj de vara ...Cioatele.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Cioatele }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele de la Bogdana]] |localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 75,2 |cod = ROSCI0409 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele Pietroasa - Podeni]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 105,40 |cod = ROSCI0300 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele de la Sucutard]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 218,8 |cod = ROSCI0410 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânețele seculare Frumoasa|Fânețele seculare Frumoasa (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/343/rosci0081.html Fânețele seculare Frumoasa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 9,4 |cod = ROSCI0081 |arii protejate = [[Fânațele seculare Frumoasa]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânețele seculare Ponoare (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/344/rosci0082.html Fânețele seculare Ponoare - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 57,6 |cod = ROSCI0082 |arii protejate = [[Fânațele seculare Ponoare]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0074 | suprafață = 1.686,4 | arii protejate = [[Făgetul Clujului]] | nume = [[Făgetul Clujului - Valea Morii]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] | imagine = Fișier:CheileTurului2008 01.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ferice - Plai]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1.993,1 |cod = ROSCI0084 |arii protejate = [[Ferice Plai și Hoancă]], [[Vârful Cârligați]] |imagine = Fișier:Biharfüred környékén - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Frumoasa (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/135/rospa0043.html Frumoasa (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 130980 |cod = ROSPA0043 |arii protejate = [[Iezărele Cindrelului]], [[Masa Jidovului]], [[La Grumaji]], [[Parcul Natural Cindrel]], [[Jnepenișul Stricatul]], [[Rezervația Sterpu-Dealul Negru]], [[Rezervația Cristești]] |imagine = Fișier:Lacul Sureanu,Muntii Sureanu,Romania.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Șureanu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Frumoasa (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 137.256,1 |cod = ROSCI0085 |arii protejate = [[Iezărele Cindrelului]], [[Masa Jidovului]], [[La Grumaji]], [[Parcul Natural Cindrel]], [[Jnepenișul Stricatul]], [[Rezervația Sterpu-Dealul Negru]], [[Rezervația Cristești]], [[Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina]], [[Șuvara Sașilor]], [[Stânca Grunzii]] |imagine = Fișier:Zibinsgebirge.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Cindrel }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Galicea Mare - Băilești]] |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] |suprafață = 6.163,3 |cod = ROSPA0154 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Goicea - Măceșu de Sus]] |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] |suprafață = 1.604,4 |cod = ROSPA0155 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0086 | suprafață = 842.5 | arii protejate = [[Tinovul Găina - Lucina]], [[Cheile Lucavei]] | nume = [[Găina - Lucina (sit SCI)|Găina - Lucina]] | localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] | imagine = Fișier:RO SV Benia, Suceava.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Grădiștea - Căldărușani - Dridu]] |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]]<br>[[Județul Ilfov|Ilfov]] |suprafață = 6442 |cod = ROSPA0044 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Grădiștea Muncelului - Ciclovina (sit SPA)|Grădiștea Muncelului - Cioclovina (SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/136/rospa0045.html Grădiștea Muncelului-Cioclovina (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 38060 |cod = ROSPA0045 |arii protejate = [[Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina]], [[Cheile Crivadiei]], [[Peștera Bolii]], [[Locul fosilifer Ohaba-Ponor]], [[Peștera Șura Mare]], [[Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina]], [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]] |imagine = Fișier:RO HD Tăul fără fund de la Peșteana.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Tăul fără fund de la Peșteana }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Grădiștea Muncelului - Cioclovina (sit SCI)|Grădiștea Muncelului-Ciclovina (SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/179/rosci0087.html Grădiștea Muncelului-Cioclovina (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 39.855,2 |cod = ROSCI0087 |arii protejate = [[Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina]], [[Cheile Taia]], [[Cheile Crivadiei]], [[Peștera Bolii]], [[Locul fosilifer Ohaba-Ponor]], [[Peștera Șura Mare]], [[Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina]], [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]] |imagine = Fișier:RO HD Mlaștina de la Peșteana.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Mlaștina de la Peșteana }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Grindu - Valea Măcrișului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0116 Grindu - Valea Măcrișului - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 3.243,1 |cod = ROSPA0118 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Groșii Țibleșului (sit SCI)|Groșii Țibleșului]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 927,5 |cod = ROSCI0411 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Gruia - Gârla Mare]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 2756 |cod = ROSPA0046 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Gura Vedei - Șaica - Slobozia]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 10.137,8 |cod = ROSCI0088 |imagine = File:Danube in Romania.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Gutâi - Creasta Cocoșului]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 688 |cod = ROSCI0089 |arii protejate = [[Creasta Cocoșului]], [[Lacul Morărenilor]] |imagine = Fișier:Botiza 2009 20.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Gutâi }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Harghita Mădăraș]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 13.321,9 |cod = ROSCI0090 |arii protejate = [[Lacul Dracului]] |imagine = Fișier:Madarasi Hargita4.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Harghita Mădăraș }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0091 | suprafață = 12.917 | nume = [[Herculian (sit SCI)|Herculian]] | localizare = [[Județul Covasna|Covasna]]<br/>[[Județul Harghita|Harghita]] | imagine = Fișier:Bardoc.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0303 | suprafață = 25903 | arii protejate = [[Cotul Turzunului]] | nume = [[Hârtibaciu Sud - Est]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] | imagine = Fișier:Comana.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Horga - Zorleni]] |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 20.205,7 |cod = ROSPA0119 |imagine = File:Grăjdeni Monastery.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Grăjdani }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Hunedoara Timișană (sit SPA)|Hunedoara Timișană]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 1537 |cod = ROSPA0047 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ianca - Plopu - Sărat]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] |suprafață = 1982 |cod = ROSPA0048 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Iazurile de pe valea Ibănesei - Bașeului - Podrigăi]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 2.766,8 |cod = ROSPA0049 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 1209 |cod = ROSPA0050 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Iazul Mare - Stăuceni - Drăcșani]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 2.236 |cod = ROSPA0156 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Iezerul Călărași]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 5001 |cod = ROSPA0051 |arii protejate = [[Iezerul Călărași]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0092 | suprafață = 19.635,3 | arii protejate = [[Cheile Tătarului, Munții Gutâi]], [[Mlaștina Poiana Brazilor]], [[Mlaștina Iezerul Mare]], [[Tăul lui Dumitru]] | nume = [[Igniș]] | localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] | imagine = Fișier:Depresiunea Ocna Sugatag.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0093 | suprafață = 441,2 | arii protejate = [[Dealul Zackel]] | nume = [[Insulele stepice Șura Mică - Slimnic]] | localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] | imagine = Fișier:Slimnic-mai09 (39).jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Kogălniceanu - Gura Ialomiței]] |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 7.087,6 |cod = ROSPA0120 |imagine = Fișier:RO IL Giurgeni.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ivrinezu]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 411,1 |cod = ROSCI0412 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 5.784,9 |cod = ROSCI0094 |imagine = File:Port mangalia.jpeg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 3 |cod = ROSCI0096 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Beibugeac (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 470 |cod = ROSPA0052 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Brateș (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]], [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 15.878,9 |cod = ROSPA0121 |arii protejate = [[Delta Dunării]], [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Ostrovul Prut]] |imagine = File:Sunrise on Brates Lake - Rasarit pe Lacul Brates - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Bugeac (sit SPA)|Lacul Bugeac]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1.385,4 |cod = ROSPA0053 |arii protejate = [[Lacul Bugeac]] |imagine = File:Bugeac - panoramio (2).jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Dunăreni (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/54/rospa0054.html Lacul Dunăreni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1261 |cod = ROSPA0054 |arii protejate = [[Lacul Dunăreni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Gălățui (sit SPA)|Lacul Gălățui]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 814,2 |cod = ROSPA0055 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Oltina (sit SPA)|Lacul Oltina]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 3303 |cod = ROSPA0056 |arii protejate = [[Lacul Oltina (rezervație naturală)|Lacul Oltina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Negru]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/185/rosci0097.html Lacul Negru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 104,2 |cod = ROSCI0097 |arii protejate = [[Parcul Natural Putna - Vrancea]], [[Lacul Negru - Cheile Nărujei I]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Pețea (sit SCI)|Lacul Pețea]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 23,1 |cod = ROSCI0098 |arii protejate = [[Pârâul Pețea (arie protejată)|Pârâul Pețea]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Siutghiol (sit SPA)|Lacul Siutghiol]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/60/rospa0057.html Lacul Siutghiol - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1858.8 |cod = ROSPA0057 |imagine = Fișier:Lake Siutghiol.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Siutghiol }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Stânca Costești]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 2.192,8 |cod = ROSPA0058 |arii protejate = [[Stânca Ripiceni]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0099 | suprafață = 3.887 | arii protejate = [[Lacul Știucilor]], [[Stufărișurile de la Sic]], [[Valea Legiilor]] | nume = [[Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] | imagine = Fișier:RO CJ Stufărișurile de la Sic.JPG | mărime imagine = 100px |descriere imagine = Stufărișurile de la Sic }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Strachina (sit SPA)|Lacul Strachina]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/62/rospa0059.html Lacul Strachina - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 2014 |cod = ROSPA0059 |arii protejate = [[Lacul Strachina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Techirghiol (sit SPA)|Lacul Techirghiol]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2939 |cod = ROSPA0061 |imagine = Fișier:Lacul Techirghiol photo.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Techirghiol }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] |suprafață = 5605.2 |cod = ROSPA0063 |arii protejate = [[Lacul Berești]], [[Lacul Galbeni]], [[Lacul Lilieci]], [[Lacul Răcăciuni]] |imagine = Fișier:Valea Seacă - 24.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Berești }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de acumulare de pe Argeș]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/274/rospa0062.html Lacurile de acumulare de pe Argeș - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 2260 |cod = ROSPA0062 |arii protejate = [[Lacul Bascov]] |imagine = LacBudeasa3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Budeasa }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0123.pdf Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1.858,4 |cod = ROSPA0123 |imagine = File:RO BH Fughiu (9).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Fughiu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de pe Valea Ilfovului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0124.pdf Lacurile de pe Valea Ilfovului (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] |suprafață = 602,3 |cod = ROSPA0124 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile din jurul Măscurei (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 1.139 |cod = ROSCI0309 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile din jurul Măscurei (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 1.139 |cod = ROSPA0159 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Fălticeni]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 787.4 |cod = ROSPA0064 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Fărăgău - Glodeni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/351/rosci0100.html Lacurile Fărăgău – Glodeni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 244,8 |cod = ROSCI0100 |arii protejate = [[Lacul Fărăgău]] |imagine = Fișier:RO MS Lacul Faragau (3).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Fărăgău }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Ciurbești - Fânațele Bârca]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 520,7 |cod = ROSPA0158 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Fundata - Amara]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/68/rospa0065.html Lacurile Fundata - Amara - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 2.049,5 |cod = ROSPA0065 |arii protejate = [[Lacul Amara, Ialomița]], [[Lacul Fundata]] |imagine = Fișier:Lacul Amara2012.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Amara2 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul și Pădurea Cernica]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0122.pdf Lacul și Pădurea Cernica (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] <br/>[[Județul Ilfov|Ilfov]] |suprafață = 3.782,4 |cod = ROSPA0122 |imagine = File:RO IF Pantelimon Cernica lake.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Cernica }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Tașaul - Corbu]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2701 |cod = ROSPA0060 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de pe Valea Ilfovului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0124.pdf Lacurile de pe Valea Ilfovului (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] |suprafață = 597 |cod = ROSPA0124 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Vaduri și Pângărați]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 455,5 |cod = ROSPA0125 |arii protejate = [[Lacul Pângărați]], [[Lacul Vaduri]] |imagine = File:Lacul Pangarati - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Pângărați }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0101 | suprafață = 3023 | arii protejate = [[Crovul de la Larion]] | nume = [[Larion]] | localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] | imagine = Fișier:RO SV Poiana Stampei (20).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[La Sărătura|La Sărătura (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/349/rosci0095.html La Sărătură - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 18 |cod = ROSCI0095 |arii protejate = [[„La Sărătură”]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Leaota (sit SCI)|Leaota]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/187/rosci0102.html Leaota - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] |suprafață = 1.378,4 |cod = ROSCI0102 |arii protejate = [[Parcul Natural Bucegi]] |imagine = Fișier:VS Fundata Brasov.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Bucegi }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Limanu - Herghelia]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 881.2 |cod = ROSPA0066 |imagine = Fișier:Limanu Mangalia.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Limanu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov]] |localizare = [[Marea Neagră]] |suprafață = 186.815,3 |cod = ROSCI0413 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lovrin (sit SCI)|Lovrin]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 106 |cod = ROSCI0414 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0314 | suprafață = 10249 | arii protejate = [[Pădurea „La Castani”]], [[Rezervația naturală Stanii Clițului]] | nume = [[Lozna (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] | imagine = Fișier:Imagine hotar Luminișu, Sălaj.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Barcăului]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 5293.8 |cod = ROSPA0067 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0415 | suprafață = 54,90 | nume = [[Lunca Bârsei]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] | imagine = | mărime imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Buzăului (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 9.575,40 |cod = ROSCI0103 | imagine = File:DN10 (Buzău-Nehoiu).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Buzăului (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 9.575,40 |cod = ROSPA0160 | imagine = File:RO BZ Lacul Siriu.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Inferioară a Turului]] |localizare = [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 20.537,8 |cod = ROSPA0068 |arii protejate = [[Cursul inferior al Râului Tur]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Joasă a Prutului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/61/rosci0105.html Lunca Joasă a Prutului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]]<br/>[[Județul Tulcea|Tulcea]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 5.753,4 |cod = ROSCI0105 |arii protejate = [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Ostrovul Prut]], [[Lacul Pochina]], [[Lacul Vlășcuța]], [[Pădurea Gârboavele]] |imagine = Fișier:The forest Garboavele Galati - Padurea Garboavele Galati - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0108 | suprafață = 17.397,4 | arii protejate = [[Insula Mare Cenad]], [[Insula Igriș]], [[Parcul Natural Lunca Mureșului]], [[Pădurea Cenad]] | nume = [[Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] | imagine = Fișier:Reservoir by Nădlac.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Mureșului Inferior (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/104/rospa0069.html Lunca Mureșului Inferior (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 17.397,4 |cod = ROSPA0069 |arii protejate = [[Insula Mare Cenad]], [[Insula Igriș]], [[Parcul Natural Lunca Mureșului]], [[Pădurea Cenad]] | imagine = Fișier:Sanpetru Mare, Romania - panoramio.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Mijlocie a Argeșului (sit SCI)|Lunca Mijlocie a Argeșului]] |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]]<br>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 3.648,9 |cod = ROSCI0106 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Mijlocie a Argeșului (sit SPA)|Lunca Mijlocie a Argeșului]] |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]]<br>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 3.648,9 |cod = ROSPA0161 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Mircești]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/354/rosci0107.html Lunca Mircești - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 32,8 |cod = ROSCI0107 |arii protejate = [[Lunca Mircești (Vasile Alecsandri)]] |imagine = Fișier:Siretul la Mircesti1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Siretul la Mircești }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Prutului - Vlădești - Frumușița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/94/rospa0070.html Lunca Prutului – Vlădești – Frumușița - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 14389 |cod = ROSPA0070 |arii protejate = [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Lacul Vlășcuța]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0071 | suprafață = 37.479,5 | arii protejate = [[Balta Potcoava]], [[Balta Tălăbasca]], [[Dunele de nisip de la Hanu Conachi]] | nume = [[Lunca Siretului Inferior]] | localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Galați|Galați]]<br>[[Județul Vrancea|Vrancea]] | imagine = Fișier:Lunca Siretului.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Siretului Inferior (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/84/rosci0162.html Lunca Siretului Inferior (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br>[[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Galați|Galați]]<br>[[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 24.980,6 |cod = ROSCI0162 |arii protejate = [[Balta Tălăbasca]], [[Pădurea Neagră (arie protejată)|Pădurea Neagră]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Siretului Mijlociu]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br>[[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 10.329,5 |cod = ROSPA0072 |imagine = Fișier:Lunca Siretului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lunca Siretului }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0104 | suprafață = 636,7 | nume = [[Lunca Inferioară a Crișului Repede]] | localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] | imagine = Fișier:Lunca Crisul Repede.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Livezile - Dolaț]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0126.pdf Livezile - Dolaț (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 6.553,8 |cod = ROSPA0126 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Bârzavei]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0127.pdf Lunca Bârzavei (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 2.387,5 |cod = ROSPA0127 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Teuzului]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br/>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 5.291 |cod = ROSCI0350 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Timișului]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 10.172,6 |cod = ROSCI0109 |imagine = Fișier:Sunset on river Timis - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Parța }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0128.pdf Lunca Timișului (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 13.513,5 |cod = ROSPA0128 |imagine = Fișier:Surgani.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Chevereșu Mare }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0074 | suprafață = 3.642,5 | arii protejate = [[Pajiștea Cetate din Lunca Dunării]] | nume = [[Maglavit (sit SPA)|Maglavit]] | localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] | imagine = Fișier:Danube marsh, Maglavit 01.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Marea_Neagră#Biotopul_pontic|Marea Neagră]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/20/rospa0076.html Marea Neagră - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 140143 |cod = ROSPA0076 |arii protejate = [[Complexul Sacalin Zătoane]], [[Grindul Chituc]], [[Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin)]] |imagine = Fișier:Black sea fauna goby 01.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Faună marină }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mața - Cârja - Rădeanu]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0130.pdf Mața - Cârja - Rădeanu (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]] <br/>[[Județul|Vaslui]] |suprafață = 5.871,2 |cod = ROSPA0130 |imagine = File:Balta Oancea - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Oancea |arii protejate = [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Lacul Pochina]], [[Lunca joasă a Prutului]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Masivul Ceahlău (sit SPA)|Masivul Ceahlău]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0129.pdf Masivul Ceahlău (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 27837 |cod = ROSPA0129 |imagine = File:Baraj Bicaz vedere spre lacul Izvorul Muntelui.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Izvorul Muntelui |arii protejate = [[Cascada Duruitoarea]], [[Lacul Izvorul Muntelui]], [[Parcul Național Ceahlău]], [[Polița cu Crini]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măcin - Niculițel]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/73/rospa0073.html Măcin - Niculițel - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 67361 |cod = ROSPA0073 |arii protejate = [[Locul fosilifer Dealul Bujoarele]], [[Parcul Național Munții Măcinului]], [[Pădurea Valea Fagilor]] |imagine = Fișier:Munţii Măcinului 11.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Măcinului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mânjești (sit SPA)|Mânjești]] |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 1.009,3 |cod = ROSPA0162 |arii protejate = |imagine = File:Iazul de la Podu Oprii.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Maramureșului (sit SPA)|Munții Maramureșului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0131.pdf Munții Maramureșului (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 70972 |cod = ROSPA0131 |imagine = File:Râul Vaser.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Vaserului |arii protejate = [[Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii]], [[Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu]], [[Parcul Natural Munții Maramureșului]], [[Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele]], [[Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Metaliferi (sit SPA)|Munții Metaliferii]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0132.pdf Munții Metaliferi (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]] [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 26.673,4 |cod = ROSPA0132 |imagine = File:MunteleVâlcan (2).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Muntele Vâlcan |arii protejate = [[Calcarele din Dealul Măgura]], [[Cheile Cibului]], [[Cheile Glodului]], [[Cheile Madei]], [[Cheile Ribicioarei și Uibăreștilor]], [[Măgurile Săcărâmbului]], [[Muntele Vulcan (arie protejată)|Muntele Vulcan]], [[Podul natural de la Grohot]], [[Peștera Cizmei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Călimani (sit SPA)|Munții Călimani]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0133.pdf Munții Călimani (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița]] <br/>[[Județul Harghita|Harghita]]<br/> [[Județul Mureș|Mureș]]<br/> [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 29.160,1 |cod = ROSPA0133 |imagine = File:Kelemen-havasok.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Călimani |arii protejate = [[Doisprezece Apostoli]], [[Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani]], [[Parcul Național Călimani]], [[Rezervația Lacul Iezer din Călimani]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măgura Bătarci]] |localizare = [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 106,5 |cod = ROSCI0416 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măgura Odobești (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 13.164,7 |cod = ROSPA0075 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măgura Târgu Ocna]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] |suprafață = 13164 |cod = ROSCI0318 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0110 | suprafață = 250,5 | arii protejate = [[Calcarele din Dealul Măgura]] | nume = [[Măgurile Băiței]] | localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] | imagine = Fișier:Krecsunesdi magura.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măxineni (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] |suprafață = 1.537,2 |cod = ROSPA0077 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mestecănișul de la Reci]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 2.124,7 |cod = ROSCI0111 |arii protejate = [[Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca]] |imagine = Fișier:RO CV Mestecănişul de la Reci.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Mestecănișul de la Reci }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaca Tătarilor]] |localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 3,7 |cod = ROSCI0112 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina Iezerul Dorohoi]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 382,7 |cod = ROSPA0157 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina Hergheliei - Obanul Mare și Peștera Movilei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/12/rosci0114.html Mlaștina Hergheliei - Obanul Mare și Peștera Movilei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 231,7 |cod = ROSCI0114 |arii protejate = [[Obanu Mare și Peștera Movile]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina de la Fetești]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br/>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 2.110,9 |cod = ROSCI0319 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Movila lui Burcel (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/359/rosci0117.html Movila lui Burcel - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 15.9 |cod = ROSCI0117 |arii protejate = [[Movila lui Burcel]] |imagine = Fișier:Mănăstirea de pe Movila lui Burcel.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Mănăstirea de pe Movila lui Burcel }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mociar (sit SCI)|Mociar]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 4017 |cod = ROSCI0320 |arii protejate = [[Pădurea Mociar]], [[Poiana cu narcise Gurghiu]] |imagine = File:Mocsarerdo.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Mociar }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Moldova Superioară]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 409,5 |cod = ROSCI0321 |imagine = RO SV Sadova.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Sadova }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Manoleasa (sit SCI)|Manoleasa]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 103,9 |cod = ROSCI0417 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Movilele de la Iacobeni]] |localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 143,5 |cod = ROSCI0418 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Movilele de la Păucea]] |localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 8,6 |cod = ROSCI0118 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina după Luncă]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/188/rosci0113.html Mlaștina după Luncă - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 428,5 |cod = ROSCI0113 |arii protejate = [[Mlaștina După Luncă]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina Satchinez]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/121/rosci0115.html Mlaștina Satchinez - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 2.517,5 |cod = ROSCI0115 |arii protejate = [[Mlaștinile Satchinez]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina Satchinez (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/105/rospa0078.html Mlaștina Satchinez (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 268 |cod = ROSPA0078 |arii protejate = [[Mlaștinile Satchinez]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștinile Murani (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/107/rospa0079.html Mlaștinile Murani (SPA)- Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 329,8 |cod = ROSPA0079 |arii protejate = [[Mlaștinile Murani]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntele Șes (sit SCI)|Muntele Șes]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]]<br>[[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 34881 |cod = ROSCI0322 |arii protejate = [[Mlaștina de la Iaz]] |imagine = Fișier:RO SJ Mlaștina de la Iaz.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Mlaștina de la Iaz }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Molhașurile Căpățânei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/190/rosci0116.html Molhașurile Căpățânei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 807,9 |cod = ROSCI0116 |arii protejate = [[Molhașurile Căpățânei]] |imagine = Fișier:Padurebistra.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bistra }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Almăjului - Locvei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/282/rospa0080.html Munții Almăjului – Locvei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 118142 |cod = ROSPA0080 |arii protejate = [[Balta Nera - Dunăre]], [[Cazanele Dunării]], [[Cracul Crucii]], [[Cracul Găioara]], [[Dealul Duhovnei]], [[Dealul Vărănic]], [[Gura Văii - Vârciorova]], [[Locul fosilifer Bahna]], [[Locul fosilifer Svinița]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]], [[Râpa cu lăstuni din Valea Divici]], [[Rezervația naturală Baziaș]], [[Valea Oglănicului]], [[Valea Mare]] |imagine = Fișier:RO MH Dubova.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Dunărea la Dubova }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA)|Munții Apuseni-Vlădeasa]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 92.859,8 |cod = ROSPA0081 |arii protejate = [[Avenul Borțigului]], [[Cetățile Ponorului|Complexul Carstic din Valea Ponorului]], [[Cheile Albacului]], [[Cheile Gârdișoarei]], [[Cheile Ordâncușei]], [[Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros]], [[Groapa de la Bârsa]], [[Groapa Ruginoasa]], [[Izbucul Tăuzului]], [[Izbucul de la Cotețul Dobreștilor|Izbucul Cotețul Dobreștilor]], [[Izbucul Mătișești]], [[Molhașul Mare de la Izbuc]], [[Parcul Natural Apuseni]], [[Piatra Bulzului]], [[Pietrele Galbenei]], [[Peștera Cetatea Rădesei]], [[Peștera Vârfurașu]], [[Peștera Poarta lui Ionele]], [[Peștera Mare de pe Valea Firei]], [[Peștera Scărișoara]], [[Peștera Ghețarul de la Vârtop]], [[Peștera din Piatra Ponorului]], [[Peștera Coiba Mare]], [[Pietrele Boghii]], [[Poiana Florilor]], [[Platoul Carstic Padiș]], [[Lumea Pierdută (platou carstic)|Platoul Carstic Lumea Pierdută]], [[Valea Galbenei]], [[Valea Sighiștelului]], [[Vârful Buteasa]], [[Vârful Biserica Moțului]] |imagine = Fișier:RO AB Cheile Ordâncușei.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Ordâncușei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Bodoc - Baraolt]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/138/rospa0082.html Munții Bodoc-Baraolt - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br/>[[Județul Covasna|Covasna]]<br/>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 56.646,2 |cod = ROSPA0082 |arii protejate = [[Tinovul Mohoș]] |imagine = Fișier:Barot (Baraolt) from Agostonfalva.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Baraolt }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Ciucului (sit SCI)]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0323 Munții Ciucului], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 59640.80 |cod = ROSCI0323 |arii protejate = [[Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș]] |imagine = Fișier:2009 0706sac0121.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Hăghimașul Mare (sau Hășmașul Mare) și Piatra Singuratică }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Făgăraș (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/194/rosci0122.html Munții Făgăraș - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 198.620,5 |cod = ROSCI0122 |arii protejate = [[Avenul Piciorul Boului]], [[Golul alpin Valea Rea - Zârna]], [[Golul alpin Moldoveanu - Capra]], [[Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru]], [[Lacul Buda]], [[Lacul Hârtop I]], [[Lacul Hârtop II]], [[Lacul Jgheburoasa]], [[Lacul Mănăstirii]], [[Lacul Iezer, Munții Făgăraș]], [[Lacul Scărișoara Galbenă]], [[Parcul Național Piatra Craiului]], [[Peștera de la Piscul Negru]], [[Valea Bâlii]] |imagine = Fișier:MuntiiFagaras1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Făgăraș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Gutâi (sit SPA)|Munții Gutâi]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0134.pdf], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 28.439,2 |cod = ROSPA0134 |arii protejate = [[Creasta Cocoșului]], [[Rezervația fosiliferă Chiuzbaia]], [[Mlaștina Iezerul Mare]], [[Mlaștina Poiana Brazilor]], [[Mlaștinile Vlășinescu]], [[Tăul lui Dumitru]] |imagine = Fișier:Creasta Cocosului 2011.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Creasta Cocosului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Maramureșului (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/195/rosci0124.html Munții Maramureșului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 106.867,9 |cod = ROSCI0124 |arii protejate = [[Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii]], [[Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu]], [[Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele]], [[Parcul Natural Munții Maramureșului]], [[Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu]] |imagine = Fișier:Varful Farcau, Maramures.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Maramureșului, Vârful Farcău }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Maramureșului (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 71.047,5 |cod = ROSPA0131 |arii protejate = [[Parcul Natural Munții Maramureșului]], [[Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii]], [[Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu]], [[Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele]], [[Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu]] |imagine = File:Râul Vaser.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Vaserului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Măcinului (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/65/rosci0123.html Munții Măcinului (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 16.926,6 |cod = ROSCI0123 |arii protejate = [[Parcul Național Munții Măcinului]], [[Pădurea Valea Fagilor]] |imagine = Fișier:Munţii Măcinului 10.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Măcinului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Rarău - Giumalău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/139/rospa0083.html Munții Rarău-Giumalău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 2157 |cod = ROSPA0083 |arii protejate = [[Codrul secular Slătioara]], [[Fânațele montane Todirescu]], [[Pietrele Doamnei]] |imagine = Fișier:RO SV Aria naturală Pietrele Doamnei.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Aria naturală Pietrele Doamnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Rodnei (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/141/rospa0085.html Munții Rodnei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br>[[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 54.819 |cod = ROSPA0085 |arii protejate = [[Ineu - Lala]], [[Izvoarele Mihăiesei]], [[Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei]], [[Piatra Rea]], [[Parcul Național Munții Rodnei]] |imagine = Fișier:Roudna Mountains, main edge, Romania.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Rodnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Rodnei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/196/rosci0125.html Munții Rodnei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br>[[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 47.939 |cod = ROSCI0125 |arii protejate = [[Ineu - Lala]], [[Izvoarele Mihăiesei]], [[Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei]], [[Piatra Rea]], [[Parcul Național Munții Rodnei]], [[Parcul Natural Munții Maramureșului]] |imagine = Fișier:Rodna (18).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Rodnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Semenic - Cheile Carașului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/285/rospa0086.html Munții Semenic – Cheile Carașului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 36.213,5 |cod = ROSPA0086 |arii protejate = [[Buhui - Mărghitaș]], [[Cheile Gârliștei]], [[Izvoarele Nerei]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Parcul Național Semenic - Cheile Carașului]], [[Peștera Buhui]], [[Peștera Comarnic]], [[Peștera Popovăț]] |imagine = Fișier:Raul Bei.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Bei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Țarcu (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/197/rosci0126.html Munții Țarcu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 58.606,1 |cod = ROSCI0126 |arii protejate = |imagine = Fișier:Lacul Gura Apei.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Gura Apei, Munții Țarcu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Trascăului (sit SPA)|Munții Trascăului]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 93.160,4 |cod = ROSPA0087 |arii protejate = [[Cheile Gălzii]], [[Cheile Geogelului]], [[Cheile Piatra Bălții]], [[Cheile Întregalde]], [[Cheile Vălișoarei]], [[Cheile Pravului]], [[Cheile Tecșeștilor]], [[Cheile Plaiului]], [[Cheile Siloșului]], [[Cheile Râmețului]], [[Cheile Poșăgii]], [[Cheile Turzii]], [[Cheile Turenilor]], [[Cheile Runcului]], [[Cheile Pociovaliștei]], [[Cheile Ampoiței]], [[Cheile Găldiței și Turcului]], [[Cheile Văii Cetii]], [[Iezerul Ighiel]], [[Laricetul de la Vidolm]], [[Pârâul Bobii]], [[Pădurea Sloboda]], [[Poienile cu narcise de la Tecșești]], [[Piatra Cetii]], [[Peștera Huda lui Papară]], [[Șesul Craiului - Scărița-Belioara]], [[Vânătările Ponorului]] |imagine = Fișier:RO AB Cheile Mănăstirii.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Mănăstirii }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Retezat (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/140/rospa0084.html Munții Retezat - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 38.316 |cod = ROSPA0084 |arii protejate = [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Național Retezat]], [[Peștera Zeicului]], [[Peștera cu Corali]], [[Rezervația științifică Gemenele]] |imagine = Fișier:Retezat (5).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Rewtezat }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Vrancei (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/143/rospa0088.html Munții Vrancei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 38190 |cod = ROSPA0088 |arii protejate = [[Cascada Putnei]], [[Groapa cu Pini]], [[Muntele Goru]], [[Parcul Natural Putna - Vrancea]], [[Pădurea Lepșa - Zboina]], [[Strâmtura - Coza]], [[Valea Tișiței]] |imagine = Fișier:RO VN Lepsa Putna rapids 4.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cascada Putnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntele Mare (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 1.643,8 |cod = ROSCI0119 |arii protejate = |imagine = Fișier:Padurebistra.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Bistra }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntele Tâmpa]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/192/rosci0120.html Muntele Tâmpa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 214 |cod = ROSCI0120 |arii protejate = [[Tâmpa]] |imagine = Fișier:RO BV Braşov, Tâmpa 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Tâmpa }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntele Vulcan (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/193/rosci0121.html Muntele Vulcan - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 104,6 |cod = ROSCI0121 |arii protejate = [[Muntele Vâlcan]] |imagine = Fișier:MunteleVulcanHD (2).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Muntele Vâlcan }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntioru Ursoaia]] |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 155,9 |cod = ROSCI0127 |imagine = Bisoca, Buzau - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bisoca }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mureșul Mijlociu - Cugir]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 356,6 |cod = ROSCI0419 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muscelele Argeșului (sit SCI)|Muscelele Argeșului]]<ref>[http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-02-19_Plan_management_Muscelel_Argesului.pdf PLAN DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0326 MUSCELELE ARGEȘULUI], ''mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 10.015 |cod = ROSCI0326 |arii protejate = |imagine = Timber fence, and view over Mihăeşti, Argeş.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Muscelele Argeșului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Nădab - Socodor - Vărșad]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/125/rosci0231.html Nădab – Socodor- Vărșad - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 6661 |cod = ROSCI0231 |arii protejate = [[Rezervația de soluri sărăturate]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Nisipurile de la Dăbuleni]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0135.pdf Nisipurile de la Dăbuleni- Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]]<br>[[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 11.009,2 |cod = ROSPA0135 |arii protejate = [[Casa Pădurii din Pădurea Potelu]] |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Nordul Gorjului de Est]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/199/rosci0128.html Nordul Gorjului de Est - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 49.201 |cod = ROSCI0128 |arii protejate = [[Cheile Oltețului și Peștera Polovragi]], [[Parcul Național Defileul Jiului]], [[Pădurea Bărcului]], [[Peștera Iedului]], [[Peștera Muierilor]] |imagine = Fișier:Cheile Oltețului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Oltețului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Nordul Gorjului de Vest]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/200/rosci0129.html Nordul Gorjului de Vest - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br/>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 86.980,5 |cod = ROSCI0129 |arii protejate = [[Cheile Sohodolului]], [[Cornetul Pocruiei]], [[Cotul cu Aluni]], [[Dealul Gornăcelu]], [[Izvoarele Izvernei]], [[Izbucul Jaleșului]], [[Muntele Oslea]], [[Parcul Național Defileul Jiului]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Pădurea Tismana-Pocruia]], [[Piatra Andreaua]], [[Peștera Gura Plaiului]], [[Rezervația botanică Cioclovina]] |imagine = Fișier:RO GJ Gornovita 17.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Goravița }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Obcina Feredeului (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 63.757,5 |imagine = File:RO SV Pasul Mestecăniș.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Valea Putnei |cod = ROSPA0089 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Obcinele Bucovinei (sit SCI)|Obcinele Bucovinei]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 32246 |cod = ROSCI0328 |imagine = Fișier:Obcina Mare3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Obcina Mare }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Oituz - Ojdula]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 15.343,7 |cod = ROSCI0130 |arii protejate = [[Parcul Natural Putna - Vrancea]] |imagine = Fișier:Covasna Comandău (1994) - spre Comandău.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Covasna, Comandău }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0131 | suprafață = 11.521,2 | nume = [[Oltenița - Mostiștea - Chiciu]] | localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] | imagine = Fișier:Lacul Mostistea.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Oltenița - Ulmeni]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0136.pdf Oltenița - Ulmeni - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 12.405 |cod = ROSPA0136 |arii protejate = |imagine = File:Danube, near Oltenita 01 (2477761329).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Oltenița }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0132 | suprafață = 2.910,5 | nume = [[Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] | imagine = Fișier:Dealul Cioru, Racovita Sibiu.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0329 | suprafață = 1508 | nume = [[Oltul Superior]]<ref>[https://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-02-16_PM_Oltul_Superior.pdf Planul de management al sitului Natura 2000 Oltul Superior]; accesat la 11 februarie 2025</ref> | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Covasna|Covasna]] | imagine = | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ostrovu Lung - Gostinu]] |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 2.544 |cod = ROSPA0090 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Oprănești (sit SCI)|Oprănești]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 1339.7 |cod = ROSCI0420 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Oșești - Bârzești]]<ref>[https://ananp.gov.ro/wp-content/uploads/ROSCI0330_PM_OM_2036_2015-1.pdf ananp.gov.ro Planul de management al sitului Natura 2000 Oșești - Bârzești]; accesat la 11 februarie 2025</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 1443,3 |cod = ROSCI0330 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile Balda - Frata - Miheșu de Câmpie]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]]<br/>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 202,2 |cod = ROSCI0331 |imagine = Saulita Mures RO 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Ciacova]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 41,9 |cod = ROSCI0346 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Cenad]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 5965,3 |cod = ROSCI0345 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Fegernic]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 299,6 |cod = ROSCI0347 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Jebel]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 293,6 |cod = ROSCI0348 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile de la Liteni - Săvădisla]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 2.424,6 |cod = ROSCI0427 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile de la Mănărade]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 298,20 |cod = ROSCI0428 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile de la Moriști și Cojocna]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 89,6 |cod = ROSCI0429 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Pesac]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 146 |cod = ROSCI0349 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile lui Suciu]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 16005 |cod = ROSCI0187 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|BN]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 200 |cod = ROSCI0333 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud]] |localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 332,7 |cod = ROSCI0431 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile de la Tiur]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 376,3 |cod = ROSCI0430 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Parâng (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/208/rosci0188.html Parâng - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 30434 |cod = ROSCI0188 |arii protejate = [[Căldarea Gâlcescu]], [[Cheile Jiețului]], [[Iezerul Latorița]], [[Piatra Crinului]], [[Parcul Național Defileul Jiului]], [[Piatra Crinului]], [[Rezervația Miru-Bora]] |imagine = Fișier:Parang mountain image 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parâng }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pârâul Barlangos]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 66 |cod = ROSCI0189 |arii protejate = [[Peștera Șugău]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Babadag]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/77/rospa0091.html Pădurea Babadag - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 57.912 |cod = ROSPA0091 |arii protejate = [[Pădurea Babadag - Codru]], [[Rezervația naturală Dealul Bujorului]], [[Rezervația de liliac Valea Oilor]], [[Rezervația botanică Korum Tarla]], [[Rezervația de liliac Fântâna Mare]], [[Vârful Secarul]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Balta - Munteni]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 85.8 |cod = ROSCI0134 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bârnova]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 12.684,8 |cod = ROSPA0092 |arii protejate = [[Locul fosilifer Dealul Repedea]], [[Poieni - Cărbunăriei]], [[Pădurea Pietrosu]] |imagine = Fișier:Rezervaţia Pădurea Pietrosu.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Pietrosu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bârnova - Repedea]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 12.236,2 |cod = ROSCI0135 |arii protejate = [[Locul fosilifer Dealul Repedea]], [[Poieni - Cărbunăriei]], [[Pădurea Pietrosu]], [[Poiana cu Schit]] |imagine = Fișier:Rezervația Repedea18.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Locul fosilifer Dealul Repedea }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bădeana (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/69/rosci0133.htm Pădurea Bădeana - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 62,3 |cod = ROSCI0133 |arii protejate = [[Pădurea Bădeana]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bălteni - Hârboanca]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/383/rosci0158.html Pădurea Bălteni - Hârboanca - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 535,2 |cod = ROSCI0158 |arii protejate = [[Pădurea Hârboanca]], [[Pădurea Bălteni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bejan (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/367/rosci0136.html Pădurea Bejan - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 98,2 |cod = ROSCI0136 |arii protejate = [[Pădurea Bejan]] |imagine = Fișier:Lacul Cozia - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Cârjiți }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bogății (sit SCI)|Pădurea Bogății]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 6.340 |cod = ROSCI0137 |arii protejate = [[Cheile Dopca]], [[Cotul Turzunului]], [[Pădurea Bogății]] |imagine = Fișier:RO BV Forest 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Bogății }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bogata (sit SPA)|Pădurea Bogata]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 6.340 |cod = ROSPA0093 |arii protejate = [[Cheile Dopca]], [[Pădurea Bogății]] |imagine = Fișier:RO BV Forest 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Bogății }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bolintin]] |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 5.638 |cod = ROSCI0138 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Breana - Roșcani (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/74/rosci0139.html Pădurea Breana - Roșcani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 155 |cod = ROSCI0139 |arii protejate = [[Pădurea Breana - Roșcani]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Călugărească (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/370/rosci0140.html Pădurea Călugărească - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 676,7 |cod = ROSCI0140 |arii protejate = [[Pădurea Călugărească]], [[Rezervația de bujori a Academiei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Buciumeni - Homocea]]<ref>[https://lege5.ro/App/Document/geytqnzyha3tc/hotararea-nr-685-2022-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-si-declararea-ariilor-speciale-de-conservare-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania?pid=476177130&expression=hotarare%20de%20guvern%20685/27.05.2022%20#p-476177130], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]]</br>[[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 4.987,2 |cod = ROSCI0334 |arii protejate = [[Pădurea Buciumeni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea celor Două Veverițe]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 196,6 |cod = ROSCI0421 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Ciornohal (sit SCI)|Pădurea Ciornohal]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 274,3 |cod = ROSCI0141 |arii protejate = [[Pădurea Ciornohal]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dandara - Corneanca]] |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]]<br/>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 546,8 |cod = ROSCI0422 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dălhăuți]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 201.2 |cod = ROSCI0142 |arii protejate = [[Pădurea Schitu - Dălhăuți]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dobrina - Huși]] |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 8.448,5 |cod = ROSCI0335 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dorobanțul (sit SCI)|Pădurea Dorobanțul]]<ref>[http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0423 Pădurea Dorobanțul Sit Natura 2000]</ref> |localizare = [[Județul Teleorman]] |suprafață = 647.3 |cod = ROSCI0423 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dumbrava]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 1.819 |cod = ROSCI0336 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/76/rosci0149.html Pădurea Esechioi – Lacul Bugeac - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2.942,8 |cod = ROSCI0149 |arii protejate = [[Pădurea Esechioi]] |imagine = Fișier:Bugeac - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurile din Silvostepa Mostiștei]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 2.115,3 |cod = ROSCI0343 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 105,1 |cod = ROSCI0143 | imagine = Fișier:RO BV Felmer 02.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul Purcărețului]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 42,5 |cod = ROSCI0144 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurile din Sudul Piemontului Cândești]] |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] |suprafață = 4.317,1 |cod = ROSCI0344 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de la Alparea]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 455,9 |cod = ROSCI0145 |arii protejate = [[Pădurea cu narcise de la Oșorhei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Neudorfului]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 4.503,6 |cod = ROSCI0337 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de stejar pufos de la Hoia]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/376/rosci0146.html Pădurea de stejar pufos de la Hoia - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 12 |cod = ROSCI0146 | imagine = Fișier:Hoia toamna-Hoia Forest autumn 2012 - panoramio.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 56,5 |cod = ROSCI0147 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0148 | suprafață = 92,7 | nume = [[Pădurea de stejar pufos de la Petiș]] | localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] | imagine = Fișier:HPIM0330(drum pe vale).jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 240 |cod = ROSCI0186 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 18.917,2 |cod = ROSCI0152 |arii protejate = [[Pădurea Frumușica]] |imagine = Fișier:Dealul rapos de langa comuna Voinesti, judetul Iasi - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 18.917,2 |cod = ROSPA0163 |arii protejate = [[Pădurea Frumușica]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Gârboavele]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 219,8 |cod = ROSCI0151 |arii protejate = [[Pădurea Gârboavele]] |imagine = Fișier:Sunset - Forest Garboavele, Galati - Apus de soare - Padurea Garboavele, Galati - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Glodeni]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 1.172,3 |cod = ROSCI0154 | imagine = Fișier:Mezőszabad2.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Glodeasa]] |localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 544 |cod = ROSCI0153 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Goroniște]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/382/rosci0155.html Pădurea Goroniște - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 952,5 |cod = ROSCI0155 |arii protejate = [[Poiana cu narcise de la Goroniște]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Goșman]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/205/rosci0156.html Pădurea Goșman - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 17.152 |cod = ROSCI0156 |arii protejate = [[Locul fosilifer Cernegura]], [[Pădurea Goșman]] |imagine = Fișier:Munţii Tarcăului, 03.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Tarcăului de sub Cernegura }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Hagieni (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/78/rospa0094.html Pădurea Hagieni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1.414,8 |cod = ROSPA0094 |arii protejate = [[Pădurea Hagieni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Hagieni - Cotul Văii]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/82/rosci0157.html Padurea Hagieni – Cotul Văii - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 3.680,1 |cod = ROSCI0157 |arii protejate = [[Pădurea Hagieni]] |imagine = Fișier:Limanu Mangalia.JPG |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Homița]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 61,2 |cod = ROSCI0159 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Icușeni (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/385/rosci0160.html Pădurea Icușeni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 9,9 |cod = ROSCI0160 |arii protejate = [[Pădurea Icușeni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Macedonia]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 4.583,2 |cod = ROSPA0095 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Medeleni (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/386/rosci0161.html Pădurea Medeleni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 129,8 |cod = ROSCI0161 |arii protejate = [[Pădurea Medeleni]], [[Rezervația acvatică Râul Prut]] |imagine = Fișier:Jijia River3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Jijia }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Mogoș - Mâțele]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 65,5 |cod = ROSCI0163 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Paniova]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 1.908,9 |cod = ROSCI0338 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Pogănești (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/86/rosci0165.html Pădurea Pogănești - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 173,5 |cod = ROSCI0165 |arii protejate = [[Pădurea Pogănești]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Povernii - Valea Cernița]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br/>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 895,1 |cod = ROSCI0339 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și pajiștile de la Mârzești]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 202,1 |cod = ROSCI0171 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Miclești]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 8.604,7 |cod = ROSPA0096 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Pătrăuți]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/337/rosci0075.html Pădurea Pătrăuți - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 8.772,3 |cod = ROSCI0075 |arii protejate = [[Făgetul Dragomirna]], [[Pădurea Crujana]] |imagine = Fișier:Biserica Inaltarea Sf. Cruci din Patrauti2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Pătrăuți }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Plopeni]] |localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 140,8 |cod = ROSCI0164 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Radomir]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0137.pdf Pădurea Radomir - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]]<br>[[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 1.244,4 |cod = ROSPA0137 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Reșca Hotărani]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/388/rosci0166.html Pădurea Reșca Hotărani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 1.647,6 |cod = ROSCI0166 |arii protejate = [[Pădurea Reșca]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Roșcani (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/389/rosci0167.html Pădurea Roșcani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 63,5 |cod = ROSCI0167 |arii protejate = [[Pădurea Roșcani]] |imagine = File:Biserica de lemn din Roscani6.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și Lacul Mărgineni]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 2.230,4 |cod = ROSCI0424 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și Lacul Stolnici (sit SCI)|Pădurea și Lacul Stolnici]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 1527 |cod = ROSCI0341 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Sarului]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br/>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 6.770,3 |cod = ROSCI0168 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Seaca - Movileni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/87/rosci0169.html Pădurea Seaca - Movileni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 50,7 |cod = ROSCI0169 |arii protejate = [[Pădurea Seaca-Movileni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Stârmina (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/393/rosci0173.html Pădurea Stârmina - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 2.779,8 |cod = ROSCI0173 |arii protejate = [[Pădurea Bunget]], [[Pădurea Stârmina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Studinița]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 66,4 |cod = ROSCI0174 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Șemița]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 243,7 |cod = ROSCI0425 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Ștorobăneasa]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 417,7 |cod = ROSCI0426 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și Valea Canaraua Fetii - Iortmac]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/88/rosci0172.html Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 13.636,7 |cod = ROSCI0172 |arii protejate = [[Pădurea Canareaua Fetii]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Târgu Mureș]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 570,4 |cod = ROSCI0342 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Troianu]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 78,7 |arii protejate = [[Rezervația naturală Pădurea Troianu]] |cod = ROSCI0179 |imagine = |mărime imagine = |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/391/rosci0170.html Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 350,1 |cod = ROSCI0170 |arii protejate = [[Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer]] |imagine = Fișier:RO BV Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer.jpg }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Păduricea de la Santău]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 89 |cod = ROSCI0185 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Tălășmani (sit SCI)|Pădurea Tălășmani]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 54,3 |cod = ROSCI0175 |arii protejate = [[Pădurea Tălășmani]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Tătăruși (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/395/rosci0176.html Pădurea Tătăruși - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 53,2 |cod = ROSCI0176 |arii protejate = [[Pădurea Tătăruși]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Topana]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 894 |cod = ROSCI0177 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Torcești]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 132.1 |cod = ROSCI0178 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Uricani (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/399/rosci0181.html Pădurea Uricani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 114 |cod = ROSCI0181 |arii protejate = [[Pădurea Uricani]] |imagine = Fișier:Rezervaţia Pădurea Uricani4.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Uricani }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Verdele]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/206/rosci0182.html Pădurea Verdele - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 282,3 |cod = ROSCI0182 |arii protejate = [[Pădurea Verdele - Cheile Nărujei II]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Vlădila]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 406,8 |cod = ROSCI0183 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Zamostea - Lunca (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/401/rosci0184.html Pădurea Zamostea - Lunca - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 299 |cod = ROSCI0184 |arii protejate = [[Pădurea Zamostea - Lunca]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Perșani (sit SCI)|Perșani]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 2261 |cod = ROSCI0352 |imagine = File:Șinca Veche, Brașov.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Șinca }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Peștera - Deleni]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2.549,3 |cod = ROSCI0353 |imagine = Manastirea Deleni.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Deleni }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Peștera Limanu (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/91/rosci0191.html Peștera Limanu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 12 |cod = ROSCI0191 |arii protejate = [[Peștera Limanu]] |imagine = Fișier:Pestera Limanu (IV).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Peștera Limanu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Peștera Măgurici (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/403/rosci0192.html Peștera Măgurici - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br>[[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 96 |cod = ROSCI0192 |arii protejate = [[Peștera Măgurici]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Peștera Tăușoare (sit SCI)|Peștera Tăușoare]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 102 |cod = ROSCI0193 |arii protejate = [[Peștera Izvorul Tăușoarelor]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Penteleu (sit SCI)|Penteleu]] |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 11268 |cod = ROSCI0190 |imagine = Fișier:Penteleu peak.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Penteleu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/110/rospa0097.html Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 12.093,3 |cod = ROSPA0097 |arii protejate = [[Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani]], [[Parcul Natural Cefa]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pescăria Nădlac]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 134,9 |cod = ROSPA0164 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piatra Craiului (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/212/rosci0194.html Piatra Craiului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 15.904,8 |cod = ROSCI0194 |arii protejate = [[Avenul din Grind]], [[Cheile Zărneștilor]], [[Parcul Național Piatra Craiului]], [[Peștera Dâmbovicioara]], [[Peștera Stanciului]], [[Peștera Uluce]], [[Cheile Dâmbovicioarei|Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet]] |imagine = Fișier:Piatra Craiului, creasta de mijloc.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Piatra Craiului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piatra Craiului (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/212/rosci0194.html Piatra Craiului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 15.904,8 |cod = ROSPA0165 |arii protejate = [[Avenul din Grind]], [[Cheile Zărneștilor]], [[Parcul Național Piatra Craiului]], [[Peștera Dâmbovicioara]], [[Peștera Stanciului]], [[Peștera Uluce]], [[Cheile Dâmbovicioarei|Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet]] |imagine = Fișier:01 Magura, Romania - Piatra Craiului mountains.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Măgura }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piatra Mare (sit SCI)|Piatra Mare]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 4274 |cod = ROSCI0195 |arii protejate = |imagine = Fișier:RO BV Canionul Sapte Scari.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Canionul Șapte Scări, Piatra Mare }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0138 | suprafață = 37.383,7 | arii protejate = [[Pădurea Arsura]] | nume = [[Piatra Șoimului - Scorțeni - Gîrleni]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0138.pdf Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> | localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] | imagine = Fișier:Munţii Tarcăului, 12.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piemontul Făgăraș]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/146/rospa0098.html Piemontul Făgăraș - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 71.201,7 |cod = ROSPA0098 |arii protejate = [[Calcarele eocene de la Turnu Roșu - Porcești]], [[Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru]], [[Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului]], [[Valea Bâlii]] |imagine = Fișier:Custura Saratii, Muntii Fagaras.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Făgăraș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piemontul Munților Metaliferi - Vințu]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0139.pdf Piemontul Muntilor Metaliferi - Vințu - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 8.369,7 |cod = ROSPA0139 |arii protejate = [[Măgura Uroiului]] |imagine = File:RO HD Chimindia 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Măgura Uroiului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pietrosul Broștenilor - Cheile Zugrenilor]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/214/rosci0196.html Pietrosul Broștenilor – Cheile Zugrenilor - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 469 |cod = ROSCI0196 |arii protejate = [[Cheile Zugrenilor]] |imagine = Fișier:Munţii Stânişoarei, 11.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Stânișoarei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 140 |cod = ROSCI0197 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Platforma Cotmeana (sit SCI)|Platforma Cotmeana]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br/>[[Județul Olt|Olt]]<br/>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 12554.4 |cod = ROSCI0354 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Platoul Mehedinți]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/404/rosci0198.html Platoul Mehedinți - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 53594 |cod = ROSCI0198 |arii protejate = [[Complexul carstic de la Ponoarele]], [[Cornetul Babelor și Cerboanei]], [[Cornetul Piatra Încălecată]], [[Cheile Topolniței și Peștera Topolniței]], [[Cornetul Bălții]], [[Cornetul Văii și Valea Mănăstirii]], [[Geoparcul Platoul Mehedinți]], [[Izvorul și stâncăriile de la Câmana]], [[Pădurea Borovăț]], [[Pădurea Drăghiceanu]], [[Pădurea de liliac Ponoarele]], [[Pădurea Gorganu]], [[Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei]], [[Piatra Cloșanilor]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]], [[Peștera Epuran]], [[Peștera Lazului]], [[Pădurea Borovăț]], [[Rezervația Domogled]], [[Tufărișurile mediteraneene de la Isverna]], [[Vârful lui Stan]] |imagine = Fișier:Complexul carstic de la Ponoarele - Lacul Zătonu Mic.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Complexul carstic de la Ponoarele - Lacul Zătonu Mic }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Platoul Meledic (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/405/rosci0199.html Platoul Meledic - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 151 |cod = ROSCI0199 |arii protejate = [[Platoul Meledic]] |imagine = Fișier:Meledic14.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Platoul Meledic }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Platoul Vașcău]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 4983 |cod = ROSCI0200 |arii protejate = [[Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu]], [[Izbucul intermitent de la Călugări]] |imagine = Fișier:Avenul campeneasca.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Avenul Câmpeneasa }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Plopeni - Chirnogeni]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 137,2 |cod = ROSPA0166 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Podișul Hârtibaciului (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/292/rospa0099.html Podișul Hârtibaciului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 237.779,8 |cod = ROSPA0099 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Podișul Lipovei - Poiana Ruscă]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br/>[[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br/>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]]<br/>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 35.974,8 |cod = ROSCI0355 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Podișul Nord Dobrogean]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/457/rosci0201.html Podișul Nord-Dobrogean - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 84812 |cod = ROSCI0201 |arii protejate = [[Pădurea Babadag - Codru]], [[Rezervația botanică Korum Tarla]], [[Rezervația naturală Dealul Bujorului]], [[Rezervația de liliac Valea Oilor]], [[Vârful Secarul]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Podișul Secașelor (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/413/rosci0211.html Podișul Secașelor - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 7014 |cod = ROSCI0211 |arii protejate = [[Râpa Roșie]] |imagine = Fișier:Râpa Roșie.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râpa Roșie }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Poiana cu narcise de la Negrași]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/408/rosci0203.html Poiana cu narcise de la Negrași - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 4,6 |cod = ROSCI0203 |arii protejate = [[Poiana cu narcise Negrași]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/409/rosci0205.html Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 401,9 |cod = ROSCI0205 |arii protejate = [[Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului]] |imagine = Fișier:RO BV Rezervația naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cocoroțea }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Poiana Muntioru (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/215/rosci0204.html Poiana Muntioru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 24 |cod = ROSCI0204 |arii protejate = [[Poiana Muntioru]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Poienile de la Șard]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 50,4 |cod = ROSCI0356 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Porțile de Fier (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/410/rosci0206.html Porțile de Fier - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 125543 |cod = ROSCI0206 |arii protejate = [[Cazanele Dunării]], [[Cracul Găioara]], [[Cracul Crucii]], [[Dealul Duhovnei]], [[Dealul Vărănic]], [[Geoparcul Platoul Mehedinți]], [[Gura Văii - Vârciorova]], [[Locul fosilifer Bahna]], [[Locul fosilifer Svinița]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]], [[Râpa cu lăstuni din Valea Divici]], [[Rezervația naturală Baziaș]], [[Valea Oglănicului]] |imagine = Fișier:RO MH Dubova 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Dunărea la Cazane }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Postăvarul (sit SCI)|Postăvarul]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 1303 |cod = ROSCI0207 |arii protejate = [[Masivul Postăvarul]] |imagine = Fișier:RO BV Postavarul 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Postăvarul }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Porumbeni (sit SCI)|Porumbeni]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 7051,70 |cod = ROSCI0357 |arii protejate = [[Lacul Rat]], [[Vulcanii noroioși de la Filiaș]] |imagine = Fișier:Küküllő, Székelykeresztúr - 2013.06.20 (8).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pricop - Huta - Certeze]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br/>[[Județul Satu-Mare|Satu-Mare]] |suprafață = 3.168,8 |cod = ROSCI0358 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Prigoria - Bengești]] |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]] |suprafață = 2.457,7 |cod = ROSCI0359 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Prunișor (sit SCI)|Prunișor]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 1.900,4 |cod = ROSCI0432 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Putna - Vrancea]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/217/rosci0208.html Putna-Vrancea - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 38213 |cod = ROSCI0208 |arii protejate = [[Cascada Putnei]], [[Groapa cu Pini]], [[Muntele Goru]], [[Parcul Natural Putna - Vrancea]], [[Pădurea Lepșa - Zboina]], [[Strâmtura - Coza]], [[Valea Tișiței]] |imagine = Fișier:RO VN Lepsa Putna rapids 10.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cascada Putnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Racâș - Hida]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/411/rosci0209.html Racâș-Hida - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 239 |cod = ROSCI0209 |arii protejate = [[Poiana cu narcise de la Racâș-Hida]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Rarău - Giumalău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/218/rosci0212.html Rarău-Giumalău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 2547 |cod = ROSCI0212 |arii protejate = [[Codrul secular Giumalău]], [[Codrul secular Slătioara]], [[Fânațele montane Todirescu]], [[Pietrele Doamnei]] |imagine = Fișier:Slătioara3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Codrul secular Slătioara }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râpa Lechința]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 283 |cod = ROSCI0210 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbăvoțului (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 2.478,8 |cod = ROSCI0360 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gărbăvoțului (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 2.339,7 |cod = ROSPA0167 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Caraș (sit SCI)|Râul Caraș]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 589,50 |cod = ROSCI0361 |imagine = Fișier:Vrani.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Gilort (sit SCI)|Râul Gilort]] |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]] |suprafață = 857,8 |cod = ROSCI0362 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Moldova între Oniceni și Mitești]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br/>[[Județul Neamț|Neamț]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 3.361,5 |cod = ROSCI0363 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Moldova între Tupilați și Roman]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 4.718,8 |cod = ROSCI0364 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 5.329,7 |cod = ROSCI0365 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Motru (sit SCI)|Râul Motru]] |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br/>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 1.871,2 |cod = ROSCI0366 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Mureș între Brănișca și Ilia]] |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 1.855,5 |cod = ROSCI0373 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Mureș între Morești și Ogra]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 640,8 |cod = ROSCI0367 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Mureș între Iernuțeni și Periș]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 235,9 |cod = ROSCI0369 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Mureș între Lipova și Păuliș]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 608,6 |cod = ROSCI0370 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Negru (sit SCI)|Râul Negru]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 2.314,5 |cod = ROSCI0374 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Nera între Bozovici și Moceriș]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 396,50 |cod = ROSCI0375 |arii protejate = [[Izvorul Bigăr]] |imagine = File:Izvorul Bigăr.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br/>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 12.217,2 |cod = ROSCI0376 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Prut (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/414/rosci0213.html Râul Prut - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]]<br>[[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 10.583,4 |cod = ROSCI0213 |arii protejate = [[Cotul Bran pe Râul Prut]], [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Râul Prut]] |imagine = Fișier:Vedere panoramică satul Tabăra (Bivolari, Iași), 2012 - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Prut }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Prut (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 7659.2 |cod = ROSPA0168 |arii protejate = [[Cotul Bran pe Râul Prut]], [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Râul Prut]] |imagine = Fișier:Prut River2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Prut }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Putna (sit SCI)|Râul Putna]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 647.5 |cod = ROSCI0377 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Siret între Pașcani și Roman]]<ref>[https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și Roman - Sit Natura 2000]</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 3.750,8 |cod = ROSCI0378 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Suceava (sit SCI)|Râul Suceava]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 1.099,2 |cod = ROSCI0379 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Suceava Liteni]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 1.253,9 |cod = ROSCI0380 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Târgului - Argeșel - Râușor]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 13.175,9 |cod = ROSCI0381 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br/>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 888,7 |cod = ROSCI0382 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Tur (sit SCI)|Râul Tur]] |localizare = [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 20521 |cod = ROSCI0214 |arii protejate = [[Cursul inferior al Râului Tur]] |imagine = Fișier:Panyola tur.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Tur }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br/>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 448,2 |cod = ROSCI0383 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Târnava Mică (sit SCI)|Râul Târnava Mică]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 315.5 |cod = ROSCI0384 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Timiș între Rusca și Prisaca]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 1.400,4 |cod = ROSCI0385 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Vedea (sit SCI)|Râul Vedea]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br/>[[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 9157.6 |cod = ROSCI0386 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Recifii Jurasici Cheia]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/92/rosci0215.html Recifii Jurasici Cheia - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 5686 |cod = ROSCI0215 |arii protejate = [[Masivul Geologic Cheia]], [[Peștera La Adam]], [[Peștera Gura Dobrogei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Reghiu Scruntar]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/416/rosci0216.html Reghiu Scruntar - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 112 |cod = ROSCI0216 |arii protejate = [[Pădurea Reghiu - Scruntaru]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Retezat (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/219/rosci0217.html Retezat - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 43561 |cod = ROSCI0217 |arii protejate = [[Calcarele de la Fața Fetii]], [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Național Retezat]], [[Peștera cu Corali]], [[Peștera Zeicului]], [[Rezervația științifică Gemenele]] |imagine = Fișier:Retezat (12).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Retezat }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Rusca Montană (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/220/rosci0219.html Rusca Montană - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 12747 |cod = ROSCI0219 |arii protejate = [[Rusca Montană]] |imagine = Fișier:Poiana Rusca.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Poiana Ruscă }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Salonta (sit SCI)|Salonta]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 3.792,3 |cod = ROSCI0387 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Săcueni (sit SCI)|Săcuieni]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 733 |cod = ROSCI0220 |arii protejate = [[Lacul Cicoș]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile Diniaș (sit SCI)|Sărăturile Diniaș]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 1.052,5 |cod = ROSCI0390 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile de la Foeni - Grăniceri]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 177,10 |cod = ROSCI0388 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile din Valea Ilenei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/418/rosci0221.html Sărăturile din Valea Ilenei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 112 |cod = ROSCI0221 |arii protejate = [[Sărăturile de la Valea Ilenei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile Jijia Inferioară - Prut]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/419/rosci0222.html Sărăturile Jijia Inferioară – Prut - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 10613 |cod = ROSCI0222 |arii protejate = [[Balta Teiva Vișina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile Ocna Veche (sit SCI)|Sărăturile Ocna Veche]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/420/rosci0223.html Sărăturile Ocna Veche - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 133 |cod = ROSCI0223 |arii protejate = [[Sărăturile și Ocna Veche]] |imagine = Fișier:2010-IMG 4131.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Sărăturile Ocna Veche }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 3.488,6 |cod = ROSCI0389 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Seaca (sit SCI)|Seaca]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 107,4 |cod = ROSCI0433 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Scroviștea (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Ilfov|Ilfov]] |suprafață = 3391 |cod = ROSCI0224 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Scroviștea (sit SPA)]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0140.pdf Scroviștea (sit SPA) - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]]<br>[[Județul Ilfov|Ilfov]]<br>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 3.347 |cod = ROSPA0140 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Seaca - Optășani]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/422/rosci0225.html Seaca - Optășani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 2110 |cod = ROSCI0225 |arii protejate = [[Pădurea Seaca - Optășani]], [[Rezervația de arborete de gârniță]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Semenic - Cheile Carașului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/423/rosci0226.html Semenic - Cheile Carașului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 37555 |cod = ROSCI0226 |arii protejate = [[Buhui - Mărghitaș]], [[Cheile Carașului]], [[Cheile Gârliștei]], [[Izvoarele Carașului]], [[Izvoarele Nerei]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Peștera Comarnic]], [[Peștera Buhui]], [[Peștera Popovăț]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sighișoara - Târnava Mare]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/424/rosci0227.html Sighișoara – Târnava Mare - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 85815 |cod = ROSCI0227 |arii protejate = [[Stejarii seculari de la Breite]], [[Rezervația de stejar pufos]] |imagine = Fișier:Breite Ancient Oak Tree Reserve, Sighisoara, Romania (5681833966).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Stejarii seculari de la Breite }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Siretul Mijlociu - Bucecea]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 586,7 |cod = ROSCI0391 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Siretul Mijlociu]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] |suprafață = 2.969 |cod = ROSCI0434 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0229 | suprafață = 6230 | nume = [[Siriu (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] | mărime imagine = 100px | imagine = Fișier:RO BZ Lacul Siriu.JPG }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Silvostepa Olteniei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/407/rosci0202.html Silovestepa Olteniei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] |suprafață = 9297 |cod = ROSCI0202 |arii protejate = [[Poiana Bujorului din Pădurea Plenița]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Șindrilița (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 858 |cod = ROSCI0228 |imagine = Fișier:RO VN Naruja 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Năruja }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Slatina (sit SCI)|Slatina]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 144.6 |cod = ROSCI0392 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Slănic (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] |suprafață = 1408 |cod = ROSCI0230 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul între Rona și Țicău]] |localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 503,40 |cod = ROSCI0435 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Inferior]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br/>[[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 2.201,6 |cod = ROSCI0436 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Mare (sit SCI)|Someșul Mare]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 526,3 |cod = ROSCI0393 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Mare între Mica și Beclean]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br/>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 323,3 |cod = ROSCI0437 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Mic (sit SCI)|Someșul Mic]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 144.6 |cod = ROSCI0394 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Mare Superior]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 149 |cod = ROSCI0232 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Rece (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 8529 |cod = ROSCI0233 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Soveja (sit SCI)|Soveja]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 4567 |cod = ROSCI0395 |arii protejate = [[Parcul Natural Putna - Vrancea]] |imagine = Fișier:RO VN Tulnici church 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Spinoasa (sit SCI)|Spinoasa]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 77.7 |cod = ROSCI0438 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Stânca Ștefănești|Stânca - Ștefănești]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 1 |cod = ROSCI0234 |arii protejate = [[Stânca Ștefănești]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Stânca Tohani]] |localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 50 |cod = ROSCI0235 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Stepa Casimcea]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 21.954,8 |cod = ROSPA0100 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Stepa Saraiu - Horea]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 4.127,1 |cod = ROSPA0101 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Straja - Cumpăna]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1.099,8 |cod = ROSCI0398 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Strei - Hațeg]] |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 24968 |cod = ROSCI0236 |arii protejate = [[Fânațele Pui]], [[Fânațele cu narcise Nucșoara]], [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]], [[Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina]], [[Pădurea Slivuț]], [[Peștera Șura Mare]] |imagine = Fișier:Cheile Rosia-Muntii Sureanu.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Șureanu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 6122 |cod = ROSCI0237 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Suatu - Cojocna - Crairât]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/429/rosci0238.html Suatu - Cojocna - Crairât - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 4146 |cod = ROSCI0238 |arii protejate = [[Fânațele Suatu I și II]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Suharău - Darabani]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 1.969,8 |cod = ROSCI0399 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Subcarpații Vrancei (sit SPA)|Subcarpații Vrancei]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0141.pdf Subcarpații Vrancei (sit SPA) - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]]<br>[[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 35.753,5 |cod = ROSPA0141 |arii protejate = [[Pădurea Schitu - Dălhăuți]] |imagine = File:Mânăstirea Dălhăuţi.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit (Mănăstirea Dălhăuți) }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Suhaia (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 4.516 |cod = ROSPA0102 |arii protejate = [[Balta Suhaia]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Șieu - Budac]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 857,5 |cod = ROSCI0400 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tășad (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1557 |cod = ROSCI0240 |arii protejate = [[Calcarele tortoniene de la Tășad]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Târnovu Mare - Latorița]] |localizare = [[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 1366 |cod = ROSCI0239 |arii protejate = [[Pădurea Latorița]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Teremia Mare - Tomnatic]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0142.pdf Teremia Mare - Tomnatic - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 6.613,7 |cod = ROSPA0142 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Apa Roșie]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 66 |cod = ROSCI0242 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Apa Lină - Honcsok (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]]<br>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 7.830,1 |cod = ROSCI0241 |arii protejate = [[Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos]] |imagine = Fișier:Kászonújfalu látkép.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Apa Lină - Honcsok (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]]<br>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 7.830,1 |cod = ROSPA0169 |arii protejate = [[Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos]] |imagine = Fișier:Kurtapatak.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Șarul Dornei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/235/rosci0249.html Tinovul Șarul Dornei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 41 |cod = ROSCI0249 |arii protejate = [[Tinovul Șaru Dornei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul de la Dealul Albinelor]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 29 |cod = ROSCI0243 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul de la Fântâna Brazilor]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 41 |cod = ROSCI0244 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul de la Românești]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 21 |cod = ROSCI0245 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Luci (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/232/rosci0246.html Tinovul Luci - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 271 |cod = ROSCI0246 |arii protejate = [[Tinovul Luci]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Mare Poiana Stampei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/233/rosci0247.html Tinovul Mare Poiana Stampei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 695 |cod = ROSCI0247 |arii protejate = [[Tinovul Poiana Stampei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Mohoș - Lacul Sf. Ana]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/234/rosci0248.html Tinovul Mohoș - Lacul Sf. Ana - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 439 |cod = ROSCI0248 |arii protejate = [[Lacul Sfânta Ana]], [[Tinovul Mohoș]] |imagine = Fișier:Szent Anna tó 3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Sfânta Ana }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tisa Superioară (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/237/rosci0251.html Tisa Superioară - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 6303 |cod = ROSCI0251 |arii protejate = [[Parcul Natural Munții Maramureșului]], [[Pădurea Ronișoara]] |imagine = Fișier:Pop Ivan Massif, Maramures.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Maramureșului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tisa Superioară (sit SPA)]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0143.pdf Tisa Superioară - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 2862 |cod = ROSPA0143 |arii protejate = [[Parcul Natural Munții Maramureșului]] |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Toplița - Scaunul Rotund Borsec]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/238/rosci0252.html Toplița-Scaunul Rotund Borsec - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 5466 |cod = ROSCI0252 |arii protejate = [[Scaunul Rotund]] |imagine = Fișier:Rezervaţia Scaunul Rotund - Borsec-Peştera scaunul rotund intrare.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Scaunul Rotund }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Trascău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/239/rosci0253.html Trascău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 50064 |cod = ROSCI0253 |arii protejate = [[Cheile Ampoiței]], [[Cheile Caprei]], [[Cheile Gălzii]], [[Cheile Geogelului]], [[Cheile Piatra Bălții]], [[Cheile Întregalde]], [[Cheile Vălișoarei]], [[Cheile Mănăstirii]], [[Cheile Pravului]], [[Cheile Tecșeștilor]], [[Cheile Plaiului]], [[Cheile Piatra Bălții]], [[Cheile Siloșului]], [[Cheile Râmețului]], [[Cheile Poșăgii]], [[Cheile Runcului]], [[Cheile Pociovaliștei]], [[Cheile Ampoiței]], [[Cheile Găldiței și Turcului]], [[Iezerul Ighiel]], [[Laricetul de la Vidolm]], [[Pârâul Bobii]], [[Pădurea Sloboda]], [[Poienile cu narcise de la Tecșești]], [[Poiana cu narcise de la Negrileasa]], [[Piatra Cetii]], [[Piatra Bulzului]], [[Peștera Huda lui Papară]], [[Șesul Craiului - Scărița-Belioara]], [[Vânătările Ponorului]] |imagine = Fișier:2008CheiRamet.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Râmețului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/433/rosci0254.html Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 16 |cod = ROSCI0254 |arii protejate = [[Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Turbăria de la Dersca (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/462/rosci0255.html Turbăria de la Dersca - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 12 |cod = ROSCI0255 |arii protejate = [[Turbăria de la Dersca]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Turbăria Ruginosu Zagon]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/240/rosci0256.html Turbăria Ruginosu Zagon - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 350 |cod = ROSCI0256 |arii protejate = [[Turbăria Ruginosu]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Turnu - Variașu]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 327,8 |cod = ROSCI0401 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tusa - Barcău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/435/rosci0257.html Tusa – Barcău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 10 |cod = ROSCI0257 |arii protejate = [[Rezervația peisagistică Tusa-Barcău]] |imagine = Fișier:RO SJ Rezervația peisagistică Tusa-Barcău.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Rezervația peisagistică Tusa-Barcău }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ținutul Pădurenilor (sit SCI)|Ținutul Pădurenilor]] |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 7174 |cod = ROSCI0250 |arii protejate = [[Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei]] |imagine = File:RO HD Ținutul Pădurenilor 1.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Ținutul Pădurenilor }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Uivar - Diniaș]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0144.pdf Uivar - Diniaș - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 10.012 |cod = ROSPA0144 |arii protejate = [[Sărăturile Diniaș]] |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Alceului]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 3.600,9 |cod = ROSPA0103 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Câlniștei]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0146.pdf Valea Câlniștei - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 2.574,8 |cod = ROSPA0146 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0259 | suprafață = 17923 | nume = [[Valea Călmățuiului (sit SCI)|Valea Călmățuiului]] | localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] | imagine = Fișier:Largu - Calmatui.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Călmățuiului (sit SPA)|Valea Călmățuiului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0145.pdf Valea Călmățuiului - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 20.862,1 |cod = ROSPA0145 |arii protejate = |imagine = File:Calmatui.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Călmățui }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Cepelor]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 761 |cod = ROSCI0260 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Chiuruților]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 1.245,2 |cod = ROSCI0439 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Elanului]] |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 357,5 |cod = ROSPA0170 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Florilor (sit SCI)|Valea Florilor]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 190 |cod = ROSCI0261 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Iadei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/243/rosci0262.html Valea Iadei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 2946 |cod = ROSCI0262 |arii protejate = [[Vârful Cârligați]], [[Valea Iadei cu Syringa josichaea]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Ierii (sit SCI)|Valea Ierii]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 6302 |cod = ROSCI0263 |imagine = Fișier:Valea Ierii02.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Ierii }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Izei și Dealul Solovan (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br/>[[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 46.937,9 |cod = ROSCI0264 |arii protejate = [[Arcer - Țibleș Bran]], [[Peștera din Dealul Solovan]], [[Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei]], |imagine = Fișier:Tibles Dragomiresti.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Țibleș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Izei și Dealul Solovan (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br/>[[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 46.937,9 |cod = ROSPA0171 |arii protejate = [[Arcer - Țibleș Bran]], [[Peștera din Dealul Solovan]], [[Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei]], |imagine = Fișier:RO MM Groșii Țibleșului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea lui David]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 1435 |cod = ROSCI0265 |arii protejate = [[Fânețele seculare Valea lui David]] |imagine = Fișier:Rezervaţia Valea lui David8.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Fânețele seculare Valea lui David }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Mostiștea (sit SPA)|Valea Mostiștea]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 6.614,8 |cod = ROSPA0105 |imagine = Fișier:Mostistea1.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Mostiștea }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Oltețului (sit SCI)|Valea Oltețului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/441/rosci0266.html Valea Oltețului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 1537 |cod = ROSCI0266 |arii protejate = [[Valea Oltețului]] |imagine = Fișier:RO GJ Nistoresti Oltet River 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Oltețului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Oltului Inferior]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/295/rospa0106.html Valea Oltului Inferior - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 52786 |cod = ROSPA0106 |arii protejate = [[Iris - Malu Roșu]], [[Lacul Strejești]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Râului Negru]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 2.314,5 |cod = ROSPA0147 |arii protejate = |imagine = Fișier:Zágon 2019 09.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Zagon }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Roșie (sit SCI)|Valea Roșie]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 819 |cod = ROSCI0267 |arii protejate = [[Fâneața Valea Roșie]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea din Sânandrei]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 47,8 |cod = ROSCI0402 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Șardului]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 193,3 |cod = ROSCI0440 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0268 | suprafață = 9480 | arii protejate = [[Valea Vâlsanului]] | nume = [[Valea Vâlsanului (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] | imagine = Fișier:RaulValsanAG (3).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vama Veche - 2 Mai]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/22/rosci0269.html Vama Veche - 2 Mai - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 7196 |cod = ROSCI0269 |arii protejate = [[Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin)]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vânju Mare (sit SCI)|Vânju Mare]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 2.171,4 |cod = ROSCI0403 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vânători - Neamț (sit SCI)|Vânători - Neamț]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/246/rosci0270.html Vânători-Neamț (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 30.196,6 |cod = ROSCI0270 |arii protejate = [[Parcul Natural Vânători-Neamț]], [[Rezervația de Zimbri - Neamț]] |imagine = Fișier:Parc Natural Vânători Neamţ 06.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Vânători-Neamț }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vânători-Neamț (sit SPA)|Vânători - Neamț]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/147/rospa0107.html Vânători-Neamț (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 30.705,6 ha |cod = ROSPA0107 |arii protejate = [[Parcul Natural Vânători-Neamț]], [[Rezervația de Zimbri - Neamț]] |imagine = Fișier:Vanatori neamt.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Rezervația de zimbrii }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Văile Brătiei și Brătioarei]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 202 |cod = ROSCI0258 |imagine = File:Pastravaria bratioara2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Păstrăvăria Brătioarei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vedea - Dunăre]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/297/rospa0108.html Vedea – Dunăre - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 22.404,2 |cod = ROSPA0108 |arii protejate = [[Ostroavele Cama - Dinu - Păsărica]], [[Ostrovul Gâsca]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Viile Tecii (sit SCI)|Viile Tecii]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 264,5 |cod = ROSCI0441 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vitănești - Răsmirești (sit SPA)|Vitănești - Răsmirești]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 1.107,2 |cod = ROSPA0148 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vlădaia - Oprișor]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 101,3 |cod = ROSCI0442 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0271 | suprafață = 381 | nume = [[Vorona (sit SCI)|Vorona]] | localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] | imagine = Fișier:Mănăstirea Vorona14.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari si Pâclele Mici]]<ref>[https://archive.ph/4IMsI Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 929 |cod = ROSCI0272 |arii protejate = [[Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari]], [[Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici]] |imagine = Fișier:RO BZ Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Zarandul de Est]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br/>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 20256,2 |cod = ROSCI0406 |imagine = Fișier:RO HD Biserica de lemn din Căzănești.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Căzănești }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Zarandul de Vest]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 8.872,3 |cod = ROSCI0407 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Zau de Câmpie (sit SCI)|Zau de Câmpie]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 9.4 |cod = ROSCI0408 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Zona marină de la Capul Tuzla]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1738 |cod = ROSCI0273 }} {{SfârșitTabelNatura2000‎}} </p> == Note == <div class= "Listănote4" style= "height:220px; overflow: auto; padding: 3px"> {{listănote|3}} </div> {{-}} == Vezi și == * [[Lista parcurilor naționale și naturale din România]] * [[Lista rezervațiilor naturale din România]] * [[Lista ariilor protejate din România declarate monumente ale naturii]] == Legături externe == * [http://www.natura2000.org.ro/page.php?id=4 Natura 2000 în România] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304132249/http://www.natura2000.org.ro/page.php?id=4 |date=2016-03-04 }}, natura2000.org * [http://www.natura2000.ro/ Coaliția ONG - Natura 2000 în România] '''''Reportaje''''' * [http://www.realitatea.net/siturile-natura-2000-din-romania-prezentate-intr-un-serial-documentar_837793.html Siturile Natura 2000 din România prezentate într-un serial documentar] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131022030431/http://www.realitatea.net/siturile-natura-2000-din-romania-prezentate-intr-un-serial-documentar_837793.html |date=2013-10-22 }}, realitatea.net * [http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=48555&Itemid=377 Seminar despre Siturile Natura 2000], curierulzilei.ro {{Situri Natura 2000}} [[Categorie:Liste legate de România|Situri]] [[Categorie:Natura 2000 în România| Lista]] [[Categorie:Situri|Natura 2000, România]] {{listă de calitate}} 4mv7q6fdbf0y71ua2xysy96ua4bdiwt 17023754 17023733 2025-06-10T12:36:01Z Nicu Farcaș 146998 /* Situri Natura 2000 */ 17023754 wikitext text/x-wiki [[File:RO BV Piatra Mare 4.jpg|370px|right|thumb|Imagine din [[Piatra Mare (sit SCI)|Piatra Mare]], sit Natura 2000 în bioregiune alpină]] '''Lista siturilor Natura 2000 din România''' cuprinde ariile de protecție specială avifaunistică (SPA) și siturile de importanță comunitară (SCI) ce aparțin rețelei ecologice [[Natura 2000]] în România, încadrate în cele cinci ecoregiuni (bioregiuni) existente pe teritoriul țării: alpină, continentală, panonică, pontică și stepică. == Situri Natura 2000 == {{Legend|honeydew|[[Arie_protejată#Situri_Natura_2000|Situri de Importanță Comunitară (<span style="color:teal;">'''SCI'''</span>)]] constituite conform ''Directivei Habitate'' a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice)<ref>[http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1992L0043:20070101:RO:PDF Directiva 92/43 din 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică], ''eur-lex.europa.eu''</ref> și completată prin ''Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile'' nr. 1.964/2007<ref>[http://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania Ordinul MMDD nr. 1964 din 2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania]</ref>, prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)<ref>[http://www.lege-online.ro/lr-ORDIN-2387-2011-(133254).html Ordinul MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România]</ref> și prin ''Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile'' nr. 46 din 2016<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/he2doobygq/lista-siturilor-de-importanta-comunitara-ordin-46-2016?dp=heydcmrvg44tg Ordinul nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România], ''lege5.ro'' - 3 aprilie 2023</ref>}} <p style ="padding: 1px; border-top: 2px solid whitesmoke;"> {{Legend|mintcream|[[Arie_protejată#Situri_Natura_2000|Arii de Protecție Specială Avifaunistică (<span style="color:orange;">'''SPA'''</span>)]] – constituite conform ''Directivei Păsări'' a Uniunii Europene (Directiva 79/409 din 1979 referitoare la protejarea și conservarea păsărilor sălbatice)<ref>[http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1979L0409:20081223:RO:PDF Directiva 79/409 din 1979, privind conservarea speciilor de păsări sălbatice], ''eur-lex.europa.eu''</ref> prin ''Hotărârea de Guvern'' nr. 1284 din 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania)<ref>[http://lege5.ro/Gratuit/geydknbwgi/hotararea-nr-1284-2007-privind-declararea-ariilor-de-protectie-speciala-avifaunistica-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania Hg nr. 1284 din 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania]</ref> și completată prin ''Hotărârea de Guvern'' nr. 971 din 2011 (privind modificarea și comletarea HG 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania)<ref>[http://www.legex.ro/Hot%C4%83r%C3%A2rea-971-2011-115618.aspx ''Hotărârea de Guvern'' nr.971 din 2011 (privind modificarea și comletarea HG 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania)]</ref>}} <p style ="padding: 1px; border-top: 2px solid whitesmoke;"> {{ÎnceputTabelNatura2000‎}} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Acumulările Belcești]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 2099 |cod = ROSPA0109 |imagine = File:Bahlui River8.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Bahlui }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Acumulările Rogojești - Bucecea]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]]<br/> [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 2.103,5 |cod = ROSPA0110 |imagine = File:Râul Siret2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Zvoriștea }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Acumulările Sârca - Podu Iloaiei]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 1.928,8 |cod = ROSPA0150 |imagine = File:Bahlui River11.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Podu Iloaiei }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0001 | suprafață = 19468 | nume = [[Aliman - Adamclisi]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] | lat = 44.13917 | lon = 27.94556 | imagine = File:Adamclisi.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Adamclisi }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Allah Bair - Capidava]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 11.715,7 |cod = ROSPA0002 |arii protejate = [[Dealul Alah Bair]] |imagine = File:Capidava.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Capidava }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI00001 | suprafață = 163,1 | nume = [[Aninișurile de pe Tărlung]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] | lat = 45.53806 | lon = 25.83556 | imagine = Fișier:Raul Tarlung.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Tărlung }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Apuseni (sit SCI)|Apuseni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/149/rosci0002.html Apuseni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 75.876,5 |cod = ROSCI00002 |arii protejate = [[Parcul Natural Apuseni]], [[Avenul din Hoanca Urzicarului]], [[Izbucul de la Cotețul Dobreștilor]], [[Izbucul Mătișești]], [[Izbucul Tăuzului]], [[Peștera Coiba Mare]], [[Peștera Ghețarul de la Vârtop]], [[Peștera Scărișoara]], [[Peștera Vârfurașu]], [[Izbucul Tăuzului]], [[Avenul Borțigului]], [[Cetățile Ponorului|Complexul Carstic din Valea Ponorului]], [[Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros]], [[Groapa de la Bârsa]], [[Valea Galbenei]], [[Peștera Cetatea Rădesei]], [[Pietrele Boghii]], , [[Poiana Florilor]], [[Platoul Carstic Padiș]], [[Valea Sighiștelului]], [[Valea Galbenei]], [[Lumea Pierdută (platou carstic)|Platoul Carstic Lumea Pierdută]], [[Peștera Ghețarul de la Focul Viu]], [[Peștera lui Micula]], [[Peștera Ciur Izbuc]], [[Peștera Smeilor de la Onceasa]], [[Săritoarea Bohodeiului]], [[Vârful Biserica Moțului]], [[Molhașul Mare de la Izbuc]] |imagine = Apuseni Mountains 2016.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Apuseni, Pietrele Albe }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/150/rosci0003.html Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 2087 |cod = ROSCI00003 |arii protejate = [[Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0003 | suprafață = 2.943,7 | nume = [[Avrig - Scorei - Făgăraș]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] | lat = 45.78917 | lon = 24.61833 | imagine = File:Alt-olt.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Oltul la Porumbacu de Jos }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/33/rosci0005.html Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 6.397,6 |cod = ROSCI0005 |arii protejate = [[Balta Albă (rezervație)|Balta Albă]], [[Balta Amară]], [[Lacul Jirlău|Rezervația naturală lacul Jirlău]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Balta Albă - Amara - Jirlău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/26/rospa0004.html Balta Albă - Amara – Jirlău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 4.744,4 |cod = ROSPA0004 |arii protejate = [[Balta Amară]], [[Lacul Jirlău|Rezervația naturală lacul Jirlău]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Balta Mică a Brăilei (sit SPA)|Balta Mică a Brăilei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/27/rospa0005.html Balta Mică a Brăilei (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]]<br/>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 25856 |cod = ROSPA0005 |arii protejate = [[Parcul Natural Balta Mică a Brăilei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Balta Mică a Brăilei (sit SCI)|Balta Mică a Brăilei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/38/rosci0006.html Balta Mică a Brăilei (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] |suprafață = 20872 |cod = ROSCI0006 |arii protejate = [[Parcul Natural Balta Mică a Brăilei]] |imagine = Fișier:Danube at Braila -- Macin mountains in the background.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Dunărea la Brăila }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0006 | suprafață = 9981 | nume = [[Balta Tătaru]] | localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] | lat = 44.81667 | lon = 27.42167 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0007 | suprafață = 2144 | arii protejate = [[Locul fosilifer Aliman]] | nume = [[Balta Vederoasa]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] | lat = 44.20833 | lon = 27.90806 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0007 | suprafață = 2758.8 | arii protejate = [[Mlaștina Valea de Mijloc]], [[Mlaștina Beneș]], [[Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni]], [[Mlaștina Nádaș]], [[Mlaștina Csemő - Vrabia]] | nume = [[Bazinul Ciucului de Jos]] | localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] | lat = 46.24666977 | lon = 25.86750031 | imagine = Fișier:Tusnád.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Bârsău - Șomcuta]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 4.771,91 |cod = ROSCI0275 |arii protejate = [[Pădurea Bavna]] |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0104 | suprafață = 1.649,5 | arii protejate = [[Lacul Știucilor]], [[Stufărișurile de la Sic]], [[Valea Legiilor]] | nume = [[Bazinul Fizeșului]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] | lat = 46.88556 | lon = 24.07444 | imagine = Fișier:RO CJ Stufărișurile de la Sic.JPG | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Stufărișurile de la Sic }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0004 | suprafață = 3129 | arii protejate = [[Tăul fără fund de la Băgău]] | nume = [[Băgău (sit SCI)|Băgău]] | localizare = [[Județul Alba|Alba]] | lat = 46.33389 | lon = 23.79194 | imagine = Fișier:2009-IMG 5554.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Băneasa - Canaraua Fetei]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 9096 |cod = ROSPA0008 |arii protejate = [[Pădurea Canaraua Fetii]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0277 | suprafață = 2066,70 | nume = [[Becicherecu Mic (sit SCI)|Becicherecu Mic]] | localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] | lat = 45.83389 | lon = 21.14222 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0008 | suprafață = 1748 | arii protejate = [[Locul fosilifer de pe Dealul Șomleu]] | nume = [[Betfia (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] | lat = 46.975 | lon = 22.02806 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Berteștii de Sus - Gura Ialomiței]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 6.864,6 |cod = ROSPA0111 |imagine = File:Calmatui.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bereștii de Jos }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Beștepe - Mahmudia]] |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 3663 |cod = ROSPA0009 |arii protejate = [[Delta Dunării]] |imagine = Fișier:Delta Dunarii 500.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Delta Dunării }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0009 | suprafață = 1.215,6 | arii protejate = [[Pădurea Lacurile Bisoca]] | nume = [[Bisoca (sit SCI)|Bisoca]] | localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] | lat = 45.53556 | lon = 26.67194 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0010 | suprafață = 1916 | nume = [[Bistreț (sit SPA)|Bistreț]] | localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] | lat = 43.87583 | lon = 23.57778 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0010 | suprafață = 3.469 | nume = [[Bistrița Aurie (sit SCI)|Bistrița Aurie]] | localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] | lat = 47.46028 | lon = 25.28833 | imagine = Fișier:Bistrita.JPG | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Râul Bistrița Aurie }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Blahnița]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 43711 |cod = ROSPA0011 |arii protejate = [[Pădurea Bunget]], [[Pădurea Stârmina]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0279 | suprafață = 1163 | arii protejate = [[Piemontul Nyíres de la Borzont]] | nume = [[Borzont (sit SCI)|Borzont]] | localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] | lat = 46.69056 | lon = 25.39 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Braniștea Catârilor]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/301/rosci0011.html Braniștea Catârilor - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 311,1 |cod = ROSCI0011 |arii protejate = [[Pădurea Braniștea Catârilor]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0012 | suprafață = 13097 | nume = [[Brațul Borcea (sit SPA)|Brațul Borcea]] | localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] | lat = 44.28667 | lon = 27.6675 | imagine = Fișier:Borcea branch - Calarasi.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Brațul Borcea la Călărași }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Brațul Măcin (sit SCI)|Brațul Măcin]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/40/rosci0012.html Brațul Măcin - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 10.433,2 |cod = ROSCI0012 |arii protejate = [[Parcul Natural Balta Mică a Brăilei]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0014 | suprafață = 510,5 | nume = [[Bucșani (sit SCI)|Bucșani]] | localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] | lat = 44.89139 | lon = 25.66833 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Bucegi (sit SCI)|Bucegi]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/154/rosci0013.html Bucegi - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 38.683,6 |cod = ROSCI0013 |arii protejate = [[Parcul Natural Bucegi]], [[Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura)]], [[Locul fosilifer de la Vama Strunga]], [[Abruptul prahovean Bucegi]], [[Locul fosilifer Plaiul Hoților]], [[Cheile Orzei|Orzea - Zănoaga]], [[Cheile Tătarului, Munții Bucegi]], [[Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora)]], [[Turbăria Lăptici]], [[Zănoaga - Lucăcilă]], [[Peștera Răteiului]], [[Poiana Crucii]], [[Munții Colții lui Barbeș]] |imagine = Fișier:Creasta Bucsoiu.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Creasta Bucșoiu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Buila - Vânturarița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/155/rosci0015.html Buila - Vânturarița - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 4525 |cod = ROSCI0015 |arii protejate = [[Parcul Național Buila-Vânturarița]], [[Muntele Stogu]], [[Peștera Caprelor]], [[Peștera Liliecilor (Vâlcea)|Peștera Liliecilor]], [[Peștera Munteanu - Murgoci]], [[Peștera Pagodelor]], [[Peștera Rac]], [[Peștera cu Lac]], [[Peștera Valea Bistrița]], [[Peștera Arnăuților]], [[Peștera cu Perle]], [[Peștera Clopot]], [[Pădurea Valea Cheii]] |imagine = Fișier:RO VL Muzeul Trovanților.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Muzeul Trovanților }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0016 | suprafață = 396 | arii protejate = [[Vârful Buteasa]] | nume = [[Buteasa (sit SCI)|Buteasa]] | localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] | lat = 46.69778 | lon = 22.37583 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0013 | suprafață = 29206 | arii protejate = [[Ciuperceni - Desa]], [[Balta Neagră]], [[Balta Lată]] | nume = [[Calafat - Ciuperceni - Dunăre]] | localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] | lat = 43.89805984 | lon = 23.09778023 | imagine = Fișier:CalafatPodlucrari.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Canaralele Dunării]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/43/rosci0022.html Canaralele Dunării - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 25943 |cod = ROSCI0022 |arii protejate = [[Canaralele de la Hârșova]], [[Locul fosilifer Cernavodă]], [[Locul fosilifer Movila Banului]], [[Reciful Neojurasic de la Topalu]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0017 | suprafață = 7406 | arii protejate = [[Canaralele de la Hârșova]] | nume = [[Canaralele de la Hârșova (sit SPA)|Canaralele de la Hârșova]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] | lat = 44.67667007 | lon = 27.92416954 | imagine = Fișier:Cliffs at the Danube by Harsova.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Hârșova }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0311 | suprafață = 35.376,7 | nume = [[Canionul Viteaz]] | localizare = [[Marea Neagră]] | lat = 43.946631 | lon = 30.337625 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cascada Mișina (sit SCI)|Cascada Mișina]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/159/rosci0023.html Cascada Mișina - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 219 |cod = ROSCI0023 |arii protejate = [[Cascada Mișina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Careiului (sit SCI)|Câmpia Careiului]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 23.641,6 |cod = ROSCI0020 |arii protejate = [[Dunele de nisip Foieni]], [[Mlaștina Vermuș]], [[Pădurea de frasini Urziceni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Cermeiului (sit SPA)|Câmpia Cermeiului]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 24424 |cod = ROSPA0014 |arii protejate = [[Balta Rovina]], [[Poiana cu narcise Rovina]], [[Pădurea Sâc]] |imagine = File:Peisaj la Lacul Taut.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/98/rospa0015.html Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 39499 |cod = ROSPA0015 |arii protejate = [[Arboretul Macea]], [[Rezervația de soluri sărăturate]] |imagine = Fișier:RO AR Tarmure 22.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Crișul Alb }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Gherghiței]] |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] [[Județul Ialomița|Ialomița]]<br>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 7.604,1 |cod = ROSPA0112 |arii protejate = |imagine = File:Lacul din comuna Fulga, September 2011.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Fulga, Prahova }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cânepiști]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0113 Câmpia Gherghiței - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 6.200,4 |cod = ROSPA0113 |arii protejate = [[Sărăturile și Ocna Veche]] |imagine = File:Durgău lakes at Turga (Romania) - lake 1 silt up and lake 2 .jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Durgău }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0285 | suprafață = 2960 | arii protejate = [[Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț]] | nume = [[Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț]] | localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] | lat = 47.632080 | lon = 24.050197 | imagine = RO MM Strâmbu - Băiuț.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0021 | suprafață = 21.224,6 | arii protejate = [[Complexul hidrografic Valea Rece]] | nume = [[Câmpia Ierului (sit SCI)|Câmpia Ierului]] | localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Satu Mare|Satu Mare]] | lat = 47.45806 | lon = 22.25056 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Câmpia Nirului - Valea Ierului]] <ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/99/rospa0016.html Câmpia Nirului – Valea Ierului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 38564 |cod = ROSPA0016 |arii protejate = [[Complexul hidrografic Valea Rece]], [[Dunele de nisip Foieni]], [[Mlaștina Vermuș]], [[Pădurea de frasini Urziceni]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0017 | suprafață = 235 | nume = [[Căian (sit SCI)|Căian]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] | lat = 46.75278 | lon = 23.91444 | imagine = Fișier:Damburile,Cluj- DSCF1041.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0018 | suprafață = 375 | arii protejate = [[Căldările Zăbalei - Zârna Mică]] | nume = [[Căldările Zăbalei]] | localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] | lat = 45.66056 | lon = 26.57778 | imagine = Fișier:RO VN Naruja Zabala river 1.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Râul Zăbala la Năruja }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Călimani - Gurghiu]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/158/rosci0019.html Călimani Ghurghiu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 143936 |cod = ROSCI0019 |arii protejate = [[Lacul Ursu și arboretele de pe sărături]], [[Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna]], [[Defileul Deda - Toplița]], [[Rezervația Lacul Iezer din Călimani]], [[Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani]], [[Doisprezece Apostoli]] |imagine = Fișier:Medve-tó légi.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Ursu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ceahlău (sit SCI)|Ceahlău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/160/rosci0024.html Ceahlău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 7737 |cod = ROSCI0024 |arii protejate = [[Parcul Național Ceahlău]], [[Polița cu Crini]], [[Cascada Duruitoarea]] |imagine = Fișier:Ceahlau8.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Ceahlău }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cefa (sit SCI)|Cefa]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/109/rosci0025.html Cefa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 5.224,1 |cod = ROSCI0025 |arii protejate = [[Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani]], [[Parcul Natural Cefa]] |imagine = File:Parcul Natural Cefa 1.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Natural Cefa }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cenaru]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/307/rosci0026.html Cenaru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 412,8 |cod = ROSCI0026 |arii protejate = [[Pădurea Cenaru]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0019 | suprafață = 10929 | arii protejate = [[Peștera La Adam]], [[Peștera Gura Dobrogei]], [[Rezervația naturală Gura Dobrogei]] | nume = [[Cheile Dobrogei (sit SPA)|Cheile Dobrogei]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] | lat = 44.495 | lon = 28.45222 | imagine = File:Gradina, Romania - panoramio (11).jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0283 | suprafață = 2613,30 | nume = [[Cheile Doftanei]] | localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] | imagine = Fișier:RO PH Doftana river Campina.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Glodului, Cibului și Măzii]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/308/rosci0029.html Cheile Glodului, Cibului și Măzii - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 735,9 |cod = ROSCI0029 |arii protejate = [[Cheile Glodului]], [[Cheile Cibului]], [[Cheile Madei]] |imagine = Fișier:RO HD Ardeu 5.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Glodului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Lăpușului (sit SCI)|Cheile Lăpușului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/309/rosci0030.html Cheile Lăpușului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 17.144 |cod = ROSCI0030 |arii protejate = [[Cheile Lăpușului (între Groapele și Împreunături)]] |imagine = Fișier:Cheile Lǎpuşului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Lăpușului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Șugăului - Munticelu]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/163/rosci0033.html Cheile Șugăului - Munticelu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 324,9 |cod = ROSCI0033 |arii protejate = [[Cheile Bicazului]], [[Peștera Munticelu]], [[Cheile Șugăului]] |imagine = Fișier:Cheile Şugăului 10.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Șugăului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Bicazului - Hășmaș (sit SPA)|Cheile Bicazului - Hășmaș]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/126/rospa0018.html Cheile Bicazului Hășmas (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] <br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 7961 |cod = ROSPA0018 |arii protejate = [[Cheile Bicazului și Lacul Roșu]], [[Avenul Licaș]], [[Cheile Șugăului]], [[Peștera Munticelu]], [[Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru]] |imagine = Fișier:2009 0706sac0121.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Hășmașu Mare }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Bicazului - Hășmaș (sit SCI)|Cheile Bicazului - Hășmaș]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/161/rosci0027.html Cheile Bicazului Hășmaș (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] <br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 7642 |cod = ROSCI0027 |arii protejate = [[Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș]], [[Cheile Bicazului și Lacul Roșu]], [[Avenul Licaș]], [[Cheile Șugăului]], [[Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru]] |imagine = Fișier:Munții Hășmaș.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Hășmaș }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0028 | suprafață = 512.9 | arii protejate = [[Cheile Cernei]] | nume = [[Cheile Cernei (sit SCI)|Cheile Cernei]] | localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] | imagine = Fișier:RO HD Cheile Cernei.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Nerei - Beușnița (sit SCI)|Cheile Nerei – Beușnița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/310/rosci0031.html Cheile Nerei – Beușnița (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 37.720,9 |cod = ROSCI0031 |arii protejate = [[Cheile Nerei]], [[Cheile Șușarei]], [[Ducin]], [[Izvorul Bigăr]], [[Lisovacea]], [[Parcul Național Semenic - Cheile Carașului]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]] |imagine = Fișier:Cascadele Beușniței.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cascadele Beușniței }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Nerei - Beușnița (sit SPA)|Cheile Nerei – Beușnița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/252/rospa0020.html Cheile Nerei-Beușnița (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 40422 |cod = ROSPA0020 |arii protejate = [[Cheile Nerei]], [[Cheile Șușarei]], [[Ducin]], [[Izvorul Bigăr]], [[Lisovacea]], [[Parcul Național Semenic - Cheile Carașului]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]], [[Valea Ciclovei - Ilidia]] |imagine = Fișier:Cascada Bigăr.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cascada Bigăr }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Rudăriei (sit SCI)|Cheile Rudăriei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/311/rosci0032.html Cheile Rudăriei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 290,5 |cod = ROSCI0032 |arii protejate = [[Cheile Rudăriei]] |imagine = Fișier:Cheile Rudăriei.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Rudăriei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Turenilor (sit SCI)|Cheile Turenilor]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/312/rosci0034.html Cheile Turenilor - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 126,7 |cod = ROSCI0034 |arii protejate = [[Cheile Turenilor]] |imagine = Fișier:Cheile Turului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Turenilor }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Turzii (sit SCI)|Cheile Turzii]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/164/rosci0035.html Cheile Turzii - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 326,4 |cod = ROSCI0035 |arii protejate = [[Cheile Turzii]] |imagine = Fișier:RO CJ Cheile Turzii (1).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Turzii }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cheile Vârghișului|Cheile Vârghișului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/165/rosci0036.html Cheile Vârghișului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]]<br>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 866,5 |cod = ROSCI0036 |arii protejate = [[Cheile Vârghișului și peșterile din chei]] |imagine = Fișier:Cheile Varghisului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Vârghișului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ciobănița - Osmancea]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 211,3 |cod = ROSPA0151 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0021 | suprafață = 904 | nume = [[Ciocănești – Dunăre]] | localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] | lat = 44.16528 | lon = 27.07056 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0037 | suprafață = 5976,6 | arii protejate = [[Lacul Sfânta Ana]], [[Tinovul Mohoș]] | nume = [[Ciomad - Balvanyos]] | localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] | lat = 46.09583 | lon = 25.93833 | imagine = Fișier:Szent Anna-tó-1.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Lacul Sfânta Ana }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0038 | suprafață = 21.968,8 | arii protejate = [[Tigăile din Ciucaș]] | nume = [[Ciucaș (sit SCI)|Ciucaș]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Prahova|Prahova]] | lat = 45.50389 | lon = 25.95278 | imagine = Fișier:Ciucas stanca.jpg | mărime imagine = 100px | descriere imagine = Tigăile din Ciucaș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ciuperceni - Desa (sit SCI)|Ciuperceni - Desa]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/314/rosci0039.html Ciuperceni-Desa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] |suprafață = 39.560,1 |cod = ROSCI0039 |arii protejate = [[Balta Neagră]], [[Balta Lată]], [[Ciuperceni - Desa|Rezervația ornitologică Ciuperceni-Desa]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cordăreni - Vorniceni]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 103 |cod = ROSCI0317 |arii protejate = |imagine = Slobozia lake.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coridorul Jiului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/320/rosci0045.html Coridorul Jiului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br/>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]]<br/>[[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 71.362,7 |cod = ROSCI0045 |arii protejate = [[Locul fosilifer Gârbovu]], [[Locul fosilifer Drănic]], [[Locul fosilifer Bucovăț]] |imagine = Fișier:Imagine spre Cetatea Jidovilor.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cozia (sit SCI)|Cozia]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/168/rosci0046.html Cozia - Sit Natura 2000 - Biodiversitatea în România]</ref> |localizare = [[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 16.725,2 |cod = ROSCI0046 |arii protejate = [[Parcul Național Cozia]], [[Pădurea Călinești - Brezoi]] |imagine = Fișier:RO VL Defileul Oltului la Cozia.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Defileul Oltului la Cozia }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cozia - Buila - Vânturarița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/127/rospa0025.html Cozia - Buila Vânturarița - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 21769 |cod = ROSPA0025 |arii protejate = [[Parcul Național Buila-Vânturarița]], [[Parcul Național Cozia]], [[Peștera Rac]], [[Peștera Liliecilor (Vâlcea)|Peștera Liliecilor]], [[Peștera cu Perle]], [[Peștera Valea Bistrița]], [[Peștera Arnăuților]], [[Peștera Clopot]], [[Pădurea Călinești - Brezoi]], [[Muntele Stogu]], [[Pădurea Valea Cheii]] |imagine = Fișier:Buila4.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Național Buila-Vânturarița }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0040 | suprafață = 682,9 | arii protejate = [[Dealul cu Fluturi]] | nume = [[Coasta Lunii]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] | lat = 46.51444 | lon = 23.95139 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coasta Rupturile Tanacu (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/316/rosci0041.html Coasta Rupturile Tanacu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 322 |cod = ROSCI0041 |arii protejate = [[Coasta Rupturile - Tanacu]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0042 | suprafață = 24.631,6 | nume = [[Codru Moma]] | localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] | lat = 46.40944 | lon = 22.40167 | imagine = Fișier:ManastireaIzbucBH (54).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0286 | suprafață = 755 | nume = [[Colinele Elanului]] | localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] | lat = 46.33889008 | lon = 27.97583008 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Comana (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/253/rospa0022.html Comana (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br/>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 24.982 |cod = ROSPA0022 |arii protejate = [[Parcul Natural Comana]] |imagine = Fișier:RO GR Neajlov Delta.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Comana (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/318/rosci0043.html Comana (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br/>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 26.579,2 |cod = ROSCI0043 |arii protejate = [[Pădurea Oloaga - Grădinari]], [[Pădurea Padina Tătarului]], [[Parcul Natural Comana]] |imagine = Fișier:Neajlov Delta and Comana Forest.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Comana }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coridorul Ialomiței (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]]<br/>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 27.109,2 |cod = ROSCI0290 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coridorul Ialomiței (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]]<br/>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 25.307,9 |cod = ROSPA0152 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Coșava Mică]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 736,8 |cod = ROSCI0332 |arii protejate = |imagine = RO CS Prigor 1.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Prigor }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0023 | suprafață = 19.530,2 | arii protejate = [[Locul fosilifer Drănic]] | nume = [[Confluența Jiu - Dunăre (sit SPA)]] | localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] | lat = 43.99389 | lon = 23.89667 | imagine = Fișier:Dunarea la Bechet 2.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0024 | suprafață = 20.483,8 | nume = [[Confluența Olt - Dunăre (sit SPA)|Confluența Olt-Dunăre]] (SPA) | localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] | lat = 43.76 | lon = 24.73167 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0044 | suprafață = 8.354,1 | nume = [[Corabia – Turnu Măgurele]] | localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] | lat = 43.72944 | lon = 24.68056 | imagine = Fișier:DunareIslaz.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0047 | suprafață = 3.591 | arii protejate = [[Rezervația naturală Nemira]] | nume = [[Creasta Nemirei]] | localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] | lat = 46.22138977 | lon = 26.33917046 | imagine = Fișier:Csángótelep 2008.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Crișul Alb (sit SCI)|Crișul Alb]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 826,9 |cod = ROSCI0048 |imagine = Fișier:RO AR Tarmure 22.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Crișul Alb }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Crișul Negru (sit SCI)|Crișul Negru]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1.822,8 |cod = ROSCI0049 |imagine = Fișier:Raul crisul negru.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Crișul Negru }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Crișul Repede amonte de Oradea]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1.996,3 |cod = ROSCI0050 |imagine = Fișier:RO BH Bratca 2011.2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Crișul Repede la Bratca }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0340 | suprafață = 139 | nume = [[Cuiugiuc]] | localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] | lat = 44.034981 | lon = 27.512450 |imagine = Fișier:Bugeac - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0351 | suprafață = 6.499,2 | nume = [[Culmea Cucuieți]] | localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] | lat = 46.568633 | lon = 27.048456 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0371 | suprafață = 395,8 | nume = [[Cumpărătura (sit SCI)|Cumpărătura]] | localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] | lat = 26.292667 | lon = 27.07056 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cușma (sit SCI)|Cușma]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br/>[[Județul Mureș|Mureș]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 44.084,2 |cod = ROSCI0051 |arii protejate = [[Cheile Bistriței Ardelene]], [[Rezervația naturală Comarnic]], [[Stâncile Tătarului, Munții Călimani]], [[Tăul Zânelor]], [[Râpa Verde]], [[Locul fosilifer Râpa Mare]], [[Piatra Corbului (Dumitrița)|Piatra Corbului]], [[Piatra Cușmei]], [[Valea Repedea]] |imagine = Fișier:Kelemen-havasok.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Călimani }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/258/rospa0026.html Cursul Dunării-Baziaș-Porțile de Fier - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 9904 |cod = ROSPA0026 |arii protejate = [[Cazanele Dunării|Cazanele Mari și Cazanele Mici]], [[Balta Nera - Dunăre]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]] |imagine = Fișier:Parcul Natural Porțile de Fier.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Natural Porțile de Fier }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Cursul mijlociu al Someșului]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br>[[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 33.208,4 |cod = ROSPA0114 |arii protejate = [[Calcarele de Rona]], [[Lunca cu lalea pestriță - Valea Sălajului]], [[Pădurea „La Castani”]], [[Pietrele Moșu și Baba]], [[Rezervația naturală Stanii Clițului|Stanii Clițului]] |imagine = Fișier:Stanii Clițului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Stanii Clițului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dăbuleni - Potelu]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 986,8 |cod = ROSCI0372 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dăncioanea]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 356,3 |cod = ROSCI0052 |arii protejate = |imagine = File:RO CS Bucova.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bucova }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Alah Bair (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/46/rosci0053.html Dealul Alah Bair - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 193,5 |cod = ROSCI0053 |arii protejate = [[Dealul Alah Bair]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Agighiolului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/49/rosci0060.html Dealurile Agighiolului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 1.514,1 |cod = ROSCI0060 |arii protejate = [[Rezervația geologică Agighiol]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Cetății Deva (sit SCI)|Dealul Cetății Deva]] |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 113,3 |cod = ROSCI0054 |arii protejate = [[Dealul Colț și Dealul Zănoaga]], [[Dealul Cetății Deva]] |imagine = Fișier:Cetatea Deva01.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cetatea Deva }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/326/rosci0055.html Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 370,9 |cod = ROSCI0055 |arii protejate = [[Dealul Cetății Lempeș]], [[Mlaștina Hărman]] |imagine = Fișier:RO BV Mlaştina Hărman.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Rezervația naturală Mlaștina Hărman }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/327/rosci0056.html Dealul Ciocaș- Dealul Vițelului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 961,4 |cod = ROSCI0056 |arii protejate = [[Dealul Ciocașului - Dealul Vițelului]] |imagine = Fișier:RO CV Dealul Ciocaşului - Dealul Viţelului Nature Reserve.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Dealul Ciocașului - Dealul Vițelului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Clujului de Est]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 8889,60 |cod = ROSCI0295 |arii protejate = [[Rezervația Fânațele Clujului|Fânațele Clujului - La Craiu]], [[Rezervația Fânațele Clujului|Fânațele Clujului - Copârșaie]] |imagine = Fișier:RO CJ Dabaca (9).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Homoroadelor]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Covasna|Covasna]]<br>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 37093 |cod = ROSPA0027 |arii protejate = [[Locul fosilifer Carhaga]], [[Coloanele de bazalt de la Racoș]], [[Cheile Vârghișului și peșterile din chei]], [[Popasul păsărilor de la Sânpaul]] |imagine = Fișier:Pestera Orban Balazs.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Vărghișului - Peștera Orban Balazs }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0057 | suprafață = 573.9 | nume = [[Dealul Istrița (sit SCI)|Dealul Istrița]] | localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] | imagine = Fișier:Istrița Hill, Buzău County, Romania 10.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul lui Dumnezeu]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 707,6 |cod = ROSCI0058 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Mare - Hârlău]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]]<br>[[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 25.062,6 |cod = ROSCI0076 |arii protejate = [[Făgetul Secular Humosu]], [[Pădurea Tudora]] |imagine = File:Vedere de asamablu de pe dealul cimitirului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Tudora }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0059 | suprafață = 188,3 | arii protejate = [[Dealul Perchiu]] | nume = [[Dealul Perchiu (sit SCI)|Dealul Perchiu]] | localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] | imagine = Fișier:Dealul Perchiu iarna.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0404 | suprafață = 171,1 | nume = [[Dealurile Racovițeni]] | localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] | imagine = The ruins of the Racoviteni Heroes Monument 05.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Mocrei - Rovina - Ineu]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/123/rosci0218.html Dealul Mocrei – Rovina – Ineu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 3730 |cod = ROSCI0218 |arii protejate = [[Balta Rovina]], [[Poiana cu narcise Rovina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealul Pădurea Murei - Sângeorzu Nou]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 278,2 |cod = ROSCI0396 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Strehaia - Bâtlanele]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 803,9 |cod = ROSCI0405 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Negru]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/115/rosci0061.html Defileul Crișului Negru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 2.208,4 |cod = ROSCI0061 |arii protejate = [[Dealul Pacău]], [[Defileul Crișului Negru la Borz]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/129/rospa0028.html Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului - Sit Natura 200]</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 86073 |cod = ROSPA0028 |arii protejate = [[Dealul Firtuș]], [[Arboretul de Chamaecyparis lawsoniana Sângeorgiu de Pădure]] |imagine = Fișier:Korond1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Corund, Dealul Firtuș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dealurile Podoleni]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 466,1 |cod = ROSCI0397 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Alb (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 16.562,6 |cod = ROSCI0298 |arii protejate = |imagine = File:Pisztrángos tavak Deznanál - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Alb (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 16.562,6 |cod = ROSPA0153 |arii protejate = |imagine = File:GurahontAR (3).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 40.270,2 |cod = ROSCI0062 |arii protejate = [[Defileul Crișului Repede]], [[Peștera Meziad]], [[Peștera Osoi]], [[Peștera Toplița]] |imagine = Fișier:Defileul Crișului Repede.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Defileul Crișului Repede la Vadu Crișului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Crișului Repede - Valea Iadului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0115 Defileul Crișului Repede-Valea Iadului - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 17.162,4 |cod = ROSPA0115 |arii protejate = [[Defileul Crișului Repede]] |imagine = Fișier:Defileul Crisului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Vadu Crișului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Jiului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/174/rosci0063.html Defileul Jiului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 10.927,1 |cod = ROSCI0063 |arii protejate = [[Parcul Național Defileul Jiului]], [[Sfinxul Lainicilor]], [[Stâncile Rafailă]] |imagine = Fișier:Parcul Național Defileul Jiului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Defileul Jiului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Mureșului]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 34.202,8 |cod = ROSCI0064 |arii protejate = [[Pădurea Pojoga]] |imagine = File:Maros kaprioranal.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Mureșului Inferior - Dealurile Lipovei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/261/rospa0029.html Defileul Mureșului Inferior – Dealurile Lipovei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 55660 |cod = ROSPA0029 |arii protejate = [[Pădurea Pojoga]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Defileul Mureșului Superior]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/130/rospa0030.html Defileul Mureșului Superior - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 9514 |cod = ROSPA0030 |arii protejate = [[Defileul Deda - Toplița]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Delta Dunării|Delta Dunării (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/51/rosci0065.html Delta Dunării (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 454037 |cod = ROSCI0065 |arii protejate = [[Capul Doloșman]], [[Cetatea Histria]], [[Complexul Vătafu - Lunghuleț]], [[Complexul Sacalin Zătoane]], [[Grindul și Lacul Răducu]], [[Grindul Chituc]], [[Grindul Lupilor]], [[Insula Popina]], [[Lacul Potcoava]], [[Pădurea Caraorman]], [[Pădurea Letea]], [[Roșca - Buhaiova]] |imagine = Fișier:RO CT Aria protejată Cetatea Histria.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Aria protejată Cetatea Histria }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/459/rospa0031.html Delta Dunării și Complexul Razim Sinoie - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 512820 |cod = ROSPA0031 |arii protejate = [[Capul Doloșman]], [[Cetatea Histria]], [[Complexul Vătafu - Lunghuleț]], [[Complexul Sacalin Zătoane]], [[Grindul și Lacul Răducu]], [[Grindul Chituc]], [[Grindul Lupilor]], [[Insula Popina]], [[Lacul Potcoava]], [[Pădurea Caraorman]], [[Pădurea Letea]], [[Roșca - Buhaiova]] |imagine = Fișier:RO TL Delta Dunării.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Delta Dunării }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Delta Dunării - zona marină]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/8/rosci0066.html Delta Dunării – zona maritimă - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Marea Neagră]] |suprafață = 336.200,2 |cod = ROSCI0066 |arii protejate = |imagine = Fișier:Delta oct 2006 160.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Delta Dunării }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Deniz Tepe (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 1900 |cod = ROSPA0032 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Deniz Tepe (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 414,4 |cod = ROSCI0067 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Depresiunea Bozovici (sit SPA)]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0149.pdf Depresiunea Bozovici - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 9.670,3 |cod = ROSPA0149 |arii protejate = |imagine = File:Bozovici, seen from the south (571B).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Depresiunea Bozovici }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Depresiunea și Munții Ciucului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/132/rospa0034.html Depresiunea și Munții Ciucului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 51744 |cod = ROSPA0034 |arii protejate = [[Mlaștina Csemő - Vrabia]], [[Mlaștina Valea de Mijloc]], [[Mlaștina Beneș]], [[Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni]], [[Mlaștina Nyirkert]] |imagine = Fișier:Csíksomlyói táj.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Depresiunea Ciucului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Depresiunea și Munții Giurgeului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/131/rospa0033.html Depresiunea și Munții Giurgeului -Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 87892 |cod = ROSPA0033 |arii protejate = [[Piemontul Nyíres de la Borzont]], [[Mlaștina După Luncă]], [[Mlaștina cea Mare]], [[Peștera Șugău]] |imagine = Fișier:Kakas hegy.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Giurgeului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Diosig (sit SCI)|Diosig]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 376,7 |cod = ROSCI0068 |imagine = Fișier:Diosig 2015.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Diosig }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Domogled - Valea Cernei (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/133/rospa0035.html Domogled-Valea Cernei (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 66.734 |cod = ROSPA0035 |arii protejate = [[Rezervația Domogled]], [[Coronini - Bedina]], [[Iauna - Craiova]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Național Retezat]], [[Peștera Martel]], [[Peștera Lazului]], [[Izvorul și stâncăriile de la Câmana]], [[Cheile Corcoaiei]], [[Tufărișurile mediteraneene Cornetul Obârșia-Cloșani]], [[Vârful lui Stan]], [[Pădurea Drăghiceanu]], [[Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei]], [[Piatra Cloșanilor]], [[Geoparcul Platoul Mehedinți]], [[Belareca]], [[Ciucevele Cernei]] |imagine = Fișier:Parcul Național Domogled - Valea Cernei.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parcul Național Domogled - Valea Cernei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Domogled - Valea Cernei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/175/rosci0069.html Domogled-Valea Cernei (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 62.121,3 |cod = ROSCI0069 |arii protejate = [[Rezervația Domogled]], [[Coronini - Bedina]], [[Iauna - Craiova]], [[Iardașița]], [[Belareca]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Național Retezat]], [[Peștera Martel]], [[Izvorul și stâncăriile de la Câmana]], [[Cheile Corcoaiei]], [[Tufărișurile mediteraneene Cornetul Obârșia-Cloșani]], [[Vârful lui Stan]], [[Geoparcul Platoul Mehedinți]], [[Valea Țesna]] |imagine = Fișier:Geoparcul Platoul Mehedinți.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Platoul Mehedinți }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dorohoi - Șaua Bucecei]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 25.359 |cod = ROSPA0116 |arii protejate = [[Arinișul de la Horlăceni]], [[Pădurea Tudora]] |imagine = File:Siret near Bucecea - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bucecea }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0070 | suprafață = 26.112,4 | arii protejate = [[Locul fosilifer Monoroștia]], [[Runcu-Groși]] | nume = [[Drocea]] | localizare = [[Județul Arad|Arad]] | imagine = Fișier:TroasAR2012 (111).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Drocea - Zarand]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 40.696 |cod = ROSPA0117 |arii protejate = [[Locul fosilifer Monoroștia]], [[Runcu-Groși]] |imagine = Fișier:Peisaj la Lacul Taut.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac|Dunăre-Ostroave]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 16224 |cod = ROSPA0039 |arii protejate = [[Locul fosilifer Cernavodă]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0040 | suprafață = 18759 | arii protejate = [[Peceneaga (arie protejată)|Peceneaga]], [[Măgurele (arie protejată)|Măgurele]] | nume = [[Dunărea Veche – Brațul Măcin]] | localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] | imagine = Fișier:Espacio natural protegido Dunarea Veche, Macin, Rumanía, 2016-05-28, DD 103.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dunele marine de la Agigea (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/10/rosci0073.html Dunele marine de la Agigea - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 11,8 |cod = ROSCI0073 |arii protejate = [[Dunele marine de la Agigea]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dunele de nisip de la Hanul Conachi]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 249,2 |cod = ROSCI0072 |arii protejate = [[Dunele de nisip de la Hanu Conachi]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dumbrăveni (sit SPA)|Dumbrăveni]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2056 |cod = ROSPA0036 |arii protejate = [[Pădurea Dumbrăveni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/55/rosci0071.html Dumbrăveni – Valea Urluia – Lacul Vederoasa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 18.024,4 |cod = ROSCI0071 |arii protejate = [[Locul fosilifer Aliman]], [[Locul fosilifer Credința]], [[Pereții calcaroși de la Petroșani]], [[Pădurea Dumbrăveni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/134/rospa0037.html Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei -Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 4536 |cod = ROSPA0037 |arii protejate = [[Complexul piscicol Dumbrăvița]] |imagine = Fișier:ZeidnerBerg.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Depresiunea Brașovului, Măgura Codlei }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0038 | suprafață = 6022 | nume = [[Dunăre-Oltenița]] | localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] | imagine = Fișier:Danube, near Oltenita 01 (2477761329).jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0042 | suprafață = 18990 | arii protejate = [[Balta Teiva Vișina]] | nume = [[Eleșteiele Jijiei și Miletinului]] | localizare = [[Județul Iași|Iași]] | imagine = Fișier:Jijia River5.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Eleșteiele Iernut - Cipău]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 454 |cod = ROSPA0041 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fântânița Murfatlar (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/59/rosci0083.html Fântănița Murfatlar - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 577,5 |cod = ROSCI0083 |arii protejate = [[Fântânița - Murfatlar]] |imagine = File:Basarabi.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele Bârca]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 148 |cod = ROSCI0077 |imagine = File:Dealul rapos de langa comuna Voinesti, judetul Iasi - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 475 |cod = ROSCI0079 |arii protejate = [[Pădurea Săbed]] |imagine = File:Mezőkölpény - A falu völgye.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Culpiu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațurile de la Glodeni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/342/rosci0080.html Fânațurile de la Glodeni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 147,3 |cod = ROSCI0080 |arii protejate = [[Fâneața de la Glodeni]] |imagine = File:Peisaj de vara ...Cioatele.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Cioatele }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele de la Bogdana]] |localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 75,2 |cod = ROSCI0409 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele Pietroasa - Podeni]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 105,40 |cod = ROSCI0300 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânațele de la Sucutard]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 218,8 |cod = ROSCI0410 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânețele seculare Frumoasa|Fânețele seculare Frumoasa (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/343/rosci0081.html Fânețele seculare Frumoasa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 9,4 |cod = ROSCI0081 |arii protejate = [[Fânațele seculare Frumoasa]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Fânețele seculare Ponoare (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/344/rosci0082.html Fânețele seculare Ponoare - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 57,6 |cod = ROSCI0082 |arii protejate = [[Fânațele seculare Ponoare]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0074 | suprafață = 1.686,4 | arii protejate = [[Făgetul Clujului]] | nume = [[Făgetul Clujului - Valea Morii]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] | imagine = Fișier:CheileTurului2008 01.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ferice - Plai]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1.993,1 |cod = ROSCI0084 |arii protejate = [[Ferice Plai și Hoancă]], [[Vârful Cârligați]] |imagine = Fișier:Biharfüred környékén - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Frumoasa (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/135/rospa0043.html Frumoasa (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 130980 |cod = ROSPA0043 |arii protejate = [[Iezărele Cindrelului]], [[Masa Jidovului]], [[La Grumaji]], [[Parcul Natural Cindrel]], [[Jnepenișul Stricatul]], [[Rezervația Sterpu-Dealul Negru]], [[Rezervația Cristești]] |imagine = Fișier:Lacul Sureanu,Muntii Sureanu,Romania.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Șureanu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Frumoasa (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 137.256,1 |cod = ROSCI0085 |arii protejate = [[Iezărele Cindrelului]], [[Masa Jidovului]], [[La Grumaji]], [[Parcul Natural Cindrel]], [[Jnepenișul Stricatul]], [[Rezervația Sterpu-Dealul Negru]], [[Rezervația Cristești]], [[Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina]], [[Șuvara Sașilor]], [[Stânca Grunzii]] |imagine = Fișier:Zibinsgebirge.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Cindrel }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Galicea Mare - Băilești]] |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] |suprafață = 6.163,3 |cod = ROSPA0154 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Goicea - Măceșu de Sus]] |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] |suprafață = 1.604,4 |cod = ROSPA0155 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0086 | suprafață = 842.5 | arii protejate = [[Tinovul Găina - Lucina]], [[Cheile Lucavei]] | nume = [[Găina - Lucina (sit SCI)|Găina - Lucina]] | localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] | imagine = Fișier:RO SV Benia, Suceava.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Grădiștea - Căldărușani - Dridu]] |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]]<br>[[Județul Ilfov|Ilfov]] |suprafață = 6442 |cod = ROSPA0044 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Grădiștea Muncelului - Ciclovina (sit SPA)|Grădiștea Muncelului - Cioclovina (SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/136/rospa0045.html Grădiștea Muncelului-Cioclovina (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 38060 |cod = ROSPA0045 |arii protejate = [[Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina]], [[Cheile Crivadiei]], [[Peștera Bolii]], [[Locul fosilifer Ohaba-Ponor]], [[Peștera Șura Mare]], [[Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina]], [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]] |imagine = Fișier:RO HD Tăul fără fund de la Peșteana.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Tăul fără fund de la Peșteana }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Grădiștea Muncelului - Cioclovina (sit SCI)|Grădiștea Muncelului-Ciclovina (SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/179/rosci0087.html Grădiștea Muncelului-Cioclovina (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 39.855,2 |cod = ROSCI0087 |arii protejate = [[Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina]], [[Cheile Taia]], [[Cheile Crivadiei]], [[Peștera Bolii]], [[Locul fosilifer Ohaba-Ponor]], [[Peștera Șura Mare]], [[Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina]], [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]] |imagine = Fișier:RO HD Mlaștina de la Peșteana.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Mlaștina de la Peșteana }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Grindu - Valea Măcrișului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSPA0116 Grindu - Valea Măcrișului - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 3.243,1 |cod = ROSPA0118 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Groșii Țibleșului (sit SCI)|Groșii Țibleșului]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 927,5 |cod = ROSCI0411 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Gruia - Gârla Mare]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 2756 |cod = ROSPA0046 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Gura Vedei - Șaica - Slobozia]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 10.137,8 |cod = ROSCI0088 |imagine = File:Danube in Romania.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Gutâi - Creasta Cocoșului]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 688 |cod = ROSCI0089 |arii protejate = [[Creasta Cocoșului]], [[Lacul Morărenilor]] |imagine = Fișier:Botiza 2009 20.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Gutâi }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Harghita Mădăraș]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 13.321,9 |cod = ROSCI0090 |arii protejate = [[Lacul Dracului]] |imagine = Fișier:Madarasi Hargita4.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Harghita Mădăraș }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0091 | suprafață = 12.917 | nume = [[Herculian (sit SCI)|Herculian]] | localizare = [[Județul Covasna|Covasna]]<br/>[[Județul Harghita|Harghita]] | imagine = Fișier:Bardoc.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0303 | suprafață = 25903 | arii protejate = [[Cotul Turzunului]] | nume = [[Hârtibaciu Sud - Est]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] | imagine = Fișier:Comana.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Horga - Zorleni]] |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 20.205,7 |cod = ROSPA0119 |imagine = File:Grăjdeni Monastery.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Grăjdani }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Hunedoara Timișană (sit SPA)|Hunedoara Timișană]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 1537 |cod = ROSPA0047 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ianca - Plopu - Sărat]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] |suprafață = 1982 |cod = ROSPA0048 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Iazurile de pe valea Ibănesei - Bașeului - Podrigăi]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 2.766,8 |cod = ROSPA0049 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 1209 |cod = ROSPA0050 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Iazul Mare - Stăuceni - Drăcșani]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 2.236 |cod = ROSPA0156 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Iezerul Călărași]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 5001 |cod = ROSPA0051 |arii protejate = [[Iezerul Călărași]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0092 | suprafață = 19.635,3 | arii protejate = [[Cheile Tătarului, Munții Gutâi]], [[Mlaștina Poiana Brazilor]], [[Mlaștina Iezerul Mare]], [[Tăul lui Dumitru]] | nume = [[Igniș]] | localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] | imagine = Fișier:Depresiunea Ocna Sugatag.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0093 | suprafață = 441,2 | arii protejate = [[Dealul Zackel]] | nume = [[Insulele stepice Șura Mică - Slimnic]] | localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] | imagine = Fișier:Slimnic-mai09 (39).jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Kogălniceanu - Gura Ialomiței]] |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 7.087,6 |cod = ROSPA0120 |imagine = Fișier:RO IL Giurgeni.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ivrinezu]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 411,1 |cod = ROSCI0412 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 5.784,9 |cod = ROSCI0094 |imagine = File:Port mangalia.jpeg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 3 |cod = ROSCI0096 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Beibugeac (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 470 |cod = ROSPA0052 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Brateș (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]], [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 15.878,9 |cod = ROSPA0121 |arii protejate = [[Delta Dunării]], [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Ostrovul Prut]] |imagine = File:Sunrise on Brates Lake - Rasarit pe Lacul Brates - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Bugeac (sit SPA)|Lacul Bugeac]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1.385,4 |cod = ROSPA0053 |arii protejate = [[Lacul Bugeac]] |imagine = File:Bugeac - panoramio (2).jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Dunăreni (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/54/rospa0054.html Lacul Dunăreni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1261 |cod = ROSPA0054 |arii protejate = [[Lacul Dunăreni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Gălățui (sit SPA)|Lacul Gălățui]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 814,2 |cod = ROSPA0055 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Oltina (sit SPA)|Lacul Oltina]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 3303 |cod = ROSPA0056 |arii protejate = [[Lacul Oltina (rezervație naturală)|Lacul Oltina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Negru]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/185/rosci0097.html Lacul Negru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 104,2 |cod = ROSCI0097 |arii protejate = [[Parcul Natural Putna - Vrancea]], [[Lacul Negru - Cheile Nărujei I]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Pețea (sit SCI)|Lacul Pețea]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 23,1 |cod = ROSCI0098 |arii protejate = [[Pârâul Pețea (arie protejată)|Pârâul Pețea]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Siutghiol (sit SPA)|Lacul Siutghiol]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/60/rospa0057.html Lacul Siutghiol - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1858.8 |cod = ROSPA0057 |imagine = Fișier:Lake Siutghiol.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Siutghiol }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Stânca Costești]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 2.192,8 |cod = ROSPA0058 |arii protejate = [[Stânca Ripiceni]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0099 | suprafață = 3.887 | arii protejate = [[Lacul Știucilor]], [[Stufărișurile de la Sic]], [[Valea Legiilor]] | nume = [[Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida]] | localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] | imagine = Fișier:RO CJ Stufărișurile de la Sic.JPG | mărime imagine = 100px |descriere imagine = Stufărișurile de la Sic }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Strachina (sit SPA)|Lacul Strachina]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/62/rospa0059.html Lacul Strachina - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 2014 |cod = ROSPA0059 |arii protejate = [[Lacul Strachina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Techirghiol (sit SPA)|Lacul Techirghiol]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2939 |cod = ROSPA0061 |imagine = Fișier:Lacul Techirghiol photo.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Techirghiol }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] |suprafață = 5605.2 |cod = ROSPA0063 |arii protejate = [[Lacul Berești]], [[Lacul Galbeni]], [[Lacul Lilieci]], [[Lacul Răcăciuni]] |imagine = Fișier:Valea Seacă - 24.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Berești }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de acumulare de pe Argeș]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/274/rospa0062.html Lacurile de acumulare de pe Argeș - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 2260 |cod = ROSPA0062 |arii protejate = [[Lacul Bascov]] |imagine = LacBudeasa3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Budeasa }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0123.pdf Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1.858,4 |cod = ROSPA0123 |imagine = File:RO BH Fughiu (9).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Fughiu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de pe Valea Ilfovului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0124.pdf Lacurile de pe Valea Ilfovului (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] |suprafață = 602,3 |cod = ROSPA0124 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile din jurul Măscurei (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 1.139 |cod = ROSCI0309 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile din jurul Măscurei (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 1.139 |cod = ROSPA0159 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Fălticeni]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 787.4 |cod = ROSPA0064 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Fărăgău - Glodeni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/351/rosci0100.html Lacurile Fărăgău – Glodeni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 244,8 |cod = ROSCI0100 |arii protejate = [[Lacul Fărăgău]] |imagine = Fișier:RO MS Lacul Faragau (3).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Fărăgău }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul Ciurbești - Fânațele Bârca]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 520,7 |cod = ROSPA0158 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Fundata - Amara]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/68/rospa0065.html Lacurile Fundata - Amara - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 2.049,5 |cod = ROSPA0065 |arii protejate = [[Lacul Amara, Ialomița]], [[Lacul Fundata]] |imagine = Fișier:Lacul Amara2012.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Amara2 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacul și Pădurea Cernica]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0122.pdf Lacul și Pădurea Cernica (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] <br/>[[Județul Ilfov|Ilfov]] |suprafață = 3.782,4 |cod = ROSPA0122 |imagine = File:RO IF Pantelimon Cernica lake.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Cernica }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Tașaul - Corbu]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2701 |cod = ROSPA0060 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile de pe Valea Ilfovului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0124.pdf Lacurile de pe Valea Ilfovului (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] |suprafață = 597 |cod = ROSPA0124 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lacurile Vaduri și Pângărați]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 455,5 |cod = ROSPA0125 |arii protejate = [[Lacul Pângărați]], [[Lacul Vaduri]] |imagine = File:Lacul Pangarati - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Pângărați }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0101 | suprafață = 3023 | arii protejate = [[Crovul de la Larion]] | nume = [[Larion]] | localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] | imagine = Fișier:RO SV Poiana Stampei (20).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[La Sărătura|La Sărătura (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/349/rosci0095.html La Sărătură - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 18 |cod = ROSCI0095 |arii protejate = [[„La Sărătură”]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Leaota (sit SCI)|Leaota]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/187/rosci0102.html Leaota - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] |suprafață = 1.378,4 |cod = ROSCI0102 |arii protejate = [[Parcul Natural Bucegi]] |imagine = Fișier:VS Fundata Brasov.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Bucegi }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Limanu - Herghelia]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 881.2 |cod = ROSPA0066 |imagine = Fișier:Limanu Mangalia.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Limanu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov]] |localizare = [[Marea Neagră]] |suprafață = 186.815,3 |cod = ROSCI0413 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lovrin (sit SCI)|Lovrin]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 106 |cod = ROSCI0414 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0314 | suprafață = 10249 | arii protejate = [[Pădurea „La Castani”]], [[Rezervația naturală Stanii Clițului]] | nume = [[Lozna (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] | imagine = Fișier:Imagine hotar Luminișu, Sălaj.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Barcăului]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 5293.8 |cod = ROSPA0067 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0415 | suprafață = 54,90 | nume = [[Lunca Bârsei]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] | imagine = | mărime imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Buzăului (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 9.575,40 |cod = ROSCI0103 | imagine = File:DN10 (Buzău-Nehoiu).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Buzăului (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 9.575,40 |cod = ROSPA0160 | imagine = File:RO BZ Lacul Siriu.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Inferioară a Turului]] |localizare = [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 20.537,8 |cod = ROSPA0068 |arii protejate = [[Cursul inferior al Râului Tur]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Joasă a Prutului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/61/rosci0105.html Lunca Joasă a Prutului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]]<br/>[[Județul Tulcea|Tulcea]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 5.753,4 |cod = ROSCI0105 |arii protejate = [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Ostrovul Prut]], [[Lacul Pochina]], [[Lacul Vlășcuța]], [[Pădurea Gârboavele]] |imagine = Fișier:The forest Garboavele Galati - Padurea Garboavele Galati - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0108 | suprafață = 17.397,4 | arii protejate = [[Insula Mare Cenad]], [[Insula Igriș]], [[Parcul Natural Lunca Mureșului]], [[Pădurea Cenad]] | nume = [[Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] | imagine = Fișier:Reservoir by Nădlac.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Mureșului Inferior (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/104/rospa0069.html Lunca Mureșului Inferior (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 17.397,4 |cod = ROSPA0069 |arii protejate = [[Insula Mare Cenad]], [[Insula Igriș]], [[Parcul Natural Lunca Mureșului]], [[Pădurea Cenad]] | imagine = Fișier:Sanpetru Mare, Romania - panoramio.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Mijlocie a Argeșului (sit SCI)|Lunca Mijlocie a Argeșului]] |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]]<br>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 3.648,9 |cod = ROSCI0106 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Mijlocie a Argeșului (sit SPA)|Lunca Mijlocie a Argeșului]] |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]]<br>[[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 3.648,9 |cod = ROSPA0161 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Mircești]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/354/rosci0107.html Lunca Mircești - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 32,8 |cod = ROSCI0107 |arii protejate = [[Lunca Mircești (Vasile Alecsandri)]] |imagine = Fișier:Siretul la Mircesti1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Siretul la Mircești }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Prutului - Vlădești - Frumușița]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/94/rospa0070.html Lunca Prutului – Vlădești – Frumușița - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 14389 |cod = ROSPA0070 |arii protejate = [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Lacul Vlășcuța]] }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0071 | suprafață = 37.479,5 | arii protejate = [[Balta Potcoava]], [[Balta Tălăbasca]], [[Dunele de nisip de la Hanu Conachi]] | nume = [[Lunca Siretului Inferior]] | localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Galați|Galați]]<br>[[Județul Vrancea|Vrancea]] | imagine = Fișier:Lunca Siretului.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Siretului Inferior (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/84/rosci0162.html Lunca Siretului Inferior (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br>[[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Galați|Galați]]<br>[[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 24.980,6 |cod = ROSCI0162 |arii protejate = [[Balta Tălăbasca]], [[Pădurea Neagră (arie protejată)|Pădurea Neagră]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Siretului Mijlociu]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br>[[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 10.329,5 |cod = ROSPA0072 |imagine = Fișier:Lunca Siretului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lunca Siretului }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0104 | suprafață = 636,7 | nume = [[Lunca Inferioară a Crișului Repede]] | localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] | imagine = Fișier:Lunca Crisul Repede.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Livezile - Dolaț]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0126.pdf Livezile - Dolaț (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 6.553,8 |cod = ROSPA0126 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Bârzavei]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0127.pdf Lunca Bârzavei (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 2.387,5 |cod = ROSPA0127 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Teuzului]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br/>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 5.291 |cod = ROSCI0350 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Timișului]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 10.172,6 |cod = ROSCI0109 |imagine = Fișier:Sunset on river Timis - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Parța }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0128.pdf Lunca Timișului (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 13.513,5 |cod = ROSPA0128 |imagine = Fișier:Surgani.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Chevereșu Mare }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0074 | suprafață = 3.642,5 | arii protejate = [[Pajiștea Cetate din Lunca Dunării]] | nume = [[Maglavit (sit SPA)|Maglavit]] | localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] | imagine = Fișier:Danube marsh, Maglavit 01.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Marea_Neagră#Biotopul_pontic|Marea Neagră]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/20/rospa0076.html Marea Neagră - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 140143 |cod = ROSPA0076 |arii protejate = [[Complexul Sacalin Zătoane]], [[Grindul Chituc]], [[Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin)]] |imagine = Fișier:Black sea fauna goby 01.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Faună marină }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mața - Cârja - Rădeanu]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0130.pdf Mața - Cârja - Rădeanu (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]] <br/>[[Județul|Vaslui]] |suprafață = 5.871,2 |cod = ROSPA0130 |imagine = File:Balta Oancea - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Oancea |arii protejate = [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Lacul Pochina]], [[Lunca joasă a Prutului]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Masivul Ceahlău (sit SPA)|Masivul Ceahlău]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0129.pdf Masivul Ceahlău (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 27837 |cod = ROSPA0129 |imagine = File:Baraj Bicaz vedere spre lacul Izvorul Muntelui.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Izvorul Muntelui |arii protejate = [[Cascada Duruitoarea]], [[Lacul Izvorul Muntelui]], [[Parcul Național Ceahlău]], [[Polița cu Crini]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măcin - Niculițel]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/73/rospa0073.html Măcin - Niculițel - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 67361 |cod = ROSPA0073 |arii protejate = [[Locul fosilifer Dealul Bujoarele]], [[Parcul Național Munții Măcinului]], [[Pădurea Valea Fagilor]] |imagine = Fișier:Munţii Măcinului 11.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Măcinului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mânjești (sit SPA)|Mânjești]] |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 1.009,3 |cod = ROSPA0162 |arii protejate = |imagine = File:Iazul de la Podu Oprii.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Maramureșului (sit SPA)|Munții Maramureșului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0131.pdf Munții Maramureșului (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 70972 |cod = ROSPA0131 |imagine = File:Râul Vaser.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Vaserului |arii protejate = [[Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii]], [[Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu]], [[Parcul Natural Munții Maramureșului]], [[Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele]], [[Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Metaliferi (sit SPA)|Munții Metaliferii]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0132.pdf Munții Metaliferi (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]] [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 26.673,4 |cod = ROSPA0132 |imagine = File:MunteleVâlcan (2).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Muntele Vâlcan |arii protejate = [[Calcarele din Dealul Măgura]], [[Cheile Cibului]], [[Cheile Glodului]], [[Cheile Madei]], [[Cheile Ribicioarei și Uibăreștilor]], [[Măgurile Săcărâmbului]], [[Muntele Vulcan (arie protejată)|Muntele Vulcan]], [[Podul natural de la Grohot]], [[Peștera Cizmei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Călimani (sit SPA)|Munții Călimani]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0133.pdf Munții Călimani (sit SPA)], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița]] <br/>[[Județul Harghita|Harghita]]<br/> [[Județul Mureș|Mureș]]<br/> [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 29.160,1 |cod = ROSPA0133 |imagine = File:Kelemen-havasok.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Călimani |arii protejate = [[Doisprezece Apostoli]], [[Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani]], [[Parcul Național Călimani]], [[Rezervația Lacul Iezer din Călimani]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măgura Bătarci]] |localizare = [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 106,5 |cod = ROSCI0416 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măgura Odobești (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 13.164,7 |cod = ROSPA0075 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măgura Târgu Ocna]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] |suprafață = 13164 |cod = ROSCI0318 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0110 | suprafață = 250,5 | arii protejate = [[Calcarele din Dealul Măgura]] | nume = [[Măgurile Băiței]] | localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] | imagine = Fișier:Krecsunesdi magura.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Măxineni (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] |suprafață = 1.537,2 |cod = ROSPA0077 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mestecănișul de la Reci]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 2.124,7 |cod = ROSCI0111 |arii protejate = [[Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca]] |imagine = Fișier:RO CV Mestecănişul de la Reci.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Mestecănișul de la Reci }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaca Tătarilor]] |localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 3,7 |cod = ROSCI0112 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina Iezerul Dorohoi]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 382,7 |cod = ROSPA0157 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina Hergheliei - Obanul Mare și Peștera Movilei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/12/rosci0114.html Mlaștina Hergheliei - Obanul Mare și Peștera Movilei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 231,7 |cod = ROSCI0114 |arii protejate = [[Obanu Mare și Peștera Movile]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina de la Fetești]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]]<br/>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 2.110,9 |cod = ROSCI0319 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Movila lui Burcel (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/359/rosci0117.html Movila lui Burcel - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 15.9 |cod = ROSCI0117 |arii protejate = [[Movila lui Burcel]] |imagine = Fișier:Mănăstirea de pe Movila lui Burcel.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Mănăstirea de pe Movila lui Burcel }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mociar (sit SCI)|Mociar]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 4017 |cod = ROSCI0320 |arii protejate = [[Pădurea Mociar]], [[Poiana cu narcise Gurghiu]] |imagine = File:Mocsarerdo.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Mociar }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Moldova Superioară]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 409,5 |cod = ROSCI0321 |imagine = RO SV Sadova.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Sadova }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Manoleasa (sit SCI)|Manoleasa]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 103,9 |cod = ROSCI0417 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Movilele de la Iacobeni]] |localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 143,5 |cod = ROSCI0418 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Movilele de la Păucea]] |localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 8,6 |cod = ROSCI0118 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina după Luncă]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/188/rosci0113.html Mlaștina după Luncă - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 428,5 |cod = ROSCI0113 |arii protejate = [[Mlaștina După Luncă]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina Satchinez]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/121/rosci0115.html Mlaștina Satchinez - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 2.517,5 |cod = ROSCI0115 |arii protejate = [[Mlaștinile Satchinez]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștina Satchinez (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/105/rospa0078.html Mlaștina Satchinez (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 268 |cod = ROSPA0078 |arii protejate = [[Mlaștinile Satchinez]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mlaștinile Murani (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/107/rospa0079.html Mlaștinile Murani (SPA)- Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 329,8 |cod = ROSPA0079 |arii protejate = [[Mlaștinile Murani]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntele Șes (sit SCI)|Muntele Șes]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]]<br>[[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 34881 |cod = ROSCI0322 |arii protejate = [[Mlaștina de la Iaz]] |imagine = Fișier:RO SJ Mlaștina de la Iaz.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Mlaștina de la Iaz }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Molhașurile Căpățânei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/190/rosci0116.html Molhașurile Căpățânei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 807,9 |cod = ROSCI0116 |arii protejate = [[Molhașurile Căpățânei]] |imagine = Fișier:Padurebistra.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bistra }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Almăjului - Locvei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/282/rospa0080.html Munții Almăjului – Locvei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 118142 |cod = ROSPA0080 |arii protejate = [[Balta Nera - Dunăre]], [[Cazanele Dunării]], [[Cracul Crucii]], [[Cracul Găioara]], [[Dealul Duhovnei]], [[Dealul Vărănic]], [[Gura Văii - Vârciorova]], [[Locul fosilifer Bahna]], [[Locul fosilifer Svinița]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]], [[Râpa cu lăstuni din Valea Divici]], [[Rezervația naturală Baziaș]], [[Valea Oglănicului]], [[Valea Mare]] |imagine = Fișier:RO MH Dubova.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Dunărea la Dubova }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA)|Munții Apuseni-Vlădeasa]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 92.859,8 |cod = ROSPA0081 |arii protejate = [[Avenul Borțigului]], [[Cetățile Ponorului|Complexul Carstic din Valea Ponorului]], [[Cheile Albacului]], [[Cheile Gârdișoarei]], [[Cheile Ordâncușei]], [[Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros]], [[Groapa de la Bârsa]], [[Groapa Ruginoasa]], [[Izbucul Tăuzului]], [[Izbucul de la Cotețul Dobreștilor|Izbucul Cotețul Dobreștilor]], [[Izbucul Mătișești]], [[Molhașul Mare de la Izbuc]], [[Parcul Natural Apuseni]], [[Piatra Bulzului]], [[Pietrele Galbenei]], [[Peștera Cetatea Rădesei]], [[Peștera Vârfurașu]], [[Peștera Poarta lui Ionele]], [[Peștera Mare de pe Valea Firei]], [[Peștera Scărișoara]], [[Peștera Ghețarul de la Vârtop]], [[Peștera din Piatra Ponorului]], [[Peștera Coiba Mare]], [[Pietrele Boghii]], [[Poiana Florilor]], [[Platoul Carstic Padiș]], [[Lumea Pierdută (platou carstic)|Platoul Carstic Lumea Pierdută]], [[Valea Galbenei]], [[Valea Sighiștelului]], [[Vârful Buteasa]], [[Vârful Biserica Moțului]] |imagine = Fișier:RO AB Cheile Ordâncușei.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Ordâncușei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Bodoc - Baraolt]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/138/rospa0082.html Munții Bodoc-Baraolt - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br/>[[Județul Covasna|Covasna]]<br/>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 56.646,2 |cod = ROSPA0082 |arii protejate = [[Tinovul Mohoș]] |imagine = Fișier:Barot (Baraolt) from Agostonfalva.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Baraolt }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Ciucului (sit SCI)]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0323 Munții Ciucului], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 59640.80 |cod = ROSCI0323 |arii protejate = [[Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș]] |imagine = Fișier:2009 0706sac0121.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Hăghimașul Mare (sau Hășmașul Mare) și Piatra Singuratică }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Făgăraș (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/194/rosci0122.html Munții Făgăraș - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 198.620,5 |cod = ROSCI0122 |arii protejate = [[Avenul Piciorul Boului]], [[Golul alpin Valea Rea - Zârna]], [[Golul alpin Moldoveanu - Capra]], [[Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru]], [[Lacul Buda]], [[Lacul Hârtop I]], [[Lacul Hârtop II]], [[Lacul Jgheburoasa]], [[Lacul Mănăstirii]], [[Lacul Iezer, Munții Făgăraș]], [[Lacul Scărișoara Galbenă]], [[Parcul Național Piatra Craiului]], [[Peștera de la Piscul Negru]], [[Valea Bâlii]] |imagine = Fișier:MuntiiFagaras1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Făgăraș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Gutâi (sit SPA)|Munții Gutâi]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0134.pdf], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 28.439,2 |cod = ROSPA0134 |arii protejate = [[Creasta Cocoșului]], [[Rezervația fosiliferă Chiuzbaia]], [[Mlaștina Iezerul Mare]], [[Mlaștina Poiana Brazilor]], [[Mlaștinile Vlășinescu]], [[Tăul lui Dumitru]] |imagine = Fișier:Creasta Cocosului 2011.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Creasta Cocosului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Maramureșului (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/195/rosci0124.html Munții Maramureșului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 106.867,9 |cod = ROSCI0124 |arii protejate = [[Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii]], [[Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu]], [[Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele]], [[Parcul Natural Munții Maramureșului]], [[Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu]] |imagine = Fișier:Varful Farcau, Maramures.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Maramureșului, Vârful Farcău }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Maramureșului (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 71.047,5 |cod = ROSPA0131 |arii protejate = [[Parcul Natural Munții Maramureșului]], [[Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii]], [[Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu]], [[Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele]], [[Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu]] |imagine = File:Râul Vaser.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Vaserului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Măcinului (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/65/rosci0123.html Munții Măcinului (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 16.926,6 |cod = ROSCI0123 |arii protejate = [[Parcul Național Munții Măcinului]], [[Pădurea Valea Fagilor]] |imagine = Fișier:Munţii Măcinului 10.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Măcinului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Rarău - Giumalău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/139/rospa0083.html Munții Rarău-Giumalău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 2157 |cod = ROSPA0083 |arii protejate = [[Codrul secular Slătioara]], [[Fânațele montane Todirescu]], [[Pietrele Doamnei]] |imagine = Fișier:RO SV Aria naturală Pietrele Doamnei.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Aria naturală Pietrele Doamnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Rodnei (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/141/rospa0085.html Munții Rodnei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br>[[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 54.819 |cod = ROSPA0085 |arii protejate = [[Ineu - Lala]], [[Izvoarele Mihăiesei]], [[Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei]], [[Piatra Rea]], [[Parcul Național Munții Rodnei]] |imagine = Fișier:Roudna Mountains, main edge, Romania.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Rodnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Rodnei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/196/rosci0125.html Munții Rodnei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br>[[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 47.939 |cod = ROSCI0125 |arii protejate = [[Ineu - Lala]], [[Izvoarele Mihăiesei]], [[Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei]], [[Piatra Rea]], [[Parcul Național Munții Rodnei]], [[Parcul Natural Munții Maramureșului]] |imagine = Fișier:Rodna (18).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Rodnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Semenic - Cheile Carașului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/285/rospa0086.html Munții Semenic – Cheile Carașului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 36.213,5 |cod = ROSPA0086 |arii protejate = [[Buhui - Mărghitaș]], [[Cheile Gârliștei]], [[Izvoarele Nerei]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Parcul Național Semenic - Cheile Carașului]], [[Peștera Buhui]], [[Peștera Comarnic]], [[Peștera Popovăț]] |imagine = Fișier:Raul Bei.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Bei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Țarcu (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/197/rosci0126.html Munții Țarcu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 58.606,1 |cod = ROSCI0126 |arii protejate = |imagine = Fișier:Lacul Gura Apei.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Gura Apei, Munții Țarcu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Trascăului (sit SPA)|Munții Trascăului]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 93.160,4 |cod = ROSPA0087 |arii protejate = [[Cheile Gălzii]], [[Cheile Geogelului]], [[Cheile Piatra Bălții]], [[Cheile Întregalde]], [[Cheile Vălișoarei]], [[Cheile Pravului]], [[Cheile Tecșeștilor]], [[Cheile Plaiului]], [[Cheile Siloșului]], [[Cheile Râmețului]], [[Cheile Poșăgii]], [[Cheile Turzii]], [[Cheile Turenilor]], [[Cheile Runcului]], [[Cheile Pociovaliștei]], [[Cheile Ampoiței]], [[Cheile Găldiței și Turcului]], [[Cheile Văii Cetii]], [[Iezerul Ighiel]], [[Laricetul de la Vidolm]], [[Pârâul Bobii]], [[Pădurea Sloboda]], [[Poienile cu narcise de la Tecșești]], [[Piatra Cetii]], [[Peștera Huda lui Papară]], [[Șesul Craiului - Scărița-Belioara]], [[Vânătările Ponorului]] |imagine = Fișier:RO AB Cheile Mănăstirii.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Mănăstirii }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Retezat (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/140/rospa0084.html Munții Retezat - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 38.316 |cod = ROSPA0084 |arii protejate = [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Național Retezat]], [[Peștera Zeicului]], [[Peștera cu Corali]], [[Rezervația științifică Gemenele]] |imagine = Fișier:Retezat (5).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Rewtezat }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Vrancei (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/143/rospa0088.html Munții Vrancei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 38190 |cod = ROSPA0088 |arii protejate = [[Cascada Putnei]], [[Groapa cu Pini]], [[Muntele Goru]], [[Parcul Natural Putna - Vrancea]], [[Pădurea Lepșa - Zboina]], [[Strâmtura - Coza]], [[Valea Tișiței]] |imagine = Fișier:RO VN Lepsa Putna rapids 4.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cascada Putnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntele Mare (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 1.643,8 |cod = ROSCI0119 |arii protejate = |imagine = Fișier:Padurebistra.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Bistra }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntele Tâmpa]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/192/rosci0120.html Muntele Tâmpa - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 214 |cod = ROSCI0120 |arii protejate = [[Tâmpa]] |imagine = Fișier:RO BV Braşov, Tâmpa 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Tâmpa }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntele Vulcan (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/193/rosci0121.html Muntele Vulcan - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 104,6 |cod = ROSCI0121 |arii protejate = [[Muntele Vâlcan]] |imagine = Fișier:MunteleVulcanHD (2).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Muntele Vâlcan }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muntioru Ursoaia]] |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 155,9 |cod = ROSCI0127 |imagine = Bisoca, Buzau - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Bisoca }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Mureșul Mijlociu - Cugir]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 356,6 |cod = ROSCI0419 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Muscelele Argeșului (sit SCI)|Muscelele Argeșului]]<ref>[http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-02-19_Plan_management_Muscelel_Argesului.pdf PLAN DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0326 MUSCELELE ARGEȘULUI], ''mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 10.015 |cod = ROSCI0326 |arii protejate = |imagine = Timber fence, and view over Mihăeşti, Argeş.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Muscelele Argeșului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Nădab - Socodor - Vărșad]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/125/rosci0231.html Nădab – Socodor- Vărșad - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 6661 |cod = ROSCI0231 |arii protejate = [[Rezervația de soluri sărăturate]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Nisipurile de la Dăbuleni]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0135.pdf Nisipurile de la Dăbuleni- Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]]<br>[[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 11.009,2 |cod = ROSPA0135 |arii protejate = [[Casa Pădurii din Pădurea Potelu]] |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Nordul Gorjului de Est]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/199/rosci0128.html Nordul Gorjului de Est - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 49.201 |cod = ROSCI0128 |arii protejate = [[Cheile Oltețului și Peștera Polovragi]], [[Parcul Național Defileul Jiului]], [[Pădurea Bărcului]], [[Peștera Iedului]], [[Peștera Muierilor]] |imagine = Fișier:Cheile Oltețului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Oltețului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Nordul Gorjului de Vest]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/200/rosci0129.html Nordul Gorjului de Vest - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br/>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 86.980,5 |cod = ROSCI0129 |arii protejate = [[Cheile Sohodolului]], [[Cornetul Pocruiei]], [[Cotul cu Aluni]], [[Dealul Gornăcelu]], [[Izvoarele Izvernei]], [[Izbucul Jaleșului]], [[Muntele Oslea]], [[Parcul Național Defileul Jiului]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Pădurea Tismana-Pocruia]], [[Piatra Andreaua]], [[Peștera Gura Plaiului]], [[Rezervația botanică Cioclovina]] |imagine = Fișier:RO GJ Gornovita 17.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Goravița }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Obcina Feredeului (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 63.757,5 |imagine = File:RO SV Pasul Mestecăniș.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Valea Putnei |cod = ROSPA0089 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Obcinele Bucovinei (sit SCI)|Obcinele Bucovinei]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 32246 |cod = ROSCI0328 |imagine = Fișier:Obcina Mare3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Obcina Mare }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Oituz - Ojdula]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 15.343,7 |cod = ROSCI0130 |arii protejate = [[Parcul Natural Putna - Vrancea]] |imagine = Fișier:Covasna Comandău (1994) - spre Comandău.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Covasna, Comandău }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0131 | suprafață = 11.521,2 | nume = [[Oltenița - Mostiștea - Chiciu]] | localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] | imagine = Fișier:Lacul Mostistea.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Oltenița - Ulmeni]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0136.pdf Oltenița - Ulmeni - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 12.405 |cod = ROSPA0136 |arii protejate = |imagine = File:Danube, near Oltenita 01 (2477761329).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Oltenița }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0132 | suprafață = 2.910,5 | nume = [[Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu]] | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] | imagine = Fișier:Dealul Cioru, Racovita Sibiu.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0329 | suprafață = 1508 | nume = [[Oltul Superior]]<ref>[https://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-02-16_PM_Oltul_Superior.pdf Planul de management al sitului Natura 2000 Oltul Superior]; accesat la 11 februarie 2025</ref> | localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Covasna|Covasna]] | imagine = | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ostrovu Lung - Gostinu]] |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 2.544 |cod = ROSPA0090 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Oprănești (sit SCI)|Oprănești]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 1339.7 |cod = ROSCI0420 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Oșești - Bârzești]]<ref>[https://ananp.gov.ro/wp-content/uploads/ROSCI0330_PM_OM_2036_2015-1.pdf ananp.gov.ro Planul de management al sitului Natura 2000 Oșești - Bârzești]; accesat la 11 februarie 2025</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 1443,3 |cod = ROSCI0330 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile Balda - Frata - Miheșu de Câmpie]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]]<br/>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 202,2 |cod = ROSCI0331 |imagine = Saulita Mures RO 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Ciacova]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 41,9 |cod = ROSCI0346 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Cenad]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 5965,3 |cod = ROSCI0345 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Fegernic]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 299,6 |cod = ROSCI0347 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Jebel]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 293,6 |cod = ROSCI0348 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile de la Liteni - Săvădisla]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 2.424,6 |cod = ROSCI0427 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile de la Mănărade]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 298,20 |cod = ROSCI0428 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile de la Moriști și Cojocna]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 89,6 |cod = ROSCI0429 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștea Pesac]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 146 |cod = ROSCI0349 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile lui Suciu]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 16005 |cod = ROSCI0187 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|BN]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 200 |cod = ROSCI0333 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud]] |localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 332,7 |cod = ROSCI0431 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pajiștile de la Tiur]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 376,3 |cod = ROSCI0430 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Parâng (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/208/rosci0188.html Parâng - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 30434 |cod = ROSCI0188 |arii protejate = [[Căldarea Gâlcescu]], [[Cheile Jiețului]], [[Iezerul Latorița]], [[Piatra Crinului]], [[Parcul Național Defileul Jiului]], [[Piatra Crinului]], [[Rezervația Miru-Bora]] |imagine = Fișier:Parang mountain image 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Parâng }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pârâul Barlangos]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 66 |cod = ROSCI0189 |arii protejate = [[Peștera Șugău]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Babadag]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/77/rospa0091.html Pădurea Babadag - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 57.912 |cod = ROSPA0091 |arii protejate = [[Pădurea Babadag - Codru]], [[Rezervația naturală Dealul Bujorului]], [[Rezervația de liliac Valea Oilor]], [[Rezervația botanică Korum Tarla]], [[Rezervația de liliac Fântâna Mare]], [[Vârful Secarul]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Balta - Munteni]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 85.8 |cod = ROSCI0134 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bârnova]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 12.684,8 |cod = ROSPA0092 |arii protejate = [[Locul fosilifer Dealul Repedea]], [[Poieni - Cărbunăriei]], [[Pădurea Pietrosu]] |imagine = Fișier:Rezervaţia Pădurea Pietrosu.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Pietrosu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bârnova - Repedea]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 12.236,2 |cod = ROSCI0135 |arii protejate = [[Locul fosilifer Dealul Repedea]], [[Poieni - Cărbunăriei]], [[Pădurea Pietrosu]], [[Poiana cu Schit]] |imagine = Fișier:Rezervația Repedea18.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Locul fosilifer Dealul Repedea }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bădeana (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/69/rosci0133.htm Pădurea Bădeana - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 62,3 |cod = ROSCI0133 |arii protejate = [[Pădurea Bădeana]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bălteni - Hârboanca]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/383/rosci0158.html Pădurea Bălteni - Hârboanca - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 535,2 |cod = ROSCI0158 |arii protejate = [[Pădurea Hârboanca]], [[Pădurea Bălteni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bejan (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/367/rosci0136.html Pădurea Bejan - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 98,2 |cod = ROSCI0136 |arii protejate = [[Pădurea Bejan]] |imagine = Fișier:Lacul Cozia - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Cârjiți }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bogății (sit SCI)|Pădurea Bogății]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 6.340 |cod = ROSCI0137 |arii protejate = [[Cheile Dopca]], [[Cotul Turzunului]], [[Pădurea Bogății]] |imagine = Fișier:RO BV Forest 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Bogății }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bogata (sit SPA)|Pădurea Bogata]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 6.340 |cod = ROSPA0093 |arii protejate = [[Cheile Dopca]], [[Pădurea Bogății]] |imagine = Fișier:RO BV Forest 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Bogății }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Bolintin]] |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]] |suprafață = 5.638 |cod = ROSCI0138 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Breana - Roșcani (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/74/rosci0139.html Pădurea Breana - Roșcani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 155 |cod = ROSCI0139 |arii protejate = [[Pădurea Breana - Roșcani]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Călugărească (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/370/rosci0140.html Pădurea Călugărească - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 676,7 |cod = ROSCI0140 |arii protejate = [[Pădurea Călugărească]], [[Rezervația de bujori a Academiei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Buciumeni - Homocea]]<ref>[https://lege5.ro/App/Document/geytqnzyha3tc/hotararea-nr-685-2022-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-si-declararea-ariilor-speciale-de-conservare-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania?pid=476177130&expression=hotarare%20de%20guvern%20685/27.05.2022%20#p-476177130], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]]</br>[[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 4.987,2 |cod = ROSCI0334 |arii protejate = [[Pădurea Buciumeni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea celor Două Veverițe]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 196,6 |cod = ROSCI0421 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Ciornohal (sit SCI)|Pădurea Ciornohal]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 274,3 |cod = ROSCI0141 |arii protejate = [[Pădurea Ciornohal]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dandara - Corneanca]] |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]]<br/>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 546,8 |cod = ROSCI0422 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dălhăuți]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 201.2 |cod = ROSCI0142 |arii protejate = [[Pădurea Schitu - Dălhăuți]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dobrina - Huși]] |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 8.448,5 |cod = ROSCI0335 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dorobanțul (sit SCI)|Pădurea Dorobanțul]]<ref>[http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0423 Pădurea Dorobanțul Sit Natura 2000]</ref> |localizare = [[Județul Teleorman]] |suprafață = 647.3 |cod = ROSCI0423 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Dumbrava]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 1.819 |cod = ROSCI0336 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/76/rosci0149.html Pădurea Esechioi – Lacul Bugeac - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2.942,8 |cod = ROSCI0149 |arii protejate = [[Pădurea Esechioi]] |imagine = Fișier:Bugeac - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurile din Silvostepa Mostiștei]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 2.115,3 |cod = ROSCI0343 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 105,1 |cod = ROSCI0143 | imagine = Fișier:RO BV Felmer 02.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul Purcărețului]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 42,5 |cod = ROSCI0144 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurile din Sudul Piemontului Cândești]] |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]] |suprafață = 4.317,1 |cod = ROSCI0344 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de la Alparea]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 455,9 |cod = ROSCI0145 |arii protejate = [[Pădurea cu narcise de la Oșorhei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Neudorfului]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 4.503,6 |cod = ROSCI0337 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de stejar pufos de la Hoia]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/376/rosci0146.html Pădurea de stejar pufos de la Hoia - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 12 |cod = ROSCI0146 | imagine = Fișier:Hoia toamna-Hoia Forest autumn 2012 - panoramio.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]] |suprafață = 56,5 |cod = ROSCI0147 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0148 | suprafață = 92,7 | nume = [[Pădurea de stejar pufos de la Petiș]] | localizare = [[Județul Sibiu|Sibiu]] | imagine = Fișier:HPIM0330(drum pe vale).jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 240 |cod = ROSCI0186 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 18.917,2 |cod = ROSCI0152 |arii protejate = [[Pădurea Frumușica]] |imagine = Fișier:Dealul rapos de langa comuna Voinesti, judetul Iasi - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 18.917,2 |cod = ROSPA0163 |arii protejate = [[Pădurea Frumușica]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Gârboavele]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 219,8 |cod = ROSCI0151 |arii protejate = [[Pădurea Gârboavele]] |imagine = Fișier:Sunset - Forest Garboavele, Galati - Apus de soare - Padurea Garboavele, Galati - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Glodeni]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 1.172,3 |cod = ROSCI0154 | imagine = Fișier:Mezőszabad2.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Glodeasa]] |localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 544 |cod = ROSCI0153 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Goroniște]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/382/rosci0155.html Pădurea Goroniște - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 952,5 |cod = ROSCI0155 |arii protejate = [[Poiana cu narcise de la Goroniște]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Munții Goșman]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/205/rosci0156.html Pădurea Goșman - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 17.152 |cod = ROSCI0156 |arii protejate = [[Locul fosilifer Cernegura]], [[Pădurea Goșman]] |imagine = Fișier:Munţii Tarcăului, 03.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Tarcăului de sub Cernegura }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Hagieni (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/78/rospa0094.html Pădurea Hagieni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1.414,8 |cod = ROSPA0094 |arii protejate = [[Pădurea Hagieni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Hagieni - Cotul Văii]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/82/rosci0157.html Padurea Hagieni – Cotul Văii - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 3.680,1 |cod = ROSCI0157 |arii protejate = [[Pădurea Hagieni]] |imagine = Fișier:Limanu Mangalia.JPG |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Homița]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 61,2 |cod = ROSCI0159 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Icușeni (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/385/rosci0160.html Pădurea Icușeni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 9,9 |cod = ROSCI0160 |arii protejate = [[Pădurea Icușeni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Macedonia]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 4.583,2 |cod = ROSPA0095 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Medeleni (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/386/rosci0161.html Pădurea Medeleni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 129,8 |cod = ROSCI0161 |arii protejate = [[Pădurea Medeleni]], [[Rezervația acvatică Râul Prut]] |imagine = Fișier:Jijia River3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Jijia }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Mogoș - Mâțele]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 65,5 |cod = ROSCI0163 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Paniova]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 1.908,9 |cod = ROSCI0338 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Pogănești (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/86/rosci0165.html Pădurea Pogănești - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 173,5 |cod = ROSCI0165 |arii protejate = [[Pădurea Pogănești]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Povernii - Valea Cernița]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br/>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 895,1 |cod = ROSCI0339 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și pajiștile de la Mârzești]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 202,1 |cod = ROSCI0171 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Miclești]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 8.604,7 |cod = ROSPA0096 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Pătrăuți]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/337/rosci0075.html Pădurea Pătrăuți - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 8.772,3 |cod = ROSCI0075 |arii protejate = [[Făgetul Dragomirna]], [[Pădurea Crujana]] |imagine = Fișier:Biserica Inaltarea Sf. Cruci din Patrauti2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Pătrăuți }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Plopeni]] |localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 140,8 |cod = ROSCI0164 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Radomir]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0137.pdf Pădurea Radomir - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]]<br>[[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 1.244,4 |cod = ROSPA0137 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Reșca Hotărani]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/388/rosci0166.html Pădurea Reșca Hotărani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 1.647,6 |cod = ROSCI0166 |arii protejate = [[Pădurea Reșca]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Roșcani (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/389/rosci0167.html Pădurea Roșcani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 63,5 |cod = ROSCI0167 |arii protejate = [[Pădurea Roșcani]] |imagine = File:Biserica de lemn din Roscani6.jpg |mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și Lacul Mărgineni]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 2.230,4 |cod = ROSCI0424 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și Lacul Stolnici (sit SCI)|Pădurea și Lacul Stolnici]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 1527 |cod = ROSCI0341 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Sarului]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br/>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 6.770,3 |cod = ROSCI0168 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Seaca - Movileni]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/87/rosci0169.html Pădurea Seaca - Movileni - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 50,7 |cod = ROSCI0169 |arii protejate = [[Pădurea Seaca-Movileni]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Stârmina (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/393/rosci0173.html Pădurea Stârmina - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 2.779,8 |cod = ROSCI0173 |arii protejate = [[Pădurea Bunget]], [[Pădurea Stârmina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Studinița]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 66,4 |cod = ROSCI0174 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Șemița]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 243,7 |cod = ROSCI0425 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Ștorobăneasa]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 417,7 |cod = ROSCI0426 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și Valea Canaraua Fetii - Iortmac]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/88/rosci0172.html Pădurea și Valea Canaraua Fetii – Iortmac - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 13.636,7 |cod = ROSCI0172 |arii protejate = [[Pădurea Canareaua Fetii]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Târgu Mureș]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 570,4 |cod = ROSCI0342 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Troianu]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 78,7 |arii protejate = [[Rezervația naturală Pădurea Troianu]] |cod = ROSCI0179 |imagine = |mărime imagine = |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/391/rosci0170.html Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 350,1 |cod = ROSCI0170 |arii protejate = [[Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer]] |imagine = Fișier:RO BV Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer.jpg }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Păduricea de la Santău]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 89 |cod = ROSCI0185 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Tălășmani (sit SCI)|Pădurea Tălășmani]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 54,3 |cod = ROSCI0175 |arii protejate = [[Pădurea Tălășmani]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Tătăruși (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/395/rosci0176.html Pădurea Tătăruși - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 53,2 |cod = ROSCI0176 |arii protejate = [[Pădurea Tătăruși]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Topana]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 894 |cod = ROSCI0177 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Torcești]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]] |suprafață = 132.1 |cod = ROSCI0178 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Uricani (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/399/rosci0181.html Pădurea Uricani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 114 |cod = ROSCI0181 |arii protejate = [[Pădurea Uricani]] |imagine = Fișier:Rezervaţia Pădurea Uricani4.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Pădurea Uricani }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Verdele]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/206/rosci0182.html Pădurea Verdele - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 282,3 |cod = ROSCI0182 |arii protejate = [[Pădurea Verdele - Cheile Nărujei II]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Vlădila]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 406,8 |cod = ROSCI0183 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pădurea Zamostea - Lunca (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/401/rosci0184.html Pădurea Zamostea - Lunca - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]]<br>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 320,4 |cod = ROSCI0184 |arii protejate = [[Pădurea Zamostea - Lunca]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Perșani (sit SCI)|Perșani]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 2261 |cod = ROSCI0352 |imagine = File:Șinca Veche, Brașov.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Șinca }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Peștera - Deleni]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 2.549,3 |cod = ROSCI0353 |imagine = Manastirea Deleni.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Deleni }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Peștera Limanu (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/91/rosci0191.html Peștera Limanu - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 12 |cod = ROSCI0191 |arii protejate = [[Peștera Limanu]] |imagine = Fișier:Pestera Limanu (IV).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Peștera Limanu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Peștera Măgurici (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/403/rosci0192.html Peștera Măgurici - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br>[[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 96 |cod = ROSCI0192 |arii protejate = [[Peștera Măgurici]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Peștera Tăușoare (sit SCI)|Peștera Tăușoare]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 102 |cod = ROSCI0193 |arii protejate = [[Peștera Izvorul Tăușoarelor]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Penteleu (sit SCI)|Penteleu]] |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 11268 |cod = ROSCI0190 |imagine = Fișier:Penteleu peak.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Penteleu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/110/rospa0097.html Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 12.093,3 |cod = ROSPA0097 |arii protejate = [[Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani]], [[Parcul Natural Cefa]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pescăria Nădlac]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 134,9 |cod = ROSPA0164 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piatra Craiului (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/212/rosci0194.html Piatra Craiului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 15.904,8 |cod = ROSCI0194 |arii protejate = [[Avenul din Grind]], [[Cheile Zărneștilor]], [[Parcul Național Piatra Craiului]], [[Peștera Dâmbovicioara]], [[Peștera Stanciului]], [[Peștera Uluce]], [[Cheile Dâmbovicioarei|Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet]] |imagine = Fișier:Piatra Craiului, creasta de mijloc.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Piatra Craiului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piatra Craiului (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/212/rosci0194.html Piatra Craiului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br>[[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 15.904,8 |cod = ROSPA0165 |arii protejate = [[Avenul din Grind]], [[Cheile Zărneștilor]], [[Parcul Național Piatra Craiului]], [[Peștera Dâmbovicioara]], [[Peștera Stanciului]], [[Peștera Uluce]], [[Cheile Dâmbovicioarei|Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet]] |imagine = Fișier:01 Magura, Romania - Piatra Craiului mountains.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Măgura }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piatra Mare (sit SCI)|Piatra Mare]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 4274 |cod = ROSCI0195 |arii protejate = |imagine = Fișier:RO BV Canionul Sapte Scari.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Canionul Șapte Scări, Piatra Mare }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSPA0138 | suprafață = 37.383,7 | arii protejate = [[Pădurea Arsura]] | nume = [[Piatra Șoimului - Scorțeni - Gîrleni]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0138.pdf Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> | localizare = [[Județul Bacău|Bacău]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] | imagine = Fișier:Munţii Tarcăului, 12.JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piemontul Făgăraș]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/146/rospa0098.html Piemontul Făgăraș - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 71.201,7 |cod = ROSPA0098 |arii protejate = [[Calcarele eocene de la Turnu Roșu - Porcești]], [[Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru]], [[Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului]], [[Valea Bâlii]] |imagine = Fișier:Custura Saratii, Muntii Fagaras.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Făgăraș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Piemontul Munților Metaliferi - Vințu]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0139.pdf Piemontul Muntilor Metaliferi - Vințu - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 8.369,7 |cod = ROSPA0139 |arii protejate = [[Măgura Uroiului]] |imagine = File:RO HD Chimindia 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Măgura Uroiului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pietrosul Broștenilor - Cheile Zugrenilor]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/214/rosci0196.html Pietrosul Broștenilor – Cheile Zugrenilor - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 469 |cod = ROSCI0196 |arii protejate = [[Cheile Zugrenilor]] |imagine = Fișier:Munţii Stânişoarei, 11.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Stânișoarei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 140 |cod = ROSCI0197 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Platforma Cotmeana (sit SCI)|Platforma Cotmeana]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br/>[[Județul Olt|Olt]]<br/>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 12554.4 |cod = ROSCI0354 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Platoul Mehedinți]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/404/rosci0198.html Platoul Mehedinți - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 53594 |cod = ROSCI0198 |arii protejate = [[Complexul carstic de la Ponoarele]], [[Cornetul Babelor și Cerboanei]], [[Cornetul Piatra Încălecată]], [[Cheile Topolniței și Peștera Topolniței]], [[Cornetul Bălții]], [[Cornetul Văii și Valea Mănăstirii]], [[Geoparcul Platoul Mehedinți]], [[Izvorul și stâncăriile de la Câmana]], [[Pădurea Borovăț]], [[Pădurea Drăghiceanu]], [[Pădurea de liliac Ponoarele]], [[Pădurea Gorganu]], [[Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei]], [[Piatra Cloșanilor]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]], [[Peștera Epuran]], [[Peștera Lazului]], [[Pădurea Borovăț]], [[Rezervația Domogled]], [[Tufărișurile mediteraneene de la Isverna]], [[Vârful lui Stan]] |imagine = Fișier:Complexul carstic de la Ponoarele - Lacul Zătonu Mic.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Complexul carstic de la Ponoarele - Lacul Zătonu Mic }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Platoul Meledic (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/405/rosci0199.html Platoul Meledic - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 151 |cod = ROSCI0199 |arii protejate = [[Platoul Meledic]] |imagine = Fișier:Meledic14.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Platoul Meledic }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Platoul Vașcău]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 4983 |cod = ROSCI0200 |arii protejate = [[Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu]], [[Izbucul intermitent de la Călugări]] |imagine = Fișier:Avenul campeneasca.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Avenul Câmpeneasa }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Plopeni - Chirnogeni]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 137,2 |cod = ROSPA0166 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Podișul Hârtibaciului (sit SPA)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/292/rospa0099.html Podișul Hârtibaciului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 237.779,8 |cod = ROSPA0099 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Podișul Lipovei - Poiana Ruscă]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br/>[[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br/>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]]<br/>[[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 35.974,8 |cod = ROSCI0355 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Podișul Nord Dobrogean]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/457/rosci0201.html Podișul Nord-Dobrogean - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 84812 |cod = ROSCI0201 |arii protejate = [[Pădurea Babadag - Codru]], [[Rezervația botanică Korum Tarla]], [[Rezervația naturală Dealul Bujorului]], [[Rezervația de liliac Valea Oilor]], [[Vârful Secarul]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Podișul Secașelor (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/413/rosci0211.html Podișul Secașelor - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 7014 |cod = ROSCI0211 |arii protejate = [[Râpa Roșie]] |imagine = Fișier:Râpa Roșie.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râpa Roșie }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Poiana cu narcise de la Negrași]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/408/rosci0203.html Poiana cu narcise de la Negrași - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 4,6 |cod = ROSCI0203 |arii protejate = [[Poiana cu narcise Negrași]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/409/rosci0205.html Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 401,9 |cod = ROSCI0205 |arii protejate = [[Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului]] |imagine = Fișier:RO BV Rezervația naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cocoroțea }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Poiana Muntioru (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/215/rosci0204.html Poiana Muntioru - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 24 |cod = ROSCI0204 |arii protejate = [[Poiana Muntioru]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Poienile de la Șard]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 50,4 |cod = ROSCI0356 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Porțile de Fier (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/410/rosci0206.html Porțile de Fier - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 125543 |cod = ROSCI0206 |arii protejate = [[Cazanele Dunării]], [[Cracul Găioara]], [[Cracul Crucii]], [[Dealul Duhovnei]], [[Dealul Vărănic]], [[Geoparcul Platoul Mehedinți]], [[Gura Văii - Vârciorova]], [[Locul fosilifer Bahna]], [[Locul fosilifer Svinița]], [[Parcul Natural Porțile de Fier]], [[Râpa cu lăstuni din Valea Divici]], [[Rezervația naturală Baziaș]], [[Valea Oglănicului]] |imagine = Fișier:RO MH Dubova 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Dunărea la Cazane }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Postăvarul (sit SCI)|Postăvarul]] |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]] |suprafață = 1303 |cod = ROSCI0207 |arii protejate = [[Masivul Postăvarul]] |imagine = Fișier:RO BV Postavarul 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Postăvarul }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Porumbeni (sit SCI)|Porumbeni]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 7051,70 |cod = ROSCI0357 |arii protejate = [[Lacul Rat]], [[Vulcanii noroioși de la Filiaș]] |imagine = Fișier:Küküllő, Székelykeresztúr - 2013.06.20 (8).JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Pricop - Huta - Certeze]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br/>[[Județul Satu-Mare|Satu-Mare]] |suprafață = 3.168,8 |cod = ROSCI0358 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Prigoria - Bengești]] |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]] |suprafață = 2.457,7 |cod = ROSCI0359 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Prunișor (sit SCI)|Prunișor]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 1.900,4 |cod = ROSCI0432 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Putna - Vrancea]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/217/rosci0208.html Putna-Vrancea - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 38213 |cod = ROSCI0208 |arii protejate = [[Cascada Putnei]], [[Groapa cu Pini]], [[Muntele Goru]], [[Parcul Natural Putna - Vrancea]], [[Pădurea Lepșa - Zboina]], [[Strâmtura - Coza]], [[Valea Tișiței]] |imagine = Fișier:RO VN Lepsa Putna rapids 10.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cascada Putnei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Racâș - Hida]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/411/rosci0209.html Racâș-Hida - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 239 |cod = ROSCI0209 |arii protejate = [[Poiana cu narcise de la Racâș-Hida]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Rarău - Giumalău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/218/rosci0212.html Rarău-Giumalău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 2547 |cod = ROSCI0212 |arii protejate = [[Codrul secular Giumalău]], [[Codrul secular Slătioara]], [[Fânațele montane Todirescu]], [[Pietrele Doamnei]] |imagine = Fișier:Slătioara3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Codrul secular Slătioara }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râpa Lechința]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 283 |cod = ROSCI0210 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbăvoțului (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 2.478,8 |cod = ROSCI0360 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gărbăvoțului (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Galați|Galați]]<br/>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 2.339,7 |cod = ROSPA0167 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Caraș (sit SCI)|Râul Caraș]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 589,50 |cod = ROSCI0361 |imagine = Fișier:Vrani.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Gilort (sit SCI)|Râul Gilort]] |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]] |suprafață = 857,8 |cod = ROSCI0362 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Moldova între Oniceni și Mitești]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br/>[[Județul Neamț|Neamț]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 3.361,5 |cod = ROSCI0363 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Moldova între Tupilați și Roman]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 4.718,8 |cod = ROSCI0364 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși]] |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 5.329,7 |cod = ROSCI0365 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Motru (sit SCI)|Râul Motru]] |localizare = [[Județul Gorj|Gorj]]<br/>[[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 1.871,2 |cod = ROSCI0366 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Mureș între Brănișca și Ilia]] |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 1.855,5 |cod = ROSCI0373 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Mureș între Morești și Ogra]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 640,8 |cod = ROSCI0367 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Mureș între Iernuțeni și Periș]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 235,9 |cod = ROSCI0369 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Mureș între Lipova și Păuliș]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 608,6 |cod = ROSCI0370 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Negru (sit SCI)|Râul Negru]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 2.314,5 |cod = ROSCI0374 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Nera între Bozovici și Moceriș]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 396,50 |cod = ROSCI0375 |arii protejate = [[Izvorul Bigăr]] |imagine = File:Izvorul Bigăr.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele]] |localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br/>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 12.217,2 |cod = ROSCI0376 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Prut (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/414/rosci0213.html Râul Prut - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Galați|Galați]]<br>[[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 10.583,4 |cod = ROSCI0213 |arii protejate = [[Cotul Bran pe Râul Prut]], [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Râul Prut]] |imagine = Fișier:Vedere panoramică satul Tabăra (Bivolari, Iași), 2012 - panoramio.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Prut }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Prut (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 7659.2 |cod = ROSPA0168 |arii protejate = [[Cotul Bran pe Râul Prut]], [[Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior]], [[Râul Prut]] |imagine = Fișier:Prut River2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Prut }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Putna (sit SCI)|Râul Putna]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 647.5 |cod = ROSCI0377 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Siret între Pașcani și Roman]]<ref>[https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și Roman - Sit Natura 2000]</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]]<br>[[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 3.750,8 |cod = ROSCI0378 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Suceava (sit SCI)|Râul Suceava]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 1.099,2 |cod = ROSCI0379 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Suceava Liteni]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 1.253,9 |cod = ROSCI0380 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Târgului - Argeșel - Râușor]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 13.175,9 |cod = ROSCI0381 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br/>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 888,7 |cod = ROSCI0382 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Tur (sit SCI)|Râul Tur]] |localizare = [[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 20521 |cod = ROSCI0214 |arii protejate = [[Cursul inferior al Râului Tur]] |imagine = Fișier:Panyola tur.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Râul Tur }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]]<br/>[[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 448,2 |cod = ROSCI0383 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Târnava Mică (sit SCI)|Râul Târnava Mică]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 315.5 |cod = ROSCI0384 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Timiș între Rusca și Prisaca]] |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 1.400,4 |cod = ROSCI0385 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Râul Vedea (sit SCI)|Râul Vedea]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]]<br/>[[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 9157.6 |cod = ROSCI0386 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Recifii Jurasici Cheia]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/92/rosci0215.html Recifii Jurasici Cheia - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 5686 |cod = ROSCI0215 |arii protejate = [[Masivul Geologic Cheia]], [[Peștera La Adam]], [[Peștera Gura Dobrogei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Reghiu Scruntar]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/416/rosci0216.html Reghiu Scruntar - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 112 |cod = ROSCI0216 |arii protejate = [[Pădurea Reghiu - Scruntaru]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Retezat (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/219/rosci0217.html Retezat - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]]<br>[[Județul Gorj|Gorj]]<br>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 43561 |cod = ROSCI0217 |arii protejate = [[Calcarele de la Fața Fetii]], [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Parcul Național Retezat]], [[Peștera cu Corali]], [[Peștera Zeicului]], [[Rezervația științifică Gemenele]] |imagine = Fișier:Retezat (12).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Retezat }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Rusca Montană (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/220/rosci0219.html Rusca Montană - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 12747 |cod = ROSCI0219 |arii protejate = [[Rusca Montană]] |imagine = Fișier:Poiana Rusca.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Poiana Ruscă }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Salonta (sit SCI)|Salonta]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 3.792,3 |cod = ROSCI0387 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Săcueni (sit SCI)|Săcuieni]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 733 |cod = ROSCI0220 |arii protejate = [[Lacul Cicoș]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile Diniaș (sit SCI)|Sărăturile Diniaș]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 1.052,5 |cod = ROSCI0390 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile de la Foeni - Grăniceri]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 177,10 |cod = ROSCI0388 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile din Valea Ilenei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/418/rosci0221.html Sărăturile din Valea Ilenei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 112 |cod = ROSCI0221 |arii protejate = [[Sărăturile de la Valea Ilenei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile Jijia Inferioară - Prut]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/419/rosci0222.html Sărăturile Jijia Inferioară – Prut - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 10613 |cod = ROSCI0222 |arii protejate = [[Balta Teiva Vișina]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile Ocna Veche (sit SCI)|Sărăturile Ocna Veche]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/420/rosci0223.html Sărăturile Ocna Veche - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 133 |cod = ROSCI0223 |arii protejate = [[Sărăturile și Ocna Veche]] |imagine = Fișier:2010-IMG 4131.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Sărăturile Ocna Veche }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu]] |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Ialomița|Ialomița]] |suprafață = 3.488,6 |cod = ROSCI0389 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Seaca (sit SCI)|Seaca]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 107,4 |cod = ROSCI0433 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Scroviștea (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Ilfov|Ilfov]] |suprafață = 3391 |cod = ROSCI0224 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Scroviștea (sit SPA)]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0140.pdf Scroviștea (sit SPA) - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dâmbovița|Dâmbovița]]<br>[[Județul Ilfov|Ilfov]]<br>[[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 3.347 |cod = ROSPA0140 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Seaca - Optășani]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/422/rosci0225.html Seaca - Optășani - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 2110 |cod = ROSCI0225 |arii protejate = [[Pădurea Seaca - Optășani]], [[Rezervația de arborete de gârniță]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Semenic - Cheile Carașului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/423/rosci0226.html Semenic - Cheile Carașului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] |suprafață = 37555 |cod = ROSCI0226 |arii protejate = [[Buhui - Mărghitaș]], [[Cheile Carașului]], [[Cheile Gârliștei]], [[Izvoarele Carașului]], [[Izvoarele Nerei]], [[Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița]], [[Peștera Comarnic]], [[Peștera Buhui]], [[Peștera Popovăț]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Sighișoara - Târnava Mare]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/424/rosci0227.html Sighișoara – Târnava Mare - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brașov|Brașov]]<br>[[Județul Mureș|Mureș]]<br>[[Județul Sibiu|Sibiu]] |suprafață = 85815 |cod = ROSCI0227 |arii protejate = [[Stejarii seculari de la Breite]], [[Rezervația de stejar pufos]] |imagine = Fișier:Breite Ancient Oak Tree Reserve, Sighisoara, Romania (5681833966).jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Stejarii seculari de la Breite }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Siretul Mijlociu - Bucecea]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]]<br/>[[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 586,7 |cod = ROSCI0391 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Siretul Mijlociu]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] |suprafață = 2.969 |cod = ROSCI0434 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0229 | suprafață = 6230 | nume = [[Siriu (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] | mărime imagine = 100px | imagine = Fișier:RO BZ Lacul Siriu.JPG }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Silvostepa Olteniei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/407/rosci0202.html Silovestepa Olteniei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Dolj|Dolj]] |suprafață = 9297 |cod = ROSCI0202 |arii protejate = [[Poiana Bujorului din Pădurea Plenița]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Șindrilița (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 858 |cod = ROSCI0228 |imagine = Fișier:RO VN Naruja 2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Năruja }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Slatina (sit SCI)|Slatina]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 144.6 |cod = ROSCI0392 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Slănic (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Bacău|Bacău]] |suprafață = 1408 |cod = ROSCI0230 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul între Rona și Țicău]] |localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 503,40 |cod = ROSCI0435 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Inferior]] |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]]<br/>[[Județul Satu Mare|Satu Mare]] |suprafață = 2.201,6 |cod = ROSCI0436 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Mare (sit SCI)|Someșul Mare]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 526,3 |cod = ROSCI0393 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Mare între Mica și Beclean]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br/>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 323,3 |cod = ROSCI0437 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Mic (sit SCI)|Someșul Mic]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 144.6 |cod = ROSCI0394 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Mare Superior]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 149 |cod = ROSCI0232 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Someșul Rece (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 8529 |cod = ROSCI0233 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Soveja (sit SCI)|Soveja]] |localizare = [[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 4567 |cod = ROSCI0395 |arii protejate = [[Parcul Natural Putna - Vrancea]] |imagine = Fișier:RO VN Tulnici church 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Spinoasa (sit SCI)|Spinoasa]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 77.7 |cod = ROSCI0438 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Stânca Ștefănești|Stânca - Ștefănești]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 1 |cod = ROSCI0234 |arii protejate = [[Stânca Ștefănești]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Stânca Tohani]] |localizare = [[Județul Prahova|Prahova]] |suprafață = 50 |cod = ROSCI0235 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Stepa Casimcea]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]]<br>[[Județul Tulcea|Tulcea]] |suprafață = 21.954,8 |cod = ROSPA0100 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Stepa Saraiu - Horea]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 4.127,1 |cod = ROSPA0101 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Straja - Cumpăna]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1.099,8 |cod = ROSCI0398 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Strei - Hațeg]] |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 24968 |cod = ROSCI0236 |arii protejate = [[Fânațele Pui]], [[Fânațele cu narcise Nucșoara]], [[Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”]], [[Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina]], [[Pădurea Slivuț]], [[Peștera Șura Mare]] |imagine = Fișier:Cheile Rosia-Muntii Sureanu.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Șureanu }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 6122 |cod = ROSCI0237 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Suatu - Cojocna - Crairât]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/429/rosci0238.html Suatu - Cojocna - Crairât - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 4146 |cod = ROSCI0238 |arii protejate = [[Fânațele Suatu I și II]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Suharău - Darabani]] |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 1.969,8 |cod = ROSCI0399 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Subcarpații Vrancei (sit SPA)|Subcarpații Vrancei]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0141.pdf Subcarpații Vrancei (sit SPA) - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]]<br>[[Județul Vrancea|Vrancea]] |suprafață = 35.753,5 |cod = ROSPA0141 |arii protejate = [[Pădurea Schitu - Dălhăuți]] |imagine = File:Mânăstirea Dălhăuţi.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Imagine din sit (Mănăstirea Dălhăuți) }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Suhaia (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 4.516 |cod = ROSPA0102 |arii protejate = [[Balta Suhaia]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Șieu - Budac]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 857,5 |cod = ROSCI0400 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tășad (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 1557 |cod = ROSCI0240 |arii protejate = [[Calcarele tortoniene de la Tășad]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Târnovu Mare - Latorița]] |localizare = [[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 1366 |cod = ROSCI0239 |arii protejate = [[Pădurea Latorița]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Teremia Mare - Tomnatic]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0142.pdf Teremia Mare - Tomnatic - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 6.613,7 |cod = ROSPA0142 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Apa Roșie]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 66 |cod = ROSCI0242 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Apa Lină - Honcsok (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]]<br>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 7.830,1 |cod = ROSCI0241 |arii protejate = [[Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos]] |imagine = Fișier:Kászonújfalu látkép.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Apa Lină - Honcsok (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]]<br>[[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 7.830,1 |cod = ROSPA0169 |arii protejate = [[Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos]] |imagine = Fișier:Kurtapatak.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Șarul Dornei (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/235/rosci0249.html Tinovul Șarul Dornei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 41 |cod = ROSCI0249 |arii protejate = [[Tinovul Șaru Dornei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul de la Dealul Albinelor]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 29 |cod = ROSCI0243 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul de la Fântâna Brazilor]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 41 |cod = ROSCI0244 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul de la Românești]] |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 21 |cod = ROSCI0245 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Luci (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/232/rosci0246.html Tinovul Luci - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 271 |cod = ROSCI0246 |arii protejate = [[Tinovul Luci]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Mare Poiana Stampei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/233/rosci0247.html Tinovul Mare Poiana Stampei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Suceava|Suceava]] |suprafață = 695 |cod = ROSCI0247 |arii protejate = [[Tinovul Poiana Stampei]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tinovul Mohoș - Lacul Sf. Ana]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/234/rosci0248.html Tinovul Mohoș - Lacul Sf. Ana - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 439 |cod = ROSCI0248 |arii protejate = [[Lacul Sfânta Ana]], [[Tinovul Mohoș]] |imagine = Fișier:Szent Anna tó 3.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Lacul Sfânta Ana }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tisa Superioară (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/237/rosci0251.html Tisa Superioară - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 6303 |cod = ROSCI0251 |arii protejate = [[Parcul Natural Munții Maramureșului]], [[Pădurea Ronișoara]] |imagine = Fișier:Pop Ivan Massif, Maramures.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Maramureșului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tisa Superioară (sit SPA)]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0143.pdf Tisa Superioară - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 2862 |cod = ROSPA0143 |arii protejate = [[Parcul Natural Munții Maramureșului]] |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Toplița - Scaunul Rotund Borsec]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/238/rosci0252.html Toplița-Scaunul Rotund Borsec - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 5466 |cod = ROSCI0252 |arii protejate = [[Scaunul Rotund]] |imagine = Fișier:Rezervaţia Scaunul Rotund - Borsec-Peştera scaunul rotund intrare.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Scaunul Rotund }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Trascău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/239/rosci0253.html Trascău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 50064 |cod = ROSCI0253 |arii protejate = [[Cheile Ampoiței]], [[Cheile Caprei]], [[Cheile Gălzii]], [[Cheile Geogelului]], [[Cheile Piatra Bălții]], [[Cheile Întregalde]], [[Cheile Vălișoarei]], [[Cheile Mănăstirii]], [[Cheile Pravului]], [[Cheile Tecșeștilor]], [[Cheile Plaiului]], [[Cheile Piatra Bălții]], [[Cheile Siloșului]], [[Cheile Râmețului]], [[Cheile Poșăgii]], [[Cheile Runcului]], [[Cheile Pociovaliștei]], [[Cheile Ampoiței]], [[Cheile Găldiței și Turcului]], [[Iezerul Ighiel]], [[Laricetul de la Vidolm]], [[Pârâul Bobii]], [[Pădurea Sloboda]], [[Poienile cu narcise de la Tecșești]], [[Poiana cu narcise de la Negrileasa]], [[Piatra Cetii]], [[Piatra Bulzului]], [[Peștera Huda lui Papară]], [[Șesul Craiului - Scărița-Belioara]], [[Vânătările Ponorului]] |imagine = Fișier:2008CheiRamet.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Cheile Râmețului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/433/rosci0254.html Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 16 |cod = ROSCI0254 |arii protejate = [[Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Turbăria de la Dersca (sit SCI)]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/462/rosci0255.html Turbăria de la Dersca - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] |suprafață = 12 |cod = ROSCI0255 |arii protejate = [[Turbăria de la Dersca]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Turbăria Ruginosu Zagon]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/240/rosci0256.html Turbăria Ruginosu Zagon - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 350 |cod = ROSCI0256 |arii protejate = [[Turbăria Ruginosu]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Turnu - Variașu]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 327,8 |cod = ROSCI0401 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Tusa - Barcău]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/435/rosci0257.html Tusa – Barcău - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Sălaj|Sălaj]] |suprafață = 10 |cod = ROSCI0257 |arii protejate = [[Rezervația peisagistică Tusa-Barcău]] |imagine = Fișier:RO SJ Rezervația peisagistică Tusa-Barcău.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Rezervația peisagistică Tusa-Barcău }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Ținutul Pădurenilor (sit SCI)|Ținutul Pădurenilor]] |localizare = [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 7174 |cod = ROSCI0250 |arii protejate = [[Codrii seculari pe Valea Dobrișoarei și Prisloapei]] |imagine = File:RO HD Ținutul Pădurenilor 1.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Ținutul Pădurenilor }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Uivar - Diniaș]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0144.pdf Uivar - Diniaș - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 10.012 |cod = ROSPA0144 |arii protejate = [[Sărăturile Diniaș]] |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Alceului]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 3.600,9 |cod = ROSPA0103 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Câlniștei]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0146.pdf Valea Câlniștei - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 2.574,8 |cod = ROSPA0146 |arii protejate = |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0259 | suprafață = 17923 | nume = [[Valea Călmățuiului (sit SCI)|Valea Călmățuiului]] | localizare = [[Județul Brăila|Brăila]]<br>[[Județul Buzău|Buzău]] | imagine = Fișier:Largu - Calmatui.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Călmățuiului (sit SPA)|Valea Călmățuiului]]<ref>[http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0145.pdf Valea Călmățuiului - Sit Natura 2000], ''biodiversitate.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Brăila|Brăila]] [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 20.862,1 |cod = ROSPA0145 |arii protejate = |imagine = File:Calmatui.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Călmățui }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Cepelor]] |localizare = [[Județul Alba|Alba]]<br>[[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 761 |cod = ROSCI0260 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Chiuruților]] |localizare = [[Județul Harghita|Harghita]] |suprafață = 1.245,2 |cod = ROSCI0439 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Elanului]] |localizare = [[Județul Vaslui|Vaslui]] |suprafață = 357,5 |cod = ROSPA0170 |arii protejate = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Florilor (sit SCI)|Valea Florilor]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 190 |cod = ROSCI0261 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Iadei]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/243/rosci0262.html Valea Iadei - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 2946 |cod = ROSCI0262 |arii protejate = [[Vârful Cârligați]], [[Valea Iadei cu Syringa josichaea]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Ierii (sit SCI)|Valea Ierii]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 6302 |cod = ROSCI0263 |imagine = Fișier:Valea Ierii02.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Ierii }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Izei și Dealul Solovan (sit SCI)]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br/>[[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 46.937,9 |cod = ROSCI0264 |arii protejate = [[Arcer - Țibleș Bran]], [[Peștera din Dealul Solovan]], [[Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei]], |imagine = Fișier:Tibles Dragomiresti.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Munții Țibleș }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Izei și Dealul Solovan (sit SPA)]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]]<br/>[[Județul Maramureș|Maramureș]] |suprafață = 46.937,9 |cod = ROSPA0171 |arii protejate = [[Arcer - Țibleș Bran]], [[Peștera din Dealul Solovan]], [[Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei]], |imagine = Fișier:RO MM Groșii Țibleșului.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea lui David]] |localizare = [[Județul Iași|Iași]] |suprafață = 1435 |cod = ROSCI0265 |arii protejate = [[Fânețele seculare Valea lui David]] |imagine = Fișier:Rezervaţia Valea lui David8.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Fânețele seculare Valea lui David }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Mostiștea (sit SPA)|Valea Mostiștea]] |localizare = [[Județul Călărași|Călărași]] |suprafață = 6.614,8 |cod = ROSPA0105 |imagine = Fișier:Mostistea1.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Mostiștea }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Oltețului (sit SCI)|Valea Oltețului]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/441/rosci0266.html Valea Oltețului - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]] |suprafață = 1537 |cod = ROSCI0266 |arii protejate = [[Valea Oltețului]] |imagine = Fișier:RO GJ Nistoresti Oltet River 1.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Valea Oltețului }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Oltului Inferior]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/295/rospa0106.html Valea Oltului Inferior - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Olt|Olt]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]]<br>[[Județul Vâlcea|Vâlcea]] |suprafață = 52786 |cod = ROSPA0106 |arii protejate = [[Iris - Malu Roșu]], [[Lacul Strejești]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Râului Negru]] |localizare = [[Județul Covasna|Covasna]] |suprafață = 2.314,5 |cod = ROSPA0147 |arii protejate = |imagine = Fișier:Zágon 2019 09.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Zagon }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Roșie (sit SCI)|Valea Roșie]] |localizare = [[Județul Bihor|Bihor]] |suprafață = 819 |cod = ROSCI0267 |arii protejate = [[Fâneața Valea Roșie]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea din Sânandrei]] |localizare = [[Județul Timiș|Timiș]] |suprafață = 47,8 |cod = ROSCI0402 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Valea Șardului]] |localizare = [[Județul Cluj|Cluj]] |suprafață = 193,3 |cod = ROSCI0440 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0268 | suprafață = 9480 | arii protejate = [[Valea Vâlsanului]] | nume = [[Valea Vâlsanului (sit SCI)]] | localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] | imagine = Fișier:RaulValsanAG (3).JPG | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vama Veche - 2 Mai]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/22/rosci0269.html Vama Veche - 2 Mai - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 7196 |cod = ROSCI0269 |arii protejate = [[Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin)]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vânju Mare (sit SCI)|Vânju Mare]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 2.171,4 |cod = ROSCI0403 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vânători - Neamț (sit SCI)|Vânători - Neamț]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/246/rosci0270.html Vânători-Neamț (SCI) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 30.196,6 |cod = ROSCI0270 |arii protejate = [[Parcul Natural Vânători-Neamț]], [[Rezervația de Zimbri - Neamț]] |imagine = Fișier:Parc Natural Vânători Neamţ 06.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Vânători-Neamț }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vânători-Neamț (sit SPA)|Vânători - Neamț]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/147/rospa0107.html Vânători-Neamț (SPA) - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Neamț|Neamț]] |suprafață = 30.705,6 ha |cod = ROSPA0107 |arii protejate = [[Parcul Natural Vânători-Neamț]], [[Rezervația de Zimbri - Neamț]] |imagine = Fișier:Vanatori neamt.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Rezervația de zimbrii }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Văile Brătiei și Brătioarei]] |localizare = [[Județul Argeș|Argeș]] |suprafață = 202 |cod = ROSCI0258 |imagine = File:Pastravaria bratioara2.jpg |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Păstrăvăria Brătioarei }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vedea - Dunăre]]<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/297/rospa0108.html Vedea – Dunăre - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Giurgiu|Giurgiu]]<br>[[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 22.404,2 |cod = ROSPA0108 |arii protejate = [[Ostroavele Cama - Dinu - Păsărica]], [[Ostrovul Gâsca]] }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Viile Tecii (sit SCI)|Viile Tecii]] |localizare = [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița-Năsăud]] |suprafață = 264,5 |cod = ROSCI0441 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vitănești - Răsmirești (sit SPA)|Vitănești - Răsmirești]] |localizare = [[Județul Teleorman|Teleorman]] |suprafață = 1.107,2 |cod = ROSPA0148 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vlădaia - Oprișor]] |localizare = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] |suprafață = 101,3 |cod = ROSCI0442 }} {{ElementTabelNatura2000 | cod = ROSCI0271 | suprafață = 381 | nume = [[Vorona (sit SCI)|Vorona]] | localizare = [[Județul Botoșani|Botoșani]] | imagine = Fișier:Mănăstirea Vorona14.jpg | mărime imagine = 100px }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari si Pâclele Mici]]<ref>[https://archive.ph/4IMsI Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici - Sit Natura 2000], ''natura2000.mmediu.ro''</ref> |localizare = [[Județul Buzău|Buzău]] |suprafață = 929 |cod = ROSCI0272 |arii protejate = [[Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari]], [[Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici]] |imagine = Fișier:RO BZ Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Zarandul de Est]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]]<br/>[[Județul Hunedoara|Hunedoara]] |suprafață = 20256,2 |cod = ROSCI0406 |imagine = Fișier:RO HD Biserica de lemn din Căzănești.JPG |mărime imagine = 100px |descriere imagine = Situl la Căzănești }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Zarandul de Vest]] |localizare = [[Județul Arad|Arad]] |suprafață = 8.872,3 |cod = ROSCI0407 |imagine = |mărime imagine = 100px |descriere imagine = }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Zau de Câmpie (sit SCI)|Zau de Câmpie]] |localizare = [[Județul Mureș|Mureș]] |suprafață = 9.4 |cod = ROSCI0408 }} {{ElementTabelNatura2000 |nume = [[Zona marină de la Capul Tuzla]] |localizare = [[Județul Constanța|Constanța]] |suprafață = 1738 |cod = ROSCI0273 }} {{SfârșitTabelNatura2000‎}} </p> == Note == <div class= "Listănote4" style= "height:220px; overflow: auto; padding: 3px"> {{listănote|3}} </div> {{-}} == Vezi și == * [[Lista parcurilor naționale și naturale din România]] * [[Lista rezervațiilor naturale din România]] * [[Lista ariilor protejate din România declarate monumente ale naturii]] == Legături externe == * [http://www.natura2000.org.ro/page.php?id=4 Natura 2000 în România] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304132249/http://www.natura2000.org.ro/page.php?id=4 |date=2016-03-04 }}, natura2000.org * [http://www.natura2000.ro/ Coaliția ONG - Natura 2000 în România] '''''Reportaje''''' * [http://www.realitatea.net/siturile-natura-2000-din-romania-prezentate-intr-un-serial-documentar_837793.html Siturile Natura 2000 din România prezentate într-un serial documentar] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131022030431/http://www.realitatea.net/siturile-natura-2000-din-romania-prezentate-intr-un-serial-documentar_837793.html |date=2013-10-22 }}, realitatea.net * [http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=48555&Itemid=377 Seminar despre Siturile Natura 2000], curierulzilei.ro {{Situri Natura 2000}} [[Categorie:Liste legate de România|Situri]] [[Categorie:Natura 2000 în România| Lista]] [[Categorie:Situri|Natura 2000, România]] {{listă de calitate}} hh1n2ndjeiai56ajs9v34ehnuaros2l 10 1166370 17023778 17023684 2025-06-10T12:59:25Z Nicu Farcaș 146998 ad. sit 17023778 wikitext text/x-wiki {{Casetă de navigare simplă |stare = {{{stare|autopliabilă}}} |nume = Situri Natura 2000 |titlu = [[Sit Natura 2000|Situri Natura 2000]] în [[România]] |stil titlu = background:#b2e5cd |stil grup1 = background:#f0fff0 |stil listă1 = background:#f0fff0 |stil grup2 = background:#f5fffa |stil listă2 = background:#f5fffa |imagine = |stil imagine = background:#fffff0 |stil dedesubt = background:#b2e5cd |grup1 = [[Arie_protejată#Situri_Natura_2000|<span style="color:teal">SCI</span> - '''Directiva Habitate''']] <br>[[Fişier:RO BV Crocus banaticus.jpg|120px| Habitat montan - Brânduşă de toamnă (''Crocus banaticus'') în situl Natura 2000 - Piatra Mare]] |listă1 = [[Aninișurile de pe Tărlung]] {{•}} [[Apuseni (sit SCI)|Apuseni]] {{•}} [[Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare]] {{•}} [[Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni]] {{•}} [[Balta Mică a Brăilei (sit SCI)|Balta Mică a Brăilei]] {{•}} [[Bazinul Ciucului de Jos]] {{•}} [[Băgău (sit SCI)|Băgău]] {{•}} [[Bârsău - Șomcuta]] {{•}} [[Becicherecu Mic (sit SCI)|Becicherecu Mic]] {{•}} [[Betfia (sit SCI)|Betfia]] {{•}} [[Bistrița Aurie (sit SCI)|Bistrița Aurie]] {{•}} [[Bisoca (sit SCI)|Bisoca]] {{•}} [[Borzont (sit SCI)|Borzont]] {{•}} [[Brațul Măcin (sit SCI)|Brațul Măcin]] {{•}} [[Braniștea Catârilor]] {{•}} [[Bucegi (sit SCI)|Bucegi]] {{•}} [[Bucșani (sit SCI)|Bucșani]] {{•}} [[Buila - Vânturarița]] {{•}} [[Buteasa (sit SCI)|Buteasa]] {{•}} [[Canaralele Dunării]] {{•}} [[Canionul Viteaz]] {{•}} [[Cascada Mișina (sit SCI)|Cascada Mișina]] {{•}} [[Căian (sit SCI)|Căian]] {{•}} [[Căldările Zăbalei]] {{•}} [[Călimani - Gurghiu]] {{•}} [[Ceahlău (sit SCI)|Ceahlău]] {{•}} [[Cefa (sit SCI)|Cefa]] {{•}} [[Cenaru]] {{•}} [[Câmpia Careiului (sit SCI)|Câmpia Careiului]] {{•}} [[Câmpia Ierului (sit SCI)|Câmpia Ierului]] {{•}} [[Cheile Bicazului - Hășmaș (sit SCI)|Cheile Bicazului - Hășmaș]] {{•}} [[Cheile Cernei (sit SCI)|Cheile Cernei]] {{•}} [[Cheile Doftanei]] {{•}} [[Cheile Glodului, Cibului și Măzii]] {{•}} [[Cheile Lăpușului (sit SCI)|Cheile Lăpușului]] {{•}} [[Cheile Nerei - Beușnița (sit SCI)|Cheile Nerei - Beușnița]] {{•}} [[Cheile Rudăriei (sit SCI)|Cheile Rudăriei]] {{•}} [[Cheile Șugăului - Munticelu]] {{•}} [[Cheile Turenilor (sit SCI)|Cheile Turenilor]] {{•}} [[Cheile Turzii (sit SCI)|Cheile Turzii]] {{•}} [[Cheile Vârghișului]] {{•}} [[Ciomad - Balvanyos]] {{•}} [[Ciucaș (sit SCI)|Ciucaș]] {{•}} [[Ciuperceni - Desa (sit SCI)|Ciuperceni - Desa]] {{•}} [[Coasta Lunii]] {{•}} [[Coasta Rupturile Tanacu (sit SCI)|Coasta Rupturile Tanacu]] {{•}} [[Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț]] {{•}} [[Comana (sit SCI)|Comana]] {{•}} [[Coridorul Ialomiței (sit SCI)|Coridorul Ialomiței]] {{•}} [[Coridorul Jiului]] {{•}} [[Codru Moma]] {{•}} [[Colinele Elanului]] {{•}} [[Corabia – Turnu Măgurele]] {{•}} [[Cordăreni - Vorniceni]] {{•}} [[Cozia (sit SCI)|Cozia]] {{•}} [[Cuiugiuc]] {{•}} [[Culmea Cucuieți]] {{•}} [[Cumpărătura (sit SCI)|Cumpărătura]] {{•}} [[Creasta Nemirei]] {{•}} [[Crișul Alb (sit SCI)|Crișul Alb]] {{•}} [[Crișul Negru (sit SCI)|Crișul Negru]] {{•}} [[Crișul Repede amonte de Oradea]] {{•}} [[Coșava Mică]] {{•}} [[Cușma (sit SCI)|Cușma]] {{•}} [[Dăbuleni - Potelu]] {{•}} [[Dăncioanea]] {{•}} [[Dealul Alah Bair (sit SCI)|Dealul Alah Bair]] {{•}} [[Dealurile Agighiolului]] {{•}} [[Dealul Cetății Deva (sit SCI)|Dealul Cetății Deva]] {{•}} [[Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman]] {{•}} [[Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului (sit SCI)|Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului]] {{•}} [[Dealul Istrița (sit SCI)|Dealul Istrița]] {{•}} [[Dealul lui Dumnezeu]] {{•}} [[Dealul Mare - Hârlău]] {{•}} [[Dealul Perchiu (sit SCI)|Dealul Perchiu]] {{•}} [[Dealurile Clujului de Est]] {{•}} [[Dealul Pădurea Murei - Sângeorzu Nou]] {{•}} [[Dealurile Podoleni]] {{•}} [[Dealurile Racovițeni]] {{•}} [[Dealurile Strehaia - Bâtlanele]] {{•}} [[Defileul Crișului Alb (sit SCI)|Defileul Crișului Alb]] {{•}} [[Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului]] {{•}} [[Defileul Crișului Negru]] {{•}} [[Defileul Jiului]] {{•}} [[Dealul Mocrei - Rovina - Ineu]] {{•}} [[Defileul Mureșului]] {{•}} [[Delta Dunării - zona marină]] {{•}} [[Deniz Tepe (sit SCI)|Deniz Tepe]] {{•}} [[Diosig (sit SCI)|Diosig]] {{•}} [[Drocea]] {{•}} [[Domogled - Valea Cernei (sit SCI)|Domogled - Valea Cernei]] {{•}} [[Dunele de nisip de la Hanul Conachi]] {{•}} [[Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa]] {{•}} [[Dunele marine de la Agigea (sit SCI)|Dunele marine de la Agigea]] {{•}} [[Dunele de nisip de la Hanu Conachi]] {{•}} [[Făgetul Clujului - Valea Morii]] {{•}} [[Fânațele Bârca]] {{•}} [[Fânațele de la Bogdana]] {{•}} [[Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed]] {{•}} [[Fânațele Pietroasa - Podeni]] {{•}} [[Fânațele de la Sucutard]] {{•}} [[Fânațurile de la Glodeni]] {{•}} [[Fânețele seculare Frumoasa]] {{•}} [[Fânețele seculare Ponoare (sit SCI)|Fânețele seculare Ponoare]] {{•}} [[Fântânița Murfatlar (sit SCI)|Fântânița Murfatlar]] {{•}} [[Ferice - Plai]] {{•}} [[Frumoasa (sit SCI)|Frumoasa]] {{•}} [[Găina - Lucina (sit SCI)|Găina - Lucina]] {{•}} [[Grădiștea Muncelului - Cioclovina (sit SCI)|Grădiștea Muncelului - Cioclovina]] {{•}} [[Groșii Țibleșului (sit SCI)|Groșii Țibleșului]] {{•}} [[Gura Vedei - Șaica - Slobozia]] {{•}} [[Gutâi - Creasta Cocoșului]] {{•}} [[Harghita Mădăraș]] {{•}} [[Hârtibaciu Sud - Est]] {{•}} [[Herculian (sit SCI)|Herculian]] {{•}} [[Igniș]] {{•}} [[Insulele stepice Șura Mică - Slimnic]] {{•}} [[Ivrinezu]] {{•}} [[Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia|Izvoarele sulfuroase de la Mangalia]] {{•}} [[Lacul Negru]] {{•}} [[Lozna (sit SCI)|Lozna]] {{•}} [[Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI)|Lacul Bâlbâitoarea]] {{•}} [[Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida]] {{•}} [[Lacul Pețea (sit SCI)|Lacul Pețea]] {{•}} [[Lacurile din jurul Măscurei (sit SCI)|Lacurile din jurul Măscurei]] {{•}} [[Lacurile Fărăgău - Glodeni]] {{•}} [[Larion]] {{•}} [[Leaota (sit SCI)|Leaota]] {{•}} [[Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov]] {{•}} [[Lovrin (sit SCI)|Lovrin]] {{•}} [[Lunca Joasă a Prutului]] {{•}} [[Lunca Mijlocie a Argeșului]] {{•}} [[Lunca Bârsei]] {{•}} [[Lunca Buzăului (sit SCI)|Lunca Buzăului]] {{•}} [[Lunca Inferioară a Crișului Repede]] {{•}} [[Lunca Mijlocie a Argeșului (sit SCI)|Lunca Mijlocie a Argeșului]] {{•}} [[Lunca Mircești]] {{•}} [[Lunca Mureșului Inferior (sit SCI)|Lunca Mureșului Inferior]] {{•}} [[Lunca Siretului Inferior (sit SCI)|Lunca Siretului Inferior]] {{•}} [[Lunca Teuzului]] {{•}} [[Lunca Timișului]] {{•}} [[Măgura Bătarci]] {{•}} [[Măgura Târgu Ocna]] {{•}} [[Măgurile Băiței]] {{•}} [[Mestecănișul de la Reci]] {{•}} [[Mlaca Tătarilor]] {{•}} [[Mlaștina după Luncă]] {{•}} [[Mlaștina Hergheliei - Obanul Mare și Peștera Movilei]] {{•}} [[Mlaștina de la Fetești]] {{•}} [[Mlaștina Satchinez]] {{•}} [[Mociar (sit SCI)|Mociar]] {{•}} [[Moldova Superioară]] {{•}} [[Manoleasa (sit SCI)|Manoleasa]] {{•}} [[Molhașurile Căpățânei (sit SCI)|Molhașurile Căpățânei]] {{•}} [[Movila lui Burcel (sit SCI)|Movila lui Burcel]] {{•}} [[Movilele de la Iacobeni]] {{•}} [[Movilele de la Păucea]] {{•}} [[Munții Făgăraș (sit SCI)|Munții Făgăraș]] {{•}} [[Munții Goșman]] {{•}} [[Munții Maramureșului (sit SCI)|Munții Maramureșului]] {{•}} [[Muntele Mare (sit SCI)|Muntele Mare]] {{•}} [[Munții Rodnei (sit SCI)|Munții Rodnei]] {{•}} [[Muntele Șes (sit SCI)|Muntele Șes]] {{•}} [[Munții Măcinului (sit SCI)|Munții Măcinului]] {{•}} [[Munții Țarcu (sit SCI)|Munții Țarcu]] {{•}} [[Muntele Tâmpa]] {{•}} [[Muntele Vulcan (sit SCI)|Muntele Vulcan]] {{•}} [[Muntioru Ursoaia]] {{•}} [[Mureșul Mijlociu - Cugir]] {{•}} [[Muscelele Argeșului (sit SCI)|Muscelele Argeșului]] {{•}} [[Nădab - Socodor - Vărșad]] {{•}} [[Nordul Gorjului de Est]] {{•}} [[Nordul Gorjului de Vest]] {{•}} [[Obcinele Bucovinei (sit SCI)|Obcinele Bucovinei]] {{•}} [[Oituz - Ojdula]] {{•}} [[Oltenița - Mostiștea - Chiciu]] {{•}} [[Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu]] {{•}} [[Oltul Superior]] {{•}} [[Oprănești (sit SCI)|Oprănești]] {{•}} [[Oșești - Bârzești]] {{•}} [[Pajiștea Cenad]] {{•}} [[Pajiștea Ciacova]] {{•}} [[Pajiștea Fegernic]] {{•}} [[Pajiștea Jebel]] {{•}} [[Pajiștile de la Liteni - Săvădisla]] {{•}} [[Pajiștile de la Mănărade]] {{•}} [[Pajiștile de la Moriști și Cojocna]] {{•}} [[Pajiștea Pesac]] {{•}} [[Pajiștile lui Suciu]] {{•}} [[Pajiștile Balda - Frata - Miheșu de Câmpie]] {{•}} [[Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș]] {{•}} [[Pajiștile dintre Șeica Mare și Veșeud]] {{•}} [[Pajiștile de la Tiur]] {{•}} [[Pârâul Barlangos]] {{•}} [[Pădurea Bădeana (sit SCI)|Pădurea Bădeana]] {{•}} [[Pădurea Bârnova - Repedea]] {{•}} [[Pădurea Bălteni - Hârboanca]] {{•}} [[Pădurea Bejan (sit SCI)|Pădurea Bejan]] {{•}} [[Pădurea Bogății (sit SCI)|Pădurea Bogății]] {{•}} [[Pădurea Bolintin]] {{•}} [[Pădurea Breana - Roșcani (sit SCI)|Pădurea Breana - Roșcani]] {{•}} [[Pădurea Buciumeni - Homocea]] {{•}} [[Pădurea Călugărească (sit SCI)|Pădurea Călugărească]] {{•}} [[Pădurea celor Două Veverițe]] {{•}} [[Pădurea Dandara - Corneanca]] {{•}} [[Pădurea Dobrina - Huși]] {{•}} [[Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac]] {{•}} [[Pădurea de la Alparea]] {{•}} [[Pădurea Ciornohal (sit SCI)|Pădurea Ciornohal]] {{•}} [[Pădurea Dălhăuți]] {{•}} [[Pădurea Dorobanțul (sit SCI)|Pădurea Dorobanțul]] {{•}} [[Pădurea Dumbrava]] {{•}} [[Pădurea Gârboavele]] {{•}} [[Pădurea Glodeni]] {{•}} [[Pădurea Glodeasa]] {{•}} [[Pădurea Hagieni - Cotul Văii]] {{•}} [[Pădurea Homița]] {{•}} [[Pădurea Mogoș - Mâțele]] {{•}} [[Pădurea de stejar pufos de la Hoia]] {{•}} [[Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău]] {{•}} [[Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului]] {{•}} [[Pădurea Goroniște]] {{•}} [[Pădurile din Sudul Piemontului Cândești]] {{•}} [[Pădurea Neudorfului]] {{•}} [[Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul Purcărețului]] {{•}} [[Pădurea de stejar pufos de la Petiș]] {{•}} [[Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare]] {{•}} [[Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea (sit SCI)|[Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea]] {{•}} [[Pădurea Medeleni (sit SCI)|Pădurea Medeleni]] {{•}} [[Pădurea Balta - Munteni]] {{•}} [[Pădurea Dumbrava]] {{•}} [[Pădurea Icușeni (sit SCI)|Pădurea Icușeni]] {{•}} [[Pădurea Povernii - Valea Cernița]] {{•}} [[Păduricea de la Santău]] {{•}} [[Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer (sit SCI)|Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer]] {{•}} [[Pădurea și pajiștile de la Mârzești]] {{•}} [[Pădurea Paniova]] {{•}} [[Pădurea Plopeni]] {{•}} [[Pădurea Reșca Hotărani]] {{•}} [[Pădurea Roșcani (sit SCI)|Pădurea Roșcani]] {{•}} [[Pădurea Sarului]] {{•}} [[Pădurea și Lacul Mărgineni]] {{•}} [[Pădurile din Silvostepa Mostiștei]] {{•}} [[Pădurea Stârmina (sit SCI)|Pădurea Stârmina]] {{•}} [[Pădurea Studinița]] {{•}} [[Pădurea Șemița]] {{•}} [[Pădurea Ștorobăneasa]] {{•}} [[Pădurea Tălășmani (sit SCI)|Pădurea Tălășmani]] {{•}} [[Pădurea Torcești]] {{•}} [[Pădurea Târgu Mureș]] {{•}} [[Pădurea Troianu]] {{•}} [[Pădurea Pătrăuți]] {{•}} [[Pădurea Pogănești (sit SCI)|Pădurea Pogănești]] {{•}} [[Pădurea Seaca - Movileni]] {{•}} [[Pădurea Topana]] {{•}} [[Pădurea Verdele]] {{•}} [[Pădurea Vlădila]] {{•}} [[Pădurea și Lacul Stolnici (sit SCI)|Pădurea și Lacul Stolnici]] {{•}} [[Pădurea și Valea Canaraua Fetii - Iortmac]] {{•}} [[Pădurea Uricani (sit SCI)|Pădurea Uricani]] {{•}} [[Pădurea Zamostea - Lunca (sit SCI)|Pădurea Zamostea - Lunca]] {{•}} [[Penteleu (sit SCI)|Penteleu]] {{•}} [[Perșani (sit SCI)|Perșani]] {{•}} [[Peștera - Deleni]] {{•}} [[Peștera Tăușoare (sit SCI)|Peștera Tăușoare]] {{•}} [[Piatra Craiului (sit SCI)|Piatra Craiului]] {{•}} [[Piatra Mare (sit SCI)|Piatra Mare]] {{•}} [[Pietrosul Broștenilor - Cheile Zugrenilor]] {{•}} [[Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud]] {{•}} [[Platforma Cotmeana (sit SCI)|Platforma Cotmeana]] {{•}} [[Platoul Mehedinți]] {{•}} [[Platoul Vașcău]] {{•}} [[Podișul Lipovei - Poiana Ruscă]] {{•}} [[Podișul Nord Dobrogean]] {{•}} [[Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului]] {{•}} [[Poiana cu narcise de la Negrași]] {{•}} [[Poienile de la Șard]] {{•}} [[Porumbeni (sit SCI)|Porumbeni]] {{•}} [[Postăvarul (sit SCI)|Postăvarul]] {{•}} [[Pricop - Huta - Certeze]] {{•}} [[Prigoria - Bengești]] {{•}} [[Prunișor (sit SCI)|Prunișor]] {{•}} [[Putna - Vrancea]] {{•}} [[Racâș - Hida]] {{•}} [[Rarău - Giumalău]] {{•}} [[Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbăvoțului (sit SCI)|Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbăvoțului]] {{•}} [[Râul Moldova între Oniceni și Mitești]] {{•}} [[Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși]] {{•}} [[Râul Tur (sit SCI)|Râul Tur]] {{•}} [[Râpa Lechința]] {{•}} [[Râul Caraș (sit SCI)|Râul Caraș]] {{•}} [[Râul Gilort (sit SCI)|Râul Gilort]] {{•}} [[Râul Moldova între Tupilați și Roman]] {{•}} [[Râul Motru (sit SCI)|Râul Motru]] {{•}} [[Râul Mureș între Brănișca și Ilia]] {{•}} [[Râul Mureș între Morești și Ogra]] {{•}} [[Râul Mureș între Iernuțeni și Periș]] {{•}} [[Râul Mureș între Lipova și Păuliș]] {{•}} [[Râul Negru (sit SCI)|Râul Negru]] {{•}} [[Râul Nera între Bozovici și Moceriș]] {{•}} [[Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele]] {{•}} [[Râul Prut (sit SCI)|Râul Prut]] {{•}} [[Râul Putna (sit SCI)|Râul Putna]] {{•}} [[Râul Siret între Pașcani și Roman]] {{•}} [[Râul Suceava (sit SCI)|Râul Suceava]] {{•}} [[Râul Suceava Liteni]] {{•}} [[Râul Târgului - Argeșel - Râușor]] {{•}} [[Râul Târnava Mare între Copșa Mică și Mihalț]] {{•}} [[Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc și Vânători]] {{•}} [[Râul Târnava Mică (sit SCI)|Râul Târnava Mică]] {{•}} [[Râul Timiș între Rusca și Prisaca]] {{•}} [[Râul Vedea (sit SCI)|Râul Vedea]] {{•}} [[Recifii Jurasici Cheia]] {{•}} [[Reghiu Scruntar]] {{•}} [[Salonta (sit SCI)|Salonta]] {{•}} [[Sărăturile Ocna Veche (sit SCI)|Sărăturile Ocna Veche]] {{•}} [[Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu]] {{•}} [[Scroviștea (sit SCI)|Scroviștea]] {{•}} [[Siriu (sit SCI)|Siriu]] {{•}} [[Șindrilița (sit SCI)|Șindrilița]] {{•}} [[Săcueni (sit SCI)|Săcueni]] {{•}} [[Sărăturile Diniaș (sit SCI)|Sărăturile Diniaș]] {{•}} [[Sărăturile de la Foeni - Grăniceri]] {{•}} [[Sărăturile Jijia Inferioară - Prut]] {{•}} [[Sărăturile din Valea Ilenei (sit SCI)|Sărăturile din Valea Ilenei]] {{•}} [[Seaca (sit SCI)|Seaca]] {{•}} [[Seaca - Optășani]] {{•}} [[Semenic - Cheile Carașului]] {{•}} [[Sighișoara - Târnava Mare]] {{•}} [[Silvostepa Olteniei]] {{•}} [[Siretul Mijlociu]] {{•}} [[Siretul Mijlociu - Bucecea]] {{•}} [[Slatina (sit SCI)|Slatina]] {{•}} [[Slănic (sit SCI)|Slănic]] {{•}} [[Someșul Inferior]] {{•}} [[Someșul între Rona și Țicău]] {{•}} [[Someșul Mare (sit SCI)|Someșul Mare]] {{•}} [[Someșul Mare între Mica și Beclean]] {{•}} [[Someșul Mic (sit SCI)|Someșul Mic]] {{•}} [[Someșul Mare Superior]] {{•}} [[Someșul Rece (sit SCI)|Someșul Rece]] {{•}} [[Soveja (sit SCI)|Soveja]] {{•}} [[Spinoasa (sit SCI)|Spinoasa]] {{•}} [[Straja - Cumpăna]] {{•}} [[Stânca Tohani]] {{•}} [[Strei - Hațeg]] {{•}} [[Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe]] {{•}} [[Suatu - Cojocna - Crairât]] {{•}} [[Suharău - Darabani]] {{•}} [[Șieu - Budac]] {{•}} [[Tășad (sit SCI)|Tășad]] {{•}} [[Tinovul Apa Roșie]] {{•}} [[Târnovu Mare - Latorița]] {{•}} [[Tinovul Apa Lină - Honcsok (sit SCI)|Tinovul Apa Lină - Honcsok]] {{•}} [[Tinovul de la Dealul Albinelor]] {{•}} [[Tinovul de la Fântâna Brazilor]] {{•}} [[Tinovul de la Românești]] {{•}} [[Tinovul Mohoș - Lacul Sf. Ana]] {{•}} [[Tinovul Mare Poiana Stampei]] {{•}} [[Tisa Superioară (sit SCI)|Tisa Superioară]] {{•}} [[Ținutul Pădurenilor (sit SCI)|Ținutul Pădurenilor]] {{•}} [[Toplița - Scaunul Rotund Borsec]] {{•}} [[Trascău]] {{•}} [[Turbăria Ruginosu Zagon]] {{•}} [[Turnu - Variașu]] {{•}} [[Tusa - Barcău]] {{•}} [[Valea Călmățuiului (sit SCI)|Valea Călmățuiului]] {{•}} [[Valea Cepelor]] {{•}} [[Valea Florilor (sit SCI)|Valea Florilor]] {{•}} [[Valea lui David]] {{•}} [[Valea Ierii (sit SCI)|Valea Ierii]] {{•}} [[Valea Izei și Dealul Solovan (sit SCI)|Valea Izei și Dealul Solovan]] {{•}} [[Valea Șardului]] {{•}} [[Vama Veche - 2 Mai]] {{•}} [[Valea Chiuruților]] {{•}} [[Valea Roșie (sit SCI)|Valea Roșie]] {{•}} [[Valea Vâlsanului (sit SCI)|Valea Vâlsanului]] {{•}} [[Valea din Sânandrei]] {{•}} [[Văile Brătiei și Brătioarei]] {{•}} [[Vânători - Neamț (sit SCI)|Vânători - Neamț]] {{•}} [[Vânju Mare (sit SCI)|Vânju Mare]] {{•}} [[Viile Tecii (sit SCI)|Viile Tecii]] {{•}} [[Vlădaia - Oprișor]] {{•}} [[Vorona (sit SCI)|Vorona]] {{•}} [[Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari si Pâclele Mici]] {{•}} [[Zarandul de Est]] {{•}} [[Zarandul de Vest]] {{•}} [[Zau de Câmpie (sit SCI)|Zau de Câmpie]] {{•}} [[Zona marină de la Capul Tuzla]] <p style ="padding: 1px; border-top: 2px solid #b2e5cd;"> |grup2 = [[Arie_protejată#Situri_Natura_2000|<span style="color:darkorange">SPA</span> - '''Directiva Păsări''']]<span style="color:beige">.</span><br>[[Fişier:RO BV Călifar roșu (Tadorna ferruginea).jpg|120px|Călifar roșu (''Tadorna ferruginea'')]] |listă2 = [[Acumulările Belcești]] {{•}} [[Acumulările Rogojești - Bucecea]] {{•}} [[Acumulările Sârca - Podu Iloaiei]] {{•}} [[Aliman - Adamclisi]] {{•}} [[Avrig - Scorei - Făgăraș]] {{•}} [[Balta Albă - Amara - Jirlău]] {{•}} [[Băneasa - Canaraua Fetei]] {{•}} [[Balta Mică a Brăilei (sit SPA)|Balta Mică a Brăilei]] {{•}} [[Balta Tătaru]] {{•}} [[Balta Vederoasa]] {{•}} [[Bazinul Fizeșului]] {{•}} [[Berteștii de Sus - Gura Ialomiței]] {{•}} [[Beștepe - Mahmudia]] {{•}} [[Brațul Borcea (sit SPA)|Brațul Borcea]] {{•}} [[Bistreț (sit SPA)|Bistreț]] {{•}} [[Blahnița]] {{•}} [[Cânepiști]] {{•}} [[Canaralele de la Hârșova (sit SPA)|Canaralele de la Hârșova]] {{•}} [[Calafat - Ciuperceni - Dunăre]] {{•}} [[Câmpia Cermeiului (sit SPA)|Câmpia Cermeiului]] {{•}} [[Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru]] {{•}} [[Câmpia Gherghiței]] {{•}} [[Câmpia Nirului - Valea Ierului]] {{•}} [[Cheile Dobrogei (sit SPA)|Cheile Dobrogei]] {{•}} [[Cheile Bicazului - Hășmaș (sit SPA)|Cheile Bicazului - Hășmaș]] {{•}} [[Cheile Nerei - Beușnița (sit SPA)|Cheile Nerei - Beușnița]] {{•}} [[Ciobănița - Osmancea]] {{•}} [[Ciocănești – Dunăre]] {{•}} [[Comana (sit SPA)|Comana]] {{•}} [[Confluența Jiu - Dunăre (sit SPA)|Confluența Jiu - Dunăre]] {{•}} [[Confluența Olt - Dunăre (sit SPA)|Confluența Olt - Dunăre]] {{•}} [[Coridorul Ialomiței (sit SPA)|Coridorul Ialomiței]] {{•}} [[Cozia - Buila - Vânturarița]] {{•}} [[Cursul Dunării - Baziaș - Porțile de Fier]] {{•}} [[Cursul mijlociu al Someșului]] {{•}} [[Allah Bair - Capidava]] {{•}} [[Dealurile Homoroadelor]] {{•}} [[Defileul Crișului Alb (sit SPA)|Defileul Crișului Alb]] {{•}} [[Defileul Crișului Repede - Valea Iadului]] {{•}} [[Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului]] {{•}} [[Defileul Mureșului Inferior - Dealurile Lipovei]] {{•}} [[Defileul Mureșului Superior]] {{•}} [[Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie]] {{•}} [[Depresiunea și Munții Giurgeului]] {{•}} [[Domogled - Valea Cernei (sit SPA)|Domogled - Valea Cernei]] {{•}} [[Dorohoi - Șaua Bucecei]] {{•}} [[Deniz Tepe (sit SPA)|Deniz Tepe]] {{•}} [[Drocea - Zarand]] {{•}} [[Depresiunea Bozovici (sit SPA)|Depresiunea Bozovici]] {{•}} [[Depresiunea și Munții Ciucului]] {{•}} [[Dumbrăveni (sit SPA)|Dumbrăveni]] {{•}} [[Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei]] {{•}} [[Dunăre-Oltenița]] {{•}} [[Dunăre - Ostroave]] {{•}} [[Dunărea Veche – Brațul Măcin]] {{•}} [[Eleșteiele Iernut - Cipău]] {{•}} [[Eleșteiele Jijiei și Miletinului]] {{•}} [[Frumoasa (sit SPA)|Frumoasa]] {{•}} [[Goicea - Măceșu de Sus]] {{•}}[[Galicea Mare - Băilești]] {{•}} [[Gruia - Gârla Mare]] {{•}} [[Grădiștea - Căldărușani - Dridu]] {{•}} [[Grădiștea Muncelului - Ciclovina (sit SPA)|Grădiștea Muncelului - Cioclovina]] {{•}} [[Grindu - Valea Măcrișului]] {{•}} [[Horga - Zorleni]] {{•}} [[Hunedoara Timișană (sit SPA)|Hunedoara Timișană]] {{•}} [[Ianca - Plopu - Sărat]] {{•}} [[Iazurile de pe valea Ibănesei - Bașeului - Podrigăi]] {{•}} [[Iazul Mare - Stăuceni - Drăcșani]] {{•}} [[Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni]] {{•}} [[Kogălniceanu - Gura Ialomiței]] {{•}} [[Lacurile de acumulare de pe Argeș]] {{•}} [[Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede]] {{•}} [[Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești]] {{•}} [[Lacurile de pe Valea Ilfovului]] {{•}} [[Lacurile din jurul Măscurei (sit SPA)|Lacurile din jurul Măscurei]] {{•}} [[Lacul Beibugeac (sit SPA)|Lacul Beibugeac]] {{•}} [[Lacul Brateș (sit SPA)|Lacul Brateș]] {{•}} [[Lacul Bugeac (sit SPA)|Lacul Bugeac]] {{•}} [[Lacul Dunăreni (sit SPA)|Lacul Dunăreni]] {{•}} [[Lacul Ciurbești - Fânațele Bârca]] {{•}} [[Lacul Gălățui (sit SPA)|Lacul Gălățui]] {{•}} [[Lacul Oltina (sit SPA)|Lacul Oltina]] {{•}} [[Lacul Siutghiol (sit SPA)|Lacul Sutghiol]] {{•}} [[Lacul Techirghiol (sit SPA)|Lacul Techirghiol]] {{•}} [[Lacurile Fălticeni]] {{•}} [[Lacurile Fundata - Amara]] {{•}} [[Lacurile Vaduri și Pângărați]] {{•}} [[Lacul Strachina (sit SPA)|Lacul Strachina]] {{•}} [[Lacurile de acumulare de pe Argeș]] {{•}} [[Lacul Stânca Costești]] {{•}} [[Lacul și Pădurea Cernica]] {{•}} [[Lacurile Tașaul - Corbu]] {{•}} [[Limanu - Herghelia]] {{•}} [[Livezile - Dolaț]] {{•}} [[Lunca Bârzavei]] {{•}} [[Lunca Inferioară a Turului]] {{•}} [[Lunca Barcăului]] {{•}} [[Lunca Buzăului (sit SPA)|Lunca Buzăului]] {{•}} [[Lunca Mijlocie a Argeșului (sit SPA)|Lunca Mijlocie a Argeșului]] {{•}} [[Lunca Prutului - Vlădești - Frumușița]] {{•}} [[Lunca Siretului Inferior]] {{•}} [[Lunca Siretului Mijlociu]] {{•}} [[Lunca Mureșului Inferior (sit SPA)|Lunca Mureșului Inferior]] {{•}} [[Lunca Timișului (sit SPA)|Lunca Timișului]] {{•}} [[Maglavit (sit SPA)|Maglavit]] {{•}} [[Masivul Ceahlău (sit SPA)|Masivul Ceahlău]] {{•}} [[Mața - Cârja - Rădeanu]] {{•}} [[Măcin - Niculițel]] {{•}} [[Măgura Odobești (sit SPA)|Măgura Odobești]] {{•}} [[Mânjești (sit SPA)|Mânjești]] {{•}} [[Munții Rarău - Giumalău]] {{•}} [[Măxineni (sit SPA)|Măxineni]] {{•}} [[Mlaștina Iezerul Dorohoi]] {{•}} [[Mlaștina Satchinez (sit SPA)|Mlaștina Satchinez]] {{•}} [[Mlaștinile Murani (sit SPA)|Mlaștinile Murani]] {{•}} [[Munții Almăjului - Locvei]] {{•}} [[Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA)|Munții Apuseni - Vlădeasa]] {{•}} [[Munții Bodoc - Baraolt]] {{•}} [[Munții Călimani (sit SPA)|Munții Călimani]] {{•}} [[Munții Gutâi (sit SPA)|Munții Gutâi]] {{•}} [[Munții Metaliferi (sit SPA)|Munții Metaliferi]] {{•}} [[Munții Retezat (sit SPA)|Munții Retezat]] {{•}} [[Munții Rodnei (sit SPA)|Munții Rodnei]] {{•}} [[Munții Semenic - Cheile Carașului]] {{•}} [[Munții Maramureșului (sit SPA)|Munții Maramureșului]] {{•}} [[Munții Trascăului (sit SPA)|Munții Trascăului]] {{•}} [[Munții Vrancei (sit SPA)|Munții Vrancei]] {{•}} [[Nisipurile de la Dăbuleni]] {{•}} [[Obcina Feredeului (sit SPA)|Obcina Feredeului]] {{•}} [[Oltenița - Ulmeni]] {{•}} [[Ostrovu Lung - Gostinu]] {{•}} [[Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac]] {{•}} [[Pădurea Babadag]] {{•}} [[Pădurea Bârnova]] {{•}} [[Pădurea Bogata (sit SPA)|Pădurea Bogata]] {{•}} [[Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani]] {{•}} [[Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea (sit SPA)|[Pădurea Floreanu - Frumușica - Ciurea]] {{•}} [[Pădurea Hagieni (sit SPA)|Pădurea Hagieni]] {{•}} [[Pădurea Macedonia]] {{•}} [[Pădurea Miclești]] {{•}} [[Pădurea Radomir]] {{•}} [[Pădurea Tătăruși (sit SCI)|Pădurea Tătăruși]] {{•}} [[Pescăria Nădlac]] {{•}} [[Piatra Craiului (sit SPA)|Piatra Craiului]] {{•}} [[Piatra Șoimului - Scorțeni - Gîrleni]] {{•}} [[Piemontul Făgăraș]] {{•}} [[Piemontul Munților Metaliferi - Vințu]] {{•}} [[Plopeni - Chirnogeni]] {{•}} [[Podișul Hârtibaciului (sit SPA)|Podișul Hârtibaciului]] {{•}} [[Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gărbăvoțului (sit SPA)|Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbăvoțului]] {{•}} [[Râul Prut (sit SPA)|Râul Prut]] {{•}} [[Scroviștea (sit SPA)|Scroviștea]] {{•}} [[Stepa Casimcea]] {{•}} [[Stepa Saraiu - Horea]] {{•}} [[Subcarpații Vrancei (sit SPA)|Subcarpații Vrancei]] {{•}} [[Suhaia (sit SPA)|Suhaia]] {{•}} [[Teremia Mare - Tomnatic]] {{•}} [[Tinovul Apa Lină - Honcsok (sit SPA)|Tinovul Apa Lină - Honcsok]] {{•}} [[Tisa Superioară (sit SPA)|Tisa Superioară]] {{•}} [[Uivar - Diniaș]] {{•}} [[Valea Alceului]] {{•}} [[Valea Călmățuiului (sit SPA) |Valea Călmățuiului]] {{•}} [[Valea Câlniștei]] {{•}} [[Valea Izei și Dealul Solovan (sit SPA)|Valea Izei și Dealul Solovan]] {{•}} [[Vitănești - Răsmirești (sit SPA)|Vitănești - Răsmirești]] {{•}} [[Valea Elanului]] {{•}} [[Valea Mostiștea (sit SPA)|Valea Mostiștea]] {{•}} [[Valea Oltului Inferior]] {{•}} [[Valea Râului Negru]] {{•}} [[Vânători-Neamț (sit SPA)|Vânători-Neamț]] {{•}} [[Vedea - Dunăre]] |dedesubt=[[File:People icon.svg|18px|link=]] '''[[Proiect:Arii protejate|Proiect Arii protejate]] [[File:Crystal Clear app kedit green-pencil.svg|15px|link=]] [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] [[File:Leaf icon 07.svg|12px|link=]] [[Convenția Ramsar]]''' }} <noinclude> [[Categorie:Natura 2000 în România]] [[Categorie:Formate de navigare|Biodiversitate]] </noinclude> 59w74w4u0jil2cnshupfebskb80k35f 0 1167793 17024646 17023241 2025-06-10T22:38:06Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024646 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=iunie 2018}}{{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #59c8df | culoare scris = #023b75 | nume = FC Voluntari | logo = FC Voluntari.svg | upright = 0.7 <!-- Informații generale -->| nume_complet = [[Societate comercială|SC]] Fotbal Club Voluntari [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=1313|access-date=3 September 2020}}</ref> | poreclă = ''Voluntarii''<br>''Ilfovenii'' | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|2010|07|26}} | stadion = [[Stadionul Anghel Iordănescu|Anghel Iordănescu]] | capacitate = 4.518 | proprietar = Consiliul Local Voluntari | președinte = Bogdan Bălănescu | antrenor = [[Mihai Iosif]] <!-- Palmares -->| palmares_național = [[Cupa României]] (1)<br />[[Supercupa României]] (1) | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = | pattern_b1 = _nikepark7vb | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = | pattern_so1 = _fcu2021a | leftarm1 = 77BBFF | body1 = 77BBFF | rightarm1 = 77BBFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 77BBFF | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7jg | pattern_ra2 = _nikevenom3bw | pattern_sh2 = _fcsm2021a | leftarm2 = dbaf2d | body2 = dbaf2d | rightarm2 = dbaf2d | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | leftarm3 = | body3 = | rightarm3 = | shorts3 = | socks3 = | Sef galerie = Nea Gică(Gică Stan) }} '''FC Voluntari''' este un club profesionist de [[fotbal]] din [[Voluntari]], [[județul Ilfov]], [[România]], ce evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a fost fondat în [[2010]], în urma deciziei Consiliului Local de a dezvolta comunitatea prin intermediul [[Fotbal|fotbalului]]. Primul sezon în [[Liga 1]] a avut loc în 2015-16. Primul trofeu obținut de club a fost [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] în 2017 după ce au învins pe [[AFC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]] în finala [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] la loviturile de departajare. În același sezon FC Voluntari a reușit să câștige și [[Supercupa României]] împotriva echipei [[FCV Farul Constanța|FC Viitorul]] cu scorul de 1-0. == Istoric == === Ascensiunea spre SuperLiga României === În sezonul 2012-13 al Ligii IV, FC Voluntari a terminat pe locul al doilea și a promovat în [[Liga a III-a|Liga III]]. De data aceasta au câștigat [[Liga a III-a|Liga III]] 2013-14 și au promovat din nou în [[Liga a II-a]]. În [[Liga a II-a]] au avut performanțe notabile împotriva [[Farul Constanța]] și [[CF Brăila]]. La sfârșitul sezonului de Liga II din 2014-15, au promovat pentru prima dată în istoria clubului în [[SuperLiga României|Superliga României]] prin play-off-urile de promovare. === SuperLiga României === Sezonul 2015-16 [[SuperLiga României|Superliga României]] a fost unul dur pentru FC Voluntari, deoarece multe schimbări tehnice și administrative au dus clubul în zona de retrogradare. Finalizând a 12-a, echipa s-a confruntat cu un baraj de promovare / retrogradare împotriva [[FC UTA Arad|UTA Arad]], locul 2 în Seria II-a a [[Liga a II-a|ligii II-a]] din 2015-16. FC Voluntari a câștigat 3-1 la general și a rămas în [[SuperLiga României|Superliga României]]. Cu jucătorii experimentați precum Vasile Maftei, Florin Cernat sau Laurențiu Marinescu în echipă, Voluntari s-a mobilizat în sezonul 2016-17 [[SuperLiga României|Superliga României]], terminând pe locul 9 și evitând o a doua bătălie de retrogradare consecutivă. === Câștigarea Cupei României === Cea mai mare realizare pentru club a fost câștigarea [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] împotriva lui [[AFC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], primul trofeu major în istoria sa scurtă. Finala competiției cu numărul 79, s-a desfășurat pe 27 mai 2017. La finalul celor 2 reprize de prelungiri scorul a fost 1-1; 5-3 după penaltiuri. Pentru Voluntari a egalat Laurențiu Marinescu, în minutul 84, iar din [[Penalti|penalty]] au marcat: Adrian Bălan, Laurențiu Marinescu, Mihai Voduț, Daniel Ivanovici și Cosmin Achim. === Câștigarea Supercupei României === '''Supercupa României 2017''' a fost cea de-a 19-a ediție a [[Supercupa României|Supercupei României]]. Meciul a avut loc între campioana [[Liga I|Ligii I]], [[FC Viitorul]], și câștigătoarea [[Cupa României 2016-2017|Cupei României 2016-2017]], FC Voluntari. Meciul a fost câștigat de FC Voluntari prin golul marcat de [[Costin Lazăr]], care a adus al doilea trofeu din istoria clubului. La finalul sezonului regular 2017-2018, Voluntari s-a aflat pe locul al 10-lea, iar play-out-ul l-a terminat pe locul 6, loc de baraj disputat cu [[FC Chindia Târgoviște|Chindia Târgoviște]]. La finalul celor două manșe, Voluntari și-a păstrat poziția în [[SuperLiga României|Superliga României]]. Sezonul 2018-2019 s-a terminat cu Voluntari pe locul 13 din 14 echipe, începând play-out-ul pe locul 7 din 8 echipe. După un parcurs bun, a terminat pe locul 5 chiar ultimul loc ce le asigura locul în [[SuperLiga României|Superliga României]]. Sezonul regular 2019-2020 Voluntari l-a terminat pe ultimul loc, 14. Dar la fel ca în sezonul precedent, a reușit un play-out bun, la final ocupând din nou locul 5, rămânând astfel în [[SuperLiga României|prima ligă]]. Voluntari a terminat pe 12 sezonul regulat 2020-2021, și a început play-out-ul de pe locul 6. A terminat play-out-ul pe locul 7, loc de baraj de menținere în [[SuperLiga României|Superliga României]]. Barajul l-a câștigat cu scorul general de 6-1, împotriva echipei [[AFC Dunărea Călărași|Dunărea Călărași]]. === Calificare în play-off === În [[Liga I 2021-2022|sezonul regular 2021-2022]] Voluntari a reușit să termine pe locul 6, iar la finalul play-off-ului au terminat mai bine, reușind să termine tot pe locul 4, care a fost cea mai bună clasare din istoria clubului. Totodată a reușit calificarea în finala [[Cupa României 2021-2022|Cupei României 2021-2022]], pierduta contra clubului [[Sepsi Sfântu Gheorghe]] cu scorul de 2-1. Pentru Voluntari a marcat Andres Dumitrescu (autogol). În [[SuperLiga României 2022-2023|sezonul regular 2022-2023]] echipa s-a clasat pe locul al 10-lea, la fel și la finalul play-out-ului. FC Voluntari a retrogradat la finalul sezonului 2023-2024, în urma eșecului de pe teren propriu (0-1) împotriva echipei [[FC Universitatea Cluj]]. == Stadion == {{Main|Stadionul Anghel Iordănescu}} [[File:Anghel Iordanescu stadium seen from outside.jpg|thumb|right|250px|Stadionul Anghel Iordănescu]] Clubul își joacă meciurile de acasă pe [[Stadionul Anghel Iordănescu]] din [[Voluntari]], care are o capacitate de 4.518 de locuri. == Palmares == [[File:Campioana Romania.png|20px]] '''[[SuperLiga României]]''' * '''Locul(4):''' [[Liga I 2021-2022|2021-22 ]] Retrogradare 2023-2024 [[File:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]''' * '''Campioană (1):''' [[Liga a II-a 2014-2015|2014-2015]] [[File:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a III-a]]''' * '''Campioană (1):''' [[Liga a III-a 2013-2014|2013-2014]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României]]''' * '''Câștigătoare (1):''' [[Cupa României 2016-2017|2016-2017]] [[Fișier:Roundel of Romania.svg|21px]] '''[[Supercupa României]]''' * '''Câștigătoare (1):''' [[Supercupa României 2017|2017]] == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q103168926|3=Mihael Onișa}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q105080363|3=Florinel Mitrea}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108132973|3=Daniel Toma}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q109256224|3=Vlad Andreș}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q110883410|3=Alberto Călin}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q111386616|3=Doru Andrei}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q114436944|3=Roberto Voican}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q122614512|3=Robert Mustacă}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q26132265|3=Andrei Pițian}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q28674053|3=Marvin Schieb}}|poz=A}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ionuț Panțîru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Slovacia|nr=|nume=[[Adam Nemec]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Cehia|nr=|nume={{Ill-wd|Q372106|3=Antonín Fantiš}}|poz=}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q50414291|3=Radu Crișan}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume={{Ill-wd|Q56868110|3=Mickaël Panos}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Nicolae Carnat]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61972229|3=Alexandru Gîț}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q63212806|3=Cătălin Alexe}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q64523494|3=Angelo Cocian}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q75837892|3=George Merloi}}|poz=M}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} === Voluntari II === {{updated|6 November 2018}} Antrenori : FLORIN MORAR {{Fs start}} {{Fs player|no=1 |nat=ROU|pos=GK|name=Alexandru Dragomir}} {{Fs player|no=12 |nat=ROU|pos=GK|name= Paraschiv Daniel}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=DF|name=George Buliga|other=[[Captain (association football)|Vice-Captain]]}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=DF|name=Dan Dinu}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=DF|name=Cornel Gheorghe}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=DF|name=Sebastian Ignat|other=[[Captain (association football)|Captain]]}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=DF|name=[[Bogdan Mitache]]}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=MF|name=Viorel Brocea}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=MF|name=Mario Dumitru}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=MF|name=Cristian Ghiurcă}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=MF|name=Eduard Gogoi}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=MF|name=Omar Kasabji}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=MF|name=[[Laurențiu Manole]]}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=MF|name=Cristian Nica}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=MF|name=David Nistor}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=MF|name=Eduard Vraciu}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=FW|name=Florin Bălan}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=FW|name= Ioniță Valentin}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=FW|name=Iustin Drăgănoaia}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=FW|name=[[Cezar Trandafirescu]]}} {{Fs end}} == Oficialii clubului == {| class="wikitable" |+ | === Consiliul de administrație === {| class="wikitable" !Rol !Nume |- |Proprietar |Orașul Voluntari |- |Președinte |Robert Frunză |- |Președinte executiv |Gabriel Tamaș |- |Director general |Bogdan Bălănescu |- |Director economic |Diana Istrate |- |Director sportiv |Florin Cernat |- |Consilier sportiv |Gabriel Popescu |- |director administrativ |Ionuț Bogaciu |- |Manager centru tineret |Mircea Rădulescu |- |Coordonator Centrul de Tineret |Cătălin Bârleanu |- |Organizator de competiții |Emil Badea |- |Secretar |Florin Verigeanu |- |Responsabil pentru comandă și siguranță |Iulian Ghirie |- |Ofițer de presă |Radu Oprișan |} * <small>Ultima actualizare: 7 februarie 2021</small> | === Personal tehnic actual === {| class="wikitable" !Rol !Nume |- |Antrenor principal |Claudiu Niculescu |- |Antrenor secund |Sorin Popescu |- |Antrenor secund |Viorel Tănase |- |Antrenor de portari |Dumitru Hotoboc |- |Antrenor de fitness |Lucian Păun |- |Medici |Costin Dan Vlad Cîrstea |- |Kinetoterapeut |Ionuț Stoica Dan Sarivan |- |Maseuri |Florin Dragne |- |Magazioner |Dan Ilie Marian Mirescu |} |} == Parcursul competițional == {{col-begin}} {{col-2}} {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" |- style="background:#58c8de;color:white;border:1px solid #033b74;" | Sezon | Divizie | Loc | Note | Cupa României |- | [[Liga a II-a 2025-2026|2025-26]] || [[Liga a II-a]] || TBD || || [[Cupa României 2025-2026|TBD]] |- | [[Liga a II-a 2024-2025|2024–25]] || Liga a II-a || 4 || || [[Cupa României 2024-2025#Play-off|Play-off]] |- | [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || [[SuperLiga României]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''15''' || Retrogradată || [[Cupa României 2023-2024#Semifinale|Semifinale]] |- | [[SuperLiga României 2022-2023|2022–23]] || SuperLiga României || 9 || || [[Cupa României 2022-2023#Grupa A|Faza grupelor]] |- | [[Liga I 2021-2022|2021–22]] || [[Liga I]] || 4 || || bgcolor=silver| [[Cupa României 2021-2022#Finala|Finalistă]] |- | [[Liga I 2020-2021|2020–21]] || Liga I || 13 || Câștigătoarea barajului de promovare/menținere || [[Cupa României 2020-2021#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga I 2019-2020|2019–20]] || Liga I || 11 || || [[Cupa României 2019-2020#Optimi de finală|Optimi]] |- | [[Liga I 2018-2019|2018–19]] || Liga I || 11 || || [[Cupa României 2018-2019#Optimi|Optimi]] |} {{col-2}} {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" |- style="background:#58c8de;color:white;border:1px solid #033b74;" | Sezon | Divizie | Loc | Note | Cupa României |- | [[Liga I 2017-2018|2017–18]] || Liga I || 12 ||Câștigătoarea barajului de promovare/menținere || [[Cupa României 2017-2018#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga I 2016-2017|2016–17]] || Liga I || 9 || || style="text-align:center; background:gold" |[[Cupa României 2016-2017#Finala|Câștigătoare]] |- | [[Liga I 2015-2016|2015–16]] || [[Liga I]] || 12 ||Câștigătoarea barajului de promovare/menținere|| [[Cupa României 2015-2016#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |- | [[Liga a II-a 2014-2015#Seria I|2014–15]] || [[Liga a II-a]] <small>(Seria I)</small> |align=center bgcolor=gold|'''1 (C)''' |Promovată |align=center| [[Cupa României 2014-2015#Faza a V-a|Turul cinci]] |- | [[Liga a III-a 2013-2014#Seria II|2013–14]] |align=center| [[Liga a III-a]] <small>(Seria a II-a)</small> |align=center bgcolor=gold|'''1 (C)''' |Promovată |align=center| Turul cinci |- | [[Liga a III-a 2012-2013#Seria III|2012–13]] |align=center| Liga a III-a <small>(Seria a III-a)</small> |align=center| 7 | |align=center| Turul trei |- | [[Liga a III-a 2011-2012#Seria II|2011–12]] |align=center| Liga a III-a <small>(Seria a II-a)</small> |align=center| 6 | |align=center| Turul partu |- | [[Liga a III-a 2010-2011#Seria II|2010–11]] |align=center| Liga a III-a <small>(Seria a II-a)</small> |align=center| 6 | | alin=center | |} {{col-end}} == Jucători emblematici == Jucătorii enumerați aici au jucat cel puțin un meci internațional pentru țara lor. '''Croația''' * {{CRO|#}} [[Saša Novaković]] '''Coasta de Fildes''' * {{CIV|#}} [[Hamed Koné]] '''România''' * {{ROU|#}} [[Tiberiu Bălan]] * {{ROU|#}} [[Nicolae Grigore]] * {{ROU|#}} [[Laurențiu Iorga]] * {{ROU|#}} [[Vasile Maftei]] * {{ROU|#}} [[Florin Maxim]] * {{ROU|#}} [[Daniel Pancu]] * {{ROU|#}} [[Paul Pârvulescu]] * {{ROU|#}} [[Sorin Rădoi]] * {{ROU|#}} [[Laurențiu Rus]] * {{ROU|#}} [[Dinu Todoran]] '''Tunisia''' * {{Flag|TUN}} [[Aïssa Laïdouni]] '''Țările de Jos''' * {{Flag|NED}} [[John Goossens]] == Antrenori == * {{flagicon|România}} [[Romeo Bunică]] (iulie 2010—iunie 2011) * {{flagicon|România}} [[Bogdan Andone]] (iulie 2011–octombrie 2012) * {{flagicon|România}} [[Romeo Bunică]] (octombrie 2012–iulie 2013) * {{flagicon|România}} [[Adrian Iencsi]] (iulie 2013-iunie 2014) * {{flagicon|România}} [[Ilie Poenaru]] (iunie 2014—iunie 2015) * {{flagicon|România}} [[Bogdan Vintilă]] (iulie 2015—14 august 2015) * {{flagicon|România}} [[Flavius Stoican]] (15 august 2015—24 septembrie 2015) * {{flagicon|România}} [[Mircea Rădulescu]] (24 septembrie 2015—8 octombrie 2015) * {{flagicon|România}} [[Gheorghe Multescu]] (8 octombrie 2015—22 ianuarie 2016) * {{flagicon|România}} [[Ionel Ganea]] (24 ianuarie 2016—25 aprilie 2016) * {{flagicon|România}} [[Sorin Popescu]] (27 aprilie 2016—12 iunie 2016) * {{flagicon|România}} [[Florin Marin]] (12 iunie 2016—10 martie 2017) * {{flagicon|România}} [[Dinu Todoran]] (10 martie 2017—2 aprilie 2017) * {{flagicon|România}} [[Claudiu Niculescu]] (3 aprilie 2017—14 aprilie 2018) * {{flagicon|România}} [[Adrian Mutu]] (14 aprilie 2018—14 iunie 2018) * {{flagicon|România}} [[Daniel Oprița]] (21 iunie 2018—21 august 2018) * {{flagicon|România}} [[Dinu Todoran]] (25 august 2018—7 noiembrie 2018) * {{flagicon|Italia}} [[Cristiano Bergodi]] (8 noiembrie 2018—6 ianuarie 2020) * {{flagicon|România}} [[Mihai Teja]] (8 ianuarie 2020—28 decembrie 2020) * {{flagicon|România}} [[Bogdan Andone]] (29 decembrie 2020—6 mai 2021) * {{flagicon|România}} [[Liviu Ciobotariu]] (7 mai 2021-8 iunie 2023) * {{flagicon|România}} [[Ilie Poenaru]] (8 iunie 2023—31 ianuarie 2024) * {{flagicon|România}} [[Nicolae Dică]] (31 ianuarie 2024—12 martie 2024) * {{flagicon|România}} [[Florin Pârvu]] (12 martie 2024—6 iunie 2024) * {{flagicon|România}} [[Claudiu Niculescu]] (6 iunie 2024—) == Note == <references /> == Legături externe == * [https://fcvoluntari.ro/ Site oficial] * [http://ro.soccerway.com/teams/romania/cs-fc-petrolul-zf1948-berca/11607/venue/ Profil pe ro.soccerway.com] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160402051619/http://ro.soccerway.com/teams/romania/cs-fc-petrolul-zf1948-berca/11607/venue/ |date=2016-04-02 }} * [http://www.transfermarkt.ro/ro/fc-voluntari/startseite/verein_40843.html Profil pe transfermarket.ro] * [https://www.flashscore.ro/echipa/fc-voluntari/WIoSeFi4/ Rezultate FC Voluntari] - rezultate curente meciuri FC Voluntari {{Liga a II-a}} {{DEFAULTSORT:Voluntari}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Ilfov]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Supercupei României la fotbal]] [[Categorie:Fondări în 2010 în România]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] qpkxhf2um342zwbguzadqtmeuu4ue61 0 1168283 17024007 13590730 2025-06-10T14:36:01Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1995]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024007 wikitext text/x-wiki {{despre|o carte|un film|Din nou pe pământ}}{{titlu cursiv}} {{Carte | titlu = Din nou pe Pământ | titlu_original = Earthfall | traducător = Radu Săndulescu | coperta = [[Fișier:OSChomecoming4.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Orson Scott Card]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Cristi Florescu | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Întoarcerea acasă]] | subiect = | gen = SF | editura = [[Editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 1995 | data_apariției_în_românia = 2013 | media_type = | număr_pagini = 496 | isbn = 978-606-579-452-8 | oclc = | precedată_de = [[Navele Pământului]] | urmată_de = [[Născuți pe Pământ]] }} '''''Din nou pe Pământ''''' (1995) (engleză: ''Earthfall'') este al patrulea roman din Saga ''[[Întoarcerea acasă]]'' de [[Orson Scott Card]], o prezentare SF a primelor sute de ani din [[Cartea lui Mormon]]. A apărut inițial în 1995 la [[Tor Books]], iar în limba română în 2013 la [[Editura Nemira]]. == Intriga == {{sinopsis}} Copiii de pe ''Wetchik'' sunt gata să urce la bordul navei spațiale ''Basilica'' pentru a se îmbarca în călătoria lor de la planeta ''Harmony'' înapoi către planeta de origine a omenirii: [[Pământ]]ul. Cu toate acestea, rivalitatea dintre ''Nafai'' și ''Elemak'' sugerează că drumul spre Pământ numai liniștit nu va fi. Fiecare facțiune deja și-a făcut planuri ascunse de se a trezi prematur din [[hibernare]], pentru a fi în avantaj atunci când va avea loc aterizarea. Copiii devin pioni în lupta pentru putere a părinților - potențialii adulți de mare valoare pot consolida fiecare facțiune. Dar ''SupraSufletul'' (''Oversoul'') preia în cele din urmă controlul, deoarece a încărcat o copie a sa în computerul central al ''Basilicei'', totul pentru a putea monitoriza nava spațială în orice moment. După aterizarea navei pe Pământ, pacea fragilă de la bord este doar o mască a pasiunilor tulburătoare din rândul echipajului. Pe Pământ trăiesc însă și rase extraterestre misterioase și simbiotice care au evoluat aici de la plecarea omenirii. Încercarea de a se înțelege cu ''Îngerii'' (''Angels '' - o rasă de lilieci gigant) și cu ''Săpătorii'' (''Diggers'' - șobolani gigant), așa cum le-a fost prefigurat în visele lor, nu este o sarcină ușoară. Pe tot parcursul acestui roman accentul cade pe îndepărtarea de generația originală de personaje în scopul delimitării trecerii timpului. Facțiunile care s-au dezvoltat în rândul generației inițiale s-au extins acum la copiii lor, dar nu din vina copiilor. Nafai însuși și ai lui "Nafari" în viață lucrează în primul rând cu rasa de ''Îngeri'', în timp ce "Elemaki" colaborează mai strâns cu ''Săpătorii''. Această disociere în cele din urmă va rupe aproape toate legăturile, literalmente, dintre Hushidh și Cheveya - între Nafai și fratele lui mai mare, Elemak. În timp ce furia și ura lui ''Elemak'' pentru ''Nafai'' crește, sentimentele sale se transmit familiei sale și ''Săpătorilor'', punând bazele pentru război. După moartea lui Volemak, ''Nafarii'' migrează spre nord, departe de locul aterizării, pentru a întemeia o nouă națiune alături de ''Îngeri'', Elemak preia conducerea ''Săpătorilor'', iar Shedemei urcă pe orbită cu nava, de unde supraveghează Pământul. ===Capitolele cărții=== {{col-begin}} {{col-2}} * Prolog ;Cartea I - Dacă mă voi trezi înainte de a muri * '''1''' - Ceartă cu Dumnezeu * '''2''' - Chipul Celui Străvechi * '''3''' - Secrete * '''4''' - Putere de convingere * '''5''' - Cel care trage cu urechea * '''6''' - Zeul cel urât * '''7''' - Furtună pe mare * '''8''' - Dezlegat {{col-2}} ;Cartea a II-a - Aterizarea pe Pământ * '''9''' - Observatori * '''10''' - Căutătorii * '''11''' - Găuri * '''12''' - Prieteni * '''13''' - Ucideri * '''14''' - Vorbe * '''15''' - Divizări * '''16''' - Comandant de navă spațială {{col-end}} == Lista personajelor == * '''Nafai''' - fiul lui Volemak și al Rasei, este ales de Sufletul Suprem să conducă oamenii spre Pământ * '''Luet''' - vizionară în ape, soția lui Nafai * '''Elemak''' - fiul lui Volemak cu Hosni, este conducătorul caravanei prin deșerturile planetei Harmony și conducătorul facțiunii care i se opune lui Nafai * '''Eiadh''' - nepoata Rasei, soția lui Elemak * '''Volemak''' - cel mai vârstnic membru al caravanei, autoritatea sa este acceptată de întreg grupul de pelerini; este tatăl lui Elemak, Mebbekew, Issib, Nafai și Oykib * '''Rasa''' - soția lui Volemak, autoritatea ei este la fel de respectată ca și a lui Volemak, este mama lui Sevet, Kokor, Issib Nafai și Oykib * '''Mebbekew''' - fiul lui Volemak cu Hosni, frate bun cu Elemak a cărui mână dreaptă este, fost actor * '''Dol''' - nepoata Rasei, soția lui Mebbekew * '''Zdorab''' - fost bibliotecar în grija căruia se afla Catalogul Sufletului Suprem, homosexual * '''Shedemei''' - geneticiană de geniu, soția lui Zdorab, este aleasă de Sufletul Suprem să supravegheze Pământul de pe orbită * '''Issib''' - fiul lui Volemak și al Rasei, frate bun cu Nafai, infirm, se descurcă foarte bine în comunicare cu Catalogul * '''Hushidh''' - oracol, sora lui Luet, soția lui Issib, „vede” legăturile care există între membrii comunității * '''Kokor''' - fiica Rasei cu Gaballufix, fostă cântăreață, fire libertină * '''Obring''' - soțul lui Kokor * '''Sevet''' - fiica Rasei cu Gaballufix, soră bună cu Kokor, fire libertină * '''Vas''' - soțul lui Sevet, bun căutător de urme, răzbunător, îl ucide pe Obring pentru că s-a culcat cu soția sa și este ucis la rândul său de Mebbekew * '''Chveya''' - fiica lui Luet și Nafai, născută după plecarea în pelerinaj, „vede” legăturile care se formează între membrii comunității * '''Oykib''' - fiul lui Volemak și al Rasei, născut după plecarea în pelerinaj, devine soțul Chveyei * '''Protchnu''' - fiul lui Elemak și al lui Eiadh, născut după plecarea în pelerinaj * '''Poto''' și '''pTo''' - Îngeri gemeni, primii care stabilesc legătura cu oamenii veniți de pe Harmony * '''Fusum''' - rege de sânge din comunitatea Săpătorilor * '''Emeezem''' - consoarta regelui războiului Mufruzhuuzh, conducătoare religioasă a Săpătorilor == Opinii critice == ''The New York Times'' consideră cartea „o lectură palpitantă ce confirmă talentul extraordinar al autorului [și care] continuă la același nivel o poveste care a încântat milioane de cititori”<ref name="Critici">ORSON SCOTT CARD - ''Din nou pe Pământ'', ed. Nemira, 2013, coperta a IV-a.</ref>, în timp ce ''SF Site'' o descrie ca „o călătorie seculară prin meandrele spațiului, povestită în stilul inegalabil al unui scriitor fără rival”<ref name="Critici" />. ''Publishers Weekly'' vede în al patrulea volum al seriei „o carte plină de acțiune, cu o intrigă complexă, în care calitățile recunoscute ale lui Card sunt la ele acasă - personaje bine construite și o poveste care propune teme morale complexe”, dar crede că „pe măsură ce ritmul narativ se accelerează, ultimele episoade se fragmentează, iar personajele se pierd în fundal”<ref>[http://www.publishersweekly.com/978-0-312-93039-4 Din nou pe Pământ], recenzie pe Publishers Weekly, 5 ianuarie 1995.</ref>. == Referințe și note == <references /> == Legături externe == * [http://www.hatrack.com/osc/books/efall.shtml Din nou pe Pământ], prezentare și primul capitol pe Hatrack.com * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?2289 Din nou pe Pământ] pe ISFDB {{Orson Scott Card}} [[Categorie:Cărți din 1995]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Orson Scott Card]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Întoarcerea acasă]] [[Categorie:Cărți Tor Books]] [[Categorie:1995 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1995]] jlrhxz8xpbn5md8j9zb9l27fbf5200e 0 1190010 17025067 16844156 2025-06-11T09:39:56Z Dantare 460470 17025067 wikitext text/x-wiki [[File:MdAlegeri2003.svg|thumb|200px|Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială]] {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegeri locale din 2003 în Republica Moldova''' au avut loc pe [[25 mai]] și [[8 iunie]]. În urma alegerilor au fost aleși 898 primari, 1,126 consilieri raionali și 10,841 consilieri sătești/comunali/orășenești<ref>[http://www.e-democracy.md/elections/local/2003/ Alegerile locale generale din 25 mai și 8 iunie 2003/. E-democracy.md]</ref>. Primul tur de scrutin din 25 mai a fost validat, în toate cele 35 de [[Circumscripție electorală|circumscripții electorale]] fiind depășit baremul de validare a alegerilor de 1/3. Deoarece pe 25 mai, în 397 localități nici-unul dintre candidații la funcția de primar nu a acumulat 50% din voturile alegătorilor necesare pentru victoria în alegeri, pe 8 iunie a fost organizat turul doi de scrutin. == Rezultate == {| class="wikitable" style="text-align: right" |- !style="background-color:#E9E9E9" align=center colspan="2" valign=center|Partide și blocuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Consilii raionale și municipale !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Consilii orășenești și sătești !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Primari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri |- |bgcolor="#c12025"| |align=left|[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |align="right"|595,289 |align="right"|48.10 |align="right"|615 |align="right"|473,411 |align="right"|44.90 |align="right"|5,416 |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|368 |- |bgcolor="#FFF503"| |align=left|[[Blocul electoral “Alianța Social-Liberală Moldova Noastră”]] |align="right"|247,205 |align="right"|19.98 |align="right"|227 |align="right"|215,823 |align="right"|20.47 |align="right"|2,402 |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|191 |- |bgcolor="#0065ff"| |align=left|[[Partidul Popular Creștin Democrat]] |align="right"|109,822 |align="right"|8.87 |align="right"|82 |align="right"|66,958 |align="right"|6.35 |align="right"|570 |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|20 |- |bgcolor="#333399"| |align=left|[[Partidul Democrat din Moldova]] |align="right"|95,030 |align="right"|7.68 |align="right"|92 |align="right"|91,119 |align="right"|8.64 |align="right"|936 |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|73 |- | |align=left|[[Blocul electoral PSD-PSL|Blocul electoral &ldquo;PSD-PSL&rdquo;]] |align="right"|54,838 |align="right"|4.43 |align="right"|38 |align="right"|49,729 |align="right"|4.72 |align="right"|500 |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|44 |- |bgcolor="#8DC63F"| |align=left|[[Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |align="right"|32,198 |align="right"|2.60 |align="right"|31 |align="right"|27,934 |align="right"|2.65 |align="right"|268 |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|18 |- | |align=left|[[Uniunea Centristă din Moldova]] |align="right"|19,707 |align="right"|1.59 |align="right"|13 |align="right"|19,437 |align="right"|1.84 |align="right"|167 |align="right"|— |align="right"|— |17 |- | |align=left|[[Mișcarea social-politică Ravnopravie|Mișcarea Republicană &ldquo;Ravnopravie&rdquo;]] |align="right"|10,495 |align="right"|0.85 |align="right"|3 |align="right"|4,557 |align="right"|0.43 |align="right"|35 |align="right"|— |align="right"|— |2 |- | |align=left|[[Partidul Socialist din Moldova]] |align="right"|2,514 |align="right"|0.20 |align="right"|— |align="right"|1,951 |align="right"|0.19 |align="right"|21 |align="right"|— |align="right"|— |3 |- | |align=left|[[Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Nadejda”|Mișcarea Profesioniștilor &ldquo;Speranța-&#1053;&#1072;&#1076;&#1077;&#1078;&#1076;&#1072;&rdquo;]] |align="right"|2,227 |align="right"|0.18 |align="right"|2 |align="right"|2,297 |align="right"|0.22 |align="right"|19 |align="right"|— |align="right"|— |3 |- | |align=left|[[Partidul Republican din Moldova]] |align="right"|960 |align="right"|0.08 |align="right"|— |align="right"|626 |align="right"|0.06 |align="right"|4 |align="right"|— |align="right"|— | align="right" |— |- |bgcolor="#E53A3A"| |align=left|[[Partidul Socialiștilor din Republica Moldova]] |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|1,814 |align="right"|0.17 |align="right"|22 |align="right"|— |align="right"|— |2 |- | |align=left|[[Mișcarea social-politică „Forța Noua”|Mișcarea &ldquo;Forța Nouă&rdquo;]] |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|— |align="right"|162 |align="right"|0.02 |align="right"|2 |align="right"|— |align="right"|— | align="right" |— |- |bgcolor="lightgray"| |align=left|Candidați independenți |align="right"|67,233 |align="right"|5.43 |align="right"|23 |align="right"|98,650 |align="right"|9.36 |align="right"|479 |align="right"|— |align="right"|— |157 |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,237,518 |95.72 | — | 1,054,468 | 95.72 | — | 1,353,876 | 97.55 |— |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |55,370 |4.28 | — | 47,199 | 4.28 | — | 34,020 | 2.45 |— |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,205,221''' |'''100.00''' | '''1,126''' | '''1,736,391''' | '''100.00''' | '''10,841''' | '''2,299,171''' | '''100.00''' |'''898''' |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,293,955 |58.68 | — | 1,101,667 | 63.45 | — | 1,339,470 | 58.26 |— |- | colspan="11" align="left" |Sursa: [http://www.e-democracy.md/elections/local/2003/ e-democracy.md] |} === Rezultatele pentru consiliile raionale și municipale === {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] !rowspan="1" |[[Alianța „Moldova Noastră”|BeASLMN]] !rowspan="1" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|PPCD]] !rowspan="1" |[[Partidul Social Democrat European|PDM]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] | align="right" |35,46% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''65,24%''' | align="right" |5,80% | align="right" |4,57% | align="right" |1,43% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] | align="right" |45,43% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''43,91%''' | align="right" |24,99% | align="right" |14,78% | align="right" |2,88% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] | align="right" |59,99% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''47,94%''' | align="right" |24,63% | align="right" |8,50% | align="right" |7,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] | align="right" |75,33% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''47,49%''' | align="right" |10,72% | align="right" |— | align="right" |18,12% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] | align="right" |67,72% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''62,87%''' | align="right" |12,43% | align="right" |4,74% | align="right" |8,03% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] | align="right" |61,93% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''44,39%''' | align="right" |28,96% | align="right" |10,25% | align="right" |6,46% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] | align="right" |75,22% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''46,24%''' | align="right" |16,44% | align="right" |5,92% | align="right" |16,59% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] | align="right" |62,89% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''45,19%''' | align="right" |15,27% | align="right" |9,54% | align="right" |9,20% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] | align="right" |59,66% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''39,62%''' | align="right" |28,57% | align="right" |8,51% | align="right" |10,00% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] | align="right" |72,88% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''56,42%''' | align="right" |21,45% | align="right" |8,97% | align="right" |7,07% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] | align="right" |60,76% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''40,86%''' | align="right" |27,46% | align="right" |10,37% | align="right" |14,28% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] | align="right" |66,22% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''52,15%''' | align="right" |17,41% | align="right" |8,76% | align="right" |5,35% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] | align="right" |68,19% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''48,67%''' | align="right" |11,57% | align="right" |3,44% | align="right" |19,01% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] | align="right" |57,57% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''51,83%''' | align="right" |20,50% | align="right" |1,99% | align="right" |6,97% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] | align="right" |64,78% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''57,96%''' | align="right" |13,64% | align="right" |3,09% | align="right" |10,79% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] | align="right" |69,20% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''53,87%''' | align="right" |14,93% | align="right" |5,75% | align="right" |13,13% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] | align="right" |74,59% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''54,43%''' | align="right" |15,27% | align="right" |5,87% | align="right" |9,98% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] | align="right" |62,79% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''50,62%''' | align="right" |11,42% | align="right" |4,10% | align="right" |3,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] | align="right" |61,84% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''43,29%''' | align="right" |24,81% | align="right" |6,78% | align="right" |18,69% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] | align="right" |55,26% | align="right" |32,72% | align="right" style="background: #FFF503; width: 100px;" |'''39,06%''' | align="right" |9,58% | align="right" |5,35% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] | align="right" |69,32% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''52,28%''' | align="right" |29,90% | align="right" |9,89% | align="right" |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] | align="right" |65,72% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''41,03%''' | align="right" |25,66% | align="right" |14,68% | align="right" |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] | align="right" |76,62% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''73,54%''' | align="right" |7,82% | align="right" |4,82% | align="right" |8,80% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] | align="right" |57,47% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''34,67%''' | align="right" |18,68% | align="right" |11,69% | align="right" |5,61% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] | align="right" |69,63% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''47,63%''' | align="right" |23,76% | align="right" |8,70% | align="right" |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] | align="right" |66,96% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''58,37%''' | align="right" |12,62% | align="right" |4,38% | align="right" |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] | align="right" |65,71% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''50,32%''' | align="right" |16,61% | align="right" |8,44% | align="right" |3,89% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] | align="right" |64,31% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''51,61%''' | align="right" |17,58% | align="right" |4,10% | align="right" |17,40% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] | align="right" |57,16% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''40,78%''' | align="right" |23,12% | align="right" |15,04% | align="right" |9,11% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] | align="right" |69,12% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''47,39%''' | align="right" |16,46% | align="right" |8,27% | align="right" |10,36% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] | align="right" |64,87% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''41,83%''' | align="right" |19,83% | align="right" |9,36% | align="right" |5,58% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] | align="right" |69,04% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''62,31%''' | align="right" |2,11% | align="right" |2,19% | align="right" |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] | align="right" |71,00% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''35,30%''' | align="right" |28,26% | align="right" |10,08% | align="right" |14,30% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] | align="right" |61,40% | align="right" style="background: #c12025; width: 100px;" |'''52,79%''' | align="right" |11,01% | align="right" |7,96% | align="right" |10,91% |- !Total ! 58,68% ! 48,10% ! 19,98% ! 8,87% ! 7,68% |- |} <gallery> MdAlegeri2003prez.svg|Harta prezenței la vot pe raion MdAlegeri2003pcrm.svg|Rezultatele pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pe raioane: {{legend|#d25d61|70–80%}}{{legend|#d9777a|60–70%}}{{legend|#df8d90|50–60%}}{{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}} MdAlegeri2003aslmn.svg|Rezultatele pentru Alianța ”Moldova Noastră” pe raion: {{legend|#f6f3b2|30–40%}}{{legend|#f8f6c6|20–30%}}{{legend|#faf9da|10–20%}}{{legend|#fdfcec|0–10%}} MdAlegeri2003ppcd.svg|Rezultatele pentru Partidul Popular Creștin Democrat pe raion: {{legend|#d7e7ff|10–20%}}{{legend|#ebf3ff|0–10%}} MdAlegeri2003pdm.svg|Rezultatele pentru Partidul Democrat din Moldova pe raion: {{legend|#dfdfef|10–20%}}{{legend|#efeff7|0–10%}} </gallery> ==Referințe== <references /> {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri locale în Republica Moldova]] [[Categorie:2003 în Republica Moldova]] nb9xpg3b8hnccvsw33l5hkl2clhvidt 0 1190208 17024024 15440864 2025-06-10T14:42:02Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1986]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024024 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Cioburi de onoare | titlu_original = Shards of Honor | traducător = [[Ona Frantz]] | coperta = [[Fișier:BUJOLD_Lois_McMaster_-_Cioburi_de_onoare.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Lois McMaster Bujold]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = {{SUA}} | limba = engleză | seria = [[Saga Vorkosigan]] | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = Editura Paladin | data_apariției = 1986 | data_apariției_în_românia = 2012 | media_type = | număr_pagini = 328 | isbn = 978-973-124-838-7 | oclc = | precedată_de = Falling Free | urmată_de = [[Barrayar]] }} '''''Cioburi de onoare''''' (1986) (titlu original ''Shards of Honor'') este un roman [[science fiction]] al autoarei [[Lois McMaster Bujold]], primul din [[Saga Vorkosigan]]. Romanul a fost inclus în 1996 în volumul omnibus ''Cordelia's Honor'' împreună cu romanul ''[[Barrayar]]''.<ref>[https://images-na.ssl-images-amazon.com/images/I/71J9+rLiU8L.jpg Coperta IV a volumului]</ref> == Intriga == {{sinopsis}} Cordelia Naismith, căpitan al unei nave a Departamentului de Observații Astronomice a Coloniei Beta, explorează o planetă descoperită recent. Când baza este atacată, nava reușește să părăsească planeta, dar Cordelia și sublocotenentul Dubauer sunt prinși de Căpitanul Aral Vorkosigan de pe Barrayar, cunoscut ca „Măcelarul de pe Komarr”, victimă a unui complot pus la cale de rivalii politici. În timpul celor cinci zile în care călătoresc spre o bază secretă barrayarană de pe planetă, Cordelia află că Vorkosigan nu este deloc monstrul cu reputație proastă despre care s-a auzit și începe să fie atrasă de el. Sentimentul este reciproc și, înainte de a ajunge la bază, Vorkosigan îi cere să se mărite cu el. Ajutați de sergentul Bothari, cei doi pun capăt revoltei puse la cale de rivalii politici ai lui Vorkosigan, dar - înainte de a apuca să răspundă propunerii lui Vorkosigan - Cordelia este salvată de echipajul navei sale și dusă înapoi pe Colonia Beta. Barrayarul plănuiește invazia planetei Escobat, condusă de prințul Serg, viciosul moștenitor al împăratului Ezar. Cordelia este trimisă în misiune pentru a distrage atenția navelor de atac barrayarane, astfel încât prin [[gaura de vierme]] să poată fi livrată Escobarului o nouă armă defensivă betană, cu o putere devastatoare. Femeia este capturată și devine subiectul de tortură a sadicului vice-amiral Vorrutyer, din mâna căruia este salvată de sergentul Bothari, apoi devine musafira lui Vorkosigan, care o ascunde în cabina sa. Aflat aparent în dizgrație, Vorkosigan asistă la atacul condus de Prințul Serg și acoliții săi asupra Escobarului, căruia îi pune capăt arma trimisă de betani. Întregul grup loial prințului, împreună cu acesta, este ucis în timpul atacului, iar Cordelia înțelege că acest lucru a reprezentat manevra prin care împăratul - cu ajutorul lui Vorkosigan - a vrut să distrugă cuibul de vipere care submina Barrayarul și al cărui lider era chiar fiul său. Cordelia este dusă într-un lagăr situat pe aceeași planetă unde l-a întâlnit pe Vorkosigan, unde așteaptă încheierea negocierilor de pace dintre Barrayar și Colonia Beta. În urma acestora are loc un schimb de prizonieri, iar Cordelia revine pe Colonia Beta, unde autoritățile încearcă să o folosească pe post de element de propagandă anti-barrayarană. Cordelia refuză acest statut și intră într-un program de consiliere psihologică, în timpul căreia își dă seama că betanii bănuiesc că ea ar fi fost transformată de Vorkosigan în agentă a Barrayarului. Înainte ca tratamentul recomandat de autorități să ajungă la sondarea minții ei fără voia sa, Cordelia evadează de pe Colonia Beta și fuge în Imperiul Barrayar, unde se mărită cu Vorkosigan. Aflat pe moarte, împăratul Ezar Vorbarra îl desemnează pe Vorkosigan ca Regent al nepotului său în vârstă de patru ani, însărcinare pe care acesta o acceptă la sfatul Cordeliei. == Personaje == * '''Cordelia Naismith''' - căpitan al unei nave a Departamentului de Observații Astronomice a Coloniei Beta * '''Aral Vorkosigan''' - căpitan barrayaran, cunoscut ca „Măcelarul de pe Komarr” * '''Simon Illyan''' - locotenent din garda personală a împăratului * '''Bothari''' - sergent barrayaran aflat în subordinea lui Vorkosigan * '''Koudelka''' - [[sublocotenent]] barrayaran aflat în subordinea lui Vorkosigan * '''Stuben''' - locotenent în Departamentul de Observații Astronomice a Coloniei Beta * '''Dubauer''' - sublocotenent în Departamentul de Observații Astronomice a Coloniei Beta, a cărui sănătate mentală este afectată în urma unui atac cu disruptor * '''Vorrutyer''' - vice-amiral barrayaran, renumit pentru sadismul său * '''Serg''' - prinț, moștenitorul tronului Imperiului Barrayar * '''Dr. Mehta''' - psihiatru în Serviciul Medical al Corpului Expediționar al COloniei Beta * '''Taylor''' - comandor în Corpul Expediționar al Coloniei Beta * '''Ezar Vorbara''' - împărat, conducătorul Imperiului Barrayar * '''Freddy Neclintitul''' - președintele Coloniei Beta == Opinii critice == În recenzia scrisă pentru ''SF Reviews'', Thomas M. Wagner s-a declarat reticent în legătură cu unele elemente ale romanului, dar a concluzionat spunând că „''Cioburi de onoare'' este, în cele din urmă, un debut bun pentru Bujold (și) o [[Operă spațială|space opera]] bună”.<ref>Wagner, Thomas (2004) [http://www.sfreviews.net/shardsofhonor.html ''CIOBURI DE ONOARE''], ''SF Reviews.net'', accesat pe 25 decembrie 2013</ref> La rândul său, scriitorul român [[Michael Haulică]] a apreciat faptul că „personajele romanului sunt vii, nu doar niște gadgeturi dintr-un roman științifico-fantastic.”<ref>LOIS McMASTER BUJOLD - ''Cioburi de onoare'', ed. Paladin, 2012, coperta a IV-a.</ref> == Continuări și lucrări asociate == Versiunea publicată inițial din ''Cioburi de onoare''<ref>{{cite book|last=Bujold|first=Lois McMaster|title=Shards of Honor|year=1986|publisher=Baen Books|isbn=0-671-72087-2}}</ref> a fost o versiune trunchiată a unei opere mai complexe, al cărei titlu de lucru era ''Mirrors''. Pasajele omise au apărut în cele din urmă în povestirea "Urmări"<ref>{{cite journal|last=Bujold|first=Lois McMaster|title=Aftermaths|journal=Far Frontiers|year=1986|volume=V|issue=Primăvara}}</ref><ref>Ediția românească include această povestire.</ref> și în romanul câștigător al premiului Hugo ''[[Barrayar]]''.<ref>{{cite journal|last=Bujold|first=Lois McMaster|title=Barrayar|journal=Analog Science Fiction and Fact|year=1991|issue=Iulie - octombrie, 4 numere}}</ref> Cele trei părți au fost ulterior re-editate laolaltă sub titlul ''Cordelia's Honor''.<ref>{{cite book|last=Bujold|first=Lois McMaster|title=Cordelia's Honor|year=1996|publisher=Baen Books|isbn=0-671-87749-6}}</ref><ref>{{cite web|last=Bernardi|first=Michael|title=The Bujold Nexus - Bibliografie completă|url=http://www.dendarii.com/biblio.html#fiction|work=The Bujold Nexus|accessdate=24 decembrie 2012|date=24 iunie 2012}}</ref> În ''Barrayar'', Bothari devine un personaj mai important, la fel ca și Koudelka, cel care are o apariție episodică în ''Cioburi de onoare'', înainte să fie rănit grav. Simon Illyan devine și el un personaj important, în timp ce fetița Elena ajunge ostatică în mâinile dușmanilor lui Vorkosigan, împreună cu încă nenăscutul Miles Vorkosigan. În următorul roman publicat de Bujold, ''The Warrior's Apprentice'', Miles și Elena apar ca adolescenți, la 17 ani după evenimentele relatate în ''Barrayar''. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1239 Cioburi de onoare] pe ISFDB {{Lois McMaster Bujold}} [[Categorie:Cărți din 1986]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:1986 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Space opera]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1986]] ntfr2jr2z6nlz6qhp36wt8gwwzgkymu 0 1206949 17024027 16772385 2025-06-10T14:43:07Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2005]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024027 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Vânătoarea sfântă | titlu_original = The Hallowed Hunt | traducător = Raluca Chirvase și Raluca Mateescu | coperta = [[Fișier:BUJOLD_Lois_McMaster_-_Vanatoarea_sfanta.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Lois McMaster Bujold]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Dreamstime | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [http://www.dendarii.com/chalion.html Universul Chalionului] | subiect = | gen = [[fantezie|fantasy]] | editura = [[editura Tritonic|Tritonic]] | data_apariției = 2005 | data_apariției_în_românia = 2010 | media_type = | număr_pagini = 480 | isbn = 978-606-8139-23-4 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = [[Blestemul Chalionului]] }} '''''Vânătoarea sfântă''''' (2005) (titlu original ''The Hallowed Hunt'') este un roman [[fantezie|fantasy]] scris de [[Lois McMaster Bujold]]. Romanul a ocupat locul al patrulea în sondajul [[premiul Locus|Locus]] pentru cel mai bun roman fantasy.<ref>{{Citat web |url=http://www.locusmag.com/SFAwards/Db/NomLit20.html#684 |accessdate=2013-11-11 |titlu=Indexul Locus al premiilor SF |archive-date=2012-10-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121016201850/http://locusmag.com/SFAwards/Db/NomLit20.html#684 |dead-url=yes }}</ref> == Cadrul acțiunii == Acțiunea cărții se petrece în aceeași lume ca și cea din precedentele două romane fantasy ale lui Bujold, ''[[Blestemul Chalionului]]'' (2001) și ''[[Paladinul sufletelor]]'' (2003), într-o țară menționată doar în treacăt în acestea. În timp ce volumele anterioare prezentau un cadru a cărui tehnologie și societate o imitau pe cea din [[Evul Mediu]] european târziu și o [[teologie]] care curpindea cinci zeități, acest roman vorbește despre acumulări intenționate de spirite animale și umane, mult mai apropiate de ritualurile păgâne ale unei perioade mai timpurii. Intenția inițială a autoarei a fost ca seria să aibă câte un volum dedicat fiecărei zeități<ref>[http://www.tor.com/blogs/2011/03/gods-and-kingdoms-lois-mcmaster-bujolds-the-curse-of-chalion Zei și regate: Blestemul Chalionului de Lois McMaster Bujold] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131112062552/http://www.tor.com/blogs/2011/03/gods-and-kingdoms-lois-mcmaster-bujolds-the-curse-of-chalion |date=2013-11-12 }}, recenzie de Jo Walton</ref>. Astfel, dacă în ''Blestemul Chalionului'' a apărut Fiica, iar în ''Paladinul sufletelor'' Bastardul, în prezentul roman Fiul i se arată personajului principal, Ingrey. == Intriga == {{sinopsis}} Ingrey, care a primit în copilărie spiritul unui lup, este trimis să aducă la curte trupul răposatului Boleso, prințul moștenitor. Asasina acestuia, Ijada, este dusă și ea la curte pentru a fi judecată. Pe parcursul călătoriei, Ingrey află că Ijada a fost victima unui ritual vrăjitoresc condus de prințul Boleso, în urma căruia a primit spiritul unui leopard, gest care a determinat-o să-l ucidă. Situația asemănătoare în care se află îi apropie pe cei doi, iar Ingrey este prins la mijloc între datoria față de rege și dragostea pe care începe să o nutrească pentru Ijada. Pe drum, celor doi li se adaugă Wencel, o rudă a lui Ingrey, care ascunde în interiorul său spiritul unui cal. Cei trei ajung la curte, unde problema lor ajunge în atenția personalului de la Templu, care pedepsește aspru posedarea spiritelor. Se pare însă că spiritele celor trei nu sunt unele obișnuite, ci acumulări de spirite din mai multe vieți. Urmele acestora duc până în vremuri apuse de secole, când războinicii Străvechiului Weald au fost exterminați de darthacani în timpul unei bătălii de proporții epice. Spiritul care posedă trupul lui Wencel aparține de fapt fostului rege sfânt ucis în acea bătălie, care a rămas legat de lumea aceasta împreună cu cele ale războinicilor săi. Cu ajutorul spiritului lui Ingrey, acesta se eliberează de blestem și, deși acest lucru duce și la eliberarea spiritelor războinicilor uciși în acea bătălie, nu le permite să meargă la cei cinci zei. Pentru aceasta este nevoie de ajutorul spiritului Ijadei și a cinci dintre cei mai importanți oameni din regat - câte unul pentru fiecare zeu. În final, Ingrey se căsătorește cu Ijada și primește de la spirite împuternicirea de a deveni noul rege sfânt, o funcție pe care o va păstra doar în mod onorific. == Personaje == * '''Ingrey''' - bărbat aflat în slujba Maestrului Pecetlar Hetway, care a primit în copilărie spiritul unui lup în urma unui ritual orchestrat de tatăl său * '''Ijada''' - femeie dorită de prințul moștenitor Boleso, în care intră spiritul unui leopard în urma ritualului condus de prinț; îngrozită, Ijada îl ucide * '''Wencel''' - conte de Horseriver, un om posedat de spiritul regelui sfânt de pe vremea Străvechiului Weald * '''Hallana''' - Învățătoare a Templului și bună prietenă a Ijadei; în timpul ritualului eliberării spiritelor războinicilor morți, ea este reprezentanta Mamei * '''Oswin''' - [[Învățător]] al Templului, soțui Hallanei; în timpul ritualului eliberării spiritelor războinicilor morți, el este reprezentantul Tatălui * '''Lewko''' - Învățător al Templului; în timpul ritualului eliberării spiritelor războinicilor morți, el este reprezentantul Bastardului * '''Jokol''' - prinț din sudul îndepărtat, pornit în căutarea unui sfânt; în timpul ritualului eliberării spiritelor războinicilor morți, el este reprezentantul Fiicei * '''Biast''' - prinț moștenitor, viitorul rege după moartea lui Boleso; în timpul ritualului eliberării spiritelor războinicilor morți, el este reprezentantul Fiului * '''Fara''' - soția lui Wencel și sora prinților Biast și Boleso * '''Hetwar''' - Maestru Pecetlar == Opinii critice == Aprecierile criticii asupra romanului au fost în general pozitive. ''Publishers Weekly'' este de părere că „abilitatea lui Bujold de a menține un ritm susținut al acțiunii, păstrând în același timp veridicitatea ei într-o lume a minunilor maligne, face acest roman să strălucească pe alocuri”<ref name="Critica">[http://www.powells.com/biblio/9780060574741 Recenzii]</ref>. ''Mythprint'' apreciază că „merită explorat, oferind o nouă perspectivă asupra amestecului atrăgător de suspans, poveste de dragoste, eroism, politică și religii neconvenționale specific lui Bujold”<ref name="Critica"></ref>. Thomas M. Wagner îi acordă 3 stele și jumătate și, deși consideră că romanul readuce seria la stilul mai complex din ''Blestemul Chalionului'', admite că „este un adaos impresionant la canonul fantasy al lui Bujold”<ref>[http://www.sfreviews.net/hallowedhunt.html Vânătoarea sfântă], recenzie de Thomas M. Wagner pentru SF Reviews.net, 2005</ref>. De cealaltă parte, Greg Beatty - deși consideră că este mai plin de creativitate ca primele două cărți ale seriei - se arată dezamăgit de roman, găsind lipsuri în cadrul lui și condamnând schematizarea personajelor celor cinci zei<ref>[http://www.strangehorizons.com/reviews/2005/10/the_hallo.shtml ''Vânătoarea sfântă'' de Lois McMaster Bujold] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130421082748/http://www.strangehorizons.com/reviews/2005/10/the_hallo.shtml |date=2013-04-21 }}, recenzie de Greg Beatty pentru ''Strange Horizons'', 13 octombrie 2005</ref>. În acceași notă, Danielle L. Parker se arată dezamăgită de tratarea prea banală a unuia dintre personajele principale (Wencel, cel posedat de spiritul regelui sfânt), despre care consideră că avea un potențial mult mai mare<ref>[http://www.bewilderingstories.com/issue172/hallowed_hunt_rev.html Lois McMaster Bujold ''Vânătoarea sfântă''], recenzie de Danielle L. Parker, 2005</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?168818 Vânătoarea sfântă] pe ISFDB {{Lois McMaster Bujold}} [[Categorie:Cărți din 2005]] [[Categorie:Romane fantastice]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Opere de Lois McMaster Bujold]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2005]] g268nekrvh9dwu7z19ree1oulh4z527 0 1208789 17024409 16929902 2025-06-10T20:09:40Z Dantare 460470 17024409 wikitext text/x-wiki [[File:MdAlegeri1999.svg|thumb|200px|Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială]] {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegeri locale din 1999 în Republica Moldova''' au avut loc pe data de [[23 mai]]. La alegeri au participat 1,324,469 de alegători cu drept de [[vot universal]], adică 58.45% din cetățenii ce dispuneau de acest [[drept]]<ref>[http://www.parties.e-democracy.md/electionresults/1999local/#02 Alegerile locale din 1999. Adept.md]</ref>. [[Blocul comuniștilor, agrarienilor și socialiștilor]] a obținut cel mai mare rezultat (33.26%), fiind urmat de [[Alianța Centristă din Moldova]] (18.36%) și [[Convenția Democrată din Moldova]] (12.24%). == Rezultate == {| class="wikitable" style="text-align: right" |- !style="background-color:#E9E9E9" align=center colspan="2" valign=center|Partide și blocuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Consilii județene și municipale !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Consilii orășenești și sătești !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Primari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri |- |bgcolor="#c12025"| |align=left|[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Blocul comuniștilor, agrarienilor și socialiștilor]] |align="right"|405,063 |align="right"|33.26 |align="right"|118 |align="right"|355,562 |align="right"|32.17 |align="right"|2,235 |align="right"|251,647 |align="right"|22.78 |align="right"|124 |- |bgcolor="#0072bc"| |align=left|[[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”|Alianța Centristă din Moldova]] |align="right"|223,570 |align="right"|18.36 |align="right"|64 |align="right"|204,756 |align="right"|18.53 |align="right"|1,214 |align="right"|168,896 |align="right"|15.29 |align="right"|93 |- |bgcolor="#F0FF00"| |align=left|[[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”|Convenția Democrată din Moldova]] |align="right"|149,078 |align="right"|12.24 |align="right"|42 |align="right"|141,300 |align="right"|12.78 |align="right"|859 |align="right"|131,322 |align="right"|11.89 |align="right"|87 |- |bgcolor="#0065ff"| |align=left|[[Frontul Popular Creștin Democrat]] |align="right"|93,979 |align="right"|7.72 |align="right"|24 |align="right"|68,604 |align="right"|6.21 |align="right"|341 |align="right"|53,148 |align="right"|4.81 |align="right"|24 |- |bgcolor="#f26522"| |align=left|[[Partidul Forțelor Democratice]] |align="right"|85,911 |align="right"|7.05 |align="right"|24 |align="right"|90,487 |align="right"|8.19 |align="right"|505 |align="right"|85,390 |align="right"|7.73 |align="right"|51 |- |bgcolor="#a26a61"| |align=left|[[Uniunea social-democrată "Furnica-Speranța"]] |align="right"|69,150 |align="right"|5.68 |align="right"|16 |align="right"|54,536 |align="right"|4.93 |align="right"|249 |align="right"|42,377 |align="right"|3.84 |align="right"|18 |- |bgcolor="#FFED00"| |align=left|[[Partidul Național Liberal (Republica Moldova)|Partidul Național Liberal]] |align="right"|45,747 |align="right"|3.76 |align="right"|11 |align="right"|44,227 |align="right"|4.00 |align="right"|227 |align="right"|38,220 |align="right"|3.46 |21 |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Partidul Național Țărănesc din Moldova]] |align="right"|19,270 |align="right"|1.58 |align="right"|4 |align="right"|19,069 |align="right"|1.73 |align="right"|102 |align="right"|17,535 |align="right"|1.55 |13 |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Partidul Socialist din Moldova]] |align="right"|18,378 |align="right"|1.51 |align="right"|2 |align="right"|17,586 |align="right"|1.59 |align="right"|40 |align="right"|21,835 |align="right"|1.98 |5 |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Partidul Democrat-Popular din Moldova]] |align="right"|9,285 |align="right"|0.76 |align="right"|— |align="right"|5,429 |align="right"|0.49 |align="right"|25 |align="right"|5,289 |align="right"|0.48 |— |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Mișcarea social-politică republicană "Ravnopravie"]] |align="right"|9,092 |align="right"|0.75 |align="right"|1 |align="right"|1,880 |align="right"|0.17 |align="right"|4 |align="right"|952 |align="right"|0.09 |— |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Liga Națională a Tineretului din Moldova]] |align="right"|2,927 |align="right"|0.24 |align="right"|— |align="right"|347 |align="right"|0.03 |align="right"|— |align="right"|72 |align="right"|0.01 |— |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Noul Partid Național Moldovenesc]] |align="right"|1,873 |align="right"|0.15 |align="right"|— |align="right"|743 |align="right"|0.07 |align="right"|4 |align="right"|361 |align="right"|0.03 |— |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Partidul Dreptății Social-Economice din Moldova]] |align="right"|1,544 |align="right"|0.13 |align="right"|— |align="right"|1,099 |align="right"|0.10 |align="right"|8 |align="right"|698 |align="right"|0.06 |1 |- |bgcolor="lightgray"| |align=left|Candidați independenți |align="right"|83,137 |align="right"|6.83 |align="right"|6 |align="right"|99,666 |align="right"|9.01 |align="right"|292 |align="right"|314,828 |align="right"|28.50 |191 |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,218,004 |91.97 | — | 1,105,231 | 91.81 | — | 1,132,570 | 94.06 |— |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |106,465 |8.03 | — | 98,664 | 8.19 | — | 71,590 | 5.94 |— |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,265,852''' |'''100.00''' | '''312''' | '''1,920,358''' | '''100.00''' | '''6105''' | '''1,920,358''' | '''100.00''' |'''628''' |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,324,469 |58.45 | — | 1,203,895 | 62.69 | — | 1,204,160 | 62.70 |— |- | colspan="11" align="left" |Sursa: [http://www.e-democracy.md/elections/local/1999/ e-democracy.md] |} === Rezultatele pentru consiliile județene și municipal === {| class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- ! rowspan="1" |Unitate Teritorială ! rowspan="1" |Prezență ! rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|BeACS]] ! rowspan="1" |[[Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”|ACM]] ! rowspan="1" |[[Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova”|CDM]] ! rowspan="1" |[[Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova)|FPCD]] ! rowspan="1" |[[Partidul Forțelor Democratice|PFD]] ! rowspan="1" |[[Uniunea Social-Democrată ”Furnica-Speranța”|USDFS]] |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |41,60% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''31,95%''' |12,58% |14,70% |12,69% |4,20% |7,41% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |38,61% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''40,10%''' |10,18% |9,85% |11,50% |2,53% |7,90% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |38,09% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''34,71%''' |12,38% |13,63% |12,28% |3,25% |7,80% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |41,53% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''31,20%''' |12,35% |14,37% |14,43% |4,27% |7,39% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |37,40% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''28,26%''' |14,03% |14,42% |15,62% |3,94% |8,04% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |40,09% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''36,19%''' |12,51% |10,83% |11,68% |3,53% |8,53% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |56,88% |19,99% |15,31% | style="background: #F0FF00; width: 100px;" |'''24,53%''' |12,16% |7,67% |5,41% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag_of_Bălți_County.gif }} [[Județul Bălți (Republica Moldova)|Bălți]] |61,80% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''34,82%''' |22,62% |8,35% |5,00% |5,72% |7,21% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Cahul County.gif}} [[Județul Cahul (Republica Moldova)|Cahul]] |64,98% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''29,97%''' |17,68% |20,98% |8,81% |8,87% |3,45% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Chișinău County.gif}} [[Județul Chișinău (Republica Moldova)|Chișinău]] |57,76% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''29,88%''' |12,48% |19,94% |6,80% |11,89% |4,08% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Edineț County.gif}} [[Județul Edineț|Edineț]] |65,75% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''45,54%''' |17,85% |5,49% |6,97% |5,72% |3,07% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Lăpușna County.gif}} [[Județul Lăpușna (Republica Moldova)|Lăpușna]] |65,63% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''33,10%''' |25,23% |8,40% |6,35% |4,45% |3,97% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Orhei County.gif}} [[Județul Orhei (Republica Moldova)|Orhei]] |65,43% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''25,21%''' |20,10% |15,28% |7,16% |5,13% |4,86% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Soroca County.gif}} [[Județul Soroca (Republica Moldova)|Soroca]] |67,71% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''37,74%''' |19,51% |7,74% |5,13% |7,89% |9,62% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Tighina County.gif}} [[Județul Tighina (Republica Moldova)|Tighina]] |64,94% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''28,42%''' |16,39% |13,67% |6,86% |11,43% |4,32% |- | style="text-align:left" |{{flagicon image|Flag of Ungheni County.gif}} [[Județul Ungheni|Ungheni]] |61,67% | style="background: #c12025; width: 100px;" |'''31,18%''' |21,62% |12,12% |10,57% |10,77% |5,15% |- !Total ! '''58,45%''' ! '''33,26%''' ! '''18,36%''' ! '''12,24%''' ! '''7,72%''' ! '''7,05%''' ! '''5,68%''' |- |} <gallery> MdAlegeri1999prez.svg|Harta prezenței la vot pe județ MdAlegeri1999bcas.svg|Rezultatele pentru Blocul Comuniștilor, Agrarienilor și Socialiștilor pe județ: {{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f0cacb|20–30%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}} MdAlegeri1999acm.svg|Rezultatele pentru Alianța Centristă din Moldova pe județ: {{legend|#c2ddef|20–30%}}{{legend|#d7e9f4|10–20%}} MdAlegeri1999cdm.svg|Rezultatele pentru Convenția Democrată din Moldova pe județ: {{legend|#fbffc2|20–30%}}{{legend|#fdffd7|10–20%}}{{legend|#feffeb|0–10%}} MdAlegeri1999fpcd.svg|Rezultatele pentru Frontul Popular Creștin Democrat pe județ: {{legend|#d7e7ff|10–20%}}{{legend|#ebf3ff|0–10%}} MdAlegeri1999pfd.svg|Rezultatele pentru Partidul Forțelor Democratice pe județ: {{legend|#fde7dc|10–20%}}{{legend|#fef3ee|0–10%}} MdAlegeri1999usdfs.svg|Rezultatele pentru Uniunea Social-Democrată ”Furnica-Speranța” pe județ: {{legend|#f8f3f3|0–10%}} </gallery> ==Note== <references/> {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri locale în Republica Moldova]] [[Categorie:1999 în Republica Moldova]] g3etu6e1tzot9tnkn9embe4i9rwrhpz 0 1208829 17024348 16946999 2025-06-10T19:35:13Z Dantare 460470 17024348 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Alegeri | election_name = Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 1991 | country = Republica Moldova | previous_election = | previous_year = | next_election = Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 1996 | next_year = 1996 | type = prezidențiale | candidate1 = '''[[Mircea Snegur]]''' | party1 = '''[[FPM]]''' | party_name = no | image1 = [[Fișier:Mircea Snegur 1996 (cropped).jpg|120px]] | colour1 = 00a651 | before_election = | before_party = | election_date = 8 decembrie 1991 | title = [[Președintele Republicii Moldova|Președinte]] | 1blank = Procentaj | 1data1 = '''98,17%''' | popular_vote1 = '''1.909.915''' | turnout = '''82,88%''' | vote_type = Popular | map_image = MdAlegeri1991.svg | map_caption = Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială | after_election = [[Mircea Snegur]] | after_party = [[FPM]] }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 1991''' au avut loc pe [[8 decembrie]]<ref name="NS">Nohlen, D & Stöver, P (2010) ''Elections in Europe: A data handbook'', p1330 ISBN 978-3-8329-5609-7</ref>. [[Mircea Snegur]] a fost singurul candidat propus pentru [[alegeri]], și a fost ales fără opoziție<ref>Nohlen & Stöver, p1343</ref>. Alegerile au avut loc pe fondul tensiunilor [[Etnie|etnice]], cu separatiștii din [[Găgăuzia]] și [[Transnistria]], declarând că nu vor participa la alegeri. ==Rezultate== {| class="wikitable" ! colspan="2" rowspan="2" |Candidat ! rowspan="2" |Partid ! colspan="2" |Turul 1 |- !Voturi !% |- | style="background:#00A647" | |[[Mircea Snegur]] |[[Politician independent|Independent]] |'''1,909,915''' |'''98,17%''' |- | colspan="3" |Voturi valide |1,945,533 | |- | colspan="3" |Voturi nule |751 | |- | colspan="3" |'''Total''' |'''2,347,364''' |'''100,00%''' |- | colspan="3" |Înscriși/prezență |1,978,698 |82,88% |- | colspan="7" |Sursă: Moldova Suverană |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Mircea Snegur]] !rowspan="1" |Împotrivă |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] |68,11% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''94,96%''' |4,97% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |64,95% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''97,09%''' |2,87% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Bendery-Flag.jpg}} [[Tighina|Municipiul Tighina]] |99,89% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,73%''' |0,16% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flagge der Tiraspol.png}} [[Tiraspol|Municipiul Tiraspol]] |100% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''97,77%''' |2,23% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |90,92% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,22%''' |0,77% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |86,53% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''94,23%''' |5,65% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] |87,86% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''94,95%''' |5,05% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] |94,68% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,11%''' |0,89% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] |94,25% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,46%''' |0,54% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Moldova.svg}} [[Raionul Căinari|Căinari]] |99,25% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''98,13%''' |1,87% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] |89,46% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,53%''' |0,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] |91,61% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,35%''' |0,65% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Ceadîr-Lunga|Ceadîr-Lunga]] |89,17% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''86,18%''' |13,82% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |89,62% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''98,95%''' |1,05% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Comrat|Comrat]] |95,13% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''98,13%''' |1,87% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] |89,77% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,50%''' |0,50% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |91,43% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''98,49%''' |1,51% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] |93,25% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,08%''' |0,92% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |83,01% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''98,93%''' |1,07% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] |85,55% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''96,20%''' |3,80% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] |92,49% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''98,87%''' |1,13% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] |92,86% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''98,82%''' |1,18% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] |89,34% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''97,14%''' |2,86% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] |90,31% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,41%''' |0,59% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |88,56% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,64%''' |0,36% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] |94,28% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,51%''' |0,49% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |95,37% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,80%''' |0,20% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] |93,85% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''96,99%''' |3,01% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] |94,95% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,82%''' |0,18% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] |94,40% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,81%''' |0,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] |89,92% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''97,02%''' |0,19% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] |91,56% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,16%''' |0,84% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] |97,61% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,76%''' |0,24% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] |83,64% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,53%''' |0,47% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |95,03% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,62%''' |0,38% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |90,05% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''98,70%''' |1,30% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] |73,76% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''85,71%''' |14,29% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] |98,14% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,82%''' |0,18% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] |91,92% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,63%''' |0,37% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Vulcănești|Vulcănești]] |89,60% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''98,83%''' |1,17% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |100,00% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''99,67%''' |0,33% |- !Total ! 82,88% ! 98,17% ! 1,79% |- |} <gallery> MdAlegeri1991prez.svg|Harta prezenței la vot pe raion MdAlegeri1991da.svg|Rezultatele pentru Mircea Snegur pe raioane: {{legend|#00a647|90–100%}} {{legend|#25b362|80–90%}} MdAlegeri1991nu.svg|Rezultatele împotriva lui Mircea Snegur pe raioane: {{legend|#ffe4e4|10–20%}} {{legend|#fff1f1|0–10%}} </gallery> ==Note== <references/> {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri prezidențiale în Republica Moldova]] [[Categorie:1991 în Republica Moldova]] qoube0du4e9ga64bskqwlmicumoftuq 0 1208952 17024389 16947098 2025-06-10T19:55:07Z Dantare 460470 17024389 wikitext text/x-wiki [[File:MdAlegeri1995.svg|thumb|200px|Rezultatele pe fiecare unitate administrativ-teritorială]] {{Politica Republicii Moldova}} '''Alegeri locale din 1995 în Republica Moldova''' au avut loc pe data de [[16 aprilie]]. La alegeri au participat 1,427,865 de alegători cu drept de [[vot universal]], adică 60.02% din cetățenii ce dispuneau de acest [[drept]]<ref>[http://www.parties.e-democracy.md/electionresults/1995local/ Alegerile locale din 1995. Adept.md]</ref>. [[Partidul Agrar din Moldova|Partidul Agrar]] a obținut cel mai mare rezultat (46.97%), fiind urmat de [[Alianța Forțelor Democratice]] (19.67%) și [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidul Comuniștilor]] (15.74%). ==Rezultate== {| class="wikitable" style="text-align: right" |- !style="background-color:#E9E9E9" align=center colspan="2" valign=center|Partide și blocuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Consilii raionale și municipale !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Consilii orășenești și sătești !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Primari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri |- |bgcolor="#8DC63F"| |align=left|[[Partidul Agrar din Moldova|Partidul Democrat Agrar din Moldova]] |align="right"|551,014 |align="right"|46.97 |align="right"|643 |align="right"|597,173 |align="right"|53.70 |align="right"|6,504 |align="right"|568,756 |align="right"|53.03 |align="right"|520 |- |bgcolor="#00BFF3"| |align=left|[[Alianța Forțelor Democratice]] |align="right"|230,775 |align="right"|19.67 |align="right"|252 |align="right"|238,271 |align="right"|21.43 |align="right"|2,333 |align="right"|170,824 |align="right"|15.93 |align="right"|83 |- |bgcolor="#c12025"| |align=left|[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]] |align="right"|184,627 |align="right"|15.74 |align="right"|206 |align="right"|119,380 |align="right"|10.73 |align="right"|848 |align="right"|82,072 |align="right"|7.65 |align="right"|43 |- |bgcolor="#700000"| |align=left|[[Mișcarea Unitate-Edinstvo|Partidul Socialist și Mișcarea ”Unitate-Edinstvo”]] |align="right"|84,130 |align="right"|7.17 |align="right"|82 |align="right"|42,591 |align="right"|3.83 |align="right"|286 |align="right"|33,143 |align="right"|3.09 |align="right"|23 |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Partidul Social Democrat (Republica Moldova)|Partidul Social-Democrat]] |align="right"|41,803 |align="right"|3.56 |align="right"|39 |align="right"|31,348 |align="right"|2.82 |align="right"|273 |align="right"|29,274 |align="right"|2.73 |align="right"|13 |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Asociația Femeilor]] |align="right"|7,806 |align="right"|0.67 |align="right"|9 |align="right"|6,280 |align="right"|0.56 |align="right"|45 |align="right"|3,822 |align="right"|0.36 |align="right"|4 |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Partidul Renașterii Economice]] |align="right"|1,957 |align="right"|0.17 |align="right"|2 |align="right"|2 |align="right"|0.00 |align="right"|0 |align="right"|0 |align="right"|0 |0 |- |bgcolor="#FFFFFF"| |align=left|[[Liga Națională a Tineretului]] |align="right"|1,028 |align="right"|0.09 |align="right"|1 |align="right"|612 |align="right"|0.56 |align="right"|8 |align="right"|409 |align="right"|0.04 |0 |- |bgcolor="lightgray"| |align=left|Candidați independenți |align="right"|70,065 |align="right"|5.97 |align="right"|28 |align="right"|76,425 |align="right"|6.87 |align="right"|300 |align="right"|184,290 |align="right"|17.18 |117 |- | colspan="2" align="left" |Voturi valide |1,260,885 |88.31 | — | — | — | — | — | — |— |- | colspan="2" align="left" |Voturi invalide/albe |166,980 |11.69 | — | — | — | — | — | — |— |- | colspan="2" align="left" |'''Total''' |'''2,379,103''' |'''100.00''' | '''1262''' | — | — | '''10,594''' | — | — |'''796''' |- | colspan="2" align="left" |Votanți înregistrați/prezența |1,427,865 |60.02 | — | — | — | — | — | — |— |- | colspan="11" align="left" |Sursa: [http://www.parties.e-democracy.md/electionresults/1995local/ e-democracy.md] |} === Rezultatele pentru consiliile raionale și municipale === {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |[[Partidul Agrar din Moldova|PDAM]] !rowspan="1" |[[Alianța Forțelor Democratice|AFD]] !rowspan="1" |[[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|PCRM]] !rowspan="1" |[[Mișcarea Unitate-Edinstvo|PSMUE]] |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Bălți.png}} [[Bălți|Municipiul Bălți]] |53,60% |20,73% |8,30% |14,80% | style="background: #700000; color:#ffffff; width: 100px;"|'''38,17%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |19,94% |— |— |— |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Bendery-Flag.jpg}} [[Tighina|Municipiul Tighina]] |39,76% |— |— |— |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Anenii Noi District.gif}} [[Raionul Anenii Noi|Anenii Noi]] |67,59% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''55,51%''' |29,34% |11,88% |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Basarabeasca District.png}} [[Raionul Basarabeasca|Basarabeasca]] |69,86% |37,86% |15,96% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''46,18%''' |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Briceni.svg}} [[Raionul Briceni|Briceni]] |77,04% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''62,51%''' |9,99% |13,84% |10,10% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Cahul.svg}} [[Raionul Cahul|Cahul]] |53,71% |36,92% |20,25% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''39,85%''' |2,98% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cantemir District.gif}} [[Raionul Cantemir|Cantemir]] |77,41% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''54,92%''' |— |28,01% |6,02% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Moldova.svg}} [[Raionul Căinari|Căinari]] |74,55% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''50,41%''' |26,28% |12,20% |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Calarasi flag.gif}} [[Raionul Călărași|Călărași]] |62,28% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''41,82%''' |28,01% |18,09% |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Căușeni District.jpg}} [[Raionul Căușeni|Căușeni]] |64,70% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''30,82%''' |30,75% |— |19,69% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Ceadîr-Lunga|Ceadîr-Lunga]] |72,81% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''39,23%''' |2,42% |26,31% |4,82% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Cimislia flag.png}} [[Raionul Cimișlia|Cimișlia]] |71,15% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''36,23%''' |21,79% |13,37% |3,55% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Comrat|Comrat]] |60,90% |— |13,39% | style="background: #c12025; width: 100px;"|'''44,69%''' |31,10% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drapel Raionul Criuleni.gif}} [[Raionul Criuleni|Criuleni]] |67,13% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''47,95%''' |28,29% |— |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Dondușeni District.gif}} [[Raionul Dondușeni|Dondușeni]] |78,53% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''46,21%''' |23,60% |6,61% |18,53% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Drochia rajon flag.png}} [[Raionul Drochia|Drochia]] |77,58% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''62,31%''' |10,40% |15,78% |5,49% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Dubăsari District flag.svg}} [[Raionul Dubăsari (Republica Moldova)|Dubăsari]] |69,33% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''81,48%''' |— |— |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Steag raionul edinet.svg}} [[Raionul Edineț|Edineț]] |71,77% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''22,73%''' |20,95% |21,71% |5,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Rajon Fălești Flag.gif}} [[Raionul Fălești|Fălești]] |72,92% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''57,38%''' |24,15% |18,47% |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Florești.gif}} [[Raionul Florești|Florești]] |76,81% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''57,01%''' |15,09% |15,28% |5,27% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Glodeni District.gif}} [[Raionul Glodeni|Glodeni]] |75,66% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''47,63%''' |17,75% |20,59% |10,60% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Hincesti rajon flag.gif}} [[Raionul Hîncești|Hîncești]] |66,96% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''43,11%''' |40,11% |10,02% |6,75% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ialoveni District.gif}} [[Raionul Ialoveni|Ialoveni]] |55,12% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''48,35%''' |36,70% |— |7,05% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Leova rajon flag.png}} [[Raionul Leova|Leova]] |73,28% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''47,57%''' |25,82% |22,02% |2,49% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Nisporeni rajon flag.gif}} [[Raionul Nisporeni|Nisporeni]] |72,28% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''52,69%''' |29,35% |15,50% |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Ocnitar.gif}} [[Raionul Ocnița|Ocnița]] |87,94% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''49,45%''' |— |40,97% |9,58% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Orhei2.gif}} [[Raionul Orhei|Orhei]] |67,44% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''45,36%''' |29,77% |8,33% |5,16% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Rezina.svg}} [[Raionul Rezina|Rezina]] |73,72% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''66,66%''' |25,14% |8,20% |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Riscani rajon flag.gif}} [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] |79,44% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''63,58%''' |13,19% |16,23% |7,00% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Camenca PMR Flagge.jpg}} [[Raionul Camenca|Sănătăuca]] |79,73% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''100,00%''' |— |— |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Singerei rajon flag.gif}} [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]] |71,17% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''45,23%''' |16,10% |14,67% |14,18% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag Slobozia.png}} [[Raionul Slobozia|Slobozia]] |56,36% |— |— |— |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Soroca.svg}} [[Raionul Soroca|Soroca]] |70,10% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''48,18%''' |19,55% |16,42% |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Straseni rajon flag.gif}} [[Raionul Strășeni|Strășeni]] |58,21% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''41,79%''' |35,62% |10,39% |4,50% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Soldanesti rajon flag.gif}} [[Raionul Șoldănești|Șoldănești]] |77,04% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''53,84%''' |17,61% |12,91% |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Stefan voda rajon flag.gif}} [[Raionul Ștefan Vodă|Ștefan Vodă]] |69,36% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''46,69%''' |14,68% |5,26% |3,92% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Taraclia County.gif}} [[Raionul Taraclia|Taraclia]] |78,15% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''41,51%''' |— |16,38% |6,55% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|TELENESTI DRAP.jpg}} [[Raionul Telenești|Telenești]] |77,99% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''59,43%''' |26,63% |— |— |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of District Ungheni.svg}} [[Raionul Ungheni|Ungheni]] |68,83% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''45,14%''' |21,49% |10,17% |8,80% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Raionul Vulcănești|Vulcănești]] |68,48% | style="background: #8DC63F; width: 100px;"|'''40,49%''' |22,07% |28,52% |6,10% |- !Total ! 60,02% ! 46,97% ! 19,67% ! 15,74% ! 7,17% |- |} <gallery> MdAlegeri1995prez.svg|Harta prezenței la vot pe raion MdAlegeri1995pdam.svg|Rezultatele Partidului Democrat Agrar din Moldova pe raioane: {{legend|#8dc63f|90–100%}}{{legend|#9ece5b|80–90%}}{{legend|#b9dc8a|60–70%}}{{legend|#c5e29d|50–60%}}{{legend|#d0e7af|40–50%}}{{legend|#daecc1|30–40%}}{{legend|#e4f1d1|20–30%}} MdAlegeri1995afd.svg|Rezultatele Alianța Forțelor Democratice pe raioane: {{legend|#95e4fa|40–50%}}{{legend|#aceafb|30–40%}}{{legend|#c2f0fc|20–30%}}{{legend|#d7f5fd|10–20%}}{{legend|#ebfafe|0–10%}} MdAlegeri1995pcrm.svg|Rezultatele pentru Partidul Comuniștilor din Republica Moldova pe raioane: {{legend|#e5a2a4|40–50%}}{{legend|#ebb6b8|30–40%}}{{legend|#f0cacb|20–30%}}{{legend|#f5dcdd|10–20%}}{{legend|#faeeee|0–10%}} MdAlegeri1995psmue.svg|Rezultatele Partidului Socialist și Mișcarea Unitate-Edinstvo pe raioane: {{legend|#d0acac|30–40%}}{{legend|#e9d7d7|10–20%}}{{legend|#f4ebeb|0–10%}} </gallery> ==Note== <references/> {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Alegeri locale în Republica Moldova]] [[Categorie:1995 în Republica Moldova]] b8jiyvx2ig6ynr1q6uqbaqicdtuneaj 0 1209117 17024413 16929987 2025-06-10T20:11:32Z Dantare 460470 17024413 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Referendum | nume = Referendumul republican consultativ din Republica Moldova, 1999 | locație = [[Republica Moldova]] | dată = [[23 mai]] [[1999]] |imagine=BV_HCEC_474.pdf |titlu=Sînteți pentru modificarea Constituției în scopul instituirii sistemului prezidențial de guvernare în Republica Moldova, în cadrul căruia Președintele republicii ar fi responsabil de formarea și conducerea Guvernului, precum și de rezultatele guvernării țării? |sistem_de_votare=Vot popular |hartă=MdReferendum1999.svg |divizarehartă=județ |opțiunea1=Da |opțiunea2=Nu |opțiunea3=Prezența la vot |da_legendă=#7D9CBB |nu_legendă=#BCBC83 |procent1=64.20 |procent2=35.80 |procent3=58.33 |culoare_opțiunea1=#7D9CBB |culoare_opțiunea2=#BCBC83 |descrierehartă= }} {{Politica Republicii Moldova}} '''Referendumul din Republica Moldova din 1999''' a avut loc pe data de [[23 mai]].<ref name="NS">Nohlen, D & Stöver, P (2010) ''Elections in Europe: A data handbook'', p1330 ISBN 978-3-8329-5609-7</ref> Acesta a fost inițiat de către președintele [[Petru Lucinschi]] și a cerut alegătorilor aprobarea schimbării sistemului de guvernare cu unul [[Republică prezidențială|prezidențial]].<ref name=N1>Nohlen & Stöver, p1339</ref> Propunerea a fost aprobată de către 64.2% din alegători. Cu toate acestea, [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidul Comuniștilor]] și [[Alianța pentru Democrație și Reforme]] s-au opus lui Lucinschi, și au aprobat mai multe modificări constituționale în [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlament]] la [[5 iulie]] [[2000]]. Schimbările au redus puterile [[Președintele Republicii Moldova|Președintelui]] și au consolidat Parlamentul și [[Guvernul Republicii Moldova|Guvernul]]. ==Întrebare== :''Sînteți pentru modificarea Constituției în scopul instituirii sistemului prezidențial de guvernare în Republica Moldova, în cadrul căruia Președintele republicii ar fi responsabil de formarea și conducerea Guvernului, precum și de rezultatele guvernării țării?'' ==Rezultate== {| class=wikitable style=text-align:right !Alegere !Voturi !% |- |align=left|Pentru||768,905||64.2 |- |align=left|Împotrivă||428,706||35.8 |- |align=left|Voturi invalide||192,210||– |- |align=left|'''Total'''||'''1,389,731'''||'''100''' |- |align=left|Alegători înregistrați||2,382,457||58.3 |- |align=left colspan=3|Sursă: Nohlen & Stöver |} {|class="wikitable sortable" style="text-align:center" |- !rowspan="1" |Unitate Teritorială !rowspan="1" |Prezență !rowspan="1" |Da !rowspan="1" |Nu |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} [[Chișinău|Municipiul Chișinău]] |42,27% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''52,62%''' |47,38% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Botanica.png}} ↳ [[Botanica|Sectorul Botanica]] |38,75% |49,52% | style="background: #FDDEDE; width: 100px;"|'''50,48%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Buiucani.png}} ↳ [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] |38,81% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''51,97%''' |48,03% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Centru.png}} ↳ [[Sectorul Centru (Chișinău)|Sectorul Centru]] |44,08% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''51,98%''' |48,02% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ciocana.png}} ↳ [[Ciocana|Sectorul Ciocana]] |36,57% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''53,91%''' |46,09% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Râșcani.png}} ↳ [[Rîșcani (sector)|Sectorul Rîșcani]] |40,32% |49,15% | style="background: #FDDEDE; width: 100px;"|'''50,85%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău.svg}} ↳ Suburbia Municipiului Chișinău |57,02% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''58,46%''' |41,54% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag_of_Bălți_County.gif }} [[Județul Bălți (Republica Moldova)|Bălți]] |62,01% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''70,22%''' |29,78% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Cahul County.gif}} [[Județul Cahul (Republica Moldova)|Cahul]] |65,21% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''59,55%''' |40,44% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Chișinău County.gif}} [[Județul Chișinău (Republica Moldova)|Chișinău]] |57,90% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''68,52%''' |31,48% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Edineț County.gif}} [[Județul Edineț|Edineț]] |65,84% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''64,70%''' |35,30% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Lăpușna County.gif}} [[Județul Lăpușna (Republica Moldova)|Lăpușna]] |65,66% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''70,18%''' |29,82% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Orhei County.gif}} [[Județul Orhei (Republica Moldova)|Orhei]] |65,42% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''67,63%''' |32,37% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Soroca County.gif}} [[Județul Soroca (Republica Moldova)|Soroca]] |66,94% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''64,23%''' |35,77% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Tighina County.gif}} [[Județul Tighina (Republica Moldova)|Tighina]] |64,97% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''66,51%''' |33,49% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Ungheni County.gif}} [[Județul Ungheni|Ungheni]] |61,76% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''71,27%''' |28,73% |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of Gagauzia.svg}} [[Găgăuzia|UTA Găgăuzia]] |52,70% |47,95% | style="background: #FDDEDE; width: 100px;"|'''52,05%''' |- |style="text-align:left"|{{flagicon image|Flag of the United Nations.svg}} Voturi din străinătate |96,19% | style="background: #DEFDE6; width: 100px;"|'''71,33%''' |28,67% |- !Total ! '''58,33%''' ! '''64,20%''' ! '''35,80%''' |- |} <gallery> MdReferendum1999prez.svg|Harta prezenței la vot pe județ MdReferendum1999da.svg|Rezultatele pentru opțiunea DA pe județ: {{legend|#28497c|70–80%}}{{legend|#47638f|60–70%}}{{legend|#47729e|50–60%}}{{legend|#6286ac|40–50%}} MdReferendum1999nu.svg|Rezultatele pentru opțiunea NU pe județ: {{legend|#8b8b54|50–60%}}{{legend|#9c9c6d|40–50%}}{{legend|#bcbc83|30–40%}}{{legend|#c6c695|20–30%}} </gallery> ==Referințe== <references/> {{Alegeri în Republica Moldova}} [[Categorie:Referendumuri în Republica Moldova]] [[Categorie:1999 în Republica Moldova]] q627wqvvbsekz2hhq47gdvep09s0ovf 0 1212077 17023717 16727962 2025-06-10T12:08:26Z Nicu Farcaș 146998 ad. inf. 17023717 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată |nume= Pădurea Vlădila {{SCI}} |categorie_iucn= |foto= |descriere_foto= |amplasare= [[Fișier:Actual Olt county CoA.png|20px]][[Județul Olt]] <br>{{ROM}} |oraș_apropiat= [[Caracal]] |hartă= România |descriere_hartă= <small>Localizarea sitului pe harta țării</small> |lat_d= 44 |lat_m= 00 |lat_s= 29 |lat_NS= N |long_d= 24 |long_m= 22 |long_s= 21 |long_EV= E |ref_coordonate= <ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183 Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea Vlădila (coordonate)]; accesat la 21 noiembrie 2013</ref> |înființat= [[2007]] |suprafață_ha= 407 |bioregiune= Continentală |cod_natura2000= [[Lista siturilor Natura 2000 din România#ROSCI0183|ROSCI0183]] }} '''Pădurea Vlădila''' o arie protejată (arie specială de conservare &mdash; SAC<ref name="sac">Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România</ref>, sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]], desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în [[Oltenia]], pe teritoriul județului [[Județul Olt|Olt]]<ref>[http://www.protectedplanet.net/sites/Pa--18362 Protectedplanet.net - Pădurea Vlădila Site of Community Importance (Habitats Directive)]; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Localizare == Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei [[Comuna Vlădila, Olt|Vlădila]]<ref>[http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131029223102/http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf |date=2013-10-29 }}; accesat la 21 octombrie 2013</ref> (în vestul satului [[Vlădila, Olt|omonim]]), în imediata apropiere de drumul național [[DN54]], care leagă municipiul [[Caracal]] de orașul [[Corabia]]<ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183/geo Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Vlădila (geolocalizare)]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Descriere == Zona a fost declarată [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] prin ''Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile'' Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)<ref>[http://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008], accesat la 21 noiembrie 2013</ref> și se întinde pe o suprafață de 407 hectare<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/400/rosci0183.html Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Vlădila - Sit de Importanță Comunitară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131005175314/http://natura2000.mmediu.ro/site/400/rosci0183.html |date=2013-10-05 }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. Situl reprezintă o zonă (râuri, lacuri, terenuri arabile cultivate, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în [[Ecoregiune|bioregiune]] continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a [[Câmpia Romanațiului|Câmpiei Romanațiului]]) și străbătută de [[râul Vlădila]] și afluentul său, [[Râul Redea|Valea Redea]]. [[File:Teucrium chamaedrys 100705.jpg|200px|thumb|left|Dumbăţ (''Teucrium chamaedrys'')]] Pădurea Vlădila conservă un [[habitat]] natural de tip: ''Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.''<ref>[http://www.anpm.ro/files2/Anexa4%20-%20SCI%20-%20Lista%20tipurilor%20de%20habitate%20%C5%9Fi%20a%20s.pdf Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131019092044/http://www.anpm.ro/files2/Anexa4%20-%20SCI%20-%20Lista%20tipurilor%20de%20habitate%20%C5%9Fi%20a%20s.pdf |date=2013-10-19 }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref> și protejază exemplare de arboret de stejar din specia ''Quercus pubescens''. Stejarul este înlocuit treptat (datorită degradării) cu arbori de [[salcâm]] (''Robinia pseudoacacia''), care vegetează în asociere cu [[arbust]]i din speciile: spinul-cerbului (''Rhamnus cathartica'')<ref>Spinul-cerbului este cunoscut în unele zone ale țării sub denumirea de verigariu</ref>, [[Corn (arbust)|corn]] (''Cornus mas''), [[păducel]] (''Crataegus monogyna''), [[măceș]] (''Rosa canina''), [[porumbar]] (''Prunus spinosa''), [[lemn câinesc]] (''Ligustrum vulgare''), salbă moale (Euonymus europaeus), [[scumpie]] (''Cotinus'') sau dârmox (''Viburnum lantana''). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă variată de plante cu specii de: [[cerențel]] (''Geum urbanum''), silnic (''Glechoma hirsuta''), colilie (''Stipa danubialis''), mărgelușe (''Lithospermum purpurocaeruleum''), pecetea lui Solomon (''Polygonatum latifolium''), alior (''Euphorbia cyparissias''), măzăriche (''Vicia lutea''), poala "Sfintei Mării" (''Nepeta ucranica''), scântietoare (''Potentilla argentea''), coroniște (''Coronilla varia''), dumbăț (''Teucrium chamaedrys''), frăsinel (''Dictamnus albus'') sau mărgică (''Melica uniflora'')<ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183/habitats Sit Natura 2000 - Pădurea Vlădila (flora și fauna)]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Căi de acces == * Drumul național [[DN54]] pe ruta: [[Caracal]] - [[Comanca, Olt|Comanca]] - [[Deveselu, Olt|Deveselu]] - [[Vlădila Nouă, Olt|Vlădila Nouă]] - drumul județean DJ642A (care străbate situl). == Monumente și atracții turistice == În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: [[Fișier:RO OT Caracal church.jpg|290px|thumb|right|Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal]] * Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul [[Studina, Olt|Studina]], construcție [[1896]], monument istoric. * Biserica "Intrarea în biserică a Maicii Domnului" a fostei Curți Domnești din Caracal, construcție 1817, 1890, monument istoric. * Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din [[Caracal]], construcție [[1768]], monument istoric. * Biserica "Sf. Nicolae" din Caracal, construcție [[1863]], monument istoric. * Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal, construcție [[1800]], monument istoric. * Biserica "Sf. Treime" din Caracal, construcție [[secolul al XVIII-lea]], monument istoric. * Biserica "Sf. Nicolae" din satul [[Comanca, Olt|Comanca]], construcție 1785-1798, monument istoric. * Casa memorială "Iancu Jianu" din Caracal, construcție [[secolul al XVIII-lea]], monument istoric. * Aria naturală protejată [[Pădurea Studinița]] (sit Natura 2000). * [[Villa rustica de la Vlădila (1)]] (sec. II - III p. Chr.). * Situl arheologic de la [[Vlădila, Olt|Vlădila]] (Neolitic timpuriu, Cultura Starèevo - Criș, sec. XV - XVI). == Legături externe == * [http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-olt/padurea-vladila Turismul în județul Olt - Aria Naturala Protejata Padurea Vladila] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150610202420/http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-olt/padurea-vladila |date=2015-06-10 }}, drumetiimontane.ro '''''Reportaj''''' * [http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=5760 Campanie de împădurire impresionantă, la Vlădila], gazetanoua.ro == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] == Note == {{listănote|2}} {{Situri Natura 2000}} fh6kejloxkc4sofrl4j90aobqyhc30m 17023719 17023717 2025-06-10T12:09:11Z Nicu Farcaș 146998 /* Descriere */ 17023719 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată |nume= Pădurea Vlădila {{SCI}} |categorie_iucn= |foto= |descriere_foto= |amplasare= [[Fișier:Actual Olt county CoA.png|20px]][[Județul Olt]] <br>{{ROM}} |oraș_apropiat= [[Caracal]] |hartă= România |descriere_hartă= <small>Localizarea sitului pe harta țării</small> |lat_d= 44 |lat_m= 00 |lat_s= 29 |lat_NS= N |long_d= 24 |long_m= 22 |long_s= 21 |long_EV= E |ref_coordonate= <ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183 Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea Vlădila (coordonate)]; accesat la 21 noiembrie 2013</ref> |înființat= [[2007]] |suprafață_ha= 407 |bioregiune= Continentală |cod_natura2000= [[Lista siturilor Natura 2000 din România#ROSCI0183|ROSCI0183]] }} '''Pădurea Vlădila''' o arie protejată (arie specială de conservare &mdash; SAC<ref name="sac">Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România</ref>, sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]], desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în [[Oltenia]], pe teritoriul județului [[Județul Olt|Olt]]<ref>[http://www.protectedplanet.net/sites/Pa--18362 Protectedplanet.net - Pădurea Vlădila Site of Community Importance (Habitats Directive)]; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Localizare == Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei [[Comuna Vlădila, Olt|Vlădila]]<ref>[http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131029223102/http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf |date=2013-10-29 }}; accesat la 21 octombrie 2013</ref> (în vestul satului [[Vlădila, Olt|omonim]]), în imediata apropiere de drumul național [[DN54]], care leagă municipiul [[Caracal]] de orașul [[Corabia]]<ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183/geo Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Vlădila (geolocalizare)]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Descriere == Zona a fost declarată [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] prin ''Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile'' Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)<ref>[http://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008], accesat la 21 noiembrie 2013</ref> și se întinde pe o suprafață de 407 hectare<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/400/rosci0183.html Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Vlădila - Sit de Importanță Comunitară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131005175314/http://natura2000.mmediu.ro/site/400/rosci0183.html |date=2013-10-05 }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în {{dată|2022|05}}.<ref name="sac" /> Situl reprezintă o zonă (râuri, lacuri, terenuri arabile cultivate, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în [[Ecoregiune|bioregiune]] continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a [[Câmpia Romanațiului|Câmpiei Romanațiului]]) și străbătută de [[râul Vlădila]] și afluentul său, [[Râul Redea|Valea Redea]]. [[File:Teucrium chamaedrys 100705.jpg|200px|thumb|left|Dumbăţ (''Teucrium chamaedrys'')]] Pădurea Vlădila conservă un [[habitat]] natural de tip: ''Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.''<ref>[http://www.anpm.ro/files2/Anexa4%20-%20SCI%20-%20Lista%20tipurilor%20de%20habitate%20%C5%9Fi%20a%20s.pdf Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131019092044/http://www.anpm.ro/files2/Anexa4%20-%20SCI%20-%20Lista%20tipurilor%20de%20habitate%20%C5%9Fi%20a%20s.pdf |date=2013-10-19 }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref> și protejază exemplare de arboret de stejar din specia ''Quercus pubescens''. Stejarul este înlocuit treptat (datorită degradării) cu arbori de [[salcâm]] (''Robinia pseudoacacia''), care vegetează în asociere cu [[arbust]]i din speciile: spinul-cerbului (''Rhamnus cathartica'')<ref>Spinul-cerbului este cunoscut în unele zone ale țării sub denumirea de verigariu</ref>, [[Corn (arbust)|corn]] (''Cornus mas''), [[păducel]] (''Crataegus monogyna''), [[măceș]] (''Rosa canina''), [[porumbar]] (''Prunus spinosa''), [[lemn câinesc]] (''Ligustrum vulgare''), salbă moale (Euonymus europaeus), [[scumpie]] (''Cotinus'') sau dârmox (''Viburnum lantana''). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă variată de plante cu specii de: [[cerențel]] (''Geum urbanum''), silnic (''Glechoma hirsuta''), colilie (''Stipa danubialis''), mărgelușe (''Lithospermum purpurocaeruleum''), pecetea lui Solomon (''Polygonatum latifolium''), alior (''Euphorbia cyparissias''), măzăriche (''Vicia lutea''), poala "Sfintei Mării" (''Nepeta ucranica''), scântietoare (''Potentilla argentea''), coroniște (''Coronilla varia''), dumbăț (''Teucrium chamaedrys''), frăsinel (''Dictamnus albus'') sau mărgică (''Melica uniflora'')<ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183/habitats Sit Natura 2000 - Pădurea Vlădila (flora și fauna)]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Căi de acces == * Drumul național [[DN54]] pe ruta: [[Caracal]] - [[Comanca, Olt|Comanca]] - [[Deveselu, Olt|Deveselu]] - [[Vlădila Nouă, Olt|Vlădila Nouă]] - drumul județean DJ642A (care străbate situl). == Monumente și atracții turistice == În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: [[Fișier:RO OT Caracal church.jpg|290px|thumb|right|Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal]] * Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul [[Studina, Olt|Studina]], construcție [[1896]], monument istoric. * Biserica "Intrarea în biserică a Maicii Domnului" a fostei Curți Domnești din Caracal, construcție 1817, 1890, monument istoric. * Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din [[Caracal]], construcție [[1768]], monument istoric. * Biserica "Sf. Nicolae" din Caracal, construcție [[1863]], monument istoric. * Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal, construcție [[1800]], monument istoric. * Biserica "Sf. Treime" din Caracal, construcție [[secolul al XVIII-lea]], monument istoric. * Biserica "Sf. Nicolae" din satul [[Comanca, Olt|Comanca]], construcție 1785-1798, monument istoric. * Casa memorială "Iancu Jianu" din Caracal, construcție [[secolul al XVIII-lea]], monument istoric. * Aria naturală protejată [[Pădurea Studinița]] (sit Natura 2000). * [[Villa rustica de la Vlădila (1)]] (sec. II - III p. Chr.). * Situl arheologic de la [[Vlădila, Olt|Vlădila]] (Neolitic timpuriu, Cultura Starèevo - Criș, sec. XV - XVI). == Legături externe == * [http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-olt/padurea-vladila Turismul în județul Olt - Aria Naturala Protejata Padurea Vladila] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150610202420/http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-olt/padurea-vladila |date=2015-06-10 }}, drumetiimontane.ro '''''Reportaj''''' * [http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=5760 Campanie de împădurire impresionantă, la Vlădila], gazetanoua.ro == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] == Note == {{listănote|2}} {{Situri Natura 2000}} d35v9mtke96oc80z7zpnmj6a8ze59j0 17023721 17023719 2025-06-10T12:10:10Z Nicu Farcaș 146998 suprafață 17023721 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată |nume= Pădurea Vlădila {{SCI}} |categorie_iucn= |foto= |descriere_foto= |amplasare= [[Fișier:Actual Olt county CoA.png|20px]][[Județul Olt]] <br>{{ROM}} |oraș_apropiat= [[Caracal]] |hartă= România |descriere_hartă= <small>Localizarea sitului pe harta țării</small> |lat_d= 44 |lat_m= 00 |lat_s= 29 |lat_NS= N |long_d= 24 |long_m= 22 |long_s= 21 |long_EV= E |ref_coordonate= <ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183 Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea Vlădila (coordonate)]; accesat la 21 noiembrie 2013</ref> |înființat= [[2007]] |suprafață_ha= 406,8 |bioregiune= Continentală |cod_natura2000= [[Lista siturilor Natura 2000 din România#ROSCI0183|ROSCI0183]] }} '''Pădurea Vlădila''' o arie protejată (arie specială de conservare &mdash; SAC<ref name="sac">Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România</ref>, sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]], desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în [[Oltenia]], pe teritoriul județului [[Județul Olt|Olt]]<ref>[http://www.protectedplanet.net/sites/Pa--18362 Protectedplanet.net - Pădurea Vlădila Site of Community Importance (Habitats Directive)]; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Localizare == Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei [[Comuna Vlădila, Olt|Vlădila]]<ref>[http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131029223102/http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf |date=2013-10-29 }}; accesat la 21 octombrie 2013</ref> (în vestul satului [[Vlădila, Olt|omonim]]), în imediata apropiere de drumul național [[DN54]], care leagă municipiul [[Caracal]] de orașul [[Corabia]]<ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183/geo Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Vlădila (geolocalizare)]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Descriere == Zona a fost declarată [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] prin ''Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile'' Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)<ref>[http://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008], accesat la 21 noiembrie 2013</ref> și se întinde pe o suprafață de 407 hectare<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/400/rosci0183.html Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Vlădila - Sit de Importanță Comunitară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131005175314/http://natura2000.mmediu.ro/site/400/rosci0183.html |date=2013-10-05 }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în {{dată|2022|05}}.<ref name="sac" /> Situl reprezintă o zonă (râuri, lacuri, terenuri arabile cultivate, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în [[Ecoregiune|bioregiune]] continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a [[Câmpia Romanațiului|Câmpiei Romanațiului]]) și străbătută de [[râul Vlădila]] și afluentul său, [[Râul Redea|Valea Redea]]. [[File:Teucrium chamaedrys 100705.jpg|200px|thumb|left|Dumbăţ (''Teucrium chamaedrys'')]] Pădurea Vlădila conservă un [[habitat]] natural de tip: ''Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.''<ref>[http://www.anpm.ro/files2/Anexa4%20-%20SCI%20-%20Lista%20tipurilor%20de%20habitate%20%C5%9Fi%20a%20s.pdf Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131019092044/http://www.anpm.ro/files2/Anexa4%20-%20SCI%20-%20Lista%20tipurilor%20de%20habitate%20%C5%9Fi%20a%20s.pdf |date=2013-10-19 }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref> și protejază exemplare de arboret de stejar din specia ''Quercus pubescens''. Stejarul este înlocuit treptat (datorită degradării) cu arbori de [[salcâm]] (''Robinia pseudoacacia''), care vegetează în asociere cu [[arbust]]i din speciile: spinul-cerbului (''Rhamnus cathartica'')<ref>Spinul-cerbului este cunoscut în unele zone ale țării sub denumirea de verigariu</ref>, [[Corn (arbust)|corn]] (''Cornus mas''), [[păducel]] (''Crataegus monogyna''), [[măceș]] (''Rosa canina''), [[porumbar]] (''Prunus spinosa''), [[lemn câinesc]] (''Ligustrum vulgare''), salbă moale (Euonymus europaeus), [[scumpie]] (''Cotinus'') sau dârmox (''Viburnum lantana''). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă variată de plante cu specii de: [[cerențel]] (''Geum urbanum''), silnic (''Glechoma hirsuta''), colilie (''Stipa danubialis''), mărgelușe (''Lithospermum purpurocaeruleum''), pecetea lui Solomon (''Polygonatum latifolium''), alior (''Euphorbia cyparissias''), măzăriche (''Vicia lutea''), poala "Sfintei Mării" (''Nepeta ucranica''), scântietoare (''Potentilla argentea''), coroniște (''Coronilla varia''), dumbăț (''Teucrium chamaedrys''), frăsinel (''Dictamnus albus'') sau mărgică (''Melica uniflora'')<ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183/habitats Sit Natura 2000 - Pădurea Vlădila (flora și fauna)]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Căi de acces == * Drumul național [[DN54]] pe ruta: [[Caracal]] - [[Comanca, Olt|Comanca]] - [[Deveselu, Olt|Deveselu]] - [[Vlădila Nouă, Olt|Vlădila Nouă]] - drumul județean DJ642A (care străbate situl). == Monumente și atracții turistice == În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: [[Fișier:RO OT Caracal church.jpg|290px|thumb|right|Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal]] * Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul [[Studina, Olt|Studina]], construcție [[1896]], monument istoric. * Biserica "Intrarea în biserică a Maicii Domnului" a fostei Curți Domnești din Caracal, construcție 1817, 1890, monument istoric. * Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din [[Caracal]], construcție [[1768]], monument istoric. * Biserica "Sf. Nicolae" din Caracal, construcție [[1863]], monument istoric. * Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal, construcție [[1800]], monument istoric. * Biserica "Sf. Treime" din Caracal, construcție [[secolul al XVIII-lea]], monument istoric. * Biserica "Sf. Nicolae" din satul [[Comanca, Olt|Comanca]], construcție 1785-1798, monument istoric. * Casa memorială "Iancu Jianu" din Caracal, construcție [[secolul al XVIII-lea]], monument istoric. * Aria naturală protejată [[Pădurea Studinița]] (sit Natura 2000). * [[Villa rustica de la Vlădila (1)]] (sec. II - III p. Chr.). * Situl arheologic de la [[Vlădila, Olt|Vlădila]] (Neolitic timpuriu, Cultura Starèevo - Criș, sec. XV - XVI). == Legături externe == * [http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-olt/padurea-vladila Turismul în județul Olt - Aria Naturala Protejata Padurea Vladila] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150610202420/http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-olt/padurea-vladila |date=2015-06-10 }}, drumetiimontane.ro '''''Reportaj''''' * [http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=5760 Campanie de împădurire impresionantă, la Vlădila], gazetanoua.ro == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] == Note == {{listănote|2}} {{Situri Natura 2000}} pfyf804s3u2ji9btomc0mq6rddcyzjw 17023727 17023721 2025-06-10T12:12:15Z Nicu Farcaș 146998 /* Descriere */ 17023727 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată |nume= Pădurea Vlădila {{SCI}} |categorie_iucn= |foto= |descriere_foto= |amplasare= [[Fișier:Actual Olt county CoA.png|20px]][[Județul Olt]] <br>{{ROM}} |oraș_apropiat= [[Caracal]] |hartă= România |descriere_hartă= <small>Localizarea sitului pe harta țării</small> |lat_d= 44 |lat_m= 00 |lat_s= 29 |lat_NS= N |long_d= 24 |long_m= 22 |long_s= 21 |long_EV= E |ref_coordonate= <ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183 Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea Vlădila (coordonate)]; accesat la 21 noiembrie 2013</ref> |înființat= [[2007]] |suprafață_ha= 406,8 |bioregiune= Continentală |cod_natura2000= [[Lista siturilor Natura 2000 din România#ROSCI0183|ROSCI0183]] }} '''Pădurea Vlădila''' o arie protejată (arie specială de conservare &mdash; SAC<ref name="sac">Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România</ref>, sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]], desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în [[Oltenia]], pe teritoriul județului [[Județul Olt|Olt]]<ref>[http://www.protectedplanet.net/sites/Pa--18362 Protectedplanet.net - Pădurea Vlădila Site of Community Importance (Habitats Directive)]; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Localizare == Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei [[Comuna Vlădila, Olt|Vlădila]]<ref>[http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131029223102/http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf |date=2013-10-29 }}; accesat la 21 octombrie 2013</ref> (în vestul satului [[Vlădila, Olt|omonim]]), în imediata apropiere de drumul național [[DN54]], care leagă municipiul [[Caracal]] de orașul [[Corabia]]<ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183/geo Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Vlădila (geolocalizare)]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Înființare == Zona a fost declarată [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] prin ''Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile'' Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)<ref>[http://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008], accesat la 21 noiembrie 2013</ref> și se întinde pe o suprafață de 406,8 hectare<ref>[http://natura2000.mmediu.ro/site/400/rosci0183.html Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Vlădila - Sit de Importanță Comunitară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131005175314/http://natura2000.mmediu.ro/site/400/rosci0183.html |date=2013-10-05 }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în {{dată|2022|05}}.<ref name="sac" /> == Biodiversitate == [[File:Teucrium chamaedrys 100705.jpg|200px|thumb|right|Dumbăţ (''Teucrium chamaedrys'')]] Situl reprezintă o zonă (râuri, lacuri, terenuri arabile cultivate, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în [[Ecoregiune|bioregiune]] continentală) aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a [[Câmpia Romanațiului|Câmpiei Romanațiului]]) și străbătută de [[râul Vlădila]] și afluentul său, [[Râul Redea|Valea Redea]]. Pădurea Vlădila conservă un [[habitat]] natural de tip: ''Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.''<ref>[http://www.anpm.ro/files2/Anexa4%20-%20SCI%20-%20Lista%20tipurilor%20de%20habitate%20%C5%9Fi%20a%20s.pdf Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131019092044/http://www.anpm.ro/files2/Anexa4%20-%20SCI%20-%20Lista%20tipurilor%20de%20habitate%20%C5%9Fi%20a%20s.pdf |date=2013-10-19 }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref> și protejază exemplare de arboret de stejar din specia ''Quercus pubescens''. Stejarul este înlocuit treptat (datorită degradării) cu arbori de [[salcâm]] (''Robinia pseudoacacia''), care vegetează în asociere cu [[arbust]]i din speciile: spinul-cerbului (''Rhamnus cathartica'')<ref>Spinul-cerbului este cunoscut în unele zone ale țării sub denumirea de verigariu</ref>, [[Corn (arbust)|corn]] (''Cornus mas''), [[păducel]] (''Crataegus monogyna''), [[măceș]] (''Rosa canina''), [[porumbar]] (''Prunus spinosa''), [[lemn câinesc]] (''Ligustrum vulgare''), salbă moale (Euonymus europaeus), [[scumpie]] (''Cotinus'') sau dârmox (''Viburnum lantana''). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă variată de plante cu specii de: [[cerențel]] (''Geum urbanum''), silnic (''Glechoma hirsuta''), colilie (''Stipa danubialis''), mărgelușe (''Lithospermum purpurocaeruleum''), pecetea lui Solomon (''Polygonatum latifolium''), alior (''Euphorbia cyparissias''), măzăriche (''Vicia lutea''), poala "Sfintei Mării" (''Nepeta ucranica''), scântietoare (''Potentilla argentea''), coroniște (''Coronilla varia''), dumbăț (''Teucrium chamaedrys''), frăsinel (''Dictamnus albus'') sau mărgică (''Melica uniflora'')<ref>[http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0183/habitats Sit Natura 2000 - Pădurea Vlădila (flora și fauna)]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}; accesat la 21 noiembrie 2013</ref>. == Căi de acces == * Drumul național [[DN54]] pe ruta: [[Caracal]] - [[Comanca, Olt|Comanca]] - [[Deveselu, Olt|Deveselu]] - [[Vlădila Nouă, Olt|Vlădila Nouă]] - drumul județean DJ642A (care străbate situl). == Monumente și atracții turistice == În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: [[Fișier:RO OT Caracal church.jpg|290px|thumb|right|Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal]] * Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul [[Studina, Olt|Studina]], construcție [[1896]], monument istoric. * Biserica "Intrarea în biserică a Maicii Domnului" a fostei Curți Domnești din Caracal, construcție 1817, 1890, monument istoric. * Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din [[Caracal]], construcție [[1768]], monument istoric. * Biserica "Sf. Nicolae" din Caracal, construcție [[1863]], monument istoric. * Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Caracal, construcție [[1800]], monument istoric. * Biserica "Sf. Treime" din Caracal, construcție [[secolul al XVIII-lea]], monument istoric. * Biserica "Sf. Nicolae" din satul [[Comanca, Olt|Comanca]], construcție 1785-1798, monument istoric. * Casa memorială "Iancu Jianu" din Caracal, construcție [[secolul al XVIII-lea]], monument istoric. * Aria naturală protejată [[Pădurea Studinița]] (sit Natura 2000). * [[Villa rustica de la Vlădila (1)]] (sec. II - III p. Chr.). * Situl arheologic de la [[Vlădila, Olt|Vlădila]] (Neolitic timpuriu, Cultura Starèevo - Criș, sec. XV - XVI). == Legături externe == * [http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-olt/padurea-vladila Turismul în județul Olt - Aria Naturala Protejata Padurea Vladila] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150610202420/http://www.drumetiimontane.ro/arii-naturale-protejate/judetul-olt/padurea-vladila |date=2015-06-10 }}, drumetiimontane.ro '''''Reportaj''''' * [http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=5760 Campanie de împădurire impresionantă, la Vlădila], gazetanoua.ro == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] == Note == {{listănote|2}} {{Situri Natura 2000}} kk3ibvkpu0n1spl2fg2pye0vmwy6zcq 0 1221453 17023948 15583340 2025-06-10T14:19:19Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2007]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023948 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Prefectul | titlu_original = The Prefect | traducător = [[Mihai-Dan Pavelescu]] | coperta = [[Fișier:REYNOLDS Alastair - Prefectul.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Alastair Reynolds]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = [[Marea Britanie]] | limba = engleză | seria = [[Universul Revelation Space|Revelation Space]] | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = editura Trei | data_apariției = 2007 | data_apariției_în_românia = 2012 | media_type = | număr_pagini = 752 | isbn = 978-973-707-693-9 | oclc = | precedată_de = "A Spy in Europa" | urmată_de = [[Orașul Abisului]] }} '''''Prefectul''''' (2007) (titlu original ''The Prefect'') este un roman [[science fiction]] al scriitorului [[Țara Galilor|galez]] [[Alastair Reynolds]]. Este al cincilea roman din [[Universul Spațiul Revelației]], dar acțiunea sa se petrece înaintea celor prezentate în primele patru romane. Este un roman de sine stătător, care nu conține niciun personaj care apare în alte opere din seria Spațiul Revelației. == Cadrul acțiunii== ===Inelul Sclipitor=== Acțiunea romanului ''Prefectul'' se petrece în secolul al XXV-lea în Inelul Sclipitor, locația a mii de habitate orbitale din jurul planetei Yellowstone din sistemul [[Epsilon Eridani]] și vârful civilizației umane la vremea aceea. Evenimentele se petrec înaintea epidemiei care a distrus Inelul Sclipitor și a cauzat declinul major al civilizației Yellowstone existent la data celorlalte romane din seria Revelation Space. Tom Dreyfus este prefectul titular, un membru al unei forțe polițienești de investigații speciale numită Panoplia, care este răspunzătoare de protejarea Inelului Sclipitor. Datorită poziționării unice în cronologia seriei, romanul oferă un studiu aprofundat al tehnologiei viitorului prezente în universul Revelation Space. Relatând evenimente anterioare cu un secol efectelor devastatoare ale epidemiei, cartea prezintă epoca de aur a omenirii la care se face referire în cărțile precedente. Inelul Sclipitor este un grup de zece mii de habitate orbitale care orbitează planeta Yellowstone și are o populație de 100 de milioane de oameni. Fiecare habitat reprezintă o societate de tip diferit, legată de celelalte printr dreptul comun la vot. O rețea gigantică de calculatoare realizează zilnic mii de scrutine pentru a stabili cursul general al acțiunilor din Inelul Sclipitor ca întreg. Majoritatea locuitorilor au inserate rutine computerizate în creierele lor care iau decizii în locul lor, efortul conștient fiind făcut doar în cazul scrutinelor mai importante. Fiecare habitat are un centru de scrutin, un calculator gigantic care generează scrutinul și transmite votul locuitorilor. Fiecare habitat votează propriile legi și pedepse, singurele fărădelegi universale constituind-le împiedicarea unui om de a-și exercita dreptul de vot, votarea frauduloasă sau restricționarea accesului oamenilor la abstracție (o formă de comunicare digitală și realitatea virtuală folosită pe tot cuprinsul Inelului Sclipitor). Dreptul la vot și accesarea abstracției pentru fiecare locuitor este asigurată de forța de securitate a Inelului Sclipitor, Panoplia. ===Panoplia=== Panoplia constituie forța polițienească a Inelului Sclipitor. Ea are propriul habitat care este guvernat de o forță armată de Prefecți. Ierarhia Prefecților: ;Cadet: Prefect în pregătire. ;Prefect: Prefect absolvent care încă nu este calificat pentru misiuni în afara Panopliei. ;Prefect de teren: Prefect suficient de experimentat pentru misiuni în cadrul Inelului Sclipitor. ;Prefect-senior: Prefect de teren care s-au dovedit suficient de exeprimentați pentru a servi în administrația Panopliei. Deși lucrează în general într-un birou, încă mai pot efectua misiuni de teren. ;Prefect suprem: Conducătorul întregii organizații. La începutul romanului poziția este ocupată de Jane Aumonier. Panoplia nu are dreptul de a purta alt armament cu excepția șficbiciului, un bici electronic folosit mai ales pentru apărare. Dacă Panoplia consideră că există o situație care necesită armament greu, supune acest lucru la vot în Inelul Sclipitor (deși conducătorii panopliei ignoră această limitare în cadrul romanului, ajungând să folosească armament greu în ciuda votului exprimat împotriva lucrului respectiv). Una dintre misiunile de bază ale Prefecților o reprezintă garantarea dreptului la vot și la abstracție al tuturor cetățenilor Inelului Sclipitor, însă nu li se permite să oprească niciun alt act care violează drepturile omului. Acest lucru îl va determina pe Prefectul Gaffney să o ajute pe antagonista Aurora să preia conducerea Inelului Sclipitor, după ce asistă la ororile pe care societatea din habitatul Iad-5 permite să le fie făcute membrilor ei. == Intriga == {{sinopsis}} Romanul începe cu misiunea prefectului Dreyfus de a verifica fraudarea unor alegeri într-un habitat din Inelul Sclipitor. După descoperirea erorii software care permite acea fraudă, superiorii lui Dreyfus o trimit pe Thalia Ng - unul dintre ajutoarele prefectului - să facă o actualizare software în restul habitatelor pentru a elimina respectiva eroare. O nouă anchetă aflată pe masa de lucru a lui Dreyfus se referă la distrugerea habitatului Ruskin-Sartorious. Primele analize arată că acesta a fost distrus cu jetul unei propulsii Agregate, iar echipa lui Dreyfus crede că luminăluca ''Isonul Umbrelor'' a Ultranauților, singura navă aflată în apropierea habitatului în acea perioadă, este răspunzătoare pentru asta. Totuși, înainte de finalizarea anchetei, Ultranauții iau în mâinile lor judecarea cazului și distrug luminăluca, dar nu înainte ca Dreyfus să-l interogheze pe căpitanul acesteia, care este convins de nevinovăția sa și a echipajului. Știind că n-ar fi avut nimic de pierdut mințind înainte de a fi executat, Dreyfus crede depoziția acestuia și continuă investigarea cazului alături de celălalt ajutor al său, hiperporcul Sparver. Dreyfus și Sparver interoghează salvările digitale ale locuitorilor Bulei care au mai putut fi recuperate. Una dintre acestea aduce în discuție implicarea Ceasornicarului, o mașină exctraterestră care a trăit o vreme în centrul de cercetare al Inelului Sclipitor înainte de a fi implicată într-o serie de atentate. Dreyfus și Sparver analizează comunicațiile habitatului din perioada catastrofei și descoperă o legătură cu un asteroid aparținând familiei Nerval-Lermontov, una dintre Cele Optzeci de familii care, cu peste o jumătate de secol în urmă, a acceptat ca un membru al său să fie procesat digital, eveniment soldat cu un eșec de proporții. În acest asteroid, care îi întâmpină ostil, cei doi prefecți descoperă o navă Agregată captivă, ai cărei membri sunt menținuți în stare de somn. Un singur membru a reușit să se sustragă acestei stări - Clepsidra, care îi confirmă lui Dreyfus bănuielile: Aurora din familia Nerval-Lermontov nu a murit, la fel ca celelalte procesări digitale, ci trăiește în sistemul virtual al Inelului Sclipitor și vrea să pună mâna pe acesta înainte ca o epidemie devastatoare - prezisă de Agregații adormiți - să îl distrugă. Asteroidul este distrus de ciocnirea aparent întâmplătoare cu o navă aflată în derivă, dar Dreyfus, Sparver și Clepsidra reușesc să scape. Între timp, Thalia a făcut actualizarea software necesară în patru habitate, dar aceasta pare să aibă o eroare. Accesul la abstracție al locuitorilor este blocat, iar servitorii mecanici preiau conducerea habitatelor, omorând locuitorii și distrugând toate structurile construite. Thalia și câțiva supraviețuitori ai ultimului habitat vizitat reușesc să se baricadeze în centrul de scrutin, de unde urmăresc neputincioși cum servitorii mecanici construiesc mașini de război după planurile furate de prefectul senior Gaffney, un trădător corput de către Aurora. Același Gaffney reușește ca, în interiorul Panopliei, să o dea jos din funcție pe prefecta supremă Aumonier și să o ucidă pe Clepsidră - un martor incomod al implicării lui și a Aurorei -, atentat pentru care îl acuză pe Dreyfus. Înscenarea sa dă roade, iar Dreyfus este arestat, în timp ce unul dintre prefecții seniori este ucis în încercarea de a prelua controlul în habitatul în care se află prizonieră Thalia. Ulterior acestei acțiuni, habitatele infestate produc arme de război simple dar eficiente, pe care le trimit în număr mare să preia controlul altor habitate. Încercarea lui Gaffney de a-l suprima complet pe Dreyfus se întoarce împotriva sa și este demascat în fața colegilor săi. El este nevoit să-și recunoască asocierea cu Aurora, iar Aumonier este repusă în funcție. Aurora însăși contactează Panoplia și cere predarea necondiționată a Inelului Sclipitor, în caz contrar amenințând cu uciderea locuitorilor acestuia. Evadarea Thaliei din habitatul în care era prizonieră îi lămurește pe ceilalți prefecți că Aurora îi ucide oricum pe locuitori, indiferent de decizia lor. Situația devine critică, prefecții și armamentul lor - chiar și după ce cer ajutorul Ultranauților - fiind depășiți drastic de mașinăriile de război ale Aurorei. Aumonier îi dezvăluie lui Dreyfus că Ceasornicarul nu fusese ucis cu nouă ani în urmă, ci a fost capturat și studiat în continuare, până când o capcană lăsată de el în urmă a făcut-o să decidă încheierea proiectului. Drayfus află că restul echipei care făcuse parte din proiect îl continuase fără știința prefectului suprem și își dă seama că singura lor șansă împotriva Aurorei o constituie localizarea Ceasornicarului, de care se teme însăși Aurora: el fusese ascuns în Bula Ruskin-Sartorious, iar distrugerea pusă la cale de Aurora avusese drept scop tocmai suprimarea lui. Urmărindu-i pe cei implicați în proiect, Dreyfus și Sparver ajung la o bază părăsită de pe planeta Yellowstone, unde Ceasornicarul este ținut captiv. Ceasornicarul se dovedește a fi conștiința lui Philip Lascaille, un om care a întâlnit misterioasa rasă extraterestră a Lințolierilor și care și-a pierdut mințile. Despre el se credea că s-a sinucis, dar realitatea este mai crudă: conștiința sa a fost încărcată într-o mașină în cadrul Inelului Sclipitor, în încercarea de a se afla mai multe detalii despre Lințolieri. Scăpat de sub control, Ceasornicarul a săvârșit seria de atentate care a dus la încercarea de suprimare a sa cu nouă ani în urmă. Conștient că este singurul care o poate opri pe Aurora să distrugă Inelul Sclipitor, Ceasornicarul acceptă să-l ajute pe Dreyfus, cu condiția ca acesta să ancheteze crima săvârșită asupra lui Lascaille în trecut. Deși Ceasornicarul reprezintă un pericol la fel de mare ca și Aurora pentru comunitatea umană, faptul că cei doi au forțe aproximativ egale le permite să se anuleze reciproc o vreme, ceea ce reprezintă un compromis satisfăcător pentru locuitorii Inelului Sclipitor. == Personaje == * '''Tom Dreyfus''' - prefect de teren și, ulterior, prefect-senior, protagonistul romanului * '''Thalia Ng''' - prefect adjunct al lui Dreyfus și fiica unui prefect despre care se crede că ar fi comis acte de trădare * '''Bancal Sparver''' - prefect adjunct al lui Dreyfus, hiperporc * '''Aurora''' - conștiință de nivel alfa a unei membre a familiei Nerval-Lermontov, presupusă moartă, care încearcă să preia controlul asupra Inelului Sclipitor pentru a-și asigura o existență veșnică * '''Sheridan Gaffney''' - prefect-senior care trădează Panoplia și se aliază cu conștiința virtuală Aurora * '''Jane Aumonier''' - prefect suprem, o femeie pe care o grefă-capcană o împiedică să doarmă de unsprezece ani; în timpul încercării lui Gaffney de a prelua conducerea Panopliei este suspendată din funcție * '''Ceasornicarul''' - inteligență artificială realizată pornind de la conștiința lui Philip Lascaille, singurul om care a comunicat cu rasa extraterestră a Lințolierilor; un real pericol pentru Inelul Sclipitor atâta vreme cât este în libertate, reprezintă singurul adversar potrivit pentru Aurora * '''Michael Crissel''' - prefect-senior, decedat în încercarea de a prelua controlul asupra habitatului Casei Aubusson * '''Gaston Clearmountain''' - prefect-senior, îi ia locul lui Aumonier în timăul operației suferită de aceasta pentru a-și îndepărta grefa-capcană * '''Lillian Baudry''' - prefect-senior afectat de un accident în timpul unei misiuni; este prima dintre prefecții-seniori care recunoaște gafa suspendării lui Aumonier și trădarea lui Gaffney * '''Anthony Theobald''' - conducătorul Bulei Ruskin-Sartorious, primul habitat distrus de Aurora în încercarea de a prelua controlul asupra Inelului Sclipitor * '''Delphine Ruskin-Sartorious''' - conștiință de nivel beta a fiicei lui Theobald, salvată după distrugerea Bulei Ruskin-Sartorious; arta sa de dinaintea morții este influențată de Ceasornicar * '''Demikhov''' - medic în Panoplie însărcinat cu găsirea unei soluții pentru îndepărtarea grefei-capcană a lui Aumonier, care să nu-i pună acesteia viața în pericol * '''Trajanova''' - prefect care răspunde de Turbinele de Căutare; Gaffney îi înscenează un accident când își dă seama că este pe cale să descopere implicarea sa în trădarea Panopliei * '''Broderick Cuthbertson''' - constructor de animale mecanice din Casa Aubusson * '''Meriel Redon''' - realizatoare de mobilier din lemn din Casa Aubusson * '''Cyrus Parnasse''' - custode al Muzeului Ciberneticii din Casa Aubusson * '''Paula Thory''' - crescătoare de fluturi din Casa Aubusson * '''Clepsidra''' - Agregată ținută captivă de Aurora pentru ca, împreună cu tovarășii ei, să prevadă viitorul folosind aparatul numit Exordiu; este asasinată de Gaffney pentru a nu-l desconspira * '''Mercier''' - doctor în Panoplie == Opinii critice == ''SF Site'' critică faptul că „toate întrebările și complicațile conduc în cele din urmă la o scenă standard în care un personaj le explică celorlalte ce se întâmplă”, dar consideră că, per total, „este o carte pe care fanii hard SF-ului în general și ai lui Alastair Reynolds în particular ar trebui să o găsească extrem de satisfăcătoare”<ref>[http://www.sfsite.com/08a/tp253.htm Prefectul], recenzie de Greg L. Johnson pe SF Site, 2007</ref>. Similar, ''Bewildering Stories'' o consideră „o carte foarte bună în cea mai mare parte [...] cu suficientă adrenalină care să te poarte către punctul culminant”, însă apreciază că „dezamăgește în ceea ce privește firul narativ al detectivului [Tom Dreyfus]”<ref>[http://www.bewilderingstories.com/issue360/prefect_rev.html Alastair Reynolds, ''Prefectul''], recenzie de Daniell L. Parker pe Bewildering Stories, 2009</ref>. ''Strange Horizons'' este de părere că romanul dă impresia că „Reynolds nu este sigur care-i sunt prioritățile, iar acest lucru este însoțit de o impresie mai generală că nu deține controlul asupra romanelor sale”<ref>[http://www.strangehorizons.com/reviews/2007/06/the_prefect_by_.shtml ''Prefectul'' de Alastair Reynolds] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110525173524/http://www.strangehorizons.com/reviews/2007/06/the_prefect_by_.shtml |date=2011-05-25 }}, recenzie de Martin Lewis pe Strange Horizons, 26 iunie 2007</ref>. De cealaltă parte se situează ''Telegraph'', care caracterizează romanul ca „un thriller interstelar în care nimic - și nimeni - nu este ceea ce pare”<ref>Alastair Reynolds, ''Prefectul'', ed. Trei, 2012, coperta a IV-a</ref>. ''Infinispace'' apreciază că, deși „ritmul e inegal în secțiunea de mijloc, iar cititorul are îndoieli dacă toate intrigile vor fi rezolvate până la final, [...] ''Prefectul'' este roman excelent pentru începutul universului ''Revelation Space'', care conține nuanțele potrivite cu cele patru povestiri care o preced din punct de vedere cronologic”<ref>[http://infinispace.net/2013/03/the-prefect-by-alastair-reynolds/ Prefectul de Alastair Reynolds] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150124102846/http://infinispace.net/2013/03/the-prefect-by-alastair-reynolds/ |date=2015-01-24 }}, recenzie de Neal Ulen pe Infinispace, 30 martie 2013</ref>. În acceași notă, ''Sandstorm Reviews'' consideră că „intriga nu este deosebită, dar există suficientă inventivitate pentru a capta cititorul și oferă o imagine interesantă a vieții dinaintea molimei”<ref>[http://sandstormreviews.blogspot.ro/2007/05/prefect-alistair-reynolds.html Prefectul - Alastair Reynolds], recenzie pe Sandstorm Reviews, 1 mai 2007</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?357261 Prefectul] pe ISFDB * [http://www.sfbrp.com/archives/23 Recenzie audio] pe [http://www.sfbrp.com/ The Science Fiction Book Review Podcast] ==Vezi și== *[[Lista volumelor publicate în Colecția Epsilon Science Fiction]] *[[2007 în științifico-fantastic]] {{Alastair Reynolds}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți din 2007]] [[Categorie:Romane din 2007]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:2007 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane de Alastair Reynolds]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2007]] nwy4u6v9dfy7xwqs7z6lv36o1h0ayun 0 1228469 17023946 15140494 2025-06-10T14:18:38Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023946 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Exploratorii Soarelui | titlu_original = Sundiver | traducător = Alexandru Macovescu | coperta = [[Fișier:BRIN_David_-_Exploratorii_Soarelui.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[David Brin]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Tudor Popa | țara_de_apariție = {{SUA}} | limba = engleză | seria = [[Universul Elitelor]] | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 1980 | data_apariției_în_românia = 2013 | media_type = | număr_pagini = 474 | isbn = 978-606-579-636-2 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = [[Maree stelară]] }} '''''Exploratorii Soarelui''''' (1980) (titlu original ''Sundiver'') este un roman [[science fiction]] scris de [[David Brin]]. Este prima carte din [[Universul Elitelor|trilogia Elitelor]] și a fost urmată în 1983 de romanul câștigător al premiilor [[premiul Hugo|Hugo]] și [[premiul Nebula|Nebula]] ''[[Maree stelară]]''. == Intriga == {{sinopsis}} Jacob Demwa se reface după tragedia în care a salvat de la distrugere liftul spațial, dar și-a pierdut soția. El este contactat de un prieten extraterestru, Kantenul Fagin, care îl invită să se alăture unui proiect dedicat explorării [[cromosferă|cromosferei]] Soarelui. Acolo ar fi fost detectați niște „Strigoi” a căror existență nu este menționată nicăieri în bibliotecă galactică. Demwa călătorește pe [[Mercur (planetă)|Mercur]], de unde pornește expediția pentru explorarea Soarelui, din care mai fac parte: comandantul Helene deSilva, Fagin, reprezentantul bibliotecii Pil Bubbacub, asistentul acestuia Pringul Culla, conducătorul proiectului dr. Dwayne Kepler, psihiatrul Mildred Martine și exuberantul [[jurnalist]] Peter LaRoque. Strigoii solari întâlniți în cromosferă apar sub trei forme: „toroizi” magnetovori care amintesc de cirezile de vite de pe [[Pământ]], ființe fluide și aparent inteligente, precum și o figură antropomorfică ostilă. Când un neo-[[cimpanzeu]] este ucis în misiunea sa solară, investigația care urmează descoperă că între membrii misiunii se află un sabotor, în persoana jurnalistului LaRoque. Acesta este arestat, iar expediția continuă. O nouă întâlnire cu „strigoii” îi permite lui Pil Bubbacub să ia contact cu ei și să afle că aceștia nu doresc niciun contact cu oamenii sau cu rasele extraterestre. Investigațiile ulterioare ale lui Demwa demonstrează că Bubbacub a mințit pentru a proteja biblioteca galactică de rușinea de a nu conține nicio referință la această rasă. În afara faptului că nu a purtat o discuție reală cu „Strigoii” solari, el a înscenat incidentul în care a fost acuzat LaRoque, abătând astfel în altă parte atenția membrilor expediției. În lumina dezvăluirilor făcute de Demwa, se organizează o nouă expediție către Soare, pentru a se afla care dintre informațiile culese în precedenta misiune au fost reale și care măsluite. Noul contact, aparent pașnic, este întrerupt de una dintre ființele ostile din cromosfera solară, care le cere să plece. Demwa descoperă că fostul asistent lui Bubbacub, Culla, folosește un laser cu care proiectează forma antropomorfică ostilă, aceasta nefiind decât un fals. Văzând că a fost desconspirat, Culla sabotează nava și comunicațiile acesteia, astfel încât niciun detaliu al sabotajului său să nu poată ajunge la oamenii din [[sistemul solar]]. Acțiunea sa este continuarea celei prin care dorise să-l discrediteze pe Bubbacub, pentru ca rasa Pring să scape de sub tutela rasei Pil. Demwa îl anihilează pe Culla, iar Helene folosește un truc tehnic pentru a evada din cromosfera solară. Cei doi rămân împreună, iar rasa umană ajunge într-o poziție delicată în fața raselor extraterestre ca urmare a descoperirilor făcute și a desconspirării faptelor a două rase evoluate. ===Capitolele cărții=== {{Col-begin}} {{Col-3}} ;Partea I * '''1''' - Dintr-o Balenă-Visătoare * '''2''' - Robe și piei * '''3''' - Imagine mentală ;Partea a II-a * '''4''' - Imagine virtuală * '''5''' - Refracție * '''6''' - Încetinire și difracție ;Partea a III-a * '''7''' - Amestec * '''8''' - Reflexie * '''9''' - Amintiri despre Marele Alca ;Partea a IV-a * '''10''' - Căldură {{Col-3}} * '''11''' - Turbulență * '''12''' - Gravitate * '''13''' - Sub Soare ;Partea a V-a * '''14''' - Cel mai adânc ocean * '''15''' - Despre viață și moarte... * '''16''' - ...și strigoi ;Partea a VI-a * '''17''' - Umbră * '''18''' - Concentrare * '''19''' - În salon * '''20''' - Medicină modernă ;Partea a VII-a * '''21''' - Déjà pensé {{Col-3}} * '''22''' - Delegație ;Partea a VIII-a * '''23''' - O stare de surescitare * '''24''' - Emisie spontabă * '''25''' - În capcabă ;Partea a IX-a * '''26''' - În tunel * '''27''' - Excitație * '''28''' - Emisie stimulată * '''29''' - Absorbție ;Partea a X-a * '''30''' - Opacitate * '''31''' - Propagare {{Col-end}} == Lista personajelor == * '''Jacob Alvarez Demwa''' - salvator al unui lift spațial terestru (incident în care și-a pierdut soția) implicat în proiectul de ridicare a delfinilor la stadiul de rasă inteligentă, este invitat să se alăture proiectului Exploratorii Soarelui și descâlcește ițele încurcate din spatele afacerii * '''Fagin''' - extraterestru Kanten, prieten cu Jacob și unul dintre susținătorii drepturilor rasei umane; el îl atrage pe Jacob în proiectul Exploratorii Soarelui și îl ajută să-și ducă la bun sfârșit acțiunea de oprire a sabotorilor * '''Pierre LaRoque''' - jurnalist, adept al teoriei lui [[Erich von Däniken]] privind originea pământenilor; până la implicarea lui Jacob, asupra sa planează bănuiala că ar fi sabotat proiectul Exploratorii Soarelui * '''Bubbacub''' - extraterestru din rasa Pila, directorul bibliotecii locale din [[La Paz]], filială a Institutului Bibliotecii Galactice; sabotează proiectul Exploratorii Soarelui pentru a nu fi compromis prestigiul bibliotecii * '''Dr. Dwayne Kepler''' - membru al expediției Exploratorii Soarelui * '''Dr. Mildred Martine''' - reprezentantă a Catedrei de Parapsihologie a Universității La Paz; este prima ființă umană care reușește să ia legătura cu „Strigoii” din cromosfera solară * '''Culla''' - extraterestru Pring, asistent al lui Bubbacub, pe care încearcă să-l compromită pentru ca rasa Pring să scape de sub tutela rasei Pil * '''Helene deSilva''' - comandant al Confederației pe Mercur, subofițer pe o navă interstelară; călătoriile prin spațiu o fac să rămână mult mai tânără decât cei de pe Pământ datorită efectelor relativiste * '''Dr. Jeffrey''' - reprezentant al [[cimpanzeu|Cimpanzeilor]] în proiectul Exploratorii Soarelui; este ucis într-un incident orchestrat de Bubbacub, dar care este pus în cârca lui LaRoque * '''Donaldson''' - inginer-șef care-l ajută pe Jacob să-l demaște pe Bubbacub == Tehnologie == Pentru a scăpa cu viață din cromosfera Soarelui după ce tehnologia galactică a fost sabotată, echipajul folosește un laser refrigerator pe post de [[pompă de căldură]] pentru a îndepărta din navă căldura solară. Tehnica este folosită din nou în romanul ''Heaven's Reach''. == Opinii critice == ''Locus'' consideră romanul „o lectură extrem de provocatoare, în care cititorii găsesc totul, de la acțiune care te ține cu sufletul la gură la secvențe rafinate, de o liniștită intimitate”<ref name="Critici">DAVID BRIN - ''Exploratorii Soarelui'', ed. Nemira, 2013, coperta a IV-a.</ref>, în timp ce [[Amazon.com]] atrage atenția că „'Exploratorii Soarelui' reprezintă un prim exemplu de cât de bune pot fi cărțile lui Brin”<ref>[http://www.davidbrin.com/sundiver.html EXPLORATORII SOARELUI descriere și informații suplimentare], articol pe site-ul oficial al autorului.</ref>. Acesta este primul roman din Universul Elitelor, despre care [[The Encyclopedia of Science Fiction]] declară că „sunt o lectură obligatorie”<ref name="Critici" /> iar Science Fiction Times o apreciază ca „o serie minunată”<ref name="Critici" />. Continuările sale au fost recompensate cu premii importante, cum ar fi [[premiul Hugo|Hugo]], [[premiul Nebula|Nebula]] și [[premiul Locus|Locus]], ceea ce a făcut ca, prin comparație, să-i scoată la lumină anumite neajunsuri specifice unui roman de debut<ref>[http://thewertzone.blogspot.ro/2011/07/sundiver-by-david-brin.html Exploratorii Soarelui de David Brin], articol pe The Wertzone, 11 iulie 2011.</ref><ref>[http://www.walkerofworlds.com/2009/12/review-sundiver-by-david-brin-orbit.html Recenzie: Exploratorii Soarelui de David Brin (Orbit)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140203214947/http://www.walkerofworlds.com/2009/12/review-sundiver-by-david-brin-orbit.html |date=2014-02-03 }}, articol pe Walker of Worlds, 15 decembrie 2009</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1076 Exploratorii Soarelui] pe ISFDB {{Universul Elitelor}} {{David Brin}} [[Categorie:Cărți din 1980]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de David Brin]] [[Categorie:Cărți Bantam Books]] [[Categorie:1980 în științifico-fantastic]] g2fh2rpy7cdvfyc3guvvgac59m2lrzd 0 1254093 17024650 17019564 2025-06-10T22:40:40Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024650 wikitext text/x-wiki {{pp-extended-vandalism|small=yes}} {{Despre|clubul de fotbal format în anul 1991|istoria clubului Universitatea Craiova dintre anii 1948 și 1991|CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|echipa înființată în 2013|CS Universitatea Craiova (2013)}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #22318a | culoare scris = #fefffe | logo = FC U Craiova.svg | upright = 0.6 | nume_complet = FCU 1948 Craiova Fotbal Club [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/frf-a-aprobat-schimbarea-denumirii-cum-se-numeste-acum-fcu-craiova-710233.html|title=FRF a aprobat schimbarea denumirii » Cum se numește acum FCU Craiova|date=5 September 2023|access-date=22 September 2023}}</ref> | founded = {{ubl|{{Start date and years ago|df=yes|1991}}<br/>ca ''FC Universitatea Craiova'' |{{Start date and years ago|df=yes|2013}}<br/>ca ''FC U Craiova'' <br/>|{{Start date and years ago|df=yes|2017}}<br/>ca ''U Craiova 1948''}} | poreclă = ''Alb-Albaștrii''<br>''Oltenii''<br>''Studenții'' | stadion = [[Stadionul Ion Oblemenco (2017)|Complex Sportiv Craiova]]{{efn|Din august 2021, denumirea oficială a stadionului este ''Stadion de Fotbal pentru municipiul Craiova''.<ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/breaking-news-stadionul-din-craiova-nu-se-mai-numeste-ion-oblemenco-care-este-motivul-19308991|title=Stadionul din Craiova nu se mai numește „Ion Oblemenco”! Care este motivul|publisher=prosport.ro|date=12 August 2021}}</ref> Singurul club care poate folosi denumirea de ''Stadionul „Ion Oblemenco”'', nume folosit în trecut și pentru [[Stadionul „Ion Oblemenco” (1967)]], este [[CS Universitatea Craiova (2013)]].<ref>{{Cite web|url=https://www.playsport.ro/inca-o-lovitura-pentru-mititelu-razboiul-pentru-marca-ucraiova-se-poarta-pana-la-cele-mai-mici-detalii-68956|title=Încă o lovitură pentru Mititelu. Războiul pentru marca „U”Craiova se poartă până la cele mai mici detalii|publisher=playsport.ro|date=27 September 2021}}</ref>}} | capacitate = 30.944 | proprietar = Adrian Mititelu | palmares_național = [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (1)<br>[[Liga a II-a]] (2) | palmares_internațional = | kit_alt1 = | pattern_la1 = _adidastirom23rb | pattern_b1 = _fcucraiova2324h | pattern_ra1 = _adidastirom23rb | pattern_sh1 = _adidastirom23rb | pattern_so1 = _color_3_stripes_blue | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = 0000FF | socks1 = FFFFFF | kit_alt2 = | pattern_la2 = _adidascondivo22lgw | pattern_b2 = _fcucraiova2324a | pattern_ra2 = _adidascondivo22lgw | pattern_sh2 = _adidascondivo20lgw | pattern_so2 = _3_stripes_white | leftarm2 = C0C0C0 | body2 = C0C0C0 | rightarm2 = C0C0C0 | shorts2 = C0C0C0 | socks2 = 000000 }} '''FCU 1948 Craiova Fotbal Club''', cunoscut simplu sub numele de '''FCU Craiova''',<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcu-craiova-otelul-galati-etapa-10-liga-1-712067.html|title=Au rupt „blestemul” în Bănie! Oțelul Galați a „hipnotizat-o” pe FCU Craiova la ea acasă: prima victorie pentru Dorinel Munteanu de la revenirea în Superligă|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|date=22 September 2023|access-date=22 September 2023}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/superliga/aceasta-e-noua-sigla-a-celor-de-la-fc-u-craiova-adrian-mititelu-a-ales-o-personal-19744735|title=Aceasta e noua siglă a celor de la FC U Craiova! Adrian Mititelu a ales-o personal|publisher=[[Pro Sport]]|date=22 September 2023|access-date=22 September 2023}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://www.playsport.ro/fcu-craiova-otelul-live-pe-playsport-ro-de-la-1800-inca-un-egal-pentru-dorinel-echipele-de-start-340297|title=FCU Craiova – Oțelul 0-2. Gălățenii obțin prima victorie din acest sezon. Oltenii ratează șansa de a urca pe loc de play-off|publisher=playsport.ro|date=22 September 2023|access-date=22 September 2023}}</ref> este un club de fotbal din [[Craiova]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. A fost fondat în 2017 ca succesor al clubului '''FC Universitatea Craiova''' dintre anii 1991 și 2016. Este - alături de [[CS Universitatea Craiova (2013)]] - una dintre cele două entități care afirmă istoria [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|echipei de fotbal originale a Universității Craiova]], care a fost fondată în 1948 ca secție a clubului sportiv ''CSU Craiova''. În 1991, după ce clubul sportiv și-a dizolvat departamentul de fotbal, ''FC Universitatea Craiova'' i-a luat locul în prima divizie, cu întregul patrimoniu al secției de fotbal. Clubul a câștigat o Cupă a României și a fost vicecampioană în două rânduri, după care a fost preluată de o societate pe acțiuni care a schimbat de mai multe ori patronatul până când, pe când era în proprietatea lui [[Adrian Mititelu]], a fost dezafiliată de la FRF din cauza unui litigiu. [[Justiția în România|Instanțele judecătorești]] au confirmat că dezafilierea a fost legală iar, în septembrie 2014, echipa a intrat oficial în [[faliment]].<ref>{{cite web|title=FC Universitatea Craiova este istorie! Tribunalul Brașov i-a dat lovitura decisivă lui Mititelu |url=http://www.stiridesport.ro/articole/fcu-craiova-e-istorie-mititelu-decisiv.html |publisher=stiridesport.ro |date=17 September 2014}}</ref> Mititelu a reînființat clubul în 2017 ca ''FC U Craiova 1948'' și l-a înscris în [[Liga a IV-a]]; FC U s-a întors între timp în Liga I pentru [[Liga I 2021-2022|sezonul 2021–22]]. În aceeași măsură ca CS U, FC U revendică toate trofeele câștigate de Universitatea între 1948 și 1991, patru [[Superliga României|titluri naționale]] și cinci [[Cupa României la fotbal|cupe naționale]] dar, conform [[Justiția în România|ordinelor judecătorești]], singurul său trofeu major ar fi [[Cupa României 1992-1993]].{{efn|În noiembrie 2017, [[LPF]] atribuie toate trofeele [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universității Craiova]] câștigate între 1948 și 1991 entității [[CS Universitatea Craiova (2013)|CS U]].<ref name="comunicat_lpf">{{cite web|url=https://lpf.ro/noutati/informare-cu-privire-la-palmaresul-cs-u-craiova/164|title=Informare cu privire la palmaresul CS U Craiova|trans-title=Information about the records of CS U Craiova|publisher=[[Liga Profesionistă de Fotbal|LPF.ro]]|language=ro|date=10 November 2017|access-date=8 February 2018}}</ref> Singurul trofeu major al lui FC U ar fi [[Cupa României 1992-1993]], deși și acesta este revendicat de CS U.<ref name="1993_cup">{{cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/marcel-popescu-vrea-cupa-la-craiova-dupa-25-de-ani-e-o-mansa-dubla-care-ne-va-da-sansa-de-a-juca-finala-408674|title=Marcel Popescu vrea Cupa la Craiova după 25 de ani: "În faza asta nu mai există bun și rău"|trans-title=Marcel Popescu wants the Cup in Craiova after 25 years: "At this point there is no good or bad"|publisher=[[Digi Sport (Romania)|Digi Sport]]|language=ro|date=14 March 2018|access-date=14 March 2018}}</ref> Un alt ordin judecătoresc din 2018 a sugerat că niciunul dintre cluburile actuale nu deține de fapt palmaresul clubului dintre 1948 și 1991.<ref name="court_2018">{{cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-3/s-a-intors-circul-in-banie-sefii-lui-cs-u-craiova-rad-de-rivala-fc-u-si-de-peluza-sud-inaintea-duelului-de-vineri-din-liga-a-3-a-a-venit-si-replica-lui-mititelu-552068.html|title=S-a întors circul în Bănie! Șefii lui CS U Craiova râd de rivala FC U și de Peluza Sud înaintea duelului de vineri din Liga a 3-a " A venit și replica lui Mititelu|trans-title=The show returns to ''Bănie''! CS U Craiova's officials make fun of rival FC U and ''Peluza Sud'' before the Liga 3 match on Friday " Mititelu also replied|newspaper=Gazeta Sporturilor|language=ro|date=1 November 2018|access-date=1 November 2018}}</ref>}} După ce clubul lui Adrian Mititelu a pierdut în instanță dreptul de a-și asocia imaginea cu Universitatea Craiova, FC U Craiova și-a schimbat oficial numele pe 4 septembrie 2023, modificarea fiind aprobată și de [[Federația Română de Fotbal]].<ref name="Prosport_2023-09-05">{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/superliga/e-oficial-frf-a-aprobat-noua-denumire-a-clubului-fc-u-craiova-numele-ales-de-adrian-mititelu-19733998| title=FRF a aprobat noua denumire a clubului FC U Craiova| newspaper=Prosport| date= 2023-09-05| accessdate=2023-9-11}}</ref> Noul nume al echipei patronată de Adrian Mititelu este „FCU 1948 Craiova Fotbal Club SA”.<ref name="Realitatea Sportiva_2023-09-04">{{Citation | url=https://www.realitateasportiva.net/adrian-mititelu-poate-sta-linistit-frf-a-aprobat-noul-nume-al-echipei-din-banie| title=Adrian Mititelu poate sta liniștit: FRF a aprobat noul nume al echipei din Bănie| newspaper=Realitatea Sportivă| date= 2023-09-04| accessdate=2023-9-11}}</ref> FC U Craiova 1948 își joacă meciurile de acasă pe [[Stadionul „Ion Oblemenco” (2017)|Complex Sportiv Craiova]], care are o capacitate de 30.944 de locuri. == Istorie == === Reorganizarea Universității Craiova (1991-1994) === În 1991, după ce a câștigat ultimul său titlu național, echipa de fotbal a [[FC Universitatea Craiova|Universității Craiova]] s-a separat și s-a reorganizat ca o entitate separată, controlată însă tot de Ministerul Învățământului. În 1993, această FC Universitatea Craiova a câștigat Cupa României, după ce a învins în finală pe [[Dacia Unirea Brăila]].<ref name="GSP_2018-05-26">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/cupa-romaniei/exclusiv-trofeul-se-intoarce-in-prazilia-pronosticul-si-amintirile-lui-craioveanu-din-cupa-romaniei-nebunica-intri-si-marchezi-540382.html| title=EXCLUSIV "Trofeul se întoarce în «Prazilia»" » Pronosticul și amintirile lui Craioveanu din Cupa României: "Nebunică, intri și marchezi!"| newspaper=GSP| date= 26 mai 2018| accessdate=12 noiembrie 2018 |author1 = Eduard Apostol}}</ref> În tot acest timp, echipa s-a situat pe locurile fruntașe ale primului eșalon, fără însă a câștiga alte trofee: locul 2 în 1994 și 1995, locul 4 în 1996, însoțite de participări în cupele europene, fiind eliminată de echipe ca [[Dinamo Tbilisi]] (cu o generație de mari jucători, inclusiv frații Arveladze, Kinkladze și Kavelashvili), [[Dinamo Minsk]] (la lovituri de departajare, cu o greșeală antologică a portarului [[Dorin Arcanu]], care și-a trimis mingea în poartă cu piciorul după ce apărase penalty-ul)<ref name="evz2018-11-12">{{Citation | url=https://evz.ro/universitatea-craiova-este-urmarita-de-blestemul-penalty-urilor-912162.html| title=Universitatea Craiova este urmărită de blestemul penalty-urilor| newspaper=Evz.ro| date= | accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> și [[Paris Saint Germain]].<ref name="Libération.fr_1996-05-07">{{Citation | url=https://www.liberation.fr/sports/1996/05/07/le-psg-par-la-petite-histoireanecdotes-des-campagnes-europeennes-par-michel-denisot_172318| title=Le PSG par la petite histoire.Anecdotes des campagnes européennes par Michel Denisot.| newspaper=Libération.fr| date= 7 mai 1996| accessdate=12 noiembrie 2018|language=fr}}</ref> În 1994, echipa a fost preluată de o organizație non-profit, sponsorizată de omul de afaceri [[George Constantin Păunescu]]. Trei ani mai târziu, Universitatea Craiova a devenit prima echipă din România organizată 100% ca societate comercială,<ref name="Ziarul de Iași_2018-11-12">{{Citation | url=https://www.ziaruldeiasi.ro/sport/universitatea-craiova-s-a-privatizat~ni17p| title=Universitatea Craiova s-a privatizat| newspaper=Ziarul de Iași| date= 1997-10-28 | accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> o tendință ce avea să marcheze trecerea oficială a fotbalului românesc la statutul de profesionism. Acționarii erau mai multe societăți comerciale, printre finanțatori numărându-se [[George Ilinca]]<ref name="romlib2018-11-12">{{Citation | url=https://romanialibera.ro/special/reportaje/viata-de-apoi-a-miliardarilor-din-anii--90-195703| title=Viața de apoi a miliardarilor din anii '90| newspaper=România liberă| date= 2010-08-04| accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> și [[Dinel Staicu]].<ref name="HotNews.ro_2006-04-12">{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1183052-dinel-staicu-militianul-din-subteranele-fotbalului.htm| title=Dinel Staicu, militianul din subteranele fotbalului| newspaper=HotNews.ro| date= 12 aprilie 2006| accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> === Declinul (1994-2005) === Privatizarea a însemnat însă și începutul unui declin, după 1997 echipa clasându-se la mijlocul și în a doua jumătate a clasamentului. Participări internaționale au mai existat mai mult din [[Cupa UEFA Intertoto]] (o competiție amicală de vară) decât din rezultatele din campionat sau cupă. La finalul [[Divizia A 1997-1998|sezonului 1997-1998]], echipa a arbitrat lupta pentru titlu între FC Steaua București și [[FC Rapid București]], când, deși un titlu câștigat de Rapid i-ar fi adus o participare în cupele europene ca finalistă a Cupei României, nu a cedat meciul direct cu aceasta din ultima etapă și a terminat la egalitate, 2&ndash;2, cu golurile lui [[Ionel Ganea]].<ref name="GSP_2017-05-05">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/3-situatii-paranormale-craiova-enigma-ligii-1-cum-a-servit-titluri-lui-dinamo-si-steaua-si-cum-l-a-ajutat-pe-hagi-sa-devina-golgheter-csu-cum-se-va-descurca-509788.html| title=3 situații "paranormale" » Craiova, enigma Ligii 1! Cum a servit titluri lui Dinamo și Steaua și cum l-a ajutat pe Hagi să devină golgheter. CSU cum se va descurca?| newspaper=GSP| date= 5 mai 2017| accessdate=12 noiembrie 2018 |author1 = Liviu Manolache}}</ref> În 2000, acționar a devenit [[Gheorghe Nețoiu]], care a transformat echipa într-un satelit al lui [[FC Dinamo București]], club la care aspira să devină acționar, ceea ce a și reușit în 2005 datorită favorurilor făcute clubului Dinamo din postura sa de patron al Universității Craiova. Din acea poziție, a facilitat transferul la Dinamo al unor jucători, cum ar fi cel al lui [[Claudiu Niculescu]], transfer anulat de FRF în primă instanță din cauza unor nereguli.<ref name="GSP_2018-10-04">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/tudorel-2018-ca-netoiu-2001-reactia-ministrului-justitiei-seamana-cu-ciudatenia-conducerii-craiovei-de-acum-17-ani-549808.html| title=Tudorel 2018 ca Nețoiu 2001 » Reacția ministrului Justiției seamănă cu ciudățenia conducerii Craiovei de acum 17 ani| newspaper=GSP| date= 4 octombrie 2018| accessdate=12 noiembrie 2018 |author1 = Răzvan Luțac}}</ref> În 2003, societatea care administra echipa a intrat în faliment, Nețoiu plecând la Dinamo împreună cu contractele mai multor jucători importanți, într-o vreme când era permis ca titularii contractelor unor jucători să fie persoane fizice, și nu societatea care administrează clubul profesionist.<ref name="romlib2006-06-28">{{Citation | url=https://romanialibera.ro/sport/sporturi/gigi-netoiu-a-lichidat-stocul-de-la-dinamo-72191| title=Gigi Netoiu a lichidat "stocul" de la Dinamo| newspaper=România liberă| date=2006-06-28 | accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> Regulamentele primei ligi românești permiteau pe atunci și continuarea participării echipei în același eșalon în ciuda falimentului. Plecarea lui Nețoiu a însemnat însă accentuarea declinului, echipa retrogradând în divizia B la sfârșitul [[Divizia A 2004-2005 |sezonului 2004-2005]]. === Preluarea de către Adrian Mititelu și dezafilierea (2005-2011) === După plecarea lui Nețoiu, un rol mai important în cadrul echipei și l-a asumat [[Adrian Mititelu]],<ref name="libertatea2004-09-09">{{Citation | url=https://www.libertatea.ro/sport/mititelu-a-cumparat-craiova-92153| title=Mititelu a cumparat Craiova! {{!}} Sport| newspaper=Libertatea| date= 9 septembrie 2004| accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> devenit în 2005 unic acționar al unei noi societăți care administra echipa.<ref name="Money.ro_2010-01-06">{{Citation | url=https://www.money.ro/dinel-staicu-sau-tovarasul-excentric-de-la-craiova/| title=Profil de manager: Dinel Staicu sau tovarășul excentric de la Craiova| newspaper=Money.ro| date= 6 ianuarie 2010| accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> Universitatea a reușit promovarea la [[Divizia B 2005-2006|primul sezon în eșalonul secund]], după ce a câștigat seria a doua. Echipa a rămas însă apoi la mijlocul clasamentului, doar în [[Liga I 2008-2009|sezonul 2008-2009]] fiind foarte aproape de o participare europeană, pierdută în urma clasării pe locul 7, la egalitate de puncte cu [[FC Steaua București]], dar departajată de aceasta în baza rezultatelor directe.<ref name="GSP_2009-06-10">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/vezi-aici-fazele-video-din-meciurile-care-vor-decide-azi-campioana-echipele-care-merg-in-europa-si-retrogradatele-142306.html| title=Vezi aici fazele VIDEO din meciurile care vor decide azi campioana, echipele care merg în Europa și retrogradatele!| newspaper=GSP| date= 10 iunie 2009| accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> În sezonul 2010-2011, Adrian Mititelu l-a adus ca antrenor pe [[Victor Pițurcă]], antrenor care și-a negociat o clauză de reziliere de 5 milioane de euro.<ref name="Antena 3_2010-11-16">{{Citation | url=https://jurnalul.antena3.ro/sport/fotbal-intern/piturca-are-clauza-de-reziliere-de-5-milioane-de-euro-la-craiova-559983.html| title=Pițurcă are clauză de reziliere de 5 milioane de euro la Craiova| newspaper=Antena 3| date= 2010-11-16| accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> Ignorând clauza și invocând „abateri de la disciplina muncii”, Mititelu l-a concediat pe Pițurcă în pauza de iarnă.<ref name="ProSport_2011-02-11">{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/piturca-dat-oficial-afara-de-la-craiova-cum-justifica-mititelu-rezilierea-contractului-7978157| title=Pițurcă, dat oficial afară de la Craiova! Cum justifică Mititelu rezilierea contractului| newspaper=ProSport| date= 11 februarie 2011| accessdate=12 noiembrie 2018 |author1 = Adrian Iosub}}</ref> Litigiul care a urmat a fost tranșat de Federație în favoarea lui Pițurcă, Universitatea Craiova fiind obligată să-i plătească clauza de reziliere, sumă care ar fi dus clubul la faliment. Echipa a terminat sezonul cu [[Nicolò Napoli]] ca antrenor, dar a retrogradat în Liga a II-a.<ref name="GSP_2011-05-20">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/craiova-a-retrogradat-desi-a-avut-in-lot-17-jucatori-de-nationala-multi-si-degeaba-241027.html| title=Craiova a retrogradat, deși a avut în lot 17 jucători de națională » Mulți și degeaba| newspaper=GSP| date= 20 mai 2011| accessdate=12 noiembrie 2018 |author1 = Alexandru Răducanu}}</ref> Mititelu a continuat să ceară anularea deciziei în instanțele judecătorești naționale, deși, conform statutului FRF, acestea trebuia să fie rezolvate de organizațiile de arbitraj internaționale. Ca urmare, FRF a dezafiliat clubul Universitatea Craiova.<ref name="GSP_2011-07-20">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/foto-universitatea-craiova-a-fost-dezafiliata-mititelu-federatia-face-jocurile-lui-piturca-248271.html| title=FOTO » Universitatea Craiova a fost dezafiliată! Mititelu: "Federația face jocurile lui Pițurcă"| newspaper=GSP| date= 20 iulie 2011| accessdate=12 noiembrie 2018}}</ref> === Conflictul cu CS U Craiova, un nou faliment și fondarea unei noi echipe (2011-prezent) === După încheierea litigiului, societății lui Mititelu i s-a permis să înscrie o echipă de fotbal în [[Liga a II-a]], în care ajunsese la momentul dezafilierii,<ref>{{Citat web|url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-15378564-stabilit-componenta-ligii-fotbal-craiova-are-doua-echipe-universitatea-liga-secunda-joaca-play-off-pentru-promovare.htm|title=S-a stabilit componenta Ligii a II-a la fotbal: Craiova are doua echipe "Universitatea" in liga secunda. Se joaca play-off pentru promovare|first=Victor|last=Cozmei|publisher=[[Hotnews.ro]] Sport|date=14 august 2013|accessdate=2013-09-18}}</ref> dar s-a confruntat cu probleme financiare și a trebuit să se retragă din campionat în primăvara lui 2014,<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/adio-stiinta-episodul-ii-adrian-mititelu-retrage-u-craiova-din-campionat-nu-vreau-sa-mi-bat-joc-de-echipa-422585.html|title=Adio, Știința! Episodul II » Adrian Mititelu retrage U Craiova din campionat: "Nu vreau să-mi bat joc de echipă!"|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|date=27 martie 2014|accessdate=2014-04-28}}</ref> după care societatea care administra echipa a dat faliment.<ref name="Stiriletvr.ro_2018-06-20">{{Citation | url=http://stiri.tvr.ro/u-craiova-a-lui-adrian-mititelu-in-faliment-victor-piturca-are-de-recuperat-7-milioane-de-euro_50147.html#view| title="U" Craiova a lui Adrian Mititelu - în faliment. Victor Pițurcă are de recuperat 7 milioane de euro| newspaper=Stiriletvr.ro| date=2014-09-17 | author=| accessdate=20 iunie 2018}}</ref> În vara anului 2017, Adrian Mititelu a înființat o nouă societate intitulată "FC U Craiova 1948", care continuă tradiția FC Universitatea Craiova dintre 1991 și 2016. Echipa s-a înscris în Liga a IV-a din Dolj, terminând pe primul loc cu 78 de puncte și promovând în Liga III fără baraj, deoarece adversara nu a îndeplinit condițiile necesare.<ref name="Liga2.prosport.ro_2018-06-18">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-4/ligi-judetene/fc-u-craiova-1948-a-sarbatorit-promovarea-in-liga-3-cu-un-amical-impotriva-adversarului-pe-care-ar-fi-trebuit-sa-l-intalneasca-la-baraj-elevii-lui-napoli-au-facut-spectacol-pe-teren-17261499| title=FC U Craiova 1948 a sărbătorit promovarea în Liga 3 cu un amical împotriva adversarului pe care ar fi trebuit să-l întâlnească la baraj. Elevii lui Napoli au făcut spectacol pe teren| newspaper=Liga2.prosport.ro| date= 18 iunie 2018| author=| accessdate=18 iunie 2018}}</ref> Începând cu sezonul 2013-2014, clubul s-a aflat în permanent conflict cu [[CS U Craiova|CS Universitatea Craiova]] privind continuitatea față de fostul club și privind proprietatea asupra însemnelor și palmaresului acestuia, dar și în permanentă concurență pentru loialitatea bazei de fani craiovene, care s-a divizat. Conflictul a fost tranșat în instanță, după ce fiecare din cele două echipe a reușit să demonstreze că cealaltă nu este succesoarea [[FC Universitatea Craiova|Universității Craiova]] dintre 1948 și 1991.<ref name="gsp.ro_2016-06-22_1">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/nimeni-nu-mai-intelege-nimic-suporterii-craiovei-bulversati-prin-doua-decizii-judecatoresti-care-se-bat-cap-in-cap-asta-e-stiinta-ba-nu-asta-e-472283.html| title=Nimeni nu mai înțelege nimic » Suporterii Craiovei, bulversați prin două decizii judecătorești care se bat cap în cap: "Asta e Știința! Ba nu, asta e!"| newspaper=Gsp.ro| date=11 martie 2016 | author=| accessdate=22 iunie 2016}}</ref><ref name="prosport.ro_2016-06-22">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/lovitura-dura-primita-de-adrian-mititelu-curtea-de-apel-a-decis-astazi-ce-se-intampla-cu-marca-si-palmaresul-universitatii-15453279| title=Lovitură dură primită de Adrian Mititelu. Curtea de Apel a decis astăzi ce se întâmplă cu marca și palmaresul Universității| newspaper=Prosport.ro| date= | author=| accessdate=22 iunie 2016}}</ref><ref name="Gsp_2018-06-18">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-3/update-foto-decizie-definitiva-la-apel-cs-u-craiova-zero-istorie-verdictul-publicat-pe-just-ro-motivarea-instantei-542115.html| title=UPDATE // FOTO Decizie DEFINITIVĂ la Apel! CS U Craiova, ZERO istorie! Verdictul publicat pe just.ro + motivarea instanței| newspaper=Gsp| date= 18 iunie 2018| author=| accessdate=3 septembrie 2018}}</ref> FC U Craiova 1948 beneficiază în continuare de suportul Peluzei Sud, dar CS Universitatea Craiova este susținută de Peluza Nord '97.<ref name="ProSport_2018-03-28">{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/nationala/exclusiv-s-facut-lumina-conflictul-tribune-amicalul-romania-suedia-tricolorii-frunte-sapunaru-au-salutat-peluza-sud-galeria-universitatii-mititelu-stiu-adevarul-m-impresionat-gestul-ironii-spre-gica-17104503| title=S-a făcut lumină în conflictul din tribune de la amicalul România - Suedia. Tricolorii, în frunte cu Săpunaru, au salutat Peluza Sud, galeria Universității lui Mititelu. "Ei știu adevărul. M-a impresionat gestul lor". Ironii spre Gică Craioveanu | newspaper=ProSport| date= 28 martie 2018| accessdate=12 noiembrie 2018 |author1 = Bogdan Savin}}</ref> În sezonul 2018-2019, fostul jucător [[Mădălin Ciucă]] s-a întors drept căpitan de echipă până la retragerea sa după sezon. Din păcate, echipa nu a reușit să câștige promovarea în Liga a II-a după ce a terminat pe locul al doilea. FC U Craiova a încercat din nou să promoveze în Liga a II-a în timpul [[Liga a III-a 2019-2020|sezonului 2019–20]] din Liga a III-a, după ce au fost repartizată seria a IV-a, formată din echipe din regiunea de sud-vest a României. [[Eugen Trică]] a fost numit în funcția de antrenor și echipa conducea clasamentul cu 13 puncte față de locul al doilea, cu 13 victorii, 3 egaluri și 0 înfrângeri, dar sezonul a fost întrerupt pe 9 martie 2020, după 16 etape, din cauza pandemiei de COVID-19. La 11 mai 2020, [[Federația Română de Fotbal]] a anunțat că sezonul a fost întrerupt, iar cele mai bine clasate echipe din fiecare serie (după 16 etape) au fost promovate în Liga a II-a. Pentru [[Liga a II-a 2020-2021|2020–21]], U Craiova 1948 a adus o mulțime de întăriri precum [[Jérémy Huyghebaert]], [[Andrea Compagno]] și reprezentantul echipelor naționale de tineret, [[Dragoș Albu]], care mai târziu va deveni căpitanul echipei pentru a obține promovarea în primul an.<ref>[https://liga2.prosport.ro/seria-1/fc-u-craiova-a-ajuns-la-cinci-transferuri-pentru-sezon-de-liga-2-calin-cristea-un-belgian-venit-de-la-mouscron-si-un-italian-sunt-noile-achizitii-ale-trupei-lui-eugen-trica-19139252 "FC U" Craiova a ajuns la cinci transferuri pentru sezon de Liga 2. Călin Cristea, un belgian venit de la Mouscron și un italian sunt noile achiziții ale trupei lui Eugen Trică]. liga2.prosport.ro</ref> U Craiova a fost mai mereu în fruntea clasamentului, dar pe parcursul sezonului au avut loc cinci schimbări manageriale. [[Eugen Trică]] va fi demis în pre-sezon în favoarea fostului antrenor [[Nicolò Napoli]], aflat la al șaselea mandat la club. A plecat cu o victorie de mare anvergură împotriva rivalilor bucureșteni, [[Rapid București]], urmând să fie înlocuit de Dan Vasilică, care a fost interimarul echipei până la numirea lui [[Ovidiu Stîngă]]. În cele din urmă, după rezultate slabe ale lui Stîngă, Trică s-a întors din nou. U Craiova a ajuns în play-off-ul competiției și a obținut promovarea în [[Liga I]] după o remiză împotriva lui [[FK Csíkszereda]], iar ulterior și-a asigurat locul 1 după o victorie împotriva Rapidului. Această promovare a adus echipa din nou pe prima scenă a fotbalului românesc pentru prima dată din [[Liga I 2010-2011|2011]].<ref>{{Cite web|date=2021-05-13|title=U Craiova 1948 a promovat în Liga 1 - Fotbal - HotNews.ro|url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-24796451-craiova-1948-promovat-liga-1.htm|access-date=2021-06-03|website=sport.hotnews.ro|language=ro}}</ref> == Palmares == U Craiova 1948 și [[CS Universitatea Craiova (2013)|Universitatea Craiova]] au fost și sunt în dispută privind palmaresul clubului dintre 1948 și 1991. Prima decizie a fost favorabilă lui CS U, când [[Curtea de Apel București]] a dat dreptate clubului lui Mihai Rotaru, care contesta dreptul echipei lui Mititelu de a folosi brandul „Universitatea Craiova”.<ref name="ProSport_2016-03-10">{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/s-a-decis-unde-este-palmaresul-universitatii-craiova-detalii-surprinzatoare-din-motivarea-tribunalului-bucuresti-15103479| title=S-a decis unde este palmaresul Universității Craiova! Detalii surprinzătoare din motivarea Tribunalului București| newspaper=ProSport| date= 10 martie 2016| accessdate=29 octombrie 2018 |author1 = Cosmin Staicu}}</ref> Ulterior, o altă instanță a clarificat însă că CS U nu este succesoarea echipei dintre 1948 și 1991.<ref name="GSP_2018-08-21">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/documente-oficiale-motivarea-instantei-cs-u-craiova-din-liga-1-nu-are-palmaresul-stiintei-546688.html| title=DOCUMENTE OFICIALE motivarea instanței: CS U Craiova din Liga 1 NU are palmaresul "Științei"| newspaper=GSP| date= 21 august 2018| accessdate=29 octombrie 2018}}</ref> Conflictele continuă, întrucât, după ce în 2018 societatea ce administrează echipa și-a schimbat numele în acte în ''U Craiova 1948 Club Sportiv'', o denumire similară cu a clubului lui Mititelu, acesta din urmă a cerut în instanță ca clubul să fie obligat să adopte o altă denumire.<ref name="GSP_2018-08-02">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/adrian-mititelu-inca-un-proces-contra-celor-de-la-u-craiova-sa-si-schimbe-de-urgenta-noul-nume-obtinut-ilegal-545404.html| title=Adrian Mititelu, încă un proces contra celor de la U Craiova: "Să-și schimbe de urgență noul nume obținut ilegal"| newspaper=GSP| date= 2 august 2018| accessdate=29 octombrie 2018}}</ref> În prezent, CS Universitatea Craiova are acordul juridic de a folosi marca.<ref>{{cite web|url =https://www.fanatik.ro/manifesul-suporterilor-olteni-sintem-universitatea-craiova-iata-dovada-14518170/amp| title= Manifestul suporterilor olteni| newspaper=Fanatik| date=10 decembrie 2014 | accessdate=30 aprilie 2020}}</ref> [[LPF]] recunoaște CS Universitatea drept succesorul clubului din 1948, însă mai multe instanțe judecătorești au dat decizii diferite. De la formarea clubului în 1991, U Craiova 1948 a reușit următoarele performanțe: * '''[[Superliga României]]''' ** ''Vicecampioană (2):'' [[Divizia A 1993-1994|1993-1994]], [[Divizia A 1994-1995|1994-1995]] * '''[[Liga a II-a]]''' ** '''Campioană (2):''' [[Divizia B 2005-2006|2005-2006]], [[Liga a II-a 2020-2021|2020-2021]] *'''[[Liga a III-a]]''' **'''Campioană (1):''' [[Liga a III-a 2019-2020|2019-2020]] **Vicecampioană (1): [[Liga a III-a 2018-2019|2018-2019]] *'''[[Liga a IV-a Dolj|Liga a IV-a – județul Dolj]]''' **'''Campioană (1):''' [[Liga a IV-a Dolj 2017-2018|2017-2018]] * '''[[Cupa României]]''' ** '''Câștigătoare (1):''' [[Cupa României 1992-1993|1992-1993]] ** ''Finalistă (3):'' [[Cupa României 1993-1994|1993-1994]], [[Cupa României 1997-1998|1997-1998]], [[Cupa României 1999-2000|1999-2000]] ==FC U Craiova în cupele europene== <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:1px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#22318a" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa Campionilor Europeni 1991-1992'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | width="250" align="right" | '''Apollon Limassol''' {{flagicon|CYP}} | width="50" align="center" | 3-0 | width="250" | [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] Universitatea Craiova |- | align="right" | '''Universitatea Craiova''' [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] | align="center" | 2-0 | {{flagicon|CYP}} Apollon Limassol |- | align="center" bgcolor="#22318a" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1992-1993'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | '''Sigma Olomouc''' {{flagicon|CZE}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] Universitatea Craiova |- | align="right" | Universitatea Craiova [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-2 | {{flagicon|CZE}} '''Sigma Olomouc''' |- | align="center" bgcolor="#22318a" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1994-1995'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | '''Dinamo Tblisi''' {{flagicon|GEO}} | align="center" | 2-0 | [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] Universitatea Craiova |- | align="right" | Universitatea Craiova [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-2 | {{flagicon|GEO}} '''Dinamo Tblisi''' |- | align="center" bgcolor="#22318a" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 1995-1996'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1''' |- | align="right" | Universitatea Craiova [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] | align="center" | 0-0 | {{flagicon|BLR}} Dinamo Minsk |- | align="right" | Dinamo Minsk {{flagicon|BLR}} | align="center" | 0-0 | [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] Universitatea Craiova |- | align="right" | '''Dinamo Minsk ''' {{flagicon|BLR}} | align="center" | 3-1 pen. | [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] Universitatea Craiova |- | align="center" bgcolor="#22318a" colspan="3" | <span style="color:white">'''Cupa UEFA 2000-2001'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul de Calificare''' |- | align="right" | Universitatea Craiova [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|Macedonia}} FK Pobeda Prilep |- | align="right" | '''FK Pobeda Prilep''' {{flagicon|Macedonia}} | align="center" | 1-0 | [[Fișier:600px Culori Craiova LAN.svg|22px|logo]] Universitatea Craiova |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> === Bilanț general === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} !style="width:28px"|{{tooltip|DG|Diferență de Goluri}} |- ! [[Cupa Campionilor Europeni]] |1||2||1||0||1||2||3||-1 |- ! [[Cupa UEFA]] |4||8||0||2||6||3||9||-6 |- ! [[Cupa UEFA Intertoto]] |1||4||3||0||1||7||3||+4 |- ! Total !6||14||4||2||8||12||15||-3 |} ==Stadioane== {{Main|Stadionul Ion Oblemenco (1967) |Stadionul Municipal (Drobeta-Turnu Severin) |Stadionul Ion Oblemenco (2017)}} [[File:Stadium Ion Oblemenco - inside.JPG|250px|thumbnail|left|Vechiul stadion [[Stadionul Ion Oblemenco (1967)|Ion Oblemenco]]]] ===Stadionul Ion Oblemenco (1967)=== [[File:OblemencoNewStadium.jpg|250px|thumbnail|right|Noul stadion [[Stadionul Ion Oblemenco (2017)|Complex Sportiv Craiova]], vedere din interior]] [[Stadionul Ion Oblemenco (1967)|Stadionul Ion Oblemenco]] a fost un stadion polivalent din Craiova și a fost numit inițial ''Stadionul Central''. A fost folosit mai ales pentru meciuri de fotbal și avea o capacitate de până la 25.252 de persoane înainte de a fi demolat. Stadionul a fost deschis pe 29 octombrie 1967, cu meciul dintre [[echipa națională de fotbal a României]] și [[echipa națională de fotbal a Poloniei]], meci încheiat 2-2. A găzduit numeroase meciuri memorabile în timpul erei ''Craiovei Maxima'', cum ar fi sferturile de finală ale [[Cupa Campionilor Europeni 1981-1982|Cupei Campionilor Europeni 1981-1982]] împotriva formației germane [[FC Bayern München|Bayern München]] și semifinala [[Cupa UEFA 1982-1983|Cupei UEFA 1982-83]] împotriva echipei portugheze [[S.L. Benfica|Benfica]]. După moartea legendei Universității Craiova, [[Ion Oblemenco]], în 1996, stadionul a fost redenumit în onoarea sa. În 2008, stadionul a suferit o renovare majoră, iar în 2015 a fost demolat în totalitate. ===Complex Sportiv Craiova=== Noul Stadion Ion Oblemenco, cu o capacitate de 30.929 locuri, a fost inaugurat pe 10 noiembrie 2017 cu un meci amical între [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]] și clubul ceh, [[Slavia Praga]].<ref>{{cite web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/inaugurare-sf-pentru-ozn-ul-craiovei-16815706|title=Inaugurare SF pentru OZN-ul Craiovei|trans-title=Incredible opening for Craiova's UFO|publisher=ProSport|language=ro|date=10 November 2017|access-date=11 November 2017}}</ref> Până în martie 2021, doar [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]] putea evolua pe noua arenă deoarece Primăria Craiova a stabilit că stadionul poate găzdui doar meciuri de „''mare importanță''”, cum ar fi cele de [[Superliga României]], [[Cupa României]] (începând cu faza șaisprezecimilor), meciurile echipei naționale și cele de cupe europene.<ref>{{Cite web|url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/fc-u-craiova-are-liber-din-2021-sa-joace-pe-ion-oblemenco-taxa-pe-care-trebuie-sa-o-achite-dupa-ce-autoritatile-locale-permit-acum-ca-pe-arena-din-banie-sa-se-joa-19162220|title=”FC U” Craiova are liber din 2021 să joace pe ”Ion Oblemenco”! Taxa pe care trebuie să o achite, după ce autoritățile locale permit acum ca pe arena din Bănie să se joace și meciuri din Liga 2|date=11 December 2020|publisher=liga2.prosport.ro}}</ref> Cum U Craiova 1948 evolua în ligile inferioare, acest lucru nu era posibil. Totuși, în decembrie 2020 a fost anunțat că stadionul poate găzdui și meciuri de Liga a II-a iar, din aprilie 2021, U Craiova 1948 își dispută meciurile de acasă pe noul stadion.<ref>{{Cite web|url=https://www.gds.ro/Local/2020-12-11/ce-taxe-cere-primaria-din-2021-pentru-folosirea-celor-doua-stadioane-din-proprietate/|title=Ce taxe cere primăria din 2021 pentru folosirea celor două stadioane din proprietate|date=11 December 2020|publisher=gds.ro}}</ref> Până să se mute pe stadionul din Craiova, echipa își disputa meciurile de acasă pe [[Stadionul Municipal (Drobeta-Turnu Severin)]]. Din august 2021, denumirea oficială a stadionului a devenit ''Stadion de Fotbal pentru municipiul Craiova''. În septembrie 2021, [[CS Universitatea Craiova (2013)]] a obținut acordul unic de a folosi numele de „Stadionul Ion Oblemenco” pentru meciurile sale de acasă,<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cine-poate-folosi-numele-ion-oblemenco-pentru-stadionul-din-craiova-am-obtinut-dreptul-exclusiv-1289145|title=Cine poate folosi numele "Ion Oblemenco" pentru stadionul din Craiova: "Am obținut dreptul exclusiv"|publisher=digisport.ro|date=27 September 2021}}</ref> astfel că FC U Craiova 1948 folosește denumirea de „Complex Sportiv Craiova” pentru stadion la meciurile de acasă. ==Suporteri== Există mai multe grupuri de galerii, dar în 2013 s-a produs o împărțire majoră între fani din cauza incertitudinii cu privire la identitățile celor două cluburi, U Craiova 1948 și [[CS Universitatea Craiova (2013)]], care revendică palmaresul [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|fostei Universități Craiova]]. ''Sezione Ultra '2000'' și ''Utopia'' de la ''Peluza Nord'' au ales să susțină CS U Craiova,<ref>{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/tradare-in-oltenia-grupurile-de-ultrasi-ai-universitatii-craiova-se-alatura-echipei-sustinute-de-municipalitate-407739.html|title=Trădare în Oltenia " Grupurile de ultrași ai Universității Craiova se alătură echipei susținute de Municipalitate!|trans-title=Betrayal in Oltenia "Universitatea Craiova ultras groups join the team sustained by the Municipality|newspaper=Gazeta Sporturilor|language=ro|date=4 September 2013|access-date=31 March 2018}}</ref> în timp ce ''Praetoria'' și ''Ultras 2004'' de la ''Peluza Sud 97'' au ales FC U Craiova. Mai târziu, în 2017, ''Ultras Craiova 2004'' a părăsit FC U și a decis să rămână neutră.<ref>{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/al-treilea-tip-de-ultrasi-in-banie-comunicat-oficial-nici-cu-echipa-lui-mititelu-nici-cu-cs-u-ambele-sunt-clone-scandal-cu-emblemele-dupa-aparitia-noului-echipament-al-fc-u-517870.html|title=Al treilea tip de ultrași în Bănie " Comunicat oficial: "Nici cu echipa lui Mititelu, nici cu CS U. Ambele sunt clone!" » Scandal cu emblemele după apariția noului echipament al FC U|newspaper=Gazeta Sporturilor|language=ro|date=7 August 2017}}</ref> În martie 2018, suporterii lui FC Universitatea 1948 care au participat la un meci amical între România și Suedia pe Stadionul Ion Oblemenco l-au huiduit pe jucătorul echipei CS U Craiova, [[Alexandru Mitriță]], după ce a fost înlocuit.<ref>{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/nationala/romania-suedia-1-0-mitrita-afectat-de-reactia-fanilor-nu-e-firesc-e-in-dubiu-pentru-derby-ul-cu-cfr-cluj-535936.html|title=ROMÂNIA – SUEDIA 1–0 // Mitriță, afectat de reacția fanilor: "Nu e firesc!" + E în dubiu pentru derby-ul cu CFR Cluj|trans-title=ROMANIA – SWEDEN 1–0 // Mitriță, affected by fans' reaction: "It's not normal!" + His presence is in doubt for the derby with CFR Cluj|newspaper=Gazeta Sporturilor|language=ro|date=28 March 2018|access-date=30 March 2018}}</ref> ===Rivalități=== Principala rivalitate a fanilor lui FC U Craiova este cea cu concitadinii de la [[CS Universitatea Craiova (2013)|CS U Craiova]].<ref>{{Citation|title=Războiul olteano-oltean! U Craiova vs. FC U Craiova 1948, cea mai așteptată rivalitate din Liga 1|date=2021-07-17|url=https://www.fanatik.ro/razboiul-olteano-oltean-u-craiova-vs-fc-u-craiova-1948-cea-mai-asteptata-rivalitate-din-liga-1-19568881|newspaper=Fanatik|accessdate=2021-09-16}}</ref> Celălalt rival al clubului este [[Dinamo București]], rivalitatea amplificându-se în 2002 și 2005 când Dinamo a transferat un grup important de jucători din Craiova.{{nc}} O altă rivalitate este cea cu [[Steaua București]]. == Lot actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q107390543|3=Andrei Dragu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108301343|3=Vlad Pop}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Italia|nr=|nume={{Ill-wd|Q108552722|3=Amine Ghazoini}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108559067|3=Sorin Mogoșanu}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Nicușor Raicea|Alexandru Raicea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108731402|3=Tudor Oltean}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q110627633|3=Ionuț Marius Zanfir}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Lituania|nr=|nume={{Ill-wd|Q111283454|3=Rokas Lekiatas}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Nigeria|nr=|nume={{Ill-wd|Q113715847|3=Jibril Ibrahimi}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q129742358|3=Codruț Sandu}}|poz=P}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Q974|nr=|nume={{Ill-wd|Q129743204|3=Nestorly Lumbu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nr=|nume={{Ill-wd|Q129747603|3=Moses Abbey}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Senegal|nr=|nume={{Ill-wd|Q17097422|3=Modou Diagne}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Mihai Răduț]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Elveția|nr=|nume={{Ill-wd|Q30900783|3=Andrea Padula}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Regatul Țărilor de Jos|nr=|nume={{Ill-wd|Q56257859|3=Stijn Meijer}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Bosnia și Herțegovina|nr=|nume={{Ill-wd|Q64159756|3=Amar Kvakić}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Belgia|nr=|nume={{Ill-wd|Q66707989|3=Sekou Sidibe}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Claudiu Bălan]]|poz=A}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q102348321|3=Robert Popa}}|poz=|other=la [[FC UTA Arad|UTA Arad]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q104759343|3=Vladislav Blănuță}}|poz=|other=la [[FC Universitatea Cluj]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Argentina|nume={{Ill-wd|Q28950928|3=Juan Bauza}}|poz=|other=la {{Ill-wd|Q1344302|3=Baniyas SC}}}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q46824745|3=Constantin Dragoș Albu}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|Gloria Buzău]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} ==Note== {{notelist}} == Referințe == <references /> {{Liga a II-a}} [[Categorie:FC Universitatea Craiova| ]] [[Categorie:Fondări în 1991]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Dolj]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] [[Categorie:Sport în Craiova]] hjd425xz2256smxlmb89n93pkfpr7x3 0 1256519 17024029 16037310 2025-06-10T14:44:08Z NutulescuIoana 697446 corectarea greșelilor gramaticale, modificări minore de punctuație 17024029 wikitext text/x-wiki {{Altesensuri|Lipcani}} [[Fișier:Lithuanian Tatars of Napoleonic army.JPG|thumb|Tătari lituanieni în Armata Napoleoniană sub steagurile Uniunii]] '''Tătarii lipcani''' (cunoscuți de asemenea ca '''Tătari lipka''', '''Tătari lituanieni''' sau '''Tătari polonezi''') au fost un grup de [[tătari]] care s-au stabilit în [[Marele Ducat al Lituaniei]] la începutul [[Secolul al XIV-lea|secolului al XIV-lea]]. Primii coloniști în încercarea de a-și păstra religia lor [[Șamanism|șamanică]] au cerut azil în rândul [[lituanieni]]lor [[Păgânism|necreștini]] atunci<ref name="galve.lt">{{lt icon}} [http://www.galve.lt/lt/numeriai/2007062225/Trakai%20ir%20pasaulio%20paveldas/koranas Lietuvos totoriai ir jų šventoji knyga - Koranas] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071029035259/http://www.galve.lt/lt/numeriai/2007062225/Trakai%20ir%20pasaulio%20paveldas/koranas |date=2007-10-29 }}</ref>. Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, un alt val de tătari, de religie deja [[Islam|musulmană]], au fost invitați în Marele Ducat de către [[Vitautas cel Mare]]. Acești tătari s-au stabilit preponderent în [[Lituania]] istorică, în jurul orașelor [[Vilnius]], [[Trakai]], [[Hrodna]] și [[Kaunas]]<ref name="galve.lt"/> și mai târziu în alte părți ale ducatului, care a devenit parte a [[Uniunea statală polono-lituaniană|Uniunii polono-lituaniene]]. Aceste zone cuprind azi Lituania, [[Belarus]] și [[Polonia]]. De la bun început, în Lituania, aceștia au fost cunoscuți sub numele de „tătari lipka”. În timp ce și-au menținut religia, ei și-au „unit” soarta cu cea a [[Creștin]]ilor din Uniune. Începând cu [[Bătălia de la Grunwald]], tătarii lipcani au participat cu regimente de [[cavalerie]] ușoară în fiecare campanie militară semnificativă de partea Lituaniei și Poloniei. Originile tătarilor lipka pot fi urmărite în trecut până la statele descendente al [[Imperiul Mongol|Imperiului Mongol]] al lui [[Genghis Han]], [[Hoarda Albă|Hoardei Albe]], [[Hoarda de Aur|Hoardei de Aur]], [[Hanatul Crimeii|Hanatului Crimeei]] și [[Hanatul Kazan|Hanatului Kazan]]. Inițial acești tătari au servit ca o [[castă]] militară nobilă, dar mai târziu au devenit locuitori urbani, cunoscuți pentru meseriile, caii și abilitățile de grădinărit. De-a lungul secolelor au rezistat [[Asimilare|asimilării]], păstrându-și stilul de viață tradițional. În timp ce au rămas foarte atașați de religie, și-au pierdut [[limba tătară]] originală și cea mai mare parte dintre ei a adoptat [[Limba poloneză|poloneza]]<ref name="Harvard">Harvard Encyclopedia of American Ethnic Groups, "Polish or Lithuanian Tartars", Harvard University Press, pg. 990</ref>. Există încă grupuri mici de tătari lipcani care trăiesc în Belarus, Lituania și Polonia de astăzi, precum și mici comunități în [[Statele Unite]]. == Note == <references/> ==Bibliografie== * [https://bacalovsergiu.wordpress.com/2016/07/11/sergiu-bacalov-lipcanii-ttarii-lituanieni-vecinii-tarii-moldovei-mercenari-si-slujitori-sec-xvii-inceputul-sec-xix/ Sergiu Bacalov, ''Lipcanii (tătarii lituanieni) și Țara Moldovei. De la mercenari la slujitori. (Sec. XVII – începutul sec. XIX)''], {{ISBN|978-9975-89-018-2}} * ''Studii de istorie și sociologie'', vol. 1, Chișinău, 2016, p. 4-21. {{ISBN|978-9975-89-019-9}}. [[Categorie:Istoria Lituaniei]] [[Categorie:Istoria Belarusului]] [[Categorie:Istoria Poloniei]] [[Categorie:Tătari]] 8nepahyfzg04farwzjyjdrb1wgzzeu3 0 1260791 17023964 16993602 2025-06-10T14:21:41Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1999]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023964 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Zeul adormit | titlu_original = The Naked God | traducător = Gabriel Stoian | coperta = [[Fișier:HAMILTON Peter - Zeul adormit.JPG|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Peter F. Hamilton]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = Marea Britanie | limba = engleză | seria = [[Zorii nopții]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[Editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 1999 | data_apariției_în_românia = 2013 | media_type = | număr_pagini = 2088 | isbn = 978-606-579-645-4 | oclc = | precedată_de = [[Alchimistul neutronic]] | urmată_de = }} '''''Zeul adormit''''' (1999) (titlu original ''The Naked God'') este un roman [[science fiction]] al scriitorului [[Peter F. Hamilton]]. Este a treia carte a trilogiei ''[[Zorii Nopții]]'' și încheie acțiunea începută în ''[[Disfuncția realității]]'' și ''[[Alchimistul neutronic]]''. Lansat în [[Marea Britanie]] pe 8 octombrie 1999, a fost primul roman al lui Hamilton publicat în ediție cartonată în [[Statele Unite]], pe 22 octombrie 1999. La fel ca în cazul primelor două volume ale seriei, ediția broșată americană a fost împărțită în două volume, ''Flight'' și ''Faith'', publicate în noiembrie și decembrie 2000. Chiar și în conformitate cu standardele stabilite de primele două cărți, ''Zeul adormit'' este foarte mare. Pentru a putea fi putbilcat în ediție broșată întrt-un singur volum, editorii britanici au apelat la un font mai mic decât în cazul celorlalte două romane. Deși reprezintă ultimul roman al universului Zorii Nopții (ulterior apărut și un ghid, ''The Confederation Handbook''), Hamilton a făcut uneori aluzii la o posibilă revenire la același decor în cadrul unei serii a cărei evenimente se petrec după 500 de ani. == Cadru == În ''Disfuncția realității'', o forme de [[viață extraterestră]] de natură energetică asistă la moartea lumii umane Lalonde, eveniment care „lasă deschisă” o interfață între universul acesta și cel „de dincolo” - cel în care sunt captive sufletele morților. Acestora li se oferă ocazia de a călători înapoi în acest [[univers]], unde posedă oamenii vii și dobândesc puteri ieșite din comun, precum și abilitatea de a crea și modifica materia. După ce cuceresc Lalonde în doar câteva săptămâni, posedații încep să se răspândească pe alte lumi. O tentativă eșuată de a cuceri planeta Atlantis atrage atenția edeniștilor asupra acestei amenințări. În ''Alchimistul neutronic'', Confederația devine conștientă de nivelul de răspândire al posedaților și oprește toate călătoriile interstelare pentru a izola puținele planete cucerite de invadatori. Posedații reușesc să spargă blocada, iar riposta Confederației se lovește de o problemă morală: uciderea sufletelor celor morți provoacă și moartea persoanelor posedate. Problema subminează moralul trupelor umane. Regatul Kulu se aliază cu adversarii săi odeologici, edeniștii și încearcă să demonstreze că posedații nu sunt invincibili, atacând peninsula Mortonridge de pe lumea-colonie Ombey. În altă parte a universului, sufletul revenit al lui [[Al Capone]] cucerește planeta Noua California și o transformă în nodul unui imperiu în expansiune, numit Organizația. Sfârșitul romanului prezintă descoperirea făcută de personalul din habitatul Seninătate: cu peste o mie de ani în urmă, o navă a rasei Tyrathca a întâlnit o entitate spațială numită 'Zeul adormit', ale cărei puteri incomensurabile ar putea fi folosite împotriva posedaților. Între timp, habitatul Seninătate este atacat de posedați. == Intriga == {{sinopsis}} Jay Hilton, unul dintre copiii supraviețuitori de pe Lalonde, este salvată de personalul Kiint de pe Seninătate din fața atacului posedaților și dusă în sistemul de origine al acestora, situat într-o altă galaxie. Consensul Jovian intră în alertă atunci când deasupra planetei Jupiter se deschide o gaură de vierme prin care își face apariția habitatul Seninătate, scăpat de amenințarea posedaților. Nava lui Joshua Clavert, ''Lady Macbeth'', călătorește spre Trafalgar și se prezintă în fața Primului Amiral, care este bucuros să afle că Alchimistul a fost distrus, iar Alkad Mzu nu se mai află în libertate. Deoarece știe cum funcționează Alchimistul, Joshua Calvert nu trebuie să moară și să permită sufletului său să dezvăluie acest secret posedaților. Primul Amiral trimite nava spre Seninătate, care, alături de Consensul Jovian, susțin căutarea Zeului adormit Tyrathca pentru a găsi un mod de a-i învinge pe posedați. Marina Confederației și Regatul Kulu se alătură demersului, iar ''Lady Macbeth'' pleacă în misiune alături de șoimul-de-vid ''Oenone'', comandat de Syrinx. Deoarece călătoria trebuie să atingă o destinație situată la mii de ani-lumină în afara teritoriului Confederației, navei i se permite să folosească antimateria pentru propulsie. Combustibilul este luat de pe una dintre bazele lui Capone, care este distrusă după aceea. ''Lady Macbeth'' efectuează saltul spațial către prima lume Tyrathca din spațiul Confederației, iar o serie de nave ale Organizației sunt trimise în căutarea ei. Pe Ombey, Campania Liberation se desfășoară extrem de violent, dar produce evacuarea a mii de suflete din trupurile posedate. Folosindu-și puterile energetice, restul posedaților teleportează un teritoriu întreg într-un tărâm cenușiu. Posedații și soldații Confederației sunt nevoiți să încheie un armistițiu care să le permită supraviețuirea în acel loc straniu. Habitatul Valisk este prizonier în alt tărâm, care diminuează puterile energetice și amplifică entropia. În afara faptului că își pierde energia, Valisk devine ținta unor prădători monstruoși, nemuritori și schimbători de formă numiți Orgathé. În plus, atracția gravitațională împinge habitatul către terifiantul loc numit Mélange, o mare e [[azot]] lichid în care sunt prizoniere toate entitățile care nu pot acumula suficientă energie ca să scape. Cercetătorii Marinei Confederației descoperă un dispozitiv 'anti-memorie', care elimină din corp atât sufletul posedant, cât și pe cel posedat. Îngrozit de genocidul pe care-l poate provoca în rândul celor posedați de sufletele morților, Primul Amiral nu autorizează folosirea dispozitivului. Savanții speră să poată realiza o versiune mai puternică a dispozitivului, care să permită distrugerea zecilor de miliarde de suflete din lumea de dincolo, dar un atac sinucigaș efectuat de câțiva membri ai Organizației disturge habitatul. Supraviețuitorii sunt transferați pe Avon, iar Primul Amiral, furios, ordonă distrugerea completă a Organizației. O flotă cuprinzând mii de nave ale Confederației atacă lumile cucerite de Organizație, obligându-i pe membrii acesteia să se retragă pe Noua Californie. Joshua Calvert și Syrinx cercetează singura lume Tyrathca din interiorul Confederației și află că planeta de origine a acestei rase se află de partea îndepărtată a Nebuloasei Orion. Pe Pământ, Louise Kavanagh o avertizează pe Banneth despre intențiile lui Quinn Dexter. Banneth este, de fapt, o momeală în mâinile conducătorilor arcologiilor pământene, B7, cu ajutorul căreia aceștia speră să pună mâna pe Quinn Dexter. Acesta a sosit pe Pământ și infectează populațiile din diferite arcologii, pregătind terenul pentru Zeul său. Planurile sale sunt încurcate de un alt posedat, al cărui suflet vrea să se răzbune pe Dexter pentru cele pătimite în timpul vieții. Dexter scapă tuturor tentativelor de asasinat și-și duce mai departe planurile. Incapabili să-l oprească, Louise și prietenul ei, Fletcher Christian îi devin prizonieri. Zeul lui Dexter se dovedește a fi Mélange, entitate a cărei invocare aduce înapoi în univers habitatul Valisk. ''Lady Macbeth'' și ''Oenone'' ajung în sistemul de origine al rasei Tyrathca, acum înghițit de o gigantă roșie. Ei descoperă câteva habitate locuite de rasa mosdva, cu care fac schimburi comerciale, oferindu-le tehnologie în schimbul informațiilor despre Zeul adormit. Acesta se dovedește a fi o singularitate creată cu scopul de a-și ajuta inventatorii să evadeze din universul actual. Zeul adormit explică faptul că sufletele rămân captive în lumea de dincolo deoarece nu-și pot accepta moartea; în cazul în care ar face-o, ar fi transportate în „[[punctul Omega]]”, la capătul Universului, de unde ar începe crearea unuia nou. Cu ajutorului Zeului adormit, Joshua Calvert readuce în univers toate planetele „furate” de posedați, apoi mută în afara galaxiei toate lumile locuite de oameni și distruge găurile de vierme. Quinn Dexter devine purtătorul tuturor sufletelor din lumea de dincolo și este trimis în punctul Omega, unde i se permite să-și creeze propriul univers pentru Zeul lui întunecat. Joshua Calvert se căsătorește cu Louise și se stabilește pe planeta natală a acesteia, Norfolk. == Opinii critice == ''Critical Wave'' consideră că ''Zeul adormit'' este „o carte care merită eticheta NU RATAȚI!”<ref name="Critică">PETER F. HAMILTON - ''Zeul adormit'', ed. nemira, 2013, coperta a IV-a.</ref>, iar ''SFX'' îl cataloghează ca „tulburător, de o imaginație autentică și demn de a fi comparat cu cele mai bune romane hard SF semnate de scriitori ca [[Isaac Asimov]] și [[Arthur C. Clarke]]”<ref name="Critică"/>. ''[[Astounding Science Fiction|Analog Science Fiction Magazine]]'' remarcă „personajele de mare subtilitate, poveștile din acest roman și tehnologiile inedite la care apelează autorul”<ref name="Critică"/>, în timp ce ''Science Fiction Weekly'' merge mai departe și observă că „universul lui Hamilton nu încape într-un singur volum. Sunt prea mulți eroi de admirat, prea mulți ticăloși de detestat, prea multe lumi de explorat”<ref name="Critică"/>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?19989 Zeul adormit] pe ISFDB * [http://nightsdawn.wikia.com/ The Confederation Handwiki] {{Peter F. Hamilton}} [[Categorie:Cărți din 1999]] [[Categorie:Romane din 1999]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Peter F. Hamilton]] [[Categorie:Zorii nopții]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1999]] ly1iw78yd109txozkecsve61k6aw5ca 0 1291724 17023949 15659268 2025-06-10T14:19:24Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2007]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023949 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Golul visător | titlu_original = The Dreaming Void | traducător = C. Preda | coperta = [[Fișier:HAMILTON_Peter_-_Golul_visator.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Peter F. Hamilton]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = Marea Britanie | limba = engleză | seria = [[Trilogia Golului]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[Editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2007 | data_apariției_în_românia = 2014 | media_type = | număr_pagini = 968 | isbn = 978-606-579-478-8 | oclc = | precedată_de = [[Steaua Pandorei: Judas unchained]] | urmată_de = Golul temporal }} '''''Golul visător''''' (2007) (titlu original ''The Dreaming Void'') este un roman [[science fiction]] al scriitorului [[Marea Britanie|britanic]] [[Peter F. Hamilton]]. Este prima carte din [[Trilogia Golului]], o serie a cărei acțiune se petrece la aproximativ 1300 de ani de la evenimentele relatate în [[Steaua Pandorei: Judas unchained|Steaua Pandorei]]. == Intriga == {{sinopsis}} În centrul galaxiei [[Calea Lactee]] se află Golul, un obiect asemănător unei [[gaură neagră|găuri negre]] masive. În interiorul său există un univers straniu, cu o planetă locuită de oameni sosiți acolo cu mii de ani în urmă cu ajutorul unei nave. Legile acestui loc diferă radical de cele ale universului cunoscut, iar oamenii posedă puteri mentale ([[telepatie]], [[telekinezie]], etc.) care le permit să controleze mediul ambiant. În anul 3589, Inigo și Al Doilea Visător încep să viseze existența minunată din interiorul Golului și o transmit omenirii prin intermediul câmpului-gaia, un univers neural artificial bazat pe tehnologie extraterestră. Visele descriu viața lui Edeard, un tânăr foarte talentat în ceea ce privește puterile mentale. Aaron, un Înalt care nu-și mai amintește propriul trecut pornește în căutarea Primului Visător, Inigo, în timp ce detectivul Paula Mayo încearcă să dea de urma celui de-Al Doilea Visător. Acesta este și scopul lui Ethan, noul conducător al mișcării Visului, care vrea să ducă milioane de credincioși într-un pelerinaj în Gol pentru a trăi viața care le-a fost arătată. Un [[fizician]] pe nume Troblum are o teorie interesantă despre modul în care poată fi depășită bariera care înconjoară Golul, iar exodul pelerinilor ridică probleme serioase privind redimensionarea economiei lumilor pe care aceștia le parcurg. Oportunitățile de afaceri ivite le oferă unor întreprinzători - printre care se numără și Aramnita - ocazia să-și pună în aplicare mărețele planuri de afaceri care să-i îmbogățească. Dar arhivele unor specii extraterestre povestesc despre vremuri îndepărtate în care Golul a devorat lumi pentru a-și procura energia necesară auto-susținerii. De aceea, ele se tem că pelerinajul va determina Golul să se extindă din nou și sunt pregătite să oprească flota pelerinilor cu orice preț. == Personaje == * '''Inigo''' - Primul Visător și întemeietorul Visului Viu * '''Catherine Stewart''' - pușcăriașă, fostă membră a Marinei care lucrează pentru facțiunea Acceleratorilor * '''Paula Myo''' - Investigator-șef pentru Confederație * '''Gore Burnelli''' - conducătorul Marii Familii Burnelli și a ANA:Guvernării, lider al facțiunii Conservatoare din cadrul ANA * '''Justine Burnelli''' - senator, fiica lui Gore * '''Kasimir Burnelli''' - Mare Amiral al Marinei Confederației, fiul Justinei * '''Ilanthe''' - conducătorul facțiunii Acceleratorilor * '''Îngerul Înalt''' - navă extraterestră dotată cu inteligență * '''Edeard''' - protagonistul viselor lui Inigo, cunoscut ca Mergătorul-pe-Apă * '''Marius''' - agent al facțiunii Acceleratorilor în cadrul ANA * '''Aaron''' - agent al facțiunii Conservatorilor care-l caută pe Inigo * '''Araminta''' - tânără divorțată de pe planeta Viotia, care încearcă să se lanseze în afaceri imobiliare * '''Troblum''' - fizician și colecționar de artefacte din "Războiul Starflyer" * '''Oscar Monroe''' - fost ofițer în Marină și erou al "Războiul Starflyer", recrutat de Paula Myo * '''Ozzie Isaacs''' - creatorul tehnologiei găurii-de-vierme și a tehnologiei câmpului-gaia == Opinii critice == ''Kirkus Reviews'' face următoarea descriere cărții: „o mulțime de scenarii, personaje cu miile, povești care-i cuceresc și pe cel mai machiavelic cititor și, de data asta, o carte din care înveți mult, o carte ce țintește mai sus: o poveste irezistibilă de la un maestru al prozei”<ref name="Critica">PETER F. HAMILTON - ''Golul visător'', ed. Nemira, 2014, coperta a IV-a.</ref>. ''Library Journal'' consideră romanul „o lectură recomandată tuturor” în care „o mulțime de personaje, fiecare cu povestea lui, contribuie la gradul de profunzime și diversitate al unei saga amplasate în viitorul îndepărtat”<ref name="Critica"/>. la rândul său, ''SF Site'' vede „o poveste sclipitoare din ecpoca de aur a SF-ului, o scriitură rafinată și modernă, ca și personajele”<ref name="Critica"/>. Ceva mai rezervat se dovedește ''SF Reviews'', care crede că romanul „este inegal și, per ansamblu, nu prezintă aceeași tensiune dramatică regăsită în duologia [[Saga Commonwealth|Commonwealth]] sau în trilogia [[Zorii nopții]]. Firele narative merg de la intrigi care te țin cu răsuflarea tăiată până la pasaje care sunt pur și simplu l-u-n-g-i”. Cu toate acestea, este de acord că „atunci când Hamilton captează atenția, o face scriind pasajele cele mai dramatice și pline de acțiune din cariera sa”<ref>[http://www.sfreviews.net/pfh_dreaming_void.html Golul visător], recenzie de Thomas M. Wagner pe SF Reviews.net, 2008.</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?694213 Golul visător] pe ISFDB {{Peter F. Hamilton}} [[Categorie:Cărți din 2007]] [[Categorie:Romane din 2007]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Peter F. Hamilton]] [[Categorie:2007 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2007]] e8rou9tfqdg7zc7sy2zyselr0ih3bas 0 1296934 17024737 16824582 2025-06-11T01:38:47Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024737 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată |nume = Dunele de nisip de la Hanu Conachi |categorie_iucn = IV |foto = |descriere_foto = |amplasare = [[Fișier:Stema judetului Galati.svg|20px]][[Județul Galați]] <br>{{ROM}} |oraș_apropiat = [[Focșani]] |hartă = România |descriere_hartă = {{txt|wite|whitesmoke|<small>Localizarea sitului pe harta țării</small>}} |lat_d = 45 |lat_m = 34 |lat_s = 15 |lat_NS = N |long_d = 27 |long_m = 34 |long_s = 35 |long_EV = E |ref_coordonate = |înființat = [[2000]] |suprafață_ha = 199,30 |bioregiune = |administrator = |website = }} '''Dunele de nisip de la Hanu Conachi''' alcătuiesc o [[arie protejată]] de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip [[Pădure|forestier]]), situată în partea nord-estică a [[județul Galați|județului Galați]], pe teritoriul administrativ al [[Comuna Fundeni, Galați|comunei Fundeni]], satul [[Hanu Conachi, Galați|Hanu Conachi]]<ref>[http://www.protectedplanet.net/sites/Dunele_De_Nisip_De_La_Hanu_Conachi_Nature_Reserve Protectedplanet.net - Dunele de nisip de la Hanu Conachi Nature Reserve]; accesat la 5 iulie 2014</ref>. == Localizare == Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Galați (aproape de limitele de graniță cu județele [[Județul Brăila|Brăila]] și [[Județul Vrancea|Vrancea]]), pe teritoriul administrativ al comunei [[Comuna Fundeni, Galați|Fundeni]]<ref>[http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131029223102/http://www.natura2000.ro/_files/public/cms/file_684_fhpLWTY.pdf |date=2013-10-29 }}; accesat la 5 iulie 2014</ref> și este străbătută de drumul național [[DN25]], care leagă municipiul [[Tecuci]] de localitatea [[Fundeni, Galați|Fundeni]]. == Descriere == Aria protejată reprezintă o zonă naturală (dune nisipoase fluvatile, [[Pădure de foioase|păduri de foioase]], pajiști și terenuri arabile cultivate) încadrată în [[Ecoregiune|bioregiune]]a stepică aflată la contactul dintre [[Câmpia Tecuciului]] și [[Câmpia Siretului Inferior]]. Aceasta a fost instituită în scopul protejării [[Biodiversitate|biodiversității]] și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a [[Floră|florei]] și [[Faună|faunei]] sălbatice aflate în extremitatea nord-estică a [[Câmpia Română|Câmpiei Română]]. Este inclusă în [[Sit Natura 2000|situl de importanță comunitară]] [[Dunele de nisip de la Hanul Conachi]]. Zona a fost declarată [[arie protejată]] prin ''Legea Nr.5 din 6 martie 2000'' (privind aprobarea ''Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate'') și se întinde pe o suprafață de 199,3 hectare<ref>[https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22636 Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22636 }}</ref>; accesat la 10 februarie 2025. == Biodiversitate == Dunele de nisip de la Hanu Conachi prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de [[Specie (biologie)|specii]] cât și la nivel de [[Ecosistem terestru|ecosisteme terestre]]<ref>[http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/57-49.pdf Mmediu.ro - Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120324163548/http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/protectia_naturii/biodiversitate/57-49.pdf |date=2012-03-24 }}; accesat la 1 iulie 2014</ref>. În areal au fost identificate două tipuri de [[habitat]]e naturale de interes comunitar: ''Pajiști xerice pe substrat calcaros'' și ''Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos''. [[File:Echinops ritro subsp. ruthenicus.jpg|290px|thumb|left|Măciuca ciobanului (''Echinops ritro ruthenicus'')]] La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități [[Floră|floristice]]; dintre care unele protejate prin ''Directiva Consiliului European'' 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)<ref name= autogenereted1>[http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1992L0043:20070101:RO:PDF Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică], accesat la 6 iulie 2014</ref>; astfel: capul-șarpelui (''Echium russicum''), usturoi sălbatic (''Allium guttatum''), clopoțel (din genul ''Campanula macrostachya''), nemțișor (''Delphinium fissum''), măciuca ciobanului (''Echinops ritro ruthenicus''), [[ghiocel]] (''Galanthus elwesii''), talpa mâței (''Mollugo cerviana''), ''Ornithogalum orthophyllum ssp. psammoph'' - un gen din fmilia [[Liliaceae]], căciula mocanului ('' Rindera umbellata''), șerlai (''Salvia aethiopis''), coșaci de nisipuri (''Astragalus varius''), garoafă (''Dianthus giganteiformis ssp. kladovanus''), alior (''Euphorbia peplis''), [[bujor românesc]] (''Paeonia peregrina''), toporaș (''Viola hymettia''), pipirig ('' Juncus capitatus'') sau rogoz (''Carex stenophylla''). [[Fauna]] rezervației are în componență mai multe specii rare (dintre care protejate prin aceeași ''Directivă a CE'' (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992<ref name= autogenereted1></ref> sau aflate pe lista roșie a [[IUCN]]); printre care: pârșul cu coada stufoasă (''Dryomys nitedula'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/6858/0 Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Dryomys nitedula]; accesat la 6 iulie 2014</ref>, pârșul de alun (''Muscardinus avellanarius''), broasca țestoasă de baltă (''Emys orbicularis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/7717/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis]; accesat la 6 iulie 2014</ref>, brotacul-verde-de-copac (''[[Hyla arborea]]'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/10351/0 Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Hyla arborea]; accesat la 6 iulie 2014</ref>, broasca râioasă brună (''Bufo bufo'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/54596/0 Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bufo bufo]; accesat la 6 iulie 2014</ref>, [[Cerambyx cerdo|croitorul cel mare al stejarului]] (''Cerambyx cerdo'') și un fluture din specia ''Erannis ankeraria''<ref>[http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0072 Natura2000.eea.europa.eu - Dunele de nisip de la Hanu Conachi]; accesat la 5 iulie 2014</ref>. == Căi de acces == * Drumul național [[DN25]] pe ruta: [[Șendreni, Galați|Șendreni]] - [[Braniștea, Galați|Braniștea]] - [[Vasile Alecsandri, Galați|Vasile Alecsandri]] - [[Independența, Galați|Independența]] - [[Vameș, Galați|Vameș]] - [[Tudor Vladimirescu, Galați|Tudor Vladimirescu]] - Hanu Conachi. == Vezi și == * [[Lista rezervațiilor naturale din județul Galați]] * [[Lista rezervațiilor naturale din România]] == Note == {{listănote|2}} == Legături externe == * [http://www.scolipentruunviitorverde.ro/proiecte.php?id=353 Rezervația naturală "Dunele de nisip de la Hanu Conachi"], ''scolipentruunviitorverde.ro'' * [http://scoala38galati.scoli.edu.ro/Pagini/activitati/voluntariat/duneleverzi.html Proiectul: Dunele „Verzi” de Nisip de la Hanu Conachi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140714204245/http://scoala38galati.scoli.edu.ro/Pagini/activitati/voluntariat/duneleverzi.html |date=2014-07-14 }}, ''scoala38galati.scoli.edu.ro'' {{Rezervatiinaturalegl}} [[Categorie:Rezervații naturale din județul Galați]] kwsze8xnbwdk20x29xjm99hl63ms771 0 1318668 17024431 15130807 2025-06-10T20:26:45Z Venske 38389 completare 17024431 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | name = Cvaga | image = Das Steppenzebra.jpg | image_width = 270px | image2 = Quagga.jpg | image_caption = | status = EX | extinct = 1883 | status_system = iucn3.1 | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordata]] | classis = [[Mamifer]] | ordo = [[Perisodactile]] | familia = [[Ecvide]] | genus = ''[[Equus]]'' | subgenus = ''[[Zebră|Hippotigris]]'' | species = ''[[Equus quagga|E. quagga]]'' | subspecies = †'''''E. q. quagga''''' | trinomial = †''Equus quagga quagga'' | autoritate_trinomial = ([[Pieter Boddaert|Boddaert]], 1785) |range_map= Quagga range.png |range_map_width= 250px |range_map_caption= Zonă de distribuție | synonyms ={{collapsible list|bullets = true|title=<small>List</small> |''Hippotigris quagga'' <small>Hamilton Smith, 1841</small> |''Hippotigris isabellinus'' <small>Hamilton Smith, 1841</small> |''E. q. isabellinus'' <small>Hamilton Smith, 1841</small> |''E. q. lorenzi'' <small>Lydekker, 1902</small> |''E. q. greyi'' <small>Lydekker, 1904</small> |''E. q. danielli'' <small>Pocock, 1904</small> |''E. q. trouessarti'' <small>Camerano, 1908</small>}} }} '''Cvaga''' sau '''zebra quagga''' (''Equus quagga quagga'') este o [[subspecie]] de [[zebră]] din [[Africa de Sud]], dispărută la sfârșitul [[Secolul XIX|secolului XIX]]. Era răspândită numai în sudul Africii, de-a lungul râului [[Vaal]]. Ultimul exemplar văzut în stare liberă a murit în anul [[1872]], iar altul din captivitate (din grădina zoologică din Amsterdam) a murit în anul [[1883]]. Se distingea de alte zebre prin marcajele vii aflate doar în partea frontală a corpului. De la mijlocul corpului, dungile dispăreau, iar spațiile dintre acestea erau tot mai late, iar astfel partea posterioară era într-o singură culoare și anume maro<ref name=cvaga/>. Numele acestei [[Subspecie|subspecii]] provine de la un cuvânt onomatopeic din dialectul [[khoikhoi]] care era folosit pentru a denumi zebră, totodată se spune că acest cuvânt se asemăna cu sunetul scos de un cvaga. ==Taxonomie== Inițial cvaga a fost clasificată că o specie individuală, ''Equus quagga'', în [[1788]]. În următorii 50 de ani, multe alte zebre au fost descrise de [[biolog]]i și de [[explorator]]i. Datorită variației mari ale modelelor blănii (nu existau două zebre identice), [[Taxonomie|taxonomiștii]] rămâneau cu un număr mare de „specii” care trebuiau descrise, nefiind ușor să spui care din aceste specii era veritabilă, care era subspecie ori care era o variantă naturală. Datorită confuziei mari cauzată de diversele specii de zebre, confuzie creată în special publicului general, cvaga a dispărut înainte să se realizeze că era o specie diferită. Cvaga a fost primul [[animal dispărut]] al cărui [[ADN]] a fost studiat. Studiile recente făcute de [[Institutul Smithsonian]] au demonstrat că cvaga nu a fost o specie diferită, ci s-a format din zebră comună<ref name=cvaga>[http://www.animalutul.ro/favorite/a-fost-odata/10-animale-uimitoare-care-au-disparut/1426/ 10 animale uimitoare care au dispărut] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150201231259/http://www.animalutul.ro/favorite/a-fost-odata/10-animale-uimitoare-care-au-disparut/1426/ |date=2015-02-01 }} (animalul.ro) 2010-09-16</ref>. ==Descriere== Aveau lungimea cap + trunchi = 200–240&nbsp;cm; coada = 47–57&nbsp;cm; înălțimea la greabăn = 120-140 cmm, iar greutatea = 175–355&nbsp;kg. Blana avea peri scurți, de culoare roșcat-cafenie pe spate, cu dungi negricioase, dispuse neregulat pe cap, gât și prima jumătate a trunchiului, cu intensitate tot mai ștearsă spre mijlocul corpului. Pe linia mediodorsală aveau o dungă neagră, care se continua până la jumătatea cozii. Restul cozii, abdomenul, părțile interne ale coapselor și membrele erau albe. Cvaga era adesea găsite în pajiștile aride sau temperate și uneori în pășuni umede. Locuia în herghelii care conțineau membrii unei familii. Erau în principal diurne. Se hrăneau cu iarbă înaltă. Cvaga este înrudită cu [[Zebra de stepă|zebrele de stepă]] (''Equus quagga''). ==Referințe== <references /> == Bibliografie == * Dumitru Murariu. Din lumea mamiferelor. Volumul II. Mamifere terestre. Editura Academiei Române. 1993 * Victor Pop. Zoologia vertebratelor. Vol. II. Fasc. 2, Mamiferele. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1962. * Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967. == Legături externe == {{commonscat| Equus quagga quagga}} {{wikispecies| Equus quagga quagga}} * [http://www.quaggaproject.org/ Página oficial del Proyecto Quagga] (în engleză) * [http://www.arkive.org/quagga/equus-quagga-quagga/ Quagga (''Equus quagga quagga''). ARKive.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140303161624/http://www.arkive.org/quagga/equus-quagga-quagga/ |date=2014-03-03 }} Imagini, video. * [http://www.iucnredlist.org/details/7957/0 ''Equus quagga'' ssp. ''quagga''. The IUCN Red List of Threatened Species] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Equidae]] [[Categorie:Mamifere dispărute]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] j2e4d8a3r0u5ydn1740si53bjadq0o8 3 1327660 17024764 12758047 2025-06-11T01:55:59Z Rachmat04 303294 Rachmat04 a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:Ariaveeg]] în [[Discuție Utilizator:Renamed user c026d00fb546fb7e6741f9ce7b4fdaa5]] fără a lăsa o redirecționare în loc: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/Ariaveeg|Ariaveeg]]” în „[[Special:CentralAuth/Renamed user c026d00fb546fb7e6741f9ce7b4fdaa5|Renamed user c026d00fb546fb7e6741f9ce7b4fdaa5]]” 12758047 wikitext text/x-wiki {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Exclam icon.svg|36x36px default [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|'''Ce nu este Wikipedia'''<br />Câteva greșeli comune ce trebuie evitate.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. ---- |} -- Comunitatea utilizatorilor 30 august 2014 19:19 (EEST) tiru663w8haiwhdnt2dar5y4iv9m94w 14 1328698 17024666 11985010 2025-06-10T23:00:27Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024666 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599.61/.73&lang=ro 599.62] |DDC= |LCC= }} {{Catmore|Hiracoidee}} :{{Commons category-inline|Hyracoidea}} {{Mamifere}} [[Categorie:Copitate]] [[Categorie:Ordine de mamifere]] l9y43hta0k64w4nd07uxml6ss8cdo75 3 1328900 17024874 17023473 2025-06-11T05:07:24Z Claudiupt 301289 Secțiune nouă: /* Colaborarea pe Wikipedia: între idealul deschiderii și provocările controlului editorial */ 17024874 wikitext text/x-wiki {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Exclam icon.svg|36x36px default [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|'''Ce nu este Wikipedia'''<br />Câteva greșeli comune ce trebuie evitate.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. ---- |} -- Comunitatea utilizatorilor 4 septembrie 2014 21:00 (EEST) == Imagine == Vă rog să menționați de unde aveți acea imagine și din ce an este. În lipsa acestor informații, e mult mai probabil să fie o imagine generată de un [[:en:Large Language Model|LLM]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 21:39 (EEST) :Imaginea originala alb-negru este realizata in 1980 si din ea am extras portretul sportivei (pe care o cunosc personal, am copilarit impreuna in acelasi oras) pe care l-am colorat cu AI si photoshop. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 21:55 (EEST) ::Sunteți blocat doar in privința acelui articol, puteti edita de exemplu in pagina de teste ([[Special:MyPage/teste]]). ::La Wikipedia preferăm imagini mai realiste. Imaginea originală ar avea șanse mai mari să fie acceptată. Atenție însă la [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturile de autor]]: nu puteți copia texte din surse, ele trebiie reformulate. Iar dacă imaginea nu vă aparține (nu ați apăsat pe declanșator), la fel, nu aveți dreptul să o eliberați sub licența Wikipedia. Nerespectarea acestor reguli va dice la ștergerea articolului și a imaginii. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 22:27 (EEST) :::Va multumesc pentru informatii, ma rezum doar la acea pagina, am alte proiecte, linkul catre wikipedia era o mica recunoastere a valorii acestei sportive. Inteleg ca trebuie respectate regulile si drepturile de autor, de aceea am mentionat de unde am copiat textul...in fine. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:34 (EEST) :::M-ati blocat a doua oara fiindca am creat o alta pagina, fiindca nu o puteam sterge pe prima fiind blocat tot de dvs. In cea de-a doua am incercat sa respect formatul, sa editez textele cu atentie si sa mentionez sursa la fiecare in parte si nu am mai incercat sa introduc si fotografia pentru care m-ati blocat prima data. In schimb spuneti ca ocolesc blocajul, ceea ce mi se pare curios de la un admin care intelege mult mai profund mecanismele care mie inca imi sunt straine, dar cu care incerc sa ma familiarizez, DOAR pentru a crea corect o pagina sau doua, fara intentii dubioase cum sustineti dvs. Parerea mea este ca abuzati de faptul ca sunteti admin si incercati sa va faceti planul de descarcare al frustrarilor, pentru care nu eu sunt vinovat. Corect ar fi fost sa imi acordati o mana de ajutor, nu sa ma blocati fiindca nu inteleg eu ceea ce trebuie prin o documentare mai temeinica. Daca procedati asa cu toti incepatorii si ii considerati ca fiind malefici, nu faceti altceva decat sa vaduviti Wikipedia de informatii importante si sa creati un climat de neincredere in platforma. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 17:46 (EEST) :Inteleg ca sunteti o autoritate in domeniu, dar as aprecia daca ati fi amabil si sa imi deblocati ip-ul, incerc sa fac lucrurile cat mai corect, incerc sa castig experienta si aici ca in alte domenii, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:22 (EEST) :Vad ca in continuare doriti sa aveti dreptate si va las sa plutiti in sfera dvs de semizeu al wikipediei. Sa aveti multe succesuri! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 13:27 (EEST) ==■ [[WP:STIL|Manualul de stil]]== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit la Wikipedia. După cum ați văzut, oricine este binevenit să contribuie constructiv la enciclopedie. Wikipedia are însă și un [[WP:STIL|manual de stil]] care trebuie respectat pentru păstrarea unui aspect consistent și enciclopedic. Folosirea de stiluri diferite, cum este cazul cu [[:Angela Tomaselli]], o face mai greu de citit. Vă rugăm să aruncați o privire pe [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți contribui la această enciclopedie. Vă mulțumim!<!-- Format:au-mos1 --> '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:30 (EET) :În mare parte e bine. Ați prins repede modul de lucru, dar mai este un pic de lucrat ca să vă integrați în sistem. Citiți Manualul de stil pe care vi l-am recomandat mai sus, vă va lămuri în privința modului în care ar trebui să arate articolele pentru a respecta standardul cerut. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:36 (EET) ::Multumesc pentru recomandari! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 2 noiembrie 2024 11:43 (EET) == ■ Etichete de avertizare == [[Image:Information.svg|20px]] Poate neintenționat, printr-o modificare a dumneavoastră, '''ați eliminat unele formate de întreținere'''{{#if:Gheorghe Surdu|, din pagina [[:Gheorghe Surdu]]|}} de la Wikipedia.<br>&nbsp;&nbsp;Când eliminați formate de întreținere, vă rugăm să vă asigurați că: *'''ați rezolvat problemele pe care le semnalează ele''', sau *'''ați dat un motiv serios pentru eliminarea lor în sumarul modificării'''. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, formatele au fost restaurate. Puteți consulta pagina de [[Ajutor:Bun venit|bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți ajuta la redactarea acestei enciclopedii, iar dacă doriți să faceți experimente, puteți folosi [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. Vă mulțumim! ''Sursa citată nu confirmă modificările dvs! În plus, în introducere ați trecut ca localitate a nașterii „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, iar în infocasetă Brezoi.'' [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:23 (EET) :Buna seara. Pe pagina citata de mine ca sursa exista un link de unde se poate descarca biografia domnului profesor in care scrie clar anul nasterii si cel al decesului. Aveti dreptate in infocaseta trebuie sa modific, va multumesc [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:33 (EET) ::Bună seara, ::În sursă scrie clar anul nașterii și cel al decesului, dar localitățile sunt altele decât cele introduse de dvs. (Broșteni, jud. Gorj, nu „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, respectiv Brezoi, nu „București”). --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:43 (EET) :::Daca accesati linkul de unde se descarca biografia veti vedea ca datele oficiale culese de functionarii primariei corespund cu cele pe care le-am trecut eu in pagina. As putea sa respect sursa cealalta, dar stiu sigur ca este gresita, va multumesc pentru rabdare. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:48 (EET) ::::1917 - Gheorghe Surdu se naște în ziua de 18 ianuarie 1917, în comuna Broșteni, din județul Vâlcea, fiul lui Gheorghe Surdu – 28 ani si al Anei Surdu -25 ani. ::::1983 – se stinge din viata  la Bucuresti, pe data de  5 octombrie [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:53 (EET) Am găsit linkul de care ziceți și l-am adăugat ca referință pentru locul nașterii și cel al decesului. În celelalte surse nu apar aceste locuri, sau apar cu totul altele. Să sperăm că nu vor fi modificate de către alți wikipediști, sau, mai rău, articolul să fie marcat ca lipsit de [[WP:N|notabilitate]]. În altă ordine de idei, [[Broșteni, Vâlcea]] este în prezent sat, nu comună; nu știu însă ce statut avea în 1917. Numai cele bune, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 noiembrie 2024 07:53 (EET) :Va multumesc pentru amabilitate, apreciez rabdarea si aplecarea dvs pentru colaborare. Numai bine va doresc si eu! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 4 noiembrie 2024 08:03 (EET) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#G12|criteriului G12 de ștergere rapidă]], deoarece materialul adăugat de dumneavoastră pare să constituie o [[Wikipedia:Drepturi de autor|violare a drepturilor de autor]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Societatea „Carpatina&#34; din Brezoi|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> [[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:34 (EET) :este ok, stergeti, nu ma deranjeaza. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:51 (EET) ==■ Societatea „Carpatina" din Brezoi == [[Image:Information.svg|25px]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră{{#if:Societatea „Carpatina" din Brezoi|&nbsp;la articolul [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]}}, dar '''la Wikipedia nu pot fi acceptate materiale pentru care nu aveți [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturi de autor]]''', fie de pe alte site-uri, fie din publicații tipărite. Puteți încerca să rescrieți textul cu cuvintele dumneavoastră. Vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] dacă doriți să aflați cum puteți contribui la această enciclopedie. Dacă totuși sunteți titularul drepturilor de autor pentru materialul pe care l-ați introdus, vă rugăm să urmați instrucțiunile pentru [[:Wikipedia:Drepturi de autor#Autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei|autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei]]. Vă mulțumim încă o dată. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 ianuarie 2025 09:03 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Victoria Gibescu]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 17:53 (EEST) :Multumesc, o sa ma conformez, era doar in lucru pagina. Poate ma ajutati ca sa inteleg, unde si care din politici am incalcat, v-as fi recunoscator pentru timpul dvs. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 17:59 (EEST) ::Pentru paginile care sunt în lucru, folosiți vă rog formatul {{f|modific acum}} sau {{f|dezvoltare}} pentru a preveni ceilalți utilizatori. La fel ca în cazul celorlalte pagini șterse mai sus, principala problemă a articolului pe care l-ați creat recent provine din lipsa de [[WP:N|notabilitate]] a subiectului. Vedeți și îndrumarea noastră [[Wikipedia:Articole biografice]] pentru mai multe detalii. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 18:13 (EEST) :::Va multumesc! Stiu ca nu mai aveti rabdare cu indivizi ca mine si va inteleg, dar va rog sa faceti un efort, va cer doar sa colaboram. Este pacat ca din cauza unuia ca mine sa se piarda subiecte chiar notabile, fiindca nu am stiut sa le formatez sau sa le documentez, dar pe de alta parte cu un pic de ajutor, cred ca nu ar fi Wikipedia doar o mare lada de gunoi notabil si nimic altceva. Chiar in timpul modificarilor mi-ati sters pagina si va rog sa ma credeti ca este un subiect notabil. Am avut onoarea sa o cunosc pe doamna profesoara si chiar pregatisem toate linkurile necesare. Inteleg ca este vina mea ca nu stiu sa folosesc uneltele ce imi sunt puse la dispozitie, dar prefixul meu este cu 6 si mai greu merg toate. O sa incerc din nou sa recreez pagina Victoria Gibescu si va rog ca in cazul in care nu ma incadrez in politica wikipedia, sa ma ajutati, nu sa imi stergeti pagina, va multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:21 (EEST) ::::Vă recomand să folosiți pagina personală de teste din spațiul dumneavoastră de utilizator în acest sens: [[Utilizator:Claudiupt/teste]]. Totul arată că subiectul pe care încercați să îl dezvoltați nu satisface criteriile de notabilitate. Faptul că ați avut onoarea să cunoașteți persoana respectivă nu este un argument, dimpotrivă: poate ridica semne de întrebare cu privire la obiectivitatea punctului dumneavoastră de vedere. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 20:30 (EEST) :::::Da sunt constient de faptul ca poate ridica semne de intrebare, dar va rog inca o data sa imi acordati un ajutor, nu sa ma trimiteti direct la cosul de gunoi. In favoarea notabilitatii: :::::- a primit titlul de Cetățean de Onoare :::::- a publicat lucrări relevante în gazeta matematica :::::- a fost subiectul unor articole în mass-media independente de sursa biografică :::::- a avut un impact major documentat asupra domeniului respectiv. :::::Daca aveti timp si dispozitie poate imi mai sugerati dvs. ceva ce sa caut, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:38 (EEST) :::::nu mai am ce comenta...multumesc... [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 7 iunie 2025 22:17 (EEST) == Wikipedia nu mai este despre colaborare. Este despre control. == Am crezut că Wikipedia este un loc unde oamenii colaborează ca să construiască ceva valoros împreună. Că dacă vrei să adaugi informații, dacă ai surse bune și intenții oneste, ești binevenit. Realitatea? Nu este chiar așa. Ai muncit ore întregi la un articol? Se poate șterge în câteva minute. Fără discuții. Fără explicații reale. Doar cu un mesaj standard și cu o etichetă: „neconform”. Dacă întrebi ceva, primești răspunsuri seci, superioare, de parcă ai deranja cu simpla ta prezență. Wikipedia se pretinde deschisă. Dar în multe cazuri, administratorii se comportă ca portarii unui club elitist. Nu îți explică, nu îți corectează, nu te ajută să înveți. Te blochează, te ignoră sau îți transmit, practic: „Nu ești de-al nostru.” ❌ Colaborare? Doar dacă te supui. ❌ Dialog? Doar dacă ești de acord cu ei. ❌ Respect? Numai dacă ai „vechime”. Wikipedia ar trebui să fie construită de toți. Nu păzită cu aroganță de câțiva. Nu toți cei care greșesc sunt vandali. Nu orice contribuție imperfectă este inutilă. Și nu orice administrator are dreptate doar pentru că are autoritate, cum am pățit eu cu Ziv si Pafsanias Cunoașterea liberă merită mai mult decât filtre și orgolii. Este timpul ca Wikipedia să se întrebe: Suntem o comunitate deschisă? Sau un club închis, cu reguli aplicate discreționar? ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 10 iunie 2025 10:51 (EEST)) <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> == Colaborarea pe Wikipedia: între idealul deschiderii și provocările controlului editorial == Wikipedia reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte colaborative ale epocii digitale, având ca scop crearea unei enciclopedii universale, gratuite și deschise oricărui contributor. La baza succesului său stă ideea că orice persoană, indiferent de pregătire sau statut, poate participa la construirea și îmbunătățirea cunoașterii colective. Totuși, pe măsură ce comunitatea Wikipedia a crescut, s-a evidențiat o tensiune între deschiderea inițială și necesitatea de reglementare, control și protecție a calității informației. Rolul administratorilor, ca păstrători ai politicilor și integrității conținutului, a devenit tot mai complex și uneori controversat. Aceștia exercită o autoritate semnificativă, având puterea de a șterge pagini, bloca utilizatori sau proteja conținutul împotriva vandalismului. În mod ideal, administratorii oferă nu doar control, ci și îndrumare și sprijin noilor colaboratori. Totuși, existența unor cazuri în care acțiunile lor par arbitrare sau excesiv de birocratice ridică întrebări legate de echilibrul dintre autoritate și colaborare. Un aspect central în această discuție îl reprezintă politica notabilității – criteriul prin care se stabilește dacă un subiect merită sau nu un articol pe Wikipedia. De la reguli inițial mai permisive, criteriile de notabilitate au devenit mai stricte, bazate în principal pe prezența în surse independente și reputabile. Această evoluție urmărește creșterea fiabilității conținutului, însă riscă să excludă subiecte relevante pentru anumite comunități sau domenii emergente care nu sunt încă reflectate în mass-media convențională. Astfel, Wikipedia poate ajunge să reflecte mai mult perspectivele instituțiilor consacrate decât diversitatea reală a cunoașterii contemporane. Pentru ca Wikipedia să rămână fidelă spiritului său originar, este necesară o abordare echilibrată, care să combine protejarea calității informației cu deschiderea spre contribuții diverse. Educația noilor editori, transparența deciziilor administratorilor și flexibilitatea în interpretarea notabilității pot contribui la crearea unui mediu colaborativ inclusiv și dinamic. În concluzie, Wikipedia este un proiect viu, a cărui relevanță depinde de capacitatea sa de a îmbina controlul editorial cu colaborarea deschisă. Adaptarea continuă a regulilor și practicilor comunității este esențială pentru a asigura că enciclopedia rămâne un spațiu al cunoașterii democratice și accesibile tuturor. Cine câștigă? Utilizatorii experimentați și administratorii. Ei beneficiază de un sistem bine structurat, cu reguli clare și instrumente puternice, care le permit să mențină calitatea și să controleze conținutul. Aceștia au puterea de a proteja Wikipedia de vandalism și de informații nesigure.Publicul larg care în general, are acces la o enciclopedie relativ fiabilă și actualizată, construită și verificată de o comunitate dedicată. Cine pierde? Noii contribuitori - Ei se confruntă adesea cu bariere de acces, lipsa de sprijin și o cultură a respingerii, care îi poate descuraja să continue să contribuie. Subiectele emergente, locale sau din nișe. Dacă nu sunt suficient reflectate în sursele „canonice” sau mainstream, articolele despre aceste teme riscă să fie șterse sau ignorate, ceea ce limitează diversitatea conținutului. Utilizatorii cu perspective diferite sau marginalizate Sistemul poate favoriza punctele de vedere dominante și instituțiile consacrate, marginalizând voci alternative sau comunități mai puțin reprezentate. Pe scurt, Wikipedia câștigă în stabilitate, dar poate pierde în diversitate și incluziune dacă echilibrul între control și colaborare nu este gestionat cu grijă. Rolul administratorilor pe Wikipedia ar trebui să fie dublu: atât de a proteja calitatea conținutului, cât și de a sprijini comunitatea, mai ales pe noii contribuitori. Pe lângă aplicarea regulilor și, când este cazul, ștergerea conținutului nepotrivit, adminii ar trebui să: Oferte ghidaj clar și răbdător pentru editorii începători, explicând de ce o pagină sau o editare trebuie modificată sau îmbunătățită. Ajute la înțelegerea politicilor Wikipedia în loc să pedepsească automat, pentru a încuraja implicarea pe termen lung. Fie mediatori în disputele dintre utilizatori, pentru a menține un climat civilizat și constructiv. Susțină colaborarea și dialogul pentru a transforma critica în oportunități de învățare și perfecționare. Fără această dimensiune de sprijin și educație, Wikipedia riscă să devină un spațiu dominat de frică și excludere, nu de colaborare autentică. ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:07 (EEST)) 08hja8bguntf98rutroheiq0gidkir5 17024876 17024874 2025-06-11T05:09:34Z Claudiupt 301289 /* Colaborarea pe Wikipedia: între idealul deschiderii și provocările controlului editorial */ 17024876 wikitext text/x-wiki {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Exclam icon.svg|36x36px default [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|'''Ce nu este Wikipedia'''<br />Câteva greșeli comune ce trebuie evitate.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. ---- |} -- Comunitatea utilizatorilor 4 septembrie 2014 21:00 (EEST) == Imagine == Vă rog să menționați de unde aveți acea imagine și din ce an este. În lipsa acestor informații, e mult mai probabil să fie o imagine generată de un [[:en:Large Language Model|LLM]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 21:39 (EEST) :Imaginea originala alb-negru este realizata in 1980 si din ea am extras portretul sportivei (pe care o cunosc personal, am copilarit impreuna in acelasi oras) pe care l-am colorat cu AI si photoshop. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 21:55 (EEST) ::Sunteți blocat doar in privința acelui articol, puteti edita de exemplu in pagina de teste ([[Special:MyPage/teste]]). ::La Wikipedia preferăm imagini mai realiste. Imaginea originală ar avea șanse mai mari să fie acceptată. Atenție însă la [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturile de autor]]: nu puteți copia texte din surse, ele trebiie reformulate. Iar dacă imaginea nu vă aparține (nu ați apăsat pe declanșator), la fel, nu aveți dreptul să o eliberați sub licența Wikipedia. Nerespectarea acestor reguli va dice la ștergerea articolului și a imaginii. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 22:27 (EEST) :::Va multumesc pentru informatii, ma rezum doar la acea pagina, am alte proiecte, linkul catre wikipedia era o mica recunoastere a valorii acestei sportive. Inteleg ca trebuie respectate regulile si drepturile de autor, de aceea am mentionat de unde am copiat textul...in fine. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:34 (EEST) :::M-ati blocat a doua oara fiindca am creat o alta pagina, fiindca nu o puteam sterge pe prima fiind blocat tot de dvs. In cea de-a doua am incercat sa respect formatul, sa editez textele cu atentie si sa mentionez sursa la fiecare in parte si nu am mai incercat sa introduc si fotografia pentru care m-ati blocat prima data. In schimb spuneti ca ocolesc blocajul, ceea ce mi se pare curios de la un admin care intelege mult mai profund mecanismele care mie inca imi sunt straine, dar cu care incerc sa ma familiarizez, DOAR pentru a crea corect o pagina sau doua, fara intentii dubioase cum sustineti dvs. Parerea mea este ca abuzati de faptul ca sunteti admin si incercati sa va faceti planul de descarcare al frustrarilor, pentru care nu eu sunt vinovat. Corect ar fi fost sa imi acordati o mana de ajutor, nu sa ma blocati fiindca nu inteleg eu ceea ce trebuie prin o documentare mai temeinica. Daca procedati asa cu toti incepatorii si ii considerati ca fiind malefici, nu faceti altceva decat sa vaduviti Wikipedia de informatii importante si sa creati un climat de neincredere in platforma. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 17:46 (EEST) :Inteleg ca sunteti o autoritate in domeniu, dar as aprecia daca ati fi amabil si sa imi deblocati ip-ul, incerc sa fac lucrurile cat mai corect, incerc sa castig experienta si aici ca in alte domenii, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:22 (EEST) :Vad ca in continuare doriti sa aveti dreptate si va las sa plutiti in sfera dvs de semizeu al wikipediei. Sa aveti multe succesuri! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 13:27 (EEST) ==■ [[WP:STIL|Manualul de stil]]== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit la Wikipedia. După cum ați văzut, oricine este binevenit să contribuie constructiv la enciclopedie. Wikipedia are însă și un [[WP:STIL|manual de stil]] care trebuie respectat pentru păstrarea unui aspect consistent și enciclopedic. Folosirea de stiluri diferite, cum este cazul cu [[:Angela Tomaselli]], o face mai greu de citit. Vă rugăm să aruncați o privire pe [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți contribui la această enciclopedie. Vă mulțumim!<!-- Format:au-mos1 --> '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:30 (EET) :În mare parte e bine. Ați prins repede modul de lucru, dar mai este un pic de lucrat ca să vă integrați în sistem. Citiți Manualul de stil pe care vi l-am recomandat mai sus, vă va lămuri în privința modului în care ar trebui să arate articolele pentru a respecta standardul cerut. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:36 (EET) ::Multumesc pentru recomandari! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 2 noiembrie 2024 11:43 (EET) == ■ Etichete de avertizare == [[Image:Information.svg|20px]] Poate neintenționat, printr-o modificare a dumneavoastră, '''ați eliminat unele formate de întreținere'''{{#if:Gheorghe Surdu|, din pagina [[:Gheorghe Surdu]]|}} de la Wikipedia.<br>&nbsp;&nbsp;Când eliminați formate de întreținere, vă rugăm să vă asigurați că: *'''ați rezolvat problemele pe care le semnalează ele''', sau *'''ați dat un motiv serios pentru eliminarea lor în sumarul modificării'''. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, formatele au fost restaurate. Puteți consulta pagina de [[Ajutor:Bun venit|bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți ajuta la redactarea acestei enciclopedii, iar dacă doriți să faceți experimente, puteți folosi [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. Vă mulțumim! ''Sursa citată nu confirmă modificările dvs! În plus, în introducere ați trecut ca localitate a nașterii „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, iar în infocasetă Brezoi.'' [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:23 (EET) :Buna seara. Pe pagina citata de mine ca sursa exista un link de unde se poate descarca biografia domnului profesor in care scrie clar anul nasterii si cel al decesului. Aveti dreptate in infocaseta trebuie sa modific, va multumesc [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:33 (EET) ::Bună seara, ::În sursă scrie clar anul nașterii și cel al decesului, dar localitățile sunt altele decât cele introduse de dvs. (Broșteni, jud. Gorj, nu „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, respectiv Brezoi, nu „București”). --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:43 (EET) :::Daca accesati linkul de unde se descarca biografia veti vedea ca datele oficiale culese de functionarii primariei corespund cu cele pe care le-am trecut eu in pagina. As putea sa respect sursa cealalta, dar stiu sigur ca este gresita, va multumesc pentru rabdare. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:48 (EET) ::::1917 - Gheorghe Surdu se naște în ziua de 18 ianuarie 1917, în comuna Broșteni, din județul Vâlcea, fiul lui Gheorghe Surdu – 28 ani si al Anei Surdu -25 ani. ::::1983 – se stinge din viata  la Bucuresti, pe data de  5 octombrie [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:53 (EET) Am găsit linkul de care ziceți și l-am adăugat ca referință pentru locul nașterii și cel al decesului. În celelalte surse nu apar aceste locuri, sau apar cu totul altele. Să sperăm că nu vor fi modificate de către alți wikipediști, sau, mai rău, articolul să fie marcat ca lipsit de [[WP:N|notabilitate]]. În altă ordine de idei, [[Broșteni, Vâlcea]] este în prezent sat, nu comună; nu știu însă ce statut avea în 1917. Numai cele bune, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 noiembrie 2024 07:53 (EET) :Va multumesc pentru amabilitate, apreciez rabdarea si aplecarea dvs pentru colaborare. Numai bine va doresc si eu! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 4 noiembrie 2024 08:03 (EET) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#G12|criteriului G12 de ștergere rapidă]], deoarece materialul adăugat de dumneavoastră pare să constituie o [[Wikipedia:Drepturi de autor|violare a drepturilor de autor]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Societatea „Carpatina&#34; din Brezoi|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> [[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:34 (EET) :este ok, stergeti, nu ma deranjeaza. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:51 (EET) ==■ Societatea „Carpatina" din Brezoi == [[Image:Information.svg|25px]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră{{#if:Societatea „Carpatina" din Brezoi|&nbsp;la articolul [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]}}, dar '''la Wikipedia nu pot fi acceptate materiale pentru care nu aveți [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturi de autor]]''', fie de pe alte site-uri, fie din publicații tipărite. Puteți încerca să rescrieți textul cu cuvintele dumneavoastră. Vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] dacă doriți să aflați cum puteți contribui la această enciclopedie. Dacă totuși sunteți titularul drepturilor de autor pentru materialul pe care l-ați introdus, vă rugăm să urmați instrucțiunile pentru [[:Wikipedia:Drepturi de autor#Autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei|autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei]]. Vă mulțumim încă o dată. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 ianuarie 2025 09:03 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Victoria Gibescu]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 17:53 (EEST) :Multumesc, o sa ma conformez, era doar in lucru pagina. Poate ma ajutati ca sa inteleg, unde si care din politici am incalcat, v-as fi recunoscator pentru timpul dvs. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 17:59 (EEST) ::Pentru paginile care sunt în lucru, folosiți vă rog formatul {{f|modific acum}} sau {{f|dezvoltare}} pentru a preveni ceilalți utilizatori. La fel ca în cazul celorlalte pagini șterse mai sus, principala problemă a articolului pe care l-ați creat recent provine din lipsa de [[WP:N|notabilitate]] a subiectului. Vedeți și îndrumarea noastră [[Wikipedia:Articole biografice]] pentru mai multe detalii. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 18:13 (EEST) :::Va multumesc! Stiu ca nu mai aveti rabdare cu indivizi ca mine si va inteleg, dar va rog sa faceti un efort, va cer doar sa colaboram. Este pacat ca din cauza unuia ca mine sa se piarda subiecte chiar notabile, fiindca nu am stiut sa le formatez sau sa le documentez, dar pe de alta parte cu un pic de ajutor, cred ca nu ar fi Wikipedia doar o mare lada de gunoi notabil si nimic altceva. Chiar in timpul modificarilor mi-ati sters pagina si va rog sa ma credeti ca este un subiect notabil. Am avut onoarea sa o cunosc pe doamna profesoara si chiar pregatisem toate linkurile necesare. Inteleg ca este vina mea ca nu stiu sa folosesc uneltele ce imi sunt puse la dispozitie, dar prefixul meu este cu 6 si mai greu merg toate. O sa incerc din nou sa recreez pagina Victoria Gibescu si va rog ca in cazul in care nu ma incadrez in politica wikipedia, sa ma ajutati, nu sa imi stergeti pagina, va multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:21 (EEST) ::::Vă recomand să folosiți pagina personală de teste din spațiul dumneavoastră de utilizator în acest sens: [[Utilizator:Claudiupt/teste]]. Totul arată că subiectul pe care încercați să îl dezvoltați nu satisface criteriile de notabilitate. Faptul că ați avut onoarea să cunoașteți persoana respectivă nu este un argument, dimpotrivă: poate ridica semne de întrebare cu privire la obiectivitatea punctului dumneavoastră de vedere. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 20:30 (EEST) :::::Da sunt constient de faptul ca poate ridica semne de intrebare, dar va rog inca o data sa imi acordati un ajutor, nu sa ma trimiteti direct la cosul de gunoi. In favoarea notabilitatii: :::::- a primit titlul de Cetățean de Onoare :::::- a publicat lucrări relevante în gazeta matematica :::::- a fost subiectul unor articole în mass-media independente de sursa biografică :::::- a avut un impact major documentat asupra domeniului respectiv. :::::Daca aveti timp si dispozitie poate imi mai sugerati dvs. ceva ce sa caut, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:38 (EEST) :::::nu mai am ce comenta...multumesc... [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 7 iunie 2025 22:17 (EEST) == Wikipedia nu mai este despre colaborare. Este despre control. == Am crezut că Wikipedia este un loc unde oamenii colaborează ca să construiască ceva valoros împreună. Că dacă vrei să adaugi informații, dacă ai surse bune și intenții oneste, ești binevenit. Realitatea? Nu este chiar așa. Ai muncit ore întregi la un articol? Se poate șterge în câteva minute. Fără discuții. Fără explicații reale. Doar cu un mesaj standard și cu o etichetă: „neconform”. Dacă întrebi ceva, primești răspunsuri seci, superioare, de parcă ai deranja cu simpla ta prezență. Wikipedia se pretinde deschisă. Dar în multe cazuri, administratorii se comportă ca portarii unui club elitist. Nu îți explică, nu îți corectează, nu te ajută să înveți. Te blochează, te ignoră sau îți transmit, practic: „Nu ești de-al nostru.” ❌ Colaborare? Doar dacă te supui. ❌ Dialog? Doar dacă ești de acord cu ei. ❌ Respect? Numai dacă ai „vechime”. Wikipedia ar trebui să fie construită de toți. Nu păzită cu aroganță de câțiva. Nu toți cei care greșesc sunt vandali. Nu orice contribuție imperfectă este inutilă. Și nu orice administrator are dreptate doar pentru că are autoritate, cum am pățit eu cu Ziv si Pafsanias Cunoașterea liberă merită mai mult decât filtre și orgolii. Este timpul ca Wikipedia să se întrebe: Suntem o comunitate deschisă? Sau un club închis, cu reguli aplicate discreționar? ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 10 iunie 2025 10:51 (EEST)) <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> == Colaborarea pe Wikipedia: între idealul deschiderii și provocările controlului editorial == Wikipedia reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte colaborative ale epocii digitale, având ca scop crearea unei enciclopedii universale, gratuite și deschise oricărui contributor. La baza succesului său stă ideea că orice persoană, indiferent de pregătire sau statut, poate participa la construirea și îmbunătățirea cunoașterii colective. Totuși, pe măsură ce comunitatea Wikipedia a crescut, s-a evidențiat o tensiune între deschiderea inițială și necesitatea de reglementare, control și protecție a calității informației. Rolul administratorilor, ca păstrători ai politicilor și integrității conținutului, a devenit tot mai complex și uneori controversat. Aceștia exercită o autoritate semnificativă, având puterea de a șterge pagini, bloca utilizatori sau proteja conținutul împotriva vandalismului. În mod ideal, administratorii oferă nu doar control, ci și îndrumare și sprijin noilor colaboratori. Totuși, existența unor cazuri în care acțiunile lor par arbitrare sau excesiv de birocratice ridică întrebări legate de echilibrul dintre autoritate și colaborare. Un aspect central în această discuție îl reprezintă politica notabilității – criteriul prin care se stabilește dacă un subiect merită sau nu un articol pe Wikipedia. De la reguli inițial mai permisive, criteriile de notabilitate au devenit mai stricte, bazate în principal pe prezența în surse independente și reputabile. Această evoluție urmărește creșterea fiabilității conținutului, însă riscă să excludă subiecte relevante pentru anumite comunități sau domenii emergente care nu sunt încă reflectate în mass-media convențională. Astfel, Wikipedia poate ajunge să reflecte mai mult perspectivele instituțiilor consacrate decât diversitatea reală a cunoașterii contemporane. Pentru ca Wikipedia să rămână fidelă spiritului său originar, este necesară o abordare echilibrată, care să combine protejarea calității informației cu deschiderea spre contribuții diverse. Educația noilor editori, transparența deciziilor administratorilor și flexibilitatea în interpretarea notabilității pot contribui la crearea unui mediu colaborativ inclusiv și dinamic. În concluzie, Wikipedia este un proiect viu, a cărui relevanță depinde de capacitatea sa de a îmbina controlul editorial cu colaborarea deschisă. Adaptarea continuă a regulilor și practicilor comunității este esențială pentru a asigura că enciclopedia rămâne un spațiu al cunoașterii democratice și accesibile tuturor. Cine câștigă? Utilizatorii experimentați și administratorii. Ei beneficiază de un sistem bine structurat, cu reguli clare și instrumente puternice, care le permit să mențină calitatea și să controleze conținutul. Aceștia au puterea de a proteja Wikipedia de vandalism și de informații nesigure.Publicul larg care în general, are acces la o enciclopedie relativ fiabilă și actualizată, construită și verificată de o comunitate dedicată. Cine pierde? Noii contribuitori - Ei se confruntă adesea cu bariere de acces, lipsa de sprijin și o cultură a respingerii, care îi poate descuraja să continue să contribuie. Subiectele emergente, locale sau din nișe. Dacă nu sunt suficient reflectate în sursele „canonice” sau mainstream, articolele despre aceste teme riscă să fie șterse sau ignorate, ceea ce limitează diversitatea conținutului. Utilizatorii cu perspective diferite sau marginalizate Sistemul poate favoriza punctele de vedere dominante și instituțiile consacrate, marginalizând voci alternative sau comunități mai puțin reprezentate. Pe scurt, Wikipedia câștigă în stabilitate, dar poate pierde în diversitate și incluziune dacă echilibrul între control și colaborare nu este gestionat cu grijă. Rolul administratorilor pe Wikipedia ar trebui să fie dublu: atât de a proteja calitatea conținutului, cât și de a sprijini comunitatea, mai ales pe noii contribuitori. Pe lângă aplicarea regulilor și, când este cazul, ștergerea conținutului nepotrivit, adminii ar trebui să: - Oferte ghidaj clar și răbdător pentru editorii începători, explicând de ce o pagină sau o editare trebuie modificată sau îmbunătățită. - Ajute la înțelegerea politicilor Wikipedia în loc să pedepsească automat, pentru a încuraja implicarea pe termen lung. - Fie mediatori în disputele dintre utilizatori, pentru a menține un climat civilizat și constructiv. - Susțină colaborarea și dialogul pentru a transforma critica în oportunități de învățare și perfecționare. Fără această dimensiune de sprijin și educație, Wikipedia riscă să devină un spațiu dominat de frică și excludere, nu de colaborare autentică. ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:09 (EEST)) ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:07 (EEST)) 5t2cuypz3p9wtsbi1sjm13pru7onbpy 17024891 17024876 2025-06-11T05:40:27Z Claudiupt 301289 /* Colaborarea pe Wikipedia: între idealul deschiderii și provocările controlului editorial */ 17024891 wikitext text/x-wiki {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Exclam icon.svg|36x36px default [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|'''Ce nu este Wikipedia'''<br />Câteva greșeli comune ce trebuie evitate.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. ---- |} -- Comunitatea utilizatorilor 4 septembrie 2014 21:00 (EEST) == Imagine == Vă rog să menționați de unde aveți acea imagine și din ce an este. În lipsa acestor informații, e mult mai probabil să fie o imagine generată de un [[:en:Large Language Model|LLM]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 21:39 (EEST) :Imaginea originala alb-negru este realizata in 1980 si din ea am extras portretul sportivei (pe care o cunosc personal, am copilarit impreuna in acelasi oras) pe care l-am colorat cu AI si photoshop. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 21:55 (EEST) ::Sunteți blocat doar in privința acelui articol, puteti edita de exemplu in pagina de teste ([[Special:MyPage/teste]]). ::La Wikipedia preferăm imagini mai realiste. Imaginea originală ar avea șanse mai mari să fie acceptată. Atenție însă la [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturile de autor]]: nu puteți copia texte din surse, ele trebiie reformulate. Iar dacă imaginea nu vă aparține (nu ați apăsat pe declanșator), la fel, nu aveți dreptul să o eliberați sub licența Wikipedia. Nerespectarea acestor reguli va dice la ștergerea articolului și a imaginii. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 22:27 (EEST) :::Va multumesc pentru informatii, ma rezum doar la acea pagina, am alte proiecte, linkul catre wikipedia era o mica recunoastere a valorii acestei sportive. Inteleg ca trebuie respectate regulile si drepturile de autor, de aceea am mentionat de unde am copiat textul...in fine. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:34 (EEST) :::M-ati blocat a doua oara fiindca am creat o alta pagina, fiindca nu o puteam sterge pe prima fiind blocat tot de dvs. In cea de-a doua am incercat sa respect formatul, sa editez textele cu atentie si sa mentionez sursa la fiecare in parte si nu am mai incercat sa introduc si fotografia pentru care m-ati blocat prima data. In schimb spuneti ca ocolesc blocajul, ceea ce mi se pare curios de la un admin care intelege mult mai profund mecanismele care mie inca imi sunt straine, dar cu care incerc sa ma familiarizez, DOAR pentru a crea corect o pagina sau doua, fara intentii dubioase cum sustineti dvs. Parerea mea este ca abuzati de faptul ca sunteti admin si incercati sa va faceti planul de descarcare al frustrarilor, pentru care nu eu sunt vinovat. Corect ar fi fost sa imi acordati o mana de ajutor, nu sa ma blocati fiindca nu inteleg eu ceea ce trebuie prin o documentare mai temeinica. Daca procedati asa cu toti incepatorii si ii considerati ca fiind malefici, nu faceti altceva decat sa vaduviti Wikipedia de informatii importante si sa creati un climat de neincredere in platforma. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 17:46 (EEST) :Inteleg ca sunteti o autoritate in domeniu, dar as aprecia daca ati fi amabil si sa imi deblocati ip-ul, incerc sa fac lucrurile cat mai corect, incerc sa castig experienta si aici ca in alte domenii, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:22 (EEST) :Vad ca in continuare doriti sa aveti dreptate si va las sa plutiti in sfera dvs de semizeu al wikipediei. Sa aveti multe succesuri! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 13:27 (EEST) ==■ [[WP:STIL|Manualul de stil]]== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit la Wikipedia. După cum ați văzut, oricine este binevenit să contribuie constructiv la enciclopedie. Wikipedia are însă și un [[WP:STIL|manual de stil]] care trebuie respectat pentru păstrarea unui aspect consistent și enciclopedic. Folosirea de stiluri diferite, cum este cazul cu [[:Angela Tomaselli]], o face mai greu de citit. Vă rugăm să aruncați o privire pe [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți contribui la această enciclopedie. Vă mulțumim!<!-- Format:au-mos1 --> '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:30 (EET) :În mare parte e bine. Ați prins repede modul de lucru, dar mai este un pic de lucrat ca să vă integrați în sistem. Citiți Manualul de stil pe care vi l-am recomandat mai sus, vă va lămuri în privința modului în care ar trebui să arate articolele pentru a respecta standardul cerut. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:36 (EET) ::Multumesc pentru recomandari! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 2 noiembrie 2024 11:43 (EET) == ■ Etichete de avertizare == [[Image:Information.svg|20px]] Poate neintenționat, printr-o modificare a dumneavoastră, '''ați eliminat unele formate de întreținere'''{{#if:Gheorghe Surdu|, din pagina [[:Gheorghe Surdu]]|}} de la Wikipedia.<br>&nbsp;&nbsp;Când eliminați formate de întreținere, vă rugăm să vă asigurați că: *'''ați rezolvat problemele pe care le semnalează ele''', sau *'''ați dat un motiv serios pentru eliminarea lor în sumarul modificării'''. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, formatele au fost restaurate. Puteți consulta pagina de [[Ajutor:Bun venit|bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți ajuta la redactarea acestei enciclopedii, iar dacă doriți să faceți experimente, puteți folosi [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. Vă mulțumim! ''Sursa citată nu confirmă modificările dvs! În plus, în introducere ați trecut ca localitate a nașterii „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, iar în infocasetă Brezoi.'' [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:23 (EET) :Buna seara. Pe pagina citata de mine ca sursa exista un link de unde se poate descarca biografia domnului profesor in care scrie clar anul nasterii si cel al decesului. Aveti dreptate in infocaseta trebuie sa modific, va multumesc [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:33 (EET) ::Bună seara, ::În sursă scrie clar anul nașterii și cel al decesului, dar localitățile sunt altele decât cele introduse de dvs. (Broșteni, jud. Gorj, nu „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, respectiv Brezoi, nu „București”). --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:43 (EET) :::Daca accesati linkul de unde se descarca biografia veti vedea ca datele oficiale culese de functionarii primariei corespund cu cele pe care le-am trecut eu in pagina. As putea sa respect sursa cealalta, dar stiu sigur ca este gresita, va multumesc pentru rabdare. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:48 (EET) ::::1917 - Gheorghe Surdu se naște în ziua de 18 ianuarie 1917, în comuna Broșteni, din județul Vâlcea, fiul lui Gheorghe Surdu – 28 ani si al Anei Surdu -25 ani. ::::1983 – se stinge din viata  la Bucuresti, pe data de  5 octombrie [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:53 (EET) Am găsit linkul de care ziceți și l-am adăugat ca referință pentru locul nașterii și cel al decesului. În celelalte surse nu apar aceste locuri, sau apar cu totul altele. Să sperăm că nu vor fi modificate de către alți wikipediști, sau, mai rău, articolul să fie marcat ca lipsit de [[WP:N|notabilitate]]. În altă ordine de idei, [[Broșteni, Vâlcea]] este în prezent sat, nu comună; nu știu însă ce statut avea în 1917. Numai cele bune, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 noiembrie 2024 07:53 (EET) :Va multumesc pentru amabilitate, apreciez rabdarea si aplecarea dvs pentru colaborare. Numai bine va doresc si eu! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 4 noiembrie 2024 08:03 (EET) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#G12|criteriului G12 de ștergere rapidă]], deoarece materialul adăugat de dumneavoastră pare să constituie o [[Wikipedia:Drepturi de autor|violare a drepturilor de autor]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Societatea „Carpatina&#34; din Brezoi|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> [[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:34 (EET) :este ok, stergeti, nu ma deranjeaza. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:51 (EET) ==■ Societatea „Carpatina" din Brezoi == [[Image:Information.svg|25px]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră{{#if:Societatea „Carpatina" din Brezoi|&nbsp;la articolul [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]}}, dar '''la Wikipedia nu pot fi acceptate materiale pentru care nu aveți [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturi de autor]]''', fie de pe alte site-uri, fie din publicații tipărite. Puteți încerca să rescrieți textul cu cuvintele dumneavoastră. Vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] dacă doriți să aflați cum puteți contribui la această enciclopedie. Dacă totuși sunteți titularul drepturilor de autor pentru materialul pe care l-ați introdus, vă rugăm să urmați instrucțiunile pentru [[:Wikipedia:Drepturi de autor#Autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei|autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei]]. Vă mulțumim încă o dată. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 ianuarie 2025 09:03 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Victoria Gibescu]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 17:53 (EEST) :Multumesc, o sa ma conformez, era doar in lucru pagina. Poate ma ajutati ca sa inteleg, unde si care din politici am incalcat, v-as fi recunoscator pentru timpul dvs. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 17:59 (EEST) ::Pentru paginile care sunt în lucru, folosiți vă rog formatul {{f|modific acum}} sau {{f|dezvoltare}} pentru a preveni ceilalți utilizatori. La fel ca în cazul celorlalte pagini șterse mai sus, principala problemă a articolului pe care l-ați creat recent provine din lipsa de [[WP:N|notabilitate]] a subiectului. Vedeți și îndrumarea noastră [[Wikipedia:Articole biografice]] pentru mai multe detalii. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 18:13 (EEST) :::Va multumesc! Stiu ca nu mai aveti rabdare cu indivizi ca mine si va inteleg, dar va rog sa faceti un efort, va cer doar sa colaboram. Este pacat ca din cauza unuia ca mine sa se piarda subiecte chiar notabile, fiindca nu am stiut sa le formatez sau sa le documentez, dar pe de alta parte cu un pic de ajutor, cred ca nu ar fi Wikipedia doar o mare lada de gunoi notabil si nimic altceva. Chiar in timpul modificarilor mi-ati sters pagina si va rog sa ma credeti ca este un subiect notabil. Am avut onoarea sa o cunosc pe doamna profesoara si chiar pregatisem toate linkurile necesare. Inteleg ca este vina mea ca nu stiu sa folosesc uneltele ce imi sunt puse la dispozitie, dar prefixul meu este cu 6 si mai greu merg toate. O sa incerc din nou sa recreez pagina Victoria Gibescu si va rog ca in cazul in care nu ma incadrez in politica wikipedia, sa ma ajutati, nu sa imi stergeti pagina, va multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:21 (EEST) ::::Vă recomand să folosiți pagina personală de teste din spațiul dumneavoastră de utilizator în acest sens: [[Utilizator:Claudiupt/teste]]. Totul arată că subiectul pe care încercați să îl dezvoltați nu satisface criteriile de notabilitate. Faptul că ați avut onoarea să cunoașteți persoana respectivă nu este un argument, dimpotrivă: poate ridica semne de întrebare cu privire la obiectivitatea punctului dumneavoastră de vedere. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 20:30 (EEST) :::::Da sunt constient de faptul ca poate ridica semne de intrebare, dar va rog inca o data sa imi acordati un ajutor, nu sa ma trimiteti direct la cosul de gunoi. In favoarea notabilitatii: :::::- a primit titlul de Cetățean de Onoare :::::- a publicat lucrări relevante în gazeta matematica :::::- a fost subiectul unor articole în mass-media independente de sursa biografică :::::- a avut un impact major documentat asupra domeniului respectiv. :::::Daca aveti timp si dispozitie poate imi mai sugerati dvs. ceva ce sa caut, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:38 (EEST) :::::nu mai am ce comenta...multumesc... [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 7 iunie 2025 22:17 (EEST) == Wikipedia nu mai este despre colaborare. Este despre control. == Am crezut că Wikipedia este un loc unde oamenii colaborează ca să construiască ceva valoros împreună. Că dacă vrei să adaugi informații, dacă ai surse bune și intenții oneste, ești binevenit. Realitatea? Nu este chiar așa. Ai muncit ore întregi la un articol? Se poate șterge în câteva minute. Fără discuții. Fără explicații reale. Doar cu un mesaj standard și cu o etichetă: „neconform”. Dacă întrebi ceva, primești răspunsuri seci, superioare, de parcă ai deranja cu simpla ta prezență. Wikipedia se pretinde deschisă. Dar în multe cazuri, administratorii se comportă ca portarii unui club elitist. Nu îți explică, nu îți corectează, nu te ajută să înveți. Te blochează, te ignoră sau îți transmit, practic: „Nu ești de-al nostru.” ❌ Colaborare? Doar dacă te supui. ❌ Dialog? Doar dacă ești de acord cu ei. ❌ Respect? Numai dacă ai „vechime”. Wikipedia ar trebui să fie construită de toți. Nu păzită cu aroganță de câțiva. Nu toți cei care greșesc sunt vandali. Nu orice contribuție imperfectă este inutilă. Și nu orice administrator are dreptate doar pentru că are autoritate, cum am pățit eu cu Ziv si Pafsanias Cunoașterea liberă merită mai mult decât filtre și orgolii. Este timpul ca Wikipedia să se întrebe: Suntem o comunitate deschisă? Sau un club închis, cu reguli aplicate discreționar? ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 10 iunie 2025 10:51 (EEST)) <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> == Colaborarea pe Wikipedia: între idealul deschiderii și provocările controlului editorial == Wikipedia reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte colaborative ale epocii digitale, având ca scop crearea unei enciclopedii universale, gratuite și deschise oricărui contributor. La baza succesului său stă ideea că orice persoană, indiferent de pregătire sau statut, poate participa la construirea și îmbunătățirea cunoașterii colective. Totuși, pe măsură ce comunitatea Wikipedia a crescut, s-a evidențiat o tensiune între deschiderea inițială și necesitatea de reglementare, control și protecție a calității informației. Rolul administratorilor, ca păstrători ai politicilor și integrității conținutului, a devenit tot mai complex și uneori controversat. Aceștia exercită o autoritate semnificativă, având puterea de a șterge pagini, bloca utilizatori sau proteja conținutul împotriva vandalismului. În mod ideal, administratorii oferă nu doar control, ci și îndrumare și sprijin noilor colaboratori. Totuși, existența unor cazuri în care acțiunile lor par arbitrare sau excesiv de birocratice ridică întrebări legate de echilibrul dintre autoritate și colaborare. Un aspect central în această discuție îl reprezintă politica notabilității – criteriul prin care se stabilește dacă un subiect merită sau nu un articol pe Wikipedia. De la reguli inițial mai permisive, criteriile de notabilitate au devenit mai stricte, bazate în principal pe prezența în surse independente și reputabile. Această evoluție urmărește creșterea fiabilității conținutului, însă riscă să excludă subiecte relevante pentru anumite comunități sau domenii emergente care nu sunt încă reflectate în mass-media convențională. Astfel, Wikipedia poate ajunge să reflecte mai mult perspectivele instituțiilor consacrate decât diversitatea reală a cunoașterii contemporane. Pentru ca Wikipedia să rămână fidelă spiritului său originar, este necesară o abordare echilibrată, care să combine protejarea calității informației cu deschiderea spre contribuții diverse. Educația noilor editori, transparența deciziilor administratorilor și flexibilitatea în interpretarea notabilității pot contribui la crearea unui mediu colaborativ inclusiv și dinamic. În concluzie, Wikipedia este un proiect viu, a cărui relevanță depinde de capacitatea sa de a îmbina controlul editorial cu colaborarea deschisă. Adaptarea continuă a regulilor și practicilor comunității este esențială pentru a asigura că enciclopedia rămâne un spațiu al cunoașterii democratice și accesibile tuturor. Cine câștigă? Utilizatorii experimentați și administratorii. Ei beneficiază de un sistem bine structurat, cu reguli clare și instrumente puternice, care le permit să mențină calitatea și să controleze conținutul. Aceștia au puterea de a proteja Wikipedia de vandalism și de informații nesigure.Publicul larg care în general, are acces la o enciclopedie relativ fiabilă și actualizată, construită și verificată de o comunitate dedicată. Cine pierde? Noii contribuitori - Ei se confruntă adesea cu bariere de acces, lipsa de sprijin și o cultură a respingerii, care îi poate descuraja să continue să contribuie. Subiectele emergente, locale sau din nișe. Dacă nu sunt suficient reflectate în sursele „canonice” sau mainstream, articolele despre aceste teme riscă să fie șterse sau ignorate, ceea ce limitează diversitatea conținutului. Utilizatorii cu perspective diferite sau marginalizate Sistemul poate favoriza punctele de vedere dominante și instituțiile consacrate, marginalizând voci alternative sau comunități mai puțin reprezentate. Pe scurt, Wikipedia câștigă în stabilitate, dar poate pierde în diversitate și incluziune dacă echilibrul între control și colaborare nu este gestionat cu grijă. Rolul administratorilor pe Wikipedia ar trebui să fie dublu: atât de a proteja calitatea conținutului, cât și de a sprijini comunitatea, mai ales pe noii contribuitori. Pe lângă aplicarea regulilor și, când este cazul, ștergerea conținutului nepotrivit, adminii ar trebui să: - Oferte ghidaj clar și răbdător pentru editorii începători, explicând de ce o pagină sau o editare trebuie modificată sau îmbunătățită. - Ajute la înțelegerea politicilor Wikipedia în loc să pedepsească automat, pentru a încuraja implicarea pe termen lung. - Fie mediatori în disputele dintre utilizatori, pentru a menține un climat civilizat și constructiv. - Susțină colaborarea și dialogul pentru a transforma critica în oportunități de învățare și perfecționare. Fără această dimensiune de sprijin și educație, Wikipedia riscă să devină un spațiu dominat de frică și excludere, nu de colaborare autentică. Exemplul cel mai recent cu care mă confrunt acum este simptomatic pentru o problemă mai largă: lipsa de cultură istorică și accesul trunchiat la informație. Atunci când cineva folosește Holocaustul ca explicație pentru ce se întâmplă în Gaza — fie în articole, fie în paginile de discuții — nu este vorba doar despre o eroare factuală, ci despre o confuzie gravă între cauzalitate, memorie și propagandă. Lipsa unor surse echilibrate, accesul superficial la evenimente istorice complexe și ecoul unor narative politice simplificate conduc la astfel de distorsionări. Nu toți cei care fac aceste confuzii o fac cu rea-credință, dar rezultatul este același: degradarea calității conversației și a înțelegerii istorice. Într-un spațiu precum Wikipedia, unde ideea este să construim cunoaștere împreună, e esențial să avem discernământ între critică legitimă și comparații abuzive. Holocaustul nu este o monedă de schimb retoric. Este o tragedie istorică documentată, nu un instrument de justificare sau de atac ideologic. Vă rog să citiți comentariile din link și, dacă aveți timp, oferiți explicații în afara celor oferite de mine. @Ziv @Pafsanias https://www.facebook.com/photo?fbid=1282630900539300&set=a.228111525991248 ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:09 (EEST)) ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:07 (EEST)) cnj36xt58pwcu0cbmo8xx4l7y398f7f 17024912 17024891 2025-06-11T06:10:10Z Pafsanias 191728 Notificare: [[Wikipedia:Pagini de șters|propunere pentru ștergere]] a paginii [[Victoria Gibescu]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024912 wikitext text/x-wiki {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Exclam icon.svg|36x36px default [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|'''Ce nu este Wikipedia'''<br />Câteva greșeli comune ce trebuie evitate.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. ---- |} -- Comunitatea utilizatorilor 4 septembrie 2014 21:00 (EEST) == Imagine == Vă rog să menționați de unde aveți acea imagine și din ce an este. În lipsa acestor informații, e mult mai probabil să fie o imagine generată de un [[:en:Large Language Model|LLM]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 21:39 (EEST) :Imaginea originala alb-negru este realizata in 1980 si din ea am extras portretul sportivei (pe care o cunosc personal, am copilarit impreuna in acelasi oras) pe care l-am colorat cu AI si photoshop. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 21:55 (EEST) ::Sunteți blocat doar in privința acelui articol, puteti edita de exemplu in pagina de teste ([[Special:MyPage/teste]]). ::La Wikipedia preferăm imagini mai realiste. Imaginea originală ar avea șanse mai mari să fie acceptată. Atenție însă la [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturile de autor]]: nu puteți copia texte din surse, ele trebiie reformulate. Iar dacă imaginea nu vă aparține (nu ați apăsat pe declanșator), la fel, nu aveți dreptul să o eliberați sub licența Wikipedia. Nerespectarea acestor reguli va dice la ștergerea articolului și a imaginii. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 22:27 (EEST) :::Va multumesc pentru informatii, ma rezum doar la acea pagina, am alte proiecte, linkul catre wikipedia era o mica recunoastere a valorii acestei sportive. Inteleg ca trebuie respectate regulile si drepturile de autor, de aceea am mentionat de unde am copiat textul...in fine. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:34 (EEST) :::M-ati blocat a doua oara fiindca am creat o alta pagina, fiindca nu o puteam sterge pe prima fiind blocat tot de dvs. In cea de-a doua am incercat sa respect formatul, sa editez textele cu atentie si sa mentionez sursa la fiecare in parte si nu am mai incercat sa introduc si fotografia pentru care m-ati blocat prima data. In schimb spuneti ca ocolesc blocajul, ceea ce mi se pare curios de la un admin care intelege mult mai profund mecanismele care mie inca imi sunt straine, dar cu care incerc sa ma familiarizez, DOAR pentru a crea corect o pagina sau doua, fara intentii dubioase cum sustineti dvs. Parerea mea este ca abuzati de faptul ca sunteti admin si incercati sa va faceti planul de descarcare al frustrarilor, pentru care nu eu sunt vinovat. Corect ar fi fost sa imi acordati o mana de ajutor, nu sa ma blocati fiindca nu inteleg eu ceea ce trebuie prin o documentare mai temeinica. Daca procedati asa cu toti incepatorii si ii considerati ca fiind malefici, nu faceti altceva decat sa vaduviti Wikipedia de informatii importante si sa creati un climat de neincredere in platforma. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 17:46 (EEST) :Inteleg ca sunteti o autoritate in domeniu, dar as aprecia daca ati fi amabil si sa imi deblocati ip-ul, incerc sa fac lucrurile cat mai corect, incerc sa castig experienta si aici ca in alte domenii, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:22 (EEST) :Vad ca in continuare doriti sa aveti dreptate si va las sa plutiti in sfera dvs de semizeu al wikipediei. Sa aveti multe succesuri! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 13:27 (EEST) ==■ [[WP:STIL|Manualul de stil]]== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit la Wikipedia. După cum ați văzut, oricine este binevenit să contribuie constructiv la enciclopedie. Wikipedia are însă și un [[WP:STIL|manual de stil]] care trebuie respectat pentru păstrarea unui aspect consistent și enciclopedic. Folosirea de stiluri diferite, cum este cazul cu [[:Angela Tomaselli]], o face mai greu de citit. Vă rugăm să aruncați o privire pe [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți contribui la această enciclopedie. Vă mulțumim!<!-- Format:au-mos1 --> '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:30 (EET) :În mare parte e bine. Ați prins repede modul de lucru, dar mai este un pic de lucrat ca să vă integrați în sistem. Citiți Manualul de stil pe care vi l-am recomandat mai sus, vă va lămuri în privința modului în care ar trebui să arate articolele pentru a respecta standardul cerut. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:36 (EET) ::Multumesc pentru recomandari! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 2 noiembrie 2024 11:43 (EET) == ■ Etichete de avertizare == [[Image:Information.svg|20px]] Poate neintenționat, printr-o modificare a dumneavoastră, '''ați eliminat unele formate de întreținere'''{{#if:Gheorghe Surdu|, din pagina [[:Gheorghe Surdu]]|}} de la Wikipedia.<br>&nbsp;&nbsp;Când eliminați formate de întreținere, vă rugăm să vă asigurați că: *'''ați rezolvat problemele pe care le semnalează ele''', sau *'''ați dat un motiv serios pentru eliminarea lor în sumarul modificării'''. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, formatele au fost restaurate. Puteți consulta pagina de [[Ajutor:Bun venit|bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți ajuta la redactarea acestei enciclopedii, iar dacă doriți să faceți experimente, puteți folosi [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. Vă mulțumim! ''Sursa citată nu confirmă modificările dvs! În plus, în introducere ați trecut ca localitate a nașterii „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, iar în infocasetă Brezoi.'' [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:23 (EET) :Buna seara. Pe pagina citata de mine ca sursa exista un link de unde se poate descarca biografia domnului profesor in care scrie clar anul nasterii si cel al decesului. Aveti dreptate in infocaseta trebuie sa modific, va multumesc [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:33 (EET) ::Bună seara, ::În sursă scrie clar anul nașterii și cel al decesului, dar localitățile sunt altele decât cele introduse de dvs. (Broșteni, jud. Gorj, nu „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, respectiv Brezoi, nu „București”). --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:43 (EET) :::Daca accesati linkul de unde se descarca biografia veti vedea ca datele oficiale culese de functionarii primariei corespund cu cele pe care le-am trecut eu in pagina. As putea sa respect sursa cealalta, dar stiu sigur ca este gresita, va multumesc pentru rabdare. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:48 (EET) ::::1917 - Gheorghe Surdu se naște în ziua de 18 ianuarie 1917, în comuna Broșteni, din județul Vâlcea, fiul lui Gheorghe Surdu – 28 ani si al Anei Surdu -25 ani. ::::1983 – se stinge din viata  la Bucuresti, pe data de  5 octombrie [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:53 (EET) Am găsit linkul de care ziceți și l-am adăugat ca referință pentru locul nașterii și cel al decesului. În celelalte surse nu apar aceste locuri, sau apar cu totul altele. Să sperăm că nu vor fi modificate de către alți wikipediști, sau, mai rău, articolul să fie marcat ca lipsit de [[WP:N|notabilitate]]. În altă ordine de idei, [[Broșteni, Vâlcea]] este în prezent sat, nu comună; nu știu însă ce statut avea în 1917. Numai cele bune, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 noiembrie 2024 07:53 (EET) :Va multumesc pentru amabilitate, apreciez rabdarea si aplecarea dvs pentru colaborare. Numai bine va doresc si eu! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 4 noiembrie 2024 08:03 (EET) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#G12|criteriului G12 de ștergere rapidă]], deoarece materialul adăugat de dumneavoastră pare să constituie o [[Wikipedia:Drepturi de autor|violare a drepturilor de autor]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Societatea „Carpatina&#34; din Brezoi|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> [[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:34 (EET) :este ok, stergeti, nu ma deranjeaza. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:51 (EET) ==■ Societatea „Carpatina" din Brezoi == [[Image:Information.svg|25px]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră{{#if:Societatea „Carpatina" din Brezoi|&nbsp;la articolul [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]}}, dar '''la Wikipedia nu pot fi acceptate materiale pentru care nu aveți [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturi de autor]]''', fie de pe alte site-uri, fie din publicații tipărite. Puteți încerca să rescrieți textul cu cuvintele dumneavoastră. Vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] dacă doriți să aflați cum puteți contribui la această enciclopedie. Dacă totuși sunteți titularul drepturilor de autor pentru materialul pe care l-ați introdus, vă rugăm să urmați instrucțiunile pentru [[:Wikipedia:Drepturi de autor#Autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei|autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei]]. Vă mulțumim încă o dată. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 ianuarie 2025 09:03 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Victoria Gibescu]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 17:53 (EEST) :Multumesc, o sa ma conformez, era doar in lucru pagina. Poate ma ajutati ca sa inteleg, unde si care din politici am incalcat, v-as fi recunoscator pentru timpul dvs. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 17:59 (EEST) ::Pentru paginile care sunt în lucru, folosiți vă rog formatul {{f|modific acum}} sau {{f|dezvoltare}} pentru a preveni ceilalți utilizatori. La fel ca în cazul celorlalte pagini șterse mai sus, principala problemă a articolului pe care l-ați creat recent provine din lipsa de [[WP:N|notabilitate]] a subiectului. Vedeți și îndrumarea noastră [[Wikipedia:Articole biografice]] pentru mai multe detalii. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 18:13 (EEST) :::Va multumesc! Stiu ca nu mai aveti rabdare cu indivizi ca mine si va inteleg, dar va rog sa faceti un efort, va cer doar sa colaboram. Este pacat ca din cauza unuia ca mine sa se piarda subiecte chiar notabile, fiindca nu am stiut sa le formatez sau sa le documentez, dar pe de alta parte cu un pic de ajutor, cred ca nu ar fi Wikipedia doar o mare lada de gunoi notabil si nimic altceva. Chiar in timpul modificarilor mi-ati sters pagina si va rog sa ma credeti ca este un subiect notabil. Am avut onoarea sa o cunosc pe doamna profesoara si chiar pregatisem toate linkurile necesare. Inteleg ca este vina mea ca nu stiu sa folosesc uneltele ce imi sunt puse la dispozitie, dar prefixul meu este cu 6 si mai greu merg toate. O sa incerc din nou sa recreez pagina Victoria Gibescu si va rog ca in cazul in care nu ma incadrez in politica wikipedia, sa ma ajutati, nu sa imi stergeti pagina, va multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:21 (EEST) ::::Vă recomand să folosiți pagina personală de teste din spațiul dumneavoastră de utilizator în acest sens: [[Utilizator:Claudiupt/teste]]. Totul arată că subiectul pe care încercați să îl dezvoltați nu satisface criteriile de notabilitate. Faptul că ați avut onoarea să cunoașteți persoana respectivă nu este un argument, dimpotrivă: poate ridica semne de întrebare cu privire la obiectivitatea punctului dumneavoastră de vedere. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 20:30 (EEST) :::::Da sunt constient de faptul ca poate ridica semne de intrebare, dar va rog inca o data sa imi acordati un ajutor, nu sa ma trimiteti direct la cosul de gunoi. In favoarea notabilitatii: :::::- a primit titlul de Cetățean de Onoare :::::- a publicat lucrări relevante în gazeta matematica :::::- a fost subiectul unor articole în mass-media independente de sursa biografică :::::- a avut un impact major documentat asupra domeniului respectiv. :::::Daca aveti timp si dispozitie poate imi mai sugerati dvs. ceva ce sa caut, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:38 (EEST) :::::nu mai am ce comenta...multumesc... [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 7 iunie 2025 22:17 (EEST) == Wikipedia nu mai este despre colaborare. Este despre control. == Am crezut că Wikipedia este un loc unde oamenii colaborează ca să construiască ceva valoros împreună. Că dacă vrei să adaugi informații, dacă ai surse bune și intenții oneste, ești binevenit. Realitatea? Nu este chiar așa. Ai muncit ore întregi la un articol? Se poate șterge în câteva minute. Fără discuții. Fără explicații reale. Doar cu un mesaj standard și cu o etichetă: „neconform”. Dacă întrebi ceva, primești răspunsuri seci, superioare, de parcă ai deranja cu simpla ta prezență. Wikipedia se pretinde deschisă. Dar în multe cazuri, administratorii se comportă ca portarii unui club elitist. Nu îți explică, nu îți corectează, nu te ajută să înveți. Te blochează, te ignoră sau îți transmit, practic: „Nu ești de-al nostru.” ❌ Colaborare? Doar dacă te supui. ❌ Dialog? Doar dacă ești de acord cu ei. ❌ Respect? Numai dacă ai „vechime”. Wikipedia ar trebui să fie construită de toți. Nu păzită cu aroganță de câțiva. Nu toți cei care greșesc sunt vandali. Nu orice contribuție imperfectă este inutilă. Și nu orice administrator are dreptate doar pentru că are autoritate, cum am pățit eu cu Ziv si Pafsanias Cunoașterea liberă merită mai mult decât filtre și orgolii. Este timpul ca Wikipedia să se întrebe: Suntem o comunitate deschisă? Sau un club închis, cu reguli aplicate discreționar? ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 10 iunie 2025 10:51 (EEST)) <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> == Colaborarea pe Wikipedia: între idealul deschiderii și provocările controlului editorial == Wikipedia reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte colaborative ale epocii digitale, având ca scop crearea unei enciclopedii universale, gratuite și deschise oricărui contributor. La baza succesului său stă ideea că orice persoană, indiferent de pregătire sau statut, poate participa la construirea și îmbunătățirea cunoașterii colective. Totuși, pe măsură ce comunitatea Wikipedia a crescut, s-a evidențiat o tensiune între deschiderea inițială și necesitatea de reglementare, control și protecție a calității informației. Rolul administratorilor, ca păstrători ai politicilor și integrității conținutului, a devenit tot mai complex și uneori controversat. Aceștia exercită o autoritate semnificativă, având puterea de a șterge pagini, bloca utilizatori sau proteja conținutul împotriva vandalismului. În mod ideal, administratorii oferă nu doar control, ci și îndrumare și sprijin noilor colaboratori. Totuși, existența unor cazuri în care acțiunile lor par arbitrare sau excesiv de birocratice ridică întrebări legate de echilibrul dintre autoritate și colaborare. Un aspect central în această discuție îl reprezintă politica notabilității – criteriul prin care se stabilește dacă un subiect merită sau nu un articol pe Wikipedia. De la reguli inițial mai permisive, criteriile de notabilitate au devenit mai stricte, bazate în principal pe prezența în surse independente și reputabile. Această evoluție urmărește creșterea fiabilității conținutului, însă riscă să excludă subiecte relevante pentru anumite comunități sau domenii emergente care nu sunt încă reflectate în mass-media convențională. Astfel, Wikipedia poate ajunge să reflecte mai mult perspectivele instituțiilor consacrate decât diversitatea reală a cunoașterii contemporane. Pentru ca Wikipedia să rămână fidelă spiritului său originar, este necesară o abordare echilibrată, care să combine protejarea calității informației cu deschiderea spre contribuții diverse. Educația noilor editori, transparența deciziilor administratorilor și flexibilitatea în interpretarea notabilității pot contribui la crearea unui mediu colaborativ inclusiv și dinamic. În concluzie, Wikipedia este un proiect viu, a cărui relevanță depinde de capacitatea sa de a îmbina controlul editorial cu colaborarea deschisă. Adaptarea continuă a regulilor și practicilor comunității este esențială pentru a asigura că enciclopedia rămâne un spațiu al cunoașterii democratice și accesibile tuturor. Cine câștigă? Utilizatorii experimentați și administratorii. Ei beneficiază de un sistem bine structurat, cu reguli clare și instrumente puternice, care le permit să mențină calitatea și să controleze conținutul. Aceștia au puterea de a proteja Wikipedia de vandalism și de informații nesigure.Publicul larg care în general, are acces la o enciclopedie relativ fiabilă și actualizată, construită și verificată de o comunitate dedicată. Cine pierde? Noii contribuitori - Ei se confruntă adesea cu bariere de acces, lipsa de sprijin și o cultură a respingerii, care îi poate descuraja să continue să contribuie. Subiectele emergente, locale sau din nișe. Dacă nu sunt suficient reflectate în sursele „canonice” sau mainstream, articolele despre aceste teme riscă să fie șterse sau ignorate, ceea ce limitează diversitatea conținutului. Utilizatorii cu perspective diferite sau marginalizate Sistemul poate favoriza punctele de vedere dominante și instituțiile consacrate, marginalizând voci alternative sau comunități mai puțin reprezentate. Pe scurt, Wikipedia câștigă în stabilitate, dar poate pierde în diversitate și incluziune dacă echilibrul între control și colaborare nu este gestionat cu grijă. Rolul administratorilor pe Wikipedia ar trebui să fie dublu: atât de a proteja calitatea conținutului, cât și de a sprijini comunitatea, mai ales pe noii contribuitori. Pe lângă aplicarea regulilor și, când este cazul, ștergerea conținutului nepotrivit, adminii ar trebui să: - Oferte ghidaj clar și răbdător pentru editorii începători, explicând de ce o pagină sau o editare trebuie modificată sau îmbunătățită. - Ajute la înțelegerea politicilor Wikipedia în loc să pedepsească automat, pentru a încuraja implicarea pe termen lung. - Fie mediatori în disputele dintre utilizatori, pentru a menține un climat civilizat și constructiv. - Susțină colaborarea și dialogul pentru a transforma critica în oportunități de învățare și perfecționare. Fără această dimensiune de sprijin și educație, Wikipedia riscă să devină un spațiu dominat de frică și excludere, nu de colaborare autentică. Exemplul cel mai recent cu care mă confrunt acum este simptomatic pentru o problemă mai largă: lipsa de cultură istorică și accesul trunchiat la informație. Atunci când cineva folosește Holocaustul ca explicație pentru ce se întâmplă în Gaza — fie în articole, fie în paginile de discuții — nu este vorba doar despre o eroare factuală, ci despre o confuzie gravă între cauzalitate, memorie și propagandă. Lipsa unor surse echilibrate, accesul superficial la evenimente istorice complexe și ecoul unor narative politice simplificate conduc la astfel de distorsionări. Nu toți cei care fac aceste confuzii o fac cu rea-credință, dar rezultatul este același: degradarea calității conversației și a înțelegerii istorice. Într-un spațiu precum Wikipedia, unde ideea este să construim cunoaștere împreună, e esențial să avem discernământ între critică legitimă și comparații abuzive. Holocaustul nu este o monedă de schimb retoric. Este o tragedie istorică documentată, nu un instrument de justificare sau de atac ideologic. Vă rog să citiți comentariile din link și, dacă aveți timp, oferiți explicații în afara celor oferite de mine. @Ziv @Pafsanias https://www.facebook.com/photo?fbid=1282630900539300&set=a.228111525991248 ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:09 (EEST)) ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:07 (EEST)) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Victoria Gibescu]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul '''[[:Victoria Gibescu]]''', creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]]. Nu vă alarmați, '''articolul nu a fost încă [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu]] până se va ajunge la un [[Wikipedia:Consens|consens]]. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l [[Ajutor:Redenumirea unei pagini|redenumiți]] înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 09:10 (EEST) k3ycpmfa7w99i2p5as4v610d7zohe2t 17024991 17024912 2025-06-11T08:51:35Z Pafsanias 191728 avertizare FAP 17024991 wikitext text/x-wiki {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Exclam icon.svg|36x36px default [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|'''Ce nu este Wikipedia'''<br />Câteva greșeli comune ce trebuie evitate.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. ---- |} -- Comunitatea utilizatorilor 4 septembrie 2014 21:00 (EEST) == Imagine == Vă rog să menționați de unde aveți acea imagine și din ce an este. În lipsa acestor informații, e mult mai probabil să fie o imagine generată de un [[:en:Large Language Model|LLM]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 21:39 (EEST) :Imaginea originala alb-negru este realizata in 1980 si din ea am extras portretul sportivei (pe care o cunosc personal, am copilarit impreuna in acelasi oras) pe care l-am colorat cu AI si photoshop. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 21:55 (EEST) ::Sunteți blocat doar in privința acelui articol, puteti edita de exemplu in pagina de teste ([[Special:MyPage/teste]]). ::La Wikipedia preferăm imagini mai realiste. Imaginea originală ar avea șanse mai mari să fie acceptată. Atenție însă la [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturile de autor]]: nu puteți copia texte din surse, ele trebiie reformulate. Iar dacă imaginea nu vă aparține (nu ați apăsat pe declanșator), la fel, nu aveți dreptul să o eliberați sub licența Wikipedia. Nerespectarea acestor reguli va dice la ștergerea articolului și a imaginii. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 22:27 (EEST) :::Va multumesc pentru informatii, ma rezum doar la acea pagina, am alte proiecte, linkul catre wikipedia era o mica recunoastere a valorii acestei sportive. Inteleg ca trebuie respectate regulile si drepturile de autor, de aceea am mentionat de unde am copiat textul...in fine. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:34 (EEST) :::M-ati blocat a doua oara fiindca am creat o alta pagina, fiindca nu o puteam sterge pe prima fiind blocat tot de dvs. In cea de-a doua am incercat sa respect formatul, sa editez textele cu atentie si sa mentionez sursa la fiecare in parte si nu am mai incercat sa introduc si fotografia pentru care m-ati blocat prima data. In schimb spuneti ca ocolesc blocajul, ceea ce mi se pare curios de la un admin care intelege mult mai profund mecanismele care mie inca imi sunt straine, dar cu care incerc sa ma familiarizez, DOAR pentru a crea corect o pagina sau doua, fara intentii dubioase cum sustineti dvs. Parerea mea este ca abuzati de faptul ca sunteti admin si incercati sa va faceti planul de descarcare al frustrarilor, pentru care nu eu sunt vinovat. Corect ar fi fost sa imi acordati o mana de ajutor, nu sa ma blocati fiindca nu inteleg eu ceea ce trebuie prin o documentare mai temeinica. Daca procedati asa cu toti incepatorii si ii considerati ca fiind malefici, nu faceti altceva decat sa vaduviti Wikipedia de informatii importante si sa creati un climat de neincredere in platforma. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 17:46 (EEST) :Inteleg ca sunteti o autoritate in domeniu, dar as aprecia daca ati fi amabil si sa imi deblocati ip-ul, incerc sa fac lucrurile cat mai corect, incerc sa castig experienta si aici ca in alte domenii, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:22 (EEST) :Vad ca in continuare doriti sa aveti dreptate si va las sa plutiti in sfera dvs de semizeu al wikipediei. Sa aveti multe succesuri! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 13:27 (EEST) ==■ [[WP:STIL|Manualul de stil]]== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit la Wikipedia. După cum ați văzut, oricine este binevenit să contribuie constructiv la enciclopedie. Wikipedia are însă și un [[WP:STIL|manual de stil]] care trebuie respectat pentru păstrarea unui aspect consistent și enciclopedic. Folosirea de stiluri diferite, cum este cazul cu [[:Angela Tomaselli]], o face mai greu de citit. Vă rugăm să aruncați o privire pe [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți contribui la această enciclopedie. Vă mulțumim!<!-- Format:au-mos1 --> '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:30 (EET) :În mare parte e bine. Ați prins repede modul de lucru, dar mai este un pic de lucrat ca să vă integrați în sistem. Citiți Manualul de stil pe care vi l-am recomandat mai sus, vă va lămuri în privința modului în care ar trebui să arate articolele pentru a respecta standardul cerut. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:36 (EET) ::Multumesc pentru recomandari! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 2 noiembrie 2024 11:43 (EET) == ■ Etichete de avertizare == [[Image:Information.svg|20px]] Poate neintenționat, printr-o modificare a dumneavoastră, '''ați eliminat unele formate de întreținere'''{{#if:Gheorghe Surdu|, din pagina [[:Gheorghe Surdu]]|}} de la Wikipedia.<br>&nbsp;&nbsp;Când eliminați formate de întreținere, vă rugăm să vă asigurați că: *'''ați rezolvat problemele pe care le semnalează ele''', sau *'''ați dat un motiv serios pentru eliminarea lor în sumarul modificării'''. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, formatele au fost restaurate. Puteți consulta pagina de [[Ajutor:Bun venit|bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți ajuta la redactarea acestei enciclopedii, iar dacă doriți să faceți experimente, puteți folosi [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. Vă mulțumim! ''Sursa citată nu confirmă modificările dvs! În plus, în introducere ați trecut ca localitate a nașterii „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, iar în infocasetă Brezoi.'' [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:23 (EET) :Buna seara. Pe pagina citata de mine ca sursa exista un link de unde se poate descarca biografia domnului profesor in care scrie clar anul nasterii si cel al decesului. Aveti dreptate in infocaseta trebuie sa modific, va multumesc [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:33 (EET) ::Bună seara, ::În sursă scrie clar anul nașterii și cel al decesului, dar localitățile sunt altele decât cele introduse de dvs. (Broșteni, jud. Gorj, nu „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, respectiv Brezoi, nu „București”). --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:43 (EET) :::Daca accesati linkul de unde se descarca biografia veti vedea ca datele oficiale culese de functionarii primariei corespund cu cele pe care le-am trecut eu in pagina. As putea sa respect sursa cealalta, dar stiu sigur ca este gresita, va multumesc pentru rabdare. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:48 (EET) ::::1917 - Gheorghe Surdu se naște în ziua de 18 ianuarie 1917, în comuna Broșteni, din județul Vâlcea, fiul lui Gheorghe Surdu – 28 ani si al Anei Surdu -25 ani. ::::1983 – se stinge din viata  la Bucuresti, pe data de  5 octombrie [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:53 (EET) Am găsit linkul de care ziceți și l-am adăugat ca referință pentru locul nașterii și cel al decesului. În celelalte surse nu apar aceste locuri, sau apar cu totul altele. Să sperăm că nu vor fi modificate de către alți wikipediști, sau, mai rău, articolul să fie marcat ca lipsit de [[WP:N|notabilitate]]. În altă ordine de idei, [[Broșteni, Vâlcea]] este în prezent sat, nu comună; nu știu însă ce statut avea în 1917. Numai cele bune, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 noiembrie 2024 07:53 (EET) :Va multumesc pentru amabilitate, apreciez rabdarea si aplecarea dvs pentru colaborare. Numai bine va doresc si eu! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 4 noiembrie 2024 08:03 (EET) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#G12|criteriului G12 de ștergere rapidă]], deoarece materialul adăugat de dumneavoastră pare să constituie o [[Wikipedia:Drepturi de autor|violare a drepturilor de autor]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Societatea „Carpatina&#34; din Brezoi|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> [[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:34 (EET) :este ok, stergeti, nu ma deranjeaza. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:51 (EET) ==■ Societatea „Carpatina" din Brezoi == [[Image:Information.svg|25px]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră{{#if:Societatea „Carpatina" din Brezoi|&nbsp;la articolul [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]}}, dar '''la Wikipedia nu pot fi acceptate materiale pentru care nu aveți [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturi de autor]]''', fie de pe alte site-uri, fie din publicații tipărite. Puteți încerca să rescrieți textul cu cuvintele dumneavoastră. Vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] dacă doriți să aflați cum puteți contribui la această enciclopedie. Dacă totuși sunteți titularul drepturilor de autor pentru materialul pe care l-ați introdus, vă rugăm să urmați instrucțiunile pentru [[:Wikipedia:Drepturi de autor#Autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei|autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei]]. Vă mulțumim încă o dată. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 ianuarie 2025 09:03 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Victoria Gibescu]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 17:53 (EEST) :Multumesc, o sa ma conformez, era doar in lucru pagina. Poate ma ajutati ca sa inteleg, unde si care din politici am incalcat, v-as fi recunoscator pentru timpul dvs. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 17:59 (EEST) ::Pentru paginile care sunt în lucru, folosiți vă rog formatul {{f|modific acum}} sau {{f|dezvoltare}} pentru a preveni ceilalți utilizatori. La fel ca în cazul celorlalte pagini șterse mai sus, principala problemă a articolului pe care l-ați creat recent provine din lipsa de [[WP:N|notabilitate]] a subiectului. Vedeți și îndrumarea noastră [[Wikipedia:Articole biografice]] pentru mai multe detalii. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 18:13 (EEST) :::Va multumesc! Stiu ca nu mai aveti rabdare cu indivizi ca mine si va inteleg, dar va rog sa faceti un efort, va cer doar sa colaboram. Este pacat ca din cauza unuia ca mine sa se piarda subiecte chiar notabile, fiindca nu am stiut sa le formatez sau sa le documentez, dar pe de alta parte cu un pic de ajutor, cred ca nu ar fi Wikipedia doar o mare lada de gunoi notabil si nimic altceva. Chiar in timpul modificarilor mi-ati sters pagina si va rog sa ma credeti ca este un subiect notabil. Am avut onoarea sa o cunosc pe doamna profesoara si chiar pregatisem toate linkurile necesare. Inteleg ca este vina mea ca nu stiu sa folosesc uneltele ce imi sunt puse la dispozitie, dar prefixul meu este cu 6 si mai greu merg toate. O sa incerc din nou sa recreez pagina Victoria Gibescu si va rog ca in cazul in care nu ma incadrez in politica wikipedia, sa ma ajutati, nu sa imi stergeti pagina, va multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:21 (EEST) ::::Vă recomand să folosiți pagina personală de teste din spațiul dumneavoastră de utilizator în acest sens: [[Utilizator:Claudiupt/teste]]. Totul arată că subiectul pe care încercați să îl dezvoltați nu satisface criteriile de notabilitate. Faptul că ați avut onoarea să cunoașteți persoana respectivă nu este un argument, dimpotrivă: poate ridica semne de întrebare cu privire la obiectivitatea punctului dumneavoastră de vedere. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 20:30 (EEST) :::::Da sunt constient de faptul ca poate ridica semne de intrebare, dar va rog inca o data sa imi acordati un ajutor, nu sa ma trimiteti direct la cosul de gunoi. In favoarea notabilitatii: :::::- a primit titlul de Cetățean de Onoare :::::- a publicat lucrări relevante în gazeta matematica :::::- a fost subiectul unor articole în mass-media independente de sursa biografică :::::- a avut un impact major documentat asupra domeniului respectiv. :::::Daca aveti timp si dispozitie poate imi mai sugerati dvs. ceva ce sa caut, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:38 (EEST) :::::nu mai am ce comenta...multumesc... [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 7 iunie 2025 22:17 (EEST) == Wikipedia nu mai este despre colaborare. Este despre control. == Am crezut că Wikipedia este un loc unde oamenii colaborează ca să construiască ceva valoros împreună. Că dacă vrei să adaugi informații, dacă ai surse bune și intenții oneste, ești binevenit. Realitatea? Nu este chiar așa. Ai muncit ore întregi la un articol? Se poate șterge în câteva minute. Fără discuții. Fără explicații reale. Doar cu un mesaj standard și cu o etichetă: „neconform”. Dacă întrebi ceva, primești răspunsuri seci, superioare, de parcă ai deranja cu simpla ta prezență. Wikipedia se pretinde deschisă. Dar în multe cazuri, administratorii se comportă ca portarii unui club elitist. Nu îți explică, nu îți corectează, nu te ajută să înveți. Te blochează, te ignoră sau îți transmit, practic: „Nu ești de-al nostru.” ❌ Colaborare? Doar dacă te supui. ❌ Dialog? Doar dacă ești de acord cu ei. ❌ Respect? Numai dacă ai „vechime”. Wikipedia ar trebui să fie construită de toți. Nu păzită cu aroganță de câțiva. Nu toți cei care greșesc sunt vandali. Nu orice contribuție imperfectă este inutilă. Și nu orice administrator are dreptate doar pentru că are autoritate, cum am pățit eu cu Ziv si Pafsanias Cunoașterea liberă merită mai mult decât filtre și orgolii. Este timpul ca Wikipedia să se întrebe: Suntem o comunitate deschisă? Sau un club închis, cu reguli aplicate discreționar? ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 10 iunie 2025 10:51 (EEST)) <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> == Colaborarea pe Wikipedia: între idealul deschiderii și provocările controlului editorial == Wikipedia reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte colaborative ale epocii digitale, având ca scop crearea unei enciclopedii universale, gratuite și deschise oricărui contributor. La baza succesului său stă ideea că orice persoană, indiferent de pregătire sau statut, poate participa la construirea și îmbunătățirea cunoașterii colective. Totuși, pe măsură ce comunitatea Wikipedia a crescut, s-a evidențiat o tensiune între deschiderea inițială și necesitatea de reglementare, control și protecție a calității informației. Rolul administratorilor, ca păstrători ai politicilor și integrității conținutului, a devenit tot mai complex și uneori controversat. Aceștia exercită o autoritate semnificativă, având puterea de a șterge pagini, bloca utilizatori sau proteja conținutul împotriva vandalismului. În mod ideal, administratorii oferă nu doar control, ci și îndrumare și sprijin noilor colaboratori. Totuși, existența unor cazuri în care acțiunile lor par arbitrare sau excesiv de birocratice ridică întrebări legate de echilibrul dintre autoritate și colaborare. Un aspect central în această discuție îl reprezintă politica notabilității – criteriul prin care se stabilește dacă un subiect merită sau nu un articol pe Wikipedia. De la reguli inițial mai permisive, criteriile de notabilitate au devenit mai stricte, bazate în principal pe prezența în surse independente și reputabile. Această evoluție urmărește creșterea fiabilității conținutului, însă riscă să excludă subiecte relevante pentru anumite comunități sau domenii emergente care nu sunt încă reflectate în mass-media convențională. Astfel, Wikipedia poate ajunge să reflecte mai mult perspectivele instituțiilor consacrate decât diversitatea reală a cunoașterii contemporane. Pentru ca Wikipedia să rămână fidelă spiritului său originar, este necesară o abordare echilibrată, care să combine protejarea calității informației cu deschiderea spre contribuții diverse. Educația noilor editori, transparența deciziilor administratorilor și flexibilitatea în interpretarea notabilității pot contribui la crearea unui mediu colaborativ inclusiv și dinamic. În concluzie, Wikipedia este un proiect viu, a cărui relevanță depinde de capacitatea sa de a îmbina controlul editorial cu colaborarea deschisă. Adaptarea continuă a regulilor și practicilor comunității este esențială pentru a asigura că enciclopedia rămâne un spațiu al cunoașterii democratice și accesibile tuturor. Cine câștigă? Utilizatorii experimentați și administratorii. Ei beneficiază de un sistem bine structurat, cu reguli clare și instrumente puternice, care le permit să mențină calitatea și să controleze conținutul. Aceștia au puterea de a proteja Wikipedia de vandalism și de informații nesigure.Publicul larg care în general, are acces la o enciclopedie relativ fiabilă și actualizată, construită și verificată de o comunitate dedicată. Cine pierde? Noii contribuitori - Ei se confruntă adesea cu bariere de acces, lipsa de sprijin și o cultură a respingerii, care îi poate descuraja să continue să contribuie. Subiectele emergente, locale sau din nișe. Dacă nu sunt suficient reflectate în sursele „canonice” sau mainstream, articolele despre aceste teme riscă să fie șterse sau ignorate, ceea ce limitează diversitatea conținutului. Utilizatorii cu perspective diferite sau marginalizate Sistemul poate favoriza punctele de vedere dominante și instituțiile consacrate, marginalizând voci alternative sau comunități mai puțin reprezentate. Pe scurt, Wikipedia câștigă în stabilitate, dar poate pierde în diversitate și incluziune dacă echilibrul între control și colaborare nu este gestionat cu grijă. Rolul administratorilor pe Wikipedia ar trebui să fie dublu: atât de a proteja calitatea conținutului, cât și de a sprijini comunitatea, mai ales pe noii contribuitori. Pe lângă aplicarea regulilor și, când este cazul, ștergerea conținutului nepotrivit, adminii ar trebui să: - Oferte ghidaj clar și răbdător pentru editorii începători, explicând de ce o pagină sau o editare trebuie modificată sau îmbunătățită. - Ajute la înțelegerea politicilor Wikipedia în loc să pedepsească automat, pentru a încuraja implicarea pe termen lung. - Fie mediatori în disputele dintre utilizatori, pentru a menține un climat civilizat și constructiv. - Susțină colaborarea și dialogul pentru a transforma critica în oportunități de învățare și perfecționare. Fără această dimensiune de sprijin și educație, Wikipedia riscă să devină un spațiu dominat de frică și excludere, nu de colaborare autentică. Exemplul cel mai recent cu care mă confrunt acum este simptomatic pentru o problemă mai largă: lipsa de cultură istorică și accesul trunchiat la informație. Atunci când cineva folosește Holocaustul ca explicație pentru ce se întâmplă în Gaza — fie în articole, fie în paginile de discuții — nu este vorba doar despre o eroare factuală, ci despre o confuzie gravă între cauzalitate, memorie și propagandă. Lipsa unor surse echilibrate, accesul superficial la evenimente istorice complexe și ecoul unor narative politice simplificate conduc la astfel de distorsionări. Nu toți cei care fac aceste confuzii o fac cu rea-credință, dar rezultatul este același: degradarea calității conversației și a înțelegerii istorice. Într-un spațiu precum Wikipedia, unde ideea este să construim cunoaștere împreună, e esențial să avem discernământ între critică legitimă și comparații abuzive. Holocaustul nu este o monedă de schimb retoric. Este o tragedie istorică documentată, nu un instrument de justificare sau de atac ideologic. Vă rog să citiți comentariile din link și, dacă aveți timp, oferiți explicații în afara celor oferite de mine. @Ziv @Pafsanias https://www.facebook.com/photo?fbid=1282630900539300&set=a.228111525991248 ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:09 (EEST)) ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:07 (EEST)) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Victoria Gibescu]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul '''[[:Victoria Gibescu]]''', creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]]. Nu vă alarmați, '''articolul nu a fost încă [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu]] până se va ajunge la un [[Wikipedia:Consens|consens]]. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l [[Ajutor:Redenumirea unei pagini|redenumiți]] înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 09:10 (EEST) ==Fără atacuri la persoană!== [[Image:Stop_hand.svg|left|30px]] Vă informăm că la Wikipedia dorim să păstrăm o atmosferă [[Wikipedia:Modul civilizat|civilizată]] și ca urmare nu tolerăm [[WP:FAP|atacurile la persoană]]. '''Nu există absolut nicio scuză pentru a jigni, înjosi, amenința un utilizator sau a vă purta necuviincios.''' Mesajul de față v-a fost trimis pentru: insinuările repetate de pe [[Discuție Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu]] și acuzele nefondate de vandalism din numeroase alte locuri. Dacă veți continua acest comportament vi se va ridica dreptul de a modifica paginile proiectului. Vă mulțumim. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 11:51 (EEST) epaapbxngivc46j3v6almz4w40jw7gv 17024998 17024991 2025-06-11T08:57:00Z Pafsanias 191728 Notificare: Semnătura în paginile de discuții la [[Discuție Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024998 wikitext text/x-wiki {| width="100%" cellspacing="0" cellpadding="6" style="font-size:95%; line-height: 15px; border: 1px solid #FFE5B4" |- | colspan="4" style="background-color:#FFE5B4;" |<center><big>'''[[Ajutor:Bun venit|Bine ați venit]] la Wikipedia în [[limba română]]!'''</big></center> |- | colspan="4" | <center>Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.</center> |- | colspan="4" | [[Wikipedia în română]] este o enciclopedie cu '''[[Wikipedia:Enciclopedie liberă|conținut liber]]''' care a luat naștere în [[iulie]] [[2003]]. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea '''înainte de a începe editarea''' pe Wikipedia. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Farm-Fresh book edit.png|32x32px default [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Asistent pentru a crea articole|'''Cum să creați un articol'''<br />Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.]] | align="right" | <imagemap> File:Bookshelf icon (red and blue).svg|45x45px default [[Wikipedia:Politica oficială]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politica oficială|'''Politicile Wikipediei'''<br />Standarde și norme adoptate de către comunitate.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:FAQ icon.svg|42x42px default [[Wikipedia:Întrebări frecvente]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Întrebări frecvente|'''Întrebări frecvente'''<br />Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Exclam icon.svg|36x36px default [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|'''Ce nu este Wikipedia'''<br />Câteva greșeli comune ce trebuie evitate.]] |- | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Information icon4.svg|36x36px default [[Ajutor:Cuprins]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cuprins|'''Ajutor'''<br />Manualul general al Wikipediei.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Korintisk1.png|31x31px default [[Wikipedia:Politici fondatoare]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Politici fondatoare|'''Cei cinci piloni ai Wikipediei'''<br />Principiile de bază ale proiectului.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Compass.svg|39x39px default [[Wikipedia:Ghid]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Wikipedia:Ghid|'''Ghid'''<br />Învățați cum să editați pas cu pas.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Green_check.svg|31x31px default [[Ajutor:Cum modific o pagină]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Cum modific o pagină|'''Aflați cum să editați pagini'''<br />Ghid de modificare a paginilor wiki]]. |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Sandbox.png|39x39px default [[Special:Pagina mea/teste]] desc none </imagemap> | width="38%" | [[Special:Pagina mea/teste|'''Cutia cu nisip'''<br />Locul destinat testelor.]] | width="8%" align="right" | <imagemap> Fișier:Cicero-head.png|31x31px default [[Wikipedia:Solicită asistență]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Solicită asistență| '''Solicitați asistență'''<br />Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.]] |- | align="right" | <imagemap> Fișier:Coffee cup icon.svg|39x39px default [[Wikipedia:Cafenea]] desc none </imagemap> | [[Wikipedia:Cafenea|'''Cafenea'''<br />Informații și discuții despre evenimente curente.]] | align="right" | <imagemap> Fișier:Curly Brackets.svg|31x31px default [[Ajutor:Wikizare]] desc none </imagemap> | [[Ajutor:Wikizare| '''''Wikizare'' rapidă'''<br />O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul ''wiki''.]] |- | colspan="4" style="border-top:2px solid #FFE5B4" | [[Fișier:Semnatura.png|195px|right]] Aceasta este [[:Wikipedia:Pagină de discuție|'''pagina dumneavoastră de discuție''']], unde puteți primi mesaje de la alți [[:Wikipedia:Wikipediști|wikipediști]]. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând '''<big><nowiki>~~~~</nowiki></big>''' sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că [[Wikipedia: Despre semnarea în articole|''în articole nu se pune semnătura'']]. Aveți la dispoziție propria [[Wikipedia:pagină de utilizator|pagină de utilizator]] (vedeți sus de tot unde scrie [[Utilizator:{{PAGENAME}}|{{PAGENAME}}]]) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi [[Wikipedia:Pagină de utilizator|regulile aferente paginii de utilizator]]; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia. ---- |} -- Comunitatea utilizatorilor 4 septembrie 2014 21:00 (EEST) == Imagine == Vă rog să menționați de unde aveți acea imagine și din ce an este. În lipsa acestor informații, e mult mai probabil să fie o imagine generată de un [[:en:Large Language Model|LLM]]. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 21:39 (EEST) :Imaginea originala alb-negru este realizata in 1980 si din ea am extras portretul sportivei (pe care o cunosc personal, am copilarit impreuna in acelasi oras) pe care l-am colorat cu AI si photoshop. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 21:55 (EEST) ::Sunteți blocat doar in privința acelui articol, puteti edita de exemplu in pagina de teste ([[Special:MyPage/teste]]). ::La Wikipedia preferăm imagini mai realiste. Imaginea originală ar avea șanse mai mari să fie acceptată. Atenție însă la [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturile de autor]]: nu puteți copia texte din surse, ele trebiie reformulate. Iar dacă imaginea nu vă aparține (nu ați apăsat pe declanșator), la fel, nu aveți dreptul să o eliberați sub licența Wikipedia. Nerespectarea acestor reguli va dice la ștergerea articolului și a imaginii. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 24 octombrie 2024 22:27 (EEST) :::Va multumesc pentru informatii, ma rezum doar la acea pagina, am alte proiecte, linkul catre wikipedia era o mica recunoastere a valorii acestei sportive. Inteleg ca trebuie respectate regulile si drepturile de autor, de aceea am mentionat de unde am copiat textul...in fine. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:34 (EEST) :::M-ati blocat a doua oara fiindca am creat o alta pagina, fiindca nu o puteam sterge pe prima fiind blocat tot de dvs. In cea de-a doua am incercat sa respect formatul, sa editez textele cu atentie si sa mentionez sursa la fiecare in parte si nu am mai incercat sa introduc si fotografia pentru care m-ati blocat prima data. In schimb spuneti ca ocolesc blocajul, ceea ce mi se pare curios de la un admin care intelege mult mai profund mecanismele care mie inca imi sunt straine, dar cu care incerc sa ma familiarizez, DOAR pentru a crea corect o pagina sau doua, fara intentii dubioase cum sustineti dvs. Parerea mea este ca abuzati de faptul ca sunteti admin si incercati sa va faceti planul de descarcare al frustrarilor, pentru care nu eu sunt vinovat. Corect ar fi fost sa imi acordati o mana de ajutor, nu sa ma blocati fiindca nu inteleg eu ceea ce trebuie prin o documentare mai temeinica. Daca procedati asa cu toti incepatorii si ii considerati ca fiind malefici, nu faceti altceva decat sa vaduviti Wikipedia de informatii importante si sa creati un climat de neincredere in platforma. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 17:46 (EEST) :Inteleg ca sunteti o autoritate in domeniu, dar as aprecia daca ati fi amabil si sa imi deblocati ip-ul, incerc sa fac lucrurile cat mai corect, incerc sa castig experienta si aici ca in alte domenii, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 24 octombrie 2024 22:22 (EEST) :Vad ca in continuare doriti sa aveti dreptate si va las sa plutiti in sfera dvs de semizeu al wikipediei. Sa aveti multe succesuri! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 25 octombrie 2024 13:27 (EEST) ==■ [[WP:STIL|Manualul de stil]]== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit la Wikipedia. După cum ați văzut, oricine este binevenit să contribuie constructiv la enciclopedie. Wikipedia are însă și un [[WP:STIL|manual de stil]] care trebuie respectat pentru păstrarea unui aspect consistent și enciclopedic. Folosirea de stiluri diferite, cum este cazul cu [[:Angela Tomaselli]], o face mai greu de citit. Vă rugăm să aruncați o privire pe [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți contribui la această enciclopedie. Vă mulțumim!<!-- Format:au-mos1 --> '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:30 (EET) :În mare parte e bine. Ați prins repede modul de lucru, dar mai este un pic de lucrat ca să vă integrați în sistem. Citiți Manualul de stil pe care vi l-am recomandat mai sus, vă va lămuri în privința modului în care ar trebui să arate articolele pentru a respecta standardul cerut. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 noiembrie 2024 11:36 (EET) ::Multumesc pentru recomandari! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 2 noiembrie 2024 11:43 (EET) == ■ Etichete de avertizare == [[Image:Information.svg|20px]] Poate neintenționat, printr-o modificare a dumneavoastră, '''ați eliminat unele formate de întreținere'''{{#if:Gheorghe Surdu|, din pagina [[:Gheorghe Surdu]]|}} de la Wikipedia.<br>&nbsp;&nbsp;Când eliminați formate de întreținere, vă rugăm să vă asigurați că: *'''ați rezolvat problemele pe care le semnalează ele''', sau *'''ați dat un motiv serios pentru eliminarea lor în sumarul modificării'''. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, formatele au fost restaurate. Puteți consulta pagina de [[Ajutor:Bun venit|bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți ajuta la redactarea acestei enciclopedii, iar dacă doriți să faceți experimente, puteți folosi [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. Vă mulțumim! ''Sursa citată nu confirmă modificările dvs! În plus, în introducere ați trecut ca localitate a nașterii „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, iar în infocasetă Brezoi.'' [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:23 (EET) :Buna seara. Pe pagina citata de mine ca sursa exista un link de unde se poate descarca biografia domnului profesor in care scrie clar anul nasterii si cel al decesului. Aveti dreptate in infocaseta trebuie sa modific, va multumesc [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:33 (EET) ::Bună seara, ::În sursă scrie clar anul nașterii și cel al decesului, dar localitățile sunt altele decât cele introduse de dvs. (Broșteni, jud. Gorj, nu „comuna Broșteni, din județul Vâlcea”, respectiv Brezoi, nu „București”). --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:43 (EET) :::Daca accesati linkul de unde se descarca biografia veti vedea ca datele oficiale culese de functionarii primariei corespund cu cele pe care le-am trecut eu in pagina. As putea sa respect sursa cealalta, dar stiu sigur ca este gresita, va multumesc pentru rabdare. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:48 (EET) ::::1917 - Gheorghe Surdu se naște în ziua de 18 ianuarie 1917, în comuna Broșteni, din județul Vâlcea, fiul lui Gheorghe Surdu – 28 ani si al Anei Surdu -25 ani. ::::1983 – se stinge din viata  la Bucuresti, pe data de  5 octombrie [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 3 noiembrie 2024 22:53 (EET) Am găsit linkul de care ziceți și l-am adăugat ca referință pentru locul nașterii și cel al decesului. În celelalte surse nu apar aceste locuri, sau apar cu totul altele. Să sperăm că nu vor fi modificate de către alți wikipediști, sau, mai rău, articolul să fie marcat ca lipsit de [[WP:N|notabilitate]]. În altă ordine de idei, [[Broșteni, Vâlcea]] este în prezent sat, nu comună; nu știu însă ce statut avea în 1917. Numai cele bune, --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 4 noiembrie 2024 07:53 (EET) :Va multumesc pentru amabilitate, apreciez rabdarea si aplecarea dvs pentru colaborare. Numai bine va doresc si eu! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 4 noiembrie 2024 08:03 (EET) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#G12|criteriului G12 de ștergere rapidă]], deoarece materialul adăugat de dumneavoastră pare să constituie o [[Wikipedia:Drepturi de autor|violare a drepturilor de autor]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Societatea „Carpatina&#34; din Brezoi|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> [[Utilizator:DiaCriticul|DiaCriticul]] ([[Discuție utilizator:DiaCriticul|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:34 (EET) :este ok, stergeti, nu ma deranjeaza. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 14 ianuarie 2025 20:51 (EET) ==■ Societatea „Carpatina" din Brezoi == [[Image:Information.svg|25px]] Vă mulțumim pentru contribuția dumneavoastră{{#if:Societatea „Carpatina" din Brezoi|&nbsp;la articolul [[:Societatea „Carpatina" din Brezoi]]}}, dar '''la Wikipedia nu pot fi acceptate materiale pentru care nu aveți [[Wikipedia:Drepturi de autor|drepturi de autor]]''', fie de pe alte site-uri, fie din publicații tipărite. Puteți încerca să rescrieți textul cu cuvintele dumneavoastră. Vă invităm să citiți [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] dacă doriți să aflați cum puteți contribui la această enciclopedie. Dacă totuși sunteți titularul drepturilor de autor pentru materialul pe care l-ați introdus, vă rugăm să urmați instrucțiunile pentru [[:Wikipedia:Drepturi de autor#Autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei|autorii care doresc să ofere materiale Wikipediei]]. Vă mulțumim încă o dată. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 15 ianuarie 2025 09:03 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Victoria Gibescu]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 17:53 (EEST) :Multumesc, o sa ma conformez, era doar in lucru pagina. Poate ma ajutati ca sa inteleg, unde si care din politici am incalcat, v-as fi recunoscator pentru timpul dvs. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 17:59 (EEST) ::Pentru paginile care sunt în lucru, folosiți vă rog formatul {{f|modific acum}} sau {{f|dezvoltare}} pentru a preveni ceilalți utilizatori. La fel ca în cazul celorlalte pagini șterse mai sus, principala problemă a articolului pe care l-ați creat recent provine din lipsa de [[WP:N|notabilitate]] a subiectului. Vedeți și îndrumarea noastră [[Wikipedia:Articole biografice]] pentru mai multe detalii. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 18:13 (EEST) :::Va multumesc! Stiu ca nu mai aveti rabdare cu indivizi ca mine si va inteleg, dar va rog sa faceti un efort, va cer doar sa colaboram. Este pacat ca din cauza unuia ca mine sa se piarda subiecte chiar notabile, fiindca nu am stiut sa le formatez sau sa le documentez, dar pe de alta parte cu un pic de ajutor, cred ca nu ar fi Wikipedia doar o mare lada de gunoi notabil si nimic altceva. Chiar in timpul modificarilor mi-ati sters pagina si va rog sa ma credeti ca este un subiect notabil. Am avut onoarea sa o cunosc pe doamna profesoara si chiar pregatisem toate linkurile necesare. Inteleg ca este vina mea ca nu stiu sa folosesc uneltele ce imi sunt puse la dispozitie, dar prefixul meu este cu 6 si mai greu merg toate. O sa incerc din nou sa recreez pagina Victoria Gibescu si va rog ca in cazul in care nu ma incadrez in politica wikipedia, sa ma ajutati, nu sa imi stergeti pagina, va multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:21 (EEST) ::::Vă recomand să folosiți pagina personală de teste din spațiul dumneavoastră de utilizator în acest sens: [[Utilizator:Claudiupt/teste]]. Totul arată că subiectul pe care încercați să îl dezvoltați nu satisface criteriile de notabilitate. Faptul că ați avut onoarea să cunoașteți persoana respectivă nu este un argument, dimpotrivă: poate ridica semne de întrebare cu privire la obiectivitatea punctului dumneavoastră de vedere. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 iunie 2025 20:30 (EEST) :::::Da sunt constient de faptul ca poate ridica semne de intrebare, dar va rog inca o data sa imi acordati un ajutor, nu sa ma trimiteti direct la cosul de gunoi. In favoarea notabilitatii: :::::- a primit titlul de Cetățean de Onoare :::::- a publicat lucrări relevante în gazeta matematica :::::- a fost subiectul unor articole în mass-media independente de sursa biografică :::::- a avut un impact major documentat asupra domeniului respectiv. :::::Daca aveti timp si dispozitie poate imi mai sugerati dvs. ceva ce sa caut, multumesc! [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 iunie 2025 20:38 (EEST) :::::nu mai am ce comenta...multumesc... [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 7 iunie 2025 22:17 (EEST) == Wikipedia nu mai este despre colaborare. Este despre control. == Am crezut că Wikipedia este un loc unde oamenii colaborează ca să construiască ceva valoros împreună. Că dacă vrei să adaugi informații, dacă ai surse bune și intenții oneste, ești binevenit. Realitatea? Nu este chiar așa. Ai muncit ore întregi la un articol? Se poate șterge în câteva minute. Fără discuții. Fără explicații reale. Doar cu un mesaj standard și cu o etichetă: „neconform”. Dacă întrebi ceva, primești răspunsuri seci, superioare, de parcă ai deranja cu simpla ta prezență. Wikipedia se pretinde deschisă. Dar în multe cazuri, administratorii se comportă ca portarii unui club elitist. Nu îți explică, nu îți corectează, nu te ajută să înveți. Te blochează, te ignoră sau îți transmit, practic: „Nu ești de-al nostru.” ❌ Colaborare? Doar dacă te supui. ❌ Dialog? Doar dacă ești de acord cu ei. ❌ Respect? Numai dacă ai „vechime”. Wikipedia ar trebui să fie construită de toți. Nu păzită cu aroganță de câțiva. Nu toți cei care greșesc sunt vandali. Nu orice contribuție imperfectă este inutilă. Și nu orice administrator are dreptate doar pentru că are autoritate, cum am pățit eu cu Ziv si Pafsanias Cunoașterea liberă merită mai mult decât filtre și orgolii. Este timpul ca Wikipedia să se întrebe: Suntem o comunitate deschisă? Sau un club închis, cu reguli aplicate discreționar? ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 10 iunie 2025 10:51 (EEST)) <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> == Colaborarea pe Wikipedia: între idealul deschiderii și provocările controlului editorial == Wikipedia reprezintă unul dintre cele mai ambițioase proiecte colaborative ale epocii digitale, având ca scop crearea unei enciclopedii universale, gratuite și deschise oricărui contributor. La baza succesului său stă ideea că orice persoană, indiferent de pregătire sau statut, poate participa la construirea și îmbunătățirea cunoașterii colective. Totuși, pe măsură ce comunitatea Wikipedia a crescut, s-a evidențiat o tensiune între deschiderea inițială și necesitatea de reglementare, control și protecție a calității informației. Rolul administratorilor, ca păstrători ai politicilor și integrității conținutului, a devenit tot mai complex și uneori controversat. Aceștia exercită o autoritate semnificativă, având puterea de a șterge pagini, bloca utilizatori sau proteja conținutul împotriva vandalismului. În mod ideal, administratorii oferă nu doar control, ci și îndrumare și sprijin noilor colaboratori. Totuși, existența unor cazuri în care acțiunile lor par arbitrare sau excesiv de birocratice ridică întrebări legate de echilibrul dintre autoritate și colaborare. Un aspect central în această discuție îl reprezintă politica notabilității – criteriul prin care se stabilește dacă un subiect merită sau nu un articol pe Wikipedia. De la reguli inițial mai permisive, criteriile de notabilitate au devenit mai stricte, bazate în principal pe prezența în surse independente și reputabile. Această evoluție urmărește creșterea fiabilității conținutului, însă riscă să excludă subiecte relevante pentru anumite comunități sau domenii emergente care nu sunt încă reflectate în mass-media convențională. Astfel, Wikipedia poate ajunge să reflecte mai mult perspectivele instituțiilor consacrate decât diversitatea reală a cunoașterii contemporane. Pentru ca Wikipedia să rămână fidelă spiritului său originar, este necesară o abordare echilibrată, care să combine protejarea calității informației cu deschiderea spre contribuții diverse. Educația noilor editori, transparența deciziilor administratorilor și flexibilitatea în interpretarea notabilității pot contribui la crearea unui mediu colaborativ inclusiv și dinamic. În concluzie, Wikipedia este un proiect viu, a cărui relevanță depinde de capacitatea sa de a îmbina controlul editorial cu colaborarea deschisă. Adaptarea continuă a regulilor și practicilor comunității este esențială pentru a asigura că enciclopedia rămâne un spațiu al cunoașterii democratice și accesibile tuturor. Cine câștigă? Utilizatorii experimentați și administratorii. Ei beneficiază de un sistem bine structurat, cu reguli clare și instrumente puternice, care le permit să mențină calitatea și să controleze conținutul. Aceștia au puterea de a proteja Wikipedia de vandalism și de informații nesigure.Publicul larg care în general, are acces la o enciclopedie relativ fiabilă și actualizată, construită și verificată de o comunitate dedicată. Cine pierde? Noii contribuitori - Ei se confruntă adesea cu bariere de acces, lipsa de sprijin și o cultură a respingerii, care îi poate descuraja să continue să contribuie. Subiectele emergente, locale sau din nișe. Dacă nu sunt suficient reflectate în sursele „canonice” sau mainstream, articolele despre aceste teme riscă să fie șterse sau ignorate, ceea ce limitează diversitatea conținutului. Utilizatorii cu perspective diferite sau marginalizate Sistemul poate favoriza punctele de vedere dominante și instituțiile consacrate, marginalizând voci alternative sau comunități mai puțin reprezentate. Pe scurt, Wikipedia câștigă în stabilitate, dar poate pierde în diversitate și incluziune dacă echilibrul între control și colaborare nu este gestionat cu grijă. Rolul administratorilor pe Wikipedia ar trebui să fie dublu: atât de a proteja calitatea conținutului, cât și de a sprijini comunitatea, mai ales pe noii contribuitori. Pe lângă aplicarea regulilor și, când este cazul, ștergerea conținutului nepotrivit, adminii ar trebui să: - Oferte ghidaj clar și răbdător pentru editorii începători, explicând de ce o pagină sau o editare trebuie modificată sau îmbunătățită. - Ajute la înțelegerea politicilor Wikipedia în loc să pedepsească automat, pentru a încuraja implicarea pe termen lung. - Fie mediatori în disputele dintre utilizatori, pentru a menține un climat civilizat și constructiv. - Susțină colaborarea și dialogul pentru a transforma critica în oportunități de învățare și perfecționare. Fără această dimensiune de sprijin și educație, Wikipedia riscă să devină un spațiu dominat de frică și excludere, nu de colaborare autentică. Exemplul cel mai recent cu care mă confrunt acum este simptomatic pentru o problemă mai largă: lipsa de cultură istorică și accesul trunchiat la informație. Atunci când cineva folosește Holocaustul ca explicație pentru ce se întâmplă în Gaza — fie în articole, fie în paginile de discuții — nu este vorba doar despre o eroare factuală, ci despre o confuzie gravă între cauzalitate, memorie și propagandă. Lipsa unor surse echilibrate, accesul superficial la evenimente istorice complexe și ecoul unor narative politice simplificate conduc la astfel de distorsionări. Nu toți cei care fac aceste confuzii o fac cu rea-credință, dar rezultatul este același: degradarea calității conversației și a înțelegerii istorice. Într-un spațiu precum Wikipedia, unde ideea este să construim cunoaștere împreună, e esențial să avem discernământ între critică legitimă și comparații abuzive. Holocaustul nu este o monedă de schimb retoric. Este o tragedie istorică documentată, nu un instrument de justificare sau de atac ideologic. Vă rog să citiți comentariile din link și, dacă aveți timp, oferiți explicații în afara celor oferite de mine. @Ziv @Pafsanias https://www.facebook.com/photo?fbid=1282630900539300&set=a.228111525991248 ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:09 (EEST)) ([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 08:07 (EEST)) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Victoria Gibescu]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul '''[[:Victoria Gibescu]]''', creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]]. Nu vă alarmați, '''articolul nu a fost încă [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu]] până se va ajunge la un [[Wikipedia:Consens|consens]]. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l [[Ajutor:Redenumirea unei pagini|redenumiți]] înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 09:10 (EEST) ==Fără atacuri la persoană!== [[Image:Stop_hand.svg|left|30px]] Vă informăm că la Wikipedia dorim să păstrăm o atmosferă [[Wikipedia:Modul civilizat|civilizată]] și ca urmare nu tolerăm [[WP:FAP|atacurile la persoană]]. '''Nu există absolut nicio scuză pentru a jigni, înjosi, amenința un utilizator sau a vă purta necuviincios.''' Mesajul de față v-a fost trimis pentru: insinuările repetate de pe [[Discuție Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu]] și acuzele nefondate de vandalism din numeroase alte locuri. Dacă veți continua acest comportament vi se va ridica dreptul de a modifica paginile proiectului. Vă mulțumim. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 11:51 (EEST) ==Semnătură== Vă rog ca atunci când faceți comentarii pe [[Wikipedia:Pagină de discuție|paginile de discuție]] ale articolelor sau utilizatorilor Wikipedia, să adăugați și [[Ajutor:Semnătura personală|semnătura dumneavoastră]]{{#if:Discuție Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu|&nbsp;și nu așa cum ați omis la pagina [[:Discuție Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu]]|}}. Este un lucru necesar la Wikipedia și este foarte simplu de adăugat, trebuie doar să dați un clic pe butonul [[File:Signature icon april 2018.png]] din bara superioară a casetei de editare sau să tastați patru tilde ( &#126;&#126;&#126;&#126; ) și în mod automat se generează numele dumneavoastră precum și data și ora la care ați făcut comentariul. Vă mulțumesc! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 11:57 (EEST) 1f63vwbwww4mamb6l7sbdxjcguhl16s 0 1353394 17025172 16857076 2025-06-11T11:25:10Z ~2025-64560 703737 Deschidere tronson 15 km, rest din Secțiunea 5 a Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești 17025172 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=noiembrie 2014}} Aceasta este o '''listă a țărilor europene ordonată după numărul total de kilometri de [[autostradă]]'''. {| class="wikitable sortable centre" style="text-align:center; width:25;" |+Clasament la 1 februarie 2025 |- ! Rang !! Țara !! Kilometri |- |1||[[Spania]]|| align="right" |16.204 |- |2||[[Germania]]|| align="right" | 12.845 |- |3||[[Franța]]|| align="right" | 11.882 |- |4||[[Italia]]|| align="right" | 6.671 |- |5||[[Polonia]]|| align="right" | 3.797 |- |6||[[Marea Britanie]]|| align="right" | 3.555 |- |7||[[Portugalia]]|| align="right" | 3.080 |- |8||[[Turcia]]|| align="right" | 2.827 |- |9||[[Olanda]]|| align="right" | 2.758 |- | 10||[[Grecia]]|| align="right" | 2.500 |- | 11||[[Suedia]]|| align="right" | 2.119 |- | 12||[[Elveția]]|| align="right" | 1.764 |- | 13||[[Belgia]]|| align="right" | 1.747 |- | 14||[[Austria]]|| align="right" | 1.720 |- | 15||[[Ungaria]]|| align="right" | 1.527 |- | 16||[[Rusia]]|| align="right" | 1.434 |- | 17||[[Croația]]|| align="right" | 1.314 |- | 18||[[România|Romania]]|| align="right" | 1.291 |- | 19||[[Cehia]]|| align="right" | 1.254 |- | 20||[[Danemarca]]|| align="right" | 1.205 |- | 21||[[Irlanda]]|| align="right" |916 |- | 22||[[Serbia]]|| align="right" |866 |- | 23||[[Finlanda]]|| align="right" |863 |- | 24||[[Bulgaria]]|| align="right" | 807 |- | 25||[[Norvegia]]|| align="right" | 750 |- | 26||[[Slovacia]]|| align="right" | 720 |- | 27||[[Slovenia]]|| align="right" | 533 |- | 28||[[Lituania]]|| align="right" | 505 |- | 29||[[Kazahstan]]|| align="right" | 490 |- | 30||[[Macedonia de Nord]]|| align="right" | 317 |- | 31||[[Cipru]]|| align="right" | 252 |- | 32||[[Bosnia]]|| align="right" | 200 |- | 33||[[Ucraina]]|| align="right" | 193 |- | 34||[[Azerbaidjan]]|| align="right" | 163 |- | 35||[[Kosovo]]|| align="right" | 162 |- | 36||[[Luxemburg]]|| align="right" | 152 |- | 37||[[Albania]]|| align="right" | 145 |- | 38||[[Armenia]]|| align="right" | 134 |- | 39||[[Georgia]]|| align="right" | 110 |- | 40||[[Belarus]]|| align="right" | 0 |- | 41||[[Andorra]]|| align="right" | 0 |- |42||[[Estonia]]|| align="right" | 0 |- | 43||[[Islanda]]|| align="right" | 0 |- | 44||[[Letonia]]|| align="right" | 0 |- | 45||[[Liechtenstein]]|| align="right" | 0 |- | 46||[[Malta]]|| align="right" | 0 |- | 47||[[Moldova]]|| align="right" | 0 |- | 48||[[Monaco]]|| align="right" | 0 |- | 49||[[Muntenegru]]|| align="right" | 0 |- | 50||[[San Marino]]|| align="right" | 0 |- |51||[[Vatican]]|| align="right" | 0 |} == Vezi și == * [[Evoluția construcției de autostrăzi în țările europene]] * [[Rețeaua de drumuri europene]] [[Categorie:Autostrăzi]] [[Categorie:Rețeaua internațională de drumuri europene]] 8w2w1iaalu8t9x1106gf1vpsy8ldf9t 0 1359881 17023760 16985293 2025-06-10T12:41:30Z Redaktor GLAM 661062 Better quality version of image 17023760 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Uranometria orion.jpg|right|thumb|200px|Gravură extrasă din Uranometria, care prezintă [[Constelaţie|constelaţia]] [[Orion (constelație)|Orion]]. Celebra [[Nebuloasa Orion|Nebuloasă Orion]] se află la nivelul tecii sabiei. Imaginea este reprodusă cu autorizarea amabilă a bibliotecii [[USNO|U. S. Naval Observatory]].]] '''''Uranometria''''' este titlul scurt al [[catalog stelar|atlasului constelațiilor]] realizat de [[astronom]]ul [[german]] [[Johann Bayer]]. A fost publicat la [[Augsburg]] ([[Germania]]) în [[1603]] de [[Christophorus Mangus]] sub titlul complet ''Uranometria: omnium asterismorum continens schemata, nova methodo delineata, aereis laminis expressa.'' (''literal'': „Uranometria, conținând hărțile tuturor [[Constelație|constelațiilor]], desenate potrivit unei noi tehnici și gravate pe plăci de [[cupru]]”). ==Etimologie== În română, cuvântul ''Uranometria'' vine din [[Limba greacă veche|greaca veche]], prin intermediar francez: ''uranométrie'':<ref>Florin Marcu, Constant Maneca, ''Dicționar de neologisme'' (1978).</ref> ''oυρανός'' (transcris: ''uranos''), „cerul”, care dă și numele [[muze]]i [[Urania]], muza [[astronomie]]i, în [[mitologie greacă|mitologia greacă]]. Elementul de compunere « metria » vine din [[Limba latină|latină]]: „măsură”; acesta, la rândul său, are drept origine cuvântul grec antic ''metron'', „măsură”.<ref>''Le Petit Robert 1'' (1992).</ref> Astfel « Uranometria » semnifică „măsura cerului”, prin analogie cu « [[geometrie]] » care semnifică [[Etimologie|etimologic]] „măsura [[Pământ]]ului”. Uranometria este primul catalog care acoperă în totalitate [[sfera cerească]]. ==Geneza ''Uranometriei''== Înainte de Johann Bayer,elaborarea hărților cerești era ghidată îndeosebi de grijile estetice și astrologice, pozițiile [[Stea|stelelor]] fiind mai tot timpul neindicate, ajustate pentru a se plia exigențelor de formă a figurilor stilizate pe care constelațiile ar fi trebuit să le reprezinte, preocupându-se relativ puțin de exactitate.<ref>A se vedea, de exemplu, ilustrațiile care însoțesc ediția din [[1482]] a lucrării [[Poeticon astronomicon]].</ref> Această tradiție, bazată în general pe cataloagele de fapt destul de imprecise de [[Ptolemeu]] și [[Al-Sufi]], va continua în întregul [[Evul Mediu|Ev Mediu]] și în [[Renaștere]], până la publicarea lucrării ''Uranometria'', care va folosi cel mai bun catalog stelar disponibil în epoca redactării sale, catalogul lui [[Tycho Brahe]]. Catalogul lui Brahe conține 1005 stele, reperate cu o precizie de ordinul unui [[minut de arc]]. La moartea lui Brahe, survenită în [[1602]], nu fusese încă publicat, însă manuscrise ale catalogului erau în circulație în toată [[Europa]], încă din [[1598]]. Nimeni nu știa cum Bayer, [[magistrat]] la [[Augsburg]] și care nu era afiliat niciunei societăți savante din epocă își procurase un exemplar; este sigur că acest catalog, de o precizie niciodată atinsă până atunci, i-a servit de bază la realizarea atlasului său ceresc. Totuși, tabelele lui Brahe, măsurate din [[Danemarca]], nu listau stelele cele mai australe. Pentru a realiza cea de-a 49-a planșă a atlasului său, care introduce 12 noi constelații din emisfera sudică, Bayer a utilizat un catalog produs de [[navigator]]ii [[Țările de Jos|olandezi]] [[Pieter Dirkszoon Keyser]] și [[Frederick de Houtman]] între [[1595]] și [[1597]], care ei înșiși reluaseră și îmbunătățiseră observațiile predecesorilor lor [[Amerigo Vespucci]] și [[Andrea Corsali]], precum și notele lui [[Pedro de Medina]]. Acest catalog de 135 de stele s-a dovedit totuși mai puțin precis decât cel al lui Brahe, pozițiile stelelor având uneori erori de aproape două grade (potrivit legendei, ei au observat și măsurat cerul de pe [[Gabie|gabia]] [[Navă|navei]] lor). ''Uranometria'' conținea mult mai multe stele decât toate cataloagele precedente căci numeroase stele sunt desenate fără să fie numite. ==Denumirea Bayer== {{Articol principal|Denumirea Bayer}} [[Fișier:Bayer-1697-B4r-Ursa Minor table.jpeg|200px|left|thumb|<div style="text-align:center">Detaliu al tabelei asociate constelaţiei [[Ursa Mică]] (ediția din 1697). Stelele de aceeași clasă sunt grupate prin acoladele din dreapta. Cifra imediat la dreapta acoladei arată clasa magnitudinii, iar cea din stânga numărul de stele care aparțin acestei clase în constelație.</div>]] În ''Uranometria'', Bayer introduce o nouă nomenclatură a stelelor, de atunci cunoscută ca [[Denumirea Bayer]], și care este încă folosită și astăzi pentru stelele respective. Înainte de publicarea acestui atlas, când se dorea desemnarea unei stele oarecare, se făcea descrierea poziției sale în constelație: „steaua care strălucește pe piciorul de sud al Andromedei” sau „umărul stâng al lui Orion”, de exemplu. Dar aceste descrieri erau deseori ambigue. Acest nou sistem inventat de Johannes Bayer constă în atribuirea de litere grecești stelelor unei constelații date, în ordinea descrescătoare a strălucirii lor. Astfel, steaua cea mai strălucitoare din constelație posedă denumirea Alpha (α), următoarea Beta (β), și așa mai departe cu cele 24 de litere din [[alfabetul grec]]. Totuși, mijloacele tehnice ale epocii nepermițând clasarea cu precizie a stelelor în ordinea [[Magnitudine aparentă|magnitudinii]] , Bayer le-a grupat pe fiecare dintre ele în șase „clase” diferite, stelele de magnitudinea întâi fiind cele mai strălucitoare, iar cele de magnitudinea a șasea fiind cele mai slab strălucitoare. Apoi, în interiorul unei aceleiași clase, Bayer n-a mai căutat să claseze stelele prin magnitudine ci, mai degrabă, în funcție de poziția lor în constelație, pornind în general de la cap pentru a ajunge la picioare (sau la coadă). Astfel, în constelația [[Orion (constelație)|Orion]] de exemplu, [[Betelgeuse]] (α Orionis), care reprezintă umărul lui Orion, este clasată înainte de [[Rigel]] (β Orionis), piciorul, deși aceasta din urmă este cea mai strălucitoare dintre cele două stele. Stelele reprezentate pe cea de-a 49-a planșă (aceea care prezintă cele 12 noi constelații australe ale lui Keyser) nu au primit totuși denumiri din partea lui Bayer, semn probabil al calității mediocre a informațiilor de care dispunea. Stelele acestor constelații nu și-au primit denumirile decât 160 de ani mai târziu, în [[1763]], de la [[Nicolas-Louis de Lacaille]]. ==Descriere și conținut== În ediția originală din [[1603]], lucrarea (ale cărei foi mari măsoară 38x28 [[centimetru|cm]]) cuprinde 56 de file. Ilustrațiile au fost gravate inițial pe plăci de cupru de către artistul augsburghez [[Alexander Mair]] (cca. [[1562]]-[[1617]]) înainte de a fi reproduse pe hârtie. Filele se împart astfel: * una pentru pagina de titlu * una pentru dedicație * două pentru prefață * 48 pentru hărțile constelațiilor lui [[Ptolemeu]] și tabele asociate * o altă filă pentru cele 12 noi constelații australe * două pentru planisferele celor două emisfere * și, în sfârșit, o filă albă, netipărită, la sfârșitul lucrării. Filele sunt numerotate începând cu prima constelație ([[Ursa Mică]]), utilizând un cod alfanumeric bazat pe cele 24 de litere ale [[Alfabetul latin|alfabetului latin]] (literele J și U nefăcând parte în acea epocă). Astfel, prima filă este numerotată (recto-verso) A, a doua B, apoi C până la a douăzeci și patra. Apoi numerotarea repornește de la A, dar dublând litera și diminuându-i talia, adică Aa pentru cea de-a douăzeci și cincea filă, apoi la sfârșit Aa<small>a</small> pentru cea de-a cincizeci și una. Ele conțineau 51 de hărți însoțite de texte explicative.<ref>Vezi: [http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer05.shtml] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130515161552/http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer05.shtml |date=2013-05-15 }}</ref> Primele 48 de hărți corespundeau celor 48 de constelații ale lui Ptolemeu, cu câteva modificări și adăugiri (vezi mai jos) Cea de-a 49-a pagină introduce 12 noi constelații (vezi mai jos) ale cerului austral, necunoscute de Ptolemeu întrucât sunt invizibile din bazinul mediteranean din cauza [[declinație]]i prea joase. Ultimele două pagini sunt tipărite cu [[Planisferă|planisferele]] care reprezintă emisferele cerești nord și sud în totalitatea lor.<ref>« ''Synopsis coeli superioris borea'' » [http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer112.shtml] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120418073108/http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer112.shtml |date=2012-04-18 }} ;i « ''Synopsis coeli inferioris austrina'' » [http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer113.shtml] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120417063748/http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer113.shtml |date=2012-04-17 }}, respectiv.</ref> ===Pagina de titlu=== [[Fișier:Uranometria titlepage.jpg|right|thumb|200px|<div style="text-align:center">Pagina de titlu a lucrării Uranometria, care este reprodusă cu amabila autorizare a bibliotecii [[USNO|U.S. Naval Observatory]].</div>]] Gravura paginii de titlu prezintă un motiv arhitectural, titlul complet fiind înscris în centrul ilustrației. [[Atlas (mitologie)|Atlas]] și [[Hercule]] sunt reprezentați fiecare pe câte un piedestal, de o parte și de alta a titlului, aceste piedestaluri poartă textele: «''Atlanti vetvstiss astronom magistro''» (''literal'': „Atlas, primul profesor de astronomie”) și «''Herculi vetvstiss astronom discipulo''» (''literal'': „Hercule, primul elev la astronomie”). Banda superioară reprezintă mai multe divinități grecești antice. Sus, în stânga se află [[Helios]] ([[Soare]]le), iar în centru Eternitatea pe carul său ceresc, purtând pe cap o cunună de stele și ținând doi lei în lesă. [[Selena (mitologie)|Selena]] ([[Luna]]) este reprezentată sus, în dreapta, acoperită cu o capă înstelată. În sfârșit, partea inferioară a gravurii este compusă de o reprezentare a constelației [[Capricornul (constelație)|Capricornul]], precum și o vedere din [[Augsburg]], orașul în care a fost publicată lucrarea. ===Cele 48 de constelații ale lui Ptolemeu=== [[Constelație|Constelațiile]] sunt prezentate în ordinea descrescândă a [[declinație]]i, începând cu [[Ursa Mică]], cele 12 constelații ale [[zodiac]]ului apar de la a 22-a ([[Berbecul (constelație)|Berbecul]]) până la a 33-a poziție ([[Peștii (constelație)|Peștii]]), următoarele 15 constelații fiind situate sub planul [[Ecliptica|eclipticii]]. [[Fișier:Uranometria orion-ruler detail rotated.jpg|left|117px|thumb|<div style="text-align:center">Detaliu al riglei inferioare care însoțește harta constelației [[Orion (constelaţie)|Orion]].</div>]] Fiecare ilustrație este înconjurată de o riglă divizată în [[Grad sexagesimal|grade]] pentru a permite determinarea poziției fiecărei [[Stea|stele]] cu o precizie de o fracțiune de grad. Aceste rigle sunt numerotate din cinci în cinci grade, iar o linie leagă riglele superioare de cele inferioare la fiecare 30 de grade. În sfârșit, rigla gradată este repetată de-a lungul [[Ecliptică|eclipticii]]. O bandă groasă întunecată, care se întinde între 8° la nord și 8° la sud de ecliptică, reprezintă zona în care [[Planetă|planetele]] pot fi observate. [[Fișier:Cassiopeia - Ioannis Bayeri Rhainani Vranometria 1661 (84123129).jpg|right|200px|thumb|<div style="text-align:center">Gravură extrasă din Uranometria (ediția din 1661) care arată constelația [[Cassiopeia (constelație)|Cassiopeia]]. Imagine reprodusă cu amabila autorizare a departamentului de istorie a științelor al Universității din Oklahoma.</div>]] Potrivit cutumei epocii, un desen artistic al constelației figura în filigran stele ale constelațiilor. Din motive necunoscute, mai multe personaje umane care reprezentau constelații figurează cu spatele și nu cu fața (poate că deoarece globurile cerești ale epocii arătau personajele cu fața, în timp ce „Uranometria” arăta constelațiile văzute de un observator situat în centrul sferei cerești și nu în exteriorul acesteia, cum este cazul cu un glob). De aceea, anumite nume de stele care fac explicit referire la poziția lor în constelație au un nume în dezacord cu ilustrația. De exemplu, [http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer20.shtml ilustrația] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120418072003/http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer20.shtml |date=2012-04-18 }} constelației [[Cefeu (constelație)|Cefeu]] arată personajul cu spatele, steaua cea mai strălucitoare (α Cep/[[Alpha Cephei|Alderamin]]) fiind la nivelul umărului stâng, în timp ce etimologic numele său semnifică „brațul drept”. De asemenea, în constelația [[Orion (constelație)|Orion]] (imaginea alăturată) poziția spatelui vânătorului pune [[Beta Orionis|Rigel]], situată în partea dreaptă a constelației, la nivelul piciorului său drept, în timp ce etimologic numele său corespunde sintagmei „piciorul stâng [al uriașului]”. Lista constelațiilor antice date de [[Ptolemeu|Claudiu Ptolemeu]]: {| class="wikitable" border="1" |- ! !Numele constelației !Abreviere !Numele românesc !Situarea !Vizibilitate: |- !1 | Andromeda | And | Andromeda | N | Noiembrie |- !2 | Aquarius | Aqr | Vărsătorul | SE | Octombrie |- !3 | Aquila | Aql | Vulturul | E | August |- !4 | Ara | Ara | Altarul | CS | (Iulie) |- !5 | Aries | Ari | Berbecul | NE | Decembrie |- !6 | Auriga | Aur | Vizitiul | N | Ianuarie |- !7 | Bootes | Boo | Boarul | N | Iunie |- !8 | Cancer | Cnc | Racul | NE | Martie |- !9 | Canis Major | CMa | Câinele Mare | S | Februarie |- !10 | Canis Minor | CMi | Câinele Mic | E | Februarie |- !11 | Capricornus | Cap | Capricornul | SE | Septembrie |- !12 | Carina | Car | Carena | CS | (Februarie - martie) |- !13 | Cassiopeia | Cas | Cassiopeia | CN | Noiembrie |- !14 | Centaurus | Cen | Centaurul | S, CS | Mai |- !15 | Cepheus | Cep | Cefeu | CN | Septembrie - octombrie |- !16 | Cetus | Cet | Balena | E | Octombrie - noiembrie |- !17 | Corona Australis | CrA | Coroana Australă | S | August |- !18 | Corona Borealis | CrB | Coroana Boreală | N | Iunie |- !19 | Corvus | Crv | Corbul | S | Mai |- !20 | Crater | Crt | Cupa | S | Aprilie |- !21 | Cygnus | Cyg | Lebăda | N | Septembrie |- !22 | Delphinus | Del | Delfinul | N | Septembrie |- !23 | Draco | Dra | Dragonul | CN | Aprilie - august |- !24 | Equuleus | Equ | Calul Mic / Mânzul | N | Septembrie |- !25 | Eridanus | Eri | Eridanul | S, CS | Decembrie |- !26 | Gemini | Gem | Gemenii | NE | Februarie |- !27 | Hercules | Her | Hercule | N | Iulie |- !28 | Hydra | Hya | Hidra | E, S | Martie - mai |- !29 | Leo | Leo | Leul | NE | Aprilie |- !30 | Lepus | Lep | Iepurele | S | Ianuarie |- !31 | Libra | Lib | Balanța | SE | Iunie |- !32 | Lupus | Lup | Lupul | S | Iunie |- !33 | Lyra | Lyr | Lira | N | August |- !34 | Ophiuchus | Oph | Ofiucus | E | Iulie |- !35 | Orion | Ori | Orion | E | Ianuarie |- !36 | Pegasus | Peg | Pegas | N | Octombrie |- !37 | Perseus | Per | Perseu | N | Decembrie |- !38 | Pisces | Psc | Pești | E | Noiembrie |- !39 | Piscis Austrinus | PsA | Peștele Austral | S | Octombrie |- !40 | Puppis | Pup | Pupa | S | Februarie |- !41 | Sagitta | Sge | Săgeata | N | August |- !42 | Sagittarius | Sgr | Săgetătorul | SE | August |- !43 | Scorpius | Sco | Scorpionul | SE | Iulie |- !44 | Serpens | Ser | Șarpele | E | Iunie și august |- !45 | Taurus | Tau | Taurul | NE | Ianuarie |- !46 | Triangulum | Tri | Triunghiul | N | Noiembrie - decembrie |- !47 | Ursa Major | UMa | Ursa Mare | CN | Aprilie - mai |- !48 | Ursa Minor | UMi | Ursa Mică | CN | Iunie - iulie |- |} Fiecare hartă a constelației este precedată de un tabel care conține nomenclatura, descrierea și magnitudinea stelelor care o compun. Din nefericire, prima ediție a lucrării avea probleme serioase: tabelul și harta unei constelații erau tipărite pe aceeași filă, una pe față, iar cealaltă pe dos. Prin urmare, era imposibil să fie consultate amândouă simultan, reducându-se mult interesul ansamblului. În toate edițiile următoare (începând din [[1624]]), verso-ul hărților a fost lăsat alb, iar tabelele au fost tipărite separat. {{Clr}} ===Cele 12 constelații australe=== Cea de-a 49 ilustrație introduce 12 noi constelații australe menționate de [[navigator]]ii de la sfârșitul [[Secolul al XVI-lea|secolului al XVI-lea]] [[Pieter Dirkszoon Keyser]] și [[Frederick de Houtman]] între [[1595]] și [[1597]]. Ele sunt, într-o oarecare măsură, oficializate de Johann Boyer în „Uranometria”.<ref>[http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer110.shtml] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120418084210/http://www.lindahall.org/services/digital/ebooks/bayer/bayer110.shtml |date=2012-04-18 }}.</ref> Întrucât catalogul făcut de Keyser și de Houtman nu se ridica la calitatea celui realizat de [[Tycho Brahe]], pe care l-a utilizat pentru emisfera nordică, Bayer nu a numit stelele de pe această planșă, în care să utilizeze noul sistem de desemnare creat pentru cele 48 de constelații boreale, ci s-a „mulțumit” să reprezinte stelele cu dimensiuni sensibil diferite, urmărind magnitudinea uneia sau a alteia. De fapt, această planșă nu este precedată de o nomenclatură a stelelor care sunt prezente aici, ci doar de o scurtă listă care prezintă noile constelații: [[Fișier:Ioannis Bayeri Rhainani Vranometria 1661 (84132114) (cropped).jpg|350px|thumb|<div style="text-align:center">Gravură extrasă din Uranometria (ediția din 1661) care arată cele 12 constelații australe. <br>Imagine reprodusă cu amabila autorizare a departamentului de istorie a științelor a [[Universitatea din Oklahoma|Universității din Oklahoma]].</div>]] {| class="wikitable" border="1" |- ! !Numele constelației !Abreviere !Numele românesc |- !1 | Apus | Aps | [[Pasărea Paradisului (constelație)|Pasărea Paradisului]] |- !2 | Chamaeleon | Cha |[[Cameleonul (constelație)|Cameleonul]] |- !3 |Dorada |Dor |[[ Peștele de Aur (constelație)|Peștele de Aur]] |- !4 |Grus |Gru |[[Cocorul (constelație)|Cocorul]] |- !5 |Hydrus |Hyi |[[Hidra Australă (constelație)|Hidra Australă]] |- !6 |Indus |Ind |[[Indianul (constelație)|Indianul]] |- !7 |Musca (în epocă: Apis) |Mus |[[Musca (constelație)|Musca]] <br>(în epocă: Albina) |- !8 |Pavo |Pav |[[Păunul (constelație)|Păunul]] |- !9 |Phoenix |Phe |[[Phoenix (constelație)|Phoenix]] |- !10 |Triangulum Australe |TrA |[[Triunghiul Austral (constelație)|Triunghiul Austral]] |- !11 |Tucana |Tuc |[[Tucanul (constelație)|Tucanul]] |- !12 |Volans (în epocă: Piscis Volans) |Vol |[[Peștele Zburător (constelație)|Peștele Zburător]] |- |} {{Clr}} Este de notat prezența pe această planșă a [[Marele Nor al lui Magellan|Marelui]] și a [[Micul Nor al lui Magellan|Micului Nor al lui Magellan]]; acestea sunt prezentate ca „adevărați” nori, contrastând cu desenul mai realist al [[Calea Lactee|Căii Lactee]]. ==Lista modificărilor constelațiilor în ''Uranometria''== ==Ediții ulterioare== ==În cultura populară== Uranometria (ウラノメトリア) este una din vrăjitoriile utilizate de magul Lucy Heartfilia în [[manga]] [[Fairy Tail]] de [[Hiro Mashima]]. Prezentat ca unul dintre cei mai puternici în materie de magie cerească, își extrage forța din cele 88 de constelații, invocând o rafală de sfere multicolore. == Note == <references /> ==Bibliografie== * Winfried Berberich (Herausgeber): ''Uranometria'' von Johannes Bayer 1603, Faksimile, Gerchsheim 2010. ISBN 978-3-934223-35-6 * Jürgen Hamel: ''Die Himmelsvermessung des Johannes Bayer'', Begleitbuch zur ''Uranometria'' von Johann Bayer, Gerchsheim 2010. ISBN 978-3-934223-36-3. Beide Bände ISBN 978-3-934223-37-0 * Florin Marcu, Constant Maneca, ''Dicționar de neologisme'', ediția a III-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1978. * Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, ''Nouveau dictionnaire étymologique et historique'' par [...], quatrième édition revue et corrigée, [[Éditions Larousse|Librairie Larousse]], Paris, 1977 ISBN 2-03-020210-X * ''[[Le Petit Robert|Le Petit Robert 1]]'' par [[Paul Robert]], ''Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française'', rédaction dirigée par [[Alain Rey|A. Rey]] et [[Josette Rey-Debove|J. Rey-Debove]], Le Robert, Paris, 1992. ==Articole conexe== * [[Almageste]] * [[Atlas stelar]] ==Legături externe== {{commonscat|Uranometria}} * [http://lhldigital.lindahall.org/cdm/ref/collection/astro_atlas/id/118 ''Uranometria'', 1603] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180724203818/http://lhldigital.lindahall.org/cdm/ref/collection/astro_atlas/id/118 |date=2018-07-24 }} - Full digital facsimile, [[Linda Hall Library]] * [http://aa.usno.navy.mil/library/rare/Bayer%201603.htm U. S. Naval Oceanography (USNO): Historical Artwork Collection (High-resolution images of some plates of 1661 ed.)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090728171808/http://aa.usno.navy.mil/library/rare/Bayer%201603.htm |date=2009-07-28 }} {{ConstellationsByBayer}} {{Portal|Astronomie|Istorie}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cataloage astronomice ale stelelor]] [[Categorie:Istoria astronomiei]] [[Categorie:Cărți din 1603]] gy7um3edia6sg415vo4g473kek0bfkt 0 1364391 17024373 16754248 2025-06-10T19:45:08Z Editor1722 591761 /* Rezultate la Campionatul European Sub-21 */ 17024373 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională | culoare cadru = 00209F | culoare scris = FFFFFF | Nume = Moldova Sub-21 | Stemă = Moldovan Football Federation logo.svg | Stemă_mărime = 180 px | Porecla =''Tricolorii mici'' | Federație = [[FMF]] | Confederație = [[UEFA]] | Antrenor = [[Serghei Cebotari]] | Antrenor secund = | Căpitan = | multeselecții = | Golgheter = | Stadion =[[Stadionul Zimbru]]<br/>Stadionul Central Nisporeni | Codul FIFA = MDA | FIFA Rank = | FIFA max = | FIFA min = | Elo Rank = | Elo max = | Elo min = | pattern_la1=_mda22h|pattern_b1=_mda22h|pattern_ra1=_mda22h | leftarm1=0000DD|body1=0000DD|rightarm1=0000DD|shorts1=0000DD|socks1=0000DD | pattern_la2=_mda22t|pattern_b2=_mda22t|pattern_ra2=_mda22t | leftarm2=FF0000|body2=FF0000|rightarm2=FF0000|shorts2=FF0000|socks2=FF0000 |Primul meci={{Flagicon|Moldova}} Moldova 0–1 {{fb-rt|BLR|1991}} <br/>([[Chișinău]], [[Republica Moldova]]; 30 august 1992)|cea mai mare victorie={{Flagicon|Moldova}} Moldova 5–1 {{fb|GEO}}<br/>([[Valletta]], [[Malta]]; 27 februarie 2006)<br />{{fb|GIB}} 0–4 Moldova {{Flagicon|Moldova}}<br />([[Gibraltar]]; 29 martie 2022)|cea mai mare înfrângere={{fb|GRE}} 8–0 Moldova {{Flagicon|Moldova}}<br/>([[Sparti]], [[Grecia]]; 23 octombrie 1996)|Captain=Artiom Dijinari|căpitan=Artiom Dijinari}} '''Echipa națională de fotbal a Moldovei Sub-21''' (cunoscută și ca '''naționala de tineret a Moldovei''') este reprezentativa națională de [[fotbal]] masculin a [[Republicii Moldova]], formată din jucători cu vârste sub 21 de ani. Echipa reprezintă oficial Republica Moldova în competițiile fotbalistice internaționale sub 21 de ani și este organizată și gestionată de [[Federația Moldovenească de Fotbal]]. == Rezultate la Campionatul European Sub-21 == {| class="wikitable" style="text-align: center;" |+ Performanțe în preliminariile pentru Campionatul European Sub-21 |- !An !Runda !MJ !V !E !Î !GM !GP |- |{{flagicon|Spain}} 1996 ||''Preliminarii''||8||2||2||4||5||11 |- |{{flagicon|ROU}} 1998 ||''Preliminarii''||8||1||1||6||5||17 |- |{{flagicon|SVK}} 2000 ||''Preliminarii''||8||0||4||4||3||10 |- |{{flagicon|SUI}} 2002 ||''Preliminarii''||10||2||3||5||6||13 |- |{{flagicon|GER}} 2004 ||''Preliminarii''||8||0||2||6||3||14 |- |{{flagicon|POR}} 2006 ||''Preliminarii''||10||3||2||5||8||22 |- |{{flagicon|NED}} 2007 ||''Preliminarii''||2||0||1||1||3||5 |- |{{flagicon|SWE}} 2009 ||''Preliminarii''||8||4||0||4||6||8 |- |{{flagicon|DEN}} 2011 ||''Preliminarii''||10||4||2||4||9||13 |- |{{flagicon|ISR}} 2013 ||''Preliminarii''||8||2||1||5||10||24 |- |{{flagicon|CZE}} 2015 ||''Preliminarii''||10||5||1||4||12||6 |- |{{flagicon|POL}} 2017 |''Preliminarii'' |10 |2 |1 |7 |8 |18 |- |{{flagicon|ITA}} {{flagicon|San Marino}} 2019 |''Preliminarii'' |10 |2 |1 |7 |8 |23 |- |{{flagicon|HUN}} {{flagicon|SLO}} 2021 |''Preliminarii'' |8 |2 |1 |5 |6 |22 |- |{{flagicon|ROM}} {{flagicon|GEO}} 2023 |''Preliminarii'' |10 |3 |3 |4 |7 |12 |- |{{flagicon|SVK}} 2025 |''Preliminarii'' |10 |2 |1 |7 |7 |20 |- |{{flagicon|ALB}} {{flagicon|SRB}} 2027 | |''1'' |''1'' |''0'' |''0'' |''3'' |''0'' |- |'''Total'''||'''0/16'''||'''141'''||'''36'''||'''27'''||'''78'''||'''110'''||'''228''' |} == Antrenori == ''Actualizat la 14 ianuarie 2025.'' * {{flagicon|MDA}} [[Anatol Teslev]] (1995–1996) * {{flagicon|MDA}} [[Alexandru Spiridon]] (2000–2001) * {{flagicon|MDA}} [[Alexandru Guzun]] (2002–2003) * {{flagicon|MDA}} [[Vladimir Vusatîi]] (2003–2004) * {{flagicon|MDA}} [[Boris Tropaneț]] (2004–2007) * {{flagicon|MDA}} [[Ilie Carp]] (2007–2008) * {{flagicon|MDA}} [[Sergiu Chirilov]] (2008–2011) * {{flagicon|MDA}} [[Alexandru Curtianu|Alexandru Curteianu]] (2011–2014) * {{flagicon|MDA}} [[Igor Ursachi]] (2014–2015) * {{flagicon|ROM}} [[Dănuț Oprea]] (2015–2017) * {{flagicon|MDA}} [[Serghei Cleșcenco]] (2019–2020) * {{flagicon|MDA}} [[Alexandru Guzun]] (2020) * {{flagicon|ROM}} [[Ștefan Stoica]] (2021–2025) * {{flagicon|MDA}} [[Serghei Cebotari|'''Serghei Cebotari''']] (2025–) == Vezi și == * [[Echipa națională de fotbal a Republicii Moldova|Echipa națională de fotbal a Moldovei]] * [[Echipa națională de fotbal feminin a Republicii Moldova|Echipa națională de fotbal feminin a Moldovei]] * [[Echipa națională de futsal a Republicii Moldova|Echipa națională de futsal a Moldovei]] ==Legături externe== *[http://www.fmf.md/ro/teams/lot_tineret Lotul U-21] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150206072119/http://fmf.md/ro/teams/lot_tineret |date=2015-02-06 }}, fmf.md *[http://www.fmf.md/ro/teams/meciuri_tineret Meciurile naționalei U-21] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150212225924/http://fmf.md/ro/teams/meciuri_tineret |date=2015-02-12 }}, fmf.md {{Fotbal în Republica Moldova}} [[Categorie:Fotbal în Republica Moldova]] tge1ykg34idrbb5q7aip7zi3ean2ncf 0 1364576 17024586 16825914 2025-06-10T21:43:53Z Editor1722 591761 17024586 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Echipă națională | culoare cadru = 00209F | culoare scris = FFFFFF | Nume = Moldova Sub-19 | Stemă = Moldovan Football Federation logo.svg | Stemă_mărime = 150px | Porecla =''Tricolorii juniori'' | Federație = [[FMF]] | Confederație = [[UEFA]] | Antrenor = [[Lilian Popescu]] | Antrenor secund = | Căpitan = Bogdan Musteață | multeselecții = | Golgheter = | Stadion = | Codul FIFA = MDA | FIFA Rank = | FIFA max = | FIFA min = | Elo Rank = | Elo max = | Elo min = |pattern_la1 =_mda22h |pattern_b1 =_mda22h|pattern_ra1 =_mda22h | leftarm1 = 0000DD|body1 = 0000DD|rightarm1 = 0000DD | shorts1 = 0000DD|socks1 = 0000DD |pattern_la2 =_mda22t |pattern_b2 = _mda22t |pattern_ra2 =_mda22t | leftarm2 = FF0000 |body2 = FF0000 |rightarm2 = FF0000 | shorts2 = FF0000 |socks2 = FF0000 | Primul meci = {{fb|BLR|1991}} 3–4 Moldova {{flagicon|MDA}}<br />([[Kyustendil]], [[Bulgaria]]; 13 septembrie 1994) | cea mai mare victorie = {{flagicon|MDA}} Moldova 3–0 {{fb-rt|EST}}<br />([[Huskvarna]], [[Suedia]]; 10 octombrie 2017) | cea mai mare înfrângere = {{flagicon|MDA}} Moldova 0–9 {{fb-rt|ENG}}<br />([[Irthlingborough]], [[Anglia]]; 5 noiembrie 2002) | competiție_actuală = |nume=Moldova Sub-19}} '''Echipa națională de fotbal a Moldovei Sub-19''' este a treia reprezentativă de [[fotbal]] a [[Republica Moldova|Republicii Moldova]] la nivel internațional. În echipă sunt selecționați jucători cu vârste cuprinse între 17 și 19 ani. == Rezultate la Campionatul European Sub-19 == {| class="wikitable" style="text-align: center; font-size: 90%;" !colspan=9|Rezultate la Campionatul European U-18/19 | rowspan="43" width="1%" | !colspan=7|Performanțe în preliminariile Campionatului European |- !width=100|An !width=100|Rundă !width=25|{{Tooltip|Pld|Played}} !width=25|{{Tooltip|W|Won}} !width=25|{{Tooltip|D|Drawn}} !width=25|{{Tooltip|L|Lost}} !width=25|{{Tooltip|GF|Goals For}} !width=25|{{Tooltip|GA|Goals Against}} !width=25|{{Tooltip|GD|Goal Difference}} !width=25|{{Tooltip|Pld|Played}} !width=25|{{Tooltip|W|Won}} !width=25|{{Tooltip|D|Drawn}} !width=25|{{Tooltip|L|Lost}} !width=25|{{Tooltip|GF|Goals For}} !width=25|{{Tooltip|GA|Goals Against}} !width=25|{{Tooltip|GD|Goal Difference}} |- |{{flagicon|GRE}} 1995 |rowspan=10 colspan=8|Nu s-a calificat |2 ||1 ||0 ||1 ||6 ||7 ||−1 |- |{{flagicon|FRA}} 1996 |2 ||0 ||0 ||2 ||3 ||5 ||−2 |- |{{flagicon|ISL}} 1997 |3 ||0 ||0 ||3 ||2 ||9 ||−7 |- |{{flagicon|CYP}} 1998 |2 ||1 ||0 ||1 ||1 ||1 ||0 |- |{{flagicon|SWE}} 1999 |3 ||1 ||0 ||2 ||2 ||4 ||−2 |- |{{flagicon|GER}} 2000 |3 ||0 ||1 ||2 ||2 ||12 ||−10 |- |{{flagicon|FIN}} 2001 |3 ||0 ||1 ||2 ||1 ||8 ||−7 |- |{{flagicon|NOR}} 2002 |3 ||0 ||1 ||2 ||0 ||6 ||−6 |- |{{flagicon|LIE}} 2003 |3 ||0 ||0 ||3 ||3 ||17 ||−14 |- |{{flagicon|SWI}} 2004 |3 ||0 ||2 ||1 ||3 ||4 ||−1 |- |{{flagicon|NIR}} 2005 |rowspan=1 colspan=8|Runda Elită |6 ||1 ||2 ||3 ||4 ||10 ||−6 |- |{{flagicon|POL}} 2006 |rowspan=2 colspan=8|Nu s-a calificat |3 ||0 ||0 ||3 ||1 ||7 ||−6 |- |{{flagicon|AUT}} 2007 |3 ||1 ||0 ||2 ||3 ||7 ||−4 |- |{{flagicon|CZE}} 2008 |rowspan=1 colspan=8|Runda Elită |6 ||2 ||2 ||2 ||5 ||4 ||+1 |- |{{flagicon|UKR}} 2009 |rowspan=2 colspan=8|Nu s-a calificat |3 ||0 ||1 ||2 ||2 ||5 ||−3 |- |{{flagicon|FRA}} 2010 |3 ||1 ||0 ||2 ||2 ||7 ||−5 |- |{{flagicon|ROM}} 2011 |rowspan=1 colspan=8|Runda Elită |6 ||1 ||1 ||4 ||3 ||17 ||−14 |- |{{flagicon|EST}} 2012 | colspan="8" rowspan="13" |Nu s-a calificat |3 ||0 ||0 ||3 ||2 ||11 ||−9 |- |{{flagicon|LIT}} 2013 |3 ||0 ||1 ||2 ||1 ||10 ||−9 |- |{{flagicon|HUN}} 2014 |3 ||0 ||0 ||3 ||0 ||11 ||−11 |- |{{flagicon|GRE}} 2015 |3 ||1 ||0 ||2 ||3 ||8 ||−5 |- |{{flagicon|GER}} 2016 |3 ||0 ||0 ||3 ||1 ||4 ||−3 |- |{{flagicon|GEO}} 2017 |3 |0 |0 |3 |0 |4 |−4 |- |{{flagicon|FIN}} 2018 |3 |1 |0 |2 |3 |7 |−4 |- |{{flagicon|ARM}} 2019 |3 |0 |1 |2 |1 |8 |−7 |- |{{flagicon|NIR}} 2020 |3 |0 |0 |3 |0 |13 |−13 |- |{{flagicon|SVK}} 2022 |3 |0 |1 |2 |2 |12 |−10 |- |{{flagicon|MLT}} 2023 |3 |0 |0 |3 |0 |8 |−8 |- |{{flagicon|NIR}} 2024 |3 |0 |0 |3 |1 |8 |−7 |- |{{flagicon|ROM}} 2025 |3 |0 |2 |1 |2 |3 |−1 |- |{{flagicon|WAL}} 2026 | colspan="8" | | | | | | | | |- |'''Total''' |'''0/30''' |'''0''' |'''0''' |'''0''' |'''0''' |'''0''' |'''0''' |'''0''' |'''96''' |'''11''' |'''16''' |'''69''' |'''59''' |'''238''' |'''−179''' |} == Vezi și == * [[Echipa națională de fotbal a Moldovei]] * [[Echipa națională de fotbal a Moldovei Sub-21|Echipa națională de fotbal a Moldovei Sub-21]] * [[Echipa națională de fotbal feminin a Republicii Moldova|Echipa națională de fotbal feminin a Moldovei]] == Legături externe == * [http://fmf.md/ro/teams/lot_u19 Echipa națională Sub-19 a Republicii Moldova pe Site-ul Federației] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130522205452/http://www.fmf.md/ro/teams/lot_u19 |date=2013-05-22 }} {{Fotbal în Republica Moldova}} [[Categorie:Fotbal în Republica Moldova]] si39tb7uomk2gjmzt7z1z8p4mj9ec47 0 1367424 17023841 16367286 2025-06-10T13:41:00Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023841 wikitext text/x-wiki {{Carte | autor = [[Jeff VanderMeer]] | urmată_de = Autoritate | gen = [[science fiction]], [[fantasy]], [[horror]] | titlu_original = Annihilation | limba = engleză | țara_de_apariție = S.U.A. | isbn = 978-606-719-052-6 | traducător = Bogdan Perdivară | data_apariției_în_românia = 2014 | titlu = Anihilare | coperta = [[Fișier:VANDERMEER_Jeff_-_Anihilare.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor_ilustrații = | autor_copertă = Ionuț Bănuță | seria = [[Trilogia Southern Reach]] | editura = [[editura Trei|Trei]] | data_apariției = 2014 | media_type = | număr_pagini = 208 }} '''''Anihilare''''' (2014) (titlu original ''Annihilation'') este un roman [[science fiction]] [[horror]] al scriitorului [[Statele Unite ale Americii|american]] [[Jeff VanderMeer]]. Acesta este primul volum al [[trilogia Southern Reach|trilogiei Southern Reach]], a cărei acțiune se petrece într-o zonă abandonată, izolată de restul civilizației, numită Aria X.<ref>{{cite news|url= http://www.usatoday.com/story/life/books/2014/02/28/jeff-vandermeer-annihilation/5902023/ | title=Jeff VanderMeer: 'Puterea naturii' a inspirat noul roman SF 'Anihilare'| first= Ian|last= Spiegelman |newspaper= USA Today| date= 28 februarie 2014}}</ref> Sursa de inspirație a romanului și a seriei a constituit-o drumul de paisprezece mile din St. Marks National Wildlife Refuge, aflat în nordul [[Florida|Floridei]]. Mare parte din flora și fauna văzută de VanderMeer în această zonă în ultimii 17 ani apare în roman, pe care autorul a declarat că ar dori s-o cuprindă și într-o antologie "Weird Nature"<ref>{{cite web| url= http://weirdfictionreview.com/2014/02/annihilation-weird-nature/ | title= Anihilare: 'Weird' Nature - Natură stranie: Care e povestea ta preferată 'Weird Nature'? | first= Jeff | last= VanderMeer | publisher= Weird Fiction Review | date= 4 februarie 2012}}</ref> În martie 2014, VanderMeer a vizitat interiorul farului St. Marks, care i-a oferit inspirația pentru unul dintre cadrele folosite în ''Anihilare''.<ref>{{cite news | url= http://www.tallahassee.com/article/20140329/LIVING/303290023/Exploring-Area-X-Local-author-has-hit-book-series-based-St-Marks-Wildlife-Refuge | date= 29 martie 2014| title= Explorând 'Aria X': Autorul local a dat lovitura cu o serie de cărți bazată pe St. Marks Wildlife Refuge | first= Katie | last= Schardi | work= Tallahassee Democrat | publisher= Gannett}} </ref> În 2018, un [[Anihilare (film)|film omonim]]<ref>[https://www.netflix.com/ro/title/80206300 ''Anihilare'']{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.netflix.com/ro/title/80206300 }} la netflix.com</ref> a fost realizat de [[Paramount Pictures]] pe baza acestei cărți în regia lui [[Alex Garland]], cu [[Natalie Portman]] în rolul principal.<ref>[https://www.moviefone.com/movie/annihilation/NeKYiq0YNTLAD5BnoPYGu5/main/ Annihilation (2018).]  ''Moviefone.com''. Retrieved 7 February 2018.</ref> == Intriga == {{sinopsis}} Romanul se deschide cu pătrunderea unei expediții feminine în zona nelocuită cunoscută sub numele de Aria X. Echipa, a douăsprezecea care ajunge acolo, cuprinde o antropologă, o topografă, o biologă și o psihologă. Expediția precedentă îl avusese printre membri pe soțul biologei, care revenise acasă complet schimbat și murise ulterior de cancer. Femeile descoperă un tunel care coboară sub pământ. Biologa insistă să-l denumească turn, deoarece are niveluri și scări. La fiecare nivel, membrele expediției descoperă citate din opere necunoscute, realizate de o plantă care crește pe pereții interiori. În timp ce examinează scrisul, biologa inhalează din greșeală sporii proveniți dintr-un text. Evenimentul îi afectează organismul. Primul semn pe care-l sesizează este imunitatea dobândită la hipnoza pe care psihologa o exercită asupra celorlalte trei membre ale expediției. Una dintre ele, antropologa, moare la puțin timp după aceea, în timp ce încerca să sape în substanța care acoperea pereții turnului, la sugestia psihologei. Aceasta din urmă le comunică celorlalte două că antropologa plecase din tabără, pentru a reveni la frontieră. Descoperirea cadavrului mutilat demontează minciuna ei, dar psihologa fuge din tabără și se refugiază în clădirea unui far abandonat, ducând cu ea mare parte din provizii. Biologa se oferă să meargă după ea. Ajunsă la far, descoperă o grămadă formată din jurnalele precedentelor expediții. Printre jurnale se află și cel scris de soțul ei, precum și câteva dintre primele înregistrări despre Aria X, legate de abandonarea zonei de către populație odată cu instaurarea fenomenelor misterioase ale zonei. Biologa găsește și o psihologă muribundă care, înainte de a deceda, îi mărturisește două lucruri. Primul este acela că frontiera Ariei X se extinde treptat peste lumea locuită. Al doilea este faptul că trupul biologei a început să strălucească, lucru care indică o transformare internă provocată de inhalarea sporilor. De altfel, o serie dintre lucrurile văzute pe parcursul călătoriei prin Aria X - printre care și delfinii cu ochi omenești sau încercările de transcrieri de pe pereții turnului - o făcuseră pe biologă să-și pună întrebări legate de posibila metamorfoză a membrilor fostelor expediții, mai ales că cei care reveniseră înapoi din ele păreau doar carcase golite de orice urmă de umanitate. Biologa se întoarce în tabăra în care antropologa o așteaptă pentru a o ucide, deoarece e convinsă că aceasta se transformă. Simțurile îmbunătățite o ajută pe biologă să-și ucidă fosta colegă de expediție. În final, femeia decide să rămână în Aria X și să caute rămășițele prezenței soțului ei acolo. === Cuprins === {{Col-begin}} {{Col-2}} * '''01:''' Inițierea * '''02:''' Integrare * '''03:''' Imolare {{Col-2}} * '''04:''' Imersie * '''05:''' Disoluție {{Col-end}} == Personaje == Niciunul dintre personajele romanului nu are nume. Autorul le denumește pe cele patru femei participante la a douăsprezecea expediție după meseria lor: biologa, psihologa, antropologa și topografa. Pe lângă acestea mai apar menționați soțul biologei și persoana care lucrase la far înainte de apariția Ariei X, dar nici numele lor nu este precizat. == Opinii critice == Romanul a fost primit destul de bine de critică<ref>{{cite news| url= http://www.latimes.com/books/jacketcopy/la-ca-jc-jeff-vandermeer-20140202,0,4423172.story | title= În 'Anihilarea' lui Jeff Vandermeer, sporii ficțiunii cresc în voi | first= Lydia | last= Millet | date= 30 ianuarie 2014| work= Los Angeles Times | accessdate= 29 august 2014}}</ref><ref>{{cite web| url= http://www.tor.com/blogs/2014/02/book-review-annihilation-jeff-vandermeer | title= Spori printre noi: Anihilare de Jeff VanderMeer | first= Niall| last= Alexander| publisher= tor.com | accessdate= 29 august 2014}}</ref><ref>{{cite news| url= http://www.theguardian.com/books/2014/mar/05/annihilation-review-jeff-vandermeer-afraid-turn-page | title= Recenzie Anihilare – 'Vă va fi teamă să dați pagina' | first= Simon |last= Ings | newspaper= The Guardian |date= 5 martie 2014 | accessdate= 29 august 2014}}</ref>. Jason Sheehan de la National Public Radio a remarcat că este o carte plină de suspans, care te face să dai paginile una după alta: „după trei ore mi-am dat seama că terminasem deja jumătate de carte și mă întrebam când am parcurs atâtea pagini”<ref>{{cite news| url= http://www.npr.org/2014/02/07/270967294/youll-get-lost-in-the-haunted-world-of-annihilation |title= Vă veți pierde în lumea bântuită a 'Anihilării' | first= Jason |last= Sheehan | publisher= National Public Radio| date= 7 februarie 2014}}</ref> Salon.com l-a numit cartea săptămânii<ref>{{cite news |url= http://www.salon.com/2014/02/23/annihilation_doomed_expedition_into_the_unknown/ |date= 23 februarie 2014 |title= 'Anihilare': Expediție blestemată în necunoscut | first= Laura |last= Miller | publisher= Salon.com | accessdate= 29 august 2014}}</ref>, în timp ce revista ''GQ'' l-a desemnat drept una dintre cele mai bune cărți ale lunii februarie, spunând că este „despre niște spori inteligenți și mortali care dau naștere unei lecturi captivante”<ref>{{cite news | url= http://www.gq.com/entertainment/books/201402/the-best-books-for-february-2014#slide=2 | title= Cele 8 cărți despre care trebuie să aflați luna aceasta | work= [[GQ]] | first= Tara Wanda | last= Merrigan | date= 21 februarie 2014 | access-date= 2015-01-16 | archive-date= 2014-07-01 | archive-url= https://web.archive.org/web/20140701075221/http://www.gq.com/entertainment/books/201402/the-best-books-for-february-2014#slide=2 | dead-url= yes }}</ref>. ''[[Washington Post]]'' spune că a fost „destul de înfiorătoare, un roman horror în vechiul stil gotic a cărui acțiune se petrece într-un viitor nu prea îndepărtat”<ref>{{cite news| url= http://www.washingtonpost.com/entertainment/books/annihilation-by-jeff-vandermeer/2014/02/25/0a52a03a-9d82-11e3-b8d8-94577ff66b28_story.html | title= Cărți: Anihilare, de Jeff VanderMeer | work= Washington Post | date= 25 februarie 2014| first= Sara | last= Sklaroff | accessdate= 29 august 2014}}</ref>, iar ''[[The Daily Telegraph|The Telegraph]]'' că „prezintă semnele necesare că ar fi romanul care-i va permite lui VanderMeer să acceadă la o audiență mai largă”<ref>{{cite news | url= http://www.telegraph.co.uk/culture/books/bookreviews/10663088/Annihilation-by-Jeff-VanderMeer-review.html | title= Anihilare de Jeff VanderMeer, recenzie | newspaper= The Telegraph | first= Paul | last= Kincaid | date= 4 martie 2014}}</ref>. ''[[Entertainment Weekly]]'' i-a acordat romanului nota B+<ref>{{cite news | url= http://www.ew.com/ew/article/0,,20796187,00.html | work= Entertainment Weekly | title= Cărți: Anihilare (2014), Jeff VanderMeer | first= Darren | last= Franich | date= 19 martie 2014 | accessdate= 29 august 2014 | archive-date= 2014-10-24 | archive-url= https://web.archive.org/web/20141024061119/http://www.ew.com/ew/article/0,,20796187,00.html | dead-url= yes }}</ref>. == Note == <references /> ==Vezi și== * [[2014 în științifico-fantastic]] == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1678159 Anihilare] pe ISFDB {{Jeff VanderMeer}} {{Premiul Nebula pentru cel mai bun roman}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți din 2014]] [[Categorie:Romane din 2014]] [[Categorie:Romane de groază]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:2014 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] kttrdmytjowi73faymyuj6mhd2cfj8x 0 1372650 17023897 16788894 2025-06-10T14:02:08Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2012]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023897 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Amintirea albastră a Pământului | titlu_original = Blue Remembered Earth | traducător = Mihnea Columbeanu | coperta = [[Fișier:REYNOLDS_Alastair_-_Amintirea_albastra_a_Pamantului.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Alastair Reynolds]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = {{GBR}} | limba = engleză | seria = [[Copiii lui Poseidon]] | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2012 | data_apariției_în_românia = 2014 | media_type = | număr_pagini = 784 | isbn = 978-606-579-834-2 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = ''On the Steel Breeze'' }} '''''Amintirea albastră a Pământului''''' (2012) (titlu original ''Blue Remembered Earth'') este un [[roman științifico-fantastic]] al autorului [[Țara Galilor|galez]] [[Alastair Reynolds]]. El descrie eforturile a doi frați de a rezolva o enigmă într-un 2160 pseudo-[[utopie|utopic]]. Acesta este primul volum al trilogiei ''[[Copiii lui Poseidon]]'', care prezintă dezvoltarea pe care o va atinge omenirea peste secole, cu intenția de a portretiza un viitor mai optimist decât toate operele anterioare ale lui Reynolds. A doua carte a seriei, ''On the Steel Breeze'', a fost lansată pe 26 septembrie 2013<ref>{{cite web|first=Alastair|last=Reynolds|url=http://approachingpavonis.blogspot.co.uk/2013/02/on-steel-breeze.html?m=1|title=On The Steel Breeze|publisher=Approaching Pavonis (Blogspot)|date=21 februarie 2013|accessdate=12 martie 2013}}</ref>, iar a treia, ''Poseidon's Wake'', a apărut în luna aprilie a anului 2015.<ref>{{cite web|url=http://www.gollancz.co.uk/2015/01/cover-reveal-poseidons-wake/|title=Cover Reveal: Poseidon's Wake|publisher=Gollancz|date=16 ianuarie 2015|accessdate=24 ianuarie 2015|archive-date=2015-01-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20150120013319/http://www.gollancz.co.uk/2015/01/cover-reveal-poseidons-wake/|dead-url=yes}}</ref> Reynolds și-a anunțat pentru prima dată intenția de a scrie trilogia ''Copiii lui Poseidon'' (denumită, pe atunci, trilogia ''11k'') în prima parte a anului 2009. El a descris primul roman al seriei ca fiind un viitor utopic în care [[Africa]] este puterea tehnologică a lumii. Inițial, ''Amintirea albastră a Pământului'' trebuia să apară în 2011, dar lansarea ei a fost amânată până în ianuarie 2012. == Cadrul acțiunii == În 2160, omenirea a refăcut climatul Pământului și a colonizat [[sistemul solar]] interior. Un sistem de supraveghere omniprezenet (numit Mecanismul) are grijă să elimine violența și crimele, iar [[inginerie genetică|ingineria genetică]] a dus la extinderea considerabilă a vieții umane. [[China]], [[India]] și națiunile Africii au devenit [[Superputere|superputerile]] lumii, la concurență cu Națiunile Unite Acvatice, o civilizație nouă, acvatică, populată de [[transuman]]i capabili să respire sub apă. Aproape toți oamenii posedă [[interfață|interfețe neurale]] numite „aug”, care le permit să acceseze informații disponibile online, să augmenteze imaginile pe care le văd, să beneficieze de traducere automată și să opereze roboții prin teleprezență. Unele persoane, dornice să scape de sub supravegherea permanentă a Mecanismului, trăiesc în Zona Descrutinizată de pe fața întunecată a Lunii. == Intriga == {{sinopsis}} Moartea lui eunice Akinya, fondatoarea imperiului financiar Akinya, îi aduce laolaltă pe frații Geoffrey lu Sunday cu verii lor, Hector și Lucas. Preocupați de afaceri, cei din urmă vor să rezolve toate problemele lăsate în urmă de bunica lor. Un obiect de valoare păstrat într-un depozit lunar le atrage atenția. Bănuind că sunt urmăriți pas cu pas de concurență, ei apelează la Geoffrey pentru a vedea ce se află acolo. Tânărul este reticent, dar fondurile care-i sunt oferite în schimb și care-i permit să se ocupe în continuare de studiul elefanților îl conving. Ajuns pe Lună, găsește în depozit o mănușă. Vizita făcută surorii lui, o artistă izolată în Zona Descrutinizată, îi permite să descopere că în degetele mănușii sunt ascunse niște pietre prețioase. Proporția dintre numerele lor îi duce cu gândul la craterul Pitagora, unde bunica lor se prăbușise în tinerețea lor. Cu ajutorul unor prieteni din organizația Panilor, ei pătrund prin efracție în zona controlată în acele vremuri de chinezi. Acolo descoperă câteva pagini din cartea ''[[Călătoriile lui Gulliver]]'', care fac referire la satelitul marțian [[Phobos (satelit)|Phobos]]. Geoffrey revine pe Pământ, iar Sunday și prietenul ei primesc ajutorul Panilor pentru a pleca pe Phobos, în a cărui stație a locuit bunica lor cândva. Camera ei conține o pictură prezentă și în casa ei de pe Pământ, cu o singură diferență: apare în plus un păun. Sunday consideră asta o referință la Pavonis Mons de pe Marte și decide să descindă pe planeta roșie. Între timp, pe Pământ, frații Hector și Lucas exercită presiuni asupra lui Geoffrey pentru a afla ce descoperise în depozitul de pe Lună și ce sensuri ascunse a descoperit sora lui încât să plece pe Marte. Într-un acces de furie, Geoffrey îl atacă pe Hector, dar este neutralizat de Mecanism. Conștient că ar trebui să urmeze un proces de evaluare psihică, Geoffrey acceptă ajutorul oferit de Națiunile Unite Acvatice - aliate cu Panii. De acolo plănuiește să viziteze stația spațială Palatul de Iarnă, casa bunicii sale în ultimii ani ai vieții. Pe Marte, Sunday ajunge în Evolvarium, arealul din jurului lui Pavonis Mons aflat în stăpânirea mașinilor. Trădată de Pani, este salvat de bunicul ei, despre care se credea că murise cu zeci de ani în urmă. Acesta deține un artefact îngropat de Eunice la poalele Muntelui, care o trimite pe fată către următorul pas al dezlegării enigmei: Palatul de Iarnă. Între timp, Geoffrey și Hector se află într-o cursă contra cronometru pentru a ajunge acolo - primul pentru a culege noi date despre bunica lui, celălalt pentru a distruge orice urme care ar putea scoate la lumină secrete îngropate, capabile să afecteze imperiul financiar Akinya. Cei doi rămân prizonieri pe nava din stația spațială, care pornește către [[Centura Kuiper|o destinație trans-neptuniană]] - un asteroid minier. Viteza navei depășește orice realizare tehnică a omenirii. Hector moare în călătorie, dar Geoffrey află enigmele ascunse de bunica lor. Prima o reprezintă tehnologia care permite călătoria cu acele viteze și pe care ea îl obligă s-o predea gratuit omenirii. A doua este revoluționarul [[viteză superluminică|motor superluminic]]. Geoffrey descoperă că bunica lui și-a înscenat moartea și, între timp, a plecat prin spațiu către o planetă din alt sistem pe care observațiile astronomice i-au revelat existența unui artefact. == Personaje == * '''Geoffrey Akinya''' - tânăr african specializat în psihologia cognitivă a elefanților * '''Sunday Akinya''' - sora lui Geoffrey, artistă plecată pe Lună în Zona Descrutinizată * '''Lucas Akinya''' - văr cu Geoffrey și Sunday, conduce Akinya Space; și-a instalat un șunt de empatie care-i permite să devină sociopat pentru anumite perioade de timp * '''Hector Akinya''' - fratele și partenerul de afaceri al lui Lucas, moare în timpul călătoriei trans-neptuniene desfășurate alături de Geoffrey * '''Jitendra Gupta''' - selenar, prietenul lui Sunday, specialist în roboți * '''Memphis''' - fost [[fizician]], confident al lui Eunice Akinya care devine tutorele lui Geoffrey și Sunday; este ucis de un elefant * '''Jumai''' - fostă iubită a lui Geoffrey, care vine să-l ajute când acesta începe să aibă probleme cu verii săi și cu Mecanismul * '''Gleb''' și '''Chama Akbulut''' - panspermieni selenari și iubiți, care-i ajută pe Geoffrey și Sunday să găsească artefactul ascuns de Eunice pe Lună * '''Mira Gilbert''' - sirenă panspermiană din Tiamaat, Națiunile Unite Acvatice * '''Truro''' - membru al Inițiativei Panspermiene de pe Pământ * '''June Wing''' - specialistă selenară în roboți * '''Arethusa''' - balenă care, sub forma umană '''Lin Wei''', fusese o prietenă a lui Eunice Akinya și pusese bazele Inițiativei Panspermiene * '''Gribelin''' - ghid marțian care-i ajută pe Sunday și Jitendra să ajungă în Evolvarium * '''Dorcas''' - conducătoarea lui ''Lady Disdayne'', unul dintre vehiculele de pradă din Evolvarium * '''Jonathan Beza''' - bunicul lui Sunday Akinya, ascuns în Evolvariumului de pe Marte și despre care se credea că ar fi murit cu multă vreme în urmă * '''Soya''' - fiica lui Jonathan Beza din a doua căsătorie, prin intermediul căreia tatăl ei păstra legătura cu lumea * '''Eunice Akinya''' - bunica lui Geoffrey, Sunday, Lucas și Hector, fosta soție a lui Jonathan Beza, fondatoarea imperiului financiar Akinya; își înscenează propria moarte și pornește spre un artefact descoperit în spațiu; pe parcursul romanului apare sub forma unor simulacre care foloses [[Inteligență artificială|inteligența artificială]] pentru a-i simula conștiința == Opinii critice == [[Eric Brown]] de la ''[[The Guardian]]'' a apreciat ''Amintirea albastră a Pământului'', spunând că „viitorul apropiat al lui Reynolds reprezintă o extrapolare strălucitoare, cu idei originale la fiecare pagină, astfel încât cititorul este nerăbdător să vadă ce minuni îl așteaptă în volumele următoare”<ref>{{cite web |first=Eric |last=Brown |authorlink=Eric Brown (writer) |url=http://www.guardian.co.uk/books/2012/jan/06/fantasy-science-fiction-roundup-reviews |title=Science fiction and fantasy roundup – reviews |work=The Guardian |date=6 ianuarie 2012 |accessdate=27 martie 2012 }}</ref>. Niall Harrison de la ''[[Strange Horizons]]'' a lăudat modul complex în care Reynolds și-a construit lumea, dar a criticat elementele [[thriller]] care au făcut intriga „mai funcțională și mai puțin aspectuos”<ref>{{cite web|url=http://www.strangehorizons.com/reviews/2012/05/blue_remembered.shtml|title=Amintirea albstră a Pământului de Alastair Reynolds: Recenzie de Niall Harrison|work=Strange Horizons|date=30 mai 2012|accessdate=12 November 2012|archive-date=2012-06-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20120618042510/http://www.strangehorizons.com/reviews/2012/05/blue_remembered.shtml|dead-url=yes}}</ref>. Javier Martinez de la ''[[Los Angeles Review of Books]]'' a ridicat în slăvi romanul ca fiind „captivant” și „profund romantic”, sesizând că este „injectat cu un optimism viral”<ref>{{cite web|url=http://lareviewofbooks.org/article.php?id=683&fulltext=1|title=Materialism romantic|work=Los Angeles Review of Books|first=Javier|last=Martinez|date=7 iunie 2012|accessdate=23 martie 2013|archive-date=2012-08-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20120801071535/http://lareviewofbooks.org/article.php?id=683&fulltext=1|dead-url=yes}}</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1244889 Amintirea albastră a Pământului] pe ISFDB {{Alastair Reynolds}} [[Categorie:Cărți din 2012]] [[Categorie:Romane din 2012]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:2012 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane de Alastair Reynolds]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2012]] 9dkmehqtgwe7peeh7v9q3o44o159c85 14 1374299 17023857 15001140 2025-06-10T13:48:00Z GEO 9723 {{CatRel}} 17023857 wikitext text/x-wiki {{Catmore|Ruină}} :{{Commons category-inline|Ruins}} {{CatRel|Clădiri distruse}} {{CatRel|Clădiri și structuri abandonate}} {{CatRel|Construcții nefinalizate}} {{CatRel|Foste așezări}} [[Categorie:Clădiri și structuri după tip]] [[Categorie:Foste clădiri și structuri]] [[Categorie:Situri arheologice]] lrpyf0sgifsh7dwmo4xdxvq037vjv7x 0 1374506 17023804 16043421 2025-06-10T13:19:48Z Arminden 195524 In romana asta inseamna. In engleza = imaginea sau directia de imagine a unui film. Iar s-a copiat la indigo din DEX si enWiki. Mai bine s-ar fi mers pe frWiki, in rom. termenul a intrat din franceza! 17023804 wikitext text/x-wiki {{trimite|Cinema}} Termenul de '''cinematografie''' (din {{gr|κίνημα}}, ''kinema'' „mișcare” și ''γράφειν'', ''graphein'' „a înregistra”) se referă la [[artă|arta]] și la industria producătoare de filme, și inițial la tehnica de a înregistra fotografic unele scene și de a le reproduce prin proiectare luminoasă pe un [[Ecran cinematografic |ecran]],<ref>{{dexonline|Cinematografie}} Accesat pe 28 ianuarie 2015</ref> pe baza unei tehnici brevetate sub numele francez de "cinématographe". == Istoric == Termenul Cinematografie este apărut mai devreme de film. El este derivat din limba franceză ''Cinématographe'', denumirea pe care [[Auguste și Louis Lumière|frații Lumière]] o dau aparatului lor, care combina funcțiile de cameră, fotocopiator și proiectorul în sine. Prima demonstrație cinematografică publică, care ar putea fi descrisă ca atare, a fost probabil ideea frațiilor [[Thomas Armat și Woodvile Latham|Latham]] la 20 mai 1895 .<ref name="bender">{{Internetquelle | autor=Sabine Lenk | hrsg=Hans J. Wulff und Theo Bender | url=http://filmlexikon.uni-kiel.de/index.php?action=lexikon&tag=det&id=2040 | titel=Kinematographie: Konzept | datum=2011-07-31 | werk=Lexikon der Filmbegriffe | zugriff=2014-06-02}}</ref> Contribuții tehnice au adus [[Ottomar Anschütz]] (1887 și 1894), [[Charles-Émile Reynaud]] (primul spectacol 1892) sau [[Thomas Alva Edison]] (începând cu 1894). ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[Cinematograf]] * [[Fotografie]] * [[Film]] * [[Ecran cinematografic]] * [[Tehnica proiecției cinematografice]] ==Legături externe== {{commonscat-inline|Cinema}} * [https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cinematografia-romaneasca-scurt-istoric Cinematografia românească - scurt istoric] {{Producție cinematografică}} {{Cinematografia după țară}} {{ciot-film}} [[Categorie:Tehnică cinematografică]] [[Categorie:Cinematografie| ]] [[Categorie:Film]] [[Categorie:Realizarea de filme]] staken97b14d3t9i2cwplxilqr80ee6 17023854 17023804 2025-06-10T13:47:06Z Arminden 195524 Sectiune mult prea mizerabila ca sa mai poata fi corectata (confuzie intre sensul in diverse limbi, ortografie de analfabet, traducere Google complet inacceptabila). Vezi si pag. de discutii. 17023854 wikitext text/x-wiki {{trimite|Cinema}} Termenul de '''cinematografie''' (din {{gr|κίνημα}}, ''kinema'' „mișcare” și ''γράφειν'', ''graphein'' „a înregistra”) se referă la [[artă|arta]] și la industria producătoare de filme, și inițial la tehnica de a înregistra fotografic unele scene și de a le reproduce prin proiectare luminoasă pe un [[Ecran cinematografic |ecran]],<ref>{{dexonline|Cinematografie}} Accesat pe 28 ianuarie 2015</ref> pe baza unei tehnici brevetate sub numele francez de "cinématographe". ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[Cinematograf]] * [[Fotografie]] * [[Film]] * [[Ecran cinematografic]] * [[Tehnica proiecției cinematografice]] ==Legături externe== {{commonscat-inline|Cinema}} * [https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cinematografia-romaneasca-scurt-istoric Cinematografia românească - scurt istoric] {{Producție cinematografică}} {{Cinematografia după țară}} {{ciot-film}} [[Categorie:Tehnică cinematografică]] [[Categorie:Cinematografie| ]] [[Categorie:Film]] [[Categorie:Realizarea de filme]] 36jgjjwv6v641zb6zdpbgyuxan88e5v 0 1376663 17024447 15216753 2025-06-10T20:33:19Z Venske 38389 completare 17024447 wikitext text/x-wiki {{Taxobox | name = Vaca de mare a lui Steller | status = EX | status_system = iucn3.1 | status_ref = <ref name=iucn>{{IUCN2008 | assessors = Domning, D., Anderson, P. K. & Turvey, S. | year = 2008 | id = 10303 | title = Hydrodamalis gigas | downloaded = 29 December 2008}}</ref> | extinct = 1768 | image = Steller's Sea Cow.jpg | image_width = 250px | image_caption = Desen din 1896 | regnum = [[Animalia]] | phylum = [[Chordate|Chordata]] | classis = [[Mammalia]] | ordo = [[Sirenia]] | familia = [[Dugongidae]] | subfamilia = †[[Hydrodamalinae]] | subfamilia_authority = [[Theodore Sherman Palmer|Palmer]], 1895 | genus = †'''''Hydrodamalis''''' | genus_authority = [[Anders Jahan Retzius|Retzius]], 1794 | species = [[Extincție|†]]'''''H. gigas''''' | binomial = ''Hydrodamalis gigas'' | binomial_authority = ([[E. A. W. Zimmermann|Zimmermann]], 1780) }} '''Vaca de mare a lui Steller''' ('''''Hydrodamalis gigas''''') este o specie de [[lamantin]] extins. Lamantinul a fost răspândit în primă fază în [[Marea Bering]]. A fost descoperită în apropierea coastei [[Asia|asiatice]], în anul [[1741]] de către biologul [[Georg Steller]], care călătorea alături de exploratorul [[Vitus Bering]]. Timp de 27 de ani de la descoperirea de către europeni, lentă și ușoară de [[vânat]], vaca de mare a lui Steller a fost vânată până la [[Extincție|dispariție]]. Lamantinul atingea o lungime de 7,9 metri și cântarea până la trei tone, fiind mult mai mare decât speciile: [[manatee]] sau [[dugong]]. Semăna cu o [[focă]] mare, însă avea două membre anterioare robuste și o coadă asemănătoare cu cea a balenei. Conform spuselor lui Steller, „Acest animal nu iese niciodată la mal și trăiește întotdeauna în apă. Pielea sa este neagră și groasă, precum scoarță unui stejar bătrân, capul său în comparație cu corpul este mic, nu are dinți, ci doar două oase plate și albe - unul deasupra iar celălalt dedesubt”<ref>[http://www.animalutul.ro/favorite/a-fost-odata/10-animale-uimitoare-care-au-disparut/1426/ 10 animale uimitoare care au dispărut] (animalul.ro) 2010-09-16</ref>. Specia era complet domesticită, conform spuselor și studiilor lui Steller. Fosilele acestei specii au fost inițial răspândite de-a lungul coastei Oceanului Pacific, ajungând până în sudul [[Japonia|Japoniei]] și al [[California|Californiei]]. Data fiind rapiditatea cu care vaca de mare a lui Steller a dispărut, cel mai probabil acest lucru s-a întâmplat datorită oamenilor care au ajuns în zona acestei specii. Există încă raporturi sporadice în care se vorbește despre zărirea acestui animal între zona Bering și zona [[Groenlanda|Groenlandei]], de aceea se crede că mai există o mică populație a acestei specii în zilele noastre. Acest lucru este încă nedovedit. ==Referințe== <references /> ==Legături externe== * [http://animaldiversity.ummz.umich.edu/site/accounts/information/Hydrodamalis_gigas.html Animal Diversity Web] * [http://www.amiq.org/galleries/seacow/seacow.html Steller's sea cow information from the AMIQ Institute] * [http://www.hans-rothauscher.de/steller/steller_d.htm Hans Rothauscher's Die Stellersche Seekuh site (in German & English)] * [http://devon.freepgs.com/2006/09/extinctions-in-recent-history.php Illustration of a sea cow skeleton and an extract from Steller's description] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130813105112/http://devon.freepgs.com/2006/09/extinctions-in-recent-history.php |date=2013-08-13 }} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Mamifere dispărute]] [[Categorie:Megafaună]] [[Categorie:Sirenia]] h1rc60s8shaxfksikr65rjhagzyqims 3 1377315 17024536 17017250 2025-06-10T21:12:44Z Andrebot 67048 Robot: Se arhivează 2 discuții (mai vechi de 30 de zile) în [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2025]] 17024536 wikitext text/x-wiki {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva %(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 }} {{casetă arhive|box-width=145px| <small> * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2015|Arhiva 2015]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2016|Arhiva 2016]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2017|Arhiva 2017]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2018|Arhiva 2018]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2019|Arhiva 2019]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2020|Arhiva 2020]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2021|Arhiva 2021]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2022|Arhiva 2022]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2023|Arhiva 2023]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2024|Arhiva 2024]] * [[Discuție Utilizator:Donarius/Arhiva 2025|Arhiva 2025]] </small>}} == Întrebare de la [[User:Love.peace.coffee|Love.peace.coffee]] (12 mai 2025 13:23) == am nevoie de structura paginii biografice la Denis Roșca, pentru a o completa cu detalii (raportate la linkuri externe) --[[Utilizator:Love.peace.coffee|Love.peace.coffee]] ([[Discuție utilizator:Love.peace.coffee|discuție]]) 12 mai 2025 13:23 (EEST) :{{ping|Love.peace.coffee}} Nu reușesc să înțeleg exact ce doriți. Ați creat pagina [[Denis Roșca]], am observat, și presupun că vreți să aflați cum ar trebui să arate un articol Wikipedia standard. Puteți citi îndrumările [[Ajutor:Cum scriu un articol]], [[Wikipedia:Manual de stil]], [[Wikipedia:Legături externe]], [[Ajutor:Legături externe]], [[Wikipedia:Citarea surselor]] și [[Wikipedia:Articole biografice]]. Sper ca prin aceste îndrumări să se afle și ceea ce aveți nevoie. Revenind la articol, principala sa problemă pare să fie [[WP:Notabilitate|WP:Notabilitatea]], ceea ce înseamnă că trebuie să aduceți în articol mai multe surse bibliografice care să descrie subiectul în detaliu și să fie independente de subiect și, astfel, să demonstreze că subiectul este suficient de important pentru a i se dedica un articol în enciclopedie. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 13 mai 2025 15:09 (EEST) == Gheorghe Voinea, general == Buna ziua Donarius, Am gasit aceasta pagina despre domnul general Voinea. As dori sa va intreb daca stiti daca era insurat si numele sotiei, daca avea copii sau daca ar fi posibil sa aveti o fotografie de a lui ? Multumesc, Lucian tel 0727 516 007 [[Utilizator:Vlusse|Vlusse]] ([[Discuție utilizator:Vlusse|discuție]]) 16 mai 2025 19:05 (EEST) :{{ping|Vlusse}} Îmi pare rău, dar nu cunosc amănunte despre viața particulară a dumnealui și nici o fotografie nu am. M-am întâlnit doar tangențial cu acest nume și am intervenit în articol pentru a da posibilitatea celor care au acces la surse de încredere să completeze ei. Evident, dacă voi afla ceva, voi completa în articol. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 mai 2025 13:17 (EEST) == Milada Horáková == La articolul [[Milada Horáková]] se poate reformula și există referințe (mai ales la cs.wiki) pentru a scăpa de acele formulări evazive. Mulțumesc, [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 17 mai 2025 08:53 (EEST) :{{ping|Terraflorin}} Intenționez să revin la articolele despre cehi în anul următor (2026), dacă nu vor apărea alte probleme. Am o listă lungă de articole și voi lucra mai atent, dar până atunci nu-mi ajunge timpul să fac nici ceea ce am ca prioritate imediată. Dacă vrei (până atunci) să corectezi acele formulări evazive, ești invitatul meu. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 mai 2025 13:21 (EEST) == Întrebare de la [[User:Maria Cercel|Maria Cercel]] (17 mai 2025 12:29) == Bună ziua, Aș dori să adaug în memorial pe bunicul meu, Petre Masala, care, din păcate, s-a stins din viață pe 17 februarie 2024. A fost un exemplu pentru mulți tineri și pentru iubitorii de folclor, iar mi-aș dori ca biografia lui să fie publicată, pentru ca urmașii și toți cei care l-au cunoscut sau l-au admirat să aibă acces la povestea lui de viață și să fim cu toții mândri de moștenirea pe care a lăsat-o. În anul 2020, a fost declarat Tezaur Uman Viu, o recunoaștere a valorii sale incontestabile. Mă puteți ajuta? --[[Utilizator:Maria Cercel|Maria Cercel]] ([[Discuție utilizator:Maria Cercel|discuție]]) 17 mai 2025 12:29 (EEST) :{{ping|Maria Cercel}} Bună ziua. Susțin demersul dvs. și mă bucur că vreți să faceți cunoscut tezaurul românesc. V-aș sugera să începeți articolul în pagina [[Utilizator:Maria Cercel/teste|pagina dvs. de teste]], folosind în acest sens [[WP:Surse de încredere|sursele de încredere]] existente (https://www.cancan.ro/a-murit-petre-masala-cel-mai-varstnic-calusar-din-romania-a-primit-titlul-de-tezaur-uman-viu-20959121, https://playtech.ro/stiri/doliu-imens-in-lumea-muzicii-din-romania-era-unul-dintre-cei-mai-iubiti-care-a-fost-cauza-mortii-lui-petre-masala-851907, https://www.radioromania.ro/cultura/a-murit-petre-masala-cel-mai-varstnic-calusar-din-romania-id12100.html, https://adevarul.ro/stiri-locale/pitesti/petre-masala-cel-mai-varstnic-calusar-al-1229834.html, https://jurnaluldearges.ro/update-cum-a-murit-petre-masala-primarul-din-stolnici-a-aflat-de-dimineata-295122/, https://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/Petre%20Masala-EDITAT.pdf, https://www.ziuaconstanta.ro/in-constanta/decese/a-murit-petre-masala-cel-mai-in-varsta-calusar-din-tara-si-detinator-al-titlului-de-tezaur-uman-viu-846730.html, https://uzpr.ro/19/02/2024/calusarul-argesean-petre-masala-primul-tezaur-viu-al-argesului-danseaza-printre-ingeri/, https://www.capital.ro/a-murit-o-emblema-a-romaniei-a-primit-titlul-de-tezaur-uman-viu.html, https://www.capital.ro/petre-masala-doliu-calusar-folclor-romanesc.html, https://newsweek.ro/actualitate/petre-masala-cel-mai-batran-calusar-declarat-de-ministerul-culturii-tezaur-uman-viu), precum și orice altă sursă nemenționată, cu condiția să fie o sursă de încredere. Aveți, după cum vedeți, suficiente surse ca să creați un articol decent, care să treacă baremul notabilității și să fie păstrat pe Wikipedia. :Din păcate, timpul meu fizic este destul de redus, am multe proiecte în care sunt angrenat și nu vă pot ajuta decât sporadic. Folosind îndrumările pe care le avem ([[Ajutor:Cum scriu un articol]], [[Wikipedia:Manual de stil]], [[Wikipedia:Legături externe]], [[Ajutor:Legături externe]], [[Wikipedia:Citarea surselor]] și [[Wikipedia:Articole biografice]]), puteți crea dvs. acel articol. Respectați îndrumările, folosiți-vă de sursele pe care vi le-am indicat, iar ceilalți utilizatori vă vor ajuta în măsura în care vor fi interesați de subiect. În acest domeniu, nu sunt cu nimic mai mult decât ei, ci doar un îndrumător care vă poate răspunde la unele întrebări și vă poate ghida să găsiți dvs. răspunsurile de care aveți nevoie. [[WP:Fiți curajos|Fiți curajos/curajoasă/]]. Wikipedia se creează prin munca fiecăruia dintre noi. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 mai 2025 13:32 (EEST) ::Mulțumesc frumos! [[Utilizator:Maria Cercel|Maria Cercel]] ([[Discuție utilizator:Maria Cercel|discuție]]) 17 mai 2025 13:41 (EEST) == Richard Johnson == Cu cine [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Richard_Johnson_(actor)&diff=prev&oldid=16974221 poate fi confundat] [[Richard Johnson]]? Aș înțelege această redenumire în momentul în care ar mai fi creat un articol despre un alt Richard Johnson, dar deocamdată nu este cazul. Nu cred că e potrivit ca în titlul fiecărui articol biografic la nume să fie adăugată în paranteză și profesia, decât atunci când există un risc de ambiguitate. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 17 mai 2025 16:12 (EEST) :{{ping|Sîmbotin}} Richard Johnson e un nume des întâlnit și este purtat, printre alții, de [[:en:Richard Johnson|cei menționați aici]]. E drept că multe persoane de acolo nu au '''încă''' articole pe Wikipedia în limba română, dar ar trebui să gândim în perspectivă. Iar dacă mă întrebați cu cine poate fi confundat, poate fi confundat deocamdată cu [[Richard Mentor Johnson]], fost vicepreședinte al SUA. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 mai 2025 16:26 (EEST) ::Știam de articolul [[Richard Mentor Johnson]], dar numele sunt diferite. Sper că nu va fi redenumit și acel articol în [[Richard Johnson (vicepreședinte)]]. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 17 mai 2025 16:38 (EEST) :::{{ping|Sîmbotin}} Ăla are deja o dezambiguizare prin precizarea ''middle name'', ceea ce nu se aplică, după cum observ, și în cazul altor vicepreședinți ca [[Richard Milhous Nixon]], [[Joseph Robinette Biden Jr.]], [[Richard Bruce Cheney]] ș.a. E un haos total, unii sunt menționați cu nume de alint ca [[Joe Biden]], alții cu inițiale ca [[George H. W. Bush]]. Apropo, actorul Richard Johnson e [[Richard Keith Johnson]], căruia nu i s-a trecut ''middle name''-ul. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 mai 2025 16:51 (EEST) :::P.S. În locul acestei discuții, mai bine ar fi fost folosit timpul pentru traducerea paginii de dezambiguizare de pe Wikipedia engleză. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 mai 2025 16:54 (EEST) ::::La ro.Wikipedia, în titlurile articolelor dedicate actorilor renumiți apare numele cu care sunt cunoscuți de critici și de publicul spectator: [[Laurence Olivier]] (nu Laurence Kerr Olivier), [[Charlie Chaplin]] (nu Charles Spencer Chaplin), [[Danielle Darrieux]] (nu Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux) etc. Numele complet apare de obicei în introducere și în infocasetă. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 17 mai 2025 17:08 (EEST) ::::P.S. Scuze că am insistat și v-am răpit timpul. Bănuiam că nu voi avea nicio șansă cu acest demers. --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 17 mai 2025 17:08 (EEST) ::Având obiceiul să copiez și să adaptez din en.wiki filmografii și alte liste legate de filme și actori - în momentul în care Richard Johnson ca actor este denumit în acest fel la en.wiki (și alți actori), este recomandat să fie numit la fel articolul și la noi. Pentru o legătură albastră la un click distanță ([https://www.youtube.com/watch?v=TYQMN0aHwgs&ab_channel=TVR n-am găsit altă rimă]). --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 17 mai 2025 17:23 (EEST) :::Trebuie să gândim în perspectivă, nu doar în funcție de ce există în acest moment pe Wikipedia română. Economisim astfel timpul generațiilor viitoare și stimulăm dezvoltarea Wikipediei prin sugerarea creării unor articole inexistente. Eu așa gândesc, nu vreau să supăr pe nimeni, dle Sîmbotin, nu o luați ca un afront la adresa dvs. Sunt de acord în această privință cu colegul Terraflorin. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 mai 2025 17:32 (EEST) ::::{{ping|Sîmbotin}} Vă rog să nu vă supărați pe mine, nici nu observasem că dumneavoastră redenumiserăți anterior articolul. Nu am intenționat să vă provoc, am vrut doar să anticipez viitorul prin acea dezambiguizare. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 mai 2025 17:37 (EEST) == Întrebare de la [[User:TumTumTumSahur|TumTumTumSahur]] (18 mai 2025 17:37) == Sall cum pot modifica pagini, care sunt limitele modificări, cu ce mă afectează pe mine dacă modific o pagină și cum pot ajuta modificând pagini --[[Utilizator:TumTumTumSahur|TumTumTumSahur]] ([[Discuție utilizator:TumTumTumSahur|discuție]]) 18 mai 2025 17:37 (EEST) :{{ping|TumTumTumSahur}} Pentru a vă familiariza cu modificările de pagini și cu unele din regulile Wikipedia puteți începe prin a citi îndrumările [[Ajutor:Cum modific o pagină]], [[Wikipedia:Manual de stil]] și [[Wikipedia:Citarea surselor]]. Vă rog să rețineți că modificările consistente trebuie susținute de surse de încredere, de aceea poate ar fi bine să citiți [[WP:Surse de încredere]]. Dacă nu aveți intenția să faceți modificări consistente, puteți ajuta prin corecturi ale articolelor. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 18 mai 2025 17:48 (EEST) == Întrebare == Bună ziua. Cum este corect [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98ansa_Rom%C3%A2niei_este_%C3%AEn%C8%9Belepciunea_ruseasc%C4%83&diff=16987575&oldid=16987550 în acest caz], cu sau fără titlu cursiv ori cu italice? Am avut senzația că este corect ca titlul să fie cursiv sau cu italice.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 mai 2025 11:21 (EEST) :M-am exprimat eu greșit, la discursuri titlul este cursiv, la citate nu e, trebuie determinat dacă articolul este un discurs sau un citat. Eu zic că e citat. --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 24 mai 2025 11:34 (EEST) Tehnic este o afirmație care poate fi socotită un citat, dar practic i s-a atribuit statutul de declarație politică. Mă rog, asta e opinia mea. Proabil că discuției i-ar sta mai bine pe pagina articolului.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 mai 2025 11:38 (EEST) ::Practic dacă aceasta este editarea dvs: <nowiki>'''„Șansa României este înțelepciunea rusească”'''</nowiki> atunci recunoașteți indirect că titlul implicit nu este cursiv, pt titlu cursiv trebuia în text <nowiki>'''''Șansa României este înțelepciunea rusească'''''</nowiki> --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 24 mai 2025 11:41 (EEST) ::::Na... really mă depășește argumentație de tipul "erori materiale" prin care se ''recunosc'' diverse, sorry. În esență este un articol în construcție, aflat destul de la început. --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 mai 2025 11:58 (EEST) {{ping|Accipiter Gentilis Q.}} {{ping|Terraflorin}} Cf. [[Wikipedia:Manual_de_stil#Citate]]: „În interiorul articolelor pot fi introduse citate relevante, atât folosind formate specializate cum ar fi Format:Citatgh, cât și prin inserarea textului între ghilimele duble („ ”).” Citatele se scriu, deci, între ghilimele și nu cu italice. Ce-i drept, și eu le-am marcat uneori cursiv în formatele de citare pentru a fi mai vizibile, dar în text am căutat să le scriu doar cu ghilimele. Cu toate acestea, cf. [[Wikipedia:Manual_de_stil#Cuvinte_și_texte_în_limbi_străine]] („Pentru a mări lizibilitatea Wikipediei se recomandă ca textele străine să fie scoase în evidență prin scriere cursivă.”) și [[Wikipedia:Titluri_de_articole]] („Titlul articolelor de la Wikipedia trebuie redactat în limba română. Totuși, atunci când considerați că denumirea într-o limbă străină are relevanță pentru articolul dat, puteți face precizarea denumirii străine în primul paragraf, între paranteze și folosind litere cursive.”), dacă e un citat dintr-o limbă străină (gen ''[[Ich bin ein Berliner]]'' sau ''[[I Have a Dream]]'') el se scrie cursiv. Mai este și [[Wikipedia:Manual_de_stil#Începutul_unui_articol]], unde scrie: „Dacă subiectul (numele) articolului este titlul unei opere de artă (roman, film, album muzical etc.) sau al altei lucrări de dimensiuni considerabile (dicționar etc.), acesta va fi repetat în introducere cu caractere simultan aldine și cursive, de exemplu ''Amintiri din copilărie''. În astfel de cazuri și numele articolului poate fi făcut să apară cu cursive – prin folosirea formatului <nowiki>{{Titlu cursiv}}</nowiki>, pus la început de tot. La lucrările de dimensiuni mai mici (poezii, episoade de film, cântece etc.) titlul lucrării se va marca în introducere cu aldine și ghilimele: „Vestitorii primăverii”.”. În concluzie, părerea mea este că titlurile ce conțin citate scrise în limba română precum [[Dați-mi libertate sau dați-mi moarte!]] (care nu sunt nici măcar titlurile unor creații literare sau ale unor discursuri) nu ar trebui marcate prin italice, din moment ce citatul nu se încadrează în regulile scrierii cursive menționate mai sus. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 24 mai 2025 13:08 (EEST) :::Ok, mulțam pentru efortul făcut spre a-mi lămuri nedumerirea.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 24 mai 2025 13:11 (EEST) == Join us at the Next CEE Catch up! Learn about Temporary accounts! == Hi everyone, We want to announce the tenth '''[[:m:Wikimedia CEE Hub/Catch up|CEE Catch Up]]''' session, which will be dedicated to the '''Temporary accounts''', as this important change is going to affect every Wikipedia soon, so it is important for patrollers and functionaries like you to understand this change. On wikis where temporary accounts are enabled, IP addresses of unregistered editors are not visible publicly. Only those who fight spam, vandalism, harassment and disinformation have access to IP addresses there. The session will take place on '''10th of June 2025, 18:00-19:00 CEST''' (check your ''[https://zonestamp.toolforge.org/1749571200 local time]''). If you are interested in this topic, then '''[[:m:Event:CEE Catch up Nr. 10 (June 2025)|sign-up for the session here]]'''. [[User:TRistovski-CEEhub|TRistovski-CEEhub]] ([[User talk:TRistovski-CEEhub|discuție]]) 29 mai 2025 14:17 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:TRistovski-CEEhub@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE_admins&oldid=28802724 --> == Întrebare de la [[User:Muresan Simona|Muresan Simona]] (5 iunie 2025 11:05) == Bună și scuze pentru deranj. Am făcut o pagină pentru tatăl meu care este artist plastic. Nu sunt informatician și am greșit multe. Azi am vrut să adaug măcar o poză a lui pe profilul lui și nu pot. Mă poți sfătui, ajuta? Mulțumesc!!! --[[Utilizator:Muresan Simona|Muresan Simona]] ([[Discuție utilizator:Muresan Simona|discuție]]) 5 iunie 2025 11:05 (EEST) 2k5bslxfjqqlnb9n6jpeqr2wrpdmv2b 0 1379414 17023968 15220635 2025-06-10T14:22:08Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2011]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023968 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Vortex | titlu_original = Vortex | traducător = Silviu Genescu | coperta = [[Fișier:WILSON_Robert_-_Vortex.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Robert Charles Wilson]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Turbion (trilogie)|Turbion]] | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2011 | data_apariției_în_românia = 2014 | media_type = | număr_pagini = 392 | isbn = 978-606-579-891-5 | oclc = | precedată_de = [[Axa (roman de Robert Charles Wilson)|Axa]] | urmată_de = }} '''''Vortex''''' (2011) (titlu original ''Vortex'') este un roman [[science fiction]] al scriitorului [[Robert Charles Wilson]]. Este volumul care încheie trilogia [[Turbion (trilogie)|Turbion]]. Capitolele cărții alternează între două perioade de timp: prima are loc la aproximativ 40 de ani după evenimentele din ''[[Turbion]]'', iar cealaltă la 10.000 de ani după cele relatate în ''[[Axa (roman de Robert Charles Wilson)|Axa]]'' == Intriga == {{sinopsis}} Sandra Cole, medic angajat al Centrului de Asistență, primește spre evaluare un tânăr pe nume Orrin Mather. Polițistul care îl aduce, Bose, nu numai că nu pare dornic să scape de el, ba chiar este foarte interesat de soarta tânărului. El îi înmânează doctoriței un set de însemnări ale lui Orrin, în care Sandra descoperă povestea lui Turk Findley, un om care a ajuns într-un timp situat la 10.000 de ani în viitor. Acțiunea se separă în două fire narative, unul dintre ele urmărindu-i pe Sandra, Bose și Orrin, iar celălalt relatarea aventurilor lui Turk. Acesta din urmă intră în legătură cu Treya, o ființă a acelor vremuri în care majoritatea oamenilor sunt conectați într-o rețea neurală. Treya conține în ea personalitatea lui Allison, o femeie din timpul din care provine Turk. În urma unui accident, ea rămâne fără nodul neural și începe să dezvolte o tulburare de personalitate, considerând că este, în realitate, Allison. Refuză să-și facă o operație care să-i permită să revină în rețea, la vechea personalitate și încearcă să-l ajute pe Turk. Cei doi iau legătura și cu Isaac Dvali, copilul ajuns în viitor în încercarea de a lua legătura cu Ipoteticii. Membrii rețelei speră că sosirea iminentă a Ipoteticilor le va asigura un fel de mântuire, dar sunt uciși de aceștia. Poarta de comunicare dintre planetele Pământ și Equatoria se distruge, iar Allison și Turk rămân captivi pe Pământul muribund, alături de Isaac Dvali. Acesta le relevă adevărul trist - din perspectiva oamenilor - despre Ipotetici: ei nu sunt ființe raționale în modul în care le înțelegem noi, ci îndeplinesc doar o funcție în marele laborator al universului. Cei doi își scriu povestea și i-o încredințează lui Isaac, pentru ca acesta să o trimită prin timp, ca un mesaj într-o sticlă. Astfel ajunge Orrin Mather un medium prin intermediul căruia povestea ajunge în vremea Sandrei și a lui Bose. Pe măsură ce aceștia citesc povestea, între ei se înfiripă o idilă și sunt implicați într-o luptă cu o rețea ilegală de traficanți ai drogului longevității, cu care Orrin avusese contact la un moment dat. Se dovedește că aceasta este condusă tocmai de tatăl lui Turk Findley, căruia acesta îi distrusese afacerea în urma unui gest de revoltă din copilărie. Sandra și Bose ajung să rezolve probemele care bântuiseră copilăria lui Turk Findley și care, la vremea aceea, provocaseră moartea lui Orrin. Ei modifică astfel trecutul lui Findley, dând un nou curs istoriei. ===Cuprins=== Capitolele cărții alternează între acțiunea din prezent - regăsită sub titlul - ''Sandra și Bose'' și cea din viitor. Aceasta din urmă este prezentată sub forma unor file de jurnal, adunate sub titlurile ''Povestea lui Turk'' (uneori redactată ca ''Povestea lui Turk Findley'') și ''Povestea lui Allison'' (cu variațiunea ''Povestea lui Treya / Povestea lui Allison''). Capitolul final, ''Povestea lui Isaac / suma tuturor căilor'', leagă toate firele narative ale cărții. == Personaje == * '''Sandra Cole''' - psihiatru de evaluare la Centrul de Stat pentru Asistență din zona Houston căreia îi este repartizat inițial cazul lui Orrin Mather * '''Orrin Mather''' - tânăr din Raleigh, care călătorește în [[Texas]] și ajunge să lucreze pentru o rețea ilegală a tratamentului longevității; prin intermediul lui, Turk Findley reușește să-și trimită în prezent povestea aventurilor sale din viitor și să modifice evenimentele care i-au marcat copilăria * '''Jefferson Amrit Bose''' - polițist din Houston Police Department care lucrează la cazul lui Orrin Mather ți ajunge să se îndrăgostească de Sandra Cole * '''Turk Findley''' - angajat al unei companii aeriene de pe Equatoria care se trezește aruncat la 10.000 de ani în viitor * '''Treya / Allison Pearl''' - dronă voxiană purtătoare a implantului unei femei pământene din vremurile lui Turk * '''Ariel Mather''' - sora lui Orrin * '''Isaac Dvali''' - cvadri care reușește să ia legătura cu Ipoteticii * '''Oscar''' - Administrator al Miezului Vox * '''Doctorul Congreve''' - directorul Centrului de Stat pentru Asistență din zona Houston * '''Jack Geddes''' - infirmier devotat doctorului Congreve == Opinii critice == Stefan Raets de la ''Tor.com'' consideră romanul este mai slab decât ''[[Turbion]]'', dar mai bun decât ''[[Axa (roman de Robert Charles Wilson)|Axa]]'' Helen Michaud de la ''The Canadian Science Fiction Review'' apreciază faptul că „operează la o scară amețitoare atât spațială, cât și temporală”, observând că reprezintă „o demonstrație strălucită a talentului lui Wilson de a împleti temele vaste cu firele precedentelor două cărți într-o poveste eminamente umană”<ref>[http://aescifi.ca/index.php/non-fiction/52-reviews/726-we-all-land-somewhere-robert-charles-wilsons-vortex Cu toții aterizăm undeva: Vortex de Robert Charles Wilson] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150218081848/http://aescifi.ca/index.php/non-fiction/52-reviews/726-we-all-land-somewhere-robert-charles-wilsons-vortex |date=2015-02-18 }}, recenzie de Helen Michaud pe AEScifi.ca.</ref>. Thomas M. Wagner de la ''SFReviews.net'' este de părere că, spre deosebire de volumul precedent, ''Vortex'' „se prezintă ca o poveste a nevoilor oamenilor de a înțelege sensul și scopul vieții, pe care-l caută cu sau fără înțelepciune”, ajungând până la a oferi „câteva momente uluitoare ale unei apoteoze universale, în genul lui ''[[2001: O odisee spațială (roman)|2001]]''”<ref>[http://www.sfreviews.net/rcw_vortex.html Vortex], recenzie de Thomas M. Wagner pe SFReviews.net, 2011.</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1221731 Vortex] pe ISFDB {{Robert Charles Wilson}} [[Categorie:Cărți din 2011]] [[Categorie:Romane din 2011]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Robert Charles Wilson]] [[Categorie:Turbion (trilogie)]] [[Categorie:2011 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2011]] o356i83ibui476p3otbq3hhknhf9kad 0 1382627 17023908 15775960 2025-06-10T14:05:03Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023908 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = ...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul | titlu_original = | traducător = | coperta = [[Fișier:CRAZNIC_Oliviu_-_...Si_la_sfarsit_a_mai_ramas_cosmarul.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta primei ediții</small> | autor = [[Oliviu Crâznic]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = {{ROM}} | limba = română | seria = | subiect = | gen = gotic, [[horror]] | editura = [[editura Vremea|Vremea]] | data_apariției = 2010 | data_apariției_în_românia = | media_type = | număr_pagini = 384 | isbn = 978-973-645-380-9 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = }} '''''...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul''''' (2010) este un roman gotic al scriitorului [[Români|român]] [[Oliviu Crâznic]]. Pentru realizarea acestui volum de debut, autorul s-a documentat din cronici medievale<ref>OLIVIU CRÂZNIC - ''...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul'', ed. Vremea, 2010, "O saga în negru (Postfață)", pag. 295-373.</ref>. Cartea a fost recompensată cu premiile Visul, Galileo și ProLiteratura. == Intriga == {{sinopsis}} Nobilul decăzut Arthur de Seragens este invitat la nunta marchizei Josephine de Lauras, care urmează a avea loc în Castelul Ultimelor Turnuri, moștenirea cu renume sinistru primită de la unchiul ei. Ajuns acolo, Arthur îl întâlnește pe vechiul său prieten, vicontele de Vincennes. Unii dintre oaspeți au o reputație dubioasă. Giulianna Sellini este o femeie cu moravuri ușoare, înclinată spre magie. Huguet de Castlenove este un prieten din copilărie al marchizei și fost preot, acum devenit un spadasin redutabil. Ducele de Chalais este stăpânul ținutului, iar cruzimea și violența sa sunt celebre. Iar Albert de Guy este unul dintre cei mai temuți inchizitori. Însă Arthur are ocazia să cunoască și o persoană deosebită, de care se îndrăgostește la prima vedere: Adrianna de Valois, fiica șefului Poliției locale. În ajunul nunții, câțiva dintre servitori se îmbolnăvesc subit. Aparent au contactat o boală - bănuită a fi ciuma. Dar musafirii care au avut ocazia să întâlnească magia neagră disting semne ale prezenței unor entități malefice. Primul care găsește o pistă este baronul german Von Walter, singurul invitat din partea mirelui. El îi avertizează pe Arthur și Vincennes despre pericol, dar dispare înainte de a le da detalii. Câteva nopți mai târziu, când revine la cei doi sub forma unui cadavru însetat de sânge, confirmă bănuielile tuturor: castelul se află sub puterea Răului. Albert de Guy preia frâiele anchetei, secondat de ducele de Chalais. Bănuielile planează, pe rând, când asupra unora dintre servitori, când asupra oaspeților al căror trecut nu prezintă reperele morale necesare. Împrejurul castelului sunt văzute siluete diforme care merg în poziție bipedă, iar pe sol sun descoperite urme ale unor picioare gigantice, înzestrate cu gheare. Ancheta conduce în cele din urmă spre Huguet de Castlenove, care se dovedește a fi un vârcolac. Uciderea lui și a amantei sale pare să readucă liniștea, dar este doar o nouă iluzie din partea forțelor malefice. Musafirii rămân blocați într-unul dintre turnurile castelului, unde sunt obligați să lupte cu morții resuscitați. Arthur face tot posibilul să-și protejeze iubita, pe Adrianna. Liderul bănuit se schimbă de la o clipă la alta și duce la executarea Giuliannei Sellini, apoi a marchizei de Lauras. În sfârșit, după arderea pe rug a celei din urmă, anchetatorii reușesc să pună lucrurile cap la cap și să-și dea seama cine este adevăratul conducător al Răului: Max Schwartz, soțul marchizei. Acesta reușește să ia în posesie alți acoliți, printre care se numără și Adrianna. Însă puritatea sufletului fetei o ajută să se opună controlului și să-l ucidă pe Schwartz. Apoi își ia singură viața, pentru ca Răul să nu poată crește în ea până la a o aduce să-i rănească pe cei dragi. Devastat de durere, Arthur se retrage pe proprietatea lui. Acolo se gândește mereu la iubita pierdută și stă mereu în alertă în fața forțelor răului, despre care știe că se pot întoarce oricând. === Cuprins === {{Col-begin}} {{Col-3}} ;Partea I. Nunta marchizei de Lauras * '''Capitolul 1.''' Invitația * '''Capitolul 2.''' Nuit-aux-Bois. Călătoria * '''Capitolul 3.''' Vincennes * '''Capitolul 4.''' Castelul Ultimelor Turnuri * '''Capitolul 5.''' Mirii (partea I) * '''Capitolul 6.''' Oaspeții (partea a II-a) * '''Capitolul 7.''' Vicontesa de Valois * '''Capitolul 8.''' Invitatul mirelui * '''Capitolul 9.''' Schimb de idei * '''Capitolul 10.''' Două informații * '''Capitolul 11.''' Un accident * '''Capitolul 12.''' Trei caractere * '''Capitolul 13.''' Trei caractere (partea a II-a) * '''Capitolul 14.''' Nunta * '''Capitolul 15.''' Prima victimă ;Partea a II-a. Copiii ciumei * '''Capitolul 16.''' Infecție * '''Capitolul 17.''' Boală * '''Capitolul 18.''' Epidemie * '''Capitolul 19.''' Umbrele adevărului * '''Capitolul 20.''' Umbrele adevărului (partea a II-a) {{Col-3}} * '''Capitolul 21.''' Umbrele adevărului (partea a III-a) * '''Capitolul 22.''' Von Walter * '''Capitolul 23.''' O odisee în groază * '''Capitolul 24.''' Sub control * '''Capitolul 25.''' Interludiu * '''Capitolul 26.''' Un musafir la ușă * '''Capitolul 27.''' Giulianna Sellini * '''Capitolul 28.''' Von Walter, iarăși * '''Capitolul 29.''' Reuniune * '''Capitolul 30.''' Reuniune (partea a II-a) ;Partea a III-a. Slujitorii Lunii Pline * '''Capitolul 31.''' În Numele Domnului * '''Capitolul 32.''' O cină cu mireasa nopții * '''Capitolul 33.''' Ceea ce mai iese la iveală * '''Capitolul 34.''' Arthur * '''Capitolul 35.''' Arthur (partea a II-a) * '''Capitolul 36.''' Amanta misterioasă * '''Capitolul 37.''' Huguet de Castlenove * '''Capitolul 38.''' În morminte * '''Capitolul 39.''' Omul cu pentagrama * '''Capitolul 40.''' În lumina Lunii * '''Capitolul 41.''' Un drum în pădure {{Col-3}} ;Partea a IV-a. Crucea și rugul * '''Capitolul 42.''' Sub zăvor * '''Capitolul 43.''' Coborârea * '''Capitolul 44.''' Cavalerii groazei * '''Capitolul 45.''' Cavalerii groazei (partea a II-a) * '''Capitolul 46.''' Ispășire * '''Capitolul 47.''' Josephine de Lauras (partea I) * '''Capitolul 48.''' Inchizitorul (partea a II-a) * '''Capitolul 49.''' Sub ciocan * '''Capitolul 50.''' Când peste tot se lasă umbra ;Partea a V-a. Un milion de iaduri * '''Capitolul 51.''' Când Dumnezeu lipsește * '''Capitolul 52.''' Sfârșitul Binelui ;Partea a VI-a. Max Schwartz * '''Capitolul 53.''' Scrisoarea lui Armand * '''Capitolul 54.''' Povestea contelui de Marenne * '''Capitolul 55.''' Povestea contelui de Marenne (partea a II-a) * '''Capitolul 56.''' Povestea contelui de Marenne (partea a III-a) * '''Capitolul 57.''' Cărarea neagră ;O saga în negru (Postfață) ;''Anexă'' ...Și la sfârșit au mai rămas întrebările {{Col-end}} == Personaje == * '''Arthur de Seragens''' - nobil scăpătat financiar, rămas singur în urma despărțirii de Juliette, care trăiește retras pe domeniile sale și păstrează contactul cu puțini prieteni * '''Vicontele de Vincennes''' - prieten al lui Arthur, versat în intrigile de salon, logician și vânător iscusit * '''Josephine de Lauras''' - marchiză cu o reputație destul de îndoielnică, care primește moștenire Castelul Ultimelor Turnuri * '''Maximillien ''Max'' Schwartz''' - conte austriac care devine soțul marchizei de Lauras * '''Von Walter''' - baron german care, în călătoriile sale, a avut ocazia să întâlnească multe manifestări ale forțelor malefice * '''Giulianna Sellini''' - contesă italiană frumoasă și imorală, practicantă a magiei, despre care se spune că i-ar fi sedus simultan de Dumnezeu și pe Diavol * '''Huguet de Castlenove''' - fost preot, care a renunțat la sutană pentru o amantă misterioasă și a devenit un spadasin periculos, prieten din copilărie al marchizei de Lauras * '''Eduard de Chalais''' - duce tânăr și frumos, incapabil de a-și stăpâni pornirile violente * '''Albert de Guy''' - inchizitor renumit, care conduce ancheta în Castelul Ultimelor Turnuri * '''Adrianna de Valois''' - frumoasa fiică a șefului Poliției, de care se îndrăgostește Arthur * '''Thaddeus Beaummont''' - preot pătruns de vederile religioase, care este convins că diavolul este o prezență reală * '''Guillaume Perrigord''' - medic de nivel mediu, arogant și convins de superioritatea științei * '''Monique''' - protejată a marchizei de Lauras și bună prietenă cu Adrianna * '''François Abel''' - preot care-l secondează pe Albert de Guy * '''Contele de Valois-Lacross''' - șeful Poliției, tatăl Adriannei * '''Armand de Courtray''' - prieten din copilărie al lui Arthur == Opinii critice == Considerat primul roman gotic românesc de la ''Golia'' (1933) lui [[Ionel Teodoreanu]]<ref name="Critici">[http://fanzin.clubsf.ro/si-la-sfarsit-a-mai-ramas-cosmarul/ ...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140529194524/http://fanzin.clubsf.ro/si-la-sfarsit-a-mai-ramas-cosmarul/ |date=2014-05-29 }}, recenzie de George Sauciuc în ''Gazeta SF'', 15 martie 2011.</ref>, ''...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul'' a fost asemănat cu proza fantastică a lui [[Edgar Allan Poe]]<ref>[http://tesatorul.blogspot.ro/2011/09/oliviu-craznic-si-la-sfarsit-mai-ramas.html Oliviu Crâznic, "...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul" (2010)], recenzie de [[Florin Pîtea]] pe site-ul ''Țesătorul'', 2 septembrie 2011.</ref>. ''Be Where the City Is!'' consideră că romanul prezintă „un decupaj cinematografic și un suspans bine strunit”<ref>[http://www.bewhere.ro/carte/si-la-sfarsit-a-mai-ramas-cosmarul-oliviu-craznic-2528/ "...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul" - Oliviu Crâznic] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140908021354/http://www.bewhere.ro/carte/si-la-sfarsit-a-mai-ramas-cosmarul-oliviu-craznic-2528/ |date=2014-09-08 }}, articol pe ''Be Where the city Is!'', 22 mai 2012.</ref>, lucru susținut și de George Sauciuc care observă că „are o acțiune bine închegată, ecranizabilă și ușor de citit. [...] personaje conturate și cu personalitate”, reprezentând „un exercițiu de imaginație lăudabil”<ref name="Critici"/>. ''Cititorul de cărți.ro'' apreciază firul narativ „aflat la granița dintre «palpitant» și «cu sufletul la gură», cu personaje complementare bine construite”, fiind de părere că volumul „se poate situa cu ușurință în cele mai pretențioase clasamente cu cărți horror”<ref>[http://www.cititoruldecarti.ro/si-la-sfarsit-a-mai-ramas-cosmarul-oliviu-craznic/ "...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul" - Oliviu Crâznic] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140816115228/http://www.cititoruldecarti.ro/si-la-sfarsit-a-mai-ramas-cosmarul-oliviu-craznic/ |date=2014-08-16 }}, articol pe ''Cititorul de cărți.ro'', 28 iunie 2013.</ref>. Scriitorul și criticul [[Mircea Opriță]] alocă un spațiu amplu discuției pe tema apartenenței goticului la [[science fiction]] și laudă romanul pentru faptul că este „condus cu mână sigură prin hățișul unor situații macabre și, totodată, prin misterul cultivat cu program de literatura gotică”<ref>[http://helionsf.eu/domnul-gothic/ Domnul Gotic], recenzie de [[Mircea Opriță]] în Helion SF.</ref>. Ștefan Bolea merge mai departe și analizează opera prin perspectiva muzicii [[gothic metal]], concluzionând: „Cele trei teme pe care cititorul le găsește în acest roman (uniunea dintre iubire și a moarte, preeminența răului, estetica urâtului) au mai fost explorate nu doar în muzică, dar și în poezia [[Romantism literar|romantică]] și [[Simbolism|simbolistă]]; mai mult, filozofia [[Existențialism|existențialistă]] și chiar filmele [[horror]] contemporane au tratat astfel de teme.”<ref>[http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=5057&lang=en Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel], articol de Ștefan Bolea pe ''Phantasma''.</ref> Romanul a fost recompensat cu premiul Visul (2010) pentru "Cel mai bun roman publicat în 2009-2010"<ref name="observatorcultural.ro_2013-06-21">[http://www.observatorcultural.ro/FANTASY-SCIENCE-FICTION.-2011-(II).-Evenimente-premii*articleID_26445-articles_details.html FANTASY &SCIENCE FICTION. 2011 (II). Evenimente, premii], Michael Haulică, ''Observator cultural'' - Numărul 608, ianuarie 2012, accesat la 21 iunie 2013</ref>, premiul Galileo (2011) pentru "Cel mai bun volum SF&Fantasy publicat în 2010"<ref name="observatorcultural.ro_2013-06-21" /> și premiul ProLiteratura (2011) pentru "Cel mai interesant roman"<ref name="observatorcultural.ro_2013-06-21" />, fiind nominalizat la [[premiile Vladimir Colin]] (2014), secțiunea "Texte de frontieră"<ref>http://www.observatorcultural.ro/Tipareste-pagina*articleID_30236-printPage_1-setWindowName_shEAPopUpWnd-articles_details.html</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Romanul [https://www.goodreads.com/book/show/11688630-si-la-sfarsit-a-mai-ramas-cosmarul ...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul] pe Goodreads. * Dr. Ștefan Bolea, „Once Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel” [http://phantasma.lett.ubbcluj.ro/?p=5057], în revista academică [[Caietele Echinox]] nr. 26/2014. * Elena Atudosiei, „Hero and Villain in [[Hotel Transylvania]] and in Crâznic’s Nightmare”, în culegerea academică (Facultatea de Litere Craiova) „Reprezentări ale identității în spațiul literar, lingvistic și cultural”, editor Emilia Parpală, Ed. Universitaria, Ed. Pro Universitaria, 2016, p. 48-54. [[Categorie:Cărți din 2010]] [[Categorie:Romane din 2010]] [[Categorie:Romane românești]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice românești]] [[Categorie:Romane de groază]] [[Categorie:2010 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] bmq7mozmupqai28jiku7ke1swz1irpe 0 1421217 17024892 13034992 2025-06-11T05:41:55Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024892 wikitext text/x-wiki [[Fișier:SE2015Sep13P.png|220px|thumb|Harta eclipsei generale]] O '''[[eclipsă de Soare]]''' parțială a avut loc la data de '''[[13 septembrie]] [[2015]]'''. A fost cea de a X-a eclipsă parțială din [[secolul al XXI-lea]]. Are numărul 54 din seria [[Saros (astronomie)|Saros]] 125, cu [[Magnitudine (eclipsă)|magnitudinea]] de 0,7875.<ref>{{citat web|url=http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEplot/SEplot2001/SE2015Sep13P.GIF|titlu=Partial Solar Eclipse of 2015 September 13|publicat=[http://eclipse.gsfc.nasa.gov/eclipse.html NASA Eclipse Website]|accesat=[[19 noiembrie]] [[2012]]|autor=F. Espenak}}</ref> S-a produs acum {{Age in years and days|2015|09|13}}. ==Zonă de vizibilitate== [[Fișier:SE2015Sep13P.gif|thumb|left|Harta animată a eclipsei din 13 septembrie 2015.]] Această eclipsă a fost vizibilă în [[sudul Africii]], în sudul [[Madagascar]]ului, apoi a atins [[Antarctica|Antarctica orientală]]. {{clr|left}} == Note == <references /> ==Legături externe== {{commons category|Solar eclipse of 2015 September 13}} * {{en icon}}[http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEdata.php?Ecl=20150913 NASA: Besselian Elements - Partial Solar Eclipse of 2015 September 13] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171223004057/https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEdata.php?Ecl=20150913 |date=2017-12-23 }} * {{en icon}} [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEplot/SEplot2001/SE2015Sep13P.GIF Harta eclipsei generale și informații despre eclipsă] Eclipse Predictions by Fred Espenak, [[NASA]]/[[NASA Goddard Space Flight Center|GSFC]] * {{en icon}} [http://spaceweathergallery.com/indiv_upload.php?upload_id=117489&PHPSESSID=5t02unnv8rkqr7a2jqeb4tp1o4 ''Partial Solar Eclipse''] {{Portal bar|Astronomie|Soare}} {{ciot-astronomie}} {{DEFAULTSORT:2015 09 13}} [[Categorie:Eclipse de Soare]] [[Categorie:2015 în știință]] [[Categorie:Africa de Sud]] [[Categorie:Madagascar]] [[Categorie:Antarctica]] [[Categorie:Oceanul Atlantic]] [[Categorie:Oceanul Indian]] [[Categorie:Secolul al XXI-lea în astronomie]] mli5u22s1f45ruozwr4fswyqpc60zrq 0 1430792 17024570 16173069 2025-06-10T21:36:27Z Astuteowl 654434 Editarea 1 17024570 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Astru |nume = 4869 Piotrovsky |imagine = {{#property:P18}} |descriere imagine = |nume_alternativ = {{#property:P490}} |numit_după = {{#invoke:Wikidata|getValue|P138}} |categorie_PM = [[Centura de asteroizi]] |număr_în_nume = 4869 |nume_fără_număr = Piotrovsky |generale={{Infocaseta astru generale |descoperire = [[26 octombrie]] [[1989]] |descoperit de = [[Nikolai Cernîh]] }} |orbită={{Infocaseta orbită |tip = planetă<!--este planetă minoră sau asteroid, dar se completează 'planetă' pentru ca să apară în infocasetă câmpurile 'Distanța la periheliu' și 'Distanța la afeliu'--> |semiaxa mare = 2,2350 [[Unitate astronomică|ua]] |excentricitate = 0,1735 |distanță periheliu = 1,8470 [[Unitate astronomică|ua]] |distanță afeliu = 2,6229 [[Unitate astronomică|ua]] |perioadă sinodică = 3 [[an]]i, 125 de [[zi]]le, 10 [[oră|ore]] |perioadă siderală = |viteză medie = 19,92 km/s |înclinare ecliptică = |înclinare ecuator = |longitudine ascendent = |argument periheliu = |anomalie medie = }} |date fizice={{Infocaseta astru fizice |rază medie = |diametru = |suprafață = |volum = |masă = |densitate medie = |accelerație gravitațională = |viteză de eliberare = |perioadă siderală = |înclinare orbită = 3,54° |ascensie dreaptă pol = |declinație pol = |albedo = |temperatură = |presiune = |magnitudine_aparentă = |magnitudine_absolută = 13,3 |tip_spectral = |diametru_unghiular = }} }} '''4869''' Piotrovsky este un [[asteroid]] din [[centura de asteroizi|centura principală]], descoperit pe [[26 octombrie]] [[1989]] de [[Nikolai Cernîh]] la [[Observatorul Astrofizic din Crimeea]], iar la 22 februarie [[1997]] a fost numit în onoarea arheologului [[Boris Piotrovski|Boris Piotrovsky]] și a orientalistului [[Mihail Piotrovsky]]<ref>{{Citation|last=Шахаева|first=Ф.М.|title=Сущность годыи принципы годагосударственной бытьслужбы года в органах прав принудительного июля исполнения штат Российской года Федерации|date=2022-07-22|url=https://doi.org/10.34755/irok.2022.93.69.062|work=Вопросы устойчивого развития общества|issue=8|doi=10.34755/irok.2022.93.69.062|issn=2713-0126|access-date=2025-06-10}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D1%83%D0%B6%D0%B5%D0%B1%D0%BD%D0%B0%D1%8F:%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%87%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%BA%D0%BD%D0%B8%D0%B3/9783642297175|titlu=Источники книг — Википедия|publisher=ru.wikipedia.org|accessdate=2025-06-10|limbă=ru}}</ref> == Descoperire și denumire == '''(4869) Piotrovsky''' A fost descoperit la 26 octombrie 1989 la Nauchnîi de către N. S. Cernîh. A fost denumit în memoria arheologului remarcabil [[Boris Borisovici Piotrovsky]] (1908–1990), care a condus mulți ani [[Muzeul Ermitaj|Ermitajul]] din [[Sankt Petersburg]]. Numele a fost acordat și în onoarea fiului său, Mihail Borisovici Piotrovsky (n. 1944), un orientalist renumit, care l-a succedat pe tatăl său în funcția de director al Ermitajului. Denumirea a fost propusă de descoperitor, la recomandarea [[Institutului de Astronomie Teoretică]]. ==Legături externe== {{Portal|Sistemul Solar}} * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869 4869 Piotrovsky] în [[Jet Propulsion Laboratory|JPL]] Small-Body Database * [http://www.minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869 4869 Piotrovsky] în baza de date a [[Minor Planet Center]] * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869;orb=1;cov=0#orb Diagrama orbitei asteroidului 4869 Piotrovsky] ([[Jet Propulsion Laboratory|JPL]]) {{Ciot-asteroid}} {{NavigatorPlaneteMinore| |{{Listă de la Wikidata|P155}}|{{Listă de la Wikidata|P156}}| }} {{Asteroizi}} {{Mici corpuri cerești din Sistemul Solar}} {{DEFAULTSORT:Piotrovsky}} [[Categorie:Obiecte astronomice descoperite în 1989]] [[Categorie:Centura de asteroizi]] 13puqcxodhoabq5us43ug5lq40bmzx9 17024995 17024570 2025-06-11T08:52:57Z Astuteowl 654434 Editarea 2 17024995 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Astru |nume = 4869 Piotrovsky |imagine = {{#property:P18}} |descriere imagine = |nume_alternativ = {{#property:P490}} |numit_după = {{#invoke:Wikidata|getValue|P138}} |categorie_PM = [[Centura de asteroizi]] |număr_în_nume = 4869 |nume_fără_număr = Piotrovsky |generale={{Infocaseta astru generale |descoperire = [[26 octombrie]] [[1989]] |descoperit de = [[Nikolai Cernîh]] }} |orbită={{Infocaseta orbită |tip = planetă<!--este planetă minoră sau asteroid, dar se completează 'planetă' pentru ca să apară în infocasetă câmpurile 'Distanța la periheliu' și 'Distanța la afeliu'--> |semiaxa mare = 2,2350 [[Unitate astronomică|ua]] |excentricitate = 0,1735 |distanță periheliu = 1,8470 [[Unitate astronomică|ua]] |distanță afeliu = 2,6229 [[Unitate astronomică|ua]] |perioadă sinodică = 3 [[an]]i, 125 de [[zi]]le, 10 [[oră|ore]] |perioadă siderală = |viteză medie = 19,92 km/s |înclinare ecliptică = |înclinare ecuator = |longitudine ascendent = |argument periheliu = |anomalie medie = }} |date fizice={{Infocaseta astru fizice |rază medie = |diametru = |suprafață = |volum = |masă = |densitate medie = |accelerație gravitațională = |viteză de eliberare = |perioadă siderală = |înclinare orbită = 3,54° |ascensie dreaptă pol = |declinație pol = |albedo = |temperatură = |presiune = |magnitudine_aparentă = |magnitudine_absolută = 13,3 |tip_spectral = |diametru_unghiular = }} }} '''4869''' Piotrovsky este un [[asteroid]] din [[centura de asteroizi|centura principală]], descoperit pe [[26 octombrie]] [[1989]] de [[Nikolai Cernîh]] la [[Observatorul Astrofizic din Crimeea]], iar la 22 februarie [[1997]] a fost numit în onoarea arheologului [[Boris Piotrovski|Boris Piotrovsky]] și a orientalistului [[Mihail Piotrovsky]]<ref>{{Citation|last=Шахаева|first=Ф.М.|title=Сущность годыи принципы годагосударственной бытьслужбы года в органах прав принудительного июля исполнения штат Российской года Федерации|date=2022-07-22|url=https://doi.org/10.34755/irok.2022.93.69.062|work=Вопросы устойчивого развития общества|issue=8|doi=10.34755/irok.2022.93.69.062|issn=2713-0126|access-date=2025-06-10}}</ref><ref name=":0">{{Citat web|url=https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D1%83%D0%B6%D0%B5%D0%B1%D0%BD%D0%B0%D1%8F:%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%87%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%BA%D0%BD%D0%B8%D0%B3/9783642297175|titlu=Источники книг — Википедия|publisher=ru.wikipedia.org|accessdate=2025-06-10|limbă=ru}}</ref> == Descoperire și denumire == '''(4869) Piotrovsky''' A fost descoperit la 26 octombrie 1989 la Nauchnîi de către N. S. Cernîh. A fost denumit în memoria arheologului remarcabil [[Boris Piotrovski|Boris Borisovici Piotrovsky]] (1908–1990), care a condus mulți ani [[Muzeul Ermitaj|Ermitajul]] din [[Sankt Petersburg]]. Numele a fost acordat și în onoarea fiului său, [[Mihail Borisovici Piotrovsky]] (n. 1944), un orientalist renumit, care l-a succedat pe tatăl său în funcția de director al Ermitajului. Denumirea a fost propusă de descoperitor, la recomandarea [[Institutului de Astronomie Teoretică]].<ref>{{Citat web|url=https://ssd.jpl.nasa.gov/tools/sbdb_lookup.html#/?sstr=4869&view=D|titlu=Small-Body Database Lookup|publisher=ssd.jpl.nasa.gov|accessdate=2025-06-11|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869|titlu=IAU Minor Planet Center|publisher=www.minorplanetcenter.net|accessdate=2025-06-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.minorplanetcenter.net/cgi-bin/showcitation.cgi?num=004869|titlu=Citation for (4869)|publisher=www.minorplanetcenter.net|accessdate=2025-06-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://iaaras.ru/dept/lsbss/mpc/#q=4869|titlu=Каталог малых тел · ИПА РАН|publisher=iaaras.ru|accessdate=2025-06-11|limbă=ru}}</ref><ref>{{Citation|title=(4869) Пиотровский|date=2024-10-08|url=https://ru.wikipedia.org/w/index.php?title=(4869)_%D0%9F%D0%B8%D0%BE%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9&oldid=140656848|work=Википедия|language=ru|access-date=2025-06-11}}</ref><ref name=":0" /> == Caracteristici fizice == Asteroidul aparține '''[[Asteroid de tip S|clasei taxonomice S]]'''. Conform observațiilor realizate în '''[[Spectru vizibil|spectrul vizibil]] și în [[Infraroșu|infraroșul apropiat]]''' de către [[Telescop spațial|telescopul spațial]] '''[[NEOWISE]]''', diametrul asteroidului a fost estimat inițial la '''6,467 ± 0,044 km'''<ref name=":1">{{Citation|last=Mainzer|first=A.|title=NEOWISE STUDIES OF SPECTROPHOTOMETRICALLY CLASSIFIED ASTEROIDS: PRELIMINARY RESULTS|date=2011-10|url=https://dx.doi.org/10.1088/0004-637X/741/2/90|work=The Astrophysical Journal|volume=741|issue=2|pages=90|language=en|doi=10.1088/0004-637X/741/2/90|issn=0004-637X|access-date=2025-06-11|last2=Grav|first2=T.|last3=Masiero|first3=J.|last4=Hand|first4=E.|last5=Bauer|first5=J.|last6=Tholen|first6=D.|last7=McMillan|first7=R. S.|last8=Spahr|first8=T.|last9=Cutri|first9=R. M.}}</ref>, ulterior la '''5,44 ± 1,02 km'''<ref name=":2">{{Citation|last=Nugent|first=C. R.|title=NEOWISE REACTIVATION MISSION YEAR TWO: ASTEROID DIAMETERS AND ALBEDOS|date=2016-08-19|url=https://validate.perfdrive.com/fb803c746e9148689b3984a31fccd902/?ssa=b76853b3-e997-4ad1-8420-c5d4e2a243d2&ssb=81643233811&ssc=https%3A%2F%2Fiopscience.iop.org%2Farticle%2F10.3847%2F0004-6256%2F152%2F3%2F63&ssi=c44b1437-cnvj-4755-a4a9-4557dd28e52b&ssk=botmanager_support@radware.com&ssm=11466320170246239104619654462293&ssn=2e1abf0d4aa711d08d7e266ad9a3b9d0df4dbd7c4415-29e8-42f5-9fc3c4&sso=e6da0bad-bb9a4e7fdc9eb8997383e019296d2ddded17164e5ead7faa&ssp=30722640971749633921174961913128692&ssq=86489613185392927005231853504876732587444&ssr=MjA4LjgwLjE1NS4xMTg=&sst=Mozilla/5.0 (Macintosh; Intel Mac OS X 10_15_7) AppleWebKit/537.36 (KHTML, like Gecko) Chrome/110.0.0.0 Safari/537.36 Citoid/WMF (mailto:noc@wikimedia.org)&ssu=&ssv=&ssw=&ssx=eyJfX3V6bWYiOiI3ZjYwMDBlYWM1ZmU2OS1lMGZlLTRiNzctODQxMC1mNTViZGMyMWZjMjIxNzQ5NjMxODUzNDE5MC04MDRkOTZlYjJjMDg4ZjlmMTAiLCJ1em14IjoiN2Y5MDAwMjMxZjFhODktMWVmOS00ZGNhLWE1Y2MtYTUzZTI4MzQ2OGJjMS0xNzQ5NjMxODUzNDE5MC1jZmJlNzcwZjNhNGY1ZmIxMTAiLCJyZCI6ImlvcC5vcmcifQ==|work=The Astronomical Journal|volume=152|issue=3|pages=63|doi=10.3847/0004-6256/152/3/63|issn=0004-6256|access-date=2025-06-11|last2=Mainzer|first2=A.|last3=Bauer|first3=J.|last4=Cutri|first4=R. M.|last5=Kramer|first5=E. A.|last6=Grav|first6=T.|last7=Masiero|first7=J.|last8=Sonnett|first8=S.|last9=Wright|first9=E. L.}}</ref>, și apoi la '''6,278 ± 0,128 km'''<ref name=":3">{{Citation|title=NEOWISE Diameters and Albedos Bundle V2.0 {{!}} PDS SBN Asteroid/Dust Subnode|url=https://sbn.psi.edu/pds/resource/doi/neowise_2.0.html|language=en|doi=10.26033/18s3-2z54|access-date=2025-06-11}}</ref>. Conform acelorași surse, '''albedo-ul''' (reflectivitatea suprafeței) a fost evaluat la valori de: * '''0,2025 ± 0,0376'''<ref name=":1" />, * '''0,26 ± 0,10'''<ref name=":2" />, * și '''0,215 ± 0,030'''<ref name=":3" />. == Orbită == [[Fișier:004869 Piotrovsky - orbit-viewer-snapshot.png|miniatura|948x948px|'''Orbita asteroidului Piotrovsky și poziția sa în Sistemul Solar''']] ==Legături externe== {{Portal|Sistemul Solar}} * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869 4869 Piotrovsky] în [[Jet Propulsion Laboratory|JPL]] Small-Body Database * [http://www.minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869 4869 Piotrovsky] în baza de date a [[Minor Planet Center]] * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869;orb=1;cov=0#orb Diagrama orbitei asteroidului 4869 Piotrovsky] ([[Jet Propulsion Laboratory|JPL]]) {{Ciot-asteroid}} == Referințe == <references /> {{NavigatorPlaneteMinore| |{{Listă de la Wikidata|P155}}|{{Listă de la Wikidata|P156}}| }} {{Asteroizi}} {{Mici corpuri cerești din Sistemul Solar}} {{DEFAULTSORT:Piotrovsky}} [[Categorie:Obiecte astronomice descoperite în 1989]] [[Categorie:Centura de asteroizi]] 2rllafmee1ojjcxsknklp96ghokqhv8 17025051 17024995 2025-06-11T09:29:13Z Astuteowl 654434 Editarea 3 17025051 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Astru |nume = 4869 Piotrovsky |imagine = {{#property:P18}} |descriere imagine = |nume_alternativ = {{#property:P490}} |numit_după = {{#invoke:Wikidata|getValue|P138}} |categorie_PM = [[Centura de asteroizi]] |număr_în_nume = 4869 |nume_fără_număr = Piotrovsky |generale={{Infocaseta astru generale |descoperire = [[26 octombrie]] [[1989]] |descoperit de = [[Nikolai Cernîh]] }} |orbită={{Infocaseta orbită |tip = planetă<!--este planetă minoră sau asteroid, dar se completează 'planetă' pentru ca să apară în infocasetă câmpurile 'Distanța la periheliu' și 'Distanța la afeliu'--> |semiaxa mare = 2,2350 [[Unitate astronomică|ua]] |excentricitate = 0,1735 |distanță periheliu = 1,8470 [[Unitate astronomică|ua]] |distanță afeliu = 2,6229 [[Unitate astronomică|ua]] |perioadă sinodică = 3 [[an]]i, 125 de [[zi]]le, 10 [[oră|ore]] |perioadă siderală = |viteză medie = 19,92 km/s |înclinare ecliptică = |înclinare ecuator = |longitudine ascendent = |argument periheliu = |anomalie medie = }} |date fizice={{Infocaseta astru fizice |rază medie = |diametru = |suprafață = |volum = |masă = |densitate medie = |accelerație gravitațională = |viteză de eliberare = |perioadă siderală = |înclinare orbită = 3,54° |ascensie dreaptă pol = |declinație pol = |albedo = |temperatură = |presiune = |magnitudine_aparentă = |magnitudine_absolută = 13,3 |tip_spectral = |diametru_unghiular = }} }} '''4869''' Piotrovsky este un [[asteroid]] din [[centura de asteroizi|centura principală]], descoperit pe [[26 octombrie]] [[1989]] de [[Nikolai Cernîh]] la [[Observatorul Astrofizic din Crimeea]], iar la 22 februarie [[1997]] a fost numit în onoarea arheologului [[Boris Piotrovski|Boris Piotrovsky]] și a orientalistului [[Mihail Piotrovsky]]<ref>{{Citation|last=Шахаева|first=Ф.М.|title=Сущность годыи принципы годагосударственной бытьслужбы года в органах прав принудительного июля исполнения штат Российской года Федерации|date=2022-07-22|url=https://doi.org/10.34755/irok.2022.93.69.062|work=Вопросы устойчивого развития общества|issue=8|doi=10.34755/irok.2022.93.69.062|issn=2713-0126|access-date=2025-06-10}}</ref><ref name=":0">{{Citat web|url=https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D1%83%D0%B6%D0%B5%D0%B1%D0%BD%D0%B0%D1%8F:%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%87%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%BA%D0%BD%D0%B8%D0%B3/9783642297175|titlu=Источники книг — Википедия|publisher=ru.wikipedia.org|accessdate=2025-06-10|limbă=ru}}</ref> == Descoperire și denumire == '''(4869) Piotrovsky''' A fost descoperit la 26 octombrie 1989 la Nauchnîi de către N. S. Cernîh. A fost denumit în memoria arheologului remarcabil [[Boris Piotrovski|Boris Borisovici Piotrovsky]] (1908–1990), care a condus mulți ani [[Muzeul Ermitaj|Ermitajul]] din [[Sankt Petersburg]]. Numele a fost acordat și în onoarea fiului său, [[Mihail Borisovici Piotrovsky]] (n. 1944), un orientalist renumit, care l-a succedat pe tatăl său în funcția de director al Ermitajului. Denumirea a fost propusă de descoperitor, la recomandarea [[Institutului de Astronomie Teoretică]].<ref>{{Citat web|url=https://ssd.jpl.nasa.gov/tools/sbdb_lookup.html#/?sstr=4869&view=D|titlu=Small-Body Database Lookup|publisher=ssd.jpl.nasa.gov|accessdate=2025-06-11|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869|titlu=IAU Minor Planet Center|publisher=www.minorplanetcenter.net|accessdate=2025-06-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.minorplanetcenter.net/cgi-bin/showcitation.cgi?num=004869|titlu=Citation for (4869)|publisher=www.minorplanetcenter.net|accessdate=2025-06-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://iaaras.ru/dept/lsbss/mpc/#q=4869|titlu=Каталог малых тел · ИПА РАН|publisher=iaaras.ru|accessdate=2025-06-11|limbă=ru}}</ref><ref>{{Citation|title=(4869) Пиотровский|date=2024-10-08|url=https://ru.wikipedia.org/w/index.php?title=(4869)_%D0%9F%D0%B8%D0%BE%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9&oldid=140656848|work=Википедия|language=ru|access-date=2025-06-11}}</ref><ref name=":0" /> == Caracteristici fizice == Asteroidul aparține '''[[Asteroid de tip S|clasei taxonomice S]]'''. Conform observațiilor realizate în '''[[Spectru vizibil|spectrul vizibil]] și în [[Infraroșu|infraroșul apropiat]]''' de către [[Telescop spațial|telescopul spațial]] '''[[NEOWISE]]''', diametrul asteroidului a fost estimat inițial la '''6,467 ± 0,044 km'''<ref name=":1">{{Citation|last=Mainzer|first=A.|title=NEOWISE STUDIES OF SPECTROPHOTOMETRICALLY CLASSIFIED ASTEROIDS: PRELIMINARY RESULTS|date=2011-10|url=https://dx.doi.org/10.1088/0004-637X/741/2/90|work=The Astrophysical Journal|volume=741|issue=2|pages=90|language=en|doi=10.1088/0004-637X/741/2/90|issn=0004-637X|access-date=2025-06-11|last2=Grav|first2=T.|last3=Masiero|first3=J.|last4=Hand|first4=E.|last5=Bauer|first5=J.|last6=Tholen|first6=D.|last7=McMillan|first7=R. S.|last8=Spahr|first8=T.|last9=Cutri|first9=R. M.}}</ref>, ulterior la '''5,44 ± 1,02 km'''<ref name=":2">{{Citation|last=Nugent|first=C. R.|title=NEOWISE REACTIVATION MISSION YEAR TWO: ASTEROID DIAMETERS AND ALBEDOS|date=2016-08-19|url=https://validate.perfdrive.com/fb803c746e9148689b3984a31fccd902/?ssa=b76853b3-e997-4ad1-8420-c5d4e2a243d2&ssb=81643233811&ssc=https%3A%2F%2Fiopscience.iop.org%2Farticle%2F10.3847%2F0004-6256%2F152%2F3%2F63&ssi=c44b1437-cnvj-4755-a4a9-4557dd28e52b&ssk=botmanager_support@radware.com&ssm=11466320170246239104619654462293&ssn=2e1abf0d4aa711d08d7e266ad9a3b9d0df4dbd7c4415-29e8-42f5-9fc3c4&sso=e6da0bad-bb9a4e7fdc9eb8997383e019296d2ddded17164e5ead7faa&ssp=30722640971749633921174961913128692&ssq=86489613185392927005231853504876732587444&ssr=MjA4LjgwLjE1NS4xMTg=&sst=Mozilla/5.0 (Macintosh; Intel Mac OS X 10_15_7) AppleWebKit/537.36 (KHTML, like Gecko) Chrome/110.0.0.0 Safari/537.36 Citoid/WMF (mailto:noc@wikimedia.org)&ssu=&ssv=&ssw=&ssx=eyJfX3V6bWYiOiI3ZjYwMDBlYWM1ZmU2OS1lMGZlLTRiNzctODQxMC1mNTViZGMyMWZjMjIxNzQ5NjMxODUzNDE5MC04MDRkOTZlYjJjMDg4ZjlmMTAiLCJ1em14IjoiN2Y5MDAwMjMxZjFhODktMWVmOS00ZGNhLWE1Y2MtYTUzZTI4MzQ2OGJjMS0xNzQ5NjMxODUzNDE5MC1jZmJlNzcwZjNhNGY1ZmIxMTAiLCJyZCI6ImlvcC5vcmcifQ==|work=The Astronomical Journal|volume=152|issue=3|pages=63|doi=10.3847/0004-6256/152/3/63|issn=0004-6256|access-date=2025-06-11|last2=Mainzer|first2=A.|last3=Bauer|first3=J.|last4=Cutri|first4=R. M.|last5=Kramer|first5=E. A.|last6=Grav|first6=T.|last7=Masiero|first7=J.|last8=Sonnett|first8=S.|last9=Wright|first9=E. L.}}</ref>, și apoi la '''6,278 ± 0,128 km'''<ref name=":3">{{Citation|title=NEOWISE Diameters and Albedos Bundle V2.0 {{!}} PDS SBN Asteroid/Dust Subnode|url=https://sbn.psi.edu/pds/resource/doi/neowise_2.0.html|language=en|doi=10.26033/18s3-2z54|access-date=2025-06-11}}</ref>. Conform acelorași surse, '''albedo-ul''' (reflectivitatea suprafeței) a fost evaluat la valori de: * '''0,2025 ± 0,0376'''<ref name=":1" />, * '''0,26 ± 0,10'''<ref name=":2" />, * și '''0,215 ± 0,030'''<ref name=":3" />. == Orbită == === Date === {| class="wikitable mw-collapsible" |+Listă Date !'''epoca''' |2025-05-05.0 |- !epoca JD |2460800.5 |- !'''data perihelionului''' |2022-08-03.70983 |- !perihelion JD |2459795.20983 |- !argumentul perihelionului (°) |217.49645 |- !nod ascendent (°) |96.22153 |- !înclinație (°) |3.54663 |- !excentricitate |0.1745098 |- !distanța perihelionului (UA) |1.8447087 |- !'''Tisserand față de Jupiter''' |3.6 |- !ΔV față de Pământ (km/s) |8.4 |- !semiaxa majoră (UA) |2.2346828 |- !anomalie medie (°) |296.60037 |- !mișcare medie zilnică (°/zi) |0.29503960 |- !distanța afeliului (UA) |2.625 |- !perioadă (ani) |3.34 |- !'''vector P [x]''' |0.68995035 |- !'''vector P [y]''' | -0.64824782 |- !'''vector P [z]''' | -0.32209204 |- !vector Q [x] |0.72123969 |- !vector Q [y] |0.65345216 |- !'''vector Q [z]''' |0.22981207 |- !'''mărime absolută''' |13.22 |- !panta fazei |0.15 |- !'''incertitudine''' |0 |- !referință |E2025-L46 |- !'''observații utilizate''' |4635 |- !opoziții |29 |- !lungime arc (zile) |25578 |- !prima opoziție utilizată |1955 |- !ultima opoziție utilizată |2025 |- !rezidual rms (arc-secunde) |0.68 |- !indicator grosier al perturbatorilor |M-v |- !indicator precis al perturbatorilor |003Ek |- !data primei observații utilizate |1955-05-27.0 |- !'''data ultimei observații utilizate''' |2025-06-05.0 |- !nume computer |MPCLINUX |} ==== '''Distanțele minime de intersecție a orbitei (în UA)''' ==== pentru epoca orbitei: 2460800.5, referință: E2025-L46 {| class="wikitable" !Planetă !Distanța |- |Mercur |1.41386 |- |Venus |1.11657 |- |Pământ |0.83217 |- |Marte |0.44778 |- |Jupiter |2.63024 |- |Saturn |6.46682 |- |Uranus |15.8271 |- |Neptun |27.4117 |} [https://minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869 Sursă] === Orbită Grafică === [[Fișier:004869 Piotrovsky - orbit-viewer-snapshot.png|miniatura|948x948px|'''Orbita asteroidului Piotrovsky și poziția sa în Sistemul Solar''']] ==Legături externe== {{Portal|Sistemul Solar}} * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869 4869 Piotrovsky] în [[Jet Propulsion Laboratory|JPL]] Small-Body Database * [http://www.minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869 4869 Piotrovsky] în baza de date a [[Minor Planet Center]] * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869;orb=1;cov=0#orb Diagrama orbitei asteroidului 4869 Piotrovsky] ([[Jet Propulsion Laboratory|JPL]]) {{Ciot-asteroid}} == Referințe == <references /> {{NavigatorPlaneteMinore| |{{Listă de la Wikidata|P155}}|{{Listă de la Wikidata|P156}}| }} {{Asteroizi}} {{Mici corpuri cerești din Sistemul Solar}} {{DEFAULTSORT:Piotrovsky}} [[Categorie:Obiecte astronomice descoperite în 1989]] [[Categorie:Centura de asteroizi]] 6jnuopgwkg65dufu4ddl5smz8vomj8b 17025055 17025051 2025-06-11T09:30:06Z Astuteowl 654434 Minor edit 17025055 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Astru |nume = 4869 Piotrovsky |imagine = {{#property:P18}} |descriere imagine = |nume_alternativ = {{#property:P490}} |numit_după = {{#invoke:Wikidata|getValue|P138}} |categorie_PM = [[Centura de asteroizi]] |număr_în_nume = 4869 |nume_fără_număr = Piotrovsky |generale={{Infocaseta astru generale |descoperire = [[26 octombrie]] [[1989]] |descoperit de = [[Nikolai Cernîh]] }} |orbită={{Infocaseta orbită |tip = planetă<!--este planetă minoră sau asteroid, dar se completează 'planetă' pentru ca să apară în infocasetă câmpurile 'Distanța la periheliu' și 'Distanța la afeliu'--> |semiaxa mare = 2,2350 [[Unitate astronomică|ua]] |excentricitate = 0,1735 |distanță periheliu = 1,8470 [[Unitate astronomică|ua]] |distanță afeliu = 2,6229 [[Unitate astronomică|ua]] |perioadă sinodică = 3 [[an]]i, 125 de [[zi]]le, 10 [[oră|ore]] |perioadă siderală = |viteză medie = 19,92 km/s |înclinare ecliptică = |înclinare ecuator = |longitudine ascendent = |argument periheliu = |anomalie medie = }} |date fizice={{Infocaseta astru fizice |rază medie = |diametru = |suprafață = |volum = |masă = |densitate medie = |accelerație gravitațională = |viteză de eliberare = |perioadă siderală = |înclinare orbită = 3,54° |ascensie dreaptă pol = |declinație pol = |albedo = |temperatură = |presiune = |magnitudine_aparentă = |magnitudine_absolută = 13,3 |tip_spectral = |diametru_unghiular = }} }} '''4869''' Piotrovsky este un [[asteroid]] din [[centura de asteroizi|centura principală]], descoperit pe [[26 octombrie]] [[1989]] de [[Nikolai Cernîh]] la [[Observatorul Astrofizic din Crimeea]], iar la 22 februarie [[1997]] a fost numit în onoarea arheologului [[Boris Piotrovski|Boris Piotrovsky]] și a orientalistului [[Mihail Piotrovsky]]<ref>{{Citation|last=Шахаева|first=Ф.М.|title=Сущность годыи принципы годагосударственной бытьслужбы года в органах прав принудительного июля исполнения штат Российской года Федерации|date=2022-07-22|url=https://doi.org/10.34755/irok.2022.93.69.062|work=Вопросы устойчивого развития общества|issue=8|doi=10.34755/irok.2022.93.69.062|issn=2713-0126|access-date=2025-06-10}}</ref><ref name=":0">{{Citat web|url=https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D1%83%D0%B6%D0%B5%D0%B1%D0%BD%D0%B0%D1%8F:%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%87%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%BA%D0%BD%D0%B8%D0%B3/9783642297175|titlu=Источники книг — Википедия|publisher=ru.wikipedia.org|accessdate=2025-06-10|limbă=ru}}</ref> == Descoperire și denumire == '''(4869) Piotrovsky''' A fost descoperit la 26 octombrie 1989 la Nauchnîi de către N. S. Cernîh. A fost denumit în memoria arheologului remarcabil [[Boris Piotrovski|Boris Borisovici Piotrovsky]] (1908–1990), care a condus mulți ani [[Muzeul Ermitaj|Ermitajul]] din [[Sankt Petersburg]]. Numele a fost acordat și în onoarea fiului său, [[Mihail Borisovici Piotrovsky]] (n. 1944), un orientalist renumit, care l-a succedat pe tatăl său în funcția de director al Ermitajului. Denumirea a fost propusă de descoperitor, la recomandarea [[Institutului de Astronomie Teoretică]].<ref>{{Citat web|url=https://ssd.jpl.nasa.gov/tools/sbdb_lookup.html#/?sstr=4869&view=D|titlu=Small-Body Database Lookup|publisher=ssd.jpl.nasa.gov|accessdate=2025-06-11|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869|titlu=IAU Minor Planet Center|publisher=www.minorplanetcenter.net|accessdate=2025-06-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.minorplanetcenter.net/cgi-bin/showcitation.cgi?num=004869|titlu=Citation for (4869)|publisher=www.minorplanetcenter.net|accessdate=2025-06-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://iaaras.ru/dept/lsbss/mpc/#q=4869|titlu=Каталог малых тел · ИПА РАН|publisher=iaaras.ru|accessdate=2025-06-11|limbă=ru}}</ref><ref>{{Citation|title=(4869) Пиотровский|date=2024-10-08|url=https://ru.wikipedia.org/w/index.php?title=(4869)_%D0%9F%D0%B8%D0%BE%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9&oldid=140656848|work=Википедия|language=ru|access-date=2025-06-11}}</ref><ref name=":0" /> == Caracteristici fizice == Asteroidul aparține '''[[Asteroid de tip S|clasei taxonomice S]]'''. Conform observațiilor realizate în '''[[Spectru vizibil|spectrul vizibil]] și în [[Infraroșu|infraroșul apropiat]]''' de către [[Telescop spațial|telescopul spațial]] '''[[NEOWISE]]''', diametrul asteroidului a fost estimat inițial la '''6,467 ± 0,044 km'''<ref name=":1">{{Citation|last=Mainzer|first=A.|title=NEOWISE STUDIES OF SPECTROPHOTOMETRICALLY CLASSIFIED ASTEROIDS: PRELIMINARY RESULTS|date=2011-10|url=https://dx.doi.org/10.1088/0004-637X/741/2/90|work=The Astrophysical Journal|volume=741|issue=2|pages=90|language=en|doi=10.1088/0004-637X/741/2/90|issn=0004-637X|access-date=2025-06-11|last2=Grav|first2=T.|last3=Masiero|first3=J.|last4=Hand|first4=E.|last5=Bauer|first5=J.|last6=Tholen|first6=D.|last7=McMillan|first7=R. S.|last8=Spahr|first8=T.|last9=Cutri|first9=R. M.}}</ref>, ulterior la '''5,44 ± 1,02 km'''<ref name=":2">{{Citation|last=Nugent|first=C. R.|title=NEOWISE REACTIVATION MISSION YEAR TWO: ASTEROID DIAMETERS AND ALBEDOS|date=2016-08-19|url=https://validate.perfdrive.com/fb803c746e9148689b3984a31fccd902/?ssa=b76853b3-e997-4ad1-8420-c5d4e2a243d2&ssb=81643233811&ssc=https%3A%2F%2Fiopscience.iop.org%2Farticle%2F10.3847%2F0004-6256%2F152%2F3%2F63&ssi=c44b1437-cnvj-4755-a4a9-4557dd28e52b&ssk=botmanager_support@radware.com&ssm=11466320170246239104619654462293&ssn=2e1abf0d4aa711d08d7e266ad9a3b9d0df4dbd7c4415-29e8-42f5-9fc3c4&sso=e6da0bad-bb9a4e7fdc9eb8997383e019296d2ddded17164e5ead7faa&ssp=30722640971749633921174961913128692&ssq=86489613185392927005231853504876732587444&ssr=MjA4LjgwLjE1NS4xMTg=&sst=Mozilla/5.0 (Macintosh; Intel Mac OS X 10_15_7) AppleWebKit/537.36 (KHTML, like Gecko) Chrome/110.0.0.0 Safari/537.36 Citoid/WMF (mailto:noc@wikimedia.org)&ssu=&ssv=&ssw=&ssx=eyJfX3V6bWYiOiI3ZjYwMDBlYWM1ZmU2OS1lMGZlLTRiNzctODQxMC1mNTViZGMyMWZjMjIxNzQ5NjMxODUzNDE5MC04MDRkOTZlYjJjMDg4ZjlmMTAiLCJ1em14IjoiN2Y5MDAwMjMxZjFhODktMWVmOS00ZGNhLWE1Y2MtYTUzZTI4MzQ2OGJjMS0xNzQ5NjMxODUzNDE5MC1jZmJlNzcwZjNhNGY1ZmIxMTAiLCJyZCI6ImlvcC5vcmcifQ==|work=The Astronomical Journal|volume=152|issue=3|pages=63|doi=10.3847/0004-6256/152/3/63|issn=0004-6256|access-date=2025-06-11|last2=Mainzer|first2=A.|last3=Bauer|first3=J.|last4=Cutri|first4=R. M.|last5=Kramer|first5=E. A.|last6=Grav|first6=T.|last7=Masiero|first7=J.|last8=Sonnett|first8=S.|last9=Wright|first9=E. L.}}</ref>, și apoi la '''6,278 ± 0,128 km'''<ref name=":3">{{Citation|title=NEOWISE Diameters and Albedos Bundle V2.0 {{!}} PDS SBN Asteroid/Dust Subnode|url=https://sbn.psi.edu/pds/resource/doi/neowise_2.0.html|language=en|doi=10.26033/18s3-2z54|access-date=2025-06-11}}</ref>. Conform acelorași surse, '''albedo-ul''' (reflectivitatea suprafeței) a fost evaluat la valori de: * '''0,2025 ± 0,0376'''<ref name=":1" />, * '''0,26 ± 0,10'''<ref name=":2" />, * și '''0,215 ± 0,030'''<ref name=":3" />. == Orbită == === Date === {| class="wikitable mw-collapsible" |+Listă Date !'''epoca''' |2025-05-05.0 |- !epoca JD |2460800.5 |- !'''data perihelionului''' |2022-08-03.70983 |- !perihelion JD |2459795.20983 |- !argumentul perihelionului (°) |217.49645 |- !nod ascendent (°) |96.22153 |- !înclinație (°) |3.54663 |- !excentricitate |0.1745098 |- !distanța perihelionului (UA) |1.8447087 |- !'''Tisserand față de Jupiter''' |3.6 |- !ΔV față de Pământ (km/s) |8.4 |- !semiaxa majoră (UA) |2.2346828 |- !anomalie medie (°) |296.60037 |- !mișcare medie zilnică (°/zi) |0.29503960 |- !distanța afeliului (UA) |2.625 |- !perioadă (ani) |3.34 |- !'''vector P [x]''' |0.68995035 |- !'''vector P [y]''' | -0.64824782 |- !'''vector P [z]''' | -0.32209204 |- !vector Q [x] |0.72123969 |- !vector Q [y] |0.65345216 |- !'''vector Q [z]''' |0.22981207 |- !'''mărime absolută''' |13.22 |- !panta fazei |0.15 |- !'''incertitudine''' |0 |- !referință |E2025-L46 |- !'''observații utilizate''' |4635 |- !opoziții |29 |- !lungime arc (zile) |25578 |- !prima opoziție utilizată |1955 |- !ultima opoziție utilizată |2025 |- !rezidual rms (arc-secunde) |0.68 |- !indicator grosier al perturbatorilor |M-v |- !indicator precis al perturbatorilor |003Ek |- !data primei observații utilizate |1955-05-27.0 |- !'''data ultimei observații utilizate''' |2025-06-05.0 |- !nume computer |MPCLINUX |} ==== '''Distanțele minime de intersecție a orbitei (în UA)''' ==== pentru epoca orbitei: 2460800.5, referință: E2025-L46 {| class="wikitable" !Planetă !Distanța |- |Mercur |1.41386 |- |Venus |1.11657 |- |Pământ |0.83217 |- |Marte |0.44778 |- |Jupiter |2.63024 |- |Saturn |6.46682 |- |Uranus |15.8271 |- |Neptun |27.4117 |} [https://minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869 Sursă] === Orbită Grafică === [[Fișier:004869 Piotrovsky - orbit-viewer-snapshot.png|miniatura|953x953px|'''Orbita asteroidului Piotrovsky și poziția sa în Sistemul Solar''']] ==Legături externe== {{Portal|Sistemul Solar}} * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869 4869 Piotrovsky] în [[Jet Propulsion Laboratory|JPL]] Small-Body Database * [http://www.minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869 4869 Piotrovsky] în baza de date a [[Minor Planet Center]] * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869;orb=1;cov=0#orb Diagrama orbitei asteroidului 4869 Piotrovsky] ([[Jet Propulsion Laboratory|JPL]]) {{Ciot-asteroid}} == Referințe == <references /> {{NavigatorPlaneteMinore| |{{Listă de la Wikidata|P155}}|{{Listă de la Wikidata|P156}}| }} {{Asteroizi}} {{Mici corpuri cerești din Sistemul Solar}} {{DEFAULTSORT:Piotrovsky}} [[Categorie:Obiecte astronomice descoperite în 1989]] [[Categorie:Centura de asteroizi]] 54e7atdi12fypm9ss7z3yrfaqwltoht 17025056 17025055 2025-06-11T09:31:17Z Astuteowl 654434 17025056 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Astru |nume = 4869 Piotrovsky |imagine = {{#property:P18}} |descriere imagine = |nume_alternativ = {{#property:P490}} |numit_după = {{#invoke:Wikidata|getValue|P138}} |categorie_PM = [[Centura de asteroizi]] |număr_în_nume = 4869 |nume_fără_număr = Piotrovsky |generale={{Infocaseta astru generale |descoperire = [[26 octombrie]] [[1989]] |descoperit de = [[Nikolai Cernîh]] }} |orbită={{Infocaseta orbită |tip = planetă<!--este planetă minoră sau asteroid, dar se completează 'planetă' pentru ca să apară în infocasetă câmpurile 'Distanța la periheliu' și 'Distanța la afeliu'--> |semiaxa mare = 2,2350 [[Unitate astronomică|ua]] |excentricitate = 0,1735 |distanță periheliu = 1,8470 [[Unitate astronomică|ua]] |distanță afeliu = 2,6229 [[Unitate astronomică|ua]] |perioadă sinodică = 3 [[an]]i, 125 de [[zi]]le, 10 [[oră|ore]] |perioadă siderală = |viteză medie = 19,92 km/s |înclinare ecliptică = |înclinare ecuator = |longitudine ascendent = |argument periheliu = |anomalie medie = }} |date fizice={{Infocaseta astru fizice |rază medie = |diametru = |suprafață = |volum = |masă = |densitate medie = |accelerație gravitațională = |viteză de eliberare = |perioadă siderală = |înclinare orbită = 3,54° |ascensie dreaptă pol = |declinație pol = |albedo = |temperatură = |presiune = |magnitudine_aparentă = |magnitudine_absolută = 13,3 |tip_spectral = |diametru_unghiular = }} }} '''4869''' Piotrovsky este un [[asteroid]] din [[centura de asteroizi|centura principală]], descoperit pe [[26 octombrie]] [[1989]] de [[Nikolai Cernîh]] la [[Observatorul Astrofizic din Crimeea]], iar la 22 februarie [[1997]] a fost numit în onoarea arheologului [[Boris Piotrovski|Boris Piotrovsky]] și a orientalistului [[Mihail Piotrovsky]]<ref>{{Citation|last=Шахаева|first=Ф.М.|title=Сущность годыи принципы годагосударственной бытьслужбы года в органах прав принудительного июля исполнения штат Российской года Федерации|date=2022-07-22|url=https://doi.org/10.34755/irok.2022.93.69.062|work=Вопросы устойчивого развития общества|issue=8|doi=10.34755/irok.2022.93.69.062|issn=2713-0126|access-date=2025-06-10}}</ref><ref name=":0">{{Citat web|url=https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D0%BB%D1%83%D0%B6%D0%B5%D0%B1%D0%BD%D0%B0%D1%8F:%D0%98%D1%81%D1%82%D0%BE%D1%87%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8_%D0%BA%D0%BD%D0%B8%D0%B3/9783642297175|titlu=Источники книг — Википедия|publisher=ru.wikipedia.org|accessdate=2025-06-10|limbă=ru}}</ref> == Descoperire și denumire == '''(4869) Piotrovsky''' A fost descoperit la 26 octombrie 1989 la Nauchnîi de către N. S. Cernîh. A fost denumit în memoria arheologului remarcabil [[Boris Piotrovski|Boris Borisovici Piotrovsky]] (1908–1990), care a condus mulți ani [[Muzeul Ermitaj|Ermitajul]] din [[Sankt Petersburg]]. Numele a fost acordat și în onoarea fiului său, [[Mihail Borisovici Piotrovsky]] (n. 1944), un orientalist renumit, care l-a succedat pe tatăl său în funcția de director al Ermitajului. Denumirea a fost propusă de descoperitor, la recomandarea [[Institutului de Astronomie Teoretică]].<ref>{{Citat web|url=https://ssd.jpl.nasa.gov/tools/sbdb_lookup.html#/?sstr=4869&view=D|titlu=Small-Body Database Lookup|publisher=ssd.jpl.nasa.gov|accessdate=2025-06-11|limbă=en}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869|titlu=IAU Minor Planet Center|publisher=www.minorplanetcenter.net|accessdate=2025-06-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.minorplanetcenter.net/cgi-bin/showcitation.cgi?num=004869|titlu=Citation for (4869)|publisher=www.minorplanetcenter.net|accessdate=2025-06-11}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://iaaras.ru/dept/lsbss/mpc/#q=4869|titlu=Каталог малых тел · ИПА РАН|publisher=iaaras.ru|accessdate=2025-06-11|limbă=ru}}</ref><ref>{{Citation|title=(4869) Пиотровский|date=2024-10-08|url=https://ru.wikipedia.org/w/index.php?title=(4869)_%D0%9F%D0%B8%D0%BE%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9&oldid=140656848|work=Википедия|language=ru|access-date=2025-06-11}}</ref><ref name=":0" /> == Caracteristici fizice == Asteroidul aparține '''[[Asteroid de tip S|clasei taxonomice S]]'''. Conform observațiilor realizate în '''[[Spectru vizibil|spectrul vizibil]] și în [[Infraroșu|infraroșul apropiat]]''' de către [[Telescop spațial|telescopul spațial]] '''[[NEOWISE]]''', diametrul asteroidului a fost estimat inițial la '''6,467 ± 0,044 km'''<ref name=":1">{{Citation|last=Mainzer|first=A.|title=NEOWISE STUDIES OF SPECTROPHOTOMETRICALLY CLASSIFIED ASTEROIDS: PRELIMINARY RESULTS|date=2011-10|url=https://dx.doi.org/10.1088/0004-637X/741/2/90|work=The Astrophysical Journal|volume=741|issue=2|pages=90|language=en|doi=10.1088/0004-637X/741/2/90|issn=0004-637X|access-date=2025-06-11|last2=Grav|first2=T.|last3=Masiero|first3=J.|last4=Hand|first4=E.|last5=Bauer|first5=J.|last6=Tholen|first6=D.|last7=McMillan|first7=R. S.|last8=Spahr|first8=T.|last9=Cutri|first9=R. M.}}</ref>, ulterior la '''5,44 ± 1,02 km'''<ref name=":2">{{Citation|last=Nugent|first=C. R.|title=NEOWISE REACTIVATION MISSION YEAR TWO: ASTEROID DIAMETERS AND ALBEDOS|date=2016-08-19|url=https://validate.perfdrive.com/fb803c746e9148689b3984a31fccd902/?ssa=b76853b3-e997-4ad1-8420-c5d4e2a243d2&ssb=81643233811&ssc=https%3A%2F%2Fiopscience.iop.org%2Farticle%2F10.3847%2F0004-6256%2F152%2F3%2F63&ssi=c44b1437-cnvj-4755-a4a9-4557dd28e52b&ssk=botmanager_support@radware.com&ssm=11466320170246239104619654462293&ssn=2e1abf0d4aa711d08d7e266ad9a3b9d0df4dbd7c4415-29e8-42f5-9fc3c4&sso=e6da0bad-bb9a4e7fdc9eb8997383e019296d2ddded17164e5ead7faa&ssp=30722640971749633921174961913128692&ssq=86489613185392927005231853504876732587444&ssr=MjA4LjgwLjE1NS4xMTg=&sst=Mozilla/5.0 (Macintosh; Intel Mac OS X 10_15_7) AppleWebKit/537.36 (KHTML, like Gecko) Chrome/110.0.0.0 Safari/537.36 Citoid/WMF (mailto:noc@wikimedia.org)&ssu=&ssv=&ssw=&ssx=eyJfX3V6bWYiOiI3ZjYwMDBlYWM1ZmU2OS1lMGZlLTRiNzctODQxMC1mNTViZGMyMWZjMjIxNzQ5NjMxODUzNDE5MC04MDRkOTZlYjJjMDg4ZjlmMTAiLCJ1em14IjoiN2Y5MDAwMjMxZjFhODktMWVmOS00ZGNhLWE1Y2MtYTUzZTI4MzQ2OGJjMS0xNzQ5NjMxODUzNDE5MC1jZmJlNzcwZjNhNGY1ZmIxMTAiLCJyZCI6ImlvcC5vcmcifQ==|work=The Astronomical Journal|volume=152|issue=3|pages=63|doi=10.3847/0004-6256/152/3/63|issn=0004-6256|access-date=2025-06-11|last2=Mainzer|first2=A.|last3=Bauer|first3=J.|last4=Cutri|first4=R. M.|last5=Kramer|first5=E. A.|last6=Grav|first6=T.|last7=Masiero|first7=J.|last8=Sonnett|first8=S.|last9=Wright|first9=E. L.}}</ref>, și apoi la '''6,278 ± 0,128 km'''<ref name=":3">{{Citation|title=NEOWISE Diameters and Albedos Bundle V2.0 {{!}} PDS SBN Asteroid/Dust Subnode|url=https://sbn.psi.edu/pds/resource/doi/neowise_2.0.html|language=en|doi=10.26033/18s3-2z54|access-date=2025-06-11}}</ref>. Conform acelorași surse, '''albedo-ul''' (reflectivitatea suprafeței) a fost evaluat la valori de: * '''0,2025 ± 0,0376'''<ref name=":1" />, * '''0,26 ± 0,10'''<ref name=":2" />, * și '''0,215 ± 0,030'''<ref name=":3" />. == Orbită == === Date === {| class="wikitable mw-collapsible" |+Listă Date !'''epoca''' |2025-05-05.0 |- !epoca JD |2460800.5 |- !'''data perihelionului''' |2022-08-03.70983 |- !perihelion JD |2459795.20983 |- !argumentul perihelionului (°) |217.49645 |- !nod ascendent (°) |96.22153 |- !înclinație (°) |3.54663 |- !excentricitate |0.1745098 |- !distanța perihelionului (UA) |1.8447087 |- !'''Tisserand față de Jupiter''' |3.6 |- !ΔV față de Pământ (km/s) |8.4 |- !semiaxa majoră (UA) |2.2346828 |- !anomalie medie (°) |296.60037 |- !mișcare medie zilnică (°/zi) |0.29503960 |- !distanța afeliului (UA) |2.625 |- !perioadă (ani) |3.34 |- !'''vector P [x]''' |0.68995035 |- !'''vector P [y]''' | -0.64824782 |- !'''vector P [z]''' | -0.32209204 |- !vector Q [x] |0.72123969 |- !vector Q [y] |0.65345216 |- !'''vector Q [z]''' |0.22981207 |- !'''mărime absolută''' |13.22 |- !panta fazei |0.15 |- !'''incertitudine''' |0 |- !referință |E2025-L46 |- !'''observații utilizate''' |4635 |- !opoziții |29 |- !lungime arc (zile) |25578 |- !prima opoziție utilizată |1955 |- !ultima opoziție utilizată |2025 |- !rezidual rms (arc-secunde) |0.68 |- !indicator grosier al perturbatorilor |M-v |- !indicator precis al perturbatorilor |003Ek |- !data primei observații utilizate |1955-05-27.0 |- !'''data ultimei observații utilizate''' |2025-06-05.0 |- !nume computer |MPCLINUX |} ==== '''Distanțele minime de intersecție a orbitei (în UA)''' ==== pentru epoca orbitei: 2460800.5, referință: E2025-L46 {| class="wikitable" !Planetă !Distanța |- |Mercur |1.41386 |- |Venus |1.11657 |- |Pământ |0.83217 |- |Marte |0.44778 |- |Jupiter |2.63024 |- |Saturn |6.46682 |- |Uranus |15.8271 |- |Neptun |27.4117 |} [https://minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869 Sursă] === Orbită Grafică === [[Fișier:004869 Piotrovsky - orbit-viewer-snapshot.png|miniatura|691x691px|'''Orbita asteroidului Piotrovsky și poziția sa în Sistemul Solar''']] ==Legături externe== {{Portal|Sistemul Solar}} * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869 4869 Piotrovsky] în [[Jet Propulsion Laboratory|JPL]] Small-Body Database * [http://www.minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=4869 4869 Piotrovsky] în baza de date a [[Minor Planet Center]] * [http://ssd.jpl.nasa.gov/sbdb.cgi?sstr=4869;orb=1;cov=0#orb Diagrama orbitei asteroidului 4869 Piotrovsky] ([[Jet Propulsion Laboratory|JPL]]) {{Ciot-asteroid}} == Referințe == <references /> {{NavigatorPlaneteMinore| |{{Listă de la Wikidata|P155}}|{{Listă de la Wikidata|P156}}| }} {{Asteroizi}} {{Mici corpuri cerești din Sistemul Solar}} {{DEFAULTSORT:Piotrovsky}} [[Categorie:Obiecte astronomice descoperite în 1989]] [[Categorie:Centura de asteroizi]] rvk977dutregivg8tcei7m0fup5pogz 0 1434247 17023985 13360340 2025-06-10T14:28:37Z ~2025-64352 703627 17023985 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare |nume = Doblička Gora |alt_nume = |tip_așezare = |imagine = |hartă = |latd = 45 |latm = 33 |lats = 54.78 |latNS = N |longd = 15 |longm = 8 |longs = 11.09 |longEV = E |pushpin_map = Slovenia |tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] |nume_subdiviziune = {{flag|Slovenia}} |tip_subdiviziune1 = [[Regiunile istorice ale Sloveniei|Regiune istorică]] |nume_subdiviziune1 = [[Dolenjska]] |tip_subdiviziune2 = |nume_subdiviziune2 = |tip_subdiviziune3 = [[Comunele Sloveniei|Comună]] |nume_subdiviziune3 = [[Comuna Črnomelj|Črnomelj]] |lider_nume = |an = |populație = 67 |populație_note_subsol = |recensământ = |altitudine = 320,6 |suprafață_totală_km2 = |suprafață_note_subsol = |densitate = |fus_orar = [[CET]] |utc_offset = +1 |fus_orar_DST = [[CEST]] |utc_offset_DST = +2 |tip_cod = Cod poștal |cod = 8340 Črnomelj |website = }} '''Doblička Gora''' este o localitate din [[comuna Črnomelj]],&#32;[[Slovenia]], cu o populație de 67 de mii locuitori. ==Vezi și== *[[Lista localităților din Slovenia]] ==Legături externe== *[http://www.stat.si/popis2002/en/rezultati_naselja_osnovni.asp Population Census 2002 results] <br> {{Ciot-geo-Slovenia}} {{Črnomelj}} [[Categorie:Localități din Slovenia]] [[Categorie:Localități din comuna Črnomelj]] pdkjotjqodw95nh0qhga0yzcxafp5d0 17024278 17023985 2025-06-10T18:47:07Z Valentin JJ. 485596 Revenit asupra a 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-64352|~2025-64352]] ([[Discuție Utilizator:~2025-64352|D]]) identificată ca [[WP:V|vandalism]] la ultima versiune a lui Mihai Bot. ([[WP:TW|TW]]) 17024278 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare |nume = Doblička Gora |alt_nume = |tip_așezare = |imagine = |hartă = |latd = 45 |latm = 33 |lats = 54.78 |latNS = N |longd = 15 |longm = 8 |longs = 11.09 |longEV = E |pushpin_map = Slovenia |tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]] |nume_subdiviziune = {{flag|Slovenia}} |tip_subdiviziune1 = [[Regiunile istorice ale Sloveniei|Regiune istorică]] |nume_subdiviziune1 = [[Dolenjska]] |tip_subdiviziune2 = |nume_subdiviziune2 = |tip_subdiviziune3 = [[Comunele Sloveniei|Comună]] |nume_subdiviziune3 = [[Comuna Črnomelj|Črnomelj]] |lider_nume = |an = |populație = 67 |populație_note_subsol = |recensământ = |altitudine = 320,6 |suprafață_totală_km2 = |suprafață_note_subsol = |densitate = |fus_orar = [[CET]] |utc_offset = +1 |fus_orar_DST = [[CEST]] |utc_offset_DST = +2 |tip_cod = Cod poștal |cod = 8340 Črnomelj |website = }} '''Doblička Gora''' este o localitate din [[comuna Črnomelj]],&#32;[[Slovenia]], cu o populație de 67 de locuitori. ==Vezi și== *[[Lista localităților din Slovenia]] ==Legături externe== *[http://www.stat.si/popis2002/en/rezultati_naselja_osnovni.asp Population Census 2002 results] <br> {{Ciot-geo-Slovenia}} {{Črnomelj}} [[Categorie:Localități din Slovenia]] [[Categorie:Localități din comuna Črnomelj]] bn1gu83czwmuqel2rvb25f69h2cuca1 0 1527991 17023943 15183749 2025-06-10T14:17:32Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:1|2|0 */ 17023943 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Omul pictat | titlu_original = The Painted Man | traducător = [[Ana-Veronica Mircea]] | coperta = [[Fișier:BRETT Peter - Omul pictat.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Peter V. Brett]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = [[Marea Britanie]] | limba = engleză | seria = [[Ciclul Demon]] | subiect = | gen = [[fantezie|fantasy]] | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2008 | data_apariției_în_românia = 2014 | media_type = | număr_pagini = 640 | isbn = 978-606-579-859-5 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = The Desert Spear }} '''''Omul pictat''''' (2008) (titlu original ''The Painted Man'' - Marea Britanie / ''The Warded Man'' - SUA) este un roman [[fantezie|fantasy]] al scriitorului [[Statele Unite ale Americii|american]] [[Peter V. Brett]]. Este prima parte a ''[[Ciclul Demon|ciclului Demon]]'' și a fost publicat pe 1 septembrie 2008 în [[Marea Britanie]] de [[Harper Collins|HarperCollins's]]. Varianta americană a apărut în SUA în martie 2009 sub titlul ''The Warded Man''. Cartea a fost tradusă în numeroase țări, printre care [[Germania]], [[Franța]], [[Olanda]], [[Spania]], [[Portugalia]], [[Italia]], [[Canada]], [[Mexic]], [[Brazilia]], [[Australia]], [[Japonia]], [[China]], [[Rusia]], [[India]], [[Turcia]] sau [[Africa de Sud]]<ref>[http://www.petervbrett.com/news/ ''Omul pictat'' își continuă campania de cucerire a lumii], articol din secțiunea ''Noutăți'' a site-ului lui Peter V. Brett.</ref>. Există și o versiune audio a cărții. == Cadrul acțiunii == Evenimentele se petrec pe o lume similară celei a oamenilor. Odată cu căderea nopții, din [[pământ]] își fac apariția miezingii - demoni cu puteri magice, aparținând diferitelor elemente ale naturii (lemn, foc, piatră, nisip, vânt). Aceștia vânează toate ființele care nu sunt suficient de bine ascunse sau nu sunt protejate de glife - semne desenate într-un anumit fel și cu o anumită succesiune. În legendele oamenilor se vorbește despre vremurile de demult, în care războinicii cunoșteau glife cu ajutorul cărora putea lupta împotriva demonilor, dar care sunt demult pierdute. Singura lor speranță este sosirea Izbăvitorului, cel despre care se crede că va salva omenirea de miezingi. == Intriga == {{sinopsis}} Romanul urmărește poveștile a trei personaje, ale căror destine se vor împleti la sfârșit. În urma unui atac al miezingilor, tânărul Arlen își pierde mama și o soră. Furios pe lașitatea tatălui său, care n-a avut curajul să înfrunte demonii, tânărul fuge de acasă. Cunoscător al glifelor, el reușește să-și creeze spații protejate peste noapte, rămânând ferit de miezingi. În urma unei confruntări, reușește chiar să taie brațul unui demon al pietrei. Pe drum, întâlnește un Mesager - un cunoscător al glifelor care are cercuri portabile de protecție și transportă mesaje și produse de la o localitate la alta. Acesta îl duce cu el în Miln, unul dintre Orașele Libere - așezări mari înconjurate de ziduri protejate de glife puternice. Intră ucenic la un Glifar, dar dorința lui este de a deveni Mesager. Văzând că toți care-i devin apropiați încearcă să-i abată gândul de la asta și să-l țină între zidurile protectoare ale Milnului, Arlen fuge și rătăcește prin lume, călătorind ca Mesager independent. Într-una dintre incursiunile în deșert, descoperă ruinele unuia dintre orașele vechi, despre care se credea că a dispărut. Acolo găsește o suliță acoperită de glife, precum și imagini reprezentând oameni cu trupul pictat cu glife necunoscute. Sulița se dovedește o armă redutabilă în fața miezingilor, iar Arlen vrea să o folosească pentru a se alătura locuitorilor din Krasia, singurii care încearcă să se opună demonilor. Unul dintre krasieni, Jadir, îi fură lancea și-l aruncă în deșert, sperând că va muri. Tânărul supraviețuiește și-și tatuează întreg corpul cu glifele descoperite în ruine, devenind aproape invincibil în fața miezingilor. Leesha este o fată din alt sat, pe care mama dorește s-o mărite cu cel mai puternic tânăr din acele locuri. Fata îl iubește, dar când află că acesta se laudă cu faptul că s-ar fi culcat cu ea, decide să-l părăsească. I se alătură ca ucenică Brunei, Culegătoarea de Ierburi din sat. Talentul ei o ajută destul de repede să devină expertă în tratarea rănilor oamenilor și ajutorul ei este solicitat de o fostă ucenică a Brunei, care trăiește în Orașul Liber Angiers. Leesha pleacă să-și definitiveze învățătura în spital acesteia. Acolo îl cunoaște pe Rojer, un tânăr a cărui familie a fost ucisă de miezingi pe vremea când era copil. Luat sub aripa ocrotitoare a unui Saltimbanc, el devine extrem de apreciat pentru talentul de a cânta la scripcă. Moartea maestrului îl lasă fără slujbă și invidia altor Saltimbanci îl aduce într-o situație dramatică. Abia scapă cu viață din atacul unor miezingi și ajunge la spitalul Leeshei, de care se îndrăgostește. Când fata află despre o epidemie care a izbucnit în satul ei și a ucis-o pe Bruna, își adună bagajele și pleacă într-acolo. Rojer se oferă s-o însoțească, dar cei doi sunt jefuiți pe drum de tâlhari. Lipsiți de apărare în fața miezingilor, sunt ajutați de un străin misterios cu corpul acoperit de glife - Arlen. Acesta îi ajută să ajungă în satul natal al Leeshei, care este devastat de epidemie și pe cale să fie pustiit de demoni. Cei trei ajută sătenii să organizeze apărarea și să-i învingă pe miezingi, ceea ce atrage admirația mulțimii față de Arlen, pe care-l consideră Izbăvitorul din legende. ===Cuprins=== {{Col-begin}} {{Col-3}} ;Partea I - Pârâul lui Tibbet * '''1''' - După atac * '''2''' - Dacă ai fi fost tu * '''3''' - O noapte singur * '''4''' - Leesha * '''5''' - Casa prea plină * '''6''' - Secretele focului * '''7''' - Rojer * '''8''' - Către Orașele Libere * '''9''' - Fortul Miln ;Partea a II-a - Miln * '''10''' - Ucenicul {{Col-3}} * '''11''' - Breșa * '''12''' - Biblioteca * '''13''' - Trebuie să mai fie și altceva * '''14''' - Drumul către Angiers * '''15''' - Cântă ca să faci avere * '''16''' - Atașamente ;Partea a III-a - Krasia * '''17''' - Ruinele * '''18''' - Ritual de inițiere * '''19''' - Primul Războinic din Krasia * '''20''' - Alagai'sharak * '''21''' - Doar un ''chin'' {{Col-3}} * '''22''' - Spectacole în cătune * '''23''' - Renașterea * '''24''' - Ace și cerneală ;Partea a IV-a - Văiuga Tăietorului de Lemne * '''25''' - O schimbare de decor * '''26''' - Spitalul * '''27''' - Căderea nopții * '''28''' - Secrete * '''29''' - În lumina dinaintea zorilor * '''30''' - Molima * '''31''' - Lupta de la Văiuga Tăietorului de Lemne * '''32''' - Nu mai e a tăietorului de lemne {{Col-end}} == Personaje == * '''Arlen''' - băiat din cătunul ''Pârâul lui Tibbet'' care fuge de acasă după moartea unei surori și a mamei sale, deranjat de lașitatea tatălui său în fața miezingilor; după ce se specializează în realizarea glifelor, ajunge Mesager și descoperă ruinele unei așezări vechi, în care găsește glife antice de luptă pe care și le tatuează pe tot corpul, devenind aproape invincibil în fața miezingilor * '''Leesha''' - fată din ''Văiuga Tăietorului de Lemne'' care intră ucenică la o Culegătoare de Ierburi; talentul ei o ajută să devină o bună vindecătoare, dar și să afle rețete pentru substanțe care pot fi folosite împotriva miezingilor * '''Rojer''' - băiat din ''Podul Peste Fluviu'' care, după ce familia îi este măcelărită, devine ucenic Saltimbanc; talentul său de a cânta la scripcă se dovedește o armă împotriva miezingilor * '''Ragen''' - Mesager din Miln care-l ajută pe Arlen să ajungă în Orașele Libere și să-și găsească un maestru * '''Bruna''' - bătrână Culegătoare de Ierburi care devine maestra Leeshei * '''Arrick Viers Dulce''' - Maestru Saltimbanc și herald al Ducelui Rhinebeck al Treilea din Angiers, care devine maestrul lui Rojer * '''Elissa''' - soția lui Ragen * '''Cob''' - Glifar din Miln care îl ia pe Arlen ca ucenic * '''Mery''' - fiica Veghetorului Ronnell din Miln, care devine prietena lui Arlen * '''Jaik''' - fiu de morar din Miln, care devine prieten cu Arlen * '''Abban''' - negustor din Krasia * '''Ahmann asu Hoshkamin am'Jardir era Sharum Ka''' - Primul Războinic al Krasiei, prieten cu Arlen până ajunge să-l trădeze ca să ia de la el o suliță glifată descoperită de acesta în ruinele din deșert * '''Jeph''' - tatăl lui Arlen * '''Rusco Porcu''' - negustor din ''Pârâul lui Tibbet'' * '''Elona''' - mama Leeshei * '''Erny''' - tatăl Leeshei, fabricant de hârtie * '''Gared Cutter''' - cel mai chipeș băiat din ''Văiuga Tăietorului de Lemne'', care și-o dorește de soție pe Leesha * '''Darsy''' - fostă ucenică a Brunei, nu foarte pricepută în meseria de Culegătoare de Ierburi * '''Vika''' - fostă ucenică a Brunei, care și-a deschis un spital în Angiers, la care va lucra o vreme și Leesha * '''Jasin''' - Maestru Saltimbanc din Angiers, rival al lui Arrick == Opinii critice == Iosua S. Hill de la ''Fantasy Book Review'' crede că ''Omul pictat'' „este mai mult decât un simplu roman care te face să-ți pese de personaje și de ceea ce se va întâmpla, este un roman care are șansa de a deveni începutul unei serii clasice”<ref>[http://www.fantasybookreview.co.uk/Peter-V-Brett/The-Painted-Man.html Omul pictat de Peter V. Brett], recenzie de Iosua S. Hill pe ''Fantasy Book Review''.</ref>. Deși găsește unele minusuri, în special folosirea unor stereotipii ale operelor fantasy, Tammy Moore de la ''SF Site'' declară că „merită cu siguranță citit și pare pregătit să devină o bornă în seriile fantasy epice”<ref>[https://www.sfsite.com/02a/pm289.htm Omul pictat], recenzie de Tammy Moore pe ''Sf Site'', 2009.</ref>. Justin Landon laudă proza lui Brett: „curge natural, iar scenele de acțiune nu par forțate. Lumea sa și sistemul magic sunt bine construite, aflându-se într-un antagonism armonios. Personajele sunt bine creionate, determinând cititorul să se teamă pentru ele, pentru ca în clipa următoare să le aclame. [...] Singura mea plângere în legătură cu romanul este că, atunci când ajungi la final, ai impresia că ai citit un prolog lung”<ref>[http://www.staffersbookreview.com/2012/01/the-warded-man-peter-v-brett.html Omlu pictat - Peter Brett] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150910214510/http://www.staffersbookreview.com/2012/01/the-warded-man-peter-v-brett.html |date=2015-09-10 }}, recenzie de Jack Landon pe ''Staffer's Book Review''</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?913093 Omul pictat] pe ISFDB {{Peter V. Brett}} [[Categorie:Cărți din 2008]] [[Categorie:Romane din 2008]] [[Categorie:Romane fantastice]] dps8232cwcd7biw18upb8r2dm7wx5xk 0 1571206 17024155 16863279 2025-06-10T16:59:17Z ~2025-66199 703653 Am adăugat o informație suplimentara mai puțin cunoscuta despre club 17024155 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=decembrie 2013}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru =FFFFFF | culoare scris = | nume = ACS Bucovina Pojorâta | logo = Bucovina Pojorata logo.png | nume_complet ='''Asociația Club Sportiv Bucovina Pojorâta''' | poreclă = ''Bucovinenii'' | nume_precedente = | data_fondării = 2013 | data_desființării = | statut profesionist = | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|blue}} | stadion = Comunal, <br>[[Pojorâta]], [[România]] | capacitate = 500 | campionat =[[Liga a II-a]] | finanțator = | președinte = {{flagicon|România}} [[Ilie Supernat]] | antrenor = {{flagicon|România}} [[ Dănuț Mândrilă]] | site_web = <!-- Palmares --> | palmares_național = [[Liga a IV-a]] | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> |kit_alt1 = |pattern_la1 = _borderonwhite |pattern_b1 = _3stripesonwhite |pattern_ra1 = _borderonwhite |pattern_sh1 = |pattern_so1 = |leftarm1 = 73C2FB |body1 = 73C2FB |rightarm1 = 73C2FB |shorts1 = 73C2FB |socks1 = 73C2FB |kit_alt2 = |pattern_la2 = _redborder |pattern_b2 = _oneredshoulder |pattern_ra2 = _redborder |pattern_sh2 = _red_stripes_adidas |pattern_so2 = |leftarm2 = 0000FF |body2 = 0000FF |rightarm2 = 0000FF |shorts2 = 0000FF |socks2 = 0000FF |kit_alt3 = |pattern_la3 = |pattern_b3 = _white_red_right_shoulder |pattern_ra3 = |pattern_sh3 = |pattern_so3 = |leftarm3 = |body3 = FFFFFF |rightarm3 = |shorts3 = FF0000 |socks3 = FF0000 <!-- Sezonul actual --> | sezon_actual = Liga a III-a 2014-2015| }} '''ACS Bucovina Pojorâta''' este o echipă de fotbal din [[Pojorâta]], [[județul Suceava]]. În prezent echipa evoluează în [[Liga a IV-a]].<ref>{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-3/stiri/video-victorie-eroica-si-promovare-istorica-pentru-bucovina-pojorata-14368100| title=VIDEO| newspaper=Liga2.prosport.ro| date=30 mai 2015 | author=| accessdate=27 iunie 2015}}</ref> Aceasta în sezonul 1953-54 ea a evoluat in Liga 1 a Romaniei == Lotul actual == {{updated|27 februarie 2016}} {{Fs start}} {{Fs player|no= 1|nat=Romania|name=[[Ionuț Puianu]]|pos=GK}} {{Fs player|no= 2|nat=Romania|name=[[Daniel Cristescu]]|pos=DF}} {{Fs player|no= 4|nat=Romania|name=[[Andu Moisii]]|pos=DF|other=<small>împrumutat de la [[CSMS Iași]]</small>}} {{Fs player|no= 5|nat=Romania|name=[[Traian Jarda]]|pos=MF|other=[[Căpitan (fotbal)|căpitan]]}} {{Fs player|no= 6|nat=Moldova|name=[[Vasile Vițu]]|pos=DF}} {{Fs player|no= 7|nat=Romania|name=[[Răzvan Acostăchioae]]|pos=MF|other=<small>împrumutat de la [[FC Viitorul Constanța|Viitorul]]</small>}} {{Fs player|no= 8|nat=Romania|name=[[Ionuț Jugaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no= 9|nat=Romania|name=[[Marius Coman]]|pos=FW}} {{Fs player|no=10|nat=Romania|name=[[Vlad Stănescu]]|pos=MF}} {{Fs player|no=11|nat=Romania|name=[[Valentin Buhăcianu]]|pos=FW}} {{Fs player|no=14|nat=Romania|name=[[Alexandru Nuțescu]]|pos=MF}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=15|nat=Romania|name=[[Robert Pâslaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no=16|nat=Romania|name=[[Ionuț Duțică]]|pos=DF}} {{Fs player|no=17|nat=Romania|name=[[Andrei Răuță]]|pos=DF}} {{Fs player|no=20|nat=Romania|name=[[Alexandru Marin (fotbalist)|Alexandru Marin]]|pos=FW}} {{Fs player|no=21|nat=Romania|name=[[Cornel Căinari]]|pos=MF}} {{Fs player|no=28|nat=Romania|name=[[Claudiu Juncănaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no=30|nat=Romania|name=[[Raul Pop]]|pos=GK}} {{Fs player|no=24|nat=Romania|name=[[Robert Martin]]|pos=MF}} {{Fs player|no=96|nat=Romania|name=[[Sebastian Țârțârău]]|pos=DF}} {{Fs player|no=— |nat=Romania|name=[[Ionuț Vicliuc]]|pos=MF}} {{Fs end}} ==Oficialii clubului== {{col-start}} {{col-4}} ===Conducerea administrativă=== {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Funcție ! style="background:silver;" |Nume |- | Președinte onorific | {{Flagicon|ROU}} Ioan Bogdan Codreanu |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Ilie Supernat |- | Vicepreședinte | {{Flagicon|ROU}} Aurel Moraru |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Blanariu |- | Membru comitetul director | {{Flagicon|ROU}} Alexandru Grigorovici |- | Administrator | {{Flagicon|ROU}} Sorinel Bosancu |- | Administrator | {{Flagicon|ROU}} Dumitru Vițelaru |} {{col-4}} ===Conducerea tehnică=== {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Funcție ! style="background:silver;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} Dănuț Mândrilă |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Grosu |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Mihăiță Székely |} {{col-end}} ==Realizări== [[File:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' *Campioni (1): [[2014–15 Liga III|2014-15]] ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *http://frfotbal.ro/echipa.php?id=2064 *[http://ro.soccerway.com/teams/romania/bucovina-pojorata/25112/ Profil pe soccerway] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150928050403/http://ro.soccerway.com/teams/romania/bucovina-pojorata/25112/ |date=2015-09-28 }} {{DEFAULTSORT:Bucovina Pojorata}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Suceava]] i8j92d4mdyrsocwyuwn3em12smm32q1 17024158 17024155 2025-06-10T17:00:33Z ~2025-66199 703653 Am modificat o greșeală de exprimare 17024158 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=decembrie 2013}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru =FFFFFF | culoare scris = | nume = ACS Bucovina Pojorâta | logo = Bucovina Pojorata logo.png | nume_complet ='''Asociația Club Sportiv Bucovina Pojorâta''' | poreclă = ''Bucovinenii'' | nume_precedente = | data_fondării = 2013 | data_desființării = | statut profesionist = | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|blue}} | stadion = Comunal, <br>[[Pojorâta]], [[România]] | capacitate = 500 | campionat =[[Liga a II-a]] | finanțator = | președinte = {{flagicon|România}} [[Ilie Supernat]] | antrenor = {{flagicon|România}} [[ Dănuț Mândrilă]] | site_web = <!-- Palmares --> | palmares_național = [[Liga a IV-a]] | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> |kit_alt1 = |pattern_la1 = _borderonwhite |pattern_b1 = _3stripesonwhite |pattern_ra1 = _borderonwhite |pattern_sh1 = |pattern_so1 = |leftarm1 = 73C2FB |body1 = 73C2FB |rightarm1 = 73C2FB |shorts1 = 73C2FB |socks1 = 73C2FB |kit_alt2 = |pattern_la2 = _redborder |pattern_b2 = _oneredshoulder |pattern_ra2 = _redborder |pattern_sh2 = _red_stripes_adidas |pattern_so2 = |leftarm2 = 0000FF |body2 = 0000FF |rightarm2 = 0000FF |shorts2 = 0000FF |socks2 = 0000FF |kit_alt3 = |pattern_la3 = |pattern_b3 = _white_red_right_shoulder |pattern_ra3 = |pattern_sh3 = |pattern_so3 = |leftarm3 = |body3 = FFFFFF |rightarm3 = |shorts3 = FF0000 |socks3 = FF0000 <!-- Sezonul actual --> | sezon_actual = Liga a III-a 2014-2015| }} '''ACS Bucovina Pojorâta''' este o echipă de fotbal din [[Pojorâta]], [[județul Suceava]]. În prezent echipa evoluează în [[Liga a IV-a]].<ref>{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-3/stiri/video-victorie-eroica-si-promovare-istorica-pentru-bucovina-pojorata-14368100| title=VIDEO| newspaper=Liga2.prosport.ro| date=30 mai 2015 | author=| accessdate=27 iunie 2015}}</ref> Aceasta în sezonul 1953-54 a evoluat in Liga 1 a Romaniei == Lotul actual == {{updated|27 februarie 2016}} {{Fs start}} {{Fs player|no= 1|nat=Romania|name=[[Ionuț Puianu]]|pos=GK}} {{Fs player|no= 2|nat=Romania|name=[[Daniel Cristescu]]|pos=DF}} {{Fs player|no= 4|nat=Romania|name=[[Andu Moisii]]|pos=DF|other=<small>împrumutat de la [[CSMS Iași]]</small>}} {{Fs player|no= 5|nat=Romania|name=[[Traian Jarda]]|pos=MF|other=[[Căpitan (fotbal)|căpitan]]}} {{Fs player|no= 6|nat=Moldova|name=[[Vasile Vițu]]|pos=DF}} {{Fs player|no= 7|nat=Romania|name=[[Răzvan Acostăchioae]]|pos=MF|other=<small>împrumutat de la [[FC Viitorul Constanța|Viitorul]]</small>}} {{Fs player|no= 8|nat=Romania|name=[[Ionuț Jugaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no= 9|nat=Romania|name=[[Marius Coman]]|pos=FW}} {{Fs player|no=10|nat=Romania|name=[[Vlad Stănescu]]|pos=MF}} {{Fs player|no=11|nat=Romania|name=[[Valentin Buhăcianu]]|pos=FW}} {{Fs player|no=14|nat=Romania|name=[[Alexandru Nuțescu]]|pos=MF}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=15|nat=Romania|name=[[Robert Pâslaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no=16|nat=Romania|name=[[Ionuț Duțică]]|pos=DF}} {{Fs player|no=17|nat=Romania|name=[[Andrei Răuță]]|pos=DF}} {{Fs player|no=20|nat=Romania|name=[[Alexandru Marin (fotbalist)|Alexandru Marin]]|pos=FW}} {{Fs player|no=21|nat=Romania|name=[[Cornel Căinari]]|pos=MF}} {{Fs player|no=28|nat=Romania|name=[[Claudiu Juncănaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no=30|nat=Romania|name=[[Raul Pop]]|pos=GK}} {{Fs player|no=24|nat=Romania|name=[[Robert Martin]]|pos=MF}} {{Fs player|no=96|nat=Romania|name=[[Sebastian Țârțârău]]|pos=DF}} {{Fs player|no=— |nat=Romania|name=[[Ionuț Vicliuc]]|pos=MF}} {{Fs end}} ==Oficialii clubului== {{col-start}} {{col-4}} ===Conducerea administrativă=== {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Funcție ! style="background:silver;" |Nume |- | Președinte onorific | {{Flagicon|ROU}} Ioan Bogdan Codreanu |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Ilie Supernat |- | Vicepreședinte | {{Flagicon|ROU}} Aurel Moraru |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Blanariu |- | Membru comitetul director | {{Flagicon|ROU}} Alexandru Grigorovici |- | Administrator | {{Flagicon|ROU}} Sorinel Bosancu |- | Administrator | {{Flagicon|ROU}} Dumitru Vițelaru |} {{col-4}} ===Conducerea tehnică=== {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Funcție ! style="background:silver;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} Dănuț Mândrilă |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Grosu |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Mihăiță Székely |} {{col-end}} ==Realizări== [[File:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' *Campioni (1): [[2014–15 Liga III|2014-15]] ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *http://frfotbal.ro/echipa.php?id=2064 *[http://ro.soccerway.com/teams/romania/bucovina-pojorata/25112/ Profil pe soccerway] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150928050403/http://ro.soccerway.com/teams/romania/bucovina-pojorata/25112/ |date=2015-09-28 }} {{DEFAULTSORT:Bucovina Pojorata}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Suceava]] 9f1ju4lx5zqk4piluyw54f99hka8uk9 17024172 17024158 2025-06-10T17:08:23Z ~2025-66199 703653 17024172 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=decembrie 2013}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru =FFFFFF | culoare scris = | nume = ACS Bucovina Pojorâta | logo = Bucovina Pojorata logo.png | nume_complet ='''Asociația Club Sportiv Bucovina Pojorâta''' | poreclă = ''Bucovinenii'' | nume_precedente = | data_fondării = 2013 | data_desființării = | statut profesionist = | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|blue}} | stadion = Comunal, <br>[[Pojorâta]], [[România]] | capacitate = 500 | campionat =[[Liga a II-a]] | finanțator = | președinte = {{flagicon|România}} [[Ilie Supernat]] | antrenor = {{flagicon|România}} [[ Dănuț Mândrilă]] | site_web = <!-- Palmares --> | palmares_național = [[Liga a IV-a]] | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> |kit_alt1 = |pattern_la1 = _borderonwhite |pattern_b1 = _3stripesonwhite |pattern_ra1 = _borderonwhite |pattern_sh1 = |pattern_so1 = |leftarm1 = 73C2FB |body1 = 73C2FB |rightarm1 = 73C2FB |shorts1 = 73C2FB |socks1 = 73C2FB |kit_alt2 = |pattern_la2 = _redborder |pattern_b2 = _oneredshoulder |pattern_ra2 = _redborder |pattern_sh2 = _red_stripes_adidas |pattern_so2 = |leftarm2 = 0000FF |body2 = 0000FF |rightarm2 = 0000FF |shorts2 = 0000FF |socks2 = 0000FF |kit_alt3 = |pattern_la3 = |pattern_b3 = _white_red_right_shoulder |pattern_ra3 = |pattern_sh3 = |pattern_so3 = |leftarm3 = |body3 = FFFFFF |rightarm3 = |shorts3 = FF0000 |socks3 = FF0000 <!-- Sezonul actual --> | sezon_actual = Liga a III-a 2014-2015| }} '''ACS Bucovina Pojorâta''' este o echipă de fotbal din [[Pojorâta]], [[județul Suceava]]. În prezent echipa evoluează în [[Liga a IV-a]].<ref>{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-3/stiri/video-victorie-eroica-si-promovare-istorica-pentru-bucovina-pojorata-14368100| title=VIDEO| newspaper=Liga2.prosport.ro| date=30 mai 2015 | author=| accessdate=27 iunie 2015}}</ref> Aceasta în sezonul 15-16 a promovat în al doilea eșalon al fotbalului romanesc. Atunci a promovat la limită învingând cu scorul de 2-1 contracandidata directă la promovare. În liga 2 a României a rezistat doar un sezon retrogradanand la finalul sezonului. În acel sezon a avut o victorie istorica în fața Rapid București. Atunci "Bucovinenii " s-au impus cu scorul de 2-1 la Pojorata. == Lotul actual == {{updated|27 februarie 2016}} {{Fs start}} {{Fs player|no= 1|nat=Romania|name=[[Ionuț Puianu]]|pos=GK}} {{Fs player|no= 2|nat=Romania|name=[[Daniel Cristescu]]|pos=DF}} {{Fs player|no= 4|nat=Romania|name=[[Andu Moisii]]|pos=DF|other=<small>împrumutat de la [[CSMS Iași]]</small>}} {{Fs player|no= 5|nat=Romania|name=[[Traian Jarda]]|pos=MF|other=[[Căpitan (fotbal)|căpitan]]}} {{Fs player|no= 6|nat=Moldova|name=[[Vasile Vițu]]|pos=DF}} {{Fs player|no= 7|nat=Romania|name=[[Răzvan Acostăchioae]]|pos=MF|other=<small>împrumutat de la [[FC Viitorul Constanța|Viitorul]]</small>}} {{Fs player|no= 8|nat=Romania|name=[[Ionuț Jugaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no= 9|nat=Romania|name=[[Marius Coman]]|pos=FW}} {{Fs player|no=10|nat=Romania|name=[[Vlad Stănescu]]|pos=MF}} {{Fs player|no=11|nat=Romania|name=[[Valentin Buhăcianu]]|pos=FW}} {{Fs player|no=14|nat=Romania|name=[[Alexandru Nuțescu]]|pos=MF}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=15|nat=Romania|name=[[Robert Pâslaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no=16|nat=Romania|name=[[Ionuț Duțică]]|pos=DF}} {{Fs player|no=17|nat=Romania|name=[[Andrei Răuță]]|pos=DF}} {{Fs player|no=20|nat=Romania|name=[[Alexandru Marin (fotbalist)|Alexandru Marin]]|pos=FW}} {{Fs player|no=21|nat=Romania|name=[[Cornel Căinari]]|pos=MF}} {{Fs player|no=28|nat=Romania|name=[[Claudiu Juncănaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no=30|nat=Romania|name=[[Raul Pop]]|pos=GK}} {{Fs player|no=24|nat=Romania|name=[[Robert Martin]]|pos=MF}} {{Fs player|no=96|nat=Romania|name=[[Sebastian Țârțârău]]|pos=DF}} {{Fs player|no=— |nat=Romania|name=[[Ionuț Vicliuc]]|pos=MF}} {{Fs end}} ==Oficialii clubului== {{col-start}} {{col-4}} ===Conducerea administrativă=== {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Funcție ! style="background:silver;" |Nume |- | Președinte onorific | {{Flagicon|ROU}} Ioan Bogdan Codreanu |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Ilie Supernat |- | Vicepreședinte | {{Flagicon|ROU}} Aurel Moraru |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Blanariu |- | Membru comitetul director | {{Flagicon|ROU}} Alexandru Grigorovici |- | Administrator | {{Flagicon|ROU}} Sorinel Bosancu |- | Administrator | {{Flagicon|ROU}} Dumitru Vițelaru |} {{col-4}} ===Conducerea tehnică=== {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Funcție ! style="background:silver;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} Dănuț Mândrilă |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Grosu |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Mihăiță Székely |} {{col-end}} ==Realizări== [[File:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' *Campioni (1): [[2014–15 Liga III|2014-15]] ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *http://frfotbal.ro/echipa.php?id=2064 *[http://ro.soccerway.com/teams/romania/bucovina-pojorata/25112/ Profil pe soccerway] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150928050403/http://ro.soccerway.com/teams/romania/bucovina-pojorata/25112/ |date=2015-09-28 }} {{DEFAULTSORT:Bucovina Pojorata}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Suceava]] ot51nnnr0wtpitdssiazyjpmc470zlw 17024174 17024172 2025-06-10T17:09:09Z ~2025-66199 703653 17024174 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=decembrie 2013}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru =FFFFFF | culoare scris = | nume = ACS Bucovina Pojorâta | logo = Bucovina Pojorata logo.png | nume_complet ='''Asociația Club Sportiv Bucovina Pojorâta''' | poreclă = ''Bucovinenii'' | nume_precedente = | data_fondării = 2013 | data_desființării = | statut profesionist = | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|blue}} | stadion = Comunal, <br>[[Pojorâta]], [[România]] | capacitate = 500 | campionat =[[Liga a II-a]] | finanțator = | președinte = {{flagicon|România}} [[Ilie Supernat]] | antrenor = {{flagicon|România}} [[ Dănuț Mândrilă]] | site_web = <!-- Palmares --> | palmares_național = [[Liga a IV-a]] | palmares_internațional = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> |kit_alt1 = |pattern_la1 = _borderonwhite |pattern_b1 = _3stripesonwhite |pattern_ra1 = _borderonwhite |pattern_sh1 = |pattern_so1 = |leftarm1 = 73C2FB |body1 = 73C2FB |rightarm1 = 73C2FB |shorts1 = 73C2FB |socks1 = 73C2FB |kit_alt2 = |pattern_la2 = _redborder |pattern_b2 = _oneredshoulder |pattern_ra2 = _redborder |pattern_sh2 = _red_stripes_adidas |pattern_so2 = |leftarm2 = 0000FF |body2 = 0000FF |rightarm2 = 0000FF |shorts2 = 0000FF |socks2 = 0000FF |kit_alt3 = |pattern_la3 = |pattern_b3 = _white_red_right_shoulder |pattern_ra3 = |pattern_sh3 = |pattern_so3 = |leftarm3 = |body3 = FFFFFF |rightarm3 = |shorts3 = FF0000 |socks3 = FF0000 <!-- Sezonul actual --> | sezon_actual = Liga a III-a 2014-2015| }} '''ACS Bucovina Pojorâta''' este o echipă de fotbal din [[Pojorâta]], [[județul Suceava]]. În prezent echipa evoluează în [[Liga a IV-a]].<ref>{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-3/stiri/video-victorie-eroica-si-promovare-istorica-pentru-bucovina-pojorata-14368100| title=VIDEO| newspaper=Liga2.prosport.ro| date=30 mai 2015 | author=| accessdate=27 iunie 2015}}</ref> Aceasta în sezonul 15-16 a promovat în al doilea eșalon al fotbalului romanesc. Atunci a promovat la limită învingând cu scorul de 2-1 contracandidata directă la promovare. În liga 2 a României a rezistat doar un sezon retrogradanand la finalul acestuia. În acel sezon a avut o victorie istorica în fața Rapid București. Atunci "Bucovinenii " s-au impus cu scorul de 2-1 la Pojorata. == Lotul actual == {{updated|27 februarie 2016}} {{Fs start}} {{Fs player|no= 1|nat=Romania|name=[[Ionuț Puianu]]|pos=GK}} {{Fs player|no= 2|nat=Romania|name=[[Daniel Cristescu]]|pos=DF}} {{Fs player|no= 4|nat=Romania|name=[[Andu Moisii]]|pos=DF|other=<small>împrumutat de la [[CSMS Iași]]</small>}} {{Fs player|no= 5|nat=Romania|name=[[Traian Jarda]]|pos=MF|other=[[Căpitan (fotbal)|căpitan]]}} {{Fs player|no= 6|nat=Moldova|name=[[Vasile Vițu]]|pos=DF}} {{Fs player|no= 7|nat=Romania|name=[[Răzvan Acostăchioae]]|pos=MF|other=<small>împrumutat de la [[FC Viitorul Constanța|Viitorul]]</small>}} {{Fs player|no= 8|nat=Romania|name=[[Ionuț Jugaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no= 9|nat=Romania|name=[[Marius Coman]]|pos=FW}} {{Fs player|no=10|nat=Romania|name=[[Vlad Stănescu]]|pos=MF}} {{Fs player|no=11|nat=Romania|name=[[Valentin Buhăcianu]]|pos=FW}} {{Fs player|no=14|nat=Romania|name=[[Alexandru Nuțescu]]|pos=MF}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=15|nat=Romania|name=[[Robert Pâslaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no=16|nat=Romania|name=[[Ionuț Duțică]]|pos=DF}} {{Fs player|no=17|nat=Romania|name=[[Andrei Răuță]]|pos=DF}} {{Fs player|no=20|nat=Romania|name=[[Alexandru Marin (fotbalist)|Alexandru Marin]]|pos=FW}} {{Fs player|no=21|nat=Romania|name=[[Cornel Căinari]]|pos=MF}} {{Fs player|no=28|nat=Romania|name=[[Claudiu Juncănaru]]|pos=MF}} {{Fs player|no=30|nat=Romania|name=[[Raul Pop]]|pos=GK}} {{Fs player|no=24|nat=Romania|name=[[Robert Martin]]|pos=MF}} {{Fs player|no=96|nat=Romania|name=[[Sebastian Țârțârău]]|pos=DF}} {{Fs player|no=— |nat=Romania|name=[[Ionuț Vicliuc]]|pos=MF}} {{Fs end}} ==Oficialii clubului== {{col-start}} {{col-4}} ===Conducerea administrativă=== {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Funcție ! style="background:silver;" |Nume |- | Președinte onorific | {{Flagicon|ROU}} Ioan Bogdan Codreanu |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Ilie Supernat |- | Vicepreședinte | {{Flagicon|ROU}} Aurel Moraru |- | Secretar | {{Flagicon|ROU}} Cătălin Blanariu |- | Membru comitetul director | {{Flagicon|ROU}} Alexandru Grigorovici |- | Administrator | {{Flagicon|ROU}} Sorinel Bosancu |- | Administrator | {{Flagicon|ROU}} Dumitru Vițelaru |} {{col-4}} ===Conducerea tehnică=== {| class="toccolours" |- ! style="background:silver;" |Funcție ! style="background:silver;" |Nume |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} Dănuț Mândrilă |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Bogdan Grosu |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Mihăiță Székely |} {{col-end}} ==Realizări== [[File:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga III]]''' *Campioni (1): [[2014–15 Liga III|2014-15]] ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *http://frfotbal.ro/echipa.php?id=2064 *[http://ro.soccerway.com/teams/romania/bucovina-pojorata/25112/ Profil pe soccerway] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150928050403/http://ro.soccerway.com/teams/romania/bucovina-pojorata/25112/ |date=2015-09-28 }} {{DEFAULTSORT:Bucovina Pojorata}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Suceava]] ewtzybhe5vkcxdf8wbjavjw60pejtx0 0 1572878 17024927 16388315 2025-06-11T06:27:14Z Nicolae Coman 41997 completări 17024927 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Răzvan-Cătălin Began''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} Și-a început cariera de fotbalist la vârsta de 10 ani, când a ajuns să joace pentru ''Plimob Sighet'', timp de 5 ani, unde a avut rezultate foarte bune, timp în care a fost împrumutat și de Gloria Bistrița, aproximativ 6 luni. Un an mai târziu avea să facă parte din echipa ''Fotbal Club Someșul [[Satu Mare]]''. ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Soccerway}} * {{Transfermarkt}} {{DEFAULTSORT:Began, Răzvan}} [[Categorie:Nașteri în 1996]] [[Categorie:Nașteri pe 12 august]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Portari de fotbal români]] [[Categorie:Maramureșeni]] [[Categorie:Fotbaliști români din campionatul intern]] [[Categorie:Fotbaliști ai CFR Cluj]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Dinamo București]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Botoșani]] [[Categorie:Oameni din Sighetu Marmației]] [[Categorie:Sportivi din județul Maramureș]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] odo6uq7kp3fempi27ns2lkznqzd5fjh 0 1604149 17025165 16013677 2025-06-11T11:18:19Z Spokiyny 695823 2021 17025165 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Sat | nume = Oliarnîkî | nume_nativ = Оліярники | densitate = 189,06 | altitudine = 217 | prefix_telefonic = 3252 | cod_poștal = 80330 | suprafață_totală_km2 = 0,64 | populație = {{down}}100 | imagine = | tip_cod_clasificare = [[KOATUU|Cod KOATUU]] | cod_clasificare = 4622786707 | latd = 50 | latm = 12 | lats = 39 | latNS = N | longd = 23 | longm = 49 | longs = 45 | longEV = E | pushpin_map = Ucraina Regiunea Liov | pushpin_map1 = Ucraina }} '''Oliarnîkî''' (în {{uk|Оліярники}}) este un sat în [[Comuna Nova Kameanka, Jovkva|comuna Nova Kameanka]] din [[Raionul Jovkva, Liov|raionul Jovkva]], [[Regiunea Liov|regiunea Liov]], [[Ucraina]]. == Demografie == <!-- Start secțiune generată de Andrebot --><div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența lingvistică a localității Oliarnîkî |label1=Ucraineană|value1=100|color1=#ffff80}}</div> Conform recensământului din 2001, toată populația localității Oliarnîkî era vorbitoare de [[Limba ucraineană|ucraineană]] (100%).<ref name="populatie_ucraina_2001">{{Citat web|url=http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_046&ti=19A050501_02_046.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language%2C%20Lvivska%20oblast%20%281%2C2%2C3%2C4%29&path=..%2FDatabase%2FCensus%2F05%2F01%2F02%2F&lang=2&multilang=en|publisher=Institutul Național de Statistică al Ucrainei|title=Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Liov pe localități|accessdate=2014-08-25|archive-date=2016-08-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20160826163643/http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_046&ti=19A050501_02_046.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language%2C%20Lvivska%20oblast%20%281%2C2%2C3%2C4%29&path=..%2FDatabase%2FCensus%2F05%2F01%2F02%2F&lang=2&multilang=en|dead-url=yes}}</ref> {{clearleft}} == Note == <references /> {{Comuna Nova Kameanka, Jovkva}} [[Categorie:Sate din raionul Jovkva, Liov|Oliarnîkî, Jovkva, Liov]] [[Categorie:Sate din regiunea Liov|Oliarnîkî, Jovkva, Liov]] 6gqzsdbyjpav2ihcmplslbg9zfg934s 0 1631894 17025088 16758885 2025-06-11T09:59:00Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025088 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie | nume = Ekaterina Andreeva | numele_imaginii = Andreeva Ekaterina Sergeevna.jpg | descriere = Ekaterina Andreeva pe 24 decembrie 2000 | numele_la_naștere = Ekaterina Sergheevna Andreeva | data_nașterii = {{Birth date and age|1961|11|27}} | locul_nașterii = [[Moscova]], [[RSFS Rusă]], [[URSS]] | domiciliu = | naționalitate = {{RUS}} | alte_nume = | etnicitate = | cetățenie = | ocupație = Prezentatoare TV, jurnalistă, actriță | ani_de_activitate = | televiziune = Vremea | soț = | copii = | părinți = | premii = TEFI }} '''Ekaterina Sergheevna Andreeva''' (în {{lang-ru|Екатери́на Серге́евна Андре́ева}}; n. [[27 noiembrie]] [[1961]], [[Moscova]])<ref>{{citeweb|url=http://www.trud.ru/article/28-06-2012/277957_ekaterina_andreeva_novosti_ne_znajut_sezona_otpuskov.html|title=Екатерина Андреева: Новости не знают сезона отпусков|publisher=''Труд''|date=28 июня 2012|lang=ru|accessdate=2012-10-31}}</ref><ref name="allwomens.ru">{{Citat web |url=http://www.allwomens.ru/9843-lichnaya-zhizn-ekateriny-andreevoj.html |accessdate=2015-06-18 |titlu=Личная жизнь Екатерины Андреевой |archive-date=2015-10-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151026012234/http://www.allwomens.ru/9843-lichnaya-zhizn-ekateriny-andreevoj.html |dead-url=yes }}</ref> este o prezentatoare de televiziune, jurnalistă și [[actriță]] [[Rusia|rusă]]. Din 1998 ea prezintă principalul bulentin de știri al zilei de pe postul TV [[Pervîi Kanal]], «Время» (''Vremea''). <ref>[http://www.1tv.ru/owa/win/ort5_peredach.peredach?p_shed_name_id=12 Страница программы на официальном сайте Первого канала]</ref> În 2006 a primit Ordinul Prieteniei,<ref>{{Citat web |url=http://document.kremlin.ru/doc.asp?ID=36473&PSC=1&PT=3&Page=3 |accessdate=2015-06-18 |titlu=Награждена указом Президента России В. Путина 27 ноября 2006 г. |archive-date=2013-12-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131206063304/http://document.kremlin.ru/doc.asp?ID=36473&PSC=1&PT=3&Page=3 |dead-url=yes }}</ref> iar în 2007 a câștigat premiul [[TEFI]] (ТЭФИ) pentru cea mai bună prezentatoare a unui program informativ. În august 2014 a fost inclusă de [[Ucraina]] în lista persoanelor care au interdicția de a intra în țară, datorită poziției sale referitoare la [[Conflictul armat din estul Ucrainei |războiul din estul Ucrainei]] și [[anexarea Crimeei de către Federația Rusă]].<ref>{{cite web|url=http://www.rosbalt.ru/ukraina/2014/08/28/1308962.html|title=Власти Украины опубликовали список невъездных российских журналистов|publisher=Росбалт|date=2014-08-28|accessdate=2015-06-18|archive-date=2014-09-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20140903081145/http://www.rosbalt.ru/ukraina/2014/08/28/1308962.html|dead-url=yes}}</ref> ==Filmografie== * 1990 — Неизвестные страницы из жизни разведчика — ''pasagera'' * 1991 — Исчадье ада — ''Elena'' * 1999 — В зеркале Венеры — ''soția lui Cistov'' * 2004 — Личный номер — ''[[cameo]]'' ==Referințe== <references /> ==Legături externe== {{commonscat|Ekaterina Sergeevna Andreeva }} * [http://www.echo.msk.ru/guests/1633/ Радиостанция «Эхо Москвы» / Андреева Екатерина] * [http://www.1tv.ru/person/104 Лица Первого Канала: Екатерина Андреева] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Andreeva, Ekaterina}} [[Categorie:Nașteri în 1961]] [[Categorie:Actrițe ruse]] [[Categorie:Actrițe din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actrițe din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Jurnaliste ruse]] [[Categorie:Prezentatori de televiziune din Rusia]] [[Categorie:Ruși în viață]] auf8cq3fagtnimwqndgkriyqphodpfr 0 1652081 17024430 15152924 2025-06-10T20:24:36Z Venske 38389 completare 17024430 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=iulie 2015}} {{Taxobox | name = Pyrenean ibex | status = EX | status_system = iucn3.1 | extinct = 2000 | status_ref = <ref name=iucn>{{IUCN2010|assessors=Herrero, J. & Pérez, J.M.|year=2008|id=3798|title=Capra pyrenaica|downloaded=25 Oct 2010|version= 2010.3}}<!--see section "Geographic Range" for info specific to C. p. pyrenaica--></ref> | image = Pyrenean Ibex.png | image_width = 250px | image_caption = Illustrație din 1898 | regnum = [[Animal]]ia | phylum = [[Chordata]] | classis = [[Mammalia]] | ordo = [[Artiodactyla]] | familia = [[Bovidae]] | genus = ''[[Capra (genus)|Capra]]'' | species = ''[[Capra pyrenaica|C. pyrenaica]]'' | subspecies = '''''C. p. pyrenaica''''' | trinomial = ''Capra pyrenaica pyrenaica'' | trinomial_authority = ([[Heinrich Rudolf Schinz|Schinz]], 1838) }} [[File:Capra pyrenaica pyrenaica MHNT ART 39.jpg|thumb| ''Capra pyrenaica pyrenaica'' - [[MHNT]]]] '''Ibexul din Pirinei''' (''Capra pyrenaica pyrenaica''), denumirea comună ''Bucardo'', a fost una dintre cele patru subspecii ale [[Ibexul spaniol|ibexului spaniol]], o specie care este endemică în [[Peninsula Iberică]]. Ibexul din Pirinei era întâlnit frecvent în [[Munții Cantabrici]], sudul [[Franța|Franței]] și în nordul [[Munții Pirinei|Munților Pirinei]]. Aceasta specie a fost comuna în timpul [[Holocen]]ului și al [[Pleistocen]]ului. În ianuarie 2000, ibexul din Pirinei a dispărut complet, dar oamenii de știință au încercat să-l [[Clonare|cloneze]] folosind [[ADN]] de la una dintre ultimele femele; o astfel de clonă a murit la șapte minute după naștere. Alte subspecii au supraviețuit: [[ibexul spaniol de vest]], sau ibexul ''Gredos'' și [[ibexul din sud-estul Spaniei]], în timp ce [[ibexul portughez]] a dispărut deja. Ultimul ibex din Pirinei a dispărut înainte ca oamenii de știință să îl analizeze în mod corespunzător, taxonomia acestei subspecii fiind controversată. == Istorie == Există mai multe teorii cu privire la evoluția și migrarea istorică a C. pyrenaica în Peninsula Iberică, precum și relația dintre diferitele subspecii. O posibilitate este că C. Pyrenaica a evoluat de evoluat de la un strămoș legat de [[Capra Caucaziana]] din orientul mijlociu la începutul ultimei perioade glaciare(120-80 km) ).<ref name=r6>{{cite journal|last=Garcia-Gonzalez|first=Ricardo|title=New Holocene Capra Pyrenaica (Mammalia, Artiodactyla, Bovidae) Skulls from the Southern Pyrénées|journal=Comptes Rendus Palevol|year=2012|volume=11 | issue = 4|pages=241–249|url=http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1631068312000243|accessdate=24 October 2012|doi=10.1016/j.crpv.2011.12.006}}</ref> C. pyrenaica probabil sa mutat de la Alpii de nord prin sudul Franței în zona perioadei Magdalenian aproximativ la 18 milioane de ani. Dacă acesta este cazul C. caucasica praepyrenaica ar fi putut fi mai diferit de celelalte trei specii de ibex care locuiau în Peninsula Iberică decât oamenii de știință știu în prezent. De exemplu, aceasta ar însemna ca C. pyrenaica (posibil 18 km migrația) și C. ibex (300 km migrarea mai devreme) ar fi evoluat din strămoși diferiți și au morfologic mai diferit genele lor separate. Este cunoscut faptul că toate cele patru subspecii au trăit împreună în timpul Pleistocenului superior, dar oamenii de știință nu sunt siguri de cât de mult schimb genetic ar putea fi. Problema cu această teorie este că genetica sugerează că C. pyrenaica și C. ibex poate fi împărtășit o origine mai frecventă eventual [[Capra Camburgensis]]. Există mai multe versiuni când C. pyrenaica sau C. ibex au migrat mai târziu și au evoluat în Peninsula Iberică. Este posibil ca C. pyrenaica deja să fi trăit în Peninsula Iberică, atunci când au început să migreze ibexul prin Alpi. Dovezile genetice sprijină, de asemenea teoria că mai multe subspecii de Capra au migrat în regiunea iberică la aproximativ aceeași perioadă de timp. Hibridizarea poate fi fost posibil, dar rezultatele nu sunt concludente.<ref name="r6"/> == Comportamentul și caracteristicile fizice == Ibexul din Pirinei a avut blana scurtă, care variază în funcție de anotimpuri. În timpul verii părul ei este mai scurt, iar în timpul iernii părul ei este lung și mai gros. Părul de pe gâtul ibexului rămâne în toate anotimpurile. Masculi și femelele de ibex ar putea fi distinse din cauza diferențelor de culoare, blana și corn. Masculul are culoarea maro gri decolorat în timpul verii, și sunt decorați cu negru în mai multe zone pe corp, cum ar fi coama, membrele anterioare și frunte. În timpul iernii, Ibexul este mai puțin colorat. Masculul devine dintr-un maro cenușiu la un gri monoton și unele zonele în care a fost cândva negru, a devenit plictisitor și decolorat. Ibexul feminin pe de altă parte, ar putea fi confundat cu un cerb de la blana sa maro pe tot parcursul verii. Spre deosebire de masculul Ibex, o femelă lipsită de colorat negru. Ibexul tânăr au fost colorați ca femela pentru primul lor an de viața.<ref name=r7>{{cite web|title=Pyrenean Ibex - Capra Pyrenaica Pyrenaica|url=http://www.petermaas.nl/extinct/speciesinfo/pyreneanibex.htm|accessdate=25 October 2012|archive-date=2012-06-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20120627234420/http://www.petermaas.nl/extinct/speciesinfo/pyreneanibex.htm|dead-url=yes}}</ref> Masculul are coarne mari, groase, curbate spre exterior și înapoi, apoi spre exterior și în jos, apoi spre interior și în sus. Suprafața cornului este crestată, crestele se dezvoltă progresiv cu vârsta. Crestele reprezintă fiecare un an, astfel încât numărul total ar corespunde cu vârsta ibexului. Femela are coarne scurte, cilindrice. Ibexul se hrănește cu vegetație, cum ar fi iarbă și plante. Ibexul din Pirinei migrează în funcție de anotimpuri. În primăvara anului Ibexul migrează la munte, unde femelele și masculii se împerechează. Femelele, primăvara se separă în mod normal de masculii pentru a da naștere în zone mai izolate. Puii sunt de obicei născuți în luna mai, de obicei individual. În timpul iernii migrează la văi care nu sunt acoperite cu zăpadă. Aceste văi le-a permis să-și continue dieta lor, indiferent de sezon. == Habitat == Specia a fost adesea văzută în unele părți ale Franței, Portugaliei, Spaniei, iar Andorra, dar nu la fel de mult în zonele nordice ale [[Peninsula Iberică]]. În domenii precum Andorra și Franța în continent, Ibexul din Pirinei a dispărut pentru prima dată în extremitatea nordica a Peninsulei Iberice. Ibexul din Pirinei a fost estimat sa aibă o populație de 50. 000 de capete cu mai mult de 50 de alte sub-grupuri care au variat de la Sierra Nevadas la Sierra Morena și Muela de Cortes. Multe din aceste sub-grupuri au trăit în teren muntos care se extinde în Spania și Portugalia. Ultimi Ibex din Pirinei rămași au fost observați în zone din Orientul Mijlociu și Pirinei Orientali, sub 1. 200 de metri altitudine. Cu toate acestea, în zonele din sudul Franței și zonele înconjurătoare, ibexul a fost văzut la înălțimi de 350-925 și înălțimi între 1. 190-2. 240. Ibexul din Pirinei a fost destul de abundent până în secolul 14 și numerele nu s-au epuizat în regiune până la mijlocul secolului al 19-lea. Ibexul din Pirinei a avut tendința de a trăi în habitate stâncoase cu stânci și copaci intercalate cu pini. Cu toate acestea, patch-uri mici de roci în terenuri agricole sau diverse terenuri de-a lungul coastei iberice au format, de asemenea, un habitat adecvat. Ibexul a fost capabil să se disperseze și să colonizeze rapid. Ibexul din Pirinei a format o resursa utila pentru om, care poate fi fost un motiv pentru dispariția a acestora. Cercetătorii spun ca eventuala cădere ar fi putut fi cauzata de vânătoare continua și chiar probabil, faptul ca animalul nu a putut concura cu alte animale din zona. Cu toate acestea, motivele concrete pentru stingerea animalului este încă necunoscut. Subspecia odată a variat peste Pirinei din Franța și Spania și zona înconjurătoare, inclusiv [[Țara Bascilor]], [[Navarra]], la nord de [[Aragon]] și nord de [[Catalonia]]. Acum câteva sute de ani au fost numeroase, dar de 1900 numărul lor a scăzut mai puțin de 100. De la 1910 încoace numărul lor a scăzut la 40, iar subspecia a fost găsită doar într-o mica parte a [[Parcul Național Ordesa]], în [[Huesca]]. == Extincția == Ibexul din Pirinei a fost una din cele patru subspecii de Ibex iberic. Prima care a devenit dispărut a fost Ibexul portughez. Ibexul din Pirinei a fost al doilea, cu ultimul exemplar, o femela numita Celia, găsita moarta în 2000. În Evul Mediu, Ibexul din Pirinei a fost foarte abundent dar a scăzut rapid în secolele 19 și 20, datorita vânătorii. În a doua jumătatea a secolului 20 doar o populație mica a supraviețuit în [[Parcul Național Ordesa]] situat în centrul Pirineilor. Concurența cu ungulate domestice și sălbatice, de asemenea a contribuit la dispariția Ibexul din Pirinei. O mare parte ADN-ul Ibexului Iberic este împărtășit cu oi, cu capre domestice, bovine și cabaline, în special în lunile de vara, atunci când au fost în pășunile înalte de munte. Acest lucru a dus la o concurența interspecifica (Fandos, 1991; Martinez, 1992) și pășunatul excesiv, care a afectat în special Ibexul în anii secetoși. În plus, introducerea de specii de ungulate non-native sălbatice în zonele ocupate de ibex (de exemplu, cerbi lopătari și [[Muflon]] în Sierra de Cazorla, Parcul Natural Segura y Las Vilals) a crescut presiunea pășunatului, precum și riscul de transmitere a ambelor boli native și exotice (Fandos&Reig, 1992). Ultimul Ibex din Pirinei natural, o femela pe nume Celia, a fost găsita moarta pe 6 ianuarie 2000. Deși cauza ei de deces este cunoscuta, motivul pentru [[Extincție]] a subspeciei este un mister. Unele ipoteze includ incapacitatea de a concura cu alte specii de animale, infecții și boli, și braconajul. Ibexul din Pirinei a devenit prima specie vreodată pentru a deveni „de-extincție”, pentru o perioada de șapte minute în ianuarie 2009, atunci când o femela ibex clonata sa născut vie și a supraviețuit un timp scurt, înainte de a muri de defecte pulmonare. == Proiect de clonare == Compania de biotehnologie Advanced Cell Technology. Inc a anunțat pe 8 octombrie 2000 ca guvernul spaniol a fost de acord la oferta lor de a utiliza transferul nuclear de clonare în colaborare cu alți parteneri științifici pentru a clona Ibexul din Pirinei din țesutul care a fost luat în 1999. Celia, ultimul Ibex, a fost capturat în Parcul Național Ordesa din Huesca, Spania;biopsii cutanate au fost luate și crioconservate în azot. Ea a murit la un an după țesutul recoltat din ureche. Era de așteptat sa fie mai ușor decât experimentul de clonare de pe cale de dispariție [[Gaur]] (Bos gaurus), ca biologia reproducerii caprelor este mai bine cunoscuta și durata normala de gestație este de doar 5 luni. În plus, numai anumite animale dispărute sunt candidați pentru donare din cauza necesitații de un surogat proxy adecvat pentru a transporta clona la termen. ACT a fost de acord cu guvernul din Aragon ca viitoarea clona a Ibexului din Pirinei va fi returnat în habitatul original. Celia furnizează probe de țesuturi adecvate pentru clonare. Cu toate acestea, încercările de a colan a subliniat o problemă majora: chiar dacă ar fi posibil sa se producă cu un Ibex din Pirinei sănătos, nu exista masculi pentru clona de sex feminin pentru a se reproduce cu ea. Pentru a produce o populație viabilă cu un animal dispărut anterior, va trebui sa fie probe genetice de la mai multe persoane pentru a crea diversitate genetica în populația clonata. Acesta este un obstacol major în calea restabilirii unei populații de specii pe cale de dispariție prin clonare. O soluție ar putea fi sa treacă clone Celia cu masculi din alte subspecii, deși puii nu ar fi pur Ibexi din Pirinei. Un plan mai ambițios ar fi eliminarea unui cromozom X și un cromozom Y adăugat la alte subspecii existente, creând un ibex mascul, dar astfel de tehnologii nu exista încă și nu se știe dacă acest lucru va fi posibil, la toate, fără ireparabila deteriorare a celulei. Trei echipe de oameni de știința, doi spanioli și una franceza, sunt implicate în proiect de clonare. Una dintre echipele spaniole a fost condusa de către de Dr. Jose Folch de Zaragoza, de la Centrul de Tehnologii de Alimentare și Cercetare de Aragon. Celălalte echipe au avut cercetători de la Institutul Național de Cercetare a Agriculturii și Industrii Alimentare, în Madrid. Proiectul este coordonat de Serviciului de Investigații pentru Alimentație și Agricultura a Guvernului din Aragon (spaniola: Servicio de Investigación Agroalimentaria del Gobierno de Aragón) și de institutul Național de Investigații și Alimentației și Agrara Tehnologie (Instituto Nacional de Investigación y Tecnologia Alimentaria y Agraria). Institutul Național de Investigații Agrară din Franța este, de asemenea, implicat în proiect. Cercetătorii au celule somatice adulte din țesuturi și le fuziona cu ovocitelor din capre care au avut nucleele lor îndepărtate. Scopul de a elimina nucleele din ovocitelor de capră a fost de a extrage ADN-ul tuturor țapilor, deci nu ar fi fost nici o contribuție genetica la clona de donator. Embrionii rezultați au fost transferați într-o capra domestica (Capra hircus), pentru a acționa ca o mama surogat. Primele încercări de clonare au eșuat. Din 285 de embrioni reconstruiți, 54 au fost transferați de la 12 ibex și ibex capra-hibrizi, dar numai doi au supraviețuit primele doua luni de sarcina înainte sa moară unul. În 2003, o clona a fost născut viu, dar a murit peste 10 minute, din cauza unor defecte fizice în plămâni. Nu a fost [[Atelectazie]] și un lob suplimentar în plămânul stâng. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece defectele pulmonare au avut loc în clone de oaie înainte; celebra clona Dolly a avut un alt fel de defect pulmonar. Atelectazia nu permite absorbția normală de oxigen la nivelul țesuturilor sănătoase și este adesea legat de un [[Pneumotorax]]. ADN se descompune chiar și atunci când este congelat, iar ADN-ul este mai rău, pentru ca a fost luat de la un individ în vârsta (Celia era de 13). ADN-ul în vârsta este cunoscut a fi cauza a mai multe probleme a animalelor clonate, din cauza scurtului telemores, rezultând în durata de viața scurta. Acest lucru înseamnă ca clona dacă ar fi supraviețuit problemelor inițiale, tot ar fi putut avea o viață scurta. Aceasta a fost prima încercare de a revigora o subspecie dispăruta, deși procesul a început tehnic înainte de dispariția subspeciei. ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.petermaas.nl/extinct/speciesinfo/pyreneanibex.htm Profile] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120627234420/http://www.petermaas.nl/extinct/speciesinfo/pyreneanibex.htm |date=2012-06-27 }} at The Sixth Extinction Website {{Control de autoritate}} [[Categorie:Animale dispărute]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] tcczhyw3sg5a6b6ctf9vw0fo9yc9o3f 0 1689599 17023766 16013821 2025-06-10T12:44:21Z Spokiyny 695823 p2023 17023766 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Sat | nume = Orveanîțea | nume_nativ = Орв`яниця | densitate = 914,16 | altitudine = 149 | prefix_telefonic = 3658 | cod_poștal = 34163 | suprafață_totală_km2 = 2,19 | populație = {{down}}1750 | imagine = | tip_cod_clasificare = [[KOATUU|Cod KOATUU]] | cod_clasificare = 5621887703 | latd = 51 | latm = 29 | lats = 31 | latNS = N | longd = 26 | longm = 31 | longs = 0 | longEV = E | pushpin_map = Ucraina Regiunea Rivne | pushpin_map1 = Ucraina }} '''Orveanîțea''' (în {{uk|Орв'яниця}}) este un sat în [[Comuna Solomiivka, Dubrovîțea|comuna Solomiivka]] din [[Raionul Dubrovîțea, Rivne|raionul Dubrovîțea]], [[regiunea Rivne]], [[Ucraina]]. == Demografie == <!-- Start secțiune generată de Andrebot --><div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența lingvistică a localității Orveanîțea |label1=Ucraineană|value1=99.35|color1=#ffff80 |label2=Alte limbi|value2=0.4|color2=#808080}}</div> Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Orveanîțea era vorbitoare de [[Limba ucraineană|ucraineană]] ({{formatnum:99.35}}%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.<ref name="populatie_ucraina_2001">{{Citat web|url=http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_056&ti=19A050501_02_056.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language%2C%20Rivnenska%20oblast%20%281%2C2%2C3%2C4%29&path=..%2FDatabase%2FCensus%2F05%2F01%2F&lang=2&multilang=en|publisher=Institutul Național de Statistică al Ucrainei|title=Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Rivne pe localități|accessdate=2014-08-25|archive-date=2016-08-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20160826214950/http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_056&ti=19A050501_02_056.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language%2C%20Rivnenska%20oblast%20%281%2C2%2C3%2C4%29&path=..%2FDatabase%2FCensus%2F05%2F01%2F&lang=2&multilang=en|dead-url=yes}}</ref> {{clearleft}} == Note == <references /> {{Comuna Solomiivka, Dubrovîțea}} [[Categorie:Sate din raionul Dubrovîțea, Rivne|Orveanîțea, Solomiivka, Dubrovîțea, Rivne]] [[Categorie:Sate din regiunea Rivne|Orveanîțea, Solomiivka, Dubrovîțea, Rivne]] e7eskkth1lkg87gm9qc5qk2gbqq4cr1 0 1706437 17025187 16533978 2025-06-11T11:35:05Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 2 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025187 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist | bgcolour = #EEDD82 | nume = Elena Murariu | data_nașterii = {{Data nașterii și vârsta|1963|6|29}}<ref>Elitele României, articol despre Elena Murariu - https://www.societateamuzicala.ro/elitele/elena-murariu</ref> | Born = Zvoriștea, România | image = File:Elena Murariu 2024.jpg | caption = Elena Murariu în 2024 | nume_la_naștere = Elena Murariu | naționalitate = {{ROM}} | părinți = Gheorghe și Maria Murariu | locul_nașterii = [[Zvoriștea]], [[România]] | domeniu_artistic = Pictură, Desen, [[Grafică]], Restaurare | education = [[Universitatea Națională de Arte București]] | semnătură = [[File:Elena Murariu Signature.jpg|thumb|]] | website = https://www.elenamurariu.com }} {{listă|date=august 2015}} '''Elena Murariu''' (născută la [[29 iunie]] [[1963]], [[Zvoriștea, Suceava|Zvoriștea]], [[Județele României|județul]] [[Județul Suceava|Suceava]], România) este unul dintre cei mai cunoscuți pictori [[Pictură murală|muraliști]] și [[Icoană|iconari]] [[români]] contemporani. Artista vizuală este cunoscută și recunoscută pentru contribuțiile sale ca [[artist plastic]] și [[Restaurare|restaurator]] de [[pictură murală]].<ref> MURARIU ELENA – Restaurator Componente Artistice - expert MCC</ref><ref>http://www.cimec.ro/scripts/RegistruExperti/Persoane/MONPersSelComplet.asp {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150923225719/http://www.cimec.ro/scripts/RegistruExperti/Persoane/MONPersSelComplet.asp |date=2015-09-23 }}, specialist, artist plastic</ref> ==Biografie== Elena Murariu s-a născut la 29 iunie 1963 în comuna Zvoriștea, județul Suceava. Începe studiile de arte plastice la vârsta de 10 ani, urmând Școala de Muzică și Arte Plastice din Botoșani. Își continuă studiile liceale, tot în domeniul artistic, la liceul de arte plastice „Octav Băncila" din Iași. Studiile universitare le absolvă in anul 1987 la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu" din Bucuresti, secția artă monumentală - restaurare. Aici i-a avut ca profesori pe: Ion Stende, pentru disciplinele desen și culoare, și pe Dan Mohanu la restaurare. Înca din timpul facultatii se implică în lucrari de restaurare pe șantierele prosfesorilor săi. Își continuă pregătirea în domeniul restaurării, urmând în anul 1994 „Cursul de conservare pictură murală" MPC'94 - ICCROM la Roma.<br> Primele participări în expoziții de grup le-a avut cu lucrări de grafică, imediat ce a terminat facultatea. Dupa un deceniu în care se dedică aproape exclusiv restaurării, începând cu anul 2001, revine pe simeze prezentând constant în expoziții, personale sau de grup, lucrari de grafică si pictură influențate de lucrarile de artă bizantină pe care le restaurează, precum si icoane.<br> Cel mai important proiect artistic al Elenei Murariu este cel închinat Sfinților Martiri Brâncoveni, proiect prezentat în albumul „Constantin Brâncoveanu, Puterea Viziunii” și în filmul documentar „Puterea viziunii” realizat de [[Marilena Rotaru]].<ref>Filmul documentar „Puterea Viziunii" realizat de Marilena Rotaru. Documentarul aduce în fața publicului o iconografie singulară, moderna, a voievodului și a Brâncovenilor martiri, creată de Elena Murariu. Puteți viziona filmul la acest link - http://www.tvrplus.ro/editie-anul-brancoveanu-244604 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150601214914/http://www.tvrplus.ro/editie-anul-brancoveanu-244604 |date=2015-06-01 }}</ref> <ref>"Despre mine" - Elena Murariu http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/artist.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091905/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/artist.html |date=2015-09-24 }}</ref> ==Expoziții personale== *2019 „Jertfa tinerilor din decembrie 1989" (Facultatea de Teologie, București)<ref>Expoziția „Jertfa tinerilor din decembrie 1989”, 10 decembrie 2020, articol intreg - https://basilica.ro/jertfa-tinerilor-din-decembrie-1989-comemorata-la-ftoub-in-imagini/</ref><ref>Expoziția „Jertfa tinerilor din decembrie 1989”, 10 decembrie 2020, articol intreg - https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/conferinta-despre-jertfa-tinerilor-din-decembrie-1989-150441.html</ref><ref>Conferința despre jertfa tinerilor din decembrie 1989 la care a fost și expoziția „Jertfa tinerilor din decembrie 1989”, 10 decembrie 2020, articol intreg - https://basilica.ro/jertfa-tinerilor-din-decembrie-1989-redescoperire-a-demnitatii-neamului-conferinta-la-ftoub/</ref> *2019 „Martirii" (Librăria Bizantină, București) *2019 „Brazii" (Liceul pedagogic ortodox „Anastasia Popescu”, București)<ref>Expoziția „Brazii”, 11-25 februarie 2019, articol intreg - http://www.agentiadecarte.ro/2019/01/elena-murariu-si-expozitia-eveniment-brazii/</ref><ref>Expoziția „Brazii”, 11-25 februarie 2019, articol intreg - https://romanialibera.ro/cultura/brazii-expozitie-dedicata-martirilor-si-eroilor-772494</ref><ref>Expoziția „Brazii”, 11-25 februarie 2019, articol intreg - https://www.anastasiapopescu.ro/scoala/expozitia-brazii-dedicata-jertfei-si-martiriului/</ref><ref>Expoziția „Brazii”, 11-25 februarie 2019, știre la „Universul Credinței” TVR - https://www.youtube.com/watch?v=u4hc4NbO7v4</ref> *2018 „Fiul risipitor - Cântările Triodului" ([[Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”]], București)<ref>Expoziția „Fiul risipitor - Cântările Triodului”, 1 martie 2018, articol intreg - https://www.modernism.ro/2018/02/26/expozitie-elena-murariu-fiul-risipitor-cantarile-triodului-muzeul-national-al-satului-dimitrie-gusti/</ref><ref>Expoziția „Fiul risipitor - Cântările Triodului”, 1 martie 2018 - 15 aprilie 2018, articol intreg - https://afaprr.ro/site/post/expozitia-fiul-risipitor-cantarile-triodului-de-elena-murariu</ref><ref>Expoziția „Fiul risipitor - Cântările Triodului”, 1 martie 2018 - 15 aprilie 2018, articol intreg - https://credintavieblog.wordpress.com/2018/04/06/in-dialog-cu-elena-murariu-despre-expozitia-fiul-risipitor-cantarile-triodului {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200703162902/https://credintavieblog.wordpress.com/2018/04/06/in-dialog-cu-elena-murariu-despre-expozitia-fiul-risipitor-cantarile-triodului/ |date=2020-07-03 }}</ref><ref>Expoziția „Fiul risipitor - Cântările Triodului”, 1 martie 2018 - 15 aprilie 2018, articol intreg - https://evenimentemuzeale.ro/eveniment-cultural/bucuresti-expozitia-fiul-risipitor-cantarile-triodului-cu-lucrari-semnate-de-elena-murariu {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200705054341/https://evenimentemuzeale.ro/eveniment-cultural/bucuresti-expozitia-fiul-risipitor-cantarile-triodului-cu-lucrari-semnate-de-elena-murariu/ |date=2020-07-05 }}</ref><ref>Expoziția „Fiul risipitor - Cântările Triodului”, 1 martie 2018 - 15 aprilie 2018, articol intreg - http://www.cuvantul-ortodox.ro/anunturi/2018/02/23/expozitie-fiul-risipitor-cantarile-triodului-de-elena-murariu-la-muzeul-national-al-satului/</ref><ref>Expoziția „Fiul risipitor - Cântările Triodului”, 1 martie 2018 - 15 aprilie 2018, articol intreg - https://www.hotnews.ro/stiri-22311464-.htm?nomobile {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200703140815/https://www.hotnews.ro/stiri-22311464-.htm?nomobile |date=2020-07-03 }}</ref><ref>Expoziția „Fiul risipitor - Cântările Triodului”, 1 martie 2018 - 15 aprilie 2018, articol intreg - https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/expozitie-de-icoane-cu-tematica-specifica-triodului-131289.html</ref><ref>Expoziția „Fiul risipitor - Cântările Triodului”, 1 martie 2018 - 15 aprilie 2018, articol intreg - https://www.bzi.ro/expozitie-de-pictura-si-grafica-fiul-risipitor-cantarile-triodului-vernisata-la-muzeul-satului-815971{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.bzi.ro/expozitie-de-pictura-si-grafica-fiul-risipitor-cantarile-triodului-vernisata-la-muzeul-satului-815971 }}</ref> *2017 „Fântână în ceruri" (Muzeul de istorie, Suceava)<ref>Expoziția „Fântână în ceruri”, 7 decembrie 2017, articol intreg - https://suceava.media/elena-murariu-fantana-din-ceruri/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200703125306/https://suceava.media/elena-murariu-fantana-din-ceruri/ |date=2020-07-03 }}</ref><ref>Expoziția „Fântână în ceruri”, 7 decembrie 2017, articol intreg - https://muzeulbucovinei.ro/german/arhive/16772/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200703184416/https://muzeulbucovinei.ro/german/arhive/16772 |date=2020-07-03 }}</ref><ref>Expoziția „Fântână în ceruri”, 7 decembrie 2017, articol intreg - http://sanuuitam.blogspot.com/2017/12/fantana-din-ceruri.html</ref><ref>Expoziția „Fântână în ceruri”, 7 decembrie 2017, articol intreg - https://www.monitorulsv.ro/Cultural-local/2017-12-05/Vernisajul-expozitiei-de-icoane-Fantana-din-ceruri</ref><ref>Expoziția „Fântână în ceruri”, 7 decembrie 2017, articol intreg - https://stirilevivafm.ro/expozitia-de-icoane-fantana-din-ceruri-la-muzeul-de-istorie-suceava/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200703125512/https://stirilevivafm.ro/expozitia-de-icoane-fantana-din-ceruri-la-muzeul-de-istorie-suceava/ |date=2020-07-03 }}</ref><ref>Expoziția „Fântână în ceruri”, 7 decembrie 2017, articol intreg - https://www.cinemasuceava.ro/stiri-evenimente/a/fantana-din-ceruri-expozitie-de-icoane/</ref> *2017 „Împreună cu Avva Sisoe" (Librăria Sophia, București)<ref>Expoziția „Împreună cu Avva Sisoe”, 8 mai 2017 - 30 iunie 2017, articol intreg - http://sanuuitam.blogspot.com/2017/05/impreuna-cu-avva-sisoe.html</ref> *2017 „Înălțarea șarpelui de aramă" (Librăria Bizantină, București)<ref>Expoziția „Înălțarea șarpelui de aramă”, 16 martie 2017, articol intreg - https://www.librariabizantina.ro/joi-16-martie-ora-1900-expozitie-de-icoana-elena-murariu-inaltarea-sarpelui-de-arama</ref> <ref>Expoziția „Înălțarea șarpelui de aramă”, 16 martie 2017 - 20 aprilie 2017, articol intreg - https://doxologia.ro/arhiepiscopia-bucurestilor/vernisajul-expozitiei-inaltarea-sarpelui-de-arama-de-elena-murariu</ref> <ref>Expoziția „Înălțarea șarpelui de aramă”, 16 martie 2017 - 20 aprilie 2017, articol intreg - http://www.cuvantul-ortodox.ro/anunturi/2017/03/12/expozitia-elenei-murariu-inaltarea-sarpelui-de-arama-la-libraria-bizantina/</ref> <ref>Expoziția „Înălțarea șarpelui de aramă”, 16 martie 2017 - 20 aprilie 2017, articol intreg - http://sanuuitam.blogspot.com/2017/03/inaltarea-sarpelui-de-arama.html</ref> <ref>Expoziția „Înălțarea șarpelui de aramă”, 16 martie 2017 - 20 aprilie 2017, articol intreg - https://us.eventbu.com/bucharest/elena-murariu-inaltarea-sarpelui-de-arama-expozitie-icoana/1775174 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200704045806/https://us.eventbu.com/bucharest/elena-murariu-inaltarea-sarpelui-de-arama-expozitie-icoana/1775174 |date=2020-07-04 }}</ref> <ref>Articol despre expoziția „Înălțarea șarpelui de aramă”, 16 martie 2017 - 20 aprilie 2017. Poate fi accesat la: https://blog.revistacultura.ro/2017/07/04/limbajul-nou-al-picturii-religioase-eseu-de-mihaela-proca/</ref> *2016 „Peste vârfuri..." (Liceul pedagogic ortodox „Anastasia Popescu”, București)<ref>Expoziția „Peste vârfuri...”, 10 octombrie 2016, articol intreg - http://sanuuitam.blogspot.com/2016/10/peste-varfuri.html</ref><ref>Expoziția „Peste vârfuri...”, 10 octombrie 2016, articol intreg - https://ziarullumina.ro/opinii/repere-si-idei/vernisajul-expozitiei-peste-varfuri-116440.html</ref> *2016 „Peste Carpați și Olimp" (Centrul de mozaic mediteraneean, Dion, Grecia)<ref>Expoziția „Peste Carpați și Olimp”, 2 iulie 2016 - 7 august 2016, articol intreg - https://artinfonews.ro/peste-carpati-si-olimp-cu-elena-murariu/{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://artinfonews.ro/peste-carpati-si-olimp-cu-elena-murariu/ }}</ref> *2014 „Bradul" ([[Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”]], București)<ref>Expoziția „Bradul”, 29 ianuarie 2015 - 22 februarie 2015, articol intreg - http://www.familiaortodoxa.ro/2015/01/29/expozitia-bradul/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924010213/http://www.familiaortodoxa.ro/2015/01/29/expozitia-bradul/ |date=2015-09-24 }}</ref><ref>Bradul - expoziției de pictură, grafică și obiect, 29 ianuarie 2015 - 22 februarie 2015, articol intreg - http://www.muzeul-satului.ro/actiuni-culturale/304/bradul-expozitiei-de-pictura-grafica-si-obiect {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150403161728/http://www.muzeul-satului.ro/actiuni-culturale/304/bradul-expozitiei-de-pictura-grafica-si-obiect |date=2015-04-03 }}</ref><ref>Bradul - expoziției de pictură, grafică și obiect, 29 ianuarie 2015 - 22 februarie 2015, articol intreg - http://www.observatorcultural.ro/ARTE-VIZUALE.-Bradul-Elenei-Murariu*articleID_31446-articles_details.html</ref>[[File:Expozitia "Bradul".jpg|thumb|Expozitia "Bradul" a Elenei Murariu]] *2014 „Martyrium" (Biserica San Pau del Camp, Barcelona)<ref>“MARTYRIUM” - Expozitie de arta si arhitectura ortodoxa romaneasca, in perioada 4/12-30/12 2014, articol intreg - http://www.bisericabarcelona.es/05eveniment.html</ref> <ref>Expoziția „Martyrium“ la Barcelona, articol intreg - http://ziarullumina.ro/expozitia-martyrium-la-barcelona-97298.html</ref>[[File:Expozitia "Martyrium".jpg|thumb|Expozitia "Martyrium" a Elenei Murariu]] *2014 „Mărgăritare brâncovenești" (Centrul Melina, Atena)<ref>Expozitia "Radacini Brancovenesti" semnata Elena Murariu vernisata la New York, articol intreg - http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-18348293-expozitia-radacini-brancovenesti-semnata-elena-murariu-vernisata-new-york.htm</ref> *2014 „Rădăcini Brâncovenești" (Institutul Cultural Român New York)<ref>Articol despre expoziția „Rădăcini Brâncovenești”, 24 octombrie 2014, articol întreg - https://brailachirei.wordpress.com/2014/10/23/expozitie-radacini-brancovenesti-la-icr-new-york/</ref><ref>Articol despre expoziția „Rădăcini Brâncovenești”, 24 octombrie 2014 - 7 noiembrie 2014, articol întreg - https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-18348293-expozitia-radacini-brancovenesti-semnata-elena-murariu-vernisata-new-york.htm</ref><ref>Articol despre expoziția „Rădăcini Brâncovenești”, 24 octombrie 2014 - 7 noiembrie 2014, articol întreg - https://www.artline.ro/---Radacini-Brancovenesti-----expozitie-de-Elena-Murariu-la-ICR-New-York-33937-1-n.html</ref> [[File:Sfintii Martiri Brancoveni.jpg|thumb|Una dintre lucrarile din vernisajul expozitiei :"Radacini Brancovenesti", al Elenei Murariu]] *2014 „Apa vie la Foișorul de Foc" ([[Foișorul de Foc]], București)<ref>Vernisaj expoziția 'Apa vie la Foișorul de Foc' de Elena Murariu, articol intreg - http://www.radioromaniacultural.ro/vernisaj_expozitia_apa_vie_la_foisorul_de_foc_de_elena_murariu-20090 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924084434/http://www.radioromaniacultural.ro/vernisaj_expozitia_apa_vie_la_foisorul_de_foc_de_elena_murariu-20090 |date=2015-09-24 }}</ref> *2014 „Puterea viziunii" ([[Ateneul Român]], București)<ref>Expoziția „Puterea viziunii” a Elenei Murariu, articol intreg - http://patriarhia.ro/concert-vocal-simfonic-dedicat-sfin%C8%9Bilor-brancoveni-17-august-2014--6095.html</ref> *2014 „Rădăcini Brâncovenești" (Mănăstirea Hurezi) *2014 „Puterea viziunii" ([[Palatul Mogoșoaia]], București) *2014 „Mărgăritare brâncovenești" ([[Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”]], București) *2014 „Din dragoste pentru Frumos" - festival de artă, cultură și teologie, organizat de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, (Paris) *2014 „Seara Sfinților Martiri Brâncoveni" (Faculatea de Teologie, București) *2013 „Rădăcini brâncovenești" (Muzeul Țăranului Român, București) *2010 „Ctitori și martiri" (Muzeul Național Cotroceni, București) *2009 „Cetățenii Raiului" (Institutul Cultural Român, Lisabona) *2008 „Cetățenii Raiului" (Galeria Silva, Bușteni) *2007 „Psalm și icoană" (Palatul Mogoșoaia, București) *2006 „Aripi de înger" (Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, București) *2004 „Sfântul Ștefan cel Mare" (Galeria Galateea, București) *2003 „Icoana" (Palatul Mogoșoaia, București) *1990 „Grafică" (Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad) ==Expoziții de grup - selecție== *2018, Salonul Anual de Artă Plastică Religioasă și Restaurare (Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București) *2017, Anuala de Artă Religioasă și Restaurare (Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București) *2016, „Sarbatoarea Breslei” (Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București) *2015, „Pași spre lumină” (Galeriile Orizont, București)<ref> „Pași spre lumină”, Galeriile Orizont, București, 23 decembrie 2015 – 10 ianuarie 2016 galerie - http://online.anyflip.com/hxnb/ryjk/mobile/index.html#p=3</ref> *2015, Pictori de azi la Balcic (Elite Art Gallery, București)<ref> Pictori de azi la Balcic, Elite Art Gallery, Bucuresti, 20 iulie-8 august 2016 articol - http://artportfolio.ro/pictori-de-azi-la-balcic-editia-2015-elite-art-gallery//</ref><ref> Pictori de azi la Balcic, Elite Art Gallery, Bucuresti, 20 iulie-8 august 2016 articol - https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/pictori-de-azi-la-balcic-de-ziarul-de-duminica-14631857</ref> *2015, Anuala de Artă Religioasă și Restaurare (Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București)<ref>Anuala de Artă Religioasă și Restaurare, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București, 5-23 aprilie 2015 articol - https://artinfonews.ro/esential-la-muzeul-national-al-satului-dimitrie-gusti-expozitia-anuala-de-arta-religioasa-si-restaurare-cadere-ridicare-supravietuire-arta-sacra-creatie-si-restaurare/{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://artinfonews.ro/esential-la-muzeul-national-al-satului-dimitrie-gusti-expozitia-anuala-de-arta-religioasa-si-restaurare-cadere-ridicare-supravietuire-arta-sacra-creatie-si-restaurare/ }}</ref> *2014, „Dincolo de timp și spațiu”, (Cripta bisericii Saint Sulpice, Paris)<ref>Festivalul din Dragoste pentru Frumos, Cripta bisericii Saint Sulpice, Paris, 29 mai – 20 iunie 2014 articol - http://www.mitropolia.eu/ro/stiri/976/din-dragoste-pentru-frumos.htm</ref> *2014, “Sfinții Brâncoveni - icoana nouă” (Muzeul Național Cotroceni, București) *2014 „Artă sacră – creație și restaurare" (Biblioteca Națională a României, București) *2012 „Icoana bizantină, tradiție și modernitate" (Palatul Mogoșoaia, București)<ref>"Icoana bizantină, tradiție și modernitate", articol intreg - http://palatebrancovenesti.ro/icoana-bizantina-intre-traditie-si-moderatie-9-noiembrie-2-decembrie/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160305065536/http://palatebrancovenesti.ro/icoana-bizantina-intre-traditie-si-moderatie-9-noiembrie-2-decembrie/ |date=2016-03-05 }}</ref> *2012 „Mărci ale artei religioase românești: arta în expresie canonică și personală" (Biblioteca Națională a României, București) *2012 „Semnele veșniciei" (Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca) *2011 „Sacrul în artă" (Galeria Căminul artei, București) *2011 „Noi zidim istoria arhitecturii" (Palatul Culturii, Ploiești) *2011 „Un deceniu de explorări în arta românească" (Palatul Mogoșoaia, București) *2010 „Sacrul în artă" (Galeria Orizont, București) *2010 „Salonul de artă creștină" (Centrul Cultural „Ionel Perlea”, Slobozia) *2009 „Stiluri, simboluri, tehnici" (Institutul Italian de Cultură, București) *2009 „Artă creștină românească" (Institutul Cultural Român, Praga) *2009 „Respirații creștine" (Galeria Veroniki art, București) *2008 „Artă și spiritualitate românească" (Biserica ortodoxă română, Paris) *2008 „Icoana în Săptămâna Luminată" (Galeria Artis, București) *2008 „Zilele icoanei bizantine" (Facultatea de Teologie, București) *2007 „Sacrul în artă" (Galeria Apollo, București) *2007 „Icoana în Săptămina Luminată" (Galeria Apollo, București) *2006 „Credință și artă" (Institutul Cultural Român, Veneția) *2006 „Artă și spiritualitate românească" (Galeria internațională de artă, Sankt Petersburg) *2006 „Credință și artă" (Chiesa degli Artisti, Roma) *2006 „Tradiție și modernitate" (Muzeul de artă, Craiova) *2006 „Artă și spiritualitate românească" (Marea Lavră, Kiev) *2005 „Sacrul în artă" (Galeria Artis, București) *2005 „Artă și spiritualitate românească" (Muzeul național de etnografie, Belgrad) *2005 „Sacrul în artă" (Muzeul de artă, Craiova) *2004 „O lume sub semnul Crucii" (Galeria Simeza, București) *2003 „Ruga lemnului tăiat II" (Galeria hotel Mariott, București) *2003 „Nașterea icoanei - icoana Nașterii" (Palatul Mogoșoaia, București) *2002 „Ruga lemnului tăiat I" (Galeria Bancorex, București) *2001 „Bienala Uniunii Artiștilor Plastici" (Galeria Romexpo, București) *2001 „Artă sacră, restaurare și creație" (Galeria Apollo, București) *1990 „Expoziția bursierilor UAP" (Galeria Simeza, București) ==Restaurare de pictură murală== [[Mănăstirea Gura Motrului]] – secolul al XVIII-lea<br> [[Halmyris]] – secolul al IV-lea<br> Viorești-Slătioara – secolul al XVIII-lea[[File:Biserica in timpul restaurarii.jpg|thumb|Biserica din Viorești-Slătioara(secolul al XVIII-lea) in timpul restaurarii]] [[File:Biserica dupa restaurare.jpg|thumb|Biserica din Viorești-Slătioara(secolul al XVIII-lea) dupa restaurare]] [[Biserica Fundenii Doamnei]] – secolul al XVII-lea<br> Biserica Hălmagiu – secolele XIII-XV<br> Mănăstirea Topolnița – secolul al XVII-lea<br> [[Mănăstirea Dintr-un Lemn]] – secolele XVII-XIX<br> [[Mănăstirea Bistrița]] – secolul al XVI-lea ==Premii și distincții== *2014 Diploma și medalia “Sfinții Martiri Brâncoveni” acordată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, august 2014 *2010 Medalia „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” acordată de Arhiepiscopia Râmnicului pentru contribuția adusă la restaurarea bisericii „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, Viorești, Slătioara, jud. Vâlcea, august 2010 *2010 Diploma de excelență acordată de Institutul Național al Patrimoniului pentru lucrările de restaurare ale picturii murale de la biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, Viorești, Slătioara, jud. Vâlcea *2008 Premiul Ministerului Culturii și Cultelor pentru restaurarea monumentelor istorice – martie 2008 *2006 Premiul UAP pentru Arta Sacră 2005, septembrie 2006 *2004 Premiul UAP pentru Arta Sacră 2003, septembrie 2004 *2001 „Best poster award”, XVII CIPA Symposium, Potsdam, Germania *2001 „Ruga lemnului tăiat”, Galeria Bancorex, icoana – Marele premiu *1989 „Bursa tinerilor absolvenți” acordată de UAP pentru lucrări de grafică ==Aprecieri și referințe== * "Pictor, restaurator remarcabil și iconar recunoscut pentru originalitatea ideatică și finețea execuției, Elena Murariu este un artist complex și prolific dublat de un creștin practicant dăruit cu o frumoasă familie care, fapt rar, îi și împărtășește preocupările profesionale și intelectuale. De aceea, într-un fel, ceea ce admirăm în această expoziție închinată Sfinților martiri Brâncoveni, la tricentenarul pătimirii lor, este rodul unei lungi, răbdătoare și discrete împreună lucrări și creșteri duhovnicești, desăvârșită prin mâna Elenei Murariu.(...)" - text prezentat cu prilejul vernisajului expoziției “Puterea viziunii”, '''Doina Mândru''', 16 august 2014<ref>Text prezentat cu prilejul vernisajului expoziției “Puterea viziunii”, '''Doina Mândru''', 16 august 2014, referinta completa - http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/mandrubis.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091930/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/mandrubis.html |date=2015-09-24 }}</ref> " Puțini, poate, dar osârduitori. N-aș putea începe altfel o cronică dedicată creației Elenei Murariu, pictor resaturator de frescă și artist plastic al României contemporane. Personalitate puternică, în ciuda unei aparențe de fragilitate, în răspărul unui deja înrădăcinat fel de a te comporta ca artist într-o cultură devastată de teribilism și impostură, Elena Murariu își urmează fără șovăire drumul și menirea. Restauratoare a frescei unor importante monumente ecleziale dar și plasticiană cu o creație personală deja intrată în conștiința publicului, artista nu trăiește însă nici un fel de dedublare, ci mai curând reușește să-și pună în armonie și conlucrare cele două tipuri de preocupări.(...)" '''Luiza Barcan''', 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu.<ref>Luiza Barcan, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu, referinta completa - http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/barcanbis.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091925/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/barcanbis.html |date=2015-09-24 }}</ref> (...)" De o simplitate aproape dezarmantă, dublată de o fermitate izvorâtă din sentimentul convingerii alegerii firescului și al nezdruncinatei hotărâri, Elena Murariu își dăruiește întregul farmec personal operei: aceasta este jertfa și asceza sa. Nici urmă de narcisism sau părere de sine în femeia delicată, dar totuși robustă din spatele atelierului, înconjurată de lucrări care mai de care mai prețioase, ca de propriii copii. Elena Murariu are conștiința că rodirea acestor copii nu este un merit, ci un dar de Sus și o datorie, care o înnobilează și o face să renască în virtuozitate și duh mereu și mereu, cum foarte puțini dintre artiștii noștri (inclusiv dintre cei religioși) o fac: acesta este secretul artei sale poetice." - '''Elena Dulgheru''', 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu.<ref>Elena Dulgheru, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu, referinta completa - http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/dulgherubis.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091929/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/dulgherubis.html |date=2015-09-24 }}</ref> * (...) " Stau să mă întreb, și cu asta închei, ce va înțelege un neortodox din ceea ce ne prezintă doamna Murariu. Va înțelege că este multă eleganță, că există mult rafinament în ceea ce realizează artista pornind de la izvoarele brâncovenești. Doamna Murariu trebuie să persevereze în această direcție și sper că ierarhii bisericii care fac parte dintr-o generație nouă și foarte „open-minded” vor aplauda această viziune care nu este creată de zugravii epocii brâncovenești ci este creată de un zugrav contemporan, cu o viziune modernă.(...) Constantin Brâncoveanu a fost un asemenea ideal și, cu modestia zugravului și cu un gust desăvârșit, Elena Murariu îi slujește amintirea și îi mulțumesc pentru asta. - Cuvânt rostit cu prilejul deschiderii Expoziției ”Rădăcini brâncovenești” la Muzeul Țăranului Român, Academician '''[[Răzvan Theodorescu]]''', 27 iunie 2013.<ref>Cuvânt rostit cu prilejul deschiderii Expoziției ”Rădăcini brâncovenești” la Muzeul Țăranului Român, (apărut în volumul Constantin Brâncoveanu, Puterea viziunii), de catre academicianul Răzvan Theodorescu, la 27 iunie 2013, referinta completa - http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/theodorescu.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091932/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/theodorescu.html |date=2015-09-24 }}</ref> (...)" Dincolo de inovația iconografică și de relativa libertate cromatică, avem de-a face cu o măiestrie absolută în ceea ce privește execuția. Bună cunoscătoare a picturii paleologe, bunăoară a modeleurilor lichide, Elena Murariu s-a raportat la pictura din Bolnița Bistriței, poate cea mai originală mostră de pictură murală de pe teritoriul actual al României, evitând influențele directe ale canonului bizantin de reprezentare. (...) Altfel spus, Elena Murariu se situează în acea zonă de grație care este 100% artistică și în același timp 100% liturgică.(...)" - articol realizat de '''[[Mihai Plămădeală]]''' cu ocazia deschiderii vernisajului expoziției "Bradul". <ref> Articol publicat în "Observatorul cultural", referința completă - http://www.observatorcultural.ro/ARTE-VIZUALE.-Bradul-Elenei-Murariu*articleID_31446-articles_details.html</ref> " Primul lucru pe care mi-l poate oferi o icoană adevărată este acela că, de îndată ce am dat cu ochii de ea, să simt nevoia să mă descopăr. Aceasta înseamnă transparența: chipul din icoană adeverește prezența persoanei care se află în spatele lui. De aici, comunicarea: icoana îmi vorbește și, în același timp, mă ascultă, într-o voroavă fără cuvinte, ca o cale deschisă spre comuniune. Așa mi se par icoanele zugrăvite de Elena Murariu. (...)" - "Sfințenia gândului", Înalt Prea Sfințitul [[Bartolomeu Anania]], Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului,septembrie 2002. <ref>Înalt Prea Sfințitul [[Bartolomeu Anania]], Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului,septembrie 2002 despre Elena Murariu. Referinta completa - http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/anania.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091923/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/referinte/anania.html |date=2015-09-24 }}</ref> "Inspirată de Cuvântul întru lauda tuturor mucenicilor închinat lor de Ioan Gură de Aur, voiesc să închei acest cuvânt cu speranța că imaginile mucenicilor Brâncoveni se vor imprima bine în mintea noastră, după cum spune Hrisostomul, ca o ”zugrăveală multicoloră” ziditoare a cugetelor. Acesta este de altfel și spiritul în care icoanele Elenei Murariu au fost zugrăvite, spre cinstirea și amintirea mucenicilor martiri Brâncoveni. Testul de provocare cu care acest text începe se dovedește a fi o revelație: pe cât de noi, icoanele Elenei Murariu trimit la modele și paradigme foarte vechi.(...)", Viziuni Brâncovene capitale, dansul mucenicilor din volumul Constantin Brâncoveanu, puterea viziunii (capitolul Epilog), Nicoletta Isar, 14 septembrie 2012. <ref>Viziuni Brâncovene capitale, dansul mucenicilor din volumul Constantin Brâncoveanu, puterea viziunii (capitolul Epilog), Nicoletta Isar, 14 septembrie 2012. Referinta completa - http://www.icoane.arts.ro/referinte/isar2012.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924032622/http://www.icoane.arts.ro/referinte/isar2012.html |date=2015-09-24 }}</ref> ==Interviuri== * [http://www.romania-actualitati.ro/icoana_noua_brancovenilor_dupa_300_de_ani-60486 "Icoană nouă, Brâncovenilor - după 300 de ani "], Mihaela Helmis, Radio România Actualități, aprilie 2014. [[File:Elena Murariu prezentare.jpg|thumb|Elena Murariu in prezentarea vernisajului expozitiei "Bradul"]] * [http://www.formula-as.ro/2014/1124/spiritualitate-39/ma-bucur-ca-dumnezeu-a-pus-pe-umerii-mei-crucea-brancovenilor-17945 "Mă bucur că Dumnezeu a pus pe umerii mei crucea Brâncovenilor"], Cristian Curte, Iconarul cu aripi, Formula AS. * [http://www.familiaortodoxa.ro/2014/08/04/elena-murariu-brancoveanu/ Elena Murariu: Brâncoveanu], Mircea Stanciu, Familia ortodoxă, august 2014. * [http://ziarullumina.ro/sfinii-brancoveni-m-au-transformat-din-artist-laic-in-iconar-90197.html „Sfinții Brâncoveni m-au transformat din artist laic în iconar“], Dumitru Manolache Ziarul Lumina, 2 aprilie 2014. * [http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/interviuri/manolache2010_int.html „Icoanele Brâncovenilor, o caligrafie spirituală despre Dumnezeu“] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091920/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/interviuri/manolache2010_int.html |date=2015-09-24 }}, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina, 16 august 2010. * [http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/interviuri/pasculescu.html „Interviu cu Elena Murariu – iconar, pictor restaurator“] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091922/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/interviuri/pasculescu.html |date=2015-09-24 }}, Roxana Păsculescu, audio 2008.\ * [http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/interviuri/chiaburu.html „Interviu cu Elena Murariu – iconar, pictor restaurator“] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091916/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/interviuri/chiaburu.html |date=2015-09-24 }}, Liliana Chiaburu, Vestitorul Ortodoxiei, 15 martie 2004. * [http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/interviuri/manolache2004_int.html „Interviu cu pictorița ELENA MURARIU, unul dintre cei mai importanți artiști plastici contemporani“] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091919/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/interviuri/manolache2004_int.html |date=2015-09-24 }}, Dumitru Manolache, OBSERVATORUL de Canada, 11 august 2004. ==Albume ale Elenei Murariu== * Albumul RĂDĂCINI BRÂNCOVENEȘTI * Albumul CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, PUTEREA VIZIUNII *Albumul MARTIRII (2019), 80 pag. https://www.librariabizantina.ro/Martirii-Elena-Murariu * ==Lucrări de Elena Murariu - selecție== * http://www.icoane.arts.ro/galerii.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924032619/http://www.icoane.arts.ro/galerii.html |date=2015-09-24 }} * http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/galerii.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150924091910/http://www.rom.constantinbrancoveanu.ro/galerii.html |date=2015-09-24 }} == Note == <references /> == Vezi și == <!-- Adăugați legături spre alte pagini ale ro. Wikipedia care tratează subiecte conexe--> == Legături externe == * [http://www.elenamurariu.com – ''Website Elena Murariu''] * [http://www.stefancelmare500.ro ''Ștefan cel Mare 500] — {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151122071852/http://stefancelmare500.ro/ |date=2015-11-22 }} * [http://www.uap.ro/religioasa.html ''Religioasa''] — {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140228004216/http://uap.ro/religioasa.html |date=2014-02-28 }} * [http://ochiuldeveghe.over-blog.com ''Ochiul de veghe''] * [http://www.contemporanul.ro/cronica-plastica/luiza-barcan-margaritare-brancovenesti-margaritare-duhovnicesti.html ''Contemporanul''] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Murariu, Elena}} [[Categorie:Nașteri în 1963]] [[Categorie:Nașteri pe 29 iunie]] [[Categorie:Artiști români în viață]] [[Categorie:Desenatori români]] [[Categorie:Iconografi români]] [[Categorie:Muraliști români]] [[Categorie:Oameni din județul Suceava|Oameni din județul Suceava]] [[Categorie:Pictori de biserici români]] [[Categorie:Pictori români în viață]] [[Categorie:Pictori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Pictori români din secolul al XXI-lea]] 6s8wslih1e1aoqtq9f1gfezq5g1had2 0 1727590 17024110 16014080 2025-06-10T16:10:40Z Spokiyny 695823 Source: https://slobkulchiev-gromada.gov.ua/structure/ 17024110 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | tip_asezare = Sat | nume = Panivți | nume_nativ = Панівці | densitate = 343,61 | altitudine = | prefix_telefonic = 3849 | cod_poștal = 32376 | suprafață_totală_km2 = 3,05 | populație = 883 | imagine = Paniowce - zamek.jpg | tip_cod_clasificare = [[KOATUU|Cod KOATUU]] | cod_clasificare = | latd = 48 | latm = 37 | lats = 12 | latNS = N | longd = 26 | longm = 36 | longs = 43 | longEV = E | pushpin_map = Ucraina Regiunea Hmelnîțkîi | pushpin_map1 = Ucraina }} '''Panivți''' (în {{uk|Панівці}}) este localitatea de reședință a [[Comuna Panivți, Camenița|comunei Panivți]] din [[Raionul Camenița, Hmelnîțkîi|raionul Camenița]], [[regiunea Hmelnîțkîi]], [[Ucraina]]. == Demografie == <!-- Start secțiune generată de Andrebot --><div style="float:left">{{Pie chart |thumb=left |caption=Componența lingvistică a localității Panivți |label1=Ucraineană|value1=98.57|color1=#ffff80 |label2=Rusă|value2=1.34|color2=#c08080 |label3=Alte limbi|value3=0.1|color3=#808080}}</div> Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Panivți era vorbitoare de [[Limba ucraineană|ucraineană]] ({{formatnum:98.57}}%), existând în minoritate și vorbitori de [[Limba rusă|rusă]] ({{formatnum:1.34}}%).<ref name="populatie_ucraina_2001">{{Citat web|url=http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_068&ti=19A050501_02_068.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language%2C%20Khmelnytska%20oblast%20%281%2C2%2C3%2C4%29&path=..%2FDatabase%2FCensus%2F05%2F01%2F&lang=2&multilang=en|publisher=Institutul Național de Statistică al Ucrainei|title=Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Hmelnîțkîi pe localități|accessdate=2014-08-25|archive-date=2015-11-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20151117025602/http://database.ukrcensus.gov.ua/MULT/Dialog/varval.asp?ma=19A050501_02_068&ti=19A050501_02_068.%20Distribution%20of%20the%20population%20by%20native%20language%2C%20Khmelnytska%20oblast%20%281%2C2%2C3%2C4%29&path=..%2FDatabase%2FCensus%2F05%2F01%2F&lang=2&multilang=en|dead-url=yes}}</ref> {{clearleft}} == Note == <references /> {{Comuna Panivți, Camenița}} [[Categorie:Sate din raionul Camenița, Hmelnîțkîi|Panivți, Camenița, Hmelnîțkîi]] [[Categorie:Sate din regiunea Hmelnîțkîi|Panivți, Camenița, Hmelnîțkîi]] q1n7r4yjbncvacv0opwrorat58wy352 0 1805928 17024897 16824726 2025-06-11T05:45:52Z Avereanu 126920 17024897 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | nume = Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului | tip_asezare = Regiune cu condiții speciale de autonomie | imagine = | imagine_descriere = | hartă =Transnistria in Moldova (de-jure) (semi-secession).svg | descriere_hartă =UAT din stînga Nistrului conform legislației Republicii Moldova | descriere_hartă1 = | hartă1 = | dimensiune_hartă=300px | dimensiune_hartă1=300px | tip_subdiviziune = [[Lista statelor lumii|Țară]] | nume_subdiviziune = {{flagicon|Republica Moldova}}[[Republica Moldova]] | resedinta = Nu este cazul }} '''Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului''' ('''''UAT din Stînga Nistrului''''')<ref>Cornea, S. (2012). ''[https://www.ssoar.info/ssoar/bitstream/handle/document/65571/ssoar-2012-cornea-Evolutia_delimitarii_teritorial-administrative_a_Republicii.pdf?sequence=1&isAllowed=y&lnkname=ssoar-2012-cornea-Evolutia_delimitarii_teritorial-administrative_a_Republicii.pdf Evoluția delimitării teritorial-administrative a Republicii Moldova: de la centralizare la recentralizare. In Administrația statului Republica Moldova la 20 de ani de independență].'' In: Materiale ale sesiunii de comunicări științifice, 29-30 octombrie 2011 (pp. 71-78).</ref> este un termen utilizat în Legea organizării administrativ-teritorială a Republicii Moldova pentru a desemna localitățile amplasate pe malul stâng al fluviului [[Nistru]] și controlate de [[Republica Moldovenească Nistreană|regimul separatist transnistrean]] (''Republica Moldovenească Nistreană'', cunoscută în mod obișnuit ca ''Transnistria''). Această expresie a fost inclusă pentru prima dată în actele normative ale Republicii Moldova în anul 1998.<ref>[https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=125967&lang=ro Legea nr. 191 din 12.11.1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. In Monitorul Oficial, 30.12.1998, nr. 116-118 art. 705].</ref> UAT din stînga Nistrului nu se referă la: * localitățile din ''stânga'' Nistrului aflate în administrația oficială a Republicii Moldova: [[Cocieri, Dubăsari|Cocieri]], [[Doroțcaia, Dubăsari|Doroțcaia]], [[Molovata Nouă, Dubăsari|Molovata Nouă]], [[Roghi, Dubăsari|Roghi]], [[Vasilievca, Dubăsari|Vasilievca]]. * localitățile din ''dreapta'' Nistrului controlate de regimului separatist transnistrean: [[Chițcani, Căușeni|Chițcani]], [[Cremenciug, Căușeni|Cremenciug]], [[Gîsca, Căușeni|Gîsca]], [[Proteagailovca, Tighina|Proteagailovca]], [[Merenești, Căușeni|Merenești]], [[Tighina]], [[Zahorna, Căușeni|Zahorna]]. Sintagma „''Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului''” nu este sinonimă cu „''[[Transnistria]]''”, deoarece, din punct de vedere geografic, ultima include toate localitățile din stânga Nistrului, și nici cu așa-numită [[Republica Moldovenească Nistreană|Republică Moldovenească Nistreană]]. Pe de altă parte, cuvântul „Transnistria” este utilizat colocvial pentru a desemna așa-numită Republica Moldovenească Nistreană, care cuprinde localități de pe ambele maluri ale Nistrului. Legea nr. 764 din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, implementată în anul 2003, păstrează sintagma „Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului” menționând statutul special de autonomie al localităților din stânga Nistrului care poate fi stabilit prin lege organică. Această lege nu prevede organizarea localităților în raioane.<ref>[https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=62949&lang=ro# Legea nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. In: Monitorul Oficial, 29.01.2002, nr. 16 art. 53].</ref> == Diviziuni administrative == {{AP|Listă de localități din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului}} Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului numără 147 localități: 1 municipiu, 9 orașe, 69 comune și 68 sate. ==Note== <references/> {{UTA Stînga Nistrului}} {{Împărțirea administrativă a Republicii Moldova}} {{Regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova}} [[Categorie:Unități administrativ-teritoriale din stînga Nistrului| ]] [[Categorie:Diviziuni teritoriale ale Republicii Moldova]] b0lsd88oedguwnnskwnqvkjl61us7x8 0 1808214 17025169 15262600 2025-06-11T11:22:51Z Ewan2 250095 mică extindere 17025169 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} [[File:Janacek with wife.jpg|miniatura|thumb|Leoš Janáček cu soția sa, Zdeňka (1881)]] '''Leoš Janáček''' {{Audio|Cs-Leos Janacek.ogg|audio}} ({{date biografice}}) a fost un [[compozitor]] [[Cehia|ceh]] de muzica cultă. Aparținând generației muzicii moderne cehe, stilul său s-a distins printr-o considerabilă individualitate și originalitate. Creatia sa cuprinde o melodică neobișnuită, bazată pe muzica populară din regiunile Moraviei, în special din [[Slovácko]] și [[Lašsko]]. Janáček a obținut o recunoaștere mondială cu operele sale, inclusiv cea mai interpretată «''Jenůfa''» (1894-1904) precum și «Káťa Kabanová» (1919-1921) de asemenea, prin lucrările sale orchestrale-vocale, Misa glagolitică, Sinfonietta, rapsodia „Taras Bulba”(1915-1918) după [[Nikolai Gogol|N. Gogol]]) și compozițiile de cameră, în special [[cvartet de coarde|cvartetele de coarde]] În [[1896]], [[1900]], [[1903]] a vizitat [[Rusia]], a studiat limba, literatura și muzica rusă. ==Note== <references /> ==Legături externe== {{Commonscat-inline}} * {{ru icon}} [http://www.classic-music.ru/janacek.html Леош Яначек (Leoš Janáček)] * {{ru icon}} [http://www.az-libr.ru/index.htm?Persons&000/Src/0001/dce20a06 Яначек Леош] {{ciot-bio-Cehia}} {{DEFAULTSORT:Janacek, Leos}} [[Categorie:Nașteri_pe_3_iulie]] [[Categorie:Nașteri_în_1854]] [[Categorie:Decese_pe_12_august]] [[Categorie:Decese_în_1928]] [[Categorie:Compozitori_cehi]] [[Categorie:Compozitori din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Compozitori_de_operă]] [[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] [[Categorie:Eponime ale craterelor de pe planeta Mercur]] 6k3vetwytx0f2uou3k1pcfkppwmjrv6 0 1834073 17024939 12631635 2025-06-11T06:39:40Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Sportivi din județul Brăila]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024939 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=decembrie 2015}} {{Infocaseta Fotbalist |numejucător = Gabriel Bosoi |înălțime = {{height|m=1.73}} }} '''Gabriel Bosoi''' ({{Date biografice}}) {{este}} un [[fotbalist]] [[român]], care evoluează pe posturile de [[Mijlocaș (fotbal)|mijlocaș]] sau [[Fundaș (fotbal)|fundaș dreapta]] la clubul din {{Ligă actuală}}, {{Club actual}}. == Note == <references/> {{ciot-fotbalist-România}} {{DEFAULTSORT:Bosoi, Gabriel}} [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSM Politehnica Iași]] [[Categorie:Fotbaliști ai CF Brăila]] [[Categorie:Sportivi din județul Brăila]] pw5l2syea2whium4mtrnjtc3sknydv5 0 1836860 17024022 16136680 2025-06-10T14:41:24Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1991]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024022 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Barrayar | titlu_original = Barrayar | traducător = [[Ona Frantz]] | coperta = [[Fișier:McMASTER_BUJOLD_Lois_-_Barrayar.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor = [[Lois McMaster Bujold]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = {{SUA}} | limba = engleză | seria = [[Saga Vorkosigan]] | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = Editura Paladin | data_apariției = 1991 | data_apariției_în_românia = 2014 | media_type = | număr_pagini = 432 | isbn = 978-606-93510-2-4 | oclc = | precedată_de = [[Cioburi de onoare]] | urmată_de = The Warrior's Apprentice }} '''''Barrayar''''' (1991) (titlu original ''Barrayar'') este un roman [[science fiction]] scris de [[Lois McMaster Bujold]]. Inițial a fost serializat în ''[[Analog Science Fiction and Fact|Analog]]'' între iulie și octombrie 1991<ref>{{cite web | url= http://www.isfdb.org/cgi-bin/pl.cgi?57018 | title= Analog Science Fiction and Fact, October 1991 | publisher= [[Internet Speculative Fiction Database]] (ISFDB) | accessdate=12 februarie 2010}}</ref>, apoi publicat în volum la [[Baen Books]] în același an<ref name="copyright page">{{cite book |title=Barrayar |last=Bujold |first=Lois McMaster |authorlink=Lois McMaster Bujold |year=1991 |publisher=[[Baen Books]] |location=Riverdale, New York |isbn=978-0-671-72083-4 |at=Copyright page}}</ref>. Romanul a câștigat atât [[premiul Hugo pentru cel mai bun roman]], cât și [[premiul Locus pentru cel mai bun roman science-fiction]] în 1992<ref name="WWE-1992">{{cite web| url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1992 | title = Premiile anului 1992 - Câștigători și nominalizări| publisher = WorldsWithoutEnd.com | year=1992| accessdate=11 iulie 2009}}</ref>. Cartea face parte din [[Saga Vorkosigan]] și este al șaptelea roman al seriei, în ordinea publicării. ''Barrayar'' este o continuare a primului roman al lui Bujold ''[[Cioburi de onoare]]'' (1986), cele două cărți fiind puse laolaltă în ediția omnibus din 1986, intitulată ''Cordelia's Honor''<ref name="Tor Shards">{{cite web |url=http://www.tor.com/blogs/2009/03/weeping-for-her-enemies-lois-mcmaster-bujolds-shards-of-honor |title=Plângându-și dușmanii: ''Cioburi de onoare'' de Lois McMaster Bujold |first=Jo |last=Walton |authorlink=Jo Walton |website=Tor.com |date=31 martie 2009 |accessdate=9 septembrie 2014 |archive-date=2014-09-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140911001835/http://www.tor.com/blogs/2009/03/weeping-for-her-enemies-lois-mcmaster-bujolds-shards-of-honor |dead-url=yes }}</ref> == Intriga == {{sinopsis}} Cordelia și Aral Vorkosigan așteaptă să li se nască primul copil. Odată cu moartea bătrânului Împărat Ezar Vorbarra, Aral acceptă cu reținere funcția de regent al nepotului acestuia, Gregor. Un complot menit să-i asasineze pe Aral și Cordelia cu un gaz otrăvitor eșuează, dar antidotul - deși eficient - afectează grav dezvoltarea scheletului fetusului. Într-o încercare disperată de a-l salva, Cordelia aranjează transferarea lui într-un replicator uterin - un uter artificial - pentru a urma un tratament experimental care poate contracara într-o anumită măsură afecțiunea. Printre barrayarani, boala și handicapul fizic reprezintă un stigmat social - copiii cu defecte din naștere sunt de obicei eutanasiați. Tatăl lui Aral, Contele Piotr Vorkosigan, încearcă să distrugă fetusul, pentru a nu lăsa numele și titlul Vorkosigan să treacă spre un „mutant deformat”. Spre norocul copilului nenăscut, Cordelia îi apără viața cu strășnicie. Când Contele Vidal Vordarian organizează o lovitură de stat, Împăratul de cinci ani Gregor este salvat de șeful loial al securității, Căpitanul Negri, și adus în fieful Vorkosiganilor. Cordelia, Gregor și garda de corp Bothari se ascund în muni în mijlocul populației rurale, în timp ce Aral și tatăl său organizează rezistența. După ce Cordelia ajunge din nou alături de Aral, află că replicatorul în care se află copilul lor - căruia i-au dat numele Miles - a fost capturat. Fără o monitorizare atentă, fetusul urmează să sucombe în șase zile, dar Aral refuză să încerce o operațiune de salvare într-o problemă personală când miza pusă în joc este mult mai mare. Cordelia preia frâiele și, însoțită de Bothari, garda ei personală - Droushnakovi și unul dintre ofițerii lui Aral - Koudelka, pleacă într-o misiune sub acoperire pentru a salva replicatorul și pe mama lui Gregor, Prințesa Kareen. Grupul reușește să ajungă până în palat, dar acolo este capturat. Cordelia reușește să obțină cooperarea prințesei și, astfel, răstoarnă situația, reușind chiar să-l ucidă pe uzurpatorul Vordarian. Din păcate, Kareen este ucisă în încăierare. Grupul pleacă înapoi pe aceeași cale ascunsă pe care venise, ducând cu el replicatorul. Odată cu uciderea lui Vordarian, lovitura de stat ia sfârșit și Gregor își reia locul pe tron, supravegheat de Aral. Miles se naște, fragil și deformat, dar se dovedește un copil plin de viață, a cărui energie și interes pentru cai și lupte înmoaie până și inima bătrânului Piotr Vorkosigan. == Personaje == * '''Cordelia Vorkosigan''' (fostă Naismith) - fost căpitan al unei nave a Departamentului de Observații Astronomice a Coloniei Beta, actualmente soția lui Aral Vorkosigan * '''Aral Vorkosigan''' - căpitan barrayaran, cunoscut ca „Măcelarul de pe Komarr”, devenit regent al prințului Gregor după moartea Împăratului * '''Simon Illyan''' - locotenent din garda personală a împăratului * '''Bothari''' - sergent barrayaran aflat în subordinea familiei Vorkosigan * '''Koudelka''' - locotenent barrayaran aflat în subordinea familiei Vorkosigan * '''Droushnakovi''' - bodyguard, clasa întâi, aflată inițial în slujba prințesei Kareen și transferată ulterior în cea a Cordeliei * '''Piotr Vorkosigan''' - conte barrayaran, tatăl lui Aral * '''Gregor''' - prințul moștenitor al Imperiului * '''Kareen''' - mama lui Gregor, văduva defunctului prinț Serg * '''Negri''' - șeful Securității Imperiale * '''Vaagen''' - căpitan, angajat al secției de cercetări a Spitalului Militar Imperial * '''Henri''' - doctor, cercetător științific la Spitalul Militar Imperial * '''Vidal Vordarian''' - conte barrayaran, dornic să obțină mâna prințesei Kareen * '''Evon Vorhalas''' - fiul amiralului Vorhalas * '''Amor Klyeuvi''' - fost maior în armata barrayarană, actualmente angajat al Poștei Imperiale == Opinii critice == ''SF Reviews.net'' consideră că „''Barrayar'' este o space opera superbă, care satisface cititorul”<ref>[http://www.sfreviews.net/barrayar.html Barrayar], recenzie de Thomas M. Wagner pe ''SF Reviews.net'', 2004.</ref>. ''Fantasy Review Barn'' o apreciază ca fiind „o carte cu personaje deosebite care par tot mai reale pe măsură ce curge acțiunea, cu surprinzător de mult umor și un ritm care pur și simplu nu încetinește”<ref>[http://www.fantasyreviewbarn.com/2013/10/24/sci-fi-review-barrayar-by-lois-mcmaster-bujold/ 'Barrayar' de Lois McMaster Bujold], recenzie pe ''Fantasy Barn Review'', 24 octombrie 2013. </ref>. La rândul său, ''SF Site'' „recomandă ''Barrayar'' oricui apreciază o poveste bună bazată pe personaje, chiar dacă nu e pasionat de SF”<ref>[https://www.sfsite.com/05a/ba319.htm Barrayar], recenzie de Nicki Gerlach pe ''SF Site'', 2010.</ref>. == Premii == ''Barrayar'' a fost nominalizat la [[premiul Nebula pentru cel mai bun roman]] în 1991<ref name="WWE-1991">{{cite web| url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1991 | title = Premiile anului 1991 - Câștigători și nominalizări| publisher = WorldsWithoutEnd.com | year=1991| accessdate=7 iulie 2009}}</ref>. În 1992, a primit [[premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] și [[premiul Locus pentru cel mai bun roman science-fiction]]<ref name="WWE-1992"/>. == Note == <references /> ==Vezi și== * [[1991 în științifico-fantastic]] == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1378710 ''Barrayar''] pe ISFDB {{Lois McMaster Bujold}} {{Premiul Locus pentru cel mai bun roman science-fiction}} [[Categorie:Cărți din 1991]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:1991 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1991]] bs1kwqz97az7n7uad8j9pgyz32qikrw 0 1846695 17025007 17017824 2025-06-11T09:00:16Z Evelina Frunzete 690028 am adăugat resursele electronice disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17025007 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | nume = Poesii | titlu_original = | traducător = | copertă = Mihai Eminescu - Poesii.jpg | descriere_copertă = Coperta volumului | autor = [[Mihai Eminescu]] | autor_ilustrații = Socecu & Teclu | autor_copertă = Socecu & Teclu | țară_de_lansare = {{ROU}} | limba = [[Limba română|română]] | seria = | subiect = | gen = volum de poezii | editura = [[Editura Socec]] din [[București]] | data_publicării = 21 decembrie 1883 | data_apariției_în_românia = | media_type = Tipăritură | pagini = 307 | isbn = | oclc = }} '''''[https://librivox.org/poezii-by-mihai-eminescu/ Poesii]''''' este singurul volum tipărit în timpul vieții lui [[Eminescu]]. Volumul a apărut pe [[21 decembrie]] [[1883]] la editura [[Socec]], cu o prefață și cu texte selectate de [[Titu Maiorescu]] și cu portretul autorului și cuprinde un număr de 63 de poezii, dintre care 26 au fost publicate de-a lungul unui deceniu în [[Convorbiri Literare]]. ==Istoric== Cartea a fost plănuită timp îndelungat de către autor, însă sub presiunea insistențelor amicilor săi literari. Inițial, volumul s-ar fi numit ''„Lumină de lună”''. Se spune că Eminescu a lăsat în grabă manuscrisele volumului, în ordinea dorită, ce urmau să fie tipărite, însă s-au ivit problemele de sănătate, care au determinat întreruperea legăturii cu editura. Titu Maiorescu, apropiat al poetului, s-a angajat să fie editorul volumului, fără acordul autorului. Astfel, editarea unei cărți semnate de Eminescu se anunța încă din vara anului 1883, în Convorbiri Literare. Manuscrisele au fost recuperate de către editor și modificate în anumite locuri. De pildă, în poezia ''Glossă'', Maiorescu a înlocuit versul "Vreme trece, vreme vine" cu "Vremea trece, vremea vine". Proiectul a fost trimis spre tipărire în decembrie 1883, imediat după ce editorul a finalizat prefața ediției întâi. Între timp, Maiorescu a rătăcit o coală editorială, cuprinzând 16 file. Volumul s-a distribuit în librăriile editurii Socec, iar lansarea efectivă a avut loc pe data de 21 decembrie 1883, în ciuda faptului că pe pagina de titlu este tipărit anul 1884. După spusele lui Maiorescu, cartea a fost gândită în așa fel încât să apară de Crăciun, cu scopul de a-i face o surpriză autorului, știind că proiectul inițial luase sfârșit pe neașteptate. Din nefericire, Eminescu nu a fost impresionat de volum, ba mai mult de atât, i-a insinuat iritare, trântindu-l de podea. Într-o scrisoare, Maiorescu explica: {{citat|Acum trebuie să știi că volumul de poezii ce ți l-a publicat Socec, după îndemnul meu, în Dechemvrie anul trecut, a avut cel mai mare succes, așa încât Socec stă înca uimit. În aceste 7 săptămâni de la aparițiunea lui, s-au vandut 700 de exemplare; o mie este toată ediția și de pe acum trebuie să te gândești la ediția a doua, care va fi reclamată pe la toamnă și în care vei putea face tu toate îndreptările ce le crezi de trebuință. Poeziile D-tale sunt azi cetite de toate cucoanele, de la Palat până la mahalaua Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României. Așa cam este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții tăi.|Titu Maiorescu - dialogând cu Mihai Eminescu}} Ediția princeps este una dintre cele mai importante și mai iubite cărți din literatura română. Ediția a doua a apărut în 1885, însă conținutul a rămas identic. A treia, editată în 1888, a inclus trei poezii noi: ''„La steaua”'', ''„De ce nu-mi vii”'' și ''„Kamadeva”'', numărându-se printre ultimele creații ale poetului. Prin decesul lui Eminescu, s-a tipărit o a patra ediție, cu un studiu semnat de Titu Maiorescu în octombrie 1889, intitulat ''„Poetul Eminescu”''. ==Reeditări== *1885 - Ediția a doua (conținutul ediției princeps) *1888 - Ediția a treia (include trei poezii noi: ''„La steaua”'', ''„De ce nu-mi vii”'' și ''„Kamadeva”'') *1889 - Ediția a patra (include un studiu semnat de Titu Maiorescu în octombrie 1889, intitulat ''„Poetul Eminescu”'') *1890 - Ediția a cincea (s-au adăugat trei poezii: ''„Sara pe deal”'', ''„Doina”'' și ''„Dalila”'') *1892 - Ediția a șasea (include un post-scriptum și un studiu pe baza biografiei eminesciene - inexactitatea datelor de naștere) *1895 - Ediția a șaptea (se rectifică data nașterii) *1901 - Ediția a opta (conținutul ediției precedente) *1903 - Ediția a noua (conținutul ediției precedente) *1907 - Ediția a zecea (conținutul ediției precedente) *1913 - Ediția a unsprezecea (conținutul ediției precedente, modificări de numerotare a paginilor) *1914 - Ediția a doisprezecea *1915 - Ediția a treisprezecea *1922 - Ediția a paisprezecea *1924 - Ediția a cincisprezecea *1936 - Ediția a șaisprezecea (grafică diferită, conține o postfață de [[Vasile Demetrius]]) ==Legături externe== *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36442 Poesii / de Mihail Eminescu. - București : Editura Librăriei Socecu & Comp., 1884. - VI, 307 p. ; in 8° (17x12 cm) . - Legătura originală a editurii Socec, coperta anterioară și cotorul ornamentate și aurite, tranșa albastră. Pe coperta posterioară inscripționat: „Stab. Socecu & Teclu București”. Frontispicii, viniete, inițiale ornate. Cu un portret miniatural în fața filei de titlu.] *[https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/36463 Poesii / de Mihail Eminescu ; [cu o prefață de Titu Maiorescu<nowiki>]</nowiki>. - Ediția a 2-a. - București : Editura Librăriei Socecu & Comp., 1885. - VI, 307 p. ; in 8° (18x12 cm). - Legată în carton. Frontispicii, viniete, inițiale ornate. Cu un portret miniatural în fața filei de titlu. ] {{wikisursă|Autor:Mihai Eminescu#Din volumul Poesii (1884)|Poesii}} {{ciot-literatura-ro}} {{Poezii de Mihai Eminescu‎}} [[Categorie:Cărți din 1883]] [[Categorie:Cărți românești]] [[Categorie:Poezii de Mihai Eminescu| ]] [[Categorie:Opere de Mihai Eminescu]] 49l041uo9ot2vxj7few7qp7st1t19h5 0 1874620 17024254 15875710 2025-06-10T18:23:42Z ~2025-61793 701558 17024254 wikitext text/x-wiki {{refimprove|date=ianuarie 2016}} {{Infobox television | show_name = Trenul Dinozaur | image = | image_size = | image_alt = | caption = | show_name_2 = Trenul Dinozaur | genre = [[Desene animate]], [[Seriale pentru copii]] | creator = [[Craig Bartlett]]<br>Douglas Hansen | based_on = | developer = | writer = | director = [[Craig Bartlett]]<br>Terry Izumi<br>Douglas Hansen | creative_director = | presenter = | starring = | judges = | voices = Phillip Corlett<br />[[Claire Corlett]]<br/>Erika-Shaye Gair<br/>Alexander Matthew Marr<br />[[Ian James Corlett]]<br />[[Natasha Calis]]<br />Colin Murdock<br />Ellen Kennedy<br />Sean Thomas<br />Laura Marr | narrated = | theme_music_composer = | opentheme = "Dinosaur Train" | endtheme = | composer = [[Jim Lang (composer)|Jim Lang]]<br />[[Mike Himelstein]]<br>[[Silversher & Silversher|Michael Silversher]] | country = [[United States]] <br />[[Canada]]<br />[[Singapore]] | language = Engleză (dublat în mai multe limbi inclusiv limba română) | num_seasons = 5 | num_episodes = 100<ref name="muppet">{{cite web |url=http://muppetnewsflash.blogspot.com/2008/09/henson-moving-foward-with-dinosaur.html |title=Henson Moving Forward with "Dinosaur Train" and "The Skumps" |publisher=Muppet News Flash |date=17 septembrie 2008 |deadurl=no |accessdate=6 septembrie 2013}}</ref><br><small>([[List of Dinosaur Train episodes|List of episodes]])</small> | list_episodes = | executive_producer = [[Craig Bartlett]]<br />[[Brian Henson]]<br />[[Lisa Henson]]<br />[[Halle Stanford]]<br />[[Douglas Hansen]] | producer = [[Sue Bea Montgomery]]<br>[[Douglas Hansen]] | editor = | location = | cinematography = | camera = | runtime = 28:46 | company = [[Media Development Authority]]<br>[[Sparky Animation]]<br>[[The Jim Henson Company]]<br />[[FableVision]]<br />[[Snee-Oosh, Inc.]]<br />[[Big Bang Digital Studios]]<br />[[Canadian Television Fund]] | distributor = [[Canadian Television Fund]] | network = [[PBS Kids]]<br />[[TVOKids]]<br />[[Mediacorp]] | picture_format = [[ATSC (standards)|ATSC]] | audio_format = [[Dolby Home Theater]] | first_run = | first_aired = {{start aired|2009|9|12}} | last_aired = {{last aired|2017|2|25}} | preceded_by = [[Sid the Science Kid]] | followed_by = | related = | website = http://pbskids.org/dinosaurtrain | website_title = | production_website = | production_website_title = }} '''Trenul Dinozaur''' este un [[serial de animație]] american, canadian și singaporez, creat de [[Craig Bartlett]] și [[Douglas Hansen]]. În serial este vorba despre un [[Tyrannosaurus|Tyrannosaurus Rex]] curios, numit Buddy („Amic"), care, împreună cu familia sa adoptivă de [[Pteranodon]]i, urcă în Trenul Dinozaur să exploreze [[Eră (geologie)|era]] sa, și să aibă aventuri cu tot felul de dinozauri. Serialul este produs de [[The Jim Henson Company]] în asociere cu [[Media Development Authority]], [[Sparky Animation]], [[FableVision]], [[Big Bang Digital Studios]], [[Canadian Television Fund]] și [[Snee-Oosh, Inc.]] Este al doilea show al Companiei lui Jim Henson, Sparky Animation și Big Bang Digital Studios, care este animat pe calculator. În SUA, Canada și Singapore serialul este difuzat pe PBS Kids, TVOKids și Mediacorp. == Difuzare în România == [[Minimax (televiziune)|Minimax]], [[TVR 2]], [[TVR HD]] (devenită [[TVR 2 HD]] din 2019), [[Acasă Gold]] (fostul [[Pro Gold]]), [[Pro TV Internațional]] (fără incadrare). ==Note== <references /> [[Categorie:Seriale de televiziune americane]] [[Categorie:Seriale canadiene]] [[Categorie:Seriale de televiziune singaporeze]] [[Categorie:Seriale de animație]] [[Categorie:Seriale de televiziune din 2009]] 7nvifht51s1776yobd9hb11f382vqvv 1 1881014 17024117 11888605 2025-06-10T16:21:34Z Community Tech bot 450113 Unele fișiere folosite în această pagină au fost propuse pentru ștergere 17024117 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | living = yes | clasament = start | proiect1 = Biografii | proiect2 = UK | proiect3 = Muzică rock }} == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Rob Halford.jpg|Rob Halford.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-06-10T16:21:34.604864 | Rob Halford.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Rob Halford.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 10 iunie 2025 19:21 (EEST) 3r5mkze9oxn3xphe2yl12r89j9g90pn 0 1914665 17023912 17022476 2025-06-10T14:05:33Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023912 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Hoțul cuantic | titlu_original = The Quantum Thief | traducător = Alina Bilciurescu | coperta = [[Fișier:RAJANIEMI_Hannu_-_Hotul_cuantic.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta traducerii în limba română</small> | autor = [[Hannu Rajaniemi]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Tudor Popa | țara_de_apariție = Marea Britanie | limba = engleză | seria = Seria Jean le Flambeur | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2010 | data_apariției_în_românia = 2015 | media_type = | număr_pagini = 328 | isbn = 978-606-579-798-7 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = The Fractal Prince }} '''''Hoțul cuantic''''' (2010) (titlu original ''The Quantum Thief'') este romanul de debut al scriitorului [[Hannu Rajaniemi]], primul din trilogia [[science fiction]] <ref name=Guard>{{Cite news| url=http://www.guardian.co.uk/books/2010/nov/09/hannu-rajaniemi-quantum-thief | title=Hannu Rajaniemi: știința ficțiunii | author=Richard Lea | work=The Guardian | accessdate=12 noiembrie 2010 | location=Londra | date=9 noiembrie 2010}}</ref> Jean le Flambeur. A fost publicat în [[Marea Britanie]] de [[Victor Gollancz Ltd|Gollancz]] în 2010, iar în S.U.A. de către [[Tor Books|Tor]], în 2011. Romanul a fost nominalizat în 2011 la [[premiul Locus]] pentru cel mai bun roman de debut<ref name=locus>{{Cite web|url=http://www.locusmag.com/News/2011/05/2011-locus-award-finalists/| title=Finaliștii din 2011 ai premiului Locus| work=[[Locus (revistă)|Locus]]| accessdate=2011-05-13}}</ref><ref name=boing>{{Cite web|url=http://www.boingboing.net/2011/05/12/locus-award-finalist-1.html| title=Finaliștii premiului Locus au fost anunțați| author=[[Cory Doctorow]]| work=Boing Boing| accessdate=2011-05-13}}</ref> și a ocupat locul al treilea în 2011 la [[premiul John W. Campbell Memorial]]<ref name=CampbellMemorial>[http://www.sfcenter.ku.edu/campbell.htm "The John W. Campbell Memorial Award"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121229102140/http://www.sfcenter.ku.edu/campbell.htm |date=2012-12-29 }}. The John Wayne and Elsie M. Gunn Center for the Study of Science Fiction. The University of Kansas. Updated 11 July 2011. Retrieved 2012-04-25.</ref>. == Intriga == {{sinopsis}} Acțiunea romanului se petrece într-un [[sistem solar]] [[postumanism|postuman]]. Jean le Flambeur este un hoț legendar închis într-o închisoare virtuală din '''''Sobornostul''''' creat de '''''Arhonți''''' - ei înșiși creații ale Inginerilor Sufletelor. El este eliberat din închisoare de Mieli, o războinică din [[norul Oort]], care îl duce cu nava ei, ''Perhonen'', printre asteroizii din jurul planetei [[Neptun (planetă)|Neptun]]. Acolo, el află că libertatea sa are un preț: trebuie să-și reia vechea ocupație criminală și să fure ceva pentru angajatorul lui Mieli. Înainte de asta, el trebuie să-și recupereze amintirile, pe care le-a ascuns cu grijă în Închisoare, unul dintre Orașele Mișcătoare de pe [[Marte (planetă)|Marte]]. În Închisoare, Isidore Beautrelet dezvăluie un caz de piraterie '''''gogol''''', adusă în atenția sa de mentorul său '''''Tzaddik'''''. Isidore este un student la arhitectură în vârstă de doar zece ani marțieni, dar și-a format deja reputația unui detectiv cu fler. Totuși, cazul acesta îl expune unei faime nedorite într-o societate a Închisorii în care fiecare om rămâne ascuns discret în spatele unui nor '''''gevulot''''', pentru a evita violarea intimității de către alte persoane. Notorietatea îi aduce în atenția unui nou client, milenarul Christian Unruh. Acesta vrea să organizeze o petrecere pentru a comemora precedenta sa intrare în lumea '''''Tăcuților''''', pe care dorește s-o investigheze cu ajutorul lui Isidore. La această întâlnire, urmează să fie prezent și un oaspete bănuit de fărădelegi: Jean le Flambeur. În timpul misiunii sale, Jean descoperă că orașul se află pe marginea unui război civil la baza căruia se află eforturile '''''Tzaddikilor''''' de a se opune '''''Criptarhilor'''''. Nimeni nu știe cu exactitate cine sunt aceștia din urmă, dar se bănuiește că încearcă să distrugă Închisoarea, să controleze mințile cetățenilor și să afecteze exomemoria orașului. === Capitole === {{Col-begin}} {{Col-3}} * '''1.''' - Hoțul și dilema prizonierului * '''2.''' - Hoțul și arhonții * '''3.''' - Detectivul și rochia de ciocolată * ''Interludiu'' - Regele * '''4.''' - Hoțul și cerșetorul * '''5.''' - Detectivul și colonia zoku * ''Interludiu'' - Bunătate * '''6.''' - Hoțul și Paul Sermine * '''7.''' - Detectivul și tatăl său * ''Interludiu'' - Voință {{Col-3}} * '''8.''' - Hoțul și pirații * '''9.''' - Detectivul și scrisoarea * '''10.''' - Hoțul și o a doua primă întâlnire * ''Interludiu'' - Înțelepciune * '''11.''' - Hoțul și tzaddikii * '''12.''' - Detectivul și Carpe diem * ''Interludiu'' - Adevăr * '''13.''' - Hoțul în subterană * '''14.''' - Detectivul și arhitectul * '''15.''' - Hoțul și zeița {{Col-3}} * '''16.''' - Hoțul și memoria * ''Interludiu'' - Virtute * '''17.''' - Detectivul și nodul gordian * '''18.''' - Hoțul și regele * '''19.''' - Detectivul și inelul * '''20.''' - Doi hoți și un detectiv * '''21.''' - Hoțul și un rămas bun furat * ''Interludiu'' - Vânătorul {{Col-end}} == Teme == Temele centrale din ''Hoțul cuantic'' sunt reprezentate de lipsa de încredere în propriile amintiri și efectele longevității extreme asupra perspectivei și personalității individului. Închisoarea, supraviețuirea și controlul în societate reprezintă și ele teme importante. În carte, oamenii care trăiesc în societatea Închisorii de pe Marte au două tipuri de amintiri - pe lângă cea obișnuită, personală, există o exomemorie, care poate fi accesată de alți oameni din orice loc al orașului. Amintirile experiențelor personale pot fi stocate în exomemorie, unde pot fi partiționate, fiecărei persoane oferindu-i-se un nivel diferit de acces. Aceste memorii pot fi folosite, printre altele, ca un mod rapid de comunicare. În societatea Închisorii, moneda folosită în economie este timpul. Când timpul unei persoane a expirat, conștiința ei este încărcată în „Tăcuți” - servitori mecanici muți care îngrijesc și protejează orașul. Deși Tăcuții nu prea sunt interesați de lume în afara ocupațiilor lor, se pare că păstrează urme ale fostelor lor personalități și amintiri. Conspirația centrală a intrigii implică conducători ascunși, numiți „Criptarhi”, care manipulează și abuzează exomemoriile și - prin transformarea cetățenilor în Tăcuți și înapoi - amintirile obișnuite. În carte, societatea Închisorii este comparată cu panopticismul - este o închisoare în care fiecare acțiune poate fi verificată. == Istoric și influențe == Primul capitol din ''Hoțul cuantic'' a fost prezentat de agentul literar a lui Rajaniemi, John Jarrold, editurii Gollancz ca punct de pornire pentru un contract de trei cărți. Rajaniemi a declarat că a „venit cu o prezentare care conținea fiecare idee pe care mi-am putut-o imagina, pentru că am vrut să se considere că merită”. Scenariul a fost ulterior extins la trei părți, prima dintre ele devenind ''Hoțul cuantic''<ref name=SFN>{{Cite web| url=http://www.scifinow.co.uk/news/interview-hannu-rajaniemi/ | title=Interviu: Hannu Rajaniemi | author=Sam Bandah | work=SciFiNow | accessdate=11 decembrie 2010}}</ref> Inspirația pentru intriga romanului i-a venit lui Rajaniemi de la personajul său preferat din ficțiune, gentlemanul hoț al lui [[Maurice Leblanc]] Arsène Lupin, care acționa în ambele tabere ale legii. Ceea ce l-a intrigat pe Rajaniemi au fost ciclurile de pocăință și recidivă prin care trecea Lupin în încercarea de a se îndrepta, eșuând de fiecare dată<ref name=Guard/> În afară de Leblanc, Rajaniemi a mai menționat influențele lui [[Roger Zelazny]] și [[Ian McDonald (scriitor)|Ian McDonald]]<ref>[http://www.geekchocolate.co.uk/index.php?option=com_content&view=article&id=262%3Ahannu-rajaniemi-novelist-and-mathematician&catid=47%3Ainterview&Itemid=62&showall=1 Interviu cu Hannu Rajaniemi - romancier și matematician], 24 Sep 2012</ref>, plus cartea lui Frances A. Yates ''The Art of Memory''<ref>[http://www.guardian.co.uk/books/2011/nov/15/hannu-rajaniemi-the-quantum-thief-q-a Interviu din 2011 cu Rajaniemi] în ''[[The Guardian]]''</ref> Într-un interviu, Rajaniemi a spus că n-a încercat să scrie un roman [[hard SF]]: „Pentru mine, cel mai important rezultat al pregătirii științifice îl reprezintă o problemă de rigoare speculativă: a încerca din greu să faci față consecințelor prezumțiilor de la care ai pornit.”<ref>[http://worldsf.wordpress.com/2011/11/16/original-content-an-interview-with-hannu-rajaniemi/ Un interviu cu Hannu Rajaniemi] de Preston Grassmann, 16 noiembrie 2011</ref>. == Opinii critice == Romanul a avut parte de o recenzii în general apreciative. [[Gary K. Wolfe]] a scris în recenzia pentru ''[[Locus (revistă)|Locus]]'' că Rajaniemi a oferit, probabil, „cel mai spectaculos roman SF de debut al anului”<ref>{{Cite web| url=http://www.locusmag.com/Reviews/2010/09/gary-k-wolfe-reviews-hannu-rajaniemi/ | title=Gary K. Wolfe reviews Hannu Rajaniemi | author=Gary K. Wolfe| work=Locus Magazine | accessdate=2010-12-12}}</ref>. [[James Lovegrove]], în recenzia pentru ''[[Financial Times]]'', nota că „mulți autori anglofoni ar ucide pentru a putea scrie o [[proză]] cel puțin pe jumătate la fel de bună ca aceasta”<ref>{{cite web| url=http://www.ft.com/cms/s/2/d8a91ee8-a0ea-11df-badd-00144feabdc0.html | title=Alien Nations | author=James Lovegrove | work=The Financial Times | accessdate=2010-12-14}}</ref>. În recenzia făcută pentru ''[[The Guardian]]'', [[Eric Brown]] a găsit romanul „un debut strălucitor” și a făcut aluzie la mitul apocrif (și incorect) că „romanul s-a vândut datorită impactului primei fraze”<ref>{{Cite news| url=http://www.guardian.co.uk/books/2010/sep/11/scifi-roundup-reviews-eric-brown | title=Science fiction roundup | author=Eric Brown| work=The Guardian | accessdate=2010-12-12 | location=London | date=2010-09-11}}</ref>. Sam Bandah, pe ''SciFiNow'', a lăudat romanul pentru „narațiunea captivantă și personajele realizate pe baza unor concepte SF intimidant de bune”<ref>{{Cite web| url=http://www.scifinow.co.uk/launch/book-review-the-quantum-thief/ | title=Book review: The Quantum Thief | author=Sam Bandah| work=SciFiNow | accessdate=2010-12-12}}</ref>. Criticile asupra romanului s-au concentrat în general pe stilul de scris al lui Rajaniemi, de tipul „arată, nu povesti”. Brown a semnalat că „autorul nu face nicio concesie cititorului leneș cu pasaje informative, ori explicații de conveniență”. Niall Alexander, de la Speculative Scotsman, declara că „dacă ar fi existat vreun index, ar fi apelat la el în mod repetat în prima treime a ''Hoțului cuantic''”, afirmând în același timp că romanul reprezintă „debutul anului 2010”<ref>{{Cite web| url=http://scotspec.blogspot.com/2010/07/book-review-quantum-thief-by-hannu.html | title=Book Review: The Quantum Thief by Hannu Rajaniemi| author=Niall Alexander | work=The Speculative Scotsman | accessdate=2010-12-12}}</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1105067 Hoțul cuantic] pe ISFDB {{Hannu Rajaniemi}} [[Categorie:Cărți din 2010]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din 2010]] [[Categorie:2010 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice finlandeze]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] me2u010btwz6mz1fb43mws3qq57b0c4 17023915 17023912 2025-06-10T14:06:45Z Terraflorin 95188 17023915 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Hoțul cuantic | titlu_original = The Quantum Thief | traducător = Alina Bilciurescu | coperta = [[Fișier:RAJANIEMI_Hannu_-_Hotul_cuantic.jpg|188px]] | image_caption = <small>Coperta traducerii în limba română</small> | autor = [[Hannu Rajaniemi]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = Tudor Popa | țara_de_apariție = Marea Britanie | limba = engleză | seria = Seria Jean le Flambeur | subiect = | gen = [[science fiction]] | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2010 | data_apariției_în_românia = 2015 | media_type = | număr_pagini = 328 | isbn = 978-606-579-798-7 | oclc = | precedată_de = | urmată_de = ''[[Prințul fractal]]'' (2012) }} '''''Hoțul cuantic''''' (2010) (titlu original ''The Quantum Thief'') este romanul de debut al scriitorului [[Hannu Rajaniemi]], primul din trilogia [[science fiction]] <ref name=Guard>{{Cite news| url=http://www.guardian.co.uk/books/2010/nov/09/hannu-rajaniemi-quantum-thief | title=Hannu Rajaniemi: știința ficțiunii | author=Richard Lea | work=The Guardian | accessdate=12 noiembrie 2010 | location=Londra | date=9 noiembrie 2010}}</ref> Jean le Flambeur. A fost publicat în [[Marea Britanie]] de [[Victor Gollancz Ltd|Gollancz]] în 2010, iar în S.U.A. de către [[Tor Books|Tor]], în 2011. Romanul a fost nominalizat în 2011 la [[premiul Locus]] pentru cel mai bun roman de debut<ref name=locus>{{Cite web|url=http://www.locusmag.com/News/2011/05/2011-locus-award-finalists/| title=Finaliștii din 2011 ai premiului Locus| work=[[Locus (revistă)|Locus]]| accessdate=2011-05-13}}</ref><ref name=boing>{{Cite web|url=http://www.boingboing.net/2011/05/12/locus-award-finalist-1.html| title=Finaliștii premiului Locus au fost anunțați| author=[[Cory Doctorow]]| work=Boing Boing| accessdate=2011-05-13}}</ref> și a ocupat locul al treilea în 2011 la [[premiul John W. Campbell Memorial]]<ref name=CampbellMemorial>[http://www.sfcenter.ku.edu/campbell.htm "The John W. Campbell Memorial Award"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121229102140/http://www.sfcenter.ku.edu/campbell.htm |date=2012-12-29 }}. The John Wayne and Elsie M. Gunn Center for the Study of Science Fiction. The University of Kansas. Updated 11 July 2011. Retrieved 2012-04-25.</ref>. == Intriga == {{sinopsis}} Acțiunea romanului se petrece într-un [[sistem solar]] [[postumanism|postuman]]. Jean le Flambeur este un hoț legendar închis într-o închisoare virtuală din '''''Sobornostul''''' creat de '''''Arhonți''''' - ei înșiși creații ale Inginerilor Sufletelor. El este eliberat din închisoare de Mieli, o războinică din [[norul Oort]], care îl duce cu nava ei, ''Perhonen'', printre asteroizii din jurul planetei [[Neptun (planetă)|Neptun]]. Acolo, el află că libertatea sa are un preț: trebuie să-și reia vechea ocupație criminală și să fure ceva pentru angajatorul lui Mieli. Înainte de asta, el trebuie să-și recupereze amintirile, pe care le-a ascuns cu grijă în Închisoare, unul dintre Orașele Mișcătoare de pe [[Marte (planetă)|Marte]]. În Închisoare, Isidore Beautrelet dezvăluie un caz de piraterie '''''gogol''''', adusă în atenția sa de mentorul său '''''Tzaddik'''''. Isidore este un student la arhitectură în vârstă de doar zece ani marțieni, dar și-a format deja reputația unui detectiv cu fler. Totuși, cazul acesta îl expune unei faime nedorite într-o societate a Închisorii în care fiecare om rămâne ascuns discret în spatele unui nor '''''gevulot''''', pentru a evita violarea intimității de către alte persoane. Notorietatea îi aduce în atenția unui nou client, milenarul Christian Unruh. Acesta vrea să organizeze o petrecere pentru a comemora precedenta sa intrare în lumea '''''Tăcuților''''', pe care dorește s-o investigheze cu ajutorul lui Isidore. La această întâlnire, urmează să fie prezent și un oaspete bănuit de fărădelegi: Jean le Flambeur. În timpul misiunii sale, Jean descoperă că orașul se află pe marginea unui război civil la baza căruia se află eforturile '''''Tzaddikilor''''' de a se opune '''''Criptarhilor'''''. Nimeni nu știe cu exactitate cine sunt aceștia din urmă, dar se bănuiește că încearcă să distrugă Închisoarea, să controleze mințile cetățenilor și să afecteze exomemoria orașului. === Capitole === {{Col-begin}} {{Col-3}} * '''1.''' - Hoțul și dilema prizonierului * '''2.''' - Hoțul și arhonții * '''3.''' - Detectivul și rochia de ciocolată * ''Interludiu'' - Regele * '''4.''' - Hoțul și cerșetorul * '''5.''' - Detectivul și colonia zoku * ''Interludiu'' - Bunătate * '''6.''' - Hoțul și Paul Sermine * '''7.''' - Detectivul și tatăl său * ''Interludiu'' - Voință {{Col-3}} * '''8.''' - Hoțul și pirații * '''9.''' - Detectivul și scrisoarea * '''10.''' - Hoțul și o a doua primă întâlnire * ''Interludiu'' - Înțelepciune * '''11.''' - Hoțul și tzaddikii * '''12.''' - Detectivul și Carpe diem * ''Interludiu'' - Adevăr * '''13.''' - Hoțul în subterană * '''14.''' - Detectivul și arhitectul * '''15.''' - Hoțul și zeița {{Col-3}} * '''16.''' - Hoțul și memoria * ''Interludiu'' - Virtute * '''17.''' - Detectivul și nodul gordian * '''18.''' - Hoțul și regele * '''19.''' - Detectivul și inelul * '''20.''' - Doi hoți și un detectiv * '''21.''' - Hoțul și un rămas bun furat * ''Interludiu'' - Vânătorul {{Col-end}} == Teme == Temele centrale din ''Hoțul cuantic'' sunt reprezentate de lipsa de încredere în propriile amintiri și efectele longevității extreme asupra perspectivei și personalității individului. Închisoarea, supraviețuirea și controlul în societate reprezintă și ele teme importante. În carte, oamenii care trăiesc în societatea Închisorii de pe Marte au două tipuri de amintiri - pe lângă cea obișnuită, personală, există o exomemorie, care poate fi accesată de alți oameni din orice loc al orașului. Amintirile experiențelor personale pot fi stocate în exomemorie, unde pot fi partiționate, fiecărei persoane oferindu-i-se un nivel diferit de acces. Aceste memorii pot fi folosite, printre altele, ca un mod rapid de comunicare. În societatea Închisorii, moneda folosită în economie este timpul. Când timpul unei persoane a expirat, conștiința ei este încărcată în „Tăcuți” - servitori mecanici muți care îngrijesc și protejează orașul. Deși Tăcuții nu prea sunt interesați de lume în afara ocupațiilor lor, se pare că păstrează urme ale fostelor lor personalități și amintiri. Conspirația centrală a intrigii implică conducători ascunși, numiți „Criptarhi”, care manipulează și abuzează exomemoriile și - prin transformarea cetățenilor în Tăcuți și înapoi - amintirile obișnuite. În carte, societatea Închisorii este comparată cu panopticismul - este o închisoare în care fiecare acțiune poate fi verificată. == Istoric și influențe == Primul capitol din ''Hoțul cuantic'' a fost prezentat de agentul literar a lui Rajaniemi, John Jarrold, editurii Gollancz ca punct de pornire pentru un contract de trei cărți. Rajaniemi a declarat că a „venit cu o prezentare care conținea fiecare idee pe care mi-am putut-o imagina, pentru că am vrut să se considere că merită”. Scenariul a fost ulterior extins la trei părți, prima dintre ele devenind ''Hoțul cuantic''<ref name=SFN>{{Cite web| url=http://www.scifinow.co.uk/news/interview-hannu-rajaniemi/ | title=Interviu: Hannu Rajaniemi | author=Sam Bandah | work=SciFiNow | accessdate=11 decembrie 2010}}</ref> Inspirația pentru intriga romanului i-a venit lui Rajaniemi de la personajul său preferat din ficțiune, gentlemanul hoț al lui [[Maurice Leblanc]] Arsène Lupin, care acționa în ambele tabere ale legii. Ceea ce l-a intrigat pe Rajaniemi au fost ciclurile de pocăință și recidivă prin care trecea Lupin în încercarea de a se îndrepta, eșuând de fiecare dată<ref name=Guard/> În afară de Leblanc, Rajaniemi a mai menționat influențele lui [[Roger Zelazny]] și [[Ian McDonald (scriitor)|Ian McDonald]]<ref>[http://www.geekchocolate.co.uk/index.php?option=com_content&view=article&id=262%3Ahannu-rajaniemi-novelist-and-mathematician&catid=47%3Ainterview&Itemid=62&showall=1 Interviu cu Hannu Rajaniemi - romancier și matematician], 24 Sep 2012</ref>, plus cartea lui Frances A. Yates ''The Art of Memory''<ref>[http://www.guardian.co.uk/books/2011/nov/15/hannu-rajaniemi-the-quantum-thief-q-a Interviu din 2011 cu Rajaniemi] în ''[[The Guardian]]''</ref> Într-un interviu, Rajaniemi a spus că n-a încercat să scrie un roman [[hard SF]]: „Pentru mine, cel mai important rezultat al pregătirii științifice îl reprezintă o problemă de rigoare speculativă: a încerca din greu să faci față consecințelor prezumțiilor de la care ai pornit.”<ref>[http://worldsf.wordpress.com/2011/11/16/original-content-an-interview-with-hannu-rajaniemi/ Un interviu cu Hannu Rajaniemi] de Preston Grassmann, 16 noiembrie 2011</ref>. == Opinii critice == Romanul a avut parte de o recenzii în general apreciative. [[Gary K. Wolfe]] a scris în recenzia pentru ''[[Locus (revistă)|Locus]]'' că Rajaniemi a oferit, probabil, „cel mai spectaculos roman SF de debut al anului”<ref>{{Cite web| url=http://www.locusmag.com/Reviews/2010/09/gary-k-wolfe-reviews-hannu-rajaniemi/ | title=Gary K. Wolfe reviews Hannu Rajaniemi | author=Gary K. Wolfe| work=Locus Magazine | accessdate=2010-12-12}}</ref>. [[James Lovegrove]], în recenzia pentru ''[[Financial Times]]'', nota că „mulți autori anglofoni ar ucide pentru a putea scrie o [[proză]] cel puțin pe jumătate la fel de bună ca aceasta”<ref>{{cite web| url=http://www.ft.com/cms/s/2/d8a91ee8-a0ea-11df-badd-00144feabdc0.html | title=Alien Nations | author=James Lovegrove | work=The Financial Times | accessdate=2010-12-14}}</ref>. În recenzia făcută pentru ''[[The Guardian]]'', [[Eric Brown]] a găsit romanul „un debut strălucitor” și a făcut aluzie la mitul apocrif (și incorect) că „romanul s-a vândut datorită impactului primei fraze”<ref>{{Cite news| url=http://www.guardian.co.uk/books/2010/sep/11/scifi-roundup-reviews-eric-brown | title=Science fiction roundup | author=Eric Brown| work=The Guardian | accessdate=2010-12-12 | location=London | date=2010-09-11}}</ref>. Sam Bandah, pe ''SciFiNow'', a lăudat romanul pentru „narațiunea captivantă și personajele realizate pe baza unor concepte SF intimidant de bune”<ref>{{Cite web| url=http://www.scifinow.co.uk/launch/book-review-the-quantum-thief/ | title=Book review: The Quantum Thief | author=Sam Bandah| work=SciFiNow | accessdate=2010-12-12}}</ref>. Criticile asupra romanului s-au concentrat în general pe stilul de scris al lui Rajaniemi, de tipul „arată, nu povesti”. Brown a semnalat că „autorul nu face nicio concesie cititorului leneș cu pasaje informative, ori explicații de conveniență”. Niall Alexander, de la Speculative Scotsman, declara că „dacă ar fi existat vreun index, ar fi apelat la el în mod repetat în prima treime a ''Hoțului cuantic''”, afirmând în același timp că romanul reprezintă „debutul anului 2010”<ref>{{Cite web| url=http://scotspec.blogspot.com/2010/07/book-review-quantum-thief-by-hannu.html | title=Book Review: The Quantum Thief by Hannu Rajaniemi| author=Niall Alexander | work=The Speculative Scotsman | accessdate=2010-12-12}}</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1105067 Hoțul cuantic] pe ISFDB {{Hannu Rajaniemi}} [[Categorie:Cărți din 2010]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din 2010]] [[Categorie:2010 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice finlandeze]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] 13doj878qy21ng3qk7c5owocku7dhta 0 1922324 17024035 15591976 2025-06-10T14:47:34Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1986]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024035 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | titlu = Astronauții zdrențăroși | copertă =Astronauții zdrențăroși.jpg | copertă_mărime = | descriere_copertă =Coperta ediției în limba română | poză = | comentariu_poză = | autor = Bob Shaw | subiect = | gen = science fantasy | serie = Land and Overland | titlu_original = The Ragged Astronauts | editura = Victor Gollancz Ltd., Londra | ilustrator = Alan Brooks | limbă = engleză | țară_de_lansare = [[Regatul Unit]] | data_publicării = iulie 1986<ref>[http://www.isfdb.org/cgi-bin/pl.cgi?45859]</ref> | format_original = | audio_orig = | pagini = 310 | dimensiune_greutate = | isbn = ISBN 0-575-03639-7 | oclc = | traducător = Liviu Radu | editura_ro =Editura Pygmalion Ploiești, Colecția Cyborg | data_apariției_în_românia = | format = | audio = | pagini_ro = 2000 | isbn_ro = | precedată_de = | urmată_de = }} '''''Astronauții zdrențăroși''''' (în [[limba engleză]]: ''The Ragged Astronauts'') este primul roman al seriei de [[fantezie științifică]] ''[[Land and Overland]]'' de [[Bob Shaw]]. A câștigat [[Premiul Asociației Britanice de Science Fiction]] pentru cel mai bun roman în 1987.<ref>[http://www.worldswithoutend.com/books_bsfa_index.asp Lista romanelor câștigătoare și a nominalizărilor BSFA Awards]</ref> ==Prezentare== Lumea este o societate stric feudală care trece printr-o criză energetică de vârf (copacii care furnizează energie și materiale dure sunt limitați) și printr-un proces de degradare culturală. O mare parte a populației umane de pe Lume se deplasează spre Supralume cu ajutorul unor baloane cu aer cald pentru a scăpa de creaturi aeriene ucigașe sub formă de sferă și denumite Ptertha. ==Personaje== * Toller Maraquine, membru al filozofilor, ulterior va afla că adevăratul său tată este general de armată; Leddreavohr îl va promova în rândurile armatei apoi ajunge căpitan de astronavă * Leddreavohr Neldeever, prinț războinic, fiu al regelui Prad. Va avea mai multe conflicte cu Toller, în final este ucis de acesta pe Supralume iar Chakkell devine regele coloniștilor de pe noua planetă * Lain Maraquine, fratele lui Toller, membru al filozofilor * Gessalla Maraquine, soția lui Lain, va deveni iubita lui Toller după ce Lain este ucis de o sferă otrăvitoare Ptertha * Glo, seniorul filozofilor. El este cel care îi dă regelui Prad ideea călătoriei spre Supralume în baloane de aer cald * Prad, regele Kolcorronului, tatăl prinților Leddreavohr și Chakkell. După ce imperiul său (Kolcorron) cucerește Chamteth și distruge copacii Brakka de pe jumătate din planetă pentru a extrage cristale de energie Pikon - sferele Ptertha atacă și distrug mai mult de două treimi din populația umană a Lumii, făcând viața imposibilă pe planetă. De aceea regele preia ideea lui Glo și hotărăște crearea a mii de baloane cu aer cald pentru o invazie pe Supralume. Acesta va muri în timpul călătoriei spre Supralume * Chakkell, prinț, fiu al regelui Prad * Dasene, soția lui Chakkell * Balountar, seniorul prelaților; va fi ucis de prințul Leddreavohr după o revoltă provocată de senior * Fera Rivoo, o soție temporară a lui Toller ==Cuprins== * Prima parte - Umbre la amiază (capitolele 1 - 5) * Partea a doua - Zborul de probă (capitolele 6 - 15) * Partea a treia - Regiunea ciudățeniilor (capitolele 16 - 20) ==Univers== * Lumea - planeta pe care se desfășoară mare parte a acțiunii primului roman * Supralumea - planeta spre care se deplasează kolcorronienii în baloane cu aer cald pentru a scăpa de Ptertha. Cele două planete împart o atmosferă comună; de asemenea prelații consideră că sufletele celor morți pe Lume se reîncarnează pe Supralume - de aceea consideră o blasfemie planurile regelui Prad de a merge pe Supralume în baloane cu aer cald. După ce primii coloniști de pe Lume ajung pe Supralume găsesc și aici copaci Brakka și sfere Ptertha deocamdată netoxice pentru om - ceea ce duce la concluzia că omenirea s-a mutat de multe ori de pe o planetă pe alta fără ca să mai țină minte din greșelile ei - aceea de a fi distrusă de sfere datorită distrugerii copacilor * Ptertha - sfere aeriene care trăiesc în simbioză cu copacii Bakkra; sunt ființe inteligente care își schimbă culoarea și atacă pe cei care distrug copacii Brakka * Brakka - copaci care produc pikon; aceștia sunt în simbioză cu Ptertha * Pikon - cristale energetice extrase din copacii Brakka pe care oamenii le folosesc ca surse de energie * Kolcorron - un imperiu de pe Lume condus de regele Prad * Ro-Atrabi, capitala kolcorroniană * Chamteth - un imperiu de pe fața cealaltă a Lumii, va fi cucerit de Kolcorron datorită ravagiilor provocare de molima Ptertha asupra locuitorilor săi * Casa Pătrată - este locuința lui Lain Maraquine, aflată pe Muntele Verde, o colină din Ro-Atrabi ==Traduceri == * [[limba română|română]] - ''Astronauții zdrențăroși'', Editura Pygmalion Ploiești, Colecția Cyborg, 2000 * [[limba rusă|rusă]]: ''{{lang|ru|"Астронавты в лохмотьях"}}'' (cu sensul de "Astonauți în zdrențe"), 2003 * German: ''{{lang|de|"Die Heißluft-Astronauten"}}'', 1991 (ISBN 3-453-04484-3) * [[limba cehă|cehă]]: ''{{lang|cz|"Primitivní Astronauti"}}'', 1993 (cu sensul de "Astronauții primitivi") * [[limba poloneză|poloneză]]: ''{{lang|pl|"Kosmiczna przeprowadzka"}}'' ("Space removal"), 1994 (ISBN 83-7082-624-5) * portugheză: ''{{lang|po|"Os Balonautas"}} * italiană: ''{{lang|it|"L'invasione dei Ptertha: (Sfida al cielo)"}}'' (cu sensul de "Invazia Ptertha, sau Provocarea cerului"), 1999 (ISBN 88-4291-093-7) ==Referințe și note== <references /> ==Legături externe== *[https://www.goodreads.com/book/show/854067.The_Ragged_Astronauts Astronauții zdrențăroși], goodreads.com ==Vezi și== * [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman (1981-2000)]] * [[Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989]] * [[Lista volumelor publicate în Colecția Cyborg]] *[[1986 în științifico-fantastic]] {{BSFA Award Best Novel}}{{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane de Bob Shaw]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Cărți din 1986]] [[Categorie:1986 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1986]] 7qq01x3czxmf3y8nk8gabx0amumjfol 0 1927147 17023722 16279964 2025-06-10T12:10:45Z Astuteowl 654434 Editarea 1 17023722 wikitext text/x-wiki O '''rețea personală''' ([[engleză]]: '''P'''ersonal '''A'''rea '''N'''etwork - '''PAN'''), este o [[rețea de calculatoare]] pentru interconectarea dispozitivelor centrate pe spațiul de lucru al unei persoane individuale, de obicei implementate într-un spațiu de aproximativ zece metri. Alte nume pentru acest tip de rețea sunt ''rețea de domiciliu'' și ''rețea individuală''. Un PAN oferă transmisii de date printre dispozitive cum ar fi [[Computer personal|calculatoare]], [[smartphone]]-uri, [[tabletă|tablete]], [[scanner]], [[media player]], [[imprimantă|imprimante]], [[PDA]] în apropierea punctului de acces. PAN pot fi utilizate pentru conectarea la o rețea de nivel superior ([[LAN]], [[internet]]) caz în care un dispozitiv principal ocupă rolul de [[gateway]]. Cel mai ușor mod de conectare a unui PAN constă în folosirea un [[Switch de rețea|comutator de rețea]]. În acest caz toate calculatoarele se vor conecta la comutator prin cabluri, iar fiecărui calculator îi vor fi setate [[Adresă IP|adrese IP]] diferite. Calculatoarele pot fi conectate și fără un comutator, în acest mod unul sau mai multe calculatoare din rețea vor avea rolul de gateway pentru calculatoare. Rețelele PAN pot fi conectate și cu magistrale [[USB]] (dar este realizat predominant prin conexiune fără fir, numită și '''Wireless Personal Area Network''' '''(WPAN)''' și [[FireWire]].<ref>[http://moodle.usm.md/moodle/mod/resource/view.php?id=8314&redirect=1 Rețele de calculatoare]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} moodle.usm.md</ref> O rețea personală fără fir ('''WPAN''') este transmisă printr-o tehnologie de [[rețea fără fir]], precum [[Bluetooth]], [[Infrared Data Association|IrDA]], [[ ZigBee]]. Un WPAN creat prin Bluetooth se numește [[Piconet]].<ref>[https://www.eta2u.ro/servicii-comunicatii/retele-wireless Rețele wireless] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180723093527/https://www.eta2u.ro/servicii-comunicatii/retele-wireless |date=2018-07-23 }} eta2u.ro</ref> Raza de acțiune a unei '''WPAN''' variază de la câțiva centimetri până la câțiva metri. WPAN-urile special concepute pentru funcționarea cu consum redus de energie a senzorilor sunt uneori denumite și rețele personale cu consum redus de energie ('''LPPAN – [[Low-Power Personal Area Network]]'''), pentru a le deosebi mai clar de rețelele cu arie largă și consum redus de energie ('''LPWAN – [[Low-Power Wide-Area Network]]'''). == Cu Fir == Rețelele personale cu fir oferă conexiuni scurte între periferice. Exemple de tehnologii includ [[USB]], [[IEEE 1394]] și [[Thunderbolt (interfață)|Thunderbolt]]. == Wireless == O rețea personală Wireless (WPAN) este o rețea personală în care conexiunile sunt realizate fără fir. [[IEEE 802.15]] a elaborat standarde pentru mai multe tipuri de rețele PAN care funcționează în [[banda ISM]], inclusiv [[Bluetooth]]. Asociația pentru Date în Infraroșu ([[Infrared Data Association|IrDA – Infrared Data Association]]) a elaborat standarde pentru WPAN-uri care utilizează comunicații în [[infraroșu]]. === Bluetooth === Bluetooth folosește unde radio pe distanțe scurte. Utilizările într-o rețea WPAN includ, de exemplu, dispozitive Bluetooth precum tastaturi, dispozitive de indicare, căști audio și imprimante care se pot conecta la [[Smartwatch|ceasuri inteligente]], [[Telefon mobil|telefoane mobile]] sau [[Calculator|computere]]. O WPAN Bluetooth este numită și [[piconet]] și este compusă din până la 8 dispozitive active într-o relație master-slave (un număr foarte mare de dispozitive suplimentare pot fi conectate în modul „parcat”). Primul dispozitiv Bluetooth din piconet este '''masterul''', iar toate celelalte dispozitive sunt '''slave''', comunicând cu masterul.<ref name=":0">{{Citation|title=Cassia Networks secures patent for long-range Bluetooth|url=https://www.iotworldtoday.com/2017/09/11/cassia-networks-secures-patent-long-range-bluetooth/|work=IoT World Today|language=en-us|access-date=2025-06-10}}</ref> O piconet are, de obicei, o rază de acțiune de 10 metri, deși în condiții ideale se pot atinge distanțe de până la 100 de metri. Routerele Bluetooth cu rază lungă și antene îmbunătățite pot conecta dispozitive Bluetooth până la 300 de metri.<ref name=":0" /> Prin [[rețeaua în plasă Bluetooth]] ('''Bluetooth mesh networking'''), raza de acoperire și numărul de dispozitive pot fi extinse folosind tehnici de [[rețea în plasă]], care transmit informațiile de la un dispozitiv la altul. O astfel de rețea nu are un dispozitiv master și poate fi sau nu considerată o WPAN.<ref>{{Citation|title=Faster, Longer, And More Capacious: Bluetooth 5 Is Here {{!}} Digital Trends|date=2016-12-08|url=https://www.digitaltrends.com/mobile/bluetooth-5-release-news/|work=Digital Trends|language=en-US|access-date=2025-06-10}}</ref> === IrDA === __(Revin) ==Vezi și== *[[Rețea locală]] *[[Rețea metropolitană]] *[[Rețea de arie largă]] ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.ieee802.org/15/ IEEE 802.15 Working Group for WPAN] ==Bibliografie== *Răzvan Rughiniș, Răzvan Deaconescu, Andrei Ciorba, Bogdan Doinea: ''Rețele locale'', Printech, București 2008, ISBN:9786065210929 {{Format:Acces Internet}} [[Categorie:Rețele personale]] 04eyiv96vty7u3cmrw701ix4f5at39f 17024151 17023722 2025-06-10T16:55:13Z Astuteowl 654434 Editarea 2 17024151 wikitext text/x-wiki O '''rețea personală''' ([[engleză]]: '''P'''ersonal '''A'''rea '''N'''etwork - '''PAN'''), este o [[rețea de calculatoare]] pentru interconectarea dispozitivelor centrate pe spațiul de lucru al unei persoane individuale, de obicei implementate într-un spațiu de aproximativ zece metri. Alte nume pentru acest tip de rețea sunt ''rețea de domiciliu'' și ''rețea individuală''. Un PAN oferă transmisii de date printre dispozitive cum ar fi [[Computer personal|calculatoare]], [[smartphone]]-uri, [[tabletă|tablete]], [[scanner]], [[media player]], [[imprimantă|imprimante]], [[PDA]] în apropierea punctului de acces. PAN pot fi utilizate pentru conectarea la o rețea de nivel superior ([[LAN]], [[internet]]) caz în care un dispozitiv principal ocupă rolul de [[gateway]]. Cel mai ușor mod de conectare a unui PAN constă în folosirea un [[Switch de rețea|comutator de rețea]]. În acest caz toate calculatoarele se vor conecta la comutator prin cabluri, iar fiecărui calculator îi vor fi setate [[Adresă IP|adrese IP]] diferite. Calculatoarele pot fi conectate și fără un comutator, în acest mod unul sau mai multe calculatoare din rețea vor avea rolul de gateway pentru calculatoare. Rețelele PAN pot fi conectate și cu magistrale [[USB]] (dar este realizat predominant prin conexiune fără fir, numită și '''Wireless Personal Area Network''' '''(WPAN)''' și [[FireWire]].<ref>[http://moodle.usm.md/moodle/mod/resource/view.php?id=8314&redirect=1 Rețele de calculatoare]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} moodle.usm.md</ref> O rețea personală fără fir ('''WPAN''') este transmisă printr-o tehnologie de [[rețea fără fir]], precum [[Bluetooth]], [[Infrared Data Association|IrDA]], [[ ZigBee]]. Un WPAN creat prin Bluetooth se numește [[Piconet]].<ref>[https://www.eta2u.ro/servicii-comunicatii/retele-wireless Rețele wireless] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180723093527/https://www.eta2u.ro/servicii-comunicatii/retele-wireless |date=2018-07-23 }} eta2u.ro</ref> Raza de acțiune a unei '''WPAN''' variază de la câțiva centimetri până la câțiva metri. WPAN-urile special concepute pentru funcționarea cu consum redus de energie a senzorilor sunt uneori denumite și rețele personale cu consum redus de energie ('''LPPAN – [[Low-Power Personal Area Network]]'''), pentru a le deosebi mai clar de rețelele cu arie largă și consum redus de energie ('''LPWAN – [[Low-Power Wide-Area Network]]'''). == Cu Fir == Rețelele personale cu fir oferă conexiuni scurte între periferice. Exemple de tehnologii includ [[USB]], [[IEEE 1394]] și [[Thunderbolt (interfață)|Thunderbolt]]. == Wireless == O rețea personală Wireless (WPAN) este o rețea personală în care conexiunile sunt realizate fără fir. [[IEEE 802.15]] a elaborat standarde pentru mai multe tipuri de rețele PAN care funcționează în [[banda ISM]], inclusiv [[Bluetooth]]. Asociația pentru Date în Infraroșu ([[Infrared Data Association|IrDA – Infrared Data Association]]) a elaborat standarde pentru WPAN-uri care utilizează comunicații în [[infraroșu]]. === Bluetooth === Bluetooth folosește unde radio pe distanțe scurte. Utilizările într-o rețea WPAN includ, de exemplu, dispozitive Bluetooth precum tastaturi, dispozitive de indicare, căști audio și imprimante care se pot conecta la [[Smartwatch|ceasuri inteligente]], [[Telefon mobil|telefoane mobile]] sau [[Calculator|computere]]. O WPAN Bluetooth este numită și [[piconet]] și este compusă din până la 8 dispozitive active într-o relație master-slave (un număr foarte mare de dispozitive suplimentare pot fi conectate în modul „parcat”). Primul dispozitiv Bluetooth din piconet este '''masterul''', iar toate celelalte dispozitive sunt '''slave''', comunicând cu masterul.<ref name=":0">{{Citation|title=Cassia Networks secures patent for long-range Bluetooth|url=https://www.iotworldtoday.com/2017/09/11/cassia-networks-secures-patent-long-range-bluetooth/|work=IoT World Today|language=en-us|access-date=2025-06-10}}</ref> O piconet are, de obicei, o rază de acțiune de 10 metri, deși în condiții ideale se pot atinge distanțe de până la 100 de metri. Routerele Bluetooth cu rază lungă și antene îmbunătățite pot conecta dispozitive Bluetooth până la 300 de metri.<ref name=":0" /> Prin [[rețeaua în plasă Bluetooth]] ('''Bluetooth mesh networking'''), raza de acoperire și numărul de dispozitive pot fi extinse folosind tehnici de [[rețea în plasă]], care transmit informațiile de la un dispozitiv la altul. O astfel de rețea nu are un dispozitiv master și poate fi sau nu considerată o WPAN.<ref>{{Citation|title=Faster, Longer, And More Capacious: Bluetooth 5 Is Here {{!}} Digital Trends|date=2016-12-08|url=https://www.digitaltrends.com/mobile/bluetooth-5-release-news/|work=Digital Trends|language=en-US|access-date=2025-06-10}}</ref> === IrDA === IrDA folosește lumină [[Infraroșu|infraroșie]], care are o frecvență sub limita de sensibilitate a ochiului uman. Infraroșul este utilizat și în alte aplicații de comunicații fără fir, de exemplu, în [[Telecomandă|telecomenzi]]. Dispozitivele tipice WPAN care folosesc IrDA includ imprimante, tastaturi și alte interfețe de [[Transmisie de date serială|comunicație serială]].<ref>{{Citation|last=Knutson|first=Charles D.|title=IrDA principles and protocols: understanding and managing infrared data exchange|date=2004|url=https://en.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources?isbn=0-9753892-0-3|series=The IrDA library|publisher=MCL Press|isbn=978-0-9753892-0-1|access-date=2025-06-10|last2=Brown|first2=Jeffrey M.}}</ref> ==Vezi și== *[[Rețea locală]] *[[Rețea metropolitană]] *[[Rețea de arie largă]] ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.ieee802.org/15/ IEEE 802.15 Working Group for WPAN] ==Bibliografie== *Răzvan Rughiniș, Răzvan Deaconescu, Andrei Ciorba, Bogdan Doinea: ''Rețele locale'', Printech, București 2008, ISBN:9786065210929 {{Format:Acces Internet}} [[Categorie:Rețele personale]] o5haw62hrf02bjly6qbbf7yor3xcdej 0 1930227 17025199 16914177 2025-06-11T11:54:55Z ~2025-66826 703741 . 17025199 wikitext text/x-wiki Aceasta este o '''listă de centenari români'''. În 2023, în România trăiau peste 7000 de persoane care au împlinit 100 de ani.<ref>{{Citat web |url=https://www.antena3.ro/actualitate/loc-romania-traiesc-cei-mai-longevivi-oameni-peste-7000-romani-100-ani-673957.html|title=Locul din România unde trăiesc cei mai longevivi oameni|publisher=Antena3 |limbă=ro}}</ref> Cea mai în vârstă persoană confirmată care a locuit vreodată în România este Ilie Ciocan in vârstă de 112 ani.<ref>{{Citat web |url=https://gerontology.fandom.com/wiki/List_of_oldest_people_from_Romania|title=List of oldest people from Romania |publisher=Gerontology Wiki |limbă=en}}</ref> ==Centenari== * [[Dumitru Comănescu]] (1908 – 2020), inginer agronom român. A trăit 111 ani și 219 de zile.<ref>{{Citation |url=https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/a-murit-dumitru-comanescu-romanul-care-timp-de-o-luna-a-fost-cel-mai-varstnic-barbat-din-lume-1329634 |title=A murit Dumitru Comănescu, românul care timp de o lună a fost cel mai vârstnic bărbat din lume |newspaper=Digi24 HD |date= |accessdate=27 iunie 2020}}</ref> De la 28 mai 2020 și până la moartea sa, pe 27 iunie 2020, a fost declarat oficial [[Lista celor mai longevivi bărbați din lume|cel mai longeviv bărbat în viață din lume]]<ref>{{Citation|title=Un bucureștean este cel mai bătrân bărbat din lume. Dumitru Comănescu are 111 ani și șapte luni|date=|url=https://www.libertatea.ro/stiri/dumitru-comanescu-oficial-cel-mai-batran-barbat-din-lume-111-ani-3017127|newspaper=Libertatea|accessdate=29 mai 2020}}</ref>. Titlul i-a fost retras după deces, când s-a dovedit că Emilio Flores Márquez era născut cu trei luni mai devreme.[https://www.guinnessworldrecords.com/news/2021/6/emilio-flores-marquez-confirmed-as-the-worlds-oldest-man-living-at-112-665641] * Maria Tudor (21 septemberie 1903 – 22 martie 2016), din comuna Topolog, județul Tulcea avea 110 ani în 2013 <ref>[http://agrointel.ro/16393/povestea-vietii-celui-mai-varstnic-roman-maria-tudor-are-110-si-a-trait-toata-viata-din-agricultura/ Povestea vieții celui mai vârstnic român: Maria Tudor are 110 și a trăit toată viața din agricultură], 17 decembrie 2013, Daniel Befu, ''Agrointel.ro'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/tulcea/la-ani-cea-mai-longeviva-femeie-judetul-tulcea-sarbatorit-110-ani-1_522daa25c7b855ff5661f84d/index.html La mulți ani! Cea mai longevivă femeie din județul Tulcea a sărbătorit 110 ani], 9 septembrie 2013, Claudia Petraru, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[https://the110club.com/maria-tudor-1903-2016-t28798.html Maria Tudor] the110club.com, 12 decembrie 2022, [https://gerontology.fandom.com/wiki/Maria_Tudor Maria Tudor]</ref> * Ilie Ciocan (28 mai 1913 – astăzi), cel mai bătrân veteran în viață al celui de-al Doilea Război Mondial în România, având vârsta de 110 ani, în 2023<ref name="adev2023-05-29 23:45">{{Citation | url=https://adevarul.ro/stiri-locale/ramnicu-valcea/cati-ani-are-cel-mai-varstnic-veteran-de-razboi-2271281.html| title=Câți ani are cel mai vârstnic veteran de război din Balcani. Secretele longevității românului FOTO| newspaper=Adevărul| date= 2023-05-29| accessdate=2023-7-7}}</ref><ref>[https://adevarul.ro/amp/stiri-locale/ramnicu-valcea/cel-mai-longeviv-veteran-de-razboi-din-romania-2181750.html Cel mai longeviv veteran de război din România. „Nu am omorât pe nimeni pe front. Calul m-a salvat din război“ FOTO] Adevarul.ro, 31 iulie 2022</ref> * Ioan Lascău (25 februarie 1912 – 15 februarie 2021) - 108 ani, veteran din localitatea Luncani, comuna Luna, județul Cluj <ref>[https://www.refleqtmedia.ro/cu-o-saptamana-inainte-de-a-implini-varsta-de-109-ani-cel-mai-batran-om-din-comuna-luna-a-plecat-la-ceruri/ Cu o săptămână înainte de a împlini vârsta de 109 ani, cel mai bătrân om din comuna Luna a plecat la Ceruri!] RefleqtMedia, 15 februarie 2021</ref> * Constantin Herțoiu, (28 februarie 1914 – 28 februarie 2023) - veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, care a locuit în județul [[Vâlcea]].<ref>[https://www.glasulcetatii.ro/articol/4575/veteranul-de-razboi-constantin-hertoiu-a-implinit-astazi-108-ani Veteranul de război Constantin Herțoiu a împlinit astăzi 108 ani] Glasul Cetății, 28 februarie 2022</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.glasulcetatii.ro/articol/7401/veteranul-de-razboi-constantin-hertoiu-a-trecut-la-cele-vesnice-astazi-chiar-in-ziua-in-care-a-implinit-109-ani|titlu=Veteranul de război Constantin Herțoiu a trecut la cele veșnice astăzi, chiar în ziua în care a împlinit 109 ani|publisher=Glasul Cetății|date=2023-02-28|accessdate=2023-03-09}}</ref> * * Traian Grancsea de etnie romă, supraviețuitor al Holocaustului (24 decembrie 1905 – 20 mai 2014) - 108 ani <ref>[http://www.b365.ro/a-murit-cel-mai-batran-supravietuitor-roman-al-holocaustului_208281.html#n A murit cel mai bătrân supraviețuitor român al Holocaustului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160924035843/http://www.b365.ro/a-murit-cel-mai-batran-supravietuitor-roman-al-holocaustului_208281.html#n |date=2016-09-24 }}, 20 mai 2014, ''B365.ro'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/sibiu/galerie-foto-mai-batran-supravietuitor-holocaustului-tiganesc-1_50aea48a7c42d5a6639eb018/index.html GALERIE FOTO Cel mai bătrân supraviețuitor al Holocaustului țigănesc], 23 octombrie 2012, Ramona Găină, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://sibiu100.ro/sibiu-100/3475-cel-mai-b/ Cel mai bătrân om din județul Sibiu: Traian Grancsea se apropie de 107 ani ⋆ Sibiu 100%], 14 martie 2012, ''Sibiu100.ro'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.mediafax.ro/social/cel-mai-batran-supravietuitor-al-holocaustului-romilor-a-murit-la-varsta-de-108-ani-12637165 Cel mai bătrân supraviețuitor al Holocaustului romilor a murit la vârsta de 108 ani], 20 mai 2014, Diana Stancovici, ''Mediafax'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Gheorghe Covaci din Arad (1905 – 2014) - 108 ani <ref>[http://www.aradon.ro/cel-mai-batran-barbat-din-judetul-arad-a-murit-la-108-ani/1373357 Cel mai batran barbat din judetul Arad a murit la 108 ani! - ARADON], 16 ianuarie 2014, ''Aradon.ro'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/arad/a-murit-unul-cei-mai-varstnici-romani-gheorghe-covaci-trait-108-ani-1_52d7f381c7b855ff5688c631/index.html A murit unul dintre cei mai vârstnici români. Gheorghe Covaci a trăit 108 ani], 16 ianuarie 2014, Untaru Claudia, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * [[Dumitrașcu Lăcătușu]] (1891 – 1999) - 108 ani, ultimul veteran român al [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]]<ref>{{cite web |url=http://adevarul.ro/locale/constanta/povestea-ultimului-supravietuitor-roman-primului-razboi-mondial-murit-uitat-stat-mai-crunt-anonimat-1_58541e1d5ab6550cb87dc8ec/index.html |title=Povestea ultimului supraviețuitor român al Primului Război Mondial. A murit uitat de stat, în cel mai crunt anonimat |publisher=Adevarul.ro |date= |accessdate=2016-12-17}}</ref> * Viorica Hogaș (9 februarie 1915 – 26 noiembrie 2023) - 108 ani, profesoară <ref>[https://www.antena3.ro/actualitate/locale/viorica-hogas-107-ani-invatatoare-vaduva-razboi-udesti-suceava-628674.html Mesajul emoționant transmis de o fostă învățătoare din Suceava la împlinirea a 107 ani: "Vă rog ca pe copiii mei să fiți iubitori de familie!”] Antena 3 CNN, 9 februarie 2022</ref> * [[Constantin Năstase]] (3 iunie 1915 – 30 octombrie 2023) - 108 ani si 149 de zile, veteran de război și general al Armatei Române <ref>[https://jurnaluldearges.ro/mioveni-generalul-constantin-nastase-avansat-in-grad-la-107-ani-179286/ Mioveni: Generalul Constantin Năstase, avansat în grad la 107 ani] Jurnadul de Arges, 3 iunie 2022</ref> * Iosif Rus (28 octombrie 1915 – astăzi) - Veteranul celui de-al Doilea Război Mondial locuiește în județul [[Vâlcea|Cluj, Gherla]] la vârsta de 107 ani <ref>[https://cluj24.ro/foto-veteran-de-razboi-din-gherla-a-implinit-107-ani-a-fost-premiat-de-primarie-143949.html FOTO. Veteran de război din Gherla, a împlinit 107 ani. A fost premiat de Primărie] Cluj24.ro, 28 octombrie 2022</ref> * Márton Mihály (Jóska) (28 februarie 1903 – 10 decembrie 2010) - 107 ani <ref>[https://szekelyhon.ro/magazin/107-eves-joska-bacsi-eletvitele-megcafolja-az-orvostudomanyt A 107 éves Jóska bácsi életvitele megcáfolja az orvostudományt] Szekelyhon, 1 martie 2010<br>[https://gerontology.fandom.com/wiki/Marton_Mihaly Marton Mihaly] Gerontology Wiki</ref> * Nicolae Dumitrescu (1 martie 1904 – 12 septembrie 2011) - 107 ani, cel mai bătrân general din Armata Română <ref>[http://www.mytex.ro/stiri/278-112/32254-a-murit-nicolae-dumitrescu-cel-mai-in-varsta-general-din-armata-romana.html A murit Nicolae Dumitrescu, cel mai în vârstă general din Armata română] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160509012243/http://www.mytex.ro/stiri/278-112/32254-a-murit-nicolae-dumitrescu-cel-mai-in-varsta-general-din-armata-romana.html |date=2016-05-09 }}, 13 septembrie 2011, ''Mytex.ro'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/a-murit-cel-mai-batran-general-din-armata-romana-avea-107-ani-si-nu-a-fost-casatorit-niciodata-81597-342355.html A murit cel mai bătrân general din Armata Română: avea 107 ani și nu a fost căsătorit niciodată], 13 septembrie 2011, ''Ziua de Constanța'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/news/eveniment/la-107-ani-e-pus-primarie-urce-cinci-etaje-scari-1_50bd3d537c42d5a663c8dd5b/index.html La 107 ani e pus de Primărie să urce cinci etaje pe scări], 30 septembrie 2010, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/news/bucuresti/a-murit-mai-batran-general-armata-varsta-107-ani-1_50bdf9877c42d5a663d1026a/index.html A murit cel mai bătrân general din Armată. Avea vârsta de 107 ani], 18 septembrie 2011, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/news/bucuresti/exclusiv-murit-mai-batran-general-armata-romana-107-ani-afla-secretul-longevitatii-1_50bde9dd7c42d5a663cfdaea/index.html EXCLUSIV A murit cel mai bătrân general din Armata Română: avea 107 ani. Află secretul longevității], 13 septembrie 2011, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Nicolae Păsculescu din Timișoara avea 107 ani în 2012 <ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cel-mai-batran-om-timisoara-105-ani-afla-povestea-secol-barbatului-video-1_50ad02167c42d5a6638d7059/index.html Cel mai bătrân om din Timișoara are 105 ani. Află aici povestea de un secol a bărbatului VIDEO], 20 februarie 2011, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Ion Nedelcu din comuna Telega, Prahova - avea 107 ani în 2012 <ref>[http://adevarul.ro/locale/ploiesti/cel-mai-batran-prahovean-107-ani-e-gata-voteze-1_50ae7d787c42d5a6639d320b/index.html Cel mai bãtrân prahovean are 107 ani și e gata sã voteze!], 28 mai 2012, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Mihai Ivanciuc din Cornești, comuna Călinești, județul Maramureș - avea 106 ani în 2015 <ref>[http://www.voceatransilvaniei.ro/cel-mai-batran-maramuresean-implineste-106-ani-de-sfantul-nicolae/ Cel mai bătrân maramureșean împlinește 106 ani de Sfântul Nicolae. Este perfect sănătos și a dezvăluit secretul VIEȚII LUNGI] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160520162522/http://www.voceatransilvaniei.ro/cel-mai-batran-maramuresean-implineste-106-ani-de-sfantul-nicolae/ |date=2016-05-20 }}, 4 decembrie 2015, ''Vocea Transilvaniei'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.libertatea.ro/stiri/mihai-ivanciuc-este-cel-mai-batran-maramuresean-sf-nicolae-i-a-adus-106-ani-1195092 Mihai Ivanciuc este cel mai bătrân maramureșean | Sf. Nicolae i-a adus 106 ani], 6 decembrie 2015, ''Libertatea'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/baia-mare/mos-nicolae-inseamna-106-ani-batran-maramures-nu-luat-niciun-medicament-viata-e-perfect-sanatos-1_5481ccb1a0eb96501e658e32/index.html Moș Nicolae înseamnă 106 ani pentru un bătrân din Maramureș. Nu a luat niciun medicament în viața lui și e perfect sănătos], 6 decembrie 2014, Dragos Hojda, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/baia-mare/foto-celmai-varsta-votant-klaus-iohannis-judetul-maramures-primitin-afis-semnat-presedinte-1_548048cba0eb96501e5b7a1b/index.html FOTO Cel mai în vârstă votant al lui Klaus Iohannis. Maramureșeanul a primit în dar un afiș semnat chiar de președinte], 4 decembrie 2014, Dragos Hojda, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Codrea Eudochia din Berbești, comuna Giulești, Maramureș, 1899-1999, avea 100 de ani și trei luni. * Ecaterina Găman din comuna Beceni (1904 – 2011) - 106 ani, cea mai bătrână femeie din România la momentul morții <ref>[http://adevarul.ro/locale/buzau/a-incetat-viata-cea-mai-batrana-femeie-romania-106-ani-jumatate-1_50bd42337c42d5a663c94e97/index.html A încetat din viață cea mai bătrână femeie din România la 106 ani și jumătate], 17 aprilie 2011, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/buzau/bunica-romaniei-cetatean-onoare-buzaului-1_50ac9a527c42d5a66386a527/index.html Bunica României, Cetățean de Onoare al Buzăului], 23 decembrie 2010, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/news/societate/video-cea-mai-batrana-femeie-romania-implinit-106-ani-1_50ae3c947c42d5a6639af077/index.html VIDEO Cea mai bătrână femeie din România a împlinit 106 ani], 24 iulie 2010, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/buzau/bunica-romaniei-ajuns-106-ani-1_50bd3d127c42d5a663c8d8d1/index.html Bunica României a ajuns la 106 de ani], 24 iulie 2010, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.evz.ro/ecaterina-rezista-de-106-ani-in-romania-883370.html Ecaterina rezistă de 106 ani în România], 20 ianuarie 2010, ''Evenimentul zilei'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Ana Dumitru Poppa din București avea 106 ani în 2008 <ref>[http://www.evz.ro/cum-arata-viata-dupa-100-de-ani-797935.html Cum arată viața după 100 de ani], 1 aprilie 2008, ''Evenimentul zilei'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Ana Sereș din Sintea Mare, Arad - avea 106 ani în 2013 <ref>[http://adevarul.ro/locale/arad/o-femeie-arad-primit-oaspeti-ziua-106-ani-1_52a7591bc7b855ff569b15a0/index.html Cea mai longevivă femeie din Arad a împlinit 106 ani], 11 decembrie 2013, Untaru Claudia, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/arad/la-105-ani-mancare-spala-matura-vorba-despre-femeie-judetul-arad-1_50c0d48aa13fb28bd7bafdae/index.html Neobosita „veterană” din Sintea Mare: la 105 ani face mâncare, spală și mătură], 6 decembrie 2012, Untaru Claudia, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref>. A murit in data de 15 aprilie 2014. * Margit Szemenyei din Caransebeș - avea 106 ani în 2013. A murit in data de 26 mai 2016.<ref>[http://adevarul.ro/locale/resita/foto-video-tanti-margit-aniversat-implinirea-106-ani-alaturi-primarul-caransebesului-1_520659bcc7b855ff56c41415/index.html FOTO VIDEO Tanti Margit, cea mai bătrână femeie din Caransebeș, a aniversat împlinirea a 106 ani alături de primar], 10 august 2013, Cristian Franț, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Ilie Constandache din comuna Vultureni, Bacău - avea 106 ani în 2011 <ref>[http://adevarul.ro/news/societate/strabunicii-romaniei-1_50ad0fcf7c42d5a6638e1719/index.html Străbunicii României], 20 februarie 2011, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.contrasens.com/2013/02/08/cel-mai-batran-om-din-judetul-bacau-are-107-ani-si-merge-pe-bicicleta.html Cel mai batran om din judetul Bacau are 107 ani si merge pe bicicleta], 8 februarie 2013, Razvan Bibire, ''Contrasens.com'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * [[Titu Stoicheci]] (1911 – 2017) 106 ani și nouă luni<ref>[http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Triumful+unei+natiuni/Cel+mai+batran+jandarm+din+Romania+avea+7+ani+la+Marea+Unire+Iad Cel mai bătrân jandarm din România avea 7 ani la Marea Unire: „Iadul a fost la Stalingrad, o pădure de tancuri”], 1 decembrie 2015, ''Digi24.ro'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> *[https://www.facebook.com/ECOLOGICHOME/photos/a.111558756218852/291620888212637/?type=3&theater Beldean Victoria] (1913 – 2019) - din localitatea Ceaca, comuna Zalha, a trait 106 ani si 50 de zile.<ref>[http://www.salajeanul.ro/viata-vazuta-de-la-inaltimea-varstei-de-101-ani-9706 Salaj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190129181424/http://www.salajeanul.ro/viata-vazuta-de-la-inaltimea-varstei-de-101-ani-9706 |date=2019-01-29 }}</ref> * [[Mihai Șora]] (n. [[7 noiembrie]] [[1916]] – d. 25 februarie 2023) - 106 ani - filosof și eseist, [[Membri de onoare din țară ai Academiei Române|membru de onoare al Academiei Române]] * [[Titus Gârbea]] (1893 – 1998) - 105 ani - general de armată * Lup Rozalia (1914 – 2020) din [[Feleag, Mureș]]. A atins vârsta de 105 ani. <ref>{{Citation |date=2014-12-12 |author1=redactiajsr |publisher=Jurnalul Sighișoara Reporter |title=Un secol de viață |url=https://redactiajsr.wordpress.com/2014/12/12/un-secol-de-viata/}}</ref><ref>{{Citation |date=2017-03-09 |author1=Online, Sighisoara |publisher=Sighisoara |language=en |title=RadioSon: Cea mai in varsta femeie din Sighisoara felicitata ieri cu ocazia zilei de 8 martie |url=http://sighisoaraonline.com/content/radioson-cea-mai-in-varsta-femeie-din-sighisoara-felicitata-ieri-cu-ocazia-zilei-de-8-martie/}}</ref> * Alexandru Țundrea din Târgu Jiu, veteran de război - avea 105 ani în 2015 <ref>[http://www.click.ro/news/national/jelit-la-34-de-ani-sarbatorit-la-105-ani Jelit la 34 de ani, sărbătorit la 105 ani], 15 decembrie 2015, Milena Dragomir, ''Click!'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/veteranul-razboi-alexandru-Tundrea-sarbatorit-implinirea-varstei-105-ani-maa-batran-gorjean-1_5670999f7d919ed50e4446e7/index.html Veteranul de război Alexandru Țundrea, sărbătorit la împlinirea vârstei de 105 ani. Este cel mai bătrân gorjean, deși a trecut prin vremuri foarte complicate], 16 decembrie 2015, Alin Ion, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.gorj-domino.ro/cel-mai-batran-gorjean-alexandru-tundrea-jelit-la-34-de-ani-s-au-tras-clopotele-si-maica-mea-mi-a-facut-pomana-povestea-unui-erou/ Cel mai bătrân gorjean! Alexandru Țundrea, jelit la 34 de ani: „S-au tras clopotele și maică-mea mi-a făcut pomană”. Povestea unui EROU!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160119130545/http://www.gorj-domino.ro/cel-mai-batran-gorjean-alexandru-tundrea-jelit-la-34-de-ani-s-au-tras-clopotele-si-maica-mea-mi-a-facut-pomana-povestea-unui-erou/ |date=2016-01-19 }}, 16 decembrie 2015, ''Gorj Domino'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Crăciun Pantea din Arad (1910 – 2015) - 105 ani - „cel mai longeviv jandarm” <ref>[http://adevarul.ro/locale/arad/cel-mai-longeviv-jandarm-roman-implinit--105-ani-1_54b40c7e448e03c0fd898a0a/index.html FOTO Cel mai longeviv jandarm român a împlinit 105 ani], 12 ianuarie 2015, Bogdan Iancu, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/arad/la-cei-104-ani-craciun-pantea-isi-aduce-aminte-rusii-i-au-luat-hainele-el-1_536902f50d133766a8696415/index.html FOTO La cei 104 ani Crăciun Pantea își aduce aminte că rușii i-au luat hainele de pe el], 8 mai 2014, Untaru Claudia, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/arad/jandarmul-craciun-cont-facebook-104-ani-1_52b86719c7b855ff56f340b4/index.html FOTO Jandarmul Crăciun are cont pe Facebook la 104 ani], 23 decembrie 2013, Untaru Claudia, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/arad/craciun-pantea-fostul-jandarm-aradului-amintiri-secol-1_50ad381a7c42d5a66390f4bd/index.html Crăciun Pantea, fostul jandarm al Aradului are amintiri de un secol], 20 ianuarie 2010, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cel-mai-longeviv-jandarm-a-murit-la-varsta-de-105-ani--1016231.html Cel mai longeviv jandarm a murit la vârsta de 105 ani]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cel-mai-longeviv-jandarm-a-murit-la-varsta-de-105-ani--1016231.html }}, 15 mai 2015 21:01:01, ''Ziarul de Iași'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.youtube.com/watch?v=CNVXJLeKFWw cel mai batran jandarm: pantea craciun, la 105 ani!], ''YouTube'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Augustin Rus din Ciceu-Giurgești, Bistrița-Năsăud - avea 105 ani în 2015 <ref>[http://www.voceatransilvaniei.ro/cine-este-cel-mai-batran-barbat-din-judetul-bistrita-nasaud-nea-augustin-rus-are-105-ani-foto/ Cine este și cum arată cel mai bătrân bărbat din județul Bistrița-Năsăud. Nea' Augustin Rus are 105 ani! - FOTO] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160520102730/http://www.voceatransilvaniei.ro/cine-este-cel-mai-batran-barbat-din-judetul-bistrita-nasaud-nea-augustin-rus-are-105-ani-foto/ |date=2016-05-20 }}, 5 mai 2015, ''Vocea Transilvaniei'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>{{Citation |date=2015-05-05 |author1=Căucean, Răzvan |publisher=Dej24.ro |title=Cel mai bătrân om din județul Bistrița-Năsăud, vizitat de polițiști în Ciceu Giurgești – FOTO |url=http://dej24.ro/cel-mai-batran-om-din-judetul-bistrita-nasaud-vizitat-de-politisti-in-ciceu-giurgesti-foto/}}</ref> * Vladimir Creangă din Botoșana, județul Suceava (19 februarie 1909 – 14 noiembrie 2014) - 105 ani și nouă luni<ref>[http://www.monitorulsv.ro/Reportaj/2014-04-25/Cel-mai-batran-sucevean-a-implinit-105-ani-si-traieste-la-Botosana Reportaj: Cel mai batran sucevean a implinit 105 ani si traieste la Botosana], 25 aprilie 2014, Dana Humoreanu, ''Monitorul de Suceava'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>{{Citation |date=2014-11-15 |author1=Obiectiv |publisher=Obiectiv de Suceava |language=en |title=Ieri, la Botoșana, a murit cel mai vârstnic român. Vladimir Creangă avea 106 ani |url=http://www.obiectivdesuceava.ro/local/ieri-la-botosana-a-murit-cel-mai-varstnic-roman-vladimir-creanga-avea-106-ani/}}</ref> * Alexandru Duma din Banpotoc, județul Hunedoara avea 105 ani în 2013 <ref>[http://adevarul.ro/locale/hunedoara/povestea-celui-mai-batran-om-judetul-hunedoara-alexandru-duma-105-ani-1_528a3904c7b855ff560d9409/index.html Povestea celui mai bătrân om din județul Hunedoara: Alexandru Duma are 105 ani], 18 noiembrie 2013, Daniel Guță, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/hunedoara/la-102-ani-alexandru-duma-banpotoc-traieste-cea-mai-fericita-perioada-viata-sa-1_50ace5877c42d5a6638b69e3/index.html La 102 ani, Alexandru Duma din Banpotoc trăiește cea mai fericită perioadă din viața sa], 9 septembrie 2011, Tiberiu Stroia, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://adevarul.ro/locale/hunedoara/video-foto-patimile-omului-ajuns-105-ani-traieste-alexandru-duma-mai-batran-hunedorean-1_528d06d7c7b855ff561ad904/index.html VIDEO FOTO Patimile omului ajuns la 105 ani. Cum trăiește Alexandru Duma, cel mai bătrân hunedorean], 20 noiembrie 2013, Daniel Guță, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Dochia Băloi, din satul Pădureni, comuna Mușetești, județul Gorj - avea 105 ani în 2016 <ref>[http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/baba-dochia-implinit-105-ani-nu-fost-macar-zi-internata-spital-nu-luat-pastila-1_56dc818b5ab6550cb8902dfc/index.html „Baba“ Dochia a împlinit 105 ani. Nu a fost nici măcar o zi internată în spital și nu luat vreo pastilă], 6 martie 2016, Alin Ion, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Maria Dragomir din la Uliești, județul Dâmbovița - avea 105 ani în 2014<ref>[http://www.evz.ro/1084473.html S-a născut pe timpul lui Carol I și a împlinit 105 ani în vremea lui Băsescu], 26 februarie 2014, Mihnea-Petru Pârvu, ''Evenimentul zilei'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Sabina Drăghici din comuna Merei, Buzău - avea 105 ani în 2013 <ref>[http://adevarul.ro/locale/buzau/inedit-femeie-merei-implinit-105-ani-1_518ce34c053c7dd83f886d90/index.html INEDIT! O femeie dintr-o comună buzoiană a împlinit ieri 105 ani], 10 mai 2013, Iulian Bunila, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Elisabeta Ungureanu din Iași avea 104 ani în 2009 <ref>[http://jurnalul.ro/special-jurnalul/elisabeta-regina-andrelelor-si-a-crosetei-505267.html Elisabeta, regina andrelelor și a croșetei], 23 aprilie 2009, Cristinel C. Popa, ''Jurnalul Național'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Elena Diac din Brăila (1906 – 2010) - 104 ani <ref>[http://adevarul.ro/locale/braila/exclusiv-104-ani-cea-mai-varsta-femeie-braila-plecat-ceruri-1_50bd3fc37c42d5a663c9171f/index.html EXCLUSIV: La 104 ani, cea mai în vârstă femeie din Brăila a plecat la ceruri!], 4 septembrie 2010, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Grigore Horhoianu din Comuna Bălănești, Gorj - avea 104 ani în 2011 <ref>[http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/targu-jiu-mai-batran-gorjean-plecat-105-ani-1_50bd3eaf7c42d5a663c8f92c/index.html Târgu-Jiu: Cel mai bătrân gorjean a plecat pe 105 ani], 4 februarie 2011, Alin Ion, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Ana Goste din Sălățig, județul Sălaj (1908 – 2013) - 104 ani <ref>[http://adevarul.ro/locale/zalau/comunism-1_51796f5b053c7dd83f48422e/index.html A supraviețuit celor două războaie mondiale și comunismului, dar nu a reușit să învingă timpul. Cea mai vârstnică locuitoare a Sălajului a murit, ieri, la vârsta de 105 ani], 25 aprilie 2013, Olimpia Man, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Ioan Istrate din Drașov, Alba - 104 ani <ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/alegeri-locale-2016-alba-veteranul-votat-104-ani-povestea-ioan-istrate-eroul-ranit-frontul-rusia-1_575412a95ab6550cb8a9247a/index.html Alegeri locale 2016 Alba. Veteranul care a votat la 104 ani: povestea lui Ioan Istrate, eroul rănit pe frontul din Rusia], 5 iunie 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 5 iunie 2016</ref> * [[Dumitru Șomlea]] (1914 – 2017) - 103 ani - veteran de război din județul Mureș * Speranța Burlan (n. [[2 august]] [[1911]]) din Licurici, Gorj - avea 103 ani în 2015 <ref>[http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/povestea-incredibila-babei-nina-103-ani-ajuns-varsta-foarte-inaintata-medicamente-1_551c3b77448e03c0fd1ff5f6/index.html Povestea incredibilă a babei Nina, care a ajuns în pragul vârstei de 104 ani, fără medicamente. „Am trăit așa mult pentru că mi-a plăcut să trăiesc"], 1 aprilie 2015, Alin Ion, ''Adevărul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.pandurul.ro/articol/speran%C5%A3a-burlan-o-suta-de-ani-si-zeci-de-urmasi_23879.html Speranța Burlan, o sută de ani și zeci de urmași], 22 august 2011, Manuela Novaceanu, ''Pandurul.ro'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * [[Ion Irimescu]] (1903 – 2005) - 102 ani - academician * Angela M. Ionescu (1911 – 2012) - 101 ani - funcționar public la ministerul de finanțe, Direcția Bugetul Statului, decorată cu Ordinul Național Carol I. * [[Neagu Djuvara]] (1916 – 2018) - 101 ani - [[istoric]], [[diplomat]], [[filozof]] și [[jurnalist]]<ref>{{Citat știre|title=A murit Neagu Djuvara. Cine a fost și ce a însemnat pentru cultura României. |url=https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/a-murit-neagu-djuvara-866628 |newspaper=Digi24|date=2018-01-25}}</ref> * [[Mircea Ionescu-Quintus]] (1917 – 2017) - 100 de ani - [[politician]] român, fost președinte al Partidului Național Liberal între 1993–2001, [[senator]] în legislaturile 1996–2000 și 2004–2008 * [[Mariana Drăgescu]] (1912 – 2013) – 100 de ani – [[pilot]] în ''[[Escadrila Albă]]'' în timpul celui de [[al Doilea Război Mondial]];<ref>[https://www.mediafax.ro/social/mariana-dragescu-fost-pilot-in-escadrila-alba-a-incetat-din-viata-la-varsta-de-100-de-ani-10689496 Mariana Drăgescu, fost pilot în "Escadrila Albă" a încetat din viață la vârsta de 100 de ani], Media Fax.ro, 25 martie 2013</ref><ref>Iulia Marin, [http://adevarul.ro/news/eveniment/a-murit-mariana-dragescu-fost-pilot-escadrilaalba-1_5150e49500f5182b854fcd54/index.html ''A murit Mariana Drăgescu, fost pilot în „Escadrila Albă”''], Adevărul.ro, 26 martie 2013</ref> * [[Constantin Bălăceanu-Stolnici]] (1923 – 2023), medic neurolog, profesor universitar, membru de onoare al [[Academia Română|Academiei Române]]. * Dumitru Lupu (n. 1924), din [[Sinești, Iași]]<ref>[https://www.facebook.com/PRIMARIA.Sinesti.Iasi/posts/pfbid021vBH8yEAEN6G6fo1DKYwkKDE94ZCjmZtBPWdkrujaxcoDnfzWuVuXiN2RU8FQJYTl La 24 februarie 2024, Dumitru Lupu din Sinești, Iași a împlinit 100 de ani].</ref> ===Alte persoane=== * Dina Marian (n.1923), 101 ani, Tetoiu, județul Vâlcea{{nc}} * Vlad Florea (n. 1925), 100 ani, Ciocănești, județul Dâmbovița * Petracz Czartan, care a murit în 1724, la vârsta de 185 de ani <ref name="BANadev2016-07-20">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/povestea-matusalemului-banat-timisean-trait-185-ani-martorul-ocupatiei-otomane-eliberarii-cetatii-trupele-crestine-1_578bf87e5ab6550cb8f3471c/index.html Povestea matusalemului din Banat. Un timișean ar fi trăit 185 de ani. Martorul ocupației otomane și al eliberării cetății de către trupele creștine], 18 iulie 2016, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 20 iulie 2016</ref> * Janoș și Sara Rowin, din Caransebeș, în vârstă de 172, respectiv 164 de ani în anul 1727 * [[Maftei Pop]] (1804? – 1952) - 148 de ani<ref name="jurnalul2017-01-07">{{Citation| url=http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/record-national-longevitate-148-ani-635756.html| title=NEMURITORUL DE LA CLUJ. Românul ce a trăit 148 de ani. Record național de longevitate dovedit prin acte| newspaper=Jurnalul Național| date=4 februarie 2013| author=Cristinel C. Popa| accessdate=7 ianuarie 2017| archive-date=2017-01-31| archive-url=https://web.archive.org/web/20170131001309/http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/record-national-longevitate-148-ani-635756.html| dead-url=yes}}</ref> * Ilie Stamate (1828? – 1966) - 138 de ani <ref>[http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/ilie-stamate-mascota-de-140-de-ani-a-lui-ceausescu-un-cioban-roman-a-carui-legenda-a-facut-inconjurul-planetei-680212.html Ilie Stamate, mascota de 140 de ani a lui Ceaușescu. Un cioban român a cărui legendă a făcut înconjurul planetei], 11 noiembrie 2014, Cristinel C. Popa, ''Jurnalul Național'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/ilie-stamate-mascota-de-140-de-ani-a-lui-ceausescu-2-bea-canta-si-juca-la-hora-cu-muierile-684333.html Ilie Stamate, mascota de 140 de ani a lui Ceaușescu (2). “Bea, cânta și juca la horă cu muierile”], 2 februarie 2015, Cristinel C. Popa, ''Jurnalul Național'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/cheia-longevitatii-reteta-secreta-a-romanului-care-a-trait-138-de-ani-711782.html Cheia longevității. Rețeta secretă a românului care a trăit 138 de ani], 9 aprilie 2016, ''Jurnalul Național'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.romanialibera.ro/aldine/history/video--olteanul-de-138-de-ani-333072 VIDEO: Olteanul de 138 de ani]{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 23 aprilie 2014, RL Online, ''România liberă'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.youtube.com/watch?v=0tLH4EJBjMI 138 Year-Old Man In Rumania (1966)], ''YouTube'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://www.gandul.info/magazin/cel-mai-batran-om-din-romania-era-oltean-in-vremea-revolutiei-de-la-1848-avea-20-de-ani-14447853 Cel mai bătrân om din România era oltean. În vremea Revoluției de la 1848 avea 20 de ani], 13 iunie 2015, ''Gândul'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Pavăl Poiană (1776? – 6 octombrie 1906), din comuna [[Corodești, Vaslui|Corodești]], [[Județul Tutova (antebelic)|Județul Tutova]] - 130 de ani<ref name="Vocea_Tutovei">[http://forum.b-o.ro/photo/displayimage.php?album=1095&pos=2 Vocea Tutovei], 15 octombrie 1906</ref>. * Groza Veronica(1922-2023) 25 Decembrie * Gheorghe Solomon (1788? – 1912) - 124 de ani <ref>[http://jurnalul.ro/timp-liber/casa/supercentenarii-romaniei-gheorghe-solomon-romanul-calare-pe-trei-veacuri-690557.html SUPERCENTENARII României. Gheorghe Solomon, românul „călare” pe 3 VEACURI], 18 iunie 2015, ''Jurnalul Național'', accesat la 30 aprilie 2016</ref><ref>[http://antenasatelor.ro/rom%C3%A2nia-misterioas%C4%83/3599-supercentenarii-romaniei-gheorghe-solomon,-romanul-%E2%80%9Ecalare%E2%80%9D-pe-trei-veacuri.html Antena Satelor - Supercentenarii României. Gheorghe Solomon, românul „călare” pe trei veacuri], Simona Lazar, ''AntenaSatelor.ro'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Ștefan Băjescu (1807? – 1927) - 120 de ani<ref>[http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/la-90-de-ani-traducea-carti-povestea-lui-stefan-bajescu-romanul-care-a-trait-120-de-ani-669408.html La 90 de ani traducea cărți. Povestea lui Ștefan Băjescu, românul care a trăit 120 de ani], 30 mai 2014, Cristinel C. Popa, ''Jurnalul Național'', accesat la 21 august 2017</ref> * {{ill|pt|Anițica Butariu}} (17 iunie 1882 – 21 noiembrie 1997)<ref>{{Citation |publisher=Find A Grave |language=en|title=Anitica Butariu (1882–1997) |url=https://www.findagrave.com/memorial/58088213}}</ref>, din [[Lipova]], [[Județul Arad]] - 115 ani și 157 de zile. * Schimonahul Spiridon Gligor de la Turnu - 112 ani (a murit la mijlocul anilor 1930) <ref>[http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii-in-imagini-schimonahul-spiridon-gligor-de-la-turnu-32612.html Memoria Bisericii în imagini: Schimonahul Spiridon Gligor de la Turnu], 10 martie 2010, Adrian Nicolae Petcu, ''Ziarul Lumina'', accesat la 30 aprilie 2016</ref> * Ioana Cosma Nechita (1808? - 1918), din [[Comuna Coarnele Caprei, Iași|Coarnele Caprei]], [[Județul Iași (antebelic)|județul Iași]] - 110 ani<ref>{{Citat știre|title=Informațiuni|url=https://adt.arcanum.com/ro/view/Miscarea_1918_12/?pg=19&layout=s|newspaper=Mișcarea, anul X, no. 281|data=1918-12-16|accessdate=2024-07-07}}</ref> * Constantin (Dinu) Sporiș (1909 - 2015) - 106 ani, din [[Greblești, Vâlcea|Greblești]], [[județul Vâlcea]] * Paraschiva Văduva (1921 - 2024) - 103 ani, din [[Negreni, Vâlcea|Negreni]], [[județul Vâlcea]] * Ion Pavel (1907 - 2009) - 102 ani, din [[Măgura, Vâlcea|Măgura]], [[județul Vâlcea]] *Elena Dinescu (n. 1923), din [[Râmnicu Vâlcea]] *Ana Tomescu (1923 - 2023) - 100 de ani, din [[Măgura, Vâlcea|Măgura]], [[județul Vâlcea]] *Eugenia Roibu (n. 1924) din [[Măgura, Vâlcea]] *Gheorghița Viorean (n. 1924) din [[Păușești-Măglași, Vâlcea]] *Emilia Vaida(1922 - 2024) din[https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Nadi%C8%99,_S%C4%83laj#:~:text=Nadi%C8%99%20(maghiar%C4%83%20Szil%C3%A1gyn%C3%A1dasd%2C%20Ol%C3%A1h%2D,jude%C8%9Bul%20S%C4%83laj%2C%20Transilvania%2C%20Rom%C3%A2nia. Nadiș, Sălaj] *Victoria Cornici (n. 1910), din comuna [[Victoria, Iași|Victoria]], [[județul Iași]] - avea 102 ani in 2012 ==Vezi și== * [[Lista celor mai longevivi oameni]] * [[Lista șefilor de stat ai României după longevitate]] ==Note== <references/> ==Lectură suplimentară== * ''Biologia vârstelor'', [[Constantin Ion Parhon]], 1955 {{Longevitate}} [[Categorie:Centenari români|#Listă]] [[Categorie:Demografia României]] [[Categorie:Liste de oameni după vârstă|Centenari români]] [[Categorie:Liste de români|Centenari români]] 9sodk8gb5s6r5aagn6mypndfcefhsxq 0 1931344 17023947 12219385 2025-06-10T14:19:05Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023947 wikitext text/x-wiki {{Pie chart |thumb = right |caption = Religia în Letonia (2011)<ref name="Tieslietu Ministrija"/> |label1 = [[Luteranism|Luterani]] |value1 = 34.3 |color1 = DodgerBlue |label2 = [[Biserica Romano-Catolică|Romano-catolici]] |value2 = 25.1 |color2 = DarkOrchid |label3 = [[Biserica Ortodoxă|Ortodocși]] și [[rascolnici|ortodocși de rit vechi]] |value3 = 19.4 |color3 = Crimson |label4 = Alți [[Creștinism|creștini]] |value4 = 1.2 |color4 = DeepSkyBlue |label5 = Persoane de altă religie sau [[ireligiozitate|fără religie]] |value5 = 20.0 |color5 = SlateGray }} [[Fișier:St._Peter's_Church.JPG|dreapta|miniatura|Biserica Sf. Petru din Riga]] Principala religie practicată în mod tradițional în [[Letonia]] este creștinismul. [[Luteranism|Luteranismul]] este principala confesiune creștină din rândul etnicilor letoni datorită legăturilor istorice strânse cu țările nordice și cu nordul [[Germania|Germaniei]], în timp ce [[Biserica Catolică|romano-catolicismul]] este mai răspândit în estul Letoniei (Latgale) datorită influenței [[Polonia|poloneze]]. Biserica Ortodoxă Letonă este cea de-a treia denominațiune creștină din Letonia ca număr de aderenți, aceștia provenind în special din rândul minorității vorbitoare de [[limba rusă]]. == Istoric == Letonia a fost una dintre ultimele regiuni din Europa ce au fost [[Creștinare|creștinate]]. Locuitorii regiunii, ce formează astăzi statul Letonia, au practicat inițial păgânismul finic și mitologia baltică, dar această practică s-a diminuat gradual de-a lungul secolelor. În secolele al XII-lea și al XIII-lea Letonia a căzut pentru prima dată sub influența Bisericii Romano-Catolice, ca urmare a faptului că regii creștini din [[Danemarca]], [[Suedia]] și [[Ordinul livonian|Livonia]] nord-germană, ca și [[Ordinul Cavalerilor Teutoni|cavalerii teutoni]], s-au luptat pentru stăpânirea regiunii în războaiele ce au devenit cunoscute mai târziu sub numele de [[Cruciadele Nordice]]. Porțiuni din estul Letoniei (în special principatele Koknese și Jersika) au intrat în scurt timp sub influența conducătorilor [[vikingi]] din [[dinastia Rurik]], care adoptaseră [[Biserica Ortodoxă|creștinismul ortodox]] încă din secolul al XII-lea. După ce Letonia a căzut sub dominația Ordinului Livonian în secolul al XIII-lea, influența Bisericii Ortodoxe s-a estompat până în [[Istoria Letoniei|secolul al XIX-lea]]. În ciuda creștinării, populația autohtonă din mediul rural și-a menținut credința păgână timp de mai multe secole, practicile păgâne supraviețuind în Letonia până în secolul al XVII-lea. Ca și restul sărbătorilor tradiționale, Crăciunul (Ziemassvētki) și Paștele (Lieldienas) din Letonia păstrează încă în mare măsură rădăcini păgâne. În timpul [[Reforma Protestantă|Reformei Protestante]] învățăturile luterane din nordul Germaniei și din Scandinavia au schimbat complet peisajul religios din țară și doar zona Latgale a rămas catolică în cele din urmă, datorită influenței [[Uniunea statală polono-lituaniană|polono-lituaniene]]. Din cauza politicii ateiste de stat din timpul perioadei sovietice și a tendinței europene generale de secularizare un procent tot mai mare de letoni pretinde că nu practică [[Ireligiozitate|nici o religie]]. == Religia în Letonia în prezent == Biserica Evanghelică Luterană din Letonia are 708.773 membri.<ref name="Tieslietu Ministrija">{{Format:Citat web|url=http://www.tm.gov.lv/lv/labumi/TM.docx|title=Tieslietu ministrijā iesniegtie reliģisko organizāciju pārskati par darbību 2011. gadā|language=Latvian|accessdate=2012-07-25}}</ref> Biserica Romano-Catolică are 430.000 de membri în Letonia.<ref name="Religiju Enciklopedija">''Reliģiju Enciklopēdija'', [http://www.bibelesbiedriba.lv/religiju-enciklopedija/statistika.html Statistika] (in Latvian). </ref> Din punct de vedere istoric, părțile centrale și de vest ale țării au fost predominant protestante, în timp ce partea de est – în special regiunea Latgale – a fost predominant catolică, deși catolicii există astăzi și în Riga și alte orașe datorită migrației din Latgale.<ref name="latinst">{{Format:Citat web|first=Valters|last=Ščerbinskis|year=1999|title=Eastern Minorities|publisher=The Latvian Institute|url=http://www.li.lv/index.php?Itemid=471&id=102&option=com_content&task=view}}</ref> Luteranii erau majoritari până la cel de-al Doilea Război Mondial, dar regimul comunist a slăbit luteranismul mult mai mult decât catolicismul, iar astăzi luteranii sunt doar puțin mai numeroși decât catolicii. Biserica Ortodoxă Letonă este semi-autonomă și are 370.000 de membri.<ref name="Tieslietu Ministrija">{{Format:Citat web|url=http://www.tm.gov.lv/lv/labumi/TM.docx|title=Tieslietu ministrijā iesniegtie reliģisko organizāciju pārskati par darbību 2011. gadā|language=Latvian|accessdate=2012-07-25}}</ref> Ortodoxia predomină în rândul populației letone vorbitoare de limba rusă. În anul 2011 populația evreiască din Letonia a fost de 416 persoane;<ref name="Tieslietu Ministrija">{{Format:Citat web|url=http://www.tm.gov.lv/lv/labumi/TM.docx|title=Tieslietu ministrijā iesniegtie reliģisko organizāciju pārskati par darbību 2011. gadā|language=Latvian|accessdate=2012-07-25}}</ref> trăiau acolo, de asemenea, 146 de hinduși<ref name="Tieslietu Ministrija">{{Format:Citat web|url=http://www.tm.gov.lv/lv/labumi/TM.docx|title=Tieslietu ministrijā iesniegtie reliģisko organizāciju pārskati par darbību 2011. gadā|language=Latvian|accessdate=2012-07-25}}</ref> și câteva sute de musulmani.<ref name="Tieslietu Ministrija">{{Format:Citat web|url=http://www.tm.gov.lv/lv/labumi/TM.docx|title=Tieslietu ministrijā iesniegtie reliģisko organizāciju pārskati par darbību 2011. gadā|language=Latvian|accessdate=2012-07-25}}</ref> O organizație neopăgână modernă este Dievturība. Biserica Reformată din Letonia este o denominațiune creștină reformată redusă numeric cu doar două congregații în [[Riga]]. În anul 2011, Ministerul Justiției avea în evidențe 1145 de congregații.<ref name="Tieslietu Ministrija">{{Format:Citat web|url=http://www.tm.gov.lv/lv/labumi/TM.docx|title=Tieslietu ministrijā iesniegtie reliģisko organizāciju pārskati par darbību 2011. gadā|language=Latvian|accessdate=2012-07-25}}</ref> Acestea erau: luterane (294), romano-catolice (250), ortodoxe (122), baptiste (94), ortodoxe de rit vechi (69), penticostale (52), adventistă de Ziua a Șaptea (51), evanghelice (39), Noua Generație (18), musulmane (17), [[Martorii lui Iehova]] (15), evreiești (13), metodiste (12), apostolice noi (11), Hare Krishna (11), Dievturi (10), budiste (4), Biserica lui [[Isus din Nazaret|Isus Hristos]] a Sfinților din Zilele din Urmă (mormonii) (4) și alte 18 congregații. În anul 2003, guvernul a înregistrat, de asemenea, organizația Oamenii de Știință Creștini ca o congregație religioasă recunoscută de stat. În 2011, bisericile din Letonia au furnizat Ministerului Justiției următoarele estimări de membri:<ref name="Tieslietu Ministrija">{{Format:Citat web|url=http://www.tm.gov.lv/lv/labumi/TM.docx|title=Tieslietu ministrijā iesniegtie reliģisko organizāciju pārskati par darbību 2011. gadā|language=Latvian|accessdate=2012-07-25}}</ref> {| class="wikitable sortable" !Aderenți !Număr |- |Luterani ||align="right"|{{nts|708773}} |- |Roman-catolici ||align="right"|{{nts|500000}} |- |Ortodocși ||align="right"|{{nts|370000}} |- |Ortodocși de rit vechi ||align="right"|{{nts|34517}} |- |Baptiști ||align="right"|{{nts|6930}} |- |Adventiști de Ziua a Șaptea ||align="right"|{{nts|4046}} |- |Penticostali||align="right"|{{nts|3268}} |- |Evanghelici ||align="right"|{{nts|3171}} |- |Noua Generație ||align="right"|{{nts|3020}} |- |Noi apostolici||align="right"|{{nts|1268}} |- |Sfinții din Ziua din Urmă ||align="right"|{{nts|852}} |- |Metodiști ||align="right"|{{nts|751}} |- |Dievturi ||align="right"|{{nts|663}} |- |Luterani de Augsburg ||align="right"|{{nts|581}} |- |Armata Salvării ||align="right"|{{nts|462}} |- |Evrei||align="right"|{{nts|416}} |- |Musulmani ||align="right"|{{nts|319}} |- |Luterani germani ||align="right"|{{nts|308}} |- |Martori ai lui Iehova ||align="right"|{{nts|290}} |- |Vechi apostolici ||align="right"|{{nts|287}} |- |Budiști ||align="right"|{{nts|155}} |- |Vaișnaviști ||align="right"|{{nts|146}} |- |Reformați ||align="right"|{{nts|145}} |} == Referințe == <references /> == Lectură suplimentară == * {{Format:Citat revistă|author=Stradiņš J|title=Martin Luther and the Impact of the Reformation on the History of Latvia. - Dialogue between Christianity and Secularism in Latvia|journal=Annals of European Academy of Sciences and Arts|volume=15|number=VI|year=1996|page=75}} * {{Format:Citat revistă|author=Klīve V|title=The Latvian Struggle for Survival: A Religious Perspective|journal=Humanities and Social Sciences|location=Latvia|year=1993|number=1|pages=51–52}} [[Categorie:Religie după țară|Letonia]] p3wmlpeefpa1fqhhcx4m3g1gquh1amf 14 1933450 17024612 10659973 2025-06-10T22:03:30Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024612 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=591&lang=ro 591.9] |DDC= |LCC= }} {{Catmore}} :{{Commons category-inline|Zoogeography}} {{CatRel|Faună}} {{CatRel|Specii de animale invazive}} [[Categorie:Biogeografie]] [[Categorie:Zoologie]] lj3lccfmpyxzorezv97do1blinaq5i3 0 1933753 17023885 16103576 2025-06-10T13:58:28Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023885 wikitext text/x-wiki {{Cutie Universitate | nume_originar = Universitatea Politehnica din Łódź | imagine = | mărime_imagine = | text_imagine = | nume_latin = | motto = | înființată_în =[[24 mai]] [[1945]] | sediu = str. Żeromski 116 90-924 [[Łódź]] | tip = Universitate de stat | afiliere = | an_universitar = | proprietate = | rector = Sławomir Wiak | titlu_conducător = | conducător = | număr_facultăți = | listă_facultăți = | cadre_didactice = | total_studenți = | studii_universitare = | studii_postuniversitare = | cămine = | titlu_liber = | text_liber = | sit = [https://www.p.lodz.pl/ www.p.lodz.pl] | logo = | observații = }} '''Universitatea Politehnica din Łódź''' este o instituție de învățământ superior de stat din [[Łódź]], [[Polonia]]. Inițial situată într-o clădire a unei vechi fabrici din orașul [[Łódź]], astăzi acoperă aproape 200.000 mp în peste 70 de clădiri separate, majoritatea dintre ele situate în principala zonă a universității. Aproximativ 21.000 de studenți studiază în prezent la această universitate. Activitățile științifice și educaționale ale universității sunt efectuate de un personal didactic de aproximativ 3.000 de oameni. == Facultăți == === Facultatea de Mecanică === Facultatea de Mecanică efectuează activități de cercetare și de predare. Facultatea oferă studii de zi, studii fără frecvență, doctorat și studii postuniversitare. Cuprinde șapte domenii de studiu din științele tehnice. ====Organizare==== Facultatea cuprinde 3 institute și 6 departamente: * Institutul de Știința și Ingineria Materialelor * Institutul de Mașini Unelte și Inginerie de Producție * Institutul de Turbomașini * Departamentul de Autovehicule și Fundamentele proiectării de mașini * Departamentul de Rezistența Materialelor * Departamentul de Dinamică * Departamentul de Inginerie de Producție * Departamentul de Automatică, Biomecanică și Mecatronică * Departamentul de Ingineria Materialelor și a Sistemelor de Producție ====Domenii de studiu==== Facultatea de Inginerie Mecanică oferă studii de zi și fără frecvență, primul și al doilea ciclu, în șapte domenii de studiu: * Automatică și robotică * [[Energie]] * [[Inginerie mecanică]] * [[Mecatronică]] * Ingineria materialelor * Ingineria fabricației * [[Transport]]uri Facultatea oferă, de asemenea, al treilea ciclu de studii, în următoarele domenii de studiu: * Construirea și exploatarea mașinilor * Mecanică * Ingineria materialelor === Facultatea de Electrotehnică, Electronică, Calculatoare și Inginerie de Control === [[Fișier:Politechnika_Łódzka,_Wydział_Elektrotechniki,_Elektrotechniki,_Informatyki_i_Automatyki.JPG|dreapta|miniatura|Facultatea de Electrotehnică, Electronică, calculatoare și Inginerie de Control]] Facultatea de Electrotehnică, Electronică, Calculatoare și Inginerie de Control este una dintre cele mai mari facultăți din cadrul universității. Acesta a fost înființată în 1945. Facultatea oferă studii în domeniile Automatică și Robotică, Electronică și Telecomunicații, Inginerie Electrică, Inginerie Electrică, Tehnologia Informației, Ingineria Securității Muncii, Inginerie Biomedicală, Mecatronică și Transport. ====Unități==== Facultatea cuprinde următoarele unități: * Institutul de Sisteme de Inginerie Electrică * Institutul de Control Automat * Institutul de Mecatronică și Sisteme de Informații * Institutul de Inginerie a Energiei Electrice  * Institutul de Electronică * Institutul de [[Informatică]] Aplicată * Departamentul de Aparate Electrice * Departamentul de Microelectronică și Informatică * Departamentul de Semiconductori și Dispozitive Optoelectrice   ====Domenii de studiu==== Facultatea de Electrotehnică, Electronică, Calculatoare și Inginerie de Control ofertă studii de zi, fără frecvență primul și al doilea ciclu în șapte domenii de studiu: * Automatică și robotică * Electronică și telecomunicații (cu limbile de predare [[poloneză]] și [[engleză]]) * Inginerie electrică * Inginerie energetică * Tehnologia informației (în limba polonă și engleză) * Ingineria securității în muncă * Inginerie biomedicală (în limba polonă și engleză) * Mecatronică * Transporturi Facultatea oferă, de asemenea, cursuri postuniversitare și cursuri de formare pentru persoanele care doresc să își îmbunătățească abilitățile. === Facultatea de Chimie === [[Fișier:Wydział_Chemiczny_Politechnika_Łódzka.jpg|dreapta|miniatura|Facultatea de Chimie]] Facultatea de [[Chimie]] este una din facultățile universității ce oferă studii în domeniul științei chimice și tehnologice. ; Unitățile organizaționale * Institutul de Chimiei Generale și Ecologice * Institutul de Chimie Organică * Institutul Chimiei de Radiații Aplicate * Institutul Tehnologiei de Polimer și Colorant  * Departamentul de Fizică Moleculară ; Domenii de studiu Facultatea oferă următoarele studii de zi: * Chimie – 3,5 ani primul ciclu de studii, 1,5 ani al doilea ciclu de studii și de 4 ani al treilea ciclu de studii * Tehnologie chimică – primul, al doilea și al treilea ciclu de studii * Protecția mediului – primul ciclu de studii * Nanotehnologia – primul și al doilea ciclu de studii * Construcții Chimie (din 2011, în cooperare cu Universitatea de Știință și Tehnologie AGH din Cracovia și Universitatea de Tehnologie din Gdansk * Chimie și Ingineria Materialelor cu Destinație Specială (începând cu luna Martie 2015, interdisciplinar, domeniu comun cu al doilea ciclu de studii de la Facultatea de Chimie a [[Universitatea Adam Mickiewicz din Poznań|Universității Adam Mickiewicz din Poznań]] și la Departamentul de Tehnologii Noi și Chimie la Universitatea Militară de Tehnologie din Varșovia) === Facultatea de Tehnologii Materiale și Design Textil === [[Fișier:Wlokiennictwo_Politechnika.jpg|dreapta|miniatura|Facultatea de Tehnologii Materiale și Design Textil]] ; Unitățile organizaționale * Institutul de Arhitectura Textilelor * Departamentul de Teoria Proiectării și de Istorie a Proiectării Textilei * Departamentul de Țesături * Departamentul de Arte Vizuale * Departamentul de Tehnologie a Hainelor și Textronică * Departamentul de Fibre sintetice * Departamentul de Tehnologie de Tricotat * Departamentul de Materiale și Științe de Mărfuri și Metrologia Textilelor * Departamentul de Chimie Fizică a Polimerilor<br> * Departamentul de Fire, Non-Țesături și de Tehnologie a Fibrelor Compozite  * Departamentul de Mecanică Tehnică și Inginerie Informatică * Departamentul de Mecanică a Mașinilor de Textile ; Domenii de studiu Facultatea oferă următoarele cursuri de zi în 5 domenii de studiu: * Educația Tehnologiei și Ingineria Informației (1 ciclu de studii; al 2-lea ciclu de studii) * Ingineria Materialelor (1 ciclu de studii; al 2-lea ciclu de studii) * Sănătate în muncă (1 ciclu de studii) * Industria textilelor (1 ciclu de studii; al 2-lea ciclu de studii) * Model de Proiectare (1 ciclu de studii; al 2-lea ciclu de studii) Facultatea oferă, de asemenea, următoarele cursuri postuniversitare: * Studii postuniversitare în domeniul Științei de Mărfuri– 1 an (2 semestre) * Studii postuniversitare "Sănătate Ocupațională"– 1 an (2 semestre) * Inter-facultatea de Studii Postuniversitare în Inginerie Biomaterială  – 1 an (2 semestre) * Studii postuniversitare în Tehnologia Hainelor – 1,5 ani (3 semestre) * Studii postuniversitare în Modă și Design "Université de la Mode"– 2 ani (4 semestre) Facultatea oferă cursuri de zi de [[Doctorand|Doctorat]]  cu o durată de 4 ani în domeniul ingineriei mecanică a textilei și inginerie chimică a textilei. === Facultatea de Biotehnologie și Științe Alimentare === [[Fișier:Technical_University_of_Łódź,_Biotechnology_Faculty,_Wólczańska_Street.jpg|dreapta|miniatura|Facultatea de Biotehnologie și Științe Alimentare]] [[Fișier:WBiNoZ_PL_Lodz.jpg|dreapta|miniatura|Facultatea de Biotehnologie și Științe Alimentare]] Facultatea de Biotehnologie și Științe Alimentare este o facultate interdisciplinară unde cercetările efectuate sunt legate de chimie, inginerie și biologie. Este una dintre cele mai neobișnuite facultăți între universitățile tehnice poloneze. ; Unitățile organizaționale * Institutul General de Chimie Alimentară ** Produse alimentare și de Analiză de Mediu ** Biofizică Chimică  ** Materii Prime Bioorganice, și pentru produse Cosmetice ** Chimie Analitice și Bioanorganice * Institutul de Biochimie Tehnică  * Institutul de Tehnologie Chimică din Alimente ** Departamentul de Tehnologie a Producției de Zahăr ** Departamentul de Tehnologie a produselor de Cofetărie și Amidon ** Departamentul de Tehnologie de Alimentare Refrigerate ** Departamentul de Analiză și Tehnologie a Alimentelor  ** Laborator Tehnologic a Zahărului ** Managementul Calității * Institutul Tehnologic și Microbiologic de Fermentare  ** Departamentul de Microbiologie Tehnică ** Departamentul de Tehnologia Fermentării ** Departamentul de Tehnologie a Spirtului și Drojdiei ; Domenii de studiu Facultatea oferă educație în următoarele domenii: * Biotehnologie * Protecția Mediului * Știința Mâncării și Nutriție * Biotehnologia Mediului Facultatea, împreună cu IFE (Facultatea de Inginerie Internațională), oferă primul și al doilea ciclu de studii în domeniul Biotehnologiei în engleză. === Facultatea de Inginerie Civilă, Arhitectură și Ingineria Mediului === [[Fișier:Architektura_Politechnika_L.jpg|miniatura|Facultatea de Inginerie Civilă, Arhitectură și Ingineria Mediului]] Facultatea de Inginerie Civilă, Arhitectură și Ingineria Mediului este una din facultățile Universității de Tehnologie din Lodz ce oferă studii în arhitectură și urbanism, construcții, inginerie și de protecție a mediului. Acesta a fost înființată pe data de 11 mai 1956. ; Unități organizaționale Facultatea este formată din două institute și șase departamente: * Institutul de Arhitectură și urbanism * Institutul de Ingineria Mediului și a Instalațiilor pentru Construcții * Departamentul de Mecanică a Materialelor * Departamentul de Fizică a construcțiilor și a Materialelor de Construcții * Departamentul de Mecanică a structurilor * Departamentul de Structuri de Beton * Departamentul de Geotehnică și Inginerie a Structurii  * Departamentul de Geodezie, Cartografiere a Mediului și [[Geometrie]] Descriptivă ; Domenii de studiu Facultatea oferă studii de zi și fără frecvență în următoarele domenii: * Construcții * Arhitectură și urbanism * Ingineria Mediului * Economia Spațială Facultatea oferă, de asemenea, al treilea ciclu de studii. === Facultatea de Fizică Tehnică, Tehnologia Informației și Matematică Aplicată === [[Fișier:PŁ_Lodex.JPG|dreapta|miniatura|Facultatea de Fizică Tehnică, Tehnologia Informației și Matematică Aplicată]] Facultatea de Tehnică, Fizică, informatică și Matematică Aplicată este una dintre cele nouă facultăți ale Universității de Tehnologie din Lodz. A fost înființată în 1976. ; Unități organizaționale Facultatea cuprinde următoarele unități: * Institutul de informatică: ** Departamentul de Sisteme Inteligente și Inginerie de Programare ** Departamentul de Graficăa pe Calculator și Multimedia ** Departamentul de Sisteme și Tehnologia Informației * Institutul de Matematică ** Departamentul de Modelare Matematică  ** Departamentul Analiză Matematică Aplicată Contemporană ** Departamentul de Asigurări și Piețe de Capital * Institutul de Fizică ; Domenii de studiu Facultatea oferă studii de zi și fără frecvență, primul și al doilea ciclu de studii, în următoarele domenii: * Fizică Tehnică * Tehnologia Informației * Matematică === Facultatea de Organizare și Management === [[Fișier:Łódź,_ul._Piotrkowska_266-268,_pałac_Karola_W._Scheiblera,_1853,_1894_-2.JPG|dreapta|miniatura|Facultatea de Organizare și Management]] Facultatea de Organizare și Management oferă educație în domeniul de organizare și de management combinat cu științele tehnice, adoptând o abordare practică. ; Unitățile organizaționale * Departamentul de Management * Departamentul de Managementul Producției și Logistică * Departamentul de Integrare Europeană și Marketing Internațional * Departamentul de Sisteme de Management și Inovare ** Departamentul de Sisteme de Management ** Departamentul de Inovare și Marketing * Institutul de Științe Sociale și Managementul Tehnologiilor ** Departamentul de Tehnologie și de Fundamente Industriale Ecologice  ** Departamentul de Științe Umaniste ** Departamentul de Economie ; Domenii de studiu Facultatea de Organizare și de Management oferă următoarele domenii de studiu: * Studii Europene * Ingineria Securității în Muncă  * Management * Management și Ingineria de Producție === Facultatea de Proces și Ingineria Mediului === [[Fișier:WIPOŚ_PŁ_B_10.JPG|dreapta|miniatura|Facultatea de Proces și Ingineria Mediului]] Facultatea de Proces și Ingineria Mediului este o unitate organizațională a TUL ce efectuează cercetare și predare. ; Unitățile organizaționale * Departamentul de Echipamente de Proces * Departamentul de Inginerie Chimică * Departamentul de Inginerie a Bioprocesului * Departamentul Termodinamicii Procesului  * Departamentul de Modelare Numerică * Departamentul de Inginerie de Siguranta * Departamentul de Ingineria Moleculară * Departamentul de Ingineria Mediului * Departamentul de Transfer de Căldură și Masă * Departamentul de Tehnici în Ingineria Mediului  ; Domenii de studiu Facultatea oferă patru domenii de studiu: * Inginerie biochimică (ciclul 1, studii cu frecvență la zi) * Inginerie de proces (primul și al doilea ciclu de studii, studii de zi) * Ingineria mediului (primul și al doilea ciclu de studii, studii de zi și fără frecvență) * Inginerii Securității în muncă Inginerie (primul ciclu de studii, studii de zi și fără frecvență) Facultatea conduce, de asemenea, studii de gradul al treilea (Doctorat) cu o durată de patru ani (de zi) în domeniul Ingineriei Chimice în Protecția Mediului. Programele de doctorat pregătesc studenții pentru a obține o diplomă de doctorat în domeniul ingineria mediului sau ingineria chimică. Facultatea oferă următoarele cursuri postuniversitare: * Securitate și Sănătate în muncă * Siguranța Proceselor Industriale * Managementul Deșeurilor Municipale === Facultatea Internațională de Inginerie === [[Fișier:CKM_Lodz.jpg|dreapta|miniatura|Facultatea de Inginerie Internațională]] Facultatea de Inginerie Internațională (IFE) este o unitate interfacultăți ce oferă educație în limbi străine (engleză și franceză) sub auspiciile TUL. Studenții IFE elevii pot participa 12 cursuri în limba engleză ca limbă de predare și un curs oferit în limba franceză: * Ingineria Arhitecturii  (AE) – în colaborare cu Facultatea de Inginerie Civilă, Arhitectură și Ingineria Mediului * Biotehnologie (BIO) – în colaborare cu Facultatea de Biotehnologie și Științe Alimentare * Telecomunicații și informatică (TCS) – în colaborare cu Facultatea de Electrotehnică, Electronică, calculatoare și Inginerie de Control * Informatică și Tehnologia Informației (ST) – în colaborare cu Facultatea de Tehnică, Fizică, informatică și Matematică Aplicată * Informatică și Tehnologia Informației (CS) – în colaborare cu Facultatea de Electrotehnică, Electronică, calculatoare și Inginerie de Control * Tehnologia informației (IT) – în colaborare cu Facultatea de Tehnică, Fizică, informatică și Matematică Aplicată * Inginerie biomedicală (BME) - în colaborare cu Facultatea de Electrotehnică, Electronică, calculatoare și Inginerie de Control * Inginerie mecanică și informatică Aplicată (M&ACS) – în colaborare cu Facultatea de Inginerie Mecanică * Afaceri și Tehnologie (BT) – în colaborare cu Facultatea de Organizare și Management * Gestion et technologie (GT) - în colaborare cu Facultatea de Organizare și Management * Mecatronică (Mech) - în colaborare cu Facultatea de Inginerie Mecanică * Management - în colaborare cu Facultatea de Organizare și Management * Management și Inginerie de Producție - în colaborare cu Facultatea de Organizare și Management == Alte unități == * Biblioteca Universității de Tehnologie din Lodz * Institutul de fabricare a Hârtiei și Imprimare * Computer Center * Centru de Terapie și Diagnostic cu Laser * Centrul De Limbi Straine == Rectori == # [[Bohdan Stefanowski]] (1945–1948) # [[Osman Achmatowicz]] (1948–1952) # [[Bolesław Konorski]] (1952–1953) # [[Mieczysław Klimek]] (1953–1962) # [[Jerzy Werner]] (1962–1968) # [[Mieczysław Serwiński]] (1968–1975) # [[Edward Galas]] (1975–1981) # [[Jerzy Kroh]] (1981–1987) # [[Czesław Strumiłło]] (1987–1990) # [[Jan Krysiński]] (1990–1996) # [[Józef Mayer]] (1996–2002) # [[Jan Krysiński]] (2002–2008) # [[Stanisław Bielecki]] (2008–2016) # [[Sławomir Wiak]] (de la 1 septembrie 2016) == Referințe == * publicație comună, ed. Ryszard Przybylski: Lodz Universitatea de Tehnologie 1945-1995. Lodz. Publicat de către Lodz Universitatea de Tehnologie, 1995, p.&#x20;160-183. [[:en:Special:BookSources/8390208199|ISBN 83-902081-9-9]] == Legături externe == * [https://www.p.lodz.pl Site-ul oficial] * [https://www.ife.p.lodz.pl/ Site-ul Oficial al Facultății Internaționale Inginerie] [[Categorie:Universități din Polonia|LŁódź]] maslfzmlqguu2pkw1c25gi8a1xt9xqw 0 1944288 17025133 14590851 2025-06-11T10:46:59Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17025133 wikitext text/x-wiki [[Fișier:PL Góra Kalwaria Synagogue 1.JPG|250px|miniatura|dreapta|Fosta sinagogă din Góra Kalwaria, sediul primei școli rabinice a hasidismului Gur]] '''Hasidimii Gur''' sau '''Gher''' (în [[limba idiș]]:'''גערער חסידים''' - Gherer Hassídim, în ebraică '''חסידי גור''' Hassidei Gur reprezintă în cadrul populației evreiești foarte evlavioase, un curent [[hasidism|hasidic]] însemnat (Hassidut Gur sau „Gherer Hassidus”), care a luat ființă în [[Polonia]] secolului al XIX-lea și care a existat acolo până la [[Holocaust]]. În prezent este cel mai mare curent hasidic ultraortodox („haredit”) din [[Statul Israel]], având centrul la [[Ierusalim]]. El se numește Gur sau Gher după localitatea [[Góra Kalwaria]] (în idiș „Gher”) situată la 30 km sud-est de [[Varșovia]] în [[Polonia]], unde a activat la sfârșitul vieții sale fondatorul acestui curent sau curți hasidice, rabinul Itzhak Meir Alter. La finele secolului al XIX-lea circa jumătate din locuitorii Gorei Kalwaria erau evrei. După 1941 au pierit în ghetoul Varșoviei, circa 3,500 persoane. Hasidismul Gur se caracterizează prin severitate și profund conservatism în ceea ce privește regulile și obiceiurile legate de festivitățile obștii și familiei, condițiile de locuit, viața conjugală și sexuală și separarea strictă între sexe. Valoarea care are cea mai mare greutate în ochii hasidimilor Gur este „sfințenia” (kedushá), care se referă în primul rând la puritatea sexuală. Relațiile sexuale dintre soți se restrâng la minimul necesar. Soțul nu își cheamă soția pe numele propriu, nu se plimbă pe stradă în compania ei.Sunt interzise manifestările de tandrețe.Se interzice și băieților orice dezvelire, chiar parțială a corpului în fața altora. Baia rituală se efectuează rapid și sub supraveghere. Înainte de nuntă mirele primește câteva sfaturi foarte succinte despre relațiile sexuale. Mireasa este informată ceva mai mult. Membrii hasidismului Gur trebuie să respecte o fidelitate și o disciplină aproape militară față de conducător, „[[admor]]ul” din Gur. Hasidismul este în Israel și a fost în trecut în Polonia interbelică unul din factorii principali în partidul ultrareligios evreiesc [[Agudat Israel]]. În [[perioada interbelică]] a activat în cadrul acestui partid pe arena politică a Poloniei. În prezent el are forurile sale de propagandă în cadrul mass mediei ultraortodoxe și o rețea de școli private ultraclericale, finanțată de stat, în cadrul a ceea ce se numește în Israel „învățământul independent.” Hasidimii Gur au creat numeroase instituții comunitare, de asistență socială și de ajutor reciproc. În Israel au înființat și o școală destinată strict fetelor aparținând curentului lor. Spre deosebire de alte curente hasidice, care au scindat, în urma unor lupte pentru moștenire, au reușit să-i păstreze unitatea în jurul unui singur admor. Actualul conducător al acestui curent este în prezent rabinul Yaakov Arye Alter (născut în [[1939]]). În anul 2015 numărul adepților hasidismului Gur în Israel era apreciat la 10 000-12 000 familii. ==Istoria== [[Fișier:Imrei Emes entourage1.jpg|250px|miniatura|dreapta|Rabinul din Gur, Avraham Mordehai Alter "Imrei Emes" cu anturajul său într-o vacanță în Europa în anii 1920-1930]] După moartea țadikului din Koțk, Menachem Mendel Morgenstern, în anul [[1859]], marea majoritate a adepților săi au ales pe cumnatul și discipolul său cel mai apropiat, Itzhak Meir Alter, ca noul lor rabin (rebbe, în limba idiș).În acea vreme rabinul Itzhak Meir Alter sau Rothenberg (1799-1866) locuia la Varșovia, unde conducea principala casă de rugăciune (Shtibel) a hasidimilor Kotzk pe strada Zelazna. La scurt timp după ce a consimțit să-i conducă pe adepții rabinului din Koțk, Alter a primit funcția de rabin și președinte al tribunalului religios (Av Beit Din) al evreilor din Gher (Góra Kalwaria). Mutându-se la Góra Kalwaria , el a devenit rabinul fondator al dinastiei Gherer sau Gur, ai cărei reprezentanți succesivi au aparținut familiei sale, Apter. El a condus noua curte hasidică Gur vreme de șapte ani prosperi, care au fost denumiți după limba Bibliei „șapte ani de rod”.(Facerea 41,47). Rabbi Itzhak Meir Apter, pe scurt RIM, a fost cunoscut sub numele „Hidushei HaRIM” , după titlul cărții pe care a scris-o. După o perioadă în care au fost conduși de rabinul Hanokh Hacohen Levin, hasidimii Gur au reușit să-l convingă pe nepotul cel tânăr al lui Itzhak Meir, rabi Yehuda Arie Leib Alter, numit „Sfat Emet” (Sfas Emes) să consimtă să conducă comunitatea. Sub păstorirea sa și a fiului său mai mare, rabinul Avraham Mordehai Alter (1866-1948) zis „Imrei Emèt”, (în pronunțarea așkenazită „Imrei Èmes”) al treilea [[țadik]] din Gur, mișcarea a cunoscut o nouă perioadă de înflorire.În 1926 Avraham Mordehai Alter a înființat [[ieșiva]] „Sfat Emet” din Ierusalim, care a fost condusă de fratele său, Nehemia. Aceasta a devenit "nava amiral" a învățământului hasidic Gur până în zilele noastre. Ulterior a luat ființă o filială - Hidushei HaRIM - și la [[Tel Aviv ]]. Majoritatea hasidimilor Gur sau Gerer, peste 100,000 au pierit în [[Holocaust]] (Shoah). În 1940 Avraham Mordehai Alter a izbutit să fugă împreună cu trei fii, Israel Alter, Simcha Bunim Alter și Pinchas Menachem Alter, în [[Mandatul britanic pentru Palestina|Palestina]], unde ei au început să refacă mișcarea lor religioasă. Principalele centre din Israel ale hasidismului Gur se află în zilele noastre la Ierusalim, la [[Bnei Brak]], precum și la [[Așdod|Ashdod]], în Kiryat HaRIM Levin în Tel Aviv, la [[Kiriat Gat]] și [[Arad]] în [[Neghev]], la [[Beit Shemesh]] și la [[Hatzor Haglilit]] în [[Galileea]]. În afara Israelului se pot menționa mici comunități la [[Antwerpen]] ,[[Londra]], [[Lakewood, New Jersey]], și [[New York]] ([[Brooklyn]]), de asemenea la [[Toronto]] și [[Los Angeles]]. În vremea celui de-al patrulea rabin din Gur, Israel Alter, denumit și „Beit Israel”, a luat ființă Uniunea mondială a Instituțiilor Gur din lume, la care sunt afiliate toate instituțiile de învățamânt religios ale mișcării. Israel Alter și-a pierdut soția și cei doi copii în Holocaust. În cadrul partidului Agudat Israel hasidimii Gur sunt reprezentați începând din [[1948]] în fracțiuni parlamentare ultraortodoxe așkenaze în parlamentul israelian [[Knesset]] și uneori participă în coalițiile guvernamentale, ca miniștri și apoi, ca miniștri adjuncți cu prerogative lărgite. În anii 1948-1952 și din nou din 2015 au acceptat să îndeplinească funcția de ministru. În anul 1948 rabinul Itzhak Meir Levin, hasid Gur, fost deputat în consiliul primăriei Varșoviei și în parlamentul polonez, s-a numărat printre semnatarii declarației de independență a Israelului, a fost ales deputat în Knesset și în anii [[1948]]-[[1952]] a fost ministrul pentru asistența socială al Israelului în primele două cabinete Ben Gurion. În prezent, ministrul sănătății al Israelului este rabinul Yaakov Litzman, hasid Gur.În 1960-1961 rabinul Binyamin Mintz din partidul Poalei Agudat Israel (Muncitorii lui Agudat Israel) a îndeplinit funcția de ministru al poștei. Rabinul Yaakov Arie Alter, actualul rabin din Gur, este membru in Sfatul Maimarilor Torei, forumul conducător al partidului Agudat Israel. ==Îmbrăcămintea tradițională și alte caracteristici== Hasidimii Gur poartă costume întunecate, așa numiții „hoizn-zokn” „pantaloni trei sferturi”, care ajung până la jumătatea moleților și sunt strecurați în ciorapi (nu [[izmene]] de tip „halber hoizn” ca la alte curți hasidice), un [[caftan]] și o [[pălărie]] tare și rotundă de [[fetru]], precum și o calotă, (kippá sau yarmulke) înaltă, aproape ascuțită, numită „kapel”. Ei își cresc [[perciuni]] de la tâmple și îi strecoară sub „kapel”. Sâmbăta și de sărbători bărbații însurați poartă o [[căciulă]] înaltă și rotundă de blană, numită de [[Galiția|galițieni]] „șpodik”, diferită de „ștreiml”ul cu mai multe fețe și mai plat, al altor grupări hasidice. Dacă înainte de Holocaust șpodikul era purtat in toate mediile hasidice din Polonia, în zilele noastre el a devenit un semn caracteristic al hasidimilor Gur. [[Fișier:Goor replica.JPG|250px|miniatura|dreapta|Zid memorial la ieșiva Sfat Emet din Ierusalim. Zidul reproduce detalii ale fațadei ieșivei de origine din Góra Kalwaria - Gur, Polonia]] Hasidimii Gur urmează calea rabinului din Koțk (Kotzker Rebbe), punând accentul pe slujirea lui [[Dumnezeu]] într-un mod strict și obiectiv, opus orientării mistice-spirituale ale altor grupări de hassidim. Ei se străduiesc în mod deosebit în studiul [[Talmud]]ului. ==Muzica hasidimilor Gur== Din rândurile hasidimilor Gur s-a evidențiat unul din cei mai prolifici compozitori de muzică liturgică evreiască, Reb Yankel Talmud (1885-1965) autodidact, care a compus circa 1500 de melodii pentru serviciile divine, pe ritmuri de vals și alte dansuri, precum și de marș. Vestite sunt de pildă versiunea sa pe ritm de marș la „Shir Hamaalot” (Cântarea treptelor) din [[psalmi]], care se intonează adesea la nunți, precum și o melodie pentru cântarea „Lo Tevoshi” din ritualul primirii Sâmbetei în casele de rugăciune (știbelekh). Cunoscut este și cantorul ([[hazan]]ul) David Werdiger. ==Lectură suplimentară== *Alfasi, Yitzchak (2005), בית גור ''The House of Ger'' (2 vols) (4th ed.), Bnei Brak: Moriah ==Legături externe== *[https://eleven.co.il/article/11333 Hasidismul Gur în Enciclopedia electronică evreiască în rusă] *[http://www.haaretz.com/israel-news/gur-hasidim-and-sexual-separation-1.410811 hasidimii Gur și separarea sexuală] Tamar Rotem, „Haaretz” 3 februarie 2012, după studiul lui Nava Wasserman *[https://www.youtube.com/watch?v=RUVY9NtqAiw nuntă mare în familia rabinului din Gur, Yaakov Arie Alter, în anul 2007 - pe situl You Tube] [[Categorie:Hasidism]] [[Categorie:Voievodatul Mazovia]] 7ila0z6qy2w54gcu89fjwgg1z9d73jx 0 1945887 17024791 16996214 2025-06-11T02:42:55Z Alexander Tendler 43973 /* Biografie și carieră */ 17024791 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor | bgcolor = #ed8 | nume = Agepsina Macri | imagine = Agepsina Macri-Eftimiu.jpg | dimensiune imagine = Agepsina Macri în "Înșir'te mărgărite" (1932) | descriere = | nume naștere = | alma mater = | ocupație = actriță | naționalitate = română | cetățenie = | etnie = | căsătorit cu = Victor Eftimiu | partener = | copii = | părinți = | frați = | rude = | înălțime = | alte nume = | operă_de_debut = | website = | ani de activitate = | roluri importante = | oscar = | emmy = | bafta = | cesar = | tony = | goldenglobeawards = | goya = | afia = | filmfare = | olivier = | gopo = | alte premii = }} '''Agepsina Macri-Eftimiu''' ({{date biografice}})<ref>{{Citat carte|nume=Țarălungă|prenume=Ecaterina|an=2011|titlu=Enciclopedia identității românești. Personalități.|pagină=461|editură=Litera}}</ref> a fost o [[actriță]] [[România|română]] (de origine grecească) de [[film]], [[radio]], [[teatru|scenă]] și [[voce]].<ref>[[Nicolae Carandino]] - ''[https://books.google.ro/books?id=695AAQAAIAAJ&q=Agepsina+Macri&dq=Agepsina+Macri&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjnne3H55XOAhXnJsAKHbQyB10Q6AEIIDAB Actori de ieri și de azi]'', Editura Dacia, 1973, pp. 28-30.</ref><ref>Căliman Călin - [https://books.google.ro/books?id=CwNyDAAAQBAJ&pg=PT36&dq=Agepsina+Macri&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjnne3H55XOAhXnJsAKHbQyB10Q6AEIJDAC#v=onepage&q=Agepsina%20Macri&f=false ''Istoria filmului românesc''], Editura Contemporanul, 2011</ref> Agepsina Macri a fost căsătorită cu scriitorul [[Victor Eftimiu]].<ref>{{Citat web |url=http://www.jurnaluldearges.ro/index.php/discovery-2/15873-actrita-pitesteanca-agepsina-macri-eftimiu |accessdate=2016-07-26 |titlu=Actrița Agepsina Macri |archive-date=2016-08-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160816171153/http://www.jurnaluldearges.ro/index.php/discovery-2/15873-actrita-pitesteanca-agepsina-macri-eftimiu |dead-url=yes }}</ref> Macri a jucat în filmul „clasic mut” al cinematografiei românești, [[Independența României (film)|''Independența României'']] din [[1912]]. == Biografie și carieră == S-a născut într-o familie de origine grecească, fiind fiica bogătașului Panait Macri.<ref>{{Citat carte|nume=Marcu|prenume=George|an=2017|titlu=Femei de seamă din România. De ieri și de azi.|pagină=270|editură=Meronia}}</ref> După finalizarea studiilor începute la Pensionul ''Notre Dame de Sion'', părinții o trimit să studieze la Sorbona, la Facultatea de Litere, însă simțindu-se atrasă de teatru a luat și lecții de actorie de la doamna Thenard, de la Comedia Franceză din [[Paris]].<ref>{{Citat carte|nume=Fosino|prenume=F.O.|titlu=87 artiști bucureșteni din teatru, opera și revistă: portrete – biografii - amintiri|editură=Editura Cultura Poporului|url=http://digitool.bibmet.ro:8881///exlibris/dtl/d3_1/apache_media/L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MjAzOTI=.pdf|pagini=33-34}}{{Legătură nefuncțională|date=mai 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://digitool.bibmet.ro:8881///exlibris/dtl/d3_1/apache_media/L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MjAzOTI=.pdf }}</ref> Se întoarce o perioadă scurtă în România, unde colaborează cu [[Pompiliu Eliade]] și [[Barbu Ștefănescu Delavrancea]]. Revine în [[Franța]] unde locuiește până la sfârșitul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]]. După război devine [[societar]]ă a [[Teatrul Național din București|Teatrului Național din București]]. Aici va juca mai multe roluri tragice în piese scrise de Victor Eftimiu, [[Alexandru Davila]], [[Eugene O'Neill]], [[Henrik Ibsen]] sau [[William Shakespeare]]. Agepsina Macri a fost o membră marcantă a [[Marea Lojă Feminină a României|Marii Loji Masonice Feminine]] din România, alături de [[Elena Roza Prager]], [[Bucura Dumbravă]], [[Smaranda Maltopol]].<ref>[http://mlfr.ro/index.php?lng=ro&pg=istorie Istoria MLFR]</ref> A fost distinsă cu titlul de [[Artist emerit (România)|artist emerit]] (1956).<ref name=IB1961>***, „Agepsina Macri-Eftimiu”, în ziarul ''Informația Bucureștiului'', anul IX, nr. 2545, 9 octombrie 1961, p. 2.</ref> A decedat în noaptea de sâmbătă 7 octombrie 1961, după o lungă suferință.<ref name=IB1961/> Corpul neînsuflețit al artistei a fost depus in holul sălii Comedia a Teatrului Național „I. L. Caragiale” și a fost înmormântat la 10 octombrie 1961 în [[Cimitirul Bellu|Cimitirul Bellu — Șerban Vodă]] din București.<ref name=IB1961/> ==Distincții== * [[Ordinul Muncii]] clasa a II-a (23 ianuarie 1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 43 din 23 ianuarie 1953 privind acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populară Română, Artist Emerit al Republicii Populare Române și Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română și pentru conferirea Ordinului Muncii și Medaliei Muncii unor artiști și tehnicieni dela Teatrul Național „L L. Caragiale” din București, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române'', anul II, nr. 3, 26 ianuarie 1953, pp. 8–9.</ref> * titlul de [[Artist emerit (România)|Artist Emerit al Republicii Populare Romîne]] (7 martie 1956) „pentru merite deosebite în activitatea artistică”<ref name=D1271956>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 127 din 7 martie 1956 pentru conferirea titlului de „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne” unor artiști dramatici și lirici, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul V, nr. 9, 12 martie 1956, p. 38.</ref> == Filmografie == * 1912 - ''[[Independența României (film)|Independența României]]'' * 1928 - ''[[Maiorul Mura]]'' == Teatru == * 1911 - ''Corbii'' de [[Henry Becque]], regia Pompiliu Eliad - debut actoricesc al Agepsinei Macri * [[13 decembrie]] [[1911]] - în ''[[Irinel]]'' de [[Barbu Ștefănescu Delavrancea]] * [[14 decembrie]] 1912 - în ''[[Hagi-Tudose]]'' de Barbu Ștefănescu Delavrancea * ''Înșir'te mărgărite'' de Victor Eftimiu * ''Prometeu'' de Victor Eftimiu * ''[[Apus de soare]]'' de Barbu Ștefănescu Delavrancea, ca Doamna Tana<ref>[https://books.google.ro/books?id=nWY-AAAAIAAJ&q=Agepsina+Macri&dq=Agepsina+Macri&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj-9teI6ZXOAhVFFMAKHbyvCDIQ6AEINTAF ''Apus de soare''], Ed. Minerva, 1971</ref> == Moștenire == [[Milița Pătrașcu]] a realizat o statuie denumită ''Actrița Agepsina Macri'', acesta se află la [[Academia Română]] din București.<ref>[http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=CC7EECBF79394314BD8C6F3EDD93DBD8 ''Sculptură - Pătrașcu, Milița. Actrița Agepsina Macri]'', Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național</ref> == Note == {{reflist|2}} == Bibliografie == * [[Ioan Massoff]] - [https://books.google.ro/books?id=45k4AAAAIAAJ&q=Agepsina+Macri&dq=Agepsina+Macri&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj-9teI6ZXOAhVFFMAKHbyvCDIQ6AEIOjAG ''Teatrul românesc''], Editura pentru Literatură, 1978 * {{Citation|last=Țarălungă|first=Ecaterina|title=Enciclopedia identității românești. Personalități|publication-date=2011|place=București|publisher=Litera Internațional|isbn=978-606-600-246-2}} == Legături externe == * {{Nume IMDb|3659935}} * [https://deieri-deazi.blogspot.com/2014/01/artisti-aproape-uitati-3-agepsina-macri.html Artisti aproape uitati: Agepsina Macri-Eftimiu] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Macri, Agepsina}} [[Categorie:Nașteri în 1885]] [[Categorie:Decese în 1961]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Sorbonne]] [[Categorie:Actori shakespearieni]] [[Categorie:Actrițe din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actrițe de film române]] [[Categorie:Actrițe de radio române]] [[Categorie:Actrițe de teatru române]] [[Categorie:Actrițe de televiziune române]] [[Categorie:Actrițe de voce române]] [[Categorie:Actrițe române]] [[Categorie:Decese în București]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Francmasoni români]] [[Categorie:Greci din România]] [[Categorie:Piteșteni]] [[Categorie:Românce din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Românce din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Artiști emeriți ai Republicii Populare Romîne și ai Republicii Socialiste România]] omyepf69cpt4bvzn3tv2nra9ppvaqyf 0 1947870 17024990 16891417 2025-06-11T08:50:32Z Frank Haug 309008 17024990 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv |imagine = Épreuve Aviron Jeux Olympiques 2024 Stade Nautique Vaires Marne - Vaires-sur-Marne (FR77) - 2024-07-28 - 86 (cropped).jpg |descriere = Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc la JO din 2024 |fullname=Ionela-Livia Cozmiuc |country={{ROU}} |sport=[[canotaj]] |event= |club=[[CS Dinamo București]] | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalCompetition|Jocurile Olimpice}} {{MedalSilver| [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle categoria ușoară feminin|Dublu vâsle cat. ușoară]]}} {{MedalComp|Campionate Mondiale}} {{MedalGold|Sarasota 2017|Dublu vâsle cat. ușoară}} {{MedalGold|Plovdiv 2018|Dublu vâsle cat. ușoară}} {{Medal|Gold|Račice 2022|Simplu vâsle cat. ușoară}} {{MedalGold|St. Catharines 2024|Simplu vâsle cat. ușoară}} {{MedalBronze|Belgrad 2023|Dublu vâsle cat. ușoară}} {{MedalCompetition|Campionate Europene}} {{MedalGold|München 2022|Simplu vâsle cat. ușoară}} {{MedalGold|Bled 2023|Simplu vâsle cat. ușoară}} {{MedalGold|Seghedin 2024|Dublu vâsle cat. ușoară}} {{MedalBronze|Poznań 2020|Dublu vâsle cat. ușoară}} }} '''Ionela Livia Cozmiuc''' (născută '''Lehaci'''; {{date biografice}}) este o canotoare română, medaliată cu argint olimpic la Paris 2024. == Carieră == Sportiva est legitimată în prezent la [[CS Dinamo București]]. În 2012, echipajul de două vâsle feminin — Andreea Asoltanei și Ionela Lehaci — a luat argintul la Mondialele de juniori de la [[Plovdiv]] (Bulgaria).<ref>{{citat știre|title=UPDATE Canotaj: Alte patru medalii pentru România la Mondialele de juniori de la Plovdiv|url=http://www.agerpres.ro/sport/2012/08/19/update-canotaj-alte-patru-medalii-pentru-romania-la-mondialele-de-juniori-de-la-plovdiv-10-21-35|agency=Agerpres|date=19 august 2012|access-date=2016-08-08|archive-date=2016-08-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20160822230428/http://www.agerpres.ro/sport/2012/08/19/update-canotaj-alte-patru-medalii-pentru-romania-la-mondialele-de-juniori-de-la-plovdiv-10-21-35|dead-url=yes}}</ref> Doi ani mai târziu, la Campionatele Europene U23 desfășurate în [[Varese]] (Italia), același echipaj a cucerit din nou medalia de argint.<ref>{{citat știre|title=Canotaj: România a cucerit trei medalii la Mondialele Under-23 de la Varese, aur, argint și bronz|url=http://www.agerpres.ro/sport/2014/07/27/canotaj-romania-a-cucerit-trei-medalii-la-mondialele-under-23-de-la-varese-aur-argint-si-bronz-14-24-10|agency=Agerpres|date=27 iulie 2014|access-date=2016-08-08|archive-date=2016-08-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20160818220412/http://www.agerpres.ro/sport/2014/07/27/canotaj-romania-a-cucerit-trei-medalii-la-mondialele-under-23-de-la-varese-aur-argint-si-bronz-14-24-10|dead-url=yes}}</ref> La regata preolimpică de la [[Lucerna]], Lehaci s-a calificat în premieră la [[Jocurile Olimpice de vară din 2016]] la dublu vâsle categorie ușoară, împreună cu [[Gianina-Elena Beleagă]],<ref>{{citat știre|url=http://www.agerpres.ro/sport/2016/05/24/canotaj-doua-echipaje-romanesti-s-au-calificat-la-jo-2016-19-27-34|title=Canotaj: Două echipaje românești s-au calificat la JO 2016|agency=Agerpres|date=24 mai 2016|access-date=2016-08-08|archive-date=2016-08-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20160819022256/http://www.agerpres.ro/sport/2016/05/24/canotaj-doua-echipaje-romanesti-s-au-calificat-la-jo-2016-19-27-34|dead-url=yes}}</ref> unde s-a clasat pe locul 8. La Campionatele Mondiale din 2017 și 2018 ei au cucerit aurul. La Campionatele Europene din 2020 au câștigat medalia de bronz.<ref>[https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287118-cozmiuc-ionela.htm COZMIUC Ionela] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210817103210/https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287118-cozmiuc-ionela.htm |date=2021-08-17 }}, olympics.com</ref> La [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] de la Tokio au obținut locul 6. La Campionatele Europene din 2022 de la [[München]] Ionela Cozmiuc a cucerit medalia de aur în proba de simplu vâsle.<ref>[https://www.prosport.ro/alte-sporturi/ionela-cozmiuc-a-castigat-aurul-la-campionatele-europene-de-canotaj-de-la-munchen-19505264 O nouă performanță uimitoare pentru România: Ionela Cozmiuc a câștigat aurul la Campionatele Europene de canotaj de la Munchen!], ''Prosport'', 14 august 2022</ref> În 2017 s-a căsătorit cu canotorul [[Marius Vasile Cozmiuc]].<ref>[https://www.gsp.ro/sporturi/altele/corespondenta-gsp-din-bulgaria-foto-dragoste-pe-podium-sotii-ionela-si-marius-cozmiuc-medaliati-la-cm-de-canotaj-momente-emotionante-dupa-curse-548301.html Dragoste pe podium!], ''Gazeta Sporturilor'', 15 septembrie 2018</ref> Împreună cu soțul său a fost [[Lista portdrapelelor României la Jocurile Olimpice|portdrapelul României]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] din 2024.<ref>[https://tvrinfo.ro/forta-unui-vis-canotorii-ionela-si-marius-cozmiuc-purtatorii-drapelului-romaniei-la-deschiderea-jocurilor-olimpice-de-la-paris/ Forța unui vis | Canotorii Ionela și Marius Cozmiuc, purtătorii drapelului României la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris], ''TVR Info'', 26 iulie 2024</ref> Împreună cu [[Gianina van Groningen]] a câștigat medalia de argint la [[Paris]].<ref>[https://www.digi24.ro/stiri/sport/o-noua-medalie-de-argint-pentru-romania-la-jo-2024-gianina-van-groningen-si-ionela-cozmiuc-pe-locul-2-la-dublu-vasle-2881545 A șasea medalie pentru România la JO 2024. Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc au câștigat argintul la dublu vâsle], ''Digi 24'', 2 august 2024</ref> Trei săptămâni mai târziu a câștigat titlul mondial în proba de simplu vâsle.<ref>[https://www.gsp.ro/sporturi/altele/ionela-cozmiuc-final-de-cariera-aur-campionate-mondiale-victorie-detasata-754286.html Ionela Cozmiuc, final de carieră cu aur la Campionatele Mondiale, zâmbet pe buze și o victorie detașată!], ''Gazeta Sporturilor'', 24 august 2024</ref> Și fratele [[Florin Lehaci]] este un canotor.<ref name=olympics>[https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/florin-sorin-lehaci_1552037 LEHACI Florin Sorin], olympics.com, 2024</ref> În 2024 ea a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa a II-a cu o baretă.<ref>[https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288239 DECRET nr. 1.205 din 10 septembrie 2024], publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> Din 2025 este cetățean de onoare al Craiovei.<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Palmares competițional == {| {{AchievementTable|Event=yes|nation=ROU|width=auto}} |- |2012 |Campionatele Mondiale de Juniori |[[Plovdiv|Plovdiv, Bulgaria]] |bgcolor=silver|{{Silver2}} |JW2x |7:23,470 |- |2013 |Campionatele Mondiale U23 |[[Linz|Linz, Austria]] |4 |BLW2x |7:10,580 |- |2014 |Campionatele Mondiale U23 |[[Varese|Varese, Italia]] |bgcolor=silver|{{Silver2}} |BLW2x |7:03,680 |- |2015 |Campionatele Mondiale U23 |[[Plovdiv|Plovdiv, Bulgaria]] |5 |BLW2x |7:09,050 |- |rowspan=3|2016 |Campionatele Europene |[[Brandenburg (oraș)|Brandenburg, Germania]] |6 |LW2x |8:20,050 |- |Regata preolimpică |[[Lucerna|Lucerna, Elveția]] |bgcolor=silver|{{Silver2}} |LW2x |6:59,680 |- |[[Jocurile Olimpice de vară din 2016|Jocurile Olimpice]] |[[Rio de Janeiro|Rio de Janeiro, Brazilia]] |8 |LW2x |[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2016 - Dublu vâsle categoria ușoară feminin|7:24,61]] |- |2017 |Campionatele Mondiale |[[Sarasota|Sarasota, Statele Unite]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW2x |6:55,88 |- |2018 |Campionatele Mondiale |[[Plovdiv|Plovdiv, Bulgaria]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW2x |6:50,71 |- |2019 |Campionatele Europene |[[Poznań|Poznań, Polonia]] |bgcolor=cc9966|{{Bronze3}} |LW2x |7:00,60 |- |2021 |[[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] |[[Tokio|Tokio, Japonia]] |6 |LW2x |[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - Dublu vâsle categoria ușoară feminin|6:49,40]] |- |rowspan=2|2022 |Campionatele Europene |[[München|München, Germania]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW1x |8:04,41 |- |Campionatele Mondiale |[[Račice (districtul Litoměřice)|Račice, Cehia]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW1x |7:42,59 |- |rowspan=2|2023 |Campionatele Europene |[[Bled|Bled, Slovenia]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW1x |7:32,43 |- |Campionatele Mondiale |[[Belgrad|Belgrad, Serbia]] |bgcolor=cc9966|{{Bronze3}} |LW2x |7:23,70 |- |rowspan=3|2024 |Campionatele Europene |[[Seghedin|Seghedin, Ungaria]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW2x |7:29,63 |- |[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] |[[Paris|Paris, Franța]] |bgcolor=cc9966|{{Bronze3}} |LW2x |[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle categoria ușoară feminin|6:48,78]] |- |Campionatele Mondiale |[[St. Catharines|St. Catharines, Canada]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW1x |7:29,92 |} == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * {{COSR|ionela-livia-lehaci}} * {{en icon}} [https://worldrowing.com/athlete/41885 Ionela Cozmiuc] la World Rowing * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/ionela-livia-cozmiuc_1550384 Ionela Cozmiuc] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cozmiuc, Ionela-Livia}} [[Categorie:Nașteri în 1995]] [[Categorie:Nașteri pe 3 ianuarie]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2016]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Oameni din Câmpulung Moldovenesc]] [[Categorie:Sportivi din județul Suceava]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] tor9akd19kepeyg8go7awp7tc4xkoa9 0 1947876 17024992 16891418 2025-06-11T08:51:38Z Frank Haug 309008 17024992 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv |imagine = Épreuve Aviron Jeux Olympiques 2024 Stade Nautique Vaires Marne - Vaires-sur-Marne (FR77) - 2024-07-28 - 86 (cropped).jpg |descriere = Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc la JO din 2024 |country={{ROU}} |sport=[[canotaj]] |event= |club=CSA Steaua Bucuresti | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalCompetition|Jocurile Olimpice}} {{MedalSilver| [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle categoria ușoară feminin|Dublu vâsle cat. ușoară]]}} {{MedalComp|Campionate Mondiale}} {{MedalGold|Plovdiv 2018|Dublu vâsle cat. ușoară}} {{MedalGold|Sarasota 2017|Dublu vâsle cat. ușoară}} {{MedalComp|Campionate Europene}} {{MedalGold|Seghedin 2024|Dublu vâsle cat. ușoară}} {{MedalSilver|Varese 2021|Simplu vâsle cat. ușoară}} {{MedalBronze|Poznań 2020|Dublu vâsle cat. ușoară}} }} '''Gianina Elena van Groningen''' (născută '''Beleagă'''; {{Date biografice}}) este o canotoare română, medaliată cu argint olimpic la Paris 2024. == Carieră == Sportiva este legitimată în prezent la [[CSA Steaua București]]. În 2012, împreună cu echipajul de 8+1 — Elena Turtă, Alina-Elena Pop, Iuliana Popa, Ana-Maria Boca, Giorgiana Cucu, Mihaela-Teodora Berindei, Denisa-Maria Albu, Georgiana Danciu — a luat medalia de aur la Mondialele de juniori de la [[Plovdiv]] (Bulgaria).<ref>{{citat știre|title=UPDATE Canotaj: Alte patru medalii pentru România la Mondialele de juniori de la Plovdiv|url=http://www.agerpres.ro/sport/2012/08/19/update-canotaj-alte-patru-medalii-pentru-romania-la-mondialele-de-juniori-de-la-plovdiv-10-21-35|agency=Agerpres|date=19 august 2012|access-date=2016-08-08|archive-date=2016-08-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20160822230428/http://www.agerpres.ro/sport/2012/08/19/update-canotaj-alte-patru-medalii-pentru-romania-la-mondialele-de-juniori-de-la-plovdiv-10-21-35|dead-url=yes}}</ref> Performanța s-a repetat anul următor, când la [[Trakai]] a cucerit medalia de aur în proba de 8+1, împreună cu Andrea-Maria Sticea, Antonia Cerbu, Roxana Parașcanu, Ana-Maria Boca, Elena Turtă, Cristina-Georgiana Popescu, Denisa Tîlvescu și Georgiana Danciu.<ref>{{citat știre|title=Canotaj: Medalie de aur pentru România, în proba feminină de 8+1, la Mondialele de juniori din Lituania|url=http://www.agerpres.ro/sport/2013/08/11/canotaj-medalie-de-aur-pentru-romania-in-proba-feminina-de-8-1-la-mondialele-de-juniori-din-lituania-15-03-02|agency=Agerpres|date=11 august 2013}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.agerpres.ro/sport/2013/08/11/canotaj-medalie-de-aur-pentru-romania-in-proba-feminina-de-8-1-la-mondialele-de-juniori-din-lituania-15-03-02 }}</ref> La regata preolimpică de la [[Lucerna]], Gianina Beleagă s-a calificat în premieră la [[Jocurile Olimpice de vară din 2016]] la dublu vâsle categorie ușoară, împreună cu [[Ionela-Livia Lehaci]].<ref>{{citat știre|url=http://www.agerpres.ro/sport/2016/05/24/canotaj-doua-echipaje-romanesti-s-au-calificat-la-jo-2016-19-27-34|title=Canotaj: Două echipaje românești s-au calificat la JO 2016|agency=Agerpres|date=24 mai 2016|access-date=2016-08-08|archive-date=2016-08-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20160819022256/http://www.agerpres.ro/sport/2016/05/24/canotaj-doua-echipaje-romanesti-s-au-calificat-la-jo-2016-19-27-34|dead-url=yes}}</ref> La [[Jocurile Olimpice de vară din 2016]], în proba dublu vâsle categorie ușoară, Gianina împreună cu [[Ionela-Livia Lehaci]] ocupă locul 8 după ce se califica în finala B a competitiei. În 2017, la Campionatul Mondial de Tineret (U23) de la [[Plovdiv]] (Bulgaria) componentele echipajului feminin de dublu vâsle cateogorie ușoară, Gianina și Ionela se impun, câștigând medalia de aur (07:01.240). Tot în 2017, la Campionatul Mondial de Seniori de la [[Sarasota|Sarasota-Bradenton]] (SUA), Gianina împreuna cu colega ei participă la aceasta competiție din poziția de cel mai tânăr echipaj din concurs. După ce conduc mai bine de jumătate de cursă reușesc pe final să își mențină poziția și astfel oferă cea mai surprinzătoare victorie din concurs, cucerind medalia de aur pentru România (06:55.880). <ref>{{citat știre|url=https://www.agerpres.ro/sport-intern/2017/12/29/retrospectiva-2017-elisabeta-lipa-medaliile-de-aur-de-la-mondiale-reprezinta-renasterea-canotajului-romanesc--29126|agency=Agerpres|date=29 decembrie 2017|title=copie arhivă|access-date=2018-02-23|archive-date=2018-02-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20180224052802/https://www.agerpres.ro/sport-intern/2017/12/29/retrospectiva-2017-elisabeta-lipa-medaliile-de-aur-de-la-mondiale-reprezinta-renasterea-canotajului-romanesc--29126|dead-url=yes}}</ref> În anul 2024 a devenit campioană europeană, împreună cu [[Ionela Cozmiuc]].<ref>[https://www.digisport.ro/alte-sporturi/aur-pentru-romania-la-europenele-de-canotaj-gianina-van-groningen-si-ionela-cozmiuc-au-triumfat-la-dublu-vasle-2940129 Aur pentru România la proba feminină de dublu vâsle categoria ușoară. Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc sunt campioane europene], ''Digisport'', 27 aprilie 2024</ref> În același an au câștigat medalia de argint la [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024 la [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle categoria ușoară feminin|dublu vâsle categoria ușoară]].<ref>[https://www.digi24.ro/stiri/sport/o-noua-medalie-de-argint-pentru-romania-la-jo-2024-gianina-van-groningen-si-ionela-cozmiuc-pe-locul-2-la-dublu-vasle-2881545 A șasea medalie pentru România la JO 2024. Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc au câștigat argintul la dublu vâsle], ''Digi 24'', 2 august 2024</ref> În 2024 ea a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa a II-a cu o baretă.<ref>[https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288239 DECRET nr. 1.205 din 10 septembrie 2024], publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> Din 2025 este cetățean de onoare al Craiovei.<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Palmares competițional == {| {{AchievementTable|Event=yes|nation=ROU|width=auto}} |- |2012 |Campionatul Mondial de Juniori |[[Plovdiv|Plovdiv, Bulgaria]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |JW8+ |6:34,980 |- |2013 |Campionatul Mondial de Juniori |[[Trakai|Trakai, Lituania]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |JW8+ |6:27,700 |- |2014 |Campionatul Mondial U23 |[[Varese|Varese, Italia]] |6 |W4x |6:39,480 |- |2015 |Campionatul Mondial U23 |[[Plovdiv|Plovdiv, Bulgaria]] |5 |LW2x |7:09,050 |- |rowspan=2|2016 |Regata preolimpică |[[Lucerna|Lucerna, Elveția]] |bgcolor=silver|{{Silver2}} |LW2x |8:20,050 |- |[[Jocurile Olimpice de vară din 2016|Jocurile Olimpice]] |[[Rio de Janeiro|Rio de Janeiro, Brazilia]] |8 |LW2x |7:24,61 |- |rowspan=2|2017 |Campionatul Mondial U23 |[[Plovdiv|Plovdiv, Bulgaria]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW2x |7:01,240 |- |Campionatul Mondial |[[Sarasota|Sarasota-Bradenton, SUA]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW2x |6:55,880 |- |2018 |Campionatul Mondial |[[Plovdiv|Plovdiv, Bulgaria]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW2x |6:50,71 |- |rowspan=2|2019 |Campionatul European |[[Lucerna|Lucerna, Elveția]] |5 |LW2x |7:04,05 |- |Campionatul Mondial |[[Ottensheim|Ottensheim, Austria]] |4 |LW2x |7:21.73 |- |2020 |Campionatul European |[[Poznań|Poznań, Polonia]] |bgcolor=cc9966|{{Bronze3}} |LW2x |7:00,60 |- |rowspan=2|2021 |Campionatul European |[[Varese|Varese, Italia]] |bgcolor=silver|{{Silver2}} |LW1x |7:45,80 |- |[[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] |[[Tokio|Tokio, Japonia]] |6 |LW2x |[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - Dublu vâsle categoria ușoară feminin|6:49,40]] |- |2023 |Campionatul Mondial |[[Belgrad|Belgrad, Serbia]] |6 |LW1x |9:13,46 |- |rowspan=2|2024 |Campionatul European |[[Seghedin|Seghedin, Ungaria]] |bgcolor=gold|{{Gold1}} |LW2x |7:29,63 |- |[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] |[[Paris|Paris, Franța]] |bgcolor=silver|{{Silver2}} |LW2x |[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle categoria ușoară feminin|6:48,78]] |} ==Note== <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * {{COSR|gianina-elena-beleaga}} * {{en icon}} [https://worldrowing.com/athlete/42861 Gianina van Groningen] la World Rowing * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/gianina-elena-van-groningen_1550661 Gianina van Groningen] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Groningen, Gianina van}} [[Categorie:Nașteri în 1995]] [[Categorie:Nașteri pe 21 mai]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotoare române]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2016]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Oameni din Gura Humorului]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Sportivi din județul Suceava]] d89gfgm9na2b5o568p1kex24kdp39m9 0 1948250 17025204 16848011 2025-06-11T11:58:52Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025204 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist |bgcolour=blue |name=Eleonora Brigalda Barbas |image= |birth_name=Eleonora Brigalda |birth_date=14 ianuarie 1959 |birth_place=Călărași, Republica Moldova |nationality=Moldova |children=Valeria Barbas |field=pictură, critic de artă |awards=Premiul Național al Republicii Moldova |website=http://brigalda.arta.md/}} '''Eleonora Brigalda Barbas''' (n. [[14 ianuarie]] [[1959]], [[Călărași, Moldova|Călărași]], [[Republica Moldova]]), Om Emerit al Republicii Moldova, [[pictor]], artist plastic și [[critic de artă]], [[PhD|doctor]] în studiul artelor, profesor universitar din [[Republica Moldova]]. == Biografie == == Cărți == * Brigalda-Barbas, E., Pavel Șillingovski. Maeștri basarabeni din sec.XX, Ed.ARC,Chișinău 2005,96 p. ISBN 9975613934, 9789975613934 * Brigalda-Barbas, E., Evoluția picturii de gen din Republica Moldova.(1945-2000), Ed.Știința,Chișinău 2002,111 p. [[ISBN|ISBN 9975672914]], 9789975672917 * Brigalda-Barbas, E., Igor Vieru. Maeștri basarabeni din sec.XX, Ed.ARC,Chișinău 2006,96 p. [[ISBN|ISBN 9975610964]] == Premii == 2015 Premiul Național al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova nr.569 din 19 august 2015<ref>{{Citat web|url=http://gov.md/ro/content/au-fost-desemnati-laureatii-premiului-national-editia-2015|titlu=Au fost desemnați laureații Premiului Național, ediția 2015|accessdate=2016-06-12|autor=}}</ref> 2012 Premiul ”Italia 2012” pentru artă, Chișinău, Republica Moldova 2011 Premiul “M. Eminescu”, Muzeul „M. Eminescu”, UAP, Iași, România 2010 Titlul Onorific “Om Emerit”<ref>{{Citat web|url=http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335779|titlu=DECRET Nr. 499 din 18.08.2010 privind conferirea de distincții de stat|accessdate=2012-08-16|autor=Monitorul Oficial Nr. 153-154 art Nr : 538}}{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes|url=http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335779}}</ref> 2010 Premiul Special pentru Pictură, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Iași 2005 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 2003 Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova 1997 Premiul "OMEGA" la expoziția "Saloanele Moldovei", Chișinău, Republica Moldova 1996 Diplomă Ministerului Învățământului al Republicii Moldova 1982 Premiul “Limba noastră cea română”, Concursul Uniunii Latine, Chișinău, Republica Moldova == Afilieri == Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și membră a Asociației Internaționale a Artelor Plastice [http://www.aiap-iaa.org/ IAA-AIAP UNESCO] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201129150156/http://www.aiap-iaa.org/ |date=2020-11-29 }} == Aprecieri critice == „Monografia de fată prin conținutul său bogat în informații, prin limbajul accesibil, prin materialul ilustrativ realizat la un nivel poligrafic înalt, ne permite în baza elucidării evoluției picturii de gen, o viziune integrală a ambianței artistice din Republica Moldova pe parcursul anilor 1945-2000 și poate servi ca sursă de referință pentru specialiștii în domeniu și ca reper util atât în instruirea studenților de la universitățile de arte din Moldova, cât și a publicului larg, amator de artă. De menționat, în final e și faptul că monografia „ Evoluția picturii de gen din Republica Moldova” (1945-2000) a devenit practic chiar după lansare o raritate bibliografică”<ref name=":0">{{Cite revistă|nume=Rodica Ursachi|titlu=Arta, 2002, p.161}}</ref> „O apariție editorială recentă, axată pe o viziune nouă și originală asupra vieții și creației lui Igor Vieru este monografia-album „Igor Vieru" semnată de autoarea Eleonora Brigalda-Barbas, doctor în studiul artelor, șefa catedrei Pictură a Facultății Arte Plastice și Design al UPS „Ion Creangă".... în monografie au fost prezentate și analizate minuțios o serie de tablouri, foi grafice, desene și studii anterior necunoscute publicului larg. Reprezentând o continuare logică a colecției „Maeștri basarabeni din sec. XX", monografia „Igor Vieru", realizată de Eleonora Brigalda-Barbas, atât prin amploarea sa cât și prin calitatea materialului selectat constituie o contribuție de esență în studiul artei naționale."<ref>{{Cite revistă|nume=Ana Simac|titlu=Cugetul nr. 3-4, 2002, p.83}}</ref> „Eleonora Brigalda excelează în peisaj, lucrările sale concentrând tensiuni cromatice și gestuale care dezvăluie trăirea puternică, patosul compozițional și nu în ultimul rând, dorința vizibilă de contopire cu motivul, cu materia picturală - "mănăstiri rupestre", "Ecoul mării”, "Crizanteme", aduc un plus de vibrație și exaltare proprie creatorului și, în egală măsură, interpretului/artista fiind și critic de artă."<ref>{{Cite revistă|nume=Veronica Marinescu|titlu=Ziarul "Curierul National" București,1997}}</ref> „Înclinată spre o lume a simbolurilor, a sugestiei, în care mineralul deține rol primordial un, Eleonora Brigalda practică o pictură cu o notă ușor dualistă, dată, pe de o parte, de minuția cu care-și conturează și umple cu culoare naturile statice, cochiliile îndeosebi și fulguranta desenului și a tușei, de factură post expresionistă, dacă vreți, a peisajelor sale, ce respiră un parfum inedit, frust, de proaspăt. Pictorița deține o gamă cromatică de excepție, pe care o folosește cu grație și aplomb, în același timp"<ref>{{Cite revistă|nume=Dragoș Ciobanu|titlu=Ziarul „Națiunea", București, 1997}}</ref> „Nostalgiile trecutului comun, miturile fundamentale ale neamului sunt repere care marchează o identitate, dar și nevoia unei conștiințe a identității. Explicabilă în context, apetența pictoriței Eleonora Brigalda Barbas pentru recuperarea prin imagine și simbol a culturii cucuteniene, căreia îi consacră un triptic monumental, unde evocarea are forța de impact a monumentalității și profunzimii ca dominante. Paleta pictoriței se racordează culorilor de pământ în acord cu materia vaselor cucuteniene și a idolilor ancestrali. Decorațiunile spiritualizate ale vaselor de cult sau doar utilitare revin la suprafața timpului recent ca o mărturie a creativității strămoșilor noștri. Intelectuală rasată, rafinată și inventivă, Eleonora Brigalda Barbas face din motivul cucutenian o nostalgică recuperare valorică, fiind animată de un sentiment de plenitudine. Tripticurile ei monumentale evocă simultan și ctitorii iluștri ai Moldovei medievale, Ștefan cel Mare fiind privit în măreția faptelor de vitejie, dar și din aceea a spiritualității creștine. Asemenea compoziții au vitalitatea structurilor simbolice unde ideea de perenitate devine argumentul întregului ansamblu. Celelalte compoziții ale artistei valorifică în variate formulări grafico-cromatice nivelul culturii picturii, măiestria la care a ajuns ca urmare a unor strălucite studii și a unei viziuni originale. Arhitectura imaginii sugerează soliditatea rațională a ansamblului, geometria axelor și claritatea ideilor pe care glosează în subtile și coerente combinații cromatice. Astfel aspiră către armonia unei muzici străvechi. Polivalența stilistică o face premiabilă și la variante în cheia unei modernități ponderate și o definește ca pe un artist dublat de un intelectual rasat.”<ref>{{Citat carte|nume=Ciucă|prenume=Valentin|an=2010|titlu=„Un trio sugestiv și armonic”// Vernisaje Selective, Iași, România|pagină=144-145|editură=Editura ART XXI}}</ref> „Eleonora Brigalda, artistă remarcabilă, aflată la deplina maturitate artistică, dovedește, ca întotdeauna, o receptivitate rară fată de tradiția cromatismului viguros, fauv, animat de obsesia de a exprima prin petele dense de culoare o interioritate vie, tumultoasă, pasională. În mitologia ei personală ocupă un loc fundamental atât aglutinarea motivelor silvestre, vegetale și geologice într-un ansamblu cosmologic spectacular, cât și tematica identității spirituale, religioase și etnice. De reținut, din această ultimă perspectivă, efortul artistei de a transfigura. În pânze ce solicită, obligatoriu, un privitor simpatetic, teme identitare dintre cele mai grave, articulate pe nevoia de a resuscita, artistic o memorie colectivă încărcată de evenimente tragice. Anamneza mijlocită de creația artistică aduce cu sine, însă, măcar un început de vindecare – iată finalitatea paideică a unor lucrări precum „Adio. Deportarea” sau „Moldova”, concepute ca meditații traumaturgice despre destinul atât de greu încercat de propriul popor.” <ref>{{Cite revistă|nume=Emanuela Ilie,|titlu=Delta XXI, 2011, p.55|locul-publicării=Iași}}</ref> „Pânzele Eleonorei Brigalda sunt guvernate de o evidentă arhitectonică structural, care ne impune condiția perceperii de ansamblu și monumentalitate. Uneori mai sobre în culoare, alteori mai generoase, tablourile sale țin mai mult de limbajul expresiei decât acelui al impresiei, iar în plan tematic acestea țin cu evidentă să recupereze valorile spirituale „pierdute“ ori date uitării, legate de zbuciumata dar și de neobișnuit de generoasa istorie a plaiurilor basarabene.”<ref>{{Citat carte|nume=Mardare|prenume=Gheorghe|an=2015|titlu=Arta și tradiția în Europa|pagină=125|locul-publicării=Iași, România|editură=Ed. Spiru Haret}}</ref> „Experiența practică a doamnei Eleonora Brigalda include lucrări axate pe tematica ancestrală ce vin să developeze originile spirituale ale poporului nostru, valorile autentice primordiale. Mesajul ideatic din pânzele „marine" și „arhaice" relevă gândirea analitică și viziunea cosmogonică a autoarei asupra lumii, ceea ce se reflectă fericit și în demersul său teoretic referitor la studiul picturii naționale". <ref name=":0" /> „Eleonora Barbas, depildă, trece din concretul motivului în spațiul unei personale metafizici unde toposul are substanța idealității. Tușa fermă, onctuoasă conferă culorii rolul principal alături de tensiunea implicării emoționale. Aluziile la fervoarea de tip Van Gogh semnifică forța imaginativă și pasiune.”<ref>{{Cite revistă|nume=Valentin Ciucă|titlu=„Iași – Parcova și retur...” , Iași, Info-Artis aprilie, 2004, p.36}}</ref> == Referințe critice == 1. Ciobanu C., Sinteza teoriei și practicii în creația Eleonorei Brigalda, În: La librete de la creation au feminine, Chișinău, Moldova, 2012 2. Ciucă V., Eleonora Brigalda - vitalitatea structurilor cromatice, În:Limba Română nr.9 - 12 (219-222), Chișinău, Moldova, 2013, p.317-319.[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2358] 3. Ciucă V., Vitalitatea structurilor cromatice. Vernisaje Selective, Iași, Editura ART XXI, 2013 p.102-103, România 4. Mardare, Gh. Eleonora Brigalda, artisti in Moldova, Il Ponte , anno I, nr.1, Chișinău, Moldova, 2012, p.18 5. Mardare, Gh. Vatra neamului redată în 50 de tablouri, În: Flux, 14 decembrie, Chișinău, Moldova, [http://archiva.flux.md/editii/201246/articole/14227/ 2012] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160817185326/http://archiva.flux.md/editii/201246/articole/14227/ |date=2016-08-17 }} 6. Mardare Gh. Condiția de manifestare maximă a forței creative umane este în primul rând…libertatea, În: Arta și tradiția în Europa, Ed. Spiru Haret, Iași, România, 2015, p.124-126 7. Marian, A., O fascinantă lume, vatra neamului. În: Limba Română nr.9-12 (219-222), Chișinău, Moldova, 2013, p.320-[http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2359 323] 8. Eleonora Brigalda distinsă cu « Premio Italia 2012, perl Arte, În: Capitala, nr.73, 26 octombrie, Chișinău, Moldova, 2012 == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://brigalda.arta.md/en/ Pagina personală în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160527145748/http://brigalda.arta.md/en/ |date=2016-05-27 }} * Pagina de artist în cadrul [http://arhiva.art.md/barbas/ Centrului pentru Artă Contemporană]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://arhiva.art.md/barbas/ }} * http://www.cnaa.acad.md/news/2016/25072016/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160924223615/http://www.cnaa.acad.md/news/2016/25072016/ |date=2016-09-24 }} * http://archiva.flux.md/editii/201246/articole/14227/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160817185326/http://archiva.flux.md/editii/201246/articole/14227/ |date=2016-08-17 }} * http://trm.md/ro/cultura/eleonora-brigalda-barbas-premiul-na-ional-este-un-omagiu-adus-artistilor-plastici-ai-secolului-xx/ * http://artinfinit.md/cgblog/1369/64/Eleonora-Brigalda-ne-uimeste-prin-activitatea-polivalenta{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * http://logos.press.md/node/21958{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * http://moldova-suverana.md/article/tezaurul-intelectual-al-tarii_15052 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160821095521/http://moldova-suverana.md/article/tezaurul-intelectual-al-tarii_15052 |date=2016-08-21 }} * https://arte.upsc.md/profesori/eleonora-brigalda/ {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Brigalda (Barbas), Eleonora}} [[Categorie: Nașteri în 1959]] [[Categorie:Pictorițe moldovene]] [[Categorie:Pictorițe române]] [[Categorie:Artiști plastici moldoveni]] [[Categorie:Români basarabeni]] [[Categorie:Pictori români în viață]] [[Categorie:Femei din Republica Moldova]] [[Categorie:Nașteri pe 14 ianuarie]] 1ie587b7bctgwl36981nqpwqtf8xhr8 0 1948620 17024654 17023249 2025-06-10T22:48:03Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024654 wikitext text/x-wiki {{about|clubul de fotbal care are permisiunea legală de a utiliza brandul Politehnicii|clubul original de fotbal|FC Politehnica Timișoara|cealălalt club care a folosit brandul Politehnicii|ACS Poli Timișoara}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #653979 | culoare scris = #fefeff | nume = Politehnica Timișoara | logo = SS Politehnica Timisoara.svg | upright = 0.6 | nume_complet = Societatea Sportivă Universitară Politehnica Timișoara [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-2/7-echipe-din-liga-2-si-au-schimbat-numele-modificari-de-ultim-moment-aprobate-de-frf-1193969|title=7 echipe din Liga 2 și-au schimbat numele! Modificări de ultim moment aprobate de FRF|date=20 July 2021}}</ref> | data_fondării = {{start date and years ago|df=y|2012}}<br>ca ''ASU Poli Timișoara'' | poreclă = ''Alb-Violeții''<br>''Timișorenii''<br>''Bănățenii''<br>''Echipa de pe Bega'' | abreviere = Poli | stadion = [[Stadionul Electrica]] | capacitate = 2.600 | proprietar = [[Universitatea Politehnica Timișoara]] (77%)<br>Druckeria (12%)<br> Alte entități private (11%) | președinte = Viorel-Aurel Șerban | palmares_național = Cupa României (2) | palmares_internațional = | kit_alt1 = | pattern_la1 = _sspoli2021h | pattern_b1 = _sspoli2021h | pattern_ra1 = _sspoli2021h | pattern_sh1 = _sides_on_white | pattern_so1 = | shorts1 = 5b2f89 | socks1 = 5b2f89 | kit_alt2 = | pattern_la2 = _sspoli2021a | pattern_b2 = _sspoli2021a | pattern_ra2 = _sspoli2021a | pattern_sh2 = _sides_on_black | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | shorts3 = | socks3 = }} '''SSU Politehnica Timișoara''', cunoscut sub numele de '''Politehnica Timișoara''', '''Poli Timișoara''', sau pe scurt '''Poli''', este un club de [[fotbal]] din [[Timișoara]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. După dizolvarea echipei [[FC Politehnica Timișoara]] în 2012, echipa ACS Recaș a fost mutată la Timișoara și redenumită în ''[[ACS Poli Timișoara]]'', preluând palmaresul fostei echipe de la Primăria Timișoara.<ref>{{cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-2/a-murit-poli-traiasca-poli-s-a-infiintat-acs-poli-timisoara-echipa-are-deja-un-buget-de-aproape-1-milion-de-euro-6459|title=A murit Poli, trăiască Poli! S-a înființat ACS Poli Timișoara. Echipa are deja un buget de aproape 1 milion de euro|access-date=22 May 2021|date=13 July 2012}}</ref> Suporterii însă, nefiind de acord cu această decizie, precizând că echipa nu poate fi considerată continuatoarea tradiției politehnicii, au decis să formeze o echipa de amatori în [[Liga a V-a]].<ref>{{cite web|url=http://sspolitehnica.ro/filosofia-proiectului/|title=Filosofia proiectului|accessdate=24 august 2016|archive-date=2018-03-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20180308201304/http://sspolitehnica.ro/filosofia-proiectului/|dead-url=yes}}</ref> [[Universitatea Politehnica Timișoara]] a cedat marca și palmaresul clubului FC Politehnica Timișoara pentru utilizare gratuită clubului ACS Poli în perioada 2012–2021, dar apoi a mutat brandul la ASU Politehnica începând cu 2021. Culorile tradiționale ale clubului sunt alb și violet, ''Timișorenii'' disputându-și meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Dan Păltinișanu]] din [[Timișoara]], care are o capacitate de 32.972 de locuri. Poli are o rivalitate aprigă cu [[FC UTA Arad|UTA Arad]], meciurile dintre cele două fiind cunoscute sub numele de [[Derbiul Vestului]]. == Istoric == {{See also|FC Politehnica Timișoara}} === Înființarea (2012) === În vara anului 2012, clubul [[FC Politehnica Timișoara]] nu a primit licența și s-a desființat. Pentru ca orașul să nu rămână fără o echipă de fotbal, primarul [[Nicolae Robu]] a decis să mute echipa ACS Recaș la [[Timișoara]] și să o redenumească ''[[ACS Poli Timișoara]]''. Suporterii au considerat-o o simplă manevră politică și nefiind de acord cu ea, au decis să formeze o nouă echipă de amatori, pe care au înscris-o în [[Liga a V-a]]. Cu toate că ASU Politehnica nu este succesorul de drept al clubul înființat în 1921, această este singura echipă pe care suporterii o consideră drept continuatoarea spiritului culorilor alb-violete ale Timișoarei. === Ligile județene (2012–2015) === În primul său sezon de la înființare, ASU Politehnica a terminat pe locul secund în sezonul 2012–2013 al [[Liga a V-a|Ligii a V-a]] și a promovat la masa verde în [[Liga a IV-a Timiș]] pe motiv că echipa de fotbal Spartak Gottlob nu s-a înscris in [[Liga a IV-a Timiș]], fiind prima clasată la finalul competiției. Politehnica a terminat din nou pe locul secund în [[Liga a IV-a Timiș]], dar de această dată nu asigura și promovarea în [[Liga a III-a]]. În anul următor, echipa a câștigat campionatul și s-a calificat în barajul pentru promovare, unde a întâlnit Voința Lupac. În meciul tur, Politehnica a câștigat cu 5-1, iar în meciul retur a pierdut cu 1-2. Învingând astfel cu 6-3, echipa a promovat în [[Liga a III-a]].<ref>{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/ASU+Poli+Timisoara+a+promovat+in+liga+a+treia+Rezultate+baraj|title=ASU Poli Timișoara a promovat în liga a treia!|publisher=Digisport|accessdate=28 iunie 2015}}</ref> === Fotbalul divizionar (2015–prezent) === ASU Poli a debutat foarte bine în sezonul 2015-2016 al [[Liga a III-a|Ligii a III-a]] cu o victorie 3-0 împotriva [[CS Minerul Motru|Minerului Motru]]. A urmat prima victorie în deplasare (3-1) contra echipei [[CSM Millenium Giarmata|Millenium Giarmata]], iar în etapa a treia au reușit să învingă vicecampioană din sezonul precedent, [[Metalurgistul Cugir]], cu scorul de 2–0. La finalul sezonului, ASU Poli a câștigat seria a patra și a promovat în [[Liga a II-a]], învingându-și contracandidatele Performanța Ighiu și [[Metalurgistul Cugir]].<ref>{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+2/Spectacol+unic+pe+Bega+Echipa+suporterilor+ASU+Poli+a+promovat+i|title=Echipa suporterilor, ASU Poli, a promovat în Liga 2!|publisher=Digisport|accessdate=14 august 2016}}</ref> În sezonul 2016-2017, formația timișoreană a ajuns până în [[Cupa României 2016-2017|faza șaisprezecimilor Cupei României]], unde a pierdut cu 3-0 în fața [[Pandurii Târgu Jiu]]. Timișorenii termină sezonul Ligii a II-a cu ceva emoții, reușind locul 15 cu 38 de puncte acumulate. [[Liga a II-a 2017-2018|Următorul sezon]] este mult mai bun pentru alb-violeți care termină pe locul 7 în clasament cu 57 de puncte acumulate (echipa a primit o penalizare de 3 puncte pentru ieșirea de pe teren în meciul cu [[UTA Arad]]). [[Liga a II-a 2018-2019|Sezonul 2018-2019]] este în aceeași notă, ASU Poli reușind locul 10 la final, evitând emoțiile retrogradării. În [[Liga a II-a 2019-2020|sezonul 2019-2020]], echipa se confruntă cu dificultăți, menținându-se mai mereu în a doua parte a clasamentului. În martie 2020, din cauza [[Pandemia de COVID-19 în România|Pandemiei de COVID-19]], sezonul a fost suspendat. Ulterior, [[FRF]] a decis ca primele șase echipe din clasament până în acel moment să se califice într-un play-off pentru promovarea în Liga I, iar pentru restul echipelor sezonul să se încheie. Cu 32 de puncte acumulate în 22 de meciuri, ASU Poli a terminat pe locul 11. == Palmares == * '''[[Liga a III-a]]''' **'''Campioană: (1)''' [[Liga a III-a 2015-2016|2015-2016]] ** Vicecampioană (1) [[Liga_a_III-a_2023-2024#Seria_8_2|2023-2024]] * '''[[Liga a IV-a]] - [[Județul Timiș]]''' ** '''Campioană (1):''' [[Liga a IV-a 2014-2015|2014-2015]] ** Vicecampioană (1): [[Liga a IV-a 2013-2014|2013-2014]] * '''[[Liga a V-a]] - [[Județul Timiș]]''' ** Vicecampioană (1): 2012-2013 == Parcursul competițional == {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| Sezon ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| Nivel ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| Divizie ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| Loc ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| [[Cupa României]] |- | [[Liga a III-a 2024-2025#Seria 9|2024–25]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IX-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || [[Cupa României 2024-2025#Turul III|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2023-2024#Seria 8|2023–24]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a VIII-a)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || |- | [[Liga a II-a 2022-2023|2022–23]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''19 (R)''' || |- | [[Liga a II-a 2021-2022|2021–22]] || '''2''' || Liga a II-a || 15 || [[Cupa României 2021-2022#Sferturi|Sferturi]] |- | [[Liga a II-a 2020-2021|2020–21]] || '''2''' || Liga a II-a || 6 || Optimi |- | [[Liga a II-a 2019-2020|2019–20]] || '''2''' || Liga a II-a || 11 || Turul trei |- | [[Liga a II-a 2018-2019|2018–19]] || '''2''' || Liga a II-a || 10 || [[Cupa României 2018-2019#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |} {{col-end}} {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| Sezon ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| Nivel ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| Divizie ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| Loc ! style="background:#653978;color:#ffffff;border:1px solid #ffffff;"| [[Cupa României]] |- | [[Liga a II-a 2017-2018|2017–18]] || '''2''' || Liga a II-a || 7 || Șaisprezecimi |- | [[Liga a II-a 2016-2017|2016–17]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || 15 || Șaisprezecimi |- | [[Liga a III-a 2015-2016#Seria IV|2015–16]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria a IV-a)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | 2014–15 || '''4''' || [[Liga a IV-a]] <small>([[Județul Timiș|TM]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || Turul doi |- | 2013–14 || '''4''' || [[Liga a IV-a]] <small>([[Județul Timiș|TM]])</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || |- | 2012–13 || '''5''' || [[Liga a V-a]] <small>([[Județul Timiș|TM]])</small> || align=center bgcolor=silver| '''2''' '''(P)''' || |} {{col-end}} == Stadion == {{main|Stadionul Dan Păltinișanu}} [[Fișier:Panoramio - V&A Dudush - Stadionu Dan Paltinisan.jpg|200px|thumb|left|Stadionul "Dan Păltinișanu"]] Principalul stadion din oraș este [[Stadionul Dan Păltinișanu|„Dan Păltinișanu”]], stadion legat de fostul club FC Politehnica, ai cărei fani au fondat echipa ASU Politehnica. Acest stadion este al doilea ca mărime din România și a fost construit în anul [[1963]], când avea 40.000 de locuri, iar în ultimii ani a suferit numeroase lucrări de modernizare. În prezent are capacitatea de 32.972 de locuri și instalație de nocturnă de 1456 lucși. Stadionul poartă numele fotbalistului timișorean [[Dan Păltinișanu]] (1951-1995) care a jucat 10 sezoane la [[FC Politehnica Timișoara]]. Deținut de primărie, utilizarea stadionului a fost împărțită de SSU Politehnica cu concitadinele [[ACS Poli Timișoara|ACS Poli]] și [[Ripensia Timișoara|Ripensia]]. În 2019 însă, în perspectiva intrării în renovare a stadionului Dan Păltinișanu, SSU Politehnica s-a mutat pe mai micul [[Stadionul Știința|stadion „Știința”]].<ref name="Liga 2_2018-11-20">{{Citation | url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/campionat/asu-politehnica-pleaca-si-ea-de-pe-dan-platinisanu-dupa-acs-poli-si-ripensia-situatia-in-care-echipa-suporterilor-si-cea-a-lui-pelici-revin-pe-cel-mai-mare-stadion-din-timisoara-17676190| title=ASU Politehnica pleacă și ea de pe "Dan Plătinișanu", după ACS Poli și Ripensia.** Situația în care echipa suporterilor și cea a lui Pelici revin pe cel mai mare stadion din Timișoara - Liga 2| newspaper=Liga 2| date= 20 noiembrie 2018| accessdate=18 iunie 2020}}</ref> Un alt vechi stadion (construit în 1928) și legat și el de numele fostei FC Politehnica (care a jucat aici timp de 35 de ani, până în 1963),<ref name="Druckeria_2016-10-07">{{Citation | url=http://www.druckeria.ro/stadionul-stiinta-revine-in-circuitul-esalonului-secund-dupa-56-de-ani/| title=Stadionul „Știința” revine în circuitul eșalonului secund după 56 de ani - Druckeria| newspaper=Druckeria| date= 7 octombrie 2016| accessdate=18 iunie 2020 |author = Gabriel Toth}}</ref> acesta este administrat și deținut de [[Universitatea „Politehnica” din Timișoara]] și se află în campusul acesteia.<ref name="Opiniatimisoarei.ro_2020-06-18">{{Citation | url=https://www.opiniatimisoarei.ro/baza-sportiva-moderna-ce-ar-urma-sa-fie-amenajata-de-cni-la-timisoara-are-terenul-alocat-va-fi-un-ministadion-cu-nocturna-unde-se-construieste-foto/01/11/2019| title=Baza sportiva moderna, ce ar urma sa fie amenajata de CNI la Timisoara, are terenul alocat. Va fi un ministadion cu nocturna. Unde se construieste. Foto | OpiniaTimisoarei.ro| newspaper=Opiniatimisoarei.ro| date=2019-11-1 | accessdate=18 iunie 2020}}</ref> Începând cu anul 2026 și pană în anul 2028, '''Poli Timișoara''' își va putea juca meciurile de pe teren propriu, pe [[Stadionul „Eroii Timișoarei”]], acum în curs de realizare. == Suporteri == [[Fișier:Poli Timisoara 0 - 0 Steaua Bucuresti (meciul vazut din tribuna) - 2 aprilie 2011 30.jpg|thumb|300px|Suporterii echipei la un meci cu Steaua București]] Echipa a fost fondată de fanii fostei echipe [[FC Politehnica Timișoara]], cel mai proeminent club de fotbal din Timișoara după 1945, jucând consecvent fie în primul, fie în al doilea eșalon al fotbalului românesc. Rivalitățile locale cu [[CFR Timișoara]]<ref>{{cite web|title=CFR Timișoara, legendă a fotbalului bănățean|url=http://www.ripensia-sport-magazin.ro/istoria-fotbalului/cfr-timisoara-legenda-a-fotbalului-banatean/|website=Ripensia Sport Magazin}}</ref> și [[UM Timișoara]]<ref>{{cite web|title=Poveste UMT-ului|url=http://www.ripensia-sport-magazin.ro/istoria-fotbalului/povestea-umt-ului-cenusareasa-fotbalului-timisorean/|website=Ripensia Sport Magazin}}</ref> au fost relevante până la începutul anilor 2000. Ulterior, primul a fost retrogradat la un statut semi-profesionist în ligile inferioare, iar cel de-al doilea a fost desființat în 2008. O rivalitate locală mai recentă a apărut încă din anii 2010, cu [[Ripensia Timișoara]]. SSU Poli are mulți fani în România, dar și în alte țări. Commando Viola Ultra Curva Sud (pe scurt ''CVUCS'') s-a înființat în anul 1995 ca galerie organizată a echipei [[FC Politehnica Timișoara]]. Fanii, aflați la peluza sud a [[stadion]]ului, erau renumiți pentru modul lor de a-și susține echipa favorită, și totodată pentru atitudinea și scandările lor anti-București, care sunt adresate în special celor de la [[Dinamo București]] și [[Steaua București]]. De-a lungul anilor, fanii Politehnicii și-au stabilit prietenii strânse cu susținătorii echipelor [[Rapid București]] și [[Borussia Mönchengladbach]]. Exemple de grupări din ''Peluza Sud Timișoara'' sunt: ''CVUCS '95, Drojdierii '02, Batalion Giroc '02, Urban Guerilla '04, GAV '07, MCMXXI '07, Gruppo Soarelui '08, Frenetic '13, Ultras Bastion '14'''.''''' Organizația „Druckeria” a suporterilor poliști s-a alăturat echipei Universității Politehnica în 2012,<ref name="Ripensia Sport Magazin_2018-05-23">{{Citation | url=http://www.ripensia-sport-magazin.ro/fotbal-romanesc/clubul-upt-druckeria/| title=Clubul UPT & Druckeria - Ripensia Sport Magazin| newspaper=Ripensia Sport Magazin| date= 23 mai 2018| accessdate=14 noiembrie 2018}}</ref> a refuzat să susțină [[ACS Poli Timișoara]], echipa finanțată de primăria orașului,<ref name="Tion.ro_2015-05-15">{{Citation | url=http://www.tion.ro/druckeria-a-raspuns-invitatiei-primarului-robu-dar-nu-se-alatura-demersului-sau/1534921| title=Druckeria a raspuns invitatiei primarului Robu, dar nu se alatura demersului sau| newspaper=Tion.ro| date= 15 mai 2015| accessdate=14 noiembrie 2018}}</ref> și finanțează prin cotizații activitatea echipei.<ref name="Sptfm.ro_2018-11-14">{{Citation| url=https://sptfm.ro/2017/07/02/asu-poli-timisoara-echipa-patronata-de-ultrasi/| title=ASU Poli Timisoara, echipa patronata de ultrasi| newspaper=Sptfm.ro| date=2017-07-02| accessdate=14 noiembrie 2018| archive-date=2018-11-14| archive-url=https://web.archive.org/web/20181114141815/https://sptfm.ro/2017/07/02/asu-poli-timisoara-echipa-patronata-de-ultrasi/| dead-url=yes}}</ref> ===Rivalități=== De-a lungul anilor, Poli a dezvoltat rivalități cu [[UTA Arad]] și [[Dinamo București]]. Rivalitatea cu UTA, cunoscută și sub numele de [[Derbiul Vestului]], provine din competiția naturală dintre orașele [[Timișoara]] și [[Arad]], care sunt situate aproape unul de celălalt și sunt principalele orașe din regiune.<ref>{{Citation |publisher=poli-timis.blogspot.com |title= |url=http://poli-timis.blogspot.ro/p/suporteri.html}}</ref> Atât Timișoara cât și Aradul susțin că sunt primul loc în care s-a jucat fotbal în România, Arad fiind adevăratul prim oraș din România care a găzduit un meci de fotbal.<ref>{{cite web|url=https://www.frf.ro/recomandate/aradul-a-sarbatorit-120-de-ani-de-la-primul-meci-de-fotbal-jucat-in-romania/}}</ref> Alte rivalități sunt împărțite cu [[CFR Cluj]], [[Bihor Oradea]], [[Steaua București]] și [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]]. == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q109490564|3=George Păduraru}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q109491078|3=Cătălin Oanea}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=|nume={{Ill-wd|Q110651840|3=Karlo Plantak}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Bulgaria|nr=|nume={{Ill-wd|Q2057569|3=Aleksandăr Țvetkov}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cosmin Bîrnoi]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q29565007|3=Alin Ignea}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ioan Mera]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=Statele Unite ale Americii|nr=|nume={{Ill-wd|Q42301619|3=Roberto Hațegan}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q56702390|3=Claudiu Pamfile}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Italia|nr=|nume={{Ill-wd|Q61696425|3=Erik Gerbi}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q65028809|3=Rareș Murariu}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cristian Scutaru]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Australia|nr=|nume={{Ill-wd|Q98792891|3=Harrison Devenish-Meares}}|poz=P}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://sspolitehnica.ro/ Site oficial] * [http://www.druckeria.ro/ Site-ul Druckeria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160531181033/http://www.druckeria.ro/ |date=2016-05-31 }} * [http://forum.druckeria.ro/forum/ Forumul Oficial al Suporterilor] {{Liga a III-a}} [[Categorie:Fondări în 2012]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Timiș]] li7ad9k0orr10nxaae1ngd9vk0nb49e 0 1952054 17025022 17022434 2025-06-11T09:14:12Z ~2025-66391 703720 Nu a arat palamaresul sau 17025022 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Pp|small=yes}}</noinclude>{{Infocaseta Fotbalist |youthyears1 =2014-2015 |youthclubs1 =Atletico Arad }} '''Dennis Man''' ({{Date biografice}})Este un footballist roman care acum joaca in Seria A si a castigat in cariera sa 3 baloane de aur A fost descoperit de antrenorul Alexandru Meszar și crescut de Atletico Arad. Dennis Man a jucat primul meci în Liga a II-a pentru [[UTA Arad]] în august 2015, cu [[Gaz Metan Mediaș]] și a marcat o dublă în debutul său într-un meci cu [[FC Bihor]]. După ce a reușit să se impună pe unul din locurile acordate jucătorilor eligibili pentru U21 la UTA, a fost transferat de FCSB, la care a debutat în Liga I pe 2 octombrie 2016 într-un meci cu Universitatea Craiova. A jucat în numai șase partide de campionat în primul sezon la FCSB, din cauza unei clauze prin care clubul trebuia să achite 100.000 de euro dacă jucătorul depășea 10 meciuri. A devenit om de bază în sezonul 2017-2018, în care a marcat 20 de goluri în treizeci și patru de partide.<ref>{{Citat web | url=https://www.romaniansoccer.ro/players/4477/dennis-man.htm | title=Dennis Man | newspaper=romaniansoccer.ro| accessdate=21 ianuarie 2018}}</ref> A jucat pentru naționala de tineret ale României Sub-19 și în naționala de tineret Sub-21 a României, cu care s-a calificat la {{Ill-wd|Q20806404|3=Campionatul European din 2019}}. A debutat pentru prima reprezentativă în martie 2018, într-un meci amical cu [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suedia]]. Impresara sa este [[Anamaria Prodan]].<ref>{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/arcadie-zaporojanu-oferta-de-30-milioane-e-lui-becali-pentru-dennis-man-18727086| title=El e omul care îi aduce lui Gigi Becali oferta de 100 de milioane de euro pentru Dennis Man! | newspaper=Fanatik| date= 6 ianuarie 2019| author=Cristi Coste| accessdate=21 ianuarie 2019}}</ref> A fost desemnat Fotbalisul Anului 2024 la Superlativele GSP de către publicația [[Gazeta Sporturilor|GSP.ro - Gazeta Sporturilor]] în urma voturilor cititorilor, antrenorilor, căpitanilor, reprezentanților cluburilor din Liga 1 și a jurnaliștilor GSP<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/ideile-gazetei/cum-s-a-votat-dennis-man-este-fotbalistul-anului-in-ancheta-gazetei-sporturilor-2024-768587.html|titlu=CUM S-A VOTAT » Dennis Man este „Fotbalistul anului” în Ancheta Gazetei Sporturilor 2024|publisher=GSP|accessdate=2024-12-27|limbă=ro}}</ref>. == Stil de joc == Antrenorul său de la UTA Arad, [[Roland Nagy]], l-a descris ca fiind „un fotbalist cu o personalitate peste vârsta lui, cu maturitate”, „e spontan, vine de la el cu foarte multe lucruri, cu inițiativă. Poate să decidă un joc.”, „deși e polivalent, are un rol clar acolo între mijlocașul central și atacantul de careu [...] are pasă finală, are pătrundere, poate să scoată om din joc pe zonă centrală [...] are simț al porții”.<ref name="nagy">{{Citat web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/interviu-dennis-man-caracterizat-de-un-fost-jucator-al-stelei-e-briliantul-fotbalului-romanesc-tatuajul-de-pe-gat-asta-e-generatia-google-pro-generatia-momentului-15671021|title=Interviu: Dennis Man, caracterizat de un fost jucător al Stelei: ”E briliantul fotbalului românesc!|date=7 septembrie 2016|accessdate=3 aprilie 2018|author=Cristian Scutariu|newspaper=Prosport}}</ref> Cristian Păcurar, care i-a fost și el antrenor la UTA, a susținut că „A ajuns să controleze foarte bine balonul în sistem de viteză, dar punctul său forte e inteligența în joc. E foarte imprevizibil când are mingea la picior, e tipul de fotbalist ce-ți poate decide o fază dintr-o singură atingere.”<ref>{{Citat web|url=http://www.sportarad.ro/2016/09/07/povestea-copilului-pe-care-steaua-dat-o-jumatate-de-milion-de-euro-dennis-man-un-talent-nativ-pentru-care-fotbalul-inseamna-viata-insasi/|title=Povestea copilului pe care Steaua a dat 500 de mii de euro.|date=7 septembrie 2016|accessdate=21 ianuarie 2018|author=Lucian|newspaper=Sport Arad}}</ref> [[Daniel Isăilă]], care l-a antrenat pe Man la naționala de tineret, a spus că „La capitolul forță, acolo trebuie să mai îmbunătățească, pentru că, în rest, e un fotbalist complet. Are și agresivitate, are și atitudine, are tehnică în regim de viteză, are finalizare, are și disponibilitate la efort, face ambele faze, poate juca în zonă centrală, în spatele atacantului, poate juca chiar și vârf împins cum a făcut-o la UTA, poate juca în bandă dreaptă, bandă stângă.”<ref>{{Citat web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/exclusiv-dennis-man-in-rest-e-un-fotbalist-complet-cuvintele-frumoase-spuse-de-selectionerul-care-l-cunoaste-perfect-pe-jucatorul-de-la-fcsb-16912266|title="Dennis Man?... În rest, e un fotbalist complet". Cuvintele frumoase spuse de selecționerul care-l cunoaște perfect pe jucătorul de la FCSB|date=29 decembrie 2017|accessdate=21 ianuarie 2018|newspaper=ProSport}}</ref> [[Mirel Rădoi]], antrenorul naționalei de tineret, a declarat că „Dacă luăm ca individ și ca jucător tânăr, eu cred că, în acest moment, Dennis Man e jucătorul cel mai complet. Dacă vorbim strict de tehnică, viteză, forță, mentalitate, de latura psihologică. Eu cred că el se apropie cel mai mult de «pachetul complet». El poate să joace orice, poate să joace dreapta, zonă centrală, stânga, poate să joace în 4-2-3-1, poate să joace în 4-3-3, poate să joace atacant fals.”<ref>{{Citat web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/radoi-a-gasit-cel-mai-complet-jucator-din-liga-1-are-sau-nu-fcsb-identitate-si-care-e-marea-problema-a-ros-albastrilor-579199|title=Rădoi a găsit cel mai complet jucător din Liga 1. Are sau nu FCSB identitate și care e marea problemă a roș-albaștrilor?|date=19 decembrie 2018|accessdate=21 ianuarie 2018|newspaper=Digisport}}</ref> Într-un dialog purtat cu [[Ilie Dumitrescu]], antrenorul echipei naționale a României, [[Cosmin Contra]], a susținut că „e unul din puținii jucători din campionatul nostru care joacă un fotbal total. Scoate adversari din joc, finalizează. Încet, încet va deveni un lider la Steaua.”<ref>{{Citat web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-jucatorul-total-de-ce-a-respins-becali-ultima-oferta-ilie-dumitrescu-asta-e-viziunea-lui-am-vorbit-cu-el-568756|title=Dennis Man, ”jucătorul total”! De ce a respins Becali ultima ofertă? Ilie Dumitrescu: ”Asta e viziunea lui, am vorbit cu el”|date=3 decembrie 2018|accessdate=21 ianuarie 2018|newspaper=Digisport}}</ref> Simone Lorini de la Tuttomercatoweb l-a comparat cu [[Gareth Bale]] și l-a descris ca fiind „un jucător de picior stâng, dar care evoluează în bandă dreaptă, după modelul devenit deja tradiție în fotbalul modern. Dennis Man este un atacant lateral cu calități optime și de mare perspectivă.”<ref>{{Citat web|url=https://www.tuttomercatoweb.com/il-talento-del-giorno/un-talento-al-giorno-dennis-man-il-bale-di-romania-1063389|title=Un talento al giorno, Dennis Man: il Bale di Romania|date=11 ianuarie 2018|accessdate=21 ianuarie 2018|language=it|author=|newspaper=Tuttomercatoweb}}</ref> == Cariera == === UTA Bătrâna Doamnă === Dennis Man a fost descoperit de antrenorul Alexandru Meszar de la [[CS Atletico Arad|Atletico Arad]], la un meci al acestei echipe cu o echipă din satul [[Vladimirescu, Arad|Vladimirescu]], unde locuia tânărul, și a fost inclus în programul de juniori al acelui club.<ref name="Gsp_2018-09-13">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/exclusiv-povestea-surprinzatoare-a-clubului-de-juniori-care-a-crescut-3-titulari-de-la-u21-de-marti-plus-tucudean-marcator-la-nationala-mare-548137.html| title=EXCLUSIV Povestea surprinzătoare a clubului de juniori care a crescut 3 titulari de la U21 de marți plus Țucudean, marcator la "naționala" mare| newspaper=Gsp| date= 13 septembrie 2018| author=Răzvan Luțac| accessdate=13 septembrie 2018}}</ref> Crescut la Atletico Arad, Man a dat probe pentru [[Manchester City]] în 2010 la vârsta de 12 ani.<ref name="ProSport_2010-10-01">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/vreau-sa-ajung-mai-tare-ca-mutu-un-pusti-minune-roman-e-aproape-de-man-city-7436174?cp=1| title="Vreau să ajung mai tare ca Mutu" Un puști minune român e aproape de Man City| newspaper=ProSport| date= 1 octombrie 2010| author=Alexandru Enciu| accessdate=21 septembrie 2017}}</ref> Deși nu a fost păstrat de clubul englez, el a continuat fotbalul în orașul natal. Promovat de la juniorii echipei de [[Liga a II-a]] [[UTA Bătrâna Doamnă]] de antrenorul [[Roland Nagy]], Man apărea ca variantă de jucător de atac sau mijloc în vara lui 2015, pe când avea 17 ani.<ref name="Liga2.prosport.ro_2015-07-30">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/seria-2/bursa-transferurilor/utistii-au-renuntat-si-la-ionut-radu-aradenii-pleaca-sambata-in-austria-14658452| title=Utiștii au renunțat și la Ionuț Radu. Arădenii pleacă sâmbătă în Austria| newspaper=Sport Arad, citat de Prosport Liga 2| date=30 iulie 2015 | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> El a debutat în august 2015 în prima etapă de campionat, cu [[Gaz Metan Mediaș]] și a marcat primul gol într-un meci cu [[FC Bihor]], golul 3 în partida câștigată de echipa sa cu 4&ndash;0.<ref name="Ebihoreanul.ro_2015-11-25">{{Citation | url=http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-2-20/fc-bihor-uta-batrana-doamna-0-4-aradenii-s-au-impus-lejer-la-oradea-123681.html| title=FC Bihor a pierdut cu 0-4 jocul de pe teren propriu cu UTA Batrana...| newspaper=Ebihoreanul.ro| date= 25 octombrie 2015| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref><ref name="Digi24_2017-09-18">{{Citation | url=http://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/fotbal-fc-bihor-a-pierdut-cu-0-4-meciul-cu-uta-dar-jucatorii-oradeni-au-fost-aplaudati-de-suporteri-451155?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=50063040&__grua=59c6e64c5bda4eebadb7236a9f42a5cd&__grrn=1| title=FOTBAL. FC Bihor a pierdut cu 0-4 meciul cu UTA, dar jucătorii orădeni au fost aplaudați de suporteri| newspaper=Digi24| date= | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Până la sfârșitul anului, el a mai jucat în alte trei meciuri pentru echipa sa, iar în noiembrie a dat probe în Italia, la [[FC Bologna]].<ref name="Aradon.ro_2015-11-30">{{Citation | url=http://www.aradon.ro/denis-man-primul-plecat-de-la-uta/1595964| title=Denis Man, primul plecat de la UTA! - ARADON| newspaper=Aradon.ro| date=30 noiembrie 2015 | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref><ref name="Sport.ro_2017-09-21">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/de-la-arad-la-steaua-via-manchester-city-si-bologna-cine-e-dennis-man-atacantul-de-18-ani-transferat-de.html| title=De la Arad la Steaua via Manchester City si Bologna! Cine e Dennis Man, atacantul de 18 ani transferat de Steaua - www.sport.ro| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=21 septembrie 2017}}</ref> După ce s-a remarcat în meciurile de pregătire din intersezon, Man a reușit să se impună pe unul dintre cele două locuri obligatoriu a fi acordate unor jucători eligibili pentru U21 în meciurile de Liga a II-a, la începutul sezonului de primăvară 2016, când colegul său, Burlă, a fost suspendat pentru prima etapă de campionat.<ref name="Glsa.ro_2016-02-16">{{Citation| url=http://glsa.ro/arad/227676-dennis-man-incerc-sa-profit-de-fiecare-sansa-sa-fiu-o-solutie-in-campionat.html| title=Dennis Man: „Încerc să profit de fiecare șansă, să fiu o soluție în campionat” - Glasul Aradului| newspaper=Glsa.ro| date=16 februarie 2016| author=| accessdate=18 septembrie 2017| archive-date=2017-09-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20170919005642/http://glsa.ro/arad/227676-dennis-man-incerc-sa-profit-de-fiecare-sansa-sa-fiu-o-solutie-in-campionat.html| dead-url=yes}}</ref> În acel meci cu [[FC Brașov]], câștigat cu 3&ndash;2, Man a marcat două goluri.<ref name="Specialarad.ro_2015-02-28">{{Citation | url=http://specialarad.ro/dennis-pericol-public-uta-fc-brasov-3-2-clasament/| title=Dennis, pericol public! UTA – FC Brașov 3-2 (CLASAMENT) - Special Arad| newspaper=Specialarad.ro| date=28 februarie 2016 | author=Tudor Bogdan| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Anul 2016 a fost unul de succes, Dennis ajungând deja spre finalul sezonului să fie numit „perla UTA-ei”.<ref name="Liga2.prosport.ro_2016-05-20">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/seria-2/campionat/perla-uta-ei-a-lovit-din-nou-man-a-zburdat-printre-jucatorii-chindiei-parca-as-vrea-sa-dau-chiar-mai-multe-goluri-15351061| title=”Perla” UTA-ei a lovit din nou. Man a zburdat printre jucătorii Chindiei. ”Parcă aș vrea să dau chiar mai multe goluri”| newspaper=Sport Arad, citat de Prosport Liga 2| date=20 mai 2016 | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> === Steaua/FCSB === ==== Transferul și primul sezon, 2016&ndash;2017 ==== După ce a marcat cinci goluri în trei meciuri pentru UTA Arad în startul sezonului [[Liga a II-a 2016-2017]], a fost transferat de Steaua București.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/jucator/427/ 7 - Dennis Man]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, steauafc.com</ref> Primul său meci la Steaua a fost partida de [[Cupa Ligii (România)|Cupa Ligii]] cu [[FC Botoșani]] (8 septembrie 2016).<ref>[http://www.sport.ro/fotbal-intern/botosani-steaua-live-text-20-30-in-sferturile-cupei-ligii.html Sport.ro: ''4 debuturi in echipa trimisa de Reghe''], 8 septembrie 2016</ref><ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/cupa-ligii/panduru-a-facut-analiza-a-doi-debutanti-ai-stelei-unul-e-mai-slab-ca-adi-popa-iar-celalalt-a-jucat-bine-pentru-primul-meci-487937.html ''Panduru a făcut analiza a doi debutanți ai Stelei''], 9 septembrie 2016, ''[[Gazeta Sporturilor]]'' </ref> Debutul la Steaua într-un meci de campionat a avut loc în 2 octombrie 2016, când a intrat în prima repriză în locul lui [[Florin Tănase]] (accidentat) în meciul cu [[CS U Craiova]]. El a jucat însă doar 37 de minute, fiind înlocuit la rândul său în repriza a doua cu [[Ovidiu Popescu]].<ref name="gsp.ro_2016-10-03">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/ce-a-fost-asta-reghecampf-decizie-bizara-in-privinta-lui-dennis-man-cum-a-raspuns-multescu-490175.html| title=Ce a fost asta? Reghecampf, decizie BIZARĂ în privința lui Dennis Man. Cum a răspuns Mulțescu| newspaper=Gazeta Sporturilor| date= 2 octombrie 2016| author=| accessdate=3 octombrie 2016}}</ref> La sfârșitul aceleiași luni, a înscris și primul său gol în prima ligă, la [[Iași]], contra [[CSM Politehnica Iași|Politehnicii]].<ref name="digisport.ro_2016-10-30">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/VIDEO-Dennis-Man-a-spart-gheata-Primul-gol-la-Steaua-si-Liga-1| title=Dennis Man a "spart gheața"! Primul gol la Steaua e și primul pe care-l marchează în Liga 1| newspaper=digisport.ro| date= 30 octombrie 2016| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Beneficiind de faptul că la orice meci din [[Liga I]] echipele sunt obligate să aibă pe teren un jucător eligibil pentru naționala U21, Dennis Man a început să fie o variantă pentru umplerea acestei poziții, dar și drept concurent pentru atacanții titulari. Totuși, i-a făcut rău o clauză din transfer, prin care clubul UTA urma să primească încă 100.000 de euro dacă Man joacă în 10 meciuri oficiale pentru Steaua în orice competiție, astfel încât antrenorul a început să evite să-l introducă pe teren, pentru a evita costuri suplimentare pentru club.<ref name="Sport.ro_2017-09-18">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/motivul-incredibil-pentru-care-dennis-man-pustiul-cu-clauza-de-50-mil-euro-nu-mai-prinde-echipa-stelei.html| title=Motivul INCREDIBIL pentru care Dennis Man, pustiul cu clauza de 50 mil euro, nu mai prinde echipa Stelei! - www.sport.ro| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> În final, în martie 2017, această clauză a fost renegociată, UTA primind 20.000 de euro și Steaua primind mână liberă să-l utilizeze pe Man așa cum crede antrenorul de cuviință.<ref name="digisport.ro_2017-03-20">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Decizia+lui+Becali+in+privinta+lui+Dennis+Man+fotbalistul+de+50+| title=Decizia lui Becali în privința lui Dennis Man, fotbalistul de "50 de milioane de euro" | newspaper=digisport.ro| date= 20 martie 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Aceste probleme l-au făcut să se gândească să plece de la Steaua (denumită de acum FCSB), dar [[Helmuth Duckadam]], președintele clubului, i-a sfătuit pe el și pe tatăl său să nu se grăbească.<ref name="digisport.ro_2017-07-18">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Dennis+Man+a+fost+la+un+pas+sa+plece+de+la+FCSB+Era+suparat+ca+a| title=Dennis Man a fost la un pas să plece de la FCSB. ''Era supărat că a pierdut un an!''| newspaper=digisport.ro| date= 18 iulie 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> ==== Sezonul 2017&ndash;2018 ==== Man a decis să rămână, și a jucat al zecelea său meci la FCSB la începutul sezonului următor, în care a și marcat al doilea său gol în prima ligă, unul foarte important prin aceea că a adus victoria echipei sale (2&ndash;1) în prelungirile meciului cu [[FC Voluntari]] în luna iulie,<ref name="digisport.ro_2016-10-30"/> în ciuda unui joc mai slab în care a ratat mai multe ocazii înainte de a înscrie.<ref name="GSP_2017-07-24">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/il-scoate-din-echipa-pe-omul-de-3-puncte-dica-a-stabilit-primul-11-pentru-meciul-cu-viktoria-plzen-516700.html| title=Îl scoate din echipă pe omul de 3 puncte » Dică a stabilit primul "11" pentru meciul cu Viktoria Plzen| newspaper=GSP| date= 24 iulie 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Mai târziu, în august, a marcat un nou gol care s-a dovedit a fi decisiv (deși a fost înscris în prima repriză), golul victoriei cu 2&ndash;1 în meciul din deplasare cu [[Juventus București]], acesta fiind și al 4000-lea gol al echipei sale în Liga I.<ref name="digisport.ro_2017-08-19">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Man-a-marcat-golul-cu-numarul-4-000-pentru-FCSB-in-Liga-1-A-fost| title=Man a marcat golul cu numărul 4.000 pentru FCSB în Liga 1. ”A fost un moment de panică”| newspaper=digisport.ro| date= 19 august 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Situația s-a repetat la meciul cu [[Concordia Chiajna]], când Man a marcat golul victoriei cu 2&ndash;1 în minutul 85, profitând de o greșeală a portarului advers [[Cristian Bălgrădean]].<ref name="GSP_2017-08-06">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/foto-video-chiajna-fcsb-1-2-victoria-pustilor-cei-mai-tineri-fotbalisti-ai-lui-dica-au-intors-tabela-la-chiajna-in-10-minute-517801.html| title=FOTO + VIDEO Chiajna - FCSB 1-2 // Victoria puștilor » Cei mai tineri fotbaliști ai lui Dică au întors tabela la Chiajna în 10 minute!| newspaper=GSP| date= 6 august 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Tot în acea perioadă, deși în cupele europene echipa nu este obligată să joace cu vreun junior pe teren, Man a fost introdus în finalul meciului-retur din play-offul [[UEFA Champions League|Ligii Campionilor UEFA]] cu [[Sporting Clube de Portugal]], pierdut de FCSB cu 1&ndash;5 pe teren propriu, dar și în primul meci din grupele UEFA Europa League, cu [[Viktoria Plzeň]]; de fiecare dată fiind introdus pe finalul meciului, în locul uneia dintre vedetele echipei, [[Denis Alibec]], respectiv [[Constantin Budescu]]. În septembrie, a reușit un nou gol în campionat, de această dată mai puțin important, ultimul gol din victoria cu 4&ndash;0 împotriva lui [[Gaz Metan Mediaș]], în minutul 58.<ref name="GSP_2017-09-17">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/devastatori-cu-medias-man-si-tanase-au-pus-tunurile-pe-cfr-mergem-la-cluj-sa-castigam-520985.html| title=Devastatori cu Mediaș, Man și Tănase au pus tunurile pe CFR: "Mergem la Cluj să câștigăm"| newspaper=GSP| date= 17 septembrie 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> În meciul în deplasare pe terenul liderei [[CFR Cluj]], Man a intrat în repriza a doua în locul lui [[Cătălin Golofca]] și a creat faza și a dat pasa din care [[Constantin Budescu]] a marcat golul egalizator care a stabilit scorul final de 1&ndash;1, dând pasa printre picioarele căpitanului advers [[Camora|Mario Camora]], care declarase înaintea meciului, cu referire la Dennis Man, că „nu [se] sperie [de] un copil de 17&ndash;18 ani care face primul meci”.<ref group=lower-alpha>La data meciului, Man avea de fapt 19 ani și jucase aproape 20 de meciuri în Liga I.</ref><ref name="Specialarad.ro_2017-10-19">{{Citation | url=http://specialarad.ro/dennis-man-a-dat-raspunsul-perfect-la-intrebarea-cum-sa-ma-sperii-de-un-copil-care-face-primul-meci-foto/| title=Dennis Man a dat răspunsul perfect la întrebarea: „Cum să mă sperii de un copil care face primul meci?” (FOTO) - Special Arad| newspaper=Specialarad.ro| date=2 septembrie 2017 | author=Lucian Dănilă| accessdate=19 octombrie 2017}}</ref> La noua prezență în competițiile europene, meciul din grupele [[UEFA Europa League]] în deplasare cu [[FC Lugano]], intrarea lui Man la pauză în locul lui Ovidiu Popescu a fost creditată de Gazeta Sporturilor ca „schimb[ând] în totalitate fața echipei”, el fiind autorul pasei decisive de la primul gol al lui Constantin Budescu.<ref name="GSP_2017-09-30">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-isi-respecta-promisiunile-ce-declara-in-urma-cu-un-an-in-gsp-521961.html| title=Dennis Man își respectă promisiunile » Ce declara în urmă cu un an în GSP| newspaper=GSP| date= 30 septembrie 2017| author=Andrei Crăițoiu| accessdate=26 octombrie 2017}}</ref> Cu Sănătatea Cluj, în șaisprezecimile [[Cupa României 2017-2018|Cupei României]], Man a jucat doar prima repriză, în care a marcat primele două goluri (al doilea din penalty) și a pasat decisiv la al treilea gol, marcat de [[Daniel Benzar]]. Deși a ieșit la pauză, aceste realizări au determinat pe [[DigiSport]] să-l considere „omul meciului” și „protagonistul [său] absolut”.<ref name="digisport.ro_2017-10-25">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Cupa+Romaniei/Sanatatea+Cluj+-+FCSB+ora+20+30+Dica+mizeaza+pe+o+formula+experi| title=Sănătatea Cluj - FCSB 1-6. Calificare fără emoții pentru roș-albaștri, care au avut patru debutanți. Man, omul meciului| newspaper=digisport.ro| date= 25 octombrie 2017| author=| accessdate=26 octombrie 2017}}</ref> Meciul în deplasare cu [[FC Botoșani]] a fost unul dificil, din cauza terenului înghețat și alunecos, iar Dennis Man a recunoscut ulterior că a jucat cu frică din această cauză (coechipierul său [[Mihai Bălașa]] s-a și accidentat din această cauză în prima repriză); chiar și așa, Man a fost considerat de Telekom Sport unul din cei mai buni jucători ai meciului, și a marcat în minutul 58 golul al doilea în victoria cu 3&ndash;0, când o minge centrată de [[Florinel Coman]] a fost deviată de [[Harlem Gnohéré]] (care a ratat șutul) și a ajuns la el în colțul careului mic, de unde a preluat și a șutat puternic cu stângul sub bară.<ref name="Digisport.ro_2017-12-16">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/live-text/VIDEO+-+Botosani+-+FCSB+-+Liga+1| title=FC Botoșani - FCSB 0-3. Succes fără emoții pentru roș-albaștri, care încheie 2017 pe locul 2| newspaper=Digisport.ro| date= | author=| accessdate=16 decembrie 2017}}</ref><ref name="Telekomsport.ro_2017-12-16">{{Citation | url=http://www.telekomsport.ro/dennis-man-recunoaste-sentimentul-pe-care-l-au-avut-stelistii-cand-au-intrat-pe-teren-am-fost-speriati-care-a-fost-motivul-17453436| title=Sentimentul CIUDAT pe care l-au avut steliștii când au intrat pe teren. Totul a fost dezvăluit de Man!| newspaper=Telekomsport.ro| date= | author=| accessdate=16 decembrie 2017}}</ref> Ultimul meci al sezonului, 2&ndash;0 cu [[FC Viitorul]], a adus pentru Man o nouă reușită, primul gol marcat în prima repriză cu un șut la colțul scurt după ce a fost angajat în adâncime de [[Mihai Pintilii]];<ref name="Digisport.ro_2017-12-19">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/man-isi-face-bilantul-la-final-de-2017-e-loc-de-mai-bine-ce-spune-de-pierderea-lui-gnohere-356537| title=Man își face bilanțul la final de 2017: "E loc de mai bine". Ce spune de pierderea lui Gnohere| newspaper=Digisport.ro| date= | author=| accessdate=19 decembrie 2017}}</ref> la adăpostul golului său, echipa lui a rezistat după eliminarea lui Gnohéré și apoi [[Marko Momčilović]] a reușit să mărească diferența după o fază fixă. Man a fost lăudat, Gazeta Sporturilor dându-i cea mai mare notă dintre jucătorii de pe teren, la egalitate cu [[Florin Niță]].<ref name="Gsp_2017-12-18">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/preferatul-lui-becali-a-fost-cel-mai-bun-in-fcsb-viitorul-jucatorii-stelisti-crescuti-de-hagi-au-dezamagit-ce-nota-a-luat-gnohere-528392.html| title=Preferatul lui Becali a fost cel mai bun în FCSB - Viitorul! Jucătorii steliști crescuți de Hagi au dezamăgit » Ce notă a luat Gnohere| newspaper=Gsp| date= 18 decembrie 2017| author=| accessdate=19 decembrie 2017}}</ref> Ca bilanț pentru finalul sezonului de toamnă, Man s-a declarat mulțumit de meciurile jucate și de prestația sa, dar considera că este doar la 70% din potențial și că speră să evolueze mai bine.<ref name="Telekomsport.ro_2017-12-17">{{Citation | url=http://www.telekomsport.ro/e-in-cea-mai-buna-forma-dar-ramane-modest-dennis-man-stie-ce-i-lipseste-sunt-doar-la-70-din-potential-mai-am-nevoie-de-forta-17499677| title=Declarație INCREDIBILĂ făcută de omul pe care Becali vrea 50 de milioane de euro! ”Asta îmi lipsește ca să fiu fotbalist bun”| newspaper=Telekomsport.ro| date=17 decembrie 2017 | author=| accessdate=19 decembrie 2017}}</ref> În intersezon, site-ul UEFA l-a inclus într-o listă cu 50 de tineri de urmărit în anul 2018, comentând că are prestații promițătoare la naționala U21 a României;<ref name="Uefa.com_2018-02-22">{{Citation | url=https://www.uefa.com/uefachampionsleague/news/newsid=2528631.html#/| title=50 for the future: UEFA.com's ones to watch for 2018 - UEFA Champions League - News - UEFA.com| newspaper=Uefa.com| date= | author=| accessdate=22 februarie 2018}}</ref> iar selecționerul [[Cosmin Contra]] l-a inclus pe lista jucătorilor care urmează a fi convocați la prima echipă națională pentru meciurile amicale din primăvara acelui an.<ref name="Fanatik.ro_2018-01-29">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/contra-vrea-sa-l-convoace-pe-dennis-man-la-nationala-romaniei-17780473| title=Contra vrea sa-l convoace pe Dennis Man la nationala Romaniei| newspaper=Fanatik.ro| date= 29 ianuarie 2018| author=Iuliana Spirache| accessdate=22 februarie 2018}}</ref> În primul meci de campionat de la reluarea sezonului, meci câștigat cu 2&ndash;1 la Gaz Metan Mediaș, Man a fost considerat unul din cei mai slabi de pe teren, fiind notat cu 5 de [[Gazeta Sporturilor]],<ref name="Gsp_2018-02-04">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/note-gsp-preferatul-lui-becali-a-fost-cel-mai-slab-de-pe-teren-cum-s-a-descurcat-alibec-si-cine-a-fost-omul-meciului-gaz-metan-fcsb-531985.html| title=Note GSP » Preferatul lui Becali a fost cel mai slab de pe teren! Cum s-a descurcat Alibec și cine a fost omul meciului Gaz Metan - FCSB| newspaper=Gsp| date= 4 februarie 2018| author=| accessdate=22 februarie 2018}}</ref> dar s-a revanșat printr-o prestație bună în derby-ul cu [[FC Dinamo București]], în care a marcat în minutul 83 primul gol al echipei sale în egalul 2&ndash;2 obținut în prelungiri,<ref name="Fanatik.ro_22:14">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/dinamo-fcsb-2-2-stelistul-man-unul-dintre-cei-mai-buni-jucatori-17902339| title=Dinamo-FCSB 2-2. Stelistul Man, unul dintre cei mai buni jucatori| newspaper=Fanatik.ro| date= 19 februarie 2018 | author=Andrei Dicu| accessdate=22 februarie 2018}}</ref> și prin golul victoriei cu 2&ndash;0 marcat în meciul cu [[Sepsi OSK]] în minutul 86.<ref name="Telekomsport.ro_2018-02-27">{{Citat web-LUA | url=https://www.telekomsport.ro/video-fcsb-sepsi-2-0-florinel-coman-si-dennis-man-au-rezolvat-meciul-in-minutul-86-cum-arata-clasamentul-play-off-ului-17910596| title=VIDEO| newspaper=Telekomsport.ro| date= | author=| accessdate=27 februarie 2018}}</ref> După debutul la națională, a început play-offul de pe care echipa sa a pornit de pe locul al doilea. În primele patru etape, Man nu a marcat și evoluția sa a fost mai puțin apreciată (de exemplu, în meciul cu [[CS U Craiova]] a fost notat de [[Gazeta Sporturilor]] cu 6, sub media echipei<ref name="Gsp_2018-04-10">{{Citat web-LUA | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcsb-u-craiova-alibec-a-fost-din-nou-cel-mai-slab-stelist-ce-nota-a-primit-budescu-si-ce-jucatori-de-la-fcsb-au-impresionat-536902.html| title=FCSB - U CRAIOVA // Alibec a fost din nou cel mai slab stelist » Ce notă a primit Budescu și ce jucători de la FCSB au impresionat| newspaper=Gsp| date= 10 aprilie 2018| author=| accessdate=17 aprilie 2018}}</ref>), dar în ultimul meci al turului play-offului a marcat al doilea gol în victoria cu 3&ndash;0 în deplasare la [[AFC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], scăpând singur cu portarul la o lansare de la [[Mihai Pintilii]], care recuperase mingea de la un adversar la centrul terenului.<ref name="Prosport_2018-04-16">{{Citat web-LUA | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/live-blog-astra-fcsb-0-3-vicecampioana-revine-pe-primul-loc-dupa-o-prestatie-solida-la-giurgiu-pintilii-a-marcat-un-gol-de-generic-balgradean-a-aparat-un-penalty-17131653| title= Astra - FCSB 0-3. Vicecampioana revine pe primul loc după o prestație solidă la Giurgiu. Pintilii a marcat un gol de generic, Bălgrădean a apărat un penalty| newspaper=Prosport| date= 16 aprilie 2018| author=| accessdate=17 aprilie 2018}}</ref> În același meci, comentatorii au fost amuzați de o fază la care Man, împins de un adversar, a căzut și s-a rostogolit în afara terenului în preajma băncii tehnice și l-a dărâmat pe antrenorul [[Nicolae Dică]].<ref name="Telekomsport.ro_2018-04-17">{{Citat web-LUA|url=https://www.telekomsport.ro/video-dennis-man-i-a-sifonat-serios-costumul-lui-dica-faza-antologica-petrecuta-pe-final-18069128|title=Dennis Man i-a șifonat serios costumul lui Dică :). Fază antologică petrecută pe final!|newspaper=Telekomsport.ro|date=17 aprilie 2018|author=|accessdate=17 aprilie 2018}}</ref> A înscris un nou gol important în egalul 2&ndash;2 obținut cu [[FC Viitorul]] la [[Ovidiu, Constanța|Ovidiu]], când a reluat în poartă centrarea șutată a lui Budescu; golul a fost marcat în ultimul minut al primei reprize, pe când echipa sa era condusă cu 2&ndash;0 și a marcat începutul revenirii. Cu acest gol, și-a egalat performanța de 10 goluri în campionat reușită cu UTA în [[Liga a II-a 2015-2016|sezonul 2015&ndash;2016 în Liga a II-a]].<ref name="Fanatik.ro_2018-04-24">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/man-omul-cheie-de-la-fcsb-performanta-reusita-de-perla-lui-gigi-becali-18331611| title=Man, omul-cheie de la FCSB! Performanța reușită de "perla" lui Gigi Becali| newspaper=Fanatik.ro| date=23 aprilie 2018 | author=Iuliana Spirache| accessdate=24 aprilie 2018}}</ref><ref name="Digisport.ro_2018-04-24">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/video/fotbal/liga-1/dennis-man-a-dat-semnalul-revenirii-lui-fcsb-la-ovidiu-e-bine-ca-am-scos-o-cumva-la-capat-432711| title=Dennis Man a dat semnalul revenirii lui FCSB la Ovidiu: "E bine că am scos-o cumva la capăt"| newspaper=Digisport.ro| date= | author=| accessdate=24 aprilie 2018}}</ref> Ca o concluzie pentru acest sezon, Remus Râureanu de la [[Gazeta Sporturilor]] îl considera pe Man jucătorul cu cea mai spectaculoasă transformare din Liga I, ajungând să își găsească loc în echipă pentru că este om de bază și pentru că merită, nu doar pentru că există regula de a fi folosit un jucător eligibil pentru naționala U21.<ref name="Gsp_2018-07-06">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/corespondenta-gsp-din-olanda-el-e-fotbalistul-din-liga-1-cu-cea-mai-spectaculoasa-transformare-upgrade-in-12-luni-543477.html| title=Corespondență GSP din Olanda » El e fotbalistul din Liga 1 cu cea mai spectaculoasă transformare! Upgrade în 12 luni| newspaper=Gsp| date= 6 iulie 2018| author=Remus Răureanu| accessdate=6 iulie 2018}}</ref> De asemenea, evoluțiile bune din acest sezon l-au adus în atenția publicației ''[[Tuttosport]]'', care l-a inclus pe lista nominalizaților la premiul [[Golden Boy]].<ref name="Gsp_2018-07-02">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/foto-doi-romani-pe-lista-celor-100-de-candidati-pentru-trofeul-golden-boy-2018-ianis-hagi-avem-o-generatie-tare-care-vine-puternic-din-spate-marele-favorit-face-senzatie-la-mondiale-543133.html| title=Doi români pe lista celor 100 de candidați pentru trofeul Golden Boy 2018 » Ianis Hagi: "Avem o generație tare, care vine puternic din spate" » Marele favorit face senzație la Mondiale| newspaper=Gsp| date= 2 iulie 2018| author=Ionuț Coman| accessdate=13 iulie 2018}}</ref> ==== Sezonul 2018&ndash;2019 ==== Primul meci oficial al [[Liga I 2018-2019|sezonului în campionat]] a adus o înfrângere cu 1&ndash;0 la [[Astra Giurgiu]], dar Man a fost scutit de criticile cele mai dure la adresa echipei, fiind enumerat de Gazeta Sporturilor între patru din cei 14 jucători care au avut evoluții decente, deși „n-au fost ajutați mai deloc de colegi”.<ref name="Gsp_2018-07-22">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/astra-fcsb-1-0-fcsb-prestatie-lamentabila-in-meciul-cu-astra-oamenii-pe-care-becali-a-aruncat-milioane-s-au-facut-de-ras-note-catastrofale-pentru-jucatori-si-nicolae-dica-544550.html| title=ASTRA - FCSB 1-0 // FCSB, prestație lamentabilă în meciul cu Astra! Oamenii pe care Becali a aruncat milioane s-au făcut de râs: note catastrofale pentru jucători și Nicolae Dică| newspaper=Gsp| date= 22 iulie 2018| author=| accessdate=27 iulie 2018}}</ref> Câteva zile mai târziu, Man a deschis scorul în minutul 4, marcând cu capul la primul șut pe poartă în meciul câștigat în deplasare cu 2&ndash;0 la [[Rudar Velenje]] în turul al II-lea al [[UEFA Europa League 2018-2019|ediției din acel an a Europa League]].<ref name="Digisport.ro_2018-07-26">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/europa-league/video-rudar-fcsb-europa-league-1830-490072| title=Rudar – FCSB 0-2. Calificarea e o formalitate pentru roș-albaștri. Man și Texeira au marcat. Tănase, cu ratările| newspaper=Digisport.ro| date=26 iulie 2018 | author=| accessdate=27 iulie 2018}}</ref> Echipa sa a fost însă eliminată apoi de [[Rapid Viena]], și s-a concentrat pe campionatul intern. După primele 10 etape, FCSB ajunsese pe primul loc în clasament, Man contribuind prin golul de 2&ndash;0 în victoria cu 4&ndash;1 în deplasare la [[FC Viitorul]];<ref name="Digisport.ro_2018-08-26">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-am-suferit-dar-se-pare-ca-a-inceput-sa-ne-iasa-si-noua-509068| title=Dennis Man: "Am suferit, dar se pare că a început să ne iasă și nouă"| newspaper=Digisport.ro| date= 26 august 2018| author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> și deschiderile de scor timpurii în egalul 2&ndash;2 pe teren propriu cu [[FC Botoșani]]<ref name="Fanatik.ro_2018-09-02">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/gol-cu-calcaiul-dennis-man-in-fcsb-botosani-1-0-video-18552265| title=Gol cu călcâiul pentru Dennis Man în FCSB - Botoșani 1-0. Video| newspaper=Fanatik.ro| date=2018-09-02 | author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> și în victoria cu 2&ndash;0 contra [[Dunărea Călărași|Dunării Călărași]].<ref name="Fanatik.ro_2018-09-23">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/fcsb-dunarea-calarasi-2-0-rezumatul-video-man-si-tanase-le-au-adus-victoria-ros-albastrilor-18586403| title=FCSB - Dunărea Călărași 2-0. Rezumatul video. Man și Tănase le-au adus victoria roș-albaștrilor| newspaper=Fanatik.ro| date=2018-09-23 | author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> Ulterior, accidentările au făcut ca echipa să piardă puncte, iar evoluția lui Man a fost mai slabă, în nota echipei, selecționerul naționalei de juniori, [[Mirel Rădoi]], observând o tendință a lui de a nu da drumul la minge.<ref name="Dincolo de sport_2018-11-12">{{Citation| url=http://dincolodesport.eu/denis-man-criticat-dupa-derby/| title=Denis Man, criticat după derby!| newspaper=Dincolo de sport| date=12 noiembrie 2018| accessdate=27 noiembrie 2018}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref name="Fanatik.ro_2018-10-24">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/de-ce-nu-mai-joaca-dennis-man-bine-la-fcsb-i-am-explicat-anumite-lucruri-18633053| title=De ce nu mai joacă Dennis Man bine la FCSB. "I-am explicat anumite lucruri!" » Fanatik.ro| newspaper=Fanatik.ro| date= 24 octombrie 2018| accessdate=27 noiembrie 2018 |author1 = Carmen Badulescu |author2 = Iuliana Spirache}}</ref> În același timp însă, presa relata interesul pentru el din partea unor cluburi mari, ca [[AS Roma]],<ref name="Newsbeezer.com_2018-11-27">{{Citation | url=https://newsbeezer.com/romaniaeng/as-roma-wants-dennis-man-what-does-the-italian-press-say-about-fcsb-player-transfer-fanatik-ro/| title=AS Roma wants Dennis Man! What does the Italian press say about FCSB player transfer »Fanatik.ro| newspaper=Newsbeezer.com| date= | accessdate=27 noiembrie 2018}}</ref> [[Fenerbahçe SK|Fenerbahçe]]<ref name="Calciomercato.com_2018-11-27">{{Citation | url=https://www.calciomercato.com/news/roma-sorpasso-del-fenerbahce-per-dennis-man-56690| title=Roma, sorpasso del Fenerbahce per Dennis Man| newspaper=Calciomercato.com | date=21 noiembrie 2018 | accessdate=27 noiembrie 2018}}</ref> sau [[Manchester United]].<ref name="Digisport.ro_2018-09-12">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/oferta-uriasa-pentru-dennis-man-manchester-united-ofera-o-suma-istorica-pentru-liga-1-518473| title=Ofertă uriașă pentru Dennis Man! Manchester United pune pe masă o sumă istorică pentru Liga 1| newspaper=Digisport.ro| date= 12 septembrie 2018| accessdate=27 noiembrie 2018}}</ref> Abia spre sfârșitul lui noiembrie, Man a marcat din nou, având un rol decisiv în victoria cu 2&ndash;1 la [[CSM Politehnica Iași]], unde a marcat primul gol și a obținut lovitura de pedeapsă din care Florin Tănase l-a marcat pe al doilea.<ref name="Telekomsport.ro_2018-11-25">{{Citation | url=https://www.telekomsport.ro/video-dennis-man-declaratie-tare-dupa-ce-a-batut-o-de-unul-singur-pe-poli-iasi-nu-stiu-daca-a-vazut-si-fenerbahce-golul-meu-18675754| title=Dennis Man, declarație tare după ce a bătut-o de unul singur pe Poli Iași: ”Nu știu dacă a văzut și Fenerbahce golul meu”| newspaper=Telekomsport.ro| date= 25 noiembrie 2018| accessdate=27 noiembrie 2018}}</ref> După reluarea campionatului în primăvară, Man a marcat la începutul primului meci, cu [[FC Dunărea Călărași]], cu un șut din afara careului, dar echipa sa a terminat la egalitate, 1&ndash;1. La interviul de după meci, a refuzat să-l blameze pe portarul Bălgrădean pentru golul primit, considerând că nereușita trebuie asumată de întreaga echipă.<ref name="Digisport.ro_2019-02-02">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-fara-replica-dupa-semiesecul-cu-dunarea-nu-mi-explic-cfr-se-poate-duce-la-8-puncte-602294| title=Dennis Man, fără replică după semieșecul cu Dunărea. ”Nu-mi explic! CFR se poate duce la 8 puncte”| newspaper=Digisport.ro| date= 2 februarie 2019| accessdate=6 martie 2019}}</ref> Mai târziu, pe finalul meciului cu [[CS U Craiova]], a răspuns unei provocări a lui [[Marius Briceag]], care a degenerat apoi într-o altercație generală; arbitrul jocului le-a acordat ambilor jucători al doilea cartonaș galben al meciului, ei fiind eliminați.<ref name="ProSport_2019-02-24">{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/galerie-foto-conflict-general-la-finalul-derby-ului-man-si-briceag-au-fost-eliminati-de-unde-a-plecat-totul-17888536| title= Conflict general la finalul derby-ului: Man și Briceag au fost eliminați. De unde a plecat totul| newspaper=ProSport| date= 24 februarie 2019| accessdate=6 martie 2019}}</ref> Man a fost suspendat două etape, lipsind în ultimul meci al sezonului regulat, și în primul meci al play-offului.<ref name="Digisport.ro_2019-02-27">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-si-a-aflat-pedeapsa-dupa-ce-a-fost-eliminat-cu-u-craiova-cand-va-reveni-pe-gazon-617623| title=Dennis Man și-a aflat pedeapsa, după ce-a fost eliminat cu U Craiova! Decizie și pentru olteni | newspaper=Digisport.ro| date= 27 februarie 2019| accessdate=6 martie 2019}}</ref> Tot cu CS U Craiova, în returul play-offului, Man a înscris, în al cincilea minut al prelungirilor meciului, golul care a stabilit scorul final de 2&ndash;0, risipind emoțiile privind victoria; pe parcursul meciului, el ratase însă alte trei ocazii bune de a înscrie.<ref name="BlogSport_2019-05-06">{{Citation | url=https://blogsport.gsp.ro/ioanitoaia/2019/05/06/nota-de-plata/| title=Nota de plată | newspaper=BlogSport| date=6 mai 2019 | accessdate=6 mai 2019}}</ref> == Echipele naționale == === Naționalele de tineret === Pe 23 februarie 2013 a fost chemat de [[Florin Răducioiu]] la naționala de tineret sub 15 ani.<ref>{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/gsp-ro-a-fost-cu-man-inca-de-la-prima-aparitie-sub-tricolor-ce-s-a-ales-de-ceilalti-jucatori-selectionati-de-raducioiu-in-urma-cu-5-ani-550692.html| title=GSP.ro a fost cu Man încă de la prima apariție sub "tricolor" » Ce s-a ales de ceilalți jucători selecționați de Răducioiu în urmă cu 5 ani| newspaper=gsp.ro| date=15 octombrie 2018 | author=Răzvan Luțac | accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> În toamna lui 2016, puțin după transferul la Steaua, Man a jucat la naționala U19 în două meciuri, cu Olanda și Norvegia, în care a fost rezervă și a intrat în repriza a doua, în ultimul egalând la 1 în minutul 68 al meciului pierdut în cele din urmă pe final de echipa sa cu 3&ndash;1.<ref name="Frf.ro_2017-11-13">{{Citation| url=http://www.frf.ro/masculin/romania-u19/live-norvegia-romania-turneul-de-calificare-pentru-euro-2017-id20670.html| title=România pierde în fața Norvegiei la turneul de calificare pentru Euro 2017| newspaper=Frf.ro| date=| author=| accessdate=13 noiembrie 2017| archive-date=2017-11-13| archive-url=https://web.archive.org/web/20171113222445/http://www.frf.ro/masculin/romania-u19/live-norvegia-romania-turneul-de-calificare-pentru-euro-2017-id20670.html| dead-url=yes}}</ref> În 2017, deși încă era eligibil pentru naționala U19, Man a fost selecționat pentru naționala U21,<ref name="Frf.ro_2017-09-18">{{Citation| url=http://www.frf.ro/masculin/romania-u21/dennis-man-peste-cinci-ani-sper-sa-joc-intrun-campionat-puternic-al-europei-id22745.html| title=Dennis Man: "Peste cinci ani sper să joc într-un campionat puternic al Europei”| newspaper=Frf.ro| date=| author=| accessdate=18 septembrie 2017| archive-date=2017-09-18| archive-url=https://web.archive.org/web/20170918202126/http://www.frf.ro/masculin/romania-u21/dennis-man-peste-cinci-ani-sper-sa-joc-intrun-campionat-puternic-al-europei-id22745.html| dead-url=yes}}</ref> în campania de calificare pentru Campionatul European U21 de Fotbal din 2019. Neconvocat la primul meci, cu Liechtenstein, Man a început tot ca rezervă meciul cu Bosnia și Herțegovina și cel cu Elveția, în primul marcând, pe contraatac, în prelungirile meciului, ultimul gol al echipei sale în victoria cu 3&ndash;1.<ref name="Cvlpress.ro_2017-09-18">{{Citation | url=http://www.cvlpress.ro/02.09.2017/tricolorii-mici-s-au-impus-in-bosnia/| title=Tricolorii mici s-au impus în Bosnia| newspaper=Cvlpress.ro| date= | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> În a patra partidă a naționalei sale din aceste preliminarii, Dennis Man a marcat golul egalării în remiza 1&ndash;1 pe teren propriu cu Portugalia, reușind să conserve invincibilitatea naționalei României și să-i păstreze statutul de favorită la calificare.<ref name="ProSport_2017-11-10">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/nationala/romania-u21-portugalia-u21-1-1-dennis-man-aduce-un-punct-vital-pentru-calificare-ramanem-lideri-inaintea-meciului-cu-tara-galilor-16814720| title=România U21 - Portugalia U21 1-1. Dennis Man aduce un punct vital pentru calificare. Rămânem lideri înaintea meciului cu Țara Galilor| newspaper=ProSport| date= 10 noiembrie 2017| author=Octavian Vasilescu| accessdate=13 noiembrie 2017}}</ref> În toamna lui 2018, la reluarea campaniei pentru Campionatul European din 2019, Man era în vederile naționalei de seniori antrenată de [[Cosmin Contra]], care însă l-a lăsat să-și aducă aportul la importantele meciuri de calificare cu Portugalia în deplasare și cu Bosnia și Herțegovina acasă. În primul meci, a pornit de la mijlocul terenului pe un contraatac și a dat o pasă decisivă apreciată ca „perfectă” de Gazeta Sporturilor<ref name="Gsp_2018-09-07">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/portugalia-u21-romania-u21-1-2-radu-cel-fabulos-penalty-aparat-in-minutul-90-9-si-victorie-extraordinara-a-tricolorilor-mici-suntem-favoriti-la-calificarea-la-euro-2019-547776.html| title=PORTUGALIA U21 - ROMÂNIA U21 1-2 // Radu cel FABULOS! Penalty apărat în minutul 90+9 și victorie extraordinară a "tricolorilor" mici! Suntem favoriți la calificarea la EURO 2019| newspaper=Gsp| date= 7 septembrie 2018| author=| accessdate=13 septembrie 2018}}</ref> și „genială” de Sport.ro,<ref name="Sport.ro_2018-09-13">{{Citation | url=https://www.sport.ro/nationala/portugalia-romania-u21-live-video-protv-plus-radoi-in-fata-unei-calificari-uriase-ce-echipa-foloseste.html| title=PORTUGALIA U21 - ROMANIA U21 1-2| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=13 septembrie 2018}}</ref> pentru golul al doilea al echipei sale, marcat de [[Andrei Ivan]] în meciul câștigat cu 2&ndash;1.<ref name="Digisport.ro_2018-09-13">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/echipa-nationala/portugalia-u21-romania-u21-ora-2115-debutul-lui-radoi-pe-banca-tricolorilor-mici-echipele-515589| title=PORTUGALIA U21 - ROMÂNIA U21 1-2 》Final nebun! Tricolorii au câștigat în 9 oameni. Pas important către Euro 2019| newspaper=Digisport.ro| date=2018-09-07 | author=| accessdate=13 septembrie 2018}}</ref> Un alt meci decisiv în acea campanie, cel cu Țara Galilor, pe teren propriu, a fost urmărit de o audiență-record pentru un meci al naționalei de tineret.<ref name="Gsp_2018-10-12">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/exclusiv-e-record-in-aceasta-dimineata-s-au-depasit-10-000-de-bilete-vandute-pentru-tineret-550430.html| title=EXCLUSIV E record! În această dimineață s-au depășit 10.000 de bilete vândute pentru "tineret"| newspaper=Gsp| date= 12 octombrie 2018| author=Răzvan Luțac| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> După meciul câștigat cu 2&ndash;0, în care a deschis scorul reluând în poartă o minge câștigată la o fază fixă într-un duel aerian în careu de [[Adrián Rus]], copiind apoi gestul de bucurie al lui [[Cristiano Ronaldo]],<ref name="Sport.ro_2018-10-15">{{Citation | url=https://www.sport.ro/nationala/romania-tara-galilor-gooool-man-a-marcat-si-s-a-bucurat-cavezi-aici-faza-care-ne-duce-la-un-pas-de-euro.html| title=ROMANIA - TARA GALILOR| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> Man s-a declarat emoționat în fața unui moment la care „visezi [..] când te apuci de fotbal”.<ref name="Digisport.ro_2018, 21:30-10-12">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/echipa-nationala/dennis-man-euforic-dupa-victoria-cu-tara-galilor-cand-te-apuci-de-fotbal-la-asemenea-momente-visezi-537508| title=Dennis Man, euforic după victoria cu Țara Galilor: "Când te apuci de fotbal, la asemenea momente visezi"| newspaper=Digisport.ro| date= 12 octombrie 2018| author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> În acel meci, Man a fost schimbat în minutul 75, când acuza o accidentare și se îndrepta spre marginea terenului opusă celei cu banca de rezerve, încercând să prelungească întreruperea jocului, spre folosul echipei sale. Arbitrul i-a cerut însă să iasă prin cel mai apropiat punct pentru a primi și îngrijirile medicale, în timp ce înlocuitorul său, [[Olimpiu Moruțan]], intra de la banca de rezerve. Man a gesticulat nervos, lăsând impresia că este supărat pe antrenor că l-a schimbat; în realitate, gestul era unul de frustrare la adresa faptului că arbitrul i-a dejucat tertipul de tragere de timp și că a fost nevoit apoi să ocolească tot terenul pentru a ajunge la banca de rezerve.<ref name="Digisport.ro_2018-10-13">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/echipa-nationala/ce-amenda-a-pregatit-radoi-pentru-dennis-man-adevarul-despre-gesturile-atacantului-537843| title=Ce amendă a pregătit Rădoi pentru Dennis Man! :) Adevărul despre gesturile atacantului| newspaper=Digisport.ro| date= 13 octombrie 2018| author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> === Naționala de seniori === Dennis Man a fost convocat la prima națională de selecționerul [[Cosmin Contra]] pentru două amicale la sfârșitul lui martie 2018, cu [[Echipa națională de fotbal a Israelului|Israel]] și apoi cu [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suedia]]. A debutat în 27 martie 2018 în cel de-al doilea din cele două meciuri, câștigat cu 1&ndash;0 prin golul lui [[Dorin Rotariu]]. Man a intrat pe finalul meciului, în minutul 87, în locul lui [[Nicușor Stanciu|Nicolae Stanciu]] și, deși a jucat doar câteva minute, a avut o importantă ocazie când a reușit să scape singur cu portarul advers, dar nu i-a reușit lobul din cauza terenului denivelat.<ref name="HotNews.ro_2018-03-27">{{Citation | url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-22366480-live-text-romnia-suedia-ora-21-30-echipele-start.htm| title=Partidă amicală: România - Suedia 1-0/ Mutarea câștigătoare a lui Cosmin Contra - Gol superb înscris de Rotariu - Fotbal| newspaper=HotNews.ro| date= 27 martie 2018| author=Diana Ene| accessdate=3 aprilie 2018}}</ref><ref name="Sport.ro_2018-04-03">{{Citat web-LUA | url=https://www.sport.ro/nationala/moment-unic-pentru-dennis-man-de-asta-m-am-apucat-de-fotbal-nu-mi-au-trecut-genunchii-perla-de-zeci-de.html| title=MOMENT UNIC pentru Dennis Man: "De asta m-am apucat de fotbal! Nu mi-au tremurat genunchii!" "Perla" de zeci de milioane a Stelei a debutat la nationala| newspaper=Sport.ro| date=27 martie 2018 | author=| accessdate=3 aprilie 2018}}</ref> După meci, [[Ilie Dumitrescu]] l-a lăudat, spunând că „dincolo de calitățile ofensive pe care le are, Dennis Man se descurcă foarte bine și pe faza defensivă și e și disciplinat”.<ref name="Fanatik.ro_10:27">{{Citat web-LUA | url=https://www.fanatik.ro/dennis-man-a-impresionat-la-echipa-nationala-cine-l-a-laudat-18017815| title=Dennis Man a impresionat la echipa nationala. Cine l-a laudat| newspaper=Fanatik.ro| date= 31 martie 2018| author=Mirela Apostol| accessdate=3 aprilie 2018}}</ref> Convocat din nou pentru alte două amicale la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie în același an, a jucat din nou în amicalul cu [[Echipa națională de fotbal a Finlandei|Finlanda]], câștigat cu 2&ndash;0, meciul de retragere al lui [[Bogdan Lobonț]]. Man a intrat în minutul 64 în locul autorului celui de al doilea gol, [[Ciprian Deac]].<ref name="Sportarad_2018-06-06">{{Citation | url=http://sportarad.ro/2018/06/06/aradeanul-man-a-jucat-in-meciul-de-retragere-al-lui-lobont-romania-a-invins-finlanda-la-ploiesti/| title=Arădeanul Man a jucat în meciul de retragere al lui Lobonț! România a învins Finlanda la Ploiești – sportarad| newspaper=SportArad| date= 6 iunie 2018| author=| accessdate=6 iunie 2018}}</ref> Primul meci oficial pentru naționala de seniori a fost partida cu [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Insulele Feroe]], în [[preliminariile Campionatului European de Fotbal 2020]], câștigat cu 4&ndash;1. El a intrat în minutul 78 în locul lui [[Nicușor Stanciu]]. Această apariție a activat o altă clauză a transferului de la [[FC UTA Arad|UTA]] la [[FCSB]], care implică plata a încă 100.000 de euro de a doua către prima.<ref name="Digisport.ro_2019-03-26">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/gigi-becali-e-bun-de-plata-clauza-care-s-a-activat-dupa-debutul-lui-man-intr-un-meci-oficial-la-nationala-633789| title=Gigi Becali e bun de plată. Clauza care s-a activat, după debutul lui Man într-un meci oficial la națională| newspaper=Digisport.ro| date= 26 martie 2019| accessdate=28 martie 2019}}</ref> Convocat la naționala mare și pentru meciurile în deplasare cu [[Echipa națională de fotbal a Norvegiei|Norvegia]] și [[Echipa națională de fotbal a Maltei|Malta]], chiar înaintea Campionatului European U21, în iunie 2019, Man a intrat doar în meciul cu Malta, în locul lui [[Claudiu Keșerü]]. Și-a creat ocazii, și a fost blocat de portarul Henry Bonello în minutul 69; în prelungirile meciului, când România rămăsese în 10 jucători prin eliminarea lui [[Alexandru Chipciu]], Man a înscris primul său gol la națională, stabilind scorul final, 0&ndash;4, pe un contraatac.<ref name="Digisport.ro_2019-06-10">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/euro-2020/malta-romania-preliminarii-euro-2020-2145-live-text-contra-promite-schimbari-masive-in-primul-11-673073| title=Malta - România 0-4. Iar în grafic pentru Euro 2020! Pușcaș, ”dublă”, Chipciu și Man, eroii serii. Un eliminat!| newspaper=Digisport.ro| date= 10 iunie 2019| accessdate=11 iunie 2019}}</ref><ref name="ProSport_2019-06-11">{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/nationala/doi-vicecampioni-fericiti-iulian-cristea-debut-la-nationala-m-au-luat-emotiile-ce-spune-dennis-man-despre-primul-gol-pentru-nationala-lui-contra-18164961| title=Doi vicecampioni fericiți. Iulian Cristea, debut la națională: "M-au luat emoțiile" + Ce spune Dennis Man despre primul gol pentru naționala lui Contra| newspaper=ProSport| date= 11 iunie 2019| accessdate=11 iunie 2019}}</ref> ==Statistici== ===Club=== {{updated|22 decembrie 2018}}<ref>{{cite news|url=http://int.soccerway.com/players/dennis-man/417578/|title=D. Man|publisher=Soccerway|accessdate=20 May 2017}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center" |+ Meciuri și goluri pe club, sezon și competiție |- !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Club''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Sezon''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Ligă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupa Ligii''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|[[UEFA#Club|Europa]] !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Altele''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="3"|'''Total''' |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri |- |rowspan="3"|[[FC UTA Arad|UTA Arad]] |[[Liga a III-a 2014–2015|2014-2015]] |1||0||0||0||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||0||0|||1||0 |- |[[Liga a II-a 2015-2016|2015-2016]] |29||10||3||1||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||2||0|||34||11 |- |[[Liga a II-a 2016-2017|2016-2017]] |5||5||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||5||5 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|35 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|15 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|1 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|– ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|– ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|– ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|– ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|40 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|16 |- |rowspan="1"|[[FC Steaua II București|Steaua II București]] |[[Liga a III-a 2016-2017|2016–2017]] |15||6||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||15||6 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total !15!!6!!0!!0!!0!!0!!0!!0!!0!!0!!15!!6 |- |rowspan="3"|[[FC Steaua București|Steaua București]] |[[Liga I 2016-2017|2016-2017]] |6||1||1||0||2||0||0||0||rowspan=1 colspan="2"|–||9||1 |- |[[Liga I 2017-2018|2017–2018]] |34||10||3||2||colspan="2"|–||10||0||colspan="2"|–||47||12 |- |[[Liga I 2018-2019|2018–2019]] |20||6||1||0||rowspan=1 colspan="2"|–||5||1||rowspan=1 colspan="2"|–||26||7 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total !60!!17!!5!!2!!2!!0!!15!!1!!0!!0!!83!!20 |- !style="background: #b0c4de; text-align: center" colspan="2"|'''Total carieră''' !110!!38!!8!!3!!2!!0!!15!!1!!2!!0!!137!!42 |} == Viața personală == Dennis Man s-a născut la [[Arad]], tatăl său, Cristian Man, fiind antrenor de fotbal.<ref name="Specialarad.ro_2015-20-21">{{Citation | url=http://specialarad.ro/cristi-man-tatal-lui-dennis-doar-roli-nagy-e-de-vina/| title=Cristi Man, tatăl lui Dennis: „Doar Roli Nagy e de vină!” - Special Arad| newspaper=Specialarad.ro| date=21 octombrie 2015 | author=Lucian Dănilă| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> El a jucat pentru Strungul Arad, în Divizia B, iar mama sa este afaceristă.<ref>{{Citation | url=https://www.libertatea.ro/sport/tatal-lui-dennis-man-patron-de-casa-de-pariuri-nu-detin-nimic-ce-sunt-milionar-l-am-prins-cu-minciuna-foto-in-articol-1643993| title=Tatăl lui Dennis Man, patron de casă de pariuri: ”Nu dețin nimic. Ce, sunt milionar?”| newspaper=Libertatea| date=1 noiembrie 2016 | author=Daniel Conțescu| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Are un tatuaj pe mână cu fratele său, Alberto<ref>{{Citation | url=https://www.sport.ro/liga-1/de-ce-si-a-tatuat-un-jucator-de-la-steaua-chipul-fratelui-pe-brat-foto.html| title=De ce si-a tatuat un jucator de la Steaua CHIPUL fratelui pe brat! FOTO| newspaper=sport.ro| date=5 iulie 2017 | accessdate=26 septembrie 2018}}</ref> și unul pe ceafă cu o cruce înaripată.<ref>{{Citation | url=https://www.libertatea.ro/sport/ce-tatuaj-si-facut-dorin-rotariu-fotbalistul-s-inspirat-dupa-neymar-2185790| title=Ce tatuaj și-a făcut Dorin Rotariu| newspaper=Libertatea| date=20 martie 2018 | accessdate=26 septembrie 2018}}</ref> A urmat cursurile Liceului cu Program Sportiv Arad.<ref>{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fotbalistii-la-bac-ce-au-facut-stelistii-si-jucatorii-de-la-viitorul-la-cel-mai-important-examen-din-viata-lor-casap-mihalcea-sau-ontel-au-fost-printre-candidati-515279.html| title=Fotbaliștii la BAC » Ce au făcut steliștii și jucătorii de la Viitorul la cel mai important examen din viața lor| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=6 iulie 2017 | author=Vlad Nedelea| accessdate=26 septembrie 2018}}</ref> Se află într-o relație cu Alexandra Ionela Grigoriță, fostă Miss Arad în 2014, încă din perioada în care juca pentru UTA Arad.<ref>{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cine-este-frumoasa-bruneta-cu-care-dennis-man-a-petrecut-noaptea-de-revelion-584975| title=Cine este frumoasa brunetă cu care Dennis Man a petrecut noaptea de Revelion| newspaper=Specialarad.ro| date=2 ianuarie 2019 | accessdate=21 ianuarie 2019}}</ref> În septembrie 2018 și-a achiziționat un Mercedes-AMG GLE 43 4MATIC în valoare de aproximativ 100.000 de euro.<ref>{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/man-e-alibec-2-ce-masina-a-putut-sa-isi-ia-la-doar-20-de-ani-pretul-e-uluitor-526563| title=Man, ca Alibec. Ce mașină a putut să își ia, la doar 20 de ani. Prețul e uluitor| newspaper=Digisport| date=25 septembrie 2018 | accessdate=26 septembrie 2018}}</ref> == Note de completare == {{listănote|group=lower-alpha}} == Note bibliografice == <references /> ==Legături externe== * {{Soccerway}} {{Fotbalistul român al anului}} {{România la Euro 2024}} {{articol bun}} {{DEFAULTSORT:Man, Dennis}} [[Categorie:Fotbaliști ai FCSB]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Nașteri în 1998]] mu99ikn6olly8phufjtq20wya0atyah 17025024 17025022 2025-06-11T09:14:39Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9774830546522378). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 17022434 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Pp|small=yes}}</noinclude>{{Infocaseta Fotbalist |youthyears1 =2014-2015 |youthclubs1 =Atletico Arad }} '''Dennis Man''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist|q=Q26821326}} A fost descoperit de antrenorul Alexandru Meszar și crescut de Atletico Arad. Dennis Man a jucat primul meci în Liga a II-a pentru [[UTA Arad]] în august 2015, cu [[Gaz Metan Mediaș]] și a marcat o dublă în debutul său într-un meci cu [[FC Bihor]]. După ce a reușit să se impună pe unul din locurile acordate jucătorilor eligibili pentru U21 la UTA, a fost transferat de FCSB, la care a debutat în Liga I pe 2 octombrie 2016 într-un meci cu Universitatea Craiova. A jucat în numai șase partide de campionat în primul sezon la FCSB, din cauza unei clauze prin care clubul trebuia să achite 100.000 de euro dacă jucătorul depășea 10 meciuri. A devenit om de bază în sezonul 2017-2018, în care a marcat 20 de goluri în treizeci și patru de partide.<ref>{{Citat web | url=https://www.romaniansoccer.ro/players/4477/dennis-man.htm | title=Dennis Man | newspaper=romaniansoccer.ro| accessdate=21 ianuarie 2018}}</ref> A jucat pentru naționala de tineret ale României Sub-19 și în naționala de tineret Sub-21 a României, cu care s-a calificat la {{Ill-wd|Q20806404|3=Campionatul European din 2019}}. A debutat pentru prima reprezentativă în martie 2018, într-un meci amical cu [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suedia]]. Impresara sa este [[Anamaria Prodan]].<ref>{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/arcadie-zaporojanu-oferta-de-30-milioane-e-lui-becali-pentru-dennis-man-18727086| title=El e omul care îi aduce lui Gigi Becali oferta de 100 de milioane de euro pentru Dennis Man! | newspaper=Fanatik| date= 6 ianuarie 2019| author=Cristi Coste| accessdate=21 ianuarie 2019}}</ref> A fost desemnat Fotbalisul Anului 2024 la Superlativele GSP de către publicația [[Gazeta Sporturilor|GSP.ro - Gazeta Sporturilor]] în urma voturilor cititorilor, antrenorilor, căpitanilor, reprezentanților cluburilor din Liga 1 și a jurnaliștilor GSP<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/gsp-special/ideile-gazetei/cum-s-a-votat-dennis-man-este-fotbalistul-anului-in-ancheta-gazetei-sporturilor-2024-768587.html|titlu=CUM S-A VOTAT » Dennis Man este „Fotbalistul anului” în Ancheta Gazetei Sporturilor 2024|publisher=GSP|accessdate=2024-12-27|limbă=ro}}</ref>. == Stil de joc == Antrenorul său de la UTA Arad, [[Roland Nagy]], l-a descris ca fiind „un fotbalist cu o personalitate peste vârsta lui, cu maturitate”, „e spontan, vine de la el cu foarte multe lucruri, cu inițiativă. Poate să decidă un joc.”, „deși e polivalent, are un rol clar acolo între mijlocașul central și atacantul de careu [...] are pasă finală, are pătrundere, poate să scoată om din joc pe zonă centrală [...] are simț al porții”.<ref name="nagy">{{Citat web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/interviu-dennis-man-caracterizat-de-un-fost-jucator-al-stelei-e-briliantul-fotbalului-romanesc-tatuajul-de-pe-gat-asta-e-generatia-google-pro-generatia-momentului-15671021|title=Interviu: Dennis Man, caracterizat de un fost jucător al Stelei: ”E briliantul fotbalului românesc!|date=7 septembrie 2016|accessdate=3 aprilie 2018|author=Cristian Scutariu|newspaper=Prosport}}</ref> Cristian Păcurar, care i-a fost și el antrenor la UTA, a susținut că „A ajuns să controleze foarte bine balonul în sistem de viteză, dar punctul său forte e inteligența în joc. E foarte imprevizibil când are mingea la picior, e tipul de fotbalist ce-ți poate decide o fază dintr-o singură atingere.”<ref>{{Citat web|url=http://www.sportarad.ro/2016/09/07/povestea-copilului-pe-care-steaua-dat-o-jumatate-de-milion-de-euro-dennis-man-un-talent-nativ-pentru-care-fotbalul-inseamna-viata-insasi/|title=Povestea copilului pe care Steaua a dat 500 de mii de euro.|date=7 septembrie 2016|accessdate=21 ianuarie 2018|author=Lucian|newspaper=Sport Arad}}</ref> [[Daniel Isăilă]], care l-a antrenat pe Man la naționala de tineret, a spus că „La capitolul forță, acolo trebuie să mai îmbunătățească, pentru că, în rest, e un fotbalist complet. Are și agresivitate, are și atitudine, are tehnică în regim de viteză, are finalizare, are și disponibilitate la efort, face ambele faze, poate juca în zonă centrală, în spatele atacantului, poate juca chiar și vârf împins cum a făcut-o la UTA, poate juca în bandă dreaptă, bandă stângă.”<ref>{{Citat web|url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/exclusiv-dennis-man-in-rest-e-un-fotbalist-complet-cuvintele-frumoase-spuse-de-selectionerul-care-l-cunoaste-perfect-pe-jucatorul-de-la-fcsb-16912266|title="Dennis Man?... În rest, e un fotbalist complet". Cuvintele frumoase spuse de selecționerul care-l cunoaște perfect pe jucătorul de la FCSB|date=29 decembrie 2017|accessdate=21 ianuarie 2018|newspaper=ProSport}}</ref> [[Mirel Rădoi]], antrenorul naționalei de tineret, a declarat că „Dacă luăm ca individ și ca jucător tânăr, eu cred că, în acest moment, Dennis Man e jucătorul cel mai complet. Dacă vorbim strict de tehnică, viteză, forță, mentalitate, de latura psihologică. Eu cred că el se apropie cel mai mult de «pachetul complet». El poate să joace orice, poate să joace dreapta, zonă centrală, stânga, poate să joace în 4-2-3-1, poate să joace în 4-3-3, poate să joace atacant fals.”<ref>{{Citat web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/radoi-a-gasit-cel-mai-complet-jucator-din-liga-1-are-sau-nu-fcsb-identitate-si-care-e-marea-problema-a-ros-albastrilor-579199|title=Rădoi a găsit cel mai complet jucător din Liga 1. Are sau nu FCSB identitate și care e marea problemă a roș-albaștrilor?|date=19 decembrie 2018|accessdate=21 ianuarie 2018|newspaper=Digisport}}</ref> Într-un dialog purtat cu [[Ilie Dumitrescu]], antrenorul echipei naționale a României, [[Cosmin Contra]], a susținut că „e unul din puținii jucători din campionatul nostru care joacă un fotbal total. Scoate adversari din joc, finalizează. Încet, încet va deveni un lider la Steaua.”<ref>{{Citat web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-jucatorul-total-de-ce-a-respins-becali-ultima-oferta-ilie-dumitrescu-asta-e-viziunea-lui-am-vorbit-cu-el-568756|title=Dennis Man, ”jucătorul total”! De ce a respins Becali ultima ofertă? Ilie Dumitrescu: ”Asta e viziunea lui, am vorbit cu el”|date=3 decembrie 2018|accessdate=21 ianuarie 2018|newspaper=Digisport}}</ref> Simone Lorini de la Tuttomercatoweb l-a comparat cu [[Gareth Bale]] și l-a descris ca fiind „un jucător de picior stâng, dar care evoluează în bandă dreaptă, după modelul devenit deja tradiție în fotbalul modern. Dennis Man este un atacant lateral cu calități optime și de mare perspectivă.”<ref>{{Citat web|url=https://www.tuttomercatoweb.com/il-talento-del-giorno/un-talento-al-giorno-dennis-man-il-bale-di-romania-1063389|title=Un talento al giorno, Dennis Man: il Bale di Romania|date=11 ianuarie 2018|accessdate=21 ianuarie 2018|language=it|author=|newspaper=Tuttomercatoweb}}</ref> == Cariera == === UTA Bătrâna Doamnă === Dennis Man a fost descoperit de antrenorul Alexandru Meszar de la [[CS Atletico Arad|Atletico Arad]], la un meci al acestei echipe cu o echipă din satul [[Vladimirescu, Arad|Vladimirescu]], unde locuia tânărul, și a fost inclus în programul de juniori al acelui club.<ref name="Gsp_2018-09-13">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/exclusiv-povestea-surprinzatoare-a-clubului-de-juniori-care-a-crescut-3-titulari-de-la-u21-de-marti-plus-tucudean-marcator-la-nationala-mare-548137.html| title=EXCLUSIV Povestea surprinzătoare a clubului de juniori care a crescut 3 titulari de la U21 de marți plus Țucudean, marcator la "naționala" mare| newspaper=Gsp| date= 13 septembrie 2018| author=Răzvan Luțac| accessdate=13 septembrie 2018}}</ref> Crescut la Atletico Arad, Man a dat probe pentru [[Manchester City]] în 2010 la vârsta de 12 ani.<ref name="ProSport_2010-10-01">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/sport-life/special/vreau-sa-ajung-mai-tare-ca-mutu-un-pusti-minune-roman-e-aproape-de-man-city-7436174?cp=1| title="Vreau să ajung mai tare ca Mutu" Un puști minune român e aproape de Man City| newspaper=ProSport| date= 1 octombrie 2010| author=Alexandru Enciu| accessdate=21 septembrie 2017}}</ref> Deși nu a fost păstrat de clubul englez, el a continuat fotbalul în orașul natal. Promovat de la juniorii echipei de [[Liga a II-a]] [[UTA Bătrâna Doamnă]] de antrenorul [[Roland Nagy]], Man apărea ca variantă de jucător de atac sau mijloc în vara lui 2015, pe când avea 17 ani.<ref name="Liga2.prosport.ro_2015-07-30">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/seria-2/bursa-transferurilor/utistii-au-renuntat-si-la-ionut-radu-aradenii-pleaca-sambata-in-austria-14658452| title=Utiștii au renunțat și la Ionuț Radu. Arădenii pleacă sâmbătă în Austria| newspaper=Sport Arad, citat de Prosport Liga 2| date=30 iulie 2015 | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> El a debutat în august 2015 în prima etapă de campionat, cu [[Gaz Metan Mediaș]] și a marcat primul gol într-un meci cu [[FC Bihor]], golul 3 în partida câștigată de echipa sa cu 4&ndash;0.<ref name="Ebihoreanul.ro_2015-11-25">{{Citation | url=http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-2-20/fc-bihor-uta-batrana-doamna-0-4-aradenii-s-au-impus-lejer-la-oradea-123681.html| title=FC Bihor a pierdut cu 0-4 jocul de pe teren propriu cu UTA Batrana...| newspaper=Ebihoreanul.ro| date= 25 octombrie 2015| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref><ref name="Digi24_2017-09-18">{{Citation | url=http://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/fotbal-fc-bihor-a-pierdut-cu-0-4-meciul-cu-uta-dar-jucatorii-oradeni-au-fost-aplaudati-de-suporteri-451155?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=50063040&__grua=59c6e64c5bda4eebadb7236a9f42a5cd&__grrn=1| title=FOTBAL. FC Bihor a pierdut cu 0-4 meciul cu UTA, dar jucătorii orădeni au fost aplaudați de suporteri| newspaper=Digi24| date= | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Până la sfârșitul anului, el a mai jucat în alte trei meciuri pentru echipa sa, iar în noiembrie a dat probe în Italia, la [[FC Bologna]].<ref name="Aradon.ro_2015-11-30">{{Citation | url=http://www.aradon.ro/denis-man-primul-plecat-de-la-uta/1595964| title=Denis Man, primul plecat de la UTA! - ARADON| newspaper=Aradon.ro| date=30 noiembrie 2015 | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref><ref name="Sport.ro_2017-09-21">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/de-la-arad-la-steaua-via-manchester-city-si-bologna-cine-e-dennis-man-atacantul-de-18-ani-transferat-de.html| title=De la Arad la Steaua via Manchester City si Bologna! Cine e Dennis Man, atacantul de 18 ani transferat de Steaua - www.sport.ro| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=21 septembrie 2017}}</ref> După ce s-a remarcat în meciurile de pregătire din intersezon, Man a reușit să se impună pe unul dintre cele două locuri obligatoriu a fi acordate unor jucători eligibili pentru U21 în meciurile de Liga a II-a, la începutul sezonului de primăvară 2016, când colegul său, Burlă, a fost suspendat pentru prima etapă de campionat.<ref name="Glsa.ro_2016-02-16">{{Citation| url=http://glsa.ro/arad/227676-dennis-man-incerc-sa-profit-de-fiecare-sansa-sa-fiu-o-solutie-in-campionat.html| title=Dennis Man: „Încerc să profit de fiecare șansă, să fiu o soluție în campionat” - Glasul Aradului| newspaper=Glsa.ro| date=16 februarie 2016| author=| accessdate=18 septembrie 2017| archive-date=2017-09-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20170919005642/http://glsa.ro/arad/227676-dennis-man-incerc-sa-profit-de-fiecare-sansa-sa-fiu-o-solutie-in-campionat.html| dead-url=yes}}</ref> În acel meci cu [[FC Brașov]], câștigat cu 3&ndash;2, Man a marcat două goluri.<ref name="Specialarad.ro_2015-02-28">{{Citation | url=http://specialarad.ro/dennis-pericol-public-uta-fc-brasov-3-2-clasament/| title=Dennis, pericol public! UTA – FC Brașov 3-2 (CLASAMENT) - Special Arad| newspaper=Specialarad.ro| date=28 februarie 2016 | author=Tudor Bogdan| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Anul 2016 a fost unul de succes, Dennis ajungând deja spre finalul sezonului să fie numit „perla UTA-ei”.<ref name="Liga2.prosport.ro_2016-05-20">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/seria-2/campionat/perla-uta-ei-a-lovit-din-nou-man-a-zburdat-printre-jucatorii-chindiei-parca-as-vrea-sa-dau-chiar-mai-multe-goluri-15351061| title=”Perla” UTA-ei a lovit din nou. Man a zburdat printre jucătorii Chindiei. ”Parcă aș vrea să dau chiar mai multe goluri”| newspaper=Sport Arad, citat de Prosport Liga 2| date=20 mai 2016 | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> === Steaua/FCSB === ==== Transferul și primul sezon, 2016&ndash;2017 ==== După ce a marcat cinci goluri în trei meciuri pentru UTA Arad în startul sezonului [[Liga a II-a 2016-2017]], a fost transferat de Steaua București.<ref>[http://www.steauafc.com/ro/jucator/427/ 7 - Dennis Man]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, steauafc.com</ref> Primul său meci la Steaua a fost partida de [[Cupa Ligii (România)|Cupa Ligii]] cu [[FC Botoșani]] (8 septembrie 2016).<ref>[http://www.sport.ro/fotbal-intern/botosani-steaua-live-text-20-30-in-sferturile-cupei-ligii.html Sport.ro: ''4 debuturi in echipa trimisa de Reghe''], 8 septembrie 2016</ref><ref>[http://www.gsp.ro/fotbal/cupa-ligii/panduru-a-facut-analiza-a-doi-debutanti-ai-stelei-unul-e-mai-slab-ca-adi-popa-iar-celalalt-a-jucat-bine-pentru-primul-meci-487937.html ''Panduru a făcut analiza a doi debutanți ai Stelei''], 9 septembrie 2016, ''[[Gazeta Sporturilor]]'' </ref> Debutul la Steaua într-un meci de campionat a avut loc în 2 octombrie 2016, când a intrat în prima repriză în locul lui [[Florin Tănase]] (accidentat) în meciul cu [[CS U Craiova]]. El a jucat însă doar 37 de minute, fiind înlocuit la rândul său în repriza a doua cu [[Ovidiu Popescu]].<ref name="gsp.ro_2016-10-03">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/ce-a-fost-asta-reghecampf-decizie-bizara-in-privinta-lui-dennis-man-cum-a-raspuns-multescu-490175.html| title=Ce a fost asta? Reghecampf, decizie BIZARĂ în privința lui Dennis Man. Cum a răspuns Mulțescu| newspaper=Gazeta Sporturilor| date= 2 octombrie 2016| author=| accessdate=3 octombrie 2016}}</ref> La sfârșitul aceleiași luni, a înscris și primul său gol în prima ligă, la [[Iași]], contra [[CSM Politehnica Iași|Politehnicii]].<ref name="digisport.ro_2016-10-30">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/VIDEO-Dennis-Man-a-spart-gheata-Primul-gol-la-Steaua-si-Liga-1| title=Dennis Man a "spart gheața"! Primul gol la Steaua e și primul pe care-l marchează în Liga 1| newspaper=digisport.ro| date= 30 octombrie 2016| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Beneficiind de faptul că la orice meci din [[Liga I]] echipele sunt obligate să aibă pe teren un jucător eligibil pentru naționala U21, Dennis Man a început să fie o variantă pentru umplerea acestei poziții, dar și drept concurent pentru atacanții titulari. Totuși, i-a făcut rău o clauză din transfer, prin care clubul UTA urma să primească încă 100.000 de euro dacă Man joacă în 10 meciuri oficiale pentru Steaua în orice competiție, astfel încât antrenorul a început să evite să-l introducă pe teren, pentru a evita costuri suplimentare pentru club.<ref name="Sport.ro_2017-09-18">{{Citation | url=http://www.sport.ro/liga-1/motivul-incredibil-pentru-care-dennis-man-pustiul-cu-clauza-de-50-mil-euro-nu-mai-prinde-echipa-stelei.html| title=Motivul INCREDIBIL pentru care Dennis Man, pustiul cu clauza de 50 mil euro, nu mai prinde echipa Stelei! - www.sport.ro| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> În final, în martie 2017, această clauză a fost renegociată, UTA primind 20.000 de euro și Steaua primind mână liberă să-l utilizeze pe Man așa cum crede antrenorul de cuviință.<ref name="digisport.ro_2017-03-20">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Decizia+lui+Becali+in+privinta+lui+Dennis+Man+fotbalistul+de+50+| title=Decizia lui Becali în privința lui Dennis Man, fotbalistul de "50 de milioane de euro" | newspaper=digisport.ro| date= 20 martie 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Aceste probleme l-au făcut să se gândească să plece de la Steaua (denumită de acum FCSB), dar [[Helmuth Duckadam]], președintele clubului, i-a sfătuit pe el și pe tatăl său să nu se grăbească.<ref name="digisport.ro_2017-07-18">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Dennis+Man+a+fost+la+un+pas+sa+plece+de+la+FCSB+Era+suparat+ca+a| title=Dennis Man a fost la un pas să plece de la FCSB. ''Era supărat că a pierdut un an!''| newspaper=digisport.ro| date= 18 iulie 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> ==== Sezonul 2017&ndash;2018 ==== Man a decis să rămână, și a jucat al zecelea său meci la FCSB la începutul sezonului următor, în care a și marcat al doilea său gol în prima ligă, unul foarte important prin aceea că a adus victoria echipei sale (2&ndash;1) în prelungirile meciului cu [[FC Voluntari]] în luna iulie,<ref name="digisport.ro_2016-10-30"/> în ciuda unui joc mai slab în care a ratat mai multe ocazii înainte de a înscrie.<ref name="GSP_2017-07-24">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/international/liga-campionilor/il-scoate-din-echipa-pe-omul-de-3-puncte-dica-a-stabilit-primul-11-pentru-meciul-cu-viktoria-plzen-516700.html| title=Îl scoate din echipă pe omul de 3 puncte » Dică a stabilit primul "11" pentru meciul cu Viktoria Plzen| newspaper=GSP| date= 24 iulie 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Mai târziu, în august, a marcat un nou gol care s-a dovedit a fi decisiv (deși a fost înscris în prima repriză), golul victoriei cu 2&ndash;1 în meciul din deplasare cu [[Juventus București]], acesta fiind și al 4000-lea gol al echipei sale în Liga I.<ref name="digisport.ro_2017-08-19">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/Man-a-marcat-golul-cu-numarul-4-000-pentru-FCSB-in-Liga-1-A-fost| title=Man a marcat golul cu numărul 4.000 pentru FCSB în Liga 1. ”A fost un moment de panică”| newspaper=digisport.ro| date= 19 august 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Situația s-a repetat la meciul cu [[Concordia Chiajna]], când Man a marcat golul victoriei cu 2&ndash;1 în minutul 85, profitând de o greșeală a portarului advers [[Cristian Bălgrădean]].<ref name="GSP_2017-08-06">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/foto-video-chiajna-fcsb-1-2-victoria-pustilor-cei-mai-tineri-fotbalisti-ai-lui-dica-au-intors-tabela-la-chiajna-in-10-minute-517801.html| title=FOTO + VIDEO Chiajna - FCSB 1-2 // Victoria puștilor » Cei mai tineri fotbaliști ai lui Dică au întors tabela la Chiajna în 10 minute!| newspaper=GSP| date= 6 august 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Tot în acea perioadă, deși în cupele europene echipa nu este obligată să joace cu vreun junior pe teren, Man a fost introdus în finalul meciului-retur din play-offul [[UEFA Champions League|Ligii Campionilor UEFA]] cu [[Sporting Clube de Portugal]], pierdut de FCSB cu 1&ndash;5 pe teren propriu, dar și în primul meci din grupele UEFA Europa League, cu [[Viktoria Plzeň]]; de fiecare dată fiind introdus pe finalul meciului, în locul uneia dintre vedetele echipei, [[Denis Alibec]], respectiv [[Constantin Budescu]]. În septembrie, a reușit un nou gol în campionat, de această dată mai puțin important, ultimul gol din victoria cu 4&ndash;0 împotriva lui [[Gaz Metan Mediaș]], în minutul 58.<ref name="GSP_2017-09-17">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/devastatori-cu-medias-man-si-tanase-au-pus-tunurile-pe-cfr-mergem-la-cluj-sa-castigam-520985.html| title=Devastatori cu Mediaș, Man și Tănase au pus tunurile pe CFR: "Mergem la Cluj să câștigăm"| newspaper=GSP| date= 17 septembrie 2017| author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> În meciul în deplasare pe terenul liderei [[CFR Cluj]], Man a intrat în repriza a doua în locul lui [[Cătălin Golofca]] și a creat faza și a dat pasa din care [[Constantin Budescu]] a marcat golul egalizator care a stabilit scorul final de 1&ndash;1, dând pasa printre picioarele căpitanului advers [[Camora|Mario Camora]], care declarase înaintea meciului, cu referire la Dennis Man, că „nu [se] sperie [de] un copil de 17&ndash;18 ani care face primul meci”.<ref group=lower-alpha>La data meciului, Man avea de fapt 19 ani și jucase aproape 20 de meciuri în Liga I.</ref><ref name="Specialarad.ro_2017-10-19">{{Citation | url=http://specialarad.ro/dennis-man-a-dat-raspunsul-perfect-la-intrebarea-cum-sa-ma-sperii-de-un-copil-care-face-primul-meci-foto/| title=Dennis Man a dat răspunsul perfect la întrebarea: „Cum să mă sperii de un copil care face primul meci?” (FOTO) - Special Arad| newspaper=Specialarad.ro| date=2 septembrie 2017 | author=Lucian Dănilă| accessdate=19 octombrie 2017}}</ref> La noua prezență în competițiile europene, meciul din grupele [[UEFA Europa League]] în deplasare cu [[FC Lugano]], intrarea lui Man la pauză în locul lui Ovidiu Popescu a fost creditată de Gazeta Sporturilor ca „schimb[ând] în totalitate fața echipei”, el fiind autorul pasei decisive de la primul gol al lui Constantin Budescu.<ref name="GSP_2017-09-30">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-isi-respecta-promisiunile-ce-declara-in-urma-cu-un-an-in-gsp-521961.html| title=Dennis Man își respectă promisiunile » Ce declara în urmă cu un an în GSP| newspaper=GSP| date= 30 septembrie 2017| author=Andrei Crăițoiu| accessdate=26 octombrie 2017}}</ref> Cu Sănătatea Cluj, în șaisprezecimile [[Cupa României 2017-2018|Cupei României]], Man a jucat doar prima repriză, în care a marcat primele două goluri (al doilea din penalty) și a pasat decisiv la al treilea gol, marcat de [[Daniel Benzar]]. Deși a ieșit la pauză, aceste realizări au determinat pe [[DigiSport]] să-l considere „omul meciului” și „protagonistul [său] absolut”.<ref name="digisport.ro_2017-10-25">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Cupa+Romaniei/Sanatatea+Cluj+-+FCSB+ora+20+30+Dica+mizeaza+pe+o+formula+experi| title=Sănătatea Cluj - FCSB 1-6. Calificare fără emoții pentru roș-albaștri, care au avut patru debutanți. Man, omul meciului| newspaper=digisport.ro| date= 25 octombrie 2017| author=| accessdate=26 octombrie 2017}}</ref> Meciul în deplasare cu [[FC Botoșani]] a fost unul dificil, din cauza terenului înghețat și alunecos, iar Dennis Man a recunoscut ulterior că a jucat cu frică din această cauză (coechipierul său [[Mihai Bălașa]] s-a și accidentat din această cauză în prima repriză); chiar și așa, Man a fost considerat de Telekom Sport unul din cei mai buni jucători ai meciului, și a marcat în minutul 58 golul al doilea în victoria cu 3&ndash;0, când o minge centrată de [[Florinel Coman]] a fost deviată de [[Harlem Gnohéré]] (care a ratat șutul) și a ajuns la el în colțul careului mic, de unde a preluat și a șutat puternic cu stângul sub bară.<ref name="Digisport.ro_2017-12-16">{{Citation | url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Liga+1/live-text/VIDEO+-+Botosani+-+FCSB+-+Liga+1| title=FC Botoșani - FCSB 0-3. Succes fără emoții pentru roș-albaștri, care încheie 2017 pe locul 2| newspaper=Digisport.ro| date= | author=| accessdate=16 decembrie 2017}}</ref><ref name="Telekomsport.ro_2017-12-16">{{Citation | url=http://www.telekomsport.ro/dennis-man-recunoaste-sentimentul-pe-care-l-au-avut-stelistii-cand-au-intrat-pe-teren-am-fost-speriati-care-a-fost-motivul-17453436| title=Sentimentul CIUDAT pe care l-au avut steliștii când au intrat pe teren. Totul a fost dezvăluit de Man!| newspaper=Telekomsport.ro| date= | author=| accessdate=16 decembrie 2017}}</ref> Ultimul meci al sezonului, 2&ndash;0 cu [[FC Viitorul]], a adus pentru Man o nouă reușită, primul gol marcat în prima repriză cu un șut la colțul scurt după ce a fost angajat în adâncime de [[Mihai Pintilii]];<ref name="Digisport.ro_2017-12-19">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/man-isi-face-bilantul-la-final-de-2017-e-loc-de-mai-bine-ce-spune-de-pierderea-lui-gnohere-356537| title=Man își face bilanțul la final de 2017: "E loc de mai bine". Ce spune de pierderea lui Gnohere| newspaper=Digisport.ro| date= | author=| accessdate=19 decembrie 2017}}</ref> la adăpostul golului său, echipa lui a rezistat după eliminarea lui Gnohéré și apoi [[Marko Momčilović]] a reușit să mărească diferența după o fază fixă. Man a fost lăudat, Gazeta Sporturilor dându-i cea mai mare notă dintre jucătorii de pe teren, la egalitate cu [[Florin Niță]].<ref name="Gsp_2017-12-18">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/preferatul-lui-becali-a-fost-cel-mai-bun-in-fcsb-viitorul-jucatorii-stelisti-crescuti-de-hagi-au-dezamagit-ce-nota-a-luat-gnohere-528392.html| title=Preferatul lui Becali a fost cel mai bun în FCSB - Viitorul! Jucătorii steliști crescuți de Hagi au dezamăgit » Ce notă a luat Gnohere| newspaper=Gsp| date= 18 decembrie 2017| author=| accessdate=19 decembrie 2017}}</ref> Ca bilanț pentru finalul sezonului de toamnă, Man s-a declarat mulțumit de meciurile jucate și de prestația sa, dar considera că este doar la 70% din potențial și că speră să evolueze mai bine.<ref name="Telekomsport.ro_2017-12-17">{{Citation | url=http://www.telekomsport.ro/e-in-cea-mai-buna-forma-dar-ramane-modest-dennis-man-stie-ce-i-lipseste-sunt-doar-la-70-din-potential-mai-am-nevoie-de-forta-17499677| title=Declarație INCREDIBILĂ făcută de omul pe care Becali vrea 50 de milioane de euro! ”Asta îmi lipsește ca să fiu fotbalist bun”| newspaper=Telekomsport.ro| date=17 decembrie 2017 | author=| accessdate=19 decembrie 2017}}</ref> În intersezon, site-ul UEFA l-a inclus într-o listă cu 50 de tineri de urmărit în anul 2018, comentând că are prestații promițătoare la naționala U21 a României;<ref name="Uefa.com_2018-02-22">{{Citation | url=https://www.uefa.com/uefachampionsleague/news/newsid=2528631.html#/| title=50 for the future: UEFA.com's ones to watch for 2018 - UEFA Champions League - News - UEFA.com| newspaper=Uefa.com| date= | author=| accessdate=22 februarie 2018}}</ref> iar selecționerul [[Cosmin Contra]] l-a inclus pe lista jucătorilor care urmează a fi convocați la prima echipă națională pentru meciurile amicale din primăvara acelui an.<ref name="Fanatik.ro_2018-01-29">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/contra-vrea-sa-l-convoace-pe-dennis-man-la-nationala-romaniei-17780473| title=Contra vrea sa-l convoace pe Dennis Man la nationala Romaniei| newspaper=Fanatik.ro| date= 29 ianuarie 2018| author=Iuliana Spirache| accessdate=22 februarie 2018}}</ref> În primul meci de campionat de la reluarea sezonului, meci câștigat cu 2&ndash;1 la Gaz Metan Mediaș, Man a fost considerat unul din cei mai slabi de pe teren, fiind notat cu 5 de [[Gazeta Sporturilor]],<ref name="Gsp_2018-02-04">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/note-gsp-preferatul-lui-becali-a-fost-cel-mai-slab-de-pe-teren-cum-s-a-descurcat-alibec-si-cine-a-fost-omul-meciului-gaz-metan-fcsb-531985.html| title=Note GSP » Preferatul lui Becali a fost cel mai slab de pe teren! Cum s-a descurcat Alibec și cine a fost omul meciului Gaz Metan - FCSB| newspaper=Gsp| date= 4 februarie 2018| author=| accessdate=22 februarie 2018}}</ref> dar s-a revanșat printr-o prestație bună în derby-ul cu [[FC Dinamo București]], în care a marcat în minutul 83 primul gol al echipei sale în egalul 2&ndash;2 obținut în prelungiri,<ref name="Fanatik.ro_22:14">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/dinamo-fcsb-2-2-stelistul-man-unul-dintre-cei-mai-buni-jucatori-17902339| title=Dinamo-FCSB 2-2. Stelistul Man, unul dintre cei mai buni jucatori| newspaper=Fanatik.ro| date= 19 februarie 2018 | author=Andrei Dicu| accessdate=22 februarie 2018}}</ref> și prin golul victoriei cu 2&ndash;0 marcat în meciul cu [[Sepsi OSK]] în minutul 86.<ref name="Telekomsport.ro_2018-02-27">{{Citat web-LUA | url=https://www.telekomsport.ro/video-fcsb-sepsi-2-0-florinel-coman-si-dennis-man-au-rezolvat-meciul-in-minutul-86-cum-arata-clasamentul-play-off-ului-17910596| title=VIDEO| newspaper=Telekomsport.ro| date= | author=| accessdate=27 februarie 2018}}</ref> După debutul la națională, a început play-offul de pe care echipa sa a pornit de pe locul al doilea. În primele patru etape, Man nu a marcat și evoluția sa a fost mai puțin apreciată (de exemplu, în meciul cu [[CS U Craiova]] a fost notat de [[Gazeta Sporturilor]] cu 6, sub media echipei<ref name="Gsp_2018-04-10">{{Citat web-LUA | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fcsb-u-craiova-alibec-a-fost-din-nou-cel-mai-slab-stelist-ce-nota-a-primit-budescu-si-ce-jucatori-de-la-fcsb-au-impresionat-536902.html| title=FCSB - U CRAIOVA // Alibec a fost din nou cel mai slab stelist » Ce notă a primit Budescu și ce jucători de la FCSB au impresionat| newspaper=Gsp| date= 10 aprilie 2018| author=| accessdate=17 aprilie 2018}}</ref>), dar în ultimul meci al turului play-offului a marcat al doilea gol în victoria cu 3&ndash;0 în deplasare la [[AFC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], scăpând singur cu portarul la o lansare de la [[Mihai Pintilii]], care recuperase mingea de la un adversar la centrul terenului.<ref name="Prosport_2018-04-16">{{Citat web-LUA | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/live-blog-astra-fcsb-0-3-vicecampioana-revine-pe-primul-loc-dupa-o-prestatie-solida-la-giurgiu-pintilii-a-marcat-un-gol-de-generic-balgradean-a-aparat-un-penalty-17131653| title= Astra - FCSB 0-3. Vicecampioana revine pe primul loc după o prestație solidă la Giurgiu. Pintilii a marcat un gol de generic, Bălgrădean a apărat un penalty| newspaper=Prosport| date= 16 aprilie 2018| author=| accessdate=17 aprilie 2018}}</ref> În același meci, comentatorii au fost amuzați de o fază la care Man, împins de un adversar, a căzut și s-a rostogolit în afara terenului în preajma băncii tehnice și l-a dărâmat pe antrenorul [[Nicolae Dică]].<ref name="Telekomsport.ro_2018-04-17">{{Citat web-LUA|url=https://www.telekomsport.ro/video-dennis-man-i-a-sifonat-serios-costumul-lui-dica-faza-antologica-petrecuta-pe-final-18069128|title=Dennis Man i-a șifonat serios costumul lui Dică :). Fază antologică petrecută pe final!|newspaper=Telekomsport.ro|date=17 aprilie 2018|author=|accessdate=17 aprilie 2018}}</ref> A înscris un nou gol important în egalul 2&ndash;2 obținut cu [[FC Viitorul]] la [[Ovidiu, Constanța|Ovidiu]], când a reluat în poartă centrarea șutată a lui Budescu; golul a fost marcat în ultimul minut al primei reprize, pe când echipa sa era condusă cu 2&ndash;0 și a marcat începutul revenirii. Cu acest gol, și-a egalat performanța de 10 goluri în campionat reușită cu UTA în [[Liga a II-a 2015-2016|sezonul 2015&ndash;2016 în Liga a II-a]].<ref name="Fanatik.ro_2018-04-24">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/man-omul-cheie-de-la-fcsb-performanta-reusita-de-perla-lui-gigi-becali-18331611| title=Man, omul-cheie de la FCSB! Performanța reușită de "perla" lui Gigi Becali| newspaper=Fanatik.ro| date=23 aprilie 2018 | author=Iuliana Spirache| accessdate=24 aprilie 2018}}</ref><ref name="Digisport.ro_2018-04-24">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/video/fotbal/liga-1/dennis-man-a-dat-semnalul-revenirii-lui-fcsb-la-ovidiu-e-bine-ca-am-scos-o-cumva-la-capat-432711| title=Dennis Man a dat semnalul revenirii lui FCSB la Ovidiu: "E bine că am scos-o cumva la capăt"| newspaper=Digisport.ro| date= | author=| accessdate=24 aprilie 2018}}</ref> Ca o concluzie pentru acest sezon, Remus Râureanu de la [[Gazeta Sporturilor]] îl considera pe Man jucătorul cu cea mai spectaculoasă transformare din Liga I, ajungând să își găsească loc în echipă pentru că este om de bază și pentru că merită, nu doar pentru că există regula de a fi folosit un jucător eligibil pentru naționala U21.<ref name="Gsp_2018-07-06">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/corespondenta-gsp-din-olanda-el-e-fotbalistul-din-liga-1-cu-cea-mai-spectaculoasa-transformare-upgrade-in-12-luni-543477.html| title=Corespondență GSP din Olanda » El e fotbalistul din Liga 1 cu cea mai spectaculoasă transformare! Upgrade în 12 luni| newspaper=Gsp| date= 6 iulie 2018| author=Remus Răureanu| accessdate=6 iulie 2018}}</ref> De asemenea, evoluțiile bune din acest sezon l-au adus în atenția publicației ''[[Tuttosport]]'', care l-a inclus pe lista nominalizaților la premiul [[Golden Boy]].<ref name="Gsp_2018-07-02">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/foto-doi-romani-pe-lista-celor-100-de-candidati-pentru-trofeul-golden-boy-2018-ianis-hagi-avem-o-generatie-tare-care-vine-puternic-din-spate-marele-favorit-face-senzatie-la-mondiale-543133.html| title=Doi români pe lista celor 100 de candidați pentru trofeul Golden Boy 2018 » Ianis Hagi: "Avem o generație tare, care vine puternic din spate" » Marele favorit face senzație la Mondiale| newspaper=Gsp| date= 2 iulie 2018| author=Ionuț Coman| accessdate=13 iulie 2018}}</ref> ==== Sezonul 2018&ndash;2019 ==== Primul meci oficial al [[Liga I 2018-2019|sezonului în campionat]] a adus o înfrângere cu 1&ndash;0 la [[Astra Giurgiu]], dar Man a fost scutit de criticile cele mai dure la adresa echipei, fiind enumerat de Gazeta Sporturilor între patru din cei 14 jucători care au avut evoluții decente, deși „n-au fost ajutați mai deloc de colegi”.<ref name="Gsp_2018-07-22">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/astra-fcsb-1-0-fcsb-prestatie-lamentabila-in-meciul-cu-astra-oamenii-pe-care-becali-a-aruncat-milioane-s-au-facut-de-ras-note-catastrofale-pentru-jucatori-si-nicolae-dica-544550.html| title=ASTRA - FCSB 1-0 // FCSB, prestație lamentabilă în meciul cu Astra! Oamenii pe care Becali a aruncat milioane s-au făcut de râs: note catastrofale pentru jucători și Nicolae Dică| newspaper=Gsp| date= 22 iulie 2018| author=| accessdate=27 iulie 2018}}</ref> Câteva zile mai târziu, Man a deschis scorul în minutul 4, marcând cu capul la primul șut pe poartă în meciul câștigat în deplasare cu 2&ndash;0 la [[Rudar Velenje]] în turul al II-lea al [[UEFA Europa League 2018-2019|ediției din acel an a Europa League]].<ref name="Digisport.ro_2018-07-26">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/europa-league/video-rudar-fcsb-europa-league-1830-490072| title=Rudar – FCSB 0-2. Calificarea e o formalitate pentru roș-albaștri. Man și Texeira au marcat. Tănase, cu ratările| newspaper=Digisport.ro| date=26 iulie 2018 | author=| accessdate=27 iulie 2018}}</ref> Echipa sa a fost însă eliminată apoi de [[Rapid Viena]], și s-a concentrat pe campionatul intern. După primele 10 etape, FCSB ajunsese pe primul loc în clasament, Man contribuind prin golul de 2&ndash;0 în victoria cu 4&ndash;1 în deplasare la [[FC Viitorul]];<ref name="Digisport.ro_2018-08-26">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-am-suferit-dar-se-pare-ca-a-inceput-sa-ne-iasa-si-noua-509068| title=Dennis Man: "Am suferit, dar se pare că a început să ne iasă și nouă"| newspaper=Digisport.ro| date= 26 august 2018| author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> și deschiderile de scor timpurii în egalul 2&ndash;2 pe teren propriu cu [[FC Botoșani]]<ref name="Fanatik.ro_2018-09-02">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/gol-cu-calcaiul-dennis-man-in-fcsb-botosani-1-0-video-18552265| title=Gol cu călcâiul pentru Dennis Man în FCSB - Botoșani 1-0. Video| newspaper=Fanatik.ro| date=2018-09-02 | author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> și în victoria cu 2&ndash;0 contra [[Dunărea Călărași|Dunării Călărași]].<ref name="Fanatik.ro_2018-09-23">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/fcsb-dunarea-calarasi-2-0-rezumatul-video-man-si-tanase-le-au-adus-victoria-ros-albastrilor-18586403| title=FCSB - Dunărea Călărași 2-0. Rezumatul video. Man și Tănase le-au adus victoria roș-albaștrilor| newspaper=Fanatik.ro| date=2018-09-23 | author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> Ulterior, accidentările au făcut ca echipa să piardă puncte, iar evoluția lui Man a fost mai slabă, în nota echipei, selecționerul naționalei de juniori, [[Mirel Rădoi]], observând o tendință a lui de a nu da drumul la minge.<ref name="Dincolo de sport_2018-11-12">{{Citation| url=http://dincolodesport.eu/denis-man-criticat-dupa-derby/| title=Denis Man, criticat după derby!| newspaper=Dincolo de sport| date=12 noiembrie 2018| accessdate=27 noiembrie 2018}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref name="Fanatik.ro_2018-10-24">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/de-ce-nu-mai-joaca-dennis-man-bine-la-fcsb-i-am-explicat-anumite-lucruri-18633053| title=De ce nu mai joacă Dennis Man bine la FCSB. "I-am explicat anumite lucruri!" » Fanatik.ro| newspaper=Fanatik.ro| date= 24 octombrie 2018| accessdate=27 noiembrie 2018 |author1 = Carmen Badulescu |author2 = Iuliana Spirache}}</ref> În același timp însă, presa relata interesul pentru el din partea unor cluburi mari, ca [[AS Roma]],<ref name="Newsbeezer.com_2018-11-27">{{Citation | url=https://newsbeezer.com/romaniaeng/as-roma-wants-dennis-man-what-does-the-italian-press-say-about-fcsb-player-transfer-fanatik-ro/| title=AS Roma wants Dennis Man! What does the Italian press say about FCSB player transfer »Fanatik.ro| newspaper=Newsbeezer.com| date= | accessdate=27 noiembrie 2018}}</ref> [[Fenerbahçe SK|Fenerbahçe]]<ref name="Calciomercato.com_2018-11-27">{{Citation | url=https://www.calciomercato.com/news/roma-sorpasso-del-fenerbahce-per-dennis-man-56690| title=Roma, sorpasso del Fenerbahce per Dennis Man| newspaper=Calciomercato.com | date=21 noiembrie 2018 | accessdate=27 noiembrie 2018}}</ref> sau [[Manchester United]].<ref name="Digisport.ro_2018-09-12">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/oferta-uriasa-pentru-dennis-man-manchester-united-ofera-o-suma-istorica-pentru-liga-1-518473| title=Ofertă uriașă pentru Dennis Man! Manchester United pune pe masă o sumă istorică pentru Liga 1| newspaper=Digisport.ro| date= 12 septembrie 2018| accessdate=27 noiembrie 2018}}</ref> Abia spre sfârșitul lui noiembrie, Man a marcat din nou, având un rol decisiv în victoria cu 2&ndash;1 la [[CSM Politehnica Iași]], unde a marcat primul gol și a obținut lovitura de pedeapsă din care Florin Tănase l-a marcat pe al doilea.<ref name="Telekomsport.ro_2018-11-25">{{Citation | url=https://www.telekomsport.ro/video-dennis-man-declaratie-tare-dupa-ce-a-batut-o-de-unul-singur-pe-poli-iasi-nu-stiu-daca-a-vazut-si-fenerbahce-golul-meu-18675754| title=Dennis Man, declarație tare după ce a bătut-o de unul singur pe Poli Iași: ”Nu știu dacă a văzut și Fenerbahce golul meu”| newspaper=Telekomsport.ro| date= 25 noiembrie 2018| accessdate=27 noiembrie 2018}}</ref> După reluarea campionatului în primăvară, Man a marcat la începutul primului meci, cu [[FC Dunărea Călărași]], cu un șut din afara careului, dar echipa sa a terminat la egalitate, 1&ndash;1. La interviul de după meci, a refuzat să-l blameze pe portarul Bălgrădean pentru golul primit, considerând că nereușita trebuie asumată de întreaga echipă.<ref name="Digisport.ro_2019-02-02">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-fara-replica-dupa-semiesecul-cu-dunarea-nu-mi-explic-cfr-se-poate-duce-la-8-puncte-602294| title=Dennis Man, fără replică după semieșecul cu Dunărea. ”Nu-mi explic! CFR se poate duce la 8 puncte”| newspaper=Digisport.ro| date= 2 februarie 2019| accessdate=6 martie 2019}}</ref> Mai târziu, pe finalul meciului cu [[CS U Craiova]], a răspuns unei provocări a lui [[Marius Briceag]], care a degenerat apoi într-o altercație generală; arbitrul jocului le-a acordat ambilor jucători al doilea cartonaș galben al meciului, ei fiind eliminați.<ref name="ProSport_2019-02-24">{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/galerie-foto-conflict-general-la-finalul-derby-ului-man-si-briceag-au-fost-eliminati-de-unde-a-plecat-totul-17888536| title= Conflict general la finalul derby-ului: Man și Briceag au fost eliminați. De unde a plecat totul| newspaper=ProSport| date= 24 februarie 2019| accessdate=6 martie 2019}}</ref> Man a fost suspendat două etape, lipsind în ultimul meci al sezonului regulat, și în primul meci al play-offului.<ref name="Digisport.ro_2019-02-27">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/dennis-man-si-a-aflat-pedeapsa-dupa-ce-a-fost-eliminat-cu-u-craiova-cand-va-reveni-pe-gazon-617623| title=Dennis Man și-a aflat pedeapsa, după ce-a fost eliminat cu U Craiova! Decizie și pentru olteni | newspaper=Digisport.ro| date= 27 februarie 2019| accessdate=6 martie 2019}}</ref> Tot cu CS U Craiova, în returul play-offului, Man a înscris, în al cincilea minut al prelungirilor meciului, golul care a stabilit scorul final de 2&ndash;0, risipind emoțiile privind victoria; pe parcursul meciului, el ratase însă alte trei ocazii bune de a înscrie.<ref name="BlogSport_2019-05-06">{{Citation | url=https://blogsport.gsp.ro/ioanitoaia/2019/05/06/nota-de-plata/| title=Nota de plată | newspaper=BlogSport| date=6 mai 2019 | accessdate=6 mai 2019}}</ref> == Echipele naționale == === Naționalele de tineret === Pe 23 februarie 2013 a fost chemat de [[Florin Răducioiu]] la naționala de tineret sub 15 ani.<ref>{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/gsp-ro-a-fost-cu-man-inca-de-la-prima-aparitie-sub-tricolor-ce-s-a-ales-de-ceilalti-jucatori-selectionati-de-raducioiu-in-urma-cu-5-ani-550692.html| title=GSP.ro a fost cu Man încă de la prima apariție sub "tricolor" » Ce s-a ales de ceilalți jucători selecționați de Răducioiu în urmă cu 5 ani| newspaper=gsp.ro| date=15 octombrie 2018 | author=Răzvan Luțac | accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> În toamna lui 2016, puțin după transferul la Steaua, Man a jucat la naționala U19 în două meciuri, cu Olanda și Norvegia, în care a fost rezervă și a intrat în repriza a doua, în ultimul egalând la 1 în minutul 68 al meciului pierdut în cele din urmă pe final de echipa sa cu 3&ndash;1.<ref name="Frf.ro_2017-11-13">{{Citation| url=http://www.frf.ro/masculin/romania-u19/live-norvegia-romania-turneul-de-calificare-pentru-euro-2017-id20670.html| title=România pierde în fața Norvegiei la turneul de calificare pentru Euro 2017| newspaper=Frf.ro| date=| author=| accessdate=13 noiembrie 2017| archive-date=2017-11-13| archive-url=https://web.archive.org/web/20171113222445/http://www.frf.ro/masculin/romania-u19/live-norvegia-romania-turneul-de-calificare-pentru-euro-2017-id20670.html| dead-url=yes}}</ref> În 2017, deși încă era eligibil pentru naționala U19, Man a fost selecționat pentru naționala U21,<ref name="Frf.ro_2017-09-18">{{Citation| url=http://www.frf.ro/masculin/romania-u21/dennis-man-peste-cinci-ani-sper-sa-joc-intrun-campionat-puternic-al-europei-id22745.html| title=Dennis Man: "Peste cinci ani sper să joc într-un campionat puternic al Europei”| newspaper=Frf.ro| date=| author=| accessdate=18 septembrie 2017| archive-date=2017-09-18| archive-url=https://web.archive.org/web/20170918202126/http://www.frf.ro/masculin/romania-u21/dennis-man-peste-cinci-ani-sper-sa-joc-intrun-campionat-puternic-al-europei-id22745.html| dead-url=yes}}</ref> în campania de calificare pentru Campionatul European U21 de Fotbal din 2019. Neconvocat la primul meci, cu Liechtenstein, Man a început tot ca rezervă meciul cu Bosnia și Herțegovina și cel cu Elveția, în primul marcând, pe contraatac, în prelungirile meciului, ultimul gol al echipei sale în victoria cu 3&ndash;1.<ref name="Cvlpress.ro_2017-09-18">{{Citation | url=http://www.cvlpress.ro/02.09.2017/tricolorii-mici-s-au-impus-in-bosnia/| title=Tricolorii mici s-au impus în Bosnia| newspaper=Cvlpress.ro| date= | author=| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> În a patra partidă a naționalei sale din aceste preliminarii, Dennis Man a marcat golul egalării în remiza 1&ndash;1 pe teren propriu cu Portugalia, reușind să conserve invincibilitatea naționalei României și să-i păstreze statutul de favorită la calificare.<ref name="ProSport_2017-11-10">{{Citation | url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/nationala/romania-u21-portugalia-u21-1-1-dennis-man-aduce-un-punct-vital-pentru-calificare-ramanem-lideri-inaintea-meciului-cu-tara-galilor-16814720| title=România U21 - Portugalia U21 1-1. Dennis Man aduce un punct vital pentru calificare. Rămânem lideri înaintea meciului cu Țara Galilor| newspaper=ProSport| date= 10 noiembrie 2017| author=Octavian Vasilescu| accessdate=13 noiembrie 2017}}</ref> În toamna lui 2018, la reluarea campaniei pentru Campionatul European din 2019, Man era în vederile naționalei de seniori antrenată de [[Cosmin Contra]], care însă l-a lăsat să-și aducă aportul la importantele meciuri de calificare cu Portugalia în deplasare și cu Bosnia și Herțegovina acasă. În primul meci, a pornit de la mijlocul terenului pe un contraatac și a dat o pasă decisivă apreciată ca „perfectă” de Gazeta Sporturilor<ref name="Gsp_2018-09-07">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/portugalia-u21-romania-u21-1-2-radu-cel-fabulos-penalty-aparat-in-minutul-90-9-si-victorie-extraordinara-a-tricolorilor-mici-suntem-favoriti-la-calificarea-la-euro-2019-547776.html| title=PORTUGALIA U21 - ROMÂNIA U21 1-2 // Radu cel FABULOS! Penalty apărat în minutul 90+9 și victorie extraordinară a "tricolorilor" mici! Suntem favoriți la calificarea la EURO 2019| newspaper=Gsp| date= 7 septembrie 2018| author=| accessdate=13 septembrie 2018}}</ref> și „genială” de Sport.ro,<ref name="Sport.ro_2018-09-13">{{Citation | url=https://www.sport.ro/nationala/portugalia-romania-u21-live-video-protv-plus-radoi-in-fata-unei-calificari-uriase-ce-echipa-foloseste.html| title=PORTUGALIA U21 - ROMANIA U21 1-2| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=13 septembrie 2018}}</ref> pentru golul al doilea al echipei sale, marcat de [[Andrei Ivan]] în meciul câștigat cu 2&ndash;1.<ref name="Digisport.ro_2018-09-13">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/echipa-nationala/portugalia-u21-romania-u21-ora-2115-debutul-lui-radoi-pe-banca-tricolorilor-mici-echipele-515589| title=PORTUGALIA U21 - ROMÂNIA U21 1-2 》Final nebun! Tricolorii au câștigat în 9 oameni. Pas important către Euro 2019| newspaper=Digisport.ro| date=2018-09-07 | author=| accessdate=13 septembrie 2018}}</ref> Un alt meci decisiv în acea campanie, cel cu Țara Galilor, pe teren propriu, a fost urmărit de o audiență-record pentru un meci al naționalei de tineret.<ref name="Gsp_2018-10-12">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/nationala/exclusiv-e-record-in-aceasta-dimineata-s-au-depasit-10-000-de-bilete-vandute-pentru-tineret-550430.html| title=EXCLUSIV E record! În această dimineață s-au depășit 10.000 de bilete vândute pentru "tineret"| newspaper=Gsp| date= 12 octombrie 2018| author=Răzvan Luțac| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> După meciul câștigat cu 2&ndash;0, în care a deschis scorul reluând în poartă o minge câștigată la o fază fixă într-un duel aerian în careu de [[Adrián Rus]], copiind apoi gestul de bucurie al lui [[Cristiano Ronaldo]],<ref name="Sport.ro_2018-10-15">{{Citation | url=https://www.sport.ro/nationala/romania-tara-galilor-gooool-man-a-marcat-si-s-a-bucurat-cavezi-aici-faza-care-ne-duce-la-un-pas-de-euro.html| title=ROMANIA - TARA GALILOR| newspaper=Sport.ro| date= | author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> Man s-a declarat emoționat în fața unui moment la care „visezi [..] când te apuci de fotbal”.<ref name="Digisport.ro_2018, 21:30-10-12">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/echipa-nationala/dennis-man-euforic-dupa-victoria-cu-tara-galilor-cand-te-apuci-de-fotbal-la-asemenea-momente-visezi-537508| title=Dennis Man, euforic după victoria cu Țara Galilor: "Când te apuci de fotbal, la asemenea momente visezi"| newspaper=Digisport.ro| date= 12 octombrie 2018| author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> În acel meci, Man a fost schimbat în minutul 75, când acuza o accidentare și se îndrepta spre marginea terenului opusă celei cu banca de rezerve, încercând să prelungească întreruperea jocului, spre folosul echipei sale. Arbitrul i-a cerut însă să iasă prin cel mai apropiat punct pentru a primi și îngrijirile medicale, în timp ce înlocuitorul său, [[Olimpiu Moruțan]], intra de la banca de rezerve. Man a gesticulat nervos, lăsând impresia că este supărat pe antrenor că l-a schimbat; în realitate, gestul era unul de frustrare la adresa faptului că arbitrul i-a dejucat tertipul de tragere de timp și că a fost nevoit apoi să ocolească tot terenul pentru a ajunge la banca de rezerve.<ref name="Digisport.ro_2018-10-13">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/echipa-nationala/ce-amenda-a-pregatit-radoi-pentru-dennis-man-adevarul-despre-gesturile-atacantului-537843| title=Ce amendă a pregătit Rădoi pentru Dennis Man! :) Adevărul despre gesturile atacantului| newspaper=Digisport.ro| date= 13 octombrie 2018| author=| accessdate=15 octombrie 2018}}</ref> === Naționala de seniori === Dennis Man a fost convocat la prima națională de selecționerul [[Cosmin Contra]] pentru două amicale la sfârșitul lui martie 2018, cu [[Echipa națională de fotbal a Israelului|Israel]] și apoi cu [[Echipa națională de fotbal a Suediei|Suedia]]. A debutat în 27 martie 2018 în cel de-al doilea din cele două meciuri, câștigat cu 1&ndash;0 prin golul lui [[Dorin Rotariu]]. Man a intrat pe finalul meciului, în minutul 87, în locul lui [[Nicușor Stanciu|Nicolae Stanciu]] și, deși a jucat doar câteva minute, a avut o importantă ocazie când a reușit să scape singur cu portarul advers, dar nu i-a reușit lobul din cauza terenului denivelat.<ref name="HotNews.ro_2018-03-27">{{Citation | url=https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-22366480-live-text-romnia-suedia-ora-21-30-echipele-start.htm| title=Partidă amicală: România - Suedia 1-0/ Mutarea câștigătoare a lui Cosmin Contra - Gol superb înscris de Rotariu - Fotbal| newspaper=HotNews.ro| date= 27 martie 2018| author=Diana Ene| accessdate=3 aprilie 2018}}</ref><ref name="Sport.ro_2018-04-03">{{Citat web-LUA | url=https://www.sport.ro/nationala/moment-unic-pentru-dennis-man-de-asta-m-am-apucat-de-fotbal-nu-mi-au-trecut-genunchii-perla-de-zeci-de.html| title=MOMENT UNIC pentru Dennis Man: "De asta m-am apucat de fotbal! Nu mi-au tremurat genunchii!" "Perla" de zeci de milioane a Stelei a debutat la nationala| newspaper=Sport.ro| date=27 martie 2018 | author=| accessdate=3 aprilie 2018}}</ref> După meci, [[Ilie Dumitrescu]] l-a lăudat, spunând că „dincolo de calitățile ofensive pe care le are, Dennis Man se descurcă foarte bine și pe faza defensivă și e și disciplinat”.<ref name="Fanatik.ro_10:27">{{Citat web-LUA | url=https://www.fanatik.ro/dennis-man-a-impresionat-la-echipa-nationala-cine-l-a-laudat-18017815| title=Dennis Man a impresionat la echipa nationala. Cine l-a laudat| newspaper=Fanatik.ro| date= 31 martie 2018| author=Mirela Apostol| accessdate=3 aprilie 2018}}</ref> Convocat din nou pentru alte două amicale la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie în același an, a jucat din nou în amicalul cu [[Echipa națională de fotbal a Finlandei|Finlanda]], câștigat cu 2&ndash;0, meciul de retragere al lui [[Bogdan Lobonț]]. Man a intrat în minutul 64 în locul autorului celui de al doilea gol, [[Ciprian Deac]].<ref name="Sportarad_2018-06-06">{{Citation | url=http://sportarad.ro/2018/06/06/aradeanul-man-a-jucat-in-meciul-de-retragere-al-lui-lobont-romania-a-invins-finlanda-la-ploiesti/| title=Arădeanul Man a jucat în meciul de retragere al lui Lobonț! România a învins Finlanda la Ploiești – sportarad| newspaper=SportArad| date= 6 iunie 2018| author=| accessdate=6 iunie 2018}}</ref> Primul meci oficial pentru naționala de seniori a fost partida cu [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Insulele Feroe]], în [[preliminariile Campionatului European de Fotbal 2020]], câștigat cu 4&ndash;1. El a intrat în minutul 78 în locul lui [[Nicușor Stanciu]]. Această apariție a activat o altă clauză a transferului de la [[FC UTA Arad|UTA]] la [[FCSB]], care implică plata a încă 100.000 de euro de a doua către prima.<ref name="Digisport.ro_2019-03-26">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/gigi-becali-e-bun-de-plata-clauza-care-s-a-activat-dupa-debutul-lui-man-intr-un-meci-oficial-la-nationala-633789| title=Gigi Becali e bun de plată. Clauza care s-a activat, după debutul lui Man într-un meci oficial la națională| newspaper=Digisport.ro| date= 26 martie 2019| accessdate=28 martie 2019}}</ref> Convocat la naționala mare și pentru meciurile în deplasare cu [[Echipa națională de fotbal a Norvegiei|Norvegia]] și [[Echipa națională de fotbal a Maltei|Malta]], chiar înaintea Campionatului European U21, în iunie 2019, Man a intrat doar în meciul cu Malta, în locul lui [[Claudiu Keșerü]]. Și-a creat ocazii, și a fost blocat de portarul Henry Bonello în minutul 69; în prelungirile meciului, când România rămăsese în 10 jucători prin eliminarea lui [[Alexandru Chipciu]], Man a înscris primul său gol la națională, stabilind scorul final, 0&ndash;4, pe un contraatac.<ref name="Digisport.ro_2019-06-10">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/euro-2020/malta-romania-preliminarii-euro-2020-2145-live-text-contra-promite-schimbari-masive-in-primul-11-673073| title=Malta - România 0-4. Iar în grafic pentru Euro 2020! Pușcaș, ”dublă”, Chipciu și Man, eroii serii. Un eliminat!| newspaper=Digisport.ro| date= 10 iunie 2019| accessdate=11 iunie 2019}}</ref><ref name="ProSport_2019-06-11">{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/nationala/doi-vicecampioni-fericiti-iulian-cristea-debut-la-nationala-m-au-luat-emotiile-ce-spune-dennis-man-despre-primul-gol-pentru-nationala-lui-contra-18164961| title=Doi vicecampioni fericiți. Iulian Cristea, debut la națională: "M-au luat emoțiile" + Ce spune Dennis Man despre primul gol pentru naționala lui Contra| newspaper=ProSport| date= 11 iunie 2019| accessdate=11 iunie 2019}}</ref> ==Statistici== ===Club=== {{updated|22 decembrie 2018}}<ref>{{cite news|url=http://int.soccerway.com/players/dennis-man/417578/|title=D. Man|publisher=Soccerway|accessdate=20 May 2017}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align:center" |+ Meciuri și goluri pe club, sezon și competiție |- !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Club''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Sezon''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Ligă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupa Ligii''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|[[UEFA#Club|Europa]] !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Altele''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="3"|'''Total''' |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Meciuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri |- |rowspan="3"|[[FC UTA Arad|UTA Arad]] |[[Liga a III-a 2014–2015|2014-2015]] |1||0||0||0||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||0||0|||1||0 |- |[[Liga a II-a 2015-2016|2015-2016]] |29||10||3||1||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||2||0|||34||11 |- |[[Liga a II-a 2016-2017|2016-2017]] |5||5||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||5||5 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|35 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|15 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|1 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|– ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|– ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|– ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|– ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|40 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|16 |- |rowspan="1"|[[FC Steaua II București|Steaua II București]] |[[Liga a III-a 2016-2017|2016–2017]] |15||6||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||rowspan=1 colspan="2"|–||15||6 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total !15!!6!!0!!0!!0!!0!!0!!0!!0!!0!!15!!6 |- |rowspan="3"|[[FC Steaua București|Steaua București]] |[[Liga I 2016-2017|2016-2017]] |6||1||1||0||2||0||0||0||rowspan=1 colspan="2"|–||9||1 |- |[[Liga I 2017-2018|2017–2018]] |34||10||3||2||colspan="2"|–||10||0||colspan="2"|–||47||12 |- |[[Liga I 2018-2019|2018–2019]] |20||6||1||0||rowspan=1 colspan="2"|–||5||1||rowspan=1 colspan="2"|–||26||7 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total !60!!17!!5!!2!!2!!0!!15!!1!!0!!0!!83!!20 |- !style="background: #b0c4de; text-align: center" colspan="2"|'''Total carieră''' !110!!38!!8!!3!!2!!0!!15!!1!!2!!0!!137!!42 |} == Viața personală == Dennis Man s-a născut la [[Arad]], tatăl său, Cristian Man, fiind antrenor de fotbal.<ref name="Specialarad.ro_2015-20-21">{{Citation | url=http://specialarad.ro/cristi-man-tatal-lui-dennis-doar-roli-nagy-e-de-vina/| title=Cristi Man, tatăl lui Dennis: „Doar Roli Nagy e de vină!” - Special Arad| newspaper=Specialarad.ro| date=21 octombrie 2015 | author=Lucian Dănilă| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> El a jucat pentru Strungul Arad, în Divizia B, iar mama sa este afaceristă.<ref>{{Citation | url=https://www.libertatea.ro/sport/tatal-lui-dennis-man-patron-de-casa-de-pariuri-nu-detin-nimic-ce-sunt-milionar-l-am-prins-cu-minciuna-foto-in-articol-1643993| title=Tatăl lui Dennis Man, patron de casă de pariuri: ”Nu dețin nimic. Ce, sunt milionar?”| newspaper=Libertatea| date=1 noiembrie 2016 | author=Daniel Conțescu| accessdate=18 septembrie 2017}}</ref> Are un tatuaj pe mână cu fratele său, Alberto<ref>{{Citation | url=https://www.sport.ro/liga-1/de-ce-si-a-tatuat-un-jucator-de-la-steaua-chipul-fratelui-pe-brat-foto.html| title=De ce si-a tatuat un jucator de la Steaua CHIPUL fratelui pe brat! FOTO| newspaper=sport.ro| date=5 iulie 2017 | accessdate=26 septembrie 2018}}</ref> și unul pe ceafă cu o cruce înaripată.<ref>{{Citation | url=https://www.libertatea.ro/sport/ce-tatuaj-si-facut-dorin-rotariu-fotbalistul-s-inspirat-dupa-neymar-2185790| title=Ce tatuaj și-a făcut Dorin Rotariu| newspaper=Libertatea| date=20 martie 2018 | accessdate=26 septembrie 2018}}</ref> A urmat cursurile Liceului cu Program Sportiv Arad.<ref>{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/fotbalistii-la-bac-ce-au-facut-stelistii-si-jucatorii-de-la-viitorul-la-cel-mai-important-examen-din-viata-lor-casap-mihalcea-sau-ontel-au-fost-printre-candidati-515279.html| title=Fotbaliștii la BAC » Ce au făcut steliștii și jucătorii de la Viitorul la cel mai important examen din viața lor| newspaper=Gazeta Sporturilor| date=6 iulie 2017 | author=Vlad Nedelea| accessdate=26 septembrie 2018}}</ref> Se află într-o relație cu Alexandra Ionela Grigoriță, fostă Miss Arad în 2014, încă din perioada în care juca pentru UTA Arad.<ref>{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/cine-este-frumoasa-bruneta-cu-care-dennis-man-a-petrecut-noaptea-de-revelion-584975| title=Cine este frumoasa brunetă cu care Dennis Man a petrecut noaptea de Revelion| newspaper=Specialarad.ro| date=2 ianuarie 2019 | accessdate=21 ianuarie 2019}}</ref> În septembrie 2018 și-a achiziționat un Mercedes-AMG GLE 43 4MATIC în valoare de aproximativ 100.000 de euro.<ref>{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/man-e-alibec-2-ce-masina-a-putut-sa-isi-ia-la-doar-20-de-ani-pretul-e-uluitor-526563| title=Man, ca Alibec. Ce mașină a putut să își ia, la doar 20 de ani. Prețul e uluitor| newspaper=Digisport| date=25 septembrie 2018 | accessdate=26 septembrie 2018}}</ref> == Note de completare == {{listănote|group=lower-alpha}} == Note bibliografice == <references /> ==Legături externe== * {{Soccerway}} {{Fotbalistul român al anului}} {{România la Euro 2024}} {{articol bun}} {{DEFAULTSORT:Man, Dennis}} [[Categorie:Fotbaliști ai FCSB]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Nașteri în 1998]] 8ca3efb6medr60xnvhatmdgn7syo5qr 0 1953679 17023873 15592562 2025-06-10T13:52:44Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023873 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Mani_2000.png|miniatura|Harta modernă a Peninsulei Mani]] '''Peninsula Mani''' (în {{el|Μάνη}}, ''Mánē''), cunoscută o lungă perioadă prin numele său medieval '''Maina''' sau '''Maïna''' (Μαΐνη), este o regiune geografică și culturală a [[Grecia|Greciei]]. Capitala regiunii Mani este orașul [[Areopoli]]. Mani este peninsula centrală din cadrul celor trei peninsule ce formează partea de sud a [[Peloponez]]ului, în sudul Greciei. În partea de est este Golful Laconian, iar în partea de vest Golful Messinian. Peninsula conține o continuare a grupului montan Taygetos din Peloponez. Locuitorii peninsulei se numesc manioți (Mανιάτες, ''Maniátes'' în limba greacă). == Etimologie == Numele „Mani” ar putea proveni de la numele castelului franc ''le Grand Magne''.<ref>{{cite book|last=Leigh Fermor|first=Patrick|title=Mani -- Travels in the Southern Peloponnese|year=1958|publisher=John Murray|page=94}}</ref> == Geografie == [[Fișier:Peloponnese_map.png|miniatura|250x250px|Harta Greciei în care este evidențiat Peloponezul. Mani este peninsula de mijloc aflată în sudul Peloponezului.]] Terenul este muntos și inaccesibil. Până în ultimii ani în multe sate din Mani se putea ajunge doar de pe mare. Un drum îngust și șerpuit se întinde azi de-a lungul coastei de vest de la [[Kalamata]] la [[Areopoli]], apoi spre sud până la Akrotainaro (capul ascuțit care este punctul cel mai sudic al Greciei continentale) înainte de a se întoarce către nord până la [[Gytheio]]. Un alt drum, care este folosit de autobuzele publice de pe linia [[Pireu]] - Mani și există de mai multe zeci de ani, vine de la [[Tripoli, Grecia| Tripoli]] prin [[Sparta]], [[Gytheio]], [[Areopoli]] și se termină la [[Gerolimenas]], port aflat în apropiere de Capul Matapan. Peninsula Mani a fost în mod tradițional împărțită în trei regiuni: * ''Exo Mani'' (Έξω Μάνη) sau Mani Exterior în nord-vest, * ''Kato Mani'' (Κάτω Μάνη) sau Mani de Jos în est, * ''Mesa Mani'' (Μέσα Μάνη) sau Mani Interior în sud-vest. O a patra regiune numită Vardounia (Βαρδούνια) aflată la nord este inclusă uneori, dar nu a făcut parte niciodată din punct de vedere istoric din peninsula Mani. Vardounia a servit ca o zonă tampon între câmpiile Evrotas stăpânite de turcii otomani și Mani. Otomanii au relocat în regiune un contingent de coloniști albanezi musulmani. Acești coloniști au format o mare parte a populației locale până la [[Războiul de Independență al Greciei]], atunci când au fugit în cetatea turcă din [[Tripoli, Grecia|Tripoli]].<ref>{{cite web|url=http://www.zorbas.de/maniguide/togith.html |title=Mani - Kato Mani - from Kelefa to Vardounia and on to Githeon |publisher=Zorbas.de |date= |accessdate=2017-03-24}}</ref> Populația greacă din Vardounia a fost întărită după război cu coloniști din Mani de Jos și din Laconia centrală. Din punct de vedere administrativ, Mani este acum împărțită între prefecturile [[Laconia]] (Kato Mani, Mesa Mani) și [[Messinia]] (Exo Mani) de la periferia Peloponezului, dar în cele mai vechi timpuri a făcut parte în întregime în Laconia, districtul dominat de [[Sparta]]. Zona messeniană (numită, de asemenea, ''aposkiaderi'', o expresie locală cu sensul de "umbrită") primește oarecum mai multe precipitații decât zona laconiană (numită ''prosiliaki'', o expresie locală cu sensul de "însorită") și are, prin urmare, o agricultură mai productivă. Manioții din zona messeniană au nume de familie terminate în mod uniform în ''-éas'', în timp ce manioții din zona laconiană au nume care se termină in ''-ákos''. == Istoric == [[Fișier:Mani_Flag_(Greece).svg|stanga|miniatura|Steagul neoficial al Peninsulei Mani.]] [[Fișier:Vathia_Mani_Greece.jpg|dreapta|miniatura|Casele turn din Vatheia.]] [[Fișier:Gythio_Peloponnisos.jpg|miniatura|Portul orașului [[Gytheio]].]] Au fost descoperite vestigii [[Neolitic|neolitice]] în mai multe peșteri aflate de-a lungul coastelor peninsulei Mani. [[Homer]] menționează câteva orașe din regiunea Mani, iar unele artefacte din [[Civilizația miceniană|perioada miceniană]] (1900 î.Hr. - 1100 î.Hr.) au fost descoperite în zonă. Regiunea a fost ocupată de dorieni pe la aproximativ 1200 î.Hr. și a devenit dependent de Sparta. După ce puterea spartană a fost distrusă în secolul al III-lea î.Hr., Mani a rămas un teritoriu ce s-a auto-guvernat. Pe măsură ce puterea [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiului Bizantin]] s-a redus, peninsula a ieșit de sub controlul Imperiului. Cetatea Maini din partea de sud a devenit centrul regiunii. În secolele ulterioare, locuitorii peninsulei au trebuit să lupte cu bizantinii, [[Franci|francii]] și [[Sarazini|sarazinii]]. După cea [[Cruciada a patra|de-a Patra Cruciadă]] din 1204, cavalerii italieni și francezi (cunoscuți în general de greci ca franci) au ocupat Peloponezul și au înființat Principatul de [[Prefectura Ahaia|Ahaia]]. Au construit cetățile [[Mistras|Mystras]], Passavas, Gustema (Beaufort) și Marea Maina. Regiunea a căzut sub dominația [[Imperiul Roman de Răsărit|bizantină]] după 1262, făcând fac parte din Despotatul de Moreea. În 1460, după [[căderea Constantinopolului]], Despotatul a fost ocupat de [[Imperiul Otoman|otomani]]. Mani nu a fost supus și și-a păstrat auto-guvernarea internă în schimbul unui tribut anual, deși acesta a fost plătit doar o singură dată. Căpeteniile locale denumite ''bey'' conduceau regiunea Mani în numele otomanilor. Pe măsură ce puterea otomană intra în declin, munții peninsulei Mani au devenit un bastion al ''[[Kleft|clefților]]'', bandiți care luptau împotriva otomanilor. Există dovezi că un număr mare de manioți au emigrat în [[Corsica]] cândva în timpul perioadei otomane. Petros Mavromichalis, ultimul ''[[Bei|bey]]'' de Mani, s-a aflat printre conducătorii [[Războiul de Independență al Greciei|Războiului de Independență al Greciei]]. El a început revoluția la Areopoli pe 17 martie 1821. Manioții au contribuit foarte mult la confruntările armate, dar o dată ce independența a Greciei a fost obținută, au vrut să-și păstreze autonomia locală. În timpul conducerii lui [[Ioannis Kapodistrias]], ei s-a opus cu violență amestecului din afară, ajungând să-l asasineze pe Kapodistrias. În 1878 guvernul național a redus autonomia locală a regiunii Mani, iar zona a decăzut treptat; mulți locuitori au părăsit regiunea și au migrat către marile orașe grecești, precum și în Europa de vest și [[Statele Unite ale Americii]]. Abia prin anii 1970, atunci când construirea de noi drumuri a susținut dezvoltarea industriei turistice, că Mani a început să-și recapete populația și să devină prosperă. == Economia == În ciuda aridității regiunii, Mani este cunoscută pentru produsele sale culinare unice precum ''glina'' sau ''syglino'' (cârnați de porc afumați cu ierburi aromatice precum cimbrul, [[Sovârf|oregano]], [[Mentă|menta]] etc. și puse în untură, împreună cu coji de portocale). Mani este, de asemenea, cunoscută pentru unul dintre cele mai bune [[Ulei de măsline|uleiuri de măsline extra-virgine]]{{Necesită citare}}, obținut prin presarea ușoară a măslinelor parțial maturate din specia ''Koroneiki'', care sunt cultivate pe terasele montane. [[Miere]]a locală este, de asemenea, de calitate superioară.{{Necesită citare}} Astăzi satele de pe coasta peninsulei Mani sunt pline de cafenele și magazine de suveniruri. Peninsula atrage vizitatori datorită bisericilor bizantine, castelelor france, plajelor de nisip și peisajului pitoresc. Cele mai populare plaje din timpul verii sunt Kalogria și plajele din portul Stoupa, în timp ce Kardamyli și Agios Nikolaos au plaje de prundiș și de nisip. Vechile case turn din Mani (''pyrgospita'') sunt atracții turistice importante, iar unele oferă cazare pentru vizitatori. [[Stalactită|Stalactitele]] din Diros și peșterile cu [[Stalagmită|stalagmite]], aflate în apropiere de Oitylo, sunt, de asemenea, destinații turistice populare. Deoarece acestea sunt parțial sub apă, vizitatorii fac tururi prin ele cu bărci de tip ''[[gondolă]]''. [[Gytheio]], [[Areopoli]], Kardamyli și Stoupa sunt pline de turiști în lunile de vară, dar regiunea este în general liniștită în timpul iernii. Mulți locuitori lucrează pe plantații de măslini și se ocupă în lunile de iarnă cu recoltarea și procesarea măslinelor. Unele dintre satele montane sunt mai puțin orientate către turism și au de multe ori foarte puțini locuitori. == Religia == Apariția creștinismului în Mani a avut loc mai târziu: primele temple grecești au început să fie transformate în biserici creștine în secolul al XI-lea A.D. Un călugăr grec [[Imperiul Roman de Răsărit|bizantin]] pe nume Nikon "Metanoitul" (în {{Lang-el|Νίκων ὁ Μετανοείτε}}) a fost trimis de către Biserică în secolul al IX-lea să se răspândească creștinismul în zonele Mani și Tsakonia, care rămăseseră [[Păgânism|păgâne]]. (S-a spus, uneori, că el era de origine armeană sau un grec originar din [[Argos]], dar și că ar fi fost născut în Pontus.) Sf. Nikon a fost trimis la Mani în a doua jumătate a secolului al IX-lea pentru a predica creștinismul către manioți. Deși manioții au început să se convertească la creștinism în secolul al X-lea datorită predicilor lui Nikon, a fost nevoie de mai mult de 200 de ani, adică până în secolele al XII-lea și al XIII-lea, pentru a elimina cele mai multe tradiții și credințe păgâne grecești și pentru ca manioții să accepte pe deplin creștinismul. După canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Greacă, Sf. Nikon a devenit patronul spiritual al regiunii Mani, precum și al Spartei. În Londra erau prin anii 1670 aproximativ 100 de imigranți din Mani care au înființat prima comunitate ortodoxă greacă din Marea Britanie. Patrick Leigh Fermor a scris despre ei: : Izolați de influențele exterioare prin munții lor, manioții semi-troglodiți au fost ultimii greci care au fost convertiți. Ei au abandonat vechea religie grecească spre sfârșitul secolului al IX-lea. Este surprinzător să ne amintim că locuitorii acestei peninsule stâncoase, atât de aproape de inima Levantului, din care provine creștinismul, ar fi fost convertiți la creștinism la trei secole după sosirea Sfântului Augustin în atât de îndepărtatul Kent.<ref>{{cite book|last=Leigh Fermor|first=Patrick|title=Mani -- Travels in the Southern Peloponnese|year=1958|publisher=John Murray|page=46}}</ref> == Galerie == <gallery class="center"> File:Mani 1 small.jpg|Case turn File:GR-itylo-bucht.jpg|Satul Limeni File:Diros Cave.JPG|Peștera Diros File:Mani 4 small.jpg|Peisaj File:Bathia's Towers.jpg|Satul Vatheia </gallery> == Referințe == <references /> == Lectură suplimentară == * Patrick Leigh Fermor, (1958). ''Mani: Travels in the Southern Peloponnese''. London: John Murray. Reissued in paperback 2004, ISBN 0-7195-6691-6. * [http://books.google.gr/books?id=pkNv7_BNyD0C&printsec=frontcover&dq=mani&source=bl&ots=0A7HW0jBos&sig=N1cVoWYf6gGB7FHH98dav35y-xQ&hl=el&sa=X&ei=yKQaUJHfLPHY4QTYzoDwCg&ved=0CE8Q6wEwBQ#v=onepage&q=mani&f=false Mickey Demos, Life in Mani Today: The Road to Freedom. 2011] == Legături externe == * {{EB1911|wstitle=Maina and Mainotes|short=x}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Peninsule din Grecia]] amtwqvjqcgb68tx1hv2jbe4hu654ygu 0 1955757 17023957 12219146 2025-06-10T14:20:43Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:2|0|0 */ 17023957 wikitext text/x-wiki Dinastia '''Kantakouzenos''' (în {{el|Καντακουζηνός}}; pl. ''Kantakouzenoi''), denumire latinizată '''Cantacuzenus''' și [[Românizare|românizată]] '''Cantacuzin''' sau '''Cantacuzino''', a fost una dintre cele mai importante familii nobiliare din [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiul Bizantin]] în ultimele secole ale existenței sale. Familia a fost una dintre cele mai bogate din imperiu și a dat mai mulți guvernatori și generali importanți, precum și doi [[Lista împăraților bizantini|împărați bizantini]]. Membrii familiei Cantacuzino s-au căsătorit cu membrii altor familii nobiliare bizantine precum [[Dinastia Paleolog|Paleolog]], Filantropen, [[Dinastia Asăneștilor|Asan]] și Tarhaneiot. Forma feminină a numelui este '''Kantakouzene''' (în {{el|Καντακουζηνή}}), latinizată '''Cantacuzena'''. == Etimologie == Originea numelui familiei, potrivit lui [[Donald Nicol]], „se află între presupuneri romantice și supoziții filologice”.<ref>Nicol (1968), p. viii</ref> Prințul Mihail Cantacuzino, un aristocrat din secolul al XVIII-lea care a schițat originile acestei familii bizantine, oferă exemple de primul tip, lansând teoria că familia a început cu un anumit „Lucie Cusin” care s-a căsătorit cu o oarecare „Serafina Catina”, unindu-și numele de familie în cel de „Ca(n)tacuzino”. Nicol preferă o explicație de al doilea tip și repetă teoria lui Konstantinos Amantos potrivit căreia Kantakouzenos derivă din {{Lang|grc|κατὰ-κουζηνᾶν sau κατὰ-κουζηνόν}}, sau din localitatea Kouzenas, o denumire a părții de sud a Muntelui Sipylus din apropiere de [[Smyrna|Smirna]]. Nicol enumeră unele legături pe care Cantacuzinii le-au avut cu această localitate în secolele al XI-lea și al XIII-lea.<ref>Nicol (1968), pp. viiif</ref> == Istoric == Cantacuzinii apar pentru prima dată în timpul domniei lui [[Alexie I Comnenul]], atunci când un membru al familiei a făcut parte din armata care a luptat împotriva [[Cumani|cumanilor]].<ref name="ODB1103">Kazhdan (1991), p. 1103</ref> În perioada domniei Comnenilor, membrii familiei sunt atestați documentar ca militari de rang înalt: ''sebastos'' Ioan Kantakouzenos a fost ucis în Bătălia de la Miriokefalon, în timp ce nepotul său probabil, ''[[Cezar (titlu)|cezarul]]'' Ioan Kantakouzenos, s-a căsătorit cu Irene Angelina, sora lui [[Isaac al II-lea Angelos]]. În perioada celei de-[[Cruciada a patra|a Patra Cruciade]], Cantacuzinii erau printre cei mai mari proprietari de pământuri din imperiu.<ref name="ODB1103">Kazhdan (1991), p. 1103</ref> Ei au deținut poziții proeminente în perioada domniei Paleologilor. Mihail Kantakouzenos a fost numit guvernator al [[Moreea|Moreei]] în 1308, iar fiul său, [[Ioan al VI-lea Cantacuzino|Ioan al VI-lea Kantakouzenos]], a ajuns apoi ''megas domestikos'', regent și în cele din urmă împărat (1341-1354) înainte de a abdica și a se retrage la o mănăstire, după un război civil pierdut.<ref>Kazhdan (1991), pp. 1103, 1050</ref> Fiul cel mare al lui Ioan al VI-lea, [[Matei Cantacuzino|Matei]], a domnit, de asemenea, în calitate de prinț asociat la domnie și pretendent la tron (1353-1357) înainte de a fi capturat și forțat să abdice. Fiul cel mic al lui Ioan, Manuel Kantakouzenos, a rămas ''despot'' al Moreei din 1349 până în 1380. Ioan al VI-lea a avut trei fiice: Helena Kantakouzene s-a căsătorit cu rivalul lui Ioan și al lui Matei, [[Ioan al V-lea Paleologul]] (1341-1391), Maria s-a căsătorit cu Nicefor al II-lea Orsini al Epirului și Teodora s-a căsătorit cu [[Ascensiunea Imperiului Otoman|beiul otoman]] [[Orhan Gazi|Orhan I]].<ref name="ODB1103">Kazhdan (1991), p. 1103</ref> Cei doi fii ai lui Matei, Ioan și Dimitrie, au condus pentru scurte perioade [[Despotatul Moreei]].<ref name="ODB1103">Kazhdan (1991), p. 1103</ref> Se crede în general că Ioan, despre care s-au păstrat relativ puține documente, a murit fără copii și că numeroșii Cantacuzini din generația următoare, precum și istoricul Theodoros Spandounes și soția genealogistului Hugues Busac, sunt descendenții lui Matei prin Dimitrie.<ref>Nicol (1968), p. 159</ref> Urmașii posibili ai lui Dimitrie (filiația exactă este incertă) au fost Ghiorghios, numit „Sachatai”; Andronic, ultimul ''megas domestikos'' al Imperiului Bizantin; Eirene, care s-a căsătorit cu [[Gheorghe Brancovici al Serbiei|Đurađ Branković]]; Toma, care a activat la curtea lui Branković; Helena, care a devenit a doua soție a lui [[David al II-lea de Trapezunt|David de Trapezunt]]; și o fiică cu nume necunoscut, care ar fi devenit regina [[Georgia|Georgiei]].<ref name="ODB1104">Kazhdan (1991), p. 1104</ref> == Referințe == {{listănote|2}} == Bibliografie == * {{Citat enciclopedie|editor-first=Alexander|editor-last=Kazhdan|encyclopedia=[[Oxford Dictionary of Byzantium]]|publisher=Oxford University Press|year=1991|isbn=978-0-19-504652-6|ISBN=978-0-19-504652-6}} * {{Citat carte|autor=Donald MacGillivray Nicol|titlu=The Byzantine family of Kantakouzenos (Cantacuzenus) ca. 1100-1460: a genealogical and prosopographical study|url=http://books.google.com/books?id=HqdBAAAAIAAJ|editură=Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies|an=1968}} == Lectură suplimentară == * Donald M. Nicol, [http://www.jstor.org/stable/1291347 "The Byzantine Family of Kantakouzenos: Some Addenda and Corrigenda"] ''Dumbarton Oaks Papers'', 27 (1973), pp. 309-315. == Vezi și == * [[Familia Cantacuzino|Cantacuzino]], o familie de [[Boier|boieri]] [[Epoca fanariotă|fanarioți]] și [[români]] care sunt descendenți ai familiei bizantine Kantakouzenos [[Categorie:Familii regale din Europa|Cantacuzino]] 8bm5roidv5wuqopdw71sm4sb1f9op69 0 1955870 17023902 15033118 2025-06-10T14:03:03Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2011]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023902 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Copiii cerului | titlu_original = The Children of the Sky | traducător = Maria Drăguț | coperta = [[Fișier:VINGE_Vernor_-_Copiii_cerului.jpg|188px]] | image_caption = Coperta ediției românești | autor = [[Vernor Vinge]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Zonele Gânditoare]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2011 | data_apariției_în_românia = 2016 | media_type = | număr_pagini = 768 | isbn = 978-606-758-520-9 | oclc = | precedată_de = [[Foc în adânc]] | urmată_de = }} '''''Copiii cerului''''' (2011) (titlu original ''The Children of the Sky'') este un roman [[science fiction]] a scriitorului american [[Vernor Vinge]]. Este o continuare directă a volumului ''[[Foc în adânc]]'' și face parte din același [[univers]] al Zonelor Gânditoare ca și ''[[Adâncurile cerului]]''. Spre deosebire de ''[[Foc în adânc]]'', acțiunea se petrece în întregime pe planeta Stiletelor. În 2012, romanul a fost nominalizat la [[premiul Locus]] pentru cel mai bun roman<ref>{{Citation |date=2012-05-01 |author1=admin |publisher=Locus Online |language=en |title=2012 Locus Award Finalists |url=http://www.locusmag.com/News/2012/05/2012-locus-award-finalists/}}</ref> și la [[premiul Prometheus]]<ref>{{cite web|last=Libertarian Futurist Society|title=FINALIȘTII PREMIULUI PROMETHEUS AU FOST ANUNȚAȚI|url=http://lfs.org/releases/2012PrometheusFinalists.shtml|accessdate=10 iulie 2012}}</ref>. == Cadru == Acțiunea se petrece pe planeta Stiletelor, la zece ani după Bătălia de pe Dealul Navei Stelare. Stiletele sunt similare lupilor și trăiesc în haite. Un singur lup e aproape la fel de inteligent ca un câine; doi-trei pot gândi ca un copil; patru-șase este numărul standard și posedă o inteligență, conștiință de sine și personalitate egală sau superioară unui om. În mod normal, haitele formare din mai mulți indivizi decad la nivelul unei mulțimi incoerente, dar o haită de opt nu este neobișnuită, una dintre ele jucând un rol important. Sunt posibile alte configurații pentru diferite probleme, cum ar fi lungile linii de santinele sau echipele de sclavi, iar cu ajutorul unei tehnologii speciale, încorporate în mantii, membrii unei haite pot comunica la distanțe mari. După ce a reușit să salveze o sută de copii aflați în hibernoterapie pe naveta care i-a adus acolo, Ravna Bergsndot încearcă să aducă domeniul Cioplitoarei-în-lemn la un nivel tehnologic suficient de avansat încât să poată combate rămășițele Molimei, chiar dacă acestea mai au decenii, ori poate chiar secole până să ajungă acolo. == Intriga == {{sinopsis}} Ravna află că o facțiune a copiilor crede că flota Molimei reprezină o echipă trimisă să-i salveze, iar Contramăsura - care a distrus nenumărate civilizații aducându-le în Zona Lentă pentru a le feri de Molimă - adevăratul dușman. Când Ravna încearcă să-i facă să înțeleagă cât de importantă este dezvoltarea tehnologică a lumii Stiletelor, este trădată de Nevil Storherte, care-i convinge pe majoritatea copiilor că Ravna nu știe ce face și că el ar trebui să le fie conducătorul. În continuare, Nevil o forțează pe Ravna să-i predea autoritatea de sysadmin asupra navei spațiale ''Excentric II'', aflate pe orbită, oferindu-i acces la arhivele, sistemele și armele ei. Totuși, Ravna își păstrează pe ascuns privilegiile de comandant al navei, un statut superior celui de sysadmin. Deoarece descoperirile medicale promise de Nevil nu apar, sprijinul pentru conducerea lui începe să slăbească. Ravna complotează împreună cu Johanna Olsndot și haita Pelerinului să forțeze un compromis cu Nevil. Înainte ca acest lucru să se petreacă, trei copii sunt răpiți de Stilete de la Tropice, lucru care-i oferă lui Nevil oportunitatea de a obține mai multă putere. Ulterior, Johanna și Pelerinul - care călătoreau spre Tropice pentru a investiga problema - ajung în Rezervația unei haite ambițioase, Magnatul, iar Ravna însăși este răpită. Se dovedește că în spatele tuturor incidentelor se află, de fapt, Nevil, care s-a aliat cu Magnatul și o altă haită, Prodotus, cu ani în urmă, pentru a submina autoritatea Cioplitoarei-în lemn. La Tropice, Pelerinul se pierde în Cor, iar Johanna scapă cu ajutorul unui convoi comercial care pleacă spre domeniul Cioplitoarei-în-lemn. Cu ajutorul prietenilor ei Jefri Olsndot, haita Chitiratifor (haita Oțel reabilitată), Ravna evadează și se întoarce acasă pentru a pune capăt tiraniei lui Nevil. Pe drum, cei patru sunt capturați și duși la Tropice la bordul a două aerostate aparținând Magnatului. Aflat pe ''Excentric II'', Bili Yngva asistă la un fenomen de scurtă durată care scoate lumea Stiletelor din Zona Lentă și află, astfel, că flota Molimei mai are doar 20 de ani-lumină până la ei. Ajunși în Rezervația Magnatului, Ravna și însoțitorii ei află că acesta, influențat de Prodotus, e pe care să forțeze o alianță cu Cioplitoarea-în-lemn, îndepărtând pericolul pe care aceasta îl constituie pentru imperiul financiar în expansiune al Magnatului. Încercarea lui Nevil de a forța alianța dă greș, Ravna recapătă, Prodotus este ucis de echipajul aerostatului său, iar Magnatul fuge la Tropice cu Johanna (despre care crede că i-ar fi ucis haita-frate, Copistul Jacqeramaphan) drept ostatic. Nevil și acoliții lui se refugiază într-o vale îndepărtată, unde pun bazele propriei așezări. Ulterior, anunță că rămâne aliat cu Magnatul, urmând ca acesta să-i elibereze pe câțiva dintre ostatici: cei doi supraviețuitori dintre copiii răpiți anterior, precum și haitele Amdiranifani și Chitiratifor. El nu știe însă că Johanna a devenit sfetnicul de încredere al Magnatului, iar sprijinul acestuia pentru el este doar temporar, până la semnarea unui parteneriat cu Cioplitoarea-în-lemn. La final, Johanna trage concluzia că puterea industrială a Magnatului, combinată cu informațiile despre alte civilizații deținute în ''Excentric II'' vor face ca, în doar câțiva ani, Stiletele să condenseze decenii de progres tehnologic. Pe Domeniul Cioplitoarei-în-lemn, Ravna se roagă ca lumea Stiletelor să fie pregătită pentru Molimă atunci când aceasta va sosi. == Opinii critice == „Vinge a schimbat registrul într-un mod incredibil, oferindu-ne un roman post-singularitate în care singularitatea a fost distrusă și în care oamenii trebuie să se adapteze la viața într-o societate lipsită de orice tehnologie avansată... rezultatul este o carte în care tehnologia nu este atât de importantă, cât povestea minunat construită” remarcă ''Publishers Weekly''<ref>VERNOR VINGE - ''Copiii cerului'', ed. Nemira, 2016, coperta a IV-a.</ref>. The [[SF Site]] Review constată că romanul nu se ridică la nivelul celorlalte două din serie, „dar este totuși o carte bună, cu personaje credibile, o poveste care se cere spusă și promisiunea unei continuări de calitate”<ref>[https://www.sfsite.com/01b/cs360.htm Copiii cerului], recenzie de Greg L. Johnson pe SF Site Review, 2012.</ref>. La rândul său, SF Reviews.net este de părere că „abilitatea lui Vinge de a oferi o asemenea poveste și introspecție intelectuală în continuarea acestei saga monumentale este ceea ce face din el unul dintre cei mai energici romancieri SF”<ref>[http://www.sfreviews.net/vvinge_children_of_the_sky.html Copiii cerului], recenzie de Thomas M. Wagner pe SF Site Review, 2012.</ref>. == Referințe == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1285509 Copiii cerului] pe ISFDB ==Vezi și== *[[2011 în științifico-fantastic ]] {{Vernor Vinge}} [[Categorie:Cărți din 2011]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Vernor Vinge]] [[Categorie:2011 în științifico-fantastic ]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2011]] aacsdb6ebolnpgp0o1w0gwgxup0vd3l 17023978 17023902 2025-06-10T14:24:31Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Vernor Vinge]]; adăugat [[Categorie:Romane de Vernor Vinge]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023978 wikitext text/x-wiki {{Carte | titlu = Copiii cerului | titlu_original = The Children of the Sky | traducător = Maria Drăguț | coperta = [[Fișier:VINGE_Vernor_-_Copiii_cerului.jpg|188px]] | image_caption = Coperta ediției românești | autor = [[Vernor Vinge]] | autor_ilustrații = | autor_copertă = | țara_de_apariție = S.U.A. | limba = engleză | seria = [[Zonele Gânditoare]] | subiect = | gen = science fiction | editura = [[editura Nemira|Nemira]] | data_apariției = 2011 | data_apariției_în_românia = 2016 | media_type = | număr_pagini = 768 | isbn = 978-606-758-520-9 | oclc = | precedată_de = [[Foc în adânc]] | urmată_de = }} '''''Copiii cerului''''' (2011) (titlu original ''The Children of the Sky'') este un roman [[science fiction]] a scriitorului american [[Vernor Vinge]]. Este o continuare directă a volumului ''[[Foc în adânc]]'' și face parte din același [[univers]] al Zonelor Gânditoare ca și ''[[Adâncurile cerului]]''. Spre deosebire de ''[[Foc în adânc]]'', acțiunea se petrece în întregime pe planeta Stiletelor. În 2012, romanul a fost nominalizat la [[premiul Locus]] pentru cel mai bun roman<ref>{{Citation |date=2012-05-01 |author1=admin |publisher=Locus Online |language=en |title=2012 Locus Award Finalists |url=http://www.locusmag.com/News/2012/05/2012-locus-award-finalists/}}</ref> și la [[premiul Prometheus]]<ref>{{cite web|last=Libertarian Futurist Society|title=FINALIȘTII PREMIULUI PROMETHEUS AU FOST ANUNȚAȚI|url=http://lfs.org/releases/2012PrometheusFinalists.shtml|accessdate=10 iulie 2012}}</ref>. == Cadru == Acțiunea se petrece pe planeta Stiletelor, la zece ani după Bătălia de pe Dealul Navei Stelare. Stiletele sunt similare lupilor și trăiesc în haite. Un singur lup e aproape la fel de inteligent ca un câine; doi-trei pot gândi ca un copil; patru-șase este numărul standard și posedă o inteligență, conștiință de sine și personalitate egală sau superioară unui om. În mod normal, haitele formare din mai mulți indivizi decad la nivelul unei mulțimi incoerente, dar o haită de opt nu este neobișnuită, una dintre ele jucând un rol important. Sunt posibile alte configurații pentru diferite probleme, cum ar fi lungile linii de santinele sau echipele de sclavi, iar cu ajutorul unei tehnologii speciale, încorporate în mantii, membrii unei haite pot comunica la distanțe mari. După ce a reușit să salveze o sută de copii aflați în hibernoterapie pe naveta care i-a adus acolo, Ravna Bergsndot încearcă să aducă domeniul Cioplitoarei-în-lemn la un nivel tehnologic suficient de avansat încât să poată combate rămășițele Molimei, chiar dacă acestea mai au decenii, ori poate chiar secole până să ajungă acolo. == Intriga == {{sinopsis}} Ravna află că o facțiune a copiilor crede că flota Molimei reprezină o echipă trimisă să-i salveze, iar Contramăsura - care a distrus nenumărate civilizații aducându-le în Zona Lentă pentru a le feri de Molimă - adevăratul dușman. Când Ravna încearcă să-i facă să înțeleagă cât de importantă este dezvoltarea tehnologică a lumii Stiletelor, este trădată de Nevil Storherte, care-i convinge pe majoritatea copiilor că Ravna nu știe ce face și că el ar trebui să le fie conducătorul. În continuare, Nevil o forțează pe Ravna să-i predea autoritatea de sysadmin asupra navei spațiale ''Excentric II'', aflate pe orbită, oferindu-i acces la arhivele, sistemele și armele ei. Totuși, Ravna își păstrează pe ascuns privilegiile de comandant al navei, un statut superior celui de sysadmin. Deoarece descoperirile medicale promise de Nevil nu apar, sprijinul pentru conducerea lui începe să slăbească. Ravna complotează împreună cu Johanna Olsndot și haita Pelerinului să forțeze un compromis cu Nevil. Înainte ca acest lucru să se petreacă, trei copii sunt răpiți de Stilete de la Tropice, lucru care-i oferă lui Nevil oportunitatea de a obține mai multă putere. Ulterior, Johanna și Pelerinul - care călătoreau spre Tropice pentru a investiga problema - ajung în Rezervația unei haite ambițioase, Magnatul, iar Ravna însăși este răpită. Se dovedește că în spatele tuturor incidentelor se află, de fapt, Nevil, care s-a aliat cu Magnatul și o altă haită, Prodotus, cu ani în urmă, pentru a submina autoritatea Cioplitoarei-în lemn. La Tropice, Pelerinul se pierde în Cor, iar Johanna scapă cu ajutorul unui convoi comercial care pleacă spre domeniul Cioplitoarei-în-lemn. Cu ajutorul prietenilor ei Jefri Olsndot, haita Chitiratifor (haita Oțel reabilitată), Ravna evadează și se întoarce acasă pentru a pune capăt tiraniei lui Nevil. Pe drum, cei patru sunt capturați și duși la Tropice la bordul a două aerostate aparținând Magnatului. Aflat pe ''Excentric II'', Bili Yngva asistă la un fenomen de scurtă durată care scoate lumea Stiletelor din Zona Lentă și află, astfel, că flota Molimei mai are doar 20 de ani-lumină până la ei. Ajunși în Rezervația Magnatului, Ravna și însoțitorii ei află că acesta, influențat de Prodotus, e pe care să forțeze o alianță cu Cioplitoarea-în-lemn, îndepărtând pericolul pe care aceasta îl constituie pentru imperiul financiar în expansiune al Magnatului. Încercarea lui Nevil de a forța alianța dă greș, Ravna recapătă, Prodotus este ucis de echipajul aerostatului său, iar Magnatul fuge la Tropice cu Johanna (despre care crede că i-ar fi ucis haita-frate, Copistul Jacqeramaphan) drept ostatic. Nevil și acoliții lui se refugiază într-o vale îndepărtată, unde pun bazele propriei așezări. Ulterior, anunță că rămâne aliat cu Magnatul, urmând ca acesta să-i elibereze pe câțiva dintre ostatici: cei doi supraviețuitori dintre copiii răpiți anterior, precum și haitele Amdiranifani și Chitiratifor. El nu știe însă că Johanna a devenit sfetnicul de încredere al Magnatului, iar sprijinul acestuia pentru el este doar temporar, până la semnarea unui parteneriat cu Cioplitoarea-în-lemn. La final, Johanna trage concluzia că puterea industrială a Magnatului, combinată cu informațiile despre alte civilizații deținute în ''Excentric II'' vor face ca, în doar câțiva ani, Stiletele să condenseze decenii de progres tehnologic. Pe Domeniul Cioplitoarei-în-lemn, Ravna se roagă ca lumea Stiletelor să fie pregătită pentru Molimă atunci când aceasta va sosi. == Opinii critice == „Vinge a schimbat registrul într-un mod incredibil, oferindu-ne un roman post-singularitate în care singularitatea a fost distrusă și în care oamenii trebuie să se adapteze la viața într-o societate lipsită de orice tehnologie avansată... rezultatul este o carte în care tehnologia nu este atât de importantă, cât povestea minunat construită” remarcă ''Publishers Weekly''<ref>VERNOR VINGE - ''Copiii cerului'', ed. Nemira, 2016, coperta a IV-a.</ref>. The [[SF Site]] Review constată că romanul nu se ridică la nivelul celorlalte două din serie, „dar este totuși o carte bună, cu personaje credibile, o poveste care se cere spusă și promisiunea unei continuări de calitate”<ref>[https://www.sfsite.com/01b/cs360.htm Copiii cerului], recenzie de Greg L. Johnson pe SF Site Review, 2012.</ref>. La rândul său, SF Reviews.net este de părere că „abilitatea lui Vinge de a oferi o asemenea poveste și introspecție intelectuală în continuarea acestei saga monumentale este ceea ce face din el unul dintre cei mai energici romancieri SF”<ref>[http://www.sfreviews.net/vvinge_children_of_the_sky.html Copiii cerului], recenzie de Thomas M. Wagner pe SF Site Review, 2012.</ref>. == Referințe == <references /> == Legături externe == * Istoria publicării romanului [http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1285509 Copiii cerului] pe ISFDB ==Vezi și== *[[2011 în științifico-fantastic ]] {{Vernor Vinge}} [[Categorie:Cărți din 2011]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Vernor Vinge]] [[Categorie:2011 în științifico-fantastic ]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2011]] 8a48cp1w3wh9jmybu31mdook2lwwr1c 0 1957642 17024046 17022566 2025-06-10T14:55:20Z ~2025-66167 703630 Am adăugat Informații 17024046 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Răzvan Gabriel Marin''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} Pe dansu il mai cheam si florinel comand doar ca se mascheaza si face squirt uri la femei ==Cariera de club== ===Începutul carierei / Viitorul Constanța=== Născut la [[București]], Marin a început să joace fotbal la vârsta de șase ani cu echipa locală Pro Luceafărul, iar șapte ani mai târziu s-a alăturat [[Academia de Fotbal Gheorghe Hagi|academiei]] de la [[FC Viitorul Constanța|Viitorul Constanța]].<ref>{{cite web|url=http://www.libertatea.ro/section/3/povestea-lui-razvan-marin-noul-pusti-minune-al-nationalei-romaniei-antrenorul-care-l-a-descoperit-la-10-ani-avea-calitati-de-lider-1621943|title=Povestea lui Răzvan Marin, noul puști-minune al naționalei României. Antrenorul care l-a descoperit: "La 10 ani avea calități de lider"|newspaper=[[Libertatea]]|date=9 octombrie 2016|access-date=21 ianuarie 2017}}</ref>. Și-a făcut debutul profesionist pe 18 octombrie 2013, într-o înfrângere cu 0–4 suferită de Viitorul în [[Liga I]] în deplasare cu [[FCSB|Steaua București]].<ref>{{cite web|url=http://stiri.tvr.ro/article.php?article_id=36146|title=Steaua – Viitorul Constanța: 4–0 / A opta victorie din nouă meciuri pentru campioană|publisher=Știrile TVR|date=18 octombrie 2013|access-date=22 ianuarie 2017|archive-date=2018-08-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20180808172915/http://stiri.tvr.ro/article.php?article_id=36146|dead-url=yes}}</ref> Marin a marcat primul său gol în campionat într-o victorie cu 2–1 în deplasare împotriva [[CFR Cluj]], pe 15 martie 2015.<ref>{{cite web|url=https://www.telekomsport.ro/video-cfr-cluj-fc-viitorul-1-2-razvan-marin-fiul-lui-petre-marin-a-reusit-primul-gol-17733751|title=CFR Cluj - FC Viitorul 1-2. Răzvan Marin, fiul lui Petre Marin, a reușit primul gol!|publisher=[[Telekom Sport]]|date=15 martie 2015|access-date=4 martie 2018}}</ref> În decembrie 2016, la vârsta de doar 20 de ani, cotidianul [[Gazeta Sporturilor]] a anunțat că Marin s-a clasat pe locul al treilea pentru premiul [[Fotbalistul român al anului]] din 2016.<ref name="GSP_RFY_2016">{{cite news|url=http://premium.gsp.ro/premium/interviu/superlativele-gsp-2016-denis-alibec-a-fost-ales-fotbalistul-anului-ce-a-castigat-stanciu-cu-steaua-ca-sa-ma-depaseasca-497454.html|title=SUPERLATIVELE GSP 2016 Denis Alibec a fost ales fotbalistul anului: "Ce a câștigat Stanciu cu Steaua ca să mă depășească?"|newspaper=Gazeta Sporturilor|date=22 decembrie 2016|access-date=21 ianuarie 2017}}</ref> În perioada sa la [[Constanța]], Marin a adunat 85 de meciuri și zece goluri în meciuri oficiale. ===Standard Liège=== Pe 20 ianuarie 2017, Marin a semnat un contract de patru ani și jumătate cu echipa belgiană [[Standard Liège]].<ref>{{cite web|url=http://www.standard.be/nouvelles-2/lire/~razvan-marin-joins-the-aurouches-ay.htm?lng=en#.WIILqcuxXqB|title=Razvan MARIN joins the "Rouches"|publisher=Standard Liège|date=20 January 2017|access-date=20 January 2017|archive-date=2017-02-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20170201233812/http://www.standard.be/nouvelles-2/lire/~razvan-marin-joins-the-aurouches-ay.htm?lng=en#.WIILqcuxXqB|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Belgia/Razvan+Marin+prezentat+oficial+la+Standard+Liege|title=Răzvan Marin, prezentat oficial la Standard Liege!|publisher=[[Digi Sport]]|date=20 ianuarie 2017|access-date=20 ianuarie 2017}}</ref> Presa românească raportase inițial valoarea transferului la 2,4 milioane de euro,<ref>{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/exclusiv-au-batut-palma-razvan-marin-s-a-inteles-cu-o-noua-echipa-si-astazi-semneaza-contractul-suma-uriasa-primita-de-hagi-prima-reactie-499516.html|title=Au bătut palma! Răzvan Marin s-a înțeles cu o nouă echipă și astăzi semnează contractul » Suma uriașă primită de Hagi + prima reacție|newspaper=Gazeta Sporturilor|date=18 ianuarie 2017|access-date=20 ianuarie 2017}}</ref> Viitorul având și bonusuri în cazul unui potențial transfer viitor.<ref>{{cite web|url=http://www.sport.ro/stranieri/razvan-marin-a-costat-sub-doua-milioane-de-euro-anuntul-facut-de-viitorul.html|title=Răzvan Marin a costat SUB două milioane de euro! Anunțul făcut de Viitorul|publisher=[[Sport.ro]]|date=31 ianuarie 2017|access-date=3 martie 2017}}</ref> Prima sa prezență în [[Prima Ligă Belgiană]] a avut loc două zile mai târziu, când a intrat în minutul 80 într-o înfrângere cu 0-3 în fața echipei [[Club Brugge KV|Club Brugge]] pe Stadionul Maurice Dufrasne.<ref>{{cite web|url=https://www.voetbalkrant.com/nl/wedstrijden/2017-01-22/standard/club-brugge/verslag|title=Sterk Club Brugge wint ruim in Luik en duwt Standard met de neus op de feiten|newspaper=Voetbalkrant|language=Dutch|date=22 Ianuarie 2017|access-date=23 Ianuarie 2017}}</ref> Pe 8 aprilie 2017, Marin a marcat primul său gol pentru ''Les Rouches'' într-o remiză 2–2 cu [[Sint-Truidense V.V.|Sint-Truiden]].<ref>{{cite web|url=http://www.mediafax.ro/sport/razvan-marin-a-marcat-un-gol-pentru-standard-liege-in-egalul-2-2-cu-st-truiden-16226847|title=Răzvan Marin a marcat un gol pentru Standard Liege în egalul, 2-2, cu St. Truiden|publisher=[[Mediafax]]|date=8 aprilie 2017|access-date=9 aprilie 2017}}</ref> A înregistrat prima sa apariție europeană pentru Standard în al treilea tur de calificare al [[UEFA Champions League]], sezonul 2018-19, o remiză 2–2 acasă cu echipa olandeză [[AFC Ajax|Ajax]], pe 7 august.<ref>{{cite news|url=https://www.uefa.com/uefachampionsleague/season=2019/matches/round=2000978/match=2025313/index.html|title=Standard Liège 2–2 Ajax|publisher=UEFA.com|date=7 august 2018|access-date=8 august 2018}}</ref> Marin a jucat apoi toate cele șase meciuri din faza grupelor din [[UEFA Europa League]], echipa sa terminând pe locul trei în spatele [[FC Sevilla]] și [[FC Krasnodar]]. Prestațiile bune ale lui Marin pe tot parcursul anului i-au adus premiul Fotbalistul Român al Anului la Gala Fotbalului Românesc 2018, pe 3 decembrie.<ref name="GFR_RFY_2018">{{cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/razvan-marin-a-fost-ales-jucatorul-anului-la-gala-fotbalului-romanesc-lista-castigatorilor-569344|title=Răzvan Marin a fost ales jucătorul anului la Gala Fotbalului Românesc. Dan Ștefănescu, cel mai bun comentator|publisher=Digi Sport|date=3 decembrie 2018|access-date=3 decembrie 2018}}</ref> Pe 21 decembrie, a terminat pe locul doi pentru același trofeu acordat de ziarul ''Gazeta Sporturilor''.<ref name="GSP_RFY_2018">{{cite web|url=http://rsssf.com/miscellaneous/roempoy.html|title=Romania - Player of the Year Awards|publisher=[[Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation]]|access-date=3 ianuarie 2019}}</ref> ===Ajax=== Pe 4 aprilie 2019, Marin a semnat un contract pentru cinci sezoane cu [[AFC Ajax|Ajax]], suma de transfer fiind de 12,5 milioane de euro, iar jucătorul urmând să se alăture noii sale echipe în vară.<ref>{{Cite web|url=https://www.independent.co.uk/sport/football/transfers/ajax-razvan-marin-transfers-barcelona-frenkie-de-jong-news-a8855491.html|title=Ajax sign highly-rated starlet Razvan Marin to replace Barcelona-bound Frenkie De Jong|newspaper=[[The Independent]]|date=4 aprilie 2019|access-date=5 aprilie 2019}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.ajax.nl/streams/actueel/ajax-contracteert-razvan-marin.htm|title=Ajax contracteert Razvan Marin|language=Dutch|date=4 aprilie 2019|access-date=5 aprilie 2019}}</ref> La acea vreme, suma era a treia cea mai mare plătită vreodată de clubul olandez.<ref>{{cite web|url=https://www.ad.nl/nederlands-voetbal/ajax-bevestigt-komst-roemeense-aanwinst-marin~a5c0eeb9/|title=Ajax bevestigt komst Roemeense aanwinst Marin|newspaper=[[Algemeen Dagblad]]|language=Dutch|date=4 aprilie 2019|access-date=5 aprilie 2019|quote=''Marin is de op twee na duurste aankoop uit de geschiedenis van Ajax, na Miralem Sulejmani en Daley Blind.''}}</ref> ===Cagliari=== La 31 august 2020, Marin s-a alăturat clubului italian din [[Serie A]] [[Cagliari Calcio|Cagliari]], sub formă de împrumut, cu obligația de a fi cumpărat.<ref>{{cite web|url=https://m.tuttomercatoweb.com/serie-a/ufficiale-cagliari-preso-marin-il-rumeno-arriva-in-prestito-con-obbligo-di-riscatto-1426976|access-date=31 august 2020|title=UFFICIALE: Cagliari, preso Marin. Il rumeno arriva in prestito con obbligo di riscatto}}</ref> La 1 iulie 2021, afacerea a fost definitivă, iar Marin a semnat un contract care îl va menține la echipă până în 2024. Clubul a plătit 10 milioane de euro pentru transferul integral.<ref>{{cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/serie-a/razvan-marin-ramane-inca-trei-ani-in-serie-a-cat-va-plati-cagliari-pentru-transferul-definitiv-al-romanului-1115015|access-date=23 august 2021|title=Răzvan Marin rămâne încă trei ani în Serie A! Cât va plăti Cagliari pentru transferul definitiv al românului}}</ref> În primul meci al sezonului 2021–22, a deschis scorul în meciul din [[Coppa Italia]] cu [[A.C. Pisa 1909|Pisa]], câștigat în cele din urmă de Cagliari cu 3-1.<ref>{{cite web|url=https://www.espn.in/football/match/_/gameId/618086|access-date=23 August 2021|title=Cagliari vs. Pisa - Football Match Summary - August 15, 2021 }}</ref> ===Empoli=== După două sezoane la Cagliari, Răzvan Marin a schimbat din nou echipa, dar a rămas în Italia. În iulie 2022, după ce Cagliari a retrogradat în [[Serie B]], Marin a ajuns la [[Empoli FC|Empoli]], sub formă de împrumut, cu opțiune de cumpărare la finalul sezonului, în schimbul sumei de 7 milioane de euro.<ref>{{cite web|url=https://www.gsp.ro/international/campionate/empoli-razvan-marin-seriea-cagliari-668316.html|title=Răzvan Marin a fost prezentat de noua echipă din Serie A|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|date=6 iulie 2022|author=Daniel Scorpie }}</ref> == Carieră internațională == Marin a fost chemat la selecționata de seniori a [[Echipa națională de fotbal a României|României]] la meciul împotriva [[Echipa națională de fotbal a Muntenegrului|Muntenegrului]] în august 2016.<ref>{{en_icon}}{{Citat știre|title=Daum names first squad as Romania coach|url=http://uk.reuters.com/article/uk-soccer-romania-squad-idUKKCN10O0TQ|accessdate=29 august 2016|publisher=uk.reuters.com|data=13 august 2016|archive-date=2017-08-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20170820034348/https://uk.reuters.com/article/uk-soccer-romania-squad-idUKKCN10O0TQ|dead-url=yes}}</ref> A debutat în echipa națională în meciul din deplasare din 8 octombrie 2016 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Armeniei|Armeniei]], câștigat cu 5-0, fiind titular și marcând un gol în minutul 12.<ref>{{cite web|title=Debut de vis la națională pentru puștiul-minune al Viitorului! Răzvan Marin a marcat un gol de toată frumusețea|trans-title=National team debut of the dreams of the child prodigy from Viitorul! Răzvan Marin scored the amazing goal|url=http://www.gsp.ro/fotbal/nationala/debut-de-vis-la-nationala-pentru-pustiul-minune-al-viitorului-razvan-marin-a-marcat-un-gol-de-toata-frumusetea-490789.html|website=gsp.ro|publisher=Gazeta Sporturilor|accessdate=8 October 2016|language=ro|date=8 October 2016}}</ref> ===Goluri internaționale=== {| class="wikitable sortable" style="font-size:100%" |- ! # !! Dată !! Loc !! Adversar !! Scor !! Rezultat !! Competiție |- | 1 || {{Dată|2016|10|8}} || [[Vazgen Sargsyan Republican Stadium]], [[Erevan]], [[Armenia]] || {{fb|Armenia}} || 0–'''3''' || 0–5 || [[Calificările pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2018 (UEFA) – Grupa E|Calificările pentru Campionatul Mondial 2018]] |- | 2 || {{Dată|2020|11|11}} || [[Stadionul Ilie Oană]], [[Ploiești]], [[România]] || {{fb|Belarus}} || '''2'''&ndash;0 || 5&ndash;3 || Amical |} ==Statistică== ===Club=== {{updated|2 octombrie 2016}} {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Club''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Sezon''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Liga I''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupa ligii''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|[[UEFA#Club|Europa]] !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Altele''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="3"|'''Total''' |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri |- |rowspan="4"|[[FC Viitorul Constanța|Viitorul Constanța]] |[[Liga I 2013-2014|2013–14]] |10||0||0||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||10||0 |- |[[Liga I 2014–15|2014–15]] |17||1||2||1||2||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||21||2 |- |[[Liga I 2015-2016|2015–16]] |28||3||3||1||1||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||32||4 |- |[[Liga I 2016-2017|2016–17]] |10||1||0||0||0||0||2||0||rowspan=1 colspan="2"|-||12||1 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|65 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|5 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|5 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|75 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|7 |- !style="background: #b0c4de; text-align: center" colspan="2"|'''Total carieră''' ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|65 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|5 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|5 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|2 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|3 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|0 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|2 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|0 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|- ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|- ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|75 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|7 |} == Viață personală == Răzvan Marin este fiul fostului internațional român [[Petre Marin]].<ref>{{Citat web|titlu=Fiul lui Petre Marin, Răzvan, e lider la juniorii Academiei Hagi|url=http://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/fiul-lui-petre-marin-razvan-e-lider-la-juniorii-academiei-hagi-capitan-la-15-ani-260788.html|publisher=gsp.ro|accessdate=27 July 2015}}</ref> == Referințe == <references /> ==Legături externe== *[http://www.romaniansoccer.ro/players/2598/razvan-marin.htm Profil RomanianSoccer] *{{UEFA player|250055294}} *[http://int.soccerway.com/players/rzvan-marin/270586/ Profil Soccerway] {{România la Euro 2024}} {{DEFAULTSORT:Marin, Răzvan}} [[Categorie:Nașteri în 1996]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Viitorul‎]] [[Categorie:Fotbaliști ai Standard Liege]] [[Categorie:Fotbaliști ai lui Ajax Amsterdam‎]] p9h17veqzibzin0s72x4lyp84i7my2e 17024047 17024046 2025-06-10T14:55:54Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9818421671692105). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 16867321 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Răzvan Gabriel Marin''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} ==Cariera de club== ===Începutul carierei / Viitorul Constanța=== Născut la [[București]], Marin a început să joace fotbal la vârsta de șase ani cu echipa locală Pro Luceafărul, iar șapte ani mai târziu s-a alăturat [[Academia de Fotbal Gheorghe Hagi|academiei]] de la [[FC Viitorul Constanța|Viitorul Constanța]].<ref>{{cite web|url=http://www.libertatea.ro/section/3/povestea-lui-razvan-marin-noul-pusti-minune-al-nationalei-romaniei-antrenorul-care-l-a-descoperit-la-10-ani-avea-calitati-de-lider-1621943|title=Povestea lui Răzvan Marin, noul puști-minune al naționalei României. Antrenorul care l-a descoperit: "La 10 ani avea calități de lider"|newspaper=[[Libertatea]]|date=9 octombrie 2016|access-date=21 ianuarie 2017}}</ref>. Și-a făcut debutul profesionist pe 18 octombrie 2013, într-o înfrângere cu 0–4 suferită de Viitorul în [[Liga I]] în deplasare cu [[FCSB|Steaua București]].<ref>{{cite web|url=http://stiri.tvr.ro/article.php?article_id=36146|title=Steaua – Viitorul Constanța: 4–0 / A opta victorie din nouă meciuri pentru campioană|publisher=Știrile TVR|date=18 octombrie 2013|access-date=22 ianuarie 2017|archive-date=2018-08-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20180808172915/http://stiri.tvr.ro/article.php?article_id=36146|dead-url=yes}}</ref> Marin a marcat primul său gol în campionat într-o victorie cu 2–1 în deplasare împotriva [[CFR Cluj]], pe 15 martie 2015.<ref>{{cite web|url=https://www.telekomsport.ro/video-cfr-cluj-fc-viitorul-1-2-razvan-marin-fiul-lui-petre-marin-a-reusit-primul-gol-17733751|title=CFR Cluj - FC Viitorul 1-2. Răzvan Marin, fiul lui Petre Marin, a reușit primul gol!|publisher=[[Telekom Sport]]|date=15 martie 2015|access-date=4 martie 2018}}</ref> În decembrie 2016, la vârsta de doar 20 de ani, cotidianul [[Gazeta Sporturilor]] a anunțat că Marin s-a clasat pe locul al treilea pentru premiul [[Fotbalistul român al anului]] din 2016.<ref name="GSP_RFY_2016">{{cite news|url=http://premium.gsp.ro/premium/interviu/superlativele-gsp-2016-denis-alibec-a-fost-ales-fotbalistul-anului-ce-a-castigat-stanciu-cu-steaua-ca-sa-ma-depaseasca-497454.html|title=SUPERLATIVELE GSP 2016 Denis Alibec a fost ales fotbalistul anului: "Ce a câștigat Stanciu cu Steaua ca să mă depășească?"|newspaper=Gazeta Sporturilor|date=22 decembrie 2016|access-date=21 ianuarie 2017}}</ref> În perioada sa la [[Constanța]], Marin a adunat 85 de meciuri și zece goluri în meciuri oficiale. ===Standard Liège=== Pe 20 ianuarie 2017, Marin a semnat un contract de patru ani și jumătate cu echipa belgiană [[Standard Liège]].<ref>{{cite web|url=http://www.standard.be/nouvelles-2/lire/~razvan-marin-joins-the-aurouches-ay.htm?lng=en#.WIILqcuxXqB|title=Razvan MARIN joins the "Rouches"|publisher=Standard Liège|date=20 January 2017|access-date=20 January 2017|archive-date=2017-02-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20170201233812/http://www.standard.be/nouvelles-2/lire/~razvan-marin-joins-the-aurouches-ay.htm?lng=en#.WIILqcuxXqB|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.digisport.ro/Sport/FOTBAL/Competitii/Belgia/Razvan+Marin+prezentat+oficial+la+Standard+Liege|title=Răzvan Marin, prezentat oficial la Standard Liege!|publisher=[[Digi Sport]]|date=20 ianuarie 2017|access-date=20 ianuarie 2017}}</ref> Presa românească raportase inițial valoarea transferului la 2,4 milioane de euro,<ref>{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/exclusiv-au-batut-palma-razvan-marin-s-a-inteles-cu-o-noua-echipa-si-astazi-semneaza-contractul-suma-uriasa-primita-de-hagi-prima-reactie-499516.html|title=Au bătut palma! Răzvan Marin s-a înțeles cu o nouă echipă și astăzi semnează contractul » Suma uriașă primită de Hagi + prima reacție|newspaper=Gazeta Sporturilor|date=18 ianuarie 2017|access-date=20 ianuarie 2017}}</ref> Viitorul având și bonusuri în cazul unui potențial transfer viitor.<ref>{{cite web|url=http://www.sport.ro/stranieri/razvan-marin-a-costat-sub-doua-milioane-de-euro-anuntul-facut-de-viitorul.html|title=Răzvan Marin a costat SUB două milioane de euro! Anunțul făcut de Viitorul|publisher=[[Sport.ro]]|date=31 ianuarie 2017|access-date=3 martie 2017}}</ref> Prima sa prezență în [[Prima Ligă Belgiană]] a avut loc două zile mai târziu, când a intrat în minutul 80 într-o înfrângere cu 0-3 în fața echipei [[Club Brugge KV|Club Brugge]] pe Stadionul Maurice Dufrasne.<ref>{{cite web|url=https://www.voetbalkrant.com/nl/wedstrijden/2017-01-22/standard/club-brugge/verslag|title=Sterk Club Brugge wint ruim in Luik en duwt Standard met de neus op de feiten|newspaper=Voetbalkrant|language=Dutch|date=22 Ianuarie 2017|access-date=23 Ianuarie 2017}}</ref> Pe 8 aprilie 2017, Marin a marcat primul său gol pentru ''Les Rouches'' într-o remiză 2–2 cu [[Sint-Truidense V.V.|Sint-Truiden]].<ref>{{cite web|url=http://www.mediafax.ro/sport/razvan-marin-a-marcat-un-gol-pentru-standard-liege-in-egalul-2-2-cu-st-truiden-16226847|title=Răzvan Marin a marcat un gol pentru Standard Liege în egalul, 2-2, cu St. Truiden|publisher=[[Mediafax]]|date=8 aprilie 2017|access-date=9 aprilie 2017}}</ref> A înregistrat prima sa apariție europeană pentru Standard în al treilea tur de calificare al [[UEFA Champions League]], sezonul 2018-19, o remiză 2–2 acasă cu echipa olandeză [[AFC Ajax|Ajax]], pe 7 august.<ref>{{cite news|url=https://www.uefa.com/uefachampionsleague/season=2019/matches/round=2000978/match=2025313/index.html|title=Standard Liège 2–2 Ajax|publisher=UEFA.com|date=7 august 2018|access-date=8 august 2018}}</ref> Marin a jucat apoi toate cele șase meciuri din faza grupelor din [[UEFA Europa League]], echipa sa terminând pe locul trei în spatele [[FC Sevilla]] și [[FC Krasnodar]]. Prestațiile bune ale lui Marin pe tot parcursul anului i-au adus premiul Fotbalistul Român al Anului la Gala Fotbalului Românesc 2018, pe 3 decembrie.<ref name="GFR_RFY_2018">{{cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/razvan-marin-a-fost-ales-jucatorul-anului-la-gala-fotbalului-romanesc-lista-castigatorilor-569344|title=Răzvan Marin a fost ales jucătorul anului la Gala Fotbalului Românesc. Dan Ștefănescu, cel mai bun comentator|publisher=Digi Sport|date=3 decembrie 2018|access-date=3 decembrie 2018}}</ref> Pe 21 decembrie, a terminat pe locul doi pentru același trofeu acordat de ziarul ''Gazeta Sporturilor''.<ref name="GSP_RFY_2018">{{cite web|url=http://rsssf.com/miscellaneous/roempoy.html|title=Romania - Player of the Year Awards|publisher=[[Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation]]|access-date=3 ianuarie 2019}}</ref> ===Ajax=== Pe 4 aprilie 2019, Marin a semnat un contract pentru cinci sezoane cu [[AFC Ajax|Ajax]], suma de transfer fiind de 12,5 milioane de euro, iar jucătorul urmând să se alăture noii sale echipe în vară.<ref>{{Cite web|url=https://www.independent.co.uk/sport/football/transfers/ajax-razvan-marin-transfers-barcelona-frenkie-de-jong-news-a8855491.html|title=Ajax sign highly-rated starlet Razvan Marin to replace Barcelona-bound Frenkie De Jong|newspaper=[[The Independent]]|date=4 aprilie 2019|access-date=5 aprilie 2019}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.ajax.nl/streams/actueel/ajax-contracteert-razvan-marin.htm|title=Ajax contracteert Razvan Marin|language=Dutch|date=4 aprilie 2019|access-date=5 aprilie 2019}}</ref> La acea vreme, suma era a treia cea mai mare plătită vreodată de clubul olandez.<ref>{{cite web|url=https://www.ad.nl/nederlands-voetbal/ajax-bevestigt-komst-roemeense-aanwinst-marin~a5c0eeb9/|title=Ajax bevestigt komst Roemeense aanwinst Marin|newspaper=[[Algemeen Dagblad]]|language=Dutch|date=4 aprilie 2019|access-date=5 aprilie 2019|quote=''Marin is de op twee na duurste aankoop uit de geschiedenis van Ajax, na Miralem Sulejmani en Daley Blind.''}}</ref> ===Cagliari=== La 31 august 2020, Marin s-a alăturat clubului italian din [[Serie A]] [[Cagliari Calcio|Cagliari]], sub formă de împrumut, cu obligația de a fi cumpărat.<ref>{{cite web|url=https://m.tuttomercatoweb.com/serie-a/ufficiale-cagliari-preso-marin-il-rumeno-arriva-in-prestito-con-obbligo-di-riscatto-1426976|access-date=31 august 2020|title=UFFICIALE: Cagliari, preso Marin. Il rumeno arriva in prestito con obbligo di riscatto}}</ref> La 1 iulie 2021, afacerea a fost definitivă, iar Marin a semnat un contract care îl va menține la echipă până în 2024. Clubul a plătit 10 milioane de euro pentru transferul integral.<ref>{{cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/serie-a/razvan-marin-ramane-inca-trei-ani-in-serie-a-cat-va-plati-cagliari-pentru-transferul-definitiv-al-romanului-1115015|access-date=23 august 2021|title=Răzvan Marin rămâne încă trei ani în Serie A! Cât va plăti Cagliari pentru transferul definitiv al românului}}</ref> În primul meci al sezonului 2021–22, a deschis scorul în meciul din [[Coppa Italia]] cu [[A.C. Pisa 1909|Pisa]], câștigat în cele din urmă de Cagliari cu 3-1.<ref>{{cite web|url=https://www.espn.in/football/match/_/gameId/618086|access-date=23 August 2021|title=Cagliari vs. Pisa - Football Match Summary - August 15, 2021 }}</ref> ===Empoli=== După două sezoane la Cagliari, Răzvan Marin a schimbat din nou echipa, dar a rămas în Italia. În iulie 2022, după ce Cagliari a retrogradat în [[Serie B]], Marin a ajuns la [[Empoli FC|Empoli]], sub formă de împrumut, cu opțiune de cumpărare la finalul sezonului, în schimbul sumei de 7 milioane de euro.<ref>{{cite web|url=https://www.gsp.ro/international/campionate/empoli-razvan-marin-seriea-cagliari-668316.html|title=Răzvan Marin a fost prezentat de noua echipă din Serie A|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|date=6 iulie 2022|author=Daniel Scorpie }}</ref> == Carieră internațională == Marin a fost chemat la selecționata de seniori a [[Echipa națională de fotbal a României|României]] la meciul împotriva [[Echipa națională de fotbal a Muntenegrului|Muntenegrului]] în august 2016.<ref>{{en_icon}}{{Citat știre|title=Daum names first squad as Romania coach|url=http://uk.reuters.com/article/uk-soccer-romania-squad-idUKKCN10O0TQ|accessdate=29 august 2016|publisher=uk.reuters.com|data=13 august 2016|archive-date=2017-08-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20170820034348/https://uk.reuters.com/article/uk-soccer-romania-squad-idUKKCN10O0TQ|dead-url=yes}}</ref> A debutat în echipa națională în meciul din deplasare din 8 octombrie 2016 împotriva [[Echipa națională de fotbal a Armeniei|Armeniei]], câștigat cu 5-0, fiind titular și marcând un gol în minutul 12.<ref>{{cite web|title=Debut de vis la națională pentru puștiul-minune al Viitorului! Răzvan Marin a marcat un gol de toată frumusețea|trans-title=National team debut of the dreams of the child prodigy from Viitorul! Răzvan Marin scored the amazing goal|url=http://www.gsp.ro/fotbal/nationala/debut-de-vis-la-nationala-pentru-pustiul-minune-al-viitorului-razvan-marin-a-marcat-un-gol-de-toata-frumusetea-490789.html|website=gsp.ro|publisher=Gazeta Sporturilor|accessdate=8 October 2016|language=ro|date=8 October 2016}}</ref> ===Goluri internaționale=== {| class="wikitable sortable" style="font-size:100%" |- ! # !! Dată !! Loc !! Adversar !! Scor !! Rezultat !! Competiție |- | 1 || {{Dată|2016|10|8}} || [[Vazgen Sargsyan Republican Stadium]], [[Erevan]], [[Armenia]] || {{fb|Armenia}} || 0–'''3''' || 0–5 || [[Calificările pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2018 (UEFA) – Grupa E|Calificările pentru Campionatul Mondial 2018]] |- | 2 || {{Dată|2020|11|11}} || [[Stadionul Ilie Oană]], [[Ploiești]], [[România]] || {{fb|Belarus}} || '''2'''&ndash;0 || 5&ndash;3 || Amical |} ==Statistică== ===Club=== {{updated|2 octombrie 2016}} {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Club''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" rowspan="2"|'''Sezon''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Liga I''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupă''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Cupa ligii''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|[[UEFA#Club|Europa]] !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="2"|'''Altele''' !style="background: #DCDCDC; text-align: center" colspan="3"|'''Total''' |- ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Jocuri ! style="background:#dcdcdc; text-align:center;"|Goluri |- |rowspan="4"|[[FC Viitorul Constanța|Viitorul Constanța]] |[[Liga I 2013-2014|2013–14]] |10||0||0||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||10||0 |- |[[Liga I 2014–15|2014–15]] |17||1||2||1||2||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||21||2 |- |[[Liga I 2015-2016|2015–16]] |28||3||3||1||1||0||rowspan=1 colspan="2"|-||rowspan=1 colspan="2"|-||32||4 |- |[[Liga I 2016-2017|2016–17]] |10||1||0||0||0||0||2||0||rowspan=1 colspan="2"|-||12||1 |- !style="background: #E5E5E5; text-align: center" colspan="2"|Total ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|65 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|5 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|5 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|3 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|2 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|0 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|- ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|75 ! style="background:#e5e5e5; text-align:center;"|7 |- !style="background: #b0c4de; text-align: center" colspan="2"|'''Total carieră''' ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|65 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|5 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|5 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|2 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|3 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|0 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|2 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|0 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|- ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|- ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|75 ! style="background:#b0c4de; text-align:center;"|7 |} == Viață personală == Răzvan Marin este fiul fostului internațional român [[Petre Marin]].<ref>{{Citat web|titlu=Fiul lui Petre Marin, Răzvan, e lider la juniorii Academiei Hagi|url=http://www.gsp.ro/gsp-special/diverse/fiul-lui-petre-marin-razvan-e-lider-la-juniorii-academiei-hagi-capitan-la-15-ani-260788.html|publisher=gsp.ro|accessdate=27 July 2015}}</ref> == Referințe == <references /> ==Legături externe== *[http://www.romaniansoccer.ro/players/2598/razvan-marin.htm Profil RomanianSoccer] *{{UEFA player|250055294}} *[http://int.soccerway.com/players/rzvan-marin/270586/ Profil Soccerway] {{România la Euro 2024}} {{DEFAULTSORT:Marin, Răzvan}} [[Categorie:Nașteri în 1996]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Viitorul‎]] [[Categorie:Fotbaliști ai Standard Liege]] [[Categorie:Fotbaliști ai lui Ajax Amsterdam‎]] hj7mmc8784xjit4t1ooe54zydlebixo 0 1964054 17023842 15592745 2025-06-10T13:41:09Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023842 wikitext text/x-wiki {{Carte | autor = Jeff VanderMeer |serie = [[Trilogia Southern Reach]] | precedată_de = [[Anihilare (roman)|Anihilare]] | urmată_de = [[Acceptare (roman)|Acceptare]] | gen = [[science fiction]], [[fantasy]], [[horror]] | titlu_original = Authority | limba = engleză | țara_de_apariție = S.U.A. | isbn = 978-0-374-10410-8 | traducător = Bogdan Perdivară | data_apariției_în_românia = 2015 | pagini_ro = 368 | isbn_ro = 978-606-719-193-6 | titlu = Autoritate | coperta = [[Fișier:Autoritate_-_Jeff_VanderMeer_Ed._Trei_2015.jpg|301px]] | image_caption = <small>Coperta ediției românești</small> | autor_ilustrații = | autor_copertă = | editura_ro = [[Editura Trei|Trei]] | data_apariției = 2014 | număr_pagini = 352 }} '''''Autoritate''''' (titlu original în [[engleză]]: ''Authority'') este un roman [[science fiction]] al autorului american [[Jeff VanderMeer]], apărut în 2014. Acest roman este al doilea din seria de trei cărți cunoscută ca ''[[Trilogia Southern Reach|Southern Reach]]'', având în prim-plan agenția cu același nume. Într-un interviu, VanderMeer afirmă că, „dacă ''[[Anihilare (roman)|Anihilare]]'' este o expediție în Aria X, atunci ''Autoritate'' este o expediție în Southern Reach, agenția care trimite expedițiile."<ref>[http://www.usatoday.com/story/life/books/2014/02/28/jeff-vandermeer-annihilation/5902023/ Jeff VanderMeer Anihilare] USA today</ref> Romanul a apărut în luna mai 2014.<ref>[http://www.nytimes.com/2014/02/11/books/impatience-has-its-reward-books-are-rolled-out-faster.html Impatience Has Its Reward: Books Are Rolled Out Faster] New York Times, Mai 2014</ref> În România, romanul a apărut în anul 2015, la Editura Trei, în traducerea lui [[Bogdan Perdivară]]. ==Prezentare== {{sinopsis}} John „Control” Rodriguez preia funcția de director al Southern Reach (Diviziei Sudice), o agenție guvernamentală formată pentru a gestiona o regiune de coastă numită Aria X. Publicul este făcut să creadă că regiunea a suferit un dezastru ecologic și este izolată din punct de vedere al siguranței; într-adevăr, regiunea a fost preluată de o forță necunoscută care schimbă împrejurimile și ecosistemul din spatele unei „frontiere” în mare parte impenetrabile. El este un agent secret desemnat de un misterios grup, Centrul, care supraveghează Southern Reach. Provine dintr-o familie de agenți: mama și bunicul său sunt membri proeminenți și influenți. John „Control” raportează „Vocii” din grupul Centru prin apeluri telefonice și e-mail. Ca director, John „Control” are frecvent fricțiuni cu personalul existent de diferite ranguri: în special, asistenta directoarei Grace Stevenson, care pare să aibă un atașament emoțional față de predecesoarea sa. El analizează metodic datele adunate (interviuri, fotografii, videoclipuri) și descoperă că au existat mult mai multe expediții în Aria X decât au fost dezvăluite publicului. A 11-a expediție a avut singură mai multe iterații cu factori de control ușor diferiți, asemănători unui experiment de laborator, ceea ce a dus la formarea unei a 12-a expediții numai din femei pentru a vedea cum această compoziție ar interacționa cu Aria X. Biologa celei de-a 12-a expediții a fost eroina precedentului roman, iar psihologa expediției a fost de fapt directoarea anterioară a Southern Reach (pe care John a înlocuit-o), fapt pe care ea nu l-a dezvăluit celorlalți membri ai expediției. Biologa reapare misterios într-un loc liber și este reținută de Southern Reach pentru interogatoriu; „Control” începe să-i pună întrebări. Încet, el începe să empatizeze cu ea și să-i înțeleagă interesul pentru ecosistemul zonei. Cu toate acestea, ea nu cooperează, insistând că nu este biologa și solicită ca John „Control” să o numească Pasărea Rară; după ce inițial nu a reușit să obțină nicio informație despre Aria X sau despre ceea ce s-a întâmplat acolo, tacticile sale devin din ce în ce mai neconvenționale. „Control” suspectează că el se află sub hipnoză și (corect) presupune că „Vocea” îl hipnotizează pentru a-și conduce ancheta. El este capabil să elimine efectele hipnozei și să lucreze mai independent, dar acest lucru îl înstrăinează de Centru și se bazează pe mama sa pentru a-l proteja de represalii. Centrul o îndepărtează cu forța pe biologă din South Reach, deoarece ei cred că John „Control” s-a atașat emoțional de ea. „Control” vizitează casa fostei directoare Grace Stevenson și descoperă anumite legături cu Aria X. După ce s-a întors la sediul central al Southern Reach, el are o interacțiune neliniștitoare cu unul dintre oamenii de știință într-o cameră ascunsă. El încearcă să ajungă la divizia de științe, dar descoperă calea blocată de un zid care nu ar trebui să fie acolo și care pare a fi în viață. În timp ce aleargă terorizat la etaj, descoperă că granița Ariei X se mișcă, invadând clădirea și conducând-o cu o replică a directorului. „Control” este singurul membru al Southern Reach care reacționează alarmat la aceste lucruri și abandonează clădirea în timp ce Aria X o înconjoară. Întorcându-se acasă pentru a-și face bagajele, se întâlnește cu mama sa și află mai multe despre ceea ce s-a întâmplat. „Control” își dă seama, de asemenea, de identitatea directoarei ca fiind fetița dintr-o fotografie găsită la farul din Aria X. Acest lucru îi modifică complet perspectivele, deoarece acum este clar că ea este cumva profund legată de anomalie. „Control” află și că biologa a scăpat de la Centru. Bazat pe intuiția și cunoștințele sale despre trecutul ei, „Control” se duce la locul unui vechi sit pe care ea l-a condus înainte de a veni în South Reach, cu Centrul pe urmele sale, în ciuda eforturilor sale de a evita agenții lor. „Control” se întâlnește în cele din urmă cu biologa într-un loc îndepărtat, unde a creat în mod neașteptat un alt portal către Aria X, în partea de jos a unui bazin de apă, o poartă despre care crede că s-a format dintr-o „strălucire” pe care a purtat-o ​​și care și-a schimbat cursul prin ea. Ea sare în piscină, iar „Control”, auzind o voce în capul lui care îl îndemna să o urmeze, sare și el. == Cuprins== {{Col-begin}} {{Col-2}} * ''Incantații'' ** 000 ** 001: În cădere ** 002: Ajustări ** 003: Procesare ** 004: Reinserție * ''Rituri'' ** 005: Prima breșă ** 006: Anomalii topografice ** 007: Superstiție ** 008: Teroarea ** 009: Dovezi ** 010: A patra breșă ** 011: A șasea breșă {{Col-2}} ** 012: Un fel de sortare ** 013: Recomandări ** 014: Eroicii eroi ai revoluției ** 015: A șaptea breșă ** 016: Spații locale ** 017: Perspectivă ** 018: Recuperare ** 019: Bântuiți ** 020: A doua recuperare ** 021: Repetare ** 022: Gambit ** 023: Ruptură * ''Viața de apoi'' * ''Mulțumiri'' {{Col-end}} == Referințe == <references /> == Legături externe == # http://www.edituratrei.ro/carte/Autoritate/2744/ ==Vezi și== *[[Lista volumelor publicate în Colecția Epsilon Science Fiction]] *[[2014 în științifico-fantastic]] {{Jeff VanderMeer}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane englezești]] [[Categorie:Romane din 2014]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:2014 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] pao4ca95a6quaj2kfiu6f2jnrviygq0 0 1964792 17024375 16897918 2025-06-10T19:46:14Z Venske 38389 completare 17024375 wikitext text/x-wiki {{Taxobox-wd}} '''Antilopa albastră''' (''Hippotragus leucophaeus'') sau căpriorul albastru (în [[Limba afrikaans|afrikaans]]: ''blaubok'' {{AFI|en|ˈblau̇ˌbäk|pron}}) este o specie dispărută de [[antilopă]], care a trăit în [[Africa de Sud]] până în jurul anului 1800. Este [[Congener (biology)|congenerică]] cu [[Roan antelope|antilopa dereșă]] și [[Sable antelope|antilopa samur]] (aparținând genului ''[[Hippotragus]]''), dar era mai mică decât acestea două. A fost uneori considerată o [[Subspecie (biologie)|subspecie]] a antilopei dereșe, dar un studiu genetic a confirmat-o ca specie distinctă. == Taxonomie și etimologie == În 1776, zoologul german [[Peter Simon Pallas]] a descris formal antilopa albastră ca ''Antilope leucophaeus.''<ref>{{Citat carte|nume=Pallas|prenume=P.S.|legătură-autor=Peter Simon Pallas|titlu=P.S. Pallas Medicinae Doctoris Miscellanea zoologica|dată=1766|editură=Apud Petrum van Cleef|pagină=4|url=http://www.biodiversitylibrary.org/item/138853#page/22/mode/1up|limbă=Latin}}</ref> În 1853, zoologul olandez [[Coenraad Jacob Temminck]] a declarat că specimenul tip era un adult de sex masculin, împăiat, acum în [[Naturalis Biodiversity Center|Centrul de Biodiversitate Naturalis]] din [[Leiden]] (anterior [[Rijksmuseum van Natuurlijke Historie|Muzeul Regal de Istorie Naturală]]), colectat în [[Swellendam]] și prezent în [[Haarlem]] înainte de 1776. S-a pus sub semnul întrebării dacă acesta a fost de fapt specimenul tip, dar în 1969, zoologii olandezi [[Antonius M. Husson]] și [[Lipke Holthuis]] l-au selecționat ca [[Lectotype|lectotip]] al unei [[Syntype series|serii de sintipuri]], dat fiind că Pallas se poate să fi bazat descrierea lui pe mai multe specimene.<ref name="Type">{{Citat revistă|nume=Husson|prenume=A. M|nume2=Holthuis|prenume2=L.B.|titlu=On the type of ''Antilope leucophaea'' preserved in the collection of the Rijksmuseum van Natuurlijke Historie Leiden|journal=Zoologische Mededelingen|series=|volum=44|edition=|pagini=147–157|an=1969}}</ref> În 1846, zoologul suedez [[Carl Jakob Sundevall]] a mutat antilopa albastră și rudele sale cele mai apropiate către genul ''Hippotragus''; inițial, el numise acest gen drept antilopa dereșă (''H. equinus'') în 1845.<ref name="Grubb">{{Citat revistă|nume=Grubb|prenume=P.|titlu=''Hippotragus'' Sundevall, 1845 (Mammalia, Artiodactyla): Proposed Conservation|journal=Bulletin of Zoological Nomenclature|dată=2001|volum=58|pagini=126–132|url=http://www.biodiversitylibrary.org/part/41820|ISSN=0007-5167}}</ref> Această revizuire a fost acceptată de comun acord de către alți scriitori, precum zoologii britanici [[Philip Sclater]] și [[Oldfield Thomas]], care au restricționat genul ''[[Antilopa]]'' la [[Blackbuck|antilopa indiană]] (''A. cervicapra'') în 1899.{{Sfn|Sclater|Thomas|1899}} În 1914, numele ''[[Hippotragus]]'' a fost depus pentru [[Conserved name|conservare]] (astfel încât numele de gen mai vechi, neutilizate să poată fi suprimate) la [[International Commission on Zoological Nomenclature|Comisia Internațională privind Nomenclatura Zoologică]] (the [[International Commission on Zoological Nomenclature]], ICZN), având antilopa albastră ca [[specie tip]]. Cu toate acestea, numirea originală a genului, din 1845, având antilopa dereșă ca specie singulară, a fost trecută cu vederea și ulterior suprimată de ICZN, ceea ce a condus la unele confuzii taxonomice. În 2001, ecologistul britanic [[Peter J. Grubb]] a propus ca ICZN ar trebui să anuleze suprimarea făcută numirii din 1845 și să facă antilopa dereșă specia tip de ''Hippotragus'', deoarece se cunoaște prea puțin despre antilopa albastră pentru ca aceasta să fie o specie tip de încredere.<ref name="Grubb"/> Acest lucru a fost acceptat de către comisie în 2003.<ref>{{Citat revistă|nume=Nomenclature|prenume=Intl Commission on Zoological|titlu=Opinion 2030 (Case 3178). ''Hippotragus'' Sundevall, 1845 (Mammalia, Artiodactyla): conserved|journal=Bulletin of Zoological Nomenclature|dată=2003|volum=60|pagini=90–91|url=http://www.biodiversitylibrary.org/part/42938|ISSN=0007-5167}}</ref> == Referințe == <references /> == Surse == * {{Citat carte|nume-editor=Deacon|prenume-editor=H.J.|nume-editor2=Hendley|prenume-editor2=Q.B.|nume-editor3=Lambrechts|prenume-editor3=J.J.N.|titlu=Fynbos Palaeoecology: A Preliminary Synthesis|dată=1983|editură=Council for Scientific and Industrial Research|locul-publicării=Pretoria, South Africa|isbn=978-0-7988-2953-3|pagini=116–38|capitol=Palaeoenvironmental implications of Quaternary large mammals in the Fynbos region|url=http://www.overbergrenosterveld.org.za/1983_fynbosmammals_program.pdf|data-accesării=13 iunie 2016|ref=harv}} * {{Citat carte|nume=de Buffon|prenume=Comte|titlu=Histoire naturelle, générale et particulière. Servant de suite à l'histoire des animaux Quadrupèdes (Supplement 4)|dată=1778|editură=Chez J.H. Schneider|locul-publicării=Amsterdam, Netherlands|pagini=151–3; one plate|url=https://books.google.com/books?id=NHtUAAAAcAAJ&pg=PARA6-PA140#v=onepage&q&f=false|data-accesării=13 iunie 2016|ref=harv}} * {{Citat carte|nume=Groves|nume2=Grubb|prenume=Colin P.|prenume2=Peter|an=|dată=2011|titlu=Ungulate Taxonomy|url={{Google Books|id=XAX0bqw-I2oC|page=198|plainurl=https://books.google.ro/books?id=XAX0bqw-I2oC&pg=PA198&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false}}|pagină=198|locul-publicării=Baltimore, US|editură=Johns Hopkins University Press|isbn=978-1-4214-0093-8|data-accesării=13 iunie 2016|ref=harv}} * <cite class="citation book" id="CITEREFGrubb2005">Grubb, P. (2005). [http://www.bucknell.edu/msw3/browse.asp?id=14200946 "Order Artiodactyla"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120913005432/http://www.bucknell.edu/msw3/browse.asp?id=14200946 |date=2012-09-13 }}. In Wilson, D.E.; Reeder, D.M. [http://www.google.com/books?id=JgAMbNSt8ikC&pg=PA718 ''Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference''] (3rd ed.). Johns Hopkins University Press. p.&nbsp;718. [[International Standard Book Number|ISBN]]&nbsp;978-0-8018-8221-0. </cite><cite class="citation book" id="CITEREFGrubb2005">[[OCLC]]&nbsp;[//www.worldcat.org/oclc/62265494 62265494].</cite><span class="Z3988" title="ctx_ver=Z39.88-2004&rfr_id=info%3Asid%2Fen.wikipedia.org%3ABluebuck&rft.atitle=Order+Artiodactyla&rft.aufirst=P.&rft.aulast=Grubb&rft.btitle=Mammal+Species+of+the+World%3A+A+Taxonomic+and+Geographic+Reference&rft.date=2005&rft.edition=3rd&rft.genre=bookitem&rft_id=http%3A%2F%2Fwww.bucknell.edu%2Fmsw3%2Fbrowse.asp%3Fid%3D14200946&rft_id=info%3Aoclcnum%2F62265494&rft.isbn=978-0-8018-8221-0&rft.pages=718&rft.pub=Johns+Hopkins+University+Press&rft_val_fmt=info%3Aofi%2Ffmt%3Akev%3Amtx%3Abook">&nbsp;</span> * {{Citat carte|nume=Honey|prenume=J.A.|titlu=South-African Folk-Tales|dată=2013|editură=Read Books Ltd.|locul-publicării=Worcestershire, UK|isbn=978-1-4733-8515-3|url={{Google Books|id=Wv19CgAAQBAJ|page=PT55|plainurl=yes}}|ref=harv|data-accesării=13 iunie 2016}} * {{Citat carte|nume=Jobling|prenume=James A.|titlu=The Helm Dictionary of Scientific Bird Names from Aalge to Zusii|dată=2010|editură=A & C Black|locul-publicării=London, UK|isbn=978-1-4081-3326-2|url=https://archive.org/details/Helm_Dictionary_of_Scientific_Bird_Names_by_James_A._Jobling|pagină=224|ref=harv}} * {{Citat enciclopedie|last1=Sclater|first1=Philip|last2=Thomas|first2=Oldfield|year=1899|title=The Blue-Buck|volume=IV|location=London, UK|publisher=R. H. Porter|pages=4–12|url=https://archive.org/stream/bookofantelopes418942scla#page/n15/mode/2up}} * {{Citat carte|nume=Stuart|prenume=Chris|nume2=Stuart|prenume2=Tilde|titlu=Africa's Vanishing Wildlife|dată=1996|editură=Swan Hill Press|locul-publicării=Shrewsbury, UK|isbn=978-1-85310-817-4|ediție=1st|ref=harv}} * {{Citat carte|nume=Verne|prenume=Jules|legătură-autor=Jules Verne|titlu=Five Weeks in a Balloon|an=2015|editură=Pierre-Jules Hetzel|locul-publicării=Paris, France|isbn=978-1-5168-5211-6|url=https://books.google.com/books?id=oqWJCgAAQBAJ&pg=PA75#v=onepage&q&f=false|anoriginal=1863|pagină=75|ref=harv|data-accesării=13 iunie 2016}} == Lectură suplimentară == {{Commonscat|Hippotragus leucophaeus|Antilopa albastră}} * Klein, R. G. (1987). "Pe cale de disparitie albastru antilopa". ''Sagetator'' 2 ('''3'''). * {{Citat carte|nume=Möhr|prenume=E.|an=1967|titlu=Der Blaubock, Hippotragus leucophaeus, Pallas 1766. Eine Dokumentation|locul-publicării=Hamburg|editură=Verlag Paul Parey|limbă=German}} * {{Citat web|url=http://www.blueantelope.info/files/pdfs/ErnaMohrGlasgow.pdf|titlu=Notes about the "Glasgow Skull" by Erna Mohr in 1967|first1=E.|last1=Möhr|last2=Nager|year=1967|format=PDF|accessdate=11 iunie 2016|archive-date=2016-09-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20160919202150/http://www.blueantelope.info/files/pdfs/ErnaMohrGlasgow.pdf|dead-url=yes}} * [http://www.blueantelope.info Corespondențe privind Antilopa albastră] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201126175850/http://blueantelope.info/ |date=2020-11-26 }} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Antilopinae]] [[Categorie:Mamifere din Africa]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Mamifere dispărute]] [[Categorie:Mamifere descrise în 1776]] [[Categorie:Antilope de pășunat]] [[Categorie:Taxoni clasificați de Peter Simon Pallas]] lunsiij7udzrl0uwnvb5qy3nv11acqg 0 1972294 17024812 16220105 2025-06-11T03:10:57Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024812 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Dănuț Bica | functia = [[Camera Deputaților din România|Deputat]] | început = 21 decembrie 2016 | sfârșit = | circumscripția = | partid = | data_nașterii = {{Data nașterii și vârsta|1958|06|22}} }} '''Dănuț Bica''' (n. {{Data nașterii|1958|06|22}}, [[Câmpulung|Câmpulung-Muscel]], [[județul Argeș]]) este un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2016. == Vezi și == * [[Legislatura 2016-2020 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=31&leg=2016&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=31&leg=2016&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Bica, Dănuț}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2016-2020]] [[Categorie:Membri ai Partidului Național Liberal]] [[Categorie:Senatori români 2020-2024]] 78vr7nj7r0w97or55lhszvjjduw9rmj 0 1972540 17024816 16220220 2025-06-11T03:17:50Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024816 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Dănuț Păle | functia = [[Camera Deputaților din România|Deputat]] | început = 21 decembrie 2016 | sfârșit = | circumscripția = | partid = | data_nașterii = {{Data nașterii și vârsta|1966|10|04}} }} '''Dănuț Păle''' ({{date biografice}}) este un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2016. == Vezi și == * [[Legislatura 2016-2020 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=216&leg=2016&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=216&leg=2016&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Păle, Dănuț}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2016-2020]] [[Categorie:Medici veterinari români]] [[Categorie:Membri ai Partidului Social Democrat]] [[Categorie:Oameni din județul Teleorman]] hxcbop78d4m0j10pddd5gi62psdza38 0 1973134 17024890 15264265 2025-06-11T05:40:15Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024890 wikitext text/x-wiki O '''eclipsă de Soare''' totală a avut loc la '''[[11 iulie]] [[1991]]'''. Fenomenul astronomic a avut loc în urmă cu {{Age in years and days|1991|07|11}}. ==O „mare eclipsă totală” a epocii noastre== A fost una din „marile eclipse totale” din epoca noastră, întrucât face parte din seria [[Saros (astronomie)|Saros 136]] care produce eclipsele actuale cele mai lungi. Din aceeași serie Saros fac parte eclipsele celebre: [[Eclipsa de Soare din 29 mai 1919|eclipsa relativității generale]], [[Eclipsa de Soare din 30 iunie 1973|eclipsa Concorde]], … ==Parcurs: o eclipsă foarte urmărită== [[Fișier:SE1991Jul11T.gif|left|thumb|Harta animată a eclipsei.]] Această eclipsă a avut un număr destul de ridicat de observatori (cel mai ridicat din epocă ?), prin trecerea sa în regiuni dens populate din [[Mexic]], trecând prin [[Ciudad de México|Mexico]], apoi spre sudul [[America Centrală|Americii Centrale]], apoi prin nordul [[America de Sud|Americii de Sud]], luând sfârșit în [[Brazilia]]. Fără îndoială, această eclipsă a fost depășită de [[Eclipsa de Soare din 11 august 1999|aceea din 11 august 1999]]. A fost eclipsa totală observată (cam 4 minute) de Observatoarele Mauna Kea, cele mai mari observatoare din epocă, situate pe [[Mauna Kea]], în insula [[Hawaii]]. {{Clr|left}} == Note == <references /> * {{en icon}} [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEplot/SEplot1951/SE1991Jul11T.GIF Harta eclipsei generale și informații despre eclipsă] Eclipse Predictions by Fred Espenak, [[NASA]]/[[NASA Goddard Space Flight Center|GSFC]] * [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/5MCSEmap/1901-2000/1991-07-11.gif NASA graphics] ** [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=19910711 Google interactive map of the eclipse from NASA] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170222105314/https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=19910711 |date=2017-02-22 }} ** [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEdata.php?Ecl=19910711 NASA Besselian Elements - Total Solar Eclipse of 11 iulie 1991] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160303200216/http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEdata.php?Ecl=19910711 |date=2016-03-03 }} * Observer's handbook 1991, Editor Roy L. Bishop, The Royal Astronomical Society of Canada ({{p.|101}}) ==Fotografii== * {{en icon}} [http://www.zam.fme.vutbr.cz/~druck/Eclipse/Ecl1991m/0-info.htm Baja California, La Paz. Prof. Druckmüller's eclipse photography site] * {{en icon}} [http://www.zam.fme.vutbr.cz/~druck/Eclipse/Ecl1991m1/0-info.htm Baja California, Todos Santos. Prof. Druckmüller's eclipse photography site] * {{fr icon}} [http://xjubier.free.fr/site_pages/solar_eclipses/Solar_Corona_Shape_pg03.html (Reyna à La Paz, Basse-Californie, Mexique)] * {{en icon}} [http://www.noao.edu/eclipses/91july11.html www.noao.edu: Satellite view of eclipse] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160303171127/http://www.noao.edu/eclipses/91july11.html |date=2016-03-03 }} * {{en icon}} [[APOD]] [http://antwrp.gsfc.nasa.gov/apod/ap990716.html 7/16/1999, Solar Surfin', total eclipse corona, from Mauna Kea, Hawaii] * {{en icon}} [[APOD]] [http://antwrp.gsfc.nasa.gov/apod/ap951024.html 10/24/1995, A Total Solar Eclipse, total eclipse corona] * {{en icon}} [http://www.krysstal.com/ec1991.html The 1991 Eclipse in Mexico] ==Video== * [http://www.youtube.com/watch?v=7XhpToLX6KQ Total Solar Eclipse -- 11 iulie 1991] * [http://www.youtube.com/watch?v=XtSLZFItx5o Total Solar Eclipse - 11 iulie 1991 (Mexico)] * [http://www.youtube.com/watch?v=_Pr2k0NdJL0 Total Solar Eclipse in Mexico - 11 iulie 1991] * [http://www.youtube.com/watch?v=MgkhQeSPATA 1991 Total Solar Eclipse from Baja Mexico] {{Portal bar|Astronomie|Soare}} {{DEFAULTSORT:1991 07 11}} [[Categorie:1991 în știință|Eclipsa de Soare 1991 07 11]] [[Categorie:Eclipse de Soare]] 5qbepzmw4u0dn3inu9rr1s789xszxgq 0 1990326 17024820 16750842 2025-06-11T03:35:51Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024820 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor}} '''Dương Tường''', al cărui nume real este '''Trần Dương Tường''', ({{Date biografice}})<ref name="dương tường">[http://nhanam.vn/tac-gia/duong-tuong Dương Tường] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140102192019/http://nhanam.vn/tac-gia/duong-tuong |date=2014-01-02 }}, Nhã Nam.</ref> a fost un scriitor, poet și traducător [[Vietnam|vietnamez]]. == Biografie == Dương Tường a urmat școala primară în Nam Dinh. Urma liceul la Hanoi atunci când a izbucnit Revoluția din august 1945; a renunțat la școală și a lucrat ca persoană de contact pentru Viet Minh la Vinh Yen. S-a reîntors apoi la școală, urmând Școala Phan Chu Trinh. Apoi se întorc la școală în Phan Chu Trinh. Câteva luni mai târziu s-a întors în mișcarea de rezistență, alăturându-se trupelor paramilitare în anul [[1949]]. În 1955 Dương Tường a fost demobilizat și s-a stabilit la Hanoi. Din 1955 până la mijlocul anilor 1960, a lucrat pe post de corespondent social și cultural al Agenției de Știri din Vietnam.<ref name="số tác phẩm dịch">[http://thethaovanhoa.vn/van-hoa-toan-canh/duong-tuong-cuon-sach-quan-trong-nhat-trong-doi-n20130204132959221.htm Dương Tường & cuốn sách quan trọng nhất trong đời], Thể thao văn hóa.</ref> Din 1967 a fost translator la Comisia de Investigare a Crimelor Războiului Imperialist American din Vietnam. S-a retras din această funcție în 1979.<ref name="tiểu sử 2">[http://www.thivien.net/viewauthor.php?ID=297 Dương Tường] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140103074714/http://www.thivien.net/viewauthor.php?ID=297 |date=2014-01-03 }}, Thi Viên.</ref> == Cariera == Dương Tường a fost traducător, poet, critic de artă, jurnalist, fiind foarte cunoscut în calitate de traducător al multor opere literare valoroase precum ''[[Pe aripile vântului (roman)|Pe aripile vântului]]'', ''Drumul Flandrei'' sau [[Zorba Grecul (roman)|''Zorba Grecul'']] și ca autor de poezii. Multe din poeziile sale sunt inspirate de suprarealism și simbolism. Vorbind despre traducere, el a afirmat că „o traducere ideală ar trebui să fie o lucrare la care traducătorul este co-autor”. == Lucrări == === Traduceri === ==== Primele lucrări:<ref name="tác phẩm 1">[http://vietnamnet.vn/vn/van-hoa/69230/dich-gia-duong-tuong---lolita--con-nhieu-sai-sot.html Dịch giả Dương Tường: "Lolita" còn nhiều sai sót], Vietnamnet.</ref> ==== * ''[[Pescărușul]]'' de [[Anton Cehov]] * ''Narghileaua'' de [[Iuri Naghibin]] * ''[[Anna Karenina]]'' de [[Lev Tolstoi]] ==== Cele mai bune lucrări ==== * ''Scrisoare de la o necunoscută'' de [[Stefan Zweig]] * ''Drumul Flandrei'' de [[Claude Simon]]<ref name="giải thưởng 1">[http://vietnamnews.vn/Sunday/Features/229382/duong-tuong-devotes-his-life-to-literary-passion.html Duong Tuong devotes his life to literary passion] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140103230042/http://vietnamnews.vn/Sunday/Features/229382/duong-tuong-devotes-his-life-to-literary-passion.html |date=2014-01-03 }}, VietnamNews.</ref> ==== Traduceri ==== El a tradus peste 50 de opere literare din Franța, Rusia, Marea Britanie, Statele Unite ale americii, Germania, Grecia, Brazilia, Japonia, Norvegia: * [[Pescărușul|''Pescărușul'']] de [[Anton Cehov]] * [[Anna Karenina|''Anna Karenina'']] de [[Lev Tolstoi]] * ''Narghileaua'' de Iuri Naghibin * ''În ceața de sezonul trecut'' de [[Alex La Guma]] * [[Pe aripile vântului (roman)|''Pe aripile vântului'']] de [[Margaret Mitchell]] * [[Străinul (roman de Albert Camus)|''Străinul'']] de [[Albert Camus]] * ''Târfa cu respect'' de [[Jean-Paul Sartre]] * ''Drumul Flandrei'' de [[Claude Simon]] * [[La răscruce de vânturi|''La răscruce de vânturi'']] de [[Emily Brontë]] * [[Alexis Zorba|''Alexis Zorba'']] de [[Nikos Kazantzakis]] * ''Scrisoare de la o necunoscută'' de [[Stefan Zweig]] * [[Toba de tinichea (roman)|''Toba de tinichea'']] de [[Günter Grass]] * ''Soarele neamului Scorta'' de Laurent Gaudé * [[Kafka pe malul mării|''Kafka pe malul mării'']] de [[Haruki Murakami]] * [[Fabrica de ciocolată a lui Charlie|''Charlie și fabrica de ciocolată'']] de [[Roald Dahl]] * [[Lolita|''Lolita'']] de [[Vladimir Nabokov]] * [[Furtuna (piesă de teatru)|''Furtuna'']] de [[William Shakespeare|Shakespeare]] * [[În căutarea timpului pierdut|''În căutarea timpului pierdut'']] - partea ''Swann'' de [[Marcel Proust]]<ref name="tác phẩm 2">[http://thethaovanhoa.vn/van-hoa-toan-canh/dich-gia-duong-tuong-noi-ve-giac-mo-mang-ten-proust-n20131128021656929.htm Dịch giả Dương Tường nói về 'giấc mơ' mang tên Proust], Thể thao văn hóa.</ref> === Scrieri proprii === * ''36 de cântece de dragoste'' (poezii - împreună cu Lê Đạt), * ''Đàn'' (poezie dincolo de cuvinte), Editura Tre * ''Thơ Dương Tường - Mea culpa'' și alte articole, Editura Hải Phòng * ''Chỉ tại con chích chòe'' (eseuri), Editura Hải Phòng, 2003, * ''Căpitanul'' (carte de benzi desenate, sub pseudonimul Nguyen Trinh) == Premii == * Premiul pentru traducere al Asociației Scriitorilor din Vietnam ([[2002]]) * Premiul Asociației Scriitorilor din Hanoi ([[2003]]) * Ambasador cultural (Officier des Arts et des Lettres) al Guvernului Francez ([[2009]]) * Premiul pentru traducere al Asociației Scriitorilor din Hanoi ([[2011]]) <ref name="giải thưởng 2">[http://thethaovanhoa.vn/van-hoa-toan-canh/duong-tuong-tiep-tuc-dich-sach-voi-may-tinh-xin-moi-tau-n20121018091358349.htm Dương Tường tiếp tục dịch sách với máy tính "xịn" mới tậu], Thể thao văn hóa.</ref> == Note == <references /> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Tuong, Duong}} [[Categorie:Nașteri în 1932]] [[Categorie:Decese în 2023]] [[Categorie:Poeți vietnamezi]] [[Categorie:Scriitori vietnamezi]] gm2vefm1jfxtvxohbqlofbgohmn4zht 0 1990504 17024907 16381040 2025-06-11T06:03:47Z Misha popescu 703714 /* Distribuție */ 17024907 wikitext text/x-wiki {{altesensuri|Cuscrii}}{{Infocaseta Film | nume_film = Cuscrii | alte_nume = | imagine = [[Fișier:Cuscrii 2014.jpg|220 px]] | descriere_imagine = Afișul filmului | rating = | gen = Comedie | regizor = [[Radu Potcoavă]] | producător = [[Media Pro]] Entertainment România | scenarist = Iulian Postelnicu, Alexandru Papadopol | narator = | rolurile_principale = [[Paul Ipate]]<br/> [[Ioana Blaj]]<br/> [[Mircea Diaconu]] | muzica = | dir_imag = | montaj = | studio = | distribuitor = IntercomFilm Distribution | premiera = | premiera_ro = | premiera_md = | durată = 80 minute | țara = [[România]] | limba_originală = [[limba română|română]] | dispromână = original | buget = | încasări = | operator = | sunet = | scenografie = | costume = | machiaj = | casting = | premii = | precedat_de = | urmat_de = | website = | id_cinemagia = 591883 | id_cinemarx = | imdb_id = | id_rotten-tomatoes = | id_allrovi = }} '''''Cuscrii''''' este un [[film românesc]] din [[2014]] regizat de [[Radu Potcoavă]]. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Paul Ipate, Ioana Blaj, Mircea Diaconu. ==Prezentare== {{sinopsis}} ==Distribuție== Distribuția filmului este alcătuită din:<ref name="distributie">[http://aarc.ro/filme/film/cuscrii-2014 Cuscrii] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180424064917/http://aarc.ro/filme/film/cuscrii-2014 |date=2018-04-24 }} pe site-ul All About Romanian Cinema</ref> {{Coloane-listă|colwidth=30em| * [[Luminița Gheorghiu]] &mdash; Suzana Vrânceanu * [[Ștefania Popescu]] &mdash; Miruna Bonetti * [[Adelaida Perjoiu]] &mdash; Monica Bonetti * [[Ada Galeș]] &mdash; Reporterița tv * [[Paul Ipate]] &mdash; Ionuț Ungureanu * [[Gheorghe Ifrim]] &mdash; Costel Beciu * [[Sergiu Flesner]] &mdash; Fabio Bonetti * [[Marian Râlea]] &mdash; Ionel Ungureanu * [[Nicoleta Lefter]] &mdash; Mirabela Vrânceanu * [[Mircea Diaconu]] &mdash; Ștefan Vrânceanu * [[Sergiu Costache]] &mdash; Lucian Popoiu * [[Cătălin Frăsinescu]] &mdash; Bodyguard * [[Ioana Blaj]] &mdash; Mariana Vrânceanu * [[Gabriela Popescu]] &mdash; Alice Ungureanu }} ==Note== {{listănote|2}} ==Legături externe== * {{cinemagia|id=591883}} {{rating 10|6.9}} ==Vezi și== * [[2014 în film]] {{Radu Potcoavă}} {{Control de autoritate}} {{Ciot-film-România}} [[Categorie:Filme românești]] [[Categorie:Filme în limba română]] [[Categorie:Filme din 2014]] [[Categorie:Filme regizate de Radu Potcoavă]] [[Categorie:Filme de comedie românești]] g57c1hmd1ceis3gawk4g6oqgxmgp9yv 4 1992958 17024575 17023157 2025-06-10T21:37:29Z AndreyyshoreBot 400977 BOT – actualizarea situației 17024575 wikitext text/x-wiki {{/begin | 250 | 11 iunie 2025 | topUsers = 34.86 | topBots = 48.79 | otherBots = 0.00 | otherAuth = 7.83 | ip = 8.52 | subtotal = 8279065 | noOfUsers = 500 }} |- ! 1 | [[Utilizator:Strainubot|Strainubot]] || [[Special:Contribuții/Strainubot|1.746.387]] |- ! 2 | [[Utilizator:Andrebot|Andrebot]] (admin) || [[Special:Contribuții/Andrebot|1.052.162]] |- ! 3 | [[Utilizator:New user message|New user message]] || [[Special:Contribuții/New user message|580.352]] |- ! 4 | [[Utilizator:EmausBot|EmausBot]] || [[Special:Contribuții/EmausBot|434.361]] |- ! 5 | [[Utilizator:XXN-bot|<span style="color:gray">XXN-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/XXN-bot|<span style="color:gray">349.697</span>]] |- ! 6 | [[Utilizator:GÜT|GÜT]] || [[Special:Contribuții/GÜT|266.139]] |- ! 7 | [[Utilizator:Xqbot|Xqbot]] || [[Special:Contribuții/Xqbot|255.864]] |- ! 8 | [[Utilizator:InternetArchiveBot|InternetArchiveBot]] || [[Special:Contribuții/InternetArchiveBot|215.261]] |- ! 9 | [[Utilizator:MerlIwBot|<span style="color:gray">MerlIwBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MerlIwBot|<span style="color:gray">213.382</span>]] |- ! 10 | [[Utilizator:TXiKiBoT|<span style="color:gray">TXiKiBoT</span>]] || [[Special:Contribuții/TXiKiBoT|<span style="color:gray">210.907</span>]] |- ! 11 | [[Utilizator:Luckas-bot|<span style="color:gray">Luckas-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Luckas-bot|<span style="color:gray">208.645</span>]] |- ! 12 | [[Utilizator:Addbot|<span style="color:gray">Addbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Addbot|<span style="color:gray">187.844</span>]] |- ! 13 | [[Utilizator:Escarbot|<span style="color:gray">Escarbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Escarbot|<span style="color:gray">138.689</span>]] |- ! 14 | [[Utilizator:SieBot|<span style="color:gray">SieBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SieBot|<span style="color:gray">130.149</span>]] |- ! 15 | [[Utilizator:VolkovBot|<span style="color:gray">VolkovBot</span>]] || [[Special:Contribuții/VolkovBot|<span style="color:gray">120.231</span>]] |- ! 16 | [[Utilizator:ArthurBot|<span style="color:gray">ArthurBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ArthurBot|<span style="color:gray">102.670</span>]] |- ! 17 | [[Utilizator:ZéroBot|<span style="color:gray">ZéroBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ZéroBot|<span style="color:gray">94.138</span>]] |- ! 18 | [[Utilizator:KasparBot|<span style="color:gray">KasparBot</span>]] || [[Special:Contribuții/KasparBot|<span style="color:gray">86.761</span>]] |- ! 19 | [[Utilizator:RebelRobot|<span style="color:gray">RebelRobot</span>]] || [[Special:Contribuții/RebelRobot|<span style="color:gray">83.488</span>]] |- ! 20 | [[Utilizator:MihaitzaBot|<span style="color:gray">MihaitzaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MihaitzaBot|<span style="color:gray">75.646</span>]] |- ! 21 | [[Utilizator:X-bot|<span style="color:gray">X-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/X-bot|<span style="color:gray">72.747</span>]] |- ! 22 | [[Utilizator:Thijs!bot|<span style="color:gray">Thijs!bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Thijs!bot|<span style="color:gray">69.728</span>]] |- ! 23 | [[Utilizator:RobotQuistnix|<span style="color:gray">RobotQuistnix</span>]] || [[Special:Contribuții/RobotQuistnix|<span style="color:gray">69.471</span>]] |- ! 24 | [[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] || [[Special:Contribuții/MediaWiki message delivery|60.576]] |- ! 25 | [[Utilizator:JAnDbot|<span style="color:gray">JAnDbot</span>]] || [[Special:Contribuții/JAnDbot|<span style="color:gray">54.860</span>]] |- ! 26 | [[Utilizator:RadufanBot|<span style="color:gray">RadufanBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RadufanBot|<span style="color:gray">54.721</span>]] |- ! 27 | [[Utilizator:ListeriaBot|ListeriaBot]] || [[Special:Contribuții/ListeriaBot|54.634]] |- ! 28 | [[Utilizator:BreakBot|<span style="color:gray">BreakBot</span>]] || [[Special:Contribuții/BreakBot|<span style="color:gray">52.638</span>]] |- ! 29 | [[Utilizator:WikitanvirBot|<span style="color:gray">WikitanvirBot</span>]] || [[Special:Contribuții/WikitanvirBot|<span style="color:gray">48.080</span>]] |- ! 30 | [[Utilizator:YFdyh-bot|<span style="color:gray">YFdyh-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/YFdyh-bot|<span style="color:gray">47.721</span>]] |- ! 31 | [[Utilizator:IonutzmovieBot|<span style="color:gray">IonutzmovieBot</span>]] || [[Special:Contribuții/IonutzmovieBot|<span style="color:gray">46.678</span>]] |- ! 32 | [[Utilizator:L.A. (AWB)|<span style="color:gray">L.A. (AWB)</span>]] || [[Special:Contribuții/L.A. (AWB)|<span style="color:gray">45.883</span>]] |- ! 33 | [[Utilizator:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] || [[Special:Contribuții/CommonsDelinker|39.726]] |- ! 34 | [[Utilizator:Mihai Bot|<span style="color:gray">Mihai Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Mihai Bot|<span style="color:gray">37.552</span>]] |- ! 35 | [[Utilizator:Alexbot|<span style="color:gray">Alexbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Alexbot|<span style="color:gray">36.219</span>]] |- ! 36 | [[Utilizator:ArkBot|<span style="color:gray">ArkBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ArkBot|<span style="color:gray">35.439</span>]] |- ! 37 | [[Utilizator:Numbo3-bot|<span style="color:gray">Numbo3-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Numbo3-bot|<span style="color:gray">34.010</span>]] |- ! 38 | [[Utilizator:WelcomeBot~rowiki|<span style="color:gray">WelcomeBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/WelcomeBot~rowiki|<span style="color:gray">31.655</span>]] |- ! 39 | [[Utilizator:RedBot|<span style="color:gray">RedBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RedBot|<span style="color:gray">30.206</span>]] |- ! 40 | [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] || [[Special:Contribuții/PatrocleBot|29.932]] |- ! 41 | [[Utilizator:YurikBot|<span style="color:gray">YurikBot</span>]] || [[Special:Contribuții/YurikBot|<span style="color:gray">23.964</span>]] |- ! 42 | [[Utilizator:Makecat-bot|<span style="color:gray">Makecat-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Makecat-bot|<span style="color:gray">23.782</span>]] |- ! 43 | [[Utilizator:ChuispastonBot|<span style="color:gray">ChuispastonBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ChuispastonBot|<span style="color:gray">23.087</span>]] |- ! 44 | [[Utilizator:Loveless|<span style="color:gray">Loveless</span>]] || [[Special:Contribuții/Loveless|<span style="color:gray">21.106</span>]] |- ! 45 | [[Utilizator:RibotBOT|<span style="color:gray">RibotBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/RibotBOT|<span style="color:gray">20.965</span>]] |- ! 46 | [[Utilizator:TobeBot|<span style="color:gray">TobeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TobeBot|<span style="color:gray">18.194</span>]] |- ! 47 | [[Utilizator:MystBot|<span style="color:gray">MystBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MystBot|<span style="color:gray">17.961</span>]] |- ! 48 | [[Utilizator:MastiBot|<span style="color:gray">MastiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MastiBot|<span style="color:gray">17.331</span>]] |- ! 49 | [[Utilizator:FlaBot|<span style="color:gray">FlaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FlaBot|<span style="color:gray">16.914</span>]] |- ! 50 | [[Utilizator:AlleborgoBot|<span style="color:gray">AlleborgoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/AlleborgoBot|<span style="color:gray">16.692</span>]] |- ! 51 | [[Utilizator:EmilyBot|<span style="color:gray">EmilyBot</span>]] || [[Special:Contribuții/EmilyBot|<span style="color:gray">16.417</span>]] |- ! 52 | [[Utilizator:RsocolBot|<span style="color:gray">RsocolBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RsocolBot|<span style="color:gray">15.618</span>]] |- ! 53 | [[Utilizator:Idioma-bot|<span style="color:gray">Idioma-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Idioma-bot|<span style="color:gray">15.543</span>]] |- ! 54 | [[Utilizator:DragonBot|<span style="color:gray">DragonBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DragonBot|<span style="color:gray">14.336</span>]] |- ! 55 | [[Utilizator:OKBot|<span style="color:gray">OKBot</span>]] || [[Special:Contribuții/OKBot|<span style="color:gray">14.219</span>]] |- ! 56 | [[Utilizator:Ptbotgourou|<span style="color:gray">Ptbotgourou</span>]] || [[Special:Contribuții/Ptbotgourou|<span style="color:gray">13.386</span>]] |- ! 57 | [[Utilizator:BotMultichill|<span style="color:gray">BotMultichill</span>]] || [[Special:Contribuții/BotMultichill|<span style="color:gray">12.847</span>]] |- ! 58 | [[Utilizator:Chobot|<span style="color:gray">Chobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Chobot|<span style="color:gray">12.686</span>]] |- ! 59 | [[Utilizator:FirilacrocoBot|<span style="color:gray">FirilacrocoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FirilacrocoBot|<span style="color:gray">12.574</span>]] |- ! 60 | [[Utilizator:TjBot|<span style="color:gray">TjBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TjBot|<span style="color:gray">12.500</span>]] |- ! 61 | [[Utilizator:Amirobot|<span style="color:gray">Amirobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Amirobot|<span style="color:gray">12.200</span>]] |- ! 62 | [[Utilizator:JackieBot|<span style="color:gray">JackieBot</span>]] || [[Special:Contribuții/JackieBot|<span style="color:gray">12.089</span>]] |- ! 63 | [[Utilizator:Rei-bot|<span style="color:gray">Rei-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Rei-bot|<span style="color:gray">11.994</span>]] |- ! 64 | [[Utilizator:IulianuBot|<span style="color:gray">IulianuBot</span>]] || [[Special:Contribuții/IulianuBot|<span style="color:gray">11.494</span>]] |- ! 65 | [[Utilizator:KamikazeBot|<span style="color:gray">KamikazeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/KamikazeBot|<span style="color:gray">10.949</span>]] |- ! 66 | [[Utilizator:Rubinbot|<span style="color:gray">Rubinbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Rubinbot|<span style="color:gray">10.339</span>]] |- ! 67 | [[Utilizator:StigBot|<span style="color:gray">StigBot</span>]] || [[Special:Contribuții/StigBot|<span style="color:gray">10.186</span>]] |- ! 68 | [[Utilizator:FoxBot|<span style="color:gray">FoxBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FoxBot|<span style="color:gray">10.093</span>]] |- ! 69 | [[Utilizator:SilvonenBot|<span style="color:gray">SilvonenBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SilvonenBot|<span style="color:gray">9.888</span>]] |- ! 70 | [[Utilizator:Synthebot|<span style="color:gray">Synthebot</span>]] || [[Special:Contribuții/Synthebot|<span style="color:gray">9.072</span>]] |- ! 71 | [[Utilizator:AndreyyshoreBot|AndreyyshoreBot]] || [[Special:Contribuții/AndreyyshoreBot|9.011]] |- ! 72 | [[Utilizator:PipepBot|<span style="color:gray">PipepBot</span>]] || [[Special:Contribuții/PipepBot|<span style="color:gray">8.657</span>]] |- ! 73 | [[Utilizator:D'ohBot|<span style="color:gray">D'ohBot</span>]] || [[Special:Contribuții/D'ohBot|<span style="color:gray">8.495</span>]] |- ! 74 | [[Utilizator:Dinamik-bot|<span style="color:gray">Dinamik-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Dinamik-bot|<span style="color:gray">8.420</span>]] |- ! 75 | [[Utilizator:MSCL-BOT|<span style="color:gray">MSCL-BOT</span>]] || [[Special:Contribuții/MSCL-BOT|<span style="color:gray">8.340</span>]] |- ! 76 | [[Utilizator:RoamBot|<span style="color:gray">RoamBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RoamBot|<span style="color:gray">8.283</span>]] |- ! 77 | [[Utilizator:Vagobot|<span style="color:gray">Vagobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Vagobot|<span style="color:gray">8.215</span>]] |- ! 78 | [[Utilizator:DSisyphBot|<span style="color:gray">DSisyphBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DSisyphBot|<span style="color:gray">8.132</span>]] |- ! 79 | [[Utilizator:PȘNBot|PȘNBot]] || [[Special:Contribuții/PȘNBot|7.772]] |- ! 80 | [[Utilizator:CarsracBot|<span style="color:gray">CarsracBot</span>]] || [[Special:Contribuții/CarsracBot|<span style="color:gray">7.563</span>]] |- ! 81 | [[Utilizator:GutzaBot|<span style="color:gray">GutzaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/GutzaBot|<span style="color:gray">7.541</span>]] |- ! 82 | [[Utilizator:SassoBot|<span style="color:gray">SassoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SassoBot|<span style="color:gray">7.531</span>]] |- ! 83 | [[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] || [[Special:Contribuții/Community Tech bot|7.364]] |- ! 84 | [[Utilizator:Rad Urs Bot|<span style="color:gray">Rad Urs Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Rad Urs Bot|<span style="color:gray">7.116</span>]] |- ! 85 | [[Utilizator:Obersachsebot|<span style="color:gray">Obersachsebot</span>]] || [[Special:Contribuții/Obersachsebot|<span style="color:gray">6.985</span>]] |- ! 86 | [[Utilizator:ButkoBot|<span style="color:gray">ButkoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ButkoBot|<span style="color:gray">6.139</span>]] |- ! 87 | [[Utilizator:BOTarate|<span style="color:gray">BOTarate</span>]] || [[Special:Contribuții/BOTarate|<span style="color:gray">6.132</span>]] |- ! 88 | [[Utilizator:Jotterbot|<span style="color:gray">Jotterbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Jotterbot|<span style="color:gray">5.990</span>]] |- ! 89 | [[Utilizator:AvocatoBot|<span style="color:gray">AvocatoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/AvocatoBot|<span style="color:gray">5.901</span>]] |- ! 90 | [[Utilizator:WikiDreamer Bot|<span style="color:gray">WikiDreamer Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/WikiDreamer Bot|<span style="color:gray">5.659</span>]] |- ! 91 | [[Utilizator:DorganBot|<span style="color:gray">DorganBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DorganBot|<span style="color:gray">5.637</span>]] |- ! 92 | [[Utilizator:Darkicebot|<span style="color:gray">Darkicebot</span>]] || [[Special:Contribuții/Darkicebot|<span style="color:gray">5.488</span>]] |- ! 93 | [[Utilizator:Aibot|<span style="color:gray">Aibot</span>]] || [[Special:Contribuții/Aibot|<span style="color:gray">5.469</span>]] |- ! 94 | [[Utilizator:Robbot|<span style="color:gray">Robbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Robbot|<span style="color:gray">5.319</span>]] |- ! 95 | [[Utilizator:Alecs.bot|<span style="color:gray">Alecs.bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Alecs.bot|<span style="color:gray">5.300</span>]] |- ! 96 | [[Utilizator:タチコマ robot|<span style="color:gray">タチコマ robot</span>]] || [[Special:Contribuții/タチコマ robot|<span style="color:gray">5.233</span>]] |- ! 97 | [[Utilizator:Goliathbot|<span style="color:gray">Goliathbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Goliathbot|<span style="color:gray">5.185</span>]] |- ! 98 | [[Utilizator:PixelBot|<span style="color:gray">PixelBot</span>]] || [[Special:Contribuții/PixelBot|<span style="color:gray">4.843</span>]] |- ! 99 | [[Utilizator:JYBot|<span style="color:gray">JYBot</span>]] || [[Special:Contribuții/JYBot|<span style="color:gray">4.814</span>]] |- ! 100 | [[Utilizator:Kolega2357|<span style="color:gray">Kolega2357</span>]] || [[Special:Contribuții/Kolega2357|<span style="color:gray">4.767</span>]] |- ! 101 | [[Utilizator:BodhisattvaBot|<span style="color:gray">BodhisattvaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/BodhisattvaBot|<span style="color:gray">4.728</span>]] |- ! 102 | [[Utilizator:Almabot|<span style="color:gray">Almabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Almabot|<span style="color:gray">4.676</span>]] |- ! 103 | [[Utilizator:AvicBot|<span style="color:gray">AvicBot</span>]] || [[Special:Contribuții/AvicBot|<span style="color:gray">4.613</span>]] |- ! 104 | [[Utilizator:Nallimbot|<span style="color:gray">Nallimbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Nallimbot|<span style="color:gray">4.489</span>]] |- ! 105 | [[Utilizator:Pixibot|<span style="color:gray">Pixibot</span>]] || [[Special:Contribuții/Pixibot|<span style="color:gray">4.423</span>]] |- ! 106 | [[Utilizator:Mjbmrbot|<span style="color:gray">Mjbmrbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Mjbmrbot|<span style="color:gray">4.421</span>]] |- ! 107 | [[Utilizator:CocuBot|<span style="color:gray">CocuBot</span>]] || [[Special:Contribuții/CocuBot|<span style="color:gray">3.731</span>]] |- ! 108 | [[Utilizator:SCriBOT|<span style="color:gray">SCriBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/SCriBOT|<span style="color:gray">3.576</span>]] |- ! 109 | [[Utilizator:CommonsTicker|<span style="color:gray">CommonsTicker</span>]] || [[Special:Contribuții/CommonsTicker|<span style="color:gray">3.558</span>]] |- ! 110 | [[Utilizator:Kolega2357-Bot|<span style="color:gray">Kolega2357-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kolega2357-Bot|<span style="color:gray">3.382</span>]] |- ! 111 | [[Utilizator:Rotlink|<span style="color:gray">Rotlink</span>]] || [[Special:Contribuții/Rotlink|<span style="color:gray">3.328</span>]] |- ! 112 | [[Utilizator:Palica|<span style="color:gray">Palica</span>]] || [[Special:Contribuții/Palica|<span style="color:gray">3.275</span>]] |- ! 113 | [[Utilizator:HerculeBot|<span style="color:gray">HerculeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/HerculeBot|<span style="color:gray">3.266</span>]] |- ! 114 | [[Utilizator:TuvicBot|<span style="color:gray">TuvicBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TuvicBot|<span style="color:gray">3.083</span>]] |- ! rowspan="2" | 115 | [[Utilizator:GhalyBot|<span style="color:gray">GhalyBot</span>]] || [[Special:Contribuții/GhalyBot|<span style="color:gray">2.708</span>]] |- | [[Utilizator:MondalorBot|<span style="color:gray">MondalorBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MondalorBot|<span style="color:gray">2.708</span>]] |- ! 117 | [[Utilizator:FiriBot|<span style="color:gray">FiriBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FiriBot|<span style="color:gray">2.697</span>]] |- ! 118 | [[Utilizator:SpBot|<span style="color:gray">SpBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SpBot|<span style="color:gray">2.524</span>]] |- ! 119 | [[Utilizator:Muro Bot|<span style="color:gray">Muro Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Muro Bot|<span style="color:gray">2.514</span>]] |- ! 120 | [[Utilizator:VJJBot|<span style="color:gray">VJJBot</span>]] || [[Special:Contribuții/VJJBot|<span style="color:gray">2.341</span>]] |- ! 121 | [[Utilizator:HiW-Bot|<span style="color:gray">HiW-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/HiW-Bot|<span style="color:gray">2.201</span>]] |- ! 122 | [[Utilizator:GEObot|<span style="color:gray">GEObot</span>]] || [[Special:Contribuții/GEObot|<span style="color:gray">2.158</span>]] |- ! 123 | [[Utilizator:Kasirbot|<span style="color:gray">Kasirbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kasirbot|<span style="color:gray">2.130</span>]] |- ! 124 | [[Utilizator:ErfgoedBot|ErfgoedBot]] || [[Special:Contribuții/ErfgoedBot|2.081]] |- ! 125 | [[Utilizator:MauritsBot|<span style="color:gray">MauritsBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MauritsBot|<span style="color:gray">2.011</span>]] |- ! 126 | [[Utilizator:FelixBot|<span style="color:gray">FelixBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FelixBot|<span style="color:gray">1.978</span>]] |- ! 127 | [[Utilizator:BotSottile|<span style="color:gray">BotSottile</span>]] || [[Special:Contribuții/BotSottile|<span style="color:gray">1.960</span>]] |- ! 128 | [[Utilizator:Le Pied-bot~rowiki|<span style="color:gray">Le Pied-bot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Le Pied-bot~rowiki|<span style="color:gray">1.923</span>]] |- ! 129 | [[Utilizator:BOTijo|<span style="color:gray">BOTijo</span>]] || [[Special:Contribuții/BOTijo|<span style="color:gray">1.795</span>]] |- ! 130 | [[Utilizator:Zwobot|<span style="color:gray">Zwobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Zwobot|<span style="color:gray">1.771</span>]] |- ! 131 | [[Utilizator:Dexbot|<span style="color:gray">Dexbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Dexbot|<span style="color:gray">1.621</span>]] |- ! 132 | [[Utilizator:Movses-bot|<span style="color:gray">Movses-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Movses-bot|<span style="color:gray">1.547</span>]] |- ! 133 | [[Utilizator:Hashar|<span style="color:gray">Hashar</span>]] || [[Special:Contribuții/Hashar|<span style="color:gray">1.428</span>]] |- ! 134 | [[Utilizator:DixonDBot|<span style="color:gray">DixonDBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DixonDBot|<span style="color:gray">1.406</span>]] |- ! 135 | [[Utilizator:Ebrambot|<span style="color:gray">Ebrambot</span>]] || [[Special:Contribuții/Ebrambot|<span style="color:gray">1.327</span>]] |- ! 136 | [[Utilizator:Sz-iwbot|<span style="color:gray">Sz-iwbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Sz-iwbot|<span style="color:gray">1.292</span>]] |- ! 137 | [[Utilizator:VerifierBot|<span style="color:gray">VerifierBot</span>]] || [[Special:Contribuții/VerifierBot|<span style="color:gray">1.270</span>]] |- ! 138 | [[Utilizator:Fluxbot|<span style="color:gray">Fluxbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Fluxbot|<span style="color:gray">1.240</span>]] |- ! 139 | [[Utilizator:Minsbot|<span style="color:gray">Minsbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Minsbot|<span style="color:gray">1.141</span>]] |- ! 140 | [[Utilizator:MSBOT|<span style="color:gray">MSBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/MSBOT|<span style="color:gray">1.119</span>]] |- ! 141 | [[Utilizator:DarafshBot|<span style="color:gray">DarafshBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DarafshBot|<span style="color:gray">1.091</span>]] |- ! 142 | [[Utilizator:Timbot (Gutza)|<span style="color:gray">Timbot (Gutza)</span>]] || [[Special:Contribuții/Timbot (Gutza)|<span style="color:gray">1.033</span>]] |- ! 143 | [[Utilizator:Ginosbot|<span style="color:gray">Ginosbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Ginosbot|<span style="color:gray">988</span>]] |- ! 144 | [[Utilizator:GrinBot~rowiki|<span style="color:gray">GrinBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/GrinBot~rowiki|<span style="color:gray">877</span>]] |- ! 145 | [[Utilizator:HooftBot~rowiki|<span style="color:gray">HooftBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/HooftBot~rowiki|<span style="color:gray">844</span>]] |- ! 146 | [[Utilizator:Byrialbot|<span style="color:gray">Byrialbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Byrialbot|<span style="color:gray">837</span>]] |- ! 147 | [[Utilizator:Robotul Arhivar|<span style="color:gray">Robotul Arhivar</span>]] || [[Special:Contribuții/Robotul Arhivar|<span style="color:gray">810</span>]] |- ! 148 | [[Utilizator:DirlBot|<span style="color:gray">DirlBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DirlBot|<span style="color:gray">805</span>]] |- ! 149 | [[Utilizator:MerlLinkBot|<span style="color:gray">MerlLinkBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MerlLinkBot|<span style="color:gray">792</span>]] |- ! 150 | [[Utilizator:Kyle the bot|<span style="color:gray">Kyle the bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kyle the bot|<span style="color:gray">767</span>]] |- ! 151 | [[Utilizator:Diego Grez Bot|<span style="color:gray">Diego Grez Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Diego Grez Bot|<span style="color:gray">759</span>]] |- ! 152 | [[Utilizator:Albambot|<span style="color:gray">Albambot</span>]] || [[Special:Contribuții/Albambot|<span style="color:gray">642</span>]] |- ! 153 | [[Utilizator:JhsBot|<span style="color:gray">JhsBot</span>]] || [[Special:Contribuții/JhsBot|<span style="color:gray">626</span>]] |- ! 154 | [[Utilizator:Addihockey10 (automated)|<span style="color:gray">Addihockey10 (automated)</span>]] || [[Special:Contribuții/Addihockey10 (automated)|<span style="color:gray">624</span>]] |- ! 155 | [[Utilizator:Soulbot|<span style="color:gray">Soulbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Soulbot|<span style="color:gray">602</span>]] |- ! 156 | [[Utilizator:MenoBot|<span style="color:gray">MenoBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MenoBot|<span style="color:gray">596</span>]] |- ! 157 | [[Utilizator:GangleriBot~rowiki|<span style="color:gray">GangleriBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/GangleriBot~rowiki|<span style="color:gray">545</span>]] |- ! 158 | [[Utilizator:Adlerbot|<span style="color:gray">Adlerbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Adlerbot|<span style="color:gray">522</span>]] |- ! 159 | [[Utilizator:SantoshBot|<span style="color:gray">SantoshBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SantoshBot|<span style="color:gray">442</span>]] |- ! 160 | [[Utilizator:Kwjbot|<span style="color:gray">Kwjbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kwjbot|<span style="color:gray">325</span>]] |- ! 161 | [[Utilizator:TuHan-Bot|<span style="color:gray">TuHan-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/TuHan-Bot|<span style="color:gray">312</span>]] |- ! 162 | [[Utilizator:EleferenBot|<span style="color:gray">EleferenBot</span>]] || [[Special:Contribuții/EleferenBot|<span style="color:gray">305</span>]] |- ! rowspan="2" | 163 | [[Utilizator:WarddrBOT|<span style="color:gray">WarddrBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/WarddrBOT|<span style="color:gray">291</span>]] |- | [[Utilizator:JJMC89 bot|<span style="color:gray">JJMC89 bot</span>]] || [[Special:Contribuții/JJMC89 bot|<span style="color:gray">291</span>]] |- ! 165 | [[Utilizator:Zxabot|<span style="color:gray">Zxabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Zxabot|<span style="color:gray">262</span>]] |- ! 166 | [[Utilizator:Ficbot|<span style="color:gray">Ficbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Ficbot|<span style="color:gray">261</span>]] |- ! 167 | [[Utilizator:NobelBot|<span style="color:gray">NobelBot</span>]] || [[Special:Contribuții/NobelBot|<span style="color:gray">245</span>]] |- ! 168 | [[Utilizator:Ver-bot|<span style="color:gray">Ver-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Ver-bot|<span style="color:gray">240</span>]] |- ! 169 | [[Utilizator:BendelacBOT|<span style="color:gray">BendelacBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/BendelacBOT|<span style="color:gray">216</span>]] |- ! 170 | [[Utilizator:Translation Notification Bot|<span style="color:gray">Translation Notification Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Translation Notification Bot|<span style="color:gray">211</span>]] |- ! 171 | [[Utilizator:Wybot|<span style="color:gray">Wybot</span>]] || [[Special:Contribuții/Wybot|<span style="color:gray">200</span>]] |- ! 172 | [[Utilizator:TohaomgBot|<span style="color:gray">TohaomgBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TohaomgBot|<span style="color:gray">189</span>]] |- ! rowspan="2" | 173 | [[Utilizator:Manubot|<span style="color:gray">Manubot</span>]] || [[Special:Contribuții/Manubot|<span style="color:gray">145</span>]] |- | [[Utilizator:Amolbot|<span style="color:gray">Amolbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Amolbot|<span style="color:gray">145</span>]] |- ! 175 | [[Utilizator:DEagleBot|<span style="color:gray">DEagleBot</span>]] || [[Special:Contribuții/DEagleBot|<span style="color:gray">142</span>]] |- ! 176 | [[Utilizator:GnawnBot|<span style="color:gray">GnawnBot</span>]] || [[Special:Contribuții/GnawnBot|<span style="color:gray">136</span>]] |- ! 177 | [[Utilizator:Robot citare|<span style="color:gray">Robot citare</span>]] || [[Special:Contribuții/Robot citare|<span style="color:gray">123</span>]] |- ! 178 | [[Utilizator:IndvTbot|<span style="color:gray">IndvTbot</span>]] || [[Special:Contribuții/IndvTbot|<span style="color:gray">101</span>]] |- ! 179 | [[Utilizator:EnzaiBot|<span style="color:gray">EnzaiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/EnzaiBot|<span style="color:gray">99</span>]] |- ! 180 | [[Utilizator:MelancholieBot|<span style="color:gray">MelancholieBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MelancholieBot|<span style="color:gray">95</span>]] |- ! 181 | [[Utilizator:MalarzBOT|<span style="color:gray">MalarzBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/MalarzBOT|<span style="color:gray">94</span>]] |- ! 182 | [[Utilizator:BokimBot|<span style="color:gray">BokimBot</span>]] || [[Special:Contribuții/BokimBot|<span style="color:gray">88</span>]] |- ! 183 | [[Utilizator:Pafsanias-Bot|<span style="color:gray">Pafsanias-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Pafsanias-Bot|<span style="color:gray">85</span>]] |- ! 184 | [[Utilizator:CalakBot|<span style="color:gray">CalakBot</span>]] || [[Special:Contribuții/CalakBot|<span style="color:gray">84</span>]] |- ! 185 | [[Utilizator:Pbot~rowiki|<span style="color:gray">Pbot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Pbot~rowiki|<span style="color:gray">81</span>]] |- ! 186 | [[Utilizator:BourgeBot|<span style="color:gray">BourgeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/BourgeBot|<span style="color:gray">78</span>]] |- ! 187 | [[Utilizator:PalicaBOT~rowiki|<span style="color:gray">PalicaBOT~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/PalicaBOT~rowiki|<span style="color:gray">75</span>]] |- ! 188 | [[Utilizator:YasBot|<span style="color:gray">YasBot</span>]] || [[Special:Contribuții/YasBot|<span style="color:gray">74</span>]] |- ! rowspan="2" | 189 | [[Utilizator:WikimediaNotifier|<span style="color:gray">WikimediaNotifier</span>]] || [[Special:Contribuții/WikimediaNotifier|<span style="color:gray">73</span>]] |- | [[Utilizator:TurbojetBot|<span style="color:gray">TurbojetBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TurbojetBot|<span style="color:gray">73</span>]] |- ! 191 | [[Utilizator:VanBot|<span style="color:gray">VanBot</span>]] || [[Special:Contribuții/VanBot|<span style="color:gray">71</span>]] |- ! rowspan="2" | 192 | [[Utilizator:Peti610bot|<span style="color:gray">Peti610bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Peti610bot|<span style="color:gray">70</span>]] |- | [[Utilizator:Bean49Bot|<span style="color:gray">Bean49Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Bean49Bot|<span style="color:gray">70</span>]] |- ! 194 | [[Utilizator:Huzzlet the bot|<span style="color:gray">Huzzlet the bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Huzzlet the bot|<span style="color:gray">67</span>]] |- ! 195 | [[Utilizator:Kgsbot|<span style="color:gray">Kgsbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Kgsbot|<span style="color:gray">54</span>]] |- ! rowspan="2" | 196 | [[Utilizator:Zyxwvut-Bot|<span style="color:gray">Zyxwvut-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Zyxwvut-Bot|<span style="color:gray">53</span>]] |- | [[Utilizator:Rezabot|<span style="color:gray">Rezabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Rezabot|<span style="color:gray">53</span>]] |- ! 198 | [[Utilizator:Egmontbot|<span style="color:gray">Egmontbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Egmontbot|<span style="color:gray">51</span>]] |- ! 199 | [[Utilizator:Botz|<span style="color:gray">Botz</span>]] || [[Special:Contribuții/Botz|<span style="color:gray">49</span>]] |- ! 200 | [[Utilizator:QualiaBot|<span style="color:gray">QualiaBot</span>]] || [[Special:Contribuții/QualiaBot|<span style="color:gray">48</span>]] |- ! rowspan="3" | 201 | [[Utilizator:Alirezabot|<span style="color:gray">Alirezabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Alirezabot|<span style="color:gray">42</span>]] |- | [[Utilizator:RotlinkBot|<span style="color:gray">RotlinkBot</span>]] || [[Special:Contribuții/RotlinkBot|<span style="color:gray">42</span>]] |- | [[Utilizator:SebiBot|<span style="color:gray">SebiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SebiBot|<span style="color:gray">42</span>]] |- ! 204 | [[Utilizator:Knedlik-Pod|<span style="color:gray">Knedlik-Pod</span>]] || [[Special:Contribuții/Knedlik-Pod|<span style="color:gray">34</span>]] |- ! 205 | [[Utilizator:ZsergheiBot|<span style="color:gray">ZsergheiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ZsergheiBot|<span style="color:gray">33</span>]] |- ! 206 | [[Utilizator:King Willan Bot~rowiki|<span style="color:gray">King Willan Bot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/King Willan Bot~rowiki|<span style="color:gray">31</span>]] |- ! 207 | [[Utilizator:TottyBot|<span style="color:gray">TottyBot</span>]] || [[Special:Contribuții/TottyBot|<span style="color:gray">29</span>]] |- ! 208 | [[Utilizator:MaatyBot|<span style="color:gray">MaatyBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MaatyBot|<span style="color:gray">28</span>]] |- ! rowspan="3" | 209 | [[Utilizator:WinstonBot|<span style="color:gray">WinstonBot</span>]] || [[Special:Contribuții/WinstonBot|<span style="color:gray">26</span>]] |- | [[Utilizator:EivindBot|<span style="color:gray">EivindBot</span>]] || [[Special:Contribuții/EivindBot|<span style="color:gray">26</span>]] |- | [[Utilizator:ElphiBot|<span style="color:gray">ElphiBot</span>]] || [[Special:Contribuții/ElphiBot|<span style="color:gray">26</span>]] |- ! rowspan="2" | 212 | [[Utilizator:DaBot~rowiki|<span style="color:gray">DaBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/DaBot~rowiki|<span style="color:gray">25</span>]] |- | [[Utilizator:Zeerak|<span style="color:gray">Zeerak</span>]] || [[Special:Contribuții/Zeerak|<span style="color:gray">25</span>]] |- ! 214 | [[Utilizator:Hoo User Page Bot|<span style="color:gray">Hoo User Page Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Hoo User Page Bot|<span style="color:gray">24</span>]] |- ! rowspan="3" | 215 | [[Utilizator:Bgbot|<span style="color:gray">Bgbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Bgbot|<span style="color:gray">21</span>]] |- | [[Utilizator:Vini 17bot5|<span style="color:gray">Vini 17bot5</span>]] || [[Special:Contribuții/Vini 17bot5|<span style="color:gray">21</span>]] |- | [[Utilizator:Maintenance script|<span style="color:gray">Maintenance script</span>]] || [[Special:Contribuții/Maintenance script|<span style="color:gray">21</span>]] |- ! 218 | [[Utilizator:Cibot|<span style="color:gray">Cibot</span>]] || [[Special:Contribuții/Cibot|<span style="color:gray">20</span>]] |- ! 219 | [[Utilizator:Wwbot|<span style="color:gray">Wwbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Wwbot|<span style="color:gray">19</span>]] |- ! 220 | [[Utilizator:Toolserver|<span style="color:gray">Toolserver</span>]] || [[Special:Contribuții/Toolserver|<span style="color:gray">16</span>]] |- ! rowspan="3" | 221 | [[Utilizator:Bot-Schafter|<span style="color:gray">Bot-Schafter</span>]] || [[Special:Contribuții/Bot-Schafter|<span style="color:gray">12</span>]] |- | [[Utilizator:RoboTosan|<span style="color:gray">RoboTosan</span>]] || [[Special:Contribuții/RoboTosan|<span style="color:gray">12</span>]] |- | [[Utilizator:NjardarBot|<span style="color:gray">NjardarBot</span>]] || [[Special:Contribuții/NjardarBot|<span style="color:gray">12</span>]] |- ! rowspan="4" | 224 | [[Utilizator:RCBot~rowiki|<span style="color:gray">RCBot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/RCBot~rowiki|<span style="color:gray">10</span>]] |- | [[Utilizator:Riccardobot|<span style="color:gray">Riccardobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Riccardobot|<span style="color:gray">10</span>]] |- | [[Utilizator:FloggerBot|<span style="color:gray">FloggerBot</span>]] || [[Special:Contribuții/FloggerBot|<span style="color:gray">10</span>]] |- | [[Utilizator:OctraBot|<span style="color:gray">OctraBot</span>]] || [[Special:Contribuții/OctraBot|<span style="color:gray">10</span>]] |- ! 228 | [[Utilizator:PsBot|<span style="color:gray">PsBot</span>]] || [[Special:Contribuții/PsBot|<span style="color:gray">9</span>]] |- ! rowspan="3" | 229 | [[Utilizator:MediaWiki default|<span style="color:gray">MediaWiki default</span>]] || [[Special:Contribuții/MediaWiki default|<span style="color:gray">8</span>]] |- | [[Utilizator:KhanBot|<span style="color:gray">KhanBot</span>]] || [[Special:Contribuții/KhanBot|<span style="color:gray">8</span>]] |- | [[Utilizator:Flow talk page manager|<span style="color:gray">Flow talk page manager</span>]] || [[Special:Contribuții/Flow talk page manager|<span style="color:gray">8</span>]] |- ! rowspan="3" | 232 | [[Utilizator:Ronline (bot)|<span style="color:gray">Ronline (bot)</span>]] || [[Special:Contribuții/Ronline (bot)|<span style="color:gray">7</span>]] |- | [[Utilizator:SreeBot|<span style="color:gray">SreeBot</span>]] || [[Special:Contribuții/SreeBot|<span style="color:gray">7</span>]] |- | [[Utilizator:KLBot2|<span style="color:gray">KLBot2</span>]] || [[Special:Contribuții/KLBot2|<span style="color:gray">7</span>]] |- ! rowspan="2" | 235 | [[Utilizator:Sirius Zwarts Bot|<span style="color:gray">Sirius Zwarts Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Sirius Zwarts Bot|<span style="color:gray">6</span>]] |- | [[Utilizator:Fajrbot|<span style="color:gray">Fajrbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Fajrbot|<span style="color:gray">6</span>]] |- ! 237 | [[Utilizator:Guanabot~rowiki|<span style="color:gray">Guanabot~rowiki</span>]] || [[Special:Contribuții/Guanabot~rowiki|<span style="color:gray">5</span>]] |- ! 238 | [[Utilizator:Mathbot|<span style="color:gray">Mathbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Mathbot|<span style="color:gray">4</span>]] |- ! rowspan="3" | 239 | [[Utilizator:MicruBot|<span style="color:gray">MicruBot</span>]] || [[Special:Contribuții/MicruBot|<span style="color:gray">3</span>]] |- | [[Utilizator:SebrevBOT|<span style="color:gray">SebrevBOT</span>]] || [[Special:Contribuții/SebrevBOT|<span style="color:gray">3</span>]] |- | [[Utilizator:Dpkbot|<span style="color:gray">Dpkbot</span>]] || [[Special:Contribuții/Dpkbot|<span style="color:gray">3</span>]] |- ! rowspan="2" | 242 | [[Utilizator:Patrick87-Bot|<span style="color:gray">Patrick87-Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Patrick87-Bot|<span style="color:gray">2</span>]] |- | [[Utilizator:Utilizator Bot|<span style="color:gray">Utilizator Bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Utilizator Bot|<span style="color:gray">2</span>]] |- ! rowspan="7" | 244 | [[Utilizator:Valhallasw-bot|<span style="color:gray">Valhallasw-bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Valhallasw-bot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:Prabot|<span style="color:gray">Prabot</span>]] || [[Special:Contribuții/Prabot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:Sahimrobot|<span style="color:gray">Sahimrobot</span>]] || [[Special:Contribuții/Sahimrobot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:CekPotBot|<span style="color:gray">CekPotBot</span>]] || [[Special:Contribuții/CekPotBot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:Gdaniel111bot|<span style="color:gray">Gdaniel111bot</span>]] || [[Special:Contribuții/Gdaniel111bot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:PolistulBot|<span style="color:gray">PolistulBot</span>]] || [[Special:Contribuții/PolistulBot|<span style="color:gray">1</span>]] |- | [[Utilizator:Bitbotje|<span style="color:gray">Bitbotje</span>]] || [[Special:Contribuții/Bitbotje|<span style="color:gray">1</span>]] {{/end}} 7sdn44b0o9je3jwpsvd5wjda89m2wnw 0 1998129 17024655 17023251 2025-06-10T22:50:35Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024655 wikitext text/x-wiki {{distinge|Societatea Gimnastică Sibiu}} {{Infocaseta Club de fotbal <!-- antet -->| culoare cadru = #ea1f1f | culoare scris = FFFFFF | nume = FC Hermannstadt | logo = Logo FC Hermannstadt.png | upright = 0.8 <!-- Informații generale -->| nume_complet = Asociația Fotbal Club Hermannstadt<ref>{{Cite web|url=https://www.frfotbal.ro/echipa.php?id=2907|access-date=3 September 2020}}</ref> | poreclă = ''Roș-negrii''<br>''Sibienii'' | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|2015|07|29}} | stadion = [[Stadionul Municipal Sibiu|Municipal]] | capacitate = 13.014 | proprietar = Primăria Municipiul Sibiu | președinte = Rotar Claudiu | palmares_național = <!-- Echipament (de la 1 până la 3)--> | kit_alt1 = | pattern_la1 = | pattern_b1 = _nikepark7w | pattern_ra1 = | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = FFFFFF | body1 = | rightarm1 = FFFFFF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = FFFFFF | kit_alt2 = | pattern_la2 = | pattern_b2 = _nikepark7ur | pattern_ra2 = | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = FF0000 | body2 = | rightarm2 = FF0000 | shorts2 = FF0000 | socks2 = FF0000 | kit_alt3 = | pattern_la3 = | pattern_b3 = _nikepark7b | pattern_ra3 = | pattern_sh3 = | pattern_so3 = | leftarm3 = 000000 | body3 = 000000 | rightarm3 = 000000 | shorts3 = 000000 | socks3 = 000000 }} '''Asociația Fotbal Club Hermannstadt''', cunoscut sub numele de '''FC Hermannstadt''', sau pe scurt '''Hermannstadt''', este un club profesionist de [[fotbal]] din [[Sibiu]], [[România]], ce evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}.<ref>[http://liga2.prosport.ro/special/live-text/fc-hermannstadt-promoveaza-matematic-in-liga-1-dupa-remiza-de-la-targoviste-chindia-va-juca-barajul-braila-pierde-in-prelungiri-si-intra-in-focurile-retrogradarii-17213589 FC Hermannstadt promovează matematic în Liga 1 după remiza de la Târgoviște.]</ref> Echipa a fost înființată în 2015. Hermannstadt este numele [[german]] al orașului Sibiu.<ref>{{Citation |title=FC Hermannstadt defilează spre Liga 2. A făcut scorul etapei |publisher=www.turnulsfatului.ro |url=http://www.turnulsfatului.ro/2017/04/22/fc-hermannstadt-defileaza-spre-liga-2-a-facut-scorul-etapei/}}</ref> == Istorie == Imediat după înființare FC Hermannstadt s-a înscris în [[Liga a IV-a]]. Echipa a terminat sezonul și s-a calificat în barajul pentru Liga a III-a.<ref name="AJF Sibiu">{{cite web|url=http://www.frf-ajf.ro/sibiu/competitii-fotbal/liga-a-iv-a-seniori-3879/fc-hermannstadt-sibiu-6311.html|title=F.C Hermannstadt Sibiu|publisher=[[Romanian Football Federation|Asociația Județeană de Fotbal Sibiu]]|language=Romanian|accessdate=6 august 2017}}</ref> Sibienii au câștigat fără prea mari probleme, 6–1 la general cu formația [[Județul Gorj|gorjeană]], CS Gilortul Târgu Cărbunești.<ref>{{cite web|url=http://www.sbsport.ro/principale/fc-hermannstadt-a-defilat-la-carbunesti-si-va-juca-in-liga-a-iii-a-in-noul-sezon-intariri-masive-pentru-sibieni/|title=FC Hermannstadt a defilat la Cărbunești și va juca în Liga a III-a în noul sezon. Întăriri masive pentru sibieni|publisher=SbSport.ro|date=26 iunie 2016|accessdate=2017-08-10|archive-date=2017-08-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20170806182519/http://www.sbsport.ro/principale/fc-hermannstadt-a-defilat-la-carbunesti-si-va-juca-in-liga-a-iii-a-in-noul-sezon-intariri-masive-pentru-sibieni/|dead-url=yes}}</ref> Clubul a reușit să și câștige sezonul următor seria a V-a a și a promovat în [[Liga a II-a|divizia secundă]].<ref name="LigaIII">{{cite web|url=http://liga2.prosport.ro/liga-3/fotbalul-renaste-ca-pasarea-phoenix-la-sibiu-clubul-cu-19-conducatori-vrea-sa-devina-o-legenda-acum-e-un-proiect-mult-mai-bine-organizat-16337681|title=Fotbalul renaște ca Pasărea Phoenix la Sibiu! Clubul cu 19 conducători vrea să devină o legendă: "Acum e un proiect mult mai bine organizat"|publisher=[[ProSport]]|date=19 mai 2017}}</ref> FC Hermannstadt a jucat primul meci în Liga a II-a pe {{Dată|2017|8|5}}, o victorie 3–0 pe teren propriu cu [[CS Balotești]].<ref>{{cite web|url=http://liga2.prosport.ro/liga-3/fotbalul-renaste-ca-pasarea-phoenix-la-sibiu-clubul-cu-19-conducatori-vrea-sa-devina-o-legenda-acum-e-un-proiect-mult-mai-bine-organizat-16337681|title=Debut perfect pentru AFC Hermannstadt la primul meci în Liga 2. Sibienii au trecut cu scor de neprezentare de CS Balotești și au avut și două goluri anulate|publisher=ProSport|date=5 august 2017|accessdate=6 august 2017}}</ref> Pe {{Dată|2018|3|1}}, FC Hermannstadt a produs o surpriză, calificându-se în [[Cupa României 2017-2018|semifinalele Cupei României]], eliminând vicecampioana [[FCSB]] cu scorul general de 3&ndash;0 în sferturi.<ref>[https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/hermannstadt-fcsb-de-la-ora-1830-in-direct-la-digi-sport-1-surprize-in-echipa-lui-dica-400310 FCSB a fost umilită de Hermannstadt! Sibienii au câștigat cu 3-0 și sunt în semifinalele Cupei]</ref> Ulterior, a ajuns chiar în finală, eliminând și vecina de județ [[Gaz Metan Mediaș]], dar a pierdut finala cu [[CS U Craiova]] cu scorul de 2&ndash;0. După promovarea în prima ligă, din cauza unor lucrări de modernizare a [[Stadionul Municipal Sibiu (1927)|Stadionului Municipal (Sibiu)]], echipa și-a desfășurat meciurile de pe teren propriu în anul 2018 pe [[Stadionul Trans-Sil]] din [[Târgu Mureș]]. În 2019 echipa nu a mai putut omologa nici [[stadionul Trans-Sil]], și s-a mutat pe [[Stadionul Nicolae Dobrin]] din [[Pitești]]. Ultimul meci jucat în exil a fost cel cu [[FC Voluntari]] în data de {{Dată|2019|4|19}}, după această dată lucrările de modernizare a [[Stadionul Municipal Sibiu|stadionului Municipal din Sibiu]] au fost finalizate iar echipa a jucat din nou în fața propriilor spectatori. Mutarea pe teren propriu a venit într-un moment optim, deoarece echipa nu avea în acel moment nicio victorie în play-out și se îndrepta spre retrogradare. Punctele obținute apoi acasă cu [[FC Voluntari]] și [[FC Dinamo București|Dinamo]], precum și victoriile cu [[Concordia Chiajna]] și, în special, în ultimul meci cu [[FC Dunărea Călărași]], câștigat dramatic în prelungiri, au ajutat însă pe Hermannstadt să obțină {{lang|la|in extremis}} locul de baraj chiar în dauna adversarilor din ultima etapă. Obișnuită să joace toate meciurile în deplasare, FC Hermannstadt a obținut victoria decisivă, 2&ndash;0, în meciul tur al barajului, la Cluj, cu [[FC Universitatea Cluj|Universitatea]], pentru ca în retur, deși a pierdut cu 1&ndash;0, să poată sărbători rămânerea în prima ligă. == Palmares == * '''[[Cupa României la fotbal|Cupa României]]''' ** [[File:Cup Finalist.png]] '''Finaliști (1):''' [[Cupa României 2017-2018|2017-2018]] * '''[[Liga a II-a]]''' ** '''Vicecampioană (2):''' [[Liga a II-a 2017-2018|2017-2018]], [[Liga a II-a 2021-2022|2021-2022]] * '''[[Liga a III-a]]''' ** '''Câștigătoare (1):''' [[Liga a III-a 2016-2017|2016-2017]] * '''[[Liga a IV-a Sibiu]]''' ** '''Câștigătoare (1):''' [[Liga a III-a 2015-2016|2015-2016]] == Lotul actual == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q108143526|3=Dragoș Iancu}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nr=|nume={{Ill-wd|Q112988040|3=Nana Antwi}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q124129950|3=Luca Mitrică}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Valerică Găman]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Silviu Balaure]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Sergiu Buș]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Bulgaria|nr=|nume=[[Antoni Ivanov]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Italia|nr=|nume={{Ill-wd|Q27655591|3=Alessandro Murgia}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Vlad Muțiu]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Luxemburg|nr=|nume={{Ill-wd|Q33087531|3=Vahid Selimovic}}|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ianis Stoica]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Aurelian Chițu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Tiberiu Căpușă]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cătălin Căbuz]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Florin Bejan]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q55760980|3=Ionuț Biceanu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q56043437|3=Ionuț Stoica}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61594963|3=Ionuț Pop}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q61985162|3=Cristian Neguț}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q85524877|3=Alexandru Oroian}}|poz=F}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Ghana|nume={{Ill-wd|Q108571919|3=Seydou Issah}}|poz=|other=la [[FC Metaloglobus București|Metaloglobus București]]}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q114421987|3=Alexandru Jipa}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|Gloria Buzău]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q118134512|3=Kevin Ciubotaru}}|poz=|other=la [[CS Unirea Ungheni|Unirea Ungheni]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} ==Parcursul competițional== {{col-begin}} {{col-2}} {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" |- style="background:#efefef;" ! Sezon ! Divizie ! Nivel ! Poziție ! Note ! [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[SuperLiga României 2025-2026|2025-26]] || [[SuperLiga României]] || '''1''' || TBD || || [[Cupa României 2025-2026|TBD]] |- | [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || [[SuperLiga României]] || '''1''' || 7 || || align=center align=center bgcolor=silver| [[Finala Cupei României 2025|Finala]] |- | [[SuperLiga României 2023-2024|2023–24]] || [[SuperLiga României]] || '''1''' || 9 || || [[Cupa României 2023-2024#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[SuperLiga României 2022-2023|2022–23]] || [[SuperLiga României]] || '''1''' || 12 || || [[Cupa României 2022-2023#Sferturi de finală|Sferturi]] |- | [[Liga a II-a 2021-2022|2021–22]] || [[Liga a II-a]] || '''2''' || align=center bgcolor=silver|'''2''' || Promovată || [[Cupa României 2021-2022#Optimi|Optimi]] |- | [[Liga I 2020-2021|2020–21]] || [[ SuperLiga României|Liga I]] || '''1''' || align=center bgcolor=FFCCCC| '''14''' || Retrogradată || [[Cupa României 2020-2021#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |} {{col-2}} {|class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" |- style="background:#efefef;" ! Sezon ! Divizie ! Nivel ! Poziție ! Note ! [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Liga I 2019-2020|2019–20]] || [[SuperLiga României|Liga I]] || '''1''' || 8 || || [[Cupa României 2019-2020#Sferturi de finala|Sferturi]] |- |[[Liga I 2018-2019|2018–19]] |align=center| [[SuperLiga României|Liga I]] |align=center| '''1''' |align=center|12 |align=center| Câștigătoarea barajului de promovare/menținere | align=center| [[Cupa României 2018-2019#Sferturi|Sferturi]] |- |[[Liga a II-a 2017-2018|2017–18]] |align=center|[[Liga a II-a]] |align=center| '''2''' |align=center bgcolor=silver|'''2''' |Promovată | align=center align=center bgcolor=silver| [[Cupa României 2017-2018#Finala|Finala]] |- |[[Liga a III-a 2016-2017#Seria V|2016–17]] |align=center|[[Liga a III-a]] <small>(Seria a V-a)</small> |align=center| '''3''' |align=center bgcolor=gold|'''1''' |Promovată |align=center| Nu a participat |- |[[Liga a IV-a 2015-2016#Sibiu County|2015–16]] |align=center|[[Liga a IV-a]] <small>([[Liga a IV-a Sibiu|SB]])</small> |align=center| '''4''' |align=center bgcolor=gold|'''1''' |Promovată | |} {{col-end}} == Referințe == <references /> == Legături externe == *[https://www.flashscore.ro/echipa/fc-hermannstadt/pUUuFXvI/rezultate Rezultate FC Hermannstadt] - rezultate curente meciuri FC Hermannstadt {{Campionatul de Fotbal al României}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal]] [[Categorie:Fondări în 2015]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Sibiu|Hermannstadt]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României|Hermannstadt]] a4yff3fwh6kdspmb8x3vhe7eoei1owx 0 2011203 17025089 16951186 2025-06-11T10:01:54Z Mihai Andrei 2159 /* Autorul icoanei - Luca din Iclod */ 17025089 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Pictură}} '''Icoana de la Nicula''' este o reprezentare a [[Fecioara Maria|Fecioarei Maria]], popularizată la [[Trnava]] și [[Viena]] în secolul al XVIII-lea drept „adevăratul chip al Maicii Domnului care a plâns în Transilvania” în anul [[1699]].<ref>Ana Dumitran, [https://www.researchgate.net/profile/Ana-Dumitran/publication/268138196_Fecioarele_inlacrimate_ale_Transilvaniei_Preliminarii_la_o_istorie_ilustrata_a_tolerantei_religioase/links/5461f5b10cf2c1a63c016a34/Fecioarele-inlacrimate-ale-Transilvaniei-Preliminarii-la-o-istorie-ilustrata-a-tolerantei-religioase.pdf Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei. Preliminarii la o istorie ilustrată a toleranței religioase], Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, 2011, p. 32.</ref><ref>Marica Grigorescu, ''Tematică istorică românească în opera gravorilor din familia Mansfeld'', în: Revista Muzeelor și Monumentelor, 7 (1983), p. 68-70.</ref> Icoana respectivă a fost mutată de contele [[Sigismund Kornis]] de la [[Nicula]] la reședința sa de la [[Mănăstirea, Cluj|Benediugu Dejului]], unde a comandat să se facă mai multe copii pictate după original.<ref>Ana Dumitran, [https://www.researchgate.net/profile/Ana-Dumitran/publication/268138196_Fecioarele_inlacrimate_ale_Transilvaniei_Preliminarii_la_o_istorie_ilustrata_a_tolerantei_religioase/links/5461f5b10cf2c1a63c016a34/Fecioarele-inlacrimate-ale-Transilvaniei-Preliminarii-la-o-istorie-ilustrata-a-tolerantei-religioase.pdf Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei. Preliminarii la o istorie ilustrată a toleranței religioase], Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, 2011, p. 36.</ref> Icoana sau o copie a icoanei a ajuns apoi la [[Biserica Iezuiților din Cluj]]. Pe parcursul secolului al XVIII-lea imaginea a fost reprodusă în mai multe exemplare așezate în altarele mai multor biserici, precum [[Mănăstirea franciscană din Odorheiu Secuiesc]], [[Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Târgu Mureș|Sf. Ioan Botezătorul din Târgu Mureș]], la [[Bistrița]], [[Dej]] etc. Icoana a fost realizată în anul 1681 și atribuită lui [[Luca din Iclod]]. Pictura este una din cele mai faimoase icoane făcătoare de minuni cunoscute astăzi pe întreg teritoriul României.<ref>''[https://www.researchgate.net/publication/268146484_Luca_din_Iclod_un_pictor_transilvanean_din_secolul_al_XVII-lea Luca din Iclod, un pictor transilvanean din secolul al XVII-lea]''</ref> ==Autorul icoanei - Luca din Iclod== Icoana Maica Domnului cu pruncul Isus a fost atribuită de către istorici, ca realizare, preotului Luca din [[Iclod]], de neam [[ruteni |rutean]]. Lucrarea a fost donată în anul 1681 Mănăstirii Nicula, conform declarațiilor preotului din Nicula din martie 1699, declarație pe care acesta a dat-o ca urmare a unei anchete<ref>Raportul original, depus spre păstrare în arhiva Capitului din Cluj-Mănăștur, nu a fost până acum identificat, dar conținutul său este cunoscut din copiile păstrate la Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale, fond Liceul Romano-Catolic din Cluj, dosar 1, f. 46-49, la Biblioteca Universității "Eötvös Loránd" din Budapesta, Collectio Hevenesiana, vol. LXXIII, p. 337-338, și la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, cutia XVII, nr. 63. Textul a fost editat de Dumitran, Hegedűs, Rus 2011, p. 375-378.</ref> declanșate de lăcrimarea icoanei din perioada 15 februarie - 12 martie 1699. Meșterul iconar Luca din Iclod a fost desemnat ca ''Pictor fuit nomine Lucas, gente Ruthenus [...], ex vico Iklod'' în Historia Taumaturgae Virginis Claudiopolitanae.<ref>Historia Taumaturgae Virginis Claudiopolitanae 1737, p. 122-123.</ref> El a mai fost menționat și cu ocazia unei alte anchete ce s-a făcut în deceniul al treilea al secolului al XVIII-lea, cu privire la o icoană, care a lăcrimat, pe care a pictat-o în anul 1673 la comanda familiei Stanici din Ilișua.<ref>Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale, Fond familial Kornis, inv. nr. 205, text editat de Dumitran, Hegedűs, Rus 2011, p. 384-390.</ref> De asemenea, Luca din Iclod a fost menționat la sfârșitul secolului al XIX-lea, perioadă când a fost consemnată tradiția locală privitoare la această icoană care a fost achiziționată de [[Mănăstirea Nicula]] de la popa Luca din [[Iclod, Cluj|Iclod]]. Cea mai veche dintre mențiuni, cea din anul 1699, a fost, foarte probabil, consemnată la o dată când Luca din Iclod nu mai era în viață.<ref>Victor Bojor - ''Maica Domnului de la Nicula'', Editura Mănăstirii de la Nicula, Gherla, 1930, p. 122.</ref> ==Execuție== Icoana din Nicula, pictată de Luca din Iclod în anul 1681, cu chipul Madonei, are o deosebită importanță privind ecoul pe care l-a avut pentru acea zonă. Ea este primul model pe care l-au avut pictorii de icoane pe sticlă. Acestă situație este confirmată de picturile mai vechi, de documentele rămase și de tradiția și mărturiile urmașilor celor care au locuit acolo. Se dovedește astfel că preotul din Iclod, pe numele său Luca, a pictat o lucrare pe lemn care a fost în final cumpărată de la el de cei de la Mănăstirea Nicula, icoana devenind astfel un obiect de cult.<ref>Kádár... pag. 180</ref> Motivul pictat de Luca a fost multiplicat de [[meșterii iconari de la Nicula]] și Hășdate în nenumărate icoane pe sticlă. Istoricul Victor Bojor a precizat că „... Icoana e zugrăvită pe o scândură de brad cleită din două bucăți, întărită în dos cu două cingători, tot din brad. Icoana are o înălțime sau lungime de 86 cm, iar lățimea e de 65 cm. Grosimea scândurii are 2cm”.<ref name= Boisor96>Bojor... pag. 96</ref>. Tot el a spus că „... Fața Maicii Domnului este lungăreață, de culoarea spicului de grâu. ochii negri, foarte expremători, așa că în orice latură te uiți la icoană, pare că ochii Maicii Preacuratei te privesc, se uită la tine cu milostivire, cu dragoste. Capul e plecat puțintel spre stânga.”<ref name=boisor97>Bojor... 97</ref> Dosul icoanei « este giluit simplu „... În față are o săpătură în afunzime de vreo 6-7 mm de-a lungul întregii suprafețe”. Icoana mai avea un soi de ramă de 4 cm lățime, care era vopsită în altă culoare decât icoana ca atare. Pe lemn a fost lipită o pînză cu un strat subțire de ghips în scopul constituirii unui suport pentru pictură.<ref name=dancu42>Dancu... pag. 42</ref> Ion Apostol Popescu a considerat că lucrarea are o compoziție cu o serie de elemente și motive care reflectă un profund ecou și în icoanele pe sticlă realizate de [[meșterii iconari de la Nicula]]. Acest lucru se constată chiar și la iconarii din sudul Ardealului, cei care au învățat meșteșugul de la țăranii de aici.<ref name=popescu33>Popescu... pag. 33</ref> : „... Pe vălul de pe capul Maicii Domnului și pe umărul drept are câte o stea; cea de pe cap e mai mare, cu raze albe, iar cea de pe umăr mai mică și toată e aurită. Maica Domnului ține pe pruncul Isus în mâna stângă, iar mâna dreaptă o ține pe piept... Fruntea Maicii Domnului este ascunsă într-un văl de culoare mai roșiatică, peste care, din afară, pe creștet în jos, atârnă o haină purpurie umbrită cu negru. Haina de sub văl este de culoare albastră.”<br/>----- [[Victor Bojor]] - ''Maica Domnului de la Nicula'', Editura Mănăstirii de la Nicula, [[Gherla]], 1930, pag. 80 și 98 Pe partea stângă, cum este privită icoana, se văd patru litere mari din alfabetul grecesc - „Maria Teotokos, adică Maria născătoare de Dumnezeu". Toate elementele de compoziție ale icoanei aparțin iconografiei răsăritene.<ref name=dancu42/> ==Lăcrimarea== Un nemeș din Nicula, Ioan Cupșa, a cumpărat icoana de la Luca și a donat-o bisericii din satul natal, în anul 1681. Istoricul [[Juliana Fabritius-Dancu]] a precizat că este posibil ca biserica satului, menționată prin documentele de arhivă în anul 1552, să nu mai fi existat din cauza unui incendiu izbucnit în 1602. De aceea, este probabil ca icoana luată de la Cupșa să fi fost așezată în biserica parohială din Nicula, ridicată pe dealul Vergheleu.<ref name=dancu41>Dancu... pag. 41</ref> În dimineața zilei de 15 februarie 1694, după unii cercetători, sau la 15 februarie 1699<ref>articolul ''Pictura populară din Nicula'', Revista Steaua, nr. 7/1966</ref><ref name=dancu42/>, în biserica din sat, nu la mănăstire, au apărut soldați germani și câțiva ofițeri, toți de confesiune [[romano-catolică]], care aparțineau regimentului de cavalerie Hohenzollern, ce aveau garnizoana temporară în localitatea Gherla. Aceștia au venit la Nicula ca să vadă cum arată o biserică de rit ortodox. Cum au intrat în biserică, au văzut cum curgeau "lacrimi" din ochii Maicii Domnului cu pruncul Isus. Realitate sau iluzie, din cauză că lemnul era pus în poziție verticală și probabil lăsa să se prelingă rășina lemnoasă de brad, "lacrimile" Mariei au generat o agitație generalizată printre localnicii din Nicula și Gherla. Militarii au alertat pe parohul bisericii, care venind la locul evenimentului a constatat veridicitatea spuselor lor. Preotul Mihai a menționat că „Lacrimile curgeau ca niște izvoare”. Panica a pus stăpânire pe localnicii din Nicula, Gherla și din toate satele învecinate și toți, au vrut să vadă minunea. În Historia Thaumaturgae Virginis Claudiopolitanae, tipărită la Cluj în 1736, se pot vedea cei 27 de martori, printre care se regăsesc primarul Niculei, nemeșii satului, pârcălabul din Gherla, cantorul parohiei și mulți vârstnici și tineri care au fost acolo și au văzut lăcrimarea Mariei. În acest fel, s-a născut pelerinajul care a adus în acele vremuri la cele două sărbătoriri ale Mariei, din 15 august și 8 septembrie, mii de oameni la cele două lăcașuri de cult de la Nicula.<ref name=dancu42/> În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea numărul pelerinilor veniți din toată [[Transilvania]], a crescut până la zeci de mii. Aceștia veneau cu prapuri și icoane în mâini, cântau imnuri închinate Mariei și unii parcurgeau zeci de kilometri pe jos. Ca urmare, satul Nicula a fost ridicat la rang de comună care avea ca atare reședință de notar. Este de precizat că la hramuri soseau în pelerinaj și credincioși [[catolic]]i din Gherla, deoarece numai așa se explică unele inscripții gotice, cum este „heil Ana”, care se regăsesc pe unele dintre icoanele pictate la Nicula. Juliana Fabritius-Dancu a studiat îndeaproape tot materialul documentar privitor la Icoana de la Nicula și a cules tot ce s-a putut și din tradiția orală specifică locului. Astfel, ea a precizat că lăcrimarea Mariei care a început în ziua de 15 februarie, a continuat, având mici întreruperi până în data de 12 martie, deci 26 de zile. Toate datele informative se găsesc într-un protocol care a fost întocmit și semnat de Johann Vanner, ce era comandantul garnizoanei din Dej. Consemnările lui au fost confirmate de declarațiile sub jurământ pe care le-a făcut căpitanul contelui Sigismund Kornis din Benediug, astăzi satul Mănăstirea, un sat între Gherla și Dej, fost domeniu nobiliar.<ref name=dancu42/> ==Abuzul lui Sigismund Kornis== [[Sigismund Kornis]] era o persoană religioasă și amatoare de antichități. Prin abuz de putere, acesta a luat Icoana de la Nicula și a dus-o în [[castelul Kornis]] din Benediug. Cercetătorul Victor Bojor a afirmat că transportul icoanei la castel s-ar fi făcut sub protecția unui detașament ce făcea parte din armata imperială, cantonat în regiune. Totul s-a făcut „... în sunet de trâmbițe și fanfară și de cântece bisericești, în mare procesiune de praznic a unor mii de credincioși din tot jurul, ba chiar și din părțile mai îndepărtate ale Ardealului, cu cea mai mare paradă bisericească și civilă. Românii, care însoțeau convoiul, alcătuit în mare parte din străini, mereu amărâți și mâhniți în sufletul lor, vărsând lacrimi de durere și întristare, pentru înstrăinarea icoanei lor” (Victor Bojor).<ref name=dancu42/> [[Fișier:Josephinische Landaufnahme pg053.jpg|thumb|Mănăstirea în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73]] După mai puțin de două luni de când a început lăcrimarea, în ziua de 12 aprilie 1694(9), icoana a ajuns la capela castelului din Benediug al lui Sigismund Kornis „... în fața dregătorilor civili și militari și în fața poporului, între a cântări după rânduiala bisericii romano-catolice” (Victor Bojor). Din acest moment, pelerinajele au început să se facă la Benediug și privirea icoanei era condiționată de plata unei taxe. De aceea, oamenii au început să spună că „... se duc la mănăstirea Benediug”, sau „... la mănăstire” (Victor Bojor) - de aceea așezarea Benediug a ajuns astăzi să se numească [[Mănăstirea, Cluj]].<ref name=dancu43>Dancu... pag. 43</ref> Populația din Nicula a fost în primul moment al abuzului lui Kornis, uimită, dar, în același an a decis să revendice icoana, în pofida autorității pe care o afișa Sigismund Kornis ca membru în [[Dieta Transilvaniei]]. Ce s-a întâmplat în perioada de revendicare nu este prea clar, nu sunt date documentare de informare. Cert este că, niculenii împreună cu țăranii români din toate satele învecinate „... au ieșit cu bâte, cu furci, cu coase la Benediug, făcând mult zgomot și pretinzând cu toată tăria să li se dea îndărăt sfânta icoană a Maicii Domnului, care este a lor” (Victor Bojor).<ref name=dancu43/> [[Fișier:Biserica_Piaristilor_si_Statuia_Fecioarei_Maria_la_1859.jpg|thumb|left|Biserica piariștilor și colegiul academic iezuit (imagine istorică, 1859)]] Kornis a refuzat să înapoieze icoana sătenilor din Nicula și ca atare, conflictul a ajuns la înalte foruri ecleziastice, care au decis imediat să instaleze icoana la [[Cluj]], inițial la actuala [[Biserica Franciscană din Cluj-Napoca|Biserică a călugărilor franciscani]] (folosită de iezuiți până la terminarea bisericii proprii, în anul 1723). Împotriva hotărârii s-au ridicat ambele părți în dispută, mai ales niculenii. Analiștii istoriei icoanei s-au împărțit în două tabere. Unii istorici au afirmat că sub presiunea populației din Nicula, [[Ordinul iezuit|preoții iezuiți din Cluj]] au fost forțați să revină asupra deciziei și să ia hotărârea să dea înapoi icoana celor care erau în drept să o dețină. Alții au pretins că procesul niculenilor nu a fost rezolvat satisfăcător la Cluj și ca atare, au avansat procesul la [[Curtea de la Viena]]. Ca urmare împăratul [[Leopold I al Sfântului Imperiu Roman|Leopold I]], ca să poată lua o decizie, a poruncit, ca o soluție a compromisului, ca icoana să nu mai aparțină nici contelui, nici satului, ci să fie expusă într-o altă bisericuță ce va fi construită în hotarul satului Nicula, fapt care s-ar fi și întâmplat, pro causa, prin construirea Bisericii de lemn din actuala Mănăstire Nicula. [[Juliana Fabritius-Dancu]] a precizat că, asta înseamnă că bisericuța din lemn a mănăstirii, unde cu siguranță a stat icoana multă vreme, a fost ridicată imediat după anul 1695. Istoricul [[Victor Bojor]] a acceptat ca plauzibilă această versiune a deciziei și a mers mai departe și a afirmat că bisericuța ar fi fost ridicată chiar de Sigismund Kornis la insistențele soției sale. În acest fel ar fi înzestrat edificiul religios cu două clopote, unul fiind datat cu anul 1401. Bojor a precizat că după [[Crăciun]]ul din 1695, Sigismund Kornis ar fi pecetluit icoana și a pus-o sub o pază militară strictă în jurul bisericii de la Nicula. Victor Bojor și-a asumat versiunea pentru că a publicat-o fără să o discute. Desigur că există un adevăr, o corelație între paza icoanei și ctitoria bisericii însă, Juliana Dancu a admis cu greu ca un om abuziv așa cum era Kornis, care nu era la primul caz de încălcare al regulilor,{{ref label|Intem|A|A}} să ajungă să fie și mărinimos în momentul când a devenit perdant.<ref name=dancu44>Dancu... pag. 44</ref> O altă versiune aparține lui [[Zenovie Pâclișanu]], care a crezut că bisericuța a fost construită în 1659, reluând datarea ce apare în monografia [[Comitatul Solnoc-Dăbâca|Comitatului Solnoc-Dobâca]] a lui [[Kádár József]], deci înainte de "minunea" din 1699 (sic). El a afirmat că după informațiile sale, după ce niculenii au pierdut procesul, icoana a fost atribuită [[Universitatea Babeș-Bolyai|Universității din Cluj]] de primatul iezuiților din Cluj, un anume Kollovitz "... unde se păstrează și astăzi" (adică 1919). Juliana Dancu a afirmat că există și în acest caz un sâmbure de adevăr în ce a spus Pâclișanu. După 1713, moment în care Kornis a primit funcția de guvernator al Transilvaniei, acesta a comandat o copie, poate mai multe, a afirmat Dancu, unui pictor profesionist. Cu siguranță că una din copii sau copia, a fost așezată în Biserica piariștilor din Cluj, în vecinătatea Universității din Cluj. Donația lui Kornis către Biserica piariștilor a fost consemnată într-un document pe care l-a semnat Sigismund Vizkeleti, Ștefan Csete, preoți iezuiți din Cluj și pater Pavel Ladislau Baranyai de Alba Iulia. Din documentele pe care Juliana și Dumitru Dancu le-au studiat în anul 1972, au reieșit trei informații precise. Lăcrimarea a fost observată pe 15 februarie 1694, bisericuța de lemn a fost ridicată înainte de 1700 și revenirea Icoanei de la Nicula a avut loc după construirea bisericuței, icoana fiind instalată în ea.<ref name=dancu44/> Din studii recente, confruntând procesul verbal al anchetei (1699), Maria Virgo Claudiopolitana (1714) și Historia Thaumaturgae Virginis Claudiopolitanae (173[6]), a rezultat că istoria miracolului "Minunii de la Nicula" a fost cu vremea catolicizată și „iezuitizată”.<ref>''[http://studia.ubbcluj.ro/arhiva/abstract.php?editie=THEOLOGIA%20CATHOLICA&nr=1&an=2013&id_art=12331 Minunea de la Nicula: Confruntarea dintre procesul verbal al anchetei (1699), Maria Virgo Claudiopolitana (1714) și Historia Thaumaturgae Virginis Claudiopolitanae (173[6])]'', în STUDIA UNIVERSITATIS BABEȘ-BOLYAI - accesat 22 ianuarie 2022</ref> ==Biserica de lemn== [[File:Biserica de lemn de la Nicula.jpg|miniatura|left|Bisericuța de lemn construită pe la 1700 la [[Mănăstirea Nicula]], așa cum a arătat ea înaintea incendiului din 24 aprilie 1973]] Bisericuța a fost construită, înainte de 1700, din bârne îmbinate de stejar și a fost acoperită cu șindrilă. Bisericuța avea dimensiunile de 4.10 m lațime și 11.50 m lungime. Nava și tinda era acoperită cu scânduri îmbinate cu cuie de lemn. Altarul avea o boltire din scânduri și a fost pardosit cu piatră cioplită, pictura era afumată, similară celei din naos. Pristolul, făcut tot din piatră cioplită, era așezat pe o coloană din piatră. În momentul edificării, iconostasul era făcut din două tăblii de lemn și avea figurați pe el pe cei 12 apostoli cu nume slavone. La transformarea care a avut loc în anul 1860, iconostasul a fost înlocuit cu unul cu icoane și uși împărătești. Ușa din stânga avea o icoană ce amintea de Icoana de la Nicula. Tot în 1860 s-au tăiat pereții de bârne, s-au făcut șapte ferestruici, trei la altar și patru la navă, pentru că nava avea doar o singură fereastră pătrată în latura de sud și altarul doar o fereastră circulară pe latura de sud-est.<ref name=dancu44/> Inițial, bisericuța era dotată cu două clopote, unul pe care era gravat anul 1401, amplasat înr-un an nespecificat în documente, care a fost restituit în 1908 și care a fost topit pe vremea [[primul război mondial|primului război mondial]], în vederea folosirii bronzului în industria de război. Al doilea clopot are gravat pe el anul 1696 și este amplasat și astăzi în clopotnița bisericii noi a Mănăstirii Nicula. În anul 1972, în mica turlă a bisericuței de lemn se mai afla un clopot mic, de circa 50 kg, care avea gravată pe el o inscripție în [[limba slavonă]].<ref name=dancu45>Dancu... pag. 45</ref> La începutul secolului al XVIII-lea, în primii ani, [[Mănăstirea Nicula]] a fost ocupată de călugării greco-catolici. Mănăstirea a fost în proprietatea lor până în anul 1948. Există mențiuni documentare prin care papa [[Papa Clement al XIII-lea|Clement al XIII-lea]] acorda în anul 1767 indulgențe plenare pelerinilor care vizitau Mănăstirea la sărbătorile Fecioarei Maria. Deoarece mănăstirea a fost abandonată de călugării ortodocși, în 1774 mai era doar un singur călugăr ortodox, restul erau greco-catolici. Prima restaurare a bisericuței cunoscută de către istorici, a fost cea din 1860, an în care meșterul în lemn [[Feiur Gregorie]] și meșterul Ștefan Belindean din Nicula, au refăcut lemnăria și au pictat bolta edificiului. A doua restaurare a avut loc în 1956, moment în care s-au căptușit pereții laterali în interior, cu scândură de brad. S-a înlocuit acoperișul cu șindrilă. Din 1956, bisericuța a devenit practic un muzeu mic de icoane pe sticlă și pe lemn, a căror proveniență era în mod majoritar din Nicula.<ref name=dancu45/> [[File:Altarul vechii Biserici de lemn din Nicula.jpg|thumb|upright|Altarul vechii [[Biserica de lemn din Nicula|biserici de lemn din Nicula]] (1969)]] În noaptea de 23 - 24 aprilie 1973 a avut loc un incendiu care a mistuit complet bisericuța. Tot ce s-a putut recupera au fost câteva bârne și 25 de icoane pe sticlă.<ref name=dancu45/> Din mențiunile Julianei Dancu se știe că, până în anul 1913, nu până în 1910 cu a afirmat Victor Bojor, Icoana de la Nicula a fost acoperită cu pânzeturi și catifea, în așa fel încât se vedeau doar cele două chipuri, al Maicii Domnului și al lui Isus. Peste catifea erau dispuse ofrande din aur și argint prinse în cuie mici. În 1913, la comanda [[Eparhia de Cluj-Gherla|Eparhiei de Cluj-Gherla]], a episcopului greco-catolic [[Vasile Hossu (episcop de Gherla)|Vasile Hossu]], icoana a fost mutată într-o altă ramă și a fost dezvelită. Găurile care se văd pe icoană sunt locurile de fixare al cuielor cu care s-au prins ofrandele.<ref name=dancu45/> La sfârșitul anilor [[1940]] starețul [[Leon Man]] și ceilalți călugări au fost arestați, iar mănăstirea a rămas în paragină. Cu toate acestea pelerinajele au continuat. Mulți pelerini plecau de la bisericuță cu o mână de pământ din interiorul nepardosit al edificiului. Din această cauză, a apărut o groapă săpată chiar la intrarea în biserică.<ref name=dancu46>Dancu... pag. 46</ref> În anul 1948, niculenii îngrijorați de situația generală apărută după cel de [[al doilea război mondial]], au luat icoana din bisericuța de lemn și au îngropat-o în pădure, la circa 3 km de mănăstire. Locul pe care l-au ales, a fost la temelia unei colibe aflate în paragină. Acolo au pus Icoana din Nicula împreună cu alte câteva icoane pe hârtie care erau în edificiu. Icoanele pe hârtie au putrezit, dar au avut un rol de protecție pentru icoana sfântă. După dezgroparea Icoanei de la Nicula, lucru care s-a întâmplat în anul 1962, Icoana a ajuns în patrimoniul [[Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului|Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului]].<ref name=dancu46/> ==Renume și influențe== {{articol principal|Icoanele pe sticlă de la Nicula}} Icoana de la Nicula a stârnit un ecou viu în rândurile țăranilor și ca urmare, ei au început să o imite în operele lor. Renumele ei a depășit în scurt timp granițele Transilvaniei, ajungând până în [[Moldova]], [[Țara Românească]] și chiar în [[Slovacia]]. Ca urmare au apărut pelerinii. Cercetători români și maghiari au relatat că [[Antioh Cantemir]] a venit s-o cumpere cu 1.000 de taleri. Rezultatul negocierilor fiind un eșec, acesta a trimis meșteri zugravi la Nicula ca s-o picteze. Legendele spun că din [[Muntenia]] a venit și renumitul pe atunci, zugravul Vlaicu. Însă, cu certitudine, icoana a fost reprodusă în ''Ceaslovul'' din 1752 de la [[Blaj]], cu numele ''Născătoarea de Dumnezeu, care a lăcrimat la Mănăstirea Nicula''.<ref name=popescu34>Popescu... pag. 34</ref> <gallery mode="packed" heights="140px" caption="Influența icoanei ''Maica Domnului cu pruncul Isus'' în pictura icoanelor pe sticlă"> File:Pavel Zamfir - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|[[Pavel Zamfir]]<br/>([[Laz, Arad|Laz]] - sec. XIX) File:Nicula - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|Nicula<br/>(Anonimă - sec. XIX) File:Nicula - Maica Domnului cu Pruncul (1).jpg|[[Nicula]]<br/>(Anonimă - sec. XIX) File:Șcheii Brașovului - Maica Domnului cu Pruncul (1).jpg|Șcheii Brașovului<br/>(Anonimă - sec. XIX) File:Șcheii Brașovului - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|[[Icoanele pe sticlă din Șcheii Brașovului|Șcheii Brașovului]]<br/>(Anonimă - sec. XIX) File:Vlaicu Zugravul - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|[[Vlaicu zugravul]]<br/>([[Muntenia]] - 1866) File:Popa Sandu - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|[[Icoanele pe sticlă din Iernuțeni|Popa Sandu din Iernuțeni]] (1876) </gallery> Renumele Icoanei de la Nicula a dus în final la o înrâurire ce se poate vedea în nenumăratele creații ulterioare ale altor meșteri. Astfel, icoana a fost reprodusă cu unele modificări de autorii de stampe de la [[Hășdate]] și trăsăturile Maicii Domnului au fost folosite în creațiile gravorilor în lemn din Nicula. În biserica de lemn a Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Nicula (1701), s-a găsit o icoană veche pictată pe un grund de [[caolin]] vopsit pe lemn, în care se vede o imitație a figurii Madonei pictată de Luca. Cu toate că icoana are multe elemente originale, transpare faptul că modelul pe care l-a avut zugravul este cel creat de Luca din Iclod. În biserica din [[Bârsău]] există o icoană pe lemn datată în 1875 care aduce mult cu modelul lui Luca.<ref name=popescu34/> Frumusețea Icoanei de la Nicula a avut ecouri și în folclorul literar local. Icoana a devenit un prototip pentru [[meșterii iconari de la Nicula]], ea fiind un stimulent important în dezvoltarea și înflorirea picturii populare pe sticlă de acolo și nu numai.<ref name=popescu34/> ==Incertitudini== În anul [[1938]] oficiosul [[Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului|Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului]], săptămânalul ''Renașterea'', nega faptul că la [[Mănăstirea Nicula]] s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în [[1699]]. Concluzia articolului intitulat „Baza pelerinajului de la Nicula” era aceea că „cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană”, iar originalul se află la [[Biserica Piariștilor din Cluj]].<ref name=Ziua>Daniel Sârbu, [http://www.catholica.ro/2001/11/09/icoana-mutilata/ ''Icoana mutilată''], [[Ziua]], 9 noiembrie 2001.</ref> Această problemă, generată de opinia lui Iosif E. Naghiu în perioada în care acesta era diacon ortodox, a fost lămurită prin articolul ''Icoana de la Nicula - o „reparare” inedită din anul 1934...'' din revista Tabor, semnat în anul 2022 de către profesorul Henorel Nica.<ref>Henorel Nica - ''Icoana de la Nicula - o „reparare” inedită din anul 1934...'', Tabor, Anul XVI, Nr. 12 decembrie 2022, ISSN 1843-0287, p.85</ref> În anul [[1948]], anul în care călugării greco-catolici de la Nicula au fost arestați, Vasile Chezan, tatăl unuia dintre aceștia, a salvat o icoană primită de la episcopul [[Iuliu Hossu]], pe care a zidit-o într-unul din pereții casei sale. În [[1964]] starețul ortodox al mănăstirii Nicula preluată deja de Biserica Ortodoxă Română, a descoperit în casa lui Chezan această icoană, care a fost predată autorităților comuniste. La rugămintea arhiepiscopului ortodox de atunci al Clujului, [[Teofil Herineanu]], icoana a fost adusă în capela [[Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului|Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului]]. În anul [[1991]] această icoană a suferit o restaurare defectuoasă la [[Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei]] din [[Cluj]].<ref name=Ziua/>, rezultând o icoană care a fost pur și simplu repictată. În prezent nu este cert care din cele două icoane este originalul, respectiv care este copia icoanei inițiale.<ref>[https://sareinochi.com/2011/08/12/o-ancheta-istorica-in-ajunul-sarbatorii-de-sfanta-marie/ O anchetă istorică în ajunul sărbătorii de Sfânta Maria]</ref><ref>{{cite web |url=http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/miracolul-de-la-nicula-sub-semnul-intrebarii--49117.html |title=Miracolul de la Nicula, sub semnul întrebării |work=Ziua de Cluj |author=Florentina Tătar |accessdate=2 august 2017 |archive-date=2017-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170802044937/http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/miracolul-de-la-nicula-sub-semnul-intrebarii--49117.html |dead-url=yes }}</ref> În anul 1691, icoana a fost restituită sătenilor.<ref name=popescu33/> ==''Maica Domnului cu pruncul Isus'' în bisericile de lemn din județul Cluj== <gallery mode="packed" heights="200px"> File:RO CJ Agarbiciu 92.jpg|[[Biserica de lemn din Agârbiciu]] File:AghiresuCJ (23).JPG|[[Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj|Biserica de lemn din Aghireșu]] File:BaraiCJ (54).JPG|[[Bărăi, Cluj]] File:RO CJ Bica 2011.18.jpg|[[Bica, Cluj]] File:RO CJ Buru 19.jpg|[[Buru, Cluj]] File:Biserica de lemn din Chesau (15).JPG|[[Chesău, Cluj]] </gallery> ==''Maica Domnului cu pruncul Isus'' în alte locuri din Transilvania == <gallery mode="packed" heights="200px"> Vera Effigies Nicula.jpg|Icoana de la [[Biserica Iezuiților din Cluj]] RO_Bistrita_Casa_Icoanei_(1).jpg|„Casa icoanei” din [[Bistrița]], monument istoric RO Bistrita Casa Icoanei (5).jpg|„Copia” de la Bistrița, pe clădirea adiacentă bisericii romano-catolice RO_Bistrita_Casa_Icoanei_(2).jpg Altar_of_the_Keresztelő_Szent_János.JPG|„Copia” de la [[Târgu Mureș]], [[Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Târgu Mureș]] Vera Effigies BVM Sebeș.jpg|„Copia” din iconostasul [[Biserica Bob din Sebeș|Bisericii Bob din Sebeș]] </gallery> ==Un istoric controversat== În anul [[1938]] oficiosul [[Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului|Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului]], săptămânalul ''Renașterea'', prin articolul semnat de diaconul Iosif E. Naghiu, se nega faptul că la [[Mănăstirea Nicula]] s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în [[1699]]. Concluzia articolului intitulat „Baza pelerinajului de la Nicula” era aceea că „cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană”, iar originalul s-ar afla [[Biserica Piariștilor din Cluj]].<ref name=Ziua>Daniel Sârbu, [http://www.catholica.ro/2001/11/09/icoana-mutilata/ ''Icoana mutilată''], [[Ziua]], 9 noiembrie 2001.</ref> În anul [[1948]], anul în care călugării greco-catolici de la Nicula au fost alungați de aici sau arestați de Securitate, Vasile Chezan, tatăl unuia dintre aceștia, a salvat o icoana Maicii Domnului cu Pruncul, cea făcătoare de minuni, pe care a zidit-o ulterior într-unul din pereții casei sale. În [[1964]] starețul ortodox al mănăstirii Nicula, preluată deja de Biserica Ortodoxă Română din 1948, a descoperit în casa lui Vasile Chezan această icoană, care a fost predată autorităților comuniste (organelor de Securitate). La stăruințele episcopului ortodox de atunci al Clujului, [[Teofil Herineanu]], icoana a fost adusă în capela [[Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului|Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului]]. În anul [[1991]] această icoană a suferit o restaurare defectuoasă (dacă nu, catastrofală) la [[Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei]] din [[Cluj]].<ref name=Ziua/>, rezultând în final o icoană pur și simplu repictată. În prezent este cert că una dintre cele două icoane reprezentate în fotografia alăturată, mai precis așa-zisa icoană restaurată, este o copie nereușită a lucrării originale.<ref>[https://sareinochi.com/2011/08/12/o-ancheta-istorica-in-ajunul-sarbatorii-de-sfanta-marie/ O anchetă istorică în ajunul sărbătorii de Sfânta Maria]</ref><ref>{{cite web |url=https://zcj.ro/eveniment/--49117.html |title=Miracolul de la Nicula, sub semnul întrebării |work=Ziua de Cluj |author=Florentina Tătar |date = 19 august 2010|accessdate= 1 februarie 2022}}</ref> ==Bibliografie== *''[https://www.researchgate.net/publication/268146484_Luca_din_Iclod_un_pictor_transilvanean_din_secolul_al_XVII-lea Luca din Iclod, un pictor transilvanean din secolul al XVII-lea]'', Conference: Zilele Academice ClujeneAt: Cluj-Napoca, iunie 2014, autor - Ana Dumitran - Muzeul National al Unirii, Alba Iulia * [[Ion Apostol Popescu]] - ''Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula'', Editura Tineretului, București, 1969 * [[Victor Bojor]] - ''Maica Domnului de la Nicula'', Editura Mănăstirii de la Nicula, Gherla, 1930 * [[József Kádár]] - ''Szolnok-Doboka Vármegye monográfiája'', Deés [Dej], 1901 * [[Juliana Fabritius-Dancu]], [[Dumitru Dancu]] - ''Pictura țărănească pe sticlă'', Editura: Meridiane, București, 1975 *Nicolae Sabău, ''Icon lacrymans: de la Hodighitria Niculei la Vera Effigies B(eatae) V(irginis) Mariae Flentis Claudiopol[i]'', în: Ars Transsilvaniae, XVIII, 2008. ==Note== * {{note label|Intem|A|A}} [[Sigismund Kornis]] a folosit de multe ori metode abuzive pentru a-și însuși opere de artă religioasă. În anul 1722, în vremea în care ajunsese să dețină funcția de Guvernator al Transilvaniei pe care a avut-o în perioada 1713-1731, a cerut localnicilor din localitatea [[Cincu, Brașov|Cincu Mare]] să-i dea sub forma unui cadou statuia ''Madona cu Isus'' care se afla în scrinul unui altar gotic sculptat în lemn, policromată și aurită, de mărime naturală. Din cauză că locuitorii sași au refuzat să acorde așa numita danie, Kornis a cantonat în comună, ca represalii, o armată numeroasă cu tot cu caii din dotare. Sătenii ca să scape de o asemenea situație, i-au donat într-un final statuia, care a ajuns astfel, la Cluj.<ref name=dancu128>Dancu... pag. 128</ref> :Un caz similar s-a întâmplat cu statuia ''Mariei cu pruncul'' din scrinul altarului poliptic al [[Biserica Evanghelică din Sebeș|Bisericii Evanghelice din Sebeș]]. Aceasta a fost luată de Kornis în aceeași perioadă când a fost guvernator. În locul ei, el a redat locuitorilor Sebeșului o copie realizată la comandă. În anii 1960 au apărut două studii ale istoricilor [[Harald Krasser]] (1968) și [[Theobald Streitfeld]] (1969), care au încercat să găsească locul unde s-ar afla statuia originală.<ref name=dancu129>Dancu... pag. 129</ref> ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *[[Vasile Chindriș (preot)|Vasile Chindriș]], ''[https://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujulcrestin/1935/BCUCLUJ_FP_280129_1935_001_023_024.pdf Mănăstirea Nicula - Icoana făcătoare de minuni]'', în: Clujul Creștin, nr. 23-24, Anul I, sâmbătă 31 august 1935, pag. 2-4. Digitalizat de BCU Cluj. Accesat la 11 aprilie 2023. {{DEFAULTSORT:Nicula, Icoana de la}} [[Categorie:Icoane]] [[Categorie:Istoria Clujului|Icoana de la Nicula]] [[Categorie:Picturi cu Pruncul și Maica Domnului]] [[Categorie:Icoane ale Maicii Domnului]] 5p6f8so2ro7imags377sgl8il268dyv 17025099 17025089 2025-06-11T10:13:25Z Mihai Andrei 2159 /* Autorul icoanei - Luca din Iclod */ 17025099 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Pictură}} '''Icoana de la Nicula''' este o reprezentare a [[Fecioara Maria|Fecioarei Maria]], popularizată la [[Trnava]] și [[Viena]] în secolul al XVIII-lea drept „adevăratul chip al Maicii Domnului care a plâns în Transilvania” în anul [[1699]].<ref>Ana Dumitran, [https://www.researchgate.net/profile/Ana-Dumitran/publication/268138196_Fecioarele_inlacrimate_ale_Transilvaniei_Preliminarii_la_o_istorie_ilustrata_a_tolerantei_religioase/links/5461f5b10cf2c1a63c016a34/Fecioarele-inlacrimate-ale-Transilvaniei-Preliminarii-la-o-istorie-ilustrata-a-tolerantei-religioase.pdf Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei. Preliminarii la o istorie ilustrată a toleranței religioase], Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, 2011, p. 32.</ref><ref>Marica Grigorescu, ''Tematică istorică românească în opera gravorilor din familia Mansfeld'', în: Revista Muzeelor și Monumentelor, 7 (1983), p. 68-70.</ref> Icoana respectivă a fost mutată de contele [[Sigismund Kornis]] de la [[Nicula]] la reședința sa de la [[Mănăstirea, Cluj|Benediugu Dejului]], unde a comandat să se facă mai multe copii pictate după original.<ref>Ana Dumitran, [https://www.researchgate.net/profile/Ana-Dumitran/publication/268138196_Fecioarele_inlacrimate_ale_Transilvaniei_Preliminarii_la_o_istorie_ilustrata_a_tolerantei_religioase/links/5461f5b10cf2c1a63c016a34/Fecioarele-inlacrimate-ale-Transilvaniei-Preliminarii-la-o-istorie-ilustrata-a-tolerantei-religioase.pdf Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei. Preliminarii la o istorie ilustrată a toleranței religioase], Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, 2011, p. 36.</ref> Icoana sau o copie a icoanei a ajuns apoi la [[Biserica Iezuiților din Cluj]]. Pe parcursul secolului al XVIII-lea imaginea a fost reprodusă în mai multe exemplare așezate în altarele mai multor biserici, precum [[Mănăstirea franciscană din Odorheiu Secuiesc]], [[Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Târgu Mureș|Sf. Ioan Botezătorul din Târgu Mureș]], la [[Bistrița]], [[Dej]] etc. Icoana a fost realizată în anul 1681 și atribuită lui [[Luca din Iclod]]. Pictura este una din cele mai faimoase icoane făcătoare de minuni cunoscute astăzi pe întreg teritoriul României.<ref>''[https://www.researchgate.net/publication/268146484_Luca_din_Iclod_un_pictor_transilvanean_din_secolul_al_XVII-lea Luca din Iclod, un pictor transilvanean din secolul al XVII-lea]''</ref> ==Autorul icoanei - Luca din Iclod== Icoana Maica Domnului cu pruncul Isus a fost atribuită de către istorici, ca realizare, preotului Luca din [[Iclod, Cluj|Iclod]], de neam [[ruteni|rutean]]. Lucrarea a fost donată în anul 1681 Mănăstirii Nicula, conform declarațiilor preotului din Nicula din martie 1699, declarație pe care acesta a dat-o ca urmare a unei anchete<ref>Raportul original, depus spre păstrare în arhiva Capitului din Cluj-Mănăștur, nu a fost până acum identificat, dar conținutul său este cunoscut din copiile păstrate la Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale, fond Liceul Romano-Catolic din Cluj, dosar 1, f. 46-49, la Biblioteca Universității "Eötvös Loránd" din Budapesta, Collectio Hevenesiana, vol. LXXIII, p. 337-338, și la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, cutia XVII, nr. 63. Textul a fost editat de Dumitran, Hegedűs, Rus 2011, p. 375-378.</ref> declanșate de lăcrimarea icoanei din perioada 15 februarie - 12 martie 1699. Meșterul iconar Luca din Iclod a fost desemnat ca ''Pictor fuit nomine Lucas, gente Ruthenus [...], ex vico Iklod'' în Historia Taumaturgae Virginis Claudiopolitanae.<ref>Historia Taumaturgae Virginis Claudiopolitanae 1737, p. 122-123.</ref> El a mai fost menționat și cu ocazia unei alte anchete ce s-a făcut în deceniul al treilea al secolului al XVIII-lea, cu privire la o icoană, care a lăcrimat, pe care a pictat-o în anul 1673 la comanda familiei Stanici din Ilișua.<ref>Serviciul Județean Cluj al Arhivelor Naționale, Fond familial Kornis, inv. nr. 205, text editat de Dumitran, Hegedűs, Rus 2011, p. 384-390.</ref> De asemenea, Luca din Iclod a fost menționat la sfârșitul secolului al XIX-lea, perioadă când a fost consemnată tradiția locală privitoare la această icoană care a fost achiziționată de [[Mănăstirea Nicula]] de la popa Luca din [[Iclod, Cluj|Iclod]]. Cea mai veche dintre mențiuni, cea din anul 1699, a fost, foarte probabil, consemnată la o dată când Luca din Iclod nu mai era în viață.<ref>Victor Bojor - ''Maica Domnului de la Nicula'', Editura Mănăstirii de la Nicula, Gherla, 1930, p. 122.</ref> ==Execuție== Icoana din Nicula, pictată de Luca din Iclod în anul 1681, cu chipul Madonei, are o deosebită importanță privind ecoul pe care l-a avut pentru acea zonă. Ea este primul model pe care l-au avut pictorii de icoane pe sticlă. Acestă situație este confirmată de picturile mai vechi, de documentele rămase și de tradiția și mărturiile urmașilor celor care au locuit acolo. Se dovedește astfel că preotul din Iclod, pe numele său Luca, a pictat o lucrare pe lemn care a fost în final cumpărată de la el de cei de la Mănăstirea Nicula, icoana devenind astfel un obiect de cult.<ref>Kádár... pag. 180</ref> Motivul pictat de Luca a fost multiplicat de [[meșterii iconari de la Nicula]] și Hășdate în nenumărate icoane pe sticlă. Istoricul Victor Bojor a precizat că „... Icoana e zugrăvită pe o scândură de brad cleită din două bucăți, întărită în dos cu două cingători, tot din brad. Icoana are o înălțime sau lungime de 86 cm, iar lățimea e de 65 cm. Grosimea scândurii are 2cm”.<ref name= Boisor96>Bojor... pag. 96</ref>. Tot el a spus că „... Fața Maicii Domnului este lungăreață, de culoarea spicului de grâu. ochii negri, foarte expremători, așa că în orice latură te uiți la icoană, pare că ochii Maicii Preacuratei te privesc, se uită la tine cu milostivire, cu dragoste. Capul e plecat puțintel spre stânga.”<ref name=boisor97>Bojor... 97</ref> Dosul icoanei « este giluit simplu „... În față are o săpătură în afunzime de vreo 6-7 mm de-a lungul întregii suprafețe”. Icoana mai avea un soi de ramă de 4 cm lățime, care era vopsită în altă culoare decât icoana ca atare. Pe lemn a fost lipită o pînză cu un strat subțire de ghips în scopul constituirii unui suport pentru pictură.<ref name=dancu42>Dancu... pag. 42</ref> Ion Apostol Popescu a considerat că lucrarea are o compoziție cu o serie de elemente și motive care reflectă un profund ecou și în icoanele pe sticlă realizate de [[meșterii iconari de la Nicula]]. Acest lucru se constată chiar și la iconarii din sudul Ardealului, cei care au învățat meșteșugul de la țăranii de aici.<ref name=popescu33>Popescu... pag. 33</ref> : „... Pe vălul de pe capul Maicii Domnului și pe umărul drept are câte o stea; cea de pe cap e mai mare, cu raze albe, iar cea de pe umăr mai mică și toată e aurită. Maica Domnului ține pe pruncul Isus în mâna stângă, iar mâna dreaptă o ține pe piept... Fruntea Maicii Domnului este ascunsă într-un văl de culoare mai roșiatică, peste care, din afară, pe creștet în jos, atârnă o haină purpurie umbrită cu negru. Haina de sub văl este de culoare albastră.”<br/>----- [[Victor Bojor]] - ''Maica Domnului de la Nicula'', Editura Mănăstirii de la Nicula, [[Gherla]], 1930, pag. 80 și 98 Pe partea stângă, cum este privită icoana, se văd patru litere mari din alfabetul grecesc - „Maria Teotokos, adică Maria născătoare de Dumnezeu". Toate elementele de compoziție ale icoanei aparțin iconografiei răsăritene.<ref name=dancu42/> ==Lăcrimarea== Un nemeș din Nicula, Ioan Cupșa, a cumpărat icoana de la Luca și a donat-o bisericii din satul natal, în anul 1681. Istoricul [[Juliana Fabritius-Dancu]] a precizat că este posibil ca biserica satului, menționată prin documentele de arhivă în anul 1552, să nu mai fi existat din cauza unui incendiu izbucnit în 1602. De aceea, este probabil ca icoana luată de la Cupșa să fi fost așezată în biserica parohială din Nicula, ridicată pe dealul Vergheleu.<ref name=dancu41>Dancu... pag. 41</ref> În dimineața zilei de 15 februarie 1694, după unii cercetători, sau la 15 februarie 1699<ref>articolul ''Pictura populară din Nicula'', Revista Steaua, nr. 7/1966</ref><ref name=dancu42/>, în biserica din sat, nu la mănăstire, au apărut soldați germani și câțiva ofițeri, toți de confesiune [[romano-catolică]], care aparțineau regimentului de cavalerie Hohenzollern, ce aveau garnizoana temporară în localitatea Gherla. Aceștia au venit la Nicula ca să vadă cum arată o biserică de rit ortodox. Cum au intrat în biserică, au văzut cum curgeau "lacrimi" din ochii Maicii Domnului cu pruncul Isus. Realitate sau iluzie, din cauză că lemnul era pus în poziție verticală și probabil lăsa să se prelingă rășina lemnoasă de brad, "lacrimile" Mariei au generat o agitație generalizată printre localnicii din Nicula și Gherla. Militarii au alertat pe parohul bisericii, care venind la locul evenimentului a constatat veridicitatea spuselor lor. Preotul Mihai a menționat că „Lacrimile curgeau ca niște izvoare”. Panica a pus stăpânire pe localnicii din Nicula, Gherla și din toate satele învecinate și toți, au vrut să vadă minunea. În Historia Thaumaturgae Virginis Claudiopolitanae, tipărită la Cluj în 1736, se pot vedea cei 27 de martori, printre care se regăsesc primarul Niculei, nemeșii satului, pârcălabul din Gherla, cantorul parohiei și mulți vârstnici și tineri care au fost acolo și au văzut lăcrimarea Mariei. În acest fel, s-a născut pelerinajul care a adus în acele vremuri la cele două sărbătoriri ale Mariei, din 15 august și 8 septembrie, mii de oameni la cele două lăcașuri de cult de la Nicula.<ref name=dancu42/> În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea numărul pelerinilor veniți din toată [[Transilvania]], a crescut până la zeci de mii. Aceștia veneau cu prapuri și icoane în mâini, cântau imnuri închinate Mariei și unii parcurgeau zeci de kilometri pe jos. Ca urmare, satul Nicula a fost ridicat la rang de comună care avea ca atare reședință de notar. Este de precizat că la hramuri soseau în pelerinaj și credincioși [[catolic]]i din Gherla, deoarece numai așa se explică unele inscripții gotice, cum este „heil Ana”, care se regăsesc pe unele dintre icoanele pictate la Nicula. Juliana Fabritius-Dancu a studiat îndeaproape tot materialul documentar privitor la Icoana de la Nicula și a cules tot ce s-a putut și din tradiția orală specifică locului. Astfel, ea a precizat că lăcrimarea Mariei care a început în ziua de 15 februarie, a continuat, având mici întreruperi până în data de 12 martie, deci 26 de zile. Toate datele informative se găsesc într-un protocol care a fost întocmit și semnat de Johann Vanner, ce era comandantul garnizoanei din Dej. Consemnările lui au fost confirmate de declarațiile sub jurământ pe care le-a făcut căpitanul contelui Sigismund Kornis din Benediug, astăzi satul Mănăstirea, un sat între Gherla și Dej, fost domeniu nobiliar.<ref name=dancu42/> ==Abuzul lui Sigismund Kornis== [[Sigismund Kornis]] era o persoană religioasă și amatoare de antichități. Prin abuz de putere, acesta a luat Icoana de la Nicula și a dus-o în [[castelul Kornis]] din Benediug. Cercetătorul Victor Bojor a afirmat că transportul icoanei la castel s-ar fi făcut sub protecția unui detașament ce făcea parte din armata imperială, cantonat în regiune. Totul s-a făcut „... în sunet de trâmbițe și fanfară și de cântece bisericești, în mare procesiune de praznic a unor mii de credincioși din tot jurul, ba chiar și din părțile mai îndepărtate ale Ardealului, cu cea mai mare paradă bisericească și civilă. Românii, care însoțeau convoiul, alcătuit în mare parte din străini, mereu amărâți și mâhniți în sufletul lor, vărsând lacrimi de durere și întristare, pentru înstrăinarea icoanei lor” (Victor Bojor).<ref name=dancu42/> [[Fișier:Josephinische Landaufnahme pg053.jpg|thumb|Mănăstirea în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73]] După mai puțin de două luni de când a început lăcrimarea, în ziua de 12 aprilie 1694(9), icoana a ajuns la capela castelului din Benediug al lui Sigismund Kornis „... în fața dregătorilor civili și militari și în fața poporului, între a cântări după rânduiala bisericii romano-catolice” (Victor Bojor). Din acest moment, pelerinajele au început să se facă la Benediug și privirea icoanei era condiționată de plata unei taxe. De aceea, oamenii au început să spună că „... se duc la mănăstirea Benediug”, sau „... la mănăstire” (Victor Bojor) - de aceea așezarea Benediug a ajuns astăzi să se numească [[Mănăstirea, Cluj]].<ref name=dancu43>Dancu... pag. 43</ref> Populația din Nicula a fost în primul moment al abuzului lui Kornis, uimită, dar, în același an a decis să revendice icoana, în pofida autorității pe care o afișa Sigismund Kornis ca membru în [[Dieta Transilvaniei]]. Ce s-a întâmplat în perioada de revendicare nu este prea clar, nu sunt date documentare de informare. Cert este că, niculenii împreună cu țăranii români din toate satele învecinate „... au ieșit cu bâte, cu furci, cu coase la Benediug, făcând mult zgomot și pretinzând cu toată tăria să li se dea îndărăt sfânta icoană a Maicii Domnului, care este a lor” (Victor Bojor).<ref name=dancu43/> [[Fișier:Biserica_Piaristilor_si_Statuia_Fecioarei_Maria_la_1859.jpg|thumb|left|Biserica piariștilor și colegiul academic iezuit (imagine istorică, 1859)]] Kornis a refuzat să înapoieze icoana sătenilor din Nicula și ca atare, conflictul a ajuns la înalte foruri ecleziastice, care au decis imediat să instaleze icoana la [[Cluj]], inițial la actuala [[Biserica Franciscană din Cluj-Napoca|Biserică a călugărilor franciscani]] (folosită de iezuiți până la terminarea bisericii proprii, în anul 1723). Împotriva hotărârii s-au ridicat ambele părți în dispută, mai ales niculenii. Analiștii istoriei icoanei s-au împărțit în două tabere. Unii istorici au afirmat că sub presiunea populației din Nicula, [[Ordinul iezuit|preoții iezuiți din Cluj]] au fost forțați să revină asupra deciziei și să ia hotărârea să dea înapoi icoana celor care erau în drept să o dețină. Alții au pretins că procesul niculenilor nu a fost rezolvat satisfăcător la Cluj și ca atare, au avansat procesul la [[Curtea de la Viena]]. Ca urmare împăratul [[Leopold I al Sfântului Imperiu Roman|Leopold I]], ca să poată lua o decizie, a poruncit, ca o soluție a compromisului, ca icoana să nu mai aparțină nici contelui, nici satului, ci să fie expusă într-o altă bisericuță ce va fi construită în hotarul satului Nicula, fapt care s-ar fi și întâmplat, pro causa, prin construirea Bisericii de lemn din actuala Mănăstire Nicula. [[Juliana Fabritius-Dancu]] a precizat că, asta înseamnă că bisericuța din lemn a mănăstirii, unde cu siguranță a stat icoana multă vreme, a fost ridicată imediat după anul 1695. Istoricul [[Victor Bojor]] a acceptat ca plauzibilă această versiune a deciziei și a mers mai departe și a afirmat că bisericuța ar fi fost ridicată chiar de Sigismund Kornis la insistențele soției sale. În acest fel ar fi înzestrat edificiul religios cu două clopote, unul fiind datat cu anul 1401. Bojor a precizat că după [[Crăciun]]ul din 1695, Sigismund Kornis ar fi pecetluit icoana și a pus-o sub o pază militară strictă în jurul bisericii de la Nicula. Victor Bojor și-a asumat versiunea pentru că a publicat-o fără să o discute. Desigur că există un adevăr, o corelație între paza icoanei și ctitoria bisericii însă, Juliana Dancu a admis cu greu ca un om abuziv așa cum era Kornis, care nu era la primul caz de încălcare al regulilor,{{ref label|Intem|A|A}} să ajungă să fie și mărinimos în momentul când a devenit perdant.<ref name=dancu44>Dancu... pag. 44</ref> O altă versiune aparține lui [[Zenovie Pâclișanu]], care a crezut că bisericuța a fost construită în 1659, reluând datarea ce apare în monografia [[Comitatul Solnoc-Dăbâca|Comitatului Solnoc-Dobâca]] a lui [[Kádár József]], deci înainte de "minunea" din 1699 (sic). El a afirmat că după informațiile sale, după ce niculenii au pierdut procesul, icoana a fost atribuită [[Universitatea Babeș-Bolyai|Universității din Cluj]] de primatul iezuiților din Cluj, un anume Kollovitz "... unde se păstrează și astăzi" (adică 1919). Juliana Dancu a afirmat că există și în acest caz un sâmbure de adevăr în ce a spus Pâclișanu. După 1713, moment în care Kornis a primit funcția de guvernator al Transilvaniei, acesta a comandat o copie, poate mai multe, a afirmat Dancu, unui pictor profesionist. Cu siguranță că una din copii sau copia, a fost așezată în Biserica piariștilor din Cluj, în vecinătatea Universității din Cluj. Donația lui Kornis către Biserica piariștilor a fost consemnată într-un document pe care l-a semnat Sigismund Vizkeleti, Ștefan Csete, preoți iezuiți din Cluj și pater Pavel Ladislau Baranyai de Alba Iulia. Din documentele pe care Juliana și Dumitru Dancu le-au studiat în anul 1972, au reieșit trei informații precise. Lăcrimarea a fost observată pe 15 februarie 1694, bisericuța de lemn a fost ridicată înainte de 1700 și revenirea Icoanei de la Nicula a avut loc după construirea bisericuței, icoana fiind instalată în ea.<ref name=dancu44/> Din studii recente, confruntând procesul verbal al anchetei (1699), Maria Virgo Claudiopolitana (1714) și Historia Thaumaturgae Virginis Claudiopolitanae (173[6]), a rezultat că istoria miracolului "Minunii de la Nicula" a fost cu vremea catolicizată și „iezuitizată”.<ref>''[http://studia.ubbcluj.ro/arhiva/abstract.php?editie=THEOLOGIA%20CATHOLICA&nr=1&an=2013&id_art=12331 Minunea de la Nicula: Confruntarea dintre procesul verbal al anchetei (1699), Maria Virgo Claudiopolitana (1714) și Historia Thaumaturgae Virginis Claudiopolitanae (173[6])]'', în STUDIA UNIVERSITATIS BABEȘ-BOLYAI - accesat 22 ianuarie 2022</ref> ==Biserica de lemn== [[File:Biserica de lemn de la Nicula.jpg|miniatura|left|Bisericuța de lemn construită pe la 1700 la [[Mănăstirea Nicula]], așa cum a arătat ea înaintea incendiului din 24 aprilie 1973]] Bisericuța a fost construită, înainte de 1700, din bârne îmbinate de stejar și a fost acoperită cu șindrilă. Bisericuța avea dimensiunile de 4.10 m lațime și 11.50 m lungime. Nava și tinda era acoperită cu scânduri îmbinate cu cuie de lemn. Altarul avea o boltire din scânduri și a fost pardosit cu piatră cioplită, pictura era afumată, similară celei din naos. Pristolul, făcut tot din piatră cioplită, era așezat pe o coloană din piatră. În momentul edificării, iconostasul era făcut din două tăblii de lemn și avea figurați pe el pe cei 12 apostoli cu nume slavone. La transformarea care a avut loc în anul 1860, iconostasul a fost înlocuit cu unul cu icoane și uși împărătești. Ușa din stânga avea o icoană ce amintea de Icoana de la Nicula. Tot în 1860 s-au tăiat pereții de bârne, s-au făcut șapte ferestruici, trei la altar și patru la navă, pentru că nava avea doar o singură fereastră pătrată în latura de sud și altarul doar o fereastră circulară pe latura de sud-est.<ref name=dancu44/> Inițial, bisericuța era dotată cu două clopote, unul pe care era gravat anul 1401, amplasat înr-un an nespecificat în documente, care a fost restituit în 1908 și care a fost topit pe vremea [[primul război mondial|primului război mondial]], în vederea folosirii bronzului în industria de război. Al doilea clopot are gravat pe el anul 1696 și este amplasat și astăzi în clopotnița bisericii noi a Mănăstirii Nicula. În anul 1972, în mica turlă a bisericuței de lemn se mai afla un clopot mic, de circa 50 kg, care avea gravată pe el o inscripție în [[limba slavonă]].<ref name=dancu45>Dancu... pag. 45</ref> La începutul secolului al XVIII-lea, în primii ani, [[Mănăstirea Nicula]] a fost ocupată de călugării greco-catolici. Mănăstirea a fost în proprietatea lor până în anul 1948. Există mențiuni documentare prin care papa [[Papa Clement al XIII-lea|Clement al XIII-lea]] acorda în anul 1767 indulgențe plenare pelerinilor care vizitau Mănăstirea la sărbătorile Fecioarei Maria. Deoarece mănăstirea a fost abandonată de călugării ortodocși, în 1774 mai era doar un singur călugăr ortodox, restul erau greco-catolici. Prima restaurare a bisericuței cunoscută de către istorici, a fost cea din 1860, an în care meșterul în lemn [[Feiur Gregorie]] și meșterul Ștefan Belindean din Nicula, au refăcut lemnăria și au pictat bolta edificiului. A doua restaurare a avut loc în 1956, moment în care s-au căptușit pereții laterali în interior, cu scândură de brad. S-a înlocuit acoperișul cu șindrilă. Din 1956, bisericuța a devenit practic un muzeu mic de icoane pe sticlă și pe lemn, a căror proveniență era în mod majoritar din Nicula.<ref name=dancu45/> [[File:Altarul vechii Biserici de lemn din Nicula.jpg|thumb|upright|Altarul vechii [[Biserica de lemn din Nicula|biserici de lemn din Nicula]] (1969)]] În noaptea de 23 - 24 aprilie 1973 a avut loc un incendiu care a mistuit complet bisericuța. Tot ce s-a putut recupera au fost câteva bârne și 25 de icoane pe sticlă.<ref name=dancu45/> Din mențiunile Julianei Dancu se știe că, până în anul 1913, nu până în 1910 cu a afirmat Victor Bojor, Icoana de la Nicula a fost acoperită cu pânzeturi și catifea, în așa fel încât se vedeau doar cele două chipuri, al Maicii Domnului și al lui Isus. Peste catifea erau dispuse ofrande din aur și argint prinse în cuie mici. În 1913, la comanda [[Eparhia de Cluj-Gherla|Eparhiei de Cluj-Gherla]], a episcopului greco-catolic [[Vasile Hossu (episcop de Gherla)|Vasile Hossu]], icoana a fost mutată într-o altă ramă și a fost dezvelită. Găurile care se văd pe icoană sunt locurile de fixare al cuielor cu care s-au prins ofrandele.<ref name=dancu45/> La sfârșitul anilor [[1940]] starețul [[Leon Man]] și ceilalți călugări au fost arestați, iar mănăstirea a rămas în paragină. Cu toate acestea pelerinajele au continuat. Mulți pelerini plecau de la bisericuță cu o mână de pământ din interiorul nepardosit al edificiului. Din această cauză, a apărut o groapă săpată chiar la intrarea în biserică.<ref name=dancu46>Dancu... pag. 46</ref> În anul 1948, niculenii îngrijorați de situația generală apărută după cel de [[al doilea război mondial]], au luat icoana din bisericuța de lemn și au îngropat-o în pădure, la circa 3 km de mănăstire. Locul pe care l-au ales, a fost la temelia unei colibe aflate în paragină. Acolo au pus Icoana din Nicula împreună cu alte câteva icoane pe hârtie care erau în edificiu. Icoanele pe hârtie au putrezit, dar au avut un rol de protecție pentru icoana sfântă. După dezgroparea Icoanei de la Nicula, lucru care s-a întâmplat în anul 1962, Icoana a ajuns în patrimoniul [[Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului|Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului]].<ref name=dancu46/> ==Renume și influențe== {{articol principal|Icoanele pe sticlă de la Nicula}} Icoana de la Nicula a stârnit un ecou viu în rândurile țăranilor și ca urmare, ei au început să o imite în operele lor. Renumele ei a depășit în scurt timp granițele Transilvaniei, ajungând până în [[Moldova]], [[Țara Românească]] și chiar în [[Slovacia]]. Ca urmare au apărut pelerinii. Cercetători români și maghiari au relatat că [[Antioh Cantemir]] a venit s-o cumpere cu 1.000 de taleri. Rezultatul negocierilor fiind un eșec, acesta a trimis meșteri zugravi la Nicula ca s-o picteze. Legendele spun că din [[Muntenia]] a venit și renumitul pe atunci, zugravul Vlaicu. Însă, cu certitudine, icoana a fost reprodusă în ''Ceaslovul'' din 1752 de la [[Blaj]], cu numele ''Născătoarea de Dumnezeu, care a lăcrimat la Mănăstirea Nicula''.<ref name=popescu34>Popescu... pag. 34</ref> <gallery mode="packed" heights="140px" caption="Influența icoanei ''Maica Domnului cu pruncul Isus'' în pictura icoanelor pe sticlă"> File:Pavel Zamfir - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|[[Pavel Zamfir]]<br/>([[Laz, Arad|Laz]] - sec. XIX) File:Nicula - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|Nicula<br/>(Anonimă - sec. XIX) File:Nicula - Maica Domnului cu Pruncul (1).jpg|[[Nicula]]<br/>(Anonimă - sec. XIX) File:Șcheii Brașovului - Maica Domnului cu Pruncul (1).jpg|Șcheii Brașovului<br/>(Anonimă - sec. XIX) File:Șcheii Brașovului - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|[[Icoanele pe sticlă din Șcheii Brașovului|Șcheii Brașovului]]<br/>(Anonimă - sec. XIX) File:Vlaicu Zugravul - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|[[Vlaicu zugravul]]<br/>([[Muntenia]] - 1866) File:Popa Sandu - Maica Domnului cu Pruncul.jpg|[[Icoanele pe sticlă din Iernuțeni|Popa Sandu din Iernuțeni]] (1876) </gallery> Renumele Icoanei de la Nicula a dus în final la o înrâurire ce se poate vedea în nenumăratele creații ulterioare ale altor meșteri. Astfel, icoana a fost reprodusă cu unele modificări de autorii de stampe de la [[Hășdate]] și trăsăturile Maicii Domnului au fost folosite în creațiile gravorilor în lemn din Nicula. În biserica de lemn a Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din Nicula (1701), s-a găsit o icoană veche pictată pe un grund de [[caolin]] vopsit pe lemn, în care se vede o imitație a figurii Madonei pictată de Luca. Cu toate că icoana are multe elemente originale, transpare faptul că modelul pe care l-a avut zugravul este cel creat de Luca din Iclod. În biserica din [[Bârsău]] există o icoană pe lemn datată în 1875 care aduce mult cu modelul lui Luca.<ref name=popescu34/> Frumusețea Icoanei de la Nicula a avut ecouri și în folclorul literar local. Icoana a devenit un prototip pentru [[meșterii iconari de la Nicula]], ea fiind un stimulent important în dezvoltarea și înflorirea picturii populare pe sticlă de acolo și nu numai.<ref name=popescu34/> ==Incertitudini== În anul [[1938]] oficiosul [[Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului|Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului]], săptămânalul ''Renașterea'', nega faptul că la [[Mănăstirea Nicula]] s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în [[1699]]. Concluzia articolului intitulat „Baza pelerinajului de la Nicula” era aceea că „cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană”, iar originalul se află la [[Biserica Piariștilor din Cluj]].<ref name=Ziua>Daniel Sârbu, [http://www.catholica.ro/2001/11/09/icoana-mutilata/ ''Icoana mutilată''], [[Ziua]], 9 noiembrie 2001.</ref> Această problemă, generată de opinia lui Iosif E. Naghiu în perioada în care acesta era diacon ortodox, a fost lămurită prin articolul ''Icoana de la Nicula - o „reparare” inedită din anul 1934...'' din revista Tabor, semnat în anul 2022 de către profesorul Henorel Nica.<ref>Henorel Nica - ''Icoana de la Nicula - o „reparare” inedită din anul 1934...'', Tabor, Anul XVI, Nr. 12 decembrie 2022, ISSN 1843-0287, p.85</ref> În anul [[1948]], anul în care călugării greco-catolici de la Nicula au fost arestați, Vasile Chezan, tatăl unuia dintre aceștia, a salvat o icoană primită de la episcopul [[Iuliu Hossu]], pe care a zidit-o într-unul din pereții casei sale. În [[1964]] starețul ortodox al mănăstirii Nicula preluată deja de Biserica Ortodoxă Română, a descoperit în casa lui Chezan această icoană, care a fost predată autorităților comuniste. La rugămintea arhiepiscopului ortodox de atunci al Clujului, [[Teofil Herineanu]], icoana a fost adusă în capela [[Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului|Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului]]. În anul [[1991]] această icoană a suferit o restaurare defectuoasă la [[Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei]] din [[Cluj]].<ref name=Ziua/>, rezultând o icoană care a fost pur și simplu repictată. În prezent nu este cert care din cele două icoane este originalul, respectiv care este copia icoanei inițiale.<ref>[https://sareinochi.com/2011/08/12/o-ancheta-istorica-in-ajunul-sarbatorii-de-sfanta-marie/ O anchetă istorică în ajunul sărbătorii de Sfânta Maria]</ref><ref>{{cite web |url=http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/miracolul-de-la-nicula-sub-semnul-intrebarii--49117.html |title=Miracolul de la Nicula, sub semnul întrebării |work=Ziua de Cluj |author=Florentina Tătar |accessdate=2 august 2017 |archive-date=2017-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170802044937/http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/miracolul-de-la-nicula-sub-semnul-intrebarii--49117.html |dead-url=yes }}</ref> În anul 1691, icoana a fost restituită sătenilor.<ref name=popescu33/> ==''Maica Domnului cu pruncul Isus'' în bisericile de lemn din județul Cluj== <gallery mode="packed" heights="200px"> File:RO CJ Agarbiciu 92.jpg|[[Biserica de lemn din Agârbiciu]] File:AghiresuCJ (23).JPG|[[Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj|Biserica de lemn din Aghireșu]] File:BaraiCJ (54).JPG|[[Bărăi, Cluj]] File:RO CJ Bica 2011.18.jpg|[[Bica, Cluj]] File:RO CJ Buru 19.jpg|[[Buru, Cluj]] File:Biserica de lemn din Chesau (15).JPG|[[Chesău, Cluj]] </gallery> ==''Maica Domnului cu pruncul Isus'' în alte locuri din Transilvania == <gallery mode="packed" heights="200px"> Vera Effigies Nicula.jpg|Icoana de la [[Biserica Iezuiților din Cluj]] RO_Bistrita_Casa_Icoanei_(1).jpg|„Casa icoanei” din [[Bistrița]], monument istoric RO Bistrita Casa Icoanei (5).jpg|„Copia” de la Bistrița, pe clădirea adiacentă bisericii romano-catolice RO_Bistrita_Casa_Icoanei_(2).jpg Altar_of_the_Keresztelő_Szent_János.JPG|„Copia” de la [[Târgu Mureș]], [[Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Târgu Mureș]] Vera Effigies BVM Sebeș.jpg|„Copia” din iconostasul [[Biserica Bob din Sebeș|Bisericii Bob din Sebeș]] </gallery> ==Un istoric controversat== În anul [[1938]] oficiosul [[Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului|Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului]], săptămânalul ''Renașterea'', prin articolul semnat de diaconul Iosif E. Naghiu, se nega faptul că la [[Mănăstirea Nicula]] s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în [[1699]]. Concluzia articolului intitulat „Baza pelerinajului de la Nicula” era aceea că „cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană”, iar originalul s-ar afla [[Biserica Piariștilor din Cluj]].<ref name=Ziua>Daniel Sârbu, [http://www.catholica.ro/2001/11/09/icoana-mutilata/ ''Icoana mutilată''], [[Ziua]], 9 noiembrie 2001.</ref> În anul [[1948]], anul în care călugării greco-catolici de la Nicula au fost alungați de aici sau arestați de Securitate, Vasile Chezan, tatăl unuia dintre aceștia, a salvat o icoana Maicii Domnului cu Pruncul, cea făcătoare de minuni, pe care a zidit-o ulterior într-unul din pereții casei sale. În [[1964]] starețul ortodox al mănăstirii Nicula, preluată deja de Biserica Ortodoxă Română din 1948, a descoperit în casa lui Vasile Chezan această icoană, care a fost predată autorităților comuniste (organelor de Securitate). La stăruințele episcopului ortodox de atunci al Clujului, [[Teofil Herineanu]], icoana a fost adusă în capela [[Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului|Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului]]. În anul [[1991]] această icoană a suferit o restaurare defectuoasă (dacă nu, catastrofală) la [[Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei]] din [[Cluj]].<ref name=Ziua/>, rezultând în final o icoană pur și simplu repictată. În prezent este cert că una dintre cele două icoane reprezentate în fotografia alăturată, mai precis așa-zisa icoană restaurată, este o copie nereușită a lucrării originale.<ref>[https://sareinochi.com/2011/08/12/o-ancheta-istorica-in-ajunul-sarbatorii-de-sfanta-marie/ O anchetă istorică în ajunul sărbătorii de Sfânta Maria]</ref><ref>{{cite web |url=https://zcj.ro/eveniment/--49117.html |title=Miracolul de la Nicula, sub semnul întrebării |work=Ziua de Cluj |author=Florentina Tătar |date = 19 august 2010|accessdate= 1 februarie 2022}}</ref> ==Bibliografie== *''[https://www.researchgate.net/publication/268146484_Luca_din_Iclod_un_pictor_transilvanean_din_secolul_al_XVII-lea Luca din Iclod, un pictor transilvanean din secolul al XVII-lea]'', Conference: Zilele Academice ClujeneAt: Cluj-Napoca, iunie 2014, autor - Ana Dumitran - Muzeul National al Unirii, Alba Iulia * [[Ion Apostol Popescu]] - ''Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula'', Editura Tineretului, București, 1969 * [[Victor Bojor]] - ''Maica Domnului de la Nicula'', Editura Mănăstirii de la Nicula, Gherla, 1930 * [[József Kádár]] - ''Szolnok-Doboka Vármegye monográfiája'', Deés [Dej], 1901 * [[Juliana Fabritius-Dancu]], [[Dumitru Dancu]] - ''Pictura țărănească pe sticlă'', Editura: Meridiane, București, 1975 *Nicolae Sabău, ''Icon lacrymans: de la Hodighitria Niculei la Vera Effigies B(eatae) V(irginis) Mariae Flentis Claudiopol[i]'', în: Ars Transsilvaniae, XVIII, 2008. ==Note== * {{note label|Intem|A|A}} [[Sigismund Kornis]] a folosit de multe ori metode abuzive pentru a-și însuși opere de artă religioasă. În anul 1722, în vremea în care ajunsese să dețină funcția de Guvernator al Transilvaniei pe care a avut-o în perioada 1713-1731, a cerut localnicilor din localitatea [[Cincu, Brașov|Cincu Mare]] să-i dea sub forma unui cadou statuia ''Madona cu Isus'' care se afla în scrinul unui altar gotic sculptat în lemn, policromată și aurită, de mărime naturală. Din cauză că locuitorii sași au refuzat să acorde așa numita danie, Kornis a cantonat în comună, ca represalii, o armată numeroasă cu tot cu caii din dotare. Sătenii ca să scape de o asemenea situație, i-au donat într-un final statuia, care a ajuns astfel, la Cluj.<ref name=dancu128>Dancu... pag. 128</ref> :Un caz similar s-a întâmplat cu statuia ''Mariei cu pruncul'' din scrinul altarului poliptic al [[Biserica Evanghelică din Sebeș|Bisericii Evanghelice din Sebeș]]. Aceasta a fost luată de Kornis în aceeași perioadă când a fost guvernator. În locul ei, el a redat locuitorilor Sebeșului o copie realizată la comandă. În anii 1960 au apărut două studii ale istoricilor [[Harald Krasser]] (1968) și [[Theobald Streitfeld]] (1969), care au încercat să găsească locul unde s-ar afla statuia originală.<ref name=dancu129>Dancu... pag. 129</ref> ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *[[Vasile Chindriș (preot)|Vasile Chindriș]], ''[https://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujulcrestin/1935/BCUCLUJ_FP_280129_1935_001_023_024.pdf Mănăstirea Nicula - Icoana făcătoare de minuni]'', în: Clujul Creștin, nr. 23-24, Anul I, sâmbătă 31 august 1935, pag. 2-4. Digitalizat de BCU Cluj. Accesat la 11 aprilie 2023. {{DEFAULTSORT:Nicula, Icoana de la}} [[Categorie:Icoane]] [[Categorie:Istoria Clujului|Icoana de la Nicula]] [[Categorie:Picturi cu Pruncul și Maica Domnului]] [[Categorie:Icoane ale Maicii Domnului]] av8x0zjfdtit7jtg75wcsljuoz84scb 0 2014643 17024148 16934820 2025-06-10T16:52:05Z GEO 9723 adăugat [[Categorie:Împrumuturi lingvistice]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024148 wikitext text/x-wiki În [[lingvistică comparativă|lingvistica comparativă]], [[lingvistică istorică|lingvistica istorică]] și [[sociolingvistică]], termenul '''împrumut''' denumește preluarea unor elemente lingvistice de către un [[idiom]] ([[limbă (comunicare)|limbă]], [[dialect]]) de la alt idiom<ref name="crystal_58">Crystal 2008, p.&nbsp;58.</ref>. În același timp, „împrumut” denumește și elementul preluat<ref name="dobridor">Constantinescu-Dobridor 1998, articolul [https://dexonline.ro/definitie-dtl/%C3%Aemprumut '''împrumut'''].</ref>. Termenul este generalizat, deși, spre deosebire de sensul său extralingvistic, în domeniul limbii nu desemnează ceva de restituit<ref name="eifring_1">Eifring și Theil 2005, cap. 6, p.&nbsp;1.</ref>. Toate limbile recurg într-o măsură mai mare sau mai mică la împrumuturi și furnizează împrumuturi într-o măsură mai mare sau mai mică, iar acestea privesc în grade diferite toate aspectele limbii. Cele mai frecvente sunt împrumuturile [[lexic]]ale, dar există și împrumuturi [[gramatică|gramaticale]] ([[morfologie (lingvistică)|morfologice]] și [[sintaxă|sintactice]]), precum și împrumuturi [[fonetică|fonetice]] și [[prozodie|prozodice]]. Un aspect important al împrumuturilor este integrarea lor, la un moment istoric dat, împrumuturile dintr-o limbă prezentând grade diferite de integrare. == Împrejurările împrumutului == Limbile nu sunt izolate unele de altele, ci sunt în contact prin intermediul utilizatorilor lor, din cauza vecinătății, conviețuirii, migrațiilor sau [[Colonialism|colonizărilor]], fenomene ce duc deseori la [[bilingvism]]. Astfel, împrumutul este fenomenul [[sociolingvistică|sociolingvistic]] cel mai important în contactul dintre limbi<ref name="dubois_177">Dubois 2005, p.&nbsp;177.</ref>. Împrumuturile realizate în aceste împrejurări sunt numite de unii autori directe sau populare<ref name="e_dobridor">De exemplu Constantinescu-Dobridor 1998, articolul [https://dexonline.ro/definitie-dtl/%C3%Aemprumut '''împrumut'''].</ref>. Asemenea împrumuturi au loc în decursul întregii istorii a limbii și, din acest punct de vedere, se pot deosebi împrumuturi relativ vechi și relativ recente. În [[limba română]], împrumuturi vechi provin din [[limba slavă veche]] (''cinste'', ''a citi'', ''a iubi'' etc.), iar mult mai recente din [[Limba franceză|franceză]]: ''algebră'', ''balon'', ''actual'' etc.<ref name="dobridor"/>. Limbile nu sunt egale între ele ca surse de împrumuturi. De exemplu, cele ale fostelor țări colonizatoare s-au bucurat de un prestigiu [[Societate (sociologie)|social]], [[Cultură|cultural]] și/sau [[Politică|politic]] mai mare decât cele ale popoarelor colonizate, în consecință acestea din urmă au împrumutat mult mai mult din primele decât invers: [[limba vietnameză|vietnameza]], [[limba wolof]] din [[limba franceză|franceză]], alte multe limbi [[asia]]tice (ex. [[limba cantoneză]] din [[Hong Kong]]) și [[africa]]ne din engleză, [[limba tibetană|tibetana]] din [[limba chineză|chineză]] etc.<ref name="eifring_2">Eifring și Theil 2005, cap. 6, p.&nbsp;2.</ref> Unele limbi au devenit donoare din motive culturale, jucând un rol central în cadrul unor mari [[Civilizație|civilizații]]. Printre limbile vii, astfel sunt chineza (pentru [[limba japoneză|japoneză]], [[limba coreeană|coreeană]], vietnameză și alte limbi din [[Asia de Est]] și [[Asia de Sud-Est|de Sud-Est]]), sau [[limba arabă|araba]], prin intermediul [[islam]]ului, pentru limbile [[limba urdu|urdu]], [[limba persană|persană]], [[limba swahili|swahili]] etc. Din aceeași cauză, și limbi moarte continuă să fie donoare, precum [[limba greacă veche|greaca veche]] și [[limba latină|latina]] pentru limbile occidentale, chineza clasică pentru chineza modernă și japoneză, [[limba sanscrită|sanscrita]] pentru [[limba hindi|hindi]]. Împrumuturile din astfel de limbi și din alte limbi de cultură sunt numite indirecte sau savante de unii lingviști<ref name="e_dobridor"/>. Ele sunt realizate de cunoscători ai acestor limbi în urma contactului cu lucrări scrise în acestea, pe care deseori le traduc. În română sunt surse de asemenea împrumuturi, pe lângă latină, franceza și [[limba italiană|italiana]], de multe ori nemaiputându-se ști din care anume provin (exemple: ''algebră'', ''balon'', ''contra'' etc.)<ref name="dobridor"/>. Chiar dacă o limbă este considerată lipsită de prestigiu de către vorbitorii unei limbi considerate de prestigiu cu care este în contact, prima îi furnizează totuși împrumuturi celei de-a doua, deși comparativ mai puține. Acestea însă pot avea sens [[peiorativ]]. Astfel sunt în franceză, de pildă, unele cuvinte împrumutate din araba din [[Magreb]], ca ''barda'' „calabalâc” (în arabă „samar”), ''bled'' „localitate prăpădită” (arabă „ținut”) sau ''smalah'' „familie, suită numeroasă”<ref name="dubois_177"/>. În [[secolul al XXI-lea]], limba engleză este probabil donorul cel mai important<ref name="eifring_2"/>, dar și ea împrumută din multe alte limbi. Factorul care favorizează în acest secol împrumutul în cazul limbilor în general, este dezvoltarea contactelor interumane de tot felul ([[Economie|economice]], politice, culturale etc.) prin călătorii și [[Telecomunicație|telecomunicații]]<ref>Bussmann 1998, p.&nbsp;139.</ref>. == Motivația împrumutului == Motivul principal al împrumutului este necesitatea de a numi un lucru nou sau o noțiune nouă pentru utilizatorii unei anumite limbi. Acestea vin din comunitatea lingvistică donoare împreună cu denumirea lor<ref name="eifring_3">Eifring și Theil 2005, cap. 6, p.&nbsp;3.</ref>. Astfel, în [[secolul al XVIII-lea]], [[francezi]]i au preluat de la [[englezi]], împreună cu denumirile lor, ''le frac'' „fracul”, ''la redingote'' „redingota” sau ''le rosbif'' „rosbiful” etc., iar în [[secolul al XIX-lea]], printre altele, termeni legați de [[Cale ferată|calea ferată]] (''rail'' „șină”, ''wagon'' „vagon” etc.). În afară de [[substantiv]]e concrete, franceza a împrumutat din engleză și substantive abstracte, de exemplu în limbajul politic: ''session'' „sesiune”, ''budget'' „[[buget]]”, ''législature'' „legislatură”, ''memorandum'', ''vote'' „vot” etc.<ref>Steuckardt 2007, p.&nbsp;5. De notat că multe din aceste cuvinte au fost împrumutate de română din franceză (vezi articolele respective pe [https://dexonline.ro Dexonline].</ref> Exemplele precedente denumesc lucruri și noțiuni care au devenit realități în comunitatea lingvistică receptoare, dar în alte cazuri este necesar să se numească realități care rămân străine sau sunt numai pe cale de a deveni realități și în comunitatea receptoare. Astfel sunt cuvântul japonez ''[[sushi]]'', cel swahili ''[[safari]]''<ref name="eifring_3"/>, cel [[limba rusă|rusesc]] ''[[samovar]]'', cel [[limba finlandeză|finlandez]] ''[[saună]]''<ref name="bokor_182">Bokor 2007, p.&nbsp;182.</ref> etc. Uneori, o anumită realitate există în comunitate și are denumire în limbă, dar este necesar un împrumut pentru a-i preciza sensul. De exemplu, în [[limba maghiară]] există cuvântul ''tanár'' „profesor” (din oricare ciclu al sistemului de învățământ), dar s-a împrumutat cuvântul ''professzor'' numai pentru profesorul universitar<ref name="bokor_182"/>. Alteori, împrumutul este adoptat din motive [[stilistică|stilistice]], deși există un cuvânt cu totul corespunzător în limbă, pentru a evita repetiția. Astfel, se pot cita [[sinonim]]ele: {{hu icon}} ''bonyolult'' = ''komplikált'' „complicat”, ''kérdés'' = ''probléma'' „problemă”<ref name="bokor_182"/>. Există și împrumuturi care nu umplu nicio lacună a limbii, ci au o motivație sociolingvistică. Cuvinte autohtone, chiar și din lexicul de bază, care în general este mai stabil decât restul lexicului, pot fi înlocuite de împrumuturi dintr-o limbă care are un mare prestigiu cultural. Este cazul, de exemplu, în [[limbi dravidiene|limbile dravidiene]] din [[India]], pe care le influențează [[limba sanscrită]], purtătoare a [[hinduism]]ului, care este [[religie|religia]] dominantă în aria acestor limbi<ref>Sjoberg 1956.</ref>. Au de asemenea motivație sociolingvistică împrumuturi efectuate de alte [[registru de limbă|registre de limbă]] decât cel curent, în care de altfel există [[sinonim]]ele acelor împrumuturi. Cuvântul poate fi din registrul familiar în limba de origine și împrumutat tot de registrul familiar al limbii receptoare, ca americanismul ''O.K.'' devenit internațional, inclusiv în chineză (''ōu-kēi''), sau ca {{en icon}} ''bye-bye'' „la revedere” în aceeași limbă (''bāi-bāi'', în registrul curent ''zài-jiàn'')<ref>Semnele [[diacritic]]e din exemplele chinezești reprezintă [[ton (lingvistică)|tonuri]].</ref>. Cuvinte din registrul curent în limba de origine pot deveni familiare în cea receptoare, precum {{en icon}} ''thank you'' „mulțumesc” în hindi și urdu: ''thainkyū'' (hindi curentă ''dhyanavad'', urdu curentă ''shukriya'')<ref name="eifring_3"/>, sau pot deveni [[argou|argotice]] la început în limba receptoare, intrând eventual ulterior în registrul popular urban sau chiar în cel familiar, de exemplu {{hu icon}} ''lóvé''<ref name="bokor_183">Bokor 2007, p.&nbsp;183.</ref> „lovele”, în loc de ''pénz'' „bani”, din ''lovè'' ([[limba romani]])<ref>Dexonline, articolul [https://dexonline.ro/definitie/lovele '''lovele''']</ref>. La polul sociolingvistic opus sunt, de pildă, [[barbarism|franțuzismele]] folosite în registrul elevat, ex. ''a flata'' < ''flatter'', în loc de „a măguli”<ref>Ciorănescu 2007, articolul [https://dexonline.ro/definitie/flata '''flata''']</ref>. Din cauze culturale, împrumuturi mai vechi pot fi înlocuite cu împrumuturi mai noi. Aceasta s-a întâmplat de pildă în limba română, când, începând cu secolul al XIX-lea, societatea a început să se modernizeze sub influența [[Europa de Vest|Europei de Vest]]. Împrumuturi [[limbi slave|slave]], grecești și turcești au fost înlocuite cu împrumuturi din latină, franceză sau italiană. De exemplu, cuvântul de origine slavă ''rod'' a fost înlocuit cu cel de origine latină ''fruct'' în sens concret, deși primul a rămas în limbă cu sens figurat și mai rar folosit, aparținând registrului elevat<ref>Dexonline, articolele [https://dexonline.ro/definitie/rod '''rod'''] și [https://dexonline.ro/definitie/fruct '''fruct'''].</ref>. Unii lingviști consideră recurgerea la cuvinte străine inutile un fenomen de [[modă]], o manifestare de [[snobism]], din dorința de a face parte din cei bogați și puternici<ref>De exemplu lingvistul francez Claude Hagège (cf. Leclerc 2017, [http://www.axl.cefan.ulaval.ca/francophonie/HIST_FR_s92_Emprunts.htm cap. 10]).</ref>. == Tipuri de împrumuturi == Există împrumuturi în toate domeniile limbii, dar în cantități diferite. În acest sens, se poate stabili o ordine descrescătoare<ref>Secțiune după Eifring și Theil 2005, cap. 6, pp.&nbsp;4–6, în afara informațiilor din surse indicate separat.</ref>. === Împrumut lexical === Cele mai frecvente sunt cuvintele împrumutate, iar printre acestea ocupă locul întâi cele cu sens lexical (substantive, [[verb]]e, [[adjectiv]]e, [[adverb]]e etc.). Substantivele sunt de departe cuvintele cel mai des împrumutate. Japoneza, de exemplu, are enorm de multe substantive din chineză, dar foarte puține verbe. În mai mică măsură decât cuvinte cu sens lexical, sunt împrumutate și [[cuvânt gramatical|cuvinte gramaticale]]: [[pronume]], [[adjectiv pronominal|adjective pronominale]], [[prepoziție|prepoziții]], [[postpoziție|postpoziții]], [[conjuncție|conjuncții]] etc. Limba turcă, de pildă, a împrumutat din arabă sau din persană conjuncții corespunzătoare lui „și”, „sau”, „dar”. În ceea ce privește cuvintele din lexicul de bază, unele limbi acceptă mai greu împrumuturi din această categorie, altele mai ușor. Printre acestea din urmă sunt limbi autohtone din [[Australia]], din [[Amazonia]] sau din [[Noua Guinee]], dar și engleza a preluat din [[limba nordică veche]] cuvinte din lexicul de bază precum ''they'' „ei”, ''their'' „(al/a/ai/ale) lor”, ''skin'' „piele”, ''sister'' „soră”, ''give'' „a da”, ''die'' „a muri” etc. De asemenea, limbi ca japoneza, coreeana sau [[limba thailandeză|thailandeza]] au împrumutat [[numeral]]e din chineză, deși nu sunt înrudite cu aceasta. === Împrumut de afixe derivaționale === [[Limbi indo-europene|Limbile indoeuropene]] occidentale au împrumutat multe [[afix]]e din latină și din greacă, cu care se [[Derivare (lingvistică)|derivă]] cuvinte din alte cuvinte. În franceză, bunăoară, se găsesc [[afix|prefixe]] precum ''extra-, inter-, pro-, trans-'' etc. din latină, sau ''anti-, tri-'' etc. din greacă, și [[afix|sufixe]] ca ''-al'', ''-ation'' „-ațiune” etc. din latină, sau ''-ite'' „-ită”, ''-ose'' „-oză” etc. din greacă<ref>Grevisse 1964, pp.&nbsp;77–92. Aceste afixe au fost preluate direct sau indirect și de română.</ref>. Când spre sfârșitul secolului al XIX-lea a început să se răspândească gândirea occidentală în Asia de Est, și în unele limbi de acolo s-a simțit nevoia de a se folosi afixe. De exemplu, drept corespunzătoare lui ''-ism'' și ''-iza'' s-au adoptat ca sufixe cuvinte de origine chineză: {{ja icon}} ''shakai-shugi'' „socialism”, ''ou-ka'' „a europeniza”; vietnameză ''âu-hoá'' „a europeniza”. Un exemplu interesant din vietnameză este cuvântul ''in-chê-able'' „nedenigrabil”, din prefixul negativ ''in-'', verbul ''chê'' „a denigra” și sufixul ''-able'', afixele fiind împrumutate din franceză. === Împrumut prozodic și fonetic === Trăsăturile prozodice sunt împrumutate mai ușor decât cele fonetice. Sistemul [[ton (lingvistică)|tonurilor]], de exemplu, s-a dezvoltat aproximativ în același fel într-o mare parte a limbilor din [[Asia de Sud-Est]], probabil sub influența limbii chineze<ref name="eifring_6">Eigring și Theil 2005, cap. 6, p.&nbsp;6</ref>. Unele limbi împrumută cuvinte împreună cu fonetismul lor. Astfel, [[limba tagalog]] din [[Insulele Filipine]] are la origine numai [[vocală|vocalele]] /i/, /u/ și /a/, dar a preluat din [[limba spaniolă|spaniolă]], limbă a foștilor colonizatori, și vocalele /e/ și /o/, prin cuvinte ca {{sp}} ''región'' > ''rehiyon'' „regiune”<ref name="eifring_6"/>. Româna nu are [[fonem]]ele /ø/ și /y/, dar cuvintele ''föhn'' și ''führer'' se pronunță cu acestea<ref>DOOM 2, articolele [https://dexonline.ro/definitie-doom2/f%C3%B6hn '''föhn'''] și [https://dexonline.ro/definitie-doom2/f%C3%Bchrer '''führer'''].</ref>. Alt exemplu de influență prozodică și fonetică este asemănarea dintre limbile maghiară și [[limba slovacă|slovacă]] în privința [[accent]]uării și a sistemului fonemic<ref>Kálmán și Trón 2007, p.&nbsp;108.</ref>. === Calc === {{articol principal|Calc (lingvistică)}} [[Calc (lingvistică)|Calcul]] este un tip aparte de împrumut. Un tip de calc lexical este cel [[Semantică|semantic]], prin care se împrumută un sens care se adaugă la sensul/sensurile pe care un cuvânt din limba receptoare le are deja. De pildă, cuvântul ''lume'' însemna la origine numai „lumină”, dar a preluat de la cuvântul slav ''svĕtŭ'' „lumină; lume” și al doilea sens al acestuia, și în final a rămas numai cu acesta<ref name="c_dobridor">Constantinescu-Dobridor 1998, articolul [https://dexonline.ro/definitie-dtl/calc '''calc'''].</ref>. Alt tip de calc lexical este cel de structură morfematică, prin care se împrumută structura unui cuvânt străin derivat (''întâi'''etate''''' < {{fr icon}} ''prim'''auté''''') sau compus: ''bunăstare'' < {{de icon}} ''Wohlstand''<ref name="c_dobridor"/>. Există și calc [[Frazeologie|frazeologic]], când se împrumută o [[unitate frazeologică]] traducându-i-se elementele cuvânt cu cuvânt, ex. ''să revenim la oile noastre'' < {{fr icon}} ''revenons à nos moutons''<ref name="dobridor"/>. Calcul gramatical poate fi [[Morfologie (lingvistică)|morfologic]], bunăoară în română, unde verbe latinești [[Diateză|active]] au devenit [[Diateză|reflexive]] sub influență slavă: ''a se naște'' < ''roditi sę''<ref name="c_dobridor"/>. Un exemplu de construcție sintactică împrumutată este în maghiară cea de tipul ''kell '''menjek''''' „trebuie să plec”, cu verbul [[subordonare (gramatică)|subordonat]] la [[conjunctiv]]. Sub influența construcției românești, aceasta s-a încetățenit mai întâi în varianta maghiarei din [[România]], dar s-a răspândit și în [[Ungaria]], alături de sinonimul ei sintactic ''kell '''mennem''''', cu verbul subordonat la [[infinitiv]] cu [[Verbul în limba maghiară#Infinitivul|sufix posesiv personal]]<ref>Kálmánné Bors și A. Jászó 2007, p.&nbsp;366.</ref>. Se cunosc și cazuri de împrumut referitor la [[topică]], precum cel al [[limba karen|limbii karen]] din [[Birmania]]. Aceasta face parte din familia de limbi tibeto-birmane, caracterizată în general prin topica [[Topică#Topica gramaticală și tipologia lingvistică|SOV]], dar a preluat din limbile învecinate topica [[Topică#Topica gramaticală și tipologia lingvistică|SVO]]. == Integrarea împrumuturilor == Limba receptoare de împrumuturi caută să le integreze pe acestea adaptându-le din punct de vedere fonetic, prozodic, gramatical, [[scriere|grafic]] și [[ortografie|ortografic]] la propriile sale reguli, dar nu toate împrumuturile existente la un anumit moment istoric sunt integrate în același grad. În general, împrumuturile sunt cu atât mai bine integrate, cu cât sunt mai vechi. Primul stadiu al împrumutului este cel de element străin în limbă. Una din căile prin care apare este amestecul de elemente din două limbi diferite în cadrul aceluiași lanț al vorbirii, uneori în aceeași [[Propoziție gramaticală|propoziție]], fenomen care poate exista la bilingvi<ref name="eifring_3"/>, numit în engleză ''code-mixing''<ref>Crystal 2008, p.&nbsp;83.</ref> sau ''code-switching''<ref>Bussmann 1998, p.&nbsp;194.</ref>. Cuvântul străin este cunoscut ca atare de vorbitori și nu este deloc integrat, sau este numai parțial integrat în limbă. Cuvintele ce denumesc realități străine pot fi complet integrate lingvistic, dar, prin forța împrejurărilor, sunt totuși cunoscute drept străine. Un împrumut care numește o realitate existentă în comunitatea lingvistică nu mai poate fi considerat străin când este complet integrat lingvistic și vorbitorul obișnuit nu știe că este un împrumut. === Adaptare semantică === De regulă, cuvântul împrumutat se adoptă cu un singur sens pe care îl are în limba donoare. Dacă în aceasta are un sens general, în limba receptoare este adoptat cu un sens specific. De exemplu, în engleză, ''building'' denumește orice clădire, dar în franceză a fost preluat pentru a denumi o clădire cu multe etaje<ref name="grevisse_157">Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;157.</ref>. Același este și cazul lui {{hu icon}} ''professzor'' amintit mai sus. === Adaptare fonetică și prozodică === Un cuvânt bine integrat fonetic și prozodic adoptă toate trăsăturile respective proprii limbii receptoare, adică se înlocuiesc sunetele pe care nu le are limba receptoare cu sunete pe care le are, și i se aplică și alte schimbări fonetice care o adaptează la pronunțarea limbii. De asemenea, i se schimbă locul [[accent]]ului dacă cel originar nu corespunde regulilor de accentuare ale limbii. ==== Schimbări de sunete ==== Exemple de asemenea schimbări sunt: * în română: ''birou'' [biˈrow] < {{fr icon}} ''bureau'' [byˈʁo], ''ștecăr'' [ˈʃtekər] < {{de icon}} ''Stecker'' [ˈʃtɛkəʁ]. În cuvinte străine, parțial integrate, se păstrează unele sunete străine limbii române (vezi mai sus exemplele ''föhn'' și ''führer''). * în franceză: ''choucroute'' [ʃuˈkʁut] „mâncare cu varză murată” < {{de icon}} ''Sauerkraut'' [ˈzaʊ̯ɐkʁaʊ̯t] „varză murată”<ref>Dubois 2005, p.&nbsp;178.</ref>, ''bifteck'' [bifˈtɛk] < {{en icon}} ''beefsteak'' [ˈbiːfsteɪk]<ref name="grevisse_157"/>. În cuvinte de origine engleză se păstrează consoana [[Consoană nazală velară|[ŋ]]] (ex. ''camping'' [kɑ̃piŋ]), care nu este proprie francezei<ref>TLFi, articolul [http://www.cnrtl.fr/definition/camping '''camping'''].</ref>. * în limbile din [[diasistemul slav de centru-sud]] ([[limba bosniacă|bosniacă]], [[limba croată|croată]], [[limba muntenegreană|muntenegreană]], [[limba sârbă|sârbă]], pe scurt BCMS): ''meni'' [ˈmeni] „meniu” < {{fr icon}} ''menu'' [məˈny]<ref>[http://hjp.znanje.hr/ HJP], articolul '''meni'''.</ref>. Aceste limbi nu admit niciun sunet străin. * în maghiară: ''palacsinta'' [ˈpɑlɑt͡ʃintɑ] „clătită” < {{ro icon}} „plăcintă”<ref>Zaicz 2006, [http://www.tankonyvtar.hu/hu/tartalom/tinta/TAMOP-4_2_5-09_Etimologiai_szotar/Etimologiai_szotar_545_545.html p.&nbsp;545].</ref>. Nici această limbă nu tolerează sunete străine. * în japoneză: ''terebijon'' < {{en icon}} ''television''<ref>Eifring și Theil 2005, p.&nbsp;4.</ref>. Cuvinte cunoscute ca străine, precum ''bejitarian'' < {{en icon}} ''vegetarian'' și ''baiorin'' „vioară” < {{en icon}} ''violin'', unii le pronunță ''vejitarian'', respectiv ''viorin'', cu consoana [v], străină japonezei<ref name="eifring_2"/>. ==== Alte schimbări fonetice ==== Pentru a adapta cuvinte împrumutate, în unele limbi se schimbă uneori și sunete care există în limbă. De pildă, în maghiară, împrumuturilor vechi li s-au aplicat regulile [[armonie vocalică|armoniei vocalice]]. Astfel cuvântul slav vechi ''č'''e'''lad'' a devenit ''cs'''a'''lád'' „familie”<ref name="kalman_107">Kálmán și Trón 2007, p.&nbsp;107.</ref>. Totuși, în împrumuturile mai noi nu s-au aplicat aceste reguli. Unele limbi nu au în cuvintele moștenite anumite combinații de sunete, cel puțin în anumite poziții, de aceea adaptează împrumuturile cu asemenea combinații introducând sunete proprii. De exemplu, limbilor BCMS le sunt străine unele grupuri de consoane la sfârșit de cuvânt, de aceea introduc în ele o vocală numită [[Limba croată#Alternanța ''a'' ~ ∅ (''nepostojano'' a „''a'' labil”)|[a] labil]], la forma de [[nominativ]] [[număr (gramatică)|singular]], care dispare la alte [[caz (gramatică)|cazuri]], ex. ''fran'''a'''k'' „franc” < {{fr icon}} ''franc'' – ''franka'' „(al/a/ai/ale) francului”. Totuși, unele împrumuturi nu respectă această regulă (ex. ''mart'' „martie”), iar altele au două variante (ex. ''talent'' sau ''talen'''a'''t'')<ref>Barić 1997, p.&nbsp;607.</ref>. Altă limbă, maghiara, nu avea grupuri de consoane la început de cuvânt, de aceea mai demult a adaptat împrumuturile cu [[Proteză (lingvistică)|proteza]] unei vocale, ex. {{hu icon}} '''''i'''skola'' „școală” < {{la icon}} ''schola''. Totuși, proteza nu s-a mai aplicat la împrumuturile mai noi. O altă adaptare constă în schimbarea cantității sunetelor. Sunete lungi într-o limbă pot deveni scurte în alta, și invers. Exemple: {{ro icon}} ''hotar'' (cu '''a''' scurt) < {{hu icon}} ''határ'' (cu '''á''' lung), {{ro icon}} ''struț'' (cu '''ț''' scurt) < {{it icon}} ''struzzo'' (cu același sunet lung)<ref>Dexonline, articolele [https://dexonline.ro/definitie/hotar '''hotar'''] și [https://dexonline.ro/definitie/stru%C8%9B '''struț'''].</ref>, {{hu icon}} ''áfonya'' (cu '''á''' lung) < {{ro icon}} ''afină'' (cu '''a''' scurt), {{hu icon}} ''affér'' „chestiune neplăcută” (cu '''f''' lung) < {{fr icon}} ''affaire'' (cu '''ff''' pronunțat scurt) „afacere”<ref>Zaicz 2006, [http://www.tankonyvtar.hu/hu/tartalom/tinta/TAMOP-4_2_5-09_Etimologiai_szotar/Etimologiai_szotar_27_27.html p.&nbsp;27].</ref>. ==== Adaptarea accentuării ==== În cazul limbilor în care cuvintele poartă un [[accent]] tonic, acesta își poate schimba locul în cazul împrumuturilor. Sunt limbi în care locul accentului este fix, prin urmare și împrumuturile sunt accentuate pe [[Silabă|silaba]] în cauză. Astfel este franceza, cu accentul totdeauna pe ultima silabă, ex. ''choucroute'' [ʃuˈkʁut] „mâncare cu varză murată” < {{de icon}} ''Sauerkraut'' [ˈzaʊ̯ɐkʁaʊ̯t]) „varză murată”, ''bifteck'' [bifˈtɛk] < {{en icon}} ''beefsteak'' [ˈbiːfsteɪk]. În maghiară, locul accentului este de asemenea fix, pe prima silabă: ''palacsinta'' [ˈpɑlɑt͡ʃintɑ] „clătită” < {{ro icon}} ''plăcintă''. În limbile BCMS, accentul nu are loc fix, dar există restricția de a nu se accentua ultima silabă. [[Limbă standard|Standardul]] limbii sârbe este strict în această privință, ex. ''dirigent'' [diˈriɡent] „dirijor” < {{de icon}} ''Dirigent'' [diʀiˈɡɛnt]<ref>Klajn 2005, p.&nbsp;25.</ref>, dar în croată se acceptă și accentuarea originară pe lângă cea regulată<ref>[http://hjp.znanje.hr/ HJP], articolul '''dirigent'''.</ref>. În română, locul accentului este și mai liber, totuși uneori acesta se schimbă în procesul împrumutului, ex. ''hotar'' [hoˈtar] < {{hu icon}} ''határ'' [ˈhɑtaːr], ''interviu'' [interˈviw] < {{en icon}} ''interview'' [ˈɪntəvjuː]. Există și împrumuturi cu variante: cu locul accentului păstrat (''mánager'') și cu acesta schimbat (''manáger'')<ref>Articolele respective din DOOM 2.</ref>. === Adaptare gramaticală === [[Limbă flexionară|Limbile flexionare]] și cele [[Limbă aglutinantă|aglutinante]] adaptează de regulă cuvintele împrumutate la sistemul lor flexionar, respectiv de [[afix]]are. Cele care au [[categorie gramaticală|categoria gramaticală]] a [[gen gramatical|genului]] atribuie un gen substantivelor, cele care au [[declinare]] includ substantivele și adjectivele într-o clasă a acesteia, toate le aplică sistemul de marcare a [[număr (gramatică)|pluralului]] (eventual cu excepția unor cuvinte) și toate includ verbele într-o clasă de [[conjugare]]. Cuvintele împrumutate sunt de asemenea folosite în [[Formare de cuvinte|formarea de cuvinte]] noi. Mai jos se pot vedea câteva fenomene de adaptare. În română, substantivele străine, ca și împrumuturile relativ vechi, sunt adaptate primind [[articol hotărât]] enclitic (''manager'''ul''''') și declinându-se conform terminației lor (''cowboy'''ului''''', ''mass-medi'''ei'''''). Verbele sunt integrate de regulă în conjugarea I (''a implementa'', substantiv derivat ''implementare'')<ref name="dex">Articolele respective din [https://dexonline.ro Dexonline].</ref>. În franceză, pluralul substantivelor și adjectivelor este cel mai adesea marcat în scris printr-un ''-s'', de regulă nepronunțat. Împrumuturile integrate îl adoptă (''des géraniums'' „mușcate”, ''des casinos'' „cazinouri”), dar unele cuvinte străine își păstrează forma de plural originară, ex. ''des spaghetti'', eventual scrisă cu ''-s'' (''spaghettis''), pronunțarea fiind aceeași<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;696.</ref>. Verbele împrumutate primesc de regulă sufixul de infinitiv ''-er'', incluzându-se astfel în conjugarea întâi<ref>Grevisse și Goosse 2007, p.&nbsp;178.</ref>. În engleză, de asemenea, pluralul substantivelor împrumutate se formează ca în această limbă, în general, cu ''-s'' pronunțat, dar sunt cuvinte străine la care există ezitări. De pildă ''cactus'' se folosește cu formele de plural ''cacti'' sau ''cactuses''<ref name="eifring_2"/>. În maghiară există sufixe preferate, precedate eventual de o [[Sunet de legătură|vocală de legătură]], pentru a constitui forma de bază a verbelor (cea de [[indicativ]] [[timp (gramatică)|prezent]], [[persoană (gramatică)|persoana]] a III-a [[număr (gramatică)|singular]]) de la substantive străine, sau pentru a adapta verbe străine: ''szortíro'''z''''' „sortează”, ''prejudiká'''l''''' „prejudiciază”<ref name="kalman_107"/>. În limbile BCMS sunt trei sufixe preferate pentru integrarea verbelor împrumutate (''organiz'''ovati''''' „a organiza” ''form'''irati''''' „a forma”, ''oper'''isati'''''), dar majoritatea lor nu diferențiază [[aspect și mod de acțiune|aspectele]] (perfectiv și imperfectiv), având o singură formă pentru ambele<ref>Klajn 2005, p.&nbsp;107.</ref>. Substantivele se integrează în declinări, chiar dacă la [[nominativ]] singular au terminații străine limbii. [[Desinență|Desinențele]] celorlalte [[Caz (gramatică)|cazuri]] se adaugă la acestea, la unele cu ajutorul unui sunet de legătură: ''tabu'', [[genitiv]] ''tabua'', ''žiri'' „juriu”, genitiv ''žirija''<ref>Klajn 2005, p.&nbsp;53.</ref>. În schimb, în altă limbă slavă, [[limba rusă|rusa]], numeroase substantive străine terminate în vocală primesc un gen care se manifestă prin acord cu [[atribut adjectival|atributele adjectivale]], dar rămân invariabile în număr și caz, chiar dacă au terminații care există și la nominativul singular al unor substantive autohtone: ''жюри'' (''jiuri'') „juriu”, ''кофе'' (''kofe'') „cafea”, ''радио'' „radio”<ref>Andrews 2001, p.&nbsp;32.</ref>. === Adaptare grafică === Adaptarea [[Scriere|scrierii]] (grafiei) împrumuturilor și a cuvintelor străine depinde de mai mulți factori. Dacă sistemul de scriere al limbii receptoare este total diferit de cel al limbii donoare (ex. engleză – japoneză), împrumuturile se scriu cu grafia celei receptoare. Dacă sistemul grafic al celor două limbi este același, de exemplu același [[alfabet]], împrumuturile bine integrate respectă grafia și [[Ortografie|ortografia]] limbii receptoare, iar cuvintele încă străine se scriu ca în limba donoare sau ca în cea receptoare, ori există ezitări în grafia lor. În română, împrumuturile mai vechi din engleză sunt complet adaptate la (orto)grafia românească (''blugi'', ''gem'', ''meci''), dar cele relativ noi o păstrează pe cea originară: ''cowboy'', ''fairplay'', ''week-end''<ref name="dex"/>. În franceză este ilustrativ cazul substantivului ''bifteck'', care la intrarea sa în limbă a fost scris ca în engleză, ''beefsteak'', apoi a cunoscut variantele ''beefstake'', ''beefsteck'' și ''beefteak'', grafia sa rămânând totuși parțial străină celei franceze prin grupul '''ck'''<ref name="grevisse_157"/>. În limbile BCMS care folosesc și [[alfabetul chirilic]], și [[alfabetul latin]] (sârba și muntenegreana), toate împrumuturile și cuvintele străine se scriu conform ortografiilor proprii cu ambele alfabete, indiferent de gradul lor de integrare, inclusiv substantivele proprii străine: ''džem'' „gem”, ''kauboj'' „cowboy”, ''Šekspir'' „Shakespeare”<ref>Perović ''et al.'', p.&nbsp;30.</ref>. În bosniacă și în croată, care folosesc numai alfabetul latin, regula este aceeași, doar că numele proprii se scriu ca în limba de origine, dacă și aceasta folosește alfabetul latin. În maghiară, principiul este tot scrierea după regulile ortografiei proprii (''dzsem'' „gem”, ''meccs'' „meci”, ''víkend'' „week-end”), dar există excepții la cuvintele străine (ex. ''cowboy'') și chiar la împrumuturi relativ vechi (ex. ''guillotine'' „ghilotină”)<ref>Articolele respective din [https://wikiszotar.hu/index.php?title=Kezd%C5%91lap WikiSzótár]</ref>. Unele din acestea păstrează parțial elemente de grafie originară, ex. ''millió'' „milion”, care se pronunță cu [l] scurt, deși în maghiară consoanele duble se pronunță lung<ref>ÉrtSz, articolul [http://mek.oszk.hu/adatbazis/magyar-nyelv-ertelmezo-szotara/elolap.php '''millió'''].</ref>. În japoneză, nu numai cuvintele străine, ci și împrumuturile, fie chiar vechi, se deosebesc prin scrierea lor cu unul din cele trei [[silabar]]e japoneze, [[katakana]]. Astfel, chiar și cuvântul ''pan'' „pâine”, luat din [[limba portugheză]] cu mai multe secole în urmă și integrat în alte privințe, se scrie cu katakana<ref name="eifring_2"/>. == Atitudinea față de împrumuturi == Trebuie făcută o distincție între atitudinea vorbitorilor „de rând”, pe de o parte, și cea a specialiștilor limbii și eventual a oficialităților, pe de altă parte. Cei din prima categorie adoptă cuvinte străine în mod spontan și nu rațional, mai greu sau mai ușor în funcție de diverși factori. La cei din a doua categorie există o gamă largă de atitudini, de la liberalism la purism, în funcție de limbă, de stadiul ei considerat într-o anumită perioadă istorică și chiar de unii factori politici. În [[istoria limbii franceze]] nu se pune problema împrumuturilor până în [[secolul al XVI-lea]], când cărturarii încep să se ocupe de ea odată cu începuturile standardizării limbii, exprimând chiar necesitatea împrumuturilor, mai ales din latină și greaca veche. Unii sunt și pentru împrumuturi din celelalte idiomuri vorbite pe teritoriul [[Franța|Franței]], alții fiind împotriva acestora. În același secol intră în limbă foarte multe cuvinte italiene, împotriva adoptării cărora se ridică unii cărturari, atunci încă fără succes<ref>Leclerc 2017, [http://www.axl.cefan.ulaval.ca/francophonie/HIST_FR_s5_Renaissance.htm#1_La_prépondérance_de_lItalie__ cap. 5].</ref>. În [[secolul al XVII-lea]], în contextul [[clasicism]]ului, se manifestă purism, normele date atunci [[limbă literară|limbii literare]] tinzând să elimine, printre altele, italianismele<ref>Leclerc 2017, [http://www.axl.cefan.ulaval.ca/francophonie/HIST_FR_s6_Grand-Siecle.htm cap. 6].</ref>. Începând cu a doua jumătate a [[secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]], odată cu creșterea răspândirii în lume a influenței [[SUA|americane]], politica lingvistică a țărilor francofone caută să limiteze pătrunderea în limbă a anglicismelor. În acest sens există organisme oficiale care se ocupă cu standardul limbii, inclusiv recomandând folosirea termenilor autohtoni existenți sau a unor termeni nou formați pe teren propriu în locul termenilor străini. S-au adoptat chiar și măsuri legislative în favoarea limbii franceze<ref>Leclerc 2017, [http://www.axl.cefan.ulaval.ca/francophonie/HIST_FR_s92_Emprunts.htm cap. 10].</ref>. Și în [[istoria limbii maghiare]], chestiunea împrumuturilor s-a pus când a început standardizarea, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în cadrul unei mișcări numite de „înnoire a limbii”. Tendința acesteia era de a crea cuvinte din elemente autohtone, prin compunere, derivare și calc, pentru a numi realitățile noi în epocă evitând împrumuturile. Și atunci, și ulterior s-au confruntat liberalismul și purismul în privința acceptării cuvintelor străine, existând perioade cu tendințe liberale și altele cu tendințe de purism. De pildă, de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea până în [[anii 1930]] s-au împrumutat multe cuvinte englezești din domeniul [[sport]]urilor (''futball'', ''korner'', ''meccs'' etc.), care în varianta standard au fost înlocuite ulterior cu cuvinte maghiare<ref>Gerstner 2006, p.&nbsp;317.</ref>, dar unele au rămas vii în registrul familiar. În comparație cu unele limbi, de exemplu româna, maghiara este mai reticentă față de împrumuturi. În maghiară ele constituie 7% din lexic<ref>Gerstner 2006, p.&nbsp;331.</ref>, pe când în română – peste 60%<ref>61,9% după Sala 1988; 64,67% după Macrea 1961, p.&nbsp;32, ''apud'' Pană Dindelegan 2013, p.&nbsp;3.</ref>. O explicație poate fi faptul că în maghiară se pot forma prin compunere și derivare cuvinte noi așa-zis „transparente”, adică motivate, din elemente cunoscute de majoritatea vorbitorilor. De exemplu, pentru a spune „jurnalistică”, nu este nevoie de împrumutul ''zsurnalisztika'', din moment ce s-a putut forma ''újságírás'' (literal „scriere de ziare”), un cuvânt compus, dar chiar mai scurt decât cuvântul străin netransparent<ref name="bokor_183"/>. Printre limbile BCMS, standardul limbii croate este mai puțin tolerant față de împrumuturi decât standardul celorlalte, ceea ce este în relație cu aspirațiile la independență ale [[Croația|Croației]]. În cursul formării limbii croate standard au existat perioade în care împrumuturile intrau mai ușor în limbă și altele în care erau acceptate mai greu, dar în general, în standardizarea limbii este predominant purismul anti-împrumuturi. Această tendință se observă încă din secolul al XVII-lea și se menține și în [[secolul al XXI-lea]]<ref>Cf. Milković 2010, pp.&nbsp;37–48, care citează mai mulți autori ce afirmă aceasta.</ref>, manifestându-se prin formarea sau calchierea conștientă de către intelectuali a multor cuvinte. În perioadele de apropiere între standardele croat și sârbesc, înainte și după [[Primul Război Mondial]], apoi după [[Al Doilea Război Mondial]], sub influența limbii sârbe, al cărei standard era mai permeabil la împrumuturi, acestea au fost mai numeroase și în croată. Perioada cu purismul cel mai accentuat a fost în timpul existenței așa-numitului [[Statul Independent al Croației|Stat Independent al Croației]] ([[1941]]-[[1945]]), când împrumuturile existente și în sârbă au fost sistematic înlocuite cu creații croate, dar în [[Iugoslavia]] [[comunism|comunistă]] s-a revenit la cuvintele împrumutate. După proclamarea Republicii Croația în [[1991]], purismul lingvistic s-a reafirmat. == Note == {{listănote|2}} == Surse bibliografice == * [[Academia Română]], [[Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”|Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”]], ''Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române'', ediția a II-a revăzută și adăugită, Bucarest, Univers Enciclopedic, 2005, ISBN 973-637-087-x; online: [https://dexonline.ro Dexonline] (DOOM 2) (accesat la 11 martie 2018) * {{en icon}} Andrews, Edna, [http://www.seelrc.org:8080/grammar/pdf/compgrammar_russian.pdf ''Russian''] (Limba rusă), SEELRC, 2001 (accesat la 11 martie 2018) * {{hu icon}} Bárczi, Géza și Országh, László (coord.), ''A magyar nyelv értelmező szótára'' (Dicționarul explicativ al limbii maghiare), Budapest, Akadémiai kiadó, 1959–1962; online: [http://mek.oszk.hu/adatbazis/magyar-nyelv-ertelmezo-szotara/elolap.php ''A magyar nyelv értelmező szótára], [http://mek.oszk.hu/ Magyar Elektronikus Könyvtár], [http://www.oszk.hu/ Országos Széchényi Könyvtár] (ÉrtSz) (accesat la 11 martie 2018) * {{hr icon}} Barić, Eugenija ''et al.'', [https://vk.com/doc12620867_132564457?hash=28831048ac0b54ee0d&dl=74da4480941aa7f751 ''Hrvatska gramatika''] (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 11 martie 2018) * {{hu icon}} Bokor, József, Szókészlettan (Lexicologie), A. Jászó, Anna (coord.), [http://fr.scribd.com/doc/125463345/A-magyar-nyelv-konyve#scribd ''A magyar nyelv könyve''] (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapest, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp.&nbsp;164–196 (accesat la 11 martie 2018) * {{en icon}} Bussmann, Hadumod (coord.), [http://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf ''Dictionary of Language and Linguistics''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220123230149/https://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf |date=2022-01-23 }} (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 11 martie 2018) * Ciorănescu, Alexandru, ''Dicționarul etimologic al limbii române'', Bucarest, Saeculum I. O., 2007, ISBN 973-9399-86-X; online: [https://dexonline.ro Dicționare ale limbii române] (Dexonline), articolele semnate DER (accesat la 11 martie 2018) * Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, ''Dicționar de termeni lingvistici'', Bucarest, Teora, 1998; online: [https://dexonline.ro/ Dexonline] (DTL) (accesat la 24 august 2017) * {{en icon}} Crystal, David, [https://anekawarnapendidikan.files.wordpress.com/2014/04/a-dictionary-of-linguistics-and-phonetics-by-david-christal.pdf ''A Dictionary of Linguistics and Phonetics''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181110120458/https://anekawarnapendidikan.files.wordpress.com/2014/04/a-dictionary-of-linguistics-and-phonetics-by-david-christal.pdf |date=2018-11-10 }} (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 10 noiembrie 2018) * [https://dexonline.ro Dicționare ale limbii române] (Dexonline) (accesat la 11 martie 2018) * {{fr icon}} Dubois, Jean ''et al.'', ''Dictionnaire de linguistique'' (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 * {{en icon}} Eifring, Halvor și Theil, Rolf, [http://www.uio.no/studier/emner/hf/ikos/EXFAC03-AAS/h05/larestoff/linguistics/ ''Linguistics for Students of Asian and African Languages''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170829061124/http://www.uio.no/studier/emner/hf/ikos/EXFAC03-AAS/h05/larestoff/linguistics/ |date=2017-08-29 }} (Lingvistică pentru studenții în limbi asiatice și africane), Universitatea din Oslo, 2005 (accesat la 11 martie 2018) * {{hu icon}} Gerstner, Károly, 16. fejezet – A magyar nyelv szókészlete (Capitolul 16 – Lexicul limbii maghiare), Kiefer, Ferenc (coord.), ''Magyar nyelv'' (Limba maghiară), Budapest, Akadémiai Kiadó, 2006, ISBN 963-05-8324-0; online: [http://www.tankonyvtar.hu/hu/tartalom/tamop425/2011_0001_536_MagyarNyelv/adatok.html ''A magyar nyelv'']. [http://www.tankonyvtar.hu/hu Digitális Tankönyvtár], PDF de descărcat, pp.&nbsp;306–334 (accesat la 11 martie 2018) * {{fr icon}} Grevisse, Maurice, ''Le bon usage. Grammaire française'' (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a VIII-a, Gembloux (Belgia), Duculot, 1964 * {{fr icon}} Grevisse, Maurice și Goosse, André, ''Le bon usage. Grammaire française'' (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9 * {{hr icon}} [http://hjp.znanje.hr/index.php?show=main Hrvatski jezični portal] (HJP) (Portal lingvistic croat) (accesat la 11 martie 2018) * {{hu icon}} Kálmán, László și Trón, Viktor, [http://people.mokk.bme.hu/~tron/kalman_tron_bevezetes_07.pdf ''Bevezetés a nyelvtudományba''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171118182921/http://people.mokk.bme.hu/~tron/kalman_tron_bevezetes_07.pdf |date=2017-11-18 }} (Introducere în lingvistică), ediția a II-a, adăugită, Budapest, Tinta, 2007, ISBN 978-963-7094-65-1 (accesat la 11 martie 2018) * {{hu icon}} Kálmánné Bors, Irén și A. Jászó, Anna, Az egyszerű mondat (Propoziția simplă), A. Jászó, Anna (coord.), [http://fr.scribd.com/doc/125463345/A-magyar-nyelv-konyve#scribd ''A magyar nyelv könyve''] (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapest, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp.&nbsp;345–436 (accesat la 11 martie 2018) * {{sr icon}} Klajn, Ivan, [http://jelenagolubovic.weebly.com/uploads/2/5/3/7/25373008/ivan_klajn_-_gramatika_srpskog_jezika.pdf ''Gramatika srpskog jezika''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160423015859/http://jelenagolubovic.weebly.com/uploads/2/5/3/7/25373008/ivan_klajn_-_gramatika_srpskog_jezika.pdf |date=2016-04-23 }} (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 11 martie 2018) * {{fr icon}} Leclerc, Jacques, [http://www.axl.cefan.ulaval.ca/francophonie/histlngfrn.htm ''Histoire de la langue française''] (Istoria limbii franceze), Agence intergouvernementale de la Francophonie, actualizat la 26 iulie 2017 (accesat la 11 martie 2018) * Macrea, Dimitrie, „Originea și structura limbii române”, ''Probleme de lingvistică română'', Bucarest, Editura Științifică, 1961, pp.&nbsp;7–45 * {{hr icon}} Milković, Alen, [https://dokumen.tips/documents/normiranje-neologizama-u-hrvatskome-jeziku.html?page=1 ''Normiranje neologizama u hrvatskome jeziku''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20230201102350/https://dokumen.tips/documents/normiranje-neologizama-u-hrvatskome-jeziku.html?page=1 |date=2023-02-01 }} (Standardizarea neologismelor în limba croată), teză de doctorat, [http://darhiv.ffzg.unizg.hr/2347/ Biblioteca Facultății de Filozofie a Universității din Zagreb], 2010 (accesat la 23 martie 2023) * {{en icon}} Pană Dindelegan, Gabriela, [https://books.google.ro/books?id=DlrPPUCQmk4C&printsec=frontcover&hl=fr&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false ''The Grammar of Romanian''] (Gramatica limbii române) Oxford, Oxford University Press, 2013, ISBN 978-0-19-964492-6 (accesat la 11 martie 2018) * Perović, Milenko A.; Silić, Josip; Vasiljeva, Ljudmila (coord.), [https://gimnazijadg.files.wordpress.com/2012/03/pravopis-crnogorskoga-jezika.pdf ''Pravopis crnogorskoga jezika i rječnik crnogorskoga jezika (pravopisni rječnik)''] (Ortografia și dicționarul ortografic al limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul Învățământului și Științei al Muntenegrului, 2009 (accesat la 23 martie 2023) * {{en icon}} Sjoberg, Andrée și Sjoberg, Gideon, [http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1525/aa.1956.58.2.02a00070/pdf Problems in glottochronology] (Probleme în glotocronologie), ''American Anthropologist'', vol. 58, nr. 2, 1956, pp.&nbsp;296–300 (accesat la 24 11 martie 2018) * {{fr icon}} Steuckardt, Agnès, [http://www.youscribe.com/catalogue/tous/art-musique-et-cinema/autres/les-emprunts-du-francais-aux-langues-germaniques-parcours-427714 ''Les emprunts du français aux langues germaniques. Parcours diachronique''] (Împrumuturile francezei din limbile germanice. Parcurs diacronic), ''Travaux du CLAIX / Travaux – Cercle linguistique d'Aix-en-Provence'', Aix-en-Provence, Universitatea din Provence, 2012, pp.&nbsp;157-170 (accesat la 11 martie 2018) * Sala, Marius (coord.), ''Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice'', Bucarest, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988 * {{fr icon}} [http://www.cnrtl.fr/definition/ Trésor de la langue française informatisé] (TLFi) (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 11 martie 2018) * {{hu icon}} [https://wikiszotar.hu/index.php?title=Kezd%C5%91lap WikiSzótár.hu magyar értelmező szótár] (Dicționar explicativ maghiar) (accesat la 11 martie 2018) * {{hu icon}} Zaicz, Gábor (coord.), [http://www.tankonyvtar.hu/hu/tartalom/tinta/TAMOP-4_2_5-09_Etimologiai_szotar/Etimologiai_szotar_1_1.html ''Etimológiai szótár. Magyar szavak és toldalékok eredete''] (Dicționar etimologic. Originea cuvintelor și afixelor maghiare), Budapest, Tinta, 2006, ISBN 963 7094 01 6 (accesat la 11 martie 2018) == Vezi și == * [[Barbarism]] * [[Calc (lingvistică)|Calc]] * [[Neologism]] [[Categorie:Împrumuturi lingvistice| ]] cpkzwcmjauj6hd976l4qznan0dwqvi3 14 2016596 17025110 16938334 2025-06-11T10:18:24Z Edward Mike005 659826 17025110 wikitext text/x-wiki {{catmain|George Călinescu}} <br/><br/> {{Sburatorul}} {{Modernism}} {{Sincronism}} {{Gândirism}} {{DEFAULTSORT:Călinescu, George}} [[Categorie:Nașteri în 1899]] [[Categorie:Nașteri pe 19 iunie]] [[Categorie:Decese în 1965]] [[Categorie:Decese pe 12 martie]] [[Categorie:Absolvenți ai Facultății de Litere din București]] [[Categorie:Accademia di Romania]] [[Categorie:Autori de aforisme]] [[Categorie:Scriitori din București]] [[Categorie:Critici literari români]] [[Categorie:Decese în București]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională]] [[Categorie:Dramaturgi români]] [[Categorie:Eminescologi români]] [[Categorie:Eseiști români]] [[Categorie:Esteticieni români]] [[Categorie:Istorici literari români]] [[Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu]] [[Categorie:Jurnaliști români]] [[Categorie:Jurnaliști din Iași]] [[Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român]] [[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]] [[Categorie:Modernism în România]] [[Categorie:Monografi români]] [[Categorie:Pedagogi români]] [[Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Publiciști români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Sburătorul]] [[Categorie:Sincronism]] [[Categorie:Teoreticieni literari români]] [[Categorie:Viața Românească|! ]] dp14svsg350qbamitm6d01nuui68iwu 0 2021540 17024012 15117441 2025-06-10T14:37:51Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1993]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024012 wikitext text/x-wiki {{Carte | coperta = Arthur-c-clarke-mania-lui-dumnezeu.jpg}} '''''Mânia lui Dumnezeu''''' (1993) (titlu original ''The Hammer of God'') este un roman [[științifico-fantastic]] al scriitorului britanic [[Arthur C. Clarke]]. Povestea este despre un [[asteroid]] denumit Kali care se îndreaptă spre [[Pământ]]. Căpitanul Robert Singh al navei spațiale "Goliath" este trimis să-i devieze traiectoria. Kali este descoperit de Dr. Angus Miller, un astronom amator de pe [[planeta Marte]]. ==Traduceri în limba română== * ''Mânia lui Dumnezeu'', Editura Elit, 1993 == Note == {{listănote|2}} == Legături externe == * {{isfdb title|1818}} ==Vezi și== *[[1993 în literatură]] *[[Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989]] {{Arthur C. Clarke}} {{DEFAULTSORT:Mânia lui Dumnezeu}} [[Categorie:Cărți din 1993]] [[Categorie:Romane din 1993]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Arthur C. Clarke]] [[Categorie:1993 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1993]] gy5d9aw82cfwhblq8838ugkxl8qwy5w 0 2028086 17024661 17023253 2025-06-10T22:55:35Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024661 wikitext text/x-wiki {{Distinge|FC Gloria Buzău (1973)}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #002497 | culoare scris = #ffffff | nume_complet = Asociația Sportivă Fotbal Club Buzău<ref>{{Cite web|url=https://asfcbuzau.ro/index.php/2024/07/13/conferinta-de-presa-acreditari-mass-media-pentru-sezonul-2024-2025/|title=CONFERINȚĂ DE PRESĂ / ACREDITĂRI MASS-MEDIA pentru sezonul 2024-2025|date=13 July 2024|publisher=asfcbuzau.ro}}</ref> | logo = FC Buzău logo.png | upright = 0.7 | poreclă = ''Buzoienii''<br>''Glorioșii'' | nume_precedente = FC Buzău<br>SCM Gloria Buzău | stadion = [[Stadionul Municipal Buzău|Municipal]] | capacitate = 12.321 | finanțator = Municipiul Buzău (40%)<br>Consiliul Județean Buzău (40%)<br>TV Buzău Trust Campus (20%) | președinte = Cristian Bălașa | data_fondării = {{start date and years ago|df=y|2016|08|25}}<br>ca ''FC Buzău'' |pattern_la1 = _jomaecochampionship22rn |pattern_b1 = _jomaecochampionship22rn |pattern_ra1 = _jomaecochampionship22rn |pattern_sh1 = _jomatoledo2r |pattern_so1 = |leftarm1 = FFFFFF |body1 = FFFFFF |rightarm1 = FFFFFF |shorts1 = FFFFFF |socks1 = FF0000 |pattern_la2 = _jomagold6rb |pattern_b2 = _jomagold6rb |pattern_ra2 = _jomagold6rb |pattern_sh2 = _jomatoledo2rb |pattern_so2 = |leftarm2 = FFFFFF |body2 = FFFFFF |rightarm2 = FFFFFF |shorts2 = FFFFFF |socks2 = 0033FF |pattern_la3 = _jomatoletum5gw |pattern_b3 = _jomatoletum5gw |pattern_ra3 = _jomatoletum5gw |pattern_sh3 = _jomatoledo2g |pattern_so3 = |leftarm3 = FFFFFF |body3 = FFFFFF |rightarm3 = FFFFFF |shorts3 = FFFFFF |socks3 = 008022 }} '''Asociația Sportivă Fotbal Club Buzău''', dar care evoluează sub marca verbală de '''Gloria Buzău''',{{efn|Denumirea oficială a clubului este „Asociația Sportivă Fotbal Club Buzău”, așa cum este indicat și pe siglă. Totuși, clubul comunică neoficial sub denumirea de ''Gloria Buzău''.<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/gloria-buzau-se-intoarce-primaria-a-castigat-in-instanta-vechea-denumire-e-un-brand-1436407|title=Gloria Buzău se întoarce! Primăria a câștigat în instanță vechea denumire. ”E un brand”|publisher=[[Digi Sport]]|date=23 December 2021}}</ref>}} este un club de [[fotbal]] profesionist din [[Buzău]], [[România]], ce participă în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a fost fondat pe 25 august 2016, sub numele de ''FC Buzău'', dar și-a schimbat numele în ''SCM Gloria Buzău'' în vara anului 2018 odată cu includerea ca secție de fotbal a nou-înființatului club sportiv al orașului, SCM Gloria Buzău. „Echipa din Crâng” a realizat trei promovări consecutive din [[Liga a V-a]] până în [[Liga a II-a]], în [[Liga a III-a]] fiind neînvinsă aproape tot sezonul. În vara anului 2021, pentru a obține o licență de Liga I, echipa de fotbal s-a separat de club și a revenit la denumirea de ''FC Buzău''. În decembrie 2021, Primăria Buzău a obținut în istanță dreptul de a folosi numele de ''Gloria Buzău'',<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/gloria-buzau-se-intoarce-primaria-a-castigat-in-instanta-vechea-denumire-e-un-brand-1436407|title=Gloria Buzău se întoarce! Primăria a câștigat în instanță vechea denumire. ”E un brand”|publisher=[[Digi Sport]]|date=23 December 2021}}</ref> iar începând cu sezonul 2022-2023, echipa evoluează sub titulatura de ''FC Gloria Buzău''. Înființat ca o șansă de continuitate pentru fotbalul din [[Buzău]], clubul nu deține palmaresul vechii echipe ([[FC Gloria Buzău]]), ci se bucură de sprijinul suporterilor locali (inclusiv al grupului de ultrași ''Peluza Crâng''), care consideră echipa ca fiind principalul club al orașului și succesorul în rolul de echipă-fanion a orașului, cu baza în complexul sportiv din [[Parcul Crâng]]. FC Buzău a reușit să promoveze în primul eșalon in sezonul 2023-2024, aceasta fiind prima apariție a clubului în Liga 1 de la înființare. ==Istoric== Echipa a fost fondată în 2016 sub numele de '''FC Buzău''' de omul de afaceri local Ionel Turturică.<ref name="Tv Buzău_2016-09-14">{{Citation | url=http://www.tvbuzau.ro/s-a-infiintat-fc-buzau-noua-echipa-a-buzaului-este-antrenata-de-gabi-ibris/| title=S-A ÎNFIINȚAT FC BUZĂU! Noua echipă a Buzăului este antrenată de Gabi Ibriș - TV Buzău| newspaper=Tv Buzău| date=2016-09-14 | author=Andrei Pițigoi| accessdate=20 iunie 2018}}</ref> Înscrisă în 2016 în Liga a V-a, echipa a promovat din primul an în Liga a IV-a și a câștigat faza județeană a Cupei României.<ref name="Observatorulbuzoian.ro_2018-06-20">{{Citation | url=http://www.observatorulbuzoian.ro/fc-buzau-s-a-impus-in-fata-vointei-lanuri-si-a-castigat-cupa-romaniei/| title=FC Buzău s-a impus în fața Voinței Lanuri și a câștigat Cupa României| newspaper=Observatorulbuzoian.ro| date=2017-06-16 | author=| accessdate=20 iunie 2018}}</ref> În același sezon, echipa a avut prima confruntare oficială cu o echipă din alt județ, fiind învinsă în [[Cupa României 2017-2018|prima rundă a Cupei României]] de echipa Zimbrul Slobozia Conachi,<ref name="Campusbuzau.ro_2018-06-20">{{Citation | url=http://www.campusbuzau.ro/out-din-cupa-romaniei-fc-buzau-eliminata-de-zimbrul-slobozia-conachi/| title=OUT DIN CUPA ROMÂNIEI. FC BUZĂU, ELIMINATĂ DE ZIMBRUL SLOBOZIA CONACHI| newspaper=Campusbuzau.ro| date= | author=Andrei Solomon| accessdate=20 iunie 2018}}</ref> și a fost invitată la un amical cu echipa de primă ligă [[Astra Giurgiu]], pierdut cu 5&ndash;0.<ref name="Buzaul Sportiv_2018-06-20">{{Citation| url=http://buzaul-sportiv.ro/2018/03/30/foto-super-amical-pentru-gruparea-din-crang-astra-giurgiu-liga-i-scm-gloria-buzau-liga-a-iv-a-5-0/| title=Super amical pentru gruparea din Crâng! Astra Giurgiu (Liga I) – SCM Gloria Buzău (Liga a IV-a): 5-0| newspaper=Buzaul Sportiv| date=2018-03-30| author=Andrei Pițigoi| accessdate=20 iunie 2018| archive-date=2018-06-20| archive-url=https://web.archive.org/web/20180620101657/http://buzaul-sportiv.ro/2018/03/30/foto-super-amical-pentru-gruparea-din-crang-astra-giurgiu-liga-i-scm-gloria-buzau-liga-a-iv-a-5-0/| dead-url=yes}}</ref> În sezonul următor a câștigat Liga a IV-a Buzău, calificându-se în barajul pentru promovare,<ref name="Opinia Buzău_2018-06-20">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/pescarusul-sarichioi-adversara-scm-gloria-la-barajul-pentru-liga-a-3-a/| title=Pescărușul Sarichioi, adversara SCM Gloria la barajul pentru Liga a 3-a| newspaper=Opinia Buzău| date=2018-06-19| author=Andreea Stroe| accessdate=20 iunie 2018| archive-date=2018-06-20| archive-url=https://web.archive.org/web/20180620124750/http://opiniabuzau.ro/pescarusul-sarichioi-adversara-scm-gloria-la-barajul-pentru-liga-a-3-a/| dead-url=yes}}</ref> în care a învins cu scorul general de 8–1 pe [[Liga a IV-a Tulcea|campioana județului Tulcea]], Pescărușul Sarichioi Junior.<ref name="Liga2.prosport.ro_2018-06-30">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-4/ligi-judetene/ultimele-sapte-campioane-judetene-care-au-promovat-in-liga-3-banel-nicolita-a-inscris-din-nou-si-si-a-indeplinit-visul-rezultatele-si-marcatorii-17330807| title=Ultimele șapte campioane județene care au promovat în Liga 3. Bănel Nicoliță a înscris din nou și și-a îndeplinit visul. Rezultatele și marcatorii| newspaper=Liga2.prosport.ro| date=2018-06-30 | author=Marius Anghel| accessdate=2 iulie 2018}}</ref> În primul an, l-a avut ca antrenor pe Gabriel Ibriș,<ref name="Scurtpe2.ro_2016-11-15">{{Citation | url=http://www.scurtpe2.ro/?p=3828| title=Fosta legendă a Gloriei, Gabriel Ibriș, antrenorul nou-înființatei FC Buzău „Suporterii buzoieni au dreptul de a cunoaște adevărul despre dispariția Gloriei” ‹ scurtpe2.ro| newspaper=Scurtpe2.ro| date= 2016-11-15| author=| accessdate=20 iunie 2018}}</ref> care a adus 11 juniori de la Liceul cu Program Sportiv din oraș, și a convins câțiva seniori de la echipa locală desființată [[FC Gloria Buzău|FC Gloria]] să se alăture noului club. Ibriș a părăsit echipa după 17 meciuri câștigate, din cauza unui conflict cu patronul.<ref name="Buzaul Sportiv_2017-08-07">{{Citation| url=http://buzaul-sportiv.ro/2017/08/07/exclusiv-eu-sunt-becali-de-buzau-iar-tu-trebuie-sa-ma-asculti-ibris-dezlantuit-dupa-despartirea-de-fc-buzau/| title=„Eu sunt Becali de Buzău, iar tu trebuie să mă asculți!” Ibriș, dezlănțuit după despărțirea de FC Buzău| newspaper=Buzaul Sportiv| date=2017-08-7| author=| accessdate=20 iunie 2018| archive-date=2018-06-20| archive-url=https://web.archive.org/web/20180620101958/http://buzaul-sportiv.ro/2017/08/07/exclusiv-eu-sunt-becali-de-buzau-iar-tu-trebuie-sa-ma-asculti-ibris-dezlantuit-dupa-despartirea-de-fc-buzau/| dead-url=yes}}</ref> În funcția de antrenor principal a fost adus Vasile Tudose, care a reușit promovarea, iar la începutul sezonului următor, în 2017, echipa a fost preluată de Primăria Municipiului Buzău, care, deși a refuzat să încerce să continue palmaresul fostei [[FC Gloria Buzău|FC Gloria]], și-a asumat totuși denumirea acesteia,<ref name="Buzaul Sportiv_2019-01-15">{{Citation|url=http://buzaul-sportiv.ro/2019/01/16/exclusiv-gloria-buzau-vs-gloria-buzau-un-dosar-cusut-cu-ata-alba/|title=Gloria Buzău vs. Gloria Buzău. Un dosar „cusut cu ață albă”!|newspaper=Buzaul Sportiv|date=15 ianuarie 2019|accessdate=23 ianuarie 2019|archive-date=2019-01-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20190123224910/http://buzaul-sportiv.ro/2019/01/16/exclusiv-gloria-buzau-vs-gloria-buzau-un-dosar-cusut-cu-ata-alba/|dead-url=yes}}</ref> a fondat un nou club sportiv cu mai multe secții, iar FC Buzău a devenit secție de fotbal a noului club.<ref name="adev2017-08-03">{{Citation | url=https://adevarul.ro/locale/buzau/a-fost-aprobata-infiintarea-scm-gloria-buzau-club-cuprinde-sase-ramuri-sportive-1_5982ea965ab6550cb8b5fddc/index.html| title=A fost aprobată înființarea „SCM Gloria Buzău”, club care va cuprinde șase ramuri sportive| newspaper=Adevărul| date= 3 august 2017| author=Iulian Bunila| accessdate=20 iunie 2018}}</ref> După ce Ionel Turturică, numit președinte al secției de fotbal după preluarea echipei de către primărie, a demisionat,<ref name="Buzau.net_2018-06-20">{{Citation | url=https://www.buzau.net/stiri-buzau/turturica-si-a-dat-demisia-de-la-scm-gloria-buzau-8902.html| title=Turturica si-a dat demisia de la SCM Gloria Buzau| newspaper=Buzau.net| date= | author=| accessdate=20 iunie 2018}}</ref> președinte a devenit fostul fotbalist buzoian [[George Timiș]],<ref name="Observatorulbuzoian.ro_2019-09-09">{{Citation | url=http://www.observatorulbuzoian.ro/george-timis-confirmat-sef-al-sectiei-de-fotbal-la-scm-gloria-buzau/| title=George Timiș, confirmat șef al Secției de Fotbal la SCM "Gloria Buzău"| newspaper=Observatorulbuzoian.ro| date=2017-09-09 | author=| accessdate=20 iunie 2018}}</ref> iar antrenorul principal al echipei a rămas Vasile Tudose. Echipa a terminat seria celor trei promovări consecutive câștigând detașat seria 1 a [[Liga a III-a 2018-2019|Ligii a III-a 2018-2019]],<ref name="Liga2.prosport.ro_2019-05-12">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-3/stiri/scm-gloria-buzau-a-sarbatorit-promovarea-in-liga-2-buzoianul-gabriel-bodescu-de-la-frf-le-a-inmanat-jucatorilor-medaliile-si-cupa-pentru-castigarea-seriei-1-a-ligii-3-18125934| title=SCM Gloria Buzău a sărbătorit promovarea în Liga 2! Buzoianul Gabriel Bodescu, de la FRF, le-a înmânat jucătorilor medaliile și cupa pentru câștigarea Seriei 1 a Ligii 3| newspaper=Liga2.prosport.ro| date=2019-05-12 | accessdate=28 mai 2019}}</ref> ajungând în Liga a II-a, nivelul maxim la care poate participa. Pentru prezența în eșalonul secund, clubul l-a adus ca antrenor pe [[Ilie Stan]].<ref name="Liga2.prosport.ro_2019-05-28">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/seria-1/diverse/ilie-stan-explica-decizia-de-a-semna-cu-scm-gloria-buzau-am-ramas-surprins-placut-sunt-pregatit-din-toate-punctele-de-vedere-18146259| title=Ilie Stan, explică decizia de a semna cu SCM Gloria Buzău: ”Am rămas surprins plăcut. Sunt pregătit din toate punctele de vedere”| newspaper=Liga2.prosport.ro| date= | accessdate=28 mai 2019}}</ref> Cum echipa era finanțată exclusiv de autoritățile publice locale, el nu avea drept de promovare în prima ligă; ca urmare, la sfârșitul sezonului 2020&ndash;2021, ea a fost trecută în administrarea unei noi entități, din care primăria deține 40%, Consiliul Județean 40%, și investitorul privat Constantin Cristea, 20%; și a revenit la denumirea inițială de ''FC Buzău''.<ref name="Buzaul-sportiv.ro_2021-06-24">{{Citation | url=https://buzaul-sportiv.ro/fotbal-rocada-mica-fc-buzau-inlocuieste-scm-gloria-buzau-in-liga-secunda-noua-entitate-are-drept-de-promovare/| title=Rocada mică! FC Buzău înlocuiește SCM Gloria Buzău în liga secundă. Noua entitate are drept de promovare| newspaper=Buzaul-sportiv.ro| date=2021-06-18 | accessdate=2021-06-24}}</ref> Ilie Stan a plecat la [[FC Brașov Steagul Renaște]],<ref>{{Citation |title=Ilie Stan este noul antrenor al celor de la FC Brașov. Romeo Surdu îi va fi secund |publisher=PrimaSport.ro |url=https://www.primasport.ro/ilie-stan-este-noul-antrenor-al-celor-de-la-fc-brasov-romeo-surdu-ii-va-fi-secund-20264545}}</ref> iar locul lui la conducerea tehnică a fost luat de [[Cristian Pustai]].<ref>{{Citation |date=2021-06-23 |author1=Răzvan STÎNGĂ |publisher=Liga 2 |title=FC Buzău s-a reunit sub comanda lui Cristian Pustai, cu lotul de la SCM Gloria Buzău. Jucătorul nou surprins la prima ședință de pregătire |url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/fc-buzau-s-a-reunit-sub-comanda-lui-cristian-pustai-neconfirmat-oficial-drept-antrenor-un-jucator-nou-a-fost-surprins-la-prima-sedinta-de-pregatire-19190097}}</ref> În primul sezon (2021–2022), echipa a ratat accesul în play-offul pentru promovarea în prima ligă, și a terminat pe locul 1 grupa sa de play-out.<ref>{{Citation |date=2022-04-16 |author1=Anda DELIU |publisher=Liga 2 |title=FC Buzău plânge și acum după play-off |url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/profesorul-cristian-pustai-si-a-lasat-elevul-sa-vorbeasca-dupa-meciul-castigat-cu-ripensia-liviu-rusu-spune-ca-buzoienii-plang-si-acum-dupa-play-off-19227663}}</ref> Tot în acel sezon a reușit însă accederea în sferturile de finală ale [[Cupa României 2021-2022|Cupei României]].<ref name="Digisport.ro_2021-12-01">{{Citation | url=https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/cupa-romaniei-sferturi-fc-buzau-fc-voluntari-0-0-acum-pe-digi-sport-1-oaspetii-rateaza-o-ocazie-mare-1399599| title=FC Buzău - FC Voluntari 0-1. Ilfovenii se califică la limită în semifinalele Cupei României| newspaper=Digisport.ro| date= 2021-12-01| accessdate=2022-06-22}}</ref> Nemulțumirea finanțatorilor față de lipsa de reacție a lui Pustai la meciurile care au dus la pierderea accesului în play-off au făcut ca ei să condiționeze continuarea finanțării de plecarea antrenorului.<ref>{{Citation |date=2022-10-05 |author1=Digi Sport |publisher=www.digisport.ro |title=Oamenii primarului au decis: Cristi Pustai, out de la Gloria Buzău. Finanțarea echipei a fost pusă în pericol |url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-2/oamenii-primarului-au-decis-cristi-pustai-out-de-la-gloria-buzau-finantarea-echipei-a-fost-pusa-in-pericol-1954405}}</ref> Ca urmare, Pustai a fost demis din funcția de antrenor și înlocuit cu Adrian Mihalcea, fostul antrenor al Unirii Slobozia, echipă care îi suflase locul de playoff Gloriei în sezonul anterior.<ref>{{Citation |date=2022-10-06 |author1=Marius, Anghel |publisher=Liga 2 |title=Președintele Gloriei Buzău explică despărțirea de Cristian Pustai |url=https://liga2.prosport.ro/seria-1/auras-brasoveanu-explica-decizia-rezilierii-cu-cristian-pustai-am-fost-constienti-ca-suntem-datori-atat-publicului-spectator-cat-si-celor-care-finanteaza-acest-proiect-cine-sunt-p-19248359}}</ref><ref>{{Citation |date=2022-10-05 |publisher=GSP |title=Adrian Mihalcea, numit antrenor la Gloria Buzău: „Mult succes în familia roș-albastră” |url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-2/adrian-mihalcea-antrenor-gloria-buzau-676348.html}}</ref> == Jucători == {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=|nume={{Ill-wd|Q104706462|3=Dragan Lovrić}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q111386196|3=Sergiu Pîrvulescu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q114026772|3=Luca Mihai}}|poz=}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q114421987|3=Alexandru Jipa}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q117225093|3=Robert Sălceanu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q125906844|3=Vlad Prejmerean}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[David Lazar]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q16234598|3=Alexandru Greab}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Republica Moldova|nr=|nume={{Ill-wd|Q18352349|3=Dorian Railean}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=|nume={{Ill-wd|Q18921723|3=Vítor Emanuel Araújo Ferreira}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Țările de Jos|nr=|nume=[[Bradley de Nooijer]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Belgia|nr=|nume={{Ill-wd|Q27839153|3=Alessandro Ciranni}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Țările de Jos|nr=|nume={{Ill-wd|Q2884278|3=Kevin Luckassen}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Peru|nr=|nume={{Ill-wd|Q3180453|3=Cristian Benavente}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Mali|nr=|nume={{Ill-wd|Q38164088|3=Cheick Traoré}}|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ion Gheorghe (fotbalist)|Ion Gheorghe]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q46824745|3=Constantin Dragoș Albu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Dandea]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alin Dobrosavlevici]]|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q50411914|3=Denis Dumitrașcu}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Constantin Budescu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Bulgaria|nr=|nume={{Ill-wd|Q5274662|3=Diego Ferraresso}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Rusia|nr=|nume={{Ill-wd|Q56223942|3=Rasambek Ahmatov}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Cristian Dumitru]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q63213040|3=Alexandru Ișfan}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Republica Capului Verde|nr=|nume={{Ill-wd|Q64740150|3=David Tavares}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q65660889|3=Grigore Turda}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q98831956|3=Dragoș Horeboiu}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q99519621|3=Dragoș Tescan}}|poz=M}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} ==Palmares== ===Ligi=== *'''[[Liga a III-a]]''' **'''Câștigatoare (1): '''[[Liga a III-a 2018-2019#Seria 1|2018–19]] *'''[[Liga a IV-a Buzău|Liga a IV-a]] – [[Județul Buzău ]]''' **'''Câștigatoare (1):''' 2017–18 *'''[[Liga a V-a]] – [[Județul Buzău]]''' **'''Câștigatoare (1):''' 2016–17 ===Cupe=== *'''[[Cupa României la fotbal|Cupa României]]''' **'''Sferturi de finală:''' [[Cupa României 2021-2022#Sferturi|2021–22]] == Parcursul competițional == {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie || Loc || [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[SuperLiga României 2024-2025|2024–25]] || '''1''' || [[SuperLiga României]] || TBD || [[Cupa României 2024-2025#Play-off|Play-off]] |- | [[Liga a II-a 2023-2024|2023-24]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || '''4 (P)''' ||[[Cupa României 2023-2024#Grupa D|Faza grupelor]] |- | [[Liga a II-a 2022-2023|2022–23]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || 5 || [[Cupa României 2022-2023#Grupa B|Faza grupelor]] |- | [[Liga a II-a 2021-2022|2021–22]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || 8 || [[Cupa României 2021-2022#Sferturi|Sferturi]] |- | [[Liga a II-a 2020-2021|2020–21]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || 12 || [[Cupa României 2020-2021#Șaisprezecimi|Șaisprezecimi]] |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie || Loc || [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] |- | [[Liga a II-a 2019-2020|2019–20]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || 8 || [[Cupa României 2019-2020#Turul 3|Turul trei]] |- | [[Liga a III-a 2018-2019#Seria 1|2018–19]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | 2017–18 || '''4''' || [[Liga a IV-a]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |- | 2016–17 || '''5''' || [[Liga a V-a]] || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || |} {{col-end}} == Note== {{notelist}} == Referințe == <references/> {{Liga a II-a}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Buzău]] [[Categorie:Sport în Buzău]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României|Gloria Buzău]] ffn5ode07gjrkm30w6b3pildexzy2rs 1 2042946 17025063 13346615 2025-06-11T09:37:25Z Community Tech bot 450113 Unele fișiere folosite în această pagină au fost propuse pentru ștergere 17025063 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | clasament = ciot | proiect1 = Biografii | proiect2 = SUA }} == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:John wayne gacy death row.png|John wayne gacy death row.png]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2020-04-05T01:03:22.882841 | John wayne gacy death row.png --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 5 aprilie 2020 04:03 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:John Wayne Gacy 1978 mugshot.jpg|John Wayne Gacy 1978 mugshot.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-06-11T09:37:24.681795 | John Wayne Gacy 1978 mugshot.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:John Wayne Gacy 1978 mugshot.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 11 iunie 2025 12:37 (EEST) iwb3uv1tkpb3mnreshlz0jhoq3v2f6r 0 2085600 17024511 15713135 2025-06-10T20:57:10Z ~2025-66497 703686 17024511 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie}} [[Fișier:File-Emineerdogan_cropped.jpg|miniatura|Emine Erdoğan, 2004]] '''Emine Erdoğan''' ({{date biografice}} ca ''Emine Gülbaran'') este soția președintelui [[Turcia|turc]] [[Recep Tayyip Erdoğan]] și, începând din 2014, prima-doamnă a Turciei. == Biografie == Emine s-a născut în 1955, în Istanbul, districtul Fatih, ca cel de-al cincilea copil al lui Cemal Gülbaran și al soției acestuia, Hayriye Gülbaran, arabi originari din [[Siirt]].<ref>''Ayrım yapmıyorum Arap kızıyla evlendim'' Milliyet, 10. Martie 2013 [http://www.milliyet.com.tr/ayrim-yapmiyorum-arap-kiziyla-evlendim/siyaset/siyasetdetay/10.03.2013/1678376/default.htm]</ref> La vârsta de 15 ani a trebuit să poarte baticul pe cap, iar, potrivit mărturiei fratelui ei, acest lucru a trebuit să-l facă forțat.<ref>Thomas Seibert: ''s-a încuiat în camera ei și a plâns'', daily mirror, 28 octombrie 2010 [http://www.tagesspiegel.de/meinung/portraet-emine-erdogan-sie-schloss-sich-in-ihr-zimmer-ein-und-weinte/1968928.html]</ref> Școala pe care a urmat-o este menționată de multe ori ca fiind școala de artă ''Mithatpașa Akșam'', dar nu este clar dacă a urmat vreodată această școală sau dacă a absolvit-o sau nu, conform declarațiilor unor jurnaliști. Ea a fost membru al Asociației Femeilor Islamice ''İdealist Kadınlar Birliği'' și l-a întâlnit pe Recep Tayyip la o conferință. În 1978 a avut loc nunta cu Erdoğan. Odată cu victoria în alegeri a lui Erdoğan, în 2002, aceasta a urcat ca soție de prim-ministru, declanșând astfel tensiune, deoarece intrarea cu [[hijab]] la acel moment în instituțiile de stat, în sensul secularismului turcesc, nu a fost permisă. Aceeași problemă a fost cu soția fostului prim-ministru [[Abdullah Gül|, Abdullah Gül]], Hayrünnisa Gül. Astfel, nu i s-au trimis invitații sau, în mod voluntar, ea a evitat ceremoniile de stat – cum ar fi, de exemplu, salutul militarilor. Aceste tabuuri au fost încălcate treptat – între timp ea poartă fățiș eșarfe pe cap și este considerată drept model modern pentru femeile conservatoare din Turcia.<ref>[http://www.spiegel.de/panorama/gesellschaft/tuerkisches-modemagazin-ala-hoher-absatz-keuscher-blick-a-794067.html Spiegel online: turcă revista de moda "Cadru": toc, nealterate de vedere, 27.]</ref> Pentru șefii de stat străini s-au stabilit noi reguli cu privire la etichetă, precum omiterea de pupături pe obraz. In anul 2012, Emine Erdoğan, a luat parte pentru prima dată în mod oficial, cu un văl pe cap la serbarea în parlament a Zilei Naționale a Suveranității. Mai devreme, în octombrie 2010, a participat pentru prima dată la festivitățile de Ziua Republicii. Cuplul Erdoğan are doi fii, ''Ahmet Burak'' și ''Necmeddin Bilal'', și două fiice, ''Esra'' și ''Sümeyye''. Fetele au studiat în Statele Unite ale Americii.<ref>[http://www.spiegel.de/unispiegel/studium/0,1518,324130,00.html ''Erdoğan fiicele lui care studiază în Statele Unite''.] </ref> Esra este din 2004 căsătorită, cu Berat Albayrak, ''Ministrul pentru Energie și Resurse Naturale'' în Cabinetul Davutoğlu a III-a.<ref>[http://derstandard.at/2000026701774/Ministerposten-fuer-Erdogans-Schwiegersohn Markus Bernath: ''poziția de Ministru pentru Erdogan, fiul lui-in-lege'']. Articolul din 30 noiembrie 2015 în Portal ''derstandard.la'', accesat la 22 mai 2017</ref> == Note == <references /> {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Erdoğan, Emine}} [[Categorie:Nașteri în 1955]] [[Categorie:Oameni din Istanbul]] [[Categorie:Turci]] p78qw93sxbbxkxqdr7i32z62y5kv5ao 0 2271752 17024128 17023111 2025-06-10T16:31:46Z Ioancornel 585515 /* 1978 */ Adăugat titlu nou: Mizez pe 13. 17024128 wikitext text/x-wiki {{tocright}} Aceasta este o '''listă cu [[titlu]]ri în [[Limba română|limba română]] de [[film|filme artistice]] străine care au rulat în [[cinematograf]]ele din [[România]] până în [[1989]]''', fiind sortate după anul premierei mondiale în ordinea alfabetică a titlurilor. Titlurile filmelor sunt strict cele date de către [[Direcția Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor]], și/sau titlurile aflate în [[Afiș de film|afișele]] emise de această instituție sau alte instituții similare anterioare. {{listă dinamică}} <!-- {| class="wikitable sortable"--> == Contor == {| class="wikitable" align="left" style= "text-align:center" |- bgcolor=lightgrey ! Data || Total filme<br> în listă: || Pagini <br> de filme: |- align="center" | 9.01.2022 || 1573 || 933 |- | 31.01.2021 || 1491 || 752 |- | 01.01.2020 || 1365 || 503 |} {| class="wikitable" align="left" style="text-align:center" |- bgcolor=lightgrey ! Data || Total filme<br> în listă: || Pagini <br> de filme: |- | 01.01.2019 || 1068 || 266 |- | 24.05.2018 || 733 || 86 |- | 10.02.2018 <br>(pagină nouă)|| 37 || 14 |} <br/> <br/> <br/> <br/> <!-- {| class="wikitable" style="text-align:center" |- ! Data !! Total filme<br> în listă: !! Pagini <br> de filme: |- | 31.01.2021 || 1491 || 752 |- | 01.07.2020 || 1430 || 645 |- | 01.01.2020 || 1365 || 503 |- | 01.01.2019 || 1068 || 266 |- | 24.05.2018 || 733 || 86 |- | 10.02.2018 <br>(pagină nouă)|| 37 || 14 |}--> <br/> <br/> <br/> <br/> ==Căutare rapidă== Pentru a căuta rapid un anumit film, regizor, actor sau studio de film, procedați în felul următor: :- apăsați Ctrl/Strg + F :- tastați în câmpul de căutare deschis, un grup de litere din titlul sau numele căutat; :- faceți click pe Următorul / Anteriorul pentru a parcurge în listă termenii găsiți (marcat galben iar poziția actuală a cursorului cu albastru), până ajungeți la termenul căutat. == Legendă == AP = Anul Premierei == Anii 1900 == <!-- <inputbox> type=fulltext prefix= Listă de filme străine până în 1989 break=no width=30 searchbuttonlabel=Căutare în liste </inputbox>--> {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1902 | ''[[Voiajul în lună (film)|Voiajul în lună]]'' | Le Voyage dans la Lune | [[Georges Méliès]] | [[STAR FILM|Star Film Paris]] | [[Georges Méliès]], [[Henri Delannoy]] |- | 1903 | ''[[Marele jaf (film)|Marele jaf]]'' | The Great Train Robbery | [[Edwin S. Porter]] | Edison Manufacturing Company | [[Gilbert M. 'Broncho Billy' Anderson]], [[A.C. Abadie]], [[George Barnes]] |- |1909 |Amor și datorie |Amour et devoir |? |Films Le Lion, Franța |Henry Roussel, Léa Piron |- |1909 |Convorbirea telefonică misterioasă |The Lonely Villa |D.W. Griffith |Biograph Company, SUA |David Miles, Marion Leonard, Mary Pickford |- |1909 |Lăutarul din Cremona |The Violin Maker of Cremona |D.W. Griffith |Biograph Company, SUA |Herbert Prior, Mary Pickford, Owen Moore |- |1909 |Trubadurul |Il Trovatore |Ugo Falena |} == 1910 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1910 |Arsène Lupin contra lui Sherlock Holmes |Arsène Lupin contra Sherlock Holmes |Viggo Larsen |Vitascope GmbH, Germania |Paul Otto, Viggo Larsen |- |1910 |Răzbunarea unui soț (în temnițele din Neapole) |La vendetta di un marito |Gustavo Serena(?) |Società Italiana Cines, Italia |Gustavo Serena (?) |} == 1911 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1911 |Aviatorul și ziarista |En lektion / Aviatikeren och journalistens hustru |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Else Frölich, Valdemar Psilander |- |1911 |Baletista |Balletdanserinden |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Svend Bille, Otto Lagoni |- |1911 |El candidat la însurătoare |Bébé candidat au mariage |Louis Feuillade |L. Gaumont, Franța |René Dary (ca Clément Mary) |- |1911 |Primejdiile capitalei / Fiul rătăcitor |Ved Fængslets Port |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Valdemar Psilander, Clara Pontoppidan, Augusta Blad |- |1911 |Zigomar regele bandiților |Zigomar, roi des voleurs |Victorin-Hippolyte Jasset |Société Française des Films Eclair |Charles Krauss, Alexandre Arquillière |- |} == 1912 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1912 |Decameronul |Il decamerone |Gennaro Righelli |Vesuvio Films, Italia |Ruffo Geri, Maria Jacobini, Gennaro Righelli |- |1912 |Fiica guvernatorului |Guvernørens datter |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Robert Dinesen, Ebba Thomsen |- |1912 |Boxeur din dragoste |Max boxeur par amour |Max Linder |Pathé Frères, Franța |Max Linder, Maurice Tourneur, Charles de Rochefort |- | 1912 | ''[[Un dușman nevăzut (film din 1912)|Un dușman nevăzut]]'' | An Unseen Enemy | [[David Wark Griffith]] | Biograph Company, SUA | [[Lillian Gish]], [[Dorothy Gish]], [[Elmer Booth]] |} == 1913 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1913 |Apus de soare |Tramonto |Baldassarre Negroni |Celio Film, Italia |Francesca Bertini, Carlo Benetti, Enzo Boccacci |- |1913 |Atlantis |Atlantis |August Blom |Nordisk Film, Danemarca |Olaf Fönss, Ida Orloff, Ebba Thomsen |- |1913 |Dispărutul |Lo scomparso |Dante Testa |Itala Film, Italia |Ermete Zacconi, Lidia Quaranta, Dante Testa |- |1913 |Evinrude celebrul aventurier |Evinrude |Stellan Rye |Bioscop-Atelier Germania |Paul Wegener, Grete Berger, Lyda Salmonova |- |1913 |Frate contra frate |Gränsfolken |Mauritz Stiller |Svenska Biografteatern AB, Suedia. |Egil Eide, Richard Lund, John Ekman |- |1913 |Marc Antonius și Cleopatra |Marc'Antonio e Cleopatra |Enrico Guazzoni |Società Italiana Cines, Italia |Gianna Terribili-Gonzales, Amleto Novelli |- |1913 |Spartacus |Spartaco |Giovanni Enrico Vidali |Pasquali e C., Italia |Mario Guaita-Ausonia, Cristina Ruspoli, Enrico Bracci |} == 1914 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1914 |Amazoana mascată |L'amazzone mascherata |Baldassare Negroni |Celio Film, Italia |Francesca Bertini, Emilio Ghione |- |1914 |Amorul mi-e viața ! Amorul mi-e moartea ! |Ma l'amor mio non muore... |Mario Caserini |Film Artistica Gloria, Italia |Lyda Borelli, Mario Bonnard |- |1914 |Cabiria |Cabiria |Giovanni Pastrone |Itala Film, Italia |Lidia Quaranta, Bartolomeo Pagano, Francesca Bertini |- |1914 |Copila răsfățată |A Good Little Devil |Edwin S. Porter, J. Searle Dawley |Famous Players Film Company, SUA |Mary Pickford, Ernest Truex, William Norris |- |1914 |Judita, eroina din Bethulia / Iudita și Holofern |Judith of Bethulia |D. W. Griffith |Biograph Company, SUA |Blanche Sweet, Henry B. Walthall, Mae Marsh, Robert Harron |- |1914 |Misterele din New York |The Exploits of Elaine |Louis J. Gasnier, George B. Seitz, Leopold Wharton |Wharton, SUA |Pearl White, Arnold Daly, Creighton Hale |- |1914 |Modelul |La donna nuda |Carmine Gallone |Società Italiana Cines, Italia |Lyda Borelli, Lamberto Picasso |- |1914 |Patria |Patrie |Albert Capellani |Pathé Frères, Franța |Henry Krauss, Paul Capellani |- |1914 |Sânge albastru |Sangue blu |Nino Oxilia |Celio Film, Italia |Francesca Bertini, Amedeo Ciaffi |- |1914 |Soacra |M-me Corentine |Maurice Mariaud |Franța |Berthe Jalabert, Armand Dutertre |} == 1915 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1915 |Cercul roșu |The Red Circle |Sherwood MacDonald |Balboa Amusement Producing Company, SUA |Ruth Roland, Frank Mayo |- |1915 |Coafor din dragoste |Coiffeur par amour |Max Linder |Pathé Frères |Max Linder |- |1915 |Copiii nimănui |Rags |James Kirkwood |Famous Players Film Company, SUA |Mary Pickford, Marshal Neilan, Joseph Manning |- |1915 |Dama cu camelii |La signora delle camelie |Gustavo Serena |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Gustavo Serena, Olga Benetti |- |1915 |Emigrantul |L'emigrante |Febo Mari |Itala Film, Italia |Ermete Zacconi, Valentina Frascaroli |- |1915 |Flori de apaș |Fior di male |Carmine Gallone |Società Italiana Cines |Lyda Borelli, Pina Menichelli |- |1915 |Maciste |Maciste |L.R. Borgnetto, V.Denizot |Itala Film, Italia |Bartolomeo Pagano, Leone Papa |- |1915 |Madame Butterfly |Madame Butterfly |Sidney Olcott |Famous Players Film Company, SUA |Mary Pickford, Marshal Neilan, Olive West |- |1915 |Marșul nupțial |La marcia nuziale |Carmine Gallone |Società Italiana Cines |Lyda Borelli, Francesco Cacace |- | 1915 | ''[[Nașterea unei națiuni]]'' | The Birth of a Nation | [[David Wark Griffith]] | David W. Griffith Corp., SUA | [[Lillian Gish]], [[Mae Marsh]], [[Henry B. Walthall]] |- |1915 |Prințesa Nadina |La principessa Nadina |Elio Gioppo |Floreal-film, Italia |Mary Bayma-Riva, Elio Gioppo |- |1915 |Sărutul Sirianei ( = ? Sărutul sirenei) |Il bacio di sirena |Guido Di Nardo |Film Artistica Gloria, Italia |Mario Bonnard, Gina Montes |- |1915 |Sânge napolitan / Criminala |Assunta Spina |Gustavo Serena, Francesca Bertini |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Gustavo Serena |- |1915 |Tunelul |Der Tunnel |William Wauer |Projektions-AG Union (PAGU), Germania |Friedrich Kayßler, Hermann Valentin |} == 1916 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1916 |Avatar |Avatar |Carmine Gallone |Società Italiana Cines, Italia |Soava Gallone, Andrea Habay, Amletto Novelli |- |1916 |Aventurile unei demimondene ( Dragoste si aur) |For Love and Gold |Henry MacRae |Bison Motion Pictures, SUA |Lee Shumway, Edith Johnson, Mark Fenton |- |1916 |Billetul de loterie nr. 22162 |Lotterieseddel No. 22162 |August Blom |Nordisk Film, Danemarca |Moritz Bielawski, Olaf Fönss |- |1916 |Bucla de aur |Chignon d'or |André Hugon |Franța |Mistinguett, Harry Baur |- |1916 |Dalila |Dalila |? |Pathé Frères, Franța |Andrée Pascal, Lyonnel Schachman (= Jean Yonnel) |- |1916 |Dama de pică |Pikovaia dama/ ru:Пиковая дама |Iakov Protazanov |Rusia |Tamara Duvan, Ivan Mosjukin, Vera Orlova |- |1916 |Don Juan |Don Giovanni |Edoardo Bencivenga |Caesar Film, Italia |Mario Bonnard, Alfredo De Antoni, Lea Giunchi |- |1916 |Fiica zeilor |A Daughter of the Gods |Herbert Brenon |Fox Film Corporation, SUA |Annette Kellerman, William E. Shay, Hal De Forest |- |1916 |Focul |Il fuoco (la favilla - la vampa - la cenere) |Giovanni Pastrone |Itala Film, Italia |Pina Menichelli, Febo Mari |- |1916 |Homunculus (Omul chimic) |Homunculus |Otto Rippert |Deutsche Bioscop GmbH |Olaf Fønss, Ernst Ludwig |- | 1916 | ''[[Intoleranță (film)|Intoleranță]]'' | Intolerance: Love's Struggle Throughout the Ages | [[David Wark Griffith]] | David W. Griffith Corp., SUA | [[Lillian Gish]], [[Mae Marsh]], [[Robert Harron]] |- |1916 |Lupta pentru aur și femeie |Gold and the Woman |James Vincent |Fox Film Corporation |Theda Bara, Alma Hanlon, Harry Hilliard |- |1916 |Noaptea răzbunării |Hævnens nat |Benjamin Christensen |Dansk Biograf Compagni, Danemarca |Benjamin Christensen, Karen Caspersen(Sandberg) |- |1916 |Papa Hulin |Papa Hulin |Henry Krauss |Pathé Frères Franța |Henry Krauss, Louise Colliney |- |1916 |Răzbunat ! |Il vindice |Eugenio Perego |Milano Film, Italia |Lina Millefleurs, Giuseppe Sterni |- |1916 |Supremul sacrificiu |Odette |Giuseppe De Liguoro |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Alfredo De Antoni, Olga Benetti |- |1916 |Vijeliile vieții |L'avvenire in agguato |Giulio Antamoro |Lombardo-Teatro |Vittoria Lepanto, Lamberto Picasso |} == 1917 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1917 |Andreina |Andreina |Gustavo Serena |Caesar Film, Italia |Olga Benetti, Francesca Bertini |- |1917 |Cavalerul modern |A Modern Musketeer |Allan Dwan |Douglas Fairbanks Pictures, SUA |Douglas Fairbanks, Marjorie Daw |- |1917 |Farmece de femeie |Malia |Alfredo De Antoni |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Alberto Albertini |- |1917 |Fiica lui Jorio |La figlia di Jorio |Edoardo Bencivenga |Caesar Film, Italia |Irene-Saffo Momo, Mario Bonnard |- |1917 |Goana patimei |La corsa alla morte |Carlo Campogalliani |Vay-Film, Italia |Lidia Quaranta, Loty Greenaway |- |1917 |Istoria celor 13 |La storia dei tredici |Carmine Gallone |Società Italiana Cines, Italia |Lyda Borelli, Ugo Piperno, Sandro Salvini |- |1917 |Justiția divină |Prokuror / ru: Прокурор |Iakov Protazanov |Rusia |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko, Vera Orlova |- |1917 |Lampa fermecată |Aladdin's Other Lamp |John H. Collins |Rolfe Photoplays, SUA |Viola Dana, Robert Walker, Augustus Phillips |- |1917 |Malombra |Malombra |Carmine Gallone |Società Italiana Cines |Lyda Borelli, Amleto Novelli |- |1917 |Marie Tudor |Marie Tudor |Albert Capellani |Pathé Frères, Franța |Jeanne Delvair, Paul Capellani, Léon Bernard |- |1917 |Maternità |Maternità |Ugo De Simone |Gladiator Film, Italia |Giuseppe Almirante-Manzini, Italia Almirante-Manzini |- |1917 |Midinetele Parisului |Midinettes |René Hervil, Louis Mercanton |S.G.C. Eclipse, Franța |Jean Peyrière, Suzanne Grandais |- |1917 |Misterele Parisului |Parigi misteriosa |Gustavo Serena |Caesar Film, Italia |Olga Benetti, Alfredo Bracci, Gustavo Serena |- |1917 |Rapsodia satanica |Rapsodia satanica |Nino Oxilia |Società Italiana Cines, Italia |Lyda Borelli, Andrea Habay, Ugo Bazzini |- |1917 |Sărmana fetiță milionară |The Poor Little Rich Girl |Maurice Tourneur |Artcraft Pictures Corporation, SUA |Mary Pickford, Madlaine Traverse, Charles Wellesley |- |1917 |Trăsura No. 13 |Il Fiacre n.13 |Alberto Capozzi, Gero Zambuto |Societa Anonima Ambrosio |Alberto Capozzi, Helena Makowska |} == 1918 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1918 |Bouclette |Bouclette |René Hervil, Louis Mercanton |Société des Films Eclipse, Franța |Gaby Deslys, Gabriel Signoret, Harry Pilcer |- |1918 |Carnavalul alb |Carnevalesca |Amleto Palermi |Italia |Lyda Borelli, Mimi, Livio Pavanelli |- |1918 |Chonchette |Chonchette |Paolo Trinchera |Società Anonima Ambrosio, Italia |Luisa Benelli, Carmen Casarotti, Lucy Di San Germano |- |1918 |Din lumea cealaltă |Hearts of the World |D.W. Griffith |D.W.Griffith Productions, Famous Players-Lasky Corporation,War Office Committee |Lillian Gish, Dorothy Gish, Robert Harron |- |1918 |Eliberarea Ierusalimului / Cruciadele |La Gerusalemme liberata |Enrico Guazzoni |Guazzoni Film, Italia |Amleto Novelli, Eddie Barclea, Olga Benetti |- |1918 |Fiii poporului |Folkets ven |Holger-Madsen |Nordisk Film, Danemarca |Gunnar Tolnaes, Holger-Madsen, Svend Kornbeck |- |1918 |Frou-Frou |Frou-Frou |Alfredo De Antoni |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Alfredo De Antoni |- |1918 |Goana torțelor |La course du flambeau |Charles Burguet |Pathé Frères, Franța |Léon Mathot, Jacques Robert, Maryse Dauvray |- |1918 |Jurnalul unei femei pierdute |Das Tagebuch einer Verlorenen |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Erna Morena, Reinhold Schünzel, Werner Krauss, Conrad Veidt |- |1918 |Lanțurile căsătoriei |La geôle |Gaston Ravel |Franța |Musidora, Georges Colin, René Navarre |- |1918 |Madame Flirt |Madame Flirt |Baldassarre Negroni |Tiber-film, Italia |Tullio Carminati, Hesperia |- |1918 |Naulahka |The Naulahka |George Fitzmaurice |Astra Film, SUA |Antonio Moreno, Doraldina, Helene Chadwick |- |1918 |Orgoliul |L'orgoglio |Edoardo Bencivegna |Bertini Film, Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Guido Trento |- |1918 |Părintele Sergiu |Oteț Serghi /ru: Отец Сергий |Iakov Protazanov |Rusia |Ivan Mosjukin, Olga Kondorova, Vladimir Gaidarov, Vera Orlova |- |1918 |Roman de amor și...de aventuri |Un roman d'amour et d'aventures |René Hervil, Louis Mercanton |Franța |Sacha Guitry, Yvonne Printemps |- |1918 |Tih-Minh |Tih Minh |Louis Feuillade |Société L. Gaumont |Mary Harald, René Cresté |- |1918 |Tosca |Tosca |Alfredo De Antoni |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Gustavo Serena |- |1918 |Zori de iubire |Il rifugio dell' alba |Mario Bonnard |Electa Film, Italia |Mario Bonnard, Linda Pini |} == 1919 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1919 |Adrienne Lecouvreur |Adriana Lecouvreur |Ugo Falena |Tespi Film, Italia |Ettore Baccani, Rina Calabria, Bianca Stagno Bellincioni |- |1919 |Aventuriera în mătase |The Silk-Lined Burglar |John Francis Dillon |Universal Film Manufacturing Company, SUA |Priscilla Dean, Ashton Dearholt, Sam De Grasse |- |1919 |Beatrice |Beatrice |Herbert Brenon | |Francesca Bertini |- |1919 |Brigandul |The Knickerbocker Buckaroo |Albert Parker |Douglas Fairbanks Pictures, SUA |Douglas Fairbanks, Marjorie Daw |- |1919 |Cartea vieții |Il libro della vita |Giuseppe Guarino |Audax Film, Italia |Lucy Di San Germano, Giovanni Ciusa |- |1919 |Contesa Sarah |La contessa Sara |Roberto Roberti |Bertini Film, Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Sandro Salvini, Alberto Albertini |- |1919 |Crinul strivit / Monstrul și copila martiră |Broken Blossoms or The Yellow Man and the Girl |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions |Lillian Gish, Richard Bathelmess, Donald Crisp |- |1919 |Dama în gris |La dame en gris |Gian Paolo Rosmino |Gladiator Film, Italia |Riccardo Achilli, Suzanne Fabre, Helena Makowska |- |1919 |Fata munților |Heart o'the Hills |Joseph De Grasse, Sidney Franklin |Mary Pickford Company, SUA |Mary Pickford, Harold Goodwin, Allan Sears, John Gilbert |- |1919 |Fete moderne |Moderne Töchter |Manfred Noa |Eiko-Film, Germania |Olga Engl, Karl Falkenberg, Tzwetta (Manja) Tzatschewa |- |1919 |Harakiri / Madame Butterfly |Harakiri / Madame Butterfly |Fritz Lang |Decla-Bioscop AG, Germania |Paul Biensfeldt, Lil Dagover, Georg John |- |1919 |Inimă zdrobită |La piovra |Edoardo Bencivenga |Bertini Film, Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Amleto Novelli |- |1919 |Invidia |L'invidia |Edoardo Bencivenga |Bertini Film, Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Livio Pavanelli, Guido Trento |- |1919 |Israel |Israel |André Antoine |Tiber-Film, Franța-Italia |Alfonso Cassini, Alberto Collo, Vittoria Lepanto |- |1919 |Juanita |Halbblut |Fritz Lang |Decla-Bioscop AG, Decla-Film-Gesselschaft Holz & Co., Germania |Ressel Orla, Carl de Vogt, Gilda Langer |- |1919 |Mântuirea |Redenzione |Carmine Gallone, Godofredo Mateldi |Medusa, Spania - Italia |Diana Karenne, Giovanni Grasso, Pépa Bonafé |- |1919 |Mignon |Mignon |Mario Gargiulo |Flegrea Film, Italia |Renée de Saint-Leger, Dillo Lombardi, Tina Xeo |- |1919 |Misterele unei case de nebune |Il medico delle pazze |Mario Roncoroni |Società Anonima Ambrosio, Italia |Guelfo Bertocchi, Alfredo Boccolini, Dante Cappelli |- |1919 |Opium |Opium |Robert Reinert |Monumental-Film-Werke Berlin, Germania |Eduard von Winterstein, Werner Krauss, Conrad Veidt |- |1919 |Orbul |Il cieco |Edoardo Bencivenga |Caesar Film, Italia |Tilde Kassay, Livio Pavanelli |- |1919 |Păianjenii |Die Spinnen |Fritz Lang |Decla-Film-Gesselschaft Holz & Co, Germania |Carl de Vogt, Lil Dagover, Ressel Orla, Georg John |- |1919 |Sultana amorului |La sultane de l'amour |Charles Burguet, René Le Somptier |Les Films Louis Nalpas, Franța |France Dhélia, Sylvio De Pedrelli, Gaston Modot |- |1919 |Te ucid |Io te uccido ! |Giulio Antamoro |Lombardo Film, Italia |Leda Gys, Ignazio Lupi |} == 1920 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1920 |Amicul Fritz |L'ami Fritz |René Hervil, Suzanne Devoyod |Les Films Molière, Franța |Léon Mathot, Huguette Duflos, Edouard de Max |- |1920 |Anna Boleyn |Anna Boleyn |Ernst Lubitsch |Messters Projektion GmbH, PAGU, UFA, Germania |Henny Porten, Emil Jannings, Paul Hartmann |- |1920 |Cabinetul doctorului Caligari |Das Cabinet des Dr. Caligari |Robert Wiene |Decla-Bioscop AG, Germania |Werner Krauss, Conrad Veidt, Friedrich Feher, Lil Dagover |- |1920 |Cavalerul de oțel |The Iron Rider |Scott R. Dunlap |Fox Film Corporation, SUA |William Russell, Vola Vale |- |1920 |Cântecul vrăjitoarei Circe |Il canto di Circe |Giuseppe de Liguoro |Gladiator Film, Italia |Suzanne Fabre, Gioacchino Grassi, Gianna Terribili-Gonzales |- |1920 |Craniul de aur |Il teschio d'oro |Carlo Campogalliani |Fert Film, Italia |Carlo Campogalliani, Pierre Lepetit, Letizia Quaranta |- |1920 |Crinul roșu |Le lys rouge |Charles Maudru |Le Lys Rouge, Franța |Suzanne Delvé, Jean Dax, Gaston Jacquet |- |1920 |Crinul vieții |Le lys de la vie |Loie Fuller, Gabrielle Sorère |Société des Etablissements L. Gaumont, Franța |René Clair, Marjorie Meadows, Damia |- |1920 |Drag Harlan răzbunătorul |Drag Harlan |J. Gordon Edwards |Fox Film Corporation, SUA |William Farnum, Jackie Saunders, Arthur Millett |- |1920 |Fecioara din Stambul |The Virgin of Stamboul |Tod Browning |Universal Film Manufacturing Company, SUA |Priscilla Dean, Wallace Beery, Wheeler Oakman |- |1920 |Femeia perfectă |The Perfect Woman |David Kirkland |Joseph M. Schenck Productions, SUA |Constance Talmadge, Charles Meredith, Joseph Burke |- |1920 |Gânditorul |Le penseur |Léon Poirier |L. Gaumont, Franța |André Nox, Marguerite Madys, Armand Tallier |- |1920 |Judecătorul din Zalamea |Der Richter von Zalamea |Ludwig Berger |Decla-Bioscop AG, Germania |Lil Dagover, Albert Steinrück, Agnes Straub |- |1920 |Lumina cea mare |Das große Licht |Hanna Henning | * Doktram-Film GmbH |Hermann Böttcher, Wilhelm Diegelmann, Emil Jannings |- |1920 |Moara blestemată |Il mulino |Camillo De Riso |Caesar Film, Italia |Alberto Albertini, Nerio Bernardi, Amleto Novelli |- |1920 |Omul mării |L'homme du large |Marcel L'Herbier |Gaumont Série Pax |Charles Boyer, Claire Prélia, Jacques Catelain |- |1920 |Prăbușirea |La casa in rovina |Amleto Palermi |Società Italiana Cines |Nerio Bernardi, Elena Lunda, Sandro Salvini |- |1920 |Principesa misterioasă |Principessa Misteriosa |Herbert Brenon |Unione Cinematografica Italiana (UCI) |Marie Doro, Alberto Capozzi, Angelo Gallina |- |1920 |Rănita |La ferita |Roberto Roberti |Italia |Francesca Bertini, Giorgio Bonaiti |- |1920 |Roș și Negru |Il rosso e il nero |Mario Bonnard |Celio Film, UCI, Italia |Mario Bonnard, Maria Caserini, Mario Ferrari |- |1920 |Sărmana Annie / Drumul spre Est |Way Down East |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions, SUA |Lillian Gish, Richard Barthelmess, Lowell Sherman |- |1920 |Scarpină-mă pe spate |Scratch My Back |Sidney Olcott |Eminent Authors Pictures Inc., SUA |T. Roy Barnes, Lloyd Whitlock, Helene Chadwick |- |1920 |Suflete sălbatice |Anima selvaggia |Roberto Roberti |Bertini Film |Francesca Bertini, Alfredo Bertone |- |1920 |Tatiana |Die Frau im Himmel |Johannes Guter |Decla-Bioscop AG, Germania |Lil Dagover, Werner Krauss, Alfred Abel |- |1920 |Ultima aventură |L'ultima avventura |Mario Gargiulo |Flegrea Film, Italia |Gino Campanella, Mario Del Monte, Tina Xeo |- |1920 |Uraganul |Way Down East |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions |Lillian Gish, Richard Bathelmess |- |1920 |Uriel Acosta |Uriel Acosta |Ernst Wendt |Decarli, Germania |Bruno Decarli, Margit Barnay, Erwin Biswanger |- |1920 |Zorro |The Mark of Zorro |Fred Niblo |Douglas Fairbanks Pictures |Douglas Fairbanks, Marguerite De La Motte |} == 1921 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1921 |Aventurile lui Tarzan |Adventures of Tarzan |Robert F. Hill, Scott Sidney |SUA |Elmo Lincoln, Louise Lorraine |- |1921 |Cei patru cavaleri ai apocalipsului. |The Four Horsemen of the Apocalypse |Rex Ingram |Metro Pictures Corporation, SUA. |Rudolph Valentino, Alice Terry, Pomery Cannon |- |1921 |Cele două orfeline |Orphans of the Storm |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions, Polyphony Digital, SUA |Lillian Gish, Dorothy Gish, Joseph Shildkraut |- |1921 |Conjurația lui Fiesco |Die Verschwörung zu Genua / Fiesco |Paul Leni |Gloria-Film GmbH, Germania |Hans Mierendorff, Erna Morena, Fritz Kortner |- |1921 |Copilul carnavalului |L'enfant du carnaval |Ivan Mosjukin |Franța |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko |- |1921 |Danton |Danton |Dimitri Buchowetzki |Wörner-Filmgesellschaft, Germania |Emil Jannings, Werner Krauss, Osip Runich |- |1921 |Ducele de Reichstadt |Der Herzog von Reichstadt |Hans Otto |Historia-Film, Austria |Rainer Simons, Käthe Schindler, Maria Mindzenthy, Olaf Fjord |- |1921 |Eugenie Grandet |The Conquering Power |Rex Ingram |Metro Pictures Corporation, SUA |Alice Terry, Rudolph Valentino, Eric Mayne |- |1921 |Femeia și dracu' |La donna, il diavolo, il tempo |Edoardo Bencivenga / Roberto Roberti ? |Italia |Francesca Bertini |- |1921 |Floarea pasiunii |Passion Flower |Herbert Brenon |Norma Talmadge Film Corporation |Norma Talmadge, Courtenay Foote, Eulalie Jensen |- |1921 |Fromont și Risler |Fromont jeune et Risler aîné |Henry Krauss |Pathé Frères Franța |Jean Angelo, Henry Krauss, Jeanne Bérangère |- |1921 |Iubita amiralului Nelson |Lady Hamilton |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Liane Haid, Conrad Veidt, Werner Krauss |- |1921 |În vârtejul Capitalei |Im Strudel der Großstadt |Kurt Gerron, Artur Landsberger |Artur Landsberger-Film GmbH, Germania |Hanni Weisse, Albert Paulig, Frida Brock |- |1921 |Lady Godiva |Lady Godiva |Hubert Moest |Aß-Film, Germania |Hedda Vernon, Ernst Deutsch, Wilhelm Diegelmann |- |1921 |Le rappel |Il richiamo |Gennaro Righelli |Fert Film, Italia |Maria Jacobini, Arnold Kent, Cecyl Tryan |- |1921 |Micul Lord |Little Lord Fauntleroy |Alfred E. Green, Jack Pickford |Mary Pickford Company, SUA |Mary Pickford, Claude Gillingwater, Joseph J. Dowling |- |1921 |Moartea obosită |Der müde Tod |Fritz Lang |Decla-Bioscop AG, Germania |Bernhard Goetzke, Lil Dagover, Walter Janssen |- |1921 |Monumentul indian |Das indische Grabmal |Joe May |May-Film, Germania |Olaf Fønss, Conrad Veidt, Mia May, Erna Morena, Bernhard Goetzke |- |1921 |O mie și una de nopți |Les contes de mille et une nuits |Viktor Toujansky |Société de Films Albatros, Franța |Nathalie Kovanko, Nicolas Rimsky, Nicolas Koline |- |1921 |Omul fără nume |Der Mann ohne Namen |Georg Jacoby |Projektion-AG Union (PAGU), Germania |Harry Liedtke, Paul Otto, Mady Christians, Georg Alexander |- |1921 |Orașul visurilor |Il sogno d'una notte d'estate a Venezia |Alfredo De Antoni |Do,Re.Mi. Italia |Maria Corda, Alberto Capozzi |- |1921 |Pescărița din Amalfi |La fanciulla d'Amalfi |Roberto Roberti |Italia |Francesca Bertini |- | 1921 | ''[[Piciul (film din 1921)|Piciul]]'' | The Kid | [[Charlie Chaplin]] | USA | [[Charlie Chaplin]], [[Jackie Coogan]], [[Edna Purviance]] |- |1921 |Puntea suspinelor |Il ponte dei sospiri |Domenico Gaido |Pasquali e C., Italia |Luciano Albertini, Antonietta Calderari, Armand Pouget, Ria Bruna |- |1921 |Frumoasa fără nume |La belle dame sans merci |Germaine Dulac |Franța |Tania Daleyme, Denise Lorys, Yolande Hille |- |1921 |Ghinionul lui Malec |Hard Luck |Buster Keaton, Edward F. Cline |Joseph M. Schenck Productions |Buster Keaton, Virginia Fox, Joe Roberts |- |1921 |Justiția înainte |Justice d' abord |Iakov Protazanov |Franța |Nathalie Lissenko, Ivan Mosjukin, |- |1921 |La boue et les étoiles |Il fango e le stelle |Pier Angelo Mazzolotti |Fert Film, Italia |Italia Almirante-Manzini, Oreste Bilancia |- |1921 |Refugiații |Landsflyktige |Mauritz Stiller |Svensk Filmindustri (SF), Suedia |Jenny Hasselqvist, Nils Ohlin, Lars Hanson, Edvin Adolphson |- |1921 |Școala farmecului |The Charm School |James Cruze |Famous Players-Lasky Corporation, SUA |Wallace Reid, Lila Lee, Beulah Bains |- |1921 |Șeicul |The Sheik |George Melford |Paramount Pictures, SUA |Rudolph Valentino, Agnes Ayres, Adolphe Menjou |} == 1922 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1922 |Arena însângerată |Blood and Sand |Fred Niblo, Dorothy Arzner |Paramount Pictures SUA |Rudolph Valentino, Leo White, Lila Lee, Nita Naldi |- |1922 |Boris Godounov |Der falsche Dimitri |Heinz Steinhoff |Gloria-Film GmbH, Germania |Alfred Abel, Agnes Straub, Eugen Klöpfer |- |1922 |Cigarette, fiica regimentului |Under Two Flags |Tod Browning |Universal Film Manufacturing Company, SUA |Priscilla Dean, James Kirkwood, John Davidson |- |1922 |Colivia de aur |Her Gilded Cage |Sam Wood |Famous Players-Lasky Corporation |Gloria Swanson, David Powell, Harrison Ford |- |1922 |Crainquebille |Crainquebille |Jacques Feyder |Films A. Legrand, Lobster Films, Franța - Belgia |Maurice de Féraudy, Félix Oudart, Jean Forest, Françoise Rosay |- |1922 |Craiul pădurilor |Robin Hood |Allan Dwan |SUA |Douglas Fairbanks, Wallace Beery, Sam De Grasse |- |1922 |Dansatoarea Navarro |Die Tänzerin Navarro |Ludwig Wolff |Maxim-Gilm GmbH, Germania |Alexander Granach, Asta Nielsen, Ivan Petrovich |- |1922 |Distrugerea Ierusalimului |Jeremias |Eugen Illés |Spera-Film, Germania |Carl de V. Hunt, Theodor Becker, Jaro Fürth, Walter Rilla |- |1922 |Dr. Jack |Dr. Jack |Fred C. Newmeyer, Sam Taylor |Hal Roach Studios, SUA |Harold Lloyd, Mildred Davis, John T. Prince |- |1922 |Dr. Mabuse |Dr. Mabuse, der Spieler |Fritz Lang |Uco-Film GmbH, Germania |Rudolf Klein-Rogge, Aud Egede-Nissen, Alfred Abel |- |1922 |Dragoste și crimă |Kick In |George Fitzmaurice |Famous Players-Lasky Corporation, SUA |Betty Compson, Bert Lytell, May McAvoy |- |1922 |Femeia ce nu-și vinde sufletul |Broadway Rose |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions, SUA |Mae Murray, Monte Blue, Raymond Bloomer |- |1922 |Fridericus Rex p.1 |Fridericus Rex 1.Teil |Arzén von Cserépy |Cserepy-Film Co. GmbH |Otto Gebühr, Albert Steinrück, Erna Morena |- |1922 |Fridericus Rex p.2 |Fridericus Rex 2.Teil |Arzén von Cserépy |Cserepy-Film Co. GmbH |Otto Gebühr, Albert Steinrück, Erna Morena |- |1922 |Furtuna |Tempêtes |Robert Boudrioz |Franța |Charles Vanel, Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko |- |1922 |Inimi însetate |Hungry Hearts |E. Mason Hopper |Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Bryant Washburn, Helen Ferguson, E. Alyn Warren |- |1922 |Jocelyn |Jocelyn |Léon Poirier |Gaumont Série Pax, Société des Etablissements L. Gaumont, Franța |Roger Karl, Suzanne Bianchetti, Armand Tallier, Pierre Blanchar |- |1922 |Lucreția Borgia |Lucrezia Borgia |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Liane Haid, Conrad Veidt, Albert Bassermann |- |1922 |Malec potcovar |The Blacksmith |Buster Keaton, Malcolm St. Clair |First National Pictures, SUA |Buster Keaton, Virginia Fox, Joe Roberts |- |1922 |Marchiza de Clermont |Die Marquise von Clermont |Hans Homma |Pan-Film, Austria |Grit Haid, Egon Friedell, Adolf Weisse |- |1922 |Modelul |La donna nuda |Roberto Roberti |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Angelo Ferrari |- |1922 |Monna Vanna |Monna Vanna |Richard Eichberg |Bavaria Film, Fox Film Corporation, Emelka München, Germania |Lee Parry, Paul Wegener, Olaf Fjord |- |1922 |O noapte de carnaval |Nuit de carnaval |Viktor Tourjansky |Société de Films Albatros, Franța |Nicolas Rimsky, Nathalie Kovanko, Nicolas Koline, Nathalie Lissenko |- |1922 |O noapte misterioasă |One Exciting Night |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions, SUA |Carol Dempster, Henry Hull, Porter Strong |- |1922 |Oliver Twist |Oliver Twist |Frank Lloyd |SUA |Jackie Coogan, James A. Marcus, Lon Chaney |- |1922 |Othello |Othello |Dimitri Buchowetzki |Wörner-Filmgesellschaft, Germania |Emil Jannings, Werner Krauss, Ica von Lenkeffy |- |1922 |Popoare muritoare |Sterbende Völker |Robert Reinert |Monumental-Film-Werke Berlin, Germania |Aud Egede-Nissen, Helena Makowska, Otto Gebühr, Fritz Kortner |- |1922 |Prizonierul din Zenda |The Prisoner of Zenda |Rex Ingram |Metro Pictures Corporation, SUA |Lewis Stone, Alice Terry, Stuart Holmes, Ramon Novarro |- |1922 |Regina păunilor |Peacock Alley |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions, SUA |Mae Murray, Monte Blue, Edmund Lowe |- |1922 |Rêve d'amour |Il sogno d'amore |Gennaro Righelli |Fert Film, Italia |Italia Almirante-Manzini, Oreste Bilancia |- |1922 |Robin Hood |Robin Hood |Allan Dwan |Douglas Fairbanks Pictures, SUA |Douglas Faibanks, Wallace Beery, Sam De Grasse |- |1922 |Salomeea |Salomé |Charles Bryant, Alla Nazimova |Nazimova Productions, SUA |Alla Nazimova, Nigel De Brulier, Mitchell Lewis |- |1922 |Sângele |Das Blut |Paul Legband |Artur Landsberger-Film GmbH, Germania |Albert Steinrück, Hanni Weisse, Victor Varconi |- |1922 |Sângele lui Allah |Le sang d'Allah |Luitz-Morat |Coureau et Cie, Films Luitz-Morat, Franța |Henri Rollan, Florica Alexandresco, Gaston Modot |- |1922 |Sceptrul de purpură |The Vermilion Pencil |Norman Dawn |Robertson-Cole Pictures Corporation, SUA |Sessue Hayakawa, Ann May, Bessie Love |- |1922 |Semnul celor patru |Sherlock Holmes |Albert Parker |Golwyn Pictures Corporation, SUA |John Barrymore, Roland Young, Carol Dempster |- |1922 |''[[Sodoma și Gomora (film din 1922)|Sodoma și Gomora]] |Sodom und Gomorrha |Mihaly Kertész (=[[Michael Curtiz]]) |[[Sascha-Film]], Austria |Lucy Doraine, Victor Varconi, Walter Slezak |- |1922 |Sora regelui (Mary Tudor) |When Knighthood Was in Flower |Robert G. Vignola |Cosmopolitan Productions, SUA |Marion Davies, Lyn Harding, William Norris |- |1922 |Soția lui Faraon |Das Weib des Pharao |Ernst Lubitsch |Ernst Lubitsch-Film, Europäische Film-Allianz, Germania |Emil Jannings, Harry Liedtke, Paul Biensfeldt |- |1922 |Steaua Madagascarului |Seine Exzellenz von Madagascar |Georg Jacoby |Projektions-AG Union (PAGU), Germania |Paul Otto, Eva May, Georg Alexander |- |1922 |Tânărul Maharadjah |The Young Rajah |Phil Rosen |Paramount Pictures, SUA |Rudolph Valentino, Wanda Hawley, Pat Moore |- |1922 |Viforul |La tormenta |Carmine Gallone |Caesar Film, Italia |Soava Gallone, Chappell Dossett, Carlo Gualandri |} == 1923 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1923 |Asta-i iubirea ? / sau Cei trei amanți ai primadonei |Don't Call It Love |William C. de Mille |Paramount Pictures, SUA |Agnes Ayres, Jack Holt, Nita Naldi, Rod La Rocque |- |1923 |Aventura unei nopți |Abenteuer einer Nacht |Harry Piel |Heinrich Nebenzahl, Germania |Harry Piel, Lissy Arna, Albert Bassermann |- |1923 |Bayadera |The Song of Love |Chester M. Franklin, Frances Marion |Norma Talmadge Film Corporation |Norma Talmadge, Joseph Schildkraut, Arthur E. Carewe |- |1923 |Bella Donna |Bella Donna |George Fitzmaurice |Famous Players - Lasky Corporation, SUA |Pola Negri, Conway Tearle, Conrad Nagel |- |1923 |Boxeur fără voie |Jim Bougne boxeur |Henri Diamant-Berger |Franța |Maurice Chevalier, Léon Journée, Florelle |- |1923 |Calvarul amorului |Calvaire d'amour |Viktor Tourjansky |Ermolieff-Cinema, Films Albatros, Franța |Nathalie Lissenko, Charles Vanel, Nicolas Rimsky |- |1923 |Caravana în flăcări |The Covered Wagon |James Cruze |Paramount Pictures, SUA |J. Warren Kerrigan, Lois Wilson, Alan Hale |- |1923 |Casa misterului |La maison du mystère |Alexandre Volkoff |Ermolieff-Cinéma, Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Charles Vanel, Nicolas Koline |- |1923 |Cavalerul de piatră |Der steinerne Reiter |Fritz Wendhausen |Decla-Bioscop AG, Germania |Rudolf Klein-Rogge, Lucie Mannheim, Gustav von Wangenheim |- | 1923 | ''[[Căruța cu coviltir]]'' | The Covered Wagon | [[James Cruze]] | [[Paramount Pictures]], (Famous Players-Lasky Corporation) | [[J. Warren Kerrigan]], [[Lois Wilson]], [[Alan Hale]] |- |1923 |Cântecul iubirii triumfătoare |Le chant de l'amour triomphant |Viktor Tourjansky |Films Albatros, Franța |Jean Angelo, Rolla Norman, Nicolas Koline |- |1923 |Cele zece porunci |The Ten Commandments |Cecil B. DeMille |Paramount Pictures, SUA |Theodore Roberts, Charles de Rochefort, Estelle Taylor |- |1923 |Christofor Columb |Christoph Columbus |Márton Garas |Filmhandel GmbH, Germania |Albert Bassermann, Elsa Bassermann, Tamara Duvan |- |1923 |Cocoșatul de la Notre Dame |The Hunchback of Notre Dame |Wallace Worsley |Universal, SUA |Lon Chaney, Patsy Ruth Miller, Norman Kerry |- |1923 |Copilul rege |L'enfant roi |Jean Kemm |Société des Cinéromans, Franța |Andrée Lionel, Joë Hamman, Georges Vaultier |- |1923 |Cyrano de Bergerac |Cirano de Bergerac |Augusto Genina |Italia - Franța |Pierre Magnier, Linda Moglia, Angelo Ferrari |- |1923 |Dama de la Maxim |La dama de Chez Maxim's |Amleto Palermi |Rinascimento Film, Italia |Marcel Lévesque, Pina Menichelli, Carmen Boni |- |1923 |Dansatoarea spaniolă |The Spanish Dancer |Herbert Brenon |Paramount Pictures, SUA |Pola Negri, Antonio Moreno, Wallace Beery, Adolphe Menjou |- |1923 |Don Juan de Marana |Die drei Marien und der Herr von Marana |Reinhold Schünzel |Austria - Germania |Reinhold Schünzel, Anita Berber, Lya de Putty |- |1923 |Dragoste în zăpadă |Vore venners vinter (Liebe im Schnee) |Lau Lauritzen (Sr.) |Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen |- |1923 |Dușmanii femeilor |Enemies of Women |Alan Crosland |Cosmopolitan Productions, SUA |Lionel Barrymore, Alma Rubens, Pedro de Cordoba |- |1923 |Ea...soțul...el |Le brasier ardent |Ivan Mosjukin |Société de Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko |- |1923 |Femeia care a păcătuit |Zaida, die Tragödie eines Modells |Holger-Madsen |Eiko Film GmbH, Germania |Olga Balajeff, Gertrude Welcker, Alexander Murski |- |1923 |Femeie contra femeie |Woman to Woman |Graham Cutts |Balcon, Freedman & Saville, UK |Betty Compson, Clive Brook, Josephine Earle |- |1923 |Fete ce nu se iau în căsătorie |Mädchen, die man nicht heiratet |Géza von Bolváry |Filmhaus Bavaria GmbH, Germania |Ellen Kürti, Albert Steinrück, Paul Otto |- |1923 |Frica de căsătorie |Flaming Youth |John Francis Dillon |John McCormick Productions, SUA |Colleen Moore, Milton Sills, Elliott Dexter |- |1923 |Geneviève |Geneviève |Léon Poirier |Gaumont, Franta |Thomy Bourdelle, Madeleine Guitty, Laurence Myrga; Pierre Blanchar |- |1923 |Germaine |Germaine |Augusto Camerini, Augusto Genina |Palatino Film, Italia |Giorgio Bonaiti, Ria Bruna, Umberto Casilini |- |1923 |I.N.R.I. |I.N.R.I. |Robert Wiene |Neumann-Filmproduktion, Germania |Gregory Chmara, Henny Porten, Asta Nielsen, Werner Krauss |- |1923 |Insula corăbiilor pierdute |The Isle of Lost Ships |Maurice Tourneur |Maurice Tourneur Productions, SUA |Anna Q. Nilsson, Milton Sills, Frank Campeau |- |1923 |Insula lacrămilor |S.O.S. Die Insel der Tränen |Lothar Mendes |Maxim-Film GmbH, Germania |Lya De Putti, Paul Wegener, Lyda Salmonova |- |1923 |Jocul reginei |Ein Glas Wasser |Ludwig Berger |Decla-Bioscop AG, Germania |Mady Christians, Lucie Höflich, Hans Brausewetter |- |1923 |Juditha |Judith |Theo Frenkel |Theo Frenkel Film Cie, Turma Film, Germania |Adolf Klein, Olga Limburg, Helena Makowska |- |1923 |Katjuscha Maslowa |Auferstehung. Katjuscha Maslowa |Frederic Zelnik |Zelnik-Mara-Film, Germania |Lya Mara, Rudolf Forster, Maria Forescu |- |1923 |Koenigsmark |Koenigsmark |Léonce Perret |Films Radia, Franța |Karl Heyl, Huguette Duflos, Henry Houry |- |1923 |La curtea imperială din Viena / Călușeii |Merry-Go-Round |Erich von Stroheim |Universal Pictures, SUA |Norman Kerry, Mary Philbin, Cesare Gravina |- |1923 |La garçonne |La garçonne |Armand du Plessy |Franța - Belgia |France Dhélia, Gaston Jacquet, Réné Maupré |- |1923 |Legea ospitalității |Our Hospitality |John G. Blystone, Buster Keaton |Joseph M. Schenk Productions, Polyphony Digital, SUA |Buster Keaton, Natalie Talmadge, Joe Keaton |- |1923 |Lucreția Lombardo |Lucretia Lombard |Jack Conway |Warner Bros., SUA |Irene Rich, Monte Blue, Marc McDermott, Norma Shearer |- |1923 |Malec face dragoste |Three Ages |Edward F. Cline, Buster Keaton |Buster Keaton Productions |Buster Keaton, Margaret Leahy, Wallace Beery |- |1923 |Mam-zelle Nitouche |Santarellina |Eugenio Perego |Lombardo Film, Italia |Leda Gys, Fulvio Chialastri, Silvio Orsini |- |1923 |Medicul șarlatan |Namenlos / Der Scharlatan |Michael Curtiz |Sascha-Film, Austria |Victor Varconi (=Michael Varkonyi), Mary Kid, Karl Farkas |- |1923 |Oaspetele nepoftit |Cameo Kirby |John Ford |Fox, SUA |John Gilbert, Gertrude Olmstead, Alan Hale |- |1923 |Opinia publică |A Woman of Paris |Charles Chaplin |Charles Chaplin Productions, SUA |Edna Purviance, Adolphe Menjou, Carl Miller |- |1923 |Orfanele Parisului |Povere bimbe |Giovanni Pastrone |Itala Film, Italia |Ria Bruna, Fernanda Fassy, Arnold Kent |- |1923 |Paganini |Paganini |Heinz Goldberg |Conrad Veidt-Film GmbH, Richard-Oswald-Produktion, Germania |Conrad Veidt, Eva May, Greta Schröder, Gustav Fröhlich |- |1923 |Păpușa din Paris |The French Doll |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions SUA |Mae Murray, Orville Caldwell, Rod La Rocque |- |1923 |Păpușa din New York |The Darling of New York |King Baggot |Universal Pictures, SUA |Baby Peggy, Sheldon Lewis, Gladys Brockwell |- |1923 |Pe pragul desfrâului |Temporary Marriage |Lambert Hillyer |Sacramento Pictures, SUA |Kenneth Harlan, Mildred Davis, Stuart Holmes |- |1923 |Prăbușirea |The Shock |Lambert Hillyer |Universal Pictures, SUA |Lon Chaney, Virginia Valli, Jack Mower |- |1923 |Prințesa Jazz-Bandului |Jazzmania |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions, SUA |Mae Murray, Rod La Rocque, Robert Frazer |- |1923 |Reîntinerirea femeii |Black Oxen |Frank Lloyd |Frank Lloyd Productions, SUA |Corinne Griffiths, Conway Tearle, Clara Bow |- |1923 |Revolta |The Man from Brodney's |David Smith |Vitagraph Company of America, SUA |J. Warren Kerrigan, Alice Calhoun, Wanda Hawley |- |1923 |Roata vieții |La roue |Abel Gance |Films Abel Gance, Franța |Gabriel de Gravone, Pierre Magnier, Séverin-Mars, Max Maxudian |- |1923 |Romanul unei mondene |The Man Life Passed By |Victor Schertzinger |Metro Pictures Corporation, SUA |Percy Marmont, Jane Novak, Eva Novak |- |1923 |Sânge de tigru |Tiger Rose |Sidney Franklin |Warner Bros., SUA |Lenore Ulric, Forrest Stanley, Joseph Dowling |- |1923 |Scaramouche |Scaramouche |Rex Ingram |Metro Pictures Corporation, SUA |Lloyd Ingraham, Alice Terry, Ramon Novarro |- |1923 |Sclava dorinței |Slave of Desire |George D. Baker |Goldwyn Pictures Corporation, SUA |George Walsh, Bessie Love, Carmel Myers |- |1923 |Shylock |Der Kaufmann von Venedig |Peter Paul Felner |Peter Paul Felner-Film, Germania |Werner Krauss, Henny Porten, Harry Liedtke |- |1923 |Sora albă |The White Sister |Henry King |Inspiration Pictures , SUA |Lillian Gish, Ronald Colman, Gail Kane |- |1923 |Șase zile |Six Days |Charles Brabin |Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Corinne Griffith, Frank Mayo, Myrtle Stedman |- |1923 |Tânărul Medardus |Der junge Medardus |Michael Curtiz |Sascha-Film, Austria |Anny Hornik, Mari Hegyesi, Egon von Jordan |- |1923 |Tragedia dragostei |Tragödie der Liebe |Joe May |May-Film, Germania |Mia May, Emil Jannings, Erika Glässner, Marlene Dietrich |- |1923 |Trăiască Regele ! |Long Live the King |Victor Schertzinger |Metro Pictures Corporation, SUA |Jackie Coogan, Rosemary Theby |- |1923 |Triboulet |Triboulet |Febo Mari |Società Italiana Cines |Giulia Cassini-Rizzotto, Carlo Gualandri, Febo Mari |- |1923 |Triunghiul |The Eternal Three |Marshall Neilan, Frank Urson |Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Hobart Bosworth, Claire Windsor, Bessie Love |- |1923 |Victima pasiunii sale |Die Lawine |Michael Curtiz |Sascha-Film, Austria |Lilly Marischka, Mary Kid, Victor Varconi |- |1923 |Vrabia Parisului |Le petit moineau de Paris |Gaston Roudès |Grandes Productions Cinématographiques, Franța |Régine Bouet, Berthe Jalabert, Georges Melchior |- |1923 |Wilhelm Tell |Wilhelm Tell |Rudolf Dworsky, Rudolf Walther-Fein |Althoff-Ambos-Film, Berlin, Germania |Hans Marr, Conrad Veidt, Erich Kaiser-Titz, Fritz Kampers |- |1923 |Zaza |Zaza |Allan Dwan |Paramount Pictures |Gloria Swanson, H.B.Warner, Ferdinand Gottschalk |} == 1924 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | | | | | | |- |1924 |Acela care primește palme / Monstrul |He Who Gets Slapped |Victor Sjöström |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, Norma Shearer, John Gilbert |- |1924 |Acest P... de Morine |Ce cochon de Morin |Viktor Tourjansky |Films Albatros, Franța |Nicolas Rimsky, Denise Legeay, Louis Monfils |- |1924 |Adulter în înalta societate |A Society Scandal |Allan Dwan |Paramount Pictures, SUA |Gloria Swanson, Rod La Rocque, Ricardo Cortez |- |1924 |Aelita (Voiajul în Marte) |Aelita / ru:Аэлита Aelita, the Queen of Mars |Iakov Protazanov |Mezhrabpom-Rus, Rusia The Samuel Goldwyn Company, UK - Australia |Iulia Solnțeva, Igor Ilinski, Nikolai Batalov |- |1924 |Alteța sa așteaptă |His Hour |King Vidor, Elinor Glyn |Louis B. Mayer Productions, SUA |Aileen Pringle, John Gilbert, Emily Fitzroy |- |1924 |Băiețașul din Flandra |A Boy of Flanders |Victor Schertzinger |Jackie Coogan Productions, SUA |Jackie Coogan, Nigel De Brulier, Lionel Belmore |- |1924 |Bătălia fluturilor |Die Schmetterlingsschlacht |Franz Eckstein |National-Film, Germania |Asta Nielsen, Reinhold Schünzel, Hans Brausewetter |- |1924 |Căderea Troiei |Helena |Manfred Noa |Bavaria Film, Emelka, Germania |Edy Darclea, Vladimir Gaidarov, Albert Steinrück |- |1924 |Călugărul din Santarem |Der Mönch von Santarem |Lothar Mendes |Suprema-Film GmbH, Germania |Alf Blütecher, Evi Eva, Vivian Gibson, Marlene Dietrich |- |1924 |Cei trei demoni ai omenirii |Das Wachsfigurenkabinett |Paul Leni, Leo Birinsky |Neptune-Film AG, Germania |Emil Jannings, Conrad Veidt, Werner Krauss |- |1924 |Circé |Circe the Enchantress |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions, SUA |Mae Murray, James Kirkwood |- |1924 |Comedia inimii |Komödie des Herzens |Rochus Gliese |Union-Film, Germania |Lil Dagover, Nigel Barrie, Ruth Weyher |- |1924 |Conjurația din San Marco |La congiura di San Marco |Domenico Gaido |Pasquali e C., Italia |Arnaldo Arnaldi, Ria Bruna, Amleto Novelli |- |1924 |Contesa Donelli |Gräfin Donelli |Georg Wilhelm Pabst |Ebner & Co., Maxim-Film GmbH, Germania |Henny Porten, Paul Hansen, Friedrich Kayssler |- |1924 |Copilul halelor |L'enfant des halles |René Leprince |Société des Cinéromans, Franța |Jean-Paul de Baere, Gabriel Signoret, Suzanne Bianchetti |- |1924 |Copiii părăsiți |Les deux gosses |Louis Mercanton |Phocea Film, Franța |Jean Mercanton, Leslie Shaw, Jean Forest, André Rolane |- |1924 |Crinul roșu |The Red Lily |Fred Niblo |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Ramon Novarro, Enid Bennett, Wallace Beery |- |1924 |Dacă ții la mama ta |Wenn du noch eine Mutter hast |Dezsõ Kertész |Sascha-Film, Austria |Mary Kid, Marcell Guillaum |- |1924 |Dama mascată |La dame masquée |Viktor Tourjansky |Films Albatros, Franța |Nathalie Kovanko, René Maupré, Nicolas Koline, Nicolas Rimsky |- |1924 |Demonul mărilor |The Fire Patrol |Hunt Stromberg |Hunt Stromberg Productions, SUA |Anna Q. Nilsson, Will Jeffries, Madge Bellamy |- |1924 |Din ordinul marchizei de Pompadour |Auf Befehl der Pompadour |Frederic Zelnik |Phoebus-Film AG, Germania |Alwin Neuß, Lya Mara, Hans Albers |- |1924 |Distrugerea Parisului |La cité foudroyée |Luitz-Morat |Films de France, Franța |Daniel Mendaille, Jeanne Maguenat, Armand Morins |- |1924 |Domnița robilor |Die Sklavenkönigin |Michael Curtiz |Sascha Film - Austria, U.K. |Maria Corda, Adelqui Migliar, Arlette Marchal |- |1924 |Don Carlos și Elisabeta |Carlos und Elisabeth |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Conrad Veidt, Eugen Klöpfer, Aud Egede-Nissen |- |1924 |Două căsnicii |The Marriage Circle |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Florence Vidor, Monte Blue, Marie Prevost |- |1924 |Două suflete |Zwei Menschen |Hanns Schwarz |Trianon-Film GmbH, Germania |Olaf Fjord, Professor Jacoby, Ágnes Eszterházy |- |1924 |Dragostea e puterea femeilor |Die Liebe ist der Frauen Macht |Erich Engel, Georg Bluen |Fern Andra- Film, Germania |Fern Andra, Henri Peters-Arnolds, Livio Pavanelli |- |1924 |Elixirul vieții și al morții |Those Who Dance |Lambert Hyllier |Thomas H. Ince Corporation, SUA |Blanche Sweet, Bessie Love, Warner Baxter |- |1924 |Farmec periculos |Daughters of Pleasure |William Beaudine |B.F. Zeidman Productions Ltd, SUA |Marie Prevost, Monte Blue, Clara Bow |- |1924 |Fata morăriței |Ole Opfinders Offer (The Mill) |Lau Lauritzen (Sr.) |Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Agnes Petersen |- |1924 |Fatma crăiasa orientului |A Cafe in Cairo |Chester Whitey |Hunt Stromberg Productions, SUA |Priscilla Dean, Robert Ellis, Carl Stockdale |- |1924 |Fecioara tavernelor |Madonna of the Streets |Edwin Carewe |Edwin Carewe Productions, SUA |Alla Nazimova, Milton Sills, Wallace Beery |- |1924 |Femei neastâmpărate |Restless Wives |Gregory La Cava |C.C. Burr Productions, SUA |Doris Kenyon, James Rennie, Montagu Love |- |1924 |Femeia centaurului |The Wife of the Centaur |King Vidor |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Eleanor Boardman, John Gilbert, Aileen Pringle |- |1924 |Femeia liberă |Single Wives |George Archainbaud |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Milton Sills, Kathlyn Williams |- |1924 |Fiul deșertului |A Son of the Sahara |Edwin Carewe |Edwin Carewe Productions, SUA |Claire Windsor, Bert Lytell, Walter McGrail |- |1924 |Frumosul Brummel |Beau Brummel |Harry Beaumont |Warner Bros., SUA |John Barrymore, Mary Astor, Willard Louis |- |1924 |Gösta Berling |Gösta Berlings Saga |Mauritz Stiller |Svensk Filmindustri (SF), Suedia |Lars Hanson, Sven Scholander, Greta Garbo |- |1924 |Handicapul iubirii (sau Regele turfului) |The Dixie Handicap |Reginald Barker |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Claire Windsor, Frank Keenan, Lloyd Hughes |- |1924 |Harun Al Rașid |Harun al Raschid |Michael Curtiz |Sascha-Film, Austria |Henry Blackburn, Mary Kid, Adolf Weisse |- |1924 |Hienele luxului |Broken Barriers |Reginald Barker |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |James Kirkwood, Norma Shearer, Adolphe Menjou |- |1924 |''[[Hotel Potemkin]]'' |Hotel Potemkin |Max Neufeld |Vita-Film, Austria |Eugen Neufeld, Jean Angelo, Vilma Banky |- |1924 |Hoțul din Bagdad |The Thief of Bagdad |Raoul Walsh |Douglas Fairbanks Pictures |Douglas Fairbanks, Julanne Johnston, Charles Belcher |- |1924 |Iolanda |Yolanda |Robert G. Vignola |Cosmopolitan Productions, Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Marion Davies, Lyn Harding, Holbrook Blinn |- |1924 |Ironia destinului |L'ironie du sort |Maurice Kéroul, Georges Monca |Grandes Productions Cinématographiques; Franța |Geneviève Félix, Constant Rémy, Fernand Herrmann |- |1924 |Iubire... |Âme d'artiste |Germaine Dulac |Ciné France |Ivan Petrovich, Nicolas Koline, Mabel Poulton |- |1924 |Iubire jignită |The White Moth |Maurice Tourneur |Maurice Tourneur Productions, SUA |Barbara La Marr, Conway Tearle, Charles de Rochefort |- |1924 |Împărăteasa violetelor |Violettes impériales |Henry Roussel |Productions Henri Roussel, Franța |Raquel Meller, Suzanne Bianchetti, André Roanne |- |1924 |Janice Meredith |Janice Meredith |E. Mason Hopper |Cosmopolitan Productions, Metro- Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Marion Davies, Holbrook Blinn, Harrison Ford |- |1924 |Jurnalul unei doamne de onoare |A Lady of Quality |Hobart Henley |Universal Pictures, SUA |Virginia Valli, Lionel Belmore, Milton Sills |- |1924 |Kean |Kean |Alexandre Volkoff |Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko, Nicolas Koline |- |1924 |La cible (trad. lit.): Ținta |La cible |Serge Nadejdine |Films Albatros, Franța |Nicolas Koline, Andrée Brabant, Nicolas Rimsky |- |1924 |Le stigmate (tr. lit.): Stigmatul |Le stigmate |Maurice Champreux, Louis Feuillade |Société des Etablissements L. Gaumont, Franța |Jean Murat, Nina Orlova, Francine Mussey |- |1924 |Les demi-vierges |Les demi-vierges |Armand du Plessy |Biava, First Film, Franța-Belgia |Lucienne Bouron, Gabriel de Gavrone, Julio de Romero |- |1924 |Les visages de l'amour (Fețele dragostei) |I volti dell' amore |Carmine Gallone |Films Gallone, Italia |Soava Gallone, Alex Bernard, Angelo Ferrari |- |1924 |Leul din Veneția |Der Löwe von Venedig |Paul L.Stein |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka), Germania |Olaf Fjord, Grete Reinwald, Hanni Weisse |- |1924 |Leul mongolilor sau Leul din Mogolia |Le lion des Mogols |Jean Epstein |Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, François Viguier, Nathalie Lissenko |- |1924 |Madona străzilor |Madonna of the Streets |Edwin Carewe |Edwin Carewe Productions, SUA |Alla Nazimova, Milton Sills, Claude Gillingwater |- |1924 |Malva |Malva |Robert Dinesen |Phoebus-Film AG, Germania |Lya De Putti, Hans Adalbert Schlettow, Ernst Rückert |- |1924 |Mama și copilul |Mutter und Kind |Carl Froelich |Carl Froelich-Film GmbH, Germania |Friedrich Kayßler, Erna Morena, Willy Fritsch, Henny Porten |- |1924 |Mâinile lui Orlac |Orlacs Hände |Robert Wiene |Listo-Atelier, Viena, Austria |Conrad Veidt, Alexandra Sorina, Fritz Strassny |- |1924 |Messalina |Messalina |Enrico Guazzoni |Guazzoni Film, Italia |Rina De Liguoro, Gianna Terribili-Gonzales, E. de Max |- |1924 |Micul Robinson |Little Robinson Crusoe |Edward Cline |MGM, SUA |Jackie Coogan, Tom Santschi, Clarence Wilson |- |1924 |Miracolul lupilor |Le miracle des loups |Raymond Bernard |Société des Films Historiques, Franța |Vanni Marcoux, Charles Dullin, Armand Bernard |- |1924 |Mireasa haiducului |Mandrin |Henri Fescourt |Société des Cinéromans, Franța |Romuald Joubé, Johanna Sutter, Jeanne Helbling |- |1924 |Molia albă |The White Moth |Maurice Tourneur |Maurice Tourneur Productions, SUA |Barbara La Marr, Conway Tearle, Charles de Rochefort |- |1924 |Monsieur Beaucaire |Monsieur Beaucaire |Sidney Olcott |Paramount Pictures, SUA |Rudolph Valentino, Bebe Daniels, Lois Wilson |- |1924 |Nibelungii |Die Nibelungen |Fritz Lang |Decla-Bioscop AG, Universum Film (UFA), Germania |Paul Richter, Margarete Schön, Theodor Loos |- |1924 |Nju - A cui e vina ? |Nju - Eine unverstandene Frau |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Emil Jannings, Conrad Veidt |- |1924 |Noaptea roșie |A Sainted Devil |Joseph Henabery |Famous Players-Lasky Corporation, SUA |Rudolph Valentino, Nita Naldi, Helena D'Algy |- |1924 |Nopțile Decameronului |Decameron Nights |Herbert Wilcox |Graham-Wilcox Productions, UK Universum Film (UFA), Germania |Lionel Barrymore, Ivy Duke, Werner Krauss |- |1924 |Nopțile din Montmartre |Paris la nuit |Emile Keppens |Popular Films |Régine Bouet, Marguerite Seymon, Thorsigny |- |1924 |Nu râvni la soția altuia |THe Marriage Cheat |John Griffith Wray |Thomas H. Ince Corporation, SUA |Leatrice Joy, Adolphe Menjou, Percy Marmont |- |1924 |Nu vă jucați cu dragostea |On ne badine pas avec l'amour |Gaston Ravel, Tony Lekain |Films de France, Franța - SUA |Jacques Christiany, Lysiane Bernhardt, Marquisette Bosky |- |1924 |Oameni și măști |Menschen und Masken |Harry Piel |Hape-Film Company GmbH, Germania |Friedrich Berger, Ruth Beyer, Maria Forescu, Harry Piel |- |1924 |Oracolul |La voyante |Sacha Guitry |Abdoré, Franța |Sarah Bernhardt, Georges Melchior, Harry Baur, Lili Damita |- |1924 |Orașul-lumină Paris |Paris |René Hervil |Le Film d'Art, Franța |Pierre Magnier, Dolly Davis, Henry Krauss |- |1924 |Pasiune arzătoare |Southern Love / A Woman's Secret |Herbert Wilcox |Graham-Wilcox Productions, U.K. |Betty Blythe, Herbert Langley, Liane Haid |- |1924 |Patru nopți din aventurile unei femei frumoase |Vier Nächte einer schönen Frau |Josef W. Beyer |Rudo-Film, Austria |Ida Koór, Oscar Beregi Sr.,Otto Schmöle |- |1924 |Picătura de sânge |La goutte de sang |Jean Epstein, Maurice Mariaud |Société des Cinéromans, Franța |Georges Charlia, Michel Floresco, Roger Karl |- |1924 |Pierre și Jean |Pierre et Jean |Donatien |Films Donatien Franța |Donatien, Suzanne Desprès, Georges Charlia |- |1924 |Prater |Prater |Peter Paul Felner |Atlantik-Film, Westi Film, Germania |Henny Porten, Claire Lotto, Osip Runich |- |1924 |Primejdia care ispitește |Die lockende Gefahr |Josef Stein |Germania |Paul Menant, Frida Richard, Eugenie Otzoup |- |1924 |Pulcinella |Pulcinella |Gaston Roudès |Films Gaston Roudès Franța |Constant Rémy, France Dhélia, Jean Devalde |- |1924 |Quo Vadis ? |Quo Vadis ? |Georg Jacoby, Gabriellino D'Annunzio |Unione Cinematografica Italiana (UCI) Italia - Germania |Emil Jannings, Elena Di Sangro, Rina De Liguoro, Lillian Hall-Davis |- |1924 |Regele circului |Max, der Zirkuskonig |Edouard-Emile Violet |Vita-Film Austria - Franța |Max Linder, Eugen Burg, Vilma Bánky |- |1924 |Regele galant |Le vert galant |René Leprince |Société des Cinéromans, Franța |Aimé Simon-Girard, Maurice Schutz, Claude Mérelle |- |1924 |Robinson Crusoe |Little Robinson Crusoe |Edward F. Cline |Jackie Coogan Productions,SUA |Jackie Coogan,Daniel F. O'Brien |- |1924 |Romola |Romola |Henry King |Inspiration Pictures, SUA |Lillian Gish, Dorothy Gish, William Powel |- |1924 |Sandra (Visuri spulberate) |Sandra |Arthur H. Sawyer |Associated First National Pictures, SUA |Barbara La Marr, Bert Lyttel, Leila Hyams |- |1924 |Sălbăticia iubirii |Love's Wilderness |Robert Z. Leonard |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Holmes Herbert, Ian Keith |- |1924 |Sclavii plăcerilor |Daughters of Pleasure |William Beaudine |B.F.Zeidman Production, SUA |Marie Prevost, Monte Blue, Clara Bow |- |1924 |Sherlock Junior |Sherlock Jr. |Buster Keaton |SUA |Buster Keaton, Kathryn McGuire, Joe Keaton |- |1924 |Sirena din Sevilla |The Siren of Seville |Jerome Storm, Hunt Stromberg |Hunt Stromberg Productions, SUA |Priscilla Dean, Allan Forrest, Stuart Holmes |- |1924 |Sodoma modernă |Poisoned Paradise |Louis Gasnier |B.P. Schulberg Productions, SUA |Kenneth Harlan, Clara Bow, Barbara Tennant |- |1924 |Stigmatul dragostei |Shadows of Paris |Herbert Brenon |Paramont Pictures, SUA |Pola Negri, Charles de Rochefort, Huntley Gordon |- |1924 |Târgul dragostei / Crini de câmp |Lilies of the Field |John Francis Dilon |Corinne Griffits Productions, SUA |Corinne Griffiths, Conway Tearle, Alma Bennett |- |1924 |Thomas Balt |Der Weg zu Gott / Das Schicksal des Thomas Balt |Franz Seitz |Münchner Lichspielkunst AG (Emelka), Germania. |Friedrich Basil, Paul Biensfeldt, Olaf Fjord |- |1924 |Trăiască viața |Liebet das Leben |Georg Asagaroff |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka), Germania |Vladimir Gajdarov, Olga Gzovskaia, Helena Makowska |- |1924 |Trei săptămâni de fericire |Three Weeks |Alan Crosland |Goldwyn Pictures Corporation |Aileen Pringle, Conrad Nagel, Stuart Holmes |- |1924 |Triumfătorul |Triumph |Cecil B. DeMille |Paramount Pictures |Leatrice Joy, Rod La Rocque, Victor Varconi |- |1924 |Țarina |Forbidden Paradise |Ernst Lubitsch |Famous Players-Lasky Corporation, SUA |Pola Negri, Adolphe Menjou, Rod La Roque |- |1924 |Ultimul bărbat / Ultimul om |Der letzte Mann |F. W. Murnau |Universum Film (UFA), Germania |Emil Jannings, Maly Delschaft, Max Hiller |- |1924 |Umbre trecătoare |Les ombres qui passent |Alexandre Volkoff |Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko, Henry Krauss |- |1924 |Văpaia visului |La flambée des rêves |Jacques de Baroncelli |Films Radia, Franța |Sandra Milovanoff, Suzanne Bianchetti, Charles Vanel |- |1924 |Vina |Die Schuld |Josef Berger |Union-Film Germania |Albert Steinrück, Claire Lotto, Karl Ludwig Diehl |- |1924 |Visuri de clovni |Rêves de clowns |René Hervouin, Mme Vigier de Maisonneuve |Minerve Films, Franța |Georges Melchior, Yane Odoni, les Frères Fratellini |- |1924 |Vulturul mărilor |The Sea Hawk |Frank Lloyd |Frank Lloyd Productions, SUA |Milton Sills, Enid Bennett, Lloyd Hughes |- |1924 |Yolanda |Yolanda |Robert G. Vignola |Cosmopolitan Productions, Metro-Goldwyn Pictures Corporation,SUA |Marion Davies, Lyn Harding, Holbrook Blinn |- |1924 |Zalamort |Za-la-mort |Emilio Ghione |Germania - Italia |Fern Andra, Emilio Ghione, Kally Sambucini |} == 1925 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1925 |A iubi... a ierta |Liebesfeuer |Paul L. Stein |Davidson-Film A.G., Germania |Liane Haid, Alphons Fryland, Walter Rilla |- |1925 |Abatele Constantin |L'Abbé Constantin |Julien Duvivier |Les Films Marcel Vandal et Charles Delac; Franța |Jean Coquelin, Pierre Stéphen, Claude France |- |1925 |Afișul |L'affiche |Jean Epstein |Albatros Produktion, Franța |Nathalie Lissenko, Genica Missirio |- |1925 |Amorul unei femei la 40 de ani |Die Frau von vierzig Jahren |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Diana Karenne, Vladimir Gaidarov, Sig Arno |- |1925 |Artistul vieții |Ein Lebenskünstler |Holger-Madsen |National-Film, Germania |Paul Bildt, Olaf Fjord, Erna Morena |- |1925 |Aventura unei nopți |Abenteuer im Nachtexpress |Harry Piel |Phoebus-Film AG, Germania |Harry Piel, Dary Holm, José Davert |- |1925 |Bastardul / Când fetele sunt seduse... |Der Bastard |Gennaro Righelli |Phoebus-Film AG, Germania - Italia |Maria Jacobini, Erich Kaiser-Titz, Mary Kid, Rolla Norman |- |1925 |Băiatul mamei |My Son |Edwin Carewe |First National Pictures, SUA |Alla Nazimova, Jack Pickford, Hobart Bosworth |- |1925 |Bărbatul care se vinde |Der Mann, der sich verkauft |Hans Steinhoff |Terra-Film, Germania |Hans Mierendorff, Vivian Gibson, Olaf Fjord |- |1925 |Ben Hur |Ben-Hur A Tale of the Christ |Fred Niblo, Charles Brabin, Christy Cabanne |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Francis X. Bushman, May McAvoy, Betty Bronson |- |1925 |Carol XII |Karl XII |John W. Brunius |Swedish Historical Film Corporation, Suedia |Gösta Ekman, Bengt Djurberg, Augusta Lindberg |- |1925 |Cavalerul rozelor |Der Rosenkavalier |Robert Wiene |Pan-Film, Austria |Michael Bohnen, Huguette Duflos, Paul Hartmann |- |1925 |Cea dintâi viață a lui Mathias Pascal |Feu Mathias Pascal |Marcel L'Herbier |Cinégraphic, Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Marcelle Pradot, Lois Moran |- |1925 |Cetatea diavolului |Le Diable dans la ville |Germaine Dulac |Films de France |Jacqueline Blanc, Michelle Clairfont, Léon Mathot |- |1925 |Căpitanul de poștă |Kollezhskiy registrator ru: Коллежский регистратор |Ivan Moskvin, Iuri Jeleabujski, Vladimir Gonciukov |Maksim Gorki Central Studio, Mezhrabpom-Rus, URSS |Ivan Moskvin, Boris Tamarin, Vera Malinovskaia |- |1925 |Căsătoria cu contract |His Supreme Moment |George Fitzmaurice |George Fitzmaurice Productions Samuel Goldwyn Productions |Blanche Sweet, Ronald Colman, Kathleen Myers |- |1925 |Cobra |Cobra |Joseph Henaberry |Ritz-Carlton Pictures, SUA |Rudolph Valentino, Nita Naldi, Casson Ferguson |- |1925 |Contele Kostia |Le comte Kostia |Jacques Robert |Jacques Robert (Art et Cinégraphie); Franța |Conrad Veidt, André Nox, Genica Athanasiou |- |1925 |Cronica din Grieshuus |Zur Chronik von Grieshuus |Arthur von Gerlach |Universum Film (UFA), Germania |Paul Hartmann, Rudolf Forster, Lil Dagover |- | 1925 | ''[[Crucișătorul Potemkin (film)|Crucișătorul Potemkin]]'' | Броненосец «Потёмкин» | [[Serghei Eisenstein]] | [[Goskino]]<!--Госкино --> | [[Aleksandr Antonov]], [[Grigori Aleksandrov]] |- |1925 |Cu avionul în jurul lumii |Der Flug um den Erdball |Willi Wolff |Ellen Richter Film, Germania |Ellen Richter, Reinhold Schünzel, Bruno Kastner |- |1925 |Dansatorul doamnei |Der Tänzer meiner Frau |Alexander Korda |Fellner & Somio-Film GmbH, Germania |Victor Varconi, Maria Corda, Livio Pavanelli, Willy Fritsch |- |1925 |Demonul întunericului (Tragedia întunericului) |The Dark Angel |George Fitzmaurice |George Fitzmaurice Productions Samuel Goldwyn Productions |Ronald Colman, Vilma Bánky, Wyndham Standing |- |1925 |Dezmoșteniții soartei |Die Verrufenen |Gerhard Lamprecht |National-Film, Germania |Bernhard Goetzke, Paul Bildt, Aud Egede-Nissen |- |1925 |Doi vagabonzi în Prater |Vagabonder i Wien |Hans Otto |Emelka-Film, Hugo-Held-Film, Austria |Harald Madsen, Carl Schenstrøm |- |1925 |Domnișoara de la MICA PUBLICITATE |Classified |Alfred Santell |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Jack Mulhall, Charles Murray |- |1925 |Domnișoara secretară |His Secretary |Hobart Henley |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Norma Shearer, Lew Cody |- |1925 |Dorințele bărbaților |As Man Desires |Irving Cummings |First National Pictures, SUA |Milton Sills, Viola Dana, Ruth Clifford |- |1925 |Două căsnicii |Kiss Me Again |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Marie Prevost, Monte Blue, John Roche, Clara Bow |- |1925 |Durerea |La douleur |Gaston Roudès |Grandes Productions Cinématographiques, Franța |Constant Rémy, France Dhélia, Lucien Dalsace |- |1925 |Evantaiul D-nei Windermere |Lady Windermere's Fan |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Irene Rich, May McAvoy, Ronald Colman |- |1925 |Fala Marinei |The Midshipman |Chriety Cabanne |Metro-Goldwyn-Mayer, SUA |Ramon Novarro, Harriet Hammond, Wesley Barry |- |1925 |Fanfan La Tulipe |Fanfan-La-Tulipe |René Leprince |Société des Cinéromans, Franța |Aimé Simon-Girard, Simone Vaudry, Jacques Guilhène |- |1925 |Fantoma de la Moulin Rouge |Le Fantôme de Moulin Rouge |René Clair |Films René Fernand, Franța |Georges Vaultier, Sandra Milovanoff, Albert Préjean |- |1925 |Fantoma de la operă |The Phantom of the Opera |Rupert Julian +necredit: Lon Chaney, Carl Laemmle |Universal, SUA |Lon Chaney, Mary Philbin, Norman Kerry |- |1925 |Femei ce nu trebuie salutate |Frauen, die man oft nicht grüßt |Frederic Zelnik |Zelnik-Film, Germania |Lya Mara, Alphons Fryland, Leo Connard, Elena Lunda |- |1925 |Femei cu blazon |Der Farmer aus Texas |Joe May |May-Film, Germania |Mady Christians, Edmund Burns, Willy Fritsch |- |1925 |Femeia ideală |Her Sister from Paris |Sidney Franklin |Joseph M. Schenk Productions, SUA |Constance Talmadge, Ronald Colman |- |1925 |Femeia la patruzeci de ani |Smouldering Fires |Clarence Brown |Universal Pictures, SUA |Pauline Frederick, Laura La Plante, Malcolm McGregor |- |1925 |Fermierul din Texas |Der Farmer aus Texas |Joe May |May-Film, Germania |Mady Christians, Willy Fritsch, Edward Burns |- |1925 |Fete care nu cedează |Proud Flesh |King Vidor |Metro-Goldwyn Pictures Corporation Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Eleanor Boardman, Pat O'Malley, Harrison Ford |- |1925 |Fete ce nu pot fi iubite |Frauen, die nicht lieben dürfen |Géza von Bolváry |Ewe-Film GmbH, Germania |Ellen Kürti, Olaf Fjord, Carl Walther Meyer |- |1925 |Fetele din Montmartre |Faubourg Montmartre |Charles Burguet |Charles Burguet, Franța |Gaby Morlay, Camille Bardou, Céline James |- |1925 |Fiul lui Zorro |Don Q Son of Zorro |Donald Crisp |Elton Corporation, SUA |Douglas Fairbanks, Mary Astor, Donald Crisp |- |1925 |Fiul risipitor |The Wanderer |Raoul Walsh |Paramount Pictures, SUA |Greta Nissen, William Collier Jr, Wallace Beery |- |1925 |Flacăra amorului |Blitzzug der Liebe |Johannes Guter |Universum Film (UFA), Germania |Ossi Oswalda, Willy Fritsch, Lillian Hall-Davis |- |1925 |Floarea albă |The Vanishing American |George B. Seitz |Paramount, SUA |Richard Dix, Lois Wilson, Noah Beery |- |1925 |Floarea deșertului |The Desert Flower |Irving Cummings |First National Pictures, SUA |Colleen Moore, Lloyd Hughes, Kate Price |- |1925 |Gentilomul detectiv (Amor, escrocherie și briliante) |Paths to Paradise |Clarence G. Badger |Paramount Pictures, SUA |Betty Compson, Raymond Griffith, Tom Santschi |- |1925 |Ghilotina |Guillotine |Guido Parish |Albani-Film GmbH, Germania |Willy Fritsch, Marcella Albani, Hans Albers |- | 1925 | ''[[Goana după aur (film din 1925)|Goana după aur]]'' | The Gold Rush | [[Charlie Chaplin]] | SUA | [[Charlie Chaplin]], [[Georgia Hale]] |- |1925 |Goana după senzații |The Way of a Girl |Robert G. Vignola |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Eleanor Boardman, Matt Moore, William Russell |- |1925 |Haine vechi, lucruri vechi |Old Clothes |Edward F.Cline |MGM, SUA |Jackie Coogan, Joan Crawford, Max Davidson |- |1925 |Inimă de saltimbanc |Le coeur des gueux |Alfred Machin, Henry Wulschleger |Franța |Ginette Madie, Maurice de Féraudy, Maxime Desjardins |- |1925 |Iwonka |Iwonka |Emil Chaberski |Film Polski, Polonia |Jadwiga Smosarska, Wojciech Brydzinski |- |1925 |Îngerul întunericului |The Dark Angel |George Fitzmaurice |George Fitzmaurice Productions, Samuel Goldwyn Productions, SUA |Ronald Colman, Vilma Bánky, Wyndham Standing |- |1925 |Jack |Jack |Robert Saidreau |Franța |Jean Yonnel, Jean Forest, Yanne Exiane |- |1925 |Jocaste / T. alt: Bărbat bătrân...soție tânără. |Jocaste |Gaston Ravel |Films de France, Franța |Thomy Bourdelle, Claude Mérelle, Sandra Milovanoff, Gabriel Signoret |- |1925 |Jocheul curtezan |Der Mann im Sattel |Manfred Noa |Ebner & Co., Maxim-Film GmbH, Germania |Colette Darfeuil, Angelo Ferrari, Ernst Verebes |- |1925 |Katia |Der Insel der Träume |Paul L. Stein |Davidson-Film AG, Germania |Liane Haid, Harry Liedtke, Alphons Fryland |- |1925 |La terre promise (trad. lit.): Pământul făgăduinței. |La terre promise |Henry Roussel |Films Jean de Merly, Franța. |Pierre Blanchar, Raquel Meller, André Roanne |- |1925 |Legea amorului |Fra Piazza del Popolo |A.W. Sandberg |Nordisk Film, Danemarca |Karina Bell, Olaf Føns, Einar Hanson |- |1925 |Lumea părăsită |The Lost World |Harry O. Hoyt |First National Pictures, SUA |Wallace Beery, Bessie Love, Lloyd Hughes |- |1925 |Maciste în infern |Maciste all'inferno |Guido Brignone |Fert Studios, SASP, Itala Film, Italia |Bartolomeo Pagano, Mario Saio, Elena Sangro |- |1925 |Madame Sans-Gene |Madame Sans-Gêne |Léonce Perret |Paramount Pictures, SUA |Gloria Swanson, Emile Drain, Charles de Rochefort |- |1925 |Mai ai un an de trăit |One Year to Live |Irving Cummings |First National Pictures, SUA |Aileen Pringle, Sam De Grasse, Dorothy Mckaill |- |1925 |Malec cowboy |Go West |Buster Keaton |Buster Keaton Productions |Buster Keaton, Howard Truesdale, Kathleen Myers |- |1925 |Malec se însoară |Seven Chance |Buster Keaton |Buster Keaton Productions |Buster Keaton, Ruth Dwyer |- |1925 |Mătușa lui Carol |Charley's Aunt |Scott Sidney |Christie Film Company, SUA |Syd Chaplin,Ethel Shannon |- |1925 |Minciuna dragostei sau Copiii circului |Det store hjerte |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Philip Bech, Knud Almar, Margarete Schlegel |- |1925 |Mizerabilii |Les misérables |Henri Fescourt |Société des Cinéromans, Films de France, Franța |Gabriel Gabrio, Sandra Milovanoff, Jean Toulout |- |1925 |Monstrul |The Monster |Roland West |MGM, SUA |Lon Chaney, Gertrude Olmstead, Hallam Cooley |- |1925 |Muzică de cameră sau Tenorul ducesei |Kammermusik |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich- Produktion, Germania |Henny Porten, Livio Pavanelli, Harry Halm, Ida Wüst |- |1925 |Niniche |Niniche |Victor Janson |Westi Film, Germania. |Ossi Oswalda, Victor Janson, Vivian Gibson |- |1925 |Ninon |Eifersucht |Karl Grune |Stern-Film, Germania |Lya De Putti, Werner Krauss, Georg Alexander |- |1925 |Noi fetele moderne |We Moderns |John Francis Dillon |John McCormick Productions, SUA |Colleen Moore, Jack Mulhall, Carl Miller |- |1925 |Nopți egiptene |Infatuation |Irving Cummings |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Percy Marmont, Malcolm McGregor |- |1925 |Nunta Rosinei |Le mariage de Rosine |Pierre Colombier |Films de France, Franța |Ady Cresso, Jean Dehelly |- |1925 |O dramă între culise |Pretty Ladies |Monta Bell |MGM, SUA |Zasu Pitts, Tom Moore, Ann Pennington |- |1925 |O femeie în primejdie |That Royle Girl |D.W. Griffith |Paramount Pictures, SUA |Carol Dempster, W.C.Fields |- |1925 |Omul de la miezul nopții |Der Mann um Mitternacht |Holger-Madsen |Eiko Film GmbH, Germania |Hella Moja, Olaf Fjord, Henrik Malberg |- |1925 |Omul în albastru |The Man in Blue |Edward Laemmle |Universal Pictures, SUA |Herbert Rawlinson, Madge Bellamy, Nick De Ruiz |- |1925 |Parada cea mare |The Big Parade |King Vidor, Geoge W. Hill |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |John Gilbert, Renée Adorée, Hobart Bosworth |- |1925 |Paris qui dort (Parisul doarme) |Paris qui dort |René Clair |Films Diamant, CNC, Pathé, Franța |Charles Martinelli, Louis Pré fils, Albert Préjean, Henri Rollan |- |1925 |Pasăre călătoare |Oiseaux de passage |Gaston Roudès |Grandes Productions Cinématographiques, Franța |France Dhélia, Lucien Dalsace, Mevisto |- |1925 |Pasărea albă |The Sky Raider |T. Hayes Hunter |Encore Pictures, SUA |Cpt. Charles Nungesser, Jacqueline Logan |- |1925 |Pat și Patachon milonari |Grønkøbings glade gavtyve |Lau Lauritzen (Sr.) |Palladium Film, Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen |- |1925 |Pat și Patachon polițiști |Polis Paulus' påskasmäll |Gustaf Molander |Svensk Filmindustri (SF), Suedia |Harald Madsen, Carl Schenstrøm |- |1925 |Patima geloziei |Leidenschaft |Richard Eichberg |Richard Eichberg Film-GmbH, Germania |Otto Gebühr, Henri Peters-Arnolds, Lilian Harvey |- |1925 |Pentru o artistă de varieté |Schicksal |Felix Basch |Lucy Dorraine-Film GmbH, Messtrofilm, Germania |Lucy Doraine, Conrad Veidt, Paul Bildt |- |1925 |Peruca |Die Perrücke |Berthold Viertel |Westi Film, Germania. |Otto Gebühr, Jenny Hasselqvist, Henry Stuart |- |1925 |Petre corsarul |Pietro der Korsar |Arthur Robison |Universum Film (UFA), Germania |Paul Richter, Aud Egede-Nissen, Rudolf Klein-Rogge |- |1925 |Pieirea rasei roșii |The Vanishing American |George B. Seitz |Paramount Pictures, SUA |Richard Dix, Lois Wilson, Noah Beery |- |1925 |Prețul plăcerii |The Price of Pleasure |Edward Sloman |Universal Pictures, SUA |Virginia Valli, Norman Kerry, Louise Fazenda |- |1925 |Prince charmant |Le prince charmant |Viktor Tourjansky |Charitonoff, Ciné France, Franța |Jaque Catelain, Nathalie Kovanko, Nicolas Koline |- |1925 |Puntea deznădejdii |Die Brücke der Verzweiflung |Ferry Nold |Ekoli-Film, Austria |Lona Schmidt, Ria Günzel, Henry Blackburn |- |1925 |Răsfățata Parisului |Das Spielzeug von Paris |Michael Curtiz |Sascha-Film, Germania-Franța-Austria |Lili Damita, Georges Tréville, Hans Moser |- |1925 |Răsfățatul conteselor (Robert Macaire) |Les aventures de Robert Macaire |Jean Epstein |Films Albatros, Franța |Jean Angelo, Suzanne Bianchetti, Lou Davy |- |1925 |Răzbunarea lupilor |Clash of the Wolves |Noel M. Smith |Warner Bros., SUA |Rin Tin Tin, June Marlowe, Charles Farrell |- |1925 |Regele Pedalei |Le roi de la pédale |Maurice Champreux |Société des Etablissements L. Gaumont, Franța |Georges Biscot, Blanche Montel, Jean Murat |- |1925 |Rondul de noapte |La ronde de nuit |Marcel Silver |International Standard Film, Paris, Franța |Raquel Meller, Jacques Arnna, Léon Barry |- |1925 |Salammbô |Salammbô |Pierre Marodon |Gaumont-Franco Film-Aubert, Franța - Sascha Film, Austria |Jeanne de Balzac, Rolla Norman, Victor Vina |- |1925 |Sally |Sally |Alfred E. Green |First National Pictures, SUA |Colleen Moore, Lloyd Hughes, Leon Errol |- |1925 |Schimb de neveste |Exchange of Wives |Hobart Henley |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Eleanor Boardman, Lew Cody, Renée Adorée |- |1925 |Sclavii plăcerilor |Kiss Me Again |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Marie Prevost, Monte Blue, Clara Bow |- |1925 |Seducătorul femeilor |Hochstapler wider Willen |Géza von Bolváry |Bavaria Film, Germania |Vladimir Gaidarov, Olga Gzovskaia, Ellen Kürti |- |1925 |Simfonia alcoolului |The Marriage Whirl |Alfred Santell |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Kenneth Harlan, Nita Naldi |- |1925 |Singur pe lume |Sans famille |Maurice Kéroul, Georges Monca |Argus Film, Franța |Leslie Shaw, Denise Lorys, Henri Baudin |- |1925 |Spadasinul |Le bossu |Jean Kemm |Les établissements Jacques Hai¨k, Franța |Gaston Jacquet, Claude France, Maxime Desjardins |- |1925 |Surcouf |Surcouf |Luitz-Morat |Société des Cinéromans, Franța |Jean Angelo, Thomy Bourdelle, María Dalbaicín |- |1925 |Tartuffe |Herr Tartüff |F.W. Murnau |Universum Film (UFA) |Emil Jannings, Camilla Horn, Lil Dagover, Werner Krauss |- |1925 |Te iubesc ! |Ich liebe dich |Paul L. Stein |Davidson-Film AG, Germania |Liane Haid, Alphons Fryland, Anny Ondra |- |1925 |Tirana |La justicière |Maurice de Marsan, Maurice Gleize |Maurice de Marsan, Franța |René Navarre, Elmire Vaultier, Albert Préjean |- |1925 |Ulița durerii |Die freudlosse Gasse |Georg Wilhelm Pabst |Germania |Asta Nielsen, Greta Garbo, Werner Krauss |- |1925 |Ultimul vals |Ein Walzer von Strauss |Max Neufeld |Helios-Filmproduktion, Austria |Eugen Neufeld, Tessy Harrison, Svet(islav) Petrovich |- |1925 |Un hoț în paradis |A Thief in Paradise |George Fitzmaurice |George Fitzmaurice Productions, Samuel Goldwyn Productions, SUA |Doris Kenyon, Ronald Colman, Aileen Pringle |- |1925 |Un minut înainte de ora 12 |Eine Minute vor Zwölf |Nunzio Malasomma |Jakob Karol Film GmbH, Germania |Luciano Albertini, Charlotte Ander, Elsa Wagner |- |1925 |Un vis de dragoste și bogăție |Beggar on Horseback |James Cruze |Paramount Pictures, SUA |Edward Everett Horton, Esther Ralston, Betty Compson |- |1925 |Valea regilor (sau Răzbunarea Faraonului Tutankamon) |Die Rache der Pharaonen |Hans Theyer |Sascha-Film, Vienna, Austria |Henry Roberts, Gustav Diessl, Suzy Vernon, Maria Palma |- |1925 |Vampirii Varșoviei |Wampiry Warszawy. Tajemnica taksówki nr 1051 |Wiktor Bieganski |Merkurfilm, Polonia |Oktawian Kaczanowski, Halina Labedzka, Igo Sym |- |1925 |Variété |Variété |Ewald André Dupont |Universum Film (UFA), Germania. |Emil Jannings, Maly Delschaft, Lya de Putti |- |1925 |Văduva veselă |The Merry Widow |Erich von Stroheim |Erich von Stroheim Production M.G.M., SUA |Mae Murray, John Gilbert, Roy D'Arcy |- |1925 |Vârsta periculoasă |Die Frau von vierzig Jahren |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Diana Karenne, Vladimir Gajdarov, Siegfried Arno |- |1925 |Viața studențească |O alte Burschenherrlichkeit |Helene Lackner,Eugene Rex, Heinz Schall |Koop-Film-Co. GmbH, Germania |Eugen Klöpfer, Maria Zelenska, Walter Slezak |- |1925 |Visul unei nopți de vară |Ein Sommernachtstraum |Hans Neumann |Neumann-Filmproduktion, Germania |Hans Albers, Charlotte Ander, Theodor Becker, Valeska Gert |- |1925 |Vlăstarii |Les petits |Marcel Dumont, Gaston Roudès |Franța |Lucien Dalsace, Jean Dehelly, France Dhélia |- |1925 |Vulturul negru |The Eagle |Clarence Brown |SUA |Rudolph Valentino, Vilma Banky, Louise Dresser |- |1925 |Wallenstein |Wallenstein |Rolf Randolf |Althoff & Company, Germania |Fritz Greiner, Eduard von Winterstein, Ernst Rückert |- |1925 |Zara, femeia misterioasă |The Mystic |Tod Browning |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), USA |Aileen Pringle, Conway Tearle, Mitchell Lewis |- |1925 |Zdrențe și mătase |Lumpen und Seide |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Reinhold Schünzel, Mary Parker, Johannes Riemann |- |1925 |Zigano |Zigano |Gérard Bourgeois, Harry Piel |Hape-Film Company GmbH, Germania, Société des Etablissements L.Gaumont, Franța |Harry Piel, Denise Legeay, Dary Holm |} == 1926 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1926 |Ah! ce'mi place să sărut femeile... |Gern hab' ich die Frauen geküßt |Bruno Rahn |Rahn-Film-Produktion GmbH, Germania |Alphons Fryland, Elisabeth Pinaeff, Evi Eva |- |1926 |Ajutor !...sunt milionar. |600000 francs par mois |Nicolas Koline, Robert Péguy |Ciné France, Franța |Nicolas Koline, Charles Vanel, Madeleine Guitty |- |1926 |Alarmă! Foc!... |The Fire Brigade |William Nigh |Metro-Golwyn-Mayer (MGM), SUA |May McAvoy, Charles Ray, Holmes Herbert |- |1926 |Au revoir et merci |Au revoir et merci |Pierre Colombier, Donatien |Franța |Donatien, Louis Kerly, Lucienne Legrand |- |1926 |Aventurile d-lui Colin |Herrn Filip Collins Abenteuer |Johannes Guter |Universum Film (UFA), Germania |Georg Alexander, Ossi Oswalda, Elisabeth Pinajeff |- |1926 |Barbara fiica deșertului |The Winning of Barbara Worth |Henry King |Samuel Goldwyn, SUA |Ronald Colman, Vilma Bánky, Gary Cooper |- |1926 |Băetana în smoking |L'ultimo lord |Augusto Genina |Cines-Pittaluga, Italia |Carmen Boni, Bonaventura Ibáñez, Arnold Kent |- |1926 |Băiețașul tatei |That's My Baby |William Beaudine |Paramount Pictures, SUA |Douglas MacLean, Margaret Morris, Claude Gillingwater |- |1926 |Beatrice Cenci |Beatrice Cenci |Baldassare Negroni |Società Anonima Stefano Pittaluga (SASP), Italia |Maria Jacobini, Raimondo Van Riel, Franz Sala |- |1926 |Boema |La Bohème |King Vidor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lillian Gish, John Gilbert, Renée Adorée |- |1926 |Bonjour Paris ! |Bonjour Paris |André Bay |Société Paris-Film |Mistinguett, The Rowe Sisters |- |1926 |Budoarul doamnei |Up in Mabel's Room |E. Mason Hopper |Christie Film Company, SUA |Marie Prevost, Harrison Ford, Phyllis Haver |- |1926 |Buffalo Bill |Fighting with Buffalo Bill |Ray Taylor |Universal Pictures, SUA |Wallace MacDonald, Edmund Cobb, Elsa Benham |- |1926 |Camerista de la Palace |FR: La petite bonne du palace U.K.: Cinders |Louis Mercanton |Franța - U.K. |Betty Balfour, Lucy Sibley, André Roanne |- |1926 |Campionul forței |The Strong Man |Frank Capra |Harry Langdon Corporation |Harry Langdon, Priscilla Bonner, Gertrude Astor |- |1926 |Carmen |Carmen |Jacques Feyder |Films Albatros, Franța |Raquel Meller, (Fred) Louis Lerch, Gaston Modot |- |1926 |Carnaval de Nizza |Âme de femme / Leurs destinées |Gennaro Dini |Films Gennaro Dini, Franța |Nina Orlova, Francine Mussey, Georges Vaultier |- |1926 |Carnea diabolică |Flesh and the Devil |Clarence Brown |MGM, SUA |John Gilbert, Greta Garbo, Lars Hanson |- |1926 |Casa speranțelor pierdute |Das graue Haus |Friedrich Feher, Emil Lind |Internationnaler Filmv. Deitz & Co. GmbH, Germania |Magda Sonja, Erna Morena, Werner Krauss |- |1926 |Castelana Libanului |La châtelaine du Liban |Marco de Gastyne |Pathé-Natan, Franța |Arlette Marchal, Ivan Petrovich, Gaston Modot |- |1926 |Cărbunar și Gentilom |The Caveman |Lewis Milestone |Warner Bros., SUA |Matt Moore, Marie Prevost, Myrna Loy |- |1926 |Când flăcările înșeală |Die Flammen lügen |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Germania |Hans Adalbert Schlettow, Ruth Weyher, Henny Porten |- |1926 |Când Londra doarme |While London Sleeps |Howard Bretherton, Walter Morosco |Warner Bros., USA |Rin Tin Tin, Helene Costello, Walter Merrill |- |1926 |Când marea și cerul se întâlnesc |The Sea Beast |Millard Webb |Warner Bros., USA |John Barrymore, Dolores Costello, George O'Hara |- |1926 |Cântecul luntrașului |The Volga Boatman |Cecil B. DeMille |DeMille Pictures Corporation, SUA |William Boyd, Elinor Fair, Victor Varconi |- |1926 |Charleston e triumful ! |Skinner's Dress Suit |William A. Seiter |Universal Picture, SUA |Reginald Denny, Laura La Plante |- |1926 |Chou-Chou, răsfățatul parizienelor |Chouchou poids plume |Gaston Ravel |Gaston Ravel, Franța |André Roanne, Olga Day, André Lefaur |- |1926 |Cinci zile la Paris |Paris en cinq jours |Pierre Colombier, Nicolas Rimsky |Films Albatros, Franța |Nicolas Rimsky, Dolly Davis, Sylvio De Pedrelli |- |1926 |Clauza mariajului |The Marriage Clause |Lois Weber |Universal Pictures, SUA |Billie Dove, Francis X. Bushman, Warner Oland |- |1926 |Condamnata |Die Flucht in den Zirkus |Mario Bonnard, Guido Parish |Greenbaum-Film, Germania |Marcella Albani, Vladimir Gajdarov, Fritz Kampers |- |1926 |Contele de Luxemburg |The Count of Luxembourg |Arthur Gregor |Chadwick Pictures Corporation |George Walsh, Helen Lee Worthing, Michael Dark |- |1926 |Cuceritorul femeilor |Der Abenteurer |Rudolf Walther-Fein |Aafa-Film AG, Germania |Harry Liedtke, Erna Morena, Margarete Schlegel |- |1926 |Cum am devenit artistă de cinema |Broken Hearts of Hollywood |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |Patsy Ruth Miller, Louise Dresser, Douglas Fairbanks Jr. |- |1926 |Cum mă scap de nevastă-mea |Good and Naughty |Malcolm St. Clair |Paramount Pictures, SUA |Pola Negri, Tom Moore, Ford Sterling |- |1926 |Dagfin |Dagfin |Joe May |May-Film, Phoebus-Film AG, Germania |Paul Richter, Alfred Gerasch, Marcella Albani |- |1926 |Dansul fericirii |High Steppers |Edwin Carewe |Edwin Carewe Productions, SUA |Lloyd Hughes, Mary Astor, Dolores Del Rio |- |1926 |Dansul morții |Klovnen |A.W. Sandberg |Nordisk Film, Danemarca |Gösta Ekman, Maurice de Féraudy, Karina Bell |- |1926 |Don Juan |Don Juan |Alan Crosland |Warner Bros., SUA |John Barrymore, Mary Astor |- |1926 |Don Juan fără voie |Poker Faces |Harry A. Pollard |Universal Pictures, SUA |Edward Everett Horton, Laura La Plante, George Siegmann |- |1926 |Don Quichotte de la Mancha |Don Quixote |Lau Lauritzen |Palladium Film, Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Carmen Villa |- |1956 |Dragoste și răzbunare |Her second chance |Lambert Hillyer |First National Pictures, SUA |Anna Q. Nilsson, Huntley Gordon, Charles Murray |- |1926 |Dragostea-i divină |It Must Be Love |Alfred E. Green |John McCormick Productions, SUA |Colleen Moore, Jean Hersholt, Malcolm McGregor |- |1926 |Drumul Siberiei |My Official Wife |Paul L. Stein |Warner Bros., USA |Irene Rich, Conway Tearle |- |1926 |Dunărea albastră |An der schönen blauen Donau |Frederic Zelnik |Zelnik-Film, Germania |Harry Liedtke, Lya Mara, Hans Junkermann |- |1926 |După divorț |Die geschiedene Frau |Victor Janson, Rudolf Dworsky |Aafa-Film AG, Germania |Mady Christians, Marcella Albani, Bruno Kastner |- |1926 |Escadronul III |Die dritte Eskadron |Carl Wilhelm |Domo-Strauss-Film GmbH, Germania |Franz Spira, Camilla Spira, Claire Rommer, Ernst Verebes |- |1926 |Faust |Faust: Eine deutsche Volkssage |F.W. Murnau |Universum Film (UFA), Germania |Gösta Ekman, Emil Jannings, Camilla Horn |- |1926 |Femei fatale |Frauen der Leidenschaft |Rolf Randolf |Ranneg-Film, Germania |Fern Andra, Ágnes Eszterházy, Walter Janssen |- |1926 |Femeia rege |Beverly of Graustark |Sidney Franklin |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Marion Davies, Antonio Moreno, Creighton Hale |- |1926 |Femeia vampir |The Temptress |Fred Niblo, Mauritz Stiller |MGM, SUA |Greta Garbo, Antonio Moreno, Lionel Barrymore |- |1926 |Fetele de azi |Ledige Töchter |Carl Boese |F.P.S.-Film GmbH, Germania |Jenny Jugo, Charlotte Ander, Ernö Verebes |- |1926 |Fiul din America |Un fils d'Amérique |Henri Fescourt |Franța |Gabriel Gabrio, Henri Debain, Alice Tissot |- | 1926 | ''[[Fiul șeicului]]'' | The Son of the Sheik | [[George Fitzmaurice]] | Feature Productions, SUA | [[Rudolph Valentino]], [[Vilma Banky]], [[George Fawcett]] |- |1926 |Flăcările care mint |Die Flammen lügen |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Germania |Hans Adalbert Schlettow, Ruth Weyher, Henny Porten |- |1926 |Fotoliul 47 |Le fauteuil 47 |Gaston Ravel |Alga Films, Films Jean de Merly, Franța, Films Lothar Stark und Schwab, Germania |André Roanne, Erna Morena, Muriel Dunsmuir |- |1926 |Frați de sânge / Cei trei frați |Beau Geste |Herbert Brenon |Paramount Pictures, SUA |Ronald Colman, Neil Hamilton, Ralph Forbes |- |1926 |Frontiera în flăcări |The Flaming Frontier |Edward Sedgwick |Universal Pictures, USA |Hoot Gibson, Anne Cornwall, Dustin Farnum |- |1926 |Garibaldi |Garibaldi e i suoi tempi |Silvio Laurenti Rosa |Superfilms, Italia |Enrico Benvenuti, Ferruccio Biancini, Bruto Castellani |- |1926 |Gelozie (Fratele Jacques) |Mon frère Jacques |Marcel Manchez |Films Marcel Manchez, Franța |Dolly Davis, Graziella de Baëre, Georges de La Noë |- | 1926 | ''[[Generalul (film din 1926)|Generalul]]'' | The General | [[Buster Keaton]], [[Clyde Bruckman]] | SUA | [[Buster Keaton]], [[Marion Mack]] |- |1926 |Gigolo |Gigolo |William K. Howard |DeMille Pictures Corporation, SUA |Rod La Rocque, Jobyna Ralston, Louise Dresser |- |1926 |Goana după bărbați |Monte Carlo |Christy Cabanne |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lew Cody, Gertrude Olmstead, Roy D'Arcy |- |1926 |Graziella |Graziella |Marcel Vandal |Les Films Marcel Vandal et Charles Delac, Franța |Suzanne Dehelly, Antonin Artaud, Jean Dehelly |- |1926 |Gribiche |Gribiche |Jacques Feyder |Films Albatros, Franța |Jean Forest, Rolla Norman, Françoise Rosay |- |1926 |Hai să ne mărităm ! |Let's Get Married |Gregory La Cava |Paramount Pictures, SUA |Richard Dix, Lois Wilson |- |1926 |Hoinarul |Le chemineau |Maurice Kéroul, Georges Monca |Grandes Productions Cinématographiques; Franța |Henri Baudin, Denise Lorys, Régine Bouet |- |1926 |Iadul amorului |Hölle der Liebe - Erlebnisse aus einem Tanzpalast |Bruno Rahn |Pantomim-Film AG, Rahn-Film-Produktion GmbH, Germania |Vivian Gibson, Erich Kaiser-Titz, William Dieterle |- |1926 |Inimă de marinar |Tell It to the Marines |George W. Hill |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, William Haines, Eleanor Boardman |- |1926 |Ivan cel Groaznic |eng: The Wings of a Serf ru translit: Krâlea holopa ru: '''Крылья холопа''' |Leonid Leonidov, Iuri Tarici |Sovkino, URSS |Ivan Kliukvin, Leonid Leonidov, Safiat Askarova, Vladimir Korș-Sablin |- |1926 |În sânul haremului (Favorita bogatului Maharadja) |Maharadjahens yndlingshustru III |A.W. Sandberg |Nordisk Film, Danemarca |Gunnar Tolnæs, Karina Bell |- |1926 |În vârtejul patimilor |Spitzen |Holger-Madsen |National-Film, Germania |Olaf Fønss, Evelyn Holt |- |1926 |Jidovul rătăcitor |Le juif errant |Luitz-Morat |Société des Cinéromans, Franța |André Marnay, Gabriel Gabrio, Maurice Schutz |- |1926 |Kohn și Stangl |The Cohens and Kellys |Harry A. Pollard |Universal Pictures, SUA |Charles Murray, George Sidney |- |1926 |La bella Napoli |Der Ritt in die Sonne |Georg Jacoby |Domo-Strauss-Film GmbH, Germania |Livio Pavanelli, Paul Heidemann, Elga Brink |- |1926 |Lady Harrington |Lady Harrington |H.C. Grantham-Hayes, Fred LeRoy Granville |Argus Film, Franța |Claude France, Maurice de Féraudy, Warwick Ward |- |1926 |Lăutarul |Silken Shackles |Walter Morosco |Warner Bros., SUA |Irene Rich, Huntley Gordon, Victor Varconi |- |1926 |Lăutarul din Florența |Der Geiger von Florenz |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Conrad Veidt, Nora Gregor |- |1926 |Les dévoyés |Les dévoyés |Henry Vorins |Grandes Productions Cinématographiques, Franța |Max Maxudian, Marguerite Madys, Marie Glory |- |1926 |Litera roșie |The Scarlet Letter |Victor Sjöström |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lillian Gish, Lars Hanson, Henry B. Walthall |- |1926 |Lord Satanas |The Sorrows of Satan |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions, Paramount Pictures, SUA |Adolphe Menjou, Ricardo Cortez, Lya De Putty |- |1926 |Luntrașul de pe Volga |The Volga Boatman |Cecil B. DeMille |DeMille Pictures Corporation, SUA |William Boyd, Elinor Fair, Victor Varconi |- |1926 |Lupta navală |Die versunkene Flotte |Manfred Noa, Graham Hewett |Lothar Stark-Film, Germania |Bernhard Goetzke, Agnes Eszterhazy, Nils Asther |- |1926 |Lupta sexelor |Kampf der Geschlechter |Heinrich Brandt |Eiko Film GmbH, Germania |Aud Egede-Nissen, Paul Richter, Vladimir Gaidarov |- |1926 |Maciste în cușca leilor |Maciste nella gabbia dei leoni |Guido Brignone |Cines-Pittaluga, Italia |Bartolomeo Pagano, Elena Sangro, Luigi Serventi |- |1926 |Manon sau Povara arginților |Manon Lescaut |Arthur Robison |Universum Film (UFA), Germania |Lya De Putti, Vladimir Gaidarov, Hubert von Meyerinck |- |1926 |Marea Ducesă și chelnerul |The Grand Duchess and the Waiter |Malcolm St. Clair |Paramount Pictures, SUA |Adolphe Menjou, Florence Vidor, Lawrence Grant |- |1926 |Mecanicul Generalei |The General |Clyde Bruckman, Buster Keaton |Buster Keaton Productions, Joseph M. Schenk Productions, SUA |Buster Keaton, Marion Mack, Glen Cavender |- |1926 |Michel Strogoff |Michel Strogoff |Victor Tourjansky |Franța - Germania |Ivan Mosjukin, Nathalie Kovanko, Vladimir Gaidarov |- |1926 |Micul parizian |Le p'tit Parigot |René Le Somptier |Luminor (II), Franța |Georges Biscot, Marquisette Bosky, Georges Melchior |- |1926 |Mireasa periculoasă |The Danger Girl |Edward Dillon |Metropolitan Pictures Corporation of California, SUA |Priscilla Dean, John Bowers, Gustav von Seyffertitz |- |1926 |Modelul |La femme nue |Léonce Perret |Pathé-Natan, Franța |Ivan Petrovich, Louise Lagrange, Nita Naldi |- |1926 |Monte Carlo |Monte Carlo |Christy Cabanne |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lew Cody, Roy D'Arcy, Gertrude Olmstead |- |1926 |Nana |Nana |Jean Renoir |Les Films Jean Renoir, Franța |Catherine Hessling, Jean Angelo, Pierre Lestringuez, Werner Krauss |- |1926 |Nevasta mea - nevasta ta |So This Is Paris / Reveillon |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Monte Blue, Patsy Ruth Miller |- |1926 |Nitchevo |Nitchevo |Jacues de Baroncelli |Société des Films Baroncelli, Franța |Charles Vanel, Lillian Hall-Davis, Suzy Vernon |- |1926 |Nu disprețuiți femeia |Das Mädel auf der Schaukel |Felix Basch |Greenbaum-Film, Germania |Ossi Oswalda, Harry Liedtke, Lotte Lorring |- |1926 |Nunta spânzuratului |Bardelys the Magnificent |King Vidor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |John Gilbert, Eleanor Boardman, Roy D'Arcy |- |1926 |O aventură la Paris |Stranded in Paris |Arthur Rosson |Paramount Pictures, SUA |Bebe Daniels, James Hall, Ford Sterling |- |1926 |O biată dansatoare |Sued:Bara en danserska Germ:Nur eine Tänzerin |Olof Molander |Isepa-Wengeroff Film GmbH Suedia - Germania |Lil Dagover, Walter Janssen, Harry Halm |- |1926 |O căsnicie pariziană |The Far Cry |Silvano Balboni |First National Pictures, SUA |Blanche Sweet, Jack Mulhall, Hobart Bosworth |- |1926 |O femeie la licitație |The Auction Block |Hobart Henley |MGM, SUA |Eleanor Boardman, Charles Ray, Sally O'Neal |- |1926 |O noapte agitată |Her Big Night |Melville W. Brown |Universal Pictures, SUA |Laura La Plante, Einar Hanson, Zasu Pitts |- |1926 |O romanță spaniolă |Valencia / The Love Song |Dmitriy Bukhovetskiy |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Mae Murray, Lloyd Hughes, Roy D'Arcy |- |1926 |Omul în flăcări |Der Mann im Feuer |Erich Waschneck |Universum Film (UFA), Germania |Helga Thomas, Olga Tschechowa, Henry Stuart |- |1926 |Pasărea neagră |The Blackbird |Tod Browning |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM) |Lon Chaney, Renée Adorée |- |1926 |Pe drumul pribegiei |Into Her Kingdom |Svend Gade |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Einar Hanson, Claude Gillingwater |- |1926 |Piratul negru |The Black Pirate |Albert Parker |Elton Corporation, SUA |Douglas Fairbanks, Billie Dove |- |1926 |Princesse Bouclette / Prințesa Bouclette |The Lucky Lady |Raoul Walsh |Paramount Pictures, SUA |Greta Nissen, Lionel Barrymore |- |1926 |Principesa De Riviera |Die Fürstin der Riviera |Géza von Bolváry |Ewe-Film GmbH |Ellen Kürti, Hans Junkermann, Gyula Mészáros |- |1926 |Prințessa Romassoff |Fedora |Jean Manoussi |Maxim-Film Ges. Ebner & Co., Germania |Lee Parry, Alfons Fryland, Maria Forescu |- |1926 |Prințul balerinelor |Der Balletterzherzog. Ein Wiener Spiel von Tanz und Liebe. |Max Neufeld |Hugo Engel-Filmgesellscaft, Max Neufeld-Film, Austria |Richard Waldemar, Albert Paulig, Dina Gralla |- |1926 |Prințul Zilah |Le prince Zilah |Gaston Roudès |Films Gaston Roudès, Franța |Genica Missirio, France Dhélia, Arlette Verlaine |- |1926 |Puterea dragostei |Just Suppose |Kenneth S. Webb |Inspiration Pictures, SUA |Richard Barthelmess, Lois Moran |- |1926 |Revista femeilor frumoase |The American Venus |Frank Tuttle |Paramount Pictures, SUA |Esther Ralston, Lawrence Gray, Ford Sterling |- |1926 |Roata norocului |Lykkehjulet |Urban Gad |Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Lili Lani |- |1926 |Să fii tată... nu este greu !! |Vater werden ist nicht schwer... |Erich Schönfelder |Richard Eichberg-Film GmbH, Germania |Lilian Harvey, Harry Halm, Albert Paulig |- |1926 |Sălbaticul |The Savage |Fred C. Newmeyer |First National Pictures, SUA |Ben Lyon, May McAvoy, Tom Maguire |- |1926 |Shangai |Tell It to the Marines |George W. Hill |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, William Haines, Eleanor Boardman |- |1926 |Soția descătușată |Wehe wenn sie losgelassen |Gustav Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Germania |Henny Porten, Bruno Kastner, Curt Bois |- |1926 |Spaima din Singapore |The Road to Mandalay |Tod Browning |MGM, SUA |Lon Chaney, Lois Moran, Owen Moore |- |1926 |Studentul din Praga |Der Student von Prag |Henrik Galeen |Sokal-Film, Germania |Conrad Veidt, Elizza La Porta, Ágnes Eszterházy, Werner Krauss |- |1926 |Șobolanul Parisului |The Triumph of the Rat |Graham Cutts |Gainsborough Pictures, UK |Ivor Novello, Isabel Jeans, Nina Vanna, Gabriel Rosca |- |1926 |Tăcere |Silence |Rupert Julian |DeMille Pictures Corporation, SUA |Vera Reynolds, H.B.Warner, Raymond Hatton |- |1926 |Tentație |The Prince of Tempters |Lothar Mendes |Robert Kane Productions, SUA |Lois Moran, Ben Lyon, Lya De Putti |- |1926 |Torentul |Torrent |Monta Bell |SUA |Ricardo Cortez, Greta Garbo, Gertrude Olmstead |- |1926 |Tot pe drum, pe drum, pe drum |Tramp, Tramp, Tramp |Harry Edwards |Harry Langdon Corporation, SUA |Harry Langdon, Joan Crawford, Edwards Davis |- |1926 |Trandafiri din Sud |Rosen aus dem Süden |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Germania |Henny Porten, Angelo Ferrari, Wilhelm Bendow |- |1926 |Ultimele zile ale Pompeiului |Gli ultimi giorni di Pompei |Carmine Gallone, Amleto Palermi |Società Italiana Grandi Films, Italia |Victor Varconi, Rina De Liguoro, Maria Corda |- |1926 |Umbra amantului |Le vertige |Marcel L'Herbier |Cinégraphic Franța |Jaque Catelain, Emmy Lynn, Roger Karl |- |1926 |Unchiul din America |Take It from Me |William A. Seiter |Universal Pictures, SUA |Reginald Denny, Blanche Mehaffey, Ben Hendricks Jr |- |1926 |Urgia destinului |The Greater Glory (The Viennese Medley) |Curt Rehfeld |First National Pictures, SUA |Conway Tearle, Anna Q. Nilsson, May Allison |- |1926 |Valencia, tu cea mai frumoasă dintre roze ! |Valencia |Jaap Speyer |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka), Germania |María Dalbaicín, Dorothea Wieck, Jean Murat, Maria Forescu |- |1926 |Vasul fantomă Emden |Unsere Emden |Louis Ralph |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka), Germania |Louis Ralph, Fritz Greiner, John Mylong |- |1926 |Vânătorul de oameni |Jagd auf Menschen |Nunzio Malasomma |Filmproduktion Carlo Aldini Co.GmbH, Germania |Carlo Aldini, Maly Delschaft, Erich Kaiser-Titz |- |1926 |Viena râde, Viena plânge |Wien, wie es weint und lacht |Rudolf Walter-Fein, Rudolf Dworsky |Aafa-Film AG, Germania |Fritz Greiner, Mady Christians, John Mylong |- |1926 |Voiajul imaginar |Le voyage imaginaire |René Clair |Franța |Dolly Davis, Jean Börlin, Albert Préjean |- |1926 |Zarul |The Dice Woman |Edward Dillon |Metropolitan Pictures Corporation of California |Priscilla Dean, John Bowers, Gustav von Seyffertitz |} == 1927 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1927 |Ademenita |Liebeshandel |Jaap Speyer |Terra-Filmkunst Germania |Anita Dorris, Albert Steinrück, Hans Mierendorff |- |1927 |Adio tinerețe |Addio giovinezza ! |Augusto Genina |Genina Film, Italia |Carmen Boni, Walter Slezak, Elena Sangro |- |1927 |Adio tinerețe ! |Antoinette Sabrier |Germaine Dulac |Pathé Consortium Cinéma, Franța |Ève Francis, Gabriel Gabrio, Jean Toulout |- |1927 |Am fost la Heidelberg student |Ich war zu Heidelberg Student |Wolfgang Neff |F.P.G. Film Prod. GmbH, Germania |Franz Baumann, Friedrich Benfer, Werner Fuetterer |- |1927 |Amanții |Lovers? |John M. Stahl |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM) |Ramon Novarro, Alice Terry, Edward Martindel |- |1927 |Amicul femeilor frumoase |The Irresistible Lover |William Beaudine |Universal Pictures, SUA |Norman Kerry, Lois Moran, Gertrude Astor |- |1927 |Amorul unei călugărițe |Erinnerungen einer Nonne |Arthur Bergen |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka) Germania |Mary Nolan, Werner Pittscau, Ellen Kürti |- |1927 |André Cornelis |André Cornelis |Jean Kemm |Haik, Franța |Georges Lannes, Albert Bras, Claude France, Malcolm Tod |- |1927 |Anna Karenina |Love |Edmund Goulding, John Gilbert |MGM, SUA |John Gilbert, Greta Garbo, George Fawcett |- |1927 |Annie Laurie |Annie Laurie |John S. Robertson |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lillian Gish, Norman Kerry, Creighton Hale |- |1927 |Antoinette Sabrier |Antoinette Sabrier |Germaine Dulac |Pathé Consortium Cinéma, Franța |Eve Francis, Gabriel Gabrio, Jean Toulout |- |1927 |Aventurile Suzanei |Naughty But Nice |Millard Webb |SUA |Colleen Moore, Donald Reed, Loretta Young |- |1927 |Beția primăverii |Ein rheinisches Mädchen beim rheinischen Wein |Johannes Guter, Rudolf Dworsky |Aafa-Film AG, Germania |Xenia Desni, Jack Trevor, Elisabeth Pinajeff |- |1927 |Bigamie |Bigamie |Jaap Speyer |Terra-Filmkunst, Germania |Heinrich George, Maria Jacobini, Theodor Loos |- |1927 |Bufnița |Die Eule |Eddie Polo |Maria Zach, Germania |Eddie Polo, Erich Kaiser-Titz, Hans Adalbert Schlettow |- |1927 |Calea gloriei |Le chemin de la gloire |Gaston Roudès |Franța |Constant Rémy, France Dhélia, Genica Missirio |- |1927 |Calvarul unui tânăr |Die Achtzehnjährigen |Manfred Noa |Noa-Film GmbH, Germania |Andrée Lafayette, (Ernest) Ernö Verebes, Evelyn Holt |- |1927 |Casanova |Casanova |Alexandre Volkoff |Franța, Germania |Ivan Mosjukin, Suzanne Bianchetti |- |1927 |Castelul fermecat |The Cat and the Canary |Paul Leni |Universal Pictures, SUA |Laura La Plante, Creighton Hale, Forrest Stanley |- |1927 |Cavaleria ușoară |Leichte Kavallerie |Rolf Randolf |Phoebus-Film AG, Germania |Alfons Fryland, Vivian Gibson, Elizza La Porta |- |1927 |Când ai nevastă care înoată |Die Frau mit dem Weltrekord |Erich Waschneck |Eiko Film GmbH, Erich Waschneck-Film GmbH, Germania |Lee Parry, Joop van Hulzen, Hans Adalbert Schlettow |- | 1927 | ''[[Cântărețul de jazz]]'' | The Jazz Singer | [[Alan Crosland]] | SUA | [[Al Jolson]], [[May McAvoy]] |- |1927 |Comisionarul de la Maxim |Le chasseur de chez Maxim's |Roger Lion, Nicolas Rimsky |Films Albatros, Franța |Nicolas Rimsky, Pépa Bonafé, Simone Vaudry |- |1927 |Compromite-mă ! |Silk Stockings |Wesley Ruggles |Universal Pictures |Laura La Plante, John Harron, Otis Harlan |- |1927 |Contele de Pappenheim |Der Fürst von Pappenheim |Richard Eichberg |Richard Eichberg-Film GmbH, Germania |Mona Maris, Curt Bois, Dina Gralla |- |1927 |Demonul iubirii |Liebe |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Ágnes Eszterházy, Elza Temary |- |1927 |Doamna fără voal |Hans engelska fru |Gustaf Molander |Isepa-Wengeroff GmbH, Germania - Suedia. |Lil Dagover, Gösta Ekman, Brita Appelgren |- |1927 |Doamna riscă o escapadă |Madame wagt einen Seitensprung |Hans Otto |Domo-Strauß-Film GmbH, Germania |Xenia Desni, Hermann Thimig, Hans Moser |- |1927 |Doi bărbați și o femeie |Le dédale |Marcel Dumont, Gaston Roudès |Franța |Claude France, Brîndușa Grozăvescu, Gaston Jacquet |- |1927 |Domnul Marchiz |En perfekt gentleman |Gösta Ekman, Vilhelm Bryde |Film AB Minerva, Isepa-Wengeroff Film GmbH,Suedia |Gösta Ekman, La Jana, Karin Swanström, Hans Albers |- |1927 |Dragostea Sunyei |The Love of Sunya |Albert Parker |Gloria Swanson Pictures, SUA |Gloria Swanson, John Boles, Pauline Garon |- |1927 |Dubla personalitate a D-rului Bessel / sau Dubla existență a Dr-lui Bessel |Dr. Bessels Verwandlung |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Ágnes Eszterházy, Hans Stüwe, Kurt Gerron |- |1927 |Duel |Le duel |Jacques de Baroncelli |Films de France, Société des Cinéromans, Franța |Mady Christians, Gabriel Gabrio, Jean Murat |- |1927 |Dușmanul / Simfonia durerii |The Enemy |Fred Niblo |Metro-Goldwyn-Mayer (M G M) S. U. A. |Lillian Gish, Ralph Forbes, Ralph Emerson |- |1927 |Epopeea aerului |Wings |William A. Wellman, Harry d'Abbadie d'Arrast |Paramount Famous Lasky Corporation, SUA |Clara Bow, Charles Rogers, Gary Cooper |- |1927 |Familia fără morală |Die Familie ohne Moral |Max Neufeld |Hugo Engel-Gesellschaft, Austria |Colette Brettel,Daisy Holmes, Paul Hartmann, Hans Moser |- |1927 |Femeia fără nume |Die Frau ohne Namen |Georg Jacoby |Georg Jacoby-Film GmbH, Germania |Elga Brink, Jack Trevor, Georg Alexander, Marietta Millner |- |1927 |Femeia indiscretă |Die indiskrete Frau |Carl Boese |Phoebus-Film AG, Germania |Jenny Jugo, Maria Paudler, Georg Alexander |- |1927 |Feriți-vă de văduve |Beware of Widows |Wesley Ruggles |Universal Pictures, SUA |Laura La Plante, Bryant Washburn, Paulette Duval |- |1927 |Fete de măritat |Eheferien |Victor Janson |Richard Eichberg-Film GmbH, UFA, Germania |Harry Halm, Lilian Harvey, Jutta Jol |- |1927 |Fiorii tinereții |Primanerliebe |Robert Land |Domo-Strauß-Film GmbH, Germania |Fritz Kortner, Agnes Straub |- |1927 |Flacăra amorului |The Magic Flame |Henry King |Samuel Goldwyn Productions, SUA |Ronald Colman, Vilma Banky |- |1927 |Gaucho |The Gaucho |F. Richard Jones |Elton Corporation, SUA |Douglas Fairbanks, Lupe Velez |- |1927 |Grădina lui Alah |The Garden of Allah |Rex Ingram |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), Rex Ingram, SUA |Alice Terry, Ivan Petrovich, Marcel Vibert |- |1927 |Heidelbergul de altădată (t.alt. : Heidelberg...nu te pot uita) |Mein Heidelberg, ich kann Dich nicht vergessen |James Bauer |Münchner Lichtspielkunst (AG) Emelka, Germania |Dorothea Wieck, Hans-Adalbert Schlettow |- |1927 |Hogan Boxerul |One-Round Hogan |Howard Bretherton |Warner Bros., SUA |Monte Blue, Leila Hyams, James J. Jeffries |- |1927 |Hotel Imperial |Hotel Imperial |Mauritz Stiller |Paramount Pictures, SUA |Pola Negri, James Hall, George Siegmann |- |1927 |Hoț de inimi |The Heart Thief |Nils Olaf Chrisander |Metropolitan Pictures Corporation of California, SUA |Lya de Putti, Joseph Schildkraut, Robert Edeson |- |1927 |Insula Dracului |The Notorious Lady |King Baggot |Sam E. Rork Productions, SUA |Lewis Stone, Barbara Bedford, Ann Rork |- |1927 |În al șaptelea cer |7th Heaven |Frank Borzage |Frank Borzage Production, Fox Film Corporation, SUA |Janet Gaynor, Charles Farrell, Ben Bard |- |1927 |În noaptea nunții |UK: The Queen Was in the Parlour Germ: Die letzte Nacht |Graham Cutts |Carlyle Blackwell Productions, Gainsborough Pictures, UK F.P.S.-Film GmbH, Germania |Lili Damita, Paul Richter, Harry Liedtke, Louis Ralph |- |1927 |În serviciul gloriei |The Patent Leather Kid |Alfred Santell |First National Pictures, SUA |Richard Barthelmess, Molly O'Day, Lawford Davidson |- |1927 |Învierea |Resurrection |Edwin Carewe |Inspiration Pictures, SUA |Rod La Roque, Dolores Del Rio |- |1927 |Jackie jokeu (sau Jackie taie-ți părul !) |Johnny Get Your Hair Cut |B. Reeves Eason, Archie Mayo |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Jackie Coogan, Mattie Witting, Maurice Costello |- |1927 |Jucătoarea de la Monte Carlo |Die Spielerin |Graham Cutts |H.R. Sokal Film, Germania |Harry Liedtke, Ágnes Eszterházy, Jack Trevor |- |1927 |Jucătorul de șah |Le joueur d'échecs |Raymond Bernard |Société des Films Historiques, Franța |Pierre Blanchar, Charles Dullin, Edith Jéhanne |- |1927 |La vestale du Gange |La vestale du Gange |André Hugon |Star Film |Camille Bert, Georges Melchior, Max Tréjean |- |1927 |Lacrămile Colettei |Les larmes de Colette |René Barberis |Films de France, Société des Cinéromans, Franța |André Rolane, Daniel Mendaille, Sandra Milovanoff |- |1927 |Locotenentul victorios |The Flag Lieutenant |Maurice Elvey |Astra-National, U K |Henry Edwards, Lilian Oldland, Dorothy Seacombe |- |1927 |Lola |Die tolle Lola |Richard Eichberg |Richard Eichberg-Film GmbH, Germania |Lilian Harvey, Harry Halm, Hans Junkermann |- |1927 |Marchitta |Marquitta |Jean Renoir |Les Artistes Réunis, Franța |Jean Angelo, Marie-Louise Iribe, Henri Debain |- |1927 |Marea |Das Meer |Peter Paul Felner |Peter Paul Felner-Film, Germania |Heinrich George, Olga Tschechowa, Simone Vaudry |- |1927 |Martira |Martyre |Charles Burguet |Charles Burguet, Franța |Charles Vanel, Maxime Desjardins, Suzy Vernon |- |1927 |Mata Hari, dansatoarea roșie |Mata Hari, die rote Tänzerin |Friedrich Feher |National-Film, SUA - Germania |Magda Sonja, Fritz Kortner, Wolfgang Zilzer |- |1927 |Metropolis |Metropolis |Fritz Lang |Universum Film (UFA), Germania |Brigitte Helm, Alfred Abel, Gustav Fröhlich |- |1927 |Mica ciocolatieră |La Petite chocolatière |René Hervil |Films de France, Société des Cinéromans, Franța |Dolly Davis, Simone Mareuil, Luitz-Morat |- |1927 |Monsieur Le Marquis |En perfekt Gentleman |Vilhelm Bryde, Gösta Ekman |Film AB Minerva, Isepa - Wengeroff Film GmbH, Suedia |Gösta Ekman, La Jana, Hans Albers |- |1927 |Napoleon |Napoléon vu par Abel Gance / Napoléon |Abel Gance |Ciné France; Films Abel Gance, Isepa-Wengeroff Film GmbH, Franța |Albert Dieudonné, Edmond Van Daële, Abel Gance, Alexandre Koubitzky, Antonin Artaud, Gina Manès, Suzanne Bianchetti |- |1927 |Necunoscutul |The Unknown |Tod Browning |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, Norman Kerry, Joan Crawford |- |1927 |Noapte de amor |The Night of Love |George Fitzmaurice |Samuel Goldwyn Productions, SUA |Ronald Colman, Vilma Banky, Montagu Love |- |1927 |Noaptea nunții |UK: The Queen Was in the Parlour / Forbidden Love Germ : Die letzte Nacht / Hochzeitsnacht |Graham Cutts |Carlyle Blackwell Prod, Gainsborough Pictures, UK /F.P.D.- Film GmbH, Germania |Lili Damita, Louis Ralph, Paul Richter, Harry Liedtke, Rudolf Klein-Rogge |- |1927 |Nobil și vagabond |Muche |Robert Péguy |Ciné-Alliance, Franța |Nicolas Koline, Elmire Vautier, Madeleine Guitty |- |1927 |Nostalgie |Heimweh |Gennaro Righelli |Terra-Filmkunst, Germania |Mady Christians, Wilhelm Dieterle, Jean Murat |- |1927 |Nu se lasă a fi sedusă |It |Clarence G.Badger, necredit: Josef von Sternberg |Paramount, SUA |Clara Bow, Antonio Moreno, William Austin |- |1927 |O aventură la băi |Wochenendzauber |Rudolf Walther-Fein |Aafa-Film AG, Germania |Harry Liedtke, Lissy Arna, Maria Paudler |- |1927 |O noapte de dragoste nebună |Eine tolle Nacht |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Ossi Oswalda, Harry Liedtke, Georg Berg |- |1927 |O tragedie în Alpi |Alpentragödie |Robert Land |Deutsche Film Union, Germania |Lucy Doraine, Arnold Korff, Vladimir Gajdarov |- |1927 |Orfanul |The Bugle Call |Edward Sedgwick |MGM, SUA |Jackie Coogan, Claire Windsor |- |1927 |Orlow |Der Orlow |Jacob Fleck, Luise Fleck |Hegewald Film, Germania |Vivian Gibson, Georg Alexander, Ivan Petrovich |- |1927 |Oropsitele (În ghearele traficanților de fete) |Mädchenhandel - Eine internationale Gefahr |Jaap Speyer |Liberty-Film GmbH, Germania |Rudolf Klein-Rogge, Erich Kaiser-Titz, Wera Engels |- |1927 |Paname...Paris ! |Die Apachen von Paris / Paname...n'est pas Paris |Nikolai Malikoff |L'Alliance Cinématographique Européenne (ACE), Germania - Franța |Jaque Catelain, Charles Vanel, Bondy |- |1927 |Papagalul chinezesc |The Chinese Parrot |Paul Leni |Universal Pictures, SUA |Marian Nixon, Florence Turner, Hobart Bosworth |- |1927 |Păcatele părinților |The Way of All Flesh |Victor Fleming |Paramount Pictures, SUA |Emil Jannings, Belle Bennett |- |1927 |Pescarii veseli |Vester Vov-Vov |Lau Lauritzen |Palladium Film, Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Erling Schroeder |- |1927 |Poetul vagabond |The Beloved Rogue |Alan Crosland |Feature Productions, SUA |John Barrymore, Marceline Day, Conrad Veidt |- |1927 |Prinț și bandit |Das Fürstenkind (Der Fürst der schwarzen Berge) |Jacob Fleck, Luise Fleck |Hegewald Film, Germania |Harry Liedtke, Vivian Gibson, Evi Eva |- |1927 |Prințesa benzinei |Fast and Furious |Melville W. Brown |Universal Pictures, SUA |Reginald Denny, Barbara Worth |- |1927 |Prizoniera |Unter Ausschluß der Öffentlichkeit |Conrad Wiene |Internationaler Film Exchange Berlin, Germania |Werner Krauss, Maly Delschaft, Vivian Gibson, Wilhelm Dieterle |- |1927 |Puntea pisicii |Der Katzensteg |Gerhard Lamprecht |Gerhard-Lamprecht-Filmproduktion GmbH, Germania |Lissy Arna, Jack Trevor, Andreas Behrens-Clausen |- |1927 |Ramper |Ramper, der Tiermensch |Max Reichmann |Deutsche Film Union, Germania |Paul Wegener, Mary Johnson, Hugo Döblin |- |1927 |Regele sportului |Der König der Mittelstürmer |Fritz Freisler |Olympia Film GmbH, Germania |Paul Richter, Colette Brettel, Aud Egede-Nissen |- |1927 |Regine, tragedia unei femei /t. alt. :Jur că nu te-am înșelat. |Regine, die Tragödie einer Frau |Erich Waschneck |Eiko Film GmbH, Erich Waschneck-Film GmbH, Germania |Lee Parry, Harry Liedtke, Vivian Gibson, Oscar Homolka |- |1927 |Romanul unui tânăr sărac |Le roman d'un jeune homme pauvre |Gaston Ravel |Société des Cinéromans, Alga Films, Franța |Vladimir Gajdarov, Suzy Vernon, Maly Delschaft |- |1927 |Sârmă ghimpată |Barbed Wire |Rowland V. Lee, Mauritz Stiller |Paramount Pictures, SUA |Pola Negri, Clive Brook, Einer Hanson |- |1927 |Sclavele albe |Die weisse Sklavin |Augusto Genina |Lothar Stark-Film, Wolfe Productions, Germania-Franța |Liane Haid, Vladimir Gajdarov, Charles Vanel |- |1927 |Sfârșitul lui Monte Carlo |La fin de Monte-Carlo |Mario Nalpas, Henri Etiévant |International Standard Film, Franța |Jean Angelo, Francesca Bertini, Vladimir Gajdarov |- |1927 |Sirena Tropicelor |La sirène des tropiques |Mario Nalpas, Henri Etiévant |La Centrale Cinématographique Franța |Georges Melchior, Pierre Batcheff, Régina Dalthy |- |1927 |Sora Veronica |Schwester Veronica |Gerhard Lamprecht |Gerhard Lamprecht Filmproduktion, Germania |Aud Egede-Nissen, Paul Richter, Hilde Maroff |- |1927 |Stăpânul nopții |Der Herr der Nacht |Carl Heinz Wolff |Kowo-Schicht AG, Germania |Aud Egede-Nissen, Rudolf Klein-Rogge, Elizza La Porta |- |1927 |Strada lacrimilor din Alger |Die Frauengasse von Algier |Wolfgang Hoffmann-Harnisch |Universum Film (UFA), Germania |Maria Jacobini, Camilla Horn, Warwick Ward |- |1927 |Strigoii |Der Fluch der Vererbung |Adolph Trotz |Bieber Film-Prodktion, Germania |Marcella Albani, Maly Delschaft, Carl de Vogt |- |1927 |Svengali |Svengali |Gennaro Righelli |Terra-Filmkunst, Germania |Paul Wegener, Anita Doris, Alexander Granach |- |1927 |Târgul de fete |Das Heiratsnest |Rudolf Walther-Fein |Aafa-film AG, Germania |Livio Pavanelli, Harry Liedtke, Wolfgang Zilzer |- |1927 |Tragedia Alpilor |Alpentragödie |Robert Land |Deutsche Film Union, Germania |Lucy Doraine, Arnold Korff, Vladimir Gajdarov |- |1927 |Tragedia străzii |Dirnentragödie |Bruno Rahn |Pantomim-Film AG, Germania |Asta Nielsen, Hilde Jennings, Oskar Homolka |- |1927 |Trecutul unui bărbat |A Man's Past |George Melford |Universal Pictures, SUA |Conrad Veidt, Barbara Bedford, Ian Keith |- |1927 |Țar și poet |Poet i țar / Ru: Поэт и царь |Vladimir Gardin, Evgheni Cerveakov |Sovkino, URSS |Evgheni Cerveakov, Irina Volodko, Konstantin Karenin |- |1927 |Țin'te bine |Play Safe |Joseph Henabery |Monty Banks Enterprises, SUA |Monty Banks, Virginia Lee Corbin, Charles Hill Mailes |- |1927 |Ultima noapte a d-nei Orchard |Der Anwalt des Herzens /Die letzten Nächte der Mrs. Orchard |Wilhelm Thiele |Greenbaum-Film, Lil-Dagover- Film, Germania |Lil Dagover, Jean Murat, Georg Baselt |- |1927 |Ușurateca Isabela |Die leichte Isabell |Eddy Busch, Arthur Wellin |Ebner & Co., Maxim-Film GmbH, Germania |Lee Parry, Otto Wallburg, Gustav Fröhlich |- |1927 |Vacanțele căsătoriei |Eheferien |Victor Janson |Richard Eichberg-Film GmbH, UFA, Germania |Lilian Harvey, Harry Halm, Jutta Jol |- |1927 |Violantha |Violantha |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Monopol-Film, Germania-Elveția |Henny Porten, William Dieterle, Alexander Sascha |- |1927 |Voievodul țiganilor |Der Zigeunerbaron |Frederic Zelnik |Zelnik-Film, Germania |Lya Mara, Michael Bohnen, William Dieterle |} == 1928 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1928 |Abdul-Hamid, sultanul roșu |Jalma la double |Roger Goupillières |Société des Cinéromans, Franța |Hugues de Bagratide, Acho Chakatouny, Brândușa Grozăvescu |- |1928 |Allo Viena ! |Die Königin seines Herzens |Victor Janson |Greenbaum-Film, Germania |Liane Haid, Luigi Serventi, Käthe von Nagy |- |1928 |Azi dansează Marietta |Heut tanzt Mariett |Frederic Zelnik |Deutsche Film Union, Germania |Lya Mara, Fred Louis Lerch, Harry Halm |- |1928 |Banii |L'Argent |Marcel L'Herbier |Société des Cinéromans, Cinégraphic, Franța |Brigitte Helm, Marie Glory, Pierre Alcover, Al. Mihalesco |- |1928 |Cazacii |The Cossacks |George W. Hill, Clarence Brown |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |John Gilbert, Renée Adorée, Ernest Torrence |- |1928 |Cântărețul nebun |The Singing Fool |Lloyd Bacon |SUA |Al Jolson, Betty Bronson |- |1928 |Cei doi timizi |Les deux timides |René Clair |Franța |Pierre Batcheff, Jim Gérald, Véra Flory |- |1928 |Cine a inventat divorțul ? |Wer das Scheiden hat erfunden |Wolfgang Neff |Orplid-Film GmbH, Germania |Alfred Abel, Hans Albers, Charlotte Ander |- | 1928 | ''[[Circul]]'' | The Circus | [[Charlie Chaplin]] | SUA | [[Charlie Chaplin]], [[Al Ernest Garcia]] |- |1928 |Circul morții |Die letzte Galavorstellung des Zirkus Wolfson |Domenico Gambino |Rosenfeld Film, Germania |Hermann Vallentin, Hellen Allan, Saetta Gambino |- |1928 |Cu inima întristată |Mon coeur au ralenti |Marco de Gastyne |Pathé-Natan; Franța |Philippe Hériat, Annette Benson, Olaf Fjord |- |1928 |Dama în negru |Die Dame in Schwarz |Franz Osten |Peter Ostermayr Produktion, Germania |Liane Haid, Marcella Albani, Erich Kaiser-Titz |- |1928 |Delir |A Woman of Affairs |Clarence Brown |MGM, SUA |Greta Garbo, John Gilbert, Lewis Stone |- |1928 |Demonul din San Francisco |The Big City |Tod Browning |MGM, SUA |Lon Chaney, Marceline Day, James Murray |- |1928 |Deșteptarea |The Awakening |Victor Fleming |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Vilma Banky, Walter Byron, Louis Wolheim |- |1928 |Detectiv din dragoste |Der Unüberwindliche |Max Obal |Aafa-Film AG, Germania |Luciano Albertini, Paul Henckels, Vivian Gibson |- |1928 |Doamna misterioasă / Șarpele |The Mysterious Lady |Fred Niblo |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), USA |Greta Garbo, Conrad Nagel, Gustav von Seyffertitz |- |1928 |Domnișoara de la manicură |Red Hair |Clarence G. Badger |Paramount Pictures, SUA |Clara Bow, Lane Chandler, William Austin |- |1928 |Dr. Schäfer specialist în boli de femei |Frauenarzt Dr. Schäfer |Jacob Fleck, Luise Fleck |Hegewald Film, Germania |Leopold Kramer, Evelyn Holt, Ivan Petrovich, Hans Albers |- |1928 |Emigranți |We Americans |Edward Sloman |Universal Pictures |George Sidney, Patsy Ruth Miller, George J. Lewis |- |1928 |Femeia divină |The Divine Woman |Victor Sjöström |MGM, SUA |Greta Garbo, Lars Hanson, Lowell Sherman |- |1928 |Femeia torturată |Die Frau auf der Folter |Robert Wiene |Fellner and Somio-Film GmbH, Germania |Lily Damita, Vladimir Gajdarov, Vivian Gibson |- |1928 |Fiica răului |Alraune |Henrik Galeen |Ama-Film GmbH, Germania |Brigitte Helm, Paul Wegener, Ivan Petrovich |- |1928 |În vâltoarea jazz-ului |Jazz Mad |F. Harmon Weight |Universal Pictures |Jean Hersholt, Marian Nixon, George J. Lewis |- |1928 |Jeannine |Lilac Time |Geoge Fitzmaurice, Frank Lloyd |SUA |Colleen Moore, Gary Cooper, Eugeie Besserer |- |1928 |Locotenentul femeilor |Dragonliebchen |Rudolf Walther-Fein |Aafa-Film AG, Germania |Maria Paudler, Harry Liedtke, Fritz Kampers |- |1928 |Lolotte și-a găsit norocul |Fr:Totte et sa chance / It: La storia di una piccola parigina / Germ: Lotte hat ihr Glück |Augusto Genina |Nero-Film AG, Société des Cinéromans; Franța-Italia-Germania |Carmen Boni, André Roanne, Hermann Vallentin |- |1928 |Luna de miere |Flitterwochen |E. W. Emo |Strauss Film, Germania |Margot Landa, Harald Paulsen, Trude Hesterberg |- |1928 |Madona din vagonul de dormit |La madone des sleepings |Marco de Gastyne, Maurice Gleize |Pathé-Natan; Franța |Claude France, Olaf Fjord, Henri Valbel |- |1928 |Madona durerii |Die Heilige und ihr Narr |William Dieterle |Germania |William Dieterle, Lien Deyers, Gina Manès |- |1928 |Magia neagră |West of Zanzibar |Tod Browning |MGM, SUA |Lon Chaney, Lionel Barrymore, Mary Nolan |- |1928 |Morala |Moral |Willi Wolff |Ellen Richter-Film, Germania |Ellen Richter, Jakob Tiedtke, Ralf Arthur Roberts, Harry Halm |- |1928 |Morgane-Sirena |Morgane la sirène |Léonce Perret |Franco Films, Franța |Claire de Lorez, Ivan Petrovich, Josyane |- |1928 |Occidentul |L'occident |Henri Fescourt |Films de France, Société des cinéromans, Franța |Claudia Victrix, Jaque Catelain, Lucien Dalsace. |- |1928 |Omul care râde |The Man Who Laughs |Paul Leni |Universal Picture, SUA |Mary Philbin, Conrad Veidt, Olga Baclanova |- |1928 |[[Patimile Ioanei d'Arc]] |La Passion de Jeanne d'Arc |Carl Th. Dreyer |Franța |Maria Falconetti, Eugene Silvain, André Berley |- | 1928 | ''[[Pălăria florentină (film din 1928)|Pălăria florentină]]'' | Un chapeau de paille d'Italie | [[René Clair]] | Franța | [[Alice Tissot]], Alexej Bondireff, [[Albert Préjean]] |- |1928 |Prințesa Masha |Princesse Masha |René Leprince |Société des Cinéromans Franța |Claudia Victrix, Jean Toulout, Romuald Joubé |- |1928 |Ramona |Ramona |Edwin Carewe |Inspiration Pictures, SUA |Dolores Del Rio, Warner Baxter, Roland Drew |- |1928 |Regele Pelikaniei |Kongen af Pelikanien |Valdemar Andersen |Palladium Film, Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Elisabeth Frederiksen |- |1928 |Răzbunarea țigăncii |Revenge |Edwin Carewe |Feature Productions, SUA |Dolores Del Rio, James A. Marcus, Sophia Ortiga |- |1928 |Râzi, paiață ! |Laugh, Clown, Laugh |Herbert Brenon |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, Loretta Young, Bernard Siegel, Nils Asther |- |1928 |Revelionul la Paris (Kohn și Kelly la Paris) |The Cohens and the Kellys in Paris |William Beaudine |Universal Pictures, SUA |George Sidney, Vera Gordon, J. Farrell MacDonald |- |1928 |Rose Marie |Rose-Marie |Lucien Hubbard |MGM, SUA |Joan Crawford, James Murray, Creighton Hale |- |1928 |Roșu și negru |Der geheime Kurier |Gennaro Righelli |Greenbaum-Film, Germania |Lil Dagover, Ivan Mosjukin |- |1928 |Scampolo |Scampolo |Augusto Genina |Nero-Film AG, Germania |Carmen Boni, Livio Pavanelli |- |1928 |Sf. Skarabeus / (Sf. Skarabanes) ? |Die Rothausgasse |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion Germania |Grete Mosheim, Gustav Fröhlich, Marija Leiko, Paul Otto |- |1928 |Spioana |Spione |Fritz Lang |Fritz Lang-Film, Universum Film (UFA), Germania |Rudolf Klein-Rogge, Gerda Maurus, Willy Fritsch |- |1928 |Tragedia omului / Mulțimea |The Crowd |King Vidor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Eleanor Boardman, James Murray, Bert Roach |- |1928 |Trei dorințe |Jahrmarkt des Lebens |Béla Balogh |Koop-Film-Co. GmbH, Germania |Gustav Fröhlich, Alfred Abel, Vera Schmiterlöw, Egon v.Jordan |- |1928 |Valsul de adio |La valse de l'adieu |Henry Roussel |Société des Films Historiques, Franța |Pierre Blanchar, Marie Bell, Georges Deneubourg |- |1928 |Vasul fantomă Emden |The Exploits of the Emden |Ken G. Hall |First National Pictures (Australasia), Australia |Louis Ralph, Fritz Greiner, Jack Münz |- |1928 |Vera Mirzeva |Le crime de Vera Mirzewa / Der Fall des Staatsanwalts M... |Rudolf Meinert, Giulio Antamoro |Phönix-Film AG, Germania |Maria Jacobini, Jean Angelo, Gregory Chmara, Warwick Ward |- |1928 |Viena, orașul visurilor mele |Die Königin seines Herzens |Victor Janson |Greenbaum-Film, Germania |Liane Haid, Luigi Serventi, Käthe von Nagy |- |1928 |Vijelia |The Wind |Victor Sjöström |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lillian Gish, Lars Hanson, Montagu Love |- |1928 |Villa Falconieri |Villa Falconieri |Richard Oswald |Richard Oswald-Produktion, S. A. Stefano Pittaluga, Germania - Italia |Maria Jacobini, Hans Stuwe, Elena Sangro |- |1928 |Yvette |Yvette |Alberto Cavalcanti |Néo-Film, Franța |Catherine Hessling, Ica von Lenkeffy, Pauline Carton |} == 1929 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1929 |Aghiotantul țarului |Der Adjutant des Zaren |Vladimir Strijewsky |Greenbaum-Film, Germania |Ivan Mosjukin, Carmen Boni |- |1929 |Aleluia |Hallelujah |King Vidor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Daniel L. Haynes, Nina Mae McKinney, William Fountaine |- |1929 |Atlantida |L'Atlantide |Georg Wilhelm Pabst |Societé Internationale Cinématographique, Franța |Brigitte Helm, Pierre Blanchar, John Stuart |- |1929 |Căpitanul Fracasse |Le capitaine Fracasse |Alberto Cavalcanti, Henry Wulschleger |Lutèce Films, Franța |Pierre Blanchar, Lien Deyers, Charles Boyer, Pola Illéry |- |1929 |Domnișoara Elsa |Fräulein Else |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Albert Bassermann, Albert Steinrück |- |1929 |Dragoste eternă |Eternal Love |Ernst Lubitsch |Feature Productions, SUA |John Barrymore, Camilla Horn, Victor Varconi |- |1929 |Femeia în lună |Frau im Mond |Fritz Lang |Universum Film (UFA), Fritz Lang-Film, Germania |Willy Fritsch, Gerda Maurus, Klaus Pohl |- |1929 |Femeia îndărătnică |The Taming of the Shrew |Sam Taylor |Elton Corporation, SUA Pickford Corporation, SUA |Mary Pickford, Douglas Fairbanks, Edwin Maxwell |- |1929 |Femeia neîmblânzită |Untamed |Jack Conway |MGM, SUA |Joan Crawford, Robert Montgomery, Ernest Torrence |- |1929 |Flota zburătoare |The Flying Fleet |George W. Hill |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Ralph Graves, Anita Page |- |1929 |Fulgerul |Thunder |William Nigh |MGM, SUA |Lon Chaney, Phyllis Haver, James Murray |- |1929 |În umbra morții |The Virginian |Victor Fleming |Paramount, SUA |Gary Cooper, Walter Huston, Mary Brian |- |1929 |Jocul dragostei și al morții |Tu m'appartiens ! |Maurice Gleize |CIC, Franța |Camille Bert, Suzy Vernon, Francesca Bertini, Rudolf Klein-Rogge |- |1929 |Lulu, femeia fatală / Cutia Pandorei |Die Büchse der Pandora |Georg Wilhelm Pabst |Nero-Film AG, Germania |Louise Brooks, Fritz Kortner, Franz Lederer |- |1929 |O aventură sportivă |The Forward Pass |Edward F.Cline |Warner Brothers, SUA |Douglas Fairbanks Jr., Loretta Young |- |1929 |Maman Colibri |Maman Colibri |Julien Duvivier |Le Film d'Art, Franța |Maria Jacobini, Hélène Hallier, Lya Lys |- |1929 |Masca de fier |The Iron Mask |Allan Dwan |Elton Corporation |Douglas Fairbanks, Marguerite De La Motte, Belle Bennett |- |1929 |Misteriosul doctor Fu Manchu |The Mysterioous Dr. Fu Manchu |Rowland V. Lee |Paramount, SUA |Warner Oland, Neil Hamilton, Jean Arthur |- |1929 |Parada dragostei |The Love Parade |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Jeanette MacDonald, Lupino Lane |- |1929 |Pământul voluptății |Wild Orchids |Sidney Franklin |MGM, SUA |Greta Garbo, Lewis Stone, Nils Asther |- |1929 |Romanța Parisului |Innocents of Paris |Richard Wallace |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Sylvia Beecher, Russell Simpson |- |1929 |Sărutul |The Kiss |Jacques Feyder |MGM, SUA |Greta Garbo, Corad Nagel, Holmes Herbert |- |1929 |Serenada dragostei |Devil-May-Care |Sidney Franklin |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Dorothy Jordan, Marion Harris |- |1929 |Țara fără femei |Das Land ohne Frauen |Carmine Gallone |F.P.S. -Film GmbH, Germania |Conrad Veidt, Elga Brink, Clifford McLaglen |} == 1930 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1930 |Adio Madrid ! |In Gay Madrid |Robert Z. Leonard |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Dorothy Jordan, Lottice Howell |- |1930 |Aventuri pentru o femeie |Reaching for the Moon |Edmund Goulding |Feature Productions, SUA |Douglas Fairbanks, Bebe Daniels, Edward Everett Horton |- |1930 |Cântecul s-a sfârșit |Das Lied ist aus |Géza von Bolváry |Germania |[[Liane Haid]], Willi Forst, Margarethe Schlegel |- |1930 |Demonul alb |Moby Dick |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |John Barrymore, Joan Bennett, Lloyd Hughes |- |1930 |Două inimi într-un vals |Zwei Herzen in Dreiviertel-Takt |Géza von Bolváry |Germania |Walter Janssen, Oskar Karlweis, Willi Forst, Gretl Theimer |- |1930 |Dragoste de țigan |The Rogue Song |Lionel Barrymore, Hal Roach |MGM, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Lawrence Tibbett |- |1930 |Dragostea unei femei pierdute |Ladies of Leisure |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Barbara Stanwyck, Ralph Graves, Lowell Sherman |- |1930 |Escadrila morții |The Dawn Patrol |Howard Hawks |First National Pictures, SUA |Richard Barthelmess, Douglas Fairbanks Jr., Neil Hamilton |- |1930 |Fiecare cu norocul său |Chacun sa chance |René Pujol; Hans Steinhoff, |Franța - Germania |Jean Gabin, Gaby Basset, André Urban |- |1930 |Îngerii infernului |Hell's Angels |Howard Hughes |SUA |Ben Lyon, James Hall, [[Jean Harlow]] |- | 1930 | ''[[Îngerul albastru]]'' | Der blaue Engel | [[Josef von Sternberg]] | Germania | [[Emil Jannings]], [[Marlene Dietrich]], [[Kurt Gerron]] |- |1930 |Liliom |Liliom |Frank Borzage |Fox Film Corporation, SUA |Charles Farrell, Rose Hobart, Estelle Taylor |- | 1930 | ''[[Maroc (film din 1930)|Maroc]]'' | Morocco | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Gary Cooper]], [[Marlene Dietrich]], [[Adolphe Menjou]] |- |1930 |Mântuire |Redemption |Fred Niblo, Lionel Barrymore |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |John Gilbert, Renée Adorée, Conrad Nagel |- | 1930 | ''[[Nimic nou pe frontul de vest (film din 1930)|Nimic nou pe frontul de vest]]'' | All Quiet on the Western Front | [[Lewis Milestone]] | Universal, SUA | [[Lew Ayres]], [[Louis Wolheim]], [[John Wray]] |- |1930 |Nopți de dragoste |One Romantic Night |Paul L. Stein |Feature Productions, SUA |Lillian Gish, Rod La Rocque, Conrad Nagel |- |1930 |Orgoliul |A Lady to Love |Victor Sjöström |MGM, SUA |Vilma Banky, Edward G. Robinson |- |1930 |Paradisul femeilor |Au bonheur des dames |Julien Duvivier |Le Film d'Art Franța |Dita Parlo, Ginette Maddie, Andrée Brabant |- |1930 |Romanța |Romance |Clarence Brown |MGM, SUA |[[Greta Garbo]], Lewis Stone, Elliott Nugent |- |1930 |Sub acoperișurile Parisului |Sous les toits de Paris |René Clair |Franța |Albert Préjean, [[Pola Illéry]], Edmond T. Gréville |- |1930 |Ultima companie |Die letzte Kompagnie |Curtis Bernhardt |Universum Film (UFA), Germania |Conrad Veidt, Karin Evans, Erwin Kalser |} == 1931 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1931 |A noastră-i libertatea |À nous la liberté |René Clair |Franța |Raymond Cordy, Henri Marchand, Rolla France |- |1931 |Ariane |Ariane |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Rudolf Forster |- | 1931 | ''[[Cimarron (film din 1931)|Cimarron]]'' | Cimarron | [[Wesley Ruggles]] | [[RKO]] | [[Richard Dix]], [[Irene Dunne]], [[Estelle Taylor]] |- |1931 |Congresul dansează |Der Kongreß tanzt |Erik Charell |Universum Film (UFA), Germania |Lilian Harvey, Willy Fritsch, Otto Wallburg, Conrad Veidt, Lil Dagover |- | 1931 | ''[[Dezonorata (film)|Dezonorata]]'' | Dishonoured | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Marlene Dietrich]], [[Victor McLaglen]], [[Gustav von Seyffertitz]] |- |1931 |Drumul vieții |Putiovka v jizni ru: Путёвка в жизнь |Nikolai Ekk |Mejrabpomfilm, URSS |Ivan Kârlea, Nikolai Batalov, Mihail Jarov |- | 1931 |[[Emil și detectivii (film din 1931)|Emil și detectivii]] |Emil und die Detektive |[[Gerhard Lamprecht]] |[[Studiourile de filme UFA|UFA Berlin]] |Rolf Wenkhaus, [[Käthe Haack]] |- |1931 |Farmecul unui vals |The Smiling Lieutenant |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Claudette Colbert, Miriam Hopkins |- |1931 |Fascinație |Possessed |Clarence Brown |MGM, SUA |Joan Crawford, Clark Gable, Wallace Ford |- |1931 |Floarea din Cuba |The Cuban Love Song |W.S.Van Dyke |MGM, SUA |Lawrence Tibbett, Lupe Velez, Jimmy Durante |- |1931 |Inspirație |Inspiration |Clarence Brown |MGM, SUA |Greta Garbo, Robert Montgomery, Lewis Stone |- |1931 |Insula dragostei |Never the Twain Shall Meet |W.S. Van Dyke |Cosmopolitan Productions, MGM, SUA |Leslie Howard, Conchita Montenegro, C. Aubrey Smith |- |1931 |[[Luminile orașului]] |City Lights |[[Charlie Chaplin]] |SUA |[[Charlie Chaplin]], [[Virginia Cherrill]], [[Al Ernest Garcia]] |- |1931 |M - Un oraș își caută ucigașul |M - Eine Stadt sucht einen Mörder |Fritz Lang |Nero-Film AG, Germania |Peter Lorre, Ellen Widmann, Inge Landgut, Gustav Gründgens |- |1931 |Mary Dugan este vinovată? |Le procès de Mary Dugan |Marcel De Sano |MGM, Franța - SUA |Huguette Duflos, Charles Boyer, André Burgère, Françoise Rosay |- |1931 |[[Mata Hari (film din 1931)|Mata Hari]] |Mata Hari |[[George Fitzmaurice]] |[[MGM]] |[[Greta Garbo]], [[Ramón Novarro|Ramon Novarro]] |- |1931 |Milionul |Le Million |René Clair |Franța |Annabella, René Lefèvre, Jean-Louis Allibert, Constantin Stroescu |- |1931 |O noapte te-am iubit |Daybreak |Jacques Feyder |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Helen Chandler, Jean Hersholt |- |1931 |Patima blondă |Platinum Blonde |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Jean Harlow, Loretta Young, Robert Williams |- |1931 |Pe stradă |Street Scene |King Vidor |The Samuel Goldwyn Company, Feature Productions, SUA |Sylvia Sidney, William Collier Jr., Estelle Taylor |- | 1931 | ''[[Piciul (film din 1931)|Piciul]]'' | The Champ | [[King Vidor]] | [[MGM]] | [[Wallace Beery]], [[Jackie Cooper]], [[Irene Rich]] |- |1931 |Simțuri rătăcite |The Naughty Flirt |Edward F.Cline |Warner Bros., SUA |Alice White, Paul Page, Myrna Loy |- |1931 |Stan și Bran escroci |Pardon Us |James Parrott |Hal Roach Studios |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1931 |Stan și Bran se însoară |Our Wife |James W. Horne |Hal Roach Studios |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1931 |Străzile orașului |City Streets |Rouben Mamoulian |Paramount, SUA |Gary Cooper, Sylvia Sidney, Paul Lukas |- |1931 |Svengali |Svengali |Archie Mayo |Warner Bros., SUA |John Barrymore, Marian Marsh, Donald Crisp |- |1931 |Ultimul zbor |The Last Flight |William Dieterle |First National, SUA |Richard Barthelmess, David Manners, Johnny Mack Brown |- |1931 |Unchiul cu milioane |Man braucht kein Geld |Carl Boese |Germania |Hedy Lamarr, Heinz Rühmann, Hans Moser |} == 1932 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- | 1932 | ''[[Adio arme (film din 1932)|Adio arme]]'' <br> Supremul păcat | A Farewell to Arms | [[Frank Borzage]] | [[Paramount]] | [[Gary Cooper]], [[Helen Hayes]], [[Adolphe Menjou]] |- |1932 |Arsène Lupin |Arsène Lupin |Jack Conway |MGM, SUA |John Barrymore, Lionel Barrymore, Karen Morley |- |1932 |Așa cum mă dorești |As You Desire Me |George Fitzmaurice |MGM, SUA |Greta Garbo, Melvyn Douglas, Erich von Stroheim |- |1932 |Contesa Lilly / Bucluc în paradis |Trouble in Paradise |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Miriam Hopkins, Kay Francis, Herbert Marshall |- |1932 |Cursa morții |The Crowd Roars |Howard Hawks |Warner Bros., SUA |James Cagney, Joan Blondell, Ann Dvorak |- |1932 |Dl. Robinson Crusoe |Mr. Robinson Crusoe |A.Edward Sutherland |Elton Productions, SUA |Douglas Fairbanks, William Farnum, Maria Alba |- |1932 |Escrocul sentimental |Jewel Robbery |William Dieterle |Warner Bros., SUA |William Powell, Kay Francis, Helen Vinson |- |1932 |Femeia cu părul roșu |Red-Headed Woman |Jack Conway |MGM, SUA |Jean Harlow, Chester Morris, Lewis Stone |- |1932 |Frumoasa din Saigon |Red Dust |Victor Fleming |MGM, SUA |Clark Gable, Jean Harlow, Gene Raymond |- |1932 |Grand Hotel |Grand Hotel |Edmund Goulding |MGM, SUA |Greta Garbo, John Barrymore, Joan Crawford |- |1932 |Iluzii de fericire |Forbidden |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Barbara Stanwyck, Adolphe Menjou, Ralph Bellamy |- |1932 |Iubește-mă |Love Me Tonight |Rouben Mamoulian |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Jeanette MacDonald, Myrna Loy. |- |1932 |În ghearele păcatului / Ploaia |Rain |Lewis Milestone |Feature Production, SUA |Joan Crawford, Walter Huston, Fred Howard |- |1932 |În umbra fericirii |Back Street |John M. Stahl |Universal, SUA |Irene Dunne, John Boles, George Meeker |- |1932 |Luana, pasărea paradisului |Bird of Paradise |King Vidor |RKO Radio Pictures, SUA |Dolores Del Rio, Joel McCrea, John Halliday |- |1932 |Melo |Der träumende Mund |Paul Czinner |Franța - Germania |Elisabeth Bergner, Rudolf Forster |- |1932 |Morcoveață |Poil de carotte |Julien Duvivier |Franța |Harry Baur, Robert Lynen |- |1932 |Motiv de divorț |A Bill of Divorcement |George Cukor |RKO Radio Pictures, SUA |John Barrymore, Katharine Hepburn, Billie Burke |- |1932 |Nebunia bancară |American Madness |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Walter Huston, Pat O'Brien, Kay Johnson |- |1932 |O noapte de groază |The Old Dark House |James Whale |Universal, SUA |Boris Karloff, Melvyn Douglas, Charles Laghton |- |1932 |O oră cu tine |One Hour with You |Ernst Lubitsch +necredit: George Cukor |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Jeanette MacDonald, Lili Damita |- |1932 |Rasputin, demonul femeilor |Rasputin, Dämon der Frauen |Adolf Trotz |Gottschalk Tonfilm, Germania |Conrad Veidt, Paul Otto, Hermine Sterler |- |1932 |Sânge păgân |Call her savage |John Francis Dillon |Fox Film Corporation, USA |Clara Bow, Gilbert Roland, Thelma Todd |- |1932 |Scarface |Scarface |Howard Hawks, Richard Rosson |The Caddo Company, SUA |Paul Muni, Ann Dvorak, George Raft |- |1932 |Semnul crucii |The Sign of the Cross |Cecil B. DeMille |Paramount, SUA |Fredric March, Claudette Colbert, Elissa Landi, Charles Laughton |- | 1932 | ''[[Shanghai Express]]'' | Shanghai Express | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Marlene Dietrich]], [[Clive Brook]], [[Anna May Wong]] |- |1932 |Simfonia celor 6 milioane |Symphony of Six Million |Gregory La Cava |RKO, SUA |Ricardo Cortez, Irene Dunne, Gregory Ratoff |- |1932 |Stan și Bran în Legiunea Străină |Pack Up Your Troubles |George Marshall, Ray McCarey, Harry Black |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Don Dillaway |- |1932 |Suflete zbuciumate |The Red-Haired Alibi |Christy Cabanne |SUA |Merna Kennedy, Theodore von Eltz, Shirley Temple |- |1932 |Sunt un evadat |I Am a Fugitive from a Chain Gang |Mervyn LeRoy |Warner Bros., SUA |Paul Muni, Glenda Farrell, Helen Vinson |- | 1932 | ''[[Tarzan omul maimuță (film din 1932)|Tarzan omul maimuță]]'' | Tarzan the Ape Man | [[W.S. Van Dyke|W.S.Van Dyke]] | [[MGM]] | [[Johnny Weissmüller|Johnny Weissmuller]], [[Maureen O'Sullivan]] |- |1932 |Tragedia Romanovilor |Rasputin and the Empress |Richard Boleslawski |MGM, SUA |John Barrymore, Ethel Barrymore, Lionel Barrymore |- | 1932 | ''[[Viciul blond]]'' | Blonde Venus | [[Josef von Sternberg]] | Paramount, SUA | Marlene Dietrich, Cary Grant, Herbert Marshall |} == 1933 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1933 |14 iulie |Quatorze Juillet |René Clair |Franța |Annabella, Georges Rigaud, Raymond Cordy |- |1933 |Ann Vickers |Ann Vickers |John Cromwell |RKO, SUA |Irene Dunne, Walter Huston, Conrad Nagel |- |1933 |Aristocrată pentru o zi |Lady for a Day |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Warren William, May Robson, Guy Kibbee |- |1933 |Avocatul femeilor |Counsellor-at-Law |William Wyler |Universal, SUA |John Barrymore, Bebe Daniels, Melvyn Douglas |- |1933 |Canalia |Cette vieille canaille |Anatole Litvak |Cipar Films, Franța |Harry Baur, Pierre Blanchar, Alice Field |- |1933 |Cartierul îndrăgostiților |The Bowery |Raoul Walsh |20th Century Pictures |Wallace Beery, George Raft, Jackie Cooper |- |1933 |Căsătorie din răzbunare |Parole Girl |Edward F.Cline |Columbia Pictures, SUA |Mae Clarke, Ralph Bellamy, Marie Prevost |- |1933 |Chemarea trupului |Hoopla |Frank Lloyd |Fox Film Corporation, SUA |Clara Bow, Preston Foster, Richard Cromwell |- |1933 |Dezertorul |Devil's in Love |William Dieterle |Fox, SUA |Victor Jory, Loretta Young, Vivienne Osborne |- |1933 |Dineu la ora opt |Dinner at Eight |George Cukor |MGM, SUA |Marie Dressler, John Barrymore, Wallace Beery |- |1933 |Extaz |Ekstase |Gustav Machatý |Cehoslovacia |Hedy Lamarr, Aribert Mog, Zvonimir Rogoz |- |1933 |Fra Diavolo |The Devil's Brother |Hal Roach, Charley Rogers |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Dennis King |- |1933 |Marchizul de S. |Ich und die Kaiserin |Friedrich Hollaender |Universum Film (UFA), Germania |Lilian Harvey, Conrad Veidt, Mady Christians, Heinz Rühmann |- |1933 |Măsluitorul |L'Epervier / Les Amoureux |Marcel L'Herbier |Impérial Film; Franța |Charles Boyer, Natalie Paley,Pierre Richard-Willm, Jean Marais |- |1933 |Moartea civilă / Cum e viața dublă |His Double Life |Arthur Hopkins |Eddie Dowling Pictures, SUA |Roland Young, Lillian Gish, Montagu Love |- |1933 |Nopți egiptene |The Barbarian |Sam Wood |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Myrna Loy, Reginald Denny |- |1933 |Nopți în Rio (Carioca) |Flying Down to Rio (Carioca) |Thornton Freeland |RKO, SUA |Dolores del Rio, Gene Raymond, Ginger Rogers, Fred Astaire |- |1933 |Paradisul dragostei |Footlight Parade |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |James Cagney, Joan Blondell, Ruby Keeler |- |1933 |Prizonierul |Captured ! |Roy Del Ruth |Warner Bros., SUA |Leslie Howard, Douglas Fairbanks Jr., Margaret Lindsay |- |1933 |Regina Christina |Queen Christina |Rouben Mamoulian |MGM, SUA |Greta Garbo, John Gilbert, Ian Keith |- |1933 |Reportaj pe chei |I Cover the Waterfront |James Cruze |SUA |Ben Lyon, Claudette Colbert, Ernest Torrence |- |1933 |[[Un cântec străbate lumea (film din 1933)|Un cântec străbate lumea]] |Ein Lied geht um die Welt |[[Richard Oswald]] |[[Bavaria Film]] |[[Joseph Schmidt]], Viktor de Kowa |- |1933 |Sora albă |The White Sister |Victor Fleming |MGM, SUA |Helen Hayes, Clark Gable, Lewis Stone |- |1933 |Stan și Bran "fiii deșertului" |Sons of the Desert |William A. Seiter |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Charley Chase |- |1933 |Stan și Bran soți ideali |Twice Two |James Parrott |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy |- |1933 |Strada 42 |42nd Street |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |Warner Baxter, Bebe Daniels, George Brent |- |1933 |Tainele haremului |La mille et deuxième nuit |Alexandre Wolkoff |G.F.F.A. Franța |Ivan Mosjukin, Tania Fedor, Nathalie Lissenko |- |1933 |Testamentul doctorului Mabuse |Das Testament des Dr. Mabuse |Fritz Lang |Nero-Film AG, Germ. Nero Film Franța |Rudolf Klein-Rogge, Otto Wernicke, Thomy Boudelle |- |1933 |Trei și una |Design for Living |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Fredric March, Gary Cooper, Miriam Hopkins |- |1933 |Ultima noapte |Today We Live |Howard Hawks, Richard Rosson |MGM, SUA |Joan Crawford, Gary Cooper, Robert Young |- |1933 |Venus dansează |Dancing Lady |Robert Z. Leonard |MGM, SUA |Joan Crawford, Clark Gable, Franchot Tone |- |1933 |Visuri zdrobite |Broken Dreams |Robert G. Vignola |Monogram Pictures, SUA |Randolph Scott, Martha Sleeper, Buster Phelps |} == 1934 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1934 |Aur ! Aur ! |Gold |Karl Hartl |Universum Film (UFA), Germania |Hans Albers, Friedrich Kayßler, Brigitte Helm |- |1934 |Caravana |Caravan |Erik Charell |Fox Film Corporation, SUA |Charles Boyer, Loretta Young, Jean Parker |- |1934 |Chu Chin Chow |Chu Chin Chou |Walter Forde |Gainsborough Pictures, UK |Anna May Wong, Fritz Kortner, George Robey |- |1934 |Cleopatra |Cleopatra |Cecil B. DeMille |Paramount, SUA |Claudette Colbert, Warren William, Henry Wilcoxon |- |1934 |Copilul durerii |Wednesday's Child |John S. Robertson |RKO Radio Pictures, SUA |Karen Morley, Frankie Thomas, Edward Arnold |- |1934 |Ducele de fier |The Iron Duke |Victor Saville |Gainsborough Pictures, UK |George Arliss, Gladys Cooper |- |1934 |Divorțul vesel |The Gay Divorcee |Mark Sandrich |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Alice Brady |- |1934 |Evreul Süss |Jew Süss |Lotar Mendes |Gaumont British Picture Corporation, UK |Conrad Veidt, Benita Hume, Cedric Hardwicke |- |1934 |Ecaterina cea Mare |The Rise of Catherine the Great |Paul Czinner, necredit: Alexander Korda |U.K. |Douglas Fairbanks Jr., Elisabeth Bergner, Flora Robson |- |1934 |Fantoma din Expresul Nr. 6 |Murder in the Private Car |Harry Beaumont |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Charles Ruggles, Una Merkel, Mary Carlisle |- |1934 |Haimanaua |Peck's Bad Boy |Edward F.Cline |RKO-Pathé St., SUA |Jackie Cooper, Thomas Meighan, Jackie Searl |- |1934 |Insula comorilor |Treasure Island |Victor Fleming |MGM, SUA |Wallace Beery, Jackie Cooper, Lionel Barrymore |- |1934 |Iubirile lui Casanova |Casanova / Les amours de Casanova |René Barberis |M.J. Films, Franța |Ivan Mosjukin, Jeanne Boitel, Madeleine Ozeray |- |1934 |Liliom |Liliom |Fritz Lang |Les Productions Fox Europa, Franța |Charles Boyer, Madeleine Ozeray, Robert Arnoux |- |1934 |Macul roșu |The Scarlet Pimpernel |Harold Young |London Film Productions, UK |Leslie Howard, Merle Oberon, Raymond Massey |- |1934 |Miracolul vieții |Our Daily Bread |King Vidor |King W. Vidor Productions |Karen Morley, Tom Keene, Barbara Pepper |- |1934 |[[Mizerabilii (film din 1934)|Mizerabilii]] |Les misérables |[[Raymond Bernard]] |Franța |Harry Baur, Charles Vanel, Max Dearly |- |1934 |Nopți moscovite |Les nuits moscovites |Alexis Granowsky |Franța |Annabella, Harry Baur, Germaine Dermoz |- |1934 |Parodia vieții |Imitation of Life |John M.Stahl |Universal, SUA |Claudette Colbert, Warren William, Rochelle Hudson |- |1934 |Porucik Kije / Locotenentul Kije |Porucik Kije ru: Поручик Киже |Aleksandr Faințimmer |Belgoskino, URSS |Mihail Ianșin, Boris Gorin-Goreainov, Nina Șaternikova |- |1934 |Revista veseliei |Stand Up and Cheer! |Hamilton MacFadden |Fox, SUA |Warner Baxter, Madge Evans, Shirley Temple |- |1934 |S-a întâmplat într-o noapte |It Happened One Night |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Clark Gable, Claudette Colbert, Walter Connolly |- |1934 |Sclavia umană |Of Human Bondage |John Cromwell |RKO Radio Pictures, SUA |Bette Davis, Leslie Howard, Frances Dee |- |1934 |Secolul XX |Twentieth Century |Howard Hawks |Columbia Pictures, SUA |John Barrymore, Carole Lombard, Walter Connolly |- |1934 |Simona |Dactylo se marie |Joe May, René Pujol |Les Productions Milo Film, Franța-Germania |Marie Glory, Jean Murat, Armand Bernard |- |1934 |Singură pe lume |Bright Eyes |David Butler |Fox, SUA |Shirley Temple, James Dunn, Jane Darwell |- |1934 |Sonata dragostei |Evensong |Victor Saville |Gaumont British Picture Corporation, UK |Evelyn Laye, Fritz Kortner, Emlyn Williams |- |1934 |Sosește marina |Here Comes the Navy |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |James Cagney, Pat O'Brien, Gloria Stuart |- |1934 |Stan și Bran în Țara Minunilor |Babes in Toyland/ March of the Wooden Soldiers |Gus Meins, Charles Rogers |Hal Roach Studios |Stan Laurel, Oliver Hardy |- |1934 |Strict confidențial |Broadway Bill |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Warner Baxter, Myrna Loy, Walter Connolly |- |1934 |[[Toată lumea râde, cântă și dansează]] |Весёлые ребята |[[Grigori Aleksandrov]] |[[Mosfilm]] |Leonid Utiosov, [[Liubov Orlova]] |- |1934 |Triumful tinereții |Evergreen |Victor Saville |Gaumont British Picture Corporation of America |Jessie Mathews, Betty Balfour, Sonnie Hale |- |1934 |[[Ultimul miliardar]] |Le dernier milliardaire |[[René Clair]] |Franța |Max Dearly, Sinoël, Paul Ollivier |- | 1934 | ''[[Uraganul (film)|Uraganul]]'' | The Scarlet Empress | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Marlene Dietrich]], [[John Lodge]], [[Sam Jaffe]] |- |1934 |Vagabonda |Now and Forever |Henry Hathaway |Paramount, SUA |Gary Cooper, Carole Lombard, Shirley Temple |- |1934 |Văduva veselă |The Merry Widow |Ernst Lubitsch |MGM, SUA |Maurice Chevalier, Jeanette MacDonald, Edward Everett Horton |- | 1934 | ''[[Vălul pictat (film din 1934)|Vălul pictat]]'' | The Painted Veil | [[Richard Boleslawski]] | [[MGM]] | [[Greta Garbo]], [[Herbert Marshall]], [[George Brent]] |- |1934 |Viva Villa ! |Viva Villa ! |Jack Conway |MGM, SUA |Wallace Beery, Fay Wray |- |1934 |Vulturul roșu |Laughing Boy |W.S. Van Dyke |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Lupe Velez, William B. Davidson |- |1934 |Wonder Bar |Wonder Bar |Lloyd Bacon |First National Pictures |Al Jolson, Kay Francis, Dolores del Rio |} == 1935 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1935 |39 de trepte |The 39 Steps |Alfred Hitchcock |Gaumont British Picture Corporation, UK |Robert Donat, Madeleine Carroll, Lucie Mannheim |- |1935 |Agentul "G" |'G' Men |William Keighley |First National Pictures, SUA |James Cagney, Margaret Linsay, Ann Dvorak |- |1935 |Aldebaran |Aldebaran |Alessandro Blasetti |Manenti Film, Sp.A., Italia |Gino Gervi, Evi Maltagliati, Elisa Cegani |- |1935 |Alteța sa dansează |Hoheit tanzt Walzer |Max Neufeld |Elekta Film, Cehoslovacia -Austria - Franța |Irén Ágay; André Mattoni, Hans Jaray |- |1935 |Anna Karenina |Anna Karenina |Clarence Brown |MGM, SUA |Greta Garbo, Fredric March, Freddie Bartholomew |- |1935 |Bengali |The Lives of a Bengal Lancer |Henry Hathaway |Paramount, SUA |Gary Cooper, Franchot Tone, Richard Cromwell |- |1935 |Blonda Carmen |Die blonde Carmen |Victor Janson |Cine-Allianz Tonfilmproduktions GmbH, Germania |Mártha Eggert, Wolfgang Liebeneiner, Leo Slezak |- |1935 |Broadway Melody 1936 |Broadway Melody of 1936 |Roy Del Ruth, W.S.Van Dyke |MGM, SUA |Jack Benny, Eleanor Powell, Robert Taylor |- |1935 |Bucle de aur |Curly Top |Irving Cummings |Fox Film Corporation, SUA |Shirley Temple, John Boles, Rochelle Hudson |- |1935 |Caliente |In Caliente |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |Dolores Del Rio, Pat O'Brien, Leo Carrillo |- |1935 |Camera neagră |The Black Room |Roy William Neill |Columbia Pictures, SUA |Boris Karloff, Marian Marsh, Robert Allen |- | 1935 | ''[[Capriciu spaniol (film din 1935)|Capriciu spaniol]]'' | The Devil Is a Woman | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Marlene Dietrich]], [[Lionel Atwill]], [[Edward Everett Horton]] |- |1935 |Casino de Paris |Go Into Your Dance |Archie Mayo, necredit.:Michael Curtiz,Robert Florey |First National Pictures, SUA |Al Jolson, Ruby Keeler, Glenda Farrell |- |1935 |[[Căpitanul Blood (film din 1935)|Căpitanul Blood]] |Captain Blood |[[Michael Curtiz]] |SUA |[[Errol Flynn]], [[Olivia de Havilland]], [[Lionel Atwill]] |- |1935 |Cântecul iubirii noastre |Verlieb Dich nicht am Bodensee |Carl Heinz Wolff |Alpha-Film (I), Germania |Helge Roswaenge, Maria Beling, Karl Beckersachs |- |1935 |Cowboyul milionar |The Cowboy Millionnaire |Edward F.Cline |SUA |George O'Brien, Evalyn Bostock, Edgar Kennedy |- |1935 |Crimă și pedeapsă |Crime et châtiment |Pierre Chenal |Franța |Harry Baur, Pierre Blanchar, Madeleine Ozeray |- |1935 |Cruciadele |The Crusades |Cecil B. DeMille |Paramount Pictures, Motion Picture Producers and Distributors Association of America, SUA |Loretta Young, Henry Wilcoxon, Ian Keith |- |1935 |David Copperfield |David Copperfield |George Cukor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Freddie Bartholomew, Frank Lawton, Edna May Oliver |- |1935 |Diavolii aerului |Devil Dogs of the Air |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |James Cagney, Pat O'Brien, Margaret Lindsay |- |1935 |Din lacrimi s-a născut iubirea |Peter Ibbetson |Henry Hathaway |Paramount, SUA |Gary Cooper, Ann Harding, Ida Lupino |- |1935 |Dominoul verde |Le domino vert |Henri Decoin, Herbert Selpin |Universum Film (UFA) |Danielle Darrieux, Charles Vanel, Maurice Escande |- |1935 |Domnul de la Folies Bergère |Folies Bergère de Paris |Roy Del Ruth |20th Century Pictures, SUA |Maurice Chevalier, Merle Oberon, Ann Sothern |- |1935 |Dorința |Reckless |Victor Fleming |MGM, SUA |Jean Harlow, William Powell, Franchot Tone |- |1935 |Episod |Episode |Walter Reisch |Viktoria-Film, Walter Reisch Filmproduktion, Austria |Paula Wessely, Karl Ludwig Diehl |- |1935 |Ești al meu |Escape Me Never |Paul Czinner |U.K. |Elisabeth Bergner, Hugh Sinclair, Griffith Jones |- |1935 |Eva |Eva |Johannes Riemann |Atlantis-Film, Austria |Magda Schneider, Hans Moser, Heinz Rühmann, Hans Söhnker |- |1935 |Evantaiul D-nei Windermere |Lady Windermeres Fächer |Heinz Hilpert |Georg Witt-Film, Universum Film (UFA), Germania |Lil Dagover, Walter Rilla, Hanna Waag |- |1935 |Fantome de vânzare |The Ghost Goes West |René Clair |U.K. |Robert Donat, Jean Parker, Eugene Pallette |- |1935 |Ferma morții |Moonlight on the Prairie |D. Ross Lederman |Warner Bros., SUA |Dick Foran, Smoke, Sheila Bromley |- |1935 |Gigolette |Gigolette |Charles Lamont |Select Productions, SUA |Adrienne Ames, Ralph Bellamy |- |1935 |Golgotha |Golgotha |Julien Duvivier |Ichtys Film, Franța |Harry Baur, Jean Gabin, Robert Le Vigan |- |1935 |Iubește-mă |Love Me Forever |Victor Schertzinger |Columbia Pictures, SUA |Grace Moore, Leo Carrillo, Robert Allen |- |1935 |În umbra scaunului electric |The Murder Man |Tim Whelan |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Spencer Tracy, James Stewart, Virginia Bruce |- |1935 |Îngerul |The Good Fairy |William Wyler |Universal Pictures, SUA |Margaret Sullavan, Herbert Marshall, Frank Morgan |- |1935 |La Calul bălan |Im weißen Rößl |Karel Lamac |Hade-Film, Ondra-Lamac-Film, Austria - Germania |Christl Mardayn, Hermann Thimig, Theo Lingen |- |1935 |Lacrimi de paiață |Heut'ist das schönste Tag in meinem Leben |Richard Oswald |Globe, Austria |Josef Schmidt, Felix Bressart, Otto Wallburg |- |1935 |[[Lacul de aur (film)|Lacul de aur]] |Золотое озеро |[[Vladimir Șneiderov]] |[[Mejrabpomfilm]] |Ivan Novoselțev, Andrei Fait |- |1935 |Lupul singuratic |The Lone Wolf Returns |Roy William Neill |Columbia Pictures, SUA |Melvyn Douglas, Gail Patrick |- |1935 |Mazurca |Mazurka |Willi Forst |Germania |Pola Negri, Albrecht Schoenhals, Paul Hartmann, Willi Forst |- |1935 |Medicul femeilor |Society Doctor |George B. Seitz |MGM, SUA |Chester Morris, Robert Taylor, Virginia Bruce |- |1935 |Mosambo |Sanders of the River |Zoltan Korda |London Film Productions, UK |Paul Robeson, Leslie Banks |- |1935 |Noaptea nunții |The Wedding Night |King Vidor |The Samuel Godwyn Company, SUA |Gary Cooper, Anna Sten, Ralph Bellamy |- |1935 |Noaptea visurilor mele |Let's Live Tonight |Victor Schertzinger |Columbia Pictures, SUA |Lilian Harvey, Tullio Carminati, Tala Birell |- |1935 |Nopți marocane |La bandera |Julien Duvivier |SNC, Franța |Annabella, Jean Gabin, Robert Le Vigan |- |1935 |Nu mă uita |Vergiss mein nicht |Augusto Genina |Itala-Film, Germania |Beniamino Ggli,Kurt Vesper-mann, Magda Schneider |- |1935 |O căsnicie modernă |Splendor |Elliott Nugent |The Samuel Goldwyn Company, USA |Miriam Hopkins, Joel McCrea Billie Burke |- |1935 |O crimă pe bord |Murder in the Fleet |Edward Sedgwick |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Robert Taylor, Jean Parker, Ted Healy |- |1935 |Ochii negri |Les Yeux noirs |Viktor Tourjansky |Franța |Harry Baur, Simone Simon, Jean-Pierre Aumont |- |1935 |Parada aurului 1935 (Dance Palace) |Gold Diggers of 1935 (Gold Diggers of 1936) |Busby Berkeley |First National, SUA |Dick Powell, Adolphe Menjou, Gloria Stuart, Alice Brady |- |1935 |Păcatul Stelei Parish |I Found Stella Parish |Mervyn LeRoy |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Kay Francis, Paul Lukas, Ian Hunter |- |1935 |Pe mările Chinei |China Seas |Tay Garnett |MGM, SUA |Clark Gable, Jean Harlow, Wallace Beery |- |1935 |Periculos |Dangerous |Alfred E. Green |Warner Bros., SUA |Bette Davis, Franchot Tone, Margaret Lindsay |- |1935 |Piccolino |Top Hat |Mark Sandrich |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Edward Everett Horton |- |1935 |Regele blestemaților |King of the Damned |Walter Forde |Gaumont British Picture Corporation, U K |Conrad Veidt, Helene Vinson, Noah Beery |- |1935 |Rendezvous / Codul secret |Rendezvous |William K. Howard, Sam Wood |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |William Powell, Rosalind Russell, Binnie Barnes |- |1935 |Roberta |Roberta |William A.Seiter |RKO, SUA |Irene Dunne, Fred Astaire, Ginger Rogers |- |1935 |Se caută o femeie |Woman Wanted |George B. Seitz |MGM, SUA |Maureen O'Sullivan, Joel McCrea, Lewis Stone |- |1935 |Stan și Bran scoțieni |Bonnie Scotland |James W. Horne |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy |- |1935 |Sublima amintire |Magnificent Obsession |John M. Stahl |Universal, SUA |Irene Dunne, Robert Taylor, Charles Butterworth |- |1935 |Șantaj |Without Regret |Harold Young |Paramount Pictures, SUA |Elissa Landi, Paul Cavanagh, David Niven |- |1935 |Tămăduitorul |The Healer |Reginald Barker |Monogram Pictures, SUA |Ralph Bellamy, Karen Morley, Mickey Rooney |- |1935 |Tânărul conte |Der Junge Graf |Karel Lamac |Ondra-Lamac-Film, Universum Film (UFA), Germania-Cehoslovacia |Anny Ondra, Hans Söhnker, Fritz Odemar |- |1935 |Te-am iubit întotdeauna |No More Ladies |Edward H. Griffith, George Cukor (necredit.) |MGM, SUA |Joan Crawford, Robert Montgomery, Charles Ruggles |- |1935 |Tinerețea își cere dreptul |Ah, Wilderness ! |Clarence Brown |MGM, SUA |Wallace Beery, Lionel Barrymore |- |1935 |Tot orașul vorbește |The Whole Town's Talking |John Ford |Columbia Pict., SUA |Edward G. Robinson, Jean Arthur, Arthur Hohl |- |1935 |Trăiesc pentru a iubi |I Live for Love |Busby Berkeley |Warner Bros., SUA |Dolores del Rio, Everett Marshall, Guy Kibbee |- |1935 |Văduva din Monte Carlo |The Widow from Monte Carlo |Arthur Greville Collins |Warner Bros., SUA |Dolores Del Rio, Warren William, Louise Fazenda |- |1935 |Vârsta periculoasă |Age of Indiscretion |Edward Ludwig |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Paul Lukas, Madge Evans, Helen Vinson |- |1935 |Visul unei nopți de vară |A Midsummer Night's Dream |William Dieterle, Max Reinhardt |Warner Bros., SUA |James Cagney, Dick Powell, Ian Hunter, Olivia de Havilland |- |1935 |Voievodul Țiganilor |Zigeunerbaron |Karl Hartl |Universum Film (UFA), Germania |Adolf Wohlbrück, Hansi Knoteck, Fritz Kampers |} == 1936 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1936 |A doua tinerețe |Dodsworth |William Wyler |The Samuel Goldwyn Comp., SUA |Walter Huston, Paul Lukas, Mary Astor |- |1936 |Adolescență |Das Mädchen Irene |Reinhold Schünzel |Universum Film (UFA), Germania |Lil Dagover, Sabine Peters, Geraldine Katt |- |1936 |Am ucis |Accused |Thornton Freeland |Criterion Film Productions Ltd., U K |Douglas Fairbanks Jr., Dolores Del Rio, Florence Desmond |- |1936 |America Melody 1937 |Gold Diggers of 1937 |Lloyd Bacon |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Dick Powell, Joan Blondell, Glenda Farrell |- |1936 |Antonio Adverso |Anthony Adverse |Mervyn LeRoy, Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |Fredric March, Olivia de Havilland, Donald Woods |- |1936 |''[[Atacul caravanei]]'' | Джульбарс / Djulbars | [[Vladimir Șneiderov]] | [[Mejrabpomfilm]] | Nikolai P. Cerkasov, Nikolai Makarenko |- |1936 |Avangarda eroilor |The Plainsman |Cecil B. DeMille |Paramount, SUA |Gary Cooper, Jean Arthur, James Ellison |- |1936 |Azilul de noapte |Les bas-fonds |Jean Renoir |Films Albatros, Franța |Jean Gabin, Louis Jouvet, Suzy Prim, Jany Holt |- |1936 |Bestia umană |Fury |Fritz Lang |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Sylvia Sidney, Spencer Tracy, Walter Abel |- |1936 |Brigada 41 |The Charge of the Light Brigade |Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |Errol Flynn, Olivia de Havilland, Patric Knowles |- |1936 |Cain și Mabel |Cain and Mabel |Lloyd Bacon |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., USA |Marion Davies, Clark Gable, Allen Jenkins |- |1936 |Căpitanul Ianuarie |Captain January |David Butler |Twentieth Century Fox, SUA |Shirley Temple, Guy Kibbee, Slim Summerville |- |1936 |Cinci prieteni |La belle équipe |Julien Duvivier |Ciné-Arys, Franța |Jean Gabin, Charles Vanel, Raymond Aimos |- |1936 |Circul |Țirk Ru: Цирк |Grigori Aleksandrov |Mosfilm, URSS |Liubov Orlova, Vladimir Volodin, Serghei Stolearov |- | 1936 | [[Copiii căpitanului Grant (film din 1936)|Copiii căpitanului Grant]] | Дети капитана Гранта<>br>Deti kapitana Granta | [[David Gutman|Vladimir Vainștok]] [[David Gutman]] | [[Mosfilm]] | [[Nikolai Cerkasov]], [[Iakov Segel]], [[Olga Bazanova]] |- |1936 |Cum vă place |As You Like It |Paul Czinner |U.K. |Elisabeth Bergner, Laurence Olivier, Sophie Stewart |- |1936 |Dama cu camelii |Camille |George Cukor |MGM, SUA |Greta Garbo, Robert Taylor, Lionel Barrymore |- |1936 |Doi sergenți |I due sergenti |Enrico Guazzoni |Manderfilm, Italia |Evi Maltagliati, Gino Cervi, Alida Valli, Mino Doro |- |1936 |Domnița din Câmpina |Die unmögliche Frau : Die Herrin von Câmpina |Johannes Meyer |Cine-Allianz Tonfilm, Berlin Germania |Dorothea Wieck, Gina Falckenberg, Gustav Fröhlich |- |1936 |Dușmanii oamenilor |The Story of Louis Pasteur |William Dieterle |CosmopolitanProductions, Warner Bros., SUA |Paul Muni, Josephine Hutchinson, Anita Louise |- |1936 |Escadrila de noapte |Ceiling Zero |Howard Hawks |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |James Cagney, Pat O'Brien, June Travis |- |1936 |Escadronul alb |Lo squadrone bianco |Augusto Genina |Roma Film, Italia |Fulvia Lanzi, Fosco Giachetti, Antonio Centa |- | 1936 | ''[[Extravagantul domn Deeds]]'' | Mr. Deeds Goes to Town | [[Frank Capra]] | [[Columbia Pictures]] | [[Gary Cooper]], [[Jean Arthur]], [[George Bancroft]] |- |1936 |Febra scenei |Stage Struck |Busby Berkeley |Warner Bros., SUA |Dick Powell, Joan Blondell, Warren William |- |1936 |Grandoare |The Gorgeous Hussy |Clarence Brown |MGM, SUA |Joan Crawford, Robert Taylor, Lionel Barrymore |- |1936 |Grădina lui Allah |The Garden of Allah |Richard Boleslawski |Selznick International Pictures, SUA |Marlene Dietrich, Charles Boyer, Basil Rathbone |- |1936 |Grănicerii |The Texas Rangers |King Vidor |Paramount Pictures, SUA |Fred MacMurray, Jack Oakie, Jean Parker |- |1936 |Hotel Savoy 217 |Savoy-Hotel 217 |Gustav Ucicky |Universum Film (UFA), Germania. |Hans Albers, Brigitte Horney, Alexander Engel |- |1936 |Inimile noastre plâng |The Singing Kid |William Keighley, Busby Berkeley |Warner Bros., SUA |Al Jolson, Sybil Jason, Beverly Roberts |- |1936 |Iubirea mea nu moare |Hearts Divided |Frank Borzage |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |Marion Davies, Dick Powell, Charles Ruggles, Claude Rains |- |1936 |Îngerul alb |The White Angel |William Dieterle |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Kay Francis, Ian Hunter, Donald Woods |- |1936 |Marinella |Marinella |Pierre Caron |Forrester-Parant Productions, Franța |Tino Rossi, Yvette Lebon, Jeanne Fusier-Gir |- |1936 |Mayerling |Mayerling |Anatole Litvak |Nero Films, Franța |Charles Boyer, Danielle Darrieux |- |1936 |Mi-e viața în pericol |Es geht um mein Leben |Richard Eichberg |Richard Eichberg - Film GmbH, Germania |Karl Ludwig Diehl, Kitty Jantzen, Theo Lingen |- |1936 |Mica prințesă |Dimples |William A.Seiter |Twentieth Century Fox, SUA |Shirley Temple, Frank Morgan, Robert Kent |- |1936 |Miraj |The Golden Arrow |Alfred E. Green |Warner Bros., SUA |Bette Davis, George Brent, Eugene Pallette |- |1936 |Miss Theodora |Theodora Goes Wild |Richard Boleslawski |Columbia Pictures, SUA |Irene Dunne, Melvyn Douglas, Thomas Mitchell |- |1936 |Moartea se răzbună |The Walking Dead |Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |Boris Karloff, Ricardo Cortez, Edmind Gwenn |- |1936 |Născută pentru dans |Born to Dance |Roy Del Ruth |MGM, SUA |Eleanor Powell, James Stewart, Virginia Bruce |- |1936 |Nemuritoarea iubire |Un grand amour de Beethoven |Abel Gance |Général Productions, Franța |Harry Baur, Annie Ducaux, Jany Holt |- |1936 |Nitchevo |Nitchevo |Jacques de Baroncelli |Mega Films Franța |Harry Baur, Marcelle Chantal, Ivan Mosjukin |- |1936 |O femeie fără importanță |Eine Frau ohne Bedeutung |Hans Steinhoff |Majestic-Film GmbH, Germania |Gustaf Gründgens, Käthe Dorsch, Friedrich Kayßler, Albert Lieven, Marianne Hoppe |- |1936 |O nuntă ca-n povești |Ein Hochzeitstraum |Erich Engel |Tobis-Magna-Filmproduktion, Germania |Ida Wüst, Heinz Salfner, Inge List, Theo Lingen |- |1936 |Oameni noi |Les hommes nouveaux, |Marcel L'Herbier |Les Films Albert Lauzin |Harry Baur, Natalie Paley, Max Michel |- |1936 |Pasiunea mea |Desire |Frank Borzage |Paramount, SUA |Marlene Dietrich, Gary Cooper, John Halliday |- |1936 |Port Arthur |Port-Arthur |Nicolas Farkas |F.C.L., Franța-Cehoslovacia-Germania |Anton Walbrook, Danielle Darrieux, Charles Vanel |- |1936 |Povestea lui Louis Pasteur |The Story of Louis Pasteur |William Dieterle |Cosmopolitan, Warner Bros., SUA |Paul Muni, Josephine Hutchinson, Anita Louise |- |1936 |Ramona |Ramona |Henry King |Twentieth Century Fox, SUA |Loretta Young, Don Ameche, Kent Taylor |- |1936 |Regina junglei |The Jungle Princess |Wilhelm Thiele |Paramount, SUA |Dorothy Lamour, Ray Milland, Akim Tamiroff |- |1936 |Reputația domnișoarei Allenbury |Libeled Lady |Jack Conway |MGM, SUA |Jean Harlow, William Powell, Myrna Loy, Spencer Tracy |- |1936 |Romanul unei minore |Small Town Girl |William A. Wellman, Robert Z. Leonard |MGM, SUA |Janet Gaynor, Robert Taylor, Binnie Barnes, James Stewart |- |1936 |Romeo și Julieta |Romeo and Juliet |George Cukor |MGM, SUA |Norma Shearer, Leslie Howard, John Barrymore |- |1936 |Spune-mi cine ești |Toi, c'est moi |René Guissart |Paris Ciné Films |Jacques Pills, Georges Tabet |- |1936 |Stan și Bran gemeni |Our Relations |Harry Lachman |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Alan Hale |- |1936 |Stan și Bran țigani |The Bohemian Girl |James W. Horne, Charles Rogers, Hal Roach |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Thelma Todd |- |1936 |Sub două drapele |Under Two Flags |Frank Lloyd |Twentieth Century, SUA |Ronald Colman, Claudette Colbert, Victor McLaglen |- |1936 |Suflete împietrite |The Petrified Forest |Archie Mayo |Warner Bros., SUA |Leslie Howard, Humphrey Bogart, Bette Davis |- |1936 |Swing / Timpul dansului |Swing Time |George Stevens |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Victor Moore |- |1936 |Teatrul plutitor |Show Boat |James Whale |Universal, SUA |Irene Dunne, Allan Jones, Paul Robeson |- |1936 |[[Timpuri noi (film)|Timpuri noi]] |Modern Times |[[Charlie Chaplin]] |SUA |[[Charlie Chaplin]], [[Paulette Goddard]], [[Al Ernest Garcia]] |- |1936 |Trădare! |Treachery Rides the Range |Frank McDonald |Warner Bros., SUA |Dick Foran, Paula Stone, Craig Reynolds |- |1936 |Trei fetițe dulci |Three Smart Girls |Henry Koster |Universal, SUA |Binnie Barnes, Charles Winninger, Alice Brady, Ray Milland |- |1936 |Treizeci de ore de dragoste |Trenta secondi d'amore |Mario Bonnard |Italia |Nino Besozzi, Elsa Merlini, Anna Magnani |- |1936 |Triunghiul |Faisons un rêve... |Sacha Guitry |Cinéas, Franța |Sacha Guitry, Raimu, Arletty |- |1936 |Un tip grozav |Great Guy |John G. Blystone |Zion Meyers Productions |James Cagney, Mae Clarke, James Burke |} == 1937 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1937 |Abuz de încredere |Abus de confiance |Henri Decoin |Union des Distributeurs Indépendants (U.D.I.F.), Franța |Danielle Darrieux, Charles Vanel, Yvette Lebon |- |1937 |Adevărul îndrăcit |The Awful Truth |Leo McCarey |Columbia Pictures, SUA |Irene Dunne, Cary Grant, Ralph Bellamy |- |1937 |Albă ca zăpada |Snow White and the Seven Dwarfs |W.Cottrell,David Hand, Wilfred Jackson |Walt Disney St.,SUA |Voci: Adriana Caselotti, Harry Stockwell, Lucille La Verne |- |1937 |Alibiul doctorului Tindall |Night Club Scandal |Ralph Murphy |Paramaunt Pictures, SUA |John Barrymore, Lynne Overman, Evelyn Brent |- |1937 |Aventură la Paris |The King and the Chorus Girl |Mervyn LeRoy |Warner Bros., SUA |Fernand Gravey, Joan Blondell, Edward Everett Horton |- |1937 |Bestiile roșii |Weiße Sklaven |Karl Anton |Lloyd Film, Sascha-Verleih, Tobis Filmkunst, Germania |Theodor Loos, Gabriele Hoffmann, Camila Horn |- |1937 |Cavalerul fără zale |Knight Without Armour |Jacques Feyder |London Film Prod., UK |Marlene Dietrich, Robert Donat, Irene Vanbrugh |- |1937 |Călătorii veseli |Vesiolâe puteșestvenniki ru: Веселые путешественники |Anisim Mazur |Soiuzdetfilm, URSS |Serghei Antimonov, Klavdia Koreneva, Nina Stravinskaia |- |1937 |[[Cămătarul]] |ru. Гобсек Gobsek |Konstantin Eggert |Rot Front |Leonid Leonidov |- |1937 |Căpitanii curajoși |Captains Courageous |Victor Fleming |MGM, SUA |Spencer Tracy, Freddie Bartholomew, Lionel Barrymore |- |1937 |Căsnicia D-rului Allan |Between Two Women |Geogre B. Seitz |MGM, SUA |Franchot Tone, Maureen O'Sullivan, Virginia Bruce |- |1937 |Când o spioană iubește |Lancer Spy |Gregory Ratoff |Twentieth Century Fox, SUA |Dolores Del Rio, George Sanders, Peter Lorre |- |1937 |Când sus, cînd jos |Swing High, Swing Low |Mitchell Leisen |Paramount, SUA |Carole Lombard, Fred MacMurray, Dorothy Lamour |- |1937 |Clubul zăpăciților |Die verschwundene Frau |E. W. Emo |Austria |Paul Kemp, Lucie English, Hans Moser, Theo Lingen |- |1937 |Condotierii |Condottieri |Luis Trenker, Giacomo Gentilomo, Anton Giulio Majano |Italia - Germania |Luis Trenker, Loris Gizzi, Carla Sveva |- |1937 |[[Contesa Walewska (film din 1937)|Contesa Walewska]] |Conquest |[[Clarence Brown]] |SUA |[[Greta Garbo]], [[Charles Boyer]] |- |1937 |Crima Nataliei Roguin |Gribouille |Marc Allégret |Franța |Raimu, Michèle Morgan, Gilbert Gil |- |1937 |Declasații |Action for Slander |Tim Whelan, Victor Saville |London Film Productions, UK |Clive Brook, Ann Todd, Margareta Scott |- |1937 |Departe de țară |Big City |Frank Borzage, George B. Seitz |MGM, SUA |Spencer Tracy, Luise Rainer, Charley Grapewin |- |1937 |Domnișoara doctor |Mademoiselle Docteur |G. W. Pabst |Films Romain Pinès, Les Films Trocadero, Pathé Franța |Pierre Blanchar, Dita Parlo, Pierre Fresnay |- |1937 |Elephant Boy |Elephant Boy |Robert J. Flaherty, Zoltan Korda |London Films Productions, UK |Sabu, W. E. Holloway, Walter Hudd |- |1937 |Farmecul boemei |Zauber der Boheme |Géza von Bolváry |Austria |Jan Kiepura, Martha Eggerth, Theo Lingen |- |1937 |Femei de noapte / O femeie cu voință |Marked Woman |Lloyd Bacon |First National Pictures, SUA |Bette Davis, Humphrey Bogart, Lola Lane |- |1937 |Fiorosul Saladin |Il feroce Saladino |Mario Bonnard |Capitani Film, I.C.A.R., Italia |Alida Valli, Angelo Musco, Lino Carenzio, Alberto Sordi |- |1937 |Fracul verde |L'Habit vert |Roger Richebé |Films Roger Richebé; Franța |Elvire Popesco; Victor Boucher; Jules Berry |- |1937 |Frumoasa domnișoară Schragg |Das schöne Fräulein Schragg |Hans Deppe |Tonlicht-Film GmbH, Germania, Universum Film (UFA) |Otto Gebühr, Paul Bildt, Hansi Knoteck |- |1937 |Gentlemeni după miezul nopții |It's Love I'm After |Archie Mayo |Warner Bros., SUA |Leslie Howard, Bette Davis, Olivia de Havilland |- |1937 |Habanera |La Habanera |Douglas Sirk |UFA, Germania |Zarah Leander, Ferdinand Marian, Karl Martell |- |1937 |Heidi, fetița munților |Heidi |Allan Dwan |Twentieth Century Fox |Shirley Temple, Jean Hersholt |- |1937 |Hollywood Hotel |Hollywood Hotel |Busby Berkeley |First National, SUA Warner Bros. SUA |Dick Powell, Rosemary Lane, Lola Lane |- |1937 |Idolul Parisului |L'Homme du jour |Julien Duvivier |Franța |Maurice Chevalier, Elvire Popesco, Josette Day. |- |1937 |Iluzia cea mare |La grande illusion |Jean Renoir |Franța |Jean Gabin, Dita Parlo, Pierre Fresnay |- |1937 |India în flăcări |Wee Willie Winkie |John Ford |Twentieth Century Fox |Shirley Temple, Victor McLaglen, C.Aubrey Smith |- |1937 |Insula ocnașilor |Alcatraz Island |William C. McGann |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |John Litel, Ann Sheridan |- |1937 |Insula văduvelor |L'île des veuves |Claude Heymann |Franco London Films, Haussmann Films, Franța |Pierre Renoir, Aimé Clariond, Marcelle Chantal |- |1937 |Invitație la dans |Shall We Dance |Mark Sandrich |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Edward Everett Horton |- |1937 |Istoria se scrie noaptea |History Is Made at Night |Frank Borzage |Walter Wanger Prod., SUA |Charles Boyer, Jean Arthur |- |1937 |L-am întâlnit la Paris |I Met Him in Paris |Wesley Ruggles |Paramount, SUA |Claudette Colbert, Melvyn Douglas, Robert Young |- |1937 |Manechinul |Mannequin |Frank Borzage |MGM, SUA |Joan Crawford, Spencer Tracy, Alan Curtis |- |1937 |Minciuna Ninei Petrovna |Le mensonge de Nina Petrovna |Victor Tourjansky, Hanns Schwartz |Solar Films, Franța |Isa Miranda, Fernand Gravey, Aimé Clariond |- |1937 |Mireasa fugară |There Goes My Girl |Ben Holmes, Edward Killy |RKO Radio Pictures, SUA |Gene Raymond, Ann Sothern, Gordon Jones |- |1937 |Misterele subterane |Gleisdreieck |Robert A.Stemmle |F.D.F. GmbH, Universum Film (UFA) Germania |Gustav Frohlich, Heli Finkenzeller, Paul Hoffmann |- |1937 |Misterul unei crime |The Case of Stuttering Bishop |William Clemens |Warner Bros., SUA |Donald Woods, Ann Dvorak |- |1937 |O sută de băieți și o fată |One Hundred Men and a Girl |Henry Koster |Universal |Deanna Durbin, Adolphe Menjou, Alice Brady |- |1937 |[[O zi la curse]] |A Day at the Races |[[Sam Wood]] |SUA |[[Groucho Marx]], [[Chico Marx]], [[Harpo Marx]] |- |1937 |Oameni după gratii |San Quentin |Lloyd Bacon |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Pat O'Brien, Ann Sheridan, Humphrey Bogart |- |1937 |Ogorul |The Good Earth |Sidney Franklin, Victor Fleming, Gustav Machatý |MGM, SUA |Paul Muni, Luise Rainer, Walter Connoly |- | 1937 | ''[[Orizontul pierdut]]'' | Lost Horizon | [[Frank Capra]] | Columbia Pictures | [[Ronald Colman]], [[Jane Wyatt]], [[Edward Everett Horton]] |- |1937 |Pentru dvs.doamnă ! |Vogues of 1938 |Irving Cummings |Walter Wanger Productions, SUA |Warner Baxter, Joan Bennett, Mischa Auer |- |1937 |[[Pépé le Moko]] |Pépé le Moko |[[Julien Duvivier]] |Franța |[[Jean Gabin]], Mireille Balin, Lucas Gridoux |- |1937 |Perlele coroanei |Les perles de la couronne |Sacha Guitry |Cinéas, Franța |Jacqueline Delubac, Sacha Guitry |- |1937 |Petru cel Mare |Piotr pervîi ru: Пётр Первый |Vladimir Petrov |Lenfilm, URSS |Nikolai Simonov, Nikolai Cerkasov, Alla Tarasova |- |1937 |Prizonierul din Zenda |The Prisoner of Zenda |John Cromwell, W.S. Van Dyke |Selznick International Pictures, SUA |Ronald Colman, Madeleine Carroll, C.Aubrey Smith |- |1937 |Răposatul Mathias Pascal |L'homme de nulle part |Pierre Chenal |Général Productions Franța, Ala-Colosseum Italia |Pierre Blanchar, Isa Miranda, Catherine Fonteney |- |1937 |Răzbunarea lui Bulldog Drummond |Bulldog Drummond's Revenge |Louis King |Paramount Pictures, SUA |John Barrymore, John Howard, Louise Campbell |- |1937 |Regele sportului |Les rois du sport |Pierre Colombier |Gray-Film, Franța |Raimu, Fernandel, Jules Berry |- |1937 |S-au cunoscut în luna mai. |Maytime |Robert Z. Leonard |MGM, SUA |Nelson Eddy, Jeanette MacDonald, John Barrymore |- |1937 |S-au întâlnit la miezul nopții |Women of Glamour |Gordon Wiles |Columbia Pictures, SUA |Virginia Bruce, Melvyn Douglas, Reginald Denny |- |1937 |Sarati cel groaznic |Sarati, le terrible |André Hugon, André Sarrouy |Films André Hugon, Franța |Harry Baur, Georges Rigaud, Jacqueline Laurent |- |1937 |Saratoga |Saratoga |Jack Conway |MGM, SUA |Clark Gable, Jean Harlow, Lionel Barrymore |- |1937 |Sonata Kreutzer |Die Kreutzersonate |Veit Harlan |Georg Witt-Film, Universum Film (UFA), Germania |Lil Dagover, Peter Petersen, Albrecht Schoenhals |- |1937 |Soțul ideal |Der Mustergatte |Wolfgang Liebeneiner |Imagoton, Germania |Heinz Rühmann, Leny Marenbach, Hans Söhnker |- |1937 |Spovedania |True confession |Wesley Ruggles |Paramount Pictures, SUA |Carole Lombard, Fred MacMurray, John Barrymore |- |1937 |Stan și Bran la Hollywood |Pick a Star |Edward Segdwick |Hal Roach Studios |Stan Laurel, Oliver Hardy, Jack Haley |- |1937 |Stan și Bran și testamentul |Way Out West |James W. Horne |Hal Roach Studios, SUA Stan Laurel Productions |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1937 |Stella Dallas |Stella Dallas |King Vidor |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Barbara Stanwyck, John Boles, Anne Shirley |- |1937 |Strada amintirilor |Quality Street |George Stevens |RKO Radio Pictures, SUA |Katharine Hepburn, Franchot Tone, Eric Blore |- |1937 |Șeicul |The Sheik Steps Out |Irving Pichel |Republic Pictures (I), SUA |Ramon Novarro, Lola Lane, Gene Lockhart |- |1937 |Șobolanul |The Rat |Jack Raymond |Herbert Wilcox Productions |Anton Walbrook, Ruth Chatterton, Rene Ray |- |1937 |Taina ocnașului |Nancy Steele Is Missing! |George Marshall, Otto Preminger |Twentieth Century Fox, SUA |Victor McLaglen, Peter Lorre, June Lang |- |1937 |Tovarăși |Tovarich |Anatole Litvak |Warner Bros., SUA |Claudette Colbert, Charles Boyer, Basil Rathbone |- |1937 |Trăiește, iubește și învață |Live, Love and Learn |George Fitzmaurice |MGM, SUA |Robert Montgomery, Rosalind Russell, Mickey Rooney |- |1937 |Trăim numai o dată |You Only Live Once |Fritz Lang |Walter Wanger Productions, SUA |Sylvia Sidney, Henry Fonda, Barton MacLane |- |1937 |Truxa |Truxa |Hans H. Zerlett |Tobis-Magna-Filmproduktion, Germania |La Jana, Hannes Stelzer, Ernst Fritz Fürbringer |- |1937 |Țara fără legi |Land Beyond the Law |B. Reeves Eason |Warner Bros. SUA |Dick Foran, Linda Perry, Wayne Morris |- |1937 |Un carnet de bal |Un carnet de bal |Julien Duvivier |Franța |Marie Bell, Francçoise Rosay, Louis Jouvet |- |1937 |Uraganul |The Hurricane |John Ford |Samuel Goldwyn Co. SUA |Dorothy Lamour, Jon Hall, Mary Astor |- |1937 |Vagabonzii |Die Landstreicher |Karel Lamac |Aco-Film, Germania-Austria |Paul Hörbiger, Lucie Englisch, Rudolf Carl |- |1937 |Valea blestemată |God's Country and the Woman |William Keighley |Warner Bros, SUA |George Brent, Beverly Roberts, Barton MacLane |- |1937 |Valetul de cupă |Personal Property |W.S. Van Dyke |MGM, SUA |Jean Harlow, Robert Taylor, Reginald Owen |- |1937 |Valetul și contesa |A Damsel in Distress |George Stevens |RKO, SUA |Fred Astaire, George Burns, Gracie Allen, Joan Fontaine |- |1937 |Vasul robilor |Slave Ship |Tay Garnett |Twentieth Century Fox |Warner Baxter, Wallace Beery, Elizabeth Allan |- | 1937 | ''[[Vânzătorul de ziare]]'' | Il signor Max | [[Mario Camerini]] | ITA | [[Vittorio De Sica]], [[Assia Noris]] |- |1937 |Viața la întâmplare |Easy Living |Mitchell Leisen |Paramount, SUA |Jean Arthur, Edward Arnold, Ray Milland |- |1937 |Viața lui Emile Zola |The Life of Emile Zola |William Dieterle |Warner Bros., SUA |Paul Muni, Gale Sondergaard, Joseph Schildkraut |- |1937 |Viena-Petrograd |The Emperor's Candlesticks |George Fitzmaurice |MGM, SUA |William Powell, Luise Rainer, Robert Young |} == 1938 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1938 |5 milioane caută un moștenitor |5 Millionen suchen einen Erben |Carl Boese |Majestic-Film GmbH, Terra - Filmkunst, Germania |Heinz Rühmann, Leny Marenbach, Vera von Langen |- |1938 |A opta nevastă a lui Barbă Albastră |Bluebeard's Eighth Wife |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Claudette Colbert, Gary Cooper, Edward Everett Horton |- |1938 |Alarma cea mare |Grossalarm |Georg Jacoby |F.D.F. GmbH, Germania |Ursula Grabley, Paul Klinger |- |1938 |Alarmă în India |The Drum |Zoltan Korda |London Film Production, UK |Sabu, Raymond Massey, Valerie Hobson |- |1938 |[[Alexandru Nevski (film)|Alexandru Nevski]] |Aleksandr Nevsky |[[Serghei Eisenstein]] Dmitri Vasilyev |[[Mosfilm]] |[[Nikolai Cerkasov]], Andrei Abrikosov |- |1938 |Allo Hawai ! |Hawaii Calls |Edward F.Cline |SUA |Bobby Breen, Ned Sparks, Irvin S.Cobb |- |1938 |Amanda |Carefree |Mark Sandrich |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Ralph Bellamy |- |1938 |Amanții |Hôtel du Nord |Marcel Carné |Franța |Annabella, Jean-Pierre Aumont, Arletty |- |1938 |America Melody 1939 |Gold Diggers in Paris |Ray Enright |Warner Bros., SUA |Rudy Vallee, Rosemary Lane |- |1938 |Amiciția |Amicizia |Oreste Biancoli |Aurora Film, Fono Roma, Italia |Elsa Merlini, Nino Besozzi, Enrico Viarisio |- |1938 |Aventurile lui Arsene Lupin |Arsène Lupin Returns |George Fitzmaurice |Loew's Company, SUA |Melvyn Douglas, Virginia Bruce, Warren William |- |1938 |[[Aventurile lui Robin Hood (film din 1938)|Aventurile lui Robin Hood]] |The Adventures of Robin Hood |[[Michael Curtiz]] William Keighley |SUA |[[Errol Flynn]], [[Olivia de Havilland]] |- |1938 |Bătălia aurului |Gold Is Where You Find It |Michael Curtiz |Cosmopolitan, Warner Bros., SUA |George Brent, Olivia de Havilland, Claude Rains |- |1938 |Broadway, strada norocului |Romance and Rythm / Cowboy from Brooklyn |Lloyd Bacon |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |Dick Powell, Priscilla Lane,Pat O'Brien, Ronald Reagan |- |1938 |Casa păcatelor |La Casa del Peccato |Max Neufeld |Amato Film, Italia |Amedeo Nazzari, Assia Noris, Alida Valli |- |1938 |Casa din Malta |La maison du Maltais |Pierre Chenal |Compagnie Cinématographique de France, Gladiator Films |Viviane Romance, Louis Jouvet, Pierre Renoir, Jany Holt |- |1938 |Catastrofa |There's Always a Woman |Alexander Hall |Columbia Pictures, SUA |Joan Blondell, Melvyn Douglas, Mary Astor |- |1938 |Când stelele strălucesc |Es leuchten die Sterne |Hans H. Zerlett |Tobis Filmkunst, Germania |La Jana, Vera Bergman, Carla Rust |- |1938 |Citadela |The Citadel |King Vidor |MGM British Studios, UK |Robert Donat, Rosalind Russel, Ralph Richardson, Rex Harrison |- |1938 |Copilăria lui Gorki |Detstvo Gorkovo ru: Детство Горького |Mark Donskoi |Soiuzdetfilm, URSS |Aleksei Learski, Varvara Massalitinova |- |1938 |Cuceritorul |A Yank at Oxford |Jack Conway |MGM, U.K. |Robert Taylor, Vivien Leigh, Lionel Barrymore |- |1938 |Cuibul fericirii |Mother Carey's Chickens |Rowland V. Lee |RKO Radio Pictures, USA |Anne Shirley, Ruby Keeler, James Ellison |- |1938 |Dezmoșteniții soartei |Stablemates |Sam Wood |MGM, SUA |Wallace Beery, Mickey Rooney |- |1938 |Dollar |Dollar |Gustaf Molander |Svensk Filmindustri, Suedia |[[Ingrid Bergman]], Georg Rydeberg, Tutta Rolf |- |1938 |Domnișoara vedetă |Rebecca of Sunnybrook Farm |Allan Dwan |Twentieth Century Fox, SUA |Shirley Temple, Randolph Scott, Jack Haley |- |1938 |Fac ce-mi place |Joy of Living |Tay Garnett |RKO Radio Pictures, SUA |Irene Dunne, Douglas Fairbanks Jr., Alice Brady |- |1938 |Fete de măritat |Three Blind Mice |William A. Seiter |Twentieth Century Fox, SUA |Loretta Young, Joel McCrea, David Niven |- |1938 |Focul din Chicago / În vechiul Chicago |In Old Chicago |Henry King |Twentieth Century Fox, SUA |Tyrone Power, Alice Faye, Don Ameche |- |1938 |Furia Parisului / Senzația Parisului / Vreau să mă mărit |The Rage of Paris (La coqueluche de Paris) |Henry Koster |Universal Pictures, SUA |Danielle Darrieux, Douglas Fairbanks Jr., Mischa Auer |- |1938 |Goldwynfollies |The Goldwyn Follies |George Marshall, H.C. Potter |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Adolphe Menjou, Andrea Leeds, The Ritz Brothers |- |1938 |Închisoare fără gratii |Prison sans barreaux |Léonide Moguy |CIPRA Franța |Annie Ducaux, Roger Duchesne, Ginette Leclerc, Corinne Luchaire |- |1938 |Îngeri cu fețe murdare |Angels with Dirty Faces |Michael Curtiz |First National Pictures, Warner Bros., SUA |James Cagney, Pat O'Brien, Humphrey Bogart |- |1938 |Între dragoste și prietenie |Amicizia |Oreste Biancoli |Aurora Film, Fono Roma, Italia |Elsa Merlini, Nino Besozzi, Enrico Viarisio |- |1938 |Între părinți |Zwischen den Eltern |Hans Hinrich |UFA Germania |Willy Fritsch, Jutta Freybe, Gusti Huber |- |1938 |[[Jezebel (film din 1938)|Jezebel]] |Jezebel |[[William Wyler]] |SUA |[[Bette Davis]], [[Henry Fonda]] |- |1938 |Josette |Josette |Allan Dwan |Twentieth Century Fox, SUA |Don Ameche, Simone Simon, Robert Young |- |1938 |Jucătorul de șah |Le joueur d'échecs |Jean Dréville |Société des Films Vega, Franța |Françoise Rosay, Conrad Veidt, Bernard Lancret |- |1938 |Leopardul Suzanei |Bringing Up Baby |Howard Hawks |RKO Radio Pictures, SUA |Katharine Hepburn, Cary Grant, Charles Ruggles |- |1938 |Mailu |Sotto la croce del sud |Guido Brignone |Mediterranea Film, Italia |Doris Duranti, Antonio Centa |- |1938 |Marșul durerii |Men Are Such Fools |Busby Berkeley |Warner Bros., SUA |Wayne Morris, Priscilla Lane, Humphrey Bogart |- |1938 |Mazurca dragostei |La mazurka di papà |Oreste Biancoli |Aurora Film, Fono Roma, Italia |Vittorio De Sica, Umberto Melnati |- |1938 |Mi-am regăsit iubirea |I Met My Love Again |Joshua Logan, Arthur Ripley, George Cukor |Walter Wanger Productions, SUA |Joan Bennett, Henry Fonda, Louise Platt |- |1938 |Misteriosul domn Victor |L'étrange Monsieur Victor |Jean Grémillon |ACE Franța, UFA Germania |Raimu, Pierre Blanchar, Madeleine Renaud |- |1938 |Nanon |Nanon |Herbert Maisch |Universum Film (UFA) Germania |Erna Sack, Johannes Heesters, Kurt Meisel, Dagny Servaes |- |1938 |Noapte fără sfârșit |Ab Mitternacht |Carl Hoffmann |Germania - Franța |Gina Falckenberg ,Peter Voß, René Deltgen |- |1938 |Nopți în Alger |Algiers |John Cromwell |SUA |Charles Boyer, Hedy Lamarr, Sigrid Gurie |- |1938 |O aventură disperată |A Desperate Adventure |John H. Auer |Republic Pictures (I), SUA |Ramon Novarro, Marian Marsh, Margaret Tallichet |- |1938 |O crimă fără importanță |A Slight Case of Murder |Lloyd Bacon |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Edward G. Robinson, Jane Bryan, Allen Jenkins |- |1938 |O fetiță delicioasă |Mad About Music |Norman Taurog |Universal, SUA |Deanna Durbin, Herbert Marshall, Gail Patrick |- |1938 |Oameni în lanțuri |Over the Wall |Frank McDonald |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |Dick Foran, June Travis, John Litel |- |1938 |Opereta fără nume |Eine Nacht in Mai |Georg Jacoby |Universum Film, UFA Germania |Marika Rökk, Viktor Staal |- |1938 |Paradisul furat |Stolen Heaven |Andrew L. Stone |Paramount Pictures |Gene Raymond, Olympe Bradna, Glenda Farrell |- |1938 |Patru bărbați și o rugăciune |Four Men and a Prayer |John Ford |Twentieth Century Fox, SUA |Loretta Young, Richard Greene, George Sanders |- |1938 |Preludiul dragostei |Verliebtes Abenteuer |Hans H. Zerlett |Tobis Filmkunst Germania |Olga Tschechova, Paul Klinger, Geog Alexander. |- |1938 |Primejdia |Bulldog Drummond's Peril |James P. Hogan |Paramount Pictures, SUA |John Barrymore, John Howard, Louise Campbell |- |1938 |Primul sărut |That Certain Age |Edward Ludwig |Universal, SUA |Deanna Durbin, Melvyn Douglas, Jackie Cooper |- |1938 |Prințesa Tarakanova |La principessa Tarakanova |Fyodor Ozep, Mario Soldati |Italia - Franța |Annie Vernay, Pierre Richard-Wilm, Roger Karl, Suzy Prim |- |1938 |Pygmalion |Pygmalion |Anthony Asquith, Leslie Howard |U.K. |Leslie Howard, Wendy Hiller, Wilfrid Lawson |- |1938 |Regele spadei |Ettore Fieramosca |Alessandro Blasetti |Nembo Film Italia |Gino Cervi, Mario Ferrari, Elisa Cegani |- |1938 |[[Ruslan și Ludmila (film din 1938)|Ruslan și Ludmila]] |Руслан и Людмила Ruslan i Liudmila |Ivan Nikitchenko |[[Mosfilm]] |Serghei Stoliarov, Liudmila Glazova |- |1938 |Scandal fără motiv |Fool for Scandal |Mervyn LeRoy |Warner Bros., SUA |Carole Lombard, Fernand Gravey, Ralph Bellamy |- |1938 |Secretul doamnei în alb |La dama bianca |Mario Mattoli |Aurora Film, Fono Roma, Italia |Elsa Merlini, Nino Besozzi, Enrico Viarisio |- |1938 |Sfidătorii aerului |Test Pilot |Victor Fleming |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Clark Gable, Myrna Loy, Spencer Tracy |- |1938 |Stan și Bran alpiniști |Swiss Miss |John G. Blystone, Hal Roach |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Grete Natzler |- |1938 |Stan și Bran eroi fără voie |Block-Heads |John G. Blystone |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1938 |Suflete în ceață |Le quai des brumes |Marcel Carné |Ciné-Alliance, Franța |Jean Gabin, Michel Simon, Michèle Morgan |- |1938 |Știri false |Break the News |René Clair |U.K. |Jack Buchanan, Maurice Chevalier, June Knight |- |1938 |Ștrengărițele |Die vier Gesellen |Carl Froelich |Germania |Ingrid Bergman, Sabine Peters, Carsta Löck |- |1938 |Trei camarazi |Three Comrades |Frank Borzage |MGM, SUA |Robert Taylor, Margaret Sullavan, Franchot Tone |- |1938 |Tura, zeița junglei |Her Jungle Love |George Archainbaud |Paramount, SUA |Dorothy Lamour, Ray Milland, Lynne Overman |- |1938 |Urme șterse |Verwechte Spuren |Veit Harlan |Majestic-Film, Germania |Kristina Söderbaum, Philip Dorn |- |1938 |[[Valsul nemuritor (film din 1938)|Valsul nemuritor]] |The Great Waltz |[[Julien Duvivier]] |[[MGM]] |Fernand Gravey, Miliza Korjus, [[Luise Rainer]] |- |1938 |Vârsta ispitelor |Entrée des artistes |Marc Allégret |Filmsonor; Regina Films, Franța |Louis Jouvet, Claude Dauphin, Odette Joyeux |- | 1938 | ''[[Veninul]]'' | Orage | [[Marc Allégret]] | [[Alliance Cinématographique Européenne]] (ACE) | [[Charles Boyer]], [[Michèle Morgan]], [[Lisette Lanvin]] |- |1938 |[[Volga-Volga]] |Волга-Волга Volga-Volga |Grigori Aleksandrov |[[Mosfilm]] |[[Liubov Orlova]], Pavel Olenev, Vladimir Volodin |} == 1939 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1939 |Absențe nemotivate |Assenza ingiustificata |Max Neufeld |Era Film, Italia |Alida Valli, Amedeo Nazzari, Lilia Silvi |- |1939 |Angelica |Angélica/ La rose de sang |Jean Choux |DisCina Franta, Scalera Film, Italia |Viviane Romance, Georges Flamant |- |1939 |Apus de glorie |La fin du jour |Julien Duvivier |Regina Films, Franța |Victor Francen, Michel Simon, Louis Jouvet |- |1939 |Aur în New-Frisco |Gold in New Frisco |Paul Verhoeven |Bavaria-Filmkunst, Germania |Hans Söhnker, Alexander Golling, Otto Wernicke |- |1939 |Bal la castel |Ballo al castello |Max Neufeld |Italcine, Italia |Alida Valli, Antonio Centa, Carlo Lombardi |- |1939 |Băiatul din Oklahoma |The Oklahoma Kid |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |James Cagney, Humphrey Bogart, Rosemary Lane |- |1939 |Beau Geste |Beau Geste |William A. Wellman |Paramount, SUA |Gary Cooper, Ray Milland, Robert Preston |- |1939 |Cântărețul nebun |Der singende Tor |Johannes Meyer |Itala Film, Italia Itala-Film, Germania |Beniamino Gigli, Kirsten Heiberg, Hans Olden |- |1939 |Cântecul Aixei |La canción de Aixa |Florián Rey |Hispano Filmproduktion, Germania-Spania. |Imperio Argentina, Pedro Barreto, Pedro Fernández Cuenca |- |1939 |Cocoșatul de la Notre Dame |The Hunchback of Notre Dame |William Dieterle |RKO, SUA |Charles Laughton, Maureen O'Hara, Cedric Hardwicke |- |1939 |Copii în luptâ cu viața |Babes in Armes |Busby Berkeley |MGM, SUA |Mickey Rooney, Judy Garland, Charles Winninger |- |1939 |Delir |The Lady of the Tropics |Jack Conway, Leslie Fenton |MGM, SUA |Robert Taylor, Hedy Lamarr, Joseph Schildkraut |- |1939 |Destry |Destry Rides Again |George Marshall |Universal, SUA |Marlene Dietrich, James Stewart, Mischa Auer |- |1939 |[[Diligența (film din 1939)|Diligența]] |Stagecoach |[[John Ford]] |SUA |[[John Wayne]], [[Claire Trevor]] |- |1939 |Domnul Smith merge la Washington |Mr. Smith Goes to Washington |Frank Capra |Columbia Pict., SUA |James Stewart, Jean Arthur, Claude Rains |- | 1939 | ''[[Dora Nelson]]'' | Dora Nelson | [[Mario Soldati]] | ICI, Urbe Film, Italia | [[Assia Noris]], [[Carlo Ninchi]], [[Massimo Girotti]] |- |1939 |Dragoste de țigancă |Suspiros de España |Benito Perojo |Hispano Filmproduktion |Miguel Ligero, Estrellita Castro, Fernando Rey |- |1939 |Dreptul la dragoste |Das Recht auf Liebe |Joe Stöckel |Rolf Randolf-Film GmbH, Germania |Magda Schneider, Viktor Staal, Anneliese Uhlig |- |1939 |Dreptul la viață |La vedova |Goffredo Alessandrini |Scalera Film, Italia |Emma Gramatica, Isa Pola, Leonardo Cortese, Osvaldo Valenti |- |1939 |Ea și el /Poveste de iubire /Afaceri amoroase |Love Affair |Leo McCarey |RKO, SUA |Irene Dunne, Charles Boyer, Maria Ouspenskaya |- |1939 |Exile-Express |Exile Express |Otis Garrett |SUA |Anna Sten, Alan Marshal, Jerome Cowan |- |1939 |Farandola |The Story of Vernon and Irene Castle |H. C. Potter |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Walter Brennan |- |1939 |Femei... |The Women |George Cukor |MGM, SUA |Norma Shearer, Joan Crawford, Rosalind Russell |- |1939 |Fiii marchizului |I figli del marchese Lucera |Amleto Palermi |Scalera Film, Italia |Armando Falconi, Caterina Boratto, Sergio Tofano, Gino Cervi |- |1939 |Fiul lui Frankenstein |Son of Frankenstein |Rowland V. Lee |Universal Pictures, SUA |Boris Karloff, Basil Rathbone, Bela Lugosi |- |1939 |[[Fiul lui Tarzan]] |Tarzan Finds a Son! |[[Richard Thorpe]] |[[MGM]] |[[Johnny Weissmüller|Johnny Weissmuller]], [[Maureen O'Sullivan]], Johnny Sheffield |- |1939 |Intermezzo |Intermezzo: A Love Story |Gregory Ratoff |Selznick Int. Pictures, SUA |Ingrid Bergman, Leslie Howard, Edna Best |- |1939 |Istoria se repetă |Wife, Husband and Friend |Gregory Ratoff |Twentieth Century Fox, SUA |Loretta Young, Warner Baxter, Cesar Romero |- |1939 |În umbra prohibiției |The Roaring Twenties |Raoul Walsh |Warner Bros., SUA |James Cagney, Humphrey Bogart, Priscilla Lane |- |1939 |La răscruce de vânturi |Wuthering Heights |William Wyler |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Maerle Oberon, Laurence Olivier, David Niven |- |1939 |La stăpâni |V liudeah, ru: В людях |Mark Donskoi |Soiuzdetfilm, URSS |Aleksei Learski, Irina Zarubina, Varvara Massalitinova |- |1939 |Macario la tribunal |Imputato, alzatevi ! |Mario Mattoli |Alfa Cinematografica, Italia |Erminio Macario, Leila Guarni, Ernesto Almirante |- |1939 |Mica prințesă / Visul unei prințese |The Little Pricess |Walter Lang, William A. Seiter |Twentieth Century Fox, SUA |Shirley Temple, Richard Greene, Anita Louise |- |1939 |Miezul nopții |Midnight |Mitchell Leisen |Paramount, SUA |Claudette Colbert, Don Ameche, John Barrymore |- |1939 |Moartea obosită |La charrette fantôme |Julien Duvivier |Transcontinental Films S.A. Franța |Pierre Fresnay, Marie Bell, Micheline Francey |- |1939 |Ninotchka |Ninotchka |Ernst Lubitsch |MGM, SUA |Greta Garbo, Melvyn Douglas, Ina Claire |- |1939 |Noaptea amintirilor |Le jour se lève |Marcel Carné |Productions Sigma, Franța |Jean Gabin, Arletty, Jules Berry |- |1939 |Nu vreau să mor. |Dark Victory |Edmund Goulding |Warner Bros, SUA |Bette Davis, George Brent, Humphrey Bogart, Ronald Reagan |- |1939 |Oameni de varieteu |Menschen vom Varieté |Josef von Báky |Pictura-Film, Germania Hunnia Filmgyár, Ungaria |La Jana, Christl Mardayn, Karin Hardt, Hans Holt, Attila Hörbiger |- |1939 |[[Pe aripile vântului]] |Gone with the Wind |[[Victor Fleming]], [[George Cukor]] |[[MGM]] |[[Clark Gable]], [[Vivien Leigh]] |- |1939 |Primul bal |First Love |Henry Koster |Universal, SUA |Deanna Durbin, Robert Stack, Eugene Pallette |- |1939 |Pumnul de fier |Stand Up and Fight |W.S. Van Dyke II |MGM, SUA |Wallace Beery, Robert Taylor, Florence Rice |- |1939 |Răscoala munților |Allegheny Uprising |William A. Seiter |RKO Radio Pictures |Claire Trevor, John Wayne, George Sanders |- |1939 |Rivala |In Name Only |John Cromwell |RKO Radio Pictures, SUA |Cary Grant, Carole Lombard, Kay Francis |- |1939 |Soțul meu flirtează |Fast and Furious |Busby Berkeley |MGM, SUA |Franchot Tone, Ann Sothern |- |1939 |St. Louis Blues |Aloma |Raoul Walsh |Paramount, SUA |Dorothy Lamour, Lloyd Nolan |- |1939 |Stan și Bran aviatori |The Flying Deuces |A. Edward Sutherland |Boris Morros Productions |Stan Laurel, Oliver Hardy, Jean Parker |- |1939 |Stăpânitorii mărilor |Rulers of the Sea |Frank Lloyd |Paramount, SUA |Douglas Faibanks Jr., Margaret Lockwood, George Bancroft |- |1939 |Titanul |Das unsterbliche Herz |Veit Harlan |Tobis Filmkunst, Germania |Heinrich George, Kristina Söderbaum, Paul Wegener |- |1939 |Tractoriștii |Traktoristî ru: Трактористы |Ivan Pâriev |St. Dovjenko, URSS |Marina Ladânina, Nikolai Kriucikov, Boris Andreev |- |1939 |Ultima tinerețe |Dernière jeunesse |Jef Musso |Lumenfilms, Franța Scalera Film, Italia |Raimu, Jacqueline Delubac, Pierre Brasseur |- |1939 |Viață furată |Stolen Life |Paul Czinner |U.K. |Elisabeth Bergner, Michael Redgrave, Wilfrid Lawson |- |1939 |Viață nouă |Bolșaia jizn ru: Большая жизнь |Leonid Lukov |Kiev Film Studio, URSS |Ivan Peltțer, Ivan Novoselțev, Stepan Kaiukov |} == 1940 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1940 |Amantul misterios |Rose scarlatte |Giuseppe Amato Vittorio De Sica |Italia |Vittorio De Sica, Renée Saint-Cyr, Umberto Melnati |- |1940 |Asediul Alcazarului |L'assedio dell' Alcazar / Sin novedades en el Alcazar |Augusto Genina |Film Bassoli, Ulargui Films, Italia - Sania |Fosco Giachetti, Mireille Balin, Maria Denis |- |1940 |Bismarck |Bismarck |Wolfgang Liebeneiner |Tobis Filmkunst, Germania |Paul Hartmann, Lil Dagover, Friedrich Kayßler |- |1940 |Boccaccio |Boccaccio |Marcello Albani |Scalera Film, Venus Film, Italia |Clara Calamai, Osvaldo Valenti, Luigi Almirante |- |1940 |Cântecul visului |Traummusik |Géza von Bolváry |Itala Film, Italia, Germania, Austria |Marte Harell, Lizzi Waldmüller, Albrecht Schoenhals |- |1940 |Cine pierde câștigă |Vento di milioni |Dino Falconi |Fono Roma, Italia |Umberto Melnati, Vivi Gioi, Enzo Biliotti |- |1940 |Comedia fericirii |La comédie du bonheur |Marcel L'Herbier |DisCina, Scalera Film, Société Parisienne de Distribution Cinématographique; Franța-Italia |Michel Simon, Ramon Novarro, Jacqueline Delubac, Louis Jourdan, Sylvie |- | 1940 | ''[[Corsarul]]'' | The Sea Hawk | [[Michael Curtiz]] | SUA | [[Errol Flynn]], [[Brenda Marshall]], [[Claude Rains]] |- |1940 |Dankó Pista |Dankó Pista |László Kalmár |Ungaria |Pál Jávor, Erzsi Simor, Margit Lukács |- |1940 |Dansatoarea din Singapore |Road to Singapore |Victor Schertzinger |Paramount, SUA |Bing Crosby, Bob Hope, Dorothy Lamour, Anthony Quinn |- |1940 |Dansez pentru tine |Broadway Melody of 1940 |Norman Taurog |MGM, SUA |Fred Astaire, Eleanor Powell, George Murphy |- | 1940 | ''[[Dictatorul (film din 1940)|Dictatorul]]'' | The Great Dictator | [[Charles Chaplin]] | SUA | [[Charles Chaplin]], [[Paulette Goddard]], [[Jack Oakie]] |- |1940 |Dragoste dincolo de viață și de moarte |Oltre l'amore / Passione |Carmine Gallone |Grandi Film Storici, Italia |Alida Valli, Amedeo Nazzari, Camillo Pillotto |- |1940 |Evreul Süss |Jüd Süss |Veit Harlan |Terra-Filmkunst, Germania |Ferdinand Marian, Kristina Söderbaum, Heinrich George |- |1940 |Fiica mea trăiește la Viena |Meine Tochter lebt in Wien |E. W. Emo |Wien-Film, Germania |Hans Moser, Dorit Kreysler, Charlott Daudert |- |1940 |Hans Moser poruncește |Der Herr im Haus |Heinz Helbig |Bavaria-Filmkunst, Germania |Hans Moser, Maria Andergast, Leo Slezak |- |1940 |Iadul verde |Green Hell |James Whale |Famous Productions, James Whale Productions, SUA |Douglas Fairbanks Jr., Joan Bennett, John Howard |- |1940 |Iubirea lor |All This, and Heaven Too |Anatole Litvak |Warner Bros., SUA |Bette Davis, Charles Boyer, Jeffrey Lynn |- |1940 |În vâltoarea vieții |L'ultima nemica |Umberto Barbaro |Scia, Italia |Fosco Giachetti, Maria Denis, Alida Valli |- |1940 |Karelina |L'empreinte du Dieu |Léonide Moguy |Zama Films Franța |Pierre Blanchar, Annie Ducaux, Blanchette Brunoy |- |1940 |Kean (Geniu și nebunie) |Kean |Guido Brignone |Scalera Film, Italia |Rossano Brazzi, Germana Paolieri, Mariella Lotti |- |1940 |Lucreția Borgia |Lucrezia Borgia |Hans Hinrich |Scalera Film, Italia |Isa Pola, Friedrich Benfer, Carlo Ninchi |- |1940 |Lupta pentru desrobire |Feinde |Viktor Tourjansky |Bavaria-Filmkunst, Germania |Brigitte Horney, Willy Birgel, Ivan Petrovich |- |1940 |Magdalena nota zero la purtare |Maddalena zero in condotta |Vittorio De Sica |Italia |Vittorio De Sica, Vera Bergman, Carla Del Poggio |- |1940 |Manevre de dragoste |Manovre d'amore |Gennaro Righelli |ICI Italia |Vera Bergman, Clara Calamai, Antonio Centa |- |1940 |Manon Lescaut |Manon Lescaut |Carmine Gallone |Italia |Alida Valli, Vittorio De Sica |- |1940 |Nevasta lui Adam |My Favorite Wife |Garson Kanin |RKO, SUA |Irene Dunne, Cary Grant, Randolph Scott |- |1940 |Opereta |Operette |Willi Forst, Karl Hartl |Deutsche Forst-Filmproduktion GmbH, Wien-Film, Germania - Austria |Willi Forst, Maria Holst, Dora Komar, Paul Hörbiger |- |1940 |O viață întreagă |Ein Leben lang |Gustav Ucicky |Wien-Film, Germania |Paula Wessely, Joachim Gottschalk, Maria Andergast |- |1940 |Parada primăverii |Spring Parade |Henry Koster |Universal, SUA |Deanna Durbin, Robert Cummings, Mischa Auer |- |1940 |Păcatul |The Way of All Flesh |Louis King |Paramount, SUA |Akim Tamiroff, Gladys George, William Henry |- | 1940 | ''[[Pieirea Vulturului]]'' | ru: Гибель «Орла» <br> Gibel «Orla» | [[Vasili Juravliov]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Nikolai Annenkov]], [[Sergei Stolyarov ]] |- |1940 |Podul Waterloo |Waterloo Bridge |Mervyn LeRoy |MGM, SUA |Vivien Leigh, Robert Taylor, Lucile Watson |- |1940 |Portul destinelor |Little Old New York |Henry King |Twentieth Century Fox, SUA |Alice Faye, Fred MacMurray, Richard Greene |- | 1940 | ''[[Poruncă întunecată]]'' | The Dark Command | [[Raoul Walsh]] | SUA | [[John Wayne]], [[Claire Trevor]], [[Roy Rogers]] |- ] | 1940 | ''[[Poveste muzicală]]'' | Музыкальная история | [[Aleksandr Ivanovski]] | [[Lenfilm]] | [[Serghei Lemeșev]], [[Zoia Fiodorova]] |- |1940 |Prima femeie care trece |La prima donna che passa |Max Neufeld |Italcine, Italia |Alida Valli, Carlo Lombardi, Giuseppe Rinaldi |- |1940 |Primul păcat |Star Dust |Walter Lang |Twentieth Century Fox, SUA |Linda Darnell, John Payne, Roland Young |- |1940 |Rebecca |Rebecca |Alfred Hitchcock |Selznick Int.Pictures, SUA |Laurence Olivier, Joan Fontaine, George Sanders, Judith Anderson |- |1940 |Serenada inimii |Herzensfreud - Herzensleid |Hubert Marischka |Algefa Film, Germania |Paul Hörbiger, Magda Schneider, Paul Klinger |- |1940 |Stan și Bran lupi de mare |Saps at Sea |Gordon Douglas |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1940 |Stan și Bran studenți la Oxford |A Chump at Oxford |Alfred J. Goulding |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Wilfred Lucas, Peter Cushing |- |1940 |Șapte ani de ghinion |Sieben Jahre Pech |Ernst Marischka |Styria-film, Germania |Hans Moser, Theo Lingen, Wolf Albach-Retty |- | 1940 | ''[[Șapte păcate (film din 1940)|Șapte păcate]]'' | Seven Sinners | [[Tay Garnett]] | SUA | [[John Wayne]], [[Anna Lee]], [[Oskar Homolka]] |- |1940 |Taifun |Typhoon |Louis King |Paramount, SUA |Dorothy Lamour, Robert Preston, Lynne Overman |- |1940 |Taverna roșie |Taverna rossa |Max Neufeld |Italcine, Italia |Alida Valli, André Mattoni, Lauro Gazzolo |- |1940 |Texas |The Westerner |William Wyler |Samuel Goldwyn, SUA |Gary Cooper, Walter Brennan, Doris Davenport |- | 1940 | ''[[Timur și băieții lui (film din 1940)|Timur și băieții lui]]'' | ru: Тимур и его команда <br> Timur i ego komanda | [[Aleksandr Razumnîi]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Livi Șcipaciov]], [[Piotr Savin]], [[Marina Kovaliova]]<!--Ливий Щипачёв, Пётр Савин, Марина Ковалёва--> |- |1940 |Universitățile mele |Moi universitetî ru: Мои университеты |Mark Donskoi |Soiuzdetfilm, URSS |Nikolai Valbert, Stepan Kaiukov, Nikolai Plotnikov |} == 1941 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1941 |Acel sentiment nesigur |That Uncertain Feeling |Ernst Lubitsch |Ernst Lubitsch Prod. Inc. Sol Lesser Productions |Merle Oberon, Melvyn Douglas, Burgess Meredith |- |1941 |Acela care primește palme |La forza bruta |Carlo Ludovico Bragaglia |Lux Film, Italia |Juan de Landa, Rossano Brazzi, Germana Paolieri, Maria Mercader |- |1941 |Afacerea Artamonov |Delo Artamonovâh ru: Дело Артамоновыx |Grigori Roșal |Mosfilm, URSS |Serghei Romodanov, Tamara Cisteakova, Vera Marețkaia |- |1941 |Alarmă |Alarm |Herbert B. Fredersdorf |Germania |Karl Martell, Maria Tasnadi Fekete, Paul Klinger, Hilde Hildebrand |- |1941 |Amanta secretă |L'amante segreta |Carmine Gallone |SANGRAF, Italia |Alida Valli, Fosco Giachetti, Vivi Gioi, Osvaldo Valenti |- |1941 |Așa te vreau |So gefällst Du mir |Hans Thimig |Wien-Film, Germania |Gusti Huber, Wolf Albach-Retty, Oskar Sima |- |1941 |Barbă albastră |Barbablù |Carlo Ludovico Bragaglia |Fono Roma, Lux Film, Italia |Lilia Silvi, Nino Besozzi, Nelly Corradi |- |1941 |Bărbații din viața ei |The Men in Her Life |Gregory Ratoff |Gregory Ratoff Productions, SUA |Loretta Young, Conrad Veidt, Dean Jagger |- |1941 |Beatrice Cenci |Beatrice Cenci |Guido Brignone |Manenti Film Sp.A., Italia |Carola Höhn, Giulio Donadio, Tina Lattanzi, Osvaldo Valenti |- |1941 |Calea triumfului |Der Weg ins Freie |Rolf Hansen |Tonfilmstudio Carl Froehlich, UFA Germania |Zarah Leander, Hans Stüwe, Siegfried Breuer |- |1941 |Călăul din Veneția |Il bravo di Venezia |Carlo Campogalliani |Scalera Film, Italia |Paola Barbara, Rossano Brazzi, Valentina Cortese |- |1941 |Când vine furtuna |Bogdan Hmelnițki ru: Богдан Хмельницкий |Igor Savcenko |St. Film Kiev, URSS |Nikolai Mordvinov, Boris Bezghin, Nikita Ilcenko |- |1941 |Cine a ucis pe Moș Crăciun ? |L'assassinat du Père Noël |Christian-Jaque |Continental Films Franța |Harry Baur, Renée Faure, Raymond Rouleau |- |1941 |Conflict conjugal |Mr. & Mrs. Smith |Alfred Hitchcock |RKO Radio Pictures, SUA |Carole Lombard, Robert Montgomery, Gene Raymond |- |1941 |Coroana de fier |La corona di ferro |Alessandro Blasetti |Lux Film, Enic, Italia |Elisa Cegani, Luisa Ferida, Gino Cervi, Massimo Girotti |- |1941 |Cuceritorii aerului |Valeri Cikalov ru: Валерий Чкалов |Mihail Kalatozov |Lenfilm, URSS |Vladimir Belokurov, Mihail Ghelovani, Semion Mejinski |- |1941 |Domnișoara detectiv |Jenny und der Herr im Frack |Paul Martin |Bavaria-Filmkunst, Germania |Gusti Huber, Johannes Heesters, Hilde Hildebrand |- |1941 |Dr.Jekyll și Mr.Hyde |Dr.Jekyll and Mr.Hyde |Victor Fleming |MGM, SUA |Spencer Tracy, Ingrid Bergman, Lana Turner |- |1941 |Dragostea scutită de vamă |Liebe ist zollfrei |E. W. Emo |Wien-Film, Germania-Austria |Hans Moser, Theodor Danegger, Josef Egger |- |1941 |Drumul tutunului |Tobacco Road |John Ford |Twentieth Century Fox, SUA |Charley Grapewin, Gene Tierney, Marjorie Rambeau |- |1941 |Elixirul dragostei |L'elisir d'amore |Amleto Palermi |Elios Film, Fono Roma, Lux Film, Italia |Roberto Villa, Margherita Carosio, Armando Falconi, Carlo Romano |- |1941 |Eterna Evă |It Started with Eve |Henry Koster |Universal |Deanna Durbin, Charles Laughton, Robert Cummings |- |1941 |Femeia și păcatul |La donna del peccato |Harry Hasso |Consorzio Tirrenia, Film Bassoli, XXSecolo, Italia |Viveca Lindfors, Gustav Diessl, Otello Toso |- | 1941 | ''[[Festivalul Chaplin]]'' | The Charlie Chaplin Festival | [[Charles Chaplin]] | USA | [[Charles Chaplin]], [[Edna Purviance]], [[Ben Turpin]] |- |1941 |Frau Luna |Frau Luna |Theo Lingen |Majestic-Film GmbH, Germania |Lizzi Waldmüller, Fita Benkhoff, Theo Lingen |- |1941 |Giuliano de' Medici |Giuliano de' Medici |Ladislao Vajda |Sol Film, Italia |Conchita Montenegro, Juan de Landa, Osvaldo Valenti |- |1941 |Infernul îngerilor |L'enfer des anges |Christian-Jaque |Ciné-Alliance, S.A.R.O.C. Franta |Louise Carletti, Jean Claudio, Serge Grave |- | 1941 | ''[[Întâlnire pe ring]]'' | ru: Боксёры / Boksiorî | [[Vladimir Gonciukov]] | [[Studioul de film Odesa]] | [[Vitali Doronin]], Daniil Sagal, Nikolai Ivakin |- | 1941 | ''[[Lady Hamilton]]'' | That Hamilton Woman | [[Alexander Korda]] | Anglia | [[Vivien Leigh]], [[Laurence Olivier]] |- | 1941 | [[Mascarada (film din 1941)|Mascarada]] | Маскарад<br>Maskarad | [[Serghei Gherasimov]] | [[Lenfilm]] | [[Nikolai Mordvinov]], [[Tamara Makarova]] |- |1941 |Micuța serenadă |Penny Serenade |George Stevens |Columbia Pictures, SUA |Cary Grant, Irene Dunne, Beulah Bondi |- |1941 |Minciuna cea mare |The Great Lie |Edmund Goulding |Warner Bros., SUA |Bette Davis, George Brent, Mary Astor |- |1941 |Mingea de foc |Ball of Fire |Howard Hawks |Samuel Goldwyn Comp., SUA |Gary Cooper, Barbara Stanwyck, Oskar Homolka |- |1941 |Mr. Smith |'Pimpernel' Smith |Leslie Howard |British National Films |Leslie Howard, Francis L. Sullivan, Allan Jeayes |- |1941 |Nunta spânzuratului |Pedro soll hängen |Veit Harlan |Majestic-Film GmbH, Germania |Gustav Knuth, Heinrich George, Maria Landrock |- |1941 |Ochiul dracului |All That Money Can Buy |William Dieterle |RKO Studios William Dieterle Prod. SUA |Edward Arnold, Walter Huston, Jane Darwell, Simone Simon |- | 1941 | ''[[Omul din Taiga]]'' | Парень из тайги<br> Paren iz taighi | Ольга Преображенская, Иван Правов <br> [[Olga Preobrajenskaia]], [[Ivan Pravov]] | [[Mosfilm]] | [[Ivan Pereverzev]], [[Vladimir Gardin]], [[Alla Kazanskaia]]<!-- Иван Переверзев, Владимир Гардин, Алла Казанская--> |- |1941 |Pasiunea fatală |The Flame of New Orleans |René Clair |Universal, SUA |Marlene Dietrich, Bruce Cabot, Roland Young, Mischa Auer |- |1941 |Piccolo mondo antico |Piccolo mondo antico |Mario Soldati |ATA, ICI, Italia |Alida Valli, Massimo Serato, Ada Dondini |- |1941 |Pilotul ghinionist |Quax, der Bruchpilot |Kurt Hoffmann |Germania |Heinz Rühmann, Karin Himboldt, Harry Liedtke |- |1941 |Poarta de aur |Hold Back the Dawn |Mitchell Leisen |Paramount Pictures, SUA |Charles Boyer, Olivia de Havilland, Paulette Goddard |- |1941 |Prima iubire |Premier rendez-vous |Henri Decoin |Continental Films, Franța |Danielle Darrieux, Jean Tissier, Louis Jourdan |- |1941 |Răscoala burilor |Ohm Krüger |Hans Steinhoff, Karl Anton, Herbert Maisch |Tobis Filmkunst, Germania |Emil Jannings, Lucie Höflich, Werner Hinz |- | 1941 | ''[[Rigoletto (film din 1941)|Rigoletto]]'' | Il re si diverte | [[Mario Bonnard]] | Italia | [[Michel Simon]], [[María Mercader]], [[Rossano Brazzi]] |- |1941 |Roșcovana |The Strawberry Blonde |Raoul Walsh |Warner Bros., SUA |James Cagney, Olivia de Havilland, Rita Hayworth |- |1941 |Scampolo |Scampolo |Nunzio Malasomma |Excelsa Film, Itala Film, Italia |Lilia Silvi, Amedeo Nazzari, Carlo Romano |- |1941 |Sergentul York |Sergeant York |Howard Hawks |Warner Bros., SUA |Gary Cooper, Walter Brennan, Joan Leslie |- |1941 |Singurătate |Solitudine |Livio Pavanelli |S.A.F.A. Italia |Carola Höhn, Andrea Checchi, Antonio Centa |- |1941 |Somnambula |La sonnambula |Piero Ballerini |Dora Film, Italia |Roberto Villa, Germana Paolieri, Osvaldo Valenti |- |1941 |Spioana din San Gottardo |Il vetturale di San Gottardo |Hans Hinrich, Ivo Illuminati |Venus Film, Italia |Giovanni Grasso, Mariella Lotti, Leonardo Cortese, Osvaldo Valenti |- |1941 |Străjerii mărilor |La nave bianca |Roberto Rossellini |Scalera Film, Italia |Augusto Basso, Elena Fondi |- |1941 |Stuka spaima zburătoare |Stukas |Karl Ritter |Universum Film, UFA Germania |Carl Raddatz, Hannes Stelzer, Albert Hehn |- |1941 |Submarinele atacă |U-Boote westwärts! |Günther Rittau |Oberkommando der Kriegsmarine, UFA Germania |Herbert Wilk, Heinz Engelmann, Joachim Brennecke |- |1941 |Șoimul blestemat |The Maltese Falcon |John Huston |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Mary Astor, Gladys George |- |1941 |Te iubesc Clarisse |Clarissa |Gerhard Lamprecht |Aco-Film, Germania |Sybille Schmitz, Gustav Fröhlich, Gustav Diessl |- |1941 |Teresa Venerdi |Teresa Venerdì |Vittorio De Sica |Italia |Adriana Benetti, Irasema Dilián, Anna Magnani |- |1941 |Testamentul / Adam avea patru fii |Adam Had Four Sons |Gregory Ratoff |Columbia Pictures, SUA |Ingrid Bergman, Warner Baxter, Susan Hayward |- |1941 |Tom, Dick și Harry |Tom, Dick and Harry |Garson Kanin |RKO Radio Pictures, SUA |Ginger Rogers, George Murphy, Alan Marshall |- |1941 |Totul pentru tine |Immer nur du |Karl Anton |Tobis Filmkunst, Germania |Johannes Heesters, Dora Komar, Fita Benkhoff |- |1941 |Ultimul din cei șase |Le dernier des six |Georges Lacombe |Continental Films |Pierre Fresnay, Michèle Alfa, Suzy Delair, Jean Tissier |- |1941 |Vagabonzii năzdrăvani |Il vagabondo |Carlo Borghesio |Capitani Film, Italia |Erminio Macario, Memo Benassi, Luigi Almirante |- |1941 |Victoria din vest |Sieg im Westen |Fritz Brunsch, Werner Kortwich, Svend Noldan | * Oberkommando der Wehrmacht Wehrpropaganda V |Harry Giese, Hermann Göring, Adolf Hitler |- |1941 |Vi-l prezint pe John Doe,/ Omul de pe stradă |Meet John Doe |Frank Capra |Frank Capra Prod., SUA |Gary Cooper, Barbara Stanwyck, Edward Arnold |- |1941 |Volpone |Volpone |Maurice Tourneur, Jacques de Baroncelli |Franța |Harry Baur, Louis Jouvet, Charles Dullin |- | 1941 | ''[[Vulturul mărilor]]'' | Морской ястреб <br> Morskoi iastreb | Владимир Браун <br> [[Vladimir Braun]] | [[Studioul de film Odesa]] | [[Ivan Pereverzev]], [[Andrei Fait]], [[Osip Abdulov]], [[Leonid Kmit]] |} == 1942 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1942 |A fi sau a nu fi |To Be or Not to Be |Ernst Lubitsch |Romaine Film Corporation, SUA |Carole Lombard, Jack Benny, Robert Stack |- |1942 |Amantul de carton |Her Cardboard Lover |Geoge Cukor |MGM, SUA |Norma Shearer, Robert Taylor, George Sanders |- |1942 |Annette și rivala ei |Annette et la dame blonde |Jean Dréville |Continental Films, Franța |Louise Carletti; Mona Goya, Simone Valère, Henri Garat |- |1942 |Astă seară nimic nou |Stasera niente di nuovo |Mario Mattoli |Consorzio Italfines, Italia |Alida Valli, Carlo Ninchi, Giuditta Rissone |- |1942 |Așa s-a călit oțelul |Kak zakalealas stal ru: Как закалялась сталь |Mark Donskoi |Studio Așhabad, Studio Film Kiev |Viktor Perest-Petrenko, Daniil Sagal, Irina Fedotova |- |1942 |Atac la Baku |Anschlag auf Baku |Fritz Kirchhoff |UFA, Germania |Willy Fritsch, René Deltgen, Lotte Koch |- |1942 |Bal mascat |Jelmezbál |Endre Rodriguez |Mûvelõdés Film |Éva Szörényi, Andor Ajtay, Ida Turay |- |1942 |Capricii |Caprices |Léo Joannon |Continental Films, Franța |Danielle Darrieux, Albert Préjean, Jean Parédès |- | 1942 | ''[[Cartea junglei (film din 1942)|Cartea junglei]]'' | Jungle Book | [[Zoltan Korda]] | SUA | [[Sabu (actor)|Sabu]], [[Joseph Calleia]], [[Patricia O'Rourke]] |- | 1942 | ''[[Casablanca (film)|Casablanca]]'' | Casablanca | [[Michael Curtiz]] | SUA | [[Humphrey Bogart]], [[Ingrid Bergman]], [[Peter Lorre]] |- |1942 |Căpitanul Styx |Die Sache mit Styx |Karl Anton |Tobis, Germania |Laura Solari, Viktor de Kowa, Margit Symo |- |1942 |Cele două orfeline |Le due orfanelle |Carmine Gallone |Italia |Alida Valli, Maria Denis, Osvaldo Valenti |- |1942 |Contesa Castiglione |La contessa Castiglione |Flavio Calzavara |Nazionalcine, Italia |Doris Duranti, Andrea Checchi, Renato Cialente |- |1942 |De-aș fi prințesă |La principessa del sogno |Maria Teresa Ricci, Roberto Savarese |Fono Roma, Italia |Irasema Dilián, Antonio Centa, Maria Melato |- |1942 |Destin |Schicksal |Géza von Bolváry |Wien-Film, Austria - Germania |Heinrich George; Werner Hinz, Christian Kayssler |- |1942 |Domnișoara Bonaparte |Mam'zelle Bonaparte |Maurice Tourneur |Continental Films Franța |Edwige Feuillère, Simone Renant, Raymond Rouleau |- |1942 |Duelul |Un colpo di pistola |Renato Castellani |Lux Film, Roma |Assia Noris, Fosco Giachetti, Antonio Centa |- |1942 |Ești cea mai frumoasă |You Were Never Lovelier |William A. Seiter |Columbia Pict., SUA |Fred Astaire, Rita Hayworth, Adolphe Menjou |- |1942 |Faruri în ceață |Fari nella nebbia |Gianni Franciolini |Fauno Film, Italia |Fosco Giachetti, Luisa Ferida, Antonio Centa, Mariella Lotti |- |1942 |Fedora |Fedora |Camillo Mastrocinque |I.C.A.R. Italia |Luisa Ferida, Amedeo Nazzari, Osvaldo Valenti |- |1942 |Femeia îndărătnică |La bisbetica domata |Ferdinando Maria Poggioli |Excelsa Film, Italia |Amedeo Nazzari, Lilia Silvi, Lauro Gazzolo |- |1942 |Femeia și păcatul |La donna del peccato |Harry Hasso |Consorzio Tirrenia, Film Bassoli, XX Secolo, Italia |Viveca Lindfors, Otello Toso, Gustav Diessl |- | 1942 | ''[[Flăcăul din orașul nostru (film)|Flăcăul din orașul nostru]]'' | Парень из нашего города <br/>Paren iz nașego goroda | [[Aleksandr Stolper]] | [[Kazakfilm|Kazahfilm]] | [[Nikolai Kriucikov]], [[Lidia Smirnova]] |- |1942 |Fra Diavolo |Fra' Diavolo |Luigi Zampa |Fotovox, Italia |Enzo Fiermonte, Elsa De Giorgi |- |1942 |Frederic cel Mare |Der grosse König |Veit Harlan |Tobis Filmkunst, Germania |Otto Gebühr, Kristina Söderbaum, Gustav Fröhlich |- |1942 |Gelozie |Gelosia |Ferdinando Maria Poggioli |Cines, Universal Cine, Italia |Luisa Ferida, Roldano Lupi, Ruggero Ruggeri |- | 1942 | ''[[Gentleman Jim (film din 1942)|Gentleman Jim]]'' | Gentleman Jim | [[Raoul Walsh]] | SUA | [[Errol Flynn]], [[Alexis Smith]] |- |1942 |Giarabub |Giarabub |Goffredo Alessandrini |Era Film, Scalera Film, Italia |Carlo Ninchi, Mario Ferrari, Doris Duranti |- |1942 |G. P. U. |G. P. U. |Karl Ritter |UFA, Germania |Laura Solari, Will Quadflieg, Marina von Ditmar |- |1942 |Grăuntele fermecat |Volșebnoe zerno ru: Волшебное зерно |Fiodor Filippov Valentin Kadocinikov |Mosfilm, ȚOKS, URSS |Ivan Pereverzev, Serghei Martinson, Vladimir Tumalareanț |- |1942 |Hanul melodiilor |Holiday Inn |Mark Sandrich, Robert Allen |Paramount, SUA |Bing Crosby, Fred Astaire, Marjorie Reynolds |- |1942 |Între cer și pământ |Zwischen Himmel und Erde |Harald Braun |UFA, Germania |Werner Krauss, Gisela Uhlen, Wolfgang Lukschy |- |1942 |Lanțuri nevăzute |Catene invisibili |Mario Mattoli |Italcine, Italia |Alida Valli, Carlo Ninchi, Andrea Checchi |- |1942 |Macao |Macao, l'enfer du jeu |Jean Delannoy |Franța |Sessue Hayakawa, Mireille Balin, Henri Guisol |- |1942 |Mai presus de toate |In Which We Serve |Noel Coward, David Lean |U.K. |Noel Coward, John Mills, Bernard Miles |- |1942 |Manhattan / Povestiri din Manhattan |Tales of Manhattan |Julien Duvivier |Twentieth Century Fox, SUA |Charles Boyer, Rita Hayworth, Henry Fonda, Edward G. Robinson |- |1942 |M.A.S. |Năluca mărilor |Romolo Marcellini |Cristallo Film, Excelsa Film, Italia |Vera Bergman, Andrea Checchi |- |1942 |Miliardarul cântăreț |Miliardi, che follia ! |Guido Brignone |SAFA, Italia |Giuseppe Lugo, Mara Landi, Ria Legnani |- |1942 |Neguțătorul de sclave |Il mercante di schiave |Duilio Coletti |Colosseum Film, Italia |Enzo Fiermonte, Annette Bach, Elena Zareschi |- |1942 |Nevastă-mea vrăjitoarea |I Married a Witch |René Clair |Paramount, SUA |Fredric March, Veronica Lake, Susan Hayward |- |1942 |Noi cei vii |Noi vivi - Addio Chira |Goffredo Alessandrini |Era Film, Scalera Film, Italia |Fosco Giachetti, Alida Valli, Rossano Brazzi |- |1942 |O noapte în Veneția |Die Nacht in Venedig |Paul Verhoeven |Tobis Filmkunst, Germania |Heidemarie Hatheyer, Lizzi Waldmüller, Hans Nielsen |- |1942 |Odesa în flăcări / Cătușe roșii |Odessa in fiamme |Carmine Gallone |Italia - România |Maria Cebotari, Carlo Ninchi, George Timică, Silvia Dumitrescu-Timică |- |1942 |Omul venit de pe mare |L'uomo venuto dal mare |Belisario L. Randone, Roberto de Ribon |Atlas Film, Italia |Massimo Serato, Maria Mercader, Enrico Glori |- |1942 |Orașul de aur |Die goldene Stadt |Veit Harlan |UFA, Germania |Kristina Söderbaum, Eugen Klöpfer, Paul Klinger |- |1942 |Orașul în fierbere |The Talk of the Town |George Stevens |Columbia Pict., SUA |Cary Grant, Jean Arthur, Ronald Colman |- |1942 |Parada notelor |Wir machen Musik |Helmut Käutner |Terra-Filmkunst, Germania |Ilse Werner, Viktor de Kowa |- |1942 |Patriotul |Gheorghi Saakadze |Miheil Ciaureli |Georgia Film, URSS |Akaki Horava, Veriko Anjaparidze |- |1942 |Patru pași în nori |4 passi fra le nuvole |Alessandro Blasetti |Società Italiana Cines |Gino Cervi, Adriana Benetti, Carlo Romano |- |1942 |Poveste de dragoste |Una storia d'amore |Mario Camerini |Lux Film, Italia |Assia Noris, Piero Lulli, Carlo Campanini |- |1942 |Răzbunarea fluviului |Wenn du noch eine Heimat hast |Günther Rittau |Terra-Filmkunst, Germania |Hans Söhnker, Lotte Koch, Wilhelm Borchert |- |1942 |Regina de Navarra |Regina di Navarra |Carmine Gallone |ENIC, Juventus Film, Italia |Elsa Merlini, Gino Cervi, Leonardo Cortese, Renato Cialente |- |1942 |Romanul unui tânăr sărac |Il romanzo di un giovane povero |Guido Brignone |SAFA, Italia |Amedeo Nazzari, Caterina Boratto, Paolo Stoppa |- | 1942 | ''[[Seceră vântul sălbatic]]'' | Reap the Wild Wind | [[Cecil B. DeMille]] | SUA | [[John Wayne]], [[Paulette Goddard]], [[Susan Hayward]], [[Ray Milland]] |- |1942 |Simfonia americană |Yankee Doodle Dandy |Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |James Cagney, Joan Leslie, Walter Huston |- |1942 |Simfonia fantastică |La symphonie fantastique |Christian-Jaque |Continental Films, Franța |Renée Saint-Cyr, Lise Delamare, Jean-Louis Barrault |- |1942 |Spionaj în Pacific / Dincolo de Pacific |Across the Pacific |John Huston |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Mary Astor |- |1942 |Stan și Bran scamatori |A-Haunting We Will Go |Alfred L. Werker |Laurel and Hardy Feature Productions, Twentieth Century Fox, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Dante |- |1942 |Șapte ani de noroc |Sieben Jahre Glück |Ernst Marischka |Bavaria-Filmkunst, Germania |Wolf Albach-Retty, Theo Lingen, Hans Moser |- |1942 |Taina contesei |Die heimliche Gräfin |Géza von Bolváry |Wien-Film, Austria - Germania. |Marte Harell, Wolf Albach-Retty, Paul Hörbiger |- |1942 |Trubadurii diavolului |Les visiteurs du soir |Marcel Carné |Production André Paulvé, Franța |Arletty; Marie Déa, Fernand Ledoux |- |1942 |Umbra cea mare |Der grosse Schatten |Paul Verhoeven |Tobis, Germania |Heinrich George, Heidemarie Hatheyer, Will Quadflieg |- |1942 |Violete în bucle |Violette nei capelli |Carlo Ludovico Bragaglia |Fono Film, Lux Film, Italia |Lilia Silvi, Irasema Dilian, Roberto Villa |- |1942 |Vreau să mă mărit |Hochzeit auf Bärenhof |Carl Froelich |UFA, Germania |Heinrich George, Paul Wegener, Ilse Werner |- |1942 |Zbuciumul unei vieți |Andreas Schlüter |Herbert Maisch |Terra-Filmkunst, Germania |Heinrich George, Dorothea Wieck, Karl John, Olga Tschechowa |- |1942 |Zile fericite |Giorni felici |Gianni Franciolini |Excelsa Film, Italia |Lilia Silvi, Amedeo Nazzari,Leonardo Cortese |} == 1943 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1943 | ''[[Aceasta este țara mea]]'' | This Land Is Mine | [[Jean Renoir]] | SUA | [[Charles Laughton]], [[Maureen O'Hara]], [[George Sanders]] |- |1943 |Acrobatul |Akrobat Schööön! |Wolfgang Staudte |Germania |Charlie Rivel, Clara Tabody, Karl Schönböck, |- |1943 |Actele, vă rog ! |Fuga a due voci |Carlo Ludovico Bragaglia |Juventus, Cines, Italia |Gino Bechi, Irasema Dilian, Paolo Stoppa |- |1943 |Bătălia Atlanticului |Action in the North Atlantic |Lloyd Bacon, necreditați: Byron Haskin, Raoul Walsh |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Raymond Massey, Alan Hale |- |1943 |Carnavalul dragostei |Karneval der Liebe |Paul Martin |Berlin-Film, Germania |Johannes Heesters, Dora Komar, Hans Moser |- |1943 |Comedia umană |The Human Comedy |Clarence Brown |MGM, SUA |Mickey Rooney, Frank Morgan, James Craig |- |1943 |Comedia dragostei |Liebeskomödie |Theo Lingen |Berlin-Film, Germania |Magda Schneider, Lizzi Waldmüller, Albert Matterstock, Theo Lingen |- |1943 |Contele de Monte Cristo |Le comte de Monte Cristo |Robert Vernay |Regina Film, Excelsa Films, Franța-Italia |Pierre Richard-Willm, Michèle Alfa, Aimé Clariond |- |1943 |Corbul / Scrisori anonime |Le corbeau |Henri-Georges Clouzot |Franța |Pierre Fresnay, Ginette Leclerc, Micheline Francey |- |1943 |Criza de locuințe |The More the Merrier |George Stevens |Columbia Pict., SUA |Jean Arthur, Joel McCrea, Charles Coburn |- |1943 |Dincolo de răsărit |Behind the Rising Sun |Edward Dmytryk |RKO, SUA |Margo, Tom Neal, Robert Ryan |- | 1943 | [[Emirul din Buhara]] | Nasreddin v Bukhare<br>ru: Насреддин в Бухаре | [[Iakov Protazanov]] | [[Uzbekfilm]] | [[Lev Sverdlin]], [[Konstantin Mihailov]], [[Emmanuil Gheller]] |- |1943 |Femeile nu sunt îngeri |Frauen sin keine Engel |Willi Forst |Deutsche Forst - Filmproduktion GmbH, Germania, Wien-Film, Austria |Marte Harell, Axel von Ambesser, Margot Hielscher, Curd Jürgens |- | 1943 | ''[[Floare de câmp (film)|Floare de câmp]]'' | Flor silvestre | [[Emilio Fernández]] | [[Films Mundiales]], Mexic | [[Dolores del Río]], [[Pedro Armendáriz]], [[Emilio Fernández]] |- |1943 |Inima veșnic tânără |Altes Herz wird wieder jung |Erich Engel |Tobis Filmkunst, Germania |Emil Jannings, Maria Landrock, Viktor de Kowa |- | 1943 | ''[[Legenda îndrăgostiților]]'' | L'Éternel retour | [[Jean Delnnoy]] | Franța | [[Madeleine Sologne]], [[Jean Marais]], [[Jean Murat]] |- | 1943 | ''[[María Candelaria]]'' | María Candelaria | [[Emilio Fernández]] | [[Films Mundiales]], Mexic | [[Dolores del Río]], [[Pedro Armendáriz]], [[Alberto Galán]] |- |1943 |Mereu împreună |Hers to Hold |Frank Ryan |Universal |Deanna Durbin, Joseph Cotten, Charles Winninger |- |1943 |Mirajul circului |Die grosse Nummer |Karl Anton |Tobis Filmkunst |Leny Marenbach, Maly Delschaft,Rudolph Prack |- |1943 |Ne scufundăm în zori |We Dive at Dawn |Anthony Asquith |U.K. |John Mills, Louis Bradfield, Ronald Millar |- |1943 |Paiața / Râde, paiațo ! |Lache Bajazzo |Leopold Hainisch |Tobis Filmkunst, Germania |Paul Hörbiger, Monika Burg, Beniamino Gigli, Heinz Moog |- |1943 |Partizana |Она защищает Родину<br>Ona zașcișceaet rodinu |Fridrih Ermler |URSS |Vera Marețkaia, Nikolai Bogoliubov, Lidia Smirnova |- | 1943 | ''[[Pentru cine bat clopotele (film)|Pentru cine bat clopotele]]'' | For Whom the Bell Tolls | [[Sam Wood]] | SUA | [[Gary Cooper]], [[Ingrid Bergman]], [[Akim Tamiroff]] |- |1943 |Premiera dragostei |Liebespremiere |Arthur Maria Rabenalt |Terra-Filmkunst, Germania |Hans Söhnker, Kirsten Heiberg, Fritz Odemar |- |1943 |Secretul |Secrets |Pierre Blanchar |Pathé Consortium Cinéma, Franța |Pierre Blanchar, Marie Déa, Jacques Dumesnil |- |1943 |Soția |Die Gattin |Geog Jacoby |Universum Film (UFA) |Jenny Jugo, Willy Fritsch, Viktor Staal |- | 1943 | ''[[Steaua Nordului (film din 1943)|Steaua Nordului]]'' | The North Star | [[Lewis Milestone]] | SUA | [[Anne Baxter]], [[Dana Andrews]], [[Walter Huston]], [[Walter Brennan]] |- |1943 |Suprema dragoste |Un seul amour |Pierre Blanchar |SNE Gaumont, Franța |Pierre Blanchar, Micheline Presle, Geneviève Morel |- |1943 |Te voi iubi mereu |T'amerò sempre |Mario Camerini |Società italiana Cines |Alida Valli, Gino Cervi, Antonio Centa |- |1943 |Titanic |Titanic |Herbert Selpin, Werner Klinger |Tobis Filmkunst, Germania |Sybille Schmitz,Hans Nielsen, Kirsten Heiberg |- |1943 |Visele noastre |I nostri sogni |Vittorio Cottafavi |Italia |Vittorio De Sica, Maria Mercader, Paolo Stoppa |} == 1944 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1944 |A avea sau a nu avea |To Have and Have Not |Howard Hawks |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Lauren Bacall, Walter Brennan |- |1944 |Arsenic și dantelă veche |Arsenic and Old Lace |Frank Capra |Warner Bros., SUA |Cary Grant, Priscilla Lane, Raymond Massey |- |1944 |Au fost cinci |The Sullivans |Lloyd Bacon |Twentieth Century Fox, SUA |Anne Baxter, Thomas Mitchell, Selena Royle |- | 1944 | ''[[Aventurile lui Mark Twain]]'' | The Adventures of Mark Twain | [[Irving Rapper]] | USA | [[Fredric March]], [[Alexis Smith]], [[Donald Crisp]], [[John Carradine]] |- |1944 |Carmen |Carmen |Christian-Jaque |Italia - Franța |Viviane Romance, Jean Marais, Lucien Coëdel |- |1944 |Cocosatul |Le bossu |Jean Delannoy |Jason Films, Régina, Franța |Pierre Blanchar, Paul Bernard, Yvonne Gaudeau |- | 1944 | ''[[Curcubeul (film)|Curcubeul]]'' | Радуга / Raduga | [[Mark Donskoi]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Natalia Ujvi]], [[Elena Tiapkina]] |- |1944 |Deportatul 217 |Celovek No 217 ru: Человек No217 |Mihail Romm |St. Tașkent, Mosfilm, URSS |Elena Kuzmina, Anna Liseanskaia, Vasili Zaicikov |- |1944 |Din nou împreună |Together Again |Charles Vidor |Columbia Pictures, SUA |Irene Dunne, Charles Boyer, Charles Coburn |- | 1944 | ''[[Escadrila albă (film)|Escadrila albă]]'' | Squadriglia bianca | [[Ion Sava]] | coproducție româno-italiană | [[Claudio Gora]], [[Lucia Sturdza-Bulandra]], [[Mariella Lotti]], [[Marilena Economu]] |- |1944 |Femeia enigmatică |Experiment Perilous |Jacques Tourneur |RKO, SUA |Hedy Lamarr, George Brent, Paul Lukas |- |1944 |Inimi neliniștite |Falbalas |Jacques Becker |Franța |Raymond Rouleau, Micheline Presle, Jean Chevrier |- | 1944 | ''[[Ivan cel Groaznic (film)|Ivan cel Groaznic<br> seria I-a]]'' | Иван Грозный / Ivan Groznâi | [[Serghei Eisenstein]] | URSS | [[Nikolai Cerkasov]], [[Liudmila Zelikovskaia]] |- |1944 |În umbra felinarului |Fanny by Gaslight / Man of Evil |Anthony Asquith |U.K. |Phyllis Calvert, James Mason, Wilfrid Lawson |- |1944 |Întâlnește-mă la St. Louis |Meet Me in St. Louis |Vincente Minnelli |MGM, SUA |Judy Garland, Margaret O'Brien, Mary Astor |- |1944 |Legea inimii |I bambini ci guardano |Vittorio De Sica |Italia |Emilio Cigoli, Luciano De Ambrosis, Isa Pola |- |1944 | [[Lumina de gaz]] | Gaslight | [[George Cukor]] | [[MGM]] | [[Charles Boyer]], [[Ingrid Bergman]] |- |1944 |Memphis Belle |The Memphis Belle: A Story of a Flying Fortress |William Wyler |U.S. War Department, ... |Stanley Wray, Robert Morgan, James A. Verinis |- |1944 |Nunta |Svadba ru:Свадьба |Isidor Annenski |Mosfilm, Georgian-film |Alexei Gribov, Faina Ranevskaia, Erast Garin, Zoia Fiodorova, Vera Marețkaia |- |1944 |Ora 6 după război |V șest ceasov vecera posle voinî ru: В шесть часов вечера после войны |Ivan Pâriev |Mosfilm, URSS |Marina Ladânina, Evgheni Samoilov |- | 1944 | ''[[Pantofiorii țarinei (film din 1944)|Pantofiorii țarinei]]'' <br/>(film de operă) | Черевички / Cereviciki | [[Mihail Șapiro]] și [[Nadejda Koșeverova]] | [[Kazakfilm|Kazahfilm]] | [[Grigori Bolșakov]], [[Lilia Grițenko]]<!--Григорий Большаков, Лилия Гриценко--> |- |1944 |Patru fete îndrăgostite |Les petites du quai aux fleurs |Marc Allégret |CIMEP Franța |André Lefaur, Odette Joyeux, Louis Jourdan; Gérard Philipe |- |1944 |Pe aripile dragostei |Nebo Moskvî ru: Небо Москвы |Iuli Raizman |Mosfilm, URSS |Piotr Aleinikov, Nina Mazaeva, Nikolai Bogoliubov |- |1944 |S-a întâmplat mâine |It Happened Tomorrow |René Clair |SUA |Dick Powell, Linda Darnell, Jack Oakie |- | 1944 | ''[[Sevastopol km. 4 (film)|Sevastopol km. 4]]'' | Малахов курган / Malahov Kurgan | [[Iosif Heifiț]] și [[Aleksandr Zarhi]] | [[Gruzia-film]] | [[Nikolai Kriucikov]], [[Boris Andreev (actor)|Boris Andreev]] |- |1944 |Zoia |Zoia ru: Зоя |Lev Arnștam |Soiuzdetfilm, URSS |Galina Vodeanițkaia, Ekaterina Skvorțova, Ksenia Tarasova, Aleksei Batalov, Nikolai Râjov, Nikolai Bogatâriov |} == 1945 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- ! ! ! ! ! ! |- |1945 |Abracadabra |Blithe Spirit |David Lean |Two Cities Films, Noel Coward-Cineguild |Rex Harrison, Constance Cummings, Kay Hammond |- | 1945 | ''[[Caut o nevastă]]'' | Аршин мал алан | [[Rza Tahma]] și [[Nikolai Leșenko]] | [[Azerbaidjanfilm]] | [[Rașid Beibutov]], [[Leila Badirbeili]] |- | 1945 | ''[[Căpitan la 15 ani (film din 1945)|Căpitan la 15 ani]]'' | <small>rusă</small>: ''Пятнадцатилетний капитан'' <br> ''Peatnadțatiletni kapitan'' | [[Vasili Juravliov]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Vsevolod Larionov]], [[Elena Izmailova]], [[Mihail Astangov]] |- | 1945 | ''[[Balaurul (film)|Balaurul]]'' | ru: Кащей Бессмертный<br> cu sensul: [[Koșcei]] Nemuritorul | [[Aleksandr Rou]] | Soiuzdetfilm | [[Serghei Stolearov]], [[Aleksandr Șirșov]], [[Galina Grigorieva]], [[Gheorghi Miller]] |- |1945 |Drumul spre stele |TheWay to the Stars / Johnny in the Clouds |Anthony Asquith |U.K. |Michael Redgrave, John Mills, Rosamund John |- |1945 |Fascinație |Spellbound |Alfred Hitchcock |Selznick Int. Pictures, SUA |Ingrid Bergman, Gregory Peck, Michael Chekhov |- |1945 |Harakiri |Blood on the Sun |Frank Lloyd |William Cagney Productions, SUA |James Cagney, Sylvia Sidney, Porter Hall |- | 1945 | ''[[Invazia (film din 1945)|Invazia]]'' | Нашествие / Nașestvie | [[Abram Room]] | [[Kazakfilm|Kazahfilm]] | [[Oleg Jakov]], [[Olga Jizneva]]<!--Олег Жаков, Ольга Жизнева --> |- |1945 |Înseninare |La part de l'ombre |Jean Delannoy |Spéva Films, Franța |Edwige Feuillère, Jean-Louis Barrault, Jean Wall |- |1945 |Întoarcere la Bataan |Back to Bataan |Edward Dmytryk |RKO, SUA |John Wayne, Anthony Quinn, Beulah Bondi |- |1945 |Oameni și măști / Copiii paradisului |Les enfants du paradis |Marcel Carné |Société Nouvelle Pathé Cinéma, Franța |Arletty, Jean-Louis Barrault, Pierre Brasseur |- | 1945 | ''[[Roma, oraș deschis]]'' | ''Roma, città aperta'' | [[Roberto Rossellini]] | Italia | [[Aldo Fabrizi]], [[Anna Magnani]], [[Marcello Pagliero]], [[Maria Michi]] |- |1945 |Salut, Moscova ! |Zdravstvui, Moskva! ru: Здравствуй, Москва! |Serghei Iutkevici |Mosfilm, URSS |Nikolai Leonov, T. Stravinskaia, Oleg Bobrov |- |1945 |Stan și Bran toreadori |The Bullfighters |Malcolm St. Clair, Stan Laurel |Twentieth Century Fox, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Richard Lane |- |1945 |Vacanță pierdută |The Lost Weekend |Billy Wilder |Paramount, SUA |Ray Milland, Jane Wyman, Phillip Terry |- |1945 |[[Vinovați fără vină]] |ru: Без вины виноватые Bez vinî vinovatâe |Vladimir Petrov |Mosfilm |Alla Tarasova, Viktor Stanițân |} == 1946 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1946 | ''[[Batalionul de mare]]'' | ru: Морской батальон<br>Morskoi batalion |[[Aleksandr Faințimmer]], [[Adolf Minkin]] | [[Lenfilm]] | [[Aleksandr Larikov]], [[Maria Domașiova]] |- | 1946 | ''[[Colț Alb (film din 1946)|Colț Alb]]'' | ru: Белый Клык <br>(Belîi klîk) | [[Aleksandr Zguridi]] | [[Mosfilm]] | [[Lev Sverdlin]], [[Oleg Jakov]] |- | 1946 | ''[[Crucișătorul Variag (film)|Crucișătorul Variag]]'' | ru: Крейсер «Варяг» <br>(Kreiser Variag) | [[Viktor Eisîmont]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Boris Livanov]], [[Aleksandr Zrajevski]] |- |1946 |Drumul spre stele |A Matter of Life and Death / Stairway to Heaven |Michael Powell, Emeric Pressburger |The Archers, U.K. |David Niven, Kim Hunter |- |1946 |Duel sub soare |Duel in the Sun |King Vidor, Otto Brower, William Dieterle |Selznick International Pictures, Vanguard Films, SUA |Jennifer Jones, Joseph Cotten, Gregory Peck, Lillian Gish |- |1946 |Fiul regimentului |Sân polka / ru: Сын полка |Vasili Pronin |Soiuzdetfilm, URSS |Iura Iankin, Aleksandr Morozov, Pavel Volkov |- | 1946 | ''[[Glinka (film din 1946)|Glinka]]'' | ru: Глинка <br>(Glinka) | [[Leo Arnștam]]<!--Лео Арнштам --> | [[Mosfilm]] | [[Boris Cirkov]], [[Valentina Serova]]<!--Борис Чирков, Валентина Серова --> |- |1946 |Luptătorii din umbră |La bataille du rail |René Clément |Franța |Marcel Barnault, Jean Clarieux, Jean Daurand |- | 1946 | ''[[Marile speranțe (film din 1946)|Marile speranțe]]'' | Great Expectations | [[David Lean]] | Marea Britanie | [[John Mills (actor)|John Mills]], [[Tony Wager]], [[Alec Guinness]] |- |1946 |Notorious |Notorious |Alfred Hitchcock |RKO, SUA |Cary Grant, Ingrid Bergman, Claude Rains |- |1946 |Oameni fără aripi |Muzi bez krídel |Frantisek Cáp |Filmová Spolecnost Praha, Cehoslovacia |Gustav Nezval, Ladislav H. Struna |- |1946 |Oameni pe rug |Patrie |Louis Daquin |Filmsonor, Franța |Pierre Blanchar, Jean Desailly, Maria Mauban |- |1946 |Omul cu 1000 de fețe |Zigmund Kolosovski ruȘ Зигмунд Колосовский |Igor Lukovski |Kiev Film Studio, URSS |Boris Dmohovski, Vladimir Osvețimski, Vladimir Șișkin |- |1946 |Orașul de jos |Neecha Nagar |Chetan Anand |India Pictures |Rafiq Anwar, Uma Anand, Kamini Kaushal |- |1946 |Porțile nopții |Les portes de la nuit |Marcel Carné |Société Nouvelle Pathé Cinéma, Franța |Pierre Brasseur, Serge Reggiani, Yves Montand |- | 1946 | ''[[Sciuscia (film)|Sciuscia]]'' | Sciuscià | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Franco Interlenghi]], [[Rinaldo Smordoni]], [[Emilio Cigoli]] |- |1946 |Simfonia pastorală |La symphonie pastorale |Jean Delannoy |Franța |Pierre Blanchar, Michèle Morgan, Jean Desailly |- |1946 |Somnul de veci |The Big Sleep |Howard Hawks |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Lauren Bacall, John Ridgely |- |1946 |Sub masca tăcerii |Le père tranquille |René Clement, Noël-Noël |B. C. M., Franța |Noël-Noël, Maurice Chevit, Alice Leitner |- |1946 |Trei băieți și o dragoste |Messieurs Ludovic |Jean-Paul Le Chanois |Optimax Films, Franța |Odette Joyeux, Bernard Blier, Marcel Herrand, Jean Chevrier |- | 1946 | ''[[Văpaia cea mare]]'' | gruză: Pitsi, <br>ru: Клятва (Kliatva) | [[Mihail Ciaureli]] | [[Gruzia-film]] | [[Mihail Gelovani]], [[Nikolai Ivanovici Bogoliubov]], [[Tamara Makarova]] |- |1946 |Viața e minunată |It's a Wonderful Life |Frank Capra |Liberty Films, SUA |James Stewart, Donna Reed, Lionel Barrymore |- |1946 |Viața începe mâine |Au petit bonheur |Marcel L'Herbier |Les Films Gibé |Danielle Darrieux, François Périer, André Luguet |- |1946 |Vipera |Martin Roumagnac |Georges Lacombe |Franța |Marlene Dietrich, Jean Gabin, Jean d'Yd |} == 1947 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1947 |Amiralul Nahimov |Admiral Nahimov ru: Адмирал Нахимов |Vsevolod Pudovkin |Mosfilm, URSS |Aleksei Dikii, Evgheni Samoilov, Vladimir Vladislavski, Vsevolod Pudovkin |- | 1947 | ''[[Balada Siberiei]]'' | ru: Сказание о земле Сибирской<br>Skazanie o zemle Sibirskoi | [[Ivan Pîriev]]<!-- Иван Пырьев--> | [[Mosfilm]] | [[Vladimir Drujnikov]], [[Marina Ladînina]]<!--Владимир Дружников - Марина Ладынина--> |- | 1947 | ''[[Balerina (film)|Balerina]]'' | Солистка балета<br>Solistka baleta | [[Aleksandr Ivanovski]]<!--Александр Ивановский--> | [[Lenfilm]] | [[Mira Redina]], [[Olga Jizneva]]<!--Мира Редина - Ольга Жизнева--> |- |1947 |Burlacul și judecătoarea |The Bachelor and the Bobby-Soxer |Irving Reis |Vanguard Films |Cary Grant, Myrna Loy, Shirley Temple |- |1947 |Campionul boxului |Pervaia perceatka ru: Первая перчатка |Andrei Frolov |Mosfilm, URSS |Vladimir Volodin, Ivan Pereverzev, Nadejda Cerednicenko |- |1947 |Cazul Paradine |The Paradine Case |Alfred Hitchcock |Selznick International Pictures, Vanguard Films, SUA |Gregory Peck, Ann Todd, Charles Laughton |- | 1947 | ''[[Cenușăreasa în țara basmelor]]'' | Золушка<br>Zolușka | [[Nadejda Koșeverova]], [[Mihail Șapiro]]<!-- Надежда Кошеверова, Михаил Шапиро--> | [[Lenfilm]] | [[Ianina Jeimo]], [[Aleksei Konsovski]]<!--Янина Жеймо - Алексей Консовский--> |- |1947 |Cuibul îndrăgostiților |Antoine et Antoinette |Jacques Becker |Gaumont, Franța |Roger Pigaut, Claire Maféi, Noël Roquevert |- | 1947 | ''[[Domnul Verdoux]]'' | Monsieur Verdoux | [[Charlie Chaplin]] | SUA | [[Charlie Chaplin]], [[Mady Correll]], [[Martha Raye]] |- | 1947 | ''[[Dragoste și ură (film din 1947)|Dragoste și ură]]'' | Անահիտ <br> Анаит, translit. Anait | [[Hamo Beknazarian]] | studiourile sovietice Hayfilm (Armenfilm) | [[Hrachia Nersisian]], [[Avet Avetisian]], [[Metaksia Simonian]], [[David Malian]] |- | 1947 | ''[[Elixirul dragostei (film din 1946)|Elixirul dragostei]]'' | L'Elisir d'amore | [[Mario Costa]] | [[Titanus]] - Italia | [[Nelly Corradi]], [[Tito Gobbi]], [[Silvana Mangano]] |- | 1947 | ''[[Eugenie Grandet (film din 1947)|Eugenie Grandet]]'' | Eugenia Grandet | [[Mario Soldati]] | [[Excelsa Film]] - Italia | [[Alida Valli]], [[Gualtiero Tumiati]], [[Giuditta Rissone]] |- | 1947 | ''[[Învățătoarea din Șatrîi]]'' | Сельская учительница<br>Selskaia ucitelnița | [[Mark Donskoi]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Vera Marețkaia]], [[Daniil Sagal]], [[Pavel Olenev]] |- |1947 |Marea de iarbă |The Sea of Grass |Elia Kazan |MGM, SUA |Katharine Hepburn, Spencer Tracy, Robert Walker |- | 1947 | ''[[Mikluho-Maklai (film)|Mikluho-Maklai]]'' | Миклухо-Маклай | [[Aleksandr Razumnîi]]<!--Александр Разумный--> | [[Mosnaucifilm]]<!--Моснаучфильм--> | [[Serghei Kurilov]], [[Galina Grigorieva]]<!--Сергей Курилов, Галина Григорьева--> |- | 1947 | ''[[Miracolul din Strada 34]]'' | Miracle on 34th Street | [[George Seaton]] | SUA | [[Maureen O'Hara]], [[John Payne]], [[Natalie Wood]] |- | 1947 | ''[[Misiunea distrugătorului Neistovîi]]'' | Повесть о «Неистовом» | [[Boris Babocikin]] | [[Mosfilm]] | [[Boris Babocikin]], [[Aleksei Alekseev]] |- | 1947 | ''[[Nicholas Nickleby (film din 1947)|Nicholas Nickleby]]'' | Nicholas Nickleby | [[Alberto Cavalcanti]] | Anglia | [[Derek Bond]], [[Mary Merrall]], [[Cedric Hardwicke]] |- |1947 |Nimeni nu știe nimic |Nikdo nic nevi |Josef Mach |Cehoslovacia |Jaroslav Marvan, Frantisek Filipovský, Eduard Linkers, Jana Ditetová |- |1947 |O femeie compromisă |Dishonored Lady |Robert Stevenson |Samuel Goldwyn Studios, SUA |Hedy Lamarr, Dennis O'Keefe, John Loder |- |1947 |Omul din umbră |Copie conforme |Jean Dréville |Franța |Louis Jouvet, Suzy Delair, Annette Poivre |- |1947 |Omul fără uniformă |Crossfire |Edward Dmytryk |RKO, SUA |Robert Young, Robert Mitchum, Robert Ryan |- | 1947 | ''[[Perla (film din 1947)|Perla]]'' | La perla | [[Emilio Fernández]] | Mexic | [[Pedro Armendáriz]], [[María Elena Marqués]] |- | 1947 | ''[[Primăvara (film din 1947)|Primăvara]]'' | Весна / Vesna | [[Grigori Aleksandrov]] | [[Mosfilm]] | [[Liubov Orlova]], [[Nikolai Cerkasov]] |- | 1947 | ''[[Secretele contraspionajului (film din 1947)|Secretele contraspionajului]]'' | Подвиг разведчика<br>Podvig razvedcika | [[Boris Barnet]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Pavel Kadocinikov]], [[Amvrosi Bucima]], [[Viktor Dobrovolski]]<!--Павел Кадочников, Амвросий Бучма, Виктор Добровольский--> |- |1947 |Tăcerea e de aur |Le silence set d'or |René Clair |St.Pathé-Cinéma, Franța |Maurice Chevalier, François Périer, Dany Robin |- |1947 |[[Undeva în Europa]] |Valahol Európában |Géza von Radványi |Hungary |Artúr Somlay, Miklós Gábor, Zsuzsa Bánki |- | 1947 | ''[[Vânătoare tragică]]'' | Caccia tragica | [[Giuseppe De Santis]] | Italia | [[Andrea Checchi]], [[Carla Del Poggio]] |- |1947 |Viața cu tata |Life with Father |Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |William Powell, Irene Dunne, Elizabeth Taylor |} == 1948 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1948 |Alișer Navoi |Alișer Navoi / ru: Алишер Навои |Kamil Iarmatov |St. Tașkent, URSS |Razak Hamraev, Asad Ismatov, Тamara Nazarova |- | 1948 | ''[[Arlberg Expres]]'' | Arlberg-Express | [[Eduard von Borsody]] | Austria | [[Paul Hubschmid]], [[Elfe Gerhart]], [[Iván Petrovich]], [[Gretl Rainer]] |- |1948 |Asediul Bistriței |Beszterce ostroma |Márton Keleti |Orient Film |Klári Tolnay, Ida Turay, Andor Ajtay, Lajos Básti, Éva Ruttkai |- | 1948 | ''[[Aventurile lui Don Juan]]'' | Adventures of Don Juan | [[Vincent Sherman]] | SUA | [[Errol Flynn]], [[Viveca Lindfors]] |- | 1948 | ''[[Când trandafirul înflorește]]'' | ru: Далёкая невеста <br>Daliokaia nevesta | [[Evgeni Ivanov-Barkov]] | URSS | [[Altî Karliev]], [[Vasili Neshchiplenko]]<!-- Алты́ Карли́ев--> |- | 1948 | ''[[Chestiunea rusă]]'' | ru: Русский вопрос / Russki vopros | [[Mihail Romm]] | [[Mosfilm]] | Vsevolod Aksionov, Elena Kuzmina, Mihail Astangov |- | 1948 | ''[[Clochemerle (film din 1948)|Clochemerle]]'' | Clochemerle | [[Pierre Chenal]] | Franța | [[Félix Oudart]], [[Saturnin Fabre]], [[Jean Brochard]] |- | 1948 | ''[[Comoara (film)|Comoara]]'' | Skarb | [[Leonard Buczkowski]] | RPP | [[Wanda Jakubinska]], [[Danuta Szaflarska]], [[Jerzy Duszynski]] |- | 1948 | ''[[Comoara din Sierra Madre (film)|Comoara din Sierra Madre]]'' | The Treasure of the Sierra Madre | [[John Huston]] | SUA | [[Humphrey Bogart]], [[Tim Holt]], [[Walter Huston]] |- | 1948 | ''[[Cornul de aur (film)|Cornul de aur]]'' | Золотой рог / Zolotoi rog | [[Efim Aron]] | [[Kazahfilm]] | Șaken Aimanov, Piotr Aleinikov, Arkadi Arkadiev |- | 1948 | ''[[Dreptul la viață (film din 1948)|Dreptul la viață]]'' | Les frères Bouquinquant | [[Louis Daquin]] | Franța | [[Albert Préjean]], [[Madeleine Robinson]] |- | 1948 | ''[[Hamlet (film din 1948)|Hamlet]]'' | Hamlet | [[Laurence Olivier]] | Anglia | [[Laurence Olivier]], [[Jean Simmons]] |- | 1948 | ''[[Hoți de biciclete]]'' | Ladri di biciclette | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Lamberto Maggiorani]], [[Lianella Carell]] |- |1948 |Învățătoarea din Șatrâi |Selskaia ucitelnița/ ru: Сельская учительниьа |Mark Donskoi |Soyuzdetfilm, URSS |Vera Marețkaia, Daniil Sagal, Pavel Olenev, Vladimir Maruta |- |1948 |Key Largo |Key Largo |John Huston |Warner Bros. |Humphrey Bogart, Edward G. Robinson, Lauren Bacall |- | 1948 | ''[[Keto și Kote (film)|Keto și Kote]]'' | Кето и Котэ georgiană: Keto da Kote | [[Vahtang Tabliașvili]], [[Șalva Ghedevanișvili]] | [[Gruzia-film]] | [[Medea Djaparidze]], [[Batu Kraveișvili]] |- |1948 |Maclovia |Maclovia |Emilio Fernández |Mexic |Maria Félix, Pedro Armendáriz, Carlos López Moctezuma |- | 1948 | ''[[Mănăstirea din Parma (film din 1948)|Mănăstirea din Parma]]'' | La Chartreuse de Parme | [[Christian-Jaque]] | Franța | [[Gérard Philipe]], [[Renée Faure]] |- | 1948 | ''[[Mica școlăriță]]'' | Первоклассница<br>Pervoklassnița | [[Ilia Frez]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Tamara Makarova]], [[Natalia Zașcipina]], [[Kira Golovko]]<!--Наталья Защипина--> |- | 1948 | ''[[Oliver Twist (film din 1948)|Oliver Twist]]'' | Oliver Twist | [[David Lean]] | [[Cineguild]] și [[Independent Producers]] (Anglia) | [[Alec Guinness]], [[John Howard Davies]] |- | 1948 | ''[[Pământul se cutremură]]'' | La Terra trema: Episodio del mare | [[Luchino Visconti]] | Italia | [[Antonio Arcidiacono]], [[Giuseppe Arcidiacono]] |- | 1948 | ''[[Păsări de pradă (film din 1948)|Păsări de pradă]]'' | Dravci | [[Jiří Weiss]] | RSC | [[Vítězslav Vejražka]], [[Viola Zinková]] |- | 1948 | ''[[Povestea unui om adevărat (film)|Povestea unui om adevărat]]'' | Povest o nastoyashchem cheloveke<br/>Повесть о настоящем человеке | [[Aleksandr Stolper]] | [[Mosfilm]] | [[Pavel Kadochnikov]], [[Serghei Bondarciuk]] |- |1948 |Procesul |Der Prozeß |Georg Wilhelm Pabst |Hübler-Kahla Film, Österricheische Wochenschau und Filmproduktion AG, Austria |Marianne Schönauer, Ewald Balser, Aglaja Schmid, Ivan Petrovich |- | 1948 | ''[[Râul roșu]]'' | Red River | [[Arthur Rosson]]<br>[[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Montgomery Clift]], [[Walter Brennan]] |- | 1948 | ''[[Rio Escondido (film din 1948)|Rio Escondido]]'' | Río Escondido | [[Emilio Fernández]] | Mexic | [[María Félix]], [[Carlos López Moctezuma]] |- | 1948 | ''[[Ruy Blas (film din 1948)|Ruy Blas]]'' | Ruy Blas | [[Pierre Billon]] | Franța | [[Danielle Darrieux]], [[Jean Marais]] |- |1948 |S-a născut un cântec |A Song Is Born |Howard Hawks |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Danny Kaye, Virginia Mayo, Benny Goodman |- | 1948 | ''[[Scrisoare de la o necunoscută (film)|Scrisoare de la o necunoscută]]'' | Letter from an Unknown Woman | [[Max Ophüls]] | Anglia | [[Joan Fontaine]], [[Louis Jourdan]] |- | 1948 | ''[[Suspine pe stradă]]'' | Molti sogni per le strade | [[Mario Camerini]] | [[Lux Film]] | [[Massimo Girotti]], [[Anna Magnani]] |- | 1948 | ''[[Tânăra gardă]]'' | Молодая гвардия<br> Molodaia gvardia | [[Serghei Gherasimov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Vladimir Ivanov]], [[Inna Makarova]], [[Serghei Bondarciuk]], [[Veaceslav Tihonov]] |- | 1948 | ''[[Trei întâlniri]]'' | Три встречи / Tri vstreci | [[Vsevolod Pudovkin]] și [[Aleksandr Ptușko]] | [[Mosfilm]] | Nikolai Kryuchkov, Georgi Yumatov <!-- Алты́ Карли́ев--> |- | 1948 | ''[[Trenul merge spre răsărit]]'' | Поезд идёт на восток<br>Poezd idiot na vostok | [[Iuli Raizman]]<!--Райзман, Юлий Яковлевич--> | [[Mosfilm]] | [[Lidia Dranovskaia]], [[Leonid Gallis]]<!--Лидия Драновская--> |- |1948 |Trio Corona |1-2-3 Corona |Hans Müller |DEFA |Eva Ingeborg Scholz, Lutz Moik |- |1948 |Un petec de pământ |Talpalatnyi föld |Frigyes Bán |RPU |Ádám Szirtes, Ági Mészáros, Viola Orbán |} == 1949 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1949 |Al treilea om |The Third Man |Carol Reed |London Film Productions, UK - SUA |Orson Welles, Joseph Cotten, Alida Valli |- | 1949 | ''[[Altura]]'' | Altura | [[Mario Sequi]] | Italia | [[Massimo Girotti]], [[Roldano Lupi]], [[Eleonora Rossi Drago]] |- | 1949 | ''[[Casa mult visată]]'' | Give Us This Day | [[Edward Dmytryk]] |- | 1949 | ''[[Conștiința (film din 1949)|Conștiința]]'' | Svědomí | [[Jiří Krejčík]] | RSC | [[Irena Kacírková]] |- |1949 |Contele Mișka |Mágnás Miska |Márton Keleti |RPU |Miklós Gábor, Ági Mészáros, Kálmán Latabár |- |1949 |Copiii străzii |Gategutter |Ulf Greber, Arne Skouen |Norsk Film, Norvegia |Tom Tellefsen, Ivar Thorkildsen,Pål Bang-Hansen |- |1949 |Drum bun |Sceastlivogo plavania ru: Счастливого плавания! |Nikolai Lebedev |Lenfilm, URSS |Piotr Andrievski, Nikolai Cerkasov, Stepan Krâlov |- |1949 |Examenul |L'école buissonnière |Jean-Paul Le Chanois |CGCF, UGC, Franța |Bernard Blier, Juliette Faber, Edouard Delmont |- |1949 |Familia Barclay de pe Broadway |The Barkleys of Broadway |Charles Walters |Loew's, USA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Oscar Levant |- | 1949 | ''[[Fata mexicană]]'' | Pueblerina | [[Emilio Fernández]] | Mexic | [[Columba Domínguez]], [[Roberto Cañedo]] |- | 1949 | ''[[Fetițele vieneze]]'' | Wiener Mädeln | [[Willi Forst]] | Austria - Germania | [[Willi Forst]], [[Judith Holzmeister]] |- |1949 |Inspectorul general / Revizorul |The Inspector General |Henry Koster |Warner Bros., SUA |Danny Kaye, Walter Slezak, Barbara Bates |- | 1949 | ''[[În numele legii]]'' | In nome della legge | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Massimo Girotti]], [[Jone Salinas]], [[Camillo Mastrocinque]] |- |1949 |În oraș |On the Town |Stanley Donen, Gene Kelly |MGM, SUA |Gene Kelly, Frank Sinatra, Ann Miller |- |1949 |Îndrăgostiții din Verona |Les amants de Vérone |André Cayatte |CICC, Franța |Serge Reggiani, Anouk Aimée, Pierre Brasseur |- |1949 |Întâlnire pe Elba |Vstrecia na Elbe ru: Встреча на Эльбе |Grigori Aleksandrov |Mosfilm |Vladlen Davâdov, Konstantin Nassonov |- | 1949 | ''[[Janika]]'' | Janika | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Ida Turay]], [[Kálmán Latabár]] |- | 1949 | ''[[Locotenent Cristina]]'' | Das Mädchen Christine | [[Arthur Maria Rabenalt]] | [[DEFA]] | [[Petra Peters ]] , [[Wolfgang Lukschy]] |- |1949 |O poveste cu cântec/ Echipa de baseball |Take Me Out to the Ball Game |Busby Berkeley |MGM, SUA |Frank Sinatra, Esther Williams, Gene Kelly |- | 1949 | ''[[Orez amar]]'' | Riso amaro | [[Giuseppe De Santis]] | [[Lux Film]] | [[Silvana Mangano]], [[Raf Vallone]], [[Vittorio Gassman]] |- |1949 |Samson și Dalila |Samson and Delilah |Cecil B. DeMille |Paramount, SUA |Hedy Lamarr, Victor Mature, George Sanders |- | 1949 | ''[[Săbiile albastre]]'' | Die Blauen Schwerter | [[Wolfgang Schleif]] | [[DEFA]] | [[Herbert Hübner]], [[Ilse Steppat]], [[Paul Wagner]] |- | 1949 | ''[[Scutierul și Cenușăreasa]]'' | Cenerentola | [[Fernando Cerchio]] | Italia | [[Gino Del Signore]], [[Lori Landi]], [[Afro Poli]] |- |1949 |Zi de sărbătoare |Jour de fête |Jacques Tati |Franța |Jacques Tati, Guy Decomble, Paul Frankeur |} == 1950 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1950 | ''[[Abuz de încredere]]'' | Abuso de confianza | [[Mario C. Lugones]] | Argentina | [[Manuel Alcón]], [[Iris Alonso]] |- | 1950 | Alitet pleacă în munți | Alitet uhodit v gorî<br>Алитет уходит в горы | Mark Donskoi | Studio M. Gorki | Andrei Abrikosov, Lev Sverdlin |- |1950 |Bărbații |The Men |Fred Zinnemann |Stanley Kramer Productions, SUA |Marlon Brando, Teresa Wright, Everett Sloane |- | 1950 | ''[[Casa singuratică (film)|Casa singuratică]]'' | Dom na pustkowiu | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Aleksandra Slaska]], [[Maria Gella]] |- | 1950 | Cazacii din Cuban | Kubanskie kazaki / Кубанские казаки | Ivan Pyryev | Mosfilm | Sergey Lukyanov, Marina Ladynina |- | 1950 | ''[[Căderea Berlinului]]'' | Падение Берлина<br>Padenie Berlina | [[Mihail Ciaureli]] <!--Михаил Чиаурели--> | [[Mosfilm]] | [[Mihail Ghelovani]], [[Boris Andreev (actor)|Boris Andreev]] |- | 1950 | [[Cântând, viața e frumoasă (film)|Cântând, viața e frumoasă]] | Dalolva szép az élet | [[Márton Keleti]] | H | [[Violetta Ferrari]], [[Kálmán Latabár]] |- | 1950 | ''[[Complotul condamnaților]]'' | Заговор обречённых / Zagovor obrecionnîh | [[Mihail Kalatozov]] | [[Mosfilm]] | [[Ludmila Skopina]], [[Pavel Kadocinikov]] |- | 1950 | Copilul Dunării | Kind der Donau | Georg Jacoby | Austria | Marika Rökk, Fred Liewehr, Harry Fuß |- |1950 |Departe de Moscova |Daleko ot Moskvî / Rus: Далеко от Москвы |Aleksandr Stolper |Mosfilm, URSS |Nikolai Ohlopkov, Lev Sverdlin, Pavel Kadocinikov, Serghei Stolearov |- | 1950 | ''[[Dubla Lotte (film din 1950)|Dubla Lotte]]'' | Das doppelte Lottchen | [[Josef von Báky]] | RFG | [[Antje Weissgerber]], [[Jutta Günther]] |- |1950 |Ei au o patrie |U nih est rodina ru: У них есть Родина |Aleksandr Faințimmer, Vladimir Legoșin |Studio M. Gorki |Natașa Zașcipina, Leonid Kotov |- | 1950 | ''[[Familia Benthin]]'' | Familie Benthin | [[Slatan Dudow]] și [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Maly Delschaft]], [[Charlotte Ander]] |- |1950 |Fata cu părul cărunt |Bai mao mu/ Bai mao nü mandarin: 白毛女 |Bin Wang, Choui Khua (Shui Hua) |China |Lu Zhao, Shouwei Zhang, Hua Tian |- | 1950 | ''[[Frumusețea diavolului]]'' | La beauté du diable | [[René Clair]] | Franța | [[Michel Simon]], [[Gérard Philipe]] |- | 1950 | ''[[Inimă rece (film din 1950)|Inimă rece]]'' | Das Kalte Herz | [[Paul Verhoeven (regizor german)|Paul Verhoeven]] | [[DEFA]] | [[Lutz Moik]], [[Hanna Rucker]] |- | 1950 | Jukovski | Jukovski / ru: Жуковский | Vsevolod Pudovkin / Dmitri Vasilev | Mosfilm | Iuri Iurovski, Ilia Sudakov |- | 1950 | ''[[Mateiaș Gâscarul (film din 1950)|Mateiaș Gâscarul]]'' | Lúdas Matyi | [[Kálmán Nadásdy]] / László Ranódy | [[Mafilm]] | [[Teri Horváth]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1950 | ''[[Mâine va fi prea târziu]]'' | Domani è troppo tardi | [[Léonide Moguy]] | [[Lux Film]] - Roma | [[Anna Maria Pierangeli]], [[Vittorio De Sica]] |- | 1950 | Musorgski | Musorgski / ru: Мусоргский | Grigori Roșal | Lenfilm | Aleksandr Borisov, Nikolai Cerkasov, Vladimir Balașov |- | 1950 | ''[[Nevestele vesele din Windsor (film din 1950)|Nevestele vesele din Windsor]]'' | Die Lustigen Weiber von Windsor | [[Georg Wildhagen]] | [[DEFA]] | [[Sonja Ziemann]], [[Rita Streich]] |- |1950 |Niciun moment de plictiseală |Never a Dull Moment |George Marshall |RKO, SUA |Irene Dunne, Fred MacMurray, William Demarest |- | 1950 | ''[[Nu-i pace sub măslini]]'' | Non c'è pace tra gli ulivi | [[Giuseppe De Santis]] | [[Lux Film]] - Roma | [[Raf Vallone]], [[Lucia Bosè]], [[Folco Lulli]] |- | 1950 | Oameni curajoși | Smelâe liudi / ru: Смелые люди | Konstantin Iudin | Goskino, Mosfilm | Serghei Gurzo, Tamara Cernova, Aleksei Gribov |- | 1950 | ''[[Pescarul din Louisiana]]'' | The Toast of New Orleans | [[Norman Taurog]] | SUA | [[Mario Lanza]], [[David Niven]], [[Rita Moreno]] |- | 1950 | ''[[Preludiul gloriei]]'' | Prélude à la gloire | [[Georges Lacombe]] | [[Miramar]] - Franța | [[Roberto Benzi]], [[Paul Bernard]], [[Jean Debucourt]] |- |1950 |Rashomon |Rashomon; jap: 羅生門 |Akira Kurosawa |Japonia |Toshiro Mifune, Machiko Kyo, Masayuki Mori |- |1950 |S-a întâmplat la Sandakan |Three Came Home |Jean Negulesco |Twentieth Century Fox |Claudette Colbert, Patric Knowles, Florence Desmond |- | 1950 | ''[[Suflete zbuciumate]]'' | Il cammino della speranza | [[Pietro Germi]] | [[Lux Film]] - Roma<br>Rovere Film | [[Raf Vallone]], [[Elena Varzi]], [[Saro Urzì]], [[Franco Navarra]] |- | 1950 | ''[[Totul despre Eva]]'' | All About Eve | [[Joseph L. Mankiewicz]] | SUA | [[Bette Davis]], [[Anne Baxter]], [[George Sanders]], [[Marilyn Monroe]] |- | 1950 | ''[[Ultima vacanță (film din 1950)|Ultima vacanță]]'' | Last Holiday | [[Henry Cass]] | GB | [[Alec Guinness]], [[Beatrice Campbell]] |- |1950 |''[[Valea diavolului]]'' |Czarci zleb |Tadeusz Kanski, Aldo Vergano |RPP |Tadeusz Schmidt, Alina Janowska, Wladyslaw Kaczmarski |} == 1951 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1951 | ''[[Atențiune! Bandiți!]]'' | Achtung! Banditi! | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Gina Lollobrigida]], [[Andrea Checchi]] |- | 1951 | ''[[Caruso, legenda unei vieți]]'' | [[:it:Enrico Caruso, leggenda di una voce|Enrico Caruso]] | [[Giacomo Gentilomo]] | Italia | [[Ermanno Randi]], [[Gina Lollobrigida]] |- | 1951 | ''[[Cavalerul stelei de aur]]'' | Кавалер золотой звездy | [[Iuli Raizman]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Bondarciuk]], Anatoli Chemodurov |- | 1951 | ''[[Căsătorie ciudată (film)|Căsătorie ciudată]]'' | Különös házasság | [[Márton Keleti]] | R.P. Ungară | [[Gyula Benkö]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1951 | ''[[Cea mai frumoasă (film din 1951)|Cea mai frumoasă]]'' | [[:it:Bellissima|Bellissima]] | [[Luchino Visconti]] | Italia | [[Anna Magnani]], [[Walter Chiari]] |- | 1951 | ''[[Chemarea mărilor]]'' | Die Meere rufen | [[Eduard Kubat]] | [[DEFA]] | [[Hans Klering]], [[Käte Alving]] |- |1951 |Cinste de sportiv |Sportivnaia cest ru: Спортивная честь |Vladimir Petrov |Mosfilm, URSS |Aleksei Gribov, Grigori Sergheev, Margarita Lifanova |- | 1951 | ''[[Colonia subterană]]'' | Gyarmat a föld alatt | [[Károly Makk]]<br/>[[Mihály Szemes]] | RPU | [[József Bihari]], [[Erzsi Orsolya]] |- | 1951 | ''[[Corinna Schmidt]]'' | Corinna Schmidt | [[Arthur Pohl]] | [[DEFA]] | [[Trude Hesterberg]], [[Willy Kleinoschegg]], [[Ingrid Rentsch]] |- | 1951 | ''[[Crăciun însângerat]]'' | Matomena Hristougenna | [[Giorgos Zervos]] | Grecia | [[Ellie Lambeti]], [[Nikos Hatziskos]] |- | 1951 | ''[[De doi bani violete]]'' | Deux sous de violettes | [[Jean Anouilh]] | Franța | [[Dany Robin]], [[Michel Bouquet]] |- | 1951 | ''[[Familia Sonnenbruck]]'' | Die Sonnenbrucks | [[Georg C. Klaren]] | [[DEFA]] | [[Ursula Burg]], [[Maly Delschaft]] |- | 1951 | ''[[În plină viteză]]'' | Teljes gözzel | [[Félix Máriássy]] | RPU | [[Ferenc Bessenyei]], [[Imre Sinkovits]], [[János Görbe]] |- |1951 |Juliette sau cheia visurilor |Juliette ou La clef des songes |Marcel Carné |Films Sacha Gordine Franța |Gérard Philipe, Suzanne Cloutier, Jean-Roger Caussimon |- | 1951 | ''[[Marele Caruso (film din 1951)|Marele Caruso]]'' | The Great Caruso | [[Richard Thorpe]] | USA | [[Mario Lanza]], [[Ann Blyth]] |- | 1951 | ''[[Marele concert]]'' | Bolșoi konțert <br>ru: Большой концерт | [[Vera Stroeva]] | [[Mosfilm]] | [[Galina Ulanova]], [[Maksim Mihailov]] |- | 1951 | ''[[Mersul trenurilor neregulat]]'' | Zugverkehr unregelmäßig | [[Erich Freund]] | [[DEFA]] | [[Claus Holm]], [[Inge Keller]] |- |1951 |Miracol la Milano |Miracolo a Milano |Vittorio De Sica |Italia |Emma Gramatica, Francesco Golisano, Paolo Stoppa |- | 1951 | ''[[Model Bianka]]'' | Modell Bianka | | [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Fritz Wagner]], [[Gerda Falk]] |- | 1951 | ''[[N-a dansat decât o vară]]'' | Hon dansade en sommar | [[Arne Mattsson]] | Suedia | [[Ulla Jacobsson]], [[Folke Sundquist]] |- | 1951 | Neuitatul an 1919 | Незабываемый 1919 год<br>Nezabîvaemîi 1919 god | Mihail Ciaureli | Mosfilm, URSS | Pavel Molceanov, Mihail Ghelovani, Boris Andreev |- |1951 |Nuntă regală |Royal Wedding |Stanley Donen |MGM, SUA |Fred Astaire, Jane Powell, Peter Lawford |- |1951 |O noapte pe Mont-Blanc |Nacht am Montblanc |Harald Reinl |Austria, West Germany |Dagmar Rom, Dietmar Schönherr, Oskar Sima |- | 1951 | ''[[Omul în costum alb|Omul în alb]]'' | The Man in the White Suit | [[Alexander Mackendrick]] | GB | [[Alec Guinness]], [[Joan Greenwood]] |- | 1951 | ''[[Pământ eliberat]]'' | Felszabadult föld | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Ádám Szirtes]], [[Ági Mészáros]] |- | 1951 | ''[[Plecat fără adresă (film)|Plecat fără adresă]]'' | ...Sans laisser d'adresse | [[Jean-Paul Le Chanois]] | Franța | [[Bernard Blier]], [[Danièle Delorme]], [[Pierre Mondy]], [[Juliette Gréco]] |- | 1951 | ''[[Premiera varșoviană]]'' | Warszawska premiera | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Jan Ciecierski]], [[Hanka Bielicka]] |- | 1951 | ''[[Primele zile]]'' | Pierwsze dni | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Jan Koecher]], [[Jerzy Duszyński]] |- | 1951 | ''[[Quo Vadis? (film din 1951)|Quo Vadis?]]'' | Quo Vadis? | [[Mervyn LeRoy]]<br> [[Anthony Mann]] | [[MGM]] | [[Peter Ustinov]], [[Deborah Kerr]], [[Sophia Loren]] |- | 1951 | ''[[Râsete în paradis]]'' | Laughter in Paradise | [[Mario Zampi]] | Anglia | [[Alastair Sim]], [[Fay Compton]] |- | 1951 | ''[[Submarinul PK-8]]'' | В мирные дни<br>V mirnâe dni | [[Vladimir Braun]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Nikolai Timofeev]], [[Serghei Gurzo]], [[Veaceslav Tihonov]] |- | 1951 | ''[[Suflete împietrite (film din 1951)|Suflete împietrite]]'' | The Browning Version | [[Anthony Asquith]] | Anglia | [[Michael Redgrave]], [[Jean Kent]], [[Nigel Patrick]] |- | 1951 | ''[[Supusul (film)|Supusul]]'' | Der Untertan | [[Wolfgang Staudte]] | [[DEFA]] | [[Werner Peters]], [[Paul Esser]], [[Blandine Ebinger]] |- |1951 |Taras Șevcenko | Тарас Шевченко |Aleksandr Alov, Vladimir Naumov, Igor Savcenko |Studio Kiev, URSS |Serghei Bondarciuk, Ivan Pereverzev, Pavel Șpringfeld |- |1951 |Tigrul Akbar |Der Tiger Akbar |Harry Piel |Ariel Film, RFG |Harry Piel, Friedl Hart, Hilde Hildebrand |- | 1951 | ''[[Ultima cursă (film din 1951)|Ultima cursă]]'' | Die Letzte Heuer | [[Ernst Wilhelm Fiedler]] | [[DEFA]] | [[Helmut Bautzmann]], [[Johannes Bergfeldt]] |- | 1951 | ''[[Vagabondul (film din 1951)|Vagabondul]]'' | Awaara | [[Raj Kapoor]] | India | [[Raj Kapoor]], [[Nargis ]] , [[Prithviraj Kapoor]] |- | 1951 | ''[[Valea vulturilor]]'' | Valley of Eagles | [[Terence Young]] | MB | [[Jack Warner]], [[Nadia Gray]] |} == 1952 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1952 |A trăi |Ikiru / 生きる |Akira Kurosawa |Toho Company, Japonia |Takashi Shimura, Nobuo Kaneko |- | 1952 | ''[[Acțiunea B (film)|Acțiunea B]]'' | Akce B | [[Josef Mach]] | RSC | [[Josef Bek]], [[Vlasta Chramostová]], [[Dana Medřická]] |- | 1952 | ''[[Aventură la castel]]'' | Abenteuer im Schloss | [[Rudolf Steinboeck]] | Austria | [[Doris Kirchner]], [[Erni Mangold]] |- | 1952 | ''[[Azilul de noapte (film din 1952)|Azilul de noapte]]'' | ru: На дне / Na dne | [[Аndrei Frolov]] | [[Mosfilm]] | Vladimir Batalov, Serghei Blinnikov |- | 1952 | ''[[Bonjour, elefant!]]'' | Buongiorno, elefante ! | [[Giani Franciolini]], [[Vittorio De Sica]] | De Sica, [[Rizzoli Film]] | Vittorio De Sica, [[Sabu (actor)|Sabu]], [[Maria Mercader]] |- |1952 | [[Cadavrul viu (film-spectacol din 1952)|Cadavrul viu]] | ru: Живой труп<br>Jivoi trup | [[Vladimir Vengherov]], [[Vladimir Kojici]], [[Antonin Dauson]]<!--Владимир Кожич, Антонин Даусон--> | [[Lenfilm]] | [[Nikolai Simonov]], [[Galina Iniutina]],<!--Николай Симонов, Галина Инютина--> |- | 1952 | ''[[Cavalerul fără lege]]'' | Le avventure di Mandrin | [[Mario Soldati]] | Franța-Italia | [[Raf Vallone]], [[Silvana Pampanini]], [[Jacques Castelot]] |- |1952 |Căi nestrăbătute |Prjevalski ru: Пржевальский |Serghei Iutkevici |Mosfilm, URSS |Serghei Papov, Vsevolod Larionov, Boris Tenin |- | 1952 | ''[[Cântând în ploaie]]'' | Singin' in the Rain | [[Stanley Donen]], [[Gene Kelly]] | [[MGM]] | [[Gene Kelly]], [[Donald O'Connor]], [[Debbie Reynolds]] |- | 1952 | ''[[Cel mai mare spectacol]]'' | The Greatest Show on Earth | [[ Cecil B. DeMille]] | SUA | [[Betty Hutton]], [[Charlton Heston]], [[James Stewart]] |- | 1952 | [[Compozitorul Glinka]] | Композитор Глинка<br>Kompozitor Glinka | [[Grigori Aleksandrov]] | [[Mosfilm]] | [[Boris Smirnov]], [[Lev Durasov]], [[Liubov Orlova]] |- | 1952 | [[Copiii din Hiroshima]] | 原爆の子, transliterat: Genbaku no ko<br>Copiii bombei atomice | [[Kaneto Shindō]] | Japonia | [[Nobuko Otowa]], [[Masao Shimizu]] |- | 1952 | ''[[Curg apele tulburi (film din 1952)|Curg apele tulburi]]'' | Las aguas bajan turbias | [[Hugo del Carril]] | Argentina | [[Hugo del Carril]], [[Adriana Benetti]] |- | 1952 | [[Dansez cu tine]] | Hannerl: Ich tanze mit Dir in den Himmel hinein | [[Ernst Marischka]] | [[Wien-Film Austria]] | [[Johanna Matz]], [[Adrian Hoven]], [[Paul Hörbiger]] |- | 1952 | ''[[De doi bani speranță]]'' | [[:it:Due soldi di speranza|Due soldi di speranza]] | [[Renato Castellani]] | Italia | [[Maria Fiore]], [[Vincenzo Musolino]] |- | 1952 | ''[[Destinul unor femei]]'' | Frauenschicksale | [[Slatan Dudow]] | [[DEFA]] | [[Sonja Sutter]], [[Lotte Loebinger]] |- | 1952 | ''[[Dreptul de a te naște (film din 1952)|Dreptul de a te naște]]'' | El derecho de nacer | [[Zacarías Gómez Urquiza]] | Mexic | [[Gloria Marín]], [[Jorge Mistral]] |- | 1952 | ''[[Erkel (film)|Erkel]]'' | Erkel | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Sándor Pécsi]], [[Éva Szörényi]] |- | 1952 | ''[[Fanfan la Tulipe (film din 1952)|Fanfan la Tulipe]]'' | Fanfan la Tulipe | [[Christian-Jaque]] | Italia-Franța | [[Gérard Philipe]], [[Gina Lollobrigida]], [[Marcel Herrand]] |- | 1952 | ''[[Fetele din piața Spaniei]]'' | Le Ragazze di piazza di Spagna | [[Luciano Emmer]] | Italia | [[Lucia Bosè]], [[Cosetta Greco]], [[Renato Salvatori]] |- | 1952 | ''[[Fiul Feței Palide]]'' | Son of Paleface | [[Frank Tashlin]] | SUA | [[Bob Hope]], [[Jane Russell]], [[Roy Rogers]] |- | 1952 | ''[[Fridolin]]'' | Oh, du lieber Fridolin | [[Peter Hamel]] | Badal-Filmproduktion GmbH (München) | [[Hans Reiser]], [[Ingrid Andree]] |- | 1952 | ''[[Frumoasele nopții (film)|Frumoasele nopții]]'' | Les Belles de nuit | [[René Clair]] | Franța | [[Gérard Philipe]], [[Magali Vendeuil]], [[Gina Lollobrigida]] |- | 1952 | ''[[Garibaldi (film din 1952)|Garibaldi]]'' | Camicie rosse, <br>subtitlu: Anita Garibaldi | [[Goffredo Alessandrini]], terminat de [[Francesco Rosi]] | [[Grandi Film]] Italia, Franța | [[Raf Vallone]], [[Anna Magnani]], [[Serge Reggiani]] |- | 1952 | ''[[Împăratul brutarului]]'' | Císařův Pekař & Pekařův Císař | [[Martin Frič]] | RSC | [[Jan Werich]], [[Marie Vasova]], [[Natasa Gollova]] |- | 1952 | ''[[Jocuri interzise (film din 1952)|Jocuri interzise]]'' | Jeux interdits | [[René Clément]] | Franța | [[Georges Poujouly]], [[Brigitte Fossey]] |- |1952 |La amiază |High Noon |Fred Zinnemann |Stanley Kramer Production, SUA |Gary Cooper, Grace Kelly, Thomas Mitchell |- | 1952 | ''[[Lizzie MacKay (film)|Lizzie MacKay]]'' | La Putain respectueuse | [[Charles Brabant]], [[Marcello Pagliero]] | Franța | [[Barbara Laage]], [[Ivan Desny]] |- |1952 |Luminile rampei |Limelight |Charles Chaplin |Charles Chaplin Productions |Charles Chaplin, Claire Bloom, Nigel Bruce, Buster Keaton |- |1952 |Mandy |Mandy (Crash of Silence) |Alexander Mackendrick |Marea Britanie |Mandy Miller, Phyllis Calvert, Jack Hawkins, Terence Morgan |- | 1952 | ''[[Maximka]]'' | ru: Максимка <br> | [[Vladimir Braun]] | Kiev | [[Tolea Bovikin]], [[Veaceslav Tihonov]] |- | 1952 | Medicul de țară | Selski vraci, ru: Сельский врач | Serghei Gherasimov | St. Maksim Gorki, URSS | Tamara Makarova, Grigori Belov, Vsevolod Sanaev |- |1952 |Melodia pierdută |Verlorene Melodie |Eduard von Borsody |Nova-Film Vienna, Wien-Film Vienna |Elfie Mayerhofer, Robert Lindner, Evelyn Künneke |- |1952 |Melodii nemuritoare (Mascagni) |Melodie immortali - Mascagni |Giacomo Gentilomo |Ge Si, Lux Film, Italia - Franța |Pierre Cressoy, Carla Del Poggio, Nerio Bernardi |- | 1952 | ''[[Moulin Rouge (film din 1952)|Moulin Rouge]]'' | Moulin Rouge | [[John Huston]] | Marea Britanie | [[José Ferrer]], [[Zsa Zsa Gabor]] |- |1952 |Necunoscuta din Taxi |Monsieur Taxi |André Hunebelle |Franța |Michel Simon; Jane Marken, Jean Brochard. |- | 1952 | ''[[Omul liniștit]]'' | The Quiet Man | [[John Ford]] | Marea Britanie | [[John Wayne]], [[Maureen O'Hara]] |- | 1952 | ''[[Orice naș își are nașul]]'' | Na vseakogo mudreța dovolno prostoty ru: На всякого мудреца довольно простоты | Anatoli Dormenko, Vladimir Suhobokov | St. M. Gorki, URSS Teatrul Malâi | Nadejda Borskaia, Igor Ilinski, Elena Șatrova |- | 1952 | ''[[Paradisul îndrăgostiților]]'' | Liebe im Finanzamt | [[Kurt Hoffmann]] | Germania | [[Carola Höhn]], [[Paul Dahlke]] |- | 1952 | ''[[Pompierul atomic]]'' | El bombero atómico | [[Miguel M. Delgado]] | Mexic | [[Cantinflas]], [[Roberto Soto]] |- | 1952 | ''[[Prințesa trufașă]]'' | Pysná princezna | [[Bořivoj Zeman]] | RSC | [[Alena Vránová]], [[Vladimír Ráz]] |- |1952 |Rancho Notorious |Rancho Notorious |Fritz Lang |Fidelity Pictures, SUA |Marlene Dietrich, Arthur Kennedy, Mel Ferrer |- | 1952 | ''[[Răpirea (film din 1952)|Răpirea]]'' | Únos | [[Ján Kadár]], [[Elmar Klos]] | RSC | [[Jiří Dohnal]], [[Ladislav Pešek]], [[Antonín Klimša]] |- | 1952 | ''[[Renul alb]]'' | Valkoinen peura | [[Erik Blomberg]] | Junior-Filmi, Finlanda | [[Mirjami Kuosmanen]], [[Kalervo Nissilä]], [[Åke Lindman]] |- | 1952 | ''[[Roma, orele 11]]'' | Roma ore 11 | [[Giuseppe De Santis]] | Italia | [[Carla Del Poggio]], [[Massimo Girotti]], [[Lucia Bosè]], [[Raf Vallone]] |- | 1952 | ''[[Romanul unei tinere căsnicii]]'' | Roman einer jungen Ehe | [[Kurt Maetzig]] | [[DEFA]] | [[Yvonne Merin]], [[Hans-Peter Thielen]], [[Willy A. Kleinau]] |- |1952 |Ruptura |Razlom / ru: Разлом |Pavel Bogoliubov, Iuri Muzâkant |Lenfilm, URSS |Vitali Polițeimako, Vasili Sofronov, Elena Granovskaia |- | 1952 | ''[[Satul condamnat]]'' | Das verurteilte Dorf | [[Martin Hellberg]] | [[DEFA]] | [[Helga Göring]], [[Günther Simon]], [[Eduard von Winterstein]] |- | 1952 | ''[[Tinerețea lui Chopin]]'' | Młodość Chopina | [[Aleksander Ford]] | RPP | [[Czesław Wołłejko]], [[Aleksandra Śląska]], [[Jan Kurnakowicz]] |- | 1952 | ''[[Toată lumea pe stadion]]'' | Civil a pályán | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Violetta Ferrari]], [[Ferenc Szusza]], [[Kálmán Latabár]] |- | 1952 | ''[[Tricoul galben (film din 1952)|Tricoul galben]]'' | Sein großer Sieg | [[Franz Barrenstein]] | [[DEFA]] | [[Claus Holm]], [[Eva Probst]] |- |1952 |Umberto D. |Umberto D. |Vittorio De Sica |Italia |Carlo Battisti, Maria Pia Casilio, Lina Gennari |- | 1952 | ''[[Un minut de adevăr (film din 1952)|Un minut de adevăr]]'' | La Minute de vérité | [[Jean Delannoy]] | Franța | [[Michèle Morgan]], [[Jean Gabin]] |- |1952 |Uraganul |Aandhiyan |Chetan Anand |India |Dev Anand, Nimmi, Kalpana Kartik, K.N.Singh |- | 1952 | ''[[Vacanță cu Andel]]'' | Dovolená s Andělem | [[Bořivoj Zeman]] | RSC | [[Jaroslav Marvan]], [[Jana Dítetová]] |- | 1952 | ''[[Viață de artist]]'' | Mikolás Ales | [[Václav Krska]] | RSC | [[Karel Höger]], [[Dana Medřická]], [[Zdenek Stepánek]] |- | 1952 | ''[[Zăpezile de pe Kilimanjaro (film din 1952)|Zăpezile de pe Kilimanjaro]]'' | The Snows of Kilimanjaro | [[Henry King]] | [[20th Century Fox]] | [[Gregory Peck]], [[Susan Hayward]], [[Ava Gardner]]. [[Hildegard Knef]] |} == 1953 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1953 |Actrița |The Actress |George Cukor |M G M, SUA |Spencer Tracy, Jean Simmons, Anthony Perkins |- | 1953 | ''[[Aida (film din 1953)|Aida]]'' | Aida | [[Clemente Fracassi]] | Italia | [[Sophia Loren]], [[Renata Tebaldi]] |- | 1953 | ''[[Am fost mai tare]]'' | Bila sam jača | [[Gustav Gavrin]] | [[Avala Film]] | [[Sava Severova]], [[Mira Stupica]], [[Nikola Popovic]] |- | 1953 | ''[[Amanții din Toledo]]'' | Les amants de Tolède | [[Henri Decoin]], [[Fernando Palacios]] | Franța, Italia, Spania / [[Lux Film]],<br> [[Films E.G.E.]], [[Atenea Films]] | [[Alida Valli]], [[Pedro Armendáriz]], [[Françoise Arnoul]] |- |1953 |Amiralul Ușakov | ru: Адмирал Ушаков, Admiral Ușakov |Mihail Romm |Mosfilm |Ivan Pereverzev, Boris Livanov, Serghei Bondarciuk<!-- , Vladimir Druzhnikov, Gennadi Yudin, Nikolai Svobodin, Georgiy Yumatov--> |- | 1953 | ''[[Anna Susanna]]'' | Anna Susanna | [[Richard Nicolas]] | [[DEFA]] | [[Günther Simon]], [[Peter Marx]], [[Werner Peters]] |- | 1953 | ''[[Anna Zaccheo]]'' | Un marito per Anna Zaccheo | [[Giuseppe De Santis]] | Italia | [[Silvana Pampanini]], [[Massimo Girotti]] |- |1953 |Bun venit, domnule Marshall! |Bien venido, Mister Marshall! |Luis Garcia Berlanga |Spania |Lolita Sevilla, Manolo Morán, José Isbert |- | 1953 | ''[[Brutarul din Valorgue]]'' | Le Boulanger de Valorgue | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Fernandel]], [[Jean Gaven]] |- | 1953 | ''[[Cei trei mușchetari (film din 1953)|Cei trei mușchetari]]'' | Les trois mousquetaires | [[André Hunebelle]] | Franța | [[Georges Marchal]], [[Gino Cervi]], [[Bourvil]], [[Yvonne Sanson]] |- | 1953 | ''[[Chemarea destinului]]'' | L'Appel du destin | [[Georges Lacombe]] | Franța | [[Georgette Anys]], [[Jean Marais]] |- | 1953 | ''[[Cinematograful de altă dată]]'' | Cinema d'altri tempi | [[Steno]] | Franța-Italia | [[Walter Chiari]], [[Lea Padovani]] |- |1953 |Cum să te măriți cu un milionar |How to Marry a Milionaire |Jean Negulesco |Twentieth Century Fox, SUA |Marilyn Monroe, Betty Grable, Lauren Bacall |- | 1953 | ''[[Dama cu camelii (film din 1953)|Dama cu camelii]]'' | La dame aux camélias | [[Raymond Bernard]] | Franța | [[Micheline Presle]], [[Gino Cervi]] |- | 1953 | ''[[Descoperirea misterioasă]]'' | Таинственная находка <br/> Tainstvennaia nahodka | [[Boris Buneev]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Valentin Graciov]], [[Ekaterina Savinova]] |- |1953 | ''[[Dincolo de Dunăre (film din 1953)|Dincolo de Dunăre]]'' | Запорожець за Дунаєм / Zaporojeț za Dunaem | [[Vasili Lapoknîș]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | Ivan Patorjinski, Maria Litvinenko-Volgemut |- | 1953 | ''[[Dragostea unei femei]]'' | L'Amour d'une femme | [[Jean Grémillon]] | Franța - Italia | [[Micheline Presle]], [[Massimo Girotti]], [[Gaby Morlay]] |- |1953 |Dușmanii |Vraghi / rus: Враги |Natalia Rașevskaia, Tamara Rodionova |Lenfilm, URSS |Vasili Sofronov, Elena Granovskaia, Nikolai Korn |- |1953 |Epoleții purpurii |Cest tovarișcea ru: Честь товарища |Nikolai Lebedev |Lenfilm, URSS |Konstantin Skorobogatov, Vladimir Drujnikov, Nina Grebeșkova |- | 1953 | ''[[Ferma lui Cameron]]'' | Ride, Vaquero! | [[John Farrow]] | USA | [[Anthony Quinn]], [[Ava Gardner]] |- | 1953 | ''[[Fiica regimentului (film din 1953)|Fiica regimentului]]'' | Die Regimentstochter | [[Georg C. Klaren]], [[Günther Haenel]] | [[Wien Film]] | [[Aglaja Schmid]], [[Robert Lindner]] |- | 1953 | ''[[Frumoasa din Cádiz (film)|Frumoasa din Cadiz]]'' | La Belle de Cadix / La bella de Cádiz | [[Raymond Bernard]], [[Eusebio Fernández Ardavín]] | Franța | [[Luis Mariano]], [[Carmen Sevilla]] |- |1953 |Furtuna echinocțiului |Nevjera |Vladimir Pogacic |Avala Film, RSFI |Maria Crnobori, Milivoje Zivanovic, Severin Bijelic |- |1953 |Gara Termini |Stazione Termini |Vittorio De Sica |Italia - SUA |Jennifer Jones, Montgomery Clift, Gino Cervi |- | 1953 | ''[[Genevieve (film)|Genevieve]]'' | Genevieve | [[Henry Cornelius]] | Anglia | [[Dinah Sheridan]], [[Kenneth More]] |- | 1953 | ''[[Giuseppe Verdi (film din 1953)|Giuseppe Verdi]]'' | Giuseppe Verdi | [[Raffaello Matarazzo]] | Italia | [[Pierre Cressoy]], [[Anna Maria Ferrero]] |- | 1953 | ''[[Hocus-Pocus]]'' | Hokuspokus | [[Kurt Hoffmann]] | DFP, RDG | [[Curt Goetz]], [[Valerie von Martens]], [[Hans Nielsen]] |- | 1953 | ''[[Hoți de copii]]'' | The Kidnappers | [[Philip Leacock]] | Anglia | [[Jon Whiteley]], [[Vincent Winter]], [[Adrienne Corri]] |- | 1953 | ''[[Iartă-mă! (film din 1953)|Iartă-mă!]]'' | Perdonami! | [[Mario Costa]] | Italia | [[Raf Vallone]], [[Antonella Lualdi]] |- | 1953 | ''[[Inamicul public nr. 1 (film din 1953)|Inamicul public nr. 1]]'' | L'Ennemi public nº 1 | [[Henri Verneuil]] | Franța - Italia | [[Fernandel]], [[Zsa Zsa Gabor]] |- | 1953 | ''[[Infidelele]]'' | Le infedeli | [[Mario Monicelli]], [[Steno]] | Italia | [[Gina Lollobrigida]], [[May Britt]], [[Irene Papas]] |- | 1953 | ''[[Inimă fierbinte]]'' | Горячее сердце<br>Goreacee serdțe | [[Ghennadi Kazanski]] | [[Lenfilm]] | [[Ghennadi Miciurin]], [[Anna Belousova]], [[Tamara Alioșina]] |- | 1953 | ''[[Iulia (film din 1953)|Iulia]]'' | Jestřáb kontra Hrdlička | [[Vladimír Borský]] | RSC | [[Jaroslav Marvan]], [[Frantisek Smolík]] |- | 1953 | ''[[În toiul luptei]]'' | Вихри враждебные<br>Vihri vrajdebnâe | [[Mihail Kalatozov]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Kondratiev]], [[Vladimir Emeleanov]], [[Vladimir Soloviov (actor)|Vladimir Soloviov]] |- |1953 |Întoarcerea în Paradis |Return to Paradise |Mark Robson |Aspen Productions, SUA |Gary Cooper, Barry Jones, Roberta Haynes |- | 1953 | ''[[Lili (film din 1953)|Lili]]'' | Lili | [[Charles Walters]] | SUA | [[Leslie Caron]], [[Mel Ferrer]] |- | 1953 | ''[[Magazin de stat (film din 1953)|Magazin de stat]]'' | Állami áruház | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Kálmán Latabár]] |- | 1953 | ''[[Melba (film)|Melba]]'' | Melba | [[Lewis Milestone]] | Anglia | [[Patrice Munsel]], [[Robert Morley]], [[John McCallum]] |- | 1953 | ''[[Niagara (film)|Niagara]]'' | Niagara | [[Henry Hathaway]] | SUA | [[Marilyn Monroe ]], [[Joseph Cotten]], [[Jean Peters]] |- | 1953 | ''[[Noaptea saltimbancilor]]'' | Gycklarnas afton | [[Ingmar Bergman]] | Sandrews, Suedia | [[Åke Grönberg]], [[Harriet Andersson]], [[Hasse Ekman]] |- |1953 |Nunta lui Krecinski |Svadba Krecinskovo ru: Свадьба Кречинского |Vasili Vanin, Aleksei Zolotnițki, Boris Babocikin |St. M.Gorki, URSS |Evgheni Agurov, Marina Kuznețova, Boris Smirnov |- | 1953 | ''[[O afacere importantă]]'' | Sprawa do załatwienia | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Gizela Piotrowska]], [[Bogdan Niewinowski⁠]] |- | 1953 | ''[[O noapte la Veneția (film din 1953)|O noapte la Veneția]]'' | Eine Nacht in Venedig | [[Georg Wildhagen]] | Austria | [[Hans Olden]], [[Jeanette Schultze]] |- | 1953 | ''[[O vară cu Monika]]'' | Sommaren med Monika | [[Ingmar Bergman]] | Suedia | [[Harriet Andersson]], [[Lars Ekborg]] |- |1953 |Orchestra ambulantă |The Band Wagon |Vincente Minnelli |MGM, SUA |Fred Astaire, Cyd Charisse, Oscar Levant |- | 1953 | ''[[Povestea micului cocoșat]]'' | Die Geschichte vom kleinen Muck | [[Wolfgang Staudte]] | [[DEFA]] | [[Thomas Schmidt]], [[Johannes Maus]] |- | 1953 | ''[[Pulbere argintie]]'' | Серебристая пыль<br>Serebristaia pâl | [[Abram Room]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Bolduman]], [[Sofia Pileavskaia]], [[Valentina Ușakova]]<!--Михаил Болдуман, Софья Пилявская, Валентина Ушакова--> |- | 1953 | ''[[Recompensă pentru șerif]]'' | The Naked Spur | [[Anthony Mann]] | [[MGM]] | [[James Stewart]], [[Janet Leigh]], [[Robert Ryan]] |- | 1953 | ''[[Sadko (film)|Sadko]]'' | Садко / Sadko | [[Aleksandr Ptușko]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Stoliarov]], [[Alla Larionova]], [[Ninel Mîșkova]] |- | 1953 | ''[[Salariul groazei (film din 1953)|Salariul groazei]]'' | Le salaire de la peur | [[Henri-Georges Clouzot]] | Franța | [[Yves Montand]], [[Charles Vanel]], [[Peter van Eyck]] |- | 1953 | ''[[Schubert (film din 1953)|Schubert]]'' | Franz Schubert – Ein Leben in zwei Sätzen | [[Walter Kolm-Veltée]] | Austria | [[Heinrich Schweiger]], [[Aglaja Schmid]] |- | 1953 | ''[[Secretul sângelui]]'' | Tajemství krve | [[Martin Frič]] | RSC | [[Vladimír Ráz]], [[Zdenek Stepánek]], [[Vlastimil Brodský]] |- | 1953 | ''[[Sinhá Moça (film din 1953)|Sinhá Moça]]'' | Sinhá Moça | [[Tom Payne]], [[Oswaldo Sampaio]] | Vera Cruz Studios, Brazilia | [[Eliane Lage]], [[Anselmo Duarte]], [[Ruth de Souza]] |- |1953 |Skanderbeg |Velikiy voin Albanii Skanderbeg Великий воин Албании Скандербег |Sergei Yutkevich |Alb Film, Albania Mosfilm, URSS |Akaki Khorava, Besa Imami, Semyon Sokolovsky<!-- , Veriko Anjaparidze, Naim Frashëri, Oleg Zhakov, Sergo Zakariadze, Boris Tenin--> |- | 1953 | ''[[Serenada străzii]]'' | Straßenserenade | [[Werner Jacobs]] | RFG | [[Charles Regnier]], [[Vico Torriani]] |- | 1953 | ''[[Ștrengărița (film din 1953)|Ștrengărița]]'' | Julietta | [[Marc Allégret]] | Franța | [[Dany Robin]], [[Jean Marais]], [[Jeanne Moreau]] |- | 1953 | ''[[Thérèse Raquin (film din 1953)|Thérèse Raquin]]'' | Thérèse Raquin | [[Marcel Carné]] | Franța | [[Simone Signoret]], [[Raf Vallone]], [[Jacques Duby]] |- |1953 |Umbre |Teni ; ru: Тени |Nikolai Akimov, Nadejda Koșeverova |Lenfilm, URSS |Valentin Lebedev, Vladimir Petrov, Galina Korotkevici |- |1953 |Un pichet în munți |Zastava v gorah ru: Застава в горах |Konstantin Iudin Vladimir Gherasimov |Mosfilm, URSS |Vladlen Davâdov, Marina Kuznețova, Serghei Gurzo |- |1953 |Vacanța domnului Hulot |Les vacances de Monsieur Hulot |Jacques Tati |Franța |Jacques Tati, Nathalie Pascaud, Micheline Rolla |- | 1953 | ''[[Vacanță la Roma]]'' | Roman Holiday | [[William Wyler]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[Audrey Hepburn]] |- |1953 |Vasa Jeleznova |Vassa Jeleznova ru: Васса Железнова |Leonid Lukov |St. Maksim Gorki, Malâi Teatr |Vera Pașennaia, Mihail Jarov, Nikolai Șamin |- | 1953 | ''[[Vânătoarea de crabi]]'' | 蟹工船 / Kanikōsen | [[Sō Yamamura]] | Japonia | [[Sō Yamamura]], [[Masayuki Mori]], [[Sumiko Hidaka]] |- |1953 |Vesna |Vesna |Frantisek Cap |Triglav Film, RSFI |Metka Gabrijelcic, Franek Trefalt, Jure Furlan |- |1953 |Vineri 13 |Péntek 13 |Márton Keleti |RPU |Kálmán Latabár, Manyi Kiss, Hilda Gobbi |- | 1953 | ''[[Zorile deasupra Niemenului]]'' | Aušra prie Nemuno <br> Над Неманом рассвет | [[Aleksandr Fainzimmer]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Iuzas Siparis]], [[Iuzas Lauțius]] |} == 1954 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1954 |14 vieți |Életjel |Zoltán Fábri |Ungaria |Béla Barsi, Bertalan Solti, László Bánhidi |- | 1954 | ''[[20.000 leghe sub mări (film din 1954)|20.000 leghe sub mări]]'' | 20,000 Leagues Under the Sea | [[Richard Fleischer]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[James Mason]] |- |1954 |Abisul pasiunii / La răscruce de vânturi |Abismos de pasión / Wuthering Heights / Cumbres borrascosas |Luis Buñuel |Producciones Tepeyac, Mexic |Irasema Dilián, Jorge Mistral, Lilia Prado, Ernesto Alonso |- |1954 |Agentul Nr. 13 |ru: Об этом забывать нельзя Ob etom zabâvat nelzia |Leonid Lukov |Stud. Maksim Gorki URSS |Serghei Bondarciuk, Lidiia Smirnova, Olga Jizneva, Veaceslav Tihonov |- |1954 |Alarmă la circ |Alarm im Zirkus |Gerhard Klein |DEFA Berlin |Erwin Geschonneck, Uwe-Jens Pape, Ulrich Thein |- | 1954 | ''[[Ali Baba și cei 40 de hoți (film din 1954)|Ali Baba și cei 40 de hoți]]'' | Ali Baba et les quarante voleurs | [[Jacques Becker]] | Franța | [[Fernandel]], [[Dieter Borsche]] |- | 1954 | ''[[Aurul Neapolelui]]'' | L'oro di Napoli | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Toto]], [[Sophia Loren]], [[Paolo Stoppa]], [[Silvana Mangano]] |- | 1954 | ''[[Aventură la Marienstadt]]'' | Przygoda na Mariensztacie | [[Leonard Buczkowski]] | RPP | [[Lidia Korsakówna]], [[Tadeusz Schmidt]], [[Adam Mikolajewski]] |- | 1954 | ''[[Boris Godunov (film din 1954)|Boris Godunov]]'' | [[:ru:Борис Годунов (фильм-опера, 1954)|Борис Годунов]]<br>Boris Godunov | [[Vera Stroeva]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksandr Pirogov]], [[Nikandr Hanaev]], [[Gheorghi Nelepp]]<!-- Никандр Ханаев, Георгий Нэлепп--> |- | 1954 | ''[[Bancnota de 1.000.000 lire sterline]]'' | The Million Pound Note | [[Ronald Neame]] | Anglia | [[Gregory Peck]], [[Ronald Squire]] |- |1954 |Biroul se mută |Költözik a hivatal! |András Boglár |RPU |Miklós Bellák, Kamill Feleki, Éva Ruttkai |- | 1954 | ''[[Camelia (film din 1953)|Camelia]]'' | Camelia | [[Roberto Gavaldón]] | Mexic - Spania | [[María Félix]], [[Jorge Mistral]], [[Miguel Ángel Ferriz]] |- | 1954 | ''[[Casa Ricordi (film din 1954)|Casa Ricordi]]'' | Casa Ricordi | [[Carmine Gallone]] | italo-francez | [[Paolo Stoppa]], [[Andrea Checchi]], [[Roland Alexandre]], [[Maurice Ronet]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1954 | ''[[Călătorie în Italia]]'' | Viaggio in Italia | [[Roberto Rossellini]] | italo-francez | [[Ingrid Bergman]], [[George Sanders]] |- | 1954 | ''[[Cei șapte samurai]]'' | Shichinin no samurai | [[Akira Kurosawa]] | Japonia | [[Toshirô Mifune]] |- | 1954 | ''[[Cerul infernului]]'' | Siraa Fil-Wadi | [[Youssef Chahine]] | RAU | [[Faten Hamama]], [[Omar Sharif]] |- | 1954 | ''[[Chibritul suedez (film din 1954)|Chibritul suedez]]'' | Шведская спичка<br>Șvedskaia spicika | Konstantin Iudin | [[Mosfilm]] | [[Alexei Gribov]], [[Andrei Popov]], [[Mihail Ianșin]] |- | 1954 | ''[[Chitarele dragostei]]'' | Gitarren der Liebe | [[Werner Jacobs]] | RFG | [[Vico Torriani]], [[Mantovani]] |- | 1954 | ''[[Cio-Cio-San (film din 1954)|Cio-Cio-San]]'' | Madama Butterfly | [[Carmine Gallone]] | Italia-Japonia | [[Kaoru Yachigusa]], [[Kaoru Yachigusa]], [[Michiko Tanaka]] |- | 1954 | ''[[Circul Slavia]]'' | Cirkus bude | [[Oldrich Lipský]] | RSC | [[Jaroslav Marvan]], [[Rudolf Deyl]] |- | 1954 | ''[[Comicos (film din 1954)|Comicos]]'' | Cómicos | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania, Argentina | [[Elisa Galvé]], [[Fernando Rey]] |- | 1954 | ''[[Contele de Monte Cristo (film din 1954)|Contele de Monte Cristo]]'' | Le Comte de Monte-Cristo | [[Robert Vernay]] | Franța | [[Jean Marais]], [[Lia Amanda]] |- | 1954 | ''[[Copiii partizanului]]'' | Дети партизана / Deti partizana | [[Nikolai Figurovski]], [[Lev Golub]] | [[Belarusfilm]] | Viktor Komissarov, Natalia Zașcipina, Pavel Volkov |- |1954 |Crainquebille |Crainquebille |Ralph Habib |Franța |Yves Deniaud, Pierre Mondy, Jacques Fabbri |- |1954 |Crângul de mălini |Калиновая роща |Timofei Levciuk |St. Kiev, URSS |Iuri Șumski, Nonna Mordiukova, Natalia Ujvi, Mihail Kuznețov |- | 1954 | ''[[Cronica amanților săraci (film)|Cronica amanților săraci]]'' | Cronache di poveri | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Antonella Lualdi]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1954 | ''[[Culisele varieteului]]'' | Drei vom Varieté | [[Kurt Neumann]] | RFG | [[Ingrid Andree]], [[Peter Pasetti]], [[Paul Dahlke]] |- | 1954 | ''[[Dansează, mică doamnă!]]'' | Dance, Little Lady! | [[Val Guest]] | Marea Britanie | [[Mai Zetterling]], [[Mandy Miller]], [[Terence Morgan]] |- |1954 |Destinul Marinei Vlasenko |Sudba Marinî ru: Судьба Марины |Viktor Ivcenko, Isaak Șmaruk |St. Dovjenko, Kiev Film Studio |Ekaterina Litvinenko, Nikolai Grițenko, Tatiana Koniuhova |- | 1954 | ''[[Diavolul deșertului]]'' | Shaytan al-Sahra | [[Youssef Chahine]] | RAU | [[Mariam Fakhr Eddine]], [[Lola Sedki]], [[Omar Sharif]] |- |1954 |Dragoste de mamă |Das Licht der Liebe |Robert A. Stemmle |Austria |Paula Wessely, Waltraut Haas, Fritz Schulz |- |1954 |Echipa de pe strada noastră |Komanda s nașei ulițî / ru: Команда с нашей улицы |Aleksei Masliukov |Kiev Film Studio, URSS |Konstantin Evgheniev, Alla Larionova, Nikolai Râbnikov |- | 1954 | ''[[Emil și detectivii (film din 1954)|Emil și detectivii]]'' | Emil und die Detektive | [[Robert A. Stemmle]] | RFG | [[Peter Finkbeiner]], [[Heli Finkenzeller]] |- |1954 | ''[[Eu și bunicul]]'' | Én és a nagyapám | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Kálmán Koletár]], [[Éva Ruttkai]], [[Gyula Gózon]] |- |1954 | ''[[Expresul de Nürnberg]]'' | Expres z Norimberka | [[Vladimír Čech]] | Studiourile de Stat din Cehoslovacia | [[Bohus Záhorský]], [[Lída Vendlová]], [[Jaroslav Marvan]] |- | 1954 | ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' | La moza de cántaro | [[Florián Rey]] | Spania | [[Paquita Rico]], [[Peter Damon]] |- | 1954 | ''[[Fluviul fără întoarcere]]'' | River of No Return | [[Otto Preminger]]<br>[[Jean Negulesco]] | SUA | [[Robert Mitchum]], [[Marilyn Monroe]] |- |1954 |Inspectorul de poliție |An Inspector Calls |Guy Hamilton |British Lion Film Corporation, Watergate Productions Ltd., UK |Alastair Sim, Arthur Young, Olga Lindo |- | 1954 | ''[[În vârtejul dansului]]'' | slovak: Rodna zem ceh: Rodna zeme | [[Josef Mach]] | RSC | [[Martin Tapák]], [[Heda Melicherová]], [[Július Pántik]] |- |1954 |Încercarea fidelității |Ispâtanie vernosti ru: Испытание верности |Ivan Pâriev |Mosfilm, URSS |Serghei Romodanov, Marina Ladânina, Leonid Gallis |- | 1954 | ''[[Într-un port îndepărtat]]'' | Командир корабля Komandir korablea | [[Vladimir Braun]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Mihail Kuznețov]], [[Anatoli Verbițki]], [[Liubov Sokolova]] |- | 1954 | ''[[Johnny Chitară]]'' | Johnny Guitar | [[Nicholas Ray]] | SUA | [[Joan Crawford]], [[John Carradine]] |- | 1954 | ''[[La Strada]]'' | La Strada | [[Federico Fellini]] | Italia | [[Anthony Quinn]], [[Giulietta Masina]] |- |1954 |Lancea ruptă |Broken Lance |Edward Dmytryk |Twentieth Century Fox, SUA |Spencer Tracy, Robert Wagner, Jean Peters, Richard Widmark |- |1954 |Libelula |rus: Strekoza, Стрекоза gruz: Chrichina, ჭრიჭინა |Siko Dolidze, Levan Hotivari |Gruzia-Film, URSS |Leila Abașidze, Țețilia Țuțunava, Tamari Abașidze |- |1954 |Locotenentul lui Rákoczi |Rákóczi hadnagya |Frigyes Bán |RPU |Tibor Bitskey, Eva Vass, Ferenc Zenthe |- | 1954 | ''[[Lumina farului]]'' | Leuchtfeuer | [[Wolfgang Staudte]] | [[DEFA]]<br>PANDORA FILM - Stockholm | [[Leonhard Ritter]], [[Horst Naumann]], [[Waltraud Kramm]] |- | 1954 | ''[[Mânuitorul de păpuși (film din 1954)|Mânuitorul de păpuși]]'' | Pole Poppenspäler | [[Arthur Pohl]] | [[DEFA]] | [[Heliane Bei]], [[Heinz Höpner]] |- | 1954 | ''[[Micul lustragiu]]'' | Boot Polish | [[Prakash Arora]] | India | [[Naaz]], [[Prithviraj Kapoor]], [[Raj Kapoor]] |- |1954 |Ne-am întâlnit undeva |Mî s vami gde-to vstrecealis. ru:Мы с вами где-то встречались |Nikolai Dostal Andrei Tutâșkin |Mosfilm, URSS |Arkadi Raikin, Liudmila Țelikovskaia, Mihail Ianșin |- | 1954 | ''[[Neamul Jurbinilor (film)|Neamul Jurbinilor]]'' | Большая семья<br>Bolșaia semea | [[Iosif Heifiț]] | [[Lenfilm]] | [[Serghei Lukianov]], [[Boris Andreev]], [[Aleksei Batalov]], [[Iia Arepina]] |- |1954 |Nu departe de Varșovia |Niedaleko Warszawy |Maria Kaniewska |RPP |Urszula Modrzynska, Feliks Zukowski, Zdzislaw Mrozewski |- |1954 |Nu v-atingeți de biștari / Onoare între hoți |Touchez pas au grisbi |Jacques Becker |Del Duca Films, Antares Produzione Cinematografica, Italia - Franța |Jean Gabin, Lino Ventura, Dora Doll |- |1954 |O noapte de amintiri |Celuloza |Jerzy Kawalerowicz |WFF Lodz, RPP |Józef Nowak, Stanislaw Milski, Zbigniew Skowronski |- | 1954 | ''[[Oaia cu cinci picioare]]'' | Le mouton à cinq pattes | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Fernandel]], [[Françoise Arnoul]], [[Louis de Funès]] |- | 1954 | ''[[Obsesia (film din 1954)|Obsesia]]'' | [[:fr:Obsession (film, 1954)|Obsession]] | [[Jean Delannoy]] | Franța - Italia | [[Michèle Morgan]], [[Raf Vallone]] |- |1954 |Ordinul Anna | rus: Анна на шее Anna na șee |Isidor Annenski |St.Maksim Gorki, URSS |Alla Larionova, Vladimir Vladislavski, Aleksandr Sașin-Nikolski, Mihail Jarov |- |1954 |Ospățul lui Baltazar |Uczta Baltazara |Jerzy Zarzycki |St. Lodz, RPP |Jerzy Pietraszkiewicz, Nina Andrycz, Olga Sawicka |- |1954 |Ptiu ! |Phffft |Mark Robson |Columbia Pictures |Judy Holliday, Jack Lemmon, Kim Novak |- | 1954 | ''[[Plaja (film din 1954)|Plaja]]'' | La spiaggia | [[Alberto Lattuada]] | Italia | [[Martine Carol]], [[Raf Vallone]], [[Mario Carotenuto]] |- |1954 |Portul de Nord |Severni pristav |Milos Makovec |RSC |Otomar Korbelár, Gustav Heverle, Otomar Krejca |- |1954 |Poveste din pădure |Povest o lesnom velikane ru: Повесть о лесном великане |Aleksandr Zguridi |Mosnaucifilm, URSS |Vladimir Dorofeev, Vera Kondakova, Viktor Kulakov |- | 1954 | ''[[Prieteni credincioși]]'' | Верные друзья<br>Vernâe druzia | [[Mihail Kalatozov]] | [[Mosfilm]] | [[Vasili Merkuriev]], [[Boris Cirkov]], [[Aleksandr Borisov]] |- | 1954 | ''[[Râul și moartea]]'' | El río y la muerte | [[Luis Buñuel]] | Mexic | [[Columba Domínguez]], [[Miguel Torruco]], [[Joaquín Cordero]] |- |1954 |Revolta de pe Caine |The Caine Mutiny |Edward Dmytryk |Columbia Pictures, SUA |Humphrey Bogart, José Ferrer, Van Johnson |- |1954 |Revolta peonilor |La rebelión de los colgados |Alfredo B. Crevenna, Emilio Fernández |Producciones José Kohn, Mexic |Pedro Armendáriz, Ariadne Welter, Victor Junco |- | 1954 | [[Romeo și Julieta (film din 1954)|Romeo și Julieta]] | Romeo and Juliet | [[Renato Castellani]] | Italia - UK | [[Laurence Harvey]], [[Susan Shentall]], [[John Gielgud]] |- | 1954 | ''[[Romeo și Julieta (film-balet din 1954)|Romeo și Julieta]]'' | Ромео и Джульетта | [[Leo Arnștam]]<!--Лео Арнштам --> | [[Mosfilm]] | [[Galina Ulanova]], [[Iuri Timofeevici]]<!--Юрий Тимофеевич --> |- |1954 |Roșu și negru |Le rouge et le noir |Claude Autant-Lara |Documento Film, Franco London Film, Franța - Italia |Danielle Darrieux, Gérard Philipe, Antonella Lualdi |- |1954 |Senso |Senso |Luchino Visconti |Lux Film, Italia |Farley Granger, Alida Valli, Massimo Girotti |- |1954 |Sepembriștii |Septemvriiți |Zahari Jandov |RP Bulgaria |Asparuh Temelkov, Boris Gancev, Liuboslav Stefanov |- |1954 |Stele vesele |Vesiolâe zviozdî |Vera Stroeva |Mosfilm, URSS |Iuri Timoșenko, Efim Berezin, Lev Mirov |- |1954 |Sub steaua frigiană |Pod gwiazda frygijska |Jerzy Kawalerowicz |RPP |Jozef Nowak, Lucyna Winnicka, Halina Przybylska |- | 1954 | ''[[Șapte mirese pentru șapte frați]]'' | Seven Brides for Seven Brothers | [[Stanley Donen]] | SUA | [[Howard Keel]], [[Jeff Richards]] |- | 1954 | ''[[Tata, mama, bona și eu]]'' | Papa, maman, la Bonne et moi | [[Jean-Paul Le Chanois]] | Franța | [[Robert Lamoureux]], [[Gaby Morlay]] |- | 1954 | ''[[Teodora (film)|Teodora]]'' | Teodora, imperatrice di Bisanzio | [[Riccardo Freda]] | Franța-Italia | [[Gianna Maria Canale]], [[Georges Marchal]] |- | 1954 | ''[[Țara îndepărtată]]'' | The Far Country | [[Anthony Mann]] | SUA | [[James Stewart]], [[Ruth Roman]] |- | 1954 | ''[[Ulise (film din 1954)|Ulise]]'' | Ulisse | [[Mario Camerini]] | Italia | [[Kirk Douglas]], [[Silvana Mangano]], [[Anthony Quinn]], [[Rossana Podestà]] |- |1954 |Un om teribil |Fel a fejjel |Márton Keleti |RPU |Kálmán Latabár, Violetta Ferrari, Gyula Benkö |- | 1954 | ''[[Un vals vienez]]'' | Der Komödiant von Wien | [[Karl Paryla]], [[Karl Stanzl]] | Akkord-Film-Wien, Austria | [[Karl Paryla]], [[Christl Mardayn]], [[Angelika Hauff]] |- | 1954 | ''[[Vârsta dragostei]]'' | La Edad del amor | [[Julio Saraceni]] | Argentina | [[Lolita Torres]], [[Alberto Dalbés]] |- | 1954 | ''[[Vera Cruz (film)|Vera Cruz]]'' | Vera Cruz | [[Robert Aldrich]] | SUA | [[Gary Cooper]], [[Burt Lancaster]], [[Ernest Borgnine]], [[Sara Montiel]] |- | 1954 | ''[[Vrăjitoarele (film din 1954)|Vrăjitoarele]]'' | Hexen | [[Helmut Spieß]] | [[DEFA]] | [[Lothar Blumhagen]], [[Albert Garbe]], [[Alfred Maack]] |- | 1954 | ''[[Zile de dragoste]]'' | Giorni d'amore | [[Leopoldo Savona]]<br/>[[Giuseppe De Santis]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Marina Vlady]] |} == 1955 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1955 | ''[[2x2=câteodată 5!]]'' | 2x2 néha 5 <br>(Kétszer kettö néha öt) | [[György Révész]] | RPU | [[Violetta Ferrari]], [[Ferenc Kállai]] |- | 1955 | ''[[Accidentul (film din 1955)|Accidentul]]'' | Gázolás | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Iván Darvas]], [[Violetta Ferrari]] |- |1955 |A 12-a noapte |rus: Двенадцатая ночь Dvenadțataia noci |Ian Frid |Lenfilm |Klara Luciko, Alla Larionova Gheorghi Vițin, Vasili Merkuriev |- | 1955 | ''[[A fost odată un împărat]]'' | Byl jednou jeden král | [[Bořivoj Zeman]] | RSC | [[Jan Werich]], [[Vlasta Burian]], [[Irena Kacirková]] |- | 1955 | ''[[Articolul 420]]'' | Shree 420 | [[Raj Kapoor]] | India | [[Nargis]], [[Nadira]], [[Raj Kapoor]] |- |1955 |Astă seară se va termina totul |Dnes vecer vsechno skoncí |Vojtech Jasny, Karel Kachyňa |RSC |Eva Kubesová, Josef Vinklár |- | 1955 | [[Bel Ami (film din 1955)|Bel Ami]] | Bel Ami | [[Louis Daquin]] | Austria-Franța-RDG | [[Anne Vernon]], [[Renée Faure]], [[Jean Danet]], [[René Lefèvre]] |- | 1955 | ''[[Bufonul regelui]]'' | The Court Jester | [[Melvin Frank]] | SUA | [[Danny Kaye]], [[Glynis Johns]], [[Angela Lansbury]] |- | 1955 | ''[[Cadrilul (film din 1955)|Cadrilul]]'' | Štvorylka | [[Karol Krška]]<br/>[[Jozef Medveď]] | RSC | [[Viliam Záborsky]], [[Jozef Kroner]] |- |1955 |Campionul lumii |Cempion mira ru: Чемпион мира |Vladimir Gonciukov |St. M.Gorki, URSS |Aleksei Vanin, Vasili Merkuriev, N. Cerednicenko |- | 1955 | ''[[Capete de câini (film din 1955)|Capete de câini]]'' | Psohlavci | [[Martin Frič]] | RSC | [[Jana Dítetová]], [[Frantisek Kovárík]] |- | 1955 | ''[[Căderea Emiratului]]'' | Krushenie emirata | [[Latif Faiziyev]] | [[Mosfilm]] | [[Georgi Yumatov]], [[Vladimir Balashov]] |- |1955 |Călătorie misterioasă |Shen mi de lü ban Chin: 神秘的旅伴 |Nong Lin, Wenshun Zhu |Changchun Film Studio, China |Zhiming Yin, Zenqing Liu, Jie Li |- |1955 |Cine-și iubește nevasta |Wer seine Frau lieb hat |Kurt Jung-Alsen |DEFA |Albert Garbe, Leny Marenbach, Rolf Ludwig |- |1955 |Diabolicele / Nelegiuirea |Les diaboliques |Henri-Georges Clouzot |Franța |Simone Signoret, Véra Clouzot, Paul Meurisse, Charles Vanel |- | 1955 | ''[[Distrugătorii de baraje]]''<!--se caută titlul românesc corect !!! --> | [[:en:The Dam Busters (film)|The Dam Busters]] | [[Michael Anderson]] | Marea Britanie | [[Richard Todd]], [[Michael Redgrave]] |- |1955 |Doctorul Solm |Oberarzt Dr. Solm |Paul May |Delos-Film, RFG |Hans Söhnker, Sybil Werden, Antje Weisgerber |- |1955 |Doi prieteni |Dva druga, ru: Два друга |Viktor Eisâmont |St. Maksim Gorki, URSS |Leonea Krauklis, Vova Guskov, Daniil Sagal |- | 1955 | ''[[Domnișoara de Scuderi]]'' | Das Fräulein von Scuderi | [[Eugen York]] | [[DEFA]]<br>[[Pandora-Film Stockholm]] | [[Henny Porten]], [[Willy A. Kleinau]], [[Anne Vernon]] |- | 1955 | ''[[Don Giovanni (film din 1955)|Don Giovanni]]'' | Don Giovanni | [[Walter Kolm-Veltée]], [[Alfred Travers]] | Austria | [[Cesare Danova]], [[Josef Meinrad]], [[Evelyn Cormand]] |- | 1955 | ''[[Dracul din dealul morii]]'' | Der Teufel vom Mühlenberg | [[Herbert Ballmann]] | [[DEFA]] | [[Werner Peters]], [[Eva Kotthaus]] |- |1955 |E întotdeauna vreme frumoasă |It's Always Fair Weather |Stanley Donen, Gene Kelly |MGM, SUA |Gene Kelly, Dan Dailey, Cyd Charisse |- | 1955 | ''[[Escrocii (film din 1955)|Escrocii]]'' | Il bidone | [[Federico Fellini]] | Italia | [[Broderick Crawford]], [[Giulietta Masina]] |- |1955 |Este vinovat Eduard Martin ? |Hotelboy Ed Martin |Karl-Heinz Bieber, Ernst Kahler |DEFA, RDG |Ulrich Thein, Katharina Matz, Kurt Wenkhaus |- |1955 |Evadații |Les évadés |Jean-Paul Le Chanois |Cocinor; Les Films Saint-James, Franța |Pierre Fresnay, François Périer, Michel André |- | 1955 | ''[[Falsa liră de aur]]'' | Istoria mias kalpikis liras | [[Giorgos Tzavellas]] | Grecia | [[Zoras Tsapelis]], [[Sperantza Vrana]] |- |1955 |Fantomele părăsesc piscurile |Urvakannere heranum en lernerits ru: Призраки покидают вершины |Erazm Karamian, Grigori Koltunov |Armenfilm, Erevan Film Studio, URSS |Sos Sosian, Artiom Karapetian, Leonid Kmit |- |1955 |Focul magic |The Magic Fire |William Dieterle |Republic Pictures, SUA |Yvonne De Carlo, Carlos Thompson, Rita Gam |- | 1955 | ''[[French Cancan (film)|French Cancan]]'' | French Cancan | [[Jean Renoir]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Françoise Arnoul]] |- |1955 |''[[Generație (film)|Generație]]'' |Pokolenie |Andrzej Wajda |RPP |Tadeusz Lomnicki, Urszula Modrzynska, Tadeusz Janczar |- |1955 |Hanka |Hanka |Slavko Vorkapich |Bosna Film RSFI |Vera Gregovic, Jovan Milicevic, Mira Stupica |- | 1955 | ''[[Îmblânzitoarea de tigri (film din 1955)|Îmblânzitoarea de tigri]]'' | ru: Укротительница тигров<br>Ukrotitelnița tigrov | [[Aleksandr Ivanovski]]<br>[[Nadejda Koșeverova]] | [[Lenfilm]] | [[Liudmila Kasatkina]], [[Pavel Kadocinikov]], [[Leonid Bîkov]] |- | 1955 | ''[[Îndrăgostiții]]'' | Gli innamorati | [[Mauro Bolognini]] | Italia | [[Antonella Lualdi]], [[Franco Interlenghi]], [[Nino Manfredi]] |- | 1955 | ''[[Înfrângerea lui L. Wilkison]]'' | The Violent Men | [[Rudolph Maté]] | USA | [[Glenn Ford]], [[Barbara Stanwyck]], [[Edward G. Robinson]] |- |1955 |Într-o primăvară la Budapesta |Budapesti tavasz |Félix Máriássy |RPU |Gábor Rajnay, Miklós Gábor, Iván Darvas, |- | 1955 | ''[[La est de Eden (film)|La est de Eden]]'' | East of Eden | [[Elia Kazan]] | SUA | [[James Dean]], [[Julie Harris]], [[Burl Ives]] |- | 1955 | ''[[Liliacul (film din 1955)|Liliacul]]'' | Rauschende Melodien | [[E.W. Fiedler]] | [[DEFA]] | [[Erich Arnold]], [[Sonja Schöner]] |- |1955 |Liliomfi |Liliomfi | Károly Makk |Mafilm, Hungary |Iván Darvas, Marianne Krencsey |- | 1955 | ''[[Marile manevre]]'' | Les grandes manoeuvres | [[René Clair]] | Franța-Italia | [[Michèle Morgan]], [[Gérard Philipe]], [[Dany Carrel]] |- | 1955 | ''[[Marty]]'' | Marty | [[Delbert Mann]] | SUA | [[Betsy Blair]], [[Ernest Borgnine]] |- |1955 |Măgărușul Magdanei |Magdanas lurja/ rus: Лурджа Магданы |Tenghiz Abuladze, Rezo Ciheidze |Georgian-Film, URSS |Duduhana Țerodze, Miho Borașvili |- |1955 |Merele de aur |Zolotâe iabloki ru: Золотые яблоки |Fiodor Filippov |Mosfilm, URSS |Evgheni Agurov, Mihail Troia- novski, Lida Nikonova |- |1955 |Mireasa răpită |Nesterka ru: Нестерка |Aleksandr Zarhi |Belarusfilm, URSS |Boris Tenin, Evgheni Polosin, Vera Pollo |- | 1955 | ''[[Moartea unui ciclist]]'' | Muerte de un ciclista | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania-Italia | [[Lucia Bosé]], [[Alberto Closas]] |- | 1955 | ''[[Muntele bătut de vânt]]'' | Vetrna hora | [[Jirí Sequens]] | RSC | [[Josef Vinklár]], [[Milos Kopecký]] |- |1955 |Muzică și dragoste |Hudba z Marsu |Ján Kadár, Elmar Klos |RSC |Jaroslav Marvan, Oldrich Nový |- |1955 |''[[O aventură pe coasta Atlanticului]]'' |''Opowiesc atlantycka'' |[[Wanda Jakubowska]] |RPP |Damian Damiecki, Michel Bustamante, Mieczyslav Stoor |- | 1955 | ''[[O seară de petrecere]]'' | Ein Polterabend | [[Curt Bois]] | [[DEFA]] | [[Rolf Moebius]], [[Hella Ferstl]] |- | 1955 | ''[[O sărutare furată]]'' | Einmal ist keinmal | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] | [[Horst Drinda]], [[Brigitte Krause]] |- |1955 |Oameni sau majuri |Siamo uomini o caporali |Camillo Mastrocinque |Lux Film, Italia |Totò, Paolo Stoppa, Fiorella Mari |- | 1955 | ''[[Omul din Laramie]]'' | The Man from Laramie | [[Anthony Mann]] | SUA | [[James Stewart]], [[Arthur Kennedy]] |- |1955 |Parada tinereții |Prazdnik nașei molodosti |Vladimir Boikov, Ilia Kopalin |URSS |George Agdgomirașvili, Albert Azarian, Nina Bocearova |- | 1955 | ''[[Picnic (film din 1955)|Picnic]]'' | Picnic | [[Joshua Logan]] | SUA | [[William Holden]], [[Kim Novak]], [[Cliff Robertson]] |- |1955 |Poveste neterminată |Neokoncennaia povest ru: Неоконченная повесть |Fridrih Ermler |Lenfilm Studio, URSS |Elina Bâstrițkaia, Serghei Bondarciuk, Sofia Ghiațintova |- |1955 |Povestiri din Roma |Racconti romani |Gianni Franciolini |Italia, Franța |Antonio Cifariello, Franco Fabrizi, Giovanna Ralli |- |1955 |Prietenul meu Fabian |Muj prítel Fabián |Jiri Weiss |RSC |Otto Lackovic, Dusan Klein, Ladislav Chudik |- |1955 |Prințesa Mary |Kneajna Meri rus: Княжна Мери |Isidor Annenski |St. Maksim Gorki, URSS |Anatoli Verbițki, Karina Șmarinova, Leonid Gubanov |- | 1955 | ''[[Reprezentație de gală (film din 1955)|Reprezentație de gală]]'' | Díszelőadás | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Dóra Csinádi]], [[Mária Gyurkovics]], [[Kálmán Koletár]] |- | 1955 | ''[[Richard al III-lea (film din 1955)|Richard al III-lea]]'' | Richard III | [[Laurence Olivier]] | UK | [[Laurence Olivier]], [[Cedric Hardwicke]], [[John Gielgud]] |- | 1955 | ''[[S-au cunoscut într-o trăsură]]'' | Hintónjáró szerelem | [[László Ranódy]] | RPU | [[Mária Medgyesi]], [[Márta Fónay]], [[Ádám Szirtes]] |- |1955 |Salonul nr. 9 |A 9-es kórterem |Károly Makk |RP Ungaria |Tibor Molnár, Zoltán Makláry, Iván Darvas, Miklos Gábor |- |1955 |Semne particulare |Különös ismertetöjel |Zoltán Várkonyi |RP Ungaria |Ferenc Bessenyei, Erzsi Somogyi, Imre Sinkovits |- |1955 |Soldatul Ivan Brovkin |Soldat Ivan Brovkin ru: Солдат Иван Бровкин |Ivan Lukinski |St. Maksim Gorki, URSS |Leonid Haritonov, Serghei Blinnikov, Evgheni Șutov |- |1955 |Spre țărmuri noi |Leton:Uz jauno krastu Tr: K novomu beregu rus: К новому берегу |Leonid Lukov |St. Maksim Gorki, St. Riga |Zanis Priekulis, Velta Line, Lidija Freimane, Harijs Liepins |- | 1955 | ''[[Star fără voie]]'' | Star mit fremden Federn | [[Harald Mannl]] | [[DEFA]] | [[Werner Peters]], [[Sonja Sutter]] |- | 1955 | ''[[Stele pe aripi]]'' | Zviozdî na krâleah<br>Звезды на крыльях | [[Isaak Șmaruk]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Lev Fricinski]], [[Veaceslav Tihonov]], [[Iuri Bogoliubov]] |- |1955 |Surâsul unei nopți de vară |Sommarnattens leende |Ingmar Bergman |Svensk Filmindustri, Suedia |Ulla Jacobsson, Eva Dahlbeck, Harriet Andersson |- | 1955 | ''[[Șapte ani de căsnicie]]'' | The Seven Year Itch | [[Billy Wilder]] | SUA | [[Marilyn Monroe]], [[Tom Ewell]], [[Robert Strauss]] |- |1955 |Tata, mama, nevasta mea și eu |Papa, maman, ma femme et moi |Jean-Paul Le Chanois |Franța |Robert Lamoureux, Gaby Morlay, Fernand Ledoux, Nicole Courcel |- |1955 |Tăticu' picioare lungi |Daddy Long Legs |Jean Negulesco |Twentieth Century Fox, SUA |Fred Astaire, Leslie Caron, Terry Moore |- | 1955 | ''[[Tăunul (film)|Tăunul]]'' | ru: Овод / Ovod | [[Aleksandr Faințimmer]] | [[Lenfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Marianna Strijenova]], [[Nikolai Simonov]] |- |1955 |Tinerețe zbuciumată |Trevojnaia molodost ru: Тревожная молодость |Aleksandr Alov Vladimir Naumov |Kiev, URSS |Aleksandr Susnin, Tamara Loghinova, Nikolai Râbnikov, Serghei Gurzo, Nikolai Kriucikov, Boris Babocikin, Grigori Gai. |- | 1955 | ''[[Trei întâmplări]]'' | Three in One | [[Cecil Holmes]] | Australian Tradition Films | [[John McCallum]], [[Edmund Allison]], [[Reg Lye]] |- |1955 |Ucigașii de femei |The Ladykillers |Alexander Mackendrick |The RankOrganisation, Michael Balcon Productions |Alec Guinness, Peter Sellers, Cecil Parker, Herbert Lom |- |1955 |Ultima frontieră |The Last Frontier |Anthony Mann |Columbia Pictures, SUA |Victor Mature, Guy Madison, Robert Preston |- |1955 |Un pahar cu bere |Egy pikoló világos |Félix Máriássy |RPU |Éva Ruttkai, Tibor Bitskey, Elma Bulla |- | 1955 | ''[[Urme pe zăpadă (film din 1955)|Urme pe zăpadă]]'' | Sledy na snegu | [[Adolf Bergunker]] | [[Lenfilm]] | [[Vladimir Krasnopolsky]], [[Vladimir Gusev]] |- |1955 |Zvăpăiata |Poprâgunia rus: Попрыгунья |Samson Samsonov |Mosfilm |Serghei Bondarciuk, Liudmila Țelikovskaia, Vladimir Drujnikov |} == 1956 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1956 | ''[[Acoperișul]]'' | Il tetto | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Gabriella Pallotta]], [[Giorgio Listuzzi]] |- | 1956 | ''[[Al 41-lea]]'' | Сорок первый | [[Grigori Ciuhrai]] | [[Mosfilm]] | [[Izolda Izvițkaia]], [[Oleg Strijenov]]<!-- Изольда Извицкая Олег Стриженов--> |- | 1956 | ''[[Alexandru Macedon (film din 1956)|Alexandru Macedon]]'' | Alexander the Great | [[Robert Rossen]] | SUA | [[Richard Burton]], [[Fredric March]], [[Claire Bloom]], [[Danielle Darrieux]] |- |1956 |Anastasia |Anastasia |Anatole Litvak |Twentieth Century Fox, SUA |Ingrid Bergman, Yul Brynner, Helen Hayes |- | 1956 | ''[[Artistă cu orice preț]]'' | ru: На подмостках сцены /Na podmostkah sțenî | Konstantin Iudin | [[Mosfilm]] | [[Vasili Merkuriev]], [[Lilia Iudina]], [[Tatiana Karpova]] |- |1956 |Asasinatul de pe strada Dante |Ubiystvo na ulițe Dante ru: Убийство на улице Данте |Mihail Romm |Mosfilm, URSS |Evghenia Kozâreva, Mihail Kozakov, Nikolai Komissarov |- | 1956 | ''[[Asasini fără voie]]'' | Les assassins du dimanche | [[Alex Joffé]] | Franța | [[Michel André]], [[Susanne Cramer]], [[Barbara Laage]] |- | 1956 | ''[[Aventurile lui Artiomka]]'' | Приключения Артёмки/Prikliucenia Artiomki | [[Andrei Apsolon]] | [[Lenfilm]] | [[Borea Aleksandrov]], [[Tito Romalio]], [[Serghei Plotnikov]] |- | 1956 | ''[[Balada voinicului]]'' | Илья Муромец<br>Ilia Muromeț | [[Aleksandr Ptușko]] | [[Mosfilm]] | [[Boris Andreev (actor)|Boris Andreev]], [[Șukur Burhanov]], [[Ninel Mîșkova]] |- | 1956 | ''[[Bigamul]]'' | Il bigamo | [[Luciano Emmer]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Giovanna Ralli]], [[Marisa Merlini]] |- | 1956 | ''[[Blana de vizon]]'' | Una pelliccia di visone | [[Glauco Pellegrini]] | Italia | [[Giovanna Ralli]], [[Franco Fabrizi]], [[Paolo Stoppa]] |- | 1956 | ''[[Calabuch]]'' | Calabuch | [[Luis Garccia Berlanga]] | Spania - Italia | [[Edmund Gwenn]], [[Valentina Cortese]], [[Juan Calvo]] |- |1956 |Călușeii |Körhinta |Zoltán Fábri |RPU |Mari Töröcsik, Imre Soós, Ádám Szirtes |- | 1956 | ''[[Căpitanul din Köln]]'' | Der Hauptmann von Köln | [[Slatan Dudow]] | [[DEFA]] | [[Marie-Luise Etzel]], [[Erwin Geschonneck]] |- |1956 |Căsnicia Dr. Danwitz |Die Ehe des Dr. med. Danwitz |Arthur Maria Rabenalt |RFG |Marianne Koch, Karlheinz Böhm, Heidemarie Hatheyer |- | 1956 | ''[[Câinele grănicerului]]'' | Ztracená stopa | [[Karel Kachyňa]] | RSC | [[Eduard Cupák]], [[Zdenek Díte]] |- | 1956 | ''[[Cândva la Paris (film)|Cândva la Paris]]'' | Damals in Paris | [[Carl Ballhaus]] | [[DEFA]] | [[Gisela Trowe]], [[Richard Lauffen]], [[Günther Simon]] |- | 1956 | ''[[Cântărețul mexican (film)|Cântărețul mexican]]'' | Le Chanteur de Mexico | [[Richard Pottier]] | Franța, Spania | [[Luis Mariano]], [[Bourvil]], [[Annie Cordy]] |- |1956 |Cei mari și cei mici |Veliki i mali Srb: '''Велики и мали''' |Vladimir Pogacic |Avala Film, RSF Jugoslavia |Jozo Laurencic, Severin Bijelic, Ljuba Tadic |- | 1956 | ''[[Cineva acolo sus mă iubește]]'' | Somebody Up There Likes Me | [[Robert Wise]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Anna Maria Pierangeli]] |- | 1956 | ''[[Coasta lui Adam]]'' | Ребро Адамово / Rebro Adamovo | [[Anton Marinovici]] | Bulgaria | [[Ghinka Stanceva]], [[Gheorghi Popov]], [[Emilia Radeva]]<!--Гинка Станчева, Георги Попов, Емилия Радева --> |- |1956 |Crimă și pedeapsă |Crime et châtiment |Georges Lampin |Champs-Élysées Productions, Franța |Jean Gabin, Marina Vlady, Ulla Jacosson |- | 1956 | ''[[Croitorul doamnelor]]'' | Le couturier de ces dames | [[Jean Boyer]] | Franța | [[Fernandel]], [[Suzy Delair]], [[Fred Pasquali]], [[Françoise Fabian]] |- | 1956 | ''[[Dacă nu e una... e alta (film)|Dacă nu e una... e alta]]'' | ru: Не та, так эта <br> az: O Olmasın, Bu Olsun | [[Husein Seidzade]]<!--ru: Гусейн Сеидзаде Gusein Seidzade--> | URSS | [[Aliaga Agaev]], [[Tamara Ghiozalova]]<!--Алиага Агаев Тамара Гёзалова --> |- | 1956 | [[Dacă toți tinerii din lume... (film)|Dacă toți tinerii din lume...]] | Si tous les gars du monde... | [[Christian-Jaque]] | Franța | [[André Valmy]], [[Jean Gaven]], [[Marc Cassot]] |- |1956 |Dalibor [film-operă după B.Smetana] |Dalibor |Václav Krška |RSC |Václav Bednár, Karel Fiala |- | 1956 | ''[[Don Juan (film din 1956)|Don Juan]]'' | Don Juan | [[John Berry (regizor)|John Berry]] | Franța | [[Fernandel]], [[Carmen Sevilla]], [[Fernando Rey]] |- |1956 |Dosarul 306 |Delo N. 306 / ru: Дело N. 306 |Anattoli Râbakov |Mosfilm, URSS |Boris Bitiukov, Mark Bernes, Tatiana Pilețkaia |- | 1956 | ''[[Elena din Troia (film)|Elena din Troia]]'' | Helen of Troy | [[Robert Wise]] | SUA | [[Rossana Podestà]], [[Jacques Sernas]], [[Cedric Hardwicke]] |- | 1956 | ''[[Fata în negru]]'' | To koritsi me ta mavra | [[Michael Cacoyannis]] | Grecia | [[Ellie Lambeti]], [[Dimitris Horn]] |- | 1956 | ''[[Fedra (film din 1956)|Fedra]]'' | Fedra | [[Manuel Mur Oti]] | Spania | [[Emma Penella]], [[Enrique Diosdado]], [[Vicente Parra]] |- | 1956 | ''[[Femeia zilei]]'' | La Donna del giorno | [[Francesco Maselli]] | Italia | [[Virna Lisi]], [[Haya Harareet]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1956 | ''[[Feroviarul]]'' | Il ferroviere | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Pietro Germi]], [[Luisa Della Noce]], [[Sylva Koscina]] |- |1956 |Garnizoana nemuritoare |Bessmertnâi garnizon ru: Бессмертный гарнизон |Zahar Agranenko Eduard Tisse (necreditat) |Mosfilm, URSS |Vasili Makarov, Vladimir Emeleanov, Nikolai Kriucikov |- | 1956 | ''[[Gervaise (film din 1956)|Gervaise]]'' | Gervaise | [[René Clément]] | Franța | [[Maria Schell]], [[François Périer]], [[Jany Holt]] |- |1956 |Ghimpele |gruz: Abezara / Zanoza / ru:Заноза |Nikoloz Sanișvili |Georgian-Film, URSS |Leila Abașidze, Tenghiz Mușkudeani |- | 1956 | ''[[Grădinarul spaniol (film din 1956)|Grădinarul spaniol]]'' | The Spanish Gardener | [[Philip Leacock]] | Anglia | [[Dirk Bogarde]], [[Jon Whiteley]], [[Maureen Swanson]] |- | 1956 | ''[[Haiducii din Rio Frio (film din 1956)|Haiducii din Rio Frio]]'' | Los Bandidos de Río Frío | [[Rogelio A. González]] | Mexic | [[Luis Aguilar]], [[César del Campo]], [[Rita Macedo ]] |- |1956 |În calea trăsnetului |arm: Ampropi arahetov translit: Tropoiu groma ru: Тропою грома |Erazm Karamian, Stepan Kevorkov |Erevan Film Studio, URSS |Vadim Medvedev, Elena Suprunova |- |1956 |Încotro ? |Moia doci / ru: Моя дочь |Viktor Jilin |Odesa Film Studio, URSS |Ivan Dmitriev, Ghertruda Dvoinikova, Viktoria Radunskaia |- |1956 |Într-un ceas bun |V dobrâi ceas ru: В добрый час! |Viktor Eisâmont |St. Maxim Gorki, URSS |Leonid Haritonov, Leonid Davâdov-Suboci, Viktor Hohreakov |- |1956 |Jan Zizka |Jan Zizka |Otokar Vavra |RSC |Zdenek Stepanek, Frantisek Horak, Karel Höger |- |1956 |Jocul cu viața |Hra o zivot |Jirí Weiss |RSC |Karel Höger, Vlasta Chramostova, Josef Bek |- | 1956 | ''[[Legea preriei]]'' | Tribute to a Bad Man | [[Robert Wise]] | [[MGM]] | [[James Cagney]], [[Irene Papas]] |- |1956 |Luna de miere |Medovâi meseaț ru: Медовый месяц |Nadejda Koșeverova |Lenfilm, URSS |Liudmila Kasatkina, Pavel Kadocinikov, Tatiana Pankova |- | 1956 | ''[[Mama (film)|Mama]]'' | Мать | [[Mark Donskoi]] | [[Studioul A. Dovjenko]] (Kievskaia Kinostudia) | [[Vera Marețkaia]], [[Aleksei Batalov]] |- |1956 |Marea mă cheamă |More zoviot ru: Море зовёт |Vladimir Braun |St. A. Dovjenko, URSS |Liudmila Skopina, Anatoli Soloviov, Iuri Puzâriov |- |1956 |Matrozul Cijik |Matros Cijik ru: Матрос Чижик |Vladimir Braun |Kiev Film Studio, URSS |Mihail Kuznețov, Vladimir Emeleanov, Nadejda Cerednicenko |- | 1956 | ''[[Mexicanul]]'' | Мексиканец<br>Meksikaneț | [[Vladimir Kaplunovski]] | [[Mosfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Boris Andreev]], [[Daniil Sagal]], [[Tatiana Samoilova]] |- | 1956 | ''[[Mi-e sete]]'' | Mich dürstet | [[Karl Paryla]] | [[DEFA]] | [[Edwin Marian]], [[Isabell Carenato]] |- | 1956 | ''[[Moby Dick (film din 1956)|Moby Dick]]'' | Moby Dick | [[John Huston]] | [[MGM]] | [[Gregory Peck]], [[Richard Basehart]], [[Orson Welles]] |- | 1956 | ''[[Muntele (film din 1956)|Muntele]]'' | The Mountain | [[Edward Dmytryk]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Robert Wagner]] |- | 1956 | ''[[Noapte de carnaval]]'' | Карнавальная ночь|Карнавальная ночь<br>Karnavalnaia noci | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Igor Ilinski]], [[Liudmila Gurcenko]]<!-- Игорь Ильинский--> |- | 1956 | ''[[Notre Dame de Paris (film din 1956)|Notre Dame de Paris]]'' | Notre Dame de Paris | [[Jean Delannoy]] | franco-italian | [[Gina Lollobrigida]], [[Anthony Quinn]] |- | 1956 | ''[[Oameni fără importanță]]'' | Des gens sans importance | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Françoise Arnoul]], [[Dany Carrel]] |- | 1956 | ''[[Ocolul Pământului în 80 de zile (film din 1956)|Ocolul Pământului în 80 de zile]]'' | Around the World in Eighty Days | [[Michael Anderson]] | SUA | [[David Niven]], [[Cantinflas]], [[Shirley MacLaine]] |- | 1956 | ''[[Ofițer pentru o zi]]'' | Der Hauptmann von Köpenick | [[Helmut Käutner]] | [[Real-Film]] Hamburg | [[Heinz Rühmann]], [[Hannelore Schroth]] |- | 1956 | ''[[Omul care aduce ploaia (film din 1956)|Omul care aduce ploaia]]'' | The Rainmaker | [[Joseph Anthony]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Katharine Hepburn]] |- |1956 |Othello |Otello; ru: Oтелло |Serghei Yutkevici |Mosfilm |Serghei Bondarciuk, Irina Skobțeva, Andrei Popov, Vladimir Soșalski |- | 1956 | ''[[Papa Dolar]]'' | Dollárpapa | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Iván Darvas]], [[János Rajz]], [[Erzsi Somogyi]] |- | 1956 | ''[[Patru pași în nori (film din 1956)|Patru pași în nori]]'' | Sous le ciel de Provence / Era di venerdì 17 | [[Mario Soldati]] | Franța-Italia | [[Fernandel]], [[Giulia Rubini]], [[Renato Salvatori]] |- |1956 |Podhale în flăcări |Podhale w ogniu |Jan Batory, Henryk Hechtkopf |Panorama Lodz, RPP |Janusz Bylczynski, Stanislaw Milski, Teresa Szmigielówna |- | 1956 | ''[[Prea târziu (film din 1956)|Prea târziu]]'' | Raznîe sudbî <br>Разные судьбы | [[Leonid Lukov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Tatyana Piletskaya]], [[Iulian Panich]], [[Georgi Iumatov]] |- |1956 |Primăvara pe strada Zarecinaia |Vesna na Zarecinoi ulițe |Marlen Huțiev, Feliks Mironer |St.Odesa, URSS |Nina Ivanova, Nikolai Râbnikov, Vladimir Guleaev |- | 1956 | ''[[Qivitoq]]'' | Qivitoq | [[Erik Balling]] | [[Nordisk Film]], Danemarca | [[Astrid Villaume]], [[Gunnar Lauring]], [[Randi Michelsen]] |- | 1956 | ''[[Război și pace (film din 1956)|Război și pace]]'' |War and Peace | [[King Vidor]] | italo-american | [[Henry Fonda]], [[Mel Ferrer]], [[Audrey Hepburn]], [[John Mills (actor)|John Mills]], [[Vittorio Gassman]], [[May Britt]] |- |1956 |Romanță berlineză |Eine Berliner Romanze |Gerhard Klein |DEFA, RDG |Annekathrin Bürger, Ulrich Thein, Uwe-Jens Pape, Erika Dunkelmann |- |1956 |Se ivesc zorile / Un nou început |Cela s'appelle l'aurore |Luis Buñuel |LesFilms Marceau, Laetitia Film, Franța-Italia |Georges Marchal, Lucia Bosè, Julien Bertheau |- | 1956 | ''[[Serenada mexicană]]'' | Serenata en México | [[Chano Urueta]] | Mexic | [[Luis Abadié]], [[Luis Aguilar]], [[Rosita Quintana]] |- | 1956 | ''[[Simfonia dragostei (film din 1956)|Simfonia dragostei]]'' | Sinfonia d'amore | [[Glauco Pellegrini]] | Italia | [[Lucia Bosè]], [[Claude Laydu]], [[Marina Vlady]] |- | 1956 | ''[[Spre culmi]]'' | Up in the World | [[John Paddy Carstairs]] | Anglia | [[Norman Wisdom]], [[Maureen Swanson]] |- | 1956 | ''[[Strada mare]]'' | Calle Mayor | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania | [[Betsy Blair]], [[José Suárez]] |- | 1956 | ''[[Străbătând Parisul]]'' | La traversée de Paris | [[Claude Autant-Lara]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Bourvil]] |- |1956 |Taina nopții eterne |Taina vecinoi noci ru: Тайна вечной ночи |Dmitri Vasiliev, Abram Room |Mosfilm, URSS |Ivan Pereverzev, Konstantin Bartașevici, Mihail Astangov |- | 1956 | ''[[Tatăl meu, actorul]]'' | Mein Vater, der Schauspieler | [[Robert Siodmak]] | [[CCC-Film]] (RFG) | [[O. W. Fischer]], [[Hilde Krahl]] |- | 1956 | ''[[Till Buhoglindă (film)|Till Buhoglindă]]'' | Les aventures de Till L'Espiègle | [[Gérard Philipe]], [[Joris Ivens]] | franco-est-german | [[Gérard Philipe]], [[Nicole Berger]], [[Erwin Geschonneck]] |- |1956 |Trandafirii lui Alah |Gábor diák |László Kalmár |RPU |Ferenc Zenthe, Imre Sinkovits, Marianne Krencsey |- | 1956 | ''[[Trapez (film din 1956)|Trapez]]'' | Trapeze | [[Carol Reed]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Tony Curtis]], [[Gina Lollobrigida]] |- | 1956 | ''[[Țar și dulgher (film din 1956)|Țar și dulgher]]'' | Zar und Zimmermann | [[Hans Müller]] | [[DEFA]] | [[Bert Fortell]], [[Willy A. Kleinau]], [[Lore Frisch]] |- | 1956 | ''[[Ultima întâlnire]]'' | Долгий путь<br>Dolghii put | [[Leonid Gaidai]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Iakovlev]], [[Kiunna Ignatova]], [[Leonid Gubanov]] |- | 1956 | ''[[Ultimul pistolar din Cross Creek]]'' | The Fastest Gun Alive | [[Russell Rouse]] | SUA | [[Glenn Ford]], [[Jeanne Crain]], [[Broderick Crawford]], [[Russ Tamblin]] |- | 1956 | ''[[Umbre în plină zi]]'' | Mahiru no ankoku | [[Tadashi Imai]] | Japonia | [[Kojiro Kusanagi]], [[Sachiko Hidari]] |- | 1956 | ''[[Un condamnat la moarte a evadat]]'' | Un condamné à mort s'est échappé<br>subtitluː Le vent souffle où il veut | [[Robert Bresson]] | Franța | [[François Leterrier]], [[Charles Le Clainche]] |- |1956 |Un om obișnuit |Obâknovennâi celovek |Aleksandr Stolbov |Mosfilm, URSS |Vasili Merkuriev, Irina Skobțeva, Gheorghi Kulikov |- | 1956 | ''[[Unchiul meu Jacinto]]'' | Mi tío Jacinto | [[Ladislao Vajda]] | Spania - Italia | [[Pablito Calvo]], [[Antonio Vico]], [[José Marco Davó]] |- |1956 |Urmele rămân |Sledite ostavat Bg: Следите остават |Petar B. Vasilev |R.P.Bulgaria |Stefan Danailov, Vera Dragostinova, Krasimir Medarov |- |1956 |Valea păcii |slo: Dolina miru |France Stiglic |Triglav Film, Yugoslavia |John Kitzmiller, Tugo Stiglic, Boris Kralj |- | 1956 | ''[[Van Gogh (film din 1956)|Van Gogh]]'' | Lust for Life | [[Vincente Minnelli]]<br>[[George Cukor]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[Anthony Quinn]] |- | 1956 | ''[[Vrăjitoarea (film din 1956)|Vrăjitoarea]]'' | La sorcière | [[André Michel]] | Franța-Suedia | [[Marina Vlady]], [[Maurice Ronet]] |} == 1957 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1957 | ''[[12 oameni furioși (film din 1957)|12 oameni furioși]]'' | 12 Angry Men | [[Sidney Lumet]] | [[Metro-Goldwyn-Mayer]], [[United Artists]] | [[Martin Balsam]], [[Henry Fonda]], [[Lee J. Cobb]] |- | 1957 | ''[[12 rezultate exacte]]'' | Mese a 12 találatról | [[Károly Makk]] | RPU | [[Klári Tolnay]], [[Ferenc Zenthe]], [[Iván Darvas]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1957 | ''[[A șaptea pecete]]'' | Det sjunde inseglet | [[Ingmar Bergman]] | Suedia | [[Gunnar Björnstrand]], [[Max von Sydow]], [[Bibi Andersson]] |- | 1957 | ''[[Adevăratul sfârșit al războiului]]'' | Prawdziwy koniec wielkiej wojny | [[Jerzy Kawalerowicz]] | RPP | [[Lucyna Winnicka]], [[Roland Glowacki]], [[Andrzej Szalawski]] |- | 1957 | ''[[Adio arme (film din 1957)|Adio arme]]'' | A Farewell to Arms | [[John Huston]]<br>[[Charles Vidor]] | SUA | [[Jennifer Jones]], [[Rock Hudson]], [[Vittorio De Sica]] |- |1957 |Afacerea nu s-a clasat |Prípad jeste nekoncí |Ladislav Rychman |RSC |Vladimír Ráz, Václav Voska, Irena Kacírková |- | 1957 | ''[[Bocceluța]]'' | The Shiralee | [[Leslie Norman]] | Anglia | [[Peter Finch]], [[Elizabeth Sellars]] |- | 1957 | ''[[Bravul soldat Svejk (film din 1957)|Bravul soldat Svejk]]'' | Dobrý voják Svejk | [[Karel Steklý]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Rudolf Hrusínský]], [[Frantisek Filipovský]] |- | 1957 | ''[[Bunica Sabella]]'' | La nonna Sabella | [[Dino Risi]] | italo-francez | [[Peppino De Filippo]], [[Sylva Koscina]], [[Renato Salvatori]] |- | 1957 | ''[[Bunicul automobil]]'' | Dedecek automobil | [[Alfred Radok]] | RSC | [[Raymond Bussières]], [[Ginette Pigeon]], [[Ludek Munzar]] |- | 1957 | ''[[Canalul (film din 1957)|Canalul]]'' | Kanał | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Tadeusz Janczar]], [[Teresa Iżewska]] |- |1957 |Casa în care locuiesc |Dom v kotorom ia jivu ru: Дом, в котором я живу |Lev Kulidjanov, Iakov Seghel |St. M.Gorki, URSS |Valentina Teleghina, Nikolai Elizarov, Vladimir Zemleanikin |- | 1957 | ''[[Cazul dr. Laurent]]'' | Le Cas du Dr Laurent | [[Jean-Paul Le Chanois]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Nicole Courcel]] |- | 1957 | ''[[Călătorie peste trei mări (film din 1957)|Călătorie peste trei mări]] | Pardesi, Хождение за три моря | [[Khwaja Ahmad Abbas]], [[Vasili Pronin]] | [[Mosfilm]], India | [[Oleg Strijenov]], [[Nargis]], [[Padmini]], [[Prithviraj Kapoor]], [[Iia Arepina]] |- | 1957 | ''[[Cielito Lindo (film din 1957)|Cielito Lindo]]'' | ¡Cielito Lindo! | [[Miguel M. Delgado]] | Mexic | [[Rosita Quintana]], [[Luis Aguilar]], [[Pedro Galindo]] |- |1957 |Coordonate necunoscute |Koordinatî neizvestnî ru: Координаты неизвестны |Mihail Vinearski |Studio Odessa, URSS |Eduard Bredun, Nadejda Cerednicenko, Leonid Gallis, Oleg Jakov |- |1957 |Comoara căpitanului Martens |Skarb kapitana Martensa |Jerzy Passendorfer |RPP |Barbara Polomska, Tadeusz Schmidt, Szczepan Baczynski |- | 1957 | ''[[Crăiasa zăpezii (film din 1957)|Crăiasa zăpezii]]'' (Desen animat) | Снежная королева<br>Snejnaia koroleva | [[Lev Atamanov]] | [[Soiuzmultfilm]], URSS | voci: Vladimir Gribkov, Ianina Jeimo, Maria Babanova |- |1957 |Creatoarea de modele |Designing Woman |Vincente Minnelli |MGM, SUA |Gregory Peck, Lauren Bacall, Dolores Gray |- |1957 |Dani |Dani |Mihály Szemes |St. Hunnia, RPU |Klári Tolnay, Margit Bara, Antal Páger |- | 1957 | ''[[Don Quijote (film din 1957)|Don Quijote]]'' | Дон Кихот<br> (Don Kihot) | [[Grigori Kozințev]]<!-- Григорий Козинцев--> | [[Lenfilm]] | [[Nikolai Cerkasov]], [[Iuri Tolubeev]] |- | 1957 | ''[[Dracul păcălit (film)|Dracul păcălit]]'' | Hrátky s certem | [[Josef Mach]] | RSC | [[Josef Bek]], [[Alena Vránová]] |- | 1957 | ''[[Dreptul la dragoste]]'' | Години за любов / Godini za liubov | [[Ianko Iankov]] | Bulgaria | [[Nevena Kokanova]], [[Stefan Dobrev]] |- | 1957 | ''[[Drumul spre stele (film din 1957)|Drumul spre stele]]'' | Дорога к звездам | [[Pavel Klușanțev]]<!--Павел Клушанцев--> | [[Lennaucifilm]]<!-- Леннаучфильм--> | [[Gheorghi Soloviov]], [[Gheorghi Kulbuș]]<!--Георгий Соловьёв Георгий Кульбуш--> |- | 1957 | ''[[Duelul (film din 1957)|Duelul]]'' | Поединок / Poedinok | [[Vladimir Petrov]] | [[Mosfilm]] | Nikolai Komissarov, Andrei Popov |- |1957 |Ea te iubește |Ona vas liubit ru: Она вас любит |Semion Dereveanski, Rafail Suslovici |Lenfilm, URSS |Gheorghi Vițin, Inna Kmit, Lidia Suharevskaia |- |1957 |Ekaterina Voronina |Екатерина Воронина |Isidor Annenski |St. M. Gorki, URSS |Liudmila Hiteaeva, Serghei Bobrov |- | 1957 | ''[[El Hakim]]'' | El Hakim | [[Rolf Thiele]] | RFG | [[O. W. Fischer]], [[Nadja Tiller]] |- |1957 |Familia Ulianov |Familia Ulianovâh / ru: Семья Ульяновых |Valentin Nevzorov |Mosfilm, URSS |Sofia Ghiațintova, Vladimir Korovin, Felix Iavorski, Liubov Sokolova |- | 1957 | ''[[Femeia în halat]]'' | Woman in a Dressing Gown | [[J. Lee Thompson]] | Anglia | [[Yvonne Mitchell]], [[Anthony Quayle]], [[Sylvia Syms]] |- |1957 |Femeia mării |Sea Wife |Bob McNaught |U.K. |Joan Collins, Richard Burton, Basil Sydney |- |1957 |Fiul pescarului |Zvejnieka dels Sân râbaka ru: Сын рыбака |Varis Kruminș |Studio Riga Letonia, URSS |Eduard Pavuls, Ianis Osis, Astrida Gulbe |- |1957 |Flacăra stinsă |Nepovtorimaia vesna ru: Неповторимая весна |Aleksandr Stolper |Mosfim, URSS |Evghenia Kozâreva, Izolda Izvițkaia |- | 1957 | ''[[Fragii sălbatici]]'' | Smultronstället | [[Ingmar Bergman]] | Suedia | [[Victor Sjöström]], [[Bibi Andersson]], [[Ingrid Thulin]] |- |1957 |Funny Face |Funny Face |Stanley Donen |Paramount, SUA |Audrey Hepburn, Fred Astaire, Kay Thompson |- |1957 |Gloria Balticii |Baltiiskaia Slava ru: Балтийская слава |Ian Frid |Lenfilm, URSS |Boris Smirnov, Leonid Liubașevski, Pavel Kadocinikov |- |1957 |Godzilla |Godzilla (Gojira) |Ishirô Honda |Japonia (Toho) - Franța - SUA |Raymond Burr, Toyoaki Suzuki, Akira Takarada |- | 1957 | ''[[Inima cântă]]'' | arm: Sirtn e yergum rus: Сердце поёт | [[Grigori Melik-Avakian]] | [[Armenfilm]] | Arthur Aidinian, Hracia Nersisian, Vahram Papazian |- |1957 |Înălțimi |Vâsota / rus: Высота |Aleksandr Zarhi |Mosfilm, URSS |Nikolai Râbnikov, Inna Makarova, Ghennadi Karnovici-Valua. |- | 1957 | ''[[Întâlnire la bal]]'' | Gerolsteini kaland | [[Zoltán Farkas]] | RPU | [[Iván Darvas]], [[Manyi Kiss]] |- | 1957 | ''[[Între noi părinții]]'' | Padri e figli | [[Mario Monicelli]] | Italia | [[Vittorio De Sica]], [[Lorella De Luca]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1957 | ''[[Kociubei]]'' | [[:ru:Кочубей (фильм)|Кочубей]]<br>Kociubei | [[Iuri Ozerov]] | URSS | [[Nikolai Rîbnikov]], [[Veaceslav Voronin]]<!--Николай Рыбников, Вячеслав Воронин--> |- | 1957 | ''[[Lacul lebedelor (film-balet din 1957)|Lacul lebedelor]]'' | Лебединое озеро <br>Lebedinoe ozero | [[Zoe Tulubyeva]] | URSS | [[Maia Plisețkaia]], [[Nikolai Fadeecev]]<!-- Николаи Фадеечев--> |- | 1957 | ''[[Laguna dorințelor]]'' | Η Λίμνη των Πόθω / I limni ton pothon | [[Giorgos Zervos]] | Grecia | [[Jenny Karezi]], [[Giorgos Foundas]] |- | 1957 | ''[[Legenda dragostei]]'' | <small>cs: Legenda o lásce<br>bg: Легенда за любовта</small> | [[Václav Krška]] | [[Boyana Film]] (BG)<br> | [[Apostol Karamitev]], [[Zheni Bozhinova]] |- | 1957 | ''[[Lissy (film)|Lissy]]'' | Lissy | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] | [[Sonja Sutter]], [[Horst Drinda]] |- | 1957 | ''[[Luptătorul și clovnul]]'' | ru: Борец и клоун<br>Boreț i cloun | [[Boris Barnet]]<br>[[Konstantin Iudin]] | [[Mosfilm]] | [[Stanislav Cekan]], [[Iia Arepina]], [[Iuri Medvedev]] |- |1957 |Malva |Malva / ru: Мальва |Vladimir Braun |St. Dovjenko, Kiev, URSS |Dzidra Ritenberga, Pavel Usovnicenko, Anatoli Ignatiev |- | 1957 | ''[[Mama India (film din 1957)|Mama India]]'' | Mother India | [[Mehboob Khan]] | India | [[Nargis]], [[Sunil Dutt]], [[Rajendra Kumar]] |- |1957 |Martorul acuzării |Witness for the Prosecution |Billy Wilder |MGM Studios, SUA |Tyrone Power, Marlene Dietrich, Charles Laughton |- | 1957 | ''[[Mazurka dragostei (film)|Mazurka dragostei]]'' | Mazurka der Liebe | [[Hans Müller]] | [[DEFA]] | [[Rolf Bergmann]], [[Jochen Diestelmann]], [[Manfred Krug]] |- |1957 |Mândrie |Bakaruhában |Imre Fehér |Hunnia Filmstúdió, RPU |Iván Darvas, Margit Bara, Sándor Pécsi |- | 1957 | ''[[Medicul și vraciul]]'' | Il medico e lo stregone | [[Mario Monicelli]] | Italia | [[Vittorio De Sica]], [[Marcello Mastroianni]], [[Marisa Merlini]], [[Lorella De Luca]] |- | 1957 | ''[[Micul acrobat]]'' | Гуттаперчевый мальчик<br>Guttapercevâi malcik | [[Vladimir Gherasimov]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksei Gribov]], [[Mihail Nazvanov]], [[Aleksandr Popov (actor)|Aleksandr Popov]] |- |1957 |Mikolka cel viteaz |Mikolka-parovoz ru: Миколка-паровоз |Lev Golub |Belarusfilm, URSS |Nikolai Barmin, Vasili Bokarev, Gleb Glebov, Vova Guskov |- | 1957 | ''[[Minciuna]]'' | Snadný zivot | [[Miloš Makovec]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jirí Papez]], [[Alena Martinovská]], [[Sona Danielová]], [[Vladimír Mensík]] |- | 1957 | ''[[Misterul celor două oceane]]'' | Тайна двух океанов<br>Taina dvuh okeano gruz:Ori okeanis saidumloeba | [[Konstantin Pipinașvili]] | [[Gruzia-film]] | [[Serghei Stolearov]], [[Igor Vladimirov]], Serghei Golovanov |- |1957 |N-a fost în zadar |Nije bilo uzalud |Nikola Tanhofer |Jadran Film, Yugoslavia |Boris Buzancic, Mira Nikolic, Zlata Perlic |- |1957 |N-am ucis |Dvoe iz odnogo kvartala / ru: Двое из одного квартала azer: Bir Mahalladan iki nafar |Ilia Gurin, Ajdar Ibraghimov |Azerbaijanfilm, Baku Filmstudio, St. Maksim Gorki, URSS |Vadim Medvedev, Semion Sokolovski, Fateh Fatullaev, Serghei Bondarciuk |- | 1957 | Nopți albe | Le notti bianche | Luchino Visconti | St.Cinecittà, Roma, Italia | Maria Schell, Marcello Mastroianni, Jean Marais |- | 1957 | ''[[Nopțile Cabiriei]]'' | Le notti di Cabiria | [[Federico Fellini]] | Italia, Franța | [[Giulietta Masina]], [[François Périer]], [[Amedeo Nazzari]] |- |1957 |Nu aștepta luna mai |Ne cakaj na maj |Frantisek Cap |Triglav Film, Yugoslavia |Metka Gabrijelcic, Stane Sever, Elvira Kralj |- | 1957 | ''[[O moștenire cu bucluc]]'' | The Smallest Show on Earth | [[Basil Dearden]] | GB | [[Virginia McKenna]], [[Peter Sellers]] |- | 1957 | ''[[Oameni și lupi]]'' | Uomini e lupi | [[Giuseppe De Santis]]<br> [[Leopoldo Savona]] | Italia-Franța | [[Silvana Mangano]], [[Yves Montand]] |- |1957 |Oprirea obligatorie |Le rouge est mis |Gilles Grangier |Cité Films, SNEG, Franța |Jean Gabin, Paul Frankeur, Marcel Bozzuffi, Lino Ventura |- |1957 |Pariziana |Une parisienne |Michel Boisrond |Les Films Ariane, Films Sonore, Cinétel, Franța - Italia |Charles Boyer, Brigitte Bardot, Henri Vidal |- | 1957 | ''[[Pavel Korceaghin (film)|Pavel Korceaghin]]'' | Павел Корчагин / Pavel Korceaghin | [[Aleksandr Alov]]<br>[[Vladimir Naumov]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Vasili Lanovoi]], [[Elza Lejdei]]<!--Эльза Леждей--> |- | 1957 | ''[[Păianjenul de aur]]'' | Zlaty pavouk | [[Pavel Blumenfeld]] | RSC | [[Josef Bek]], [[Jana Brejchová]] |- | 1957 | ''[[Pălăria lui Anatol]]'' | Kapelusz pana Anatola | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Tadeusz Fijewski]], [[Helena Makowska-Fijewska]] |- | 1957 | ''[[Pescarii din arhipelag]]'' | La grande strada azzurra | [[Gillo Pontecorvo]], [[Maleno Malenotti]] | franco-italo-german | [[Yves Montand]], [[Alida Valli]] |- |1957 |Pijamaua |The Pajama Game |Stanley Donen, George Abbott |Warner Bros., SUA |Doris Day, John Raitt, Carol Haney |- | 1957 | ''[[Pomișorul fermecat]]'' | Das singende, klingende Bäumchen | [[Francesco Stefani]] | [[DEFA]] | [[Christel Bodenstein]], [[Eckart Dux]] |- | 1957 | ''[[Porte des Lilas]]'' | Porte des Lilas | [[René Clair]] | Franța | [[Pierre Brasseur]], [[Georges Brassens]], [[Henri Vidal]] |- | 1957 | ''[[Poznașii din Bärenburg]]'' | Bärenburger Schnurre | [[Ralf Kirsten]] | [[DEFA]] | [[Paul Heidemann]], [[Axel Dietrich]] |- | 1957 | ''[[Revolta peonilor]]'' | Tierra de hombres | [[Ismael Rodríguez]] | Mexic | [[Antonio Aguilar]], [[Joaquín Cordero]], [[Rosa de Castilla]] |- | 1957 | ''[[Rita]]'' | Rita | [[Ada Neretniece]] | [[Studioul Riga]] | [[Inese Gulbe]] |- | 1957 | ''[[Scara în spirală (film din 1957)|Scara în spirală]]'' | Csigalépcső | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Rudolf Somogyvári]], [[Éva Vass]] |- |1957 |Soldații |Soldatî / ru: Солдаты |Aleksandr Ivanov |Lenfilm, URSS |Vsevolod Safonov, Tamara Loghinova, Innokenti Smoktunovski |- | 1957 | ''[[Soții în oraș]]'' | Mariti in città | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Renato Salvatori]], [[Giorgia Moll]] |- | 1957 | ''[[Steaua de tinichea]]'' | The Tin Star | [[Anthony Mann]] | SUA | [[Henry Fonda]], [[Anthony Perkins]] |- | 1957 | ''[[Strigătul]]'' | Il grido | [[Michelangelo Antonioni]] | Italia | [[Steve Cochran]], [[Alida Valli]], [[Betsy Blair]] |- |1957 |Surorile (Calvarul seria I) |Syostry ru: Сестры |Grigori Roșal |Mosfilm, URSS |Rufina Nifontova, Nina Veselovskaia, Vadim Medvedev, Nikolai Grițenko |- |1957 |Școala părinților |Škola otců |Ladislav Helge |St. Barrandov, RSC |Karel Höger, Blažena Holišová, Ladislav Pešek, Rudolf Hrušínský |- | 1957 | ''[[Șoferii iadului]]'' | Hell Drivers | [[Cy Endfield]] | Anglia | [[Stanley Baker]], [[Herbert Lom]], [[Peggy Cummins]] |- | 1957 | ''[[Taifun la Nagasaki]]'' | Typhon sur Nagasaki | [[Yves Ciampi]] | Franța | [[Jean Marais]], [[Keiko Kishi]], [[Gert Fröbe]] |- |1957 |Ultima stație |Tam na konecne | Jan Kadár, Elmar Klos |Barrandov |Vladimír Ráz, Eva Océnasová, Marie Brozová |- |1957 |Urme în noapte |Spur in die Nacht |Günter Reisch |DEFA, RDG |Annekathrin Bürger, Kurt Dunkelmann, Friedrich Gnaß |- | 1957 | ''[[Vârsta de aur a comediei]]'' | The Golden Age of Comedy | [[Robert Youngson]] | SUA | [[Stan Laurel]], [[Oliver Hardy]] |- | 1957 | [[Verstele de foc]] | Огненные версты / Ognennîe verstî | [[Samson Samsonov]] | [[Mosfilm]] | [[Igor Savkin]], [[Margarita Volodina]] |- | 1957 | ''[[Visul spulberat (film)|Visul spulberat]]'' | I sogni nel cassetto | [[Renato Castellani]] | franco-italian | [[Lea Massari]], [[Enrico Pagano]] |- |1957 |Vocație |Prizvanie / ru: Призвание |Maria Fiodorova |St. M. Gorki, URSS |Andrei Demeanov, Mișa Teagunov, Grigori Belov, Ada Voițik |- | 1957 | ''[[Vrăjitoarele din Salem (film din 1957)|Vrăjitoarele din Salem]]'' | Les sorcières de Salem | [[Raymond Rouleau]] | franco-germanan | [[Simone Signoret]], [[Yves Montand]], [[Mylène Demongeot]], [[Jean Gaven]] |- | 1957 | ''[[Zboară cocorii]]'' | [[:ru:Летят журавли|Летят журавли]]<br> Letiat juravli | [[Mihail Kalatozov]] <!-- Михаил Калатозов--> | [[Mosfilm]] | [[Tatiana Samoilova]], [[Aleksei Batalov]] <!-- Самойлова, Татьяна Евгеньевна--> |} == 1958 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1958 |Abracadabra |Bell Book and Candle |Richard Quine |Columbia Pictures Corporation, Phoenix Productions, SUA |James Stewart, Kim Novak, Jack Lemmon |- | 1958 | ''[[Adorabile și mincinoase]]'' | Adorabili e bugiarde | [[Nunzio Malasomma]] | Italia | [[Isabelle Corey]], [[Ingeborg Schöner]], [[Franco Fabrizi]] |- |1958 |Amețeala |Vertigo |Alfred Hitchcock |Alfred J. Hitchcock Productions, SUA |James Stewart, Kim Novak, Barbara Bel Geddes |- |1958 |Anul 1918 (Calvarul seria II) |Vosemnadțatâi god ru: Восемнадцатый год |Grigori Roșal |Mosfilm, SUA |Rufina Nifontova, Nina Veslovskaia, Vadim Medvedev, Nikolai Grițenko |- | 1958 | ''[[Ascensor pentru eșafod]]'' | Ascenseur pour l'échafaud | [[Louis Malle]] | Franța | [[Maurice Ronet]], [[Jeanne Moreau]], [[Georges Poujouly]] |- | 1958 | ''[[Batalionul negru]]'' | Cerný prapor | [[Vladimír Čech]] | RSC | [[Jaroslav Mareš]], [[František Peterka]], [[Günther Simon]] |- | 1958 | ''[[Bătrânul și marea (film din 1958)|Bătrânul și marea]]'' | The Old Man and the Sea | [[John Sturges]]<br>[[Fred Zinnemann]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Felipe Pazos]], [[Mary Hemingway]] |- |1958 |Bijutieri sub clar de lună |Les bijoutiers du clair de lune |Roger Vadim |Franța - Italia |Brigitte Bardot, Alida Valli, Stephen Boyd |- | 1958 | ''[[Bogáncs]]'' | Bogáncs | [[Tamás Fejér]] | RPU | [[Zoltán Makláry]], [[Ida Siménfalvy]], [[Ferenc Kállai]] |- |1958 |Capcana comisarului Maigret / Maigret întinde o cursă |Maigret tend un piège |Jean Delannoy |Intermondia Films, Jolly Film, Franța-Italia. |Jean Gabin, Annie Girardot, Olivier Hussenot |- | 1958 | ''[[Capcana lupilor (film)|Capcana lupilor]]'' | Vlcí jáma | [[Jiří Weiss]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jana Brejchová]], [[Miroslav Dolezal]] |- | 1958 | ''[[Carmela]]'' | El gran espectáculo | [[Miguel Zacarías]] | Mexic | [[Lola Flores]], [[Antonio Badú]], [[Eulalio González]] |- | 1958 | ''[[Casa liniștită]]'' | Csendes otthon | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Ferenc Zenthe]], [[Erzsi Galambos]] |- |1958 |Căi greșite |Stucis v liubuiu dver ru: Стучись в любую дверь |Maria Fiodorova |St. Maksim Gorki, URSS |Veaceslav Podvig, Aleksandr Grave, Mihail Ulianov |- |1958 |Cei trei din pădure |Troe vâșli iz lesa ru: Трое вышли из леса |Konstantin Voinov |Mosfilm, URSS |Lidia Smirnova, Valentin Zubkov, Boris Smirnov |- | 1958 | ''[[Cenușă și diamant (film)|Cenușă și diamant]]'' | Popiól i diament | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Zbigniew Cybulski]], [[Ewa Krzyżewska]] |- | 1958 | ''[[Cheia (film din 1958)|Cheia]]'' | The Key | [[Carol Reed]] | Anglia | [[Sophia Loren]], [[Trevor Howard]], [[William Holden]] |- |1958 |Chemarea văzduhului |Țel ego jizni / ru: Цель его жизни |Anatoli Râbakov |Mosfilm, URSS |Vsevolod Safonov, Liudmila Șagalova, Mark Bernes. |- |1958 |Contrabandiștii |Csempészek |Félix Máriássy |St. Hunnia, RPU |Margit Bara, Gábor Agárdi, Béla Barsi, Gyula Bodrogi |- | 1958 | ''[[Copiii minune]]'' | Wir Wunderkinder | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Johanna von Koczian]], [[Hansjörg Felmy]], [[Wera Frydtberg]] |- |1958 |Doamna ministru |Gospodja ministarka |Zorz Skrigin |UFUS, RSFI |Marica Popovic, Jovan Gec, Severin Bijelic |- |1958 |Dorința |Touha |Vojtech Jasný |RSC |Jan Jakes, Vaclav Babka, Jana Brejchová |- | 1958 | ''[[Dragoste și pălăvrăgeli]]'' | Amore e chiacchiere<br> <small>titlu alternativ</small>:Salviamo il panorama | [[Alessandro Blasetti]] | italo-spaniol | [[Vittorio De Sica]], [[Gino Cervi ]] |- | 1958 | ''[[Édes Anna (film din 1958)|Édes Anna]]'' | Édes Anna | [[Zoltán Fábri]] | RPU | [[Mari Töröcsik]], [[Mária Mezei]], [[Károly Kovács ]] |- | 1958 | ''[[Escadrila „Liliacul”]]'' | Geschwader Fledermaus | [[Erich Engel]] | [[DEFA]] | [[Wolfgang Heinz]], [[Christine Laszar]] |- | 1958 | ''[[Fata căpitanului (film din 1958)|Fata căpitanului]]'' | Капитанская дочка<br>Kapitanskaia docika | [[Vladimir Kaplunovski]]<!-- Владимир Каплуновский--> | [[Mosfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Serghei Lukianov]], [[Iia Arepina]] <!--Олег Стриженов / Сергей Лукьянов / Ия Арепина--> |- | 1958 | ''[[Fata cu chitara]]'' | Девушка с гитарой<br>Devușka s gitaroi | [[Aleksandr Faințimmer]]<!-- Файнциммер Александр--> | [[Mosfilm]] | [[Liudmila Gurcenko]], [[Mihail Jarov]] <!--Гурченко Людмила / Жаров Михаил--> |- | 1958 | ''[[Fata din Kiev]]'' | Киевлянка / Kievleanka | [[Timofei Levciuk]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Konstantin Skorobogatov]], [[Boris Cirkov]] |- | 1958 | ''[[Favoritul 13]]'' | Любимец 13<br>Liubimeț 13 | [[Vladimir Iancev]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Apostol Karamitev]], [[Ghinka Stanceva]] |- |1958 |Fără familie |Sans famille |André Michel |Franța - Italia |Pierre Brasseur, Gino Cervi, Bernard Blier, Joël Flateau |- |1958 |Fericirea trebuie păstrată |Sceastie nado bereci ru: Счастье надо беречь |Iosif Șulman |Belarusfilm, URSS |Konstantin Skorobogatov, Iuri Saranțev, Danuta Stolearskaia |- | 1958 | ''[[Ferma din Arizona]]'' | The Big Country | [[William Wyler]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[Jean Simmons]], [[Burl Ives]] |- | 1958 | ''[[Fete în uniformă (film din 1958)|Fete în uniformă]]'' | Mädchen in Uniform | [[Géza von Radványi]] | [[CCC-Film]] (RFG)-Franța | [[Lilli Palmer]], [[Romy Schneider]] |- |1958 |Floarea de fier |Vasvirág |János Herskó |Hunnia Filmgyár |Mari Törőcsik, István Avar, Zoltán Várkonyi |- |1958 |Frații Karamazov |The Brothers Karamazov |Richard Brooks |Avon Productions (II), USA |Yul Brynner, Claire Bloom, Maria Schell |- |1958 |H-8 |H-8 |Nikola Tanhofer |<small>Jadran Film (RSFI)</small> |Boris Buzancic, Djudja Ivezic, Antun Vrdoljak |- | 1958 | ''[[Haiducii (film din 1958)|Haiducii]]'' | Haydushka kletva | [[Petar B. Vasilev]] | Bulgaria | [[Apostol Karamitev]], [[Ginka Stancheva]] |- | 1958 | ''[[Hanul din Spessart]]'' | Das Wirtshaus im Spessart | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Liselotte Pulver]], [[Carlos Thompson]] |- | 1958 | ''[[Idiotul (film din 1958)|Idiotul]]'' | Идиот / Idiot | [[Ivan Pîriev]] | [[Mosfilm]] | [[Iuri Iakovlev]], [[Iulia Borisova]], [[Nikita Podgornîi]]<!--Юрий Яковлев, Юлия Борисова, Никита Подгорный--> |- | 1958 | ''[[Idolul de sare]]'' | Sóbálvány | [[Zoltán Várkonyi]] | RPUngară | [[Antal Páger]], [[Anna Tõkés]], [[Éva Ruttkai]] |- |1958 |Inima nu uită |Pameat serdța / ru: Память сердца |Tatiana Lioznova |St. M.Gorki, URSS |Andrei Popov, Tamara Makarova, Slava Jilin |- |1958 |Inimă de oțel |Arm: Andzamb tchanachum em (Kamo) Rus: Lichno izvesten / Лично известен |Erazm Karamean Stepan Kevorkov |Armenfilm, URSS |Boris Smirnov, Maria Pastuhova, Gurghen Tonunț, Serghei Stolearov |- | 1958 | ''[[Invenție diabolică]]'' | Vynález zkázy | [[Karel Zeman]] | RSC | [[Lubor Tokos]], [[Arnost Navrátil]] |- | 1958 | ''[[Ivan cel Groaznic (film)|Ivan cel Groaznic <br>seria a II-a]]'' | în rusă: Иван Грозный<br>translit.:Ivan Groznâi | [[Serghei Eisenstein]] | URSS | [[Nikolai Cerkasov]], [[Liudmila Zelikovskaia]], [[Pavel Kadocinikov]], [[Mihail Șarov]] |- |1958 |În întâmpinarea fericirii |Trudnoe sceastie / ru: Трудное счастье |Aleksandr Stolper |Mosfilm, URSS |Mihail Kozakov, Valeri Așurov, Viktor Avdiușko |- | 1958 | ''[[În umbra legii]]'' | Liberté surveillée | [[Henri Aisner]], [[Vladimír Vlcek ]] | Franța-RSC | [[Marina Vlady]], [[Robert Hossein]] |- |1958 |Înfrângerea |Yunost nașih otțov ru: Юность наших отцов |Mihail Kalik, Boris Râțarev |Moldova Film, URSS |Aleksandr Kutepov, GHeorghi Iumatov, Ina Vâhodțeva. |- | 1958 | ''[[Întâlnire cu viața]]'' | Una Cita con la vida | [[Hugo del Carril]] | Argentina | [[Gilda Lousek]], [[Enzo Viena]] |- | 1958 | ''[[Jucătorul (film din 1958)|Jucătorul]]'' | Le joueur | [[Claude Autant-Lara]] | franco-itatalian | [[Gérard Philipe]], [[Liselotte Pulver]] |- | 1958 | ''[[Jucătorul de loterie]]'' | Der Lotterieschwede | [[Joachim Kunert]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Sonja Sutter]] |- | 1958 | ''[[La ordinele dumneavoastră!]]'' | Poslušně hlásím | [[Karel Steklý]] | RSC | [[Rudolf Hrušínský]], [[Svatopluk Beneš]] |- | 1958 | ''[[Lanțul]]'' | The Defiant Ones | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Tony Curtis]], [[Sidney Poitier]] |- | 1958 | ''[[Legea mării]]'' | Zakonat na moreto | [[Yakim Yakimov]] | Bulgaria | [[Georgi Georgiev-Getz]], [[Ani Damyanova]] |- | 1958 | ''[[Legea e lege (film din 1958)|Legea e lege]]'' | La legge è legge | [[Christian-Jaque]] | | [[Fernandel]], [[Totò]], [[Nathalie Nerval]] |- |1958 |Magicianul |Ansiktet |Ingmar Bergman |Svensk Filmindustri, Suedia |Max von Sydow, Ingrid Thulin, Gunnar Björnstrand |- | 1958 | ''[[Mamelucul (film)|Mamelucul]]'' | Mamluqi | [[Davit Rondeli]] | [[Gruzia-film]] | [[Dato Danelia]], [[Otar Koberidze]] |- | 1958 | ''[[Marile familii (film)|Marile familii]]'' | Les Grandes familles | [[Denys de La Patellière]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Annie Ducaux]] |- |1958 |Marinarul îndrăgostit |Matros s "Kometî" ru: Матрос с «Кометы» |Isidor Annenski |Mosfilm, URSS |Gleb Romanov, Nikolai Kriucikov, Nikolai Svobodin, Tatiana Bestaeva |- | 1958 | ''[[Masca de apă]]'' | The Snorkel | [[Guy Green]] | Anglia | [[Peter van Eyck]], [[Betta St. John]] |- | 1958 | ''[[Mexicul cântă]]'' | Cuando México canta | [[Julián Soler]] | Mexic | [[Rosita Quintana]], [[Fernando Soler]] |- | 1958 | ''[[Mizerabilii (film din 1958)|Mizerabilii]]'' | Les Misérables | [[Jean-Paul Le Chanois]] | Franța-Italia-RDG | [[Jean Gabin]], [[Bernard Blier]] |- | 1958 | ''[[Montparnasse 19 (film din 1958)|Montparnasse 19]]'' | Les amants de Montparnasse (Montparnasse 19) | [[Jacques Becker]] | franco-italian | [[Gérard Philipe]], [[Lilli Palmer]], [[Anouk Aimée]], [[Stéphane Audran]] |- |1958 |Moralitatea doamnei Dulska |Moralka pani Dulske |Jiri Krejcik |RSC |Zdenka Baldova, Bedrich Vrbsky, [[Jana Brejchová]] |- |1958 |Muncile lui Hercule |Le fatiche di Ercole |Pietro Francisci |Titanus Roma, Italia |Steve Reeves, Sylva Koscina, Fabrizio Mioni, Gianna Maria Canale |- | 1958 | ''[[Nevasta mea cântă]]'' | Meine Frau macht Musik | [[Hans Heinrich]] | [[DEFA]] | [[Lore Frisch]], [[Günther Simon]] |- | 1958 | ''[[Nevăzut... necunoscut]]'' | Ni vu, ni connu | [[Yves Robert]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Claude Rich]] |- | 1958 | ''[[Neveste periculoase]]'' | Mogli pericolose | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Sylva Koscina]], [[Renato Salvatori]], [[Dorian Gray (actriță)|Dorian Gray]] |- |1958 |Noile aventuri ale motanului încălțat |Novâe pohojdenia kota v sapogah ru: Новые похождения Кота в сапогах |Aleksandr Rou |St. Maksim Gorki, Ialta Film |Maria Barabanova, Anatoli Kubațki, Veaceslav Jarikov |- |1958 |O tânără fată fără adresă |Devușka bez adresa ru: Девушка без адреса | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Svetlana Karpinskaia]], [[Nikolai Rîbnikov]], [[Erast Garin]] |- | 1958 | ''[[O viață]]'' | Une vie | [[Alexandre Astruc]] | Franța | [[Maria Schell]], [[Christian Marquand]], [[Antonella Lualdi]] |- | 1958 | ''[[Oglinda cu două fețe]]'' | Le miroir à deux faces | [[André Cayatte]] | franco-italian | [[Michèle Morgan]], [[Bourvil]] |- | 1958 | ''[[Omul cu pantaloni scurți]]'' | L'uomo dai calzoni corti / L'amore più bello | [[Glauco Pellegrini]] | italo-spaniol | [[Alida Valli]], [[Edoardo Nevola]], [[Eduardo De Filippo]], [[Francisco Rabal]] |- | 1958 | ''[[Omul cu ricșa (film din 1958)|Omul cu ricșa]]'' | Muhōmatsu no isshō | [[Hiroshi Inagaki]] | Japonia | [[Toshiro Mifune]], [[Hideko Takamine]] |- |1958 |Omul meu drag |Dorogoi moi celovek ru: Дорогой мой человек |Iosif Heifiț |Lenfilm, URSS |Aleksei Batalov, Inna Makarova, Iuri Medvedev |- |1958 |Ordin să ucizi |Orders to Kill |Anthony Asquith |U.K. |Eddie Albert, Paul Massie, Lillian Gish |- |1958 |Pasagerul clandestin |ceh: V sest rano na letisti Udivitelnoe voskresenie rus: Удивительное воскресенье |Cenek Duba |RSC - URSS |Tomás Sedlácek, Vladimir Siluianov, Mark Bernes |- |1958 |Pasărea cerului |Égi madár |Imre Fehér | * Hunnia Filmstúdió, RPU |Ildikó Szabó, Ádám Szirtes, Ferenc Kiss |- | 1958 | ''[[Pe Donul liniștit (film din 1958)|Pe Donul liniștit]]'' | Тихий Дон | [[Serghei Gherasimov]] | URSS | [[Piotr Glebov]], [[Ellina Bîstrițkaia]], [[Zinaida Kirienko]], [[Danilo Ilcinco]] |- | 1958 | ''[[Pisica pe acoperișul fierbinte (film din 1958)|Pisica pe acoperișul fierbinte]]'' | Cat on a Hot Tin Roof | [[Richard Brooks]] | SUA | [[Elizabeth Taylor]], [[Paul Newman]], [[Burl Ives]] |- |1958 |Prietenii de duminică |Les copains du dimanche |Henri Aisner |Franța |Yves Deniaud, Paul Frankeur, Marc Cassot, Julien Bertheau, Michel Piccoli, Jean-Paul Belmondo |- |1958 |Rămâi cu noi |Skhvisi shvilebi Ciujie deti / ru: Чужие дети |Tenghiz Abuladze |Georgian-Film, URSS |Țițino Țițișvili, Neia Zorkaia, Otar Koberidze |- | 1958 | ''[[Răzbunarea (film din 1958)|Răzbunarea]]'' | La Venganza | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania-Italia | [[Carmen Sevilla]], [[Raf Vallone]], [[Jorge Mistral]] |- |1958 |Rita |Rita ru: Рита |Ada Neretniece |URSS (Lituania) |Inese Gulbe, Eduards Pavuls, Valdemars Zandbergs |- | 1958 | ''[[Romanța periferiei]]'' | Zizkovská romance | [[Zbynek Brynych]] | RSC | [[Renata Olarova]], [[Jiri Vala]], [[Jana Brejchová]] |- | 1958 | ''[[Rosemarie (film din 1958)|Rosemarie]]'' | Das Mädchen Rosemarie | [[Rolf Thiele]] | RFG | [[Nadja Tiller]], [[Peter van Eyck]], [[Gert Fröbe]], [[Mario Adorf]] |- | 1958 | ''[[Rosita]]'' | Detrás de un largo muro | [[Lucas Demare]] | Argentina | [[Susana Campos]], [[Lautaro Murúa]], [[Mario Passano]] |- | 1958 | ''[[S-au cunoscut cu toții]]'' | Sie kannten sich alle | [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Horst Drinda]], [[Erich Franz]], [[Paul R. Henker]], [[Ulrich Thein]] |- | 1958 | ''[[Sfidarea (film)|Sfidarea]]'' | La sfida | [[Francesco Rosi]] | italo-spaniol | [[José Suárez]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Nino Vingelli]] |- | 1958 | ''[[Singur pe lume (film din 1958)|Singur pe lume]]'' | Sans famille | [[André Michel]] | franco-italian | [[Gino Cervi]], [[Joël Flateau]], [[Bernard Blier]] |- | 1958 | ''[[Steaguri pe turnuri]]'' | Flagi na bashnyakh<br> <small>rusă:</small> Флаги на башнях | [[Abram Naroditsky]] | [[Studioul A. Dovjenko|A. Dovjenko Kiev]] | [[Aleksandr Anurov]], [[Lyonya Babich]] |- |1958 |Stigmatul răului |Touch of Evil |Orson Welles |Universal International, SUA |Charlton Heston,Orson Welles, Janet Leigh, Marlene Dietrich |- |1958 |Surprize pe stradă |Ulița polna neojidannostei / ru: Улица полна неожиданностей |Serghei Sideliov |Lenfilm Studio, URSS |Leonid Haritonov, Vsevolod Larionov, Gemma Osmolovskaia |- | 1958 | ''[[Șeful]]'' | El jefe | [[Fernando Ayala]] | Argentina | [[Alberto de Mendoza]], [[Duilio Marzio]] |- |1958 |Tamango |Tamango |John Berry |CEI Incom, CNC, Da.Ma. Cinematografica, Franța - Italia |Dorothy Dandridge, Curd Jürgens, Jean Servais, Roger Hanin |- |1958 |Tana |Tana |Kristaq Dhamo |Albania |Tinka Kurti, Naim Frashëri, Pjetër Gjoka |- |1958 |Tinerii lei |The Young Lions |Edward Dmytryk |Twentieth Century Fox, SUA |Marlon Brando, Montgomery Clift, Dean Martin, Maximilian Schell |- |1958 |Tom Degețelul |Tom Thumb |George Pal |Galaxy Pictures Limited, UK - SUA |Russ Tamblyn, June Thorburn, Peter Sellers |- |1958 |Trenul prieteniei |Celovek celoveku / ru: Человек человеку |Grigori Aleksandrov |Mosfilm, URSS |Bela Rudenko, Artur Eizen, Ekaterina Maksimova |- | 1958 | ''[[Umbrela Sfântului Petru (film din 1958)|Umbrela Sfântului Petru]]'' | Szent Péter esernyöje | [[Frigyes Bán]], [[Vladislav Pavlovic]] | RPU | [[Mari Törõcsik]], [[Sándor Pécsi]], [[János Rajz]] |- | 1958 | ''[[Un cântec străbate lumea (film din 1958)|Un cântec străbate lumea]]'' | Ein Lied geht um die Welt | [[Géza von Bolváry]] | [[Bavaria Film]] | [[Hans Reiser]], [[Sabine Sesselmann]], [[Ruth Stephan]] |- | 1958 | ''[[Un erou în papuci]]'' | Enas iros me padoufles | [[Alekos Sakellarios]] | Grecia | [[Vasilis Logothetidis]], [[Ilia Livykou]]<!--Βασίλης Λογοθετίδης, Ίλια Λιβυκού--> |- | 1958 | ''[[Un hectar de cer]]'' | Un ettaro di cielo | [[Aglauco Casadio]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Rosanna Schiaffino]] |- | 1958 | ''[[Un strigăt în stradă]]'' | A Cry from the Streets | [[Lewis Gilbert]] | Anglia | [[Max Bygraves]], [[Barbara Murray]] |- | 1958 | ''[[Unchiul meu]]'' | Mon oncle | [[Jacques Tati]] | Franța | [[Jacques Tati]], [[Betty Schneider]] |- | 1958 | ''[[Valea prafului de pușcă]]'' | The Sheepman | [[George Marshall (regizor)|George Marshall]] | SUA | [[Glenn Ford]], [[Shirley MacLaine]], [[Leslie Nielsen]] |- | 1958 | ''[[Veneția, luna și tu]]'' | Venezia, la luna e tu | [[Dino Risi]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Marisa Allasio]], [[Ingeborg Schöner]] |- | 1958 | ''[[Vikingii]]'' | The Vikings | [[Richard Fleischer]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[Tony Curtis]], [[Janet Leigh]] |- | 1958 | ''[[Voci în insulă]]'' | На малкия остров/Na malkia ostrov | [[Ranghel Vălceanov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Ivan Kondov]], [[Ștefan Peicev]], [[Ivan Andonov]] |- | 1958 | ''[[Voi fi mamă]]'' | Nära livet | [[Ingmar Bergman]] | Suedia Film | [[Ingrid Thulin]], [[Eva Dahlbeck]], [[Bibi Andersson]], |- | 1958 | ''[[Zafra]]'' | Zafra | [[Lucas Demare]] | Argentina | [[Alfredo Alcón]], [[Graciela Borges]], [[Enrique Fava]] |} == 1959 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Anul<br>premierei ! Regizor ! Actori principali |- | 1959 | ''[[105% alibi]]'' | 105 % alibi | [[Vladimír Čech]] | Cehoslovacia | [[Karel Höger]], [[Josef Bek]], [[Otto Lackovic]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1959 | ''[[800 de leghe pe Amazoane]]'' | 800 leguas por el Amazonas | [[Emilio Gómez Muriel]] | Mexic | [[Carlos López Moctezuma]], [[Elvira Quintana]] |- | 1959 | ''[[A dispărut o navă]]'' | Don't Give Up the Ship | [[Norman Taurog]] | SUA | [[Jerry Lewis]], [[Dina Merrill]] |- | 1959 | ''[[Amigo]]'' | Sie nannten ihn Amigo | [[Heiner Carow]] | [[DEFA]] | [[Ernst-Georg Schwill]], [[Wilhelm Koch-Hooge]] |- | 1959 | ''[[Alerg după o stea]]'' | Follow a Star | [[Robert Asher]] | Anglia | [[Norman Wisdom]], [[June Laverick]] |- | 1959 | ''[[Ani de zbucium]]'' | Álmatlan évek | [[Félix Máriássy]] | RPU | [[Éva Ruttkai]], [[Mari Törõcsik]] |- | 1959 | ''[[Babette pleacă la război]]'' | Babette s'en va-t-en guerre | [[Christian-Jaque]] | Franța | [[Brigitte Bardot]], [[Jacques Charrier]] |- | 1959 | ''[[Balada soldatului]]'' | Баллада о солдате | [[Grigori Ciuhrai]] | URSS | [[Vladimir Ivașov]], [[Valentina Telegina]]<!-- Владимир Ивашов/ Валентина Телегина--> |- |1959 |Barbara |Awantura o Basie |Maria Kaniewska |RP Polonă |Malgorzata Piekarska, Jerzy Duszynski |- | 1959 | ''[[Băieții de la tonomat]]'' | Ragazzi del Juke-Box | [[Lucio Fulci]] | [[Lux Film]] | [[Mario Carotenuto]], [[Elke Sommer]], [[Adriano Celentano]], [[Fred Buscaglione]] |- | 1959 | ''[[Carmen de la Ronda]]'' | Carmen la de Ronda | [[Tulio Demicheli]] | Spania | [[Sara Montiel]], [[Jorge Mistral]], [[Maurice Ronet]] |- | 1959 | ''[[Căpitanul Dabac]]'' | Kapitán Dabac | [[Palo Bielik]] | [[Studio Koliba]] - Bratislava, RSC | [[Ladislav Chudík]], [[Elo Romancik]], [[Hilda Augustovicová]] |- | 1959 | ''[[Câinele din Baskerville (film din 1959)|Câinele din Baskerville]]'' | The Hound of the Baskervilles | [[Terence Fisher]] | M B | [[Peter Cushing]], [[André Morell]], [[Christopher Lee]] |- | 1959 | ''[[Ceasul s-a oprit la miezul nopții]]'' | Часы остановились в полночь / Ceasî ostonovilis v polnoci | [[Nikolai Figurovski]] | [[Belarusfilm]] | Rita Gladunko, Evghenia Kozâreva |- |1959 |Cei 4 de pe Moana |4 du Moana |Serge Arnoux, Bernard Gorki, Roger Lesage |L. Gaumont, Zebra Films, Franța-Italia |Bernard Gorsky, Pierre Pasquier, Roger Lesage, Serge Arnoux |- | 1959 | ''[[Cele 400 de lovituri]]'' | Les quatre cents coups | [[François Truffaut]] | Franța | [[Jean-Pierre Léaud]], [[Claire Maurier]], [[Albert Rémy]] |- | 1959 | ''[[Cerasella]]'' | Cerasella | [[Raffaello Matarazzo]] | Italia | [[Claudia Mori]], [[Terence Hill]], [[Luigi De Filippo]] |- |1959 |Cercul |Kruh |Ladislav Rychman |Filmové Studio Barrandov, RSC |Vlasta Matulová, Frantisek Holar, Jan Tríska |- | 1959 | ''[[Cocoșatul (film)|Cocoșatul]]'' | [[:fr:Le Bossu (film, 1959)|Le Bossu]] | [[André Hunebelle]] | franco-itatalian | [[Jean Marais]], [[Bourvil]] |- |1959 |Comandantul detașamentului |Komandirat na otryada bg: Командирът на отряда |Ducio Mundrov |Boyana Film, R.P. Bulgaria |Kosta Țonev, Miroslav Mindov, Irina Aktașeva |- | 1959 | ''[[Comoara din lacul Toplitz (film)|Comoara din lacul Toplitz]]'' | Der Schatz vom Toplitzsee | [[Franz Antel]] | RFG | [[Joachim Hansen]], [[Sabine Sesselmann]], [[Gert Fröbe]] |- | 1959 | ''[[Confidentul doamnelor]]'' | Le Confident de ces dames | [[Jean Boyer]] | franco-itatalian | [[Fernandel]], [[Denise Grey]] |- |1959 |Coțofana hoață |Soroka-vorovka ru: Сорока-воровка |Naum Trahtenberg |Mosfilm, URSS |Zinaida Kirienko, Nikolai Afanasiev, Viktor Korșunov |- | 1959 | ''[[Cursa de 100 kilometri]]'' | La cento chilometri | [[Giulio Petroni]] | Italia | [[Massimo Girotti]], [[Mario Carotenuto]], [[Marisa Merlini]], [[Tiberio Murgia]], [[Carlo Pisacane (actor)|Carlo Pisacane]] |- | 1959 | ''[[De la Apenini la Anzi (film din 1959)|De la Apenini la Anzi]]'' | Dagli Appennini alle Ande | [[Folco Quilici]] | italo-argentinian | [[Marco Paoletti]], [[Eleonora Rossi Drago]] |- |1959 |De sâmbătă până luni |Szombattól hétföig |Gyula Mészáros |Hunnia Filmstudio, Budapest, RPU |Éva Vass, József Láng, Zsigmond Fülöp |- |1959 |Desigur... Nelli |Natürlich die Nelli |Konrad Petzold |DEFA, RDG |Evamaria Bath, Wolfgang Lippert, Senta Bonacker |- |1959 |Despre prietenul meu |O moiom drughe ru: О моём друге arm: ''Իմ ընկերոջ մասին'' |Iuri Erzinkian |Armenfilm, URSS |Horen Abra(ha)mian, Iulian Panici, Tatiana Pilețkaia |- | 1959 | ''[[Discipolul diavolului (film)|Discipolul diavolului]]'' | The Devil's Disciple | [[Guy Hamilton]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Kirk Douglas]], [[Laurence Olivier]] |- |1959 |Drumul Hristinei |Strogaia jenșcina ru: Строгая женщина |Iosif Șulman |Belarusfilm, URSS |Olga Horkova, Gleb Glebov, Ivan Jevago |- |1959 | ''[[Drumul spre înalta societate (film din 1959)|Drumul spre înalta societate]]'' | Room at the Top | [[Jack Clayton]] | Anglia | [[Simone Signoret]], [[Laurence Harvey]], [[Heather Sears]] |- |1959 |Eșalonul de aur |Zolotoi eșelon / ru: Золотой эшелон |Ilia Gurin |St. Maksim Gorki, URSS |Vasili Șukșin, Elena Dobronravova, Harijs Liepins |- | 1959 | ''[[Evgheni Oneghin (film din 1959)|Evgheni Oneghin]]'' | [[:ru:Евгений Онегин (фильм, 1958)|Евгений Онегин]] | [[Roman Tihomirov]]<!-- Роман Тихомиров --> | [[Lenfilm]] | [[Ariadna Șenghelaia]], [[Svetlane Nemoleaeva]]<!--Ариадна Шенгелая / Светлана Немоляева--> |- | 1959 | ''[[Femeia necunoscută]]'' | El Murra el maghoula | [[Mahmoud Zulfikar]] | RAU (Republica Arabă Unită) <br>(Egipt și Siria) | [[Shadia]], [[Imad Hamdi]], [[Kamal Al-Shennawi]] |- | 1959 | ''[[Fete de aceeași vârstă]]'' | Sverstnitsy | [[Vasili Ordynsky]] | [[Mosfilm]] | [[Lyudmila Krylova]], [[Lidiya Fedoseyeva]] |- |1959 |Fiul meu se însoară |Sânu pora jenitsea Сыну пора жениться |Tahir Sabirov |Tadjik Film, URSS |Djahon Saidmuradov, Marat Aripov, Roza Akobirova |- |1959 |''Foma Gordeev'' |Foma Gordeev; ru: Фома Гордеев |Mark Donskoi |Studio M.Gorki |Gheorghi Epifanțev, Serghei Lukianov, Pavel Tarasov |- | 1959 | ''[[Frumoasa aventură]]'' | Das Schöne Abenteuer | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Liselotte Pulver]], [[Bruni Löbel]] |- |1959 |Furtuna |Furtuna / Фуртуна |Kristaq Dhamo, Iuri Ozerov |Albania - URSS |Arben Ashiku, Filika Dimo, Naim Frashëri, Nikolai Grițenko, Ariadna Șenghelaia |- | 1959 | ''[[Generalul della Rovere]]'' | Il Generale della Rovere | [[Roberto Rossellini]] | italo-francez | [[Vittorio De Sica]], [[Sandra Milo]], [[Giovanna Ralli]] |- |1959 |''[[Hercule și regina din Lidia]]'' |Ercole e la regina di Lidia |Pietro Francisci, Mario Bava |Titanus Roma, Italia |Steve Reeves, Sylva Koscina, Gabriele Antonini, Sergio Fantoni |- | 1959 | ''[[Hiroshima, dragostea mea]]'' | Hiroshima mon amour | [[Alain Resnais]] | coproducție franco-japoneză | [[Emmanuelle Riva]], [[Eiji Okada]] |- |1959 |Ilze |Ilze / ru: Илзе |Rolands Kalnânș |St. Riga, URSS |Margarita Jigunova, Eduards Pavuls, Lidia Freimane |- | 1959 | ''[[Inimă de mamă (film din 1959)|Inimă de mamă]]'' | Аннушка | [[Boris Barnet]] | [[Mosfilm]] | [[Irina Skobțeva]], [[Anastasia Gheorghievskaia]] |- |1959 |Istețul Sașko |Sașko ru: Сашко |Evgheni Briunciughin |St. Dovjenko Kiev, URSS |Leonia Babici, Larisa Horoleț, Vladimir Danilin |- |1959 |Ivanna |Ivanna / ru: Иванна |Victor Ivcenko |St. Dovjenko Kiev, URSS |Inna Burducenko, Anatoli Motornâi, Dana Kruk |- |1959 |Întâlnire cu diavolul |Les rendez-vous du diable |Haroun Tazieff |UGC Franța |Film documentar |- | 1959 | ''[[Intrigă și iubire (1959, Martin Hellberg)|Intrigă și iubire]]'' | Kabale und Liebe | [[Martin Hellberg]] | [[DEFA]] | [[Wolf Kaiser]], [[Marion Van de Kamp]] |- |1959 |În ajun |Nakanune / ru: Накануне V navecerieto / bg: В навечерието |Vladimir Petrov |Mosfilm, URSS Boiana Film, R.P.Bulgaria |Liubomir Kabakciev, Irina Milopolskaia, Boris Livanov |- |1959 |În căutarea comorii |Ne imei sto rublei... ru: Не имей 100 рублей... |Ghennadi Kazanski |Lenfilm, URSS |Aleksandr Nikitin, Pavel Rudakov, Liudmila Șagalova |- |1959 |În iureșul focului |Еgo pokolenie ru: Его поколение |Igor Bjeski, Karl Gakkel |St. Dovjenko, Kiev, URSS |Vladimir Guleaev, Liudmila Alfimova, Gheorghi Cernovolenko |- | 1959 | ''[[În zgomotul roților]]'' | Под стук колёс<br> Pod stuk kolios | [[Mihail Erșov]] | [[Lenfilm]] | [[Iia Arepina]], [[Pavel Kașlakov]], [[Alla Firsova]] |- | 1959 | ''[[Încurcătură blestemată]]'' | Un maledetto imbroglio | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Pietro Germi]], [[Claudia Cardinale]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1959 | ''[[Jurnalul Annei Frank (film din 1959)|Jurnalul Annei Frank]]'' | The Diary of Anne Frank | [[George Stevens]] | SUA | [[Millie Perkins]], [[Joseph Schildkraut]], [[Richard Beymer]] |- |1959 |La doi pași de graniță |Pár lépés a határ |Márton Keleti |Hunnia Filmstudio Budapest, RPU |Ádám Szirtes, Gyula Szabó, Zoltán Várkonyi, Margit Bara |- | 1959 | ''[[La nord prin nord-vest]]'' | North by Northwest | [[Alfred Hitchcock]] | SUA | [[Cary Grant]], [[Eva Marie Saint]], [[James Mason]] |- | 1959 | ''[[Magistratul (film)|Magistratul]]'' | Il Magistrato | [[Luigi Zampa]] | italo-spaniol | [[José Suárez]], [[Pierino Lucchi]], [[Ana Mariscal]] |- | 1959 | ''[[Maigret și afacerea Saint-Fiacre]]'' | Maigret et l'Affaire Saint-Fiacre | [[Jean Delannoy]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Michel Auclair]], [[Valentine Tessier]] |- | 1959 | ''[[Mantaua (film din 1959)|Mantaua]]'' | Шинель <br> Șinel | [[Aleksei Batalov]] | URSS | [[Rolan Bîkov]], [[Iuri Tolubeiev]], [[Aleksandra Iojkina]]<!-- Александра Ёжкина--> |- | 1959 | ''[[Marele război]]'' | La grande guerra | [[Mario Monicelli]] | italo-francez | [[Alberto Sordi]], [[Vittorio Gassman]], [[Silvana Mangano]] |- | 1959 | ''[[Marfă pentru Catalonia]]'' | Ware für Katalonien | [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Eva-Maria Hagen]], [[Hanna Rimkus]] |- | 1959 | ''[[Misterul vasului Mary Deare]]'' | The Wreck of the Mary Deare | [[Michael Anderson]] | MGM, SUA - U.K. | [[Gary Cooper]], [[Charlton Heston]], [[Michael Redgrave]] |- | 1959 | ''[[Moartea în șa]]'' | Smrt v sedle | [[Jindrich Polák]] | RSC | [[Rudolf Jelínek]], [[Jana Kasanová]] |- |1959 |Mumu |Mumu / ru: Муму |Anatoli Bobrovski, Evgheni Teterin |Mosfilm, URSS |Afanasi Kocetkov, Nina Grebeșkova, Elena Polevițkaia |- | 1959 | ''[[Nopți albe (film din 1959)|Nopți albe]]'' | Belye nochi | [[Ivan Pîriev]] | [[Mosfilm]] | [[Lyudmila Marchenko]], [[Ariadna Shengelaia]] |- |1959 |Norii părăsesc cerul |Tuci pokidaiut nebo / ru:Тучи покидают небо |Nikolai Polenkov, Nikolai Jukov |St. Sverdlovsk, URSS |Bariat Muradova, Muradhan Kuhmazov, E. Hașaeva |- | 1959 | ''[[Nunta lui Figaro (film din 1959)|Nunta lui Figaro]]'' | Le Mariage de Figaro | [[Jean Meyer]] | Franța | [[Jean Piat]], [[Jean Meyer]], [[Louis Seigner]] |- | 1959 | ''[[O călătorie spre centrul Pământului (film din 1959)|O călătorie spre centrul Pământului]]'' | Journey to the Center of the Earth | [[Henry Levin]] | SUA | [[James Mason]], [[Pat Boone]], [[Arlene Dahl]] |- |1959 |O dimineață mohorâtă (Calvarul seria III) |Hmuroe utro ru: Хмурое утро |Meri Andjaparidze Grigori Roșal |Mosfilm, URSS |Pavel Vinnikov, Rufina Nifontova, Nina Veselovskaia, Vadim Medvedev |- |1959 |Oameni și stânci |Skaly a ludia |Ján Lacko |RSC |Bedrich Prokos, Vladimír Durdík, Robert Vrchota |- | 1959 | ''[[Părinți și copii (film din 1959)|Părinți și copii]]'' | Otțî i deti / ru: Отцы и дети | [[Adolf Bergunker]], [[Natalia Rașevskaia]] | [[Lenfilm]] | [[Viktor Avdiușko]], [[Nikolai Sergheev]], [[Ekaterina Aleksandrovskaia]] |- |1959 |Pe jos spre rai |Gyalog a mennyországba |Imre Fehér |Hunnia Film Budapest, Ungaria |Mari Töröcsik,Zoltán Latinovits,Marianne Krencsey |- |1959 |Pentru viața lui Kaspar |Zivot pro Jana Kaspara |Vladimír Sís |Filmové Studio Barrandov, RSC |Frantisek Peterka, Blazena Holisová, Lubomír Cerník |- |1959 |Pinionul buclucaș |Neobâknovennoie puteșestvie Mișki Strekaciova |Ilia Frez |St. Maksim Gorki, URSS |Aleksei Borzunov, Konstantin Sorokin, Mihail Troianovski |- | 1959 | ''[[Podul (film din 1959)|Podul]]'' | Die Brücke | [[Bernhard Wicki]] | RFG | [[Folker Bohnet]], [[Fritz Wepper]], [[Michael Hinz]] |- | 1959 | ''[[Policarp, maestru caligraf]]'' | Policarpo 'ufficiale di scrittura' | [[Mario Soldati]] | [[Titanus]] | [[Renato Rasce]]l, [[Carla Gravina]], [[Romolo Valli]] |- |1959 |Portul fără apă |Jajda / ru: Жажда |Evgheni Tașkov |Odessa Film Studios, URSS |Veaceslav Tihonov, Valentina Hmara, Iuri Belov |- | 1959 | ''[[Poznașa]]'' | Kölyök | [[Miklós Markos]], [[Mihály Szemes]] | RPU | [[Mari Törõcsik]], [[Ferenc Zenthe]], [[Ádám Szirtes]] |- |1959 |Prima zi de pace |Pervâi den mira ru: Первый день мира |Iakov Seghel |Stud. Maxim Gorki, URSS |Valeri Vinogradov, Liudmila Butenina, Piotr Șcerbakov |- |1959 |Prințesa cu steaua de aur |Princezna se zlatou hvezdou |Martin Fric |Studio Barrandov, RSC |Frantisek Smolik, Martin Ruzek, Marie Kyselková |- | 1959 | ''[[Privește înapoi cu mânie (film din 1959)|Privește înapoi cu mânie]]'' | Look Back in Anger | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Richard Burton]], [[Claire Bloom]], [[Mary Ure]] |- | 1959 | ''[[Pudriera vorbitoare]]'' | Zpívající pudrenka | [[Milan Vosmik]] | RSC | [[Václav Venhoda]], [[Rudolf Hrusínský]] |- | 1959 | ''[[Rătăcirile dragostei]]'' | Verwirrung der Liebe | [[Slatan Dudow]] | [[DEFA]] | [[Angelica Domröse]], [[Annekathrin Bürger]] |- | 1959 | ''[[Războiul vesel]]'' | Der Lustige Krieg des Hauptmann Pedro | [[Wolfgang Becker]] | RFG | [[Carlos Thompson]], [[Corny Collins]] |- | 1959 | ''[[Regele Neapolului]]'' | Ferdinando I° re di Napoli | [[Gianni Franciolini]] | SGC Franța - [[Titanus]] | [[Peppino De Filippo]], [[Vittorio De Sica]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1959 | ''[[Rio Bravo (film)|Rio Bravo]]'' | Rio Bravo | [[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Dean Martin]], [[Ricky Nelson]] |- | 1959 | ''[[Sabie și zar]]'' | Kard és kocka | [[Imre Fehér]] | RPU | [[Miklós Gábor]], [[Éva Ruttkai]] |- |1959 |Scrisoarea Elvirei |Îți scriu / Ia vam pișu ru: Я вам пишу... |Mihail Izrailev |Moldova Film, URSS |Mihaela Drozdovskaia, Zoia Fiodorova, Iuri Saranțev, Domnica Darienko |- |1959 |Secretul militar |Voennaia taina ru : Военная тайна |Mecislava Maievskaia |Yalta-Film, URSS |Nina Antonova, Anatoli Fedorinov, Serghei Ostapenko |- | 1959 | ''[[Satul condamnat]]'' | Senta auf Abwegen | [[Martin Hellberg]] | [[DEFA]] | [[Günther Simon]], [[Karin Buchali]], [[Ruth-Maria Kubitschek]] |- | 1959 | ''[[Secerișul verde (film)|Secerișul verde]]'' | La verte moisson | [[François Villiers]] | Franța | [[Pierre Dux]], [[Dany Saval]], [[Claude Brasseur]] |- | 1959 | ''[[Sentința (film din 1959)|Sentința]]'' | La sentence | [[Jean Valère]] | Franța | [[Marina Vlady]], [[Robert Hossein]] |- | 1959 | ''[[Soarta unui om]]'' | Судьба человека<br>Sudba celoveka | [[Serghei Bondarciuk]] | URSS | [[Serghei Bondarciuk]], [[Pavel Volkov]] |- | 1959 | [[Sombrero (film din 1959)|Sombrero]] | ru: Сомбреро<br>Sombrero | [[Tamara Lisițian]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Anatoli Kulakov]], [[Viktor Perevalov]], [[Natalia Panina]] |- | 1959 | ''[[Sonate (film)|Sonate]]'' | Sonatas | [[Juan Antonio Bardem]] | hispano-mexican | [[Manuel Alexandre]], [[Rafael Bardem]] |- |1959 |''[[S.O.S. în Cosmos]]'' |Nebo zoviot ru: Небо зовёт |Mihail Kariukov, Aleksandr Kozâr, Francis Ford Coppola |Dovzhenko Film Studios, URSS |Ivan Pereverzev, Aleksandr Șvorin, Gurghen Tonunț |- |1959 |Steaua dimineții |Ciolpon - utrenniaia zvezda ru: Чолпон - утренняя звезда |Roman Tihomirov |Frunze Film Studios, Lenfilm Studio, URSS |Reina Ciokoieva, Uran Sarbaghișev, Nurdin Tughelov |- |1959 |Stele de mai |Maiskie zviozdî ru: Майские звезды ceh: Májové hvézdy |Stanislav Rostoțki |St.M. Gorki, URSS St.Barrandov,RSC |Veaceslav Tihonov, Jana Brejchová, Nikolai Kriucikov, Leonid Bâkov |- | 1959 | ''[[Stelele (film)|Stelele]]'' | Sterne/ Звезди | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] - [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Sașa Krușarska]], [[Jürgen Frohriep]] |- |1959 |Strada Montmartre nr. 125 |125 rue Montmartre |Gilles Grangier |Orex Film, Société Nouvelle Pathé Cinéma, Franța |Lino Ventura, Andréa Parisy, Dora Doll |- | 1959 | ''[[Strada Preriilor (film)|Strada Preriilor]]'' | Rue des Prairies | [[Denys de La Patellière]] | franco-italian | [[Jean Gabin]], [[Marie-José Nat]] |- | 1959 | ''[[Strigătul corlei]]'' | Douaa al-kawrawan | [[Henry Barakat]] | RAU | [[Faten Hamama]], [[Ahmed Mazhar]], [[Amina Rizk]] |- | 1959 | ''[[Sub ploaia atomică (film)|Sub ploaia atomică]]'' | 第五福竜丸 <br> Daigo Fukuryū Maru | [[Kaneto Shindō]] | [[Kindai Eiga Kyokai]] Japonia | [[Jūkichi Uno]], [[Nobuko Otowa]] |- | 1959 | ''[[Submarinul Vulturul]]'' | Orzel | [[Leonard Buczkowski]] | [[Studioul Kadr]] | [[Wienczyslaw Glinski]], [[Aleksander Sewruk]] |- | 1959 | ''[[Surprizele dragostei (film din 1959)|Surprizele dragostei]]'' | Le sorprese dell'amore | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Dorian Gray (actriță)|Dorian Gray]], [[Walter Chiari]], [[Anna Maria Ferrero]] |- | 1959 | ''[[Ștrengarii (film din 1959)|Ștrengarii]]'' | Неподдающиеся<br>Nepoddaiușciesia | [[Iuri Ciuliukin]]<!--Юрий Чулюкин--> | [[Mosfilm]] | [[Nadejda Rumeanțeva]], [[Aleksei Kojevnikov]]<!--Надежда Румянцева, Алексей Кожевников--> |- | 1959 | [[Trenul de noapte (film din 1959)|Trenul de noapte]] | Pociąg | [[Jerzy Kawalerowicz]] | St. Kadr, RPP | [[Lucyna Winnicka]], [[Leon Niemczyk]], [[Zbigniew Cybulski]] |- | 1959 | ''[[Tu ești minunată]]'' | Du bist wunderbar | [[Paul Martin]] | [[CCC-Film]] (RFG) | [[Caterina Valente]], [[Rudolf Prack]] |- | 1959 | ''[[Ultimul tren din Gun Hill]]'' | Last Train from Gun Hill | [[John Sturges]] | [[Paramount Pictures]] | [[Kirk Douglas]], [[Anthony Quinn]] |- | 1959 | ''[[Ultimul țărm]]'' | On the Beach | [[Stanley Kramer]] | [[United Artists]] | [[Gregory Peck]], [[Ava Gardner]] |- |1959 |Ultimul viraj |Vallatud kurvid / Ozornye povoroty / ru: Озорные повороты |Kaljo Kiisk, Yuli Kun |Tallinna Kinostuudio, Estonia, URSS |Terje Luik, Rein Aren, Eve Kivi, Harijs Liepins |- | 1959 | ''[[Un martor în oraș]]'' | Un témoin dans la ville | [[Édouard Molinaro]] | Franța | [[Lino Ventura]], [[Sandra Milo]], [[Franco Fabrizzi]] |- |1959 |''[[Un meci neobișnuit]]'' |Pervîi paren ru: Первый парень |[[Serghei Paradjanov]] |St. Dovjenko Kiev, URSS |Grigori Karpov, Liudmila Sosiura, Iuri Satarov |- | 1959 | ''[[Un om trece prin zid]]'' | Ein Mann geht durch die Wand | [[Ladislao Vajda]] | RFG | [[Heinz Rühmann]], [[Rudolf Vogel]] |- | 1959 | ''[[Unora le place jazul]]'' | Some Like It Hot | [[Billy Wilder]] | USA | [[Marilyn Monroe]], [[Tony Curtis]], [[Jack Lemmon]] |- | 1959 | ''[[Ursul alb (film)|Ursul alb]]'' | Biały niedźwiedź | [[Jerzy Zarzycki]] | RPP | [[Gustaw Holoubek]], [[Stanisław Milski]], [[Adam Pawlikowski]] |- | 1959 | ''[[Vaca și prizonierul]]'' | La Vache et le prisonnier | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Fernandel]], [[Ingeborg Schöner]] |- |1959 |Vasili Surikov |Vasili Surikov ru: Василий Суриков |Anatoli Râbakov |Mosfilm, URSS |Evgheni Lazarev, Larisa Kadocinikova |- |1959 |''Vânătorii de tigri'' |Zverolovî / ru: Звероловы |Gleb Nifontov |Mosnaucifilm, URSS |Ivan Savkin, Radner Muratov, Kemel Albanov |- |1959 |''Vântul'' (Mai tare ca moartea) |Veter ru: Ветер |Aleksandr Alov Vladimir Naumov |Mosfilm |Eduard Bredun, Tamara Loghinova, Elza Lejdei, Aleksandr Demeanenko, Anatoli Romașin, Iuri Iakovlev, Aleksei Krâcenkov |- | 1959 | ''[[Vântul sudului]]'' | Vento del Sud | [[Enzo Provenzale]] | [[Cinecittà]], [[Lux Film]], [[Vides]] | [[Renato Salvatori]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1959 | ''[[Warlock (film din 1959)|Warlock]]''   | Warlock | [[Edward Dmytryk]] | [[20th Century Fox]] | [[Richard Widmark]], [[Henry Fonda]], [[Anthony Quinn]] |} == 1960 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1960 | ''[[A început la Neapole]]'' | It Started in Naples | [[Melville Shavelson]] | SUA-Italia | [[Clark Gable]], [[Sophia Loren]] |- | 1960 | ''[[Acord final (film din 1960)|Acord final]]'' | Schlußakkord | [[Wolfgang Liebeneiner]] | RFG | [[Mario Del Monaco]], [[Viktor de Kowa]] |- | 1960 | ''[[Acțiunea Cobra (film din 1960)|Acțiunea Cobra]]'' | Операция «Кобра» | [[Dmitri Vasiliev]]<!--Дмитрий Васильев--> | [[Tajikfilm]] | [[Vasili Makarov]], [[Oleg Jakov]]<!--Василий Макаров, Олег Жаков --> |- | 1960 | ''[[Aeroportul nu primește]]'' | Letiste neprijímá | [[Cenek Duba]] | RSC | [[Josef Bek]], [[Irena Kacírková]], [[Vladimír Ráz]] |- | 1960 | ''[[Agatha, lasă-te de crime!]]'' | Agatha, laß das Morden sein! | [[Dietrich Haugk]] | Filmaufbau, RFG | [[Johanna von Koczian]], [[Klausjürgen Wussow]] |- | 1960 | ''[[Apartamentul]]'' | The Apartment | [[Billy Wilder]] | USA | [[Jack Lemmon]], [[Shirley MacLaine]], [[Fred MacMurray]] |- | 1960 | ''[[Austerlitz (film din 1960)|Austerlitz]]'' | Austerlitz | [[Abel Gance]] | franco-italian | [[Pierre Mondy]], [[Jean Marais]], [[Elvira Popescu]] |- | 1960 | ''[[Aventura]]'' | L'avventura | [[Michelangelo Antonioni]] | italo-francez | [[Monica Vitti]], [[Lea Massari]], [[Gabriele Ferzetti]] |- | 1960 | ''[[Cabotinul]]'' | The Entertainer | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Laurence Olivier]], [[Brenda De Banzie]], [[Albert Finney]] |- | 1960 | ''[[Caidul (film din 1960)|Caidul]]'' | Le caïd | [[Bernard Borderie]] | franco-itatalian | [[Fernandel]], [[Barbara Laage]], [[Georges Wilson]] |- | 1960 | ''[[Can-Can]]'' | Can-Can | [[Walter Lang]] | SUA | [[Frank Sinatra]], [[Shirley MacLaine]], [[Maurice Chevalier]] |- | 1960 | ''[[Canaliile]]'' | Les Canailles | [[Maurice Labro]] | franco-itatalian | [[Marina Vlady]], [[Robert Hossein]], [[Philippe Clay]] |- | 1960 | ''[[Cartagina în făcări (film)|Cartagina în făcări]]'' | Cartagine in fiamme | [[Carmine Gallone]] | italo-francez | [[José Suárez]], [[Pierre Brasseur]], [[Ilaria Occhini]], [[Anne Heywood]] |- | 1960 | ''[[Cascada Diavolului (film din 1960)|Cascada Diavolului]]'' | Na Garganta do Diabo | [[Walter Hugo Khouri]] | [[CINEBRAS]] - Sao Paulo, Brazilia | [[Luigi Picchi]], [[Odete Lara]], [[Edla Van Steen]], [[Milton Ribeiro]] |- | 1960 | ''[[Cavalerii teutoni (film)|Cavalerii teutoni]]'' | Krzyzacy | [[Aleksander Ford]] | RPP | [[Urszula Modrzynska]], [[Henryk Borowski]] |- |1960 |Cântec de leagăn |Kolîbelnaia ru: Колыбельная |Mikhail Kalik |Moldova Film, URSS |Nikolai Timofeev, Viktoria Lepko, Liubov Rumeanțeva |- | 1960 | ''[[Cei 1000 de ochi ai Dr. Mabuse]]'' | Die 1000 Augen des Dr. Mabuse | [[Fritz Lang]] | [[CCC-Film]] (RFG)-Italia-Franța | [[Dawn Addams]], [[Peter van Eyck]], [[Gert Fröbe]] |- | 1960 | ''[[Cei șapte magnifici]]'' | The Magnificent Seven | [[John Sturges]] | SUA | [[Yul Brynner]], [[Steve McQueen]], [[James Coburn]], [[Eli Wallach]] |- | 1960 | ''[[Cele trei lumi ale lui Gulliver]]'' | The 3 Worlds of Gulliver | [[Jack Sher]] | SUA | [[Kerwin Mathews]], [[Jo Morrow]] |- |1960 |Cerneala roșie |Vörös tinta |Viktor Gertler |Hunnia Filmgyár, RPU |Éva Vass, György Pálos, Nóra Tábori |- | 1960 | ''[[Chermesa]]'' | Kirmes | [[Wolfgang Staudte]] | RFG | [[Juliette Mayniel]], [[Götz George]] |- | 1960 | ''[[Cimarron (film din 1960)|Cimarron]]'' | Cimarron | [[Charles Walters]]<br>[[Anthony Mann]] | SUA | [[Glenn Ford]], [[Maria Schell]], [[Anne Baxter]] |- | 1960 | ''[[Cinci cartușe]]'' | Fünf Patronenhülsen | [[Frank Beyer]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Manfred Krug]], [[Armin Mueller-Stahl]] |- | 1960 | ''[[Ciociara (film)|Ciociara]]'' | La ciociara | [[Vittorio De Sica]] | [[Titanus]] | [[Sophia Loren]], [[Jean-Paul Belmondo]], [[Raf Vallone]] |- | 1960 | ''[[Copilul trupei (film)|Copilul trupei]]'' | Práče | [[Karel Kachyňa]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Michal Koblic]], [[Marienka Magdolenova]], [[Vladimír Hlavatý]], [[Vladimír Mensík]] |- | 1960 | ''[[Cu toții acasă]]'' | [[:it:Tutti a casa|Tutti a casa]] | [[Luigi Comencini]] | [[Orsay Film]] | [[Alberto Sordi]], [[Eduardo De Filippo]], [[Martin Balsam]] |- | 1960 | ''[[Departe de patrie]]'' | Вдали от Родины<br> Vdali ot rodinî | [[Aleksei Șvaciko]]<!-- Алексей Швачко--> | [[Studioul A. Dovjenko|A. Dovjenko Kiev]] | [[Vadim Medvedev]], [[Zinaida Kiriyenko]]<!-- Вадим Медведев / Зинаида Кириенко--> |- | 1960 | ''[[Dama de pică (film din 1960)|Dama de pică]]'' | [[:ru:Пиковая дама (фильм-опера, 1960)|Пиковая дама]]<br> Picovaia dama | [[Roman Tihomirov]]<!-- Роман Тихомиров--> | [[Lenfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Olga Krasina]]<!-- Олег Стриженов/ Ольга Красина--> |- | 1960 | ''[[Doamna cu cățelul (film)|Doamna cu cățelul]]'' | Дама с собачкой<br> Dama s sobacikoi | [[Iosif Heifiț]]<!-- Иосиф Хейфиц--> | [[Lenfilm]] | [[Iia Savvina]], [[Aleksei Batalov]] <!-- Ия Саввина/ Алексей Баталов--> |- | 1960 | ''[[Două etaje de fericire]]'' | Két emelet boldogság | [[János Herskó]] | RPU | [[Flórián Kaló]], [[Dezsö Garas]], [[Mari Töröcsik]] |- |1960 |E permis să calci pe iarbă |Fűre lépni szabad |Károly Makk |RPU |Klári Tolnay, Antal Páger, Zoltán Makláry, Géza Tordy, Imre Sinkovits |- | 1960 | ''[[Era noapte la Roma]]'' | Era notte a Roma | [[Roberto Rossellini]] | Italia | [[Peter Baldwin]], [[Renato Salvatori]], [[Giovanna Ralli]] |- | 1960 | ''[[Eugénie Grandet (film din 1960)|Eugenie Grandet]]'' | [[:ru:Евгения Гранде (фильм, 1960)|Евгения Гранде]] <br>Evghenia Grande | [[Serghei Alekseev]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Kozakov]], [[Semion Mejinski]], [[Ariadna Șenghelaia]]<!-- Семён Межинский--> |- | 1960 | ''[[Fantomele din Spessart]]'' | Das Spukschloß im Spessart | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Liselotte Pulver]], [[Georg Thomalla]], [[Hubert von Meyerinck]] |- | 1960 | ''[[Fecioara (film)|Fecioara]]'' | The Young One | [[Luis Buñuel]] | Mexic | [[Zachary Scott]], [[Bernie Hamilton]] |- | 1960 | ''[[Fii bun până la moarte (film din 1960)|Fii bun până la moarte]]'' | Légy jó mindhalálig | [[László Ranódy]] | [[Hunnia Film]] | [[Ferenc Bessenyei]], [[József Bihari]], [[Tibor Bitskey]], [[Mari Töröcsik]] |- | 1960 | ''[[Fiul haiducului]]'' | Jerguš Lapin | [[Jozef Medveď]] | RSC | [[Ivan Kauzlarič]], [[Mária Bancíková]] |- | 1960 | ''[[Frumoasa Lurette (film)|Frumoasa Lurette]]'' | Die Schöne Lurette | [[Gottfried Kolditz]] | [[DEFA]] | [[Evelyn Cron]], [[Jirí Papez]] |- | 1960 | ''[[Gardianul (film din 1960)|Gardianul]]'' | Il vigile | [[Luigi Zampa]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Marisa Merlini]], [[Vittorio De Sica]] |- | 1960 | ''[[Haiducul de pe Ceremuș]]'' | Олекса Довбуш / Oleksa Dovbuș | [[Viktor Ivanov]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Afanasi Kocetkov]], [[Nataliia Naum]] |- | 1960 | ''[[Hatifa]]'' | Hatifa | [[Ernst Wilhelm Fiedler]] | [[DEFA]] | [[Gisela Büttner]], [[Harry Hindemith]] |- | 1960 | ''[[În întîmpinarea zorilor]]'' | Заре навстречу / Zare navstreciu | [[Tatiana Lukașevici]] | [[Mosfilm]] | [[Volodea Masaiev]], [[Iuri Iakovlev]] |- |1960 |În liniștea serii |V tiha vecer Bg.:В тиха вечер |Borislav Șaraliev |Boyana Film, R.P. Bulgaria |Liubomir Dimitrov, Nevena Kokanova, Borislav Ivanov |- | 1960 | ''[[În nord, spre Alaska!]]'' | North to Alaska | [[Henry Hathaway]] | USA | [[John Wayne]], [[Stewart Granger]], [[Capucine]] |- |1960 |În pragul furtunii |Na poroge buri, ru: На пороге бури (Буря) |Rolands Kalnînș, Varis Kruminș |St. Riga, URSS |Valdemars Zandbergs, Via Artmane, Ianis Grantins, Haris Liepinș, Roberts Mustaps |- | 1960 | ''[[În pustiul Patagoniei]]'' | Plaza Huincul (Pozo Uno) | [[Lucas Demare]] | Argentina | [[Duilio Marzio]], [[Guillermo Murray]], [[Nelly Meden]] |- | 1960 | ''[[Întâlnire la Ischia]]'' | Appuntamento a Ischia | [[Mario Mattoli]] | [[Titanus]] - Italia | [[Domenico Modugno]], [[Antonella Lualdi]], [[Mina]] |- | 1960 | ''[[Învierea (film din 1960)|Învierea]]'' | Воскресение<br>Voskresenie | [[Mihail Șveițer]] | [[Mosfilm]] | [[Tamara Siomina]], [[Evgheni Matveev]], [[Pavel Massalski]], [[Viktor Kulakov]], [[Lev Zolotuhin]] |- | 1960 | ''[[Juana Gallo]]'' | Juana Gallo | [[Miguel Zacarías]] | Mexic | [[Luis Aguilar]], [[Marina Camacho]], [[María Félix]], [[Jorge Mistral]] |- | 1960 | ''[[Judecătorul de minori]]'' | Der Jugendrichter | [[Paul Verhoeven (regizor german)|Paul Verhoeven]] | RFG | [[Heinz Rühmann]], [[Karin Baal]], [[Lola Müthel]] |- |1960 |Katia-Katiușa |Katia-Katiușa ru: Катя-Катюша |Grigori Lipșiț |St. A. Dovjenko, URSS |Liudmila Krâlova, Vladimir Gusev, Lidia Fedoseeva-Șukșina |- |1960 |Ker-Ogli |Ker-Ogli / ru: Кёр-оглы azer: Koroglu |Huseyn Seyidzadeh (Husein Seid-Zade) |Azerbaijanfilm, URSS |Afrasiab Mamedov, Leila Bedirbeili, Agadadas Kurbanov |- | 1960 | ''[[La Dolce Vita]]'' | La Dolce Vita | [[Federico Fellini]] | Italia-Franța | [[Marcello Mastroianni]], [[Anita Ekberg]], [[Anouk Aimée]] |- | 1960 | ''[[La ordin, să trăiți!]]'' | Alázatosan jelentem | [[Mihály Szemes]] | RPU | [[Miklós Gábor]], [[Ádám Szirtes]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1960 | ''[[Lunga noapte a lui 43]]'' | La lunga notte del '43 | [[Florestano Vancini]] | Italia | [[Belinda Lee]], [[Gabriele Ferzetti]], [[Enrico Maria Salerno]]<!-- [[Fișier:Lunganotte43-Ferzetti-Lee.jpg|thumb|290px|Scenă din filmul ''Lunga noapte a lui 43'']]--> |- | 1960 | ''[[Lupii la stână]]'' | Les Loups dans la bergerie | [[Hervé Bromberger]] | Franța | [[Jean-Marc Bory]], [[Pascale Roberts]], [[Pierre Mondy]], [[Françoise Dorléac]] |- | 1960 | ''[[M-am îndrăgostit la Copenhaga]]'' | Forelsket i København | [[Finn Henriksen]] | [[Nordisk Film]] | [[Siw Malmkvist]], [[Henning Moritzen]] |- |1960 |Melodii de pe Neva |Nevskie melodii ru: Невские мелодии |Iosif Șapiro |Lenfilm, URSS |Aleksei Kojevnikov, Boris Matiușkin, Grenada Mnațakanova |- | 1960 | ''[[Muzicantul orb]]'' | Slepoi muzîkant | [[Tatiana Lukașevici]] | [[Mosfilm]] | [[Boris Livanov]], [[Vasili Livanov]] |- | 1960 | ''[[Normandie-Niémen]]'' | Normandie-Niémen | [[Jean Dréville]], [[Damir Vyatich-Berezhnykh]] | URSS-Franța | [[Pierre Trabaud]], [[Roland Ménard]] |- | 1960 | ''[[Nu te lăsa niciodată]]'' | Never Let Go | [[John Guillermin]] | Anglia | [[Richard Todd]], [[Peter Sellers]], [[Elizabeth Sellars]] |- | 1960 | ''[[Oameni cu aripi]]'' | Leute mit Flügeln | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Wilhelm Koch-Hooge]], [[Jochen Diestelmann]] |- | 1960 | ''[[Omul cu două fețe]]'' | Smyk | [[Zbynek Brynych]] | RSC | [[Jirina Jirásková]], [[Josef Kozak]] |- |1960 |Pâine și trandafiri |Khleb i rozî / ru: Хлеб и розы |Fiodor Filippov |Mosfilm, URSS |Pavel Kadocinikov, Liudmila Kasatkina, Aleksandra Zavialova. |- | 1960 | ''[[Pescuitorii de bureți]]'' | Ловцы губок | [[Manos Zaharias]]<!-- Манос Захариас--> | [[Mosfilm]] | [[Nelli Kornienko]], [[Iuri Vasilev]], [[Otar Koberidze]]<!--Не́лли Ива́новна Корние́нко; Васильев, Юрий Николаевич; Отар Коберидзе--> |- | 1960 | ''[[Pescuitori în apă tulbure (film din 1960)|Pescuitori în apă tulbure]]'' | Les Arrivistes | [[Louis Daquin]] | Franța | [[Madeleine Robinson]], [[Jean-Claude Pascal]] |- | 1960 | ''[[Pisica își scoate ghiarele]]'' | La Chatte sort ses griffes | [[Henri Decoin]] | Franța | [[Françoise Arnoul]], [[Harold Kay]] |- | 1960 | ''[[Poveste nordică]]'' | Северная повесть<br>Severnaia povest | [[Evgheni Andrikanis]] | [[Mosfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Eva Murniețe]], [[Valentin Zubkov]] |- | 1960 | ''[[Poveste simplă]]'' | Простая история (Prostaia istoria) | [[Iuri Egorov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Nonna Mordiukova]], [[Vasili Șukșin]] |- | 1960 | ''[[Povestiri despre revoluție]]'' | Historias de la revolución | [[Tomás Gutiérrez Alea]] | Cuba | [[Bertina Acevedo]], [[Enrique Fong]] |- | 1960 | ''[[Prima lecție]]'' | Първи урок / Părvi urok | [[Ranghel Vălceanov]] | [[Nu Boyana Film Studios]], [[Bulgar Film]] | [[Kornelia Bojanova]], [[Gheorghi Naumov]], [[Gheorghi Gheorghiev-Gheț]] |- |1960 |Principiul suprem |Vyssí princip |Jirí Krejcík |Barrandov, RSC |Frantisek Smolík, Jana Brejchová, Ivan Mistrík |- | 1960 | ''[[Procesul maimuțelor (film din 1960)|Procesul maimuțelor]]'' | Inherit the Wind | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Fredric March]] |- | 1960 | ''[[Profesiunea doamnei Warren (film din 1960)|Profesiunea doamnei Warren]]'' | Frau Warrens Gewerbe | [[Ákos Ráthonyi]] | RFG | [[Lilli Palmer]], [[Johanna Matz]] |- | 1960 | ''[[Raidul vărgat]]'' | Polosatyy reys | [[Vladimir Fetin]] | URSS | [[Aleksei Gribov]], [[Margareta Nazarova]], [[Evgheni Leonov]] |- | 1960 | ''[[Rocco și frații săi]]'' | Rocco e i suoi fratelli | [[Luchino Visconti]] | Italia | [[Alain Delon]], [[Renato Salvatori]], [[Annie Girardot]] |- | 1960 | ''[[Romeo, Julieta și întunericul (film)|Romeo, Julieta și întunericul]]'' | Romeo, Julia a tma | [[Jiří Weiss]] | RSC | [[Ivan Mistrík]], [[Daniela Smutná]], [[František Smolík]] |- |1960 |Să prețuim iubirea |Liuboviu nado dorojit ru: Любовью надо дорожить |Serghei Sploșnov |Belarusfilm, URSS |Nina Ivanova, Eduard Bredun, Zinaida Asmolova |- | 1960 | ''[[Să-mi faceți una ca asta!]]'' | Me faire ça à moi | [[Pierre Grimblat]] | Franța | [[Eddie Constantine]], [[Bernadette Lafont]] |- |1960 |Sâmbătă seara, duminică dimineața |Saturday Night and Sunday Morning |Karel Reisz |Marea Britanie |Albert Finney, Shirley Anne Field, Rachel Roberts |- | 1960 | ''[[Scrisoare neexpediată]]'' | Неотправленное письмо | [[Mihail Kalatozov]] | [[Mosfilm]] | [[Tatiana Samoilova]], [[Innokenti Smoktunovski]] <!-- Иннокентий Смоктуновский--> |- |1960 |Serioja |Serioja ru: Серёжа |Gheorghi Danelia, Igor Talankin |Mosfilm |Boris Barhatov, Serghei Bondarciuk, Irina Skobțeva |- | 1960 | ''[[Sfioasa (film din 1960)|Sfioasa]]'' | Krotkaya | [[Aleksandr Borisov (regizor)|Aleksandr Borisov]] | [[Lenfilm]] | [[Andrei Popov (actor)|Andrei Popov]], [[Iia Savvina]] |- | 1960 | ''[[Spartacus (film)|Spartacus]]'' | Spartacus | [[Anthony Mann]], [[Stanley Kubrick]] | USA | [[Kirk Douglas]], [[Laurence Olivier]], [[Jean Simmons]], [[Charles Laughton]], [[Tony Curtis]] |- | 1960 | ''[[Steaua tăcerii]]'' | Der Schweigende Stern | [[Kurt Maetzig]] | [[DEFA]] - RPP | [[Yoko Tani]], [[Oldrich Lukes]], [[Ignacy Machowski]] |- | 1960 | ''[[Strada Seiler nr. 8]]'' | [[:de:Seilergasse 8|Seilergasse 8]] | [[Joachim Kunert]] | [[DEFA]] | [[Martin Flörchinger]], [[Manja Behrens]], [[Jochen Diestelmann]] |- | 1960 | ''[[Tracul unui actor]]'' | Lampenfieber | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Dunja Movar]], [[Bernhard Wicki]] |- | 1960 | ''[[Ultimul meu tangou (film din 1960)|Ultimul meu tangou]]'' | Mi último tango | [[Luis César Amadori]] | Spania | [[Sara Montiel]], [[Maurice Ronet]] |- | 1960 | ''[[Umbre albe]]'' | The Savage Innocents | [[Nicholas Ray]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Yoko Tani]], [[Peter O'Toole]] |- | 1960 | ''[[Valetul de pică (film)|Valetul de pică]]'' | Chien de pique | [[Yves Allégret]] | Franța | [[Eddie Constantine]], [[Raymond Pellegrin]], [[Marie Versini]] |} == 1961 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1961 | ''[[Absență îndelungată]]'' | Une aussi longue absence | [[Henri Colpi]] | Franța | [[Alida Valli]], [[Georges Wilson]] |- | 1961 | ''[[Accattone]]'' | Accattone | [[Pier Paolo Pasolini]] | Italia | [[Franco Citti]], [[Adriana Asti]] |- | 1961 | ''[[Acest pământ este al meu]]'' | Esta tierra es mía | [[Hugo del Carril]] | Argentina | [[Hugo del Carril]], [[Mario Soffici]], [[Nelly Meden ]] |- | 1961 | ''[[Alba Regia]]'' | Alba Regia | [[Mihály Szemes]] | RPU | [[Tatiana Samoilova]], [[Miklós Gábor]] |- | 1961 | ''[[Alfabetul fricii]]'' | Abeceda straha | [[Fadil Hadzic]] | [[Jadran Fil]]m, RSFI | [[Vesna Bojanic]], [[Josip Zappalorto]], [[Nada Kasapic]] |- |1961 |Am fost tineri |A biahme mladi Bg: А бяхме млади |Binka Jeleazkova |Boyana Film, RPBulgaria |Dimitar Buinozov, Rumeana Karabelova, Anani Iavașev |- | 1961 | ''[[Anii fecioriei]]'' | ru: Годы девичьи<br> Godî devici | [[Leonid Estrin]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Eduard Koșman]], [[Natalia Kustinskaia]], [[Nikolai Kriucikov]] |- | 1961 | ''[[Anul trecut la Marienbad]]'' | L'année dernière à Marienbad | [[Alain Resnais]] | coproducție italo-franceză | [[Delphine Seyrig]], [[Giorgio Albertazzi]] |- | 1961 | ''[[Avionul pleacă la ora 9]]'' | Самолет уходит в 9<br>Samolet uhodit v 9 | [[Iuri Lîsenko]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Tamara Alioșina]], [[Konstantin Artiomenko]], [[Iuri Bogoliubov]] |- | 1961 | ''[[Bandiții din Orgosolo]]'' | Banditi a Orgosolo | [[Vittorio De Seta]] | Italia | [[Michele Cossu]], [[Peppeddu Cuccu]], [[Vittorina Pisano]] |- | 1961 | ''[[Baronul de Münchhausen (film)|Baronul de Münchhausen]]'' | Baron Prásil | [[Karel Zeman]] | RSC | [[Milos Kopecký]], [[Jana Brejchová]] |- |1961 |Bătălie în marș |Bitva v puti ru: Битва в пути |Vladimir Basov |Mosfilm, URSS |Mihail Ulianov, Natalia Fateeva, Mihail Nazvanov |- | 1961 | ''[[Cartierul viselor]]'' | Synoikia to oneiro | [[Alekos Alexandrakis]] | Grecia | [[Alekos Alexandrakis]], [[Aleka Paizi]] |- | 1961 | ''[[Cazacii (film din 1961)|Cazacii]]'' | Казаки / Kazaki | [[Vasili Pronin]] | [[Mosfilm]] | [[Leonid Gubanov]], [[Zinaida Kirienko]]<!--Леонид Губанов, Зинаида Кириенко--> |- | 1961 | ''[[Cazul Gleiwitz]]'' | Der Fall Gleiwitz | [[Gerhard Klein]] | [[DEFA]] | [[Hannjo Hasse]], [[Herwart Grosse]] |- | 1961 | ''[[Căpitanul Fracasse (film din 1961)|Căpitanul Fracasse]]'' | [[:fr:Le Capitaine Fracasse (film, 1961)|Le capitaine Fracasse]] | [[Pierre Gaspard-Huit]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Geneviève Grad]], [[Gérard Barray]] |- | 1961 | ''[[Cântecul porumbiței cenușii]]'' | Pieseň o sivom holubovi | [[Stanislav Barabáš]] | RSC | [[Radoslav Bartoník]], [[Vladimir Brecka]] |- | 1961 | ''[[Cei trei mușchetari (film din 1961)|Cei trei mușchetari]]'' | Les trois mousquetaires:<br> Les ferrets de la reine,1. parte <br> La vengeance de Milady 2. parte | [[Bernard Borderie]] | franco-italiană | [[Gérard Barray]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1961 | ''[[Centrul înaintaș a murit în zori (film)|Centrul înaintaș a murit în zori]]'' | El Centroforward murió al amanecer | [[René Mugica]] | Argentina | [[Luis Medina Castro]], [[Pierina Dealessi]] |- | 1961 | ''[[Cenușăreasa (film-balet din 1961)|Cenușăreasa]]'' | ru: Хрустальный башмачок<br>Hrustalnâi bașmaciok /Zolușki | [[Aleksandr Rou]], [[Rostislav Zaharov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Raisa Strucikova]], [[Ghennadi Ledeah]], [[Elena Vanke]] |- | 1961 | ''[[Cer senin]]'' | <small>rusă</small>: Чистое небо <br>Cistoe nebo | Григорий Чухрай <br>[[Grigori Ciuhrai]] | [[Mosfilm]] | [[Nina Drobșeva]], [[Evgheni Urbanski]]<!-- Нина Дробышева / Евгений Урбанский--> |- | 1961 | ''[[Cerul Balticii]]'' | Балтийское небо<br>Baltiiskoe nebo | [[Vladimir Vengherov]] | [[Lenfilm]] | [[Piotr Glebov]], [[Vsevolod Platov]], [[Mihail Ulianov]] |- |1961 |Chemarea mării de gheață |Ledove more vola |Hans Burger |RSC |Hana Bartosková, Andrej Pavlov, Václav Klofát, Karel Hlusicka |- | 1961 | ''[[Cidul (film)|Cidul]]'' | El Cid | [[Anthony Mann]] | Italia - USA | [[Charlton Heston]], [[Sophia Loren]], [[Raf Vallone]] |- | 1961 | ''[[Cine ești dumneata, domnule Sorge?]]'' | Qui êtes-vous, Monsieur Sorge? | [[Yves Ciampi]] | franco-italo-japonez | [[Thomas Holtzmann]], [[Mario Adorf]] |- | 1961 | ''[[Cine-i de vină? (film)|Cine-i de vină?]]'' | ru: Гулящая / Guleașceaia | [[Ivan Kavaleridze]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Liudmila Gurcenko]], [[Rita Gladunko]], [[Nikolai Kozlenko]] |- |1961 |Colosul din Rodos |Il colosso di Rodi |Sergio Leone |Italia-Franța-Spania |Rory Calhoun, Lea Massari, Georges Marchal |- | 1961 | ''[[Contele de Monte Cristo (film din 1961)|Contele de Monte Cristo]]'' | Le comte de Monte Cristo | [[Claude Autant-Lara]] | francez | [[Louis Jourdan]], [[Yvonne Furneaux]], [[Pierre Mondy]] |- | 1961 | ''[[Cumpără-ți un balon]]'' | Kauf dir einen bunten Luftballon | [[Géza von Cziffra]] | RFG-Austria | [[Ina Bauer]], [[Toni Sailer]], [[Heinz Erhardt]] |- | 1961 | ''[[Dă-i înainte fără grijă]]'' | Carry on Regardless | [[Gerald Thomas]] | Anglia | [[Sid James]], [[Kenneth Connor]] |- |1961 |Din toamnă până-n primăvară |Do budușcei vesnî ru: До будущей весны |Viktor Sokolov |Lenfilm, URSS |Liudmila Marcenko, Innokenti Smoktunovski, Valentin Arhipenko |- | 1961 | ''[[Divorț italian]]'' | Divorzio all'italiana | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Daniela Rocca]], [[Stefania Sandrelli]] |- | 1961 | ''[[Domnul Topaze]]'' | Mr. Topaze | [[Peter Sellers]] | MB | [[Peter Sellers]], [[Nadia Gray]] |- | 1961 | ''[[Două reprize în iad]]'' | Két félidö a pokolban | [[Zoltán Fábri]] | [[Studioul Hunnia]] | [[Imre Sinkovits]], [[Dezsö Garas]], [[István Velenczei]] |- | 1961 | ''[[Dragoste de septembrie]]'' | Septemberliebe | [[Kurt Maetzig]] | [[DEFA]] | [[Doris Abeßer]], [[Ulrich Thein]] |- |1961 |Dragostea lui Alioșa |Alioșkina liubov ru: Алешкина любовь |Gheorghi Șciukin,Semion Tumanov |Mosfilm |Leonid Bâkov, Aleksandra Zavialova, Aleksei Gribov, Iuri Belov |- | 1961 | ''[[Expresul de seară]]'' | Tereza | [[Pavel Blumenfeld]] | RSC | [[Jirina Svorcová]], [[Vladimír Ráz]], [[Gustav Heverle]] |- |1961 |Fanny |Fanny |Joshua Logan |Warner Bros., Mansfield Productions, SUA |Leslie Caron, Maurice Chevalier, Charles Boyer, Horst Buchholz |- |1961 |Fericirea în traistă |Sreca u torbi |Radivoje 'Lola' Djukic |Avala Film, RSFI |Mija Aleksic, Vera Ilic-Djukic, Miodrag Petrovic-Ckalja |- | 1961 | ''[[Fii fericită, Ani!]]'' | Бъди щастлива, Ани!<br>Budi sciastliva, Ani! | Vladimir Iancev | RPB | [[Nevena Kokanova]], [[Vasili Merkurev]], [[Kosta Tsonev]] |- | 1961 | ''[[Frații corsicani (film din 1961)|Frații corsicani]]'' | I fratelli corsi | [[Anton Giulio Majano]] | Franța-Italia | [[Geoffrey Horne]], [[Valérie Lagrange]], [[Gérard Barray]] |- | 1961 | ''[[Frumoasa americană]]'' | La Belle Américaine | [[Robert Dhéry]]<br>[[Pierre Tchernia]] | Franța | [[Robert Dhéry]], [[Colette Brosset]], [[Louis de Funès]], [[Jacques Charrier]] |- | 1961 | ''[[Ghinionistul (film din 1961)|Ghinionistul]]'' | Nearly a Nasty Accident | [[Don Chaffey]] | Anglia | [[Jimmy Edwards]], [[Kenneth Connor]], [[Shirley Eaton]] |- | 1961 | ''[[Gustul mierii (film)|Gustul mierii]]'' | A Taste of Honey | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Rita Tushingham]], [[Robert Stephens]], [[Dora Bryan]] |- | 1961 | ''[[Ipocriții]]'' | Die Gejagten | [[Max Michel]] | Elveția | [[Heinrich Gretler]], [[Claude Farell]] |- | 1961 | ''[[Întâlnirea (film din 1961)|Întâlnirea]]'' | Le rendez-vous | [[Jean Delannoy]] | franco-italian | [[Annie Girardot]], [[Andréa Parisy]], [[Jean-Claude Pascal]] |- | 1961 | ''[[Întoarcerea doctorului Mabuse]]'' | Im Stahlnetz des Dr. Mabuse | [[Harald Reinl]] | [[CCC-Film]] (RFG)-FR-IT | [[Gert Fröbe]], [[Lex Barker]], [[Daliah Lavi]] |- |1961 |La noapte va muri orașul |Dzis w nocy umrze miasto |Jan Rybkowsky |RPP, Zespol Rytm DEFA, RDG |Andrzej Lapicki, Beata Tyszkiewicz, Ignacy Gogolewski |- | 1961 | ''[[La ora cinci după-amiaza]]'' | A las cinco de la tarde | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania | [[Francisco Rabal]], [[Enrique Diosdado]] |- | 1961 | ''[[Lady Macbeth din Siberia (film)|Lady Macbeth din Siberia]]'' | Sibirska Ledi Magbet | [[Andrzej Wajda]] | Iugoslavia-RPP | [[Olivera Marković]], [[Ljuba Tadić]], [[Ingrid Lotarius]] |- | 1961 | ''[[Madame Sans-Gêne (film din 1961)|Madame Sans-Gêne]]'' | Madame Sans-Gêne | [[Christian-Jaque]] | italo-franco-spaniol | [[Sophia Loren]], [[Robert Hossein]] |- | 1961 | ''[[Maica Ioana a îngerilor (film din 1961)|Maica Ioana a îngerilor]]'' | Matka Joanna od aniolów | [[Jerzy Kawalerowicz]] | RPP | [[Lucyna Winnicka]], [[Mieczyslaw Voit]] |- | 1961 | ''[[Micul dejun la Tiffany (film din 1961)|Micul dejun la Tiffany]]'' | Breakfast at Tiffany's | [[Blake Edwards]] | SUA | [[Audrey Hepburn]], [[George Peppard]], [[Martin Balsam]] |- | 1961 | ''[[Micul pescar]]'' | 母あちゃん海が知ってるよ <br> Kachan umi ga shitteru yo | [[Buichi Saitô]] | Japonia | [[Hiroyuki Ôta]], [[Jûkichi Uno]], [[Hiroshi Ishii]], [[Yôko Minamida]], [[Mitsuo Hamada]], [[Kayo Matsuo]] |- | 1961 | ''[[Miracolul lupilor]]'' | Le miracle des loups | [[André Hunebelle]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Guy Delorme]] |- | 1961 | ''[[Mongolii (film)|Mongolii]]'' | I mongoli | [[André De Toth]], [[Leopoldo Savona]], [[Riccardo Freda]] | italo-francez | [[Jack Palance]], [[Anita Ekberg]], [[Antonella Lualdi]], [[Franco Silva]] |- | 1961 | ''[[Noaptea (film din 1961)|Noaptea]]'' | La Notte | [[Michelangelo Antonioni]] | italo-francez | [[Marcello Mastroianni]], [[Monica Vitti]], [[Jeanne Moreau]] |- | 1961 | ''[[O stea cade din cer (film din 1961)|O stea cade din cer]]'' | Ein Stern fällt vom Himmel | [[Géza von Cziffra]] | Austria | [[Ina Bauer]], [[Toni Sailer]] |- | 1961 | ''[[O zi ca leii]]'' | Un Giorno da leoni | [[Nanni Loy]] | Italia | [[Renato Salvatori]], [[Carla Gravina]] |- | 1961 | ''[[Oameni pe gheață]]'' | Ledoví muzi | [[Vladimír Sís]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Rudolf Hrusínský]], [[Jirí Lír]], [[Lubomír Lipský]] |- | 1961 | ''[[Pace noului venit]]'' | Мир входящему <br>Mir vhodeașcemu | [[Aleksandr Alov]]<br> [[Vladimir Naumov]] | [[Mosfilm]] | [[Viktor Avdiușko]], [[Aleksandr Demianenko]]<!-- Виктор Авдюшко--> |- | 1961 | ''[[Păcatul dragostei]]'' | Pecado de amor | [[Luis César Amadori]] | Spania-Italia | [[Sara Montiel]], [[Reginald Kernan]] |- | 1961 | ''[[Pânze purpurii]]'' | Alye parusa | [[Aleksandr Ptușko]] | [[Mosfilm]] | [[Anastasia Vertinskaia]], [[Vasili Lanovoi]] |- | 1961 | ''[[Perlă de mamă]]'' | Pärlemor | [[Torgny Anderberg]] | Suedia | [[Inga Tidblad]], [[Edvin Adolphson]], [[Gio Petré]] |- |1961 |Placido |Plàcido |Luis García Berlanga |Jet Films, Spania |Cassen, José Luis López Vázquez, Elvira Quintillá |- | 1961 | ''[[Plăcerile orașului]]'' | Le Tracassin ou Les plaisirs de la ville | [[Alex Joffe]] | Franța | [[Bourvil]], [[Armand Mestral]] |- |1961 |Prin oglindă |Såsom i en spegel |Ingmar Bergman |Svensk Filmindustri, Suedia |Harriet Andersson, Max von Sydow, Gunnar Björnstrand |- | 1961 |Principesa de Cleves |La princesse de Clèves |Jean Delannoy |Franța |Jean Marais, Marina Vlady, Jean-François Poron, Annie Ducaux, Lea Padovani |- | 1961 | ''[[Procesul de la Nürnberg (film)|Procesul de la Nürnberg]]'' | Judgment at Nuremberg | [[Stanley Kramer]] | Franța | [[Spencer Tracy]], [[Burt Lancaster]], [[Maximilian Schell]] |- | 1961 | ''[[Profesorul distrat]]'' | The Absent Minded Professor | [[Robert Stevenson]] | SUA | [[Fred MacMurray]], [[Nancy Olson]], [[Keenan Wynn]] |- | 1961 | ''[[Raze pe gheață]]'' | Napfény a jégen | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Ferenc Bessenyei]], [[Manyi Kiss]] |- |1961 |Rebelul |The Rebel / Call Me Genius |Robert Day |U K |Tony Hancock, George Sanders, Paul Massie |- | 1961 | ''[[Rebelul magnific Beethoven]]'' | The Magnificent Rebel | [[Georg Tressler]] | [[Walt Disney Productions]] | [[Karlheinz Böhm|Carl Boehm]], [[Giulia Rubini]] |- | 1961 | ''[[Roata vieții]]'' | Das Riesenrad | [[Géza von Radványi]] | [[CCC-Film]] (RFG) | [[Maria Schell]], [[Otto Wilhelm Fischer|O. W. Fischer]] |- | 1961 | [[Romulus și Remus (film)|Romulus și Remus]] | Romolo e Remo | [[Sergio Corbucci]] | [[Titanus]] (Roma), Ajace P.C. (Italia), S.N. Pathé Cinema, (Franța) | [[Steve Reeves]], [[Gordon Scott]], [[Virna Lisi]] |- | 1961 | ''[[Scano Boa (film)|Scano Boa]]'' | Scano Boa | [[ Renato Dall'Ara]] | italo-spaniol | [[Alain Cuny]], [[Carla Gravina]], [[José Suárez]], [[Marisa Solinas]] |- | 1961 | ''[[Splendoare în iarbă]]'' | Splendor in the Grass | [[Elia Kazan]] | SUA | [[Natalie Wood]], [[Warren Beatty]] |- | 1961 | ''[[Teroare în munți]]'' | Ogniomistrz Kaleń | [[Ewa Petelska]], [[Czesław Petelski ]] | RPP | [[Wiesław Gołas]], [[Janusz Kłosiński]] |- | 1961 | ''[[Tinerii (film din 1961)|Tinerii]]'' | The Young Ones | [[Sidney J. Furie]] | Anglia | [[Cliff Richard]], [[Robert Morley]] |- | 1961 | ''[[Tintin și misterul „Lânei de aur”|Tintin și misterul „Lînei de aur”]]'' | Tintin et le Mystère de la Toison d'or | [[Jean-Jacques Vierne]] | Franța | [[Jean-Pierre Talbot]], [[Charles Vanel]], [[Marcel Bozzuffi]] |- | 1961 | ''[[Tot aurul din lume]]'' | Tout l'or du monde | [[René Clair]] | Franța | [[Bourvil]], [[Philippe Noiret]] |- | 1961 | ''[[Trandafirul Alb (film)|Trandafirul Alb]]'' | Rosa Blanca | [[Roberto Gavaldón]] | Mexic | [[Ignacio López Tarso]], [[Christiane Martel]], [[Rita Macedo]] |- | 1961 | ''[[Transportul (film)|Transportul]]'' | Der Transport | [[Jürgen Roland]] | RFG | [[Hannes Messemer]], [[Armin Dahlen]], [[Peter Herzog]] |- | 1961 | ''[[Tunurile din Navarone]]'' | The Guns of Navarone | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[David Niven]], [[Anthony Quinn]] |- | 1961 | ''[[Ucigașul plătit]]'' | Il sicario | [[Damiano Damiani]] | Eurpoa Cinematografica <br>Galatea S.P.A. – Roma | [[Belinda Lee]], [[Sylva Koscina]], [[Pietro Germi]] |- | 1961 | ''[[Un bărbat fatal]]'' | The Ladies Man | [[Jerry Lewis]] | SUA | [[Jerry Lewis]], [[Helen Traubel]], [[Kathleen Freeman]] |- |- | 1960 | ''[[Un taxi pentru Tobruk (film)|Un taxi pentru Tobruk]]'' | Un taxi pour Tobrouk | [[Denys de La Patellière]] | Franța | [[Hardy Krüger]], [[Lino Ventura]], [[Charles Aznavour]] |- |1961 |Valea tutunului |Parrish |Delmer Daves |Warner Bros. SUA |Claudette Colbert, Troy Donahue, Karl Malden |- | 1961 | ''[[Vals pentru un milion]]'' | Valcík pro milión | [[Josef Mach]] | RSC | [[Vladimír Ráz]], [[Jozef Adamovic]], [[Jan Preucil]] |- | 1961 | ''[[Vanina Vanini (film din 1961)|Vanina Vanini]]'' | Vanina Vanini | [[Roberto Rossellini]] | franco-italian | [[Sandra Milo]], [[Laurent Terzieff]], [[Paolo Stoppa]], [[Martine Carol]] |- | 1961 | ''[[Vară și fum (film)]]'' | Summer and Smoke | [[Peter Glenville]] | SUA | [[Laurence Harvey]], [[Geraldine Page]], [[Rita Moreno]], [[Pamela Tiffin]] |- | 1961 | ''[[Vă place Brahms? (film)|Vă place Brahms?]]'' | Goodbye Again | [[Anatole Litvak]] | SUA | [[Ingrid Bergman]], [[Yves Montand]], [[Anthony Perkins]] |- | 1961 | ''[[Viață dificilă]]'' | Una vita difficile | [[Dino Risi]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Lea Massari]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1961 | ''[[Viridiana]]'' | Viridiana | [[Luis Buñuel]] | Mexic | [[Silvia Pinal]], [[Francisco Rabal]], [[Fernando Rey]] |- | 1961 | ''[[Vremea păgânilor|Vremea păgînilor]]'' | Time of the Heathen | [[Peter Kass]] | SUA | [[John Heffernan]], [[Stewart Heller]], [[Ethel Ayler]] |- | 1961 | ''[[Zile de fior și râs]]'' | Days of Thrills and Laughter | [[Robert Youngson]] | SUA | [[Charles Chaplin]], [[Stan Laurel]], [[Oliver Hardy]], ș.a.m.d. |} == 1962 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1962 | ''[[49 de zile în Pacific]]'' | 49 дней / 49 dnei | [[Ghenrih Gabai]]<!--Генрих Габай --> | [[Mosfilm]] | [[Vladimir Buianovski]], [[Viktor Pivnenko]] |- | 1962 | ''[[A treia repriză]]'' | [[:ru:Третий тайм|Третий тайм]] <br>Treti taim | [[Evgeni Karelov]]<!-- Евгений Карелов--> | [[Mosfilm]] | [[Leonid Kuravliov]], [[Viaceslav Nevinîi]], [[Iuri Volkov]]<!--Леонид Куравлёв, Вячеслав Невинный, Юрий Волков--> |- | 1962 | ''[[Albă ca Zăpada și cei șapte saltimbanci]]'' | Schneewittchen und die sieben Gaukler | [[Kurt Hoffmann]] | RFG-Elveția | [[Caterina Valente]], [[Georg Thomalla]] |- | 1962 | ''[[Ah, acest tineret]]'' | Oh, diese Jugend | [[Georg Leopold]] | [[DEFA]] | [[Angelica Domröse]], [[Peter Herden]] |- | 1962 | ''[[Ani clocotitori]]'' | Gli anni ruggenti | [[Luigi Zampa]] | Italia | [[Nino Manfredi]], [[Gino Cervi]], [[Michèle Mercier]] |- | 1962 | ''[[Asasinul din cartea de telefon]]'' | L'assassin est dans l'annuaire | [[Léo Joannon]] | Franța | [[Fernandel]], [[Marie Déa]] |- | 1962 | ''[[Aventurile unui tânăr]]'' | Hemingway's Adventures of a Young Man | [[Martin Ritt]] | SUA | [[Richard Beymer]], [[Diane Baker]], [[Corinne Calvet]] |- | 1962 | ''[[Balada husarilor]]'' | Гусарская баллада<br>Gusarskaya ballada | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Larisa Golubkina]], [[Iuri Iakovlev]], [[Igor Ilinski]] |- | 1962 | ''[[Banda de lași]]'' | Un branco di vigliacchi | [[Fabrizio Taglioni]] | Italia-Franța | [[Roger Moore]], [[Pascale Petit (actriță)|Pascale Petit]], [[Luisa Mattioli]], [[Scilla Gabel]] |- | 1962 | ''[[Boccaccio '70]]'' | Boccaccio '70 | [[Vittorio De Sica]], [[Federico Fellini]], [[Mario Monicelli]], [[Luchino Visconti]] | Italia-Franța | [[Marisa Solinas]], [[Anita Ekberg]], [[Romy Schneider]], [[Paolo Stoppa]], [[Sophia Loren]] |- | 1962 | ''[[Camera în formă de L (film)|Camera în formă de L]]'' | The L-Shaped Room | [[Bryan Forbes]] | Anglia | [[Leslie Caron]], [[Tom Bell]] |- | 1962 | ''[[Cartea de la San Michele (film)|Cartea de la San Michele]]'' | Axel Munthe - Der Arzt von San Michele | [[Giorgio Capitani]]<br>[[Georg Marischka]]<br>[[Rudolf Jugert]], | germano-italo-francez | [[Otto Wilhelm Fischer|O.W. Fischer]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Sonja Ziemann]] |- | 1962 | ''[[Cartouche (film din 1962)|Cartouche]]'' | Cartouche | [[Philippe de Broca]] | | franco-italian | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1962 | ''[[Cavalerul Pardaillan]]'' | Le chevalier de Pardaillan | [[Bernard Borderie]] | | franco-italian | [[Gérard Barray]], [[Gianna Maria Canale]] |- | 1962 | ''[[Ce s-a întâmplat cu Baby Jane?]]'' | What Ever Happened to Baby Jane? | [[Robert Aldrich]] | | SUA | [[Bette Davis]], [[Joan Crawford]] |- | 1962 | ''[[Cei doi care au furat luna]]'' | O dwóch takich, co ukradli ksiezyc | [[Jan Batory]] | RPP | [[Lech Kaczynski]], [[Jaroslaw Kaczynski]], [[Ludwik Benoit]] |- |1962 |Cei patru cavaleri ai apocalipsului |The Four Horsemen of the Apocalypse |Vincente Minnelli |MGM, SUA, Moctezuma Films, Olallo Rubio,Mexic |Glenn Ford, Ingrid Thulin, Charles Boyer, Lee J. Cobb |- | 1962 | ''[[Cei patru călugări]]'' | I quattro monaci | [[Carlo Ludovico Bragaglia]] | | Italia | [[Peppino De Filippo]], [[Aldo Fabrizi]], [[Nino Taranto]], [[Erminio Macario]] |- | 1962 | ''[[Cele patru zile ale orașului Neapole]]'' | Le quattro giornate di Napoli | [[Nanni Loy]] | | Italia | [[Georges Wilson]], [[Lea Massari]], [[Gian Maria Volonté]], [[Jean Sorel]] |- | 1962 | ''[[Cleo de la 5 la 7]]'' | Cléo de 5 à 7 | [[Agnès Varda]] | franco-italian | [[Corinne Marchand]], [[Dominique Davray]], [[Anna Karina]] |- | 1962 | ''[[Climate (film)|Climate]]'' | Climats | [[Stellio Lorenzi]] | Franța | [[Marina Vlady]], [[Emmanuelle Riva]], [[Michel Piccoli]] |- | 1962 | ''[[Comisarul (film)|Comisarul]]'' | Il commissario | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Franca Tamantini]], [[Alessandro Cutolo]] |- | 1962 | ''[[Comoara din Lacul de Argint (film)|Comoara din Lacul de Argint]]'' | Der Schatz im Silbersee | [[Harald Reinl]] | RFG – R S F I | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Götz George]] |- |1962 |Concertul mult visat |Nedele ve vsední den/ Pirosbetűs hétköznapok |Félix Máriássy |Studio Barrandov, RSC Hunnia Filmstudio, RPU |Jana Brejchová, Éva Ruttkai, Jaroslav Marvan, Miklós Gábor |- | 1962 | ''[[Copiii căpitanului Grant (film)|Copiii căpitanului Grant]]'' | In Search of the Castaways | [[Robert Stevenson]] | [[Walt Disney Pictures|Walt Disney]] | [[Maurice Chevalier]], [[Hayley Mills]], [[George Sanders]], [[Wilfrid Hyde-White]] |- | 1962 | ''[[Copilăria lui Ivan]]'' <br><small style="color:green;">titlu alternativ</small>:<br> ''Flăcări și flori'' | Ivanovo detstvo | [[Andrei Tarkovski]] | [[Mosfilm]] | [[Nikolai Burlyayev]], [[Valentin Zubkov]] |- | 1962 | ''[[Cum se reușește în dragoste]]'' | Comment réussir en amour | [[Michel Boisrond]] | franco-itatalian | [[Dany Saval]], [[Jean Poiret]] |- | 1962 | ''[[Cuțitul în apă]]'' | Nóz w wodzie | [[Roman Polanski]] | RPP | [[Leon Niemczyk]], [[Jolanta Umecka]], [[Zygmunt Malanowicz]] |- | 1962 | ''[[Denunțătorul]]'' | Le doulos | [[Jean-Pierre Melville]] | franco-itatalian | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Serge Reggiani]] |- | 1962 | ''[[Depășirea (film)|Depășirea]]'' | Il sorpasso | [[Dino Risi]] | Italia | [[Vittorio Gassman]], [[Jean-Louis Trintignant]], [[Catherine Spaak]] |- |1962 |Diavolul și cele zece porunci |Le diable et les dix commandements |Julien Duvivier |Mondex Films, Filmsonor, Procinex, Franța - Italia |Françoise Arnoul, Charles Aznavour, Alain Delon, Danielle Darrieux, Fernandel, Michel Simon, Lino Ventura, Mel Ferrer |- |1962 |Dinastia neagră |Cerná dynastie |Stepán Skalský |St. Barrandov, RSC |Ladislav Pesek, Zdena Cerná, Jirí Nemecek |- | 1962 | ''[[Doi din alte lumi]]'' | Dva z onoho sveta | [[Milos Makovec]] | RSC | [[Oldrich Nový]], [[Dana Medřická]] |- | 1962 | ''[[Doi pe un balansoar (film)|Doi pe un balansoar]]'' | Two for the Seesaw | [[Robert Wise]] | SUA | [[Robert Mitchum]], [[Shirley MacLaine]] |- | 1962 | ''[[Douăsprezece scaune (film din 1962)|Douăsprezece scaune]]'' | Las doce sillas | [[Tomás Gutiérrez Alea]] | ICAIC (Cuba) | [[Enrique Santisteban]], [[Reynaldo Miravalles]] |- | 1962 | ''[[Dracul și cele 10 porunci]]'' | Le diable et les dix commandements | [[Julien Duvivier]] | franco-itatalian | [[Michel Simon]], [[Mel Ferrer]], [[Charles Aznavour]], [[Lino Ventura]] |- | 1962 | ''[[Dulcea pasăre a tinereții (film)|Dulcea pasăre a tinereții]]'' | Sweet Bird of Youth | [[Richard Brooks]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Geraldine Page]], [[Shirley Knight]], [[Ed Begley]] |- | 1962 | ''[[Eclipsa (film)|Eclipsa]]'' | L'eclisse | [[Michelangelo Antonioni]] | Italia | [[Alain Delon]], [[Monica Vitti]], [[Francisco Rabal]] |- | 1962 | ''[[Experiența primejdioasă]]'' | Сплав <br> Splav | [[Aleksandr Karpov]] | [[Kazakfilm|Kazahfilm]] | [[Kanabek Baiseitov]], [[Nurmuhan Janturin]] |- | 1962 | ''[[Fiul căpitanului Blood]]'' | El hijo del capitán Blood | [[Tulio Demicheli]] | hispano-italian | [[Ann Todd]], [[Alessandra Panaro]], [[Sean Flynn]] |- |1962 |Frații |Bratia |Andrej Lettrich |RSC |Július Vasek, Katarina Vrzalová, Ladislav Vecera |- | 1962 | ''[[Germanie - steluțele tale]]'' | Detschland - deine Sternchen | [[Edwin Zbonek]] | RFG - Austria | [[Eva Kerbler]], [[Marlene Rahn]], [[Alwy Becker]] |- | 1962 | ''[[Griji]]'' | Trápení | [[Karel Kachyňa]] | RSC | [[Pavel Bartl]], [[Miroslav Bradac]] |- | 1962 | ''[[Harakiri (film din 1962)|Harakiri]]'' | Seppuku | [[Masaki Kobayashi]] | Japonia | [[Tatsuya Nakadai]], [[Rentaro Mikuni]] |- | 1962 | ''[[Hatari!]]'' | Hatari! | [[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Hardy Krüger]], [[Elsa Martinelli]] |- | 1962 | ''[[În ghearele invizibile ale doctorului Mabuse]]'' | Die unsichtbaren Krallen des Dr. Mabuse | [[Harald Reinl]] | RFG | [[Lex Barker]], [[Karin Dor]], [[Siegfried Lowitz]] |- | 1962 |În noaptea de ajun |Translit:Vecera na hutore bliz Dikanki rus:Вечера на хуторе близ Диканьки ucr:Вечори на хуторі біля Диканьки |Aleksandr Rou |Stud. Maksim Gorki, URSS |Aleksandr Hvâlea, Liudmila Mâznikova, Iuri Tavrov, Liudmila Hiteaeva, G. Millear, Serghei Martinson, Vera Altaiskaia |- | 1962 | ''[[Îndrăgostitul]]'' | Le soupirant | [[Pierre Étaix]] | Franța | [[France Arnel]], [[Pierre Étaix]], [[Laurence Lignières]] |- | 1962 | ''[[Kozara (film)|Kozara]]'' | Kozara | [[Veljko Bulajić]] | [[Bosna Film]], Iugoslavia | [[Bert Sotlar]], [[Bata Živojinović]], [[Milena Dravic]], [[Olivera Markovic]] |- | 1962 |La Fayette |La Fayette |Jean Dréville |Franța, Italia, St. Avala Belgrad |Liselotte Pulver, Folco Lulli, Orson Welles, Rosanna Schiaffino |- | 1962 | ''[[Lumea minunată a fraților Grimm]]'' | The Wonderful World of the Brothers Grimm | [[Henry Levin]]<br>[[George Pal]] | | [[Laurence Harvey]], [[Karlheinz Böhm]], [[Oskar Homolka]] |- | 1962 | ''[[Lustragiul]]'' | O loustrakos | [[Maria Plyta]] | Grecia | [[Dimitris Papamichael]], [[Miranda Kounelaki]] |- | 1962 | ''[[Marșul asupra Romei (film din 1962)|Marșul asupra Romei]]'' | La marcia su Roma | [[Dino Risi]] | italo-francez | [[Vittorio Gassman]], [[Ugo Tognazzi]] |- | 1962 | ''[[Ne asumăm răspunderea]]'' | Dar la cara | [[José A. Martínez Suárez]] | Argentina | [[Leonardo Favio]], [[Lautaro Murúa]], [[Nuria Torray]] |- | 1962 | ''[[Nevasta nr. 13]]'' | Al zouga talattashar | [[Fatin Abdel Wahab]] | RAU (Egipt) | [[Rushdi Abazah]], [[Shadia]] |- | 1962 | ''[[Nouă zile dintr-un an]]'' | Девять дней одного года <br>Deviat dnei odnogo goda | [[Mihail Romm]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksei Batalov]], [[Tatiana Lavrova]] |- | 1962 | ''[[O maimuță în iarnă]]'' | Un singe en hiver | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Jean-Paul Belmondo]] |- |1962 |O proprietăreasă ciudată |The Notorious Landlady |Richard Quine |Columbia Pictures, SUA |Kim Novak, Jack Lemmon, Fred Astaire |- | 1962 | ''[[Oameni și fiare]]'' | Люди и звери <br>Liudi i zveri | [[Serghei Gherasimov]] | [[Studioul M. Gorki]] și [[Defa]] | [[Fredy Barten]], [[Zhanna Bolotova]], [[Erika Dunkelmann]] |- | 1962 | ''[[Omul amfibie (film)|Omul amfibie]]'' | Человек-амфибия<br>Chelovek-amfibiia | [[Gennadi Kazanski]]<br> [[Vladimir Cebotariov]]<!-- В. А. Чеботарёвым--> | [[Lenfilm]] | [[Vladimir Korenev]], [[Anastasia Vertinskaia]] |- | 1962 | ''[[Omul care l-a ucis pe Liberty Valance]]'' | The Man Who Shot Liberty Valance | [[John Ford]] | SUA | [[John Wayne]], [[James Stewart]], [[Lee Marvin]] |- | 1962 | ''[[Omul mafiei]]'' | Mafioso | [[Alberto Lattuada]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Norma Bengell]] |- |1962 |Omul merge după soare |Celovek idiot za solnțem ru: Человек идет за солнцем |Mihail Kalik |Moldova Film, URSS |Nică Crimnus, Tatiana Bestaeva, Gheorghe Gheorghiu, Valentin Zubkov |- | 1962 | ''[[Pământul îngerilor]]'' | Angyalok földje | [[György Révész]] | RPU | [[Tamás Végvári]], [[Klári Tolnay]] |- | 1962 | ''[[Pedro pleacă în Sierra]]'' | El Joven rebelde | [[Julio García Espinosa]] | ICAIC Cuba | [[Wember Bros]], [[Blas Mora]], [[Reynaldo Miravalles]] |- |1962 |Permisie pe țărm |Uvolnenie na bereg / ru: Увольнение на берег |Feliks Mironer |Mosfilm, URSS |Ariadna Șenghelaia, Lev Prâgunov, Vasili Makarov |- |1962 |Povestea unei nopți stranii |Az utolsó vacsora |Zoltán Várkonyi |RPU |Samu Balázs, Lajos Cs. Németh, Miklós Gábor |- | 1962 | ''[[Procesul (film din 1962)|Procesul]]'' | Le procès | [[Orson Welles]] | franco-italo-vestgermană | [[Anthony Perkins]], [[Elsa Martinelli]] |- | 1962 | ''[[Procesul profesorului Weir (film din 1962)|Procesul profesorului Weir]]'' | Term of Trial | [[Peter Glenville]] | MB | [[Laurence Olivier]], [[Simone Signoret]], [[Sarah Miles]], [[Terence Stamp]] |- |1962 |Promontoriul groazei |Cape Fear |J. Lee Thompson |Melville Prod. Talbot Prod., USA |Gregory Peck, Robert Mitchum, Polly Bergen |- |1962 |Raportul Chapman |The Chapman Report |George Cukor |Darryl F. Zanuck Productions, USA |Efrem Zimbalist Jr., Shelley Winters, Jane Fonda, Claire Bloom |- | 1962 | ''[[Regina cântecelor]]'' | La Reina del chantecler | [[Rafael Gil]] | Spania | [[Sara Montiel]], [[Alberto de Mendoza]] |- | 1962 | ''[[Revista de la miezul nopții]]'' | Revue um Mitternacht | [[Gottfried Kolditz]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]], [[Christel Bodenstein]] |- | 1962 | ''[[Sanjuro]]'' | Tsubaki Sanjûrô | [[Akira Kurosawa]] | Japonia | [[Toshirō Mifune]], [[Tatsuya Nakadai]] |- | 1962 | ''[[...Să ucizi o pasăre cântătoare (film)|...Să ucizi o pasăre cântătoare]]'' | To Kill a Mockingbird | [[Robert Mulligan]] | USA | [[Gregory Peck]], [[Mary Badham]] |- | 1962 | ''[[Sechestratul din Altona (film)|Sechestratul din Altona]]'' | I sequestrati di Altona | [[Vittorio De Sica]] | [[Titanus]]<br>italo-francez | [[Sophia Loren]], [[Maximilian Schell]] |- | 1962 | ''[[Sherlock Holmes (film din 1962)|Sherlock Holmes]]'' | Sherlock Holmes und das Halsband des Todes | [[Terence Fisher]] | RFG - Franta - Italia | [[Christopher Lee]], [[Hans Söhnker]], [[Hans Nielsen]], [[Senta Berger]] |- | 1962 | ''[[Singurătatea alergătorului de cursă lungă (film)|Singurătatea alergătorului de cursă lungă]]'' | The Loneliness of the Long Distance Runner | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Tom Courtenay]], [[Michael Redgrave]] |- | 1962 | ''[[Soare și umbră]]'' | Слънцето и сянката<br>Slănțeto i siankata | [[Ranghel Vălceanov]]<!--Рангел Вълчанов--> | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Gheorghi Naumov]], [[Anna Prucnal]], [[Gustaw Holoubek]] |- | 1962 | ''[[Soție fidelă]]'' | Finden sie, daß Constanze sich richtig verhält? | [[Tom Pevsner]] | Elveția - R.F.G. | [[Lilli Palmer]], [[Peter van Eyck]], [[Carlos Thompson]] |- | 1962 | ''[[Strada mezinului (film)|Strada mezinului]]'' | Ulița mladșego sâna | [[Lev Golub]] | [[Belarusfilm]] | Sașa Kornev, Evgheni Bondarenko |- | 1962 | ''[[Succes Charlie]]'' | Bonne chance, Charlie | [[Jean-Louis Richard]] | Franța | [[Eddie Constantine]], [[Albert Préjean]] |- | 1962 | ''[[Șampanie și melodii]]'' | Auf der Sonnenseite / Wollen wir wetten | [[Ralf Kirsten]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]], [[Marita Böhme]] |- |1962 |Școala tinerilor căsătoriți |Period of Adjustments |George Roy Hill |Marten Pictures, SUA |Anthony Franciosa, Jane Fonda, Jim Hutton |- | 1962 | ''[[Taras Bulba (film din 1962)|Taras Bulba]]'' | Taras Bulba | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Yul Brynner]], [[Tony Curtis]] |- | 1962 | ''[[Testamentul doctorului Mabuse (film din 1962)|Testamentul doctorului Mabuse]]'' | Das Testament des Dr. Mabuse | [[Werner Klingler]] | [[CCC-Film]] | [[Gert Fröbe]], [[Senta Berger]], [[Helmut Schmid (actor)|Helmut Schmid]] |- | 1962 | ''[[Thérèse Desqueyroux (film din 1962)|Thérèse Desqueyroux]]'' | Thérèse Desqueyroux | [[Georges Franju]] | Franța | [[Emmanuelle Riva]], [[Philippe Noiret]], [[Edith Scob]], [[Sami Frey]] |- | 1962 | ''[[Tutun (film)|Tutun]]'' | Тютюн/Tiutiun | [[Nikola Korabov]] | RPB | [[Nevena Kokanova]], [[Iordan Matev]], [[Miroslava Stoianova]] |- | 1962 | ''[[Țara fericirii (film)|Țara fericirii]]'' | La cuccagna | [[Luciano Salce]] | Italia | [[Donatella Turri]], [[Luigi Tenco]], [[Umberto D'Orsi]], [[Gianni Dei]] |- | 1962 | ''[[Vaporul lui Emil (film)|Vaporul lui Emil]]'' | Le bateau d'Émile | [[Denys de La Patellière]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Lino Ventura]], [[Michel Simon]], [[Pierre Brasseur]] |- | 1962 | ''[[Vedere de pe pod (film)|Vedere de pe pod]]'' | Vu du pont; A View from the Bridge | [[Sidney Lumet]] | Franța, Italia, SUA | [[Raf Vallone]], [[Jean Sorel]], [[Maureen Stapleton]] |- |1962 |Veniți mâine |Prihodite zavtra ru: Приходите завтра |Evgheni Tașkov |St. Film, Odessa, URSS |Anatoli Papanov, Ekaterina Savinova, Boris Bibikov |- | 1962 | ''[[Viața începe la ora 8 seara]]'' | Das Leben beginnt um acht | [[Michael Kehlmann]] | RFG | [[O.E. Hasse]], [[Johanna Matz]] |- | 1962 | ''[[Viață particulară]]'' | Vie privée | [[Louis Malle]] | Franța | [[Brigitte Bardot]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1962 | ''[[Ziua cea mai lungă (film)|Ziua cea mai lungă]]'' | The Longest Day | [[Ken Annakin]] <small>(GB)</small>,<br>[[Andrew Marton]] <small>(USA)</small>,<br>[[Bernhard Wicki]] <small>(CH)</small>,<br>[[Darryl F. Zanuck]] <small>(SUA)</small> | SUA | [[John Wayne]], [[Henry Fonda]], [[Robert Mitchum]], [[Rod Steiger]], [[Gert Fröbe]], [[Curd Jürgens]], [[Irina Demick]], [[Sean Connery]] |} == 1963 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1963 | ''[[A trecut o femeie]]'' | Nunca pasa nada | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania-Franța | [[Corinne Marchand]], [[Antonio Casas]], [[Jean-Pierre Cassel]] |- | 1963 | ''[[A treia rachetă]]'' | Третья ракета / Tretia raketa | [[Richard Viktorov]] | [[Belarusfilm]] | Stanislav Liubșin, Gheorghi Jionov |- | 1963 | ''[[America, America! (film)|America, America!]]'' | America America | [[Elia Kazan]] | SUA | [[Stathis Giallelis]], [[Frank Wolff]] |- | 1963 | ''[[Anunț matrimonial]]'' | La Visita | [[Antonio Pietrangeli]] | Italia | [[Sandra Milo]], [[François Périer]] |- | 1963 | ''[[Asta-i tot ce s-a întâmplat]]'' | It's All Happening | [[Don Sharp]] | MB | [[Tommy Steele]], [[Michael Medwin]], [[Angela Douglas]] |- |1963 |Bărbații |Muskarci |Milo Djukanovic |Lovcen Film, RSFI |Olivera Markovic, Mija Aleksic, Slobodan Perovic |- | 1963 | ''[[Billy mincinosul]]'' | Billy Liar | [[John Schlesinger]] | Anglia | [[Tom Courtenay]], [[Julie Christie]], [[Mona Washbourne]] |- | 1963 | ''[[Brațul nedrept al legii]]'' | The Wrong Arm of the Law | [[Cliff Owen]] | Anglia | [[Peter Sellers]], [[Lionel Jeffries]], [[Nanette Newman]] |- | 1963 | ''[[Casa din Montevideo]]'' | Das Haus in Montevideo | [[Helmut Käutner]] | RFG | [[Heinz Rühmann]], [[Ruth Leuwerik]], [[Hanne Wieder]] |- | 1963 | ''[[Cauze drepte]]'' | Les Bonnes causes | [[Christian-Jaque]] | franco-italian | [[Marina Vlady]], [[Bourvil]], [[Virna Lisi]] |- |1963 |Călăul |El verdugo |Luis García Berlanga |Spania-Italia |Nino Manfredi, Emma Pennella, José Ysbert |- | 1963 | ''[[Când vine pisica]]'' | Až přijde kocour | [[Vojtěch Jasný]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jan Werich]], [[Emília Vášáryová]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1963 | ''[[Cleopatra (film din 1963)|Cleopatra]]'' | Cleopatra | [[Darryl F. Zanuck]], [[Rouben Mamoulian]], [[Joseph L. Mankiewicz]] | SUA | [[Elizabeth Taylor]], [[Rex Harrison]], [[Richard Burton]] |- | 1963 | ''[[Comisarul Maigret se înfurie]]'' | Maigret voit rouge | [[Gilles Grangier]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Françoise Fabian]] |- | 1963 | ''[[Cronică cubană]]'' | Crónica cubana | [[Ugo Ulive]] | Cuba | [[Pedro Álvarez]], [[Adela Escartín]] |- | 1963 | ''[[Cu bicicleta spre lună]]'' | Fietsen naar de maan | [[Jef van der Heyden]] | Olanda | [[Ton Lensink]], [[Johan Walhain]] |- | 1963 | ''[[Cu mâinile pe oraș]]'' | Le mani sulla città | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Rod Steiger]], [[Salvo Randone]] |- | 1963 | ''[[Decorații pentru "copiii minune"]]'' | Orden für die Wunderkinder | [[Rainer Erler]] | RFG | [[Carl-Heinz Schroth]], [[Edith Heerdegen]] |- | 1963 | ''[[Diplomatul gol]]'' | Meztelen diplomata | [[György Palásthy]] | RPU | [[László Márkus]], [[Dezsö Garas]] |- | 1963 | ''[[Doi colonei]]'' | I due colonnelli | [[Steno]] | Italia | [[Totò]], [[Walter Pidgeon]], [[Scilla Gabel]] |- | 1963 | ''[[Dragoste neîmplinită]]'' | Jak być kochaną | [[Wojciech Has]] | RPP | [[Barbara Krafftówna]], [[Zbigniew Cybulski]], [[Artur Mlodnicki]] |- | 1963 | ''[[Drama Ciocârliei (film din 1963)|Drama Ciocârliei]]'' | Pacsirta | [[László Ranódy]] | RPU | [[Anna Nagy]], [[Antal Páger]], [[Klári Tolnay]], [[Ferenc Bessenyei]] |- | 1963 | ''[[Drum periculos]]'' | Opasni put | [[Mate Relja]] | RSFI | [[Marinko Cosic]], [[Zlatko Kovacic]] |- | 1963 | ''[[Duminică la New York]]'' | Sunday in New York | [[Peter Tewksbury]] | USA | [[Jane Fonda]], [[Rod Taylor]], [[Cliff Robertson]] |- | 1963 | ''[[Foto Háber]]'' | Fotó Háber | [[Zoltán Várkonyi]] | RPU | [[Éva Ruttkai]], [[Zoltán Latinovits]], [[László Csákányi]] |- | 1963 | ''[[Fugarul (film din 1963)|Fugarul]]'' | The Running Man | [[Carol Reed]] | Anglia | [[Laurence Harvey]], [[Lee Remick]], [[Alan Bates]] |- | 1963 | ''[[Gangsteri și filantropi]]'' | Gangsterzy i filantropi | [[Edward Skórzewski]], [[Jerzy Hoffman]] | RPP | [[Wojciech Rajewski]], [[Hanka Bielicka]], [[Gustaw Holoubek]] |- |1963 |Germinal |Germinal |Yves Allégret |Hunnia Filmstúdió, Cocinor, Films Metzger et Woog |Jean Sorel, Berthe Granval, Claude Brasseur |- | 1963 | ''[[Ghepardul (film)|Ghepardul]]'' | Il gattopardo | [[Luchino Visconti]] | [[Titanus]] - Italia | [[Burt Lancaster]], [[Claudia Cardinale]], [[Alain Delon]] |- | 1963 | ''[[Hoțul din San Marengo]]'' | Der Dieb von San Marengo | [[Günter Reisch]] | [[DEFA]] | [[Horst Drinda]], [[Kurt Rackelmann]] |- | 1963 | ''[[Icarie XB-1]]'' | Ikarie XB 1 | [[Jindrich Polák]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Zdenek Stepánek]], [[Radovan Lukavský]], [[Dana Medřická]] |- | 1963 | ''[[Inspectorul și noaptea (film)|Inspectorul și noaptea]]'' | Инспекторът и нощта<br>Inspektorat i noșta | [[Ranghel Vălceanov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Gheorghi Kaloianchev]], [[Nevena Kokanova]], [[Stefan Danailov]] |- | 1963 | ''[[Iolanta (film din 1963)|Iolanta]]'' (film de operă) | Иоланта | [[Vladimir Gorikker]]<!--Владимир Гориккер --> | [[Studioul Riga]] | [[Natalia Rudnaia]], [[Fiodor Nikitin]]<!--Наталия Рудная, Фёдор Никитин--> |- | 1963 | ''[[Împăratul muștelor (film din 1963)|Împăratul muștelor]]'' | Lord of the Flies | [[Peter Brook]] | Anglia | [[James Aubrey]], [[Tom Chapin]] |- | 1963 | ''[[În compania lui Max Linder]]'' | En compagnie de Max Linder | [[Maud Linder]] | Franța | [[Max Linder]] |- |1963 |''[[Între maluri (film)|Între maluri]]'' |Między brzegami |Witold Lesiewicz |RPP |Kazimierz Fabisiak, Maria Ciesielska, Halina Czengery |- | 1963 | ''[[Întuneric în plină zi]]'' | Nappali sötétség | [[Zoltán Fábri]] | RPU | [[Ilona Béres]], [[Gyula Benkö]] |- | 1963 | ''[[Învățătorul din Vigevano]]'' | Il maestro di Vigevano | [[Elio Petri]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Claire Bloom]], [[Anna Carena]] |- | 1963 | ''[[Judex (film din 1963)|Judex]]'' | Judex | [[Georges Franju]] | Franța | [[Channing Pollock]], [[Francine Bergé]], [[Sylva Koscina]] |- | 1963 | ''[[Los Tarantos]]'' | Los Tarantos | [[Francisco Rovira Beleta]] | Spania | [[Carmen Amaya]], [[Sara Lezana]], [[Daniel Martín]] |- | 1963 | ''[[Marea evadare (film)|Marea evadare]]'' | The Great Escape | [[John Sturges]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[James Garner]], [[Richard Attenborough]] |- |1963 |Marele drum |ceh: Velká cesta Bolșaia doroga / ru: Большая дорога |Iuri Ozerov |RSC - Mosfilm, URSS |Josef Abrhám, Rudolf Hrusínský, Inna Gulaia |- | 1963 | ''[[Mă iubește, nu mă iubește?]]'' | Любит - не любит? <br>Liubit - ne liubit | [[Ali Hamraev]]<!--Али ХамраевАли Хамраев --> | Tadjikfilm (URSS) | [[Stalina Azamatova]], [[Bahodur Djurabaev]], [[Marat Aripov]]<!--Сталина Азаматова, Баходур Джурабаев, Марат Арипов--> |- | 1963 | ''[[Moartea se numește Engelchen (film)|Moartea se numește Engelchen]]'' |{{cs|Smrt si říká Engelchen}}, <br>{{sk|Smrť sa volá Engelchen}} | [[Ján Kadár]] și [[Elmar Klos]] | RSC | [[Jan Kačer]], [[Eva Poláková]], [[Martin Růžek]] |- | 1963 | ''[[Monștrii (film din 1963)|Monștrii]]'' | I mostri | [[Dino Risi]] | Italia-Franța | [[Ugo Tognazzi]], [[Vittorio Gassman]], [[Marisa Merlini]], [[Lando Buzzanca]] |- | 1963 | ''[[Moral 63]]'' | Moral 63 | [[Rolf Thiele]] | RFG | [[Nadja Tiller]], [[Mario Adorf]], [[Erika von Thellmann]] |- |1963 |Noroc Kekec |Srecno, Kekec ! |Joze Gale |Eyeline Production,UK, Viba Film RSFI |Rusa Bojc, Blanka Florjanc, Velimir Gjurin |- | 1963 | ''[[Numai statuile tac]]'' | Молчат только статуи <br>Molciat tolko statui | [[Vladimir Denisenko]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Nikolai Grinko]], [[Gheorghi Vitsin]], [[Natalia Naum]] |- | 1963 | ''[[O afacere]]'' | Il boom | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Gianna Maria Canale]], [[Ettore Geri]] |- | 1963 | ''[[O fată aproape cuminte]]'' | Una chica casi formal | [[Ladislao Vajda]] | Spania-RFG | [[Liselotte Pulver]], [[Alberto de Mendoza]], [[Martin Held]] |- | 1963 | ''[[O lume nebună, nebună, nebună...]]'' | It's a Mad Mad Mad Mad World | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Milton Berle]], [[Mickey Rooney]] |- | 1963 | ''[[Ochi de copil]]'' | Hogy állunk, fiatalember? | [[György Révész ]] | Hunnia Filmstúdió | [[Klári Tolnay]], [[Ferenc Kállai]], [[Dezsö Garas]] |- | 1963 | ''[[Omicron (film)|Omicron]]'' | Omicron | [[Ugo Gregoretti]] | Itala | [[Renato Salvatori]], [[Rosemary Dexter]] |- | 1963 | ''[[Onorabilul Stanislas, agent secret]]'' | L'Honorable Stanislas, agent secret | [[Jean-Charles Dudrumet]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Geneviève Page]] |- |1963 |Opt și jumătate |8½ |Federico Fellini |Cineriz, Francinex, Italia - Franța |Marcello Mastroianni, Anouk Aimée, Claudia Cardinale |- | 1963 | ''[[Pantera roz (film din 1963)|Pantera roz]]'' | The Pink Panther | [[Blake Edwards]] | SUA | [[David Niven]], [[Peter Sellers]], [[Capucine]] |- | 1963 | ''[[Paula captivă]]'' | Paula cautiva | [[Fernando Ayala]] | Argentina | [[Susana Freyre]], [[Duilio Marzio]], [[Fernanda Mistral]] |- | 1963 | ''[[Păsările (film)|Păsările]]'' | The Birds | [[Alfred Hitchcock]] | SUA | [[Tippi Hedren]], [[Rod Taylor]], [[Suzanne Pleshette]] |- | 1963 | ''[[Pe urmele bandei]]'' | Die Glatzkopfbande | [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Ulrich Thein]], [[Arno Wyzniewski]], [[Jutta Wachowiak]] |- |1963 |Personalități în impas |The V.I.P.s |Anthony Asquith |U.K. |Elizabeth Taylor, Richard Burton, Louis Jourdan |- | 1963 | ''[[Podul rupt]]'' | Zerwany most | [[Jerzy Passendorfer]] | RPP | [[Jerzy Block]], [[Janusz Bylczynski]] |- | 1963 | ''[[Procesul de la Verona]]'' | Il Processo di Verona | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Silvana Mangano]], [[Frank Wolff]] |- | 1963 | ''[[Rusalka (film din 1963)|Rusalka]]'' | Rusalka | [[Václav Kaslik]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jana Andrsová-Vectomová]], [[Josef Beyvl]], [[Josef Hlinomaz]] |- | 1963 | ''[[Scaramouche (film din 1963)|Scaramouche]]'' | La máscara de Scaramouche | [[Antonio Isasi-Isasmendi]] | franco-hispano-italian | [[Gérard Barray]], [[Gianna Maria Canale]] |- | 1963 | ''[[Secretul lui Mathias]]'' | Rüpel | [[Bärbl Bergmann]] | [[DEFA]] | [[Ilse Bastubbe]], [[Helga Bialek]], [[Gerhard Büch]] |- |1963 |Servitorul |The Servant |Joseph Losey |United Kingdom |Dirk Bogarde, Sarah Miles, Wendy Craig, James Fox, Harold Pinter |- | 1963 | ''[[Sindbad marinarul (film din 1963)|Sindbad marinarul]]'' | Captain Sindbad | [[Byron Haskin]] | RFG-SUA | [[Guy Williams]], [[Heidi Brühl]] |- | 1963 | ''[[Spărgătorul]]'' | The Cracksman | [[Peter Graham Scott]] | Anglia | [[Charlie Drake]], [[Nyree Dawn Porter]] |- | 1963 | ''[[Șarada (film din 1963)|Șarada]]'' | Charade | [[Stanley Donen]] | SUA | [[Cary Grant]], [[Audrey Hepburn]], [[Walter Matthau]] |- | 1963 | ''[[Șeherezada (film din 1963)|Șeherezada]]'' | Shéhérazade | [[Pierre Gaspard-Huit]] | Franța-Spania-Italia | [[Anna Karina]], [[Gérard Barray]], [[Giuliano Gemma]] |- | 1963 | ''[[Șoarecele din America]]'' | Le rat d'Amérique | [[Jean-Gabriel Albicocco]] | Franța | [[Charles Aznavour]], [[Franco Fabrizi]], [[Marie Laforêt]] |- | 1963 | ''[[Tom Jones (film)|Tom Jones]]'' | Tom Jones | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Albert Finney]], [[Susannah York]], [[Hugh Griffith]] |- | 1963 | ''[[Tovarășii]]'' | I compagni | [[Mario Monicelli]] | Italia, Franța, Iugoslavia | [[Marcello Mastroianni]], [[Renato Salvatori]], [[Annie Girardot]], [[Raffaella Carrà]] |- | 1963 | ''[[Ucigașul și fata]]'' | Zbrodniarz i panna | [[Janusz Nasfeter]] | RPP | [[Ewa Krzyżewska]], [[Zbigniew Cybulski]] |- | 1963 | ''[[Un enoriaș ciudat]]'' | Un drôle de paroissien | [[Jean-Pierre Mocky]] | Franța | [[Bourvil]], [[Francis Blanche]], [[Jean Yonnel]] |- | 1963 | ''[[Un lucru făcut la timp]]'' | A Stitch in Time | [[Robert Asher]] | Anglia | [[Norman Wisdom]] |- | 1963 | ''[[Un nou Ghilgameș]]'' | Új Gilgames | [[Mihály Szemes]] | RPU | [[Iván Darvas]], [[Edit Domján]] |- | 1963 | ''[[Vanina Vanini (film din 1963)|Vanina Vanini]]'' | Vanina Vanini | [[Helmut Schiemann]] | [[DEFA]] | [[Annekathrin Bürger]], [[Reimar J. Baur]], [[Erika Pelikowsky]] |- | 1963 | ''[[Veselie la Acapulco]]'' | Fun in Acapulco | [[Richard Thorpe]] | SUA | [[Elvis Presley]], [[Ursula Andress]], [[Elsa Cárdenas]] |- | 1963 | ''[[Viața sportivă (film)|Viața sportivă]]'' | This Sporting Life | [[Lindsay Anderson]] | Anglia | [[Richard Harris]], [[Rachel Roberts]] |- | 1963 | ''[[Winnetou (film din 1963)|Winnetou]]'' | Winnetou 1. Teil | [[Harald Reinl]] | RFG | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Mario Adorf]] |- | 1963 | ''[[Yokmok]]'' | Yokmok | [[Stanisław Możdżeński]] | RPP | [[Emil Karewicz]], [[Bogdan Baer]], [[Beata Tyszkiewicz]] |} == 1964 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1964 | ''[[36 de ore]]'' | 36 Hours | [[George Seaton]] | SUA | [[James Garner]], [[Eva Marie Saint]], [[Rod Taylor]] |- | 1964 | ''[[A fost odată un moș și o babă]]'' | Жили-были старик со старухой | [[Grigori Ciuhrai]] | [[Mosfilm]] | [[Ivan Marin]], [[Vera Kuznetsova]], [[Lyudmila Maksakova]] |- |1964 |Acuzatul |Obzalovaný |Ján Kadár, Elmar Klos |Ceskoslovenský Státní Film, RSC |Vlado Müller, Jaroslav Blazek, Miroslav Machácek, Jirí Menzel |- | 1964 | ''[[Angelica, marchiza îngerilor]]'' | Angélique, marquise des anges | [[Bernard Borderie]] | franco-italo-german | [[Michèle Mercier]], [[Robert Hossein]], [[Giuliano Gemma]] |- | 1964 | ''[[Armata codobaturilor (film din 1964)|Armata codobaturilor]]'' | Армия «Трясогузки»<br>Armia „Triasoguzki” | [[Aleksandr Leimanis]] | [[Studioul Riga]] | [[Viktor Holmogorov]], [[Iuri Korjov]]<!--Виктор Холмогоров, Юрий Коржов--> |- | 1964 | ''[[Aruncați banca în aer]]'' | Faites sauter la banque! | [[Jean Girault]] | franco-hispano-germană | [[Louis de Funès]], [[Jean Lefebvre]], [[Dominique Zardi]] |- | 1964 | ''[[Asul de pică (film)|Asul de pică]]'' | Černý Petr | [[Miloš Forman]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Ladislav Jakim]], [[Pavel Sedláček]] |- |1964 |Atentatul |Atentát |Jirí Sequens |Ceskoslovenský Filmexport, RSC |Radoslav Brzobohatý, Rudolf Jelínek, Ludek Munzar |- | 1964 | ''[[Barcagiul]]'' | The Bargee | [[Duncan Wood]] | Anglia | [[Harry H. Corbett]], [[Hugh Griffith]] |- | 1964 | ''[[Băieții în haine de piele]]'' | The Leather Boys | [[Sidney J. Furie]] | Anglia | [[Rita Tushingham]], [[Colin Campbell]] |- | 1964 | ''[[Becket (film din 1964)|Becket]]'' | Becket | [[Peter Glenville]] | Marea Britanie | [[Richard Burton]], [[Peter O'Toole]] |- | 1964 regia | ''[[Bine ați venit]]'' | Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещён<br>Dobro pojalovat, ili Postoronnim vhod vosprejion | [[Elem Klimov]] | [[Mosfilm]] | [[Viktor Kosîh]], [[Evgheni Evsigneev]], [[Arina Aleinikova]]<!--Виктор Косых, Eвгений Евстигнеев, Арина Алейникова--> |- | 1964 | ''[[Bunul meu vecin Sam]]'' | Good Neighbor Sam | [[David Swift]] | USA | [[Jack Lemmon]], [[Romy Schneider]] |- | 1964 | ''[[Carambol]]'' | Karambol | [[Félix Máriássy]] | RPU | [[Zoltán Latinovits]], [[Vera Venczel]] |- | 1964 | ''[[Catifeaua neagră]]'' | Schwarzer Samt | [[Heinz Thiel]] | [[DEFA]] | [[Fred Delmare]], [[Rolf Ripperger]] |- |1964 |Căderea Imperiului Roman |The Fall of the Roman Empire |Anthony Mann |Samuel Bronston Production, USA |Sophia Loren, Stephen Boyd, James Mason, Alec Guinness |- |1964 |Căpitanul din Tenkeș |A Tenkes kapitánya |Tamás Fejér |RPU |Ferenc Zenthe, László Ungváry, Marianne Krencsey |- | 1964 | ''[[Căpitanul Zero (film)|Căpitanul Zero]]'' | Капитан Нуль<br>Kapitan Nul | [[Leonid Leimanis]] | [[Studioul Riga]] | [[Eduard Pavuls]], [[Ausma Kantane]] |- | 1964 | ''[[Căsătorie în stil grec]]'' | Gamos ala... ellinika | [[Vasilis Georgiadis]] | Grecia | [[Xenia Kalogeropoulou]], [[Giorgos Konstadinou]] |- | 1964 | ''[[Căsătorie în stil italian]]'' | Matrimonio all'italiana | [[Vittorio De Sica]] | italo-francez | [[Sophia Loren]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1964 | ''[[Căutați idolul]]'' | Cherchez l'idole | [[Michel Boisrond]] | franco-italian | [[Dany Saval]], [[Mylène Demongeot]], [[Franck Fernandel]], [[Sylvie Vartan]], [[Charles Aznavour]], [[Johnny Hallyday]] |- | 1964 | ''[[Căutătorii de aur din Arkansas]]'' | Die Goldsucher von Arkansas | [[Paul Martin]] | RFG-Franța | [[Mario Adorf]], [[Brad Harris]], [[Olga Schoberová]], [[Horst Frank]] |- | 1964 | ''[[Cine-i criminalul?]]'' | Государственный преступник<br>Gosudarstvennâi prestupnik | [[Nikolai Rozanțev]] | [[Lenfilm]] | [[Aleksandr Demianenko]], [[Alina Pokrovskaia]], [[Pavel Kadocinikov]] |- | 1964 | ''[[Ciocârlia (film)|Ciocârlia]]'' | [[:ru:Жаворонок (фильм, 1964)|Жаворонок]]<br>Javoronok | [[Nikita Kurihin]], [[Leonid Menaker]]<!-- Никита Курихин, Леонид Менакер--> | [[Lenfilm]] | [[Viaceslav Gurenkov]], [[Ghenadi Iuhtin]], [[Valeri Pogorelțev]] |- | 1964 | ''[[Copacii mor în picioare (film din 1964)|Copacii mor în picioare]]'' | Ağaçlar Ayakta Ölür | [[Memduh Ün]] | Turcia | [[Yıldız Kenter⁠]], [[İzzet Günay⁠]], [[Semra Sar⁠]], [[Hulusi Kentmen]] |- | 1964 | ''[[Coplan își asumă riscul]]'' | Coplan prend des risques | [[Maurice Labro]] | franco-italo-belgian | [[Dominique Paturel]], [[Virna Lisi]] |- | 1964 | ''[[Corăbiile lungi]]'' | The Long Ships | [[Jack Cardiff]] | | [[Richard Widmark]], [[Sidney Poitier]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Beba Lončar]] |- | 1964 | ''[[Deșertul roșu]]'' | Il Deserto rosso | [[Michelangelo Antonioni]] | Italia | [[Monica Vitti]], [[Richard Harris]] |- | 1964 | ''[[Domnul (film)|Domnul]]'' | Monsieur | [[Jean-Paul Le Chanois]] | franco-germano-italian | [[Jean Gabin]], [[Liselotte Pulver]], [[Mireille Darc]] |- | 1964 | ''[[Dragoste la Las Vegas (film)|Dragoste la Las Vegas]]'' | Viva Las Vegas | [[George Sidney]] | [[MGM]], SUA | [[Elvis Presley]], [[Ann-Margret]], [[Cesare Danova]] |- | 1964 | ''[[Dragostea mea]]'' | Amore mio | [[Raffaello Matarazzo]] | italian | [[Eleonora Brown]], [[Antonella Lualdi]], [[Aldo Bufi Landi]], [[Didi Perego]] |- | 1964 | ''[[După mine, canalii!]]'' | Mir nach, Canaillen! | [[Ralf Kirsten]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]] |- |1964 |Ei mergeau spre răsărit |Italiani brava gente |Giuseppe De Santis |Coronet S.r.l. Galatea Film Mosfilm, URSS |Arthur Kennedy, Janna Prohorenko, Raffaele Pisu, Tatiana Samoilova |- | 1964 | ''[[Eu sunt Cuba]]'' | Я – Кубa / Soy Cuba | [[Mihail Kalatozov]] | URSS-Cuba | [[Sergio Corrieri]], [[Salvador Wood]], [[José Gallardo]] |- | 1964 | ''[[Există un asemenea flăcău]]'' | Живёт такой парень <br>Jiviot takoi paren | [[Vasili Șukșin]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Leonid Kuravliov]], [[Lidia Aleksandrova]], [[Larisa Burkova]] |- | 1964 | ''[[Fantômas (film din 1964)|Fantômas]]'' | Fantômas | [[André Hunebelle]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Louis de Funès]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1964 | ''[[Fata în doliu]]'' | La Niña de luto | [[Manuel Summers]] | Spania | [[María José Alfonso]], [[Alfredo Landa]] |- | 1964 | ''[[Fata lui Bube]]'' | La ragazza di Bube | [[Luigi Comencini]] | Vides, [[Lux Film]], [[Lux France]] | [[Claudia Cardinale]], [[George Chakiris]] |- | 1964 | ''[[Femeia nisipurilor (film)|Femeia nisipurilor]]'' | Suna no onna | [[Hiroshi Teshigahara]] | Japonia | [[Eiji Okada]], [[Kyôko Kishida]] |- | 1964 | ''[[Freddy și cîntecul preriei]]'' | Freddy und das Lied der Prärie | [[Sobey Martin]] | [[Avala Film]], [[CCC-Film]] | [[Freddy Quinn]], [[Rik Battaglia]], [[Beba Lončar]] |- | 1964 | ''[[Golful Elena]]'' | ru: Бухта Елены <br>Buhta Elenî | [[Leonid Estrin]], [[Mark Kovaliov]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Iuri Leonidov]], [[Iuri Grebenșcikov]], [[Vladimir Gusev]] |- | 1964 | ''[[Giuseppe la Varșovia]]'' | Giuseppe w Warszawie | [[Stanislaw Lenartowicz]] | RPP | [[Elzbieta Czyzewska]], [[Antonio Cifariello]] |- | 1964 | ''[[Hamlet (film din 1964)|Hamlet]]'' | Gamlet | [[Grigori Kozințev]]<br> [[Iosif Șapiro]] | [[Lenfilm]] | [[Innokenti Smoktunovski]], [[Anastasia Vertinskaia]], [[Mihail Nazvanov]] |- | 1964 | ''[[Hoțul de piersici]]'' | Крадецът на праскови /<br>Kradețat na praskovi | [[Vălo Radev]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Nevena Kokanova]], [[Rade Markovic]], [[Mihail Mihailov]] |- | 1964 | ''[[Ioana în atac]]'' | Ivana v útoku | [[Josef Pinkava]] | RSC | [[Marie Durnová]], [[Vladimír Hönig]] |- | 1964 | ''[[Ivailo (film)|Ivailo]]'' | Ivailo | [[Nikola Vălcev]]<!-- Никола Вълчев--> | RPB | [[Bogomil Simeonov]], [[Ghinka Stanceva]]<!--Богомил Симеонов, Гинка Станчева --> |- |1964 | ''[[Îmblânzitorii de biciclete]]'' | ru:Yкротители велосипедов<br>Ukrotiteli velosipedov est:Jalgrattataltsutajad | [[Iuli Kun]] | [[Tallinnfilm]], URSS | [[Liudmila Gurcenko]], [[Oleg Borisov]] |- |1964 |Împușcături în ceață |Vâstrel v tumane ru: Выстрел в тумане |Anatoli Bobrovski, Aleksandr Serâi |Mosfilm, URSS |Vladimir Krasnopolski, Lionella Pârieva, Iuri Gorobeț |- | 1964 | ''[[În genunchi mă întorc la tine]]'' | In ginocchio da te | [[Ettore Maria Fizzarotti]] | [[Titanus]] | [[Gianni Morandi]], [[Laura Efrikian]] |- |1964 |În vâltoare |Sodrásban |István Gaál |Hunnia Filmstúdió RPU |Andrea Drahota, Marianna Moór, András Kozák |- | 1964 | ''[[Îndrăznețul Pardaillan]]'' | [[:fr:Hardi ! Pardaillan|Hardi Pardaillan!]] | [[Bernard Borderie]] | franco-italian | [[Gérard Barray]], [[Valérie Lagrange]], [[Gianna Maria Canale]] |- | 1964 | ''[[Întâlnire cu spionul]]'' | Spotkanie ze szpiegiem | [[Jan Batory]] | RPP | [[Beata Tyszkiewicz]], [[Katarzyna Łaniewska]], [[Ignacy Machowski]] |- | 1964 | ''[[Jandarmul din Saint-Tropez]]'' | Le gendarme de Saint-Tropez | [[Jean Girault]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Geneviève Grad]], [[Michel Galabru]] |- | 1964 | ''[[Joe Limonadă]]'' | Limonádový Joe aneb Konská opera | [[Oldrich Lipský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Karel Fiala]], [[Olga Schoberová]], [[Waldemar Matuška]] |- | 1964 | ''[[Jurnalul unei cameriste (film din 1964)|Jurnalul unei cameriste]]'' | Le Journal d'une femme de chambre | [[Luis Buñuel]] | Franța | [[Jeanne Moreau]], [[Michel Piccoli]] |- | 1964 | ''[[Laleaua neagră (film)|Laleaua neagră]]'' | La tulipe noire | [[Christian-Jaque]] | franco-italo-spaniol | [[Alain Delon]], [[Virna Lisi]] |- | 1964 | ''[[Legea și forța (film)|Legea și forța]]'' | Prawo i piesc | [[Jerzy Hoffman]], [[Edward Skórzewski]] | RPP | [[Gustaw Holoubek]], [[Zofia Mrozowska]], [[Hanna Skarżanka]] |- | 1964 | ''[[Logodnicele văduve]]'' | Özvegy menyasszonyok | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Dezsö Garas]], [[Mária Mezei]], [[János Rajz]] |- | 1964 | ''[[Lumea circului]]'' | Circus World | [[Henry Hathaway]] | SUA | [[John Wayne]], [[Rita Hayworth]], [[Lloyd Nolan]] |- | 1964 | ''[[Mamă ciudată]]'' | Senzi mama | [[Vladislav Pavlovic]] | RSC | [[Jana Lukesová]], [[Gustáv Valach]], [[Magda Vášáryová]] |- |1964 |Mary Poppins |Mary Poppins |Robert Stevenson |Walt Disney Productions, SUA |Julie Andrews, Dick Van Dyke, David Tomlinson |- |1964 |Mâncătorul de dovleac |The Pumpkin Eater |Jack Clayton |Romulus Films, U.K. |Anne Bancroft, Peter Finch, James Mason |- | 1964 | ''[[My Fair Lady (film)|My Fair Lady]]'' | My Fair Lady | [[George Cukor]] | SUA | [[Audrey Hepburn]], [[Rex Harrison]], [[Stanley Holloway]] |- | 1964 | ''[[Nikoletina Bursac]]'' | Nikoletina Bursac | [[Branko Bauer]] | [[Jadran Film]], RSFI | [[Dragomir Pajic]], [[Milan Srdoc]], [[Dusan Tadic]] |- | 1964 | ''[[Noaptea iguanei (film)|Noaptea iguanei]]'' | The Night of the Iguana | [[John Huston]] | SUA | [[Richard Burton]], [[Ava Gardner]], [[Deborah Kerr]] |- |1964 |Nu plânge, Peter ! |Ne jochi, Peter |France Stiglic |Viba-Film, Ljubljana, RSFI |Lojze Rozman, Bert Sotlar, Majda Potokar |- |1964 |Nuntă cu peripeții |Komedie s Klikou |Václav Krska |RSC |Jirina Bohdalová, Karel Höger, Vlasta Chramostová, Jan Tríska |- | 1964 | ''[[Olandezul zburător (film)|Olandezul zburător]]'' | Der fliegende Holländer | [[Joachim Herz]] | [[DEFA]] | [[Anna Prucnal]], [[Fred Düren]] |- | 1964 | ''[[Old Shatterhand (film)|Old Shatterhand]]'' | Old Shatterhand | [[Hugo Fregonese]] | REG, Italia, Franța | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Daliah Lavi]] |- | 1964 | ''[[Omul din Rio]]'' | L'Homme de Rio | [[Philippe de Broca]] | Franța | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Françoise Dorléac]] |- | 1964 | ''[[Patru fete într-o curte]]'' | Négy lány egy udvarban | [[Pál Zolnay]] | RPU | [[Mari Törõcsik]], [[Szilvia Dallos]] |- | 1964 | ''[[Pășesc prin Moscova]]'' | Я шагаю по Москве<br>Ia șagaiu po Moskve | [[Gheorghi Danelia]] | [[Mosfilm]] | [[Nikita Mihalkov]], [[Aleksei Loktev]], [[Galina Polskih]] |- | 1964 | ''[[Pe luciul gheții]]'' | Die große Kür | [[Franz Antel]] | Austria, RFG | [[Marika Kilius]], [[Hans-Jürgen Bäumler]] |- | 1964 | ''[[Pensiunea Boulanka]]'' | Pension Boulanka | [[Helmut Krätzig]] | [[DEFA]] | [[Horst Weinheimer]], [[Harry Pietzsch]] |- | 1964 | ''[[Pentru un pumn de dolari]]'' | Per un pugno di dollari<br>(A Fistful of Dollars) | [[Sergio Leone]]<br> [[Monte Hellman]] | italo-germano-spaniol | [[Clint Eastwood]], [[Gian Maria Volonté]] |- | 1964 | ''[[Poveste de pe Don (film)|Poveste de pe Don]]'' | Донская повесть / | [[Vladimir Fetin]] | [[Lenfilm]] | [[Evgheni Leonov]], [[Liudmila Ciursina]]<!--Евгений Леонов, Людмила Чурсина --> |- | 1964 | ''[[Printre vulturi (film)|Printre vulturi]]'' | Unter Geiern | [[Alfred Vohrer]] | RFG-franco-italo-iugoslavă | [[Stewart Granger]], [[Pierre Brice]], [[Götz George]] |- | 1964 | ''[[Prințul negru (film)|Prințul negru]]'' | Der Schut | [[Robert Siodmak]] | RFG-franco-italian | [[Lex Barker]], [[Marie Versini]], [[Ralf Wolter]] |- | 1964 | ''[[Ráby Mátiás]]'' | Rab Ráby | [[György Hintsch]] | RPU | [[György Kálmán]], [[Antal Páger]], [[Ádám Szirtes]] |- | 1964 | ''[[Rachetele nu trebuie să decoleze]]'' | Ракеты не должны взлететь <br/>Rachetî ne doljnî vzletet | [[Aleksei Șvaciko]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Evgheni Gvozdiov]], [[Hleb Strijenov]], [[Via Artmane]] |- | 1964 | ''[[Razele morții ale doctorului Mabuse]]'' | Die Todesstrahlen des Dr. Mabuse | [[Hugo Fregonese]] | RFG | [[Peter van Eyck]], [[Wolfgang Preiss]], [[Yvonne Furneaux]] |- | 1964 | ''[[Relaxează-te, dragă!]]'' | Relaxe-toi chérie | [[Jean Boyer]] | franco-italian | [[Fernandel]], [[Sandra Milo]], [[Jean Lefebvre]] |- | 1964 | ''[[Rio Conchos (film din 1964)|Rio Conchos]]'' | Rio Conchos | [[Gordon Douglas]] | [[Twentieth Century Fox]] | [[Richard Boone]], [[Stuart Whitman]], [[Jim Brown]] |- | 1964 | ''[[Robii (film din 1964)|Robii]]'' | Of human bondage | [[Henry Hathaway]], [[Ken Hughes]], [[Bryan Forbes]] | Anglia | [[Kim Novak]], [[Laurence Harvey]] |- | 1964 | ''[[Rolls Royce-ul galben]]'' | The Yellow Rolls-Royce | [[Anthony Asquith]] | Coprod | [[Ingrid Bergman]], [[Rex Harrison]], [[Shirley MacLaine]], [[Omar Sharif]] |- | 1964 | ''[[Secerișul roșu]]'' | Seara Vermelha | [[Alberto D'Aversa]] | Brazilia | [[Maria Adélia]], [[Ivanilde Alves]] |- | 1964 | ''[[Sedusă și abandonată]]'' | Sedotta e abbandonata | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Stefania Sandrelli]], [[Aldo Puglisi]] |- |1964 |Sexul slab |Sex and the Single Girl |Richard Quine |SUA |Lauren Bacall, Tony Curtis, Natalie Wood |- | 1963 | ''[[Soție pentru un australian]]'' | Zona dla Australijczyka | [[Stanislaw Bareja]] | RPP | [[Elżbieta Czyżewska]], [[Wiesław Gołas]], [[Edward Dziewoński]] |- | 1964 | ''[[Statornicia rațiunii (film)|Statornicia rațiunii]]'' | La costanza della ragione | [[Pasquale Festa Campanile]] | italo-francez | [[Sami Frey]], [[Catherine Deneuve]], [[Enrico Maria Salerno]] |- | 1964 | ''[[Tatăl soldatului]]'' | Jariskatsis mama / Отец солдата | [[Rezo Ciheidze]]<!--Резо Чхеидзе --> | [[Gruzia-film]] | [[Sergo Zaqariadze]], [[Vladimir Privaltsev]], [[Aleksandr Nazarov]] |- | 1964 | ''[[Toamna Cheyennilor]]'' | Cheyenne Autumn | [[John Ford]] | SUA | [[Richard Widmark]], [[Carroll Baker]], [[Karl Malden]], [[Dolores del Río]] |- | 1964 | ''[[Topkapi (film)|Topkapi]]'' | Topkapi | [[Jules Dassin]] | SUA | [[Melina Mercouri]], [[Peter Ustinov]], [[Maximilian Schell]], [[Akim Tamiroff]] |- | 1964 | ''[[Trenul (film din 1964)|Trenul]]'' | The Train | [[John Frankenheimer]], [[Bernard Farrel]] | Franța, Italia, SUA | [[Burt Lancaster]], [[Paul Scofield]], [[Jeanne Moreau]], [[Michel Simon]] |- |1964 |Trei surori |Tri siostrî |Samson Samsonov |Mosfilm, URSS |Liubov Sokolova, Margarita Volodina, Tatiana Malcenko |- | 1964 | ''[[Ultima cavalcadă spre Santa Cruz]]'' | Der letzte Ritt nach Santa Cruz | [[Rolf Olsen]] | RFG - Austria | [[Mario Adorf]], [[Marianne Koch]], [[Thomas Fritsch]], [[Marisa Mell]], [[Klaus Kinski]] |- |1964 |Ultrajul |The Outrage |Martin Ritt |Martin Ritt Productions, USA |Paul Newman, Laurence Harvey, Claire Bloom |- | 1964 | ''[[Umbrelele din Cherbourg]]'' | Les Parapluies de Cherbourg | [[Jacques Demy]] | Franța | [[Catherine Deneuve]], [[Nino Castelnuovo]] |- | 1964 | ''[[Un cartof, doi cartofi]]'' | One Potato, Two Potato | [[Larry Peerce]] <br>[[Anthony Spinelli]] | SUA | [[Barbara Barrie]], [[Bernie Hamilton]], [[Harry Bellaver]] |- |1964 |Un nou Ghilgameș |Új Gilgames |Mihály Szemes |Hunnia Filmstúdió, RPU |Iván Darvas, Edit Domján, Sándor Pecsi |- | 1964 | ''[[Un șoarece printre bărbați]]'' | Une souris chez les hommes<br>Un drôle de caïd | [[Jacques Poitrenaud]] <br> | Franța | [[Louis de Funès]], [[Dany Saval]], [[Dora Doll]], [[Dany Carrel]], [[Jean Lefebvre]] |- |1964 |Urmărirea |La chasse à l'homme |Edouard Molinaro |Euro International, Filmsonor, Mondex, Franța |Jean-Paul Belmondo, Jean-Claude Brialy, Françoise Dorléac |- | 1964 | ''[[Vârsta ingrată]]'' | L'âge ingrat | [[Gilles Grangier]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Fernandel]], [[Marie Dubois]] |- | 1964 | ''[[Vii și morți (film)|Vii și morți]]'' | Живые и мёртвые (Jivîe i miortvîe) | [[Aleksandr Stolper]]<!-- Александр Столпер--> | [[Mosfilm]] | [[Kiril Lavrov]], [[Aleksei Glazîrin]], [[Anatoli Papanov]]<!--Кирилл Лавров; Алексей Глазырин; Анатолий Папанов--> |- | 1964 | ''[[Viscolul (film din 1964)|Viscolul]]'' | Метель (Matel) | [[Vladimir Basov]] (Владимир Басов) | URSS | [[Valentina Titova]], [[Oleg Vidov]], [[Mariya Pastukhova]] |- | 1964 | ''Vizita'' | The Visit | [[Bernhard Wicki]] | coproducție | [[Ingrid Bergman]], [[Anthony Quinn]], [[Irina Demick]], [[Paolo Stoppa]] |- | 1964 | ''[[Week-end la Zuydcoote (film)|Week-end la Zuydcoote]]'' | Week-end à Zuydcoote | [[Henri Verneuil]] | franco-italian | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Catherine Spaak]], [[Jean-Pierre Marielle]] |- | 1964 | ''[[Winnetou 2]]'' | Winnetou 2. Teil | [[Harald Reinl]] | RFG | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Karin Dor]], [[Klaus Kinski]], [[Terence Hill|Mario Girotti]] |- |1964 |Zidul înalt |Vysoká zed |Karek Kachyna |Barrandov, RSC |Radka Dulíková, Vít Olmer, Helena Kruzíková, Václav Lohniský |- |1964 |Ziua răzbunării |Behold a Pale Horse |Fred Zinnemann |Columbia Pictures, SUA |Gregory Peck, Anthony Quinn, Omar Sharif |- | 1964 | ''[[Zorba Grecul (film)|Zorba Grecul]]'' | Alexis Zorbas | [[Michael Cacoyannis]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Alan Bates]], [[Irene Papas]] |} == 1965 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1965 | ''[[A fost cândva hoț]]'' | Once a Thief | [[Ralph Nelson]] | SUA | [[Alain Delon]], [[Ann-Margret]], [[Jack Palance]], [[Van Heflin]] |- | 1965 | ''[[Acea pisică blestemată (film din 1965)|Acea pisică blestemată]]'' | That Darn Cat! | [[Robert Stevenson]] | [[Walt Disney Pictures]] | [[Hayley Mills]], [[Dean Jones]] |- | 1965 | ''[[Acei oameni minunați în mașinile lor zburătoare]]'' | Those Magnificent Men in Their Flying Machines | [[Ken Annakin]] | SUA | [[Stuart Whitman]], [[Sarah Miles]], [[James Fox]], [[Jean-Pierre Cassel]], [[Gert Fröbe]] |- | 1965 | ''[[Adio Gringo]]'' | Adiós gringo | [[Giorgio Stegani]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Ida Galli]] |- | 1965 | ''[[Agonie și extaz (film)|Agonie și extaz]]'' | [[:en:The Agony and the Ecstasy (film)|The Agony and the Ecstasy]] | [[Carol Reed]] | SUA | [[Charlton Heston]], [[Rex Harrison]] |- |1965 |Am douăzeci de ani |Mne dvadtsat let ru: Мне двадцать лет/ t.alt:Застава Ильича |Marlen Khutsiev |Stud.M.Gorki, URSS |Valentin Popov, Nikolay Gubenko, Stanislav Lyubshin |- |1965 |Ape limpezi |Cistâe prudî / ru: Чистые пруды |Aleksei Saharov |Mosfilm, URSS |Aleksandr Zbruev, Eugenia Filonova, Liudmila Gladunko, Tamara Siomina |- | 1965 | ''[[Apelul]]'' | Перекличка<br>Pereklicika | [[Daniil Hrabovițki]]<!--Даниил Храбровицкий --> | Tadjikfilm | [[Nikita Mihalkov]], [[Oleg Strijenov]], [[Marianna Vertinskaia]] |- | 1965 | ''[[Aport, Muhtar!]]'' | Ко мне, Мухтар! / Ko mne, Muhtar! | [[Semion Tumanov]]<!--Семён Туманов --> | [[Mosfilm]] | [[Iuri Nikulin]], [[Leonid Kmit]]<!--Юрий Никулин, Леонид Кмит--> |- | 1965 | ''[[Aventurile lui Werner Holt (film)|Aventurile lui Werner Holt]]'' | Die Abenteuer des Werner Holt | [[Joachim Kunert]] | [[DEFA]] | [[Klaus-Peter Thiele]], [[Manfred Karge]], [[Arno Wyzniewski]] |- | 1965 | [[Barbă Roșie]] | Akahige | [[Akira Kurosawa]] | Toho Japan | [[Toshirô Mifune]], [[Yûzô Kayama]], [[Tsutomu Yamazaki]] |- | 1965 | ''[[Caporalul și ceilalți]]'' | A Tizedes meg a többiek | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Imre Sinkovits]], [[Iván Darvas]] |- |1965 |Casa liniștită |Kár a benzinért |Frigyes Bán |MAFILM Stúdió 3, RPU |Ervin Kibédi, Dezsö Garas, János Horkay |- | 1965 | ''[[Cat Ballou]]'' | Cat Ballou | [[Elliot Silverstein]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Lee Marvin]], [[Nat King Cole]] |- |1965 |Caut o nevastă |Arșin mal alan |Tofig Taghizade |Azerbaijanfilm, URSS |Gasan Mamedov, Leila Șiklinskaia |- | 1965 | ''[[Cele două orfeline (film din 1965)|Cele două orfeline]]'' | Les deux orphelines | [[Riccardo Freda]] | franco-italian | [[Sophie Darès]], [[Valeria Ciangottini]], [[Mike Marshall]] |- | 1965 | ''[[Cenușa (film)|Cenușa]]'' | Popioly | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Daniel Olbrychski]], [[Beata Tyszkiewicz]] |- | 1965 | ''[[Coliba unchiului Tom (film din 1965)|Coliba unchiului Tom]]'' | Onkel Toms Hütte | [[Géza von Radványi]] | RFG-Italia-Iugoslavia | [[O. W. Fischer]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1965 | ''[[Colina (film)|Colina]]'' | The Hill | [[Sidney Lumet]] | Marea Britanie | [[Sean Connery]], [[Harry Andrews]] |- | 1965 | ''[[Compartimentul ucigașilor]]'' | Compartiment tueurs | [[Costa-Gavras]] | Franța | [[Catherine Allégret]], [[Simone Signoret]], [[Yves Montand]] |- | 1965 | ''[[Contele Bobby, spaima vestului sălbatic]]'' | Graf Bobby, der Schrecken des wilden Westens | [[Paul Martin]] | Austria | [[Peter Alexander]], [[Olga Schoberová]], [[Hanne Wieder]], [[Gunther Philipp]] |- | 1965 | ''[[Corabia nebunilor (film din 1965)|Corabia nebunilor]]'' | Ship of Fools | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Vivien Leigh]], [[Simone Signoret]], [[José Ferrer]], [[Lee Marvin]] |- | 1965 | ''[[Cronica unei crime]]'' | Chronik eines Mordes | [[Joachim Hasler]] | [[DEFA]] | [[Angelica Domröse]], [[Ulrich Thein]] |- | 1965 | ''[[Dați-mi condica de reclamații]]'' | Daite jalobnuiu knigu | [[Eldar Riazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Oleg Borisov]], [[Larisa Golubkina]], [[Anatoli Kuznețov]] |- | 1965 | ''[[Dă-i înainte cowboy]]'' | Carry on Cowboy | [[Gerald Thomas]] | MB | [[Sidney James]], [[Kenneth Williams]] |- | 1965 | ''[[Degetul de fier]]'' | 100発100中<br>Hyappatsu hyakuchu | [[Jun Fukuda]] | [[Japonia]] | [[Akira Takarada]], [[Mie Hama]] |- | 1965 | ''[[Dr. Prätorius (film din 1965)|Dr. Prätorius]]'' | Dr. med. Hiob Prätorius | [[Kurt Hoffmann]] | R F G | [[Heinz Rühmann]], [[Liselotte Pulver]] |- | 1965 | ''[[Dragă Brigitte]]'' | Dear Brigitte | [[Henry Koster]] | [[20th Century Fox]] | [[James Stewart]], [[Fabian (actor)|Fabian]] |- | 1965 | ''[[Dragostea este intrzisă]]'' | Tilos a szerelem | [[Tamás Rényi]] | RPU | [[Mari Törõcsik]], [[Iván Darvas]] |- | 1965 | ''[[Dragostea unei blonde]]'' | Lásky jedné plavovlásky | [[Milos Forman]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Hana Brejchová]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1965 | ''[[Eroii de la Telemark]]'' | The Heroes of Telemark | [[Anthony Mann]] | Anglia | [[Kirk Douglas]], [[Richard Harris]], [[Michael Redgrave]] |- | 1965 | ''[[Expresul colonelului von Ryan]]'' | Von Ryan's Express | [[Mark Robson]] | SUA | [[Frank Sinatra]], [[Trevor Howard]], [[Edward Mulhare]] |- | 1965 | ''[[Expresul Paris-München]]'' | Schlafwagen Paris-München | [[Hans-Joachim Hildebrandt]] | [[DEFA]] | [[Hanjo Hasse]], [[Katja Paryla]], [[Siegfried Weiß]] |- | 1965 | ''[[Falstaff (film din 1965)|Falstaff]]'' | Campanadas a medianoche | [[Orson Welles]] | Anglia | [[Orson Welles]], [[Jeanne Moreau]], [[Marina Vlady]] |- | 1965 | ''[[Fantômas în acțiune|Fantomas se dezlănțuie]]'' | Fantômas se déchaîne | [[André Hunebelle]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Louis de Funès]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1965 | ''[[Fața pierdută (film)|Fața pierdută]]'' | Ztracená tvár | [[Pavel Hobl]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jana Brejchová]], [[Jana Břežková]] |- |1965 |Fără pașaport în țară străină |Ohne Paß in fremden Betten |Vladimir Brebera |DEFA, RDG |Gerhard Bienert, Christel Bodenstein, Carola Braunbock |- | 1965 | ''[[Femeia să se teamă de bărbat]]'' | Η δε γυνή να φοβήται τον άνδρα <br>I de gyni na fovitai ton andra | [[Giorgos Tzavellas]] | Grecia | [[Giorgos Konstadinou]], [[Maro Kontou]] |- | 1965 | ''[[Fifi înaripatul]]'' | Fifi la plume | [[Albert Lamorisse]] | Films Montsouris, Franța | [[Philippe Avron]], [[Mireille Nègre]], [[Henri Lambert]] |- | 1965 | ''[[Freddy, lovește tu întâi!]]'' | Slå først, Frede! | [[Erik Balling]] | [[Nordisk Film]] | [[Morten Grunwald]], [[Ove Sprogøe]], [[Essy Persson]] |- | 1965 | ''[[Furtună deasupra Asiei (film din 1965)|Furtună deasupra Asiei]]'' | Буря над Азией / Buria nad Aziei | [[Kamil Iarmatov]] | [[Uzbekfilm]] | [[Șukur Burhanov]], [[Ruslan Ahmetov]], [[Anatoli Soloviov]] |- | 1965 | ''[[Gentlemanul din Cocody]]'' | Le Gentleman de Cocody | [[Christian-Jaque]] | italo-francez | [[Jean Marais]], [[Liselotte Pulver]] |- | 1965 | ''[[Giselle (film-balet din 1965)|Giselle]]'' | Giselle | [[Enrique Pineda Barnet]] | Cuba | [[Alicia Alonso]], [[Fernando Alonso (actor)|Fernando Alonso]], [[Azari Plisetski]] |- | 1965 | ''[[Heidi (film din 1965)|Heidi]]'' | Heidi | [[Werner Jacobs]] | Sascha-Verleih, Austria | [[Eva Maria Singhammer]], [[Michaela May]], [[Jan Koester]] |- | 1965 | ''[[Hiperboloidul inginerului Garin (film)|Hiperboloidul inginerului Garin]]'' | Гиперболоид инженера Гарина | [[Aleksandr Ghințburg]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Evgheni Evstigneev]], [[Natalia Klimova]] |- |1965 |Inspectorul |Inspektor |Milo Djukanovic |Avala Film, Yugoslavia |Slobodan 'Cica' Perovic, Snezana Niksic, Ljubisa Samardzic |- | 1965 | ''[[În fiecare zi, sărbătoare]]'' | Every Day's a Holiday | [[James Hill]] | MB | [[John Leyton]], [[Michael Sarne]] |- | 1965 | ''[[În împărăția leului de argint (film)|În împărăția leului de argint]]'' | Im Reich des silbernen Löwen / El ataque de los kurdos | [[Franz Josef Gottlieb]] | [[CCC-Film]] (RFG)<br>[[Balcazar Prductiones Cinematograficas]] (Spania) | [[Lex Barker]], [[Marie Versini]], [[Ralf Wolter]] |- | 1965 | ''[[În umbra coltului]]'' | All'ombra di una colt | [[Giovanni Grimaldi]] | italo-spaniol | [[Stephen Forsyth]], [[Conrado San Martín]], [[Anna Maria Polani]] |- | 1965 | ''[[Jandarmul la New York]]'' | Le gendarme à New York | [[Jean Girault]] | francez | [[Louis de Funès]], [[Michel Galabru]], [[Jean Lefebvre]] |- | 1965 | ''[[Julietta spiritelor]]'' | Giulietta degli spiriti | [[Federico Fellini]] | franco-italian | [[Giulietta Masina]], [[Sandra Milo]], [[Mario Pisu]] |- | 1965 | ''[[Jurnalul unei femei în alb]]'' | Journal d'une femme en blanc | [[Claude Autant-Lara]] | franco-italian | [[Marie-José Nat]], [[Jean Valmont]], [[Claude Gensac]] |- |1965 |La capătul firului |The Slender Thread |Sydney Pollak |Stephen Alexander Productions, SUA |Sidney Poitier, Anne Bancroft, Telly Savalas |- | | 1965 | ''[[Lord Jim (film din 1965)|Lord Jim]]'' | Lord Jim | [[Richard Brooks]] | Columbia Pictures | [[Peter O'Toole]], [[James Mason]], [[Curd Jürgens]] |- | 1965 | ''[[Lumină după jaluzele]]'' | Fény a redőny mögött | [[László Nádasy]] | R P U | [[Zoltán Latinovits]], [[Ferenc Bessenyei]], [[Ildikó Pécsi]] |- | 1965 | ''[[Lupoaica]]'' | Вълчицата / Vălcițata | [[Ranghel Vălceanov]] | R P Bulgaria | [[Ilka Zafirova]], [[Gheorghi Kaloiancev]] |- | 1965 | ''[[Made in Italy (film din 1965)|Made in Italy]]'' | Made in Italy | [[Nanni Loy]] | Italia | [[Virna Lisi]], [[Sylva Koscina]], [[Jean Sorel]] |- | 1965 | ''[[Magazinul de pe strada mare]]'' | Obchod na korze | [[Ján Kadár]]<br> [[Elmar Klos]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jozef Kroner]], [[Ida Kaminska]] |- |1965 |''[[Manuscrisul găsit la Saragosa (film)|Manuscrisul de la Saragosa]]'' |Rekopis znaleziony w Saragosie |Wojciech Has |Kamera Film Unit, R P Polonă |Zbigniew Cybulski, Iga Cembrzynska, Elzbieta Czyzewska |- | 1965 | ''[[Marea cursă]]'' | The Great Race | [[Blake Edwards]] | [[Warner Bros.]] | [[Jack Lemmon]], [[Tony Curtis]], [[Natalie Wood]], [[Peter Falk]] |- |1965 |Micile perle |Perlicky na dne |Vera Chytilová, Jaromir Jires, Jirí Menzel |St. Barrandov |Pavla Marsálková, Ferdinand Kruta, Jirí Menzel, Frantisek Havel, Milos Ctrnacty |- | 1965 | ''[[Minunata Angelica]]'' | Merveilleuse Angélique | [[Bernard Borderie]] | Franța-Italia-RFG | [[Michèle Mercier]], [[Giuliano Gemma]] |- |1965 |Miraj |Mirage |Edward Dmytryk |Universal Pictures, SUA |Gregory Peck, Diane Baker, Walther Matthau |- | 1965 | ''[[Moll Flanders]]'' | The Amorous Adventures of Moll Flanders | [[Terence Young]] | Anglia | [[Kim Novak]], [[Richard Johnson]] |- | 1965 | ''[[Momentul adevărului (film din 1965)|Momentul adevărului]]'' | Il momento della verità | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Miguel Mateo Miguelín]], [[José Gómez Sevillano]] |- |1965 |Moștenirea lui Achile |Les pieds dans le plâtre |Jacques Fabbri, Pierre Lary |Franța |Colette Renard, Jacques Fabbri, Claude Piéplu |- | 1965 | ''[[Nimeni nu voia să moară]]'' | {{lang-lt|: Niekas nenorėjo mirti}}<br>{{lang-ru|: Никто не хотел умирать}} | [[Vytautas Žalakevičius]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Regimantas Adomaitis]], [[Juozas Budraitis]] |- | 1965 | ''[[Nu sunt demn de tine]]'' | Non son degno di te | [[Ettore Maria Fizzarotti]] | Italia | [[Gianni Morandi]], [[Laura Efrikian]] |- | 1965 | ''[[O fată fericită]]'' | Girl Happy | [[Boris Sagal]] | [[MGM]] | [[Elvis Presley]], [[Shelley Fabares]] |- |1965 |Omul nu e pasăre |Covek nije tica |Dusan Makavejev |Avala Film, Iugoslavia |Milena Dravic, Janez Vrhovec, Eva Ras |- | 1965 | ''[[Operațiunea Crossbow]]'' | Operation Crossbow | [[Michael Anderson]] | Anglia | [[Sophia Loren]], [[George Peppard]], [[Trevor Howard]] |- | 1965 | ''[[Parcarea interzisă]]'' | Calle P. | [[Robert Brandt]] | Suedia | [[Carl-Gustaf Lindstedt]], [[Lena Söderblom]] |- | 1965 | ''[[Pasărea Phoenix (film din 1965)|Pasărea Phoenix]]'' | The Flight of the Phoenix | [[Robert Aldrich]] | 20th Century Fox | [[James Stewart]], [[Hardy Krüger]], [[Richard Attenborough]], [[Ernest Borgnine]] |- | 1965 | ''[[Pasărea timpurie]]'' | The Early Bird | [[Robert Asher]] | Anglia | [[Norman Wisdom]] |- | 1965 | ''[[Păcat de benzină]]'' | Kár a benzinért | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Dezsö Garas]], [[Alfonzó]], [[Ervin Kibédi]] |- | 1965 | ''[[Pentru câțiva dolari în plus]]'' | Per qualche dollaro in più<br>(For a Few Dollars More) | [[Sergio Leone]] | I-D-SP | [[Clint Eastwood]], [[Lee Van Cleef]], [[Gian Maria Volonté]], [[Rosemary Dexter]] |- | 1965 | ''[[Pianele mecanice]]'' | Los pianos mecánicos | [[Juan Antonio Bardem]] | franco-italo-spaniol | [[Melina Mercouri]], [[James Mason]], [[Hardy Krüger]] |- | 1965 | ''[[Pinguinul (film)|Pinguinul]]'' | Pingwin | [[Jerzy Stefan Stawinski]] | RPP | [[ Andrzej Kozak]], [[Krystyna Konarska ]] , [[Zbigniew Cybulski]] |- | 1965 | ''[[Prea târziu (film din 1965)|Prea târziu]]'' | Szerelmes biciklisták | [[Péter Bacsó]] | [[Mafilm]] | [[Tibor Orbán]], [[Nóra Káldi]], [[László Tahi Tóth]], [[István Uri]] |- | 1965 | ''[[Prin Kurdistanul sălbatic (film)|Prin Kurdistanul sălbatic]]'' | Durchs wilde Kurdistan | [[Franz Josef Gottlieb]] | [[CCC-Film]] (RFG) – Spania | [[Lex Barker]], [[Marie Versini]] |- | 1965 | ''[[Prostănacul]]'' | Le Corniaud | [[Gérard Oury]] | franco-italian | [[Bourvil]], [[Louis de Funès]], [[Beba Lončar]] |- | 1965 | ''[[Răfuiala]]'' | The Sons of Katie Elder | [[Henry Hathaway]] | USA | [[John Wayne]], [[Dean Martin]], [[George Kennedy]] |- | 1965 - 1967 | ''[[Război și pace (film în patru serii)|Război și pace]]'' | Война и мир <br>Voina i mir | [[Serghei Bondarciuk]] | [[Mosfilm]] | [[Liudmila Savelieva]], [[Veaceslav Tihonov]], [[Serghei Bondarciuk]] |- | 1965 | ''[[Repulsie]]'' | Iszony | [[György Hintsch]] | RPU | [[Ferenc Kállai]], [[Andrea Drahota]], [[Antal Páger]] |- |1965 |Salvele Aurorei |Zalp Avrorî / ru: Залп Авроры |Iuri Vîșinski |Mosfilm, URSS |Mihail Kuznețov, Vladimir Tatosov, Ivan Dmitriev |- |1965 |Salto |Salto |Tadeusz Konwicki |R P Polonă |Zbigniew Cybulski, Jerzy Block, Marta Lipinska |- | 1965 | ''[[Samba (film)|Samba]]'' | Samba | [[Rafael Gil]] | Spania-Brazilia | [[Sara Montiel]], [[Marc Michel]] |- | 1965 | ''[[Sunetul muzicii]]'' | The Sound of Music | [[Robert Wise]] | [[20th Century Fox]] | [[Julie Andrews]], [[Christopher Plummer]], [[Eleanor Parker]] |- | 1965 | ''[[Șapte oameni de aur]]'' | Sette uomini d'oro | [[Marco Vicario]] | italo-franco-spaniol | [[Rossana Podestà]], [[Philippe Leroy]] |- | 1965 | ''[[Trageți în Stanislas!]]'' | Pleins feux sur Stanislas | [[Jean-Charles Dudrumet]] | Franța | [[Jean Marais]], [[Nadja Tiller]] |- |1965 |Treizeci și trei |Trdțat tri ru: Тридцать три |Gheorghi Danelia |Mosfilm, URSS |Evgheni Leonov, Nonna Mordiukova, Inna Ciurikova |- | 1965 | ''[[Un dolar găurit]]'' | Un Dollaro bucato | [[Giorgio Ferroni]] | italo-francez | [[Giuliano Gemma]] |- | 1965 | ''[[Urme în ocean]]'' | След в океане (Sled v okeane) | [[Oleg Nikolaevski]]<!-- Олег Николаевский --> | [[Studioul Sverdlovsk]] <!--Свердловская киностудия --> | [[Ada Șeremeteva]], [[Iuri Dedovici]], [[Evgheni Vesnik]]<!--Ада Шереметьева; Юрий Дедович; Евгений Весник--> |- |1965 |Verificat, nu există mine |Provereno nema mina. ru : Проверено - мин нет |Zdravko Velimirovic Yuri Lâsenko |Lovcen Film, RSFI St. Dovjenko Kiev, URSS |Branko Plesa, Olga Lâsenko, Nikola Popovic |- | 1965 | ''[[Viața în înalta societate (film din 1965)|Viața în înalta societate]]'' | [[:en:Life at the Top (film)|Life at the Top]] | [[Ted Kotcheff]] | Anglia | [[Laurence Harvey]], [[Jean Simmons]] |- | 1965 | ''[[Viva Maria!]]'' | Viva Maria! | [[Louis Malle]] | franco-italian | [[Brigitte Bardot]], [[Jeanne Moreau]] |- | 1965 | ''[[Winnetou 3]]'' | Winnetou 3. Teil | [[Harald Reinl]] | RFG / Italia / Iugoslavia | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Klaus Kinski]] |- | 1965 | ''[[Yoyo (film)|Yoyo]]'' | Yoyo | [[Pierre Étaix]] | C.A.P.A.C. Franța | Pierre Étaix, [[Claudine Auger]] |- | 1965 | ''[[Zece negri mititei (film din 1965)|Zece negri mititei]]'' | Ten Little Indians | [[George Pollock]] | GB | [[Daliah Lavi]], [[Mario Adorf]], [[Christopher Lee]] |} == 1966 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1966 | ''[[A dispărut un „Fragonard”]]'' | Nahá pastýřka | [[Jaroslav Mach]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Karel Höger]], [[Bohumil Šmída]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1966 | ''[[Adio, Texas]]'' | Texas, Addio | [[Ferdinando Baldi]] | Italia-RFG | [[Franco Nero]], [[Alberto Dell'Acqua]] |- | 1966 | ''[[Al șaptelea continent (film din 1966)|Al șaptelea continent]]'' | Sedmi kontinent | [[Dušan Vukotić]] | Iugoslavia (Croația) | [[Demeter Bitenc]], Karla Chadimová |- | 1966 | ''[[Andrei Rubliov (film)|Andrei Rubliov]]'' | Андрей Рублёв | [[Andrei Tarkovski]] | [[Mosfilm]] | [[Anatoli Solonițîn]], [[Ivan Lapikov]]<!--Анатолий Солоницын, Иван Лапиков--> |- | 1966 | ''[[Angelica și regele]]'' | Angélique et le roy | [[Bernard Borderie]] | Fr-Italia-RFG | [[Michèle Mercier]], [[Robert Hossein]] |- |1966 |Arabesc |Arabesque |Stanley Donen |Stanley Donen Films, SUA |Gregory Peck, Sophia Loren |- | 1966 | ''[[Arde Parisul? (film)|Arde Parisul?]]'' | Paris brûle-t-il? | [[René Clément]] | Franța | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Charles Boyer]], [[Leslie Caron]] |- | 1966 | ''[[Balada din Hevsursk]]'' | Хевсурская баллада<br>Hevsurskaia ballada | [[Șota Managadze]] | [[Gruzia-film]] | [[Tenghiz Arcivadze]], [[Sofiko Ciaureli]], [[Leo Pilpani]] |- | 1966 | ''[[Bătălia pentru Alger]]'' | La battaglia di Algeri | [[Gillo Pontecorvo]] | Italia-Algeria | [[Brahim Hadjadj]], [[Jean Martin]] |- | 1966 | ''[[Blow-Up]]'' | Blow-Up | [[Michelangelo Antonioni]] | Anglia | [[David Hemmings]], [[Vanessa Redgrave]], [[Sarah Miles]] |- | 1966 | ''[[Bucătăreasa]]'' | Стряпуха<br>Streapuha | [[Edmond Keosaian]] | [[Mosfilm]] | [[Svetlana Svetlicinaia]], [[Lidumila Hiteaeva]], [[Inna Ciurikova]] |- | 1966 | ''[[Capcana (film din 1966)|Capcana]]'' | The Trap | [[Sidney Hayers]] | Anglia | [[Rita Tushingham]], [[Oliver Reed]], [[Barbara Chilcott]] |- | 1966 | ''[[Călătorie fantastică (film din 1966)|Călătorie fantastică]]'' | Fantastic Voyage | [[Richard Fleischer]] | [[20th Century Fox]] | [[Stephen Boyd]], [[Raquel Welch]], [[Edmond O’Brien]] |- | 1966 | ''[[Călugărița (film din 1966)|Călugărița]]'' | La Religieuse | [[Jacques Rivette]] | Franța | [[Anna Karina]], [[Liselotte Pulver]], [[Micheline Presle]] |- | 1966 | ''[[Când tu nu ești]]'' | Cuando tú no estás | [[Mario Camus]] | Spania | [[Raphael (cântăreț)|Raphael]], [[María José Alfonso]] |- | 1966 | ''[[Cît timp ești sănătos|Cât timp ești sănătos]]'' | Tant qu'on a la santé | [[Pierre Étaix]] | Franța | [[Pierre Étaix]], [[Denise Péronne]], [[Sabine Sun]] |- | 1966 | ''[[Ce noapte, băieți!]]'' | Che notte, ragazzi! | [[Giorgio Capitani]] | italo-spaniol | [[Philippe Leroy]], [[Marisa Mell]] |- | 1966 | ''[[Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie?]]'' | Kdo chce zabít Jessii? | [[Václav Vorlíček]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Olga Schoberová]], [[Vladimír Menšík]], [[Dana Medřická]] |- | 1966 | ''[[Copiii lui Don-Quijote]]'' | ru: Дети Дон Кихота<br>Deti Don-Kikhota | [[Evgheni Karelov]] | [[Mosfilm]] | Anatoli Papanov, Vera Orlova, Natalia Fateeva |- |1966 |Cu bărbații e o altă poveste |A férfi egészen más |Tamás Fejér |MAFILM Stúdió 4, RPU |Ferenc Kállai, István Bujtor, László Csurka, Zsuzsa Balogh |- | 1966 | ''[[Cum să furi un milion]]'' | How to Steal a Million | [[William Wyler]] | SUA | [[Audrey Hepburn]], [[Peter O'Toole]], [[Eli Wallach]] |- | 1966 | ''[[Cui i-e frică de Virginia Woolf? (film)|Cui i-e frică de Virginia Woolf?]] | Who’s Afraid of Virginia Woolf? | [[Mike Nichols]] | SUA | [[Richard Burton]], [[Elizabeth Taylor]], [[George Segal]] |- | 1966 | ''[[Doamna de pe șine]]'' | Dáma na kolejích | [[Ladislav Rychman]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jiřina Bohdalová]], [[Radoslav Brzobohatý]], [[František Peterka]] |- |1966 |Dosarul XII |Andel blazené smrti |Stepán Skalský |Studio Barrandov, RSC |Zora Bozinová, Jaroslav Dufek, Rade Markovic |- | 1966 | ''[[Dreptul de a te naște (film din 1966)|Dreptul de a te naște]]'' | El derecho de nacer | [[Tito Davison]] | Mexic | [[Fernando Soler]], [[Aurora Bautista]], [[Julio Alemán]] |- |1966 |Duel la Diablo |Duel at Diablo |Ralph Nelson |SUA |James Garner, Sidney Poitier, Bibi Anderson |- | 1966 | ''[[După vulpe]]'' | Caccia alla volpe / After the Fox | [[Vittorio De Sica]] | Italia-Anglia-USA | [[Peter Sellers]], [[Britt Ekland]], [[Akim Tamiroff]] |- | 1966 | ''[[Eddie Chapman agent secret]]'' | Triple Cross | [[Terence Young]] | Franța | [[Christopher Plummer]], [[Romy Schneider]], [[Gert Fröbe]], [[Claudine Auger]], [[Yul Brynner]] |- | 1966 | ''[[El Dorado (film)|El Dorado]]'' | El Dorado | [[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Robert Mitchum]], [[James Caan]] |- | 1966 | ''[[El Greco (film din 1966)|El Greco]]'' | El Greco | [[Luciano Salce]] | italo-francez | [[Mel Ferrer]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Adolfo Celi]] |- | 1966 | ''[[Eu, eu, eu... și ceilalți]]'' | Io, io, io... e gli altri | [[Alessandro Blasetti]] | Italia | [[Gina Lollobrigida]], [[Silvana Mangano]] |- | 1966 | ''[[Fantoma din Morrisville]]'' | Fantom Morrisvillu | [[Bořivoj Zeman]] | RSC | [[Oldřich Nový]], [[Nataša Gollová]], [[Waldemar Matuška]] |- | 1966 | ''[[Faraonul (film din 1966)|Faraonul]]'' | Faraon | [[Jerzy Kawalerowicz]] | RPP | [[Jerzy Zelnik]], [[Ewa Krzyżewska]], [[Wieslawa Mazurkiewicz]] |- | 1966 | ''[[Feriți-vă automobilul!]]'' | Берегись автомобиля<br>Beregis avtomobilea | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Innokenti Smoktunovski]], [[Oleg Efremov]], [[Andrei Mironov]] |- | 1966 | ''[[Fiii Marei Ursoaice]]'' | Die Söhne der großen Bärin | [[Josef Mach]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitić]], [[Jiří Vršťala]] |- |1966 |Frumoasă nebunie |A Fine Madness |Irvin Kershner |Warner Bros., SUA |Sean Connery, Joanne Woodward, Jean Seberg |- | 1966 | ''[[Frunza de viță]]'' | Fügefalevél | [[Félix Máriássy]] | HU | [[Ferenc Bessenyei]], [[Judit Halász]] |- | 1966 | Funeralii la Berlin | Funeral in Berlin | Guy Hamilton | Jovera Pictures AG/SA, Lowndes Productions Ltd, UK | Michael Caine, Oskar Homolka, Paul Hubschmid |- | 1966 | ''[[Hocus-pocus (film din 1966)|Hocus-pocus]]'' | Hokuspokus oder: Wie lasse ich <br>meinen Mann verschwinden...? | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Heinz Rühmann]], [[Liselotte Pulver]] |- | 1966 | ''[[Ierburi amare]]'' | Zeugin aus der Hölle | [[Zika Mitrović]] | RFG - Yugoslavia | [[Irene Papas]], [[Daniel Gélin]], [[Heinz Drache]] |- | 1966 | ''[[Inimă de mamă]]'' | Сердце матери<br>Serdțe materi | [[Mark Donskoi]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Elena Fadeeva]], [[Daniil Sagal]], [[Nina Menșikova]] |- | 1966 | ''[[Înainte de război]]'' | Pre rata | [[Vuk Babić]] | Iugoslavia | [[Slobodan Perović]], [[Sonja Hlebš]] |- | 1966 | ''[[Îndrăgostiții din Marona (film din 1966)|Îndrăgostiții din Marona]]'' | Kochankowie z Marony | [[Jerzy Zarzycki]] | RPP | [[Barbara Horawianka]], [[Andrzej Antkowiak]] |- |1966 |Întâlnirea |Any Wednesday |Robert Ellis Miller |Warner Bros., USA |Jane Fonda, Jason Robards, Dean Jones |- | 1966 | ''[[Judoka agent secret]]'' | Le Judoka agent secret | [[Pierre Zimmer]] | Franța | [[Jean-Claude Bercq]], [[Marilù Tolo]] |- |1966 |Linia de demarcație |La ligne de démarcation |Claude Chabrol |Franța |Jean Seberg, Maurice Ronet, Daniel Gélin |- | 1966 | ''[[Loana]]'' | One Million Years B.C. | [[Don Chaffey]] | SUA | [[Raquel Welch]], [[John Richardson]] |- | 1966 | ''[[Marea hoinăreală]]'' | La Grande vadrouille | [[Gérard Oury]] | Franța-Anglia | [[Bourvil]], [[Louis de Funès]], [[Andréa Parisy]] |- | 1966 | ''[[Marele premiu (film din 1966)|Marele premiu]]'' | Grand Prix | [[John Frankenheimer]] | [[MGM]] | [[Yves Montand]], [[Eva Marie Saint]], [[Geneviève Page]] |- | 1966 | ''[[Marele restaurant]]'' | Le Grand restaurant | [[Jacques Besnard]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Bernard Blier]] |- | 1966 | ''[[Martin soldat]]'' | Martin soldat | [[Michel Deville]] | Franța | [[Robert Hirsch]], [[Marlène Jobert]] |- | 1966 | ''[[Marysia și Napoleon]]'' | Marysia i Napoleon | [[Leonard Buczkowski]] | RPP | [[Beata Tyszkiewicz]], [[Gustaw Holoubek]] |- |1966 |Mâine Mexicul |Jutro Meksyk |Aleksander Scibor-Rylski |RPP |Zbigniew Cybulski, Joanna Szczerbic, Teresa Szmigielówna |- | 1966 | ''[[Moartea unui birocrat]]'' | [[:es:Muerte de un burócrata|La muerte de un burócrata]] | [[Tomás Gutiérrez Alea]] | Cuba | [[Salvador Wood]], [[Silvia Planas]] |- | 1966 | ''[[Moartea vine pe ploaie]]'' | Smrt prichádza v dazdi | [[Andrej Lettrich]] | [[Filmové Studio Bratislava]] | [[Ladislav Chudík]], [[Zdena Gruberová]] |- | 1966 | ''[[Neînțelesul (film)|Neînțelesul]]'' | Incompreso (Vita col figlio) | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Anthony Quayle]], [[Stefano Colagrande]], [[Giorgia Moll]] |- | 1966 | ''[[O căruță spre Viena]]'' | Kocár do Vídne | [[Karel Kachyňa]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Iva Janzurová]], [[Jaromír Hanzlík]] |- | 1966 | ''[[O chestiune de onoare (film)|O chestiune de onoare]]'' | Una questione d'onore | [[Luigi Zampa]] | Italia-Franța | [[Ugo Tognazzi]], [[Nicoletta Machiavelli]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1966 | ''[[Oameni în rulotă]]'' | Lidé z maringotek | [[Martin Frič]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vlastimil Brodský]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1966 | ''[[Operațiunea Lady Chaplin]]'' | Missione speciale Lady Chaplin | [[Alberto De Martino]] | italo-franco-spaniol | [[Ken Clark]], [[Daniela Bianchi]], [[Helga Liné]] |- | 1966 | ''[[Operațiunea San Gennaro]]'' | Operazione San Gennaro | [[Dino Risi]] | [[Ultra Film]]; [[Lyre Film]]; [[Roxy Film]] | [[Nino Manfredi]], [[Senta Berger]], [[Claudine Auger]] |- | 1966 | ''[[Omul din Sierra]]'' | The Appaloosa | [[Sidney J. Furie]] | USA | [[Marlon Brando]], [[Anjanette Comer]] |- | 1966 | ''[[Omul fără pașaport]]'' | Chelovek bez pasporta | [[Anatoli Bobrovski]] | [[Mosfilm]] | [[Gennadi Frolov]], [[Vladimir Zamanski]] |- | 1966 | ''[[Pantera neagră (film din 1966)|Pantera neagră]]'' | Schwarze Panther | [[Josef Mach]] | [[DEFA]] | [[Angelika Waller]], [[Helmut Schreiber]] |- | 1966 | ''[[Pentru încă puțini dolari]]'' | Per pochi dollari ancora | [[Giorgio Ferroni]] | Italo-franco-spaniol | [[Giuliano Gemma]], [[Dan Vadis]] |- | 1966 | ''[[Picioare lungi, degete lungi]]'' | Lange Beine - lange Finger | [[Alfred Vohrer]] | RFG | [[Senta Berger]], [[Joachim Fuchsberger]] |- | 1966 | ''[[Pipele]]'' | Dýmky | [[Vojtěch Jasný]] | RSC-Austria | [[Walter Giller]], [[Gitte Hænning]], [[Jana Brejchová]], [[Nadja Tiller]] |- | 1966 | ''[[Povestea prostiei mele]]'' | Butaságom története | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Éva Ruttkai]], [[Lajos Básti]], [[Irina Petrescu]], [[László Mensáros]] |- | 1966 | ''[[Prințesa (film din 1966)|Prințesa]]'' | Prinsessan | [[Åke Falck]] | Suedia | [[Grynet Molvig]], [[Lars Passgård]] |- | 1966 | ''[[Profesioniștii (film din 1966)|Profesioniștii]]'' | The Professionals | [[Richard Brooks]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Lee Marvin]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1966 | ''[[Surcouf tigrul celor șapte mări]]'' | Surcouf, l'eroe dei sette mari | [[Sergio Bergonzelli]], [[Roy Rowland]] | italo-franco-spaniol | [[Gérard Barray]], [[Antonella Lualdi]], [[Terence Morgan]] |- | 1966 | ''[[Reîntoarcerea lui Surcouf]]'' | Il grande colpo di Surcouf | [[Sergio Bergonzelli]], [[Roy Rowland]] | italo-franco-spaniol | [[Gérard Barray]], [[Antonella Lualdi]], [[Terence Morgan]] |- |1966 |Sacrificarea |La curée |Roger Vadim |Les Films Marceau-Cocinor, Mega Film, Franța- Italia |Jane Fonda, Michel Piccoli, Peter McEnery, Tina Aumont |- | 1966 | ''[[Sărmanii flăcăi]]'' | Szegénylegények | [[Miklós Jancsó]] | RPU | [[János Görbe]], [[Zoltán Latinovits]] |- | 1966 | ''[[Se întâmplă numai duminica]]'' | Zawsze w niedziele | [[Ryszard Ber]] | RPP | [[Jerzy Turek]], [[Kalina Jędrusik]], [[Józef Nalberczak]] |- | 1966 | ''[[Sfântul la pândă]]'' | Le Saint prend l'affût | [[Christian-Jaque]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Jean Yanne]] |- | 1966 | ''[[Tata (film din 1966)|Tata]] '' | Apa | [[István Szabó]] | RPU | [[András Bálint]], [[Klári Tolnay]] |- | 1966 | ''[[Trandafiri roșii pentru Angelica]]'' | Rose rosse per Angelica | [[Steno]] | italo-franco-spaniol | [[Jacques Perrin]], [[Raffaella Carrà]], [[Carlos Estrada]] |- | 1966 | ''[[Trei copii minune]] '' | Trois enfants... dans le désordre | [[Léo Joannon]] | Franța | [[Bourvil]], [[Jean Lefebvre]] |- | 1966 | ''[[Un bărbat și o femeie]]'' | Un homme et une femme | [[Claude Lelouch]] | Franța | [[Anouk Aimée]], [[Jean-Louis Trintignant]] |- | 1966 | ''[[Un glonte pentru general]]'' | El chuncho, quien sabe? | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Gian Maria Volonté]], [[Lou Castel]], [[Klaus Kinski]] |- | 1966 | ''[[Un nabab maghiar (film)|Un nabab maghiar]]'' | Egy Magyar nábob | [[Zoltán Várkonyi]] | RPU | [[Ferenc Bessenyei]], [[Iván Darvas]] |- | 1966 | ''[[Un om pentru eternitate (film din 1966)|Un om pentru eternitate]]'' | A Man for All Seasons | [[Fred Zinnemann]] | Anglia | [[Paul Scofield]], [[Robert Shaw]] |- | 1966 | ''[[Urmărirea (film din 1966)|Urmărirea]]'' | The Chase | [[Arthur Penn]] | SUA | [[Marlon Brando]], [[Jane Fonda]], [[Robert Redford]], [[Robert Duvall]] |- | 1966 | ''[[Veșnic întârziat]]'' | Press for Time | [[Robert Asher]] | Anglia | [[Norman Wisdom]] |- | 1966 | ''[[Viața la castel]]'' | La Vie de château | [[Jean-Paul Rappeneau]] | Franța | [[Catherine Deneuve]], [[Pierre Brasseur]] |- | 1966 | ''[[Zile reci (film)|Zile reci]]'' | Hideg napok | [[András Kovács]] | [[Mafilm]] | [[Zoltán Latinovits]], [[Iván Darvas]], [[Adám Szirtes]] |} == 1967 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1967 |A doua șansă |You Only Live Twice |Lewis Gilbert |Eon Productions, UK-Japonia |Sean Connery, Akiko Wakabayashi, Mie Hama, Karin Dor, Tetsuro Tanba |- | 1967 | ''[[A trăi pentru a trăi]]'' | Vivre pour vivre | [[Claude Lelouch]] | Franța | [[Yves Montand]], [[Candice Bergen]], [[Annie Girardot]] |- | 1967 | ''[[Adio Granada!]]'' | Granada, addio! | [[Marino Girolami]] | Italia | [[Claudio Villa]], [[Susanna Martinková]], [[María Cuadra]] |- | 1967 | ''[[Alegere de asasini (film)|Alegere de asasini]]'' | Un choix d'assassins | [[Philippe Fourastié]] | Franța, Italia | [[Bernard Noël]], [[Duda Cavalcanti]], [[Mario David (actor)|Mario David]] |- | 1967 | ''[[Am întâlnit țigani fericiți]]'' | Skupljaci perja | [[Aleksandar Petrović (regizor)|Aleksandar Petrović]] | [[Avala Film]] | [[Bekim Fehmiu]], [[Olivera Vučo]], [[Bata Živojinović]] |- | 1967 | ''[[Amorul vrăjitor]]'' | El Amor brujo | [[Francisco Rovira Beleta]] | Spania | [[Antonio Gades]], [[La Polaca]] |- |1967 |Anna Karenina |Anna Karenina ru: Анна Каренина |Aleksandr Zarhi |Mosfilm, URSS |Tatiana Samoilova, Nikolai Grițenko, Vasili Lanovoi |- | 1967 | ''[[Armata codobaturilor din nou în luptă]]'' | Армия «Трясогузки» снова в бою<br>Cielaviņas armija atkal cīnās | [[Aleksandrs Leimanis]] | Rigas Kinostudija | [[Gunars Țilinskis]], [[Aivars Galvinș]], [[Iuri Korjov]] |- | 1967 | ''[[Aroma de migdale]]'' | С дъх на бадеми<br>S dah na bademi | [[Liubomir Șarlandjiev]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Nevena Kokanova]], [[Gh. Gheorghiev-Gheț]], [[Stefan Danailov]] |- | 1967 | ''[[Astă seară mă distrez]]'' | Stasera mi butto | [[Ettore Maria Fizzarotti]] | Italia | [[Nino Taranto]], [[Marisa Sannia]], [[Giancarlo Giannini]] |- | 1967 | ''[[Așteaptă până se întunecă]]'' | Wait Until Dark | [[Terence Young]] | SUA | [[Audrey Hepburn]], [[Alan Arkin]], [[Richard Crenna]] |- | 1967 | ''[[Aventurierii]]'' | Les aventuriers | [[Robert Enrico]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Lino Ventura]], [[Joanna Shimkus]] |- |1967 |Bomba de la ora 10 și 10 |Bomba u 10 i 10 |Caslav Damjanovic |Avala Film, Noble Production |George Motgomery, Rada Djuricin, Branko Plesa, Rade Markovic |- |1967 |Bonnie și Clyde |Bonnie and Clyde |Arthur Penn |SUA |Warren Beatty, Faye Dunaway, Michael J. Pollard |- | 1967 | ''[[Bună ziua, contesă]]'' | Buenos días condesita | [[Luis César Amadori]] | Spania | [[Rocío Dúrcal]], [[Vicente Parra]] |- |1967 |Bunicul, Kylijan și eu |Dedecek, Kylián a já |Jirí Hanibal |Studio Barrandov RSC |David Schneider, Rudolf Deyl, Slávka Budínová |- | 1967 | ''[[Careta verde]]'' | ru: Зелёная карета<br>Zelionaia kareta | [[Ian Frid]] | [[Lenfilm]] | [[Natalia Teneakova]], [[Viktor Cestnokov]], [[Aleksandr Susnin]] |- | 1967 | ''[[Casa mamei noastre]]'' | Our Mother's House | [[Jack Clayton]] | MB | [[Dirk Bogarde]], [[Margaret Leclere]], [[Pamela Franklin]] |- | 1967 | ''[[Când voi fi mort și livid]]'' | Kad budem mrtav i beo | [[Zivojin Pavlovic]] | FRZ, Iugoslavia | [[Dragan Nikolic]], [[Ruzica Sokic]], [[Neda Spasojevic]] |- | 1967 | ''[[Cea mai lungă noapte]]'' | Най-дългата нощ | Vilo Radev<!-- după poster--> | [[Republica Populară Bulgaria|Bulgaria]] | [[Victor Rebengiuc]], Ivan Bratanov, Gheorghi Kaloiancev |- | 1967 | ''[[Cele patru nunți ale lui Marisol]]'' | Las 4 bodas de Marisol | [[Luis Lucia]] | franco-spaniol | [[Marisol]], [[Jean-Claude Pascal]], [[Peret (cântăreț)|Peret]] |- | 1967 | ''[[Cele trei nopți ale unei iubiri]]'' | Egy szerelem három éjszakája | [[György Révész]] | RPU | [[Vera Venczel]], [[Iván Darvas]], [[Zoltán Latinovits]] |- | 1967 | ''[[Comedianții (film)|Comedianții]]'' | The Comedians | [[Peter Glenville]] | SUA | [[Richard Burton]], [[Elizabeth Taylor]], [[Alec Guinness]] |- | 1967 | ''[[Comisarul X și banda „Trei câini verzi”]]'' | Kommissar X - Drei grüne Hunde<br>Strategic command chiama Jo Walker | [[Rudolf Zehetgruber]]<br>[[Gianfranco Parolini]] | RFG, Franța, Liban | [[Tony Kendall]], [[Brad Harris]], [[Olga Schoberová]] |- | 1967 | ''[[Crimă în stil personal]]'' | Vražda po našem | [[Jiří Weiss]] | RSC | [[Rudolf Hrusínský]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1967 | ''[[Departe de lumea dezlănțuită (film din 1967)|Departe de lumea dezlănțuită]]'' | Far from the Madding Crowd | [[John Schlesinger]] | [[MGM]] | [[Julie Christie]], [[Terence Stamp]], [[Peter Finch]] |- | 1967 | ''[[Desculț în parc]]'' | Barefoot in the Park | [[Gene Saks]] | SUA | [[Robert Redford]], [[Jane Fonda]], [[Charles Boyer]] |- | 1967 | ''[[Dirijabilul furat]]'' | Ukradená vzducholod | [[Karel Zeman]] | Italia, RSC | [[Hanus Bor]], [[Jan Cizek]], [[Jan Malát]], [[Michal Pospísil]] |- |1967 |Doi la drum |Two for the Road |Stanley Donen |Stanley Donen Films, SUA |Audrey Hepburn, Albert Finney, Eleanor Bron |- | 1967 | ''[[Domnișoarele din Rochefort]]'' | Les demoiselles de Rochefort | [[Jacques Demy]] | Franța | [[Françoise Dorléac]], [[Catherine Deneuve]], [[Jacques Perrin]] |- | 1967 | ''[[Domnului profesor, cu dragoste]]'' | To Sir, with Love | [[James Clavell]] | MB | [[Sidney Poitier]], [[Judy Geeson]], [[Suzy Kendall]] |- |1967 |Două bilete la matineu |Dva bileta na dnevnoi seans ru: Два билета на дневной сеанс |Herbert Rappaport |Lenfilm, URSS |Aleksandr Zbruev, Zemfira Țahilova, Igor Gorbaciov |- | 1967 | ''[[Drumul spre Saturn]]'' | [[:ru:Путь в «Сатурн»|Путь в «Сатурн»]] (Put v „Saturn”) | [[Villen Azarov]]<!-- Виллен Абрамович Азаров--> | URSS | [[Mihail Volkov]], [[Mihail Gluzski]], [[Grigori Gai]]<!--Михаил Волков; Михаил Глузский ; Григорий Гай --> |- | 1967 | ''[[Drumul spre vest]]'' | The Way West | [[Andrew V. McLaglen]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[Robert Mitchum]], [[Richard Widmark]] |- | 1967 | ''[[Duelul lung]]'' | The Long Duel | [[Ken Annakin]] | SUA | [[Yul Brynner]], [[Trevor Howard]], [[Charlotte Rampling]] |- | 1967 | ''[[Ea va râde]]'' | Riderà (Cuore matto) | [[Bruno Corbucci]] | Italia | [[Little Tony]], [[Marisa Solinas]] |- | 1967 | ''[[Elvira Madigan (film din 1967)|Elvira Madigan]]'' | Elvira Madigan | [[Bo Widerberg]] | Suedia | [[Pia Degermark]], [[Thommy Berggren]] |- |1967 |Fantasme |Bedazzled |Stanley Donen |Stanley Donen Films, U.K. |Peter Cook, Dudley Moore, Eleanor Bron, Raquel Welch |- | 1967 | ''[[Fantômas contra Scotland Yard]]'' | Fantômas contre Scotland Yard | [[André Hunebelle]] | franco-italian | [[Louis de Funès]], [[Jean Marais]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1967 | ''[[Feldmareșala]]'' | La feldmarescialla | [[Steno]] | italo-franceză | [[Rita Pavone]], [[Terence Hill]] |- | 1967 | ''[[Femeia îndărătnică]]'' | The Taming of the Shrew | [[Franco Zeffirelli]] | | [[Elizabeth Taylor]], [[Richard Burton]] |- | 1967 | ''[[Fiecăruia ce i se cuvine]]'' | A ciascuno il suo | [[Elio Petri]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Irene Papas]] <!--|- | 1967 | ''[[Frumoasa zilei]]'' | Belle de jour | [[Luis Buñuel]] | Franța | [[Catherine Deneuve]], [[Jean Sorel]], [[Geneviève Page]] --> |- | 1967 | ''[[Ghici cine vine la cină ?]]'' | Guess Who's Coming to Dinner | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Sidney Poitier]], [[Katharine Hepburn]], [[Katharine Houghton]] |- | 1967 | ''[[Grăbiți apusul soarelui]]'' | Hurry Sundown | [[Otto Preminger]] | SUA | [[Michael Caine]], [[Jane Fonda]], [[George Kennedy]] |- | 1967 | ''[[Hombre (film)|Hombre]]'' | Hombre | [[Martin Ritt]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Martin Balsam]] |- | 1967 | ''[[Iadul sfărâmat]]'' | Взорванный ад<br>Vzorvannîi ad | [[Ivan Lukinski]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Ghennadi Bortnikov]], [[Nikolai Skorobogatov]], [[Imedo Kahiani]] |- | 1967 | ''[[Incidentul]]'' | The Incident | [[Larry Peerce]] | SUA | [[Tony Musante]], [[Beau Bridges]], [[Martin Sheen]] |- | 1967 | ''[[Inimă nebună... nebună de legat]]'' | Cuore matto... matto da legare | [[Mario Amendola]] | Italia | [[Little Tony]], [[Eleonora Brown]] |- | 1967 | ''[[În arșița nopții (film)|În arșița nopții]]'' | In the Heat of the Night | [[Norman Jewison]] | SUA | [[Sidney Poitier]], [[Rod Steiger]], [[Warren Oates]] |- | 1967 | ''[[În orașul „S”]]'' | В городе С.<br>V gorode S. | [[Iosif Heifiț]] | [[Lenfilm]] | [[Andrei Popov (actor)|Andrei Popov]], [[Anatoli Papanov]], [[Aleksei Batalov]], [[Iia Savvina]], [[Leonid Bîkov]] |- | 1967 | ''[[Încercuirea]]'' | Diverzanti (The Demolition Squad) | [[Hajrudin Krvavac]] | [[Bosna Film]], Yugoslavia | [[Rade Markovic]], [[Bata Živojinović]], [[Jovan Janicijevic]] |- | 1967 | ''[[Înnorare trecătoare]]'' | Változó felhőzet | [[Márton Kelet]] | RPU | [[Imre Sinkovits]], [[Tamás Major]], [[Lajos Básti]] |- |1967 |Jowita |Jowita |Janusz Morgenstern |RPP |Daniel Olbrychski, Barbara Lass, Kalina Jedrusik, Zbigniew Cybulski |- | 1967 | ''[[Lampa lui Aladin (film din 1967)|Lampa lui Aladin]]'' | Волшебная лампа Аладдина<br>Volșebnaia lampa Aladdina | [[Boris Rîțarev]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Boris Bîstrov]], [[Dodo Ciogovadze]]<!--Борис Быстров, Додо Чоговадзе --> |- | 1967 | ''[[Lordul din Alexanderplatz]]'' | Ein Lord am Alexanderplatz | [[Günter Reisch]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Angelica Domröse]], [[Armin Mueller-Stahl]] |- | 1967 | ''[[Mai periculoase decât bărbații]]'' | Deadlier Than the Male | [[Ralph Thomas]] | Anglia | [[Richard Johnson]], [[Elke Sommer]], [[Sylva Koscina]] |- | 1967 | ''[[Marianna agentul 0555]]'' | Марианна <br> Marianna | [[Vasile Pascaru]] | [[Moldova-Film]] | [[Irina Tereshchenko]], [[Grigore Grigoriu]], [[Tõnu Aav]] |- | 1967 | [[Marile vacanțe]] | Les grandes vacances | [[Jean Girault]] | Franța - Italia | [[Louis de Funès]], [[Ferdy Mayne]], [[Martine Kelly]] |- | 1967 | ''[[Muzicantul]]'' | The Clown and the Kids | [[Mende Brown]] | Bulgaria-SUA | [[Emmett Kelly]], [[Mikhail Mikhajlov]] |- | 1967 | ''[[Nebunul din laboratorul Nr. 4]]'' | Le fou du labo IV | [[Jacques Besnard]] | Gaumont Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Maria Latour]], [[Bernard Blier]], [[Pierre Brasseur]] |- | 1967 | ''[[Neîmblânzita Angelica]]'' | Indomptable Angélique | [[Bernard Borderie]] | F-I-D | [[Michèle Mercier]], [[Robert Hossein]] |- | 1967 | ''[[Noaptea generalilor]]'' | The Night of the Generals | [[Anatole Litvak]] | franco-englez | [[Peter O'Toole]], [[Omar Sharif]], [[Tom Courtenay]] |- |1967 |Noaptea miresei |Noc nevesty |Karel Kachyňa |Barrandov, RSC |Jana Brejchová, Mnislav Hofman, Gustáv Valach, Josef Kemr |- |1967 |Oedip rege |Edipo Re |Pier Paolo Pasolini |Arco Film, Somafis, Italia - Maroc |Silvana Mangano, Franco Citti, Alida Valli |- | 1967 | ''[[Omul care valora miliarde]]'' | L'homme qui valait des milliards | [[Michel Boisrond]] | franco-italian | [[Frederick Stafford]], [[Raymond Pellegrin]], [[Peter van Eyck]], [[Anny Duperey]] |- | 1967 | ''[[Omul, orgoliul, vendetta]]'' | L'uomo, l'orgoglio, la vendetta | [[Luigi Bazzoni]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Klaus Kinski]], [[Tina Aumont]] |- | 1967 | ''[[Oscar (film din 1967)|Oscar]]'' | Oscar | [[Édouard Molinaro]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Claude Gensac]], [[Claude Rich]] |- | 1967 | ''[[Păgânii din Kummerow (film)|Păgânii din Kummerow]]'' | Die Heiden von Kummerow und ihre lustigen Streiche | [[Werner Jacobs]] | [[DEFA]] | [[Paul Dahlke]], [[Ralf Wolter]] |- | 1967 | ''[[Pelerina roșie]]'' | Den røde kappe | [[Gabriel Axel]] | Danemarca | [[Oleg Vidov]], [[Gitte Hænning]] |- |1967 |Praștia de aur |Zlatna pracka |Radivoje 'Lola' Djukic |Bosna Film, RSFI |Miodrag Petrovic-Ckalja,Vera Ilic-Djukic |- | 1967 | [[Răzbunătorul]] | Requiescant | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Lou Castel]], [[Mark Damon]], [[Pier Paolo Pasolini]] |-]] | 1967 | ''[[Riscurile meseriei]]'' | Les Risques du métier | [[André Cayatte]] | Franța | [[Jacques Brel]], [[Emmanuelle Riva]], [[René Dary]] |- | 1967 | ''[[Ritmuri spaniole]]'' | Pero... ¿en qué país vivimos? | [[José Luis Sáenz de Heredia]] | Spania | [[Manolo Escobar]], [[Concha Velasco]], [[Alfredo Landa]] |- |1967 |Romanță pentru trompetă |Romance pro kridlovku |Otakar Vávra |St. Barrandov, RSC |Jaromír Hanzlík, Zuzana Cigánová, Stefan Kvietik |- | 1967 | ''[[Samuraiul]]'' | Le samouraï | [[Jean-Pierre Melville]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Nathalie Delon]], [[François Périer]] |- | 1967 | ''[[Sfârșitul agentului W4C]]'' | Konec agenta W4C prostřednictvím psa pana Foustky | [[Václav Vorlíček]] | RSC | [[Jan Kačer]], [[Květa Fialová]], [[Jiří Sovák]] |- | 1967 | ''[[Sfârșitul Saturnului]]'' | [[:ru:Конец «Сатурна»|Конец «Сатурна»]] (Koneț Saturna) | [[Villen Azarov]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Volkov]], [[Gheorghi Jjionov]], [[Arkadi Tolbuzin]]<!--Георгий Жжёнов; Аркадий Толбузин --> |- | 1967 | ''[[Soarele vagabonzilor]]'' | Le Soleil des voyous | [[Jean Delannoy]] | Franța-Italia | [[Jean Gabin]], [[Robert Stack]] |- | 1967 | ''[[Stăpân pe situație]]'' | The Ambushers | [[Henry Levin]] | SUA | [[Dean Martin]], [[Senta Berger]], [[Janice Rule]] |- |1967 |Strada lăturalnică |Sikátor |Tamás Rényi |MAFILM Stúdió 2, RPU |MariTörõcsik, Gábor Koncz, József Madaras |- | 1967 | ''[[Străin în casă]]'' | Stranger in the House | [[Pierre Rouve]] | Anglia | [[James Mason]], [[Geraldine Chaplin]], [[Bobby Darin]] |- | 1967 | ''[[Tată de familie]]'' | Il padre di famiglia | [[Nanni Loy]] | italo-francez | [[Nino Manfredi]], [[Leslie Caron]], [[Claudine Auger]] |- |1967 |Testamentul unui pașă |A koppányi aga testamentuma |Éva Zsurzs |RPU |Ferenc Bessenyei, Klári Tolnay, Péter Benkö |- | 1967 | ''[[Tigrul (film din 1967)|Tigrul]]'' | Il tigre | [[Dino Risi]] | Italia | [[Vittorio Gassman]], [[Ann-Margret]], [[Eleanor Parker]] |- | 1967 | ''[[Un idiot la Paris]]'' | Un idiot à Paris | [[Serge Korber]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Dany Carrel]], [[Bernard Blier ]] |- | 1967 | ''[[Un italian în America]]'' | Un Italiano in America | [[Alberto Sordi]] | Italia | [[Vittorio De Sica]], [[Alberto Sordi]] |- | 1967 | ''[[Unde este al treilea rege?]]'' | Gdzie jest trzeci król | [[Ryszard Ber]] | RPP | [[Andrzej Lapicki]], [[Kalina Jedrusik]], [[Maria Wachowiak]] |- | 1967 | ''[[Valea păpușilor (film)|Valea păpușilor]]'' | Valley of the Dolls | [[Mark Robson]] | SUA | [[Barbara Parkins]], [[Patty Duke]], [[Sharon Tate]] |- | 1967 | ''[[Vicontele plătește polița]]'' | Le vicomte règle ses comptes | [[Maurice Cloche]] | franco-hispano-italian | [[Kerwin Mathews]], [[Sylvia Sorrente]] |- | 1967 | ''[[Vremuri minunate la... Spessart]]'' | Herrliche Zeiten im Spessart | [[Kurt Hoffmann]] | [[CCC-Film]] (RFG) | [[Liselotte Pulver]], [[Hannelore Elsner]] |- | 1967 | ''[[Ziua în care vin peștii]]'' | The Day the Fish Came Out | [[Michael Cacoyannis]] | [[20th Century Fox]] | [[Tom Courtenay]], [[Candice Bergen]] |} == 1968 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1968 | ''[[A fost odată în vest]]'' | C’era una volta il West <br> Once Upon a Time in the West | [[Sergio Leone]] | Italia | [[Henry Fonda]], [[Claudia Cardinale]], [[Charles Bronson]] |- | 1968 | ''[[Afurisitul de bunic]]'' | Ce sacré grand-père | [[Jacques Poitrenaud]] | Franța | [[Michel Simon]], [[Marie Dubois]], [[Serge Gainsbourg]] |- | 1968 | ''[[Alexandru cel fericit]]'' | Alexandre le bienheureux | [[Yves Robert]] | Franța | [[Philippe Noiret]], [[Marlène Jobert]], [[Françoise Brion]], [[Pierre Richard]] |- | 1968 | ''[[Angelica și sultanul]]'' | Angélique et le sultan | [[Bernard Borderie]] | franco-italo-vest german | [[Michèle Mercier]], [[Robert Hossein]], [[Jean-Claude Pascal]] |- | 1968 | ''[[Apele primăverii]]'' | Jarní vody | [[Václav Krška]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vít Olmer]], [[Alzbeta Strkulová]] |- | 1968 | ''[[Armata codobaturilor din nou în luptă]]'' | lv: Cielaviņas armija atkal cīnās<br>Армия 'Трясогузки' снова в бою / Armia „Triasoguzki” snova v boiu | [[Aleksandr Leimanis]]<!--Александр Лейманис--> | [[Studioul Riga]] | [[Gunars Țilinskis]], [[Aivars Galvinș]]<!--Gunārs Cilinskis, Aivars Galviņš --> |- | 1968 | ''[[Asasinatul s-a produs luni]]'' | Mord am Montag | [[Hans Kratzert]] | [[DEFA]] | [[Eberhard Esche]], [[Werner Lierck]] |- | 1968 | ''[[Atentatul de la Sarajevo (film din 1968)|Atentatul de la Sarajevo]]'' | Sarajevski atentat | [[Fadil Hadzic]] | Iugoslavia | [[Lucyna Winnicka]], [[Bert Sotlar]] |- | 1968 | ''[[Bănuiala]]'' | A Flea in Her Ear | [[Jacques Charon]] | SUA | [[Rex Harrison]], [[Rosemary Harris]], [[Louis Jourdan]] |- | 1968 | ''[[Bătălia pentru Roma]]'' | Kampf um Rom | [[Robert Siodmak]] și [[Sergiu Nicolaescu]] | RFG, IT, RO | [[Laurence Harvey]], [[Orson Welles]], [[Sylva Koscina]] |- | 1968 | ''[[Beru și comisarul San Antonio]]'' | Béru et ces dames | [[Guy Lefranc]] | Franța | [[Gérard Barray]], [[Jean Richard]] |- | 1968 | ''[[Bun pentru serviciul auxiliar]]'' | Годен к нестроевой / Goden k nestroevoi | [[Vladimir Rogovoi]] și [[Efraim Sevela]] | [[Belarusfilm]] | Viktor Perevalov, Mihail Pugovkin, Boris Ghitin |- | 1968 | ''[[Bună seara, doamnă Campbell]]'' | Buona Sera, Mrs. Campbell | [[Melvin Frank]] | SUA-Italia | [[Gina Lollobrigida]], [[Telly Savalas]], [[Philippe Leroy]] |- | 1968 | ''[[Cavalerii aerului]]'' | Nebestí jezdci | [[Jindřich Polák]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jiří Bednář]], [[Jiří Hrzán]], [[Elsie Randolph]] |- |1968 |Cazul Lylah Clare |The Legend of Lylah Clare |Robert Aldrich |The Associates and Aldrich Company, SUA |Kim Novak, Peter Finch, Ernest Borgnine |- | 1968 | ''[[Călugărița și comisarul]]'' | Opatica i komesar | [[Gojko Šipovac]] | [[Studio film Sarajevo]] | [[Dina Runtić]], [[Mihailo Janketić]], [[Rada Djuricin]] |- | 1968 | ''[[Căsătorie pripită?]]'' | Elsietett házasság | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Klári Tolnay]], [[Lajos Básti]], [[Judit Halász]] |- | 1968 | ''[[Când se arată cucuveaua]]'' | Il Giorno della civetta | [[Damiano Damiani]] | franco-italian | [[Claudia Cardinale]], [[Franco Nero]], [[Lee J. Cobb]] |- | 1968 | ''[[Cei trei care au speriat vestul]]'' | I tre che sconvolsero il West (Vado, vedo e sparo) | [[Enzo G. Castellari]] | Italia - Spania | [[Antonio Sabato]], [[John Saxon]], [[Frank Wolff]] |- |1968 |Charly |Charlie |Ralph Nelson |USA |Cliff Robertson, Claire Bloom, Lilia Skala |- | 1968 | ''[[Chitty Chitty Bang Bang]]'' | Chitty Chitty Bang Bang | [[Ken Hughes]] | Anglia | [[Dick Van Dyke]], [[Sally Ann Howes]] |- | 1968 | ''[[Comisarul X și „Panterele albastre”]]'' | Kommissar X - Drei blaue Panther | [[Gianfranco Parolini]] | Italia, RFG, Canada | [[Tony Kendall]], [[Brad Harris]], [[Corny Collins]] |- | 1968 | ''[[Crăciun cu Elisabeta]]'' | Vanoce s Alzbetou | [[Karel Kachyňa]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vlado Müller]], [[Pavla Kárníková]] |- | 1968 | ''[[Creola, ochii-ți ard ca flacăra]]'' | Straziami ma di baci saziami | [[Dino Risi]] | Italia-Franța | [[Nino Manfredi]], [[Ugo Tognazzi]], [[Pamela Tiffin]] |- |1968 |Curcubeul lui Finian |Finian's Rainbow |Francis Ford Coppola |Warner Bros. Seven Arts, SUA |Fred Astaire, Petula Clark, Tommy Steele |- |1968 |Experiența primejdioasă |Doroga v tâseaciu viorst / ru: Дорога в тысячу верст kazah: Мың шақырымдық жол |Aleksandr Karpov |Kazah Film, URSS |Sakimjan Sanbaev, Nurmuhan Janturin, Inț Burans |- | 1968 | ''[[Familia noastră trăsnită]]'' | Naše bláznivá rodina | [[Ján Valásek]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vladimír Mensík]], [[Jirina Jirásková]], [[Bohumila Houdková]] |- | 1968 | ''[[Fata din parc]]'' | Visnja na Tasmajdanu | [[Stole Jankovic]] | [[Avala Film]], RSFI | [[Gojko Drulovic]], [[Neda Arneric]], [[Miodrag Petrovic-Ckalja]] |- | 1968 | ''[[Fete în soare]]'' | Κορίτσια στον ήλιο<br>Koritsia ston ilio | [[Vasilis Georgiadis]] | Grecia | [[Giannis Voglis]], [[Anne Lonnberg]], [[Miranta Myrat]] |- |1968 |Fetele |Flickorna |Mai Zetterling |Sandrews, Suedia |Bibi Andersson, Harriet Andersson, Gunnel Lindblom |- | 1968 | ''[[Frații Karamazov (film din 1969)|Frații Karamazov]]'' | Братья Карамазовы <br>Bratia Karamazovî | [[Ivan Pîriev]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Ulianov]], [[Lionella Pîrieva]], [[Kirill Lavrov]] |- |1968 |Frumoasele vacanțe |Bolondos vakáció Frumoasele vacanțe |Károly Makk |RPU-ROMANIA |Ilinca Tomoroveanu, Ion Dichiseanu, Florin Piersic, István Sztankay |- | 1968 | ''[[Galileo Galilei (film din 1968)|Galileo Galilei]]'' | Galileo | [[Liliana Cavani]] | bulgaro-italian | [[Cyril Cusack]], [[Nevena Kokanova]] |- | 1968 | ''[[Iluzii]]'' | Objízdka | [[Josef Mach]] | RSC | [[Jirí Sovák]], [[Jana Hlavácová]], [[Josef Bek]] |- | 1968 | ''[[Împușcături sub spânzurătoare]]'' | Schüsse unterm Galgen | [[Horst Seemann]] | [[DEFA]] | [[Werner Kanitz]], [[Alena Procházková]] |- | 1968 | ''[[Întâlnire cu o necunoscută]]'' | Radevou me mian agnosti | [[Vasilis Georgiadis]] | Grecia | [[Elena Nathanail]], [[Anne Lonnberg]] |- | 1968 | ''[[Într-o seară, un tren...]]'' | Un soir, un train | [[André Delvaux]] | Franța | [[Yves Montand]], [[Anouk Aimée]], [[Adriana Bogdan]] |- | 1968 | ''[[Înțeleptul de pe muntele blestemat]]'' | Uka i Bjeshkëve të nemura | [[Miomir Stamenković]] | Iugoslavia | [[Ljuba Tadić]], [[Abdurrahman Shala]] |- | 1968 | ''[[Jandarmul se însoară]]'' | Le gendarme se marie | [[Jean Girault]] | francez | [[Louis de Funès]], [[Jean Lefebvre]], [[Geneviève Grad]] |- | 1968 | ''[[La revedere, prietene]]'' | Adieu l'ami | [[Jean Herman]] | franco-italian | [[Alain Delon]], [[Charles Bronson]], [[Olga Georges-Picot]] |- |1968 |Liniște și strigăt |Csend és kiáltás |Miklós Jancsó |RPU |Mari Töröcsik, József Madaras, Zoltán Latinovits |- | 1968 | ''[[Locotenentul Bullitt]]'' | Bullitt | [[Peter Yates]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[Robert Vaughn]], [[Jacqueline Bisset]], [[Robert Duvall]] |- |1968 |Maraton |Maratón |Ivo Novák |Filmové studio Barrandov |Jaromír Hanzlík, Jana Brejchová, Vladimír Mensík |- | 1968 | ''[[Mayerling (film din 1968)|Mayerling]]'' | Mayerling | [[Terence Young]] | franco-britanic | [[Omar Sharif]], [[Catherine Deneuve]], [[Ava Gardner]] |- | 1968 | ''[[Medicul de la asigurări]]'' | Il medico della mutua | [[Luigi Zampa]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Sara Franchetti]] |- | 1968 | ''[[Micul scăldător]]'' | Le petit baigneur | [[Robert Dhéry]] | Franța-Italia | [[Louis de Funès]], [[Andréa Parisy]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1968 | ''[[Mireasa era în negru]]'' | La mariée était en noir | [[François Truffaut]] | franco-italian | [[Jeanne Moreau]], [[Claude Rich]], [[Charles Denner]] |- | 1965 | ''[[Morții rămân tineri (film)|Morții rămân tineri]]'' | Die Toten bleiben jung | [[Joachim Kunert]] | [[DEFA]] | [[Barbara Dittus]], [[Günter Wolf]], [[Klaus-Peter Pleßow]] |- | 1968 | ''[[Nimeni nu aleargă mereu]]'' | Nobody Runs Forever | [[Ralph Thomas]] | UK-SUA | [[Rod Taylor]], [[Christopher Plummer]], [[Lilli Palmer]] |- | 1968 | ''[[Noaptea e făcută pentru... a visa]]'' | La notte è fatta per... rubare | [[Giorgio Capitani]] | italo-spaniol | [[Catherine Spaak]], [[Philippe Leroy]], [[Gastone Moschin]] |- |1968 |Nu fii trist! |Ne goriui / ru: Не горюй! |Gheorghi Danelia |Georgian Film, Mosfilm, URSS |Sergo Zakariadze, Vahtang Kikabidze, Sofiko Ciaureli, Anastasia Vertinskaia |- | 1968 | ''[[Operațiunea Leontine]]'' | Faut pas prendre les enfants du bon Dieu pour des canards sauvages | [[Michel Audiard]] | Franța | [[Bernard Blier]], [[Marlène Jobert]] |- | 1968 | ''[[Pan Wołodyjowski (film)|Pan Wołodyjowski]]'' | Pan Wołodyjowski | [[Jerzy Hoffman]] | RPP | [[Tadeusz Lomnicki]], [[Magdalena Zawadzka]], [[Daniel Olbrychski]] |- | 1968 | ''[[Pașa (film din 1968)|Pașa]]'' | Le Pacha | [[Georges Lautner]] | franco-italian | [[Jean Gabin]], [[Dany Carrel]] |- | 1968 | ''[[Păpușa (film din 1968)|Păpușa]]'' | Lalka | [[Wojciech Has]] | RPP | [[Mariusz Dmochowski]], [[Beata Tyszkiewicz]] |- | 1968 | ''[[Pe urmele șoimului]]'' | Spur des Falken | [[Gottfried Kolditz]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitic]], [[Rolf Hoppe]], [[Barbara Brylska]] |- | 1968 | ''[[Petrecerea (film)|Petrecerea]]'' | The Party | [[Blake Edwards]] | SUA | [[Peter Sellers]], [[Claudine Longet]], [[Natalia Borisova]] |- | 1968 | ''[[Planeta maimuțelor (film din 1968)|Planeta maimuțelor]]'' | Planet of the Apes | [[Franklin J. Schaffner]] | [[20th Century Fox]] | [[Charlton Heston]], [[Roddy McDowall]] |- |1968 |Povești extraordi-nare |Histoires extraordinaires |Federico Fellini, Louis Malle, Roger Vadim |Cocinor, Les Films Marceau, PEA, Franța- Italia |Jane Fonda, Brigitte Bardot, Alain Delon, Terence Stamp |- | 1968 | ''[[Primul curier]]'' | Първият куриер<br>Părviat kurier | [[Vladimir Iancev]] | [[Nu Boyana Film Studios]]<br>[[Mosfilm]] | [[Stefan Danailov]], [[Janna Bolotova]], [[Evgheni Leonov]] |- |1968 |Rebelul |Al moutamarred |Omar Khlifi (Ammar Al-Khalifi) |Films Omar Khlifi, Tunisia |Ali Abdelwahab, Samira Ahmed, Hasiba Rushdi |- | 1968 | ''[[Roberto Carlos și diamantul roz]]'' | Roberto Carlos e o Diamante Cor-de-Rosa | [[Roberto Farias]] | Brazilia | [[Roberto Carlos]], [[José Lewgoy]] |- | 1968 | ''[[Romeo și Julieta (film din 1968)|Romeo și Julieta]]'' | Romeo and Juliet | [[Franco Zeffirelli]] | Marea Britanie - Italia | [[Leonard Whiting]], [[Olivia Hussey]] |- | 1968 | ''[[Sechestru de persoană]]'' | Sequestro di persona | [[Gianfranco Mingozzi]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Charlotte Rampling]] |- | 1968 | ''[[Serafino]]'' | Serafino | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Adriano Celentano]], [[Ottavia Piccolo]] |- | 1968 | ''[[Sezon mort]]'' | ru: Мёртвый сезон <br> Miortvîi sezon | [[Savva Kuliș]] | [[Lenfilm]] | [[Donatas Banionis]], [[Rolan Bâkov]] |- | 1968 | ''[[Sfântul contra „SPADA”]]'' | The Fiction Makers | [[Roy Ward Baker]] | Marea Britanie | [[Roger Moore]], [[Sylvia Syms]] |- | 1968 | ''[[Star (film din 1968)|Star]]'' | Star! | [[Robert Wise]] | SUA | [[Julie Andrews]], [[Richard Crenna]] |- | 1968 | ''[[Stelele din Eger (film din 1968)|Stelele din Eger]]'' | Egri csillagok | [[Zoltán Várkonyi]] | RPU | [[Imre Sinkovits]], [[István Kovács (actor)|István Kovács]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1968 | ''[[Studiu despre femei]]'' | Tanulmány a nőkről | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Gyöngyi Polónyi]], [[Gyula Bodrogi]], [[Éva Ruttkai]], [[Vera Venczel]] |- | 1968 | ''[[Sub semnul lui Monte Cristo]]'' | Sous le signe de Monte Cristo | [[ André Hunebelle]] | franco-italian | [[Paul Barge]], [[Claude Jade]], [[Anny Duperey]] |- | 1968 | ''[[Totul de vânzare]]'' | Wszystko na sprzedaz | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Beata Tyszkiewicz]], [[Elżbieta Czyżewska]], [[Daniel Olbrychski]] |- | 1968 | ''[[Ultimul mohican (film din 1968)|Ultimul mohican]]'' | Die Lederstrumpferzählungen | [[Jean Dréville]], [[Pierre Gaspard-Huit]] și [[Sergiu Nicolaescu]] | Franța, RFG, România, Austria | [[Otto Ambros]], [[Hellmut Lange]], [[Luminița Iacobescu]] |- | 1968 | ''[[Un cuplu ciudat]]'' | The Odd Couple | [[Gene Saks]] | SUA | [[Jack Lemmon]], [[Walter Matthau]] |- | 1968 | ''[[Un loc pentru îndrăgostiți]]'' | Amanti | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Faye Dunaway]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1968 | ''[[Urletul lupilor]]'' | Wilcze echa | [[Aleksander Ścibor-Rylski]] | RPP | [[Bruno O’Ya]], [[Irena Karel]] |- |1968 |Vara fierbinte |Heißer Sommer |Joachim Hasler |DEFA, RDG |Chris Doerk, Frank Schöbel, Regine Albrecht |- | 1968 | ''[[Vară capricioasă]]'' | Rozmarné léto | [[Jiří Menzel]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Rudolf Hrusínský]], [[Jiří Menzel]] |- | 1968 | ''[[Vițelul de aur (film din 1968)|Vițelul de aur]]'' | Золотой телёнок<br>Zolotoi telionok | [[Mihail Șveițer]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Iurski]], [[Leonid Kuravliov]], [[Evgheni Evstigneev]] |- | 1968 | ''[[Winnetou în Valea Morții]]'' | Winnetou und Shatterhand im Tal der Toten | [[Harald Reinl]] | [[CCC.Film]](RFG)-Iugoslavia-Italia | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Karin Dor]] |- | 1968 | ''[[Zică ce vor zice (film)|Zică ce vor zice]]'' | Digan lo que digan | [[Mario Camus]] | Spania-Argentina | [[Raphael (cântăreț)|Raphael]], [[Serena Vergano]], [[Susana Campos]] |} == 1969 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1969 | ''[[100 de carabine]]'' | 100 Rifles | [[Tom Gries]] | SUA | [[Jim Brown]], [[Raquel Welch]], [[Burt Reynolds]] |- | 1969 | ''[[100 de dolari pentru șerif]]'' | True Grit | [[Henry Hathaway]] | SUA | [[John Wayne]], [[Robert Duvall]], [[Dennis Hopper]] |- | 1969 | ''[[Această femeie (film din 1969)|Această femeie]]'' | Esa mujer | [[Mario Camus]] | Spania | [[Sara Montiel]], [[Ivan Rassimov]] |- | 1969 | ''[[Adio domnule Chips (film din 1969)|Adio domnule Chips]]'' | Goodbye, Mr. Chips | [[Herbert Ross]] | Anglia | [[Peter O'Toole]], [[Petula Clark]] |- | 1969 | ''[[Alfa Romeo și Julieta]]'' | Alfa Romeó és Júlia | [[Frigyes Mamcserov]] | RPU | [[Éva Ruttkai]], [[Zoltán Latinovits]] |- | 1969 | ''[[Anna celor o mie de zile]]'' | Anne of the Thousand Days | [[Charles Jarrott]] | Anglia | [[Richard Burton]], [[Geneviève Bujold]], [[Irene Papas]] |- | 1969 | ''[[Anul carbonarilor]]'' | Nell'anno del Signore | [[Luigi Magni]] | italo-francez | [[Nino Manfredi]], [[Enrico Maria Salerno]], [[Claudia Cardinale]], [[Alberto Sordi]] |- | 1969 | ''[[Aurul lui Mackenna]]'' | Mackenna's Gold | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[Omar Sharif]], [[Telly Savalas]] |- | 1969 | ''[[Băieți buni, băieți răi (film din 1969)|Băieți buni, băieți răi]]'' | The Good Guys and the Bad Guys | [[Burt Kennedy]] | USA | [[Robert Mitchum]], [[George Kennedy]], [[Martin Balsam]], [[David Carradine]], [[Tina Louise]] |- | 1969 | ''[[Băieții din strada Pál (film din 1969)|Băieții din strada Pál]]'' | A Pál utcai fiúk | [[Zoltán Fábri]] | RPU | [[Mari Töröcsik]], [[Sándor Pécsi]], [[László Kozák]] |- | 1969 | ''[[Bătălia de pe Neretva (film)|Bătălia de pe Neretva]]'' | Bitka na Neretvi | [[Veljko Bulajic]] | Iugoslavia-Italia-RFG | [[Serghei Bondarciuk]], [[Yul Brynner]], [[Sylva Koscina]], [[Curd Jürgens]] |- | 1969 | ''[[Bătălia pentru Anglia (film din 1969)|Bătălia pentru Anglia]]'' | Battle of Britain | [[Guy Hamilton]] | Marea Britanie | [[Harry Andrews]], [[Michael Caine]], [[Trevor Howard]], [[Curd Jürgens]] |- | 1969 | ''[[Butch Cassidy și Sundance Kid]]'' | Butch Cassidy and the Sundance Kid | [[George Roy Hill]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Robert Redford]], [[Katharine Ross]] |- |1969 | [[Cadavrul viu (film din 1969)|Cadavrul viu]] | ru: Живой труп<br>Jivoi trup | [[Vladimir Vengherov]] | [[Lenfilm]] | [[Aleksei Batalov]], [[Alla Demidova]] |- | 1969 | ''[[Călugărița din Monza (film din 1969)|Călugărița din Monza]]'' | La monaca di Monza | [[Eriprando Visconti]] | Italia | [[Anne Heywood]], [[Hardy Krüger]], [[Antonio Sabato]] |- | 1969 | ''[[Când luna trece lin peste coline]]'' | Wenn süß das Mondlicht auf den Hügeln schläft | [[Wolfgang Liebeneiner]] | RFG | [[Archibald Eser]], [[Irina von Bentheim]] |- |1969 |Cinci pentru infern |5 per l'inferno |Frank Kramer aka (Gianfranco Parolini) |Italia |Gianni Garko, Margaret Lee, Klaus Kinski |- | 1969 | ''[[Clanul sicilienilor]]'' | Le clan des siciliens | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Alain Delon]], [[Lino Ventura]] |- | 1969 | ''[[Colonia Lanfieri]]'' | Kolona Lanfier | [[Jan Schmidt]] | [[Studioul Barrandov]], [[Mosfilm]] | [[Juozas Budraitis]], [[Zuzana Kocúriková]] |- | 1969 | ''[[Cortul roșu]]'' | Krasnaya palatka <br>{{lang-ru|: Красная палатка}} | [[Mihail Kalatozov]] | sovieto-italian | [[Claudia Cardinale]], [[Peter Finch]], [[Hardy Krüger]] |- | 1969 | ''[[Cowboyul de la miezul nopții]]'' | Midnight Cowboy | [[John Schlesinger]] | SUA | [[Jon Voight]], [[Dustin Hoffman]] |- | 1969 | ''[[Creierul (film)|Creierul]]'' | Le cerveau | [[Gérard Oury]] | Franța | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Bourvil]], [[David Niven]], [[Silvia Monti]] |- |1969 |Cu mine nu, madam ! |Mit mir nicht, Madam! |Roland Oehme, Lothar Warneke |DEFA, RDG |Rolf Römer, Annekathrin Bürger, Krystyna Mikolajewska |- | 1969 | ''[[Dacă e marți, e Belgia]]'' | If It's Tuesday, This Must Be Belgium | [[Mel Stuart]] | SUA | [[Suzanne Pleshette]], [[Ian McShane]], [[Catherine Spaak]], [[Senta Berger]] |- | 1969 | ''[[De ce te părăsește bărbatul?]]'' | ¿Por qué te engaña tu marido? | [[Manuel Summers]] | Spania | [[Manuel Ayuso]], [[José Luis Coll]] |- | 1969 | ''[[Domnișoara doctor]]'' | Fräulein Doktor | [[Alberto Lattuada]] | italo-iugoslav | [[Suzy Kendall]], [[Kenneth More]], [[Capucine]] |- | 1969 | ''[[Dragoste și viteză]]'' | Amor a todo gas | [[Ramón Torrado]] | Spania | [[Peret]], [[Nieves Navarro]] |- | 1969 | ''[[Floarea de cactus (film)|Floarea de cactus]]'' | Cactus Flower | [[Gene Saks]] | SUA | [[Walter Matthau]], [[Ingrid Bergman]], [[Goldie Hawn]] |- | 1969 | ''[[Floarea soarelui (film din 1969)|Floarea soarelui]]'' | I girasoli | [[Vittorio De Sica]] | sovieto-italian | [[Sophia Loren]], [[Marcello Mastroianni]], [[Liudmila Savelieva]] <!-- Людмила Савельева--> |- | 1969 | ''[[Hello, Dolly! (film din 1969)|Hello, Dolly!]]'' | Hello, Dolly! | [[Gene Kelly]] | SUA | [[Barbra Streisand]], [[Walter Matthau]], [[Louis Armstrong]] |- | 1969 | ''[[Hibernatus]]'' | Hibernatus | [[Édouard Molinaro]] | Gaumont - Rizzoli Film | [[Louis de Funès]], [[Michael Lonsdale]], [[Claude Gensac]] |- | 1969 | ''[[Hoarda sălbatică]]'' | The Wild Bunch | [[Sam Peckinpah]] | SUA | [[William Holden]], [[Ernest Borgnine]], [[Robert Ryan]] |- | 1969 | ''[[Hoinarii]]'' | The Reivers | [[Mark Rydell]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[Sharon Farrell]], [[Mitch Vogel]] |- | 1969 | ''[[Incineratorul]]'' | Spalovac mrtvol | [[Juraj Herz]] | RSC | [[Rudolf Hrusínský]], [[Vlasta Chramostová]] |- | 1969 | ''[[Iubirea strict oprită]]'' | Im Himmel ist doch Jahrmarkt | [[Rolf Losansky]] | [[DEFA]] | [[Angelika Waller]], [[Regina Beyer]], [[Christel Bodenstein]] |- | 1969 | ''[[Iubita lui Gramigna (film)|Iubita lui Gramigna]]'' | L'amante di Gramigna | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Stefania Sandrelli]] |- |1969 |Jocul |Gra |Jerzy Kawalerowicz |Studio Filmowe Kadr, RP Polonă |Lucyna Winnicka, Gustaw Holoubek |- | 1969 | ''[[Jocul care ucide (film)|Jocul care ucide]]'' | Maldonne | [[Sergio Gobbi]] | franco-italian | [[Pierre Vaneck]], [[Elsa Martinelli]], [[Robert Hossein]] |- | 1969 | ''[[Jocul de-a moartea]]'' | The Gypsy Moths | [[John Frankenheimer]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Deborah Kerr]], [[Gene Hackman]] |- | 1969 | ''[[La est de Java]]'' | Krakatoa: East of Java | [[Bernard L. Kowalski]] | SUA | [[Maximilian Schell]], [[Diane Baker]] |- |1969 |Lupii albi |Weisse Wölfe |Konrad Petzold, Bosko Boskovic |DEFA, RDG Bosna Film, RSFI |Gojko Mitic, Horst Schulze, Barbara Brylska |- |1969 |Marea dragoste |Le Grand Amour |Pierre Étaix |Franța |Pierre Étaix, Annie Fratellini, Nicole Calfan |- | 1969 | ''[[Martorul (film din 1969)|Martorul]]'' | A tanú | [[Péter Bacsó]] | RPU | [[Ferenc Kállai]] |- | 1969 | ''[[Monte Carlo (film din 1969)|Monte Carlo]]'' | Monte Carlo or Bust! | [[Ken Annakin]] | SUA | [[Bourvil]], [[Tony Curtis]], [[Marie Dubois]], [[Mireille Darc]] |- | 1969 | ''[[O duminică în familie]]'' | Ecce Homo Homolka | [[Jaroslav Papoušek]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Josef Šebánek]], [[Marie Motlová]], [[František Husák]], [[Helena Růžičková]] |- | 1969 | ''[[O floare și doi grădinari]]'' | Ek Phool Do Mali | Devendra Goel | India | [[Sanjay Khan]], [[Sadhana Shivdasani]], [[Balraj Sahni]] |- | 1969 | ''[[Paria (film din 1969)|Paria]]'' | Le paria | [[Claude Carliez]] | franco-spaniol | [[Jean Marais]], [[Marie-José Nat]] |- | 1969 | ''[[Patricia și muzica (film din 1969)|Patricia și muzica]]'' | Las Leandras | [[Eugenio Martín]] | Spania | [[Rocío Dúrcal]], [[Jeremy Bulloch]] |- | 1969 | ''[[Pomul de crăciun (film)|Pomul de crăciun]]'' | L'Arbre de Noël | [[Terence Young]] | [[Les Films Corona]] [[Juppiter General]] | [[Virna Lisi]], [[Bourvil]], [[Maria Schneider (actriță)|Maria Schneider]] |- | 1969 | ''[[Prețul puterii]]'' | Il prezzo del potere | [[Tonino Valerii]] | Italia-Spania | [[Giuliano Gemma]], [[Warren Vanders]], [[Fernando Rey]] |- | 1969 | ''[[Răzbunarea Sfântului (film)|Răzbunarea Sfântului]]'' | Vendetta for the Saint | [[Jim O'Connolly]] | MB | [[Roger Moore]], [[Ian Hendry]], [[Rosemary Dexter]] |- | 1969 | ''[[Republica fetelor]]'' | Rzeczpospolita babska | | RPP | |- | 1969 | ''[[Ritmuri spaniole (film)|Ritmuri spaniole]]'' | Juicio de faldas | [[José Luis Sáenz de Heredia]] | Arturo González Producciones Cinematográficas | [[Concha Velasco]], [[Manolo Escobar]], [[José Sazatornil]] |- | 1969 | ''[[Secretul din Santa Vittoria (film)|Secretul din Santa Vittoria]]'' | The Secret of Santa Vittoria | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Anna Magnani]], [[Virna Lisi]], [[Hardy Krüger]] |- | 1969 | ''[[Simón Bolívar (film din 1969)|Simón Bolívar]]'' | Simón Bolívar | [[Alessandro Blasetti]] | Spania | [[Maximilian Schell]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Francisco Rabal]] |- |1969 |Soția infidelă |La femme infidèle |Claude Chabrol |Franța-Italia |Stéphane Audran, Michel Bouquet, Maurice Ronet |- | 1969 | ''[[Sprijiniți-l pe șerif!]]'' | Support Your Local Sheriff! | [[Burt Kennedy]] | SUA | [[James Garner]], [[Joan Hackett]] |- | 1969 | ''[[Steaua sudului (film)|Steaua sudului]]'' | L'Étoile du sud | [[Sidney Hayers]] | Franța-MB | [[Michel Constantin]], [[Ursula Andress]], [[Orson Welles]] |- | 1969 | ''[[Străinii (film din 1969)|Străinii]]'' | Les Étrangers | [[Jean-Pierre Desagnat]] | Italia-Franța-RFG | [[Michel Constantin]], [[Senta Berger]] |- |1969 |Structura cristalului |Struktura krysztalu |Krzysztof Zanussi |RPPolonia |Barbara Wrzesinska, Jan Myslowicz, Daniel Olbrychski |- | 1969 | ''[[Subiect pentru o schiță]]'' | Сюжет для небольшого рассказа | [[Serghei Iutkevici]]<!-- Сергей Юткевич--> | URSS | [[Nikolai Grinko]], [[Marina Vlady]], [[Iia Savvina]] |- | 1969 | ''[[Și caii se împușcă, nu-i așa? (film)|Și caii se împușcă, nu-i așa?]]'' | They Shoot Horses, Don't They? | [[Sydney Pollack]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Michael Sarrazin]], [[Susannah York]], [[Gig Young]], [[Bruce Dern]] |- |1969 |Taina leului |Az oroszlán ugrani készül |György Révész |MAFILM Stúdió 1; RPU |Andor Ajtay, Irén Psota, István Bujtor |- |1969 |Tăcerea bărbaților |Mlcení muzu |Josef Pinkava |St.Gottwaldov, Krátký Film Praha, RSC |Svatopluk Matyás, Erik Pardus, Jana Stepánková |- | 1969 | ''[[Timp pentru a trăi (film din 1969)|Timp pentru a trăi]]'' | Zeit zu leben | [[Horst Seemann]] | [[DEFA]] | [[Leon Niemczyk]], [[Jutta Hoffmann]], [[Traudl Kulikowski]] |- | 1969 | ''[[Topaz (film)|Topaz]]'' | Topaz | [[Alfred Hitchcock]] | SUA | [[Frederick Stafford]], [[John Vernon]], [[Claude Jade]] |- | 1969 | ''[[Un cuib de nobili (film)|Un cuib de nobili]]'' | Дворянское гнездо | [[Andrei Koncealovski]] | [[Mosfilm]] | [[Irina Kupcenko]], [[Leonid Kulaghin]]<!--Ирина Купченко Леонид Кулагин--> |- |1969 |Vadul iadului |Pokolrev |Miklos Markos |Mafilm, Budapest, RPU |Antal Pager, Andras Ambrus, Elma Bulla, Irina Gărdescu, Janos Koltai, Anna Szeles |- | 1969 | ''[[Vandana]]'' | Aradhana | Shakti Samanta | India | [[Rajesh Khanna]], [[Sharmila Tagore]] |- | 1969 | ''[[Viața merge înainte]]'' | La Vida sigue igual | [[Eugenio Martín]] | Spania | [[Julio Iglesias]], [[Charo López]] |- | 1969 | ''[[Visul domnului gentil]]'' | Le bourgeois gentil mec | [[Raoul André]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Annie Cordy]] |- | 1969 | ''[[Z (film din 1969)|Z]]'' | Z | [[Costa-Gavras]] | Algeria-Franța | [[Yves Montand]], [[Irene Papas]], [[Jean-Louis Trintignant]] |} == 1970 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul originali ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1970 |А fost odată o mierlă cântătoare |Iko shashvi mgalobeli ru: Жил певчий дрозд |Otar Ioseliani |Georgian-Film, Gruzia Film, URSS |Ghela Kandelaki, Goghi Ciheidze, Irine Jandieri |- | 1970 | ''[[Abel, fratele tău]]'' | Abel, twój brat | [[Janusz Nasfeter]] | RPP | [[Filip Lobodzinski]], [[Edward Dymek]] |- | 1970 | ''[[Aeroportul (film din 1970)|Aeroportul]]'' | Airport | [[George Seaton]], [[Henry Hathaway]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Dean Martin]], [[Jacqueline Bisset]] |- |1970 |Ai greșit, inimă |Fallaste corazón |José María Fernández Unsáin |Películas Rodríguez, Mexic |Jacqueline Andere, Cuco Sánchez, Alma Delia Fuentes |- | 1970 | ''[[Am încălcat legea]]'' | I Walk the Line | [[John Frankenheimer]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[Tuesday Weld]] |- | 1970 | ''[[Anonimul venețian (film)|Anonimul venețian]]'' | Anonimo veneziano | [[Enrico Maria Salerno]] | Italia | [[Florinda Bolkan]], [[Tony Musante]] |- |1970 |Aventurierii |The Adventurers |Lewis Gilbert |AVCO Embassy, Paramount, USA |Charles Aznavour, Candice Bergen, Ernest Borgnine, Rossano Brazzi, Bekim Fehmiu |- | 1970 | ''[[Balada pentru Cable Hogue]]'' | The Ballad of Cable Hogue | [[Sam Peckinpah]] | [[Warner Bros.]] | [[Jason Robards]], [[Stella Stevens]] |- | 1970 | ''[[Capriciile Mariei]]'' | Les caprices de Marie | [[Philippe de Broca]] | franco-italian | [[Philippe Noiret]], [[Marthe Keller]], [[Valentina Cortese]], [[Jean-Pierre Marielle]] |- | 1970 | ''[[Castanele sunt bune]]'' | Le castagne sono buone | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Gianni Morandi]], [[Stefania Casini]] |- |1970 |Călătorie în jurul capului meu |Utazás a koponyám körül |György Révész |RPU |Zoltán Latinovits, Éva Ruttkai, Mari Töröcsik |- | 1970 | ''[[Cea mai frumoasă soție]]'' | La moglie più bella | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Ornella Muti]], [[Alessio Orano]] |- | 1970 | ''[[Ceaikovski (film din 1970)|Ceaikovski]]'' | Tchaikovsky<br>{{lang-ru|Чайковский}} | [[Igor Talankin]] | [[Mosfilm]] | [[Innokenti Smoktunovski]], [[Antonina Shuranova]], [[Kirill Lavrov]] |- |1970 |Clovnii |I Clowns |Federico Fellini |Italia, Franța, Germania |Riccardo Billi, Gigi Reder, Tino Scotti |- | 1970 | ''[[Copilul sălbatic]]'' | L'enfant sauvage | [[François Truffaut]] | Franța | [[Jean-Pierre Cargol]], [[François Truffaut]], [[Françoise Seigner]] |- | 1970 | ''[[Crimă și pedeapsă (film din 1970)|Crimă și pedeapsă]]'' | Преступление и наказание<br>Prestuplenie i nakazanie | [[Lev Kulidjanov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Gheorghi Taratorkin]], [[Innokenti Smoktunovski]] |- | 1970 | ''[[Cromwell (film din 1970)|Cromwell]]'' | Cromwell | [[Ken Hughes]] | Anglia | [[Richard Harris]], [[Alec Guinness]], [[Dorothy Tutin]] |- | 1970 | ''[[Cum am declanșat al doilea război mondial]]'' | Jak rozpetalem druga wojne swiatowa | [[Tadeusz Chmielewski]] | RPP | [[Marian Kociniak]], [[Janina Boronska]] |- | 1970 | ''[[Darling Lili]]'' | Darling Lili | [[Blake Edwards]] | SUA | [[Julie Andrews]], [[Rock Hudson]] |- | 1970 | ''[[Distratul]]'' | Le Distrait | [[Pierre Richard]] | Franța | [[Pierre Richard]], [[Bernard Blier]] |- | 1970 | ''[[Dodes'ka den]]'' | Dodesukaden | [[Akira Kurosawa]] | [[Japonia]] | [[Yoshitaka Zushi]], [[Kin Sugai]] |- | 1970 | ''[[Domiciliul conjugal]]'' | Domicile conjugal | [[François Truffaut]] | [[Franța]] | [[Jean-Pierre Léaud]], [[Claude Jade]] |- |1970 |Don Juan fără voie |Dábelské líbánky |Zdenek Podskalský |Studio Barrandov, RSC |Vlastimil Brodský, Jana Brejchová, Iva Janzurová |- | 1970 | ''[[Eliberarea lui L. B. Jones]]'' | The Liberation of L.B. Jones | [[William Wyler]] | SUA | [[Lee J. Cobb]], [[Roscoe Lee Browne]] |- | 1970 | ''[[Esop (film din 1970)|Esop]]'' | Езоп / Ezop | [[Ranghel Vălceanov]] | [[Nu Boyana Film Studios]], [[Studioul Barrandov]] | [[Gheorghi Kaloeancev]], [[Dorotea Tonceva]]<!--Георги Калоянчев, Доротея Тончева--> |- | 1970 | ''[[Explozie în Marea Egee]]'' | Ορατότης μηδέν / Oratótis midén | [[Nikos Foskolos]] | Grecia | [[Nikos Kourkoulos]], [[Mairi Chronopoulou]], [[Manos Katrakis]]<!--Νίκος Κούρκουλος, Μαίρη Χρονοπούλου, Μάνος Κατράκης--> |- | 1970 | ''[[Fericit cel care ca Ulise...]]'' | Heureux qui comme Ulysse | [[Henri Colpi]] | Franța | [[Fernandel]], [[Rellys]], [[Évelyne Séléna]] |- | 1970 | ''[[Fiica lui Ryan]]'' | Ryan's Daughter | [[David Lean]] | Marea Britanie | [[Robert Mitchum]], [[Trevor Howard]], [[Sarah Miles]], [[John Mills (actor)|John Mills]] |- |1970 |''[[Flacăra olimpică (film)|Flacăra olimpică]]'' |Znicz olimpijski |Lech Lorentowicz |RPP |Jadwiga Andrzejewska, Wanda Neumann, Tadeusz Kalinowski |- | 1970 | ''[[Fuga]]'' | Бег | [[Aleksandr Alov]] și<br> [[Vladimir Naumov]] | URSS | [[Liudmila Savelieva]], [[Aleksei Batalov]] <!-- Людмила Савельева--> |- | 1970 | ''[[Grădina de trandafiri]]'' | Hatholdas rózsakert | [[László Ranódy]] | RPU | [[Klári Tolnay]], [[Manyi Kiss]] |- |1970 |Grădinile familiei Finzi Contini |Il giardino dei Finzi Contini |Vittorio De Sica |Italia - RFG |Domonique Sanda, Lino Capolicchio, Helmut Berger |- |1970 |Hei, tu |He Du ! |Rolf Römer |DEFA Film, RDG |Annekathrin Bürger, Frank Obermann, Petra Hinze |- |1970 |În trecere prin Moscova |V Moskve proiezdom ru: В Москве, проездом |Ilia Gurin |St. M.Gorki, URSS |Evgheni Karelskih, Serghei Șakurov, Nikolai Merzlikin |- |1970 |Îngerii negri |Cernite angheli Bg: Черните ангели |Vâlo Radev |Boyana Film, Bulgar Film |Stefan Danailov, Dorotea Tonceva, Violeta Ghindeva |- | 1970 | ''[[Jandarmul la plimbare]]'' | Le gendarme en balade | [[Jean Girault]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Jean Lefebvre]] |- |1970 |Jane Eyre |Jane Eyre |Delbert Mann |UK - USA |George C.Scott, Susannah York, Ian Bannen |- | 1970 | ''[[Judo (film din 1970)|Judo]]'' | Sugata Sanshiro | [[Kunio Watanabe]] | Japonia | [[Muga Takewaki]], [[Nana Ozaki]] |- | 1970 | ''[[Iubire de primăvară (film din 1970)|Iubire de primăvară]]''<!-- Любовь Яровая --> | [[:ru:Любовь Яровая|Любовь Яровая]]<br> Liubov Iarovaia | [[Vladimir Fetin]] | URSS | [[Liudmila Ciursina]], [[Vasili Lanovoi]]<!--Людмила Чурсина Василий Лановой--> |- | 1970 | ''[[Love Story (film)|Love Story]]'' | Love Story | [[Arthur Hiller]] | SUA | [[Ali MacGraw]], [[Ryan O'Neal]] |- | 1970 | ''[[Marea speranță albă (film)|Marea speranță albă]]'' | The Great White Hope | [[Martin Ritt]] | SUA | [[James Earl Jones]], [[Jane Alexander]] |- | 1970 | ''[[Micul om mare (film)|Micul om mare]]'' | Little Big Man | [[Arthur Penn]] | SUA | [[Dustin Hoffman]], [[Faye Dunaway]], [[Martin Balsam]] |- | 1970 | ''[[Mihail Strogoff (film din 1970)|Mihail Strogoff]]'' | Strogoff | [[Eriprando Visconti]] | franco-italo-west german | [[John Phillip Law]], [[Mimsy Farmer]], [[Hiram Keller]] |- | 1970 | ''[[N-am cântat niciodată pentru tata (film din 1970)|N-am cântat niciodată pentru tata]]'' | I Never Sang for My Father | [[Gilbert Cates]] | SUA | [[Melvyn Douglas]], [[Gene Hackman]] |- | 1970 | ''[[Omul orchestră (film din 1970)|Omul orchestră]]'' | L'homme orchestre | [[Serge Korber]] | franco-italian | [[Louis de Funès]], [[Noëlle Adam]] |- | 1970 | ''[[Ora hotărâtoare]]'' | Meine Stunde Null | [[Joachim Hasler]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]], [[Anatoli Kuznetsov]] |- | 1970 | ''[[Pădurea de mesteceni (film)|Pădurea de mesteceni]]'' | Brzezina | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Daniel Olbrychski]], [[Olgierd Łukaszewicz]], [[Emilia Krakowska]] |- | 1970 | ''[[Piele de măgar (film din 1970)|Piele de măgar]]'' | Peau d'âne | [[Jacques Demy]] | Franța | [[Catherine Deneuve]], [[Jean Marais]], [[Jacques Perrin]] |- | 1970 | ''[[Plimbare în ploaia de primăvară]]'' | Walk in the Spring Rain | [[Guy Green]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Ingrid Bergman]] |- | 1970 | ''[[Poveste de dragoste (film din 1970)|Poveste de dragoste]]'' | Szerelmesfilm | [[István Szabó]] | RPU | [[Judit Halász]], [[András Bálint]] |- | 1970 | ''[[Povestirile lui Hoffmann (film din 1970)|Povestirile lui Hoffmann]]'' | Hoffmanns Erzählungen | [[Walter Felsenstein]] | [[DEFA]] | [[Hanns Nocker]], [[Melitta Muszely]] |- | 1970 | ''[[Regele Lear (film din 1970)|Regele Lear]]'' | Король Лир | [[Grigori Kozințev]] | [[Lenfilm]] | [[Iuri Iarvet]], [[Elza Radzinia]] |- | 1970 | ''[[Rio Lobo]]'' | Rio Lobo | [[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Jennifer O'Neill]] |- |1970 |Să cumpărăm o mașină de pompieri |Wir kaufen eine Feuerwehr |Hans Kratzert |DEFA, RDG |Erwin Geschonneck, Friedel Nowak, Holger Mahlich |- | 1970 | ''[[Secretul planetei maimuțelor]]'' | Beneath the Planet of the Apes | [[Ted Post]] | SUA | [[Charlton Heston]], [[James Franciscus]], [[David Watson]] |- | 1970 | ''[[Soarele alb al pustiului]]'' | Белое солнце пустыни<br/>Beloe solnțe pustîni | [[Vladimir Motîl]] | [[Mosfilm]] | [[Anatoli Kuznețov]], [[Pavel Luspekaev]]<!--Анатолий Кузнецов, Павел Луспекаев --> |- |1970 |Strategia păianjenului |Strategia del ragno |Bernardo Bertolucci |RAI, Red Film, Italia |Giulio Brogi, Alida Valli, Pippo Campanini |- | 1970 | ''[[Și a venit ziua lămâilor negre]]'' | E venne il giorno dei limoni neri | [[Camillo Bazzoni]] | Italia | [[Antonio Sabato]], [[Florinda Bolkan]], [[Don Backy]], [[Didi Perego]] |- |1970 |Șoimii |Magasiskola |István Gaál |MAFILM Stúdió 4, RPU |Ivan Andonov, György Bánffy, Judit Meszléry |- | 1970 | ''[[Talismanul toreadorului]]'' | El relicario | [[Rafael Gil]] | Spania | [[Carmen Sevilla]], [[Arturo Fernández]], [[Miguel Mateo "Miguelin"]] |- | 1970 | ''[[Tick... tick... tick... ]]'' | ...tick...tick...tick... | [[Ralph Nelson]] | [[MGM]] | [[Jim Brown]], [[George Kennedy]], [[Fredric March]] |- | 1970 | ''[[Tora! Tora! Tora!]]'' | Tora! Tora! Tora! | [[Richard Fleischer]], [[Kinji Fukasaku]], [[Toshio Masuda]] | [[20th Century Fox]], Japonia | [[Martin Balsam]], [[Sō Yamamura]], [[Joseph Cotten]] |- | 1970 | ''[[Trandafiri albi pentru sora mea neagră]]'' | Rosas blancas para mi hermana negra | [[Abel Salazar]] | Mexic | [[Libertad Lamarque]], [[Eusebia Cosme]] |- | 1970 | ''[[Țara sălbatică]]'' | The Wild Country | [[Robert Totten]] | [[Walt Disney Productions]] | [[Steve Forrest]], [[Vera Miles]], [[Jack Elam]] |- | 1970 | ''[[Ultimul domiciliu cunoscut]]'' | Dernier domicile connu | [[José Giovanni]] | Franța | [[Lino Ventura]], [[Marlène Jobert]], [[Michel Constantin]] |- | 1970 | ''[[Ultimul războinic]]'' | Flap / The Last Warrior | [[Carol Reed]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Claude Akins]] |- | 1970 | ''[[Un trecător în ploaie]]'' | Le passager de la pluie | [[René Clément]] | Franța | [[Marlène Jobert]], [[Charles Bronson]] |- | 1970 | ''[[Unchiul Vania (film din 1970)|Unchiul Vania]]'' | Дядя Ваня / Deadea Vania | [[Andrei Koncealovski]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Bondarciuk]], [[Irina Kupcenko]] |- | 1970 | ''[[Urmărire la Amsterdam (film)|Urmărire la Amsterdam]]'' | Puppet on a Chain | [[Geoffrey Reeve]] | SUA | [[Sven-Bertil Taube]], [[Barbara Parkins]] |- | 1970 | ''[[Ursul și păpușa]]'' | L'ours et la poupée | [[Michel Deville]] | Franța | [[Brigitte Bardot]], [[Jean-Pierre Cassel]] |- | 1970 | ''[[Vara bărbaților]]'' | Vyrų vasara <br> Мужское лето | [[Marijonas Giedrys]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Juozas Budraitis]], [[Antanas Šurna]] |- | 1970 | ''[[Vis de dragoste]]'' | Szerelmi álmok - Liszt | [[Márton Keleti]] | RP Ungară - URSS | [[Imre Sinkovits]], [[Ariadna Șenghelaia]], [[Sándor Pécsi]], [[Igor Dmitriev]] |- | 1970 | ''[[Waterloo (film din 1970)|Waterloo]]'' | Waterloo | [[Serghei Bondarciuk]] | italo-sovietic | [[Rod Steiger]], [[Christopher Plummer]], [[Orson Welles]] |- | 1970 | ''[[Zapata (film)|Zapata]]'' | Emiliano Zapata | [[Felipe Cazals]] | Mexic | [[Antonio Aguilar]], [[Patricia Aspíllaga]] |} == 1971 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1971 | ''[[12 scaune (film din 1971)|12 scaune]]'' | 12 стульев / 12 stuliev | [[Leonid Gaidai]] | [[Mosfilm]] | [[Arcil Gomiașvili]], [[Serghei Filippov]], [[Natalia Kracikovskaia]] |- | 1971 | ''[[19 fete și un marinar]]'' | Devetnaest djevojaka i jedan mornar | [[Milan Kosovac]] | Iugoslavia | [[Jane Birkin]], [[Serge Gainsbourg]], [[Spela Rozin]] |- |1971 |Amenințarea |Straw Dogs |Sam Peckinpah |Amerbroco Productions, UK - SUA |Dustin Hoffman, Susan George, Peter Vaughan |- | 1971 | ''[[Atac împotriva lui Rommel]]'' | Raid on Rommel | [[Henry Hathaway]] | SUA | [[Richard Burton]], [[John Colicos]] |- | 1971 | ''[[Binecuvântați animalele și copiii (film)|Binecuvântați animalele și copiii]]'' | Bless the Beasts & Children | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Bill Mumy]], [[Barry Robins]] |- | 1971 | ''[[Bulevardul romului]]'' | Boulevard du rhum | [[Robert Enrico]] | franco-hispano-italian | [[Lino Ventura]], [[Brigitte Bardot]] |- | 1971 | ''[[Capcană pentru general]]'' | Klopka za generala | [[Miomir Stamenković]] | [[Bosna Film]], Iugoslavia | [[Rade Markovic]], [[Ljuba Tadic]], [[Bekim Fehmiu]] |- | 1971 | ''[[Casa de sub arbori]]'' | La maison sous les arbres | [[René Clément]] | Franța | [[Faye Dunaway]], [[Barbara Parkins]] |- | 1971 | ''[[Călăreții]]'' | The Horsemen | [[John Frankenheimer]] | SUA | [[Omar Sharif]], [[Leigh Taylor-Young]] |- |1971 |Căldura mâinilor tale |georg: Tsutisopeli ru: Teplo tvoih ruk ru: Тепло твоих рук |Nodar Managadze, Șota Managadze |Georgian-Film, URSS |Sofiko Ciaureli, Grigol Tsitaișvili, Zura Kipșidze |- | 1971 | ''[[Clasa muncitoare merge în paradis]]'' | La classe operaia va in paradisoa | [[Elio Petri]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Mariangela Melato]] |- | 1971 | ''[[Duel pe autostradă (film din 1971)|Duel pe autostradă]]'' | Duel | [[Steven Spielberg]] | SUA | [[Dennis Weaver]], [[Jacqueline Scott]], [[Carey Loftin]] |- | 1971 | ''[[Eu nu văd, tu nu vorbești, el nu aude]]'' | Io non vedo, tu non parli, lui non sente | [[Mario Camerini]] | Italia | [[Enrico Montesano]], [[Vittorio De Sica]] |- | 1971 | ''[[Evadare din planeta maimuțelor]]'' | Escape from the Planet of the Apes | [[Don Taylor]] | SUA | [[Roddy McDowall]], [[Kim Hunter]], [[Bradford Dillman]] |- | 1971 | ''[[Fără un mobil aparent]]'' | Sans mobile apparent | Philippe Labro | Franța-Italia | Jean-Louis Trintignant, Dominique Sanda, Sacha Distel |- | 1971 | ''[[Femei în ofsaid]]'' | Ženy v ofsajdu | [[Bořivoj Zeman]] | Cehoslovacia | [[Lubomír Lipský]], [[Stella Zázvorková]], [[Jirina Bohdalová]] |- | 1971 | ''[[Filiera]]'' | The French Connection | [[William Friedkin]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Fernando Rey]], [[Roy Scheider]] |- | 1971 | ''[[Frații mei, păsări călătoare]]'' | Adelfia mou alites, poulia | [[Odysseas Kosteletos]] | Grecia | [[Tolis Voskopoulos]], [[Dora Sitzani]] |- |1971 | ''[[Frontul nomad]]'' | Kociuiușcii front<br>ru: Кочующий фронт<bro/> | Baras Halzanov | St. Sverdlov, URSS | Piotr Glebov, Iuri Solomin, Hasanbek Janturin |- | 1971 | ''[[Frumos, onest, emigrat în Australia]]'' | <small>Bello, onesto, emigrato Australia sposerebbe compaesana illibata</small> | [[Luigi Zampa]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1971 | ''[[Fuga e sănătoasă (film)|Fuga e sănătoasă]]'' | La poudre d'escampette | [[Philippe de Broca]] | franco-italian | [[Marlène Jobert]], [[Michael York]] |- | 1971 | ''[[Furnicarul]]'' | Hangyaboly | Zoltán Fábri | RPU | Mari Töröcsik, Éva Vass, Éva Pap |- | 1971 | ''[[Goya (film)|Goya]]'' | Goya - oder Der arge Weg der Erkenntnis | Konrad Wolf | RDG-URSS-Bulgaria-Yugoslavia | Donatas Banionis, Olivera Katarina, Fred Düren |- | 1971 | ''[[Iubire (film)|Iubire]]'' | Szerelem | Károly Makk | RPU | Lili Darvas, Mari Töröcsik, Iván Darvas |- | 1971 | ''[[În munți crește un brad verde]]'' | U gori raste zelen bor | Antun Vrdoljak | Jadran Film, Yugoslavia | Boris Dvornik, Ivica Vidovic, Charles Millot |- | 1971 | ''[[În numele poporului italian]]'' | In nome del popolo italiano | [[Dino Risi]] | ITA | [[Ugo Tognazzi]], [[Vittorio Gassman]], [[Yvonne Furneaux]] |- | 1971 | ''[[Întâmplări cu Cosa Nostra]]'' | Cose di Cosa Nostra | [[Steno]] | franco-italian | [[Carlo Giuffrè]], [[Pamela Tiffin]], [[Jean-Claude Brialy]] |- | 1971 | ''[[Le Mans (film)|Le Mans]]'' | Le Mans | [[Lee H. Katzin]] | USA | [[Steve McQueen]], [[Siegfried Rauch]] |- | 1971 | ''[[Logodnica frumosului dragon]]'' | Partie krásného dragouna | [[Jiří Sequens]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Josef Abrhám]], [[Vladimír Menšík]], [[Jaroslav Marvan]] |- | 1971 | ''[[Lupul negru]]'' | Cerný vlk | [[Stanislav Cerny]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Frantisek Peterka]], [[Rudolf Jelínek]] |- | 1971 | ''[[Mania grandorii]]'' | La Folie des grandeurs | [[Gérard Oury]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Yves Montand]], [[Alice Sapritch]] |- | 1971 | ''[[Maria Stuart (film din 1971)|Maria Stuart]]'' | Mary, Queen of Scots | [[Charles Jarrott]] | Anglia | [[Vanessa Redgrave]], [[Glenda Jackson]], [[Trevor Howard]] |- | 1971 | ''[[Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii]]'' | <small>Confessione di un commissario di polizia al procuratore della repubblica</small> | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Martin Balsam]], [[Marilù Tolo]] |- | 1971 | ''[[Mesagerul (film din 1971)|Mesagerul]]'' | The Go-Between | [[Joseph Losey]] | Anglia | [[Julie Christie]], [[Alan Bates]], [[Dominic Guard]], [[Edward Fox]] |- | 1971 | ''[[Mirii anului II]]'' | Les Mariés de l'an II | [[Jean-Paul Rappeneau]] | româno-francez | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Marlène Jobert]], [[Laura Antonelli]], [[Jean-Pierre Marielle]] |- | 1971 | ''[[Misiunea secretă a maiorului Cook]]'' | [[:en:The Birdmen|The Birdmen]] | [[Philip Leacock]] | SUA | [[Doug McClure]], [[René Auberjonois]], [[Richard Basehart]] |- | 1971 | ''[[Nu-mi place ziua de luni]]'' | Nie lubie poniedzialku | [[Tadeusz Chmielewski]] | RPP | [[Kazimierz Witkiewicz]], [[Zygmunt Apostol]], [[Joanna Kasperska]] |- | 1971 | ''[[O duminică pierdută]]'' | Hogo fogo Homolka | [[Jaroslav Papoušek]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Josef Šebánek]], [[Marie Motlová]] |- | 1971 | ''[[Organizația (film din 1971)|Organizația]]'' | The Organization | [[Don Medford]] | SUA | [[Sidney Poitier]], [[Barbara McNair]] |- | 1971 | ''[[Osceola (film)|Osceola]]'' | Osceola | [[Konrad Petzold]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitić]], [[Iurie Darie]] |- | 1971 | ''[[Poliția sub acuzare]]'' | Les assassins de l'ordre | [[Marcel Carné]] | Franța - Italia | [[Jacques Brel]], [[Catherine Rouvel]], [[Paola Pitagora]] |- | 1971 | ''[[Prietenii mei elefanții]]'' | Haathi Mere Saathi | M. A. Thirumugam | India | [[Rajesh Khanna]], [[Tanuja⁠]] |- | 1971 | ''[[Războiul lui Murphy]]'' | Murphy's War | [[Peter Yates]] | USA | [[Peter O'Toole]], [[Philippe Noiret]] |- | 1971 | ''[[Roberto Carlos cu 300 km pe oră]]'' | Roberto Carlos a 300 Quilômetros Por Hora | [[Roberto Farias]] | Brazilia | [[Roberto Carlos]], [[Raul Cortez]] |- | 1971 | ''[[Robin Hood (film din 1971)|Robin Hood]]'' | L'arciere di fuoco | [[Giorgio Ferroni]] | italo-hispano-franceză | [[Giuliano Gemma]], [[Silvia Dionisio]], [[Mark Damon]] |- | 1971 | ''[[Sacco și Vanzetti (film din 1971)|Sacco și Vanzetti]]'' | Sacco e Vanzetti | [[Giuliano Montaldo]] | Italo-francez | [[Riccardo Cucciolla]], [[Gian Maria Volonté]], [[Cyril Cusack]] |- | 1971 | ''[[Scoate-ți pălăria când săruți]]'' | Hut ab, wenn du küßt! | [[Rolf Losansky]] | [[DEFA]] | [[Angelika Waller]], [[Alexander Lang]], [[Rolf Römer]] |- | 1971 | ''[[Soare roșu]]'' | Soleil rouge | [[Terence Young]] | Franța-Italia-Spania | Charles Bronson, Toshirô Mifune, Alain Delon, Ursula Andress |- | 1971 | ''[[Silvia (film din 1971)|Silvia]]'' | Csárdáskirálynő | [[Miklós Szinetár]] | H-RFG-A | [[Anna Moffo]], [[René Kollo]], [[Dagmar Koller]] |- | 1971 | ''[[Tinerii (film din 1971)|Tinerii]]'' | Молодые / Molodîe | [[Nikolai Moskalenko]]<!--Николай Москаленко--> | [[Mosfilm]] | [[Evgheni Kindinov]], [[Alla Larionova]]<!-- Евгений Киндинов, Алла Ларионова--> |- | 1971 | ''[[Trafic (film din 1971)|Trafic]]'' | Trafic | [[Jacques Tati]] | Italo-francez | [[Jacques Tati]], [[Marcel Fraval]] |- | 1971 | ''[[Trei din Virginia]]'' | Fools' Parade | [[Andrew V. McLaglen]] | SUA | [[James Stewart]], [[George Kennedy]], [[Anne Baxter]], [[Kurt Russell]] |- | 1971 | ''[[Un milion pentru Jake]]'' | Big Jake | [[John Wayne]], [[George Sherman]] | SUA | [[John Wayne]], [[Patrick Wayne]] |- |1971 |Viață de familie |Zycie rodzinne |Krzysztof Zanussi |Film Polski, Zespol "Tor", RPP |Maja Komorowska, Halina Mikolajska, Daniel Olbrychski |- | 1971 | ''[[Voi sări din nou peste băltoace]]'' | Uz zase skácu pres kaluze | [[Karel Kachyňa]] | RSC | [[Vladimír Dlouhý]], [[Michal Dlouhý]] |} == 1972 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1972 | ''[[A fost odată un polițist]]'' | Il était une fois un flic | [[Georges Lautner]] | Franța | [[Michel Constantin]], [[Mireille Darc]], [[Michael Lonsdale]] |- |1972 |A venit un soldat de pe front |Prișol soldat s fronta ru: Пришел солдат с фронта |Nikolai Gubenko |Mosfilm, URSS |Mihail Gluzski, Irina Miroșnicenko, Nikolai Gubenko |- | 1972 | ''[[Acest fel de dragoste]]'' | Questa specie d'amore | [[Alberto Bevilacqua]] | Italia | [[Ugo Tognazzi]], [[Jean Seberg]], [[Fernando Rey]] |- | 1972 | ''[[Afecțiune (film)|Afecțiune]]'' | Обич / Obici | [[Ludmil Staikov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Violeta Doneva]], [[Nevena Kokanova]], [[Stefan Danailov]] |- | 1972 | ''[[Agentul nr. 1]]'' | Agent nr 1 | [[Zbigniew Kuzminski]] | RPP | [[Karol Strasburger]], [[Adriana Andreeva]], [[Barbara Bargielowska]] |- |1972 |Aguirre, mânia zeilor |Aguirre, der Zorn Gottes |Werner Herzog |Werner Herzog Film Produktion, Hessischer Rundfunk, Churubusco Azteca S.A., RFG - Mexic |Klaus Kinski, Ruy Guerra, Helena Rojo |- | 1972 | ''[[Aici zorile sunt liniștite]]'' | А зори здесь тихие<br>A zori zdes tihie | [[Stanislav Rostoțki]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Andrei Martînov]], [[Irina Dolganova]], [[Elena Drapeko]] |- | 1972 | ''[[Anatomia dragostei]]'' | Anatomia miłości | | | |- | 1972 | ''[[Atentatul]]'' | L'attentat | [[Yves Boisset]] | Franța | [[Jean-Louis Trintignant]], [[Michel Piccoli]], [[Jean Seberg]] |- | 1972 | ''[[Aventura lui Poseidon (film din 1972)|Aventura lui Poseidon]]'' | The Poseidon Adventure | [[Ronald Neame]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Ernest Borgnine]], [[Stella Stevens]] |- | 1972 | ''[[Bani de buzunar (film din 1972)|Bani de buzunar]]'' | Pocket Money | [[Stuart Rosenberg]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Lee Marvin]], [[Strother Martin]] |- | 1972 | ''[[Bonner fiul]]'' | Junior Bonner | [[Sam Peckinpah]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[Robert Preston]], [[Ida Lupino]] |- |1972 |Bucurii neașteptate |Nechayannye radosti ru: Нечаянные радости |Rustam Hamdanov |Mosfilm, URSS |Iuri Nazarov, Tatiana Samoilova, Elena Solovei |- |1972 |Candidatul |The Candidate |Michael Ritchie |Redford-Ritchie Productions Wildwood Enterprises, SUA |Robert Redford, Peter Boyle, Melvyn Douglas |- | 1972 | ''[[Cazul Mattei]]'' | Il caso Mattei | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Gian Maria Volonté]], [[Luigi Squarzina]] |- | 1972 | ''[[Călărețul fără cap (film din 1972)|Călărețul fără cap]]'' | Всадник без головы<br> Vsadnik bez golovî | [[Vladimir Vainștok]] | URSS - Cuba | [[Liudmila Savelieva]], [[Oleg Vidov]] |- |1972 |Călătorie întreruptă |Utazás Jakabbal |Pál Gábor |RPU |Peter Huszti, Ion Bog, Éva Szabó |- | 1972 | ''[[Ce se întâmplă, doctore?]]'' | What's Up, Doc? | [[Peter Bogdanovich]] | [[Warner Bros.]], Saticoy Prod., SUA | [[Barbra Streisand]], [[Ryan O'Neal]], [[Madeline Kahn]] |- | 1972 | ''[[Cea mai frumoasă seară din viața mea]]'' | La più bella serata della mia vita | [[Ettore Scola]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Michel Simon]], [[Janet Agren]] |- |1972 |Cei șase urși și clovnul Cibulka |Sest medvedu s Cibulkou |Oldrich Lipský |RSC |Lubomír Lipský, Jirí Sovák, Milos Kopecký |- | 1972 | ''[[Chemarea străbunilor (film din 1972)|Chemarea străbunilor]]'' | The Call of the Wild | [[Ken Annakin]] | USA | [[Charlton Heston]], [[Michèle Mercier]] |- |1972 |Colega mea, vrăjitoarea |Dívka na kosteti |Václav Vorlícek |St. Barrandov, RSC |Petra Cernocká, Jan Hrusínský, Jan Kraus |- | 1972 | ''[[Colombo la Londra]]'' | "Colombo" Dagger of the Mind | [[Richard Quine]] | [[Universal Studios]], SUA | [[Peter Falk]], [[Richard Basehart]] |- |1972 |Cornul de capră |translit: Kozijat rog, bulg: Козият рог |Metodi Andonov |Bulgaria |Katia Paskaleva, Anton Gorcev, Milen Penev |- | 1972 | ''[[Cowboy (film din 1972)|Cowboy]]'' | The Cowboys | [[Mark Rydell]] | USA | [[John Wayne]], [[Bruce Dern]] |- | 1972 | ''[[Cucerirea planetei maimuțelor]]'' | Conquest of the Planet of the Apes | [[J. Lee Thompson]] | USA | [[Roddy McDowall]], [[Don Murray]] |- | 1972 | ''[[Dreptul de a iubi]]'' | Le droit d'aimer | [[Eric Le Hung]] | Franța | [[Florinda Bolkan]], [[Omar Sharif]] |- |1972 |Drumurile bărbaților |Cesty muzu |Ivo Toman |St. Barrandov, RSC |Karel Hlusicka, Karel Sebesta, Jan Kanyza |- | 1972 | ''[[Efectul razelor gamma asupra crăițelor]]'' | The Effect of Gamma Rays<br> on Man-in-the-Moon Marigolds | [[Paul Newman]] | SUA | [[Joanne Woodward]], [[Nell Potts]], [[Roberta Wallach]] |- | 1972 | ''[[Églantine (film din 1972)|Églantine]]'' | Églantine | [[Jean-Claude Brialy]] | FRA | [[Valentine Tessier]], [[Claude Dauphin (actor)|Claude Dauphin]], [[Odile Versois]] |- |1972 |Egor Bulâciov și alții... |Egor Bulâciov i drughie ru: Егор Булычов и другие |Serghei Soloviov |Mosfilm, URSS |Mihail Ulianov, Maia Bulgakova, Ekaterina Vasilieva |- | 1972 | ''[[Fapt divers în prima pagină]]'' | Sbatti il mostro in prima pagina | [[Marco Bellocchio]] | Italia | [[Gian Maria Volonté]], [[Fabio Garriba]], [[Laura Betti]] |- | 1972 | ''[[Farmecul discret al burgheziei]]'' | Le charme discret de la bougeoisie | [[Luis Buñuel]] | Franța-Italia-Spania | [[Fernando Rey]], [[Delphine Seyrig]], [[Paul Frankeur]] |- | 1972 | ''[[Fata bătrână]]'' | La vieille fille | [[Jean-Pierre Blanc]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Philippe Noiret]], [[Marthe Keller]] |- | 1972 | ''[[Fata care vinde flori]]'' | 꽃파는처녀 | Pak Hak, [[Choe Ik-gyu]] | Coreea de Nord | |- | 1972 | ''[[Femei însingurate]]'' | Zum zweiten Frühstück: Heiße Liebe | [[Hubert Frank]] | RFG | [[Frank Glaubrecht]], [[Ewa Strömberg]], [[Ingrid Steeger]] |- | 1972 | ''[[Fluturii sînt liberi (film)|Fluturii sînt liberi]]'' | Butterflies Are Free | [[Milton Katselas]] | SUA | [[Goldie Hawn]], [[Edward Albert]], [[Eileen Heckart]] |- | 1972 | ''[[Ghinionistul (film din 1972)|Ghinionistul]]'' | Les malheurs d'Alfred | [[Pierre Richard]] | [[Gaumont]] | [[Pierre Richard]], [[Anny Duperey]], [[Jean Carmet]] |- | 1972 | ''[[Homolka și portofelul]]'' | Homolka a tobolka | [[Jaroslav Papoušek]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Josef Šebánek]], [[Marie Motlová]], [[František Husák]], [[Helena Růžičková]] |- | 1972 | ''[[Iakov Bogomolov]]'' | Преждевременный человек<br>Prejdevremennâi celovek | [[Abram Room]] | [[Mosfilm]] | [[Igor Kvașa]], [[Anastasia Vertinskaia]], [[Aleksandr Kaliaghin]] |- | 1972 | ''[[În umbra violenței]]'' | La violenza: Quinto potere | [[Florestano Vancini]] | Produzioni De Laurentiis, Italia | [[Enrico Maria Salerno]], [[Gastone Moschin]], [[Riccardo Cucciolla]] |- | 1972 | ''[[Întoarcerea]]'' | Dönüș | [[Türkan Șoray]] | Turcia | [[Türkan Șoray]], Kadir İnanır, Bilal İnci |- | 1972 | ''[[Îți dăruiesc un trandafir]]'' | Kinderarzt Dr. Fröhlich | [[Kurt Nachmann]] | RFG | [[Roy Black]], [[Heidi Hansen]] |- | 1972 | ''[[Jocul de cărți]]'' | Lo scopone scientifico | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Silvana Mangano]], [[Domenico Modugno]] |- |1972 | ''[[Joe Kidd]]'' | Joe Kidd | [[John Sturges]] | The Malpaso Company, SUA | [[Clint Eastwood]], [[Robert Duvall]], [[John Saxon]] |- | 1972 | ''[[Lady Caroline]]'' | Lady Caroline Lamb | [[Robert Bolt]] | anglo-italian | [[Sarah Miles]], [[Jon Finch]], [[John Mills (actor)|John Mills]] |- | 1972 | ''[[Legenda negrului Charley]]'' | The Legend of Nigger Charley | [[Martin Goldman]] | USA | [[Fred Williamson]], [[D'Urville Martin]] |- | 1972 | ''[[Logodnic pentru Anna]]'' | To proxenio tis Annas | [[Pantelis Voulgaris]] | Grecia | [[Anna Vagena]], [[Kostas Rigopoulos]] |- | 1972 | ''[[Lupul negru]]'' | Černý vlk | [[Stanislav Černý]] | [[Studioul Barrandov]] | [[František Peterka]], [[Radovan Lukavský]] |- |1972 |Lupul singuratic |Vuk samotnjak |Obrad Gluscevic |Jadran Film, RSFI |Slavko Stimac, Zelko Mataija, Ivan Stimac |- | 1972 | ''[[Marele vals (film din 1972)|Marele vals]]'' | The Great Waltz | [[Andrew L. Stone]] | [[MGM]] | [[Horst Buchholz]], [[Mary Costa]] |- |1972 |Moartea regelui negru |Smrt cerného krále |Jirí Sequens |Studio Barrandov, RSC |Jaroslav Marvan, Josef Bláha, Jana Brejchová |- | 1972 | ''[[Morgiana]]'' | Morgiana | [[Juraj Herz]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Iva Janžurová]], [[Josef Abrhám]] |- | 1972 | ''[[Necunoscutul din noapte]]'' | O agnostos ekeinis tis nyhtas | [[Odysseas Kosteletos]] | Grecia | [[Tolis Voskopoulos]], [[Nora Valsami]] |- | 1972 | ''[[O simplă problemă de timp]]'' | Pas folle la guêpe | [[Jean Delannoy]] | Franța - Italia - R.F.G. | [[Françoise Rosay]], [[Anny Duperey]], [[Bruno Pradal]] |- |1972 |O zi de noiembrie |Un día de noviembre |Humberto Solás |ICAIC Cuba |Eslinda Núñez, Gildo Torres, Raquel Revuelta |- | 1972 | ''[[Ochii Shivanei]]'' | Anuraag | [[Shakti Samanta]] | India | [[Moushumi Chatterjee]], [[Vinod Mehra]] |- | 1972 | ''[[Omul cu creierul transplantat]]'' | L'homme au cerveau greffé | [[Jacues Daniel-Valcroze]] | Franța - Italia - RFG | [[Mathieu Carrière]], [[Jean-Pierre Aumont]], [[Nicoletta Machiavelli]] |- | 1972 | ''[[Omul de dincolo]]'' | Человек с другой стороны <br>(Celovek s drugoi storonî) | [[Iuri Egorov]] | sovieto-suedez | [[Bibi Andersson]], [[Veaceslav Tihonov]] |- | 1972 | ''[[Omul de la Mancha (film 1972)|Omul de la Mancha]]'' | Man of La Mancha | [[Arthur Hiller]] | SUA | [[Peter O’Toole]], [[Sophia Loren]], [[James Coco]] |- |1972 |Omul nu e singur |Clovek neni sam |Josef Mach |St. Barrandov, RSC |Jirina Svorcová, Zdenek Kampf, Jirí Sovák |- |1972 | ''[[Omul și fiara]]'' | Jaanwar Aur Insaan | Tapi Chanakya | India | Shashi Kapoor, Rakhee Gulzar, Sujit Kumar |- | 1972 | ''[[Paradisul (film din 1972)|Paradisul]]'' | Fat City | [[John Huston]] | SUA | [[Stacy Keach]], [[Jeff Bridges]], [[Susan Tyrrell]] |- | 1972 | ''[[Poliția mulțumește]]'' | La polizia ringrazia | [[Steno]] | Italia | [[Enrico Maria Salerno]], [[Mariangela Melato]], [[Mario Adorf]] |- | 1972 | ''[[Polițistul (film)|Polițistul]]'' | Un flic | [[Jean-Pierre Melville]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Catherine Deneuve]] |- | 1972 | ''[[Rond de noapte (film din 1972)|Rond de noapte]]'' | The New Centurions | [[Richard Fleischer]] | SUA | [[George C. Scott]], [[Stacy Keach]] |- | 1972 | ''[[Ruslan și Ludmila (film din 1972)|Ruslan și Ludmila]]'' | Руслан и Людмила<br> Ruslan i Liudmila | [[Aleksandr Ptușko]] | URSS | [[Valeri Kozinets]], [[Natalia Petrova]] |- | 1972 | ''[[Sambizanga (film)|Sambizanga]]'' | Sambizanga | [[Sarah Maldoror]] | Franța - Angola | [[Domingos de Oliveira]], [[Elisa Andrade]] |- |1972 |Satul care moare |Holt vidék |István Gaál |RPU |Mari Töröcsik, István Ferenczi, Irma Patkós |- |1972 | ''[[Sacrificiul din dragoste]]'' | Umrao Jaan Ada | Hassan Tariq |Pakistan | Rani, Shahid⁠, Zumurrud, Aasia⁠ |- | 1972 | ''[[Solaris (film din 1972)|Solaris]]'' | Солярис <br> Solearis | [[Andrei Tarkovski]] | [[Mosfilm]] | [[Natalia Bondarciuk]], [[Donatas Banionis]] |- | 1972 | ''[[Stare de asediu (film din 1972)|Stare de asediu]]'' | État de siège | [[Costa-Gavras]] | SUA | [[Yves Montand]], [[Renato Salvatori]] |- | 1972 | ''[[Surâsul mamei]]'' | La sonrisa de mamá | [[Enrique Carreras]] | Argentina | [[Liliana Abayieva]], [[Adriana Aguirre]] |- | 1972 | ''[[Șase viteji colindă lumea]]'' | Sechse kommen durch die Welt | [[Rainer Simon]] | [[DEFA]] | [[Jirí Menzel]], [[Günter Schubert]] |- | 1972 | ''[[Tecumseh (film)|Tecumseh]]'' | Tecumseh | [[Hans Kratzert]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitić]], [[Annekathrin Bürger]] |- | 1972 | ''[[Torino negru]]'' | Torino nera | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Marcel Bozzuffi]], [[Bud Spencer]], [[Nicola Di Bari]] |- |1972 |Trenul spre stația cerul |Vlak do stanice Nebe |Karel Kachyňa |Barrandov, RSC |Zdena Smrcková, Michal Vavrusa, Josef Koza |- | 1972 | ''[[Uimitoarele aventuri ale lui Robinson Crusoe]]'' | Жизнь и удивительные приключения Робинзона Крузо | [[Stanislav Govoruhin]]<!-- Станислав Сергеевич Говорухин--> | URSS | [[Leonid Kuravlyov]], [[Irakli Khizanishvili]] |- | 1972 | ''[[Ultimele șase minute (film)|Ultimele șase minute]]'' | Fear Is the Key | [[Michael Tuchner]] | SUA | [[Barry Newman]], [[Suzy Kendall]], [[Ben Kingsley]] |- | 1972 | ''[[Un gentleman în vestul sălbatic]]'' | E poi lo chiamarono il magnifico | [[Enzo Barboni]] | FRA-ITA | [[Terence Hill]], [[Gregory Walcott]], [[Yanti Somer]] |- | 1972 | ''[[Urmărește-mă]]'' | Follow Me! | [[Carol Reed]] | Anglia | [[Mia Farrow]], [[Topol]] |- | 1972 | ''[[Valter apără Sarajevo]]'' | Valter brani Sarajevo | [[Hajrudin Krvavac]] | Iugoslavia | [[Bata Živojinović]], [[Rade Marković]] |- | 1972 | ''[[Vă arăt eu vouă]]'' | Euch werd ich's zeigen | [[Rolf Losansky]] | [[DEFA]] | [[Friedhelm Barck]], [[Evamaria Bath]] |- |1972 |Viața și epoca judecătorului Roy Bean |The Life and Times of Judge Roy Bean |John Huston |Coleytown Prod., First Artists, SUA |Paul Newman, Ava Gardner, Anthony Perkins |} == 1973 == {| class="wikitable sortable" |+ ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1973 | ''[[50.000 Dolari recompensă]]'' | The Train Robbers | [[Burt Kennedy]] | SUA | [[John Wayne]], [[Ann-Margret]], [[Rod Taylor]] |- | 1973 | ''[[A treia încercare]]'' | Harmadik nekifutás | [[Péter Bacsó]] | RPU | [[István Avar]], [[Ilona Kassai]] |- |1973 |Al șaptelea cartuș |Sedmaia pulia ru: Седьмая пуля |Ali Hamraev |Uzbekfilm, URSS |Dilorom Kambarova, Suimenkul Ciokmorov, Bolot Beișenaliev |- |1973 |Acțiunea Bororo |Akce Bororo |Otakar Fuka |Barrandov, RSC |Svatopluk Matyás, Bozidara Turzonovová, Vlastimil Brodský |- |1973 |Adormitul |Sleeper |Woody Allen |Rollins-Jaffe Productions, SUA |Woody Allen, Diane Keaton, John Beck |- | 1973 | ''[[Afacerea Dominici]]'' | L'affaire Dominici | [[Claude Bernard-Aubert]] | franco-italo-spaniol | [[Jean Gabin]], [[Gérard Depardieu]] |- | 1973 | ''[[Afacerea Matteotti (film din 1973)|Afacerea Matteotti]]'' | Il delitto Matteotti | [[Florestano Vancini]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Mario Adorf]], [[Riccardo Cucciolla]] |- |1973 |Anastasio, fratele meu |Anastasio mio fratello |Steno |Documento Film, Italia |Alberto Sordi, Richard Conte, Luciano Pigozzi |- |1973 |Apașii |Apachen |Gotfried Kolditz |DEFA, RDG St.BUCURESTI, RSR MOSFILM, URSS |Gojko Mitic, Milan Beli, Colea Răutu |- |1973 |Ascunzișurile |From the Mixed-Up Files of Mrs. Basil E. Frankweiler |Fielder Cook |SUA |Ingrid Bergman, Sally Prager, Johnny Doran |- |1973 |Au sosit călușeii |Prijela k nám pout |Vera Plívová-Simková |St. Barrandov, RSC |Renata Masková, Karel Ausprunk |- | 1973 | ''[[Aurul negru din Oklahoma]]'' | Oklahoma Crude | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[George C. Scott]], [[Faye Dunaway]] |- |1973 |Aventurile lui Huckleberry Finn |Sovsem propașcii ru: Совсем пропащий |Gheorghi Danelia |Mosfilm, URSS |Roman Madianov, Evgheni Leonov, Vladimir Basov, Irina Skobțeva |- |1973 |Băieții buni |The Outfit |John Flynn |Aurora Enterprises, MGM (SUA) |Robert Duvall, Karen Black, Joe Don Baker |- | 1973 | ''[[Bătălia pentru planeta maimuțelor]]'' | Battle for the Planet of the Apes | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Roddy McDowall]], [[Claude Akins]] |- | 1973 | ''[[Casa păpușilor (film din 1973)|Casa păpușilor]]'' | A Doll's House | [[Joseph Losey]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Edward Fox]] |- | 1973 | ''[[Casă, dulce casă (film din 1973)|Casă, dulce casă]]'' | Home sweet home | [[Benoît Lamy]] | Franța - Belgia | [[Claude Jade]], [[Jacques Perrin]], [[Ann Petersen]] |- | 1973 | ''[[Cazul a avut un deznodământ fericit]]'' | No, il caso è felicemente risolto | [[Vittorio Salerno]] | Italia | [[Enzo Cerusico]], [[Loredana Martinez]], [[Enrico Maria Salerno]] |- | 1973 | ''[[Cei mai frumoși ani]]'' | The Way We Were | [[Sydney Pollack]] | SUA | [[Barbra Streisand]], [[Robert Redford]] |- | 1973 | ''[[Cei trei mușchetari (film din 1973)|Cei trei mușchetari]]'' | The Three Musketeers | [[Richard Lester]] | SUA | [[Oliver Reed]], [[Raquel Welch]], [[Richard Chamberlain]] |- |1973 |Coloana de la miezul nopții |Pulnocní kolona |Ivo Novák |St. Barrandov, RSC |Jaromír Hanzlík, Petr Oliva, Oldrich Vízner |- | 1973 | ''[[Colț Alb (film din 1973)|Colț Alb]]'' | Zanna Bianca | [[Lucio Fulci]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Virna Lisi]], [[Fernando Rey]] |- | 1973 | ''[[Comisarul Cardone în acțiune]]'' | La polizia sta a guardare | [[Roberto Infascelli]] | Italia | [[Enrico Maria Salerno]], [[Lee J. Cobb]], [[Jean Sorel]] |- |1973 |Cronica verii fierbinți |Kronika zhavého léta |Jirí Sequens |St. Barrandov, RSC |Petr Hanicinec, Milos Willig, Renáta Dolezelová |- |1973 |Dacă tace cântărețul |Si se calla el cantor |Enrique Dawi |Argentina |Horacio Guarany, Olga Zubarry |- |1973 |Detectiv particular |Shamus |Buzz Kulik |Columbia Pictures, SUA |Burt Reynolds, Dyan Cannon, John P. Ryan |- | 1973 | ''[[Detectivul Toma]]'' | Toma | [[Richard T. Heffron]] | SUA | [[Tony Musante]], [[Simon Oakland]], [[Susan Strasberg]] |- | 1973 | ''[[Doi oameni în oraș]]'' | Deux hommes dans la ville | [[José Giovanni]] | Franța-Italia | [[Jean Gabin]], [[Alain Delon]], [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]] |- |1973 |E departe până la cer |Daleko je do neba |Ján Lacko |St. Koliba, Bratislava, RSC |Ivan Rajniak, Július Pántik, Kveta Strazanová |- | 1973 | ''[[Emigrantul (film din 1973)|Emigrantul]]'' | [[:it:L'emigrante|L'emigrante]] | [[Pasquale Festa Campanile]] | Italia-Spania-RFG | [[Adriano Celentano]], [[Claudia Mori]], [[Sybil Danning]] |- | 1973 | ''[[Ferma suspiciunilor]]'' | Les Granges Brûlées | [[Jean Chapot]] | Franța-Italia | [[Alain Delon]], [[Simone Signoret]], [[Miou-Miou]], [[Catherine Allégret]] |- | 1973 | ''[[Fluturii]]'' | Motyle | [[Janusz Nasfeter]] | RPP | [[Bozena Fedorczyk]], [[Grazyna Michalska]], [[Roman Mosior]] |- | 1973 | ''[[Giordano Bruno (film)|Giordano Bruno]]'' | Giordano Bruno | [[Giuliano Montaldo]] | Italia, Franța | [[Gian Maria Volonté]], [[Charlotte Rampling]] |- |1973 |Guerrilla |La guerrilla |Rafael Gil |Spania-Franța |Francisco Rabal, Jacques Destoop |- |1973 |Iarba de mare |Malachi's Cove |Henry Herbert |UK - Canada |Donald Pleasence, David Bradley |- |1973 |Iluminare |Iluminacja |Krzysztof Zanussi |RPP |Stanislaw Latallo, Monika Dzienisiewicz-Olbrychska |- | 1973 | ''[[Insula misterioasă (film din 1973)|Insula misterioasă]]'' | La isla misteriosa | [[Henri Colpi]], [[Juan Antonio Bardem]] | Franța | [[Omar Sharif]], [[Ambroise Bia]] |- |1973 |Iubire |Láska |Karel Kachyňa |Barrandov, RSC |Jaroslava Schallerová, Milena Dvorská |- |1973 |Ivan Kondarev |Ivan Kondarev Bg: Иван Кондарев |Nikola Korabov |Boyana Film, RPBulgaria |Anton Gorcev, Katia Paskaleva, Stefan Danailov |- | 1973 | ''[[J. D. Cahill]]'' | Cahill U.S. Marshal | [[Andrew V. McLaglen]] | SUA | [[John Wayne]], [[George Kennedy]] |- | 1973 | ''[[Lacul ciudățeniilor (film)|Lacul ciudățeniilor]]'' | Jezioro osobliwosci | [[Jan Batory]] | RPP | [[Barbara Horawianka]], [[Stanislaw Zaczyk]], [[Maria Kowalik]] |- | 1973 | ''[[Lanțul amintirilor]]'' | Yaadon Ki Baaraat | [[Nasir Hussain]] | India | [[Dharmendra]], [[Zeenat Aman]], [[Vijay Arora]] |- | 1973 | ''[[Legenda șerifului din Tennessee]]'' | Walking Tall | [[Phil Karlson]] | SUA | [[Joe Don Baker]], [[Elizabeth Hartman]], [[Gene Evans]] |- | 1973 | ''[[Lunaticul]]'' | Naktibalda<br> Полуночник | [[Arūnas Žebriūnas]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Darius Bratkauskas]], [[Gediminas Girdvainis]] |- | 1973 | ''[[Micul indian]]'' | One Little Indian | [[Bernard McEveety]] | SUA | [[James Garner]], [[Vera Miles]] |- |1973 |Monolog |Monolog |Ilia Averbah |Lenfilm, URSS |Mihail Gluzski, Margarita Terehova, Stanislav Liubșin |- | 1973 | ''[[Mușcă și fugi]]'' | Mordi e fuggi | [[Dino Risi]] | franco-italian | [[Marcello Mastroianni]], [[Oliver Reed]] |- | 1973 | ''[[Noaptea americană (film)|Noaptea americană]]'' | La nuit américaine | [[François Truffaut]] | Franța | [[Jacqueline Bisset]], [[Jean-Pierre Léaud]] |- |1973 |Norii |Oblaka / ru: Облака |Boris Stepanov |Belarusfilm, URSS |Evgheni Gherasimov, Ia Savvina, Lev Durov |- | 1973 | ''[[Nu iese fum fără foc]]'' | Il n'y a pas de fumée sans feu | [[André Cayatte]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Mireille Darc]], [[Michel Bouquet]] |- | 1973 | ''[[Nunta (film din 1973)|Nunta]]'' | Wesele | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Marek Walczewski]], [[Izabella Olszewska]], [[Daniel Olbrychski]] |- |1973 |Nunțile roșii |Les noces rouges |Claude Chabrol |Franța-Italia |Stéphane Audran, Michel Piccoli, Claude Piéplu |- |1973 |O primăvară tristă |Samrtno prolece |Miguel Iglesias, Stevan Petrovic |Yugoslavia, Spania, SUA |Milena Dravic, Bruno Pecheur, Mira Stupica |- | 1973 | ''[[Optimiștii]]'' | The Optimists | [[Anthony Simmons]] | Anglia | [[Peter Sellers]], [[Marjorie Yates]] |- |1973 |Pantalonii cavalerului von Bredow |Die Hosen des Ritters Bredow |Konrad Petzold |DEFA, RDG |Rolf Hoppe, Lissy Tempelhof, Kati Bus, Armin Mueller-Stahl |- | 1973 | ''[[Papillon (film)|Papillon]]'' | Papillon | [[Franklin J. Schaffner]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[Dustin Hoffman]] |- |1973 |Pălărie tare și nas de cartof |Nápolyt látni és... |István Bácskai Lauró |Budapest Filmstúdió, RPU |Hédi Váradi, Judit Halász, István Bujtor, Antal Páger |- | 1973 | ''[[Percheziția (film din 1973)|Percheziția]]'' | Rewizja osobista | [[Andrzej Kostenko]], [[Witold Leszczynski]] | RPP | [[Wieslawa Mazurkiewicz]], [[Zdzislaw Maklakiewicz]], [[Zygmunt Hübner]] |- |1973 |''[[Piedone – comisarul fără armă]]'' |Piedone lo sbirro |Steno |Italia |Bud Spencer, Enzo Cannavale, Angelo Infanti |- | 1973 | ''[[Planeta sălbatică]]'' | La Planète sauvage sau Divoká planeta | [[René Laloux]] | Franța, Cehoslovacia | Barry Bostwick, [[Jennifer Drake]], [[Eric Baugin]], [[Jean Topart]] |- | 1973 | ''[[Poliția acuză, legea achită]]'' | La polizia incrimina la legge assolve | [[Enzo G. Castellari]] | Italia | [[Franco Nero]], [[James Whitmore]], [[Fernando Rey]] |- |1973 |Răzbunarea polițistului |Badge 373 |Howard V. Koch |Paramount (SUA) |Robert Duvall, Verna Bloom, Henry Darrow |- | 1973 | ''[[Represalii la Roma]]'' | Rappresaglia | [[George P. Cosmatos]] | Italia | [[Richard Burton]], [[Marcello Mastroianni]], [[Leo McKern]] |- |1973 |Respirație liberă |Szabad lélegzet |Márta Mészáros |Hunnia Filmstudio, RPU |Erzsébet Kútvölgyi, Gábor Nagy, Marianna Moór |- |1973 |Sarea |So |Gojko Sipovac |Studio Film, Sarajevo, RSFI |Darko Damevski, Stojan 'Stole' Arandjelovic, Boro Begovic |- | 1973 | ''[[Scufundarea Japoniei (film din 1973)|Scufundarea Japoniei]]'' | Nippon chinbotsu | [[Shirô Moritani]], [[Andrew Meyer]] | Japonia | [[Lorne Greene]], [[Keiju Kobayashi]], [[Ayumi Ishida (actriță)|Ayumi Ishida]] |- | 1973 | ''[[Scurtă vacanță]]'' | Una breve vacanza | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Florinda Bolkan]], [[Renato Salvatori]] |- | 1973 | ''[[Serpico]]'' | Serpico | [[Sidney Lumet]] | USA | [[Al Pacino]], [[John Randolph]], [[Cornelia Sharpe]] |- | 1973 | ''[[Sperietoarea]]'' | Scarecrow | [[Jerry Schatzberg]] | USA | [[Al Pacino]], [[Gene Hackman]] |- | 1973 | ''[[Sufletul negrului Charley]]'' | The Soul of Nigger Charley | [[Larry Spangler]] | SUA | [[Fred Williamson]], [[D'Urville Martin]] |- | 1973 | ''[[Sutjeska (film)|Sutjeska]]'' | Sutjeska | [[Stipe Delić]] | Iugoslavia | [[Richard Burton]], [[Ljuba Tadić]], [[Irene Papas]] |- | 1973 | ''[[Trei alune pentru Cenușăreasa]]'' | Tři oříšky pro Popelku | [[Václav Vorlíček]] | [[Studioul Barrandov]],<br> [[DEFA]] | [[Libuše Šafránková]], [[Pavel Trávníček]] |- |1973 |Țăranii |Chlopi |Jan Rybkowski |RPP |Wladyslaw Hancza, Emilia Krakowska, Krystyna Królówna |- | 1973 | ''[[Ultima zăpadă de primăvară]]'' | L'ultima neve di primavera | [[Raimondo Del Balzo]] | A-Erre Cinematografica, Italia | [[Bekim Fehmiu]], Agostina Belli, Renato Cestiè |- |1973 |Un general pentru victorie |Vâsokoe zvanie. Ia - Șapovalov T.P. ru: Высокое звание: Я - Шаповалов Т.П. |Еvgheni Karelov |Mosfilm, URSS |Evgheni Matveev, Dmitri Franko, Nikolai Sergheev |- | 1973 | ''[[Unde este compania a 7-a?]]'' | Mais où est donc passée la 7ème compagnie | [[Robert Lamoureux]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Pierre Mondy]], [[Pierre Tornade]] |- | 1973 | ''[[Vizuina vulpii]]'' | The Belstone Fox | [[James Hill]] | Marea Britanie | [[Eric Porter]], [[Bill Travers]], [[Rachel Roberts]] |- | 1973 | ''[[Zilele trădării]]'' | Dny zrady | [[Otakar Vávra]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jiří Pleskot]], [[Bohuš Pastorek]] |- | 1973 | ''[[Ziua delfinului]]'' | The Day of the Dolphin | [[Mike Nichols]] | SUA | [[George C. Scott]], [[Trish Van Devere]], [[Leslie Charleson]] |- | 1973 | ''[[Ziua sacrificiului]]'' | Gelin | [[Lütfi Ömer Akad]] | Turcia | |} == 1974 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1974 | ''[[A fost odată un Hollywood]]'' | That's Entertainment! | [[Jack Haley Jr.]] | SUA | [[Fred Astaire]], [[Bing Crosby]], [[Gene Kelly]], [[Mickey Rooney]], [[Maurice Chevalier]] |- |1974 |Aduceți-mi capul lui Alfredo Garcia |Bring Me the Head of Alfredo Garcia |Sam Packinpah |Optimus Films, SUA Churubusco Azteca S.A., Mexic |Warren Oates, Isela Vega, Robert Webber, Kris Kristofferson |- | 1974 | ''[[Aeroport '75]]'' | Airport 1975 | [[Jack Smight]] | SUA | [[Charlton Heston]], [[Karen Black]], [[George Kennedy]] |- | 1974 | ''[[Alice nu mai locuiește aici]]'' | Alice Doesn't Live Here Anymore | [[Martin Scorsese]] | SUA | [[Ellen Burstyn]], [[Kris Kristofferson]], [[Harvey Keitel]] |- |1974 |Atacul trenului cu aur |Свой среди чужих, чужой среди своиbrх |Nikita Mihalkov |Mosfilm |Iuri Bogatâriov, Anatoli Solonițân, Serghei Șakurov |- |1974 |Aventurile lui Huckleberry Finn |Huckleberry Finn |J. Lee Thompson |Reader's Digest, Apjac International, SUA |Jeff East, Paul Winfield, Harvey Korman |- |1974 |Blocada |Blokada:Lujski rubej, Pulkovski meridian ru: Блокада: Лужский рубеж, Пулковский меридиан |Mihail Erșov |Lenfilm studio, URSS |Iuri Solomin, Evgeni Lebedev, Irina Akulova |- | 1974 | ''[[Bunicul siberian]]'' | Sibirskii ded<br>Сибирский дед | [[Gheorghi Kalatozișvili]] | [[Gruzia-film]] | [[David Abașidze]]<br>[[Piotr Kolbasin]] |- | 1974 | ''[[Camionul de cursă lungă]]'' | Il bestione | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Giancarlo Giannini]], [[Michel Constantin]] |- | 1974 | ''[[Călătoria (film)|Călătoria]]'' | Il viaggio | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Richard Burton]], [[Sophia Loren]] |- | 1974 | ''[[Călina roșie]]'' | Kalina krasnaya<br>Калина красная | [[Vasili Șukșin]] | [[Mosfilm]] | [[Lidiya Fedoseyeva-Șukșina]]<br>[[Vasili Șukșin]], [[Iia Arepina]] |- |1974 |Ce culoare are dragostea |Jakou barvu má láska |Zbynek Brynych |RSC |Hanus Bor, Otakar Brousek, Josef Burda |- | 1974 | ''[[Cei patru mușchetari]]'' | The Four Musketeers | [[Richard Lester]] | SUA | [[Oliver Reed]], [[Raquel Welch]], [[Richard Chamberlain]] |- | 1974 | ''[[Cobra (film din 1974)|Cobra]]'' | Mokugekisha o kese: Ikare dokuhebi | [[Umetsugu Inoue]] | Japonia | [[Jirô Tamiya ]] , [[Ping Wang]], [[Fujiko Nara]] |- | 1974 | ''[[Conrack]]'' | Conrack | [[Martin Ritt]] | SUA | [[Jon Voight]], [[Madge Sinclair]] |- |1974 |Convalescența |Jelbeszéd |Mara Luttor |Hunnia Filmstudio |András Nyiri, Jana Brejchová, Antal Páger |- | 1974 | ''[[Conversația]]'' | The Conversation | [[Francis Ford Coppola]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[John Cazale]], [[Robert Duvall]] |- | 1974 | ''[[Copil de suflet]]'' | La recogida | [[Rogelio A. González]] | Mexic | [[Maria Fernanda Ayenza]], [[Verónica Castro]], [[Fernando Larrañaga]] |- |1974 |Corporația Parallax |The Palallax View |Alan J. Pakula |SUA |Warren Beatty, Paula Prentiss, William Daniels |- | 1974 | ''[[Crima din Orient Express (film din 1974)|Crima din Orient Express]]'' | Murder on the Orient Express | [[Sidney Lumet]] | Anglia | [[Albert Finney]], [[Lauren Bacall]], [[Martin Balsam]] |- | 1974 | ''[[Cum se hrănește un măgar]]'' | Wie füttert man einen Esel | [[Roland Oehme]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]], [[Karla Chadimová]], [[Rolf Hoppe]] |- |1974 |Cutremurul / Teroare în L.A. |Earthquake |Mark Robson |Universal Pictures, The Filmakers Group, S.U.A. |Charlton Heston, Ava Gardner, George Kennedy |- | 1974 | ''[[Delict din dragoste]]'' | Delitto d'amore | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Stefania Sandrelli]] |- | 1974 | ''[[Dick Turpin (film)|Dick Turpin]]'' | Dick Turpin | [[Fernando Merino]] | Spania | [[Cihangir Ghaffari]], [[Inés Morales]], [[Sancho Gracia]] |- | 1974 | ''[[Dosarul Odessa (film)|Dosarul Odessa]] | The Odessa File | [[Ronald Neame]] | MB, RFG | [[Jon Voight]], [[Maximilian Schell]] |- | 1974 | ''[[Dragoste amară]]'' | Amore amaro | [[Florestano Vancini]] | Italia | [[Lisa Gastoni]], [[Leonard Mann]] |- |1974 |Dragoste la 16 ani |Liebe mit 16 |Herrmann Zschoche |DEFA, RDG. |Simone von Zglinicki, Heinz-Peter Linse, Axel Gärtner |- |1974 |Epilog la graniță |Osud jménem Kamila |Petr Schulhoff |St. Barrandov, RSC |Jirí Klem, Renáta Dolezelová, Marie Drahokoupilová |- |1974 |Hans Röckle și diavolul |Hans Röckle und der Teufel |Hans Kratzert |DEFA, RDG |Rolf Hoppe, Peter Aust, Herbert Köfer |- | 1974 | ''[[Iacob mincinosul (film din 1974)|Iacob mincinosul]]'' | Jakob der Lügner | [[Frank Beyer]] | [[DEFA]], [[Studioul Barrandov]] | [[Vlastimil Brodský]], [[Erwin Geschonneck]] |- | 1974 | ''[[Incredibilele aventuri ale unor italieni în Rusia]]'' | <small>Невероятные приключения итальянцев в России<br>Neveroiatnîe prikliucenia italianțev v Rossii</small> | [[Eldar Reazanov]], [[Franco Prosperi]] | URSS-Italia | [[Andrei Mironov]], [[Antonia Santilli]] |- | 1974 | ''[[Îndrăgostiții anului unu]]'' | Milenci v roce jedna | [[Jaroslav Balík]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Marta Vančurová]], [[Viktor Preiss]], [[Jiří Lábus]] |- | 1974 | ''[[Infernul din zgârie-nori]]'' | The Towering Inferno | [[John Guillermin]] | [[20th Century Fox]] | [[Steve McQueen]], [[Paul Newman]], [[William Holden]] |- | 1974 | ''[[Îmi sare țandăra]]'' | La moutarde me monte au nez | [[Claude Zidi]] | Franța | [[Pierre Richard]], [[Jane Birkin]], [[Claude Piéplu]] |- | 1974 | ''[[Întoarcerea lui Colț Alb]]'' | Il ritorno di Zanna Bianca | [[Lucio Fulci]] | Italia-RFG-Franța | [[Franco Nero]], [[Virna Lisi]] |- | 1974 | ''[[Întoarcerea marelui blond]]'' | Le retour du grand blond | [[Yves Robert]] | Franța | [[Pierre Richard]] |- |1974 |Joc de pisici |Macskajáték |Károly Makk |RPU |Margit Dajka, Ildikó Piros, Elma Bulla, Mari Töröcsik |- | 1974 | ''[[Kit în Alaska]]'' | Kit & Co | [[Konrad Petzold]] | [[DEFA]] | [[Dean Reed]], [[Rolf Hoppe]], [[Renate Blume]], [[Armin Mueller-Stahl]] |- | 1974 | ''[[Lanțuri (film din 1974)|Lanțuri]]'' | Catene | [[Silvio Amadio]] | Italia | [[Maurizio Merli]], [[Rosemary Dexter]], [[José Greci]] |- | 1974 | ''[[Marele Gatsby (film din 1974)|Marele Gatsby]]'' | The Great Gatsby | [[Jack Clayton]] | SUA | [[Robert Redford]], [[Mia Farrow]], [[Bruce Dern]] |- | 1974 | ''[[Marile speranțe (film din 1974)|Marile speranțe]]'' | Great Expectations | [[Joseph Hardy]] | MB - USA | [[Michael York]], [[Sarah Miles]], [[James Mason]] |- | 1974 | ''[[Martorul trebuie să tacă]]'' | Il testimone deve tacere | [[Giuseppe Rosati]] | Italia | [[Bekim Fehmiu]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Aldo Giuffrè]] |- |1974 |Micul prinț |The Little Prince |Stanley Donen |Paramount, SUA |Richard Kiley, Steven Warner, Joss Ackland |- | 1974 | ''[[Mireasa lui Zandy]]'' | Zandy's Bride | [[Jan Troell]] | [[Warner Bros.]] | [[Gene Hackman]], [[Liv Ullmann]] |- | 1974 | ''[[Mr. Majestyk]]'' | Mr. Majestyk | [[Richard Fleischer]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Al Lettieri]], [[Linda Cristal]] |- |1974 |Nicio vorbă despre fotbal |Ni slova o futbole ru: Ни слова о футболе |Isaak Maghiton |St. Maksim Gorki, URSS |Vitea Haritonov, Mișa Turcenkov, Aleksandr Demeanenko |- |1974 |Ninsoarea |Hószakadás |Ferenc Kósa |Ungaria, Bulgaria, Polonia |Imre M. Szabó, Mária Markovicová, János Kasza |- | 1974 | ''[[Nu te voi iubi]]'' | Nie będę cię kochać | Janusz Nasfeter⁠ | | |- | 1974 | ''[[O femeie dominată]]'' | A Woman Under the Influence | [[John Cassavetes]] | SUA | [[Gena Rowlands]], [[Peter Falk]] |- | 1974 | ''[[O noapte la castel]]'' | Noc na Karlštejně | [[Zdeněk Podskalský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vlastimil Brodský]], [[Jana Brejchová]] |- |1974 |Orfeu în infern |Orpheus in der Unterwelt |Horst Bonnet |DEFA, RDG |Wolfgang Greese, Dorit Gäbler, Rolf Hoppe |- | 1974 | ''[[Palma (film)|Palma]]'' | La gifle | [[Claude Pinoteau]] | Franța-Italia | [[Lino Ventura]], [[Annie Girardot]], [[Isabelle Adjani]] |- | 1974 | ''[[Parfum de femeie (film din 1974)|Parfum de femeie]]'' | Profumo di donna | [[Dino Risi]] | Italia | [[Vittorio Gassman]], [[Agostina Belli]], [[Alessandro Momo]] |- |1974 |Pavlinka |Pavlinka |Karel Kachyňa |Barrandov, RSC |Brigita Hausnerová, Marián Kleis St.,Marie Brozová, Vladimír Smeral |- | 1974 | ''[[Pălărie tare și nas de cartof]]'' | Keménykalap és krumpliorr | [[István Bácskai Lauro]] | RPU | [[Alfonzó]], [[Krisztián Kovács]], [[Antal Páger]] |- | 1974 | ''[[Pâine și ciocolată]]'' | Pane e cioccolata | [[Franco Brusati]] | Italia | [[Nino Manfredi]], [[Anna Karina]], [[Johnny Dorelli]] |- | 1974 | ''[[Permisul de conducere]]'' | Le permis de conduire | [[Jean Girault]] | Franța | [[Louis Velle]], [[Pascale Roberts]] |- | 1974 | ''[[Piaf (film din 1974)|Piaf]]'' | Piaf | [[Guy Casaril]] | Franța | [[Brigitte Ariel]], [[Pascale Christophe]] |- | 1974 | ''[[Polițista (film din 1974)|Polițista]]'' | La poliziotta | [[Steno]] | Italia | [[Mariangela Melato]], [[Mario Carotenuto]] |- | 1974 | ''[[Porumbelul (film)|Porumbelul]]'' | The Dove | [[Charles Jarrott]] | SUA | [[Joseph Bottoms]], [[Deborah Raffin]] |- | 1974 | ''[[Potopul (film)|Potopul]]'' | Potop | [[Jerzy Hoffman]] | RPP | [[Daniel Olbrychski]], [[Malgorzata Braunek]] |- |1974 |Răzbunarea lui Dani |A törökfejes kopja |Éva Zsurzs |Hunnia, RPU |Iván Vas-Zoltán, Éva Szerencsi |- | 1974 | ''[[Romanță despre îndrăgostiți (film din 1974)|Romanță despre îndrăgostiți]]'' | Романс о влюблённых | [[Andrei Koncealovski]] | [[Mosfilm]] | [[Evgheni Kindinov]], [[Elena Koreneva]] |- |1974 |S-a întâmplat după război |I togda ia skazal - net... ru: И тогда я сказал - нет... |Pavel Arsenov |St. Maksim Gorki, URSS |Rifat Musin, Natașa Șenghelaia, Nikolai Lebedev |- | 1974 | ''[[Salvo D'Acquisto]]'' | Salvo D'Acquisto | [[Romolo Guerrieri]] | Italia | [[Massimo Ranieri]], [[Lina Polito]], [[Enrico Maria Salerno]] |- | 1974 | ''[[Simon Blanco]]'' | Simon Blanco | [[Mario Hernández]] | Mexic | [[Antonio Aguilar]], [[Jacqueline Andere]], [[Flor Silvestre]] |- |1974 |Soarta Aurei și Argentinei |The Destiny of Keum-hee and Eun-hee Cor: Kumhuiwa Unhuiui unmyong |Kil-son Om, Hak Park |Chosun Art, RPD Coreană |Chun-ran Chung, Moon-Jung bu, Kim Kwang-Moon |- | 1974 | ''[[Soția lui Jean]]'' | La femme de Jean | [[Yannick Bellon]] | Franța | [[Claude Rich]], [[Tatiana Moukhine]] |- | 1974 | ''[[Spaniolii de modă nouă]]'' | Los nuevos españoles | [[Roberto Bodegas]] | Agata Films S.A., Spania | [[José Sacristán]], [[María Luisa San José]], [[Amparo Soler Leal]], [[Claudia Gravy]] |- |1974 |Stavisky |Stavisky |Alain Resnais |Cerito Films, Simar Films, Les Films Ariane, Franța - Italia |Jean-Paul Belmondo, Charles Boyer, Anny Duperey |- |1974 |Tăcerea doctorului Evans |Molceanie doctora Ivensa ru: Молчание доктора Ивенса |Budimir Metalnikov |Mosfilm, URSS |Serghei Bondarciuk, Janna Bolotova, Irina Skobțeva |- |1974 |Teama |Strah |Matjaz Klopcic |Vesna Film, Viba Film, RSFI |Radmila Andric, Jozica Avbelj, Ivo Ban, Milena Dravic |- | 1974 | ''[[Teroare pe „Britannic”]]'' | Juggernaut | [[Richard Lester]] | Anglia | [[Richard Harris]], [[David Hemmings]], [[Anthony Hopkins]] |- | 1974 | ''[[Toate dovezile împotrivă]]'' | Все улики против него<br>Vse uliki protiv nego | [[Vasile Brescanu]] | [[Moldova Film]] | [[Vsevolod Safonov]], [[Valeria Zaklunaia]] |- | 1974 | ''[[Trestia (film)|Trestia]]'' | Das Schilfrohr | [[Joachim Kunert]] | RDG | [[Martin Flörchinger]], [[Johannes Maus]] |- | 1974 | ''[[Ultima escapadă a lui Olsen]]'' | Olsen-bandens sidste bedrifter | [[Erik Balling]] | [[Nordisk Film]] | [[Ove Sprogøe]], [[Morten Grunwald]], [[Poul Bundgaard]] |- | 1974 | ''[[Ultimul act]]'' | Mussolini ultimo atto | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Rod Steiger]], [[Franco Nero]], [[Lisa Gastoni]] |- | 1974 | ''[[Ultimul Fleksnes]]'' | Den siste Fleksnes | [[Bo Hermansson]] | [[Norsk Film]] | [[Rolv Wesenlund]], [[Aud Schønemann]], [[Finn Mehlum]] |- |1974 |Ulzana, căpetenia apașilor |Ulzana |Gottfried Kolditz |DEFA RDG, Film Studio Bucuresti Romania, Mosfilm URSS |Gojko Mitic, Renate Blume, Rolf Hoppe, Amza Pellea |- |1974 |Un cățel "sărat" |Solionnîi pios ru : Солёный пёс |Nikolai Koșelev |Lenfilm, URSS |Vladimir Menșov, Tatiana Șestakova, Nikolai Lavrov |- | 1974 | ''[[Un horoscop cu bucluc]]'' | Jáchyme, hod ho do stroje! | [[Oldrich Lipský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Marta Vancurová]], [[Ludek Sobota]] |- | 1974 | ''[[Unde înfloresc crinii]]'' | Where the Lilies Bloom | [[William A. Graham]] | [[United Artists]] | [[Julie Gholson]], [[Jan Smithers]], [[Matthew Burril]] |- | 1974 | ''[[Vânzătorul de baloane]]'' | Il venditore di palloncini | [[Mario Gariazzo]] | Cineproduzioni Daunia 70, Italia | [[Renato Cestiè]], [[Lee. J. Cobb]], [[James Whitmore]] |- |1974 |Vedere de la mansardă |Pogled iz potkrovlija |Bernard Fein |RFG |Faith Brook, Slobodan Dimitrijevic, Herbert Fux |- |1974 |Viață personală |Licinaia jizn / ru: Личная жизнь |Vladimir Dovgan |St. A.Dovjenko, Kiev, URSS |Nikolai Muraviov, Irina Lavrentieva, Aleksandr Ianvariov |- |1974 |Visuri împlinite |Ispolnenie jelanii ru: Исполнение желаний |Svetlana Drujinina |Mosfilm, URSS |Evgheni Lebedev, Inokenti Smoktunovski, Natalia Bondarciuk |- | 1974 | ''[[Zece negri mititei (film din 1974)|Zece negri mititei]]'' | And Then There Were None<br>Ten Little Indians | [[Peter Collinson]] | Italia, RFG, Franța, Spania, U.K., Iran | [[Oliver Reed]], [[Elke Sommer]], [[Richard Attenborough]], [[Stéphane Audran]] |- |1974 |Ziduri vechi |Starîe stenî ru: Старые стены |Viktor Tregubovici |Lenfilm Studio, URSS |Liudmila Gurcenko, Armen Djigarhanian |} == 1975 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1975 | ''[[A fost regăsită compania a 7-a!]]'' | On a retrouvé la 7eme Compagnie! | [[Robert Lamoureux]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Pierre Mondy]], [[Pierre Tornade]] |- | 1975 | ''[[Acest bărbat adevărat]]'' | Този истински мъж<br>Tozi istinski mazh | [[Aleksander Obrecikov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Stefan Danailov]], [[Elena Dimitrova]], [[Pavel Popandov]] |- |1975 |Anul de grație 1573 |Seljacka buna 1573 |Vatroslav Mimica |Croatia Film, Jadran Film, RSFI |Fabijan Sovagovic, Velimir "Bata" Zivojinovic, Pavle Vuisic |- | 1975 | ''[[Adevăratul curaj (film din 1975)|Adevăratul curaj]]'' | Rooster Cogburn | [[Stuart Millar]] | SUA | [[John Wayne]], [[Katharine Hepburn]] |- | 1975 | ''[[Adio detectivule]]'' | Adieu poulet | [[Pierre Granier-Deferre]] | Franța | [[Lino Ventura]], [[Patrick Dewaere]], [[Claude Rich]], [[Victor Lanoux]] |- |1975 |Adolescenți în cosmos |Otroki vo vselennoi ru: Отроки во вселенной |Richard Viktorov |St. M.Gorki, URSS |Mișa Erșov, Sașa Grigoriev, Innokenti Smoktunovski |- |1975 |Adopțiune |Örökbefogadás |Márta Mészáros |Hungarofilm; Hunnia Filmstúdió; RPU |Katalin Berek, Gyöngyvér Vigh, Péter Fried |- | 1975 | ''[[Atentatul de la Sarajevo (film din 1975)|Atentatul de la Sarajevo]]'' | Atentat u Sarajevu | [[Veljko Bulajić]] | RSFSI-RSC | [[Christopher Plummer]], [[Florinda Bolkan]], [[Maximilian Schell]] |- | 1975 | ''[[Cangurul]]'' | A Kenguru | [[János Zsombolyai]] | RPU | [[László Gálffi]], [[Éva Vándor]], [[Róbert Koltai]] |- |1975 |Cântecul colonadelor |Hudba kolonád |Vladimir Sís |St. Barrandov, RSC |Ladislav Blazek, Jana Brezková |- | 1975 | ''[[Cei 13 de la Barletta]]'' | Il Soldato di ventura | [[Pasquale Festa Campanile]] | FRA - ITA | [[Bud Spencer]], [[Philippe Leroy]], [[Andréa Ferréol]] |- | 1975 | ''[[Cel alb, cel galben, cel negru]]'' | Il bianco, il giallo, il nero | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Tomas Milian]], [[Eli Wallach]] |- |1975 |Cerul e cu noi |Nebo so mnoi / ru: Небо со мной |Valeri Lonskoi |Mosfilm, URSS |Igor Ledogorov, Larisa Lujina, Vladimir Zamanski |- |1975 |Contele de Monte-Cristo |The Count of Monte-Cristo |David Greene |U K - Italia |Richard Chamberlain, Trevor Howard, Louis Jourdan, Tony Curtis |- | 1975 | ''[[Corupție la palatul de justiție]]'' | Corruzione al palazzo di giustizia | [[Marcello Aliprandi]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Fernando Rey]], [[Martin Balsam]] |- | 1975 | ''[[Corupție pe autostradă]]'' | White Line Fever | [[Jonathan Kaplan]] | SUA | [[Jan-Michael Vincent]], [[Kay Lenz]] |- |1975 |Cronica anilor de foc |arab: Ahdat sanawovach el-djamr fra: Chronique des années de braise |Mohammed Lakhdar-Hamina |Algeria |Yorgo Voyagis, Mohammed Lakhdar-Hamina, Leila Shenna |- | 1975 | ''[[Cum să-l înecăm pe Dr. Mracek]]'' | Jak utopit dr. Mráčka aneb Konec vodníků v Čechách | [[Václav Vorlíček]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Libuše Šafránková]], [[Jaromír Hanzlík]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1975 | ''[[Cursă grea]]'' | Take a Hard Ride | [[Antonio Margheriti]] | SUA | [[Jim Brown]], [[Lee Van Cleef]], [[Catherine Spaak]], [[Fred Williamson]] |- | 1975 | ''[[Cușca]]'' | La cage | [[Pierre Granier-Deferre]] | FRA | [[Lino Ventura]], [[Ingrid Thulin]] |- | 1975 | ''[[De ce este ucis un magistrat]]'' | Perché si uccide un magistrato | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Françoise Fabian]] |- | 1975 | ''[[Dinte pentru dinte]]'' | Sholay | Ramesh Sippy | India | Amitabh Bachchan, Dharmendra, Hema Malini, Sanjeev Kumar |- |1975 |Dragele mele mătuși |Drahé tety a já |Zdenek Podskalský |St. Barrandov, RSC |Natasa Gollová, Eva Svobodová, Iva Janzurová |- | 1975 | ''[[Dulce și amar]]'' | Sladko i gorchivo | [[Ilya Velchev]] | Bulgaria | [[Peter Slabakov]], [[Yuri Angelov]], [[Galina Koteva]] |- | 1975 | ''[[Evadatul (film din 1975)|Evadatul]]'' | Breakout | [[Tom Gries]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Robert Duvall]], [[Jill Ireland]] |- |1975 |Familia noastră |Bizim Aile |Ergin Orbey |Arzu Film, Turcia |Münir Özkul, Tarik Akan, Adile Nasit |- | 1975 | ''[[Fiice și mame (film din 1975)|Fiice și mame]]'' | Дочки-матери | [[Serghei Gherasimov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Innokenti Smoktunovski]], [[Liubov Polehina]] |- | 1975 | ''[[Filiera II]]'' | French Connection II | [[John Frankenheimer]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Fernando Rey]] |- | 1975 | ''[[Fratele meu are un frate formidabil]]'' | Muj brácha má prima bráchu | [[Stanislav Strnad]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Libuše Šafránková]], [[Jan Hrusínský]], [[Roman Cada]] |- | 1975 | ''[[Frați de cruce (film din 1975)|Frați de cruce]]'' | Blutsbrüder | [[Werner W. Wallroth]] | [[DEFA]] | [[Dean Reed]], [[Gojko Mitić]], [[Iurie Darie]] |- | 1975 | ''[[Hindenburg (film)|Hindenburg]]'' | The Hindenburg | [[Robert Wise]] | SUA | [[George C. Scott]], [[Anne Bancroft]], [[Roy Thinnes]] |- | 1975 | ''[[Inspectorul Brannigan]]'' | Brannigan | [[Douglas Hickox]] | SUA | [[John Wayne]], [[Richard Attenborough]], [[Lesley-Anne Down]] |- | 1975 | ''[[Întoarcerea Panterei Roz]]'' | The Return of the Pink Panther | [[Blake Edwards]] | SUA | [[Peter Sellers]], [[Christopher Plummer]], [[Catherine Schell]] |- |1975 |Jurnalul unui director de școală |Dnevnik direktora șkolî rus: Дневник директора школы |Boris Frumin |Lenfilm, URSS |Oleg Borisov, Iia Savvina, Alla Pokrovskaia |- | 1975 | ''[[Libera, dragostea mea]]'' | Libera, amore mio... | [[Mauro Bolognini]] | Italia | [[Claudia Cardinale]], [[Adolfo Celi]], [[Philippe Leroy]] |- | 1975 | ''[[Luptătorul din New Orleans]]'' | Hard Times | [[Walter Hill]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[James Coburn]], [[Margaret Blye]] |- | 1975 | ''[[Mark polițistul]]'' | Mark il poliziotto | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Franco Gasparri]], [[Lee J. Cobb]], [[Sara Sperati]] |- | 1975 | ''[[Mark polițistul la Genova]]'' | Mark il poliziotto spara per primo | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Franco Gasparri]], [[Lee J. Cobb]], [[Ely Galleani]] |- | 1975 | ''[[Nebună de legat]]'' | Folle à tuer | [[Yves Boisset]] | franco-italian | [[Marlène Jobert]], [[Tomas Milian]] |- | 1975 | ''[[Noaptea artificiilor]]'' | Noc oranzových ohnu | [[Zbynek Brynych]] | RSC | [[Svatopluk Matyás]], [[Václav Svorc]] |- | 1975 | ''[[O fereastră spre cer]]'' | The Other Side of the Mountain | [[Larry Peerce]] | SUA | [[Marilyn Hassett]], [[Beau Bridges]], [[Bill Vint]] |- | 1975 | ''[[Oameni respectabili]]'' | Gente di rispetto | [[Luigi Zampa]] | italian | [[Franco Nero]], [[Jennifer O'Neill]] |- |1975 |Obsesia dragostei |L'histoire d'Adèle H. |François Truffaut |Channel Islands, Franța |Isabelle Adjani, Bruce Robinson, Sylvia Marriott |- | 1975 | ''[[Omul Vineri (film)|Omul Vineri]]'' | Man Friday | [[Jack Gold]] | SUA | [[Peter O'Toole]], [[Richard Roundtree]] |- | 1975 | ''[[Onoarea pierdută a Katharinei Blum (film)|Onoarea pierdută a Katharinei Blum]]'' | Die verlorene Ehre der Katharina Blum | [[Volker Schlöndorff]], [[Margarethe von Trotta]] | RFG | [[Angela Winkler]], [[Mario Adorf]], [[Dieter Laser]], [[Jürgen Prochnow]], [[Hannelore Hoger]] |- |1975 |Pe ciocănitoare n-o doare capul |Ne bolit golova u diatla / ru: Не болит голова у дятла |Dinara Asanova |Lenfilm Studio, URSS |Sașa Jezleaev, Elena Țâplakova, Aleksandr Bogdanov |- | 1975 | ''[[Pentru un pumn de... ceapă]]'' | Cipolla Colt | [[Enzo G. Castellari]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Martin Balsam]] |- |1975 |Petrecere la vilă |Vilna zona Bg: Вилна зона |Eduard Zahariev |RPBulgaria |Katia Paskaleva, Ițhak Finzi, Naum Șopov |- |1975 |''Piedone la Hong Kong'' |Piedone a Hong Kong |Steno |Italia |Bud Spencer, Enzo Cannavale |- |1975 |Poveste neterminată |Pri nikogo Bg: При никого |Ivanka Grăbceva |Boyana Film, Bulgarofilm, RP Bulgaria |Stoicio Mazgalov, Ani Bakalova, Aleko Kocev |- | 1975 | ''[[Povestea unui polițist (film)|Povestea unui polițist]]'' | Flic Story | [[Jacques Deray]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Jean-Louis Trintignant]], [[Renato Salvatori]], [[Claudine Auger]] |- | 1975 | ''[[Prizonierul din Manhattan]]'' | The Prisoner of Second Avenue | [[Melvin Frank]] | USA | [[Jack Lemmon]], [[Anne Bancroft]] |- | 1975 | ''[[Pușca veche]]'' | Le vieux fusil | [[Robert Enrico]] | Franța | [[Philippe Noiret]], [[Romy Schneider]] |- | 1975 | ''[[Rătăcire (film din 1975)|Rătăcire]]'' | Bilans kwartalny | [[Krzysztof Zanussi]] | RPP |Maja Komorowska, Piotr Fronczewski |- |1975 |Robin Hood Junior |Robin Hood Junior |Matt McCarthy |U K |Tony Aitken, Anthony Bailey, Sean Barrett |- | 1975 | ''[[Romanță pentru o coroană]]'' | Romance za korunu | [[Zbynek Brynych]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Miroslava Šafránková]], [[Karel Gott]] |- | 1975 | ''[[Sălbaticul]]'' | Le sauvage | [[Jean-Paul Rappeneau]] | franco-italian | [[Yves Montand]], [[Catherine Deneuve]] |- | 1975 | ''[[Seara celei de a șaptea zile]]'' | Sedmého dne vecer | [[Vladimír Čech]] | RSC | [[Karel Höger]], [[Ludek Munzar]], [[Eduard Cupák]] |- | 1975 | ''[[Sfârșitul legendei]]'' | Walking Tall Part II | [[Earl Bellamy]] | [[Cinerama Productions]] | [[Bo Svenson]], [[Luke Askew]], [[Leif Garrett]] |- | 1975 | ''[[Sfârșitul vacanței (film)|Sfârșitul vacanței]]'' | Koniec wakacji | [[Stanislaw Jedryka]] | RPP | [[Marek Sikora]], [[Agata Siecinska]], [[Józef Nalberczak]] |- | 1975 | ''[[Solitarul de la Fortul Humboldt]]'' | Breakheart Pass | [[Tom Gries]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Ben Johnson]], [[Richard Crenna]], [[Jill Ireland]] |- |1975 |Splendoarea pulberii |Cudoviti prah |Milan Ljubic |Kinematografi, Viba Film, RSFI |Maks Bajc, Ivo Ban, Demeter Bitenc |- | 1975 | ''[[Steaua fericirii captive]]'' | Звезда пленительного счастья<br>Zvezda plenitelnogo sceastia | [[Vladimir Motîl]]<!-- Владимир Мотыль--> | [[Mosfilm]] | [[Irina Kupcenko]], [[Aleksei Batalov]], [[Natalia Bondarciuk]] |- | 1975 | ''[[Suspectul (film din 1975)|Suspectul]]'' | Il sospetto | [[Francesco Maselli]] | ITA | [[Gian Maria Volonté]], [[Annie Girardot]], [[Renato Salvatori]] |- | 1975 | ''[[Șatra (film)|Șatra]]'' | Табор уходит в небо | [[Emil Loteanu]] | [[Mosfilm]] | [[Svetlana Toma]], [[Grigore Grigoriu]] |- | 1975 | ''[[Teroare pe uliță]]'' | Hitler iz naseg sokaka | [[Vladimir Tadej]] | [[Croatia Film]], [[Jadran Film]] | [[Nikola Simic]], [[Boris Dvornik]], [[Ruzica Sokic]] |- |1975 |Toate dovezile împotrivă |Vse uliki protiv nego / ru: Все улики против него |Vasile Brescanu |Moldova Film, URSS |Vsevolod Safonov, Valeria Zaklunnaia, Ivan Gavriliuk |- | 1975 | ''[[Țiganul]]'' | Le gitan | [[José Giovanni]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Annie Girardot]], [[Marcel Bozzuffi]], [[Renato Salvatori]] |- | 1975 | ''[[Ținutul uitat de timp]]'' | The Land That Time Forgot | [[Kevin Connor]] | Anglia-SUA | [[Doug McClure]], [[John McEnery]], [[Susan Penhaligon]] |- | 1975 | ''[[Un surâs, o palmă, un sărut]]'' | Un sorriso, uno schiaffo, un bacio in bocca | [[Mario Morra]] | Italia | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Brigitte Bardot]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1975 | ''[[Vacanță la Jakobsfeld]]'' | Zimovanje u Jakobsfeldu | [[Branko Bauer]] | Yugoslavia | [[Slavko Stimac]], [[Svetislav Goncic]], [[Slobodan Perovic]] |- |1975 |Vacanță la unchiul Toma |Beni ecën vetë |Xhanfize Keko |Albania |Herion Mustafaraj, Pandi Raidhi, Dhorkë Orgocka |- | 1975 | ''[[Zorro (film din 1975)|Zorro]]'' | Zorro | [[Duccio Tessari]] | Italia - Franța | [[Alain Delon]], [[Stanley Baker]], [[Ottavia Piccolo]] |} == 1976 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1976 | ''[[A cincea pecete]]'' | Az ötödik pecsét | [[Zoltán Fábri]] | RPU | [[Lajos Őze]], [[László Márkus]], [[Zoltán Latinovits]] |- |1976 |A dispărut o fată |Holka na zabití |Juraj Herz |St. Barrandov, RSC |Dása Veskrnová(Dagmar Havlová), Ilja Prachar, Vit Olmer, Josef Abrhám |- |1976 |Acei vecini "minunați" |Zítra to roztocíme, drahousku... |Petr Schulhoff |St. Barrandov, RSC |Milos Kopecký, Stella Zázvorková, Iva Janzurová |- | 1976 | ''[[Al doilea start]]'' | Hřiště | [[Štěpán Skalský]] | RSC | [[Karel Höger]], [[Eliska Balzerová]], [[Vladimír Mensík]] |- | 1976 | ''[[Adevărata glorie]]'' | Bound for Glory | [[Hal Ashby]] | USA | [[David Carradine]], [[Ronny Cox]], [[Melinda Dillon]] |- | 1976 | ''[[Al șaptelea continent (film din 1976)|Al șaptelea continent]]'' | At the Earth's Core | [[Kevin Connor]] | USA | [[Peter Cushing]], [[Doug McClure]], [[Caroline Munro]] |- | 1976 | ''[[Aleargă după mine ca să te prind]]'' | Cours après moi que je t'attrape | [[Robert Pouret]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Jean-Pierre Marielle]], [[Marilù Tolo]] |- | 1976 | ''[[Amendament la legea siguranței statului]]'' | Допълнение към закона за защита на държавата<br>Dopălnenie kam zakona za zaștita na dărjavata | [[Ludmil Staikov]] | [[Nu Boyana Film Studios]], [[Bulgarofilm]] | [[Ștefan Ghețov]], [[Gheorghi Gheorghiev-Gheț]], [[Ivan Kondov]], [[Violeta Doneva]], [[Stefan Danailov]] |- | 1976 | ''[[Aripioară sau picior?]]'' | L'aile ou la cuisse | [[Claude Zidi]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Coluche]], [[Julien Guiomar]] |- | 1976 | ''[[Așii înălțimilor]]'' | Aces High | [[Jack Gold]] | GBR-FRA | [[Malcolm McDowell]], [[Christopher Plummer]] |- |1976 |Aventurile celor trei muzicanți |Sebechlebski hudci |Jozef Zachar |St. Barrandov, RSC |Viliam Polónyi, Stano Danciak, Pavel Trávnícek |- | 1976 | ''[[Beethoven - File de viață]]'' | Beethoven - Tage aus einem Leben | [[Horst Seemann]] | [[DEFA]] | [[Donatas Banionis]], [[Stefan Lisewski]], [[Hans Teuscher]] |- |1976 |Brigada specială |Quelli della calibro 38 |Massimi Dallamano |European Inc., Rewind Film, Italia |Marcel Bozzuffi, Carole André, Ivan Rassimov |- | 1976 | ''[[Cadavre de lux]]'' | Cadaveri eccellenti | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Lino Ventura]], [[Renato Salvatori]], [[Tino Carraro]], [[Marcel Bozzuffi]] |- |1976 |Caddie |Caddie |Donald Crombie |Australia |Helen Morse, Takis Emmanuel, Jack Thompson |- |1976 |Capcana din munți |Potato Fritz (Zwei gegen Tod und Teufel) |Peter Schamoni |Eucent Film, RFG Peter Schamoni Film |Hardy Krüger, Stephen Boyd, Anton Diffring |- |1976 |Cântă pentru mine |Dedicato a una stella |Luigi Cozzi |A.Esse Cinematografica Italia, Nippon Herald Films, Japonia |Richard Johnson, Pamela Villoresi, Riccardo Cucciolla |- | 1976 | ''[[Cinci detectivi la miezul nopții]]'' | Murder by Death | [[Robert Moore]] | SUA | [[Truman Capote]], [[Peter Falk]], [[Alec Guinness]], [[David Niven]] |- | 1976 | ''[[Cobra se întoarce]]'' | Utareru mae-ni ute! | [[Umetsugu Inoue]] | Japonia | [[Jiro Tamiya]], [[Tadao Nakamaru]], [[Yôko Yamamoto]], [[Keiko Matsuzaka]] |- | 1976 | ''[[Comedie mută '77]]'' | Silent Movie | [[Mel Brooks]] | Crossbow Productions, SUA | [[Mel Brooks]], [[Marty Feldman]], [[Dom DeLuise]] |- | 1976 | ''[[Corsarul negru (film din 1976)|Corsarul negru]]'' | Il corsaro nero | [[Sergio Sollima]] | [[Rizzoli Film]], Italia | [[Kabir Bedi]], [[Carole André]], [[Mel Ferrer]] |- | 1976 | ''[[Deșertul tătarilor (film)|Deșertul tătarilor]]'' | Il deserto dei tartari | [[Valerio Zurlini]] | Italia-Franța | [[Jacques Perrin]], [[Vittorio Gassman]], [[Giuliano Gemma]], [[Helmut Griem]], [[Laurent Terzieff]], [[Philippe Noiret]] |- | 1976 | ''[[Din lumea filmului de altădată]]'' | Nickelodeon | [[Peter Bogdanovich]] | SUA | [[Ryan O'Neal]], [[Burt Reynolds]] |- |1976 |Elvis și prietenii săi |Elvis! Elvis! |Kay Pollak |Movie Makers, Sandrews, Svenska Filminsitutet, Suedia |Lele Dorazio, Lena-Pia Bernhardsson, Fred Gunnarsson |- | 1976 | ''[[Fiecare moare singur (film din 1976)|Fiecare moare singur]]'' | Jeder stirbt für sich allein | [[Alfred Vohrer]] | RFG | [[Hildegard Knef]], [[Carl Raddatz]], [[Sylvia Manas]] |- |1976 |Hanul haiducilor |Talpuk alatt fütyül a szél |György Szomjas |Mafilm, RPU |Djoko Rosic, István Bujtor, Irén Bordán |- |1976 |Harababura |Tótágas |György Palásthy |Hunnia Filmstudio, RPU |Aleksandr Sorokoletov, Péter Szokol, Bea Palásthy |- |1976 |Hollywood, Hollywood... |That's Entertainment, Part II |Gene Kelly (new seqv.) |MGM, SUA |Fred Astaire, Gene Kelly, Judy Garland |- |1976 |''[[Imposibila poveste de dragoste]]'' |Tredowata |Jerzy Hoffman |RPP |Elzbieta Starostecka, Leszek Teleszynski, Jadwiga Baranska |- | 1976 | ''[[Incredibila Sarah]]'' | The Incredible Sarah | [[Richard Fleischer]] | Marea Britanie | [[Glenda Jackson]], [[Daniel Massey]] |- | 1976 | ''[[Inocentul (film din 1976)|Inocentul]]'' | L'innocente | [[Luchino Visconti]] | Italia | [[Giancarlo Giannini]], [[Laura Antonelli]], [[Jennifer O'Neill]], [[Marie Dubois]] |- | 1976 | ''[[Insula egretelor argintii]]'' | Die Insel der Silberreiher | [[Jaromil Jireš]] | [[DEFA]], [[Studioul Barrandov]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Heidemarie Wenzel]] |- |1976 |Încă o dată la Veneția |Ancora una volta... a Venezia |Claudio Giorgi |Polo Film, Italia |Franco Dani, Katiuscia, Raika Juri |- |1976 |Învingătorul |Pobeditel / ru: Победитель |E.Hodjikian,A.Ladânin |Mosfilm, URSS |Aleksandr Zbruev, Gheorghi Taratorkin, Valentina Kareva |- | 1976 | ''[[Jucăria (film din 1976)|Jucăria]]'' | Le jouet regia | [[Francis Veber]] | Franța | [[Pierre Richard]], [[Michel Bouquet]], [[Jacques François]] |- | 1976 | ''[[Judecătorul din Bodrum]]'' | Bodrum Hakimk | [[Türkan Șoray]] | Turcia | Türkan Șoray, [[Kadir İnanır]] |- | 1976 | ''[[Lăsați balonul să zboare]]'' | Let the Balloon Go | [[Oliver Howes]] | Film Australia | [[Robert Bettles]], [[Janet Kingsbury]], [[John Ewart]] |- |1976 |Nebunii burgheze |Folies bourgeoises |Claude Chabrol |Franța-Italia-RFG |Bruce Dern, Stéphane Audran, Sydne Rome |- |1976 |Nina |A Matter of Time |Vincente Minnelli |Italia-SUA |Liza Minnelli, Ingrid Bergman, Charles Boyer |- |1976 |O zi de noiembrie |Un dia de noviembre |Humberto Solas |ICAIC Cuba |Eslinda Núñez, Gildo Torres, Raquel Revuelta |- |1976 |Omul munților |Guardian of the Wilderness |David O'Malley |Sunn Classic Pictures, SUA |Denver Pile, John Dehner, Ken Berry |- | 1976 | ''[[Pasărea albastră]]'' | The Blue Bird | [[George Cukor]] | URSS - SUA | [[Elizabeth Taylor]], [[Patsy Kensit]] |- | 1976 | ''[[Pe veci al tău]]'' | Perdutamente tuo... mi firmo Macaluso Carmelo fu Giuseppe | [[Vittorio Sindoni]] | Italia | [[Stefano Satta Flores]], [[Macha Méril]], [[Cinzia Monreale]] |- |1976 |Pianul în aer |Zongora a levegöben |Péter Bacsó |Budapest Filmstúdió, RPU |Juraj Durdiak, Tibor Rácz, Ferenc Kállai |- |1976 |Plopii de la marginea satului |Radi drughih / ru: Ради других |Iuldaș Agzamov |Uzbek film, URSS |Teșa Muminov, Hamza Umarov, Nabi Rahimov, Razzak Hamraev |- |1976 |Podul Cassandra |The Cassandra Crossing |George P. Cosmatos |UK, Italia, RFG, SUA |Sophia Loren, Richard Harris, Martin Sheen |- | 1976 | ''[[Police Python 357]]'' | Police Python 357 | [[Alain Corneau]] | Franța | [[Yves Montand]], [[François Périer]], [[Simone Signoret]], [[Stefania Sandrelli]], [[Mathieu Carrière]] |- |1976 |Rețeaua |Network |Sidney Lumet |MGM, SUA |Fay Dunaway, William Holden, Peter Finch |- |1976 |Revoltă în cosmos |Im Staub der Sterne |Gottfried Kolditz |DEFA, RDG |Jana Brejchová, Alfred Struwe, Ekkehard Schall, Silvia Popovici |- | 1976 | ''[[Safari Express]]'' | Safari Express | [[Duccio Tessari]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Ursula Andress]], [[Jack Palance]] |- | 1976 | ''[[Sandokan – Tigrul Malaeziei]]'' | Sandokan | [[Sergio Sollima]] | IT-FR-RFG-MB | [[Kabir Bedi]], [[Carole André]], [[Philippe Leroy]] |- | 1976 | ''[[Sclava iubirii]]'' | Raba liubvi | [[Nikita Mihalkov]] | [[Mosfilm]] | [[Elena Solovei]], [[Rodion Nahapetov]] |- | 1976 | ''[[Transamerica Express]]'' | Silver Streak | [[Arthur Hiller]] | USA | [[Gene Wilder]], [[Jill Clayburgh]], [[Richard Pryor]] |- |1976 |Țara cailor sălbatici |Mustang Country |John C. Champion |Universal Pictures, SUA |Joel McCrea, Rbert Fuller, Patrick Wayne |- | 1976 | ''[[Ultima cină (film din 1976)|Ultima cină]]'' | La última cena | [[Tomás Gutiérrez Alea]] | Cuba | [[Mario Acea]], [[Silvano Rey]], [[Luis Alberto García]] |- | 1976 | ''[[Ultimul post de control]]'' | L'Agnese va a morire | [[Giuliano Montaldo]] | Italia | [[Ingrid Thulin]], [[Stefano Satta Flores]], [[Michele Placido]] |- | 1976 | ''[[Un orășel în Texas]]'' | A Small Town in Texas | [[Jack Starrett]] | USA | [[Timothy Bottoms]], [[Susan George]], [[Bo Hopkins]] |- | 1976 | ''[[Viață regăsită]]'' | [[:en:Smoke on the Potato Fields|Dým bramborové natě]] | [[Frantisek Vlácil]] | RSC | [[Rudolf Hrušínský]], [[Vera Galatíková]], [[Marie Logojdová]] |- | 1976 | ''[[Virginitate (film din 1976)|Virginitate]]'' | Come una rosa al naso | [[Franco Rossi]] | I-MB | [[Vittorio Gassman]], [[Ornella Muti]] |- |1976 |Vulturul a aterizat |The Eagle Has Landed |John Sturges |Asociated General Films RTC Entertainment, SUA |Michael Caine, Donald Sutherland, Robert Duvall |- | 1976 | ''[[Zâna apelor]]'' | Malá morská víla | [[Karel Kachyňa]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Miroslava Šafránková]], [[Radovan Lukavský]], [[Petr Svojtka]], [[Libuše Šafránková]] |- | 1976 | ''[[Ziua gloriei]]'' | Le jour de gloire | [[Jacques Besnard]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Pierre Tornade]], [[Jacques Marin]] |} == 1977 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1977 |Acest obscur obiect al dorinței |Cet obscur objet du désire |Luis Buñuel |Franța-Spania |Fernando Rey, Carole Bouquet, Angela Molina |- | 1977 | ''[[Adâncurile]]'' | The Deep | [[Peter Yates]] | SUA | [[Jacqueline Bisset]], [[Nick Nolte]], [[Robert Shaw]], [[Eli Wallach]] |- | 1977 | ''[[Adio, dar rămân cu tine]]'' | The Goodbye Girl | [[Herbert Ross]] | SUA | [[Richard Dreyfuss]], [[Marsha Mason]], [[Quinn Cummings]] |- |1977 |Afemeiatul |L'homme qui aimait les femmes |François Truffaut |Les Films du Carrosse, Franța |Charles Denner; Brigitte Fossey, Nelly Borgeaud |- | 1977 | ''[[Albul Bim - Ureche neagră (film)|Albul Bim - Ureche neagră]]'' | Белый Бим Чёрное ухо / Belîi Bim Ciornoe uho | [[Stanislav Rostoțki]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Veaceslav Tihonov]], [[Valentina Vladimirova]], [[Irina Șevciuc]] |- | 1977 | ''[[Alibi pentru un prieten]]'' | Mort d'un pourri | [[Georges Lautner]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Ornella Muti]], [[Mireille Darc]], [[Maurice Ronet]] |- | 1977 | ''[[Alt bărbat, altă femeie]]'' | Un autre homme, une autre chance | [[Claude Lelouch]] | franco-american | [[James Caan]], [[Geneviève Bujold]], [[Jennifer Warren]] |- | 1977 | ''[[Animalul]]'' | L'animal | [[Claude Zidi]] | Italia | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Raquel Welch]], [[Dany Saval]], [[Jane Birkin]], [[Johnny Hallyday]] |- |1977 |Avocata |Advokátka |Andrej Lettrich |Filmové Studio Koliba A.S. RSC |Emília Vásáryová, Svatopluk Matyás, Hana Packertová |- | 1977 | ''[[Bizonul alb]]'' | The White Buffalo | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Jack Warden]], [[Kim Novak]] |- | 1977 | ''[[Bobby Deerfield]]'' | Bobby Deerfield | [[Sydney Pollack]] | SUA | [[Al Pacino]], [[Marthe Keller]], [[Anny Duperey]] |- | 1977 | ''[[Cascadorii]]'' | Stunts | [[Mark L. Lester]] | SUA | [[Robert Forster]], [[Fiona Lewis]], [[Joanna Cassidy]] |- |1977 |Casta "divină" |La casta divina |Julián Pastor |CONACINE, Dasa Films S.A., Mexic |Ignacio López Tarso, Ana Luisa Peluffo, Pedro Armendáriz Jr. |- | 1977 | ''[[Călătoriile lui Gulliver (film din 1977)|Călătoriile lui Gulliver]]'' | Gulliver’s Travels | [[Peter R. Hunt]] | SUA | [[Richard Harris]], [[Catherine Schell]], [[Michael Bates]] |- | 1977 | ''[[Câinele (film din 1977)|Câinele]]'' | El Perro | [[Antonio Isasi-Isasmendi]] | Spania | [[Jason Miller]], [[Lea Massari]], [[Juan Antonio Bardem]] |- |1977 |Cântecul lebedei |Gloria |Claude Autant-Lara |Gaumont, Production 2000 - Franța |Valérie Jeannet, Sophie Grimaldi, Nicole Maurey |- | 1977 | ''[[Cei patru din fotografie (film din 1973)|Cei patru din fotografie]]'' | Mama, ich lebe | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] | [[Peter Prager]], [[Uwe Zerbe]] |- |1977 |Cine m-a văzut ? |Ki látott engem? |György Révész |Budapest Filmstudio, RPU |Károly Safranek, Judit Hernádi, Mari Törőcsik, István Bujtor |- | 1977 | ''[[Compania a 7-a sub clar de lună]]'' | La 7ème compagnie au clair de lune | [[Robert Lamoureux]] | francez | [[Jean Lefebvre]], [[Pierre Mondy]], [[Henri Guybet]] |- |1977 |Conspirația tăcerii |One Man |Robin Spry |National Film Board of Canada (NFB), Canada |Len Cariou, Jayne Eastwood, Barry Morse |- | 1977 | ''[[Dantelăreasa (film din 1977)|Dantelăreasa]]'' | La Dentellière | [[Claude Goretta]] | franco-elvețian | [[Isabelle Huppert]], [[Yves Beneyton]], [[Florence Giorgetti]] |- |1977 |Domnul Miliard |Mister Billion |Jonathan Kaplan |Twentieth Century Fox, Pantheon Pictures, SUA |Terence Hill, Valerie Perrine, Jackie Gleason |- | 1977 | ''[[Dragoste și... statistică]]'' | Служебный роман | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Alisa Freindlih]], [[Andrei Meagkov]] |- | 1977 | ''[[Drum fără întoarcere]]'' | Die Flucht | [[Roland Gräf]] | [[DEFA]] | [[Jenny Gröllmann]], [[Erika Pelikowsky]], [[Armin Mueller-Stahl]] |- | 1977 | ''[[Dublu delict]]'' | Doppio delitto | [[Steno]] | italo-francez | [[Marcello Mastroianni]], [[Agostina Belli]] |- |1977 |Dueliștii |The Duellists |Ridley Scott |Paramount Pictures, Enigma Productions, Scott Free Enterprises, U.K. - S.U.A. |Keith Carradine, Harvey Keitel, Albert Finney |- |1977 |Е timpul să trăim, e timpul să iubim |Aeg elada, aeg armastada / vremea jit, vremea liubit / ru: Время жить, время любить |Veljo Käsper |Tallinn Film, Estonia, URSS |Heino Mandri, Aida Zara, Ita Ever, Jüri Järvet |- | 1977 | ''[[Eliberarea orașului Praga (film)|Eliberarea orașului Praga]]'' | Osvobození Prahy | [[Otakar Vávra]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vladimír Šmeral]], [[František Vicena]] |- | 1977 | ''[[Emigrantul (film din 1977)|Emigrantul]]'' | Alambrista! | [[Robert M. Young]] | Mexic | [[Domingo Ambriz]], [[Trinidad Silva]] |- | 1977 | ''[[Fetițo, vrei să joci în film?]]'' | Девочка, хочешь сниматься в кино?<br/>Devocika, hoceș snimatsia v kino? | [[Adolf Bergunker]] | [[Lenfilm]] | [[Marina Bugakova]], [[Nikolai Volkov jr.]] |- | 1977 | ''[[Front în spatele frontului]]'' | ru: Фронт за линией фронта<br>Front za liniei fronta | [[Igor Gostev]] | [[Mosfilm]] | [[Veaceslav Tihonov]], [[Ivan Lapikov]] |- |1977 |Haiducul cu ochii ca stelele |A csillagszemü |Miklós Markos |RPU | {| class="wikitable sortable" |- | Juraj Durdiak, József Madaras, Irén Bordán |} |- | 1977 | ''[[Insule în derivă (film)|Insule în derivă]]'' | Islands in the Stream | [[Franklin J. Schaffner]] | GB-D-SP | [[George C. Scott]], [[David Hemmings]] |- | 1977 | ''[[În numele papei rege]]'' | In nome del papa re | [[Luigi Magni]] | Jupiter Generale Cinematografica, Italia | [[Nino Manfredi]], [[Danilo Mattei]], [[Carmen Scarpitta]] |- | 1977 | ''[[Întâlnire de gradul trei (film)|Întâlnire de gradul trei]]'' | Close Encounters of the Third Kind | [[Steven Spielberg]] | SUA | [[Richard Dreyfuss]], [[François Truffaut]], [[Melinda Dillon]], [[Cary Guffey]], [[Teri Garr]], [[Bob Balaban]] |- |1977 |Întoarcerea fiului |Vozvrașcenie sâna ru: Возвращение сына |Șarip Beisembaiev |Kazahfilm Studios, URSS |Lidia Smirnova, Biken Rimova, Vitali Grișko |- | 1977 | ''[[Judecătorul Fayard zis „Șeriful”]]'' | Le Juge Fayard dit « le Shériff » | [[Yves Boisset]] | Franța | [[Patrick Dewaere]], [[Aurore Clément]], [[Philippe Léotard]], [[Michel Auclair]] |- | 1977 | ''[[Julia (film din 1977)|Julia]]'' | Julia | [[Fred Zinnemann]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Vanessa Redgrave]], [[Jason Robards]] |- |1977 |Marea neliniște |High Anxiety |Mel Brooks |Crossbow Productions, SUA |Mel Brooks, Madeline Kahn, Cloris Leachman |- |1977 |Mașina de întinerit |Coz takhle dát si spenát |Václav Vorlícek |St. Barrandov, RSC |Vladimír Mensík, Jirí Sovák, Iva Janzurová |- | 1977 | ''[[Mi-e teamă]]'' | Io ho paura | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Erland Josephson]], [[Mario Adorf]] |- |1977 |Mingea strălucitoare |The Glitterball |Harley Cokeliss |U K |Ben Buckton, Keith Jayne, Ron Pember |- | 1977 | ''[[Napoli se revoltă]]'' | Napoli si ribella | [[Michele Massimo Tarantini]] | Italia | [[Luc Merenda]], [[Giancarlo Badessi]] |- |1977 |Nu-mi furați copilul |Don't Steal My Baby (Black Market Baby) |Robert Day |Brut Productions, SUA |Linda Purl, Desi Arnaz Jr.,Jessica Walter |- | 1977 | ''[[Nuntă însângerată (film din 1977)|Nuntă însângerată]]'' | Noces de sang | [[Souheil Ben-Barka]] | | [[Irene Papas]], [[Laurent Terzieff]] |- |1977 |Omul cu masca de fier |The Man in the Iron Mask |Mike Newell |Norman Rosemont Productions , ITC Entertainment, UK, SUA. |Richard Chamberlain, Patrick McGoohan, Louis Jourdan |- |1977 |Operațiunea "Stadion" |Akcija Stadion |Dusan Vukotic |Dunav Film, Zagreb Film, Kinematografi, RSFI |Igor Galo, Franjo Majetic, Zvonimir Crnko |- | 1977 | ''[[Orașul fantomă (film din 1977)|Orașul fantomă]]'' | Breaker! Breaker! | [[Don Hulette]] | SUA | [[Chuck Norris]], [[Terry O'Connor]] |- |1977 |Pas decisiv |The Turning Point |Herbert Ross |Hera Productions, Major Studio Partners, Twentieth Century Fox |Anne Bancroft, Shirley MacLaine, Mikhail Baryshnikov |- | 1977 | ''[[Pâine cu nuci]]'' | Riešutų duona<br>Ореховый хлеб | [[Arūnas Žebriūnas]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Algirdas Latėnas]], [[Elvyra Piškinaitė]] |- | 1977 | ''[[Piesă neterminată pentru pianină mecanică]]'' | Неоконченная пьеса для механического пианино | [[Nikita Mihalkov]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksandr Kaliaghin]], [[Elena Solovei]], [[Evghenia Glușenko]] |- | 1977 | ''[[Poliția este învinsă]]'' | La polizia è sconfitta | [[Domenico Paolella]] | Italia | [[Marcel Bozzuffi]], [[Vittorio Mezzogiorno]] |- | 1977 | ''[[Polițistul pilot de curse]]'' | Poliziotto sprint | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Maurizio Merli]], [[Giancarlo Sbragia]], [[Lilli Carati]] |- | 1977 | ''[[Poveste de dragoste și onoare]]'' | Príbeh lásky a cti | [[Otakar Vávra]] | RSC | [[Jirí Bartoska]], [[Bozidara Turzonovová]] |- | 1977 | ''[[Prefectul de fier]]'' | Il prefetto di ferro | [[Pasquale Squitieri]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1977 | ''[[Principiul dominoului]]'' | The Domino Principle | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Candice Bergen]], [[Richard Widmark]] |- | 1977 | ''[[Prinț și cerșetor (film din 1977)|Prinț și cerșetor]]'' | Crossed Swords | [[Richard Fleischer]] | GB | [[Oliver Reed]], [[Raquel Welch]] |- | 1977 | ''[[Puntea (film din 1977)|Puntea]]'' | El puente | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania | [[Alfredo Landa]], [[Josele Román]] |- | 1977 | ''[[Războiul stelelor (film)|Războiul stelelor]]'' | Star Wars | [[George Lucas]] | USA | [[Mark Hamill]], [[Harrison Ford]], [[Carrie Fisher]] |- | 1977 | ''[[Sandokan rebelul]]'' | Sandokan | [[Sergio Sollima]] | ITA | [[Kabir Bedi]], [[Philippe Leroy]], [[Adolfo Celi]] |- | 1977 | ''[[Să prinzi o stea căzătoare (film din 1977)|Să prinzi o stea căzătoare]]'' | One on One | [[Lamont Johnson]] | USA | [[Robby Benson]], [[Annette O'Toole]], [[Melanie Griffith]] |- | 1977 | ''[[Șeriful din Tennessee III]]'' | Final Chapter: Walking Tall | [[Jack Starrett]] | USA | [[Bo Svenson]], [[Leif Garrett]], [[Margaret Blye]] |- | 1977 | ''[[Șoimul]]'' | Мимино / Mimino | [[Gheorghi Danelia]] | [[Gruzia-film]], [[Mosfilm]] | Vahtang Kikabidze, Frunzik Mkrtcian, Elena Proklova |- |1977 |Ștrengarii |To so gadi |Joze Bevc |Vesna Film, Viba Film, RSFI |Bert Sotlar, Dare Valic, Majda Potokar |- | 1977 | ''[[Taina muntelui de aramă]]'' | Степанова памятка / Stepanova pameatka | [[Konstantin Erșov]] | [[Lenfilm]] | [[Larisa Cikurova]], [[Ghennadi Egorov]] |- |1977 |Tinerețea tatălui meu |Apám néhány boldog éve |Sándor Simó |Hunnia Filmstudio, RPU |Eszter Szakács, Loránd Lohinszky, Irma Patkós |- | 1977 | [[Tînărul din Istanbul]] | Selvi Boylum Al Yazmalım | Atif Yılmaz | Turcia | Türkan Șoray, Kadir İnanır, Ahmet Metin |- | 1977 | ''[[Tentacule (film din 1977)|Tentacule]]'' | Tentacoli | [[Ovidio G. Assonitis]] | Italia | [[John Huston]], [[Bo Hopkins]], [[Henry Fonda]] |- | 1977 | ''[[Ultima cursă (film din 1977)|Ultima cursă]]'' | The Last of the Cowboys | [[John Leone]] | USA | [[Henry Fonda]], [[Eileen Brennan]], [[Susan Sarandon]] |- | 1977 | ''[[Un ostatic în plus]]'' | Goodbye e amen | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Tony Musante]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1977 | ''[[Un pod prea îndepărtat (film)|Un pod prea îndepărtat]]'' | A Bridge Too Far | [[Richard Attenborough]] | Joseph E. Levine Productions | [[Dirk Bogarde]], [[James Caan]], [[Michael Caine]] |- |1977 |Un taxi mov |Un taxi mauve |Yves Boisset |Franța, Irlanda, Italia |Charlotte Rampling, Philippe Noiret, Peter Ustinov |- |1977 |Vânătoare neobișnuită |Mrigayaa / The Royal Hunt |Mrinal Sen |Udaya Bhaskar International, India |Mithun Chakraborty, Mamata Shankar, Robert Wright |- | 1977 | ''[[Vânătorul de gangsteri]]'' | L'avvocato della mala | [[Alberto Marras]] | Italia | [[Ray Lovelock]], [[Mel Ferrer]], [[Lilli Carati]] |- | 1977 | ''[[Vreau să vă văd]]'' |Ich will euch sehen | [[János Veiczi]] | [[DEFA]] | [[Walter Plathe]], [[Grigore Grigoriu]], [[Evgeniy Zharikov]] |- | 1977 | ''[[Yeti, omul zăpezilor]]'' | Yeti - Il gigante del 20° secolo | [[Frank Kramer]] (=Gianfranco Parolini) | Italia - Canada | [[Antonella Interlenghi]], [[Mimmo Crao]], [[Jim Sullivan]] |- | 1977 | ''[[Zburați în înaltul cerului]]'' | Letaci velikog neba | [[Marijan Arhanic]] | Croatia Film, [[Jadran Film]], RSFI | [[Boris Dvornik]], [[Jasna Ivic]], [[Zvonko Lepetic]], [[Ivica Pajer]] |} == 1978 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1978 |39 de trepte |The Thirty Nine Steps |Don Sharp |Norfolk International Pictures, UK |Robert Powell, David Warner, Eric Porter |- |1978 |80 de husari |80 huszár |Sándor Sára |Hungaro film, Objektiv Film, RPU |László Dózsa, György Cserhalmi |- |1978 |A fost odată în clasa I-a |Jili-bâli v pervom klasse / ru: Жили-были в первом классе... |Margarita Kasâmova |Tajik Film, URSS |Sino Ahmedov, Ulugbek Sadâkov, Jenia Babaev, Igor Iasulovici |- | 1978 | ''[[Acei oameni minunați cu aparatul de filmat]]'' | Bajecni muzi s klikou | [[Jiří Menzel]] | RSC | [[Rudolf Hrusínský]], [[Vladimír Mensík]], [[Jirí Menzel]] |- | 1978 | ''[[Acel blestemat tren blindat]]'' | Quel maledetto treno blindato | [[Enzo G. Castellari]] | Italia | [[Bo Svenson]], [[Peter Hooten]], [[Michel Constantin]] |- |1978 |Acțiunea "ARSENAL" |Akcja pod Arsenalem |Jan Lomnicki |R P P |Cezary Morawski, Miroslaw Konarowski, Ryszard Gajewski |- | 1978 | ''[[Adios muchachos]]'' | Адиос, мучачос / Adios, muceacios | [[Ianko Iankov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Petăr Stoianov]], [[Ani Petrova]], [[Lăcezar Țocev]] |- |1978 |Agentul liniștit |Tichý American v Praze |Josef Mach, Stepán Skalský |St. Barrandov, RSC |Barbara Brylska, Libuse Svormová, Miroslv Zounar, Josef Langmiler |- | 1978 | ''[[Capcană pentru rață]]'' | Past na kachnu | [[Karel Kovár]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Milan Sandhaus]], [[Jiří Kodet]], [[Ivan Vyskocil]] |- |1978 |Cascadorul Hooper |Hooper |Hal Needham |Warner Bros., Lawrence Gordon Productions, SUA |Burt Reynolds, Jan-Michael Vincent, Sally Field |- |1978 |Castele de gheață |Ice Castles |Donald Wrye |International Cinemedia Center, SUA |Lynn-Holly Johnson, Robby Benson, Colleen Dewhurst |- |1978 |Călătorie întreruptă |Bosko Buha |Branko Bauer |Centar Film, Croatia Film, Kinema Film, RSF Yugoslavia |Marko Nikolic, Zarko Radic, Ljubisa Samardzic |- |1978 |Căldura |Toplo; Bg: Топло |Vladimir Iancev |Boyana Film, Bulgarofilm, RPB |Naum Șopov, Konstantin Koțev, Stoian Stoicev |- |1978 | ''[[Căsătoria (film din 1978)|Căsătoria]]'' | Женитба / Jenitba | [[Vitali Melnikov]] | [[Lenfilm]] | [[Svetlana Kriucikova]], [[Aleksei Petrenko]], [[Oleg Borisov]]<!--Светлана Крючкова, --> |- |1978 |Când alături e un bărbat |Kogda riadom mujcina ru: Когда рядом мужчина |Valeriu Gagiu |Moldova Film, URSS |Valentina Maleavina, Ghennadi Saifulin, Eugenia Tudorașcu |- | 1978 | ''[[Când dragostea se întoarce]]'' | Vas-y maman | [[Nicole de Buron]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Pierre Mondy]] |- |1978 |Chemarea primăverii |Praznovanje pomladi Srb: Proslava proleca |France Stiglic |Viba Film (Slovenia), RSF Yugoslavia |Zvezdana Mlakar, Dare Ulaga, Radko Polic |- |1978 |Cineva ca tine |Someone Like You |Elmo de Witt |Elmo de Witt Films, Africa de Sud |Hans Strydom, Janet du Plessis, Anneline Kriel |- | 1978 | ''[[Circuit închis]]'' | Circuito chiuso | [[Giuliano Montaldo]] | Italia | [[Flavio Bucci]], [[Tony Kendall]] |- | 1978 | ''[[Copiii lui Sanchez]]'' | The Children of Sanchez | [[Hall Bartlett]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Dolores del Río]] |- | 1978 | ''[[Corleone (film)|Corleone]]'' | Corleone | [[Pasquale Squitieri]] | Capital Films, Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Claudia Cardinale]], [[Francisco Rabal]] |- | 1978 | ''[[Cum se trezește o prințesă]]'' | Jak se budí princezny | [[Václav Vorlíček]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jirí Sovák]], [[Vladimír Mensík]], [[Milena Dvorská]], [[Marie Horáková]] |- |1978 |Destine |Sudbine |Predrag Golubovic |Dunav Film, RSF Yugoslavia |Miroljub Leso, Mirceta Vujicic, Faruk Begolli |- |1978 |Dialog peste ani |Legato |István Gaál |Budapest Filmstúdió, Hungarofilm, RPU |Klári Tolnay, Margit Dajka, Lujza Orosz |- | 1978 | ''[[Dragul meu polițist]]'' | Tendre Poulet | [[Philippe de Broca]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Philippe Noiret]], [[Catherine Alric]] |- |1978 |Excursie ciudată |Podivný výlet |Jirí Hanibal |St. Barrandov, RSC |Jirí Vala, Vlastimil Brodský, Ilja Prachar |- |1978 |Fata de pe lac |Dievca z jazera |Ján Lacko |St. Koliba (SFT), RSC |Michaela Dudová, Richard Stanke, Jirí Stedron |- |1978 |Femeia fără nume |Pokriv ; Bg: Покрив |Ivan Andonov |St. Boyana, RPB |Petar Slabakov, Pepe Nikolova |- |1978 |Furtul calului |Pohișcenie skakuna ru: Похищение скакуна |Halmamed Kakabaev |Turkmenfilm, URSS |Kerim Annanov, Baba Annanov, Ion Șkurea |- |1978 |Furtuni de vară |Smeatenie ciuvstv / ru: Смятение чувств |Pavel Arsenov |St. Maksim Gorki, URSS |Elena Proklova, Iya Savvina, Serghei Nagornâi, Al. Kaliaghin |- |1978 |Hop..! și apare maimuța |Hop - a je tu lidoop |Milan Muchna |St. Barrandov, RSC |Josef Kemr, Josef Vinklár, Vladimír Dlouhý |- | 1978 | ''[[Hoțul din Bagdad (film din 1978)|Hoțul din Bagdad]]'' | The Thief of Baghdad | [[Clive Donner]] | Anglia-Franța | [[Kabir Bedi]], [[Marina Vlady]], [[Terence Stamp]] |- | 1978 | ''[[Eroii necunoscuți]]'' | 이름 없는 영웅들 | Ryu Ho-son, Ko Hak-lim | Coreea de Nord | |- |1978 |Găină sau vultur |Muz s orlem a slepicí |Ivo Novák |St. Barrandov, RSC |Svatopluk Skopal, Jana Brejchová, Radoslav Brzobohatý |- |1978 |I se spunea "Buldozerul" |Lo chiamavano Bulldozer |Michele Lupo |Leone Film Group, Rialto Film, Italia - R.F. Germania |Bud Spencer, Raimund Harmstorf, Ottaviano Dell'Acqua |- | 1978 | ''[[Împrumută-mi vocea astă seară]]'' | Préstamela esta noche | [[Tulio Demicheli]] | Spania - Panama | [[Manolo Escobar]], [[Perla Faith]], [[Antonio Garisa]] |- |1978 |În vâltoare |Rali / Bg: Рали |Vili Țankov |Boyana Film, Uzbek Film, RPB |Ivo Hristov, Mihail Mutafov, Naum Șopov, Djoko Rosic |- | 1978 | ''[[Înarmat și foarte periculos]]'' | Voorujion i ocen opasen | [[Vladimir Vainștok]] | URSS-RSC-România | [[Donatas Banionis]], [[Mircea Veroiu]], [[Liudmila Sencina]] |- |1978 |Închiriem apartament cu copil |Sdaiotsea kvartira s rebionkom ru: Сдается квартира с ребенком |Viktor Kriucikov |Mosfilm, URSS |Elena Fetisenko, Aleksandr Kopov, Mihail Koșekin |- | 1978 | ''[[Întoarcerea acasă (film din 1978)|Întoarcerea acasă]]'' | Coming Home | [[Hal Ashby]] | [[United Artists]] | [[Jane Fonda]], [[Jon Voight]], [[Bruce Dern]] |- |1978 |Joc serios |Einer muß die Leiche sein |Iris Gusner |DEFA, RDG |Veliko Stoianov, Ruth Kommerell, Monika Woytowicz |- |1978 |Knock Out |K.O. |Tamás Rényi |Mafilm, RPU |György Cserhalmi, Jácint Juhász, Mari Kiss |- |1978 |Leac împotriva fricii |Lekarstvo protiv straha / Ru : Лекарство против страха |Albert Mkrtcian |Studio Sverdlovsk, URSS |Aleksandr Fatiușin, Gheorghi Jjionov, Vladimir Sedov, Zinaida Kirienko |- | 1978 | ''[[Legea e lege (film din 1978)|Legea e lege]]'' | Kinek a törvénye? | [[Sándor Szönyi G.]] | RPU | [[Imre Sinkovits]], [[Mari Töröcsik]] |- | 1978 | ''[[Lumea Atlantidei]]'' | Warlords of Atlantis | [[Kevin Connor]] | Anglia | [[Doug McClure]], [[Peter Gilmore]], [[Lea Brodie]] |- |1978 |Magie |Magic |Richard Attenborough |Joseph E.Levine Prod., SUA |Anthony Hopkins (voce), Ann-Margret, Burgess Meredith |- |1978 |Mesaj din spațiu |Uchu kara no messeji Jap: 宇宙からのメッセージ |Kinji Fukasaku |Toho, Toei Company, Tohokushinsha Film Corporation (TFC), Japonia |Vic Morrow, Shin'ichi Chiba, Philip Casnoff |- | 1978 | ''[[Mitul Fedorei (film din 1978)|Mitul Fedorei]]'' | Fedora | [[Billy Wilder]] | Franța-Germania | [[William Holden]], [[Marthe Keller]] |- |1978 |Mizerabilii |Les Miserables |Glenn Jordan |ITC, Norman Rosemont Productions, UK |Richard Jordan, Anthony Perkins, Cyril Cusack |- |1978 |Mizez pe 13 |Sázka na trináctku |Dušan Klein |St. Barrandov, RSC |Jaroslav Satoranský, Zuzana Cigánová, Rudolf Hrušínský |- | 1978 | ''[[Moarte pe Nil (film din 1978)|Moarte pe Nil]]'' | Death on the Nile | [[John Guillermin]] | Anglia | [[Peter Ustinov]], [[Jane Birkin]], [[Bette Davis]] |- |1978 |Naufragiul |The Sea Gypsies |Stewart Raffill |Warner Bros., SUA |Robert Logan, Mikki Jamison |- |1978 |Nick Carter, superdetectiv |Adéla jeste nevecerela |Oldrich Lipský |St. Barrandov, RSC |Michal Docolomanský, Milos Kopecký, Rudolf Hrusínský |- |1978 |Nu vreau să aud nimic |Nechci nic slyset |Ota Koval |St. Barrandov, RSC |Filip Renc, Dagmar Bláhová, Vlastimil Brodský, Jana Brejchová |- | 1978 | ''[[O dramă la vânătoare (film)|O dramă la vânătoare]]'' | Мой ласковый и нежный зверь <br>Moi lascovîi i nejnîi zver | [[Emil Loteanu]] | [[Mosfilm]] | [[Galina Beliaeva]], [[Kiril Lavrov]], [[Svetlana Toma]], [[Grigore Grigoriu]] |- |1978 |Omul fără identitate |Pantelei / Bg: Пантелей |Gheorghi Stoianov |Boyana Film, RPB |Pavel Popandov, Konstantin Koțev, Dobrinka Stankova |- |1978 |Omul Păianjen se întoarce |Spider-Man Strikes Back |Ron Satlof |Charles Fries Productions, SUA |Nicholas Hammond, Robert Alda, Robert F. Simon |- | 1978 | ''[[Par și impar]]'' | Pari e dispari | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Bud Spencer]], [[Marisa Laurito]], [[Terence Hill]] |- |1978 |Peisaj orizontal |Pejzaż horyzontalny |Janusz Kidawa | * Zespól Filmowy "Profil", RPP |Mieczyslav Hrinyewicz, Jaroslaw Kopaczewski, Wieslw Wójcik |- | 1978 | ''[[Pentru un teanc de bancnote]]'' | La mazzetta | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Nino Manfredi]], [[Ugo Tognazzi]], [[Marisa Merlini]] |- |1978 |Piedone africanul |Piedone l'africano |Steno |Laser Films, Rialto Film, Italia - Germania. |Bud Spencer, Enzo Cannavale, Werner Pochath |- |1978 |Poveste de dragoste și onoare |Príbeh lásky a cti |Otakar Vávra |St. Barrandov, RSC |Bozidara Turzonovová, Jirí Bartoska, Jirí Pleskot |- | 1978 | ''[[Povestea lui Buddy Holly]]'' | The Buddy Holly Story | [[Steve Rash]] | USA | [[Gary Busey]], [[Don Stroud]], [[Charles Martin Smith]] |- | 1978 | ''[[Prezentatorul (film)|Prezentatorul]]'' | Wodzirej | Feliks Falk | | |- |1978 |Răzbunarea panterei roz |Revenge of the Pink Panther |Blake Edwards |Jewel Productions, Sellers-Edwards productions, Pimlico Films, U.K.-SUA-Franța-China |Peter Sellers, Herbert Lom, Peter Kwouk, Dyan Cannon |- | 1978 | ''[[Severino (film)|Severino]]'' | Severino | [[Claus Dobberke]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitić]], [[Violeta Andrei]], [[Mircea Anghelescu]] |- |1978 |Sffârșitul împăratului din taiga |Koneț imperatora taighi ru: Конец императора тайги |Vladimir Saruhanov |St. M.Gorki, URSS |Andrei Rostoțki, Ivan Krasko, Gherman Kacin |- | 1978 | ''[[Sosea odată un călăreț]]'' | Comes a Horseman | [[Alan J. Pakula]] | SUA | [[James Caan]], [[Jane Fonda]], [[Jason Robards]] |- |1978 |Speriați-l pe compozitor |Jen ho nechte, at se bojí |Ladislav Rychman |St. Barrandov, RSC |Ludek Sobota, Petr Nározný, Helena Vondrácková, Vladimír Mensík |- | 1978 | ''[[Sunt timid, dar mă tratez]]'' | Je suis timide... mais je me soigne | [[Pierre Richard]] | Franța | [[Pierre Richard]], [[Aldo Maccione]], [[Robert Dalban]] |- | 1978 | ''[[Șaua de argint]]'' | Sella d'argento | [[Lucio Fulci]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Geoffrey Lewis]], [[Cinzia Monreale]] |- |1978 |Școala curajului (Seria a II-a) |The Further Adventures of the Wilderness Family (The Wilderness Family, Part II) |Frank Zuniga |Wilderness Family Inc., SUA |Robert Logan, Susan Damante, Heather Rattray |- |1978 |Tactica alergătorului de cursă lungă |Taktika bega na dlinnuiu distanțiiu ru: Тактика бега на длинную дистанцию |Rudolf Fruntov, Evgheni Vasiliev |Mosfilm, URSS |Gheorghi Korolciuk, Viktor Zozulin, Emmanuil Vitorgan |- |1978 |Te oblig să trăiești |Ich zwing dich zu leben |Ralf Kirsten |DEFA Berlin, RDG |Rolf Ludwig, Anne-Else Paetzold, Peter Welz |- |1978 |Uimitorul căpitan Nemo |The Amazing Captain Nemo (The Return of Captain Nemo) |Alex March, Paul Stader |Irwin Allen Productions, Warner Bros. Television, SUA |José Ferrer, Burgess Meredith, Mel Ferrer, Horst Buchholz |- | 1978 | ''[[Ultima romanță de dragoste]]'' | Primo amore | [[Dino Risi]] | Italia | [[Ugo Tognazzi]], [[Ornella Muti]], [[Mario Del Monaco]] |- | 1978 | ''[[Umbrele verii fierbinți]]'' | Stíny horkého léta | [[František Vláčil]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Juraj Kukura]], [[Marta Vančurová]] |- |1978 |Un automobil pe nume Betsy |The Betsy |Daniel Petrie |Harold Robbins International |Laurence Olivier, Robert Duvall, Katharine Ross |- | 1978 | ''[[Un polițist incomod]]'' | Un poliziotto scomodo | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Maurizio Merli]], [[Olga Karlatos]], [[Massimo Serato]] |- | 1978 | ''[[Ultimul revelion (film din 1978)|Ultimul revelion]]'' | Mon premier amour | [[Élie Chouraqui]] | Franța | [[Anouk Aimée]], [[Richard Berry]], [[Nathalie Baye]] |- | 1978 | ''[[Uraganul vine de la Navarone]]'' | Force 10 from Navarone | [[Guy Hamilton]] | SUA | [[Robert Shaw]], [[Harrison Ford]], [[Franco Nero]] |- | 1978 | ''[[Vânătorul de cerbi]]'' | The Deer Hunter | [[Michael Cimino]] | SUA | [[Robert De Niro]], [[John Savage]], [[Meryl Streep]] |- | 1978 | ''[[Vis de glorie (film)|Vis de glorie]]'' | International Velvet | [[Bryan Forbes]] | [[MGM]] | [[Tatum O'Neal]], [[Christopher Plummer]] |- | 1978 | ''[[Vizită la domiciliu]]'' | House Calls | [[Howard Zieff]] | [[Universal Pictures]] | [[Walther Matthau]], [[Glenda Jackson]] |- |1978 |Vreau să vă văd |Ich will euch sehen |János Veiczi |DEFA Berlin, RDG |Walter Plathe, Evgeniy Zharikov, Grigore Grigoriu, Leon Niemczyk |- | 1978 | ''[[Zâzania]]'' | La zizanie | [[Claude Zidi]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Annie Girardot]], [[Maurice Risch]] |- |1978 |Zboară, pasăre, zboară ! |Let, ptáku, let! |Jirí Hanibal |St. Barrandov, SFT Koliba, RSC |Jirí Pleskot, Gustav Bubník, Jindra Bartosová |} == 1979 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1979 |A noua inimă |Deváté srdce |Juraj Herz |St. Barrandov, RSC |Ondrej Pavelka, Anna Malová, Julie Juristová |- |1979 |A patra înălțime |Cetviortaia vâsota ru: Четвертая высота |Igor Voznesenski |St. Maksim Gorki, URSS |Margarita Sergheieceva, Olga Agheeva, Larisa Lujina |- |1979 |Acțiunea "Fulgerul circular" |Kulový blesk |Zdenek Podskalský, Ladislav Smoljak |St. Barrandov, RSC |Rudolf Hrusínský, Karel Kalas, Josef Abrhám, Daniela Kolárová |- |1979 |Alarmă în nori |Poplach v oblacích |Jindrich Polák |Filmové studio Barrandov, Saarländischer Rundfunk, Westdeutscher Rundfunk, RSC - RFG |Otto Simánek, Vlastimil Brodský, Josef Bláha |- | 1979 | ''[[Albă ca Zăpada și Roșie ca Trandafirul (film din 1979)|Albă ca Zăpada și Roșie ca Trandafirul]]'' | Schneeweißchen und Rosenrot | [[Siegfried Hartmann]] | [[DEFA]] | [[Julie Juristová]], [[Katrin Martin]], [[Pavel Trávnícek]], [[Bodo Wolf]] |- | 1979 | ''[[Alergătorul]]'' | Running | [[Steven Hilliard Stern]] | SUA | [[Michael Douglas]], [[Susan Anspach]] |- |1979 |Amatorul |Amator |Krzysztof Kieslowski |RPP |Jerzy Stuhr, Malgorzata Zabkowska, Ewa Pokas |- | 1979 | ''[[Asociatul]]'' | L'associé | [[René Gainville]] | Franța-RPU-RFG | [[Michel Serrault]], [[Claudine Auger]], [[Catherine Alric]] |- | 1979 | ''[[Aventură în Arabia]]'' | Arabian Adventure | [[Kevin Connor]] | UK | [[Christopher Lee]], [[Milo O'Shea]], [[Emma Samms]] |- |1979 |Bariera |Barierata; Bg: Бариерата |Hristo Hristov |Boyana Film, Mladost Film, RPB |Innokenti Smoktunovski, Vania Țvetkova, Ivan Kondov |- |1979 |Bilet de întoarcere |Bilet powrotny |Ewa Petelska Czeslav Petelski |RPP |Anna Seniuk, Leszek Herdegen |- |1979 |Braconierii |Ghepards; Ru: Гепард |Muhamed Soiunhanov |Turkmenfilm, URSS |Oraz Cerkezov, Hommat Mullâk, Akmurad Biașimov |- |1979 |''Un șerif extraterestru'' |Uno sceriffo extraterrestre - poco extra e molto terrestre |Michele Lupo |Italia |Bud Spencer, Cary Guffey, Raimund Harmstorf |- | 1979 | ''[[Cactus Jack]]'' | The Villain | [[Hal Needham]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[Ann-Margret]] |- | 1979 | ''[[Capitolul al doilea]]'' | Chapter Two | [[Robert Moore]] | USA | [[James Caan]], [[Marsha Mason]] |- |1979 |Caută vîntul |Ișci vetra ru: Ищи ветра |Vladimir Liubomudrov |St. Sverdlovsk, URSS |Konstantin Grigoriev, Pavel Kadocinikov, Elena Proklova |- |1979 |Cazul Astrid |Herbstzeit |Manfred Mosblech |RDG |Peter Borgelt, Sigrid Göhler, Angelika Waller |- | 1979 | ''[[Călărețul electric]]'' | The Electric Horseman | [[Sydney Pollack]] | USA | [[Robert Redford]], [[Jane Fonda]], [[Willie Nelson]] |- | 1979 | ''[[Călătorul cu cătușe]]'' | Dai shou kao de lü ke | Yu Yang | R. P. Chineză | Yu Yang, Zhao Ziyue, Cai Ming |- | 1979 | ''[[Câinele electronic]]'' | C.H.O.M.P.S. | [[Don Chaffey]] | SUA | [[Wesley Eure]], [[Valerie Bertinelli]], [[Red Buttons]] |- |1979 |Când voi deveni uriaș |Kogda ia stanu velikanom ru: Когда я стану великаном |Inna Tumanian |St. Maksim Gorki, URSS |Mihail Efremov, Lia Ahedjakova, Inna Ulianova, Oleg Efremov |- | 1979 | ''[[Cei șapte fantastici]]'' | The Fantastic Seven | [[John Peyser]] | SUA | [[Christopher Connelly]], [[Morgan Brittany]] |- |1979 |Cinci seri |Piat vecerov ru: Пять вечеров |Nikita Mihalkov |Mosfilm, URSS Satra, Sovexportfilm |Liudmila Gurcenko, Stanislav Liubșin, Valentina Telicikina |- |1979 |Clopote de toamnă |Osennie kolokola ru: Осенние колокола |Vladimir Gorriker |St. Maksim Gorki, URSS |Irina Alfiorova, Aleksandr Kirillov, Liudmila Drebniova |- |1979 |Comedie de modă veche |Staromodnaya komediya ru: Старомодная комедия |Era Savelieva |Mosfilm, URSS |Alisa Freindlih, Igor Vladimirov |- |1979 |Contrabandiștii din Santa Lucia |I contrabbandieri di Santa Lucia |Alfonso Brescia |Italia |Mario Merola, Antonio Sabato, Gianni Garko |- | 1979 | ''[[Cuscrii (film din 1979)|Cuscrii]]'' | The In-Laws | [[Arthur Hiller]] | SUA | [[Peter Falk]], [[Alan Arkin]] |- |1979 |Deducțiile colonelului Zorin |Versia polkovnika Zorina ru: Версия полковника Зорина |Andrei Ladânin |Mosfilm, URSS |Vsevolod Sanaev, Boris Ivanov, Ivan Voronov, Vladimir Tihonov |- |1979 |Detașament cu misiune specială |Otriad osobogo naznacenia ru: Отряд особого назначения |Vadim Lâsenko |Odesa Film Studios, URSS |Leonhard Merzin, Pavel Remezov, Leonid Șumski, Uldis Puțitis |- | 1979 | ''[[Deznodământ la frontieră]]'' | L'homme en colère | [[Claude Pinoteau]] | Franța-Canada | [[Lino Ventura]], [[Angie Dickinson]] |- |1979 |Divina Ema |Bozská Ema |Jirí Krejcík |St. Barrandov, Goldmine Films, International Film Exchange (IFEX), R.S.C. |Bozidara Turzonovová, Gabriela Benacková, Juraj Kukura |- | 1979 | ''[[Domnișoarele din Wilko]]'' | Panny z Wilka | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Daniel Olbrychski]], [[Anna Seniuk]] |- |1979 |Draga mea Iza |Draga moja Iza |Vojko Duletic |Viba Film, Iugoslavia |Bert Sotlar, Stefka Drolc, Zvone Hribar |- |1979 |Drapelul rupt |Bandera rota |Gabriel Retes |Cooperativa Rio Mixcoac, Rio Mixcoac, Mexic |Manolo Fábregas, Aarón Hernán, Tina Romero |- | 1979 | ''[[Dreptate pentru toți]]'' | ...And Justice for All | [[Norman Jewison]] | SUA | [[Al Pacino]], [[Jack Warden]], [[John Forsythe]] |- | 1979 | ''[[Eboli (film)|Eboli]]'' | Cristo si è fermato a Eboli | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Lea Massari]], [[Irene Papas]] |- |1979 |Elvis |Elvis (Elvis the Movie) |John Carpenter |Dick Clark Productions, SUA |Kurt Russell, Shelley Winters |- | 1979 | ''[[Europenii (film din 1979)|Europenii]]'' | The Europeans | [[James Ivory (regizor)|James Ivory]] | Marea Britanie | [[Lee Remick]], [[Robin Ellis]], [[Lisa Eichhorn]] |- |1979 | ''[[Fata cu gâștele]]'' | Die Gänsehirtin am Brunnen | [[Ursula Schmenger]] | [[DEFA]] | [[Jaroslava Schallerová]], [[David Schneider]], [[Christine Schorn]] |- |1979 |Femeia care cântă |Jenșcina, kotoraia poiot ru: Женщина, которая поёт |Aleksandr Orlov |Mosfilm, URSS |Alla Pugaciova, Alla Budnițkaia, Nikolai Volkov |- | 1979 | ''[[Femeia dispărută (film din 1979)|Femeia dispărută]]'' | [[:en:The Lady Vanishes (1979 film)|The Lady Vanishes]] | [[Anthony Page]] | Marea Britanie | [[Elliott Gould]], [[Cybill Shepherd]], [[Angela Lansbury]] |- |1979 |Fetița și calul |Das Pferdemädchen |Egon Schlegel |DEFA, RDG |Märtke Wellm, Heiko Wisbar, Margit Rathke |- |1979 |Fiul cel mare |Vzroslâi sân/ ru:Взрослый сын |A. Pankratov- Ciornâi |Mosfilm, URSS |Olga Gudkova, Evgheni Leonov-Gladâșev, Roza Makagonova |- |1979 |Foc de punte |Feuer unter Deck |Herrmann Zschoche |DEFA, RDG |Manfred Krug, Renate Krößner |- |1979 |Fratele călăului |Des Henkers Bruder |Walter Beck |DEFA Berlin, RDG |Frank Grunwald, Gunter Friedrich, Thomas Wolff |- |1979 |Fugi... te iubesc |Biagai...obiciam te / Bg: Бягай... Обичам те |Rașko Uzunov |Boyana Film, RPB |Stanimir Stoilov, Zoia Kirceva, Nikola Todev |- |1979 |Gornistul |A trombitás |János Rózsa |Hunnia Filmstúdió, Mafilm, MTV, RPU |Ferenc Fábián, Ferenc Bencze, Róbert Koltai |- |1979 |Hanul haiducilor |Roszemberek |György Szomjas |Mafilm Budapest, RPU |Djoko Rosic, Mari Kiss,János Derzsi |- | 1979 | ''[[I... de la Icar]]'' | I... comme Icare | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Yves Montand]], [[Michel Albertini]] |- |1979 |Iarba crește până la cer |Égigérö fü |György Palásthy |Dialóg Filmstúdió, Magyar Televízió, RPU |György Hintsch, Mónika Ullmann, János Rajz |- | 1979 | ''[[Indienii din Vetrov]]'' | Indiáni z Vetrova | [[Július Matula]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Michal Dymek]], [[Jirí Strnad]], [[Josef Somr]] |- | 1979 | ''[[Jandarmul și extratereștrii]]'' | Le gendarme et les extra-terrestres | [[Jean Girault]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[France Rumilly]] |- |1979 |Jocuri de noapte |Nachtspiele |Werner Bergmann |DEFA, RDG |Christine Schorn, Horst Drinda, Thomas Neumann |- | 1979 | ''[[Kramer contra Kramer (film)|Kramer contra Kramer]]'' | Kramer vs. Kramer | [[Robert Benton]] | SUA | [[Dustin Hoffman]], [[Meryl Streep]] |- |1979 |Legea e lege |Kinek a törvénye? |Sándor Szönyi G. |Mafilm, Magyar Televízió, R P U |Imre Sinkovits, Mari Töröcsik, Klára Leviczki, Ferenc Bencze |- |1979 |Luca cel sărac |Bedniat Luka Bg: Бедният Лука |Iakim Iakimov |Boyana Film, Bulgaria Film |Naum Șopov, Katia Paskaleva, Boris Lukanov |- | 1979 | ''[[Martorul știe mai mult]]'' | Love and Bullets | [[Stuart Rosenberg]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Jill Ireland]], [[Rod Steiger]] |- | 1979 | ''[[Mica romanță]]'' | A Little Romance | [[George Roy Hill]] | SUA | [[Laurence Olivier]], [[Diane Lane]], [[Thelonious Bernard]] |- | 1979 | ''[[Morții fac umbră (film)|Morții fac umbră]]'' | Umarli rzucaja cien | [[Julian Dziedzina]] | RPP | [[Henryk Talar]], [[Tatiana Sosna-Sarno]], [[Jerzy Sagan]] |- |1979 |Muppets la Hollywood |The Muppet Movie |James Frawley |Henson Associates (HA), ITC Films, UK - SUA |Jim Henson, Frank Oz, Jerry Nelson |- |1979 |Nepotul și bunica |Babușkin vnuk; ru: Бабушкин внук |Adolf Bergunker |Studio Lenfilm, URSS |Gracia Mkhitarian, Nadia Șuljenko, Nina Ter-Osipian |- | 1979 | ''[[Nervi de oțel]]'' | Steel | [[Steve Carver]] | SUA | [[Lee Majors]], [[Jennifer O'Neill]], [[George Kennedy]] |- | 1979 | ''[[Nici o dovadă pentru crimă]]'' | Für Mord kein Beweis | [[Konrad Petzold]] | [[DEFA]] | [[Winfried Glatzeder]], [[Peter Bause]], [[Wolfgang Penz]] |- | 1979 | ''[[Noi aventuri pe vasul Poseidon]]'' | Beyond the Poseidon Adventure | [[Irwin Allen]] | SUA | [[Michael Caine]], [[Sally Field]], [[Telly Savalas]] |- | 1979 | ''[[Norma Rae]]'' | Norma Rae | [[Martin Ritt]] | SUA | [[Sally Field]], [[Ron Leibman]], [[Beau Bridges]], [[Pat Hingle]] |- |1979 |O să fiu cuminte, bunicule |Já uz budu hodný, dedecku! |Petr Schulhoff |St. Barrandov, RSC |Milos Kopecký, Alena Vránová, Ladislav Pesek |- |1979 |Ofensa |Sértés |Péter Bacsó |RPU |Noémi Apor, Kati Bontovits, László Csurka |- | 1979 | ''[[Orașul tăcerii]]'' | La ville des silences | [[Jean Marbœuf]] | Franța | [[Jean-Pierre Cassel]], [[Michel Galabru]] |- | 1979 | ''[[Polițist sau delincvent]]'' | Flic ou voyou | [[Georges Lautner]] | Franța | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Marie Laforêt]] |- | 1979 | ''[[Post-scriptum]]'' | P.S. | [[Roland Gräf]] | [[DEFA]] | [[Andrzej Pieczynski]], [[Dieter Franke]], [[Siegrid Reintsch]] |- | 1979 | ''[[Poveste din taiga]]'' | Таёжная повесть | [[Vladimir Fetin]] | [[Lenfilm]] | [[Mihail Kononov]], [[Svetlana Smehnova]] |- |1979 |Prietenii |Drugarcine |Milivoje 'Mica' Milosevic |Avala Film, Beograd Film, Kinema Sarajevo, RSFI |Milan Gutovic, Beba Loncar, Dusan Vojnovic |- |1979 |Prima mea vară |Snimki za spomen |Rumen Surdjiski |Boyana Film |Elena Dimitrova, Svetlana Atanasova, Mihail Mihailov |- |1979 |Proba focului și a apei |Próba ognia i wody |Wlodzimierz Olszewski |RPP |Krzysztof Krawczyk, Jerzy Kryszak, Zdzilaw Kuzniar |- | 1979 | ''[[Secretul casetofonului]]'' | Giallo napoletano | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Michel Piccoli]], [[Renato Pozzetto]], [[Ornella Muti]] |- | 1979 | ''[[Secretul nisipurilor]]'' | The Riddle of the Sands | [[Tony Maylam]] | Anglia | [[Michael York]], [[Jenny Agutter]] |- |1979 |Sezonul de catifea |Barhatnâi sezon / ru: Бархатный сезон |Vladimir Pavlovici |Mosfilm, URSS Pro Dis Film AG, Elveția |Iuozas Budraitis, Al. Lazarev, Serghei Bondarciuk, Innokenti Smoktunovski |- |1979 |Siberiada |Sibiriada / ru: Сибириада |Andrei Kocealovski |Mosfilm, URSS |Nikita Mihalkov, Vitali Solomin, Natalia Andreicenko, Liudmila Gurcenko |- | 1979 | ''[[Sindromul]]'' | The China Syndrome | [[James Bridges]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Jack Lemmon]], [[Michael Douglas]] |- | 1979 | ''[[Strada Hanovra]]'' | Hanover Street | [[Peter Hyams]] | [[Columbia Pictures]] | [[Harrison Ford]], [[Lesley-Anne Down]], [[Christopher Plummer]] |- |1979 |Studentul, computerul și...cartofii |Balamut ru: Баламут |Vladimir Rogovoi |St. Maksim Gorki, URSS |Vadim Andreev, Nikolai Denisov |- |1979 |Sub constelația gemenilor |Pod sozvezdiem bliznețov |Boris Ivcenko |St. Dovjenko, URSS |Vsevolod Gavrilov, Ghennadi Șkuratov, Boris Belov |- | 1979 | ''[[Sub patru steaguri]]'' | Contro 4 bandiere | [[Umberto Lenzi]] | italo-franco-spaniol | [[George Peppard]], [[George Hamilton]], [[Horst Buchholz]], [[Anny Duperey]], [[Capucine]] |- |1979 |Șapte zile din ianuarie |7 días de enero / Les 7 jours de janvier |Juan Antonio Bardem |Spania-Franța |Manuel Angel Egea, Madeleine Robinson, Virginia Mataix |- |1979 |Taina orașului |Tajemství Ocelového mesta |Ludvík Ráza |RSC |Jaromír Hanzlík, Martin Ruzek, Josef Vinklár |- |1979 |Tânăra soție |Molodaia jena ru: Молодая жена |Leonid Menaker |St. Lenfilm, URSS |Anna Kamenkova, Vladlen Biriukov, Igor Ozerov |- | 1979 | ''[[Te voi face să iubești viața]]'' | Je vous ferai aimer la vie | [[Serge Korber]] | Les films du Quatuor, Franța | [[Marie Dubois]], [[Julien Guiomar]], [[Jean-Claude Massoulier]] |- |1979 |Teresa |Retrato de Teresa |Pastor Vega |IDP, ICAIC, Cuba |Daisy Granados, Adolfo Llauradó, Alberto Molina |- |1979 |Testul pilotului Pirx |Test pilota Pirxa |Marek Piestrak |Polonia, Estonia, URSS |Serghei Desnițki, Boleslaw Abart, Vladimir Ivașov |- | 1979 | ''[[Toată lumea este a mea]]'' | Duniya Meri Jeb Mein | [[Tinnu Anand]] | India | [[Shashi Kapoor⁠]], [[Rishi Kapoor⁠]], [[Neetu Singh⁠]] |- |1979 |Totul despre dragoste |Vsiciko e liubov; Bg: Всичко е любов |Borislav Șaraliev |Boyana Film, Bulgarofilm, RPB |Ivan Ivanov, Ianina Kașeva |- |1979 |Totul pentru un cântec |Jenșcina, kotoraia poiot ru: Женщина, которая поёт |Aleksandr Orlov |Mosfilm, URSS |Alla Pugaciova, Alla Budnițkaia, Nikolai Volkov |- | 1979 | ''[[Trecătoarea]]'' | The Passage | [[J. Lee Thompson]] | Hemdale, Passage Films, Monday Films | [[Anthony Quinn]], [[James Mason]], [[Malcolm McDowell]], [[Patricia Neal]] |- |1979 |Ultimul start |Viru speles briva daba ru: Мужские игры на свежем воздухе |Rolands Kalnânș, Gunar Piesis |Rigas Kinostudija Latvia, URSS |Mihail Bariban, Anatoli Graciov, Gunars Țilinskis |- | 1979 | ''[[Un comando pentru apa grea]]'' | A Man Called Intrepid | [[Peter Carter]] | Anglia | [[David Niven]], [[Michael York]], [[Flora Robson]] |- | 1979 | ''[[Un frate formidabil]]'' | Brácha za všechny peníze | [[Stanislav Strnad]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Libuše Šafránková]], [[Jan Hrusínský]], [[Roman Cada]], [[Magdalena Reifová|Magda Reifova]] |- |1979 |Un grădinar face carieră |Being There |Hal Ashby |BSB-CIP-Lorimar, SUA |Peter Sellers, Shirley MacLaine, Melvyn Douglas |- | 1979 | ''[[Valsul absolvenților (film)|Valsul absolvenților]]'' | Школьный вальс (Școlnîi vals) | [[Pavel Liubimov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Elena Țîplakova]], [[Serghei Nasibov]], [[Evghenia Simonova]] |- | 1979 | ''[[Vestul sălbatic (film din 1979)|Vestul sălbatic]]'' | The Wild West | [[Laurence Joachim]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Steve McQueen]], [[Clint Eastwood]], [[Maureen O'Hara]] |- | 1979 | ''[[Viața e frumoasă (film din 1979)|Viața e frumoasă]]'' | Жизнь прекрасна (Jizn prekrasna) <br>La vita è bella | [[Grigori Ciuhrai]] | sovieto-italian | [[Giancarlo Giannini]], [[Ornella Muti]] |- |1979 |Viață dublă |Kashtata / Kăștata / Къщата |Ștefan Dimitrov |Boyana Film, Bulgaria |Stanimir Stoilov, Ivan Grigorov |- | 1979 | ''[[Viu sau mort (film din 1979)|Viu sau mort]]'' | Élve vagy halva | [[Tamás Rényi]] | RPU | [[ Lajos Balázsovits]], [[Dezsö Garas]] |- |1979 |Vom trăi și vom vedea |Zivi bili pa vidjeli |Bruno Gamulin, Milivoj Puhlovski |Zagreb Film, RSFI |Mladen Vasary, Sanja Vejnovic, Boris Buzancic |- | 1979 | ''[[Yankeii]]'' | Yanks | [[John Schlesinger]] | [[United Artists]] | [[Richard Gere]], [[Lisa Eichhorn]], [[Vanessa Redgrave]], [[William Devane]] |- |1979 |Ziua mult visată |Fogjátok meg és vigyátek |Gábor Oláh |Budapest Filmstudio, Magyar Televizio, RPU |András Szigeti, Piroska Molnár, Erzsi Hegedüs |} == 1980 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1980 |A doua primăvară |Vtoraia vesna ru: Вторая весна |Vladimir Vengherov |Lenfilm Studio, URSS |Anatoli Kuznețov, Natalia Egorova, Nikolai Râbnikov, Tatiana Lavrova |- |1980 | ''[[Ali-Baba și cei 40 de hoți (film din 1980)|Ali-Baba și cei 40 de hoți]]'' | Alibaba Aur 40 Chor<br/> Приключения Али-Бабы и сорока разбойников | [[Latif Fayziyev]], [[Umesh Mehra]] | India, URSS ([[Uzbekfilm]]) | [[Dharmendra]], [[Hema Malini]], [[Zeenat Aman]], [[Rolan Bykov]] |- |1980 |Aproape o poveste de dragoste |Pociti liubovna istoria Bg :Почти любовна история |Eduard Zahariev |Boyana Film, Bulgarofilm, RP Bulgaria-R.P.U. |Mariana Dimitrova, Grigor Vacikov, Iavor Spasov. |- | 1980 | ''[[Apus la amiază]]'' | Naplemente délben | [[György Hintsch]] | RPU | [[Péter Huszti]], [[Irén Bordán]], [[Zoltán Gera]] |- | 1980 | ''[[Avarul (film din 1980)|Avarul]]'' | L'avare | [[Jean Girault]], [[Louis de Funès]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Franck Cabot-David]], [[Hervé Bellon]] |- | 1980 | ''[[Avertismentul (film din 1980)|Avertismentul]]'' | L'avvertimento | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Martin Balsam]], [[Laura Trotter]] |- |1980 |Bărbații nu plâng niciodată |Chlapi prece neplácou |Josef Pinkava |RSC |Radomír Bábicek, Ladislav Frej,Ludovít Gresso |- | 1980 | ''[[Café Express]]'' | Café Express | [[Nanni Loy]] | Italia | [[Nino Manfredi]], [[Adolfo Celi]], [[Vittorio Caprioli]] |- | 1980 | ''[[Câteva zile din viața lui Oblomov]]'' | Neskolko dney iz zhizni I.I. Oblomova | [[Nikita Mihalkov]] | URSS | [[Oleg Tabakov]], [[Iuri Bogatîriov]], [[Elena Solovei]] |- | 1980 | ''[[Competiția]]'' | The Competition | [[Joel Oliansky]] | Columbia Pictures | [[Richard Dreyfuss]], [[Amy Irving]], [[Lee Remick]] |- |1980 |Culise |Színes tintákról álmodom |László Ranódy |Hungarian Filmproduction, RPP |Ádám Kosztolányi, Ádám Szirtes, Éva Vass, Mari Törőcsik |- | 1980 | ''[[Cursă infernală]]'' | Speed Cross | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Fabio Testi]], [[Daniela Poggi]] |- | 1980 | ''[[De la 9 la 5]]'' | Nine to Five | [[Colin Higgins]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Lily Tomlin]], [[Dolly Parton]] |- |1980 |De moartea mea s-o acuzați pe Klava K. |V moei smerti proșu vinit Klavu K. Ru:В моей смерти прошу винить Клаву К. |Nikolai Lebedev, Ernest Iasan |Studio Lenfilm, URSS |Nadejda Gorșkova, Vladimir Șevelkov, Liubov Polișciuk |- | 1980 | ''[[Dorește-mi un timp nefavorabil]]'' | le: Novēli man lidojumam nelabvēlīgu laiku <br>ru: Пожелай мне нелётной погоды | [[ Varis Brasla]]<!-- Варис Брасла--> | [[Studioul Riga]] | [[Akvelina Livamane]], [[Andris Berzinș]]<!--Аквелина Ливмане Андрис Берзиньш--> |- | 1980 | ''[[Drumul spre Rio]]'' | Na Estrada da Vida | [[Nelson Pereira dos Santos]] | Brazilia | [[Sílvia Leblon]], [[Turíbio Ruiz]] |- | 1980 | ''[[Echipajul (film din 1980)|Echipajul]]'' | [[:ru:Экипаж (фильм, 1979)|Экипаж]] <br>Ekipaj | [[Aleksandr Mitta]] | [[Mosfilm]] | [[Gheorghi Jionov]], [[Ekaterina Vasilieva]]<!-- Георгий Жжёнов / Екатерина Васильева--> |- | 1980 | ''[[Febra aurului]]'' | Klondike Fever | [[Peter Carter]] | SUA | [[Angie Dickinson]], [[Lorne Greene]], [[Rod Steiger]] |- |1980 |Fericirea într-o casă veche |Glück im Hinterhaus |Herrmann Zschoche |DEFA Berlin, RDG |Dieter Mann, Jutta Wachowiak, Peter Bause |- | 1980 | ''[[Fontamara]]'' | Fontamara | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Michele Placido]], [[Ida Di Benedetto]], [[Antonella Murgia]] |- |1980 |Fuga de acasă |Úteky domu |Jaromil Jires |St. Barrandov, RSC |Jana Brejchová, Jan Kanyza, Tomás Holý |- | 1980 | ''[[Imperiul contraatacă]]'' | The Empire Strikes Back | Irvin Kershner | SUA | Mark Hamill, Harrison Ford, Carrie Fisher |- | 1980 | ''[[În căutarea lui Jupiter]]'' | On a volé la cuisse de Jupiter | [[Philippe de Broca]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Philippe Noiret]], [[Francis Perrin]] |- |1980 |Înainte de miezul nopții |Kdo prichází pred pulnocí |Zbynek Brynych |St. Barrandov, RSC |Václav Svorc, Josef Vinklár, Ilja Prachar, Rudolf Jelinek |- |1980 |Julek |Julek |Ota Koval |RSC |Ales Monteleone, Marcel Oktábec, Filip Renc, Ladislav Frej |- | 1980 | ''[[Kagemusha]]'' | Kagemusha | [[Akira Kurosawa]] | Japonia | [[Tatsuya Nakadai]], [[Tsutomu Yamazaki]] |- | 1980 | ''[[Kojak la Budapesta]]'' | Kojak Budapesten | [[Sándor Szalkay]] | RPU | [[László Márkus]], [[Klári Tolnay]], [[Imre Antal]] |- | 1980 | ''[[Logodnica (film din 1980)|Logodnica]]'' | Die Verlobte | [[Günter Reisch]] și [[Günther Rücker]] | [[DEFA]] | [[Jutta Wachowiak]], [[Regimantas Adomaitis]] |- | 1980 | ''[[Măscăriciul]]'' | Le guignolo | [[Georges Lautner]] | Italia | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Mirella D'Angelo]] |- | 1980 | ''[[Micul Lord]]'' | Little Lord Fauntleroy | [[Jack Gold]] | Anglia | [[Rick Schroder]], [[Alec Guinness]], [[Eric Porter]] |- | 1980 | ''[[Moscova nu crede în lacrimi]]'' | Moskva slezam ne verit | [[Vladimir Menșov]] | URSS | [[Vera Alentova]], [[Irina Muraviova]], [[Raisa Reazanova]], [[Aleksei Batalov]] |- | 1980 | ''[[Oglinda spartă (film)|Oglinda spartă]]'' | The Mirror Crack'd | [[Guy Hamilton]] | Anglia | [[Angela Lansbury]], [[Geraldine Chaplin]], [[Tony Curtis]] |- |1980 |Omul elefant |The Elephant Man |David Lynch |Brooks Films, SUA-U.K. |Anthony Hopkins, John Hurt, Anne Bancroft |- | 1980 | ''[[Omul puma]]'' | L'uomo puma | [[Alberto De Martino]] | Italia | [[Walter George Alton]], [[Sydne Rome]], [[Donald Pleasence]] |- |1980 |Oricum tata mă va snopi |Otec ma zderie tak ci tak |Otakar Krivánek |SFT Koliba, RSC |Peter Holoska, Stanislav Stepka, Judita Durdiaková, Karol L. Zachar |- |1980 |Ostaticii de la Bella Vista |Rukojmí v Bella Vista |Jirí Sequens |Cuba |Rudolf Jelínek, Vladimír Brabec, Jirí Adamíra |- |1980 |Patrula cosmică în acțiune |Zviozdnâi inspektor ru: Звездный инспектор |Mark Kovaliov, Vladimir Polin |Mosfilm |Vladimir Ivașov, Iuri Gusev, Timofei Spivak |- |1980 |Pe urmele tigrului |Po sledu vlastelina ru: По следу властелина |Vadim Derbeniov |Mosfilm, URSS |Iuri Beleaev, Vladimir Samoilov, Liudmila Zaițeva |- | 1980 | ''[[Piedone în Egipt]]'' | Piedone d'Egitto | [[Steno]] | Italia | [[Bud Spencer]], [[Enzo Cannavale]] |- |1980 |Pietonii aerului |Vozdușnâe peșehodî / ruȘ Воздушные пешеходы |Iuri Stepciuk |Uzbekfim, URSS |Vahid Kadârov, Așot Melikdjanian, Nabi Rahimov |- |1980 |Pilotul |The Pilot |Cliff Robertson |Alanda Associates Earls Productions, SUA |Cliff Robertson, Diane Baker, Frank Converse |- |1980 |Plecat după chibrituri |Za spicikami / ru: За спичками. Tulitikkuja lainaamassa |Leonid Gaidai, Risto Orko |Mosfilm, URSS Suomi-Filmi, Finlanda |Evgheni Leonov, Veaceslav Nevinnâi, Rita Polster |- | 1980 | ''[[Polițistul ghinionist]]'' | Inspecteur la Bavure | [[Claude Zidi]] | Franța | [[Coluche]], [[Gérard Depardieu]], [[Dominique Lavanant]] |- | 1980 | ''[[Privighetoarea (film din 1980)|Privighetoarea]]'' | Соловей / Solovei | [[Nadejda Koșeverova]] | [[Lenfilm]] | [[Svetlana Smirnova]], [[Iuri Vasiliev]] |- | 1980 | ''[[Provinciala]]'' | La provinciale | [[Claude Goretta]] | Franța-Elveța | [[Nathalie Baye]], [[Angela Winkler]], [[Bruno Ganz]] |- |1980 |Scurt popas |Pani Maria ru: Пани Мария |Natalia Troșcenko |St. Lenfilm, URSS |Svetlana Kriucikova, Gheorghi Burkov, Serghei Ivanov |- |1980 |Slujbă temporară |Rad na odredjeno vreme |Milan Jelic |Avala Film, Croatia Film, Yugoslavia |Ljubisa Samardzic, Milena Dravic, Velimir 'Bata' Zivojinovic |- |1980 |Socrul |Tchán |Zdenek Míka |Studio Barrandov, RSC |Josef Bláha, Libuse Havelková, Vlastimil Brodský |- |1980 |Solo Sunny |Solo Sunny |Konrad Wolf, Wolfgang Kohlhaase |DEFA Berlin, RDG |Renate Krößner, Alexander Lang, Heide Kipp |- | 1980 | ''[[Studentul, computerul și cartofii]]'' | U matrosov net voprosov | [[Vladimir Rogovoi]] | URSS | [[Natalia Kaznaceieva]], [[Vadim Andreiev]], [[Mihail Pugovkin]] |- | 1980 | ''[[Superpolițistul]]'' | Poliziotto superpiù | [[Sergio Corbucci]] | Italia-SUA | [[Terence Hill]], [[Ernest Borgnine]], [[Julie Gordon]] |- | 1980 | ''[[Teheran 43 (film din 1980)|Teheran 43]]'' | Tegeran-43 | [[Vladimir Naumov]], [[Aleksandr Alov]] | URSS-Elveția-Franța | [[Claude Jade]], [[Alain Delon]] |- |1980 |Tentația |Iskușenie ru : Искушение |Aleksei Poleakov |Mosfilm, URSS |Iuri Șlâkov, Elena Borzova, Olga Bitiukova |- |1980 |Toate fetele mele |Alle meine Mädchen |Iris Gusner |DEFA Berlin, RDG |Andrzej Pieczynski, Lissy Tempelhof, Fritz Marquardt |- |1980 |''Toate mi se întâmplă numai mie'' |Chissà perché... capitano tutte a me |Michele Lupo |Italia |Bud Spencer, Cary Guffey, Riccardo Pizzuti, Ferruccio Amendola |- | 1980 | ''[[Trei oameni periculoși]]'' | Trois hommes à abattre | [[Jacques Deray]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Dalila Di Lazzaro]], [[Michel Auclair]] |- | 1980 | ''[[Ultima vânătoare (film din 1980)|Ultima vânătoare]]'' | Последняя охота | [[Igor Șeșukov]]<!--Игорь Шешуков --> | [[Lenfilm]] | [[Iuri Bogatîriov]], [[Oleg Borisov]]<!--Юрий Богатырёв--> |- | 1980 | ''[[Un glonte rătăcit]]'' | Шальная пуля (Василий Киквидзе) | [[Gizo Gabeskiria]] și [[Gheorghi Kalatozișvili]]<!--Гизо Габескирия, Георгий Калатозишвили--> | [[Gruzia-film]] | [[Zurab Kipșidze]], [[Janna Prohorenko]]<!--Зураб Кипшидзе, Жанна Прохоренко--> |- | 1980 | ''[[Unde ești, dragoste?]]'' | Где ты, любовь? | [[Valeriu Gagiu]] | [[Moldova-film]] | [[Sofia Rotaru]], [[Grigore Grigoriu]] |- | 1980 | ''[[Undeva, cândva (film)|Undeva, cândva]]'' | Somewhere in Time | [[Jeannot Szwarc]] | Rastar Pictures, SUA | [[Christopher Reeve]], [[Jane Seymour (actriță)|Jane Seymour]], [[Christopher Plummer]] |- |1980 |Vineri nu e sărbătoare |Pátek není svátek |Otakar Fuka |St. Barrandov, RSC |Jorga Kotrbová, Petr Kostka, Magdalena Reifová |- |1980 |Viu sau mort |Élve vagy halva |Tamás Rényi |Budapest Filmstúdió, Mafilm, RPU |Lajos Balázsovits, György Cserhalmi, Dezsö Garas |- | 1980 | ''[[Vulcanul (film din 1980)|Vulcanul]]'' | When Time Ran Out... | [[James Goldstone]] | [[Warner Bros.]] | [[Paul Newman]], [[Jacqueline Bisset]] |} == 1981 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1981 | ''[[Acel minut, acea secundă]]'' | Ta chvíle, ten okamzik | [[Jiri Sequens]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Frantisek Nemec]], [[Daniela Kolárová]], [[Ludek Munzar]] |- | 1981 | ''[[Afacerea Pigot]]'' | Pour la peau d'un flic | [[Alain Delon]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Anne Parillaud]] |- | 1981 | ''[[Agonia]]'' | Агония / Agonia | [[Elem Klimov]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksei Petrenko]], [[Anatoli Romașin]], [[Velta Kine]]<!--Алексей Петренко, Анатолий Ромашин, Велта Лине--> |- | 1981 | ''[[Albinuța (film)|Albinuța]]'' | Le guépiot | [[József Pilissy]] | Franța - Canada | [[Emilie Mongenet]], [[Bernard Fresson]], [[Evelyne Dress]] |- |1981 |Alegere dificilă |Le choix des armes |Alain Corneau |FR2, Parafrance Films, Sara Films, Franța |Yves Montand, Gérard Depardieu, Catherine Deneuve |- |1981 |Amnezia |Dandash |Yehia El Alami |Egipt |Mahmoud Yassine, Nelly, Gamil Ratib, Ali El-Sharif |- | 1981 | ''[[Astrid, dragostea mea]]'' | Asta, mein Engelchen | [[Roland Oehme]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Annemone Haase]] |- | 1981 | ''[[Atenție la gafe]]'' | Fais gaffe à la gaffe! | [[Paul Boujenah]] | Franța | [[Roger Mirmont]], [[Marie-Anne Chazel]] |- | 1981 | ''[[Atenție la pana de vultur]]'' | Occhio alla penna | [[Michele Lupo]] | Italia | [[Bud Spencer]], [[Amidou]] |- |1981 |Berlin kaputt |Berlin kaputt |Milivoje 'Mica' Milosevic |Avala Flm, Yugoslavia |Svetozar Cvetkovic, Milan Gutovic, Ljiljana Krstic |- |1981 |Cavalerii nocturni |Nocní jazdci |Martin Hollý |Slovenská filmová tvorba Koliba (SFT), RSC |Radoslav Brzobohatý, Michal Docolomanský, Sona Valentová |- |1981 |Clara și băieții de treabă |Clara et les Chics Types |Jacques Monnet |Franța |Isabelle Adjani, Daniel Auteuil, Josiane Balasko |- | 1981 | ''[[Colonia (film din 1981)|Colonia]]'' | Die Kolonie | [[Horst E. Brandt]] | [[DEFA]] | [[Juozas Budraitis]], [[Winfried Glatzeder]] |- | 1981 | ''[[Drumul spre victorie]]'' | Victory | [[John Huston]] | SUA | [[Sylvester Stallone]], [[Michael Caine]], [[Pelé]], [[Carole Laure]] |- |1981 |Familia trăsnită |A szeleburdi család |György Palásthy |Mafilm, RPU |Bela Ernyey, Andrea Drahota, János Szani |- |1981 |Fata din poveste |Kanka do pohádky |Ota Koval |RSC |Zaneta Fuchsová, David Rydl, Lukás Bech |- | 1981 | ''[[Fericirea (film din 1981)|Fericirea]]'' | Naseeb | [[Manmohan Desai]] | India | [[Amitabh Bachchan]], [[Shatrughan Sinha⁠]], [[Rishi Kapoor⁠]] |- |1981 |Fericire de țigan |Țâganskoe sceastie ru: Цыганское счастье |Serghei Nikonenko |St. M.Gorki, URSS |Nikolai Kriucikov, Ivan Kamenski, Marinna Iakovleva |- | 1981 | ''[[Legenda călărețului singuratic]]'' | The Legend of the Lone Ranger | [[William A. Fraker]] | SUA | [[Klinton Spilsbury]], [[Juanin Clay]], [[Jason Robards]] |- | 1981 | ''[[Mefisto (film din 1981)|Mefisto]]'' | Mephisto | [[István Szabó]] | H-A-D | [[Klaus Maria Brandauer]], [[Krystyna Janda]], [[Rolf Hoppe]] |- | 1981 | ''[[Misterele de la castel]]'' | Tajemství hradu v Karpatech | [[Oldrich Lipský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Michal Docolomanský]], [[Evelyna Steimarová]], [[Vlastimil Brodský]] |- | 1981 | ''[[O afacere murdară]]'' | Une sale affaire | [[Alain Bonnot]] | francez | [[Victor Lanoux]], [[Marlène Jobert]] |- |1981 |''[[Omul de fier]]'' |Czlowiek z zelaza |Andrzej Wajda |RPP |Jerzy Radziwilowicz, Krystyna Janda, Marian Opania |- |1981 |''[[Pagini de manuscris]]'' |Ciosy |Gerard Zalewski⁠ |RPP | |- | 1981 | ''[[Pâine, aur, nagan]]'' | Хлеб, золото, наган<br>Hleb, zoloto, nagan | [[Samvel Gasparov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Vladimir Borisov]], [[Olga Gasparova]], [[Iuri Grigoriev]] |- | 1981 | ''[[Pe cer "Vrăjitoarele nopții"]]'' | В небе «ночные ведьмы»<br>V nebe 'Nocinâe vedmî' | [[Evghenia Jigulenko]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Valentina Grușina]], [[Iana Druz]], [[Nina Menșikova]] |- | 1981 | ''[[Pe lacul auriu]]'' | On Golden Pond | [[Mark Rydell]] | SUA | [[Katharine Hepburn]], [[Henry Fonda]], [[Jane Fonda]] |- | 1981 | ''[[Pe urmele tigrului]]'' | По следу властелина<br>Po sledu vlastelina | [[Vadim Derbeniov]] | [[Mosfilm]] | [[Muharbek Akov]], [[Iuri Beleaev]], [[Iuri Nazarov]] |- | 1981 | ''[[Portretul soției pictorului]]'' | Портрет жены художника | [[Aleksandr Pankratov]] | [[Mosfilm]] | [[Valentina Telicikina]], [[Serghei Șakurov]], [[Nikita Mihalkov]]<!--Валентина Теличкина, Сергей Шакуров--> |- | 1981 | ''[[Regina din Tărnovo (film)|Regina din Tărnovo]]'' | Търновската царица/<br>Târnovskata țarița | [[Ianko Iankov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Kamelia Todorova]], [[Stefan Danailov]], [[Nevena Kokanova]] |- | 1981 | ''[[Salamandra (film din 1981)|Salamandra]]'' | The Salamander | [[Peter Zinner]] | SUA | [[Franco Nero]], [[Anthony Quinn]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1981 | ''[[Sezon de pace la Paris]]'' | Sezona mira u Parizu | [[Predrag Golubovic]] | Iugoslavia-Franța | [[Maria Schneider (actriță)|Maria Schneider]], [[Dragan Nikolic]], [[Alida Valli]] |- | 1981 | ''[[Sfinx (film)|Sfinx]]'' | Sphinx | [[Franklin J. Schaffner]] | SUA | [[Lesley-Anne Down]], [[Maurice Ronet]], [[Frank Langella]] |- | 1981 | ''[[Tristan și Isolda (film din 1981)|Tristan și Isolda]]'' | Lovespell | [[Tom Donovan]] | Anglia | [[Richard Burton]], [[Kate Mulgrew]], [[Nicholas Clay]] |- |1981 |Un nou drum |Hard Country |David Greene |SUA |Jan-Michael Vincent, Kim Basinger, Michael Parks |- |1981 |Un păcat de moarte |True Confessions |Ulu Grosbard |Chartoff-Winkler Prod. |Robert De Niro, Robert Duvall, Charles Durning |} == 1982 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1982 | ''[[Aleargă cu mine]]'' | Rohanj velem! | [[Miklós Markos]] | RPU | [[Nóra Káldi]], [[Árpád Jámor]] |- |1982 |Căluțul sălbatic Ryn |Divoký koník Ryn |Václav Gajer |St. Barrandov, RSC |Zdenek Rehor, Milos Nedbal, Bedrich Prokos |- | 1982 | ''[[Crimă sub soare (film din 1982)|Crimă sub soare]]'' | Evil under the Sun | [[Guy Hamilton]] | Marea Britanie | [[Peter Ustinov]], [[Jane Birkin]], [[Diana Rigg]] |- |1982 |Fără panică, vă rog... |Csak semmi pánik... |Sándor Szönyi G., István Bujtor |Mafilm Budapest, RPU |István Bujtor, András Kern, László Bánhidi, Gyula Bodrogi |- |1982 |Informatorul |La balance |Bob Swaim |Franța |Nathalie Baye, Philippe Léotard, Richard Berry |- | 1982 | ''[[Jandarmul și jandarmerițele]]'' | Le gendarme et les gendarmettes | [[Jean Girault]], [[Tony Aboyantz]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Jacques François]] |- | 1982 | [[Dansatorul de disco]] | Disco Dancer | | India | [[Mithun Chakraborty]], [[Kim Yashpal]] |- | 1982 | ''[[Legenda (film din 1982)|Legenda]]'' | Leyenda | [[Rogelio Paris]], [[Jorge Fraga]] | Cuba | [[Mario Balmaseda]], [[Rogelio Blain]], [[René de la Cruz]] |- | 1982 | ''[[Mexicul în flăcări]]'' | <small>Красные колокола. Фильм 1. Мексика в огне<br> Krasnîe kolokola, film pervîi, Meksika v ogne;<br> Messico in fiamme; Campanas rojas</small> | [[Serghei Bondarciuk]] | URSS-Mexic-Italia | [[Franco Nero]], [[Ursula Andress]], [[Sydne Rome]] |- |1982 |Noaptea de la Varennes |La nuit de Varennes |Ettore Scola |Franța-Italia |Jean-Louis Barrault, Marcello Mastroianni, Hanna Schygulla |- | 1982 | ''[[O mie de miliarde de dolari]]'' | Mille milliards de dollars | [[Henri Verneuil]] | franco–vest german | [[Patrick Dewaere]], [[Mel Ferrer]], [[Anny Duperey]], [[Caroline Cellier]] |- | 1982 | ''[[Ofițer și gentleman]]'' | An Officer and a Gentleman | [[Taylor Hackford]] | SUA | [[Richard Gere]], [[Debra Winger]], [[Louis Gossett Jr.]] |- | 1982 | ''[[Rubedeniile]]'' | Родня <br> Rodnia | [[Nikita Mihalkov]] | URSS | [[Nonna Mordiukova]], [[Svetlana Kriucikova]], [[Iuri Bogatîriov]] |- |1982 |S-a oprit un tren |Ostanovilsia poezd rus: Остановился поезд |Vadim Abdrașitov |Mosfilm, URSS |Oleg Borisov, Anatoli Solonițân, Mihail Gluzski |- | 1982 | ''[[Trecătoarea din Sans-Souci]]'' | La passante du Sans-Souci | [[Jacques Rouffio]] | franco - west german | [[Romy Schneider]], [[Michel Piccoli]], [[Mathieu Carrière]] |- | 1982 | ''[[Valul verde]]'' | [[:cs:Zelená vlna (film)|Zelená vlna]] | [[Václav Vorlíček]] | RSC | [[Rudolf Jelínek]], [[Radovan Lukavský]], [[Josef Chvalina]] |- | 1982 | ''[[Vraciul (film din 1982)|Vraciul]]'' | Znachor | [[Jerzy Hoffman]] | RPP | [[Jerzy Binczycki]], [[Anna Dymna]], [[Tomasz Stockinger]] |} == 1983 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1983 |A fi sau a nu fi |To Be or Not to Be |Alan Johnson |Brooks Films, SUA Twentieth Century Fox |Mel Brooks, Anne Bancroft, Ronny Graham |- | 1983 | ''[[Ana Pavlova (film)|Ana Pavlova]]'' | Анна Павлова <br> Anna Pavlova | [[Emil Loteanu]] | URSS, RDG, Cuba, Franța, UK | [[Galina Beleaeva]], [[Serghei Șakurov]], [[James Fox]], [[Svetlana Toma]], [[Martin Scorsese]] |- |1983 |Așa bunic, așa nepot |Kakav deda takav unuk |Zoran Calic |Film Danas, RSFI |Dragomir Bojanic-Gidra, Vladimir Petrovic, Rialda Kadric |- |1983 |Cap și pajură |Pismo - Glava |Bahrudin 'Bato' Cengic |Croatia Film RSFI Sutjeska Film |Mladen Nelevic, Mira Furlan, Zijah Sokolovic |- | 1983 | ''[[Clopotele roșii - Am văzut nașterea unei lumi noi]]'' | <small>Я видел рождение нового мира<br/>Красные колокола. Фильм 2</small> | [[Serghei Bondarciuk]] | URSS-Mexic-Italia | [[Bogdan Stupka]], [[Franco Nero]] |- |1983 |Concertul |A koncert |Gábor Koltay |R P U |Levente Szörényi, János Bródy, Lajos Illés, Zsuzsa Koncz |- |1983 |Cu cerul sub picioare |Pod nohama nebe |Milan Ruzicka |St. Barrandov, RSC |Jana Bermanová, Otakar Brousek, Jan Cmíral |- | 1983 | ''[[Domn pentru o zi]]'' | Gospodin za edin den | [[Nikolai Volev]] | Bulgaria | [[Itzhak Finzi]], [[Todor Kolev]] |- | 1983 | ''[[Gară pentru doi]]'' | Вокзал для двоих<br>Vokzal dlia dvoih | [[Eldar Riazanov]] | URSS | [[Liudmila Gurcenko]], [[Oleg Basilașvili]] |- |1983 |Garderobierul / Cabinierul |The Dresser |Peter Yates |Columbia Pictures World Film Services, U K |Albert Finney, Tom Courtenay, Edward Fox |- |1983 |Milă și tandrețe |Tender Mercies |Bruce Beresford |Antron Media Prod., EMI Films |Robert Duvall, Tess Harper, Betty Buckley |- |1983 |Neînvinsul |Nepobedimâi /ru: Непобедимый |Iuri Borețki |St.M.Gorki, URSS |Andrei Rostoțki, Hamza Umarov, N. Janturin |- | 1983 | ''[[Salutări cordiale de pe Terra]]'' | Srdečný pozdrav ze zeměkoule | [[Oldřich Lipský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Milan Lasica]], [[Jana Břežková]] |- | 1983 | ''[[Simfonia primăverii]]'' | Frühlingssinfonie | [[Peter Schamoni]] | [[DEFA]] | [[Nastassja Kinski]], [[Rolf Hoppe]], [[Herbert Grönemeyer]] |- | 1983 | ''[[Torpilorii]]'' | Торпедоносцы / Torpedonosțî | [[Semion Aranovici]]<!-- Семён Аранович--> | [[Lenfilm]] | [[Rodion Nahapetov]], [[Andrei Boltnev]], [[Stanislav Sadalski]]<!-- Родион Нахапетов Андрей Болтнев Станислав Садальский--> |- |1983 |Vrabia pe gheață |Vorobei na ldu ru: Воробей на льду |Valentin Hovenko |St.M.Gorki, URSS |Vladislav Galliulin, Oleg Potapov, Vitautas Tomkus |- |1983 |''[[În așteptarea lui Filip]]'' |Filip z konopi |Józef Gębski | RPP | |} == 1984 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1984 |A fost odată în America |Once Upon a Time in America |Sergio Leone |Warner Bros., PSO, The Ladd Company, Italia - SUA |Robert De Niro, James Woods, Elizabeth McGovern, Treat Williams |- |1984 |A șaptea țintă |La 7ème cible |Claude Pinoteau |Gaumont International, Production Marcel Dassault, Franța |Lino Ventura, Lea Massari, Jean Poiret |- |1984 |A treia lovitură pentru motan |Tretí skoba pro kocoura |Radim Cvrcek |St. Gottwaldov, RSC |Kamil Koula, Stanislav Dvorák, Ladislav Mrkvicka, Jaroslav Moucka |- | 1984 | ''[[Carmen (film din 1984)|Carmen]]'' | Carmen | [[Francesco Rosi]] | franco-italian | [[Julia Migenes]], [[Plácido Domingo]], [[Ruggero Raimondi]] |- | 1984 | ''[[Doctorițele (film)|Doctorițele]]'' | Ärztinnen | [[Horst Seemann]] | [[DEFA]] | [[Judy Winter]], [[Inge Keller]], [[Rolf Hoppe]] |- |1984 |Dublă depășire |Dvoinoi obgon ru: Двойной обгон |Aleksandr Gordon |Mosfilm, URSS |Boris Himicev, Vadim Miheenko, Iuri Nazarov |- | 1984 | ''[[Fata fără zestre (film)|Fata fără zestre]]'' | Жестокий романс | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Larisa Guzeeva]], [[Alisa Freindlih]], [[Nikita Mihalkov]]<!-- Алиса Фрейндлих --> |- |1984 |Fiica lui Mistral (Ser. TV) |Mistral's Daughter |Kevin Connor, Douglas Hickox |SUA |Stefanie Powers, Lee Remick, Stacy Keach |- | 1984 | ''[[Idilă pentru o piatră prețioasă]]'' | Romancing the Stone | [[Robert Zemeckis]] | SUA | [[Michael Douglas]], [[Kathleen Turner]], [[Danny DeVito]] |- |1984 |Iubire dincolo de moarte |L'amour à mort |Alain Resnais |Franța |Sabine Azéma, Fanny Ardant, Pierre Arditti |- |1984 |Întâlnire la sfârșitul iernii |Vstrecia v konțe zimî ru: Встреча в конце зимы |Iosif Șulman |Belarus Film, URSS |Larisa Lujina, Piotr Veleaminov, Rostislav Iankovski |- | 1984 | ''[[Locuri în inimă]]'' | Places in the Heart | [[Robert Benton]] | SUA | [[Sally Field]], [[John Malkovich]], [[Danny Glover]] |- |1984 |Magica lume a filmului |Film-Salabim |Günter Meyer |DEFA Film, R D G |Klaus Hecke, Katja Paryla, Marina Erdmann |- |1984 |Născut învingător |The Natural |Barry Levinson |TriStar Pictures, Delphi II Productions, SUA |Robert Redford, Robert Duvall, Glenn Close |- | 1984 | ''[[Ne trebuie o solistă]]'' | leton: Vajadziga soliste ru: Нужна солистка / Nujna solistka | Genadijs Zemels | [[Studioul Riga]] | [[Lelde Vikmane]], [[Iurii Moroz]], [[Janis Paukstello]] |- |1984 |Numai Rio e de vină |Blame It on Rio |Stanley Donen |Sherwood Productions, SUA |Michael Caine, Michelle Johnson, Demi Moore |- |1984 |O duminică la țară |Un dimanche à la campagne |Bertrand Tavernier |Franța |Louis Ducreux, Michel Aumont, Sabine Azéma |- |1984 |Sângele altora (Ser. TV) |Le sang des autres |Claude Chabrol |SUA-Franța-Canada |Jodie Foster, Michael Ontkean, Sam Neill |- |1984 |Secretul vechiului pod |Tajna starog tavana |Vladimir Tadej |Croatia Film, RSFI St. Gottwaldov, RSC |Mario Mirkovic, Jirí Guryca, Nina Petrovic, Boris Dvornik |- | 1984 | ''[[Străfulgerarea (film din 1984)|Străfulgerarea]]'' | Flashpoint | [[William Tannen]] | USA | [[Kris Kristofferson]], [[Treat Williams]], [[Jean Smart]] |- | 1984 | ''[[Trebuie să-ți joci rolul]]'' | Lily in Love | [[Károly Makk]] | RPU - SUA | [[Christopher Plummer]], [[Maggie Smith]], [[Elke Sommer]] |} == 1985 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- ! ! ! ! ! ! |- |1985 |[[Colonelul Redl (film)|Colonelul Redl]] |Oberst Redl |[[István Szabó]] |Yugoslavia, Ungaria, Austria, RFG |[[Klaus Maria Brandauer]], [[Hans Christian Blech]], [[Armin Mueller-Stahl]], [[Gudrun Landgrebe]] |- | 1985 | ''[[Destin tragic (film din 1985)|Destin tragic]]'' | [[:es:Tiempo de morir (película colombiana)|Tiempo de morir]] | [[Jorge Alí Triana]] | Columbia | [[Gustavo Angarita]], [[María Eugenia Dávila]], [[Sebastián Ospina]] |- |1985 |Dispariție misterioasă |Rozpustený a vypustený |Ladislav Smoljak |RSC |Jirí Zahajský, Marek Brodský, Rudolf Hrusínský, Josef Abrhám |- | 1985 | ''[[La marginea orașului]]'' | City Limits | [[Aaron Lipstadt]] | SUA | [[John Stockwell]], [[James Earl Jones]], [[Rae Dawn Chong]] |- |1985 |Nebuni din dragoste |Fool for Love |Robert Altman |SUA |Sam Shepard, Kim Basinger, Harry Dean Stanton |- |1985 |Nu e ușor cu bărbații |Nije lako sa muskarcima |Mihailo Vukobratovic |Avala Film, RSFI |Milena Dravic, Ljubisa Samardzic, Ana Simic |- | 1985 | ''[[Pe cuvânt de polițist]]'' | Parole de flic | [[José Pinheiro]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Jacques Perrin]] |- |1985 |Prințul fals |Falosny princ |Dusan Rapos |Omnia Film München, SFT Koliba |Svetislav 'Bule' Goncic, Dusan Vojnovic, Kamila Magálová |- |1985 |Sărutul femeii păianjen |Kiss of the Spider Woman |Hector Babenco |Brazilia - SUA |William Hurt, Raul Julia, Sônia Braga |- | 1985 | ''[[Șeherezada (film din 1985)|Șeherezada]]'' | И ещё одна ночь Шахерезады... <br>I eșcio odna noci Șaherezadî | [[Tahir Sabirov]] | [[Tadjikfilm]] | [[Elena Tonunț]], [[Adel Al-Khadad]], [[Larisa Belogurova]] |- | 1985 | ''[[Trandafirul roșu din Cairo]]'' | The Purple Rose of Cairo | [[Woody Allen]] | SUA | [[Mia Farrow]], [[Jeff Daniels]] |- | 1985 | ''[[Ținta (film din 1985)|Ținta]]'' | Target | [[Arthur Penn]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Matt Dillon]] |- | 1985 | ''[[Vino și vezi]]'' | Иди и смотри | [[Elem Klimov]] | [[Belarusfilm]] și [[Mosfilm]] | [[Aleksei Kravcenko]], [[Olga Mironova]]<!--Алексей Кравченко, Ольга Миронова--> |} == 1986 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1986 |Absentul |Rejtözködö |Zsolt Kézdi-Kovács |Objektiv Film, Ungaria |Péter Breznyik Berg, Mari Törőcsik, Camille de Casabianca |- | 1986 | ''[[Avinash (film)|Avinash]]'' | Avinash | Umesh Mehra | India | [[Mithun Chakraborty]], [[Parveen Babi]], [[Poonam Dhillon]] |- |1986 |Fără milă |No Mercy |Richard Pearce |SUA |Richard Gere, Kim Basinger, Jeroen Krabbé |- |1986 |Jean fiul lui Florette |Jean de Florette |Claude Berri |Franța-Elveția-Italia |Yves Montand, Gérard Depardieu, Daniel Auteuil |- |1986 |Lăcomie |Gier |Hans Knötzsch |DFF, RDG |Peter Borgelt, Jürgen Frohriep, Uta Schorn |- | 1986 | ''[[Legea lui Murphy (film)|Legea lui Murphy]]'' | Murphy's Law | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Carrie Snodgress]], [[Kathleen Wilhoite]] |- | 1986 | ''[[Luptătorul cu flautul]]'' | Hong Gil-dong | Kim Kil-in | Coreea de Nord | |- |1986 |Manon des Sources |Manon des Sources |Claude Berri |Elveția-Italia-Franța |Yves Montand, Emmanuelle Béart, Daniel Auteuil |- |1986 |Noapte bună, mamă |'night, Mother |Tom Moore |SUA |Sissy Spacek, Anne Bancroft, Ed Berke |- |1986 |Nouă săptămâni și jumătate |Nine 1/2 Weeks |Adrian Lyne |SUA |Kim Basinger, Mickey Rourke, Margaret Whitton |- | 1986 | ''[[Plăcerea dragostei]]'' | Dolce pelle di Angela | [[Andrea Bianchi]] | Italia | [[Michela Miti]], [[Carlo Mucari]], [[Anita Ekberg]], [[Maria Pia Parisi]] |- | 1986 | ''[[Secretul sistemului de alarmă]]'' | Polizeiruf 110: Im Kreis | [[Peter Vogel]] | RDG | [[Hans Teuscher]], [[Peter Borgelt]], [[Diana Gaede]] |- | 1986 | ''[[Sora 13]]'' | Li ti Shi san mei | [[Qitian Yang]], [[Toru Murakawa]] | RPC | [[Ding Lan]], [[Cunzhuang Ge]], [[Junfeng Li]] |- |1986 |Vânătorul de șerpi |Zmeelov / ru: Змеелов |Vadim Derbeniov |Mosfilm, URSS |Aleksandr Mihailov, Natalia Belohvostikova |- |1986 |Zona roșie |Zone rouge |Robert Enrico |Franța |Sabine Azéma, Richard Anconina, Hélène Surgère |} == 1987 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1987 | ''[[Azilul de noapte (film din 1987)|Azilul de noapte]]'' | ru:Без солнца<br>Bez solnța | [[Iuli Karasik]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Gluzski]], [[Innokenti Smoktunovski]] |- | 1987 | ''[[Contesa Cosel, favorita regelui]]'' | Sachsens Glanz und Preußens Gloria: Gräfin Cosel | [[Hans-Joachim Kasprzik]] | RDG-RPP | [[Marzena Trybala]], [[Dietrich Körner]] |- |1987 |Cu orchestra pe strada principală |Po glavnoi ulițe s orkestrom rus: По главной улице с оркестром |Piotr Todorovski |Mosfilm, URSS |Oleg Borisov, Lidia Fedoseeva-Șukșina, Marina Zudina |- | 1987 | ''[[Dragonul alb]]'' | Bialy smok | [[Jerzy Domaradzki]], [[Janusz Morgenstern]] | RPP-SUA | [[Christopher Lloyd]], [[Dee Wallace]], [[Allison Balson]], [[Kazimierz Kaczor]] |- |1987 |Festinul Babettei |Babettes gæstebud |Gabriel Axel |Danemarca |Stéphane Audran, Bodil Kjer, Birgitte Federspiel |- |1987 |Întâlnire cu surprize |Blind Date |Blake Edwards |SUA |Kim Basinger, Bruce Willis, John Larroquette |- | 1987 | ''[[Johann Strauss, regele neîncoronat al valsului]]'' | Johann Strauß - Der König ohne Krone | [[Franz Antel]] | [[DEFA]], Austria | [[Mathieu Carrière]], [[Audrey Landers]], [[Karin Dor]], [[Zsa Zsa Gabor]], [[Oliver Tobias]], [[Mary Crosby]] |- | 1987 | ''[[Noile povești ale Șeherezadei]]'' | Новые сказки Шахерезады<br>Novîe skazki Șaherezadî | [[Tahir Sabirov]]<!-- Тоҳир Мухторович Собиров--> | [[Tadjikfilm]]<!-- Таджикфильм--> | [[Elena Tonunț]], [[Tahir Sabirov]] |- |1987 |Omul de pe bulevardul Capucinilor |Celovek s bulvara Kapuținov / ru: Человек с бульвара Капуцинов |Alla Surikova |Mosfilm, URSS |Andrei Mironov, Mihail Boiarski, Oleg Tabakov |- |1987 |Strigăt pentru libertate |Cry Freedom |Richard Attenborough |Universal Pictures, SUA Marble Arch Productions |Denzel Washington, Kevin Kline |- | 1987 | ''[[Suspectul (film din 1987)|Suspectul]]'' | Suspect | [[Peter Yates]] | SUA | [[Cher]], [[Dennis Quaid]], [[Liam Neeson]] |- |1987 |Valsul cojii de banană |Banánhéjkeringö |Péter Bacsó |Hunnia Filmstúdió, RPU |Dorottya Udvaros, Mihály Dés, Juli Básti |- | 1987 | ''[[Văduva neagră (film)|Văduva neagră]]'' | The Black Widow | [[Bob Rafelson]] | SUA | [[Debra Winger]], [[Sami Frey]], [[Dennis Hopper]] |- | 1987 | ''[[Visul unei balerine]]'' | Fuete | [[Vladimir Vasilev]] | URSS | [[Ekaterina Maksimova]], [[Vladimir Vasilev]], [[Valentin Gaft]], [[Angelina Kabarova]] |- | 1987 | ''[[Zece negri mititei (film din 1987)|Zece negri mititei]]'' | Десять негритят / Desiat negritiat | [[Stanislav Govoruhin]] | [[Studioul de film Odesa]] | [[Vladimir Zeldin]], [[Tatiana Drubici]] |} == 1988 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1988 | ''[[Destinul lui Ganga]]'' | Gangaa Jamunaa Saraswati | [[Manmohan Desai]] | India | [[Amitabh Bachchan]], [[Meenakshi Sheshadri⁠]], [[Jaya Prada⁠]] |- | 1988 | ''[[Ultima noapte a Șeherezadei]]'' | Последняя ночь Шахерезады | [[Tahir Sabirov]] | [[Tadjikfilm]] | [[Elena Tonunț]], [[Ulugbek Muzaffarov]], [[Zarina Hușvahtova]], [[Gada Alșama]] |- | 1988 | ''[[Titania, Titania]]'' | Titánia, Titánia, avagy a dublörök éjszakája | [[Péter Bacsó]] | RPU | [[Gyula Bodrogi]], [[Dorottya Udvaros]] |- | 1988 | ''[[Viu sau mort]]'' | The Tracker | [[John Guillermin]] | SUA | [[Kris Kristofferson]], [[Scott Wilson]], [[Karen Kopins]] |} == 1989 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1989 | ''[[Al șaptelea continent (film din 1989)|Al șaptelea continent]]'' | [[:en:The Seventh Continent (1989 film)|Der siebente Kontinent]] | [[Michael Haneke]] | Austria | Dieter Berner, Birgit Doll, Leni Tanzer |- |1989 |O poveste cu băieți și fete |Storia di ragazzi e di ragazze |Pupi Avati |Italia |Lucrezi Lante della Rovere, Davide Bechini |- | 1989 | ''[[Sfârșitul vremurilor vechi]]'' | Konec starých časů | [[Jiří Menzel]] | RSC | [[Josef Abrhám]], [[Marián Labuda]], [[Jaromír Hanzlík]], [[Stella Zázvorková]], [[Rudolf Hrusínský]] |- | 1989 | ''[[Ultimul luptător]]'' | Coastwatcher | [[Martin Wragge]] | Marea Britanie | [[Gary Graham]], [[Cary-Hiroyuki Tagawa]], [[Maria Holvoe]] |} {{cuprinscompact}} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme documentare]] * [[Listă de filme de animație]] == Bibliografie == # {{citat carte | last = Oproiu | first = Ecaterina | title = Un idol pentru fiecare | publisher = Editura Meridiane (cu ilustrații) | location = București, 1970;}} # {{citat carte |last = Agel |first = Henri | title = Din tainele cinematografului | publisher = Editura Meridiane | location = București, 1970 | page = ;}} # {{citat carte|nume = Cristian | prenume = Cornel | nume2 = Rîpeanu | prenume2 = Bujor T. | titlu = Dicționar cinematografic | an = 1974 | editură = Editura Meridiane | loc = București, 1974;}} # {{citat carte |mode=cs2 | nume = Iancu | prenume = Napoleon Toma | titlu = Dicționarul actorilor de film | loc = București, 1977 | editură = Editura Științifică și Enciclopedică, 430 pag.;}} # {{citat carte |mode=cs2 | last = Corciovescu | first = Cristina | last2 = Rîpeanu | first2 = Bujor T. | title = Lumea filmului Dicționar de cineaști | publisher = Editura Curtea Veche | location = București, 2005 | page = 597 | isbn = 973-669-148-9}}; # {{citat carte|mode=cs2|nume=Caranfil|prenume=Tudor|titlu=Dicționar universal de lungmetraje cinematografice (filme de ficțiune), Ed. a 3-a revizuită|editură=Litera internațional|loc=București, 2008|pagini = 1106| isbn = 978-973-675-416-6}}; # Suchianu, D. I., Cinematograful acest necunoscut (I), Editura Dacia Cluj, 1973, p.192 + 32 planșe; # Corciovescu, Cristina; Rîpeanu, Bujor T., Dicționar de cinema, Editura Univers enciclopedic, București, 1997, pag.486. # Sadoul, Georges, Istoria cinematografului mondial, Editura Științifică, 1961, Traducere D.I. Suchianu, pag. 672. [[Categorie:Liste de filme]] [[Categorie:Liste incomplete]] [[Categorie:Cinematografe din România|#Listă]] oeew4o8odkrt5n533m0ksyt3vfs2o9j 17024170 17024128 2025-06-10T17:07:50Z Ioancornel 585515 /* 1978 */ Adăugat titlu nou: Stepa. 17024170 wikitext text/x-wiki {{tocright}} Aceasta este o '''listă cu [[titlu]]ri în [[Limba română|limba română]] de [[film|filme artistice]] străine care au rulat în [[cinematograf]]ele din [[România]] până în [[1989]]''', fiind sortate după anul premierei mondiale în ordinea alfabetică a titlurilor. Titlurile filmelor sunt strict cele date de către [[Direcția Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor]], și/sau titlurile aflate în [[Afiș de film|afișele]] emise de această instituție sau alte instituții similare anterioare. {{listă dinamică}} <!-- {| class="wikitable sortable"--> == Contor == {| class="wikitable" align="left" style= "text-align:center" |- bgcolor=lightgrey ! Data || Total filme<br> în listă: || Pagini <br> de filme: |- align="center" | 9.01.2022 || 1573 || 933 |- | 31.01.2021 || 1491 || 752 |- | 01.01.2020 || 1365 || 503 |} {| class="wikitable" align="left" style="text-align:center" |- bgcolor=lightgrey ! Data || Total filme<br> în listă: || Pagini <br> de filme: |- | 01.01.2019 || 1068 || 266 |- | 24.05.2018 || 733 || 86 |- | 10.02.2018 <br>(pagină nouă)|| 37 || 14 |} <br/> <br/> <br/> <br/> <!-- {| class="wikitable" style="text-align:center" |- ! Data !! Total filme<br> în listă: !! Pagini <br> de filme: |- | 31.01.2021 || 1491 || 752 |- | 01.07.2020 || 1430 || 645 |- | 01.01.2020 || 1365 || 503 |- | 01.01.2019 || 1068 || 266 |- | 24.05.2018 || 733 || 86 |- | 10.02.2018 <br>(pagină nouă)|| 37 || 14 |}--> <br/> <br/> <br/> <br/> ==Căutare rapidă== Pentru a căuta rapid un anumit film, regizor, actor sau studio de film, procedați în felul următor: :- apăsați Ctrl/Strg + F :- tastați în câmpul de căutare deschis, un grup de litere din titlul sau numele căutat; :- faceți click pe Următorul / Anteriorul pentru a parcurge în listă termenii găsiți (marcat galben iar poziția actuală a cursorului cu albastru), până ajungeți la termenul căutat. == Legendă == AP = Anul Premierei == Anii 1900 == <!-- <inputbox> type=fulltext prefix= Listă de filme străine până în 1989 break=no width=30 searchbuttonlabel=Căutare în liste </inputbox>--> {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1902 | ''[[Voiajul în lună (film)|Voiajul în lună]]'' | Le Voyage dans la Lune | [[Georges Méliès]] | [[STAR FILM|Star Film Paris]] | [[Georges Méliès]], [[Henri Delannoy]] |- | 1903 | ''[[Marele jaf (film)|Marele jaf]]'' | The Great Train Robbery | [[Edwin S. Porter]] | Edison Manufacturing Company | [[Gilbert M. 'Broncho Billy' Anderson]], [[A.C. Abadie]], [[George Barnes]] |- |1909 |Amor și datorie |Amour et devoir |? |Films Le Lion, Franța |Henry Roussel, Léa Piron |- |1909 |Convorbirea telefonică misterioasă |The Lonely Villa |D.W. Griffith |Biograph Company, SUA |David Miles, Marion Leonard, Mary Pickford |- |1909 |Lăutarul din Cremona |The Violin Maker of Cremona |D.W. Griffith |Biograph Company, SUA |Herbert Prior, Mary Pickford, Owen Moore |- |1909 |Trubadurul |Il Trovatore |Ugo Falena |} == 1910 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1910 |Arsène Lupin contra lui Sherlock Holmes |Arsène Lupin contra Sherlock Holmes |Viggo Larsen |Vitascope GmbH, Germania |Paul Otto, Viggo Larsen |- |1910 |Răzbunarea unui soț (în temnițele din Neapole) |La vendetta di un marito |Gustavo Serena(?) |Società Italiana Cines, Italia |Gustavo Serena (?) |} == 1911 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1911 |Aviatorul și ziarista |En lektion / Aviatikeren och journalistens hustru |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Else Frölich, Valdemar Psilander |- |1911 |Baletista |Balletdanserinden |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Svend Bille, Otto Lagoni |- |1911 |El candidat la însurătoare |Bébé candidat au mariage |Louis Feuillade |L. Gaumont, Franța |René Dary (ca Clément Mary) |- |1911 |Primejdiile capitalei / Fiul rătăcitor |Ved Fængslets Port |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Valdemar Psilander, Clara Pontoppidan, Augusta Blad |- |1911 |Zigomar regele bandiților |Zigomar, roi des voleurs |Victorin-Hippolyte Jasset |Société Française des Films Eclair |Charles Krauss, Alexandre Arquillière |- |} == 1912 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1912 |Decameronul |Il decamerone |Gennaro Righelli |Vesuvio Films, Italia |Ruffo Geri, Maria Jacobini, Gennaro Righelli |- |1912 |Fiica guvernatorului |Guvernørens datter |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Robert Dinesen, Ebba Thomsen |- |1912 |Boxeur din dragoste |Max boxeur par amour |Max Linder |Pathé Frères, Franța |Max Linder, Maurice Tourneur, Charles de Rochefort |- | 1912 | ''[[Un dușman nevăzut (film din 1912)|Un dușman nevăzut]]'' | An Unseen Enemy | [[David Wark Griffith]] | Biograph Company, SUA | [[Lillian Gish]], [[Dorothy Gish]], [[Elmer Booth]] |} == 1913 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1913 |Apus de soare |Tramonto |Baldassarre Negroni |Celio Film, Italia |Francesca Bertini, Carlo Benetti, Enzo Boccacci |- |1913 |Atlantis |Atlantis |August Blom |Nordisk Film, Danemarca |Olaf Fönss, Ida Orloff, Ebba Thomsen |- |1913 |Dispărutul |Lo scomparso |Dante Testa |Itala Film, Italia |Ermete Zacconi, Lidia Quaranta, Dante Testa |- |1913 |Evinrude celebrul aventurier |Evinrude |Stellan Rye |Bioscop-Atelier Germania |Paul Wegener, Grete Berger, Lyda Salmonova |- |1913 |Frate contra frate |Gränsfolken |Mauritz Stiller |Svenska Biografteatern AB, Suedia. |Egil Eide, Richard Lund, John Ekman |- |1913 |Marc Antonius și Cleopatra |Marc'Antonio e Cleopatra |Enrico Guazzoni |Società Italiana Cines, Italia |Gianna Terribili-Gonzales, Amleto Novelli |- |1913 |Spartacus |Spartaco |Giovanni Enrico Vidali |Pasquali e C., Italia |Mario Guaita-Ausonia, Cristina Ruspoli, Enrico Bracci |} == 1914 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1914 |Amazoana mascată |L'amazzone mascherata |Baldassare Negroni |Celio Film, Italia |Francesca Bertini, Emilio Ghione |- |1914 |Amorul mi-e viața ! Amorul mi-e moartea ! |Ma l'amor mio non muore... |Mario Caserini |Film Artistica Gloria, Italia |Lyda Borelli, Mario Bonnard |- |1914 |Cabiria |Cabiria |Giovanni Pastrone |Itala Film, Italia |Lidia Quaranta, Bartolomeo Pagano, Francesca Bertini |- |1914 |Copila răsfățată |A Good Little Devil |Edwin S. Porter, J. Searle Dawley |Famous Players Film Company, SUA |Mary Pickford, Ernest Truex, William Norris |- |1914 |Judita, eroina din Bethulia / Iudita și Holofern |Judith of Bethulia |D. W. Griffith |Biograph Company, SUA |Blanche Sweet, Henry B. Walthall, Mae Marsh, Robert Harron |- |1914 |Misterele din New York |The Exploits of Elaine |Louis J. Gasnier, George B. Seitz, Leopold Wharton |Wharton, SUA |Pearl White, Arnold Daly, Creighton Hale |- |1914 |Modelul |La donna nuda |Carmine Gallone |Società Italiana Cines, Italia |Lyda Borelli, Lamberto Picasso |- |1914 |Patria |Patrie |Albert Capellani |Pathé Frères, Franța |Henry Krauss, Paul Capellani |- |1914 |Sânge albastru |Sangue blu |Nino Oxilia |Celio Film, Italia |Francesca Bertini, Amedeo Ciaffi |- |1914 |Soacra |M-me Corentine |Maurice Mariaud |Franța |Berthe Jalabert, Armand Dutertre |} == 1915 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1915 |Cercul roșu |The Red Circle |Sherwood MacDonald |Balboa Amusement Producing Company, SUA |Ruth Roland, Frank Mayo |- |1915 |Coafor din dragoste |Coiffeur par amour |Max Linder |Pathé Frères |Max Linder |- |1915 |Copiii nimănui |Rags |James Kirkwood |Famous Players Film Company, SUA |Mary Pickford, Marshal Neilan, Joseph Manning |- |1915 |Dama cu camelii |La signora delle camelie |Gustavo Serena |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Gustavo Serena, Olga Benetti |- |1915 |Emigrantul |L'emigrante |Febo Mari |Itala Film, Italia |Ermete Zacconi, Valentina Frascaroli |- |1915 |Flori de apaș |Fior di male |Carmine Gallone |Società Italiana Cines |Lyda Borelli, Pina Menichelli |- |1915 |Maciste |Maciste |L.R. Borgnetto, V.Denizot |Itala Film, Italia |Bartolomeo Pagano, Leone Papa |- |1915 |Madame Butterfly |Madame Butterfly |Sidney Olcott |Famous Players Film Company, SUA |Mary Pickford, Marshal Neilan, Olive West |- |1915 |Marșul nupțial |La marcia nuziale |Carmine Gallone |Società Italiana Cines |Lyda Borelli, Francesco Cacace |- | 1915 | ''[[Nașterea unei națiuni]]'' | The Birth of a Nation | [[David Wark Griffith]] | David W. Griffith Corp., SUA | [[Lillian Gish]], [[Mae Marsh]], [[Henry B. Walthall]] |- |1915 |Prințesa Nadina |La principessa Nadina |Elio Gioppo |Floreal-film, Italia |Mary Bayma-Riva, Elio Gioppo |- |1915 |Sărutul Sirianei ( = ? Sărutul sirenei) |Il bacio di sirena |Guido Di Nardo |Film Artistica Gloria, Italia |Mario Bonnard, Gina Montes |- |1915 |Sânge napolitan / Criminala |Assunta Spina |Gustavo Serena, Francesca Bertini |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Gustavo Serena |- |1915 |Tunelul |Der Tunnel |William Wauer |Projektions-AG Union (PAGU), Germania |Friedrich Kayßler, Hermann Valentin |} == 1916 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1916 |Avatar |Avatar |Carmine Gallone |Società Italiana Cines, Italia |Soava Gallone, Andrea Habay, Amletto Novelli |- |1916 |Aventurile unei demimondene ( Dragoste si aur) |For Love and Gold |Henry MacRae |Bison Motion Pictures, SUA |Lee Shumway, Edith Johnson, Mark Fenton |- |1916 |Billetul de loterie nr. 22162 |Lotterieseddel No. 22162 |August Blom |Nordisk Film, Danemarca |Moritz Bielawski, Olaf Fönss |- |1916 |Bucla de aur |Chignon d'or |André Hugon |Franța |Mistinguett, Harry Baur |- |1916 |Dalila |Dalila |? |Pathé Frères, Franța |Andrée Pascal, Lyonnel Schachman (= Jean Yonnel) |- |1916 |Dama de pică |Pikovaia dama/ ru:Пиковая дама |Iakov Protazanov |Rusia |Tamara Duvan, Ivan Mosjukin, Vera Orlova |- |1916 |Don Juan |Don Giovanni |Edoardo Bencivenga |Caesar Film, Italia |Mario Bonnard, Alfredo De Antoni, Lea Giunchi |- |1916 |Fiica zeilor |A Daughter of the Gods |Herbert Brenon |Fox Film Corporation, SUA |Annette Kellerman, William E. Shay, Hal De Forest |- |1916 |Focul |Il fuoco (la favilla - la vampa - la cenere) |Giovanni Pastrone |Itala Film, Italia |Pina Menichelli, Febo Mari |- |1916 |Homunculus (Omul chimic) |Homunculus |Otto Rippert |Deutsche Bioscop GmbH |Olaf Fønss, Ernst Ludwig |- | 1916 | ''[[Intoleranță (film)|Intoleranță]]'' | Intolerance: Love's Struggle Throughout the Ages | [[David Wark Griffith]] | David W. Griffith Corp., SUA | [[Lillian Gish]], [[Mae Marsh]], [[Robert Harron]] |- |1916 |Lupta pentru aur și femeie |Gold and the Woman |James Vincent |Fox Film Corporation |Theda Bara, Alma Hanlon, Harry Hilliard |- |1916 |Noaptea răzbunării |Hævnens nat |Benjamin Christensen |Dansk Biograf Compagni, Danemarca |Benjamin Christensen, Karen Caspersen(Sandberg) |- |1916 |Papa Hulin |Papa Hulin |Henry Krauss |Pathé Frères Franța |Henry Krauss, Louise Colliney |- |1916 |Răzbunat ! |Il vindice |Eugenio Perego |Milano Film, Italia |Lina Millefleurs, Giuseppe Sterni |- |1916 |Supremul sacrificiu |Odette |Giuseppe De Liguoro |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Alfredo De Antoni, Olga Benetti |- |1916 |Vijeliile vieții |L'avvenire in agguato |Giulio Antamoro |Lombardo-Teatro |Vittoria Lepanto, Lamberto Picasso |} == 1917 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1917 |Andreina |Andreina |Gustavo Serena |Caesar Film, Italia |Olga Benetti, Francesca Bertini |- |1917 |Cavalerul modern |A Modern Musketeer |Allan Dwan |Douglas Fairbanks Pictures, SUA |Douglas Fairbanks, Marjorie Daw |- |1917 |Farmece de femeie |Malia |Alfredo De Antoni |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Alberto Albertini |- |1917 |Fiica lui Jorio |La figlia di Jorio |Edoardo Bencivenga |Caesar Film, Italia |Irene-Saffo Momo, Mario Bonnard |- |1917 |Goana patimei |La corsa alla morte |Carlo Campogalliani |Vay-Film, Italia |Lidia Quaranta, Loty Greenaway |- |1917 |Istoria celor 13 |La storia dei tredici |Carmine Gallone |Società Italiana Cines, Italia |Lyda Borelli, Ugo Piperno, Sandro Salvini |- |1917 |Justiția divină |Prokuror / ru: Прокурор |Iakov Protazanov |Rusia |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko, Vera Orlova |- |1917 |Lampa fermecată |Aladdin's Other Lamp |John H. Collins |Rolfe Photoplays, SUA |Viola Dana, Robert Walker, Augustus Phillips |- |1917 |Malombra |Malombra |Carmine Gallone |Società Italiana Cines |Lyda Borelli, Amleto Novelli |- |1917 |Marie Tudor |Marie Tudor |Albert Capellani |Pathé Frères, Franța |Jeanne Delvair, Paul Capellani, Léon Bernard |- |1917 |Maternità |Maternità |Ugo De Simone |Gladiator Film, Italia |Giuseppe Almirante-Manzini, Italia Almirante-Manzini |- |1917 |Midinetele Parisului |Midinettes |René Hervil, Louis Mercanton |S.G.C. Eclipse, Franța |Jean Peyrière, Suzanne Grandais |- |1917 |Misterele Parisului |Parigi misteriosa |Gustavo Serena |Caesar Film, Italia |Olga Benetti, Alfredo Bracci, Gustavo Serena |- |1917 |Rapsodia satanica |Rapsodia satanica |Nino Oxilia |Società Italiana Cines, Italia |Lyda Borelli, Andrea Habay, Ugo Bazzini |- |1917 |Sărmana fetiță milionară |The Poor Little Rich Girl |Maurice Tourneur |Artcraft Pictures Corporation, SUA |Mary Pickford, Madlaine Traverse, Charles Wellesley |- |1917 |Trăsura No. 13 |Il Fiacre n.13 |Alberto Capozzi, Gero Zambuto |Societa Anonima Ambrosio |Alberto Capozzi, Helena Makowska |} == 1918 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1918 |Bouclette |Bouclette |René Hervil, Louis Mercanton |Société des Films Eclipse, Franța |Gaby Deslys, Gabriel Signoret, Harry Pilcer |- |1918 |Carnavalul alb |Carnevalesca |Amleto Palermi |Italia |Lyda Borelli, Mimi, Livio Pavanelli |- |1918 |Chonchette |Chonchette |Paolo Trinchera |Società Anonima Ambrosio, Italia |Luisa Benelli, Carmen Casarotti, Lucy Di San Germano |- |1918 |Din lumea cealaltă |Hearts of the World |D.W. Griffith |D.W.Griffith Productions, Famous Players-Lasky Corporation,War Office Committee |Lillian Gish, Dorothy Gish, Robert Harron |- |1918 |Eliberarea Ierusalimului / Cruciadele |La Gerusalemme liberata |Enrico Guazzoni |Guazzoni Film, Italia |Amleto Novelli, Eddie Barclea, Olga Benetti |- |1918 |Fiii poporului |Folkets ven |Holger-Madsen |Nordisk Film, Danemarca |Gunnar Tolnaes, Holger-Madsen, Svend Kornbeck |- |1918 |Frou-Frou |Frou-Frou |Alfredo De Antoni |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Alfredo De Antoni |- |1918 |Goana torțelor |La course du flambeau |Charles Burguet |Pathé Frères, Franța |Léon Mathot, Jacques Robert, Maryse Dauvray |- |1918 |Jurnalul unei femei pierdute |Das Tagebuch einer Verlorenen |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Erna Morena, Reinhold Schünzel, Werner Krauss, Conrad Veidt |- |1918 |Lanțurile căsătoriei |La geôle |Gaston Ravel |Franța |Musidora, Georges Colin, René Navarre |- |1918 |Madame Flirt |Madame Flirt |Baldassarre Negroni |Tiber-film, Italia |Tullio Carminati, Hesperia |- |1918 |Naulahka |The Naulahka |George Fitzmaurice |Astra Film, SUA |Antonio Moreno, Doraldina, Helene Chadwick |- |1918 |Orgoliul |L'orgoglio |Edoardo Bencivegna |Bertini Film, Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Guido Trento |- |1918 |Părintele Sergiu |Oteț Serghi /ru: Отец Сергий |Iakov Protazanov |Rusia |Ivan Mosjukin, Olga Kondorova, Vladimir Gaidarov, Vera Orlova |- |1918 |Roman de amor și...de aventuri |Un roman d'amour et d'aventures |René Hervil, Louis Mercanton |Franța |Sacha Guitry, Yvonne Printemps |- |1918 |Tih-Minh |Tih Minh |Louis Feuillade |Société L. Gaumont |Mary Harald, René Cresté |- |1918 |Tosca |Tosca |Alfredo De Antoni |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Gustavo Serena |- |1918 |Zori de iubire |Il rifugio dell' alba |Mario Bonnard |Electa Film, Italia |Mario Bonnard, Linda Pini |} == 1919 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1919 |Adrienne Lecouvreur |Adriana Lecouvreur |Ugo Falena |Tespi Film, Italia |Ettore Baccani, Rina Calabria, Bianca Stagno Bellincioni |- |1919 |Aventuriera în mătase |The Silk-Lined Burglar |John Francis Dillon |Universal Film Manufacturing Company, SUA |Priscilla Dean, Ashton Dearholt, Sam De Grasse |- |1919 |Beatrice |Beatrice |Herbert Brenon | |Francesca Bertini |- |1919 |Brigandul |The Knickerbocker Buckaroo |Albert Parker |Douglas Fairbanks Pictures, SUA |Douglas Fairbanks, Marjorie Daw |- |1919 |Cartea vieții |Il libro della vita |Giuseppe Guarino |Audax Film, Italia |Lucy Di San Germano, Giovanni Ciusa |- |1919 |Contesa Sarah |La contessa Sara |Roberto Roberti |Bertini Film, Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Sandro Salvini, Alberto Albertini |- |1919 |Crinul strivit / Monstrul și copila martiră |Broken Blossoms or The Yellow Man and the Girl |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions |Lillian Gish, Richard Bathelmess, Donald Crisp |- |1919 |Dama în gris |La dame en gris |Gian Paolo Rosmino |Gladiator Film, Italia |Riccardo Achilli, Suzanne Fabre, Helena Makowska |- |1919 |Fata munților |Heart o'the Hills |Joseph De Grasse, Sidney Franklin |Mary Pickford Company, SUA |Mary Pickford, Harold Goodwin, Allan Sears, John Gilbert |- |1919 |Fete moderne |Moderne Töchter |Manfred Noa |Eiko-Film, Germania |Olga Engl, Karl Falkenberg, Tzwetta (Manja) Tzatschewa |- |1919 |Harakiri / Madame Butterfly |Harakiri / Madame Butterfly |Fritz Lang |Decla-Bioscop AG, Germania |Paul Biensfeldt, Lil Dagover, Georg John |- |1919 |Inimă zdrobită |La piovra |Edoardo Bencivenga |Bertini Film, Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Amleto Novelli |- |1919 |Invidia |L'invidia |Edoardo Bencivenga |Bertini Film, Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Livio Pavanelli, Guido Trento |- |1919 |Israel |Israel |André Antoine |Tiber-Film, Franța-Italia |Alfonso Cassini, Alberto Collo, Vittoria Lepanto |- |1919 |Juanita |Halbblut |Fritz Lang |Decla-Bioscop AG, Decla-Film-Gesselschaft Holz & Co., Germania |Ressel Orla, Carl de Vogt, Gilda Langer |- |1919 |Mântuirea |Redenzione |Carmine Gallone, Godofredo Mateldi |Medusa, Spania - Italia |Diana Karenne, Giovanni Grasso, Pépa Bonafé |- |1919 |Mignon |Mignon |Mario Gargiulo |Flegrea Film, Italia |Renée de Saint-Leger, Dillo Lombardi, Tina Xeo |- |1919 |Misterele unei case de nebune |Il medico delle pazze |Mario Roncoroni |Società Anonima Ambrosio, Italia |Guelfo Bertocchi, Alfredo Boccolini, Dante Cappelli |- |1919 |Opium |Opium |Robert Reinert |Monumental-Film-Werke Berlin, Germania |Eduard von Winterstein, Werner Krauss, Conrad Veidt |- |1919 |Orbul |Il cieco |Edoardo Bencivenga |Caesar Film, Italia |Tilde Kassay, Livio Pavanelli |- |1919 |Păianjenii |Die Spinnen |Fritz Lang |Decla-Film-Gesselschaft Holz & Co, Germania |Carl de Vogt, Lil Dagover, Ressel Orla, Georg John |- |1919 |Sultana amorului |La sultane de l'amour |Charles Burguet, René Le Somptier |Les Films Louis Nalpas, Franța |France Dhélia, Sylvio De Pedrelli, Gaston Modot |- |1919 |Te ucid |Io te uccido ! |Giulio Antamoro |Lombardo Film, Italia |Leda Gys, Ignazio Lupi |} == 1920 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1920 |Amicul Fritz |L'ami Fritz |René Hervil, Suzanne Devoyod |Les Films Molière, Franța |Léon Mathot, Huguette Duflos, Edouard de Max |- |1920 |Anna Boleyn |Anna Boleyn |Ernst Lubitsch |Messters Projektion GmbH, PAGU, UFA, Germania |Henny Porten, Emil Jannings, Paul Hartmann |- |1920 |Cabinetul doctorului Caligari |Das Cabinet des Dr. Caligari |Robert Wiene |Decla-Bioscop AG, Germania |Werner Krauss, Conrad Veidt, Friedrich Feher, Lil Dagover |- |1920 |Cavalerul de oțel |The Iron Rider |Scott R. Dunlap |Fox Film Corporation, SUA |William Russell, Vola Vale |- |1920 |Cântecul vrăjitoarei Circe |Il canto di Circe |Giuseppe de Liguoro |Gladiator Film, Italia |Suzanne Fabre, Gioacchino Grassi, Gianna Terribili-Gonzales |- |1920 |Craniul de aur |Il teschio d'oro |Carlo Campogalliani |Fert Film, Italia |Carlo Campogalliani, Pierre Lepetit, Letizia Quaranta |- |1920 |Crinul roșu |Le lys rouge |Charles Maudru |Le Lys Rouge, Franța |Suzanne Delvé, Jean Dax, Gaston Jacquet |- |1920 |Crinul vieții |Le lys de la vie |Loie Fuller, Gabrielle Sorère |Société des Etablissements L. Gaumont, Franța |René Clair, Marjorie Meadows, Damia |- |1920 |Drag Harlan răzbunătorul |Drag Harlan |J. Gordon Edwards |Fox Film Corporation, SUA |William Farnum, Jackie Saunders, Arthur Millett |- |1920 |Fecioara din Stambul |The Virgin of Stamboul |Tod Browning |Universal Film Manufacturing Company, SUA |Priscilla Dean, Wallace Beery, Wheeler Oakman |- |1920 |Femeia perfectă |The Perfect Woman |David Kirkland |Joseph M. Schenck Productions, SUA |Constance Talmadge, Charles Meredith, Joseph Burke |- |1920 |Gânditorul |Le penseur |Léon Poirier |L. Gaumont, Franța |André Nox, Marguerite Madys, Armand Tallier |- |1920 |Judecătorul din Zalamea |Der Richter von Zalamea |Ludwig Berger |Decla-Bioscop AG, Germania |Lil Dagover, Albert Steinrück, Agnes Straub |- |1920 |Lumina cea mare |Das große Licht |Hanna Henning | * Doktram-Film GmbH |Hermann Böttcher, Wilhelm Diegelmann, Emil Jannings |- |1920 |Moara blestemată |Il mulino |Camillo De Riso |Caesar Film, Italia |Alberto Albertini, Nerio Bernardi, Amleto Novelli |- |1920 |Omul mării |L'homme du large |Marcel L'Herbier |Gaumont Série Pax |Charles Boyer, Claire Prélia, Jacques Catelain |- |1920 |Prăbușirea |La casa in rovina |Amleto Palermi |Società Italiana Cines |Nerio Bernardi, Elena Lunda, Sandro Salvini |- |1920 |Principesa misterioasă |Principessa Misteriosa |Herbert Brenon |Unione Cinematografica Italiana (UCI) |Marie Doro, Alberto Capozzi, Angelo Gallina |- |1920 |Rănita |La ferita |Roberto Roberti |Italia |Francesca Bertini, Giorgio Bonaiti |- |1920 |Roș și Negru |Il rosso e il nero |Mario Bonnard |Celio Film, UCI, Italia |Mario Bonnard, Maria Caserini, Mario Ferrari |- |1920 |Sărmana Annie / Drumul spre Est |Way Down East |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions, SUA |Lillian Gish, Richard Barthelmess, Lowell Sherman |- |1920 |Scarpină-mă pe spate |Scratch My Back |Sidney Olcott |Eminent Authors Pictures Inc., SUA |T. Roy Barnes, Lloyd Whitlock, Helene Chadwick |- |1920 |Suflete sălbatice |Anima selvaggia |Roberto Roberti |Bertini Film |Francesca Bertini, Alfredo Bertone |- |1920 |Tatiana |Die Frau im Himmel |Johannes Guter |Decla-Bioscop AG, Germania |Lil Dagover, Werner Krauss, Alfred Abel |- |1920 |Ultima aventură |L'ultima avventura |Mario Gargiulo |Flegrea Film, Italia |Gino Campanella, Mario Del Monte, Tina Xeo |- |1920 |Uraganul |Way Down East |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions |Lillian Gish, Richard Bathelmess |- |1920 |Uriel Acosta |Uriel Acosta |Ernst Wendt |Decarli, Germania |Bruno Decarli, Margit Barnay, Erwin Biswanger |- |1920 |Zorro |The Mark of Zorro |Fred Niblo |Douglas Fairbanks Pictures |Douglas Fairbanks, Marguerite De La Motte |} == 1921 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1921 |Aventurile lui Tarzan |Adventures of Tarzan |Robert F. Hill, Scott Sidney |SUA |Elmo Lincoln, Louise Lorraine |- |1921 |Cei patru cavaleri ai apocalipsului. |The Four Horsemen of the Apocalypse |Rex Ingram |Metro Pictures Corporation, SUA. |Rudolph Valentino, Alice Terry, Pomery Cannon |- |1921 |Cele două orfeline |Orphans of the Storm |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions, Polyphony Digital, SUA |Lillian Gish, Dorothy Gish, Joseph Shildkraut |- |1921 |Conjurația lui Fiesco |Die Verschwörung zu Genua / Fiesco |Paul Leni |Gloria-Film GmbH, Germania |Hans Mierendorff, Erna Morena, Fritz Kortner |- |1921 |Copilul carnavalului |L'enfant du carnaval |Ivan Mosjukin |Franța |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko |- |1921 |Danton |Danton |Dimitri Buchowetzki |Wörner-Filmgesellschaft, Germania |Emil Jannings, Werner Krauss, Osip Runich |- |1921 |Ducele de Reichstadt |Der Herzog von Reichstadt |Hans Otto |Historia-Film, Austria |Rainer Simons, Käthe Schindler, Maria Mindzenthy, Olaf Fjord |- |1921 |Eugenie Grandet |The Conquering Power |Rex Ingram |Metro Pictures Corporation, SUA |Alice Terry, Rudolph Valentino, Eric Mayne |- |1921 |Femeia și dracu' |La donna, il diavolo, il tempo |Edoardo Bencivenga / Roberto Roberti ? |Italia |Francesca Bertini |- |1921 |Floarea pasiunii |Passion Flower |Herbert Brenon |Norma Talmadge Film Corporation |Norma Talmadge, Courtenay Foote, Eulalie Jensen |- |1921 |Fromont și Risler |Fromont jeune et Risler aîné |Henry Krauss |Pathé Frères Franța |Jean Angelo, Henry Krauss, Jeanne Bérangère |- |1921 |Iubita amiralului Nelson |Lady Hamilton |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Liane Haid, Conrad Veidt, Werner Krauss |- |1921 |În vârtejul Capitalei |Im Strudel der Großstadt |Kurt Gerron, Artur Landsberger |Artur Landsberger-Film GmbH, Germania |Hanni Weisse, Albert Paulig, Frida Brock |- |1921 |Lady Godiva |Lady Godiva |Hubert Moest |Aß-Film, Germania |Hedda Vernon, Ernst Deutsch, Wilhelm Diegelmann |- |1921 |Le rappel |Il richiamo |Gennaro Righelli |Fert Film, Italia |Maria Jacobini, Arnold Kent, Cecyl Tryan |- |1921 |Micul Lord |Little Lord Fauntleroy |Alfred E. Green, Jack Pickford |Mary Pickford Company, SUA |Mary Pickford, Claude Gillingwater, Joseph J. Dowling |- |1921 |Moartea obosită |Der müde Tod |Fritz Lang |Decla-Bioscop AG, Germania |Bernhard Goetzke, Lil Dagover, Walter Janssen |- |1921 |Monumentul indian |Das indische Grabmal |Joe May |May-Film, Germania |Olaf Fønss, Conrad Veidt, Mia May, Erna Morena, Bernhard Goetzke |- |1921 |O mie și una de nopți |Les contes de mille et une nuits |Viktor Toujansky |Société de Films Albatros, Franța |Nathalie Kovanko, Nicolas Rimsky, Nicolas Koline |- |1921 |Omul fără nume |Der Mann ohne Namen |Georg Jacoby |Projektion-AG Union (PAGU), Germania |Harry Liedtke, Paul Otto, Mady Christians, Georg Alexander |- |1921 |Orașul visurilor |Il sogno d'una notte d'estate a Venezia |Alfredo De Antoni |Do,Re.Mi. Italia |Maria Corda, Alberto Capozzi |- |1921 |Pescărița din Amalfi |La fanciulla d'Amalfi |Roberto Roberti |Italia |Francesca Bertini |- | 1921 | ''[[Piciul (film din 1921)|Piciul]]'' | The Kid | [[Charlie Chaplin]] | USA | [[Charlie Chaplin]], [[Jackie Coogan]], [[Edna Purviance]] |- |1921 |Puntea suspinelor |Il ponte dei sospiri |Domenico Gaido |Pasquali e C., Italia |Luciano Albertini, Antonietta Calderari, Armand Pouget, Ria Bruna |- |1921 |Frumoasa fără nume |La belle dame sans merci |Germaine Dulac |Franța |Tania Daleyme, Denise Lorys, Yolande Hille |- |1921 |Ghinionul lui Malec |Hard Luck |Buster Keaton, Edward F. Cline |Joseph M. Schenck Productions |Buster Keaton, Virginia Fox, Joe Roberts |- |1921 |Justiția înainte |Justice d' abord |Iakov Protazanov |Franța |Nathalie Lissenko, Ivan Mosjukin, |- |1921 |La boue et les étoiles |Il fango e le stelle |Pier Angelo Mazzolotti |Fert Film, Italia |Italia Almirante-Manzini, Oreste Bilancia |- |1921 |Refugiații |Landsflyktige |Mauritz Stiller |Svensk Filmindustri (SF), Suedia |Jenny Hasselqvist, Nils Ohlin, Lars Hanson, Edvin Adolphson |- |1921 |Școala farmecului |The Charm School |James Cruze |Famous Players-Lasky Corporation, SUA |Wallace Reid, Lila Lee, Beulah Bains |- |1921 |Șeicul |The Sheik |George Melford |Paramount Pictures, SUA |Rudolph Valentino, Agnes Ayres, Adolphe Menjou |} == 1922 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1922 |Arena însângerată |Blood and Sand |Fred Niblo, Dorothy Arzner |Paramount Pictures SUA |Rudolph Valentino, Leo White, Lila Lee, Nita Naldi |- |1922 |Boris Godounov |Der falsche Dimitri |Heinz Steinhoff |Gloria-Film GmbH, Germania |Alfred Abel, Agnes Straub, Eugen Klöpfer |- |1922 |Cigarette, fiica regimentului |Under Two Flags |Tod Browning |Universal Film Manufacturing Company, SUA |Priscilla Dean, James Kirkwood, John Davidson |- |1922 |Colivia de aur |Her Gilded Cage |Sam Wood |Famous Players-Lasky Corporation |Gloria Swanson, David Powell, Harrison Ford |- |1922 |Crainquebille |Crainquebille |Jacques Feyder |Films A. Legrand, Lobster Films, Franța - Belgia |Maurice de Féraudy, Félix Oudart, Jean Forest, Françoise Rosay |- |1922 |Craiul pădurilor |Robin Hood |Allan Dwan |SUA |Douglas Fairbanks, Wallace Beery, Sam De Grasse |- |1922 |Dansatoarea Navarro |Die Tänzerin Navarro |Ludwig Wolff |Maxim-Gilm GmbH, Germania |Alexander Granach, Asta Nielsen, Ivan Petrovich |- |1922 |Distrugerea Ierusalimului |Jeremias |Eugen Illés |Spera-Film, Germania |Carl de V. Hunt, Theodor Becker, Jaro Fürth, Walter Rilla |- |1922 |Dr. Jack |Dr. Jack |Fred C. Newmeyer, Sam Taylor |Hal Roach Studios, SUA |Harold Lloyd, Mildred Davis, John T. Prince |- |1922 |Dr. Mabuse |Dr. Mabuse, der Spieler |Fritz Lang |Uco-Film GmbH, Germania |Rudolf Klein-Rogge, Aud Egede-Nissen, Alfred Abel |- |1922 |Dragoste și crimă |Kick In |George Fitzmaurice |Famous Players-Lasky Corporation, SUA |Betty Compson, Bert Lytell, May McAvoy |- |1922 |Femeia ce nu-și vinde sufletul |Broadway Rose |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions, SUA |Mae Murray, Monte Blue, Raymond Bloomer |- |1922 |Fridericus Rex p.1 |Fridericus Rex 1.Teil |Arzén von Cserépy |Cserepy-Film Co. GmbH |Otto Gebühr, Albert Steinrück, Erna Morena |- |1922 |Fridericus Rex p.2 |Fridericus Rex 2.Teil |Arzén von Cserépy |Cserepy-Film Co. GmbH |Otto Gebühr, Albert Steinrück, Erna Morena |- |1922 |Furtuna |Tempêtes |Robert Boudrioz |Franța |Charles Vanel, Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko |- |1922 |Inimi însetate |Hungry Hearts |E. Mason Hopper |Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Bryant Washburn, Helen Ferguson, E. Alyn Warren |- |1922 |Jocelyn |Jocelyn |Léon Poirier |Gaumont Série Pax, Société des Etablissements L. Gaumont, Franța |Roger Karl, Suzanne Bianchetti, Armand Tallier, Pierre Blanchar |- |1922 |Lucreția Borgia |Lucrezia Borgia |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Liane Haid, Conrad Veidt, Albert Bassermann |- |1922 |Malec potcovar |The Blacksmith |Buster Keaton, Malcolm St. Clair |First National Pictures, SUA |Buster Keaton, Virginia Fox, Joe Roberts |- |1922 |Marchiza de Clermont |Die Marquise von Clermont |Hans Homma |Pan-Film, Austria |Grit Haid, Egon Friedell, Adolf Weisse |- |1922 |Modelul |La donna nuda |Roberto Roberti |Caesar Film, Italia |Francesca Bertini, Angelo Ferrari |- |1922 |Monna Vanna |Monna Vanna |Richard Eichberg |Bavaria Film, Fox Film Corporation, Emelka München, Germania |Lee Parry, Paul Wegener, Olaf Fjord |- |1922 |O noapte de carnaval |Nuit de carnaval |Viktor Tourjansky |Société de Films Albatros, Franța |Nicolas Rimsky, Nathalie Kovanko, Nicolas Koline, Nathalie Lissenko |- |1922 |O noapte misterioasă |One Exciting Night |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions, SUA |Carol Dempster, Henry Hull, Porter Strong |- |1922 |Oliver Twist |Oliver Twist |Frank Lloyd |SUA |Jackie Coogan, James A. Marcus, Lon Chaney |- |1922 |Othello |Othello |Dimitri Buchowetzki |Wörner-Filmgesellschaft, Germania |Emil Jannings, Werner Krauss, Ica von Lenkeffy |- |1922 |Popoare muritoare |Sterbende Völker |Robert Reinert |Monumental-Film-Werke Berlin, Germania |Aud Egede-Nissen, Helena Makowska, Otto Gebühr, Fritz Kortner |- |1922 |Prizonierul din Zenda |The Prisoner of Zenda |Rex Ingram |Metro Pictures Corporation, SUA |Lewis Stone, Alice Terry, Stuart Holmes, Ramon Novarro |- |1922 |Regina păunilor |Peacock Alley |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions, SUA |Mae Murray, Monte Blue, Edmund Lowe |- |1922 |Rêve d'amour |Il sogno d'amore |Gennaro Righelli |Fert Film, Italia |Italia Almirante-Manzini, Oreste Bilancia |- |1922 |Robin Hood |Robin Hood |Allan Dwan |Douglas Fairbanks Pictures, SUA |Douglas Faibanks, Wallace Beery, Sam De Grasse |- |1922 |Salomeea |Salomé |Charles Bryant, Alla Nazimova |Nazimova Productions, SUA |Alla Nazimova, Nigel De Brulier, Mitchell Lewis |- |1922 |Sângele |Das Blut |Paul Legband |Artur Landsberger-Film GmbH, Germania |Albert Steinrück, Hanni Weisse, Victor Varconi |- |1922 |Sângele lui Allah |Le sang d'Allah |Luitz-Morat |Coureau et Cie, Films Luitz-Morat, Franța |Henri Rollan, Florica Alexandresco, Gaston Modot |- |1922 |Sceptrul de purpură |The Vermilion Pencil |Norman Dawn |Robertson-Cole Pictures Corporation, SUA |Sessue Hayakawa, Ann May, Bessie Love |- |1922 |Semnul celor patru |Sherlock Holmes |Albert Parker |Golwyn Pictures Corporation, SUA |John Barrymore, Roland Young, Carol Dempster |- |1922 |''[[Sodoma și Gomora (film din 1922)|Sodoma și Gomora]] |Sodom und Gomorrha |Mihaly Kertész (=[[Michael Curtiz]]) |[[Sascha-Film]], Austria |Lucy Doraine, Victor Varconi, Walter Slezak |- |1922 |Sora regelui (Mary Tudor) |When Knighthood Was in Flower |Robert G. Vignola |Cosmopolitan Productions, SUA |Marion Davies, Lyn Harding, William Norris |- |1922 |Soția lui Faraon |Das Weib des Pharao |Ernst Lubitsch |Ernst Lubitsch-Film, Europäische Film-Allianz, Germania |Emil Jannings, Harry Liedtke, Paul Biensfeldt |- |1922 |Steaua Madagascarului |Seine Exzellenz von Madagascar |Georg Jacoby |Projektions-AG Union (PAGU), Germania |Paul Otto, Eva May, Georg Alexander |- |1922 |Tânărul Maharadjah |The Young Rajah |Phil Rosen |Paramount Pictures, SUA |Rudolph Valentino, Wanda Hawley, Pat Moore |- |1922 |Viforul |La tormenta |Carmine Gallone |Caesar Film, Italia |Soava Gallone, Chappell Dossett, Carlo Gualandri |} == 1923 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1923 |Asta-i iubirea ? / sau Cei trei amanți ai primadonei |Don't Call It Love |William C. de Mille |Paramount Pictures, SUA |Agnes Ayres, Jack Holt, Nita Naldi, Rod La Rocque |- |1923 |Aventura unei nopți |Abenteuer einer Nacht |Harry Piel |Heinrich Nebenzahl, Germania |Harry Piel, Lissy Arna, Albert Bassermann |- |1923 |Bayadera |The Song of Love |Chester M. Franklin, Frances Marion |Norma Talmadge Film Corporation |Norma Talmadge, Joseph Schildkraut, Arthur E. Carewe |- |1923 |Bella Donna |Bella Donna |George Fitzmaurice |Famous Players - Lasky Corporation, SUA |Pola Negri, Conway Tearle, Conrad Nagel |- |1923 |Boxeur fără voie |Jim Bougne boxeur |Henri Diamant-Berger |Franța |Maurice Chevalier, Léon Journée, Florelle |- |1923 |Calvarul amorului |Calvaire d'amour |Viktor Tourjansky |Ermolieff-Cinema, Films Albatros, Franța |Nathalie Lissenko, Charles Vanel, Nicolas Rimsky |- |1923 |Caravana în flăcări |The Covered Wagon |James Cruze |Paramount Pictures, SUA |J. Warren Kerrigan, Lois Wilson, Alan Hale |- |1923 |Casa misterului |La maison du mystère |Alexandre Volkoff |Ermolieff-Cinéma, Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Charles Vanel, Nicolas Koline |- |1923 |Cavalerul de piatră |Der steinerne Reiter |Fritz Wendhausen |Decla-Bioscop AG, Germania |Rudolf Klein-Rogge, Lucie Mannheim, Gustav von Wangenheim |- | 1923 | ''[[Căruța cu coviltir]]'' | The Covered Wagon | [[James Cruze]] | [[Paramount Pictures]], (Famous Players-Lasky Corporation) | [[J. Warren Kerrigan]], [[Lois Wilson]], [[Alan Hale]] |- |1923 |Cântecul iubirii triumfătoare |Le chant de l'amour triomphant |Viktor Tourjansky |Films Albatros, Franța |Jean Angelo, Rolla Norman, Nicolas Koline |- |1923 |Cele zece porunci |The Ten Commandments |Cecil B. DeMille |Paramount Pictures, SUA |Theodore Roberts, Charles de Rochefort, Estelle Taylor |- |1923 |Christofor Columb |Christoph Columbus |Márton Garas |Filmhandel GmbH, Germania |Albert Bassermann, Elsa Bassermann, Tamara Duvan |- |1923 |Cocoșatul de la Notre Dame |The Hunchback of Notre Dame |Wallace Worsley |Universal, SUA |Lon Chaney, Patsy Ruth Miller, Norman Kerry |- |1923 |Copilul rege |L'enfant roi |Jean Kemm |Société des Cinéromans, Franța |Andrée Lionel, Joë Hamman, Georges Vaultier |- |1923 |Cyrano de Bergerac |Cirano de Bergerac |Augusto Genina |Italia - Franța |Pierre Magnier, Linda Moglia, Angelo Ferrari |- |1923 |Dama de la Maxim |La dama de Chez Maxim's |Amleto Palermi |Rinascimento Film, Italia |Marcel Lévesque, Pina Menichelli, Carmen Boni |- |1923 |Dansatoarea spaniolă |The Spanish Dancer |Herbert Brenon |Paramount Pictures, SUA |Pola Negri, Antonio Moreno, Wallace Beery, Adolphe Menjou |- |1923 |Don Juan de Marana |Die drei Marien und der Herr von Marana |Reinhold Schünzel |Austria - Germania |Reinhold Schünzel, Anita Berber, Lya de Putty |- |1923 |Dragoste în zăpadă |Vore venners vinter (Liebe im Schnee) |Lau Lauritzen (Sr.) |Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen |- |1923 |Dușmanii femeilor |Enemies of Women |Alan Crosland |Cosmopolitan Productions, SUA |Lionel Barrymore, Alma Rubens, Pedro de Cordoba |- |1923 |Ea...soțul...el |Le brasier ardent |Ivan Mosjukin |Société de Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko |- |1923 |Femeia care a păcătuit |Zaida, die Tragödie eines Modells |Holger-Madsen |Eiko Film GmbH, Germania |Olga Balajeff, Gertrude Welcker, Alexander Murski |- |1923 |Femeie contra femeie |Woman to Woman |Graham Cutts |Balcon, Freedman & Saville, UK |Betty Compson, Clive Brook, Josephine Earle |- |1923 |Fete ce nu se iau în căsătorie |Mädchen, die man nicht heiratet |Géza von Bolváry |Filmhaus Bavaria GmbH, Germania |Ellen Kürti, Albert Steinrück, Paul Otto |- |1923 |Frica de căsătorie |Flaming Youth |John Francis Dillon |John McCormick Productions, SUA |Colleen Moore, Milton Sills, Elliott Dexter |- |1923 |Geneviève |Geneviève |Léon Poirier |Gaumont, Franta |Thomy Bourdelle, Madeleine Guitty, Laurence Myrga; Pierre Blanchar |- |1923 |Germaine |Germaine |Augusto Camerini, Augusto Genina |Palatino Film, Italia |Giorgio Bonaiti, Ria Bruna, Umberto Casilini |- |1923 |I.N.R.I. |I.N.R.I. |Robert Wiene |Neumann-Filmproduktion, Germania |Gregory Chmara, Henny Porten, Asta Nielsen, Werner Krauss |- |1923 |Insula corăbiilor pierdute |The Isle of Lost Ships |Maurice Tourneur |Maurice Tourneur Productions, SUA |Anna Q. Nilsson, Milton Sills, Frank Campeau |- |1923 |Insula lacrămilor |S.O.S. Die Insel der Tränen |Lothar Mendes |Maxim-Film GmbH, Germania |Lya De Putti, Paul Wegener, Lyda Salmonova |- |1923 |Jocul reginei |Ein Glas Wasser |Ludwig Berger |Decla-Bioscop AG, Germania |Mady Christians, Lucie Höflich, Hans Brausewetter |- |1923 |Juditha |Judith |Theo Frenkel |Theo Frenkel Film Cie, Turma Film, Germania |Adolf Klein, Olga Limburg, Helena Makowska |- |1923 |Katjuscha Maslowa |Auferstehung. Katjuscha Maslowa |Frederic Zelnik |Zelnik-Mara-Film, Germania |Lya Mara, Rudolf Forster, Maria Forescu |- |1923 |Koenigsmark |Koenigsmark |Léonce Perret |Films Radia, Franța |Karl Heyl, Huguette Duflos, Henry Houry |- |1923 |La curtea imperială din Viena / Călușeii |Merry-Go-Round |Erich von Stroheim |Universal Pictures, SUA |Norman Kerry, Mary Philbin, Cesare Gravina |- |1923 |La garçonne |La garçonne |Armand du Plessy |Franța - Belgia |France Dhélia, Gaston Jacquet, Réné Maupré |- |1923 |Legea ospitalității |Our Hospitality |John G. Blystone, Buster Keaton |Joseph M. Schenk Productions, Polyphony Digital, SUA |Buster Keaton, Natalie Talmadge, Joe Keaton |- |1923 |Lucreția Lombardo |Lucretia Lombard |Jack Conway |Warner Bros., SUA |Irene Rich, Monte Blue, Marc McDermott, Norma Shearer |- |1923 |Malec face dragoste |Three Ages |Edward F. Cline, Buster Keaton |Buster Keaton Productions |Buster Keaton, Margaret Leahy, Wallace Beery |- |1923 |Mam-zelle Nitouche |Santarellina |Eugenio Perego |Lombardo Film, Italia |Leda Gys, Fulvio Chialastri, Silvio Orsini |- |1923 |Medicul șarlatan |Namenlos / Der Scharlatan |Michael Curtiz |Sascha-Film, Austria |Victor Varconi (=Michael Varkonyi), Mary Kid, Karl Farkas |- |1923 |Oaspetele nepoftit |Cameo Kirby |John Ford |Fox, SUA |John Gilbert, Gertrude Olmstead, Alan Hale |- |1923 |Opinia publică |A Woman of Paris |Charles Chaplin |Charles Chaplin Productions, SUA |Edna Purviance, Adolphe Menjou, Carl Miller |- |1923 |Orfanele Parisului |Povere bimbe |Giovanni Pastrone |Itala Film, Italia |Ria Bruna, Fernanda Fassy, Arnold Kent |- |1923 |Paganini |Paganini |Heinz Goldberg |Conrad Veidt-Film GmbH, Richard-Oswald-Produktion, Germania |Conrad Veidt, Eva May, Greta Schröder, Gustav Fröhlich |- |1923 |Păpușa din Paris |The French Doll |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions SUA |Mae Murray, Orville Caldwell, Rod La Rocque |- |1923 |Păpușa din New York |The Darling of New York |King Baggot |Universal Pictures, SUA |Baby Peggy, Sheldon Lewis, Gladys Brockwell |- |1923 |Pe pragul desfrâului |Temporary Marriage |Lambert Hillyer |Sacramento Pictures, SUA |Kenneth Harlan, Mildred Davis, Stuart Holmes |- |1923 |Prăbușirea |The Shock |Lambert Hillyer |Universal Pictures, SUA |Lon Chaney, Virginia Valli, Jack Mower |- |1923 |Prințesa Jazz-Bandului |Jazzmania |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions, SUA |Mae Murray, Rod La Rocque, Robert Frazer |- |1923 |Reîntinerirea femeii |Black Oxen |Frank Lloyd |Frank Lloyd Productions, SUA |Corinne Griffiths, Conway Tearle, Clara Bow |- |1923 |Revolta |The Man from Brodney's |David Smith |Vitagraph Company of America, SUA |J. Warren Kerrigan, Alice Calhoun, Wanda Hawley |- |1923 |Roata vieții |La roue |Abel Gance |Films Abel Gance, Franța |Gabriel de Gravone, Pierre Magnier, Séverin-Mars, Max Maxudian |- |1923 |Romanul unei mondene |The Man Life Passed By |Victor Schertzinger |Metro Pictures Corporation, SUA |Percy Marmont, Jane Novak, Eva Novak |- |1923 |Sânge de tigru |Tiger Rose |Sidney Franklin |Warner Bros., SUA |Lenore Ulric, Forrest Stanley, Joseph Dowling |- |1923 |Scaramouche |Scaramouche |Rex Ingram |Metro Pictures Corporation, SUA |Lloyd Ingraham, Alice Terry, Ramon Novarro |- |1923 |Sclava dorinței |Slave of Desire |George D. Baker |Goldwyn Pictures Corporation, SUA |George Walsh, Bessie Love, Carmel Myers |- |1923 |Shylock |Der Kaufmann von Venedig |Peter Paul Felner |Peter Paul Felner-Film, Germania |Werner Krauss, Henny Porten, Harry Liedtke |- |1923 |Sora albă |The White Sister |Henry King |Inspiration Pictures , SUA |Lillian Gish, Ronald Colman, Gail Kane |- |1923 |Șase zile |Six Days |Charles Brabin |Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Corinne Griffith, Frank Mayo, Myrtle Stedman |- |1923 |Tânărul Medardus |Der junge Medardus |Michael Curtiz |Sascha-Film, Austria |Anny Hornik, Mari Hegyesi, Egon von Jordan |- |1923 |Tragedia dragostei |Tragödie der Liebe |Joe May |May-Film, Germania |Mia May, Emil Jannings, Erika Glässner, Marlene Dietrich |- |1923 |Trăiască Regele ! |Long Live the King |Victor Schertzinger |Metro Pictures Corporation, SUA |Jackie Coogan, Rosemary Theby |- |1923 |Triboulet |Triboulet |Febo Mari |Società Italiana Cines |Giulia Cassini-Rizzotto, Carlo Gualandri, Febo Mari |- |1923 |Triunghiul |The Eternal Three |Marshall Neilan, Frank Urson |Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Hobart Bosworth, Claire Windsor, Bessie Love |- |1923 |Victima pasiunii sale |Die Lawine |Michael Curtiz |Sascha-Film, Austria |Lilly Marischka, Mary Kid, Victor Varconi |- |1923 |Vrabia Parisului |Le petit moineau de Paris |Gaston Roudès |Grandes Productions Cinématographiques, Franța |Régine Bouet, Berthe Jalabert, Georges Melchior |- |1923 |Wilhelm Tell |Wilhelm Tell |Rudolf Dworsky, Rudolf Walther-Fein |Althoff-Ambos-Film, Berlin, Germania |Hans Marr, Conrad Veidt, Erich Kaiser-Titz, Fritz Kampers |- |1923 |Zaza |Zaza |Allan Dwan |Paramount Pictures |Gloria Swanson, H.B.Warner, Ferdinand Gottschalk |} == 1924 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | | | | | | |- |1924 |Acela care primește palme / Monstrul |He Who Gets Slapped |Victor Sjöström |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, Norma Shearer, John Gilbert |- |1924 |Acest P... de Morine |Ce cochon de Morin |Viktor Tourjansky |Films Albatros, Franța |Nicolas Rimsky, Denise Legeay, Louis Monfils |- |1924 |Adulter în înalta societate |A Society Scandal |Allan Dwan |Paramount Pictures, SUA |Gloria Swanson, Rod La Rocque, Ricardo Cortez |- |1924 |Aelita (Voiajul în Marte) |Aelita / ru:Аэлита Aelita, the Queen of Mars |Iakov Protazanov |Mezhrabpom-Rus, Rusia The Samuel Goldwyn Company, UK - Australia |Iulia Solnțeva, Igor Ilinski, Nikolai Batalov |- |1924 |Alteța sa așteaptă |His Hour |King Vidor, Elinor Glyn |Louis B. Mayer Productions, SUA |Aileen Pringle, John Gilbert, Emily Fitzroy |- |1924 |Băiețașul din Flandra |A Boy of Flanders |Victor Schertzinger |Jackie Coogan Productions, SUA |Jackie Coogan, Nigel De Brulier, Lionel Belmore |- |1924 |Bătălia fluturilor |Die Schmetterlingsschlacht |Franz Eckstein |National-Film, Germania |Asta Nielsen, Reinhold Schünzel, Hans Brausewetter |- |1924 |Căderea Troiei |Helena |Manfred Noa |Bavaria Film, Emelka, Germania |Edy Darclea, Vladimir Gaidarov, Albert Steinrück |- |1924 |Călugărul din Santarem |Der Mönch von Santarem |Lothar Mendes |Suprema-Film GmbH, Germania |Alf Blütecher, Evi Eva, Vivian Gibson, Marlene Dietrich |- |1924 |Cei trei demoni ai omenirii |Das Wachsfigurenkabinett |Paul Leni, Leo Birinsky |Neptune-Film AG, Germania |Emil Jannings, Conrad Veidt, Werner Krauss |- |1924 |Circé |Circe the Enchantress |Robert Z. Leonard |Tiffany Productions, SUA |Mae Murray, James Kirkwood |- |1924 |Comedia inimii |Komödie des Herzens |Rochus Gliese |Union-Film, Germania |Lil Dagover, Nigel Barrie, Ruth Weyher |- |1924 |Conjurația din San Marco |La congiura di San Marco |Domenico Gaido |Pasquali e C., Italia |Arnaldo Arnaldi, Ria Bruna, Amleto Novelli |- |1924 |Contesa Donelli |Gräfin Donelli |Georg Wilhelm Pabst |Ebner & Co., Maxim-Film GmbH, Germania |Henny Porten, Paul Hansen, Friedrich Kayssler |- |1924 |Copilul halelor |L'enfant des halles |René Leprince |Société des Cinéromans, Franța |Jean-Paul de Baere, Gabriel Signoret, Suzanne Bianchetti |- |1924 |Copiii părăsiți |Les deux gosses |Louis Mercanton |Phocea Film, Franța |Jean Mercanton, Leslie Shaw, Jean Forest, André Rolane |- |1924 |Crinul roșu |The Red Lily |Fred Niblo |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Ramon Novarro, Enid Bennett, Wallace Beery |- |1924 |Dacă ții la mama ta |Wenn du noch eine Mutter hast |Dezsõ Kertész |Sascha-Film, Austria |Mary Kid, Marcell Guillaum |- |1924 |Dama mascată |La dame masquée |Viktor Tourjansky |Films Albatros, Franța |Nathalie Kovanko, René Maupré, Nicolas Koline, Nicolas Rimsky |- |1924 |Demonul mărilor |The Fire Patrol |Hunt Stromberg |Hunt Stromberg Productions, SUA |Anna Q. Nilsson, Will Jeffries, Madge Bellamy |- |1924 |Din ordinul marchizei de Pompadour |Auf Befehl der Pompadour |Frederic Zelnik |Phoebus-Film AG, Germania |Alwin Neuß, Lya Mara, Hans Albers |- |1924 |Distrugerea Parisului |La cité foudroyée |Luitz-Morat |Films de France, Franța |Daniel Mendaille, Jeanne Maguenat, Armand Morins |- |1924 |Domnița robilor |Die Sklavenkönigin |Michael Curtiz |Sascha Film - Austria, U.K. |Maria Corda, Adelqui Migliar, Arlette Marchal |- |1924 |Don Carlos și Elisabeta |Carlos und Elisabeth |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Conrad Veidt, Eugen Klöpfer, Aud Egede-Nissen |- |1924 |Două căsnicii |The Marriage Circle |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Florence Vidor, Monte Blue, Marie Prevost |- |1924 |Două suflete |Zwei Menschen |Hanns Schwarz |Trianon-Film GmbH, Germania |Olaf Fjord, Professor Jacoby, Ágnes Eszterházy |- |1924 |Dragostea e puterea femeilor |Die Liebe ist der Frauen Macht |Erich Engel, Georg Bluen |Fern Andra- Film, Germania |Fern Andra, Henri Peters-Arnolds, Livio Pavanelli |- |1924 |Elixirul vieții și al morții |Those Who Dance |Lambert Hyllier |Thomas H. Ince Corporation, SUA |Blanche Sweet, Bessie Love, Warner Baxter |- |1924 |Farmec periculos |Daughters of Pleasure |William Beaudine |B.F. Zeidman Productions Ltd, SUA |Marie Prevost, Monte Blue, Clara Bow |- |1924 |Fata morăriței |Ole Opfinders Offer (The Mill) |Lau Lauritzen (Sr.) |Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Agnes Petersen |- |1924 |Fatma crăiasa orientului |A Cafe in Cairo |Chester Whitey |Hunt Stromberg Productions, SUA |Priscilla Dean, Robert Ellis, Carl Stockdale |- |1924 |Fecioara tavernelor |Madonna of the Streets |Edwin Carewe |Edwin Carewe Productions, SUA |Alla Nazimova, Milton Sills, Wallace Beery |- |1924 |Femei neastâmpărate |Restless Wives |Gregory La Cava |C.C. Burr Productions, SUA |Doris Kenyon, James Rennie, Montagu Love |- |1924 |Femeia centaurului |The Wife of the Centaur |King Vidor |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Eleanor Boardman, John Gilbert, Aileen Pringle |- |1924 |Femeia liberă |Single Wives |George Archainbaud |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Milton Sills, Kathlyn Williams |- |1924 |Fiul deșertului |A Son of the Sahara |Edwin Carewe |Edwin Carewe Productions, SUA |Claire Windsor, Bert Lytell, Walter McGrail |- |1924 |Frumosul Brummel |Beau Brummel |Harry Beaumont |Warner Bros., SUA |John Barrymore, Mary Astor, Willard Louis |- |1924 |Gösta Berling |Gösta Berlings Saga |Mauritz Stiller |Svensk Filmindustri (SF), Suedia |Lars Hanson, Sven Scholander, Greta Garbo |- |1924 |Handicapul iubirii (sau Regele turfului) |The Dixie Handicap |Reginald Barker |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Claire Windsor, Frank Keenan, Lloyd Hughes |- |1924 |Harun Al Rașid |Harun al Raschid |Michael Curtiz |Sascha-Film, Austria |Henry Blackburn, Mary Kid, Adolf Weisse |- |1924 |Hienele luxului |Broken Barriers |Reginald Barker |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |James Kirkwood, Norma Shearer, Adolphe Menjou |- |1924 |''[[Hotel Potemkin]]'' |Hotel Potemkin |Max Neufeld |Vita-Film, Austria |Eugen Neufeld, Jean Angelo, Vilma Banky |- |1924 |Hoțul din Bagdad |The Thief of Bagdad |Raoul Walsh |Douglas Fairbanks Pictures |Douglas Fairbanks, Julanne Johnston, Charles Belcher |- |1924 |Iolanda |Yolanda |Robert G. Vignola |Cosmopolitan Productions, Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Marion Davies, Lyn Harding, Holbrook Blinn |- |1924 |Ironia destinului |L'ironie du sort |Maurice Kéroul, Georges Monca |Grandes Productions Cinématographiques; Franța |Geneviève Félix, Constant Rémy, Fernand Herrmann |- |1924 |Iubire... |Âme d'artiste |Germaine Dulac |Ciné France |Ivan Petrovich, Nicolas Koline, Mabel Poulton |- |1924 |Iubire jignită |The White Moth |Maurice Tourneur |Maurice Tourneur Productions, SUA |Barbara La Marr, Conway Tearle, Charles de Rochefort |- |1924 |Împărăteasa violetelor |Violettes impériales |Henry Roussel |Productions Henri Roussel, Franța |Raquel Meller, Suzanne Bianchetti, André Roanne |- |1924 |Janice Meredith |Janice Meredith |E. Mason Hopper |Cosmopolitan Productions, Metro- Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Marion Davies, Holbrook Blinn, Harrison Ford |- |1924 |Jurnalul unei doamne de onoare |A Lady of Quality |Hobart Henley |Universal Pictures, SUA |Virginia Valli, Lionel Belmore, Milton Sills |- |1924 |Kean |Kean |Alexandre Volkoff |Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko, Nicolas Koline |- |1924 |La cible (trad. lit.): Ținta |La cible |Serge Nadejdine |Films Albatros, Franța |Nicolas Koline, Andrée Brabant, Nicolas Rimsky |- |1924 |Le stigmate (tr. lit.): Stigmatul |Le stigmate |Maurice Champreux, Louis Feuillade |Société des Etablissements L. Gaumont, Franța |Jean Murat, Nina Orlova, Francine Mussey |- |1924 |Les demi-vierges |Les demi-vierges |Armand du Plessy |Biava, First Film, Franța-Belgia |Lucienne Bouron, Gabriel de Gavrone, Julio de Romero |- |1924 |Les visages de l'amour (Fețele dragostei) |I volti dell' amore |Carmine Gallone |Films Gallone, Italia |Soava Gallone, Alex Bernard, Angelo Ferrari |- |1924 |Leul din Veneția |Der Löwe von Venedig |Paul L.Stein |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka), Germania |Olaf Fjord, Grete Reinwald, Hanni Weisse |- |1924 |Leul mongolilor sau Leul din Mogolia |Le lion des Mogols |Jean Epstein |Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, François Viguier, Nathalie Lissenko |- |1924 |Madona străzilor |Madonna of the Streets |Edwin Carewe |Edwin Carewe Productions, SUA |Alla Nazimova, Milton Sills, Claude Gillingwater |- |1924 |Malva |Malva |Robert Dinesen |Phoebus-Film AG, Germania |Lya De Putti, Hans Adalbert Schlettow, Ernst Rückert |- |1924 |Mama și copilul |Mutter und Kind |Carl Froelich |Carl Froelich-Film GmbH, Germania |Friedrich Kayßler, Erna Morena, Willy Fritsch, Henny Porten |- |1924 |Mâinile lui Orlac |Orlacs Hände |Robert Wiene |Listo-Atelier, Viena, Austria |Conrad Veidt, Alexandra Sorina, Fritz Strassny |- |1924 |Messalina |Messalina |Enrico Guazzoni |Guazzoni Film, Italia |Rina De Liguoro, Gianna Terribili-Gonzales, E. de Max |- |1924 |Micul Robinson |Little Robinson Crusoe |Edward Cline |MGM, SUA |Jackie Coogan, Tom Santschi, Clarence Wilson |- |1924 |Miracolul lupilor |Le miracle des loups |Raymond Bernard |Société des Films Historiques, Franța |Vanni Marcoux, Charles Dullin, Armand Bernard |- |1924 |Mireasa haiducului |Mandrin |Henri Fescourt |Société des Cinéromans, Franța |Romuald Joubé, Johanna Sutter, Jeanne Helbling |- |1924 |Molia albă |The White Moth |Maurice Tourneur |Maurice Tourneur Productions, SUA |Barbara La Marr, Conway Tearle, Charles de Rochefort |- |1924 |Monsieur Beaucaire |Monsieur Beaucaire |Sidney Olcott |Paramount Pictures, SUA |Rudolph Valentino, Bebe Daniels, Lois Wilson |- |1924 |Nibelungii |Die Nibelungen |Fritz Lang |Decla-Bioscop AG, Universum Film (UFA), Germania |Paul Richter, Margarete Schön, Theodor Loos |- |1924 |Nju - A cui e vina ? |Nju - Eine unverstandene Frau |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Emil Jannings, Conrad Veidt |- |1924 |Noaptea roșie |A Sainted Devil |Joseph Henabery |Famous Players-Lasky Corporation, SUA |Rudolph Valentino, Nita Naldi, Helena D'Algy |- |1924 |Nopțile Decameronului |Decameron Nights |Herbert Wilcox |Graham-Wilcox Productions, UK Universum Film (UFA), Germania |Lionel Barrymore, Ivy Duke, Werner Krauss |- |1924 |Nopțile din Montmartre |Paris la nuit |Emile Keppens |Popular Films |Régine Bouet, Marguerite Seymon, Thorsigny |- |1924 |Nu râvni la soția altuia |THe Marriage Cheat |John Griffith Wray |Thomas H. Ince Corporation, SUA |Leatrice Joy, Adolphe Menjou, Percy Marmont |- |1924 |Nu vă jucați cu dragostea |On ne badine pas avec l'amour |Gaston Ravel, Tony Lekain |Films de France, Franța - SUA |Jacques Christiany, Lysiane Bernhardt, Marquisette Bosky |- |1924 |Oameni și măști |Menschen und Masken |Harry Piel |Hape-Film Company GmbH, Germania |Friedrich Berger, Ruth Beyer, Maria Forescu, Harry Piel |- |1924 |Oracolul |La voyante |Sacha Guitry |Abdoré, Franța |Sarah Bernhardt, Georges Melchior, Harry Baur, Lili Damita |- |1924 |Orașul-lumină Paris |Paris |René Hervil |Le Film d'Art, Franța |Pierre Magnier, Dolly Davis, Henry Krauss |- |1924 |Pasiune arzătoare |Southern Love / A Woman's Secret |Herbert Wilcox |Graham-Wilcox Productions, U.K. |Betty Blythe, Herbert Langley, Liane Haid |- |1924 |Patru nopți din aventurile unei femei frumoase |Vier Nächte einer schönen Frau |Josef W. Beyer |Rudo-Film, Austria |Ida Koór, Oscar Beregi Sr.,Otto Schmöle |- |1924 |Picătura de sânge |La goutte de sang |Jean Epstein, Maurice Mariaud |Société des Cinéromans, Franța |Georges Charlia, Michel Floresco, Roger Karl |- |1924 |Pierre și Jean |Pierre et Jean |Donatien |Films Donatien Franța |Donatien, Suzanne Desprès, Georges Charlia |- |1924 |Prater |Prater |Peter Paul Felner |Atlantik-Film, Westi Film, Germania |Henny Porten, Claire Lotto, Osip Runich |- |1924 |Primejdia care ispitește |Die lockende Gefahr |Josef Stein |Germania |Paul Menant, Frida Richard, Eugenie Otzoup |- |1924 |Pulcinella |Pulcinella |Gaston Roudès |Films Gaston Roudès Franța |Constant Rémy, France Dhélia, Jean Devalde |- |1924 |Quo Vadis ? |Quo Vadis ? |Georg Jacoby, Gabriellino D'Annunzio |Unione Cinematografica Italiana (UCI) Italia - Germania |Emil Jannings, Elena Di Sangro, Rina De Liguoro, Lillian Hall-Davis |- |1924 |Regele circului |Max, der Zirkuskonig |Edouard-Emile Violet |Vita-Film Austria - Franța |Max Linder, Eugen Burg, Vilma Bánky |- |1924 |Regele galant |Le vert galant |René Leprince |Société des Cinéromans, Franța |Aimé Simon-Girard, Maurice Schutz, Claude Mérelle |- |1924 |Robinson Crusoe |Little Robinson Crusoe |Edward F. Cline |Jackie Coogan Productions,SUA |Jackie Coogan,Daniel F. O'Brien |- |1924 |Romola |Romola |Henry King |Inspiration Pictures, SUA |Lillian Gish, Dorothy Gish, William Powel |- |1924 |Sandra (Visuri spulberate) |Sandra |Arthur H. Sawyer |Associated First National Pictures, SUA |Barbara La Marr, Bert Lyttel, Leila Hyams |- |1924 |Sălbăticia iubirii |Love's Wilderness |Robert Z. Leonard |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Holmes Herbert, Ian Keith |- |1924 |Sclavii plăcerilor |Daughters of Pleasure |William Beaudine |B.F.Zeidman Production, SUA |Marie Prevost, Monte Blue, Clara Bow |- |1924 |Sherlock Junior |Sherlock Jr. |Buster Keaton |SUA |Buster Keaton, Kathryn McGuire, Joe Keaton |- |1924 |Sirena din Sevilla |The Siren of Seville |Jerome Storm, Hunt Stromberg |Hunt Stromberg Productions, SUA |Priscilla Dean, Allan Forrest, Stuart Holmes |- |1924 |Sodoma modernă |Poisoned Paradise |Louis Gasnier |B.P. Schulberg Productions, SUA |Kenneth Harlan, Clara Bow, Barbara Tennant |- |1924 |Stigmatul dragostei |Shadows of Paris |Herbert Brenon |Paramont Pictures, SUA |Pola Negri, Charles de Rochefort, Huntley Gordon |- |1924 |Târgul dragostei / Crini de câmp |Lilies of the Field |John Francis Dilon |Corinne Griffits Productions, SUA |Corinne Griffiths, Conway Tearle, Alma Bennett |- |1924 |Thomas Balt |Der Weg zu Gott / Das Schicksal des Thomas Balt |Franz Seitz |Münchner Lichspielkunst AG (Emelka), Germania. |Friedrich Basil, Paul Biensfeldt, Olaf Fjord |- |1924 |Trăiască viața |Liebet das Leben |Georg Asagaroff |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka), Germania |Vladimir Gajdarov, Olga Gzovskaia, Helena Makowska |- |1924 |Trei săptămâni de fericire |Three Weeks |Alan Crosland |Goldwyn Pictures Corporation |Aileen Pringle, Conrad Nagel, Stuart Holmes |- |1924 |Triumfătorul |Triumph |Cecil B. DeMille |Paramount Pictures |Leatrice Joy, Rod La Rocque, Victor Varconi |- |1924 |Țarina |Forbidden Paradise |Ernst Lubitsch |Famous Players-Lasky Corporation, SUA |Pola Negri, Adolphe Menjou, Rod La Roque |- |1924 |Ultimul bărbat / Ultimul om |Der letzte Mann |F. W. Murnau |Universum Film (UFA), Germania |Emil Jannings, Maly Delschaft, Max Hiller |- |1924 |Umbre trecătoare |Les ombres qui passent |Alexandre Volkoff |Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Nathalie Lissenko, Henry Krauss |- |1924 |Văpaia visului |La flambée des rêves |Jacques de Baroncelli |Films Radia, Franța |Sandra Milovanoff, Suzanne Bianchetti, Charles Vanel |- |1924 |Vina |Die Schuld |Josef Berger |Union-Film Germania |Albert Steinrück, Claire Lotto, Karl Ludwig Diehl |- |1924 |Visuri de clovni |Rêves de clowns |René Hervouin, Mme Vigier de Maisonneuve |Minerve Films, Franța |Georges Melchior, Yane Odoni, les Frères Fratellini |- |1924 |Vulturul mărilor |The Sea Hawk |Frank Lloyd |Frank Lloyd Productions, SUA |Milton Sills, Enid Bennett, Lloyd Hughes |- |1924 |Yolanda |Yolanda |Robert G. Vignola |Cosmopolitan Productions, Metro-Goldwyn Pictures Corporation,SUA |Marion Davies, Lyn Harding, Holbrook Blinn |- |1924 |Zalamort |Za-la-mort |Emilio Ghione |Germania - Italia |Fern Andra, Emilio Ghione, Kally Sambucini |} == 1925 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1925 |A iubi... a ierta |Liebesfeuer |Paul L. Stein |Davidson-Film A.G., Germania |Liane Haid, Alphons Fryland, Walter Rilla |- |1925 |Abatele Constantin |L'Abbé Constantin |Julien Duvivier |Les Films Marcel Vandal et Charles Delac; Franța |Jean Coquelin, Pierre Stéphen, Claude France |- |1925 |Afișul |L'affiche |Jean Epstein |Albatros Produktion, Franța |Nathalie Lissenko, Genica Missirio |- |1925 |Amorul unei femei la 40 de ani |Die Frau von vierzig Jahren |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Diana Karenne, Vladimir Gaidarov, Sig Arno |- |1925 |Artistul vieții |Ein Lebenskünstler |Holger-Madsen |National-Film, Germania |Paul Bildt, Olaf Fjord, Erna Morena |- |1925 |Aventura unei nopți |Abenteuer im Nachtexpress |Harry Piel |Phoebus-Film AG, Germania |Harry Piel, Dary Holm, José Davert |- |1925 |Bastardul / Când fetele sunt seduse... |Der Bastard |Gennaro Righelli |Phoebus-Film AG, Germania - Italia |Maria Jacobini, Erich Kaiser-Titz, Mary Kid, Rolla Norman |- |1925 |Băiatul mamei |My Son |Edwin Carewe |First National Pictures, SUA |Alla Nazimova, Jack Pickford, Hobart Bosworth |- |1925 |Bărbatul care se vinde |Der Mann, der sich verkauft |Hans Steinhoff |Terra-Film, Germania |Hans Mierendorff, Vivian Gibson, Olaf Fjord |- |1925 |Ben Hur |Ben-Hur A Tale of the Christ |Fred Niblo, Charles Brabin, Christy Cabanne |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Francis X. Bushman, May McAvoy, Betty Bronson |- |1925 |Carol XII |Karl XII |John W. Brunius |Swedish Historical Film Corporation, Suedia |Gösta Ekman, Bengt Djurberg, Augusta Lindberg |- |1925 |Cavalerul rozelor |Der Rosenkavalier |Robert Wiene |Pan-Film, Austria |Michael Bohnen, Huguette Duflos, Paul Hartmann |- |1925 |Cea dintâi viață a lui Mathias Pascal |Feu Mathias Pascal |Marcel L'Herbier |Cinégraphic, Films Albatros, Franța |Ivan Mosjukin, Marcelle Pradot, Lois Moran |- |1925 |Cetatea diavolului |Le Diable dans la ville |Germaine Dulac |Films de France |Jacqueline Blanc, Michelle Clairfont, Léon Mathot |- |1925 |Căpitanul de poștă |Kollezhskiy registrator ru: Коллежский регистратор |Ivan Moskvin, Iuri Jeleabujski, Vladimir Gonciukov |Maksim Gorki Central Studio, Mezhrabpom-Rus, URSS |Ivan Moskvin, Boris Tamarin, Vera Malinovskaia |- |1925 |Căsătoria cu contract |His Supreme Moment |George Fitzmaurice |George Fitzmaurice Productions Samuel Goldwyn Productions |Blanche Sweet, Ronald Colman, Kathleen Myers |- |1925 |Cobra |Cobra |Joseph Henaberry |Ritz-Carlton Pictures, SUA |Rudolph Valentino, Nita Naldi, Casson Ferguson |- |1925 |Contele Kostia |Le comte Kostia |Jacques Robert |Jacques Robert (Art et Cinégraphie); Franța |Conrad Veidt, André Nox, Genica Athanasiou |- |1925 |Cronica din Grieshuus |Zur Chronik von Grieshuus |Arthur von Gerlach |Universum Film (UFA), Germania |Paul Hartmann, Rudolf Forster, Lil Dagover |- | 1925 | ''[[Crucișătorul Potemkin (film)|Crucișătorul Potemkin]]'' | Броненосец «Потёмкин» | [[Serghei Eisenstein]] | [[Goskino]]<!--Госкино --> | [[Aleksandr Antonov]], [[Grigori Aleksandrov]] |- |1925 |Cu avionul în jurul lumii |Der Flug um den Erdball |Willi Wolff |Ellen Richter Film, Germania |Ellen Richter, Reinhold Schünzel, Bruno Kastner |- |1925 |Dansatorul doamnei |Der Tänzer meiner Frau |Alexander Korda |Fellner & Somio-Film GmbH, Germania |Victor Varconi, Maria Corda, Livio Pavanelli, Willy Fritsch |- |1925 |Demonul întunericului (Tragedia întunericului) |The Dark Angel |George Fitzmaurice |George Fitzmaurice Productions Samuel Goldwyn Productions |Ronald Colman, Vilma Bánky, Wyndham Standing |- |1925 |Dezmoșteniții soartei |Die Verrufenen |Gerhard Lamprecht |National-Film, Germania |Bernhard Goetzke, Paul Bildt, Aud Egede-Nissen |- |1925 |Doi vagabonzi în Prater |Vagabonder i Wien |Hans Otto |Emelka-Film, Hugo-Held-Film, Austria |Harald Madsen, Carl Schenstrøm |- |1925 |Domnișoara de la MICA PUBLICITATE |Classified |Alfred Santell |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Jack Mulhall, Charles Murray |- |1925 |Domnișoara secretară |His Secretary |Hobart Henley |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Norma Shearer, Lew Cody |- |1925 |Dorințele bărbaților |As Man Desires |Irving Cummings |First National Pictures, SUA |Milton Sills, Viola Dana, Ruth Clifford |- |1925 |Două căsnicii |Kiss Me Again |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Marie Prevost, Monte Blue, John Roche, Clara Bow |- |1925 |Durerea |La douleur |Gaston Roudès |Grandes Productions Cinématographiques, Franța |Constant Rémy, France Dhélia, Lucien Dalsace |- |1925 |Evantaiul D-nei Windermere |Lady Windermere's Fan |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Irene Rich, May McAvoy, Ronald Colman |- |1925 |Fala Marinei |The Midshipman |Chriety Cabanne |Metro-Goldwyn-Mayer, SUA |Ramon Novarro, Harriet Hammond, Wesley Barry |- |1925 |Fanfan La Tulipe |Fanfan-La-Tulipe |René Leprince |Société des Cinéromans, Franța |Aimé Simon-Girard, Simone Vaudry, Jacques Guilhène |- |1925 |Fantoma de la Moulin Rouge |Le Fantôme de Moulin Rouge |René Clair |Films René Fernand, Franța |Georges Vaultier, Sandra Milovanoff, Albert Préjean |- |1925 |Fantoma de la operă |The Phantom of the Opera |Rupert Julian +necredit: Lon Chaney, Carl Laemmle |Universal, SUA |Lon Chaney, Mary Philbin, Norman Kerry |- |1925 |Femei ce nu trebuie salutate |Frauen, die man oft nicht grüßt |Frederic Zelnik |Zelnik-Film, Germania |Lya Mara, Alphons Fryland, Leo Connard, Elena Lunda |- |1925 |Femei cu blazon |Der Farmer aus Texas |Joe May |May-Film, Germania |Mady Christians, Edmund Burns, Willy Fritsch |- |1925 |Femeia ideală |Her Sister from Paris |Sidney Franklin |Joseph M. Schenk Productions, SUA |Constance Talmadge, Ronald Colman |- |1925 |Femeia la patruzeci de ani |Smouldering Fires |Clarence Brown |Universal Pictures, SUA |Pauline Frederick, Laura La Plante, Malcolm McGregor |- |1925 |Fermierul din Texas |Der Farmer aus Texas |Joe May |May-Film, Germania |Mady Christians, Willy Fritsch, Edward Burns |- |1925 |Fete care nu cedează |Proud Flesh |King Vidor |Metro-Goldwyn Pictures Corporation Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Eleanor Boardman, Pat O'Malley, Harrison Ford |- |1925 |Fete ce nu pot fi iubite |Frauen, die nicht lieben dürfen |Géza von Bolváry |Ewe-Film GmbH, Germania |Ellen Kürti, Olaf Fjord, Carl Walther Meyer |- |1925 |Fetele din Montmartre |Faubourg Montmartre |Charles Burguet |Charles Burguet, Franța |Gaby Morlay, Camille Bardou, Céline James |- |1925 |Fiul lui Zorro |Don Q Son of Zorro |Donald Crisp |Elton Corporation, SUA |Douglas Fairbanks, Mary Astor, Donald Crisp |- |1925 |Fiul risipitor |The Wanderer |Raoul Walsh |Paramount Pictures, SUA |Greta Nissen, William Collier Jr, Wallace Beery |- |1925 |Flacăra amorului |Blitzzug der Liebe |Johannes Guter |Universum Film (UFA), Germania |Ossi Oswalda, Willy Fritsch, Lillian Hall-Davis |- |1925 |Floarea albă |The Vanishing American |George B. Seitz |Paramount, SUA |Richard Dix, Lois Wilson, Noah Beery |- |1925 |Floarea deșertului |The Desert Flower |Irving Cummings |First National Pictures, SUA |Colleen Moore, Lloyd Hughes, Kate Price |- |1925 |Gentilomul detectiv (Amor, escrocherie și briliante) |Paths to Paradise |Clarence G. Badger |Paramount Pictures, SUA |Betty Compson, Raymond Griffith, Tom Santschi |- |1925 |Ghilotina |Guillotine |Guido Parish |Albani-Film GmbH, Germania |Willy Fritsch, Marcella Albani, Hans Albers |- | 1925 | ''[[Goana după aur (film din 1925)|Goana după aur]]'' | The Gold Rush | [[Charlie Chaplin]] | SUA | [[Charlie Chaplin]], [[Georgia Hale]] |- |1925 |Goana după senzații |The Way of a Girl |Robert G. Vignola |Metro-Goldwyn Pictures Corporation, SUA |Eleanor Boardman, Matt Moore, William Russell |- |1925 |Haine vechi, lucruri vechi |Old Clothes |Edward F.Cline |MGM, SUA |Jackie Coogan, Joan Crawford, Max Davidson |- |1925 |Inimă de saltimbanc |Le coeur des gueux |Alfred Machin, Henry Wulschleger |Franța |Ginette Madie, Maurice de Féraudy, Maxime Desjardins |- |1925 |Iwonka |Iwonka |Emil Chaberski |Film Polski, Polonia |Jadwiga Smosarska, Wojciech Brydzinski |- |1925 |Îngerul întunericului |The Dark Angel |George Fitzmaurice |George Fitzmaurice Productions, Samuel Goldwyn Productions, SUA |Ronald Colman, Vilma Bánky, Wyndham Standing |- |1925 |Jack |Jack |Robert Saidreau |Franța |Jean Yonnel, Jean Forest, Yanne Exiane |- |1925 |Jocaste / T. alt: Bărbat bătrân...soție tânără. |Jocaste |Gaston Ravel |Films de France, Franța |Thomy Bourdelle, Claude Mérelle, Sandra Milovanoff, Gabriel Signoret |- |1925 |Jocheul curtezan |Der Mann im Sattel |Manfred Noa |Ebner & Co., Maxim-Film GmbH, Germania |Colette Darfeuil, Angelo Ferrari, Ernst Verebes |- |1925 |Katia |Der Insel der Träume |Paul L. Stein |Davidson-Film AG, Germania |Liane Haid, Harry Liedtke, Alphons Fryland |- |1925 |La terre promise (trad. lit.): Pământul făgăduinței. |La terre promise |Henry Roussel |Films Jean de Merly, Franța. |Pierre Blanchar, Raquel Meller, André Roanne |- |1925 |Legea amorului |Fra Piazza del Popolo |A.W. Sandberg |Nordisk Film, Danemarca |Karina Bell, Olaf Føns, Einar Hanson |- |1925 |Lumea părăsită |The Lost World |Harry O. Hoyt |First National Pictures, SUA |Wallace Beery, Bessie Love, Lloyd Hughes |- |1925 |Maciste în infern |Maciste all'inferno |Guido Brignone |Fert Studios, SASP, Itala Film, Italia |Bartolomeo Pagano, Mario Saio, Elena Sangro |- |1925 |Madame Sans-Gene |Madame Sans-Gêne |Léonce Perret |Paramount Pictures, SUA |Gloria Swanson, Emile Drain, Charles de Rochefort |- |1925 |Mai ai un an de trăit |One Year to Live |Irving Cummings |First National Pictures, SUA |Aileen Pringle, Sam De Grasse, Dorothy Mckaill |- |1925 |Malec cowboy |Go West |Buster Keaton |Buster Keaton Productions |Buster Keaton, Howard Truesdale, Kathleen Myers |- |1925 |Malec se însoară |Seven Chance |Buster Keaton |Buster Keaton Productions |Buster Keaton, Ruth Dwyer |- |1925 |Mătușa lui Carol |Charley's Aunt |Scott Sidney |Christie Film Company, SUA |Syd Chaplin,Ethel Shannon |- |1925 |Minciuna dragostei sau Copiii circului |Det store hjerte |August Blom |Nordisk Film Kompagni, Danemarca |Philip Bech, Knud Almar, Margarete Schlegel |- |1925 |Mizerabilii |Les misérables |Henri Fescourt |Société des Cinéromans, Films de France, Franța |Gabriel Gabrio, Sandra Milovanoff, Jean Toulout |- |1925 |Monstrul |The Monster |Roland West |MGM, SUA |Lon Chaney, Gertrude Olmstead, Hallam Cooley |- |1925 |Muzică de cameră sau Tenorul ducesei |Kammermusik |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich- Produktion, Germania |Henny Porten, Livio Pavanelli, Harry Halm, Ida Wüst |- |1925 |Niniche |Niniche |Victor Janson |Westi Film, Germania. |Ossi Oswalda, Victor Janson, Vivian Gibson |- |1925 |Ninon |Eifersucht |Karl Grune |Stern-Film, Germania |Lya De Putti, Werner Krauss, Georg Alexander |- |1925 |Noi fetele moderne |We Moderns |John Francis Dillon |John McCormick Productions, SUA |Colleen Moore, Jack Mulhall, Carl Miller |- |1925 |Nopți egiptene |Infatuation |Irving Cummings |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Percy Marmont, Malcolm McGregor |- |1925 |Nunta Rosinei |Le mariage de Rosine |Pierre Colombier |Films de France, Franța |Ady Cresso, Jean Dehelly |- |1925 |O dramă între culise |Pretty Ladies |Monta Bell |MGM, SUA |Zasu Pitts, Tom Moore, Ann Pennington |- |1925 |O femeie în primejdie |That Royle Girl |D.W. Griffith |Paramount Pictures, SUA |Carol Dempster, W.C.Fields |- |1925 |Omul de la miezul nopții |Der Mann um Mitternacht |Holger-Madsen |Eiko Film GmbH, Germania |Hella Moja, Olaf Fjord, Henrik Malberg |- |1925 |Omul în albastru |The Man in Blue |Edward Laemmle |Universal Pictures, SUA |Herbert Rawlinson, Madge Bellamy, Nick De Ruiz |- |1925 |Parada cea mare |The Big Parade |King Vidor, Geoge W. Hill |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |John Gilbert, Renée Adorée, Hobart Bosworth |- |1925 |Paris qui dort (Parisul doarme) |Paris qui dort |René Clair |Films Diamant, CNC, Pathé, Franța |Charles Martinelli, Louis Pré fils, Albert Préjean, Henri Rollan |- |1925 |Pasăre călătoare |Oiseaux de passage |Gaston Roudès |Grandes Productions Cinématographiques, Franța |France Dhélia, Lucien Dalsace, Mevisto |- |1925 |Pasărea albă |The Sky Raider |T. Hayes Hunter |Encore Pictures, SUA |Cpt. Charles Nungesser, Jacqueline Logan |- |1925 |Pat și Patachon milonari |Grønkøbings glade gavtyve |Lau Lauritzen (Sr.) |Palladium Film, Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen |- |1925 |Pat și Patachon polițiști |Polis Paulus' påskasmäll |Gustaf Molander |Svensk Filmindustri (SF), Suedia |Harald Madsen, Carl Schenstrøm |- |1925 |Patima geloziei |Leidenschaft |Richard Eichberg |Richard Eichberg Film-GmbH, Germania |Otto Gebühr, Henri Peters-Arnolds, Lilian Harvey |- |1925 |Pentru o artistă de varieté |Schicksal |Felix Basch |Lucy Dorraine-Film GmbH, Messtrofilm, Germania |Lucy Doraine, Conrad Veidt, Paul Bildt |- |1925 |Peruca |Die Perrücke |Berthold Viertel |Westi Film, Germania. |Otto Gebühr, Jenny Hasselqvist, Henry Stuart |- |1925 |Petre corsarul |Pietro der Korsar |Arthur Robison |Universum Film (UFA), Germania |Paul Richter, Aud Egede-Nissen, Rudolf Klein-Rogge |- |1925 |Pieirea rasei roșii |The Vanishing American |George B. Seitz |Paramount Pictures, SUA |Richard Dix, Lois Wilson, Noah Beery |- |1925 |Prețul plăcerii |The Price of Pleasure |Edward Sloman |Universal Pictures, SUA |Virginia Valli, Norman Kerry, Louise Fazenda |- |1925 |Prince charmant |Le prince charmant |Viktor Tourjansky |Charitonoff, Ciné France, Franța |Jaque Catelain, Nathalie Kovanko, Nicolas Koline |- |1925 |Puntea deznădejdii |Die Brücke der Verzweiflung |Ferry Nold |Ekoli-Film, Austria |Lona Schmidt, Ria Günzel, Henry Blackburn |- |1925 |Răsfățata Parisului |Das Spielzeug von Paris |Michael Curtiz |Sascha-Film, Germania-Franța-Austria |Lili Damita, Georges Tréville, Hans Moser |- |1925 |Răsfățatul conteselor (Robert Macaire) |Les aventures de Robert Macaire |Jean Epstein |Films Albatros, Franța |Jean Angelo, Suzanne Bianchetti, Lou Davy |- |1925 |Răzbunarea lupilor |Clash of the Wolves |Noel M. Smith |Warner Bros., SUA |Rin Tin Tin, June Marlowe, Charles Farrell |- |1925 |Regele Pedalei |Le roi de la pédale |Maurice Champreux |Société des Etablissements L. Gaumont, Franța |Georges Biscot, Blanche Montel, Jean Murat |- |1925 |Rondul de noapte |La ronde de nuit |Marcel Silver |International Standard Film, Paris, Franța |Raquel Meller, Jacques Arnna, Léon Barry |- |1925 |Salammbô |Salammbô |Pierre Marodon |Gaumont-Franco Film-Aubert, Franța - Sascha Film, Austria |Jeanne de Balzac, Rolla Norman, Victor Vina |- |1925 |Sally |Sally |Alfred E. Green |First National Pictures, SUA |Colleen Moore, Lloyd Hughes, Leon Errol |- |1925 |Schimb de neveste |Exchange of Wives |Hobart Henley |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Eleanor Boardman, Lew Cody, Renée Adorée |- |1925 |Sclavii plăcerilor |Kiss Me Again |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Marie Prevost, Monte Blue, Clara Bow |- |1925 |Seducătorul femeilor |Hochstapler wider Willen |Géza von Bolváry |Bavaria Film, Germania |Vladimir Gaidarov, Olga Gzovskaia, Ellen Kürti |- |1925 |Simfonia alcoolului |The Marriage Whirl |Alfred Santell |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Kenneth Harlan, Nita Naldi |- |1925 |Singur pe lume |Sans famille |Maurice Kéroul, Georges Monca |Argus Film, Franța |Leslie Shaw, Denise Lorys, Henri Baudin |- |1925 |Spadasinul |Le bossu |Jean Kemm |Les établissements Jacques Hai¨k, Franța |Gaston Jacquet, Claude France, Maxime Desjardins |- |1925 |Surcouf |Surcouf |Luitz-Morat |Société des Cinéromans, Franța |Jean Angelo, Thomy Bourdelle, María Dalbaicín |- |1925 |Tartuffe |Herr Tartüff |F.W. Murnau |Universum Film (UFA) |Emil Jannings, Camilla Horn, Lil Dagover, Werner Krauss |- |1925 |Te iubesc ! |Ich liebe dich |Paul L. Stein |Davidson-Film AG, Germania |Liane Haid, Alphons Fryland, Anny Ondra |- |1925 |Tirana |La justicière |Maurice de Marsan, Maurice Gleize |Maurice de Marsan, Franța |René Navarre, Elmire Vaultier, Albert Préjean |- |1925 |Ulița durerii |Die freudlosse Gasse |Georg Wilhelm Pabst |Germania |Asta Nielsen, Greta Garbo, Werner Krauss |- |1925 |Ultimul vals |Ein Walzer von Strauss |Max Neufeld |Helios-Filmproduktion, Austria |Eugen Neufeld, Tessy Harrison, Svet(islav) Petrovich |- |1925 |Un hoț în paradis |A Thief in Paradise |George Fitzmaurice |George Fitzmaurice Productions, Samuel Goldwyn Productions, SUA |Doris Kenyon, Ronald Colman, Aileen Pringle |- |1925 |Un minut înainte de ora 12 |Eine Minute vor Zwölf |Nunzio Malasomma |Jakob Karol Film GmbH, Germania |Luciano Albertini, Charlotte Ander, Elsa Wagner |- |1925 |Un vis de dragoste și bogăție |Beggar on Horseback |James Cruze |Paramount Pictures, SUA |Edward Everett Horton, Esther Ralston, Betty Compson |- |1925 |Valea regilor (sau Răzbunarea Faraonului Tutankamon) |Die Rache der Pharaonen |Hans Theyer |Sascha-Film, Vienna, Austria |Henry Roberts, Gustav Diessl, Suzy Vernon, Maria Palma |- |1925 |Vampirii Varșoviei |Wampiry Warszawy. Tajemnica taksówki nr 1051 |Wiktor Bieganski |Merkurfilm, Polonia |Oktawian Kaczanowski, Halina Labedzka, Igo Sym |- |1925 |Variété |Variété |Ewald André Dupont |Universum Film (UFA), Germania. |Emil Jannings, Maly Delschaft, Lya de Putti |- |1925 |Văduva veselă |The Merry Widow |Erich von Stroheim |Erich von Stroheim Production M.G.M., SUA |Mae Murray, John Gilbert, Roy D'Arcy |- |1925 |Vârsta periculoasă |Die Frau von vierzig Jahren |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Diana Karenne, Vladimir Gajdarov, Siegfried Arno |- |1925 |Viața studențească |O alte Burschenherrlichkeit |Helene Lackner,Eugene Rex, Heinz Schall |Koop-Film-Co. GmbH, Germania |Eugen Klöpfer, Maria Zelenska, Walter Slezak |- |1925 |Visul unei nopți de vară |Ein Sommernachtstraum |Hans Neumann |Neumann-Filmproduktion, Germania |Hans Albers, Charlotte Ander, Theodor Becker, Valeska Gert |- |1925 |Vlăstarii |Les petits |Marcel Dumont, Gaston Roudès |Franța |Lucien Dalsace, Jean Dehelly, France Dhélia |- |1925 |Vulturul negru |The Eagle |Clarence Brown |SUA |Rudolph Valentino, Vilma Banky, Louise Dresser |- |1925 |Wallenstein |Wallenstein |Rolf Randolf |Althoff & Company, Germania |Fritz Greiner, Eduard von Winterstein, Ernst Rückert |- |1925 |Zara, femeia misterioasă |The Mystic |Tod Browning |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), USA |Aileen Pringle, Conway Tearle, Mitchell Lewis |- |1925 |Zdrențe și mătase |Lumpen und Seide |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Reinhold Schünzel, Mary Parker, Johannes Riemann |- |1925 |Zigano |Zigano |Gérard Bourgeois, Harry Piel |Hape-Film Company GmbH, Germania, Société des Etablissements L.Gaumont, Franța |Harry Piel, Denise Legeay, Dary Holm |} == 1926 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1926 |Ah! ce'mi place să sărut femeile... |Gern hab' ich die Frauen geküßt |Bruno Rahn |Rahn-Film-Produktion GmbH, Germania |Alphons Fryland, Elisabeth Pinaeff, Evi Eva |- |1926 |Ajutor !...sunt milionar. |600000 francs par mois |Nicolas Koline, Robert Péguy |Ciné France, Franța |Nicolas Koline, Charles Vanel, Madeleine Guitty |- |1926 |Alarmă! Foc!... |The Fire Brigade |William Nigh |Metro-Golwyn-Mayer (MGM), SUA |May McAvoy, Charles Ray, Holmes Herbert |- |1926 |Au revoir et merci |Au revoir et merci |Pierre Colombier, Donatien |Franța |Donatien, Louis Kerly, Lucienne Legrand |- |1926 |Aventurile d-lui Colin |Herrn Filip Collins Abenteuer |Johannes Guter |Universum Film (UFA), Germania |Georg Alexander, Ossi Oswalda, Elisabeth Pinajeff |- |1926 |Barbara fiica deșertului |The Winning of Barbara Worth |Henry King |Samuel Goldwyn, SUA |Ronald Colman, Vilma Bánky, Gary Cooper |- |1926 |Băetana în smoking |L'ultimo lord |Augusto Genina |Cines-Pittaluga, Italia |Carmen Boni, Bonaventura Ibáñez, Arnold Kent |- |1926 |Băiețașul tatei |That's My Baby |William Beaudine |Paramount Pictures, SUA |Douglas MacLean, Margaret Morris, Claude Gillingwater |- |1926 |Beatrice Cenci |Beatrice Cenci |Baldassare Negroni |Società Anonima Stefano Pittaluga (SASP), Italia |Maria Jacobini, Raimondo Van Riel, Franz Sala |- |1926 |Boema |La Bohème |King Vidor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lillian Gish, John Gilbert, Renée Adorée |- |1926 |Bonjour Paris ! |Bonjour Paris |André Bay |Société Paris-Film |Mistinguett, The Rowe Sisters |- |1926 |Budoarul doamnei |Up in Mabel's Room |E. Mason Hopper |Christie Film Company, SUA |Marie Prevost, Harrison Ford, Phyllis Haver |- |1926 |Buffalo Bill |Fighting with Buffalo Bill |Ray Taylor |Universal Pictures, SUA |Wallace MacDonald, Edmund Cobb, Elsa Benham |- |1926 |Camerista de la Palace |FR: La petite bonne du palace U.K.: Cinders |Louis Mercanton |Franța - U.K. |Betty Balfour, Lucy Sibley, André Roanne |- |1926 |Campionul forței |The Strong Man |Frank Capra |Harry Langdon Corporation |Harry Langdon, Priscilla Bonner, Gertrude Astor |- |1926 |Carmen |Carmen |Jacques Feyder |Films Albatros, Franța |Raquel Meller, (Fred) Louis Lerch, Gaston Modot |- |1926 |Carnaval de Nizza |Âme de femme / Leurs destinées |Gennaro Dini |Films Gennaro Dini, Franța |Nina Orlova, Francine Mussey, Georges Vaultier |- |1926 |Carnea diabolică |Flesh and the Devil |Clarence Brown |MGM, SUA |John Gilbert, Greta Garbo, Lars Hanson |- |1926 |Casa speranțelor pierdute |Das graue Haus |Friedrich Feher, Emil Lind |Internationnaler Filmv. Deitz & Co. GmbH, Germania |Magda Sonja, Erna Morena, Werner Krauss |- |1926 |Castelana Libanului |La châtelaine du Liban |Marco de Gastyne |Pathé-Natan, Franța |Arlette Marchal, Ivan Petrovich, Gaston Modot |- |1926 |Cărbunar și Gentilom |The Caveman |Lewis Milestone |Warner Bros., SUA |Matt Moore, Marie Prevost, Myrna Loy |- |1926 |Când flăcările înșeală |Die Flammen lügen |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Germania |Hans Adalbert Schlettow, Ruth Weyher, Henny Porten |- |1926 |Când Londra doarme |While London Sleeps |Howard Bretherton, Walter Morosco |Warner Bros., USA |Rin Tin Tin, Helene Costello, Walter Merrill |- |1926 |Când marea și cerul se întâlnesc |The Sea Beast |Millard Webb |Warner Bros., USA |John Barrymore, Dolores Costello, George O'Hara |- |1926 |Cântecul luntrașului |The Volga Boatman |Cecil B. DeMille |DeMille Pictures Corporation, SUA |William Boyd, Elinor Fair, Victor Varconi |- |1926 |Charleston e triumful ! |Skinner's Dress Suit |William A. Seiter |Universal Picture, SUA |Reginald Denny, Laura La Plante |- |1926 |Chou-Chou, răsfățatul parizienelor |Chouchou poids plume |Gaston Ravel |Gaston Ravel, Franța |André Roanne, Olga Day, André Lefaur |- |1926 |Cinci zile la Paris |Paris en cinq jours |Pierre Colombier, Nicolas Rimsky |Films Albatros, Franța |Nicolas Rimsky, Dolly Davis, Sylvio De Pedrelli |- |1926 |Clauza mariajului |The Marriage Clause |Lois Weber |Universal Pictures, SUA |Billie Dove, Francis X. Bushman, Warner Oland |- |1926 |Condamnata |Die Flucht in den Zirkus |Mario Bonnard, Guido Parish |Greenbaum-Film, Germania |Marcella Albani, Vladimir Gajdarov, Fritz Kampers |- |1926 |Contele de Luxemburg |The Count of Luxembourg |Arthur Gregor |Chadwick Pictures Corporation |George Walsh, Helen Lee Worthing, Michael Dark |- |1926 |Cuceritorul femeilor |Der Abenteurer |Rudolf Walther-Fein |Aafa-Film AG, Germania |Harry Liedtke, Erna Morena, Margarete Schlegel |- |1926 |Cum am devenit artistă de cinema |Broken Hearts of Hollywood |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |Patsy Ruth Miller, Louise Dresser, Douglas Fairbanks Jr. |- |1926 |Cum mă scap de nevastă-mea |Good and Naughty |Malcolm St. Clair |Paramount Pictures, SUA |Pola Negri, Tom Moore, Ford Sterling |- |1926 |Dagfin |Dagfin |Joe May |May-Film, Phoebus-Film AG, Germania |Paul Richter, Alfred Gerasch, Marcella Albani |- |1926 |Dansul fericirii |High Steppers |Edwin Carewe |Edwin Carewe Productions, SUA |Lloyd Hughes, Mary Astor, Dolores Del Rio |- |1926 |Dansul morții |Klovnen |A.W. Sandberg |Nordisk Film, Danemarca |Gösta Ekman, Maurice de Féraudy, Karina Bell |- |1926 |Don Juan |Don Juan |Alan Crosland |Warner Bros., SUA |John Barrymore, Mary Astor |- |1926 |Don Juan fără voie |Poker Faces |Harry A. Pollard |Universal Pictures, SUA |Edward Everett Horton, Laura La Plante, George Siegmann |- |1926 |Don Quichotte de la Mancha |Don Quixote |Lau Lauritzen |Palladium Film, Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Carmen Villa |- |1956 |Dragoste și răzbunare |Her second chance |Lambert Hillyer |First National Pictures, SUA |Anna Q. Nilsson, Huntley Gordon, Charles Murray |- |1926 |Dragostea-i divină |It Must Be Love |Alfred E. Green |John McCormick Productions, SUA |Colleen Moore, Jean Hersholt, Malcolm McGregor |- |1926 |Drumul Siberiei |My Official Wife |Paul L. Stein |Warner Bros., USA |Irene Rich, Conway Tearle |- |1926 |Dunărea albastră |An der schönen blauen Donau |Frederic Zelnik |Zelnik-Film, Germania |Harry Liedtke, Lya Mara, Hans Junkermann |- |1926 |După divorț |Die geschiedene Frau |Victor Janson, Rudolf Dworsky |Aafa-Film AG, Germania |Mady Christians, Marcella Albani, Bruno Kastner |- |1926 |Escadronul III |Die dritte Eskadron |Carl Wilhelm |Domo-Strauss-Film GmbH, Germania |Franz Spira, Camilla Spira, Claire Rommer, Ernst Verebes |- |1926 |Faust |Faust: Eine deutsche Volkssage |F.W. Murnau |Universum Film (UFA), Germania |Gösta Ekman, Emil Jannings, Camilla Horn |- |1926 |Femei fatale |Frauen der Leidenschaft |Rolf Randolf |Ranneg-Film, Germania |Fern Andra, Ágnes Eszterházy, Walter Janssen |- |1926 |Femeia rege |Beverly of Graustark |Sidney Franklin |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Marion Davies, Antonio Moreno, Creighton Hale |- |1926 |Femeia vampir |The Temptress |Fred Niblo, Mauritz Stiller |MGM, SUA |Greta Garbo, Antonio Moreno, Lionel Barrymore |- |1926 |Fetele de azi |Ledige Töchter |Carl Boese |F.P.S.-Film GmbH, Germania |Jenny Jugo, Charlotte Ander, Ernö Verebes |- |1926 |Fiul din America |Un fils d'Amérique |Henri Fescourt |Franța |Gabriel Gabrio, Henri Debain, Alice Tissot |- | 1926 | ''[[Fiul șeicului]]'' | The Son of the Sheik | [[George Fitzmaurice]] | Feature Productions, SUA | [[Rudolph Valentino]], [[Vilma Banky]], [[George Fawcett]] |- |1926 |Flăcările care mint |Die Flammen lügen |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Germania |Hans Adalbert Schlettow, Ruth Weyher, Henny Porten |- |1926 |Fotoliul 47 |Le fauteuil 47 |Gaston Ravel |Alga Films, Films Jean de Merly, Franța, Films Lothar Stark und Schwab, Germania |André Roanne, Erna Morena, Muriel Dunsmuir |- |1926 |Frați de sânge / Cei trei frați |Beau Geste |Herbert Brenon |Paramount Pictures, SUA |Ronald Colman, Neil Hamilton, Ralph Forbes |- |1926 |Frontiera în flăcări |The Flaming Frontier |Edward Sedgwick |Universal Pictures, USA |Hoot Gibson, Anne Cornwall, Dustin Farnum |- |1926 |Garibaldi |Garibaldi e i suoi tempi |Silvio Laurenti Rosa |Superfilms, Italia |Enrico Benvenuti, Ferruccio Biancini, Bruto Castellani |- |1926 |Gelozie (Fratele Jacques) |Mon frère Jacques |Marcel Manchez |Films Marcel Manchez, Franța |Dolly Davis, Graziella de Baëre, Georges de La Noë |- | 1926 | ''[[Generalul (film din 1926)|Generalul]]'' | The General | [[Buster Keaton]], [[Clyde Bruckman]] | SUA | [[Buster Keaton]], [[Marion Mack]] |- |1926 |Gigolo |Gigolo |William K. Howard |DeMille Pictures Corporation, SUA |Rod La Rocque, Jobyna Ralston, Louise Dresser |- |1926 |Goana după bărbați |Monte Carlo |Christy Cabanne |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lew Cody, Gertrude Olmstead, Roy D'Arcy |- |1926 |Graziella |Graziella |Marcel Vandal |Les Films Marcel Vandal et Charles Delac, Franța |Suzanne Dehelly, Antonin Artaud, Jean Dehelly |- |1926 |Gribiche |Gribiche |Jacques Feyder |Films Albatros, Franța |Jean Forest, Rolla Norman, Françoise Rosay |- |1926 |Hai să ne mărităm ! |Let's Get Married |Gregory La Cava |Paramount Pictures, SUA |Richard Dix, Lois Wilson |- |1926 |Hoinarul |Le chemineau |Maurice Kéroul, Georges Monca |Grandes Productions Cinématographiques; Franța |Henri Baudin, Denise Lorys, Régine Bouet |- |1926 |Iadul amorului |Hölle der Liebe - Erlebnisse aus einem Tanzpalast |Bruno Rahn |Pantomim-Film AG, Rahn-Film-Produktion GmbH, Germania |Vivian Gibson, Erich Kaiser-Titz, William Dieterle |- |1926 |Inimă de marinar |Tell It to the Marines |George W. Hill |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, William Haines, Eleanor Boardman |- |1926 |Ivan cel Groaznic |eng: The Wings of a Serf ru translit: Krâlea holopa ru: '''Крылья холопа''' |Leonid Leonidov, Iuri Tarici |Sovkino, URSS |Ivan Kliukvin, Leonid Leonidov, Safiat Askarova, Vladimir Korș-Sablin |- |1926 |În sânul haremului (Favorita bogatului Maharadja) |Maharadjahens yndlingshustru III |A.W. Sandberg |Nordisk Film, Danemarca |Gunnar Tolnæs, Karina Bell |- |1926 |În vârtejul patimilor |Spitzen |Holger-Madsen |National-Film, Germania |Olaf Fønss, Evelyn Holt |- |1926 |Jidovul rătăcitor |Le juif errant |Luitz-Morat |Société des Cinéromans, Franța |André Marnay, Gabriel Gabrio, Maurice Schutz |- |1926 |Kohn și Stangl |The Cohens and Kellys |Harry A. Pollard |Universal Pictures, SUA |Charles Murray, George Sidney |- |1926 |La bella Napoli |Der Ritt in die Sonne |Georg Jacoby |Domo-Strauss-Film GmbH, Germania |Livio Pavanelli, Paul Heidemann, Elga Brink |- |1926 |Lady Harrington |Lady Harrington |H.C. Grantham-Hayes, Fred LeRoy Granville |Argus Film, Franța |Claude France, Maurice de Féraudy, Warwick Ward |- |1926 |Lăutarul |Silken Shackles |Walter Morosco |Warner Bros., SUA |Irene Rich, Huntley Gordon, Victor Varconi |- |1926 |Lăutarul din Florența |Der Geiger von Florenz |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Conrad Veidt, Nora Gregor |- |1926 |Les dévoyés |Les dévoyés |Henry Vorins |Grandes Productions Cinématographiques, Franța |Max Maxudian, Marguerite Madys, Marie Glory |- |1926 |Litera roșie |The Scarlet Letter |Victor Sjöström |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lillian Gish, Lars Hanson, Henry B. Walthall |- |1926 |Lord Satanas |The Sorrows of Satan |D.W. Griffith |D.W. Griffith Productions, Paramount Pictures, SUA |Adolphe Menjou, Ricardo Cortez, Lya De Putty |- |1926 |Luntrașul de pe Volga |The Volga Boatman |Cecil B. DeMille |DeMille Pictures Corporation, SUA |William Boyd, Elinor Fair, Victor Varconi |- |1926 |Lupta navală |Die versunkene Flotte |Manfred Noa, Graham Hewett |Lothar Stark-Film, Germania |Bernhard Goetzke, Agnes Eszterhazy, Nils Asther |- |1926 |Lupta sexelor |Kampf der Geschlechter |Heinrich Brandt |Eiko Film GmbH, Germania |Aud Egede-Nissen, Paul Richter, Vladimir Gaidarov |- |1926 |Maciste în cușca leilor |Maciste nella gabbia dei leoni |Guido Brignone |Cines-Pittaluga, Italia |Bartolomeo Pagano, Elena Sangro, Luigi Serventi |- |1926 |Manon sau Povara arginților |Manon Lescaut |Arthur Robison |Universum Film (UFA), Germania |Lya De Putti, Vladimir Gaidarov, Hubert von Meyerinck |- |1926 |Marea Ducesă și chelnerul |The Grand Duchess and the Waiter |Malcolm St. Clair |Paramount Pictures, SUA |Adolphe Menjou, Florence Vidor, Lawrence Grant |- |1926 |Mecanicul Generalei |The General |Clyde Bruckman, Buster Keaton |Buster Keaton Productions, Joseph M. Schenk Productions, SUA |Buster Keaton, Marion Mack, Glen Cavender |- |1926 |Michel Strogoff |Michel Strogoff |Victor Tourjansky |Franța - Germania |Ivan Mosjukin, Nathalie Kovanko, Vladimir Gaidarov |- |1926 |Micul parizian |Le p'tit Parigot |René Le Somptier |Luminor (II), Franța |Georges Biscot, Marquisette Bosky, Georges Melchior |- |1926 |Mireasa periculoasă |The Danger Girl |Edward Dillon |Metropolitan Pictures Corporation of California, SUA |Priscilla Dean, John Bowers, Gustav von Seyffertitz |- |1926 |Modelul |La femme nue |Léonce Perret |Pathé-Natan, Franța |Ivan Petrovich, Louise Lagrange, Nita Naldi |- |1926 |Monte Carlo |Monte Carlo |Christy Cabanne |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lew Cody, Roy D'Arcy, Gertrude Olmstead |- |1926 |Nana |Nana |Jean Renoir |Les Films Jean Renoir, Franța |Catherine Hessling, Jean Angelo, Pierre Lestringuez, Werner Krauss |- |1926 |Nevasta mea - nevasta ta |So This Is Paris / Reveillon |Ernst Lubitsch |Warner Bros., SUA |Monte Blue, Patsy Ruth Miller |- |1926 |Nitchevo |Nitchevo |Jacues de Baroncelli |Société des Films Baroncelli, Franța |Charles Vanel, Lillian Hall-Davis, Suzy Vernon |- |1926 |Nu disprețuiți femeia |Das Mädel auf der Schaukel |Felix Basch |Greenbaum-Film, Germania |Ossi Oswalda, Harry Liedtke, Lotte Lorring |- |1926 |Nunta spânzuratului |Bardelys the Magnificent |King Vidor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |John Gilbert, Eleanor Boardman, Roy D'Arcy |- |1926 |O aventură la Paris |Stranded in Paris |Arthur Rosson |Paramount Pictures, SUA |Bebe Daniels, James Hall, Ford Sterling |- |1926 |O biată dansatoare |Sued:Bara en danserska Germ:Nur eine Tänzerin |Olof Molander |Isepa-Wengeroff Film GmbH Suedia - Germania |Lil Dagover, Walter Janssen, Harry Halm |- |1926 |O căsnicie pariziană |The Far Cry |Silvano Balboni |First National Pictures, SUA |Blanche Sweet, Jack Mulhall, Hobart Bosworth |- |1926 |O femeie la licitație |The Auction Block |Hobart Henley |MGM, SUA |Eleanor Boardman, Charles Ray, Sally O'Neal |- |1926 |O noapte agitată |Her Big Night |Melville W. Brown |Universal Pictures, SUA |Laura La Plante, Einar Hanson, Zasu Pitts |- |1926 |O romanță spaniolă |Valencia / The Love Song |Dmitriy Bukhovetskiy |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Mae Murray, Lloyd Hughes, Roy D'Arcy |- |1926 |Omul în flăcări |Der Mann im Feuer |Erich Waschneck |Universum Film (UFA), Germania |Helga Thomas, Olga Tschechowa, Henry Stuart |- |1926 |Pasărea neagră |The Blackbird |Tod Browning |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM) |Lon Chaney, Renée Adorée |- |1926 |Pe drumul pribegiei |Into Her Kingdom |Svend Gade |Corinne Griffith Productions, SUA |Corinne Griffith, Einar Hanson, Claude Gillingwater |- |1926 |Piratul negru |The Black Pirate |Albert Parker |Elton Corporation, SUA |Douglas Fairbanks, Billie Dove |- |1926 |Princesse Bouclette / Prințesa Bouclette |The Lucky Lady |Raoul Walsh |Paramount Pictures, SUA |Greta Nissen, Lionel Barrymore |- |1926 |Principesa De Riviera |Die Fürstin der Riviera |Géza von Bolváry |Ewe-Film GmbH |Ellen Kürti, Hans Junkermann, Gyula Mészáros |- |1926 |Prințessa Romassoff |Fedora |Jean Manoussi |Maxim-Film Ges. Ebner & Co., Germania |Lee Parry, Alfons Fryland, Maria Forescu |- |1926 |Prințul balerinelor |Der Balletterzherzog. Ein Wiener Spiel von Tanz und Liebe. |Max Neufeld |Hugo Engel-Filmgesellscaft, Max Neufeld-Film, Austria |Richard Waldemar, Albert Paulig, Dina Gralla |- |1926 |Prințul Zilah |Le prince Zilah |Gaston Roudès |Films Gaston Roudès, Franța |Genica Missirio, France Dhélia, Arlette Verlaine |- |1926 |Puterea dragostei |Just Suppose |Kenneth S. Webb |Inspiration Pictures, SUA |Richard Barthelmess, Lois Moran |- |1926 |Revista femeilor frumoase |The American Venus |Frank Tuttle |Paramount Pictures, SUA |Esther Ralston, Lawrence Gray, Ford Sterling |- |1926 |Roata norocului |Lykkehjulet |Urban Gad |Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Lili Lani |- |1926 |Să fii tată... nu este greu !! |Vater werden ist nicht schwer... |Erich Schönfelder |Richard Eichberg-Film GmbH, Germania |Lilian Harvey, Harry Halm, Albert Paulig |- |1926 |Sălbaticul |The Savage |Fred C. Newmeyer |First National Pictures, SUA |Ben Lyon, May McAvoy, Tom Maguire |- |1926 |Shangai |Tell It to the Marines |George W. Hill |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, William Haines, Eleanor Boardman |- |1926 |Soția descătușată |Wehe wenn sie losgelassen |Gustav Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Germania |Henny Porten, Bruno Kastner, Curt Bois |- |1926 |Spaima din Singapore |The Road to Mandalay |Tod Browning |MGM, SUA |Lon Chaney, Lois Moran, Owen Moore |- |1926 |Studentul din Praga |Der Student von Prag |Henrik Galeen |Sokal-Film, Germania |Conrad Veidt, Elizza La Porta, Ágnes Eszterházy, Werner Krauss |- |1926 |Șobolanul Parisului |The Triumph of the Rat |Graham Cutts |Gainsborough Pictures, UK |Ivor Novello, Isabel Jeans, Nina Vanna, Gabriel Rosca |- |1926 |Tăcere |Silence |Rupert Julian |DeMille Pictures Corporation, SUA |Vera Reynolds, H.B.Warner, Raymond Hatton |- |1926 |Tentație |The Prince of Tempters |Lothar Mendes |Robert Kane Productions, SUA |Lois Moran, Ben Lyon, Lya De Putti |- |1926 |Torentul |Torrent |Monta Bell |SUA |Ricardo Cortez, Greta Garbo, Gertrude Olmstead |- |1926 |Tot pe drum, pe drum, pe drum |Tramp, Tramp, Tramp |Harry Edwards |Harry Langdon Corporation, SUA |Harry Langdon, Joan Crawford, Edwards Davis |- |1926 |Trandafiri din Sud |Rosen aus dem Süden |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Germania |Henny Porten, Angelo Ferrari, Wilhelm Bendow |- |1926 |Ultimele zile ale Pompeiului |Gli ultimi giorni di Pompei |Carmine Gallone, Amleto Palermi |Società Italiana Grandi Films, Italia |Victor Varconi, Rina De Liguoro, Maria Corda |- |1926 |Umbra amantului |Le vertige |Marcel L'Herbier |Cinégraphic Franța |Jaque Catelain, Emmy Lynn, Roger Karl |- |1926 |Unchiul din America |Take It from Me |William A. Seiter |Universal Pictures, SUA |Reginald Denny, Blanche Mehaffey, Ben Hendricks Jr |- |1926 |Urgia destinului |The Greater Glory (The Viennese Medley) |Curt Rehfeld |First National Pictures, SUA |Conway Tearle, Anna Q. Nilsson, May Allison |- |1926 |Valencia, tu cea mai frumoasă dintre roze ! |Valencia |Jaap Speyer |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka), Germania |María Dalbaicín, Dorothea Wieck, Jean Murat, Maria Forescu |- |1926 |Vasul fantomă Emden |Unsere Emden |Louis Ralph |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka), Germania |Louis Ralph, Fritz Greiner, John Mylong |- |1926 |Vânătorul de oameni |Jagd auf Menschen |Nunzio Malasomma |Filmproduktion Carlo Aldini Co.GmbH, Germania |Carlo Aldini, Maly Delschaft, Erich Kaiser-Titz |- |1926 |Viena râde, Viena plânge |Wien, wie es weint und lacht |Rudolf Walter-Fein, Rudolf Dworsky |Aafa-Film AG, Germania |Fritz Greiner, Mady Christians, John Mylong |- |1926 |Voiajul imaginar |Le voyage imaginaire |René Clair |Franța |Dolly Davis, Jean Börlin, Albert Préjean |- |1926 |Zarul |The Dice Woman |Edward Dillon |Metropolitan Pictures Corporation of California |Priscilla Dean, John Bowers, Gustav von Seyffertitz |} == 1927 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1927 |Ademenita |Liebeshandel |Jaap Speyer |Terra-Filmkunst Germania |Anita Dorris, Albert Steinrück, Hans Mierendorff |- |1927 |Adio tinerețe |Addio giovinezza ! |Augusto Genina |Genina Film, Italia |Carmen Boni, Walter Slezak, Elena Sangro |- |1927 |Adio tinerețe ! |Antoinette Sabrier |Germaine Dulac |Pathé Consortium Cinéma, Franța |Ève Francis, Gabriel Gabrio, Jean Toulout |- |1927 |Am fost la Heidelberg student |Ich war zu Heidelberg Student |Wolfgang Neff |F.P.G. Film Prod. GmbH, Germania |Franz Baumann, Friedrich Benfer, Werner Fuetterer |- |1927 |Amanții |Lovers? |John M. Stahl |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM) |Ramon Novarro, Alice Terry, Edward Martindel |- |1927 |Amicul femeilor frumoase |The Irresistible Lover |William Beaudine |Universal Pictures, SUA |Norman Kerry, Lois Moran, Gertrude Astor |- |1927 |Amorul unei călugărițe |Erinnerungen einer Nonne |Arthur Bergen |Münchner Lichtspielkunst AG (Emelka) Germania |Mary Nolan, Werner Pittscau, Ellen Kürti |- |1927 |André Cornelis |André Cornelis |Jean Kemm |Haik, Franța |Georges Lannes, Albert Bras, Claude France, Malcolm Tod |- |1927 |Anna Karenina |Love |Edmund Goulding, John Gilbert |MGM, SUA |John Gilbert, Greta Garbo, George Fawcett |- |1927 |Annie Laurie |Annie Laurie |John S. Robertson |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lillian Gish, Norman Kerry, Creighton Hale |- |1927 |Antoinette Sabrier |Antoinette Sabrier |Germaine Dulac |Pathé Consortium Cinéma, Franța |Eve Francis, Gabriel Gabrio, Jean Toulout |- |1927 |Aventurile Suzanei |Naughty But Nice |Millard Webb |SUA |Colleen Moore, Donald Reed, Loretta Young |- |1927 |Beția primăverii |Ein rheinisches Mädchen beim rheinischen Wein |Johannes Guter, Rudolf Dworsky |Aafa-Film AG, Germania |Xenia Desni, Jack Trevor, Elisabeth Pinajeff |- |1927 |Bigamie |Bigamie |Jaap Speyer |Terra-Filmkunst, Germania |Heinrich George, Maria Jacobini, Theodor Loos |- |1927 |Bufnița |Die Eule |Eddie Polo |Maria Zach, Germania |Eddie Polo, Erich Kaiser-Titz, Hans Adalbert Schlettow |- |1927 |Calea gloriei |Le chemin de la gloire |Gaston Roudès |Franța |Constant Rémy, France Dhélia, Genica Missirio |- |1927 |Calvarul unui tânăr |Die Achtzehnjährigen |Manfred Noa |Noa-Film GmbH, Germania |Andrée Lafayette, (Ernest) Ernö Verebes, Evelyn Holt |- |1927 |Casanova |Casanova |Alexandre Volkoff |Franța, Germania |Ivan Mosjukin, Suzanne Bianchetti |- |1927 |Castelul fermecat |The Cat and the Canary |Paul Leni |Universal Pictures, SUA |Laura La Plante, Creighton Hale, Forrest Stanley |- |1927 |Cavaleria ușoară |Leichte Kavallerie |Rolf Randolf |Phoebus-Film AG, Germania |Alfons Fryland, Vivian Gibson, Elizza La Porta |- |1927 |Când ai nevastă care înoată |Die Frau mit dem Weltrekord |Erich Waschneck |Eiko Film GmbH, Erich Waschneck-Film GmbH, Germania |Lee Parry, Joop van Hulzen, Hans Adalbert Schlettow |- | 1927 | ''[[Cântărețul de jazz]]'' | The Jazz Singer | [[Alan Crosland]] | SUA | [[Al Jolson]], [[May McAvoy]] |- |1927 |Comisionarul de la Maxim |Le chasseur de chez Maxim's |Roger Lion, Nicolas Rimsky |Films Albatros, Franța |Nicolas Rimsky, Pépa Bonafé, Simone Vaudry |- |1927 |Compromite-mă ! |Silk Stockings |Wesley Ruggles |Universal Pictures |Laura La Plante, John Harron, Otis Harlan |- |1927 |Contele de Pappenheim |Der Fürst von Pappenheim |Richard Eichberg |Richard Eichberg-Film GmbH, Germania |Mona Maris, Curt Bois, Dina Gralla |- |1927 |Demonul iubirii |Liebe |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Ágnes Eszterházy, Elza Temary |- |1927 |Doamna fără voal |Hans engelska fru |Gustaf Molander |Isepa-Wengeroff GmbH, Germania - Suedia. |Lil Dagover, Gösta Ekman, Brita Appelgren |- |1927 |Doamna riscă o escapadă |Madame wagt einen Seitensprung |Hans Otto |Domo-Strauß-Film GmbH, Germania |Xenia Desni, Hermann Thimig, Hans Moser |- |1927 |Doi bărbați și o femeie |Le dédale |Marcel Dumont, Gaston Roudès |Franța |Claude France, Brîndușa Grozăvescu, Gaston Jacquet |- |1927 |Domnul Marchiz |En perfekt gentleman |Gösta Ekman, Vilhelm Bryde |Film AB Minerva, Isepa-Wengeroff Film GmbH,Suedia |Gösta Ekman, La Jana, Karin Swanström, Hans Albers |- |1927 |Dragostea Sunyei |The Love of Sunya |Albert Parker |Gloria Swanson Pictures, SUA |Gloria Swanson, John Boles, Pauline Garon |- |1927 |Dubla personalitate a D-rului Bessel / sau Dubla existență a Dr-lui Bessel |Dr. Bessels Verwandlung |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Ágnes Eszterházy, Hans Stüwe, Kurt Gerron |- |1927 |Duel |Le duel |Jacques de Baroncelli |Films de France, Société des Cinéromans, Franța |Mady Christians, Gabriel Gabrio, Jean Murat |- |1927 |Dușmanul / Simfonia durerii |The Enemy |Fred Niblo |Metro-Goldwyn-Mayer (M G M) S. U. A. |Lillian Gish, Ralph Forbes, Ralph Emerson |- |1927 |Epopeea aerului |Wings |William A. Wellman, Harry d'Abbadie d'Arrast |Paramount Famous Lasky Corporation, SUA |Clara Bow, Charles Rogers, Gary Cooper |- |1927 |Familia fără morală |Die Familie ohne Moral |Max Neufeld |Hugo Engel-Gesellschaft, Austria |Colette Brettel,Daisy Holmes, Paul Hartmann, Hans Moser |- |1927 |Femeia fără nume |Die Frau ohne Namen |Georg Jacoby |Georg Jacoby-Film GmbH, Germania |Elga Brink, Jack Trevor, Georg Alexander, Marietta Millner |- |1927 |Femeia indiscretă |Die indiskrete Frau |Carl Boese |Phoebus-Film AG, Germania |Jenny Jugo, Maria Paudler, Georg Alexander |- |1927 |Feriți-vă de văduve |Beware of Widows |Wesley Ruggles |Universal Pictures, SUA |Laura La Plante, Bryant Washburn, Paulette Duval |- |1927 |Fete de măritat |Eheferien |Victor Janson |Richard Eichberg-Film GmbH, UFA, Germania |Harry Halm, Lilian Harvey, Jutta Jol |- |1927 |Fiorii tinereții |Primanerliebe |Robert Land |Domo-Strauß-Film GmbH, Germania |Fritz Kortner, Agnes Straub |- |1927 |Flacăra amorului |The Magic Flame |Henry King |Samuel Goldwyn Productions, SUA |Ronald Colman, Vilma Banky |- |1927 |Gaucho |The Gaucho |F. Richard Jones |Elton Corporation, SUA |Douglas Fairbanks, Lupe Velez |- |1927 |Grădina lui Alah |The Garden of Allah |Rex Ingram |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), Rex Ingram, SUA |Alice Terry, Ivan Petrovich, Marcel Vibert |- |1927 |Heidelbergul de altădată (t.alt. : Heidelberg...nu te pot uita) |Mein Heidelberg, ich kann Dich nicht vergessen |James Bauer |Münchner Lichtspielkunst (AG) Emelka, Germania |Dorothea Wieck, Hans-Adalbert Schlettow |- |1927 |Hogan Boxerul |One-Round Hogan |Howard Bretherton |Warner Bros., SUA |Monte Blue, Leila Hyams, James J. Jeffries |- |1927 |Hotel Imperial |Hotel Imperial |Mauritz Stiller |Paramount Pictures, SUA |Pola Negri, James Hall, George Siegmann |- |1927 |Hoț de inimi |The Heart Thief |Nils Olaf Chrisander |Metropolitan Pictures Corporation of California, SUA |Lya de Putti, Joseph Schildkraut, Robert Edeson |- |1927 |Insula Dracului |The Notorious Lady |King Baggot |Sam E. Rork Productions, SUA |Lewis Stone, Barbara Bedford, Ann Rork |- |1927 |În al șaptelea cer |7th Heaven |Frank Borzage |Frank Borzage Production, Fox Film Corporation, SUA |Janet Gaynor, Charles Farrell, Ben Bard |- |1927 |În noaptea nunții |UK: The Queen Was in the Parlour Germ: Die letzte Nacht |Graham Cutts |Carlyle Blackwell Productions, Gainsborough Pictures, UK F.P.S.-Film GmbH, Germania |Lili Damita, Paul Richter, Harry Liedtke, Louis Ralph |- |1927 |În serviciul gloriei |The Patent Leather Kid |Alfred Santell |First National Pictures, SUA |Richard Barthelmess, Molly O'Day, Lawford Davidson |- |1927 |Învierea |Resurrection |Edwin Carewe |Inspiration Pictures, SUA |Rod La Roque, Dolores Del Rio |- |1927 |Jackie jokeu (sau Jackie taie-ți părul !) |Johnny Get Your Hair Cut |B. Reeves Eason, Archie Mayo |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Jackie Coogan, Mattie Witting, Maurice Costello |- |1927 |Jucătoarea de la Monte Carlo |Die Spielerin |Graham Cutts |H.R. Sokal Film, Germania |Harry Liedtke, Ágnes Eszterházy, Jack Trevor |- |1927 |Jucătorul de șah |Le joueur d'échecs |Raymond Bernard |Société des Films Historiques, Franța |Pierre Blanchar, Charles Dullin, Edith Jéhanne |- |1927 |La vestale du Gange |La vestale du Gange |André Hugon |Star Film |Camille Bert, Georges Melchior, Max Tréjean |- |1927 |Lacrămile Colettei |Les larmes de Colette |René Barberis |Films de France, Société des Cinéromans, Franța |André Rolane, Daniel Mendaille, Sandra Milovanoff |- |1927 |Locotenentul victorios |The Flag Lieutenant |Maurice Elvey |Astra-National, U K |Henry Edwards, Lilian Oldland, Dorothy Seacombe |- |1927 |Lola |Die tolle Lola |Richard Eichberg |Richard Eichberg-Film GmbH, Germania |Lilian Harvey, Harry Halm, Hans Junkermann |- |1927 |Marchitta |Marquitta |Jean Renoir |Les Artistes Réunis, Franța |Jean Angelo, Marie-Louise Iribe, Henri Debain |- |1927 |Marea |Das Meer |Peter Paul Felner |Peter Paul Felner-Film, Germania |Heinrich George, Olga Tschechowa, Simone Vaudry |- |1927 |Martira |Martyre |Charles Burguet |Charles Burguet, Franța |Charles Vanel, Maxime Desjardins, Suzy Vernon |- |1927 |Mata Hari, dansatoarea roșie |Mata Hari, die rote Tänzerin |Friedrich Feher |National-Film, SUA - Germania |Magda Sonja, Fritz Kortner, Wolfgang Zilzer |- |1927 |Metropolis |Metropolis |Fritz Lang |Universum Film (UFA), Germania |Brigitte Helm, Alfred Abel, Gustav Fröhlich |- |1927 |Mica ciocolatieră |La Petite chocolatière |René Hervil |Films de France, Société des Cinéromans, Franța |Dolly Davis, Simone Mareuil, Luitz-Morat |- |1927 |Monsieur Le Marquis |En perfekt Gentleman |Vilhelm Bryde, Gösta Ekman |Film AB Minerva, Isepa - Wengeroff Film GmbH, Suedia |Gösta Ekman, La Jana, Hans Albers |- |1927 |Napoleon |Napoléon vu par Abel Gance / Napoléon |Abel Gance |Ciné France; Films Abel Gance, Isepa-Wengeroff Film GmbH, Franța |Albert Dieudonné, Edmond Van Daële, Abel Gance, Alexandre Koubitzky, Antonin Artaud, Gina Manès, Suzanne Bianchetti |- |1927 |Necunoscutul |The Unknown |Tod Browning |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, Norman Kerry, Joan Crawford |- |1927 |Noapte de amor |The Night of Love |George Fitzmaurice |Samuel Goldwyn Productions, SUA |Ronald Colman, Vilma Banky, Montagu Love |- |1927 |Noaptea nunții |UK: The Queen Was in the Parlour / Forbidden Love Germ : Die letzte Nacht / Hochzeitsnacht |Graham Cutts |Carlyle Blackwell Prod, Gainsborough Pictures, UK /F.P.D.- Film GmbH, Germania |Lili Damita, Louis Ralph, Paul Richter, Harry Liedtke, Rudolf Klein-Rogge |- |1927 |Nobil și vagabond |Muche |Robert Péguy |Ciné-Alliance, Franța |Nicolas Koline, Elmire Vautier, Madeleine Guitty |- |1927 |Nostalgie |Heimweh |Gennaro Righelli |Terra-Filmkunst, Germania |Mady Christians, Wilhelm Dieterle, Jean Murat |- |1927 |Nu se lasă a fi sedusă |It |Clarence G.Badger, necredit: Josef von Sternberg |Paramount, SUA |Clara Bow, Antonio Moreno, William Austin |- |1927 |O aventură la băi |Wochenendzauber |Rudolf Walther-Fein |Aafa-Film AG, Germania |Harry Liedtke, Lissy Arna, Maria Paudler |- |1927 |O noapte de dragoste nebună |Eine tolle Nacht |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion, Germania |Ossi Oswalda, Harry Liedtke, Georg Berg |- |1927 |O tragedie în Alpi |Alpentragödie |Robert Land |Deutsche Film Union, Germania |Lucy Doraine, Arnold Korff, Vladimir Gajdarov |- |1927 |Orfanul |The Bugle Call |Edward Sedgwick |MGM, SUA |Jackie Coogan, Claire Windsor |- |1927 |Orlow |Der Orlow |Jacob Fleck, Luise Fleck |Hegewald Film, Germania |Vivian Gibson, Georg Alexander, Ivan Petrovich |- |1927 |Oropsitele (În ghearele traficanților de fete) |Mädchenhandel - Eine internationale Gefahr |Jaap Speyer |Liberty-Film GmbH, Germania |Rudolf Klein-Rogge, Erich Kaiser-Titz, Wera Engels |- |1927 |Paname...Paris ! |Die Apachen von Paris / Paname...n'est pas Paris |Nikolai Malikoff |L'Alliance Cinématographique Européenne (ACE), Germania - Franța |Jaque Catelain, Charles Vanel, Bondy |- |1927 |Papagalul chinezesc |The Chinese Parrot |Paul Leni |Universal Pictures, SUA |Marian Nixon, Florence Turner, Hobart Bosworth |- |1927 |Păcatele părinților |The Way of All Flesh |Victor Fleming |Paramount Pictures, SUA |Emil Jannings, Belle Bennett |- |1927 |Pescarii veseli |Vester Vov-Vov |Lau Lauritzen |Palladium Film, Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Erling Schroeder |- |1927 |Poetul vagabond |The Beloved Rogue |Alan Crosland |Feature Productions, SUA |John Barrymore, Marceline Day, Conrad Veidt |- |1927 |Prinț și bandit |Das Fürstenkind (Der Fürst der schwarzen Berge) |Jacob Fleck, Luise Fleck |Hegewald Film, Germania |Harry Liedtke, Vivian Gibson, Evi Eva |- |1927 |Prințesa benzinei |Fast and Furious |Melville W. Brown |Universal Pictures, SUA |Reginald Denny, Barbara Worth |- |1927 |Prizoniera |Unter Ausschluß der Öffentlichkeit |Conrad Wiene |Internationaler Film Exchange Berlin, Germania |Werner Krauss, Maly Delschaft, Vivian Gibson, Wilhelm Dieterle |- |1927 |Puntea pisicii |Der Katzensteg |Gerhard Lamprecht |Gerhard-Lamprecht-Filmproduktion GmbH, Germania |Lissy Arna, Jack Trevor, Andreas Behrens-Clausen |- |1927 |Ramper |Ramper, der Tiermensch |Max Reichmann |Deutsche Film Union, Germania |Paul Wegener, Mary Johnson, Hugo Döblin |- |1927 |Regele sportului |Der König der Mittelstürmer |Fritz Freisler |Olympia Film GmbH, Germania |Paul Richter, Colette Brettel, Aud Egede-Nissen |- |1927 |Regine, tragedia unei femei /t. alt. :Jur că nu te-am înșelat. |Regine, die Tragödie einer Frau |Erich Waschneck |Eiko Film GmbH, Erich Waschneck-Film GmbH, Germania |Lee Parry, Harry Liedtke, Vivian Gibson, Oscar Homolka |- |1927 |Romanul unui tânăr sărac |Le roman d'un jeune homme pauvre |Gaston Ravel |Société des Cinéromans, Alga Films, Franța |Vladimir Gajdarov, Suzy Vernon, Maly Delschaft |- |1927 |Sârmă ghimpată |Barbed Wire |Rowland V. Lee, Mauritz Stiller |Paramount Pictures, SUA |Pola Negri, Clive Brook, Einer Hanson |- |1927 |Sclavele albe |Die weisse Sklavin |Augusto Genina |Lothar Stark-Film, Wolfe Productions, Germania-Franța |Liane Haid, Vladimir Gajdarov, Charles Vanel |- |1927 |Sfârșitul lui Monte Carlo |La fin de Monte-Carlo |Mario Nalpas, Henri Etiévant |International Standard Film, Franța |Jean Angelo, Francesca Bertini, Vladimir Gajdarov |- |1927 |Sirena Tropicelor |La sirène des tropiques |Mario Nalpas, Henri Etiévant |La Centrale Cinématographique Franța |Georges Melchior, Pierre Batcheff, Régina Dalthy |- |1927 |Sora Veronica |Schwester Veronica |Gerhard Lamprecht |Gerhard Lamprecht Filmproduktion, Germania |Aud Egede-Nissen, Paul Richter, Hilde Maroff |- |1927 |Stăpânul nopții |Der Herr der Nacht |Carl Heinz Wolff |Kowo-Schicht AG, Germania |Aud Egede-Nissen, Rudolf Klein-Rogge, Elizza La Porta |- |1927 |Strada lacrimilor din Alger |Die Frauengasse von Algier |Wolfgang Hoffmann-Harnisch |Universum Film (UFA), Germania |Maria Jacobini, Camilla Horn, Warwick Ward |- |1927 |Strigoii |Der Fluch der Vererbung |Adolph Trotz |Bieber Film-Prodktion, Germania |Marcella Albani, Maly Delschaft, Carl de Vogt |- |1927 |Svengali |Svengali |Gennaro Righelli |Terra-Filmkunst, Germania |Paul Wegener, Anita Doris, Alexander Granach |- |1927 |Târgul de fete |Das Heiratsnest |Rudolf Walther-Fein |Aafa-film AG, Germania |Livio Pavanelli, Harry Liedtke, Wolfgang Zilzer |- |1927 |Tragedia Alpilor |Alpentragödie |Robert Land |Deutsche Film Union, Germania |Lucy Doraine, Arnold Korff, Vladimir Gajdarov |- |1927 |Tragedia străzii |Dirnentragödie |Bruno Rahn |Pantomim-Film AG, Germania |Asta Nielsen, Hilde Jennings, Oskar Homolka |- |1927 |Trecutul unui bărbat |A Man's Past |George Melford |Universal Pictures, SUA |Conrad Veidt, Barbara Bedford, Ian Keith |- |1927 |Țar și poet |Poet i țar / Ru: Поэт и царь |Vladimir Gardin, Evgheni Cerveakov |Sovkino, URSS |Evgheni Cerveakov, Irina Volodko, Konstantin Karenin |- |1927 |Țin'te bine |Play Safe |Joseph Henabery |Monty Banks Enterprises, SUA |Monty Banks, Virginia Lee Corbin, Charles Hill Mailes |- |1927 |Ultima noapte a d-nei Orchard |Der Anwalt des Herzens /Die letzten Nächte der Mrs. Orchard |Wilhelm Thiele |Greenbaum-Film, Lil-Dagover- Film, Germania |Lil Dagover, Jean Murat, Georg Baselt |- |1927 |Ușurateca Isabela |Die leichte Isabell |Eddy Busch, Arthur Wellin |Ebner & Co., Maxim-Film GmbH, Germania |Lee Parry, Otto Wallburg, Gustav Fröhlich |- |1927 |Vacanțele căsătoriei |Eheferien |Victor Janson |Richard Eichberg-Film GmbH, UFA, Germania |Lilian Harvey, Harry Halm, Jutta Jol |- |1927 |Violantha |Violantha |Carl Froelich |Henny Porten-Froelich-Produktion, Monopol-Film, Germania-Elveția |Henny Porten, William Dieterle, Alexander Sascha |- |1927 |Voievodul țiganilor |Der Zigeunerbaron |Frederic Zelnik |Zelnik-Film, Germania |Lya Mara, Michael Bohnen, William Dieterle |} == 1928 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1928 |Abdul-Hamid, sultanul roșu |Jalma la double |Roger Goupillières |Société des Cinéromans, Franța |Hugues de Bagratide, Acho Chakatouny, Brândușa Grozăvescu |- |1928 |Allo Viena ! |Die Königin seines Herzens |Victor Janson |Greenbaum-Film, Germania |Liane Haid, Luigi Serventi, Käthe von Nagy |- |1928 |Azi dansează Marietta |Heut tanzt Mariett |Frederic Zelnik |Deutsche Film Union, Germania |Lya Mara, Fred Louis Lerch, Harry Halm |- |1928 |Banii |L'Argent |Marcel L'Herbier |Société des Cinéromans, Cinégraphic, Franța |Brigitte Helm, Marie Glory, Pierre Alcover, Al. Mihalesco |- |1928 |Cazacii |The Cossacks |George W. Hill, Clarence Brown |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |John Gilbert, Renée Adorée, Ernest Torrence |- |1928 |Cântărețul nebun |The Singing Fool |Lloyd Bacon |SUA |Al Jolson, Betty Bronson |- |1928 |Cei doi timizi |Les deux timides |René Clair |Franța |Pierre Batcheff, Jim Gérald, Véra Flory |- |1928 |Cine a inventat divorțul ? |Wer das Scheiden hat erfunden |Wolfgang Neff |Orplid-Film GmbH, Germania |Alfred Abel, Hans Albers, Charlotte Ander |- | 1928 | ''[[Circul]]'' | The Circus | [[Charlie Chaplin]] | SUA | [[Charlie Chaplin]], [[Al Ernest Garcia]] |- |1928 |Circul morții |Die letzte Galavorstellung des Zirkus Wolfson |Domenico Gambino |Rosenfeld Film, Germania |Hermann Vallentin, Hellen Allan, Saetta Gambino |- |1928 |Cu inima întristată |Mon coeur au ralenti |Marco de Gastyne |Pathé-Natan; Franța |Philippe Hériat, Annette Benson, Olaf Fjord |- |1928 |Dama în negru |Die Dame in Schwarz |Franz Osten |Peter Ostermayr Produktion, Germania |Liane Haid, Marcella Albani, Erich Kaiser-Titz |- |1928 |Delir |A Woman of Affairs |Clarence Brown |MGM, SUA |Greta Garbo, John Gilbert, Lewis Stone |- |1928 |Demonul din San Francisco |The Big City |Tod Browning |MGM, SUA |Lon Chaney, Marceline Day, James Murray |- |1928 |Deșteptarea |The Awakening |Victor Fleming |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Vilma Banky, Walter Byron, Louis Wolheim |- |1928 |Detectiv din dragoste |Der Unüberwindliche |Max Obal |Aafa-Film AG, Germania |Luciano Albertini, Paul Henckels, Vivian Gibson |- |1928 |Doamna misterioasă / Șarpele |The Mysterious Lady |Fred Niblo |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), USA |Greta Garbo, Conrad Nagel, Gustav von Seyffertitz |- |1928 |Domnișoara de la manicură |Red Hair |Clarence G. Badger |Paramount Pictures, SUA |Clara Bow, Lane Chandler, William Austin |- |1928 |Dr. Schäfer specialist în boli de femei |Frauenarzt Dr. Schäfer |Jacob Fleck, Luise Fleck |Hegewald Film, Germania |Leopold Kramer, Evelyn Holt, Ivan Petrovich, Hans Albers |- |1928 |Emigranți |We Americans |Edward Sloman |Universal Pictures |George Sidney, Patsy Ruth Miller, George J. Lewis |- |1928 |Femeia divină |The Divine Woman |Victor Sjöström |MGM, SUA |Greta Garbo, Lars Hanson, Lowell Sherman |- |1928 |Femeia torturată |Die Frau auf der Folter |Robert Wiene |Fellner and Somio-Film GmbH, Germania |Lily Damita, Vladimir Gajdarov, Vivian Gibson |- |1928 |Fiica răului |Alraune |Henrik Galeen |Ama-Film GmbH, Germania |Brigitte Helm, Paul Wegener, Ivan Petrovich |- |1928 |În vâltoarea jazz-ului |Jazz Mad |F. Harmon Weight |Universal Pictures |Jean Hersholt, Marian Nixon, George J. Lewis |- |1928 |Jeannine |Lilac Time |Geoge Fitzmaurice, Frank Lloyd |SUA |Colleen Moore, Gary Cooper, Eugeie Besserer |- |1928 |Locotenentul femeilor |Dragonliebchen |Rudolf Walther-Fein |Aafa-Film AG, Germania |Maria Paudler, Harry Liedtke, Fritz Kampers |- |1928 |Lolotte și-a găsit norocul |Fr:Totte et sa chance / It: La storia di una piccola parigina / Germ: Lotte hat ihr Glück |Augusto Genina |Nero-Film AG, Société des Cinéromans; Franța-Italia-Germania |Carmen Boni, André Roanne, Hermann Vallentin |- |1928 |Luna de miere |Flitterwochen |E. W. Emo |Strauss Film, Germania |Margot Landa, Harald Paulsen, Trude Hesterberg |- |1928 |Madona din vagonul de dormit |La madone des sleepings |Marco de Gastyne, Maurice Gleize |Pathé-Natan; Franța |Claude France, Olaf Fjord, Henri Valbel |- |1928 |Madona durerii |Die Heilige und ihr Narr |William Dieterle |Germania |William Dieterle, Lien Deyers, Gina Manès |- |1928 |Magia neagră |West of Zanzibar |Tod Browning |MGM, SUA |Lon Chaney, Lionel Barrymore, Mary Nolan |- |1928 |Morala |Moral |Willi Wolff |Ellen Richter-Film, Germania |Ellen Richter, Jakob Tiedtke, Ralf Arthur Roberts, Harry Halm |- |1928 |Morgane-Sirena |Morgane la sirène |Léonce Perret |Franco Films, Franța |Claire de Lorez, Ivan Petrovich, Josyane |- |1928 |Occidentul |L'occident |Henri Fescourt |Films de France, Société des cinéromans, Franța |Claudia Victrix, Jaque Catelain, Lucien Dalsace. |- |1928 |Omul care râde |The Man Who Laughs |Paul Leni |Universal Picture, SUA |Mary Philbin, Conrad Veidt, Olga Baclanova |- |1928 |[[Patimile Ioanei d'Arc]] |La Passion de Jeanne d'Arc |Carl Th. Dreyer |Franța |Maria Falconetti, Eugene Silvain, André Berley |- | 1928 | ''[[Pălăria florentină (film din 1928)|Pălăria florentină]]'' | Un chapeau de paille d'Italie | [[René Clair]] | Franța | [[Alice Tissot]], Alexej Bondireff, [[Albert Préjean]] |- |1928 |Prințesa Masha |Princesse Masha |René Leprince |Société des Cinéromans Franța |Claudia Victrix, Jean Toulout, Romuald Joubé |- |1928 |Ramona |Ramona |Edwin Carewe |Inspiration Pictures, SUA |Dolores Del Rio, Warner Baxter, Roland Drew |- |1928 |Regele Pelikaniei |Kongen af Pelikanien |Valdemar Andersen |Palladium Film, Danemarca |Carl Schenstrøm, Harald Madsen, Elisabeth Frederiksen |- |1928 |Răzbunarea țigăncii |Revenge |Edwin Carewe |Feature Productions, SUA |Dolores Del Rio, James A. Marcus, Sophia Ortiga |- |1928 |Râzi, paiață ! |Laugh, Clown, Laugh |Herbert Brenon |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lon Chaney, Loretta Young, Bernard Siegel, Nils Asther |- |1928 |Revelionul la Paris (Kohn și Kelly la Paris) |The Cohens and the Kellys in Paris |William Beaudine |Universal Pictures, SUA |George Sidney, Vera Gordon, J. Farrell MacDonald |- |1928 |Rose Marie |Rose-Marie |Lucien Hubbard |MGM, SUA |Joan Crawford, James Murray, Creighton Hale |- |1928 |Roșu și negru |Der geheime Kurier |Gennaro Righelli |Greenbaum-Film, Germania |Lil Dagover, Ivan Mosjukin |- |1928 |Scampolo |Scampolo |Augusto Genina |Nero-Film AG, Germania |Carmen Boni, Livio Pavanelli |- |1928 |Sf. Skarabeus / (Sf. Skarabanes) ? |Die Rothausgasse |Richard Oswald |Richard-Oswald-Produktion Germania |Grete Mosheim, Gustav Fröhlich, Marija Leiko, Paul Otto |- |1928 |Spioana |Spione |Fritz Lang |Fritz Lang-Film, Universum Film (UFA), Germania |Rudolf Klein-Rogge, Gerda Maurus, Willy Fritsch |- |1928 |Tragedia omului / Mulțimea |The Crowd |King Vidor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Eleanor Boardman, James Murray, Bert Roach |- |1928 |Trei dorințe |Jahrmarkt des Lebens |Béla Balogh |Koop-Film-Co. GmbH, Germania |Gustav Fröhlich, Alfred Abel, Vera Schmiterlöw, Egon v.Jordan |- |1928 |Valsul de adio |La valse de l'adieu |Henry Roussel |Société des Films Historiques, Franța |Pierre Blanchar, Marie Bell, Georges Deneubourg |- |1928 |Vasul fantomă Emden |The Exploits of the Emden |Ken G. Hall |First National Pictures (Australasia), Australia |Louis Ralph, Fritz Greiner, Jack Münz |- |1928 |Vera Mirzeva |Le crime de Vera Mirzewa / Der Fall des Staatsanwalts M... |Rudolf Meinert, Giulio Antamoro |Phönix-Film AG, Germania |Maria Jacobini, Jean Angelo, Gregory Chmara, Warwick Ward |- |1928 |Viena, orașul visurilor mele |Die Königin seines Herzens |Victor Janson |Greenbaum-Film, Germania |Liane Haid, Luigi Serventi, Käthe von Nagy |- |1928 |Vijelia |The Wind |Victor Sjöström |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Lillian Gish, Lars Hanson, Montagu Love |- |1928 |Villa Falconieri |Villa Falconieri |Richard Oswald |Richard Oswald-Produktion, S. A. Stefano Pittaluga, Germania - Italia |Maria Jacobini, Hans Stuwe, Elena Sangro |- |1928 |Yvette |Yvette |Alberto Cavalcanti |Néo-Film, Franța |Catherine Hessling, Ica von Lenkeffy, Pauline Carton |} == 1929 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1929 |Aghiotantul țarului |Der Adjutant des Zaren |Vladimir Strijewsky |Greenbaum-Film, Germania |Ivan Mosjukin, Carmen Boni |- |1929 |Aleluia |Hallelujah |King Vidor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Daniel L. Haynes, Nina Mae McKinney, William Fountaine |- |1929 |Atlantida |L'Atlantide |Georg Wilhelm Pabst |Societé Internationale Cinématographique, Franța |Brigitte Helm, Pierre Blanchar, John Stuart |- |1929 |Căpitanul Fracasse |Le capitaine Fracasse |Alberto Cavalcanti, Henry Wulschleger |Lutèce Films, Franța |Pierre Blanchar, Lien Deyers, Charles Boyer, Pola Illéry |- |1929 |Domnișoara Elsa |Fräulein Else |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Albert Bassermann, Albert Steinrück |- |1929 |Dragoste eternă |Eternal Love |Ernst Lubitsch |Feature Productions, SUA |John Barrymore, Camilla Horn, Victor Varconi |- |1929 |Femeia în lună |Frau im Mond |Fritz Lang |Universum Film (UFA), Fritz Lang-Film, Germania |Willy Fritsch, Gerda Maurus, Klaus Pohl |- |1929 |Femeia îndărătnică |The Taming of the Shrew |Sam Taylor |Elton Corporation, SUA Pickford Corporation, SUA |Mary Pickford, Douglas Fairbanks, Edwin Maxwell |- |1929 |Femeia neîmblânzită |Untamed |Jack Conway |MGM, SUA |Joan Crawford, Robert Montgomery, Ernest Torrence |- |1929 |Flota zburătoare |The Flying Fleet |George W. Hill |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Ralph Graves, Anita Page |- |1929 |Fulgerul |Thunder |William Nigh |MGM, SUA |Lon Chaney, Phyllis Haver, James Murray |- |1929 |În umbra morții |The Virginian |Victor Fleming |Paramount, SUA |Gary Cooper, Walter Huston, Mary Brian |- |1929 |Jocul dragostei și al morții |Tu m'appartiens ! |Maurice Gleize |CIC, Franța |Camille Bert, Suzy Vernon, Francesca Bertini, Rudolf Klein-Rogge |- |1929 |Lulu, femeia fatală / Cutia Pandorei |Die Büchse der Pandora |Georg Wilhelm Pabst |Nero-Film AG, Germania |Louise Brooks, Fritz Kortner, Franz Lederer |- |1929 |O aventură sportivă |The Forward Pass |Edward F.Cline |Warner Brothers, SUA |Douglas Fairbanks Jr., Loretta Young |- |1929 |Maman Colibri |Maman Colibri |Julien Duvivier |Le Film d'Art, Franța |Maria Jacobini, Hélène Hallier, Lya Lys |- |1929 |Masca de fier |The Iron Mask |Allan Dwan |Elton Corporation |Douglas Fairbanks, Marguerite De La Motte, Belle Bennett |- |1929 |Misteriosul doctor Fu Manchu |The Mysterioous Dr. Fu Manchu |Rowland V. Lee |Paramount, SUA |Warner Oland, Neil Hamilton, Jean Arthur |- |1929 |Parada dragostei |The Love Parade |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Jeanette MacDonald, Lupino Lane |- |1929 |Pământul voluptății |Wild Orchids |Sidney Franklin |MGM, SUA |Greta Garbo, Lewis Stone, Nils Asther |- |1929 |Romanța Parisului |Innocents of Paris |Richard Wallace |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Sylvia Beecher, Russell Simpson |- |1929 |Sărutul |The Kiss |Jacques Feyder |MGM, SUA |Greta Garbo, Corad Nagel, Holmes Herbert |- |1929 |Serenada dragostei |Devil-May-Care |Sidney Franklin |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Dorothy Jordan, Marion Harris |- |1929 |Țara fără femei |Das Land ohne Frauen |Carmine Gallone |F.P.S. -Film GmbH, Germania |Conrad Veidt, Elga Brink, Clifford McLaglen |} == 1930 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1930 |Adio Madrid ! |In Gay Madrid |Robert Z. Leonard |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Dorothy Jordan, Lottice Howell |- |1930 |Aventuri pentru o femeie |Reaching for the Moon |Edmund Goulding |Feature Productions, SUA |Douglas Fairbanks, Bebe Daniels, Edward Everett Horton |- |1930 |Cântecul s-a sfârșit |Das Lied ist aus |Géza von Bolváry |Germania |[[Liane Haid]], Willi Forst, Margarethe Schlegel |- |1930 |Demonul alb |Moby Dick |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |John Barrymore, Joan Bennett, Lloyd Hughes |- |1930 |Două inimi într-un vals |Zwei Herzen in Dreiviertel-Takt |Géza von Bolváry |Germania |Walter Janssen, Oskar Karlweis, Willi Forst, Gretl Theimer |- |1930 |Dragoste de țigan |The Rogue Song |Lionel Barrymore, Hal Roach |MGM, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Lawrence Tibbett |- |1930 |Dragostea unei femei pierdute |Ladies of Leisure |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Barbara Stanwyck, Ralph Graves, Lowell Sherman |- |1930 |Escadrila morții |The Dawn Patrol |Howard Hawks |First National Pictures, SUA |Richard Barthelmess, Douglas Fairbanks Jr., Neil Hamilton |- |1930 |Fiecare cu norocul său |Chacun sa chance |René Pujol; Hans Steinhoff, |Franța - Germania |Jean Gabin, Gaby Basset, André Urban |- |1930 |Îngerii infernului |Hell's Angels |Howard Hughes |SUA |Ben Lyon, James Hall, [[Jean Harlow]] |- | 1930 | ''[[Îngerul albastru]]'' | Der blaue Engel | [[Josef von Sternberg]] | Germania | [[Emil Jannings]], [[Marlene Dietrich]], [[Kurt Gerron]] |- |1930 |Liliom |Liliom |Frank Borzage |Fox Film Corporation, SUA |Charles Farrell, Rose Hobart, Estelle Taylor |- | 1930 | ''[[Maroc (film din 1930)|Maroc]]'' | Morocco | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Gary Cooper]], [[Marlene Dietrich]], [[Adolphe Menjou]] |- |1930 |Mântuire |Redemption |Fred Niblo, Lionel Barrymore |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |John Gilbert, Renée Adorée, Conrad Nagel |- | 1930 | ''[[Nimic nou pe frontul de vest (film din 1930)|Nimic nou pe frontul de vest]]'' | All Quiet on the Western Front | [[Lewis Milestone]] | Universal, SUA | [[Lew Ayres]], [[Louis Wolheim]], [[John Wray]] |- |1930 |Nopți de dragoste |One Romantic Night |Paul L. Stein |Feature Productions, SUA |Lillian Gish, Rod La Rocque, Conrad Nagel |- |1930 |Orgoliul |A Lady to Love |Victor Sjöström |MGM, SUA |Vilma Banky, Edward G. Robinson |- |1930 |Paradisul femeilor |Au bonheur des dames |Julien Duvivier |Le Film d'Art Franța |Dita Parlo, Ginette Maddie, Andrée Brabant |- |1930 |Romanța |Romance |Clarence Brown |MGM, SUA |[[Greta Garbo]], Lewis Stone, Elliott Nugent |- |1930 |Sub acoperișurile Parisului |Sous les toits de Paris |René Clair |Franța |Albert Préjean, [[Pola Illéry]], Edmond T. Gréville |- |1930 |Ultima companie |Die letzte Kompagnie |Curtis Bernhardt |Universum Film (UFA), Germania |Conrad Veidt, Karin Evans, Erwin Kalser |} == 1931 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1931 |A noastră-i libertatea |À nous la liberté |René Clair |Franța |Raymond Cordy, Henri Marchand, Rolla France |- |1931 |Ariane |Ariane |Paul Czinner |Germania |Elisabeth Bergner, Rudolf Forster |- | 1931 | ''[[Cimarron (film din 1931)|Cimarron]]'' | Cimarron | [[Wesley Ruggles]] | [[RKO]] | [[Richard Dix]], [[Irene Dunne]], [[Estelle Taylor]] |- |1931 |Congresul dansează |Der Kongreß tanzt |Erik Charell |Universum Film (UFA), Germania |Lilian Harvey, Willy Fritsch, Otto Wallburg, Conrad Veidt, Lil Dagover |- | 1931 | ''[[Dezonorata (film)|Dezonorata]]'' | Dishonoured | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Marlene Dietrich]], [[Victor McLaglen]], [[Gustav von Seyffertitz]] |- |1931 |Drumul vieții |Putiovka v jizni ru: Путёвка в жизнь |Nikolai Ekk |Mejrabpomfilm, URSS |Ivan Kârlea, Nikolai Batalov, Mihail Jarov |- | 1931 |[[Emil și detectivii (film din 1931)|Emil și detectivii]] |Emil und die Detektive |[[Gerhard Lamprecht]] |[[Studiourile de filme UFA|UFA Berlin]] |Rolf Wenkhaus, [[Käthe Haack]] |- |1931 |Farmecul unui vals |The Smiling Lieutenant |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Claudette Colbert, Miriam Hopkins |- |1931 |Fascinație |Possessed |Clarence Brown |MGM, SUA |Joan Crawford, Clark Gable, Wallace Ford |- |1931 |Floarea din Cuba |The Cuban Love Song |W.S.Van Dyke |MGM, SUA |Lawrence Tibbett, Lupe Velez, Jimmy Durante |- |1931 |Inspirație |Inspiration |Clarence Brown |MGM, SUA |Greta Garbo, Robert Montgomery, Lewis Stone |- |1931 |Insula dragostei |Never the Twain Shall Meet |W.S. Van Dyke |Cosmopolitan Productions, MGM, SUA |Leslie Howard, Conchita Montenegro, C. Aubrey Smith |- |1931 |[[Luminile orașului]] |City Lights |[[Charlie Chaplin]] |SUA |[[Charlie Chaplin]], [[Virginia Cherrill]], [[Al Ernest Garcia]] |- |1931 |M - Un oraș își caută ucigașul |M - Eine Stadt sucht einen Mörder |Fritz Lang |Nero-Film AG, Germania |Peter Lorre, Ellen Widmann, Inge Landgut, Gustav Gründgens |- |1931 |Mary Dugan este vinovată? |Le procès de Mary Dugan |Marcel De Sano |MGM, Franța - SUA |Huguette Duflos, Charles Boyer, André Burgère, Françoise Rosay |- |1931 |[[Mata Hari (film din 1931)|Mata Hari]] |Mata Hari |[[George Fitzmaurice]] |[[MGM]] |[[Greta Garbo]], [[Ramón Novarro|Ramon Novarro]] |- |1931 |Milionul |Le Million |René Clair |Franța |Annabella, René Lefèvre, Jean-Louis Allibert, Constantin Stroescu |- |1931 |O noapte te-am iubit |Daybreak |Jacques Feyder |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Helen Chandler, Jean Hersholt |- |1931 |Patima blondă |Platinum Blonde |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Jean Harlow, Loretta Young, Robert Williams |- |1931 |Pe stradă |Street Scene |King Vidor |The Samuel Goldwyn Company, Feature Productions, SUA |Sylvia Sidney, William Collier Jr., Estelle Taylor |- | 1931 | ''[[Piciul (film din 1931)|Piciul]]'' | The Champ | [[King Vidor]] | [[MGM]] | [[Wallace Beery]], [[Jackie Cooper]], [[Irene Rich]] |- |1931 |Simțuri rătăcite |The Naughty Flirt |Edward F.Cline |Warner Bros., SUA |Alice White, Paul Page, Myrna Loy |- |1931 |Stan și Bran escroci |Pardon Us |James Parrott |Hal Roach Studios |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1931 |Stan și Bran se însoară |Our Wife |James W. Horne |Hal Roach Studios |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1931 |Străzile orașului |City Streets |Rouben Mamoulian |Paramount, SUA |Gary Cooper, Sylvia Sidney, Paul Lukas |- |1931 |Svengali |Svengali |Archie Mayo |Warner Bros., SUA |John Barrymore, Marian Marsh, Donald Crisp |- |1931 |Ultimul zbor |The Last Flight |William Dieterle |First National, SUA |Richard Barthelmess, David Manners, Johnny Mack Brown |- |1931 |Unchiul cu milioane |Man braucht kein Geld |Carl Boese |Germania |Hedy Lamarr, Heinz Rühmann, Hans Moser |} == 1932 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- | 1932 | ''[[Adio arme (film din 1932)|Adio arme]]'' <br> Supremul păcat | A Farewell to Arms | [[Frank Borzage]] | [[Paramount]] | [[Gary Cooper]], [[Helen Hayes]], [[Adolphe Menjou]] |- |1932 |Arsène Lupin |Arsène Lupin |Jack Conway |MGM, SUA |John Barrymore, Lionel Barrymore, Karen Morley |- |1932 |Așa cum mă dorești |As You Desire Me |George Fitzmaurice |MGM, SUA |Greta Garbo, Melvyn Douglas, Erich von Stroheim |- |1932 |Contesa Lilly / Bucluc în paradis |Trouble in Paradise |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Miriam Hopkins, Kay Francis, Herbert Marshall |- |1932 |Cursa morții |The Crowd Roars |Howard Hawks |Warner Bros., SUA |James Cagney, Joan Blondell, Ann Dvorak |- |1932 |Dl. Robinson Crusoe |Mr. Robinson Crusoe |A.Edward Sutherland |Elton Productions, SUA |Douglas Fairbanks, William Farnum, Maria Alba |- |1932 |Escrocul sentimental |Jewel Robbery |William Dieterle |Warner Bros., SUA |William Powell, Kay Francis, Helen Vinson |- |1932 |Femeia cu părul roșu |Red-Headed Woman |Jack Conway |MGM, SUA |Jean Harlow, Chester Morris, Lewis Stone |- |1932 |Frumoasa din Saigon |Red Dust |Victor Fleming |MGM, SUA |Clark Gable, Jean Harlow, Gene Raymond |- |1932 |Grand Hotel |Grand Hotel |Edmund Goulding |MGM, SUA |Greta Garbo, John Barrymore, Joan Crawford |- |1932 |Iluzii de fericire |Forbidden |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Barbara Stanwyck, Adolphe Menjou, Ralph Bellamy |- |1932 |Iubește-mă |Love Me Tonight |Rouben Mamoulian |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Jeanette MacDonald, Myrna Loy. |- |1932 |În ghearele păcatului / Ploaia |Rain |Lewis Milestone |Feature Production, SUA |Joan Crawford, Walter Huston, Fred Howard |- |1932 |În umbra fericirii |Back Street |John M. Stahl |Universal, SUA |Irene Dunne, John Boles, George Meeker |- |1932 |Luana, pasărea paradisului |Bird of Paradise |King Vidor |RKO Radio Pictures, SUA |Dolores Del Rio, Joel McCrea, John Halliday |- |1932 |Melo |Der träumende Mund |Paul Czinner |Franța - Germania |Elisabeth Bergner, Rudolf Forster |- |1932 |Morcoveață |Poil de carotte |Julien Duvivier |Franța |Harry Baur, Robert Lynen |- |1932 |Motiv de divorț |A Bill of Divorcement |George Cukor |RKO Radio Pictures, SUA |John Barrymore, Katharine Hepburn, Billie Burke |- |1932 |Nebunia bancară |American Madness |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Walter Huston, Pat O'Brien, Kay Johnson |- |1932 |O noapte de groază |The Old Dark House |James Whale |Universal, SUA |Boris Karloff, Melvyn Douglas, Charles Laghton |- |1932 |O oră cu tine |One Hour with You |Ernst Lubitsch +necredit: George Cukor |Paramount, SUA |Maurice Chevalier, Jeanette MacDonald, Lili Damita |- |1932 |Rasputin, demonul femeilor |Rasputin, Dämon der Frauen |Adolf Trotz |Gottschalk Tonfilm, Germania |Conrad Veidt, Paul Otto, Hermine Sterler |- |1932 |Sânge păgân |Call her savage |John Francis Dillon |Fox Film Corporation, USA |Clara Bow, Gilbert Roland, Thelma Todd |- |1932 |Scarface |Scarface |Howard Hawks, Richard Rosson |The Caddo Company, SUA |Paul Muni, Ann Dvorak, George Raft |- |1932 |Semnul crucii |The Sign of the Cross |Cecil B. DeMille |Paramount, SUA |Fredric March, Claudette Colbert, Elissa Landi, Charles Laughton |- | 1932 | ''[[Shanghai Express]]'' | Shanghai Express | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Marlene Dietrich]], [[Clive Brook]], [[Anna May Wong]] |- |1932 |Simfonia celor 6 milioane |Symphony of Six Million |Gregory La Cava |RKO, SUA |Ricardo Cortez, Irene Dunne, Gregory Ratoff |- |1932 |Stan și Bran în Legiunea Străină |Pack Up Your Troubles |George Marshall, Ray McCarey, Harry Black |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Don Dillaway |- |1932 |Suflete zbuciumate |The Red-Haired Alibi |Christy Cabanne |SUA |Merna Kennedy, Theodore von Eltz, Shirley Temple |- |1932 |Sunt un evadat |I Am a Fugitive from a Chain Gang |Mervyn LeRoy |Warner Bros., SUA |Paul Muni, Glenda Farrell, Helen Vinson |- | 1932 | ''[[Tarzan omul maimuță (film din 1932)|Tarzan omul maimuță]]'' | Tarzan the Ape Man | [[W.S. Van Dyke|W.S.Van Dyke]] | [[MGM]] | [[Johnny Weissmüller|Johnny Weissmuller]], [[Maureen O'Sullivan]] |- |1932 |Tragedia Romanovilor |Rasputin and the Empress |Richard Boleslawski |MGM, SUA |John Barrymore, Ethel Barrymore, Lionel Barrymore |- | 1932 | ''[[Viciul blond]]'' | Blonde Venus | [[Josef von Sternberg]] | Paramount, SUA | Marlene Dietrich, Cary Grant, Herbert Marshall |} == 1933 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1933 |14 iulie |Quatorze Juillet |René Clair |Franța |Annabella, Georges Rigaud, Raymond Cordy |- |1933 |Ann Vickers |Ann Vickers |John Cromwell |RKO, SUA |Irene Dunne, Walter Huston, Conrad Nagel |- |1933 |Aristocrată pentru o zi |Lady for a Day |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Warren William, May Robson, Guy Kibbee |- |1933 |Avocatul femeilor |Counsellor-at-Law |William Wyler |Universal, SUA |John Barrymore, Bebe Daniels, Melvyn Douglas |- |1933 |Canalia |Cette vieille canaille |Anatole Litvak |Cipar Films, Franța |Harry Baur, Pierre Blanchar, Alice Field |- |1933 |Cartierul îndrăgostiților |The Bowery |Raoul Walsh |20th Century Pictures |Wallace Beery, George Raft, Jackie Cooper |- |1933 |Căsătorie din răzbunare |Parole Girl |Edward F.Cline |Columbia Pictures, SUA |Mae Clarke, Ralph Bellamy, Marie Prevost |- |1933 |Chemarea trupului |Hoopla |Frank Lloyd |Fox Film Corporation, SUA |Clara Bow, Preston Foster, Richard Cromwell |- |1933 |Dezertorul |Devil's in Love |William Dieterle |Fox, SUA |Victor Jory, Loretta Young, Vivienne Osborne |- |1933 |Dineu la ora opt |Dinner at Eight |George Cukor |MGM, SUA |Marie Dressler, John Barrymore, Wallace Beery |- |1933 |Extaz |Ekstase |Gustav Machatý |Cehoslovacia |Hedy Lamarr, Aribert Mog, Zvonimir Rogoz |- |1933 |Fra Diavolo |The Devil's Brother |Hal Roach, Charley Rogers |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Dennis King |- |1933 |Marchizul de S. |Ich und die Kaiserin |Friedrich Hollaender |Universum Film (UFA), Germania |Lilian Harvey, Conrad Veidt, Mady Christians, Heinz Rühmann |- |1933 |Măsluitorul |L'Epervier / Les Amoureux |Marcel L'Herbier |Impérial Film; Franța |Charles Boyer, Natalie Paley,Pierre Richard-Willm, Jean Marais |- |1933 |Moartea civilă / Cum e viața dublă |His Double Life |Arthur Hopkins |Eddie Dowling Pictures, SUA |Roland Young, Lillian Gish, Montagu Love |- |1933 |Nopți egiptene |The Barbarian |Sam Wood |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Myrna Loy, Reginald Denny |- |1933 |Nopți în Rio (Carioca) |Flying Down to Rio (Carioca) |Thornton Freeland |RKO, SUA |Dolores del Rio, Gene Raymond, Ginger Rogers, Fred Astaire |- |1933 |Paradisul dragostei |Footlight Parade |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |James Cagney, Joan Blondell, Ruby Keeler |- |1933 |Prizonierul |Captured ! |Roy Del Ruth |Warner Bros., SUA |Leslie Howard, Douglas Fairbanks Jr., Margaret Lindsay |- |1933 |Regina Christina |Queen Christina |Rouben Mamoulian |MGM, SUA |Greta Garbo, John Gilbert, Ian Keith |- |1933 |Reportaj pe chei |I Cover the Waterfront |James Cruze |SUA |Ben Lyon, Claudette Colbert, Ernest Torrence |- |1933 |[[Un cântec străbate lumea (film din 1933)|Un cântec străbate lumea]] |Ein Lied geht um die Welt |[[Richard Oswald]] |[[Bavaria Film]] |[[Joseph Schmidt]], Viktor de Kowa |- |1933 |Sora albă |The White Sister |Victor Fleming |MGM, SUA |Helen Hayes, Clark Gable, Lewis Stone |- |1933 |Stan și Bran "fiii deșertului" |Sons of the Desert |William A. Seiter |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Charley Chase |- |1933 |Stan și Bran soți ideali |Twice Two |James Parrott |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy |- |1933 |Strada 42 |42nd Street |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |Warner Baxter, Bebe Daniels, George Brent |- |1933 |Tainele haremului |La mille et deuxième nuit |Alexandre Wolkoff |G.F.F.A. Franța |Ivan Mosjukin, Tania Fedor, Nathalie Lissenko |- |1933 |Testamentul doctorului Mabuse |Das Testament des Dr. Mabuse |Fritz Lang |Nero-Film AG, Germ. Nero Film Franța |Rudolf Klein-Rogge, Otto Wernicke, Thomy Boudelle |- |1933 |Trei și una |Design for Living |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Fredric March, Gary Cooper, Miriam Hopkins |- |1933 |Ultima noapte |Today We Live |Howard Hawks, Richard Rosson |MGM, SUA |Joan Crawford, Gary Cooper, Robert Young |- |1933 |Venus dansează |Dancing Lady |Robert Z. Leonard |MGM, SUA |Joan Crawford, Clark Gable, Franchot Tone |- |1933 |Visuri zdrobite |Broken Dreams |Robert G. Vignola |Monogram Pictures, SUA |Randolph Scott, Martha Sleeper, Buster Phelps |} == 1934 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1934 |Aur ! Aur ! |Gold |Karl Hartl |Universum Film (UFA), Germania |Hans Albers, Friedrich Kayßler, Brigitte Helm |- |1934 |Caravana |Caravan |Erik Charell |Fox Film Corporation, SUA |Charles Boyer, Loretta Young, Jean Parker |- |1934 |Chu Chin Chow |Chu Chin Chou |Walter Forde |Gainsborough Pictures, UK |Anna May Wong, Fritz Kortner, George Robey |- |1934 |Cleopatra |Cleopatra |Cecil B. DeMille |Paramount, SUA |Claudette Colbert, Warren William, Henry Wilcoxon |- |1934 |Copilul durerii |Wednesday's Child |John S. Robertson |RKO Radio Pictures, SUA |Karen Morley, Frankie Thomas, Edward Arnold |- |1934 |Ducele de fier |The Iron Duke |Victor Saville |Gainsborough Pictures, UK |George Arliss, Gladys Cooper |- |1934 |Divorțul vesel |The Gay Divorcee |Mark Sandrich |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Alice Brady |- |1934 |Evreul Süss |Jew Süss |Lotar Mendes |Gaumont British Picture Corporation, UK |Conrad Veidt, Benita Hume, Cedric Hardwicke |- |1934 |Ecaterina cea Mare |The Rise of Catherine the Great |Paul Czinner, necredit: Alexander Korda |U.K. |Douglas Fairbanks Jr., Elisabeth Bergner, Flora Robson |- |1934 |Fantoma din Expresul Nr. 6 |Murder in the Private Car |Harry Beaumont |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Charles Ruggles, Una Merkel, Mary Carlisle |- |1934 |Haimanaua |Peck's Bad Boy |Edward F.Cline |RKO-Pathé St., SUA |Jackie Cooper, Thomas Meighan, Jackie Searl |- |1934 |Insula comorilor |Treasure Island |Victor Fleming |MGM, SUA |Wallace Beery, Jackie Cooper, Lionel Barrymore |- |1934 |Iubirile lui Casanova |Casanova / Les amours de Casanova |René Barberis |M.J. Films, Franța |Ivan Mosjukin, Jeanne Boitel, Madeleine Ozeray |- |1934 |Liliom |Liliom |Fritz Lang |Les Productions Fox Europa, Franța |Charles Boyer, Madeleine Ozeray, Robert Arnoux |- |1934 |Macul roșu |The Scarlet Pimpernel |Harold Young |London Film Productions, UK |Leslie Howard, Merle Oberon, Raymond Massey |- |1934 |Miracolul vieții |Our Daily Bread |King Vidor |King W. Vidor Productions |Karen Morley, Tom Keene, Barbara Pepper |- |1934 |[[Mizerabilii (film din 1934)|Mizerabilii]] |Les misérables |[[Raymond Bernard]] |Franța |Harry Baur, Charles Vanel, Max Dearly |- |1934 |Nopți moscovite |Les nuits moscovites |Alexis Granowsky |Franța |Annabella, Harry Baur, Germaine Dermoz |- |1934 |Parodia vieții |Imitation of Life |John M.Stahl |Universal, SUA |Claudette Colbert, Warren William, Rochelle Hudson |- |1934 |Porucik Kije / Locotenentul Kije |Porucik Kije ru: Поручик Киже |Aleksandr Faințimmer |Belgoskino, URSS |Mihail Ianșin, Boris Gorin-Goreainov, Nina Șaternikova |- |1934 |Revista veseliei |Stand Up and Cheer! |Hamilton MacFadden |Fox, SUA |Warner Baxter, Madge Evans, Shirley Temple |- |1934 |S-a întâmplat într-o noapte |It Happened One Night |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Clark Gable, Claudette Colbert, Walter Connolly |- |1934 |Sclavia umană |Of Human Bondage |John Cromwell |RKO Radio Pictures, SUA |Bette Davis, Leslie Howard, Frances Dee |- |1934 |Secolul XX |Twentieth Century |Howard Hawks |Columbia Pictures, SUA |John Barrymore, Carole Lombard, Walter Connolly |- |1934 |Simona |Dactylo se marie |Joe May, René Pujol |Les Productions Milo Film, Franța-Germania |Marie Glory, Jean Murat, Armand Bernard |- |1934 |Singură pe lume |Bright Eyes |David Butler |Fox, SUA |Shirley Temple, James Dunn, Jane Darwell |- |1934 |Sonata dragostei |Evensong |Victor Saville |Gaumont British Picture Corporation, UK |Evelyn Laye, Fritz Kortner, Emlyn Williams |- |1934 |Sosește marina |Here Comes the Navy |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |James Cagney, Pat O'Brien, Gloria Stuart |- |1934 |Stan și Bran în Țara Minunilor |Babes in Toyland/ March of the Wooden Soldiers |Gus Meins, Charles Rogers |Hal Roach Studios |Stan Laurel, Oliver Hardy |- |1934 |Strict confidențial |Broadway Bill |Frank Capra |Columbia Pictures, SUA |Warner Baxter, Myrna Loy, Walter Connolly |- |1934 |[[Toată lumea râde, cântă și dansează]] |Весёлые ребята |[[Grigori Aleksandrov]] |[[Mosfilm]] |Leonid Utiosov, [[Liubov Orlova]] |- |1934 |Triumful tinereții |Evergreen |Victor Saville |Gaumont British Picture Corporation of America |Jessie Mathews, Betty Balfour, Sonnie Hale |- |1934 |[[Ultimul miliardar]] |Le dernier milliardaire |[[René Clair]] |Franța |Max Dearly, Sinoël, Paul Ollivier |- | 1934 | ''[[Uraganul (film)|Uraganul]]'' | The Scarlet Empress | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Marlene Dietrich]], [[John Lodge]], [[Sam Jaffe]] |- |1934 |Vagabonda |Now and Forever |Henry Hathaway |Paramount, SUA |Gary Cooper, Carole Lombard, Shirley Temple |- |1934 |Văduva veselă |The Merry Widow |Ernst Lubitsch |MGM, SUA |Maurice Chevalier, Jeanette MacDonald, Edward Everett Horton |- | 1934 | ''[[Vălul pictat (film din 1934)|Vălul pictat]]'' | The Painted Veil | [[Richard Boleslawski]] | [[MGM]] | [[Greta Garbo]], [[Herbert Marshall]], [[George Brent]] |- |1934 |Viva Villa ! |Viva Villa ! |Jack Conway |MGM, SUA |Wallace Beery, Fay Wray |- |1934 |Vulturul roșu |Laughing Boy |W.S. Van Dyke |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Ramon Novarro, Lupe Velez, William B. Davidson |- |1934 |Wonder Bar |Wonder Bar |Lloyd Bacon |First National Pictures |Al Jolson, Kay Francis, Dolores del Rio |} == 1935 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1935 |39 de trepte |The 39 Steps |Alfred Hitchcock |Gaumont British Picture Corporation, UK |Robert Donat, Madeleine Carroll, Lucie Mannheim |- |1935 |Agentul "G" |'G' Men |William Keighley |First National Pictures, SUA |James Cagney, Margaret Linsay, Ann Dvorak |- |1935 |Aldebaran |Aldebaran |Alessandro Blasetti |Manenti Film, Sp.A., Italia |Gino Gervi, Evi Maltagliati, Elisa Cegani |- |1935 |Alteța sa dansează |Hoheit tanzt Walzer |Max Neufeld |Elekta Film, Cehoslovacia -Austria - Franța |Irén Ágay; André Mattoni, Hans Jaray |- |1935 |Anna Karenina |Anna Karenina |Clarence Brown |MGM, SUA |Greta Garbo, Fredric March, Freddie Bartholomew |- |1935 |Bengali |The Lives of a Bengal Lancer |Henry Hathaway |Paramount, SUA |Gary Cooper, Franchot Tone, Richard Cromwell |- |1935 |Blonda Carmen |Die blonde Carmen |Victor Janson |Cine-Allianz Tonfilmproduktions GmbH, Germania |Mártha Eggert, Wolfgang Liebeneiner, Leo Slezak |- |1935 |Broadway Melody 1936 |Broadway Melody of 1936 |Roy Del Ruth, W.S.Van Dyke |MGM, SUA |Jack Benny, Eleanor Powell, Robert Taylor |- |1935 |Bucle de aur |Curly Top |Irving Cummings |Fox Film Corporation, SUA |Shirley Temple, John Boles, Rochelle Hudson |- |1935 |Caliente |In Caliente |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |Dolores Del Rio, Pat O'Brien, Leo Carrillo |- |1935 |Camera neagră |The Black Room |Roy William Neill |Columbia Pictures, SUA |Boris Karloff, Marian Marsh, Robert Allen |- | 1935 | ''[[Capriciu spaniol (film din 1935)|Capriciu spaniol]]'' | The Devil Is a Woman | [[Josef von Sternberg]] | [[Paramount]] | [[Marlene Dietrich]], [[Lionel Atwill]], [[Edward Everett Horton]] |- |1935 |Casino de Paris |Go Into Your Dance |Archie Mayo, necredit.:Michael Curtiz,Robert Florey |First National Pictures, SUA |Al Jolson, Ruby Keeler, Glenda Farrell |- |1935 |[[Căpitanul Blood (film din 1935)|Căpitanul Blood]] |Captain Blood |[[Michael Curtiz]] |SUA |[[Errol Flynn]], [[Olivia de Havilland]], [[Lionel Atwill]] |- |1935 |Cântecul iubirii noastre |Verlieb Dich nicht am Bodensee |Carl Heinz Wolff |Alpha-Film (I), Germania |Helge Roswaenge, Maria Beling, Karl Beckersachs |- |1935 |Cowboyul milionar |The Cowboy Millionnaire |Edward F.Cline |SUA |George O'Brien, Evalyn Bostock, Edgar Kennedy |- |1935 |Crimă și pedeapsă |Crime et châtiment |Pierre Chenal |Franța |Harry Baur, Pierre Blanchar, Madeleine Ozeray |- |1935 |Cruciadele |The Crusades |Cecil B. DeMille |Paramount Pictures, Motion Picture Producers and Distributors Association of America, SUA |Loretta Young, Henry Wilcoxon, Ian Keith |- |1935 |David Copperfield |David Copperfield |George Cukor |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Freddie Bartholomew, Frank Lawton, Edna May Oliver |- |1935 |Diavolii aerului |Devil Dogs of the Air |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |James Cagney, Pat O'Brien, Margaret Lindsay |- |1935 |Din lacrimi s-a născut iubirea |Peter Ibbetson |Henry Hathaway |Paramount, SUA |Gary Cooper, Ann Harding, Ida Lupino |- |1935 |Dominoul verde |Le domino vert |Henri Decoin, Herbert Selpin |Universum Film (UFA) |Danielle Darrieux, Charles Vanel, Maurice Escande |- |1935 |Domnul de la Folies Bergère |Folies Bergère de Paris |Roy Del Ruth |20th Century Pictures, SUA |Maurice Chevalier, Merle Oberon, Ann Sothern |- |1935 |Dorința |Reckless |Victor Fleming |MGM, SUA |Jean Harlow, William Powell, Franchot Tone |- |1935 |Episod |Episode |Walter Reisch |Viktoria-Film, Walter Reisch Filmproduktion, Austria |Paula Wessely, Karl Ludwig Diehl |- |1935 |Ești al meu |Escape Me Never |Paul Czinner |U.K. |Elisabeth Bergner, Hugh Sinclair, Griffith Jones |- |1935 |Eva |Eva |Johannes Riemann |Atlantis-Film, Austria |Magda Schneider, Hans Moser, Heinz Rühmann, Hans Söhnker |- |1935 |Evantaiul D-nei Windermere |Lady Windermeres Fächer |Heinz Hilpert |Georg Witt-Film, Universum Film (UFA), Germania |Lil Dagover, Walter Rilla, Hanna Waag |- |1935 |Fantome de vânzare |The Ghost Goes West |René Clair |U.K. |Robert Donat, Jean Parker, Eugene Pallette |- |1935 |Ferma morții |Moonlight on the Prairie |D. Ross Lederman |Warner Bros., SUA |Dick Foran, Smoke, Sheila Bromley |- |1935 |Gigolette |Gigolette |Charles Lamont |Select Productions, SUA |Adrienne Ames, Ralph Bellamy |- |1935 |Golgotha |Golgotha |Julien Duvivier |Ichtys Film, Franța |Harry Baur, Jean Gabin, Robert Le Vigan |- |1935 |Iubește-mă |Love Me Forever |Victor Schertzinger |Columbia Pictures, SUA |Grace Moore, Leo Carrillo, Robert Allen |- |1935 |În umbra scaunului electric |The Murder Man |Tim Whelan |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Spencer Tracy, James Stewart, Virginia Bruce |- |1935 |Îngerul |The Good Fairy |William Wyler |Universal Pictures, SUA |Margaret Sullavan, Herbert Marshall, Frank Morgan |- |1935 |La Calul bălan |Im weißen Rößl |Karel Lamac |Hade-Film, Ondra-Lamac-Film, Austria - Germania |Christl Mardayn, Hermann Thimig, Theo Lingen |- |1935 |Lacrimi de paiață |Heut'ist das schönste Tag in meinem Leben |Richard Oswald |Globe, Austria |Josef Schmidt, Felix Bressart, Otto Wallburg |- |1935 |[[Lacul de aur (film)|Lacul de aur]] |Золотое озеро |[[Vladimir Șneiderov]] |[[Mejrabpomfilm]] |Ivan Novoselțev, Andrei Fait |- |1935 |Lupul singuratic |The Lone Wolf Returns |Roy William Neill |Columbia Pictures, SUA |Melvyn Douglas, Gail Patrick |- |1935 |Mazurca |Mazurka |Willi Forst |Germania |Pola Negri, Albrecht Schoenhals, Paul Hartmann, Willi Forst |- |1935 |Medicul femeilor |Society Doctor |George B. Seitz |MGM, SUA |Chester Morris, Robert Taylor, Virginia Bruce |- |1935 |Mosambo |Sanders of the River |Zoltan Korda |London Film Productions, UK |Paul Robeson, Leslie Banks |- |1935 |Noaptea nunții |The Wedding Night |King Vidor |The Samuel Godwyn Company, SUA |Gary Cooper, Anna Sten, Ralph Bellamy |- |1935 |Noaptea visurilor mele |Let's Live Tonight |Victor Schertzinger |Columbia Pictures, SUA |Lilian Harvey, Tullio Carminati, Tala Birell |- |1935 |Nopți marocane |La bandera |Julien Duvivier |SNC, Franța |Annabella, Jean Gabin, Robert Le Vigan |- |1935 |Nu mă uita |Vergiss mein nicht |Augusto Genina |Itala-Film, Germania |Beniamino Ggli,Kurt Vesper-mann, Magda Schneider |- |1935 |O căsnicie modernă |Splendor |Elliott Nugent |The Samuel Goldwyn Company, USA |Miriam Hopkins, Joel McCrea Billie Burke |- |1935 |O crimă pe bord |Murder in the Fleet |Edward Sedgwick |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Robert Taylor, Jean Parker, Ted Healy |- |1935 |Ochii negri |Les Yeux noirs |Viktor Tourjansky |Franța |Harry Baur, Simone Simon, Jean-Pierre Aumont |- |1935 |Parada aurului 1935 (Dance Palace) |Gold Diggers of 1935 (Gold Diggers of 1936) |Busby Berkeley |First National, SUA |Dick Powell, Adolphe Menjou, Gloria Stuart, Alice Brady |- |1935 |Păcatul Stelei Parish |I Found Stella Parish |Mervyn LeRoy |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Kay Francis, Paul Lukas, Ian Hunter |- |1935 |Pe mările Chinei |China Seas |Tay Garnett |MGM, SUA |Clark Gable, Jean Harlow, Wallace Beery |- |1935 |Periculos |Dangerous |Alfred E. Green |Warner Bros., SUA |Bette Davis, Franchot Tone, Margaret Lindsay |- |1935 |Piccolino |Top Hat |Mark Sandrich |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Edward Everett Horton |- |1935 |Regele blestemaților |King of the Damned |Walter Forde |Gaumont British Picture Corporation, U K |Conrad Veidt, Helene Vinson, Noah Beery |- |1935 |Rendezvous / Codul secret |Rendezvous |William K. Howard, Sam Wood |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |William Powell, Rosalind Russell, Binnie Barnes |- |1935 |Roberta |Roberta |William A.Seiter |RKO, SUA |Irene Dunne, Fred Astaire, Ginger Rogers |- |1935 |Se caută o femeie |Woman Wanted |George B. Seitz |MGM, SUA |Maureen O'Sullivan, Joel McCrea, Lewis Stone |- |1935 |Stan și Bran scoțieni |Bonnie Scotland |James W. Horne |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy |- |1935 |Sublima amintire |Magnificent Obsession |John M. Stahl |Universal, SUA |Irene Dunne, Robert Taylor, Charles Butterworth |- |1935 |Șantaj |Without Regret |Harold Young |Paramount Pictures, SUA |Elissa Landi, Paul Cavanagh, David Niven |- |1935 |Tămăduitorul |The Healer |Reginald Barker |Monogram Pictures, SUA |Ralph Bellamy, Karen Morley, Mickey Rooney |- |1935 |Tânărul conte |Der Junge Graf |Karel Lamac |Ondra-Lamac-Film, Universum Film (UFA), Germania-Cehoslovacia |Anny Ondra, Hans Söhnker, Fritz Odemar |- |1935 |Te-am iubit întotdeauna |No More Ladies |Edward H. Griffith, George Cukor (necredit.) |MGM, SUA |Joan Crawford, Robert Montgomery, Charles Ruggles |- |1935 |Tinerețea își cere dreptul |Ah, Wilderness ! |Clarence Brown |MGM, SUA |Wallace Beery, Lionel Barrymore |- |1935 |Tot orașul vorbește |The Whole Town's Talking |John Ford |Columbia Pict., SUA |Edward G. Robinson, Jean Arthur, Arthur Hohl |- |1935 |Trăiesc pentru a iubi |I Live for Love |Busby Berkeley |Warner Bros., SUA |Dolores del Rio, Everett Marshall, Guy Kibbee |- |1935 |Văduva din Monte Carlo |The Widow from Monte Carlo |Arthur Greville Collins |Warner Bros., SUA |Dolores Del Rio, Warren William, Louise Fazenda |- |1935 |Vârsta periculoasă |Age of Indiscretion |Edward Ludwig |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Paul Lukas, Madge Evans, Helen Vinson |- |1935 |Visul unei nopți de vară |A Midsummer Night's Dream |William Dieterle, Max Reinhardt |Warner Bros., SUA |James Cagney, Dick Powell, Ian Hunter, Olivia de Havilland |- |1935 |Voievodul Țiganilor |Zigeunerbaron |Karl Hartl |Universum Film (UFA), Germania |Adolf Wohlbrück, Hansi Knoteck, Fritz Kampers |} == 1936 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1936 |A doua tinerețe |Dodsworth |William Wyler |The Samuel Goldwyn Comp., SUA |Walter Huston, Paul Lukas, Mary Astor |- |1936 |Adolescență |Das Mädchen Irene |Reinhold Schünzel |Universum Film (UFA), Germania |Lil Dagover, Sabine Peters, Geraldine Katt |- |1936 |Am ucis |Accused |Thornton Freeland |Criterion Film Productions Ltd., U K |Douglas Fairbanks Jr., Dolores Del Rio, Florence Desmond |- |1936 |America Melody 1937 |Gold Diggers of 1937 |Lloyd Bacon |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Dick Powell, Joan Blondell, Glenda Farrell |- |1936 |Antonio Adverso |Anthony Adverse |Mervyn LeRoy, Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |Fredric March, Olivia de Havilland, Donald Woods |- |1936 |''[[Atacul caravanei]]'' | Джульбарс / Djulbars | [[Vladimir Șneiderov]] | [[Mejrabpomfilm]] | Nikolai P. Cerkasov, Nikolai Makarenko |- |1936 |Avangarda eroilor |The Plainsman |Cecil B. DeMille |Paramount, SUA |Gary Cooper, Jean Arthur, James Ellison |- |1936 |Azilul de noapte |Les bas-fonds |Jean Renoir |Films Albatros, Franța |Jean Gabin, Louis Jouvet, Suzy Prim, Jany Holt |- |1936 |Bestia umană |Fury |Fritz Lang |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Sylvia Sidney, Spencer Tracy, Walter Abel |- |1936 |Brigada 41 |The Charge of the Light Brigade |Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |Errol Flynn, Olivia de Havilland, Patric Knowles |- |1936 |Cain și Mabel |Cain and Mabel |Lloyd Bacon |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., USA |Marion Davies, Clark Gable, Allen Jenkins |- |1936 |Căpitanul Ianuarie |Captain January |David Butler |Twentieth Century Fox, SUA |Shirley Temple, Guy Kibbee, Slim Summerville |- |1936 |Cinci prieteni |La belle équipe |Julien Duvivier |Ciné-Arys, Franța |Jean Gabin, Charles Vanel, Raymond Aimos |- |1936 |Circul |Țirk Ru: Цирк |Grigori Aleksandrov |Mosfilm, URSS |Liubov Orlova, Vladimir Volodin, Serghei Stolearov |- | 1936 | [[Copiii căpitanului Grant (film din 1936)|Copiii căpitanului Grant]] | Дети капитана Гранта<>br>Deti kapitana Granta | [[David Gutman|Vladimir Vainștok]] [[David Gutman]] | [[Mosfilm]] | [[Nikolai Cerkasov]], [[Iakov Segel]], [[Olga Bazanova]] |- |1936 |Cum vă place |As You Like It |Paul Czinner |U.K. |Elisabeth Bergner, Laurence Olivier, Sophie Stewart |- |1936 |Dama cu camelii |Camille |George Cukor |MGM, SUA |Greta Garbo, Robert Taylor, Lionel Barrymore |- |1936 |Doi sergenți |I due sergenti |Enrico Guazzoni |Manderfilm, Italia |Evi Maltagliati, Gino Cervi, Alida Valli, Mino Doro |- |1936 |Domnița din Câmpina |Die unmögliche Frau : Die Herrin von Câmpina |Johannes Meyer |Cine-Allianz Tonfilm, Berlin Germania |Dorothea Wieck, Gina Falckenberg, Gustav Fröhlich |- |1936 |Dușmanii oamenilor |The Story of Louis Pasteur |William Dieterle |CosmopolitanProductions, Warner Bros., SUA |Paul Muni, Josephine Hutchinson, Anita Louise |- |1936 |Escadrila de noapte |Ceiling Zero |Howard Hawks |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |James Cagney, Pat O'Brien, June Travis |- |1936 |Escadronul alb |Lo squadrone bianco |Augusto Genina |Roma Film, Italia |Fulvia Lanzi, Fosco Giachetti, Antonio Centa |- | 1936 | ''[[Extravagantul domn Deeds]]'' | Mr. Deeds Goes to Town | [[Frank Capra]] | [[Columbia Pictures]] | [[Gary Cooper]], [[Jean Arthur]], [[George Bancroft]] |- |1936 |Febra scenei |Stage Struck |Busby Berkeley |Warner Bros., SUA |Dick Powell, Joan Blondell, Warren William |- |1936 |Grandoare |The Gorgeous Hussy |Clarence Brown |MGM, SUA |Joan Crawford, Robert Taylor, Lionel Barrymore |- |1936 |Grădina lui Allah |The Garden of Allah |Richard Boleslawski |Selznick International Pictures, SUA |Marlene Dietrich, Charles Boyer, Basil Rathbone |- |1936 |Grănicerii |The Texas Rangers |King Vidor |Paramount Pictures, SUA |Fred MacMurray, Jack Oakie, Jean Parker |- |1936 |Hotel Savoy 217 |Savoy-Hotel 217 |Gustav Ucicky |Universum Film (UFA), Germania. |Hans Albers, Brigitte Horney, Alexander Engel |- |1936 |Inimile noastre plâng |The Singing Kid |William Keighley, Busby Berkeley |Warner Bros., SUA |Al Jolson, Sybil Jason, Beverly Roberts |- |1936 |Iubirea mea nu moare |Hearts Divided |Frank Borzage |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |Marion Davies, Dick Powell, Charles Ruggles, Claude Rains |- |1936 |Îngerul alb |The White Angel |William Dieterle |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Kay Francis, Ian Hunter, Donald Woods |- |1936 |Marinella |Marinella |Pierre Caron |Forrester-Parant Productions, Franța |Tino Rossi, Yvette Lebon, Jeanne Fusier-Gir |- |1936 |Mayerling |Mayerling |Anatole Litvak |Nero Films, Franța |Charles Boyer, Danielle Darrieux |- |1936 |Mi-e viața în pericol |Es geht um mein Leben |Richard Eichberg |Richard Eichberg - Film GmbH, Germania |Karl Ludwig Diehl, Kitty Jantzen, Theo Lingen |- |1936 |Mica prințesă |Dimples |William A.Seiter |Twentieth Century Fox, SUA |Shirley Temple, Frank Morgan, Robert Kent |- |1936 |Miraj |The Golden Arrow |Alfred E. Green |Warner Bros., SUA |Bette Davis, George Brent, Eugene Pallette |- |1936 |Miss Theodora |Theodora Goes Wild |Richard Boleslawski |Columbia Pictures, SUA |Irene Dunne, Melvyn Douglas, Thomas Mitchell |- |1936 |Moartea se răzbună |The Walking Dead |Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |Boris Karloff, Ricardo Cortez, Edmind Gwenn |- |1936 |Născută pentru dans |Born to Dance |Roy Del Ruth |MGM, SUA |Eleanor Powell, James Stewart, Virginia Bruce |- |1936 |Nemuritoarea iubire |Un grand amour de Beethoven |Abel Gance |Général Productions, Franța |Harry Baur, Annie Ducaux, Jany Holt |- |1936 |Nitchevo |Nitchevo |Jacques de Baroncelli |Mega Films Franța |Harry Baur, Marcelle Chantal, Ivan Mosjukin |- |1936 |O femeie fără importanță |Eine Frau ohne Bedeutung |Hans Steinhoff |Majestic-Film GmbH, Germania |Gustaf Gründgens, Käthe Dorsch, Friedrich Kayßler, Albert Lieven, Marianne Hoppe |- |1936 |O nuntă ca-n povești |Ein Hochzeitstraum |Erich Engel |Tobis-Magna-Filmproduktion, Germania |Ida Wüst, Heinz Salfner, Inge List, Theo Lingen |- |1936 |Oameni noi |Les hommes nouveaux, |Marcel L'Herbier |Les Films Albert Lauzin |Harry Baur, Natalie Paley, Max Michel |- |1936 |Pasiunea mea |Desire |Frank Borzage |Paramount, SUA |Marlene Dietrich, Gary Cooper, John Halliday |- |1936 |Port Arthur |Port-Arthur |Nicolas Farkas |F.C.L., Franța-Cehoslovacia-Germania |Anton Walbrook, Danielle Darrieux, Charles Vanel |- |1936 |Povestea lui Louis Pasteur |The Story of Louis Pasteur |William Dieterle |Cosmopolitan, Warner Bros., SUA |Paul Muni, Josephine Hutchinson, Anita Louise |- |1936 |Ramona |Ramona |Henry King |Twentieth Century Fox, SUA |Loretta Young, Don Ameche, Kent Taylor |- |1936 |Regina junglei |The Jungle Princess |Wilhelm Thiele |Paramount, SUA |Dorothy Lamour, Ray Milland, Akim Tamiroff |- |1936 |Reputația domnișoarei Allenbury |Libeled Lady |Jack Conway |MGM, SUA |Jean Harlow, William Powell, Myrna Loy, Spencer Tracy |- |1936 |Romanul unei minore |Small Town Girl |William A. Wellman, Robert Z. Leonard |MGM, SUA |Janet Gaynor, Robert Taylor, Binnie Barnes, James Stewart |- |1936 |Romeo și Julieta |Romeo and Juliet |George Cukor |MGM, SUA |Norma Shearer, Leslie Howard, John Barrymore |- |1936 |Spune-mi cine ești |Toi, c'est moi |René Guissart |Paris Ciné Films |Jacques Pills, Georges Tabet |- |1936 |Stan și Bran gemeni |Our Relations |Harry Lachman |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Alan Hale |- |1936 |Stan și Bran țigani |The Bohemian Girl |James W. Horne, Charles Rogers, Hal Roach |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Thelma Todd |- |1936 |Sub două drapele |Under Two Flags |Frank Lloyd |Twentieth Century, SUA |Ronald Colman, Claudette Colbert, Victor McLaglen |- |1936 |Suflete împietrite |The Petrified Forest |Archie Mayo |Warner Bros., SUA |Leslie Howard, Humphrey Bogart, Bette Davis |- |1936 |Swing / Timpul dansului |Swing Time |George Stevens |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Victor Moore |- |1936 |Teatrul plutitor |Show Boat |James Whale |Universal, SUA |Irene Dunne, Allan Jones, Paul Robeson |- |1936 |[[Timpuri noi (film)|Timpuri noi]] |Modern Times |[[Charlie Chaplin]] |SUA |[[Charlie Chaplin]], [[Paulette Goddard]], [[Al Ernest Garcia]] |- |1936 |Trădare! |Treachery Rides the Range |Frank McDonald |Warner Bros., SUA |Dick Foran, Paula Stone, Craig Reynolds |- |1936 |Trei fetițe dulci |Three Smart Girls |Henry Koster |Universal, SUA |Binnie Barnes, Charles Winninger, Alice Brady, Ray Milland |- |1936 |Treizeci de ore de dragoste |Trenta secondi d'amore |Mario Bonnard |Italia |Nino Besozzi, Elsa Merlini, Anna Magnani |- |1936 |Triunghiul |Faisons un rêve... |Sacha Guitry |Cinéas, Franța |Sacha Guitry, Raimu, Arletty |- |1936 |Un tip grozav |Great Guy |John G. Blystone |Zion Meyers Productions |James Cagney, Mae Clarke, James Burke |} == 1937 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1937 |Abuz de încredere |Abus de confiance |Henri Decoin |Union des Distributeurs Indépendants (U.D.I.F.), Franța |Danielle Darrieux, Charles Vanel, Yvette Lebon |- |1937 |Adevărul îndrăcit |The Awful Truth |Leo McCarey |Columbia Pictures, SUA |Irene Dunne, Cary Grant, Ralph Bellamy |- |1937 |Albă ca zăpada |Snow White and the Seven Dwarfs |W.Cottrell,David Hand, Wilfred Jackson |Walt Disney St.,SUA |Voci: Adriana Caselotti, Harry Stockwell, Lucille La Verne |- |1937 |Alibiul doctorului Tindall |Night Club Scandal |Ralph Murphy |Paramaunt Pictures, SUA |John Barrymore, Lynne Overman, Evelyn Brent |- |1937 |Aventură la Paris |The King and the Chorus Girl |Mervyn LeRoy |Warner Bros., SUA |Fernand Gravey, Joan Blondell, Edward Everett Horton |- |1937 |Bestiile roșii |Weiße Sklaven |Karl Anton |Lloyd Film, Sascha-Verleih, Tobis Filmkunst, Germania |Theodor Loos, Gabriele Hoffmann, Camila Horn |- |1937 |Cavalerul fără zale |Knight Without Armour |Jacques Feyder |London Film Prod., UK |Marlene Dietrich, Robert Donat, Irene Vanbrugh |- |1937 |Călătorii veseli |Vesiolâe puteșestvenniki ru: Веселые путешественники |Anisim Mazur |Soiuzdetfilm, URSS |Serghei Antimonov, Klavdia Koreneva, Nina Stravinskaia |- |1937 |[[Cămătarul]] |ru. Гобсек Gobsek |Konstantin Eggert |Rot Front |Leonid Leonidov |- |1937 |Căpitanii curajoși |Captains Courageous |Victor Fleming |MGM, SUA |Spencer Tracy, Freddie Bartholomew, Lionel Barrymore |- |1937 |Căsnicia D-rului Allan |Between Two Women |Geogre B. Seitz |MGM, SUA |Franchot Tone, Maureen O'Sullivan, Virginia Bruce |- |1937 |Când o spioană iubește |Lancer Spy |Gregory Ratoff |Twentieth Century Fox, SUA |Dolores Del Rio, George Sanders, Peter Lorre |- |1937 |Când sus, cînd jos |Swing High, Swing Low |Mitchell Leisen |Paramount, SUA |Carole Lombard, Fred MacMurray, Dorothy Lamour |- |1937 |Clubul zăpăciților |Die verschwundene Frau |E. W. Emo |Austria |Paul Kemp, Lucie English, Hans Moser, Theo Lingen |- |1937 |Condotierii |Condottieri |Luis Trenker, Giacomo Gentilomo, Anton Giulio Majano |Italia - Germania |Luis Trenker, Loris Gizzi, Carla Sveva |- |1937 |[[Contesa Walewska (film din 1937)|Contesa Walewska]] |Conquest |[[Clarence Brown]] |SUA |[[Greta Garbo]], [[Charles Boyer]] |- |1937 |Crima Nataliei Roguin |Gribouille |Marc Allégret |Franța |Raimu, Michèle Morgan, Gilbert Gil |- |1937 |Declasații |Action for Slander |Tim Whelan, Victor Saville |London Film Productions, UK |Clive Brook, Ann Todd, Margareta Scott |- |1937 |Departe de țară |Big City |Frank Borzage, George B. Seitz |MGM, SUA |Spencer Tracy, Luise Rainer, Charley Grapewin |- |1937 |Domnișoara doctor |Mademoiselle Docteur |G. W. Pabst |Films Romain Pinès, Les Films Trocadero, Pathé Franța |Pierre Blanchar, Dita Parlo, Pierre Fresnay |- |1937 |Elephant Boy |Elephant Boy |Robert J. Flaherty, Zoltan Korda |London Films Productions, UK |Sabu, W. E. Holloway, Walter Hudd |- |1937 |Farmecul boemei |Zauber der Boheme |Géza von Bolváry |Austria |Jan Kiepura, Martha Eggerth, Theo Lingen |- |1937 |Femei de noapte / O femeie cu voință |Marked Woman |Lloyd Bacon |First National Pictures, SUA |Bette Davis, Humphrey Bogart, Lola Lane |- |1937 |Fiorosul Saladin |Il feroce Saladino |Mario Bonnard |Capitani Film, I.C.A.R., Italia |Alida Valli, Angelo Musco, Lino Carenzio, Alberto Sordi |- |1937 |Fracul verde |L'Habit vert |Roger Richebé |Films Roger Richebé; Franța |Elvire Popesco; Victor Boucher; Jules Berry |- |1937 |Frumoasa domnișoară Schragg |Das schöne Fräulein Schragg |Hans Deppe |Tonlicht-Film GmbH, Germania, Universum Film (UFA) |Otto Gebühr, Paul Bildt, Hansi Knoteck |- |1937 |Gentlemeni după miezul nopții |It's Love I'm After |Archie Mayo |Warner Bros., SUA |Leslie Howard, Bette Davis, Olivia de Havilland |- |1937 |Habanera |La Habanera |Douglas Sirk |UFA, Germania |Zarah Leander, Ferdinand Marian, Karl Martell |- |1937 |Heidi, fetița munților |Heidi |Allan Dwan |Twentieth Century Fox |Shirley Temple, Jean Hersholt |- |1937 |Hollywood Hotel |Hollywood Hotel |Busby Berkeley |First National, SUA Warner Bros. SUA |Dick Powell, Rosemary Lane, Lola Lane |- |1937 |Idolul Parisului |L'Homme du jour |Julien Duvivier |Franța |Maurice Chevalier, Elvire Popesco, Josette Day. |- |1937 |Iluzia cea mare |La grande illusion |Jean Renoir |Franța |Jean Gabin, Dita Parlo, Pierre Fresnay |- |1937 |India în flăcări |Wee Willie Winkie |John Ford |Twentieth Century Fox |Shirley Temple, Victor McLaglen, C.Aubrey Smith |- |1937 |Insula ocnașilor |Alcatraz Island |William C. McGann |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |John Litel, Ann Sheridan |- |1937 |Insula văduvelor |L'île des veuves |Claude Heymann |Franco London Films, Haussmann Films, Franța |Pierre Renoir, Aimé Clariond, Marcelle Chantal |- |1937 |Invitație la dans |Shall We Dance |Mark Sandrich |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Edward Everett Horton |- |1937 |Istoria se scrie noaptea |History Is Made at Night |Frank Borzage |Walter Wanger Prod., SUA |Charles Boyer, Jean Arthur |- |1937 |L-am întâlnit la Paris |I Met Him in Paris |Wesley Ruggles |Paramount, SUA |Claudette Colbert, Melvyn Douglas, Robert Young |- |1937 |Manechinul |Mannequin |Frank Borzage |MGM, SUA |Joan Crawford, Spencer Tracy, Alan Curtis |- |1937 |Minciuna Ninei Petrovna |Le mensonge de Nina Petrovna |Victor Tourjansky, Hanns Schwartz |Solar Films, Franța |Isa Miranda, Fernand Gravey, Aimé Clariond |- |1937 |Mireasa fugară |There Goes My Girl |Ben Holmes, Edward Killy |RKO Radio Pictures, SUA |Gene Raymond, Ann Sothern, Gordon Jones |- |1937 |Misterele subterane |Gleisdreieck |Robert A.Stemmle |F.D.F. GmbH, Universum Film (UFA) Germania |Gustav Frohlich, Heli Finkenzeller, Paul Hoffmann |- |1937 |Misterul unei crime |The Case of Stuttering Bishop |William Clemens |Warner Bros., SUA |Donald Woods, Ann Dvorak |- |1937 |O sută de băieți și o fată |One Hundred Men and a Girl |Henry Koster |Universal |Deanna Durbin, Adolphe Menjou, Alice Brady |- |1937 |[[O zi la curse]] |A Day at the Races |[[Sam Wood]] |SUA |[[Groucho Marx]], [[Chico Marx]], [[Harpo Marx]] |- |1937 |Oameni după gratii |San Quentin |Lloyd Bacon |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Pat O'Brien, Ann Sheridan, Humphrey Bogart |- |1937 |Ogorul |The Good Earth |Sidney Franklin, Victor Fleming, Gustav Machatý |MGM, SUA |Paul Muni, Luise Rainer, Walter Connoly |- | 1937 | ''[[Orizontul pierdut]]'' | Lost Horizon | [[Frank Capra]] | Columbia Pictures | [[Ronald Colman]], [[Jane Wyatt]], [[Edward Everett Horton]] |- |1937 |Pentru dvs.doamnă ! |Vogues of 1938 |Irving Cummings |Walter Wanger Productions, SUA |Warner Baxter, Joan Bennett, Mischa Auer |- |1937 |[[Pépé le Moko]] |Pépé le Moko |[[Julien Duvivier]] |Franța |[[Jean Gabin]], Mireille Balin, Lucas Gridoux |- |1937 |Perlele coroanei |Les perles de la couronne |Sacha Guitry |Cinéas, Franța |Jacqueline Delubac, Sacha Guitry |- |1937 |Petru cel Mare |Piotr pervîi ru: Пётр Первый |Vladimir Petrov |Lenfilm, URSS |Nikolai Simonov, Nikolai Cerkasov, Alla Tarasova |- |1937 |Prizonierul din Zenda |The Prisoner of Zenda |John Cromwell, W.S. Van Dyke |Selznick International Pictures, SUA |Ronald Colman, Madeleine Carroll, C.Aubrey Smith |- |1937 |Răposatul Mathias Pascal |L'homme de nulle part |Pierre Chenal |Général Productions Franța, Ala-Colosseum Italia |Pierre Blanchar, Isa Miranda, Catherine Fonteney |- |1937 |Răzbunarea lui Bulldog Drummond |Bulldog Drummond's Revenge |Louis King |Paramount Pictures, SUA |John Barrymore, John Howard, Louise Campbell |- |1937 |Regele sportului |Les rois du sport |Pierre Colombier |Gray-Film, Franța |Raimu, Fernandel, Jules Berry |- |1937 |S-au cunoscut în luna mai. |Maytime |Robert Z. Leonard |MGM, SUA |Nelson Eddy, Jeanette MacDonald, John Barrymore |- |1937 |S-au întâlnit la miezul nopții |Women of Glamour |Gordon Wiles |Columbia Pictures, SUA |Virginia Bruce, Melvyn Douglas, Reginald Denny |- |1937 |Sarati cel groaznic |Sarati, le terrible |André Hugon, André Sarrouy |Films André Hugon, Franța |Harry Baur, Georges Rigaud, Jacqueline Laurent |- |1937 |Saratoga |Saratoga |Jack Conway |MGM, SUA |Clark Gable, Jean Harlow, Lionel Barrymore |- |1937 |Sonata Kreutzer |Die Kreutzersonate |Veit Harlan |Georg Witt-Film, Universum Film (UFA), Germania |Lil Dagover, Peter Petersen, Albrecht Schoenhals |- |1937 |Soțul ideal |Der Mustergatte |Wolfgang Liebeneiner |Imagoton, Germania |Heinz Rühmann, Leny Marenbach, Hans Söhnker |- |1937 |Spovedania |True confession |Wesley Ruggles |Paramount Pictures, SUA |Carole Lombard, Fred MacMurray, John Barrymore |- |1937 |Stan și Bran la Hollywood |Pick a Star |Edward Segdwick |Hal Roach Studios |Stan Laurel, Oliver Hardy, Jack Haley |- |1937 |Stan și Bran și testamentul |Way Out West |James W. Horne |Hal Roach Studios, SUA Stan Laurel Productions |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1937 |Stella Dallas |Stella Dallas |King Vidor |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Barbara Stanwyck, John Boles, Anne Shirley |- |1937 |Strada amintirilor |Quality Street |George Stevens |RKO Radio Pictures, SUA |Katharine Hepburn, Franchot Tone, Eric Blore |- |1937 |Șeicul |The Sheik Steps Out |Irving Pichel |Republic Pictures (I), SUA |Ramon Novarro, Lola Lane, Gene Lockhart |- |1937 |Șobolanul |The Rat |Jack Raymond |Herbert Wilcox Productions |Anton Walbrook, Ruth Chatterton, Rene Ray |- |1937 |Taina ocnașului |Nancy Steele Is Missing! |George Marshall, Otto Preminger |Twentieth Century Fox, SUA |Victor McLaglen, Peter Lorre, June Lang |- |1937 |Tovarăși |Tovarich |Anatole Litvak |Warner Bros., SUA |Claudette Colbert, Charles Boyer, Basil Rathbone |- |1937 |Trăiește, iubește și învață |Live, Love and Learn |George Fitzmaurice |MGM, SUA |Robert Montgomery, Rosalind Russell, Mickey Rooney |- |1937 |Trăim numai o dată |You Only Live Once |Fritz Lang |Walter Wanger Productions, SUA |Sylvia Sidney, Henry Fonda, Barton MacLane |- |1937 |Truxa |Truxa |Hans H. Zerlett |Tobis-Magna-Filmproduktion, Germania |La Jana, Hannes Stelzer, Ernst Fritz Fürbringer |- |1937 |Țara fără legi |Land Beyond the Law |B. Reeves Eason |Warner Bros. SUA |Dick Foran, Linda Perry, Wayne Morris |- |1937 |Un carnet de bal |Un carnet de bal |Julien Duvivier |Franța |Marie Bell, Francçoise Rosay, Louis Jouvet |- |1937 |Uraganul |The Hurricane |John Ford |Samuel Goldwyn Co. SUA |Dorothy Lamour, Jon Hall, Mary Astor |- |1937 |Vagabonzii |Die Landstreicher |Karel Lamac |Aco-Film, Germania-Austria |Paul Hörbiger, Lucie Englisch, Rudolf Carl |- |1937 |Valea blestemată |God's Country and the Woman |William Keighley |Warner Bros, SUA |George Brent, Beverly Roberts, Barton MacLane |- |1937 |Valetul de cupă |Personal Property |W.S. Van Dyke |MGM, SUA |Jean Harlow, Robert Taylor, Reginald Owen |- |1937 |Valetul și contesa |A Damsel in Distress |George Stevens |RKO, SUA |Fred Astaire, George Burns, Gracie Allen, Joan Fontaine |- |1937 |Vasul robilor |Slave Ship |Tay Garnett |Twentieth Century Fox |Warner Baxter, Wallace Beery, Elizabeth Allan |- | 1937 | ''[[Vânzătorul de ziare]]'' | Il signor Max | [[Mario Camerini]] | ITA | [[Vittorio De Sica]], [[Assia Noris]] |- |1937 |Viața la întâmplare |Easy Living |Mitchell Leisen |Paramount, SUA |Jean Arthur, Edward Arnold, Ray Milland |- |1937 |Viața lui Emile Zola |The Life of Emile Zola |William Dieterle |Warner Bros., SUA |Paul Muni, Gale Sondergaard, Joseph Schildkraut |- |1937 |Viena-Petrograd |The Emperor's Candlesticks |George Fitzmaurice |MGM, SUA |William Powell, Luise Rainer, Robert Young |} == 1938 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1938 |5 milioane caută un moștenitor |5 Millionen suchen einen Erben |Carl Boese |Majestic-Film GmbH, Terra - Filmkunst, Germania |Heinz Rühmann, Leny Marenbach, Vera von Langen |- |1938 |A opta nevastă a lui Barbă Albastră |Bluebeard's Eighth Wife |Ernst Lubitsch |Paramount, SUA |Claudette Colbert, Gary Cooper, Edward Everett Horton |- |1938 |Alarma cea mare |Grossalarm |Georg Jacoby |F.D.F. GmbH, Germania |Ursula Grabley, Paul Klinger |- |1938 |Alarmă în India |The Drum |Zoltan Korda |London Film Production, UK |Sabu, Raymond Massey, Valerie Hobson |- |1938 |[[Alexandru Nevski (film)|Alexandru Nevski]] |Aleksandr Nevsky |[[Serghei Eisenstein]] Dmitri Vasilyev |[[Mosfilm]] |[[Nikolai Cerkasov]], Andrei Abrikosov |- |1938 |Allo Hawai ! |Hawaii Calls |Edward F.Cline |SUA |Bobby Breen, Ned Sparks, Irvin S.Cobb |- |1938 |Amanda |Carefree |Mark Sandrich |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Ralph Bellamy |- |1938 |Amanții |Hôtel du Nord |Marcel Carné |Franța |Annabella, Jean-Pierre Aumont, Arletty |- |1938 |America Melody 1939 |Gold Diggers in Paris |Ray Enright |Warner Bros., SUA |Rudy Vallee, Rosemary Lane |- |1938 |Amiciția |Amicizia |Oreste Biancoli |Aurora Film, Fono Roma, Italia |Elsa Merlini, Nino Besozzi, Enrico Viarisio |- |1938 |Aventurile lui Arsene Lupin |Arsène Lupin Returns |George Fitzmaurice |Loew's Company, SUA |Melvyn Douglas, Virginia Bruce, Warren William |- |1938 |[[Aventurile lui Robin Hood (film din 1938)|Aventurile lui Robin Hood]] |The Adventures of Robin Hood |[[Michael Curtiz]] William Keighley |SUA |[[Errol Flynn]], [[Olivia de Havilland]] |- |1938 |Bătălia aurului |Gold Is Where You Find It |Michael Curtiz |Cosmopolitan, Warner Bros., SUA |George Brent, Olivia de Havilland, Claude Rains |- |1938 |Broadway, strada norocului |Romance and Rythm / Cowboy from Brooklyn |Lloyd Bacon |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |Dick Powell, Priscilla Lane,Pat O'Brien, Ronald Reagan |- |1938 |Casa păcatelor |La Casa del Peccato |Max Neufeld |Amato Film, Italia |Amedeo Nazzari, Assia Noris, Alida Valli |- |1938 |Casa din Malta |La maison du Maltais |Pierre Chenal |Compagnie Cinématographique de France, Gladiator Films |Viviane Romance, Louis Jouvet, Pierre Renoir, Jany Holt |- |1938 |Catastrofa |There's Always a Woman |Alexander Hall |Columbia Pictures, SUA |Joan Blondell, Melvyn Douglas, Mary Astor |- |1938 |Când stelele strălucesc |Es leuchten die Sterne |Hans H. Zerlett |Tobis Filmkunst, Germania |La Jana, Vera Bergman, Carla Rust |- |1938 |Citadela |The Citadel |King Vidor |MGM British Studios, UK |Robert Donat, Rosalind Russel, Ralph Richardson, Rex Harrison |- |1938 |Copilăria lui Gorki |Detstvo Gorkovo ru: Детство Горького |Mark Donskoi |Soiuzdetfilm, URSS |Aleksei Learski, Varvara Massalitinova |- |1938 |Cuceritorul |A Yank at Oxford |Jack Conway |MGM, U.K. |Robert Taylor, Vivien Leigh, Lionel Barrymore |- |1938 |Cuibul fericirii |Mother Carey's Chickens |Rowland V. Lee |RKO Radio Pictures, USA |Anne Shirley, Ruby Keeler, James Ellison |- |1938 |Dezmoșteniții soartei |Stablemates |Sam Wood |MGM, SUA |Wallace Beery, Mickey Rooney |- |1938 |Dollar |Dollar |Gustaf Molander |Svensk Filmindustri, Suedia |[[Ingrid Bergman]], Georg Rydeberg, Tutta Rolf |- |1938 |Domnișoara vedetă |Rebecca of Sunnybrook Farm |Allan Dwan |Twentieth Century Fox, SUA |Shirley Temple, Randolph Scott, Jack Haley |- |1938 |Fac ce-mi place |Joy of Living |Tay Garnett |RKO Radio Pictures, SUA |Irene Dunne, Douglas Fairbanks Jr., Alice Brady |- |1938 |Fete de măritat |Three Blind Mice |William A. Seiter |Twentieth Century Fox, SUA |Loretta Young, Joel McCrea, David Niven |- |1938 |Focul din Chicago / În vechiul Chicago |In Old Chicago |Henry King |Twentieth Century Fox, SUA |Tyrone Power, Alice Faye, Don Ameche |- |1938 |Furia Parisului / Senzația Parisului / Vreau să mă mărit |The Rage of Paris (La coqueluche de Paris) |Henry Koster |Universal Pictures, SUA |Danielle Darrieux, Douglas Fairbanks Jr., Mischa Auer |- |1938 |Goldwynfollies |The Goldwyn Follies |George Marshall, H.C. Potter |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Adolphe Menjou, Andrea Leeds, The Ritz Brothers |- |1938 |Închisoare fără gratii |Prison sans barreaux |Léonide Moguy |CIPRA Franța |Annie Ducaux, Roger Duchesne, Ginette Leclerc, Corinne Luchaire |- |1938 |Îngeri cu fețe murdare |Angels with Dirty Faces |Michael Curtiz |First National Pictures, Warner Bros., SUA |James Cagney, Pat O'Brien, Humphrey Bogart |- |1938 |Între dragoste și prietenie |Amicizia |Oreste Biancoli |Aurora Film, Fono Roma, Italia |Elsa Merlini, Nino Besozzi, Enrico Viarisio |- |1938 |Între părinți |Zwischen den Eltern |Hans Hinrich |UFA Germania |Willy Fritsch, Jutta Freybe, Gusti Huber |- |1938 |[[Jezebel (film din 1938)|Jezebel]] |Jezebel |[[William Wyler]] |SUA |[[Bette Davis]], [[Henry Fonda]] |- |1938 |Josette |Josette |Allan Dwan |Twentieth Century Fox, SUA |Don Ameche, Simone Simon, Robert Young |- |1938 |Jucătorul de șah |Le joueur d'échecs |Jean Dréville |Société des Films Vega, Franța |Françoise Rosay, Conrad Veidt, Bernard Lancret |- |1938 |Leopardul Suzanei |Bringing Up Baby |Howard Hawks |RKO Radio Pictures, SUA |Katharine Hepburn, Cary Grant, Charles Ruggles |- |1938 |Mailu |Sotto la croce del sud |Guido Brignone |Mediterranea Film, Italia |Doris Duranti, Antonio Centa |- |1938 |Marșul durerii |Men Are Such Fools |Busby Berkeley |Warner Bros., SUA |Wayne Morris, Priscilla Lane, Humphrey Bogart |- |1938 |Mazurca dragostei |La mazurka di papà |Oreste Biancoli |Aurora Film, Fono Roma, Italia |Vittorio De Sica, Umberto Melnati |- |1938 |Mi-am regăsit iubirea |I Met My Love Again |Joshua Logan, Arthur Ripley, George Cukor |Walter Wanger Productions, SUA |Joan Bennett, Henry Fonda, Louise Platt |- |1938 |Misteriosul domn Victor |L'étrange Monsieur Victor |Jean Grémillon |ACE Franța, UFA Germania |Raimu, Pierre Blanchar, Madeleine Renaud |- |1938 |Nanon |Nanon |Herbert Maisch |Universum Film (UFA) Germania |Erna Sack, Johannes Heesters, Kurt Meisel, Dagny Servaes |- |1938 |Noapte fără sfârșit |Ab Mitternacht |Carl Hoffmann |Germania - Franța |Gina Falckenberg ,Peter Voß, René Deltgen |- |1938 |Nopți în Alger |Algiers |John Cromwell |SUA |Charles Boyer, Hedy Lamarr, Sigrid Gurie |- |1938 |O aventură disperată |A Desperate Adventure |John H. Auer |Republic Pictures (I), SUA |Ramon Novarro, Marian Marsh, Margaret Tallichet |- |1938 |O crimă fără importanță |A Slight Case of Murder |Lloyd Bacon |First National Pictures, Warner Bros., SUA |Edward G. Robinson, Jane Bryan, Allen Jenkins |- |1938 |O fetiță delicioasă |Mad About Music |Norman Taurog |Universal, SUA |Deanna Durbin, Herbert Marshall, Gail Patrick |- |1938 |Oameni în lanțuri |Over the Wall |Frank McDonald |Cosmopolitan Productions, Warner Bros., SUA |Dick Foran, June Travis, John Litel |- |1938 |Opereta fără nume |Eine Nacht in Mai |Georg Jacoby |Universum Film, UFA Germania |Marika Rökk, Viktor Staal |- |1938 |Paradisul furat |Stolen Heaven |Andrew L. Stone |Paramount Pictures |Gene Raymond, Olympe Bradna, Glenda Farrell |- |1938 |Patru bărbați și o rugăciune |Four Men and a Prayer |John Ford |Twentieth Century Fox, SUA |Loretta Young, Richard Greene, George Sanders |- |1938 |Preludiul dragostei |Verliebtes Abenteuer |Hans H. Zerlett |Tobis Filmkunst Germania |Olga Tschechova, Paul Klinger, Geog Alexander. |- |1938 |Primejdia |Bulldog Drummond's Peril |James P. Hogan |Paramount Pictures, SUA |John Barrymore, John Howard, Louise Campbell |- |1938 |Primul sărut |That Certain Age |Edward Ludwig |Universal, SUA |Deanna Durbin, Melvyn Douglas, Jackie Cooper |- |1938 |Prințesa Tarakanova |La principessa Tarakanova |Fyodor Ozep, Mario Soldati |Italia - Franța |Annie Vernay, Pierre Richard-Wilm, Roger Karl, Suzy Prim |- |1938 |Pygmalion |Pygmalion |Anthony Asquith, Leslie Howard |U.K. |Leslie Howard, Wendy Hiller, Wilfrid Lawson |- |1938 |Regele spadei |Ettore Fieramosca |Alessandro Blasetti |Nembo Film Italia |Gino Cervi, Mario Ferrari, Elisa Cegani |- |1938 |[[Ruslan și Ludmila (film din 1938)|Ruslan și Ludmila]] |Руслан и Людмила Ruslan i Liudmila |Ivan Nikitchenko |[[Mosfilm]] |Serghei Stoliarov, Liudmila Glazova |- |1938 |Scandal fără motiv |Fool for Scandal |Mervyn LeRoy |Warner Bros., SUA |Carole Lombard, Fernand Gravey, Ralph Bellamy |- |1938 |Secretul doamnei în alb |La dama bianca |Mario Mattoli |Aurora Film, Fono Roma, Italia |Elsa Merlini, Nino Besozzi, Enrico Viarisio |- |1938 |Sfidătorii aerului |Test Pilot |Victor Fleming |Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), SUA |Clark Gable, Myrna Loy, Spencer Tracy |- |1938 |Stan și Bran alpiniști |Swiss Miss |John G. Blystone, Hal Roach |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Grete Natzler |- |1938 |Stan și Bran eroi fără voie |Block-Heads |John G. Blystone |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1938 |Suflete în ceață |Le quai des brumes |Marcel Carné |Ciné-Alliance, Franța |Jean Gabin, Michel Simon, Michèle Morgan |- |1938 |Știri false |Break the News |René Clair |U.K. |Jack Buchanan, Maurice Chevalier, June Knight |- |1938 |Ștrengărițele |Die vier Gesellen |Carl Froelich |Germania |Ingrid Bergman, Sabine Peters, Carsta Löck |- |1938 |Trei camarazi |Three Comrades |Frank Borzage |MGM, SUA |Robert Taylor, Margaret Sullavan, Franchot Tone |- |1938 |Tura, zeița junglei |Her Jungle Love |George Archainbaud |Paramount, SUA |Dorothy Lamour, Ray Milland, Lynne Overman |- |1938 |Urme șterse |Verwechte Spuren |Veit Harlan |Majestic-Film, Germania |Kristina Söderbaum, Philip Dorn |- |1938 |[[Valsul nemuritor (film din 1938)|Valsul nemuritor]] |The Great Waltz |[[Julien Duvivier]] |[[MGM]] |Fernand Gravey, Miliza Korjus, [[Luise Rainer]] |- |1938 |Vârsta ispitelor |Entrée des artistes |Marc Allégret |Filmsonor; Regina Films, Franța |Louis Jouvet, Claude Dauphin, Odette Joyeux |- | 1938 | ''[[Veninul]]'' | Orage | [[Marc Allégret]] | [[Alliance Cinématographique Européenne]] (ACE) | [[Charles Boyer]], [[Michèle Morgan]], [[Lisette Lanvin]] |- |1938 |[[Volga-Volga]] |Волга-Волга Volga-Volga |Grigori Aleksandrov |[[Mosfilm]] |[[Liubov Orlova]], Pavel Olenev, Vladimir Volodin |} == 1939 == {| class="wikitable sortable" |+ !{{Abbr|AP|Anul premierei}} !Titlul românesc !Titlul original !Regizor !Studioul /<br>Țara de producție !Actori principali |- |1939 |Absențe nemotivate |Assenza ingiustificata |Max Neufeld |Era Film, Italia |Alida Valli, Amedeo Nazzari, Lilia Silvi |- |1939 |Angelica |Angélica/ La rose de sang |Jean Choux |DisCina Franta, Scalera Film, Italia |Viviane Romance, Georges Flamant |- |1939 |Apus de glorie |La fin du jour |Julien Duvivier |Regina Films, Franța |Victor Francen, Michel Simon, Louis Jouvet |- |1939 |Aur în New-Frisco |Gold in New Frisco |Paul Verhoeven |Bavaria-Filmkunst, Germania |Hans Söhnker, Alexander Golling, Otto Wernicke |- |1939 |Bal la castel |Ballo al castello |Max Neufeld |Italcine, Italia |Alida Valli, Antonio Centa, Carlo Lombardi |- |1939 |Băiatul din Oklahoma |The Oklahoma Kid |Lloyd Bacon |Warner Bros., SUA |James Cagney, Humphrey Bogart, Rosemary Lane |- |1939 |Beau Geste |Beau Geste |William A. Wellman |Paramount, SUA |Gary Cooper, Ray Milland, Robert Preston |- |1939 |Cântărețul nebun |Der singende Tor |Johannes Meyer |Itala Film, Italia Itala-Film, Germania |Beniamino Gigli, Kirsten Heiberg, Hans Olden |- |1939 |Cântecul Aixei |La canción de Aixa |Florián Rey |Hispano Filmproduktion, Germania-Spania. |Imperio Argentina, Pedro Barreto, Pedro Fernández Cuenca |- |1939 |Cocoșatul de la Notre Dame |The Hunchback of Notre Dame |William Dieterle |RKO, SUA |Charles Laughton, Maureen O'Hara, Cedric Hardwicke |- |1939 |Copii în luptâ cu viața |Babes in Armes |Busby Berkeley |MGM, SUA |Mickey Rooney, Judy Garland, Charles Winninger |- |1939 |Delir |The Lady of the Tropics |Jack Conway, Leslie Fenton |MGM, SUA |Robert Taylor, Hedy Lamarr, Joseph Schildkraut |- |1939 |Destry |Destry Rides Again |George Marshall |Universal, SUA |Marlene Dietrich, James Stewart, Mischa Auer |- |1939 |[[Diligența (film din 1939)|Diligența]] |Stagecoach |[[John Ford]] |SUA |[[John Wayne]], [[Claire Trevor]] |- |1939 |Domnul Smith merge la Washington |Mr. Smith Goes to Washington |Frank Capra |Columbia Pict., SUA |James Stewart, Jean Arthur, Claude Rains |- | 1939 | ''[[Dora Nelson]]'' | Dora Nelson | [[Mario Soldati]] | ICI, Urbe Film, Italia | [[Assia Noris]], [[Carlo Ninchi]], [[Massimo Girotti]] |- |1939 |Dragoste de țigancă |Suspiros de España |Benito Perojo |Hispano Filmproduktion |Miguel Ligero, Estrellita Castro, Fernando Rey |- |1939 |Dreptul la dragoste |Das Recht auf Liebe |Joe Stöckel |Rolf Randolf-Film GmbH, Germania |Magda Schneider, Viktor Staal, Anneliese Uhlig |- |1939 |Dreptul la viață |La vedova |Goffredo Alessandrini |Scalera Film, Italia |Emma Gramatica, Isa Pola, Leonardo Cortese, Osvaldo Valenti |- |1939 |Ea și el /Poveste de iubire /Afaceri amoroase |Love Affair |Leo McCarey |RKO, SUA |Irene Dunne, Charles Boyer, Maria Ouspenskaya |- |1939 |Exile-Express |Exile Express |Otis Garrett |SUA |Anna Sten, Alan Marshal, Jerome Cowan |- |1939 |Farandola |The Story of Vernon and Irene Castle |H. C. Potter |RKO, SUA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Walter Brennan |- |1939 |Femei... |The Women |George Cukor |MGM, SUA |Norma Shearer, Joan Crawford, Rosalind Russell |- |1939 |Fiii marchizului |I figli del marchese Lucera |Amleto Palermi |Scalera Film, Italia |Armando Falconi, Caterina Boratto, Sergio Tofano, Gino Cervi |- |1939 |Fiul lui Frankenstein |Son of Frankenstein |Rowland V. Lee |Universal Pictures, SUA |Boris Karloff, Basil Rathbone, Bela Lugosi |- |1939 |[[Fiul lui Tarzan]] |Tarzan Finds a Son! |[[Richard Thorpe]] |[[MGM]] |[[Johnny Weissmüller|Johnny Weissmuller]], [[Maureen O'Sullivan]], Johnny Sheffield |- |1939 |Intermezzo |Intermezzo: A Love Story |Gregory Ratoff |Selznick Int. Pictures, SUA |Ingrid Bergman, Leslie Howard, Edna Best |- |1939 |Istoria se repetă |Wife, Husband and Friend |Gregory Ratoff |Twentieth Century Fox, SUA |Loretta Young, Warner Baxter, Cesar Romero |- |1939 |În umbra prohibiției |The Roaring Twenties |Raoul Walsh |Warner Bros., SUA |James Cagney, Humphrey Bogart, Priscilla Lane |- |1939 |La răscruce de vânturi |Wuthering Heights |William Wyler |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Maerle Oberon, Laurence Olivier, David Niven |- |1939 |La stăpâni |V liudeah, ru: В людях |Mark Donskoi |Soiuzdetfilm, URSS |Aleksei Learski, Irina Zarubina, Varvara Massalitinova |- |1939 |Macario la tribunal |Imputato, alzatevi ! |Mario Mattoli |Alfa Cinematografica, Italia |Erminio Macario, Leila Guarni, Ernesto Almirante |- |1939 |Mica prințesă / Visul unei prințese |The Little Pricess |Walter Lang, William A. Seiter |Twentieth Century Fox, SUA |Shirley Temple, Richard Greene, Anita Louise |- |1939 |Miezul nopții |Midnight |Mitchell Leisen |Paramount, SUA |Claudette Colbert, Don Ameche, John Barrymore |- |1939 |Moartea obosită |La charrette fantôme |Julien Duvivier |Transcontinental Films S.A. Franța |Pierre Fresnay, Marie Bell, Micheline Francey |- |1939 |Ninotchka |Ninotchka |Ernst Lubitsch |MGM, SUA |Greta Garbo, Melvyn Douglas, Ina Claire |- |1939 |Noaptea amintirilor |Le jour se lève |Marcel Carné |Productions Sigma, Franța |Jean Gabin, Arletty, Jules Berry |- |1939 |Nu vreau să mor. |Dark Victory |Edmund Goulding |Warner Bros, SUA |Bette Davis, George Brent, Humphrey Bogart, Ronald Reagan |- |1939 |Oameni de varieteu |Menschen vom Varieté |Josef von Báky |Pictura-Film, Germania Hunnia Filmgyár, Ungaria |La Jana, Christl Mardayn, Karin Hardt, Hans Holt, Attila Hörbiger |- |1939 |[[Pe aripile vântului]] |Gone with the Wind |[[Victor Fleming]], [[George Cukor]] |[[MGM]] |[[Clark Gable]], [[Vivien Leigh]] |- |1939 |Primul bal |First Love |Henry Koster |Universal, SUA |Deanna Durbin, Robert Stack, Eugene Pallette |- |1939 |Pumnul de fier |Stand Up and Fight |W.S. Van Dyke II |MGM, SUA |Wallace Beery, Robert Taylor, Florence Rice |- |1939 |Răscoala munților |Allegheny Uprising |William A. Seiter |RKO Radio Pictures |Claire Trevor, John Wayne, George Sanders |- |1939 |Rivala |In Name Only |John Cromwell |RKO Radio Pictures, SUA |Cary Grant, Carole Lombard, Kay Francis |- |1939 |Soțul meu flirtează |Fast and Furious |Busby Berkeley |MGM, SUA |Franchot Tone, Ann Sothern |- |1939 |St. Louis Blues |Aloma |Raoul Walsh |Paramount, SUA |Dorothy Lamour, Lloyd Nolan |- |1939 |Stan și Bran aviatori |The Flying Deuces |A. Edward Sutherland |Boris Morros Productions |Stan Laurel, Oliver Hardy, Jean Parker |- |1939 |Stăpânitorii mărilor |Rulers of the Sea |Frank Lloyd |Paramount, SUA |Douglas Faibanks Jr., Margaret Lockwood, George Bancroft |- |1939 |Titanul |Das unsterbliche Herz |Veit Harlan |Tobis Filmkunst, Germania |Heinrich George, Kristina Söderbaum, Paul Wegener |- |1939 |Tractoriștii |Traktoristî ru: Трактористы |Ivan Pâriev |St. Dovjenko, URSS |Marina Ladânina, Nikolai Kriucikov, Boris Andreev |- |1939 |Ultima tinerețe |Dernière jeunesse |Jef Musso |Lumenfilms, Franța Scalera Film, Italia |Raimu, Jacqueline Delubac, Pierre Brasseur |- |1939 |Viață furată |Stolen Life |Paul Czinner |U.K. |Elisabeth Bergner, Michael Redgrave, Wilfrid Lawson |- |1939 |Viață nouă |Bolșaia jizn ru: Большая жизнь |Leonid Lukov |Kiev Film Studio, URSS |Ivan Peltțer, Ivan Novoselțev, Stepan Kaiukov |} == 1940 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1940 |Amantul misterios |Rose scarlatte |Giuseppe Amato Vittorio De Sica |Italia |Vittorio De Sica, Renée Saint-Cyr, Umberto Melnati |- |1940 |Asediul Alcazarului |L'assedio dell' Alcazar / Sin novedades en el Alcazar |Augusto Genina |Film Bassoli, Ulargui Films, Italia - Sania |Fosco Giachetti, Mireille Balin, Maria Denis |- |1940 |Bismarck |Bismarck |Wolfgang Liebeneiner |Tobis Filmkunst, Germania |Paul Hartmann, Lil Dagover, Friedrich Kayßler |- |1940 |Boccaccio |Boccaccio |Marcello Albani |Scalera Film, Venus Film, Italia |Clara Calamai, Osvaldo Valenti, Luigi Almirante |- |1940 |Cântecul visului |Traummusik |Géza von Bolváry |Itala Film, Italia, Germania, Austria |Marte Harell, Lizzi Waldmüller, Albrecht Schoenhals |- |1940 |Cine pierde câștigă |Vento di milioni |Dino Falconi |Fono Roma, Italia |Umberto Melnati, Vivi Gioi, Enzo Biliotti |- |1940 |Comedia fericirii |La comédie du bonheur |Marcel L'Herbier |DisCina, Scalera Film, Société Parisienne de Distribution Cinématographique; Franța-Italia |Michel Simon, Ramon Novarro, Jacqueline Delubac, Louis Jourdan, Sylvie |- | 1940 | ''[[Corsarul]]'' | The Sea Hawk | [[Michael Curtiz]] | SUA | [[Errol Flynn]], [[Brenda Marshall]], [[Claude Rains]] |- |1940 |Dankó Pista |Dankó Pista |László Kalmár |Ungaria |Pál Jávor, Erzsi Simor, Margit Lukács |- |1940 |Dansatoarea din Singapore |Road to Singapore |Victor Schertzinger |Paramount, SUA |Bing Crosby, Bob Hope, Dorothy Lamour, Anthony Quinn |- |1940 |Dansez pentru tine |Broadway Melody of 1940 |Norman Taurog |MGM, SUA |Fred Astaire, Eleanor Powell, George Murphy |- | 1940 | ''[[Dictatorul (film din 1940)|Dictatorul]]'' | The Great Dictator | [[Charles Chaplin]] | SUA | [[Charles Chaplin]], [[Paulette Goddard]], [[Jack Oakie]] |- |1940 |Dragoste dincolo de viață și de moarte |Oltre l'amore / Passione |Carmine Gallone |Grandi Film Storici, Italia |Alida Valli, Amedeo Nazzari, Camillo Pillotto |- |1940 |Evreul Süss |Jüd Süss |Veit Harlan |Terra-Filmkunst, Germania |Ferdinand Marian, Kristina Söderbaum, Heinrich George |- |1940 |Fiica mea trăiește la Viena |Meine Tochter lebt in Wien |E. W. Emo |Wien-Film, Germania |Hans Moser, Dorit Kreysler, Charlott Daudert |- |1940 |Hans Moser poruncește |Der Herr im Haus |Heinz Helbig |Bavaria-Filmkunst, Germania |Hans Moser, Maria Andergast, Leo Slezak |- |1940 |Iadul verde |Green Hell |James Whale |Famous Productions, James Whale Productions, SUA |Douglas Fairbanks Jr., Joan Bennett, John Howard |- |1940 |Iubirea lor |All This, and Heaven Too |Anatole Litvak |Warner Bros., SUA |Bette Davis, Charles Boyer, Jeffrey Lynn |- |1940 |În vâltoarea vieții |L'ultima nemica |Umberto Barbaro |Scia, Italia |Fosco Giachetti, Maria Denis, Alida Valli |- |1940 |Karelina |L'empreinte du Dieu |Léonide Moguy |Zama Films Franța |Pierre Blanchar, Annie Ducaux, Blanchette Brunoy |- |1940 |Kean (Geniu și nebunie) |Kean |Guido Brignone |Scalera Film, Italia |Rossano Brazzi, Germana Paolieri, Mariella Lotti |- |1940 |Lucreția Borgia |Lucrezia Borgia |Hans Hinrich |Scalera Film, Italia |Isa Pola, Friedrich Benfer, Carlo Ninchi |- |1940 |Lupta pentru desrobire |Feinde |Viktor Tourjansky |Bavaria-Filmkunst, Germania |Brigitte Horney, Willy Birgel, Ivan Petrovich |- |1940 |Magdalena nota zero la purtare |Maddalena zero in condotta |Vittorio De Sica |Italia |Vittorio De Sica, Vera Bergman, Carla Del Poggio |- |1940 |Manevre de dragoste |Manovre d'amore |Gennaro Righelli |ICI Italia |Vera Bergman, Clara Calamai, Antonio Centa |- |1940 |Manon Lescaut |Manon Lescaut |Carmine Gallone |Italia |Alida Valli, Vittorio De Sica |- |1940 |Nevasta lui Adam |My Favorite Wife |Garson Kanin |RKO, SUA |Irene Dunne, Cary Grant, Randolph Scott |- |1940 |Opereta |Operette |Willi Forst, Karl Hartl |Deutsche Forst-Filmproduktion GmbH, Wien-Film, Germania - Austria |Willi Forst, Maria Holst, Dora Komar, Paul Hörbiger |- |1940 |O viață întreagă |Ein Leben lang |Gustav Ucicky |Wien-Film, Germania |Paula Wessely, Joachim Gottschalk, Maria Andergast |- |1940 |Parada primăverii |Spring Parade |Henry Koster |Universal, SUA |Deanna Durbin, Robert Cummings, Mischa Auer |- |1940 |Păcatul |The Way of All Flesh |Louis King |Paramount, SUA |Akim Tamiroff, Gladys George, William Henry |- | 1940 | ''[[Pieirea Vulturului]]'' | ru: Гибель «Орла» <br> Gibel «Orla» | [[Vasili Juravliov]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Nikolai Annenkov]], [[Sergei Stolyarov ]] |- |1940 |Podul Waterloo |Waterloo Bridge |Mervyn LeRoy |MGM, SUA |Vivien Leigh, Robert Taylor, Lucile Watson |- |1940 |Portul destinelor |Little Old New York |Henry King |Twentieth Century Fox, SUA |Alice Faye, Fred MacMurray, Richard Greene |- | 1940 | ''[[Poruncă întunecată]]'' | The Dark Command | [[Raoul Walsh]] | SUA | [[John Wayne]], [[Claire Trevor]], [[Roy Rogers]] |- ] | 1940 | ''[[Poveste muzicală]]'' | Музыкальная история | [[Aleksandr Ivanovski]] | [[Lenfilm]] | [[Serghei Lemeșev]], [[Zoia Fiodorova]] |- |1940 |Prima femeie care trece |La prima donna che passa |Max Neufeld |Italcine, Italia |Alida Valli, Carlo Lombardi, Giuseppe Rinaldi |- |1940 |Primul păcat |Star Dust |Walter Lang |Twentieth Century Fox, SUA |Linda Darnell, John Payne, Roland Young |- |1940 |Rebecca |Rebecca |Alfred Hitchcock |Selznick Int.Pictures, SUA |Laurence Olivier, Joan Fontaine, George Sanders, Judith Anderson |- |1940 |Serenada inimii |Herzensfreud - Herzensleid |Hubert Marischka |Algefa Film, Germania |Paul Hörbiger, Magda Schneider, Paul Klinger |- |1940 |Stan și Bran lupi de mare |Saps at Sea |Gordon Douglas |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, James Finlayson |- |1940 |Stan și Bran studenți la Oxford |A Chump at Oxford |Alfred J. Goulding |Hal Roach Studios, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Wilfred Lucas, Peter Cushing |- |1940 |Șapte ani de ghinion |Sieben Jahre Pech |Ernst Marischka |Styria-film, Germania |Hans Moser, Theo Lingen, Wolf Albach-Retty |- | 1940 | ''[[Șapte păcate (film din 1940)|Șapte păcate]]'' | Seven Sinners | [[Tay Garnett]] | SUA | [[John Wayne]], [[Anna Lee]], [[Oskar Homolka]] |- |1940 |Taifun |Typhoon |Louis King |Paramount, SUA |Dorothy Lamour, Robert Preston, Lynne Overman |- |1940 |Taverna roșie |Taverna rossa |Max Neufeld |Italcine, Italia |Alida Valli, André Mattoni, Lauro Gazzolo |- |1940 |Texas |The Westerner |William Wyler |Samuel Goldwyn, SUA |Gary Cooper, Walter Brennan, Doris Davenport |- | 1940 | ''[[Timur și băieții lui (film din 1940)|Timur și băieții lui]]'' | ru: Тимур и его команда <br> Timur i ego komanda | [[Aleksandr Razumnîi]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Livi Șcipaciov]], [[Piotr Savin]], [[Marina Kovaliova]]<!--Ливий Щипачёв, Пётр Савин, Марина Ковалёва--> |- |1940 |Universitățile mele |Moi universitetî ru: Мои университеты |Mark Donskoi |Soiuzdetfilm, URSS |Nikolai Valbert, Stepan Kaiukov, Nikolai Plotnikov |} == 1941 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1941 |Acel sentiment nesigur |That Uncertain Feeling |Ernst Lubitsch |Ernst Lubitsch Prod. Inc. Sol Lesser Productions |Merle Oberon, Melvyn Douglas, Burgess Meredith |- |1941 |Acela care primește palme |La forza bruta |Carlo Ludovico Bragaglia |Lux Film, Italia |Juan de Landa, Rossano Brazzi, Germana Paolieri, Maria Mercader |- |1941 |Afacerea Artamonov |Delo Artamonovâh ru: Дело Артамоновыx |Grigori Roșal |Mosfilm, URSS |Serghei Romodanov, Tamara Cisteakova, Vera Marețkaia |- |1941 |Alarmă |Alarm |Herbert B. Fredersdorf |Germania |Karl Martell, Maria Tasnadi Fekete, Paul Klinger, Hilde Hildebrand |- |1941 |Amanta secretă |L'amante segreta |Carmine Gallone |SANGRAF, Italia |Alida Valli, Fosco Giachetti, Vivi Gioi, Osvaldo Valenti |- |1941 |Așa te vreau |So gefällst Du mir |Hans Thimig |Wien-Film, Germania |Gusti Huber, Wolf Albach-Retty, Oskar Sima |- |1941 |Barbă albastră |Barbablù |Carlo Ludovico Bragaglia |Fono Roma, Lux Film, Italia |Lilia Silvi, Nino Besozzi, Nelly Corradi |- |1941 |Bărbații din viața ei |The Men in Her Life |Gregory Ratoff |Gregory Ratoff Productions, SUA |Loretta Young, Conrad Veidt, Dean Jagger |- |1941 |Beatrice Cenci |Beatrice Cenci |Guido Brignone |Manenti Film Sp.A., Italia |Carola Höhn, Giulio Donadio, Tina Lattanzi, Osvaldo Valenti |- |1941 |Calea triumfului |Der Weg ins Freie |Rolf Hansen |Tonfilmstudio Carl Froehlich, UFA Germania |Zarah Leander, Hans Stüwe, Siegfried Breuer |- |1941 |Călăul din Veneția |Il bravo di Venezia |Carlo Campogalliani |Scalera Film, Italia |Paola Barbara, Rossano Brazzi, Valentina Cortese |- |1941 |Când vine furtuna |Bogdan Hmelnițki ru: Богдан Хмельницкий |Igor Savcenko |St. Film Kiev, URSS |Nikolai Mordvinov, Boris Bezghin, Nikita Ilcenko |- |1941 |Cine a ucis pe Moș Crăciun ? |L'assassinat du Père Noël |Christian-Jaque |Continental Films Franța |Harry Baur, Renée Faure, Raymond Rouleau |- |1941 |Conflict conjugal |Mr. & Mrs. Smith |Alfred Hitchcock |RKO Radio Pictures, SUA |Carole Lombard, Robert Montgomery, Gene Raymond |- |1941 |Coroana de fier |La corona di ferro |Alessandro Blasetti |Lux Film, Enic, Italia |Elisa Cegani, Luisa Ferida, Gino Cervi, Massimo Girotti |- |1941 |Cuceritorii aerului |Valeri Cikalov ru: Валерий Чкалов |Mihail Kalatozov |Lenfilm, URSS |Vladimir Belokurov, Mihail Ghelovani, Semion Mejinski |- |1941 |Domnișoara detectiv |Jenny und der Herr im Frack |Paul Martin |Bavaria-Filmkunst, Germania |Gusti Huber, Johannes Heesters, Hilde Hildebrand |- |1941 |Dr.Jekyll și Mr.Hyde |Dr.Jekyll and Mr.Hyde |Victor Fleming |MGM, SUA |Spencer Tracy, Ingrid Bergman, Lana Turner |- |1941 |Dragostea scutită de vamă |Liebe ist zollfrei |E. W. Emo |Wien-Film, Germania-Austria |Hans Moser, Theodor Danegger, Josef Egger |- |1941 |Drumul tutunului |Tobacco Road |John Ford |Twentieth Century Fox, SUA |Charley Grapewin, Gene Tierney, Marjorie Rambeau |- |1941 |Elixirul dragostei |L'elisir d'amore |Amleto Palermi |Elios Film, Fono Roma, Lux Film, Italia |Roberto Villa, Margherita Carosio, Armando Falconi, Carlo Romano |- |1941 |Eterna Evă |It Started with Eve |Henry Koster |Universal |Deanna Durbin, Charles Laughton, Robert Cummings |- |1941 |Femeia și păcatul |La donna del peccato |Harry Hasso |Consorzio Tirrenia, Film Bassoli, XXSecolo, Italia |Viveca Lindfors, Gustav Diessl, Otello Toso |- | 1941 | ''[[Festivalul Chaplin]]'' | The Charlie Chaplin Festival | [[Charles Chaplin]] | USA | [[Charles Chaplin]], [[Edna Purviance]], [[Ben Turpin]] |- |1941 |Frau Luna |Frau Luna |Theo Lingen |Majestic-Film GmbH, Germania |Lizzi Waldmüller, Fita Benkhoff, Theo Lingen |- |1941 |Giuliano de' Medici |Giuliano de' Medici |Ladislao Vajda |Sol Film, Italia |Conchita Montenegro, Juan de Landa, Osvaldo Valenti |- |1941 |Infernul îngerilor |L'enfer des anges |Christian-Jaque |Ciné-Alliance, S.A.R.O.C. Franta |Louise Carletti, Jean Claudio, Serge Grave |- | 1941 | ''[[Întâlnire pe ring]]'' | ru: Боксёры / Boksiorî | [[Vladimir Gonciukov]] | [[Studioul de film Odesa]] | [[Vitali Doronin]], Daniil Sagal, Nikolai Ivakin |- | 1941 | ''[[Lady Hamilton]]'' | That Hamilton Woman | [[Alexander Korda]] | Anglia | [[Vivien Leigh]], [[Laurence Olivier]] |- | 1941 | [[Mascarada (film din 1941)|Mascarada]] | Маскарад<br>Maskarad | [[Serghei Gherasimov]] | [[Lenfilm]] | [[Nikolai Mordvinov]], [[Tamara Makarova]] |- |1941 |Micuța serenadă |Penny Serenade |George Stevens |Columbia Pictures, SUA |Cary Grant, Irene Dunne, Beulah Bondi |- |1941 |Minciuna cea mare |The Great Lie |Edmund Goulding |Warner Bros., SUA |Bette Davis, George Brent, Mary Astor |- |1941 |Mingea de foc |Ball of Fire |Howard Hawks |Samuel Goldwyn Comp., SUA |Gary Cooper, Barbara Stanwyck, Oskar Homolka |- |1941 |Mr. Smith |'Pimpernel' Smith |Leslie Howard |British National Films |Leslie Howard, Francis L. Sullivan, Allan Jeayes |- |1941 |Nunta spânzuratului |Pedro soll hängen |Veit Harlan |Majestic-Film GmbH, Germania |Gustav Knuth, Heinrich George, Maria Landrock |- |1941 |Ochiul dracului |All That Money Can Buy |William Dieterle |RKO Studios William Dieterle Prod. SUA |Edward Arnold, Walter Huston, Jane Darwell, Simone Simon |- | 1941 | ''[[Omul din Taiga]]'' | Парень из тайги<br> Paren iz taighi | Ольга Преображенская, Иван Правов <br> [[Olga Preobrajenskaia]], [[Ivan Pravov]] | [[Mosfilm]] | [[Ivan Pereverzev]], [[Vladimir Gardin]], [[Alla Kazanskaia]]<!-- Иван Переверзев, Владимир Гардин, Алла Казанская--> |- |1941 |Pasiunea fatală |The Flame of New Orleans |René Clair |Universal, SUA |Marlene Dietrich, Bruce Cabot, Roland Young, Mischa Auer |- |1941 |Piccolo mondo antico |Piccolo mondo antico |Mario Soldati |ATA, ICI, Italia |Alida Valli, Massimo Serato, Ada Dondini |- |1941 |Pilotul ghinionist |Quax, der Bruchpilot |Kurt Hoffmann |Germania |Heinz Rühmann, Karin Himboldt, Harry Liedtke |- |1941 |Poarta de aur |Hold Back the Dawn |Mitchell Leisen |Paramount Pictures, SUA |Charles Boyer, Olivia de Havilland, Paulette Goddard |- |1941 |Prima iubire |Premier rendez-vous |Henri Decoin |Continental Films, Franța |Danielle Darrieux, Jean Tissier, Louis Jourdan |- |1941 |Răscoala burilor |Ohm Krüger |Hans Steinhoff, Karl Anton, Herbert Maisch |Tobis Filmkunst, Germania |Emil Jannings, Lucie Höflich, Werner Hinz |- | 1941 | ''[[Rigoletto (film din 1941)|Rigoletto]]'' | Il re si diverte | [[Mario Bonnard]] | Italia | [[Michel Simon]], [[María Mercader]], [[Rossano Brazzi]] |- |1941 |Roșcovana |The Strawberry Blonde |Raoul Walsh |Warner Bros., SUA |James Cagney, Olivia de Havilland, Rita Hayworth |- |1941 |Scampolo |Scampolo |Nunzio Malasomma |Excelsa Film, Itala Film, Italia |Lilia Silvi, Amedeo Nazzari, Carlo Romano |- |1941 |Sergentul York |Sergeant York |Howard Hawks |Warner Bros., SUA |Gary Cooper, Walter Brennan, Joan Leslie |- |1941 |Singurătate |Solitudine |Livio Pavanelli |S.A.F.A. Italia |Carola Höhn, Andrea Checchi, Antonio Centa |- |1941 |Somnambula |La sonnambula |Piero Ballerini |Dora Film, Italia |Roberto Villa, Germana Paolieri, Osvaldo Valenti |- |1941 |Spioana din San Gottardo |Il vetturale di San Gottardo |Hans Hinrich, Ivo Illuminati |Venus Film, Italia |Giovanni Grasso, Mariella Lotti, Leonardo Cortese, Osvaldo Valenti |- |1941 |Străjerii mărilor |La nave bianca |Roberto Rossellini |Scalera Film, Italia |Augusto Basso, Elena Fondi |- |1941 |Stuka spaima zburătoare |Stukas |Karl Ritter |Universum Film, UFA Germania |Carl Raddatz, Hannes Stelzer, Albert Hehn |- |1941 |Submarinele atacă |U-Boote westwärts! |Günther Rittau |Oberkommando der Kriegsmarine, UFA Germania |Herbert Wilk, Heinz Engelmann, Joachim Brennecke |- |1941 |Șoimul blestemat |The Maltese Falcon |John Huston |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Mary Astor, Gladys George |- |1941 |Te iubesc Clarisse |Clarissa |Gerhard Lamprecht |Aco-Film, Germania |Sybille Schmitz, Gustav Fröhlich, Gustav Diessl |- |1941 |Teresa Venerdi |Teresa Venerdì |Vittorio De Sica |Italia |Adriana Benetti, Irasema Dilián, Anna Magnani |- |1941 |Testamentul / Adam avea patru fii |Adam Had Four Sons |Gregory Ratoff |Columbia Pictures, SUA |Ingrid Bergman, Warner Baxter, Susan Hayward |- |1941 |Tom, Dick și Harry |Tom, Dick and Harry |Garson Kanin |RKO Radio Pictures, SUA |Ginger Rogers, George Murphy, Alan Marshall |- |1941 |Totul pentru tine |Immer nur du |Karl Anton |Tobis Filmkunst, Germania |Johannes Heesters, Dora Komar, Fita Benkhoff |- |1941 |Ultimul din cei șase |Le dernier des six |Georges Lacombe |Continental Films |Pierre Fresnay, Michèle Alfa, Suzy Delair, Jean Tissier |- |1941 |Vagabonzii năzdrăvani |Il vagabondo |Carlo Borghesio |Capitani Film, Italia |Erminio Macario, Memo Benassi, Luigi Almirante |- |1941 |Victoria din vest |Sieg im Westen |Fritz Brunsch, Werner Kortwich, Svend Noldan | * Oberkommando der Wehrmacht Wehrpropaganda V |Harry Giese, Hermann Göring, Adolf Hitler |- |1941 |Vi-l prezint pe John Doe,/ Omul de pe stradă |Meet John Doe |Frank Capra |Frank Capra Prod., SUA |Gary Cooper, Barbara Stanwyck, Edward Arnold |- |1941 |Volpone |Volpone |Maurice Tourneur, Jacques de Baroncelli |Franța |Harry Baur, Louis Jouvet, Charles Dullin |- | 1941 | ''[[Vulturul mărilor]]'' | Морской ястреб <br> Morskoi iastreb | Владимир Браун <br> [[Vladimir Braun]] | [[Studioul de film Odesa]] | [[Ivan Pereverzev]], [[Andrei Fait]], [[Osip Abdulov]], [[Leonid Kmit]] |} == 1942 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1942 |A fi sau a nu fi |To Be or Not to Be |Ernst Lubitsch |Romaine Film Corporation, SUA |Carole Lombard, Jack Benny, Robert Stack |- |1942 |Amantul de carton |Her Cardboard Lover |Geoge Cukor |MGM, SUA |Norma Shearer, Robert Taylor, George Sanders |- |1942 |Annette și rivala ei |Annette et la dame blonde |Jean Dréville |Continental Films, Franța |Louise Carletti; Mona Goya, Simone Valère, Henri Garat |- |1942 |Astă seară nimic nou |Stasera niente di nuovo |Mario Mattoli |Consorzio Italfines, Italia |Alida Valli, Carlo Ninchi, Giuditta Rissone |- |1942 |Așa s-a călit oțelul |Kak zakalealas stal ru: Как закалялась сталь |Mark Donskoi |Studio Așhabad, Studio Film Kiev |Viktor Perest-Petrenko, Daniil Sagal, Irina Fedotova |- |1942 |Atac la Baku |Anschlag auf Baku |Fritz Kirchhoff |UFA, Germania |Willy Fritsch, René Deltgen, Lotte Koch |- |1942 |Bal mascat |Jelmezbál |Endre Rodriguez |Mûvelõdés Film |Éva Szörényi, Andor Ajtay, Ida Turay |- |1942 |Capricii |Caprices |Léo Joannon |Continental Films, Franța |Danielle Darrieux, Albert Préjean, Jean Parédès |- | 1942 | ''[[Cartea junglei (film din 1942)|Cartea junglei]]'' | Jungle Book | [[Zoltan Korda]] | SUA | [[Sabu (actor)|Sabu]], [[Joseph Calleia]], [[Patricia O'Rourke]] |- | 1942 | ''[[Casablanca (film)|Casablanca]]'' | Casablanca | [[Michael Curtiz]] | SUA | [[Humphrey Bogart]], [[Ingrid Bergman]], [[Peter Lorre]] |- |1942 |Căpitanul Styx |Die Sache mit Styx |Karl Anton |Tobis, Germania |Laura Solari, Viktor de Kowa, Margit Symo |- |1942 |Cele două orfeline |Le due orfanelle |Carmine Gallone |Italia |Alida Valli, Maria Denis, Osvaldo Valenti |- |1942 |Contesa Castiglione |La contessa Castiglione |Flavio Calzavara |Nazionalcine, Italia |Doris Duranti, Andrea Checchi, Renato Cialente |- |1942 |De-aș fi prințesă |La principessa del sogno |Maria Teresa Ricci, Roberto Savarese |Fono Roma, Italia |Irasema Dilián, Antonio Centa, Maria Melato |- |1942 |Destin |Schicksal |Géza von Bolváry |Wien-Film, Austria - Germania |Heinrich George; Werner Hinz, Christian Kayssler |- |1942 |Domnișoara Bonaparte |Mam'zelle Bonaparte |Maurice Tourneur |Continental Films Franța |Edwige Feuillère, Simone Renant, Raymond Rouleau |- |1942 |Duelul |Un colpo di pistola |Renato Castellani |Lux Film, Roma |Assia Noris, Fosco Giachetti, Antonio Centa |- |1942 |Ești cea mai frumoasă |You Were Never Lovelier |William A. Seiter |Columbia Pict., SUA |Fred Astaire, Rita Hayworth, Adolphe Menjou |- |1942 |Faruri în ceață |Fari nella nebbia |Gianni Franciolini |Fauno Film, Italia |Fosco Giachetti, Luisa Ferida, Antonio Centa, Mariella Lotti |- |1942 |Fedora |Fedora |Camillo Mastrocinque |I.C.A.R. Italia |Luisa Ferida, Amedeo Nazzari, Osvaldo Valenti |- |1942 |Femeia îndărătnică |La bisbetica domata |Ferdinando Maria Poggioli |Excelsa Film, Italia |Amedeo Nazzari, Lilia Silvi, Lauro Gazzolo |- |1942 |Femeia și păcatul |La donna del peccato |Harry Hasso |Consorzio Tirrenia, Film Bassoli, XX Secolo, Italia |Viveca Lindfors, Otello Toso, Gustav Diessl |- | 1942 | ''[[Flăcăul din orașul nostru (film)|Flăcăul din orașul nostru]]'' | Парень из нашего города <br/>Paren iz nașego goroda | [[Aleksandr Stolper]] | [[Kazakfilm|Kazahfilm]] | [[Nikolai Kriucikov]], [[Lidia Smirnova]] |- |1942 |Fra Diavolo |Fra' Diavolo |Luigi Zampa |Fotovox, Italia |Enzo Fiermonte, Elsa De Giorgi |- |1942 |Frederic cel Mare |Der grosse König |Veit Harlan |Tobis Filmkunst, Germania |Otto Gebühr, Kristina Söderbaum, Gustav Fröhlich |- |1942 |Gelozie |Gelosia |Ferdinando Maria Poggioli |Cines, Universal Cine, Italia |Luisa Ferida, Roldano Lupi, Ruggero Ruggeri |- | 1942 | ''[[Gentleman Jim (film din 1942)|Gentleman Jim]]'' | Gentleman Jim | [[Raoul Walsh]] | SUA | [[Errol Flynn]], [[Alexis Smith]] |- |1942 |Giarabub |Giarabub |Goffredo Alessandrini |Era Film, Scalera Film, Italia |Carlo Ninchi, Mario Ferrari, Doris Duranti |- |1942 |G. P. U. |G. P. U. |Karl Ritter |UFA, Germania |Laura Solari, Will Quadflieg, Marina von Ditmar |- |1942 |Grăuntele fermecat |Volșebnoe zerno ru: Волшебное зерно |Fiodor Filippov Valentin Kadocinikov |Mosfilm, ȚOKS, URSS |Ivan Pereverzev, Serghei Martinson, Vladimir Tumalareanț |- |1942 |Hanul melodiilor |Holiday Inn |Mark Sandrich, Robert Allen |Paramount, SUA |Bing Crosby, Fred Astaire, Marjorie Reynolds |- |1942 |Între cer și pământ |Zwischen Himmel und Erde |Harald Braun |UFA, Germania |Werner Krauss, Gisela Uhlen, Wolfgang Lukschy |- |1942 |Lanțuri nevăzute |Catene invisibili |Mario Mattoli |Italcine, Italia |Alida Valli, Carlo Ninchi, Andrea Checchi |- |1942 |Macao |Macao, l'enfer du jeu |Jean Delannoy |Franța |Sessue Hayakawa, Mireille Balin, Henri Guisol |- |1942 |Mai presus de toate |In Which We Serve |Noel Coward, David Lean |U.K. |Noel Coward, John Mills, Bernard Miles |- |1942 |Manhattan / Povestiri din Manhattan |Tales of Manhattan |Julien Duvivier |Twentieth Century Fox, SUA |Charles Boyer, Rita Hayworth, Henry Fonda, Edward G. Robinson |- |1942 |M.A.S. |Năluca mărilor |Romolo Marcellini |Cristallo Film, Excelsa Film, Italia |Vera Bergman, Andrea Checchi |- |1942 |Miliardarul cântăreț |Miliardi, che follia ! |Guido Brignone |SAFA, Italia |Giuseppe Lugo, Mara Landi, Ria Legnani |- |1942 |Neguțătorul de sclave |Il mercante di schiave |Duilio Coletti |Colosseum Film, Italia |Enzo Fiermonte, Annette Bach, Elena Zareschi |- |1942 |Nevastă-mea vrăjitoarea |I Married a Witch |René Clair |Paramount, SUA |Fredric March, Veronica Lake, Susan Hayward |- |1942 |Noi cei vii |Noi vivi - Addio Chira |Goffredo Alessandrini |Era Film, Scalera Film, Italia |Fosco Giachetti, Alida Valli, Rossano Brazzi |- |1942 |O noapte în Veneția |Die Nacht in Venedig |Paul Verhoeven |Tobis Filmkunst, Germania |Heidemarie Hatheyer, Lizzi Waldmüller, Hans Nielsen |- |1942 |Odesa în flăcări / Cătușe roșii |Odessa in fiamme |Carmine Gallone |Italia - România |Maria Cebotari, Carlo Ninchi, George Timică, Silvia Dumitrescu-Timică |- |1942 |Omul venit de pe mare |L'uomo venuto dal mare |Belisario L. Randone, Roberto de Ribon |Atlas Film, Italia |Massimo Serato, Maria Mercader, Enrico Glori |- |1942 |Orașul de aur |Die goldene Stadt |Veit Harlan |UFA, Germania |Kristina Söderbaum, Eugen Klöpfer, Paul Klinger |- |1942 |Orașul în fierbere |The Talk of the Town |George Stevens |Columbia Pict., SUA |Cary Grant, Jean Arthur, Ronald Colman |- |1942 |Parada notelor |Wir machen Musik |Helmut Käutner |Terra-Filmkunst, Germania |Ilse Werner, Viktor de Kowa |- |1942 |Patriotul |Gheorghi Saakadze |Miheil Ciaureli |Georgia Film, URSS |Akaki Horava, Veriko Anjaparidze |- |1942 |Patru pași în nori |4 passi fra le nuvole |Alessandro Blasetti |Società Italiana Cines |Gino Cervi, Adriana Benetti, Carlo Romano |- |1942 |Poveste de dragoste |Una storia d'amore |Mario Camerini |Lux Film, Italia |Assia Noris, Piero Lulli, Carlo Campanini |- |1942 |Răzbunarea fluviului |Wenn du noch eine Heimat hast |Günther Rittau |Terra-Filmkunst, Germania |Hans Söhnker, Lotte Koch, Wilhelm Borchert |- |1942 |Regina de Navarra |Regina di Navarra |Carmine Gallone |ENIC, Juventus Film, Italia |Elsa Merlini, Gino Cervi, Leonardo Cortese, Renato Cialente |- |1942 |Romanul unui tânăr sărac |Il romanzo di un giovane povero |Guido Brignone |SAFA, Italia |Amedeo Nazzari, Caterina Boratto, Paolo Stoppa |- | 1942 | ''[[Seceră vântul sălbatic]]'' | Reap the Wild Wind | [[Cecil B. DeMille]] | SUA | [[John Wayne]], [[Paulette Goddard]], [[Susan Hayward]], [[Ray Milland]] |- |1942 |Simfonia americană |Yankee Doodle Dandy |Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |James Cagney, Joan Leslie, Walter Huston |- |1942 |Simfonia fantastică |La symphonie fantastique |Christian-Jaque |Continental Films, Franța |Renée Saint-Cyr, Lise Delamare, Jean-Louis Barrault |- |1942 |Spionaj în Pacific / Dincolo de Pacific |Across the Pacific |John Huston |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Mary Astor |- |1942 |Stan și Bran scamatori |A-Haunting We Will Go |Alfred L. Werker |Laurel and Hardy Feature Productions, Twentieth Century Fox, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Dante |- |1942 |Șapte ani de noroc |Sieben Jahre Glück |Ernst Marischka |Bavaria-Filmkunst, Germania |Wolf Albach-Retty, Theo Lingen, Hans Moser |- |1942 |Taina contesei |Die heimliche Gräfin |Géza von Bolváry |Wien-Film, Austria - Germania. |Marte Harell, Wolf Albach-Retty, Paul Hörbiger |- |1942 |Trubadurii diavolului |Les visiteurs du soir |Marcel Carné |Production André Paulvé, Franța |Arletty; Marie Déa, Fernand Ledoux |- |1942 |Umbra cea mare |Der grosse Schatten |Paul Verhoeven |Tobis, Germania |Heinrich George, Heidemarie Hatheyer, Will Quadflieg |- |1942 |Violete în bucle |Violette nei capelli |Carlo Ludovico Bragaglia |Fono Film, Lux Film, Italia |Lilia Silvi, Irasema Dilian, Roberto Villa |- |1942 |Vreau să mă mărit |Hochzeit auf Bärenhof |Carl Froelich |UFA, Germania |Heinrich George, Paul Wegener, Ilse Werner |- |1942 |Zbuciumul unei vieți |Andreas Schlüter |Herbert Maisch |Terra-Filmkunst, Germania |Heinrich George, Dorothea Wieck, Karl John, Olga Tschechowa |- |1942 |Zile fericite |Giorni felici |Gianni Franciolini |Excelsa Film, Italia |Lilia Silvi, Amedeo Nazzari,Leonardo Cortese |} == 1943 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1943 | ''[[Aceasta este țara mea]]'' | This Land Is Mine | [[Jean Renoir]] | SUA | [[Charles Laughton]], [[Maureen O'Hara]], [[George Sanders]] |- |1943 |Acrobatul |Akrobat Schööön! |Wolfgang Staudte |Germania |Charlie Rivel, Clara Tabody, Karl Schönböck, |- |1943 |Actele, vă rog ! |Fuga a due voci |Carlo Ludovico Bragaglia |Juventus, Cines, Italia |Gino Bechi, Irasema Dilian, Paolo Stoppa |- |1943 |Bătălia Atlanticului |Action in the North Atlantic |Lloyd Bacon, necreditați: Byron Haskin, Raoul Walsh |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Raymond Massey, Alan Hale |- |1943 |Carnavalul dragostei |Karneval der Liebe |Paul Martin |Berlin-Film, Germania |Johannes Heesters, Dora Komar, Hans Moser |- |1943 |Comedia umană |The Human Comedy |Clarence Brown |MGM, SUA |Mickey Rooney, Frank Morgan, James Craig |- |1943 |Comedia dragostei |Liebeskomödie |Theo Lingen |Berlin-Film, Germania |Magda Schneider, Lizzi Waldmüller, Albert Matterstock, Theo Lingen |- |1943 |Contele de Monte Cristo |Le comte de Monte Cristo |Robert Vernay |Regina Film, Excelsa Films, Franța-Italia |Pierre Richard-Willm, Michèle Alfa, Aimé Clariond |- |1943 |Corbul / Scrisori anonime |Le corbeau |Henri-Georges Clouzot |Franța |Pierre Fresnay, Ginette Leclerc, Micheline Francey |- |1943 |Criza de locuințe |The More the Merrier |George Stevens |Columbia Pict., SUA |Jean Arthur, Joel McCrea, Charles Coburn |- |1943 |Dincolo de răsărit |Behind the Rising Sun |Edward Dmytryk |RKO, SUA |Margo, Tom Neal, Robert Ryan |- | 1943 | [[Emirul din Buhara]] | Nasreddin v Bukhare<br>ru: Насреддин в Бухаре | [[Iakov Protazanov]] | [[Uzbekfilm]] | [[Lev Sverdlin]], [[Konstantin Mihailov]], [[Emmanuil Gheller]] |- |1943 |Femeile nu sunt îngeri |Frauen sin keine Engel |Willi Forst |Deutsche Forst - Filmproduktion GmbH, Germania, Wien-Film, Austria |Marte Harell, Axel von Ambesser, Margot Hielscher, Curd Jürgens |- | 1943 | ''[[Floare de câmp (film)|Floare de câmp]]'' | Flor silvestre | [[Emilio Fernández]] | [[Films Mundiales]], Mexic | [[Dolores del Río]], [[Pedro Armendáriz]], [[Emilio Fernández]] |- |1943 |Inima veșnic tânără |Altes Herz wird wieder jung |Erich Engel |Tobis Filmkunst, Germania |Emil Jannings, Maria Landrock, Viktor de Kowa |- | 1943 | ''[[Legenda îndrăgostiților]]'' | L'Éternel retour | [[Jean Delnnoy]] | Franța | [[Madeleine Sologne]], [[Jean Marais]], [[Jean Murat]] |- | 1943 | ''[[María Candelaria]]'' | María Candelaria | [[Emilio Fernández]] | [[Films Mundiales]], Mexic | [[Dolores del Río]], [[Pedro Armendáriz]], [[Alberto Galán]] |- |1943 |Mereu împreună |Hers to Hold |Frank Ryan |Universal |Deanna Durbin, Joseph Cotten, Charles Winninger |- |1943 |Mirajul circului |Die grosse Nummer |Karl Anton |Tobis Filmkunst |Leny Marenbach, Maly Delschaft,Rudolph Prack |- |1943 |Ne scufundăm în zori |We Dive at Dawn |Anthony Asquith |U.K. |John Mills, Louis Bradfield, Ronald Millar |- |1943 |Paiața / Râde, paiațo ! |Lache Bajazzo |Leopold Hainisch |Tobis Filmkunst, Germania |Paul Hörbiger, Monika Burg, Beniamino Gigli, Heinz Moog |- |1943 |Partizana |Она защищает Родину<br>Ona zașcișceaet rodinu |Fridrih Ermler |URSS |Vera Marețkaia, Nikolai Bogoliubov, Lidia Smirnova |- | 1943 | ''[[Pentru cine bat clopotele (film)|Pentru cine bat clopotele]]'' | For Whom the Bell Tolls | [[Sam Wood]] | SUA | [[Gary Cooper]], [[Ingrid Bergman]], [[Akim Tamiroff]] |- |1943 |Premiera dragostei |Liebespremiere |Arthur Maria Rabenalt |Terra-Filmkunst, Germania |Hans Söhnker, Kirsten Heiberg, Fritz Odemar |- |1943 |Secretul |Secrets |Pierre Blanchar |Pathé Consortium Cinéma, Franța |Pierre Blanchar, Marie Déa, Jacques Dumesnil |- |1943 |Soția |Die Gattin |Geog Jacoby |Universum Film (UFA) |Jenny Jugo, Willy Fritsch, Viktor Staal |- | 1943 | ''[[Steaua Nordului (film din 1943)|Steaua Nordului]]'' | The North Star | [[Lewis Milestone]] | SUA | [[Anne Baxter]], [[Dana Andrews]], [[Walter Huston]], [[Walter Brennan]] |- |1943 |Suprema dragoste |Un seul amour |Pierre Blanchar |SNE Gaumont, Franța |Pierre Blanchar, Micheline Presle, Geneviève Morel |- |1943 |Te voi iubi mereu |T'amerò sempre |Mario Camerini |Società italiana Cines |Alida Valli, Gino Cervi, Antonio Centa |- |1943 |Titanic |Titanic |Herbert Selpin, Werner Klinger |Tobis Filmkunst, Germania |Sybille Schmitz,Hans Nielsen, Kirsten Heiberg |- |1943 |Visele noastre |I nostri sogni |Vittorio Cottafavi |Italia |Vittorio De Sica, Maria Mercader, Paolo Stoppa |} == 1944 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1944 |A avea sau a nu avea |To Have and Have Not |Howard Hawks |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Lauren Bacall, Walter Brennan |- |1944 |Arsenic și dantelă veche |Arsenic and Old Lace |Frank Capra |Warner Bros., SUA |Cary Grant, Priscilla Lane, Raymond Massey |- |1944 |Au fost cinci |The Sullivans |Lloyd Bacon |Twentieth Century Fox, SUA |Anne Baxter, Thomas Mitchell, Selena Royle |- | 1944 | ''[[Aventurile lui Mark Twain]]'' | The Adventures of Mark Twain | [[Irving Rapper]] | USA | [[Fredric March]], [[Alexis Smith]], [[Donald Crisp]], [[John Carradine]] |- |1944 |Carmen |Carmen |Christian-Jaque |Italia - Franța |Viviane Romance, Jean Marais, Lucien Coëdel |- |1944 |Cocosatul |Le bossu |Jean Delannoy |Jason Films, Régina, Franța |Pierre Blanchar, Paul Bernard, Yvonne Gaudeau |- | 1944 | ''[[Curcubeul (film)|Curcubeul]]'' | Радуга / Raduga | [[Mark Donskoi]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Natalia Ujvi]], [[Elena Tiapkina]] |- |1944 |Deportatul 217 |Celovek No 217 ru: Человек No217 |Mihail Romm |St. Tașkent, Mosfilm, URSS |Elena Kuzmina, Anna Liseanskaia, Vasili Zaicikov |- |1944 |Din nou împreună |Together Again |Charles Vidor |Columbia Pictures, SUA |Irene Dunne, Charles Boyer, Charles Coburn |- | 1944 | ''[[Escadrila albă (film)|Escadrila albă]]'' | Squadriglia bianca | [[Ion Sava]] | coproducție româno-italiană | [[Claudio Gora]], [[Lucia Sturdza-Bulandra]], [[Mariella Lotti]], [[Marilena Economu]] |- |1944 |Femeia enigmatică |Experiment Perilous |Jacques Tourneur |RKO, SUA |Hedy Lamarr, George Brent, Paul Lukas |- |1944 |Inimi neliniștite |Falbalas |Jacques Becker |Franța |Raymond Rouleau, Micheline Presle, Jean Chevrier |- | 1944 | ''[[Ivan cel Groaznic (film)|Ivan cel Groaznic<br> seria I-a]]'' | Иван Грозный / Ivan Groznâi | [[Serghei Eisenstein]] | URSS | [[Nikolai Cerkasov]], [[Liudmila Zelikovskaia]] |- |1944 |În umbra felinarului |Fanny by Gaslight / Man of Evil |Anthony Asquith |U.K. |Phyllis Calvert, James Mason, Wilfrid Lawson |- |1944 |Întâlnește-mă la St. Louis |Meet Me in St. Louis |Vincente Minnelli |MGM, SUA |Judy Garland, Margaret O'Brien, Mary Astor |- |1944 |Legea inimii |I bambini ci guardano |Vittorio De Sica |Italia |Emilio Cigoli, Luciano De Ambrosis, Isa Pola |- |1944 | [[Lumina de gaz]] | Gaslight | [[George Cukor]] | [[MGM]] | [[Charles Boyer]], [[Ingrid Bergman]] |- |1944 |Memphis Belle |The Memphis Belle: A Story of a Flying Fortress |William Wyler |U.S. War Department, ... |Stanley Wray, Robert Morgan, James A. Verinis |- |1944 |Nunta |Svadba ru:Свадьба |Isidor Annenski |Mosfilm, Georgian-film |Alexei Gribov, Faina Ranevskaia, Erast Garin, Zoia Fiodorova, Vera Marețkaia |- |1944 |Ora 6 după război |V șest ceasov vecera posle voinî ru: В шесть часов вечера после войны |Ivan Pâriev |Mosfilm, URSS |Marina Ladânina, Evgheni Samoilov |- | 1944 | ''[[Pantofiorii țarinei (film din 1944)|Pantofiorii țarinei]]'' <br/>(film de operă) | Черевички / Cereviciki | [[Mihail Șapiro]] și [[Nadejda Koșeverova]] | [[Kazakfilm|Kazahfilm]] | [[Grigori Bolșakov]], [[Lilia Grițenko]]<!--Григорий Большаков, Лилия Гриценко--> |- |1944 |Patru fete îndrăgostite |Les petites du quai aux fleurs |Marc Allégret |CIMEP Franța |André Lefaur, Odette Joyeux, Louis Jourdan; Gérard Philipe |- |1944 |Pe aripile dragostei |Nebo Moskvî ru: Небо Москвы |Iuli Raizman |Mosfilm, URSS |Piotr Aleinikov, Nina Mazaeva, Nikolai Bogoliubov |- |1944 |S-a întâmplat mâine |It Happened Tomorrow |René Clair |SUA |Dick Powell, Linda Darnell, Jack Oakie |- | 1944 | ''[[Sevastopol km. 4 (film)|Sevastopol km. 4]]'' | Малахов курган / Malahov Kurgan | [[Iosif Heifiț]] și [[Aleksandr Zarhi]] | [[Gruzia-film]] | [[Nikolai Kriucikov]], [[Boris Andreev (actor)|Boris Andreev]] |- |1944 |Zoia |Zoia ru: Зоя |Lev Arnștam |Soiuzdetfilm, URSS |Galina Vodeanițkaia, Ekaterina Skvorțova, Ksenia Tarasova, Aleksei Batalov, Nikolai Râjov, Nikolai Bogatâriov |} == 1945 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- ! ! ! ! ! ! |- |1945 |Abracadabra |Blithe Spirit |David Lean |Two Cities Films, Noel Coward-Cineguild |Rex Harrison, Constance Cummings, Kay Hammond |- | 1945 | ''[[Caut o nevastă]]'' | Аршин мал алан | [[Rza Tahma]] și [[Nikolai Leșenko]] | [[Azerbaidjanfilm]] | [[Rașid Beibutov]], [[Leila Badirbeili]] |- | 1945 | ''[[Căpitan la 15 ani (film din 1945)|Căpitan la 15 ani]]'' | <small>rusă</small>: ''Пятнадцатилетний капитан'' <br> ''Peatnadțatiletni kapitan'' | [[Vasili Juravliov]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Vsevolod Larionov]], [[Elena Izmailova]], [[Mihail Astangov]] |- | 1945 | ''[[Balaurul (film)|Balaurul]]'' | ru: Кащей Бессмертный<br> cu sensul: [[Koșcei]] Nemuritorul | [[Aleksandr Rou]] | Soiuzdetfilm | [[Serghei Stolearov]], [[Aleksandr Șirșov]], [[Galina Grigorieva]], [[Gheorghi Miller]] |- |1945 |Drumul spre stele |TheWay to the Stars / Johnny in the Clouds |Anthony Asquith |U.K. |Michael Redgrave, John Mills, Rosamund John |- |1945 |Fascinație |Spellbound |Alfred Hitchcock |Selznick Int. Pictures, SUA |Ingrid Bergman, Gregory Peck, Michael Chekhov |- |1945 |Harakiri |Blood on the Sun |Frank Lloyd |William Cagney Productions, SUA |James Cagney, Sylvia Sidney, Porter Hall |- | 1945 | ''[[Invazia (film din 1945)|Invazia]]'' | Нашествие / Nașestvie | [[Abram Room]] | [[Kazakfilm|Kazahfilm]] | [[Oleg Jakov]], [[Olga Jizneva]]<!--Олег Жаков, Ольга Жизнева --> |- |1945 |Înseninare |La part de l'ombre |Jean Delannoy |Spéva Films, Franța |Edwige Feuillère, Jean-Louis Barrault, Jean Wall |- |1945 |Întoarcere la Bataan |Back to Bataan |Edward Dmytryk |RKO, SUA |John Wayne, Anthony Quinn, Beulah Bondi |- |1945 |Oameni și măști / Copiii paradisului |Les enfants du paradis |Marcel Carné |Société Nouvelle Pathé Cinéma, Franța |Arletty, Jean-Louis Barrault, Pierre Brasseur |- | 1945 | ''[[Roma, oraș deschis]]'' | ''Roma, città aperta'' | [[Roberto Rossellini]] | Italia | [[Aldo Fabrizi]], [[Anna Magnani]], [[Marcello Pagliero]], [[Maria Michi]] |- |1945 |Salut, Moscova ! |Zdravstvui, Moskva! ru: Здравствуй, Москва! |Serghei Iutkevici |Mosfilm, URSS |Nikolai Leonov, T. Stravinskaia, Oleg Bobrov |- |1945 |Stan și Bran toreadori |The Bullfighters |Malcolm St. Clair, Stan Laurel |Twentieth Century Fox, SUA |Stan Laurel, Oliver Hardy, Richard Lane |- |1945 |Vacanță pierdută |The Lost Weekend |Billy Wilder |Paramount, SUA |Ray Milland, Jane Wyman, Phillip Terry |- |1945 |[[Vinovați fără vină]] |ru: Без вины виноватые Bez vinî vinovatâe |Vladimir Petrov |Mosfilm |Alla Tarasova, Viktor Stanițân |} == 1946 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1946 | ''[[Batalionul de mare]]'' | ru: Морской батальон<br>Morskoi batalion |[[Aleksandr Faințimmer]], [[Adolf Minkin]] | [[Lenfilm]] | [[Aleksandr Larikov]], [[Maria Domașiova]] |- | 1946 | ''[[Colț Alb (film din 1946)|Colț Alb]]'' | ru: Белый Клык <br>(Belîi klîk) | [[Aleksandr Zguridi]] | [[Mosfilm]] | [[Lev Sverdlin]], [[Oleg Jakov]] |- | 1946 | ''[[Crucișătorul Variag (film)|Crucișătorul Variag]]'' | ru: Крейсер «Варяг» <br>(Kreiser Variag) | [[Viktor Eisîmont]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Boris Livanov]], [[Aleksandr Zrajevski]] |- |1946 |Drumul spre stele |A Matter of Life and Death / Stairway to Heaven |Michael Powell, Emeric Pressburger |The Archers, U.K. |David Niven, Kim Hunter |- |1946 |Duel sub soare |Duel in the Sun |King Vidor, Otto Brower, William Dieterle |Selznick International Pictures, Vanguard Films, SUA |Jennifer Jones, Joseph Cotten, Gregory Peck, Lillian Gish |- |1946 |Fiul regimentului |Sân polka / ru: Сын полка |Vasili Pronin |Soiuzdetfilm, URSS |Iura Iankin, Aleksandr Morozov, Pavel Volkov |- | 1946 | ''[[Glinka (film din 1946)|Glinka]]'' | ru: Глинка <br>(Glinka) | [[Leo Arnștam]]<!--Лео Арнштам --> | [[Mosfilm]] | [[Boris Cirkov]], [[Valentina Serova]]<!--Борис Чирков, Валентина Серова --> |- |1946 |Luptătorii din umbră |La bataille du rail |René Clément |Franța |Marcel Barnault, Jean Clarieux, Jean Daurand |- | 1946 | ''[[Marile speranțe (film din 1946)|Marile speranțe]]'' | Great Expectations | [[David Lean]] | Marea Britanie | [[John Mills (actor)|John Mills]], [[Tony Wager]], [[Alec Guinness]] |- |1946 |Notorious |Notorious |Alfred Hitchcock |RKO, SUA |Cary Grant, Ingrid Bergman, Claude Rains |- |1946 |Oameni fără aripi |Muzi bez krídel |Frantisek Cáp |Filmová Spolecnost Praha, Cehoslovacia |Gustav Nezval, Ladislav H. Struna |- |1946 |Oameni pe rug |Patrie |Louis Daquin |Filmsonor, Franța |Pierre Blanchar, Jean Desailly, Maria Mauban |- |1946 |Omul cu 1000 de fețe |Zigmund Kolosovski ruȘ Зигмунд Колосовский |Igor Lukovski |Kiev Film Studio, URSS |Boris Dmohovski, Vladimir Osvețimski, Vladimir Șișkin |- |1946 |Orașul de jos |Neecha Nagar |Chetan Anand |India Pictures |Rafiq Anwar, Uma Anand, Kamini Kaushal |- |1946 |Porțile nopții |Les portes de la nuit |Marcel Carné |Société Nouvelle Pathé Cinéma, Franța |Pierre Brasseur, Serge Reggiani, Yves Montand |- | 1946 | ''[[Sciuscia (film)|Sciuscia]]'' | Sciuscià | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Franco Interlenghi]], [[Rinaldo Smordoni]], [[Emilio Cigoli]] |- |1946 |Simfonia pastorală |La symphonie pastorale |Jean Delannoy |Franța |Pierre Blanchar, Michèle Morgan, Jean Desailly |- |1946 |Somnul de veci |The Big Sleep |Howard Hawks |Warner Bros., SUA |Humphrey Bogart, Lauren Bacall, John Ridgely |- |1946 |Sub masca tăcerii |Le père tranquille |René Clement, Noël-Noël |B. C. M., Franța |Noël-Noël, Maurice Chevit, Alice Leitner |- |1946 |Trei băieți și o dragoste |Messieurs Ludovic |Jean-Paul Le Chanois |Optimax Films, Franța |Odette Joyeux, Bernard Blier, Marcel Herrand, Jean Chevrier |- | 1946 | ''[[Văpaia cea mare]]'' | gruză: Pitsi, <br>ru: Клятва (Kliatva) | [[Mihail Ciaureli]] | [[Gruzia-film]] | [[Mihail Gelovani]], [[Nikolai Ivanovici Bogoliubov]], [[Tamara Makarova]] |- |1946 |Viața e minunată |It's a Wonderful Life |Frank Capra |Liberty Films, SUA |James Stewart, Donna Reed, Lionel Barrymore |- |1946 |Viața începe mâine |Au petit bonheur |Marcel L'Herbier |Les Films Gibé |Danielle Darrieux, François Périer, André Luguet |- |1946 |Vipera |Martin Roumagnac |Georges Lacombe |Franța |Marlene Dietrich, Jean Gabin, Jean d'Yd |} == 1947 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1947 |Amiralul Nahimov |Admiral Nahimov ru: Адмирал Нахимов |Vsevolod Pudovkin |Mosfilm, URSS |Aleksei Dikii, Evgheni Samoilov, Vladimir Vladislavski, Vsevolod Pudovkin |- | 1947 | ''[[Balada Siberiei]]'' | ru: Сказание о земле Сибирской<br>Skazanie o zemle Sibirskoi | [[Ivan Pîriev]]<!-- Иван Пырьев--> | [[Mosfilm]] | [[Vladimir Drujnikov]], [[Marina Ladînina]]<!--Владимир Дружников - Марина Ладынина--> |- | 1947 | ''[[Balerina (film)|Balerina]]'' | Солистка балета<br>Solistka baleta | [[Aleksandr Ivanovski]]<!--Александр Ивановский--> | [[Lenfilm]] | [[Mira Redina]], [[Olga Jizneva]]<!--Мира Редина - Ольга Жизнева--> |- |1947 |Burlacul și judecătoarea |The Bachelor and the Bobby-Soxer |Irving Reis |Vanguard Films |Cary Grant, Myrna Loy, Shirley Temple |- |1947 |Campionul boxului |Pervaia perceatka ru: Первая перчатка |Andrei Frolov |Mosfilm, URSS |Vladimir Volodin, Ivan Pereverzev, Nadejda Cerednicenko |- |1947 |Cazul Paradine |The Paradine Case |Alfred Hitchcock |Selznick International Pictures, Vanguard Films, SUA |Gregory Peck, Ann Todd, Charles Laughton |- | 1947 | ''[[Cenușăreasa în țara basmelor]]'' | Золушка<br>Zolușka | [[Nadejda Koșeverova]], [[Mihail Șapiro]]<!-- Надежда Кошеверова, Михаил Шапиро--> | [[Lenfilm]] | [[Ianina Jeimo]], [[Aleksei Konsovski]]<!--Янина Жеймо - Алексей Консовский--> |- |1947 |Cuibul îndrăgostiților |Antoine et Antoinette |Jacques Becker |Gaumont, Franța |Roger Pigaut, Claire Maféi, Noël Roquevert |- | 1947 | ''[[Domnul Verdoux]]'' | Monsieur Verdoux | [[Charlie Chaplin]] | SUA | [[Charlie Chaplin]], [[Mady Correll]], [[Martha Raye]] |- | 1947 | ''[[Dragoste și ură (film din 1947)|Dragoste și ură]]'' | Անահիտ <br> Анаит, translit. Anait | [[Hamo Beknazarian]] | studiourile sovietice Hayfilm (Armenfilm) | [[Hrachia Nersisian]], [[Avet Avetisian]], [[Metaksia Simonian]], [[David Malian]] |- | 1947 | ''[[Elixirul dragostei (film din 1946)|Elixirul dragostei]]'' | L'Elisir d'amore | [[Mario Costa]] | [[Titanus]] - Italia | [[Nelly Corradi]], [[Tito Gobbi]], [[Silvana Mangano]] |- | 1947 | ''[[Eugenie Grandet (film din 1947)|Eugenie Grandet]]'' | Eugenia Grandet | [[Mario Soldati]] | [[Excelsa Film]] - Italia | [[Alida Valli]], [[Gualtiero Tumiati]], [[Giuditta Rissone]] |- | 1947 | ''[[Învățătoarea din Șatrîi]]'' | Сельская учительница<br>Selskaia ucitelnița | [[Mark Donskoi]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Vera Marețkaia]], [[Daniil Sagal]], [[Pavel Olenev]] |- |1947 |Marea de iarbă |The Sea of Grass |Elia Kazan |MGM, SUA |Katharine Hepburn, Spencer Tracy, Robert Walker |- | 1947 | ''[[Mikluho-Maklai (film)|Mikluho-Maklai]]'' | Миклухо-Маклай | [[Aleksandr Razumnîi]]<!--Александр Разумный--> | [[Mosnaucifilm]]<!--Моснаучфильм--> | [[Serghei Kurilov]], [[Galina Grigorieva]]<!--Сергей Курилов, Галина Григорьева--> |- | 1947 | ''[[Miracolul din Strada 34]]'' | Miracle on 34th Street | [[George Seaton]] | SUA | [[Maureen O'Hara]], [[John Payne]], [[Natalie Wood]] |- | 1947 | ''[[Misiunea distrugătorului Neistovîi]]'' | Повесть о «Неистовом» | [[Boris Babocikin]] | [[Mosfilm]] | [[Boris Babocikin]], [[Aleksei Alekseev]] |- | 1947 | ''[[Nicholas Nickleby (film din 1947)|Nicholas Nickleby]]'' | Nicholas Nickleby | [[Alberto Cavalcanti]] | Anglia | [[Derek Bond]], [[Mary Merrall]], [[Cedric Hardwicke]] |- |1947 |Nimeni nu știe nimic |Nikdo nic nevi |Josef Mach |Cehoslovacia |Jaroslav Marvan, Frantisek Filipovský, Eduard Linkers, Jana Ditetová |- |1947 |O femeie compromisă |Dishonored Lady |Robert Stevenson |Samuel Goldwyn Studios, SUA |Hedy Lamarr, Dennis O'Keefe, John Loder |- |1947 |Omul din umbră |Copie conforme |Jean Dréville |Franța |Louis Jouvet, Suzy Delair, Annette Poivre |- |1947 |Omul fără uniformă |Crossfire |Edward Dmytryk |RKO, SUA |Robert Young, Robert Mitchum, Robert Ryan |- | 1947 | ''[[Perla (film din 1947)|Perla]]'' | La perla | [[Emilio Fernández]] | Mexic | [[Pedro Armendáriz]], [[María Elena Marqués]] |- | 1947 | ''[[Primăvara (film din 1947)|Primăvara]]'' | Весна / Vesna | [[Grigori Aleksandrov]] | [[Mosfilm]] | [[Liubov Orlova]], [[Nikolai Cerkasov]] |- | 1947 | ''[[Secretele contraspionajului (film din 1947)|Secretele contraspionajului]]'' | Подвиг разведчика<br>Podvig razvedcika | [[Boris Barnet]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Pavel Kadocinikov]], [[Amvrosi Bucima]], [[Viktor Dobrovolski]]<!--Павел Кадочников, Амвросий Бучма, Виктор Добровольский--> |- |1947 |Tăcerea e de aur |Le silence set d'or |René Clair |St.Pathé-Cinéma, Franța |Maurice Chevalier, François Périer, Dany Robin |- |1947 |[[Undeva în Europa]] |Valahol Európában |Géza von Radványi |Hungary |Artúr Somlay, Miklós Gábor, Zsuzsa Bánki |- | 1947 | ''[[Vânătoare tragică]]'' | Caccia tragica | [[Giuseppe De Santis]] | Italia | [[Andrea Checchi]], [[Carla Del Poggio]] |- |1947 |Viața cu tata |Life with Father |Michael Curtiz |Warner Bros., SUA |William Powell, Irene Dunne, Elizabeth Taylor |} == 1948 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1948 |Alișer Navoi |Alișer Navoi / ru: Алишер Навои |Kamil Iarmatov |St. Tașkent, URSS |Razak Hamraev, Asad Ismatov, Тamara Nazarova |- | 1948 | ''[[Arlberg Expres]]'' | Arlberg-Express | [[Eduard von Borsody]] | Austria | [[Paul Hubschmid]], [[Elfe Gerhart]], [[Iván Petrovich]], [[Gretl Rainer]] |- |1948 |Asediul Bistriței |Beszterce ostroma |Márton Keleti |Orient Film |Klári Tolnay, Ida Turay, Andor Ajtay, Lajos Básti, Éva Ruttkai |- | 1948 | ''[[Aventurile lui Don Juan]]'' | Adventures of Don Juan | [[Vincent Sherman]] | SUA | [[Errol Flynn]], [[Viveca Lindfors]] |- | 1948 | ''[[Când trandafirul înflorește]]'' | ru: Далёкая невеста <br>Daliokaia nevesta | [[Evgeni Ivanov-Barkov]] | URSS | [[Altî Karliev]], [[Vasili Neshchiplenko]]<!-- Алты́ Карли́ев--> |- | 1948 | ''[[Chestiunea rusă]]'' | ru: Русский вопрос / Russki vopros | [[Mihail Romm]] | [[Mosfilm]] | Vsevolod Aksionov, Elena Kuzmina, Mihail Astangov |- | 1948 | ''[[Clochemerle (film din 1948)|Clochemerle]]'' | Clochemerle | [[Pierre Chenal]] | Franța | [[Félix Oudart]], [[Saturnin Fabre]], [[Jean Brochard]] |- | 1948 | ''[[Comoara (film)|Comoara]]'' | Skarb | [[Leonard Buczkowski]] | RPP | [[Wanda Jakubinska]], [[Danuta Szaflarska]], [[Jerzy Duszynski]] |- | 1948 | ''[[Comoara din Sierra Madre (film)|Comoara din Sierra Madre]]'' | The Treasure of the Sierra Madre | [[John Huston]] | SUA | [[Humphrey Bogart]], [[Tim Holt]], [[Walter Huston]] |- | 1948 | ''[[Cornul de aur (film)|Cornul de aur]]'' | Золотой рог / Zolotoi rog | [[Efim Aron]] | [[Kazahfilm]] | Șaken Aimanov, Piotr Aleinikov, Arkadi Arkadiev |- | 1948 | ''[[Dreptul la viață (film din 1948)|Dreptul la viață]]'' | Les frères Bouquinquant | [[Louis Daquin]] | Franța | [[Albert Préjean]], [[Madeleine Robinson]] |- | 1948 | ''[[Hamlet (film din 1948)|Hamlet]]'' | Hamlet | [[Laurence Olivier]] | Anglia | [[Laurence Olivier]], [[Jean Simmons]] |- | 1948 | ''[[Hoți de biciclete]]'' | Ladri di biciclette | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Lamberto Maggiorani]], [[Lianella Carell]] |- |1948 |Învățătoarea din Șatrâi |Selskaia ucitelnița/ ru: Сельская учительниьа |Mark Donskoi |Soyuzdetfilm, URSS |Vera Marețkaia, Daniil Sagal, Pavel Olenev, Vladimir Maruta |- |1948 |Key Largo |Key Largo |John Huston |Warner Bros. |Humphrey Bogart, Edward G. Robinson, Lauren Bacall |- | 1948 | ''[[Keto și Kote (film)|Keto și Kote]]'' | Кето и Котэ georgiană: Keto da Kote | [[Vahtang Tabliașvili]], [[Șalva Ghedevanișvili]] | [[Gruzia-film]] | [[Medea Djaparidze]], [[Batu Kraveișvili]] |- |1948 |Maclovia |Maclovia |Emilio Fernández |Mexic |Maria Félix, Pedro Armendáriz, Carlos López Moctezuma |- | 1948 | ''[[Mănăstirea din Parma (film din 1948)|Mănăstirea din Parma]]'' | La Chartreuse de Parme | [[Christian-Jaque]] | Franța | [[Gérard Philipe]], [[Renée Faure]] |- | 1948 | ''[[Mica școlăriță]]'' | Первоклассница<br>Pervoklassnița | [[Ilia Frez]] | [[Soiuzdetfilm]] | [[Tamara Makarova]], [[Natalia Zașcipina]], [[Kira Golovko]]<!--Наталья Защипина--> |- | 1948 | ''[[Oliver Twist (film din 1948)|Oliver Twist]]'' | Oliver Twist | [[David Lean]] | [[Cineguild]] și [[Independent Producers]] (Anglia) | [[Alec Guinness]], [[John Howard Davies]] |- | 1948 | ''[[Pământul se cutremură]]'' | La Terra trema: Episodio del mare | [[Luchino Visconti]] | Italia | [[Antonio Arcidiacono]], [[Giuseppe Arcidiacono]] |- | 1948 | ''[[Păsări de pradă (film din 1948)|Păsări de pradă]]'' | Dravci | [[Jiří Weiss]] | RSC | [[Vítězslav Vejražka]], [[Viola Zinková]] |- | 1948 | ''[[Povestea unui om adevărat (film)|Povestea unui om adevărat]]'' | Povest o nastoyashchem cheloveke<br/>Повесть о настоящем человеке | [[Aleksandr Stolper]] | [[Mosfilm]] | [[Pavel Kadochnikov]], [[Serghei Bondarciuk]] |- |1948 |Procesul |Der Prozeß |Georg Wilhelm Pabst |Hübler-Kahla Film, Österricheische Wochenschau und Filmproduktion AG, Austria |Marianne Schönauer, Ewald Balser, Aglaja Schmid, Ivan Petrovich |- | 1948 | ''[[Râul roșu]]'' | Red River | [[Arthur Rosson]]<br>[[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Montgomery Clift]], [[Walter Brennan]] |- | 1948 | ''[[Rio Escondido (film din 1948)|Rio Escondido]]'' | Río Escondido | [[Emilio Fernández]] | Mexic | [[María Félix]], [[Carlos López Moctezuma]] |- | 1948 | ''[[Ruy Blas (film din 1948)|Ruy Blas]]'' | Ruy Blas | [[Pierre Billon]] | Franța | [[Danielle Darrieux]], [[Jean Marais]] |- |1948 |S-a născut un cântec |A Song Is Born |Howard Hawks |The Samuel Goldwyn Company, SUA |Danny Kaye, Virginia Mayo, Benny Goodman |- | 1948 | ''[[Scrisoare de la o necunoscută (film)|Scrisoare de la o necunoscută]]'' | Letter from an Unknown Woman | [[Max Ophüls]] | Anglia | [[Joan Fontaine]], [[Louis Jourdan]] |- | 1948 | ''[[Suspine pe stradă]]'' | Molti sogni per le strade | [[Mario Camerini]] | [[Lux Film]] | [[Massimo Girotti]], [[Anna Magnani]] |- | 1948 | ''[[Tânăra gardă]]'' | Молодая гвардия<br> Molodaia gvardia | [[Serghei Gherasimov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Vladimir Ivanov]], [[Inna Makarova]], [[Serghei Bondarciuk]], [[Veaceslav Tihonov]] |- | 1948 | ''[[Trei întâlniri]]'' | Три встречи / Tri vstreci | [[Vsevolod Pudovkin]] și [[Aleksandr Ptușko]] | [[Mosfilm]] | Nikolai Kryuchkov, Georgi Yumatov <!-- Алты́ Карли́ев--> |- | 1948 | ''[[Trenul merge spre răsărit]]'' | Поезд идёт на восток<br>Poezd idiot na vostok | [[Iuli Raizman]]<!--Райзман, Юлий Яковлевич--> | [[Mosfilm]] | [[Lidia Dranovskaia]], [[Leonid Gallis]]<!--Лидия Драновская--> |- |1948 |Trio Corona |1-2-3 Corona |Hans Müller |DEFA |Eva Ingeborg Scholz, Lutz Moik |- |1948 |Un petec de pământ |Talpalatnyi föld |Frigyes Bán |RPU |Ádám Szirtes, Ági Mészáros, Viola Orbán |} == 1949 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1949 |Al treilea om |The Third Man |Carol Reed |London Film Productions, UK - SUA |Orson Welles, Joseph Cotten, Alida Valli |- | 1949 | ''[[Altura]]'' | Altura | [[Mario Sequi]] | Italia | [[Massimo Girotti]], [[Roldano Lupi]], [[Eleonora Rossi Drago]] |- | 1949 | ''[[Casa mult visată]]'' | Give Us This Day | [[Edward Dmytryk]] |- | 1949 | ''[[Conștiința (film din 1949)|Conștiința]]'' | Svědomí | [[Jiří Krejčík]] | RSC | [[Irena Kacírková]] |- |1949 |Contele Mișka |Mágnás Miska |Márton Keleti |RPU |Miklós Gábor, Ági Mészáros, Kálmán Latabár |- |1949 |Copiii străzii |Gategutter |Ulf Greber, Arne Skouen |Norsk Film, Norvegia |Tom Tellefsen, Ivar Thorkildsen,Pål Bang-Hansen |- |1949 |Drum bun |Sceastlivogo plavania ru: Счастливого плавания! |Nikolai Lebedev |Lenfilm, URSS |Piotr Andrievski, Nikolai Cerkasov, Stepan Krâlov |- |1949 |Examenul |L'école buissonnière |Jean-Paul Le Chanois |CGCF, UGC, Franța |Bernard Blier, Juliette Faber, Edouard Delmont |- |1949 |Familia Barclay de pe Broadway |The Barkleys of Broadway |Charles Walters |Loew's, USA |Fred Astaire, Ginger Rogers, Oscar Levant |- | 1949 | ''[[Fata mexicană]]'' | Pueblerina | [[Emilio Fernández]] | Mexic | [[Columba Domínguez]], [[Roberto Cañedo]] |- | 1949 | ''[[Fetițele vieneze]]'' | Wiener Mädeln | [[Willi Forst]] | Austria - Germania | [[Willi Forst]], [[Judith Holzmeister]] |- |1949 |Inspectorul general / Revizorul |The Inspector General |Henry Koster |Warner Bros., SUA |Danny Kaye, Walter Slezak, Barbara Bates |- | 1949 | ''[[În numele legii]]'' | In nome della legge | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Massimo Girotti]], [[Jone Salinas]], [[Camillo Mastrocinque]] |- |1949 |În oraș |On the Town |Stanley Donen, Gene Kelly |MGM, SUA |Gene Kelly, Frank Sinatra, Ann Miller |- |1949 |Îndrăgostiții din Verona |Les amants de Vérone |André Cayatte |CICC, Franța |Serge Reggiani, Anouk Aimée, Pierre Brasseur |- |1949 |Întâlnire pe Elba |Vstrecia na Elbe ru: Встреча на Эльбе |Grigori Aleksandrov |Mosfilm |Vladlen Davâdov, Konstantin Nassonov |- | 1949 | ''[[Janika]]'' | Janika | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Ida Turay]], [[Kálmán Latabár]] |- | 1949 | ''[[Locotenent Cristina]]'' | Das Mädchen Christine | [[Arthur Maria Rabenalt]] | [[DEFA]] | [[Petra Peters ]] , [[Wolfgang Lukschy]] |- |1949 |O poveste cu cântec/ Echipa de baseball |Take Me Out to the Ball Game |Busby Berkeley |MGM, SUA |Frank Sinatra, Esther Williams, Gene Kelly |- | 1949 | ''[[Orez amar]]'' | Riso amaro | [[Giuseppe De Santis]] | [[Lux Film]] | [[Silvana Mangano]], [[Raf Vallone]], [[Vittorio Gassman]] |- |1949 |Samson și Dalila |Samson and Delilah |Cecil B. DeMille |Paramount, SUA |Hedy Lamarr, Victor Mature, George Sanders |- | 1949 | ''[[Săbiile albastre]]'' | Die Blauen Schwerter | [[Wolfgang Schleif]] | [[DEFA]] | [[Herbert Hübner]], [[Ilse Steppat]], [[Paul Wagner]] |- | 1949 | ''[[Scutierul și Cenușăreasa]]'' | Cenerentola | [[Fernando Cerchio]] | Italia | [[Gino Del Signore]], [[Lori Landi]], [[Afro Poli]] |- |1949 |Zi de sărbătoare |Jour de fête |Jacques Tati |Franța |Jacques Tati, Guy Decomble, Paul Frankeur |} == 1950 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1950 | ''[[Abuz de încredere]]'' | Abuso de confianza | [[Mario C. Lugones]] | Argentina | [[Manuel Alcón]], [[Iris Alonso]] |- | 1950 | Alitet pleacă în munți | Alitet uhodit v gorî<br>Алитет уходит в горы | Mark Donskoi | Studio M. Gorki | Andrei Abrikosov, Lev Sverdlin |- |1950 |Bărbații |The Men |Fred Zinnemann |Stanley Kramer Productions, SUA |Marlon Brando, Teresa Wright, Everett Sloane |- | 1950 | ''[[Casa singuratică (film)|Casa singuratică]]'' | Dom na pustkowiu | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Aleksandra Slaska]], [[Maria Gella]] |- | 1950 | Cazacii din Cuban | Kubanskie kazaki / Кубанские казаки | Ivan Pyryev | Mosfilm | Sergey Lukyanov, Marina Ladynina |- | 1950 | ''[[Căderea Berlinului]]'' | Падение Берлина<br>Padenie Berlina | [[Mihail Ciaureli]] <!--Михаил Чиаурели--> | [[Mosfilm]] | [[Mihail Ghelovani]], [[Boris Andreev (actor)|Boris Andreev]] |- | 1950 | [[Cântând, viața e frumoasă (film)|Cântând, viața e frumoasă]] | Dalolva szép az élet | [[Márton Keleti]] | H | [[Violetta Ferrari]], [[Kálmán Latabár]] |- | 1950 | ''[[Complotul condamnaților]]'' | Заговор обречённых / Zagovor obrecionnîh | [[Mihail Kalatozov]] | [[Mosfilm]] | [[Ludmila Skopina]], [[Pavel Kadocinikov]] |- | 1950 | Copilul Dunării | Kind der Donau | Georg Jacoby | Austria | Marika Rökk, Fred Liewehr, Harry Fuß |- |1950 |Departe de Moscova |Daleko ot Moskvî / Rus: Далеко от Москвы |Aleksandr Stolper |Mosfilm, URSS |Nikolai Ohlopkov, Lev Sverdlin, Pavel Kadocinikov, Serghei Stolearov |- | 1950 | ''[[Dubla Lotte (film din 1950)|Dubla Lotte]]'' | Das doppelte Lottchen | [[Josef von Báky]] | RFG | [[Antje Weissgerber]], [[Jutta Günther]] |- |1950 |Ei au o patrie |U nih est rodina ru: У них есть Родина |Aleksandr Faințimmer, Vladimir Legoșin |Studio M. Gorki |Natașa Zașcipina, Leonid Kotov |- | 1950 | ''[[Familia Benthin]]'' | Familie Benthin | [[Slatan Dudow]] și [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Maly Delschaft]], [[Charlotte Ander]] |- |1950 |Fata cu părul cărunt |Bai mao mu/ Bai mao nü mandarin: 白毛女 |Bin Wang, Choui Khua (Shui Hua) |China |Lu Zhao, Shouwei Zhang, Hua Tian |- | 1950 | ''[[Frumusețea diavolului]]'' | La beauté du diable | [[René Clair]] | Franța | [[Michel Simon]], [[Gérard Philipe]] |- | 1950 | ''[[Inimă rece (film din 1950)|Inimă rece]]'' | Das Kalte Herz | [[Paul Verhoeven (regizor german)|Paul Verhoeven]] | [[DEFA]] | [[Lutz Moik]], [[Hanna Rucker]] |- | 1950 | Jukovski | Jukovski / ru: Жуковский | Vsevolod Pudovkin / Dmitri Vasilev | Mosfilm | Iuri Iurovski, Ilia Sudakov |- | 1950 | ''[[Mateiaș Gâscarul (film din 1950)|Mateiaș Gâscarul]]'' | Lúdas Matyi | [[Kálmán Nadásdy]] / László Ranódy | [[Mafilm]] | [[Teri Horváth]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1950 | ''[[Mâine va fi prea târziu]]'' | Domani è troppo tardi | [[Léonide Moguy]] | [[Lux Film]] - Roma | [[Anna Maria Pierangeli]], [[Vittorio De Sica]] |- | 1950 | Musorgski | Musorgski / ru: Мусоргский | Grigori Roșal | Lenfilm | Aleksandr Borisov, Nikolai Cerkasov, Vladimir Balașov |- | 1950 | ''[[Nevestele vesele din Windsor (film din 1950)|Nevestele vesele din Windsor]]'' | Die Lustigen Weiber von Windsor | [[Georg Wildhagen]] | [[DEFA]] | [[Sonja Ziemann]], [[Rita Streich]] |- |1950 |Niciun moment de plictiseală |Never a Dull Moment |George Marshall |RKO, SUA |Irene Dunne, Fred MacMurray, William Demarest |- | 1950 | ''[[Nu-i pace sub măslini]]'' | Non c'è pace tra gli ulivi | [[Giuseppe De Santis]] | [[Lux Film]] - Roma | [[Raf Vallone]], [[Lucia Bosè]], [[Folco Lulli]] |- | 1950 | Oameni curajoși | Smelâe liudi / ru: Смелые люди | Konstantin Iudin | Goskino, Mosfilm | Serghei Gurzo, Tamara Cernova, Aleksei Gribov |- | 1950 | ''[[Pescarul din Louisiana]]'' | The Toast of New Orleans | [[Norman Taurog]] | SUA | [[Mario Lanza]], [[David Niven]], [[Rita Moreno]] |- | 1950 | ''[[Preludiul gloriei]]'' | Prélude à la gloire | [[Georges Lacombe]] | [[Miramar]] - Franța | [[Roberto Benzi]], [[Paul Bernard]], [[Jean Debucourt]] |- |1950 |Rashomon |Rashomon; jap: 羅生門 |Akira Kurosawa |Japonia |Toshiro Mifune, Machiko Kyo, Masayuki Mori |- |1950 |S-a întâmplat la Sandakan |Three Came Home |Jean Negulesco |Twentieth Century Fox |Claudette Colbert, Patric Knowles, Florence Desmond |- | 1950 | ''[[Suflete zbuciumate]]'' | Il cammino della speranza | [[Pietro Germi]] | [[Lux Film]] - Roma<br>Rovere Film | [[Raf Vallone]], [[Elena Varzi]], [[Saro Urzì]], [[Franco Navarra]] |- | 1950 | ''[[Totul despre Eva]]'' | All About Eve | [[Joseph L. Mankiewicz]] | SUA | [[Bette Davis]], [[Anne Baxter]], [[George Sanders]], [[Marilyn Monroe]] |- | 1950 | ''[[Ultima vacanță (film din 1950)|Ultima vacanță]]'' | Last Holiday | [[Henry Cass]] | GB | [[Alec Guinness]], [[Beatrice Campbell]] |- |1950 |''[[Valea diavolului]]'' |Czarci zleb |Tadeusz Kanski, Aldo Vergano |RPP |Tadeusz Schmidt, Alina Janowska, Wladyslaw Kaczmarski |} == 1951 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1951 | ''[[Atențiune! Bandiți!]]'' | Achtung! Banditi! | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Gina Lollobrigida]], [[Andrea Checchi]] |- | 1951 | ''[[Caruso, legenda unei vieți]]'' | [[:it:Enrico Caruso, leggenda di una voce|Enrico Caruso]] | [[Giacomo Gentilomo]] | Italia | [[Ermanno Randi]], [[Gina Lollobrigida]] |- | 1951 | ''[[Cavalerul stelei de aur]]'' | Кавалер золотой звездy | [[Iuli Raizman]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Bondarciuk]], Anatoli Chemodurov |- | 1951 | ''[[Căsătorie ciudată (film)|Căsătorie ciudată]]'' | Különös házasság | [[Márton Keleti]] | R.P. Ungară | [[Gyula Benkö]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1951 | ''[[Cea mai frumoasă (film din 1951)|Cea mai frumoasă]]'' | [[:it:Bellissima|Bellissima]] | [[Luchino Visconti]] | Italia | [[Anna Magnani]], [[Walter Chiari]] |- | 1951 | ''[[Chemarea mărilor]]'' | Die Meere rufen | [[Eduard Kubat]] | [[DEFA]] | [[Hans Klering]], [[Käte Alving]] |- |1951 |Cinste de sportiv |Sportivnaia cest ru: Спортивная честь |Vladimir Petrov |Mosfilm, URSS |Aleksei Gribov, Grigori Sergheev, Margarita Lifanova |- | 1951 | ''[[Colonia subterană]]'' | Gyarmat a föld alatt | [[Károly Makk]]<br/>[[Mihály Szemes]] | RPU | [[József Bihari]], [[Erzsi Orsolya]] |- | 1951 | ''[[Corinna Schmidt]]'' | Corinna Schmidt | [[Arthur Pohl]] | [[DEFA]] | [[Trude Hesterberg]], [[Willy Kleinoschegg]], [[Ingrid Rentsch]] |- | 1951 | ''[[Crăciun însângerat]]'' | Matomena Hristougenna | [[Giorgos Zervos]] | Grecia | [[Ellie Lambeti]], [[Nikos Hatziskos]] |- | 1951 | ''[[De doi bani violete]]'' | Deux sous de violettes | [[Jean Anouilh]] | Franța | [[Dany Robin]], [[Michel Bouquet]] |- | 1951 | ''[[Familia Sonnenbruck]]'' | Die Sonnenbrucks | [[Georg C. Klaren]] | [[DEFA]] | [[Ursula Burg]], [[Maly Delschaft]] |- | 1951 | ''[[În plină viteză]]'' | Teljes gözzel | [[Félix Máriássy]] | RPU | [[Ferenc Bessenyei]], [[Imre Sinkovits]], [[János Görbe]] |- |1951 |Juliette sau cheia visurilor |Juliette ou La clef des songes |Marcel Carné |Films Sacha Gordine Franța |Gérard Philipe, Suzanne Cloutier, Jean-Roger Caussimon |- | 1951 | ''[[Marele Caruso (film din 1951)|Marele Caruso]]'' | The Great Caruso | [[Richard Thorpe]] | USA | [[Mario Lanza]], [[Ann Blyth]] |- | 1951 | ''[[Marele concert]]'' | Bolșoi konțert <br>ru: Большой концерт | [[Vera Stroeva]] | [[Mosfilm]] | [[Galina Ulanova]], [[Maksim Mihailov]] |- | 1951 | ''[[Mersul trenurilor neregulat]]'' | Zugverkehr unregelmäßig | [[Erich Freund]] | [[DEFA]] | [[Claus Holm]], [[Inge Keller]] |- |1951 |Miracol la Milano |Miracolo a Milano |Vittorio De Sica |Italia |Emma Gramatica, Francesco Golisano, Paolo Stoppa |- | 1951 | ''[[Model Bianka]]'' | Modell Bianka | | [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Fritz Wagner]], [[Gerda Falk]] |- | 1951 | ''[[N-a dansat decât o vară]]'' | Hon dansade en sommar | [[Arne Mattsson]] | Suedia | [[Ulla Jacobsson]], [[Folke Sundquist]] |- | 1951 | Neuitatul an 1919 | Незабываемый 1919 год<br>Nezabîvaemîi 1919 god | Mihail Ciaureli | Mosfilm, URSS | Pavel Molceanov, Mihail Ghelovani, Boris Andreev |- |1951 |Nuntă regală |Royal Wedding |Stanley Donen |MGM, SUA |Fred Astaire, Jane Powell, Peter Lawford |- |1951 |O noapte pe Mont-Blanc |Nacht am Montblanc |Harald Reinl |Austria, West Germany |Dagmar Rom, Dietmar Schönherr, Oskar Sima |- | 1951 | ''[[Omul în costum alb|Omul în alb]]'' | The Man in the White Suit | [[Alexander Mackendrick]] | GB | [[Alec Guinness]], [[Joan Greenwood]] |- | 1951 | ''[[Pământ eliberat]]'' | Felszabadult föld | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Ádám Szirtes]], [[Ági Mészáros]] |- | 1951 | ''[[Plecat fără adresă (film)|Plecat fără adresă]]'' | ...Sans laisser d'adresse | [[Jean-Paul Le Chanois]] | Franța | [[Bernard Blier]], [[Danièle Delorme]], [[Pierre Mondy]], [[Juliette Gréco]] |- | 1951 | ''[[Premiera varșoviană]]'' | Warszawska premiera | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Jan Ciecierski]], [[Hanka Bielicka]] |- | 1951 | ''[[Primele zile]]'' | Pierwsze dni | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Jan Koecher]], [[Jerzy Duszyński]] |- | 1951 | ''[[Quo Vadis? (film din 1951)|Quo Vadis?]]'' | Quo Vadis? | [[Mervyn LeRoy]]<br> [[Anthony Mann]] | [[MGM]] | [[Peter Ustinov]], [[Deborah Kerr]], [[Sophia Loren]] |- | 1951 | ''[[Râsete în paradis]]'' | Laughter in Paradise | [[Mario Zampi]] | Anglia | [[Alastair Sim]], [[Fay Compton]] |- | 1951 | ''[[Submarinul PK-8]]'' | В мирные дни<br>V mirnâe dni | [[Vladimir Braun]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Nikolai Timofeev]], [[Serghei Gurzo]], [[Veaceslav Tihonov]] |- | 1951 | ''[[Suflete împietrite (film din 1951)|Suflete împietrite]]'' | The Browning Version | [[Anthony Asquith]] | Anglia | [[Michael Redgrave]], [[Jean Kent]], [[Nigel Patrick]] |- | 1951 | ''[[Supusul (film)|Supusul]]'' | Der Untertan | [[Wolfgang Staudte]] | [[DEFA]] | [[Werner Peters]], [[Paul Esser]], [[Blandine Ebinger]] |- |1951 |Taras Șevcenko | Тарас Шевченко |Aleksandr Alov, Vladimir Naumov, Igor Savcenko |Studio Kiev, URSS |Serghei Bondarciuk, Ivan Pereverzev, Pavel Șpringfeld |- |1951 |Tigrul Akbar |Der Tiger Akbar |Harry Piel |Ariel Film, RFG |Harry Piel, Friedl Hart, Hilde Hildebrand |- | 1951 | ''[[Ultima cursă (film din 1951)|Ultima cursă]]'' | Die Letzte Heuer | [[Ernst Wilhelm Fiedler]] | [[DEFA]] | [[Helmut Bautzmann]], [[Johannes Bergfeldt]] |- | 1951 | ''[[Vagabondul (film din 1951)|Vagabondul]]'' | Awaara | [[Raj Kapoor]] | India | [[Raj Kapoor]], [[Nargis ]] , [[Prithviraj Kapoor]] |- | 1951 | ''[[Valea vulturilor]]'' | Valley of Eagles | [[Terence Young]] | MB | [[Jack Warner]], [[Nadia Gray]] |} == 1952 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1952 |A trăi |Ikiru / 生きる |Akira Kurosawa |Toho Company, Japonia |Takashi Shimura, Nobuo Kaneko |- | 1952 | ''[[Acțiunea B (film)|Acțiunea B]]'' | Akce B | [[Josef Mach]] | RSC | [[Josef Bek]], [[Vlasta Chramostová]], [[Dana Medřická]] |- | 1952 | ''[[Aventură la castel]]'' | Abenteuer im Schloss | [[Rudolf Steinboeck]] | Austria | [[Doris Kirchner]], [[Erni Mangold]] |- | 1952 | ''[[Azilul de noapte (film din 1952)|Azilul de noapte]]'' | ru: На дне / Na dne | [[Аndrei Frolov]] | [[Mosfilm]] | Vladimir Batalov, Serghei Blinnikov |- | 1952 | ''[[Bonjour, elefant!]]'' | Buongiorno, elefante ! | [[Giani Franciolini]], [[Vittorio De Sica]] | De Sica, [[Rizzoli Film]] | Vittorio De Sica, [[Sabu (actor)|Sabu]], [[Maria Mercader]] |- |1952 | [[Cadavrul viu (film-spectacol din 1952)|Cadavrul viu]] | ru: Живой труп<br>Jivoi trup | [[Vladimir Vengherov]], [[Vladimir Kojici]], [[Antonin Dauson]]<!--Владимир Кожич, Антонин Даусон--> | [[Lenfilm]] | [[Nikolai Simonov]], [[Galina Iniutina]],<!--Николай Симонов, Галина Инютина--> |- | 1952 | ''[[Cavalerul fără lege]]'' | Le avventure di Mandrin | [[Mario Soldati]] | Franța-Italia | [[Raf Vallone]], [[Silvana Pampanini]], [[Jacques Castelot]] |- |1952 |Căi nestrăbătute |Prjevalski ru: Пржевальский |Serghei Iutkevici |Mosfilm, URSS |Serghei Papov, Vsevolod Larionov, Boris Tenin |- | 1952 | ''[[Cântând în ploaie]]'' | Singin' in the Rain | [[Stanley Donen]], [[Gene Kelly]] | [[MGM]] | [[Gene Kelly]], [[Donald O'Connor]], [[Debbie Reynolds]] |- | 1952 | ''[[Cel mai mare spectacol]]'' | The Greatest Show on Earth | [[ Cecil B. DeMille]] | SUA | [[Betty Hutton]], [[Charlton Heston]], [[James Stewart]] |- | 1952 | [[Compozitorul Glinka]] | Композитор Глинка<br>Kompozitor Glinka | [[Grigori Aleksandrov]] | [[Mosfilm]] | [[Boris Smirnov]], [[Lev Durasov]], [[Liubov Orlova]] |- | 1952 | [[Copiii din Hiroshima]] | 原爆の子, transliterat: Genbaku no ko<br>Copiii bombei atomice | [[Kaneto Shindō]] | Japonia | [[Nobuko Otowa]], [[Masao Shimizu]] |- | 1952 | ''[[Curg apele tulburi (film din 1952)|Curg apele tulburi]]'' | Las aguas bajan turbias | [[Hugo del Carril]] | Argentina | [[Hugo del Carril]], [[Adriana Benetti]] |- | 1952 | [[Dansez cu tine]] | Hannerl: Ich tanze mit Dir in den Himmel hinein | [[Ernst Marischka]] | [[Wien-Film Austria]] | [[Johanna Matz]], [[Adrian Hoven]], [[Paul Hörbiger]] |- | 1952 | ''[[De doi bani speranță]]'' | [[:it:Due soldi di speranza|Due soldi di speranza]] | [[Renato Castellani]] | Italia | [[Maria Fiore]], [[Vincenzo Musolino]] |- | 1952 | ''[[Destinul unor femei]]'' | Frauenschicksale | [[Slatan Dudow]] | [[DEFA]] | [[Sonja Sutter]], [[Lotte Loebinger]] |- | 1952 | ''[[Dreptul de a te naște (film din 1952)|Dreptul de a te naște]]'' | El derecho de nacer | [[Zacarías Gómez Urquiza]] | Mexic | [[Gloria Marín]], [[Jorge Mistral]] |- | 1952 | ''[[Erkel (film)|Erkel]]'' | Erkel | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Sándor Pécsi]], [[Éva Szörényi]] |- | 1952 | ''[[Fanfan la Tulipe (film din 1952)|Fanfan la Tulipe]]'' | Fanfan la Tulipe | [[Christian-Jaque]] | Italia-Franța | [[Gérard Philipe]], [[Gina Lollobrigida]], [[Marcel Herrand]] |- | 1952 | ''[[Fetele din piața Spaniei]]'' | Le Ragazze di piazza di Spagna | [[Luciano Emmer]] | Italia | [[Lucia Bosè]], [[Cosetta Greco]], [[Renato Salvatori]] |- | 1952 | ''[[Fiul Feței Palide]]'' | Son of Paleface | [[Frank Tashlin]] | SUA | [[Bob Hope]], [[Jane Russell]], [[Roy Rogers]] |- | 1952 | ''[[Fridolin]]'' | Oh, du lieber Fridolin | [[Peter Hamel]] | Badal-Filmproduktion GmbH (München) | [[Hans Reiser]], [[Ingrid Andree]] |- | 1952 | ''[[Frumoasele nopții (film)|Frumoasele nopții]]'' | Les Belles de nuit | [[René Clair]] | Franța | [[Gérard Philipe]], [[Magali Vendeuil]], [[Gina Lollobrigida]] |- | 1952 | ''[[Garibaldi (film din 1952)|Garibaldi]]'' | Camicie rosse, <br>subtitlu: Anita Garibaldi | [[Goffredo Alessandrini]], terminat de [[Francesco Rosi]] | [[Grandi Film]] Italia, Franța | [[Raf Vallone]], [[Anna Magnani]], [[Serge Reggiani]] |- | 1952 | ''[[Împăratul brutarului]]'' | Císařův Pekař & Pekařův Císař | [[Martin Frič]] | RSC | [[Jan Werich]], [[Marie Vasova]], [[Natasa Gollova]] |- | 1952 | ''[[Jocuri interzise (film din 1952)|Jocuri interzise]]'' | Jeux interdits | [[René Clément]] | Franța | [[Georges Poujouly]], [[Brigitte Fossey]] |- |1952 |La amiază |High Noon |Fred Zinnemann |Stanley Kramer Production, SUA |Gary Cooper, Grace Kelly, Thomas Mitchell |- | 1952 | ''[[Lizzie MacKay (film)|Lizzie MacKay]]'' | La Putain respectueuse | [[Charles Brabant]], [[Marcello Pagliero]] | Franța | [[Barbara Laage]], [[Ivan Desny]] |- |1952 |Luminile rampei |Limelight |Charles Chaplin |Charles Chaplin Productions |Charles Chaplin, Claire Bloom, Nigel Bruce, Buster Keaton |- |1952 |Mandy |Mandy (Crash of Silence) |Alexander Mackendrick |Marea Britanie |Mandy Miller, Phyllis Calvert, Jack Hawkins, Terence Morgan |- | 1952 | ''[[Maximka]]'' | ru: Максимка <br> | [[Vladimir Braun]] | Kiev | [[Tolea Bovikin]], [[Veaceslav Tihonov]] |- | 1952 | Medicul de țară | Selski vraci, ru: Сельский врач | Serghei Gherasimov | St. Maksim Gorki, URSS | Tamara Makarova, Grigori Belov, Vsevolod Sanaev |- |1952 |Melodia pierdută |Verlorene Melodie |Eduard von Borsody |Nova-Film Vienna, Wien-Film Vienna |Elfie Mayerhofer, Robert Lindner, Evelyn Künneke |- |1952 |Melodii nemuritoare (Mascagni) |Melodie immortali - Mascagni |Giacomo Gentilomo |Ge Si, Lux Film, Italia - Franța |Pierre Cressoy, Carla Del Poggio, Nerio Bernardi |- | 1952 | ''[[Moulin Rouge (film din 1952)|Moulin Rouge]]'' | Moulin Rouge | [[John Huston]] | Marea Britanie | [[José Ferrer]], [[Zsa Zsa Gabor]] |- |1952 |Necunoscuta din Taxi |Monsieur Taxi |André Hunebelle |Franța |Michel Simon; Jane Marken, Jean Brochard. |- | 1952 | ''[[Omul liniștit]]'' | The Quiet Man | [[John Ford]] | Marea Britanie | [[John Wayne]], [[Maureen O'Hara]] |- | 1952 | ''[[Orice naș își are nașul]]'' | Na vseakogo mudreța dovolno prostoty ru: На всякого мудреца довольно простоты | Anatoli Dormenko, Vladimir Suhobokov | St. M. Gorki, URSS Teatrul Malâi | Nadejda Borskaia, Igor Ilinski, Elena Șatrova |- | 1952 | ''[[Paradisul îndrăgostiților]]'' | Liebe im Finanzamt | [[Kurt Hoffmann]] | Germania | [[Carola Höhn]], [[Paul Dahlke]] |- | 1952 | ''[[Pompierul atomic]]'' | El bombero atómico | [[Miguel M. Delgado]] | Mexic | [[Cantinflas]], [[Roberto Soto]] |- | 1952 | ''[[Prințesa trufașă]]'' | Pysná princezna | [[Bořivoj Zeman]] | RSC | [[Alena Vránová]], [[Vladimír Ráz]] |- |1952 |Rancho Notorious |Rancho Notorious |Fritz Lang |Fidelity Pictures, SUA |Marlene Dietrich, Arthur Kennedy, Mel Ferrer |- | 1952 | ''[[Răpirea (film din 1952)|Răpirea]]'' | Únos | [[Ján Kadár]], [[Elmar Klos]] | RSC | [[Jiří Dohnal]], [[Ladislav Pešek]], [[Antonín Klimša]] |- | 1952 | ''[[Renul alb]]'' | Valkoinen peura | [[Erik Blomberg]] | Junior-Filmi, Finlanda | [[Mirjami Kuosmanen]], [[Kalervo Nissilä]], [[Åke Lindman]] |- | 1952 | ''[[Roma, orele 11]]'' | Roma ore 11 | [[Giuseppe De Santis]] | Italia | [[Carla Del Poggio]], [[Massimo Girotti]], [[Lucia Bosè]], [[Raf Vallone]] |- | 1952 | ''[[Romanul unei tinere căsnicii]]'' | Roman einer jungen Ehe | [[Kurt Maetzig]] | [[DEFA]] | [[Yvonne Merin]], [[Hans-Peter Thielen]], [[Willy A. Kleinau]] |- |1952 |Ruptura |Razlom / ru: Разлом |Pavel Bogoliubov, Iuri Muzâkant |Lenfilm, URSS |Vitali Polițeimako, Vasili Sofronov, Elena Granovskaia |- | 1952 | ''[[Satul condamnat]]'' | Das verurteilte Dorf | [[Martin Hellberg]] | [[DEFA]] | [[Helga Göring]], [[Günther Simon]], [[Eduard von Winterstein]] |- | 1952 | ''[[Tinerețea lui Chopin]]'' | Młodość Chopina | [[Aleksander Ford]] | RPP | [[Czesław Wołłejko]], [[Aleksandra Śląska]], [[Jan Kurnakowicz]] |- | 1952 | ''[[Toată lumea pe stadion]]'' | Civil a pályán | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Violetta Ferrari]], [[Ferenc Szusza]], [[Kálmán Latabár]] |- | 1952 | ''[[Tricoul galben (film din 1952)|Tricoul galben]]'' | Sein großer Sieg | [[Franz Barrenstein]] | [[DEFA]] | [[Claus Holm]], [[Eva Probst]] |- |1952 |Umberto D. |Umberto D. |Vittorio De Sica |Italia |Carlo Battisti, Maria Pia Casilio, Lina Gennari |- | 1952 | ''[[Un minut de adevăr (film din 1952)|Un minut de adevăr]]'' | La Minute de vérité | [[Jean Delannoy]] | Franța | [[Michèle Morgan]], [[Jean Gabin]] |- |1952 |Uraganul |Aandhiyan |Chetan Anand |India |Dev Anand, Nimmi, Kalpana Kartik, K.N.Singh |- | 1952 | ''[[Vacanță cu Andel]]'' | Dovolená s Andělem | [[Bořivoj Zeman]] | RSC | [[Jaroslav Marvan]], [[Jana Dítetová]] |- | 1952 | ''[[Viață de artist]]'' | Mikolás Ales | [[Václav Krska]] | RSC | [[Karel Höger]], [[Dana Medřická]], [[Zdenek Stepánek]] |- | 1952 | ''[[Zăpezile de pe Kilimanjaro (film din 1952)|Zăpezile de pe Kilimanjaro]]'' | The Snows of Kilimanjaro | [[Henry King]] | [[20th Century Fox]] | [[Gregory Peck]], [[Susan Hayward]], [[Ava Gardner]]. [[Hildegard Knef]] |} == 1953 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1953 |Actrița |The Actress |George Cukor |M G M, SUA |Spencer Tracy, Jean Simmons, Anthony Perkins |- | 1953 | ''[[Aida (film din 1953)|Aida]]'' | Aida | [[Clemente Fracassi]] | Italia | [[Sophia Loren]], [[Renata Tebaldi]] |- | 1953 | ''[[Am fost mai tare]]'' | Bila sam jača | [[Gustav Gavrin]] | [[Avala Film]] | [[Sava Severova]], [[Mira Stupica]], [[Nikola Popovic]] |- | 1953 | ''[[Amanții din Toledo]]'' | Les amants de Tolède | [[Henri Decoin]], [[Fernando Palacios]] | Franța, Italia, Spania / [[Lux Film]],<br> [[Films E.G.E.]], [[Atenea Films]] | [[Alida Valli]], [[Pedro Armendáriz]], [[Françoise Arnoul]] |- |1953 |Amiralul Ușakov | ru: Адмирал Ушаков, Admiral Ușakov |Mihail Romm |Mosfilm |Ivan Pereverzev, Boris Livanov, Serghei Bondarciuk<!-- , Vladimir Druzhnikov, Gennadi Yudin, Nikolai Svobodin, Georgiy Yumatov--> |- | 1953 | ''[[Anna Susanna]]'' | Anna Susanna | [[Richard Nicolas]] | [[DEFA]] | [[Günther Simon]], [[Peter Marx]], [[Werner Peters]] |- | 1953 | ''[[Anna Zaccheo]]'' | Un marito per Anna Zaccheo | [[Giuseppe De Santis]] | Italia | [[Silvana Pampanini]], [[Massimo Girotti]] |- |1953 |Bun venit, domnule Marshall! |Bien venido, Mister Marshall! |Luis Garcia Berlanga |Spania |Lolita Sevilla, Manolo Morán, José Isbert |- | 1953 | ''[[Brutarul din Valorgue]]'' | Le Boulanger de Valorgue | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Fernandel]], [[Jean Gaven]] |- | 1953 | ''[[Cei trei mușchetari (film din 1953)|Cei trei mușchetari]]'' | Les trois mousquetaires | [[André Hunebelle]] | Franța | [[Georges Marchal]], [[Gino Cervi]], [[Bourvil]], [[Yvonne Sanson]] |- | 1953 | ''[[Chemarea destinului]]'' | L'Appel du destin | [[Georges Lacombe]] | Franța | [[Georgette Anys]], [[Jean Marais]] |- | 1953 | ''[[Cinematograful de altă dată]]'' | Cinema d'altri tempi | [[Steno]] | Franța-Italia | [[Walter Chiari]], [[Lea Padovani]] |- |1953 |Cum să te măriți cu un milionar |How to Marry a Milionaire |Jean Negulesco |Twentieth Century Fox, SUA |Marilyn Monroe, Betty Grable, Lauren Bacall |- | 1953 | ''[[Dama cu camelii (film din 1953)|Dama cu camelii]]'' | La dame aux camélias | [[Raymond Bernard]] | Franța | [[Micheline Presle]], [[Gino Cervi]] |- | 1953 | ''[[Descoperirea misterioasă]]'' | Таинственная находка <br/> Tainstvennaia nahodka | [[Boris Buneev]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Valentin Graciov]], [[Ekaterina Savinova]] |- |1953 | ''[[Dincolo de Dunăre (film din 1953)|Dincolo de Dunăre]]'' | Запорожець за Дунаєм / Zaporojeț za Dunaem | [[Vasili Lapoknîș]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | Ivan Patorjinski, Maria Litvinenko-Volgemut |- | 1953 | ''[[Dragostea unei femei]]'' | L'Amour d'une femme | [[Jean Grémillon]] | Franța - Italia | [[Micheline Presle]], [[Massimo Girotti]], [[Gaby Morlay]] |- |1953 |Dușmanii |Vraghi / rus: Враги |Natalia Rașevskaia, Tamara Rodionova |Lenfilm, URSS |Vasili Sofronov, Elena Granovskaia, Nikolai Korn |- |1953 |Epoleții purpurii |Cest tovarișcea ru: Честь товарища |Nikolai Lebedev |Lenfilm, URSS |Konstantin Skorobogatov, Vladimir Drujnikov, Nina Grebeșkova |- | 1953 | ''[[Ferma lui Cameron]]'' | Ride, Vaquero! | [[John Farrow]] | USA | [[Anthony Quinn]], [[Ava Gardner]] |- | 1953 | ''[[Fiica regimentului (film din 1953)|Fiica regimentului]]'' | Die Regimentstochter | [[Georg C. Klaren]], [[Günther Haenel]] | [[Wien Film]] | [[Aglaja Schmid]], [[Robert Lindner]] |- | 1953 | ''[[Frumoasa din Cádiz (film)|Frumoasa din Cadiz]]'' | La Belle de Cadix / La bella de Cádiz | [[Raymond Bernard]], [[Eusebio Fernández Ardavín]] | Franța | [[Luis Mariano]], [[Carmen Sevilla]] |- |1953 |Furtuna echinocțiului |Nevjera |Vladimir Pogacic |Avala Film, RSFI |Maria Crnobori, Milivoje Zivanovic, Severin Bijelic |- |1953 |Gara Termini |Stazione Termini |Vittorio De Sica |Italia - SUA |Jennifer Jones, Montgomery Clift, Gino Cervi |- | 1953 | ''[[Genevieve (film)|Genevieve]]'' | Genevieve | [[Henry Cornelius]] | Anglia | [[Dinah Sheridan]], [[Kenneth More]] |- | 1953 | ''[[Giuseppe Verdi (film din 1953)|Giuseppe Verdi]]'' | Giuseppe Verdi | [[Raffaello Matarazzo]] | Italia | [[Pierre Cressoy]], [[Anna Maria Ferrero]] |- | 1953 | ''[[Hocus-Pocus]]'' | Hokuspokus | [[Kurt Hoffmann]] | DFP, RDG | [[Curt Goetz]], [[Valerie von Martens]], [[Hans Nielsen]] |- | 1953 | ''[[Hoți de copii]]'' | The Kidnappers | [[Philip Leacock]] | Anglia | [[Jon Whiteley]], [[Vincent Winter]], [[Adrienne Corri]] |- | 1953 | ''[[Iartă-mă! (film din 1953)|Iartă-mă!]]'' | Perdonami! | [[Mario Costa]] | Italia | [[Raf Vallone]], [[Antonella Lualdi]] |- | 1953 | ''[[Inamicul public nr. 1 (film din 1953)|Inamicul public nr. 1]]'' | L'Ennemi public nº 1 | [[Henri Verneuil]] | Franța - Italia | [[Fernandel]], [[Zsa Zsa Gabor]] |- | 1953 | ''[[Infidelele]]'' | Le infedeli | [[Mario Monicelli]], [[Steno]] | Italia | [[Gina Lollobrigida]], [[May Britt]], [[Irene Papas]] |- | 1953 | ''[[Inimă fierbinte]]'' | Горячее сердце<br>Goreacee serdțe | [[Ghennadi Kazanski]] | [[Lenfilm]] | [[Ghennadi Miciurin]], [[Anna Belousova]], [[Tamara Alioșina]] |- | 1953 | ''[[Iulia (film din 1953)|Iulia]]'' | Jestřáb kontra Hrdlička | [[Vladimír Borský]] | RSC | [[Jaroslav Marvan]], [[Frantisek Smolík]] |- | 1953 | ''[[În toiul luptei]]'' | Вихри враждебные<br>Vihri vrajdebnâe | [[Mihail Kalatozov]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Kondratiev]], [[Vladimir Emeleanov]], [[Vladimir Soloviov (actor)|Vladimir Soloviov]] |- |1953 |Întoarcerea în Paradis |Return to Paradise |Mark Robson |Aspen Productions, SUA |Gary Cooper, Barry Jones, Roberta Haynes |- | 1953 | ''[[Lili (film din 1953)|Lili]]'' | Lili | [[Charles Walters]] | SUA | [[Leslie Caron]], [[Mel Ferrer]] |- | 1953 | ''[[Magazin de stat (film din 1953)|Magazin de stat]]'' | Állami áruház | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Kálmán Latabár]] |- | 1953 | ''[[Melba (film)|Melba]]'' | Melba | [[Lewis Milestone]] | Anglia | [[Patrice Munsel]], [[Robert Morley]], [[John McCallum]] |- | 1953 | ''[[Niagara (film)|Niagara]]'' | Niagara | [[Henry Hathaway]] | SUA | [[Marilyn Monroe ]], [[Joseph Cotten]], [[Jean Peters]] |- | 1953 | ''[[Noaptea saltimbancilor]]'' | Gycklarnas afton | [[Ingmar Bergman]] | Sandrews, Suedia | [[Åke Grönberg]], [[Harriet Andersson]], [[Hasse Ekman]] |- |1953 |Nunta lui Krecinski |Svadba Krecinskovo ru: Свадьба Кречинского |Vasili Vanin, Aleksei Zolotnițki, Boris Babocikin |St. M.Gorki, URSS |Evgheni Agurov, Marina Kuznețova, Boris Smirnov |- | 1953 | ''[[O afacere importantă]]'' | Sprawa do załatwienia | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Gizela Piotrowska]], [[Bogdan Niewinowski⁠]] |- | 1953 | ''[[O noapte la Veneția (film din 1953)|O noapte la Veneția]]'' | Eine Nacht in Venedig | [[Georg Wildhagen]] | Austria | [[Hans Olden]], [[Jeanette Schultze]] |- | 1953 | ''[[O vară cu Monika]]'' | Sommaren med Monika | [[Ingmar Bergman]] | Suedia | [[Harriet Andersson]], [[Lars Ekborg]] |- |1953 |Orchestra ambulantă |The Band Wagon |Vincente Minnelli |MGM, SUA |Fred Astaire, Cyd Charisse, Oscar Levant |- | 1953 | ''[[Povestea micului cocoșat]]'' | Die Geschichte vom kleinen Muck | [[Wolfgang Staudte]] | [[DEFA]] | [[Thomas Schmidt]], [[Johannes Maus]] |- | 1953 | ''[[Pulbere argintie]]'' | Серебристая пыль<br>Serebristaia pâl | [[Abram Room]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Bolduman]], [[Sofia Pileavskaia]], [[Valentina Ușakova]]<!--Михаил Болдуман, Софья Пилявская, Валентина Ушакова--> |- | 1953 | ''[[Recompensă pentru șerif]]'' | The Naked Spur | [[Anthony Mann]] | [[MGM]] | [[James Stewart]], [[Janet Leigh]], [[Robert Ryan]] |- | 1953 | ''[[Sadko (film)|Sadko]]'' | Садко / Sadko | [[Aleksandr Ptușko]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Stoliarov]], [[Alla Larionova]], [[Ninel Mîșkova]] |- | 1953 | ''[[Salariul groazei (film din 1953)|Salariul groazei]]'' | Le salaire de la peur | [[Henri-Georges Clouzot]] | Franța | [[Yves Montand]], [[Charles Vanel]], [[Peter van Eyck]] |- | 1953 | ''[[Schubert (film din 1953)|Schubert]]'' | Franz Schubert – Ein Leben in zwei Sätzen | [[Walter Kolm-Veltée]] | Austria | [[Heinrich Schweiger]], [[Aglaja Schmid]] |- | 1953 | ''[[Secretul sângelui]]'' | Tajemství krve | [[Martin Frič]] | RSC | [[Vladimír Ráz]], [[Zdenek Stepánek]], [[Vlastimil Brodský]] |- | 1953 | ''[[Sinhá Moça (film din 1953)|Sinhá Moça]]'' | Sinhá Moça | [[Tom Payne]], [[Oswaldo Sampaio]] | Vera Cruz Studios, Brazilia | [[Eliane Lage]], [[Anselmo Duarte]], [[Ruth de Souza]] |- |1953 |Skanderbeg |Velikiy voin Albanii Skanderbeg Великий воин Албании Скандербег |Sergei Yutkevich |Alb Film, Albania Mosfilm, URSS |Akaki Khorava, Besa Imami, Semyon Sokolovsky<!-- , Veriko Anjaparidze, Naim Frashëri, Oleg Zhakov, Sergo Zakariadze, Boris Tenin--> |- | 1953 | ''[[Serenada străzii]]'' | Straßenserenade | [[Werner Jacobs]] | RFG | [[Charles Regnier]], [[Vico Torriani]] |- | 1953 | ''[[Ștrengărița (film din 1953)|Ștrengărița]]'' | Julietta | [[Marc Allégret]] | Franța | [[Dany Robin]], [[Jean Marais]], [[Jeanne Moreau]] |- | 1953 | ''[[Thérèse Raquin (film din 1953)|Thérèse Raquin]]'' | Thérèse Raquin | [[Marcel Carné]] | Franța | [[Simone Signoret]], [[Raf Vallone]], [[Jacques Duby]] |- |1953 |Umbre |Teni ; ru: Тени |Nikolai Akimov, Nadejda Koșeverova |Lenfilm, URSS |Valentin Lebedev, Vladimir Petrov, Galina Korotkevici |- |1953 |Un pichet în munți |Zastava v gorah ru: Застава в горах |Konstantin Iudin Vladimir Gherasimov |Mosfilm, URSS |Vladlen Davâdov, Marina Kuznețova, Serghei Gurzo |- |1953 |Vacanța domnului Hulot |Les vacances de Monsieur Hulot |Jacques Tati |Franța |Jacques Tati, Nathalie Pascaud, Micheline Rolla |- | 1953 | ''[[Vacanță la Roma]]'' | Roman Holiday | [[William Wyler]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[Audrey Hepburn]] |- |1953 |Vasa Jeleznova |Vassa Jeleznova ru: Васса Железнова |Leonid Lukov |St. Maksim Gorki, Malâi Teatr |Vera Pașennaia, Mihail Jarov, Nikolai Șamin |- | 1953 | ''[[Vânătoarea de crabi]]'' | 蟹工船 / Kanikōsen | [[Sō Yamamura]] | Japonia | [[Sō Yamamura]], [[Masayuki Mori]], [[Sumiko Hidaka]] |- |1953 |Vesna |Vesna |Frantisek Cap |Triglav Film, RSFI |Metka Gabrijelcic, Franek Trefalt, Jure Furlan |- |1953 |Vineri 13 |Péntek 13 |Márton Keleti |RPU |Kálmán Latabár, Manyi Kiss, Hilda Gobbi |- | 1953 | ''[[Zorile deasupra Niemenului]]'' | Aušra prie Nemuno <br> Над Неманом рассвет | [[Aleksandr Fainzimmer]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Iuzas Siparis]], [[Iuzas Lauțius]] |} == 1954 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1954 |14 vieți |Életjel |Zoltán Fábri |Ungaria |Béla Barsi, Bertalan Solti, László Bánhidi |- | 1954 | ''[[20.000 leghe sub mări (film din 1954)|20.000 leghe sub mări]]'' | 20,000 Leagues Under the Sea | [[Richard Fleischer]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[James Mason]] |- |1954 |Abisul pasiunii / La răscruce de vânturi |Abismos de pasión / Wuthering Heights / Cumbres borrascosas |Luis Buñuel |Producciones Tepeyac, Mexic |Irasema Dilián, Jorge Mistral, Lilia Prado, Ernesto Alonso |- |1954 |Agentul Nr. 13 |ru: Об этом забывать нельзя Ob etom zabâvat nelzia |Leonid Lukov |Stud. Maksim Gorki URSS |Serghei Bondarciuk, Lidiia Smirnova, Olga Jizneva, Veaceslav Tihonov |- |1954 |Alarmă la circ |Alarm im Zirkus |Gerhard Klein |DEFA Berlin |Erwin Geschonneck, Uwe-Jens Pape, Ulrich Thein |- | 1954 | ''[[Ali Baba și cei 40 de hoți (film din 1954)|Ali Baba și cei 40 de hoți]]'' | Ali Baba et les quarante voleurs | [[Jacques Becker]] | Franța | [[Fernandel]], [[Dieter Borsche]] |- | 1954 | ''[[Aurul Neapolelui]]'' | L'oro di Napoli | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Toto]], [[Sophia Loren]], [[Paolo Stoppa]], [[Silvana Mangano]] |- | 1954 | ''[[Aventură la Marienstadt]]'' | Przygoda na Mariensztacie | [[Leonard Buczkowski]] | RPP | [[Lidia Korsakówna]], [[Tadeusz Schmidt]], [[Adam Mikolajewski]] |- | 1954 | ''[[Boris Godunov (film din 1954)|Boris Godunov]]'' | [[:ru:Борис Годунов (фильм-опера, 1954)|Борис Годунов]]<br>Boris Godunov | [[Vera Stroeva]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksandr Pirogov]], [[Nikandr Hanaev]], [[Gheorghi Nelepp]]<!-- Никандр Ханаев, Георгий Нэлепп--> |- | 1954 | ''[[Bancnota de 1.000.000 lire sterline]]'' | The Million Pound Note | [[Ronald Neame]] | Anglia | [[Gregory Peck]], [[Ronald Squire]] |- |1954 |Biroul se mută |Költözik a hivatal! |András Boglár |RPU |Miklós Bellák, Kamill Feleki, Éva Ruttkai |- | 1954 | ''[[Camelia (film din 1953)|Camelia]]'' | Camelia | [[Roberto Gavaldón]] | Mexic - Spania | [[María Félix]], [[Jorge Mistral]], [[Miguel Ángel Ferriz]] |- | 1954 | ''[[Casa Ricordi (film din 1954)|Casa Ricordi]]'' | Casa Ricordi | [[Carmine Gallone]] | italo-francez | [[Paolo Stoppa]], [[Andrea Checchi]], [[Roland Alexandre]], [[Maurice Ronet]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1954 | ''[[Călătorie în Italia]]'' | Viaggio in Italia | [[Roberto Rossellini]] | italo-francez | [[Ingrid Bergman]], [[George Sanders]] |- | 1954 | ''[[Cei șapte samurai]]'' | Shichinin no samurai | [[Akira Kurosawa]] | Japonia | [[Toshirô Mifune]] |- | 1954 | ''[[Cerul infernului]]'' | Siraa Fil-Wadi | [[Youssef Chahine]] | RAU | [[Faten Hamama]], [[Omar Sharif]] |- | 1954 | ''[[Chibritul suedez (film din 1954)|Chibritul suedez]]'' | Шведская спичка<br>Șvedskaia spicika | Konstantin Iudin | [[Mosfilm]] | [[Alexei Gribov]], [[Andrei Popov]], [[Mihail Ianșin]] |- | 1954 | ''[[Chitarele dragostei]]'' | Gitarren der Liebe | [[Werner Jacobs]] | RFG | [[Vico Torriani]], [[Mantovani]] |- | 1954 | ''[[Cio-Cio-San (film din 1954)|Cio-Cio-San]]'' | Madama Butterfly | [[Carmine Gallone]] | Italia-Japonia | [[Kaoru Yachigusa]], [[Kaoru Yachigusa]], [[Michiko Tanaka]] |- | 1954 | ''[[Circul Slavia]]'' | Cirkus bude | [[Oldrich Lipský]] | RSC | [[Jaroslav Marvan]], [[Rudolf Deyl]] |- | 1954 | ''[[Comicos (film din 1954)|Comicos]]'' | Cómicos | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania, Argentina | [[Elisa Galvé]], [[Fernando Rey]] |- | 1954 | ''[[Contele de Monte Cristo (film din 1954)|Contele de Monte Cristo]]'' | Le Comte de Monte-Cristo | [[Robert Vernay]] | Franța | [[Jean Marais]], [[Lia Amanda]] |- | 1954 | ''[[Copiii partizanului]]'' | Дети партизана / Deti partizana | [[Nikolai Figurovski]], [[Lev Golub]] | [[Belarusfilm]] | Viktor Komissarov, Natalia Zașcipina, Pavel Volkov |- |1954 |Crainquebille |Crainquebille |Ralph Habib |Franța |Yves Deniaud, Pierre Mondy, Jacques Fabbri |- |1954 |Crângul de mălini |Калиновая роща |Timofei Levciuk |St. Kiev, URSS |Iuri Șumski, Nonna Mordiukova, Natalia Ujvi, Mihail Kuznețov |- | 1954 | ''[[Cronica amanților săraci (film)|Cronica amanților săraci]]'' | Cronache di poveri | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Antonella Lualdi]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1954 | ''[[Culisele varieteului]]'' | Drei vom Varieté | [[Kurt Neumann]] | RFG | [[Ingrid Andree]], [[Peter Pasetti]], [[Paul Dahlke]] |- | 1954 | ''[[Dansează, mică doamnă!]]'' | Dance, Little Lady! | [[Val Guest]] | Marea Britanie | [[Mai Zetterling]], [[Mandy Miller]], [[Terence Morgan]] |- |1954 |Destinul Marinei Vlasenko |Sudba Marinî ru: Судьба Марины |Viktor Ivcenko, Isaak Șmaruk |St. Dovjenko, Kiev Film Studio |Ekaterina Litvinenko, Nikolai Grițenko, Tatiana Koniuhova |- | 1954 | ''[[Diavolul deșertului]]'' | Shaytan al-Sahra | [[Youssef Chahine]] | RAU | [[Mariam Fakhr Eddine]], [[Lola Sedki]], [[Omar Sharif]] |- |1954 |Dragoste de mamă |Das Licht der Liebe |Robert A. Stemmle |Austria |Paula Wessely, Waltraut Haas, Fritz Schulz |- |1954 |Echipa de pe strada noastră |Komanda s nașei ulițî / ru: Команда с нашей улицы |Aleksei Masliukov |Kiev Film Studio, URSS |Konstantin Evgheniev, Alla Larionova, Nikolai Râbnikov |- | 1954 | ''[[Emil și detectivii (film din 1954)|Emil și detectivii]]'' | Emil und die Detektive | [[Robert A. Stemmle]] | RFG | [[Peter Finkbeiner]], [[Heli Finkenzeller]] |- |1954 | ''[[Eu și bunicul]]'' | Én és a nagyapám | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Kálmán Koletár]], [[Éva Ruttkai]], [[Gyula Gózon]] |- |1954 | ''[[Expresul de Nürnberg]]'' | Expres z Norimberka | [[Vladimír Čech]] | Studiourile de Stat din Cehoslovacia | [[Bohus Záhorský]], [[Lída Vendlová]], [[Jaroslav Marvan]] |- | 1954 | ''[[Fata cu ulciorul (film)|Fata cu ulciorul]]'' | La moza de cántaro | [[Florián Rey]] | Spania | [[Paquita Rico]], [[Peter Damon]] |- | 1954 | ''[[Fluviul fără întoarcere]]'' | River of No Return | [[Otto Preminger]]<br>[[Jean Negulesco]] | SUA | [[Robert Mitchum]], [[Marilyn Monroe]] |- |1954 |Inspectorul de poliție |An Inspector Calls |Guy Hamilton |British Lion Film Corporation, Watergate Productions Ltd., UK |Alastair Sim, Arthur Young, Olga Lindo |- | 1954 | ''[[În vârtejul dansului]]'' | slovak: Rodna zem ceh: Rodna zeme | [[Josef Mach]] | RSC | [[Martin Tapák]], [[Heda Melicherová]], [[Július Pántik]] |- |1954 |Încercarea fidelității |Ispâtanie vernosti ru: Испытание верности |Ivan Pâriev |Mosfilm, URSS |Serghei Romodanov, Marina Ladânina, Leonid Gallis |- | 1954 | ''[[Într-un port îndepărtat]]'' | Командир корабля Komandir korablea | [[Vladimir Braun]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Mihail Kuznețov]], [[Anatoli Verbițki]], [[Liubov Sokolova]] |- | 1954 | ''[[Johnny Chitară]]'' | Johnny Guitar | [[Nicholas Ray]] | SUA | [[Joan Crawford]], [[John Carradine]] |- | 1954 | ''[[La Strada]]'' | La Strada | [[Federico Fellini]] | Italia | [[Anthony Quinn]], [[Giulietta Masina]] |- |1954 |Lancea ruptă |Broken Lance |Edward Dmytryk |Twentieth Century Fox, SUA |Spencer Tracy, Robert Wagner, Jean Peters, Richard Widmark |- |1954 |Libelula |rus: Strekoza, Стрекоза gruz: Chrichina, ჭრიჭინა |Siko Dolidze, Levan Hotivari |Gruzia-Film, URSS |Leila Abașidze, Țețilia Țuțunava, Tamari Abașidze |- |1954 |Locotenentul lui Rákoczi |Rákóczi hadnagya |Frigyes Bán |RPU |Tibor Bitskey, Eva Vass, Ferenc Zenthe |- | 1954 | ''[[Lumina farului]]'' | Leuchtfeuer | [[Wolfgang Staudte]] | [[DEFA]]<br>PANDORA FILM - Stockholm | [[Leonhard Ritter]], [[Horst Naumann]], [[Waltraud Kramm]] |- | 1954 | ''[[Mânuitorul de păpuși (film din 1954)|Mânuitorul de păpuși]]'' | Pole Poppenspäler | [[Arthur Pohl]] | [[DEFA]] | [[Heliane Bei]], [[Heinz Höpner]] |- | 1954 | ''[[Micul lustragiu]]'' | Boot Polish | [[Prakash Arora]] | India | [[Naaz]], [[Prithviraj Kapoor]], [[Raj Kapoor]] |- |1954 |Ne-am întâlnit undeva |Mî s vami gde-to vstrecealis. ru:Мы с вами где-то встречались |Nikolai Dostal Andrei Tutâșkin |Mosfilm, URSS |Arkadi Raikin, Liudmila Țelikovskaia, Mihail Ianșin |- | 1954 | ''[[Neamul Jurbinilor (film)|Neamul Jurbinilor]]'' | Большая семья<br>Bolșaia semea | [[Iosif Heifiț]] | [[Lenfilm]] | [[Serghei Lukianov]], [[Boris Andreev]], [[Aleksei Batalov]], [[Iia Arepina]] |- |1954 |Nu departe de Varșovia |Niedaleko Warszawy |Maria Kaniewska |RPP |Urszula Modrzynska, Feliks Zukowski, Zdzislaw Mrozewski |- |1954 |Nu v-atingeți de biștari / Onoare între hoți |Touchez pas au grisbi |Jacques Becker |Del Duca Films, Antares Produzione Cinematografica, Italia - Franța |Jean Gabin, Lino Ventura, Dora Doll |- |1954 |O noapte de amintiri |Celuloza |Jerzy Kawalerowicz |WFF Lodz, RPP |Józef Nowak, Stanislaw Milski, Zbigniew Skowronski |- | 1954 | ''[[Oaia cu cinci picioare]]'' | Le mouton à cinq pattes | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Fernandel]], [[Françoise Arnoul]], [[Louis de Funès]] |- | 1954 | ''[[Obsesia (film din 1954)|Obsesia]]'' | [[:fr:Obsession (film, 1954)|Obsession]] | [[Jean Delannoy]] | Franța - Italia | [[Michèle Morgan]], [[Raf Vallone]] |- |1954 |Ordinul Anna | rus: Анна на шее Anna na șee |Isidor Annenski |St.Maksim Gorki, URSS |Alla Larionova, Vladimir Vladislavski, Aleksandr Sașin-Nikolski, Mihail Jarov |- |1954 |Ospățul lui Baltazar |Uczta Baltazara |Jerzy Zarzycki |St. Lodz, RPP |Jerzy Pietraszkiewicz, Nina Andrycz, Olga Sawicka |- |1954 |Ptiu ! |Phffft |Mark Robson |Columbia Pictures |Judy Holliday, Jack Lemmon, Kim Novak |- | 1954 | ''[[Plaja (film din 1954)|Plaja]]'' | La spiaggia | [[Alberto Lattuada]] | Italia | [[Martine Carol]], [[Raf Vallone]], [[Mario Carotenuto]] |- |1954 |Portul de Nord |Severni pristav |Milos Makovec |RSC |Otomar Korbelár, Gustav Heverle, Otomar Krejca |- |1954 |Poveste din pădure |Povest o lesnom velikane ru: Повесть о лесном великане |Aleksandr Zguridi |Mosnaucifilm, URSS |Vladimir Dorofeev, Vera Kondakova, Viktor Kulakov |- | 1954 | ''[[Prieteni credincioși]]'' | Верные друзья<br>Vernâe druzia | [[Mihail Kalatozov]] | [[Mosfilm]] | [[Vasili Merkuriev]], [[Boris Cirkov]], [[Aleksandr Borisov]] |- | 1954 | ''[[Râul și moartea]]'' | El río y la muerte | [[Luis Buñuel]] | Mexic | [[Columba Domínguez]], [[Miguel Torruco]], [[Joaquín Cordero]] |- |1954 |Revolta de pe Caine |The Caine Mutiny |Edward Dmytryk |Columbia Pictures, SUA |Humphrey Bogart, José Ferrer, Van Johnson |- |1954 |Revolta peonilor |La rebelión de los colgados |Alfredo B. Crevenna, Emilio Fernández |Producciones José Kohn, Mexic |Pedro Armendáriz, Ariadne Welter, Victor Junco |- | 1954 | [[Romeo și Julieta (film din 1954)|Romeo și Julieta]] | Romeo and Juliet | [[Renato Castellani]] | Italia - UK | [[Laurence Harvey]], [[Susan Shentall]], [[John Gielgud]] |- | 1954 | ''[[Romeo și Julieta (film-balet din 1954)|Romeo și Julieta]]'' | Ромео и Джульетта | [[Leo Arnștam]]<!--Лео Арнштам --> | [[Mosfilm]] | [[Galina Ulanova]], [[Iuri Timofeevici]]<!--Юрий Тимофеевич --> |- |1954 |Roșu și negru |Le rouge et le noir |Claude Autant-Lara |Documento Film, Franco London Film, Franța - Italia |Danielle Darrieux, Gérard Philipe, Antonella Lualdi |- |1954 |Senso |Senso |Luchino Visconti |Lux Film, Italia |Farley Granger, Alida Valli, Massimo Girotti |- |1954 |Sepembriștii |Septemvriiți |Zahari Jandov |RP Bulgaria |Asparuh Temelkov, Boris Gancev, Liuboslav Stefanov |- |1954 |Stele vesele |Vesiolâe zviozdî |Vera Stroeva |Mosfilm, URSS |Iuri Timoșenko, Efim Berezin, Lev Mirov |- |1954 |Sub steaua frigiană |Pod gwiazda frygijska |Jerzy Kawalerowicz |RPP |Jozef Nowak, Lucyna Winnicka, Halina Przybylska |- | 1954 | ''[[Șapte mirese pentru șapte frați]]'' | Seven Brides for Seven Brothers | [[Stanley Donen]] | SUA | [[Howard Keel]], [[Jeff Richards]] |- | 1954 | ''[[Tata, mama, bona și eu]]'' | Papa, maman, la Bonne et moi | [[Jean-Paul Le Chanois]] | Franța | [[Robert Lamoureux]], [[Gaby Morlay]] |- | 1954 | ''[[Teodora (film)|Teodora]]'' | Teodora, imperatrice di Bisanzio | [[Riccardo Freda]] | Franța-Italia | [[Gianna Maria Canale]], [[Georges Marchal]] |- | 1954 | ''[[Țara îndepărtată]]'' | The Far Country | [[Anthony Mann]] | SUA | [[James Stewart]], [[Ruth Roman]] |- | 1954 | ''[[Ulise (film din 1954)|Ulise]]'' | Ulisse | [[Mario Camerini]] | Italia | [[Kirk Douglas]], [[Silvana Mangano]], [[Anthony Quinn]], [[Rossana Podestà]] |- |1954 |Un om teribil |Fel a fejjel |Márton Keleti |RPU |Kálmán Latabár, Violetta Ferrari, Gyula Benkö |- | 1954 | ''[[Un vals vienez]]'' | Der Komödiant von Wien | [[Karl Paryla]], [[Karl Stanzl]] | Akkord-Film-Wien, Austria | [[Karl Paryla]], [[Christl Mardayn]], [[Angelika Hauff]] |- | 1954 | ''[[Vârsta dragostei]]'' | La Edad del amor | [[Julio Saraceni]] | Argentina | [[Lolita Torres]], [[Alberto Dalbés]] |- | 1954 | ''[[Vera Cruz (film)|Vera Cruz]]'' | Vera Cruz | [[Robert Aldrich]] | SUA | [[Gary Cooper]], [[Burt Lancaster]], [[Ernest Borgnine]], [[Sara Montiel]] |- | 1954 | ''[[Vrăjitoarele (film din 1954)|Vrăjitoarele]]'' | Hexen | [[Helmut Spieß]] | [[DEFA]] | [[Lothar Blumhagen]], [[Albert Garbe]], [[Alfred Maack]] |- | 1954 | ''[[Zile de dragoste]]'' | Giorni d'amore | [[Leopoldo Savona]]<br/>[[Giuseppe De Santis]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Marina Vlady]] |} == 1955 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1955 | ''[[2x2=câteodată 5!]]'' | 2x2 néha 5 <br>(Kétszer kettö néha öt) | [[György Révész]] | RPU | [[Violetta Ferrari]], [[Ferenc Kállai]] |- | 1955 | ''[[Accidentul (film din 1955)|Accidentul]]'' | Gázolás | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Iván Darvas]], [[Violetta Ferrari]] |- |1955 |A 12-a noapte |rus: Двенадцатая ночь Dvenadțataia noci |Ian Frid |Lenfilm |Klara Luciko, Alla Larionova Gheorghi Vițin, Vasili Merkuriev |- | 1955 | ''[[A fost odată un împărat]]'' | Byl jednou jeden král | [[Bořivoj Zeman]] | RSC | [[Jan Werich]], [[Vlasta Burian]], [[Irena Kacirková]] |- | 1955 | ''[[Articolul 420]]'' | Shree 420 | [[Raj Kapoor]] | India | [[Nargis]], [[Nadira]], [[Raj Kapoor]] |- |1955 |Astă seară se va termina totul |Dnes vecer vsechno skoncí |Vojtech Jasny, Karel Kachyňa |RSC |Eva Kubesová, Josef Vinklár |- | 1955 | [[Bel Ami (film din 1955)|Bel Ami]] | Bel Ami | [[Louis Daquin]] | Austria-Franța-RDG | [[Anne Vernon]], [[Renée Faure]], [[Jean Danet]], [[René Lefèvre]] |- | 1955 | ''[[Bufonul regelui]]'' | The Court Jester | [[Melvin Frank]] | SUA | [[Danny Kaye]], [[Glynis Johns]], [[Angela Lansbury]] |- | 1955 | ''[[Cadrilul (film din 1955)|Cadrilul]]'' | Štvorylka | [[Karol Krška]]<br/>[[Jozef Medveď]] | RSC | [[Viliam Záborsky]], [[Jozef Kroner]] |- |1955 |Campionul lumii |Cempion mira ru: Чемпион мира |Vladimir Gonciukov |St. M.Gorki, URSS |Aleksei Vanin, Vasili Merkuriev, N. Cerednicenko |- | 1955 | ''[[Capete de câini (film din 1955)|Capete de câini]]'' | Psohlavci | [[Martin Frič]] | RSC | [[Jana Dítetová]], [[Frantisek Kovárík]] |- | 1955 | ''[[Căderea Emiratului]]'' | Krushenie emirata | [[Latif Faiziyev]] | [[Mosfilm]] | [[Georgi Yumatov]], [[Vladimir Balashov]] |- |1955 |Călătorie misterioasă |Shen mi de lü ban Chin: 神秘的旅伴 |Nong Lin, Wenshun Zhu |Changchun Film Studio, China |Zhiming Yin, Zenqing Liu, Jie Li |- |1955 |Cine-și iubește nevasta |Wer seine Frau lieb hat |Kurt Jung-Alsen |DEFA |Albert Garbe, Leny Marenbach, Rolf Ludwig |- |1955 |Diabolicele / Nelegiuirea |Les diaboliques |Henri-Georges Clouzot |Franța |Simone Signoret, Véra Clouzot, Paul Meurisse, Charles Vanel |- | 1955 | ''[[Distrugătorii de baraje]]''<!--se caută titlul românesc corect !!! --> | [[:en:The Dam Busters (film)|The Dam Busters]] | [[Michael Anderson]] | Marea Britanie | [[Richard Todd]], [[Michael Redgrave]] |- |1955 |Doctorul Solm |Oberarzt Dr. Solm |Paul May |Delos-Film, RFG |Hans Söhnker, Sybil Werden, Antje Weisgerber |- |1955 |Doi prieteni |Dva druga, ru: Два друга |Viktor Eisâmont |St. Maksim Gorki, URSS |Leonea Krauklis, Vova Guskov, Daniil Sagal |- | 1955 | ''[[Domnișoara de Scuderi]]'' | Das Fräulein von Scuderi | [[Eugen York]] | [[DEFA]]<br>[[Pandora-Film Stockholm]] | [[Henny Porten]], [[Willy A. Kleinau]], [[Anne Vernon]] |- | 1955 | ''[[Don Giovanni (film din 1955)|Don Giovanni]]'' | Don Giovanni | [[Walter Kolm-Veltée]], [[Alfred Travers]] | Austria | [[Cesare Danova]], [[Josef Meinrad]], [[Evelyn Cormand]] |- | 1955 | ''[[Dracul din dealul morii]]'' | Der Teufel vom Mühlenberg | [[Herbert Ballmann]] | [[DEFA]] | [[Werner Peters]], [[Eva Kotthaus]] |- |1955 |E întotdeauna vreme frumoasă |It's Always Fair Weather |Stanley Donen, Gene Kelly |MGM, SUA |Gene Kelly, Dan Dailey, Cyd Charisse |- | 1955 | ''[[Escrocii (film din 1955)|Escrocii]]'' | Il bidone | [[Federico Fellini]] | Italia | [[Broderick Crawford]], [[Giulietta Masina]] |- |1955 |Este vinovat Eduard Martin ? |Hotelboy Ed Martin |Karl-Heinz Bieber, Ernst Kahler |DEFA, RDG |Ulrich Thein, Katharina Matz, Kurt Wenkhaus |- |1955 |Evadații |Les évadés |Jean-Paul Le Chanois |Cocinor; Les Films Saint-James, Franța |Pierre Fresnay, François Périer, Michel André |- | 1955 | ''[[Falsa liră de aur]]'' | Istoria mias kalpikis liras | [[Giorgos Tzavellas]] | Grecia | [[Zoras Tsapelis]], [[Sperantza Vrana]] |- |1955 |Fantomele părăsesc piscurile |Urvakannere heranum en lernerits ru: Призраки покидают вершины |Erazm Karamian, Grigori Koltunov |Armenfilm, Erevan Film Studio, URSS |Sos Sosian, Artiom Karapetian, Leonid Kmit |- |1955 |Focul magic |The Magic Fire |William Dieterle |Republic Pictures, SUA |Yvonne De Carlo, Carlos Thompson, Rita Gam |- | 1955 | ''[[French Cancan (film)|French Cancan]]'' | French Cancan | [[Jean Renoir]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Françoise Arnoul]] |- |1955 |''[[Generație (film)|Generație]]'' |Pokolenie |Andrzej Wajda |RPP |Tadeusz Lomnicki, Urszula Modrzynska, Tadeusz Janczar |- |1955 |Hanka |Hanka |Slavko Vorkapich |Bosna Film RSFI |Vera Gregovic, Jovan Milicevic, Mira Stupica |- | 1955 | ''[[Îmblânzitoarea de tigri (film din 1955)|Îmblânzitoarea de tigri]]'' | ru: Укротительница тигров<br>Ukrotitelnița tigrov | [[Aleksandr Ivanovski]]<br>[[Nadejda Koșeverova]] | [[Lenfilm]] | [[Liudmila Kasatkina]], [[Pavel Kadocinikov]], [[Leonid Bîkov]] |- | 1955 | ''[[Îndrăgostiții]]'' | Gli innamorati | [[Mauro Bolognini]] | Italia | [[Antonella Lualdi]], [[Franco Interlenghi]], [[Nino Manfredi]] |- | 1955 | ''[[Înfrângerea lui L. Wilkison]]'' | The Violent Men | [[Rudolph Maté]] | USA | [[Glenn Ford]], [[Barbara Stanwyck]], [[Edward G. Robinson]] |- |1955 |Într-o primăvară la Budapesta |Budapesti tavasz |Félix Máriássy |RPU |Gábor Rajnay, Miklós Gábor, Iván Darvas, |- | 1955 | ''[[La est de Eden (film)|La est de Eden]]'' | East of Eden | [[Elia Kazan]] | SUA | [[James Dean]], [[Julie Harris]], [[Burl Ives]] |- | 1955 | ''[[Liliacul (film din 1955)|Liliacul]]'' | Rauschende Melodien | [[E.W. Fiedler]] | [[DEFA]] | [[Erich Arnold]], [[Sonja Schöner]] |- |1955 |Liliomfi |Liliomfi | Károly Makk |Mafilm, Hungary |Iván Darvas, Marianne Krencsey |- | 1955 | ''[[Marile manevre]]'' | Les grandes manoeuvres | [[René Clair]] | Franța-Italia | [[Michèle Morgan]], [[Gérard Philipe]], [[Dany Carrel]] |- | 1955 | ''[[Marty]]'' | Marty | [[Delbert Mann]] | SUA | [[Betsy Blair]], [[Ernest Borgnine]] |- |1955 |Măgărușul Magdanei |Magdanas lurja/ rus: Лурджа Магданы |Tenghiz Abuladze, Rezo Ciheidze |Georgian-Film, URSS |Duduhana Țerodze, Miho Borașvili |- |1955 |Merele de aur |Zolotâe iabloki ru: Золотые яблоки |Fiodor Filippov |Mosfilm, URSS |Evgheni Agurov, Mihail Troia- novski, Lida Nikonova |- |1955 |Mireasa răpită |Nesterka ru: Нестерка |Aleksandr Zarhi |Belarusfilm, URSS |Boris Tenin, Evgheni Polosin, Vera Pollo |- | 1955 | ''[[Moartea unui ciclist]]'' | Muerte de un ciclista | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania-Italia | [[Lucia Bosé]], [[Alberto Closas]] |- | 1955 | ''[[Muntele bătut de vânt]]'' | Vetrna hora | [[Jirí Sequens]] | RSC | [[Josef Vinklár]], [[Milos Kopecký]] |- |1955 |Muzică și dragoste |Hudba z Marsu |Ján Kadár, Elmar Klos |RSC |Jaroslav Marvan, Oldrich Nový |- |1955 |''[[O aventură pe coasta Atlanticului]]'' |''Opowiesc atlantycka'' |[[Wanda Jakubowska]] |RPP |Damian Damiecki, Michel Bustamante, Mieczyslav Stoor |- | 1955 | ''[[O seară de petrecere]]'' | Ein Polterabend | [[Curt Bois]] | [[DEFA]] | [[Rolf Moebius]], [[Hella Ferstl]] |- | 1955 | ''[[O sărutare furată]]'' | Einmal ist keinmal | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] | [[Horst Drinda]], [[Brigitte Krause]] |- |1955 |Oameni sau majuri |Siamo uomini o caporali |Camillo Mastrocinque |Lux Film, Italia |Totò, Paolo Stoppa, Fiorella Mari |- | 1955 | ''[[Omul din Laramie]]'' | The Man from Laramie | [[Anthony Mann]] | SUA | [[James Stewart]], [[Arthur Kennedy]] |- |1955 |Parada tinereții |Prazdnik nașei molodosti |Vladimir Boikov, Ilia Kopalin |URSS |George Agdgomirașvili, Albert Azarian, Nina Bocearova |- | 1955 | ''[[Picnic (film din 1955)|Picnic]]'' | Picnic | [[Joshua Logan]] | SUA | [[William Holden]], [[Kim Novak]], [[Cliff Robertson]] |- |1955 |Poveste neterminată |Neokoncennaia povest ru: Неоконченная повесть |Fridrih Ermler |Lenfilm Studio, URSS |Elina Bâstrițkaia, Serghei Bondarciuk, Sofia Ghiațintova |- |1955 |Povestiri din Roma |Racconti romani |Gianni Franciolini |Italia, Franța |Antonio Cifariello, Franco Fabrizi, Giovanna Ralli |- |1955 |Prietenul meu Fabian |Muj prítel Fabián |Jiri Weiss |RSC |Otto Lackovic, Dusan Klein, Ladislav Chudik |- |1955 |Prințesa Mary |Kneajna Meri rus: Княжна Мери |Isidor Annenski |St. Maksim Gorki, URSS |Anatoli Verbițki, Karina Șmarinova, Leonid Gubanov |- | 1955 | ''[[Reprezentație de gală (film din 1955)|Reprezentație de gală]]'' | Díszelőadás | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Dóra Csinádi]], [[Mária Gyurkovics]], [[Kálmán Koletár]] |- | 1955 | ''[[Richard al III-lea (film din 1955)|Richard al III-lea]]'' | Richard III | [[Laurence Olivier]] | UK | [[Laurence Olivier]], [[Cedric Hardwicke]], [[John Gielgud]] |- | 1955 | ''[[S-au cunoscut într-o trăsură]]'' | Hintónjáró szerelem | [[László Ranódy]] | RPU | [[Mária Medgyesi]], [[Márta Fónay]], [[Ádám Szirtes]] |- |1955 |Salonul nr. 9 |A 9-es kórterem |Károly Makk |RP Ungaria |Tibor Molnár, Zoltán Makláry, Iván Darvas, Miklos Gábor |- |1955 |Semne particulare |Különös ismertetöjel |Zoltán Várkonyi |RP Ungaria |Ferenc Bessenyei, Erzsi Somogyi, Imre Sinkovits |- |1955 |Soldatul Ivan Brovkin |Soldat Ivan Brovkin ru: Солдат Иван Бровкин |Ivan Lukinski |St. Maksim Gorki, URSS |Leonid Haritonov, Serghei Blinnikov, Evgheni Șutov |- |1955 |Spre țărmuri noi |Leton:Uz jauno krastu Tr: K novomu beregu rus: К новому берегу |Leonid Lukov |St. Maksim Gorki, St. Riga |Zanis Priekulis, Velta Line, Lidija Freimane, Harijs Liepins |- | 1955 | ''[[Star fără voie]]'' | Star mit fremden Federn | [[Harald Mannl]] | [[DEFA]] | [[Werner Peters]], [[Sonja Sutter]] |- | 1955 | ''[[Stele pe aripi]]'' | Zviozdî na krâleah<br>Звезды на крыльях | [[Isaak Șmaruk]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Lev Fricinski]], [[Veaceslav Tihonov]], [[Iuri Bogoliubov]] |- |1955 |Surâsul unei nopți de vară |Sommarnattens leende |Ingmar Bergman |Svensk Filmindustri, Suedia |Ulla Jacobsson, Eva Dahlbeck, Harriet Andersson |- | 1955 | ''[[Șapte ani de căsnicie]]'' | The Seven Year Itch | [[Billy Wilder]] | SUA | [[Marilyn Monroe]], [[Tom Ewell]], [[Robert Strauss]] |- |1955 |Tata, mama, nevasta mea și eu |Papa, maman, ma femme et moi |Jean-Paul Le Chanois |Franța |Robert Lamoureux, Gaby Morlay, Fernand Ledoux, Nicole Courcel |- |1955 |Tăticu' picioare lungi |Daddy Long Legs |Jean Negulesco |Twentieth Century Fox, SUA |Fred Astaire, Leslie Caron, Terry Moore |- | 1955 | ''[[Tăunul (film)|Tăunul]]'' | ru: Овод / Ovod | [[Aleksandr Faințimmer]] | [[Lenfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Marianna Strijenova]], [[Nikolai Simonov]] |- |1955 |Tinerețe zbuciumată |Trevojnaia molodost ru: Тревожная молодость |Aleksandr Alov Vladimir Naumov |Kiev, URSS |Aleksandr Susnin, Tamara Loghinova, Nikolai Râbnikov, Serghei Gurzo, Nikolai Kriucikov, Boris Babocikin, Grigori Gai. |- | 1955 | ''[[Trei întâmplări]]'' | Three in One | [[Cecil Holmes]] | Australian Tradition Films | [[John McCallum]], [[Edmund Allison]], [[Reg Lye]] |- |1955 |Ucigașii de femei |The Ladykillers |Alexander Mackendrick |The RankOrganisation, Michael Balcon Productions |Alec Guinness, Peter Sellers, Cecil Parker, Herbert Lom |- |1955 |Ultima frontieră |The Last Frontier |Anthony Mann |Columbia Pictures, SUA |Victor Mature, Guy Madison, Robert Preston |- |1955 |Un pahar cu bere |Egy pikoló világos |Félix Máriássy |RPU |Éva Ruttkai, Tibor Bitskey, Elma Bulla |- | 1955 | ''[[Urme pe zăpadă (film din 1955)|Urme pe zăpadă]]'' | Sledy na snegu | [[Adolf Bergunker]] | [[Lenfilm]] | [[Vladimir Krasnopolsky]], [[Vladimir Gusev]] |- |1955 |Zvăpăiata |Poprâgunia rus: Попрыгунья |Samson Samsonov |Mosfilm |Serghei Bondarciuk, Liudmila Țelikovskaia, Vladimir Drujnikov |} == 1956 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1956 | ''[[Acoperișul]]'' | Il tetto | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Gabriella Pallotta]], [[Giorgio Listuzzi]] |- | 1956 | ''[[Al 41-lea]]'' | Сорок первый | [[Grigori Ciuhrai]] | [[Mosfilm]] | [[Izolda Izvițkaia]], [[Oleg Strijenov]]<!-- Изольда Извицкая Олег Стриженов--> |- | 1956 | ''[[Alexandru Macedon (film din 1956)|Alexandru Macedon]]'' | Alexander the Great | [[Robert Rossen]] | SUA | [[Richard Burton]], [[Fredric March]], [[Claire Bloom]], [[Danielle Darrieux]] |- |1956 |Anastasia |Anastasia |Anatole Litvak |Twentieth Century Fox, SUA |Ingrid Bergman, Yul Brynner, Helen Hayes |- | 1956 | ''[[Artistă cu orice preț]]'' | ru: На подмостках сцены /Na podmostkah sțenî | Konstantin Iudin | [[Mosfilm]] | [[Vasili Merkuriev]], [[Lilia Iudina]], [[Tatiana Karpova]] |- |1956 |Asasinatul de pe strada Dante |Ubiystvo na ulițe Dante ru: Убийство на улице Данте |Mihail Romm |Mosfilm, URSS |Evghenia Kozâreva, Mihail Kozakov, Nikolai Komissarov |- | 1956 | ''[[Asasini fără voie]]'' | Les assassins du dimanche | [[Alex Joffé]] | Franța | [[Michel André]], [[Susanne Cramer]], [[Barbara Laage]] |- | 1956 | ''[[Aventurile lui Artiomka]]'' | Приключения Артёмки/Prikliucenia Artiomki | [[Andrei Apsolon]] | [[Lenfilm]] | [[Borea Aleksandrov]], [[Tito Romalio]], [[Serghei Plotnikov]] |- | 1956 | ''[[Balada voinicului]]'' | Илья Муромец<br>Ilia Muromeț | [[Aleksandr Ptușko]] | [[Mosfilm]] | [[Boris Andreev (actor)|Boris Andreev]], [[Șukur Burhanov]], [[Ninel Mîșkova]] |- | 1956 | ''[[Bigamul]]'' | Il bigamo | [[Luciano Emmer]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Giovanna Ralli]], [[Marisa Merlini]] |- | 1956 | ''[[Blana de vizon]]'' | Una pelliccia di visone | [[Glauco Pellegrini]] | Italia | [[Giovanna Ralli]], [[Franco Fabrizi]], [[Paolo Stoppa]] |- | 1956 | ''[[Calabuch]]'' | Calabuch | [[Luis Garccia Berlanga]] | Spania - Italia | [[Edmund Gwenn]], [[Valentina Cortese]], [[Juan Calvo]] |- |1956 |Călușeii |Körhinta |Zoltán Fábri |RPU |Mari Töröcsik, Imre Soós, Ádám Szirtes |- | 1956 | ''[[Căpitanul din Köln]]'' | Der Hauptmann von Köln | [[Slatan Dudow]] | [[DEFA]] | [[Marie-Luise Etzel]], [[Erwin Geschonneck]] |- |1956 |Căsnicia Dr. Danwitz |Die Ehe des Dr. med. Danwitz |Arthur Maria Rabenalt |RFG |Marianne Koch, Karlheinz Böhm, Heidemarie Hatheyer |- | 1956 | ''[[Câinele grănicerului]]'' | Ztracená stopa | [[Karel Kachyňa]] | RSC | [[Eduard Cupák]], [[Zdenek Díte]] |- | 1956 | ''[[Cândva la Paris (film)|Cândva la Paris]]'' | Damals in Paris | [[Carl Ballhaus]] | [[DEFA]] | [[Gisela Trowe]], [[Richard Lauffen]], [[Günther Simon]] |- | 1956 | ''[[Cântărețul mexican (film)|Cântărețul mexican]]'' | Le Chanteur de Mexico | [[Richard Pottier]] | Franța, Spania | [[Luis Mariano]], [[Bourvil]], [[Annie Cordy]] |- |1956 |Cei mari și cei mici |Veliki i mali Srb: '''Велики и мали''' |Vladimir Pogacic |Avala Film, RSF Jugoslavia |Jozo Laurencic, Severin Bijelic, Ljuba Tadic |- | 1956 | ''[[Cineva acolo sus mă iubește]]'' | Somebody Up There Likes Me | [[Robert Wise]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Anna Maria Pierangeli]] |- | 1956 | ''[[Coasta lui Adam]]'' | Ребро Адамово / Rebro Adamovo | [[Anton Marinovici]] | Bulgaria | [[Ghinka Stanceva]], [[Gheorghi Popov]], [[Emilia Radeva]]<!--Гинка Станчева, Георги Попов, Емилия Радева --> |- |1956 |Crimă și pedeapsă |Crime et châtiment |Georges Lampin |Champs-Élysées Productions, Franța |Jean Gabin, Marina Vlady, Ulla Jacosson |- | 1956 | ''[[Croitorul doamnelor]]'' | Le couturier de ces dames | [[Jean Boyer]] | Franța | [[Fernandel]], [[Suzy Delair]], [[Fred Pasquali]], [[Françoise Fabian]] |- | 1956 | ''[[Dacă nu e una... e alta (film)|Dacă nu e una... e alta]]'' | ru: Не та, так эта <br> az: O Olmasın, Bu Olsun | [[Husein Seidzade]]<!--ru: Гусейн Сеидзаде Gusein Seidzade--> | URSS | [[Aliaga Agaev]], [[Tamara Ghiozalova]]<!--Алиага Агаев Тамара Гёзалова --> |- | 1956 | [[Dacă toți tinerii din lume... (film)|Dacă toți tinerii din lume...]] | Si tous les gars du monde... | [[Christian-Jaque]] | Franța | [[André Valmy]], [[Jean Gaven]], [[Marc Cassot]] |- |1956 |Dalibor [film-operă după B.Smetana] |Dalibor |Václav Krška |RSC |Václav Bednár, Karel Fiala |- | 1956 | ''[[Don Juan (film din 1956)|Don Juan]]'' | Don Juan | [[John Berry (regizor)|John Berry]] | Franța | [[Fernandel]], [[Carmen Sevilla]], [[Fernando Rey]] |- |1956 |Dosarul 306 |Delo N. 306 / ru: Дело N. 306 |Anattoli Râbakov |Mosfilm, URSS |Boris Bitiukov, Mark Bernes, Tatiana Pilețkaia |- | 1956 | ''[[Elena din Troia (film)|Elena din Troia]]'' | Helen of Troy | [[Robert Wise]] | SUA | [[Rossana Podestà]], [[Jacques Sernas]], [[Cedric Hardwicke]] |- | 1956 | ''[[Fata în negru]]'' | To koritsi me ta mavra | [[Michael Cacoyannis]] | Grecia | [[Ellie Lambeti]], [[Dimitris Horn]] |- | 1956 | ''[[Fedra (film din 1956)|Fedra]]'' | Fedra | [[Manuel Mur Oti]] | Spania | [[Emma Penella]], [[Enrique Diosdado]], [[Vicente Parra]] |- | 1956 | ''[[Femeia zilei]]'' | La Donna del giorno | [[Francesco Maselli]] | Italia | [[Virna Lisi]], [[Haya Harareet]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1956 | ''[[Feroviarul]]'' | Il ferroviere | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Pietro Germi]], [[Luisa Della Noce]], [[Sylva Koscina]] |- |1956 |Garnizoana nemuritoare |Bessmertnâi garnizon ru: Бессмертный гарнизон |Zahar Agranenko Eduard Tisse (necreditat) |Mosfilm, URSS |Vasili Makarov, Vladimir Emeleanov, Nikolai Kriucikov |- | 1956 | ''[[Gervaise (film din 1956)|Gervaise]]'' | Gervaise | [[René Clément]] | Franța | [[Maria Schell]], [[François Périer]], [[Jany Holt]] |- |1956 |Ghimpele |gruz: Abezara / Zanoza / ru:Заноза |Nikoloz Sanișvili |Georgian-Film, URSS |Leila Abașidze, Tenghiz Mușkudeani |- | 1956 | ''[[Grădinarul spaniol (film din 1956)|Grădinarul spaniol]]'' | The Spanish Gardener | [[Philip Leacock]] | Anglia | [[Dirk Bogarde]], [[Jon Whiteley]], [[Maureen Swanson]] |- | 1956 | ''[[Haiducii din Rio Frio (film din 1956)|Haiducii din Rio Frio]]'' | Los Bandidos de Río Frío | [[Rogelio A. González]] | Mexic | [[Luis Aguilar]], [[César del Campo]], [[Rita Macedo ]] |- |1956 |În calea trăsnetului |arm: Ampropi arahetov translit: Tropoiu groma ru: Тропою грома |Erazm Karamian, Stepan Kevorkov |Erevan Film Studio, URSS |Vadim Medvedev, Elena Suprunova |- |1956 |Încotro ? |Moia doci / ru: Моя дочь |Viktor Jilin |Odesa Film Studio, URSS |Ivan Dmitriev, Ghertruda Dvoinikova, Viktoria Radunskaia |- |1956 |Într-un ceas bun |V dobrâi ceas ru: В добрый час! |Viktor Eisâmont |St. Maxim Gorki, URSS |Leonid Haritonov, Leonid Davâdov-Suboci, Viktor Hohreakov |- |1956 |Jan Zizka |Jan Zizka |Otokar Vavra |RSC |Zdenek Stepanek, Frantisek Horak, Karel Höger |- |1956 |Jocul cu viața |Hra o zivot |Jirí Weiss |RSC |Karel Höger, Vlasta Chramostova, Josef Bek |- | 1956 | ''[[Legea preriei]]'' | Tribute to a Bad Man | [[Robert Wise]] | [[MGM]] | [[James Cagney]], [[Irene Papas]] |- |1956 |Luna de miere |Medovâi meseaț ru: Медовый месяц |Nadejda Koșeverova |Lenfilm, URSS |Liudmila Kasatkina, Pavel Kadocinikov, Tatiana Pankova |- | 1956 | ''[[Mama (film)|Mama]]'' | Мать | [[Mark Donskoi]] | [[Studioul A. Dovjenko]] (Kievskaia Kinostudia) | [[Vera Marețkaia]], [[Aleksei Batalov]] |- |1956 |Marea mă cheamă |More zoviot ru: Море зовёт |Vladimir Braun |St. A. Dovjenko, URSS |Liudmila Skopina, Anatoli Soloviov, Iuri Puzâriov |- |1956 |Matrozul Cijik |Matros Cijik ru: Матрос Чижик |Vladimir Braun |Kiev Film Studio, URSS |Mihail Kuznețov, Vladimir Emeleanov, Nadejda Cerednicenko |- | 1956 | ''[[Mexicanul]]'' | Мексиканец<br>Meksikaneț | [[Vladimir Kaplunovski]] | [[Mosfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Boris Andreev]], [[Daniil Sagal]], [[Tatiana Samoilova]] |- | 1956 | ''[[Mi-e sete]]'' | Mich dürstet | [[Karl Paryla]] | [[DEFA]] | [[Edwin Marian]], [[Isabell Carenato]] |- | 1956 | ''[[Moby Dick (film din 1956)|Moby Dick]]'' | Moby Dick | [[John Huston]] | [[MGM]] | [[Gregory Peck]], [[Richard Basehart]], [[Orson Welles]] |- | 1956 | ''[[Muntele (film din 1956)|Muntele]]'' | The Mountain | [[Edward Dmytryk]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Robert Wagner]] |- | 1956 | ''[[Noapte de carnaval]]'' | Карнавальная ночь|Карнавальная ночь<br>Karnavalnaia noci | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Igor Ilinski]], [[Liudmila Gurcenko]]<!-- Игорь Ильинский--> |- | 1956 | ''[[Notre Dame de Paris (film din 1956)|Notre Dame de Paris]]'' | Notre Dame de Paris | [[Jean Delannoy]] | franco-italian | [[Gina Lollobrigida]], [[Anthony Quinn]] |- | 1956 | ''[[Oameni fără importanță]]'' | Des gens sans importance | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Françoise Arnoul]], [[Dany Carrel]] |- | 1956 | ''[[Ocolul Pământului în 80 de zile (film din 1956)|Ocolul Pământului în 80 de zile]]'' | Around the World in Eighty Days | [[Michael Anderson]] | SUA | [[David Niven]], [[Cantinflas]], [[Shirley MacLaine]] |- | 1956 | ''[[Ofițer pentru o zi]]'' | Der Hauptmann von Köpenick | [[Helmut Käutner]] | [[Real-Film]] Hamburg | [[Heinz Rühmann]], [[Hannelore Schroth]] |- | 1956 | ''[[Omul care aduce ploaia (film din 1956)|Omul care aduce ploaia]]'' | The Rainmaker | [[Joseph Anthony]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Katharine Hepburn]] |- |1956 |Othello |Otello; ru: Oтелло |Serghei Yutkevici |Mosfilm |Serghei Bondarciuk, Irina Skobțeva, Andrei Popov, Vladimir Soșalski |- | 1956 | ''[[Papa Dolar]]'' | Dollárpapa | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Iván Darvas]], [[János Rajz]], [[Erzsi Somogyi]] |- | 1956 | ''[[Patru pași în nori (film din 1956)|Patru pași în nori]]'' | Sous le ciel de Provence / Era di venerdì 17 | [[Mario Soldati]] | Franța-Italia | [[Fernandel]], [[Giulia Rubini]], [[Renato Salvatori]] |- |1956 |Podhale în flăcări |Podhale w ogniu |Jan Batory, Henryk Hechtkopf |Panorama Lodz, RPP |Janusz Bylczynski, Stanislaw Milski, Teresa Szmigielówna |- | 1956 | ''[[Prea târziu (film din 1956)|Prea târziu]]'' | Raznîe sudbî <br>Разные судьбы | [[Leonid Lukov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Tatyana Piletskaya]], [[Iulian Panich]], [[Georgi Iumatov]] |- |1956 |Primăvara pe strada Zarecinaia |Vesna na Zarecinoi ulițe |Marlen Huțiev, Feliks Mironer |St.Odesa, URSS |Nina Ivanova, Nikolai Râbnikov, Vladimir Guleaev |- | 1956 | ''[[Qivitoq]]'' | Qivitoq | [[Erik Balling]] | [[Nordisk Film]], Danemarca | [[Astrid Villaume]], [[Gunnar Lauring]], [[Randi Michelsen]] |- | 1956 | ''[[Război și pace (film din 1956)|Război și pace]]'' |War and Peace | [[King Vidor]] | italo-american | [[Henry Fonda]], [[Mel Ferrer]], [[Audrey Hepburn]], [[John Mills (actor)|John Mills]], [[Vittorio Gassman]], [[May Britt]] |- |1956 |Romanță berlineză |Eine Berliner Romanze |Gerhard Klein |DEFA, RDG |Annekathrin Bürger, Ulrich Thein, Uwe-Jens Pape, Erika Dunkelmann |- |1956 |Se ivesc zorile / Un nou început |Cela s'appelle l'aurore |Luis Buñuel |LesFilms Marceau, Laetitia Film, Franța-Italia |Georges Marchal, Lucia Bosè, Julien Bertheau |- | 1956 | ''[[Serenada mexicană]]'' | Serenata en México | [[Chano Urueta]] | Mexic | [[Luis Abadié]], [[Luis Aguilar]], [[Rosita Quintana]] |- | 1956 | ''[[Simfonia dragostei (film din 1956)|Simfonia dragostei]]'' | Sinfonia d'amore | [[Glauco Pellegrini]] | Italia | [[Lucia Bosè]], [[Claude Laydu]], [[Marina Vlady]] |- | 1956 | ''[[Spre culmi]]'' | Up in the World | [[John Paddy Carstairs]] | Anglia | [[Norman Wisdom]], [[Maureen Swanson]] |- | 1956 | ''[[Strada mare]]'' | Calle Mayor | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania | [[Betsy Blair]], [[José Suárez]] |- | 1956 | ''[[Străbătând Parisul]]'' | La traversée de Paris | [[Claude Autant-Lara]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Bourvil]] |- |1956 |Taina nopții eterne |Taina vecinoi noci ru: Тайна вечной ночи |Dmitri Vasiliev, Abram Room |Mosfilm, URSS |Ivan Pereverzev, Konstantin Bartașevici, Mihail Astangov |- | 1956 | ''[[Tatăl meu, actorul]]'' | Mein Vater, der Schauspieler | [[Robert Siodmak]] | [[CCC-Film]] (RFG) | [[O. W. Fischer]], [[Hilde Krahl]] |- | 1956 | ''[[Till Buhoglindă (film)|Till Buhoglindă]]'' | Les aventures de Till L'Espiègle | [[Gérard Philipe]], [[Joris Ivens]] | franco-est-german | [[Gérard Philipe]], [[Nicole Berger]], [[Erwin Geschonneck]] |- |1956 |Trandafirii lui Alah |Gábor diák |László Kalmár |RPU |Ferenc Zenthe, Imre Sinkovits, Marianne Krencsey |- | 1956 | ''[[Trapez (film din 1956)|Trapez]]'' | Trapeze | [[Carol Reed]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Tony Curtis]], [[Gina Lollobrigida]] |- | 1956 | ''[[Țar și dulgher (film din 1956)|Țar și dulgher]]'' | Zar und Zimmermann | [[Hans Müller]] | [[DEFA]] | [[Bert Fortell]], [[Willy A. Kleinau]], [[Lore Frisch]] |- | 1956 | ''[[Ultima întâlnire]]'' | Долгий путь<br>Dolghii put | [[Leonid Gaidai]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Iakovlev]], [[Kiunna Ignatova]], [[Leonid Gubanov]] |- | 1956 | ''[[Ultimul pistolar din Cross Creek]]'' | The Fastest Gun Alive | [[Russell Rouse]] | SUA | [[Glenn Ford]], [[Jeanne Crain]], [[Broderick Crawford]], [[Russ Tamblin]] |- | 1956 | ''[[Umbre în plină zi]]'' | Mahiru no ankoku | [[Tadashi Imai]] | Japonia | [[Kojiro Kusanagi]], [[Sachiko Hidari]] |- | 1956 | ''[[Un condamnat la moarte a evadat]]'' | Un condamné à mort s'est échappé<br>subtitluː Le vent souffle où il veut | [[Robert Bresson]] | Franța | [[François Leterrier]], [[Charles Le Clainche]] |- |1956 |Un om obișnuit |Obâknovennâi celovek |Aleksandr Stolbov |Mosfilm, URSS |Vasili Merkuriev, Irina Skobțeva, Gheorghi Kulikov |- | 1956 | ''[[Unchiul meu Jacinto]]'' | Mi tío Jacinto | [[Ladislao Vajda]] | Spania - Italia | [[Pablito Calvo]], [[Antonio Vico]], [[José Marco Davó]] |- |1956 |Urmele rămân |Sledite ostavat Bg: Следите остават |Petar B. Vasilev |R.P.Bulgaria |Stefan Danailov, Vera Dragostinova, Krasimir Medarov |- |1956 |Valea păcii |slo: Dolina miru |France Stiglic |Triglav Film, Yugoslavia |John Kitzmiller, Tugo Stiglic, Boris Kralj |- | 1956 | ''[[Van Gogh (film din 1956)|Van Gogh]]'' | Lust for Life | [[Vincente Minnelli]]<br>[[George Cukor]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[Anthony Quinn]] |- | 1956 | ''[[Vrăjitoarea (film din 1956)|Vrăjitoarea]]'' | La sorcière | [[André Michel]] | Franța-Suedia | [[Marina Vlady]], [[Maurice Ronet]] |} == 1957 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1957 | ''[[12 oameni furioși (film din 1957)|12 oameni furioși]]'' | 12 Angry Men | [[Sidney Lumet]] | [[Metro-Goldwyn-Mayer]], [[United Artists]] | [[Martin Balsam]], [[Henry Fonda]], [[Lee J. Cobb]] |- | 1957 | ''[[12 rezultate exacte]]'' | Mese a 12 találatról | [[Károly Makk]] | RPU | [[Klári Tolnay]], [[Ferenc Zenthe]], [[Iván Darvas]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1957 | ''[[A șaptea pecete]]'' | Det sjunde inseglet | [[Ingmar Bergman]] | Suedia | [[Gunnar Björnstrand]], [[Max von Sydow]], [[Bibi Andersson]] |- | 1957 | ''[[Adevăratul sfârșit al războiului]]'' | Prawdziwy koniec wielkiej wojny | [[Jerzy Kawalerowicz]] | RPP | [[Lucyna Winnicka]], [[Roland Glowacki]], [[Andrzej Szalawski]] |- | 1957 | ''[[Adio arme (film din 1957)|Adio arme]]'' | A Farewell to Arms | [[John Huston]]<br>[[Charles Vidor]] | SUA | [[Jennifer Jones]], [[Rock Hudson]], [[Vittorio De Sica]] |- |1957 |Afacerea nu s-a clasat |Prípad jeste nekoncí |Ladislav Rychman |RSC |Vladimír Ráz, Václav Voska, Irena Kacírková |- | 1957 | ''[[Bocceluța]]'' | The Shiralee | [[Leslie Norman]] | Anglia | [[Peter Finch]], [[Elizabeth Sellars]] |- | 1957 | ''[[Bravul soldat Svejk (film din 1957)|Bravul soldat Svejk]]'' | Dobrý voják Svejk | [[Karel Steklý]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Rudolf Hrusínský]], [[Frantisek Filipovský]] |- | 1957 | ''[[Bunica Sabella]]'' | La nonna Sabella | [[Dino Risi]] | italo-francez | [[Peppino De Filippo]], [[Sylva Koscina]], [[Renato Salvatori]] |- | 1957 | ''[[Bunicul automobil]]'' | Dedecek automobil | [[Alfred Radok]] | RSC | [[Raymond Bussières]], [[Ginette Pigeon]], [[Ludek Munzar]] |- | 1957 | ''[[Canalul (film din 1957)|Canalul]]'' | Kanał | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Tadeusz Janczar]], [[Teresa Iżewska]] |- |1957 |Casa în care locuiesc |Dom v kotorom ia jivu ru: Дом, в котором я живу |Lev Kulidjanov, Iakov Seghel |St. M.Gorki, URSS |Valentina Teleghina, Nikolai Elizarov, Vladimir Zemleanikin |- | 1957 | ''[[Cazul dr. Laurent]]'' | Le Cas du Dr Laurent | [[Jean-Paul Le Chanois]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Nicole Courcel]] |- | 1957 | ''[[Călătorie peste trei mări (film din 1957)|Călătorie peste trei mări]] | Pardesi, Хождение за три моря | [[Khwaja Ahmad Abbas]], [[Vasili Pronin]] | [[Mosfilm]], India | [[Oleg Strijenov]], [[Nargis]], [[Padmini]], [[Prithviraj Kapoor]], [[Iia Arepina]] |- | 1957 | ''[[Cielito Lindo (film din 1957)|Cielito Lindo]]'' | ¡Cielito Lindo! | [[Miguel M. Delgado]] | Mexic | [[Rosita Quintana]], [[Luis Aguilar]], [[Pedro Galindo]] |- |1957 |Coordonate necunoscute |Koordinatî neizvestnî ru: Координаты неизвестны |Mihail Vinearski |Studio Odessa, URSS |Eduard Bredun, Nadejda Cerednicenko, Leonid Gallis, Oleg Jakov |- |1957 |Comoara căpitanului Martens |Skarb kapitana Martensa |Jerzy Passendorfer |RPP |Barbara Polomska, Tadeusz Schmidt, Szczepan Baczynski |- | 1957 | ''[[Crăiasa zăpezii (film din 1957)|Crăiasa zăpezii]]'' (Desen animat) | Снежная королева<br>Snejnaia koroleva | [[Lev Atamanov]] | [[Soiuzmultfilm]], URSS | voci: Vladimir Gribkov, Ianina Jeimo, Maria Babanova |- |1957 |Creatoarea de modele |Designing Woman |Vincente Minnelli |MGM, SUA |Gregory Peck, Lauren Bacall, Dolores Gray |- |1957 |Dani |Dani |Mihály Szemes |St. Hunnia, RPU |Klári Tolnay, Margit Bara, Antal Páger |- | 1957 | ''[[Don Quijote (film din 1957)|Don Quijote]]'' | Дон Кихот<br> (Don Kihot) | [[Grigori Kozințev]]<!-- Григорий Козинцев--> | [[Lenfilm]] | [[Nikolai Cerkasov]], [[Iuri Tolubeev]] |- | 1957 | ''[[Dracul păcălit (film)|Dracul păcălit]]'' | Hrátky s certem | [[Josef Mach]] | RSC | [[Josef Bek]], [[Alena Vránová]] |- | 1957 | ''[[Dreptul la dragoste]]'' | Години за любов / Godini za liubov | [[Ianko Iankov]] | Bulgaria | [[Nevena Kokanova]], [[Stefan Dobrev]] |- | 1957 | ''[[Drumul spre stele (film din 1957)|Drumul spre stele]]'' | Дорога к звездам | [[Pavel Klușanțev]]<!--Павел Клушанцев--> | [[Lennaucifilm]]<!-- Леннаучфильм--> | [[Gheorghi Soloviov]], [[Gheorghi Kulbuș]]<!--Георгий Соловьёв Георгий Кульбуш--> |- | 1957 | ''[[Duelul (film din 1957)|Duelul]]'' | Поединок / Poedinok | [[Vladimir Petrov]] | [[Mosfilm]] | Nikolai Komissarov, Andrei Popov |- |1957 |Ea te iubește |Ona vas liubit ru: Она вас любит |Semion Dereveanski, Rafail Suslovici |Lenfilm, URSS |Gheorghi Vițin, Inna Kmit, Lidia Suharevskaia |- |1957 |Ekaterina Voronina |Екатерина Воронина |Isidor Annenski |St. M. Gorki, URSS |Liudmila Hiteaeva, Serghei Bobrov |- | 1957 | ''[[El Hakim]]'' | El Hakim | [[Rolf Thiele]] | RFG | [[O. W. Fischer]], [[Nadja Tiller]] |- |1957 |Familia Ulianov |Familia Ulianovâh / ru: Семья Ульяновых |Valentin Nevzorov |Mosfilm, URSS |Sofia Ghiațintova, Vladimir Korovin, Felix Iavorski, Liubov Sokolova |- | 1957 | ''[[Femeia în halat]]'' | Woman in a Dressing Gown | [[J. Lee Thompson]] | Anglia | [[Yvonne Mitchell]], [[Anthony Quayle]], [[Sylvia Syms]] |- |1957 |Femeia mării |Sea Wife |Bob McNaught |U.K. |Joan Collins, Richard Burton, Basil Sydney |- |1957 |Fiul pescarului |Zvejnieka dels Sân râbaka ru: Сын рыбака |Varis Kruminș |Studio Riga Letonia, URSS |Eduard Pavuls, Ianis Osis, Astrida Gulbe |- |1957 |Flacăra stinsă |Nepovtorimaia vesna ru: Неповторимая весна |Aleksandr Stolper |Mosfim, URSS |Evghenia Kozâreva, Izolda Izvițkaia |- | 1957 | ''[[Fragii sălbatici]]'' | Smultronstället | [[Ingmar Bergman]] | Suedia | [[Victor Sjöström]], [[Bibi Andersson]], [[Ingrid Thulin]] |- |1957 |Funny Face |Funny Face |Stanley Donen |Paramount, SUA |Audrey Hepburn, Fred Astaire, Kay Thompson |- |1957 |Gloria Balticii |Baltiiskaia Slava ru: Балтийская слава |Ian Frid |Lenfilm, URSS |Boris Smirnov, Leonid Liubașevski, Pavel Kadocinikov |- |1957 |Godzilla |Godzilla (Gojira) |Ishirô Honda |Japonia (Toho) - Franța - SUA |Raymond Burr, Toyoaki Suzuki, Akira Takarada |- | 1957 | ''[[Inima cântă]]'' | arm: Sirtn e yergum rus: Сердце поёт | [[Grigori Melik-Avakian]] | [[Armenfilm]] | Arthur Aidinian, Hracia Nersisian, Vahram Papazian |- |1957 |Înălțimi |Vâsota / rus: Высота |Aleksandr Zarhi |Mosfilm, URSS |Nikolai Râbnikov, Inna Makarova, Ghennadi Karnovici-Valua. |- | 1957 | ''[[Întâlnire la bal]]'' | Gerolsteini kaland | [[Zoltán Farkas]] | RPU | [[Iván Darvas]], [[Manyi Kiss]] |- | 1957 | ''[[Între noi părinții]]'' | Padri e figli | [[Mario Monicelli]] | Italia | [[Vittorio De Sica]], [[Lorella De Luca]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1957 | ''[[Kociubei]]'' | [[:ru:Кочубей (фильм)|Кочубей]]<br>Kociubei | [[Iuri Ozerov]] | URSS | [[Nikolai Rîbnikov]], [[Veaceslav Voronin]]<!--Николай Рыбников, Вячеслав Воронин--> |- | 1957 | ''[[Lacul lebedelor (film-balet din 1957)|Lacul lebedelor]]'' | Лебединое озеро <br>Lebedinoe ozero | [[Zoe Tulubyeva]] | URSS | [[Maia Plisețkaia]], [[Nikolai Fadeecev]]<!-- Николаи Фадеечев--> |- | 1957 | ''[[Laguna dorințelor]]'' | Η Λίμνη των Πόθω / I limni ton pothon | [[Giorgos Zervos]] | Grecia | [[Jenny Karezi]], [[Giorgos Foundas]] |- | 1957 | ''[[Legenda dragostei]]'' | <small>cs: Legenda o lásce<br>bg: Легенда за любовта</small> | [[Václav Krška]] | [[Boyana Film]] (BG)<br> | [[Apostol Karamitev]], [[Zheni Bozhinova]] |- | 1957 | ''[[Lissy (film)|Lissy]]'' | Lissy | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] | [[Sonja Sutter]], [[Horst Drinda]] |- | 1957 | ''[[Luptătorul și clovnul]]'' | ru: Борец и клоун<br>Boreț i cloun | [[Boris Barnet]]<br>[[Konstantin Iudin]] | [[Mosfilm]] | [[Stanislav Cekan]], [[Iia Arepina]], [[Iuri Medvedev]] |- |1957 |Malva |Malva / ru: Мальва |Vladimir Braun |St. Dovjenko, Kiev, URSS |Dzidra Ritenberga, Pavel Usovnicenko, Anatoli Ignatiev |- | 1957 | ''[[Mama India (film din 1957)|Mama India]]'' | Mother India | [[Mehboob Khan]] | India | [[Nargis]], [[Sunil Dutt]], [[Rajendra Kumar]] |- |1957 |Martorul acuzării |Witness for the Prosecution |Billy Wilder |MGM Studios, SUA |Tyrone Power, Marlene Dietrich, Charles Laughton |- | 1957 | ''[[Mazurka dragostei (film)|Mazurka dragostei]]'' | Mazurka der Liebe | [[Hans Müller]] | [[DEFA]] | [[Rolf Bergmann]], [[Jochen Diestelmann]], [[Manfred Krug]] |- |1957 |Mândrie |Bakaruhában |Imre Fehér |Hunnia Filmstúdió, RPU |Iván Darvas, Margit Bara, Sándor Pécsi |- | 1957 | ''[[Medicul și vraciul]]'' | Il medico e lo stregone | [[Mario Monicelli]] | Italia | [[Vittorio De Sica]], [[Marcello Mastroianni]], [[Marisa Merlini]], [[Lorella De Luca]] |- | 1957 | ''[[Micul acrobat]]'' | Гуттаперчевый мальчик<br>Guttapercevâi malcik | [[Vladimir Gherasimov]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksei Gribov]], [[Mihail Nazvanov]], [[Aleksandr Popov (actor)|Aleksandr Popov]] |- |1957 |Mikolka cel viteaz |Mikolka-parovoz ru: Миколка-паровоз |Lev Golub |Belarusfilm, URSS |Nikolai Barmin, Vasili Bokarev, Gleb Glebov, Vova Guskov |- | 1957 | ''[[Minciuna]]'' | Snadný zivot | [[Miloš Makovec]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jirí Papez]], [[Alena Martinovská]], [[Sona Danielová]], [[Vladimír Mensík]] |- | 1957 | ''[[Misterul celor două oceane]]'' | Тайна двух океанов<br>Taina dvuh okeano gruz:Ori okeanis saidumloeba | [[Konstantin Pipinașvili]] | [[Gruzia-film]] | [[Serghei Stolearov]], [[Igor Vladimirov]], Serghei Golovanov |- |1957 |N-a fost în zadar |Nije bilo uzalud |Nikola Tanhofer |Jadran Film, Yugoslavia |Boris Buzancic, Mira Nikolic, Zlata Perlic |- |1957 |N-am ucis |Dvoe iz odnogo kvartala / ru: Двое из одного квартала azer: Bir Mahalladan iki nafar |Ilia Gurin, Ajdar Ibraghimov |Azerbaijanfilm, Baku Filmstudio, St. Maksim Gorki, URSS |Vadim Medvedev, Semion Sokolovski, Fateh Fatullaev, Serghei Bondarciuk |- | 1957 | Nopți albe | Le notti bianche | Luchino Visconti | St.Cinecittà, Roma, Italia | Maria Schell, Marcello Mastroianni, Jean Marais |- | 1957 | ''[[Nopțile Cabiriei]]'' | Le notti di Cabiria | [[Federico Fellini]] | Italia, Franța | [[Giulietta Masina]], [[François Périer]], [[Amedeo Nazzari]] |- |1957 |Nu aștepta luna mai |Ne cakaj na maj |Frantisek Cap |Triglav Film, Yugoslavia |Metka Gabrijelcic, Stane Sever, Elvira Kralj |- | 1957 | ''[[O moștenire cu bucluc]]'' | The Smallest Show on Earth | [[Basil Dearden]] | GB | [[Virginia McKenna]], [[Peter Sellers]] |- | 1957 | ''[[Oameni și lupi]]'' | Uomini e lupi | [[Giuseppe De Santis]]<br> [[Leopoldo Savona]] | Italia-Franța | [[Silvana Mangano]], [[Yves Montand]] |- |1957 |Oprirea obligatorie |Le rouge est mis |Gilles Grangier |Cité Films, SNEG, Franța |Jean Gabin, Paul Frankeur, Marcel Bozzuffi, Lino Ventura |- |1957 |Pariziana |Une parisienne |Michel Boisrond |Les Films Ariane, Films Sonore, Cinétel, Franța - Italia |Charles Boyer, Brigitte Bardot, Henri Vidal |- | 1957 | ''[[Pavel Korceaghin (film)|Pavel Korceaghin]]'' | Павел Корчагин / Pavel Korceaghin | [[Aleksandr Alov]]<br>[[Vladimir Naumov]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Vasili Lanovoi]], [[Elza Lejdei]]<!--Эльза Леждей--> |- | 1957 | ''[[Păianjenul de aur]]'' | Zlaty pavouk | [[Pavel Blumenfeld]] | RSC | [[Josef Bek]], [[Jana Brejchová]] |- | 1957 | ''[[Pălăria lui Anatol]]'' | Kapelusz pana Anatola | [[Jan Rybkowski]] | RPP | [[Tadeusz Fijewski]], [[Helena Makowska-Fijewska]] |- | 1957 | ''[[Pescarii din arhipelag]]'' | La grande strada azzurra | [[Gillo Pontecorvo]], [[Maleno Malenotti]] | franco-italo-german | [[Yves Montand]], [[Alida Valli]] |- |1957 |Pijamaua |The Pajama Game |Stanley Donen, George Abbott |Warner Bros., SUA |Doris Day, John Raitt, Carol Haney |- | 1957 | ''[[Pomișorul fermecat]]'' | Das singende, klingende Bäumchen | [[Francesco Stefani]] | [[DEFA]] | [[Christel Bodenstein]], [[Eckart Dux]] |- | 1957 | ''[[Porte des Lilas]]'' | Porte des Lilas | [[René Clair]] | Franța | [[Pierre Brasseur]], [[Georges Brassens]], [[Henri Vidal]] |- | 1957 | ''[[Poznașii din Bärenburg]]'' | Bärenburger Schnurre | [[Ralf Kirsten]] | [[DEFA]] | [[Paul Heidemann]], [[Axel Dietrich]] |- | 1957 | ''[[Revolta peonilor]]'' | Tierra de hombres | [[Ismael Rodríguez]] | Mexic | [[Antonio Aguilar]], [[Joaquín Cordero]], [[Rosa de Castilla]] |- | 1957 | ''[[Rita]]'' | Rita | [[Ada Neretniece]] | [[Studioul Riga]] | [[Inese Gulbe]] |- | 1957 | ''[[Scara în spirală (film din 1957)|Scara în spirală]]'' | Csigalépcső | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Rudolf Somogyvári]], [[Éva Vass]] |- |1957 |Soldații |Soldatî / ru: Солдаты |Aleksandr Ivanov |Lenfilm, URSS |Vsevolod Safonov, Tamara Loghinova, Innokenti Smoktunovski |- | 1957 | ''[[Soții în oraș]]'' | Mariti in città | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Renato Salvatori]], [[Giorgia Moll]] |- | 1957 | ''[[Steaua de tinichea]]'' | The Tin Star | [[Anthony Mann]] | SUA | [[Henry Fonda]], [[Anthony Perkins]] |- | 1957 | ''[[Strigătul]]'' | Il grido | [[Michelangelo Antonioni]] | Italia | [[Steve Cochran]], [[Alida Valli]], [[Betsy Blair]] |- |1957 |Surorile (Calvarul seria I) |Syostry ru: Сестры |Grigori Roșal |Mosfilm, URSS |Rufina Nifontova, Nina Veselovskaia, Vadim Medvedev, Nikolai Grițenko |- |1957 |Școala părinților |Škola otců |Ladislav Helge |St. Barrandov, RSC |Karel Höger, Blažena Holišová, Ladislav Pešek, Rudolf Hrušínský |- | 1957 | ''[[Șoferii iadului]]'' | Hell Drivers | [[Cy Endfield]] | Anglia | [[Stanley Baker]], [[Herbert Lom]], [[Peggy Cummins]] |- | 1957 | ''[[Taifun la Nagasaki]]'' | Typhon sur Nagasaki | [[Yves Ciampi]] | Franța | [[Jean Marais]], [[Keiko Kishi]], [[Gert Fröbe]] |- |1957 |Ultima stație |Tam na konecne | Jan Kadár, Elmar Klos |Barrandov |Vladimír Ráz, Eva Océnasová, Marie Brozová |- |1957 |Urme în noapte |Spur in die Nacht |Günter Reisch |DEFA, RDG |Annekathrin Bürger, Kurt Dunkelmann, Friedrich Gnaß |- | 1957 | ''[[Vârsta de aur a comediei]]'' | The Golden Age of Comedy | [[Robert Youngson]] | SUA | [[Stan Laurel]], [[Oliver Hardy]] |- | 1957 | [[Verstele de foc]] | Огненные версты / Ognennîe verstî | [[Samson Samsonov]] | [[Mosfilm]] | [[Igor Savkin]], [[Margarita Volodina]] |- | 1957 | ''[[Visul spulberat (film)|Visul spulberat]]'' | I sogni nel cassetto | [[Renato Castellani]] | franco-italian | [[Lea Massari]], [[Enrico Pagano]] |- |1957 |Vocație |Prizvanie / ru: Призвание |Maria Fiodorova |St. M. Gorki, URSS |Andrei Demeanov, Mișa Teagunov, Grigori Belov, Ada Voițik |- | 1957 | ''[[Vrăjitoarele din Salem (film din 1957)|Vrăjitoarele din Salem]]'' | Les sorcières de Salem | [[Raymond Rouleau]] | franco-germanan | [[Simone Signoret]], [[Yves Montand]], [[Mylène Demongeot]], [[Jean Gaven]] |- | 1957 | ''[[Zboară cocorii]]'' | [[:ru:Летят журавли|Летят журавли]]<br> Letiat juravli | [[Mihail Kalatozov]] <!-- Михаил Калатозов--> | [[Mosfilm]] | [[Tatiana Samoilova]], [[Aleksei Batalov]] <!-- Самойлова, Татьяна Евгеньевна--> |} == 1958 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1958 |Abracadabra |Bell Book and Candle |Richard Quine |Columbia Pictures Corporation, Phoenix Productions, SUA |James Stewart, Kim Novak, Jack Lemmon |- | 1958 | ''[[Adorabile și mincinoase]]'' | Adorabili e bugiarde | [[Nunzio Malasomma]] | Italia | [[Isabelle Corey]], [[Ingeborg Schöner]], [[Franco Fabrizi]] |- |1958 |Amețeala |Vertigo |Alfred Hitchcock |Alfred J. Hitchcock Productions, SUA |James Stewart, Kim Novak, Barbara Bel Geddes |- |1958 |Anul 1918 (Calvarul seria II) |Vosemnadțatâi god ru: Восемнадцатый год |Grigori Roșal |Mosfilm, SUA |Rufina Nifontova, Nina Veslovskaia, Vadim Medvedev, Nikolai Grițenko |- | 1958 | ''[[Ascensor pentru eșafod]]'' | Ascenseur pour l'échafaud | [[Louis Malle]] | Franța | [[Maurice Ronet]], [[Jeanne Moreau]], [[Georges Poujouly]] |- | 1958 | ''[[Batalionul negru]]'' | Cerný prapor | [[Vladimír Čech]] | RSC | [[Jaroslav Mareš]], [[František Peterka]], [[Günther Simon]] |- | 1958 | ''[[Bătrânul și marea (film din 1958)|Bătrânul și marea]]'' | The Old Man and the Sea | [[John Sturges]]<br>[[Fred Zinnemann]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Felipe Pazos]], [[Mary Hemingway]] |- |1958 |Bijutieri sub clar de lună |Les bijoutiers du clair de lune |Roger Vadim |Franța - Italia |Brigitte Bardot, Alida Valli, Stephen Boyd |- | 1958 | ''[[Bogáncs]]'' | Bogáncs | [[Tamás Fejér]] | RPU | [[Zoltán Makláry]], [[Ida Siménfalvy]], [[Ferenc Kállai]] |- |1958 |Capcana comisarului Maigret / Maigret întinde o cursă |Maigret tend un piège |Jean Delannoy |Intermondia Films, Jolly Film, Franța-Italia. |Jean Gabin, Annie Girardot, Olivier Hussenot |- | 1958 | ''[[Capcana lupilor (film)|Capcana lupilor]]'' | Vlcí jáma | [[Jiří Weiss]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jana Brejchová]], [[Miroslav Dolezal]] |- | 1958 | ''[[Carmela]]'' | El gran espectáculo | [[Miguel Zacarías]] | Mexic | [[Lola Flores]], [[Antonio Badú]], [[Eulalio González]] |- | 1958 | ''[[Casa liniștită]]'' | Csendes otthon | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Ferenc Zenthe]], [[Erzsi Galambos]] |- |1958 |Căi greșite |Stucis v liubuiu dver ru: Стучись в любую дверь |Maria Fiodorova |St. Maksim Gorki, URSS |Veaceslav Podvig, Aleksandr Grave, Mihail Ulianov |- |1958 |Cei trei din pădure |Troe vâșli iz lesa ru: Трое вышли из леса |Konstantin Voinov |Mosfilm, URSS |Lidia Smirnova, Valentin Zubkov, Boris Smirnov |- | 1958 | ''[[Cenușă și diamant (film)|Cenușă și diamant]]'' | Popiól i diament | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Zbigniew Cybulski]], [[Ewa Krzyżewska]] |- | 1958 | ''[[Cheia (film din 1958)|Cheia]]'' | The Key | [[Carol Reed]] | Anglia | [[Sophia Loren]], [[Trevor Howard]], [[William Holden]] |- |1958 |Chemarea văzduhului |Țel ego jizni / ru: Цель его жизни |Anatoli Râbakov |Mosfilm, URSS |Vsevolod Safonov, Liudmila Șagalova, Mark Bernes. |- |1958 |Contrabandiștii |Csempészek |Félix Máriássy |St. Hunnia, RPU |Margit Bara, Gábor Agárdi, Béla Barsi, Gyula Bodrogi |- | 1958 | ''[[Copiii minune]]'' | Wir Wunderkinder | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Johanna von Koczian]], [[Hansjörg Felmy]], [[Wera Frydtberg]] |- |1958 |Doamna ministru |Gospodja ministarka |Zorz Skrigin |UFUS, RSFI |Marica Popovic, Jovan Gec, Severin Bijelic |- |1958 |Dorința |Touha |Vojtech Jasný |RSC |Jan Jakes, Vaclav Babka, Jana Brejchová |- | 1958 | ''[[Dragoste și pălăvrăgeli]]'' | Amore e chiacchiere<br> <small>titlu alternativ</small>:Salviamo il panorama | [[Alessandro Blasetti]] | italo-spaniol | [[Vittorio De Sica]], [[Gino Cervi ]] |- | 1958 | ''[[Édes Anna (film din 1958)|Édes Anna]]'' | Édes Anna | [[Zoltán Fábri]] | RPU | [[Mari Töröcsik]], [[Mária Mezei]], [[Károly Kovács ]] |- | 1958 | ''[[Escadrila „Liliacul”]]'' | Geschwader Fledermaus | [[Erich Engel]] | [[DEFA]] | [[Wolfgang Heinz]], [[Christine Laszar]] |- | 1958 | ''[[Fata căpitanului (film din 1958)|Fata căpitanului]]'' | Капитанская дочка<br>Kapitanskaia docika | [[Vladimir Kaplunovski]]<!-- Владимир Каплуновский--> | [[Mosfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Serghei Lukianov]], [[Iia Arepina]] <!--Олег Стриженов / Сергей Лукьянов / Ия Арепина--> |- | 1958 | ''[[Fata cu chitara]]'' | Девушка с гитарой<br>Devușka s gitaroi | [[Aleksandr Faințimmer]]<!-- Файнциммер Александр--> | [[Mosfilm]] | [[Liudmila Gurcenko]], [[Mihail Jarov]] <!--Гурченко Людмила / Жаров Михаил--> |- | 1958 | ''[[Fata din Kiev]]'' | Киевлянка / Kievleanka | [[Timofei Levciuk]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Konstantin Skorobogatov]], [[Boris Cirkov]] |- | 1958 | ''[[Favoritul 13]]'' | Любимец 13<br>Liubimeț 13 | [[Vladimir Iancev]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Apostol Karamitev]], [[Ghinka Stanceva]] |- |1958 |Fără familie |Sans famille |André Michel |Franța - Italia |Pierre Brasseur, Gino Cervi, Bernard Blier, Joël Flateau |- |1958 |Fericirea trebuie păstrată |Sceastie nado bereci ru: Счастье надо беречь |Iosif Șulman |Belarusfilm, URSS |Konstantin Skorobogatov, Iuri Saranțev, Danuta Stolearskaia |- | 1958 | ''[[Ferma din Arizona]]'' | The Big Country | [[William Wyler]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[Jean Simmons]], [[Burl Ives]] |- | 1958 | ''[[Fete în uniformă (film din 1958)|Fete în uniformă]]'' | Mädchen in Uniform | [[Géza von Radványi]] | [[CCC-Film]] (RFG)-Franța | [[Lilli Palmer]], [[Romy Schneider]] |- |1958 |Floarea de fier |Vasvirág |János Herskó |Hunnia Filmgyár |Mari Törőcsik, István Avar, Zoltán Várkonyi |- |1958 |Frații Karamazov |The Brothers Karamazov |Richard Brooks |Avon Productions (II), USA |Yul Brynner, Claire Bloom, Maria Schell |- |1958 |H-8 |H-8 |Nikola Tanhofer |<small>Jadran Film (RSFI)</small> |Boris Buzancic, Djudja Ivezic, Antun Vrdoljak |- | 1958 | ''[[Haiducii (film din 1958)|Haiducii]]'' | Haydushka kletva | [[Petar B. Vasilev]] | Bulgaria | [[Apostol Karamitev]], [[Ginka Stancheva]] |- | 1958 | ''[[Hanul din Spessart]]'' | Das Wirtshaus im Spessart | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Liselotte Pulver]], [[Carlos Thompson]] |- | 1958 | ''[[Idiotul (film din 1958)|Idiotul]]'' | Идиот / Idiot | [[Ivan Pîriev]] | [[Mosfilm]] | [[Iuri Iakovlev]], [[Iulia Borisova]], [[Nikita Podgornîi]]<!--Юрий Яковлев, Юлия Борисова, Никита Подгорный--> |- | 1958 | ''[[Idolul de sare]]'' | Sóbálvány | [[Zoltán Várkonyi]] | RPUngară | [[Antal Páger]], [[Anna Tõkés]], [[Éva Ruttkai]] |- |1958 |Inima nu uită |Pameat serdța / ru: Память сердца |Tatiana Lioznova |St. M.Gorki, URSS |Andrei Popov, Tamara Makarova, Slava Jilin |- |1958 |Inimă de oțel |Arm: Andzamb tchanachum em (Kamo) Rus: Lichno izvesten / Лично известен |Erazm Karamean Stepan Kevorkov |Armenfilm, URSS |Boris Smirnov, Maria Pastuhova, Gurghen Tonunț, Serghei Stolearov |- | 1958 | ''[[Invenție diabolică]]'' | Vynález zkázy | [[Karel Zeman]] | RSC | [[Lubor Tokos]], [[Arnost Navrátil]] |- | 1958 | ''[[Ivan cel Groaznic (film)|Ivan cel Groaznic <br>seria a II-a]]'' | în rusă: Иван Грозный<br>translit.:Ivan Groznâi | [[Serghei Eisenstein]] | URSS | [[Nikolai Cerkasov]], [[Liudmila Zelikovskaia]], [[Pavel Kadocinikov]], [[Mihail Șarov]] |- |1958 |În întâmpinarea fericirii |Trudnoe sceastie / ru: Трудное счастье |Aleksandr Stolper |Mosfilm, URSS |Mihail Kozakov, Valeri Așurov, Viktor Avdiușko |- | 1958 | ''[[În umbra legii]]'' | Liberté surveillée | [[Henri Aisner]], [[Vladimír Vlcek ]] | Franța-RSC | [[Marina Vlady]], [[Robert Hossein]] |- |1958 |Înfrângerea |Yunost nașih otțov ru: Юность наших отцов |Mihail Kalik, Boris Râțarev |Moldova Film, URSS |Aleksandr Kutepov, GHeorghi Iumatov, Ina Vâhodțeva. |- | 1958 | ''[[Întâlnire cu viața]]'' | Una Cita con la vida | [[Hugo del Carril]] | Argentina | [[Gilda Lousek]], [[Enzo Viena]] |- | 1958 | ''[[Jucătorul (film din 1958)|Jucătorul]]'' | Le joueur | [[Claude Autant-Lara]] | franco-itatalian | [[Gérard Philipe]], [[Liselotte Pulver]] |- | 1958 | ''[[Jucătorul de loterie]]'' | Der Lotterieschwede | [[Joachim Kunert]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Sonja Sutter]] |- | 1958 | ''[[La ordinele dumneavoastră!]]'' | Poslušně hlásím | [[Karel Steklý]] | RSC | [[Rudolf Hrušínský]], [[Svatopluk Beneš]] |- | 1958 | ''[[Lanțul]]'' | The Defiant Ones | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Tony Curtis]], [[Sidney Poitier]] |- | 1958 | ''[[Legea mării]]'' | Zakonat na moreto | [[Yakim Yakimov]] | Bulgaria | [[Georgi Georgiev-Getz]], [[Ani Damyanova]] |- | 1958 | ''[[Legea e lege (film din 1958)|Legea e lege]]'' | La legge è legge | [[Christian-Jaque]] | | [[Fernandel]], [[Totò]], [[Nathalie Nerval]] |- |1958 |Magicianul |Ansiktet |Ingmar Bergman |Svensk Filmindustri, Suedia |Max von Sydow, Ingrid Thulin, Gunnar Björnstrand |- | 1958 | ''[[Mamelucul (film)|Mamelucul]]'' | Mamluqi | [[Davit Rondeli]] | [[Gruzia-film]] | [[Dato Danelia]], [[Otar Koberidze]] |- | 1958 | ''[[Marile familii (film)|Marile familii]]'' | Les Grandes familles | [[Denys de La Patellière]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Annie Ducaux]] |- |1958 |Marinarul îndrăgostit |Matros s "Kometî" ru: Матрос с «Кометы» |Isidor Annenski |Mosfilm, URSS |Gleb Romanov, Nikolai Kriucikov, Nikolai Svobodin, Tatiana Bestaeva |- | 1958 | ''[[Masca de apă]]'' | The Snorkel | [[Guy Green]] | Anglia | [[Peter van Eyck]], [[Betta St. John]] |- | 1958 | ''[[Mexicul cântă]]'' | Cuando México canta | [[Julián Soler]] | Mexic | [[Rosita Quintana]], [[Fernando Soler]] |- | 1958 | ''[[Mizerabilii (film din 1958)|Mizerabilii]]'' | Les Misérables | [[Jean-Paul Le Chanois]] | Franța-Italia-RDG | [[Jean Gabin]], [[Bernard Blier]] |- | 1958 | ''[[Montparnasse 19 (film din 1958)|Montparnasse 19]]'' | Les amants de Montparnasse (Montparnasse 19) | [[Jacques Becker]] | franco-italian | [[Gérard Philipe]], [[Lilli Palmer]], [[Anouk Aimée]], [[Stéphane Audran]] |- |1958 |Moralitatea doamnei Dulska |Moralka pani Dulske |Jiri Krejcik |RSC |Zdenka Baldova, Bedrich Vrbsky, [[Jana Brejchová]] |- |1958 |Muncile lui Hercule |Le fatiche di Ercole |Pietro Francisci |Titanus Roma, Italia |Steve Reeves, Sylva Koscina, Fabrizio Mioni, Gianna Maria Canale |- | 1958 | ''[[Nevasta mea cântă]]'' | Meine Frau macht Musik | [[Hans Heinrich]] | [[DEFA]] | [[Lore Frisch]], [[Günther Simon]] |- | 1958 | ''[[Nevăzut... necunoscut]]'' | Ni vu, ni connu | [[Yves Robert]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Claude Rich]] |- | 1958 | ''[[Neveste periculoase]]'' | Mogli pericolose | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Sylva Koscina]], [[Renato Salvatori]], [[Dorian Gray (actriță)|Dorian Gray]] |- |1958 |Noile aventuri ale motanului încălțat |Novâe pohojdenia kota v sapogah ru: Новые похождения Кота в сапогах |Aleksandr Rou |St. Maksim Gorki, Ialta Film |Maria Barabanova, Anatoli Kubațki, Veaceslav Jarikov |- |1958 |O tânără fată fără adresă |Devușka bez adresa ru: Девушка без адреса | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Svetlana Karpinskaia]], [[Nikolai Rîbnikov]], [[Erast Garin]] |- | 1958 | ''[[O viață]]'' | Une vie | [[Alexandre Astruc]] | Franța | [[Maria Schell]], [[Christian Marquand]], [[Antonella Lualdi]] |- | 1958 | ''[[Oglinda cu două fețe]]'' | Le miroir à deux faces | [[André Cayatte]] | franco-italian | [[Michèle Morgan]], [[Bourvil]] |- | 1958 | ''[[Omul cu pantaloni scurți]]'' | L'uomo dai calzoni corti / L'amore più bello | [[Glauco Pellegrini]] | italo-spaniol | [[Alida Valli]], [[Edoardo Nevola]], [[Eduardo De Filippo]], [[Francisco Rabal]] |- | 1958 | ''[[Omul cu ricșa (film din 1958)|Omul cu ricșa]]'' | Muhōmatsu no isshō | [[Hiroshi Inagaki]] | Japonia | [[Toshiro Mifune]], [[Hideko Takamine]] |- |1958 |Omul meu drag |Dorogoi moi celovek ru: Дорогой мой человек |Iosif Heifiț |Lenfilm, URSS |Aleksei Batalov, Inna Makarova, Iuri Medvedev |- |1958 |Ordin să ucizi |Orders to Kill |Anthony Asquith |U.K. |Eddie Albert, Paul Massie, Lillian Gish |- |1958 |Pasagerul clandestin |ceh: V sest rano na letisti Udivitelnoe voskresenie rus: Удивительное воскресенье |Cenek Duba |RSC - URSS |Tomás Sedlácek, Vladimir Siluianov, Mark Bernes |- |1958 |Pasărea cerului |Égi madár |Imre Fehér | * Hunnia Filmstúdió, RPU |Ildikó Szabó, Ádám Szirtes, Ferenc Kiss |- | 1958 | ''[[Pe Donul liniștit (film din 1958)|Pe Donul liniștit]]'' | Тихий Дон | [[Serghei Gherasimov]] | URSS | [[Piotr Glebov]], [[Ellina Bîstrițkaia]], [[Zinaida Kirienko]], [[Danilo Ilcinco]] |- | 1958 | ''[[Pisica pe acoperișul fierbinte (film din 1958)|Pisica pe acoperișul fierbinte]]'' | Cat on a Hot Tin Roof | [[Richard Brooks]] | SUA | [[Elizabeth Taylor]], [[Paul Newman]], [[Burl Ives]] |- |1958 |Prietenii de duminică |Les copains du dimanche |Henri Aisner |Franța |Yves Deniaud, Paul Frankeur, Marc Cassot, Julien Bertheau, Michel Piccoli, Jean-Paul Belmondo |- |1958 |Rămâi cu noi |Skhvisi shvilebi Ciujie deti / ru: Чужие дети |Tenghiz Abuladze |Georgian-Film, URSS |Țițino Țițișvili, Neia Zorkaia, Otar Koberidze |- | 1958 | ''[[Răzbunarea (film din 1958)|Răzbunarea]]'' | La Venganza | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania-Italia | [[Carmen Sevilla]], [[Raf Vallone]], [[Jorge Mistral]] |- |1958 |Rita |Rita ru: Рита |Ada Neretniece |URSS (Lituania) |Inese Gulbe, Eduards Pavuls, Valdemars Zandbergs |- | 1958 | ''[[Romanța periferiei]]'' | Zizkovská romance | [[Zbynek Brynych]] | RSC | [[Renata Olarova]], [[Jiri Vala]], [[Jana Brejchová]] |- | 1958 | ''[[Rosemarie (film din 1958)|Rosemarie]]'' | Das Mädchen Rosemarie | [[Rolf Thiele]] | RFG | [[Nadja Tiller]], [[Peter van Eyck]], [[Gert Fröbe]], [[Mario Adorf]] |- | 1958 | ''[[Rosita]]'' | Detrás de un largo muro | [[Lucas Demare]] | Argentina | [[Susana Campos]], [[Lautaro Murúa]], [[Mario Passano]] |- | 1958 | ''[[S-au cunoscut cu toții]]'' | Sie kannten sich alle | [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Horst Drinda]], [[Erich Franz]], [[Paul R. Henker]], [[Ulrich Thein]] |- | 1958 | ''[[Sfidarea (film)|Sfidarea]]'' | La sfida | [[Francesco Rosi]] | italo-spaniol | [[José Suárez]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Nino Vingelli]] |- | 1958 | ''[[Singur pe lume (film din 1958)|Singur pe lume]]'' | Sans famille | [[André Michel]] | franco-italian | [[Gino Cervi]], [[Joël Flateau]], [[Bernard Blier]] |- | 1958 | ''[[Steaguri pe turnuri]]'' | Flagi na bashnyakh<br> <small>rusă:</small> Флаги на башнях | [[Abram Naroditsky]] | [[Studioul A. Dovjenko|A. Dovjenko Kiev]] | [[Aleksandr Anurov]], [[Lyonya Babich]] |- |1958 |Stigmatul răului |Touch of Evil |Orson Welles |Universal International, SUA |Charlton Heston,Orson Welles, Janet Leigh, Marlene Dietrich |- |1958 |Surprize pe stradă |Ulița polna neojidannostei / ru: Улица полна неожиданностей |Serghei Sideliov |Lenfilm Studio, URSS |Leonid Haritonov, Vsevolod Larionov, Gemma Osmolovskaia |- | 1958 | ''[[Șeful]]'' | El jefe | [[Fernando Ayala]] | Argentina | [[Alberto de Mendoza]], [[Duilio Marzio]] |- |1958 |Tamango |Tamango |John Berry |CEI Incom, CNC, Da.Ma. Cinematografica, Franța - Italia |Dorothy Dandridge, Curd Jürgens, Jean Servais, Roger Hanin |- |1958 |Tana |Tana |Kristaq Dhamo |Albania |Tinka Kurti, Naim Frashëri, Pjetër Gjoka |- |1958 |Tinerii lei |The Young Lions |Edward Dmytryk |Twentieth Century Fox, SUA |Marlon Brando, Montgomery Clift, Dean Martin, Maximilian Schell |- |1958 |Tom Degețelul |Tom Thumb |George Pal |Galaxy Pictures Limited, UK - SUA |Russ Tamblyn, June Thorburn, Peter Sellers |- |1958 |Trenul prieteniei |Celovek celoveku / ru: Человек человеку |Grigori Aleksandrov |Mosfilm, URSS |Bela Rudenko, Artur Eizen, Ekaterina Maksimova |- | 1958 | ''[[Umbrela Sfântului Petru (film din 1958)|Umbrela Sfântului Petru]]'' | Szent Péter esernyöje | [[Frigyes Bán]], [[Vladislav Pavlovic]] | RPU | [[Mari Törõcsik]], [[Sándor Pécsi]], [[János Rajz]] |- | 1958 | ''[[Un cântec străbate lumea (film din 1958)|Un cântec străbate lumea]]'' | Ein Lied geht um die Welt | [[Géza von Bolváry]] | [[Bavaria Film]] | [[Hans Reiser]], [[Sabine Sesselmann]], [[Ruth Stephan]] |- | 1958 | ''[[Un erou în papuci]]'' | Enas iros me padoufles | [[Alekos Sakellarios]] | Grecia | [[Vasilis Logothetidis]], [[Ilia Livykou]]<!--Βασίλης Λογοθετίδης, Ίλια Λιβυκού--> |- | 1958 | ''[[Un hectar de cer]]'' | Un ettaro di cielo | [[Aglauco Casadio]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Rosanna Schiaffino]] |- | 1958 | ''[[Un strigăt în stradă]]'' | A Cry from the Streets | [[Lewis Gilbert]] | Anglia | [[Max Bygraves]], [[Barbara Murray]] |- | 1958 | ''[[Unchiul meu]]'' | Mon oncle | [[Jacques Tati]] | Franța | [[Jacques Tati]], [[Betty Schneider]] |- | 1958 | ''[[Valea prafului de pușcă]]'' | The Sheepman | [[George Marshall (regizor)|George Marshall]] | SUA | [[Glenn Ford]], [[Shirley MacLaine]], [[Leslie Nielsen]] |- | 1958 | ''[[Veneția, luna și tu]]'' | Venezia, la luna e tu | [[Dino Risi]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Marisa Allasio]], [[Ingeborg Schöner]] |- | 1958 | ''[[Vikingii]]'' | The Vikings | [[Richard Fleischer]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[Tony Curtis]], [[Janet Leigh]] |- | 1958 | ''[[Voci în insulă]]'' | На малкия остров/Na malkia ostrov | [[Ranghel Vălceanov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Ivan Kondov]], [[Ștefan Peicev]], [[Ivan Andonov]] |- | 1958 | ''[[Voi fi mamă]]'' | Nära livet | [[Ingmar Bergman]] | Suedia Film | [[Ingrid Thulin]], [[Eva Dahlbeck]], [[Bibi Andersson]], |- | 1958 | ''[[Zafra]]'' | Zafra | [[Lucas Demare]] | Argentina | [[Alfredo Alcón]], [[Graciela Borges]], [[Enrique Fava]] |} == 1959 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Anul<br>premierei ! Regizor ! Actori principali |- | 1959 | ''[[105% alibi]]'' | 105 % alibi | [[Vladimír Čech]] | Cehoslovacia | [[Karel Höger]], [[Josef Bek]], [[Otto Lackovic]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1959 | ''[[800 de leghe pe Amazoane]]'' | 800 leguas por el Amazonas | [[Emilio Gómez Muriel]] | Mexic | [[Carlos López Moctezuma]], [[Elvira Quintana]] |- | 1959 | ''[[A dispărut o navă]]'' | Don't Give Up the Ship | [[Norman Taurog]] | SUA | [[Jerry Lewis]], [[Dina Merrill]] |- | 1959 | ''[[Amigo]]'' | Sie nannten ihn Amigo | [[Heiner Carow]] | [[DEFA]] | [[Ernst-Georg Schwill]], [[Wilhelm Koch-Hooge]] |- | 1959 | ''[[Alerg după o stea]]'' | Follow a Star | [[Robert Asher]] | Anglia | [[Norman Wisdom]], [[June Laverick]] |- | 1959 | ''[[Ani de zbucium]]'' | Álmatlan évek | [[Félix Máriássy]] | RPU | [[Éva Ruttkai]], [[Mari Törõcsik]] |- | 1959 | ''[[Babette pleacă la război]]'' | Babette s'en va-t-en guerre | [[Christian-Jaque]] | Franța | [[Brigitte Bardot]], [[Jacques Charrier]] |- | 1959 | ''[[Balada soldatului]]'' | Баллада о солдате | [[Grigori Ciuhrai]] | URSS | [[Vladimir Ivașov]], [[Valentina Telegina]]<!-- Владимир Ивашов/ Валентина Телегина--> |- |1959 |Barbara |Awantura o Basie |Maria Kaniewska |RP Polonă |Malgorzata Piekarska, Jerzy Duszynski |- | 1959 | ''[[Băieții de la tonomat]]'' | Ragazzi del Juke-Box | [[Lucio Fulci]] | [[Lux Film]] | [[Mario Carotenuto]], [[Elke Sommer]], [[Adriano Celentano]], [[Fred Buscaglione]] |- | 1959 | ''[[Carmen de la Ronda]]'' | Carmen la de Ronda | [[Tulio Demicheli]] | Spania | [[Sara Montiel]], [[Jorge Mistral]], [[Maurice Ronet]] |- | 1959 | ''[[Căpitanul Dabac]]'' | Kapitán Dabac | [[Palo Bielik]] | [[Studio Koliba]] - Bratislava, RSC | [[Ladislav Chudík]], [[Elo Romancik]], [[Hilda Augustovicová]] |- | 1959 | ''[[Câinele din Baskerville (film din 1959)|Câinele din Baskerville]]'' | The Hound of the Baskervilles | [[Terence Fisher]] | M B | [[Peter Cushing]], [[André Morell]], [[Christopher Lee]] |- | 1959 | ''[[Ceasul s-a oprit la miezul nopții]]'' | Часы остановились в полночь / Ceasî ostonovilis v polnoci | [[Nikolai Figurovski]] | [[Belarusfilm]] | Rita Gladunko, Evghenia Kozâreva |- |1959 |Cei 4 de pe Moana |4 du Moana |Serge Arnoux, Bernard Gorki, Roger Lesage |L. Gaumont, Zebra Films, Franța-Italia |Bernard Gorsky, Pierre Pasquier, Roger Lesage, Serge Arnoux |- | 1959 | ''[[Cele 400 de lovituri]]'' | Les quatre cents coups | [[François Truffaut]] | Franța | [[Jean-Pierre Léaud]], [[Claire Maurier]], [[Albert Rémy]] |- | 1959 | ''[[Cerasella]]'' | Cerasella | [[Raffaello Matarazzo]] | Italia | [[Claudia Mori]], [[Terence Hill]], [[Luigi De Filippo]] |- |1959 |Cercul |Kruh |Ladislav Rychman |Filmové Studio Barrandov, RSC |Vlasta Matulová, Frantisek Holar, Jan Tríska |- | 1959 | ''[[Cocoșatul (film)|Cocoșatul]]'' | [[:fr:Le Bossu (film, 1959)|Le Bossu]] | [[André Hunebelle]] | franco-itatalian | [[Jean Marais]], [[Bourvil]] |- |1959 |Comandantul detașamentului |Komandirat na otryada bg: Командирът на отряда |Ducio Mundrov |Boyana Film, R.P. Bulgaria |Kosta Țonev, Miroslav Mindov, Irina Aktașeva |- | 1959 | ''[[Comoara din lacul Toplitz (film)|Comoara din lacul Toplitz]]'' | Der Schatz vom Toplitzsee | [[Franz Antel]] | RFG | [[Joachim Hansen]], [[Sabine Sesselmann]], [[Gert Fröbe]] |- | 1959 | ''[[Confidentul doamnelor]]'' | Le Confident de ces dames | [[Jean Boyer]] | franco-itatalian | [[Fernandel]], [[Denise Grey]] |- |1959 |Coțofana hoață |Soroka-vorovka ru: Сорока-воровка |Naum Trahtenberg |Mosfilm, URSS |Zinaida Kirienko, Nikolai Afanasiev, Viktor Korșunov |- | 1959 | ''[[Cursa de 100 kilometri]]'' | La cento chilometri | [[Giulio Petroni]] | Italia | [[Massimo Girotti]], [[Mario Carotenuto]], [[Marisa Merlini]], [[Tiberio Murgia]], [[Carlo Pisacane (actor)|Carlo Pisacane]] |- | 1959 | ''[[De la Apenini la Anzi (film din 1959)|De la Apenini la Anzi]]'' | Dagli Appennini alle Ande | [[Folco Quilici]] | italo-argentinian | [[Marco Paoletti]], [[Eleonora Rossi Drago]] |- |1959 |De sâmbătă până luni |Szombattól hétföig |Gyula Mészáros |Hunnia Filmstudio, Budapest, RPU |Éva Vass, József Láng, Zsigmond Fülöp |- |1959 |Desigur... Nelli |Natürlich die Nelli |Konrad Petzold |DEFA, RDG |Evamaria Bath, Wolfgang Lippert, Senta Bonacker |- |1959 |Despre prietenul meu |O moiom drughe ru: О моём друге arm: ''Իմ ընկերոջ մասին'' |Iuri Erzinkian |Armenfilm, URSS |Horen Abra(ha)mian, Iulian Panici, Tatiana Pilețkaia |- | 1959 | ''[[Discipolul diavolului (film)|Discipolul diavolului]]'' | The Devil's Disciple | [[Guy Hamilton]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Kirk Douglas]], [[Laurence Olivier]] |- |1959 |Drumul Hristinei |Strogaia jenșcina ru: Строгая женщина |Iosif Șulman |Belarusfilm, URSS |Olga Horkova, Gleb Glebov, Ivan Jevago |- |1959 | ''[[Drumul spre înalta societate (film din 1959)|Drumul spre înalta societate]]'' | Room at the Top | [[Jack Clayton]] | Anglia | [[Simone Signoret]], [[Laurence Harvey]], [[Heather Sears]] |- |1959 |Eșalonul de aur |Zolotoi eșelon / ru: Золотой эшелон |Ilia Gurin |St. Maksim Gorki, URSS |Vasili Șukșin, Elena Dobronravova, Harijs Liepins |- | 1959 | ''[[Evgheni Oneghin (film din 1959)|Evgheni Oneghin]]'' | [[:ru:Евгений Онегин (фильм, 1958)|Евгений Онегин]] | [[Roman Tihomirov]]<!-- Роман Тихомиров --> | [[Lenfilm]] | [[Ariadna Șenghelaia]], [[Svetlane Nemoleaeva]]<!--Ариадна Шенгелая / Светлана Немоляева--> |- | 1959 | ''[[Femeia necunoscută]]'' | El Murra el maghoula | [[Mahmoud Zulfikar]] | RAU (Republica Arabă Unită) <br>(Egipt și Siria) | [[Shadia]], [[Imad Hamdi]], [[Kamal Al-Shennawi]] |- | 1959 | ''[[Fete de aceeași vârstă]]'' | Sverstnitsy | [[Vasili Ordynsky]] | [[Mosfilm]] | [[Lyudmila Krylova]], [[Lidiya Fedoseyeva]] |- |1959 |Fiul meu se însoară |Sânu pora jenitsea Сыну пора жениться |Tahir Sabirov |Tadjik Film, URSS |Djahon Saidmuradov, Marat Aripov, Roza Akobirova |- |1959 |''Foma Gordeev'' |Foma Gordeev; ru: Фома Гордеев |Mark Donskoi |Studio M.Gorki |Gheorghi Epifanțev, Serghei Lukianov, Pavel Tarasov |- | 1959 | ''[[Frumoasa aventură]]'' | Das Schöne Abenteuer | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Liselotte Pulver]], [[Bruni Löbel]] |- |1959 |Furtuna |Furtuna / Фуртуна |Kristaq Dhamo, Iuri Ozerov |Albania - URSS |Arben Ashiku, Filika Dimo, Naim Frashëri, Nikolai Grițenko, Ariadna Șenghelaia |- | 1959 | ''[[Generalul della Rovere]]'' | Il Generale della Rovere | [[Roberto Rossellini]] | italo-francez | [[Vittorio De Sica]], [[Sandra Milo]], [[Giovanna Ralli]] |- |1959 |''[[Hercule și regina din Lidia]]'' |Ercole e la regina di Lidia |Pietro Francisci, Mario Bava |Titanus Roma, Italia |Steve Reeves, Sylva Koscina, Gabriele Antonini, Sergio Fantoni |- | 1959 | ''[[Hiroshima, dragostea mea]]'' | Hiroshima mon amour | [[Alain Resnais]] | coproducție franco-japoneză | [[Emmanuelle Riva]], [[Eiji Okada]] |- |1959 |Ilze |Ilze / ru: Илзе |Rolands Kalnânș |St. Riga, URSS |Margarita Jigunova, Eduards Pavuls, Lidia Freimane |- | 1959 | ''[[Inimă de mamă (film din 1959)|Inimă de mamă]]'' | Аннушка | [[Boris Barnet]] | [[Mosfilm]] | [[Irina Skobțeva]], [[Anastasia Gheorghievskaia]] |- |1959 |Istețul Sașko |Sașko ru: Сашко |Evgheni Briunciughin |St. Dovjenko Kiev, URSS |Leonia Babici, Larisa Horoleț, Vladimir Danilin |- |1959 |Ivanna |Ivanna / ru: Иванна |Victor Ivcenko |St. Dovjenko Kiev, URSS |Inna Burducenko, Anatoli Motornâi, Dana Kruk |- |1959 |Întâlnire cu diavolul |Les rendez-vous du diable |Haroun Tazieff |UGC Franța |Film documentar |- | 1959 | ''[[Intrigă și iubire (1959, Martin Hellberg)|Intrigă și iubire]]'' | Kabale und Liebe | [[Martin Hellberg]] | [[DEFA]] | [[Wolf Kaiser]], [[Marion Van de Kamp]] |- |1959 |În ajun |Nakanune / ru: Накануне V navecerieto / bg: В навечерието |Vladimir Petrov |Mosfilm, URSS Boiana Film, R.P.Bulgaria |Liubomir Kabakciev, Irina Milopolskaia, Boris Livanov |- |1959 |În căutarea comorii |Ne imei sto rublei... ru: Не имей 100 рублей... |Ghennadi Kazanski |Lenfilm, URSS |Aleksandr Nikitin, Pavel Rudakov, Liudmila Șagalova |- |1959 |În iureșul focului |Еgo pokolenie ru: Его поколение |Igor Bjeski, Karl Gakkel |St. Dovjenko, Kiev, URSS |Vladimir Guleaev, Liudmila Alfimova, Gheorghi Cernovolenko |- | 1959 | ''[[În zgomotul roților]]'' | Под стук колёс<br> Pod stuk kolios | [[Mihail Erșov]] | [[Lenfilm]] | [[Iia Arepina]], [[Pavel Kașlakov]], [[Alla Firsova]] |- | 1959 | ''[[Încurcătură blestemată]]'' | Un maledetto imbroglio | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Pietro Germi]], [[Claudia Cardinale]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1959 | ''[[Jurnalul Annei Frank (film din 1959)|Jurnalul Annei Frank]]'' | The Diary of Anne Frank | [[George Stevens]] | SUA | [[Millie Perkins]], [[Joseph Schildkraut]], [[Richard Beymer]] |- |1959 |La doi pași de graniță |Pár lépés a határ |Márton Keleti |Hunnia Filmstudio Budapest, RPU |Ádám Szirtes, Gyula Szabó, Zoltán Várkonyi, Margit Bara |- | 1959 | ''[[La nord prin nord-vest]]'' | North by Northwest | [[Alfred Hitchcock]] | SUA | [[Cary Grant]], [[Eva Marie Saint]], [[James Mason]] |- | 1959 | ''[[Magistratul (film)|Magistratul]]'' | Il Magistrato | [[Luigi Zampa]] | italo-spaniol | [[José Suárez]], [[Pierino Lucchi]], [[Ana Mariscal]] |- | 1959 | ''[[Maigret și afacerea Saint-Fiacre]]'' | Maigret et l'Affaire Saint-Fiacre | [[Jean Delannoy]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Michel Auclair]], [[Valentine Tessier]] |- | 1959 | ''[[Mantaua (film din 1959)|Mantaua]]'' | Шинель <br> Șinel | [[Aleksei Batalov]] | URSS | [[Rolan Bîkov]], [[Iuri Tolubeiev]], [[Aleksandra Iojkina]]<!-- Александра Ёжкина--> |- | 1959 | ''[[Marele război]]'' | La grande guerra | [[Mario Monicelli]] | italo-francez | [[Alberto Sordi]], [[Vittorio Gassman]], [[Silvana Mangano]] |- | 1959 | ''[[Marfă pentru Catalonia]]'' | Ware für Katalonien | [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Eva-Maria Hagen]], [[Hanna Rimkus]] |- | 1959 | ''[[Misterul vasului Mary Deare]]'' | The Wreck of the Mary Deare | [[Michael Anderson]] | MGM, SUA - U.K. | [[Gary Cooper]], [[Charlton Heston]], [[Michael Redgrave]] |- | 1959 | ''[[Moartea în șa]]'' | Smrt v sedle | [[Jindrich Polák]] | RSC | [[Rudolf Jelínek]], [[Jana Kasanová]] |- |1959 |Mumu |Mumu / ru: Муму |Anatoli Bobrovski, Evgheni Teterin |Mosfilm, URSS |Afanasi Kocetkov, Nina Grebeșkova, Elena Polevițkaia |- | 1959 | ''[[Nopți albe (film din 1959)|Nopți albe]]'' | Belye nochi | [[Ivan Pîriev]] | [[Mosfilm]] | [[Lyudmila Marchenko]], [[Ariadna Shengelaia]] |- |1959 |Norii părăsesc cerul |Tuci pokidaiut nebo / ru:Тучи покидают небо |Nikolai Polenkov, Nikolai Jukov |St. Sverdlovsk, URSS |Bariat Muradova, Muradhan Kuhmazov, E. Hașaeva |- | 1959 | ''[[Nunta lui Figaro (film din 1959)|Nunta lui Figaro]]'' | Le Mariage de Figaro | [[Jean Meyer]] | Franța | [[Jean Piat]], [[Jean Meyer]], [[Louis Seigner]] |- | 1959 | ''[[O călătorie spre centrul Pământului (film din 1959)|O călătorie spre centrul Pământului]]'' | Journey to the Center of the Earth | [[Henry Levin]] | SUA | [[James Mason]], [[Pat Boone]], [[Arlene Dahl]] |- |1959 |O dimineață mohorâtă (Calvarul seria III) |Hmuroe utro ru: Хмурое утро |Meri Andjaparidze Grigori Roșal |Mosfilm, URSS |Pavel Vinnikov, Rufina Nifontova, Nina Veselovskaia, Vadim Medvedev |- |1959 |Oameni și stânci |Skaly a ludia |Ján Lacko |RSC |Bedrich Prokos, Vladimír Durdík, Robert Vrchota |- | 1959 | ''[[Părinți și copii (film din 1959)|Părinți și copii]]'' | Otțî i deti / ru: Отцы и дети | [[Adolf Bergunker]], [[Natalia Rașevskaia]] | [[Lenfilm]] | [[Viktor Avdiușko]], [[Nikolai Sergheev]], [[Ekaterina Aleksandrovskaia]] |- |1959 |Pe jos spre rai |Gyalog a mennyországba |Imre Fehér |Hunnia Film Budapest, Ungaria |Mari Töröcsik,Zoltán Latinovits,Marianne Krencsey |- |1959 |Pentru viața lui Kaspar |Zivot pro Jana Kaspara |Vladimír Sís |Filmové Studio Barrandov, RSC |Frantisek Peterka, Blazena Holisová, Lubomír Cerník |- |1959 |Pinionul buclucaș |Neobâknovennoie puteșestvie Mișki Strekaciova |Ilia Frez |St. Maksim Gorki, URSS |Aleksei Borzunov, Konstantin Sorokin, Mihail Troianovski |- | 1959 | ''[[Podul (film din 1959)|Podul]]'' | Die Brücke | [[Bernhard Wicki]] | RFG | [[Folker Bohnet]], [[Fritz Wepper]], [[Michael Hinz]] |- | 1959 | ''[[Policarp, maestru caligraf]]'' | Policarpo 'ufficiale di scrittura' | [[Mario Soldati]] | [[Titanus]] | [[Renato Rasce]]l, [[Carla Gravina]], [[Romolo Valli]] |- |1959 |Portul fără apă |Jajda / ru: Жажда |Evgheni Tașkov |Odessa Film Studios, URSS |Veaceslav Tihonov, Valentina Hmara, Iuri Belov |- | 1959 | ''[[Poznașa]]'' | Kölyök | [[Miklós Markos]], [[Mihály Szemes]] | RPU | [[Mari Törõcsik]], [[Ferenc Zenthe]], [[Ádám Szirtes]] |- |1959 |Prima zi de pace |Pervâi den mira ru: Первый день мира |Iakov Seghel |Stud. Maxim Gorki, URSS |Valeri Vinogradov, Liudmila Butenina, Piotr Șcerbakov |- |1959 |Prințesa cu steaua de aur |Princezna se zlatou hvezdou |Martin Fric |Studio Barrandov, RSC |Frantisek Smolik, Martin Ruzek, Marie Kyselková |- | 1959 | ''[[Privește înapoi cu mânie (film din 1959)|Privește înapoi cu mânie]]'' | Look Back in Anger | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Richard Burton]], [[Claire Bloom]], [[Mary Ure]] |- | 1959 | ''[[Pudriera vorbitoare]]'' | Zpívající pudrenka | [[Milan Vosmik]] | RSC | [[Václav Venhoda]], [[Rudolf Hrusínský]] |- | 1959 | ''[[Rătăcirile dragostei]]'' | Verwirrung der Liebe | [[Slatan Dudow]] | [[DEFA]] | [[Angelica Domröse]], [[Annekathrin Bürger]] |- | 1959 | ''[[Războiul vesel]]'' | Der Lustige Krieg des Hauptmann Pedro | [[Wolfgang Becker]] | RFG | [[Carlos Thompson]], [[Corny Collins]] |- | 1959 | ''[[Regele Neapolului]]'' | Ferdinando I° re di Napoli | [[Gianni Franciolini]] | SGC Franța - [[Titanus]] | [[Peppino De Filippo]], [[Vittorio De Sica]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1959 | ''[[Rio Bravo (film)|Rio Bravo]]'' | Rio Bravo | [[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Dean Martin]], [[Ricky Nelson]] |- | 1959 | ''[[Sabie și zar]]'' | Kard és kocka | [[Imre Fehér]] | RPU | [[Miklós Gábor]], [[Éva Ruttkai]] |- |1959 |Scrisoarea Elvirei |Îți scriu / Ia vam pișu ru: Я вам пишу... |Mihail Izrailev |Moldova Film, URSS |Mihaela Drozdovskaia, Zoia Fiodorova, Iuri Saranțev, Domnica Darienko |- |1959 |Secretul militar |Voennaia taina ru : Военная тайна |Mecislava Maievskaia |Yalta-Film, URSS |Nina Antonova, Anatoli Fedorinov, Serghei Ostapenko |- | 1959 | ''[[Satul condamnat]]'' | Senta auf Abwegen | [[Martin Hellberg]] | [[DEFA]] | [[Günther Simon]], [[Karin Buchali]], [[Ruth-Maria Kubitschek]] |- | 1959 | ''[[Secerișul verde (film)|Secerișul verde]]'' | La verte moisson | [[François Villiers]] | Franța | [[Pierre Dux]], [[Dany Saval]], [[Claude Brasseur]] |- | 1959 | ''[[Sentința (film din 1959)|Sentința]]'' | La sentence | [[Jean Valère]] | Franța | [[Marina Vlady]], [[Robert Hossein]] |- | 1959 | ''[[Soarta unui om]]'' | Судьба человека<br>Sudba celoveka | [[Serghei Bondarciuk]] | URSS | [[Serghei Bondarciuk]], [[Pavel Volkov]] |- | 1959 | [[Sombrero (film din 1959)|Sombrero]] | ru: Сомбреро<br>Sombrero | [[Tamara Lisițian]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Anatoli Kulakov]], [[Viktor Perevalov]], [[Natalia Panina]] |- | 1959 | ''[[Sonate (film)|Sonate]]'' | Sonatas | [[Juan Antonio Bardem]] | hispano-mexican | [[Manuel Alexandre]], [[Rafael Bardem]] |- |1959 |''[[S.O.S. în Cosmos]]'' |Nebo zoviot ru: Небо зовёт |Mihail Kariukov, Aleksandr Kozâr, Francis Ford Coppola |Dovzhenko Film Studios, URSS |Ivan Pereverzev, Aleksandr Șvorin, Gurghen Tonunț |- |1959 |Steaua dimineții |Ciolpon - utrenniaia zvezda ru: Чолпон - утренняя звезда |Roman Tihomirov |Frunze Film Studios, Lenfilm Studio, URSS |Reina Ciokoieva, Uran Sarbaghișev, Nurdin Tughelov |- |1959 |Stele de mai |Maiskie zviozdî ru: Майские звезды ceh: Májové hvézdy |Stanislav Rostoțki |St.M. Gorki, URSS St.Barrandov,RSC |Veaceslav Tihonov, Jana Brejchová, Nikolai Kriucikov, Leonid Bâkov |- | 1959 | ''[[Stelele (film)|Stelele]]'' | Sterne/ Звезди | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] - [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Sașa Krușarska]], [[Jürgen Frohriep]] |- |1959 |Strada Montmartre nr. 125 |125 rue Montmartre |Gilles Grangier |Orex Film, Société Nouvelle Pathé Cinéma, Franța |Lino Ventura, Andréa Parisy, Dora Doll |- | 1959 | ''[[Strada Preriilor (film)|Strada Preriilor]]'' | Rue des Prairies | [[Denys de La Patellière]] | franco-italian | [[Jean Gabin]], [[Marie-José Nat]] |- | 1959 | ''[[Strigătul corlei]]'' | Douaa al-kawrawan | [[Henry Barakat]] | RAU | [[Faten Hamama]], [[Ahmed Mazhar]], [[Amina Rizk]] |- | 1959 | ''[[Sub ploaia atomică (film)|Sub ploaia atomică]]'' | 第五福竜丸 <br> Daigo Fukuryū Maru | [[Kaneto Shindō]] | [[Kindai Eiga Kyokai]] Japonia | [[Jūkichi Uno]], [[Nobuko Otowa]] |- | 1959 | ''[[Submarinul Vulturul]]'' | Orzel | [[Leonard Buczkowski]] | [[Studioul Kadr]] | [[Wienczyslaw Glinski]], [[Aleksander Sewruk]] |- | 1959 | ''[[Surprizele dragostei (film din 1959)|Surprizele dragostei]]'' | Le sorprese dell'amore | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Dorian Gray (actriță)|Dorian Gray]], [[Walter Chiari]], [[Anna Maria Ferrero]] |- | 1959 | ''[[Ștrengarii (film din 1959)|Ștrengarii]]'' | Неподдающиеся<br>Nepoddaiușciesia | [[Iuri Ciuliukin]]<!--Юрий Чулюкин--> | [[Mosfilm]] | [[Nadejda Rumeanțeva]], [[Aleksei Kojevnikov]]<!--Надежда Румянцева, Алексей Кожевников--> |- | 1959 | [[Trenul de noapte (film din 1959)|Trenul de noapte]] | Pociąg | [[Jerzy Kawalerowicz]] | St. Kadr, RPP | [[Lucyna Winnicka]], [[Leon Niemczyk]], [[Zbigniew Cybulski]] |- | 1959 | ''[[Tu ești minunată]]'' | Du bist wunderbar | [[Paul Martin]] | [[CCC-Film]] (RFG) | [[Caterina Valente]], [[Rudolf Prack]] |- | 1959 | ''[[Ultimul tren din Gun Hill]]'' | Last Train from Gun Hill | [[John Sturges]] | [[Paramount Pictures]] | [[Kirk Douglas]], [[Anthony Quinn]] |- | 1959 | ''[[Ultimul țărm]]'' | On the Beach | [[Stanley Kramer]] | [[United Artists]] | [[Gregory Peck]], [[Ava Gardner]] |- |1959 |Ultimul viraj |Vallatud kurvid / Ozornye povoroty / ru: Озорные повороты |Kaljo Kiisk, Yuli Kun |Tallinna Kinostuudio, Estonia, URSS |Terje Luik, Rein Aren, Eve Kivi, Harijs Liepins |- | 1959 | ''[[Un martor în oraș]]'' | Un témoin dans la ville | [[Édouard Molinaro]] | Franța | [[Lino Ventura]], [[Sandra Milo]], [[Franco Fabrizzi]] |- |1959 |''[[Un meci neobișnuit]]'' |Pervîi paren ru: Первый парень |[[Serghei Paradjanov]] |St. Dovjenko Kiev, URSS |Grigori Karpov, Liudmila Sosiura, Iuri Satarov |- | 1959 | ''[[Un om trece prin zid]]'' | Ein Mann geht durch die Wand | [[Ladislao Vajda]] | RFG | [[Heinz Rühmann]], [[Rudolf Vogel]] |- | 1959 | ''[[Unora le place jazul]]'' | Some Like It Hot | [[Billy Wilder]] | USA | [[Marilyn Monroe]], [[Tony Curtis]], [[Jack Lemmon]] |- | 1959 | ''[[Ursul alb (film)|Ursul alb]]'' | Biały niedźwiedź | [[Jerzy Zarzycki]] | RPP | [[Gustaw Holoubek]], [[Stanisław Milski]], [[Adam Pawlikowski]] |- | 1959 | ''[[Vaca și prizonierul]]'' | La Vache et le prisonnier | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Fernandel]], [[Ingeborg Schöner]] |- |1959 |Vasili Surikov |Vasili Surikov ru: Василий Суриков |Anatoli Râbakov |Mosfilm, URSS |Evgheni Lazarev, Larisa Kadocinikova |- |1959 |''Vânătorii de tigri'' |Zverolovî / ru: Звероловы |Gleb Nifontov |Mosnaucifilm, URSS |Ivan Savkin, Radner Muratov, Kemel Albanov |- |1959 |''Vântul'' (Mai tare ca moartea) |Veter ru: Ветер |Aleksandr Alov Vladimir Naumov |Mosfilm |Eduard Bredun, Tamara Loghinova, Elza Lejdei, Aleksandr Demeanenko, Anatoli Romașin, Iuri Iakovlev, Aleksei Krâcenkov |- | 1959 | ''[[Vântul sudului]]'' | Vento del Sud | [[Enzo Provenzale]] | [[Cinecittà]], [[Lux Film]], [[Vides]] | [[Renato Salvatori]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1959 | ''[[Warlock (film din 1959)|Warlock]]''   | Warlock | [[Edward Dmytryk]] | [[20th Century Fox]] | [[Richard Widmark]], [[Henry Fonda]], [[Anthony Quinn]] |} == 1960 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1960 | ''[[A început la Neapole]]'' | It Started in Naples | [[Melville Shavelson]] | SUA-Italia | [[Clark Gable]], [[Sophia Loren]] |- | 1960 | ''[[Acord final (film din 1960)|Acord final]]'' | Schlußakkord | [[Wolfgang Liebeneiner]] | RFG | [[Mario Del Monaco]], [[Viktor de Kowa]] |- | 1960 | ''[[Acțiunea Cobra (film din 1960)|Acțiunea Cobra]]'' | Операция «Кобра» | [[Dmitri Vasiliev]]<!--Дмитрий Васильев--> | [[Tajikfilm]] | [[Vasili Makarov]], [[Oleg Jakov]]<!--Василий Макаров, Олег Жаков --> |- | 1960 | ''[[Aeroportul nu primește]]'' | Letiste neprijímá | [[Cenek Duba]] | RSC | [[Josef Bek]], [[Irena Kacírková]], [[Vladimír Ráz]] |- | 1960 | ''[[Agatha, lasă-te de crime!]]'' | Agatha, laß das Morden sein! | [[Dietrich Haugk]] | Filmaufbau, RFG | [[Johanna von Koczian]], [[Klausjürgen Wussow]] |- | 1960 | ''[[Apartamentul]]'' | The Apartment | [[Billy Wilder]] | USA | [[Jack Lemmon]], [[Shirley MacLaine]], [[Fred MacMurray]] |- | 1960 | ''[[Austerlitz (film din 1960)|Austerlitz]]'' | Austerlitz | [[Abel Gance]] | franco-italian | [[Pierre Mondy]], [[Jean Marais]], [[Elvira Popescu]] |- | 1960 | ''[[Aventura]]'' | L'avventura | [[Michelangelo Antonioni]] | italo-francez | [[Monica Vitti]], [[Lea Massari]], [[Gabriele Ferzetti]] |- | 1960 | ''[[Cabotinul]]'' | The Entertainer | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Laurence Olivier]], [[Brenda De Banzie]], [[Albert Finney]] |- | 1960 | ''[[Caidul (film din 1960)|Caidul]]'' | Le caïd | [[Bernard Borderie]] | franco-itatalian | [[Fernandel]], [[Barbara Laage]], [[Georges Wilson]] |- | 1960 | ''[[Can-Can]]'' | Can-Can | [[Walter Lang]] | SUA | [[Frank Sinatra]], [[Shirley MacLaine]], [[Maurice Chevalier]] |- | 1960 | ''[[Canaliile]]'' | Les Canailles | [[Maurice Labro]] | franco-itatalian | [[Marina Vlady]], [[Robert Hossein]], [[Philippe Clay]] |- | 1960 | ''[[Cartagina în făcări (film)|Cartagina în făcări]]'' | Cartagine in fiamme | [[Carmine Gallone]] | italo-francez | [[José Suárez]], [[Pierre Brasseur]], [[Ilaria Occhini]], [[Anne Heywood]] |- | 1960 | ''[[Cascada Diavolului (film din 1960)|Cascada Diavolului]]'' | Na Garganta do Diabo | [[Walter Hugo Khouri]] | [[CINEBRAS]] - Sao Paulo, Brazilia | [[Luigi Picchi]], [[Odete Lara]], [[Edla Van Steen]], [[Milton Ribeiro]] |- | 1960 | ''[[Cavalerii teutoni (film)|Cavalerii teutoni]]'' | Krzyzacy | [[Aleksander Ford]] | RPP | [[Urszula Modrzynska]], [[Henryk Borowski]] |- |1960 |Cântec de leagăn |Kolîbelnaia ru: Колыбельная |Mikhail Kalik |Moldova Film, URSS |Nikolai Timofeev, Viktoria Lepko, Liubov Rumeanțeva |- | 1960 | ''[[Cei 1000 de ochi ai Dr. Mabuse]]'' | Die 1000 Augen des Dr. Mabuse | [[Fritz Lang]] | [[CCC-Film]] (RFG)-Italia-Franța | [[Dawn Addams]], [[Peter van Eyck]], [[Gert Fröbe]] |- | 1960 | ''[[Cei șapte magnifici]]'' | The Magnificent Seven | [[John Sturges]] | SUA | [[Yul Brynner]], [[Steve McQueen]], [[James Coburn]], [[Eli Wallach]] |- | 1960 | ''[[Cele trei lumi ale lui Gulliver]]'' | The 3 Worlds of Gulliver | [[Jack Sher]] | SUA | [[Kerwin Mathews]], [[Jo Morrow]] |- |1960 |Cerneala roșie |Vörös tinta |Viktor Gertler |Hunnia Filmgyár, RPU |Éva Vass, György Pálos, Nóra Tábori |- | 1960 | ''[[Chermesa]]'' | Kirmes | [[Wolfgang Staudte]] | RFG | [[Juliette Mayniel]], [[Götz George]] |- | 1960 | ''[[Cimarron (film din 1960)|Cimarron]]'' | Cimarron | [[Charles Walters]]<br>[[Anthony Mann]] | SUA | [[Glenn Ford]], [[Maria Schell]], [[Anne Baxter]] |- | 1960 | ''[[Cinci cartușe]]'' | Fünf Patronenhülsen | [[Frank Beyer]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Manfred Krug]], [[Armin Mueller-Stahl]] |- | 1960 | ''[[Ciociara (film)|Ciociara]]'' | La ciociara | [[Vittorio De Sica]] | [[Titanus]] | [[Sophia Loren]], [[Jean-Paul Belmondo]], [[Raf Vallone]] |- | 1960 | ''[[Copilul trupei (film)|Copilul trupei]]'' | Práče | [[Karel Kachyňa]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Michal Koblic]], [[Marienka Magdolenova]], [[Vladimír Hlavatý]], [[Vladimír Mensík]] |- | 1960 | ''[[Cu toții acasă]]'' | [[:it:Tutti a casa|Tutti a casa]] | [[Luigi Comencini]] | [[Orsay Film]] | [[Alberto Sordi]], [[Eduardo De Filippo]], [[Martin Balsam]] |- | 1960 | ''[[Departe de patrie]]'' | Вдали от Родины<br> Vdali ot rodinî | [[Aleksei Șvaciko]]<!-- Алексей Швачко--> | [[Studioul A. Dovjenko|A. Dovjenko Kiev]] | [[Vadim Medvedev]], [[Zinaida Kiriyenko]]<!-- Вадим Медведев / Зинаида Кириенко--> |- | 1960 | ''[[Dama de pică (film din 1960)|Dama de pică]]'' | [[:ru:Пиковая дама (фильм-опера, 1960)|Пиковая дама]]<br> Picovaia dama | [[Roman Tihomirov]]<!-- Роман Тихомиров--> | [[Lenfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Olga Krasina]]<!-- Олег Стриженов/ Ольга Красина--> |- | 1960 | ''[[Doamna cu cățelul (film)|Doamna cu cățelul]]'' | Дама с собачкой<br> Dama s sobacikoi | [[Iosif Heifiț]]<!-- Иосиф Хейфиц--> | [[Lenfilm]] | [[Iia Savvina]], [[Aleksei Batalov]] <!-- Ия Саввина/ Алексей Баталов--> |- | 1960 | ''[[Două etaje de fericire]]'' | Két emelet boldogság | [[János Herskó]] | RPU | [[Flórián Kaló]], [[Dezsö Garas]], [[Mari Töröcsik]] |- |1960 |E permis să calci pe iarbă |Fűre lépni szabad |Károly Makk |RPU |Klári Tolnay, Antal Páger, Zoltán Makláry, Géza Tordy, Imre Sinkovits |- | 1960 | ''[[Era noapte la Roma]]'' | Era notte a Roma | [[Roberto Rossellini]] | Italia | [[Peter Baldwin]], [[Renato Salvatori]], [[Giovanna Ralli]] |- | 1960 | ''[[Eugénie Grandet (film din 1960)|Eugenie Grandet]]'' | [[:ru:Евгения Гранде (фильм, 1960)|Евгения Гранде]] <br>Evghenia Grande | [[Serghei Alekseev]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Kozakov]], [[Semion Mejinski]], [[Ariadna Șenghelaia]]<!-- Семён Межинский--> |- | 1960 | ''[[Fantomele din Spessart]]'' | Das Spukschloß im Spessart | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Liselotte Pulver]], [[Georg Thomalla]], [[Hubert von Meyerinck]] |- | 1960 | ''[[Fecioara (film)|Fecioara]]'' | The Young One | [[Luis Buñuel]] | Mexic | [[Zachary Scott]], [[Bernie Hamilton]] |- | 1960 | ''[[Fii bun până la moarte (film din 1960)|Fii bun până la moarte]]'' | Légy jó mindhalálig | [[László Ranódy]] | [[Hunnia Film]] | [[Ferenc Bessenyei]], [[József Bihari]], [[Tibor Bitskey]], [[Mari Töröcsik]] |- | 1960 | ''[[Fiul haiducului]]'' | Jerguš Lapin | [[Jozef Medveď]] | RSC | [[Ivan Kauzlarič]], [[Mária Bancíková]] |- | 1960 | ''[[Frumoasa Lurette (film)|Frumoasa Lurette]]'' | Die Schöne Lurette | [[Gottfried Kolditz]] | [[DEFA]] | [[Evelyn Cron]], [[Jirí Papez]] |- | 1960 | ''[[Gardianul (film din 1960)|Gardianul]]'' | Il vigile | [[Luigi Zampa]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Marisa Merlini]], [[Vittorio De Sica]] |- | 1960 | ''[[Haiducul de pe Ceremuș]]'' | Олекса Довбуш / Oleksa Dovbuș | [[Viktor Ivanov]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Afanasi Kocetkov]], [[Nataliia Naum]] |- | 1960 | ''[[Hatifa]]'' | Hatifa | [[Ernst Wilhelm Fiedler]] | [[DEFA]] | [[Gisela Büttner]], [[Harry Hindemith]] |- | 1960 | ''[[În întîmpinarea zorilor]]'' | Заре навстречу / Zare navstreciu | [[Tatiana Lukașevici]] | [[Mosfilm]] | [[Volodea Masaiev]], [[Iuri Iakovlev]] |- |1960 |În liniștea serii |V tiha vecer Bg.:В тиха вечер |Borislav Șaraliev |Boyana Film, R.P. Bulgaria |Liubomir Dimitrov, Nevena Kokanova, Borislav Ivanov |- | 1960 | ''[[În nord, spre Alaska!]]'' | North to Alaska | [[Henry Hathaway]] | USA | [[John Wayne]], [[Stewart Granger]], [[Capucine]] |- |1960 |În pragul furtunii |Na poroge buri, ru: На пороге бури (Буря) |Rolands Kalnînș, Varis Kruminș |St. Riga, URSS |Valdemars Zandbergs, Via Artmane, Ianis Grantins, Haris Liepinș, Roberts Mustaps |- | 1960 | ''[[În pustiul Patagoniei]]'' | Plaza Huincul (Pozo Uno) | [[Lucas Demare]] | Argentina | [[Duilio Marzio]], [[Guillermo Murray]], [[Nelly Meden]] |- | 1960 | ''[[Întâlnire la Ischia]]'' | Appuntamento a Ischia | [[Mario Mattoli]] | [[Titanus]] - Italia | [[Domenico Modugno]], [[Antonella Lualdi]], [[Mina]] |- | 1960 | ''[[Învierea (film din 1960)|Învierea]]'' | Воскресение<br>Voskresenie | [[Mihail Șveițer]] | [[Mosfilm]] | [[Tamara Siomina]], [[Evgheni Matveev]], [[Pavel Massalski]], [[Viktor Kulakov]], [[Lev Zolotuhin]] |- | 1960 | ''[[Juana Gallo]]'' | Juana Gallo | [[Miguel Zacarías]] | Mexic | [[Luis Aguilar]], [[Marina Camacho]], [[María Félix]], [[Jorge Mistral]] |- | 1960 | ''[[Judecătorul de minori]]'' | Der Jugendrichter | [[Paul Verhoeven (regizor german)|Paul Verhoeven]] | RFG | [[Heinz Rühmann]], [[Karin Baal]], [[Lola Müthel]] |- |1960 |Katia-Katiușa |Katia-Katiușa ru: Катя-Катюша |Grigori Lipșiț |St. A. Dovjenko, URSS |Liudmila Krâlova, Vladimir Gusev, Lidia Fedoseeva-Șukșina |- |1960 |Ker-Ogli |Ker-Ogli / ru: Кёр-оглы azer: Koroglu |Huseyn Seyidzadeh (Husein Seid-Zade) |Azerbaijanfilm, URSS |Afrasiab Mamedov, Leila Bedirbeili, Agadadas Kurbanov |- | 1960 | ''[[La Dolce Vita]]'' | La Dolce Vita | [[Federico Fellini]] | Italia-Franța | [[Marcello Mastroianni]], [[Anita Ekberg]], [[Anouk Aimée]] |- | 1960 | ''[[La ordin, să trăiți!]]'' | Alázatosan jelentem | [[Mihály Szemes]] | RPU | [[Miklós Gábor]], [[Ádám Szirtes]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1960 | ''[[Lunga noapte a lui 43]]'' | La lunga notte del '43 | [[Florestano Vancini]] | Italia | [[Belinda Lee]], [[Gabriele Ferzetti]], [[Enrico Maria Salerno]]<!-- [[Fișier:Lunganotte43-Ferzetti-Lee.jpg|thumb|290px|Scenă din filmul ''Lunga noapte a lui 43'']]--> |- | 1960 | ''[[Lupii la stână]]'' | Les Loups dans la bergerie | [[Hervé Bromberger]] | Franța | [[Jean-Marc Bory]], [[Pascale Roberts]], [[Pierre Mondy]], [[Françoise Dorléac]] |- | 1960 | ''[[M-am îndrăgostit la Copenhaga]]'' | Forelsket i København | [[Finn Henriksen]] | [[Nordisk Film]] | [[Siw Malmkvist]], [[Henning Moritzen]] |- |1960 |Melodii de pe Neva |Nevskie melodii ru: Невские мелодии |Iosif Șapiro |Lenfilm, URSS |Aleksei Kojevnikov, Boris Matiușkin, Grenada Mnațakanova |- | 1960 | ''[[Muzicantul orb]]'' | Slepoi muzîkant | [[Tatiana Lukașevici]] | [[Mosfilm]] | [[Boris Livanov]], [[Vasili Livanov]] |- | 1960 | ''[[Normandie-Niémen]]'' | Normandie-Niémen | [[Jean Dréville]], [[Damir Vyatich-Berezhnykh]] | URSS-Franța | [[Pierre Trabaud]], [[Roland Ménard]] |- | 1960 | ''[[Nu te lăsa niciodată]]'' | Never Let Go | [[John Guillermin]] | Anglia | [[Richard Todd]], [[Peter Sellers]], [[Elizabeth Sellars]] |- | 1960 | ''[[Oameni cu aripi]]'' | Leute mit Flügeln | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Wilhelm Koch-Hooge]], [[Jochen Diestelmann]] |- | 1960 | ''[[Omul cu două fețe]]'' | Smyk | [[Zbynek Brynych]] | RSC | [[Jirina Jirásková]], [[Josef Kozak]] |- |1960 |Pâine și trandafiri |Khleb i rozî / ru: Хлеб и розы |Fiodor Filippov |Mosfilm, URSS |Pavel Kadocinikov, Liudmila Kasatkina, Aleksandra Zavialova. |- | 1960 | ''[[Pescuitorii de bureți]]'' | Ловцы губок | [[Manos Zaharias]]<!-- Манос Захариас--> | [[Mosfilm]] | [[Nelli Kornienko]], [[Iuri Vasilev]], [[Otar Koberidze]]<!--Не́лли Ива́новна Корние́нко; Васильев, Юрий Николаевич; Отар Коберидзе--> |- | 1960 | ''[[Pescuitori în apă tulbure (film din 1960)|Pescuitori în apă tulbure]]'' | Les Arrivistes | [[Louis Daquin]] | Franța | [[Madeleine Robinson]], [[Jean-Claude Pascal]] |- | 1960 | ''[[Pisica își scoate ghiarele]]'' | La Chatte sort ses griffes | [[Henri Decoin]] | Franța | [[Françoise Arnoul]], [[Harold Kay]] |- | 1960 | ''[[Poveste nordică]]'' | Северная повесть<br>Severnaia povest | [[Evgheni Andrikanis]] | [[Mosfilm]] | [[Oleg Strijenov]], [[Eva Murniețe]], [[Valentin Zubkov]] |- | 1960 | ''[[Poveste simplă]]'' | Простая история (Prostaia istoria) | [[Iuri Egorov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Nonna Mordiukova]], [[Vasili Șukșin]] |- | 1960 | ''[[Povestiri despre revoluție]]'' | Historias de la revolución | [[Tomás Gutiérrez Alea]] | Cuba | [[Bertina Acevedo]], [[Enrique Fong]] |- | 1960 | ''[[Prima lecție]]'' | Първи урок / Părvi urok | [[Ranghel Vălceanov]] | [[Nu Boyana Film Studios]], [[Bulgar Film]] | [[Kornelia Bojanova]], [[Gheorghi Naumov]], [[Gheorghi Gheorghiev-Gheț]] |- |1960 |Principiul suprem |Vyssí princip |Jirí Krejcík |Barrandov, RSC |Frantisek Smolík, Jana Brejchová, Ivan Mistrík |- | 1960 | ''[[Procesul maimuțelor (film din 1960)|Procesul maimuțelor]]'' | Inherit the Wind | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Fredric March]] |- | 1960 | ''[[Profesiunea doamnei Warren (film din 1960)|Profesiunea doamnei Warren]]'' | Frau Warrens Gewerbe | [[Ákos Ráthonyi]] | RFG | [[Lilli Palmer]], [[Johanna Matz]] |- | 1960 | ''[[Raidul vărgat]]'' | Polosatyy reys | [[Vladimir Fetin]] | URSS | [[Aleksei Gribov]], [[Margareta Nazarova]], [[Evgheni Leonov]] |- | 1960 | ''[[Rocco și frații săi]]'' | Rocco e i suoi fratelli | [[Luchino Visconti]] | Italia | [[Alain Delon]], [[Renato Salvatori]], [[Annie Girardot]] |- | 1960 | ''[[Romeo, Julieta și întunericul (film)|Romeo, Julieta și întunericul]]'' | Romeo, Julia a tma | [[Jiří Weiss]] | RSC | [[Ivan Mistrík]], [[Daniela Smutná]], [[František Smolík]] |- |1960 |Să prețuim iubirea |Liuboviu nado dorojit ru: Любовью надо дорожить |Serghei Sploșnov |Belarusfilm, URSS |Nina Ivanova, Eduard Bredun, Zinaida Asmolova |- | 1960 | ''[[Să-mi faceți una ca asta!]]'' | Me faire ça à moi | [[Pierre Grimblat]] | Franța | [[Eddie Constantine]], [[Bernadette Lafont]] |- |1960 |Sâmbătă seara, duminică dimineața |Saturday Night and Sunday Morning |Karel Reisz |Marea Britanie |Albert Finney, Shirley Anne Field, Rachel Roberts |- | 1960 | ''[[Scrisoare neexpediată]]'' | Неотправленное письмо | [[Mihail Kalatozov]] | [[Mosfilm]] | [[Tatiana Samoilova]], [[Innokenti Smoktunovski]] <!-- Иннокентий Смоктуновский--> |- |1960 |Serioja |Serioja ru: Серёжа |Gheorghi Danelia, Igor Talankin |Mosfilm |Boris Barhatov, Serghei Bondarciuk, Irina Skobțeva |- | 1960 | ''[[Sfioasa (film din 1960)|Sfioasa]]'' | Krotkaya | [[Aleksandr Borisov (regizor)|Aleksandr Borisov]] | [[Lenfilm]] | [[Andrei Popov (actor)|Andrei Popov]], [[Iia Savvina]] |- | 1960 | ''[[Spartacus (film)|Spartacus]]'' | Spartacus | [[Anthony Mann]], [[Stanley Kubrick]] | USA | [[Kirk Douglas]], [[Laurence Olivier]], [[Jean Simmons]], [[Charles Laughton]], [[Tony Curtis]] |- | 1960 | ''[[Steaua tăcerii]]'' | Der Schweigende Stern | [[Kurt Maetzig]] | [[DEFA]] - RPP | [[Yoko Tani]], [[Oldrich Lukes]], [[Ignacy Machowski]] |- | 1960 | ''[[Strada Seiler nr. 8]]'' | [[:de:Seilergasse 8|Seilergasse 8]] | [[Joachim Kunert]] | [[DEFA]] | [[Martin Flörchinger]], [[Manja Behrens]], [[Jochen Diestelmann]] |- | 1960 | ''[[Tracul unui actor]]'' | Lampenfieber | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Dunja Movar]], [[Bernhard Wicki]] |- | 1960 | ''[[Ultimul meu tangou (film din 1960)|Ultimul meu tangou]]'' | Mi último tango | [[Luis César Amadori]] | Spania | [[Sara Montiel]], [[Maurice Ronet]] |- | 1960 | ''[[Umbre albe]]'' | The Savage Innocents | [[Nicholas Ray]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Yoko Tani]], [[Peter O'Toole]] |- | 1960 | ''[[Valetul de pică (film)|Valetul de pică]]'' | Chien de pique | [[Yves Allégret]] | Franța | [[Eddie Constantine]], [[Raymond Pellegrin]], [[Marie Versini]] |} == 1961 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1961 | ''[[Absență îndelungată]]'' | Une aussi longue absence | [[Henri Colpi]] | Franța | [[Alida Valli]], [[Georges Wilson]] |- | 1961 | ''[[Accattone]]'' | Accattone | [[Pier Paolo Pasolini]] | Italia | [[Franco Citti]], [[Adriana Asti]] |- | 1961 | ''[[Acest pământ este al meu]]'' | Esta tierra es mía | [[Hugo del Carril]] | Argentina | [[Hugo del Carril]], [[Mario Soffici]], [[Nelly Meden ]] |- | 1961 | ''[[Alba Regia]]'' | Alba Regia | [[Mihály Szemes]] | RPU | [[Tatiana Samoilova]], [[Miklós Gábor]] |- | 1961 | ''[[Alfabetul fricii]]'' | Abeceda straha | [[Fadil Hadzic]] | [[Jadran Fil]]m, RSFI | [[Vesna Bojanic]], [[Josip Zappalorto]], [[Nada Kasapic]] |- |1961 |Am fost tineri |A biahme mladi Bg: А бяхме млади |Binka Jeleazkova |Boyana Film, RPBulgaria |Dimitar Buinozov, Rumeana Karabelova, Anani Iavașev |- | 1961 | ''[[Anii fecioriei]]'' | ru: Годы девичьи<br> Godî devici | [[Leonid Estrin]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Eduard Koșman]], [[Natalia Kustinskaia]], [[Nikolai Kriucikov]] |- | 1961 | ''[[Anul trecut la Marienbad]]'' | L'année dernière à Marienbad | [[Alain Resnais]] | coproducție italo-franceză | [[Delphine Seyrig]], [[Giorgio Albertazzi]] |- | 1961 | ''[[Avionul pleacă la ora 9]]'' | Самолет уходит в 9<br>Samolet uhodit v 9 | [[Iuri Lîsenko]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Tamara Alioșina]], [[Konstantin Artiomenko]], [[Iuri Bogoliubov]] |- | 1961 | ''[[Bandiții din Orgosolo]]'' | Banditi a Orgosolo | [[Vittorio De Seta]] | Italia | [[Michele Cossu]], [[Peppeddu Cuccu]], [[Vittorina Pisano]] |- | 1961 | ''[[Baronul de Münchhausen (film)|Baronul de Münchhausen]]'' | Baron Prásil | [[Karel Zeman]] | RSC | [[Milos Kopecký]], [[Jana Brejchová]] |- |1961 |Bătălie în marș |Bitva v puti ru: Битва в пути |Vladimir Basov |Mosfilm, URSS |Mihail Ulianov, Natalia Fateeva, Mihail Nazvanov |- | 1961 | ''[[Cartierul viselor]]'' | Synoikia to oneiro | [[Alekos Alexandrakis]] | Grecia | [[Alekos Alexandrakis]], [[Aleka Paizi]] |- | 1961 | ''[[Cazacii (film din 1961)|Cazacii]]'' | Казаки / Kazaki | [[Vasili Pronin]] | [[Mosfilm]] | [[Leonid Gubanov]], [[Zinaida Kirienko]]<!--Леонид Губанов, Зинаида Кириенко--> |- | 1961 | ''[[Cazul Gleiwitz]]'' | Der Fall Gleiwitz | [[Gerhard Klein]] | [[DEFA]] | [[Hannjo Hasse]], [[Herwart Grosse]] |- | 1961 | ''[[Căpitanul Fracasse (film din 1961)|Căpitanul Fracasse]]'' | [[:fr:Le Capitaine Fracasse (film, 1961)|Le capitaine Fracasse]] | [[Pierre Gaspard-Huit]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Geneviève Grad]], [[Gérard Barray]] |- | 1961 | ''[[Cântecul porumbiței cenușii]]'' | Pieseň o sivom holubovi | [[Stanislav Barabáš]] | RSC | [[Radoslav Bartoník]], [[Vladimir Brecka]] |- | 1961 | ''[[Cei trei mușchetari (film din 1961)|Cei trei mușchetari]]'' | Les trois mousquetaires:<br> Les ferrets de la reine,1. parte <br> La vengeance de Milady 2. parte | [[Bernard Borderie]] | franco-italiană | [[Gérard Barray]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1961 | ''[[Centrul înaintaș a murit în zori (film)|Centrul înaintaș a murit în zori]]'' | El Centroforward murió al amanecer | [[René Mugica]] | Argentina | [[Luis Medina Castro]], [[Pierina Dealessi]] |- | 1961 | ''[[Cenușăreasa (film-balet din 1961)|Cenușăreasa]]'' | ru: Хрустальный башмачок<br>Hrustalnâi bașmaciok /Zolușki | [[Aleksandr Rou]], [[Rostislav Zaharov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Raisa Strucikova]], [[Ghennadi Ledeah]], [[Elena Vanke]] |- | 1961 | ''[[Cer senin]]'' | <small>rusă</small>: Чистое небо <br>Cistoe nebo | Григорий Чухрай <br>[[Grigori Ciuhrai]] | [[Mosfilm]] | [[Nina Drobșeva]], [[Evgheni Urbanski]]<!-- Нина Дробышева / Евгений Урбанский--> |- | 1961 | ''[[Cerul Balticii]]'' | Балтийское небо<br>Baltiiskoe nebo | [[Vladimir Vengherov]] | [[Lenfilm]] | [[Piotr Glebov]], [[Vsevolod Platov]], [[Mihail Ulianov]] |- |1961 |Chemarea mării de gheață |Ledove more vola |Hans Burger |RSC |Hana Bartosková, Andrej Pavlov, Václav Klofát, Karel Hlusicka |- | 1961 | ''[[Cidul (film)|Cidul]]'' | El Cid | [[Anthony Mann]] | Italia - USA | [[Charlton Heston]], [[Sophia Loren]], [[Raf Vallone]] |- | 1961 | ''[[Cine ești dumneata, domnule Sorge?]]'' | Qui êtes-vous, Monsieur Sorge? | [[Yves Ciampi]] | franco-italo-japonez | [[Thomas Holtzmann]], [[Mario Adorf]] |- | 1961 | ''[[Cine-i de vină? (film)|Cine-i de vină?]]'' | ru: Гулящая / Guleașceaia | [[Ivan Kavaleridze]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Liudmila Gurcenko]], [[Rita Gladunko]], [[Nikolai Kozlenko]] |- |1961 |Colosul din Rodos |Il colosso di Rodi |Sergio Leone |Italia-Franța-Spania |Rory Calhoun, Lea Massari, Georges Marchal |- | 1961 | ''[[Contele de Monte Cristo (film din 1961)|Contele de Monte Cristo]]'' | Le comte de Monte Cristo | [[Claude Autant-Lara]] | francez | [[Louis Jourdan]], [[Yvonne Furneaux]], [[Pierre Mondy]] |- | 1961 | ''[[Cumpără-ți un balon]]'' | Kauf dir einen bunten Luftballon | [[Géza von Cziffra]] | RFG-Austria | [[Ina Bauer]], [[Toni Sailer]], [[Heinz Erhardt]] |- | 1961 | ''[[Dă-i înainte fără grijă]]'' | Carry on Regardless | [[Gerald Thomas]] | Anglia | [[Sid James]], [[Kenneth Connor]] |- |1961 |Din toamnă până-n primăvară |Do budușcei vesnî ru: До будущей весны |Viktor Sokolov |Lenfilm, URSS |Liudmila Marcenko, Innokenti Smoktunovski, Valentin Arhipenko |- | 1961 | ''[[Divorț italian]]'' | Divorzio all'italiana | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Daniela Rocca]], [[Stefania Sandrelli]] |- | 1961 | ''[[Domnul Topaze]]'' | Mr. Topaze | [[Peter Sellers]] | MB | [[Peter Sellers]], [[Nadia Gray]] |- | 1961 | ''[[Două reprize în iad]]'' | Két félidö a pokolban | [[Zoltán Fábri]] | [[Studioul Hunnia]] | [[Imre Sinkovits]], [[Dezsö Garas]], [[István Velenczei]] |- | 1961 | ''[[Dragoste de septembrie]]'' | Septemberliebe | [[Kurt Maetzig]] | [[DEFA]] | [[Doris Abeßer]], [[Ulrich Thein]] |- |1961 |Dragostea lui Alioșa |Alioșkina liubov ru: Алешкина любовь |Gheorghi Șciukin,Semion Tumanov |Mosfilm |Leonid Bâkov, Aleksandra Zavialova, Aleksei Gribov, Iuri Belov |- | 1961 | ''[[Expresul de seară]]'' | Tereza | [[Pavel Blumenfeld]] | RSC | [[Jirina Svorcová]], [[Vladimír Ráz]], [[Gustav Heverle]] |- |1961 |Fanny |Fanny |Joshua Logan |Warner Bros., Mansfield Productions, SUA |Leslie Caron, Maurice Chevalier, Charles Boyer, Horst Buchholz |- |1961 |Fericirea în traistă |Sreca u torbi |Radivoje 'Lola' Djukic |Avala Film, RSFI |Mija Aleksic, Vera Ilic-Djukic, Miodrag Petrovic-Ckalja |- | 1961 | ''[[Fii fericită, Ani!]]'' | Бъди щастлива, Ани!<br>Budi sciastliva, Ani! | Vladimir Iancev | RPB | [[Nevena Kokanova]], [[Vasili Merkurev]], [[Kosta Tsonev]] |- | 1961 | ''[[Frații corsicani (film din 1961)|Frații corsicani]]'' | I fratelli corsi | [[Anton Giulio Majano]] | Franța-Italia | [[Geoffrey Horne]], [[Valérie Lagrange]], [[Gérard Barray]] |- | 1961 | ''[[Frumoasa americană]]'' | La Belle Américaine | [[Robert Dhéry]]<br>[[Pierre Tchernia]] | Franța | [[Robert Dhéry]], [[Colette Brosset]], [[Louis de Funès]], [[Jacques Charrier]] |- | 1961 | ''[[Ghinionistul (film din 1961)|Ghinionistul]]'' | Nearly a Nasty Accident | [[Don Chaffey]] | Anglia | [[Jimmy Edwards]], [[Kenneth Connor]], [[Shirley Eaton]] |- | 1961 | ''[[Gustul mierii (film)|Gustul mierii]]'' | A Taste of Honey | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Rita Tushingham]], [[Robert Stephens]], [[Dora Bryan]] |- | 1961 | ''[[Ipocriții]]'' | Die Gejagten | [[Max Michel]] | Elveția | [[Heinrich Gretler]], [[Claude Farell]] |- | 1961 | ''[[Întâlnirea (film din 1961)|Întâlnirea]]'' | Le rendez-vous | [[Jean Delannoy]] | franco-italian | [[Annie Girardot]], [[Andréa Parisy]], [[Jean-Claude Pascal]] |- | 1961 | ''[[Întoarcerea doctorului Mabuse]]'' | Im Stahlnetz des Dr. Mabuse | [[Harald Reinl]] | [[CCC-Film]] (RFG)-FR-IT | [[Gert Fröbe]], [[Lex Barker]], [[Daliah Lavi]] |- |1961 |La noapte va muri orașul |Dzis w nocy umrze miasto |Jan Rybkowsky |RPP, Zespol Rytm DEFA, RDG |Andrzej Lapicki, Beata Tyszkiewicz, Ignacy Gogolewski |- | 1961 | ''[[La ora cinci după-amiaza]]'' | A las cinco de la tarde | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania | [[Francisco Rabal]], [[Enrique Diosdado]] |- | 1961 | ''[[Lady Macbeth din Siberia (film)|Lady Macbeth din Siberia]]'' | Sibirska Ledi Magbet | [[Andrzej Wajda]] | Iugoslavia-RPP | [[Olivera Marković]], [[Ljuba Tadić]], [[Ingrid Lotarius]] |- | 1961 | ''[[Madame Sans-Gêne (film din 1961)|Madame Sans-Gêne]]'' | Madame Sans-Gêne | [[Christian-Jaque]] | italo-franco-spaniol | [[Sophia Loren]], [[Robert Hossein]] |- | 1961 | ''[[Maica Ioana a îngerilor (film din 1961)|Maica Ioana a îngerilor]]'' | Matka Joanna od aniolów | [[Jerzy Kawalerowicz]] | RPP | [[Lucyna Winnicka]], [[Mieczyslaw Voit]] |- | 1961 | ''[[Micul dejun la Tiffany (film din 1961)|Micul dejun la Tiffany]]'' | Breakfast at Tiffany's | [[Blake Edwards]] | SUA | [[Audrey Hepburn]], [[George Peppard]], [[Martin Balsam]] |- | 1961 | ''[[Micul pescar]]'' | 母あちゃん海が知ってるよ <br> Kachan umi ga shitteru yo | [[Buichi Saitô]] | Japonia | [[Hiroyuki Ôta]], [[Jûkichi Uno]], [[Hiroshi Ishii]], [[Yôko Minamida]], [[Mitsuo Hamada]], [[Kayo Matsuo]] |- | 1961 | ''[[Miracolul lupilor]]'' | Le miracle des loups | [[André Hunebelle]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Guy Delorme]] |- | 1961 | ''[[Mongolii (film)|Mongolii]]'' | I mongoli | [[André De Toth]], [[Leopoldo Savona]], [[Riccardo Freda]] | italo-francez | [[Jack Palance]], [[Anita Ekberg]], [[Antonella Lualdi]], [[Franco Silva]] |- | 1961 | ''[[Noaptea (film din 1961)|Noaptea]]'' | La Notte | [[Michelangelo Antonioni]] | italo-francez | [[Marcello Mastroianni]], [[Monica Vitti]], [[Jeanne Moreau]] |- | 1961 | ''[[O stea cade din cer (film din 1961)|O stea cade din cer]]'' | Ein Stern fällt vom Himmel | [[Géza von Cziffra]] | Austria | [[Ina Bauer]], [[Toni Sailer]] |- | 1961 | ''[[O zi ca leii]]'' | Un Giorno da leoni | [[Nanni Loy]] | Italia | [[Renato Salvatori]], [[Carla Gravina]] |- | 1961 | ''[[Oameni pe gheață]]'' | Ledoví muzi | [[Vladimír Sís]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Rudolf Hrusínský]], [[Jirí Lír]], [[Lubomír Lipský]] |- | 1961 | ''[[Pace noului venit]]'' | Мир входящему <br>Mir vhodeașcemu | [[Aleksandr Alov]]<br> [[Vladimir Naumov]] | [[Mosfilm]] | [[Viktor Avdiușko]], [[Aleksandr Demianenko]]<!-- Виктор Авдюшко--> |- | 1961 | ''[[Păcatul dragostei]]'' | Pecado de amor | [[Luis César Amadori]] | Spania-Italia | [[Sara Montiel]], [[Reginald Kernan]] |- | 1961 | ''[[Pânze purpurii]]'' | Alye parusa | [[Aleksandr Ptușko]] | [[Mosfilm]] | [[Anastasia Vertinskaia]], [[Vasili Lanovoi]] |- | 1961 | ''[[Perlă de mamă]]'' | Pärlemor | [[Torgny Anderberg]] | Suedia | [[Inga Tidblad]], [[Edvin Adolphson]], [[Gio Petré]] |- |1961 |Placido |Plàcido |Luis García Berlanga |Jet Films, Spania |Cassen, José Luis López Vázquez, Elvira Quintillá |- | 1961 | ''[[Plăcerile orașului]]'' | Le Tracassin ou Les plaisirs de la ville | [[Alex Joffe]] | Franța | [[Bourvil]], [[Armand Mestral]] |- |1961 |Prin oglindă |Såsom i en spegel |Ingmar Bergman |Svensk Filmindustri, Suedia |Harriet Andersson, Max von Sydow, Gunnar Björnstrand |- | 1961 |Principesa de Cleves |La princesse de Clèves |Jean Delannoy |Franța |Jean Marais, Marina Vlady, Jean-François Poron, Annie Ducaux, Lea Padovani |- | 1961 | ''[[Procesul de la Nürnberg (film)|Procesul de la Nürnberg]]'' | Judgment at Nuremberg | [[Stanley Kramer]] | Franța | [[Spencer Tracy]], [[Burt Lancaster]], [[Maximilian Schell]] |- | 1961 | ''[[Profesorul distrat]]'' | The Absent Minded Professor | [[Robert Stevenson]] | SUA | [[Fred MacMurray]], [[Nancy Olson]], [[Keenan Wynn]] |- | 1961 | ''[[Raze pe gheață]]'' | Napfény a jégen | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Ferenc Bessenyei]], [[Manyi Kiss]] |- |1961 |Rebelul |The Rebel / Call Me Genius |Robert Day |U K |Tony Hancock, George Sanders, Paul Massie |- | 1961 | ''[[Rebelul magnific Beethoven]]'' | The Magnificent Rebel | [[Georg Tressler]] | [[Walt Disney Productions]] | [[Karlheinz Böhm|Carl Boehm]], [[Giulia Rubini]] |- | 1961 | ''[[Roata vieții]]'' | Das Riesenrad | [[Géza von Radványi]] | [[CCC-Film]] (RFG) | [[Maria Schell]], [[Otto Wilhelm Fischer|O. W. Fischer]] |- | 1961 | [[Romulus și Remus (film)|Romulus și Remus]] | Romolo e Remo | [[Sergio Corbucci]] | [[Titanus]] (Roma), Ajace P.C. (Italia), S.N. Pathé Cinema, (Franța) | [[Steve Reeves]], [[Gordon Scott]], [[Virna Lisi]] |- | 1961 | ''[[Scano Boa (film)|Scano Boa]]'' | Scano Boa | [[ Renato Dall'Ara]] | italo-spaniol | [[Alain Cuny]], [[Carla Gravina]], [[José Suárez]], [[Marisa Solinas]] |- | 1961 | ''[[Splendoare în iarbă]]'' | Splendor in the Grass | [[Elia Kazan]] | SUA | [[Natalie Wood]], [[Warren Beatty]] |- | 1961 | ''[[Teroare în munți]]'' | Ogniomistrz Kaleń | [[Ewa Petelska]], [[Czesław Petelski ]] | RPP | [[Wiesław Gołas]], [[Janusz Kłosiński]] |- | 1961 | ''[[Tinerii (film din 1961)|Tinerii]]'' | The Young Ones | [[Sidney J. Furie]] | Anglia | [[Cliff Richard]], [[Robert Morley]] |- | 1961 | ''[[Tintin și misterul „Lânei de aur”|Tintin și misterul „Lînei de aur”]]'' | Tintin et le Mystère de la Toison d'or | [[Jean-Jacques Vierne]] | Franța | [[Jean-Pierre Talbot]], [[Charles Vanel]], [[Marcel Bozzuffi]] |- | 1961 | ''[[Tot aurul din lume]]'' | Tout l'or du monde | [[René Clair]] | Franța | [[Bourvil]], [[Philippe Noiret]] |- | 1961 | ''[[Trandafirul Alb (film)|Trandafirul Alb]]'' | Rosa Blanca | [[Roberto Gavaldón]] | Mexic | [[Ignacio López Tarso]], [[Christiane Martel]], [[Rita Macedo]] |- | 1961 | ''[[Transportul (film)|Transportul]]'' | Der Transport | [[Jürgen Roland]] | RFG | [[Hannes Messemer]], [[Armin Dahlen]], [[Peter Herzog]] |- | 1961 | ''[[Tunurile din Navarone]]'' | The Guns of Navarone | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[David Niven]], [[Anthony Quinn]] |- | 1961 | ''[[Ucigașul plătit]]'' | Il sicario | [[Damiano Damiani]] | Eurpoa Cinematografica <br>Galatea S.P.A. – Roma | [[Belinda Lee]], [[Sylva Koscina]], [[Pietro Germi]] |- | 1961 | ''[[Un bărbat fatal]]'' | The Ladies Man | [[Jerry Lewis]] | SUA | [[Jerry Lewis]], [[Helen Traubel]], [[Kathleen Freeman]] |- |- | 1960 | ''[[Un taxi pentru Tobruk (film)|Un taxi pentru Tobruk]]'' | Un taxi pour Tobrouk | [[Denys de La Patellière]] | Franța | [[Hardy Krüger]], [[Lino Ventura]], [[Charles Aznavour]] |- |1961 |Valea tutunului |Parrish |Delmer Daves |Warner Bros. SUA |Claudette Colbert, Troy Donahue, Karl Malden |- | 1961 | ''[[Vals pentru un milion]]'' | Valcík pro milión | [[Josef Mach]] | RSC | [[Vladimír Ráz]], [[Jozef Adamovic]], [[Jan Preucil]] |- | 1961 | ''[[Vanina Vanini (film din 1961)|Vanina Vanini]]'' | Vanina Vanini | [[Roberto Rossellini]] | franco-italian | [[Sandra Milo]], [[Laurent Terzieff]], [[Paolo Stoppa]], [[Martine Carol]] |- | 1961 | ''[[Vară și fum (film)]]'' | Summer and Smoke | [[Peter Glenville]] | SUA | [[Laurence Harvey]], [[Geraldine Page]], [[Rita Moreno]], [[Pamela Tiffin]] |- | 1961 | ''[[Vă place Brahms? (film)|Vă place Brahms?]]'' | Goodbye Again | [[Anatole Litvak]] | SUA | [[Ingrid Bergman]], [[Yves Montand]], [[Anthony Perkins]] |- | 1961 | ''[[Viață dificilă]]'' | Una vita difficile | [[Dino Risi]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Lea Massari]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1961 | ''[[Viridiana]]'' | Viridiana | [[Luis Buñuel]] | Mexic | [[Silvia Pinal]], [[Francisco Rabal]], [[Fernando Rey]] |- | 1961 | ''[[Vremea păgânilor|Vremea păgînilor]]'' | Time of the Heathen | [[Peter Kass]] | SUA | [[John Heffernan]], [[Stewart Heller]], [[Ethel Ayler]] |- | 1961 | ''[[Zile de fior și râs]]'' | Days of Thrills and Laughter | [[Robert Youngson]] | SUA | [[Charles Chaplin]], [[Stan Laurel]], [[Oliver Hardy]], ș.a.m.d. |} == 1962 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1962 | ''[[49 de zile în Pacific]]'' | 49 дней / 49 dnei | [[Ghenrih Gabai]]<!--Генрих Габай --> | [[Mosfilm]] | [[Vladimir Buianovski]], [[Viktor Pivnenko]] |- | 1962 | ''[[A treia repriză]]'' | [[:ru:Третий тайм|Третий тайм]] <br>Treti taim | [[Evgeni Karelov]]<!-- Евгений Карелов--> | [[Mosfilm]] | [[Leonid Kuravliov]], [[Viaceslav Nevinîi]], [[Iuri Volkov]]<!--Леонид Куравлёв, Вячеслав Невинный, Юрий Волков--> |- | 1962 | ''[[Albă ca Zăpada și cei șapte saltimbanci]]'' | Schneewittchen und die sieben Gaukler | [[Kurt Hoffmann]] | RFG-Elveția | [[Caterina Valente]], [[Georg Thomalla]] |- | 1962 | ''[[Ah, acest tineret]]'' | Oh, diese Jugend | [[Georg Leopold]] | [[DEFA]] | [[Angelica Domröse]], [[Peter Herden]] |- | 1962 | ''[[Ani clocotitori]]'' | Gli anni ruggenti | [[Luigi Zampa]] | Italia | [[Nino Manfredi]], [[Gino Cervi]], [[Michèle Mercier]] |- | 1962 | ''[[Asasinul din cartea de telefon]]'' | L'assassin est dans l'annuaire | [[Léo Joannon]] | Franța | [[Fernandel]], [[Marie Déa]] |- | 1962 | ''[[Aventurile unui tânăr]]'' | Hemingway's Adventures of a Young Man | [[Martin Ritt]] | SUA | [[Richard Beymer]], [[Diane Baker]], [[Corinne Calvet]] |- | 1962 | ''[[Balada husarilor]]'' | Гусарская баллада<br>Gusarskaya ballada | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Larisa Golubkina]], [[Iuri Iakovlev]], [[Igor Ilinski]] |- | 1962 | ''[[Banda de lași]]'' | Un branco di vigliacchi | [[Fabrizio Taglioni]] | Italia-Franța | [[Roger Moore]], [[Pascale Petit (actriță)|Pascale Petit]], [[Luisa Mattioli]], [[Scilla Gabel]] |- | 1962 | ''[[Boccaccio '70]]'' | Boccaccio '70 | [[Vittorio De Sica]], [[Federico Fellini]], [[Mario Monicelli]], [[Luchino Visconti]] | Italia-Franța | [[Marisa Solinas]], [[Anita Ekberg]], [[Romy Schneider]], [[Paolo Stoppa]], [[Sophia Loren]] |- | 1962 | ''[[Camera în formă de L (film)|Camera în formă de L]]'' | The L-Shaped Room | [[Bryan Forbes]] | Anglia | [[Leslie Caron]], [[Tom Bell]] |- | 1962 | ''[[Cartea de la San Michele (film)|Cartea de la San Michele]]'' | Axel Munthe - Der Arzt von San Michele | [[Giorgio Capitani]]<br>[[Georg Marischka]]<br>[[Rudolf Jugert]], | germano-italo-francez | [[Otto Wilhelm Fischer|O.W. Fischer]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Sonja Ziemann]] |- | 1962 | ''[[Cartouche (film din 1962)|Cartouche]]'' | Cartouche | [[Philippe de Broca]] | | franco-italian | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1962 | ''[[Cavalerul Pardaillan]]'' | Le chevalier de Pardaillan | [[Bernard Borderie]] | | franco-italian | [[Gérard Barray]], [[Gianna Maria Canale]] |- | 1962 | ''[[Ce s-a întâmplat cu Baby Jane?]]'' | What Ever Happened to Baby Jane? | [[Robert Aldrich]] | | SUA | [[Bette Davis]], [[Joan Crawford]] |- | 1962 | ''[[Cei doi care au furat luna]]'' | O dwóch takich, co ukradli ksiezyc | [[Jan Batory]] | RPP | [[Lech Kaczynski]], [[Jaroslaw Kaczynski]], [[Ludwik Benoit]] |- |1962 |Cei patru cavaleri ai apocalipsului |The Four Horsemen of the Apocalypse |Vincente Minnelli |MGM, SUA, Moctezuma Films, Olallo Rubio,Mexic |Glenn Ford, Ingrid Thulin, Charles Boyer, Lee J. Cobb |- | 1962 | ''[[Cei patru călugări]]'' | I quattro monaci | [[Carlo Ludovico Bragaglia]] | | Italia | [[Peppino De Filippo]], [[Aldo Fabrizi]], [[Nino Taranto]], [[Erminio Macario]] |- | 1962 | ''[[Cele patru zile ale orașului Neapole]]'' | Le quattro giornate di Napoli | [[Nanni Loy]] | | Italia | [[Georges Wilson]], [[Lea Massari]], [[Gian Maria Volonté]], [[Jean Sorel]] |- | 1962 | ''[[Cleo de la 5 la 7]]'' | Cléo de 5 à 7 | [[Agnès Varda]] | franco-italian | [[Corinne Marchand]], [[Dominique Davray]], [[Anna Karina]] |- | 1962 | ''[[Climate (film)|Climate]]'' | Climats | [[Stellio Lorenzi]] | Franța | [[Marina Vlady]], [[Emmanuelle Riva]], [[Michel Piccoli]] |- | 1962 | ''[[Comisarul (film)|Comisarul]]'' | Il commissario | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Franca Tamantini]], [[Alessandro Cutolo]] |- | 1962 | ''[[Comoara din Lacul de Argint (film)|Comoara din Lacul de Argint]]'' | Der Schatz im Silbersee | [[Harald Reinl]] | RFG – R S F I | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Götz George]] |- |1962 |Concertul mult visat |Nedele ve vsední den/ Pirosbetűs hétköznapok |Félix Máriássy |Studio Barrandov, RSC Hunnia Filmstudio, RPU |Jana Brejchová, Éva Ruttkai, Jaroslav Marvan, Miklós Gábor |- | 1962 | ''[[Copiii căpitanului Grant (film)|Copiii căpitanului Grant]]'' | In Search of the Castaways | [[Robert Stevenson]] | [[Walt Disney Pictures|Walt Disney]] | [[Maurice Chevalier]], [[Hayley Mills]], [[George Sanders]], [[Wilfrid Hyde-White]] |- | 1962 | ''[[Copilăria lui Ivan]]'' <br><small style="color:green;">titlu alternativ</small>:<br> ''Flăcări și flori'' | Ivanovo detstvo | [[Andrei Tarkovski]] | [[Mosfilm]] | [[Nikolai Burlyayev]], [[Valentin Zubkov]] |- | 1962 | ''[[Cum se reușește în dragoste]]'' | Comment réussir en amour | [[Michel Boisrond]] | franco-itatalian | [[Dany Saval]], [[Jean Poiret]] |- | 1962 | ''[[Cuțitul în apă]]'' | Nóz w wodzie | [[Roman Polanski]] | RPP | [[Leon Niemczyk]], [[Jolanta Umecka]], [[Zygmunt Malanowicz]] |- | 1962 | ''[[Denunțătorul]]'' | Le doulos | [[Jean-Pierre Melville]] | franco-itatalian | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Serge Reggiani]] |- | 1962 | ''[[Depășirea (film)|Depășirea]]'' | Il sorpasso | [[Dino Risi]] | Italia | [[Vittorio Gassman]], [[Jean-Louis Trintignant]], [[Catherine Spaak]] |- |1962 |Diavolul și cele zece porunci |Le diable et les dix commandements |Julien Duvivier |Mondex Films, Filmsonor, Procinex, Franța - Italia |Françoise Arnoul, Charles Aznavour, Alain Delon, Danielle Darrieux, Fernandel, Michel Simon, Lino Ventura, Mel Ferrer |- |1962 |Dinastia neagră |Cerná dynastie |Stepán Skalský |St. Barrandov, RSC |Ladislav Pesek, Zdena Cerná, Jirí Nemecek |- | 1962 | ''[[Doi din alte lumi]]'' | Dva z onoho sveta | [[Milos Makovec]] | RSC | [[Oldrich Nový]], [[Dana Medřická]] |- | 1962 | ''[[Doi pe un balansoar (film)|Doi pe un balansoar]]'' | Two for the Seesaw | [[Robert Wise]] | SUA | [[Robert Mitchum]], [[Shirley MacLaine]] |- | 1962 | ''[[Douăsprezece scaune (film din 1962)|Douăsprezece scaune]]'' | Las doce sillas | [[Tomás Gutiérrez Alea]] | ICAIC (Cuba) | [[Enrique Santisteban]], [[Reynaldo Miravalles]] |- | 1962 | ''[[Dracul și cele 10 porunci]]'' | Le diable et les dix commandements | [[Julien Duvivier]] | franco-itatalian | [[Michel Simon]], [[Mel Ferrer]], [[Charles Aznavour]], [[Lino Ventura]] |- | 1962 | ''[[Dulcea pasăre a tinereții (film)|Dulcea pasăre a tinereții]]'' | Sweet Bird of Youth | [[Richard Brooks]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Geraldine Page]], [[Shirley Knight]], [[Ed Begley]] |- | 1962 | ''[[Eclipsa (film)|Eclipsa]]'' | L'eclisse | [[Michelangelo Antonioni]] | Italia | [[Alain Delon]], [[Monica Vitti]], [[Francisco Rabal]] |- | 1962 | ''[[Experiența primejdioasă]]'' | Сплав <br> Splav | [[Aleksandr Karpov]] | [[Kazakfilm|Kazahfilm]] | [[Kanabek Baiseitov]], [[Nurmuhan Janturin]] |- | 1962 | ''[[Fiul căpitanului Blood]]'' | El hijo del capitán Blood | [[Tulio Demicheli]] | hispano-italian | [[Ann Todd]], [[Alessandra Panaro]], [[Sean Flynn]] |- |1962 |Frații |Bratia |Andrej Lettrich |RSC |Július Vasek, Katarina Vrzalová, Ladislav Vecera |- | 1962 | ''[[Germanie - steluțele tale]]'' | Detschland - deine Sternchen | [[Edwin Zbonek]] | RFG - Austria | [[Eva Kerbler]], [[Marlene Rahn]], [[Alwy Becker]] |- | 1962 | ''[[Griji]]'' | Trápení | [[Karel Kachyňa]] | RSC | [[Pavel Bartl]], [[Miroslav Bradac]] |- | 1962 | ''[[Harakiri (film din 1962)|Harakiri]]'' | Seppuku | [[Masaki Kobayashi]] | Japonia | [[Tatsuya Nakadai]], [[Rentaro Mikuni]] |- | 1962 | ''[[Hatari!]]'' | Hatari! | [[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Hardy Krüger]], [[Elsa Martinelli]] |- | 1962 | ''[[În ghearele invizibile ale doctorului Mabuse]]'' | Die unsichtbaren Krallen des Dr. Mabuse | [[Harald Reinl]] | RFG | [[Lex Barker]], [[Karin Dor]], [[Siegfried Lowitz]] |- | 1962 |În noaptea de ajun |Translit:Vecera na hutore bliz Dikanki rus:Вечера на хуторе близ Диканьки ucr:Вечори на хуторі біля Диканьки |Aleksandr Rou |Stud. Maksim Gorki, URSS |Aleksandr Hvâlea, Liudmila Mâznikova, Iuri Tavrov, Liudmila Hiteaeva, G. Millear, Serghei Martinson, Vera Altaiskaia |- | 1962 | ''[[Îndrăgostitul]]'' | Le soupirant | [[Pierre Étaix]] | Franța | [[France Arnel]], [[Pierre Étaix]], [[Laurence Lignières]] |- | 1962 | ''[[Kozara (film)|Kozara]]'' | Kozara | [[Veljko Bulajić]] | [[Bosna Film]], Iugoslavia | [[Bert Sotlar]], [[Bata Živojinović]], [[Milena Dravic]], [[Olivera Markovic]] |- | 1962 |La Fayette |La Fayette |Jean Dréville |Franța, Italia, St. Avala Belgrad |Liselotte Pulver, Folco Lulli, Orson Welles, Rosanna Schiaffino |- | 1962 | ''[[Lumea minunată a fraților Grimm]]'' | The Wonderful World of the Brothers Grimm | [[Henry Levin]]<br>[[George Pal]] | | [[Laurence Harvey]], [[Karlheinz Böhm]], [[Oskar Homolka]] |- | 1962 | ''[[Lustragiul]]'' | O loustrakos | [[Maria Plyta]] | Grecia | [[Dimitris Papamichael]], [[Miranda Kounelaki]] |- | 1962 | ''[[Marșul asupra Romei (film din 1962)|Marșul asupra Romei]]'' | La marcia su Roma | [[Dino Risi]] | italo-francez | [[Vittorio Gassman]], [[Ugo Tognazzi]] |- | 1962 | ''[[Ne asumăm răspunderea]]'' | Dar la cara | [[José A. Martínez Suárez]] | Argentina | [[Leonardo Favio]], [[Lautaro Murúa]], [[Nuria Torray]] |- | 1962 | ''[[Nevasta nr. 13]]'' | Al zouga talattashar | [[Fatin Abdel Wahab]] | RAU (Egipt) | [[Rushdi Abazah]], [[Shadia]] |- | 1962 | ''[[Nouă zile dintr-un an]]'' | Девять дней одного года <br>Deviat dnei odnogo goda | [[Mihail Romm]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksei Batalov]], [[Tatiana Lavrova]] |- | 1962 | ''[[O maimuță în iarnă]]'' | Un singe en hiver | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Jean-Paul Belmondo]] |- |1962 |O proprietăreasă ciudată |The Notorious Landlady |Richard Quine |Columbia Pictures, SUA |Kim Novak, Jack Lemmon, Fred Astaire |- | 1962 | ''[[Oameni și fiare]]'' | Люди и звери <br>Liudi i zveri | [[Serghei Gherasimov]] | [[Studioul M. Gorki]] și [[Defa]] | [[Fredy Barten]], [[Zhanna Bolotova]], [[Erika Dunkelmann]] |- | 1962 | ''[[Omul amfibie (film)|Omul amfibie]]'' | Человек-амфибия<br>Chelovek-amfibiia | [[Gennadi Kazanski]]<br> [[Vladimir Cebotariov]]<!-- В. А. Чеботарёвым--> | [[Lenfilm]] | [[Vladimir Korenev]], [[Anastasia Vertinskaia]] |- | 1962 | ''[[Omul care l-a ucis pe Liberty Valance]]'' | The Man Who Shot Liberty Valance | [[John Ford]] | SUA | [[John Wayne]], [[James Stewart]], [[Lee Marvin]] |- | 1962 | ''[[Omul mafiei]]'' | Mafioso | [[Alberto Lattuada]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Norma Bengell]] |- |1962 |Omul merge după soare |Celovek idiot za solnțem ru: Человек идет за солнцем |Mihail Kalik |Moldova Film, URSS |Nică Crimnus, Tatiana Bestaeva, Gheorghe Gheorghiu, Valentin Zubkov |- | 1962 | ''[[Pământul îngerilor]]'' | Angyalok földje | [[György Révész]] | RPU | [[Tamás Végvári]], [[Klári Tolnay]] |- | 1962 | ''[[Pedro pleacă în Sierra]]'' | El Joven rebelde | [[Julio García Espinosa]] | ICAIC Cuba | [[Wember Bros]], [[Blas Mora]], [[Reynaldo Miravalles]] |- |1962 |Permisie pe țărm |Uvolnenie na bereg / ru: Увольнение на берег |Feliks Mironer |Mosfilm, URSS |Ariadna Șenghelaia, Lev Prâgunov, Vasili Makarov |- |1962 |Povestea unei nopți stranii |Az utolsó vacsora |Zoltán Várkonyi |RPU |Samu Balázs, Lajos Cs. Németh, Miklós Gábor |- | 1962 | ''[[Procesul (film din 1962)|Procesul]]'' | Le procès | [[Orson Welles]] | franco-italo-vestgermană | [[Anthony Perkins]], [[Elsa Martinelli]] |- | 1962 | ''[[Procesul profesorului Weir (film din 1962)|Procesul profesorului Weir]]'' | Term of Trial | [[Peter Glenville]] | MB | [[Laurence Olivier]], [[Simone Signoret]], [[Sarah Miles]], [[Terence Stamp]] |- |1962 |Promontoriul groazei |Cape Fear |J. Lee Thompson |Melville Prod. Talbot Prod., USA |Gregory Peck, Robert Mitchum, Polly Bergen |- |1962 |Raportul Chapman |The Chapman Report |George Cukor |Darryl F. Zanuck Productions, USA |Efrem Zimbalist Jr., Shelley Winters, Jane Fonda, Claire Bloom |- | 1962 | ''[[Regina cântecelor]]'' | La Reina del chantecler | [[Rafael Gil]] | Spania | [[Sara Montiel]], [[Alberto de Mendoza]] |- | 1962 | ''[[Revista de la miezul nopții]]'' | Revue um Mitternacht | [[Gottfried Kolditz]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]], [[Christel Bodenstein]] |- | 1962 | ''[[Sanjuro]]'' | Tsubaki Sanjûrô | [[Akira Kurosawa]] | Japonia | [[Toshirō Mifune]], [[Tatsuya Nakadai]] |- | 1962 | ''[[...Să ucizi o pasăre cântătoare (film)|...Să ucizi o pasăre cântătoare]]'' | To Kill a Mockingbird | [[Robert Mulligan]] | USA | [[Gregory Peck]], [[Mary Badham]] |- | 1962 | ''[[Sechestratul din Altona (film)|Sechestratul din Altona]]'' | I sequestrati di Altona | [[Vittorio De Sica]] | [[Titanus]]<br>italo-francez | [[Sophia Loren]], [[Maximilian Schell]] |- | 1962 | ''[[Sherlock Holmes (film din 1962)|Sherlock Holmes]]'' | Sherlock Holmes und das Halsband des Todes | [[Terence Fisher]] | RFG - Franta - Italia | [[Christopher Lee]], [[Hans Söhnker]], [[Hans Nielsen]], [[Senta Berger]] |- | 1962 | ''[[Singurătatea alergătorului de cursă lungă (film)|Singurătatea alergătorului de cursă lungă]]'' | The Loneliness of the Long Distance Runner | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Tom Courtenay]], [[Michael Redgrave]] |- | 1962 | ''[[Soare și umbră]]'' | Слънцето и сянката<br>Slănțeto i siankata | [[Ranghel Vălceanov]]<!--Рангел Вълчанов--> | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Gheorghi Naumov]], [[Anna Prucnal]], [[Gustaw Holoubek]] |- | 1962 | ''[[Soție fidelă]]'' | Finden sie, daß Constanze sich richtig verhält? | [[Tom Pevsner]] | Elveția - R.F.G. | [[Lilli Palmer]], [[Peter van Eyck]], [[Carlos Thompson]] |- | 1962 | ''[[Strada mezinului (film)|Strada mezinului]]'' | Ulița mladșego sâna | [[Lev Golub]] | [[Belarusfilm]] | Sașa Kornev, Evgheni Bondarenko |- | 1962 | ''[[Succes Charlie]]'' | Bonne chance, Charlie | [[Jean-Louis Richard]] | Franța | [[Eddie Constantine]], [[Albert Préjean]] |- | 1962 | ''[[Șampanie și melodii]]'' | Auf der Sonnenseite / Wollen wir wetten | [[Ralf Kirsten]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]], [[Marita Böhme]] |- |1962 |Școala tinerilor căsătoriți |Period of Adjustments |George Roy Hill |Marten Pictures, SUA |Anthony Franciosa, Jane Fonda, Jim Hutton |- | 1962 | ''[[Taras Bulba (film din 1962)|Taras Bulba]]'' | Taras Bulba | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Yul Brynner]], [[Tony Curtis]] |- | 1962 | ''[[Testamentul doctorului Mabuse (film din 1962)|Testamentul doctorului Mabuse]]'' | Das Testament des Dr. Mabuse | [[Werner Klingler]] | [[CCC-Film]] | [[Gert Fröbe]], [[Senta Berger]], [[Helmut Schmid (actor)|Helmut Schmid]] |- | 1962 | ''[[Thérèse Desqueyroux (film din 1962)|Thérèse Desqueyroux]]'' | Thérèse Desqueyroux | [[Georges Franju]] | Franța | [[Emmanuelle Riva]], [[Philippe Noiret]], [[Edith Scob]], [[Sami Frey]] |- | 1962 | ''[[Tutun (film)|Tutun]]'' | Тютюн/Tiutiun | [[Nikola Korabov]] | RPB | [[Nevena Kokanova]], [[Iordan Matev]], [[Miroslava Stoianova]] |- | 1962 | ''[[Țara fericirii (film)|Țara fericirii]]'' | La cuccagna | [[Luciano Salce]] | Italia | [[Donatella Turri]], [[Luigi Tenco]], [[Umberto D'Orsi]], [[Gianni Dei]] |- | 1962 | ''[[Vaporul lui Emil (film)|Vaporul lui Emil]]'' | Le bateau d'Émile | [[Denys de La Patellière]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Lino Ventura]], [[Michel Simon]], [[Pierre Brasseur]] |- | 1962 | ''[[Vedere de pe pod (film)|Vedere de pe pod]]'' | Vu du pont; A View from the Bridge | [[Sidney Lumet]] | Franța, Italia, SUA | [[Raf Vallone]], [[Jean Sorel]], [[Maureen Stapleton]] |- |1962 |Veniți mâine |Prihodite zavtra ru: Приходите завтра |Evgheni Tașkov |St. Film, Odessa, URSS |Anatoli Papanov, Ekaterina Savinova, Boris Bibikov |- | 1962 | ''[[Viața începe la ora 8 seara]]'' | Das Leben beginnt um acht | [[Michael Kehlmann]] | RFG | [[O.E. Hasse]], [[Johanna Matz]] |- | 1962 | ''[[Viață particulară]]'' | Vie privée | [[Louis Malle]] | Franța | [[Brigitte Bardot]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1962 | ''[[Ziua cea mai lungă (film)|Ziua cea mai lungă]]'' | The Longest Day | [[Ken Annakin]] <small>(GB)</small>,<br>[[Andrew Marton]] <small>(USA)</small>,<br>[[Bernhard Wicki]] <small>(CH)</small>,<br>[[Darryl F. Zanuck]] <small>(SUA)</small> | SUA | [[John Wayne]], [[Henry Fonda]], [[Robert Mitchum]], [[Rod Steiger]], [[Gert Fröbe]], [[Curd Jürgens]], [[Irina Demick]], [[Sean Connery]] |} == 1963 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1963 | ''[[A trecut o femeie]]'' | Nunca pasa nada | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania-Franța | [[Corinne Marchand]], [[Antonio Casas]], [[Jean-Pierre Cassel]] |- | 1963 | ''[[A treia rachetă]]'' | Третья ракета / Tretia raketa | [[Richard Viktorov]] | [[Belarusfilm]] | Stanislav Liubșin, Gheorghi Jionov |- | 1963 | ''[[America, America! (film)|America, America!]]'' | America America | [[Elia Kazan]] | SUA | [[Stathis Giallelis]], [[Frank Wolff]] |- | 1963 | ''[[Anunț matrimonial]]'' | La Visita | [[Antonio Pietrangeli]] | Italia | [[Sandra Milo]], [[François Périer]] |- | 1963 | ''[[Asta-i tot ce s-a întâmplat]]'' | It's All Happening | [[Don Sharp]] | MB | [[Tommy Steele]], [[Michael Medwin]], [[Angela Douglas]] |- |1963 |Bărbații |Muskarci |Milo Djukanovic |Lovcen Film, RSFI |Olivera Markovic, Mija Aleksic, Slobodan Perovic |- | 1963 | ''[[Billy mincinosul]]'' | Billy Liar | [[John Schlesinger]] | Anglia | [[Tom Courtenay]], [[Julie Christie]], [[Mona Washbourne]] |- | 1963 | ''[[Brațul nedrept al legii]]'' | The Wrong Arm of the Law | [[Cliff Owen]] | Anglia | [[Peter Sellers]], [[Lionel Jeffries]], [[Nanette Newman]] |- | 1963 | ''[[Casa din Montevideo]]'' | Das Haus in Montevideo | [[Helmut Käutner]] | RFG | [[Heinz Rühmann]], [[Ruth Leuwerik]], [[Hanne Wieder]] |- | 1963 | ''[[Cauze drepte]]'' | Les Bonnes causes | [[Christian-Jaque]] | franco-italian | [[Marina Vlady]], [[Bourvil]], [[Virna Lisi]] |- |1963 |Călăul |El verdugo |Luis García Berlanga |Spania-Italia |Nino Manfredi, Emma Pennella, José Ysbert |- | 1963 | ''[[Când vine pisica]]'' | Až přijde kocour | [[Vojtěch Jasný]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jan Werich]], [[Emília Vášáryová]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1963 | ''[[Cleopatra (film din 1963)|Cleopatra]]'' | Cleopatra | [[Darryl F. Zanuck]], [[Rouben Mamoulian]], [[Joseph L. Mankiewicz]] | SUA | [[Elizabeth Taylor]], [[Rex Harrison]], [[Richard Burton]] |- | 1963 | ''[[Comisarul Maigret se înfurie]]'' | Maigret voit rouge | [[Gilles Grangier]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Françoise Fabian]] |- | 1963 | ''[[Cronică cubană]]'' | Crónica cubana | [[Ugo Ulive]] | Cuba | [[Pedro Álvarez]], [[Adela Escartín]] |- | 1963 | ''[[Cu bicicleta spre lună]]'' | Fietsen naar de maan | [[Jef van der Heyden]] | Olanda | [[Ton Lensink]], [[Johan Walhain]] |- | 1963 | ''[[Cu mâinile pe oraș]]'' | Le mani sulla città | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Rod Steiger]], [[Salvo Randone]] |- | 1963 | ''[[Decorații pentru "copiii minune"]]'' | Orden für die Wunderkinder | [[Rainer Erler]] | RFG | [[Carl-Heinz Schroth]], [[Edith Heerdegen]] |- | 1963 | ''[[Diplomatul gol]]'' | Meztelen diplomata | [[György Palásthy]] | RPU | [[László Márkus]], [[Dezsö Garas]] |- | 1963 | ''[[Doi colonei]]'' | I due colonnelli | [[Steno]] | Italia | [[Totò]], [[Walter Pidgeon]], [[Scilla Gabel]] |- | 1963 | ''[[Dragoste neîmplinită]]'' | Jak być kochaną | [[Wojciech Has]] | RPP | [[Barbara Krafftówna]], [[Zbigniew Cybulski]], [[Artur Mlodnicki]] |- | 1963 | ''[[Drama Ciocârliei (film din 1963)|Drama Ciocârliei]]'' | Pacsirta | [[László Ranódy]] | RPU | [[Anna Nagy]], [[Antal Páger]], [[Klári Tolnay]], [[Ferenc Bessenyei]] |- | 1963 | ''[[Drum periculos]]'' | Opasni put | [[Mate Relja]] | RSFI | [[Marinko Cosic]], [[Zlatko Kovacic]] |- | 1963 | ''[[Duminică la New York]]'' | Sunday in New York | [[Peter Tewksbury]] | USA | [[Jane Fonda]], [[Rod Taylor]], [[Cliff Robertson]] |- | 1963 | ''[[Foto Háber]]'' | Fotó Háber | [[Zoltán Várkonyi]] | RPU | [[Éva Ruttkai]], [[Zoltán Latinovits]], [[László Csákányi]] |- | 1963 | ''[[Fugarul (film din 1963)|Fugarul]]'' | The Running Man | [[Carol Reed]] | Anglia | [[Laurence Harvey]], [[Lee Remick]], [[Alan Bates]] |- | 1963 | ''[[Gangsteri și filantropi]]'' | Gangsterzy i filantropi | [[Edward Skórzewski]], [[Jerzy Hoffman]] | RPP | [[Wojciech Rajewski]], [[Hanka Bielicka]], [[Gustaw Holoubek]] |- |1963 |Germinal |Germinal |Yves Allégret |Hunnia Filmstúdió, Cocinor, Films Metzger et Woog |Jean Sorel, Berthe Granval, Claude Brasseur |- | 1963 | ''[[Ghepardul (film)|Ghepardul]]'' | Il gattopardo | [[Luchino Visconti]] | [[Titanus]] - Italia | [[Burt Lancaster]], [[Claudia Cardinale]], [[Alain Delon]] |- | 1963 | ''[[Hoțul din San Marengo]]'' | Der Dieb von San Marengo | [[Günter Reisch]] | [[DEFA]] | [[Horst Drinda]], [[Kurt Rackelmann]] |- | 1963 | ''[[Icarie XB-1]]'' | Ikarie XB 1 | [[Jindrich Polák]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Zdenek Stepánek]], [[Radovan Lukavský]], [[Dana Medřická]] |- | 1963 | ''[[Inspectorul și noaptea (film)|Inspectorul și noaptea]]'' | Инспекторът и нощта<br>Inspektorat i noșta | [[Ranghel Vălceanov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Gheorghi Kaloianchev]], [[Nevena Kokanova]], [[Stefan Danailov]] |- | 1963 | ''[[Iolanta (film din 1963)|Iolanta]]'' (film de operă) | Иоланта | [[Vladimir Gorikker]]<!--Владимир Гориккер --> | [[Studioul Riga]] | [[Natalia Rudnaia]], [[Fiodor Nikitin]]<!--Наталия Рудная, Фёдор Никитин--> |- | 1963 | ''[[Împăratul muștelor (film din 1963)|Împăratul muștelor]]'' | Lord of the Flies | [[Peter Brook]] | Anglia | [[James Aubrey]], [[Tom Chapin]] |- | 1963 | ''[[În compania lui Max Linder]]'' | En compagnie de Max Linder | [[Maud Linder]] | Franța | [[Max Linder]] |- |1963 |''[[Între maluri (film)|Între maluri]]'' |Między brzegami |Witold Lesiewicz |RPP |Kazimierz Fabisiak, Maria Ciesielska, Halina Czengery |- | 1963 | ''[[Întuneric în plină zi]]'' | Nappali sötétség | [[Zoltán Fábri]] | RPU | [[Ilona Béres]], [[Gyula Benkö]] |- | 1963 | ''[[Învățătorul din Vigevano]]'' | Il maestro di Vigevano | [[Elio Petri]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Claire Bloom]], [[Anna Carena]] |- | 1963 | ''[[Judex (film din 1963)|Judex]]'' | Judex | [[Georges Franju]] | Franța | [[Channing Pollock]], [[Francine Bergé]], [[Sylva Koscina]] |- | 1963 | ''[[Los Tarantos]]'' | Los Tarantos | [[Francisco Rovira Beleta]] | Spania | [[Carmen Amaya]], [[Sara Lezana]], [[Daniel Martín]] |- | 1963 | ''[[Marea evadare (film)|Marea evadare]]'' | The Great Escape | [[John Sturges]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[James Garner]], [[Richard Attenborough]] |- |1963 |Marele drum |ceh: Velká cesta Bolșaia doroga / ru: Большая дорога |Iuri Ozerov |RSC - Mosfilm, URSS |Josef Abrhám, Rudolf Hrusínský, Inna Gulaia |- | 1963 | ''[[Mă iubește, nu mă iubește?]]'' | Любит - не любит? <br>Liubit - ne liubit | [[Ali Hamraev]]<!--Али ХамраевАли Хамраев --> | Tadjikfilm (URSS) | [[Stalina Azamatova]], [[Bahodur Djurabaev]], [[Marat Aripov]]<!--Сталина Азаматова, Баходур Джурабаев, Марат Арипов--> |- | 1963 | ''[[Moartea se numește Engelchen (film)|Moartea se numește Engelchen]]'' |{{cs|Smrt si říká Engelchen}}, <br>{{sk|Smrť sa volá Engelchen}} | [[Ján Kadár]] și [[Elmar Klos]] | RSC | [[Jan Kačer]], [[Eva Poláková]], [[Martin Růžek]] |- | 1963 | ''[[Monștrii (film din 1963)|Monștrii]]'' | I mostri | [[Dino Risi]] | Italia-Franța | [[Ugo Tognazzi]], [[Vittorio Gassman]], [[Marisa Merlini]], [[Lando Buzzanca]] |- | 1963 | ''[[Moral 63]]'' | Moral 63 | [[Rolf Thiele]] | RFG | [[Nadja Tiller]], [[Mario Adorf]], [[Erika von Thellmann]] |- |1963 |Noroc Kekec |Srecno, Kekec ! |Joze Gale |Eyeline Production,UK, Viba Film RSFI |Rusa Bojc, Blanka Florjanc, Velimir Gjurin |- | 1963 | ''[[Numai statuile tac]]'' | Молчат только статуи <br>Molciat tolko statui | [[Vladimir Denisenko]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Nikolai Grinko]], [[Gheorghi Vitsin]], [[Natalia Naum]] |- | 1963 | ''[[O afacere]]'' | Il boom | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Gianna Maria Canale]], [[Ettore Geri]] |- | 1963 | ''[[O fată aproape cuminte]]'' | Una chica casi formal | [[Ladislao Vajda]] | Spania-RFG | [[Liselotte Pulver]], [[Alberto de Mendoza]], [[Martin Held]] |- | 1963 | ''[[O lume nebună, nebună, nebună...]]'' | It's a Mad Mad Mad Mad World | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Milton Berle]], [[Mickey Rooney]] |- | 1963 | ''[[Ochi de copil]]'' | Hogy állunk, fiatalember? | [[György Révész ]] | Hunnia Filmstúdió | [[Klári Tolnay]], [[Ferenc Kállai]], [[Dezsö Garas]] |- | 1963 | ''[[Omicron (film)|Omicron]]'' | Omicron | [[Ugo Gregoretti]] | Itala | [[Renato Salvatori]], [[Rosemary Dexter]] |- | 1963 | ''[[Onorabilul Stanislas, agent secret]]'' | L'Honorable Stanislas, agent secret | [[Jean-Charles Dudrumet]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Geneviève Page]] |- |1963 |Opt și jumătate |8½ |Federico Fellini |Cineriz, Francinex, Italia - Franța |Marcello Mastroianni, Anouk Aimée, Claudia Cardinale |- | 1963 | ''[[Pantera roz (film din 1963)|Pantera roz]]'' | The Pink Panther | [[Blake Edwards]] | SUA | [[David Niven]], [[Peter Sellers]], [[Capucine]] |- | 1963 | ''[[Paula captivă]]'' | Paula cautiva | [[Fernando Ayala]] | Argentina | [[Susana Freyre]], [[Duilio Marzio]], [[Fernanda Mistral]] |- | 1963 | ''[[Păsările (film)|Păsările]]'' | The Birds | [[Alfred Hitchcock]] | SUA | [[Tippi Hedren]], [[Rod Taylor]], [[Suzanne Pleshette]] |- | 1963 | ''[[Pe urmele bandei]]'' | Die Glatzkopfbande | [[Richard Groschopp]] | [[DEFA]] | [[Ulrich Thein]], [[Arno Wyzniewski]], [[Jutta Wachowiak]] |- |1963 |Personalități în impas |The V.I.P.s |Anthony Asquith |U.K. |Elizabeth Taylor, Richard Burton, Louis Jourdan |- | 1963 | ''[[Podul rupt]]'' | Zerwany most | [[Jerzy Passendorfer]] | RPP | [[Jerzy Block]], [[Janusz Bylczynski]] |- | 1963 | ''[[Procesul de la Verona]]'' | Il Processo di Verona | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Silvana Mangano]], [[Frank Wolff]] |- | 1963 | ''[[Rusalka (film din 1963)|Rusalka]]'' | Rusalka | [[Václav Kaslik]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jana Andrsová-Vectomová]], [[Josef Beyvl]], [[Josef Hlinomaz]] |- | 1963 | ''[[Scaramouche (film din 1963)|Scaramouche]]'' | La máscara de Scaramouche | [[Antonio Isasi-Isasmendi]] | franco-hispano-italian | [[Gérard Barray]], [[Gianna Maria Canale]] |- | 1963 | ''[[Secretul lui Mathias]]'' | Rüpel | [[Bärbl Bergmann]] | [[DEFA]] | [[Ilse Bastubbe]], [[Helga Bialek]], [[Gerhard Büch]] |- |1963 |Servitorul |The Servant |Joseph Losey |United Kingdom |Dirk Bogarde, Sarah Miles, Wendy Craig, James Fox, Harold Pinter |- | 1963 | ''[[Sindbad marinarul (film din 1963)|Sindbad marinarul]]'' | Captain Sindbad | [[Byron Haskin]] | RFG-SUA | [[Guy Williams]], [[Heidi Brühl]] |- | 1963 | ''[[Spărgătorul]]'' | The Cracksman | [[Peter Graham Scott]] | Anglia | [[Charlie Drake]], [[Nyree Dawn Porter]] |- | 1963 | ''[[Șarada (film din 1963)|Șarada]]'' | Charade | [[Stanley Donen]] | SUA | [[Cary Grant]], [[Audrey Hepburn]], [[Walter Matthau]] |- | 1963 | ''[[Șeherezada (film din 1963)|Șeherezada]]'' | Shéhérazade | [[Pierre Gaspard-Huit]] | Franța-Spania-Italia | [[Anna Karina]], [[Gérard Barray]], [[Giuliano Gemma]] |- | 1963 | ''[[Șoarecele din America]]'' | Le rat d'Amérique | [[Jean-Gabriel Albicocco]] | Franța | [[Charles Aznavour]], [[Franco Fabrizi]], [[Marie Laforêt]] |- | 1963 | ''[[Tom Jones (film)|Tom Jones]]'' | Tom Jones | [[Tony Richardson]] | Anglia | [[Albert Finney]], [[Susannah York]], [[Hugh Griffith]] |- | 1963 | ''[[Tovarășii]]'' | I compagni | [[Mario Monicelli]] | Italia, Franța, Iugoslavia | [[Marcello Mastroianni]], [[Renato Salvatori]], [[Annie Girardot]], [[Raffaella Carrà]] |- | 1963 | ''[[Ucigașul și fata]]'' | Zbrodniarz i panna | [[Janusz Nasfeter]] | RPP | [[Ewa Krzyżewska]], [[Zbigniew Cybulski]] |- | 1963 | ''[[Un enoriaș ciudat]]'' | Un drôle de paroissien | [[Jean-Pierre Mocky]] | Franța | [[Bourvil]], [[Francis Blanche]], [[Jean Yonnel]] |- | 1963 | ''[[Un lucru făcut la timp]]'' | A Stitch in Time | [[Robert Asher]] | Anglia | [[Norman Wisdom]] |- | 1963 | ''[[Un nou Ghilgameș]]'' | Új Gilgames | [[Mihály Szemes]] | RPU | [[Iván Darvas]], [[Edit Domján]] |- | 1963 | ''[[Vanina Vanini (film din 1963)|Vanina Vanini]]'' | Vanina Vanini | [[Helmut Schiemann]] | [[DEFA]] | [[Annekathrin Bürger]], [[Reimar J. Baur]], [[Erika Pelikowsky]] |- | 1963 | ''[[Veselie la Acapulco]]'' | Fun in Acapulco | [[Richard Thorpe]] | SUA | [[Elvis Presley]], [[Ursula Andress]], [[Elsa Cárdenas]] |- | 1963 | ''[[Viața sportivă (film)|Viața sportivă]]'' | This Sporting Life | [[Lindsay Anderson]] | Anglia | [[Richard Harris]], [[Rachel Roberts]] |- | 1963 | ''[[Winnetou (film din 1963)|Winnetou]]'' | Winnetou 1. Teil | [[Harald Reinl]] | RFG | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Mario Adorf]] |- | 1963 | ''[[Yokmok]]'' | Yokmok | [[Stanisław Możdżeński]] | RPP | [[Emil Karewicz]], [[Bogdan Baer]], [[Beata Tyszkiewicz]] |} == 1964 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1964 | ''[[36 de ore]]'' | 36 Hours | [[George Seaton]] | SUA | [[James Garner]], [[Eva Marie Saint]], [[Rod Taylor]] |- | 1964 | ''[[A fost odată un moș și o babă]]'' | Жили-были старик со старухой | [[Grigori Ciuhrai]] | [[Mosfilm]] | [[Ivan Marin]], [[Vera Kuznetsova]], [[Lyudmila Maksakova]] |- |1964 |Acuzatul |Obzalovaný |Ján Kadár, Elmar Klos |Ceskoslovenský Státní Film, RSC |Vlado Müller, Jaroslav Blazek, Miroslav Machácek, Jirí Menzel |- | 1964 | ''[[Angelica, marchiza îngerilor]]'' | Angélique, marquise des anges | [[Bernard Borderie]] | franco-italo-german | [[Michèle Mercier]], [[Robert Hossein]], [[Giuliano Gemma]] |- | 1964 | ''[[Armata codobaturilor (film din 1964)|Armata codobaturilor]]'' | Армия «Трясогузки»<br>Armia „Triasoguzki” | [[Aleksandr Leimanis]] | [[Studioul Riga]] | [[Viktor Holmogorov]], [[Iuri Korjov]]<!--Виктор Холмогоров, Юрий Коржов--> |- | 1964 | ''[[Aruncați banca în aer]]'' | Faites sauter la banque! | [[Jean Girault]] | franco-hispano-germană | [[Louis de Funès]], [[Jean Lefebvre]], [[Dominique Zardi]] |- | 1964 | ''[[Asul de pică (film)|Asul de pică]]'' | Černý Petr | [[Miloš Forman]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Ladislav Jakim]], [[Pavel Sedláček]] |- |1964 |Atentatul |Atentát |Jirí Sequens |Ceskoslovenský Filmexport, RSC |Radoslav Brzobohatý, Rudolf Jelínek, Ludek Munzar |- | 1964 | ''[[Barcagiul]]'' | The Bargee | [[Duncan Wood]] | Anglia | [[Harry H. Corbett]], [[Hugh Griffith]] |- | 1964 | ''[[Băieții în haine de piele]]'' | The Leather Boys | [[Sidney J. Furie]] | Anglia | [[Rita Tushingham]], [[Colin Campbell]] |- | 1964 | ''[[Becket (film din 1964)|Becket]]'' | Becket | [[Peter Glenville]] | Marea Britanie | [[Richard Burton]], [[Peter O'Toole]] |- | 1964 regia | ''[[Bine ați venit]]'' | Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещён<br>Dobro pojalovat, ili Postoronnim vhod vosprejion | [[Elem Klimov]] | [[Mosfilm]] | [[Viktor Kosîh]], [[Evgheni Evsigneev]], [[Arina Aleinikova]]<!--Виктор Косых, Eвгений Евстигнеев, Арина Алейникова--> |- | 1964 | ''[[Bunul meu vecin Sam]]'' | Good Neighbor Sam | [[David Swift]] | USA | [[Jack Lemmon]], [[Romy Schneider]] |- | 1964 | ''[[Carambol]]'' | Karambol | [[Félix Máriássy]] | RPU | [[Zoltán Latinovits]], [[Vera Venczel]] |- | 1964 | ''[[Catifeaua neagră]]'' | Schwarzer Samt | [[Heinz Thiel]] | [[DEFA]] | [[Fred Delmare]], [[Rolf Ripperger]] |- |1964 |Căderea Imperiului Roman |The Fall of the Roman Empire |Anthony Mann |Samuel Bronston Production, USA |Sophia Loren, Stephen Boyd, James Mason, Alec Guinness |- |1964 |Căpitanul din Tenkeș |A Tenkes kapitánya |Tamás Fejér |RPU |Ferenc Zenthe, László Ungváry, Marianne Krencsey |- | 1964 | ''[[Căpitanul Zero (film)|Căpitanul Zero]]'' | Капитан Нуль<br>Kapitan Nul | [[Leonid Leimanis]] | [[Studioul Riga]] | [[Eduard Pavuls]], [[Ausma Kantane]] |- | 1964 | ''[[Căsătorie în stil grec]]'' | Gamos ala... ellinika | [[Vasilis Georgiadis]] | Grecia | [[Xenia Kalogeropoulou]], [[Giorgos Konstadinou]] |- | 1964 | ''[[Căsătorie în stil italian]]'' | Matrimonio all'italiana | [[Vittorio De Sica]] | italo-francez | [[Sophia Loren]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1964 | ''[[Căutați idolul]]'' | Cherchez l'idole | [[Michel Boisrond]] | franco-italian | [[Dany Saval]], [[Mylène Demongeot]], [[Franck Fernandel]], [[Sylvie Vartan]], [[Charles Aznavour]], [[Johnny Hallyday]] |- | 1964 | ''[[Căutătorii de aur din Arkansas]]'' | Die Goldsucher von Arkansas | [[Paul Martin]] | RFG-Franța | [[Mario Adorf]], [[Brad Harris]], [[Olga Schoberová]], [[Horst Frank]] |- | 1964 | ''[[Cine-i criminalul?]]'' | Государственный преступник<br>Gosudarstvennâi prestupnik | [[Nikolai Rozanțev]] | [[Lenfilm]] | [[Aleksandr Demianenko]], [[Alina Pokrovskaia]], [[Pavel Kadocinikov]] |- | 1964 | ''[[Ciocârlia (film)|Ciocârlia]]'' | [[:ru:Жаворонок (фильм, 1964)|Жаворонок]]<br>Javoronok | [[Nikita Kurihin]], [[Leonid Menaker]]<!-- Никита Курихин, Леонид Менакер--> | [[Lenfilm]] | [[Viaceslav Gurenkov]], [[Ghenadi Iuhtin]], [[Valeri Pogorelțev]] |- | 1964 | ''[[Copacii mor în picioare (film din 1964)|Copacii mor în picioare]]'' | Ağaçlar Ayakta Ölür | [[Memduh Ün]] | Turcia | [[Yıldız Kenter⁠]], [[İzzet Günay⁠]], [[Semra Sar⁠]], [[Hulusi Kentmen]] |- | 1964 | ''[[Coplan își asumă riscul]]'' | Coplan prend des risques | [[Maurice Labro]] | franco-italo-belgian | [[Dominique Paturel]], [[Virna Lisi]] |- | 1964 | ''[[Corăbiile lungi]]'' | The Long Ships | [[Jack Cardiff]] | | [[Richard Widmark]], [[Sidney Poitier]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Beba Lončar]] |- | 1964 | ''[[Deșertul roșu]]'' | Il Deserto rosso | [[Michelangelo Antonioni]] | Italia | [[Monica Vitti]], [[Richard Harris]] |- | 1964 | ''[[Domnul (film)|Domnul]]'' | Monsieur | [[Jean-Paul Le Chanois]] | franco-germano-italian | [[Jean Gabin]], [[Liselotte Pulver]], [[Mireille Darc]] |- | 1964 | ''[[Dragoste la Las Vegas (film)|Dragoste la Las Vegas]]'' | Viva Las Vegas | [[George Sidney]] | [[MGM]], SUA | [[Elvis Presley]], [[Ann-Margret]], [[Cesare Danova]] |- | 1964 | ''[[Dragostea mea]]'' | Amore mio | [[Raffaello Matarazzo]] | italian | [[Eleonora Brown]], [[Antonella Lualdi]], [[Aldo Bufi Landi]], [[Didi Perego]] |- | 1964 | ''[[După mine, canalii!]]'' | Mir nach, Canaillen! | [[Ralf Kirsten]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]] |- |1964 |Ei mergeau spre răsărit |Italiani brava gente |Giuseppe De Santis |Coronet S.r.l. Galatea Film Mosfilm, URSS |Arthur Kennedy, Janna Prohorenko, Raffaele Pisu, Tatiana Samoilova |- | 1964 | ''[[Eu sunt Cuba]]'' | Я – Кубa / Soy Cuba | [[Mihail Kalatozov]] | URSS-Cuba | [[Sergio Corrieri]], [[Salvador Wood]], [[José Gallardo]] |- | 1964 | ''[[Există un asemenea flăcău]]'' | Живёт такой парень <br>Jiviot takoi paren | [[Vasili Șukșin]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Leonid Kuravliov]], [[Lidia Aleksandrova]], [[Larisa Burkova]] |- | 1964 | ''[[Fantômas (film din 1964)|Fantômas]]'' | Fantômas | [[André Hunebelle]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Louis de Funès]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1964 | ''[[Fata în doliu]]'' | La Niña de luto | [[Manuel Summers]] | Spania | [[María José Alfonso]], [[Alfredo Landa]] |- | 1964 | ''[[Fata lui Bube]]'' | La ragazza di Bube | [[Luigi Comencini]] | Vides, [[Lux Film]], [[Lux France]] | [[Claudia Cardinale]], [[George Chakiris]] |- | 1964 | ''[[Femeia nisipurilor (film)|Femeia nisipurilor]]'' | Suna no onna | [[Hiroshi Teshigahara]] | Japonia | [[Eiji Okada]], [[Kyôko Kishida]] |- | 1964 | ''[[Freddy și cîntecul preriei]]'' | Freddy und das Lied der Prärie | [[Sobey Martin]] | [[Avala Film]], [[CCC-Film]] | [[Freddy Quinn]], [[Rik Battaglia]], [[Beba Lončar]] |- | 1964 | ''[[Golful Elena]]'' | ru: Бухта Елены <br>Buhta Elenî | [[Leonid Estrin]], [[Mark Kovaliov]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Iuri Leonidov]], [[Iuri Grebenșcikov]], [[Vladimir Gusev]] |- | 1964 | ''[[Giuseppe la Varșovia]]'' | Giuseppe w Warszawie | [[Stanislaw Lenartowicz]] | RPP | [[Elzbieta Czyzewska]], [[Antonio Cifariello]] |- | 1964 | ''[[Hamlet (film din 1964)|Hamlet]]'' | Gamlet | [[Grigori Kozințev]]<br> [[Iosif Șapiro]] | [[Lenfilm]] | [[Innokenti Smoktunovski]], [[Anastasia Vertinskaia]], [[Mihail Nazvanov]] |- | 1964 | ''[[Hoțul de piersici]]'' | Крадецът на праскови /<br>Kradețat na praskovi | [[Vălo Radev]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Nevena Kokanova]], [[Rade Markovic]], [[Mihail Mihailov]] |- | 1964 | ''[[Ioana în atac]]'' | Ivana v útoku | [[Josef Pinkava]] | RSC | [[Marie Durnová]], [[Vladimír Hönig]] |- | 1964 | ''[[Ivailo (film)|Ivailo]]'' | Ivailo | [[Nikola Vălcev]]<!-- Никола Вълчев--> | RPB | [[Bogomil Simeonov]], [[Ghinka Stanceva]]<!--Богомил Симеонов, Гинка Станчева --> |- |1964 | ''[[Îmblânzitorii de biciclete]]'' | ru:Yкротители велосипедов<br>Ukrotiteli velosipedov est:Jalgrattataltsutajad | [[Iuli Kun]] | [[Tallinnfilm]], URSS | [[Liudmila Gurcenko]], [[Oleg Borisov]] |- |1964 |Împușcături în ceață |Vâstrel v tumane ru: Выстрел в тумане |Anatoli Bobrovski, Aleksandr Serâi |Mosfilm, URSS |Vladimir Krasnopolski, Lionella Pârieva, Iuri Gorobeț |- | 1964 | ''[[În genunchi mă întorc la tine]]'' | In ginocchio da te | [[Ettore Maria Fizzarotti]] | [[Titanus]] | [[Gianni Morandi]], [[Laura Efrikian]] |- |1964 |În vâltoare |Sodrásban |István Gaál |Hunnia Filmstúdió RPU |Andrea Drahota, Marianna Moór, András Kozák |- | 1964 | ''[[Îndrăznețul Pardaillan]]'' | [[:fr:Hardi ! Pardaillan|Hardi Pardaillan!]] | [[Bernard Borderie]] | franco-italian | [[Gérard Barray]], [[Valérie Lagrange]], [[Gianna Maria Canale]] |- | 1964 | ''[[Întâlnire cu spionul]]'' | Spotkanie ze szpiegiem | [[Jan Batory]] | RPP | [[Beata Tyszkiewicz]], [[Katarzyna Łaniewska]], [[Ignacy Machowski]] |- | 1964 | ''[[Jandarmul din Saint-Tropez]]'' | Le gendarme de Saint-Tropez | [[Jean Girault]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Geneviève Grad]], [[Michel Galabru]] |- | 1964 | ''[[Joe Limonadă]]'' | Limonádový Joe aneb Konská opera | [[Oldrich Lipský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Karel Fiala]], [[Olga Schoberová]], [[Waldemar Matuška]] |- | 1964 | ''[[Jurnalul unei cameriste (film din 1964)|Jurnalul unei cameriste]]'' | Le Journal d'une femme de chambre | [[Luis Buñuel]] | Franța | [[Jeanne Moreau]], [[Michel Piccoli]] |- | 1964 | ''[[Laleaua neagră (film)|Laleaua neagră]]'' | La tulipe noire | [[Christian-Jaque]] | franco-italo-spaniol | [[Alain Delon]], [[Virna Lisi]] |- | 1964 | ''[[Legea și forța (film)|Legea și forța]]'' | Prawo i piesc | [[Jerzy Hoffman]], [[Edward Skórzewski]] | RPP | [[Gustaw Holoubek]], [[Zofia Mrozowska]], [[Hanna Skarżanka]] |- | 1964 | ''[[Logodnicele văduve]]'' | Özvegy menyasszonyok | [[Viktor Gertler]] | RPU | [[Dezsö Garas]], [[Mária Mezei]], [[János Rajz]] |- | 1964 | ''[[Lumea circului]]'' | Circus World | [[Henry Hathaway]] | SUA | [[John Wayne]], [[Rita Hayworth]], [[Lloyd Nolan]] |- | 1964 | ''[[Mamă ciudată]]'' | Senzi mama | [[Vladislav Pavlovic]] | RSC | [[Jana Lukesová]], [[Gustáv Valach]], [[Magda Vášáryová]] |- |1964 |Mary Poppins |Mary Poppins |Robert Stevenson |Walt Disney Productions, SUA |Julie Andrews, Dick Van Dyke, David Tomlinson |- |1964 |Mâncătorul de dovleac |The Pumpkin Eater |Jack Clayton |Romulus Films, U.K. |Anne Bancroft, Peter Finch, James Mason |- | 1964 | ''[[My Fair Lady (film)|My Fair Lady]]'' | My Fair Lady | [[George Cukor]] | SUA | [[Audrey Hepburn]], [[Rex Harrison]], [[Stanley Holloway]] |- | 1964 | ''[[Nikoletina Bursac]]'' | Nikoletina Bursac | [[Branko Bauer]] | [[Jadran Film]], RSFI | [[Dragomir Pajic]], [[Milan Srdoc]], [[Dusan Tadic]] |- | 1964 | ''[[Noaptea iguanei (film)|Noaptea iguanei]]'' | The Night of the Iguana | [[John Huston]] | SUA | [[Richard Burton]], [[Ava Gardner]], [[Deborah Kerr]] |- |1964 |Nu plânge, Peter ! |Ne jochi, Peter |France Stiglic |Viba-Film, Ljubljana, RSFI |Lojze Rozman, Bert Sotlar, Majda Potokar |- |1964 |Nuntă cu peripeții |Komedie s Klikou |Václav Krska |RSC |Jirina Bohdalová, Karel Höger, Vlasta Chramostová, Jan Tríska |- | 1964 | ''[[Olandezul zburător (film)|Olandezul zburător]]'' | Der fliegende Holländer | [[Joachim Herz]] | [[DEFA]] | [[Anna Prucnal]], [[Fred Düren]] |- | 1964 | ''[[Old Shatterhand (film)|Old Shatterhand]]'' | Old Shatterhand | [[Hugo Fregonese]] | REG, Italia, Franța | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Daliah Lavi]] |- | 1964 | ''[[Omul din Rio]]'' | L'Homme de Rio | [[Philippe de Broca]] | Franța | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Françoise Dorléac]] |- | 1964 | ''[[Patru fete într-o curte]]'' | Négy lány egy udvarban | [[Pál Zolnay]] | RPU | [[Mari Törõcsik]], [[Szilvia Dallos]] |- | 1964 | ''[[Pășesc prin Moscova]]'' | Я шагаю по Москве<br>Ia șagaiu po Moskve | [[Gheorghi Danelia]] | [[Mosfilm]] | [[Nikita Mihalkov]], [[Aleksei Loktev]], [[Galina Polskih]] |- | 1964 | ''[[Pe luciul gheții]]'' | Die große Kür | [[Franz Antel]] | Austria, RFG | [[Marika Kilius]], [[Hans-Jürgen Bäumler]] |- | 1964 | ''[[Pensiunea Boulanka]]'' | Pension Boulanka | [[Helmut Krätzig]] | [[DEFA]] | [[Horst Weinheimer]], [[Harry Pietzsch]] |- | 1964 | ''[[Pentru un pumn de dolari]]'' | Per un pugno di dollari<br>(A Fistful of Dollars) | [[Sergio Leone]]<br> [[Monte Hellman]] | italo-germano-spaniol | [[Clint Eastwood]], [[Gian Maria Volonté]] |- | 1964 | ''[[Poveste de pe Don (film)|Poveste de pe Don]]'' | Донская повесть / | [[Vladimir Fetin]] | [[Lenfilm]] | [[Evgheni Leonov]], [[Liudmila Ciursina]]<!--Евгений Леонов, Людмила Чурсина --> |- | 1964 | ''[[Printre vulturi (film)|Printre vulturi]]'' | Unter Geiern | [[Alfred Vohrer]] | RFG-franco-italo-iugoslavă | [[Stewart Granger]], [[Pierre Brice]], [[Götz George]] |- | 1964 | ''[[Prințul negru (film)|Prințul negru]]'' | Der Schut | [[Robert Siodmak]] | RFG-franco-italian | [[Lex Barker]], [[Marie Versini]], [[Ralf Wolter]] |- | 1964 | ''[[Ráby Mátiás]]'' | Rab Ráby | [[György Hintsch]] | RPU | [[György Kálmán]], [[Antal Páger]], [[Ádám Szirtes]] |- | 1964 | ''[[Rachetele nu trebuie să decoleze]]'' | Ракеты не должны взлететь <br/>Rachetî ne doljnî vzletet | [[Aleksei Șvaciko]] | [[Studioul A. Dovjenko]] | [[Evgheni Gvozdiov]], [[Hleb Strijenov]], [[Via Artmane]] |- | 1964 | ''[[Razele morții ale doctorului Mabuse]]'' | Die Todesstrahlen des Dr. Mabuse | [[Hugo Fregonese]] | RFG | [[Peter van Eyck]], [[Wolfgang Preiss]], [[Yvonne Furneaux]] |- | 1964 | ''[[Relaxează-te, dragă!]]'' | Relaxe-toi chérie | [[Jean Boyer]] | franco-italian | [[Fernandel]], [[Sandra Milo]], [[Jean Lefebvre]] |- | 1964 | ''[[Rio Conchos (film din 1964)|Rio Conchos]]'' | Rio Conchos | [[Gordon Douglas]] | [[Twentieth Century Fox]] | [[Richard Boone]], [[Stuart Whitman]], [[Jim Brown]] |- | 1964 | ''[[Robii (film din 1964)|Robii]]'' | Of human bondage | [[Henry Hathaway]], [[Ken Hughes]], [[Bryan Forbes]] | Anglia | [[Kim Novak]], [[Laurence Harvey]] |- | 1964 | ''[[Rolls Royce-ul galben]]'' | The Yellow Rolls-Royce | [[Anthony Asquith]] | Coprod | [[Ingrid Bergman]], [[Rex Harrison]], [[Shirley MacLaine]], [[Omar Sharif]] |- | 1964 | ''[[Secerișul roșu]]'' | Seara Vermelha | [[Alberto D'Aversa]] | Brazilia | [[Maria Adélia]], [[Ivanilde Alves]] |- | 1964 | ''[[Sedusă și abandonată]]'' | Sedotta e abbandonata | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Stefania Sandrelli]], [[Aldo Puglisi]] |- |1964 |Sexul slab |Sex and the Single Girl |Richard Quine |SUA |Lauren Bacall, Tony Curtis, Natalie Wood |- | 1963 | ''[[Soție pentru un australian]]'' | Zona dla Australijczyka | [[Stanislaw Bareja]] | RPP | [[Elżbieta Czyżewska]], [[Wiesław Gołas]], [[Edward Dziewoński]] |- | 1964 | ''[[Statornicia rațiunii (film)|Statornicia rațiunii]]'' | La costanza della ragione | [[Pasquale Festa Campanile]] | italo-francez | [[Sami Frey]], [[Catherine Deneuve]], [[Enrico Maria Salerno]] |- | 1964 | ''[[Tatăl soldatului]]'' | Jariskatsis mama / Отец солдата | [[Rezo Ciheidze]]<!--Резо Чхеидзе --> | [[Gruzia-film]] | [[Sergo Zaqariadze]], [[Vladimir Privaltsev]], [[Aleksandr Nazarov]] |- | 1964 | ''[[Toamna Cheyennilor]]'' | Cheyenne Autumn | [[John Ford]] | SUA | [[Richard Widmark]], [[Carroll Baker]], [[Karl Malden]], [[Dolores del Río]] |- | 1964 | ''[[Topkapi (film)|Topkapi]]'' | Topkapi | [[Jules Dassin]] | SUA | [[Melina Mercouri]], [[Peter Ustinov]], [[Maximilian Schell]], [[Akim Tamiroff]] |- | 1964 | ''[[Trenul (film din 1964)|Trenul]]'' | The Train | [[John Frankenheimer]], [[Bernard Farrel]] | Franța, Italia, SUA | [[Burt Lancaster]], [[Paul Scofield]], [[Jeanne Moreau]], [[Michel Simon]] |- |1964 |Trei surori |Tri siostrî |Samson Samsonov |Mosfilm, URSS |Liubov Sokolova, Margarita Volodina, Tatiana Malcenko |- | 1964 | ''[[Ultima cavalcadă spre Santa Cruz]]'' | Der letzte Ritt nach Santa Cruz | [[Rolf Olsen]] | RFG - Austria | [[Mario Adorf]], [[Marianne Koch]], [[Thomas Fritsch]], [[Marisa Mell]], [[Klaus Kinski]] |- |1964 |Ultrajul |The Outrage |Martin Ritt |Martin Ritt Productions, USA |Paul Newman, Laurence Harvey, Claire Bloom |- | 1964 | ''[[Umbrelele din Cherbourg]]'' | Les Parapluies de Cherbourg | [[Jacques Demy]] | Franța | [[Catherine Deneuve]], [[Nino Castelnuovo]] |- | 1964 | ''[[Un cartof, doi cartofi]]'' | One Potato, Two Potato | [[Larry Peerce]] <br>[[Anthony Spinelli]] | SUA | [[Barbara Barrie]], [[Bernie Hamilton]], [[Harry Bellaver]] |- |1964 |Un nou Ghilgameș |Új Gilgames |Mihály Szemes |Hunnia Filmstúdió, RPU |Iván Darvas, Edit Domján, Sándor Pecsi |- | 1964 | ''[[Un șoarece printre bărbați]]'' | Une souris chez les hommes<br>Un drôle de caïd | [[Jacques Poitrenaud]] <br> | Franța | [[Louis de Funès]], [[Dany Saval]], [[Dora Doll]], [[Dany Carrel]], [[Jean Lefebvre]] |- |1964 |Urmărirea |La chasse à l'homme |Edouard Molinaro |Euro International, Filmsonor, Mondex, Franța |Jean-Paul Belmondo, Jean-Claude Brialy, Françoise Dorléac |- | 1964 | ''[[Vârsta ingrată]]'' | L'âge ingrat | [[Gilles Grangier]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Fernandel]], [[Marie Dubois]] |- | 1964 | ''[[Vii și morți (film)|Vii și morți]]'' | Живые и мёртвые (Jivîe i miortvîe) | [[Aleksandr Stolper]]<!-- Александр Столпер--> | [[Mosfilm]] | [[Kiril Lavrov]], [[Aleksei Glazîrin]], [[Anatoli Papanov]]<!--Кирилл Лавров; Алексей Глазырин; Анатолий Папанов--> |- | 1964 | ''[[Viscolul (film din 1964)|Viscolul]]'' | Метель (Matel) | [[Vladimir Basov]] (Владимир Басов) | URSS | [[Valentina Titova]], [[Oleg Vidov]], [[Mariya Pastukhova]] |- | 1964 | ''Vizita'' | The Visit | [[Bernhard Wicki]] | coproducție | [[Ingrid Bergman]], [[Anthony Quinn]], [[Irina Demick]], [[Paolo Stoppa]] |- | 1964 | ''[[Week-end la Zuydcoote (film)|Week-end la Zuydcoote]]'' | Week-end à Zuydcoote | [[Henri Verneuil]] | franco-italian | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Catherine Spaak]], [[Jean-Pierre Marielle]] |- | 1964 | ''[[Winnetou 2]]'' | Winnetou 2. Teil | [[Harald Reinl]] | RFG | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Karin Dor]], [[Klaus Kinski]], [[Terence Hill|Mario Girotti]] |- |1964 |Zidul înalt |Vysoká zed |Karek Kachyna |Barrandov, RSC |Radka Dulíková, Vít Olmer, Helena Kruzíková, Václav Lohniský |- |1964 |Ziua răzbunării |Behold a Pale Horse |Fred Zinnemann |Columbia Pictures, SUA |Gregory Peck, Anthony Quinn, Omar Sharif |- | 1964 | ''[[Zorba Grecul (film)|Zorba Grecul]]'' | Alexis Zorbas | [[Michael Cacoyannis]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Alan Bates]], [[Irene Papas]] |} == 1965 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1965 | ''[[A fost cândva hoț]]'' | Once a Thief | [[Ralph Nelson]] | SUA | [[Alain Delon]], [[Ann-Margret]], [[Jack Palance]], [[Van Heflin]] |- | 1965 | ''[[Acea pisică blestemată (film din 1965)|Acea pisică blestemată]]'' | That Darn Cat! | [[Robert Stevenson]] | [[Walt Disney Pictures]] | [[Hayley Mills]], [[Dean Jones]] |- | 1965 | ''[[Acei oameni minunați în mașinile lor zburătoare]]'' | Those Magnificent Men in Their Flying Machines | [[Ken Annakin]] | SUA | [[Stuart Whitman]], [[Sarah Miles]], [[James Fox]], [[Jean-Pierre Cassel]], [[Gert Fröbe]] |- | 1965 | ''[[Adio Gringo]]'' | Adiós gringo | [[Giorgio Stegani]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Ida Galli]] |- | 1965 | ''[[Agonie și extaz (film)|Agonie și extaz]]'' | [[:en:The Agony and the Ecstasy (film)|The Agony and the Ecstasy]] | [[Carol Reed]] | SUA | [[Charlton Heston]], [[Rex Harrison]] |- |1965 |Am douăzeci de ani |Mne dvadtsat let ru: Мне двадцать лет/ t.alt:Застава Ильича |Marlen Khutsiev |Stud.M.Gorki, URSS |Valentin Popov, Nikolay Gubenko, Stanislav Lyubshin |- |1965 |Ape limpezi |Cistâe prudî / ru: Чистые пруды |Aleksei Saharov |Mosfilm, URSS |Aleksandr Zbruev, Eugenia Filonova, Liudmila Gladunko, Tamara Siomina |- | 1965 | ''[[Apelul]]'' | Перекличка<br>Pereklicika | [[Daniil Hrabovițki]]<!--Даниил Храбровицкий --> | Tadjikfilm | [[Nikita Mihalkov]], [[Oleg Strijenov]], [[Marianna Vertinskaia]] |- | 1965 | ''[[Aport, Muhtar!]]'' | Ко мне, Мухтар! / Ko mne, Muhtar! | [[Semion Tumanov]]<!--Семён Туманов --> | [[Mosfilm]] | [[Iuri Nikulin]], [[Leonid Kmit]]<!--Юрий Никулин, Леонид Кмит--> |- | 1965 | ''[[Aventurile lui Werner Holt (film)|Aventurile lui Werner Holt]]'' | Die Abenteuer des Werner Holt | [[Joachim Kunert]] | [[DEFA]] | [[Klaus-Peter Thiele]], [[Manfred Karge]], [[Arno Wyzniewski]] |- | 1965 | [[Barbă Roșie]] | Akahige | [[Akira Kurosawa]] | Toho Japan | [[Toshirô Mifune]], [[Yûzô Kayama]], [[Tsutomu Yamazaki]] |- | 1965 | ''[[Caporalul și ceilalți]]'' | A Tizedes meg a többiek | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Imre Sinkovits]], [[Iván Darvas]] |- |1965 |Casa liniștită |Kár a benzinért |Frigyes Bán |MAFILM Stúdió 3, RPU |Ervin Kibédi, Dezsö Garas, János Horkay |- | 1965 | ''[[Cat Ballou]]'' | Cat Ballou | [[Elliot Silverstein]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Lee Marvin]], [[Nat King Cole]] |- |1965 |Caut o nevastă |Arșin mal alan |Tofig Taghizade |Azerbaijanfilm, URSS |Gasan Mamedov, Leila Șiklinskaia |- | 1965 | ''[[Cele două orfeline (film din 1965)|Cele două orfeline]]'' | Les deux orphelines | [[Riccardo Freda]] | franco-italian | [[Sophie Darès]], [[Valeria Ciangottini]], [[Mike Marshall]] |- | 1965 | ''[[Cenușa (film)|Cenușa]]'' | Popioly | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Daniel Olbrychski]], [[Beata Tyszkiewicz]] |- | 1965 | ''[[Coliba unchiului Tom (film din 1965)|Coliba unchiului Tom]]'' | Onkel Toms Hütte | [[Géza von Radványi]] | RFG-Italia-Iugoslavia | [[O. W. Fischer]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1965 | ''[[Colina (film)|Colina]]'' | The Hill | [[Sidney Lumet]] | Marea Britanie | [[Sean Connery]], [[Harry Andrews]] |- | 1965 | ''[[Compartimentul ucigașilor]]'' | Compartiment tueurs | [[Costa-Gavras]] | Franța | [[Catherine Allégret]], [[Simone Signoret]], [[Yves Montand]] |- | 1965 | ''[[Contele Bobby, spaima vestului sălbatic]]'' | Graf Bobby, der Schrecken des wilden Westens | [[Paul Martin]] | Austria | [[Peter Alexander]], [[Olga Schoberová]], [[Hanne Wieder]], [[Gunther Philipp]] |- | 1965 | ''[[Corabia nebunilor (film din 1965)|Corabia nebunilor]]'' | Ship of Fools | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Vivien Leigh]], [[Simone Signoret]], [[José Ferrer]], [[Lee Marvin]] |- | 1965 | ''[[Cronica unei crime]]'' | Chronik eines Mordes | [[Joachim Hasler]] | [[DEFA]] | [[Angelica Domröse]], [[Ulrich Thein]] |- | 1965 | ''[[Dați-mi condica de reclamații]]'' | Daite jalobnuiu knigu | [[Eldar Riazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Oleg Borisov]], [[Larisa Golubkina]], [[Anatoli Kuznețov]] |- | 1965 | ''[[Dă-i înainte cowboy]]'' | Carry on Cowboy | [[Gerald Thomas]] | MB | [[Sidney James]], [[Kenneth Williams]] |- | 1965 | ''[[Degetul de fier]]'' | 100発100中<br>Hyappatsu hyakuchu | [[Jun Fukuda]] | [[Japonia]] | [[Akira Takarada]], [[Mie Hama]] |- | 1965 | ''[[Dr. Prätorius (film din 1965)|Dr. Prätorius]]'' | Dr. med. Hiob Prätorius | [[Kurt Hoffmann]] | R F G | [[Heinz Rühmann]], [[Liselotte Pulver]] |- | 1965 | ''[[Dragă Brigitte]]'' | Dear Brigitte | [[Henry Koster]] | [[20th Century Fox]] | [[James Stewart]], [[Fabian (actor)|Fabian]] |- | 1965 | ''[[Dragostea este intrzisă]]'' | Tilos a szerelem | [[Tamás Rényi]] | RPU | [[Mari Törõcsik]], [[Iván Darvas]] |- | 1965 | ''[[Dragostea unei blonde]]'' | Lásky jedné plavovlásky | [[Milos Forman]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Hana Brejchová]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1965 | ''[[Eroii de la Telemark]]'' | The Heroes of Telemark | [[Anthony Mann]] | Anglia | [[Kirk Douglas]], [[Richard Harris]], [[Michael Redgrave]] |- | 1965 | ''[[Expresul colonelului von Ryan]]'' | Von Ryan's Express | [[Mark Robson]] | SUA | [[Frank Sinatra]], [[Trevor Howard]], [[Edward Mulhare]] |- | 1965 | ''[[Expresul Paris-München]]'' | Schlafwagen Paris-München | [[Hans-Joachim Hildebrandt]] | [[DEFA]] | [[Hanjo Hasse]], [[Katja Paryla]], [[Siegfried Weiß]] |- | 1965 | ''[[Falstaff (film din 1965)|Falstaff]]'' | Campanadas a medianoche | [[Orson Welles]] | Anglia | [[Orson Welles]], [[Jeanne Moreau]], [[Marina Vlady]] |- | 1965 | ''[[Fantômas în acțiune|Fantomas se dezlănțuie]]'' | Fantômas se déchaîne | [[André Hunebelle]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Louis de Funès]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1965 | ''[[Fața pierdută (film)|Fața pierdută]]'' | Ztracená tvár | [[Pavel Hobl]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jana Brejchová]], [[Jana Břežková]] |- |1965 |Fără pașaport în țară străină |Ohne Paß in fremden Betten |Vladimir Brebera |DEFA, RDG |Gerhard Bienert, Christel Bodenstein, Carola Braunbock |- | 1965 | ''[[Femeia să se teamă de bărbat]]'' | Η δε γυνή να φοβήται τον άνδρα <br>I de gyni na fovitai ton andra | [[Giorgos Tzavellas]] | Grecia | [[Giorgos Konstadinou]], [[Maro Kontou]] |- | 1965 | ''[[Fifi înaripatul]]'' | Fifi la plume | [[Albert Lamorisse]] | Films Montsouris, Franța | [[Philippe Avron]], [[Mireille Nègre]], [[Henri Lambert]] |- | 1965 | ''[[Freddy, lovește tu întâi!]]'' | Slå først, Frede! | [[Erik Balling]] | [[Nordisk Film]] | [[Morten Grunwald]], [[Ove Sprogøe]], [[Essy Persson]] |- | 1965 | ''[[Furtună deasupra Asiei (film din 1965)|Furtună deasupra Asiei]]'' | Буря над Азией / Buria nad Aziei | [[Kamil Iarmatov]] | [[Uzbekfilm]] | [[Șukur Burhanov]], [[Ruslan Ahmetov]], [[Anatoli Soloviov]] |- | 1965 | ''[[Gentlemanul din Cocody]]'' | Le Gentleman de Cocody | [[Christian-Jaque]] | italo-francez | [[Jean Marais]], [[Liselotte Pulver]] |- | 1965 | ''[[Giselle (film-balet din 1965)|Giselle]]'' | Giselle | [[Enrique Pineda Barnet]] | Cuba | [[Alicia Alonso]], [[Fernando Alonso (actor)|Fernando Alonso]], [[Azari Plisetski]] |- | 1965 | ''[[Heidi (film din 1965)|Heidi]]'' | Heidi | [[Werner Jacobs]] | Sascha-Verleih, Austria | [[Eva Maria Singhammer]], [[Michaela May]], [[Jan Koester]] |- | 1965 | ''[[Hiperboloidul inginerului Garin (film)|Hiperboloidul inginerului Garin]]'' | Гиперболоид инженера Гарина | [[Aleksandr Ghințburg]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Evgheni Evstigneev]], [[Natalia Klimova]] |- |1965 |Inspectorul |Inspektor |Milo Djukanovic |Avala Film, Yugoslavia |Slobodan 'Cica' Perovic, Snezana Niksic, Ljubisa Samardzic |- | 1965 | ''[[În fiecare zi, sărbătoare]]'' | Every Day's a Holiday | [[James Hill]] | MB | [[John Leyton]], [[Michael Sarne]] |- | 1965 | ''[[În împărăția leului de argint (film)|În împărăția leului de argint]]'' | Im Reich des silbernen Löwen / El ataque de los kurdos | [[Franz Josef Gottlieb]] | [[CCC-Film]] (RFG)<br>[[Balcazar Prductiones Cinematograficas]] (Spania) | [[Lex Barker]], [[Marie Versini]], [[Ralf Wolter]] |- | 1965 | ''[[În umbra coltului]]'' | All'ombra di una colt | [[Giovanni Grimaldi]] | italo-spaniol | [[Stephen Forsyth]], [[Conrado San Martín]], [[Anna Maria Polani]] |- | 1965 | ''[[Jandarmul la New York]]'' | Le gendarme à New York | [[Jean Girault]] | francez | [[Louis de Funès]], [[Michel Galabru]], [[Jean Lefebvre]] |- | 1965 | ''[[Julietta spiritelor]]'' | Giulietta degli spiriti | [[Federico Fellini]] | franco-italian | [[Giulietta Masina]], [[Sandra Milo]], [[Mario Pisu]] |- | 1965 | ''[[Jurnalul unei femei în alb]]'' | Journal d'une femme en blanc | [[Claude Autant-Lara]] | franco-italian | [[Marie-José Nat]], [[Jean Valmont]], [[Claude Gensac]] |- |1965 |La capătul firului |The Slender Thread |Sydney Pollak |Stephen Alexander Productions, SUA |Sidney Poitier, Anne Bancroft, Telly Savalas |- | | 1965 | ''[[Lord Jim (film din 1965)|Lord Jim]]'' | Lord Jim | [[Richard Brooks]] | Columbia Pictures | [[Peter O'Toole]], [[James Mason]], [[Curd Jürgens]] |- | 1965 | ''[[Lumină după jaluzele]]'' | Fény a redőny mögött | [[László Nádasy]] | R P U | [[Zoltán Latinovits]], [[Ferenc Bessenyei]], [[Ildikó Pécsi]] |- | 1965 | ''[[Lupoaica]]'' | Вълчицата / Vălcițata | [[Ranghel Vălceanov]] | R P Bulgaria | [[Ilka Zafirova]], [[Gheorghi Kaloiancev]] |- | 1965 | ''[[Made in Italy (film din 1965)|Made in Italy]]'' | Made in Italy | [[Nanni Loy]] | Italia | [[Virna Lisi]], [[Sylva Koscina]], [[Jean Sorel]] |- | 1965 | ''[[Magazinul de pe strada mare]]'' | Obchod na korze | [[Ján Kadár]]<br> [[Elmar Klos]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jozef Kroner]], [[Ida Kaminska]] |- |1965 |''[[Manuscrisul găsit la Saragosa (film)|Manuscrisul de la Saragosa]]'' |Rekopis znaleziony w Saragosie |Wojciech Has |Kamera Film Unit, R P Polonă |Zbigniew Cybulski, Iga Cembrzynska, Elzbieta Czyzewska |- | 1965 | ''[[Marea cursă]]'' | The Great Race | [[Blake Edwards]] | [[Warner Bros.]] | [[Jack Lemmon]], [[Tony Curtis]], [[Natalie Wood]], [[Peter Falk]] |- |1965 |Micile perle |Perlicky na dne |Vera Chytilová, Jaromir Jires, Jirí Menzel |St. Barrandov |Pavla Marsálková, Ferdinand Kruta, Jirí Menzel, Frantisek Havel, Milos Ctrnacty |- | 1965 | ''[[Minunata Angelica]]'' | Merveilleuse Angélique | [[Bernard Borderie]] | Franța-Italia-RFG | [[Michèle Mercier]], [[Giuliano Gemma]] |- |1965 |Miraj |Mirage |Edward Dmytryk |Universal Pictures, SUA |Gregory Peck, Diane Baker, Walther Matthau |- | 1965 | ''[[Moll Flanders]]'' | The Amorous Adventures of Moll Flanders | [[Terence Young]] | Anglia | [[Kim Novak]], [[Richard Johnson]] |- | 1965 | ''[[Momentul adevărului (film din 1965)|Momentul adevărului]]'' | Il momento della verità | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Miguel Mateo Miguelín]], [[José Gómez Sevillano]] |- |1965 |Moștenirea lui Achile |Les pieds dans le plâtre |Jacques Fabbri, Pierre Lary |Franța |Colette Renard, Jacques Fabbri, Claude Piéplu |- | 1965 | ''[[Nimeni nu voia să moară]]'' | {{lang-lt|: Niekas nenorėjo mirti}}<br>{{lang-ru|: Никто не хотел умирать}} | [[Vytautas Žalakevičius]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Regimantas Adomaitis]], [[Juozas Budraitis]] |- | 1965 | ''[[Nu sunt demn de tine]]'' | Non son degno di te | [[Ettore Maria Fizzarotti]] | Italia | [[Gianni Morandi]], [[Laura Efrikian]] |- | 1965 | ''[[O fată fericită]]'' | Girl Happy | [[Boris Sagal]] | [[MGM]] | [[Elvis Presley]], [[Shelley Fabares]] |- |1965 |Omul nu e pasăre |Covek nije tica |Dusan Makavejev |Avala Film, Iugoslavia |Milena Dravic, Janez Vrhovec, Eva Ras |- | 1965 | ''[[Operațiunea Crossbow]]'' | Operation Crossbow | [[Michael Anderson]] | Anglia | [[Sophia Loren]], [[George Peppard]], [[Trevor Howard]] |- | 1965 | ''[[Parcarea interzisă]]'' | Calle P. | [[Robert Brandt]] | Suedia | [[Carl-Gustaf Lindstedt]], [[Lena Söderblom]] |- | 1965 | ''[[Pasărea Phoenix (film din 1965)|Pasărea Phoenix]]'' | The Flight of the Phoenix | [[Robert Aldrich]] | 20th Century Fox | [[James Stewart]], [[Hardy Krüger]], [[Richard Attenborough]], [[Ernest Borgnine]] |- | 1965 | ''[[Pasărea timpurie]]'' | The Early Bird | [[Robert Asher]] | Anglia | [[Norman Wisdom]] |- | 1965 | ''[[Păcat de benzină]]'' | Kár a benzinért | [[Frigyes Bán]] | RPU | [[Dezsö Garas]], [[Alfonzó]], [[Ervin Kibédi]] |- | 1965 | ''[[Pentru câțiva dolari în plus]]'' | Per qualche dollaro in più<br>(For a Few Dollars More) | [[Sergio Leone]] | I-D-SP | [[Clint Eastwood]], [[Lee Van Cleef]], [[Gian Maria Volonté]], [[Rosemary Dexter]] |- | 1965 | ''[[Pianele mecanice]]'' | Los pianos mecánicos | [[Juan Antonio Bardem]] | franco-italo-spaniol | [[Melina Mercouri]], [[James Mason]], [[Hardy Krüger]] |- | 1965 | ''[[Pinguinul (film)|Pinguinul]]'' | Pingwin | [[Jerzy Stefan Stawinski]] | RPP | [[ Andrzej Kozak]], [[Krystyna Konarska ]] , [[Zbigniew Cybulski]] |- | 1965 | ''[[Prea târziu (film din 1965)|Prea târziu]]'' | Szerelmes biciklisták | [[Péter Bacsó]] | [[Mafilm]] | [[Tibor Orbán]], [[Nóra Káldi]], [[László Tahi Tóth]], [[István Uri]] |- | 1965 | ''[[Prin Kurdistanul sălbatic (film)|Prin Kurdistanul sălbatic]]'' | Durchs wilde Kurdistan | [[Franz Josef Gottlieb]] | [[CCC-Film]] (RFG) – Spania | [[Lex Barker]], [[Marie Versini]] |- | 1965 | ''[[Prostănacul]]'' | Le Corniaud | [[Gérard Oury]] | franco-italian | [[Bourvil]], [[Louis de Funès]], [[Beba Lončar]] |- | 1965 | ''[[Răfuiala]]'' | The Sons of Katie Elder | [[Henry Hathaway]] | USA | [[John Wayne]], [[Dean Martin]], [[George Kennedy]] |- | 1965 - 1967 | ''[[Război și pace (film în patru serii)|Război și pace]]'' | Война и мир <br>Voina i mir | [[Serghei Bondarciuk]] | [[Mosfilm]] | [[Liudmila Savelieva]], [[Veaceslav Tihonov]], [[Serghei Bondarciuk]] |- | 1965 | ''[[Repulsie]]'' | Iszony | [[György Hintsch]] | RPU | [[Ferenc Kállai]], [[Andrea Drahota]], [[Antal Páger]] |- |1965 |Salvele Aurorei |Zalp Avrorî / ru: Залп Авроры |Iuri Vîșinski |Mosfilm, URSS |Mihail Kuznețov, Vladimir Tatosov, Ivan Dmitriev |- |1965 |Salto |Salto |Tadeusz Konwicki |R P Polonă |Zbigniew Cybulski, Jerzy Block, Marta Lipinska |- | 1965 | ''[[Samba (film)|Samba]]'' | Samba | [[Rafael Gil]] | Spania-Brazilia | [[Sara Montiel]], [[Marc Michel]] |- | 1965 | ''[[Sunetul muzicii]]'' | The Sound of Music | [[Robert Wise]] | [[20th Century Fox]] | [[Julie Andrews]], [[Christopher Plummer]], [[Eleanor Parker]] |- | 1965 | ''[[Șapte oameni de aur]]'' | Sette uomini d'oro | [[Marco Vicario]] | italo-franco-spaniol | [[Rossana Podestà]], [[Philippe Leroy]] |- | 1965 | ''[[Trageți în Stanislas!]]'' | Pleins feux sur Stanislas | [[Jean-Charles Dudrumet]] | Franța | [[Jean Marais]], [[Nadja Tiller]] |- |1965 |Treizeci și trei |Trdțat tri ru: Тридцать три |Gheorghi Danelia |Mosfilm, URSS |Evgheni Leonov, Nonna Mordiukova, Inna Ciurikova |- | 1965 | ''[[Un dolar găurit]]'' | Un Dollaro bucato | [[Giorgio Ferroni]] | italo-francez | [[Giuliano Gemma]] |- | 1965 | ''[[Urme în ocean]]'' | След в океане (Sled v okeane) | [[Oleg Nikolaevski]]<!-- Олег Николаевский --> | [[Studioul Sverdlovsk]] <!--Свердловская киностудия --> | [[Ada Șeremeteva]], [[Iuri Dedovici]], [[Evgheni Vesnik]]<!--Ада Шереметьева; Юрий Дедович; Евгений Весник--> |- |1965 |Verificat, nu există mine |Provereno nema mina. ru : Проверено - мин нет |Zdravko Velimirovic Yuri Lâsenko |Lovcen Film, RSFI St. Dovjenko Kiev, URSS |Branko Plesa, Olga Lâsenko, Nikola Popovic |- | 1965 | ''[[Viața în înalta societate (film din 1965)|Viața în înalta societate]]'' | [[:en:Life at the Top (film)|Life at the Top]] | [[Ted Kotcheff]] | Anglia | [[Laurence Harvey]], [[Jean Simmons]] |- | 1965 | ''[[Viva Maria!]]'' | Viva Maria! | [[Louis Malle]] | franco-italian | [[Brigitte Bardot]], [[Jeanne Moreau]] |- | 1965 | ''[[Winnetou 3]]'' | Winnetou 3. Teil | [[Harald Reinl]] | RFG / Italia / Iugoslavia | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Klaus Kinski]] |- | 1965 | ''[[Yoyo (film)|Yoyo]]'' | Yoyo | [[Pierre Étaix]] | C.A.P.A.C. Franța | Pierre Étaix, [[Claudine Auger]] |- | 1965 | ''[[Zece negri mititei (film din 1965)|Zece negri mititei]]'' | Ten Little Indians | [[George Pollock]] | GB | [[Daliah Lavi]], [[Mario Adorf]], [[Christopher Lee]] |} == 1966 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1966 | ''[[A dispărut un „Fragonard”]]'' | Nahá pastýřka | [[Jaroslav Mach]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Karel Höger]], [[Bohumil Šmída]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1966 | ''[[Adio, Texas]]'' | Texas, Addio | [[Ferdinando Baldi]] | Italia-RFG | [[Franco Nero]], [[Alberto Dell'Acqua]] |- | 1966 | ''[[Al șaptelea continent (film din 1966)|Al șaptelea continent]]'' | Sedmi kontinent | [[Dušan Vukotić]] | Iugoslavia (Croația) | [[Demeter Bitenc]], Karla Chadimová |- | 1966 | ''[[Andrei Rubliov (film)|Andrei Rubliov]]'' | Андрей Рублёв | [[Andrei Tarkovski]] | [[Mosfilm]] | [[Anatoli Solonițîn]], [[Ivan Lapikov]]<!--Анатолий Солоницын, Иван Лапиков--> |- | 1966 | ''[[Angelica și regele]]'' | Angélique et le roy | [[Bernard Borderie]] | Fr-Italia-RFG | [[Michèle Mercier]], [[Robert Hossein]] |- |1966 |Arabesc |Arabesque |Stanley Donen |Stanley Donen Films, SUA |Gregory Peck, Sophia Loren |- | 1966 | ''[[Arde Parisul? (film)|Arde Parisul?]]'' | Paris brûle-t-il? | [[René Clément]] | Franța | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Charles Boyer]], [[Leslie Caron]] |- | 1966 | ''[[Balada din Hevsursk]]'' | Хевсурская баллада<br>Hevsurskaia ballada | [[Șota Managadze]] | [[Gruzia-film]] | [[Tenghiz Arcivadze]], [[Sofiko Ciaureli]], [[Leo Pilpani]] |- | 1966 | ''[[Bătălia pentru Alger]]'' | La battaglia di Algeri | [[Gillo Pontecorvo]] | Italia-Algeria | [[Brahim Hadjadj]], [[Jean Martin]] |- | 1966 | ''[[Blow-Up]]'' | Blow-Up | [[Michelangelo Antonioni]] | Anglia | [[David Hemmings]], [[Vanessa Redgrave]], [[Sarah Miles]] |- | 1966 | ''[[Bucătăreasa]]'' | Стряпуха<br>Streapuha | [[Edmond Keosaian]] | [[Mosfilm]] | [[Svetlana Svetlicinaia]], [[Lidumila Hiteaeva]], [[Inna Ciurikova]] |- | 1966 | ''[[Capcana (film din 1966)|Capcana]]'' | The Trap | [[Sidney Hayers]] | Anglia | [[Rita Tushingham]], [[Oliver Reed]], [[Barbara Chilcott]] |- | 1966 | ''[[Călătorie fantastică (film din 1966)|Călătorie fantastică]]'' | Fantastic Voyage | [[Richard Fleischer]] | [[20th Century Fox]] | [[Stephen Boyd]], [[Raquel Welch]], [[Edmond O’Brien]] |- | 1966 | ''[[Călugărița (film din 1966)|Călugărița]]'' | La Religieuse | [[Jacques Rivette]] | Franța | [[Anna Karina]], [[Liselotte Pulver]], [[Micheline Presle]] |- | 1966 | ''[[Când tu nu ești]]'' | Cuando tú no estás | [[Mario Camus]] | Spania | [[Raphael (cântăreț)|Raphael]], [[María José Alfonso]] |- | 1966 | ''[[Cît timp ești sănătos|Cât timp ești sănătos]]'' | Tant qu'on a la santé | [[Pierre Étaix]] | Franța | [[Pierre Étaix]], [[Denise Péronne]], [[Sabine Sun]] |- | 1966 | ''[[Ce noapte, băieți!]]'' | Che notte, ragazzi! | [[Giorgio Capitani]] | italo-spaniol | [[Philippe Leroy]], [[Marisa Mell]] |- | 1966 | ''[[Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie?]]'' | Kdo chce zabít Jessii? | [[Václav Vorlíček]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Olga Schoberová]], [[Vladimír Menšík]], [[Dana Medřická]] |- | 1966 | ''[[Copiii lui Don-Quijote]]'' | ru: Дети Дон Кихота<br>Deti Don-Kikhota | [[Evgheni Karelov]] | [[Mosfilm]] | Anatoli Papanov, Vera Orlova, Natalia Fateeva |- |1966 |Cu bărbații e o altă poveste |A férfi egészen más |Tamás Fejér |MAFILM Stúdió 4, RPU |Ferenc Kállai, István Bujtor, László Csurka, Zsuzsa Balogh |- | 1966 | ''[[Cum să furi un milion]]'' | How to Steal a Million | [[William Wyler]] | SUA | [[Audrey Hepburn]], [[Peter O'Toole]], [[Eli Wallach]] |- | 1966 | ''[[Cui i-e frică de Virginia Woolf? (film)|Cui i-e frică de Virginia Woolf?]] | Who’s Afraid of Virginia Woolf? | [[Mike Nichols]] | SUA | [[Richard Burton]], [[Elizabeth Taylor]], [[George Segal]] |- | 1966 | ''[[Doamna de pe șine]]'' | Dáma na kolejích | [[Ladislav Rychman]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jiřina Bohdalová]], [[Radoslav Brzobohatý]], [[František Peterka]] |- |1966 |Dosarul XII |Andel blazené smrti |Stepán Skalský |Studio Barrandov, RSC |Zora Bozinová, Jaroslav Dufek, Rade Markovic |- | 1966 | ''[[Dreptul de a te naște (film din 1966)|Dreptul de a te naște]]'' | El derecho de nacer | [[Tito Davison]] | Mexic | [[Fernando Soler]], [[Aurora Bautista]], [[Julio Alemán]] |- |1966 |Duel la Diablo |Duel at Diablo |Ralph Nelson |SUA |James Garner, Sidney Poitier, Bibi Anderson |- | 1966 | ''[[După vulpe]]'' | Caccia alla volpe / After the Fox | [[Vittorio De Sica]] | Italia-Anglia-USA | [[Peter Sellers]], [[Britt Ekland]], [[Akim Tamiroff]] |- | 1966 | ''[[Eddie Chapman agent secret]]'' | Triple Cross | [[Terence Young]] | Franța | [[Christopher Plummer]], [[Romy Schneider]], [[Gert Fröbe]], [[Claudine Auger]], [[Yul Brynner]] |- | 1966 | ''[[El Dorado (film)|El Dorado]]'' | El Dorado | [[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Robert Mitchum]], [[James Caan]] |- | 1966 | ''[[El Greco (film din 1966)|El Greco]]'' | El Greco | [[Luciano Salce]] | italo-francez | [[Mel Ferrer]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Adolfo Celi]] |- | 1966 | ''[[Eu, eu, eu... și ceilalți]]'' | Io, io, io... e gli altri | [[Alessandro Blasetti]] | Italia | [[Gina Lollobrigida]], [[Silvana Mangano]] |- | 1966 | ''[[Fantoma din Morrisville]]'' | Fantom Morrisvillu | [[Bořivoj Zeman]] | RSC | [[Oldřich Nový]], [[Nataša Gollová]], [[Waldemar Matuška]] |- | 1966 | ''[[Faraonul (film din 1966)|Faraonul]]'' | Faraon | [[Jerzy Kawalerowicz]] | RPP | [[Jerzy Zelnik]], [[Ewa Krzyżewska]], [[Wieslawa Mazurkiewicz]] |- | 1966 | ''[[Feriți-vă automobilul!]]'' | Берегись автомобиля<br>Beregis avtomobilea | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Innokenti Smoktunovski]], [[Oleg Efremov]], [[Andrei Mironov]] |- | 1966 | ''[[Fiii Marei Ursoaice]]'' | Die Söhne der großen Bärin | [[Josef Mach]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitić]], [[Jiří Vršťala]] |- |1966 |Frumoasă nebunie |A Fine Madness |Irvin Kershner |Warner Bros., SUA |Sean Connery, Joanne Woodward, Jean Seberg |- | 1966 | ''[[Frunza de viță]]'' | Fügefalevél | [[Félix Máriássy]] | HU | [[Ferenc Bessenyei]], [[Judit Halász]] |- | 1966 | Funeralii la Berlin | Funeral in Berlin | Guy Hamilton | Jovera Pictures AG/SA, Lowndes Productions Ltd, UK | Michael Caine, Oskar Homolka, Paul Hubschmid |- | 1966 | ''[[Hocus-pocus (film din 1966)|Hocus-pocus]]'' | Hokuspokus oder: Wie lasse ich <br>meinen Mann verschwinden...? | [[Kurt Hoffmann]] | RFG | [[Heinz Rühmann]], [[Liselotte Pulver]] |- | 1966 | ''[[Ierburi amare]]'' | Zeugin aus der Hölle | [[Zika Mitrović]] | RFG - Yugoslavia | [[Irene Papas]], [[Daniel Gélin]], [[Heinz Drache]] |- | 1966 | ''[[Inimă de mamă]]'' | Сердце матери<br>Serdțe materi | [[Mark Donskoi]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Elena Fadeeva]], [[Daniil Sagal]], [[Nina Menșikova]] |- | 1966 | ''[[Înainte de război]]'' | Pre rata | [[Vuk Babić]] | Iugoslavia | [[Slobodan Perović]], [[Sonja Hlebš]] |- | 1966 | ''[[Îndrăgostiții din Marona (film din 1966)|Îndrăgostiții din Marona]]'' | Kochankowie z Marony | [[Jerzy Zarzycki]] | RPP | [[Barbara Horawianka]], [[Andrzej Antkowiak]] |- |1966 |Întâlnirea |Any Wednesday |Robert Ellis Miller |Warner Bros., USA |Jane Fonda, Jason Robards, Dean Jones |- | 1966 | ''[[Judoka agent secret]]'' | Le Judoka agent secret | [[Pierre Zimmer]] | Franța | [[Jean-Claude Bercq]], [[Marilù Tolo]] |- |1966 |Linia de demarcație |La ligne de démarcation |Claude Chabrol |Franța |Jean Seberg, Maurice Ronet, Daniel Gélin |- | 1966 | ''[[Loana]]'' | One Million Years B.C. | [[Don Chaffey]] | SUA | [[Raquel Welch]], [[John Richardson]] |- | 1966 | ''[[Marea hoinăreală]]'' | La Grande vadrouille | [[Gérard Oury]] | Franța-Anglia | [[Bourvil]], [[Louis de Funès]], [[Andréa Parisy]] |- | 1966 | ''[[Marele premiu (film din 1966)|Marele premiu]]'' | Grand Prix | [[John Frankenheimer]] | [[MGM]] | [[Yves Montand]], [[Eva Marie Saint]], [[Geneviève Page]] |- | 1966 | ''[[Marele restaurant]]'' | Le Grand restaurant | [[Jacques Besnard]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Bernard Blier]] |- | 1966 | ''[[Martin soldat]]'' | Martin soldat | [[Michel Deville]] | Franța | [[Robert Hirsch]], [[Marlène Jobert]] |- | 1966 | ''[[Marysia și Napoleon]]'' | Marysia i Napoleon | [[Leonard Buczkowski]] | RPP | [[Beata Tyszkiewicz]], [[Gustaw Holoubek]] |- |1966 |Mâine Mexicul |Jutro Meksyk |Aleksander Scibor-Rylski |RPP |Zbigniew Cybulski, Joanna Szczerbic, Teresa Szmigielówna |- | 1966 | ''[[Moartea unui birocrat]]'' | [[:es:Muerte de un burócrata|La muerte de un burócrata]] | [[Tomás Gutiérrez Alea]] | Cuba | [[Salvador Wood]], [[Silvia Planas]] |- | 1966 | ''[[Moartea vine pe ploaie]]'' | Smrt prichádza v dazdi | [[Andrej Lettrich]] | [[Filmové Studio Bratislava]] | [[Ladislav Chudík]], [[Zdena Gruberová]] |- | 1966 | ''[[Neînțelesul (film)|Neînțelesul]]'' | Incompreso (Vita col figlio) | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Anthony Quayle]], [[Stefano Colagrande]], [[Giorgia Moll]] |- | 1966 | ''[[O căruță spre Viena]]'' | Kocár do Vídne | [[Karel Kachyňa]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Iva Janzurová]], [[Jaromír Hanzlík]] |- | 1966 | ''[[O chestiune de onoare (film)|O chestiune de onoare]]'' | Una questione d'onore | [[Luigi Zampa]] | Italia-Franța | [[Ugo Tognazzi]], [[Nicoletta Machiavelli]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1966 | ''[[Oameni în rulotă]]'' | Lidé z maringotek | [[Martin Frič]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vlastimil Brodský]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1966 | ''[[Operațiunea Lady Chaplin]]'' | Missione speciale Lady Chaplin | [[Alberto De Martino]] | italo-franco-spaniol | [[Ken Clark]], [[Daniela Bianchi]], [[Helga Liné]] |- | 1966 | ''[[Operațiunea San Gennaro]]'' | Operazione San Gennaro | [[Dino Risi]] | [[Ultra Film]]; [[Lyre Film]]; [[Roxy Film]] | [[Nino Manfredi]], [[Senta Berger]], [[Claudine Auger]] |- | 1966 | ''[[Omul din Sierra]]'' | The Appaloosa | [[Sidney J. Furie]] | USA | [[Marlon Brando]], [[Anjanette Comer]] |- | 1966 | ''[[Omul fără pașaport]]'' | Chelovek bez pasporta | [[Anatoli Bobrovski]] | [[Mosfilm]] | [[Gennadi Frolov]], [[Vladimir Zamanski]] |- | 1966 | ''[[Pantera neagră (film din 1966)|Pantera neagră]]'' | Schwarze Panther | [[Josef Mach]] | [[DEFA]] | [[Angelika Waller]], [[Helmut Schreiber]] |- | 1966 | ''[[Pentru încă puțini dolari]]'' | Per pochi dollari ancora | [[Giorgio Ferroni]] | Italo-franco-spaniol | [[Giuliano Gemma]], [[Dan Vadis]] |- | 1966 | ''[[Picioare lungi, degete lungi]]'' | Lange Beine - lange Finger | [[Alfred Vohrer]] | RFG | [[Senta Berger]], [[Joachim Fuchsberger]] |- | 1966 | ''[[Pipele]]'' | Dýmky | [[Vojtěch Jasný]] | RSC-Austria | [[Walter Giller]], [[Gitte Hænning]], [[Jana Brejchová]], [[Nadja Tiller]] |- | 1966 | ''[[Povestea prostiei mele]]'' | Butaságom története | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Éva Ruttkai]], [[Lajos Básti]], [[Irina Petrescu]], [[László Mensáros]] |- | 1966 | ''[[Prințesa (film din 1966)|Prințesa]]'' | Prinsessan | [[Åke Falck]] | Suedia | [[Grynet Molvig]], [[Lars Passgård]] |- | 1966 | ''[[Profesioniștii (film din 1966)|Profesioniștii]]'' | The Professionals | [[Richard Brooks]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Lee Marvin]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1966 | ''[[Surcouf tigrul celor șapte mări]]'' | Surcouf, l'eroe dei sette mari | [[Sergio Bergonzelli]], [[Roy Rowland]] | italo-franco-spaniol | [[Gérard Barray]], [[Antonella Lualdi]], [[Terence Morgan]] |- | 1966 | ''[[Reîntoarcerea lui Surcouf]]'' | Il grande colpo di Surcouf | [[Sergio Bergonzelli]], [[Roy Rowland]] | italo-franco-spaniol | [[Gérard Barray]], [[Antonella Lualdi]], [[Terence Morgan]] |- |1966 |Sacrificarea |La curée |Roger Vadim |Les Films Marceau-Cocinor, Mega Film, Franța- Italia |Jane Fonda, Michel Piccoli, Peter McEnery, Tina Aumont |- | 1966 | ''[[Sărmanii flăcăi]]'' | Szegénylegények | [[Miklós Jancsó]] | RPU | [[János Görbe]], [[Zoltán Latinovits]] |- | 1966 | ''[[Se întâmplă numai duminica]]'' | Zawsze w niedziele | [[Ryszard Ber]] | RPP | [[Jerzy Turek]], [[Kalina Jędrusik]], [[Józef Nalberczak]] |- | 1966 | ''[[Sfântul la pândă]]'' | Le Saint prend l'affût | [[Christian-Jaque]] | franco-italian | [[Jean Marais]], [[Jean Yanne]] |- | 1966 | ''[[Tata (film din 1966)|Tata]] '' | Apa | [[István Szabó]] | RPU | [[András Bálint]], [[Klári Tolnay]] |- | 1966 | ''[[Trandafiri roșii pentru Angelica]]'' | Rose rosse per Angelica | [[Steno]] | italo-franco-spaniol | [[Jacques Perrin]], [[Raffaella Carrà]], [[Carlos Estrada]] |- | 1966 | ''[[Trei copii minune]] '' | Trois enfants... dans le désordre | [[Léo Joannon]] | Franța | [[Bourvil]], [[Jean Lefebvre]] |- | 1966 | ''[[Un bărbat și o femeie]]'' | Un homme et une femme | [[Claude Lelouch]] | Franța | [[Anouk Aimée]], [[Jean-Louis Trintignant]] |- | 1966 | ''[[Un glonte pentru general]]'' | El chuncho, quien sabe? | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Gian Maria Volonté]], [[Lou Castel]], [[Klaus Kinski]] |- | 1966 | ''[[Un nabab maghiar (film)|Un nabab maghiar]]'' | Egy Magyar nábob | [[Zoltán Várkonyi]] | RPU | [[Ferenc Bessenyei]], [[Iván Darvas]] |- | 1966 | ''[[Un om pentru eternitate (film din 1966)|Un om pentru eternitate]]'' | A Man for All Seasons | [[Fred Zinnemann]] | Anglia | [[Paul Scofield]], [[Robert Shaw]] |- | 1966 | ''[[Urmărirea (film din 1966)|Urmărirea]]'' | The Chase | [[Arthur Penn]] | SUA | [[Marlon Brando]], [[Jane Fonda]], [[Robert Redford]], [[Robert Duvall]] |- | 1966 | ''[[Veșnic întârziat]]'' | Press for Time | [[Robert Asher]] | Anglia | [[Norman Wisdom]] |- | 1966 | ''[[Viața la castel]]'' | La Vie de château | [[Jean-Paul Rappeneau]] | Franța | [[Catherine Deneuve]], [[Pierre Brasseur]] |- | 1966 | ''[[Zile reci (film)|Zile reci]]'' | Hideg napok | [[András Kovács]] | [[Mafilm]] | [[Zoltán Latinovits]], [[Iván Darvas]], [[Adám Szirtes]] |} == 1967 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1967 |A doua șansă |You Only Live Twice |Lewis Gilbert |Eon Productions, UK-Japonia |Sean Connery, Akiko Wakabayashi, Mie Hama, Karin Dor, Tetsuro Tanba |- | 1967 | ''[[A trăi pentru a trăi]]'' | Vivre pour vivre | [[Claude Lelouch]] | Franța | [[Yves Montand]], [[Candice Bergen]], [[Annie Girardot]] |- | 1967 | ''[[Adio Granada!]]'' | Granada, addio! | [[Marino Girolami]] | Italia | [[Claudio Villa]], [[Susanna Martinková]], [[María Cuadra]] |- | 1967 | ''[[Alegere de asasini (film)|Alegere de asasini]]'' | Un choix d'assassins | [[Philippe Fourastié]] | Franța, Italia | [[Bernard Noël]], [[Duda Cavalcanti]], [[Mario David (actor)|Mario David]] |- | 1967 | ''[[Am întâlnit țigani fericiți]]'' | Skupljaci perja | [[Aleksandar Petrović (regizor)|Aleksandar Petrović]] | [[Avala Film]] | [[Bekim Fehmiu]], [[Olivera Vučo]], [[Bata Živojinović]] |- | 1967 | ''[[Amorul vrăjitor]]'' | El Amor brujo | [[Francisco Rovira Beleta]] | Spania | [[Antonio Gades]], [[La Polaca]] |- |1967 |Anna Karenina |Anna Karenina ru: Анна Каренина |Aleksandr Zarhi |Mosfilm, URSS |Tatiana Samoilova, Nikolai Grițenko, Vasili Lanovoi |- | 1967 | ''[[Armata codobaturilor din nou în luptă]]'' | Армия «Трясогузки» снова в бою<br>Cielaviņas armija atkal cīnās | [[Aleksandrs Leimanis]] | Rigas Kinostudija | [[Gunars Țilinskis]], [[Aivars Galvinș]], [[Iuri Korjov]] |- | 1967 | ''[[Aroma de migdale]]'' | С дъх на бадеми<br>S dah na bademi | [[Liubomir Șarlandjiev]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Nevena Kokanova]], [[Gh. Gheorghiev-Gheț]], [[Stefan Danailov]] |- | 1967 | ''[[Astă seară mă distrez]]'' | Stasera mi butto | [[Ettore Maria Fizzarotti]] | Italia | [[Nino Taranto]], [[Marisa Sannia]], [[Giancarlo Giannini]] |- | 1967 | ''[[Așteaptă până se întunecă]]'' | Wait Until Dark | [[Terence Young]] | SUA | [[Audrey Hepburn]], [[Alan Arkin]], [[Richard Crenna]] |- | 1967 | ''[[Aventurierii]]'' | Les aventuriers | [[Robert Enrico]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Lino Ventura]], [[Joanna Shimkus]] |- |1967 |Bomba de la ora 10 și 10 |Bomba u 10 i 10 |Caslav Damjanovic |Avala Film, Noble Production |George Motgomery, Rada Djuricin, Branko Plesa, Rade Markovic |- |1967 |Bonnie și Clyde |Bonnie and Clyde |Arthur Penn |SUA |Warren Beatty, Faye Dunaway, Michael J. Pollard |- | 1967 | ''[[Bună ziua, contesă]]'' | Buenos días condesita | [[Luis César Amadori]] | Spania | [[Rocío Dúrcal]], [[Vicente Parra]] |- |1967 |Bunicul, Kylijan și eu |Dedecek, Kylián a já |Jirí Hanibal |Studio Barrandov RSC |David Schneider, Rudolf Deyl, Slávka Budínová |- | 1967 | ''[[Careta verde]]'' | ru: Зелёная карета<br>Zelionaia kareta | [[Ian Frid]] | [[Lenfilm]] | [[Natalia Teneakova]], [[Viktor Cestnokov]], [[Aleksandr Susnin]] |- | 1967 | ''[[Casa mamei noastre]]'' | Our Mother's House | [[Jack Clayton]] | MB | [[Dirk Bogarde]], [[Margaret Leclere]], [[Pamela Franklin]] |- | 1967 | ''[[Când voi fi mort și livid]]'' | Kad budem mrtav i beo | [[Zivojin Pavlovic]] | FRZ, Iugoslavia | [[Dragan Nikolic]], [[Ruzica Sokic]], [[Neda Spasojevic]] |- | 1967 | ''[[Cea mai lungă noapte]]'' | Най-дългата нощ | Vilo Radev<!-- după poster--> | [[Republica Populară Bulgaria|Bulgaria]] | [[Victor Rebengiuc]], Ivan Bratanov, Gheorghi Kaloiancev |- | 1967 | ''[[Cele patru nunți ale lui Marisol]]'' | Las 4 bodas de Marisol | [[Luis Lucia]] | franco-spaniol | [[Marisol]], [[Jean-Claude Pascal]], [[Peret (cântăreț)|Peret]] |- | 1967 | ''[[Cele trei nopți ale unei iubiri]]'' | Egy szerelem három éjszakája | [[György Révész]] | RPU | [[Vera Venczel]], [[Iván Darvas]], [[Zoltán Latinovits]] |- | 1967 | ''[[Comedianții (film)|Comedianții]]'' | The Comedians | [[Peter Glenville]] | SUA | [[Richard Burton]], [[Elizabeth Taylor]], [[Alec Guinness]] |- | 1967 | ''[[Comisarul X și banda „Trei câini verzi”]]'' | Kommissar X - Drei grüne Hunde<br>Strategic command chiama Jo Walker | [[Rudolf Zehetgruber]]<br>[[Gianfranco Parolini]] | RFG, Franța, Liban | [[Tony Kendall]], [[Brad Harris]], [[Olga Schoberová]] |- | 1967 | ''[[Crimă în stil personal]]'' | Vražda po našem | [[Jiří Weiss]] | RSC | [[Rudolf Hrusínský]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1967 | ''[[Departe de lumea dezlănțuită (film din 1967)|Departe de lumea dezlănțuită]]'' | Far from the Madding Crowd | [[John Schlesinger]] | [[MGM]] | [[Julie Christie]], [[Terence Stamp]], [[Peter Finch]] |- | 1967 | ''[[Desculț în parc]]'' | Barefoot in the Park | [[Gene Saks]] | SUA | [[Robert Redford]], [[Jane Fonda]], [[Charles Boyer]] |- | 1967 | ''[[Dirijabilul furat]]'' | Ukradená vzducholod | [[Karel Zeman]] | Italia, RSC | [[Hanus Bor]], [[Jan Cizek]], [[Jan Malát]], [[Michal Pospísil]] |- |1967 |Doi la drum |Two for the Road |Stanley Donen |Stanley Donen Films, SUA |Audrey Hepburn, Albert Finney, Eleanor Bron |- | 1967 | ''[[Domnișoarele din Rochefort]]'' | Les demoiselles de Rochefort | [[Jacques Demy]] | Franța | [[Françoise Dorléac]], [[Catherine Deneuve]], [[Jacques Perrin]] |- | 1967 | ''[[Domnului profesor, cu dragoste]]'' | To Sir, with Love | [[James Clavell]] | MB | [[Sidney Poitier]], [[Judy Geeson]], [[Suzy Kendall]] |- |1967 |Două bilete la matineu |Dva bileta na dnevnoi seans ru: Два билета на дневной сеанс |Herbert Rappaport |Lenfilm, URSS |Aleksandr Zbruev, Zemfira Țahilova, Igor Gorbaciov |- | 1967 | ''[[Drumul spre Saturn]]'' | [[:ru:Путь в «Сатурн»|Путь в «Сатурн»]] (Put v „Saturn”) | [[Villen Azarov]]<!-- Виллен Абрамович Азаров--> | URSS | [[Mihail Volkov]], [[Mihail Gluzski]], [[Grigori Gai]]<!--Михаил Волков; Михаил Глузский ; Григорий Гай --> |- | 1967 | ''[[Drumul spre vest]]'' | The Way West | [[Andrew V. McLaglen]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[Robert Mitchum]], [[Richard Widmark]] |- | 1967 | ''[[Duelul lung]]'' | The Long Duel | [[Ken Annakin]] | SUA | [[Yul Brynner]], [[Trevor Howard]], [[Charlotte Rampling]] |- | 1967 | ''[[Ea va râde]]'' | Riderà (Cuore matto) | [[Bruno Corbucci]] | Italia | [[Little Tony]], [[Marisa Solinas]] |- | 1967 | ''[[Elvira Madigan (film din 1967)|Elvira Madigan]]'' | Elvira Madigan | [[Bo Widerberg]] | Suedia | [[Pia Degermark]], [[Thommy Berggren]] |- |1967 |Fantasme |Bedazzled |Stanley Donen |Stanley Donen Films, U.K. |Peter Cook, Dudley Moore, Eleanor Bron, Raquel Welch |- | 1967 | ''[[Fantômas contra Scotland Yard]]'' | Fantômas contre Scotland Yard | [[André Hunebelle]] | franco-italian | [[Louis de Funès]], [[Jean Marais]], [[Mylène Demongeot]] |- | 1967 | ''[[Feldmareșala]]'' | La feldmarescialla | [[Steno]] | italo-franceză | [[Rita Pavone]], [[Terence Hill]] |- | 1967 | ''[[Femeia îndărătnică]]'' | The Taming of the Shrew | [[Franco Zeffirelli]] | | [[Elizabeth Taylor]], [[Richard Burton]] |- | 1967 | ''[[Fiecăruia ce i se cuvine]]'' | A ciascuno il suo | [[Elio Petri]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Irene Papas]] <!--|- | 1967 | ''[[Frumoasa zilei]]'' | Belle de jour | [[Luis Buñuel]] | Franța | [[Catherine Deneuve]], [[Jean Sorel]], [[Geneviève Page]] --> |- | 1967 | ''[[Ghici cine vine la cină ?]]'' | Guess Who's Coming to Dinner | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Spencer Tracy]], [[Sidney Poitier]], [[Katharine Hepburn]], [[Katharine Houghton]] |- | 1967 | ''[[Grăbiți apusul soarelui]]'' | Hurry Sundown | [[Otto Preminger]] | SUA | [[Michael Caine]], [[Jane Fonda]], [[George Kennedy]] |- | 1967 | ''[[Hombre (film)|Hombre]]'' | Hombre | [[Martin Ritt]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Martin Balsam]] |- | 1967 | ''[[Iadul sfărâmat]]'' | Взорванный ад<br>Vzorvannîi ad | [[Ivan Lukinski]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Ghennadi Bortnikov]], [[Nikolai Skorobogatov]], [[Imedo Kahiani]] |- | 1967 | ''[[Incidentul]]'' | The Incident | [[Larry Peerce]] | SUA | [[Tony Musante]], [[Beau Bridges]], [[Martin Sheen]] |- | 1967 | ''[[Inimă nebună... nebună de legat]]'' | Cuore matto... matto da legare | [[Mario Amendola]] | Italia | [[Little Tony]], [[Eleonora Brown]] |- | 1967 | ''[[În arșița nopții (film)|În arșița nopții]]'' | In the Heat of the Night | [[Norman Jewison]] | SUA | [[Sidney Poitier]], [[Rod Steiger]], [[Warren Oates]] |- | 1967 | ''[[În orașul „S”]]'' | В городе С.<br>V gorode S. | [[Iosif Heifiț]] | [[Lenfilm]] | [[Andrei Popov (actor)|Andrei Popov]], [[Anatoli Papanov]], [[Aleksei Batalov]], [[Iia Savvina]], [[Leonid Bîkov]] |- | 1967 | ''[[Încercuirea]]'' | Diverzanti (The Demolition Squad) | [[Hajrudin Krvavac]] | [[Bosna Film]], Yugoslavia | [[Rade Markovic]], [[Bata Živojinović]], [[Jovan Janicijevic]] |- | 1967 | ''[[Înnorare trecătoare]]'' | Változó felhőzet | [[Márton Kelet]] | RPU | [[Imre Sinkovits]], [[Tamás Major]], [[Lajos Básti]] |- |1967 |Jowita |Jowita |Janusz Morgenstern |RPP |Daniel Olbrychski, Barbara Lass, Kalina Jedrusik, Zbigniew Cybulski |- | 1967 | ''[[Lampa lui Aladin (film din 1967)|Lampa lui Aladin]]'' | Волшебная лампа Аладдина<br>Volșebnaia lampa Aladdina | [[Boris Rîțarev]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Boris Bîstrov]], [[Dodo Ciogovadze]]<!--Борис Быстров, Додо Чоговадзе --> |- | 1967 | ''[[Lordul din Alexanderplatz]]'' | Ein Lord am Alexanderplatz | [[Günter Reisch]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Angelica Domröse]], [[Armin Mueller-Stahl]] |- | 1967 | ''[[Mai periculoase decât bărbații]]'' | Deadlier Than the Male | [[Ralph Thomas]] | Anglia | [[Richard Johnson]], [[Elke Sommer]], [[Sylva Koscina]] |- | 1967 | ''[[Marianna agentul 0555]]'' | Марианна <br> Marianna | [[Vasile Pascaru]] | [[Moldova-Film]] | [[Irina Tereshchenko]], [[Grigore Grigoriu]], [[Tõnu Aav]] |- | 1967 | [[Marile vacanțe]] | Les grandes vacances | [[Jean Girault]] | Franța - Italia | [[Louis de Funès]], [[Ferdy Mayne]], [[Martine Kelly]] |- | 1967 | ''[[Muzicantul]]'' | The Clown and the Kids | [[Mende Brown]] | Bulgaria-SUA | [[Emmett Kelly]], [[Mikhail Mikhajlov]] |- | 1967 | ''[[Nebunul din laboratorul Nr. 4]]'' | Le fou du labo IV | [[Jacques Besnard]] | Gaumont Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Maria Latour]], [[Bernard Blier]], [[Pierre Brasseur]] |- | 1967 | ''[[Neîmblânzita Angelica]]'' | Indomptable Angélique | [[Bernard Borderie]] | F-I-D | [[Michèle Mercier]], [[Robert Hossein]] |- | 1967 | ''[[Noaptea generalilor]]'' | The Night of the Generals | [[Anatole Litvak]] | franco-englez | [[Peter O'Toole]], [[Omar Sharif]], [[Tom Courtenay]] |- |1967 |Noaptea miresei |Noc nevesty |Karel Kachyňa |Barrandov, RSC |Jana Brejchová, Mnislav Hofman, Gustáv Valach, Josef Kemr |- |1967 |Oedip rege |Edipo Re |Pier Paolo Pasolini |Arco Film, Somafis, Italia - Maroc |Silvana Mangano, Franco Citti, Alida Valli |- | 1967 | ''[[Omul care valora miliarde]]'' | L'homme qui valait des milliards | [[Michel Boisrond]] | franco-italian | [[Frederick Stafford]], [[Raymond Pellegrin]], [[Peter van Eyck]], [[Anny Duperey]] |- | 1967 | ''[[Omul, orgoliul, vendetta]]'' | L'uomo, l'orgoglio, la vendetta | [[Luigi Bazzoni]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Klaus Kinski]], [[Tina Aumont]] |- | 1967 | ''[[Oscar (film din 1967)|Oscar]]'' | Oscar | [[Édouard Molinaro]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Claude Gensac]], [[Claude Rich]] |- | 1967 | ''[[Păgânii din Kummerow (film)|Păgânii din Kummerow]]'' | Die Heiden von Kummerow und ihre lustigen Streiche | [[Werner Jacobs]] | [[DEFA]] | [[Paul Dahlke]], [[Ralf Wolter]] |- | 1967 | ''[[Pelerina roșie]]'' | Den røde kappe | [[Gabriel Axel]] | Danemarca | [[Oleg Vidov]], [[Gitte Hænning]] |- |1967 |Praștia de aur |Zlatna pracka |Radivoje 'Lola' Djukic |Bosna Film, RSFI |Miodrag Petrovic-Ckalja,Vera Ilic-Djukic |- | 1967 | [[Răzbunătorul]] | Requiescant | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Lou Castel]], [[Mark Damon]], [[Pier Paolo Pasolini]] |-]] | 1967 | ''[[Riscurile meseriei]]'' | Les Risques du métier | [[André Cayatte]] | Franța | [[Jacques Brel]], [[Emmanuelle Riva]], [[René Dary]] |- | 1967 | ''[[Ritmuri spaniole]]'' | Pero... ¿en qué país vivimos? | [[José Luis Sáenz de Heredia]] | Spania | [[Manolo Escobar]], [[Concha Velasco]], [[Alfredo Landa]] |- |1967 |Romanță pentru trompetă |Romance pro kridlovku |Otakar Vávra |St. Barrandov, RSC |Jaromír Hanzlík, Zuzana Cigánová, Stefan Kvietik |- | 1967 | ''[[Samuraiul]]'' | Le samouraï | [[Jean-Pierre Melville]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Nathalie Delon]], [[François Périer]] |- | 1967 | ''[[Sfârșitul agentului W4C]]'' | Konec agenta W4C prostřednictvím psa pana Foustky | [[Václav Vorlíček]] | RSC | [[Jan Kačer]], [[Květa Fialová]], [[Jiří Sovák]] |- | 1967 | ''[[Sfârșitul Saturnului]]'' | [[:ru:Конец «Сатурна»|Конец «Сатурна»]] (Koneț Saturna) | [[Villen Azarov]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Volkov]], [[Gheorghi Jjionov]], [[Arkadi Tolbuzin]]<!--Георгий Жжёнов; Аркадий Толбузин --> |- | 1967 | ''[[Soarele vagabonzilor]]'' | Le Soleil des voyous | [[Jean Delannoy]] | Franța-Italia | [[Jean Gabin]], [[Robert Stack]] |- | 1967 | ''[[Stăpân pe situație]]'' | The Ambushers | [[Henry Levin]] | SUA | [[Dean Martin]], [[Senta Berger]], [[Janice Rule]] |- |1967 |Strada lăturalnică |Sikátor |Tamás Rényi |MAFILM Stúdió 2, RPU |MariTörõcsik, Gábor Koncz, József Madaras |- | 1967 | ''[[Străin în casă]]'' | Stranger in the House | [[Pierre Rouve]] | Anglia | [[James Mason]], [[Geraldine Chaplin]], [[Bobby Darin]] |- | 1967 | ''[[Tată de familie]]'' | Il padre di famiglia | [[Nanni Loy]] | italo-francez | [[Nino Manfredi]], [[Leslie Caron]], [[Claudine Auger]] |- |1967 |Testamentul unui pașă |A koppányi aga testamentuma |Éva Zsurzs |RPU |Ferenc Bessenyei, Klári Tolnay, Péter Benkö |- | 1967 | ''[[Tigrul (film din 1967)|Tigrul]]'' | Il tigre | [[Dino Risi]] | Italia | [[Vittorio Gassman]], [[Ann-Margret]], [[Eleanor Parker]] |- | 1967 | ''[[Un idiot la Paris]]'' | Un idiot à Paris | [[Serge Korber]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Dany Carrel]], [[Bernard Blier ]] |- | 1967 | ''[[Un italian în America]]'' | Un Italiano in America | [[Alberto Sordi]] | Italia | [[Vittorio De Sica]], [[Alberto Sordi]] |- | 1967 | ''[[Unde este al treilea rege?]]'' | Gdzie jest trzeci król | [[Ryszard Ber]] | RPP | [[Andrzej Lapicki]], [[Kalina Jedrusik]], [[Maria Wachowiak]] |- | 1967 | ''[[Valea păpușilor (film)|Valea păpușilor]]'' | Valley of the Dolls | [[Mark Robson]] | SUA | [[Barbara Parkins]], [[Patty Duke]], [[Sharon Tate]] |- | 1967 | ''[[Vicontele plătește polița]]'' | Le vicomte règle ses comptes | [[Maurice Cloche]] | franco-hispano-italian | [[Kerwin Mathews]], [[Sylvia Sorrente]] |- | 1967 | ''[[Vremuri minunate la... Spessart]]'' | Herrliche Zeiten im Spessart | [[Kurt Hoffmann]] | [[CCC-Film]] (RFG) | [[Liselotte Pulver]], [[Hannelore Elsner]] |- | 1967 | ''[[Ziua în care vin peștii]]'' | The Day the Fish Came Out | [[Michael Cacoyannis]] | [[20th Century Fox]] | [[Tom Courtenay]], [[Candice Bergen]] |} == 1968 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1968 | ''[[A fost odată în vest]]'' | C’era una volta il West <br> Once Upon a Time in the West | [[Sergio Leone]] | Italia | [[Henry Fonda]], [[Claudia Cardinale]], [[Charles Bronson]] |- | 1968 | ''[[Afurisitul de bunic]]'' | Ce sacré grand-père | [[Jacques Poitrenaud]] | Franța | [[Michel Simon]], [[Marie Dubois]], [[Serge Gainsbourg]] |- | 1968 | ''[[Alexandru cel fericit]]'' | Alexandre le bienheureux | [[Yves Robert]] | Franța | [[Philippe Noiret]], [[Marlène Jobert]], [[Françoise Brion]], [[Pierre Richard]] |- | 1968 | ''[[Angelica și sultanul]]'' | Angélique et le sultan | [[Bernard Borderie]] | franco-italo-vest german | [[Michèle Mercier]], [[Robert Hossein]], [[Jean-Claude Pascal]] |- | 1968 | ''[[Apele primăverii]]'' | Jarní vody | [[Václav Krška]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vít Olmer]], [[Alzbeta Strkulová]] |- | 1968 | ''[[Armata codobaturilor din nou în luptă]]'' | lv: Cielaviņas armija atkal cīnās<br>Армия 'Трясогузки' снова в бою / Armia „Triasoguzki” snova v boiu | [[Aleksandr Leimanis]]<!--Александр Лейманис--> | [[Studioul Riga]] | [[Gunars Țilinskis]], [[Aivars Galvinș]]<!--Gunārs Cilinskis, Aivars Galviņš --> |- | 1968 | ''[[Asasinatul s-a produs luni]]'' | Mord am Montag | [[Hans Kratzert]] | [[DEFA]] | [[Eberhard Esche]], [[Werner Lierck]] |- | 1968 | ''[[Atentatul de la Sarajevo (film din 1968)|Atentatul de la Sarajevo]]'' | Sarajevski atentat | [[Fadil Hadzic]] | Iugoslavia | [[Lucyna Winnicka]], [[Bert Sotlar]] |- | 1968 | ''[[Bănuiala]]'' | A Flea in Her Ear | [[Jacques Charon]] | SUA | [[Rex Harrison]], [[Rosemary Harris]], [[Louis Jourdan]] |- | 1968 | ''[[Bătălia pentru Roma]]'' | Kampf um Rom | [[Robert Siodmak]] și [[Sergiu Nicolaescu]] | RFG, IT, RO | [[Laurence Harvey]], [[Orson Welles]], [[Sylva Koscina]] |- | 1968 | ''[[Beru și comisarul San Antonio]]'' | Béru et ces dames | [[Guy Lefranc]] | Franța | [[Gérard Barray]], [[Jean Richard]] |- | 1968 | ''[[Bun pentru serviciul auxiliar]]'' | Годен к нестроевой / Goden k nestroevoi | [[Vladimir Rogovoi]] și [[Efraim Sevela]] | [[Belarusfilm]] | Viktor Perevalov, Mihail Pugovkin, Boris Ghitin |- | 1968 | ''[[Bună seara, doamnă Campbell]]'' | Buona Sera, Mrs. Campbell | [[Melvin Frank]] | SUA-Italia | [[Gina Lollobrigida]], [[Telly Savalas]], [[Philippe Leroy]] |- | 1968 | ''[[Cavalerii aerului]]'' | Nebestí jezdci | [[Jindřich Polák]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jiří Bednář]], [[Jiří Hrzán]], [[Elsie Randolph]] |- |1968 |Cazul Lylah Clare |The Legend of Lylah Clare |Robert Aldrich |The Associates and Aldrich Company, SUA |Kim Novak, Peter Finch, Ernest Borgnine |- | 1968 | ''[[Călugărița și comisarul]]'' | Opatica i komesar | [[Gojko Šipovac]] | [[Studio film Sarajevo]] | [[Dina Runtić]], [[Mihailo Janketić]], [[Rada Djuricin]] |- | 1968 | ''[[Căsătorie pripită?]]'' | Elsietett házasság | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Klári Tolnay]], [[Lajos Básti]], [[Judit Halász]] |- | 1968 | ''[[Când se arată cucuveaua]]'' | Il Giorno della civetta | [[Damiano Damiani]] | franco-italian | [[Claudia Cardinale]], [[Franco Nero]], [[Lee J. Cobb]] |- | 1968 | ''[[Cei trei care au speriat vestul]]'' | I tre che sconvolsero il West (Vado, vedo e sparo) | [[Enzo G. Castellari]] | Italia - Spania | [[Antonio Sabato]], [[John Saxon]], [[Frank Wolff]] |- |1968 |Charly |Charlie |Ralph Nelson |USA |Cliff Robertson, Claire Bloom, Lilia Skala |- | 1968 | ''[[Chitty Chitty Bang Bang]]'' | Chitty Chitty Bang Bang | [[Ken Hughes]] | Anglia | [[Dick Van Dyke]], [[Sally Ann Howes]] |- | 1968 | ''[[Comisarul X și „Panterele albastre”]]'' | Kommissar X - Drei blaue Panther | [[Gianfranco Parolini]] | Italia, RFG, Canada | [[Tony Kendall]], [[Brad Harris]], [[Corny Collins]] |- | 1968 | ''[[Crăciun cu Elisabeta]]'' | Vanoce s Alzbetou | [[Karel Kachyňa]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vlado Müller]], [[Pavla Kárníková]] |- | 1968 | ''[[Creola, ochii-ți ard ca flacăra]]'' | Straziami ma di baci saziami | [[Dino Risi]] | Italia-Franța | [[Nino Manfredi]], [[Ugo Tognazzi]], [[Pamela Tiffin]] |- |1968 |Curcubeul lui Finian |Finian's Rainbow |Francis Ford Coppola |Warner Bros. Seven Arts, SUA |Fred Astaire, Petula Clark, Tommy Steele |- |1968 |Experiența primejdioasă |Doroga v tâseaciu viorst / ru: Дорога в тысячу верст kazah: Мың шақырымдық жол |Aleksandr Karpov |Kazah Film, URSS |Sakimjan Sanbaev, Nurmuhan Janturin, Inț Burans |- | 1968 | ''[[Familia noastră trăsnită]]'' | Naše bláznivá rodina | [[Ján Valásek]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vladimír Mensík]], [[Jirina Jirásková]], [[Bohumila Houdková]] |- | 1968 | ''[[Fata din parc]]'' | Visnja na Tasmajdanu | [[Stole Jankovic]] | [[Avala Film]], RSFI | [[Gojko Drulovic]], [[Neda Arneric]], [[Miodrag Petrovic-Ckalja]] |- | 1968 | ''[[Fete în soare]]'' | Κορίτσια στον ήλιο<br>Koritsia ston ilio | [[Vasilis Georgiadis]] | Grecia | [[Giannis Voglis]], [[Anne Lonnberg]], [[Miranta Myrat]] |- |1968 |Fetele |Flickorna |Mai Zetterling |Sandrews, Suedia |Bibi Andersson, Harriet Andersson, Gunnel Lindblom |- | 1968 | ''[[Frații Karamazov (film din 1969)|Frații Karamazov]]'' | Братья Карамазовы <br>Bratia Karamazovî | [[Ivan Pîriev]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Ulianov]], [[Lionella Pîrieva]], [[Kirill Lavrov]] |- |1968 |Frumoasele vacanțe |Bolondos vakáció Frumoasele vacanțe |Károly Makk |RPU-ROMANIA |Ilinca Tomoroveanu, Ion Dichiseanu, Florin Piersic, István Sztankay |- | 1968 | ''[[Galileo Galilei (film din 1968)|Galileo Galilei]]'' | Galileo | [[Liliana Cavani]] | bulgaro-italian | [[Cyril Cusack]], [[Nevena Kokanova]] |- | 1968 | ''[[Iluzii]]'' | Objízdka | [[Josef Mach]] | RSC | [[Jirí Sovák]], [[Jana Hlavácová]], [[Josef Bek]] |- | 1968 | ''[[Împușcături sub spânzurătoare]]'' | Schüsse unterm Galgen | [[Horst Seemann]] | [[DEFA]] | [[Werner Kanitz]], [[Alena Procházková]] |- | 1968 | ''[[Întâlnire cu o necunoscută]]'' | Radevou me mian agnosti | [[Vasilis Georgiadis]] | Grecia | [[Elena Nathanail]], [[Anne Lonnberg]] |- | 1968 | ''[[Într-o seară, un tren...]]'' | Un soir, un train | [[André Delvaux]] | Franța | [[Yves Montand]], [[Anouk Aimée]], [[Adriana Bogdan]] |- | 1968 | ''[[Înțeleptul de pe muntele blestemat]]'' | Uka i Bjeshkëve të nemura | [[Miomir Stamenković]] | Iugoslavia | [[Ljuba Tadić]], [[Abdurrahman Shala]] |- | 1968 | ''[[Jandarmul se însoară]]'' | Le gendarme se marie | [[Jean Girault]] | francez | [[Louis de Funès]], [[Jean Lefebvre]], [[Geneviève Grad]] |- | 1968 | ''[[La revedere, prietene]]'' | Adieu l'ami | [[Jean Herman]] | franco-italian | [[Alain Delon]], [[Charles Bronson]], [[Olga Georges-Picot]] |- |1968 |Liniște și strigăt |Csend és kiáltás |Miklós Jancsó |RPU |Mari Töröcsik, József Madaras, Zoltán Latinovits |- | 1968 | ''[[Locotenentul Bullitt]]'' | Bullitt | [[Peter Yates]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[Robert Vaughn]], [[Jacqueline Bisset]], [[Robert Duvall]] |- |1968 |Maraton |Maratón |Ivo Novák |Filmové studio Barrandov |Jaromír Hanzlík, Jana Brejchová, Vladimír Mensík |- | 1968 | ''[[Mayerling (film din 1968)|Mayerling]]'' | Mayerling | [[Terence Young]] | franco-britanic | [[Omar Sharif]], [[Catherine Deneuve]], [[Ava Gardner]] |- | 1968 | ''[[Medicul de la asigurări]]'' | Il medico della mutua | [[Luigi Zampa]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Sara Franchetti]] |- | 1968 | ''[[Micul scăldător]]'' | Le petit baigneur | [[Robert Dhéry]] | Franța-Italia | [[Louis de Funès]], [[Andréa Parisy]], [[Franco Fabrizi]] |- | 1968 | ''[[Mireasa era în negru]]'' | La mariée était en noir | [[François Truffaut]] | franco-italian | [[Jeanne Moreau]], [[Claude Rich]], [[Charles Denner]] |- | 1965 | ''[[Morții rămân tineri (film)|Morții rămân tineri]]'' | Die Toten bleiben jung | [[Joachim Kunert]] | [[DEFA]] | [[Barbara Dittus]], [[Günter Wolf]], [[Klaus-Peter Pleßow]] |- | 1968 | ''[[Nimeni nu aleargă mereu]]'' | Nobody Runs Forever | [[Ralph Thomas]] | UK-SUA | [[Rod Taylor]], [[Christopher Plummer]], [[Lilli Palmer]] |- | 1968 | ''[[Noaptea e făcută pentru... a visa]]'' | La notte è fatta per... rubare | [[Giorgio Capitani]] | italo-spaniol | [[Catherine Spaak]], [[Philippe Leroy]], [[Gastone Moschin]] |- |1968 |Nu fii trist! |Ne goriui / ru: Не горюй! |Gheorghi Danelia |Georgian Film, Mosfilm, URSS |Sergo Zakariadze, Vahtang Kikabidze, Sofiko Ciaureli, Anastasia Vertinskaia |- | 1968 | ''[[Operațiunea Leontine]]'' | Faut pas prendre les enfants du bon Dieu pour des canards sauvages | [[Michel Audiard]] | Franța | [[Bernard Blier]], [[Marlène Jobert]] |- | 1968 | ''[[Pan Wołodyjowski (film)|Pan Wołodyjowski]]'' | Pan Wołodyjowski | [[Jerzy Hoffman]] | RPP | [[Tadeusz Lomnicki]], [[Magdalena Zawadzka]], [[Daniel Olbrychski]] |- | 1968 | ''[[Pașa (film din 1968)|Pașa]]'' | Le Pacha | [[Georges Lautner]] | franco-italian | [[Jean Gabin]], [[Dany Carrel]] |- | 1968 | ''[[Păpușa (film din 1968)|Păpușa]]'' | Lalka | [[Wojciech Has]] | RPP | [[Mariusz Dmochowski]], [[Beata Tyszkiewicz]] |- | 1968 | ''[[Pe urmele șoimului]]'' | Spur des Falken | [[Gottfried Kolditz]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitic]], [[Rolf Hoppe]], [[Barbara Brylska]] |- | 1968 | ''[[Petrecerea (film)|Petrecerea]]'' | The Party | [[Blake Edwards]] | SUA | [[Peter Sellers]], [[Claudine Longet]], [[Natalia Borisova]] |- | 1968 | ''[[Planeta maimuțelor (film din 1968)|Planeta maimuțelor]]'' | Planet of the Apes | [[Franklin J. Schaffner]] | [[20th Century Fox]] | [[Charlton Heston]], [[Roddy McDowall]] |- |1968 |Povești extraordi-nare |Histoires extraordinaires |Federico Fellini, Louis Malle, Roger Vadim |Cocinor, Les Films Marceau, PEA, Franța- Italia |Jane Fonda, Brigitte Bardot, Alain Delon, Terence Stamp |- | 1968 | ''[[Primul curier]]'' | Първият куриер<br>Părviat kurier | [[Vladimir Iancev]] | [[Nu Boyana Film Studios]]<br>[[Mosfilm]] | [[Stefan Danailov]], [[Janna Bolotova]], [[Evgheni Leonov]] |- |1968 |Rebelul |Al moutamarred |Omar Khlifi (Ammar Al-Khalifi) |Films Omar Khlifi, Tunisia |Ali Abdelwahab, Samira Ahmed, Hasiba Rushdi |- | 1968 | ''[[Roberto Carlos și diamantul roz]]'' | Roberto Carlos e o Diamante Cor-de-Rosa | [[Roberto Farias]] | Brazilia | [[Roberto Carlos]], [[José Lewgoy]] |- | 1968 | ''[[Romeo și Julieta (film din 1968)|Romeo și Julieta]]'' | Romeo and Juliet | [[Franco Zeffirelli]] | Marea Britanie - Italia | [[Leonard Whiting]], [[Olivia Hussey]] |- | 1968 | ''[[Sechestru de persoană]]'' | Sequestro di persona | [[Gianfranco Mingozzi]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Charlotte Rampling]] |- | 1968 | ''[[Serafino]]'' | Serafino | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Adriano Celentano]], [[Ottavia Piccolo]] |- | 1968 | ''[[Sezon mort]]'' | ru: Мёртвый сезон <br> Miortvîi sezon | [[Savva Kuliș]] | [[Lenfilm]] | [[Donatas Banionis]], [[Rolan Bâkov]] |- | 1968 | ''[[Sfântul contra „SPADA”]]'' | The Fiction Makers | [[Roy Ward Baker]] | Marea Britanie | [[Roger Moore]], [[Sylvia Syms]] |- | 1968 | ''[[Star (film din 1968)|Star]]'' | Star! | [[Robert Wise]] | SUA | [[Julie Andrews]], [[Richard Crenna]] |- | 1968 | ''[[Stelele din Eger (film din 1968)|Stelele din Eger]]'' | Egri csillagok | [[Zoltán Várkonyi]] | RPU | [[Imre Sinkovits]], [[István Kovács (actor)|István Kovács]], [[Éva Ruttkai]] |- | 1968 | ''[[Studiu despre femei]]'' | Tanulmány a nőkről | [[Márton Keleti]] | RPU | [[Gyöngyi Polónyi]], [[Gyula Bodrogi]], [[Éva Ruttkai]], [[Vera Venczel]] |- | 1968 | ''[[Sub semnul lui Monte Cristo]]'' | Sous le signe de Monte Cristo | [[ André Hunebelle]] | franco-italian | [[Paul Barge]], [[Claude Jade]], [[Anny Duperey]] |- | 1968 | ''[[Totul de vânzare]]'' | Wszystko na sprzedaz | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Beata Tyszkiewicz]], [[Elżbieta Czyżewska]], [[Daniel Olbrychski]] |- | 1968 | ''[[Ultimul mohican (film din 1968)|Ultimul mohican]]'' | Die Lederstrumpferzählungen | [[Jean Dréville]], [[Pierre Gaspard-Huit]] și [[Sergiu Nicolaescu]] | Franța, RFG, România, Austria | [[Otto Ambros]], [[Hellmut Lange]], [[Luminița Iacobescu]] |- | 1968 | ''[[Un cuplu ciudat]]'' | The Odd Couple | [[Gene Saks]] | SUA | [[Jack Lemmon]], [[Walter Matthau]] |- | 1968 | ''[[Un loc pentru îndrăgostiți]]'' | Amanti | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Faye Dunaway]], [[Marcello Mastroianni]] |- | 1968 | ''[[Urletul lupilor]]'' | Wilcze echa | [[Aleksander Ścibor-Rylski]] | RPP | [[Bruno O’Ya]], [[Irena Karel]] |- |1968 |Vara fierbinte |Heißer Sommer |Joachim Hasler |DEFA, RDG |Chris Doerk, Frank Schöbel, Regine Albrecht |- | 1968 | ''[[Vară capricioasă]]'' | Rozmarné léto | [[Jiří Menzel]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Rudolf Hrusínský]], [[Jiří Menzel]] |- | 1968 | ''[[Vițelul de aur (film din 1968)|Vițelul de aur]]'' | Золотой телёнок<br>Zolotoi telionok | [[Mihail Șveițer]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Iurski]], [[Leonid Kuravliov]], [[Evgheni Evstigneev]] |- | 1968 | ''[[Winnetou în Valea Morții]]'' | Winnetou und Shatterhand im Tal der Toten | [[Harald Reinl]] | [[CCC.Film]](RFG)-Iugoslavia-Italia | [[Lex Barker]], [[Pierre Brice]], [[Karin Dor]] |- | 1968 | ''[[Zică ce vor zice (film)|Zică ce vor zice]]'' | Digan lo que digan | [[Mario Camus]] | Spania-Argentina | [[Raphael (cântăreț)|Raphael]], [[Serena Vergano]], [[Susana Campos]] |} == 1969 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1969 | ''[[100 de carabine]]'' | 100 Rifles | [[Tom Gries]] | SUA | [[Jim Brown]], [[Raquel Welch]], [[Burt Reynolds]] |- | 1969 | ''[[100 de dolari pentru șerif]]'' | True Grit | [[Henry Hathaway]] | SUA | [[John Wayne]], [[Robert Duvall]], [[Dennis Hopper]] |- | 1969 | ''[[Această femeie (film din 1969)|Această femeie]]'' | Esa mujer | [[Mario Camus]] | Spania | [[Sara Montiel]], [[Ivan Rassimov]] |- | 1969 | ''[[Adio domnule Chips (film din 1969)|Adio domnule Chips]]'' | Goodbye, Mr. Chips | [[Herbert Ross]] | Anglia | [[Peter O'Toole]], [[Petula Clark]] |- | 1969 | ''[[Alfa Romeo și Julieta]]'' | Alfa Romeó és Júlia | [[Frigyes Mamcserov]] | RPU | [[Éva Ruttkai]], [[Zoltán Latinovits]] |- | 1969 | ''[[Anna celor o mie de zile]]'' | Anne of the Thousand Days | [[Charles Jarrott]] | Anglia | [[Richard Burton]], [[Geneviève Bujold]], [[Irene Papas]] |- | 1969 | ''[[Anul carbonarilor]]'' | Nell'anno del Signore | [[Luigi Magni]] | italo-francez | [[Nino Manfredi]], [[Enrico Maria Salerno]], [[Claudia Cardinale]], [[Alberto Sordi]] |- | 1969 | ''[[Aurul lui Mackenna]]'' | Mackenna's Gold | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[Omar Sharif]], [[Telly Savalas]] |- | 1969 | ''[[Băieți buni, băieți răi (film din 1969)|Băieți buni, băieți răi]]'' | The Good Guys and the Bad Guys | [[Burt Kennedy]] | USA | [[Robert Mitchum]], [[George Kennedy]], [[Martin Balsam]], [[David Carradine]], [[Tina Louise]] |- | 1969 | ''[[Băieții din strada Pál (film din 1969)|Băieții din strada Pál]]'' | A Pál utcai fiúk | [[Zoltán Fábri]] | RPU | [[Mari Töröcsik]], [[Sándor Pécsi]], [[László Kozák]] |- | 1969 | ''[[Bătălia de pe Neretva (film)|Bătălia de pe Neretva]]'' | Bitka na Neretvi | [[Veljko Bulajic]] | Iugoslavia-Italia-RFG | [[Serghei Bondarciuk]], [[Yul Brynner]], [[Sylva Koscina]], [[Curd Jürgens]] |- | 1969 | ''[[Bătălia pentru Anglia (film din 1969)|Bătălia pentru Anglia]]'' | Battle of Britain | [[Guy Hamilton]] | Marea Britanie | [[Harry Andrews]], [[Michael Caine]], [[Trevor Howard]], [[Curd Jürgens]] |- | 1969 | ''[[Butch Cassidy și Sundance Kid]]'' | Butch Cassidy and the Sundance Kid | [[George Roy Hill]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Robert Redford]], [[Katharine Ross]] |- |1969 | [[Cadavrul viu (film din 1969)|Cadavrul viu]] | ru: Живой труп<br>Jivoi trup | [[Vladimir Vengherov]] | [[Lenfilm]] | [[Aleksei Batalov]], [[Alla Demidova]] |- | 1969 | ''[[Călugărița din Monza (film din 1969)|Călugărița din Monza]]'' | La monaca di Monza | [[Eriprando Visconti]] | Italia | [[Anne Heywood]], [[Hardy Krüger]], [[Antonio Sabato]] |- | 1969 | ''[[Când luna trece lin peste coline]]'' | Wenn süß das Mondlicht auf den Hügeln schläft | [[Wolfgang Liebeneiner]] | RFG | [[Archibald Eser]], [[Irina von Bentheim]] |- |1969 |Cinci pentru infern |5 per l'inferno |Frank Kramer aka (Gianfranco Parolini) |Italia |Gianni Garko, Margaret Lee, Klaus Kinski |- | 1969 | ''[[Clanul sicilienilor]]'' | Le clan des siciliens | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Jean Gabin]], [[Alain Delon]], [[Lino Ventura]] |- | 1969 | ''[[Colonia Lanfieri]]'' | Kolona Lanfier | [[Jan Schmidt]] | [[Studioul Barrandov]], [[Mosfilm]] | [[Juozas Budraitis]], [[Zuzana Kocúriková]] |- | 1969 | ''[[Cortul roșu]]'' | Krasnaya palatka <br>{{lang-ru|: Красная палатка}} | [[Mihail Kalatozov]] | sovieto-italian | [[Claudia Cardinale]], [[Peter Finch]], [[Hardy Krüger]] |- | 1969 | ''[[Cowboyul de la miezul nopții]]'' | Midnight Cowboy | [[John Schlesinger]] | SUA | [[Jon Voight]], [[Dustin Hoffman]] |- | 1969 | ''[[Creierul (film)|Creierul]]'' | Le cerveau | [[Gérard Oury]] | Franța | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Bourvil]], [[David Niven]], [[Silvia Monti]] |- |1969 |Cu mine nu, madam ! |Mit mir nicht, Madam! |Roland Oehme, Lothar Warneke |DEFA, RDG |Rolf Römer, Annekathrin Bürger, Krystyna Mikolajewska |- | 1969 | ''[[Dacă e marți, e Belgia]]'' | If It's Tuesday, This Must Be Belgium | [[Mel Stuart]] | SUA | [[Suzanne Pleshette]], [[Ian McShane]], [[Catherine Spaak]], [[Senta Berger]] |- | 1969 | ''[[De ce te părăsește bărbatul?]]'' | ¿Por qué te engaña tu marido? | [[Manuel Summers]] | Spania | [[Manuel Ayuso]], [[José Luis Coll]] |- | 1969 | ''[[Domnișoara doctor]]'' | Fräulein Doktor | [[Alberto Lattuada]] | italo-iugoslav | [[Suzy Kendall]], [[Kenneth More]], [[Capucine]] |- | 1969 | ''[[Dragoste și viteză]]'' | Amor a todo gas | [[Ramón Torrado]] | Spania | [[Peret]], [[Nieves Navarro]] |- | 1969 | ''[[Floarea de cactus (film)|Floarea de cactus]]'' | Cactus Flower | [[Gene Saks]] | SUA | [[Walter Matthau]], [[Ingrid Bergman]], [[Goldie Hawn]] |- | 1969 | ''[[Floarea soarelui (film din 1969)|Floarea soarelui]]'' | I girasoli | [[Vittorio De Sica]] | sovieto-italian | [[Sophia Loren]], [[Marcello Mastroianni]], [[Liudmila Savelieva]] <!-- Людмила Савельева--> |- | 1969 | ''[[Hello, Dolly! (film din 1969)|Hello, Dolly!]]'' | Hello, Dolly! | [[Gene Kelly]] | SUA | [[Barbra Streisand]], [[Walter Matthau]], [[Louis Armstrong]] |- | 1969 | ''[[Hibernatus]]'' | Hibernatus | [[Édouard Molinaro]] | Gaumont - Rizzoli Film | [[Louis de Funès]], [[Michael Lonsdale]], [[Claude Gensac]] |- | 1969 | ''[[Hoarda sălbatică]]'' | The Wild Bunch | [[Sam Peckinpah]] | SUA | [[William Holden]], [[Ernest Borgnine]], [[Robert Ryan]] |- | 1969 | ''[[Hoinarii]]'' | The Reivers | [[Mark Rydell]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[Sharon Farrell]], [[Mitch Vogel]] |- | 1969 | ''[[Incineratorul]]'' | Spalovac mrtvol | [[Juraj Herz]] | RSC | [[Rudolf Hrusínský]], [[Vlasta Chramostová]] |- | 1969 | ''[[Iubirea strict oprită]]'' | Im Himmel ist doch Jahrmarkt | [[Rolf Losansky]] | [[DEFA]] | [[Angelika Waller]], [[Regina Beyer]], [[Christel Bodenstein]] |- | 1969 | ''[[Iubita lui Gramigna (film)|Iubita lui Gramigna]]'' | L'amante di Gramigna | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Stefania Sandrelli]] |- |1969 |Jocul |Gra |Jerzy Kawalerowicz |Studio Filmowe Kadr, RP Polonă |Lucyna Winnicka, Gustaw Holoubek |- | 1969 | ''[[Jocul care ucide (film)|Jocul care ucide]]'' | Maldonne | [[Sergio Gobbi]] | franco-italian | [[Pierre Vaneck]], [[Elsa Martinelli]], [[Robert Hossein]] |- | 1969 | ''[[Jocul de-a moartea]]'' | The Gypsy Moths | [[John Frankenheimer]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Deborah Kerr]], [[Gene Hackman]] |- | 1969 | ''[[La est de Java]]'' | Krakatoa: East of Java | [[Bernard L. Kowalski]] | SUA | [[Maximilian Schell]], [[Diane Baker]] |- |1969 |Lupii albi |Weisse Wölfe |Konrad Petzold, Bosko Boskovic |DEFA, RDG Bosna Film, RSFI |Gojko Mitic, Horst Schulze, Barbara Brylska |- |1969 |Marea dragoste |Le Grand Amour |Pierre Étaix |Franța |Pierre Étaix, Annie Fratellini, Nicole Calfan |- | 1969 | ''[[Martorul (film din 1969)|Martorul]]'' | A tanú | [[Péter Bacsó]] | RPU | [[Ferenc Kállai]] |- | 1969 | ''[[Monte Carlo (film din 1969)|Monte Carlo]]'' | Monte Carlo or Bust! | [[Ken Annakin]] | SUA | [[Bourvil]], [[Tony Curtis]], [[Marie Dubois]], [[Mireille Darc]] |- | 1969 | ''[[O duminică în familie]]'' | Ecce Homo Homolka | [[Jaroslav Papoušek]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Josef Šebánek]], [[Marie Motlová]], [[František Husák]], [[Helena Růžičková]] |- | 1969 | ''[[O floare și doi grădinari]]'' | Ek Phool Do Mali | Devendra Goel | India | [[Sanjay Khan]], [[Sadhana Shivdasani]], [[Balraj Sahni]] |- | 1969 | ''[[Paria (film din 1969)|Paria]]'' | Le paria | [[Claude Carliez]] | franco-spaniol | [[Jean Marais]], [[Marie-José Nat]] |- | 1969 | ''[[Patricia și muzica (film din 1969)|Patricia și muzica]]'' | Las Leandras | [[Eugenio Martín]] | Spania | [[Rocío Dúrcal]], [[Jeremy Bulloch]] |- | 1969 | ''[[Pomul de crăciun (film)|Pomul de crăciun]]'' | L'Arbre de Noël | [[Terence Young]] | [[Les Films Corona]] [[Juppiter General]] | [[Virna Lisi]], [[Bourvil]], [[Maria Schneider (actriță)|Maria Schneider]] |- | 1969 | ''[[Prețul puterii]]'' | Il prezzo del potere | [[Tonino Valerii]] | Italia-Spania | [[Giuliano Gemma]], [[Warren Vanders]], [[Fernando Rey]] |- | 1969 | ''[[Răzbunarea Sfântului (film)|Răzbunarea Sfântului]]'' | Vendetta for the Saint | [[Jim O'Connolly]] | MB | [[Roger Moore]], [[Ian Hendry]], [[Rosemary Dexter]] |- | 1969 | ''[[Republica fetelor]]'' | Rzeczpospolita babska | | RPP | |- | 1969 | ''[[Ritmuri spaniole (film)|Ritmuri spaniole]]'' | Juicio de faldas | [[José Luis Sáenz de Heredia]] | Arturo González Producciones Cinematográficas | [[Concha Velasco]], [[Manolo Escobar]], [[José Sazatornil]] |- | 1969 | ''[[Secretul din Santa Vittoria (film)|Secretul din Santa Vittoria]]'' | The Secret of Santa Vittoria | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Anna Magnani]], [[Virna Lisi]], [[Hardy Krüger]] |- | 1969 | ''[[Simón Bolívar (film din 1969)|Simón Bolívar]]'' | Simón Bolívar | [[Alessandro Blasetti]] | Spania | [[Maximilian Schell]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Francisco Rabal]] |- |1969 |Soția infidelă |La femme infidèle |Claude Chabrol |Franța-Italia |Stéphane Audran, Michel Bouquet, Maurice Ronet |- | 1969 | ''[[Sprijiniți-l pe șerif!]]'' | Support Your Local Sheriff! | [[Burt Kennedy]] | SUA | [[James Garner]], [[Joan Hackett]] |- | 1969 | ''[[Steaua sudului (film)|Steaua sudului]]'' | L'Étoile du sud | [[Sidney Hayers]] | Franța-MB | [[Michel Constantin]], [[Ursula Andress]], [[Orson Welles]] |- | 1969 | ''[[Străinii (film din 1969)|Străinii]]'' | Les Étrangers | [[Jean-Pierre Desagnat]] | Italia-Franța-RFG | [[Michel Constantin]], [[Senta Berger]] |- |1969 |Structura cristalului |Struktura krysztalu |Krzysztof Zanussi |RPPolonia |Barbara Wrzesinska, Jan Myslowicz, Daniel Olbrychski |- | 1969 | ''[[Subiect pentru o schiță]]'' | Сюжет для небольшого рассказа | [[Serghei Iutkevici]]<!-- Сергей Юткевич--> | URSS | [[Nikolai Grinko]], [[Marina Vlady]], [[Iia Savvina]] |- | 1969 | ''[[Și caii se împușcă, nu-i așa? (film)|Și caii se împușcă, nu-i așa?]]'' | They Shoot Horses, Don't They? | [[Sydney Pollack]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Michael Sarrazin]], [[Susannah York]], [[Gig Young]], [[Bruce Dern]] |- |1969 |Taina leului |Az oroszlán ugrani készül |György Révész |MAFILM Stúdió 1; RPU |Andor Ajtay, Irén Psota, István Bujtor |- |1969 |Tăcerea bărbaților |Mlcení muzu |Josef Pinkava |St.Gottwaldov, Krátký Film Praha, RSC |Svatopluk Matyás, Erik Pardus, Jana Stepánková |- | 1969 | ''[[Timp pentru a trăi (film din 1969)|Timp pentru a trăi]]'' | Zeit zu leben | [[Horst Seemann]] | [[DEFA]] | [[Leon Niemczyk]], [[Jutta Hoffmann]], [[Traudl Kulikowski]] |- | 1969 | ''[[Topaz (film)|Topaz]]'' | Topaz | [[Alfred Hitchcock]] | SUA | [[Frederick Stafford]], [[John Vernon]], [[Claude Jade]] |- | 1969 | ''[[Un cuib de nobili (film)|Un cuib de nobili]]'' | Дворянское гнездо | [[Andrei Koncealovski]] | [[Mosfilm]] | [[Irina Kupcenko]], [[Leonid Kulaghin]]<!--Ирина Купченко Леонид Кулагин--> |- |1969 |Vadul iadului |Pokolrev |Miklos Markos |Mafilm, Budapest, RPU |Antal Pager, Andras Ambrus, Elma Bulla, Irina Gărdescu, Janos Koltai, Anna Szeles |- | 1969 | ''[[Vandana]]'' | Aradhana | Shakti Samanta | India | [[Rajesh Khanna]], [[Sharmila Tagore]] |- | 1969 | ''[[Viața merge înainte]]'' | La Vida sigue igual | [[Eugenio Martín]] | Spania | [[Julio Iglesias]], [[Charo López]] |- | 1969 | ''[[Visul domnului gentil]]'' | Le bourgeois gentil mec | [[Raoul André]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Annie Cordy]] |- | 1969 | ''[[Z (film din 1969)|Z]]'' | Z | [[Costa-Gavras]] | Algeria-Franța | [[Yves Montand]], [[Irene Papas]], [[Jean-Louis Trintignant]] |} == 1970 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul originali ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1970 |А fost odată o mierlă cântătoare |Iko shashvi mgalobeli ru: Жил певчий дрозд |Otar Ioseliani |Georgian-Film, Gruzia Film, URSS |Ghela Kandelaki, Goghi Ciheidze, Irine Jandieri |- | 1970 | ''[[Abel, fratele tău]]'' | Abel, twój brat | [[Janusz Nasfeter]] | RPP | [[Filip Lobodzinski]], [[Edward Dymek]] |- | 1970 | ''[[Aeroportul (film din 1970)|Aeroportul]]'' | Airport | [[George Seaton]], [[Henry Hathaway]] | SUA | [[Burt Lancaster]], [[Dean Martin]], [[Jacqueline Bisset]] |- |1970 |Ai greșit, inimă |Fallaste corazón |José María Fernández Unsáin |Películas Rodríguez, Mexic |Jacqueline Andere, Cuco Sánchez, Alma Delia Fuentes |- | 1970 | ''[[Am încălcat legea]]'' | I Walk the Line | [[John Frankenheimer]] | SUA | [[Gregory Peck]], [[Tuesday Weld]] |- | 1970 | ''[[Anonimul venețian (film)|Anonimul venețian]]'' | Anonimo veneziano | [[Enrico Maria Salerno]] | Italia | [[Florinda Bolkan]], [[Tony Musante]] |- |1970 |Aventurierii |The Adventurers |Lewis Gilbert |AVCO Embassy, Paramount, USA |Charles Aznavour, Candice Bergen, Ernest Borgnine, Rossano Brazzi, Bekim Fehmiu |- | 1970 | ''[[Balada pentru Cable Hogue]]'' | The Ballad of Cable Hogue | [[Sam Peckinpah]] | [[Warner Bros.]] | [[Jason Robards]], [[Stella Stevens]] |- | 1970 | ''[[Capriciile Mariei]]'' | Les caprices de Marie | [[Philippe de Broca]] | franco-italian | [[Philippe Noiret]], [[Marthe Keller]], [[Valentina Cortese]], [[Jean-Pierre Marielle]] |- | 1970 | ''[[Castanele sunt bune]]'' | Le castagne sono buone | [[Pietro Germi]] | Italia | [[Gianni Morandi]], [[Stefania Casini]] |- |1970 |Călătorie în jurul capului meu |Utazás a koponyám körül |György Révész |RPU |Zoltán Latinovits, Éva Ruttkai, Mari Töröcsik |- | 1970 | ''[[Cea mai frumoasă soție]]'' | La moglie più bella | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Ornella Muti]], [[Alessio Orano]] |- | 1970 | ''[[Ceaikovski (film din 1970)|Ceaikovski]]'' | Tchaikovsky<br>{{lang-ru|Чайковский}} | [[Igor Talankin]] | [[Mosfilm]] | [[Innokenti Smoktunovski]], [[Antonina Shuranova]], [[Kirill Lavrov]] |- |1970 |Clovnii |I Clowns |Federico Fellini |Italia, Franța, Germania |Riccardo Billi, Gigi Reder, Tino Scotti |- | 1970 | ''[[Copilul sălbatic]]'' | L'enfant sauvage | [[François Truffaut]] | Franța | [[Jean-Pierre Cargol]], [[François Truffaut]], [[Françoise Seigner]] |- | 1970 | ''[[Crimă și pedeapsă (film din 1970)|Crimă și pedeapsă]]'' | Преступление и наказание<br>Prestuplenie i nakazanie | [[Lev Kulidjanov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Gheorghi Taratorkin]], [[Innokenti Smoktunovski]] |- | 1970 | ''[[Cromwell (film din 1970)|Cromwell]]'' | Cromwell | [[Ken Hughes]] | Anglia | [[Richard Harris]], [[Alec Guinness]], [[Dorothy Tutin]] |- | 1970 | ''[[Cum am declanșat al doilea război mondial]]'' | Jak rozpetalem druga wojne swiatowa | [[Tadeusz Chmielewski]] | RPP | [[Marian Kociniak]], [[Janina Boronska]] |- | 1970 | ''[[Darling Lili]]'' | Darling Lili | [[Blake Edwards]] | SUA | [[Julie Andrews]], [[Rock Hudson]] |- | 1970 | ''[[Distratul]]'' | Le Distrait | [[Pierre Richard]] | Franța | [[Pierre Richard]], [[Bernard Blier]] |- | 1970 | ''[[Dodes'ka den]]'' | Dodesukaden | [[Akira Kurosawa]] | [[Japonia]] | [[Yoshitaka Zushi]], [[Kin Sugai]] |- | 1970 | ''[[Domiciliul conjugal]]'' | Domicile conjugal | [[François Truffaut]] | [[Franța]] | [[Jean-Pierre Léaud]], [[Claude Jade]] |- |1970 |Don Juan fără voie |Dábelské líbánky |Zdenek Podskalský |Studio Barrandov, RSC |Vlastimil Brodský, Jana Brejchová, Iva Janzurová |- | 1970 | ''[[Eliberarea lui L. B. Jones]]'' | The Liberation of L.B. Jones | [[William Wyler]] | SUA | [[Lee J. Cobb]], [[Roscoe Lee Browne]] |- | 1970 | ''[[Esop (film din 1970)|Esop]]'' | Езоп / Ezop | [[Ranghel Vălceanov]] | [[Nu Boyana Film Studios]], [[Studioul Barrandov]] | [[Gheorghi Kaloeancev]], [[Dorotea Tonceva]]<!--Георги Калоянчев, Доротея Тончева--> |- | 1970 | ''[[Explozie în Marea Egee]]'' | Ορατότης μηδέν / Oratótis midén | [[Nikos Foskolos]] | Grecia | [[Nikos Kourkoulos]], [[Mairi Chronopoulou]], [[Manos Katrakis]]<!--Νίκος Κούρκουλος, Μαίρη Χρονοπούλου, Μάνος Κατράκης--> |- | 1970 | ''[[Fericit cel care ca Ulise...]]'' | Heureux qui comme Ulysse | [[Henri Colpi]] | Franța | [[Fernandel]], [[Rellys]], [[Évelyne Séléna]] |- | 1970 | ''[[Fiica lui Ryan]]'' | Ryan's Daughter | [[David Lean]] | Marea Britanie | [[Robert Mitchum]], [[Trevor Howard]], [[Sarah Miles]], [[John Mills (actor)|John Mills]] |- |1970 |''[[Flacăra olimpică (film)|Flacăra olimpică]]'' |Znicz olimpijski |Lech Lorentowicz |RPP |Jadwiga Andrzejewska, Wanda Neumann, Tadeusz Kalinowski |- | 1970 | ''[[Fuga]]'' | Бег | [[Aleksandr Alov]] și<br> [[Vladimir Naumov]] | URSS | [[Liudmila Savelieva]], [[Aleksei Batalov]] <!-- Людмила Савельева--> |- | 1970 | ''[[Grădina de trandafiri]]'' | Hatholdas rózsakert | [[László Ranódy]] | RPU | [[Klári Tolnay]], [[Manyi Kiss]] |- |1970 |Grădinile familiei Finzi Contini |Il giardino dei Finzi Contini |Vittorio De Sica |Italia - RFG |Domonique Sanda, Lino Capolicchio, Helmut Berger |- |1970 |Hei, tu |He Du ! |Rolf Römer |DEFA Film, RDG |Annekathrin Bürger, Frank Obermann, Petra Hinze |- |1970 |În trecere prin Moscova |V Moskve proiezdom ru: В Москве, проездом |Ilia Gurin |St. M.Gorki, URSS |Evgheni Karelskih, Serghei Șakurov, Nikolai Merzlikin |- |1970 |Îngerii negri |Cernite angheli Bg: Черните ангели |Vâlo Radev |Boyana Film, Bulgar Film |Stefan Danailov, Dorotea Tonceva, Violeta Ghindeva |- | 1970 | ''[[Jandarmul la plimbare]]'' | Le gendarme en balade | [[Jean Girault]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Jean Lefebvre]] |- |1970 |Jane Eyre |Jane Eyre |Delbert Mann |UK - USA |George C.Scott, Susannah York, Ian Bannen |- | 1970 | ''[[Judo (film din 1970)|Judo]]'' | Sugata Sanshiro | [[Kunio Watanabe]] | Japonia | [[Muga Takewaki]], [[Nana Ozaki]] |- | 1970 | ''[[Iubire de primăvară (film din 1970)|Iubire de primăvară]]''<!-- Любовь Яровая --> | [[:ru:Любовь Яровая|Любовь Яровая]]<br> Liubov Iarovaia | [[Vladimir Fetin]] | URSS | [[Liudmila Ciursina]], [[Vasili Lanovoi]]<!--Людмила Чурсина Василий Лановой--> |- | 1970 | ''[[Love Story (film)|Love Story]]'' | Love Story | [[Arthur Hiller]] | SUA | [[Ali MacGraw]], [[Ryan O'Neal]] |- | 1970 | ''[[Marea speranță albă (film)|Marea speranță albă]]'' | The Great White Hope | [[Martin Ritt]] | SUA | [[James Earl Jones]], [[Jane Alexander]] |- | 1970 | ''[[Micul om mare (film)|Micul om mare]]'' | Little Big Man | [[Arthur Penn]] | SUA | [[Dustin Hoffman]], [[Faye Dunaway]], [[Martin Balsam]] |- | 1970 | ''[[Mihail Strogoff (film din 1970)|Mihail Strogoff]]'' | Strogoff | [[Eriprando Visconti]] | franco-italo-west german | [[John Phillip Law]], [[Mimsy Farmer]], [[Hiram Keller]] |- | 1970 | ''[[N-am cântat niciodată pentru tata (film din 1970)|N-am cântat niciodată pentru tata]]'' | I Never Sang for My Father | [[Gilbert Cates]] | SUA | [[Melvyn Douglas]], [[Gene Hackman]] |- | 1970 | ''[[Omul orchestră (film din 1970)|Omul orchestră]]'' | L'homme orchestre | [[Serge Korber]] | franco-italian | [[Louis de Funès]], [[Noëlle Adam]] |- | 1970 | ''[[Ora hotărâtoare]]'' | Meine Stunde Null | [[Joachim Hasler]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]], [[Anatoli Kuznetsov]] |- | 1970 | ''[[Pădurea de mesteceni (film)|Pădurea de mesteceni]]'' | Brzezina | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Daniel Olbrychski]], [[Olgierd Łukaszewicz]], [[Emilia Krakowska]] |- | 1970 | ''[[Piele de măgar (film din 1970)|Piele de măgar]]'' | Peau d'âne | [[Jacques Demy]] | Franța | [[Catherine Deneuve]], [[Jean Marais]], [[Jacques Perrin]] |- | 1970 | ''[[Plimbare în ploaia de primăvară]]'' | Walk in the Spring Rain | [[Guy Green]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Ingrid Bergman]] |- | 1970 | ''[[Poveste de dragoste (film din 1970)|Poveste de dragoste]]'' | Szerelmesfilm | [[István Szabó]] | RPU | [[Judit Halász]], [[András Bálint]] |- | 1970 | ''[[Povestirile lui Hoffmann (film din 1970)|Povestirile lui Hoffmann]]'' | Hoffmanns Erzählungen | [[Walter Felsenstein]] | [[DEFA]] | [[Hanns Nocker]], [[Melitta Muszely]] |- | 1970 | ''[[Regele Lear (film din 1970)|Regele Lear]]'' | Король Лир | [[Grigori Kozințev]] | [[Lenfilm]] | [[Iuri Iarvet]], [[Elza Radzinia]] |- | 1970 | ''[[Rio Lobo]]'' | Rio Lobo | [[Howard Hawks]] | SUA | [[John Wayne]], [[Jennifer O'Neill]] |- |1970 |Să cumpărăm o mașină de pompieri |Wir kaufen eine Feuerwehr |Hans Kratzert |DEFA, RDG |Erwin Geschonneck, Friedel Nowak, Holger Mahlich |- | 1970 | ''[[Secretul planetei maimuțelor]]'' | Beneath the Planet of the Apes | [[Ted Post]] | SUA | [[Charlton Heston]], [[James Franciscus]], [[David Watson]] |- | 1970 | ''[[Soarele alb al pustiului]]'' | Белое солнце пустыни<br/>Beloe solnțe pustîni | [[Vladimir Motîl]] | [[Mosfilm]] | [[Anatoli Kuznețov]], [[Pavel Luspekaev]]<!--Анатолий Кузнецов, Павел Луспекаев --> |- |1970 |Strategia păianjenului |Strategia del ragno |Bernardo Bertolucci |RAI, Red Film, Italia |Giulio Brogi, Alida Valli, Pippo Campanini |- | 1970 | ''[[Și a venit ziua lămâilor negre]]'' | E venne il giorno dei limoni neri | [[Camillo Bazzoni]] | Italia | [[Antonio Sabato]], [[Florinda Bolkan]], [[Don Backy]], [[Didi Perego]] |- |1970 |Șoimii |Magasiskola |István Gaál |MAFILM Stúdió 4, RPU |Ivan Andonov, György Bánffy, Judit Meszléry |- | 1970 | ''[[Talismanul toreadorului]]'' | El relicario | [[Rafael Gil]] | Spania | [[Carmen Sevilla]], [[Arturo Fernández]], [[Miguel Mateo "Miguelin"]] |- | 1970 | ''[[Tick... tick... tick... ]]'' | ...tick...tick...tick... | [[Ralph Nelson]] | [[MGM]] | [[Jim Brown]], [[George Kennedy]], [[Fredric March]] |- | 1970 | ''[[Tora! Tora! Tora!]]'' | Tora! Tora! Tora! | [[Richard Fleischer]], [[Kinji Fukasaku]], [[Toshio Masuda]] | [[20th Century Fox]], Japonia | [[Martin Balsam]], [[Sō Yamamura]], [[Joseph Cotten]] |- | 1970 | ''[[Trandafiri albi pentru sora mea neagră]]'' | Rosas blancas para mi hermana negra | [[Abel Salazar]] | Mexic | [[Libertad Lamarque]], [[Eusebia Cosme]] |- | 1970 | ''[[Țara sălbatică]]'' | The Wild Country | [[Robert Totten]] | [[Walt Disney Productions]] | [[Steve Forrest]], [[Vera Miles]], [[Jack Elam]] |- | 1970 | ''[[Ultimul domiciliu cunoscut]]'' | Dernier domicile connu | [[José Giovanni]] | Franța | [[Lino Ventura]], [[Marlène Jobert]], [[Michel Constantin]] |- | 1970 | ''[[Ultimul războinic]]'' | Flap / The Last Warrior | [[Carol Reed]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Claude Akins]] |- | 1970 | ''[[Un trecător în ploaie]]'' | Le passager de la pluie | [[René Clément]] | Franța | [[Marlène Jobert]], [[Charles Bronson]] |- | 1970 | ''[[Unchiul Vania (film din 1970)|Unchiul Vania]]'' | Дядя Ваня / Deadea Vania | [[Andrei Koncealovski]] | [[Mosfilm]] | [[Serghei Bondarciuk]], [[Irina Kupcenko]] |- | 1970 | ''[[Urmărire la Amsterdam (film)|Urmărire la Amsterdam]]'' | Puppet on a Chain | [[Geoffrey Reeve]] | SUA | [[Sven-Bertil Taube]], [[Barbara Parkins]] |- | 1970 | ''[[Ursul și păpușa]]'' | L'ours et la poupée | [[Michel Deville]] | Franța | [[Brigitte Bardot]], [[Jean-Pierre Cassel]] |- | 1970 | ''[[Vara bărbaților]]'' | Vyrų vasara <br> Мужское лето | [[Marijonas Giedrys]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Juozas Budraitis]], [[Antanas Šurna]] |- | 1970 | ''[[Vis de dragoste]]'' | Szerelmi álmok - Liszt | [[Márton Keleti]] | RP Ungară - URSS | [[Imre Sinkovits]], [[Ariadna Șenghelaia]], [[Sándor Pécsi]], [[Igor Dmitriev]] |- | 1970 | ''[[Waterloo (film din 1970)|Waterloo]]'' | Waterloo | [[Serghei Bondarciuk]] | italo-sovietic | [[Rod Steiger]], [[Christopher Plummer]], [[Orson Welles]] |- | 1970 | ''[[Zapata (film)|Zapata]]'' | Emiliano Zapata | [[Felipe Cazals]] | Mexic | [[Antonio Aguilar]], [[Patricia Aspíllaga]] |} == 1971 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1971 | ''[[12 scaune (film din 1971)|12 scaune]]'' | 12 стульев / 12 stuliev | [[Leonid Gaidai]] | [[Mosfilm]] | [[Arcil Gomiașvili]], [[Serghei Filippov]], [[Natalia Kracikovskaia]] |- | 1971 | ''[[19 fete și un marinar]]'' | Devetnaest djevojaka i jedan mornar | [[Milan Kosovac]] | Iugoslavia | [[Jane Birkin]], [[Serge Gainsbourg]], [[Spela Rozin]] |- |1971 |Amenințarea |Straw Dogs |Sam Peckinpah |Amerbroco Productions, UK - SUA |Dustin Hoffman, Susan George, Peter Vaughan |- | 1971 | ''[[Atac împotriva lui Rommel]]'' | Raid on Rommel | [[Henry Hathaway]] | SUA | [[Richard Burton]], [[John Colicos]] |- | 1971 | ''[[Binecuvântați animalele și copiii (film)|Binecuvântați animalele și copiii]]'' | Bless the Beasts & Children | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Bill Mumy]], [[Barry Robins]] |- | 1971 | ''[[Bulevardul romului]]'' | Boulevard du rhum | [[Robert Enrico]] | franco-hispano-italian | [[Lino Ventura]], [[Brigitte Bardot]] |- | 1971 | ''[[Capcană pentru general]]'' | Klopka za generala | [[Miomir Stamenković]] | [[Bosna Film]], Iugoslavia | [[Rade Markovic]], [[Ljuba Tadic]], [[Bekim Fehmiu]] |- | 1971 | ''[[Casa de sub arbori]]'' | La maison sous les arbres | [[René Clément]] | Franța | [[Faye Dunaway]], [[Barbara Parkins]] |- | 1971 | ''[[Călăreții]]'' | The Horsemen | [[John Frankenheimer]] | SUA | [[Omar Sharif]], [[Leigh Taylor-Young]] |- |1971 |Căldura mâinilor tale |georg: Tsutisopeli ru: Teplo tvoih ruk ru: Тепло твоих рук |Nodar Managadze, Șota Managadze |Georgian-Film, URSS |Sofiko Ciaureli, Grigol Tsitaișvili, Zura Kipșidze |- | 1971 | ''[[Clasa muncitoare merge în paradis]]'' | La classe operaia va in paradisoa | [[Elio Petri]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Mariangela Melato]] |- | 1971 | ''[[Duel pe autostradă (film din 1971)|Duel pe autostradă]]'' | Duel | [[Steven Spielberg]] | SUA | [[Dennis Weaver]], [[Jacqueline Scott]], [[Carey Loftin]] |- | 1971 | ''[[Eu nu văd, tu nu vorbești, el nu aude]]'' | Io non vedo, tu non parli, lui non sente | [[Mario Camerini]] | Italia | [[Enrico Montesano]], [[Vittorio De Sica]] |- | 1971 | ''[[Evadare din planeta maimuțelor]]'' | Escape from the Planet of the Apes | [[Don Taylor]] | SUA | [[Roddy McDowall]], [[Kim Hunter]], [[Bradford Dillman]] |- | 1971 | ''[[Fără un mobil aparent]]'' | Sans mobile apparent | Philippe Labro | Franța-Italia | Jean-Louis Trintignant, Dominique Sanda, Sacha Distel |- | 1971 | ''[[Femei în ofsaid]]'' | Ženy v ofsajdu | [[Bořivoj Zeman]] | Cehoslovacia | [[Lubomír Lipský]], [[Stella Zázvorková]], [[Jirina Bohdalová]] |- | 1971 | ''[[Filiera]]'' | The French Connection | [[William Friedkin]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Fernando Rey]], [[Roy Scheider]] |- | 1971 | ''[[Frații mei, păsări călătoare]]'' | Adelfia mou alites, poulia | [[Odysseas Kosteletos]] | Grecia | [[Tolis Voskopoulos]], [[Dora Sitzani]] |- |1971 | ''[[Frontul nomad]]'' | Kociuiușcii front<br>ru: Кочующий фронт<bro/> | Baras Halzanov | St. Sverdlov, URSS | Piotr Glebov, Iuri Solomin, Hasanbek Janturin |- | 1971 | ''[[Frumos, onest, emigrat în Australia]]'' | <small>Bello, onesto, emigrato Australia sposerebbe compaesana illibata</small> | [[Luigi Zampa]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1971 | ''[[Fuga e sănătoasă (film)|Fuga e sănătoasă]]'' | La poudre d'escampette | [[Philippe de Broca]] | franco-italian | [[Marlène Jobert]], [[Michael York]] |- | 1971 | ''[[Furnicarul]]'' | Hangyaboly | Zoltán Fábri | RPU | Mari Töröcsik, Éva Vass, Éva Pap |- | 1971 | ''[[Goya (film)|Goya]]'' | Goya - oder Der arge Weg der Erkenntnis | Konrad Wolf | RDG-URSS-Bulgaria-Yugoslavia | Donatas Banionis, Olivera Katarina, Fred Düren |- | 1971 | ''[[Iubire (film)|Iubire]]'' | Szerelem | Károly Makk | RPU | Lili Darvas, Mari Töröcsik, Iván Darvas |- | 1971 | ''[[În munți crește un brad verde]]'' | U gori raste zelen bor | Antun Vrdoljak | Jadran Film, Yugoslavia | Boris Dvornik, Ivica Vidovic, Charles Millot |- | 1971 | ''[[În numele poporului italian]]'' | In nome del popolo italiano | [[Dino Risi]] | ITA | [[Ugo Tognazzi]], [[Vittorio Gassman]], [[Yvonne Furneaux]] |- | 1971 | ''[[Întâmplări cu Cosa Nostra]]'' | Cose di Cosa Nostra | [[Steno]] | franco-italian | [[Carlo Giuffrè]], [[Pamela Tiffin]], [[Jean-Claude Brialy]] |- | 1971 | ''[[Le Mans (film)|Le Mans]]'' | Le Mans | [[Lee H. Katzin]] | USA | [[Steve McQueen]], [[Siegfried Rauch]] |- | 1971 | ''[[Logodnica frumosului dragon]]'' | Partie krásného dragouna | [[Jiří Sequens]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Josef Abrhám]], [[Vladimír Menšík]], [[Jaroslav Marvan]] |- | 1971 | ''[[Lupul negru]]'' | Cerný vlk | [[Stanislav Cerny]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Frantisek Peterka]], [[Rudolf Jelínek]] |- | 1971 | ''[[Mania grandorii]]'' | La Folie des grandeurs | [[Gérard Oury]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Yves Montand]], [[Alice Sapritch]] |- | 1971 | ''[[Maria Stuart (film din 1971)|Maria Stuart]]'' | Mary, Queen of Scots | [[Charles Jarrott]] | Anglia | [[Vanessa Redgrave]], [[Glenda Jackson]], [[Trevor Howard]] |- | 1971 | ''[[Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii]]'' | <small>Confessione di un commissario di polizia al procuratore della repubblica</small> | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Martin Balsam]], [[Marilù Tolo]] |- | 1971 | ''[[Mesagerul (film din 1971)|Mesagerul]]'' | The Go-Between | [[Joseph Losey]] | Anglia | [[Julie Christie]], [[Alan Bates]], [[Dominic Guard]], [[Edward Fox]] |- | 1971 | ''[[Mirii anului II]]'' | Les Mariés de l'an II | [[Jean-Paul Rappeneau]] | româno-francez | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Marlène Jobert]], [[Laura Antonelli]], [[Jean-Pierre Marielle]] |- | 1971 | ''[[Misiunea secretă a maiorului Cook]]'' | [[:en:The Birdmen|The Birdmen]] | [[Philip Leacock]] | SUA | [[Doug McClure]], [[René Auberjonois]], [[Richard Basehart]] |- | 1971 | ''[[Nu-mi place ziua de luni]]'' | Nie lubie poniedzialku | [[Tadeusz Chmielewski]] | RPP | [[Kazimierz Witkiewicz]], [[Zygmunt Apostol]], [[Joanna Kasperska]] |- | 1971 | ''[[O duminică pierdută]]'' | Hogo fogo Homolka | [[Jaroslav Papoušek]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Josef Šebánek]], [[Marie Motlová]] |- | 1971 | ''[[Organizația (film din 1971)|Organizația]]'' | The Organization | [[Don Medford]] | SUA | [[Sidney Poitier]], [[Barbara McNair]] |- | 1971 | ''[[Osceola (film)|Osceola]]'' | Osceola | [[Konrad Petzold]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitić]], [[Iurie Darie]] |- | 1971 | ''[[Poliția sub acuzare]]'' | Les assassins de l'ordre | [[Marcel Carné]] | Franța - Italia | [[Jacques Brel]], [[Catherine Rouvel]], [[Paola Pitagora]] |- | 1971 | ''[[Prietenii mei elefanții]]'' | Haathi Mere Saathi | M. A. Thirumugam | India | [[Rajesh Khanna]], [[Tanuja⁠]] |- | 1971 | ''[[Războiul lui Murphy]]'' | Murphy's War | [[Peter Yates]] | USA | [[Peter O'Toole]], [[Philippe Noiret]] |- | 1971 | ''[[Roberto Carlos cu 300 km pe oră]]'' | Roberto Carlos a 300 Quilômetros Por Hora | [[Roberto Farias]] | Brazilia | [[Roberto Carlos]], [[Raul Cortez]] |- | 1971 | ''[[Robin Hood (film din 1971)|Robin Hood]]'' | L'arciere di fuoco | [[Giorgio Ferroni]] | italo-hispano-franceză | [[Giuliano Gemma]], [[Silvia Dionisio]], [[Mark Damon]] |- | 1971 | ''[[Sacco și Vanzetti (film din 1971)|Sacco și Vanzetti]]'' | Sacco e Vanzetti | [[Giuliano Montaldo]] | Italo-francez | [[Riccardo Cucciolla]], [[Gian Maria Volonté]], [[Cyril Cusack]] |- | 1971 | ''[[Scoate-ți pălăria când săruți]]'' | Hut ab, wenn du küßt! | [[Rolf Losansky]] | [[DEFA]] | [[Angelika Waller]], [[Alexander Lang]], [[Rolf Römer]] |- | 1971 | ''[[Soare roșu]]'' | Soleil rouge | [[Terence Young]] | Franța-Italia-Spania | Charles Bronson, Toshirô Mifune, Alain Delon, Ursula Andress |- | 1971 | ''[[Silvia (film din 1971)|Silvia]]'' | Csárdáskirálynő | [[Miklós Szinetár]] | H-RFG-A | [[Anna Moffo]], [[René Kollo]], [[Dagmar Koller]] |- | 1971 | ''[[Tinerii (film din 1971)|Tinerii]]'' | Молодые / Molodîe | [[Nikolai Moskalenko]]<!--Николай Москаленко--> | [[Mosfilm]] | [[Evgheni Kindinov]], [[Alla Larionova]]<!-- Евгений Киндинов, Алла Ларионова--> |- | 1971 | ''[[Trafic (film din 1971)|Trafic]]'' | Trafic | [[Jacques Tati]] | Italo-francez | [[Jacques Tati]], [[Marcel Fraval]] |- | 1971 | ''[[Trei din Virginia]]'' | Fools' Parade | [[Andrew V. McLaglen]] | SUA | [[James Stewart]], [[George Kennedy]], [[Anne Baxter]], [[Kurt Russell]] |- | 1971 | ''[[Un milion pentru Jake]]'' | Big Jake | [[John Wayne]], [[George Sherman]] | SUA | [[John Wayne]], [[Patrick Wayne]] |- |1971 |Viață de familie |Zycie rodzinne |Krzysztof Zanussi |Film Polski, Zespol "Tor", RPP |Maja Komorowska, Halina Mikolajska, Daniel Olbrychski |- | 1971 | ''[[Voi sări din nou peste băltoace]]'' | Uz zase skácu pres kaluze | [[Karel Kachyňa]] | RSC | [[Vladimír Dlouhý]], [[Michal Dlouhý]] |} == 1972 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1972 | ''[[A fost odată un polițist]]'' | Il était une fois un flic | [[Georges Lautner]] | Franța | [[Michel Constantin]], [[Mireille Darc]], [[Michael Lonsdale]] |- |1972 |A venit un soldat de pe front |Prișol soldat s fronta ru: Пришел солдат с фронта |Nikolai Gubenko |Mosfilm, URSS |Mihail Gluzski, Irina Miroșnicenko, Nikolai Gubenko |- | 1972 | ''[[Acest fel de dragoste]]'' | Questa specie d'amore | [[Alberto Bevilacqua]] | Italia | [[Ugo Tognazzi]], [[Jean Seberg]], [[Fernando Rey]] |- | 1972 | ''[[Afecțiune (film)|Afecțiune]]'' | Обич / Obici | [[Ludmil Staikov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Violeta Doneva]], [[Nevena Kokanova]], [[Stefan Danailov]] |- | 1972 | ''[[Agentul nr. 1]]'' | Agent nr 1 | [[Zbigniew Kuzminski]] | RPP | [[Karol Strasburger]], [[Adriana Andreeva]], [[Barbara Bargielowska]] |- |1972 |Aguirre, mânia zeilor |Aguirre, der Zorn Gottes |Werner Herzog |Werner Herzog Film Produktion, Hessischer Rundfunk, Churubusco Azteca S.A., RFG - Mexic |Klaus Kinski, Ruy Guerra, Helena Rojo |- | 1972 | ''[[Aici zorile sunt liniștite]]'' | А зори здесь тихие<br>A zori zdes tihie | [[Stanislav Rostoțki]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Andrei Martînov]], [[Irina Dolganova]], [[Elena Drapeko]] |- | 1972 | ''[[Anatomia dragostei]]'' | Anatomia miłości | | | |- | 1972 | ''[[Atentatul]]'' | L'attentat | [[Yves Boisset]] | Franța | [[Jean-Louis Trintignant]], [[Michel Piccoli]], [[Jean Seberg]] |- | 1972 | ''[[Aventura lui Poseidon (film din 1972)|Aventura lui Poseidon]]'' | The Poseidon Adventure | [[Ronald Neame]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Ernest Borgnine]], [[Stella Stevens]] |- | 1972 | ''[[Bani de buzunar (film din 1972)|Bani de buzunar]]'' | Pocket Money | [[Stuart Rosenberg]] | SUA | [[Paul Newman]], [[Lee Marvin]], [[Strother Martin]] |- | 1972 | ''[[Bonner fiul]]'' | Junior Bonner | [[Sam Peckinpah]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[Robert Preston]], [[Ida Lupino]] |- |1972 |Bucurii neașteptate |Nechayannye radosti ru: Нечаянные радости |Rustam Hamdanov |Mosfilm, URSS |Iuri Nazarov, Tatiana Samoilova, Elena Solovei |- |1972 |Candidatul |The Candidate |Michael Ritchie |Redford-Ritchie Productions Wildwood Enterprises, SUA |Robert Redford, Peter Boyle, Melvyn Douglas |- | 1972 | ''[[Cazul Mattei]]'' | Il caso Mattei | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Gian Maria Volonté]], [[Luigi Squarzina]] |- | 1972 | ''[[Călărețul fără cap (film din 1972)|Călărețul fără cap]]'' | Всадник без головы<br> Vsadnik bez golovî | [[Vladimir Vainștok]] | URSS - Cuba | [[Liudmila Savelieva]], [[Oleg Vidov]] |- |1972 |Călătorie întreruptă |Utazás Jakabbal |Pál Gábor |RPU |Peter Huszti, Ion Bog, Éva Szabó |- | 1972 | ''[[Ce se întâmplă, doctore?]]'' | What's Up, Doc? | [[Peter Bogdanovich]] | [[Warner Bros.]], Saticoy Prod., SUA | [[Barbra Streisand]], [[Ryan O'Neal]], [[Madeline Kahn]] |- | 1972 | ''[[Cea mai frumoasă seară din viața mea]]'' | La più bella serata della mia vita | [[Ettore Scola]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Michel Simon]], [[Janet Agren]] |- |1972 |Cei șase urși și clovnul Cibulka |Sest medvedu s Cibulkou |Oldrich Lipský |RSC |Lubomír Lipský, Jirí Sovák, Milos Kopecký |- | 1972 | ''[[Chemarea străbunilor (film din 1972)|Chemarea străbunilor]]'' | The Call of the Wild | [[Ken Annakin]] | USA | [[Charlton Heston]], [[Michèle Mercier]] |- |1972 |Colega mea, vrăjitoarea |Dívka na kosteti |Václav Vorlícek |St. Barrandov, RSC |Petra Cernocká, Jan Hrusínský, Jan Kraus |- | 1972 | ''[[Colombo la Londra]]'' | "Colombo" Dagger of the Mind | [[Richard Quine]] | [[Universal Studios]], SUA | [[Peter Falk]], [[Richard Basehart]] |- |1972 |Cornul de capră |translit: Kozijat rog, bulg: Козият рог |Metodi Andonov |Bulgaria |Katia Paskaleva, Anton Gorcev, Milen Penev |- | 1972 | ''[[Cowboy (film din 1972)|Cowboy]]'' | The Cowboys | [[Mark Rydell]] | USA | [[John Wayne]], [[Bruce Dern]] |- | 1972 | ''[[Cucerirea planetei maimuțelor]]'' | Conquest of the Planet of the Apes | [[J. Lee Thompson]] | USA | [[Roddy McDowall]], [[Don Murray]] |- | 1972 | ''[[Dreptul de a iubi]]'' | Le droit d'aimer | [[Eric Le Hung]] | Franța | [[Florinda Bolkan]], [[Omar Sharif]] |- |1972 |Drumurile bărbaților |Cesty muzu |Ivo Toman |St. Barrandov, RSC |Karel Hlusicka, Karel Sebesta, Jan Kanyza |- | 1972 | ''[[Efectul razelor gamma asupra crăițelor]]'' | The Effect of Gamma Rays<br> on Man-in-the-Moon Marigolds | [[Paul Newman]] | SUA | [[Joanne Woodward]], [[Nell Potts]], [[Roberta Wallach]] |- | 1972 | ''[[Églantine (film din 1972)|Églantine]]'' | Églantine | [[Jean-Claude Brialy]] | FRA | [[Valentine Tessier]], [[Claude Dauphin (actor)|Claude Dauphin]], [[Odile Versois]] |- |1972 |Egor Bulâciov și alții... |Egor Bulâciov i drughie ru: Егор Булычов и другие |Serghei Soloviov |Mosfilm, URSS |Mihail Ulianov, Maia Bulgakova, Ekaterina Vasilieva |- | 1972 | ''[[Fapt divers în prima pagină]]'' | Sbatti il mostro in prima pagina | [[Marco Bellocchio]] | Italia | [[Gian Maria Volonté]], [[Fabio Garriba]], [[Laura Betti]] |- | 1972 | ''[[Farmecul discret al burgheziei]]'' | Le charme discret de la bougeoisie | [[Luis Buñuel]] | Franța-Italia-Spania | [[Fernando Rey]], [[Delphine Seyrig]], [[Paul Frankeur]] |- | 1972 | ''[[Fata bătrână]]'' | La vieille fille | [[Jean-Pierre Blanc]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Philippe Noiret]], [[Marthe Keller]] |- | 1972 | ''[[Fata care vinde flori]]'' | 꽃파는처녀 | Pak Hak, [[Choe Ik-gyu]] | Coreea de Nord | |- | 1972 | ''[[Femei însingurate]]'' | Zum zweiten Frühstück: Heiße Liebe | [[Hubert Frank]] | RFG | [[Frank Glaubrecht]], [[Ewa Strömberg]], [[Ingrid Steeger]] |- | 1972 | ''[[Fluturii sînt liberi (film)|Fluturii sînt liberi]]'' | Butterflies Are Free | [[Milton Katselas]] | SUA | [[Goldie Hawn]], [[Edward Albert]], [[Eileen Heckart]] |- | 1972 | ''[[Ghinionistul (film din 1972)|Ghinionistul]]'' | Les malheurs d'Alfred | [[Pierre Richard]] | [[Gaumont]] | [[Pierre Richard]], [[Anny Duperey]], [[Jean Carmet]] |- | 1972 | ''[[Homolka și portofelul]]'' | Homolka a tobolka | [[Jaroslav Papoušek]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Josef Šebánek]], [[Marie Motlová]], [[František Husák]], [[Helena Růžičková]] |- | 1972 | ''[[Iakov Bogomolov]]'' | Преждевременный человек<br>Prejdevremennâi celovek | [[Abram Room]] | [[Mosfilm]] | [[Igor Kvașa]], [[Anastasia Vertinskaia]], [[Aleksandr Kaliaghin]] |- | 1972 | ''[[În umbra violenței]]'' | La violenza: Quinto potere | [[Florestano Vancini]] | Produzioni De Laurentiis, Italia | [[Enrico Maria Salerno]], [[Gastone Moschin]], [[Riccardo Cucciolla]] |- | 1972 | ''[[Întoarcerea]]'' | Dönüș | [[Türkan Șoray]] | Turcia | [[Türkan Șoray]], Kadir İnanır, Bilal İnci |- | 1972 | ''[[Îți dăruiesc un trandafir]]'' | Kinderarzt Dr. Fröhlich | [[Kurt Nachmann]] | RFG | [[Roy Black]], [[Heidi Hansen]] |- | 1972 | ''[[Jocul de cărți]]'' | Lo scopone scientifico | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Alberto Sordi]], [[Silvana Mangano]], [[Domenico Modugno]] |- |1972 | ''[[Joe Kidd]]'' | Joe Kidd | [[John Sturges]] | The Malpaso Company, SUA | [[Clint Eastwood]], [[Robert Duvall]], [[John Saxon]] |- | 1972 | ''[[Lady Caroline]]'' | Lady Caroline Lamb | [[Robert Bolt]] | anglo-italian | [[Sarah Miles]], [[Jon Finch]], [[John Mills (actor)|John Mills]] |- | 1972 | ''[[Legenda negrului Charley]]'' | The Legend of Nigger Charley | [[Martin Goldman]] | USA | [[Fred Williamson]], [[D'Urville Martin]] |- | 1972 | ''[[Logodnic pentru Anna]]'' | To proxenio tis Annas | [[Pantelis Voulgaris]] | Grecia | [[Anna Vagena]], [[Kostas Rigopoulos]] |- | 1972 | ''[[Lupul negru]]'' | Černý vlk | [[Stanislav Černý]] | [[Studioul Barrandov]] | [[František Peterka]], [[Radovan Lukavský]] |- |1972 |Lupul singuratic |Vuk samotnjak |Obrad Gluscevic |Jadran Film, RSFI |Slavko Stimac, Zelko Mataija, Ivan Stimac |- | 1972 | ''[[Marele vals (film din 1972)|Marele vals]]'' | The Great Waltz | [[Andrew L. Stone]] | [[MGM]] | [[Horst Buchholz]], [[Mary Costa]] |- |1972 |Moartea regelui negru |Smrt cerného krále |Jirí Sequens |Studio Barrandov, RSC |Jaroslav Marvan, Josef Bláha, Jana Brejchová |- | 1972 | ''[[Morgiana]]'' | Morgiana | [[Juraj Herz]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Iva Janžurová]], [[Josef Abrhám]] |- | 1972 | ''[[Necunoscutul din noapte]]'' | O agnostos ekeinis tis nyhtas | [[Odysseas Kosteletos]] | Grecia | [[Tolis Voskopoulos]], [[Nora Valsami]] |- | 1972 | ''[[O simplă problemă de timp]]'' | Pas folle la guêpe | [[Jean Delannoy]] | Franța - Italia - R.F.G. | [[Françoise Rosay]], [[Anny Duperey]], [[Bruno Pradal]] |- |1972 |O zi de noiembrie |Un día de noviembre |Humberto Solás |ICAIC Cuba |Eslinda Núñez, Gildo Torres, Raquel Revuelta |- | 1972 | ''[[Ochii Shivanei]]'' | Anuraag | [[Shakti Samanta]] | India | [[Moushumi Chatterjee]], [[Vinod Mehra]] |- | 1972 | ''[[Omul cu creierul transplantat]]'' | L'homme au cerveau greffé | [[Jacues Daniel-Valcroze]] | Franța - Italia - RFG | [[Mathieu Carrière]], [[Jean-Pierre Aumont]], [[Nicoletta Machiavelli]] |- | 1972 | ''[[Omul de dincolo]]'' | Человек с другой стороны <br>(Celovek s drugoi storonî) | [[Iuri Egorov]] | sovieto-suedez | [[Bibi Andersson]], [[Veaceslav Tihonov]] |- | 1972 | ''[[Omul de la Mancha (film 1972)|Omul de la Mancha]]'' | Man of La Mancha | [[Arthur Hiller]] | SUA | [[Peter O’Toole]], [[Sophia Loren]], [[James Coco]] |- |1972 |Omul nu e singur |Clovek neni sam |Josef Mach |St. Barrandov, RSC |Jirina Svorcová, Zdenek Kampf, Jirí Sovák |- |1972 | ''[[Omul și fiara]]'' | Jaanwar Aur Insaan | Tapi Chanakya | India | Shashi Kapoor, Rakhee Gulzar, Sujit Kumar |- | 1972 | ''[[Paradisul (film din 1972)|Paradisul]]'' | Fat City | [[John Huston]] | SUA | [[Stacy Keach]], [[Jeff Bridges]], [[Susan Tyrrell]] |- | 1972 | ''[[Poliția mulțumește]]'' | La polizia ringrazia | [[Steno]] | Italia | [[Enrico Maria Salerno]], [[Mariangela Melato]], [[Mario Adorf]] |- | 1972 | ''[[Polițistul (film)|Polițistul]]'' | Un flic | [[Jean-Pierre Melville]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Catherine Deneuve]] |- | 1972 | ''[[Rond de noapte (film din 1972)|Rond de noapte]]'' | The New Centurions | [[Richard Fleischer]] | SUA | [[George C. Scott]], [[Stacy Keach]] |- | 1972 | ''[[Ruslan și Ludmila (film din 1972)|Ruslan și Ludmila]]'' | Руслан и Людмила<br> Ruslan i Liudmila | [[Aleksandr Ptușko]] | URSS | [[Valeri Kozinets]], [[Natalia Petrova]] |- | 1972 | ''[[Sambizanga (film)|Sambizanga]]'' | Sambizanga | [[Sarah Maldoror]] | Franța - Angola | [[Domingos de Oliveira]], [[Elisa Andrade]] |- |1972 |Satul care moare |Holt vidék |István Gaál |RPU |Mari Töröcsik, István Ferenczi, Irma Patkós |- |1972 | ''[[Sacrificiul din dragoste]]'' | Umrao Jaan Ada | Hassan Tariq |Pakistan | Rani, Shahid⁠, Zumurrud, Aasia⁠ |- | 1972 | ''[[Solaris (film din 1972)|Solaris]]'' | Солярис <br> Solearis | [[Andrei Tarkovski]] | [[Mosfilm]] | [[Natalia Bondarciuk]], [[Donatas Banionis]] |- | 1972 | ''[[Stare de asediu (film din 1972)|Stare de asediu]]'' | État de siège | [[Costa-Gavras]] | SUA | [[Yves Montand]], [[Renato Salvatori]] |- | 1972 | ''[[Surâsul mamei]]'' | La sonrisa de mamá | [[Enrique Carreras]] | Argentina | [[Liliana Abayieva]], [[Adriana Aguirre]] |- | 1972 | ''[[Șase viteji colindă lumea]]'' | Sechse kommen durch die Welt | [[Rainer Simon]] | [[DEFA]] | [[Jirí Menzel]], [[Günter Schubert]] |- | 1972 | ''[[Tecumseh (film)|Tecumseh]]'' | Tecumseh | [[Hans Kratzert]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitić]], [[Annekathrin Bürger]] |- | 1972 | ''[[Torino negru]]'' | Torino nera | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Marcel Bozzuffi]], [[Bud Spencer]], [[Nicola Di Bari]] |- |1972 |Trenul spre stația cerul |Vlak do stanice Nebe |Karel Kachyňa |Barrandov, RSC |Zdena Smrcková, Michal Vavrusa, Josef Koza |- | 1972 | ''[[Uimitoarele aventuri ale lui Robinson Crusoe]]'' | Жизнь и удивительные приключения Робинзона Крузо | [[Stanislav Govoruhin]]<!-- Станислав Сергеевич Говорухин--> | URSS | [[Leonid Kuravlyov]], [[Irakli Khizanishvili]] |- | 1972 | ''[[Ultimele șase minute (film)|Ultimele șase minute]]'' | Fear Is the Key | [[Michael Tuchner]] | SUA | [[Barry Newman]], [[Suzy Kendall]], [[Ben Kingsley]] |- | 1972 | ''[[Un gentleman în vestul sălbatic]]'' | E poi lo chiamarono il magnifico | [[Enzo Barboni]] | FRA-ITA | [[Terence Hill]], [[Gregory Walcott]], [[Yanti Somer]] |- | 1972 | ''[[Urmărește-mă]]'' | Follow Me! | [[Carol Reed]] | Anglia | [[Mia Farrow]], [[Topol]] |- | 1972 | ''[[Valter apără Sarajevo]]'' | Valter brani Sarajevo | [[Hajrudin Krvavac]] | Iugoslavia | [[Bata Živojinović]], [[Rade Marković]] |- | 1972 | ''[[Vă arăt eu vouă]]'' | Euch werd ich's zeigen | [[Rolf Losansky]] | [[DEFA]] | [[Friedhelm Barck]], [[Evamaria Bath]] |- |1972 |Viața și epoca judecătorului Roy Bean |The Life and Times of Judge Roy Bean |John Huston |Coleytown Prod., First Artists, SUA |Paul Newman, Ava Gardner, Anthony Perkins |} == 1973 == {| class="wikitable sortable" |+ ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1973 | ''[[50.000 Dolari recompensă]]'' | The Train Robbers | [[Burt Kennedy]] | SUA | [[John Wayne]], [[Ann-Margret]], [[Rod Taylor]] |- | 1973 | ''[[A treia încercare]]'' | Harmadik nekifutás | [[Péter Bacsó]] | RPU | [[István Avar]], [[Ilona Kassai]] |- |1973 |Al șaptelea cartuș |Sedmaia pulia ru: Седьмая пуля |Ali Hamraev |Uzbekfilm, URSS |Dilorom Kambarova, Suimenkul Ciokmorov, Bolot Beișenaliev |- |1973 |Acțiunea Bororo |Akce Bororo |Otakar Fuka |Barrandov, RSC |Svatopluk Matyás, Bozidara Turzonovová, Vlastimil Brodský |- |1973 |Adormitul |Sleeper |Woody Allen |Rollins-Jaffe Productions, SUA |Woody Allen, Diane Keaton, John Beck |- | 1973 | ''[[Afacerea Dominici]]'' | L'affaire Dominici | [[Claude Bernard-Aubert]] | franco-italo-spaniol | [[Jean Gabin]], [[Gérard Depardieu]] |- | 1973 | ''[[Afacerea Matteotti (film din 1973)|Afacerea Matteotti]]'' | Il delitto Matteotti | [[Florestano Vancini]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Mario Adorf]], [[Riccardo Cucciolla]] |- |1973 |Anastasio, fratele meu |Anastasio mio fratello |Steno |Documento Film, Italia |Alberto Sordi, Richard Conte, Luciano Pigozzi |- |1973 |Apașii |Apachen |Gotfried Kolditz |DEFA, RDG St.BUCURESTI, RSR MOSFILM, URSS |Gojko Mitic, Milan Beli, Colea Răutu |- |1973 |Ascunzișurile |From the Mixed-Up Files of Mrs. Basil E. Frankweiler |Fielder Cook |SUA |Ingrid Bergman, Sally Prager, Johnny Doran |- |1973 |Au sosit călușeii |Prijela k nám pout |Vera Plívová-Simková |St. Barrandov, RSC |Renata Masková, Karel Ausprunk |- | 1973 | ''[[Aurul negru din Oklahoma]]'' | Oklahoma Crude | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[George C. Scott]], [[Faye Dunaway]] |- |1973 |Aventurile lui Huckleberry Finn |Sovsem propașcii ru: Совсем пропащий |Gheorghi Danelia |Mosfilm, URSS |Roman Madianov, Evgheni Leonov, Vladimir Basov, Irina Skobțeva |- |1973 |Băieții buni |The Outfit |John Flynn |Aurora Enterprises, MGM (SUA) |Robert Duvall, Karen Black, Joe Don Baker |- | 1973 | ''[[Bătălia pentru planeta maimuțelor]]'' | Battle for the Planet of the Apes | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Roddy McDowall]], [[Claude Akins]] |- | 1973 | ''[[Casa păpușilor (film din 1973)|Casa păpușilor]]'' | A Doll's House | [[Joseph Losey]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Edward Fox]] |- | 1973 | ''[[Casă, dulce casă (film din 1973)|Casă, dulce casă]]'' | Home sweet home | [[Benoît Lamy]] | Franța - Belgia | [[Claude Jade]], [[Jacques Perrin]], [[Ann Petersen]] |- | 1973 | ''[[Cazul a avut un deznodământ fericit]]'' | No, il caso è felicemente risolto | [[Vittorio Salerno]] | Italia | [[Enzo Cerusico]], [[Loredana Martinez]], [[Enrico Maria Salerno]] |- | 1973 | ''[[Cei mai frumoși ani]]'' | The Way We Were | [[Sydney Pollack]] | SUA | [[Barbra Streisand]], [[Robert Redford]] |- | 1973 | ''[[Cei trei mușchetari (film din 1973)|Cei trei mușchetari]]'' | The Three Musketeers | [[Richard Lester]] | SUA | [[Oliver Reed]], [[Raquel Welch]], [[Richard Chamberlain]] |- |1973 |Coloana de la miezul nopții |Pulnocní kolona |Ivo Novák |St. Barrandov, RSC |Jaromír Hanzlík, Petr Oliva, Oldrich Vízner |- | 1973 | ''[[Colț Alb (film din 1973)|Colț Alb]]'' | Zanna Bianca | [[Lucio Fulci]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Virna Lisi]], [[Fernando Rey]] |- | 1973 | ''[[Comisarul Cardone în acțiune]]'' | La polizia sta a guardare | [[Roberto Infascelli]] | Italia | [[Enrico Maria Salerno]], [[Lee J. Cobb]], [[Jean Sorel]] |- |1973 |Cronica verii fierbinți |Kronika zhavého léta |Jirí Sequens |St. Barrandov, RSC |Petr Hanicinec, Milos Willig, Renáta Dolezelová |- |1973 |Dacă tace cântărețul |Si se calla el cantor |Enrique Dawi |Argentina |Horacio Guarany, Olga Zubarry |- |1973 |Detectiv particular |Shamus |Buzz Kulik |Columbia Pictures, SUA |Burt Reynolds, Dyan Cannon, John P. Ryan |- | 1973 | ''[[Detectivul Toma]]'' | Toma | [[Richard T. Heffron]] | SUA | [[Tony Musante]], [[Simon Oakland]], [[Susan Strasberg]] |- | 1973 | ''[[Doi oameni în oraș]]'' | Deux hommes dans la ville | [[José Giovanni]] | Franța-Italia | [[Jean Gabin]], [[Alain Delon]], [[Michel Bouquet (actor)|Michel Bouquet]] |- |1973 |E departe până la cer |Daleko je do neba |Ján Lacko |St. Koliba, Bratislava, RSC |Ivan Rajniak, Július Pántik, Kveta Strazanová |- | 1973 | ''[[Emigrantul (film din 1973)|Emigrantul]]'' | [[:it:L'emigrante|L'emigrante]] | [[Pasquale Festa Campanile]] | Italia-Spania-RFG | [[Adriano Celentano]], [[Claudia Mori]], [[Sybil Danning]] |- | 1973 | ''[[Ferma suspiciunilor]]'' | Les Granges Brûlées | [[Jean Chapot]] | Franța-Italia | [[Alain Delon]], [[Simone Signoret]], [[Miou-Miou]], [[Catherine Allégret]] |- | 1973 | ''[[Fluturii]]'' | Motyle | [[Janusz Nasfeter]] | RPP | [[Bozena Fedorczyk]], [[Grazyna Michalska]], [[Roman Mosior]] |- | 1973 | ''[[Giordano Bruno (film)|Giordano Bruno]]'' | Giordano Bruno | [[Giuliano Montaldo]] | Italia, Franța | [[Gian Maria Volonté]], [[Charlotte Rampling]] |- |1973 |Guerrilla |La guerrilla |Rafael Gil |Spania-Franța |Francisco Rabal, Jacques Destoop |- |1973 |Iarba de mare |Malachi's Cove |Henry Herbert |UK - Canada |Donald Pleasence, David Bradley |- |1973 |Iluminare |Iluminacja |Krzysztof Zanussi |RPP |Stanislaw Latallo, Monika Dzienisiewicz-Olbrychska |- | 1973 | ''[[Insula misterioasă (film din 1973)|Insula misterioasă]]'' | La isla misteriosa | [[Henri Colpi]], [[Juan Antonio Bardem]] | Franța | [[Omar Sharif]], [[Ambroise Bia]] |- |1973 |Iubire |Láska |Karel Kachyňa |Barrandov, RSC |Jaroslava Schallerová, Milena Dvorská |- |1973 |Ivan Kondarev |Ivan Kondarev Bg: Иван Кондарев |Nikola Korabov |Boyana Film, RPBulgaria |Anton Gorcev, Katia Paskaleva, Stefan Danailov |- | 1973 | ''[[J. D. Cahill]]'' | Cahill U.S. Marshal | [[Andrew V. McLaglen]] | SUA | [[John Wayne]], [[George Kennedy]] |- | 1973 | ''[[Lacul ciudățeniilor (film)|Lacul ciudățeniilor]]'' | Jezioro osobliwosci | [[Jan Batory]] | RPP | [[Barbara Horawianka]], [[Stanislaw Zaczyk]], [[Maria Kowalik]] |- | 1973 | ''[[Lanțul amintirilor]]'' | Yaadon Ki Baaraat | [[Nasir Hussain]] | India | [[Dharmendra]], [[Zeenat Aman]], [[Vijay Arora]] |- | 1973 | ''[[Legenda șerifului din Tennessee]]'' | Walking Tall | [[Phil Karlson]] | SUA | [[Joe Don Baker]], [[Elizabeth Hartman]], [[Gene Evans]] |- | 1973 | ''[[Lunaticul]]'' | Naktibalda<br> Полуночник | [[Arūnas Žebriūnas]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Darius Bratkauskas]], [[Gediminas Girdvainis]] |- | 1973 | ''[[Micul indian]]'' | One Little Indian | [[Bernard McEveety]] | SUA | [[James Garner]], [[Vera Miles]] |- |1973 |Monolog |Monolog |Ilia Averbah |Lenfilm, URSS |Mihail Gluzski, Margarita Terehova, Stanislav Liubșin |- | 1973 | ''[[Mușcă și fugi]]'' | Mordi e fuggi | [[Dino Risi]] | franco-italian | [[Marcello Mastroianni]], [[Oliver Reed]] |- | 1973 | ''[[Noaptea americană (film)|Noaptea americană]]'' | La nuit américaine | [[François Truffaut]] | Franța | [[Jacqueline Bisset]], [[Jean-Pierre Léaud]] |- |1973 |Norii |Oblaka / ru: Облака |Boris Stepanov |Belarusfilm, URSS |Evgheni Gherasimov, Ia Savvina, Lev Durov |- | 1973 | ''[[Nu iese fum fără foc]]'' | Il n'y a pas de fumée sans feu | [[André Cayatte]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Mireille Darc]], [[Michel Bouquet]] |- | 1973 | ''[[Nunta (film din 1973)|Nunta]]'' | Wesele | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Marek Walczewski]], [[Izabella Olszewska]], [[Daniel Olbrychski]] |- |1973 |Nunțile roșii |Les noces rouges |Claude Chabrol |Franța-Italia |Stéphane Audran, Michel Piccoli, Claude Piéplu |- |1973 |O primăvară tristă |Samrtno prolece |Miguel Iglesias, Stevan Petrovic |Yugoslavia, Spania, SUA |Milena Dravic, Bruno Pecheur, Mira Stupica |- | 1973 | ''[[Optimiștii]]'' | The Optimists | [[Anthony Simmons]] | Anglia | [[Peter Sellers]], [[Marjorie Yates]] |- |1973 |Pantalonii cavalerului von Bredow |Die Hosen des Ritters Bredow |Konrad Petzold |DEFA, RDG |Rolf Hoppe, Lissy Tempelhof, Kati Bus, Armin Mueller-Stahl |- | 1973 | ''[[Papillon (film)|Papillon]]'' | Papillon | [[Franklin J. Schaffner]] | SUA | [[Steve McQueen]], [[Dustin Hoffman]] |- |1973 |Pălărie tare și nas de cartof |Nápolyt látni és... |István Bácskai Lauró |Budapest Filmstúdió, RPU |Hédi Váradi, Judit Halász, István Bujtor, Antal Páger |- | 1973 | ''[[Percheziția (film din 1973)|Percheziția]]'' | Rewizja osobista | [[Andrzej Kostenko]], [[Witold Leszczynski]] | RPP | [[Wieslawa Mazurkiewicz]], [[Zdzislaw Maklakiewicz]], [[Zygmunt Hübner]] |- |1973 |''[[Piedone – comisarul fără armă]]'' |Piedone lo sbirro |Steno |Italia |Bud Spencer, Enzo Cannavale, Angelo Infanti |- | 1973 | ''[[Planeta sălbatică]]'' | La Planète sauvage sau Divoká planeta | [[René Laloux]] | Franța, Cehoslovacia | Barry Bostwick, [[Jennifer Drake]], [[Eric Baugin]], [[Jean Topart]] |- | 1973 | ''[[Poliția acuză, legea achită]]'' | La polizia incrimina la legge assolve | [[Enzo G. Castellari]] | Italia | [[Franco Nero]], [[James Whitmore]], [[Fernando Rey]] |- |1973 |Răzbunarea polițistului |Badge 373 |Howard V. Koch |Paramount (SUA) |Robert Duvall, Verna Bloom, Henry Darrow |- | 1973 | ''[[Represalii la Roma]]'' | Rappresaglia | [[George P. Cosmatos]] | Italia | [[Richard Burton]], [[Marcello Mastroianni]], [[Leo McKern]] |- |1973 |Respirație liberă |Szabad lélegzet |Márta Mészáros |Hunnia Filmstudio, RPU |Erzsébet Kútvölgyi, Gábor Nagy, Marianna Moór |- |1973 |Sarea |So |Gojko Sipovac |Studio Film, Sarajevo, RSFI |Darko Damevski, Stojan 'Stole' Arandjelovic, Boro Begovic |- | 1973 | ''[[Scufundarea Japoniei (film din 1973)|Scufundarea Japoniei]]'' | Nippon chinbotsu | [[Shirô Moritani]], [[Andrew Meyer]] | Japonia | [[Lorne Greene]], [[Keiju Kobayashi]], [[Ayumi Ishida (actriță)|Ayumi Ishida]] |- | 1973 | ''[[Scurtă vacanță]]'' | Una breve vacanza | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Florinda Bolkan]], [[Renato Salvatori]] |- | 1973 | ''[[Serpico]]'' | Serpico | [[Sidney Lumet]] | USA | [[Al Pacino]], [[John Randolph]], [[Cornelia Sharpe]] |- | 1973 | ''[[Sperietoarea]]'' | Scarecrow | [[Jerry Schatzberg]] | USA | [[Al Pacino]], [[Gene Hackman]] |- | 1973 | ''[[Sufletul negrului Charley]]'' | The Soul of Nigger Charley | [[Larry Spangler]] | SUA | [[Fred Williamson]], [[D'Urville Martin]] |- | 1973 | ''[[Sutjeska (film)|Sutjeska]]'' | Sutjeska | [[Stipe Delić]] | Iugoslavia | [[Richard Burton]], [[Ljuba Tadić]], [[Irene Papas]] |- | 1973 | ''[[Trei alune pentru Cenușăreasa]]'' | Tři oříšky pro Popelku | [[Václav Vorlíček]] | [[Studioul Barrandov]],<br> [[DEFA]] | [[Libuše Šafránková]], [[Pavel Trávníček]] |- |1973 |Țăranii |Chlopi |Jan Rybkowski |RPP |Wladyslaw Hancza, Emilia Krakowska, Krystyna Królówna |- | 1973 | ''[[Ultima zăpadă de primăvară]]'' | L'ultima neve di primavera | [[Raimondo Del Balzo]] | A-Erre Cinematografica, Italia | [[Bekim Fehmiu]], Agostina Belli, Renato Cestiè |- |1973 |Un general pentru victorie |Vâsokoe zvanie. Ia - Șapovalov T.P. ru: Высокое звание: Я - Шаповалов Т.П. |Еvgheni Karelov |Mosfilm, URSS |Evgheni Matveev, Dmitri Franko, Nikolai Sergheev |- | 1973 | ''[[Unde este compania a 7-a?]]'' | Mais où est donc passée la 7ème compagnie | [[Robert Lamoureux]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Pierre Mondy]], [[Pierre Tornade]] |- | 1973 | ''[[Vizuina vulpii]]'' | The Belstone Fox | [[James Hill]] | Marea Britanie | [[Eric Porter]], [[Bill Travers]], [[Rachel Roberts]] |- | 1973 | ''[[Zilele trădării]]'' | Dny zrady | [[Otakar Vávra]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jiří Pleskot]], [[Bohuš Pastorek]] |- | 1973 | ''[[Ziua delfinului]]'' | The Day of the Dolphin | [[Mike Nichols]] | SUA | [[George C. Scott]], [[Trish Van Devere]], [[Leslie Charleson]] |- | 1973 | ''[[Ziua sacrificiului]]'' | Gelin | [[Lütfi Ömer Akad]] | Turcia | |} == 1974 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1974 | ''[[A fost odată un Hollywood]]'' | That's Entertainment! | [[Jack Haley Jr.]] | SUA | [[Fred Astaire]], [[Bing Crosby]], [[Gene Kelly]], [[Mickey Rooney]], [[Maurice Chevalier]] |- |1974 |Aduceți-mi capul lui Alfredo Garcia |Bring Me the Head of Alfredo Garcia |Sam Packinpah |Optimus Films, SUA Churubusco Azteca S.A., Mexic |Warren Oates, Isela Vega, Robert Webber, Kris Kristofferson |- | 1974 | ''[[Aeroport '75]]'' | Airport 1975 | [[Jack Smight]] | SUA | [[Charlton Heston]], [[Karen Black]], [[George Kennedy]] |- | 1974 | ''[[Alice nu mai locuiește aici]]'' | Alice Doesn't Live Here Anymore | [[Martin Scorsese]] | SUA | [[Ellen Burstyn]], [[Kris Kristofferson]], [[Harvey Keitel]] |- |1974 |Atacul trenului cu aur |Свой среди чужих, чужой среди своиbrх |Nikita Mihalkov |Mosfilm |Iuri Bogatâriov, Anatoli Solonițân, Serghei Șakurov |- |1974 |Aventurile lui Huckleberry Finn |Huckleberry Finn |J. Lee Thompson |Reader's Digest, Apjac International, SUA |Jeff East, Paul Winfield, Harvey Korman |- |1974 |Blocada |Blokada:Lujski rubej, Pulkovski meridian ru: Блокада: Лужский рубеж, Пулковский меридиан |Mihail Erșov |Lenfilm studio, URSS |Iuri Solomin, Evgeni Lebedev, Irina Akulova |- | 1974 | ''[[Bunicul siberian]]'' | Sibirskii ded<br>Сибирский дед | [[Gheorghi Kalatozișvili]] | [[Gruzia-film]] | [[David Abașidze]]<br>[[Piotr Kolbasin]] |- | 1974 | ''[[Camionul de cursă lungă]]'' | Il bestione | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Giancarlo Giannini]], [[Michel Constantin]] |- | 1974 | ''[[Călătoria (film)|Călătoria]]'' | Il viaggio | [[Vittorio De Sica]] | Italia | [[Richard Burton]], [[Sophia Loren]] |- | 1974 | ''[[Călina roșie]]'' | Kalina krasnaya<br>Калина красная | [[Vasili Șukșin]] | [[Mosfilm]] | [[Lidiya Fedoseyeva-Șukșina]]<br>[[Vasili Șukșin]], [[Iia Arepina]] |- |1974 |Ce culoare are dragostea |Jakou barvu má láska |Zbynek Brynych |RSC |Hanus Bor, Otakar Brousek, Josef Burda |- | 1974 | ''[[Cei patru mușchetari]]'' | The Four Musketeers | [[Richard Lester]] | SUA | [[Oliver Reed]], [[Raquel Welch]], [[Richard Chamberlain]] |- | 1974 | ''[[Cobra (film din 1974)|Cobra]]'' | Mokugekisha o kese: Ikare dokuhebi | [[Umetsugu Inoue]] | Japonia | [[Jirô Tamiya ]] , [[Ping Wang]], [[Fujiko Nara]] |- | 1974 | ''[[Conrack]]'' | Conrack | [[Martin Ritt]] | SUA | [[Jon Voight]], [[Madge Sinclair]] |- |1974 |Convalescența |Jelbeszéd |Mara Luttor |Hunnia Filmstudio |András Nyiri, Jana Brejchová, Antal Páger |- | 1974 | ''[[Conversația]]'' | The Conversation | [[Francis Ford Coppola]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[John Cazale]], [[Robert Duvall]] |- | 1974 | ''[[Copil de suflet]]'' | La recogida | [[Rogelio A. González]] | Mexic | [[Maria Fernanda Ayenza]], [[Verónica Castro]], [[Fernando Larrañaga]] |- |1974 |Corporația Parallax |The Palallax View |Alan J. Pakula |SUA |Warren Beatty, Paula Prentiss, William Daniels |- | 1974 | ''[[Crima din Orient Express (film din 1974)|Crima din Orient Express]]'' | Murder on the Orient Express | [[Sidney Lumet]] | Anglia | [[Albert Finney]], [[Lauren Bacall]], [[Martin Balsam]] |- | 1974 | ''[[Cum se hrănește un măgar]]'' | Wie füttert man einen Esel | [[Roland Oehme]] | [[DEFA]] | [[Manfred Krug]], [[Karla Chadimová]], [[Rolf Hoppe]] |- |1974 |Cutremurul / Teroare în L.A. |Earthquake |Mark Robson |Universal Pictures, The Filmakers Group, S.U.A. |Charlton Heston, Ava Gardner, George Kennedy |- | 1974 | ''[[Delict din dragoste]]'' | Delitto d'amore | [[Luigi Comencini]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Stefania Sandrelli]] |- | 1974 | ''[[Dick Turpin (film)|Dick Turpin]]'' | Dick Turpin | [[Fernando Merino]] | Spania | [[Cihangir Ghaffari]], [[Inés Morales]], [[Sancho Gracia]] |- | 1974 | ''[[Dosarul Odessa (film)|Dosarul Odessa]] | The Odessa File | [[Ronald Neame]] | MB, RFG | [[Jon Voight]], [[Maximilian Schell]] |- | 1974 | ''[[Dragoste amară]]'' | Amore amaro | [[Florestano Vancini]] | Italia | [[Lisa Gastoni]], [[Leonard Mann]] |- |1974 |Dragoste la 16 ani |Liebe mit 16 |Herrmann Zschoche |DEFA, RDG. |Simone von Zglinicki, Heinz-Peter Linse, Axel Gärtner |- |1974 |Epilog la graniță |Osud jménem Kamila |Petr Schulhoff |St. Barrandov, RSC |Jirí Klem, Renáta Dolezelová, Marie Drahokoupilová |- |1974 |Hans Röckle și diavolul |Hans Röckle und der Teufel |Hans Kratzert |DEFA, RDG |Rolf Hoppe, Peter Aust, Herbert Köfer |- | 1974 | ''[[Iacob mincinosul (film din 1974)|Iacob mincinosul]]'' | Jakob der Lügner | [[Frank Beyer]] | [[DEFA]], [[Studioul Barrandov]] | [[Vlastimil Brodský]], [[Erwin Geschonneck]] |- | 1974 | ''[[Incredibilele aventuri ale unor italieni în Rusia]]'' | <small>Невероятные приключения итальянцев в России<br>Neveroiatnîe prikliucenia italianțev v Rossii</small> | [[Eldar Reazanov]], [[Franco Prosperi]] | URSS-Italia | [[Andrei Mironov]], [[Antonia Santilli]] |- | 1974 | ''[[Îndrăgostiții anului unu]]'' | Milenci v roce jedna | [[Jaroslav Balík]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Marta Vančurová]], [[Viktor Preiss]], [[Jiří Lábus]] |- | 1974 | ''[[Infernul din zgârie-nori]]'' | The Towering Inferno | [[John Guillermin]] | [[20th Century Fox]] | [[Steve McQueen]], [[Paul Newman]], [[William Holden]] |- | 1974 | ''[[Îmi sare țandăra]]'' | La moutarde me monte au nez | [[Claude Zidi]] | Franța | [[Pierre Richard]], [[Jane Birkin]], [[Claude Piéplu]] |- | 1974 | ''[[Întoarcerea lui Colț Alb]]'' | Il ritorno di Zanna Bianca | [[Lucio Fulci]] | Italia-RFG-Franța | [[Franco Nero]], [[Virna Lisi]] |- | 1974 | ''[[Întoarcerea marelui blond]]'' | Le retour du grand blond | [[Yves Robert]] | Franța | [[Pierre Richard]] |- |1974 |Joc de pisici |Macskajáték |Károly Makk |RPU |Margit Dajka, Ildikó Piros, Elma Bulla, Mari Töröcsik |- | 1974 | ''[[Kit în Alaska]]'' | Kit & Co | [[Konrad Petzold]] | [[DEFA]] | [[Dean Reed]], [[Rolf Hoppe]], [[Renate Blume]], [[Armin Mueller-Stahl]] |- | 1974 | ''[[Lanțuri (film din 1974)|Lanțuri]]'' | Catene | [[Silvio Amadio]] | Italia | [[Maurizio Merli]], [[Rosemary Dexter]], [[José Greci]] |- | 1974 | ''[[Marele Gatsby (film din 1974)|Marele Gatsby]]'' | The Great Gatsby | [[Jack Clayton]] | SUA | [[Robert Redford]], [[Mia Farrow]], [[Bruce Dern]] |- | 1974 | ''[[Marile speranțe (film din 1974)|Marile speranțe]]'' | Great Expectations | [[Joseph Hardy]] | MB - USA | [[Michael York]], [[Sarah Miles]], [[James Mason]] |- | 1974 | ''[[Martorul trebuie să tacă]]'' | Il testimone deve tacere | [[Giuseppe Rosati]] | Italia | [[Bekim Fehmiu]], [[Rosanna Schiaffino]], [[Aldo Giuffrè]] |- |1974 |Micul prinț |The Little Prince |Stanley Donen |Paramount, SUA |Richard Kiley, Steven Warner, Joss Ackland |- | 1974 | ''[[Mireasa lui Zandy]]'' | Zandy's Bride | [[Jan Troell]] | [[Warner Bros.]] | [[Gene Hackman]], [[Liv Ullmann]] |- | 1974 | ''[[Mr. Majestyk]]'' | Mr. Majestyk | [[Richard Fleischer]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Al Lettieri]], [[Linda Cristal]] |- |1974 |Nicio vorbă despre fotbal |Ni slova o futbole ru: Ни слова о футболе |Isaak Maghiton |St. Maksim Gorki, URSS |Vitea Haritonov, Mișa Turcenkov, Aleksandr Demeanenko |- |1974 |Ninsoarea |Hószakadás |Ferenc Kósa |Ungaria, Bulgaria, Polonia |Imre M. Szabó, Mária Markovicová, János Kasza |- | 1974 | ''[[Nu te voi iubi]]'' | Nie będę cię kochać | Janusz Nasfeter⁠ | | |- | 1974 | ''[[O femeie dominată]]'' | A Woman Under the Influence | [[John Cassavetes]] | SUA | [[Gena Rowlands]], [[Peter Falk]] |- | 1974 | ''[[O noapte la castel]]'' | Noc na Karlštejně | [[Zdeněk Podskalský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vlastimil Brodský]], [[Jana Brejchová]] |- |1974 |Orfeu în infern |Orpheus in der Unterwelt |Horst Bonnet |DEFA, RDG |Wolfgang Greese, Dorit Gäbler, Rolf Hoppe |- | 1974 | ''[[Palma (film)|Palma]]'' | La gifle | [[Claude Pinoteau]] | Franța-Italia | [[Lino Ventura]], [[Annie Girardot]], [[Isabelle Adjani]] |- | 1974 | ''[[Parfum de femeie (film din 1974)|Parfum de femeie]]'' | Profumo di donna | [[Dino Risi]] | Italia | [[Vittorio Gassman]], [[Agostina Belli]], [[Alessandro Momo]] |- |1974 |Pavlinka |Pavlinka |Karel Kachyňa |Barrandov, RSC |Brigita Hausnerová, Marián Kleis St.,Marie Brozová, Vladimír Smeral |- | 1974 | ''[[Pălărie tare și nas de cartof]]'' | Keménykalap és krumpliorr | [[István Bácskai Lauro]] | RPU | [[Alfonzó]], [[Krisztián Kovács]], [[Antal Páger]] |- | 1974 | ''[[Pâine și ciocolată]]'' | Pane e cioccolata | [[Franco Brusati]] | Italia | [[Nino Manfredi]], [[Anna Karina]], [[Johnny Dorelli]] |- | 1974 | ''[[Permisul de conducere]]'' | Le permis de conduire | [[Jean Girault]] | Franța | [[Louis Velle]], [[Pascale Roberts]] |- | 1974 | ''[[Piaf (film din 1974)|Piaf]]'' | Piaf | [[Guy Casaril]] | Franța | [[Brigitte Ariel]], [[Pascale Christophe]] |- | 1974 | ''[[Polițista (film din 1974)|Polițista]]'' | La poliziotta | [[Steno]] | Italia | [[Mariangela Melato]], [[Mario Carotenuto]] |- | 1974 | ''[[Porumbelul (film)|Porumbelul]]'' | The Dove | [[Charles Jarrott]] | SUA | [[Joseph Bottoms]], [[Deborah Raffin]] |- | 1974 | ''[[Potopul (film)|Potopul]]'' | Potop | [[Jerzy Hoffman]] | RPP | [[Daniel Olbrychski]], [[Malgorzata Braunek]] |- |1974 |Răzbunarea lui Dani |A törökfejes kopja |Éva Zsurzs |Hunnia, RPU |Iván Vas-Zoltán, Éva Szerencsi |- | 1974 | ''[[Romanță despre îndrăgostiți (film din 1974)|Romanță despre îndrăgostiți]]'' | Романс о влюблённых | [[Andrei Koncealovski]] | [[Mosfilm]] | [[Evgheni Kindinov]], [[Elena Koreneva]] |- |1974 |S-a întâmplat după război |I togda ia skazal - net... ru: И тогда я сказал - нет... |Pavel Arsenov |St. Maksim Gorki, URSS |Rifat Musin, Natașa Șenghelaia, Nikolai Lebedev |- | 1974 | ''[[Salvo D'Acquisto]]'' | Salvo D'Acquisto | [[Romolo Guerrieri]] | Italia | [[Massimo Ranieri]], [[Lina Polito]], [[Enrico Maria Salerno]] |- | 1974 | ''[[Simon Blanco]]'' | Simon Blanco | [[Mario Hernández]] | Mexic | [[Antonio Aguilar]], [[Jacqueline Andere]], [[Flor Silvestre]] |- |1974 |Soarta Aurei și Argentinei |The Destiny of Keum-hee and Eun-hee Cor: Kumhuiwa Unhuiui unmyong |Kil-son Om, Hak Park |Chosun Art, RPD Coreană |Chun-ran Chung, Moon-Jung bu, Kim Kwang-Moon |- | 1974 | ''[[Soția lui Jean]]'' | La femme de Jean | [[Yannick Bellon]] | Franța | [[Claude Rich]], [[Tatiana Moukhine]] |- | 1974 | ''[[Spaniolii de modă nouă]]'' | Los nuevos españoles | [[Roberto Bodegas]] | Agata Films S.A., Spania | [[José Sacristán]], [[María Luisa San José]], [[Amparo Soler Leal]], [[Claudia Gravy]] |- |1974 |Stavisky |Stavisky |Alain Resnais |Cerito Films, Simar Films, Les Films Ariane, Franța - Italia |Jean-Paul Belmondo, Charles Boyer, Anny Duperey |- |1974 |Tăcerea doctorului Evans |Molceanie doctora Ivensa ru: Молчание доктора Ивенса |Budimir Metalnikov |Mosfilm, URSS |Serghei Bondarciuk, Janna Bolotova, Irina Skobțeva |- |1974 |Teama |Strah |Matjaz Klopcic |Vesna Film, Viba Film, RSFI |Radmila Andric, Jozica Avbelj, Ivo Ban, Milena Dravic |- | 1974 | ''[[Teroare pe „Britannic”]]'' | Juggernaut | [[Richard Lester]] | Anglia | [[Richard Harris]], [[David Hemmings]], [[Anthony Hopkins]] |- | 1974 | ''[[Toate dovezile împotrivă]]'' | Все улики против него<br>Vse uliki protiv nego | [[Vasile Brescanu]] | [[Moldova Film]] | [[Vsevolod Safonov]], [[Valeria Zaklunaia]] |- | 1974 | ''[[Trestia (film)|Trestia]]'' | Das Schilfrohr | [[Joachim Kunert]] | RDG | [[Martin Flörchinger]], [[Johannes Maus]] |- | 1974 | ''[[Ultima escapadă a lui Olsen]]'' | Olsen-bandens sidste bedrifter | [[Erik Balling]] | [[Nordisk Film]] | [[Ove Sprogøe]], [[Morten Grunwald]], [[Poul Bundgaard]] |- | 1974 | ''[[Ultimul act]]'' | Mussolini ultimo atto | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Rod Steiger]], [[Franco Nero]], [[Lisa Gastoni]] |- | 1974 | ''[[Ultimul Fleksnes]]'' | Den siste Fleksnes | [[Bo Hermansson]] | [[Norsk Film]] | [[Rolv Wesenlund]], [[Aud Schønemann]], [[Finn Mehlum]] |- |1974 |Ulzana, căpetenia apașilor |Ulzana |Gottfried Kolditz |DEFA RDG, Film Studio Bucuresti Romania, Mosfilm URSS |Gojko Mitic, Renate Blume, Rolf Hoppe, Amza Pellea |- |1974 |Un cățel "sărat" |Solionnîi pios ru : Солёный пёс |Nikolai Koșelev |Lenfilm, URSS |Vladimir Menșov, Tatiana Șestakova, Nikolai Lavrov |- | 1974 | ''[[Un horoscop cu bucluc]]'' | Jáchyme, hod ho do stroje! | [[Oldrich Lipský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Marta Vancurová]], [[Ludek Sobota]] |- | 1974 | ''[[Unde înfloresc crinii]]'' | Where the Lilies Bloom | [[William A. Graham]] | [[United Artists]] | [[Julie Gholson]], [[Jan Smithers]], [[Matthew Burril]] |- | 1974 | ''[[Vânzătorul de baloane]]'' | Il venditore di palloncini | [[Mario Gariazzo]] | Cineproduzioni Daunia 70, Italia | [[Renato Cestiè]], [[Lee. J. Cobb]], [[James Whitmore]] |- |1974 |Vedere de la mansardă |Pogled iz potkrovlija |Bernard Fein |RFG |Faith Brook, Slobodan Dimitrijevic, Herbert Fux |- |1974 |Viață personală |Licinaia jizn / ru: Личная жизнь |Vladimir Dovgan |St. A.Dovjenko, Kiev, URSS |Nikolai Muraviov, Irina Lavrentieva, Aleksandr Ianvariov |- |1974 |Visuri împlinite |Ispolnenie jelanii ru: Исполнение желаний |Svetlana Drujinina |Mosfilm, URSS |Evgheni Lebedev, Inokenti Smoktunovski, Natalia Bondarciuk |- | 1974 | ''[[Zece negri mititei (film din 1974)|Zece negri mititei]]'' | And Then There Were None<br>Ten Little Indians | [[Peter Collinson]] | Italia, RFG, Franța, Spania, U.K., Iran | [[Oliver Reed]], [[Elke Sommer]], [[Richard Attenborough]], [[Stéphane Audran]] |- |1974 |Ziduri vechi |Starîe stenî ru: Старые стены |Viktor Tregubovici |Lenfilm Studio, URSS |Liudmila Gurcenko, Armen Djigarhanian |} == 1975 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1975 | ''[[A fost regăsită compania a 7-a!]]'' | On a retrouvé la 7eme Compagnie! | [[Robert Lamoureux]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Pierre Mondy]], [[Pierre Tornade]] |- | 1975 | ''[[Acest bărbat adevărat]]'' | Този истински мъж<br>Tozi istinski mazh | [[Aleksander Obrecikov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Stefan Danailov]], [[Elena Dimitrova]], [[Pavel Popandov]] |- |1975 |Anul de grație 1573 |Seljacka buna 1573 |Vatroslav Mimica |Croatia Film, Jadran Film, RSFI |Fabijan Sovagovic, Velimir "Bata" Zivojinovic, Pavle Vuisic |- | 1975 | ''[[Adevăratul curaj (film din 1975)|Adevăratul curaj]]'' | Rooster Cogburn | [[Stuart Millar]] | SUA | [[John Wayne]], [[Katharine Hepburn]] |- | 1975 | ''[[Adio detectivule]]'' | Adieu poulet | [[Pierre Granier-Deferre]] | Franța | [[Lino Ventura]], [[Patrick Dewaere]], [[Claude Rich]], [[Victor Lanoux]] |- |1975 |Adolescenți în cosmos |Otroki vo vselennoi ru: Отроки во вселенной |Richard Viktorov |St. M.Gorki, URSS |Mișa Erșov, Sașa Grigoriev, Innokenti Smoktunovski |- |1975 |Adopțiune |Örökbefogadás |Márta Mészáros |Hungarofilm; Hunnia Filmstúdió; RPU |Katalin Berek, Gyöngyvér Vigh, Péter Fried |- | 1975 | ''[[Atentatul de la Sarajevo (film din 1975)|Atentatul de la Sarajevo]]'' | Atentat u Sarajevu | [[Veljko Bulajić]] | RSFSI-RSC | [[Christopher Plummer]], [[Florinda Bolkan]], [[Maximilian Schell]] |- | 1975 | ''[[Cangurul]]'' | A Kenguru | [[János Zsombolyai]] | RPU | [[László Gálffi]], [[Éva Vándor]], [[Róbert Koltai]] |- |1975 |Cântecul colonadelor |Hudba kolonád |Vladimir Sís |St. Barrandov, RSC |Ladislav Blazek, Jana Brezková |- | 1975 | ''[[Cei 13 de la Barletta]]'' | Il Soldato di ventura | [[Pasquale Festa Campanile]] | FRA - ITA | [[Bud Spencer]], [[Philippe Leroy]], [[Andréa Ferréol]] |- | 1975 | ''[[Cel alb, cel galben, cel negru]]'' | Il bianco, il giallo, il nero | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Tomas Milian]], [[Eli Wallach]] |- |1975 |Cerul e cu noi |Nebo so mnoi / ru: Небо со мной |Valeri Lonskoi |Mosfilm, URSS |Igor Ledogorov, Larisa Lujina, Vladimir Zamanski |- |1975 |Contele de Monte-Cristo |The Count of Monte-Cristo |David Greene |U K - Italia |Richard Chamberlain, Trevor Howard, Louis Jourdan, Tony Curtis |- | 1975 | ''[[Corupție la palatul de justiție]]'' | Corruzione al palazzo di giustizia | [[Marcello Aliprandi]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Fernando Rey]], [[Martin Balsam]] |- | 1975 | ''[[Corupție pe autostradă]]'' | White Line Fever | [[Jonathan Kaplan]] | SUA | [[Jan-Michael Vincent]], [[Kay Lenz]] |- |1975 |Cronica anilor de foc |arab: Ahdat sanawovach el-djamr fra: Chronique des années de braise |Mohammed Lakhdar-Hamina |Algeria |Yorgo Voyagis, Mohammed Lakhdar-Hamina, Leila Shenna |- | 1975 | ''[[Cum să-l înecăm pe Dr. Mracek]]'' | Jak utopit dr. Mráčka aneb Konec vodníků v Čechách | [[Václav Vorlíček]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Libuše Šafránková]], [[Jaromír Hanzlík]], [[Vladimír Menšík]] |- | 1975 | ''[[Cursă grea]]'' | Take a Hard Ride | [[Antonio Margheriti]] | SUA | [[Jim Brown]], [[Lee Van Cleef]], [[Catherine Spaak]], [[Fred Williamson]] |- | 1975 | ''[[Cușca]]'' | La cage | [[Pierre Granier-Deferre]] | FRA | [[Lino Ventura]], [[Ingrid Thulin]] |- | 1975 | ''[[De ce este ucis un magistrat]]'' | Perché si uccide un magistrato | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Françoise Fabian]] |- | 1975 | ''[[Dinte pentru dinte]]'' | Sholay | Ramesh Sippy | India | Amitabh Bachchan, Dharmendra, Hema Malini, Sanjeev Kumar |- |1975 |Dragele mele mătuși |Drahé tety a já |Zdenek Podskalský |St. Barrandov, RSC |Natasa Gollová, Eva Svobodová, Iva Janzurová |- | 1975 | ''[[Dulce și amar]]'' | Sladko i gorchivo | [[Ilya Velchev]] | Bulgaria | [[Peter Slabakov]], [[Yuri Angelov]], [[Galina Koteva]] |- | 1975 | ''[[Evadatul (film din 1975)|Evadatul]]'' | Breakout | [[Tom Gries]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Robert Duvall]], [[Jill Ireland]] |- |1975 |Familia noastră |Bizim Aile |Ergin Orbey |Arzu Film, Turcia |Münir Özkul, Tarik Akan, Adile Nasit |- | 1975 | ''[[Fiice și mame (film din 1975)|Fiice și mame]]'' | Дочки-матери | [[Serghei Gherasimov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Innokenti Smoktunovski]], [[Liubov Polehina]] |- | 1975 | ''[[Filiera II]]'' | French Connection II | [[John Frankenheimer]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Fernando Rey]] |- | 1975 | ''[[Fratele meu are un frate formidabil]]'' | Muj brácha má prima bráchu | [[Stanislav Strnad]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Libuše Šafránková]], [[Jan Hrusínský]], [[Roman Cada]] |- | 1975 | ''[[Frați de cruce (film din 1975)|Frați de cruce]]'' | Blutsbrüder | [[Werner W. Wallroth]] | [[DEFA]] | [[Dean Reed]], [[Gojko Mitić]], [[Iurie Darie]] |- | 1975 | ''[[Hindenburg (film)|Hindenburg]]'' | The Hindenburg | [[Robert Wise]] | SUA | [[George C. Scott]], [[Anne Bancroft]], [[Roy Thinnes]] |- | 1975 | ''[[Inspectorul Brannigan]]'' | Brannigan | [[Douglas Hickox]] | SUA | [[John Wayne]], [[Richard Attenborough]], [[Lesley-Anne Down]] |- | 1975 | ''[[Întoarcerea Panterei Roz]]'' | The Return of the Pink Panther | [[Blake Edwards]] | SUA | [[Peter Sellers]], [[Christopher Plummer]], [[Catherine Schell]] |- |1975 |Jurnalul unui director de școală |Dnevnik direktora șkolî rus: Дневник директора школы |Boris Frumin |Lenfilm, URSS |Oleg Borisov, Iia Savvina, Alla Pokrovskaia |- | 1975 | ''[[Libera, dragostea mea]]'' | Libera, amore mio... | [[Mauro Bolognini]] | Italia | [[Claudia Cardinale]], [[Adolfo Celi]], [[Philippe Leroy]] |- | 1975 | ''[[Luptătorul din New Orleans]]'' | Hard Times | [[Walter Hill]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[James Coburn]], [[Margaret Blye]] |- | 1975 | ''[[Mark polițistul]]'' | Mark il poliziotto | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Franco Gasparri]], [[Lee J. Cobb]], [[Sara Sperati]] |- | 1975 | ''[[Mark polițistul la Genova]]'' | Mark il poliziotto spara per primo | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Franco Gasparri]], [[Lee J. Cobb]], [[Ely Galleani]] |- | 1975 | ''[[Nebună de legat]]'' | Folle à tuer | [[Yves Boisset]] | franco-italian | [[Marlène Jobert]], [[Tomas Milian]] |- | 1975 | ''[[Noaptea artificiilor]]'' | Noc oranzových ohnu | [[Zbynek Brynych]] | RSC | [[Svatopluk Matyás]], [[Václav Svorc]] |- | 1975 | ''[[O fereastră spre cer]]'' | The Other Side of the Mountain | [[Larry Peerce]] | SUA | [[Marilyn Hassett]], [[Beau Bridges]], [[Bill Vint]] |- | 1975 | ''[[Oameni respectabili]]'' | Gente di rispetto | [[Luigi Zampa]] | italian | [[Franco Nero]], [[Jennifer O'Neill]] |- |1975 |Obsesia dragostei |L'histoire d'Adèle H. |François Truffaut |Channel Islands, Franța |Isabelle Adjani, Bruce Robinson, Sylvia Marriott |- | 1975 | ''[[Omul Vineri (film)|Omul Vineri]]'' | Man Friday | [[Jack Gold]] | SUA | [[Peter O'Toole]], [[Richard Roundtree]] |- | 1975 | ''[[Onoarea pierdută a Katharinei Blum (film)|Onoarea pierdută a Katharinei Blum]]'' | Die verlorene Ehre der Katharina Blum | [[Volker Schlöndorff]], [[Margarethe von Trotta]] | RFG | [[Angela Winkler]], [[Mario Adorf]], [[Dieter Laser]], [[Jürgen Prochnow]], [[Hannelore Hoger]] |- |1975 |Pe ciocănitoare n-o doare capul |Ne bolit golova u diatla / ru: Не болит голова у дятла |Dinara Asanova |Lenfilm Studio, URSS |Sașa Jezleaev, Elena Țâplakova, Aleksandr Bogdanov |- | 1975 | ''[[Pentru un pumn de... ceapă]]'' | Cipolla Colt | [[Enzo G. Castellari]] | Italia | [[Franco Nero]], [[Martin Balsam]] |- |1975 |Petrecere la vilă |Vilna zona Bg: Вилна зона |Eduard Zahariev |RPBulgaria |Katia Paskaleva, Ițhak Finzi, Naum Șopov |- |1975 |''Piedone la Hong Kong'' |Piedone a Hong Kong |Steno |Italia |Bud Spencer, Enzo Cannavale |- |1975 |Poveste neterminată |Pri nikogo Bg: При никого |Ivanka Grăbceva |Boyana Film, Bulgarofilm, RP Bulgaria |Stoicio Mazgalov, Ani Bakalova, Aleko Kocev |- | 1975 | ''[[Povestea unui polițist (film)|Povestea unui polițist]]'' | Flic Story | [[Jacques Deray]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Jean-Louis Trintignant]], [[Renato Salvatori]], [[Claudine Auger]] |- | 1975 | ''[[Prizonierul din Manhattan]]'' | The Prisoner of Second Avenue | [[Melvin Frank]] | USA | [[Jack Lemmon]], [[Anne Bancroft]] |- | 1975 | ''[[Pușca veche]]'' | Le vieux fusil | [[Robert Enrico]] | Franța | [[Philippe Noiret]], [[Romy Schneider]] |- | 1975 | ''[[Rătăcire (film din 1975)|Rătăcire]]'' | Bilans kwartalny | [[Krzysztof Zanussi]] | RPP |Maja Komorowska, Piotr Fronczewski |- |1975 |Robin Hood Junior |Robin Hood Junior |Matt McCarthy |U K |Tony Aitken, Anthony Bailey, Sean Barrett |- | 1975 | ''[[Romanță pentru o coroană]]'' | Romance za korunu | [[Zbynek Brynych]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Miroslava Šafránková]], [[Karel Gott]] |- | 1975 | ''[[Sălbaticul]]'' | Le sauvage | [[Jean-Paul Rappeneau]] | franco-italian | [[Yves Montand]], [[Catherine Deneuve]] |- | 1975 | ''[[Seara celei de a șaptea zile]]'' | Sedmého dne vecer | [[Vladimír Čech]] | RSC | [[Karel Höger]], [[Ludek Munzar]], [[Eduard Cupák]] |- | 1975 | ''[[Sfârșitul legendei]]'' | Walking Tall Part II | [[Earl Bellamy]] | [[Cinerama Productions]] | [[Bo Svenson]], [[Luke Askew]], [[Leif Garrett]] |- | 1975 | ''[[Sfârșitul vacanței (film)|Sfârșitul vacanței]]'' | Koniec wakacji | [[Stanislaw Jedryka]] | RPP | [[Marek Sikora]], [[Agata Siecinska]], [[Józef Nalberczak]] |- | 1975 | ''[[Solitarul de la Fortul Humboldt]]'' | Breakheart Pass | [[Tom Gries]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Ben Johnson]], [[Richard Crenna]], [[Jill Ireland]] |- |1975 |Splendoarea pulberii |Cudoviti prah |Milan Ljubic |Kinematografi, Viba Film, RSFI |Maks Bajc, Ivo Ban, Demeter Bitenc |- | 1975 | ''[[Steaua fericirii captive]]'' | Звезда пленительного счастья<br>Zvezda plenitelnogo sceastia | [[Vladimir Motîl]]<!-- Владимир Мотыль--> | [[Mosfilm]] | [[Irina Kupcenko]], [[Aleksei Batalov]], [[Natalia Bondarciuk]] |- | 1975 | ''[[Suspectul (film din 1975)|Suspectul]]'' | Il sospetto | [[Francesco Maselli]] | ITA | [[Gian Maria Volonté]], [[Annie Girardot]], [[Renato Salvatori]] |- | 1975 | ''[[Șatra (film)|Șatra]]'' | Табор уходит в небо | [[Emil Loteanu]] | [[Mosfilm]] | [[Svetlana Toma]], [[Grigore Grigoriu]] |- | 1975 | ''[[Teroare pe uliță]]'' | Hitler iz naseg sokaka | [[Vladimir Tadej]] | [[Croatia Film]], [[Jadran Film]] | [[Nikola Simic]], [[Boris Dvornik]], [[Ruzica Sokic]] |- |1975 |Toate dovezile împotrivă |Vse uliki protiv nego / ru: Все улики против него |Vasile Brescanu |Moldova Film, URSS |Vsevolod Safonov, Valeria Zaklunnaia, Ivan Gavriliuk |- | 1975 | ''[[Țiganul]]'' | Le gitan | [[José Giovanni]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Annie Girardot]], [[Marcel Bozzuffi]], [[Renato Salvatori]] |- | 1975 | ''[[Ținutul uitat de timp]]'' | The Land That Time Forgot | [[Kevin Connor]] | Anglia-SUA | [[Doug McClure]], [[John McEnery]], [[Susan Penhaligon]] |- | 1975 | ''[[Un surâs, o palmă, un sărut]]'' | Un sorriso, uno schiaffo, un bacio in bocca | [[Mario Morra]] | Italia | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Brigitte Bardot]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1975 | ''[[Vacanță la Jakobsfeld]]'' | Zimovanje u Jakobsfeldu | [[Branko Bauer]] | Yugoslavia | [[Slavko Stimac]], [[Svetislav Goncic]], [[Slobodan Perovic]] |- |1975 |Vacanță la unchiul Toma |Beni ecën vetë |Xhanfize Keko |Albania |Herion Mustafaraj, Pandi Raidhi, Dhorkë Orgocka |- | 1975 | ''[[Zorro (film din 1975)|Zorro]]'' | Zorro | [[Duccio Tessari]] | Italia - Franța | [[Alain Delon]], [[Stanley Baker]], [[Ottavia Piccolo]] |} == 1976 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1976 | ''[[A cincea pecete]]'' | Az ötödik pecsét | [[Zoltán Fábri]] | RPU | [[Lajos Őze]], [[László Márkus]], [[Zoltán Latinovits]] |- |1976 |A dispărut o fată |Holka na zabití |Juraj Herz |St. Barrandov, RSC |Dása Veskrnová(Dagmar Havlová), Ilja Prachar, Vit Olmer, Josef Abrhám |- |1976 |Acei vecini "minunați" |Zítra to roztocíme, drahousku... |Petr Schulhoff |St. Barrandov, RSC |Milos Kopecký, Stella Zázvorková, Iva Janzurová |- | 1976 | ''[[Al doilea start]]'' | Hřiště | [[Štěpán Skalský]] | RSC | [[Karel Höger]], [[Eliska Balzerová]], [[Vladimír Mensík]] |- | 1976 | ''[[Adevărata glorie]]'' | Bound for Glory | [[Hal Ashby]] | USA | [[David Carradine]], [[Ronny Cox]], [[Melinda Dillon]] |- | 1976 | ''[[Al șaptelea continent (film din 1976)|Al șaptelea continent]]'' | At the Earth's Core | [[Kevin Connor]] | USA | [[Peter Cushing]], [[Doug McClure]], [[Caroline Munro]] |- | 1976 | ''[[Aleargă după mine ca să te prind]]'' | Cours après moi que je t'attrape | [[Robert Pouret]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Jean-Pierre Marielle]], [[Marilù Tolo]] |- | 1976 | ''[[Amendament la legea siguranței statului]]'' | Допълнение към закона за защита на държавата<br>Dopălnenie kam zakona za zaștita na dărjavata | [[Ludmil Staikov]] | [[Nu Boyana Film Studios]], [[Bulgarofilm]] | [[Ștefan Ghețov]], [[Gheorghi Gheorghiev-Gheț]], [[Ivan Kondov]], [[Violeta Doneva]], [[Stefan Danailov]] |- | 1976 | ''[[Aripioară sau picior?]]'' | L'aile ou la cuisse | [[Claude Zidi]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Coluche]], [[Julien Guiomar]] |- | 1976 | ''[[Așii înălțimilor]]'' | Aces High | [[Jack Gold]] | GBR-FRA | [[Malcolm McDowell]], [[Christopher Plummer]] |- |1976 |Aventurile celor trei muzicanți |Sebechlebski hudci |Jozef Zachar |St. Barrandov, RSC |Viliam Polónyi, Stano Danciak, Pavel Trávnícek |- | 1976 | ''[[Beethoven - File de viață]]'' | Beethoven - Tage aus einem Leben | [[Horst Seemann]] | [[DEFA]] | [[Donatas Banionis]], [[Stefan Lisewski]], [[Hans Teuscher]] |- |1976 |Brigada specială |Quelli della calibro 38 |Massimi Dallamano |European Inc., Rewind Film, Italia |Marcel Bozzuffi, Carole André, Ivan Rassimov |- | 1976 | ''[[Cadavre de lux]]'' | Cadaveri eccellenti | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Lino Ventura]], [[Renato Salvatori]], [[Tino Carraro]], [[Marcel Bozzuffi]] |- |1976 |Caddie |Caddie |Donald Crombie |Australia |Helen Morse, Takis Emmanuel, Jack Thompson |- |1976 |Capcana din munți |Potato Fritz (Zwei gegen Tod und Teufel) |Peter Schamoni |Eucent Film, RFG Peter Schamoni Film |Hardy Krüger, Stephen Boyd, Anton Diffring |- |1976 |Cântă pentru mine |Dedicato a una stella |Luigi Cozzi |A.Esse Cinematografica Italia, Nippon Herald Films, Japonia |Richard Johnson, Pamela Villoresi, Riccardo Cucciolla |- | 1976 | ''[[Cinci detectivi la miezul nopții]]'' | Murder by Death | [[Robert Moore]] | SUA | [[Truman Capote]], [[Peter Falk]], [[Alec Guinness]], [[David Niven]] |- | 1976 | ''[[Cobra se întoarce]]'' | Utareru mae-ni ute! | [[Umetsugu Inoue]] | Japonia | [[Jiro Tamiya]], [[Tadao Nakamaru]], [[Yôko Yamamoto]], [[Keiko Matsuzaka]] |- | 1976 | ''[[Comedie mută '77]]'' | Silent Movie | [[Mel Brooks]] | Crossbow Productions, SUA | [[Mel Brooks]], [[Marty Feldman]], [[Dom DeLuise]] |- | 1976 | ''[[Corsarul negru (film din 1976)|Corsarul negru]]'' | Il corsaro nero | [[Sergio Sollima]] | [[Rizzoli Film]], Italia | [[Kabir Bedi]], [[Carole André]], [[Mel Ferrer]] |- | 1976 | ''[[Deșertul tătarilor (film)|Deșertul tătarilor]]'' | Il deserto dei tartari | [[Valerio Zurlini]] | Italia-Franța | [[Jacques Perrin]], [[Vittorio Gassman]], [[Giuliano Gemma]], [[Helmut Griem]], [[Laurent Terzieff]], [[Philippe Noiret]] |- | 1976 | ''[[Din lumea filmului de altădată]]'' | Nickelodeon | [[Peter Bogdanovich]] | SUA | [[Ryan O'Neal]], [[Burt Reynolds]] |- |1976 |Elvis și prietenii săi |Elvis! Elvis! |Kay Pollak |Movie Makers, Sandrews, Svenska Filminsitutet, Suedia |Lele Dorazio, Lena-Pia Bernhardsson, Fred Gunnarsson |- | 1976 | ''[[Fiecare moare singur (film din 1976)|Fiecare moare singur]]'' | Jeder stirbt für sich allein | [[Alfred Vohrer]] | RFG | [[Hildegard Knef]], [[Carl Raddatz]], [[Sylvia Manas]] |- |1976 |Hanul haiducilor |Talpuk alatt fütyül a szél |György Szomjas |Mafilm, RPU |Djoko Rosic, István Bujtor, Irén Bordán |- |1976 |Harababura |Tótágas |György Palásthy |Hunnia Filmstudio, RPU |Aleksandr Sorokoletov, Péter Szokol, Bea Palásthy |- |1976 |Hollywood, Hollywood... |That's Entertainment, Part II |Gene Kelly (new seqv.) |MGM, SUA |Fred Astaire, Gene Kelly, Judy Garland |- |1976 |''[[Imposibila poveste de dragoste]]'' |Tredowata |Jerzy Hoffman |RPP |Elzbieta Starostecka, Leszek Teleszynski, Jadwiga Baranska |- | 1976 | ''[[Incredibila Sarah]]'' | The Incredible Sarah | [[Richard Fleischer]] | Marea Britanie | [[Glenda Jackson]], [[Daniel Massey]] |- | 1976 | ''[[Inocentul (film din 1976)|Inocentul]]'' | L'innocente | [[Luchino Visconti]] | Italia | [[Giancarlo Giannini]], [[Laura Antonelli]], [[Jennifer O'Neill]], [[Marie Dubois]] |- | 1976 | ''[[Insula egretelor argintii]]'' | Die Insel der Silberreiher | [[Jaromil Jireš]] | [[DEFA]], [[Studioul Barrandov]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Heidemarie Wenzel]] |- |1976 |Încă o dată la Veneția |Ancora una volta... a Venezia |Claudio Giorgi |Polo Film, Italia |Franco Dani, Katiuscia, Raika Juri |- |1976 |Învingătorul |Pobeditel / ru: Победитель |E.Hodjikian,A.Ladânin |Mosfilm, URSS |Aleksandr Zbruev, Gheorghi Taratorkin, Valentina Kareva |- | 1976 | ''[[Jucăria (film din 1976)|Jucăria]]'' | Le jouet regia | [[Francis Veber]] | Franța | [[Pierre Richard]], [[Michel Bouquet]], [[Jacques François]] |- | 1976 | ''[[Judecătorul din Bodrum]]'' | Bodrum Hakimk | [[Türkan Șoray]] | Turcia | Türkan Șoray, [[Kadir İnanır]] |- | 1976 | ''[[Lăsați balonul să zboare]]'' | Let the Balloon Go | [[Oliver Howes]] | Film Australia | [[Robert Bettles]], [[Janet Kingsbury]], [[John Ewart]] |- |1976 |Nebunii burgheze |Folies bourgeoises |Claude Chabrol |Franța-Italia-RFG |Bruce Dern, Stéphane Audran, Sydne Rome |- |1976 |Nina |A Matter of Time |Vincente Minnelli |Italia-SUA |Liza Minnelli, Ingrid Bergman, Charles Boyer |- |1976 |O zi de noiembrie |Un dia de noviembre |Humberto Solas |ICAIC Cuba |Eslinda Núñez, Gildo Torres, Raquel Revuelta |- |1976 |Omul munților |Guardian of the Wilderness |David O'Malley |Sunn Classic Pictures, SUA |Denver Pile, John Dehner, Ken Berry |- | 1976 | ''[[Pasărea albastră]]'' | The Blue Bird | [[George Cukor]] | URSS - SUA | [[Elizabeth Taylor]], [[Patsy Kensit]] |- | 1976 | ''[[Pe veci al tău]]'' | Perdutamente tuo... mi firmo Macaluso Carmelo fu Giuseppe | [[Vittorio Sindoni]] | Italia | [[Stefano Satta Flores]], [[Macha Méril]], [[Cinzia Monreale]] |- |1976 |Pianul în aer |Zongora a levegöben |Péter Bacsó |Budapest Filmstúdió, RPU |Juraj Durdiak, Tibor Rácz, Ferenc Kállai |- |1976 |Plopii de la marginea satului |Radi drughih / ru: Ради других |Iuldaș Agzamov |Uzbek film, URSS |Teșa Muminov, Hamza Umarov, Nabi Rahimov, Razzak Hamraev |- |1976 |Podul Cassandra |The Cassandra Crossing |George P. Cosmatos |UK, Italia, RFG, SUA |Sophia Loren, Richard Harris, Martin Sheen |- | 1976 | ''[[Police Python 357]]'' | Police Python 357 | [[Alain Corneau]] | Franța | [[Yves Montand]], [[François Périer]], [[Simone Signoret]], [[Stefania Sandrelli]], [[Mathieu Carrière]] |- |1976 |Rețeaua |Network |Sidney Lumet |MGM, SUA |Fay Dunaway, William Holden, Peter Finch |- |1976 |Revoltă în cosmos |Im Staub der Sterne |Gottfried Kolditz |DEFA, RDG |Jana Brejchová, Alfred Struwe, Ekkehard Schall, Silvia Popovici |- | 1976 | ''[[Safari Express]]'' | Safari Express | [[Duccio Tessari]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Ursula Andress]], [[Jack Palance]] |- | 1976 | ''[[Sandokan – Tigrul Malaeziei]]'' | Sandokan | [[Sergio Sollima]] | IT-FR-RFG-MB | [[Kabir Bedi]], [[Carole André]], [[Philippe Leroy]] |- | 1976 | ''[[Sclava iubirii]]'' | Raba liubvi | [[Nikita Mihalkov]] | [[Mosfilm]] | [[Elena Solovei]], [[Rodion Nahapetov]] |- | 1976 | ''[[Transamerica Express]]'' | Silver Streak | [[Arthur Hiller]] | USA | [[Gene Wilder]], [[Jill Clayburgh]], [[Richard Pryor]] |- |1976 |Țara cailor sălbatici |Mustang Country |John C. Champion |Universal Pictures, SUA |Joel McCrea, Rbert Fuller, Patrick Wayne |- | 1976 | ''[[Ultima cină (film din 1976)|Ultima cină]]'' | La última cena | [[Tomás Gutiérrez Alea]] | Cuba | [[Mario Acea]], [[Silvano Rey]], [[Luis Alberto García]] |- | 1976 | ''[[Ultimul post de control]]'' | L'Agnese va a morire | [[Giuliano Montaldo]] | Italia | [[Ingrid Thulin]], [[Stefano Satta Flores]], [[Michele Placido]] |- | 1976 | ''[[Un orășel în Texas]]'' | A Small Town in Texas | [[Jack Starrett]] | USA | [[Timothy Bottoms]], [[Susan George]], [[Bo Hopkins]] |- | 1976 | ''[[Viață regăsită]]'' | [[:en:Smoke on the Potato Fields|Dým bramborové natě]] | [[Frantisek Vlácil]] | RSC | [[Rudolf Hrušínský]], [[Vera Galatíková]], [[Marie Logojdová]] |- | 1976 | ''[[Virginitate (film din 1976)|Virginitate]]'' | Come una rosa al naso | [[Franco Rossi]] | I-MB | [[Vittorio Gassman]], [[Ornella Muti]] |- |1976 |Vulturul a aterizat |The Eagle Has Landed |John Sturges |Asociated General Films RTC Entertainment, SUA |Michael Caine, Donald Sutherland, Robert Duvall |- | 1976 | ''[[Zâna apelor]]'' | Malá morská víla | [[Karel Kachyňa]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Miroslava Šafránková]], [[Radovan Lukavský]], [[Petr Svojtka]], [[Libuše Šafránková]] |- | 1976 | ''[[Ziua gloriei]]'' | Le jour de gloire | [[Jacques Besnard]] | Franța | [[Jean Lefebvre]], [[Pierre Tornade]], [[Jacques Marin]] |} == 1977 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1977 |Acest obscur obiect al dorinței |Cet obscur objet du désire |Luis Buñuel |Franța-Spania |Fernando Rey, Carole Bouquet, Angela Molina |- | 1977 | ''[[Adâncurile]]'' | The Deep | [[Peter Yates]] | SUA | [[Jacqueline Bisset]], [[Nick Nolte]], [[Robert Shaw]], [[Eli Wallach]] |- | 1977 | ''[[Adio, dar rămân cu tine]]'' | The Goodbye Girl | [[Herbert Ross]] | SUA | [[Richard Dreyfuss]], [[Marsha Mason]], [[Quinn Cummings]] |- |1977 |Afemeiatul |L'homme qui aimait les femmes |François Truffaut |Les Films du Carrosse, Franța |Charles Denner; Brigitte Fossey, Nelly Borgeaud |- | 1977 | ''[[Albul Bim - Ureche neagră (film)|Albul Bim - Ureche neagră]]'' | Белый Бим Чёрное ухо / Belîi Bim Ciornoe uho | [[Stanislav Rostoțki]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Veaceslav Tihonov]], [[Valentina Vladimirova]], [[Irina Șevciuc]] |- | 1977 | ''[[Alibi pentru un prieten]]'' | Mort d'un pourri | [[Georges Lautner]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Ornella Muti]], [[Mireille Darc]], [[Maurice Ronet]] |- | 1977 | ''[[Alt bărbat, altă femeie]]'' | Un autre homme, une autre chance | [[Claude Lelouch]] | franco-american | [[James Caan]], [[Geneviève Bujold]], [[Jennifer Warren]] |- | 1977 | ''[[Animalul]]'' | L'animal | [[Claude Zidi]] | Italia | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Raquel Welch]], [[Dany Saval]], [[Jane Birkin]], [[Johnny Hallyday]] |- |1977 |Avocata |Advokátka |Andrej Lettrich |Filmové Studio Koliba A.S. RSC |Emília Vásáryová, Svatopluk Matyás, Hana Packertová |- | 1977 | ''[[Bizonul alb]]'' | The White Buffalo | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Jack Warden]], [[Kim Novak]] |- | 1977 | ''[[Bobby Deerfield]]'' | Bobby Deerfield | [[Sydney Pollack]] | SUA | [[Al Pacino]], [[Marthe Keller]], [[Anny Duperey]] |- | 1977 | ''[[Cascadorii]]'' | Stunts | [[Mark L. Lester]] | SUA | [[Robert Forster]], [[Fiona Lewis]], [[Joanna Cassidy]] |- |1977 |Casta "divină" |La casta divina |Julián Pastor |CONACINE, Dasa Films S.A., Mexic |Ignacio López Tarso, Ana Luisa Peluffo, Pedro Armendáriz Jr. |- | 1977 | ''[[Călătoriile lui Gulliver (film din 1977)|Călătoriile lui Gulliver]]'' | Gulliver’s Travels | [[Peter R. Hunt]] | SUA | [[Richard Harris]], [[Catherine Schell]], [[Michael Bates]] |- | 1977 | ''[[Câinele (film din 1977)|Câinele]]'' | El Perro | [[Antonio Isasi-Isasmendi]] | Spania | [[Jason Miller]], [[Lea Massari]], [[Juan Antonio Bardem]] |- |1977 |Cântecul lebedei |Gloria |Claude Autant-Lara |Gaumont, Production 2000 - Franța |Valérie Jeannet, Sophie Grimaldi, Nicole Maurey |- | 1977 | ''[[Cei patru din fotografie (film din 1973)|Cei patru din fotografie]]'' | Mama, ich lebe | [[Konrad Wolf]] | [[DEFA]] | [[Peter Prager]], [[Uwe Zerbe]] |- |1977 |Cine m-a văzut ? |Ki látott engem? |György Révész |Budapest Filmstudio, RPU |Károly Safranek, Judit Hernádi, Mari Törőcsik, István Bujtor |- | 1977 | ''[[Compania a 7-a sub clar de lună]]'' | La 7ème compagnie au clair de lune | [[Robert Lamoureux]] | francez | [[Jean Lefebvre]], [[Pierre Mondy]], [[Henri Guybet]] |- |1977 |Conspirația tăcerii |One Man |Robin Spry |National Film Board of Canada (NFB), Canada |Len Cariou, Jayne Eastwood, Barry Morse |- | 1977 | ''[[Dantelăreasa (film din 1977)|Dantelăreasa]]'' | La Dentellière | [[Claude Goretta]] | franco-elvețian | [[Isabelle Huppert]], [[Yves Beneyton]], [[Florence Giorgetti]] |- |1977 |Domnul Miliard |Mister Billion |Jonathan Kaplan |Twentieth Century Fox, Pantheon Pictures, SUA |Terence Hill, Valerie Perrine, Jackie Gleason |- | 1977 | ''[[Dragoste și... statistică]]'' | Служебный роман | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Alisa Freindlih]], [[Andrei Meagkov]] |- | 1977 | ''[[Drum fără întoarcere]]'' | Die Flucht | [[Roland Gräf]] | [[DEFA]] | [[Jenny Gröllmann]], [[Erika Pelikowsky]], [[Armin Mueller-Stahl]] |- | 1977 | ''[[Dublu delict]]'' | Doppio delitto | [[Steno]] | italo-francez | [[Marcello Mastroianni]], [[Agostina Belli]] |- |1977 |Dueliștii |The Duellists |Ridley Scott |Paramount Pictures, Enigma Productions, Scott Free Enterprises, U.K. - S.U.A. |Keith Carradine, Harvey Keitel, Albert Finney |- |1977 |Е timpul să trăim, e timpul să iubim |Aeg elada, aeg armastada / vremea jit, vremea liubit / ru: Время жить, время любить |Veljo Käsper |Tallinn Film, Estonia, URSS |Heino Mandri, Aida Zara, Ita Ever, Jüri Järvet |- | 1977 | ''[[Eliberarea orașului Praga (film)|Eliberarea orașului Praga]]'' | Osvobození Prahy | [[Otakar Vávra]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Vladimír Šmeral]], [[František Vicena]] |- | 1977 | ''[[Emigrantul (film din 1977)|Emigrantul]]'' | Alambrista! | [[Robert M. Young]] | Mexic | [[Domingo Ambriz]], [[Trinidad Silva]] |- | 1977 | ''[[Fetițo, vrei să joci în film?]]'' | Девочка, хочешь сниматься в кино?<br/>Devocika, hoceș snimatsia v kino? | [[Adolf Bergunker]] | [[Lenfilm]] | [[Marina Bugakova]], [[Nikolai Volkov jr.]] |- | 1977 | ''[[Front în spatele frontului]]'' | ru: Фронт за линией фронта<br>Front za liniei fronta | [[Igor Gostev]] | [[Mosfilm]] | [[Veaceslav Tihonov]], [[Ivan Lapikov]] |- |1977 |Haiducul cu ochii ca stelele |A csillagszemü |Miklós Markos |RPU | {| class="wikitable sortable" |- | Juraj Durdiak, József Madaras, Irén Bordán |} |- | 1977 | ''[[Insule în derivă (film)|Insule în derivă]]'' | Islands in the Stream | [[Franklin J. Schaffner]] | GB-D-SP | [[George C. Scott]], [[David Hemmings]] |- | 1977 | ''[[În numele papei rege]]'' | In nome del papa re | [[Luigi Magni]] | Jupiter Generale Cinematografica, Italia | [[Nino Manfredi]], [[Danilo Mattei]], [[Carmen Scarpitta]] |- | 1977 | ''[[Întâlnire de gradul trei (film)|Întâlnire de gradul trei]]'' | Close Encounters of the Third Kind | [[Steven Spielberg]] | SUA | [[Richard Dreyfuss]], [[François Truffaut]], [[Melinda Dillon]], [[Cary Guffey]], [[Teri Garr]], [[Bob Balaban]] |- |1977 |Întoarcerea fiului |Vozvrașcenie sâna ru: Возвращение сына |Șarip Beisembaiev |Kazahfilm Studios, URSS |Lidia Smirnova, Biken Rimova, Vitali Grișko |- | 1977 | ''[[Judecătorul Fayard zis „Șeriful”]]'' | Le Juge Fayard dit « le Shériff » | [[Yves Boisset]] | Franța | [[Patrick Dewaere]], [[Aurore Clément]], [[Philippe Léotard]], [[Michel Auclair]] |- | 1977 | ''[[Julia (film din 1977)|Julia]]'' | Julia | [[Fred Zinnemann]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Vanessa Redgrave]], [[Jason Robards]] |- |1977 |Marea neliniște |High Anxiety |Mel Brooks |Crossbow Productions, SUA |Mel Brooks, Madeline Kahn, Cloris Leachman |- |1977 |Mașina de întinerit |Coz takhle dát si spenát |Václav Vorlícek |St. Barrandov, RSC |Vladimír Mensík, Jirí Sovák, Iva Janzurová |- | 1977 | ''[[Mi-e teamă]]'' | Io ho paura | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Erland Josephson]], [[Mario Adorf]] |- |1977 |Mingea strălucitoare |The Glitterball |Harley Cokeliss |U K |Ben Buckton, Keith Jayne, Ron Pember |- | 1977 | ''[[Napoli se revoltă]]'' | Napoli si ribella | [[Michele Massimo Tarantini]] | Italia | [[Luc Merenda]], [[Giancarlo Badessi]] |- |1977 |Nu-mi furați copilul |Don't Steal My Baby (Black Market Baby) |Robert Day |Brut Productions, SUA |Linda Purl, Desi Arnaz Jr.,Jessica Walter |- | 1977 | ''[[Nuntă însângerată (film din 1977)|Nuntă însângerată]]'' | Noces de sang | [[Souheil Ben-Barka]] | | [[Irene Papas]], [[Laurent Terzieff]] |- |1977 |Omul cu masca de fier |The Man in the Iron Mask |Mike Newell |Norman Rosemont Productions , ITC Entertainment, UK, SUA. |Richard Chamberlain, Patrick McGoohan, Louis Jourdan |- |1977 |Operațiunea "Stadion" |Akcija Stadion |Dusan Vukotic |Dunav Film, Zagreb Film, Kinematografi, RSFI |Igor Galo, Franjo Majetic, Zvonimir Crnko |- | 1977 | ''[[Orașul fantomă (film din 1977)|Orașul fantomă]]'' | Breaker! Breaker! | [[Don Hulette]] | SUA | [[Chuck Norris]], [[Terry O'Connor]] |- |1977 |Pas decisiv |The Turning Point |Herbert Ross |Hera Productions, Major Studio Partners, Twentieth Century Fox |Anne Bancroft, Shirley MacLaine, Mikhail Baryshnikov |- | 1977 | ''[[Pâine cu nuci]]'' | Riešutų duona<br>Ореховый хлеб | [[Arūnas Žebriūnas]] | [[Studioul lituanian de film]] | [[Algirdas Latėnas]], [[Elvyra Piškinaitė]] |- | 1977 | ''[[Piesă neterminată pentru pianină mecanică]]'' | Неоконченная пьеса для механического пианино | [[Nikita Mihalkov]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksandr Kaliaghin]], [[Elena Solovei]], [[Evghenia Glușenko]] |- | 1977 | ''[[Poliția este învinsă]]'' | La polizia è sconfitta | [[Domenico Paolella]] | Italia | [[Marcel Bozzuffi]], [[Vittorio Mezzogiorno]] |- | 1977 | ''[[Polițistul pilot de curse]]'' | Poliziotto sprint | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Maurizio Merli]], [[Giancarlo Sbragia]], [[Lilli Carati]] |- | 1977 | ''[[Poveste de dragoste și onoare]]'' | Príbeh lásky a cti | [[Otakar Vávra]] | RSC | [[Jirí Bartoska]], [[Bozidara Turzonovová]] |- | 1977 | ''[[Prefectul de fier]]'' | Il prefetto di ferro | [[Pasquale Squitieri]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1977 | ''[[Principiul dominoului]]'' | The Domino Principle | [[Stanley Kramer]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Candice Bergen]], [[Richard Widmark]] |- | 1977 | ''[[Prinț și cerșetor (film din 1977)|Prinț și cerșetor]]'' | Crossed Swords | [[Richard Fleischer]] | GB | [[Oliver Reed]], [[Raquel Welch]] |- | 1977 | ''[[Puntea (film din 1977)|Puntea]]'' | El puente | [[Juan Antonio Bardem]] | Spania | [[Alfredo Landa]], [[Josele Román]] |- | 1977 | ''[[Războiul stelelor (film)|Războiul stelelor]]'' | Star Wars | [[George Lucas]] | USA | [[Mark Hamill]], [[Harrison Ford]], [[Carrie Fisher]] |- | 1977 | ''[[Sandokan rebelul]]'' | Sandokan | [[Sergio Sollima]] | ITA | [[Kabir Bedi]], [[Philippe Leroy]], [[Adolfo Celi]] |- | 1977 | ''[[Să prinzi o stea căzătoare (film din 1977)|Să prinzi o stea căzătoare]]'' | One on One | [[Lamont Johnson]] | USA | [[Robby Benson]], [[Annette O'Toole]], [[Melanie Griffith]] |- | 1977 | ''[[Șeriful din Tennessee III]]'' | Final Chapter: Walking Tall | [[Jack Starrett]] | USA | [[Bo Svenson]], [[Leif Garrett]], [[Margaret Blye]] |- | 1977 | ''[[Șoimul]]'' | Мимино / Mimino | [[Gheorghi Danelia]] | [[Gruzia-film]], [[Mosfilm]] | Vahtang Kikabidze, Frunzik Mkrtcian, Elena Proklova |- |1977 |Ștrengarii |To so gadi |Joze Bevc |Vesna Film, Viba Film, RSFI |Bert Sotlar, Dare Valic, Majda Potokar |- | 1977 | ''[[Taina muntelui de aramă]]'' | Степанова памятка / Stepanova pameatka | [[Konstantin Erșov]] | [[Lenfilm]] | [[Larisa Cikurova]], [[Ghennadi Egorov]] |- |1977 |Tinerețea tatălui meu |Apám néhány boldog éve |Sándor Simó |Hunnia Filmstudio, RPU |Eszter Szakács, Loránd Lohinszky, Irma Patkós |- | 1977 | [[Tînărul din Istanbul]] | Selvi Boylum Al Yazmalım | Atif Yılmaz | Turcia | Türkan Șoray, Kadir İnanır, Ahmet Metin |- | 1977 | ''[[Tentacule (film din 1977)|Tentacule]]'' | Tentacoli | [[Ovidio G. Assonitis]] | Italia | [[John Huston]], [[Bo Hopkins]], [[Henry Fonda]] |- | 1977 | ''[[Ultima cursă (film din 1977)|Ultima cursă]]'' | The Last of the Cowboys | [[John Leone]] | USA | [[Henry Fonda]], [[Eileen Brennan]], [[Susan Sarandon]] |- | 1977 | ''[[Un ostatic în plus]]'' | Goodbye e amen | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Tony Musante]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1977 | ''[[Un pod prea îndepărtat (film)|Un pod prea îndepărtat]]'' | A Bridge Too Far | [[Richard Attenborough]] | Joseph E. Levine Productions | [[Dirk Bogarde]], [[James Caan]], [[Michael Caine]] |- |1977 |Un taxi mov |Un taxi mauve |Yves Boisset |Franța, Irlanda, Italia |Charlotte Rampling, Philippe Noiret, Peter Ustinov |- |1977 |Vânătoare neobișnuită |Mrigayaa / The Royal Hunt |Mrinal Sen |Udaya Bhaskar International, India |Mithun Chakraborty, Mamata Shankar, Robert Wright |- | 1977 | ''[[Vânătorul de gangsteri]]'' | L'avvocato della mala | [[Alberto Marras]] | Italia | [[Ray Lovelock]], [[Mel Ferrer]], [[Lilli Carati]] |- | 1977 | ''[[Vreau să vă văd]]'' |Ich will euch sehen | [[János Veiczi]] | [[DEFA]] | [[Walter Plathe]], [[Grigore Grigoriu]], [[Evgeniy Zharikov]] |- | 1977 | ''[[Yeti, omul zăpezilor]]'' | Yeti - Il gigante del 20° secolo | [[Frank Kramer]] (=Gianfranco Parolini) | Italia - Canada | [[Antonella Interlenghi]], [[Mimmo Crao]], [[Jim Sullivan]] |- | 1977 | ''[[Zburați în înaltul cerului]]'' | Letaci velikog neba | [[Marijan Arhanic]] | Croatia Film, [[Jadran Film]], RSFI | [[Boris Dvornik]], [[Jasna Ivic]], [[Zvonko Lepetic]], [[Ivica Pajer]] |} == 1978 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1978 |39 de trepte |The Thirty Nine Steps |Don Sharp |Norfolk International Pictures, UK |Robert Powell, David Warner, Eric Porter |- |1978 |80 de husari |80 huszár |Sándor Sára |Hungaro film, Objektiv Film, RPU |László Dózsa, György Cserhalmi |- |1978 |A fost odată în clasa I-a |Jili-bâli v pervom klasse / ru: Жили-были в первом классе... |Margarita Kasâmova |Tajik Film, URSS |Sino Ahmedov, Ulugbek Sadâkov, Jenia Babaev, Igor Iasulovici |- | 1978 | ''[[Acei oameni minunați cu aparatul de filmat]]'' | Bajecni muzi s klikou | [[Jiří Menzel]] | RSC | [[Rudolf Hrusínský]], [[Vladimír Mensík]], [[Jirí Menzel]] |- | 1978 | ''[[Acel blestemat tren blindat]]'' | Quel maledetto treno blindato | [[Enzo G. Castellari]] | Italia | [[Bo Svenson]], [[Peter Hooten]], [[Michel Constantin]] |- |1978 |Acțiunea "ARSENAL" |Akcja pod Arsenalem |Jan Lomnicki |R P P |Cezary Morawski, Miroslaw Konarowski, Ryszard Gajewski |- | 1978 | ''[[Adios muchachos]]'' | Адиос, мучачос / Adios, muceacios | [[Ianko Iankov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Petăr Stoianov]], [[Ani Petrova]], [[Lăcezar Țocev]] |- |1978 |Agentul liniștit |Tichý American v Praze |Josef Mach, Stepán Skalský |St. Barrandov, RSC |Barbara Brylska, Libuse Svormová, Miroslv Zounar, Josef Langmiler |- | 1978 | ''[[Capcană pentru rață]]'' | Past na kachnu | [[Karel Kovár]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Milan Sandhaus]], [[Jiří Kodet]], [[Ivan Vyskocil]] |- |1978 |Cascadorul Hooper |Hooper |Hal Needham |Warner Bros., Lawrence Gordon Productions, SUA |Burt Reynolds, Jan-Michael Vincent, Sally Field |- |1978 |Castele de gheață |Ice Castles |Donald Wrye |International Cinemedia Center, SUA |Lynn-Holly Johnson, Robby Benson, Colleen Dewhurst |- |1978 |Călătorie întreruptă |Bosko Buha |Branko Bauer |Centar Film, Croatia Film, Kinema Film, RSF Yugoslavia |Marko Nikolic, Zarko Radic, Ljubisa Samardzic |- |1978 |Căldura |Toplo; Bg: Топло |Vladimir Iancev |Boyana Film, Bulgarofilm, RPB |Naum Șopov, Konstantin Koțev, Stoian Stoicev |- |1978 | ''[[Căsătoria (film din 1978)|Căsătoria]]'' | Женитба / Jenitba | [[Vitali Melnikov]] | [[Lenfilm]] | [[Svetlana Kriucikova]], [[Aleksei Petrenko]], [[Oleg Borisov]]<!--Светлана Крючкова, --> |- |1978 |Când alături e un bărbat |Kogda riadom mujcina ru: Когда рядом мужчина |Valeriu Gagiu |Moldova Film, URSS |Valentina Maleavina, Ghennadi Saifulin, Eugenia Tudorașcu |- | 1978 | ''[[Când dragostea se întoarce]]'' | Vas-y maman | [[Nicole de Buron]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Pierre Mondy]] |- |1978 |Chemarea primăverii |Praznovanje pomladi Srb: Proslava proleca |France Stiglic |Viba Film (Slovenia), RSF Yugoslavia |Zvezdana Mlakar, Dare Ulaga, Radko Polic |- |1978 |Cineva ca tine |Someone Like You |Elmo de Witt |Elmo de Witt Films, Africa de Sud |Hans Strydom, Janet du Plessis, Anneline Kriel |- | 1978 | ''[[Circuit închis]]'' | Circuito chiuso | [[Giuliano Montaldo]] | Italia | [[Flavio Bucci]], [[Tony Kendall]] |- | 1978 | ''[[Copiii lui Sanchez]]'' | The Children of Sanchez | [[Hall Bartlett]] | SUA | [[Anthony Quinn]], [[Dolores del Río]] |- | 1978 | ''[[Corleone (film)|Corleone]]'' | Corleone | [[Pasquale Squitieri]] | Capital Films, Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Claudia Cardinale]], [[Francisco Rabal]] |- | 1978 | ''[[Cum se trezește o prințesă]]'' | Jak se budí princezny | [[Václav Vorlíček]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Jirí Sovák]], [[Vladimír Mensík]], [[Milena Dvorská]], [[Marie Horáková]] |- |1978 |Destine |Sudbine |Predrag Golubovic |Dunav Film, RSF Yugoslavia |Miroljub Leso, Mirceta Vujicic, Faruk Begolli |- |1978 |Dialog peste ani |Legato |István Gaál |Budapest Filmstúdió, Hungarofilm, RPU |Klári Tolnay, Margit Dajka, Lujza Orosz |- | 1978 | ''[[Dragul meu polițist]]'' | Tendre Poulet | [[Philippe de Broca]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Philippe Noiret]], [[Catherine Alric]] |- |1978 |Excursie ciudată |Podivný výlet |Jirí Hanibal |St. Barrandov, RSC |Jirí Vala, Vlastimil Brodský, Ilja Prachar |- |1978 |Fata de pe lac |Dievca z jazera |Ján Lacko |St. Koliba (SFT), RSC |Michaela Dudová, Richard Stanke, Jirí Stedron |- |1978 |Femeia fără nume |Pokriv ; Bg: Покрив |Ivan Andonov |St. Boyana, RPB |Petar Slabakov, Pepe Nikolova |- |1978 |Furtul calului |Pohișcenie skakuna ru: Похищение скакуна |Halmamed Kakabaev |Turkmenfilm, URSS |Kerim Annanov, Baba Annanov, Ion Șkurea |- |1978 |Furtuni de vară |Smeatenie ciuvstv / ru: Смятение чувств |Pavel Arsenov |St. Maksim Gorki, URSS |Elena Proklova, Iya Savvina, Serghei Nagornâi, Al. Kaliaghin |- |1978 |Hop..! și apare maimuța |Hop - a je tu lidoop |Milan Muchna |St. Barrandov, RSC |Josef Kemr, Josef Vinklár, Vladimír Dlouhý |- | 1978 | ''[[Hoțul din Bagdad (film din 1978)|Hoțul din Bagdad]]'' | The Thief of Baghdad | [[Clive Donner]] | Anglia-Franța | [[Kabir Bedi]], [[Marina Vlady]], [[Terence Stamp]] |- | 1978 | ''[[Eroii necunoscuți]]'' | 이름 없는 영웅들 | Ryu Ho-son, Ko Hak-lim | Coreea de Nord | |- |1978 |Găină sau vultur |Muz s orlem a slepicí |Ivo Novák |St. Barrandov, RSC |Svatopluk Skopal, Jana Brejchová, Radoslav Brzobohatý |- |1978 |I se spunea "Buldozerul" |Lo chiamavano Bulldozer |Michele Lupo |Leone Film Group, Rialto Film, Italia - R.F. Germania |Bud Spencer, Raimund Harmstorf, Ottaviano Dell'Acqua |- | 1978 | ''[[Împrumută-mi vocea astă seară]]'' | Préstamela esta noche | [[Tulio Demicheli]] | Spania - Panama | [[Manolo Escobar]], [[Perla Faith]], [[Antonio Garisa]] |- |1978 |În vâltoare |Rali / Bg: Рали |Vili Țankov |Boyana Film, Uzbek Film, RPB |Ivo Hristov, Mihail Mutafov, Naum Șopov, Djoko Rosic |- | 1978 | ''[[Înarmat și foarte periculos]]'' | Voorujion i ocen opasen | [[Vladimir Vainștok]] | URSS-RSC-România | [[Donatas Banionis]], [[Mircea Veroiu]], [[Liudmila Sencina]] |- |1978 |Închiriem apartament cu copil |Sdaiotsea kvartira s rebionkom ru: Сдается квартира с ребенком |Viktor Kriucikov |Mosfilm, URSS |Elena Fetisenko, Aleksandr Kopov, Mihail Koșekin |- | 1978 | ''[[Întoarcerea acasă (film din 1978)|Întoarcerea acasă]]'' | Coming Home | [[Hal Ashby]] | [[United Artists]] | [[Jane Fonda]], [[Jon Voight]], [[Bruce Dern]] |- |1978 |Joc serios |Einer muß die Leiche sein |Iris Gusner |DEFA, RDG |Veliko Stoianov, Ruth Kommerell, Monika Woytowicz |- |1978 |Knock Out |K.O. |Tamás Rényi |Mafilm, RPU |György Cserhalmi, Jácint Juhász, Mari Kiss |- |1978 |Leac împotriva fricii |Lekarstvo protiv straha / Ru : Лекарство против страха |Albert Mkrtcian |Studio Sverdlovsk, URSS |Aleksandr Fatiușin, Gheorghi Jjionov, Vladimir Sedov, Zinaida Kirienko |- | 1978 | ''[[Legea e lege (film din 1978)|Legea e lege]]'' | Kinek a törvénye? | [[Sándor Szönyi G.]] | RPU | [[Imre Sinkovits]], [[Mari Töröcsik]] |- | 1978 | ''[[Lumea Atlantidei]]'' | Warlords of Atlantis | [[Kevin Connor]] | Anglia | [[Doug McClure]], [[Peter Gilmore]], [[Lea Brodie]] |- |1978 |Magie |Magic |Richard Attenborough |Joseph E.Levine Prod., SUA |Anthony Hopkins (voce), Ann-Margret, Burgess Meredith |- |1978 |Mesaj din spațiu |Uchu kara no messeji Jap: 宇宙からのメッセージ |Kinji Fukasaku |Toho, Toei Company, Tohokushinsha Film Corporation (TFC), Japonia |Vic Morrow, Shin'ichi Chiba, Philip Casnoff |- | 1978 | ''[[Mitul Fedorei (film din 1978)|Mitul Fedorei]]'' | Fedora | [[Billy Wilder]] | Franța-Germania | [[William Holden]], [[Marthe Keller]] |- |1978 |Mizerabilii |Les Miserables |Glenn Jordan |ITC, Norman Rosemont Productions, UK |Richard Jordan, Anthony Perkins, Cyril Cusack |- |1978 |Mizez pe 13 |Sázka na trináctku |Dušan Klein |St. Barrandov, RSC |Jaroslav Satoranský, Zuzana Cigánová, Rudolf Hrušínský |- | 1978 | ''[[Moarte pe Nil (film din 1978)|Moarte pe Nil]]'' | Death on the Nile | [[John Guillermin]] | Anglia | [[Peter Ustinov]], [[Jane Birkin]], [[Bette Davis]] |- |1978 |Naufragiul |The Sea Gypsies |Stewart Raffill |Warner Bros., SUA |Robert Logan, Mikki Jamison |- |1978 |Nick Carter, superdetectiv |Adéla jeste nevecerela |Oldrich Lipský |St. Barrandov, RSC |Michal Docolomanský, Milos Kopecký, Rudolf Hrusínský |- |1978 |Nu vreau să aud nimic |Nechci nic slyset |Ota Koval |St. Barrandov, RSC |Filip Renc, Dagmar Bláhová, Vlastimil Brodský, Jana Brejchová |- | 1978 | ''[[O dramă la vânătoare (film)|O dramă la vânătoare]]'' | Мой ласковый и нежный зверь <br>Moi lascovîi i nejnîi zver | [[Emil Loteanu]] | [[Mosfilm]] | [[Galina Beliaeva]], [[Kiril Lavrov]], [[Svetlana Toma]], [[Grigore Grigoriu]] |- |1978 |Omul fără identitate |Pantelei / Bg: Пантелей |Gheorghi Stoianov |Boyana Film, RPB |Pavel Popandov, Konstantin Koțev, Dobrinka Stankova |- |1978 |Omul Păianjen se întoarce |Spider-Man Strikes Back |Ron Satlof |Charles Fries Productions, SUA |Nicholas Hammond, Robert Alda, Robert F. Simon |- | 1978 | ''[[Par și impar]]'' | Pari e dispari | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Bud Spencer]], [[Marisa Laurito]], [[Terence Hill]] |- |1978 |Peisaj orizontal |Pejzaż horyzontalny |Janusz Kidawa | * Zespól Filmowy "Profil", RPP |Mieczyslav Hrinyewicz, Jaroslaw Kopaczewski, Wieslw Wójcik |- | 1978 | ''[[Pentru un teanc de bancnote]]'' | La mazzetta | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Nino Manfredi]], [[Ugo Tognazzi]], [[Marisa Merlini]] |- |1978 |Piedone africanul |Piedone l'africano |Steno |Laser Films, Rialto Film, Italia - Germania. |Bud Spencer, Enzo Cannavale, Werner Pochath |- |1978 |Poveste de dragoste și onoare |Príbeh lásky a cti |Otakar Vávra |St. Barrandov, RSC |Bozidara Turzonovová, Jirí Bartoska, Jirí Pleskot |- | 1978 | ''[[Povestea lui Buddy Holly]]'' | The Buddy Holly Story | [[Steve Rash]] | USA | [[Gary Busey]], [[Don Stroud]], [[Charles Martin Smith]] |- | 1978 | ''[[Prezentatorul (film)|Prezentatorul]]'' | Wodzirej | Feliks Falk | | |- |1978 |Răzbunarea panterei roz |Revenge of the Pink Panther |Blake Edwards |Jewel Productions, Sellers-Edwards productions, Pimlico Films, U.K.-SUA-Franța-China |Peter Sellers, Herbert Lom, Peter Kwouk, Dyan Cannon |- | 1978 | ''[[Severino (film)|Severino]]'' | Severino | [[Claus Dobberke]] | [[DEFA]] | [[Gojko Mitić]], [[Violeta Andrei]], [[Mircea Anghelescu]] |- |1978 |Sffârșitul împăratului din taiga |Koneț imperatora taighi ru: Конец императора тайги |Vladimir Saruhanov |St. M.Gorki, URSS |Andrei Rostoțki, Ivan Krasko, Gherman Kacin |- | 1978 | ''[[Sosea odată un călăreț]]'' | Comes a Horseman | [[Alan J. Pakula]] | SUA | [[James Caan]], [[Jane Fonda]], [[Jason Robards]] |- |1978 |Speriați-l pe compozitor |Jen ho nechte, at se bojí |Ladislav Rychman |St. Barrandov, RSC |Ludek Sobota, Petr Nározný, Helena Vondrácková, Vladimír Mensík |- |1978 |Stepa |Step / ru: Степь |Serghei Bondarciuk |St. Mosfilm, URSS |Nikolai Trofimov, Vladimir Sedov, Serghei Bondarciuk, Ivan Lapikov |- | 1978 | ''[[Sunt timid, dar mă tratez]]'' | Je suis timide... mais je me soigne | [[Pierre Richard]] | Franța | [[Pierre Richard]], [[Aldo Maccione]], [[Robert Dalban]] |- | 1978 | ''[[Șaua de argint]]'' | Sella d'argento | [[Lucio Fulci]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Geoffrey Lewis]], [[Cinzia Monreale]] |- |1978 |Școala curajului (Seria a II-a) |The Further Adventures of the Wilderness Family (The Wilderness Family, Part II) |Frank Zuniga |Wilderness Family Inc., SUA |Robert Logan, Susan Damante, Heather Rattray |- |1978 |Tactica alergătorului de cursă lungă |Taktika bega na dlinnuiu distanțiiu ru: Тактика бега на длинную дистанцию |Rudolf Fruntov, Evgheni Vasiliev |Mosfilm, URSS |Gheorghi Korolciuk, Viktor Zozulin, Emmanuil Vitorgan |- |1978 |Te oblig să trăiești |Ich zwing dich zu leben |Ralf Kirsten |DEFA Berlin, RDG |Rolf Ludwig, Anne-Else Paetzold, Peter Welz |- |1978 |Uimitorul căpitan Nemo |The Amazing Captain Nemo (The Return of Captain Nemo) |Alex March, Paul Stader |Irwin Allen Productions, Warner Bros. Television, SUA |José Ferrer, Burgess Meredith, Mel Ferrer, Horst Buchholz |- | 1978 | ''[[Ultima romanță de dragoste]]'' | Primo amore | [[Dino Risi]] | Italia | [[Ugo Tognazzi]], [[Ornella Muti]], [[Mario Del Monaco]] |- | 1978 | ''[[Umbrele verii fierbinți]]'' | Stíny horkého léta | [[František Vláčil]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Juraj Kukura]], [[Marta Vančurová]] |- |1978 |Un automobil pe nume Betsy |The Betsy |Daniel Petrie |Harold Robbins International |Laurence Olivier, Robert Duvall, Katharine Ross |- | 1978 | ''[[Un polițist incomod]]'' | Un poliziotto scomodo | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Maurizio Merli]], [[Olga Karlatos]], [[Massimo Serato]] |- | 1978 | ''[[Ultimul revelion (film din 1978)|Ultimul revelion]]'' | Mon premier amour | [[Élie Chouraqui]] | Franța | [[Anouk Aimée]], [[Richard Berry]], [[Nathalie Baye]] |- | 1978 | ''[[Uraganul vine de la Navarone]]'' | Force 10 from Navarone | [[Guy Hamilton]] | SUA | [[Robert Shaw]], [[Harrison Ford]], [[Franco Nero]] |- | 1978 | ''[[Vânătorul de cerbi]]'' | The Deer Hunter | [[Michael Cimino]] | SUA | [[Robert De Niro]], [[John Savage]], [[Meryl Streep]] |- | 1978 | ''[[Vis de glorie (film)|Vis de glorie]]'' | International Velvet | [[Bryan Forbes]] | [[MGM]] | [[Tatum O'Neal]], [[Christopher Plummer]] |- | 1978 | ''[[Vizită la domiciliu]]'' | House Calls | [[Howard Zieff]] | [[Universal Pictures]] | [[Walther Matthau]], [[Glenda Jackson]] |- |1978 |Vreau să vă văd |Ich will euch sehen |János Veiczi |DEFA Berlin, RDG |Walter Plathe, Evgeniy Zharikov, Grigore Grigoriu, Leon Niemczyk |- | 1978 | ''[[Zâzania]]'' | La zizanie | [[Claude Zidi]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Annie Girardot]], [[Maurice Risch]] |- |1978 |Zboară, pasăre, zboară ! |Let, ptáku, let! |Jirí Hanibal |St. Barrandov, SFT Koliba, RSC |Jirí Pleskot, Gustav Bubník, Jindra Bartosová |} == 1979 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1979 |A noua inimă |Deváté srdce |Juraj Herz |St. Barrandov, RSC |Ondrej Pavelka, Anna Malová, Julie Juristová |- |1979 |A patra înălțime |Cetviortaia vâsota ru: Четвертая высота |Igor Voznesenski |St. Maksim Gorki, URSS |Margarita Sergheieceva, Olga Agheeva, Larisa Lujina |- |1979 |Acțiunea "Fulgerul circular" |Kulový blesk |Zdenek Podskalský, Ladislav Smoljak |St. Barrandov, RSC |Rudolf Hrusínský, Karel Kalas, Josef Abrhám, Daniela Kolárová |- |1979 |Alarmă în nori |Poplach v oblacích |Jindrich Polák |Filmové studio Barrandov, Saarländischer Rundfunk, Westdeutscher Rundfunk, RSC - RFG |Otto Simánek, Vlastimil Brodský, Josef Bláha |- | 1979 | ''[[Albă ca Zăpada și Roșie ca Trandafirul (film din 1979)|Albă ca Zăpada și Roșie ca Trandafirul]]'' | Schneeweißchen und Rosenrot | [[Siegfried Hartmann]] | [[DEFA]] | [[Julie Juristová]], [[Katrin Martin]], [[Pavel Trávnícek]], [[Bodo Wolf]] |- | 1979 | ''[[Alergătorul]]'' | Running | [[Steven Hilliard Stern]] | SUA | [[Michael Douglas]], [[Susan Anspach]] |- |1979 |Amatorul |Amator |Krzysztof Kieslowski |RPP |Jerzy Stuhr, Malgorzata Zabkowska, Ewa Pokas |- | 1979 | ''[[Asociatul]]'' | L'associé | [[René Gainville]] | Franța-RPU-RFG | [[Michel Serrault]], [[Claudine Auger]], [[Catherine Alric]] |- | 1979 | ''[[Aventură în Arabia]]'' | Arabian Adventure | [[Kevin Connor]] | UK | [[Christopher Lee]], [[Milo O'Shea]], [[Emma Samms]] |- |1979 |Bariera |Barierata; Bg: Бариерата |Hristo Hristov |Boyana Film, Mladost Film, RPB |Innokenti Smoktunovski, Vania Țvetkova, Ivan Kondov |- |1979 |Bilet de întoarcere |Bilet powrotny |Ewa Petelska Czeslav Petelski |RPP |Anna Seniuk, Leszek Herdegen |- |1979 |Braconierii |Ghepards; Ru: Гепард |Muhamed Soiunhanov |Turkmenfilm, URSS |Oraz Cerkezov, Hommat Mullâk, Akmurad Biașimov |- |1979 |''Un șerif extraterestru'' |Uno sceriffo extraterrestre - poco extra e molto terrestre |Michele Lupo |Italia |Bud Spencer, Cary Guffey, Raimund Harmstorf |- | 1979 | ''[[Cactus Jack]]'' | The Villain | [[Hal Needham]] | SUA | [[Kirk Douglas]], [[Ann-Margret]] |- | 1979 | ''[[Capitolul al doilea]]'' | Chapter Two | [[Robert Moore]] | USA | [[James Caan]], [[Marsha Mason]] |- |1979 |Caută vîntul |Ișci vetra ru: Ищи ветра |Vladimir Liubomudrov |St. Sverdlovsk, URSS |Konstantin Grigoriev, Pavel Kadocinikov, Elena Proklova |- |1979 |Cazul Astrid |Herbstzeit |Manfred Mosblech |RDG |Peter Borgelt, Sigrid Göhler, Angelika Waller |- | 1979 | ''[[Călărețul electric]]'' | The Electric Horseman | [[Sydney Pollack]] | USA | [[Robert Redford]], [[Jane Fonda]], [[Willie Nelson]] |- | 1979 | ''[[Călătorul cu cătușe]]'' | Dai shou kao de lü ke | Yu Yang | R. P. Chineză | Yu Yang, Zhao Ziyue, Cai Ming |- | 1979 | ''[[Câinele electronic]]'' | C.H.O.M.P.S. | [[Don Chaffey]] | SUA | [[Wesley Eure]], [[Valerie Bertinelli]], [[Red Buttons]] |- |1979 |Când voi deveni uriaș |Kogda ia stanu velikanom ru: Когда я стану великаном |Inna Tumanian |St. Maksim Gorki, URSS |Mihail Efremov, Lia Ahedjakova, Inna Ulianova, Oleg Efremov |- | 1979 | ''[[Cei șapte fantastici]]'' | The Fantastic Seven | [[John Peyser]] | SUA | [[Christopher Connelly]], [[Morgan Brittany]] |- |1979 |Cinci seri |Piat vecerov ru: Пять вечеров |Nikita Mihalkov |Mosfilm, URSS Satra, Sovexportfilm |Liudmila Gurcenko, Stanislav Liubșin, Valentina Telicikina |- |1979 |Clopote de toamnă |Osennie kolokola ru: Осенние колокола |Vladimir Gorriker |St. Maksim Gorki, URSS |Irina Alfiorova, Aleksandr Kirillov, Liudmila Drebniova |- |1979 |Comedie de modă veche |Staromodnaya komediya ru: Старомодная комедия |Era Savelieva |Mosfilm, URSS |Alisa Freindlih, Igor Vladimirov |- |1979 |Contrabandiștii din Santa Lucia |I contrabbandieri di Santa Lucia |Alfonso Brescia |Italia |Mario Merola, Antonio Sabato, Gianni Garko |- | 1979 | ''[[Cuscrii (film din 1979)|Cuscrii]]'' | The In-Laws | [[Arthur Hiller]] | SUA | [[Peter Falk]], [[Alan Arkin]] |- |1979 |Deducțiile colonelului Zorin |Versia polkovnika Zorina ru: Версия полковника Зорина |Andrei Ladânin |Mosfilm, URSS |Vsevolod Sanaev, Boris Ivanov, Ivan Voronov, Vladimir Tihonov |- |1979 |Detașament cu misiune specială |Otriad osobogo naznacenia ru: Отряд особого назначения |Vadim Lâsenko |Odesa Film Studios, URSS |Leonhard Merzin, Pavel Remezov, Leonid Șumski, Uldis Puțitis |- | 1979 | ''[[Deznodământ la frontieră]]'' | L'homme en colère | [[Claude Pinoteau]] | Franța-Canada | [[Lino Ventura]], [[Angie Dickinson]] |- |1979 |Divina Ema |Bozská Ema |Jirí Krejcík |St. Barrandov, Goldmine Films, International Film Exchange (IFEX), R.S.C. |Bozidara Turzonovová, Gabriela Benacková, Juraj Kukura |- | 1979 | ''[[Domnișoarele din Wilko]]'' | Panny z Wilka | [[Andrzej Wajda]] | RPP | [[Daniel Olbrychski]], [[Anna Seniuk]] |- |1979 |Draga mea Iza |Draga moja Iza |Vojko Duletic |Viba Film, Iugoslavia |Bert Sotlar, Stefka Drolc, Zvone Hribar |- |1979 |Drapelul rupt |Bandera rota |Gabriel Retes |Cooperativa Rio Mixcoac, Rio Mixcoac, Mexic |Manolo Fábregas, Aarón Hernán, Tina Romero |- | 1979 | ''[[Dreptate pentru toți]]'' | ...And Justice for All | [[Norman Jewison]] | SUA | [[Al Pacino]], [[Jack Warden]], [[John Forsythe]] |- | 1979 | ''[[Eboli (film)|Eboli]]'' | Cristo si è fermato a Eboli | [[Francesco Rosi]] | Italia | [[Gian Maria Volontè]], [[Lea Massari]], [[Irene Papas]] |- |1979 |Elvis |Elvis (Elvis the Movie) |John Carpenter |Dick Clark Productions, SUA |Kurt Russell, Shelley Winters |- | 1979 | ''[[Europenii (film din 1979)|Europenii]]'' | The Europeans | [[James Ivory (regizor)|James Ivory]] | Marea Britanie | [[Lee Remick]], [[Robin Ellis]], [[Lisa Eichhorn]] |- |1979 | ''[[Fata cu gâștele]]'' | Die Gänsehirtin am Brunnen | [[Ursula Schmenger]] | [[DEFA]] | [[Jaroslava Schallerová]], [[David Schneider]], [[Christine Schorn]] |- |1979 |Femeia care cântă |Jenșcina, kotoraia poiot ru: Женщина, которая поёт |Aleksandr Orlov |Mosfilm, URSS |Alla Pugaciova, Alla Budnițkaia, Nikolai Volkov |- | 1979 | ''[[Femeia dispărută (film din 1979)|Femeia dispărută]]'' | [[:en:The Lady Vanishes (1979 film)|The Lady Vanishes]] | [[Anthony Page]] | Marea Britanie | [[Elliott Gould]], [[Cybill Shepherd]], [[Angela Lansbury]] |- |1979 |Fetița și calul |Das Pferdemädchen |Egon Schlegel |DEFA, RDG |Märtke Wellm, Heiko Wisbar, Margit Rathke |- |1979 |Fiul cel mare |Vzroslâi sân/ ru:Взрослый сын |A. Pankratov- Ciornâi |Mosfilm, URSS |Olga Gudkova, Evgheni Leonov-Gladâșev, Roza Makagonova |- |1979 |Foc de punte |Feuer unter Deck |Herrmann Zschoche |DEFA, RDG |Manfred Krug, Renate Krößner |- |1979 |Fratele călăului |Des Henkers Bruder |Walter Beck |DEFA Berlin, RDG |Frank Grunwald, Gunter Friedrich, Thomas Wolff |- |1979 |Fugi... te iubesc |Biagai...obiciam te / Bg: Бягай... Обичам те |Rașko Uzunov |Boyana Film, RPB |Stanimir Stoilov, Zoia Kirceva, Nikola Todev |- |1979 |Gornistul |A trombitás |János Rózsa |Hunnia Filmstúdió, Mafilm, MTV, RPU |Ferenc Fábián, Ferenc Bencze, Róbert Koltai |- |1979 |Hanul haiducilor |Roszemberek |György Szomjas |Mafilm Budapest, RPU |Djoko Rosic, Mari Kiss,János Derzsi |- | 1979 | ''[[I... de la Icar]]'' | I... comme Icare | [[Henri Verneuil]] | Franța | [[Yves Montand]], [[Michel Albertini]] |- |1979 |Iarba crește până la cer |Égigérö fü |György Palásthy |Dialóg Filmstúdió, Magyar Televízió, RPU |György Hintsch, Mónika Ullmann, János Rajz |- | 1979 | ''[[Indienii din Vetrov]]'' | Indiáni z Vetrova | [[Július Matula]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Michal Dymek]], [[Jirí Strnad]], [[Josef Somr]] |- | 1979 | ''[[Jandarmul și extratereștrii]]'' | Le gendarme et les extra-terrestres | [[Jean Girault]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[France Rumilly]] |- |1979 |Jocuri de noapte |Nachtspiele |Werner Bergmann |DEFA, RDG |Christine Schorn, Horst Drinda, Thomas Neumann |- | 1979 | ''[[Kramer contra Kramer (film)|Kramer contra Kramer]]'' | Kramer vs. Kramer | [[Robert Benton]] | SUA | [[Dustin Hoffman]], [[Meryl Streep]] |- |1979 |Legea e lege |Kinek a törvénye? |Sándor Szönyi G. |Mafilm, Magyar Televízió, R P U |Imre Sinkovits, Mari Töröcsik, Klára Leviczki, Ferenc Bencze |- |1979 |Luca cel sărac |Bedniat Luka Bg: Бедният Лука |Iakim Iakimov |Boyana Film, Bulgaria Film |Naum Șopov, Katia Paskaleva, Boris Lukanov |- | 1979 | ''[[Martorul știe mai mult]]'' | Love and Bullets | [[Stuart Rosenberg]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Jill Ireland]], [[Rod Steiger]] |- | 1979 | ''[[Mica romanță]]'' | A Little Romance | [[George Roy Hill]] | SUA | [[Laurence Olivier]], [[Diane Lane]], [[Thelonious Bernard]] |- | 1979 | ''[[Morții fac umbră (film)|Morții fac umbră]]'' | Umarli rzucaja cien | [[Julian Dziedzina]] | RPP | [[Henryk Talar]], [[Tatiana Sosna-Sarno]], [[Jerzy Sagan]] |- |1979 |Muppets la Hollywood |The Muppet Movie |James Frawley |Henson Associates (HA), ITC Films, UK - SUA |Jim Henson, Frank Oz, Jerry Nelson |- |1979 |Nepotul și bunica |Babușkin vnuk; ru: Бабушкин внук |Adolf Bergunker |Studio Lenfilm, URSS |Gracia Mkhitarian, Nadia Șuljenko, Nina Ter-Osipian |- | 1979 | ''[[Nervi de oțel]]'' | Steel | [[Steve Carver]] | SUA | [[Lee Majors]], [[Jennifer O'Neill]], [[George Kennedy]] |- | 1979 | ''[[Nici o dovadă pentru crimă]]'' | Für Mord kein Beweis | [[Konrad Petzold]] | [[DEFA]] | [[Winfried Glatzeder]], [[Peter Bause]], [[Wolfgang Penz]] |- | 1979 | ''[[Noi aventuri pe vasul Poseidon]]'' | Beyond the Poseidon Adventure | [[Irwin Allen]] | SUA | [[Michael Caine]], [[Sally Field]], [[Telly Savalas]] |- | 1979 | ''[[Norma Rae]]'' | Norma Rae | [[Martin Ritt]] | SUA | [[Sally Field]], [[Ron Leibman]], [[Beau Bridges]], [[Pat Hingle]] |- |1979 |O să fiu cuminte, bunicule |Já uz budu hodný, dedecku! |Petr Schulhoff |St. Barrandov, RSC |Milos Kopecký, Alena Vránová, Ladislav Pesek |- |1979 |Ofensa |Sértés |Péter Bacsó |RPU |Noémi Apor, Kati Bontovits, László Csurka |- | 1979 | ''[[Orașul tăcerii]]'' | La ville des silences | [[Jean Marbœuf]] | Franța | [[Jean-Pierre Cassel]], [[Michel Galabru]] |- | 1979 | ''[[Polițist sau delincvent]]'' | Flic ou voyou | [[Georges Lautner]] | Franța | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Marie Laforêt]] |- | 1979 | ''[[Post-scriptum]]'' | P.S. | [[Roland Gräf]] | [[DEFA]] | [[Andrzej Pieczynski]], [[Dieter Franke]], [[Siegrid Reintsch]] |- | 1979 | ''[[Poveste din taiga]]'' | Таёжная повесть | [[Vladimir Fetin]] | [[Lenfilm]] | [[Mihail Kononov]], [[Svetlana Smehnova]] |- |1979 |Prietenii |Drugarcine |Milivoje 'Mica' Milosevic |Avala Film, Beograd Film, Kinema Sarajevo, RSFI |Milan Gutovic, Beba Loncar, Dusan Vojnovic |- |1979 |Prima mea vară |Snimki za spomen |Rumen Surdjiski |Boyana Film |Elena Dimitrova, Svetlana Atanasova, Mihail Mihailov |- |1979 |Proba focului și a apei |Próba ognia i wody |Wlodzimierz Olszewski |RPP |Krzysztof Krawczyk, Jerzy Kryszak, Zdzilaw Kuzniar |- | 1979 | ''[[Secretul casetofonului]]'' | Giallo napoletano | [[Sergio Corbucci]] | Italia | [[Marcello Mastroianni]], [[Michel Piccoli]], [[Renato Pozzetto]], [[Ornella Muti]] |- | 1979 | ''[[Secretul nisipurilor]]'' | The Riddle of the Sands | [[Tony Maylam]] | Anglia | [[Michael York]], [[Jenny Agutter]] |- |1979 |Sezonul de catifea |Barhatnâi sezon / ru: Бархатный сезон |Vladimir Pavlovici |Mosfilm, URSS Pro Dis Film AG, Elveția |Iuozas Budraitis, Al. Lazarev, Serghei Bondarciuk, Innokenti Smoktunovski |- |1979 |Siberiada |Sibiriada / ru: Сибириада |Andrei Kocealovski |Mosfilm, URSS |Nikita Mihalkov, Vitali Solomin, Natalia Andreicenko, Liudmila Gurcenko |- | 1979 | ''[[Sindromul]]'' | The China Syndrome | [[James Bridges]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Jack Lemmon]], [[Michael Douglas]] |- | 1979 | ''[[Strada Hanovra]]'' | Hanover Street | [[Peter Hyams]] | [[Columbia Pictures]] | [[Harrison Ford]], [[Lesley-Anne Down]], [[Christopher Plummer]] |- |1979 |Studentul, computerul și...cartofii |Balamut ru: Баламут |Vladimir Rogovoi |St. Maksim Gorki, URSS |Vadim Andreev, Nikolai Denisov |- |1979 |Sub constelația gemenilor |Pod sozvezdiem bliznețov |Boris Ivcenko |St. Dovjenko, URSS |Vsevolod Gavrilov, Ghennadi Șkuratov, Boris Belov |- | 1979 | ''[[Sub patru steaguri]]'' | Contro 4 bandiere | [[Umberto Lenzi]] | italo-franco-spaniol | [[George Peppard]], [[George Hamilton]], [[Horst Buchholz]], [[Anny Duperey]], [[Capucine]] |- |1979 |Șapte zile din ianuarie |7 días de enero / Les 7 jours de janvier |Juan Antonio Bardem |Spania-Franța |Manuel Angel Egea, Madeleine Robinson, Virginia Mataix |- |1979 |Taina orașului |Tajemství Ocelového mesta |Ludvík Ráza |RSC |Jaromír Hanzlík, Martin Ruzek, Josef Vinklár |- |1979 |Tânăra soție |Molodaia jena ru: Молодая жена |Leonid Menaker |St. Lenfilm, URSS |Anna Kamenkova, Vladlen Biriukov, Igor Ozerov |- | 1979 | ''[[Te voi face să iubești viața]]'' | Je vous ferai aimer la vie | [[Serge Korber]] | Les films du Quatuor, Franța | [[Marie Dubois]], [[Julien Guiomar]], [[Jean-Claude Massoulier]] |- |1979 |Teresa |Retrato de Teresa |Pastor Vega |IDP, ICAIC, Cuba |Daisy Granados, Adolfo Llauradó, Alberto Molina |- |1979 |Testul pilotului Pirx |Test pilota Pirxa |Marek Piestrak |Polonia, Estonia, URSS |Serghei Desnițki, Boleslaw Abart, Vladimir Ivașov |- | 1979 | ''[[Toată lumea este a mea]]'' | Duniya Meri Jeb Mein | [[Tinnu Anand]] | India | [[Shashi Kapoor⁠]], [[Rishi Kapoor⁠]], [[Neetu Singh⁠]] |- |1979 |Totul despre dragoste |Vsiciko e liubov; Bg: Всичко е любов |Borislav Șaraliev |Boyana Film, Bulgarofilm, RPB |Ivan Ivanov, Ianina Kașeva |- |1979 |Totul pentru un cântec |Jenșcina, kotoraia poiot ru: Женщина, которая поёт |Aleksandr Orlov |Mosfilm, URSS |Alla Pugaciova, Alla Budnițkaia, Nikolai Volkov |- | 1979 | ''[[Trecătoarea]]'' | The Passage | [[J. Lee Thompson]] | Hemdale, Passage Films, Monday Films | [[Anthony Quinn]], [[James Mason]], [[Malcolm McDowell]], [[Patricia Neal]] |- |1979 |Ultimul start |Viru speles briva daba ru: Мужские игры на свежем воздухе |Rolands Kalnânș, Gunar Piesis |Rigas Kinostudija Latvia, URSS |Mihail Bariban, Anatoli Graciov, Gunars Țilinskis |- | 1979 | ''[[Un comando pentru apa grea]]'' | A Man Called Intrepid | [[Peter Carter]] | Anglia | [[David Niven]], [[Michael York]], [[Flora Robson]] |- | 1979 | ''[[Un frate formidabil]]'' | Brácha za všechny peníze | [[Stanislav Strnad]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Libuše Šafránková]], [[Jan Hrusínský]], [[Roman Cada]], [[Magdalena Reifová|Magda Reifova]] |- |1979 |Un grădinar face carieră |Being There |Hal Ashby |BSB-CIP-Lorimar, SUA |Peter Sellers, Shirley MacLaine, Melvyn Douglas |- | 1979 | ''[[Valsul absolvenților (film)|Valsul absolvenților]]'' | Школьный вальс (Școlnîi vals) | [[Pavel Liubimov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Elena Țîplakova]], [[Serghei Nasibov]], [[Evghenia Simonova]] |- | 1979 | ''[[Vestul sălbatic (film din 1979)|Vestul sălbatic]]'' | The Wild West | [[Laurence Joachim]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Steve McQueen]], [[Clint Eastwood]], [[Maureen O'Hara]] |- | 1979 | ''[[Viața e frumoasă (film din 1979)|Viața e frumoasă]]'' | Жизнь прекрасна (Jizn prekrasna) <br>La vita è bella | [[Grigori Ciuhrai]] | sovieto-italian | [[Giancarlo Giannini]], [[Ornella Muti]] |- |1979 |Viață dublă |Kashtata / Kăștata / Къщата |Ștefan Dimitrov |Boyana Film, Bulgaria |Stanimir Stoilov, Ivan Grigorov |- | 1979 | ''[[Viu sau mort (film din 1979)|Viu sau mort]]'' | Élve vagy halva | [[Tamás Rényi]] | RPU | [[ Lajos Balázsovits]], [[Dezsö Garas]] |- |1979 |Vom trăi și vom vedea |Zivi bili pa vidjeli |Bruno Gamulin, Milivoj Puhlovski |Zagreb Film, RSFI |Mladen Vasary, Sanja Vejnovic, Boris Buzancic |- | 1979 | ''[[Yankeii]]'' | Yanks | [[John Schlesinger]] | [[United Artists]] | [[Richard Gere]], [[Lisa Eichhorn]], [[Vanessa Redgrave]], [[William Devane]] |- |1979 |Ziua mult visată |Fogjátok meg és vigyátek |Gábor Oláh |Budapest Filmstudio, Magyar Televizio, RPU |András Szigeti, Piroska Molnár, Erzsi Hegedüs |} == 1980 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1980 |A doua primăvară |Vtoraia vesna ru: Вторая весна |Vladimir Vengherov |Lenfilm Studio, URSS |Anatoli Kuznețov, Natalia Egorova, Nikolai Râbnikov, Tatiana Lavrova |- |1980 | ''[[Ali-Baba și cei 40 de hoți (film din 1980)|Ali-Baba și cei 40 de hoți]]'' | Alibaba Aur 40 Chor<br/> Приключения Али-Бабы и сорока разбойников | [[Latif Fayziyev]], [[Umesh Mehra]] | India, URSS ([[Uzbekfilm]]) | [[Dharmendra]], [[Hema Malini]], [[Zeenat Aman]], [[Rolan Bykov]] |- |1980 |Aproape o poveste de dragoste |Pociti liubovna istoria Bg :Почти любовна история |Eduard Zahariev |Boyana Film, Bulgarofilm, RP Bulgaria-R.P.U. |Mariana Dimitrova, Grigor Vacikov, Iavor Spasov. |- | 1980 | ''[[Apus la amiază]]'' | Naplemente délben | [[György Hintsch]] | RPU | [[Péter Huszti]], [[Irén Bordán]], [[Zoltán Gera]] |- | 1980 | ''[[Avarul (film din 1980)|Avarul]]'' | L'avare | [[Jean Girault]], [[Louis de Funès]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Franck Cabot-David]], [[Hervé Bellon]] |- | 1980 | ''[[Avertismentul (film din 1980)|Avertismentul]]'' | L'avvertimento | [[Damiano Damiani]] | Italia | [[Giuliano Gemma]], [[Martin Balsam]], [[Laura Trotter]] |- |1980 |Bărbații nu plâng niciodată |Chlapi prece neplácou |Josef Pinkava |RSC |Radomír Bábicek, Ladislav Frej,Ludovít Gresso |- | 1980 | ''[[Café Express]]'' | Café Express | [[Nanni Loy]] | Italia | [[Nino Manfredi]], [[Adolfo Celi]], [[Vittorio Caprioli]] |- | 1980 | ''[[Câteva zile din viața lui Oblomov]]'' | Neskolko dney iz zhizni I.I. Oblomova | [[Nikita Mihalkov]] | URSS | [[Oleg Tabakov]], [[Iuri Bogatîriov]], [[Elena Solovei]] |- | 1980 | ''[[Competiția]]'' | The Competition | [[Joel Oliansky]] | Columbia Pictures | [[Richard Dreyfuss]], [[Amy Irving]], [[Lee Remick]] |- |1980 |Culise |Színes tintákról álmodom |László Ranódy |Hungarian Filmproduction, RPP |Ádám Kosztolányi, Ádám Szirtes, Éva Vass, Mari Törőcsik |- | 1980 | ''[[Cursă infernală]]'' | Speed Cross | [[Stelvio Massi]] | Italia | [[Fabio Testi]], [[Daniela Poggi]] |- | 1980 | ''[[De la 9 la 5]]'' | Nine to Five | [[Colin Higgins]] | SUA | [[Jane Fonda]], [[Lily Tomlin]], [[Dolly Parton]] |- |1980 |De moartea mea s-o acuzați pe Klava K. |V moei smerti proșu vinit Klavu K. Ru:В моей смерти прошу винить Клаву К. |Nikolai Lebedev, Ernest Iasan |Studio Lenfilm, URSS |Nadejda Gorșkova, Vladimir Șevelkov, Liubov Polișciuk |- | 1980 | ''[[Dorește-mi un timp nefavorabil]]'' | le: Novēli man lidojumam nelabvēlīgu laiku <br>ru: Пожелай мне нелётной погоды | [[ Varis Brasla]]<!-- Варис Брасла--> | [[Studioul Riga]] | [[Akvelina Livamane]], [[Andris Berzinș]]<!--Аквелина Ливмане Андрис Берзиньш--> |- | 1980 | ''[[Drumul spre Rio]]'' | Na Estrada da Vida | [[Nelson Pereira dos Santos]] | Brazilia | [[Sílvia Leblon]], [[Turíbio Ruiz]] |- | 1980 | ''[[Echipajul (film din 1980)|Echipajul]]'' | [[:ru:Экипаж (фильм, 1979)|Экипаж]] <br>Ekipaj | [[Aleksandr Mitta]] | [[Mosfilm]] | [[Gheorghi Jionov]], [[Ekaterina Vasilieva]]<!-- Георгий Жжёнов / Екатерина Васильева--> |- | 1980 | ''[[Febra aurului]]'' | Klondike Fever | [[Peter Carter]] | SUA | [[Angie Dickinson]], [[Lorne Greene]], [[Rod Steiger]] |- |1980 |Fericirea într-o casă veche |Glück im Hinterhaus |Herrmann Zschoche |DEFA Berlin, RDG |Dieter Mann, Jutta Wachowiak, Peter Bause |- | 1980 | ''[[Fontamara]]'' | Fontamara | [[Carlo Lizzani]] | Italia | [[Michele Placido]], [[Ida Di Benedetto]], [[Antonella Murgia]] |- |1980 |Fuga de acasă |Úteky domu |Jaromil Jires |St. Barrandov, RSC |Jana Brejchová, Jan Kanyza, Tomás Holý |- | 1980 | ''[[Imperiul contraatacă]]'' | The Empire Strikes Back | Irvin Kershner | SUA | Mark Hamill, Harrison Ford, Carrie Fisher |- | 1980 | ''[[În căutarea lui Jupiter]]'' | On a volé la cuisse de Jupiter | [[Philippe de Broca]] | Franța | [[Annie Girardot]], [[Philippe Noiret]], [[Francis Perrin]] |- |1980 |Înainte de miezul nopții |Kdo prichází pred pulnocí |Zbynek Brynych |St. Barrandov, RSC |Václav Svorc, Josef Vinklár, Ilja Prachar, Rudolf Jelinek |- |1980 |Julek |Julek |Ota Koval |RSC |Ales Monteleone, Marcel Oktábec, Filip Renc, Ladislav Frej |- | 1980 | ''[[Kagemusha]]'' | Kagemusha | [[Akira Kurosawa]] | Japonia | [[Tatsuya Nakadai]], [[Tsutomu Yamazaki]] |- | 1980 | ''[[Kojak la Budapesta]]'' | Kojak Budapesten | [[Sándor Szalkay]] | RPU | [[László Márkus]], [[Klári Tolnay]], [[Imre Antal]] |- | 1980 | ''[[Logodnica (film din 1980)|Logodnica]]'' | Die Verlobte | [[Günter Reisch]] și [[Günther Rücker]] | [[DEFA]] | [[Jutta Wachowiak]], [[Regimantas Adomaitis]] |- | 1980 | ''[[Măscăriciul]]'' | Le guignolo | [[Georges Lautner]] | Italia | [[Jean-Paul Belmondo]], [[Mirella D'Angelo]] |- | 1980 | ''[[Micul Lord]]'' | Little Lord Fauntleroy | [[Jack Gold]] | Anglia | [[Rick Schroder]], [[Alec Guinness]], [[Eric Porter]] |- | 1980 | ''[[Moscova nu crede în lacrimi]]'' | Moskva slezam ne verit | [[Vladimir Menșov]] | URSS | [[Vera Alentova]], [[Irina Muraviova]], [[Raisa Reazanova]], [[Aleksei Batalov]] |- | 1980 | ''[[Oglinda spartă (film)|Oglinda spartă]]'' | The Mirror Crack'd | [[Guy Hamilton]] | Anglia | [[Angela Lansbury]], [[Geraldine Chaplin]], [[Tony Curtis]] |- |1980 |Omul elefant |The Elephant Man |David Lynch |Brooks Films, SUA-U.K. |Anthony Hopkins, John Hurt, Anne Bancroft |- | 1980 | ''[[Omul puma]]'' | L'uomo puma | [[Alberto De Martino]] | Italia | [[Walter George Alton]], [[Sydne Rome]], [[Donald Pleasence]] |- |1980 |Oricum tata mă va snopi |Otec ma zderie tak ci tak |Otakar Krivánek |SFT Koliba, RSC |Peter Holoska, Stanislav Stepka, Judita Durdiaková, Karol L. Zachar |- |1980 |Ostaticii de la Bella Vista |Rukojmí v Bella Vista |Jirí Sequens |Cuba |Rudolf Jelínek, Vladimír Brabec, Jirí Adamíra |- |1980 |Patrula cosmică în acțiune |Zviozdnâi inspektor ru: Звездный инспектор |Mark Kovaliov, Vladimir Polin |Mosfilm |Vladimir Ivașov, Iuri Gusev, Timofei Spivak |- |1980 |Pe urmele tigrului |Po sledu vlastelina ru: По следу властелина |Vadim Derbeniov |Mosfilm, URSS |Iuri Beleaev, Vladimir Samoilov, Liudmila Zaițeva |- | 1980 | ''[[Piedone în Egipt]]'' | Piedone d'Egitto | [[Steno]] | Italia | [[Bud Spencer]], [[Enzo Cannavale]] |- |1980 |Pietonii aerului |Vozdușnâe peșehodî / ruȘ Воздушные пешеходы |Iuri Stepciuk |Uzbekfim, URSS |Vahid Kadârov, Așot Melikdjanian, Nabi Rahimov |- |1980 |Pilotul |The Pilot |Cliff Robertson |Alanda Associates Earls Productions, SUA |Cliff Robertson, Diane Baker, Frank Converse |- |1980 |Plecat după chibrituri |Za spicikami / ru: За спичками. Tulitikkuja lainaamassa |Leonid Gaidai, Risto Orko |Mosfilm, URSS Suomi-Filmi, Finlanda |Evgheni Leonov, Veaceslav Nevinnâi, Rita Polster |- | 1980 | ''[[Polițistul ghinionist]]'' | Inspecteur la Bavure | [[Claude Zidi]] | Franța | [[Coluche]], [[Gérard Depardieu]], [[Dominique Lavanant]] |- | 1980 | ''[[Privighetoarea (film din 1980)|Privighetoarea]]'' | Соловей / Solovei | [[Nadejda Koșeverova]] | [[Lenfilm]] | [[Svetlana Smirnova]], [[Iuri Vasiliev]] |- | 1980 | ''[[Provinciala]]'' | La provinciale | [[Claude Goretta]] | Franța-Elveța | [[Nathalie Baye]], [[Angela Winkler]], [[Bruno Ganz]] |- |1980 |Scurt popas |Pani Maria ru: Пани Мария |Natalia Troșcenko |St. Lenfilm, URSS |Svetlana Kriucikova, Gheorghi Burkov, Serghei Ivanov |- |1980 |Slujbă temporară |Rad na odredjeno vreme |Milan Jelic |Avala Film, Croatia Film, Yugoslavia |Ljubisa Samardzic, Milena Dravic, Velimir 'Bata' Zivojinovic |- |1980 |Socrul |Tchán |Zdenek Míka |Studio Barrandov, RSC |Josef Bláha, Libuse Havelková, Vlastimil Brodský |- |1980 |Solo Sunny |Solo Sunny |Konrad Wolf, Wolfgang Kohlhaase |DEFA Berlin, RDG |Renate Krößner, Alexander Lang, Heide Kipp |- | 1980 | ''[[Studentul, computerul și cartofii]]'' | U matrosov net voprosov | [[Vladimir Rogovoi]] | URSS | [[Natalia Kaznaceieva]], [[Vadim Andreiev]], [[Mihail Pugovkin]] |- | 1980 | ''[[Superpolițistul]]'' | Poliziotto superpiù | [[Sergio Corbucci]] | Italia-SUA | [[Terence Hill]], [[Ernest Borgnine]], [[Julie Gordon]] |- | 1980 | ''[[Teheran 43 (film din 1980)|Teheran 43]]'' | Tegeran-43 | [[Vladimir Naumov]], [[Aleksandr Alov]] | URSS-Elveția-Franța | [[Claude Jade]], [[Alain Delon]] |- |1980 |Tentația |Iskușenie ru : Искушение |Aleksei Poleakov |Mosfilm, URSS |Iuri Șlâkov, Elena Borzova, Olga Bitiukova |- |1980 |Toate fetele mele |Alle meine Mädchen |Iris Gusner |DEFA Berlin, RDG |Andrzej Pieczynski, Lissy Tempelhof, Fritz Marquardt |- |1980 |''Toate mi se întâmplă numai mie'' |Chissà perché... capitano tutte a me |Michele Lupo |Italia |Bud Spencer, Cary Guffey, Riccardo Pizzuti, Ferruccio Amendola |- | 1980 | ''[[Trei oameni periculoși]]'' | Trois hommes à abattre | [[Jacques Deray]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Dalila Di Lazzaro]], [[Michel Auclair]] |- | 1980 | ''[[Ultima vânătoare (film din 1980)|Ultima vânătoare]]'' | Последняя охота | [[Igor Șeșukov]]<!--Игорь Шешуков --> | [[Lenfilm]] | [[Iuri Bogatîriov]], [[Oleg Borisov]]<!--Юрий Богатырёв--> |- | 1980 | ''[[Un glonte rătăcit]]'' | Шальная пуля (Василий Киквидзе) | [[Gizo Gabeskiria]] și [[Gheorghi Kalatozișvili]]<!--Гизо Габескирия, Георгий Калатозишвили--> | [[Gruzia-film]] | [[Zurab Kipșidze]], [[Janna Prohorenko]]<!--Зураб Кипшидзе, Жанна Прохоренко--> |- | 1980 | ''[[Unde ești, dragoste?]]'' | Где ты, любовь? | [[Valeriu Gagiu]] | [[Moldova-film]] | [[Sofia Rotaru]], [[Grigore Grigoriu]] |- | 1980 | ''[[Undeva, cândva (film)|Undeva, cândva]]'' | Somewhere in Time | [[Jeannot Szwarc]] | Rastar Pictures, SUA | [[Christopher Reeve]], [[Jane Seymour (actriță)|Jane Seymour]], [[Christopher Plummer]] |- |1980 |Vineri nu e sărbătoare |Pátek není svátek |Otakar Fuka |St. Barrandov, RSC |Jorga Kotrbová, Petr Kostka, Magdalena Reifová |- |1980 |Viu sau mort |Élve vagy halva |Tamás Rényi |Budapest Filmstúdió, Mafilm, RPU |Lajos Balázsovits, György Cserhalmi, Dezsö Garas |- | 1980 | ''[[Vulcanul (film din 1980)|Vulcanul]]'' | When Time Ran Out... | [[James Goldstone]] | [[Warner Bros.]] | [[Paul Newman]], [[Jacqueline Bisset]] |} == 1981 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1981 | ''[[Acel minut, acea secundă]]'' | Ta chvíle, ten okamzik | [[Jiri Sequens]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Frantisek Nemec]], [[Daniela Kolárová]], [[Ludek Munzar]] |- | 1981 | ''[[Afacerea Pigot]]'' | Pour la peau d'un flic | [[Alain Delon]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Anne Parillaud]] |- | 1981 | ''[[Agonia]]'' | Агония / Agonia | [[Elem Klimov]] | [[Mosfilm]] | [[Aleksei Petrenko]], [[Anatoli Romașin]], [[Velta Kine]]<!--Алексей Петренко, Анатолий Ромашин, Велта Лине--> |- | 1981 | ''[[Albinuța (film)|Albinuța]]'' | Le guépiot | [[József Pilissy]] | Franța - Canada | [[Emilie Mongenet]], [[Bernard Fresson]], [[Evelyne Dress]] |- |1981 |Alegere dificilă |Le choix des armes |Alain Corneau |FR2, Parafrance Films, Sara Films, Franța |Yves Montand, Gérard Depardieu, Catherine Deneuve |- |1981 |Amnezia |Dandash |Yehia El Alami |Egipt |Mahmoud Yassine, Nelly, Gamil Ratib, Ali El-Sharif |- | 1981 | ''[[Astrid, dragostea mea]]'' | Asta, mein Engelchen | [[Roland Oehme]] | [[DEFA]] | [[Erwin Geschonneck]], [[Annemone Haase]] |- | 1981 | ''[[Atenție la gafe]]'' | Fais gaffe à la gaffe! | [[Paul Boujenah]] | Franța | [[Roger Mirmont]], [[Marie-Anne Chazel]] |- | 1981 | ''[[Atenție la pana de vultur]]'' | Occhio alla penna | [[Michele Lupo]] | Italia | [[Bud Spencer]], [[Amidou]] |- |1981 |Berlin kaputt |Berlin kaputt |Milivoje 'Mica' Milosevic |Avala Flm, Yugoslavia |Svetozar Cvetkovic, Milan Gutovic, Ljiljana Krstic |- |1981 |Cavalerii nocturni |Nocní jazdci |Martin Hollý |Slovenská filmová tvorba Koliba (SFT), RSC |Radoslav Brzobohatý, Michal Docolomanský, Sona Valentová |- |1981 |Clara și băieții de treabă |Clara et les Chics Types |Jacques Monnet |Franța |Isabelle Adjani, Daniel Auteuil, Josiane Balasko |- | 1981 | ''[[Colonia (film din 1981)|Colonia]]'' | Die Kolonie | [[Horst E. Brandt]] | [[DEFA]] | [[Juozas Budraitis]], [[Winfried Glatzeder]] |- | 1981 | ''[[Drumul spre victorie]]'' | Victory | [[John Huston]] | SUA | [[Sylvester Stallone]], [[Michael Caine]], [[Pelé]], [[Carole Laure]] |- |1981 |Familia trăsnită |A szeleburdi család |György Palásthy |Mafilm, RPU |Bela Ernyey, Andrea Drahota, János Szani |- |1981 |Fata din poveste |Kanka do pohádky |Ota Koval |RSC |Zaneta Fuchsová, David Rydl, Lukás Bech |- | 1981 | ''[[Fericirea (film din 1981)|Fericirea]]'' | Naseeb | [[Manmohan Desai]] | India | [[Amitabh Bachchan]], [[Shatrughan Sinha⁠]], [[Rishi Kapoor⁠]] |- |1981 |Fericire de țigan |Țâganskoe sceastie ru: Цыганское счастье |Serghei Nikonenko |St. M.Gorki, URSS |Nikolai Kriucikov, Ivan Kamenski, Marinna Iakovleva |- | 1981 | ''[[Legenda călărețului singuratic]]'' | The Legend of the Lone Ranger | [[William A. Fraker]] | SUA | [[Klinton Spilsbury]], [[Juanin Clay]], [[Jason Robards]] |- | 1981 | ''[[Mefisto (film din 1981)|Mefisto]]'' | Mephisto | [[István Szabó]] | H-A-D | [[Klaus Maria Brandauer]], [[Krystyna Janda]], [[Rolf Hoppe]] |- | 1981 | ''[[Misterele de la castel]]'' | Tajemství hradu v Karpatech | [[Oldrich Lipský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Michal Docolomanský]], [[Evelyna Steimarová]], [[Vlastimil Brodský]] |- | 1981 | ''[[O afacere murdară]]'' | Une sale affaire | [[Alain Bonnot]] | francez | [[Victor Lanoux]], [[Marlène Jobert]] |- |1981 |''[[Omul de fier]]'' |Czlowiek z zelaza |Andrzej Wajda |RPP |Jerzy Radziwilowicz, Krystyna Janda, Marian Opania |- |1981 |''[[Pagini de manuscris]]'' |Ciosy |Gerard Zalewski⁠ |RPP | |- | 1981 | ''[[Pâine, aur, nagan]]'' | Хлеб, золото, наган<br>Hleb, zoloto, nagan | [[Samvel Gasparov]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Vladimir Borisov]], [[Olga Gasparova]], [[Iuri Grigoriev]] |- | 1981 | ''[[Pe cer "Vrăjitoarele nopții"]]'' | В небе «ночные ведьмы»<br>V nebe 'Nocinâe vedmî' | [[Evghenia Jigulenko]] | [[Studioul M. Gorki]] | [[Valentina Grușina]], [[Iana Druz]], [[Nina Menșikova]] |- | 1981 | ''[[Pe lacul auriu]]'' | On Golden Pond | [[Mark Rydell]] | SUA | [[Katharine Hepburn]], [[Henry Fonda]], [[Jane Fonda]] |- | 1981 | ''[[Pe urmele tigrului]]'' | По следу властелина<br>Po sledu vlastelina | [[Vadim Derbeniov]] | [[Mosfilm]] | [[Muharbek Akov]], [[Iuri Beleaev]], [[Iuri Nazarov]] |- | 1981 | ''[[Portretul soției pictorului]]'' | Портрет жены художника | [[Aleksandr Pankratov]] | [[Mosfilm]] | [[Valentina Telicikina]], [[Serghei Șakurov]], [[Nikita Mihalkov]]<!--Валентина Теличкина, Сергей Шакуров--> |- | 1981 | ''[[Regina din Tărnovo (film)|Regina din Tărnovo]]'' | Търновската царица/<br>Târnovskata țarița | [[Ianko Iankov]] | [[Nu Boyana Film Studios]] | [[Kamelia Todorova]], [[Stefan Danailov]], [[Nevena Kokanova]] |- | 1981 | ''[[Salamandra (film din 1981)|Salamandra]]'' | The Salamander | [[Peter Zinner]] | SUA | [[Franco Nero]], [[Anthony Quinn]], [[Claudia Cardinale]] |- | 1981 | ''[[Sezon de pace la Paris]]'' | Sezona mira u Parizu | [[Predrag Golubovic]] | Iugoslavia-Franța | [[Maria Schneider (actriță)|Maria Schneider]], [[Dragan Nikolic]], [[Alida Valli]] |- | 1981 | ''[[Sfinx (film)|Sfinx]]'' | Sphinx | [[Franklin J. Schaffner]] | SUA | [[Lesley-Anne Down]], [[Maurice Ronet]], [[Frank Langella]] |- | 1981 | ''[[Tristan și Isolda (film din 1981)|Tristan și Isolda]]'' | Lovespell | [[Tom Donovan]] | Anglia | [[Richard Burton]], [[Kate Mulgrew]], [[Nicholas Clay]] |- |1981 |Un nou drum |Hard Country |David Greene |SUA |Jan-Michael Vincent, Kim Basinger, Michael Parks |- |1981 |Un păcat de moarte |True Confessions |Ulu Grosbard |Chartoff-Winkler Prod. |Robert De Niro, Robert Duvall, Charles Durning |} == 1982 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1982 | ''[[Aleargă cu mine]]'' | Rohanj velem! | [[Miklós Markos]] | RPU | [[Nóra Káldi]], [[Árpád Jámor]] |- |1982 |Căluțul sălbatic Ryn |Divoký koník Ryn |Václav Gajer |St. Barrandov, RSC |Zdenek Rehor, Milos Nedbal, Bedrich Prokos |- | 1982 | ''[[Crimă sub soare (film din 1982)|Crimă sub soare]]'' | Evil under the Sun | [[Guy Hamilton]] | Marea Britanie | [[Peter Ustinov]], [[Jane Birkin]], [[Diana Rigg]] |- |1982 |Fără panică, vă rog... |Csak semmi pánik... |Sándor Szönyi G., István Bujtor |Mafilm Budapest, RPU |István Bujtor, András Kern, László Bánhidi, Gyula Bodrogi |- |1982 |Informatorul |La balance |Bob Swaim |Franța |Nathalie Baye, Philippe Léotard, Richard Berry |- | 1982 | ''[[Jandarmul și jandarmerițele]]'' | Le gendarme et les gendarmettes | [[Jean Girault]], [[Tony Aboyantz]] | Franța | [[Louis de Funès]], [[Jacques François]] |- | 1982 | [[Dansatorul de disco]] | Disco Dancer | | India | [[Mithun Chakraborty]], [[Kim Yashpal]] |- | 1982 | ''[[Legenda (film din 1982)|Legenda]]'' | Leyenda | [[Rogelio Paris]], [[Jorge Fraga]] | Cuba | [[Mario Balmaseda]], [[Rogelio Blain]], [[René de la Cruz]] |- | 1982 | ''[[Mexicul în flăcări]]'' | <small>Красные колокола. Фильм 1. Мексика в огне<br> Krasnîe kolokola, film pervîi, Meksika v ogne;<br> Messico in fiamme; Campanas rojas</small> | [[Serghei Bondarciuk]] | URSS-Mexic-Italia | [[Franco Nero]], [[Ursula Andress]], [[Sydne Rome]] |- |1982 |Noaptea de la Varennes |La nuit de Varennes |Ettore Scola |Franța-Italia |Jean-Louis Barrault, Marcello Mastroianni, Hanna Schygulla |- | 1982 | ''[[O mie de miliarde de dolari]]'' | Mille milliards de dollars | [[Henri Verneuil]] | franco–vest german | [[Patrick Dewaere]], [[Mel Ferrer]], [[Anny Duperey]], [[Caroline Cellier]] |- | 1982 | ''[[Ofițer și gentleman]]'' | An Officer and a Gentleman | [[Taylor Hackford]] | SUA | [[Richard Gere]], [[Debra Winger]], [[Louis Gossett Jr.]] |- | 1982 | ''[[Rubedeniile]]'' | Родня <br> Rodnia | [[Nikita Mihalkov]] | URSS | [[Nonna Mordiukova]], [[Svetlana Kriucikova]], [[Iuri Bogatîriov]] |- |1982 |S-a oprit un tren |Ostanovilsia poezd rus: Остановился поезд |Vadim Abdrașitov |Mosfilm, URSS |Oleg Borisov, Anatoli Solonițân, Mihail Gluzski |- | 1982 | ''[[Trecătoarea din Sans-Souci]]'' | La passante du Sans-Souci | [[Jacques Rouffio]] | franco - west german | [[Romy Schneider]], [[Michel Piccoli]], [[Mathieu Carrière]] |- | 1982 | ''[[Valul verde]]'' | [[:cs:Zelená vlna (film)|Zelená vlna]] | [[Václav Vorlíček]] | RSC | [[Rudolf Jelínek]], [[Radovan Lukavský]], [[Josef Chvalina]] |- | 1982 | ''[[Vraciul (film din 1982)|Vraciul]]'' | Znachor | [[Jerzy Hoffman]] | RPP | [[Jerzy Binczycki]], [[Anna Dymna]], [[Tomasz Stockinger]] |} == 1983 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1983 |A fi sau a nu fi |To Be or Not to Be |Alan Johnson |Brooks Films, SUA Twentieth Century Fox |Mel Brooks, Anne Bancroft, Ronny Graham |- | 1983 | ''[[Ana Pavlova (film)|Ana Pavlova]]'' | Анна Павлова <br> Anna Pavlova | [[Emil Loteanu]] | URSS, RDG, Cuba, Franța, UK | [[Galina Beleaeva]], [[Serghei Șakurov]], [[James Fox]], [[Svetlana Toma]], [[Martin Scorsese]] |- |1983 |Așa bunic, așa nepot |Kakav deda takav unuk |Zoran Calic |Film Danas, RSFI |Dragomir Bojanic-Gidra, Vladimir Petrovic, Rialda Kadric |- |1983 |Cap și pajură |Pismo - Glava |Bahrudin 'Bato' Cengic |Croatia Film RSFI Sutjeska Film |Mladen Nelevic, Mira Furlan, Zijah Sokolovic |- | 1983 | ''[[Clopotele roșii - Am văzut nașterea unei lumi noi]]'' | <small>Я видел рождение нового мира<br/>Красные колокола. Фильм 2</small> | [[Serghei Bondarciuk]] | URSS-Mexic-Italia | [[Bogdan Stupka]], [[Franco Nero]] |- |1983 |Concertul |A koncert |Gábor Koltay |R P U |Levente Szörényi, János Bródy, Lajos Illés, Zsuzsa Koncz |- |1983 |Cu cerul sub picioare |Pod nohama nebe |Milan Ruzicka |St. Barrandov, RSC |Jana Bermanová, Otakar Brousek, Jan Cmíral |- | 1983 | ''[[Domn pentru o zi]]'' | Gospodin za edin den | [[Nikolai Volev]] | Bulgaria | [[Itzhak Finzi]], [[Todor Kolev]] |- | 1983 | ''[[Gară pentru doi]]'' | Вокзал для двоих<br>Vokzal dlia dvoih | [[Eldar Riazanov]] | URSS | [[Liudmila Gurcenko]], [[Oleg Basilașvili]] |- |1983 |Garderobierul / Cabinierul |The Dresser |Peter Yates |Columbia Pictures World Film Services, U K |Albert Finney, Tom Courtenay, Edward Fox |- |1983 |Milă și tandrețe |Tender Mercies |Bruce Beresford |Antron Media Prod., EMI Films |Robert Duvall, Tess Harper, Betty Buckley |- |1983 |Neînvinsul |Nepobedimâi /ru: Непобедимый |Iuri Borețki |St.M.Gorki, URSS |Andrei Rostoțki, Hamza Umarov, N. Janturin |- | 1983 | ''[[Salutări cordiale de pe Terra]]'' | Srdečný pozdrav ze zeměkoule | [[Oldřich Lipský]] | [[Studioul Barrandov]] | [[Milan Lasica]], [[Jana Břežková]] |- | 1983 | ''[[Simfonia primăverii]]'' | Frühlingssinfonie | [[Peter Schamoni]] | [[DEFA]] | [[Nastassja Kinski]], [[Rolf Hoppe]], [[Herbert Grönemeyer]] |- | 1983 | ''[[Torpilorii]]'' | Торпедоносцы / Torpedonosțî | [[Semion Aranovici]]<!-- Семён Аранович--> | [[Lenfilm]] | [[Rodion Nahapetov]], [[Andrei Boltnev]], [[Stanislav Sadalski]]<!-- Родион Нахапетов Андрей Болтнев Станислав Садальский--> |- |1983 |Vrabia pe gheață |Vorobei na ldu ru: Воробей на льду |Valentin Hovenko |St.M.Gorki, URSS |Vladislav Galliulin, Oleg Potapov, Vitautas Tomkus |- |1983 |''[[În așteptarea lui Filip]]'' |Filip z konopi |Józef Gębski | RPP | |} == 1984 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1984 |A fost odată în America |Once Upon a Time in America |Sergio Leone |Warner Bros., PSO, The Ladd Company, Italia - SUA |Robert De Niro, James Woods, Elizabeth McGovern, Treat Williams |- |1984 |A șaptea țintă |La 7ème cible |Claude Pinoteau |Gaumont International, Production Marcel Dassault, Franța |Lino Ventura, Lea Massari, Jean Poiret |- |1984 |A treia lovitură pentru motan |Tretí skoba pro kocoura |Radim Cvrcek |St. Gottwaldov, RSC |Kamil Koula, Stanislav Dvorák, Ladislav Mrkvicka, Jaroslav Moucka |- | 1984 | ''[[Carmen (film din 1984)|Carmen]]'' | Carmen | [[Francesco Rosi]] | franco-italian | [[Julia Migenes]], [[Plácido Domingo]], [[Ruggero Raimondi]] |- | 1984 | ''[[Doctorițele (film)|Doctorițele]]'' | Ärztinnen | [[Horst Seemann]] | [[DEFA]] | [[Judy Winter]], [[Inge Keller]], [[Rolf Hoppe]] |- |1984 |Dublă depășire |Dvoinoi obgon ru: Двойной обгон |Aleksandr Gordon |Mosfilm, URSS |Boris Himicev, Vadim Miheenko, Iuri Nazarov |- | 1984 | ''[[Fata fără zestre (film)|Fata fără zestre]]'' | Жестокий романс | [[Eldar Reazanov]] | [[Mosfilm]] | [[Larisa Guzeeva]], [[Alisa Freindlih]], [[Nikita Mihalkov]]<!-- Алиса Фрейндлих --> |- |1984 |Fiica lui Mistral (Ser. TV) |Mistral's Daughter |Kevin Connor, Douglas Hickox |SUA |Stefanie Powers, Lee Remick, Stacy Keach |- | 1984 | ''[[Idilă pentru o piatră prețioasă]]'' | Romancing the Stone | [[Robert Zemeckis]] | SUA | [[Michael Douglas]], [[Kathleen Turner]], [[Danny DeVito]] |- |1984 |Iubire dincolo de moarte |L'amour à mort |Alain Resnais |Franța |Sabine Azéma, Fanny Ardant, Pierre Arditti |- |1984 |Întâlnire la sfârșitul iernii |Vstrecia v konțe zimî ru: Встреча в конце зимы |Iosif Șulman |Belarus Film, URSS |Larisa Lujina, Piotr Veleaminov, Rostislav Iankovski |- | 1984 | ''[[Locuri în inimă]]'' | Places in the Heart | [[Robert Benton]] | SUA | [[Sally Field]], [[John Malkovich]], [[Danny Glover]] |- |1984 |Magica lume a filmului |Film-Salabim |Günter Meyer |DEFA Film, R D G |Klaus Hecke, Katja Paryla, Marina Erdmann |- |1984 |Născut învingător |The Natural |Barry Levinson |TriStar Pictures, Delphi II Productions, SUA |Robert Redford, Robert Duvall, Glenn Close |- | 1984 | ''[[Ne trebuie o solistă]]'' | leton: Vajadziga soliste ru: Нужна солистка / Nujna solistka | Genadijs Zemels | [[Studioul Riga]] | [[Lelde Vikmane]], [[Iurii Moroz]], [[Janis Paukstello]] |- |1984 |Numai Rio e de vină |Blame It on Rio |Stanley Donen |Sherwood Productions, SUA |Michael Caine, Michelle Johnson, Demi Moore |- |1984 |O duminică la țară |Un dimanche à la campagne |Bertrand Tavernier |Franța |Louis Ducreux, Michel Aumont, Sabine Azéma |- |1984 |Sângele altora (Ser. TV) |Le sang des autres |Claude Chabrol |SUA-Franța-Canada |Jodie Foster, Michael Ontkean, Sam Neill |- |1984 |Secretul vechiului pod |Tajna starog tavana |Vladimir Tadej |Croatia Film, RSFI St. Gottwaldov, RSC |Mario Mirkovic, Jirí Guryca, Nina Petrovic, Boris Dvornik |- | 1984 | ''[[Străfulgerarea (film din 1984)|Străfulgerarea]]'' | Flashpoint | [[William Tannen]] | USA | [[Kris Kristofferson]], [[Treat Williams]], [[Jean Smart]] |- | 1984 | ''[[Trebuie să-ți joci rolul]]'' | Lily in Love | [[Károly Makk]] | RPU - SUA | [[Christopher Plummer]], [[Maggie Smith]], [[Elke Sommer]] |} == 1985 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- ! ! ! ! ! ! |- |1985 |[[Colonelul Redl (film)|Colonelul Redl]] |Oberst Redl |[[István Szabó]] |Yugoslavia, Ungaria, Austria, RFG |[[Klaus Maria Brandauer]], [[Hans Christian Blech]], [[Armin Mueller-Stahl]], [[Gudrun Landgrebe]] |- | 1985 | ''[[Destin tragic (film din 1985)|Destin tragic]]'' | [[:es:Tiempo de morir (película colombiana)|Tiempo de morir]] | [[Jorge Alí Triana]] | Columbia | [[Gustavo Angarita]], [[María Eugenia Dávila]], [[Sebastián Ospina]] |- |1985 |Dispariție misterioasă |Rozpustený a vypustený |Ladislav Smoljak |RSC |Jirí Zahajský, Marek Brodský, Rudolf Hrusínský, Josef Abrhám |- | 1985 | ''[[La marginea orașului]]'' | City Limits | [[Aaron Lipstadt]] | SUA | [[John Stockwell]], [[James Earl Jones]], [[Rae Dawn Chong]] |- |1985 |Nebuni din dragoste |Fool for Love |Robert Altman |SUA |Sam Shepard, Kim Basinger, Harry Dean Stanton |- |1985 |Nu e ușor cu bărbații |Nije lako sa muskarcima |Mihailo Vukobratovic |Avala Film, RSFI |Milena Dravic, Ljubisa Samardzic, Ana Simic |- | 1985 | ''[[Pe cuvânt de polițist]]'' | Parole de flic | [[José Pinheiro]] | Franța | [[Alain Delon]], [[Jacques Perrin]] |- |1985 |Prințul fals |Falosny princ |Dusan Rapos |Omnia Film München, SFT Koliba |Svetislav 'Bule' Goncic, Dusan Vojnovic, Kamila Magálová |- |1985 |Sărutul femeii păianjen |Kiss of the Spider Woman |Hector Babenco |Brazilia - SUA |William Hurt, Raul Julia, Sônia Braga |- | 1985 | ''[[Șeherezada (film din 1985)|Șeherezada]]'' | И ещё одна ночь Шахерезады... <br>I eșcio odna noci Șaherezadî | [[Tahir Sabirov]] | [[Tadjikfilm]] | [[Elena Tonunț]], [[Adel Al-Khadad]], [[Larisa Belogurova]] |- | 1985 | ''[[Trandafirul roșu din Cairo]]'' | The Purple Rose of Cairo | [[Woody Allen]] | SUA | [[Mia Farrow]], [[Jeff Daniels]] |- | 1985 | ''[[Ținta (film din 1985)|Ținta]]'' | Target | [[Arthur Penn]] | SUA | [[Gene Hackman]], [[Matt Dillon]] |- | 1985 | ''[[Vino și vezi]]'' | Иди и смотри | [[Elem Klimov]] | [[Belarusfilm]] și [[Mosfilm]] | [[Aleksei Kravcenko]], [[Olga Mironova]]<!--Алексей Кравченко, Ольга Миронова--> |} == 1986 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- |1986 |Absentul |Rejtözködö |Zsolt Kézdi-Kovács |Objektiv Film, Ungaria |Péter Breznyik Berg, Mari Törőcsik, Camille de Casabianca |- | 1986 | ''[[Avinash (film)|Avinash]]'' | Avinash | Umesh Mehra | India | [[Mithun Chakraborty]], [[Parveen Babi]], [[Poonam Dhillon]] |- |1986 |Fără milă |No Mercy |Richard Pearce |SUA |Richard Gere, Kim Basinger, Jeroen Krabbé |- |1986 |Jean fiul lui Florette |Jean de Florette |Claude Berri |Franța-Elveția-Italia |Yves Montand, Gérard Depardieu, Daniel Auteuil |- |1986 |Lăcomie |Gier |Hans Knötzsch |DFF, RDG |Peter Borgelt, Jürgen Frohriep, Uta Schorn |- | 1986 | ''[[Legea lui Murphy (film)|Legea lui Murphy]]'' | Murphy's Law | [[J. Lee Thompson]] | SUA | [[Charles Bronson]], [[Carrie Snodgress]], [[Kathleen Wilhoite]] |- | 1986 | ''[[Luptătorul cu flautul]]'' | Hong Gil-dong | Kim Kil-in | Coreea de Nord | |- |1986 |Manon des Sources |Manon des Sources |Claude Berri |Elveția-Italia-Franța |Yves Montand, Emmanuelle Béart, Daniel Auteuil |- |1986 |Noapte bună, mamă |'night, Mother |Tom Moore |SUA |Sissy Spacek, Anne Bancroft, Ed Berke |- |1986 |Nouă săptămâni și jumătate |Nine 1/2 Weeks |Adrian Lyne |SUA |Kim Basinger, Mickey Rourke, Margaret Whitton |- | 1986 | ''[[Plăcerea dragostei]]'' | Dolce pelle di Angela | [[Andrea Bianchi]] | Italia | [[Michela Miti]], [[Carlo Mucari]], [[Anita Ekberg]], [[Maria Pia Parisi]] |- | 1986 | ''[[Secretul sistemului de alarmă]]'' | Polizeiruf 110: Im Kreis | [[Peter Vogel]] | RDG | [[Hans Teuscher]], [[Peter Borgelt]], [[Diana Gaede]] |- | 1986 | ''[[Sora 13]]'' | Li ti Shi san mei | [[Qitian Yang]], [[Toru Murakawa]] | RPC | [[Ding Lan]], [[Cunzhuang Ge]], [[Junfeng Li]] |- |1986 |Vânătorul de șerpi |Zmeelov / ru: Змеелов |Vadim Derbeniov |Mosfilm, URSS |Aleksandr Mihailov, Natalia Belohvostikova |- |1986 |Zona roșie |Zone rouge |Robert Enrico |Franța |Sabine Azéma, Richard Anconina, Hélène Surgère |} == 1987 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1987 | ''[[Azilul de noapte (film din 1987)|Azilul de noapte]]'' | ru:Без солнца<br>Bez solnța | [[Iuli Karasik]] | [[Mosfilm]] | [[Mihail Gluzski]], [[Innokenti Smoktunovski]] |- | 1987 | ''[[Contesa Cosel, favorita regelui]]'' | Sachsens Glanz und Preußens Gloria: Gräfin Cosel | [[Hans-Joachim Kasprzik]] | RDG-RPP | [[Marzena Trybala]], [[Dietrich Körner]] |- |1987 |Cu orchestra pe strada principală |Po glavnoi ulițe s orkestrom rus: По главной улице с оркестром |Piotr Todorovski |Mosfilm, URSS |Oleg Borisov, Lidia Fedoseeva-Șukșina, Marina Zudina |- | 1987 | ''[[Dragonul alb]]'' | Bialy smok | [[Jerzy Domaradzki]], [[Janusz Morgenstern]] | RPP-SUA | [[Christopher Lloyd]], [[Dee Wallace]], [[Allison Balson]], [[Kazimierz Kaczor]] |- |1987 |Festinul Babettei |Babettes gæstebud |Gabriel Axel |Danemarca |Stéphane Audran, Bodil Kjer, Birgitte Federspiel |- |1987 |Întâlnire cu surprize |Blind Date |Blake Edwards |SUA |Kim Basinger, Bruce Willis, John Larroquette |- | 1987 | ''[[Johann Strauss, regele neîncoronat al valsului]]'' | Johann Strauß - Der König ohne Krone | [[Franz Antel]] | [[DEFA]], Austria | [[Mathieu Carrière]], [[Audrey Landers]], [[Karin Dor]], [[Zsa Zsa Gabor]], [[Oliver Tobias]], [[Mary Crosby]] |- | 1987 | ''[[Noile povești ale Șeherezadei]]'' | Новые сказки Шахерезады<br>Novîe skazki Șaherezadî | [[Tahir Sabirov]]<!-- Тоҳир Мухторович Собиров--> | [[Tadjikfilm]]<!-- Таджикфильм--> | [[Elena Tonunț]], [[Tahir Sabirov]] |- |1987 |Omul de pe bulevardul Capucinilor |Celovek s bulvara Kapuținov / ru: Человек с бульвара Капуцинов |Alla Surikova |Mosfilm, URSS |Andrei Mironov, Mihail Boiarski, Oleg Tabakov |- |1987 |Strigăt pentru libertate |Cry Freedom |Richard Attenborough |Universal Pictures, SUA Marble Arch Productions |Denzel Washington, Kevin Kline |- | 1987 | ''[[Suspectul (film din 1987)|Suspectul]]'' | Suspect | [[Peter Yates]] | SUA | [[Cher]], [[Dennis Quaid]], [[Liam Neeson]] |- |1987 |Valsul cojii de banană |Banánhéjkeringö |Péter Bacsó |Hunnia Filmstúdió, RPU |Dorottya Udvaros, Mihály Dés, Juli Básti |- | 1987 | ''[[Văduva neagră (film)|Văduva neagră]]'' | The Black Widow | [[Bob Rafelson]] | SUA | [[Debra Winger]], [[Sami Frey]], [[Dennis Hopper]] |- | 1987 | ''[[Visul unei balerine]]'' | Fuete | [[Vladimir Vasilev]] | URSS | [[Ekaterina Maksimova]], [[Vladimir Vasilev]], [[Valentin Gaft]], [[Angelina Kabarova]] |- | 1987 | ''[[Zece negri mititei (film din 1987)|Zece negri mititei]]'' | Десять негритят / Desiat negritiat | [[Stanislav Govoruhin]] | [[Studioul de film Odesa]] | [[Vladimir Zeldin]], [[Tatiana Drubici]] |} == 1988 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1988 | ''[[Destinul lui Ganga]]'' | Gangaa Jamunaa Saraswati | [[Manmohan Desai]] | India | [[Amitabh Bachchan]], [[Meenakshi Sheshadri⁠]], [[Jaya Prada⁠]] |- | 1988 | ''[[Ultima noapte a Șeherezadei]]'' | Последняя ночь Шахерезады | [[Tahir Sabirov]] | [[Tadjikfilm]] | [[Elena Tonunț]], [[Ulugbek Muzaffarov]], [[Zarina Hușvahtova]], [[Gada Alșama]] |- | 1988 | ''[[Titania, Titania]]'' | Titánia, Titánia, avagy a dublörök éjszakája | [[Péter Bacsó]] | RPU | [[Gyula Bodrogi]], [[Dorottya Udvaros]] |- | 1988 | ''[[Viu sau mort]]'' | The Tracker | [[John Guillermin]] | SUA | [[Kris Kristofferson]], [[Scott Wilson]], [[Karen Kopins]] |} == 1989 == {| class="wikitable sortable" ! {{Abbr|AP|Anul premierei}} ! Titlul românesc ! Titlul original ! Regizor ! Studioul /<br>Țara de producție ! Actori principali |- | 1989 | ''[[Al șaptelea continent (film din 1989)|Al șaptelea continent]]'' | [[:en:The Seventh Continent (1989 film)|Der siebente Kontinent]] | [[Michael Haneke]] | Austria | Dieter Berner, Birgit Doll, Leni Tanzer |- |1989 |O poveste cu băieți și fete |Storia di ragazzi e di ragazze |Pupi Avati |Italia |Lucrezi Lante della Rovere, Davide Bechini |- | 1989 | ''[[Sfârșitul vremurilor vechi]]'' | Konec starých časů | [[Jiří Menzel]] | RSC | [[Josef Abrhám]], [[Marián Labuda]], [[Jaromír Hanzlík]], [[Stella Zázvorková]], [[Rudolf Hrusínský]] |- | 1989 | ''[[Ultimul luptător]]'' | Coastwatcher | [[Martin Wragge]] | Marea Britanie | [[Gary Graham]], [[Cary-Hiroyuki Tagawa]], [[Maria Holvoe]] |} {{cuprinscompact}} == Note == <references /> == Vezi și == * [[Listă de filme documentare]] * [[Listă de filme de animație]] == Bibliografie == # {{citat carte | last = Oproiu | first = Ecaterina | title = Un idol pentru fiecare | publisher = Editura Meridiane (cu ilustrații) | location = București, 1970;}} # {{citat carte |last = Agel |first = Henri | title = Din tainele cinematografului | publisher = Editura Meridiane | location = București, 1970 | page = ;}} # {{citat carte|nume = Cristian | prenume = Cornel | nume2 = Rîpeanu | prenume2 = Bujor T. | titlu = Dicționar cinematografic | an = 1974 | editură = Editura Meridiane | loc = București, 1974;}} # {{citat carte |mode=cs2 | nume = Iancu | prenume = Napoleon Toma | titlu = Dicționarul actorilor de film | loc = București, 1977 | editură = Editura Științifică și Enciclopedică, 430 pag.;}} # {{citat carte |mode=cs2 | last = Corciovescu | first = Cristina | last2 = Rîpeanu | first2 = Bujor T. | title = Lumea filmului Dicționar de cineaști | publisher = Editura Curtea Veche | location = București, 2005 | page = 597 | isbn = 973-669-148-9}}; # {{citat carte|mode=cs2|nume=Caranfil|prenume=Tudor|titlu=Dicționar universal de lungmetraje cinematografice (filme de ficțiune), Ed. a 3-a revizuită|editură=Litera internațional|loc=București, 2008|pagini = 1106| isbn = 978-973-675-416-6}}; # Suchianu, D. I., Cinematograful acest necunoscut (I), Editura Dacia Cluj, 1973, p.192 + 32 planșe; # Corciovescu, Cristina; Rîpeanu, Bujor T., Dicționar de cinema, Editura Univers enciclopedic, București, 1997, pag.486. # Sadoul, Georges, Istoria cinematografului mondial, Editura Științifică, 1961, Traducere D.I. Suchianu, pag. 672. [[Categorie:Liste de filme]] [[Categorie:Liste incomplete]] [[Categorie:Cinematografe din România|#Listă]] 3cm4lb3iaxwjzbwb54gqsqe2qilmza6 4 2291753 17024059 17007774 2025-06-10T15:16:18Z ListeriaBot 354970 Wikidata list updated [V2] 17024059 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Decese recente| ]] [[Categorie:Decese în {{CURRENTYEAR}}| ]] [[Categorie:Inițiativa de curățenie]] ; Vezi și: * [http://petscan.wmflabs.org/?active_tab=tab_other_sources&interface_language=en&language=ro&ns%5B0%5D=1&project=wikipedia&search_max_results=500&sparql=SELECT%20%3Fitem%20WHERE%20%7B%20values%20%3Foffset%20%7B%221920-02-00T00%3A00%3A00%22%5E%5Exsd%3AdateTime%20%7D.%20values%20%3Foffset0%20%7B%20%221920-01-00T00%3A00%3A00%22%5E%5Exsd%3AdateTime%20%7D.%20Bind%28%28NOW%28%29%20-%20%3Foffset%29%20as%20%3Fmintime%29.%20%3Fitem%20wdt%3AP570%20%3Fdod%20.%20FILTER%20%28%3Fdod%20%3E%20%222018-01-01T00%3A00%3A00Z%22%5E%5Exsd%3AdateTime%29%20FILTER%20%28%3Fdod%20%3C%20now%28%29%29%20%20Bind%28%28%28%3Fdod%20-%20%3Foffset0%29%29%20as%20%3Fdodtime%20%29.%20%20FILTER%20%28%20%20%3Fdodtime%20%3E%20%3Fmintime%20%29%20%3Fitem%20wdt%3AP31%20wd%3AQ5%20%7D%20ORDER%20BY%20DESC%28%3Fdod%29%20%3Fitem&templates_use_talk_yes=on&templates_yes=Bpv&&doit= Lista articolelor care au încă formatul pentru BPV] <br clear="all" /> [[d:Wikidata:Database reports/Recent deaths|Decese recente]]: <onlyinclude>{{#time: Y-m-d H:i|{{REVISIONTIMESTAMP}}}}</onlyinclude>. {{Wikidata list |sparql=SELECT ?item WHERE { values ?offset {"1920-02-00T00:00:00"^^xsd:dateTime }. values ?offset0 { "1920-01-00T00:00:00"^^xsd:dateTime }. Bind((NOW() - ?offset) as ?mintime). ?item wdt:P570 ?dod . FILTER (?dod > "2018-01-01T00:00:00Z"^^xsd:dateTime) FILTER (?dod < now()) Bind(((?dod - ?offset0)) as ?dodtime ). FILTER ( ?dodtime > ?mintime ) ?item wdt:P31 wd:Q5 } ORDER BY DESC(?dod) ?item |columns=item,P18,label,P735,P569,P570,description,P106,P39,P27,P19,P20,P119,P734 |thumb=129 |links=local |references=all }} {| class='wikitable sortable' ! item ! imagine ! label ! prenume ! data nașterii ! data decesului ! description ! ocupație ! funcție deținută ! cetățenie ! locul nașterii ! locul decesului ! loc de veci ! nume de familie |- | [[:d:Q249197|Q249197]] | [[Fișier:Frederick-Forsyth-1972.jpg|center|129px]] | [[Frederick Forsyth]] | ''[[:d:Q3273004|Frederick]]''<ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref><br/>''[[:d:Q55807714|McCarthy]]'' | 1938-08-25<ref name="ref_fd121e565824ba092adcbc527d282123">''[[:d:Q36578|Gemeinsame Normdatei]]''</ref><ref name="ref_3c7749907844dced83e249bfdc01fe1a">http://www.nndb.com/lists/498/000063309/</ref><ref name="ref_eb48a4a2fb68214c19efb2f752b95a76">''[[:d:Q5375741|Encyclopædia Britannica Online]]''</ref><ref name="ref_c3554fdab1b187f649f508bcd9fde932">''[[:d:Q2629164|Internet Speculative Fiction Database]]''</ref><ref name="ref_ff87f21c3027c8da6dacea31084d328e">''[[:d:Q29861311|SNAC]]''</ref><ref name="ref_a114c5e4c3a97d759c90bfbaeaa13658">''[[:d:Q15706812|Filmportal.de]]''</ref><ref name="ref_2bba1fd90a13fa990d128a03df7a1982">''[[:d:Q237227|Brockhaus Enzyklopädie]]''</ref><ref name="ref_9fb1e95cb3ded156d6fbf8608dc51c93">''[[:d:Q10855166|The Fine Art Archive]]''</ref><ref name="ref_bb9bab5d4769b209f4b865bdc391d086">http://svazky.cz/test/svazkyMT.php?jmeno=Frederick&prijm=Forsyth&dnar=25.08.1938&hledej=Hledat</ref><ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref><ref name="ref_986b50c10e21d1ea97e8150fc0a36317">''[[:d:Q1373513|Notable Names Database]]''</ref> | 2025-06-09<ref name="ref_25d9419958010e7a8b645e09ccd248fb">https://www.independent.co.uk/arts-entertainment/books/news/frederick-forsyth-death-day-of-the-jackal-b2766679.html</ref> | scriitor englez | ''[[:d:Q6625963|romancier]]''<br/>[[aviator]]<ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref><br/>''[[:d:Q1155838|corespondent]]''<ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref><br/>[[spion]]<ref name="ref_02911c0cf9a03ff3263b2315312cd9c8">''[[:d:Q4184|autobiografie]]''</ref><br/>[[scenarist]]<br/>[[jurnalist]]<ref name="ref_f2f0aa52e0fdec4251a5f348c10c4542">''[[:d:Q107456632|The Fine Art Archive]]''</ref><ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref><br/>[[scriitor]]<ref name="ref_649cb4bd4af27596e7f219e6043dda9f">''[[:d:Q13550863|Czech National Authority Database]]''</ref><ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref><br/>''[[:d:Q18190897|foreign correspondent]]''<ref name="ref_649cb4bd4af27596e7f219e6043dda9f">''[[:d:Q13550863|Czech National Authority Database]]''</ref> | | [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]<ref name="ref_23382a20c9d665deacb0a69f1d4d3fc1">http://www.independent.co.uk/news/world/africa/the-author-and-the-coup-he-didnt-have-to-invent-1637710.html</ref><ref name="ref_039b37c05da6c1cbdc12f8ba4e6dd266">''[[:d:Q1798125|LIBRIS]]''</ref><ref name="ref_bb9bab5d4769b209f4b865bdc391d086">http://svazky.cz/test/svazkyMT.php?jmeno=Frederick&prijm=Forsyth&dnar=25.08.1938&hledej=Hledat</ref><ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref><ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref> | [[Ashford]]<ref name="ref_283dddaef86834bb0475412ed8875271">http://www.encyclopedia.com/article-1G2-2285700065/forsyth-frederick-1938.html</ref><ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref> | ''[[:d:Q15054191|Jordans]]'' | | ''[[:d:Q16869996|Forsyth]]'' |- | [[:d:Q7933797|Q7933797]] | [[Fișier:Virgil Nemoianu.jpg|center|129px]] | [[Virgil Nemoianu]] | ''[[:d:Q17505763|Virgil]]'' | 1940-03-12<ref name="ref_ff87f21c3027c8da6dacea31084d328e">''[[:d:Q29861311|SNAC]]''</ref> | 2025-06-06 | scriitor român | ''[[:d:Q13570226|istoric literar]]''<br/>''[[:d:Q4263842|critic literar]]''<br/>[[jurnalist]] | | [[România]]<br/>[[Statele Unite ale Americii]] | [[București]] | | | ''[[:d:Q107238393|Nemoianu]]'' |- | [[:d:Q134718038|Q134718038]] | | [[Raul WS]] | | 2000-11-03 | 2025-06-04 | rapper român | ''[[:d:Q2252262|rapper]]''<br/>''[[:d:Q113097821|trapper]]'' | | [[România]] | [[București]] | | | |- | [[:d:Q12719937|Q12719937]] | | [[Acsinte Gaspar]] | | 1937-11-19 | 2025-06-03 | politician român | [[politician]]<br/>[[judecător]] | ''[[:d:Q17556530|deputat al României]]''<br/>''[[:d:Q21504202|Ministru-delegat pentru relația cu Parlamentul]]''<br/>''[[:d:Q28858494|judecător al Curții Constituționale a României]]'' | [[România]] | [[Liteni]] | | | ''[[:d:Q37510472|Gaspar]]'' |- | [[:d:Q2632350|Q2632350]] | [[Fișier:Eugen Doga (3).JPG|center|129px]] | [[Eugen Doga]] | ''[[:d:Q18012526|Eugen]]'' | 1937-03-01 | 2025-06-03<ref name="ref_23d06414a8eea258a148a7ee35d40337">https://www.interfax-russia.ru/moscow/news/skonchalsya-kompozitor-evgeniy-doga</ref> | compozitor moldovean, de etnie română | [[compozitor]]<br/>''[[:d:Q1415090|compozitor de coloană sonoră]]''<br/>''[[:d:Q16145150|profesor de muzică]]'' | | [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste]]<br/>[[Republica Moldova]]<br/>[[Rusia]] | [[Mocra, Stînga Nistrului|Mocra]]<ref name="ref_40ee003b8f3f23bcaf51393f1225215b">''[[:d:Q15241312|Freebase Data Dumps]]''</ref> | [[Chișinău]]<ref name="ref_23d06414a8eea258a148a7ee35d40337">https://www.interfax-russia.ru/moscow/news/skonchalsya-kompozitor-evgeniy-doga</ref> | [[Cimitirul Central din Chișinău]]<ref name="ref_885bbf8243ff6e3b18234b92a4773ede">{{#invoke:cite web|url=https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/compozitorul-eugen-doga-inmormantat-la-chisinau-2448606.html|title=Compozitorul Eugen Doga, înmormântat la Chișinău. ,,Maestrul a intrat în tăcere. Dar muzica lui va răsuna peste vremuri”|access-date=2025-06-05}}</ref> | ''[[:d:Q107441654|Doga]]'' |- | [[:d:Q62713331|Q62713331]] | [[Fișier:Ayşe Seitmuratova 1982 (cropped).jpg|center|129px]] | [[Ayşe Seitmuratova]] | | 1937-02-11 | 2025-06-01 | | [[istoric]]<br/>[[Apărător al drepturilor omului|activist pentru drepturile omului]]<br/>[[disident]]<br/>[[jurnalist]] | | [[Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste]]<br/>[[Statele Unite ale Americii]] | ''[[:d:Q4158912|ديرزافينو]]'' | [[Republica Autonomă Crimeea]] | | |- | [[:d:Q1214030|Q1214030]] | [[Fișier:Nagy Benedek.jpg|center|129px]] | [[Benedek Nagy]] | ''[[:d:Q513286|Benedek]]'' | 1937-05-29 | 2025-05-30<ref name="ref_b1cf1110b448dd951c05f11ac3700925">https://szekelyhon.ro/aktualis/elhunyt-nagy-benedek-volt-csikszeredai-politikai-fogoly</ref><ref name="ref_e6a506d90fdcec36c3f2e324a6d63345">https://kronikaonline.ro/erdelyi-hirek/elhunyt-nagy-benedek</ref> | politician român | [[politician]]<br/>[[jurnalist]] | ''[[:d:Q17556530|deputat al României]]'' | [[România]] | [[Cluj-Napoca]] | | | [[Nagy]] |- | [[:d:Q3849001|Q3849001]] | [[Fișier:Mario Primicerio.jpg|center|129px]] | [[Mario Primicerio]] | ''[[:d:Q3362622|Mario]]'' | 1940-11-13<ref name="ref_7d1a4755b747b87f55632358839681ea">https://www.fondazioneferroni.it/Media?c=096e67eb-e5d8-49b8-a74b-b1ce47e95d69</ref> | 2025-05-30<ref name="ref_10138e7df1167adfa18a9ad586720d40">https://www.lanazione.it/firenze/cronaca/morto-primicerio-voykrriq</ref> | | [[matematician]]<ref name="ref_7d1a4755b747b87f55632358839681ea">https://www.fondazioneferroni.it/Media?c=096e67eb-e5d8-49b8-a74b-b1ce47e95d69</ref><br/>''[[:d:Q1622272|cadru didactic universitar]]''<ref name="ref_7d1a4755b747b87f55632358839681ea">https://www.fondazioneferroni.it/Media?c=096e67eb-e5d8-49b8-a74b-b1ce47e95d69</ref><br/>[[politician]]<ref name="ref_7d1a4755b747b87f55632358839681ea">https://www.fondazioneferroni.it/Media?c=096e67eb-e5d8-49b8-a74b-b1ce47e95d69</ref><br/>''[[:d:Q579021|parfumier]]'' | ''[[:d:Q25927210|primar al comunei Florența]]''<ref name="ref_7d1a4755b747b87f55632358839681ea">https://www.fondazioneferroni.it/Media?c=096e67eb-e5d8-49b8-a74b-b1ce47e95d69</ref> | [[Regatul Italiei (1861-1946)|Regatul Italiei]]<br/>[[Italia]] | [[Roma]]<ref name="ref_7d1a4755b747b87f55632358839681ea">https://www.fondazioneferroni.it/Media?c=096e67eb-e5d8-49b8-a74b-b1ce47e95d69</ref> | [[Florența]]<ref name="ref_10138e7df1167adfa18a9ad586720d40">https://www.lanazione.it/firenze/cronaca/morto-primicerio-voykrriq</ref> | ''[[:d:Q27426|Campo Verano]]'' | ''[[:d:Q110257517|Primicerio]]'' |- | [[:d:Q302910|Q302910]] | [[Fișier:Ngũgĩ wa Thiong'o 2019 (48139052733).jpg|center|129px]] | [[Ngugi wa Thiong'o]] | | 1938-01-05<ref name="ref_eb48a4a2fb68214c19efb2f752b95a76">''[[:d:Q5375741|Encyclopædia Britannica Online]]''</ref><ref name="ref_c3554fdab1b187f649f508bcd9fde932">''[[:d:Q2629164|Internet Speculative Fiction Database]]''</ref><ref name="ref_2bba1fd90a13fa990d128a03df7a1982">''[[:d:Q237227|Brockhaus Enzyklopädie]]''</ref><ref name="ref_eb9ce100e927617f978fe7bef8646786">''[[:d:Q2877812|Babelio]]''</ref><ref name="ref_f2f0aa52e0fdec4251a5f348c10c4542">''[[:d:Q107456632|The Fine Art Archive]]''</ref><ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref> | 2025-05-28<ref name="ref_ceb0fef43a6da8a96573939c244b38f7">https://www.lemonde.fr/disparitions/article/2025/05/28/le-kenyan-ngugi-wa-thiong-o-figure-majeure-de-la-litterature-africaine-est-mort_6609031_3382.html</ref> | scriitor kenyan | [[dramaturg]]<br/>''[[:d:Q6625963|romancier]]''<br/>''[[:d:Q11774202|eseist]]''<br/>''[[:d:Q1622272|cadru didactic universitar]]''<ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref><br/>[[filozof]]<br/>[[scriitor]]<ref name="ref_f2f0aa52e0fdec4251a5f348c10c4542">''[[:d:Q107456632|The Fine Art Archive]]''</ref><ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref> | | [[Kenya]] | ''[[:d:Q6358478|Kamirithu]]''<ref name="ref_40ee003b8f3f23bcaf51393f1225215b">''[[:d:Q15241312|Freebase Data Dumps]]''</ref> | ''[[:d:Q1002205|Buford]]'' | | |- | [[:d:Q76373|Q76373]] | [[Fișier:Nobel Prize 2009-Press Conference KVA-27.jpg|center|129px]] | [[George E. Smith]] | ''[[:d:Q15921732|George]]'' | 1930-05-10<ref name="ref_fd121e565824ba092adcbc527d282123">''[[:d:Q36578|Gemeinsame Normdatei]]''</ref><ref name="ref_ff87f21c3027c8da6dacea31084d328e">''[[:d:Q29861311|SNAC]]''</ref><ref name="ref_eb48a4a2fb68214c19efb2f752b95a76">''[[:d:Q5375741|Encyclopædia Britannica Online]]''</ref><ref name="ref_2bba1fd90a13fa990d128a03df7a1982">''[[:d:Q237227|Brockhaus Enzyklopädie]]''</ref><ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref> | 2025-05-28<ref name="ref_6adc7748286bb7a5652a3884311074a0">https://www.nytimes.com/2025/05/30/science/george-e-smith-dead.html</ref> | fizician american | [[fizician]]<br/>[[fotograf]]<br/>[[om de știință]]<ref name="ref_649cb4bd4af27596e7f219e6043dda9f">''[[:d:Q13550863|Czech National Authority Database]]''</ref><br/>[[inventator]]<ref name="ref_649cb4bd4af27596e7f219e6043dda9f">''[[:d:Q13550863|Czech National Authority Database]]''</ref> | | [[Statele Unite ale Americii]] | [[White Plains, New York|White Plains]] | ''[[:d:Q1088201|Barnegat Township]]''<ref name="ref_6adc7748286bb7a5652a3884311074a0">https://www.nytimes.com/2025/05/30/science/george-e-smith-dead.html</ref> | | [[Smith (nume)]] |- | [[:d:Q588120|Q588120]] | | [[Robert Jarvik]] | ''[[:d:Q4927937|Robert]]'' | 1946-05-11<ref name="ref_ff87f21c3027c8da6dacea31084d328e">''[[:d:Q29861311|SNAC]]''</ref><ref name="ref_c3554fdab1b187f649f508bcd9fde932">''[[:d:Q2629164|Internet Speculative Fiction Database]]''</ref><ref name="ref_e411eaad151203de9b94c88f7ffc43d0">''[[:d:Q98769076|GeneaStar]]''</ref> | 2025-05-26<ref name="ref_c2a3a1be7a1b43c905bccf3e0a834214">https://www.nytimes.com/2025/05/29/science/robert-jarvik-dead.html</ref> | medic și inventator american | [[inventator]]<br/>''[[:d:Q3264451|cardiolog]]'' | | [[Statele Unite ale Americii]] | [[Midland, Michigan|Midland]] | [[New York (oraș)|New York City]] | | ''[[:d:Q16856072|Jarvik]]'' |- | [[:d:Q7517035|Q7517035]] | [[Fișier:Silvia-radu.jpg|center|129px]] | [[Silvia Radu (sculptor)|Silvia Radu]] | [[Silvia]] | 1935-06-30<ref name="ref_7e3f22ab449fa161bd6ffd2d97a51d26">''[[:d:Q17299517|RKDartists]]''</ref><ref name="ref_9fb1e95cb3ded156d6fbf8608dc51c93">''[[:d:Q10855166|The Fine Art Archive]]''</ref><ref name="ref_f102311fe01280eff940f15168b99f59">''[[:d:Q103963086|Radu, Silvia]]''</ref> | 2025-05-25<ref name="ref_fbb30e67f83c190b4433625600a8b379">{{#invoke:cite web|url=https://evz.ro/doliu-in-lumea-artei-a-murit-pictorita-silvia-radu-una-dintre-ultimele-figuri-ale-clasicismului-romanesc.html|title=Doliu în lumea artei. A murit pictorița Silvia Radu, una dintre ultimele figuri ale clasicismului românesc|access-date=2025-05-27}}</ref> | sculptoriță română | [[pictor]]<br/>''[[:d:Q1281618|sculptor]]''<ref name="ref_f2f0aa52e0fdec4251a5f348c10c4542">''[[:d:Q107456632|The Fine Art Archive]]''</ref> | | [[România]] | [[Pătroaia-Vale, Dâmbovița|Pătroaia-Vale]] | [[București]]<ref name="ref_3d42ea7c4bb7f57ff82824f96e22481f">''[[:d:Q199864|Wikipedia în română]]''</ref> | | [[Radu (nume de familie)|Radu]] |- | [[:d:Q434521|Q434521]] | [[Fișier:Susan Warhaftig.jpg|center|129px]] | [[Susan Brownmiller]] | ''[[:d:Q14936243|Susan]]'' | 1935-02-15<ref name="ref_ff87f21c3027c8da6dacea31084d328e">''[[:d:Q29861311|SNAC]]''</ref> | 2025-05-24<ref name="ref_2a4060b1d44a964c0523f09388ba1bf7">https://www.nytimes.com/2025/05/24/books/susan-brownmiller-dead.html</ref> | | [[jurnalist]]<br/>[[scriitor]]<ref name="ref_dfc2485d17cb470da1b573f7b6bca15e">''[[:d:Q106787730|American Women Writers]]''</ref><br/>''[[:d:Q28692502|activist pentru drepturile femeilor]]'' | | [[Statele Unite ale Americii]] | [[Brooklyn]] | [[New York (oraș)|New York City]] | | ''[[:d:Q37519315|Brownmiller]]'' |- | [[:d:Q358158|Q358158]] | [[Fișier:Sebastião Salgado (cropped).jpg|center|129px]] | [[Sebastião Salgado]] | ''[[:d:Q10369061|Sebastião]]'' | 1944-02-08<ref name="ref_fd121e565824ba092adcbc527d282123">''[[:d:Q36578|Gemeinsame Normdatei]]''</ref><ref name="ref_7e3f22ab449fa161bd6ffd2d97a51d26">''[[:d:Q17299517|RKDartists]]''</ref><ref name="ref_ff87f21c3027c8da6dacea31084d328e">''[[:d:Q29861311|SNAC]]''</ref><ref name="ref_eb48a4a2fb68214c19efb2f752b95a76">''[[:d:Q5375741|Encyclopædia Britannica Online]]''</ref><ref name="ref_a114c5e4c3a97d759c90bfbaeaa13658">''[[:d:Q15706812|Filmportal.de]]''</ref><ref name="ref_bd7d074514f6aa63ae9c9359d3b087cc">''[[:d:Q504063|Discogs]]''</ref><ref name="ref_f67686dd9a54debb5e2c84748d7020e6">''[[:d:Q41599984|Enciclopédia Itaú Cultural]]''</ref><ref name="ref_9fb1e95cb3ded156d6fbf8608dc51c93">''[[:d:Q10855166|The Fine Art Archive]]''</ref><ref name="ref_97ed1deca02fd96b27f9098960337d2a">''[[:d:Q103965000|Salgado, Sebastião]]''</ref><ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref><ref name="ref_c604d2fbd597373f202db1054afde0a9">https://hdl.handle.net/10796/befc828c-cf47-42c9-801a-89afe5187a7f</ref> | 2025-05-23<ref name="ref_717d92881e706f01f9afaed7d61bf48a">https://www.lefigaro.fr/culture/le-photographe-franco-bresilien-sebastiao-salgado-est-mort-a-81-ans-20250523</ref><ref name="ref_d81a74a8b3de9225ba529eaf970476bc">https://www.lemonde.fr/disparitions/article/2025/05/24/sebastiao-salgado-photographe-de-la-demesure-est-mort-a-81-ans_6608171_3382.html</ref> | fotograf brazilian (1944–2025) | ''[[:d:Q957729|fotoreporter]]''<br/>[[pictor]]<br/>[[fotograf]]<ref name="ref_9fb1e95cb3ded156d6fbf8608dc51c93">''[[:d:Q10855166|The Fine Art Archive]]''</ref><ref name="ref_545f3bdb67948c55f1c3d03b01eca025">https://www.stedelijk.nl/nl/collectie/43063-sebastiao-salgado-serra-pelada</ref><ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref><br/>[[ecologist]]<ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref><br/>[[Economist (profesie)|economist]]<ref name="ref_649cb4bd4af27596e7f219e6043dda9f">''[[:d:Q13550863|Czech National Authority Database]]''</ref> | ''[[:d:Q19969187|UNICEF Goodwill Ambassador]]'' | [[Brazilia]]<br/>[[Franța]]<ref name="ref_37eec9f451b81e79ce80d023a5daf07f">https://www.courrierinternational.com/article/leur-france-revee-sebastiao-salgado-le-petit-pays-aux-si-grandes-idees</ref> | [[Aimorés]]<ref name="ref_045b47abf1d37d1dc970cbec8a5abcaa">''[[:d:Q84575091|San Francisco Museum of Modern Art online collection]]''</ref><ref name="ref_6b1e0de0d340ea06b5a7d3192e3d7a3e">https://www.lemonde.fr/disparitions/article/2025/05/23/sebastiao-salgado-photographe-franco-bresilien-est-mort-a-l-age-de-81-ans_6608006_3382.html</ref> | [[Neuilly-sur-Seine]]<ref name="ref_717d92881e706f01f9afaed7d61bf48a">https://www.lefigaro.fr/culture/le-photographe-franco-bresilien-sebastiao-salgado-est-mort-a-81-ans-20250523</ref><ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref> | | ''[[:d:Q29033197|Salgado]]'' |- | [[:d:Q468353|Q468353]] | [[Fișier:Joan Harrison 1950.jpg|center|129px]] | [[Joan Harrison|Q468353]] | ''[[:d:Q18219684|Joan]]'' | 1935-11-29 | 2025-05-20<ref name="ref_8b090ffce76c0dad120e0b1735eb1341">https://swimswam.com/joan-harrison-south-africas-first-olympic-swimming-champion-passes-away-at-89/</ref> | înotătoare sud-africană | ''[[:d:Q10843402|înotător]]'' | | [[Africa de Sud]] | [[East London (Africa de Sud)|East London]] | | | ''[[:d:Q2712864|Harrison]]'' |- | [[:d:Q505969|Q505969]] | [[Fișier:George Wendt at the 41st Emmy Awards cropped.jpg|center|129px]] | [[George Wendt]] | ''[[:d:Q15921732|George]]''<ref name="ref_fd121e565824ba092adcbc527d282123">''[[:d:Q36578|Gemeinsame Normdatei]]''</ref> | 1948-10-17<ref name="ref_fd121e565824ba092adcbc527d282123">''[[:d:Q36578|Gemeinsame Normdatei]]''</ref><ref name="ref_fff0d6a780b04587dc2fd57d7a00b523">''[[:d:Q31964|Internet Broadway Database]]''</ref><ref name="ref_e411eaad151203de9b94c88f7ffc43d0">''[[:d:Q98769076|GeneaStar]]''</ref> | 2025-05-20<ref name="ref_1d42c3b8f237b5b5ec13419933055106">https://variety.com/2025/tv/news/george-wendt-dead-cheers-1236404992/</ref> | actor american | [[actor de film]]<ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref><br/>''[[:d:Q10798782|actor de televiziune]]''<br/>''[[:d:Q2259451|actor de teatru]]''<br/>''[[:d:Q245068|umorist]]'' | | [[Statele Unite ale Americii]] | [[Chicago]]<ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref> | ''[[:d:Q3143067|Studio City]]''<ref name="ref_c82ca304ffccd43dfca133317d45848f">https://www.nytimes.com/2025/05/20/arts/television/george-wendt-dead.html</ref> | | ''[[:d:Q15853986|Wendt]]'' |- | [[:d:Q1391538|Q1391538]] | [[Fișier:Myrna Hansen. So This Is Paris.png|center|129px]] | [[Kathleen Hughes|Q1391538]] | ''[[:d:Q16290387|Kathleen]]'' | 1928-11-14<ref name="ref_3d46b2e2918c6667fd334ae0e99a6857">''[[:d:Q37312|Internet Movie Database]]''</ref><ref name="ref_c52c3d725e35d3adda5d9969ff2c24d1">''[[:d:Q3561957|Česko-Slovenská filmová databáze]]''</ref> | 2025-05-19<ref name="ref_c8c60b1f7cdaa6ab149bbd4fd4677307">https://www.hollywoodreporter.com/movies/movie-news/kathleen-hughes-dead-scream-queen-it-came-from-outer-space-1236223381/</ref> | actriță americană | ''[[:d:Q2259451|actor de teatru]]''<br/>''[[:d:Q10798782|actor de televiziune]]''<br/>[[actor de film]] | | [[Statele Unite ale Americii]] | [[Hollywood]] | | | ''[[:d:Q2720749|Hughes]]'' |- | [[:d:Q323331|Q323331]] | [[Fișier:Peter Lax in Tokyo.jpg|center|129px]] | [[Peter Lax]] | ''[[:d:Q2793400|Peter]]''<br/>''[[:d:Q19018108|Péter]]'' | 1926-05-01<ref name="ref_a90660f9a6e98345397c3ec74bf4e454">''[[:d:Q547473|MacTutor History of Mathematics archive]]''</ref><ref name="ref_ff87f21c3027c8da6dacea31084d328e">''[[:d:Q29861311|SNAC]]''</ref><ref name="ref_eb48a4a2fb68214c19efb2f752b95a76">''[[:d:Q5375741|Encyclopædia Britannica Online]]''</ref><ref name="ref_2bba1fd90a13fa990d128a03df7a1982">''[[:d:Q237227|Brockhaus Enzyklopädie]]''</ref> | 2025-05-16<ref name="ref_ac3b86ecb0f5236c4f11b6a2bbc93007">https://www.nytimes.com/2025/05/16/science/peter-lax-dead.html</ref> | matematician american | [[matematician]]<ref name="ref_fd121e565824ba092adcbc527d282123">''[[:d:Q36578|Gemeinsame Normdatei]]''</ref><br/>''[[:d:Q1622272|cadru didactic universitar]]'' | ''[[:d:Q134487430|Director of the Courant Institute of Mathematical Sciences]]''<ref name="ref_94650ee30c2aab8ab77770d007028ccd">''[[:d:Q2013|Wikidata]]''</ref> | [[Ungaria]]<br/>[[Statele Unite ale Americii]] | [[Budapesta]] | [[Manhattan]]<ref name="ref_ac3b86ecb0f5236c4f11b6a2bbc93007">https://www.nytimes.com/2025/05/16/science/peter-lax-dead.html</ref> | | ''[[:d:Q25411711|Lax]]'' |- | [[:d:Q12725961|Q12725961]] | | [[Cristina Deleanu]] | [[Cristina (prenume)]] | 1940-12-22<ref name="ref_b63d588a625e43f1db765fd7abc86c75">http://aarc.ro/cineasti/cineast/5695</ref> | 2025-05-15<ref name="ref_ea812fa951e59055b7350b68a44d71e9">{{#invoke:cite web|url=https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/a-murit-cristina-deleanu-indragita-actrita-de-2443422.html|title=A murit Cristina Deleanu. Îndrăgita actriță de teatru și film avea 84 de ani|access-date=2025-05-15}}</ref> | actriță română | ''[[:d:Q2259451|actor de teatru]]''<br/>[[actor de film]] | | [[România]] | [[Ploiești]] | | | ''[[:d:Q31044087|Deleanu]]'' |- | [[:d:Q774982|Q774982]] | | [[Doan Viet Hoat|Đoàn Viết Hoạt]] | | 1942-12-24 | 2025-05-14<ref name="ref_57b804108f14c4bcbfb96b452784d115">https://www.nguoi-viet.com/little-saigon/gs-doan-viet-hoat-nha-hoat-dong-dan-chu-noi-tieng-qua-doi/</ref> | jurnalist vietnamez | [[jurnalist]] | | [[Vietnam]] | ''[[:d:Q1077294|Hà Tây]]'' | ''[[:d:Q838769|Fountain Valley]]'' | | ''[[:d:Q112143894|Đoàn]]'' |- | [[:d:Q1285644|Q1285644]] | [[Fișier:Ottusa Sasics-Szvetiszlav.jpg|center|129px]] | [[Szvetiszláv Sasics]] | | 1948-01-19<ref name="ref_5b4cf7b3b27edaaac970614a09a370a7">https://olimpia.hu/hirek/elhunyt-sasics-szvetiszlav</ref> | 2025-05-13<ref name="ref_5b4cf7b3b27edaaac970614a09a370a7">https://olimpia.hu/hirek/elhunyt-sasics-szvetiszlav</ref> | | ''[[:d:Q15972912|modern pentathlete]]''<br/>''[[:d:Q1622272|cadru didactic universitar]]'' | | [[Ungaria]] | [[Sátoraljaújhely]]<ref name="ref_5b4cf7b3b27edaaac970614a09a370a7">https://olimpia.hu/hirek/elhunyt-sasics-szvetiszlav</ref> | [[Budapesta]]<ref name="ref_5b4cf7b3b27edaaac970614a09a370a7">https://olimpia.hu/hirek/elhunyt-sasics-szvetiszlav</ref> | | |- | [[:d:Q18545102|Q18545102]] | | [[Gheorghe Paladi]] | ''[[:d:Q19826490|Gheorghe]]'' | 1929-05-09 | 2025-05-13 | | ''[[:d:Q2640827|ginecolog]]''<br/>''[[:d:Q13638192|obstetrician]]'' | | [[Regatul României]]<br/>[[Republica Sovietică Socialistă Moldovenească]]<br/>[[Republica Moldova]] | [[Buiucani|Sectorul Buiucani]] | | | |- | [[:d:Q2300218|Q2300218]] | | [[Teijiro Tanikawa]] | ''[[:d:Q7695023|Teijirō]]'' | 1932-12-20 | 2025-05-13<ref name="ref_63e317753e9b8db085f19f6794c94d90">https://www.hokkaido-np.co.jp/article/1160427/</ref> | | ''[[:d:Q10843402|înotător]]'' | | [[Japonia]] | | | | ''[[:d:Q26203189|Tanikawa]]'' |- | [[:d:Q9094|Q9094]] | [[Fișier:13.07.2023 - 59º Congresso da União Nacional dos Estudantes – UNE (53044654694) (cropped2).jpg|center|129px]] | [[José Mujica]] | ''[[:d:Q52393203|José Alberto]]'' | 1935-05-20<ref name="ref_2bba1fd90a13fa990d128a03df7a1982">''[[:d:Q237227|Brockhaus Enzyklopädie]]''</ref><ref name="ref_dd086584c71aab481731c0b3c7f0260a">''[[:d:Q107343683|Munzinger Personen]]''</ref> | 2025-05-13<ref name="ref_105da0bba6630aab043e614c2a14d808">https://www.3cat.cat/324/mor-als-89-anys-jose-mujica-carismatic-expresident-de-luruguai/noticia/3330328/</ref><ref name="ref_85b9fdf8b3ece924471e4f8f80f7b1a2">https://www.lemonde.fr/disparitions/article/2025/05/13/jose-pepe-mujica-ancien-president-de-l-uruguay-et-grande-voix-de-l-amerique-latine-est-mort_6605847_3382.html</ref> | politician uruguayan | [[politician]]<ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref><br/>[[Fermier|agricultor]]<br/>''[[:d:Q15296811|desenator]]''<ref name="ref_59f25bc6580f103e15b96dd3bc54453d">''[[:d:Q22975461|Autores.uy]]''</ref><br/>[[Partizan (armată)|partizan]] | [[Președintele Uruguayului]]<br/>''[[:d:Q3068962|Președinte pro tempore al Uniunii Națiunilor Sud-Americane]]''<br/>''[[:d:Q110192555|Minister of Livestock, Agriculture, and Fisheries (Uruguay)]]''<br/>''[[:d:Q19930721|Senator of the República Oriental del Uruguay]]'' | [[Uruguay]]<ref name="ref_59f25bc6580f103e15b96dd3bc54453d">''[[:d:Q22975461|Autores.uy]]''</ref> | [[Montevideo]]<ref name="ref_bd85db1f31ecc4d4218c3c9d35a8b2e1">''[[:d:Q23833686|Catalog of the German National Library]]''</ref><ref name="ref_5a254737a2a5bb74445ece33b98b3555">http://nndb.com/people/972/000232276</ref> | [[Montevideo]]<ref name="ref_017253a14338fa4f0761c65b96e0d905">https://www.pagina12.com.ar/825336-el-adios-a-jose-pepe-mujica-la-muerte-del-expresidente-de-ur</ref> | | ''[[:d:Q21448731|Mujica]]'' |- | [[:d:Q445365|Q445365]] | [[Fișier:Sabu 2008.jpg|center|129px]] | [[Sabu (wrestler)|Sabu]] | ''[[:d:Q7703250|Terrance]]'' | 1964-12-12 | 2025-05-11<ref name="ref_307c283075c5d3ef4f732ab98ad7166c">https://1190kex.iheart.com/content/2025-05-11-legendary-wrestler-sabu-dead-at-60/</ref> | wrestler american | ''[[:d:Q13474373|wrestler profesionist]]'' | | [[Statele Unite ale Americii]] | [[Staten Island]] | | | ''[[:d:Q37281597|Brunk]]'' |} {{Wikidata list end}} psojr2xi9dgzuiuffdnpdklpsrzf03i 0 2292107 17023835 15069181 2025-06-10T13:37:07Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane ale anilor 1940]]; adăugat [[Categorie:Romane din 1943]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023835 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte}} '''''Izvorul''''' (în {{en|The Fountainhead}}) este un roman scris în 1943 de autoarea ruso-americană [[Ayn Rand]], primul ei mare succes literar. Protagonistul romanului, Howard Roark, este un tânăr arhitect [[Individualism|individualist]] care proiectează clădiri [[Arhitectura modernă|moderniste]] și refuză compromisurile cu establishmentului arhitecților care nu erau dispuși să accepte inovația. Roark întruchipează ceea ce Rand crede a fi omul ideal, și lupta lui reflectă convingerea lui Rand că individualismul este superior [[Colectivism|colectivismului]]. Roark se opune a ceea ce el numește „second-handers”, care pun mai mult preț pe conformitate decât pe independență și integritate. Între aceștia se numără fostul coleg de clasă al lui Roark, Peter Keating, care are succes urmând stilurile la modă, dar care face apel la Roark pentru a-l ajuta cu probleme de design. Ellsworth Toohey, un {{Ill-wd|Q635319|3=critic de arhitectură}} [[Socialism|socialist]] care își folosește influența pentru a-și promova agenda politică și socială, încearcă să-i distrugă cariera lui Roark. Editorul de ziar [[Jurnalism tabloid|tabloid]] Gail Wynand urmărește să modeleze opinia populară; el se împrietenește cu Roark, apoi îl trădează atunci când opinia publică se transformă într-o direcție care nu o poate controla. Cel mai controversat personaj este iubita lui Roark lui, Dominique Francon. Ea crede că nonconformismul nu are nicio șansă de a câștiga, astfel încât ea alternează între a-l ajuta pe Roark și a încerca să-l discrediteze. Criticii feminiști au condamnat prima relație sexuală între Roark și Dominique, acuzând-o pe Rand că ia apărarea violului. Doisprezece editorii au respins manuscrisul până când un editor la {{Ill-wd|Q4934692}} și-a riscat slujba pentru a publica romanul. Părerile comentatorilor contemporani au fost împărțite. Unii au lăudat romanul ca un puternic imn închinat individualismului, în timp ce alții spun că este prea lung și lipsit de personaje simpatice. Vânzările inițiale au fost slabe, dar vorba despre carte s-a răspândit din gură în gură și a devenit un [[bestseller]]. S-au vândut peste 6,5 milioane de exemplare din ''Izvorul'' în întreaga lume și a fost tradusă în peste 20 de limbi. Romanul a atras noi adepți pentru Rand și s-a bucurat de o influență de durată, mai ales în rândul arhitecților și {{Ill-wd|Q250598|3=libertarienilor de dreapta}}. Romanul a fost adaptat de mai multe ori. O versiune ilustrată a fost publicată în foileton în ziare, în 1945. [[Warner Bros.]] a produs o [[Izvorul (film)|versiune cinematografică]] în 1949; Rand a scris scenariul, și [[Gary Cooper]] a jucat rolul lui Roark. Criticii au desființat filmul, care nu și-a recuperat bugetul; mai mulți regizori și scenariști s-au gândit la o nouă adaptare. În 2014, regizorul belgian de teatru {{Ill-wd|Q2424727}} a creat o {{Ill-wd|Q48801334|3=adaptare de scenă}}, care a primit în general recenzii pozitive. [[Categorie:Romane din 1943]] [[Categorie:Cărți din 1943]] bbj1wwplnww68vt9ofr8qv0i7r9sjwy 0 2295237 17024340 15961443 2025-06-10T19:31:24Z Alexander Tendler 43973 /* Activitate */ 17024340 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie |naționalitate = {{ROU}} }} '''Paraschiva Iubu''' ({{dbio}}) cunoscută și sub numele de Coca Iubu, a fost o [[arhitect]]ă de origine română, cu o activitate bogată în perioada anilor 1960-1970, cunocută în special pentru lucrările executate în colaborare cu arhitectul [[Octav Doicescu]], cel mai important proiect fiind [[Opera Națională București|Opera Natională din București]]. == Biografie == A absolvit liceul de fete din [[Câmpulung|Câmpulung-Muscel]]. Pasionată de matematică și având înclinații spre desen și culoare, a decis să dea examenul de admitere la [[Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu|facultatea de Arhitectură „Ion Mincu”]], București, neavând o pregatire în prealabil dar fiind conștientă și dornică să descopere această profesie. A urmat cursurile facultății de arhitectură București între 1939 și 1944. Perioada studiilor a fost destul de intensă atât din punct de vedere al pregătirii profesionale cât și al consecințelor desfășurării celui de-[[al Doilea Război Mondial]].<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Uniunea Arhitecților din România|prenume=|an=2005|titlu=Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri|pagină=147-158|editură=Simetria}}</ref> == Activitate == Între 1944 și 1947 a lucrat în cadrul Antreprizei Pragher, la Furnicoși, la Antrepriza de Construcții Drogeanu, la [[Spitalul Clinic Filantropia|Spitalul Filantropia]] (un pavilion nou) și la centrul aviatic din Pădurea Băneasa unde a elaborat atașamente de supraveghere a lucrărilor. În 1947, la 3 ani de la terminarea facultății, a prezentat și obținut diploma de arhitect. Tot în același an s-a angajat în cadrul organizației „Liga contra TBC” ca șef al serviciului tehnic. Activitatea principală a constat în inventarierea necesităților urgente survenite în urma degradărilor sanatoriilor TBC în timpul războiului, realizând vizite în Moldova, Ardeal și Muntenia, la Moroieni. În 1948 a avut șansa să fie acceptată în colectivul de arhitecți care urmau să realizeze construirea [[Opera Națională București|Teatrului de Operă și Balet]], construcție care urma să înlocuiască Teatrul Național distrus de bombardamente. Între 1948 și 1953 a lucrat alături de arhitectul [[Octav Doicescu]] la redactarea și finalizarea proiectului.<ref name=":0" /> A continuat să lucreze în cadrul primului institut de proiectare care la finalul anului 1952 a devenit Institutul Proiect Bucuresti (IPB). În cadrul noului institut, în anul 1955, a realizat primul proiect personal: extinderea Teatrului de Operă și Balet prin aripile laterale care cuprindeau sălile de repetiții pentru actori și balerini, atelierele pentru confecționarea costumelor, decorurilor, etc. Proiectul a fost completat prin dezvoltarea frontului pieței Operei către Facultatea de Drept, prin clădirea căminului studențesc al acesteia. În perioada 1966-1976 a participat la proiectarea [[Universitatea Politehnica din București|Institutului Politehnic București]] prin colectivul de proiectare condus tot de arhitectul [[Octav Doicescu]]. A răspuns de execuția și proiectarea celor trei corpuri de clădiri ale facultății de mecanică și ale facultății de electrotehnică.<ref name=":0" /> În paralel cu activitatea de proiectare, a lucrat ca asistent și lector în învățământ până în momentul în care a devenit obligatorie alegerea unei singure activități.<ref name=":0" /> == Lucrări == * [[Opera Națională București|Teatrul de Operă și Balet]], București, realizat între 1951-1953;<ref>{{Citat web|url=http://zidezi.ro/turism/turism-in-capitala-opera-nationala.html|accessdate=|autor=|titlu=Turism în Capitală – Opera Națională}}</ref> * Bloc [[Sala Dalles]] în perioada completării spațiilor dintre calcane pe Bulevardul Magheru, proiect sub conducerea arhitectului Octav Doicescu, realizat la începutul anilor '60 - '70; * Camin de studenți, situat lângă Opera Națională, realizat în perioada anilor '60 - '70; * [[Universitatea Politehnica din București|Institutul Politehnic București]] - Facultatea de Electrotehnică și Facultatea de Mecanică; * Bloc de garsoniere în complexul studențesc din ansamblul Politehnicii; * Bloc de locuințe str. Maria Rosetti (realizat înainte de cutremurul din 1977); * Ansamblul de locuințe în [[Băneasa (cartier)|Băneasa]], realizat după 1977; * Bloc de locuințe în [[Piața C. A. Rosetti|Piața Rosetti]], realizat după 1977; * Ansamblul de locuințe Electronicii - Pipera, realizat după 1980; * Bloc de locuințe pe Bulevardul Armata Poporului-Uverturii; * Latura Izvor-Nord a clădirii [[Palatul Parlamentului|Palatului Parlamentului]]; * Primăria din [[Reșița]]; == Distincții == * 1945 - Decorația „Ordinul Muncii” cls. III, alături de arhitectul [[Octav Doicescu]] și [[Nicolae Cucu]], înmânată de [[Petru Groza]] la terminarea [[Opera Națională București|Teatrului de Operă și Balet]].<ref name=":0" /><ref>{{Citat web|url=https://www.cotidianul.ro/lumina-si-culoare-la-ceas-aniversar/|accessdate=|autor=|titlu=Lumină și culoare la ceas aniversar}}</ref> ==Note== <references /> == Bibliografie == * Uniunea Arhitecților din România, ''Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri'', Simetria, 2005 {{DEFAULTSORT:Iubu, Paraschiva}} [[Categorie:Arhitecți români]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”]] hrxsmviiy62igpgs8aja6p18i9i1l59 17024346 17024340 2025-06-10T19:34:06Z Alexander Tendler 43973 17024346 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie |naționalitate = {{ROU}} }} '''Paraschiva Iubu''' ({{dbio}}) cunoscută și sub numele de Coca Iubu, a fost o [[arhitect]]ă de origine română, cu o activitate bogată în perioada anilor 1960-1970, cunocută în special pentru lucrările executate în colaborare cu arhitectul [[Octav Doicescu]], cel mai important proiect fiind [[Opera Națională București|Opera Natională din București]]. == Biografie == A absolvit liceul de fete din [[Câmpulung|Câmpulung-Muscel]]. Pasionată de matematică și având înclinații spre desen și culoare, a decis să dea examenul de admitere la [[Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu|facultatea de Arhitectură „Ion Mincu”]], București, neavând o pregatire în prealabil dar fiind conștientă și dornică să descopere această profesie. A urmat cursurile facultății de arhitectură București între 1939 și 1944. Perioada studiilor a fost destul de intensă atât din punct de vedere al pregătirii profesionale cât și al consecințelor desfășurării celui de-[[al Doilea Război Mondial]].<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Uniunea Arhitecților din România|prenume=|an=2005|titlu=Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri|pagină=147-158|editură=Simetria}}</ref> == Activitate == Între 1944 și 1947 a lucrat în cadrul Antreprizei Pragher, la Furnicoși, la Antrepriza de Construcții Drogeanu, la [[Spitalul Clinic Filantropia|Spitalul Filantropia]] (un pavilion nou) și la centrul aviatic din Pădurea Băneasa unde a elaborat atașamente de supraveghere a lucrărilor. În 1947, la 3 ani de la terminarea facultății, a prezentat și obținut diploma de arhitect. Tot în același an s-a angajat în cadrul organizației „Liga contra TBC” ca șef al serviciului tehnic. Activitatea principală a constat în inventarierea necesităților urgente survenite în urma degradărilor sanatoriilor TBC în timpul războiului, realizând vizite în Moldova, Ardeal și Muntenia, la Moroieni. În 1948 a avut șansa să fie acceptată în colectivul de arhitecți care urmau să realizeze construirea [[Opera Națională București|Teatrului de Operă și Balet]], construcție care urma să înlocuiască Teatrul Național distrus de bombardamente. Între 1948 și 1953 a lucrat alături de arhitectul [[Octav Doicescu]] la redactarea și finalizarea proiectului.<ref name=":0" /> A continuat să lucreze în cadrul primului institut de proiectare care la finalul anului 1952 a devenit Institutul Proiect Bucuresti (IPB). În cadrul noului institut, în anul 1955, a realizat primul proiect personal: extinderea Teatrului de Operă și Balet prin aripile laterale care cuprindeau sălile de repetiții pentru actori și balerini, atelierele pentru confecționarea costumelor, decorurilor, etc. Proiectul a fost completat prin dezvoltarea frontului pieței Operei către Facultatea de Drept, prin clădirea căminului studențesc al acesteia. În perioada 1966-1976 a participat la proiectarea [[Universitatea Politehnica din București|Institutului Politehnic București]] prin colectivul de proiectare condus tot de arhitectul [[Octav Doicescu]]. A răspuns de execuția și proiectarea celor trei corpuri de clădiri ale facultății de mecanică și ale facultății de electrotehnică.<ref name=":0" /> În paralel cu activitatea de proiectare, a lucrat ca asistent și lector în învățământ până în momentul în care a devenit obligatorie alegerea unei singure activități.<ref name=":0" /> == Lucrări == * [[Opera Națională București|Teatrul de Operă și Balet]], București, realizat între 1951-1953;<ref>{{Citat web|url=http://zidezi.ro/turism/turism-in-capitala-opera-nationala.html|accessdate=|autor=|titlu=Turism în Capitală – Opera Națională}}</ref> * Bloc [[Sala Dalles]] în perioada completării spațiilor dintre calcane pe Bulevardul Magheru, proiect sub conducerea arhitectului Octav Doicescu, realizat la începutul anilor '60 - '70; * Camin de studenți, situat lângă Opera Națională, realizat în perioada anilor '60 - '70; * [[Universitatea Politehnica din București|Institutul Politehnic București]] - Facultatea de Electrotehnică și Facultatea de Mecanică; * Bloc de garsoniere în complexul studențesc din ansamblul Politehnicii; * Bloc de locuințe str. Maria Rosetti (realizat înainte de cutremurul din 1977); * Ansamblul de locuințe în [[Băneasa (cartier)|Băneasa]], realizat după 1977; * Bloc de locuințe în [[Piața C. A. Rosetti|Piața Rosetti]], realizat după 1977; * Ansamblul de locuințe Electronicii - Pipera, realizat după 1980; * Bloc de locuințe pe Bulevardul Armata Poporului-Uverturii; * Latura Izvor-Nord a clădirii [[Palatul Parlamentului|Palatului Parlamentului]]; * Primăria din [[Reșița]]; == Distincții == * 1945 - Decorația „Ordinul Muncii” cls. III, alături de arhitectul [[Octav Doicescu]] și [[Nicolae Cucu]], înmânată de [[Petru Groza]] la terminarea [[Opera Națională București|Teatrului de Operă și Balet]].<ref name=":0" /><ref>{{Citat web|url=https://www.cotidianul.ro/lumina-si-culoare-la-ceas-aniversar/|accessdate=|autor=|titlu=Lumină și culoare la ceas aniversar}}</ref> ==Note== <references /> == Bibliografie == * Uniunea Arhitecților din România, ''Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri'', Simetria, 2005 {{DEFAULTSORT:Iubu, Paraschiva}} [[Categorie:Nașteri în 1920]] [[Categorie:Arhitecți români]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”]] et85uxt5hoanmchckcypmbqodmuonbb 17024350 17024346 2025-06-10T19:35:19Z Alexander Tendler 43973 17024350 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie |naționalitate = {{ROU}} }} '''Paraschiva Iubu''' ({{dbio}}) cunoscută și sub numele de Coca Iubu, a fost o [[arhitect]]ă de origine română, cu o activitate bogată în perioada anilor 1960-1970, cunocută în special pentru lucrările executate în colaborare cu arhitectul [[Octav Doicescu]], cel mai important proiect fiind [[Opera Națională București|Opera Natională din București]]. == Biografie == A absolvit liceul de fete din [[Câmpulung|Câmpulung-Muscel]]. Pasionată de matematică și având înclinații spre desen și culoare, a decis să dea examenul de admitere la [[Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu|facultatea de Arhitectură „Ion Mincu”]], București, neavând o pregatire în prealabil dar fiind conștientă și dornică să descopere această profesie. A urmat cursurile facultății de arhitectură București între 1939 și 1944. Perioada studiilor a fost destul de intensă atât din punct de vedere al pregătirii profesionale cât și al consecințelor desfășurării celui de-[[al Doilea Război Mondial]].<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Uniunea Arhitecților din România|prenume=|an=2005|titlu=Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri|pagină=147-158|editură=Simetria}}</ref> == Activitate == Între 1944 și 1947 a lucrat în cadrul Antreprizei Pragher, la Furnicoși, la Antrepriza de Construcții Drogeanu, la [[Spitalul Clinic Filantropia|Spitalul Filantropia]] (un pavilion nou) și la centrul aviatic din Pădurea Băneasa unde a elaborat atașamente de supraveghere a lucrărilor. În 1947, la 3 ani de la terminarea facultății, a prezentat și obținut diploma de arhitect. Tot în același an s-a angajat în cadrul organizației „Liga contra TBC” ca șef al serviciului tehnic. Activitatea principală a constat în inventarierea necesităților urgente survenite în urma degradărilor sanatoriilor TBC în timpul războiului, realizând vizite în Moldova, Ardeal și Muntenia, la Moroieni. În 1948 a avut șansa să fie acceptată în colectivul de arhitecți care urmau să realizeze construirea [[Opera Națională București|Teatrului de Operă și Balet]], construcție care urma să înlocuiască Teatrul Național distrus de bombardamente. Între 1948 și 1953 a lucrat alături de arhitectul [[Octav Doicescu]] la redactarea și finalizarea proiectului.<ref name=":0" /> A continuat să lucreze în cadrul primului institut de proiectare care la finalul anului 1952 a devenit Institutul Proiect Bucuresti (IPB). În cadrul noului institut, în anul 1955, a realizat primul proiect personal: extinderea Teatrului de Operă și Balet prin aripile laterale care cuprindeau sălile de repetiții pentru actori și balerini, atelierele pentru confecționarea costumelor, decorurilor, etc. Proiectul a fost completat prin dezvoltarea frontului pieței Operei către Facultatea de Drept, prin clădirea căminului studențesc al acesteia. În perioada 1966-1976 a participat la proiectarea [[Universitatea Politehnica din București|Institutului Politehnic București]] prin colectivul de proiectare condus tot de arhitectul [[Octav Doicescu]]. A răspuns de execuția și proiectarea celor trei corpuri de clădiri ale facultății de mecanică și ale facultății de electrotehnică.<ref name=":0" /> În paralel cu activitatea de proiectare, a lucrat ca asistent și lector în învățământ până în momentul în care a devenit obligatorie alegerea unei singure activități.<ref name=":0" /> == Lucrări == * [[Opera Națională București|Teatrul de Operă și Balet]], București, realizat între 1951-1953;<ref>{{Citat web|url=http://zidezi.ro/turism/turism-in-capitala-opera-nationala.html|accessdate=|autor=|titlu=Turism în Capitală – Opera Națională}}</ref> * Bloc [[Sala Dalles]] în perioada completării spațiilor dintre calcane pe Bulevardul Magheru, proiect sub conducerea arhitectului Octav Doicescu, realizat la începutul anilor '60 - '70; * Camin de studenți, situat lângă Opera Națională, realizat în perioada anilor '60 - '70; * [[Universitatea Politehnica din București|Institutul Politehnic București]] - Facultatea de Electrotehnică și Facultatea de Mecanică; * Bloc de garsoniere în complexul studențesc din ansamblul Politehnicii; * Bloc de locuințe str. Maria Rosetti (realizat înainte de cutremurul din 1977); * Ansamblul de locuințe în [[Băneasa (cartier)|Băneasa]], realizat după 1977; * Bloc de locuințe în [[Piața C. A. Rosetti|Piața Rosetti]], realizat după 1977; * Ansamblul de locuințe Electronicii - Pipera, realizat după 1980; * Bloc de locuințe pe Bulevardul Armata Poporului-Uverturii; * Latura Izvor-Nord a clădirii [[Palatul Parlamentului|Palatului Parlamentului]]; * Primăria din [[Reșița]]; == Distincții == * 1945 - Decorația „Ordinul Muncii” cls. III, alături de arhitectul [[Octav Doicescu]] și [[Nicolae Cucu]], înmânată de [[Petru Groza]] la terminarea [[Opera Națională București|Teatrului de Operă și Balet]].<ref name=":0" /><ref>{{Citat web|url=https://www.cotidianul.ro/lumina-si-culoare-la-ceas-aniversar/|accessdate=|autor=|titlu=Lumină și culoare la ceas aniversar}}</ref> ==Note== <references /> == Bibliografie == * Uniunea Arhitecților din România, ''Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri'', Simetria, 2005 {{DEFAULTSORT:Iubu, Paraschiva}} [[Categorie:Nașteri în 1920]] [[Categorie:Decese în 2011]] [[Categorie:Arhitecți români]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”]] 0z7yvkzy217k94fnfexyudugop6yu1b 17024351 17024350 2025-06-10T19:35:49Z Alexander Tendler 43973 /* Lucrări */ 17024351 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie |naționalitate = {{ROU}} }} '''Paraschiva Iubu''' ({{dbio}}) cunoscută și sub numele de Coca Iubu, a fost o [[arhitect]]ă de origine română, cu o activitate bogată în perioada anilor 1960-1970, cunocută în special pentru lucrările executate în colaborare cu arhitectul [[Octav Doicescu]], cel mai important proiect fiind [[Opera Națională București|Opera Natională din București]]. == Biografie == A absolvit liceul de fete din [[Câmpulung|Câmpulung-Muscel]]. Pasionată de matematică și având înclinații spre desen și culoare, a decis să dea examenul de admitere la [[Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu|facultatea de Arhitectură „Ion Mincu”]], București, neavând o pregatire în prealabil dar fiind conștientă și dornică să descopere această profesie. A urmat cursurile facultății de arhitectură București între 1939 și 1944. Perioada studiilor a fost destul de intensă atât din punct de vedere al pregătirii profesionale cât și al consecințelor desfășurării celui de-[[al Doilea Război Mondial]].<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Uniunea Arhitecților din România|prenume=|an=2005|titlu=Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri|pagină=147-158|editură=Simetria}}</ref> == Activitate == Între 1944 și 1947 a lucrat în cadrul Antreprizei Pragher, la Furnicoși, la Antrepriza de Construcții Drogeanu, la [[Spitalul Clinic Filantropia|Spitalul Filantropia]] (un pavilion nou) și la centrul aviatic din Pădurea Băneasa unde a elaborat atașamente de supraveghere a lucrărilor. În 1947, la 3 ani de la terminarea facultății, a prezentat și obținut diploma de arhitect. Tot în același an s-a angajat în cadrul organizației „Liga contra TBC” ca șef al serviciului tehnic. Activitatea principală a constat în inventarierea necesităților urgente survenite în urma degradărilor sanatoriilor TBC în timpul războiului, realizând vizite în Moldova, Ardeal și Muntenia, la Moroieni. În 1948 a avut șansa să fie acceptată în colectivul de arhitecți care urmau să realizeze construirea [[Opera Națională București|Teatrului de Operă și Balet]], construcție care urma să înlocuiască Teatrul Național distrus de bombardamente. Între 1948 și 1953 a lucrat alături de arhitectul [[Octav Doicescu]] la redactarea și finalizarea proiectului.<ref name=":0" /> A continuat să lucreze în cadrul primului institut de proiectare care la finalul anului 1952 a devenit Institutul Proiect Bucuresti (IPB). În cadrul noului institut, în anul 1955, a realizat primul proiect personal: extinderea Teatrului de Operă și Balet prin aripile laterale care cuprindeau sălile de repetiții pentru actori și balerini, atelierele pentru confecționarea costumelor, decorurilor, etc. Proiectul a fost completat prin dezvoltarea frontului pieței Operei către Facultatea de Drept, prin clădirea căminului studențesc al acesteia. În perioada 1966-1976 a participat la proiectarea [[Universitatea Politehnica din București|Institutului Politehnic București]] prin colectivul de proiectare condus tot de arhitectul [[Octav Doicescu]]. A răspuns de execuția și proiectarea celor trei corpuri de clădiri ale facultății de mecanică și ale facultății de electrotehnică.<ref name=":0" /> În paralel cu activitatea de proiectare, a lucrat ca asistent și lector în învățământ până în momentul în care a devenit obligatorie alegerea unei singure activități.<ref name=":0" /> == Lucrări == * [[Opera Națională București|Teatrul de Operă și Balet]], București, realizat între 1951-1953;<ref>{{Citat web|url=http://zidezi.ro/turism/turism-in-capitala-opera-nationala.html|accessdate=|autor=|titlu=Turism în Capitală – Opera Națională}}</ref> * Bloc [[Sala Dalles]] în perioada completării spațiilor dintre calcane pe Bulevardul Magheru, proiect sub conducerea arhitectului Octav Doicescu, realizat la începutul anilor '60 - '70; * Cămin de studenți, situat lângă Opera Națională, realizat în perioada anilor '60 - '70; * [[Universitatea Politehnica din București|Institutul Politehnic București]] - Facultatea de Electrotehnică și Facultatea de Mecanică; * Bloc de garsoniere în complexul studențesc din ansamblul Politehnicii; * Bloc de locuințe str. Maria Rosetti (realizat înainte de cutremurul din 1977); * Ansamblul de locuințe în [[Băneasa (cartier)|Băneasa]], realizat după 1977; * Bloc de locuințe în [[Piața C. A. Rosetti|Piața Rosetti]], realizat după 1977; * Ansamblul de locuințe Electronicii - Pipera, realizat după 1980; * Bloc de locuințe pe Bulevardul Armata Poporului-Uverturii; * Latura Izvor-Nord a clădirii [[Palatul Parlamentului|Palatului Parlamentului]]; * Primăria din [[Reșița]]; == Distincții == * 1945 - Decorația „Ordinul Muncii” cls. III, alături de arhitectul [[Octav Doicescu]] și [[Nicolae Cucu]], înmânată de [[Petru Groza]] la terminarea [[Opera Națională București|Teatrului de Operă și Balet]].<ref name=":0" /><ref>{{Citat web|url=https://www.cotidianul.ro/lumina-si-culoare-la-ceas-aniversar/|accessdate=|autor=|titlu=Lumină și culoare la ceas aniversar}}</ref> ==Note== <references /> == Bibliografie == * Uniunea Arhitecților din România, ''Arhitecți în timpul dictaturii: Amintiri'', Simetria, 2005 {{DEFAULTSORT:Iubu, Paraschiva}} [[Categorie:Nașteri în 1920]] [[Categorie:Decese în 2011]] [[Categorie:Arhitecți români]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”]] lutg8deljknc24o0fm926rs46jz4t77 0 2296849 17024334 16877148 2025-06-10T19:27:54Z Alexander Tendler 43973 adăugat [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024334 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor}} '''Victoria Mierlescu''' (n. [[18 septembrie]] [[1905]], [[Giurgiu]] - d. [[14 mai]] [[1992]], [[București]]) a fost o [[actriță]] română de [[film]], [[radio]], [[televiziune]], [[teatru|scenă]] și [[voce]].{{sfn|Țarălungă|2011}} == Biografie == {{copyvio|Enciclopedia identități românești}} A  absolvit Conservatorul de Artă Dramatică la București, la clasa maestrului Constantin I. Nottara. Îmbolnăvirea actriței Maria Giurgea îi oferă șansa de a debuta pe scena Teatrului Național, în piesa „Făt-Frumos” scrisă de Horia Furtună.<ref>{{Citat carte|nume=Fosino|prenume=F.O.|titlu=87 artiști bucureșteni din teatru, opera și revistă: portrete – biografii - amintiri|pagină=41|editură=Editura Cultura Poporului|url=http://digitool.bibmet.ro:8881///exlibris/dtl/d3_1/apache_media/L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MjAzOTI=.pdf}}</ref> Actriță la Teatrul de Estradă. A interpretat numeroase roluri în teatru și cinematografie. Alături de Maria Filotti, Constantin Nottara, Ion Finteșteanu, Ion Manolescu și Ronald Bulfinski a deschis seria Teatru Național Radiofonic la Radiodifuziunea Română în 1929<ref>{{Citat carte|nume=Țarălungă|prenume=Ecaterina|an=2011|titlu=Enciclopedia identității românești. Personalități.|pagină=498|editură=Litera}}</ref> A fost actriță la [[Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București|Teatrul Național „I. L. Caragiale”]] și la [[Teatrul de Comedie din București|Teatrul de Comedie]] din București. A obținut ulterior titlul de artistă emerită. ==Distincții== * [[Ordinul „Meritul Cultural” (România)|Ordinul „Meritul Cultural”]] în gradul de Medalie cl. I, pentru teatru (1 februarie 1943)<ref name=DR2491943>Decretul regal nr. 249 din 1 februarie 1943 privind conferiri de decorațiuni, publicat în ''Monitorul Oficial'', anul CXI, nr. 34, Partea I, miercuri 10 februarie 1943, pp. 1164–1165.</ref> * [[Ordinul Muncii]] clasa a III-a (23 ianuarie 1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 43 din 23 ianuarie 1953 privind acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populară Română, Artist Emerit al Republicii Populare Române și Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română și pentru conferirea Ordinului Muncii și Medaliei Muncii unor artiști și tehnicieni dela Teatrul Național „L L. Caragiale” din București, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române'', anul II, nr. 3, 26 ianuarie 1953, pp. 8–9.</ref> * [[Ordinul Muncii]] clasa a II-a (6 august 1956) „cu ocazia împlinirii a cinci ani de activitate a Teatrului Tineretului și pentru merite deosebite în activitatea artistică”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 420 din 6 august 1956 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor actori, regizori și tehnicieni de la Teatrul Tineretului din București, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul V, nr. 24, 11 august 1956, p. 226.</ref> * titlul de [[Artist emerit (România)|Artist emerit al Republicii Populare Romîne]] (15 mai 1957) „pentru merite deosebite în activitatea artistică, pedagogică, precum și în munca din alte domenii ale culturii”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 205 din 15 mai 1957 pentru conferirea titlurilor de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă”, „Maestru emerit al artei din Republica Populară Romînă”, „Artist emerit al Republicii Populare Romîne”, precum și conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de artă și altor lucrători din domeniul culturii, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul VI, nr. 16, 19 iunie 1957, p. 115.</ref> == Filmografie == * ''[[Politică cu... delicatese]]'' (sm, 1964) * ''[[Muntele ascuns]]'' (1975) * ''[[Povestea dragostei]]'' (1977) * ''[[Tufă de Veneția]]'' (1977) * ''[[E-atît de-aproape fericirea]]'' (1978)<ref>{{cite web|url=http://www.imdb.com/name/nm0585792/bio|title=Victoria Mierlescu|website=IMDb}}</ref> * ''[[Prea cald pentru luna mai]]'' (1984) * ''[[Domnișoara Aurica (film)|Domnișoara Aurica]]'' (1986) * ''[[Secretul lui Nemesis]]'' (1987) * ''[[Fără lumini de poziție]]'' (1989)<ref>{{cite web|url=https://www.cinemagia.ro/actori/victoria-mierlescu-22810/|title=Victoria Mierlescu|first=Imedia Plus Group|last=SA|website=Cinemagia}}</ref> *[[Ochii care nu se văd]] (1990) == Note == <references /> == Bibliografie == * {{citat carte|url=http://archive.org/details/EnciclopediaIdentitatiiRomanesti.Personalitati|title=Enciclopedia identității românești. Personalități|first=Ecaterina|last=Țarălungă|publisher=Editura Litera|place=București|year=2011|via=Internet Archive|ref=harv}} {{Portal bar|Film|Teatru|Biografii|Femei}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Mierlescu, Victoria}} [[Categorie:Nașteri în 1905]] [[Categorie:Nașteri pe 18 septembrie]] [[Categorie:Decese în 1992]] [[Categorie:Decese pe 14 mai]] [[Categorie:Actrițe de film române]] [[Categorie:Actrițe de radio române]] [[Categorie:Actrițe de teatru române]] [[Categorie:Actrițe de televiziune române]] [[Categorie:Actrițe de voce române]] [[Categorie:Actrițe române din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Artiști emeriți ai Republicii Populare Romîne și ai Republicii Socialiste România]] [[Categorie:Giurgiuveni]] [[Categorie:Decese în București]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] mrhdzuv3cql1gcn3qotgypkh1xacvbl 0 2311089 17023713 17023366 2025-06-10T12:07:28Z Ciucur .Andrei07c 684794 17023713 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist|număr = 7}} '''Alexandru Ionuț Mitriță''', cunoscut ca '''Alexandrinho Mitriță''' ({{date biografice}}) {{este un fotbalist}} A jucat la echipele de fotbal Turnu real madrid ]] și [[FCSB]] înainte de a se transfera la echipa de fotbal [[barcelona]] din spania, în 2015, la vârsta de 20 de ani. După 2 ani, s-a întors în România la [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]], iar în iarna 2018&ndash;2019 s-a transferat în [[premier league]] la [[Manchester City]]. == Carieră == === Primii ani / Viitorul Constanța === Un tânăr născut în Craiova, Mitriță și-a început cariera de senior în Turnu Severin în 2011, iar la începutul lui 2013 s-a alăturat echipei de fotbal [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]]. În septembrie, la vârstă de 18 ani, a fost împrumutat de [[FCSB]] pentru a juca în Liga Tinerilor UEFA ([[UEFA Youth League]]) însă, a jucat doar un meci în Cupa României și s-a întors la [[FC Viitorul|Viitorul]] în anul următor. === Pescara === În iulie 2015, Mitriță a fost transferat la clubul italian [[Delfino Pescara 1936|Pescara]] pentru o sumă de transfer nedivulgată, despre care se zvonește că este în jur de 1 milion de euro. El a avut 20 de apariții și a înscris un gol în toate competițiile în campania sa de debut, echipa obținând promovarea în [[Serie A]]. === Univ. Craiova === La 21 iulie 2017, [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]] a anunțat că a ajuns la un acord pentru împrumutul lui [[Alexandru Mitriță|Mitriță]]. El și-a făcut debutul competitiv șase zile mai târziu, într-un eșec cu echipa [[AC Milan]] cu 1-0 în a treia rundă de calificare a [[UEFA Europa League]]. Primul său gol a venit într-un meci intern împotriva echipei [[AFC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], pe 6 august, care s-a încheiat cu o remiză, 1-1. Mitriță a marcat ambele goluri într-o victorie cu 2-0 împotriva fostei sale echipe [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]], la 20 august 2017. La 16 decembrie, a transformat o lovitură liberă într-o victorie cu 2-1 cu [[CFR Cluj]]. Cu doar câteva zile mai devreme, presa italiană și cea românească a relatat că Universitatea Craiova l-a obținut pe acesta permanent, prin urmare, afacerea a fost confirmată la 17 ianuarie 2018, ''Alb-Albaștrii'' plătindu-i pe Pescara o sumă de 730.000 de euro, care ar avea, de asemenea, dreptul la 15% din viitoarea taxă de transfer. Mitriță a marcat primul său gol din 2018 pe 10 martie. La 14 aprilie, a marcat primul său hat-trick din carieră într-un meci împotriva echipei [[CSM Politehnica Iași|Politehnica Iași]], echipa sa învingând cu 4-1. == Stil de joc == Mitriță preferă să joace ca [[mijlocaș ofensiv]] sau ca [[Atacant (fotbal)|atacant]], având abilitatea tehnică si siguranța cu care își ia adversarii la situațiile unu-vs-unu. == Viață personală == Unchiul lui Mitriță, Dumitru, a fost un jucător profesionist de fotbal. El a jucat pentru multe cluburi, inclusiv [[FC Craiova]] și [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua București]]. Mitriță are ca idol pe [[Lionel Messi]]. == Carieră la Echipa Națională a României == În martie 2018, Mitrița a fost selecționat pentru amicalul cu Israel și Suedia mai târziu în acea lună. El a debutat în primul meci din 2018 împotriva Israelului, oferind o pasă de gol pentru [[George Țucudean]], învingând [[Echipa națională de fotbal a Israelului|Israelul]] cu 2-1. În octombrie 2019, revenit la echipa națională după 6 luni de absență, a reușit să marcheze împotriva naționalei [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Feroeze]] si [[Echipa națională de fotbal a Norvegiei|Norvegiene]] , în ambele partide câte un gol. ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://www.national-football-teams.com/player/70852/Alexandru_Mitrita.html Alexandru Mitriță] pe National-Football-Teams.com *{{UEFA player|250042529}} {{DEFAULTSORT:Mitrita, Alexandru}} [[Categorie:Nașteri în 1995]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Fotbaliști români din campionatul intern]] [[Categorie:Craioveni]] e9ibliweoxjjeiwxz0rwiu4wncxt7hv 17023714 17023713 2025-06-10T12:07:44Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.96103451251419). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 17022901 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist|număr = 28}} '''Alexandru Ionuț Mitriță''', cunoscut ca '''Alexandru Mitriță''' ({{date biografice}}) {{este un fotbalist}} A jucat la echipele de fotbal Turnu Severin, [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]] și [[FCSB]] înainte de a se transfera la echipa de fotbal [[Delfino Pescara 1936|Pescara]] din Italia, în 2015, la vârsta de 20 de ani. După 2 ani, s-a întors în România la [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]], iar în iarna 2018&ndash;2019 s-a transferat în [[Major League Soccer]] la [[New York City FC]]. == Carieră == === Primii ani / Viitorul Constanța === Un tânăr născut în Craiova, Mitriță și-a început cariera de senior în Turnu Severin în 2011, iar la începutul lui 2013 s-a alăturat echipei de fotbal [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]]. În septembrie, la vârstă de 18 ani, a fost împrumutat de [[FCSB]] pentru a juca în Liga Tinerilor UEFA ([[UEFA Youth League]]) însă, a jucat doar un meci în Cupa României și s-a întors la [[FC Viitorul|Viitorul]] în anul următor. === Pescara === În iulie 2015, Mitriță a fost transferat la clubul italian [[Delfino Pescara 1936|Pescara]] pentru o sumă de transfer nedivulgată, despre care se zvonește că este în jur de 1 milion de euro. El a avut 20 de apariții și a înscris un gol în toate competițiile în campania sa de debut, echipa obținând promovarea în [[Serie A]]. === Univ. Craiova === La 21 iulie 2017, [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]] a anunțat că a ajuns la un acord pentru împrumutul lui [[Alexandru Mitriță|Mitriță]]. El și-a făcut debutul competitiv șase zile mai târziu, într-un eșec cu echipa [[AC Milan]] cu 1-0 în a treia rundă de calificare a [[UEFA Europa League]]. Primul său gol a venit într-un meci intern împotriva echipei [[AFC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], pe 6 august, care s-a încheiat cu o remiză, 1-1. Mitriță a marcat ambele goluri într-o victorie cu 2-0 împotriva fostei sale echipe [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]], la 20 august 2017. La 16 decembrie, a transformat o lovitură liberă într-o victorie cu 2-1 cu [[CFR Cluj]]. Cu doar câteva zile mai devreme, presa italiană și cea românească a relatat că Universitatea Craiova l-a obținut pe acesta permanent, prin urmare, afacerea a fost confirmată la 17 ianuarie 2018, ''Alb-Albaștrii'' plătindu-i pe Pescara o sumă de 730.000 de euro, care ar avea, de asemenea, dreptul la 15% din viitoarea taxă de transfer. Mitriță a marcat primul său gol din 2018 pe 10 martie. La 14 aprilie, a marcat primul său hat-trick din carieră într-un meci împotriva echipei [[CSM Politehnica Iași|Politehnica Iași]], echipa sa învingând cu 4-1. == Stil de joc == Mitriță preferă să joace ca [[mijlocaș ofensiv]] sau ca [[Atacant (fotbal)|atacant]], având abilitatea tehnică si siguranța cu care își ia adversarii la situațiile unu-vs-unu. == Viață personală == Unchiul lui Mitriță, Dumitru, a fost un jucător profesionist de fotbal. El a jucat pentru multe cluburi, inclusiv [[FC Craiova]] și [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua București]]. Mitriță are ca idol pe [[Lionel Messi]]. == Carieră la Echipa Națională a României == În martie 2018, Mitrița a fost selecționat pentru amicalul cu Israel și Suedia mai târziu în acea lună. El a debutat în primul meci din 2018 împotriva Israelului, oferind o pasă de gol pentru [[George Țucudean]], învingând [[Echipa națională de fotbal a Israelului|Israelul]] cu 2-1. În octombrie 2019, revenit la echipa națională după 6 luni de absență, a reușit să marcheze împotriva naționalei [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Feroeze]] si [[Echipa națională de fotbal a Norvegiei|Norvegiene]] , în ambele partide câte un gol. ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://www.national-football-teams.com/player/70852/Alexandru_Mitrita.html Alexandru Mitriță] pe National-Football-Teams.com *{{UEFA player|250042529}} {{DEFAULTSORT:Mitrita, Alexandru}} [[Categorie:Nașteri în 1995]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Fotbaliști români din campionatul intern]] [[Categorie:Craioveni]] soqjgdj3p3apzgspvoo55fqbgxljn5s 17023757 17023714 2025-06-10T12:38:42Z ~2025-66127 703608 17023757 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist|număr = 287}} '''Alexandru Ionuț Mitriță''', cunoscut ca '''Alexandru Mitriță''' ({{date biografice}}) {{este un fotbalist}} A jucat la echipele de fotbal Turnu Severin, [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]] și [[FCSB]] înainte de a se transfera la echipa de fotbal [[Delfino Pescara 1936|Pescara]] din Italia, în 2015, la vârsta de 20 de ani. După 2 ani, s-a întors în România la [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]], iar în iarna 2018&ndash;2019 s-a transferat în [[Major League Soccer]] la [[New York City FC]]. == Carieră == === Primii ani / Viitorul Constanța === Un tânăr născut în Craiova, Mitriță și-a început cariera de senior în Turnu Severin în 2011, iar la începutul lui 2013 s-a alăturat echipei de fotbal [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]]. În septembrie, la vârstă de 18 ani, a fost împrumutat de [[FCSB]] pentru a juca în Liga Tinerilor UEFA ([[UEFA Youth League]]) însă, a jucat doar un meci în Cupa României și s-a întors la [[FC Viitorul|Viitorul]] în anul următor. === Pescara === În iulie 2015, Mitriță a fost transferat la clubul italian [[Delfino Pescara 1936|Pescara]] pentru o sumă de transfer nedivulgată, despre care se zvonește că este în jur de 1 milion de euro. El a avut 20 de apariții și a înscris un gol în toate competițiile în campania sa de debut, echipa obținând promovarea în [[Serie A]]. === Univ. Craiova === La 21 iulie 2017, [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]] a anunțat că a ajuns la un acord pentru împrumutul lui [[Alexandru Mitriță|Mitriță]]. El și-a făcut debutul competitiv șase zile mai târziu, într-un eșec cu echipa [[AC Milan]] cu 1-0 în a treia rundă de calificare a [[UEFA Europa League]]. Primul său gol a venit într-un meci intern împotriva echipei [[AFC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], pe 6 august, care s-a încheiat cu o remiză, 1-1. Mitriță a marcat ambele goluri într-o victorie cu 2-0 împotriva fostei sale echipe [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]], la 20 august 2017. La 16 decembrie, a transformat o lovitură liberă într-o victorie cu 2-1 cu [[CFR Cluj]]. Cu doar câteva zile mai devreme, presa italiană și cea românească a relatat că Universitatea Craiova l-a obținut pe acesta permanent, prin urmare, afacerea a fost confirmată la 17 ianuarie 2018, ''Alb-Albaștrii'' plătindu-i pe Pescara o sumă de 730.000 de euro, care ar avea, de asemenea, dreptul la 15% din viitoarea taxă de transfer. Mitriță a marcat primul său gol din 2018 pe 10 martie. La 14 aprilie, a marcat primul său hat-trick din carieră într-un meci împotriva echipei [[CSM Politehnica Iași|Politehnica Iași]], echipa sa învingând cu 4-1. == Stil de joc == Mitriță preferă să joace ca [[mijlocaș ofensiv]] sau ca [[Atacant (fotbal)|atacant]], având abilitatea tehnică si siguranța cu care își ia adversarii la situațiile unu-vs-unu. == Viață personală == Unchiul lui Mitriță, Dumitru, a fost un jucător profesionist de fotbal. El a jucat pentru multe cluburi, inclusiv [[FC Craiova]] și [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua București]]. Mitriță are ca idol pe [[Lionel Messi]]. == Carieră la Echipa Națională a României == În martie 2018, Mitrița a fost selecționat pentru amicalul cu Israel și Suedia mai târziu în acea lună. El a debutat în primul meci din 2018 împotriva Israelului, oferind o pasă de gol pentru [[George Țucudean]], învingând [[Echipa națională de fotbal a Israelului|Israelul]] cu 2-1. În octombrie 2019, revenit la echipa națională după 6 luni de absență, a reușit să marcheze împotriva naționalei [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Feroeze]] si [[Echipa națională de fotbal a Norvegiei|Norvegiene]] , în ambele partide câte un gol. ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://www.national-football-teams.com/player/70852/Alexandru_Mitrita.html Alexandru Mitriță] pe National-Football-Teams.com *{{UEFA player|250042529}} {{DEFAULTSORT:Mitrita, Alexandru}} [[Categorie:Nașteri în 1995]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Fotbaliști români din campionatul intern]] [[Categorie:Craioveni]] 1x1rfwpglsjq2x13v9mmf7yu67kfqki 17023758 17023757 2025-06-10T12:39:27Z ~2025-66127 703608 17023758 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist|număr = 28}} '''Alexandru Ionuț Mitriță''', cunoscut ca '''Alexandru Mitriță''' ({{date biografice}}) {{este un fotbalist}} A jucat la echipele de fotbal Turnu Severin, [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]] și [[FCSB]] înainte de a se transfera la echipa de fotbal [[Delfino Pescara 1936|Pescara]] din Italia, în 2015, la vârsta de 20 de ani. După 2 ani, s-a întors în România la [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]], iar în iarna 2018&ndash;2019 s-a transferat în [[Major League Soccer]] la [[New York City FC]]. == Carieră == === Primii ani / Viitorul Constanța === Un tânăr născut în Craiova, Mitriță și-a început cariera de senior în Turnu Severin în 2011, iar la începutul lui 2013 s-a alăturat echipei de fotbal [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]]. În septembrie, la vârstă de 18 ani, a fost împrumutat de [[FCSB]] pentru a juca în Liga Tinerilor UEFA ([[UEFA Youth League]]) însă, a jucat doar un meci în Cupa României și s-a întors la [[FC Viitorul|Viitorul]] în anul următor. === Pescara === În iulie 2015, Mitriță a fost transferat la clubul italian [[Delfino Pescara 1936|Pescara]] pentru o sumă de transfer nedivulgată, despre care se zvonește că este în jur de 1 milion de euro. El a avut 20 de apariții și a înscris un gol în toate competițiile în campania sa de debut, echipa obținând promovarea în [[Serie A]]. === Univ. Craiova === La 21 iulie 2017, [[CS U Craiova|Universitatea Craiova]] a anunțat că a ajuns la un acord pentru împrumutul lui [[Alexandru Mitriță|Mitriță]]. El și-a făcut debutul competitiv șase zile mai târziu, într-un eșec cu echipa [[AC Milan]] cu 1-0 în a treia rundă de calificare a [[UEFA Europa League]]. Primul său gol a venit într-un meci intern împotriva echipei [[AFC Astra Giurgiu|Astra Giurgiu]], pe 6 august, care s-a încheiat cu o remiză, 1-1. Mitriță a marcat ambele goluri într-o victorie cu 2-0 împotriva fostei sale echipe [[FC Viitorul|Viitorul Constanța]], la 20 august 2017. La 16 decembrie, a transformat o lovitură liberă într-o victorie cu 2-1 cu [[CFR Cluj]]. Cu doar câteva zile mai devreme, presa italiană și cea românească a relatat că Universitatea Craiova l-a obținut pe acesta permanent, prin urmare, afacerea a fost confirmată la 17 ianuarie 2018, ''Alb-Albaștrii'' plătindu-i pe Pescara o sumă de 730.000 de euro, care ar avea, de asemenea, dreptul la 15% din viitoarea taxă de transfer. Mitriță a marcat primul său gol din 2018 pe 10 martie. La 14 aprilie, a marcat primul său hat-trick din carieră într-un meci împotriva echipei [[CSM Politehnica Iași|Politehnica Iași]], echipa sa învingând cu 4-1. == Stil de joc == Mitriță preferă să joace ca [[mijlocaș ofensiv]] sau ca [[Atacant (fotbal)|atacant]], având abilitatea tehnică si siguranța cu care își ia adversarii la situațiile unu-vs-unu. == Viață personală == Unchiul lui Mitriță, Dumitru, a fost un jucător profesionist de fotbal. El a jucat pentru multe cluburi, inclusiv [[FC Craiova]] și [[CSA Steaua București (fotbal)|Steaua București]]. Mitriță are ca idol pe [[Lionel Messi]]. == Carieră la Echipa Națională a României == În martie 2018, Mitrița a fost selecționat pentru amicalul cu Israel și Suedia mai târziu în acea lună. El a debutat în primul meci din 2018 împotriva Israelului, oferind o pasă de gol pentru [[George Țucudean]], învingând [[Echipa națională de fotbal a Israelului|Israelul]] cu 2-1. În octombrie 2019, revenit la echipa națională după 6 luni de absență, a reușit să marcheze împotriva naționalei [[Echipa națională de fotbal a Insulelor Feroe|Feroeze]] si [[Echipa națională de fotbal a Norvegiei|Norvegiene]] , în ambele partide câte un gol. ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://www.national-football-teams.com/player/70852/Alexandru_Mitrita.html Alexandru Mitriță] pe National-Football-Teams.com *{{UEFA player|250042529}} {{DEFAULTSORT:Mitrita, Alexandru}} [[Categorie:Nașteri în 1995]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Fotbaliști români din campionatul intern]] [[Categorie:Craioveni]] soqjgdj3p3apzgspvoo55fqbgxljn5s 0 2321516 17024393 12226534 2025-06-10T20:00:30Z Venske 38389 completare 17024393 wikitext text/x-wiki {{titlu italic}} {{Taxobox-wd}} '''''Dusicyon australis''''' este o specie dispărută de vulpe. A fost exterminată de om din cauza blanei sale prețioase. Era unicul [[Mamifere|mamifer]] nativ [[Insulele Falkland|insulelor Falkland]]. ==Note== <references/> {{ciot-zoo}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Canidae]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Specii dispărute]] rli2srapr1pldmkdsyj4xiraqafmsad 14 2330317 17025019 16024549 2025-06-11T09:09:56Z GEO 9723 Revenire (motivul: conținutul a fost mutat la [[Categorie:Pages using the EasyTimeline extension]]) 17025019 wikitext text/x-wiki * ''Această cuprinde paginile care utilizează formatul {{Fn|Timeline}}. {{VS|Lista cronologiilor}} [[Categorie:Formate Wikipedia|! ]] [[Categorie:Pages using the EasyTimeline extension|ΦFormate]] qaebb9zkvjwb93v88c3nztc0jelzokc 0 2340442 17023963 15669602 2025-06-10T14:21:39Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023963 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Văpaia cea mare | alte_nume = Клятва | imagine = 1946-Vapaia cea mare s.jpg | descriere_imagine = Afișul românesc al filmului | rating = | gen = film dramatic | regizor = [[Mihail Ciaureli]] | producător = [[Viktor Tsirgiladze]] | scenarist = [[Piotr Pavlenko]]<br>[[Mihail Ciaureli]] | bazat_pe = | narator = | rolurile_principale = [[Mihail Ghelovani]]<br>[[Tamara Makarova]] | muzica = [[Andria Balanchivadze]] | dir_imag = [[Leonid Kosmatov]] | montaj = [[Lusia Vartikyan]] | studio = [[Gruzia-film]] | distribuitor = | premiera = 1946 | premiera_ro = | durată = 116 minute<br>A / N | țara = {{URSS}} | limba_originală = [[limba rusă|rusă]] | dispromână = [[subtitrare|subtitrat]] | sunet = | scenografie = | machiaj = | costume = | casting = | premii = | precedat_de = | urmat_de = | imdb_id = 0038673 }} {{extinde}} '''''Văpaia cea mare''''' (titlul original: în {{ru|Клятва|Kliatva}}) este un film sovietic, realizat în [[1946]] în studiourile de film din Tbilisi [[Gruzia-film]], de către regizorul [[Mihail Ciaureli]]<ref>{{ru icon}}[https://www.kino-teatr.ru/kino/movie/sov/3017/titr/ Клятва в kino-teatr.ru]</ref>. Este considerat ca o reprezentare a lui [[Iosif Vissarionovici Stalin|Stalin]]. == Conținut == {{sinopsis}}În iarna geroasă a anului 1924, Stepan Petrov, un activist [[bolșevic]] și fiica sa, Olga, se îndreptau spre [[Volgograd|Tsaritsyn]] prin stepele înzăpezite. Însă, drumul lor a fost blocat de o bandă de [[Culac|kulaci]], care i-au atacat, iar Stepan a fost ucis. Înainte de a-și da ultima suflare, acesta a lăsat o scrisoare soției sale, Varvara, în care dezvăluia atrocitățile la care fuseseră supuse familiile țăranilor de către kulaci. Varvara și Olga au fost nevoite să meargă pe jos până la [[Moscova]], de unde au fost trimise la Gorki alături de alți călători. La Gorki, un grup internațional format din ucraineanul Baklan, georgianul Georgy și uzbecul Yusup, au aflat de moartea lui [[Vladimir Ilici Lenin|Lenin]] și au fost profund marcați de aceasta. Între timp, unii membri ai guvernului, precum [[Nikolai Ivanovici Buharin|Bukharin]] și [[Lev Borisovici Kamenev|Kamenev]], începuseră să examineze planurile leniniste, în timp ce alții, precum [[Felix Dzerjinski|Dzerjinski]], Mikoyan și [[Kliment Voroșilov|Voroșilov]], s-au alăturat lui [[Iosif Vissarionovici Stalin|Stalin]], care a urcat pe podiumul din [[Piața Roșie]] și a jurat să respecte și să aplice toate ideile lui Lenin. În timpul acestui moment, Varvara Petrova i-a înmânat lui Stalin scrisoarea lăsată de soțul său înainte de a muri. Varvara are doi fii, Serghei și Alexandru, care au realizat realizări remarcabile în URSS. Serghei, inspirat de Stalin, devine inventator și dezvoltă primul tractor sovietic. Fiul celălalt al Varvarei, Alexandru, devine directorul Fabricii de tractoare din Stalingrad. Stalin conduce populația URSS în implementarea Planurilor cincinale, în ciuda opoziției lui Bukharin, și în industrializarea țării. Însă, sabotatorii americani incendiază fabrica de tractoare, iar în acest proces, Olga, fiica Varvarei, este ucisă. Când [[Germania]] amenință cu războiul, Serghei călătorește la Paris pentru a avertiza asupra pericolului iminent. În ciuda avertismentelor sovietice, [[Franța]] și Marea Britanie nu reacționează. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, cei doi fii se oferă voluntari pe front. După încheierea războiului, Varvara și Stalin se întâlnesc din nou la Kremlin. Stalin îi sărută mâna, în semn de recunoaștere a contribuției mamelor sovietice la victorie, și îi spune că tot ceea ce a fost prevăzut de Lenin va fi realizat în curând. == Producție == Regizorul Mikheil Chaiureli a început planificarea filmului în 1939, imediat după lansarea filmului său anterior, Marele răsărit,<ref name=":0">{{Citation|last=Hoberman|first=J.|title=The Red Atlantis : communist culture in the absence of communism|date=1998|url=https://www.worldcat.org/oclc/38753003|publisher=Temple University Press|isbn=1-56639-643-3|oclc=38753003|access-date=2023-04-26}}</ref> care a fost primul film care l-a prezentat pe Stalin ca fiind un ajutor devotat al lui Lenin.<ref>{{Citation|last=Liehm|first=Mira|title=The most important art : Soviet and Eastern European film after 1945|date=1977|url=https://www.worldcat.org/oclc/230763057|others=Antonín J. Liehm|publisher=University of California Press|isbn=0-520-04128-3|oclc=230763057|access-date=2023-04-26}}</ref> Producția filmului a fost amânată din cauza celui de-al Doilea Război Mondial,<ref name=":0" /> perioadă în care [[cultul personalității]] lui Stalin a fost lăsat deoparte în favoarea temelor patriotice, pentru a încuraja populația să reziste dușmanului. Pe măsură ce războiul se apropia de sfârșit și victoria părea sigură, cultul personalității a început să revină treptat pe ecran; după 1945, acesta a atins noi culmi, mult mai puternice decât înainte de război.<ref name=":1">{{Citation|last=Youngblood|first=Denise J.|title=Russian war films : on the cinema front, 1914-2005|date=2007|url=https://www.worldcat.org/oclc/70630514|publisher=University Press of Kansas|isbn=0-7006-1489-3|oclc=70630514|access-date=2023-04-26}}</ref> Dramaturgul Iosef Prut, care a fost prezent la o proiecție a filmului '''Văpaia cea mare''' pentru Stalin, a povestit că liderul sovietic a dezaprobat scena finală în care era arătat sărutând mâna Varvarei, spunându-i regizorului că nu a sărutat niciodată mâna unei femei în viața sa. Chaiureli i-a răspuns: "poporul știe mai bine ce face și ce nu face Stalin."<ref name=":1" /> == Reacția contemporanilor == Văpaia cea mare a fost un mare succes în Uniunea Sovietică, fiind vizionat de aproximativ 20,8 milioane de persoane. În anul 1947, regizorul Mikheil Chaiureli, scenaristul Nikolai Pavlenko și actorii Serghei Gelovani, Sofia Gyatsintova și Mihail Plotnikov au primit toți Premiul Stalin, gradul I, pentru film. Într-un articol publicat în Pravda pe 1 iulie 1946, criticul a scris că "în Văpaia cea mare... se demonstrează cum toate acțiunile tovarășului Stalin au fost consacrate, în unitate cu voința poporului... Meritul artistic și ideologic al filmului constă în reprezentarea iubirii și încrederii poporului față de tovarășul Stalin".<ref name=":2">{{Citat web|url=http://www.kinoglaz.fr/index.php?page=fiche_film&num=3077&lang=gb|titlu=KINOGLAZ : The Vow (Film)|publisher=www.kinoglaz.fr|accessdate=2023-04-26}}</ref> Cu toate acestea, filmul a fost criticat în Occident pentru propaganda sa politică și a fost interzis în unele țări. Cu toate acestea, a fost aprobat de cenzura franceză, deși o scenă în care apărea negativ Georges Bonnet a fost eliminată<ref>{{Citation|last=Bazin|first=André|title=Bazin at work : major essays and reviews from the forties and fifties|date=1997|url=https://www.worldcat.org/oclc/34409678|others=Alain Piette, Bert Cardullo|isbn=0-415-90017-4|oclc=34409678|access-date=2023-04-26}}</ref>, în ciuda protestelor poliției care au afirmat că ar fi amenințat ordinea publică. Un critic din News of the World l-a numit ulterior "filmul pe care nu îndrăznesc să îl arate la Paris".<ref>{{Citation|last=Caute|first=David|title=The dancer defects : the struggle for cultural supremacy during the Cold War|date=2003|url=https://www.worldcat.org/oclc/52486094|publisher=Oxford University Press|isbn=0-19-924908-3|oclc=52486094|access-date=2023-04-26}}</ref> Într-un articol publicat în 1949 în Les Lettres Françaises, Georges Sadoul l-a numit "un film ale cărui calități ar putea jigni pe savanții delicați și amatori și pe admiratorii lui Orson Welles... Văpaia cea mare este viitorul cinematografiei, nu mai puțin decât Cetățeanul Kane...".<ref name=":2" /> La un articol din 25 mai 1950, el scria că filmul "a deschis cea mai glorioasă eră a cinematografiei sovietice."<ref>{{Citation|title=Le cinéma "stalinien" questions d'histoire : [colloque, 4 et 5 mai 2000 à la Cinémathèque de Toulouse]|date=DL 2003|url=https://www.worldcat.org/oclc/496381805|others=Natacha,. Laurent, François,. Albera, Cinémathèque de Toulouse|publisher=Presses universitaires du Mirail|isbn=2-85816-599-8|oclc=496381805|access-date=2023-04-26}}</ref> Regizorul Grigori Roshal a descris filmul ca fiind "o legendă epică, o satiră tăioasă, un pamflet înflăcărat despre dușmani și o poveste sinceră a poporului sovietic simplu".<ref>{{Citation|last=Manvell|first=Roger|title=Experiment in the film|date=1949|url=http://archive.org/details/experimentinfilm00unse|others=Niles Essanay Silent Film Museum|publisher=London : The Grey Walls Press Ltd.|access-date=2023-04-26}}</ref> André Bazin, un critic de film care a cercetat cinematografia stalinistă, a considerat filmul ca fiind o piesă de propagandă, remarcând că "singura diferență între Stalin și Tarzan este că filmele despre acesta din urmă nu pretind a fi documentare". Criticul Bosley Crowther de la New York Times a remarcat că acesta este "un omagiu adus lui Stalin... Cât se poate de fluent și de plin de viață... Pe scurt, Văpaia cea mare nu este subtil. Bate toba și ridică steagul pentru el... La fel de timid ca o paradă de 1 Mai".<ref>{{Citation|last=Crowther|first=Bosley|title=The Screen: Four Foreign Films Open|date=1947-06-23|url=https://www.nytimes.com/1947/06/23/archives/the-screen-four-foreign-films-open.html|work=The New York Times|language=en-US|issn=0362-4331|access-date=2023-04-26}}</ref> După moartea lui Stalin în 1953, filmul Văpaia cea mare a fost scos din circulație și interzis după Discursul secret din 1956. [[Nikita Sergheevici Hrușciov|Nikita Hrușciov]], succesorul lui Stalin, a criticat filmul și lucrările lui Chaiureli în general, numindu-le "ideea de artă a unui lingău de cizme!"<ref>{{Citation|last=Khrushchev|first=Nikita Sergeevich|title=Memoirs of Nikita Khrushchev|date=©2004-©2007|url=https://www.worldcat.org/oclc/51931170|others=Sergeĭ Khrushchev, George Shriver, Stephen Shenfield|publisher=Pennsylvania State University|isbn=0-271-02332-5|oclc=51931170|access-date=2023-04-26}}</ref> În 1971, regizorul Dušan Makavejev a folosit imagini dintr-o copie a Văpaia cea mare găsită în arhivele iugoslave pentru a realiza filmul său W.R.: Misterele organismului. == Distribuție == {{Div col}} * [[Mihail Ghelovani]] – [[Iosif Stalin]] * [[Alexei Gribov]] – [[Kliment Voroșilov]] * [[Nikolai Konovalov]] – [[Mihail Kalinin]] * Roman Yuriev – [[Andrei Jdanov]] * Nikolai Rizov – [[Lazar Kaganovici]] * G. Mushegian – [[Anastas Mikoian]] * [[Alexander Khvylya]] – [[Semion Budionnîi]] * Fedor Blazevici – [[Gheorghi Jukov]] * George Belnikevich – [[Serghei Kirov]] * A. Mansvtov – [[oficial din Kremlin]] * G. Mushegyan – [[oficial din Kremlin]] * Mikhail Sidorokin – [[oficial din Kremlin]] * A. Sobolyeva – [[un oficial de la petrecere]] * actor neidentificat – [[Adolf Hitler]] * actor neidentificat – Feldmareșalul [[Friedrich Paulus|Friedrich von Paulus]] * [[Sofia Gyatsintova]] – Varvara M. Petrova * [[Nikolai Bogoliubov (actor)|Nikolai Bogoliubov]] – Alexander Petrov / Stepan Petrov * Dmitry Pavlov – Serghei Petrov * Svetlana Bogoliubov – Olga Petrova * Nikolai Plotnikov – Ivan Yermilov * [[Tamara Makarova]] – Xenia * Vladimir Soloviov – Simon Ruzaev * Serghei Blinnikov – Cormorant * George Sagaradze – George * Paul Ismatov – Yusuf Turgunbaev * Vladimir Balashov – Anatoly Lipsky * Ilya Nabatov – [[Georges Bonnet]] * Nikolai Chapligin – Johnson, jurnalist britanic * Maxim Strauch – Rogers, jurnalist american * [[Vladimir Maruta]] – Kaiser * [[Vasili Merkuriev]] – generalul [[Nikolai Voronov]] {{Div col end}} == Premii == * 1946 - Festivalul Internațional de Film de la Veneția - Mențiune specială a juriei criticilor internaționali. * 1947 - Premiul Stalin de gradul I. == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{Titlu IMDb|0038673}} [[Categorie:Filme din 1946]] [[Categorie:Filme Kartuli Pilmi]] [[Categorie:Filme sovietice]] [[Categorie:Filme regizate de Mihail Ciaureli]] [[Categorie:Filme despre Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)]] f2bjz1nii9qc1teevzmw0r4oac1p1nq 17024057 17023963 2025-06-10T15:15:37Z F.hilbert 197428 17024057 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Văpaia cea mare | alte_nume = Клятва | imagine = 1946-Vapaia cea mare s.jpg | descriere_imagine = Afișul românesc al filmului | rating = | gen = film dramatic | regizor = [[Mihail Ciaureli]] | producător = [[Viktor Tsirgiladze]] | scenarist = [[Piotr Pavlenko]]<br>[[Mihail Ciaureli]] | bazat_pe = | narator = | rolurile_principale = [[Mihail Ghelovani]]<br>[[Tamara Makarova]] | muzica = [[Andria Balanchivadze]] | dir_imag = [[Leonid Kosmatov]] | montaj = [[Lusia Vartikyan]] | studio = [[Gruzia-film]] | distribuitor = | premiera = 1946 | premiera_ro = | durată = 116 minute<br>A / N | țara = {{URSS}} | limba_originală = [[limba rusă|rusă]] | dispromână = [[subtitrare|subtitrat]] | sunet = | scenografie = | machiaj = | costume = | casting = | premii = | precedat_de = | urmat_de = | imdb_id = 0038673 }} '''''Văpaia cea mare''''' (titlul original: în {{ru|Клятва|Kliatva}}) este un film sovietic, realizat în [[1946]] în studiourile de film din Tbilisi [[Gruzia-film]], de către regizorul [[Mihail Ciaureli]]<ref>{{ru icon}}[https://www.kino-teatr.ru/kino/movie/sov/3017/titr/ Клятва в kino-teatr.ru]</ref>. Este considerat ca o reprezentare a lui [[Iosif Vissarionovici Stalin|Stalin]]. == Conținut == {{sinopsis}}În iarna geroasă a anului 1924, Stepan Petrov, un activist [[bolșevic]] și fiica sa, Olga, se îndreptau spre [[Volgograd|Tsaritsyn]] prin stepele înzăpezite. Însă, drumul lor a fost blocat de o bandă de [[Culac|kulaci]], care i-au atacat, iar Stepan a fost ucis. Înainte de a-și da ultima suflare, acesta a lăsat o scrisoare soției sale, Varvara, în care dezvăluia atrocitățile la care fuseseră supuse familiile țăranilor de către kulaci. Varvara și Olga au fost nevoite să meargă pe jos până la [[Moscova]], de unde au fost trimise la Gorki alături de alți călători. La Gorki, un grup internațional format din ucraineanul Baklan, georgianul Georgy și uzbecul Yusup, au aflat de moartea lui [[Vladimir Ilici Lenin|Lenin]] și au fost profund marcați de aceasta. Între timp, unii membri ai guvernului, precum [[Nikolai Ivanovici Buharin|Bukharin]] și [[Lev Borisovici Kamenev|Kamenev]], începuseră să examineze planurile leniniste, în timp ce alții, precum [[Felix Dzerjinski|Dzerjinski]], Mikoyan și [[Kliment Voroșilov|Voroșilov]], s-au alăturat lui [[Iosif Vissarionovici Stalin|Stalin]], care a urcat pe podiumul din [[Piața Roșie]] și a jurat să respecte și să aplice toate ideile lui Lenin. În timpul acestui moment, Varvara Petrova i-a înmânat lui Stalin scrisoarea lăsată de soțul său înainte de a muri. Varvara are doi fii, Serghei și Alexandru, care au realizat realizări remarcabile în URSS. Serghei, inspirat de Stalin, devine inventator și dezvoltă primul tractor sovietic. Fiul celălalt al Varvarei, Alexandru, devine directorul Fabricii de tractoare din Stalingrad. Stalin conduce populația URSS în implementarea Planurilor cincinale, în ciuda opoziției lui Bukharin, și în industrializarea țării. Însă, sabotatorii americani incendiază fabrica de tractoare, iar în acest proces, Olga, fiica Varvarei, este ucisă. Când [[Germania]] amenință cu războiul, Serghei călătorește la Paris pentru a avertiza asupra pericolului iminent. În ciuda avertismentelor sovietice, [[Franța]] și Marea Britanie nu reacționează. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, cei doi fii se oferă voluntari pe front. După încheierea războiului, Varvara și Stalin se întâlnesc din nou la Kremlin. Stalin îi sărută mâna, în semn de recunoaștere a contribuției mamelor sovietice la victorie, și îi spune că tot ceea ce a fost prevăzut de Lenin va fi realizat în curând. == Producție == Regizorul Mikheil Chaiureli a început planificarea filmului în 1939, imediat după lansarea filmului său anterior, Marele răsărit,<ref name=":0">{{Citation|last=Hoberman|first=J.|title=The Red Atlantis : communist culture in the absence of communism|date=1998|url=https://www.worldcat.org/oclc/38753003|publisher=Temple University Press|isbn=1-56639-643-3|oclc=38753003|access-date=2023-04-26}}</ref> care a fost primul film care l-a prezentat pe Stalin ca fiind un ajutor devotat al lui Lenin.<ref>{{Citation|last=Liehm|first=Mira|title=The most important art : Soviet and Eastern European film after 1945|date=1977|url=https://www.worldcat.org/oclc/230763057|others=Antonín J. Liehm|publisher=University of California Press|isbn=0-520-04128-3|oclc=230763057|access-date=2023-04-26}}</ref> Producția filmului a fost amânată din cauza celui de-al Doilea Război Mondial,<ref name=":0" /> perioadă în care [[cultul personalității]] lui Stalin a fost lăsat deoparte în favoarea temelor patriotice, pentru a încuraja populația să reziste dușmanului. Pe măsură ce războiul se apropia de sfârșit și victoria părea sigură, cultul personalității a început să revină treptat pe ecran; după 1945, acesta a atins noi culmi, mult mai puternice decât înainte de război.<ref name=":1">{{Citation|last=Youngblood|first=Denise J.|title=Russian war films : on the cinema front, 1914-2005|date=2007|url=https://www.worldcat.org/oclc/70630514|publisher=University Press of Kansas|isbn=0-7006-1489-3|oclc=70630514|access-date=2023-04-26}}</ref> Dramaturgul Iosef Prut, care a fost prezent la o proiecție a filmului '''Văpaia cea mare''' pentru Stalin, a povestit că liderul sovietic a dezaprobat scena finală în care era arătat sărutând mâna Varvarei, spunându-i regizorului că nu a sărutat niciodată mâna unei femei în viața sa. Chaiureli i-a răspuns: "poporul știe mai bine ce face și ce nu face Stalin."<ref name=":1" /> == Reacția contemporanilor == Văpaia cea mare a fost un mare succes în Uniunea Sovietică, fiind vizionat de aproximativ 20,8 milioane de persoane. În anul 1947, regizorul Mikheil Chaiureli, scenaristul Nikolai Pavlenko și actorii Serghei Gelovani, Sofia Gyatsintova și Mihail Plotnikov au primit toți Premiul Stalin, gradul I, pentru film. Într-un articol publicat în Pravda pe 1 iulie 1946, criticul a scris că "în Văpaia cea mare... se demonstrează cum toate acțiunile tovarășului Stalin au fost consacrate, în unitate cu voința poporului... Meritul artistic și ideologic al filmului constă în reprezentarea iubirii și încrederii poporului față de tovarășul Stalin".<ref name=":2">{{Citat web|url=http://www.kinoglaz.fr/index.php?page=fiche_film&num=3077&lang=gb|titlu=KINOGLAZ : The Vow (Film)|publisher=www.kinoglaz.fr|accessdate=2023-04-26}}</ref> Cu toate acestea, filmul a fost criticat în Occident pentru propaganda sa politică și a fost interzis în unele țări. Cu toate acestea, a fost aprobat de cenzura franceză, deși o scenă în care apărea negativ Georges Bonnet a fost eliminată<ref>{{Citation|last=Bazin|first=André|title=Bazin at work : major essays and reviews from the forties and fifties|date=1997|url=https://www.worldcat.org/oclc/34409678|others=Alain Piette, Bert Cardullo|isbn=0-415-90017-4|oclc=34409678|access-date=2023-04-26}}</ref>, în ciuda protestelor poliției care au afirmat că ar fi amenințat ordinea publică. Un critic din News of the World l-a numit ulterior "filmul pe care nu îndrăznesc să îl arate la Paris".<ref>{{Citation|last=Caute|first=David|title=The dancer defects : the struggle for cultural supremacy during the Cold War|date=2003|url=https://www.worldcat.org/oclc/52486094|publisher=Oxford University Press|isbn=0-19-924908-3|oclc=52486094|access-date=2023-04-26}}</ref> Într-un articol publicat în 1949 în Les Lettres Françaises, Georges Sadoul l-a numit "un film ale cărui calități ar putea jigni pe savanții delicați și amatori și pe admiratorii lui Orson Welles... Văpaia cea mare este viitorul cinematografiei, nu mai puțin decât Cetățeanul Kane...".<ref name=":2" /> La un articol din 25 mai 1950, el scria că filmul "a deschis cea mai glorioasă eră a cinematografiei sovietice."<ref>{{Citation|title=Le cinéma "stalinien" questions d'histoire : [colloque, 4 et 5 mai 2000 à la Cinémathèque de Toulouse]|date=DL 2003|url=https://www.worldcat.org/oclc/496381805|others=Natacha,. Laurent, François,. Albera, Cinémathèque de Toulouse|publisher=Presses universitaires du Mirail|isbn=2-85816-599-8|oclc=496381805|access-date=2023-04-26}}</ref> Regizorul Grigori Roshal a descris filmul ca fiind "o legendă epică, o satiră tăioasă, un pamflet înflăcărat despre dușmani și o poveste sinceră a poporului sovietic simplu".<ref>{{Citation|last=Manvell|first=Roger|title=Experiment in the film|date=1949|url=http://archive.org/details/experimentinfilm00unse|others=Niles Essanay Silent Film Museum|publisher=London : The Grey Walls Press Ltd.|access-date=2023-04-26}}</ref> André Bazin, un critic de film care a cercetat cinematografia stalinistă, a considerat filmul ca fiind o piesă de propagandă, remarcând că "singura diferență între Stalin și Tarzan este că filmele despre acesta din urmă nu pretind a fi documentare". Criticul Bosley Crowther de la New York Times a remarcat că acesta este "un omagiu adus lui Stalin... Cât se poate de fluent și de plin de viață... Pe scurt, Văpaia cea mare nu este subtil. Bate toba și ridică steagul pentru el... La fel de timid ca o paradă de 1 Mai".<ref>{{Citation|last=Crowther|first=Bosley|title=The Screen: Four Foreign Films Open|date=1947-06-23|url=https://www.nytimes.com/1947/06/23/archives/the-screen-four-foreign-films-open.html|work=The New York Times|language=en-US|issn=0362-4331|access-date=2023-04-26}}</ref> După moartea lui Stalin în 1953, filmul Văpaia cea mare a fost scos din circulație și interzis după Discursul secret din 1956. [[Nikita Sergheevici Hrușciov|Nikita Hrușciov]], succesorul lui Stalin, a criticat filmul și lucrările lui Chaiureli în general, numindu-le "ideea de artă a unui lingău de cizme!"<ref>{{Citation|last=Khrushchev|first=Nikita Sergeevich|title=Memoirs of Nikita Khrushchev|date=©2004-©2007|url=https://www.worldcat.org/oclc/51931170|others=Sergeĭ Khrushchev, George Shriver, Stephen Shenfield|publisher=Pennsylvania State University|isbn=0-271-02332-5|oclc=51931170|access-date=2023-04-26}}</ref> În 1971, regizorul Dušan Makavejev a folosit imagini dintr-o copie a Văpaia cea mare găsită în arhivele iugoslave pentru a realiza filmul său W.R.: Misterele organismului. == Distribuție == {{Div col}} * [[Mihail Ghelovani]] – [[Iosif Stalin]] * [[Alexei Gribov]] – [[Kliment Voroșilov]] * [[Nikolai Konovalov]] – [[Mihail Kalinin]] * Roman Yuriev – [[Andrei Jdanov]] * Nikolai Rizov – [[Lazar Kaganovici]] * G. Mushegian – [[Anastas Mikoian]] * [[Alexander Khvylya]] – [[Semion Budionnîi]] * Fedor Blazevici – [[Gheorghi Jukov]] * George Belnikevich – [[Serghei Kirov]] * A. Mansvtov – [[oficial din Kremlin]] * G. Mushegyan – [[oficial din Kremlin]] * Mikhail Sidorokin – [[oficial din Kremlin]] * A. Sobolyeva – [[un oficial de la petrecere]] * actor neidentificat – [[Adolf Hitler]] * actor neidentificat – Feldmareșalul [[Friedrich Paulus|Friedrich von Paulus]] * [[Sofia Gyatsintova]] – Varvara M. Petrova * [[Nikolai Bogoliubov (actor)|Nikolai Bogoliubov]] – Alexander Petrov / Stepan Petrov * Dmitry Pavlov – Serghei Petrov * Svetlana Bogoliubov – Olga Petrova * Nikolai Plotnikov – Ivan Yermilov * [[Tamara Makarova]] – Xenia * Vladimir Soloviov – Simon Ruzaev * Serghei Blinnikov – Cormorant * George Sagaradze – George * Paul Ismatov – Yusuf Turgunbaev * Vladimir Balashov – Anatoly Lipsky * Ilya Nabatov – [[Georges Bonnet]] * Nikolai Chapligin – Johnson, jurnalist britanic * Maxim Strauch – Rogers, jurnalist american * [[Vladimir Maruta]] – Kaiser * [[Vasili Merkuriev]] – generalul [[Nikolai Voronov]] {{Div col end}} == Premii == * 1946 - Festivalul Internațional de Film de la Veneția - Mențiune specială a juriei criticilor internaționali. * 1947 - Premiul Stalin de gradul I. == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{Titlu IMDb|0038673}} [[Categorie:Filme din 1946]] [[Categorie:Filme Kartuli Pilmi]] [[Categorie:Filme sovietice]] [[Categorie:Filme regizate de Mihail Ciaureli]] [[Categorie:Filme despre Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)]] cmen4ptafdb5nqrvhqv1bv5z4zr0he6 17024058 17024057 2025-06-10T15:16:07Z F.hilbert 197428 /* Referințe */ 17024058 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Văpaia cea mare | alte_nume = Клятва | imagine = 1946-Vapaia cea mare s.jpg | descriere_imagine = Afișul românesc al filmului | rating = | gen = film dramatic | regizor = [[Mihail Ciaureli]] | producător = [[Viktor Tsirgiladze]] | scenarist = [[Piotr Pavlenko]]<br>[[Mihail Ciaureli]] | bazat_pe = | narator = | rolurile_principale = [[Mihail Ghelovani]]<br>[[Tamara Makarova]] | muzica = [[Andria Balanchivadze]] | dir_imag = [[Leonid Kosmatov]] | montaj = [[Lusia Vartikyan]] | studio = [[Gruzia-film]] | distribuitor = | premiera = 1946 | premiera_ro = | durată = 116 minute<br>A / N | țara = {{URSS}} | limba_originală = [[limba rusă|rusă]] | dispromână = [[subtitrare|subtitrat]] | sunet = | scenografie = | machiaj = | costume = | casting = | premii = | precedat_de = | urmat_de = | imdb_id = 0038673 }} '''''Văpaia cea mare''''' (titlul original: în {{ru|Клятва|Kliatva}}) este un film sovietic, realizat în [[1946]] în studiourile de film din Tbilisi [[Gruzia-film]], de către regizorul [[Mihail Ciaureli]]<ref>{{ru icon}}[https://www.kino-teatr.ru/kino/movie/sov/3017/titr/ Клятва в kino-teatr.ru]</ref>. Este considerat ca o reprezentare a lui [[Iosif Vissarionovici Stalin|Stalin]]. == Conținut == {{sinopsis}}În iarna geroasă a anului 1924, Stepan Petrov, un activist [[bolșevic]] și fiica sa, Olga, se îndreptau spre [[Volgograd|Tsaritsyn]] prin stepele înzăpezite. Însă, drumul lor a fost blocat de o bandă de [[Culac|kulaci]], care i-au atacat, iar Stepan a fost ucis. Înainte de a-și da ultima suflare, acesta a lăsat o scrisoare soției sale, Varvara, în care dezvăluia atrocitățile la care fuseseră supuse familiile țăranilor de către kulaci. Varvara și Olga au fost nevoite să meargă pe jos până la [[Moscova]], de unde au fost trimise la Gorki alături de alți călători. La Gorki, un grup internațional format din ucraineanul Baklan, georgianul Georgy și uzbecul Yusup, au aflat de moartea lui [[Vladimir Ilici Lenin|Lenin]] și au fost profund marcați de aceasta. Între timp, unii membri ai guvernului, precum [[Nikolai Ivanovici Buharin|Bukharin]] și [[Lev Borisovici Kamenev|Kamenev]], începuseră să examineze planurile leniniste, în timp ce alții, precum [[Felix Dzerjinski|Dzerjinski]], Mikoyan și [[Kliment Voroșilov|Voroșilov]], s-au alăturat lui [[Iosif Vissarionovici Stalin|Stalin]], care a urcat pe podiumul din [[Piața Roșie]] și a jurat să respecte și să aplice toate ideile lui Lenin. În timpul acestui moment, Varvara Petrova i-a înmânat lui Stalin scrisoarea lăsată de soțul său înainte de a muri. Varvara are doi fii, Serghei și Alexandru, care au realizat realizări remarcabile în URSS. Serghei, inspirat de Stalin, devine inventator și dezvoltă primul tractor sovietic. Fiul celălalt al Varvarei, Alexandru, devine directorul Fabricii de tractoare din Stalingrad. Stalin conduce populația URSS în implementarea Planurilor cincinale, în ciuda opoziției lui Bukharin, și în industrializarea țării. Însă, sabotatorii americani incendiază fabrica de tractoare, iar în acest proces, Olga, fiica Varvarei, este ucisă. Când [[Germania]] amenință cu războiul, Serghei călătorește la Paris pentru a avertiza asupra pericolului iminent. În ciuda avertismentelor sovietice, [[Franța]] și Marea Britanie nu reacționează. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, cei doi fii se oferă voluntari pe front. După încheierea războiului, Varvara și Stalin se întâlnesc din nou la Kremlin. Stalin îi sărută mâna, în semn de recunoaștere a contribuției mamelor sovietice la victorie, și îi spune că tot ceea ce a fost prevăzut de Lenin va fi realizat în curând. == Producție == Regizorul Mikheil Chaiureli a început planificarea filmului în 1939, imediat după lansarea filmului său anterior, Marele răsărit,<ref name=":0">{{Citation|last=Hoberman|first=J.|title=The Red Atlantis : communist culture in the absence of communism|date=1998|url=https://www.worldcat.org/oclc/38753003|publisher=Temple University Press|isbn=1-56639-643-3|oclc=38753003|access-date=2023-04-26}}</ref> care a fost primul film care l-a prezentat pe Stalin ca fiind un ajutor devotat al lui Lenin.<ref>{{Citation|last=Liehm|first=Mira|title=The most important art : Soviet and Eastern European film after 1945|date=1977|url=https://www.worldcat.org/oclc/230763057|others=Antonín J. Liehm|publisher=University of California Press|isbn=0-520-04128-3|oclc=230763057|access-date=2023-04-26}}</ref> Producția filmului a fost amânată din cauza celui de-al Doilea Război Mondial,<ref name=":0" /> perioadă în care [[cultul personalității]] lui Stalin a fost lăsat deoparte în favoarea temelor patriotice, pentru a încuraja populația să reziste dușmanului. Pe măsură ce războiul se apropia de sfârșit și victoria părea sigură, cultul personalității a început să revină treptat pe ecran; după 1945, acesta a atins noi culmi, mult mai puternice decât înainte de război.<ref name=":1">{{Citation|last=Youngblood|first=Denise J.|title=Russian war films : on the cinema front, 1914-2005|date=2007|url=https://www.worldcat.org/oclc/70630514|publisher=University Press of Kansas|isbn=0-7006-1489-3|oclc=70630514|access-date=2023-04-26}}</ref> Dramaturgul Iosef Prut, care a fost prezent la o proiecție a filmului '''Văpaia cea mare''' pentru Stalin, a povestit că liderul sovietic a dezaprobat scena finală în care era arătat sărutând mâna Varvarei, spunându-i regizorului că nu a sărutat niciodată mâna unei femei în viața sa. Chaiureli i-a răspuns: "poporul știe mai bine ce face și ce nu face Stalin."<ref name=":1" /> == Reacția contemporanilor == Văpaia cea mare a fost un mare succes în Uniunea Sovietică, fiind vizionat de aproximativ 20,8 milioane de persoane. În anul 1947, regizorul Mikheil Chaiureli, scenaristul Nikolai Pavlenko și actorii Serghei Gelovani, Sofia Gyatsintova și Mihail Plotnikov au primit toți Premiul Stalin, gradul I, pentru film. Într-un articol publicat în Pravda pe 1 iulie 1946, criticul a scris că "în Văpaia cea mare... se demonstrează cum toate acțiunile tovarășului Stalin au fost consacrate, în unitate cu voința poporului... Meritul artistic și ideologic al filmului constă în reprezentarea iubirii și încrederii poporului față de tovarășul Stalin".<ref name=":2">{{Citat web|url=http://www.kinoglaz.fr/index.php?page=fiche_film&num=3077&lang=gb|titlu=KINOGLAZ : The Vow (Film)|publisher=www.kinoglaz.fr|accessdate=2023-04-26}}</ref> Cu toate acestea, filmul a fost criticat în Occident pentru propaganda sa politică și a fost interzis în unele țări. Cu toate acestea, a fost aprobat de cenzura franceză, deși o scenă în care apărea negativ Georges Bonnet a fost eliminată<ref>{{Citation|last=Bazin|first=André|title=Bazin at work : major essays and reviews from the forties and fifties|date=1997|url=https://www.worldcat.org/oclc/34409678|others=Alain Piette, Bert Cardullo|isbn=0-415-90017-4|oclc=34409678|access-date=2023-04-26}}</ref>, în ciuda protestelor poliției care au afirmat că ar fi amenințat ordinea publică. Un critic din News of the World l-a numit ulterior "filmul pe care nu îndrăznesc să îl arate la Paris".<ref>{{Citation|last=Caute|first=David|title=The dancer defects : the struggle for cultural supremacy during the Cold War|date=2003|url=https://www.worldcat.org/oclc/52486094|publisher=Oxford University Press|isbn=0-19-924908-3|oclc=52486094|access-date=2023-04-26}}</ref> Într-un articol publicat în 1949 în Les Lettres Françaises, Georges Sadoul l-a numit "un film ale cărui calități ar putea jigni pe savanții delicați și amatori și pe admiratorii lui Orson Welles... Văpaia cea mare este viitorul cinematografiei, nu mai puțin decât Cetățeanul Kane...".<ref name=":2" /> La un articol din 25 mai 1950, el scria că filmul "a deschis cea mai glorioasă eră a cinematografiei sovietice."<ref>{{Citation|title=Le cinéma "stalinien" questions d'histoire : [colloque, 4 et 5 mai 2000 à la Cinémathèque de Toulouse]|date=DL 2003|url=https://www.worldcat.org/oclc/496381805|others=Natacha,. Laurent, François,. Albera, Cinémathèque de Toulouse|publisher=Presses universitaires du Mirail|isbn=2-85816-599-8|oclc=496381805|access-date=2023-04-26}}</ref> Regizorul Grigori Roshal a descris filmul ca fiind "o legendă epică, o satiră tăioasă, un pamflet înflăcărat despre dușmani și o poveste sinceră a poporului sovietic simplu".<ref>{{Citation|last=Manvell|first=Roger|title=Experiment in the film|date=1949|url=http://archive.org/details/experimentinfilm00unse|others=Niles Essanay Silent Film Museum|publisher=London : The Grey Walls Press Ltd.|access-date=2023-04-26}}</ref> André Bazin, un critic de film care a cercetat cinematografia stalinistă, a considerat filmul ca fiind o piesă de propagandă, remarcând că "singura diferență între Stalin și Tarzan este că filmele despre acesta din urmă nu pretind a fi documentare". Criticul Bosley Crowther de la New York Times a remarcat că acesta este "un omagiu adus lui Stalin... Cât se poate de fluent și de plin de viață... Pe scurt, Văpaia cea mare nu este subtil. Bate toba și ridică steagul pentru el... La fel de timid ca o paradă de 1 Mai".<ref>{{Citation|last=Crowther|first=Bosley|title=The Screen: Four Foreign Films Open|date=1947-06-23|url=https://www.nytimes.com/1947/06/23/archives/the-screen-four-foreign-films-open.html|work=The New York Times|language=en-US|issn=0362-4331|access-date=2023-04-26}}</ref> După moartea lui Stalin în 1953, filmul Văpaia cea mare a fost scos din circulație și interzis după Discursul secret din 1956. [[Nikita Sergheevici Hrușciov|Nikita Hrușciov]], succesorul lui Stalin, a criticat filmul și lucrările lui Chaiureli în general, numindu-le "ideea de artă a unui lingău de cizme!"<ref>{{Citation|last=Khrushchev|first=Nikita Sergeevich|title=Memoirs of Nikita Khrushchev|date=©2004-©2007|url=https://www.worldcat.org/oclc/51931170|others=Sergeĭ Khrushchev, George Shriver, Stephen Shenfield|publisher=Pennsylvania State University|isbn=0-271-02332-5|oclc=51931170|access-date=2023-04-26}}</ref> În 1971, regizorul Dušan Makavejev a folosit imagini dintr-o copie a Văpaia cea mare găsită în arhivele iugoslave pentru a realiza filmul său W.R.: Misterele organismului. == Distribuție == {{Div col}} * [[Mihail Ghelovani]] – [[Iosif Stalin]] * [[Alexei Gribov]] – [[Kliment Voroșilov]] * [[Nikolai Konovalov]] – [[Mihail Kalinin]] * Roman Yuriev – [[Andrei Jdanov]] * Nikolai Rizov – [[Lazar Kaganovici]] * G. Mushegian – [[Anastas Mikoian]] * [[Alexander Khvylya]] – [[Semion Budionnîi]] * Fedor Blazevici – [[Gheorghi Jukov]] * George Belnikevich – [[Serghei Kirov]] * A. Mansvtov – [[oficial din Kremlin]] * G. Mushegyan – [[oficial din Kremlin]] * Mikhail Sidorokin – [[oficial din Kremlin]] * A. Sobolyeva – [[un oficial de la petrecere]] * actor neidentificat – [[Adolf Hitler]] * actor neidentificat – Feldmareșalul [[Friedrich Paulus|Friedrich von Paulus]] * [[Sofia Gyatsintova]] – Varvara M. Petrova * [[Nikolai Bogoliubov (actor)|Nikolai Bogoliubov]] – Alexander Petrov / Stepan Petrov * Dmitry Pavlov – Serghei Petrov * Svetlana Bogoliubov – Olga Petrova * Nikolai Plotnikov – Ivan Yermilov * [[Tamara Makarova]] – Xenia * Vladimir Soloviov – Simon Ruzaev * Serghei Blinnikov – Cormorant * George Sagaradze – George * Paul Ismatov – Yusuf Turgunbaev * Vladimir Balashov – Anatoly Lipsky * Ilya Nabatov – [[Georges Bonnet]] * Nikolai Chapligin – Johnson, jurnalist britanic * Maxim Strauch – Rogers, jurnalist american * [[Vladimir Maruta]] – Kaiser * [[Vasili Merkuriev]] – generalul [[Nikolai Voronov]] {{Div col end}} == Premii == * 1946 - Festivalul Internațional de Film de la Veneția - Mențiune specială a juriei criticilor internaționali. * 1947 - Premiul Stalin de gradul I. == Vezi și == * [[Listă de filme străine până în 1989]] == Note == <references /> == Legături externe == * {{Titlu IMDb|0038673}} [[Categorie:Filme din 1946]] [[Categorie:Filme Kartuli Pilmi]] [[Categorie:Filme sovietice]] [[Categorie:Filme regizate de Mihail Ciaureli]] [[Categorie:Filme despre Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)]] tkqd2evm4zla3ba4vycz18ehjgjyhqq 1 2344162 17024691 12392760 2025-06-10T23:36:49Z Community Tech bot 450113 Unele fișiere folosite în această pagină au fost propuse pentru ștergere 17024691 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | clasament = start | proiect1 = Aviație | proiect2 = Bulgaria }} == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:VAR Terminal2.jpg|VAR Terminal2.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-06-10T23:36:49.623071 | VAR Terminal2.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files in Category:Varna Airport Terminal 2|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 11 iunie 2025 02:36 (EEST) 1gn5r9sdgqkyoagi80838ugaxelm1nq 1 2344469 17024599 15659783 2025-06-10T21:52:48Z Community Tech bot 450113 Unele fișiere folosite pe această pagină urmează să fie șterse rapid 17024599 wikitext text/x-wiki == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Rosalinda Rivera.png|Rosalinda Rivera.png]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2018-09-27T15:06:43.862772 | Rosalinda Rivera.png --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Rosalinda Rivera.png|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 27 septembrie 2018 18:06 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Tommy Seigler - Promotion Picture.jpg|Tommy Seigler - Promotion Picture.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2018-10-04T09:51:31.809419 | Tommy Seigler - Promotion Picture.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 4 octombrie 2018 12:51 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Gary Clark.jpg|Gary Clark.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-02-26T01:52:22.982616 | Gary Clark.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Gary Clark.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 26 februarie 2019 03:52 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Capcolorphoto.jpg|Capcolorphoto.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-05-19T21:36:29.647316 | Capcolorphoto.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Capcolorphoto.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 20 mai 2019 00:36 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:MarstonUF00033599.jpg|MarstonUF00033599.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-05-21T04:21:44.797222 | MarstonUF00033599.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:MarstonUF00033599.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 21 mai 2019 07:21 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Donald Machholz.JPG|Donald Machholz.JPG]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-01-27T23:06:39.390428 | Donald Machholz.JPG --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Donald Machholz.JPG|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 28 ianuarie 2020 01:06 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:JohnBlair.jpg|JohnBlair.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-07-21T19:23:43.432522 | JohnBlair.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:JohnBlair.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 21 iulie 2020 22:23 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Johanna Day.jpg|Johanna Day.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-10-05T16:57:04.798112 | Johanna Day.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files found with insource:huntingtontheatreco|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 5 octombrie 2020 19:57 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Ariel Winter Emmys 2016.png|Ariel Winter Emmys 2016.png]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-12-30T12:49:38.532054 | Ariel Winter Emmys 2016.png --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files found with "rogue artists"|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 30 decembrie 2020 14:49 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Vernon Hamilton.jpg|Vernon Hamilton.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2021-04-20T23:58:39.426021 | Vernon Hamilton.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Vernon Hamilton.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 21 aprilie 2021 02:58 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Megan Young.jpg|Megan Young.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2021-08-26T04:13:09.176940 | Megan Young.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Megan Young.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 26 august 2021 07:13 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Glenn R. Davis.jpg|Glenn R. Davis.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2022-03-22T04:37:36.317863 | Glenn R. Davis.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Glenn R. Davis.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 22 martie 2022 06:37 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Gary Ray Bowles.jpg|Gary Ray Bowles.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2022-05-14T02:55:42.374497 | Gary Ray Bowles.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files found with FBI most wanted|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 14 mai 2022 05:55 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Photo-20in-20red-20suit.jpg|Photo-20in-20red-20suit.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2022-07-19T18:07:49.660311 | Photo-20in-20red-20suit.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 19 iulie 2022 21:07 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Martha Jefferson2.jpg|Martha Jefferson2.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2022-11-10T09:36:29.642284 | Martha Jefferson2.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Martha Jefferson2.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 10 noiembrie 2022 11:36 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:James Monroe 02.jpg|James Monroe 02.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2023-01-03T11:25:32.092517 | James Monroe 02.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:James Monroe 02.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 3 ianuarie 2023 13:25 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Harold Roe Bartle sculpture.jpg|Harold Roe Bartle sculpture.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2023-01-31T02:22:33.810179 | Harold Roe Bartle sculpture.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Harold Roe Bartle sculpture.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 31 ianuarie 2023 04:22 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Charles Stanley 2020 (QS2dw7EzUk0).jpg|Charles Stanley 2020 (QS2dw7EzUk0).jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2023-04-19T16:54:28.987249 | Charles Stanley 2020 (QS2dw7EzUk0).jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 19 aprilie 2023 19:54 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Bishop Daniel Felton 2021.jpg|Bishop Daniel Felton 2021.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2025-06-10T21:52:48.563522 | Bishop Daniel Felton 2021.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:52 (EEST) 9rqhi3355djwlax1dl0utlt37xq0be7 1 2345602 17024736 16990055 2025-06-11T01:36:24Z Community Tech bot 450113 Unele fișiere folosite în această pagină au fost propuse pentru ștergere 17024736 wikitext text/x-wiki == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Aaron D. Ford.JPG|Aaron D. Ford.JPG]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2018-10-03T01:36:46.838394 | Aaron D. Ford.JPG --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 3 octombrie 2018 04:36 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Ernest Istook 2012 portrait.PNG|Ernest Istook 2012 portrait.PNG]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-02-09T23:23:54.767118 | Ernest Istook 2012 portrait.PNG --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Ernest Istook 2012 portrait.PNG|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 10 februarie 2019 01:23 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Selenasiempreendomingo94.jpg|Selenasiempreendomingo94.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-02-10T16:52:18.275139 | Selenasiempreendomingo94.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Selenasiempreendomingo94.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 10 februarie 2019 18:52 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:George Coleman Eads (George Eads) (5636506062).jpg|George Coleman Eads (George Eads) (5636506062).jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-02-27T22:36:23.462822 | George Coleman Eads (George Eads) (5636506062).jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:George Coleman Eads (George Eads) (5636506062).jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 28 februarie 2019 00:36 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Taylaparx.png|Taylaparx.png]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2019-03-06T03:37:10.430990 | Taylaparx.png --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 6 martie 2019 05:37 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Marianne Williamson (cropped).jpg|Marianne Williamson (cropped).jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-03-13T18:21:35.351686 | Marianne Williamson (cropped).jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files in Category:Marianne Williamson|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 13 martie 2019 20:21 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Brett Cullen.jpg|Brett Cullen.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2019-04-15T12:51:23.048376 | Brett Cullen.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 15 aprilie 2019 15:51 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Haystacks Calhoun - August 1969 - WRESTLING WORLD Magazine.jpg|Haystacks Calhoun - August 1969 - WRESTLING WORLD Magazine.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-04-27T13:22:58.510554 | Haystacks Calhoun - August 1969 - WRESTLING WORLD Magazine.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Haystacks Calhoun - August 1969 - WRESTLING WORLD Magazine.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 27 aprilie 2019 16:23 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Mark-manson-headshot-2018-1.jpg|Mark-manson-headshot-2018-1.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-06-09T23:18:26.296290 | Mark-manson-headshot-2018-1.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Mark-manson-headshot-2018-1.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 10 iunie 2019 02:18 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Selena Wax Figure at Madamme Tussauds.jpg|Selena Wax Figure at Madamme Tussauds.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-06-10T22:52:05.221546 | Selena Wax Figure at Madamme Tussauds.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files on User:BevinKacon/Badstock7|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 11 iunie 2019 01:52 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Froy Gutierrez.jpg|Froy Gutierrez.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2019-06-19T06:21:15.938287 | Froy Gutierrez.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 19 iunie 2019 09:21 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Paige McPherson.jpg|Paige McPherson.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-06-23T10:22:12.163791 | Paige McPherson.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Nick Grimshaw, Francesca Burns and Pixie Geldof September 2014.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 23 iunie 2019 13:22 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Daniel I.J. Thornton Colorado.jpg|Daniel I.J. Thornton Colorado.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-07-06T17:36:37.236540 | Daniel I.J. Thornton Colorado.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files in Category:Portraits of Governors at the Colorado State House|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 6 iulie 2019 20:36 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Candy-clark-trailer.jpg|Candy-clark-trailer.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-07-12T17:21:35.794580 | Candy-clark-trailer.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Candy-clark-trailer.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 12 iulie 2019 20:21 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:BrigetteLundyPaine.jpg|BrigetteLundyPaine.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2019-11-14T01:52:09.703190 | BrigetteLundyPaine.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 14 noiembrie 2019 03:52 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Aaron Dismuke au Comiccon de Montréal 2019.jpg|Aaron Dismuke au Comiccon de Montréal 2019.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2019-12-12T15:52:39.041524 | Aaron Dismuke au Comiccon de Montréal 2019.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Aaron Dismuke au Comiccon de Montréal 2019.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 12 decembrie 2019 17:52 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:2019-06-19 Mark David Chapman - Wikipedia.png|2019-06-19 Mark David Chapman - Wikipedia.png]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-03-23T17:51:35.132165 | 2019-06-19 Mark David Chapman - Wikipedia.png --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:2019-06-19 Mark David Chapman - Wikipedia.png|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 23 martie 2020 19:51 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Lecrae (38826313602).jpg|Lecrae (38826313602).jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-03-28T00:08:50.811716 | Lecrae (38826313602).jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files found with incategory:"Photographs by Anton Mak" incategory:"Taken with Canon EOS 6D"|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 28 martie 2020 02:09 (EET) == Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere == Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere: * [[commons:File:James Frawley in The Man From Uncle 1964.jpg|James Frawley in The Man From Uncle 1964.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-04-24T22:05:53.580420 | James Frawley in The Man From Uncle 1964.jpg --> * [[commons:File:Norman Alden in Rango 1967.jpg|Norman Alden in Rango 1967.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-04-24T22:05:53.580420 | Norman Alden in Rango 1967.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files uploaded by Entercontainment|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 25 aprilie 2020 01:06 (EEST) == Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere == Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere: * [[commons:File:Joshua Rush.jpg|Joshua Rush.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-05-14T21:40:52.884451 | Joshua Rush.jpg --> * [[commons:File:Madison Hu.jpg|Madison Hu.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-05-14T21:40:52.884451 | Madison Hu.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files found with "Disney Channel Canada"|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 15 mai 2020 00:41 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Jill Kassidy 01 AVN 2018.jpg|Jill Kassidy 01 AVN 2018.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2020-07-06T12:37:51.055955 | Jill Kassidy 01 AVN 2018.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 6 iulie 2020 15:37 (EEST) == Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere == Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere: * [[commons:File:Chinemelu Elonu Besiktas.png|Chinemelu Elonu Besiktas.png]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-10-06T17:11:13.689667 | Chinemelu Elonu Besiktas.png --> * [[commons:File:Michale Kyser.png|Michale Kyser.png]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2020-10-06T17:11:13.689667 | Michale Kyser.png --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files found with Savvasg21 png|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 6 octombrie 2020 20:11 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Selena Quintanilla statue Mirador de la flor.jpg|Selena Quintanilla statue Mirador de la flor.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2021-02-18T04:35:13.496795 | Selena Quintanilla statue Mirador de la flor.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Selena Quintanilla statue Mirador de la flor.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 18 februarie 2021 06:35 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Lucas Babin.jpg|Lucas Babin.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2021-04-13T19:04:12.633253 | Lucas Babin.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Lucas Babin.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 13 aprilie 2021 22:04 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Liza Koshy on Pretty Big Deal.png|Liza Koshy on Pretty Big Deal.png]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2021-10-07T23:08:33.186065 | Liza Koshy on Pretty Big Deal.png --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Liza Koshy on Pretty Big Deal.png|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 8 octombrie 2021 02:08 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:George JonesCFF.JPG|George JonesCFF.JPG]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2022-01-08T04:07:48.330938 | George JonesCFF.JPG --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:George JonesCFF.JPG|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 8 ianuarie 2022 06:07 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Dorian Electra.jpg|Dorian Electra.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2022-02-09T05:37:23.257897 | Dorian Electra.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 9 februarie 2022 07:37 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:TembiOriginals 400x600.jpg|TembiOriginals 400x600.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2022-03-05T22:07:06.676965 | TembiOriginals 400x600.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:TembiOriginals 400x600.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 6 martie 2022 00:07 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:190324 미나생일기념.jpg|190324 미나생일기념.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2022-04-17T23:07:19.572565 | 190324 미나생일기념.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 18 aprilie 2022 02:07 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:190324 미나생일기념.jpg|190324 미나생일기념.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2022-04-18T11:22:06.234027 | 190324 미나생일기념.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:190324 미나생일기념.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 18 aprilie 2022 14:22 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Ali Michael.png|Ali Michael.png]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2022-12-18T20:24:00.481081 | Ali Michael.png --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 18 decembrie 2022 22:24 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Javier F Pena.jpg|Javier F Pena.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2023-02-04T21:53:49.182367 | Javier F Pena.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Javier F Pena.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 4 februarie 2023 23:53 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Entrevista de Miss USA, Miss Universe 2022 (cropped).png|Entrevista de Miss USA, Miss Universe 2022 (cropped).png]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2023-02-21T20:40:03.328536 | Entrevista de Miss USA, Miss Universe 2022 (cropped).png --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 21 februarie 2023 22:40 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Tony-Gonzales-Congress.jpg|Tony-Gonzales-Congress.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2023-02-27T20:54:46.418541 | Tony-Gonzales-Congress.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files uploaded by PubleyPetit|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 27 februarie 2023 22:54 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:JulieBell.jpg|JulieBell.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2023-02-28T01:53:19.998668 | JulieBell.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 28 februarie 2023 03:53 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:JulieBell.jpg|JulieBell.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2023-02-28T09:52:57.581965 | JulieBell.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:JulieBell.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 28 februarie 2023 11:52 (EET) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Selena quintanilla.jpg|Selena quintanilla.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2023-05-30T15:53:35.497215 | Selena quintanilla.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Selena quintanilla.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 30 mai 2023 18:53 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:BRYAN MARK RIGG 20230402 114422.jpg|BRYAN MARK RIGG 20230402 114422.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-05-11T15:36:28.116045 | BRYAN MARK RIGG 20230402 114422.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:BRYAN MARK RIGG 20230402 114422.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 11 mai 2025 18:36 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Billie Jo Spears--1975.jpg|Billie Jo Spears--1975.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-05-25T08:06:14.077294 | Billie Jo Spears--1975.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Billie Jo Spears--1975.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 25 mai 2025 11:06 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:JarenLewinsonPhoto11.jpg|JarenLewinsonPhoto11.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-06-11T01:36:24.203394 | JarenLewinsonPhoto11.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:JarenLewinsonPhoto11.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 11 iunie 2025 04:36 (EEST) res3w7hw8uhmx882xtgfjv2t3gn8kvg 0 2358828 17024271 17023547 2025-06-10T18:43:02Z Sîmbotin 82644 Anularea modificării 17019864 făcute de [[Special:Contributions/Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție Utilizator:Deva1995|discuție]]) sursa citată nu confirmă! 17024271 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Nicușor Bancu''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} ==Note== <references /> {{Ciot-fotbalist-România}} {{România la Euro 2024}} {{DEFAULTSORT:Bancu, Nicușor}} [[Categorie:Nașteri în 1992]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Oameni din județul Olt]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Nașteri pe 18 septembrie]] p44px6pf08t805dd9x94vw7ihrhl43f 17024283 17024271 2025-06-10T18:47:47Z Sîmbotin 82644 Revenit asupra modificărilor de [[WP:BC|bună credință]] ale lui [[Special:Contributions/Sîmbotin|Sîmbotin]] ([[Discuție Utilizator:Sîmbotin|D]]): Scuze, am găsit referință pt. prenumele „Silviu”. ([[WP:TW|TW]]) 17024283 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Nicușor Silviu Bancu''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} ==Note== <references /> {{Ciot-fotbalist-România}} {{România la Euro 2024}} {{DEFAULTSORT:Bancu, Nicușor}} [[Categorie:Nașteri în 1992]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Oameni din județul Olt]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Nașteri pe 18 septembrie]] 49j4p5gk03nwwknnilgbr2h24wih4wc 17024300 17024283 2025-06-10T18:52:32Z Sîmbotin 82644 referință pt. prenumele Silviu 17024300 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Nicușor Silviu Bancu''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}}<ref>{{Citation | url=https://www.transfermarkt.com/nicusor-bancu/profil/spieler/213195| title=Nicușor Bancu - Player profile| newspaper=Transfermarkt.com| date= | accessdate=2025-6-10}}</ref> ==Note== <references /> {{România la Euro 2024}} {{Ciot-fotbalist-România}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Bancu, Nicușor}} [[Categorie:Nașteri în 1992]] [[Categorie:Nașteri pe 18 septembrie]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Oameni din județul Olt]] jc299xhalth06jug0ex49wdujk8g54u 17024306 17024300 2025-06-10T18:57:34Z Sîmbotin 82644 adăugat [[Categorie:Fotbaliști români din campionatul intern]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024306 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Nicușor Silviu Bancu''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}}<ref>{{Citation | url=https://www.transfermarkt.com/nicusor-bancu/profil/spieler/213195| title=Nicușor Bancu - Player profile| newspaper=Transfermarkt.com| date= | accessdate=2025-6-10}}</ref> ==Note== <references /> {{România la Euro 2024}} {{Ciot-fotbalist-România}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Bancu, Nicușor}} [[Categorie:Nașteri în 1992]] [[Categorie:Nașteri pe 18 septembrie]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali români]] [[Categorie:Fotbaliști români din campionatul intern]] [[Categorie:Fotbaliști români din campionatul intern]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Oameni din județul Olt]] 4n3ivmpset2u9qs3abc8olkfozsnzzf 0 2358834 17024261 16345454 2025-06-10T18:29:53Z ~2025-65659 703666 17024261 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist|Echipă=BARCELONA}} '''Valentin Mihăilă''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} ==Note== <references /> == Legături externe == * {{Soccerway}} * [https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/u-craiova-perla-olteniei-aproape-de-serie-a-valentin-mihaila-i-a-fermecat-pe-scouterii-italieni-in-romania-a-aparut-un-nou-chiesa-589482.html Perla Olteniei”, aproape de Serie A » Valentin Mihăilă i-a fermecat pe scouterii italieni: „În România a apărut un nou Chiesa!”] {{Ciot-fotbalist-România}} {{România la Euro 2024}} {{DEFAULTSORT:Mihăilă, Valentin}} [[Categorie:Nașteri în 2000]] [[Categorie:Atacanți]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Oameni în viață]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Ploieșteni]] phn5kv6q26ducwoev06x1sj2ry5nktd 17024262 17024261 2025-06-10T18:33:36Z Paloi Sciurala 467397 Revenit asupra a 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-65659|~2025-65659]] ([[Discuție Utilizator:~2025-65659|D]]) identificată ca [[WP:V|vandalism]] la ultima versiune a lui Valentin JJ.. ([[WP:TW|TW]]) 17024262 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Valentin Mihăilă''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} ==Note== <references /> == Legături externe == * {{Soccerway}} * [https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/u-craiova-perla-olteniei-aproape-de-serie-a-valentin-mihaila-i-a-fermecat-pe-scouterii-italieni-in-romania-a-aparut-un-nou-chiesa-589482.html Perla Olteniei”, aproape de Serie A » Valentin Mihăilă i-a fermecat pe scouterii italieni: „În România a apărut un nou Chiesa!”] {{Ciot-fotbalist-România}} {{România la Euro 2024}} {{DEFAULTSORT:Mihăilă, Valentin}} [[Categorie:Nașteri în 2000]] [[Categorie:Atacanți]] [[Categorie:Fotbaliști ai CSU Craiova]] [[Categorie:Oameni în viață]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Ploieșteni]] 1uti14ug8nbwnsmzclwbse9be6ccnsq 0 2367158 17023969 13783293 2025-06-10T14:22:22Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1998]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023969 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | coperta = Darwinia (novel).jpg}}{{altesensuri|Darwinia}} '''''Darwinia''''' este un [[roman științifico-fantastic]] al scriitorului canadian [[Robert Charles Wilson]]. A apărut în [[1998]] la editura [[Tor Books|Tor]]. La sfârșitul romanului se dezvăluie că orice s-a întâmplat în poveste este cu adevărat dincolo de sfârșitul timpului și că Universul, Pământul și toată conștiința care a existat vreodată sunt într-adevăr conservate într-o simulare asemănătoare computerului, cunoscută sub numele de Arhiva. ==Prezentare== {{sinopsis}} În martie [[1912]], în ceea ce unii au denumit "Miracolul", [[Europa]] și părți din [[Asia]] și [[Africa]], inclusiv locuitorii săi, dispar dintr-o dată brusc peste noapte și sunt înlocuiți cu o bucată de [[Pământ]] extraterestru, un teren asemănător cu cel anterior, dar cu o nouă [[floră]] și [[faună]] neobișnuită care par să fi avut o [[evoluție]] diferită. Considerat de unii ca un act de răzbunare divină, "Miracolul" afectează viețile oamenilor din jur și transformă [[istoria lumii]]. Deoarece [[Lumea Nouă]] a fost colonizată de europeni, [[America]] se implică acum într-un efort de re-[[colonizare]] a noii Europe ciudate. Domnul Kitchener - care, fără ca să izbucnească [[primul război mondial]], trăiește în [[1916]] - încearcă să reunească resturile [[Imperiul Britanic|imperiului britanic]] și să restabilească [[Marea Britanie]], deși nou întemeiata [[Londra]] este doar un "oraș de frontieră". În acest context, cartea descrie viața și aventurile lui Guilford Law, un tânăr fotograf american. Când era un băiat de 14 ani, Guilford Law a fost martorul "Miracolului", în timp ce lumini strălucitoare se mișcau pe cerul oceanului. Ca adult, el este hotărât să călătorească pe continentul ciudat (denumit Darwinia) și să-i exploreze misterele. În acest scop, el se înscrie ca fotograf în expediția lui Finch, care intenționează să călătorească pe râul care fusese cunoscut anterior sub numele de [[Rin]] și să pătrundă în adâncurile ascunse ale noului continent, cât mai mult posibil. El se îndreaptă în mijlocul junglei în mijlocul luptelor naționaliste, în care partizanii atacă și distrug majoritatea membrilor expediției lui Finch pe continentul despre care ei cred că le aparține. Law e însoțit de un asociat nedorit, un geamăn misterios care pare să fi trăit și murit pe un Pământ alternativ neschimbat de "Miracol". Geamănul îi apare prima oară lui Guilford în vise și îi aduce un mesaj că Darwinia nu este ceea ce pare a fi și că Guilford nu este cel care pare a fi. O revelație uimitoare apare în curând. Până la sfârșitul povestirii, se dezvăluie tuturor personajelor că [[sfârșitul lumii]] a venit demult și că [[Univers]]ul, Pământul și toată conștiința care a existat vreodată sunt într-adevăr conservate într-o simulare asemănătoare computerului, cunoscută sub numele de "Arhiva". Arhiva a fost construită de o coaliție a tuturor ființelor simțitoare din Univers într-un efort de a salva conștiința de [[moarte]]. Cu toate acestea, "virușii" (forme de viață artificiale parazite) cunoscute sub numele de Psion au invadat sistemul Arhivei. Guilford Law află în cele din urmă că el și toți ca el servesc ca instrumente într-o luptă cosmică împotriva ființelor Psion pentru supraviețuirea conștiinței însăși. ==Primire== Romanul a fost nominalizat la premiile Hugo și Locus pentru cel mai bun roman din 1999.<ref name="WWE-1999">{{citat web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1999 | title = Premiile anului 1999 - Câștigători și nominalizări | work = Worlds Without End | accessdate=2009-06-29 }}</ref> ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Isfdb title|id=4261}} ==Vezi și== *[[1998 în literatură]] *[[Realitatea simulată în ficțiune]] *[[Punct Omega]] * ''[[October the First Is Too Late]]'' (1966) de [[Fred Hoyle]] {{Robert Charles Wilson}} [[Categorie:Romane din 1998]] [[Categorie:Romane canadiene]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Robert Charles Wilson]] [[Categorie:Herbert Kitchener în cultura populară]] [[Categorie:Istorie alternativă]] [[Categorie:1998 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1998]] aisprul4pox8qtut0t6ktwgkfmvu10i 0 2367670 17024527 17008562 2025-06-10T21:09:49Z Ewan2 250095 /* Domnia */ 17024527 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Monarh | nume = Manase (Menashe) <br> מנשה | titlu = Rege al Iudeei | imagine = [[Fișier:Manases-Manasseh.jpg|150px]] | descriere = Portretul regelui Manase în Promptuarium Iconum Insigniorum | domnie = [[697 î.Hr.]] - [[642 î.Hr.]] | incoronare = | altetitulaturi = | nume complet = Menashe ben Hizkiyahu | predecesor = Ezechia (Hizkiyahu) | succesor = [[Amon, rege al Iudeei]] | casatorit cu = Meshalemet bat Harutz | mostenitor = [[Amon, rege al Iudeei]] | urmasi = | casa regala = Casa lui David (Beit David) | imn regal = | tatal = Ezechia (Hizkiyahu) | mama = Heftziba | data nasterii = 709 î.Hr | locul nasterii = [[Ierusalim]] | data mortii = [[642 î.Hr.]] | locul mortii = [[Ierusalim]] | semnatura = |}} '''Manase''' sau '''Menashe ben Hizkiahu''' (în [[ebraică]]:'''מְנַשֶּׁה''' - Menashè) a fost un personaj biblic și al 14-lea [[rege]] al [[Regatul Iuda|Iudeii antice]], ai cărei ani de domnie prezumtivi sunt 697-642 î.e.n. După Scriptură (în [[Vechiul Testament]] sau [[Biblia ebraică]]), a urcat pe tron la vârsta de numai 12 ani. El a moștenit un regat mic și dependent de [[Asiria]], în urma înfrângerii tatălui său, regele [[Ezechia|Hizkiahu]], care s-a revoltat împotriva hegemoniei asiriene în regiune. În vremea sa regatul iudeu s-a învecinat la nord și la nord-vest cu Imperiul Asirian care ajunsese la culmea puterii sale. În zona ocupată de asirieni a [[Țara Israel|Țării Israelului]] sau [[Palestina|Palestinei antice]], pe locul fostului regat Israel, trăiau israeliți care nu fuseseră deportați în [[Mesopotamia]], precum și coloniști aduși de asirieni, cunoscuți, în general, sub numele de [[samariteni]]. Manase este menționat de două ori în inscripții asiriene ca „Manase, regele Iudeii” - „Menasî/Ninsi šar Iaudi” , una din ele din vremea regelui [[Asarhaddon]] și cealaltă din analele regelui [[Asurbanipal]] El a fost regele care a avut cea mai lungă domnie din istoria evreilor. ==Domnia== [[Fișier:Groslay Saint-Martin110547.JPG|250px|miniatura|dreapta|Figura imaginară a regelui Manase pe vitrajul bisericii Saint Martin din Groslay]] În cursul domniei sale Manase a autorizat cultul diverșilor zei din regiune și oficierea lor în [[Templul din Ierusalim]], în ciuda împotrivirii [[profeți]]lor evrei. Poate că această politică religioasă s-ar putea explica prin starea dificilă economică și morală a regatului și de [[vasal]]itatea față de Asiria. Din contră, arheologul [[Israel Finkelstein]] în cartea sa „Reshit Israel” descrie anii domniei lui Manase ca o perioadă în care regatul Iudeei s-a refăcut de pe urma campaniei distrugătoare a regelui Sanherib al Asiriei din vremea domniei regelui Ezechia (Hizkiahu). De asemenea era o perioadă în care au luat amploare relațiile comerciale cu alte regiuni, precum [[Peninsula Arabică]], s-a extins așezarea de iudei în sudul Palestinei și s-au perfecționat tehnicile de producție și organizarea economiei. Prezentarea in Biblie a regelui Manase ca vărsător de „sânge curat” ar putea reflecta conflictele interne religioase din regat. În general, se presupune că Manase a facilitat și chiar a încurajat pătrunderea culturii asiriene ca parte a sistemului de relații strânse cu stăpânitorii Asiriei, mai ales cu regii Senaherib și Asarhaddon. Ca răsplată pentru serviciile sale, Asarhaddon a transferat o parte din regiunea Samariei în mâinile Iudeei. [[Arnold J. Toynbee]] îl considera pe Manase ca un conservator pios, care apăra religia strămoșilor săi față de iconoclaștii monoteiști.<ref name="Toynbee1961">{{cite book|first=Arnold|last=Toynbee|authorlink=Arnold Joseph Toynbee|author2=Royal Institute of International Affairs|title=A Study of History|volume=12|url=https://books.google.com/books?id=h98IAQAAIAAJ|year=1961|publisher=Oxford University Press, H. Milford|page=425}}</ref> ==Punctul de vedere al tradiției religioase iudaice== [[Fișier:Monegro-Iosias-Manasses.jpg|250px|miniatura|dreapta|Statui ale regilor iudei Iosia și Manase pe clădirea palatului Escorial din Spania]] Biblia nu furnizează date despre situația politică a Regatului Iudeei în zilele lui Manase și nici cu privire la politica sa generală, ci se concentrează asupa păcatelor sale față de [[Dumnezeu]] (Yahve). {{citat|Însă Manase a dus pe Iuda și pe locuitorii Ierusalimului la atâta rătăcire, încât ei au săvârșit mai rău decât acele popoare pe care Domnul le stârpise din fața fiilor lui Israel.|(Cartea Cronicilor II - 33,9)}} [[Păcat]]ele lui Manase includ (după Cartea Regilor și diverse comentarii) abolirea regulilor de cult pe care le aplicase tatăl său, Ezechia, introducerea în Iudeea a cultului lui [[Baal]] și al [[Așera|Așerei]] și postarea unei statui a Așerei în incinta Templului din Ierusalim (Regi II, 21,7) , introducerea cultului [[vrăjitor]]esc al „oștirii cerurilor” - al stelelor și planetelor - pe teritoriul regatului si chiar ridicarea de altare ale acestui cult în curțile Templului, consultarea ghicitorilor și a falșilor văzători , ștergerea numelui lui Dumnezeu din cărțile sfinte, relații [[incest]]uoase cu sora sa, arderea unui copil al său (pe altarul lui [[Moloh]]). Ii sunt atribuite vărsări de sânge și asasinate, între care (după spusele unor învățați [[Talmud|talmudiști]]), chiar și asasinarea bunicului său, prorocul [[Isaia]]. Atât Cartea Regilor cât și cea a Cronicilor menționează numeroasele păcate ale lui Manase, și leagă acestea de distrugerea primului Templu din Ierusalim. Cartea Cronici conține o informație suplimentară, care nu apare în cartea Regilor, și anume că Manase ar fi fost deportat de asirieni în [[Babilon]], și că fiind acolo, a înălțat o rugăciune catre Dumnezeul lui Israel și s-a căit de păcatele sale. Apoi , reîntors în regatul său Iudeea, s-a pocăit și a devenit slujitor credinicios al Legii lui Dumnezeu. Veridicitatea istorică a acestei povestiri este pusă la indoială. În literatura [[apocrif]]ă acest deznodământ - al captivității în Babilonia al lui Manase și al pocăirii sale este reluat, mai cu seamă în cartea apocrifă numită [[Rugăciunea lui Manase]]. Diferențele și contrastul dintre narativele din Cartea regilor si cea a Cronicilor a fost obiectul unor dispute între rabini .Tratatul Sanhedrin (10,2) din [[Mișna]] scrie ca trei regi evrei nu vor avea parte de lumea de apoi [[Ieroboam]] (Yaravam), [[Ahab]] (Ahav) și Manase (Menashe). În schimb, rabi Yehuda era de părere că ,în lumina povestirii din Cartea Cronici II, Manase va avea parte de ea: {{Citat|Iar dacă s-a rugat, Dumnezeu l-a auzit și i-a ascultat rugăciunea lui și l-a adus înapoi la Ierusalim, în regatul său. Și a cunoscut Manase că Domnul este Dumnezeul cel adevărat.|(Cronici II, 33,13)}} La aceasta replică niște învățați: {{citat|I-au spus că l aduc înapoi în regatul său, nu la viața lumii de apoi.}} == Note == <references/> ==Legături exterioare== *[http://www.aplaton.co.il/story_538 ימיו הסוערים של המלך מנשה Blogul Platon -Uri Katzir - Zilele furtunoase ale regelui Manase] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090707023953/http://www.aplaton.co.il/story_538 |date=2009-07-07 }} *[http://ilanabc.co.il/?page_id=485 capitolul 20 despre Manase] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190116050003/https://ilanabc.co.il/?page_id=485 |date=2019-01-16 }} în podcastul [http://ilanabc.co.il/ Cronici] *[https://www.ranlevi.com/2018/02/12/osim_tanah_malhut_menashe_mst/ Dr.Boaz Stavi -"Fake news în Biblie:Domnia lui Manase"], podcastul Citim Biblia - Ossim Tanakh, 12 februarie 2018 [[Categorie:Personaje din Vechiul Testament]] [[Categorie:Regi din Iuda]] [[Categorie:Casa lui David]] i2zr5zofg5bdxk2mpjhirjrde0ivvff 0 2369905 17023937 12593639 2025-06-10T14:16:03Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023937 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte |coperta= Wizard(1stEd).jpg | serie = [[Gaea (trilogie)|''Gaea'']] | data_apariției_în_românia = | precedată_de = [[Titan (roman)|Titan]] | urmată_de =[[Demon (roman)|Demon]] }} '''''Wizard''''' este un [[roman științifico-fantastic]] scris de autorul american [[John Varley (autor)|John Varley]], a doua carte din trilogia sa [[Gaea (trilogie)|Gaea]]. A apărut la editura [[Berkley Books]] în 1980. ==Cadru== Trilogia descrie întâlnirea omenirii cu o ființă vie pe orbită în jurul planetei [[Saturn]] și având forma unui tor Stanford cu un diametru de 1300 km. Aceasta este locuită de mai multe specii extraterestre, mai ales de ființe asemănătoare [[centaur]]ilor denumite Titanide. ==Prezentare== {{sinopsis}} ''Wizard'' ("Vrăjitoarea") are loc în 2100, șaptezeci și cinci de ani după evenimentele din "[[Titan (roman)|Titan]]". Cirocco Jones a devenit o alcoolică, aparent din cauza tensiunii de a fi "Wizard". Gaby Plauget a realizat proiecte speciale pentru Gaea, cum ar fi construirea autostrăzii Circum-Gaea, în schimbul căreia are parte de unele beneficii pe care le are Cirocco, inclusiv tinerețe aparent permanentă. Și Gaea este plictisită. Ea aranjează fluxuri de persoane care caută miracole pentru a veni la ea de pe [[Pământ]] și apoi le dă sarcini de făcut: să facă ceva "eroic" (de exemplu, să meargă o dată pe circumferința roții mari) și dorințele lor vor fi îndeplinite. Acesta este modul ei de a asigura un divertisment continuu, deoarece ea aranjează pericolele pentru ca ei să le depășească sau să moară încercând. De asemenea, ea pare să fie utilă Umanității oferind leacuri pentru boli, astfel încât oamenii să nu se întoarcă împotriva ei și să o distrugă. Între timp, ea stă în centrul de clevetiri și urmărește filme vechi. [[Image:Spacecolony1.jpg|thumb|left|Imagine artistică a unei perechi de cilindri O'Neill<ref>Cilindrul O'Neill a fost imaginat de [[Gerard K. O'Neill]] în cartea sa din 1976 ''[[The High Frontier: Human Colonies in Space]]'' New York: William Morrow & Company. ISBN 0-688-03133-1. </ref>]][[File:Island three view from endcap.jpg|thumb|left|Redare artistică a interiorului unui cilindru O'Neill, arătând curbura suprafeței interioare]] ''Chris Major'' și ''Robin Nouă-Degete'' sunt doi astfel de pelerini. Chris suferă de episoade psihotice, adesea însoțite de "noroc" [[paranormal]]. Robin, membru al unui grup de vrăjitoare care trăiesc într-un [[cilindru O'Neill]], are o [[epilepsie]] ciudată care se manifestă numai într-o [[gravitație]] mai mare decât cea a Lunii. Robin, Gaby, Cirocco și patru Titanide au pornit într-o călătorie eroică. Gaby și Cirocco au o agendă ascunsă: ei doresc să cerceteze creierul regional pentru a o răsturna pe Gaea, pe care ei o consideră a fi iremediabil nebună. În timpul călătoriei, cititorii află ce a dus-o pe Cirocco la [[alcoolism]]. Ca preț pentru întreruperea Războiului dintre Îngeri și Titanide, Gaea a făcut ca Titanidele să depindă de Cirocco pentru a avea copii. Numai saliva ei poate activa ouăle pe care le produc, astfel încât acestea să poată fi implantate într-o mamă gazdă să crească. Răspunderea pentru supraviețuirea unei întregi rase este mai mult decât poate suporta Cirocco. Demisia din poziția ei de ''Wizard'' este imposibilă, la fel și sinuciderea este exclusă datorită dragostea ei pentru Titanide, așa că singura ei eliberare este refugiul în alcool. Pericolele călătoriei includ [[V-1|bombe zburătoare]], creaturi vii cu motoare cu jet pulsatoriu care trăiesc sus pe cablurile de sprijin. Acestea atacă ființele vii, inclusiv oamenii și Titanidele, încercând să-i prindă pentru a fi mâncați. Ei sunt o mare amenințare la adresa pelerinilor, cu gurile lor înguste și cu aripile ascuțite. Încet, călătoria reduce numărul echipajului, mai întâi una dintre Titanide moare și apoi, într-un atac al nebunului Gene, Gaby moare. Toți ajung să fie separați. Cirocco și companionul Titanid, Hornpipe, sunt lăsați pe suprafața Rim-ului, în timp ce Robin și Chris sunt prinși în subteran, cu Titanida Valiha, care nu numai că este gravidă, dar este și grav rănită. În cele din urmă, Robin trebuie să-l părăsească pe Chris ca să o îngrijească pe Valiha și să urce la suprafață după ajutor. Ea ajunge într-una din zonele artici reci ale habitatului și aproape că moare înainte să fie salvată. Cirocco suferă o transformare completă. Își adună puteri considerabile pentru a salva toți membrii expediției rămase. Robin și Chris merg să se confrunte cu Gaea, doar pentru a le spune că ea este cea care îi vindecă și pot dispărea. Cirocco distruge în cele din urmă corpul pe care Gaea l-a folosit pentru a vorbi cu oamenii. Deoarece ea este în realitate o inteligență care trăiește în centru, moartea acestui trup nu o ucide pe Gaea; dar este modul în care Cirocco a scăpat de obligațiile ei. În continuare, ea nu mai este Vrăjitorea (Wizard); ea este Demonul. ==Primire== ===Premii=== **Nominalizare la Premiile Hugo și Locus, 1981<ref name="WWE-1981">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1981 | title = 1981 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=2009-09-26 }}</ref> ==Note== <references /> ==Legături externe== * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=362 Wizard] at Worlds Without End * [http://ammonra.org/gaea/ Gaea the Mad Titan] fan site of the Gaean Trilogy ==Vezi și== *[[1980 în literatură]] *[[1980 în științifico-fantastic]] {{John Varley}} {{DEFAULTSORT:Wizard (roman)}} [[Categorie:Romane din 1980]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Romane de John Varley]] [[Categorie:Saturn în ficțiune]] d1640kdylip37zr4ohae5cqf7ecxcpm 0 2370396 17023858 15781433 2025-06-10T13:48:01Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023858 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | nume = Europa în timpul iernii | titlul_original = Europe in Winter | translator = | image = Europe in Winter.jpg | image_size = | caption = Coperta primei ediții | author = [[Dave Hutchinson]] | illustrator = | cover_artist = [[Clint Langley]] | country = Regatul Unit | language = engleză | series = The Fractured Europe | subject = viitorul Europei | genre = [[Science fiction]] thriller | publisher = Solaris | release_date = 3 noiembrie 2016 | media_type = | pages = 295 | awards = | isbn = 978-1-78108-463-2 | dewey = | congress = | oclc = | preceded_by = Europe at Midnight (2015) | followed_by = Europe at Dawn (2018) }} '''''Europe in Winter''''' este un [[roman științifico-fantastic]] din 2016 scris de autorul englez [[Dave Hutchinson]].<ref>[http://www.speculativeherald.com/2016/11/24/review-europe-in-winter-by-dave-hutchinson/ Review: Europe in Winter by Dave Hutchinson] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190115185408/http://www.speculativeherald.com/2016/11/24/review-europe-in-winter-by-dave-hutchinson/ |date=2019-01-15 }}, Speculativeherald.com</ref> Este al treilea roman din seria ''The Fractured Europe''. În 2017 ''Europe in Winter'' a câștigat [[Premiul BSFA pentru cel mai bun roman]]. <ref>{{cite web|url=http://www.bsfa.co.uk/bsfa-awards-2016-winners-announced/|title=BSFA Awards 2016 Winners Announced|publisher=BSFA|accessdate=2019-01-15|archive-date=2018-10-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20181008174914/https://bsfa.co.uk/bsfa-awards-2016-winners-announced/|dead-url=yes}}</ref> Rudi, fostul bucătar-șef și spion din romanele anterioare, revine într-o misiune de descoperire a adevărului - într-o Europă fracturată complet modificată de dezvăluirea publică a Comunității. ==Prezentare== {{sinopsis}} [[Uniunea Europeană]] s-a prăbușit. Comunitatea este acum cea mai mare națiune din Europa; trenurile merg acolo din Londra și Praga. Este o eră a păcii și prosperității fără precedent. Nu este niciun motiv pentru uriașa indignare teroristă. Comunitatea și Europa se întâlnesc în secret, pentru a schimba ostateci. Rudi vrea să afle cine este Les Coureurs des Bois. Împreună cu o echipă plină de drogați, mafioți și {{ill|en|agenți adormiți|Sleeper agent}}, Rudi își propune să dezlege misterul - doar pentru a descoperi că adevărul este atât de aproape de casă și atât de departe încât nimeni nu și-ar putea imagina. ==Note== <references /> ==Legături externe== *{{isfdb title|id=2069740|title=Europe in Winter}} {{BSFA Award Best Novel‎‎}} [[Categorie:Romane din 2016]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Thrillere]] [[Categorie:2016 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] fdc8ms0vua9v5264uj0aym9nrjqk9kn 0 2371980 17024364 17020924 2025-06-10T19:40:48Z Dimitrie569 655074 Revenit asupra a 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-65673|~2025-65673]] ([[Discuție Utilizator:~2025-65673|D]]) identificată ca [[WP:V|vandalism]] la ultima versiune a lui Nyook. ([[WP:TW|TW]]) 17024364 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Film | nume_film = Winx Club: Secretul regatului pierdut | alte_nume = | imagine = | descriere_imagine = | rating = | gen = [[magie]], [[Fantezie (gen artistic)|fantezie]], [[Film de aventuri|aventuri]], [[Film de comedie|comedie]]-[[dramă]], [[Film de dragoste|dragoste]] | regizor = [[Iginio Straffi]] | producător = [[Rainbow S.r.l.]] | scenarist = [[Inginio Straffi]]<br />[[Sean Molyneaux]] | bazat_pe = [[Winx Club]] | narator = | rolurile_principale = '''Italiană:'''<br>[[:it:Letizia Ciampa|Letizia Ciampa]]<br>[[:it:Perla Liberatori|Perla Liberatori]]<br>[[:it:Domitilla D'Amico|Domitilla D'Amico]]<br>[[Ilaria Latini]]<br>[[:it:Gemma Donati (doppiatrice)|Gemma Donati]]<br>[[:it:Laura Lenghi|Laura Lenghi]] | muzica = Paolo Baglio | dir_imag = | montaj = | studio = [[Rai Fiction]]<br />[[Rainbow S.r.l.]] | distribuitor = [[01 Distribution]] | premiera = 30 noiembrie 2007 | premiera_ro = 29 februarie 2008 | premiera_md = | durată = 85 de minute | țara = [[Italia]] | limba_originală = [[limba italiană|italiană]] | dispromână = [[dublaj|dublat]] | buget = 25 milioane de euro | încasări = 18,523,991 $<ref>[http://www.boxofficemojo.com/movies/intl/?page=&country=BE&id=_fWINXCLUBANDTHESE01 ''Winx Club: The Secret of the Lost Kingdom'' - Box Office Mojo]</ref> | operator = | sunet = | scenografie = | machiaj = | costume = | casting = | premii = | precedat_de = | urmat_de = [[Winx Club: Aventura magică]] | website = [http://www.winxclubthemovie.com/movie1/index_movie1.html Site oficial] | id_cinemagia = 25244 | id_cinemarx = | imdb_id = 1206585 | id_rotten-tomatoes = | id_allrovi = }} '''Winx Club I: Secretul regatului pierdut''' (în {{it|Winx Club: Il segreto del regno perduto}}) este primul [[film de animație]] [[Imagine generată de computer|3D]] [[italia]]n bazat în serialul de [[Animație|desene animate]] creat de [[Rainbow S.r.l.|Rainbow S.p.A]], [[Winx Club]]. Filmul a avut premiera pe [[17 noiembrie]] [[2007]] în [[Italia]] și pe [[29 februarie]] [[2008]] în [[România]]. Regizorul filmului este [[Iginio Straffi]]. Filmul este plasat după sezonul 3 al serialului original. == Descriere == Într-un univers [[Magie|magic]], [[vrăjitoare]] și [[războinic]]i luptă în numele [[bine]]lui. Sau al [[rău]]lui! În milenara confruntare se implică și un grup de cinci adolescente, alese să apere universul cu puterile lor magice. Ele sunt Clubul Winx și, împreună cu aliații lor, atrași de frumusețea și inteligența fetelor, vor încerca să le vină de hac maleficelor Vrăjitoare, care vor să scufunde lumea în întuneric și teroare. În urmă cu 16 ani cei mai puternici magicieni războinici s-au sacrificat pentru a păstra pacea în Dimensiunea Magică. Acum destinul regatului stă în mâinile lui Bloom, tânăra zână a flăcării Dragonului. Împreună cu prietenele ei Stella, Flora, Layla, Musa și Tecna, Bloom luptă împotriva vrăjitoarelor și a războinicilor într-o lume magică în care totul este posibil! Ca în orice poveste există însă Vrăjitoarele care vor să cucerească și să domine lumea, să îngenuncheze omenirea și să-i țină sub teroare. Va putea Bloom împreună cu grupul Winx Club să salveze Dimensiunea Magică și să devină prințesă? == Actori == ==== Winx ==== * [[Letizia Ciampa]] - Bloom * [[Perla Liberatori]] - Stella * [[Ilaria Latini]] - Flora * [[Gemma Donati]] - Musa * [[Dimitillia D’amico]] - Tecna * [[Laura Lenghi]] - Layla ==== Specialiștii ==== * [[Alessandro Quarta]] - Sky * [[Massimiliano Alto]] - Brandon * [[Francesco Pezzuli]] - Helia * [[Mirko Mazzanti]] - Riven * [[Corrado Conforti]] - Timmy * [[Sasha de Toni]] - Nabu == Coloana sonoră == Albumul digital intitulat după numele filmului: # ''„Unica” (You’re the One)'' # ''„Segui il ritmo” (Stand Up)'' # ''„Potere di Enchantix” (Enchantix, versiunea filmului în 3D)'' # ''„A un passo da me”" (You Made Me a Woman)'' # ''„Only a Girl”'' # ''„Segui il tuo cuore” (Fly)'' # ''„Ending” (All the Magic)'' == Note == <references /> == Legături externe == * {{Official website|http://www.winxclubthemovie.com/movie1/index_movie1.html}} * {{IMDb title|1206585}} * [http://ro.winx.wikia.com/wiki/Winx_Club_I:_Secretul_regatului_pierdut Pagină pe wiki-ul despre Winx Club în limba română] [[Categorie:Filme din 2007]] [[Categorie:Filme italiene]] [[Categorie:Filme de animație]] [[Categorie:Desene animate]] [[Categorie:Winx Club|Secretul regatului pierdut]] pzjoijvswtmikw4k69cg2u7biixo9aa 0 2372117 17024015 15596146 2025-06-10T14:38:43Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1995]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024015 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | titlu = Pierdut în timp <br> Corăbiile timpului | subtitlu = | copertă =Pierdut în timp Nemira.jpg | copertă_mărime = | descriere_copertă =Coperta de la Nemira realizată de Răzvan Luscov | poză = | comentariu_poză = | autor = [[Stephen Baxter]] | subiect = | gen = | serie = | titlu_original = The Time Ships | editura =[[HarperCollins]] | ilustrator = | limbă = engleză | țară_de_lansare = [[Regatul Unit]] | data_publicării = 1995 | format_original = | audio_orig = | pagini = 454 | dimensiune_greutate = | isbn = 0-00-224609-0 | oclc = 59965735 | traducător = [[Cătălin Teniță]] | editura_ro =[[Editura Nemira]] | data_apariției_în_românia =1999 | format = | audio = | pagini_ro = 272 | isbn_ro = 973-569-396-8<ref>[https://www.worldcat.org/title/pierdut-in-timp/oclc/895707988&referer=brief_results ''Pierdut în timp''], worldcat.org</ref> | oclc_ro = 895707988 | precedată_de = ''[[Mașina timpului (roman de H.G. Wells)|Mașina timpului]]'' (1895) | urmată_de = }}'''''Pierdut în timp''''' sau '''''Corăbiile timpului''''' ({{en |The Time Ships}}) este un [[roman științifico-fantastic]] al scriitorului britanic [[Stephen Baxter]]. A apărut prima dată în 1995 la editura [[HarperCollins]]. În [[limba română]] a apărut la [[Editura Nemira]], în [[Colecția Nautilus]] [[Lista volumelor publicate în Colecția Nautilus|nr. 160 și 164]], traducerea romanului fiind realizată de [[Cătălin Teniță]]. Primul volum, ''Pierdut în timp'', conține primele trei capitole (denumite cărți) ale romanului original ''The Time Ships'', iar al doilea volum, ''Corăbiile timpului'', conține ultimele patru capitole (denumite cărți). A câștigat [[Premiul Asociației Britanice de Science Fiction|Premiul BSFA]] pentru [[Premiul BSFA pentru cel mai bun roman|cel mai bun roman]], 1995,<ref name="WWE-1995">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1995 | title = 1995 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=15 May 2009 }}</ref> [[Premiul John W. Campbell]], 1996,<ref name="WWE-1996">{{cite web | url = http://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1996 | title = 1996 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=15 May 2009 }}</ref> [[Premiul Philip K. Dick]], 1996<ref name="WWE-1996"/> și a fost nominalizat la premiile [[Premiul Hugo|Hugo]], [[Premiul Locus|Locus]], [[Premiul Arthur C. Clarke|Clarke]] și [[:en:British Fantasy Award|British Fantasy]] în 1996.<ref name="WWE-1996"/> Romanul este o [[sequel|continuare]] [[Mașina_timpului_(roman_de_H.G._Wells)#Continuări_scrise_de_alți_autori|autorizată]] a romanului lui [[H. G. Wells]], ''[[Mașina timpului (roman de H.G. Wells)|Mașina timpului]]'' (1895).<ref>[https://www.independent.co.uk/arts-entertainment/books/news/hg-wells-the-war-of-the-worlds-spawns-official-novel-sequel-after-118-years-a6757601.html H.G. Wells' The War of the Worlds spawns novel sequel after 118 years], independent.co.uk</ref> ==Prezentare== {{sinopsis}} După evenimentele prezentate în ''Mașina timpului'', Călătorul în Timp (numele său, Moses, apare în roman, dar aplicat [[sine]]lui său mai tânăr) se pregătește în [[1891]] să se întoarcă în anul 802.701 ca să o salveze pe Weena, un [[eloi]] care a murit în foc împreună cu [[morloc]]ii. El dezvăluie că dispozitivul din [[cuarț]] al mașinii timpului este sufocat de o substanță [[radioactiv]]ă pe care o numește [[:en:The Plattner Story and Others|plattner]]ită în cinstea binefăcătorul misterios care i-a dat proba să o studieze cu douăzeci de ani mai devreme, în 1871. Călătorul în Timp pleacă în [[viitor]] și se oprește în anul 657.208 atunci când observă că cerul în timpul zilei este permanent întunecat. Odată sosit este răpit de morloci mai avansați din punct de vedere cultural decât cei pe care i-a întâlnit înainte (în romanul lui Wells). Unul dintre numerele lor, Nebogipfel (numele unui personaj al lui Wells din ''[[:en:The Chronic Argonauts|Cronica]] [[Argonauți]]lor'') îi explică că lupta dintre eloi și morloci nu a avut loc niciodată datorită publicării de către Scriitor a povestirii care a devenit ''Mașina timpului''. [[istorie alternativă|Cronologia]] pe care a căutat-o îi este inaccesibilă acum. Morolocii acestei lumi alternative au construit o [[sferă Dyson]] în jurul [[Sistemul_solar#Sistemul_solar_interior|sistemului solar interior]] și folosesc energia [[Soare]]lui pentru a o alimenta. Oamenii, așa cum Călătorul în Timp îi cunoaște, trăiesc pe suprafața interioară a Sferei, în timp ce morlocii trăiesc pe cochilia exterioară. Călătorul în timp îl convinge pe Nebogipfel că îl va ajuta să înțeleagă mecanismul de acționare a mașinii timpului dacă morlocii îl vor ajuta să se întoarcă de unde a venit. ==Referințe la alte lucrări ale lui H.G. Wells== Romanul lui Stephen Baxter are referințe nu numai la evenimentele din ''Mașina Timpului'', dar și la o serie de alte lucrări ale lui H.G. Wells: * Numele Gottfried Plattner, folosit pentru a boteza ''plattnerita'' (substanța folosită la călătoria în timp) apare în ''The Country of the Blind and Other Stories,'' colecție scrisă de Wells între 1894 și 1909, prima oară publicată în 1911. Noul Gottfried Plattner este un profesor care se trezește proiectat într-o altă dimensiune după ce a suferit un accident în timpul analizei unei "pudre verzi" ciudate. * Nebogipfel, numele morlocului care însoțește Călătorul în Timp, provine din povestirea lui Wells "The Chronic Argonauts" ("Cronica [[Argonauți]]lor", 1888). Această poveste este adesea văzută ca o versiune timpurie a ''Mașinii Timpului'' (1895). În această povestire, dr. Moeses Nebogipfel este un om de știință care studiază călătoria în timp. Numele Moeses este folosit și în cartea lui Baxter (pentru a denumi versiunea mai tânără a eroului). * Energia nucleară nu este rezultatul uraniului, dar este produsul unei substanțe denumite ''[[:en:carolinium|carolinium]]''. Acesta permite producerea de ''plattnerită'', dar și de bombe nucleare. Spre deosebire de [[bombă atomică|bombele-A]], bombele din ''carolinum'' continuă să explodeze ani de zile. Numele ''carolinium'' și proprietatea sa de a exploda continuu sunt preluate din romanul ''[[Lumea eliberată]]'' (''The World Set Free'', 1914). * [[Extratereștri]]i întâlniți aproape de sfârșitul cărții sunt descriși ca având un corp circular, tentacule pe fiecare parte și un fel de cioc ca gură; aceștia seamănă cu [[marțieni]]i din ''[[Războiul lumilor]]'' (1898). * Spre sfârșitul cărții, atunci când Călătorul în Timp își găsește propriul corp, autorul descrie evenimentul în același mod ca în povestirea ''Under the Knife'' (1896) în care naratorul se întoarce în corp după o [[experiență aproape de moarte]]. ==Premii== *Premiul British Science Fiction - '''câștigat''', 1995<ref name="WWE-1995"/> *Premiul Memorial [[John W. Campbell]] - '''câștigat''', 1996<ref name="WWE-1996"/> *Premiul Philip K. Dick - '''câștigat''', 1996<ref name="WWE-1996"/> *Premiul British Fantasy - nominalizare, 1996<ref name="WWE-1996"/> *Premiul Arthur C. Clarke - nominalizare, 1996<ref name="WWE-1996"/> *[[Premiul Hugo]] - nominalizare, 1996<ref name="WWE-1996"/> *[[Premiul Locus]] - nominalizare, 1996<ref name="WWE-1996"/> *[[:en:Kurd-Laßwitz-Preis|Premiul Kurd-Laßwitz]] - '''câștigat''', 1996 *[[:es:Premio Gigamesh|Premio Gigamesh]] - '''câștigat''', 1997 *[[Premiul Seiun]] - '''câștigat''', 1999 ==Traduceri în limba română== * ''Pierdut în timp'', Editura Nemira, Colecția Nautilus, București 1999, traducere: Cătălin Teniță, [[OCLC]]: [https://www.worldcat.org/title/pierdut-in-timp/oclc/895707988&referer=brief_results 895707988] * ''Corăbiile timpului'', Editura Nemira, Colecția Nautilus, București 1999, traducere: Cătălin Teniță ===Cuprins=== ====I. Pierdut în timp==== {{Coloane-listă|colwidth=30em| * Prolog * '''Cartea I''' - ''Noaptea cea neagră '' # ''Călătoria în timp'' # ''O nouă viziune'' # ''În întuneric'' # ''Noaptea cea Neagră'' # ''Puțul'' # ''Întâlnirea mea cu Morlocii'' # ''Cușca de Lumină'' # ''Un vizitator'' # ''Revelații și mustrări'' # ''Convorbire cu un Morloc'' # ''Eliberat din Cușcă'' # ''Morlocii Sferei'' # ''Cum trăiau Morlocii'' # ''Construcții și divergențe'' # ''Viața și moartea la Morloci'' # ''Decizie și plecare'' # ''Interiorul'' # ''Noii Eloi'' # ''Cum am traversat spațiul interplanetar'' # ''Relatarea mea despre viitorul îndepărtat'' # ''Pe Dealul Richmond'' # ''Rotații și decepții '' * '''Cartea a II-a''' - ''Paradox'' # ''Argonauții temporali'' # ''Acasă'' # ''Moses'' # ''Experimentul'' # ''Sinceritate și îndoială'' # ''Convingere și scepticism'' # ''Leviathanul Lord Raglan'' # ''Reîntâlnire cu vechi cunoștințe'' # ''În timp'' * '''Cartea a III-a''' - ''Războiul cu germanii'' # ''O nouă viziune a Richmondului'' # ''Un drum cu trenul'' # ''Londra la război'' # ''Casa din Queen's Gate Terrace'' # ''Interpretarea Lumilor Multiple'' # ''Hyde Park'' # ''Trăncănitoarea'' # ''Culmile Viitorului'' # ''Colegiul Imperial'' # ''Profesorul Gödel'' # ''[[Noua Ordine Mondială]]'' # ''Asaltul german asupra Londrei'' # ''Bombardamentul'' # ''Rota-mina'' # ''Cronomobilul'' # ''Cădere în timp'' }} ====II. Corăbiile timpului==== {{Coloane-listă|colwidth=30em| * Introducere - ''Observatorul'' * '''Cartea a IV-a''' - ''Marea Paleocenului'' # ''Diatrymagigantica'' # ''Marea Paleocenului'' # ''Cum am supraviețuit'' # ''Boală și recuperare '' # ''Furtuna'' # ''Inimă și trup'' # ''Crocodilul gigant Pristchampus'' # ''Tabăra'' # ''Forța expediționară temporală'' # ''Apariția'' # ''Bomba'' # ''Rezultatul exploziei'' # ''Istorisirea lui Bond'' # ''Supraviețuitori'' # ''O nouă așezare'' # ''Întemeierea primei Londre'' # ''Copii și descendenți'' # ''Sărbătoarea, și după...'' # ''Lumini în văzduh'' # ''Orașul orbital'' # ''Stări de instabilitate'' # ''Abandon și sosire'' * '''Cartea a V-a''' - ''Albul pământ'' # ''Detenția'' # ''Experimente și reflecții'' # ''Constructorul Universal'' # ''Camera de biliard'' # ''Albul Pământ'' # ''Generatorul de multiplicitate'' # ''Moștenitorii mecanici ai omului'' # ''O propunere'' # ''Opțiuni și Introspecții'' # ''Preparative'' # ''Salt în Viitor'' # ''Corabia'' * '''Cartea a VI-a''' - ''Corăbiile timpului'' # '' Plecarea'' # ''Destrămarea Pământului'' # ''Hotarul Spațiului și Timpului'' # ''Motoarele de nonlinearitate'' # ''Viziunea finală'' # ''Triumful Minții'' # ''Emergența'' # ''Un cerc se închide'' * '''Cartea a VII-a''' - ''Ziua 292 495 940'' # ''Valea Tamisei'' # ''O plimbare'' # ''În beznă'' * Epilog }} ==Vezi și== * [[Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989]] * [[Listă de ficțiuni cu călătorii în timp]] * [[1995 în științifico-fantastic]] ==Note== <references /> ==Legături externe== * [http://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=88 ''The Time Ships''] la ''Worlds Without End'' * {{Isfdb title|id=413}} {{Control de autoritate}} {{Stephen Baxter}} {{Premiul Philip K. Dick}} {{BSFA Award Best Novel}} {{H.G. Wells}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 1995]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Stephen Baxter]] [[Categorie:Romane cu călătorii în timp]] [[Categorie:Istorie alternativă]] [[Categorie:1995 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Câștigătoare ale premiului John W. Campbell Memorial]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1995]] jrzi4m97g5d84a3fpbkqn26lnopu6g1 3 2372887 17024118 15890105 2025-06-10T16:23:18Z ~2025-66433 703644 17024118 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Albino pitti}} -- Comunitatea utilizatorilor 21 ianuarie 2019 14:56 (EET) espansionismo dal 1987 [[Special:Contribuții/&#126;2025-66433|&#126;2025-66433]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-66433|talk]]) 10 iunie 2025 19:23 (EEST) riwdpnklvhqq8xtgctbsksegx3dvioz 17024286 17024118 2025-06-10T18:48:35Z Valentin JJ. 485596 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-66433|~2025-66433]] ([[Discuție Utilizator:~2025-66433|D]]). ([[WP:TW|TW]]) 17024286 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Albino pitti}} -- Comunitatea utilizatorilor 21 ianuarie 2019 14:56 (EET) owbkciga8wsa4moy3ygidc3wzdq5dlb 0 2379528 17024551 16480551 2025-06-10T21:23:10Z ~2025-66346 703531 17024551 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist | youthclubs1 = LPS Bihor Oradea | youthclubs2 = {{ClubFotbal|CFR Cluj|2018}} | youthyears2 = 2017–2018}} '''Claudiu Adrian Mihai Petrila''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} După junioratul la LPS Bihor Oradea, a fost testat la [[Sampdoria Genova]], dar nu a fost reținut în lot;<ref name="Digi 24_2019-01-08">{{Citation | url=https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/fotbal-bihoreanul-claudiu-petrila-isi-doreste-titlul-cu-cfr-cluj-1060636| title=FOTBAL. Bihoreanul Claudiu Petrila își dorește titlul cu CFR Cluj| newspaper=Digi 24| date= 8 ianuarie 2019| accessdate=19 februarie 2019 |author=Nicolae Mihalcea}}</ref> remarcat de CFR Cluj, a fost transferat acolo, unde a jucat la început doar la echipa a doua, în [[Liga a III-a]]. A debutat la CFR Cluj la vârsta de 18 ani, în decembrie 2018, în meciul cu [[Gaz Metan Mediaș]], în care a intrat pe parcursul primei reprize în locul lui [[Ciprian Deac]].<ref name="Telekomsport.ro_2018-12-08">{{Citation | url=https://www.telekomsport.ro/video-tanarul-petrila-primele-reactii-dupa-debutul-in-liga-1-sper-sa-ajung-in-primul-11-ce-i-a-spus-conceicao-dupa-meci-18692944| title= Tânărul Petrila, primele reacții după debutul în Liga 1: "Sper să ajung în primul 11". Ce i-a spus Conceicao după meci| newspaper=Telekomsport.ro| date= 8 decembrie 2018| accessdate=19 februarie 2019}}</ref> Fostul său antrenor de la CFR Cluj, plecat de la echipă în 2018, Cristi Bobar, îl aprecia drept un junior promițător și polivalent, care poate juca în ambele benzi laterale, „un viitor Deac”.<ref name="GSP_2018-12-07">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/gsp-live-video-bobar-dezvaluiri-de-la-cfr-cluj-un-fotbalist-a-fost-dorit-in-olanda-de-multa-vreme-nu-s-a-mai-vazut-un-jucator-asa-554838.html| title=Bobar, dezvăluiri de la CFR Cluj » Un fotbalist a fost dorit în Olanda: "De multă vreme nu s-a mai văzut un jucător așa"| newspaper=GSP| date= 7 decembrie 2018| accessdate=19 februarie 2019}}</ref> În toamna lui 2018, a fost convocat la echipa națională sub 19 ani a României, pentru turneul de calificare la Turneul de Elită, în care a jucat în toate cele trei meciuri, marcând câte un gol cu Grecia și Gibraltar.<ref name="Fanatik.ro_2018-11-20">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/romania-u19-s-a-calificat-la-turul-de-elita-al-ce-2019-tricolorii-mici-au-batut-doar-gibraltarul-video-18671731| title=România U19 s-a calificat la Turul de Elită al CE 2019. "Tricolorii" mici au bătut doar Gibraltarul. Video » Fanatik.ro| newspaper=Fanatik.ro| date= 20 noiembrie 2018| accessdate=19 februarie 2019 |author1 = Claudiu I |author2 = Iuliana Spirache}}</ref> == Palmares == ;CFR Cluj * '''[[Liga I]] (4)''': [[Liga I 2018-2019|2018–19]], [[Liga I 2019-2020|2019–20]], [[Liga I 2020-2021|2020–21]], [[Liga I 2021-2022|2021–22]] * Csc ghiroda * Liga III(3) a jucat cu andrei cionvica ==Note== <references /> {{Lot FC Rapid București}} {{Ciot-fotbalist-România}} {{DEFAULTSORT:Petrila, Claudiu}} [[Categorie:Nașteri în 2000]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști ai CFR Cluj]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Sportivi din județul Bihor]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Rapid București]] qfqvmjxpas73wrziwimmv3zdi4g1ozo 17024552 17024551 2025-06-10T21:23:18Z PatrocleBot 576019 Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor [[:m:Machine_learning_models/Proposed/Multilingual_revert_risk|revertrisk.multilingual]]: 0.9528612703779831). Greșit? Raportați [[WP:AA|aici]]. 16480551 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist | youthclubs1 = LPS Bihor Oradea | youthclubs2 = {{ClubFotbal|CFR Cluj|2018}} | youthyears2 = 2017–2018}} '''Claudiu Adrian Mihai Petrila''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} După junioratul la LPS Bihor Oradea, a fost testat la [[Sampdoria Genova]], dar nu a fost reținut în lot;<ref name="Digi 24_2019-01-08">{{Citation | url=https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/fotbal-bihoreanul-claudiu-petrila-isi-doreste-titlul-cu-cfr-cluj-1060636| title=FOTBAL. Bihoreanul Claudiu Petrila își dorește titlul cu CFR Cluj| newspaper=Digi 24| date= 8 ianuarie 2019| accessdate=19 februarie 2019 |author=Nicolae Mihalcea}}</ref> remarcat de CFR Cluj, a fost transferat acolo, unde a jucat la început doar la echipa a doua, în [[Liga a III-a]]. A debutat la CFR Cluj la vârsta de 18 ani, în decembrie 2018, în meciul cu [[Gaz Metan Mediaș]], în care a intrat pe parcursul primei reprize în locul lui [[Ciprian Deac]].<ref name="Telekomsport.ro_2018-12-08">{{Citation | url=https://www.telekomsport.ro/video-tanarul-petrila-primele-reactii-dupa-debutul-in-liga-1-sper-sa-ajung-in-primul-11-ce-i-a-spus-conceicao-dupa-meci-18692944| title= Tânărul Petrila, primele reacții după debutul în Liga 1: "Sper să ajung în primul 11". Ce i-a spus Conceicao după meci| newspaper=Telekomsport.ro| date= 8 decembrie 2018| accessdate=19 februarie 2019}}</ref> Fostul său antrenor de la CFR Cluj, plecat de la echipă în 2018, Cristi Bobar, îl aprecia drept un junior promițător și polivalent, care poate juca în ambele benzi laterale, „un viitor Deac”.<ref name="GSP_2018-12-07">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/gsp-live-video-bobar-dezvaluiri-de-la-cfr-cluj-un-fotbalist-a-fost-dorit-in-olanda-de-multa-vreme-nu-s-a-mai-vazut-un-jucator-asa-554838.html| title=Bobar, dezvăluiri de la CFR Cluj » Un fotbalist a fost dorit în Olanda: "De multă vreme nu s-a mai văzut un jucător așa"| newspaper=GSP| date= 7 decembrie 2018| accessdate=19 februarie 2019}}</ref> În toamna lui 2018, a fost convocat la echipa națională sub 19 ani a României, pentru turneul de calificare la Turneul de Elită, în care a jucat în toate cele trei meciuri, marcând câte un gol cu Grecia și Gibraltar.<ref name="Fanatik.ro_2018-11-20">{{Citation | url=https://www.fanatik.ro/romania-u19-s-a-calificat-la-turul-de-elita-al-ce-2019-tricolorii-mici-au-batut-doar-gibraltarul-video-18671731| title=România U19 s-a calificat la Turul de Elită al CE 2019. "Tricolorii" mici au bătut doar Gibraltarul. Video » Fanatik.ro| newspaper=Fanatik.ro| date= 20 noiembrie 2018| accessdate=19 februarie 2019 |author1 = Claudiu I |author2 = Iuliana Spirache}}</ref> == Palmares == ;CFR Cluj * '''[[Liga I]] (4)''': [[Liga I 2018-2019|2018–19]], [[Liga I 2019-2020|2019–20]], [[Liga I 2020-2021|2020–21]], [[Liga I 2021-2022|2021–22]] ==Note== <references /> {{Lot FC Rapid București}} {{Ciot-fotbalist-România}} {{DEFAULTSORT:Petrila, Claudiu}} [[Categorie:Nașteri în 2000]] [[Categorie:Mijlocași]] [[Categorie:Fotbaliști ai CFR Cluj]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Sportivi din județul Bihor]] [[Categorie:Fotbaliști români]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Rapid București]] 0x2rvmeto5bw8rmhrucuxaoiw5rcwh6 0 2379548 17023749 16691650 2025-06-10T12:29:13Z Jonathan Archer 56400 17023749 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Fotbalist}} '''Răzvan Trif''' ({{Date biografice}}) {{este un fotbalist}} == Cariera == În anul 2010 acesta și-a început junioratul la Gaz Metan Mediaș, urmând să debuteze cu gol la echipa mare în anul 2017 în meciul împotriva echipei Concordia Chiajna. În 1 septembrie 2017, acesta a fost împrumutat pe o perioadă de un an la Luceafărul Oradea. Revenind la Mediaș în sezonul 2018-2019. În iarna anului 2022, Gaz Metan Mediaș se afla în insolventa urmând sa intre în faliment. Răzvan Trif a ajuns la o înțelegere cu clubul mediesan și a semnat cu CS Mioveni. În iarna anului 2023, acesta a semnat cu FC Universitatea Cluj până la finalul sezonului 2022-2023. ==Note== <references /> {{Ciot-fotbalist-România}} {{DEFAULTSORT:Trif, Răzvan}}[[Categorie:Nașteri în 1997]] [[Categorie:Fundași]] [[Categorie:Fotbaliști ai CS Gaz Metan Mediaș]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Sportivi din județul Alba]] [[Categorie:Fotbaliști români]] g1ju8w6nkp5lf5vjk43ad1brxgp3kvo 0 2394912 17024697 16113578 2025-06-11T00:01:51Z Alexmov 599934 /* Legături externe */ 17024697 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Components_stress_tensor.svg|dreapta|miniatura|300x300px| Tensorul de tensiune Cauchy de ordinul doi în baza ('''e'''<sub>1</sub>, '''e'''<sub>2</sub>, '''e'''<sub>3</sub>): <math>\mathbf{T} = [\mathbf{T}^{(e_1)}, \mathbf{T}^{(e_2)}, \mathbf{T}^{(e_3)}]</math> sau <math>\mathbf{T} = \begin{bmatrix} \sigma_{11} & \sigma_{12} & \sigma_{13} \\ \sigma_{21} & \sigma_{22} & \sigma_{23} \\ \sigma_{31} & \sigma_{32} & \sigma_{33} \end{bmatrix}. </math>Coloanele reprezintă vectorii [[tensiune (mecanică) |tensiune]] care acționează în centrul cubului, în raport cu planele ortogonale pe '''e'''<sub>1</sub>, '''e'''<sub>2</sub> și '''e'''<sub>3</sub>. Când {{Math|v}} este dat în această bază, produsul celor doi tensori, <math>\mathbf{T} \cdot \mathbf{v}</math> efecutat ca o [[înmulțirea matricilor |înmulțire de matrice]], dă vectorul tensiune <math>\mathbf{T}^{(\mathbf{v})}</math>în acel punct, care își are partea de forfecare în planul ortogonal pe {{Math|v}}. ]] În [[matematică]], un '''tensor''' este un obiect [[Geometrie|geometric]] care asociază într-o manieră [[Transformare liniară|multi-liniară]] [[Vector euclidian|vectori geometrici]], [[Scalar (matematică)|scalari]] și alți tensori cu un tensor rezultat. Vectorii și scalarii care sunt adesea folosiți în fizica elementară și în aplicațiile inginerești sunt considerați cei mai simpli tensori. Vectorii din {{Ill-wd|Q752487|3=spațiul dual}} al [[Spațiu vectorial|spațiului vectorial]], care furnizează vectorii geometrici, sunt, de asemenea, considerați tensori.<ref>{{Citat web|url=http://www.doitpoms.ac.uk/tlplib/tensors/what_is_tensor.php|publisher=[[University of Cambridge]]|lucrare=Dissemination of IT for the Promotion of Materials Science|titlu=What is a Tensor?}}</ref> În acest context, cuvântul ''geometric'' are scopul de a sublinia independența de orice selecție a unui sistem de coordonate. Un exemplu elementar de transformare descrisă ca tensor este [[Produs scalar|produsul scalar]], care transformă doi vectori într-un scalar. Un exemplu mai complex este {{Ill-wd|Q13409892|3=tensorul de tensiune Cauchy}} {{Math|T}}, care ia un vector de direcție {{Math|v}} ca intrare și îl transformă în vectorul de [[tensiune (mecanică) |tensiune]] {{Math|T<sup>(v)</sup>}}, care este forța (pe unitatea de suprafață) exercitată de materialul de pe partea negativă a planului ortogonal pe {{Math|v}} asupra materialului de pe partea pozitivă a planului, exprimând astfel o relație între acești doi vectori, prezentată în figură (dreapta). [[Produs vectorial|Produsul vectorial]], în care doi vectori sunt transformați într- un al treilea, nu este strict un tensor, deoarece își schimbă semnul sub acele transformări care schimbă orientarea sistemului de coordonate. {{Ill-wd|Q623761|3=Simbolul total anti-simetric}} <math>\varepsilon_{ijk} </math>permite însă o manipulare convenabilă a produsului vectorial în sisteme de coordonate tridimensionale egal orientate. Considerând o [[Bază (algebră liniară)|bază]] a unui spațiu vectorial real, de exemplu un sistem de coordonate în spațiul ambiant, un tensor poate fi reprezentat ca un {{Ill-wd|Q186152|3=tablou multidimensional}} organizat de valori numerice în raport cu această bază specifică. Schimbarea bazei transformă valorile din tablou într-un mod caracteristic care permite ''definirea'' tensorilor ca obiecte care aderă la acest comportament transformator. De exemplu, există invarianți de tensori care trebuie să fie conservați sub orice schimbare a bazei, făcând astfel ca numai anumite tablouri multidimensionale de numere să constituie un [[#Holori|tensor]]. Matricea reprezentând <math>\varepsilon_{ijk} </math>nu este deci un tensor, din cauza schimbării semnului sub transformările care schimbă orientarea. Deoarece componentele vectorilor și ale dualilor lor se transformă în mod diferit sub schimbarea bazelor lor duale, există o {{Ill-wd|Q362640|3=lege de transformare covariantă și/sau contravariantă}} care leagă matricele care reprezintă tensorul într-o bază cu cele care îl reprezintă în cealaltă. Numerele, respectiv ale {{Nowrap|vectorilor: {{mvar|n}}}} (indicii {{Ill-wd|Q4225687|3=contravarianți}}), {{Nowrap|vectorilor duali: {{mvar|m}}}} și (indici {{Ill-wd|Q4225687|3=covarianți}}) de la intrarea și ieșirea unui tensor determină ''tipul'' (sau ''valența'') tensorului, o pereche de numere naturale {{Nowrap|{{math|(''n'', ''m'')}}}}, care determină forma exactă a legii de transformare. ''{{Visible anchor|Ordinul}}'' unui tensor este suma acestor două numere. Ordinul (numit și ''gradul'' sau ''{{Visible anchor|rangul}}'') unui tensor este deci suma ordinelor argumentelor sale plus ordinea tensorului rezultat. Aceasta este chiar dimensiunea matricei de numere necesare pentru a reprezenta tensorul în raport cu o bază specifică sau, echivalent, cu numărul de indici necesari pentru etichetarea fiecărei componente din acea matrice. De exemplu, într-o bază fixă, o aplicație liniară standard care asociază un vector la un alt vector este reprezentată de o matrice (o matrice bidimensională) și, prin urmare, este un tensor de ordinul doi. Un vector simplu poate fi reprezentat ca o matrice unidimensională și, prin urmare, este un tensor de ordinul I. Scalarii sunt numere simple și sunt deci tensori de ordinul 0. În acest fel, tensorul reprezentând produsul scalar, care primește doi vectori și produce un scalar, are ordinul {{Math|2 + 0 {{=}} 2}}, egal cu tensorul de tensiune, care primește un vector și returnează un altul: {{Math|1 + 1 {{=}} 2}}. {{Nowrap|Simbolul <math>\varepsilon_{ijk}</math>,}}care transformă doi vectori într-un vector, ar avea ordinul {{Math|2 + 1 {{=}} 3.}} Colecția de tensori pe un spațiu vectorial și dualul său formează o {{Ill-wd|Q2296021|3=algebră tensorială}}, care permite produse de tensori arbitrari. Aplicațiile simple ale tensorilor de ordinul {{Math|2}}, care pot fi reprezentate ca matrice pătrată, pot fi rezolvate prin aranjarea inteligentă a vectorilor transpuși și prin aplicarea regulilor de [[înmulțirea matricilor |înmulțire a matricilor]], dar produsul tensorial nu trebuie confundat cu aceasta. Tensorii sunt importanți în fizică deoarece oferă un cadru matematic concis pentru formularea și rezolvarea problemelor de fizică în domenii precum [[Mecanică|mecanica]] ([[Tensiune (mecanică)|tensiunea]], [[Elasticitate|elasticitatea]], [[mecanica fluidelor]], [[Moment de inerție|momentul de inerție etc.]]), [[electrodinamică]] ({{Ill-wd|Q1076013|3=tensor electromagnetic}}, {{Ill-wd|Q1186329|3=tensor Maxwell}}, [[Permitivitate (electromagnetism)|permitivitate]], [[Susceptibilitate magnetică|susceptibilitatea magnetică]], ...) sau [[Teoria relativității generale|relativitate generală]] ([[Tensorul energie-impuls|tensorul de energie-tensiune,]] [[Tensorul Riemann|tensorul de curbură]], ...) și altele. În aplicații, este comună studierea situațiilor în care poate exista un tensor diferit în fiecare punct al unui obiect; de exemplu, tensiunea dintr-un obiect poate varia de la o locație la alta. Aceasta duce la conceptul de [[Câmp tensorial|câmp de tensori]]. În unele domenii, câmpurile de tensori sunt atât de omniprezente încât se numesc pur și simplu „tensori”. Tensorii au fost concepuți în 1900 de [[Tullio Levi-Civita]] și [[Gregorio Ricci-Curbastro]], care au continuat munca anterioară a lui [[Bernhard Riemann]] și a lui [[Elwin Bruno Christoffel]] și alții, ca parte a ''{{Ill-wd|Q7322955|3=calculului diferențial absolut}}''. Conceptul a permis o formulare alternativă a [[Geometrie diferențială|geometriei diferențiale]] intrinseci a unei [[Varietate (geometrie)|varietăți]] sub forma unui [[Tensorul Riemann|tensor de curbură Riemann]]. <ref name="Kline">{{Citat carte|prenume=Morris|nume=Kline|titlu=Mathematical Thought From Ancient to Modern Times: Volume 3|url={{google books |plainurl=y |id=-OsRDAAAQBAJ}}|dată=March 1990|editură=Oxford University Press, USA|isbn=978-0-19-506137-6}}</ref> == Definiție == Deși aparent diferite, mai multe abordări pentru definirea tensorilor descriu același concept geometric folosind diferite limbaje și la niveluri diferite de [[abstractizare (matematică)|abstractizare]]. === Ca matrice multidimensionale === Un tensor poate fi reprezentat ca o matrice (potențial multidimensională, deși o matrice multidimensională nu este neapărat o reprezentare a unui tensor, așa cum este [[#Holori|discutat mai jos]] cu privire la holori). Așa cum un [[Spațiu vectorial|vector]] într-un spațiu {{Mvar|n}}-[[Dimensiune (matematică)|dimensional]] este reprezentat ca o matrice unidimensională de lungime {{Mvar|n}} în raport cu o [[Bază (algebră liniară)|bază]] dată, orice tensor în raport cu o bază este reprezentat de o matrice multidimensională. De exemplu, un [[Transformare liniară|operator liniar]] este reprezentat într-o bază ca o matrice pătrată {{Math|''n'' × ''n''}}. Numerele din matricea multidimensională sunt cunoscute drept ''componentele scalare'' ale tensorului sau pur și simplu ''componentele'' lui. Ele sunt notate cu indicii care le dau poziția în matrice, marcați ca {{Ill-wd|Q1359501|3=indice și exponent}}, după numele simbolic al tensorului. De exemplu, componentele unui tensor {{Mvar|T}} de ordin {{Math|2}} ar putea fi notate cu {{Math|''T''<sub>''ij''</sub>}}, unde {{Mvar|i}} și {{Mvar|j}} sunt indici cu valori de la {{Math|1}} la {{Mvar|n}}, sau cu <math>T_j^i</math><math>T_i^j</math>. Indicele este afișat jos sau la exponent în funcție de proprietățile de transformare ale tensorului, descrise mai jos. Astfel, în timp ce {{Math|''T''<sub>''ij''</sub>}} și <math>T_j^i</math><math>T_i^j</math>pot fi ambii exprimați ca matrice ''n'' pe ''n'', și sunt numeric legate prin {{Ill-wd|Q2436203|3=jonglare cu indicii}}, diferența din legile lor de transformare indică faptul că ar fi nepotrivită adunarea lor între ei. Numărul total de indici necesari pentru a identifica fiecare componentă unică este egal cu {{Ill-wd|Q186152|3=dimensiunea}} matricei și se numește ''ordin'', ''grad'' sau ''rang'' al tensorului. Cu toate acestea, termenul „rang” are în general {{Ill-wd|Q3518150|3=un alt înțeles}} în contextul matricelor și tensorilor. Așa cum componentele unui vector se schimbă atunci când schimbăm [[Bază (algebră liniară)|baza]] spațiului vectorial, componentele unui tensor se schimbă și ele sub o astfel de transformare. Fiecare tip de tensor vine echipat cu o ''lege de transformare'' care detaliază modul în care componentele tensorului răspund la o {{Ill-wd|Q810255|3=schimbare de bază}}. Componentele unui vector pot răspunde în două moduri distincte la o schimbare de bază (vezi {{Ill-wd|Q4225687|3=covarianța și contravariența vectorilor}}), unde vectorii [[Bază (algebră liniară)|bazei]] noi <math>\mathbf{\hat{e}}_i </math> sunt exprimați în termeni de vectorii bazei vechi <math>\mathbf{e}_j </math>astfel: : <math>\mathbf{\hat{e}}_i = \sum_{j=1}^n \mathbf{e}_j R^j_i = \mathbf{e}_j R^j_i . </math> Aici <math>R_i^j</math> sunt elementele matricei de schimbare a bazei, iar în expresia cea mai din dreapta însumarea a fost suprimată: aceasta este {{Ill-wd|Q673253|3=convenția de însumare Einstein}}, care va fi folosită în acest articol.<ref group="lower-alpha"> Convenția de însumare Einstein, pe scurt, cere să se ia o sumă peste toate valorile indicilor ori de câte ori același simbol apare și la indice și la exponent în același termen. De exemplu, în conformitate cu această convenție, <math>B_iC^i = B_1C^1 + B_2C^2 + \cdots B_nC^n </math></ref> Componentele {{Math|v<sup>''i''</sup>}} ale unui vector coloană {{Math|v}} se transformă cu [[Inversarea matricilor|inversa]] matricei {{Math|R}}, : <math>\hat{v}^i = \left(R^{-1}\right)^i_j v^j, </math><math>\hat{v}^i = \left(R^{-1}\right)^i_j v^j,</math> unde cu circumflex deasupra se notează componentele în noua bază. Aceasta se numește o lege de transformare ''contravariantă'', deoarece vectorul se transformă prin ''inversul'' schimbării bazei. În schimb, componentele {{Math|w<sub>''i''</sub>}} ale unui covector (sau vector linie) {{Math|w}} se transformă chiar cu matricea {{Math|''R''}}, : <math>\hat{w}_i = w_j R^j_i .</math> Aceasta se numește o lege de transformare ''covariantă'', deoarece covectorul se transformă prin ''aceeași matrice'' ca matricei de schimbare a bazei. Componentele unui tensor mai general se transformă printr-o combinație de transformări covariante și contravariate, cu o lege de transformare pentru fiecare indice. Dacă matricea de transformare a unui indice este matricea inversă a schimbării de bază, atunci indicele este numit ''contravariant'' și este notat convențional cu indicele la exponent. Dacă matricea de transformare a unui indice este transformarea de bază în sine, atunci indicele este denumit ''covariant'' și este notat cu un indice inferior. Ca exemplu simplu, matricea unui operator liniar în raport cu o bază este o matrice dreptunghiulară {{Math|''T''}} care se transformă, sub schimbarea de bază exprimată prin matricea <math>R = \left(R_i^j\right)</math>prin <math>\hat{T} = R^{-1}TR</math>. Pentru elementele individuale ale matricei, această lege de transformare are forma <math>\hat{T}^{i'}_{j'} = \left(R^{-1}\right)^{i'}_i T^i_j R^j_{j'} </math><math>\hat{T}^{i'}_{j'} = \left(R^{-1}\right)^{i'}_i T^i_j R^j_{j'}</math>astfel că tensorul corespunzător matricei unui operator liniar are un indice covariant și un indice contravariant: este de tipul (1,1). Combinațiile de componente covariante și contravariante cu același indice permit exprimarea invarianților geometrici. De exemplu, faptul că un vector este același obiect în diferite sisteme de coordonate poate fi reprezentat prin următoarele ecuații, folosind formulele definite mai sus: : <math>\mathbf{v}=\hat{v}^i \,\mathbf{\hat{e}}_i = \left( \left(R^{-1}\right)^i_j {v}^j \right) \left( \mathbf{{e}}_k R^k_i \right) =\left( \left(R^{-1}\right)^i_j R^k_i \right) {v}^j \mathbf{{e}}_k = \delta_j^k {v}^j \mathbf{{e}}_k ={v}^k \,\mathbf{{e}}_k = {v}^i \,\mathbf{{e}}_i </math> Unde <math>\delta^k_j </math> este {{Ill-wd|Q192826|3=delta Kronecker}}, care funcționează similar cu [[Matrice unitate|matricea identitate]] și are efectul redenumirii indicilor ({{Math|''j''}} în {{Math|''k''}} în acest exemplu). Aceasta indică mai multe trăsături ale notației componentelor{{Mdash}} capacitatea de a rearanja termenii după voie ([[Comutativitate|comutativitatea]]), necesitatea de a folosi indicatori diferiți atunci când se lucrează cu mai multe obiecte în aceeași expresie, abilitatea de a redenumi indicii și modul în care tensorii contravarianți și covarianți se combină astfel încât toate instanțele matricei de transformare și inversul său să se anuleze, astfel încât o expresie ca <math>{v}^i \,\mathbf{{e}}_i </math> să poată fi văzută imediat ca fiind identică din punct de vedere geometric în toate sistemele de coordonate. În mod similar, un operator liniar, privit ca un obiect geometric, nu depinde de fapt de o bază: este doar o aplicație liniară care acceptă un vector ca argument și produce un alt vector. Legea transformării pentru modul în care matricea componentelor unui operator liniar se modifică odată cu baza este în concordanță cu legea de transformare pentru un vector contravariant, astfel încât acțiunea unui operator liniar pe un vector contravariant este reprezentată în coordonate ca produsul matricial al respectivelor reprezentări pe coordonate. Adică componentele <math>\left(Tv\right)^i</math> sunt date de <math>T_j^i v_j</math>. Aceste componente se transformă contravariant, deoarece : <math>\left(\widehat{Tv}\right)^{i'} = \hat{T}^{i'}_{j'} \hat{v}^{j'} = \left[ \left(R^{-1}\right)^{i'}_i T^i_j R^j_{j'} \right] \left[ \left(R^{-1}\right)^{j'}_j v^j \right] = \left(R^{-1}\right)^{i'}_i (Tv)^i . </math> Legea transformării pentru un tensor de ordin {{Math|''p'' + ''q''}} cu ''p'' indici contravarianți și ''q'' indici covarianți este, astfel, dată ca: : <math>\hat{T}^{i'_1, \ldots, i'_p}_{j'_1, \ldots, j'_q} = \left(R^{-1}\right)^{i'_1}_{i_1} \cdots \left(R^{-1}\right)^{i'_p}_{i_p} </math><math>T^{i_1, \ldots, i_p}_{j_1, \ldots, j_q}</math><math>R^{j_1}_{j'_1}\cdots R^{j_q}_{j'_q}.</math> Aici, indicii primi reprezintă componentele în noile coordonate, iar indicii neprimi reprezintă componentele în vechile coordonate. Un astfel de tensor este de ordin sau ''tip'' {{Math|(''p'', ''q'')}}. Termenii „ordin”, „tip”, „rang”, „valență” și „grad” sunt uneori utilizați pentru același concept. Aici, termenul „ordin” sau „ordin total” va fi folosit pentru dimensiunea totală a matricei (sau generalizarea acesteia în alte definiții), {{Math|''p'' + ''q''}} din exemplul precedent, iar termenul „tip” pentru perechea care dă numărul de indici contravarianți și covarienți. Un tensor de tip {{Math|(''p'', ''q'')}} este, de asemenea, numit {{Math|(''p'', ''q'')}}-tensor pe scurt. Această discuție motivează următoarea definiție formală: <ref name="Sharpe2000">{{Citat carte|prenume=R.W.|nume=Sharpe|titlu=Differential Geometry: Cartan's Generalization of Klein's Erlangen Program|url={{google books |plainurl=y |id=Ytqs4xU5QKAC| page=194}}|dată=21 November 2000|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-0-387-94732-7|pagină=194}}</ref> <ref>{{Citation|title=Tensor analysis for physicists}}</ref> {{quotation|'''Definiție.''' Un tensor de tip (''p'', ''q'') este o atribuire de un tablou multidimensional :<math>T^{i_1\dots i_p}_{j_{1}\dots j_{q}}[\mathbf{f}]</math> fiecărei baze {{math|'''f''' {{=}} ('''e'''<sub>1</sub>, ..., '''e'''<sub>''n''</sub>)}} a unui spațiu vectorial ''n''-dimensional astfel încât, dacă se aplică schimbarea de bază :<math>\mathbf{f}\mapsto \mathbf{f}\cdot R = \left( \mathbf{e}_i R^i_1, \dots, \mathbf{e}_i R^i_n \right)</math> atunci tabloul multidimensional respectă legea de transformare :<math> T^{i'_1\dots i'_p}_{j'_1\dots j'_q}[\mathbf{f} \cdot R] = \left(R^{-1}\right)^{i'_1}_{i_1} \cdots \left(R^{-1}\right)^{i'_p}_{i_p} </math> <math> T^{i_1, \ldots, i_p}_{j_1, \ldots, j_q}[\mathbf{f}] </math> <math> R^{j_1}_{j'_1}\cdots R^{j_q}_{j'_q} . </math>}} Definiția unui tensor ca o matrice multidimensională care satisface o lege de transformare datează de la opera lui Ricci.<ref name="Kline"/> O definiție echivalentă a unui tensor folosește [[Teoria reprezentării|reprezentările]] {{Ill-wd|Q524607|3=grupului liniar general}}. Există o {{Ill-wd|Q288465|3=acțiune}} a grupului liniar general pe mulțimea tuturor [[Bază (algebră liniară)|bazelor ordonate]] ale unui spațiu vectorial ''n-'' dimensional. Dacă {{Math|1=f = (f<sub>1</sub>,...,f<sub>''n''</sub>)}} este o bază ordonată și <math>R = \left(R^i_j\right)</math> este o matrice inversabilă <math>n \times n</math>, atunci acțiunea este dată de :<math>\mathbf fR = (\mathbf f_iR^i_1,\dots,\mathbf f_iR^i_n).</math> Fie {{Math|''F''}} mulțimea tuturor bazelor ordonate. Atunci {{Math|''F''}} este un {{Ill-wd|Q3755543|3=spațiu principal omogen}} pentru {{Math|GL(''n'')}}. Fie {{Math|''W''}} un spațiu vectorial și fie {{Math|ρ}} o reprezentare a lui {{Math|GL(''n'')}} pe {{Math|''W''}} (adică un [[Morfism de grupuri|homomorfism de grup]] <math>\rho : \text{GL}(n) \rightarrow \text{GL}(W)</math>). Atunci, un tensor de tip {{Math|ρ}} este o aplicație echivariantă <math>T \colon F \rightarrow W</math>. Echivarianța înseamnă aici că : <math>T(FR) = \rho(R^{-1})T(F). </math> Când {{Math|ρ}} este un {{Ill-wd|Q56291638|3=reprezentare tensorială}} a grupului liniar general, aceasta oferă definiția obișnuită a tensorilor ca matrice multidimensională. Această definiție este adesea folosită pentru a descrie tensorii pe varietăți<ref>{{citation | last1=Kobayashi|first1=Shoshichi|last2=Nomizu|first2=Katsumi | title = Foundations of Differential Geometry|volume=Vol. 1| publisher=[[Wiley]] | year=1996|edition=New|isbn=978-0-471-15733-5|title-link=Foundations of Differential Geometry|language=en}}</ref> și este ușor de generalizat la alte grupuri.<ref name="Sharpe2000"/> === Ca aplicații multiliniare === Un dezavantaj al definiției unui tensor folosind abordarea multidimensională a matricei este că nu rezultă din definiție că obiectul definit este într-adevăr independent de bază, așa cum este de așteptat de la un obiect care este intrinsec geometric. Deși este posibil să se arate că legile de transformare asigură într-adevăr independența de bază, uneori este preferată o definiție mai intrinsecă. O abordare care este comună în [[Geometrie diferențială|geometria diferențială]] este de a defini tensorii în raport cu un spațiu vectorial ''V'' fix (finit-dimensional), care este de obicei considerat a fi un spațiu vectorial particular cu o oarecare semnificație geometrică, cum ar fi {{Ill-wd|Q909601|3=spațiul tangent}} la o varietate..<ref>{{citation|last=Lee|first=John|title=Introduction to smooth manifolds|url={{google books |plainurl=y |id=4sGuQgAACAAJ|page=173}}|volume=|page=173|year=2000|publisher=Springer|isbn=978-0-387-95495-0}}</ref> În această abordare, un tensor ''T'' de tip {{Nowrap|(''p'', ''q'')}}este definit ca o [[aplicație multiliniară]], : <math>T: \underbrace{ V^* \times\dots\times V^*}_{\text{de } p \text{ ori}} \times \underbrace{ V \times\dots\times V}_{\text{de } q \text{ ori}} \rightarrow \mathbf{R}, </math> unde ''V''<sup>*</sup> este spațiul dual corespunzător al covectorilor, care este liniar în fiecare dintre argumentele sale. Cele de mai sus presupun că ''V'' este un spațiu vectorial peste [[Număr real|numerele reale]], '''R.''' Mai general, ''V'' poate fi luat drept un corp arbitrar de numere, ''F'' (de exemplu [[Număr complex|numerele complexe]]) cu un spațiu vectorial unidimensional peste ''F'' înlocuind '''R''' drept codomeniu al aplicațiilor multilineare. Aplicând o aplicație multiliniară ''T'' de tip {{Nowrap|(''p'', ''q'')}} asupra unei baze { '''e''' <sub>''j''</sub> } a lui ''V'' și o cobază canonică ( '''ε''' <sup>''i''</sup> } pentru ''V'' <sup>*</sup> :<math>T^{i_1\dots i_p}_{j_1\dots j_q} \equiv T\left(\boldsymbol{\varepsilon}^{i_1}, \ldots,\boldsymbol{\varepsilon}^{i_p}, \mathbf{e}_{j_1}, \ldots, \mathbf{e}_{j_q}\right),</math> poate fi obținut un tablou {{Nowrap|(''p'' + ''q'')}}-dimensional de componente. O alegere diferită a bazei va produce componente diferite. Dar, deoarece ''T'' este liniar în toate argumentele sale, componentele îndeplinesc legea de transformare a tensorului utilizată în definirea matricei multiple. Matricea multidimensională a componentelor ''T'' formează astfel un tensor conform definiției respective. Mai mult decât atât, o astfel de matrice poate fi realizată drept componente ale unei anumite aplicații multilineare ''T.'' Aceasta motivează vederea aplicațiilor multiliniare ca obiecte intrinseci care stau la baza tensorelor. Vizualizând un tensor ca o aplicație multiliniară, este convențional să identificăm {{Ill-wd|Q752487|3=dublul dual}} ''V'' <sup>**</sup> al spațiului vectorial ''V'', adică spațiul funcționalelor liniare peste spațiul vectorial dual ''V''<sup>*</sup>, cu spațiul vectorial ''V.'' Există întotdeauna o {{Ill-wd|Q752487|3=aplicație liniară naturală}} de la ''V'' la dublul său dual, dată de evaluarea unei forme liniare din ''V''<sup>*</sup> față de un vector din ''V.'' Această aplicație liniară este un izomorfism de dimensiuni finite și este adesea util să se identifice ''V'' cu dublul său dual. === Utilizarea produselor tensoriale === Pentru unele aplicații matematice, uneori este utilă o abordare mai abstractă. Acest lucru poate fi realizat prin definirea tensorilor în termeni de elemente ale {{Ill-wd|Q1163016|3=produselor tensoriale}} ale spațiilor vectoriale, care, la rândul lor, sunt definite printr-o {{Ill-wd|Q1417809|3=proprietate universală}}. Un tensor de tip {{Math|(''p'', ''q'')}} este definit în acest context ca un element al produsului tensorial al spațiilor vectoriale,<ref>{{citation|last=Dodson|first=CTJ|title=Tensor geometry|url=https://www.scribd.com/document/344640179/Dodson-Poston-Tensor-Geometry-pdf|volume=130|year=1991|series=[[Graduate Texts in Mathematics]]|publisher=Springer|last2=Poston |first2=T |p= 105}}</ref><ref>{{Springer|id=a/a011120|title=Affine tensor}}</ref> :<math> T\in \underbrace{V \otimes\dots\otimes V}_{\text{de } p \text{ ori}} \otimes \underbrace{V^* \otimes\dots\otimes V^*}_{\text{de } q \text{ ori}}.</math> O bază {{Math|''v''<sub>''i''</sub>}} lui {{Math|''V''}} și baza {{Math|''w''<sub>''j''</sub>}} a {{Math|''W''}} induc în mod natural o bază {{Math|''v''<sub>''i''</sub> ⊗ ''w''<sub>''j''</sub>}} a produsului tensorial {{Math|''V'' ⊗ ''W''}} Componentele unui tensor {{Math|''T''}} sunt coeficienții tensorului în raport cu baza obținută din baza {{Math|<nowiki>{</nowiki>'''e'''<sub>''i''</sub><nowiki>}</nowiki>}} pentru {{Math|''V''}} și baza sa duală {{Math|<nowiki>{</nowiki>'''ε'''<sup>''j''</sup><nowiki>}</nowiki>}}, adică :<math>T = T^{i_1\dots i_p}_{j_1\dots j_q}\; \mathbf{e}_{i_1}\otimes\cdots\otimes \mathbf{e}_{i_p}\otimes \boldsymbol{\varepsilon}^{j_1}\otimes\cdots\otimes \boldsymbol{\varepsilon}^{j_q}.</math> Folosind proprietățile produsului tensorial, se poate demonstra că aceste componente îndeplinesc legea transformării pentru un tensor de tip {{Math|(''p'', ''q'')}} . Mai mult decât atât, proprietatea universală a produsului tensorial dă o [[Bijection|corespondență {{Math|1}} -la- {{Math|1}}]] între tensorii definiți în acest mod și tensori definiți ca aplicații multiliniare. Produsele tensoriale pot fi definite cu mare generalitate{{Mdash}} de exemplu, {{Ill-wd|Q3406761|3=implicând module arbitrare}} peste un inel. În principiu, se poate defini un „tensor” pur și simplu ca element al oricărui produs tensorial. Cu toate acestea, literatura de matematică rezervă, de obicei, termenul ''tensor'' pentru un element al unui produs tensorial de oricâte cópii ale unui singur spațiu vectorial {{Math|''V''}} și dualul său, ca mai sus. === Tensori în dimensiuni infinite === Această discuție a tensorilor presupune dimensionalitatea finită a spațiilor implicate, unde spațiile de tensori obținute de fiecare dintre aceste construcții sunt {{Ill-wd|Q1442189|3=natural izomorfe}}.<ref group="lower-alpha"> {{Ill-wd|Q752487|3=Izomorfismul dublu dualitar}}, de exemplu, este folosit pentru a identifica ''V'' cu spațiul dublu dual ''V''<sup>**</sup>, care constă din formele multiliniare de gradul unu pe ''V''<sup>*</sup>. Este tipic în algebra liniară să se identifice spații care sunt naturale izomorfe, tratându-le ca același spațiu. </ref> Construcțiile spațiilor de tensori bazate pe produsul tensorial și aplicațiile multiliniare pot fi generalizate, în mod esențial fără modificări, la {{Ill-wd|Q658429|3=mănunchiuri de vectori}} sau {{Ill-wd|Q906907|3=premănunchiuri coerente}}.<ref>{{Citat carte|prenume=N.|nume=Bourbaki|titlu=Algebra I: Chapters 1-3|capitol=3|chapter-url={{google books |plainurl=y |id=STS9aZ6F204C}}|dată=3 august 1998|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-3-540-64243-5}} where the case of finitely generated projective modules is treated. The global sections of sections of a vector bundle over a compact space form a projective module over the ring of smooth functions. All statements for coherent sheaves are true locally.</ref> Pentru spațiile vectoriale dimensionale infinite, topologiile neechivalente duc la noțiuni neechivalente de tensori, iar aceste izomorfisme diferite pot sau nu fie valabile în funcție de ce se înțelege exact prin tensor (vezi {{Ill-wd|Q7825044|3=produs tensorial topologic}}). În unele aplicații, intenția este {{Ill-wd|Q1404488|3=produsul tensorial al spațiilor Hilbert}}, ale cărui proprietăți sunt cele mai asemănătoare cu cele cu dimensiunile finite. O perspectivă mai modernă este aceea că structura tensorilor este o {{Ill-wd|Q17103860|3=categorie simetrică monoidală}} care codifică cele mai importante proprietăți, mai degrabă decât modelele specifice ale acelor categorii.<ref>{{citation |url=https://ac.els-cdn.com/S0001870883710558/1-s2.0-S0001870883710558-main.pdf?_tid=7ce22fc2-ba5b-11e7-ac12-00000aab0f6b&acdnat=1509028956_4fe3288701e5c7983c40dd029aaf0385 |title=Braided tensor categories |first1=A |last1=Joyal |first2=Ross |last2=Street |journal=Advances in Mathematics |year=1993 |volume=102 |pages=20–78 |language=en }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> === Câmpuri de tensori === În multe aplicații, mai ales în geometria diferențială și fizică, este firesc să se considere un tensor cu componente care sunt funcții de un punct în spațiu. Acesta a fost contextul operei originare a lui Ricci. În terminologia matematică modernă, un astfel de obiect se numește [[Câmp tensorial|câmp tensorial]], deseori denumit simplu „tensor”.<ref name="Kline"/> În acest context, o bază de coordonate este adesea aleasă pentru {{Ill-wd|Q909601|3=spațiul vectorial tangent}} . Legea transformării poate fi apoi exprimată în termeni de [[Derivată parțială|derivate parțiale]] ale funcțiilor de coordonate, :<math>\bar{x}^i\left(x^1, \ldots, x^n\right),</math> definind o transformare de coordonate<ref name="Kline"/> :<math> \hat{T}^{i'_1\dots i'_p}_{j'_1\dots j'_q}\left(\bar{x}^1, \ldots, \bar{x}^n\right) = \frac{\partial \bar{x}^{i'_1}}{\partial x^{i_1}} \cdots \frac{\partial \bar{x}^{i'_p}}{\partial x^{i_p}} \frac{\partial x^{j_1}}{\partial \bar{x}^{j'_1}} \cdots \frac{\partial x^{j_q}}{\partial \bar{x}^{j'_q}} T^{i_1\dots i_p}_{j_1\dots j_q}\left(x^1, \ldots, x^n\right). </math> == Exemple == Acest tabel prezintă exemple importante de tensori pe spații vectoriale și câmpuri de tensori pe varietăți. Tensorii sunt clasificați după tipul lor {{Math|(''n'', ''m'')}}, unde ''n'' este numărul de indici contravarianți, ''m'' este numărul de indici covarianți și {{Math|''n'' + ''m''}} dă ordinul total al tensorului. De exemplu, o [[formă biliniară]] este același lucru cu un {{Math|(0, 2)}} -tensor; un [[Spațiu prehilbertian|produs scalar]] este un exemplu de {{Math|(0, 2)}} -tensor, dar nu toți {{Math|(0, 2)}} -tensorii sunt produse scalare. În celula {{Math|(0, ''M'')}} a tabelului, cu ''M'' se notează dimensionalitatea spațiului vectorial sau varietății, deoarece pentru fiecare dimensiune a spațiului este necesar un indice separat pentru a selecta acea dimensiune pentru a obține un tensor antisimetric maximal covariant. :{| class = "wikitable" |- ! colspan=2 rowspan=2 width="75px" | ! colspan=7 | ''m'' |- ! scope="col" width="175px" | 0 ! scope="col" width="175px" | 1 ! scope="col" width="175px" | 2 ! scope="col" width="175px" | 3 ! scope="col" width="75px" | ⋯ ! scope="col" width="175px" | ''M'' ! scope="col" width="75px" | ⋯ |- ! rowspan=6 | ''n'' ! scope="row" | 0 | [[Scalar (matematică)|Scalar]], de ex. [[Curbură scalară|curbura scalară]] | {{Ill-wd|Q261527}}, {{Ill-wd|Q261527|3=funcțională liniară}}, {{Ill-wd|Q2608202|3=1-formă}}, de ex. {{Ill-wd|Q1027847|3=momentul dipol}}, [[gradient]]ul unui câmp scalar | [[Formă biliniară|Forme biliniare]], de ex. [[Spațiu prehilbertian|produsul scalar]], {{Ill-wd|Q2121987|3=momentul cvadripol}}, {{Ill-wd|Q757269|3=tensorul metric}}, [[Curbură Ricci|curbura Ricci]], {{Ill-wd|Q1047080|3=2-formele}}, [[Formă simplectică|formele simplectice]] | 3-form E.g. {{Ill-wd|Q1027847|3=momentul octupol}} | | De ex. ''M''-forme adică {{Ill-wd|Q781415|3=forme de volum}} | |- ! scope="row" | 1 | [[Vector euclidian|Vectorul euclidian]] | [[Transformare liniară]],<ref name="BambergSternberg1991">{{cite book|first1=Paul|last1=Bamberg|first2=Shlomo|last2=Sternberg|title=A Course in Mathematics for Students of Physics: Volume 2|year=1991|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-40650-5|page=669|url={{google books |plainurl=y |id=WgZ3Ia0SPE8CA}}}}{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> {{Ill-wd|Q192826|3=delta Kronecker}} | E.g. [[Produs vectorial|produsul vectorial]] în trei dimensiuni | E.g. [[Tensorul Riemann|tensorul de curbură Riemann]] | | | |- ! scope="row" | 2 | {{Ill-wd|Q757269|3=Tensorul metric}} invers, {{Ill-wd|Q663908|3=bivectorii}}, de exemplu {{Ill-wd|Q1464936|3=structura Poisson}} | | De ex. [[Legea lui Hooke|tensorul elasticitate]] | | | | |- ! scope="row" | ⋮ | | | | | | | |- ! scope="row" | ''N'' |{{Ill-wd|Q2377336|3=Multivectorii}} | | | | | | |- ! scope="row" | ⋮ | | | | | | | |} Ridicarea unui indice pe un {{Math|(''n'', ''m'')}}-tensor produce un {{Math|(''n'' + 1, ''m'' − 1)}}-tensor; aceasta corespunde mutării pe diagonală în jos și spre stânga în tabel. În mod simetric, coborârea unui indice corespunde unei mutări în diagonală în sus și în partea dreaptă a tabelului. [[#Contracție|Contracția]] unei suprafețe cu un indice inferior al unui {{Math|(''n'', ''m'')}}-tensor produce un {{Math|(''n'' − 1, ''m'' − 1)}}-tensor; aceasta corespunde mutării în diagonală în sus și spre stânga în tabel. {{Clear}} {{multiple image|align=right|footer=Interpretare geometrică a elementelor de grad ''n'' dintr-o [[algebră Grassmann]] reală pentru {{math|1=''n'' = 0}} (punct cu semn), 1 (segment de dreaptă orientat, sau vector), 2 (element orientat din plan), 3 (volum orientat). Produsul exterior a ''n'' vectori poate fi vizualizat ca orice formă ''n''-dimensională (de ex. un ''n''-[[Paralelipiped#Generalizare|paralelotop]], un ''n''-[[elipsoid]]); cu magnitudine ([[Spațiu cvadridimensional]]), și {{Ill-wd|Q1477782|3=orientare}} definită de cea a frontierei sale {{math|''n'' − 1}}-dimensionale și de partea acesteia pe care se află interiorul.<ref>{{cite book |first=R. |last=Penrose| title=The Road to Reality| publisher= Vintage books| year=2007 | isbn=978-0-679-77631-4|title-link=The Road to Reality}}</ref><ref>{{cite book|title=Gravitation|first1=J.A. |last1=Wheeler |first2=C. |last2=Misner |first3=K.S. |last3=Thorne |publisher=W.H. Freeman & Co|year=1973|page=83|isbn=978-0-7167-0344-0|url={{google books |plainurl=y |id=w4Gigq3tY1kC}}}}</ref>|width1=220|image1=N vector positive.svg|caption1=Orientare definită printr-o mulțime ordonată de vectori.|width2=220|image2=N vector negative.svg|caption2=Orientarea inversă corspunde negării produsului vectorial.}} == Notație == Există mai multe sisteme de notație care sunt folosite pentru a descrie tensorii și pentru a efectua calcule cu aceștia. === Calculul Ricci === {{Ill-wd|Q7322955|3=Calculul Ricci}} este formalismul și notarea moderne ale indicilor tensoriali: indicând [[Spațiu prehilbertian|produsul scalar]] și [[Produs extern|diadic]], {{Ill-wd|Q4225687|3=covarianța și contravarianța}}, [[Sumă|însumări]] ale componentelor tensorului, {{Ill-wd|Q2204117|3=simetria}} și {{Ill-wd|Q1325769|3=antisimetria}}, și [[Derivată parțială|derivatele parțiale]] și {{Ill-wd|Q2287715|3=covariante}} . === Convenția de însumare a lui Einstein === {{Ill-wd|Q673253|3=Convenția de însumare a lui Einstein}} scutește de scrierea [[Sumă|semnelor de însumare]], lăsând-o implicită. Orice indice repetat înseamnă că se face însumarea peste el: dacă indicele {{Mvar|i}} este folosit de două ori într-un termen dat dintr-o expresie tensorială, înseamnă că termenul trebuie să fie însumat peste toate {{Mvar|i}}-urile. Mai multe perechi distincte de indicii pot fi însumate în acest fel. === Notația grafică Penrose === {{Ill-wd|Q2069216|3=Notația grafică Penrose}} este o notație grafică care înlocuiește simbolurile pentru tensori cu forme și indicii lor prin linii și curbe. Este independentă de elementele bazei și nu necesită simboluri pentru indicii. === Notația cu indice abstract === Notația cu indice abstract este o modalitate de a scrie tensorii astfel încât indicii să nu mai fie considerați numerici, ci mai degrabă {{Ill-wd|Q3150667|3=nedeterminați}}. Această notație surprinde expresivitatea indicilor și independența de bază a notației fără indice. === Notație fără componente === O {{Ill-wd|Q3518150|3=tratare fără componente pentru tensori}} utilizează notația care subliniază faptul că tensorii nu se sprijină pe nicio bază și sunt definiți în termeni de {{Ill-wd|Q1163016|3=produs tensorial al spațiilor vectoriale}}. == Operații == Există mai multe operații pe tensori care produc un alt tensor. Natura liniară a tensorului implică faptul că doi tensori de același tip pot fi adunați și că tensorii pot fi înmulțiți cu un scalar cu rezultate analoage cu [[Înmulțirea cu un scalar|scalarea unui vector]]. Aceste operațiuni se efectuează pur și simplu pe componente. Ele nu modifică tipul tensorului; dar există și operații care produc un tensor de tip diferit. === Produs tensorial === Produsul tensorial primește doi tensori, ''S'' și ''T'', și produce un nou tensor, {{Nowrap|{{math|''S'' ⊗ ''T''}}}}, al cărui ordin este suma ordinelor tensorilor originari. Când sunt descriși ca aplicații multiliniare, produsul tensorial doar multiplică cei doi tensori, adică :<math>(S\otimes T)(v_1,\ldots, v_n, v_{n+1},\ldots, v_{n+m}) = S(v_1,\ldots, v_n)T( v_{n+1},\ldots, v_{n+m}),</math> ceea ce produce din nou o aplicație care este liniară în toate argumentele sale. Pe componente, efectul este de a multiplica componentele celor doi tensori de intrare pe perechi, adică :<math>(S\otimes T)^{i_1\ldots i_l i_{l+1}\ldots i_{l+n}}_{j_1\ldots j_k j_{k+1}\ldots j_{k+m}} = S^{i_1\ldots i_l}_{j_1\ldots j_k} T^{i_{l+1}\ldots i_{l+n}}_{j_{k+1}\ldots j_{k+m}},</math> Dacă {{Mvar|S}} este de tip {{Math|(''l'', ''k'')}} și {{Mvar|T}} este de tip {{Math|(''n'', ''m'')}}, atunci produsul tensorial {{Nowrap|{{math|''S'' ⊗ ''T''}}}} are tipul {{Nowrap|{{math|(''l'' + ''n'', ''k'' + ''m'')}}}}. === Contracția === Contracția tensorilor este o operație care reduce un tensor de tip {{Nowrap|(''n'', ''m'')}} la un tensor de tip {{Nowrap|(''n'' − 1, ''m'' − 1)}}, din care un caz special este [[Urmă (algebră)|urma]]. Aceasta reduce astfel ordinul total al unui tensor cu doi. Operația este realizată prin însumarea componentelor pentru care un indice contravariant specificat este același cu un indice covariant specificat pentru a produce o componentă nouă. Componentele pentru care acești doi indicatori sunt diferiți sunt eliminate. De exemplu, un {{Nowrap|(1, 1)}}-tensor poate fi contractat la un scalar prin <math>T_i^i</math>. Unde când suma este implicită. Când {{Nowrap|(1, 1)}} -tensorul este interpretată ca o aplicație liniară, această operație este cunoscută ca [[Urmă (algebră)|urmă]]. Contracția este adesea folosită împreună cu produsul tensorial pentru a contracta un indice din fiecare tensor. Contracția poate fi înțeleasă și folosind definiția unui tensor ca element al unui produs tensorial al cópiilor spațiului ''V'' cu spațiul ''V''<sup>*</sup> prin descompunerea mai întâi a tensorului într-o combinație liniară de tensori simpli și apoi prin aplicarea unui factor din ''V''<sup>*</sup> la un factor din ''V.'' De exemplu, un tensor :<math>T \in V\otimes V\otimes V^*</math> poate fi scris ca o combinație liniară :<math>T=v_1\otimes w_1\otimes \alpha_1 + v_2\otimes w_2\otimes \alpha_2 +\cdots + v_N\otimes w_N\otimes \alpha_N.</math> Contracția lui ''T'' pe prima și ultima poziție este atunci vectorul :<math>\alpha_1(v_1)w_1 + \alpha_2(v_2)w_2+\cdots+\alpha_N(v_N)w_N.</math> Într-un spațiu vectorial cu [[Spațiu prehilbertian|produs scalar]] (cunoscut și ca {{Ill-wd|Q757269|3=metrică}}) ''g'', termenul {{Ill-wd|Q428091|3=contracție}} este utilizat pentru a elimina doi indici contravarianți sau doi covarianți, formând o urmă cu tensorul metric sau cu inversul lui. De exemplu, un {{Nowrap|(2, 0)}}-tensor <math>T^{ij} </math> poate fi contractat la un scalar prin :<math>T^{ij} g_{ij}</math> (din nou presupunând convenția de însumare). === Creșterea sau coborârea unui indice === Când un spațiu vectorial este echipat cu o {{Ill-wd|Q8214677|3=formă bilineară nedegenerată}} (sau ''{{Ill-wd|Q757269|3=tensor metric}}'' așa cum se numește deseori în acest context), pot fi definite operații care convertesc un indice contravariant (superior) într-un indice covariant (inferior) și invers. Un tensor metric este un ({{Nowrap|0, 2)}}-tensor simetric; este posibil să se contracte un indice superior al unui tensor cu unul dintre indicii inferiori ai tensorului metric din produs. Acest lucru generează un nou tensor cu aceeași structură a indicilor ca tensorul anterior, dar cu indicele inferior afișat în general în aceeași poziție a indicelui superior convențional. Această operație este cunoscută sub denumirea destul de grafică de ''coborâre a unui indice''. Se poate defini analog și operația inversă, care se numește ''ridicarea unui indice''. Aceasta este echivalentă cu o contracție similară a produsului cu un {{Nowrap|(2, 0)}}-tensor. Acest ''tensor metric invers'' are componente care sunt matricea inversă a celor din tensorul metric. == Aplicații == === Mecanica mediilor continue === Exemple importante sunt furnizate de [[mecanica mediilor continue]]. Tensiunile din interiorul unui {{Ill-wd|Q381651|3=corp solid}} sau dintr-un [[Fluid|lichid]] sunt descrise de un câmp tensorial. [[Tensiune (mecanică)|Tensorul tensiune]] și {{Ill-wd|Q935731|3=tensorul întindere}} sunt ambii câmpuri de tensori de ordinul doi și sunt legați într-un material elastic liniar general printr-un [[Legea lui Hooke|câmp tensorial de elasticitate]] de ordinul patru. În detaliu, tensorul care cuantifică tensiunea într-un obiect solid tridimensional are componente care pot fi reprezentate în mod convenabil ca o matrice 3 × 3. Cele trei fețe ale unui segment de volum infinitezimal în formă de cub a solidului sunt fiecare supuse unei forțe date. Componentele vectoriale ale forței sunt, de asemenea, trei la număr. Astfel, sunt necesare 3 × 3 sau 9 componente pentru a descrie tensiunea în acest cub infinitezimal. În limitele acestui solid este o masă întreagă de cantități variabile ale tensiunii, fiecare necesitând 9 cantități pentru a fi descrisă. Astfel, este nevoie de un tensor de ordinul doi. Dacă un element special de suprafață interiorul materialului este separat, materialul de pe o parte a suprafeței va aplica o forță asupra celeilalte părți. În general, această forță nu va fi ortogonală pe suprafață, dar va depinde de orientarea suprafeței într-o manieră liniară. Aceasta este descrisă de un tensor de [[Type of a tensor|tip {{Nowrap|(2, 0)}}]], în {{Ill-wd|Q14097093|3=elasticitatea liniară}} sau, mai precis, de un câmp tensorial de tip {{Nowrap|(2, 0)}}, deoarece tensiunile pot varia de la un punct la altul. === Alte exemple din fizică === Printre aplicațiile comune se numără: * {{Ill-wd|Q1076013|3=Tensor electromagnetic}} (sau tensor Faraday) în [[electromagnetism]] * [[Deformare|Tensori de deformare finită]] pentru descrierea deformărilor și a tensorului pentru [[deformare]] în [[Mecanica mediilor continue|mecanica continuă]] * [[Permitivitate (electromagnetism)|Permeabilitatea]] și {{Ill-wd|Q598305|3=susceptibilitatea electrică}} sunt tensori în mediile [[Anizotropie|anizotrope]] * {{Ill-wd|Q4031215|3=4-tensorul}} din [[Teoria relativității generale|relativitatea generală]] (de ex. [[Tensorul energie-impuls|tensorul energie-tensiune]]), utilizate pentru a reprezenta [[flux]]urile de [[impuls]] * Operatorii tensoriali sferici sunt funcțiile proprii ale [[Moment cinetic (mecanică cuantică)|operatorului moment cinetic]] în [[coordonate sferice]] * Tensorii de difuzie, baza {{Ill-wd|Q899360|3=imagisticii cu tensor de difuzie}}, reprezintă rate de difuzie în medii biologice * [[Mecanică cuantică|Mecanica cuantică]] și [[Calculator cuantic|calculul cuantic]] utilizează produsul tensorial pentru combinarea stărilor cuantice === Aplicații ale tensorilor de ordin > 2 === Conceptul de tensor de ordinul doi este deseori confundat cu de matrice. Tensorii de ordin superior surprind însă idei importante în domeniul științei și ingineriei, așa cum s-a arătat succesiv în numeroase domenii pe măsură ce acestea se dezvoltă. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, în domeniul {{Ill-wd|Q844240|3=vederii calculatoarelor}}, unde {{Ill-wd|Q2453115|3=tensorul trifocal}} generalizează {{Ill-wd|Q39351938|3=matricea fundamentală}}. Domeniul {{Ill-wd|Q756033|3=opticii neliniare}} studiază modificările {{Ill-wd|Q1050425|3=densității de polarizare}} a materialelor în câmpurile electrice extreme. Undele de polarizare generate sunt legate de generarea [[Câmp electric|câmpurilor electrice]] prin tensorul neliniar de susceptibilitate. Dacă polarizarea '''P''' nu este liniar proporțională cu câmpul electric '''E''', mediul se numește ''neliniar''. Pentru o aproximare bună (pentru câmpurile suficient de slabe, presupunând că nu există momente dipol permanente), '''P''' este dat de o [[serie Taylor]] în '''E''' ai cărei coeficienți sunt susceptibilitățile neliniare: Aici este susceptibilitatea liniară, dă {{Ill-wd|Q899456|3=efectul Pockels}} și a armonica a doua, iar dă [[efectul Kerr]]. Această dezvoltare arată modul în care tensorii de ordin mai înalt apar în mod natural în chestiunile studiate. == Generalizări == === Holori === Așa cum s-a discutat mai sus, un tensor poate fi reprezentat ca un tablou (potențial multidimensional, multi-indexat) de cantități. Pentru a distinge tensorii (atunci când sunt desemnați ca mărimi tensiorale ale cantităților în raport cu o bază fixă) de tablourile arbitrare de cantități, termenul ''{{Ill-wd|Q7139881|3=holor}}'' a fost inventat pentru acestea din urmă.<ref>{{Citat carte|nume=Moon|prenume=Parry Hiram|legătură-autor=Parry Moon|nume2=Spencer|prenume2=Domina Eberle|legătură-autor2=Domina Eberle Spencer|titlu=Theory of Holors: A Generalization of Tensors|editură=[[Cambridge University Press]]|dată=1986|isbn=978-0-521-01900-2}}</ref> Astfel, tensorii pot fi analizați ca un anumit tip de holor, alături de alți holori care nu sunt strict tensioriali, cum ar fi valorile rețelei neurale (noduri și/sau legături), tabele indexate de inventar și așa mai departe. Un alt grup de holori care se transformă ca și tensorii până la o așa-numită ''pondere'', derivată din ecuațiile de transformare, sunt {{Ill-wd|Q904927|3=densitățile tensorilor}}, de exemplu, simbolul Levi-Civita. {{Ill-wd|Q847816|3=Simbolurile Christoffel}} aparțin, de asemenea, holorilor. Termenul ''holor'' nu este folosit pe scară largă și cuvântul „tensor” este folosit adesea abuziv atunci când se face referire la reprezentarea multidimensională a matricei unui holor, provocând confuzie cu privire la sensul strict al cuvântului ''tensor''. Conceptul de holori și terminologia asociată oferă o algebră și o analiză a holorilor într-un cadru mai general decât ceea ce se vede pentru matricele tensiorale. === Produsul tensorial de spații vectoriale === Spațiile vectoriale ale unui {{Ill-wd|Q1163016|3=produs tensorial}} nu trebuie să fie aceleași și uneori elementele unui astfel de produs tensorial mai general se numesc „tensori”. De exemplu, un element al produsului tensorial de spații {{Math|''V'' ⊗ ''W''}} este un „tensor“ de ordinul doi în acest sens mai general,<ref name="Maia2011">{{Citat carte|prenume=M. D.|nume=Maia|titlu=Geometry of the Fundamental Interactions: On Riemann's Legacy to High Energy Physics and Cosmology|url={{google books |plainurl=y |id=wEWw_vGBDW8C|page=48}}|an=2011|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-1-4419-8273-5|pagină=48}}</ref> și un tensor de ordin {{Math|''d''}} poate fi de asemenea definit ca element al unui produs tensorial a {{Math|''d''}} spații vectoriale diferite.<ref name="Hogben2013">{{Citat carte|url={{google books |plainurl=y |id=Er7MBQAAQBAJ|page=7}}|titlu=Handbook of Linear Algebra, Second Edition|nume=|prenume=|editură=CRC Press|an=2013|isbn=978-1-4665-0729-6|editor-last=Hogben|editor-first=Leslie|ediție=2nd|locul-publicării=|pagini=15–7}}</ref> Un tensor de tip {{Math|(''n'', ''m'')}}, în sensul definit anterior, este și el un tensor de ordin {{Math|''n'' + ''m''}} în acest sens mai general. Conceptul de produs tensorial poate fi extins la {{Ill-wd|Q18848|3=module}} arbitrare peste un inel. === Tensori în dimensiuni infinite === Noțiunea de tensor poate fi generalizată într-o varietate de moduri, până la [[Dimensiune (matematică)|dimensiuni infinite]]. O modalitate, de exemplu, este prin {{Ill-wd|Q1404488|3=produsul tensorial}} de [[Spațiu Hilbert|spații Hilbert]].<ref>{{Citat revistă|nume=Segal|nume2=|prenume=I. E.|prenume2=|dată=January 1956|titlu=Tensor Algebras Over Hilbert Spaces. I|url=|journal=Transactions of the American Mathematical Society|volum=81|număr=1|pagini=106–134|format=|jstor=1992855|doi=10.2307/1992855|access-date=}}</ref> Un alt mod de a generaliza ideea de tensor, obișnuită în {{Ill-wd|Q660848|3=analiza neliniară}}, este prin [[#As multilinear maps|definiția aplicațiilor multiliniare]] unde, în loc să se utilizeze spații vectoriale dimensionale finite și {{Ill-wd|Q752487|3=dualele lor algebrice}}, se utilizează [[Spațiu Banach|spații Banach]] de dimensiuni infinit dimensionale și {{Ill-wd|Q752487|3=dualul lor continuu}}. <ref>{{Citat carte|nume=Abraham|prenume=Ralph|legătură-autor=|nume2=Marsden|prenume2=Jerrold E.|nume3=Ratiu|prenume3=Tudor S.|chapter-url={{google books |plainurl=y |id=dWHet_zgyCAC}}|titlu=Manifolds, Tensor Analysis and Applications|ediție=2nd|serie=Applied Mathematical Sciences, v. 75|volum=75|dată=February 1988|anoriginal=First Edition 1983|editură=Springer-Verlag|locul-publicării=New York|isbn=978-0-387-96790-5|oclc=18562688|pagini=338–339|capitol=Chapter 5 Tensors|citat=Elements of T<sup>r</sup><sub>s</sub> are called tensors on E, [...].}}</ref> Tensorii trăiesc astfel în mod natural pe {{Ill-wd|Q3554819|3=varietăți Banach}}<ref>{{Citat carte|nume=Lang|prenume=Serge|legătură-autor=Serge Lang|titlu=Differential manifolds|url={{google books |plainurl=y |id=dn7rBwAAQBAJ}}|editură={{Ill-wd|Q353060}} Pub. Co.|an=1972|isbn=978-0201041668|locul-publicării=Reading, Massachusetts}}</ref> și {{Ill-wd|Q3554820|3=Fréchet}}. === Tensori de densitate === Fie un mediu omogen care umple {{Math|'''R'''<sup>3</sup>}} astfel încât densitatea mediului este descrisă de un singur {{Ill-wd|Q181175|3=scalar}} {{Math|&rho;}} exprimat în {{Math|kg m<sup>&minus;3</sup>}}. Masa, în kg, a unei regiuni {{Math|&Omega;}} se obține prin înmulțirea lui {{Math|&rho;}} cu volumul regiunii {{Math|&Omega;}} sau prin integrarea echivalentă a constantei {{Math|&rho;}} în regiune: :<math>m=\int_\Omega \rho\, dx\,dy\,dz</math> unde coordonatele carteziene {{Math|''xyz''}} sunt măsurate în m. Dacă unitățile de lungime sunt modificate în cm, atunci valorile numerice ale funcțiilor de coordonate trebuie să fie redimensionate cu un factor de 100: :<math>x'=100 x,\quad y'=100y,\quad z'=100z</math> Valoarea numerică a densității {{Math|&rho;}} trebuie apoi transformată și prin 100<sup>-3</sup> m<sup>3</sup>/cm<sup>3</sup> pentru a compensa, astfel încât valoarea numerică a masei în kg este încă dată de integrala lui <math>\rho\, dx\,dy\,dz</math>. Prin urmare <math>\rho'=100^{-3}\rho</math> (în unități de {{Math|kg cm<sup>&minus;3</sup>}}). Mai general, dacă coordonatele carteziene {{Math|''xyz''}} suferă o transformare liniară, atunci valoarea numerică a densității {{Math|&rho;}} trebuie să se schimbe printr-un factor reciproc al valorii absolute a [[Determinant (matematică)|determinantului]] transformării de coordonate, astfel încât integralele să rămână invariabile, de către [[Integrare prin schimbare de variabilă|formula schimbării de variabilă]] la integrare. O astfel de cantitate care scade cu reciproca valorii absolute a determinantului aplicației de transformare a coordonatelor se numește {{Ill-wd|Q7310801|3=densitate scalară}}. Pentru a modela o densitate neconstantă, {{Math|&rho;}} este o funcție de variabilele {{Math|''xyz''}} (un [[câmp scalar]]) și, sub o schimbare curbilinie de coordonate, ea se transformă prin inversa {{Ill-wd|Q506041|3=iacobianului}} schimbării de coordonate. O densitate tensorială se transformă ca un tensor sub o schimbare de coordonate, cu excepția faptului că, în plus, preia un factor al valorii absolute a determinantului tranziției de coordonate: <ref>{{citation|first=Jan Arnoldus|last=Schouten|authorlink=Jan Arnoldus Schouten|url={{google books |plainurl=y |id=WROiC9st58gC}}|title=Tensor analysis for physicists}}, §II.8: Densities.</ref> :<math> T^{i'_1\dots i'_p}_{j'_1\dots j'_q}[\mathbf{f} \cdot R] = |\det R|^{-w}\left(R^{-1}\right)^{i'_1}_{i_1} \cdots \left(R^{-1}\right)^{i'_p}_{i_p} </math> <math> T^{i_1, \ldots, i_p}_{j_1, \ldots, j_q}[\mathbf{f}] </math> <math> R^{j_1}_{j'_1}\cdots R^{j_q}_{j'_q} . </math> Aici ''w'' este numită pondere. În general, orice tensor înmulțit cu o putere a acestei funcții sau valoarea sa absolută se numește densitate tensorială sau tensor ponderat.<ref>{{Citat carte|titlu=Applications of tensor analysis|prenume=AJ|nume=McConnell|url={{google books |plainurl=y |id=ZCP0AwAAQBAJ}}|editură=Dover|an=1957|pagină=28}}</ref>{{sfn|Kay|1988|p=27}} Un exemplu de densitate tensorială este [[Densitate de curent|densitatea de curent]] din [[electromagnetism]]. Sub o transformare afinã de coordonate, un tensor se transformã prin partea liniarã a transformãrii (sau invers) pe fiecare indice. Acestea provin din {{Ill-wd|Q7295780|3=reprezentările raționale}} ale grupului liniar general. Dar aceasta nu este chiar cea mai generală lege de transformare liniară pe care o poate avea un astfel de obiect: densitățile tensorilor sunt neraționale, dar sunt încă reprezentări {{Ill-wd|Q3478415}}. O altă clasă de transformări vine din reprezentarea logaritmică a grupului liniar general, o reprezentare reductibilă, dar nu semisimplă,<ref>{{citation|first=Peter |last=Olver|title=Equivalence, invariants, and symmetry|url={{google books |plainurl=y |id=YuTzf61HILAC|page=77}}|page=77|publisher=Cambridge University Press|year=1995}}</ref> constând dintr-un {{Math|(''x'',''y'') &isin; '''R'''<sup>2</sup>}} cu legea de transformare :<math>(x,y)\mapsto (x+y\log|\det R|,y).</math> === Obiecte geometrice === Legea transformării pentru un tensor se comportă ca un [[functor]] pe categoria sistemelor de coordonate admisibile, sub transformări liniare generale (sau alte transformări în cadrul unei anumite clase, cum ar fi {{Ill-wd|Q2276721|3=difeomorfisme locale}}). Aceasta face din tensor un caz special de obiect geometric, în sensul tehnic că este o funcție a sistemului de coordonate care se transformă functorial sub schimbări de coordonate.<ref>Haantjes, J., & {{Ill-wd|Q4253454|3=Laman, G.}} (1953). On the definition of geometric objects. I.</ref> Exemple de obiecte care se supun mai multor tipuri generale de legi de transformare sunt {{Ill-wd|Q923480|3=jeturile}} și, mai general, {{Ill-wd|Q36775500|3=mănunchiurile naturale}}.<ref>{{citation|first=Albert|last=Nijenhuis|authorlink=Albert Nijenhuis|url=http://www.mathunion.org/ICM/ICM1958/Main/icm1958.0463.0469.ocr.pdf|chapter=Geometric aspects of formal differential operations on tensor fields|title=Proc. Internat. Congress Math.(Edinburgh, 1958)|year=1960|publisher=Cambridge University Press|pages=463–469|language=en|access-date=2019-04-12|archive-date=2017-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20171027025011/http://www.mathunion.org/ICM/ICM1958/Main/icm1958.0463.0469.ocr.pdf|dead-url=yes}}.</ref><ref>{{citation|url=https://projecteuclid.org/download/pdf_1/euclid.jdg/1214430830|title=On the theory of geometric objects|first=Sarah |last=Salviori|journal=Journal of Differential Geometry|year=1972|volume=7|pages=257&ndash;278|language=en}}.</ref> === Spinori === Când se trece de la o [[Bază ortonormată|bază ortonormală]] (numită ''cadru'') la alta printr-o rotație, componentele unui tensor se transformă prin aceeași rotație. Această transformare nu depinde de calea urmată prin spațiul cadrelor. Cu toate acestea, spațiul cadrelor nu este [[Spațiu simplu conex|simplu conectat]]: există căi continue în spațiul cadrelor cu aceleași configurații de început și de sfârșit care nu se deformează una în cealaltă. Este posibil să se atașeze o invarianță discretă suplimentară pentru fiecare cadru care încorporează această dependență de cale și care se (local) are valori de ± 1.<ref>{{Citat carte|titlu=The road to reality: a complete guide to the laws of our universe|url={{google books |plainurl=y |id=VWTNCwAAQBAJ|page=203}}|prenume=Roger|nume=Penrose|legătură-autor=Roger Penrose|editură=Knopf|an=2005|pagini=203&ndash;206}}</ref> Un {{Ill-wd|Q604907}} este un obiect care se transformă ca un tensor sub rotațile cadrului, cu excepția unui semn posibil care este determinat de valoarea acestui invariant discret.<ref>{{citation|first=E. |last=Meinrenken|title=Clifford Algebras and Lie Theory|chapter=The spin representation|series=Ergebnisse der Mathematik undihrer Grenzgebiete. 3. Folge / A Series of Modern Surveys in Mathematics|volume=58|pages=49–85|doi=10.1007/978-3-642-36216-3_3|publisher=Springer-Verlag|year=2013|isbn=978-3-642-36215-6}}</ref><ref>{{citation|first=S. H.|last=Dong|url=https://www.springer.com/us/book/9789400719163Fricci|title=Wave Equations in Higher Dimensions|chapter=Chapter 2, Special Orthogonal Group SO(''N'')|publisher=Springer|year=2011|pages=13&ndash;38}}{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> == Istorie == Conceptele a ceea ce avea să devină analiza tensorială au apărut din opera lui [[Carl Friedrich Gauss]] în geometria diferențială, iar formularea a fost influențată de teoria invarianților și [[Polinom omogen|formelor algebrice]] dezvoltate la mijlocul secolului al XIX-lea.<ref>{{Citat carte|prenume=Karin|nume=Reich|titlu=Die Entwicklung des Tensorkalküls|an=1994|editură=Birkhäuser|isbn=978-3-7643-2814-6|serie=Science networks historical studies, v. 11|oclc=31468174|url={{google books |plainurl=y |id=O6lixBzbc0gC}}}}</ref> Cuvântul „tensor” însuși a fost introdus în 1846 de [[William Rowan Hamilton]]<ref>{{Citat revistă|nume=Hamilton|prenume=William Rowan|an=1854–1855|titlu=On some Extensions of Quaternions|url=http://www.emis.de/classics/Hamilton/ExtQuat.pdf|journal=Philosophical Magazine|număr=7–9|pagini=492–499, 125–137, 261–269, 46–51, 280–290|editor-last=Wilkins|editor-first=David R.|issn=0302-7597}} De la p. 498: "And if we agree to call the ''square root'' (taken with a suitable sign) of this scalar product of two conjugate polynomes, P and KP, the common TENSOR of each, … " [„Și dacă convenim să numim ''rădăcină pătrată'' (luată cu semnul corespunzător) din acest produs scalar de două polinoame conjugate, P și KP, al căror TENSOR comun, … ”]</ref> pentru a descrie ceva diferit de ceea ce se înțelege acum ca tensor.<ref group="lower-alpha"> Anume, [[Normă (matematică)|operația de normare]] într-un anumit tip de sistem algebric (acum cunoscut sub numele de {{Ill-wd|Q674689|3=algebră Clifford}}). </ref> Utilizarea contemporană a fost introdusă de {{Ill-wd|Q62645}} în 1898.<ref name="Voigt1898">{{Citat carte|prenume=Woldemar|nume=Voigt|titlu=Die fundamentalen physikalischen Eigenschaften der Krystalle in elementarer Darstellung |trans_title=Proprietățile fizice fundamentale ale cristalelor într-o prezentare elementară|language=de|url={{google books |plainurl=y |id=QhBDAAAAIAAJ|page=20}}|an=1898|editură=Von Veit|pagini=20–|citat=Wir wollen uns deshalb nur darauf stützen, dass Zustände der geschilderten Art bei Spannungen und Dehnungen nicht starrer Körper auftreten, und sie deshalb tensorielle, die für sie charakteristischen physikalischen Grössen aber Tensoren nennen. [Așadar dorim [ca prezentarea anoastră] să se bazeze numai pe [presupunera că] condițiile de tipul descris apar în cadrul tensiunilor și deformărilor corpurilor nerigide, și de aceea le numim „tensoriale”, și pe cantitățile fizice care le exprimă, „tensori”.]}}</ref> Calculul tensorial a fost elaborat în jurul anului 1890 de către [[Gregorio Ricci-Curbastro]] sub titlul de ''calcul diferențial absolut'' și prezentat de Ricci pentru prima oară în 1892.<ref>{{Citat revistă|nume=Ricci Curbastro|prenume=G.|an=1892|titlu=Résumé de quelques travaux sur les systèmes variables de fonctions associés à une forme différentielle quadratique|url={{google books |plainurl=y |id=1bGdAQAACAAJ}}|journal=Bulletin des Sciences Mathématiques|volum=2|număr=16|pagini=167–189}}</ref> A fost făcut accesibil mai multor matematicieni prin publicarea de către Ricci și [[Tullio Levi-Civita]] în 1900 a textului clasic ''Méthodes de calcul différentiel absolu et leurs applications'' (Metode de calcul diferențial absolut și aplicațiile lor).{{sfn|Ricci|Levi-Civita|1900}} În secolul al XX-lea, subiectul a ajuns să fie cunoscut sub numele de ''analiza tensorială,'' și a obținut acceptare mai largă prin introducerea de către [[Albert Einstein|Einstein]] în [[teoria relativității generale]], în preajma lui 1915. Relativitatea generală este formulată în întregime în limbaj tensorial. Einstein a aflat de ei cu mare greutate, de la geometrul [[Marcel Grossmann]].<ref>{{Citat carte|prenume=Abraham|nume=Pais|titlu=Subtle Is the Lord: The Science and the Life of Albert Einstein|editură=Oxford University Press|an=2005|isbn=978-0-19-280672-7|url={{google books |plainurl=y |id=U2mO4nUunuwC}}}}</ref> Levi-Civita a inițiat apoi o corespondență cu Einstein pentru a corecta greșelile pe care Einstein le făcuse în utilizarea analizei tensoriale. Corespondența a durat între 1915-17 și s-a caracterizat prin respect reciproc: {{quote|Admir eleganța metodei dumneavoastră de calcul; trebuie să fie frumos să călărești prin aceste câmpuri pe calul matematicii adevărate, în timp ce alții ca noi trebuie să umble laborios pe jos.|Albert Einstein<ref name="Goodstein">{{cite journal |last=Goodstein|first=Judith R.|authorlink=Judith R. Goodstein |title = The Italian Mathematicians of Relativity |journal = Centaurus |volume = 26 |doi = 10.1111/j.1600-0498.1982.tb00665.x |pages = 241–261 |year = 1982 |bibcode = 1982Cent...26..241G |issue = 3 }}</ref>}} Tensorii s-au dovedit a fi utili și în alte domenii, cum ar fi [[Mecanica mediilor continue|mecanica continuă]]. Unele exemple bine cunoscute de tensori în [[Geometrie diferențială|geometria diferențială]] sunt [[Formă pătratică|formele pătratice]] cum ar fi {{Ill-wd|Q757269|3=tensorii metrici}} și [[Tensorul Riemann|tensorul de curbură Riemann]]. [[Algebră Grassmann|Algebra exterioară]] a lui [[Hermann Grassmann]], de la mijlocul secolului al XIX-lea, este ea însăși o teorie tensorială și foarte geometrică, dar a durat ceva timp înainte de a fi văzută, cu teoria {{Ill-wd|Q1047080|3=formelor diferențiale}}, unificate natural cu calculul tensorial. Opera lui [[Élie Cartan]] a făcut din formele diferențiale unul dintre tipurile elementare de tensori utilizate în matematică. Încă din anii 1920, s-a constatat că tensorii joacă un rol fundamental în {{Ill-wd|Q212803|3=topologia algebrică}} (de exemplu, în {{Ill-wd|Q1307676|3=teorema Künneth}}).<ref name="Spanier2012">{{Citat carte|prenume=Edwin H.|nume=Spanier|titlu=Algebraic Topology|url={{google books |plainurl=y |id=iKx3BQAAQBAJ&|page=227}}|dată=6 December 2012|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-1-4684-9322-1|pagini=227|citat=the Künneth formula expressing the homology of the tensor product... [formul Künneth exprimând homologia produsului tensorial...]}}</ref> În mod corespunzător există tipuri de tensori care operează în multe ramuri ale [[Algebră abstractă|algebrei abstracte]], în special în {{Ill-wd|Q579978|3=algebra homologică}} și în [[Teoria reprezentării|teoria reprezentării]]. Algebra multi-liniară poate fi dezvoltată într-o mai mare generalitate decât pentru scalarii proveniți dintr-un [[Corp (matematică)|corp]]. De exemplu, scalarii pot proveni dintr-un [[Inel (matematică)|inel]]. Dar teoria este mai puțin geometrică, iar calculele mai tehnice și mai puțin algoritmice.<ref name="Hungerford2003">{{Citat carte|prenume=Thomas W.|nume=Hungerford|legătură-autor=Thomas W. Hungerford|titlu=Algebra|url={{google books |plainurl=y |id=t6N_tOQhafoC|page=168 }}|dată=14 February 2003|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-0-387-90518-1|pagină=168|citat=...the classification (up to isomorphism) of modules over an arbitrary ring is quite difficult...}}</ref> Tensorii sunt generalizați în [[teoria categoriilor]] prin intermediul conceptului de {{Ill-wd|Q1945014|3=categorie monoidală}}, din anii 1960.<ref name="MacLane2013">{{Citat carte|prenume=Saunders|nume=MacLane|legătură-autor=Saunders Mac Lane|titlu=Categories for the Working Mathematician|url={{google books |plainurl=y |id=6KPSBwAAQBAJ|page=4}}|dată=11 November 2013|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-1-4612-9839-7|citat=...for example the monoid M ... in the category of abelian groups, × is replaced by the usual tensor product... [...de exemplu monoidul M ... din categoria grupurilor abeliene, × este înlocuit cu produsul tensorial uzual ...]|pagină=4}}</ref> == Note == {{Reflist|group=lower-alpha}} == Bibliografie == === Note bibliografice === <references/> === Lucrări === {{Refbegin|30em}} *{{cite book|last=Bishop|first=Richard L.|authorlink=Richard L. Bishop|author2=Samuel I. Goldberg|title=Tensor Analysis on Manifolds|year=1980|publisher=Dover|url={{google books |plainurl=y |id=ePFIAwAAQBAJ}}|isbn=978-0-486-64039-6|origyear=1968|language=en}} *{{cite book|last=Danielson|first=Donald A.|title=Vectors and Tensors in Engineering and Physics|edition=2/e|year=2003|url={{google books |plainurl=y |id=A9fiXTC3cxsC}}|publisher=Westview (Perseus)|isbn=978-0-8133-4080-7|language=en}}{{Legătură nefuncțională|date=februarie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} *{{cite book|last=Dimitrienko|first=Yuriy|title=Tensor Analysis and Nonlinear Tensor Functions|year=2002|publisher=Kluwer Academic Publishers (Springer)|url={{google books |plainurl=y |id=7UMYToTiYDsC}}|isbn=978-1-4020-1015-6|language=en}} *{{cite book|last=Jeevanjee|first=Nadir|title=An Introduction to Tensors and Group Theory for Physicists|year=2011|publisher=Birkhauser|url=https://www.springer.com/new+%26+forthcoming+titles+(default)/book/978-0-8176-4714-8|isbn=978-0-8176-4714-8|language=en}} *{{cite book|last=Lawden|first=D. F.|title=Introduction to Tensor Calculus, Relativity and Cosmology|edition=3/e|url={{google books |plainurl=y |id=rJYoAwAAQBAJ}}|year=2003|publisher=Dover|isbn=978-0-486-42540-5|language=en}} *{{cite book|last=Lebedev|first=Leonid P.|first2=Michael J.|last2=Cloud|title=Tensor Analysis|year=2003|publisher=World Scientific|isbn=978-981-238-360-0|language=en}} *{{cite book|last=Lovelock|first=David|first2=Hanno|last2=Rund|title=Tensors, Differential Forms, and Variational Principles|year=1989|url={{google books |plainurl=y |id=Tl3dCgAAQBAJ}}|publisher=Dover|isbn=978-0-486-65840-7|origyear=1975|language=en}} * {{cite book|first=James R.|last=Munkres|title=Analysis On Manifolds|url={{google books |plainurl=y |id=tGT6K6HdFfwC}}|date=7 July 1997|publisher=Avalon Publishing|isbn=978-0-8133-4548-2|language=en}} Capitolul șase dă o introducere „de la zero” a tensorilor covarianți. * {{Cite journal|title=Méthodes de calcul différentiel absolu et leurs applications|last=Ricci|first=Gregorio|author-link=Gregorio Ricci-Curbastro|last2=Levi-Civita|first2=Tullio|journal=Mathematische Annalen|volume=54|issue=1–2|date=March 1900|pages=125–201|doi=10.1007/BF01454201|url=http://www.springerlink.com/content/u21237446l22rgg7/fulltext.pdf|ref=harv|language=en|postscript=<!--None-->}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * {{cite book|last=Kay|first=David C|title=Schaum's Outline of Tensor Calculus|publisher=McGraw-Hill|date=1988-04-01|isbn=978-0-07-033484-7|url={{google books |plainurl=y |id=6tUU3KruG14C}}|ref=harv|language=en}} * {{cite book|first=Bernard F.|last=Schutz|title=Geometrical Methods of Mathematical Physics|url={{google books |plainurl=y |id=HAPMB2e643kC}}|date=28 January 1980|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-29887-2|language=en}} * {{cite book|first1=John Lighton|last1=Synge|first2=Alfred|last2=Schild|title=Tensor Calculus|url={{google books |plainurl=y |id=8vlGhlxqZjsC}}|year=1969|publisher=Courier Corporation|isbn=978-0-486-63612-2|language=en}} {{Refend}} == Legături externe == {{Commonscat}} *{{Mathworld|Tensor}} *[https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework For Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning] de M. Alex O. Vasilescu *[http://oaktrust.library.tamu.edu/handle/1969.1/2502 Introduction to Vectors and Tensors, Vol 1: Linear and Multilinear Algebra] de Ray M. Bowen și C. C. Wang. *[http://oaktrust.library.tamu.edu/handle/1969.1/3609 Introduction to Vectors and Tensors, Vol 2: Vector and Tensor Analysis] de Ray M. Bowen și C. C. Wang. *[http://www.grc.nasa.gov/WWW/K-12/Numbers/Math/documents/Tensors_TM2002211716.pdf An Introduction to Tensors for Students of Physics and Engineering] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100626102357/http://www.grc.nasa.gov/WWW/K-12/Numbers/Math/documents/Tensors_TM2002211716.pdf |date=2010-06-26 }} de Joseph C. Kolecki, Glenn Research Center, Cleveland, Ohio, publicată de [[NASA]] *[https://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/20050175884.pdf Foundations of Tensor Analysis for Students of Physics and Engineering With an Introduction to the Theory of Relativity] de Joseph C. Kolecki, Glenn Research Center, Cleveland, Ohio, publicată de [[NASA]] *[http://nrich.maths.org/askedNRICH/edited/2604.html O discuție despre diferite abordări ale predării tensorilor, și recomandări de manuale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051104201543/http://nrich.maths.org/askedNRICH/edited/2604.html |date=2005-11-04 }} *[http://settheory.net/tensors Introduction to tensors], o abordare originală a lui S Poirier *[https://arxiv.org/abs/math.HO/0403252 A Quick Introduction to Tensor Analysis] de R. A. Sharipov. *[http://www.feynmanlectures.caltech.edu/II_31.html Cursul lui Richard P. Feynman despre tensori.] [[Categorie:Concepte fizice fundamentale]] k8eylh7inuzw3lhxk4rxoetwjy20k88 17024698 17024697 2025-06-11T00:02:56Z Alexmov 599934 /* Legături externe */ 17024698 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Components_stress_tensor.svg|dreapta|miniatura|300x300px| Tensorul de tensiune Cauchy de ordinul doi în baza ('''e'''<sub>1</sub>, '''e'''<sub>2</sub>, '''e'''<sub>3</sub>): <math>\mathbf{T} = [\mathbf{T}^{(e_1)}, \mathbf{T}^{(e_2)}, \mathbf{T}^{(e_3)}]</math> sau <math>\mathbf{T} = \begin{bmatrix} \sigma_{11} & \sigma_{12} & \sigma_{13} \\ \sigma_{21} & \sigma_{22} & \sigma_{23} \\ \sigma_{31} & \sigma_{32} & \sigma_{33} \end{bmatrix}. </math>Coloanele reprezintă vectorii [[tensiune (mecanică) |tensiune]] care acționează în centrul cubului, în raport cu planele ortogonale pe '''e'''<sub>1</sub>, '''e'''<sub>2</sub> și '''e'''<sub>3</sub>. Când {{Math|v}} este dat în această bază, produsul celor doi tensori, <math>\mathbf{T} \cdot \mathbf{v}</math> efecutat ca o [[înmulțirea matricilor |înmulțire de matrice]], dă vectorul tensiune <math>\mathbf{T}^{(\mathbf{v})}</math>în acel punct, care își are partea de forfecare în planul ortogonal pe {{Math|v}}. ]] În [[matematică]], un '''tensor''' este un obiect [[Geometrie|geometric]] care asociază într-o manieră [[Transformare liniară|multi-liniară]] [[Vector euclidian|vectori geometrici]], [[Scalar (matematică)|scalari]] și alți tensori cu un tensor rezultat. Vectorii și scalarii care sunt adesea folosiți în fizica elementară și în aplicațiile inginerești sunt considerați cei mai simpli tensori. Vectorii din {{Ill-wd|Q752487|3=spațiul dual}} al [[Spațiu vectorial|spațiului vectorial]], care furnizează vectorii geometrici, sunt, de asemenea, considerați tensori.<ref>{{Citat web|url=http://www.doitpoms.ac.uk/tlplib/tensors/what_is_tensor.php|publisher=[[University of Cambridge]]|lucrare=Dissemination of IT for the Promotion of Materials Science|titlu=What is a Tensor?}}</ref> În acest context, cuvântul ''geometric'' are scopul de a sublinia independența de orice selecție a unui sistem de coordonate. Un exemplu elementar de transformare descrisă ca tensor este [[Produs scalar|produsul scalar]], care transformă doi vectori într-un scalar. Un exemplu mai complex este {{Ill-wd|Q13409892|3=tensorul de tensiune Cauchy}} {{Math|T}}, care ia un vector de direcție {{Math|v}} ca intrare și îl transformă în vectorul de [[tensiune (mecanică) |tensiune]] {{Math|T<sup>(v)</sup>}}, care este forța (pe unitatea de suprafață) exercitată de materialul de pe partea negativă a planului ortogonal pe {{Math|v}} asupra materialului de pe partea pozitivă a planului, exprimând astfel o relație între acești doi vectori, prezentată în figură (dreapta). [[Produs vectorial|Produsul vectorial]], în care doi vectori sunt transformați într- un al treilea, nu este strict un tensor, deoarece își schimbă semnul sub acele transformări care schimbă orientarea sistemului de coordonate. {{Ill-wd|Q623761|3=Simbolul total anti-simetric}} <math>\varepsilon_{ijk} </math>permite însă o manipulare convenabilă a produsului vectorial în sisteme de coordonate tridimensionale egal orientate. Considerând o [[Bază (algebră liniară)|bază]] a unui spațiu vectorial real, de exemplu un sistem de coordonate în spațiul ambiant, un tensor poate fi reprezentat ca un {{Ill-wd|Q186152|3=tablou multidimensional}} organizat de valori numerice în raport cu această bază specifică. Schimbarea bazei transformă valorile din tablou într-un mod caracteristic care permite ''definirea'' tensorilor ca obiecte care aderă la acest comportament transformator. De exemplu, există invarianți de tensori care trebuie să fie conservați sub orice schimbare a bazei, făcând astfel ca numai anumite tablouri multidimensionale de numere să constituie un [[#Holori|tensor]]. Matricea reprezentând <math>\varepsilon_{ijk} </math>nu este deci un tensor, din cauza schimbării semnului sub transformările care schimbă orientarea. Deoarece componentele vectorilor și ale dualilor lor se transformă în mod diferit sub schimbarea bazelor lor duale, există o {{Ill-wd|Q362640|3=lege de transformare covariantă și/sau contravariantă}} care leagă matricele care reprezintă tensorul într-o bază cu cele care îl reprezintă în cealaltă. Numerele, respectiv ale {{Nowrap|vectorilor: {{mvar|n}}}} (indicii {{Ill-wd|Q4225687|3=contravarianți}}), {{Nowrap|vectorilor duali: {{mvar|m}}}} și (indici {{Ill-wd|Q4225687|3=covarianți}}) de la intrarea și ieșirea unui tensor determină ''tipul'' (sau ''valența'') tensorului, o pereche de numere naturale {{Nowrap|{{math|(''n'', ''m'')}}}}, care determină forma exactă a legii de transformare. ''{{Visible anchor|Ordinul}}'' unui tensor este suma acestor două numere. Ordinul (numit și ''gradul'' sau ''{{Visible anchor|rangul}}'') unui tensor este deci suma ordinelor argumentelor sale plus ordinea tensorului rezultat. Aceasta este chiar dimensiunea matricei de numere necesare pentru a reprezenta tensorul în raport cu o bază specifică sau, echivalent, cu numărul de indici necesari pentru etichetarea fiecărei componente din acea matrice. De exemplu, într-o bază fixă, o aplicație liniară standard care asociază un vector la un alt vector este reprezentată de o matrice (o matrice bidimensională) și, prin urmare, este un tensor de ordinul doi. Un vector simplu poate fi reprezentat ca o matrice unidimensională și, prin urmare, este un tensor de ordinul I. Scalarii sunt numere simple și sunt deci tensori de ordinul 0. În acest fel, tensorul reprezentând produsul scalar, care primește doi vectori și produce un scalar, are ordinul {{Math|2 + 0 {{=}} 2}}, egal cu tensorul de tensiune, care primește un vector și returnează un altul: {{Math|1 + 1 {{=}} 2}}. {{Nowrap|Simbolul <math>\varepsilon_{ijk}</math>,}}care transformă doi vectori într-un vector, ar avea ordinul {{Math|2 + 1 {{=}} 3.}} Colecția de tensori pe un spațiu vectorial și dualul său formează o {{Ill-wd|Q2296021|3=algebră tensorială}}, care permite produse de tensori arbitrari. Aplicațiile simple ale tensorilor de ordinul {{Math|2}}, care pot fi reprezentate ca matrice pătrată, pot fi rezolvate prin aranjarea inteligentă a vectorilor transpuși și prin aplicarea regulilor de [[înmulțirea matricilor |înmulțire a matricilor]], dar produsul tensorial nu trebuie confundat cu aceasta. Tensorii sunt importanți în fizică deoarece oferă un cadru matematic concis pentru formularea și rezolvarea problemelor de fizică în domenii precum [[Mecanică|mecanica]] ([[Tensiune (mecanică)|tensiunea]], [[Elasticitate|elasticitatea]], [[mecanica fluidelor]], [[Moment de inerție|momentul de inerție etc.]]), [[electrodinamică]] ({{Ill-wd|Q1076013|3=tensor electromagnetic}}, {{Ill-wd|Q1186329|3=tensor Maxwell}}, [[Permitivitate (electromagnetism)|permitivitate]], [[Susceptibilitate magnetică|susceptibilitatea magnetică]], ...) sau [[Teoria relativității generale|relativitate generală]] ([[Tensorul energie-impuls|tensorul de energie-tensiune,]] [[Tensorul Riemann|tensorul de curbură]], ...) și altele. În aplicații, este comună studierea situațiilor în care poate exista un tensor diferit în fiecare punct al unui obiect; de exemplu, tensiunea dintr-un obiect poate varia de la o locație la alta. Aceasta duce la conceptul de [[Câmp tensorial|câmp de tensori]]. În unele domenii, câmpurile de tensori sunt atât de omniprezente încât se numesc pur și simplu „tensori”. Tensorii au fost concepuți în 1900 de [[Tullio Levi-Civita]] și [[Gregorio Ricci-Curbastro]], care au continuat munca anterioară a lui [[Bernhard Riemann]] și a lui [[Elwin Bruno Christoffel]] și alții, ca parte a ''{{Ill-wd|Q7322955|3=calculului diferențial absolut}}''. Conceptul a permis o formulare alternativă a [[Geometrie diferențială|geometriei diferențiale]] intrinseci a unei [[Varietate (geometrie)|varietăți]] sub forma unui [[Tensorul Riemann|tensor de curbură Riemann]]. <ref name="Kline">{{Citat carte|prenume=Morris|nume=Kline|titlu=Mathematical Thought From Ancient to Modern Times: Volume 3|url={{google books |plainurl=y |id=-OsRDAAAQBAJ}}|dată=March 1990|editură=Oxford University Press, USA|isbn=978-0-19-506137-6}}</ref> == Definiție == Deși aparent diferite, mai multe abordări pentru definirea tensorilor descriu același concept geometric folosind diferite limbaje și la niveluri diferite de [[abstractizare (matematică)|abstractizare]]. === Ca matrice multidimensionale === Un tensor poate fi reprezentat ca o matrice (potențial multidimensională, deși o matrice multidimensională nu este neapărat o reprezentare a unui tensor, așa cum este [[#Holori|discutat mai jos]] cu privire la holori). Așa cum un [[Spațiu vectorial|vector]] într-un spațiu {{Mvar|n}}-[[Dimensiune (matematică)|dimensional]] este reprezentat ca o matrice unidimensională de lungime {{Mvar|n}} în raport cu o [[Bază (algebră liniară)|bază]] dată, orice tensor în raport cu o bază este reprezentat de o matrice multidimensională. De exemplu, un [[Transformare liniară|operator liniar]] este reprezentat într-o bază ca o matrice pătrată {{Math|''n'' × ''n''}}. Numerele din matricea multidimensională sunt cunoscute drept ''componentele scalare'' ale tensorului sau pur și simplu ''componentele'' lui. Ele sunt notate cu indicii care le dau poziția în matrice, marcați ca {{Ill-wd|Q1359501|3=indice și exponent}}, după numele simbolic al tensorului. De exemplu, componentele unui tensor {{Mvar|T}} de ordin {{Math|2}} ar putea fi notate cu {{Math|''T''<sub>''ij''</sub>}}, unde {{Mvar|i}} și {{Mvar|j}} sunt indici cu valori de la {{Math|1}} la {{Mvar|n}}, sau cu <math>T_j^i</math><math>T_i^j</math>. Indicele este afișat jos sau la exponent în funcție de proprietățile de transformare ale tensorului, descrise mai jos. Astfel, în timp ce {{Math|''T''<sub>''ij''</sub>}} și <math>T_j^i</math><math>T_i^j</math>pot fi ambii exprimați ca matrice ''n'' pe ''n'', și sunt numeric legate prin {{Ill-wd|Q2436203|3=jonglare cu indicii}}, diferența din legile lor de transformare indică faptul că ar fi nepotrivită adunarea lor între ei. Numărul total de indici necesari pentru a identifica fiecare componentă unică este egal cu {{Ill-wd|Q186152|3=dimensiunea}} matricei și se numește ''ordin'', ''grad'' sau ''rang'' al tensorului. Cu toate acestea, termenul „rang” are în general {{Ill-wd|Q3518150|3=un alt înțeles}} în contextul matricelor și tensorilor. Așa cum componentele unui vector se schimbă atunci când schimbăm [[Bază (algebră liniară)|baza]] spațiului vectorial, componentele unui tensor se schimbă și ele sub o astfel de transformare. Fiecare tip de tensor vine echipat cu o ''lege de transformare'' care detaliază modul în care componentele tensorului răspund la o {{Ill-wd|Q810255|3=schimbare de bază}}. Componentele unui vector pot răspunde în două moduri distincte la o schimbare de bază (vezi {{Ill-wd|Q4225687|3=covarianța și contravariența vectorilor}}), unde vectorii [[Bază (algebră liniară)|bazei]] noi <math>\mathbf{\hat{e}}_i </math> sunt exprimați în termeni de vectorii bazei vechi <math>\mathbf{e}_j </math>astfel: : <math>\mathbf{\hat{e}}_i = \sum_{j=1}^n \mathbf{e}_j R^j_i = \mathbf{e}_j R^j_i . </math> Aici <math>R_i^j</math> sunt elementele matricei de schimbare a bazei, iar în expresia cea mai din dreapta însumarea a fost suprimată: aceasta este {{Ill-wd|Q673253|3=convenția de însumare Einstein}}, care va fi folosită în acest articol.<ref group="lower-alpha"> Convenția de însumare Einstein, pe scurt, cere să se ia o sumă peste toate valorile indicilor ori de câte ori același simbol apare și la indice și la exponent în același termen. De exemplu, în conformitate cu această convenție, <math>B_iC^i = B_1C^1 + B_2C^2 + \cdots B_nC^n </math></ref> Componentele {{Math|v<sup>''i''</sup>}} ale unui vector coloană {{Math|v}} se transformă cu [[Inversarea matricilor|inversa]] matricei {{Math|R}}, : <math>\hat{v}^i = \left(R^{-1}\right)^i_j v^j, </math><math>\hat{v}^i = \left(R^{-1}\right)^i_j v^j,</math> unde cu circumflex deasupra se notează componentele în noua bază. Aceasta se numește o lege de transformare ''contravariantă'', deoarece vectorul se transformă prin ''inversul'' schimbării bazei. În schimb, componentele {{Math|w<sub>''i''</sub>}} ale unui covector (sau vector linie) {{Math|w}} se transformă chiar cu matricea {{Math|''R''}}, : <math>\hat{w}_i = w_j R^j_i .</math> Aceasta se numește o lege de transformare ''covariantă'', deoarece covectorul se transformă prin ''aceeași matrice'' ca matricei de schimbare a bazei. Componentele unui tensor mai general se transformă printr-o combinație de transformări covariante și contravariate, cu o lege de transformare pentru fiecare indice. Dacă matricea de transformare a unui indice este matricea inversă a schimbării de bază, atunci indicele este numit ''contravariant'' și este notat convențional cu indicele la exponent. Dacă matricea de transformare a unui indice este transformarea de bază în sine, atunci indicele este denumit ''covariant'' și este notat cu un indice inferior. Ca exemplu simplu, matricea unui operator liniar în raport cu o bază este o matrice dreptunghiulară {{Math|''T''}} care se transformă, sub schimbarea de bază exprimată prin matricea <math>R = \left(R_i^j\right)</math>prin <math>\hat{T} = R^{-1}TR</math>. Pentru elementele individuale ale matricei, această lege de transformare are forma <math>\hat{T}^{i'}_{j'} = \left(R^{-1}\right)^{i'}_i T^i_j R^j_{j'} </math><math>\hat{T}^{i'}_{j'} = \left(R^{-1}\right)^{i'}_i T^i_j R^j_{j'}</math>astfel că tensorul corespunzător matricei unui operator liniar are un indice covariant și un indice contravariant: este de tipul (1,1). Combinațiile de componente covariante și contravariante cu același indice permit exprimarea invarianților geometrici. De exemplu, faptul că un vector este același obiect în diferite sisteme de coordonate poate fi reprezentat prin următoarele ecuații, folosind formulele definite mai sus: : <math>\mathbf{v}=\hat{v}^i \,\mathbf{\hat{e}}_i = \left( \left(R^{-1}\right)^i_j {v}^j \right) \left( \mathbf{{e}}_k R^k_i \right) =\left( \left(R^{-1}\right)^i_j R^k_i \right) {v}^j \mathbf{{e}}_k = \delta_j^k {v}^j \mathbf{{e}}_k ={v}^k \,\mathbf{{e}}_k = {v}^i \,\mathbf{{e}}_i </math> Unde <math>\delta^k_j </math> este {{Ill-wd|Q192826|3=delta Kronecker}}, care funcționează similar cu [[Matrice unitate|matricea identitate]] și are efectul redenumirii indicilor ({{Math|''j''}} în {{Math|''k''}} în acest exemplu). Aceasta indică mai multe trăsături ale notației componentelor{{Mdash}} capacitatea de a rearanja termenii după voie ([[Comutativitate|comutativitatea]]), necesitatea de a folosi indicatori diferiți atunci când se lucrează cu mai multe obiecte în aceeași expresie, abilitatea de a redenumi indicii și modul în care tensorii contravarianți și covarianți se combină astfel încât toate instanțele matricei de transformare și inversul său să se anuleze, astfel încât o expresie ca <math>{v}^i \,\mathbf{{e}}_i </math> să poată fi văzută imediat ca fiind identică din punct de vedere geometric în toate sistemele de coordonate. În mod similar, un operator liniar, privit ca un obiect geometric, nu depinde de fapt de o bază: este doar o aplicație liniară care acceptă un vector ca argument și produce un alt vector. Legea transformării pentru modul în care matricea componentelor unui operator liniar se modifică odată cu baza este în concordanță cu legea de transformare pentru un vector contravariant, astfel încât acțiunea unui operator liniar pe un vector contravariant este reprezentată în coordonate ca produsul matricial al respectivelor reprezentări pe coordonate. Adică componentele <math>\left(Tv\right)^i</math> sunt date de <math>T_j^i v_j</math>. Aceste componente se transformă contravariant, deoarece : <math>\left(\widehat{Tv}\right)^{i'} = \hat{T}^{i'}_{j'} \hat{v}^{j'} = \left[ \left(R^{-1}\right)^{i'}_i T^i_j R^j_{j'} \right] \left[ \left(R^{-1}\right)^{j'}_j v^j \right] = \left(R^{-1}\right)^{i'}_i (Tv)^i . </math> Legea transformării pentru un tensor de ordin {{Math|''p'' + ''q''}} cu ''p'' indici contravarianți și ''q'' indici covarianți este, astfel, dată ca: : <math>\hat{T}^{i'_1, \ldots, i'_p}_{j'_1, \ldots, j'_q} = \left(R^{-1}\right)^{i'_1}_{i_1} \cdots \left(R^{-1}\right)^{i'_p}_{i_p} </math><math>T^{i_1, \ldots, i_p}_{j_1, \ldots, j_q}</math><math>R^{j_1}_{j'_1}\cdots R^{j_q}_{j'_q}.</math> Aici, indicii primi reprezintă componentele în noile coordonate, iar indicii neprimi reprezintă componentele în vechile coordonate. Un astfel de tensor este de ordin sau ''tip'' {{Math|(''p'', ''q'')}}. Termenii „ordin”, „tip”, „rang”, „valență” și „grad” sunt uneori utilizați pentru același concept. Aici, termenul „ordin” sau „ordin total” va fi folosit pentru dimensiunea totală a matricei (sau generalizarea acesteia în alte definiții), {{Math|''p'' + ''q''}} din exemplul precedent, iar termenul „tip” pentru perechea care dă numărul de indici contravarianți și covarienți. Un tensor de tip {{Math|(''p'', ''q'')}} este, de asemenea, numit {{Math|(''p'', ''q'')}}-tensor pe scurt. Această discuție motivează următoarea definiție formală: <ref name="Sharpe2000">{{Citat carte|prenume=R.W.|nume=Sharpe|titlu=Differential Geometry: Cartan's Generalization of Klein's Erlangen Program|url={{google books |plainurl=y |id=Ytqs4xU5QKAC| page=194}}|dată=21 November 2000|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-0-387-94732-7|pagină=194}}</ref> <ref>{{Citation|title=Tensor analysis for physicists}}</ref> {{quotation|'''Definiție.''' Un tensor de tip (''p'', ''q'') este o atribuire de un tablou multidimensional :<math>T^{i_1\dots i_p}_{j_{1}\dots j_{q}}[\mathbf{f}]</math> fiecărei baze {{math|'''f''' {{=}} ('''e'''<sub>1</sub>, ..., '''e'''<sub>''n''</sub>)}} a unui spațiu vectorial ''n''-dimensional astfel încât, dacă se aplică schimbarea de bază :<math>\mathbf{f}\mapsto \mathbf{f}\cdot R = \left( \mathbf{e}_i R^i_1, \dots, \mathbf{e}_i R^i_n \right)</math> atunci tabloul multidimensional respectă legea de transformare :<math> T^{i'_1\dots i'_p}_{j'_1\dots j'_q}[\mathbf{f} \cdot R] = \left(R^{-1}\right)^{i'_1}_{i_1} \cdots \left(R^{-1}\right)^{i'_p}_{i_p} </math> <math> T^{i_1, \ldots, i_p}_{j_1, \ldots, j_q}[\mathbf{f}] </math> <math> R^{j_1}_{j'_1}\cdots R^{j_q}_{j'_q} . </math>}} Definiția unui tensor ca o matrice multidimensională care satisface o lege de transformare datează de la opera lui Ricci.<ref name="Kline"/> O definiție echivalentă a unui tensor folosește [[Teoria reprezentării|reprezentările]] {{Ill-wd|Q524607|3=grupului liniar general}}. Există o {{Ill-wd|Q288465|3=acțiune}} a grupului liniar general pe mulțimea tuturor [[Bază (algebră liniară)|bazelor ordonate]] ale unui spațiu vectorial ''n-'' dimensional. Dacă {{Math|1=f = (f<sub>1</sub>,...,f<sub>''n''</sub>)}} este o bază ordonată și <math>R = \left(R^i_j\right)</math> este o matrice inversabilă <math>n \times n</math>, atunci acțiunea este dată de :<math>\mathbf fR = (\mathbf f_iR^i_1,\dots,\mathbf f_iR^i_n).</math> Fie {{Math|''F''}} mulțimea tuturor bazelor ordonate. Atunci {{Math|''F''}} este un {{Ill-wd|Q3755543|3=spațiu principal omogen}} pentru {{Math|GL(''n'')}}. Fie {{Math|''W''}} un spațiu vectorial și fie {{Math|ρ}} o reprezentare a lui {{Math|GL(''n'')}} pe {{Math|''W''}} (adică un [[Morfism de grupuri|homomorfism de grup]] <math>\rho : \text{GL}(n) \rightarrow \text{GL}(W)</math>). Atunci, un tensor de tip {{Math|ρ}} este o aplicație echivariantă <math>T \colon F \rightarrow W</math>. Echivarianța înseamnă aici că : <math>T(FR) = \rho(R^{-1})T(F). </math> Când {{Math|ρ}} este un {{Ill-wd|Q56291638|3=reprezentare tensorială}} a grupului liniar general, aceasta oferă definiția obișnuită a tensorilor ca matrice multidimensională. Această definiție este adesea folosită pentru a descrie tensorii pe varietăți<ref>{{citation | last1=Kobayashi|first1=Shoshichi|last2=Nomizu|first2=Katsumi | title = Foundations of Differential Geometry|volume=Vol. 1| publisher=[[Wiley]] | year=1996|edition=New|isbn=978-0-471-15733-5|title-link=Foundations of Differential Geometry|language=en}}</ref> și este ușor de generalizat la alte grupuri.<ref name="Sharpe2000"/> === Ca aplicații multiliniare === Un dezavantaj al definiției unui tensor folosind abordarea multidimensională a matricei este că nu rezultă din definiție că obiectul definit este într-adevăr independent de bază, așa cum este de așteptat de la un obiect care este intrinsec geometric. Deși este posibil să se arate că legile de transformare asigură într-adevăr independența de bază, uneori este preferată o definiție mai intrinsecă. O abordare care este comună în [[Geometrie diferențială|geometria diferențială]] este de a defini tensorii în raport cu un spațiu vectorial ''V'' fix (finit-dimensional), care este de obicei considerat a fi un spațiu vectorial particular cu o oarecare semnificație geometrică, cum ar fi {{Ill-wd|Q909601|3=spațiul tangent}} la o varietate..<ref>{{citation|last=Lee|first=John|title=Introduction to smooth manifolds|url={{google books |plainurl=y |id=4sGuQgAACAAJ|page=173}}|volume=|page=173|year=2000|publisher=Springer|isbn=978-0-387-95495-0}}</ref> În această abordare, un tensor ''T'' de tip {{Nowrap|(''p'', ''q'')}}este definit ca o [[aplicație multiliniară]], : <math>T: \underbrace{ V^* \times\dots\times V^*}_{\text{de } p \text{ ori}} \times \underbrace{ V \times\dots\times V}_{\text{de } q \text{ ori}} \rightarrow \mathbf{R}, </math> unde ''V''<sup>*</sup> este spațiul dual corespunzător al covectorilor, care este liniar în fiecare dintre argumentele sale. Cele de mai sus presupun că ''V'' este un spațiu vectorial peste [[Număr real|numerele reale]], '''R.''' Mai general, ''V'' poate fi luat drept un corp arbitrar de numere, ''F'' (de exemplu [[Număr complex|numerele complexe]]) cu un spațiu vectorial unidimensional peste ''F'' înlocuind '''R''' drept codomeniu al aplicațiilor multilineare. Aplicând o aplicație multiliniară ''T'' de tip {{Nowrap|(''p'', ''q'')}} asupra unei baze { '''e''' <sub>''j''</sub> } a lui ''V'' și o cobază canonică ( '''ε''' <sup>''i''</sup> } pentru ''V'' <sup>*</sup> :<math>T^{i_1\dots i_p}_{j_1\dots j_q} \equiv T\left(\boldsymbol{\varepsilon}^{i_1}, \ldots,\boldsymbol{\varepsilon}^{i_p}, \mathbf{e}_{j_1}, \ldots, \mathbf{e}_{j_q}\right),</math> poate fi obținut un tablou {{Nowrap|(''p'' + ''q'')}}-dimensional de componente. O alegere diferită a bazei va produce componente diferite. Dar, deoarece ''T'' este liniar în toate argumentele sale, componentele îndeplinesc legea de transformare a tensorului utilizată în definirea matricei multiple. Matricea multidimensională a componentelor ''T'' formează astfel un tensor conform definiției respective. Mai mult decât atât, o astfel de matrice poate fi realizată drept componente ale unei anumite aplicații multilineare ''T.'' Aceasta motivează vederea aplicațiilor multiliniare ca obiecte intrinseci care stau la baza tensorelor. Vizualizând un tensor ca o aplicație multiliniară, este convențional să identificăm {{Ill-wd|Q752487|3=dublul dual}} ''V'' <sup>**</sup> al spațiului vectorial ''V'', adică spațiul funcționalelor liniare peste spațiul vectorial dual ''V''<sup>*</sup>, cu spațiul vectorial ''V.'' Există întotdeauna o {{Ill-wd|Q752487|3=aplicație liniară naturală}} de la ''V'' la dublul său dual, dată de evaluarea unei forme liniare din ''V''<sup>*</sup> față de un vector din ''V.'' Această aplicație liniară este un izomorfism de dimensiuni finite și este adesea util să se identifice ''V'' cu dublul său dual. === Utilizarea produselor tensoriale === Pentru unele aplicații matematice, uneori este utilă o abordare mai abstractă. Acest lucru poate fi realizat prin definirea tensorilor în termeni de elemente ale {{Ill-wd|Q1163016|3=produselor tensoriale}} ale spațiilor vectoriale, care, la rândul lor, sunt definite printr-o {{Ill-wd|Q1417809|3=proprietate universală}}. Un tensor de tip {{Math|(''p'', ''q'')}} este definit în acest context ca un element al produsului tensorial al spațiilor vectoriale,<ref>{{citation|last=Dodson|first=CTJ|title=Tensor geometry|url=https://www.scribd.com/document/344640179/Dodson-Poston-Tensor-Geometry-pdf|volume=130|year=1991|series=[[Graduate Texts in Mathematics]]|publisher=Springer|last2=Poston |first2=T |p= 105}}</ref><ref>{{Springer|id=a/a011120|title=Affine tensor}}</ref> :<math> T\in \underbrace{V \otimes\dots\otimes V}_{\text{de } p \text{ ori}} \otimes \underbrace{V^* \otimes\dots\otimes V^*}_{\text{de } q \text{ ori}}.</math> O bază {{Math|''v''<sub>''i''</sub>}} lui {{Math|''V''}} și baza {{Math|''w''<sub>''j''</sub>}} a {{Math|''W''}} induc în mod natural o bază {{Math|''v''<sub>''i''</sub> ⊗ ''w''<sub>''j''</sub>}} a produsului tensorial {{Math|''V'' ⊗ ''W''}} Componentele unui tensor {{Math|''T''}} sunt coeficienții tensorului în raport cu baza obținută din baza {{Math|<nowiki>{</nowiki>'''e'''<sub>''i''</sub><nowiki>}</nowiki>}} pentru {{Math|''V''}} și baza sa duală {{Math|<nowiki>{</nowiki>'''ε'''<sup>''j''</sup><nowiki>}</nowiki>}}, adică :<math>T = T^{i_1\dots i_p}_{j_1\dots j_q}\; \mathbf{e}_{i_1}\otimes\cdots\otimes \mathbf{e}_{i_p}\otimes \boldsymbol{\varepsilon}^{j_1}\otimes\cdots\otimes \boldsymbol{\varepsilon}^{j_q}.</math> Folosind proprietățile produsului tensorial, se poate demonstra că aceste componente îndeplinesc legea transformării pentru un tensor de tip {{Math|(''p'', ''q'')}} . Mai mult decât atât, proprietatea universală a produsului tensorial dă o [[Bijection|corespondență {{Math|1}} -la- {{Math|1}}]] între tensorii definiți în acest mod și tensori definiți ca aplicații multiliniare. Produsele tensoriale pot fi definite cu mare generalitate{{Mdash}} de exemplu, {{Ill-wd|Q3406761|3=implicând module arbitrare}} peste un inel. În principiu, se poate defini un „tensor” pur și simplu ca element al oricărui produs tensorial. Cu toate acestea, literatura de matematică rezervă, de obicei, termenul ''tensor'' pentru un element al unui produs tensorial de oricâte cópii ale unui singur spațiu vectorial {{Math|''V''}} și dualul său, ca mai sus. === Tensori în dimensiuni infinite === Această discuție a tensorilor presupune dimensionalitatea finită a spațiilor implicate, unde spațiile de tensori obținute de fiecare dintre aceste construcții sunt {{Ill-wd|Q1442189|3=natural izomorfe}}.<ref group="lower-alpha"> {{Ill-wd|Q752487|3=Izomorfismul dublu dualitar}}, de exemplu, este folosit pentru a identifica ''V'' cu spațiul dublu dual ''V''<sup>**</sup>, care constă din formele multiliniare de gradul unu pe ''V''<sup>*</sup>. Este tipic în algebra liniară să se identifice spații care sunt naturale izomorfe, tratându-le ca același spațiu. </ref> Construcțiile spațiilor de tensori bazate pe produsul tensorial și aplicațiile multiliniare pot fi generalizate, în mod esențial fără modificări, la {{Ill-wd|Q658429|3=mănunchiuri de vectori}} sau {{Ill-wd|Q906907|3=premănunchiuri coerente}}.<ref>{{Citat carte|prenume=N.|nume=Bourbaki|titlu=Algebra I: Chapters 1-3|capitol=3|chapter-url={{google books |plainurl=y |id=STS9aZ6F204C}}|dată=3 august 1998|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-3-540-64243-5}} where the case of finitely generated projective modules is treated. The global sections of sections of a vector bundle over a compact space form a projective module over the ring of smooth functions. All statements for coherent sheaves are true locally.</ref> Pentru spațiile vectoriale dimensionale infinite, topologiile neechivalente duc la noțiuni neechivalente de tensori, iar aceste izomorfisme diferite pot sau nu fie valabile în funcție de ce se înțelege exact prin tensor (vezi {{Ill-wd|Q7825044|3=produs tensorial topologic}}). În unele aplicații, intenția este {{Ill-wd|Q1404488|3=produsul tensorial al spațiilor Hilbert}}, ale cărui proprietăți sunt cele mai asemănătoare cu cele cu dimensiunile finite. O perspectivă mai modernă este aceea că structura tensorilor este o {{Ill-wd|Q17103860|3=categorie simetrică monoidală}} care codifică cele mai importante proprietăți, mai degrabă decât modelele specifice ale acelor categorii.<ref>{{citation |url=https://ac.els-cdn.com/S0001870883710558/1-s2.0-S0001870883710558-main.pdf?_tid=7ce22fc2-ba5b-11e7-ac12-00000aab0f6b&acdnat=1509028956_4fe3288701e5c7983c40dd029aaf0385 |title=Braided tensor categories |first1=A |last1=Joyal |first2=Ross |last2=Street |journal=Advances in Mathematics |year=1993 |volume=102 |pages=20–78 |language=en }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> === Câmpuri de tensori === În multe aplicații, mai ales în geometria diferențială și fizică, este firesc să se considere un tensor cu componente care sunt funcții de un punct în spațiu. Acesta a fost contextul operei originare a lui Ricci. În terminologia matematică modernă, un astfel de obiect se numește [[Câmp tensorial|câmp tensorial]], deseori denumit simplu „tensor”.<ref name="Kline"/> În acest context, o bază de coordonate este adesea aleasă pentru {{Ill-wd|Q909601|3=spațiul vectorial tangent}} . Legea transformării poate fi apoi exprimată în termeni de [[Derivată parțială|derivate parțiale]] ale funcțiilor de coordonate, :<math>\bar{x}^i\left(x^1, \ldots, x^n\right),</math> definind o transformare de coordonate<ref name="Kline"/> :<math> \hat{T}^{i'_1\dots i'_p}_{j'_1\dots j'_q}\left(\bar{x}^1, \ldots, \bar{x}^n\right) = \frac{\partial \bar{x}^{i'_1}}{\partial x^{i_1}} \cdots \frac{\partial \bar{x}^{i'_p}}{\partial x^{i_p}} \frac{\partial x^{j_1}}{\partial \bar{x}^{j'_1}} \cdots \frac{\partial x^{j_q}}{\partial \bar{x}^{j'_q}} T^{i_1\dots i_p}_{j_1\dots j_q}\left(x^1, \ldots, x^n\right). </math> == Exemple == Acest tabel prezintă exemple importante de tensori pe spații vectoriale și câmpuri de tensori pe varietăți. Tensorii sunt clasificați după tipul lor {{Math|(''n'', ''m'')}}, unde ''n'' este numărul de indici contravarianți, ''m'' este numărul de indici covarianți și {{Math|''n'' + ''m''}} dă ordinul total al tensorului. De exemplu, o [[formă biliniară]] este același lucru cu un {{Math|(0, 2)}} -tensor; un [[Spațiu prehilbertian|produs scalar]] este un exemplu de {{Math|(0, 2)}} -tensor, dar nu toți {{Math|(0, 2)}} -tensorii sunt produse scalare. În celula {{Math|(0, ''M'')}} a tabelului, cu ''M'' se notează dimensionalitatea spațiului vectorial sau varietății, deoarece pentru fiecare dimensiune a spațiului este necesar un indice separat pentru a selecta acea dimensiune pentru a obține un tensor antisimetric maximal covariant. :{| class = "wikitable" |- ! colspan=2 rowspan=2 width="75px" | ! colspan=7 | ''m'' |- ! scope="col" width="175px" | 0 ! scope="col" width="175px" | 1 ! scope="col" width="175px" | 2 ! scope="col" width="175px" | 3 ! scope="col" width="75px" | ⋯ ! scope="col" width="175px" | ''M'' ! scope="col" width="75px" | ⋯ |- ! rowspan=6 | ''n'' ! scope="row" | 0 | [[Scalar (matematică)|Scalar]], de ex. [[Curbură scalară|curbura scalară]] | {{Ill-wd|Q261527}}, {{Ill-wd|Q261527|3=funcțională liniară}}, {{Ill-wd|Q2608202|3=1-formă}}, de ex. {{Ill-wd|Q1027847|3=momentul dipol}}, [[gradient]]ul unui câmp scalar | [[Formă biliniară|Forme biliniare]], de ex. [[Spațiu prehilbertian|produsul scalar]], {{Ill-wd|Q2121987|3=momentul cvadripol}}, {{Ill-wd|Q757269|3=tensorul metric}}, [[Curbură Ricci|curbura Ricci]], {{Ill-wd|Q1047080|3=2-formele}}, [[Formă simplectică|formele simplectice]] | 3-form E.g. {{Ill-wd|Q1027847|3=momentul octupol}} | | De ex. ''M''-forme adică {{Ill-wd|Q781415|3=forme de volum}} | |- ! scope="row" | 1 | [[Vector euclidian|Vectorul euclidian]] | [[Transformare liniară]],<ref name="BambergSternberg1991">{{cite book|first1=Paul|last1=Bamberg|first2=Shlomo|last2=Sternberg|title=A Course in Mathematics for Students of Physics: Volume 2|year=1991|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-40650-5|page=669|url={{google books |plainurl=y |id=WgZ3Ia0SPE8CA}}}}{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> {{Ill-wd|Q192826|3=delta Kronecker}} | E.g. [[Produs vectorial|produsul vectorial]] în trei dimensiuni | E.g. [[Tensorul Riemann|tensorul de curbură Riemann]] | | | |- ! scope="row" | 2 | {{Ill-wd|Q757269|3=Tensorul metric}} invers, {{Ill-wd|Q663908|3=bivectorii}}, de exemplu {{Ill-wd|Q1464936|3=structura Poisson}} | | De ex. [[Legea lui Hooke|tensorul elasticitate]] | | | | |- ! scope="row" | ⋮ | | | | | | | |- ! scope="row" | ''N'' |{{Ill-wd|Q2377336|3=Multivectorii}} | | | | | | |- ! scope="row" | ⋮ | | | | | | | |} Ridicarea unui indice pe un {{Math|(''n'', ''m'')}}-tensor produce un {{Math|(''n'' + 1, ''m'' − 1)}}-tensor; aceasta corespunde mutării pe diagonală în jos și spre stânga în tabel. În mod simetric, coborârea unui indice corespunde unei mutări în diagonală în sus și în partea dreaptă a tabelului. [[#Contracție|Contracția]] unei suprafețe cu un indice inferior al unui {{Math|(''n'', ''m'')}}-tensor produce un {{Math|(''n'' − 1, ''m'' − 1)}}-tensor; aceasta corespunde mutării în diagonală în sus și spre stânga în tabel. {{Clear}} {{multiple image|align=right|footer=Interpretare geometrică a elementelor de grad ''n'' dintr-o [[algebră Grassmann]] reală pentru {{math|1=''n'' = 0}} (punct cu semn), 1 (segment de dreaptă orientat, sau vector), 2 (element orientat din plan), 3 (volum orientat). Produsul exterior a ''n'' vectori poate fi vizualizat ca orice formă ''n''-dimensională (de ex. un ''n''-[[Paralelipiped#Generalizare|paralelotop]], un ''n''-[[elipsoid]]); cu magnitudine ([[Spațiu cvadridimensional]]), și {{Ill-wd|Q1477782|3=orientare}} definită de cea a frontierei sale {{math|''n'' − 1}}-dimensionale și de partea acesteia pe care se află interiorul.<ref>{{cite book |first=R. |last=Penrose| title=The Road to Reality| publisher= Vintage books| year=2007 | isbn=978-0-679-77631-4|title-link=The Road to Reality}}</ref><ref>{{cite book|title=Gravitation|first1=J.A. |last1=Wheeler |first2=C. |last2=Misner |first3=K.S. |last3=Thorne |publisher=W.H. Freeman & Co|year=1973|page=83|isbn=978-0-7167-0344-0|url={{google books |plainurl=y |id=w4Gigq3tY1kC}}}}</ref>|width1=220|image1=N vector positive.svg|caption1=Orientare definită printr-o mulțime ordonată de vectori.|width2=220|image2=N vector negative.svg|caption2=Orientarea inversă corspunde negării produsului vectorial.}} == Notație == Există mai multe sisteme de notație care sunt folosite pentru a descrie tensorii și pentru a efectua calcule cu aceștia. === Calculul Ricci === {{Ill-wd|Q7322955|3=Calculul Ricci}} este formalismul și notarea moderne ale indicilor tensoriali: indicând [[Spațiu prehilbertian|produsul scalar]] și [[Produs extern|diadic]], {{Ill-wd|Q4225687|3=covarianța și contravarianța}}, [[Sumă|însumări]] ale componentelor tensorului, {{Ill-wd|Q2204117|3=simetria}} și {{Ill-wd|Q1325769|3=antisimetria}}, și [[Derivată parțială|derivatele parțiale]] și {{Ill-wd|Q2287715|3=covariante}} . === Convenția de însumare a lui Einstein === {{Ill-wd|Q673253|3=Convenția de însumare a lui Einstein}} scutește de scrierea [[Sumă|semnelor de însumare]], lăsând-o implicită. Orice indice repetat înseamnă că se face însumarea peste el: dacă indicele {{Mvar|i}} este folosit de două ori într-un termen dat dintr-o expresie tensorială, înseamnă că termenul trebuie să fie însumat peste toate {{Mvar|i}}-urile. Mai multe perechi distincte de indicii pot fi însumate în acest fel. === Notația grafică Penrose === {{Ill-wd|Q2069216|3=Notația grafică Penrose}} este o notație grafică care înlocuiește simbolurile pentru tensori cu forme și indicii lor prin linii și curbe. Este independentă de elementele bazei și nu necesită simboluri pentru indicii. === Notația cu indice abstract === Notația cu indice abstract este o modalitate de a scrie tensorii astfel încât indicii să nu mai fie considerați numerici, ci mai degrabă {{Ill-wd|Q3150667|3=nedeterminați}}. Această notație surprinde expresivitatea indicilor și independența de bază a notației fără indice. === Notație fără componente === O {{Ill-wd|Q3518150|3=tratare fără componente pentru tensori}} utilizează notația care subliniază faptul că tensorii nu se sprijină pe nicio bază și sunt definiți în termeni de {{Ill-wd|Q1163016|3=produs tensorial al spațiilor vectoriale}}. == Operații == Există mai multe operații pe tensori care produc un alt tensor. Natura liniară a tensorului implică faptul că doi tensori de același tip pot fi adunați și că tensorii pot fi înmulțiți cu un scalar cu rezultate analoage cu [[Înmulțirea cu un scalar|scalarea unui vector]]. Aceste operațiuni se efectuează pur și simplu pe componente. Ele nu modifică tipul tensorului; dar există și operații care produc un tensor de tip diferit. === Produs tensorial === Produsul tensorial primește doi tensori, ''S'' și ''T'', și produce un nou tensor, {{Nowrap|{{math|''S'' ⊗ ''T''}}}}, al cărui ordin este suma ordinelor tensorilor originari. Când sunt descriși ca aplicații multiliniare, produsul tensorial doar multiplică cei doi tensori, adică :<math>(S\otimes T)(v_1,\ldots, v_n, v_{n+1},\ldots, v_{n+m}) = S(v_1,\ldots, v_n)T( v_{n+1},\ldots, v_{n+m}),</math> ceea ce produce din nou o aplicație care este liniară în toate argumentele sale. Pe componente, efectul este de a multiplica componentele celor doi tensori de intrare pe perechi, adică :<math>(S\otimes T)^{i_1\ldots i_l i_{l+1}\ldots i_{l+n}}_{j_1\ldots j_k j_{k+1}\ldots j_{k+m}} = S^{i_1\ldots i_l}_{j_1\ldots j_k} T^{i_{l+1}\ldots i_{l+n}}_{j_{k+1}\ldots j_{k+m}},</math> Dacă {{Mvar|S}} este de tip {{Math|(''l'', ''k'')}} și {{Mvar|T}} este de tip {{Math|(''n'', ''m'')}}, atunci produsul tensorial {{Nowrap|{{math|''S'' ⊗ ''T''}}}} are tipul {{Nowrap|{{math|(''l'' + ''n'', ''k'' + ''m'')}}}}. === Contracția === Contracția tensorilor este o operație care reduce un tensor de tip {{Nowrap|(''n'', ''m'')}} la un tensor de tip {{Nowrap|(''n'' − 1, ''m'' − 1)}}, din care un caz special este [[Urmă (algebră)|urma]]. Aceasta reduce astfel ordinul total al unui tensor cu doi. Operația este realizată prin însumarea componentelor pentru care un indice contravariant specificat este același cu un indice covariant specificat pentru a produce o componentă nouă. Componentele pentru care acești doi indicatori sunt diferiți sunt eliminate. De exemplu, un {{Nowrap|(1, 1)}}-tensor poate fi contractat la un scalar prin <math>T_i^i</math>. Unde când suma este implicită. Când {{Nowrap|(1, 1)}} -tensorul este interpretată ca o aplicație liniară, această operație este cunoscută ca [[Urmă (algebră)|urmă]]. Contracția este adesea folosită împreună cu produsul tensorial pentru a contracta un indice din fiecare tensor. Contracția poate fi înțeleasă și folosind definiția unui tensor ca element al unui produs tensorial al cópiilor spațiului ''V'' cu spațiul ''V''<sup>*</sup> prin descompunerea mai întâi a tensorului într-o combinație liniară de tensori simpli și apoi prin aplicarea unui factor din ''V''<sup>*</sup> la un factor din ''V.'' De exemplu, un tensor :<math>T \in V\otimes V\otimes V^*</math> poate fi scris ca o combinație liniară :<math>T=v_1\otimes w_1\otimes \alpha_1 + v_2\otimes w_2\otimes \alpha_2 +\cdots + v_N\otimes w_N\otimes \alpha_N.</math> Contracția lui ''T'' pe prima și ultima poziție este atunci vectorul :<math>\alpha_1(v_1)w_1 + \alpha_2(v_2)w_2+\cdots+\alpha_N(v_N)w_N.</math> Într-un spațiu vectorial cu [[Spațiu prehilbertian|produs scalar]] (cunoscut și ca {{Ill-wd|Q757269|3=metrică}}) ''g'', termenul {{Ill-wd|Q428091|3=contracție}} este utilizat pentru a elimina doi indici contravarianți sau doi covarianți, formând o urmă cu tensorul metric sau cu inversul lui. De exemplu, un {{Nowrap|(2, 0)}}-tensor <math>T^{ij} </math> poate fi contractat la un scalar prin :<math>T^{ij} g_{ij}</math> (din nou presupunând convenția de însumare). === Creșterea sau coborârea unui indice === Când un spațiu vectorial este echipat cu o {{Ill-wd|Q8214677|3=formă bilineară nedegenerată}} (sau ''{{Ill-wd|Q757269|3=tensor metric}}'' așa cum se numește deseori în acest context), pot fi definite operații care convertesc un indice contravariant (superior) într-un indice covariant (inferior) și invers. Un tensor metric este un ({{Nowrap|0, 2)}}-tensor simetric; este posibil să se contracte un indice superior al unui tensor cu unul dintre indicii inferiori ai tensorului metric din produs. Acest lucru generează un nou tensor cu aceeași structură a indicilor ca tensorul anterior, dar cu indicele inferior afișat în general în aceeași poziție a indicelui superior convențional. Această operație este cunoscută sub denumirea destul de grafică de ''coborâre a unui indice''. Se poate defini analog și operația inversă, care se numește ''ridicarea unui indice''. Aceasta este echivalentă cu o contracție similară a produsului cu un {{Nowrap|(2, 0)}}-tensor. Acest ''tensor metric invers'' are componente care sunt matricea inversă a celor din tensorul metric. == Aplicații == === Mecanica mediilor continue === Exemple importante sunt furnizate de [[mecanica mediilor continue]]. Tensiunile din interiorul unui {{Ill-wd|Q381651|3=corp solid}} sau dintr-un [[Fluid|lichid]] sunt descrise de un câmp tensorial. [[Tensiune (mecanică)|Tensorul tensiune]] și {{Ill-wd|Q935731|3=tensorul întindere}} sunt ambii câmpuri de tensori de ordinul doi și sunt legați într-un material elastic liniar general printr-un [[Legea lui Hooke|câmp tensorial de elasticitate]] de ordinul patru. În detaliu, tensorul care cuantifică tensiunea într-un obiect solid tridimensional are componente care pot fi reprezentate în mod convenabil ca o matrice 3 × 3. Cele trei fețe ale unui segment de volum infinitezimal în formă de cub a solidului sunt fiecare supuse unei forțe date. Componentele vectoriale ale forței sunt, de asemenea, trei la număr. Astfel, sunt necesare 3 × 3 sau 9 componente pentru a descrie tensiunea în acest cub infinitezimal. În limitele acestui solid este o masă întreagă de cantități variabile ale tensiunii, fiecare necesitând 9 cantități pentru a fi descrisă. Astfel, este nevoie de un tensor de ordinul doi. Dacă un element special de suprafață interiorul materialului este separat, materialul de pe o parte a suprafeței va aplica o forță asupra celeilalte părți. În general, această forță nu va fi ortogonală pe suprafață, dar va depinde de orientarea suprafeței într-o manieră liniară. Aceasta este descrisă de un tensor de [[Type of a tensor|tip {{Nowrap|(2, 0)}}]], în {{Ill-wd|Q14097093|3=elasticitatea liniară}} sau, mai precis, de un câmp tensorial de tip {{Nowrap|(2, 0)}}, deoarece tensiunile pot varia de la un punct la altul. === Alte exemple din fizică === Printre aplicațiile comune se numără: * {{Ill-wd|Q1076013|3=Tensor electromagnetic}} (sau tensor Faraday) în [[electromagnetism]] * [[Deformare|Tensori de deformare finită]] pentru descrierea deformărilor și a tensorului pentru [[deformare]] în [[Mecanica mediilor continue|mecanica continuă]] * [[Permitivitate (electromagnetism)|Permeabilitatea]] și {{Ill-wd|Q598305|3=susceptibilitatea electrică}} sunt tensori în mediile [[Anizotropie|anizotrope]] * {{Ill-wd|Q4031215|3=4-tensorul}} din [[Teoria relativității generale|relativitatea generală]] (de ex. [[Tensorul energie-impuls|tensorul energie-tensiune]]), utilizate pentru a reprezenta [[flux]]urile de [[impuls]] * Operatorii tensoriali sferici sunt funcțiile proprii ale [[Moment cinetic (mecanică cuantică)|operatorului moment cinetic]] în [[coordonate sferice]] * Tensorii de difuzie, baza {{Ill-wd|Q899360|3=imagisticii cu tensor de difuzie}}, reprezintă rate de difuzie în medii biologice * [[Mecanică cuantică|Mecanica cuantică]] și [[Calculator cuantic|calculul cuantic]] utilizează produsul tensorial pentru combinarea stărilor cuantice === Aplicații ale tensorilor de ordin > 2 === Conceptul de tensor de ordinul doi este deseori confundat cu de matrice. Tensorii de ordin superior surprind însă idei importante în domeniul științei și ingineriei, așa cum s-a arătat succesiv în numeroase domenii pe măsură ce acestea se dezvoltă. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, în domeniul {{Ill-wd|Q844240|3=vederii calculatoarelor}}, unde {{Ill-wd|Q2453115|3=tensorul trifocal}} generalizează {{Ill-wd|Q39351938|3=matricea fundamentală}}. Domeniul {{Ill-wd|Q756033|3=opticii neliniare}} studiază modificările {{Ill-wd|Q1050425|3=densității de polarizare}} a materialelor în câmpurile electrice extreme. Undele de polarizare generate sunt legate de generarea [[Câmp electric|câmpurilor electrice]] prin tensorul neliniar de susceptibilitate. Dacă polarizarea '''P''' nu este liniar proporțională cu câmpul electric '''E''', mediul se numește ''neliniar''. Pentru o aproximare bună (pentru câmpurile suficient de slabe, presupunând că nu există momente dipol permanente), '''P''' este dat de o [[serie Taylor]] în '''E''' ai cărei coeficienți sunt susceptibilitățile neliniare: Aici este susceptibilitatea liniară, dă {{Ill-wd|Q899456|3=efectul Pockels}} și a armonica a doua, iar dă [[efectul Kerr]]. Această dezvoltare arată modul în care tensorii de ordin mai înalt apar în mod natural în chestiunile studiate. == Generalizări == === Holori === Așa cum s-a discutat mai sus, un tensor poate fi reprezentat ca un tablou (potențial multidimensional, multi-indexat) de cantități. Pentru a distinge tensorii (atunci când sunt desemnați ca mărimi tensiorale ale cantităților în raport cu o bază fixă) de tablourile arbitrare de cantități, termenul ''{{Ill-wd|Q7139881|3=holor}}'' a fost inventat pentru acestea din urmă.<ref>{{Citat carte|nume=Moon|prenume=Parry Hiram|legătură-autor=Parry Moon|nume2=Spencer|prenume2=Domina Eberle|legătură-autor2=Domina Eberle Spencer|titlu=Theory of Holors: A Generalization of Tensors|editură=[[Cambridge University Press]]|dată=1986|isbn=978-0-521-01900-2}}</ref> Astfel, tensorii pot fi analizați ca un anumit tip de holor, alături de alți holori care nu sunt strict tensioriali, cum ar fi valorile rețelei neurale (noduri și/sau legături), tabele indexate de inventar și așa mai departe. Un alt grup de holori care se transformă ca și tensorii până la o așa-numită ''pondere'', derivată din ecuațiile de transformare, sunt {{Ill-wd|Q904927|3=densitățile tensorilor}}, de exemplu, simbolul Levi-Civita. {{Ill-wd|Q847816|3=Simbolurile Christoffel}} aparțin, de asemenea, holorilor. Termenul ''holor'' nu este folosit pe scară largă și cuvântul „tensor” este folosit adesea abuziv atunci când se face referire la reprezentarea multidimensională a matricei unui holor, provocând confuzie cu privire la sensul strict al cuvântului ''tensor''. Conceptul de holori și terminologia asociată oferă o algebră și o analiză a holorilor într-un cadru mai general decât ceea ce se vede pentru matricele tensiorale. === Produsul tensorial de spații vectoriale === Spațiile vectoriale ale unui {{Ill-wd|Q1163016|3=produs tensorial}} nu trebuie să fie aceleași și uneori elementele unui astfel de produs tensorial mai general se numesc „tensori”. De exemplu, un element al produsului tensorial de spații {{Math|''V'' ⊗ ''W''}} este un „tensor“ de ordinul doi în acest sens mai general,<ref name="Maia2011">{{Citat carte|prenume=M. D.|nume=Maia|titlu=Geometry of the Fundamental Interactions: On Riemann's Legacy to High Energy Physics and Cosmology|url={{google books |plainurl=y |id=wEWw_vGBDW8C|page=48}}|an=2011|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-1-4419-8273-5|pagină=48}}</ref> și un tensor de ordin {{Math|''d''}} poate fi de asemenea definit ca element al unui produs tensorial a {{Math|''d''}} spații vectoriale diferite.<ref name="Hogben2013">{{Citat carte|url={{google books |plainurl=y |id=Er7MBQAAQBAJ|page=7}}|titlu=Handbook of Linear Algebra, Second Edition|nume=|prenume=|editură=CRC Press|an=2013|isbn=978-1-4665-0729-6|editor-last=Hogben|editor-first=Leslie|ediție=2nd|locul-publicării=|pagini=15–7}}</ref> Un tensor de tip {{Math|(''n'', ''m'')}}, în sensul definit anterior, este și el un tensor de ordin {{Math|''n'' + ''m''}} în acest sens mai general. Conceptul de produs tensorial poate fi extins la {{Ill-wd|Q18848|3=module}} arbitrare peste un inel. === Tensori în dimensiuni infinite === Noțiunea de tensor poate fi generalizată într-o varietate de moduri, până la [[Dimensiune (matematică)|dimensiuni infinite]]. O modalitate, de exemplu, este prin {{Ill-wd|Q1404488|3=produsul tensorial}} de [[Spațiu Hilbert|spații Hilbert]].<ref>{{Citat revistă|nume=Segal|nume2=|prenume=I. E.|prenume2=|dată=January 1956|titlu=Tensor Algebras Over Hilbert Spaces. I|url=|journal=Transactions of the American Mathematical Society|volum=81|număr=1|pagini=106–134|format=|jstor=1992855|doi=10.2307/1992855|access-date=}}</ref> Un alt mod de a generaliza ideea de tensor, obișnuită în {{Ill-wd|Q660848|3=analiza neliniară}}, este prin [[#As multilinear maps|definiția aplicațiilor multiliniare]] unde, în loc să se utilizeze spații vectoriale dimensionale finite și {{Ill-wd|Q752487|3=dualele lor algebrice}}, se utilizează [[Spațiu Banach|spații Banach]] de dimensiuni infinit dimensionale și {{Ill-wd|Q752487|3=dualul lor continuu}}. <ref>{{Citat carte|nume=Abraham|prenume=Ralph|legătură-autor=|nume2=Marsden|prenume2=Jerrold E.|nume3=Ratiu|prenume3=Tudor S.|chapter-url={{google books |plainurl=y |id=dWHet_zgyCAC}}|titlu=Manifolds, Tensor Analysis and Applications|ediție=2nd|serie=Applied Mathematical Sciences, v. 75|volum=75|dată=February 1988|anoriginal=First Edition 1983|editură=Springer-Verlag|locul-publicării=New York|isbn=978-0-387-96790-5|oclc=18562688|pagini=338–339|capitol=Chapter 5 Tensors|citat=Elements of T<sup>r</sup><sub>s</sub> are called tensors on E, [...].}}</ref> Tensorii trăiesc astfel în mod natural pe {{Ill-wd|Q3554819|3=varietăți Banach}}<ref>{{Citat carte|nume=Lang|prenume=Serge|legătură-autor=Serge Lang|titlu=Differential manifolds|url={{google books |plainurl=y |id=dn7rBwAAQBAJ}}|editură={{Ill-wd|Q353060}} Pub. Co.|an=1972|isbn=978-0201041668|locul-publicării=Reading, Massachusetts}}</ref> și {{Ill-wd|Q3554820|3=Fréchet}}. === Tensori de densitate === Fie un mediu omogen care umple {{Math|'''R'''<sup>3</sup>}} astfel încât densitatea mediului este descrisă de un singur {{Ill-wd|Q181175|3=scalar}} {{Math|&rho;}} exprimat în {{Math|kg m<sup>&minus;3</sup>}}. Masa, în kg, a unei regiuni {{Math|&Omega;}} se obține prin înmulțirea lui {{Math|&rho;}} cu volumul regiunii {{Math|&Omega;}} sau prin integrarea echivalentă a constantei {{Math|&rho;}} în regiune: :<math>m=\int_\Omega \rho\, dx\,dy\,dz</math> unde coordonatele carteziene {{Math|''xyz''}} sunt măsurate în m. Dacă unitățile de lungime sunt modificate în cm, atunci valorile numerice ale funcțiilor de coordonate trebuie să fie redimensionate cu un factor de 100: :<math>x'=100 x,\quad y'=100y,\quad z'=100z</math> Valoarea numerică a densității {{Math|&rho;}} trebuie apoi transformată și prin 100<sup>-3</sup> m<sup>3</sup>/cm<sup>3</sup> pentru a compensa, astfel încât valoarea numerică a masei în kg este încă dată de integrala lui <math>\rho\, dx\,dy\,dz</math>. Prin urmare <math>\rho'=100^{-3}\rho</math> (în unități de {{Math|kg cm<sup>&minus;3</sup>}}). Mai general, dacă coordonatele carteziene {{Math|''xyz''}} suferă o transformare liniară, atunci valoarea numerică a densității {{Math|&rho;}} trebuie să se schimbe printr-un factor reciproc al valorii absolute a [[Determinant (matematică)|determinantului]] transformării de coordonate, astfel încât integralele să rămână invariabile, de către [[Integrare prin schimbare de variabilă|formula schimbării de variabilă]] la integrare. O astfel de cantitate care scade cu reciproca valorii absolute a determinantului aplicației de transformare a coordonatelor se numește {{Ill-wd|Q7310801|3=densitate scalară}}. Pentru a modela o densitate neconstantă, {{Math|&rho;}} este o funcție de variabilele {{Math|''xyz''}} (un [[câmp scalar]]) și, sub o schimbare curbilinie de coordonate, ea se transformă prin inversa {{Ill-wd|Q506041|3=iacobianului}} schimbării de coordonate. O densitate tensorială se transformă ca un tensor sub o schimbare de coordonate, cu excepția faptului că, în plus, preia un factor al valorii absolute a determinantului tranziției de coordonate: <ref>{{citation|first=Jan Arnoldus|last=Schouten|authorlink=Jan Arnoldus Schouten|url={{google books |plainurl=y |id=WROiC9st58gC}}|title=Tensor analysis for physicists}}, §II.8: Densities.</ref> :<math> T^{i'_1\dots i'_p}_{j'_1\dots j'_q}[\mathbf{f} \cdot R] = |\det R|^{-w}\left(R^{-1}\right)^{i'_1}_{i_1} \cdots \left(R^{-1}\right)^{i'_p}_{i_p} </math> <math> T^{i_1, \ldots, i_p}_{j_1, \ldots, j_q}[\mathbf{f}] </math> <math> R^{j_1}_{j'_1}\cdots R^{j_q}_{j'_q} . </math> Aici ''w'' este numită pondere. În general, orice tensor înmulțit cu o putere a acestei funcții sau valoarea sa absolută se numește densitate tensorială sau tensor ponderat.<ref>{{Citat carte|titlu=Applications of tensor analysis|prenume=AJ|nume=McConnell|url={{google books |plainurl=y |id=ZCP0AwAAQBAJ}}|editură=Dover|an=1957|pagină=28}}</ref>{{sfn|Kay|1988|p=27}} Un exemplu de densitate tensorială este [[Densitate de curent|densitatea de curent]] din [[electromagnetism]]. Sub o transformare afinã de coordonate, un tensor se transformã prin partea liniarã a transformãrii (sau invers) pe fiecare indice. Acestea provin din {{Ill-wd|Q7295780|3=reprezentările raționale}} ale grupului liniar general. Dar aceasta nu este chiar cea mai generală lege de transformare liniară pe care o poate avea un astfel de obiect: densitățile tensorilor sunt neraționale, dar sunt încă reprezentări {{Ill-wd|Q3478415}}. O altă clasă de transformări vine din reprezentarea logaritmică a grupului liniar general, o reprezentare reductibilă, dar nu semisimplă,<ref>{{citation|first=Peter |last=Olver|title=Equivalence, invariants, and symmetry|url={{google books |plainurl=y |id=YuTzf61HILAC|page=77}}|page=77|publisher=Cambridge University Press|year=1995}}</ref> constând dintr-un {{Math|(''x'',''y'') &isin; '''R'''<sup>2</sup>}} cu legea de transformare :<math>(x,y)\mapsto (x+y\log|\det R|,y).</math> === Obiecte geometrice === Legea transformării pentru un tensor se comportă ca un [[functor]] pe categoria sistemelor de coordonate admisibile, sub transformări liniare generale (sau alte transformări în cadrul unei anumite clase, cum ar fi {{Ill-wd|Q2276721|3=difeomorfisme locale}}). Aceasta face din tensor un caz special de obiect geometric, în sensul tehnic că este o funcție a sistemului de coordonate care se transformă functorial sub schimbări de coordonate.<ref>Haantjes, J., & {{Ill-wd|Q4253454|3=Laman, G.}} (1953). On the definition of geometric objects. I.</ref> Exemple de obiecte care se supun mai multor tipuri generale de legi de transformare sunt {{Ill-wd|Q923480|3=jeturile}} și, mai general, {{Ill-wd|Q36775500|3=mănunchiurile naturale}}.<ref>{{citation|first=Albert|last=Nijenhuis|authorlink=Albert Nijenhuis|url=http://www.mathunion.org/ICM/ICM1958/Main/icm1958.0463.0469.ocr.pdf|chapter=Geometric aspects of formal differential operations on tensor fields|title=Proc. Internat. Congress Math.(Edinburgh, 1958)|year=1960|publisher=Cambridge University Press|pages=463–469|language=en|access-date=2019-04-12|archive-date=2017-10-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20171027025011/http://www.mathunion.org/ICM/ICM1958/Main/icm1958.0463.0469.ocr.pdf|dead-url=yes}}.</ref><ref>{{citation|url=https://projecteuclid.org/download/pdf_1/euclid.jdg/1214430830|title=On the theory of geometric objects|first=Sarah |last=Salviori|journal=Journal of Differential Geometry|year=1972|volume=7|pages=257&ndash;278|language=en}}.</ref> === Spinori === Când se trece de la o [[Bază ortonormată|bază ortonormală]] (numită ''cadru'') la alta printr-o rotație, componentele unui tensor se transformă prin aceeași rotație. Această transformare nu depinde de calea urmată prin spațiul cadrelor. Cu toate acestea, spațiul cadrelor nu este [[Spațiu simplu conex|simplu conectat]]: există căi continue în spațiul cadrelor cu aceleași configurații de început și de sfârșit care nu se deformează una în cealaltă. Este posibil să se atașeze o invarianță discretă suplimentară pentru fiecare cadru care încorporează această dependență de cale și care se (local) are valori de ± 1.<ref>{{Citat carte|titlu=The road to reality: a complete guide to the laws of our universe|url={{google books |plainurl=y |id=VWTNCwAAQBAJ|page=203}}|prenume=Roger|nume=Penrose|legătură-autor=Roger Penrose|editură=Knopf|an=2005|pagini=203&ndash;206}}</ref> Un {{Ill-wd|Q604907}} este un obiect care se transformă ca un tensor sub rotațile cadrului, cu excepția unui semn posibil care este determinat de valoarea acestui invariant discret.<ref>{{citation|first=E. |last=Meinrenken|title=Clifford Algebras and Lie Theory|chapter=The spin representation|series=Ergebnisse der Mathematik undihrer Grenzgebiete. 3. Folge / A Series of Modern Surveys in Mathematics|volume=58|pages=49–85|doi=10.1007/978-3-642-36216-3_3|publisher=Springer-Verlag|year=2013|isbn=978-3-642-36215-6}}</ref><ref>{{citation|first=S. H.|last=Dong|url=https://www.springer.com/us/book/9789400719163Fricci|title=Wave Equations in Higher Dimensions|chapter=Chapter 2, Special Orthogonal Group SO(''N'')|publisher=Springer|year=2011|pages=13&ndash;38}}{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> == Istorie == Conceptele a ceea ce avea să devină analiza tensorială au apărut din opera lui [[Carl Friedrich Gauss]] în geometria diferențială, iar formularea a fost influențată de teoria invarianților și [[Polinom omogen|formelor algebrice]] dezvoltate la mijlocul secolului al XIX-lea.<ref>{{Citat carte|prenume=Karin|nume=Reich|titlu=Die Entwicklung des Tensorkalküls|an=1994|editură=Birkhäuser|isbn=978-3-7643-2814-6|serie=Science networks historical studies, v. 11|oclc=31468174|url={{google books |plainurl=y |id=O6lixBzbc0gC}}}}</ref> Cuvântul „tensor” însuși a fost introdus în 1846 de [[William Rowan Hamilton]]<ref>{{Citat revistă|nume=Hamilton|prenume=William Rowan|an=1854–1855|titlu=On some Extensions of Quaternions|url=http://www.emis.de/classics/Hamilton/ExtQuat.pdf|journal=Philosophical Magazine|număr=7–9|pagini=492–499, 125–137, 261–269, 46–51, 280–290|editor-last=Wilkins|editor-first=David R.|issn=0302-7597}} De la p. 498: "And if we agree to call the ''square root'' (taken with a suitable sign) of this scalar product of two conjugate polynomes, P and KP, the common TENSOR of each, … " [„Și dacă convenim să numim ''rădăcină pătrată'' (luată cu semnul corespunzător) din acest produs scalar de două polinoame conjugate, P și KP, al căror TENSOR comun, … ”]</ref> pentru a descrie ceva diferit de ceea ce se înțelege acum ca tensor.<ref group="lower-alpha"> Anume, [[Normă (matematică)|operația de normare]] într-un anumit tip de sistem algebric (acum cunoscut sub numele de {{Ill-wd|Q674689|3=algebră Clifford}}). </ref> Utilizarea contemporană a fost introdusă de {{Ill-wd|Q62645}} în 1898.<ref name="Voigt1898">{{Citat carte|prenume=Woldemar|nume=Voigt|titlu=Die fundamentalen physikalischen Eigenschaften der Krystalle in elementarer Darstellung |trans_title=Proprietățile fizice fundamentale ale cristalelor într-o prezentare elementară|language=de|url={{google books |plainurl=y |id=QhBDAAAAIAAJ|page=20}}|an=1898|editură=Von Veit|pagini=20–|citat=Wir wollen uns deshalb nur darauf stützen, dass Zustände der geschilderten Art bei Spannungen und Dehnungen nicht starrer Körper auftreten, und sie deshalb tensorielle, die für sie charakteristischen physikalischen Grössen aber Tensoren nennen. [Așadar dorim [ca prezentarea anoastră] să se bazeze numai pe [presupunera că] condițiile de tipul descris apar în cadrul tensiunilor și deformărilor corpurilor nerigide, și de aceea le numim „tensoriale”, și pe cantitățile fizice care le exprimă, „tensori”.]}}</ref> Calculul tensorial a fost elaborat în jurul anului 1890 de către [[Gregorio Ricci-Curbastro]] sub titlul de ''calcul diferențial absolut'' și prezentat de Ricci pentru prima oară în 1892.<ref>{{Citat revistă|nume=Ricci Curbastro|prenume=G.|an=1892|titlu=Résumé de quelques travaux sur les systèmes variables de fonctions associés à une forme différentielle quadratique|url={{google books |plainurl=y |id=1bGdAQAACAAJ}}|journal=Bulletin des Sciences Mathématiques|volum=2|număr=16|pagini=167–189}}</ref> A fost făcut accesibil mai multor matematicieni prin publicarea de către Ricci și [[Tullio Levi-Civita]] în 1900 a textului clasic ''Méthodes de calcul différentiel absolu et leurs applications'' (Metode de calcul diferențial absolut și aplicațiile lor).{{sfn|Ricci|Levi-Civita|1900}} În secolul al XX-lea, subiectul a ajuns să fie cunoscut sub numele de ''analiza tensorială,'' și a obținut acceptare mai largă prin introducerea de către [[Albert Einstein|Einstein]] în [[teoria relativității generale]], în preajma lui 1915. Relativitatea generală este formulată în întregime în limbaj tensorial. Einstein a aflat de ei cu mare greutate, de la geometrul [[Marcel Grossmann]].<ref>{{Citat carte|prenume=Abraham|nume=Pais|titlu=Subtle Is the Lord: The Science and the Life of Albert Einstein|editură=Oxford University Press|an=2005|isbn=978-0-19-280672-7|url={{google books |plainurl=y |id=U2mO4nUunuwC}}}}</ref> Levi-Civita a inițiat apoi o corespondență cu Einstein pentru a corecta greșelile pe care Einstein le făcuse în utilizarea analizei tensoriale. Corespondența a durat între 1915-17 și s-a caracterizat prin respect reciproc: {{quote|Admir eleganța metodei dumneavoastră de calcul; trebuie să fie frumos să călărești prin aceste câmpuri pe calul matematicii adevărate, în timp ce alții ca noi trebuie să umble laborios pe jos.|Albert Einstein<ref name="Goodstein">{{cite journal |last=Goodstein|first=Judith R.|authorlink=Judith R. Goodstein |title = The Italian Mathematicians of Relativity |journal = Centaurus |volume = 26 |doi = 10.1111/j.1600-0498.1982.tb00665.x |pages = 241–261 |year = 1982 |bibcode = 1982Cent...26..241G |issue = 3 }}</ref>}} Tensorii s-au dovedit a fi utili și în alte domenii, cum ar fi [[Mecanica mediilor continue|mecanica continuă]]. Unele exemple bine cunoscute de tensori în [[Geometrie diferențială|geometria diferențială]] sunt [[Formă pătratică|formele pătratice]] cum ar fi {{Ill-wd|Q757269|3=tensorii metrici}} și [[Tensorul Riemann|tensorul de curbură Riemann]]. [[Algebră Grassmann|Algebra exterioară]] a lui [[Hermann Grassmann]], de la mijlocul secolului al XIX-lea, este ea însăși o teorie tensorială și foarte geometrică, dar a durat ceva timp înainte de a fi văzută, cu teoria {{Ill-wd|Q1047080|3=formelor diferențiale}}, unificate natural cu calculul tensorial. Opera lui [[Élie Cartan]] a făcut din formele diferențiale unul dintre tipurile elementare de tensori utilizate în matematică. Încă din anii 1920, s-a constatat că tensorii joacă un rol fundamental în {{Ill-wd|Q212803|3=topologia algebrică}} (de exemplu, în {{Ill-wd|Q1307676|3=teorema Künneth}}).<ref name="Spanier2012">{{Citat carte|prenume=Edwin H.|nume=Spanier|titlu=Algebraic Topology|url={{google books |plainurl=y |id=iKx3BQAAQBAJ&|page=227}}|dată=6 December 2012|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-1-4684-9322-1|pagini=227|citat=the Künneth formula expressing the homology of the tensor product... [formul Künneth exprimând homologia produsului tensorial...]}}</ref> În mod corespunzător există tipuri de tensori care operează în multe ramuri ale [[Algebră abstractă|algebrei abstracte]], în special în {{Ill-wd|Q579978|3=algebra homologică}} și în [[Teoria reprezentării|teoria reprezentării]]. Algebra multi-liniară poate fi dezvoltată într-o mai mare generalitate decât pentru scalarii proveniți dintr-un [[Corp (matematică)|corp]]. De exemplu, scalarii pot proveni dintr-un [[Inel (matematică)|inel]]. Dar teoria este mai puțin geometrică, iar calculele mai tehnice și mai puțin algoritmice.<ref name="Hungerford2003">{{Citat carte|prenume=Thomas W.|nume=Hungerford|legătură-autor=Thomas W. Hungerford|titlu=Algebra|url={{google books |plainurl=y |id=t6N_tOQhafoC|page=168 }}|dată=14 February 2003|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-0-387-90518-1|pagină=168|citat=...the classification (up to isomorphism) of modules over an arbitrary ring is quite difficult...}}</ref> Tensorii sunt generalizați în [[teoria categoriilor]] prin intermediul conceptului de {{Ill-wd|Q1945014|3=categorie monoidală}}, din anii 1960.<ref name="MacLane2013">{{Citat carte|prenume=Saunders|nume=MacLane|legătură-autor=Saunders Mac Lane|titlu=Categories for the Working Mathematician|url={{google books |plainurl=y |id=6KPSBwAAQBAJ|page=4}}|dată=11 November 2013|editură=Springer Science & Business Media|isbn=978-1-4612-9839-7|citat=...for example the monoid M ... in the category of abelian groups, × is replaced by the usual tensor product... [...de exemplu monoidul M ... din categoria grupurilor abeliene, × este înlocuit cu produsul tensorial uzual ...]|pagină=4}}</ref> == Note == {{Reflist|group=lower-alpha}} == Bibliografie == === Note bibliografice === <references/> === Lucrări === {{Refbegin|30em}} *{{cite book|last=Bishop|first=Richard L.|authorlink=Richard L. Bishop|author2=Samuel I. Goldberg|title=Tensor Analysis on Manifolds|year=1980|publisher=Dover|url={{google books |plainurl=y |id=ePFIAwAAQBAJ}}|isbn=978-0-486-64039-6|origyear=1968|language=en}} *{{cite book|last=Danielson|first=Donald A.|title=Vectors and Tensors in Engineering and Physics|edition=2/e|year=2003|url={{google books |plainurl=y |id=A9fiXTC3cxsC}}|publisher=Westview (Perseus)|isbn=978-0-8133-4080-7|language=en}}{{Legătură nefuncțională|date=februarie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} *{{cite book|last=Dimitrienko|first=Yuriy|title=Tensor Analysis and Nonlinear Tensor Functions|year=2002|publisher=Kluwer Academic Publishers (Springer)|url={{google books |plainurl=y |id=7UMYToTiYDsC}}|isbn=978-1-4020-1015-6|language=en}} *{{cite book|last=Jeevanjee|first=Nadir|title=An Introduction to Tensors and Group Theory for Physicists|year=2011|publisher=Birkhauser|url=https://www.springer.com/new+%26+forthcoming+titles+(default)/book/978-0-8176-4714-8|isbn=978-0-8176-4714-8|language=en}} *{{cite book|last=Lawden|first=D. F.|title=Introduction to Tensor Calculus, Relativity and Cosmology|edition=3/e|url={{google books |plainurl=y |id=rJYoAwAAQBAJ}}|year=2003|publisher=Dover|isbn=978-0-486-42540-5|language=en}} *{{cite book|last=Lebedev|first=Leonid P.|first2=Michael J.|last2=Cloud|title=Tensor Analysis|year=2003|publisher=World Scientific|isbn=978-981-238-360-0|language=en}} *{{cite book|last=Lovelock|first=David|first2=Hanno|last2=Rund|title=Tensors, Differential Forms, and Variational Principles|year=1989|url={{google books |plainurl=y |id=Tl3dCgAAQBAJ}}|publisher=Dover|isbn=978-0-486-65840-7|origyear=1975|language=en}} * {{cite book|first=James R.|last=Munkres|title=Analysis On Manifolds|url={{google books |plainurl=y |id=tGT6K6HdFfwC}}|date=7 July 1997|publisher=Avalon Publishing|isbn=978-0-8133-4548-2|language=en}} Capitolul șase dă o introducere „de la zero” a tensorilor covarianți. * {{Cite journal|title=Méthodes de calcul différentiel absolu et leurs applications|last=Ricci|first=Gregorio|author-link=Gregorio Ricci-Curbastro|last2=Levi-Civita|first2=Tullio|journal=Mathematische Annalen|volume=54|issue=1–2|date=March 1900|pages=125–201|doi=10.1007/BF01454201|url=http://www.springerlink.com/content/u21237446l22rgg7/fulltext.pdf|ref=harv|language=en|postscript=<!--None-->}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * {{cite book|last=Kay|first=David C|title=Schaum's Outline of Tensor Calculus|publisher=McGraw-Hill|date=1988-04-01|isbn=978-0-07-033484-7|url={{google books |plainurl=y |id=6tUU3KruG14C}}|ref=harv|language=en}} * {{cite book|first=Bernard F.|last=Schutz|title=Geometrical Methods of Mathematical Physics|url={{google books |plainurl=y |id=HAPMB2e643kC}}|date=28 January 1980|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-29887-2|language=en}} * {{cite book|first1=John Lighton|last1=Synge|first2=Alfred|last2=Schild|title=Tensor Calculus|url={{google books |plainurl=y |id=8vlGhlxqZjsC}}|year=1969|publisher=Courier Corporation|isbn=978-0-486-63612-2|language=en}} {{Refend}} == Legături externe == {{Commonscat}} *{{Mathworld|Tensor}} *[https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework For Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning] de M. Alex O. Vasilescu, University of Toronto, 2009. *[http://oaktrust.library.tamu.edu/handle/1969.1/2502 Introduction to Vectors and Tensors, Vol 1: Linear and Multilinear Algebra] de Ray M. Bowen și C. C. Wang. *[http://oaktrust.library.tamu.edu/handle/1969.1/3609 Introduction to Vectors and Tensors, Vol 2: Vector and Tensor Analysis] de Ray M. Bowen și C. C. Wang. *[http://www.grc.nasa.gov/WWW/K-12/Numbers/Math/documents/Tensors_TM2002211716.pdf An Introduction to Tensors for Students of Physics and Engineering] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100626102357/http://www.grc.nasa.gov/WWW/K-12/Numbers/Math/documents/Tensors_TM2002211716.pdf |date=2010-06-26 }} de Joseph C. Kolecki, Glenn Research Center, Cleveland, Ohio, publicată de [[NASA]] *[https://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/20050175884.pdf Foundations of Tensor Analysis for Students of Physics and Engineering With an Introduction to the Theory of Relativity] de Joseph C. Kolecki, Glenn Research Center, Cleveland, Ohio, publicată de [[NASA]] *[http://nrich.maths.org/askedNRICH/edited/2604.html O discuție despre diferite abordări ale predării tensorilor, și recomandări de manuale] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051104201543/http://nrich.maths.org/askedNRICH/edited/2604.html |date=2005-11-04 }} *[http://settheory.net/tensors Introduction to tensors], o abordare originală a lui S Poirier *[https://arxiv.org/abs/math.HO/0403252 A Quick Introduction to Tensor Analysis] de R. A. Sharipov. *[http://www.feynmanlectures.caltech.edu/II_31.html Cursul lui Richard P. Feynman despre tensori.] [[Categorie:Concepte fizice fundamentale]] 1gwdt30lp4zdo4lbqtt7ymy7nt7o25w 0 2400095 17024011 15597475 2025-06-10T14:37:46Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1993]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024011 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | copertă = | data_publicării = 1993 | isbn = 0-345-37851-2 | oclc = 28660341|<!-- See Wikipedia:WikiProject_Novels or Wikipedia:WikiProject_Books --> }} '''''Muddle Earth''''' este un [[Științifico-fantastic|roman științifico-fantastic]] al scriitorului britanic [[John Brunner (romancier)|John Brunner]]. A fost publicat pentru prima dată în Statele Unite de către Ballantine Del Rey Books în 1993.<ref>{{Isfdb title|13469}}</ref> Romanul povestește despre un om trezit din suspensie criogenică într-un secol bizar XXIV, în care Pământul a devenit o atracție turistică.<ref>{{Citat web |url=http://www.locusmag.com/index/b73.html#A879.23 |accessdate=2019-05-01 |titlu=The Locus Index to Science Fiction |archive-date=2007-10-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071017214041/http://locusmag.com/index/b73.html#A879.23 |dead-url=yes }}</ref> == Referințe == <references /> {{John Brunner}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane de John Brunner]] [[Categorie:Romane din 1993]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Pages with unreviewed translations]] [[Categorie:1993 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1993]] oc3p5xp9rh1ov26lfxyofa11y29z1cu 0 2400097 17024043 15655528 2025-06-10T14:49:46Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1988]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024043 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | copertă = | isbn = 0-345-31378-X | oclc = 19096678 | format = }} '''''Copiii tunetului''''' este un roman [[Științifico-fantastic|science fiction]] din 1988 scris de [[John Brunner (romancier)|John Brunner]].<ref name="goodreads">{{Citat web|url=http://www.goodreads.com/book/show/882857.Children_of_the_Thunder|accessdate=2 January 2014|publisher=goodreads.com|titlu=Children of the Thunder}}</ref> Cartea poate fi văzută ca un atac asupra libertății sexuale excesive a oamenilor, care a rezultat după așa-numita [[Revoluția sexuală|revoluție sexuală]]. == Referințe == <references /> {{John Brunner}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane de John Brunner]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din 1988]] [[Categorie:Romane Del Rey]] [[Categorie:Pages with unreviewed translations]] [[Categorie:1988 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1988]] nf8ai907vge0tdculy756yb6k13jlbo 17024044 17024043 2025-06-10T14:49:57Z Terraflorin 95188 eliminat [[Categorie:Romane Del Rey]]; adăugat [[Categorie:Cărți Del Rey Books]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024044 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | copertă = | isbn = 0-345-31378-X | oclc = 19096678 | format = }} '''''Copiii tunetului''''' este un roman [[Științifico-fantastic|science fiction]] din 1988 scris de [[John Brunner (romancier)|John Brunner]].<ref name="goodreads">{{Citat web|url=http://www.goodreads.com/book/show/882857.Children_of_the_Thunder|accessdate=2 January 2014|publisher=goodreads.com|titlu=Children of the Thunder}}</ref> Cartea poate fi văzută ca un atac asupra libertății sexuale excesive a oamenilor, care a rezultat după așa-numita [[Revoluția sexuală|revoluție sexuală]]. == Referințe == <references /> {{John Brunner}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane de John Brunner]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din 1988]] [[Categorie:Cărți Del Rey Books]] [[Categorie:Pages with unreviewed translations]] [[Categorie:1988 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1988]] ouxkbzackmirivdixzjzk02bmsgaqrv 0 2407809 17024906 16877135 2025-06-11T06:03:47Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024906 wikitext text/x-wiki <span data-segmentid="209" class="cx-segment">'''Economia [[Kazahstan]]ului''' este cea mai mare economie din [[Asia Centrală]], atât absolută, cât și pe cap de locuitor, dar moneda a înregistrat o depreciere puternică între anii 2013 și 2016.</span> <span data-segmentid="212" class="cx-segment">Are rezerve de petrol, precum și de minerale și metale.</span> <span data-segmentid="213" class="cx-segment">De asemenea, are un potențial agricol considerabil, cu vastul său teren de [[stepă]], care găzduiește atât producția de animale, cât și producția de cereale.</span> <span data-segmentid="215" class="cx-segment">Munții din sud sunt importanți pentru [[Apple|mere]] și [[Walnut|nuci]]. Sectorul</span> <span data-segmentid="218" class="cx-segment">industrial din Kazahstan se bazează pe extracția și prelucrarea acestor resurse naturale.</span> <span data-segmentid="231" class="cx-segment">PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu 26 % în anii nouăzeci.<ref>{{Citat web|url=http://earthtrends.wri.org/text/economics-business/variable-638.html|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090220134324/http://earthtrends.wri.org/text/economics-business/variable-638.html|lucrare=wri.org|archivedate=20 February 2009|titlu=What We Do}}</ref></span> <span data-segmentid="232" class="cx-segment">În anii 2000, economia Kazahstanului a crescut drastic, ajutată de creșterea prețurilor pe piețele mondiale pentru exporturile principale din Kazahstan - petrol, metale și cereale.</span> <span data-segmentid="233" class="cx-segment">PIB-ul a crescut cu 9,6 % în 2000, de la 1,7 % în 1999.</span> <span data-segmentid="234" class="cx-segment">În 2006, PIB-ul a crescut cu 10,6 %.<ref>{{Citat web|url=http://www.rbcnews.com/free/20070403193147.shtml|lucrare=rbcnews.com|titlu=RosBusinessConsulting - News Online}}</ref></span> <span data-segmentid="235" class="cx-segment">Schimburile comerciale intense cu Rusia și China, precum și cu națiunile învecinate</span> <span data-segmentid="235" class="cx-segment">din [[Comunitatea Statelor Independente]] (CSI) au contribuit la stimularea acestei creșteri.</span> <span data-segmentid="237" class="cx-segment">Creșterea economică crescută a condus, de asemenea, la o schimbare a finanțelor publice, bugetul trecând de la un deficit de 3,7 % din PIB în 1999 la un excedent de 0,1 % în 2000.</span> <span data-segmentid="238" class="cx-segment">Țara a cunoscut o încetinire a creșterii economice din 2014, declanșată de scăderea prețurilor la petrol și de efectele [[Ukrainian crisis|crizei]] din [[Ukrainian crisis|Ucraina]].<ref name="ft.com">[http://www.ft.com/intl/cms/s/0/c4a55aa6-dd04-11e3-b73c-00144feabdc0.html#axzz3mCiNSOzr Kazakhs battle to stave off chill blowing in from Russian steppe], [[Financial Times]], 21 May 2014</ref> Moneda țării a fost devalorizată cu 19 % în 2014 și cu 22 % în 2015.</span> <span data-segmentid="240" class="cx-segment">În 2017, [[Forumul Economic Mondial]] a realizat Clasamentul Global al Competitivității clasând Kazahstanul pe locul 57 din 144 de țări.<ref name="wef1">{{Citat web|url=http://reports.weforum.org/global-competitiveness-index-2017-2018/competitiveness-rankings/|nume=|accessdate=|date=|first1=|lucrare=reports.weforum.org|titlu=Global Competitiveness Index}}</ref></span> <span data-segmentid="242" class="cx-segment">Clasamentul ia în considerare factori macroeconomici și financiari multipli, cum ar fi mărimea pieței, PIB, cotele de impozitare, dezvoltarea infrastructurii etc.<ref>{{Citat web|url=http://reports.weforum.org/global-competitiveness-report-2014-2015/rankings/|lucrare=reports.weforum.org|titlu=Competitiveness Rankings}}</ref></span> <span data-segmentid="243" class="cx-segment">În 2012, Forumul Economic Mondial a numit corupția drept cel mai mare impediment în a face afaceri în țară <ref name="OECD1">[https://books.google.com/books?id=BU7uK583X8MC&pg=PA112&lpg=PA112&dq=kazakhstan+corruption+ranking&source=bl&ots=ZI50X8c9BL&sig=TiPEPwdRpIq41eJ1a5PxX_GsgYs&hl=en&sa=X&ved=0CFcQ6AEwBTgKahUKEwib2f2FzYPIAhVmcHIKHePYBpE#v=onepage&q=kazakhstan%20corruption%20ranking&f=false OECD Investment Policy Reviews], P112, [[OECD]], 2012</ref> timp ce [[Banca Mondială]] a enumerat Kazahstanul ca fiind un centru al corupției, la egalitate cu [[Angola]], [[Bolivia]], [[Kenya]], [[Libia]] și [[Pakistan]].<ref>[https://www.nytimes.com/2006/11/05/business/yourmoney/05giffen.html?pagewanted=all Oil, Cash and Corruption], ''[[The New York Times]]'', 5 November 2006</ref></span>   <span data-segmentid="250" class="cx-segment">Vicepreședintele [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] pentru Europa și Asia Centrală, Cyril Muller, a vizitat Nur-Sultanul în ianuarie 2017, felicitând progresele înregistrate de țara în cadrul parteneriatului de 25 de ani cu Banca Mondială.</span> <span data-segmentid="252" class="cx-segment">Muller a vorbit, de asemenea, despre poziționarea îmbunătățită a Kazahstanului în Raportul de „Derularea al afacerilor” (Doing Business) al Băncii Mondiale din 2017, în care Kazahstanul s-a clasat pe locul 35 din 190 de țări din întreaga lume.<ref>{{Citat web|url=http://www.worldbank.org/en/news/press-release/2017/01/16/world-bank-vice-president-visits-kazakhstan-discusses-25-year-partnership-and-new-opportunities-to-benefit-people?cid=ECA_TT_ECA_EN_EXT|lucrare=www.worldbank.org|titlu=World Bank Vice President Visits Kazakhstan, Discusses 25 Year Partnership and New Opportunities to Benefit People}}</ref></span> <span data-segmentid="253" class="cx-segment">Kazahstanul a obținut poziția a treia în clasamentul regional al Indicelui Global al Inovării (GII) din Asia Centrală și de Sud, stabilit de [[Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale]].<ref>{{Citat web|url=https://www.globalinnovationindex.org/media-press-releases|nume=|accessdate=2018-07-21|date=|first1=|lucrare=globalinnovationindex.org|titlu=Global Innovation Index 2018|archive-date=2019-05-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20190523010214/https://www.globalinnovationindex.org/media-press-releases|dead-url=yes}}</ref></span> == <span data-segmentid="480" class="cx-segment">Creștere economică și PIB</span> == <span data-segmentid="481" class="cx-segment">PIB-ul Kazahstanului a crescut cu 4,1 % în termeni reali în perioada ianuarie-septembrie 2014.<ref name="Stat.gov.kz2">{{Citat web|url=http://stat.gov.kz/|publisher=Statistical Agency|titlu=Statistical Agency}}</ref></span> <span data-segmentid="482" class="cx-segment">Creșterea PIB-ului real din Kazahstan a fost estimată să ajungă la 4,3 % în 2014, principalul motor al economiei din Kazahstan în 2014 fiind sectorul de consum; consumul din Kazahstan este în principal stimulat de împrumuturile cu amănuntul.<ref name="KZ GDP in 2014">{{Citat web|url=http://www.vestifinance.ru/articles/50508|publisher=vestifinance.ru|titlu=asd|accessdate=2019-05-31|archive-date=2016-03-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304024633/http://www.vestifinance.ru/articles/50508|dead-url=yes}}</ref></span> <span data-segmentid="483" class="cx-segment">Potrivit Agenției de Statistică a Republicii Kazahstan, creșterea PIB-ului Kazahstanului în primul trimestru al anului 2014 a fost de 3,8 %.<ref name="The Kazakhstan's GDP growth in the first quarter of 2014">{{Citat web|url=http://newskaz.ru/economy/20140516/6488885.html|publisher=newskaz.ru|titlu=The Kazakhstan's GDP growth in the first quarter of 2014}}</ref></span> <span data-segmentid="484" class="cx-segment">Guvernul Kazahstanului a semnat un acord cadru de parteneriat cu BIRD, IFC, MIGA la 1 mai 2014; în conformitate cu acest acord, Banca Mondială va aloca 2,5 miliarde de dolari Kazahstanului, pentru diversificarea economiei și pentru o dezvoltare durabilă.<ref name="the WB to KZ $2.5 bln for diversification of the economy">{{Citat web|url=http://kapital.kz/economic/29548/2-5-mlrd-potratyat-na-diversifikaciyu-ekonomiki.html|publisher=kapital.kz|titlu=$2.5 billion will be allocated by the World Bank for the diversification of the Kazakhstans' economy}}</ref></span> <span data-segmentid="485" class="cx-segment">Începând cu anul 2015, Banca Mondială a clasificat Kazahstanul ca țară cu venituri medii cu un PIB pe cap de locuitor de aproape10.500 de dolari.<ref>{{Citat web|url=http://www.worldbank.org/en/country/kazakhstan/overview#1|lucrare=www.worldbank.org|titlu=Kazakhstan Overview}}</ref></span> <span data-segmentid="486" class="cx-segment">Investițiile străine directe au crescut cu 30 % în 2015 în industria agricolă din Kazahstan și 80 % în sectorul produselor petroliere din țară.<ref>{{Citat web|url=http://astanatimes.com/2016/05/kazakhstan-shows-economic-growth-in-key-sectors-president-tells-officials/|lucrare=astanatimes.com|titlu=Kazakhstan Shows Economic Growth in Key Sectors, President Tells Officials}}</ref></span> <span data-segmentid="487" class="cx-segment">În 2016 economia Kazahstanului a început să se redreseze din cauza crizei cauzate de prețurile scăzute ale petrolului și de devalorizarea tengei.</span> <span data-segmentid="488" class="cx-segment">Potrivit ministrului economiei din Kazahstan, în nouă luni din 2016, creșterea PIB a ajuns la 0,4 %.</span> <span data-segmentid="489" class="cx-segment">Printre sectoarele din economie cu cea mai mare creștere s-au numărat cel al construcțiilor (6,9 %), al agriculturii (4,9 %) și sectorul transporturilor (4,0 %).</span><span data-segmentid="489" class="cx-segment"><ref>{{Citat web|url=http://www.inform.kz/en/0-4-gdp-growth-observed-in-kazakhstan-since-jan-2016_a2962419|lucrare=inform.kz|titlu=0.4% GDP growth observed in Kazakhstan since Jan 2016|accessdate=2019-05-31|archive-date=2016-12-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20161221094308/http://www.inform.kz/en/0-4-gdp-growth-observed-in-kazakhstan-since-jan-2016_a2962419|dead-url=yes}}</ref></span> == <span data-segmentid="490" class="cx-segment">Sectoare ale economiei</span> == === <span data-segmentid="491" class="cx-segment">Principale</span> === ==== <span data-segmentid="492" class="cx-segment">Energie</span> ==== <span data-segmentid="493" class="cx-segment">Kazahstan este lider în lume la producția de [[uraniu]] cu 35 % din producția globală<ref>{{Citat web|url=http://www.world-nuclear.org/info/Country-Profiles/Countries-G-N/Kazakhstan/#.UayAdpVXI65|lucrare=world-nuclear.org|titlu=Uranium in Kazakhstan - Nuclear Power in Kazakhstan|accessdate=2019-05-31|archive-date=2013-03-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20130326045234/http://www.world-nuclear.org/info/Country-Profiles/Countries-G-N/Kazakhstan/#.UayAdpVXI65|dead-url=yes}}</ref> și are cele mai mari rezerve de uraniu din lume după [[Australia]].<ref>{{Citat web|url=http://www.world-nuclear.org/info/Nuclear-Fuel-Cycle/Uranium-Resources/Supply-of-Uranium/#.Uax_LpVXI64|lucrare=world-nuclear.org|titlu=Uranium Supplies: Supply of Uranium|accessdate=2019-05-31|archive-date=2015-10-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20151017065906/http://www.world-nuclear.org/info/Nuclear-Fuel-Cycle/Uranium-Resources/Supply-of-Uranium/#.Uax_LpVXI64|dead-url=yes}}</ref></span> === <span data-segmentid="496" class="cx-segment">Petrol și gaz</span> === <span data-segmentid="497" class="cx-segment">Petrolul și gazul reprezintă sectorul economic principal.</span> <span data-segmentid="498" class="cx-segment">În 2000, Kazahstanul a produs 35.252.000 de tone metrice de petrol (700.000 de barili pe zi), cu o creștere de 17,4 % față de 30.025.000 de tone în 1999.</span> <span data-segmentid="499" class="cx-segment">A exportat 28.883.000 de tone de petrol în 2000, în creștere cu 38,8 % față de 20.813.000 de tone în 1999.</span> <span data-segmentid="500" class="cx-segment">Producția în 2001 a crescut cu aproximativ 20 %, pentru a atinge previziunile guvernului de 40.100.000 de tone de petrol (800.000 de barili pe zi).</span> <span data-segmentid="501" class="cx-segment">În 2000, producția a ajuns la 11,5&nbsp;km³ de gaze naturale, de la 8.2&nbsp;km³ în 1999.</span> <span data-segmentid="502" class="cx-segment">Kazahstanul are potențialul de a fi exportator de petrol de clasă mondială pe termen mediu.</span> <span data-segmentid="503" class="cx-segment">Cea mai mare investiție străină din acest sector în Kazahstan o reprezintă [[TengizChevroil|compania]] mixtă [[TengizChevroil]], deținută de 50 % de [[Chevron|ChevronTexaco]], 25 % de [[ExxonMobil]], 20 % de [[KazMunaiGaz|KazMunaiGas]] din Kazahstan și 5 % de [[LukArco]] din Rusia.<ref>{{Citat web|url=http://www.tengizchevroil.com/about/overview|lucrare=tengizchevroil.com|titlu=Company Overview|accessdate=2019-05-31|archive-date=2015-10-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20151012093104/http://www.tengizchevroil.com/about/overview|dead-url=yes}}</ref></span>   === <span data-segmentid="519" class="cx-segment">Minerit</span> === <span data-segmentid="520" class="cx-segment">Kazahstan este un producător important de minerale, printre care [[Sare de bucătărie|sare]], [[uraniu]], [[Ferrochrome|ferocrom]], [[Titan|burete de titan]], [[cadmiu]], [[potasiu]], [[magneziu]], [[reniu]], [[cupru]], [[bauxită]], [[galiu]] și [[zinc]].<ref>{{Citat web|url=http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/country/europe.html#kz|lucrare=usgs.gov|titlu=USGS Minerals Information: Europe and Central Eurasia|accessdate=2019-05-31|archive-date=2016-03-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20160314053120/http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/country/europe.html#kz|dead-url=yes}}</ref></span> === <span data-segmentid="533" class="cx-segment">Industrie</span> === ==== <span data-segmentid="534" class="cx-segment">Autovehicule</span> ==== <span data-segmentid="535" class="cx-segment">În iunie 2014, linia de asamblare a [[Colecții CKD|colecțiilor CKD]] a Toyota Fortuner a fost lansată la Kostanay, Kazahstan.<ref name="toyota">{{Citat web|url=http://en.tengrinews.kz/industry_infrastructure/Production-of-Toyota-Fortuner-kicks-off-in-Kostanay-254151/|lucrare=en.tengrinews.kz|titlu=Production of Toyota Fortuner kicks off in Kostanay}}</ref></span> <span data-segmentid="536" class="cx-segment">Producția anuală este estimată la aproximativ 3.000 de mașini.<ref name="toyota" /></span> <span data-segmentid="537" class="cx-segment">Industria auto din Kazahstan s-a dezvoltat rapid în 2014, producând anual produse în valoare de 2 miliarde de dolari.<ref name="cars">{{Citat web|url=http://en.tengrinews.kz/industry_infrastructure/Kazakhstan-expands-car-production-258112/|lucrare=en.tengrinews.kz|titlu=Kazakhstan expands car production}}</ref></span> <span data-segmentid="538" class="cx-segment">Din păcate, industria a înregistrat un declin, în ciuda unor speranțe mari, vânzările diminuându-se la numai 46 000 în 2016.<ref>{{Citat web|url=https://focus2move.com/kazakhstan-automotive-2/|accessdate=2018-07-21|lucrare=focus2move.com|limbă=en-US|titlu=Focus2move{{!}} Kazakhstan Automotive Industry Outlook 2017-2022}}</ref></span> ==== <span data-segmentid="539" class="cx-segment">Transport feroviar</span> ==== <span data-segmentid="540" class="cx-segment">GE Transportation a achiziționat 50 % din acțiunile companiei Lokomotiv Kurastyru Zauyty în cadrul unei companii mixte cu compania națională de căi ferate Kazahstan, Temir Zholy.<ref name="GEjv">{{Citat știre|title=GE Transportation acquires 50% stake in Lokomotiv Kurastyru Zauyty|url=http://www.railwaygazette.com/news/business/single-view/view/ge-transportation-acquires-50-stake-in-kazakh-loco-manufacturer.html|publisher=Railway Gazette|access-date=2019-05-31|archive-date=2020-08-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20200804135328/https://www.railwaygazette.com/news/business/single-view/view/ge-transportation-acquires-50-stake-in-kazakh-loco-manufacturer.html|dead-url=yes}}</ref></span> === <span data-segmentid="541" class="cx-segment">Servicii</span> === ==== <span data-segmentid="542" class="cx-segment">Tehnologie</span> ==== <span data-segmentid="543" class="cx-segment">La 22 decembrie 2014, Banca Mondială a aprobat un împrumut de 88 milioane de dolari care ar sprijini eforturile Kazahstanului de a facilita inovația viabilă din punct de vedere comercial și social în domeniul tehnologiei.<ref name="WB">{{Citat web|url=http://cistranfinance.com/news/world-bank-finances-innovation-in-kazakhstan/5746/|lucrare=cistranfinance.com|titlu=World Bank finances innovation in Kazakhstan|accessdate=2019-05-31|archive-date=2015-04-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20150418070243/http://cistranfinance.com/news/world-bank-finances-innovation-in-kazakhstan/5746/|dead-url=yes}}</ref></span> <span data-segmentid="544" class="cx-segment">Proiectul de stimulare a inovării productive urmărește îmbunătățirea țării în domenii care pot stimula și susține inovația tehnologică.<ref name="WB" /></span> ==== <span data-segmentid="545" class="cx-segment">Comerțul cu amănuntul</span> ==== <span data-segmentid="546" class="cx-segment">Conform indicelui Global Retail Development Index al AT Kearney din 2015, Kazahstanul a ocupat locul 13 din 30.<ref>{{Citat web|url=https://www.atkearney.com/consumer-products-retail/global-retail-development-index/2015|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160903132746/https://www.atkearney.com/consumer-products-retail/global-retail-development-index/2015|lucrare=www.atkearney.com|archivedate=3 September 2016|titlu=Global Retail Development Index 2015}}</ref></span> <span data-segmentid="547" class="cx-segment">În indicele din 2016, Kazahstanul sa clasat ca a patra țară cu cea mai bună dezvoltare pentru investițiile în comerțul cu amănuntul, înregistrând 56,5 din 100.<ref>{{Citat web|url=https://www.atkearney.com/documents/10192/8226719/Global+Retail+Expansion+at+a+Crossroads–2016+GRDI.pdf/dc845ffc-fe28-4623-bdd4-b36f3a443787|lucrare=www.atkearney.com|titlu=Global Retail: Expansion at a Crossroads}}</ref></span> <span data-segmentid="548" class="cx-segment">Piața din Kazahstan a atras marii retaileri internaționali, cum ar fi lanțurile franceze de retail Carrefour și Leroy Merlin, precum și giganții alimentari McDonald's și KFC.<ref>{{Citat web|url=https://www.cnbc.com/2016/06/06/kazakhstan-follows-china-india-and-malaysia-in-offering-potential-for-retailers-at-kearney-says.html|lucrare=www.cnbc.com|titlu=Kazakhstan follows China, India and Malaysia in Offering Potential for Retailers}}</ref></span> == <span data-segmentid="552" class="cx-segment">Comerțul exterior și investițiile</span> == ==== Schimburi comerciale ==== <span data-segmentid="556" class="cx-segment">Sherin Suzhikova, Consilier al Camerei de Comerț și Industrie a Kazahstanului și Chao Yon-chuan, Secretar General al Consiliului de Dezvoltare a Comerțului Exterior din Taiwan, a semnat la [[Taipei]], la 13 octombrie 2006, un acord de îmbunătățire a relațiilor economice prin „schimburi de informații de piață”</span> <span data-segmentid="558" class="cx-segment">TAITRA are un birou în [[Almaty]], Kazahstan.<ref name="TAIWAN">{{Citat web|url=http://english.www.gov.tw/TaiwanHeadlines/index.jsp?recordid=25753&action=CNA|accessdate=2006-11-29|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070929130849/http://english.www.gov.tw/TaiwanHeadlines/index.jsp?recordid=25753&action=CNA|archivedate=29 September 2007|titlu=Archived copy}}</ref></span> <span data-segmentid="560" class="cx-segment">În 2006, [[Jack Dalrymple]], din [[Dakota de Nord|North Dakota]], a condus o delegație de 18 membri a Oficiului de Comerț din North Dakota, reprezentând șapte companii din North Dakota și [[Dickinson State University|Universitatea de Stat Dickinson,]] într-o călătorie în Kazahstan, [[Ucraina]] și [[Rusia]].</span> <span data-segmentid="566" class="cx-segment">Dakota de Nord exportă mai ales mașini către Kazahstan; exporturile de mașini au crescut de la 22 000 la 25 milioane USD între 2000 și 2005.<ref name="DAKOTA">{{Citat web|url=http://www.kxnet.com/getArticle.asp?s=rss&ArticleId=55510|nume=Lt. Gov. Dalrymple|accessdate=17 October 2006|date=16 October 2006|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070928062133/http://www.kxnet.com/getArticle.asp?s=rss&ArticleId=55510|lucrare=kxnet.com|archivedate=28 September 2007|titlu=N.D. Companies To Attend Trade Mission To Kazakhstan, Ukraine And Russia}}</ref></span> <span data-segmentid="567" class="cx-segment">Procentul exporturilor de înaltă tehnologie din Kazahstan a crescut de la doar 4,46 % în 1995 la 37,17 % în 2014.</span> <span data-segmentid="568" class="cx-segment">Unul dintre principalii factori care au determinat această creștere a fost Proiectul de comercializare a tehnologiilor dezvoltat și implementat de Grupul Băncii Mondiale și de guvernul kazah.</span> <span data-segmentid="569" class="cx-segment">Prin acest proiect, 65 de start-upuri de tehnologice din Kazahstan au primit finanțare și instruire, ajutându-le să-și inoveze piețele.<ref>{{Citat web|url=http://blogs.worldbank.org/opendata/chart-high-tech-exports-gaining-ground-kazakhstan?CID=ECR_TT_worldbank_EN_EXT|lucrare=blogs.worldbank.org|titlu=Chart: High-Tech Exports Gaining Ground in Kazakhstan}}</ref></span> <span data-segmentid="570" class="cx-segment">Cel mai mare partener comercial al Kazahstanului este China.</span> <span data-segmentid="571" class="cx-segment">La sfârșitul lunii martie 2015, cele două țări au semnat 33 de acorduri în valoare de 23,6 miliarde de dolari.<ref name="china1">{{Citat web|url=http://www.ibtimes.com/china-kazakhstan-sign-236-billion-deals-1862472|lucrare=ibtimes.com|titlu=China, Kazakhstan Sign $23.6 Billion In Deals}}</ref></span> <span data-segmentid="572" class="cx-segment">Acordurile acoperă diferite industrii, cum ar fi rafinarea petrolului, automobile, oțel.<ref name="china1" /></span> == Note == [[Fișier:2006Kazakhstani_exports.PNG|legătură=https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2006Kazakhstani_exports.PNG|miniatura|350x350px|<span data-segmentid="555" class="cx-segment">Destinațiile de export ale Kazahstanului, 2013.</span>]] [[Categorie:Economia Kazahstanului]] 2y4hmw90o82tk6717aty7j99251u4ei 0 2407953 17024921 16971190 2025-06-11T06:20:05Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024921 wikitext text/x-wiki '''[[Ungaria]]''' este o [[economie mixtă]] [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică|OCDE]] cu venituri ridicate, cu un [[Lista țărilor după indicele dezvoltării umane|indice de dezvoltare umană foarte ridicat]] și o forță de muncă calificată, cu cea de-a [[Listă de țări în funcție de distribuția venitului|13-a cea mai mică inegalitate a veniturilor]] din lume; în plus, este a 14-a cea mai complexă economie, conform Indicelui complexității economice.<ref>{{Citat web|url=http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/DATASTATISTICS/0,,contentMDK:20421402~pagePK:64133150~piPK:64133175~theSitePK:239419,00.html#High_income|accessdate=30 September 2014|publisher=|titlu=World Bank Country Classification}}</ref> Economia maghiară este cea de-a [[Lista țărilor în funcție de PIB (PPC)|57-a economie din lume]] (din 188 de țări măsurate de [[Fondul Monetar Internațional|FMI]]) cu o producție anuală de 265,037 miliarde USD<ref name="imf2">{{Citat web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2015/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=25&pr.y=10&sy=2016&ey=2019&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=944&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC&grp=0&a=|accessdate=6 September 2015|publisher=International Monetary Fund|titlu=Hungary}}</ref> și se situează pe locul [[Lista țărilor în funcție de PIB-ul (PPC) pe cap de locuitor|49 în lume în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor]] măsurat prin [[paritatea puterii de cumpărare]]. Ungaria este o [[economie de piață]] orientată spre export[[Economie de piață|,]] cu un accent puternic pe [[Comerț internațional|comerțul exterior]]; astfel țara este cea de-a 35-a cea mai mare exportatoare din lume. În 2015, țara a exportat bunuri și servicii în valoare de peste 100 miliarde de dolari, cu un excedent comercial ridicat de 9,003 miliarde de dolari, dintre care 79% au fost exportate în UE, iar 21% au fost reprezentați de comerțul în afara UE.<ref>{{Citat web|url=http://www.ksh.hu/gyorstajekoztatok/#/en/document/kul1512|accessdate=10 March 2016|date=10 March 2016|lucrare=[[Hungarian Central Statistical Office]]|titlu=External trade surplus was EUR 604 million in December}}</ref> Capacitatea de producție a Ungariei se află în proprietate privată în proporție de 80%, cu o impozitare totală de 39.1%. Ungaria continuă să fie una dintre cele mai importante țări din [[Europa Centrală și de Est]] pentru atragerea investițiilor străine directe: ISD-ul intern al țării a fost de 119,8 miliarde USD în 2015, în timp ce Ungaria investește peste 50 de miliarde de dolari în străinătate.<ref>{{Citat web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/hu.html|accessdate=11 March 2016|publisher=[[CIA World Factbook]]|year=2016|titlu=Hungary|archive-date=2009-06-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20090610082839/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/HU.html|dead-url=yes}}</ref> Începând cu anul 2015, partenerii comerciali principali ai Ungariei au fost Germania, Austria, România, [[Slovacia]], Franța, Italia, Polonia și [[Cehia|Republica Cehă]].<ref>{{Citat web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2050.html#hu|accessdate=11 March 2016|publisher=[[CIA World Factbook]]|year=2016|titlu=Export Partners of Hungary|archive-date=2018-12-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20181206230311/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2050.html#hu|dead-url=yes}}</ref> Printre industriile majore se numără industria alimentară, farmaceutică, a autovehiculelor, tehnologia informației, produse chimice, metalurgie, mașini, bunuri electrice și turism (în 2014, Ungaria a primit 12,1 milioane de turiști internaționali).<ref>{{Citat web|url=http://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284416899|accessdate=10 March 2016|date=10 March 2016|lucrare=World Tourism Organisation|titlu=Tourism Highlights 2015 Edition|archive-date=2015-12-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20151219164300/http://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/9789284416899|dead-url=yes}}</ref> Ungaria este cel mai mare producător de electronice din [[Europa Centrală și de Est]]. În ultimii 20 de ani, Ungaria a devenit, de asemenea, un important centru pentru tehnologia mobilă, [[Securitatea informației|securitatea informațiilor]] și cercetarea hardware aferentă.<ref>{{Citat web|url=https://hipa.hu/en/key-sectors/electronics/|accessdate=11 March 2016|publisher=HIPA|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160315192012/http://hipa.hu/en/key-sectors/electronics/|archivedate=15 March 2016|titlu=Electronics}}</ref> Rata de ocupare a forței de muncă în economie a fost de 68.7% în ianuarie 2017,<ref name="ksh.hu">{{Citat web|url=http://www.ksh.hu/gyorstajekoztatok/#/en/document/fog1701|accessdate=26 October 2017|publisher=KSH|titlu=In the period of July–September 2017, the average number of employed people was 4,451 thousand, 60 thousand more than a year earlier. The employment rate of people aged 15–64 increased to 68.7%.}}</ref> structura ocupării forței de muncă arată caracteristicile [[Societate post-industrială|economiilor postindustriale]], cu 63.2% din forța de muncă fiind angajată în sectorul serviciilor, 29.7% în domeniul industrie, în timp ce agricultura a ocupat 7.1 %. Rata șomajului a fost de 3.8% în septembrie-noiembrie 2017,<ref name="ReferenceA">{{Citat web|url=http://www.ksh.hu/gyorstajekoztatok/#/en/document/mun1711|accessdate=4 January 2018|publisher=[[Hungarian Central Statistical Office]]|titlu=In the period of September–November 2017, the average number of unemployed people was 178 thousand, 30 thousand fewer than a year earlier, and the unemployment rate decreased by 0.7 percentage point to 3.8%}}</ref> în scădere de la 11% în timpul crizei financiare din 2007-2008. Ungaria face parte din [[Cele patru libertăți de circulație|piața unică europeană,]] care reprezintă mai mult de 508 milioane de consumatori. Multe politici comerciale interne sunt determinate de acorduri între membrii Uniunii Europene și de legislația UE. Companiile mari din [[Listă de companii din Ungaria|Ungaria]] sunt incluse în [[BUX]], indicele bursier din [[Bursa din Budapesta|Ungaria]] listat la [[Bursa din Budapesta]]. Printre companiile bine-cunoscute în Ungaria se numără [[MOL|Grupul MOL]], [[OTP Bank Group|OTP Bank]], [[Gedeon Richter (companie)|Gedeon Richter Plc.]], [[Magyar Telekom]], [[CIG Pannonia]], [[FHB Mortgage Bank|FHB Bank]], Zwack Unicum; Ungaria deține, de asemenea, un număr mare de [[întreprinderi mici și mijlocii]] specializate, de exemplu mulți furnizori din industria auto și [[Start-Up|start-up]]-uri de tehnologie, printre altele.<ref>{{Citat web|url=http://www.startupranking.com/top/hungary|accessdate=10 March 2016|publisher=startupRANKING|titlu=Top - Hungary}}</ref> [[Budapesta]] este capitala financiară și de afaceri a Ungariei. Capitala este un hub economic semnificativ și este a doua economie urbană cu cea mai rapidă dezvoltare în Europa: PIB-ul pe cap de locuitor al orașului a crescut cu 2.4% și ocuparea forței de muncă cu 4.7% față de anul 2014.<ref>{{Citat web|url=http://hungarytoday.hu/news/budapest-europes-second-fastest-developing-urban-economy-study-reveals-29576|accessdate=2016-03-08|publisher=Brookings Institution|date=2015-01-23|titlu=BUDAPEST EUROPE’S SECOND FASTEST-DEVELOPING URBAN ECONOMY, STUDY REVEALS - The study examines the development of the world’s 300 largest urban economies, ranking them according to the pace of development.|archive-date=2017-10-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20171010075722/http://hungarytoday.hu/news/budapest-europes-second-fastest-developing-urban-economy-study-reveals-29576|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.lboro.ac.uk/gawc/world2008t.html|accessdate=2014-05-12|publisher=www.lboro.ac.uk|date=13 April 2010|titlu=The World According to GaWC 2010|archive-date=2016-08-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20160811203314/http://www.lboro.ac.uk/gawc/world2008t.html|dead-url=yes}}</ref> La nivel național, [[Budapesta]] este principalul oraș al Ungariei pentru afaceri, reprezentând 39% din venitul național. Orașul a avut un produs metropolitan brut de peste 100 de miliarde de dolari în 2015, devenind una dintre cele mai mari economii regionale din [[Uniunea Europeană]].<ref>{{Citat web|url=http://www.brookings.edu/research/interactives/global-metro-monitor-3|nume=Istrate|accessdate=2013-06-10|publisher=Brookings.edu|archiveurl=https://www.webcitation.org/6H7Jql2A9?url=http://www.brookings.edu/research/interactives/global-metro-monitor-3|first1=Emilia|archivedate=4 June 2013|titlu=Global MetroMonitor &#124; Brookings Institution}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.portfolio.hu/users/elofizetes_info.php?t=cikk&i=167708|accessdate=2013-06-10|publisher=Portfolio online financial journal|titlu=Hungary's GDP (IMF, 2016 est.) is $265.037 billion x 39% = $103,36 billion|archive-date=2016-03-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20160303190038/http://www.portfolio.hu/users/elofizetes_info.php?t=cikk&i=167708|dead-url=yes}}</ref> Budapesta se situează, de asemenea, printre orașele cu performanțe ridicate ale PIB-ului din lume, măsurate de [[PricewaterhouseCoopers]]. Într-un clasament global al competitivității orașelor de către [[Economist Intelligence Unit|EIU]], Budapesta se situează deasupra unor orașe precum [[Tel Aviv]], [[Lisabona]], [[Moscova]] și [[Johannesburg]], printre altele.<ref>{{Citat web|url=http://www.economistinsights.com/sites/default/files/downloads/Hot%20Spots.pdf|accessdate=12 May 2014|publisher=Economist Intelligence Unit|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140709133545/http://www.economistinsights.com/sites/default/files/downloads/Hot%20Spots.pdf|year=2012|archivedate=9 July 2014|titlu=Benchmarking global city competitiveness}}</ref> Ungaria își menține propria monedă, [[Forint|fortul maghiar]] (HUF), deși economia îndeplinește criteriile de la Maastricht, cu excepția datoriei publice, dar raportul dintre datoria publică și PIB este [[Listă de țări după datoria publică|semnificativ mai mic decât media UE,]] la 75.3% în 2015. Banca Națională a Ungariei - înființată în 1924, după dizolvarea [[Austro-Ungaria|Imperiului Austro-Ungar]] - se concentrează în prezent pe stabilitatea prețurilor, cu ținta de inflație de 3%.<ref>{{Citat web|url=http://www.mnb.hu/en/monetary-policy|accessdate=10 March 2016|publisher=[[Hungarian National Bank]]|titlu=Monetary Policy}}</ref> === Privatizarea în Ungaria === În ianuarie 1990, Agenția de Stat pentru Privatizare (SPA, ''Állami Vagyonügynökség'') a fost înființată pentru a gestiona primele etape ale [[Privatizare|privatizării]]. Datorită [[Datorie externă|datoriei externe]] a Ungariei de 21,2 miliarde de dolari, guvernul a decis să vândă proprietatea statului în loc să o distribuie gratuit oamenilor.<ref name="3541privatization_in_hun2">{{Citat carte|url=https://books.google.com/?id=vlADbGaMluEC&lpg=PR1&pg=PA427#v=onepage&q=|titlu=Privatization in Hungary and its Aftermath|nume=Iván Major|an=2003|editură=Edward Elgar Publishing|data-accesării=5 January 2010|isbn=978-1-84064-613-9}}</ref>   Guvernul Forumului Democrat Maghiar de centru-dreapta din 1990-1994 a hotărât demolarea cooperativelor agricole și să le împartă, acordând mașini și terenuri foștilor lor membri.<ref name="3458strucutural_problems2">{{Citat revistă|nume=B. Vizvári|nume2=Zs. Bacsi|dată=2 June 2003|titlu=Structural Problems in Hungarian Agriculture After the Political Turnover|url=http://jcea.agr.hr/volumes.php?lang=en&search=Article%3A136&field=title|journal=[[Journal of Central European Agriculture]]|format=PDF|access-date=5 January 2010}}</ref> Guvernul a introdus, de asemenea, o lege de recompensare care oferă vouchere persoanelor care au deținut terenuri înainte de a fi naționalizate în 1948. Acești oameni (sau descendenții acestora) își puteau schimba voucherele pentru terenuri deținute anterior de cooperative agricole, care au fost obligate să renunțe la o parte din terenurile lor în acest scop.<ref name="3458strucutural_problems2"/> Magazinele mici și întreprinderile cu amănuntul au fost privatizate între anii 1990 și 1994, însă [[Investiție Greenfield|investițiile greenfield]] ale companiilor de retail străine precum [[Tesco]], [[Cora (hipermarket)|Cora]] și [[IKEA]] au avut un impact economic mult mai mare.<ref name="3541privatization_in_hun2"/> Multe utilități publice, inclusiv compania națională de telecomunicații Matáv, conglomeratul național de petrol și gaze [[MOL]], precum și companiile de furnizare și producție de energie electrică au fost privatizate.<ref name="4991privatisation_in_hun">{{Citat web|url=http://www.nao.org.uk/nao/intosai/wgap/8thmeeting/hungary2chpt4.pdf|nume=Árpád Kovács|accessdate=5 January 2010|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110607035214/http://www.nao.org.uk/nao/intosai/wgap/8thmeeting/hungary2chpt4.pdf|format=PDF|archivedate=7 June 2011|titlu=Privatisation in Hungary (1990-2000)}}</ref> Deși cele mai multe bănci au fost vândute investitorilor străini, cea mai mare bancă, Banca [[OTP Bank Group|Națională de Economii (OTP)]], a rămas în proprietatea maghiarilor. 20% din acțiuni au fost vândute investitorilor instituționali străini și acordați organizațiilor de securitate socială, 5% au fost cumpărate de angajați, iar 8% au fost oferite la [[Bursa din Budapesta|Bursa]] din [[Bursa din Budapesta|Budapesta]].<ref name="5955political_economy_of">{{Citat web|url=http://www.sml.hw.ac.uk/cert/wpa/1996/dp9613.pdf|nume=Anna Canning|accessdate=5 January 2010|publisher=Department of Economics, Heriot-Watt University|archiveurl=https://www.webcitation.org/5qY0qfDBV?url=http://www.sml.hw.ac.uk/cert/wpa/1996/dp9613.pdf|last2=Paul Hare|location=Edinburgh|format=PDF|archivedate=17 June 2010|titlu=Political Economy of Privatization in Hungary: A Progress Report}}</ref> === Economia Ungariei din 1990 === Până în 1995, indicii fiscali ai Ungariei s-au deteriorat: investițiile străine au scăzut, precum și așteptările analiștilor străini asupra perspectivelor economice.<ref name="bokrosinterview2">{{Citat web|url=http://www.worldbank.org/html/prddr/trans/MayJune95/pgs12-15.htm|accessdate=12 November 2009|publisher=The World Bank|titlu=Hungarian Finance Minister Lajos Bokros Explains His Package|archive-date=2011-06-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20110629010306/http://www.worldbank.org/html/prddr/trans/MayJune95/pgs12-15.htm|dead-url=yes}}</ref> Datorită cererii ridicate a bunurilor de import, Ungaria a avut, de asemenea, un deficit comercial ridicat <ref name="exttrade">{{Citat web|url=http://portal.ksh.hu/pls/ksh/docs/eng/xstadat/xstadat_annual/tabl3_05_02ie.html|accessdate=12 November 2009|publisher=KSH|titlu=External trade by groups of countries in HUF (1991–2003)|archive-date=2012-05-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20120518145411/http://portal.ksh.hu/pls/ksh/docs/eng/xstadat/xstadat_annual/tabl3_05_02ie.html|dead-url=yes}}</ref> și un deficit bugetar, și deci nu a putut ajunge niciodată la un acord cu [[Fondul Monetar Internațional|FMI]].<ref name="bokrosinterview2"/><ref name="vg_hu">{{Citat web|url=http://vg.hu/gazdasag/vg_online/gazdasag_-_belfold/081215_bokros_252890|accessdate=12 November 2009|publisher=Világgazdaság Online|date=15 December 2008|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100316135826/http://www.vg.hu/gazdasag/vg_online/gazdasag_-_belfold/081215_bokros_252890|limbă=hungarian|archivedate=16 March 2010|titlu=Viták kereszttüzében: a Bokros-csomag (The Bokros Package in the Crossfire)}}</ref> După ce nu a mai avut ministru de finanțe timp de mai mult de o lună, premierul [[Gyula Horn|Gyula Horn la]] numit pe [[Lajos Bokros]] ministru de finanțe la 1 martie 1995. El a introdus o serie de măsuri de austeritate („Pachetul Bokros”) la 12 martie 1995, care a avut următoarele puncte cheie: devalorizarea unilaterală a forintului cu 9%, introducerea unei devalorizări constante, taxa vamală suplimentară de 8% pentru toate bunurile cu excepția surselor de energie, limitarea creșterii salariilor în sectorul public, privatizarea simplificată și accelerată. Pachetul include, de asemenea, abolirea învățământului superior gratuit și a serviciilor stomatologice; alocațiile familiale reduse, alocațiile pentru îngrijirea copiilor și plățile de maternitate fiind acordate în funcție de venituri și avere; scăderea subvențiilor pentru produsele farmaceutice și creșterea vârstei de pensionare Aceste reforme nu numai că au sporit încrederea investitorilor <ref name="usgovcikk">{{Citat web|url=https://2009-2017.state.gov/r/pa/ei/bgn/26566.htm|accessdate=12 November 2009|publisher=Bureau of Public Affairs: Electronic Information and Publications Office|date=June 2009|titlu=Background Note: Hungary}}</ref> dar au fost, de asemenea, susținute de FMI și de Banca Mondială <ref name="konyv2">{{Citat carte|url=https://books.google.com/?id=n3cBtQz7A4MC&pg=PA98&lpg=PA98&dq=protest+against+bokros+1995&q=protest%20against%20bokros%201995|titlu=Privatizing pensions: the transnational campaign for social security reform|nume=Mitchell A. Orenstein|editură=Princeton University Press|an=2008|data-accesării=12 November 2009|isbn=978-0-691-13697-4}}</ref>, cu toate acestea, nu au fost bine primite de către maghiari; Bokros a spart recordul negativ de popularitate: 9% din populație a vrut să-l vadă într-o „poziție importantă politică“ <ref name="median_bokros">{{Citat web|url=http://www.median.hu/object.289bbab9-6e1c-4b75-a62d-cb90550284be.ivy|accessdate=12 November 2009|publisher=Medián|date=14 February 2007|limbă=hungarian|titlu=Romló közhangulat, stabilizálódó Fidesz-előny (Deteriorating Public Morale, Fidesz's Advantage Stabilizing}}</ref> și doar 4% au fost convinși că reformele ar „îmbunătăți finanțele țării într-un fel important“ <ref name="bokrosinterview2"/> În 1996, Ministerul Finanțelor a introdus un nou sistem de pensii în locul celui care se bazează integral pe stat: au fost introduse conturi private de economii de pensii, care au fost finanțate în proporție de 50% din asigurările sociale.<ref name="konyv2"/> === Utilități publice === Electricitatea este disponibilă în fiecare localitate din Ungaria. Pentru a evita o penurie de gaze cauzată de închiderea conductei [[Ucraina|ucrainene]] ca cea din ianuarie 2009,<ref name="2986hungary_receives_no_">{{Citat web|url=http://uk.reuters.com/article/idUKL765030320090107?pageNumber=2&virtualBrandChannel=10174&sp=true|nume=Krisztina Than|accessdate=18 January 2010|publisher=Reuters|date=7 January 2009|last2=Balazs Koranyi|titlu=Hungary receives no gas via Ukraine, industry suffers|archive-date=2013-02-01|archive-url=https://archive.today/20130201123211/http://uk.reuters.com/article/idUKL765030320090107?pageNumber=2&virtualBrandChannel=10174&sp=true|dead-url=yes}}</ref> Ungaria participă atât la proiectele [[Nabucco (gazoduct)|Nabucco, cât]] și la proiectele de gazoduct [[South Stream]]. Ungaria are, de asemenea, rezerve strategice de gaz: cea mai recentă rezervă de 1,2 miliarde de metri cubi a fost deschisă în octombrie 2009.<ref name="2699_tadt_k_a_biztons_gi">{{Citat web|url=http://szegedma.hu/hir/szeged/2009/10/atadtak-a-biztonsagi-foldgaztarolot-algyon/#more-35098|accessdate=18 January 2010|publisher=Hungarian News Agency Corp.|date=1 October 2009|limbă=Hungarian|titlu=Átadták a biztonsági földgáztárolót Algyőn (Security Gas Reserve Opened in Algyő)|archive-date=2010-05-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20100510021016/http://szegedma.hu/hir/szeged/2009/10/atadtak-a-biztonsagi-foldgaztarolot-algyon/#more-35098|dead-url=yes}}</ref> În 2008, 94,9% din gospodării au avut apă curentă.<ref name="1756settlements_and_dwel">{{Citat web|url=http://portal.ksh.hu/pls/ksh/docs/eng/xstadat/xstadat_annual/tabl2_03_08ie.html|accessdate=18 January 2010|publisher=Hungarian Central Statistical Office|titlu=Settlements and dwellings with public water supply|archive-date=2012-05-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20120518145508/http://portal.ksh.hu/pls/ksh/docs/eng/xstadat/xstadat_annual/tabl2_03_08ie.html|dead-url=yes}}</ref> Deși este responsabilitatea guvernelor municipale de a oferi populației o alimentare sănătoasă cu apă,<ref name="6312hungarian_national_w">{{Citat web|url=http://www.oieau.fr/ciedd/contributions/at3/contribution/REMAI.html|nume=Ibolya Gazdag|accessdate=18 January 2010|publisher=Hungarian Ministry of Transport, Communication, and Water Management|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110721015103/http://www.oieau.fr/ciedd/contributions/at3/contribution/REMAI.html|last2=János Rémai|archivedate=21 July 2011|titlu=Hungarian National Wastewater Program}}</ref> guvernul ungar și Uniunea Europeană oferă subvenții celor care doresc să dezvolte [[Alimentare cu apă|aprovizionarea cu apă]] sau sistemele de canalizare.<ref name="8547hungary__water___was">{{Citat web|url=http://www.envirodesk.be/node/48083|accessdate=18 January 2010|date=18 February 2009|archiveurl=https://archive.today/20130120195119/http://www.envirodesk.be/node/48083|archivedate=20 January 2013|titlu=Hungary: Water & Wastewater Industry}}</ref> În parte datorită acestor subvenții, 71,3% din toate locuințele sunt conectate la sistemul de canalizare, în creștere față de 50,1% în 2000.<ref name="9132settlements_and_dwel">{{Citat web|url=http://portal.ksh.hu/pls/ksh/docs/eng/xstadat/xstadat_annual/tabl2_03_09ie.html|accessdate=18 January 2010|publisher=Hungarian Central Statistical Office|titlu=Settlements and dwellings with public sewerage}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Rata de penetrare a Internetului a crescut în mod semnificativ de-a lungul ultimilor ani: rata gospodăriilor care au o conexiune la internet a crescut de la 22,1% (din care 49% a fost în bandă largă), în 2005 la 48,4% (din care 87,3% a fost în bandă largă), în 2008.<ref name="2830ict_usage_in_househo">{{Citat web|url=http://portal.ksh.hu/pls/ksh/docs/eng/xstadat/xstadat_annual/tabl4_07_14ie.html|accessdate=18 January 2010|publisher=Hungarian Central Statistical Office|titlu=ICT usage in households and by individuals}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> === Producția de automobile === Audi a construit cea mai mare fabrică de motoare din Europa (a treia ca mărime din lume) la [[Győr]] devenind cel mai mare exportator din Ungaria, cu investiții totale care depășesc 3,300 de milioane de euro până în 2007.<ref name="ITDH">{{Citat web|url=http://www.itdh.com/resource.aspx?ResourceID=automotive_industry_hungary|accessdate=27 December 2009|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110713065406/http://www.itdh.com/resource.aspx?ResourceID=automotive_industry_hungary|lucrare=The Hungarian Investment and Trade Development Agency|archivedate=13 July 2011|titlu=The automotive industry in Hungary - Engine of growth}}</ref> Forța de muncă a [[Audi TT|Audi]] asamblează [[Audi TT]], Audi TT Roadster și [[Audi A3|A3 Cabriolet]] în Ungaria.<ref name="ITDH" /> Audi livrează motoare pentru producătorii de automobile Volkswagen, Skoda, Seat și, de asemenea, pentru Lamborghini.<ref name="ITDH" /> [[Daimler AG|Daimler-Benz]] a investit 800 de milioane de euro și a creat până la 2.500 de locuri de muncă într-o nouă fabrică de asamblare din [[Kecskemét]], Ungaria <ref name="3628germany__daimler">{{Citat știre|title=Germany: Daimler Selects Plant Site|url=https://www.nytimes.com/2008/06/19/business/worldbusiness/19fobriefs-DAIMLERSELEC_BRF.html?_r=1&emc=eta1|data=19 June 2008|accessdate=27 December 2009|publisher=[[The New York Times Company]]|journal=[[The New York Times]]}}</ref> cu capacitatea de a produce 100.000 [[Mercedes-Benz|de]] mașini compacte [[Mercedes-Benz]] pe an.<ref>{{Citat web|url=https://www.reuters.com/article/idUSLR29401420081027|nume=Koranyi|accessdate=27 December 2009|date=27 October 2008|first1=Balazs|last2=Erica Billingham|lucrare=[[Reuters]]|titlu=Daimler sticks to Hungary investment despite crisis}}</ref> [[Opel]] a produs 80.000 de [[Opel Vectra|modele]] [[Opel Astra|Astra]] și 4.000 de vehicule [[Opel Vectra|Vectra]] din martie 1992 până în 1998 în [[Szentgotthárd]], Ungaria.<ref name="GM">{{Citat web|url=http://www.gm-press.com/HU/site/article.php?aid=1857|accessdate=2 January 2010|date=8 March 2007|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100105042131/http://gm-press.com/HU/site/article.php?aid=1857|lucrare=[[General Motors Corporation]]|limbă=Hungarian|archivedate=5 January 2010|titlu=15 éves az első magyar Opel (First Hungarian Opel Reaching Age of 15)}}</ref> Astăzi, fabrica produce aproximativ jumătate de milion de motoare si capete de cilindrii pe an.<ref name="GM" /> === Monedă === Moneda Ungariei este forintul maghiar (HUF, Ft) de la 1 august 1946. Un forint este format din 100 fillérii, dar [[fillér]]ul nu mai este în circulație din [[1999]], fiind folosit doar în contabilitate. Există șase monede (5, 10, 20, 50, 100, 200) <ref name="3719hungarian_forint_c">{{Citat web|url=http://english.mnb.hu/engine.aspx?page=mnben_coins|accessdate=19 November 2009|publisher=Hungarian National Bank|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100103151916/http://english.mnb.hu/engine.aspx?page=mnben_coins|year=2009|archivedate=3 January 2010|titlu=Hungarian Forint coins}}</ref> și șase bancnote (500, 1000, 2000, 5000, 10000 și 20000).<ref name="1934hungarian_forint_b">{{Citat web|url=http://english.mnb.hu/engine.aspx?page=mnben_notes|accessdate=19 November 2009|publisher=Hungarian National Bank|archiveurl=https://web.archive.org/web/20091108145307/http://english.mnb.hu/engine.aspx?page=mnben_notes|year=2009|archivedate=8 November 2009|titlu=Hungarian Forint banknotes}}</ref> Monedele de 1 și 2 forint au fost retrase în 2008, dar prețurile au rămas la fel ca și în cazul magazinelor care respectă schema oficială de rotunjire <ref name="3734hungarian_forint_r">{{Citat web|url=http://english.forint.hu/engine.aspx?page=rounding|accessdate=19 November 2009|publisher=Hungarian National Bank|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090221125959/http://english.forint.hu/engine.aspx?page=rounding|year=2009|archivedate=21 February 2009|titlu=Hungarian Forint rounding}}</ref> pentru prețul final. Bancnota de 200 de forinți a fost retrasă la 16 noiembrie 2009.<ref name="7391withdrawn_bankno">{{Citat web|url=http://english.mnb.hu/Engine.aspx?page=mnben_currency_en&ContentID=9116|accessdate=19 November 2009|publisher=Hungarian National Bank|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100304065602/http://english.mnb.hu/Engine.aspx?page=mnben_currency_en&ContentID=9116|year=2009|archivedate=4 March 2010|titlu=Withdrawn banknotes and coins}}</ref> Ca membru al [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]], scopul pe termen lung al guvernului maghiar este de a înlocui forintul cu [[euro]].<ref name="4738hungarian_startegy_f">{{Citat web|url=http://english.mnb.hu/engine.aspx?page=mnben_sajtokozlemenyek&ContentID=3207|accessdate=19 November 2009|publisher=Hungarian National Bank|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100304085822/http://english.mnb.hu/Engine.aspx?page=mnben_sajtokozlemenyek&ContentID=3207|year=2009|archivedate=4 March 2010|titlu=Hungarian strategy for adopting the Euro}}</ref>   Inegalitatea rasială, care îi lovește în primul rând pe cetățenii de etnie [[Romii din Ungaria|romă din Ungaria]], reprezintă o problemă gravă. Deși definiția identității romilor este controversată,<ref name="1026roma_employment_in_h">{{Citat web|url=http://www.personal.ceu.hu/staff/Gabor_Kezdi/WorkingPapers/Kertesi-Kezdi-2009-RomaEmployment.pdf|nume=Gábor Kertesi|accessdate=27 December 2009|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110612015012/http://www.personal.ceu.hu/staff/Gabor_Kezdi/WorkingPapers/Kertesi-Kezdi-2009-RomaEmployment.pdf|last2=Kábor Kézdi|location=Budapest|format=PDF|archivedate=12 June 2011|titlu=Roma Employment in Hungary After the Post-Communist Transition}}</ref> studiile calitative demonstrează că rata de ocupare a romilor a scăzut semnificativ după [[Revoluțiile de la 1989|căderea comunismului]]:<ref name="5488inequality_and_discr">{{Citat web|url=http://www.eurofound.europa.eu/ewco/2007/08/HU0708019I.htm|accessdate=27 December 2009|date=21 January 2008|titlu=Inequality and discrimination in employment}}</ref> datorită disponibilizărilor extraordinare ale muncitorilor necalificați <ref name="9905roma_children_in_the">{{Citat web|url=https://ideas.repec.org/p/has/bworkp/0508.html|nume=Gábor Kertesi|accessdate=27 December 2009|last2=Gábor Kézdi|year=2005|location=Budapest|format=PDF|titlu=Roma children in the transformational recession - Widening ethnic schooling gap and Roma poverty in post-communist Hungary}}</ref> în anii de tranziție, o treime dintre romi au fost excluși de pe piața muncii.<ref name="8956roma_foglalkoztat_s_">{{Citat web|url=http://www.econ.core.hu/doc/bwp/bwp/Bwp0504.pdf|nume=Gábor Kertesi|accessdate=27 December 2009|year=2005|location=Budapest|limbă=Hungarian|format=PDF|titlu=Roma foglalkoztatás az ezredfordulón (Roma Employment on the Turn of Millennium)|archive-date=2011-07-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20110716120225/http://www.econ.core.hu/doc/bwp/bwp/Bwp0504.pdf|dead-url=yes}}</ref> Prin urmare, acest conflict etnic este în mod inerent interconectat cu inegalitățile de venituri din țară <ref name="4730the_income_situation">{{Citat web|url=http://www.tarki.hu/adatbank-h/kutjel/pdf/a738.pdf|nume=Béla Janky|accessdate=27 December 2009|publisher=TÁRKI|year=2005|location=Budapest|format=PDF|titlu=The Income Situation of Gypsy Families}}</ref> - cel puțin două treimi dintre cele mai sărace 300 000 de persoane din Ungaria sunt de etnie romă.<ref name="4730the_income_situation" /> În plus, discriminarea etnică este extrem de ridicată, 32% dintre romi se confruntă cu discriminare atunci când caută un loc de muncă.<ref name="4150data_in_focus_report">{{Citat web|url=http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/EU-MIDIS_ROMA_EN.pdf|accessdate=27 December 2009|publisher=European Union [[Fundamental Rights Agency]]|year=2009|format=PDF|titlu=Data In Focus Report: The Roma|archive-date=2010-04-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20100401042741/http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/EU-MIDIS_ROMA_EN.pdf|dead-url=yes}}</ref> romiii care încearcă să intre pe piața muncii rar pot găsi un loc de muncă <ref name="8956roma_foglalkoztat_s_" /> ceea ce creează un deficit de motivare și întărește în continuare segregarea și șomajul.<ref name="6994a_hern_d_v_lgyi_rom_">{{Citat web|url=http://www.autonomia.hu/index.jsp?id=33&main=51&akt=33&lang=hu|accessdate=27 December 2009|publisher=Autonómia Alapítvány|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090405162042/http://www.autonomia.hu/index.jsp?id=33&main=51&akt=33&lang=hu|location=Budapest|limbă=Hungarian|archivedate=5 April 2009|titlu=A Hernád-völgyi romák munkaerőpiaci felzárkóztatása – A program helyszínének bemutatása (Convergence of Roma Employment in the Hernád Valley–Introducing the Setting of the Program)}}</ref> === Sistemul fiscal === În Ungaria, reforma impozitelor din 1988 a introdus un sistem fiscal cuprinzător care constă, în principal, din impozite centrale și locale, incluzând o taxă pe venit personal, o impozit pe profit și o taxă pe [[Taxa pe valoarea adăugată|valoarea adăugată]].<ref name="9331reflection_on_the_hu">{{Citat web|url=http://www.upm.ro/facultati_departamente/ea/RePEc/rcj09/recjurid093_3F.pdf|nume=Mihály Hőgye|accessdate=18 January 2010|archiveurl=http://www.webcitation.org/5qY0rOUn6?url=http://www.upm.ro/facultati_departamente/ea/RePEc/rcj09/recjurid093_3F.pdf|format=PDF|archivedate=17 June 2010|titlu=Reflection on the Hungarian Tax System and Reform Steps}}</ref> Dintre veniturile fiscale totale, raportul dintre impozitele locale este de numai 5%, în timp ce media UE este de 30%.<ref name="1882ad_z_s__taxation_">{{Citat web|url=http://www.euvonal.hu/index.php?op=gazdasag&id=35|accessdate=18 January 2010|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100922131306/http://euvonal.hu/index.php?op=gazdasag&id=35|limbă=Hungarian|archivedate=22 September 2010|titlu=Adózás (Taxation)}}</ref> Până în 2010, impozitarea unei persoane a fost progresivă, cota de impozitare fiind determinată pe baza venitului persoanei: pentru un câștig de până la 1.900.000 forinți pe an, impozitul a fost de 18%, impozitul pe venituri peste această limită a fost de 36% începând cu 1 iulie 2009. ==Note== <references /> [[Categorie:Economia Ungariei]] 37ocpef8hymayx19ch2ogu40vk8pduc 0 2414034 17024780 15806829 2025-06-11T02:01:35Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024780 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor | name = Dylan O'Brien | image = Dylan O'Brien by Gage Skidmore 2.jpg | caption = O'Brien at the 2017 [[San Diego Comic-Con]] | residence = [[Los Angeles]], California, U.S.<ref>{{cite web |last1=Peterson |first1=Jennifer |last2=Burns |first2=Meghann |last3=Bear |first3=Emily |url=http://lionsgatepublicity.com/theatrical/deepwaterhorizon/ |title=Deepwater Horizon Mini Press Notes |publisher=[[Lionsgate Publicity]] |accessdate=6 februarie 2017 |page=14 |archive-date=2019-03-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190327085842/http://lionsgatepublicity.com/theatrical/deepwaterhorizon/ |dead-url=yes }}</ref> | education = [[Mira Costa High School]] | căsătorit cu = | occupation = Actor | years active = 2011{{endash}}present | home_town = [[Springfield Township, Union County, New Jersey|Springfield Township, New Jersey]], U.S. }} '''Dylan Rhodes O'Brien''' ({{date biografice}}) este un actor american, cunoscut pentru rolul jucat în serialul „[[Un vârcolac adolescent|Teen Wolf]]” (Stiles), dar și pentru rolul din trilogia „''Labirintul''” (Thomas). ==Filmografie== [[Image:Dylan O'Brien 2014 Comic Con (cropped).jpg|thumb|200px|O'Brien la ComicCon, 2014]] ===Film=== {| class="wikitable sortable" |- ! An ! Titlu ! Rol ! class="unsortable" | Note |- | rowspan=2|2011 | ''Charlie Brown: Blockhead's Revenge'' | [[Charlie Brown]] | Scurtmetraj<ref>{{cite web |title=Charlie Brown: Blockhead's Revenge |url=http://www.funnyordie.com/videos/fec6d23f5c/charlie-brown-blockheads-revenge |work=Funny or Die |date=October 27, 2011 |accessdate=June 6, 2017 |archive-date=2018-08-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180823035303/http://www.funnyordie.com/videos/fec6d23f5c/charlie-brown-blockheads-revenge |dead-url=yes }}</ref> |- | ''[[High Road (2011 film)|High Road]]'' | Jimmy | |- | 2012 | data-sort-value="First Time, The" | ''[[The First Time (2012 film)|The First Time]]'' | Dave Hodgman | |- | 2013 | data-sort-value="Internship, The" | ''[[The Internship]]'' | Stuart Twombly | |- | 2014 | data-sort-value="Maze Runner, The" | ''[[The Maze Runner (film)|The Maze Runner]]'' |Thomas | |- | 2015 | ''[[Maze Runner: The Scorch Trials]]'' |Thomas | |- | 2016 | ''[[Deepwater Horizon (film)|Deepwater Horizon]]'' | Caleb Holloway | |- | 2017 | ''[[American Assassin]]'' | [[Mitch Rapp]] | |- | rowspan="2" |2018 |''[[Bumblebee (film)|Bumblebee]]'' |[[Bumblebee (Transformers)|Bumblebee]] (voce) | |- | ''[[Maze Runner: The Death Cure]]'' | Thomas | |- | rowspan="2" | 2020 | data-sort-value="Education of Fredrick Fitzell, The" | ''[[The Education of Fredrick Fitzell]]'' | Fredrick Fitzell | |- |''[[Love and Monsters (film)|Love and Monsters]]'' | Joel Dawson | Post-producție |- |2021 |''[[Infinite (film)|Infinite]]'' | Heinrich Treadway | Post-producție |- |} === Televiziune === {| class="wikitable sortable" |- ! An ! Titlu ! Rol ! class="unsortable" | Note |- | 2011–2017 | ''[[Teen Wolf (2011 TV series)|Teen Wolf]]'' | [[List of Teen Wolf characters#Stiles Stilinski|Stiles Stilinski]] | rol principal |- | 2013 | ''First Dates with Toby Harris'' | Peter | serie web scurtă; episodul: "Roommates"<ref>{{cite web |title=First Dates with Toby Harris |url=https://vimeopro.com/elliotdickerhoof/first-dates-with-toby-harris/video/106136712 |work=Vimeo Pro |accessdate=June 6, 2017}}</ref> |- | 2013 | ''[[New Girl (TV series)|New Girl]]'' | The Guy | Episodul: "Virgins" |- | 2019 | ''[[Weird City (TV series)|Weird City]]'' | Stu Maxsome | Episodul: "The One"<ref name="Weird_City" /> |- | 2020 | ''[[Amazing Stories (2020 TV series)|Amazing Stories]]'' | Sam Taylor | Episodul: "The Cellar"<ref>{{cite web |title='Amazing Stories': Apple Unveils First Look Photo & Premiere Date For Steven Spielberg's Anthology Series – TCA |url=https://deadline.com/2020/01/amazing-stories-apple-first-look-photo-premiere-date-steven-spielberg-anthology-series-tca-1202835106/ |work=[[Deadline Hollywood]] |accessdate=January 19, 2020}}</ref> |} ==Note== <references /> {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:O'Brien, Dylan}} [[Categorie:Nașteri în 1991]] [[Categorie:Actori de televiziune americani]] [[Categorie:Actori americani din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Oameni în viață]] 1a1s6bkqxrb6akbqvq64k9uvv6c1svk 0 2417095 17024980 16455998 2025-06-11T08:31:43Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024980 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Jo-map.png|miniatura|Harta Iordaniei]] '''Sistemul educațional din [[Iordania|Regatului Hașemit al Iordaniei]]''' include învățământul de bază, secundar și superior și a evoluat dramatic de la înființarea statului la începutul anilor 1900. Rolul jucat de un sistem educațional bun a fost semnificativ în dezvoltarea Iordaniei de la o națiune predominant agrară la o națiune industrializată de-a lungul timpului. Iordania are cel mai mare număr de cercetători în [[cercetare-dezvoltare|cercetare și dezvoltare]] pe milion de locuitori dintre toate cele 57 de țări care sunt membre ale [[Organizația Cooperării Islamice|Organizației Cooperării Islamice]] (OCI); în Iordania există 8.060 de cercetători pe milion de locuitori, în timp ce media mondială este de 2.532 pe milion.<ref>{{Citat web|url=http://www.sesric.org/files/article/394.pdf|titlu=RESEARCH AND SCIENTIFIC DEVELOPMENT IN OIC COUNTRIES}}</ref> În 2003, ponderea bugetului alocat educației a fost de 6,4% din totalul cheltuielilor publice; cheltuielile pentru educație ca procent din PIB au fost de 13,5% în același an. Cu 8,9 %, Iordania are cea mai scăzută rată a analfabetismului din lumea arabă (din 2012). Rata brută de înscriere în învățământul primar a crescut de la 71 % în 1994 la 98,2 % în 2006. Rata de tranziție la învățământul secundar a crescut, în aceeași perioadă, de la 63% la 97%, iar ratele de tranziție la învățământul superior au variat între 79% și 85% dintre absolvenții de liceu. Împreună cu aceste rate ridicate de înscriere și tranziție, Iordania a atins o paritate de gen de 97,89% în ceea ce privește alfabetizarea până în 2012<ref>{{Citat web|url=https://en.unesco.org/countries/jordan|titlu=Jordan|date=4 November 2014|accessdate=2018-01-24|lucrare=UNESCO|limbă=en}}</ref> și paritate deplină în ceea ce privește înscrierea în învățământul primar și secundar până în 2008.<ref name="WorldBank">{{Citat web|url=http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/01/30/000104615_20090203101235/Rendered/PDF/JO010ERfKE0II01aisal0Stage010Jan.28.pdf|titlu=World Bank. 2009. "Education Reform for the Knowledge Economy II." Project Information Document. World Bank, Washington ,DC}}</ref> Iordania este clasată pe locul 95 din 187 în [[Indicele dezvoltării umane]].<ref>{{Citat web|url=http://hdrstats.undp.org/en/countries/profiles/JOR.html|titlu=UNDP}}</ref> În ciuda resurselor limitate, [[Ministerul Educației (Iordania)|Ministerul Educației din Iordania]] a dezvoltat un curriculum național foarte avansat, iar multe alte națiuni din regiune și-au dezvoltat sistemul educațional folosind Iordania drept model.{{Necesită citare}} [[Iordania]] ocupă primul loc în lumea arabă în ceea ce privește educația. Ministerul Educației (ME) este responsabil pentru nivelurile de învățământ preprimar, primar și secundar. Învățământul post-secundar este responsabilitatea [[Ministerul Învățământului Superior și Cercetării Științifice (Iordania)|Ministerului Învățământului Superior și Cercetării Științifice]] (MoHESR), care include Consiliul Învățământului Superior și Consiliul de Acreditare. Inițiativa de măsurare a drepturilor omului (HRMI)<ref>{{Citat web|url=https://humanrightsmeasurement.org/|titlu=Human Rights Measurement Initiative|accessdate=1 May 2023|lucrare=humanrightsmeasurement.org}}</ref> constată că Iordania realizează doar 63,7% din ceea ce ar trebui să realizeze în ceea ce privește dreptul la educație, pe baza nivelului de venit al țării.<ref name="auto">{{Citat web|url=https://rightstracker.org/en/country/JOR?as=core&tab=report-esr|titlu=Jordan - Rights Tracker|accessdate=1 May 2023|lucrare=rightstracker.org|archive-date=2023-05-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20230501191110/https://rightstracker.org/en/country/JOR?as=core&tab=report-esr|dead-url=yes}}</ref> HRMI analizează în mod defalcat dreptul la educație, luând în considerare atât dreptul la învățământul primar, cât și dreptul la învățământul secundar. Luând în considerare nivelul de venit al Iordaniei, națiunea realizează doar 62,1% din ceea ce ar trebui să fie posibil pe baza resurselor sale (venit) pentru învățământul primar și 65,2% pentru învățământul secundar.<ref name="auto"/> == Sistemul de management al educației == Ministerul Educației (ME) este responsabil pentru nivelurile de învățământ preprimar, primar și secundar. Învățământul post-secundar este responsabilitatea [[Ministerul Învățământului Superior și Cercetării Științifice (Iordania)|Ministerului Învățământului Superior și Cercetării Științifice]] (MoHESR), care include Consiliul Învățământului Superior și Consiliul de Acreditare. MoHESR a elaborat o strategie națională pentru învățământul superior pentru anii 2007-2012. Educația și formarea tehnică și profesională (TVET) la nivel postbazic (cu excepția colegiilor comunitare), precum și învățământul profesional aplicat, administrat de Corporația de Formare Profesională (VTC), se află sub autoritatea Ministerului Muncii.<ref>{{Citat web|url=http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2003/05/10/000094946_03043004015982/Rendered/PDF/multi0page.pdf|titlu=World Bank 2003.Education Reform for Knowledge Economy I, Project Appraisal Document(PAD)|accessdate=2009-06-23|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110607010523/http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2003/05/10/000094946_03043004015982/Rendered/PDF/multi0page.pdf|archivedate=2011-06-07}}</ref> === Educație școlară === Structura sistemului educațional din Iordania constă într-un ciclu de doi ani de învățământ preșcolar, zece ani de învățământ de bază obligatoriu și doi ani de învățământ secundar academic sau profesional, după care elevii susțin un examen de certificare generală a învățământului secundar (''Tawjihi''). Educația de bază este gratuită, la fel și învățământul secundar în școlile publice.<ref name="UNEVOC">{{Citat web|url=http://www.unevoc.unesco.org/worldtvetdatabase1.php?ct=JOR|titlu=Vocational Education in Jordan|publisher=UNESCO-UNEVOC|date=November 2012|accessdate=2 June 2014|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140602195602/http://www.unevoc.unesco.org/worldtvetdatabase1.php?ct=JOR|archivedate=2 June 2014}}</ref> ==== Educație de bază ==== [[Fișier:Young_girls_reading_-_Government_primary_school_in_Amman,_Jordan.jpg|miniatura|Fete tinere care citesc.]] Educația de bază este un nivel de învățământ obligatoriu și gratuit de 10 ani (clasele 1-10). Cărțile de studiu sunt cărți standard distribuite de Ministerul Educației. Educația este obligatorie pentru toți până la vârsta de șaisprezece ani. Mai mult de jumătate din populația Iordaniei este sub vârsta de 30 de ani. Aproximativ 42,2 % au 14 ani sau mai puțin, în timp ce 31,4% au vârste cuprinse între 15 și 29 de ani; aproape o treime dintre iordanieni sunt înscriși în instituții de învățământ. Începând cu 2007/2008, rata brută de înscriere în învățământul primar este de 95,7%, mai mare decât media regională de 93%. Iordania asigură, de asemenea, un nivel ridicat de paritate între sexe în ceea ce privește accesul la serviciile de bază; indicele de paritate între sexe pentru rata brută de înscriere în învățământul primar este de 0,98,<ref name="Instituteof">{{Citation|title=UNESCO Institute of Statistics}}</ref> mai bun decât în alte țări arabe. Iordania este, de asemenea, una dintre puținele țări arabe care au o disparitate foarte mică în ceea ce privește ratele de frecventare a școlii primare între zonele urbane și rurale.<ref>{{Citat web|url=http://www.kinghussein.gov.jo/jo_information.html|titlu=Government of Hashemite Kingdom of Jordan}}</ref> Acest lucru se datorează în principal faptului că finanțarea publică pentru școala de bază este mai favorabilă săracilor decât cea pentru orice alt nivel de educație.<ref>{{Citat web|url=http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/01/30/000104615_20090203101235/Rendered/PDF/JO010ERfKE0II01aisal0Stage010Jan.28.pdf|titlu=World Bank. 2009. "Education Reform for the Knowledge Economy II." Project Information Document. World Bank, Washington ,DC}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="true">[http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/01/30/000104615_20090203101235/Rendered/PDF/JO010ERfKE0II01aisal0Stage010Jan.28.pdf "World Bank. 2009. "Education Reform for the Knowledge Economy II.]</cite></ref> Școlile din Iordania au două categorii principale, guvernamentale și private. Sectorul educațional privat găzduiește peste 31,14%<ref>{{Citation|title=Hashemite Kingdom of Jordan, Ministry of Education}}</ref> din populația de elevi din capitala Iordaniei, Amman. Acest sector este încă puternic impozitat, până la 25%++, deși ia o povară mare de pe guvernul Regatului, ceea ce face ca taxele școlare să fie relativ ridicate, începând de la 1000 de dolari și ajungând până la 7000 de dolari. Aceste valori ale taxelor pentru învățământul privat sunt extrem de ridicate în comparație cu veniturile medii ale familiilor. ==== Învățământ secundar ==== Elevii de la acest nivel de învățământ, care aleg filiera științifică, sunt obligați să urmeze nouă materii: arabă, engleză, matematică, informatică, geologie și mediu, chimie, biologie, fizică și studii culturale. În timp ce elevii care aleg filiera clasică, sunt obligați să urmeze următoarele materii: arabă, arabă avansată, engleză, matematică, informatică și istorie. Studiile islamice sunt, de asemenea, obligatorii pentru toți elevii, cu excepția elevilor creștini. Cu toate acestea, sunt planificate reforme ale sistemului de învățământ secundar începând cu 2020, care ar putea modifica filierele disponibile și lista de materii. Nivelul de învățământ secundar constă în doi ani de studiu pentru elevii cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani care au finalizat ciclul de bază (zece ani) și cuprinde două direcții principale: * învățământul secundar (gestionat de Ministerul Educației), care poate fi academic sau profesional. La sfârșitul perioadei de doi ani, elevii susțin examenul secundar general (Tawjihi) în ramura corespunzătoare, iar cei care îl promovează primesc Tawjihi (certificat de învățământ secundar general). Filiera academică îi califică pe elevi pentru admiterea la universități, în timp ce filiera vocațională sau tehnică îi califică pentru admiterea la colegiile comunitare sau universități sau pe piața muncii, cu condiția să promoveze cele două materii suplimentare. * învățământul secundar aplicat (gestionat de Corporația pentru formare profesională<ref>{{Citat web|url=http://www.unevoc.unesco.org/worldtvetdatabase1.php?ct=JOR|titlu=Vocational Education in Jordan|publisher=UNESCO-UNEVOC|date=November 2012|accessdate=2 June 2014|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140602195602/http://www.unevoc.unesco.org/worldtvetdatabase1.php?ct=JOR|archivedate=2 June 2014}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="true">[http://www.unevoc.unesco.org/worldtvetdatabase1.php?ct=JOR "Vocational Education in Jordan"]. </cite></ref>), care oferă formare profesională intensivă și ucenicie și conduce la acordarea unui certificat (nu Tawjihi). Formarea practică se face prin ucenicie, și nu în ateliere școlare, ca în învățământul secundar profesional.<ref name="UNEVOC" /> [[Fișier:Female_students_in_Jordan_on_field_trip_at_Jerash_souvenir_shops.jpg|alt=A group of young women, most in oversized green tunics and some wearing headscarves, in a bazaar. In front of them is a police officer in a blue uniform.|stanga|miniatura| Eleve de liceu într-o excursie la [[Jerash]]]] Rata de tranziție de la învățământul primar la cel secundar a ajuns la 98,79% în 2013,<ref name=":0">{{Citat web|url=https://en.unesco.org/countries/jordan|titlu=Jordan|date=4 November 2014|accessdate=2018-01-24|archiveurl=https://web.archive.org/web/20190402185354/https://en.unesco.org/countries/jordan|lucrare=UNESCO|limbă=en|archivedate=2019-04-02}}</ref> Ponderea înscrierilor în învățământul secundar profesional în totalul înscrierilor secundare a scăzut de la 18% în 2000 la 12% în 2005.<ref name="imagebank.worldbank.org">{{Citat web|url=http://imagebank.worldbank.org/servlet/WDSContentServer/IW3P/IB/2009/01/30/000104615_20090203101235/Rendered/PDF/JO010ERfKE0II01aisal0Stage010Jan.28.pdf|titlu=World Bank. 2009. "Education Reform for the Knowledge Economy II." Project Information Document. World Bank, Washington, DC}}{{Legătură nefuncțională|date=august 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://imagebank.worldbank.org/servlet/WDSContentServer/IW3P/IB/2009/01/30/000104615_20090203101235/Rendered/PDF/JO010ERfKE0II01aisal0Stage010Jan.28.pdf }}</ref> În evaluările internaționale, cum ar fi TIMSS și PISA, Iordania a obținut rezultate bune în comparație cu alte țări, Raportul Trends in International Mathematics and Science Study (TIMSS) din 2003 a clasat scorurile elevilor iordanieni cu 22 de puncte peste media internațională la științe și matematică.<ref name="ReferenceC">{{Citat web|url=http://www.jordaninvestment.com/JordanataGlance/PeopleTalent/tabid/76/language/en-US/Default.aspx|titlu=JIB|accessdate=2010-02-10|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100202000923/http://www.jordaninvestment.com/JordanataGlance/PeopleTalent/tabid/76/language/en-US/Default.aspx|archivedate=2010-02-02}}</ref> Deoarece învățământul terțiar nu este gratuit, rata de tranziție la învățământul terțiar este strâns corelată cu veniturile familiei; există de 3 ori mai mulți studenți la nivel universitar care provin din familii aflate în cele două chintile superioare de venituri decât cei care provin din familii aflate în cele trei chintile inferioare. == UNRWA în Iordania == [[UNRWA|Agenția Națiunilor Unite pentru Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinei în Orientul Apropiat]] (UNRWA) gestionează unul dintre cele mai mari sisteme școlare din Orientul Mijlociu, care oferă educație de bază și pregătitoare refugiaților palestinieni de aproape cinci decenii. Agenția oferă educație de bază gratuită tuturor copiilor refugiați palestinieni din zona sa de operațiuni, care include Iordania. Există, de asemenea, cursuri de formare profesională oferite în opt centre de formare, dintre care două se află în Iordania, și care funcționează de patru decenii. Agenția a înființat un Institut de Educație, cu sediul în Amman, pentru a asigura formarea personalului didactic al UNRWA. În Iordania, nu toți copiii refugiați frecventează școlile UNRWA. Majoritatea refugiaților palestinieni au acces la școlile guvernamentale și mulți dintre ei aleg să își trimită copiii acolo. Majoritatea școlilor UNRWA funcționează în mai mult de un singur schimb. Aproximativ 83% din școlile elementare UNRWA și 62% din școlile pregătitoare UNRWA funcționează în două schimburi complete. Câmpul Iordaniei are cel mai mare procent de școli cu două schimburi, în medie aproximativ 93%.<ref>{{Citat web|url=https://www.un.org/unrwa/programmes/education/index.html|titlu=United Nations Relief and Works Agency (UNRWA)|accessdate=2017-06-28|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090811180328/http://www.un.org/unrwa/programmes/education/index.html|archivedate=2009-08-11}}</ref> Numărul total de elevi refugiați înscriși în Iordania la diferite niveluri de învățământ este următorul: '''Numărul total de elevi refugiați înscriși în Iordania, repartizat în funcție de nivelul de educație și de școală''' {| class="wikitable" |Autoritatea Școlară |Nivel Elementar |Nivelul Pregătitor |Nivel Secundar |- |Școala UNRWA |86,931 |54,283 |0 |- |Școala Guvernamentală |38,180 |25,938 |2,943 |- |Școală Privată |2,616 |1,347 |18,488 |- |Total |127,727 |81,558 |21,431 |230,716 |} <nowiki>*</nowiki> Cifrele privind înscrierea elevilor refugiați în școlile publice și private sunt considerate incomplete, deoarece elevii refugiați nu sunt stimulați să își raporteze statutul dacă și când li se solicită. == Eforturile de reformă a educației == Cele mai recente reforme în domeniul educației au început la începutul anilor 1990. Acest proces de reformă a fost accelerat sub conducerea Majestății Sale [[Abdullah al II-lea al Iordaniei|Regele Abdullah al II-lea]] la începutul anului 2001, cu scopul de a face din Iordania centrul tehnologic regional și un actor activ în economia globală. Viziunea și misiunea națională pentru educație, astfel cum a fost elaborată și aprobată la sfârșitul anului 2002, stabilește direcția dorită pentru învățământul general din țară. Cele două documente consultative majore care au contribuit la conturarea viziunii naționale și au stabilit, de asemenea, direcțiile pentru inițiativele de reformă educațională au fost Jordan Vision 2020 și Forumul Vision 2002 pentru viitorul educației. Aceste documente cuprind de la grădiniță până la educația continuă pe tot parcursul vieții. Strategia generală propusă de Forum a fost aprobată de Consiliul Consultativ Economic (ECC) în octombrie 2002. Strategia națională de dezvoltare și rezultatele Forumului au fost consolidate în planuri de dezvoltare specifice, Planul de transformare socială și economică, Planul general de educație 2003-08.<ref>{{Citat web|url=http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/05/04/000333038_20090504003729/Rendered/PDF/468240PAD0P105101Official0Use0Only1.pdf|titlu=World Bank 2009. "Education Reform for Knowledge Economy II Project." Project Appraisal Document.pp4|accessdate=2009-12-28|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160303202600/http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/05/04/000333038_20090504003729/Rendered/PDF/468240PAD0P105101Official0Use0Only1.pdf|archivedate=2016-03-03}}</ref> În iulie 2003, guvernul Iordaniei a lansat unul dintre cele mai ambițioase programe din întreaga regiune MENA, un program multidonator de 10 ani de reformă a educației pentru economia bazată pe cunoaștere (ErfKE), pentru care [[Banca Mondială]] a furnizat 120 de milioane de dolari SUA. Scopul programului a fost de a alinia politicile și programele educaționale ale țării la cerințele unei economii bazate pe cunoaștere, de a îmbunătăți mediul fizic de învățare în majoritatea școlilor și de a promova educația preșcolară. Prima fază a programului a durat din 2003 până în 2009, încheindu-se în iunie 2009.<ref name="InJordan">{{Citat web|url=http://jordan.usaid.gov/jordan.cfm|titlu=USAID in Jordan 2009|accessdate=2009-06-23|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120227071527/http://jordan.usaid.gov/jordan.cfm|archivedate=2012-02-27}}</ref> A doua fază a ErfKE, care este aliniată la Strategia de asistență de țară (CAS) a BIRD și IFC pentru Regatul Hașemit al Iordaniei, a durat din 2009 până în 2015. Scopul acestui program a fost de a consolida și instituționaliza reformele introduse în cadrul ERfKE I, cu un accent deosebit pe implementarea la nivel școlar și pe calitatea cadrelor didactice. Acesta va consolida capacitatea instituțională a ME în materie de politici, planificare strategică, monitorizare și evaluare și va îmbunătăți politicile și punerea în aplicare a angajării, utilizării și dezvoltării profesionale a profesorilor. Programul a urmărit, de asemenea, să ajusteze programa școlară și evaluarea elevilor pentru a asigura alinierea la o economie bazată pe cunoaștere.<ref>{{Citat web|url=http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/MENAEXT/EXTMNASUMMNSHD/0,,contentMDK:22116832~pagePK:51246584~piPK:51241019~theSitePK:2013988,00.html|titlu=World Bank MENA external website|accessdate=2009-06-23|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170427052505/http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/MENAEXT/EXTMNASUMMNSHD/0,,contentMDK:22116832~pagePK:51246584~piPK:51241019~theSitePK:2013988,00.html|archivedate=2017-04-27}}</ref> Inițiativa Iordania pentru educație a primit recent premiul UNESCO pentru utilizarea TIC în educație. Acest proiect educațional de pionierat urmărește să utilizeze puterea informației și a tehnologiei împreună cu metodele dovedite de învățare pentru a transforma mediul de învățare din școli.<ref>{{Citat web|url=https://twitter.com/WBedutech|titlu=World Bank blog,2010|accessdate=2016-02-19|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170405124720/https://twitter.com/WBedutech|archivedate=2017-04-05}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.jei.org.jo/|titlu=Jordan Education Initiative|accessdate=2010-01-28|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180424201600/http://www.jei.org.jo/|archivedate=2018-04-24}}</ref> === Educație online === Platforma Darsak (درسك) este o platformă iordaniană de educație gratuită care oferă elevilor materiale educaționale video online, organizate și programate în conformitate cu programa școlară iordaniană. Platforma își propune să asigure educația elevilor de la clasa I la clasa a XII-a lecții educaționale prin clipuri video ori de câte ori aceștia nu au acces la sala de clasă.<ref>{{Citat web|url=https://darsak.gov.jo/}}</ref> Ministerul Educației a utilizat platforma Darsak pentru a sprijini procesul educațional și pentru a asigura continuarea acestuia în timpul epidemiei de COVID-19 prin punerea la dispoziție a programelor educaționale prin intermediul platformei. == Învățământ superior == Puțin peste 2,5% din populația totală a Iordaniei este înscrisă la universitate, o proporție comparabilă cu cea a Regatului Unit.<ref>{{Citat web|url=http://www.roughguides.com/website/travel/Destination/content/default.aspx?titleid=87&xid=idh124603328_0006|titlu=Rough Guides -|accessdate=2009-09-11|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090628115633/http://www.roughguides.com/website/travel/destination/content/default.aspx?titleid=87&xid=idh124603328_0006|archivedate=2009-06-28}}</ref> Accesul la învățământul superior este deschis deținătorilor certificatului de învățământ secundar general, care pot alege apoi între colegii comunitare private, colegii comunitare publice sau universități (publice și private). Sistemul orelor-credit, care dă dreptul studenților să selecteze cursuri în conformitate cu un plan de studiu, este implementat în universități. Sistemul de învățământ superior al țării a evoluat considerabil în ultimele decenii. În perioada 2000/2001 - 2006/2007, Iordania a înregistrat o creștere a cererii pentru învățământul superior, înscrierile crescând cu o rată anuală de 14%, de la 77.841 la 218.900 de studenți în acea perioadă. Iordania are niveluri brute de înscriere în învățământul terțiar de aproximativ 40%, ceea ce este mai mare decât media regională. Trei noi universități publice au fost înființate recent, ajungându-se la un total de 10 universități publice în țară. Optsprezece din totalul de douăzeci și opt de universități din Iordania sunt private, începând cu 2012/2013, iar marea majoritate a acestora sunt cu scop lucrativ.<ref name=":1">{{Citat carte|nume=Masri|prenume=Safwan M.|url=https://www.worldcat.org/oclc/974992445|titlu=Tunisia : an Arab anomaly|dată=2017|isbn=978-0-231-54502-0|locul-publicării=New York|pagini=288|oclc=974992445}}</ref> Universitățile private reprezintă 25% din înscrierile studenților universitari din Iordania.<ref name=":1" /> Universitățile private au înregistrat, de asemenea, o creștere rapidă a înscrierilor în ultimii ani, ca și universitățile publice. Din 2000 până în 2006, înscrierile în 12 universități private au crescut cu aproximativ 18% anual, de la 36.642 la 55.744. Cu toate acestea, numărul de înscrieri în colegiile comunitare a scăzut de la 30.000 la 26.215. Această scădere a ratei de înscriere reflectă preferința din ce în ce mai mare pentru învățământul universitar cu durata de 4 ani și, de asemenea, faptul că calitatea și nivelul de formare oferite în aceste colegii nu sunt cele solicitate pe piața forței de muncă a unei economii bazate pe cunoaștere. Având în vedere numărul tot mai mare de studenți care doresc să urmeze studii superioare, unii consideră că guvernul trebuie să aloce resurse mai mari pentru îmbunătățirea sistemului actual de învățământ superior și, de asemenea, pentru a îmbunătăți accesul la universități bune pentru populația în creștere. Chiar și universitățile private au fost invitate să își schimbe unele dintre politicile de admitere. Plafonul de înscriere în universitățile private limitează capacitatea universității de a absorbi un număr tot mai mare de studenți din învățământul superior. Proiecția privind numărul de studenți care intră la universitate este de 92.000 pe an până în 2013, față de 50.469 în 2005.<ref>{{Citat web|url=http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/04/30/000350881_20090430095054/Rendered/PDF/468230PAD0P102101Official0Use0Only1.pdf|titlu=World Bank 2009."Higher Education Reform for the Knowledge Economy Project." Project Appraisal Document. World Bank. Washington, DC|accessdate=2009-06-23|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110607010715/http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/04/30/000350881_20090430095054/Rendered/PDF/468230PAD0P102101Official0Use0Only1.pdf|archivedate=2011-06-07}}</ref> == Universități în Iordania == Regatul Hașemit al Iordaniei dispune de sisteme de resurse umane de înaltă calitate, competitive, eficiente și capabile să ofere societății experiențe educaționale continue, pe tot parcursul vieții, strâns legate de nevoile sale actuale și viitoare, ca răspuns la și stimulând dezvoltarea economică durabilă prin pregătirea unor persoane educate și a unei forțe de muncă calificate. === َUniversitățile din Amman === * [[Universitatea din Iordania]] * [[Universitatea Privată de Științe Aplicate|Universitatea privată de științe aplicate]] * [[Universitatea Germană Iordaniană|Universitatea germană iordaniană]] * [[Universitatea Al-Isra]] * [[Universitatea Prințesa Sumaya pentru Tehnologie|Universitatea Princess Sumaya pentru Tehnologie]] * [[Universitatea din Petra]] * [[Universitatea Al-Zaytoonah din Iordania]] * [[Universitatea Mondială de Științe Islamice și Educație]] * [[Universitatea Orientului Mijlociu (Iordania)|Universitatea din Orientul Mijlociu (Iordania)]] === Universitățile din nord === * [[Universitatea Yarmouk]] * [[Universitatea de Știință și Tehnologie din Iordania]] * [[Universitatea Națională Irbid]] * [[Universitatea Jadara]] * [[Universitatea Al al-Bayt]] * [[Universitatea Philadelphia (Iordania)]] * [[Universitatea Jerash]] * [[Universitatea Națională Privată Ajloun]] === Universitățile din sud === * [[Universitatea Mutah]] * [[Al-Hussain Ben talal University|Universitatea Al-Hussain Ben Talal]] * [[Al Tafilah University of technology|Universitatea de tehnologie Al Tafilah]] * [[University of Jordan in al aqaba|Universitatea din Iordania din Al Aqaba]] == Studii la nivel universitar == === Calea standard === ==== Prima etapă: nivel universitar ==== Majoritatea universităților din Iordania urmează sistemul educațional anglo-american și sunt asociate cu multe universități americane și engleze. Diplomele de licență durează în mod normal patru ani. În stomatologie, farmacie și inginerie, studiile durează cinci ani. În Medicină, acestea durează șase ani, urmate de un stagiu care durează un an. Diploma de licență necesită un total de 126-257 de ore de credit, în funcție de domeniul de studiu. ==== Etapa a doua: nivel postuniversitar ==== O diplomă de masterat se acordă după un an sau doi de studiu suplimentar după o diplomă de licență. Acesta poate fi obținut fie prin cursuri și o teză (aproximativ 24 de ore credit de cursuri și nouă ore credit de cercetare), fie prin cursuri (aproximativ 33 de ore credit) și un examen complet. În unele universități iordaniene există și alte diplome postuniversitare echivalente masteratului, cum ar fi Magister în cadrul Universității germano-iordaniene, diploma DEA în universitățile care urmează sistemul francez și MBA pentru studenții care au o experiență profesională semnificativă. ==== Etapa a treia: Doctorat ==== O diplomă de doctorat se acordă după trei până la cinci ani de studii suplimentare și prezentarea unei disertații originale. Acesta necesită, în funcție de subiect, 24 de ore credit de cursuri și 24 de ore credit de cercetare. === Formarea cadrelor didactice: Formarea cadrelor didactice din învățământul preprimar și primar/de bază === Profesorii de școală primară trebuie să dețină o diplomă de licență. Formarea profesorilor din învățământul secundar: Profesorii din învățământul secundar trebuie să dețină o diplomă de licență și o diplomă postuniversitară superioară de un an în educație. Formarea profesorilor din învățământul superior: Aceștia trebuie să dețină un doctorat (PhD). În unele cazuri este suficientă o diplomă de master. === Studii netradiționale: Învățământ superior la distanță === Acest tip de educație este oferit la filiala nou înființată a Arab Open University. == Studii non-universitare == Studiile non-universitare și profesionale sunt oferite în colegiile comunitare, la care au acces deținătorii tuturor tipurilor de certificate de învățământ secundar general. Programul de doi până la trei ani cuprinde numeroase domenii, precum artele, științele, managementul, administrarea afacerilor și ingineria. Din 1997, toate colegiile comunitare publice se află sub supravegherea Universității Aplicate Al-Balqa. La sfârșitul cursului de doi sau trei ani, studenții susțin un examen general (Al-Shamel). Cei care trec examenul primesc diploma de asociat. == Învățământ superior pe tot parcursul vieții == Educația pe tot parcursul vieții este oferită la universități publice și private, colegii comunitare publice și private, [[Jordan Institute of Public Administration|Institutul Iordanian de Administrație Publică]], [[Royal Jordan Geographic Center|Centrul Geografic Regal Iordanian]] și [[Societatea Științifică Regală]], precum și în alte instituții. Sunt oferite cursuri de inginerie, industrie, agricultură, limbi străine, informatică, științe manageriale, secretariat, educație fizică și materii care pot ajuta comunitatea locală. Cursurile durează între o săptămână și șase luni, la sfârșitul cărora studenții obțin un certificat de participare sau de absolvire. Calificările necesare pentru admitere depind de materia și de nivelul cursului. Unele sunt concepute pentru ocupații specifice, caz în care este necesară o experiență profesională în domeniul relevant pentru a participa la astfel de cursuri, cum ar fi cărțile Nadiei Saqer. == Provocări == Iordania, în ciuda îmbunătățirii impresionante a sistemului de educație, continuă să se confrunte cu probleme persistente în acest sector. Cu o populație tânără în creștere, guvernul iordanian trebuie să se asigure că calitatea educației și nivelul competențelor transmise pot ajuta noua generație să concureze eficient pe plan național și internațional. În prezent, cea mai mare provocare este creșterea populației din cauza afluxului de refugiați, care a pus presiune pe școlile și universitățile din Iordania. Un studiu recent privind utilizarea școlilor indică faptul că numărul elevilor Ministerului Educației ar trebui să crească cu 124.634 între 2008 și 2013. Pentru a face față creșterii numărului de studenți, vor fi necesare 3.360 de săli de clasă suplimentare în această perioadă. Același studiu relevă o dotare inegală a infrastructurii educaționale. În regat există concomitent un exces de capacitate și o supraaglomerare pe scară largă a școlilor.<ref>{{Citat web|url=http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/05/04/000333038_20090504003729/Rendered/PDF/468240PAD0P105101Official0Use0Only1.pdf|titlu=World Bank. 2009. "Education Reform for the Knowledge Economy II." Project Information Document. World Bank, Washington ,DC|accessdate=2009-12-28|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160303202600/http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2009/05/04/000333038_20090504003729/Rendered/PDF/468240PAD0P105101Official0Use0Only1.pdf|archivedate=2016-03-03}}</ref> == Note == <references/> == Vezi și == * [[Iordania]] * [[Ministerul Educației (Iordania)]] * [[Facultatea de Medicină|Educație medicală în Iordania]] * [[Demografia Iordaniei]] == Legături externe == * [http://gpseducation.oecd.org/CountryProfile?primaryCountry=JOR Informații despre educația în Iordania, OCDE] - Conține indicatori și informații despre Iordania și cum se compară aceasta cu alte țări OCDE și non-OCDE * [http://www.unevoc.unesco.org/worldtvetdatabase1.php?ct=JOR Învățământul profesional în Iordania, UNESCO-UNEVOC(2012)] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Educația în Iordania]] 5p640emu68ro6h47j2n5yptn1p5nifv 0 2420622 17025145 15601119 2025-06-11T10:57:49Z Д.Ильин 237181 17025145 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Cyanoacrylate structure.svg|miniatura|dreapta|Structura chimică a cianoacrilatului de metil]] '''Cianoacrilații''' sunt [[compus chimic|compuși chimici]] derivați tip [[ester]]i ai acidului cianoacrilic, cu formula generală CH<sub>2</sub>=C(CN)COOR (unde R este un rest organic). Sunt utilizați pentru proprietățile lor [[adeziv]]e foarte puternice, în principal în industrie și medicină, stând la baza așa-numitelor „superglue-uri”.<ref name=Dicț>''Dicționar de chimie'' John Daintith, traducere de Mihaela Rudeanu și Lia Cojocaru; ediția a VI-a, Editura All, 2010, București; pag. 102, ISBN 978-973-684-725-7</ref> == Istoric == Patentul original pentru dezvoltarea sintezei de cianoacrilați a fost oferit în anul 1942 companiei B.F. Goodrich Company.<ref>{{cite web|last1=Ardis|first1=Alan|title=Patent for synthesis of cyanoacrylate|url=https://www.google.com/patents/US2467927|website=Google patents|accessdate=22 February 2016}}</ref> == Proprietăți == === Polimerizarea === În general, grupele acrilice suferă o reacție de [[polimerizare în lanț]] rapidă în prezența apei (în special, în prezență de ioni [[hidroxil]]), formând catene lungi și puternice de [[polimer]]. Polimerizarea se produce și în [[bază (chimie)|mediul bazic]] realizat cu ajutorul grupelor -OH. Totuși, aplicarea adezivilor de cianoacrilat pe suprafețe acide nu are niciun efect, deoarece acestea nu favorizează polimerizarea.<ref name="adhglue">{{Citation| url=https://www.adhesiveandglue.com/cyanoacrilate-adhesive.html| title=Cyanoacrylate adhesive and cyanoacrylate glue - definition and properties| newspaper=ADHESIVES, GLUES AND SEALANTS| date=| accessdate=14 iulie 2019| archive-date=2019-07-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20190723015616/http://www.adhesiveandglue.com/cyanoacrilate-adhesive.html| dead-url=yes}}</ref> Prezența umidității atmosferice face ca materialele adezive pe bază de cianoacrilat să se întărească, deoarece are loc reacția de polimerizare cu trecerea din fază lichidă în fază solidă.<ref name="polym">{{Citation | url=https://polymerdatabase.com/Adhesives/Cyanoacrylate%20Adhesives.html| title=Cyanoacrylate Adhesives| newspaper=Polymer Properties Database| date= | accessdate=14 iulie 2019}}</ref> [[Imagine:Cyanacrylat polymerisation.svg|thumb|center|585px|Reacția de polimerizare a cianoacrilatului de metil]] == Note == <references/> == Vezi și == * [[Cianoacrilat de metil]], CH<sub>2</sub>=C(CN)COOCH<sub>3</sub> {{Control de autoritate}} [[Categorie:Esteri]] [[Categorie:Nitrili]] [[Categorie:Monomeri]] [[Categorie:Materiale adezive]] [[Categorie:Invenții americane]] kxwsr6dh87r1d9uujpuohi7nsdsxl2f 0 2429242 17024879 15963742 2025-06-11T05:12:48Z Lanceloth345 703709 17024879 wikitext text/x-wiki {{Lipsă referințe}}{{Infobox company | name = DigitAlb Sh.A | logo = | logo_size = 200 | image_caption = DigitAlb updated logo. | type = Companie joint stock | industry = [[Telecomunicații]], [[Publicare]] | genre = Platformă TV Albaneză | founder = [[Dritan Hoxha]] | area_served = [[Albania]], [[Kosovo]], [[Europa]], [[America de Nord]] | key_people = Eglinor Ramaj (CEO) | products = Canale tv cu o varietate de programe. | services = Digital Mpeg-4 Signal<br /> Canale tv cu plată. | revenue = | operating_income = | net_income = | assets = | equity = | owner = <br>Union Distribucion Service Albania (10%)<br>DEM Capital (10%)<br>Union Group (10%)<br>Loresa (30%)<br>E&E Investment (10%)<br>Others (30%) | num_employees = | parent = Top Media Group Sh.A | divisions = | subsid = [[Top Channel]]<br />[[Gazeta Shqip]]<br />Top Albania Radio<br />Top Gold Radio<br />Shqip magazine<br />[[Top News]]<br />VGA Studio<br />My Music Radio<br />[[Folklorit]]<br />[[SuperSport]] | footnotes = | intl = | homepage = {{URL|http://www.digitalb.al/|Official website}} | foundation = {{start date and age|2004|7|15|df=y}} | location_city = [[Tirana]] | location_country = [[Albania]] | location = | locations = | market cap = }} '''DigitAlb''' este o platformă albaneză media, digitală și TV terestră, cu sediul în Tirana, Albania. Platforma TV a început emisiunile terestre în iulie 2004, iar emisiunile prin satelit până la sfârșitul acelui an.{{Ciot-televiziune}} [[Categorie:Televiziuni din Albania]] [[Categorie:Fondări în 2004]] afn3kcfe7mzewtg7uslaf7owwhebplc 0 2431555 17024251 15752345 2025-06-10T18:22:20Z ~2025-61793 701558 17024251 wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{Infocaseta Televiziune}} '''''Sid micul savant''''' (cu titlul original ''Sid the Science Kid''), este un serial american de televiziune animat CGI creat de [[KCET]] și [[The Jim Henson Company]] pentru [[PBS Kids]]. A avut premiera la 1 septembrie 2008.<ref>{{Citat web |url=https://www.henson.com/press-releases/2008/2008-05-01.pdf |accessdate=2019-08-30 |titlu=The Jim Henson Company and KCET in Production on Sid the Science Kid for PBS Kids |archive-date=2018-05-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180507003257/https://www.henson.com/press-releases/2008/2008-05-01.pdf |dead-url=yes }}</ref> În România, serialul a fost mai întâi difuzat, pe [[Minimax]] din 2011, iar din 2018, serialul este difuzat și la [[TVR 2]] și <s>[[TVR HD]]</s> (devenită [[TVR 2 HD]] din 2019) sâmbătă și duminică de la 08:00. Însă serialul și-a schimbat tronsonul orar, a trecut la ora 09:00, care are două episoade. == Distribuție == <div class="div-col columns column-width" style="-moz-column-width: 25em; -webkit-column-width: 25em; column-width: 25em;"> * [[Drew Massey]] ca Sid * [[Julianne Buescher]] ca May * [[Victor Yerrid]] ca Gerald * [[Alice Dinnean-Vernon]] ca Gabriela Cordova * [[Donna Kimball]] ca Susie * [[Victor Yerrid]] ca Mort * [[Alice Dinnean-Vernon]] ca Alice * [[Julianne Buescher]] ca Rose * [[America Ferrera]] ca Dr. Rosalinda Cordova * [[Donna Kimball]] ca Zeke == Difuzarea în țara noastră == [[Minimax (televiziune)|Minimax]], [[TVR 2]] - [[TVR HD]] (de la desființare în anul 2019 pentru că a devenit [[TVR 2 HD]]), [[Acasă TV]] (fostul [[Pro 2]]), [[Acasă Gold]] (fostul [[Pro Gold]]), [[Pro TV Internațional]], [[Antena 1]] (din 2010 până din 2012, și reluat în 2017 până din 2020), [[Euforia Lifestyle TV]] (devenită [[Happy Channel]]), revine înapoi pe [[Acasă Gold]] (fostul [[Pro Gold]]) și [[Pro TV Internațional]] din luna mai. </div> == Referințe == <references /> {{Ciot-animație}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Seriale de televiziune americane]] [[Categorie:Seriale de televiziune din 2008]] qet1p38g4w0xc1mf1sxetpqs66lr8le 0 2436556 17023856 16909049 2025-06-10T13:47:55Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023856 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte |copertă=Poarta obeliscului.jpg}} '''''Poarta obeliscului''''' (''The Obelisk Gate'') este un roman din 2016 de fantezie științifică de [[Nora K. Jemisin|N.K. Jemisin]] și al doilea volum din seria ''[[Pământul sfărâmat]]'' (''Broken Earth'') - după ''[[Al cincilea anotimp (roman)|Al cincilea anotimp]]'' și precedat de ''[[The Stone Sky]]''. ''Poarta obeliscului'', la fel ca predecesorul său din serie, a câștigat [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]].<ref>{{Citat web|url=http://www.locusmag.com/News/2017/08/2017-hugo-and-campbell-awards-winners/|nume=Locus Publications|accessdate=16 August 2017|date=11 August 2017|lucrare=Locus Online News|titlu=2017 Hugo and Campbell Awards Winners}}</ref> == Fundal == ''Poarta Obeliscului'' are loc pe un singur [[supercontinent]], Stillness, care suferă de schimbări climatice catastrofale la fiecare câteva secole (așa-numitul „al cincilea anotimp”). Cartea începe înainte de un al cincilea anotimp deosebit de rău, unul care poate deveni o [[Literatură apocaliptică|apocalipsă]]. Urmează două personaje principale: o mamă și o fiică, ambele fiind talentate magic („orogeni”), care au fost separate chiar înainte de cel mai recent sezon al cincilea. Complotul se învârte în jurul călătoriei lor pentru a se regăsi încă o dată și a eforturilor lor de a descoperi de ce există al cincilea anotimp. <ref>{{Citat știre|title=The Obelisk Gate Offers No Easy Fix for a Broken World|url=https://www.barnesandnoble.com/blog/sci-fi-fantasy/the-obelisk-gate-offers-no-easy-fix-for-a-broken-world/|prenume=Ceridwen|nume=Christensen|data=16 August 2016|accessdate=12 August 2017|journal=Barnes & Noble Sci-Fi and Fantasy Blog}}</ref> == Rezumat == {{sinopsis}} Povestea este povestită în primul rând din perspectiva lui Essun, un orogen puternic izgonit din casa ei la începutul primei cărți și a lui Nassun, fiica ei adolescentă. ===Schaffa=== Schaffa, fostul gardian al lui Essun, se trezește sub apă după atacul devastator al lui Essun în momentul culminant al celui de-''Al Cincilea Anotimp''. El este pe cale să se înece când, din disperare, permite entității (manifestată ca o forță a furiei pure) care îi sporește abilitățile lui și ale celorlalți Gardieni să preia controlul asupra corpului său pentru o scurtă perioadă de timp. Deși este salvat de la moarte, leziunile cerebrale rezultate îl lasă cu pierderi profunde de memorie și nu poate să-și amintească pe deplin trecutul său ca gardian. El este salvat de o familie de pescari de pe coastă. Necunoscându-și propriile abilități supranaturale, îl omoară din neatenție pe toți din jur, iar el pornește spre sud ca răspuns la o vagă amintire pe jumătate revenită. ===Nassun=== Povestea continuă la scurt timp după ce tatăl lui Nassun descoperă că fratele ei este un orogen. Într-o furie oarbă, și concluzionând și că Nassun este probabil un orogen, îl bate până la moarte pe fratele lui Nassun și o răpește pe ea în timp ce fuge la Tirimo, orașul lor natal. El intenționează să o ducă pe Nassun spre sud, unde a auzit de un grup de gardieni care o pot „vindeca” pe Nassun de orogenie. Nassun a fost întotdeauna apropiată de tatăl ei, datorită în mare parte relației sale stricte și neiertătoare cu mama ei Essun, care a învățat-o în secret să-și perfecționeze abilitățile orogene pentru a evita detectarea. Cu toate acestea, se teme de tatăl ei, care acum este conștient că este și ea un orogen. Tatăl ei o lovește la începutul călătoriei și este imediat copleșit de vinovăție; Nassun, însă, învață să-și întărească inima împotriva lui și nu-l mai consideră deloc ca fiind adevăratul ei tată. Ei se deplasează spre sud cu mari greutăți și sunt martorii în primul rând devastărilor provocate de Alabaster prin fracturarea întregului continent spre nord. Al cincilea anotimp este declanșat de acest eveniment se vremea se înrăutățește constant pe măsură ce călătoresc. În cele din urmă, ajung la așezarea promisă: un oraș numit Found Moon, administrat de un grup de gardieni, deși nu este afiliat cu Fulcrum. Orașul este condus de Schaffa, care l-a folosit pentru adăpostirea tinerilor orogeni în anii de la sosirea lui aici. Nassun și tatăl ei se stabilesc în Found Moon, iar Nassun începe să avanseze rapid prin rangurile improvizate de Fulcrum pe care le-au stabilit Gardienii. Ea formează o legătură deosebit de puternică cu Schaffa, care este feroce de protectiv față de ea și ia locul tatălui ei biologic. Începe să înțeleagă că orogenia, spre deosebire de învățăturile mamei sale și ale gardienilor, nu se referă doar la deplasarea energiei termice dintr-un loc în altul; învață să perceapă o energie misterioasă de argint, generată de ființele vii, care stă la baza tuturor puterilor sale orogene. Abilitățile ei cresc până la punctul în care începe să învețe să-și tragă puterea de la unul dintre obeliscurile care plutesc prin apropiere, la fel cum a făcut mama ei cu mulți ani mai devreme. Folosirea acestei puteri duce la uciderea accidentală a unuia dintre colegii ei de clasă, transformându-l în piatră în timp ce are un coșmar. Pe măsură ce abilitățile lui Nassun cresc, tatăl ei începe să-și dea seama că nu este „vindecată” de „boala” ei. El îl confruntă pe Schaffa și încearcă să părăsească orașul cu Nassun, dar, de teamă și furie, ea își transformă și tatăl în piatră. ===Essun=== Essun a rămas în Castrima, o așezare comm aflată într-o imensă geodă subterană. Ykka, liderul ei, este tot un orogen și, datorită influenței sale, orogenilor li se permite să trăiască deschis alături de ceilalți. Așezarea este susținută de multe funcții misterioase ale geodei care par să funcționeze prin magie, cum ar fi reciclarea aeruui și controlul climei, deși locuitorii nu înțeleg mecanismele de bază; Cu toate acestea, ei observă că mecanismele funcționează numai atunci când sunt prezenți orogeni. Tot în Castrima se află și Alabaster, fostul iubit al lui Essun și un orogen Fulcrum cel mai puternic. Alabaster este pe moarte, corpul său transformându-se încet spre piatră, ca urmare a folosirii energiei obeliscurilor pentru a sparge întregul continent în două totul pentru a declanșa actualul anotimp al cincilea. El este supravegheat de un mâncător de piatră pe care el l-a denumit Antimony, care pare să aibă o relație adversă cu misteriosul „copil” Hoa, acum a fost revelat a fi el însuși un mâncător de piatră, care a însoțit-o pe Essun în timp ce ea fugea din Tirimo. Alabaster începe să transmită lui Essun o parte din cunoștințele sale despre obeliscuri și natura orogeniei. După cum s-a dezvăluit la sfârșitul celui de-al cincilea anotimp, Luna nu a fost văzută cu cel puțin câteva mii de ani înainte de evenimentele cărții și cei mai mulți nu știu să fi existat vreodată. Alabaster afirmă că fracturarea sa a continentului a fost o metodă de a genera suficientă căldură și putere geologică brută pentru a permite unui orogen suficient de puternic să folosească obeliscurile pentru a recaptura Luna pentru a pune capăt tuturor viitoarelor ale cincilea anotimpuri (orbita Lunei extrem de eliptică este unul dintre motivele pentru instabilitatea geologică a continentului). Alabaster este, de asemenea, conștient de energia-argint descoperită de Nassun, pe care o identifică ca magică, adevărata forță fundamentală care face posibilă orogenia (și mecanismele așezării Castrima). El se străduiește s-o învețe pe Essun să folosească energia eficient pe măsură ce starea lui se deteriorează, în același timp împăcându-se cu Essun în privința morții copilului lor cu ani în urmă. El moare în sfârșit, corpul său transformându-se complet în piatră, după ce și-a folosit ultima forță pentru a-o salva pe Essun dintr-o încercare de a valorifica puterea unuia dintre obeliscurile din apropiere. De-a lungul timpului, apar tensiuni în Castrima, deoarece coexistența orogenilor și a oamenilor normali în cadrul comunității este în cel mai bun caz neliniștitoare. Aceste probleme sunt agravate de apariția unui detașament de atac al unei comunități rivale, Rennanis, care și-au părăsit locuința aflată mai spre nord și intenționează să ocupe Castrima cu forța. Inițial incapabili să câștige printr-un atac frontal, ei asediază comunitatea afectând mecanismele geodei și blocând ventilarea, intenționând să-i forțeze pe locuitori să iasă în câmp deschis. Neavând de ales, locuitorii din Castrima se pregătesc pentru luptă. Ofensiva lui Rennanis este sprijinită de propria facțiune de mâncători de piatră, care se opun planurilor lui Alabaster și Antimony. Confruntându-se cu pierderea noii sale case, Essun folosește cu succes antrenamentul lui Alabaster și folosește puterea tuturor obeliscurilor din întreaga lume pentru a forma Poarta Obeliscului. Ea folosește imensa putere a Porții pentru a transforma instantaneu în piatră fiecare locuitor din Rennanis. Castrima este salvată, dar mecanismele geodei au fost afectate iremediabil de asalt, iar așezarea se confruntă cu înfometarea și sufocarea, dacă rămân. Ei încep pregătirile pentru a intra în cel de-al cincilea anotimp prin a găsi o nouă casă. == Primire == ''Poarta Obeliscului'' a fost foarte așteptat la debutul său,<ref>{{Citat știre|title=What We're Reading This Summer|url=https://www.theatlantic.com/entertainment/archive/2016/07/what-were-reading-this-summer/493310/|data=30 July 2016|accessdate=12 August 2017|journal=The Atlantic}}</ref> <ref>{{Citat știre|title=15 Must-Read Science Fiction And Fantasy Books Arriving This August|url=https://www.gizmodo.com.au/2016/08/15-must-read-science-fiction-and-fantasy-books-arriving-this-august/|prenume=Cheryl|nume=Eddy|data=2 August 2016|accessdate=12 August 2017|journal=Gizmodo Australia|archive-date=2017-08-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20170812061022/https://www.gizmodo.com.au/2016/08/15-must-read-science-fiction-and-fantasy-books-arriving-this-august/|dead-url=yes}}</ref> iar recenziile au fost extrem de pozitive. === Premii === Romanul ''Poarta Obeliscului'' a câștigat [[premiul Hugo]] [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman|pentru cel mai bun roman]] în 2017.<ref name="The Verge Hugo">{{Citat știre|title=Women swept nearly every category at the 2017 Hugo Awards|url=https://www.theverge.com/2017/8/11/16127310/2017-hugo-awards-n-k-jemisin-science-fiction-fantasy-books|prenume=Andrew|nume=Liptak|data=11 August 2017|accessdate=11 August 2017|journal=The Verge}}</ref><ref name="Guardian Hugo">{{Citat știre|title=Hugo awards 2017: NK Jemisin wins best novel for second year in a row|url=https://www.theguardian.com/books/2017/aug/11/hugo-awards-2017-nk-jemisin-repeats-best-novel-win-the-obelisk|prenume=Alison|nume=Flood|data=11 August 2017|accessdate=12 August 2017|journal=The Guardian}}</ref><ref>{{Citat știre|title=This Sci-Fi Author is on a Hugo Winning Streak|url=https://www.inverse.com/article/35433-hugo-awards-2017-best-novel-winner-scifi-science-fiction-nk-jemisin|prenume=Ryan|nume=Britt|data=11 August 2017|accessdate=12 August 2017|language=en|journal=Inverse}}</ref><ref>{{Citat știre|title=The 2017 Hugo Award Winners Are Here|url=https://io9.gizmodo.com/the-2017-hugo-award-winners-are-here-1797762970|prenume=James|nume=Whitbrook|data=11 August 2017|accessdate=12 August 2017|publisher=Gizmodo|journal=io9|archive-date=2017-08-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20170811231704/http://io9.gizmodo.com/the-2017-hugo-award-winners-are-here-1797762970|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Hugo Award for Best Novel 2017 given to N.K. Jemisin|url=http://timesofindia.indiatimes.com/life-style/books/features/hugo-award-for-best-novel-2017-given-to-n-k-jemisin/articleshow/60032664.cms|data=12 August 2017|accessdate=13 August 2017|journal=The Times of India}}</ref> A fost cel de-al doilea premiu pentru seria Broken Earth (după ''Al cincilea anotimp'' din 2016), făcând-o pe Jemisin să fie primul autor în ultimele peste două decenii care a câștigat cel mai bun roman Hugo în doi ani consecutivi. <ref>{{Citat știre|title=N.K. Jemisin Makes Hugo Awards History With 'The Obelisk Gate'|url=https://www.bustle.com/p/nk-jemisin-makes-hugo-awards-history-with-the-obelisk-gate-76128|prenume=Kristian|nume=Wilson|data=12 August 2017|accessdate=12 August 2017|language=en|journal=Bustle}}</ref> Mai mult decât atât, mai multe premii Hugo din 2017 au fost câștigate de femei, care a inclus cel mai bun roman, nuvelă, nuveletă, și povestire scurtă.<ref>{{Citat știre|title=2017 Hugo winners: excellent writing and editing by brilliant women|url=https://boingboing.net/2017/08/12/saddest-puppies.html|prenume=Cory|nume=Doctorow|data=12 August 2017|accessdate=12 August 2017|journal=Boing Boing}}</ref> În afara premiilor Hugo, ''Poarta Obeliscului'' a fost nominalizat la [[Premiul Nebula|Nebula]] [[Premiul Nebula pentru cel mai bun roman|pentru cel mai bun roman]], dar a pierdut în fața ''[[:en:All_the_Birds_in_the_Sky|All the Birds in the Sky]] de'' [[ Charlie Jane Anders |Charlie Jane Anders]] . <ref>{{Citat știre|title=This year's Nebula Award nominees are incredibly diverse – read some online|url=https://www.theverge.com/2017/2/20/14672148/2016-nebula-award-nominations-science-fiction-fantasy-books|prenume=Andrew|nume=Liptak|data=20 February 2017|accessdate=12 August 2017|journal=The Verge}}</ref> <ref>{{Citat știre|title=Here are the winners of this year's Nebula Awards|url=https://www.theverge.com/2017/5/20/15653006/nebula-awards-2016-winners-science-fiction-fantasy-charlie-jane-anders|prenume=Andrew|nume=Liptak|data=20 May 2017|accessdate=12 August 2017|journal=The Verge}}</ref> A câștigat premiul RT Book Review '2016 pentru cel mai bun roman de [[fantezie înaltă]].<ref>{{Citat web|url=https://www.rtbookreviews.com/award/2016/high-fantasy|accessdate=18 August 2017|lucrare=RT Book Reviews|limbă=en|titlu=High Fantasy [Award, 2016]|archive-date=2017-08-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20170818093308/https://www.rtbookreviews.com/award/2016/high-fantasy|dead-url=yes}}</ref> În 2017 a fost nominalizat la [[Premiul World Fantasy]] pentru [[Premiul World Fantasy pentru cel mai bun roman|cel mai bun roman]], dar a pierdut în fața ''[[The Sudden Appearance of Hope]]'' de [[Catherine Webb]].<ref>„[http://www.sfadb.com/World_Fantasy_Awards_2017 World Fantasy Awards 2017]”. ''Science Fiction Awards Database''. Locus Science Fiction Foundation. Accesat în 8 noiembrie 2017.</ref> == Referințe == <references /> ==Legături externe== * {{Isfdb title|id=2019754}} ==Vezi și== *[[2016 în științifico-fantastic]] {{Pământul sfărâmat}}{{N. K. Jemisin}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Romane din 2016]] [[Categorie:Romane fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Romane de N. K. Jemisin]] [[Categorie:Fantezie înaltă]] [[Categorie:2016 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] gkbolqceilo2u8l9z2m7k3uefbjyeii 0 2436610 17023846 16540871 2025-06-10T13:43:49Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2015]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023846 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte|<!-- See Wikipedia:WikiProject_Novels or Wikipedia:WikiProject_Books --> |coperta=Al cincilea anotimp.jpg}} '''''Al cincilea anotimp''''' este un roman de [[fantezie științifică]] din 2015 de [[N.K. Jemisin]].<ref name="Jemisin2015">{{Citat carte|prenume=N. K.|nume=Jemisin|titlu=The Fifth Season|url=https://books.google.com/books?id=eI4OBwAAQBAJ|an=2015|editură=[[Little, Brown Book Group]]|isbn=978-0-356-50488-9}}</ref> <ref name="Berlatsky 2015">{{Citat știre|title=NK Jemisin: The fantasy writer upending the 'racist and sexist status quo'|url=https://www.theguardian.com/books/2015/jul/27/nk-jemisin-interview-fantasy-science-fiction-writing-racism-sexism|prenume=Noah|nume=Berlatsky|data=July 27, 2015|accessdate=February 18, 2016|journal=[[The Guardian]]}}</ref> A fost distins cu [[Premiul Hugo]] pentru cel mai bun roman în 2016. Este primul volum din seria ''Broken Earth'' - ''[[Pământul sfărâmat]]'' și este urmat de ''[[Poarta Obeliscului]]'' și ''The Stone Sky''. A apărut în noiembrie 2017 la [[Editura Paladin]] în traducerea Laurei Ciobanu.<ref>{{Citation |title=Pământul sfărâmat (#1). Al Cincilea Anotimp - N.K. Jemisin - hardcover - Editura Paladin |url=https://www.editura-paladin.ro/info/carte/pamantul-sfaramat-1-al-cincilea-anotimp}}</ref> == Cadru == Romanul are loc pe o planetă cu un singur [[supercontinent]] numit Stillness -Neclintirea. La fiecare câteva secole, locuitorii săi suportă ceea ce ei numesc „al cincilea anotimp” marcat de schimbări climatice catastrofale.<ref name="NYTimes.com 2015">{{Citat știre|title='The Fifth Season' by N.K. Jemisin|url=https://www.nytimes.com/roomfordebate/2015/12/29/what-science-fiction-movie-or-novel-is-most-prescient-today/the-fifth-season-by-nk-jemisin|prenume=Annalee|nume=Newitz|data=December 29, 2015|accessdate=February 18, 2016|journal=The New York Times}}</ref> Al Cincilea Anotimp este o iarnă prelungită – cu o durată de cel puțin șase luni, declanșată de activitatea seismică sau de alte alterări la scară largă ale mediului. Societatea este împărțită în mai multe caste, rase și specii. * Orogenii: Oameni cu capacitatea de a controla energia, în special cea a solului (direct) și temperatura (indirect). Ei pot provoca și preveni cutremure, iar atunci când sunt mâniați pot ucide neintenționat lucruri vii în „torul” lor sau zona de influență, prin furtul căldurii din corpul lor pentru a o utiliza ca energie pentru a manipula solul. Când se întâmplă acest lucru, în jurul lor apare un cerc vizibil de îngheț, iar lucrurile vii pot fi înghețate. Sunt foarte urâți și temuți, iar mulți sunt uciși de mafioții din orașele mici, când puterile lor sunt descoperite în copilărie. Dacă nu sunt uciși de familie sau comunitate, aceștia sunt dați unui tutore, pentru a fi instruiți într-o locație numită Fulcrum în interiorul orașului capitală Yumenes. Orogenii instruiți în Fulcrum sunt marcați de uniformele lor negre și sunt tolerați puțin mai bine decât orogenii neantrenați, prin faptul că nu sunt uciși la fel de des. Ei poartă inele pe degete pentru a le indica rangul, zece inele fiind cel mai înalt rang. Nodul „rogga” este folosit împotriva orogenilor, care, de asemenea, numesc pe non-orogeni „odihniți”. * Gardieni: Războinici, vânători și asasini însărcinați cu controlul orogenilor prin durere și antrenament sau, alternativ, prin execuție. Sunt ordinea care supraveghează Fulcrumul. Despre ordinul lor se zvonește că a existat dinaintea Epicentrului. <ref>Epicentru: un ordin paramilitar creat de vechiul Sanze după Anotimpul Dinților (anul 1560, Era Imperială). Cartierul general este în Yumenes, deși are doi sateliți situați în regiunile Arctice și Antarctice</ref> * Geomest (geomești): academicienii care studiază „geomestria”, care pare a fi o disciplină unică pe Stillness - Neclintire, combinând studiul geologiei cu chimia și alte științe fizice. * Commless - Comleși: Oameni fără protecția unei așezări sau „com”, fie prin alegere, fie datorită expulzării din comm. * Mâncători de piatră: ființe mișcătoare asemănătoare sculpturii. * Sanzed Equatorial Affiliation - Afiliația Ecuatorială Sanze: Imperiul conducător. Națiunea este cunoscută formal sub denumirea de Old Sanze. Sanzed: Membru al rasei sanze. * Ecuatorii: Oameni care trăiesc în orașele din regiunea ecuatorială mai stabile și mai bogate, precum Yumenes și Dibars. * Midlatters: Oameni din zonele de nord (Nomidlats - Arctici) sau de sud (Somidlats - Antarctici) adiacente zonei ecuatorului. Multirasali. * Bastarzi- Persoane născute în afara unei uzcaste, lucru posibil pentru băieții ai căror tați nu sunt cunoscuți. Cei care se disting pot obține permisiunea de a adopta o uzcastă și com-numele mamei lor. Uz-caste: * Strongbacks- Spinări Late: o uz-castă muncitoare. Excesul de Strongbacks sunt goniți din coms în timpul anotimpurilor. * Resistants - Rezistenți: o casă de oameni care se crede rezistentă la boli sau foamete. Ei au grijă de bolnavi, curăță latrine și îndeplinesc alte sarcini legate de sănătate și igienă. Una dintre cele șapte uzcaste comune. * Breeders - Prăsitori, Creșă: casta atribuită pentru a menține stabilă populația. Ei înșiși produc copii sau autorizează membrii comm cu trăsături dorite să aibă copii. Copiii neautorizați produși în timpul unui anotimp nu li se acordă o parte din magazinele comm și, prin urmare, pot muri de foame. * Inovatori: o uz-castă de inventatori / intelectuali. Ingineri, medici și alte meserii de rezolvare a problemelor. * Conducerea: o castă de oameni instruiți să conducă comm sau alte organizații importante. cineva poate fi adus în conducere împotriva voinței lor, dacă comm are o nevoie suficientă. == Intrigă == Într-un prolog, un orogen extraordinar de puternic discută despre starea tristă a lumii și deplânge opresiunea asupra rasei sale. El își folosește apoi puterea enormă pentru a fractura întregul continent de-a lungul lungimii sale, amenințând să provoace cel mai grav sezon al cincilea din istoria înregistrată. Povestea urmărește apoi trei orogene feminine de-a lungul continentului din diferite perioade de timp: Essun, Damaya și Syenite. === Essun === Essun este o femeie de vârstă mijlocie, cu doi copii mici, care trăiesc într-o comună mică din sud, numită Tirimo. În secret, este o orogenă, un om cu capacitatea de a manipula pământul și piatra prin absorbția sau redirecționarea căldurii și a energiei din altă parte. Copiii ei au, de asemenea, abilități orogene, care se manifestă adesea subconștient, necesitând ca Essun să lucreze constant pentru a evita descoperirea lor. Într-o zi, ea ajunge acasă pentru a descoperi că fiul ei tânăr a fost bătut de moarte de soțul ei, după ce i-a dezvăluit din neatenție abilitățile orogenice. Soțul și-a luat fiica și a părăsit orașul. Amăgită de mâhnire și furie, ea șuntează instinctual cutremurul masiv din prolog, care tocmai a sosit din nord, în jurul comm. Acest lucru îl scutește de distrugerea completă, dar avertizează cetățenii că un orogen este în zonă. Din cauza cutremurului masiv și a semnelor răuvoitoare care vin din nord, orășenii sunt conștienți de faptul că un al cincilea anotimp este probabil iminent. Când Essun încearcă să părăsească satul, ea este descoperită ca fiind un orogen și o gloată supărată încearcă să o omoare. Într-un acces de furie, ucide mulți orădeni, scurgând căldura din corpul lor, înghețându-i, distrugând accidental singura alimentare cu apă a comm în acest proces. Fuge, intenționând să-și urmeze soțul și să-și recupereze fiica. La scurt timp după ce a părăsit comm, ea îl întâlnește pe Hoa, un băiat ciudat, cu pielea albă cu gheață și păr, care începe să o urmeze. El nu pare uman și mănâncă roci. Ea bănuiește că ar putea fi un mâncător de piatră, o rasă ciudată de statui vii care se pot mișca prin stâncă solidă, dar ea nu a mai văzut niciodată o mișcare a acestora deasupra pământului. Mai târziu o întâlnește pe Tonkee, o persoană commless și curioasă. Împreună, ei călătoresc spre sud, întâlnind marea devastare cauzată de „prăbușirea” spre nord. În cele din urmă, ajung la un comm ascuns numit Castrima, construit într-o imensă [[geodă]] subterană. === Damaya === Damaya este o fată tânără dintr-un comm nordic, descoperită recent de părinții ei ca fiind un orogen. Incapabili să o ucidă, o cheamă pe Schaffa, un gardian, să o colecteze. Gardienii sunt un ordin antic al unor oameni cu abilități supranaturale a căror sarcină unică este de a gestiona și controla orogenii. Ei controlează Fulcrum, o organizație care antrenează orogeni pentru a-și folosi abilitățile într-o manieră controlată; cu toate acestea, orogenii rămân o subclasă urâtă și temută, fără drepturi proprii. Pe măsură ce cei doi călătoresc de la casa lui Damaya spre Fulcrum, Schaffa începe pregătirea de care Damaya va avea nevoie pentru a deveni un orogen antrenat. În prima lecție, Schaffa rupe mâna lui Damaya, provocând-o să-și controleze puterile chiar și atunci când are mari dureri. Slujba lui, îi spune el, este să păstreze lumea în siguranță de ea. Când ea trece testul, ei își continuă călătoria. Damaya învață rapid și progresează prin rândul tinerilor orogeni, învățând să-și controleze puterile. Într-o noapte, fiica cea mică a unei familii înstărite cu legături politice se strecoară în ansamblu, curioasă de interiorul celei mai mari clădiri. Damaya o ajută cu reticență să intre, unde găsesc o groapă cu fațete uriașe, căptușită cu cioburi ascuțite de fier. Damaya este descoperită și unul dintre Gardieni încearcă să o omoare; cu toate acestea, Schaffa intră și cruță viața Damayei. El îi spune, de asemenea, că va trebui să-și facă imediat primul test de inel - un test care nu este dat în mod normal orogenilor până când nu au avut mult mai mult antrenament. Schaffa îi oferă astfel o șansă să se salveze. Este posibil să fi încălcat regulile Fulcrum, dar dacă poate dovedi că își poate controla puterile și să devină un orogen util, Gardienii o vor lăsa să trăiască. Damaya trece testul și este adusă formal în Fulcrum. Atunci își alege numele de orogen adult: Syenite. === Syenite === Syenite, o stea orogenă în ascensiune în Fulcrum, este asociată cu forța cu Alabaster, cel mai puternic orogen viu, pentru a concepe un copil cu el într-o călătorie de afaceri în mediul rural. Deși se dezamăgesc reciproc, nu au de ales în această chestiune. În timp ce călătoresc spre destinația lor, Alabaster face aluzie la cunoștințe ascunse despre obeliscuri, cristale ciudate de mărimea clădirilor care se plimbă haotic printre nori. Se presupune că sunt ruine lăsate de o civilizație foarte avansată care este moartă de mult. Pe parcurs, Alabaster îi arată una dintre stațiile nodale pe care Fulcrum le-a poziționat în jurul continentului. Oficial, fiecare conține un orogen a cărui sarcină este acela de a opri constant cutremure mici care ar putea pune în pericol continentul și se presupune că este o muncă plictisitoare. Alabaster îi dezvăluie realitatea, aceea că orogenii din noduri au fost mutilați și lobotomizați de la o vârstă fragedă, pentru a le permite să potolească cutremurele prin instinct, dar sunt supuși unei agonii și suferințe constante. Syenite este îngrozită de această descoperire. Cei doi ajung la destinație, în Allia, un mic sat de pescuit care își pierde afacerea din cauza unui recif mare care le blochează portul; sarcina lor este să mute reciful. Acest lucru se află mult sub abilitățile lui Alabaster, dar la scurt timp după sosire, abia supraviețuiește unei încercări de asasinat, forțând-o pe Syenite să încerce să curețe ea singură portul. Spre șocul ei, ea descoperă că reciful este, de fapt, un obelisc aflat sub apă, care răspunde la prezența ei și se ridică în afara apei. Alarmat de această interacțiune între orogeni și obelisc, Fulcrum trimite un Gardian să-i omoare pe amândoi. Acesta reușește să-l pună la pământ pe Alabaster și este pe cale s-o omoare pe Syenite când instinctiv apelează la obelisc cu puterea ei. Obeliscul distruge complet satul de pescari și Syenite scapă. Ea se trezește mult mai târziu pe o insulă populată din largul coastei, fiind salvată împreună cu Alabaster de către un mâncător de piatră numit Antimony. Liderul insulei este Innon, un exemplu foarte rar de orogen neantrenat care trăiește liber în societate. Ea și Alabaster sunt acceptați acolo și ambii intră în cele din urmă într-o relație amoroasă poliamoroasă cu Innon. Syenite concepe un copil cu Alabaster și îl crește în pace pe insulă timp de câțiva ani. Cu toate acestea, în cele din urmă sunt descoperiți de Fulcrum, care trimite mai multe nave cu Gardieni pentru a-i prelua. Alabaster este răpit de mâncătorii de piatră înainte de a organiza o apărare de succes. Innon este ucis în fața Syenitei de unul dintre Gardieni, iar Schaffa se apropie pentru a-i lua copilul. Își ucide copilul, pentru a-l scăpa de suferințele viitoare provocate de Fulcrum sau să fie lobotomizat pentru stațiile nodale. În mâhnirea și furia ei, își trage puterea de la un obelisc din apropiere, distrugând nava și ucigând majoritatea gardienilor prezenți, precum și pe mulți de pe insulă. === Essun === Ajungând la Castrima, Essun realizează că o veche cunoștință o aștepta: Alabaster. Aici se dezvăluie că Damaya, Syenite și Essun sunt toate aceeași femeie în diferite momente din viața ei; Syenite (bătrâna Damaya) și Alabaster au supraviețuit atacului de pe insulă, iar ea s-a ascuns ca Essun pentru a încerca să înceapă o viață nouă, în timp ce Alabaster trăiește într-o izolare forțată printre mâncătorii de piatră. Essun realizează că Alabaster a crăpat continentul pe jumătate, declanșând actualul anotimp al cincilea și probabil că va distruge toată civilizația în acest proces. El afirmă că era necesar să-și îndeplinească planul de a nu mai exista niciodată al cincilea anotimp și încheie cu: „Ați auzit vreodată despre ceva numit ''[[Luna|lună]]''?” == Personaje == Numele în Neclintire sunt formate dintr-un nume propriu, urmat de castă (profesie), urmat de comm (comunitate, oraș, târg sau sat). De exemplu, Schaffa Guardian Warrant este un gardian pe nume Schaffa din localitatea Warrant. Orogenii au un nume (de obicei) cu temă geologică, casta Orogene și organizația lor, Fulcrum. * Damaya: un copil care este dat unui gardian după ce este descoperit ca un orogen. Ea este dintr-o localitate numită Palela în Nomidlats (latitudinile mijlocii dinspre nord). * Schaffa Guardian Warrant: un om responsabil pentru pregătirea lui Damaya. Pielea lui este „aproape albă, este atât de palidă ca o hârtie; trebuie să fumeze și să se bronzeze în lumina puternică a soarelui”. El are „părul lung”, de „un negru profund adânc”. Are ochii „argintiu-cenușiu” sau „albi ca de gheață”. * Syenite: cunoscută și sub numele de Syen, un orogen ambițios cu patru inele al Fulcrumului, este instruită să meargă într-o misiune cu un orogen de nivel superior numit Alabaster. * Alabaster: un orogen cu cel mai înalt nivel cu zece inele, capabil să anuleze supra-vulcanii și cu o putere și un control dincolo de capacitățile altor orogeni. El are „pielea atât de închisă încât este aproape albastru”<ref name="Jemisin2015"/> * Essun: o mamă orogenă a doi copii, care își părăsește orașelul Tirimo pentru a-și urmări soțul și fiica. Spre deosebire de celelalte, capitolele lui Essun sunt scrise la persoana a doua, un prezent-tensionat. * Jija: soțul lui Essun, care îi ucide fiul Uche și o răpește pe fiica Nassun. * Hoa: un băiat misterios care o găsește pe Essun în pădure și o însoțește în călătoria ei. Culoarea lui este complet albă, inclusiv ochii albi de gheață. * Feldspar: instructorul Syenitei la Fulcrum, care îi dă ordin să meargă într-o misiune cu Alabaster pentru a elimina un blocaj de corali în portul Allia. * Tonkee: un geomest instruit la universitate, dar fără voia sa (geomest - un om de știință care studiază pământul, chimia și fizica), care acum locuiește într-o peșteră. * Binof Leadership Yumenes: fiica unei familii puternice care are nevoie de ajutorul Damayei. * Innon Resistant Meov: un lider al unei comunități insulare de pirați. El este descris ca un „bărbat înalt cu haine de la trei națiuni diferite - toate înfricoșătoare”. '''Personaje minore:''' * Lerna: un tânăr doctor din Tirimo care are grijă de Essun pentru scurt timp după moartea fiului ei. * Rask Innovator Tirimo: șeful ales al orașului. * Muh Dear: bunica Damayei. * Mama: mama Damayei, o puternică -Strongback. * Tatăl: tatăl Damayei, un rezistent. * Asael Leadership Allia: unul dintre cei șase viceguvernatori din Allia. * Heresmith Leadership Allia: locotenentul guvernator al Allia. == Recepție == Recenzia ''[[The New York Times]]'' privind ''The Fifth Season'' ne invită să ne imaginăm o dezmembrare a pământului, atât literal cât și metaforic, și sugerează posibilitatea unei scăpări mai bogate și mai fundamentale. [[Sfârșitul lumii]] devine un triumf atunci când lumea este monstruoasă, chiar dacă ceea ce se află dincolo este greu de conceput pentru cei care sunt prinși în ea. " <ref name="Novik 2015">{{Citat știre|title='The Fifth Season,' by N.K. Jemisin|url=https://www.nytimes.com/2015/08/09/books/review/the-fifth-season-by-nk-jemisin.html|prenume=Naomi|nume=Novik|data=August 6, 2015|accessdate=February 18, 2016|legătură-autor=Naomi Novik|journal=The New York Times}}</ref> NPR a scris că „Jemisin ilustrează cu strălucire credința că, da, construirea lumii imaginative este un element vital al fanteziei - dar și că fiecare personaj este o lume în sine pentru autoare”.<ref>{{Citat știre|title='Fifth Season' Embraces The Scale And Complexity Of Fantasy|url=https://www.npr.org/2015/08/04/427825372/fifth-season-embraces-the-scale-and-complexity-of-fantasy|prenume=Jason|nume=Heller|data=August 4, 2015|accessdate=August 18, 2017|journal=NPR}}</ref> Aceasta este prima dintre cele trei cărți din seria ''Broken Earth''.<ref name="Bustle">{{Citat web|url=http://www.bustle.com/articles/140701-18-fantasy-series-to-start-after-glass-sword|nume=Wilson|accessdate=February 18, 2016|first1=Kristian|lucrare=Bustle|titlu=18 Fantasy Series To Start After 'Glass Sword'}}</ref> Al doilea roman din trilogie, ''Poarta obeliscului'', a fost publicat pe 16 august 2016 și a câștigat un premiu Hugo pentru cel mai bun roman în 2017 <ref name="Hugo2017">{{Citat web|url=http://www.thehugoawards.org/hugo-history/2017-hugo-awards/|accessdate=August 11, 2017|titlu=2017 Hugo Awards}}</ref> A treia carte, ''Cerul de piatră'', a fost publicată în august 2017 și a câștigat Premiul Hugo 2018 pentru cel mai bun roman.<ref>{{Citat web|url=http://www.thehugoawards.org/hugo-history/2018-hugo-awards/|accessdate=February 27, 2019|titlu=2018 Hugo Awards}}</ref> În august 2017, a fost anunțat că ''The Fifth Season'' va fi adaptat pentru televiziune de [[TNT (canal TV)|TNT]].<ref>{{Citat știre|title=N.K. Jemisin's 'The Fifth Season' Book To Be Developed As TV Series At TNT|url=https://deadline.com/2017/08/nk-jemisin-the-fifth-season-book-developed-tv-series-tnt-1202150542/|prenume=Nellie|nume=Andreeva|data=August 16, 2017|accessdate=August 18, 2017|nume2=Petski|prenume2=Denise|journal=Deadline}}</ref> <ref>{{Citat știre|title=N.K. Jemisin's Hugo-Winning The Fifth Season Is Being Adapted for TV|url=https://io9.gizmodo.com/n-k-jemisins-hugo-winning-the-fifth-season-is-being-ad-1797918932|prenume=Cheryl|nume=Eddy|data=August 16, 2017|accessdate=August 18, 2017|publisher=Gizmodo|journal=io9|archive-date=2017-08-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20170818045427/https://io9.gizmodo.com/n-k-jemisins-hugo-winning-the-fifth-season-is-being-ad-1797918932|dead-url=yes}}</ref> === Premii === ''The Fifth Season'' a fost distins cu [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman|Premiul Hugo pentru cel mai bun romană]] la cea de - a 74-a convenție [[World Science Fiction Convention|World Science Fiction]] la 20 august 2016. <ref name="Hugo16">{{Citat web|url=http://www.thehugoawards.org/hugo-history/2016-hugo-awards/|accessdate=August 20, 2016|publisher=World Science Fiction Society|titlu=2016 Hugo Awards}}</ref> De asemenea, a câștigat [[premiul Sputnik]], <ref name="Sputnik16">{{Citat web|url=http://www.thesputnikawards.com/2017/09/the-sputnik-final.html|accessdate=October 20, 2017|titlu=2016 Sputnik Awards|archive-date=2017-10-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20171012175114/http://www.thesputnikawards.com/2017/09/the-sputnik-final.html|dead-url=yes}}</ref> a fost nominalizat la Nebula Award <ref>{{Citat web|url=https://nebulas.sfwa.org/award-year/2015/|accessdate=August 22, 2018|titlu=2015 Nebula Awards}}</ref> și World Fantasy Award la categoria cel mai bun roman. ==Ecranizări== ''Al cincilea anotimp'' va fi adaptat ca un serial [[TNT (canal TV)|TNT]] cu Leigh Dana Jackson ca scenaristă și Dan Friedkin, Tim Kring și Justin Levy ca producători executivi.<ref> Nellie Andreeva, Denise Petski - [http://deadline.com/2017/08/nk-jemisin-the-fifth-season-book-developed-tv-series-tnt-1202150542/ N.K. Jemisin’s ‘The Fifth Season’ Book To Be Developed As TV Series At TNT], deadline.com, 16 august2017</ref><ref>[http://nkjemisin.com/2017/08/tfs-on-tnt/ TFS on TNT!], nkjemisin.com, 18 august 2017</ref> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{Isfdb title|id=1878015}} * [http://www.lightspeedmagazine.com/nonfiction/interview-n-k-jemisin/ Geek's Guide to the Galaxy interview] * [https://www.blacksci-fi.com/an-interview-with-dynamic-sci-fi-fantasy-author-nk-jemisin/ Black Sci-fi interview] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170818090505/https://www.blacksci-fi.com/an-interview-with-dynamic-sci-fi-fantasy-author-nk-jemisin/ |date=2017-08-18 }} ==Vezi și== *[[2015 în științifico-fantastic]] {{N. K. Jemisin}}{{Pământul sfărâmat}}{{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane fantastice]] [[Categorie:Științifico-fantastic]] [[Categorie:Ficțiune speculativă]] [[Categorie:Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Romane din 2015]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Pages with unreviewed translations]] [[Categorie:Romane de N. K. Jemisin]] [[Categorie:2015 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2015]] tiha7r0x10z8qxbhv9f95kwmyp1hyo0 0 2436677 17023861 16484948 2025-06-10T13:48:52Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2017]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023861 wikitext text/x-wiki {{IC|coperta=Jemisin The Stone Sky cover.jpg | editura_ro =Paladin | data_apariției_în_românia =aprilie 2020 | format =[[hardcover]] | audio = | pagini_ro = 392 | isbn_ro = ISBN 9786069000366 | traducător = Laura Ciobanu}} '''''Cerul de piatră'''''<ref>{{Citation |title=Pământul sfărâmat (#3). Cerul de piatră - N.K. Jemisin - hardcover - Editura Paladin |url=https://www.editura-paladin.ro/info/carte/pamantul-sfaramat-3-cerul-de-piatra-nk-jemisin-s}}</ref> (în {{en|The Stone Sky}}) este un roman din 2017 de [[ficțiune speculativă]] al scriitoarei americane [[N. K. Jemisin]]. A fost publicat prima dată la 15 august 2017<ref name="PW">{{cite news|title=The Stone Sky|url=https://www.publishersweekly.com/978-0-316-22924-1|work=Publishers Weekly|date=July 3, 2017|accessdate=August 18, 2017|language=en}}</ref> de editura [[Orbit Books|Orbit]]. A câștigat în 2018 cele mai importante premii pentru autori de lucrări de ficțiune științifică: Locus, Nebula și Hugo.<ref name="Hugo2018">{{cite website|url=http://www.thehugoawards.org/hugo-history/2018-hugo-awards/|date=August 19, 2018|title=2018 Hugo Awards}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|url=https://www.theguardian.com/books/2018/aug/20/hugo-awards-women-nk-jemisin-wins-best-novel|title=Hugo awards: women clean up as NK Jemisin wins best novel again|last=Barnett|first=David|date=20 August 2018|website=The Guardian|language=en|access-date=21 August 2018}}</ref><ref name="Nebula2018">{{cite web |url=http://www.sfadb.com/Nebula_Awards_2018 |title=Nebula Awards 2018 |work=Science Fiction Awards Database |publisher=[[Locus (magazine)|Locus]] |accessdate=2018-05-20 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20180521012536/http://www.sfadb.com/Nebula_Awards_2018 |archivedate=2018-05-21 |deadurl=no}}</ref><ref name="Locus2018">{{cite web |url=https://www.tor.com/2018/06/23/announcing-the-2018-locus-awards-winners/ |title=Announcing the 2018 Locus Awards Winners |work=Locus | accessdate=2018-08-23}}</ref><ref name="Hugo2018"/><ref name=":0"/><ref name="Nebula2018"/><ref name="Locus2018"/> Recenziile cărții au fost extrem de pozitive.<ref name="Verge">{{cite news|last1=Liptak|first1=Andrew|title=N.K. Jemisin's Broken Earth trilogy is a triumphant achievement in fantasy literature|url=https://www.theverge.com/2017/8/17/16156416/n-k-jemisin-broken-earth-trilogy-the-stone-sky-fantasy-book-review|accessdate=August 18, 2017|work=The Verge|date=August 17, 2017}}</ref> Romanul ''Cerul de piatră'' este al treilea din seria ''[[Pământul sfărâmat]]'' care are loc pe o [[planetă]] cu un singur [[supercontinent]] denumit Stillness - Neclintirea. ==Cadru== Ca și în cazul celorlalte cărți din seria Pământ sfărâmat, Cerul de piatră este în cea mai mare parte așezat într-un singur supercontinent menționat ironic ca Neclintirea de către locuitorii săi. Cea mai mare parte a umanității trăiește în orașe-state denumite „comm” și sunt segregate în caste sociale, pe baza utilității lor pentru societate. Supercontinentul este în permanență devastat și rupt de cataclisme geologice și la fiecare câteva sute de ani, apare un eveniment suficient de sever pentru a aduce o nouă iarnă vulcanică globală, denumită al cincilea anotimp. Unele personaje, denumite orogeni, au capacitatea de a manipula energiile geologice la scară largă, precum și magia la o scară mai mică. Sunt o minoritate persecutată și temută, deși în mare parte datorită eforturilor lor umanitatea a supraviețuit anotimpurilor de iarnă globală.<ref>El-Mohtar, Amal (August 19, 2017). "[https://www.npr.org/2017/08/19/542469223/in-the-stone-sky-some-worlds-need-to-burn In 'The Stone Sky,' Some Worlds Need To Burn]". NPR. Retrieved September 15, 2017.</ref> ==Rezumat== {{sinopsis}} În urma evenimentelor din romanul ''Poarta obeliscului'', foștii locuitori din Castrima se deplasează spre nord, după distrugerile făcute de rivalii din Rennanis care au compromis mecanismele geodei și au făcut-o nelocuibilă. Essun, care se află în comă de când a deschis Poarta obeliscului, se trezește să constate că brațul ei s-a transformat în piatră ca urmare a energiilor magice masive ale Porții. Ea este însănătoșită și constată că Luna se apropie de cel mai apropiat punct de pe orbita sa lungă, eliptică, ceea ce înseamnă că are doar un timp scurt pentru a-o aduce înapoi pe o orbită normală și pentru a pune capăt celor Cinci Anotimpuri odată pentru totdeauna. Între timp, fiica lui Essun, Nassun, se recuperează din șocul cauzat de folosirea unui obelisc pentru a-și ucide tatăl, transformându-l în piatră. Deznădăjduită și supărată, ea decide să folosească Poarta obeliscului pentru a face ca Luna care se apropie să se ciocnească cu [[Pământ]]ul și astfel să le distrugă pe amândouă. Gardianul ei, Schaffa, este de acord să o ajute să ajungă la singurul oraș din cealaltă parte a planetei, Corepoint; de acolo, Poarta obeliscului poate fi activată fără a fi nevoie de obeliscul de control central pe care l-a folosit Essun. Ei ajung la Rennanis după o traversare obositoare a deșertului, unde Essun află că Nassun intenționează să deschidă Poarta așa cum a făcut-o Essun, ceea ce ar însemna aproape sigur moartea ei. Pleacă spre Corepoint cu o echipă mică pentru a-o intercepta pe Nassun. Chiar înainte de a pleca, află că ea este însărcinată de Lerna, fostul vindecător din așezarea Tirimo, cu care a început o relație. Hoa, mâncătorul de piatră care o urmărește de când a părăsit Tirimo, se oferă să-i transporte direct prin Pământ; cu toate acestea, pe măsură ce traversează centrul planetei (trec pe lângă miezul Pământului), ei sunt atacați de o facțiune rivală a mâncătorilor de piatră și Lerna este ucis. Nassun și Schaffa ajung în ruinele unui oraș din regiunea Antarctică, de unde Schaffa consideră că se poate ajunge ușor la Corepoint. Aceștia coboară în ruine, unde găsesc un sistem funcțional de transport care face legătura cu Corepoint direct prin centrul planetei. În timpul tranzitului lor prin miez, este dezvăluit că Pământul este o conștiință vie, furios pe încercările umanității de a-l controla și pentru pierderea Lunii, lucru pentru care Pământul învinovățește omenirea. Nucleul este plin cu energia magică care formează conștiința Pământului, iar Nassun realizează că aceasta alimentează direct abilitățile și longevitatea Gardienilor printr-un fragment de fier încorporat în creierul lor. Prin flashback-uri, povestea lui Hoa este dezvăluită: în trecutul îndepărtat, tehnologia umană, care îmbinat perfect biotehnologia și magia ambele avansate, și-a atins culmea odată cu crearea Porții obeliscului, o rețea de obeliscuri concepute pentru a atinge esența magică a Pământului pentru a crea o sursă inepuizabilă de energie. Pentru a realiza acest lucru, oamenii de știință au creat o rasă de oameni cu o sensibilitate rafinată la magie, bazată pe ADN-ul unei rase de oameni, acum cultura dominantă învinsă și subjugată. Acești „tuneri” vor controla Poarta și vor atinge magia din miezul Pământului. Cu toate acestea, cu o seară înainte ca Poarta să fie activată, tunerii au descoperit soarta oamenilor pe care s-a bazat codul lor genetic: sunt ținuți în viață ca baterii, conectați la obeliscuri pentru a le încărca cu energie magică, în chinuri eterne. Tuner-ul principal, Hoa, decide să distrugă Poarta în timpul activării sale, în loc să perpetueze această nedreptate. În timp ce el și colegii săi tuneri încearcă să facă acest lucru, Pământul însuși preia controlul obeliscurilor și încearcă să le folosească pentru a topi crusta Pământului, ceea ce va steriliza aproape toată viața de pe planetă. Hoa și ceilalți tuneri reușesc să evite această catastrofă împiedicând activarea unora dintre obeliscuri, în detrimentul corpurilor lor fizice: toate sunt transformate în primii mâncători de piatră, iar Luna este aruncată pe o orbită eliptică extrem de lungă de energiile implicate. Cu toate acestea, suficient de multe obeliscuri sunt încă activate pentru a provoca devastarea la nivel mondial și a cufunda umanitatea într-o epocă întunecată, înfășurată de prezența perpetuă a celui de-al cincilea anotimp. În prezent, la Corepoint, Pământul îndepărtează fragmentul său de fier din creierul lui Schaffa, condamnându-l la o moarte timpurie. Distrasă, Nassun decide să folosească Poarta pentru a transforma pe toată lumea de pe Pământ în mâncători de piatră, mai degrabă decât să distrugă Pământul și Luna. Essun sosește și încearcă să preia controlul Porții folosind obeliscul de control central pentru a readuce Luna pe orbită, pentru a pune capăt Anotimpurilor și pentru a-o salva pe Nassun de la moarte sigură. Se luptă, dar niciuna nu poate câștiga, iar Essun renunță pentru a-i permite fiicei sale să-și finalizeze misiunea, mai degrabă decât să riște distrugerea ei. Ea eliberează controlul porții și este complet transformată în piatră. Nassun, mișcată de priveliște, decide să finalizeze sarcina mamei sale și să folosească Poarta pentru a întoarce Luna pe orbita sa normală. După aceea, al cincilea anotimp nu mai apare și civilizația umană începe să se reconstruiască. Într-o peșteră adâncă în subteran, Hoa, la sfârșitul celui de-al cincilea anotimp revelat a fi naratorul seriei, așteaptă cu răbdare renașterea lui Essun ca mâncător de piatră. == Narațiune == Seria ''[[Pământul sfărâmat]]'' folosește mai multe stiluri diferite de [[narațiune]]. Cea mai remarcată este utilizarea unor capitole la [[Persoană (gramatică)|persoana a doua]]. În cele din urmă este dezvăluit că naratorul cărților este Hoa. În ''The Stone Sky'', Hoa povestește porțiuni ale cărții puse în trecut la persoana I și porțiuni setate în prezent la persoana a doua (din perspectiva lui Essun) și la persoana a treia (din perspectiva lui Nassun). Jemisin a afirmat că nu este sigură ce a determinat-o să încerce să scrie capitolele lui Essun din punctul de vedere al persoanei a doua, dar că a încercat o disociere a ei de restul.<ref>{{Citat știre|title=You Are Reading a Blog Post About Point of View in N. K. Jemisin's ''The Broken Earth'' Trilogy|url=https://www.barnesandnoble.com/blog/sci-fi-fantasy/reading-blog-post-point-view-n-k-jemisins-broken-earth-trilogy/|prenume=T. W.|nume=O'Brien|data=March 1, 2018|accessdate=March 5, 2018|language=en-US|journal=The B&N Sci-Fi and Fantasy Blog}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Tricking readers into acceptance|url=http://nkjemisin.com/2015/08/tricking-readers-into-acceptance/|prenume=N. K.|nume=Jemisin|data=August 25, 2015|accessdate=March 5, 2018|language=en-US|journal=Epiphany 2.0}}</ref> == Recepție == Lansarea romanului ''The Stone Sky'' a fost anticipată în mai multe "cele mai bune" liste viitoare de science fiction și fantasy, inclusiv ''[[The Washington Post]]'' și ''io9'',<ref>{{Citat știre|title=Best science fiction and fantasy books in August|url=https://www.washingtonpost.com/entertainment/books/best-science-fiction-and-fantasy-books-in-august/2017/08/04/93331448-7790-11e7-9eac-d56bd5568db8_story.html|prenume=Everdeen|nume=Mason|data=August 4, 2017|accessdate=August 18, 2017|journal=The Washington Post}}</ref><ref>{{Citat știre|title=The Best Science Fiction and Fantasy Books Coming in 2017|url=https://io9.gizmodo.com/the-best-science-fiction-and-fantasy-books-coming-in-20-1790828758|prenume=Cheryl|nume=Eddy|data=January 9, 2017|accessdate=August 18, 2017|publisher=Gizmodo|journal=io9|archive-date=2017-08-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20170818045318/https://io9.gizmodo.com/the-best-science-fiction-and-fantasy-books-coming-in-20-1790828758|dead-url=yes}}</ref> iar recepția după lansarea sa a fost laudativă, aducându-i lui Jemisin un al treilea consecutiv [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman|premiu Hugo pentru cel mai bun roman]].<ref name="Hugo2018"/> Aceasta este o realizare extraordinară, deoarece Jemisin a câștigat premiul Hugo pentru cel mai bun roman în trei ani consecutivi.<ref name=":0"/> ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Isfdb title|id=2226723}} ==Vezi și== *[[2017 în științifico-fantastic]] {{Pământul sfărâmat}}{{N. K. Jemisin}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman}} {{Premiul Nebula pentru cel mai bun roman}} {{Premiul Locus pentru cel mai bun roman fantezie}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 2017]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane fantastice]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Romane de N. K. Jemisin]] [[Categorie:Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]][[Categorie:Premiul Nebula pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Premiul Locus]] [[Categorie:Romane post-apocaliptice]] [[Categorie:2017 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2017]] 9axu2pu6sbqpbij7h1cp684dq6o13h6 0 2438577 17024049 16975827 2025-06-10T15:04:53Z Andy3153 658722 adăugare intrare despre inundație in piața unirii 2 9 iunie 2025 17024049 wikitext text/x-wiki {{dezvoltă|Accidente și incidente|Metroul din București}} {{listă incompletă}} Această '''listă cuprinde accidente și incidente petrecute în rețeaua [[Metrou din București|metroului din București]]''' de la inaugurare până în prezent. Lista este incompletă, fiind prezente mai mult evenimente recente, despre care pot fi găsite surse online. Deoarece metroul reprezintă un tip de [[Transport feroviar în România|transport feroviar]], accidentele și incidentele produse pe rețea sunt investigate de [[Agenția de Investigare Feroviară Română]] (AGIFER).<ref name="atragifer">{{Citat web |url=http://www.afer.ro/agifer/documents/atributii-agifer-ro.html |accessdate=2019-09-17 |titlu=Atribuțiile AGIFER |archive-date=2016-08-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160826053750/http://www.afer.ro/agifer/documents/atributii-agifer-ro.html |dead-url=yes }}</ref> Încercările de suicid la metrou și căderile accidentale pe șine sunt bine reflectate de presă din cauza perturbărilor de circulație produse,<ref name="agerpres.ro_2016-06-08">{{Citation| url=http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/03/24/accidente-la-metrou-in-perioada-2010-2016-cronologie--13-15-58| title=Accidente la metrou în perioada 2010-2016 (cronologie) – AGERPRES| newspaper=Agerpres.ro| date=| author=| accessdate=8 iunie 2016| archive-date=2016-09-11| archive-url=https://web.archive.org/web/20160911151501/http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/03/24/accidente-la-metrou-in-perioada-2010-2016-cronologie--13-15-58| dead-url=yes}}</ref> dar numărul lor exact nu este raportat oficial.<ref name="vice_2016-06-08">{{Citation|url=http://www.vice.com/ro/read/am-vorbit-cu-mecanicii-de-metrou-despre-cum-se-vad-sinucigaii-din-cabina-lor|title=Am vorbit cu mecanicii de metrou din România despre cum se văd sinucigașii din cabina lor|newspaper=Vice|date=2015-06-21|author=Alex Nedea|accessdate=8 iunie 2016}}</ref> O statistică din 2011 menționează 6 tentative, din care majoritatea eșuate.<ref name="MyUser_Romanialibera.ro_June_8_2016c">{{cite web |url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/sinuciderile-la-metrou--tragediile-care-ar-putea-fi-evitate-244769 |title=Sinuciderile la metrou: tragediile care ar putea fi evitate |newspaper=Romanialibera.ro |date= |author= |accessdate=8 iunie 2016 |archive-date=2016-08-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160826120340/http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/sinuciderile-la-metrou--tragediile-care-ar-putea-fi-evitate-244769 |dead-url=yes }}</ref> == Construcția primelor trei magistrale == * Pe 1 mai 1987, ambele stații de la Piața Unirii au fost inundate, circulația fiind oprită timp de 5 zile.<ref name="jurnalul2016-09-15">{{Citation|url=http://jurnalul.ro/scinteia/special/cum-s-a-inundat-metroul-in-ziua-vizitei-lui-gorbaciov-501610.html|title=Cum s-a inundat metroul în ziua vizitei lui Gorbaciov|newspaper=Jurnalul Național|date=21 martie 2009|author=Ing. Alexandru Dobre|accessdate=15 septembrie 2016}}</ref> * În 1983, stația Piața Unirii 1 a fost inundată în urma lucrărilor la Magistrala II<ref name="b365.ro_2016-09-15">{{Citation|url=http://www.b365.ro/record-mondial-stabilit-de-metroul-din-capitala-ce-nu-stiati-despre-orasul-de-sub-bucuresti_219434.html|title=Record mondial, stabilit de metroul din Capitală. Ce nu știați...|newspaper=B365.ro|date=|author=|accessdate=15 septembrie 2016|archive-date=2020-01-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20200122105815/http://www.b365.ro/record-mondial-stabilit-de-metroul-din-capitala-ce-nu-stiati-despre-orasul-de-sub-bucuresti_219434.html|dead-url=yes}}</ref> == Perioada 1990-2010 == *''17 noiembrie 2010'' — un tren de metrou de tip IVA a deraiat între stațiile Piața Unirii și Timpuri Noi<ref name="adev2016-06-08">{{Citation | url=http://adevarul.ro/news/societate/accident-metroul-bucuresti-nu-inregistrate-victime-1_50ae4d9d7c42d5a6639b794c/index.html| title=Accident la metroul din București. Nu sunt înregistrate victime| newspaper=Adevărul| date= 18 noiembrie 2010| author=| accessdate=8 iunie 2016}}</ref> * ''27 aprilie 2010'' — un tânăr de 24 de ani s-a aruncat în fața metroului în stația Piața Romană.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''18 octombrie 2009'' — un tren a rămas blocat între stațiile Dristor și Piata Muncii, iar călătorii au fost evacuați prin tunel.<ref name="Pro TV_2009 00:00-10-duminica 18">{{Citation | url=https://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/calatori-evacuati-prin-tunel-metrou-blocat-intre-dristor-si-piata-muncii.html| title=Calatori evacuati prin tunel! Metrou blocat intre Dristor si Piata Muncii - Stirileprotv.ro| newspaper=Pro TV| date= 2009-10-18| accessdate=8 ianuarie 2019}}</ref> *''25 iunie 2008'' — a fost evacuată stația Dristor 1 datorită unui incendiu provocat de un scurt-circuit.<ref name="Mediafax_2008-06-25">{{Citation | url=https://www.mediafax.ro/social/statia-de-metrou-dristor-evacuata-din-cauza-unui-scurtcircuit-2737929| title=Stația de metrou Dristor, evacuată din cauza unui scurtcircuit| newspaper=Mediafax| date= 25 iunie 2008| accessdate=17 septembrie 2019}}</ref> *''26 martie 2008'' — frâna unei garnituri s-a blocat între stațiile Grozăvești și Petrache Poenaru, călătorii fiind evacuați în stația Petrache Poenaru.<ref name="Vice_2016-07-14">{{Citation | url=https://www.vice.com/ro/article/ypdnpx/ce-faci-cand-e-incendiu-la-metrou| title=Ce trebuie să faci dacă va fi iarăși incendiu la metroul din București| newspaper=Vice| date= 14 iulie 2016| accessdate=17 septembrie 2019 |author = Ioan Bujor}}</ref> *''10 ianuarie 2007'' — unul din trenurile Bombardier a întâmpinat o cadere de tensiune între stațiile Dristor și Muncii, călătorii fiind evacuați prin tunel<ref name="HotNews.ro_2007-01-10">{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1130076-defectiune-tehnica-metrou.htm| title=Defectiune tehnica la metrou| newspaper=HotNews.ro| date= 10 ianuarie 2007| accessdate=17 septembrie 2019 |author = D. Mihai}}</ref> *''18 decembrie 2006'' — un vagon de metrou a deraiat în stația Dristor 2, aproximativ 150 de călători fiind evacuați.<ref name="HotNews.ro_2006-12-18">{{Citation | url=https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1134790-vagon-metrou-deraiat-dristor-2.htm| title=Un vagon de metrou a deraiat la Dristor 2| newspaper=HotNews.ro| date= 18 decembrie 2006| accessdate=17 septembrie 2019 |author = D. Mihai}}</ref> == A doua perioadă de extindere == *9 iunie 2025 - stația Piața Unirii 2 a fost inundată în urma unei ploi torențiale<ref>{{Citat web|url=https://b365.ro/video-inundatie-la-metrou-dupa-vijelia-ce-a-dat-traficul-peste-cap-in-bucuresti-apa-a-ajuns-in-statia-piata-unirii-2-568702/|nume=Spătaru|prenume=Diana|titlu=VIDEO {{!}} Inundație la metrou, după vijelia ce a dat traficul peste cap în București. Apa a ajuns în stația Piața Unirii 2 • Știri București|publisher=B365|date=2025-06-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> *''18 mai 2025'' - a avut loc un incendiu între Gorjului și Lujerului<ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/incendiu-la-metrou-in-bucuresti-mai-multe-persoane-evacuate-pompierii-au-intervenit-1978350|titlu=Incendiu la metrou, în București, circulație pe un singur fir. Mai multe persoane evacuate, ca măsură de precauție. Pompierii au intervenit - HotNews.ro|date=2025-05-18|accessdate=2025-05-18|limbă=ro-RO}}</ref> *''4 decembrie 2023'' — o garnitură stricată între stațiile Eroii Revoluției și Tineretului<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/stiri-locale/blocaj-la-metrou-evacuare-in-masa-pe-magistrala-pipera-berceni-1393288.html|nume=Emilia|prenume=Roman|titlu=Blocaj la metrou: Evacuare în masă pe magistrala Pipera-Berceni|publisher=B1TV.ro|date=2023-12-04|accessdate=2025-01-01|limbă=ro}}</ref> *''19 aprilie 2023'' — degajări de fum în stația Costin Georgian<ref>{{Citat web|url=https://www.wall-street.ro/articol/Social/296461/incendiu-si-degajari-de-fum-la-statia-de-metrou-costin-georgian-pompierii-intervin-in-subteran.html|titlu=Incendiu și degajări de fum la stația de metrou Costin Georgian. Pompierii intervin în subteran|publisher=Wall-Street|date=2023-04-19|accessdate=2025-01-01|limbă=ro}}</ref> *''29 iunie 2022'' — un metrou s-a blocat între stațiile Academia Militară și Eroilor 2 *''24 mai 2022'' — un tren a luat foc între Piața Romană și Universitate.<ref>{{Citat web|url=https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25575442-probleme-metrou-magistrala-2-defectiune-degajare-fum-metrou-fost-alertati-pompierii-circulatia-intrerupta.htm|titlu=Probleme la metrou pe Magistrala 2: Incendiu la un tren la Piața Romană. Călătorii, evacuați prin tunel / Trafic rutier închis pe Magheru și Lascăr Catargiu / Cauza probabilă a incendiului|publisher=www.hotnews.ro|accessdate=2022-05-24|limbă=ro}}</ref> *''4 aprilie 2022'' — un metrou s-a blocat între stațiile Grivița și Basarab<ref>{{Citat web|url=https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/defectiune-la-metrou-intre-statiile-grivita-si-basarab-calatorii-sunt-debarcati-prin-tunel|nume=Mediafax|prenume=Sursa:|titlu=Defecțiune la metrou, la oră de vârf. Pompierii au ghidat călătorii prin tunel, ca să iasă la suprafaţă|publisher=spotmedia.ro|date=2022-04-05|accessdate=2025-01-01|limbă=ro-RO}}</ref> *''25 iulie 2019'' — o persoană a căzut în calea de rulare în stația de metrou Izvor, pe sensul spre Eroilor<ref name="Mediafax_2019-07-25">{{Citation|author=Departamentul Social|title=Incident GRAV la metrou: Un bărbat a murit după ce s-ar fi aruncat în fața trenului la stația Izvor|date=25 iulie 2019|url=https://www.mediafax.ro/social/incident-grav-la-metrou-un-barbat-a-murit-dupa-ce-s-ar-fi-aruncat-in-fata-trenului-la-statia-izvor-metrorex-circulatia-a-fost-reluata-18249133|newspaper=Mediafax|accessdate=17 septembrie 2019}}</ref> *''26 ianuarie 2019'' — un tren care intra în Depoul Berceni nu s-a oprit la timp și a deraiat de pe platformele de lucru<ref name="adev2019-01-26">{{Citation | url=https://adevarul.ro/news/bucuresti/incident-grav-metrou-doua-vagoane-deraiat-depoul-berceni-mecanicul-trenului-fost-ranit-1_5c4c1d22df52022f75068eb5/index.html| title=FOTO Incident grav la metrou: două vagoane au deraiat la Depoul Berceni. Mecanicul trenului a fost rănit. Ce spune liderul de sindicat Ion Rădoi| newspaper=Adevărul| date= 26 ianuarie 2019| accessdate=26 ianuarie 2019 |author = George-Andrei Cristescu}}</ref> *''5 octombrie 2018'' — o femeie în vârstă de aproximativ 30 de ani, a fost prinsă între garnitura de metrou și peron, în stația Bazilescu, de un tren care circula în direcția Străulești.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09">{{Citation|title=Incidente la metrou în perioada 2010-2018 (cronologie)|date=9 octombrie 2018|url=https://www.agerpres.ro/documentare/2018/10/09/incidente-la-metrou-in-perioada-2010-2018-cronologie--189655|newspaper=Agerpres.ro|accessdate=17 septembrie 2019|archive-date=2018-10-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20181010134540/https://www.agerpres.ro/documentare/2018/10/09/incidente-la-metrou-in-perioada-2010-2018-cronologie--189655|dead-url=yes}}</ref> *''16 august 2018'' — o persoană a folosit spray lacrimogen provocând evacuarea unui tren în stația Piața Unirii.<ref name="Telegrama.ro_2019-01-08">{{Citation| url=https://www.telegrama.ro/national/regiunea-bucuresti-ilfov/item/72053-panica-la-metrou-calatorii-de-la-unirii-au-fost-evacuati-dupa-ce-s-a-folosit-un-spray-lacrimogen.html| title=Panică la metrou: Călătorii de la Unirii au fost evacuați după ce s-a folosit un spray lacrimogen - Telegrama - Informatie la obiect| newspaper=Telegrama.ro| date=| accessdate=8 ianuarie 2019| archive-date=2019-01-08| archive-url=https://web.archive.org/web/20190108050405/https://www.telegrama.ro/national/regiunea-bucuresti-ilfov/item/72053-panica-la-metrou-calatorii-de-la-unirii-au-fost-evacuati-dupa-ce-s-a-folosit-un-spray-lacrimogen.html| dead-url=yes}}</ref> *''23 iulie 2018'' — o persoană a murit după ce a fost lovită de metrou în stația Nicolae Teclu.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> În aceeași zi, la un tren CAF de pe M2 s-a rupt bara de torsiune a unui vagon și au fost deteriorate anumite lucrări de artă din tunel. Barele afectate au fost înlocuite de producător.<ref name="agifer_140_2018">{{citat web|url=https://www.agifer.ro/images/rap-finale-ro/N_140_RI_Berceni-Pipera_23_06_2018.pdf|titlu=RAPORT DE INVESTIGARE al incidentului feroviarprodus în circulația trenurilor de metrou îndata de 23.07.2018|publisher=AGIFER|accessdate=2019-09-17|archive-date=2020-10-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20201022085351/https://agifer.ro/images/rap-finale-ro/N_140_RI_Berceni-Pipera_23_06_2018.pdf|dead-url=yes}}</ref> * ''4 mai 2018'' — S-a rupt o bară de torsiune la trenul CAF 1117-2117 și au fost deteriorate anumite lucrări de artă din tunel.<ref name="agifer_140_2018" /> *''12 decembrie 2017'' — au avut loc o crimă și o tentativă de omor comise de aceeași persoană prin împingerea victimelor în fața trenurilor de metrou. Persoana vinovată a fost condamnată la închisoare pe viață.<ref name="Stiriletvr.ro_2018-10-26">{{Citation| url=http://stiri.tvr.ro/crima-de-la-metrou-magdalena-serban-condamnata-la-inchisoare-pe-viata_837491.html#view| title=Video Pedeapsa cea mai grea| newspaper=Stiriletvr.ro| date=2018-10-26| accessdate=17 septembrie 2019| archive-date=2019-12-11| archive-url=https://web.archive.org/web/20191211222822/http://stiri.tvr.ro/crima-de-la-metrou-magdalena-serban-condamnata-la-inchisoare-pe-viata_837491.html#view| dead-url=yes}}</ref> *''3 noiembrie 2017'' — un jgheab a căzut peste a treia șină între stațiile Eroilor și Izvor. Călătorii au fost evacuați în stația Eroilor<ref name="HotNews.ro_2017-11-03">{{Citation|url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-22091352-probleme-metrou-unde-jgheab-scurgere-infiltratiilor-cazut-sine-tren-ramas-blocat-tunel-circulatia-este-oprita-tronsonul-izvor-politehnica-grozavesti.htm|title=Probleme la metrou, unde un jgheab de scurgere a infiltratiilor a cazut pe sine. Un tren a ramas blocat in tunel. Circulatia este oprita pe tronsonul Izvor-Politehnica- Grozavesti - Esential|newspaper=HotNews.ro|date=3 noiembrie 2017|author=I. B.|accessdate=23 noiembrie 2017}}</ref> *''14 octombrie 2017'' — găsirea unei persoane în tunel pe firul 2, aproape de stația Universitate a dus la perturbări în circulația trenurilor.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''1 octombrie 2017'' — o persoană a fost rănită după ce a căzut pe șine și a fost lovită de un tren în stația de metrou Republica.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''27 ianuarie 2017'' — un bărbat a murit după ce i s-a făcut rău la metrou la stația Timpuri Noi.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''20 ianuarie 2017'' — un incendiu la contactorii electrici a provocat evacuarea stației Universitate și închiderea circulației pe una din liniile către Piața Unirii<ref name="MyUser_Mediafax.ro_January_27_2017c">{{cite web |url=http://www.mediafax.ro/social/galerie-foto-avarie-la-metrou-intre-statiile-piata-universitatii-si-piata-unirii-calatorii-au-fost-evacuati-circulatia-metroului-reluata-la-universitate-16093920 |title=GALERIE FOTO Avarie la metrou, între stațiile Piața Universității și Piața Unirii. Călătorii au fost evacuați/ Circulația metroului,reluată la Universitate - Mediafax |newspaper=Mediafax.ro |date= |author= |accessdate= 27 ianuarie 2017}}</ref> *''20 decembrie 2016'' — un bărbat de aproximativ 40 ani a fost lovit de metrou, la stația Dimitrie Leonida.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''21 octombrie 2016'' — prezența unui pachet suspect a provocat evacuarea stațiilor Eroilor și Piața Unirii.<ref name="agerpres.ro_2016-12-27">{{Citation| url=http://www.agerpres.ro/social/2016/10/21/alerta-statii-de-metrou-evacuate-dupa-un-apel-in-care-se-anunta-un-pachet-suspect-19-59-48| title=UPDATE Reprezentanți Metrorex: S-a reluat circulația trenurilor de metrou; alarmă falsă – AGERPRES| newspaper=Agerpres.ro| date=| author=| accessdate=27 decembrie 2016| archive-date=2016-12-27| archive-url=https://web.archive.org/web/20161227130416/http://www.agerpres.ro/social/2016/10/21/alerta-statii-de-metrou-evacuate-dupa-un-apel-in-care-se-anunta-un-pachet-suspect-19-59-48| dead-url=yes}}</ref> *''13 iulie 2016'' — în stația de metrou Constantin Brâncoveanu a avut loc o tentativă de suicid, nereușită. Circulația a avut loc în sistem pendul timp de mai bine de o oră.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''14 iunie 2016'' — degajarea de fum de la a treia șină a provocat închiderea stației Piața Victoriei<ref name="MyUser_Hotnews.ro_June_14_2016c">{{cite web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21077905-fum-metrou-piata-victoriei-statia-fost-evacuata-circulatia-magistrala-spre-pipera-fost-oprita.htm|title=UPDATE Fum la metrou in Piata Victoriei. Statia Piata Victoriei 2 a fost redeschisa, iar circulatia pe magistrala Berceni-Pipera este restrictionata pe un singur fir - Esential - HotNews.ro|newspaper=Hotnews.ro|date=|author=|accessdate=14 iunie 2016}}</ref> *''12 aprilie 2016'' — un incendiu la un tablou electric a provocat evacuarea stației Piața Romană<ref name="hotnews.ro_2016-06-08">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20932028-incendiu-metrou-zona-piata-romana.htm| title=FOTOGALERIE UPDATE Incendiul de la metrou a fost stins: Statia Piata Romana a fost redeschisa - Esential| newspaper=HotNews.ro| date= 12 aprilie 2016| author=I. C., M. Ivascu| accessdate=8 iunie 2016}}</ref> *''29 martie 2016'' — circulația metroului a fost întreruptă după ce un tren s-a defectat în stația Unirii 2, pe magistrala Pipera — Berceni, unde pasagerii au fost debarcați.<ref name="agerpres.ro_2016-06-09" /> *''28 martie 2016'' — un tren a rămas blocat aproximativ 20 de minute între stațiile Piața Muncii și Dristor 2, iar luminile s-au stins în vagoane.<ref name="agerpres.ro_2016-06-09" /> *''24 martie 2016'' — un tânăr s-a aruncat în fața trenului în stația Constantin Brâncoveanu, nemaiputând fi salvat.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''2 martie 2016'' — un bărbat în vârstă de 60 de ani a murit, după ce s-a aruncat în fața trenului la stația Izvor.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''14 decembrie 2015'' — a apărut o defecțiune la un tren de metrou de pe magistrala 2 Berceni-Pipera.<ref name="agerpres.ro_2016-06-09" /> *''12 decembrie 2015'' — călătorii din stația Piața Unirii au fost evacuați din cauza unui colet suspect, însă alarma s-a dovedit falsă.<ref name="Stiriletvr.ro_2019-01-08">{{Citation| url=http://stiri.tvr.ro/colect-suspect-la-statia-de-metrou-piata-unirii-1--calatorii-au-fost-evacuati_68404.html#view| title=Alarmă falsă la stația de Metrou Piața Unirii 1. Călători evacuați, după ce a fost găsit un colet suspect| newspaper=Stiriletvr.ro| date=2015-12-12| accessdate=8 ianuarie 2019| archive-date=2019-04-14| archive-url=https://web.archive.org/web/20190414044357/http://stiri.tvr.ro/colect-suspect-la-statia-de-metrou-piata-unirii-1--calatorii-au-fost-evacuati_68404.html#view| dead-url=yes}}</ref> *''2 aprilie 2015'' — din cauza unui scurtcircuit la un izolator de linie, circulația dintre stațiile Piața Romană și Piața Victoriei s-a desfășurat pe un singur fir timp de o oră<ref name="agerpres.ro_2016-06-09">{{Citation|url=http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/04/12/defectiuni-la-metroul-bucurestean-cronologie-2008-2016--17-20-17|title=Defecțiuni la metroul bucureștean - cronologie (2008-2016) – AGERPRES|newspaper=Agerpres.ro|date=|author=|accessdate=9 iunie 2016|archive-date=2016-04-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20160421055350/http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/04/12/defectiuni-la-metroul-bucurestean-cronologie-2008-2016--17-20-17|dead-url=yes}}</ref> *''14 ianuarie 2015'' — a avut loc un incendiu în stația Tineretului, cauzat de fisurarea unei conducte de apă<ref name="economica.net_2016-06-08">{{Citation | url=http://www.economica.net/incendiu-la-metrou-la-tineretului-calatorii-au-fost-evacuati_94587.html#n| title=Incendiu la metrou, la Tineretului. Călătorii au fost evacuați| newspaper=Economica.net| date= | author=| accessdate=8 iunie 2016}}</ref> *''3 decembrie 2015'' — un bărbat s-a aruncat pe șinele de metrou în stația Piața Sudului.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''30 septembrie 2015'' — o femeie de 26 de ani a căzut pe șinele de metrou în stația Lujerului.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''22 septembrie 2015'' — un bărbat, în vârstă de 49 de ani, a murit după ce s-a aruncat în fața trenului, în stația Grivița.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''29 iunie 2015'' — un bărbat, în vârstă de aproximativ 35 de ani, a murit după ce a fost lovit de metrou în stația Eroii Revoluției, pe magistrala M2 Pipera-Berceni.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''23 aprilie 2015'' — un bărbat în vârstă de 47 de ani a căzut pe șinele de metrou, în stația Titan, pe sensul spre Republica.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''2 martie 2015'' — o femeie de 55 de ani a căzut pe șinele de metrou în stația Politehnică, după ce i s-a făcut rău.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''17 februarie 2015'' — un tânăr de 19 ani a murit după ce a fost lovit de metrou în stația Păcii.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''26 iulie 2014'' — un bărbat a murit după ce s-a aruncat în fața trenului de metrou în stația Crângași.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''22 iulie 2014'' — circulația trenurilor de metrou pe magistrala Pipera—IMGB a fost îngreunată din cauza defectării unui tren în stația Piața Romană.<ref name="agerpres.ro_2016-06-09" /> *''17 iulie 2014'' — o avarie la o șină a provocat închiderea pe un sens a metroului între Piața Romană și Piața Unirii.<ref name="agerpres.ro_2016-06-09" /> *''26 mai 2014'' — un bărbat s-a aruncat în fața garniturii de metrou la stația Dristor 1.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''19 mai 2014'' — un bărbat s-a aruncat în fața trenului la stația Piața Universității, murind pe loc.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''19 august 2013'' — o femeie s-a aruncat în fața garniturii de metrou la stația de metrou Piața Unirii 1, murind pe loc.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''11 martie 2013'' — o femeie a murit după ce s-a aruncat în fața metroului în stația Costin Georgian.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''2 noiembrie 2012'' — traficul pe M2 a fost oprit o oră și jumătate din cauza unei căderi de tensiune.<ref name="agerpres.ro_2016-06-09" /> *''16 octombrie 2012'' — o femeie a supraviețuit după ce s-a aruncat în fața metroului la stația Dristor 1.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''31 ianuarie 2012'' — o femeie s-a aruncat în fața metroului în stația Piața Sudului.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''5 aprilie 2011'' — o femeie a supraviețuit după ce s-a aruncat în fața unei garnituri la stația Apărătorii Patriei.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''3 aprilie 2011'' — un bărbat a fost rănit după ce s-a aruncat în fața metroului la stația Ștefan cel Mare.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> *''1 martie 2011'' — un bărbat a scăpat cu viață, după ce a căzut în fața garniturii de metrou din stația Costin Georgian.<ref name="Agerpres.ro_2018-10-09" /> == Note == <references /> [[Categorie:Metroul din București|incidente]] bq2njf3cu7qg2nxg2grgg0izbjnp400 0 2440533 17024038 15601967 2025-06-10T14:48:00Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1989]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024038 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte}} '''''Cyteen''''' (1988) este un roman [[Științifico-fantastic|science-fiction]] al scriitoarei americane [[C. J. Cherryh|CJ Cherryh]], din ciclul Universul Alianță-Uniune. Uciderea unui politician și om de știință major al Uniunii are repercusiuni profunde și de lungă durată. A câștigat [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman|premiul Hugo pentru cel mai bună roman]] și premiul Locus în 1989.<ref name="nyt890904"/><ref name="WWE-1989"/><ref name="locus"/> O continuare denumită ''Regenesis'' a fost publicată de DAW Books în ianuarie 2009.<ref>{{cite web | title=Regenesis (Cyteen) | url=http://www.fantasticfiction.co.uk/c/c-j-cherryh/regenesis.htm | work=Fantastic Fiction | accessdate=2008-11-20}}</ref> == Context == Fondat în 2201 de un grup de oameni de știință și ingineri disidenți, sistemul stelar Cyteen include planetele Cyteen și Stațiile interioare și exterioare. Cyteen și-a declarat independența față de [[Pământ]] în 2300 CE și a devenit capitala Uniunii. Aceasta este situată în Lalande 46650 (BD+01 4774). Atmosfera planetei este moderat toxică pentru om, necesitând enclave sau [[Oraș-stat|state-oraș]] semi-încapsulate, ceea ce influențează perspectivele politice ale Uniunii. Cyteen este văzută ca [[Antiteză|antiteza]] Pământului; inima Uniunii este unitatea de cercetare Reseune, centrul tuturor cercetărilor și dezvoltării clonării umane. Clonarea „Azii“ oferă populație suplimentară Uniunii pentru a putea să existe și să se extindă, o politică pe care Pământul și Alianța, principalul rival al Uniunii, o deplâng dar refuză să o sancționeze. Clonele numite Azi sunt incubate ''[[in vitro]]'', dar bebelușii cetățeni (sau „CIT”) pot fi clonați la fel, de exemplu, pentru a înlocui un copil mort. Diferența fundamentală dintre Azi și oamenii obișnuiți este aceea că sunt educați și precondiționați de la naștere printr-o „bandă” de computer. Această tehnologie nu se limitează la Azi; este folosit și de oamenii normali, deși într-o măsură mai mică și după ce au șansa de a se dezvolta normal (adică de obicei după vârsta de șase ani). Aceasta are ca rezultat diferențe psihologice profunde; de exemplu, CIT-urile sunt mult mai capabile să gestioneze situații noi și incerte, în timp ce Azii sunt capabili să se concentreze mai bine. Programul educațional general al unui Azi este denumit „psihsetul” său. Proiectarea benzilor este o disciplină extrem de complexă, deoarece un psihset prost proiectat poate determina ca un Azi să devină instabil din punct de vedere emoțional. == Referințe == {{Reflist|refs= <ref name="nyt890904">{{cite news |first=Andrew L. |last=Yarrow |work=The New York Times |title=Sci-Fi Fans Meet to Ponder Genre's Present |url=https://www.nytimes.com/1989/09/04/arts/sci-fi-fans-meet-to-ponder-genre-s-present.html |date=September 4, 1989 |accessdate=March 30, 2010}}</ref> <ref name="locus">{{cite web | url = http://visionsofparadise.blogspot.com/2007/10/best-all-time-sf-novels-prior-to-1990.html | title = Best All-Time SF Novels Prior to 1990 | work = Visions of Paradise | accessdate=2009-07-15}}</ref> <ref name="WWE-1989">{{cite web | url = https://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1989 | title = 1989 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=2009-07-15}}</ref>}} == Surse == *C. J. Cherryh. ''Cyteen''. Warner Books 1995. {{ISBN|0-446-67127-4}}. == Legături externe == * [https://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=36 Cyteen] at Worlds Without End * {{Isfdb title|id=2179}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman}} {{Premiul Locus pentru cel mai bun roman science-fiction}} {{C. J. Cherryh}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 1988]] [[Categorie:Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice de C. J. Cherryh]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:1988 în științifico-fantastic]] [[Categorie:1989 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Premiul Locus]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1989]] r7natz18idl04dmxcrta6olkynplqdx 17024041 17024038 2025-06-10T14:49:27Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1988]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024041 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte}} '''''Cyteen''''' (1988) este un roman [[Științifico-fantastic|science-fiction]] al scriitoarei americane [[C. J. Cherryh|CJ Cherryh]], din ciclul Universul Alianță-Uniune. Uciderea unui politician și om de știință major al Uniunii are repercusiuni profunde și de lungă durată. A câștigat [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman|premiul Hugo pentru cel mai bună roman]] și premiul Locus în 1989.<ref name="nyt890904"/><ref name="WWE-1989"/><ref name="locus"/> O continuare denumită ''Regenesis'' a fost publicată de DAW Books în ianuarie 2009.<ref>{{cite web | title=Regenesis (Cyteen) | url=http://www.fantasticfiction.co.uk/c/c-j-cherryh/regenesis.htm | work=Fantastic Fiction | accessdate=2008-11-20}}</ref> == Context == Fondat în 2201 de un grup de oameni de știință și ingineri disidenți, sistemul stelar Cyteen include planetele Cyteen și Stațiile interioare și exterioare. Cyteen și-a declarat independența față de [[Pământ]] în 2300 CE și a devenit capitala Uniunii. Aceasta este situată în Lalande 46650 (BD+01 4774). Atmosfera planetei este moderat toxică pentru om, necesitând enclave sau [[Oraș-stat|state-oraș]] semi-încapsulate, ceea ce influențează perspectivele politice ale Uniunii. Cyteen este văzută ca [[Antiteză|antiteza]] Pământului; inima Uniunii este unitatea de cercetare Reseune, centrul tuturor cercetărilor și dezvoltării clonării umane. Clonarea „Azii“ oferă populație suplimentară Uniunii pentru a putea să existe și să se extindă, o politică pe care Pământul și Alianța, principalul rival al Uniunii, o deplâng dar refuză să o sancționeze. Clonele numite Azi sunt incubate ''[[in vitro]]'', dar bebelușii cetățeni (sau „CIT”) pot fi clonați la fel, de exemplu, pentru a înlocui un copil mort. Diferența fundamentală dintre Azi și oamenii obișnuiți este aceea că sunt educați și precondiționați de la naștere printr-o „bandă” de computer. Această tehnologie nu se limitează la Azi; este folosit și de oamenii normali, deși într-o măsură mai mică și după ce au șansa de a se dezvolta normal (adică de obicei după vârsta de șase ani). Aceasta are ca rezultat diferențe psihologice profunde; de exemplu, CIT-urile sunt mult mai capabile să gestioneze situații noi și incerte, în timp ce Azii sunt capabili să se concentreze mai bine. Programul educațional general al unui Azi este denumit „psihsetul” său. Proiectarea benzilor este o disciplină extrem de complexă, deoarece un psihset prost proiectat poate determina ca un Azi să devină instabil din punct de vedere emoțional. == Referințe == {{Reflist|refs= <ref name="nyt890904">{{cite news |first=Andrew L. |last=Yarrow |work=The New York Times |title=Sci-Fi Fans Meet to Ponder Genre's Present |url=https://www.nytimes.com/1989/09/04/arts/sci-fi-fans-meet-to-ponder-genre-s-present.html |date=September 4, 1989 |accessdate=March 30, 2010}}</ref> <ref name="locus">{{cite web | url = http://visionsofparadise.blogspot.com/2007/10/best-all-time-sf-novels-prior-to-1990.html | title = Best All-Time SF Novels Prior to 1990 | work = Visions of Paradise | accessdate=2009-07-15}}</ref> <ref name="WWE-1989">{{cite web | url = https://www.worldswithoutend.com/books_year_index.asp?year=1989 | title = 1989 Award Winners & Nominees | work = Worlds Without End | accessdate=2009-07-15}}</ref>}} == Surse == *C. J. Cherryh. ''Cyteen''. Warner Books 1995. {{ISBN|0-446-67127-4}}. == Legături externe == * [https://www.worldswithoutend.com/novel.asp?ID=36 Cyteen] at Worlds Without End * {{Isfdb title|id=2179}} {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman}} {{Premiul Locus pentru cel mai bun roman science-fiction}} {{C. J. Cherryh}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 1988]] [[Categorie:Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice de C. J. Cherryh]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:1988 în științifico-fantastic]] [[Categorie:1989 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Premiul Locus]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1989]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1988]] 6hq7f9wxo79urs9vciozesgw65rdyx3 0 2445601 17023932 16932142 2025-06-10T14:12:43Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2008]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023932 wikitext text/x-wiki {{IC|traducător=Ana-Veronica Mircea<ref>{{Citation |title=Suzanne Collins - Jocurile foamei |publisher=TargulCartii.ro |url=https://www.targulcartii.ro/suzanne-collins/jocurile-foamei-nemira-junior-2009-219796}}</ref>}} '''''The Hunger Games''''' este un [[roman științifico-fantastic]] [[postapocaliptic]] distopic din 2008 de [[Suzanne Collins]]. Este primul roman din trilogia [[Jocurile foamei (trilogie)|''Jocurile foamei'']], fiind urmată de romanele ''[[Sfidarea]]'' (''Catching Fire'', 2009) și ''[[Revolta]]'' (''Mockingjay'', 2010). Cartea o are ca naratoare și protagonistă pe Katniss Everdeen, o tânără de 16 ani, care trăiește în Panem, națiunea post-apocaliptică, cunoscută odată ca și America de Nord, după ce dezastrele naturale au schimbat fața continentului. Capitoliul, o metropolă foarte avansată, aflată undeva în Munții Stâncoși, își ''exersează'' controlul politic asupra întregii națiuni, în urma războiului dintre Capitoliu și districtele aflate în Est, cunoscută ca '' Zilele Negre'', care au dus la dezastrul nuclear din districtul 13. Jocurile foamei sunt menite să aducă aminte de aceste ''zile negre'', dar și de puterea nemărginită a Capitoliului asupra celor 12 districte. Jocurile sunt niște evenimente anuale, în care câte un băiat și o fată, cu vârstele cuprinse între 12 și 18 ani, din toate cele douăsprezece districte ce înconjoară Capitoliul, sunt aleși printr-o <nowiki>''extragere''</nowiki> să concureze într-o televizată luptă pe viață și pe moarte. Cartea a primit multe aprecieri din partea criticilor și a altor autori importanți. ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Isfdb title|872410}} ==Vezi și== *[[2008 în științifico-fantastic]] {{Jocurile foamei}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 2008]] [[Categorie:2008 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Suzanne Collins]] [[Categorie:Romane de aventuri]] [[Categorie:Romane distopice]] [[Categorie:Literatură pentru tineret]] [[Categorie:Romane post-apocaliptice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2008]] entrmvgx4gst5hs4aotkwz6e1nvlnta 0 2447700 17024006 15602352 2025-06-10T14:35:56Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1995]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024006 wikitext text/x-wiki {{IC}} '''''Amnesia Moon''''' este un roman din 1995 scris de autorul american [[Jonathan Lethem]]. Lethem a adaptat romanul după mai multe povestiri nepublicate pe care le-a scris, toate despre evenimente catastrofale, apocaliptice. În formă sa finalizată, romanul ''Amnesia Moon'' este un omagiu adus scriitorului [[Philip K. Dick]], fiind influențat de lucrarea acestuia ''[[Clans of the Alphane Moon]]''.<ref>Kelleghan, Fiona (iulie 1998). „[http://www.depauw.edu/sfs/interviews/letheminterview.htm Private Hells and Radical Doubts: An Interview with Jonathan Lethem]” . ''Science Fiction Studies''. Accesat în 30 martie 2014.</ref><ref>Rossi, Umberto. "From Dick to Lethem: The Dickian Legacy, Postmodernism, and Avant-Pop in Jonathan Lethem's ''Amnesia Moon''", ''Science-Fiction Studies'' # 86, 29:1, March 2002, 15-33.</ref> ==Prezentare== {{sinopsis}} Într-o călătorie pe șosea, două personaje au ieșit dintr-un oraș [[postapocaliptic]] din [[Wyoming]] și trec printr-o succesiune de realități alternative, printre care și una învăluită în ceață opacă verde, un alt sistem politic bazat pe noroc și se sugerează că aceste realități divergente alternative împiedica o [[invazie extraterestră]] a [[Pământul]]ui. ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Isfdb title|306}} ==Vezi și== * [[1995 în științifico-fantastic]] * [[Realitatea simulată în ficțiune]] {{Jonathan Lethem}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 1995]][[Categorie:Romane științifico-fantastice]][[Categorie:1995 în științifico-fantastic]][[Categorie:Realitatea simulată în ficțiune]][[Categorie:Romane de Jonathan Lethem]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1995]] 3uhv200vrb5wqqqngw3fpis4t0ofjyc 2 2449381 17023994 17023312 2025-06-10T14:31:38Z Stephan Condurachis 464050 /* Localități */ 17023994 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__ {{Babel-5|ro|fr-4|en-3|Franța|istorie|geografie|traducător{{!}}franceză{{!}}|traducător{{!}}engleză{{!}}}} <gallery>Fişier:WikiGlory1.png|Felicitări pentru efortul depus la scrierea articolelor [[Beauvais]], [[Machecoul]] și [[Auteuil]] nominalizate la [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 22|ediția din noiembrie 2024 a concursul de scriere]]! --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 28 decembrie 2024 08:57 (EEST) Fișier:Wiki Loves Martisor barnstar.svg|miniatura|Felicitări pentru Premiul pentru cele mai multe articole noi la [[Wikipedia:Wikimărțișor/2025|Wikimărțișor 2025]]!</gallery> <div style="clear:both; float:left; margin-right:1em;"> {{casetă arhive|box-width=250px| * [[Utilizator:Stephan Condurachis/Drumuri|Drumuri]] * [[Utilizator:Stephan Condurachis/Localități Franța|Localități Franța]] * [[Utilizator:Stephan Condurachis/Personalități în viață|Personalități în viață]] }} </div> {{clr|left}} = Liste = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="2" style="font-size: 12px;"| Știință |- | [[1855 în știință]] || [[1898 în știință]] |} = Drumuri = == Drumuri Belgia == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Drumuri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Belgia]] || - || [[Listă de autostrăzi în Belgia]] || 02 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A1 (Belgia)]] || 03 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A2 (Belgia)]] || 04 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A3 (Belgia)]] || 05 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A4 (Belgia)]] || 07 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A7 (Belgia)]] || 10 decembrie 2024 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A8 (Belgia)]] || 25 ianuarie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A10 (Belgia)]] || 10 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A11 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A12 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A13 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A14 (Belgia)]] || 24 ianuarie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A15 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A16 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A17 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A18 (Belgia)]] || 22 ianuarie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A19 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A21 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A25 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A26 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A27 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A28 (Belgia)]] || 18 aprilie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A54 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A112 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A501 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A503 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A601 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A602 (Belgia)]] || |- | [[Belgia]] || - || [[Autostrada A604 (Belgia)]] || |} == Drumuri Cehia == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Drumuri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Cehia]] || - || [[Listă de autostrăzi în Cehia]] || |- | [[Cehia]] || - || [[Autostrada D1 (Cehia)]] || 25 aprilie 2025 |- | [[Cehia]] || - || [[Autostrada D2 (Cehia)]] || 26 aprilie 2025 |- | [[Cehia]] || - || [[Autostrada D35 (Cehia)]] || 28 aprilie 2025 |- | [[Cehia]] || - || [[Autostrada D49 (Cehia)]] || 29 aprilie 2025 |} == Drumuri Elveția == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Drumuri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Elveția]] || - || [[Listă de autostrăzi în Elveția]] || |- | [[Elveția]] || - || [[Autostrada A3 (Elveția)]] || 31 ianuarie 2025 |} == Drumuri Germania == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Drumuri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Germania]] || - || [[Bundesautobahn 5]] || 05 februarie 2025 |- | [[Germania]] || - || [[Bundesautobahn 6]] || 15 martie 2025 |- | [[Germania]] || - || [[Bundesautobahn 65]] || 01 februarie 2025 |- | [[Germania]] || - || [[HaFraBa]] || 02 mai 2025 |} == Drumuri Italia == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Drumuri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Italia]] || - || [[Listă de autostrăzi în Italia]] || |- | [[Italia]] || - || [[Autostrada A10 (Italia)]] || 01 ianuarie 2025 |} == Drumuri Luxemburg == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Drumuri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Luxemburg]] || - || [[Listă de autostrăzi în Luxemburg]] || |- | [[Luxemburg]] || - || [[Autostrada A3 (Luxemburg)]] || 30 ianuarie 2025 |- | [[Luxemburg]] || - || [[Autostrada A4 (Luxemburg)]] || 18 aprilie 2025 |} == Drumuri Spania == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Drumuri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Spania]] || - || [[Listă de autostrăzi în Spania]] || |- | [[Spania]] || - || [[Autostrada AP-7 (Spania)]] || 11 ianuarie 2025 |- | [[Spania]] || - || [[Autostrada AP-8 (Spania)]] || 02 martie 2025 |} == Drumuri Țările de Jos == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Drumuri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Regatul Țărilor de Jos|Țările de Jos]] || - || [[Listă de autostrăzi în Țările de Jos]] || |- | [[Regatul Țărilor de Jos|Țările de Jos]] || - || [[Autostrada A76 (Țările de Jos)]] || |} == Drumuri Europene == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Drumuri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E11]] || 21 mai 2025 |- | [[Belgia]]<br>[[Franța]] || - || [[Drumul european E17]] || 20 martie 2025 |- | [[Regatul Țărilor de Jos]]<br>[[Belgia]]<br>[[Franța]] || - || [[Drumul european E19]] || 22 martie 2025 |- | [[Franța]]<br>[[Elveția]] || - || [[Drumul european E21]] || 04 aprilie 2025 |- | [[Franța]]<br>[[Elveția]] || - || [[Drumul european E23]] || 20 aprilie 2025 |- | [[Franța]]<br>[[Elveția]]<br>[[Italia]] || - || [[Drumul european E27]] || 06 mai 2025 |- | [[Regatul Țărilor de Jos]]<br>[[Belgia]]<br>[[Germania]] || - || [[Drumul european E34]] || |- | [[Franța]]<br>[[Belgia]]<br>[[Germania]]<br>[[Polonia]]<br>[[Ucraina]]<br>[[Rusia]]<br>[[Kazahstan]]<br>[[Turkmenistan]]<br>[[Uzbekistan]]<br>[[Kârgâzstan]] || - || [[Drumul european E40]] || 16 aprilie 2025 |- | [[Franța]]<br>[[Belgia]]<br>[[Germania]] || - || [[Drumul european E42]] || 26 ianuarie 2025 |- | [[Franța]]<br>[[Belgia]]<br>[[Luxemburg]]<br>[[Germania]] || - || [[Drumul european E44]] || 19 aprilie 2025 |- | [[Belgia]]<br>[[Franța]] || - || [[Drumul european E46]] || 26 martie 2025 |- | [[Franța]]<br>[[Germania]]<br>[[Cehia]]<br>[[Slovacia]]<br>[[Ucraina]]<br>[[Rusia]] || - || [[Drumul european E50]] || 27 martie 2025 |- | [[Franța]]<br>[[Germania]]<br>[[Elveția]] || - || [[Drumul european E54]] || 28 martie 2025 |- | [[Franța]]<br>[[Elveția]]<br>[[Italia]] || - || [[Drumul european E62]] || 08 mai 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E72]] || 17 mai 2025 |- | [[Franța]]<br>[[Italia]] || - || [[Drumul european E74]] || 09 aprilie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Drumul european E313]] || |- | [[Regatul Țărilor de Jos]]<br>[[Belgia]]<br>[[Germania]] || - || [[Drumul european E314]] || |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E401]] || 12 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E402]] || 16 aprilie 2025 |- | [[Belgia]]<br>[[Franța]] || - || [[Drumul european E411]] || 20 aprilie 2025 |- | [[Belgia]]<br>[[Franța]] || - || [[Drumul european E420]] || 23 aprilie 2025 |- | [[Belgia]] || - || [[Drumul european E429]] || 26 ianuarie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E501]] || 12 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E511]] || 02 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E602]] || 01 iunie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E604]] || 23 mai 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E606]] || 10 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E611]] || 10 mai 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E711]] || 11 mai 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E713]] || 11 mai 2025 |- | [[Elveția]]<br>[[Franța]] || - || [[Drumul european E712]] || 08 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Drumul european E714]] || 09 aprilie 2025 |} = Căi ferate = == Gări == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Gări |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || - || [[Gara Champagne-Ardenne TGV]] || 30 martie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Gara Meuse TGV]] || 31 martie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Gara Valence TGV]] || 12 mai 2025 |} = Scriitori = == Prozatori == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Prozatori |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Regatul Franței]] || 1546 – 1611 || [[Pierre de L'Estoile]] || 27 martie 2024 |- | [[Ucraina]] || 1892 – 1976 || [[Milena Rudnytska]] || 14 aprilie 2024 |} == Poeți == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Poeți |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Regatul Franței]] || 1602 – 1652 || [[Claude de L'Estoile]] || 28 martie 2024 |- | [[Finlanda]] || 1900 – 1988 || [[Hasan Hamidulla]] || 21 martie 2025 |- | [[Ucraina]] || 1947 – 1984 || [[Valeri Marcenko]] || 16 aprilie 2025 |- | [[Regatul Franței]] || 1589 – 1662 || [[François Le Métel de Boisrobert]] || 29 martie 2024 |- | [[Regatul Franței]] || 1594 – 1661 || [[Marc-Antoine Girard de Saint-Amant]] || 1 aprilie 2024 |} == Folcloriști == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Folcloriști |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[România]] || 1858 – 1929 || [[Pauline Schullerus]] || 25 februarie 2025 |} = Istorie = == Istorici == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Istorici |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Albania]] || 1908 – 1980 || [[Eqrem Çabej]] || 13 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1697 – 1781 || [[Jean-Baptiste de La Curne de Sainte-Palaye]] || 14 iunie 2024 |- | [[Franța]] || 1877 – 1955 || [[Albert Dauzat]] || 20 ianuarie 2025 |- | [[Albania]] || 1920 – 2014 || [[Shaban Demiraj]] || 13 aprilie 2025 |- | [[Albania]] || 1922 – 1992 || [[Androkli Kostallari]] || 13 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1859 – 1946 || [[Victor Loret]] || 11 iunie 2024 |- | [[Franța]] || 1846 – 1916 || [[Gaston Maspero]] || 13 iunie 2024 |} == Entități administrative == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Entități administrative |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || 866 – 1790 || [[Angoumois]] || 20 aprilie 2024 |- | [[Franța]] || 675 – 781<br>877 – 1453 || [[Ducatul Aquitaniei]] || 22 aprilie 2024 |- | [[Franța]] || 1374 – 1790 || [[Aunis]] || 13 aprilie 2024 |- | [[Franța]] || 623 - 1860 || [[Auteuil]] || 24 noiembrie 2024 |- | [[Franța]] || secolul XVI - 1790 || [[Berry (provincie)]] || 08 februarie 2025 |- | [[Belgia]] || 1830 – 1995 || [[Brabant (Belgia)]] || |- | [[Franța]] || 500 - 1660 || [[Comitatul de Blois]] || 21 februarie 2025 |- | [[Franța]] || || [[Bretagne]] || 10 februarie 2025 |- | [[Franța]] || 967 - 1314 || [[Comitatul de Champagne]] || 22 februarie 2025 |- | [[Franța]] || 1589 – 1790 || [[Limousin (provincie)]] || 21 aprilie 2024 |- | [[Armenia]] || 979 – 1118 || [[Regatul Lori]] || 01 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || Secolul al X-lea – 1790 || [[Comitatul Marche]] ||21 aprilie 2024 |- | [[Franța]] || 1494 - 1600 || [[Montjay]] || 30 noiembrie 2024 |- | [[Franța]] || 987 – 1790 || [[Orléanais]] || 11 februarie 2025 |- | [[Franța]] || 778 – 1790 || [[Poitou]] || 15 aprilie 2024 |- | [[Franța]] || 1371 – 1790 || [[Saintonge]] || 21 martie 2024 |- | [[Franța]] || 1204 – 1790 || [[Touraine]] || 11 februarie 2025 |- | [[Franța]] || 829 – 1185 || [[Comitatul de Valois]] || 17 martie 2025 |- | [[Armenia]] || 908 – 1021 || [[Regatul Vasbouragan]] || 02 aprilie 2025 |} == Titluri == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Titluri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || || [[Casa de Anjou]] || 12 februarie 2025 |- | [[Neustria]]<br>[[Regatul francilor]]<br>[[Regatul Franței]]<br>Imperiul Francez<br>[[Franța]] || 587 – prezent || [[Lista conților și ducilor de Anjou]] || 22 martie 2024 |- | [[Franța]] || 1344 - 1848 || [[Duce de Orléans]] || 26 octombrie 2024 |} == Personalităti istorice == === Istoria Armeniei === {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități din Istoria Armeniei |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Armenia]] || Dată necunoscută || [[Ara cel Frumos]] || 03 aprilie 2025 |- | [[Armenia]] || Dată necunoscută – 31 î.Hr. || [[Artavasdes al II-lea]] || 31 martie 2025 |- | [[Armenia]] || Dată necunoscută – 1048 || [[David I Anhoghin]] || 01 aprilie 2025 |- | [[Armenia]] || 1342 - 1393 || [[Levon al V-lea al Armeniei]] || 02 aprilie 2025 |- | [[Armenia]] || secolul al IV-lea || [[Varazdat]] || 02 aprilie 2025 |} === Istoria Danemarcei === {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități din Istoria Danemarcei |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Danemarca]] || 1914 - 1978 || [[Jens Otto Krag]] || 23 aprilie 2025 |} === Istoria Elveției === {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități din Istoria Elveției |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Galia]] || 140/130 î.Hr. – După 58 î.Hr. || [[Divico]] || 19 martie 2024 |- | [[Galia]] || Dată necunoscută – 61 î.Hr. || [[Orgetorix]] || 19 martie 2024 |} === Istoria Franței === {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități din Istoria Franței |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Regatul francilor]] || 867 – 884 || [[Carloman al II-lea]] || 12 februarie 2025 |- | [[Austrasia]]<br>[[Regatul francilor]] || 655 – 675 || [[Childéric al II-lea]] || 22 aprilie 2024 |- | [[Neustria]]<br>[[Regatul Burgundiei]] || 635 – 657 || [[Clovis al II-lea]] || 22 aprilie 2024 |- | [[Neustria]]<br>[[Regatul Burgundiei]]<br>[[Regatul francilor]] || 602 – 639 || [[Dagobert I]] || 26 aprilie 2024 |- | [[Regatul Franței]] || 1730 – 1733 || [[Filip, Duce de Anjou]] || 23 martie 2024 |- | [[Franța]] || 1889 – 1952 || [[Jean de Lattre de Tassigny]] || 27 ianuarie 2025 |- | [[Regatul Franței]] || 1607 – 1611 || [[Monsieur d’Orléans]] || 26 martie 2024 |- | [[Franța]] || 1905 – 1981 || [[François Seydoux de Clausonne]] || 25 aprilie 2025 |- | [[Austrasia]]<br>[[Neustria]]<br>[[Regatul Burgundiei]]<br>[[Regatul francilor]] || 657 – 691 || [[Theuderic al III-lea]] || 13 februarie 2025 |} === Istoria Germaniei === {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități din Istoria Germaniei |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Germania Nazistă]] || 1865 – 1946 || [[Elsa Bruckmann]] || 04 martie 2025 |} === Istoria Poloniei === {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități din Istoria Poloniei |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Polonia]] || 1634 – 1702 || [[Stanisław Jan Jabłonowski]] || 25 martie 2024 |- | [[Polonia]] || 1614 – 1659 || [[Bogusław Leszczyński]] || 25 martie 2024 |- | [[Polonia]] || 1650 – 1703 || [[Rafał Leszczyński (1650–1703)]] || 23 martie 2024 |- | [[Polonia]] || 1660 – 1701 || [[Zofia Czarnkowska Opalińska]] || 24 martie 2024 |} === Istoria Țărilor de Jos === {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități din Istoria Țărilor de Jos |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Țările de Jos]] || 1911 - 2002 || [[Joseph Luns]] || 24 aprilie 2025 |} == Sit arheologic== {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Sit arheologic |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Grecia]] || Neolitic || [[Peștera Alepotrypa]] || 10 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || secolele II – I î.Hr || [[Bibracte]] || 18 martie 2024 |} == Popoare == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Popoare |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || - || [[Andecavi]] || 18 aprilie 2024 |- | [[Franța]] || - || [[Hædui (Ædui)]] || 14 martie 2024 |- | [[Franța]] || - || [[Pictavii]] || 16 aprilie 2024 |- | [[Kazahstan]] || - || [[Rușii din Kazahstan]] || 19 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || - || [[Santoni]] || 19 aprilie 2024 |- | [[Franța]] || - || [[Turoni]] || 19 aprilie 2024 |} == Evenimente == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Evenimente |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || 58 î.Hr. || [[Bătălia de la Bibracte]] || 18 martie 2024 |- | [[Armenia]] || 98 î.Hr. - 78 î.Hr. || [[Campaniile militare ale lui Tigrane cel Mare]] || 28 martie 2025 |- | [[Armenia]] || 1722 – 1730 || [[Lupta de eliberare a Syunikului]] || 29 martie 2025 |- | [[Armenia]] || 1201 - 1219 || [[Războiul pentru succesiunea Antiohiei]] || 29 martie 2025 |- | [[Armenia]] || 40 î.Hr. - 33 î.Hr. || [[Războiul romano-part din anii 40-33 î.Hr.]] || 30 martie 2025 |} = Geografie = == Entități administrative == === Departamente === {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Departamente |- ! '''Țara''' !! '''Regiune''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || [[Île-de-France]] || [[Essonne]] || 16 februarie 2025 |- | [[Franța]] || [[Centre-Val de Loire]] || [[Eure-et-Loir]] || 18 februarie 2025 |- | [[Franța]] || [[Centre-Val de Loire]] || [[Loir-et-Cher]] || 19 februarie 2025 |- | [[Franța]] || [[Centre-Val de Loire]] || [[Loiret]] || 23 februarie 2025 |- | [[Franța]] || [[Burgundia-Franche-Comté]] || [[Nièvre]] || 24 februarie 2025 |- | [[Franța]] || [[Burgundia-Franche-Comté]] || [[Yonne]] || 25 februarie 2025 |- | [[Franța]] || [[Île-de-France]] || [[Yvelines]] || 28 februarie 2025 |} == Localități == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| [[Utilizator:Stephan Condurachis/Localități Franța|Localități]] |- ! '''Țara''' !! '''Regiune''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Belgia]] || [[Liège (provincie)|Liège]] || [[Alleur]] || 06 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || [[Luxemburg (provincie a Belgiei)|Luxemburg]] || [[Athus]] || 03 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || [[Luxemburg (provincie a Belgiei)|Luxemburg]] || [[Autelbas]] || 09 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || [[Liège (provincie)|Liège]] || [[Barchon]] || 10 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || [[Liège (provincie)|Liège]] || [[Battice]] || 03 iunie 2025 |- | [[Belgia]] || [[Anvers (provincie)|Anvers]] || [[Berchem]] || 04 iunie 2025 |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Betting, Moselle]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Valon]] || [[Bierges]] || |- | [[Belgia]] || [[Anvers (provincie)|Anvers]] || [[Borgerhout]] || |- | [[Franța]] || [[Territoire de Belfort]] || [[Botans]] || |- | [[Belgia]] || [[Namur (provincie)|Namur]] || [[Bouge]] || |- | [[Belgia]] || [[Valonia]] || [[Bressoux]] || |- | [[Belgia]] || [[Valonia]] || [[Le Brûly]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Carnoux-en-Provence]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Carry-le-Rouet]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Cattenom]] || |- | [[Franța]] || [[Rhône]] || [[Chabanière]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Chambourcy]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Champagne-sur-Oise]] || |- | [[Franța]] || [[Jura]] || [[Champagnole]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Champigneulles]] || |- | [[Belgia]] || [[Namur (provincie)|Namur]] || [[Champion, Namur]] || |- | [[Franța]] || [[Vosges]] || [[Charmes, Vosges]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Châteauneuf-les-Martigues]] || |- | [[Franța]] || [[Vosges]] || [[Châtenois, Vosges]] || |- | [[Franța]] || [[Ain]] || [[Châtillon-en-Michaille]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Chaufour-lès-Bonnières]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Chenières]] || |- | [[Franța]] || [[Manche]] || [[Cherbourg-en-Cotentin]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Cirey-sur-Vezouze]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Claye-Souilly]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Clerval, Doubs]] || |- | [[Franța]] || [[Ain]] || [[Coligny, Ain]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Colombey-les-Belles]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Compans]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Cormeilles-en-Vexin]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Valon]] || [[Corroy-le-Grand]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Cosnes-et-Romain]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Courcelles-Chaussy]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Courcelles-sur-Viosne]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Courdimanche]] || |- | [[Belgia]] || [[Namur (provincie)|Namur]] || [[Courrière]] || |- | [[Franța]] || [[Jura]] || [[Cousance]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Crécy-la-Chapelle]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Creutzwald]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Croissy-Beaubourg]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Cuges-les-Pins]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Custines]] || |- | [[Belgia]] || [[Namur (provincie)|Namur]] || [[Custinne]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Cutry, Meurthe-et-Moselle]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Dammartin-en-Goële]] || |- | [[Franța]] || [[Jura]] || [[Dampierre, Jura]] || |- | [[Franța]] || [[Territoire de Belfort]] || [[Danjoutin]] || |- | [[Elveția]] || [[Jura]] || [[Delémont]] || |- | [[Franța]] || [[Territoire de Belfort]] || [[Delle]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[La Destrousse]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Dieulouard]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Dombasle-sur-Meurthe]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Domèvre-sur-Vezouze]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Dommartin-lès-Toul]] || |- | [[Franța]] || [[Territoire de Belfort]] || [[Dorans]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Dourdan]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra de Est]] || [[Drongen]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Ecquevilly]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Émerainville]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Enghien-les-Bains]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Ennery, Moselle]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Épiais-lès-Louvres]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Épinay-sur-Orge]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Épône]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Éragny, Val-d'Oise]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Esbly]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Étupes]] || |- | [[Belgia]] || [[Valonia]] || [[Évegnée-Tignée]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Exincourt]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Eyguières]] || |- | [[Belgia]] || [[Liège]] || [[Eynatten]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Fameck]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[La Fare-les-Oliviers]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Farébersviller]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Faulquemont]] || |- | [[Franța]] || [[Haute-Savoie]] || [[Le Fayet]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Ferrières-en-Brie]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[La Ferté-sous-Jouarre]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Flavigny-sur-Moselle]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Fleury-en-Bière]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Fleury-Mérogis]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Fléville-devant-Nancy]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Flins-sur-Seine]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Florange]] || |- | [[Franța]] || [[Territoire de Belfort]] || [[Fontaine, Territoire de Belfort]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Fontenay-Trésigny]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Fontoy]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Fos-sur-Mer]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Fosses]] || |- | [[Franța]] || [[Calvados]] || [[Frénouville]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Frépillon]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Freyming-Merlebach]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Frouard]] || |- | [[Franța]] || [[Creuse]] || [[Fursac]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Fuveau]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Gardanne]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Gargenville]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Gémenos]] || |- | [[Franța]] || [[Jura]] || [[Gendrey]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Valon]] || [[Genval]] || |- | [[Franța]] || [[Vosges]] || [[Gérardmer]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Germigny-des-Prés]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Gien]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Gignac-la-Nerthe]] || |- | [[Franța]] || [[Alpes-Maritimes]] || [[Golfe-Juan]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Gondreville, Meurthe-et-Moselle]] || |- | [[Grecia]] || [[Prefectura Kastoria|Kastoria]] || [[Gramos]] || 09 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Grand-Charmont]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Grans]] || |- | [[Franța]] || [[Haute-Saône]] || [[Gray, Haute-Saône]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Gretz-Armainvilliers]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Grosbliederstroff]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Flamand]] || [[Groot-Bijgaarden]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Guénange]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Guerville, Yvelines]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Guilly, Loiret]] || |- | [[Belgia]] || [[Luxemburg (provincie a Belgiei)|Luxemburg]] || [[Habay-la-Neuve]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Hagondange]] || |- | [[Belgia]] || [[Namur (provincie)|Namur]] || [[Han-sur-Lesse]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra de Est]] || [[Hansbeke]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Hauconcourt]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Haucourt-Moulaine]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Havange]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Hayange]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Heillecourt]] || |- | [[Franța]] || [[Haute-Saône]] || [[Héricourt, Haute-Saône]] || |- | [[Belgia]] || [[Liège (provincie)|Liège]] || [[Hermée]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Herserange]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra de Vest]] || [[Hertsberge]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Hettange-Grande]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Flamand]] || [[Heverlee]] || |- | [[Belgia]] || [[Liège (provincie)|Liège]] || [[Hognoul]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Homécourt]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Houdemont]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Hussigny-Godbrange]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Igny, Essonne]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Illange]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-Saint-Denis]] || [[L'Île-Saint-Denis]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[L'Isle-sur-le-Doubs]] || |- | [[Franța]] || [[Eure]] || [[Incarville]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Jablines]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Jeufosse]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Jouarre]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Jouy-aux-Arches]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Juilly, Seine-et-Marne]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Flamand]] || [[Korbeek-Lo]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Knutange]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Flamand]] || [[Heverlee]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Lagny-sur-Marne]] || |- | [[Franța]] || [[Martinica]] || [[Le Lamentin]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Lançon-Provence]] || |- | [[Belgia]] || [[Namur (provincie)|Namur]] || [[Lavaux-Sainte-Anne]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Laxou]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Lexy, Meurthe-et-Moselle]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Limay, Yvelines]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Limours]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Linas, Essonne]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Valon]] || [[Linsmeau]] || |- | [[Franța]] || [[Cantal]] || [[Le Lioran]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Lisses]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Lizy-sur-Ourcq]] || |- | [[Belgia]] || [[Anvers (provincie)|Anvers]] || [[Loenhout]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Lognes]] || |- | [[Franța]] || [[Nord (departament)|Nord]] || [[Lomme]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Longlaville]] || |- | [[Belgia]] || [[Luxemburg (provincie a Belgiei)|Luxemburg]] || [[Longlier]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Longuyon]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra de Vest]] || [[Loppem]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Lorris]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Loupershouse]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Louvres]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Maffliers]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Magny-en-Vexin]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Maincy]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Maizières-lès-Metz]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Malzéville]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Marainviller]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Marange-Silvange]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Marchaux]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Mareuil-lès-Meaux]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Marieulles]] || |- | [[Franța]] || [[Martinica]] || [[Le Marin]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Marly, Moselle]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Mauregard]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[La Maxe]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Maxéville]] || |- | [[Belgia]] || [[Anvers (provincie)|Anvers]] || [[Meer]] || |- | [[Franța]] || [[Calvados]] || [[Mézidon-Canon]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Mennecy]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Menucourt]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Le Mesnil-Amelot]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Le Mesnil-le-Roi]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Méry-sur-Oise]] || |- | [[Franța]] || [[Eure-et-Loir]] || [[Mérouville]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Meulan-en-Yvelines]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Mexy]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Mey, Moselle]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Meyrargues]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Meyreuil]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Mézières-sur-Seine]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Milly-la-Forêt]] || |- | [[Belgia]] || [[Anvers (provincie)|Anvers]] || [[Minderhout]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Mitry-Mory]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Moissy-Cramayel]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Moncel-lès-Lunéville]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Mondelange]] || |- | [[Luxemburg]] || [[Remich (canton)|Remich]] || [[Mondorf-les-Bains]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Mont-Saint-Martin, Meurthe-et-Moselle]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Montceaux-lès-Meaux]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Montesson]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Montévrain]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Montgeroult]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Montigny-lès-Cormeilles]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Montlhéry]] || |- | [[Franța]] || [[Hérault]] || [[Montpellier]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Morangis, Essonne]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Morfontaine]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Morsang-sur-Orge]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Moulins-lès-Metz]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Mours]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Moussy-le-Neuf]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Nangis]] || |- | [[Belgia]] || [[Namur (provincie)|Namur]] || [[Naninne]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Nanteuil-lès-Meaux]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Nerville-la-Forêt]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Neufchef]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-Saint-Denis]] || [[Neuilly-Plaisance]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Neuves-Maisons]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Neuvy-en-Sullias]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Nilvange]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Noisiel]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Noisseville]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Nomeny]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Œting]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Ogéviller]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Orléans]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Orveau-Bellesauve]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Osny]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Valon]] || [[Ottignies]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Ouvrouer-les-Champs]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Pagny-sur-Moselle]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Paray-Vieille-Poste]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Pélissanne]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[La Penne-sur-Huveaune]] || |- | [[Franța]] || [[Saône-et-Loire]] || [[Perrecy-les-Forges]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Persan, Val-d'Oise]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Petite-Rosselle]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Peynier]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Phalsbourg]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Pierrelaye]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Le Pin, Seine-et-Marne]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Plan-de-Cuques]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Le Plessis-Bouchard]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Plessis-Saint-Benoist]] || |- | [[Franța]] || [[Vosges]] || [[Plombières-les-Bains]] || |- | [[Franța]] || [[Jura]] || [[Poligny, Jura]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Poligny, Seine-et-Marne]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Pompey, Meurthe-et-Moselle]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Pont-de-Roide-Vermondans]] || |- | [[Franța]] || [[Landes]] || [[Pontonx-sur-l'Adour]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Port-Saint-Louis-du-Rhône]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Presles, Val-d'Oise]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Puiseux-Pontoise]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Puttelange-aux-Lacs]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Le Puy-Sainte-Réparade]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Quincy-Voisins]] || |- | [[Franța]] || [[Vosges]] || [[Rambervillers]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Réhon]] || |- | [[Franța]] || [[Marne]] || [[Reims]] || |- | [[Franța]] || [[Gironde]] || [[La Réole]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Richardménil]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Richemont, Moselle]] || |- | [[Belgia]] || [[Liège (provincie)|Liège]] || [[Rocourt]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Rognac]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Rombas]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Roquefort-la-Bédoule]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Roquevaire]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Rosbruck]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Valon]] || [[Rosières]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Rosières-aux-Salines]] || |- | [[Belgia]] || [[Liège (provincie)|Liège]] || [[Rosoux-Crenwick]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Roulans]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Rousset, Bouches-du-Rhône]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Le Rove]] || |- | [[Belgia]] || [[Luxemburg (provincie a Belgiei)|Luxemburg]] || [[Rulles]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Saclay]] || |- | [[Franța]] || [[Jura]] || [[Saint-Amour, Jura]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Saint-Arnoult-en-Yvelines]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Saint-Avold]] || |- | [[Franța]] || [[Indre]] || [[Saint-Benoît-du-Sault]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Saint-Benoît-sur-Loire]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Saint-Cannat]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Saint-Cyr-l'École]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Saint-Fargeau-Ponthierry]] || |- | [[Franța]] || [[Jura]] || [[Saint-Germain-lès-Arlay]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Saint-Gratien, Val-d'Oise]] || |- | [[Franța]] || [[Manche]] || [[Saint-Hilaire-du-Harcouët]] || |- | [[Franța]] || [[Manche]] || [[Saint-James]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Saint-Jean-les-Deux-Jumeaux]] || |- | [[Franța]] || [[Yonne]] || [[Saint-Léger-Vauban]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Saint-Leu-la-Forêt]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Saint-Martin-d'Abbat]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Saint-Martin-de-Crau]] || |- | [[Franța]] || [[Var (departament)|Var]] || [[Saint-Maximin-la-Sainte-Beaume]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Saint-Nicolas-de-Port]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Saint-Ouen-l'Aumône]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Saint-Quentin-en-Yvelines]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Saint-Père-sur-Loire]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Saint-Pierre-du-Perray]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Saint-Thibault-des-Vignes]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Sainte-Marie-aux-Chênes]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Saintes-Maries-de-la-Mer]] || |- | [[Franța]] || [[Eure-et-Loir]] || [[Sainville]] || |- | [[Belgia]] || [[Liège (provincie)|Liège]] || [[Saive]] || |- | [[Franța]] || [[Cher (departament)|Cher]] || [[Sancerre]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Sarralbe]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Saulnes]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Saulx-lès-Chartreux]] || |- | [[Franța]] || [[Jura]] || [[Sellières]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Semécourt]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]]<br>[[Seine-et-Marne]] || [[Sénart]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Sénas]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Septèmes-les-Vallons]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Serémange-Erzange]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Serris, Seine-et-Marne]] || |- | [[Franța]] || [[Territoire de Belfort]] || [[Sevenans]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Sigloy]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Simiane-Collongue]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra de Est]] || [[Sint-Denijs-Westrem]] || |- | [[Belgia]] || [[Anvers (provincie)|Anvers]] || [[Sint-Job-in-'t-Goor]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Flamand]] || [[Sint-Joris-Winge]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra de Vest]] || [[Sint-Michiels]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Sonchamp]] || |- | [[Franța]] || [[Ardennes]] || [[Sorbon]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Souppes-sur-Loing]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Stiring-Wendel]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Survilliers]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Talange]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Terville]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Thiébauménil]] || |- | [[Franța]] || [[Rhône]] || [[Thizy-les-Bourgs]] || |- | [[Elveția]] || [[Cantonul Geneva]] || [[Thônex]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Thorigny-sur-Marne]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Tigery]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Tiercelet]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Tigy]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Tournan-en-Brie]] || |- | [[Belgia]] || [[Luxemburg (provincie a Belgiei)|Luxemburg]] || [[Transinne]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Tressange]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Trets]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Trilport]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Vaires-sur-Marne]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Valdahon]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Valentigney]] || |- | [[Franța]] || [[Ain]] || [[Valserhône]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Varangéville]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra de Vest]] || [[Varsenare]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Vauréal]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Velaine-en-Haye]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Vémars]] || |- | [[Franța]] || [[Bouches-du-Rhône]] || [[Venelles]] || |- | [[Franța]] || [[Yonne]] || [[Vermenton]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Verrières-le-Buisson]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Vert-Saint-Denis]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Vieilles-Maisons-sur-Joudry]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Villabé]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[La Ville-du-Bois]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Villebon-sur-Yvette]] || |- | [[Franța]] || [[Essonne]] || [[Villejust]] || |- | [[Franța]] || [[Loiret]] || [[Villemurlin]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Villenoy]] || |- | [[Franța]] || [[Val-d'Oise]] || [[Villeron]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Villers-la-Montagne]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Villers-lès-Nancy]] || |- | [[Belgia]] || [[Namur (provincie)|Namur]] || [[Villers-sur-Lesse]] || |- | [[Franța]] || [[Meurthe-et-Moselle]] || [[Villerupt]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-Saint-Denis]] || [[Villetaneuse]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Villevaudé]] || |- | [[Franța]] || [[Seine-et-Marne]] || [[Voisenon]] || |- | [[Franța]] || [[Yvelines]] || [[Voisins-le-Bretonneux]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Volmerange-les-Mines]] || |- | [[Belgia]] || [[Liège (provincie)|Liège]] || [[Vottem]] || |- | [[Franța]] || [[Doubs]] || [[Voujeaucourt]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra]] || [[Westkapelle]] || |- | [[Belgia]] || [[Namur (provincie)|Namur]] || [[Wierde]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra]] || [[Wilrijk]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Flamand]] || [[Wilsele]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Flamand]] || [[Winksele]] || |- | [[Franța]] || [[Moselle]] || [[Woippy]] || |- | [[Belgia]] || [[Flandra de Vest]] || [[Zandvoorde]] || |- | [[Belgia]] || [[Brabantul Flamand]] || [[Zellik]] || |} == Munți == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Munți |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || – || [[Mont Beuvray]] || 13 martie 2024 |- | [[Franța]] || – || [[Masivul Chartreuse]] || |- | [[Albania]]<br>[[Grecia]] || – || [[Munții Gramos]] || 09 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || – || [[Haut-Folin]] || 12 martie 2024 |- | [[Franța]] || – || [[Masivul Morvan]] || 12 martie 2024 |} == Ape == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Ape |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || – || [[Arly]] || |- | [[Franța]] || – || [[Arnon]] || 29 octombrie 2024 |- | [[Franța]] || – || [[Authion, râu]] || 06 septembrie 2024 |- | [[Franța]] || – || [[Canalul Burgundiei]] || |- | [[Franța]] || – || [[Canalul Saint-Denis]] || |- | [[Franța]] || – || [[Deûle]] || |- | [[Franța]] || – || [[Durance]] || |- | [[Franța]] || – || [[Râul Erdre]] || |- | [[Belgia]] || – || [[Râul Lesse]] || |- | [[Franța]] || – || [[Loing]] || |- | [[Belgia]] || – || [[Lys]] || |- | [[Belgia]] || – || [[Mehaigne]] || |- | [[Franța]] || – || [[Ourcq]] || |- | [[Franța]] || – || [[Râul Scie]] || |- | [[Franța]] || – || [[Râul Serein]] || |- | [[Franța]] || – || [[Vair]] || 17 august 2024 |} == Insule == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Insule |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || – || [[Belle-Île-en-Mer]] || 6 aprilie 2024 |- | [[Grecia]] || – || [[Cicladele Mici]] || 10 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || – || [[Noirmoutier]] || |- | [[Franța]] || – || [[Oléron]] || 8 aprilie 2024 |- | [[Franța]] || – || [[Ré]] || 13 aprilie 2024 |} == Câmpii == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Câmpii |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Albania]] || – || [[Myzeqe]] || 09 aprilie 2025 |} == Regiuni naturale == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Regiuni naturale |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || – || [[Beaujolais]] || |- | [[Belgia]] || – || [[Hesbaye]] || |- | [[Franța]] || – || [[Lauragais]] || |- | [[Franța]] || – || [[Maurienne]] || |- | [[Franța]] || – || [[Valea Tarentaise]] || |} == Parcuri naționale == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Parcuri naționale |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || – || [[Parcul Național Mercantour]] || 26 octombrie 2019 |} == Arii protejate == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Arii protejate |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Georgia]] || – || [[Monumentul Natural Canionul Okatse]] || 04 aprilie 2025 |- | [[Georgia]] || – || [[Canionul Țalka]] || 04 aprilie 2025 |- | [[Georgia]] || – || [[Monumentul Natural Peștera Prometeu]] || 07 aprilie 2025 |- | [[Georgia]] || – || [[Monumentul Natural Peștera Solkota]] || 07 aprilie 2025 |- | [[Georgia]] || – || [[Monumentul Natural Peștera Tetra]] || 06 aprilie 2025 |} == Rezervații naturale == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Rezervații naturale |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Georgia]] || – || [[Rezervația Naturală Strictă Pskhu-Gumista]] || 09 aprilie 2025 |} = Arhitectură = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Ucraina]] || || [[Arhitectura Ucrainei]] || 10 mai 2025 |} == Arhitectură istorică == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Arhitectură istorică |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | - || Evul Mediu timpuriu || [[Pod fortificat (Vamă)]] || 26 octombrie 2019 |} ==Personalitati== {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || 1890 – 1976 || [[Jacques Carlu]] || 07 mai 2024 |- | [[Franța]] || 1875 – 1932 || [[Léon Jaussely]] || |- | [[Danemarca]] || 1857 – 1920 || [[Hans-Georg Tersling]] || 26 martie 2020 |} == Clădiri == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Clădiri |- ! '''Țara''' !! '''Anul construcției''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Vatican]] || 1996 || [[Domus Sanctae Marthae]] || 21 aprilie 2025 |- | [[Ucraina]] || 1340 || [[Castelul din Luțk]] || 10 mai 2025 |- | [[Rusia]] || 1645 || [[Turnul Söyembikä]] || 21 martie 2025 |} = Religie = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Italia]] || secolul al XII-lea - prezent || [[Cardinal Vicar]] || 22 aprilie 2025 |- | [[Vatican]] || 1939 - prezent || [[Comisia Pontificală pentru Statul Vatican]] || 23 aprilie 2025 |- | [[Republica Florentină]] || 1409 || [[Conciliul de la Pisa (1409)]] || 25 decembrie 2019 |- | [[Vatican]] || 1588 - 2022 || [[Congregațiile Curiei Romane]] || 22 aprilie 2025 |} == Personalitati == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Statele Papale]] || 1339 – 1410 || [[Alexandru al V-lea (antipapă)]] || 26 decembrie 2019 |- | [[Franța]] || 1802 – 1878 || [[Felix Dupanloup]] || |- | [[Regatul francilor]] || 588 – 660 || [[Sfântul Eligius]] || 27 aprilie 2024 |- | [[Elveția]] || 1963 - || [[Pinchas Goldschmidt]] || 28 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1632 – 1707 || [[Jean Mabillon]] || 29 aprilie 2024 |- | [[Franța]] || 1583 – 1663 || [[Théophile Raynaud]] || 26 martie 2020 |- | [[Spania]] || 1977 - || [[Josep-Lluís Serrano Pentinat]] || 30 aprilie 2025 |} == Biserici == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Biserici |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Italia]] || - || [[Biserica Santa Maria Scala Coeli din Roma]] || 25 decembrie 2020 |- | [[Franța]] || - || [[Biserica Sf. Nicolae și Sf. Alexandra din Nisa]] || 25 decembrie 2020 |} == Moschei == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Moschei |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Rusia]] || - || [[Moscheea Märcani]] || 22 martie 2025 |} == Mănăstiri == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Mănăstiri |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | || || [[Priorat (Așezământ monahal)]] || |- | [[Franța]] || secolul XI || [[Abația Fleury]] || 07 februarie 2025 |- | [[Franța]] || secolul XI || [[Mănăstirea Bec]] || |} == Locuri de pelerinaj == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Locuri de pelerinaj |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[România]] || - || [[Pelerinajul de la Șumuleu]] || 25 decembrie 2020 |} = Instituții = == Instituții de învățământ == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Instituție |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Kazahstan]] || 1978 – prezent || [[Academia Națională de Artă din Kazahstan]] || 20 aprilie 2025 |- | [[Kazahstan]] || 1944 – prezent || [[Conservatorul Național Kazah]] || 20 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1874 – prezent || [[École alsacienne]] || 18 ianuarie 2025 |- | [[Franța]] || 1821 – prezent || [[École nationale des chartes]] || 03 mai 2024 |- | [[Kazahstan]] || 2009 – prezent || [[Universitatea Internațională de Tehnologie a Informației Almatî]] || 20 aprilie 2025 |- | [[Kazahstan]] || 1929 – prezent || [[Universitatea Națională de Cercetare Agrară din Kazahstan]] || 20 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1968 - prezent || [[Universitatea Paris Dauphine]] || 07 mai 2024 |- | [[Franța]] || 2010 - prezent || [[Universitatea Paris Sciences et Lettres]] || 05 mai 2024 |- | [[Kazahstan]] || 2001 – prezent || [[Universitatea Tehnică Kazah-Britanică]] || 22 aprilie 2025 |} == Instituții publice == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Instituție |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Albania]] || 2008 – prezent || [[Academia de Studii Albanologice]] || 12 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1663 – prezent || [[Académie des inscriptions et belles-lettres]] || 14 iunie 2024 |- | [[Slovacia]] || 2000 – prezent || [[Biblioteca Națională a Slovaciei]] || 23 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1993 – prezent || [[Météo-France]] || 21 mai 2024 |} == Istitutii istorice == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Instituție |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || 1614 – 1848 || [[Senatul de la Nisa]] || 27 decembrie 2019 |} == Muzee == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Muzeu |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Rusia]] || 1920 - prezent || [[Muzeul de Artă M.V. Nesterov]] || 25 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1898 - prezent || [[Musée Condé]] || |} = Artisti = == Compozitori == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Compozitori |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || 1844 – 1925 || [[Eugène Gigout]] || 10 iunie 2024 |- | [[Franța]] || 1837 – 1911 || [[Alexandre Guilmant]] || 11 iunie 2024 |- | [[Franța]] || 1853 – 1929 || [[André Messager]] || 10 iunie 2024 |} == Cântăreți == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Cântăreți |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || 1862 – 1904 || [[Paul Delmet]] || 10 iunie 2024 |} == Pictori == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Pictori |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || 1866 – 1930 || [[Jean Francis Auburtin]] || 18 ianuarie 2025 |- | [[Regatul Sardiniei]] || 1495 – 1562 || [[François Bréa]] || 25 martie 2020 |- | [[Comitatul Flandra]] || 1410 – 1476 || [[Petrus Christus]] || 28 aprilie 2024 |- | [[Ucraina]] || 1929 – 1970 || [[Alla Horska]] || 15 aprilie 2025 |} = Agricultură = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Agricultură |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | || || [[Helicicultură]] || 28 decembrie 2020 |} = Biologie = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Biologie |- ! '''Țara''' !! '''Tip''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | || [[Insectă]] || [[Osmoderma eremita]] || |- | || [[Insectă]] || [[Scarabaeoidea]] || |} = Numere = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Numere |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | || || [[197 (număr)]] || 30 decembrie 2020 |- | || || [[198 (număr)]] || 29 decembrie 2020 |- | || || [[199 (număr)]] || 29 decembrie 2020 |} = Cinema-Televiziune = == Actori == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Actori |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || 1951 – 2021 || [[Jean-Pierre Bacri]] || 29 ianuarie 2025 |- | [[Franța]] || 1936 – 2020 || [[Claude Brasseur]] || 01 februarie 2025 |- | [[Franța]] || 1885 – 1949 || [[Charles Dullin]] || 02 februarie 2025 |- | [[Franța]] || 1929 – 2017 || [[Claude Rich]] || 26 ianuarie 2025 |} == Regizori == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Regizori |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || 1958 – || [[Alain Chabat]] || 03 februarie 2025 |- | [[Franța]] || 1929 – 2003 || [[Jacques Deray]] || 03 februarie 2025 |- | [[Elveția]] || 1929 – 2019 || [[Claude Goretta]] || 05 februarie 2025 |} == Filme == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Filme |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | || || [[The Island on Bird Street (film)]] || 02 noiembrie 2024 |} == Seriale == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Seriale |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | || || [[Lista episoadelor din Star Trek: Discovery]] || 26 august 2021 |- | || || [[Shadowhunters: The Mortal Instruments]] || 26 septembrie 2021 |- | || || [[Stranger Things]] || 27 august 2021 |- | || || [[The Walking Dead: Invazia zombi]] || 25 august 2021 |- | || || [[Van Helsing (serial)]] || 21 august 2021 |- | || || [[Z Nation]] || 3 septembrie 2021 |} = Sport = == Sportivi == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Sportivi |- ! '''Țara''' !! '''Sport''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[România]]<br>[[Franța]] || [[Baschet]] || [[Ana Cata-Chitiga]] || 27 februarie 2025 |- | [[România]] || [[Tenis]] || [[Andreea Ehritt-Vanc]] || 26 februarie 2025 |- | [[România]] || [[Schi]] || [[Réka Forika]] || 02 martie 2025 |- | [[Republica Moldova]]<br>[[Ucraina]] || [[Schi]] || [[Alla Ghilenko]] || 04 martie 2025 |- | [[România]] || [[Canotaj]] || [[Camelia Lupașcu]] || 05 martie 2025 |- | [[România]]<br>[[Ungaria]] || [[Schi]] || [[Edit Miklós]] || 26 februarie 2025 |- | [[România]] || [[Șah (joc)|Sah]] || [[Margareta Mureșan]] || 04 martie 2025 |- | [[România]] || [[Schi]] || [[Dana Plotogea]] || 05 martie 2025 |- | [[România]] || [[Baschet]] || [[Ancuța Stoenescu]] || 02 martie 2025 |- | [[România]]<br>[[Ungaria]] || [[Schi]] || [[Emőke Szőcs]] || 01 martie 2025 |- | [[România]] || [[Tenis de masă]] || [[Mihaela Șteff]] || 02 martie 2025 |- | [[România]]<br>[[Ungaria]] || [[Șah (joc)|Sah]] || [[Szidonia Vajda]] || 28 februarie 2025 |- | [[Statele Unite ale Americii]]<br>[[România]] || [[Baschet]] || [[Ashley Walker]] || 01 martie 2025 |} == Automobilism == {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Automobilism |- ! '''Țara''' !! '''Sport''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Franța]] || [[:Categorie:Circuite|Circuit]] || [[Circuit de la Sarthe]] || |- | [[Belgia]] || [[:Categorie:Circuite|Circuit]] || [[Circuitul Zolder]] || |} = Cultură = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Cultură |- ! '''Țara''' !! '''Tip''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Bosnia și Herțegovina]]<br>[[Croația]]<br>[[Serbia]] || [[Dans]] || [[Kolo (dans)]] || 21 martie 2025 |- | [[Rusia]] || [[Festival]] || [[Sabantuy]] || 22 martie 2025 |- | [[Azerbaidjan]]<br>[[Rusia]]<br>[[Turcia]] || [[Haină]] || [[Chepken]] || 23 martie 2025 |} = Altele = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- ! '''Țara''' !! '''Perioadă''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Kazahstan]]<br>[[Uzbekistan]] || 1986 - || [[Polatbay Berdaliev]] || 18 aprilie 2025 |- | [[Albania]] || 1926 - 2009 || [[Teki Biçoku]] || 12 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1979 - || [[Centrala nucleară Cattenom]] || |- | [[Georgia]] || 1991 || [[Cutremurul din Racha (1991)]] || 07 aprilie 2025 |- | [[Georgia]] || 2002 || [[Cutremurul din Tbilisi (2002)]] || 07 aprilie 2025 |- | [[Albania]] || || [[Drepturi LGBT în Albania]] || 11 aprilie 2025 |- | [[Georgia]] || || [[Geologia Georgiei]] || 08 aprilie 2025 |- | [[Albania]] || 1928 - 1939 || [[Gruaja Shqiptare]] || 12 aprilie 2025 |- | [[Ucraina]] || 1976 - || [[Grupul Helsinki Ucraina]] || 14 aprilie 2025 |- | [[Georgia]] || || [[Mineritul în Georgia]] || 08 aprilie 2025 |- | [[Kazahstan]] || 1999 - 2022 || [[Ministerul Educației și Științei (Kazahstan)]] || 20 aprilie 2025 |- | || || [[Oleoduct]] || |- | [[Ucraina]] || 1926 - 2013 || [[Petru Pavlovici Rozumnîi]] || 15 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || || [[Porte d'Orléans]] || |- | [[Franța]] || || [[Puy du Fou]] || |- | [[Kazahstan]] || || [[Serviciul de informare pentru tineret din Kazahstan]] || 18 aprilie 2025 |- | [[Kazahstan]] || || [[Sinuciderea în Kazahstan]] || 18 aprilie 2025 |- | || || [[Suzeranitate]] || 23 februarie 2025 |- | [[Albania]] || || [[Știința și tehnologia în Albania]] || 12 aprilie 2025 |- | [[Ucraina]] || 2022 - || [[Tabere rusești de filtrare pentru ucraineni]] || 15 aprilie 2025 |- | [[Albania]] || || [[Traficul de persoane în Albania]] || 11 aprilie 2025 |- | || || [[Vasalitate]] || 23 februarie 2025 |- | [[Franța]] || || [[Vulcania]] || |} i3bwdzw9o6rm5jk13vpb0jx8307msn6 0 2458294 17023844 15602595 2025-06-10T13:42:58Z Terraflorin 95188 17023844 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | titlu = Xenos. Contact între civilizații | subtitlu =Antologie de povestiri SF coordonată de Antuza Genescu | copertă =XENOS.jpg | copertă_mărime = | descriere_copertă = | poză = | comentariu_poză = | autor = [[Antuza Genescu]] (editor) | subiect = | gen = | serie = | titlu_original = | editura =[[Editura Nemira]] <br> [[Lista volumelor publicate în Colecția Nautilus|Colecția Nautilus]] | ilustrator = | limbă = română | țară_de_lansare = România | data_publicării = 6 mai 2014 | format_original = | audio_orig = | pagini = 304 | dimensiune_greutate = | isbn = 978-606-579-810-6 | oclc = | traducător = | editura_ro = | data_apariției_în_românia = | format = | audio = | pagini_ro = | isbn_ro = | precedată_de = | urmată_de = }} '''''Xenos. Contact între civilizații'''''<ref>Xenos (în greacă ξένος, xénos, plural xenoi ) este un cuvânt folosit în limba greacă înainte de [[Homer]]. Cea mai acceptată definiție a sa este „străin”.</ref><ref name="Belfiore93">{{cite journal | last = Belfiore | first = Elizabeth | year = 1993 | title = Xenia in Sophocles' Philoctetes | journal = The Classical Journal | volume = 89 | issue = 2 | pages = 113–129 | jstor=3297661}}</ref> este o antologie de povestiri [[științifico-fantastic]]e românești coordonată de [[Antuza Genescu]]. Povestirile au ca temă comună [[Impactul potențial al contactului cu o civilizație extraterestră|contactul oamenilor cu extratereștri]]. A apărut la [[Editura Nemira]], la [[6 mai]] [[2014]], în [[Lista volumelor publicate în Colecția Nautilus|Colecția Nautilus]].<ref name=DilemV>Marius CHIVU - [https://dilemaveche.ro/sectiune/carte/articol/civilizatii-de-serie-b ''Civilizații de serie B''], dilemaveche.ro</ref><ref>[http://www.isfdb.org/cgi-bin/pl.cgi?746321 ''Xenos. Contact între civilizații''], [[isfdb.org]]. Accesat la 27 noiembrie 2019</ref><ref>[https://nemira.ro/xenos-contact-intre-civilizatii ''Xenos. Contact între civilizații''], nemira.ro. Accesat la 27 noiembrie 2019</ref><ref>[https://www.goodreads.com/book/show/21946618-xenos-contact-intre-civilizatii ''Xenos. Contact între civilizații''], goodreads.com. Accesat la 27 noiembrie 2019</ref><ref name=CultSfL>[http://culturalsflearnings.blogspot.com/2014/05/ BOOKFEST 2014 : LANSĂRI SRSFF- NEMIRA], culturalsflearnings.blogspot.com. Accesat la 27 noiembrie 2019</ref><ref>[https://www.amazon.fr/XENOS-CONTACT-INTRE-CIVILIZATII/dp/606579810X  ''Xenos. Contact între civilizații''], [[Amazon.com|Amazon.com]]. Accesat la 27 noiembrie 2019</ref> Antologia ''Xenos. Contact între civilizații'' a fost un proiect comun al [[Societatea Română de Science Fiction și Fantasy|Societății Române de Science Fiction și Fantasy]] și al editurii Nemira.<ref name=CultSfL/> Lansarea antologiei a avut loc în cadrul [[BookFest]] (de la [[Romexpo]]), sâmbătă 31 mai, ora 11:30, la standul editurii Nemira.<ref name=CultSfL/> ==Cuprins== * „Adevărul despre expediția Starky” de [[Liviu Radu]]<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> * „Iar visezi femei?” de Cristian-Mihail Teodorescu<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> * „John & John” de [[Mircea Liviu Goga]]<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> * „Migrația” de [[Aurel Cărășel]]<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> * „Întâlnire cu rhumbii” de [[Daniel Haiduc]]<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> * „O insulă în marginea lumii” de [[Diana Alzner]]<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> * „Secvență de zbor” de [[Ioana Vișan]]<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> * „Cum să prinzi un extraterestru viu și nevătămat” de [[George Lazăr]]<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> * „Luna sângerie” de [[Ștefana Czeller]]<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> ==Povestiri== === Adevărul despre expediția Starky=== În „Adevărul despre expediția Starky” un fotograf transmite informații dintr-o zonă de conflict din Africa, la cererea guvernului său. Expediția se termină dezastruos, câțiva jurnaliști fiind uciși. Fotograful supraviețuitor consideră corectitudinea politică ca o nouă formă de cenzură a presei. Într-o discuție despre [[primul contact]] cu o inteligență din Univers, un personaj afirmă că „''din punct de vedere tehnic și științific, diferența dintre noi și extratereștri ar fi mult mai mare decât era cea dintre europeni și pieile roșii''“.<ref name=CultSfL/> ===Iar visezi femei? === „Iar visezi femei?” este o povestire de Cristian-Mihail Teodorescu.<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> === John & John=== „John & John” este o povestire de [[Mircea Liviu Goga]].<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> ===Migrația === Povestirea lui [[Aurel Cărășel]] afirmă că dispariția [[dinozaur]]ilor s-ar explica printr-o transhumanță stelară. Un semnal bio-chimico-energetic a anulat în trecut efectul de [[gravitație]], iar dinozaurii au migrat către alte pășuni cosmice. Ei însă revin pe Pământ într-un proces fără sfârșit de „''pășunat stelar ciclic''“.<ref name=CultSfL/> ===Întâlnire cu rhumbii === În această povestire de [[Daniel Haiduc]] a avut loc [[colonizarea Lunii]]. Oamenii de pe Pământ pot face un circuit turistic pe Lună. Ei pot admira, printr-un perete de sticlă, diferite forme de [[viață extraterestră]] ajunse accidental pe satelitul Pământului și cărora oamenii le-au permis să viețuiască într-un perimetru marcat. Eroii povestirii formează un cuplu de agenți infiltrați printre turiști pentru a dejuca eventualele atentate teroriste ale celora care se simt amenințați de prezența străinilor.<ref name=CultSfL/> Rhumbii sunt descriși ca „''plutind încet, la un metru de podea,''” din „''materie organică verde-albăstruie,''” protejați de „''sfere transparente din care iese câte un mănunchi de tentacule subțiri și lungi.''”<ref>''[http://www.jocuridecuvinte.ro/cuvinteSF-R.htm Dicționar de cuvinte și noțiuni din SF-ul românesc], Cuvinte inexistente utilizate în SF și semnificația lor,'' jocuridecuvinte.ro. Accesat la 28 noiembrie 2019</ref> ===O insulă în marginea lumii === „O insulă în marginea lumii” este o povestire de [[Diana Alzner]] în care [[Trovant|trovanții]] de la [[Comuna Costești, Vâlcea|Costești-Vâlcea]] ar fi de origine extraterestră. La descoperirea de către un detector amator, pe dealul din [[Comuna Golești, Vâlcea|Golești]], a celui mai mare tezaur monetar din România (caz real),<ref>[http://www.mediafax.ro/cultura-media/tezaur-fabulos-descoperit-in-valcea-peste-50-de-kilograme-de-monede-otomane-din-secolul-xv-foto-11291925 TEZAUR FABULOS, descoperit în Vâlcea: Peste 50 de kilograme de monede otomane din secolul XV]</ref> scriitoarea adaugă și găsirea unor „pui de trovanți“ care sunt sparți, lucru care duce la eliberarea în atmosferă a unei bacterii care transformă oamenii în sclavii unei entități extraterestre (ca „două picioare de păianjen care atîrnă din cer“).<ref name=CultSfL/> ===Secvență de zbor === „Secvență de zbor” este o povestire de [[Ioana Vișan]] în care câțiva prospectori caută zăcăminte de minereuri pe o [[planetă]] locuită de meduze translucide plutitoare, de mărimea unui om. Accidental, are loc o contaminare între cele două rase.<ref name=CultSfL/> ===Cum să prinzi un extraterestru viu și nevătămat === „Cum să prinzi un extraterestru viu și nevătămat” este o povestire [[steampunk]] de [[George Lazăr]]. Extratereștrii au bombardat [[Lunca, Buzău|Lunca]], apoi au ridicat un gard înalt, au plantat țepușe ca apărare și cer oamenilor produse agro-alimentare, dar și sânge nealterat de alcool. Oamenii pun la cale un război de eliberare; dar un puști cu sora lui prind un extraterestru-fetiță pe nume Cristina care le spune adevărul despre rasa lor, astfel că cele două civilizații se înfrățesc.<ref name=CultSfL/> ===Luna sângerie === „Luna sângerie” este o povestire de [[Ștefana Czeller]].<ref name=DilemV/><ref name=CultSfL/> ==Note== <references /> ==Vezi și== *[[Lista antologiilor de povestiri științifico-fantastice românești]] *[[Lista volumelor publicate în Colecția Nautilus]] *[[Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989]] *[[2014 în literatură]] *[[2014 în științifico-fantastic]] *''[[Călătorii în timp]]'' {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți din 2014]] [[Categorie:Colecții de povestiri științifico-fantastice]] [[Categorie:2014 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Povestiri de Liviu Radu]] [[Categorie:Povestiri de Mircea Liviu Goga]] [[Categorie:Povestiri de Aurel Cărășel]] [[Categorie:Povestiri de Daniel Haiduc]] [[Categorie:Povestiri de Diana Alzner]] [[Categorie:Povestiri de Ioana Vișan]] [[Categorie:Povestiri de George Lazăr]] [[Categorie:Povestiri de Ștefana Czeller]] [[Categorie:2014 în București]] [[Categorie:2014 în România]] [[Categorie:Colecția Nautilus]] 2mt5vcuhkc83uq28p8l4tjpwdxwr3ba 0 2462452 17024510 16924195 2025-06-10T20:57:10Z Ewan2 250095 17024510 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor |nume= Moscu Alcalai <br> מוסקו אלקלעי }} '''Moscu Alkalai''' sau '''Moscu Alcalay''' (în [[ebraică]]:'''מוסקו אלקלעי''', n.[[10 martie]] [[1931]] București - [[1 aprilie]] [[2008]] [[Tel Aviv]]) a fost un [[actor]] de [[teatru]] și de [[film]] [[israelian]], [[evreu]] născut în [[România]]. A fost laureatul Premiului Ofir al Academiei de cinema din Israel pentru întreaga sa activitate (2003) și a îndeplinit funcția de președinte al Asociației profesionale a artiștilor din Israel - EMI. S-a distins ca actor de caracter. ==Biografie== Moscu (Moshe) Alkalai s-a născut în anul 1931 la București în familia editorilor și librarilor Alcalay, din comunitatea [[Evrei sefarzi|evreilor sefarzi]]. A studiat actoria la facultatea de teatru a [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Academiei de Arte Dramatice din București]]. În anul [[1962]] a emigrat în Israel. În afara activității sale teatrale și cinematografice, Alkalai a fost activ pe tărâm obștesc, îndeplinind în anii 1987-1993 funcția de președinte al Asociației artiștilor din Israel. De asemenea, a fost membru al directoratului Academiei de arte plastice Betzalel din Ierusalim, membru al Consiliului pentru cultură și artă al Ministerului Culturii, membru al Academiei israeliene de cinematografie și televiziune, fondator al Forumului creatorilor israelieni în cinematografie, televiziune și teatru. În anul 2001 a fost cofondator al Asociației pentru promovarea culturii Israel-România. ==Activitatea teatrală== Moscu Alkalai și-a început cariera de actor de teatru în România între anii 1948-1962 la București, în limba română și la [[Iași]], unde a jucat în limba [[idiș]] (pe care nu o stăpânea dinainte) la [[Teatrul Evreiesc de Stat din Iași|Teatrul Evreiesc de Stat]]. Pe scenele bucureștene a jucat Alkalai in piese din repertoriul clasic european ca, de exemplu, în [[Bolnavul închipuit]] de [[Molière]], [[Hedda Gabler]] de [[Henrik Ibsen|Ibsen]], [[Cum vă place]] de [[William Shakespeare|Shakesepeare]], [[Cyrano de Bergerac]] de [[Edmond Rostand]],de asemenea in piese de [[Bertolt Brecht]], [[Georges Feydeau]], [[Arthur Miller]] și [[Anton Cehov|Cehov]]. După plecarea în Israel a jucat în limba ebraică, mai cu seamă pe scena teatrelor [[Habima]] și [[Teatrul Kameri|Kameri]] din Tel Aviv. A participat, între altele, la spectacole cu Bolnavul închipuit (Moliere) , [[Hedda Gabler]] ([[Henrik Ibsen|Ibsen]]), ''Funeralii iernatice'' ([[Hanoch Levin]]), [[A douăsprezecea noapte]] de Shakespeare, ''Sandjer'' (Bun la toate) de Moti Baharav, ''Hotel du libre échange'' (Malon katan tzedadi) de Georges Feydeau și Maurice Devallières, ''Tigrul bălțat'' de [[Yaakov Shabtai]], ''Apus'' de [[Isaak Babel]], ''Mirale Efros'' de Yaakov Goldin, [[Cercul de cretă caucazian]] de Brecht, ''Salah Shabati'' de [[Ephraim Kishon]], [[Livada cu vișini]] de Cehov, [[musical]]ul [[Cabaret (musical)|Cabaret]] de John Kandler și Fred Ebb, ''Meseria de a trăi'' de H.Levin, [[Pünktchen și Anton]] (Pitzponet veAnton) după [[Erich Kästner]], 'Serbare de iarnă'' de Yossef Bar-Yossef, [[Moartea unui comis voiajor]] de [[Arthur Miller]], ''Floating Light Bulb'' de [[Woody Allen]] (în ebraică - Hakossém miBrooklyn - Vrăjitorul din Brooklyn), [[12 oameni furioși]](în Israel ''Cei 12 jurați'') după [[Reginald Rose]], [[Strigoii]] de Ibsen ,''Cyrano'' de Rostand, ''Shiv'á'' de Shmuel Hasfari, ''Un dușman al poporului'' de Ibsen, ''Responsabila casei'' (Em habait - spectacol fringe in regia lui Hagay Ayed) , musicalul ''Vrăjitorul!'' (după [[Vrăjitorul din Oz]]) de Yaron Kafkafi și Uri Pester, ''Delfini'' de Maya Shaya. ===Cinema și televiziune=== Alkalai a jucat în mai multe filme de cinema și drame TV israeliene, în general în roluri secundare. În anul 1967 în filmul ''Ervinka'' (Ervinke) de Efraim Kishon, alături de [[Gila Almagor]] și [[Yossi Banay]]. În anul 1968 în ''Fiul rătăcitor'', iar în 1970 alături de Rivka Mikhaeli și Uri Zohar, într-un alt film de Kishon, ''Canalul Blaumilch,'' care a fost nominalizat pentru Premiul [[Globul de aur]]. În anul 1972 a jucat în filmul ''Solomoniko'' împreună cu Tuvia Tzafir și Arie Moscona, iar în 1975 în filmul lui Boaz Davidson - ''Serbare la Snoker'', alături de Arie Elias, și în filmul lui Assi Dayan - ''Sărbătoare a privirii'', alături de Yossi Shiloakh. În 1978 a luat parte la un nou film al lui Kishon, ''Vulpea în cotețul cu găini'', împreună cu Shaike Ofir. Au urmat ''Scufundare repetată'', iar în 1984 ''Mărturie cu forța'', alături de Uri Gavriel. În 1985 a participat împreună cu Alon Abutbul la filmul ''Bar 51'', iar în 1986 la filmul lui [[Amnon Rubinstein]] ''Nadia'', alături de Hanna Azulai-Sfari. În anul 1993 Alkalai a jucat în ''Răzbunarea lui Ițic Finkelstein'' împreună cu Moshe Ivghi, și în ''Caut un soț în patru labe'', alături de Yehuda Barkan. În 1994 a apărut în filmul ''Cămila zburătoare'', în 1997 în ''Nu sunt nume pe uși'', alături de [[Chava Alberstein]], iar în 2007 în filmul ''Eschimoși în Galileea''. În 2001 a interpretat un rol în serialul de televiziune ''Linia 300'', în 1999 în filmul ''Prietenii lui Iana'', pentru jocul său în rol secundar obținând Premiul Ofir. În 2001 a jucat în "''Țara Sfântă''" în compania lui Albert Iluz și în 2001 în filmul TV ''Coada de zmeu''. În 2006 a urmat un rol în ''Regele cerșetorilor'', alături de Amos Lavi, de asemenea a luat parte la televiziune la ''Dosar închis'', ''Meseria de a trăi'', ''Vicleniile lui Scapin'' (de Molière), ''Povestiri pentru noaptea târziu'', ''Institutul'', ''Start-up'' și ''Campioana''. Alkalai a jucat și în filme străine, precum ''Povârniș'' (1970), ''Blumfield'' (1971), alături de Yossi Graber, ''De șapte ori pe zi'' (1971), ''Moise dă legile'' (1975), ''Isus'' (1979) în rolul lui [[Matei]], ''O femeie numită Golda'' (1982), ''La revedere, New York'' (1985), ''Crash Delta'' (al lui [[Menahem Golan]]) (1986), ''Întâlnire cu Venus'' în regia lui [[István Szabó]] (1991), ''Mumia vie'' (1993), ''Viața lui Isus'', ''Lanski'', ''Expediții'' (1999), ''Tangoul lui Rashevski'' (2003) ==Viața privată== Alkalai a fost căsătorit vreme de 50 ani cu Rodica Alkalai, născută Pascal. Li s-au născut doi fii: Shay și Tal. Sora lui, Ada, a fost a doua soție a celui dintâi primar al orașului [[Kfar Sava]] și deputatul în Knesset Mordekhai Surkis. Alkalai a decedat în aprilie 2008 la Tel Aviv. ca urmare a unei insuficiențe respiratorii, complicație a unei boli grave și după două operații chirurgicale. A fost înhumat la cimitirul Kiryat Shaul din Tel Aviv. ==Note== <references /> ==Legături externe== [[Fișier:Memorial plaque to the actor Moscu Alcalay in Tel Aviv.jpg|200px|miniatura|dreapta|Placă memorială în amintirea lui Moscu Alcalay pe zidul casei în care a locuit la [[Tel Aviv]], pe strada Dizengoff 23]] *[https://www.imdb.com/name/nm0017133/ IMDb] *https://web.archive.org/web/20110917060841/http://fr.jpost.com/servlet/Satellite?cid=1207238168610&pagename=JPost%2FJPArticle%2FShowFull Necrolog în ziarul Jerusalem Post] *[http://www.ictd.co.il/ interviu - sait arhivă a cinematografiei israeliene] (în ebraică) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Alkalai, Moscu}} [[Categorie:Nașteri în 1931]] [[Categorie:Decese în 2008]] [[Categorie:Actori din București]] [[Categorie:Actori de teatru israelieni]] [[Categorie:Actori de teatru în limba ebraică]] [[Categorie:Actori de film israelieni]] [[Categorie:Scriitori israelieni]] [[Categorie:Evrei sefarzi români]] [[Categorie:Români expatriați în Israel]] f0ifxb5z82gwwue2zvp0o8ux5f3jza5 17024517 17024510 2025-06-10T21:00:22Z Ewan2 250095 /* Activitatea teatrală */ 17024517 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor |nume= Moscu Alcalai <br> מוסקו אלקלעי }} '''Moscu Alkalai''' sau '''Moscu Alcalay''' (în [[ebraică]]:'''מוסקו אלקלעי''', n.[[10 martie]] [[1931]] București - [[1 aprilie]] [[2008]] [[Tel Aviv]]) a fost un [[actor]] de [[teatru]] și de [[film]] [[israelian]], [[evreu]] născut în [[România]]. A fost laureatul Premiului Ofir al Academiei de cinema din Israel pentru întreaga sa activitate (2003) și a îndeplinit funcția de președinte al Asociației profesionale a artiștilor din Israel - EMI. S-a distins ca actor de caracter. ==Biografie== Moscu (Moshe) Alkalai s-a născut în anul 1931 la București în familia editorilor și librarilor Alcalay, din comunitatea [[Evrei sefarzi|evreilor sefarzi]]. A studiat actoria la facultatea de teatru a [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Academiei de Arte Dramatice din București]]. În anul [[1962]] a emigrat în Israel. În afara activității sale teatrale și cinematografice, Alkalai a fost activ pe tărâm obștesc, îndeplinind în anii 1987-1993 funcția de președinte al Asociației artiștilor din Israel. De asemenea, a fost membru al directoratului Academiei de arte plastice Betzalel din Ierusalim, membru al Consiliului pentru cultură și artă al Ministerului Culturii, membru al Academiei israeliene de cinematografie și televiziune, fondator al Forumului creatorilor israelieni în cinematografie, televiziune și teatru. În anul 2001 a fost cofondator al Asociației pentru promovarea culturii Israel-România. ==Activitatea teatrală== Moscu Alkalai și-a început cariera de actor de teatru în România între anii 1948-1962 la București, în limba română și la [[Iași]], unde a jucat în limba [[idiș]] (pe care nu o stăpânea dinainte) la [[Teatrul Evreiesc de Stat din Iași|Teatrul Evreiesc de Stat]]. Pe scenele bucureștene a jucat Alkalai in piese din repertoriul clasic european ca, de exemplu, în [[Bolnavul închipuit]] de [[Molière]], [[Hedda Gabler]] de [[Henrik Ibsen|Ibsen]], [[Cum vă place]] de [[William Shakespeare|Shakesepeare]], [[Cyrano de Bergerac]] de [[Edmond Rostand]],de asemenea în piese de [[Bertolt Brecht]], [[Georges Feydeau]], [[Arthur Miller]] și [[Anton Cehov|Cehov]]. După plecarea în Israel a jucat în limba ebraică, mai cu seamă pe scena teatrelor [[Habima]] și [[Teatrul Kameri|Kameri]] din Tel Aviv. A participat, între altele, la spectacole cu Bolnavul închipuit (Moliere) , [[Hedda Gabler]] ([[Henrik Ibsen|Ibsen]]), ''Funeralii iernatice'' ([[Hanoch Levin]]), [[A douăsprezecea noapte]] de Shakespeare, ''Sandjer'' (Bun la toate) de Moti Baharav, ''Hotel du libre échange'' (Malon katan tzedadi) de Georges Feydeau și Maurice Devallières, ''Tigrul bălțat'' de [[Yaakov Shabtai]], ''Apus'' de [[Isaak Babel]], ''Mirale Efros'' de Yaakov Goldin, [[Cercul de cretă caucazian]] de Brecht, ''Salah Shabati'' de [[Ephraim Kishon]], [[Livada cu vișini]] de Cehov, [[musical]]ul [[Cabaret (musical)|Cabaret]] de John Kandler și Fred Ebb, ''Meseria de a trăi'' de H.Levin, [[Pünktchen și Anton]] (Pitzponet veAnton) după [[Erich Kästner]], ''Serbare de iarnă'' de Yossef Bar-Yossef, [[Moartea unui comis voiajor]] de [[Arthur Miller]], ''Floating Light Bulb'' de [[Woody Allen]] (în ebraică - Hakossém miBrooklyn - Vrăjitorul din Brooklyn), [[12 oameni furioși]](în Israel ''Cei 12 jurați'') după [[Reginald Rose]], [[Strigoii]] de Ibsen ,''Cyrano'' de Rostand, ''Shiv'á'' de Shmuel Hasfari, ''Un dușman al poporului'' de Ibsen, ''Responsabila casei'' (Em habait - spectacol fringe in regia lui Hagay Ayed) , musicalul ''Vrăjitorul!'' (după [[Vrăjitorul din Oz]]) de Yaron Kafkafi și Uri Pester, ''Delfini'' de Maya Shaya. ===Cinema și televiziune=== Alkalai a jucat în mai multe filme de cinema și drame TV israeliene, în general în roluri secundare. În anul 1967 în filmul ''Ervinka'' (Ervinke) de Efraim Kishon, alături de [[Gila Almagor]] și [[Yossi Banay]]. În anul 1968 în ''Fiul rătăcitor'', iar în 1970 alături de Rivka Mikhaeli și Uri Zohar, într-un alt film de Kishon, ''Canalul Blaumilch,'' care a fost nominalizat pentru Premiul [[Globul de aur]]. În anul 1972 a jucat în filmul ''Solomoniko'' împreună cu Tuvia Tzafir și Arie Moscona, iar în 1975 în filmul lui Boaz Davidson - ''Serbare la Snoker'', alături de Arie Elias, și în filmul lui Assi Dayan - ''Sărbătoare a privirii'', alături de Yossi Shiloakh. În 1978 a luat parte la un nou film al lui Kishon, ''Vulpea în cotețul cu găini'', împreună cu Shaike Ofir. Au urmat ''Scufundare repetată'', iar în 1984 ''Mărturie cu forța'', alături de Uri Gavriel. În 1985 a participat împreună cu Alon Abutbul la filmul ''Bar 51'', iar în 1986 la filmul lui [[Amnon Rubinstein]] ''Nadia'', alături de Hanna Azulai-Sfari. În anul 1993 Alkalai a jucat în ''Răzbunarea lui Ițic Finkelstein'' împreună cu Moshe Ivghi, și în ''Caut un soț în patru labe'', alături de Yehuda Barkan. În 1994 a apărut în filmul ''Cămila zburătoare'', în 1997 în ''Nu sunt nume pe uși'', alături de [[Chava Alberstein]], iar în 2007 în filmul ''Eschimoși în Galileea''. În 2001 a interpretat un rol în serialul de televiziune ''Linia 300'', în 1999 în filmul ''Prietenii lui Iana'', pentru jocul său în rol secundar obținând Premiul Ofir. În 2001 a jucat în "''Țara Sfântă''" în compania lui Albert Iluz și în 2001 în filmul TV ''Coada de zmeu''. În 2006 a urmat un rol în ''Regele cerșetorilor'', alături de Amos Lavi, de asemenea a luat parte la televiziune la ''Dosar închis'', ''Meseria de a trăi'', ''Vicleniile lui Scapin'' (de Molière), ''Povestiri pentru noaptea târziu'', ''Institutul'', ''Start-up'' și ''Campioana''. Alkalai a jucat și în filme străine, precum ''Povârniș'' (1970), ''Blumfield'' (1971), alături de Yossi Graber, ''De șapte ori pe zi'' (1971), ''Moise dă legile'' (1975), ''Isus'' (1979) în rolul lui [[Matei]], ''O femeie numită Golda'' (1982), ''La revedere, New York'' (1985), ''Crash Delta'' (al lui [[Menahem Golan]]) (1986), ''Întâlnire cu Venus'' în regia lui [[István Szabó]] (1991), ''Mumia vie'' (1993), ''Viața lui Isus'', ''Lanski'', ''Expediții'' (1999), ''Tangoul lui Rashevski'' (2003) ==Viața privată== Alkalai a fost căsătorit vreme de 50 ani cu Rodica Alkalai, născută Pascal. Li s-au născut doi fii: Shay și Tal. Sora lui, Ada, a fost a doua soție a celui dintâi primar al orașului [[Kfar Sava]] și deputatul în Knesset Mordekhai Surkis. Alkalai a decedat în aprilie 2008 la Tel Aviv. ca urmare a unei insuficiențe respiratorii, complicație a unei boli grave și după două operații chirurgicale. A fost înhumat la cimitirul Kiryat Shaul din Tel Aviv. ==Note== <references /> ==Legături externe== [[Fișier:Memorial plaque to the actor Moscu Alcalay in Tel Aviv.jpg|200px|miniatura|dreapta|Placă memorială în amintirea lui Moscu Alcalay pe zidul casei în care a locuit la [[Tel Aviv]], pe strada Dizengoff 23]] *[https://www.imdb.com/name/nm0017133/ IMDb] *https://web.archive.org/web/20110917060841/http://fr.jpost.com/servlet/Satellite?cid=1207238168610&pagename=JPost%2FJPArticle%2FShowFull Necrolog în ziarul Jerusalem Post] *[http://www.ictd.co.il/ interviu - sait arhivă a cinematografiei israeliene] (în ebraică) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Alkalai, Moscu}} [[Categorie:Nașteri în 1931]] [[Categorie:Decese în 2008]] [[Categorie:Actori din București]] [[Categorie:Actori de teatru israelieni]] [[Categorie:Actori de teatru în limba ebraică]] [[Categorie:Actori de film israelieni]] [[Categorie:Scriitori israelieni]] [[Categorie:Evrei sefarzi români]] [[Categorie:Români expatriați în Israel]] p0y20itw7xwsgp0yillnu4ez8ina14r 17024521 17024517 2025-06-10T21:05:46Z Ewan2 250095 /* Activitatea teatrală */ 17024521 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor |nume= Moscu Alcalai <br> מוסקו אלקלעי }} '''Moscu Alkalai''' sau '''Moscu Alcalay''' (în [[ebraică]]:'''מוסקו אלקלעי''', n.[[10 martie]] [[1931]] București - [[1 aprilie]] [[2008]] [[Tel Aviv]]) a fost un [[actor]] de [[teatru]] și de [[film]] [[israelian]], [[evreu]] născut în [[România]]. A fost laureatul Premiului Ofir al Academiei de cinema din Israel pentru întreaga sa activitate (2003) și a îndeplinit funcția de președinte al Asociației profesionale a artiștilor din Israel - EMI. S-a distins ca actor de caracter. ==Biografie== Moscu (Moshe) Alkalai s-a născut în anul 1931 la București în familia editorilor și librarilor Alcalay, din comunitatea [[Evrei sefarzi|evreilor sefarzi]]. A studiat actoria la facultatea de teatru a [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Academiei de Arte Dramatice din București]]. În anul [[1962]] a emigrat în Israel. În afara activității sale teatrale și cinematografice, Alkalai a fost activ pe tărâm obștesc, îndeplinind în anii 1987-1993 funcția de președinte al Asociației artiștilor din Israel. De asemenea, a fost membru al directoratului Academiei de arte plastice Betzalel din Ierusalim, membru al Consiliului pentru cultură și artă al Ministerului Culturii, membru al Academiei israeliene de cinematografie și televiziune, fondator al Forumului creatorilor israelieni în cinematografie, televiziune și teatru. În anul 2001 a fost cofondator al Asociației pentru promovarea culturii Israel-România. ==Activitatea teatrală== Moscu Alkalai și-a început cariera de actor de teatru în România între anii 1948-1962 la București, în limba română și la [[Iași]], unde a jucat în limba [[idiș]] (pe care nu o stăpânea dinainte) la [[Teatrul Evreiesc de Stat din Iași|Teatrul Evreiesc de Stat]] care funcționa în oraș. Pe scenele bucureștene a jucat Alkalai in piese din repertoriul clasic european ca, de exemplu, în [[Bolnavul închipuit]] de [[Molière]], [[Hedda Gabler]] de [[Henrik Ibsen|Ibsen]], [[Cum vă place]] de [[William Shakespeare|Shakesepeare]], [[Cyrano de Bergerac]] de [[Edmond Rostand]],de asemenea în piese de [[Bertolt Brecht]], [[Georges Feydeau]], [[Arthur Miller]] și [[Anton Cehov|Cehov]]. După plecarea în Israel a jucat în limba ebraică, mai cu seamă pe scena teatrelor [[Habima]] și [[Teatrul Kameri|Kameri]] din Tel Aviv. A participat, între altele, la spectacole cu Bolnavul închipuit (Moliere) , [[Hedda Gabler]] ([[Henrik Ibsen|Ibsen]]), ''Funeralii iernatice'' ([[Hanoch Levin]]), [[A douăsprezecea noapte]] de Shakespeare, ''Sandjer'' (Bun la toate) de Moti Baharav, ''Hotel du libre échange'' (Malon katan tzedadi) de Georges Feydeau și Maurice Devallières, ''Tigrul bălțat'' de [[Yaakov Shabtai]], ''Apus'' de [[Isaak Babel]], ''Mirale Efros'' de Yaakov Goldin, [[Cercul de cretă caucazian]] de Brecht, ''Salah Shabati'' de [[Ephraim Kishon]], [[Livada cu vișini]] de Cehov, [[musical]]ul [[Cabaret (musical)|Cabaret]] de John Kandler și Fred Ebb, ''Meseria de a trăi'' de H.Levin, [[Pünktchen și Anton]] (Pitzponet veAnton) după [[Erich Kästner]], ''Serbare de iarnă'' de Yossef Bar-Yossef, [[Moartea unui comis voiajor]] de [[Arthur Miller]], ''Floating Light Bulb'' de [[Woody Allen]] (în ebraică - Hakossém miBrooklyn - Vrăjitorul din Brooklyn), [[12 oameni furioși]](în Israel ''Cei 12 jurați'') după [[Reginald Rose]], [[Strigoii]] de Ibsen ,''Cyrano'' de Rostand, ''Shiv'á'' de Shmuel Hasfari, ''Un dușman al poporului'' de Ibsen, ''Responsabila casei'' (Em habait - spectacol fringe in regia lui Hagay Ayed) , musicalul ''Vrăjitorul!'' (după [[Vrăjitorul din Oz]]) de Yaron Kafkafi și Uri Pester, ''Delfini'' de Maya Shaya. ===Cinema și televiziune=== Alkalai a jucat în mai multe filme de cinema și drame TV israeliene, în general în roluri secundare. În anul 1967 în filmul ''Ervinka'' (Ervinke) de Efraim Kishon, alături de [[Gila Almagor]] și [[Yossi Banay]]. În anul 1968 în ''Fiul rătăcitor'', iar în 1970 alături de Rivka Mikhaeli și Uri Zohar, într-un alt film de Kishon, ''Canalul Blaumilch,'' care a fost nominalizat pentru Premiul [[Globul de aur]]. În anul 1972 a jucat în filmul ''Solomoniko'' împreună cu Tuvia Tzafir și Arie Moscona, iar în 1975 în filmul lui Boaz Davidson - ''Serbare la Snoker'', alături de Arie Elias, și în filmul lui Assi Dayan - ''Sărbătoare a privirii'', alături de Yossi Shiloakh. În 1978 a luat parte la un nou film al lui Kishon, ''Vulpea în cotețul cu găini'', împreună cu Shaike Ofir. Au urmat ''Scufundare repetată'', iar în 1984 ''Mărturie cu forța'', alături de Uri Gavriel. În 1985 a participat împreună cu Alon Abutbul la filmul ''Bar 51'', iar în 1986 la filmul lui [[Amnon Rubinstein]] ''Nadia'', alături de Hanna Azulai-Sfari. În anul 1993 Alkalai a jucat în ''Răzbunarea lui Ițic Finkelstein'' împreună cu Moshe Ivghi, și în ''Caut un soț în patru labe'', alături de Yehuda Barkan. În 1994 a apărut în filmul ''Cămila zburătoare'', în 1997 în ''Nu sunt nume pe uși'', alături de [[Chava Alberstein]], iar în 2007 în filmul ''Eschimoși în Galileea''. În 2001 a interpretat un rol în serialul de televiziune ''Linia 300'', în 1999 în filmul ''Prietenii lui Iana'', pentru jocul său în rol secundar obținând Premiul Ofir. În 2001 a jucat în "''Țara Sfântă''" în compania lui Albert Iluz și în 2001 în filmul TV ''Coada de zmeu''. În 2006 a urmat un rol în ''Regele cerșetorilor'', alături de Amos Lavi, de asemenea a luat parte la televiziune la ''Dosar închis'', ''Meseria de a trăi'', ''Vicleniile lui Scapin'' (de Molière), ''Povestiri pentru noaptea târziu'', ''Institutul'', ''Start-up'' și ''Campioana''. Alkalai a jucat și în filme străine, precum ''Povârniș'' (1970), ''Blumfield'' (1971), alături de Yossi Graber, ''De șapte ori pe zi'' (1971), ''Moise dă legile'' (1975), ''Isus'' (1979) în rolul lui [[Matei]], ''O femeie numită Golda'' (1982), ''La revedere, New York'' (1985), ''Crash Delta'' (al lui [[Menahem Golan]]) (1986), ''Întâlnire cu Venus'' în regia lui [[István Szabó]] (1991), ''Mumia vie'' (1993), ''Viața lui Isus'', ''Lanski'', ''Expediții'' (1999), ''Tangoul lui Rashevski'' (2003) ==Viața privată== Alkalai a fost căsătorit vreme de 50 ani cu Rodica Alkalai, născută Pascal. Li s-au născut doi fii: Shay și Tal. Sora lui, Ada, a fost a doua soție a celui dintâi primar al orașului [[Kfar Sava]] și deputatul în Knesset Mordekhai Surkis. Alkalai a decedat în aprilie 2008 la Tel Aviv. ca urmare a unei insuficiențe respiratorii, complicație a unei boli grave și după două operații chirurgicale. A fost înhumat la cimitirul Kiryat Shaul din Tel Aviv. ==Note== <references /> ==Legături externe== [[Fișier:Memorial plaque to the actor Moscu Alcalay in Tel Aviv.jpg|200px|miniatura|dreapta|Placă memorială în amintirea lui Moscu Alcalay pe zidul casei în care a locuit la [[Tel Aviv]], pe strada Dizengoff 23]] *[https://www.imdb.com/name/nm0017133/ IMDb] *https://web.archive.org/web/20110917060841/http://fr.jpost.com/servlet/Satellite?cid=1207238168610&pagename=JPost%2FJPArticle%2FShowFull Necrolog în ziarul Jerusalem Post] *[http://www.ictd.co.il/ interviu - sait arhivă a cinematografiei israeliene] (în ebraică) {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Alkalai, Moscu}} [[Categorie:Nașteri în 1931]] [[Categorie:Decese în 2008]] [[Categorie:Actori din București]] [[Categorie:Actori de teatru israelieni]] [[Categorie:Actori de teatru în limba ebraică]] [[Categorie:Actori de film israelieni]] [[Categorie:Scriitori israelieni]] [[Categorie:Evrei sefarzi români]] [[Categorie:Români expatriați în Israel]] 8lnuoahd59etakh20gkj1wlrztw034w 0 2463246 17023850 16638493 2025-06-10T13:45:55Z NutulescuIoana 697446 corectarea greșelilor gramaticale 17023850 wikitext text/x-wiki '''Scrierea creativă''' este orice scriere care depășește limitele formelor normale ale literaturii profesionale ([[Jurnalism|jurnalistice]], academice sau tehnice), identificată de obicei prin accentul pus pe arta narativă, dezvoltarea personajelor și utilizarea limbajului figurativ. Din cauza lipsei unei definiții exacte, este posibil ca anumite scrieri, cum ar fi povestirile, să fie considerate scrieri creative, chiar dacă acestea se încadrează în genul jurnalism, deoarece conținutul caracteristicilor este concentrat în mod special pe narațiune și dezvoltarea personajelor. Atât lucrările [[Ficțiune|fictive,]] cât și cele nonficționale se încadrează în această categorie, în diverse forme precum [[Roman (literatură)|romane]], [[Biografie|biografii]], [[Povestire|povestiri]] și [[Poezie|poezii]]. În mediul academic, scrierea creativă este de obicei separată în ficțiune și [[poezie]], cu accent pe scrierea originală, în contrast cu imitarea genurilor preexistente, precum romanele de crimă sau groază. Scrierile pentru ecranizare și punere în scenă sunt adesea predate separat, dar se încadrează și în categoria scrierii creative. Scrierea creativă poate fi considerată din punct de vedere tehnic orice scriere de compoziție originală. În acest sens, scrierea creativă este o denumire contemporană și mai orientată spre proces pentru ceea ce a fost numit în mod tradițional [[literatură]], incluzând varietatea [[Gen literar|genurilor]] sale.<ref>Johnson, Burges and [[Syracuse University]]. "Creative Writing", 3.</ref> == Note == <references /> == Legături externee == <br /> * [https://www.uvm.edu/wid/writingcenter/tutortips/WritingCreativePage.pdf Creative Writing Guide - The University of Vermont] * [http://writing2.richmond.edu/writing/wweb/creativewriting/characters/introduction.html Writing in the disciplines: Creative Writing - Kelsey Shields, Writing Center, University of Richmond] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20230301094926/http://writing2.richmond.edu/writing/wweb/creativewriting/characters/introduction.html |date=2023-03-01 }} [[Categorie:Arte după tip]] [[Categorie:Creativitate]] [[Categorie:Designul comunicațiilor]] [[Categorie:Scriere]] cyhild1t1bdnxgzi2fymp7bmkdwujt8 0 2465433 17025167 16653172 2025-06-11T11:21:45Z Poleaku 528842 Forma qui pro quo a locuțiunii 17025167 wikitext text/x-wiki '''Quid pro quo''' este o expresie în [[limba latină]] ce înseamnă „ceva pentru altceva” sau „o favoare pentru o altă favoare”<ref>{{Citat web|url=https://dexonline.ro/definitie/quiproquo|accessdate=19/11/2020|autor=|titlu=QuidProQuo Definitie si Pradigma}}</ref>, folosită pentru a identifica un schimb de bunuri sau servicii, în care un transfer depinde de celălalt.<ref>{{Cite news|url=https://mises.org/library/understanding-quid-pro-quo|title=Understanding 'Quid Pro Quo'|last=Galles|first=Gary|date=2014-10-22|newspaper=Mises Institute|access-date=2016-10-25}}</ref> ; această formă a locuțiunii [[Latina medievală|latin]]e se folosește pentru lucruri, fapte, servicii etc. Pentru persoane (a lua pe cineva drept altcineva) expresia ([[Locuțiune|locuțiune]]a) latină are forma ''qui pro quo.''<ref>''Listă de locuțiuni în limba latină''</ref> În țările anglo-saxone, unde se aplică [[Drept jurisprudențial (comun)|dreptul comun]], expresia ''quid pro quo'' indică faptul că un articol sau un serviciu este tranzacționat în schimbul unui alt articol sau serviciu de valoare, de obicei atunci când proprietatea sau capitalul propriu al tranzacției este în cauză. Un contract trebuie să implice așa-zisul ''consideration'': schimbul de ceva de valoare pentru altceva de valoare. De exemplu, atunci când se cumpără un articol de îmbrăcăminte sau un galon de lapte, o sumă de bani prestabilită este schimbată pentru produsul pe care îl cumpără clientul; prin urmare, s-a primit ceva, dar s-a renunțat la o valoare egală în schimb. ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[Listă de locuțiuni în limba latină]] [[Categorie:Cuvinte și expresii în limba latină]] mpz8r0e2fw33g2fbw69g0hqdthh601v 0 2470022 17024898 16945342 2025-06-11T05:46:26Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024898 wikitext text/x-wiki [[Fișier:SE2135Oct07T.png|dreapta|miniatura|288x288px|Harta eclipsei generale]] O '''[[Eclipsă de Soare|eclipsă totală de Soare]]''' este un fenomen astronomic ce se va produce la '''[[7 octombrie]] [[Secolul al XXII-lea|2135]]'''. == Previziune == Eclipsa va fi văzută în următoarele 23 de țări:<ref>[http://eclipse.gsfc.nasa.gov/5MCSEmap/2101-2200/2135-10-07.gif Still image of this event, by NASA]</ref> * Cele 11 țări [[Europa|europene]] care vor urma: [[Scoția]], [[Anglia]], [[Olanda]], [[Germania]], [[Polonia]], [[Republica Cehă]], [[Slovacia]], [[Ungaria]], [[Ucraina]], [[România]] și [[Moldova]] * Cele 12 țări [[Asia|asiatice]] vor vedea la rândul lor eclipsa totală de soare: [[Turcia]], [[Siria]], [[Irak]], [[Iran]], [[Kuweit]], [[Qatar]], [[Emiratele Arabe Unite]], [[Arabia Saudită]], [[Oman]], [[Maldive]], [[Indonezia]] și [[Malaezia de Est]]. == Date == Punctul de totalitate maximă al eclipsei de soare va fi între orașele '''Al Khaluf''' și [[Duqm]] la ora 9:00 [[UTC]] și va dura 4 minute 49 de secunde. {| class="wikitable" !Denumirea fenomenului !Cod !Ora locală (UTC)<ref>{{Citat web |url=https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=21351007 |accessdate=2020-01-12 |titlu=NASA - Total Solar Eclipse of 2135 October 07 |archive-date=2023-01-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230103112911/https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=21351007 |dead-url=yes }}</ref> |- |Primul punct penumbral |P1 |06:31:21.6 |- |Primul punct umbral |U1 |07:24:24.7 |- |Punctul maxim |GE |08:55:12.5 |- |Ultimul punct umbral |U4 |10:26:01.3 |- |Ultimul punct penumbral |P4 |11:18:46.7 |} == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/eclipse.html Fred Espenak, Eclipse expert at NASA] * [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=21351007 Google Map of this event, by NASA]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=21351007 }} {{DEFAULTSORT:2135 10 07}} [[Categorie:Eclipse de Soare]] [[Categorie:Evenimente viitoare]] [[Categorie:Secolul al XXII-lea]] e9cx0xg02slwqdixeq2irpn7g8oitp7 0 2482546 17023773 16995944 2025-06-10T12:55:17Z ~2025-65388 703614 /* Cauze în instanță */ adaugare litera Î 17023773 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | nume = Varosia | imagine = Famagusta-Varosha 2007.JPG | nume_nativ = {{hlist|{{native name|el|Βαρώσια|italics=no}}|{{native name|tr|Maraș}}}} | tip_asezare = | motto = | porecla = | steag_imagine = | pushpin_map = Cipru | tip_subdiviziune = Țară | nume_subdiviziune = {{CYP}} | componenta_tip = | componenta_stil = | componenta = | lider_titlu = | lider_ales = | lider_partid = | tip_total = | suprafață_totală_km2 = | suprafață_pamant_km2 = | suprafață_apa_km2 = | suprafață_urbana_km2 = | suprafață_metropolitana_km2 = | altitudine = | densitate = | densitate_populație_urbana_km2 = | populație_metropolitana = | densitate_populație_metro_km2 = | fus_orar = EET | fus_orar_DST = EEST | utc_offset = +2 | utc_offset_DST = +3 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = | prefix_telefonic = }} '''Varosia''' (în {{gr|Βαρώσια|Varósia}}; în {{tr|Maraș}} sau ''Kapalı Maraș''<ref name="kpm1">{{Citat revistă|nume=Uğur Dağlı, Șehir Plancısı Naciye Doratlı, Șebnem Önal|an=1998|titlu=Gazimağusa Șehrinin Kentsel Gelișiminin Sürdürülebilirliğine Yönelik Çözüm Önerileri|url=ftp://ftparch.emu.edu.tr/Projects/cycities/e-mail%20ile%20gelenler1/T4-onal_Gmsemp.doc|place=Doğu Akdeniz Üniversitesi, Mimarlık Fakültesi|language=Turkish|access-date=21 November 2012}}{{Legătură nefuncțională}}</ref><ref name="kpm2">{{Citat revistă|nume=Doratlı|nume2=İbrahim Numan|nume3=Özgür Dinçyürek|prenume=Naciye|an=2002|titlu=GAZİMAĞUSA'NIN FARKLI SENARYOLARA GÖRE DEĞİȘİMİNİN MORFOLOJİK AÇIDAN İRDELENMESİ|url=ftp://ftparch.emu.edu.tr/Projects/cycities/fatma/upload_formatted/naciye/T19/GMSEMP01SON_upload_T19.doc|place=DAÜ Mimarlık Fakültesi, KKTC|language=Turkish|access-date=21 November 2012}}{{Legătură nefuncțională}}</ref>) este un cartier din sudul orașului [[Famagusta]] din [[Cipru]], în prezent abandonat. Până la [[Invazia turcă a Ciprului]] din [[1974]] a fost zona turistică modernă a orașului. În timpul invaziei locuitorii au fugit, iar clădirile au rămas de atunci abandonate. În prezent continuă să fie nelocuit. Clădirile s-au degradat și, în unele cazuri, imobilele au fost sparte de-a lungul anilor; unele străzi au fost invadate de vegetație, iar cartierul este în general descris ca un [[oraș-fantomă]]. Intrarea este interzisă publicului. == Istorie == La începutul [[anii 1970|anilor 1970]] Famagusta era principala destinație turistică din Cipru. Pentru a veni în întâmpinarea numărului din ce în ce mai mare de turiști, au fost construite multe noi clădiri înalte și hoteluri. La începutul anilor 1970 Varosia a fost destinația turistică numărul unu din Cipru, și una din cele mai populare destinații turistice din lume, fiind preferată de celebrități precum [[Elizabeth Taylor]], [[Richard Burton]], [[Raquel Welch]] și [[Brigitte Bardot]].      == Caracteristici == Iconic pentru Varosia este bulevardul [[John Fitzgerald Kennedy|John F. Kennedy]], o stradă întinsă din apropierea portului Famagusta, până în Varosia, paralel cu plaja Glossa („Limba”). De-a lungul său au existat numeroase hoteluri renumite, printre care Hotelul King George, Hotelul Asterias, Hotelul Grecian, Hotelul Florida și Hotelul Argo, care era hotelul preferat de [[Elizabeth Taylor]]. Hotelul Argo este situat aproape de sfârșitul bulevardul John F. Kennedy, cu vedere spre Protaras și Golful Fig Tree. O altă stradă importantă din Varosia a fost Leonidas, care se ramifică din JFK Avenue și se îndreaptă spre vest, spre [[Viena]] Corner. Leonidas a fost o stradă comercială importantă și de agrement din Varosia, cu baruri, restaurante, cluburi de noapte și un dealer auto [[Toyota]]. == Cauze în instanță == Potrivit [[ciprioților greci]], pe plaja Varosha există 425 de loturi, care se întinde de la hotelul Contandia până la hotelul Nisipurile de Aur. Numărul complet de parcele din Varosha este de 6082. Există 281 de cazuri de [[ciprioți greci]] care au solicitat despăgubiri la Comisia pentru proprietăți imobiliare (IPC) din [[Ciprul de Nord]]. În 2020, [[Greek Cypriot|Greek Cypriot]] Demetrios Hadjihambis a intentat un proces pentru a solicita despăgubiri de stat pentru pierderile financiare. == Din 1974 până în prezent == Varosia avea o populație de 39.000 de locuitori înainte de [[invazia turcă a Ciprului]].<ref name="vice">{{Citat web|url=https://www.vice.com/read/stopping-by-the-ghost-town-in-cyprus-thats-been-held-hostage-for-forty-years-814|nume=Barnets|accessdate=15 January 2015|date=13 August 2014|first1=Nick|lucrare=VICE|titlu=There Is a Ghost Town in Cyprus That's Been Held Hostage for 40 Years}}</ref> În urma invaziei Ciprului la 20 iulie 1974, armata cipriotă greacă și-a retras forțele spre [[Larnaca]]. Armata turcă a avansat până la linia verde, care este granița actuală între cele două comunități. Cu doar câteva ore înainte ca armatele greco-cipriotă și turcă să se întâlnească în luptă pe străzile din Famagusta, întreaga populație a fugit, temându-se de un masacru. Evacuarea a fost ajutată și orchestrată de baza militară britanică din apropiere. Mulți refugiați au fugit spre sud în Paralimni, Dherynia și Larnaca. De atunci, Paralimni a devenit capitala modernă a provinciei Famagusta. Când armata turcă a câștigat controlul zonei în timpul invaziei, au închis-o și de atunci au refuzat intrarea oricui, cu excepția armatei turce și a personalului [[Organizația Națiunilor Unite|Națiunilor Unite]]. Oamenii care locuiau în Varosia sperau să se întoarcă acasă după calmarea situației, dar stațiunea a rămas închisă. Rezoluția 550 a Consiliului de Securitate al ONU din 1984 a dispus ca Varosia să fie predată administrației Națiunilor Unite și să nu fie populată cu alte persoane în afara locuitorilor care au fost obligați să plece. Statul turc nu s-a conformat, dar a menținut Varosia ca un „obiect de negociere”,<ref>''Abandoned Places'' by Kieron Connolly. London: Amber Books, 2016, pp. 110-111</ref> în speranța de a convinge cetățenii Ciprului să accepte o soluționare a problemei Ciprului în termenii lor. Un astfel de plan a fost Planul Annan de reunificare a insulei, care prevedea întoarcerea rezidenților originari din Varosia. Dar acest lucru a fost respins de ciprioții greci într-un referendum din 2004. Rezoluția 550 a Consiliului de Securitate al ONU precizează că „consideră încercările de a stabili orice repopulare a Varosiei de către alte persoane decât locuitorii săi ca inadmisibile și solicită transferul acestei zone către administrația Națiunilor Unite”.<ref name="res550">{{Citat web|url=http://daccess-dds-ny.un.org/doc/RESOLUTION/GEN/NR0/487/80/IMG/NR048780.pdf?OpenElement|accessdate=14 July 2012|publisher=United Nations|date=11 May 1984|format=PDF|titlu=United Nations Security Council Resolution 550}}</ref> Din 1974, Turcia a interzis intrarea în district, cu excepția personalului [[Forțele armate ale Turciei|TSK]]. [[Curtea Europeană a Drepturilor Omului]] a acordat între 100.000 și 8.000.000 de euro pentru opt ciprioți greci care au fost lipsiți de casele și proprietățile lor ca urmare a invaziei din 1974. Cazul a fost depus în comun de omul de afaceri Constantinos Lordos și alții, cu hotărârea principală în cazul Lordos datând din noiembrie 2010. Instanța a decis că, în cazul a opt dintre reclamanți, Turcia a încălcat articolul 1 din Protocolul 1 al Convenției europene privind drepturile omului privind dreptul de a se bucura pașnic de bunurile sale, iar în cazul a șapte dintre reclamanți, Turcia a încălcat articolul 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie. În absența locuirii și întreținerii umane, clădirile continuă să se altereze. Natura recuperează zona, întrucât părțile metalice se corodează, ferestrele se rup, iar plantele își stabilesc rădăcinile în pereți și pe pavaj. [[Țestoasă marină|Țestoasele marine]] au fost văzute cuibărind pe plajele pustii. În timpul crizei rachetelor din Cipru (1997–1998), liderul turco-cipriot, Rauf Denktaș, a amenințat că va prelua Varosia în cazul în care guvernul cipriot nu se va întoarce.<ref>{{Citat web|url=https://www.independent.co.uk/news/world/turkey-hints-at-strike-on-cypriot-missiles-1282572.html|publisher=independent|limbă=en|titlu=Turkey hints at strike on Cypriot missiles}}</ref> == Redeschidere către populația civilă == Populația din Varosha era de 226 la recensământul Ciprului de Nord din 2011. În 2017, plaja Varosha a fost deschisă pentru uzul exclusiv al turcilor (atât ciprioții turci, cât și cetățenii turci). În 2019, guvernul Ciprului de Nord a anunțat că va deschide Varosha către colonizare. Pe 14 noiembrie 2019, [[Ersin Tatar]], prim-ministrul Ciprului de Nord, a anunțat că Ciprul de Nord își propune să deschidă Varosha până la sfârșitul anului 2020. Pe 9 decembrie 2019, Ibrahim Benter, directorul general al administrației fundației religioase cipriote turce EVKAF, a declarat că tot Maraș/Varoșa era deținut de EVKAF. Benter a spus că „EVKAF poate semna contracte de închiriere cu ciprioții greci dacă acceptă că orașul îngrădit îi aparține Evkaf”. Pe 22 februarie 2020, Cipru a declarat că va pune veto asupra fondurilor [[Uniunea Europeană]] ciprioților turci dacă Varosha s-ar deschide la acorduri. Pe 6 octombrie 2020, [[Ersin Tatar]], prim-ministrul Ciprului de Nord, a anunțat că zona plajei Varosha se va redeschide publicului pe 8 octombrie 2020. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat că Turcia sprijină pe deplin decizia. [21] Mișcarea a venit înaintea alegerilor prezidențiale din Cipru de Nord din 2020, la care Tatar a fost candidat. Viceprim-ministrul Kudret Özersay, care a lucrat la redeschidere mai devreme, a spus că aceasta nu a fost o redeschidere completă a zonei, că a fost pur și simplu o cascadorie electorală unilaterală a tătarului. Partidul său Popular s-a retras din cabinetul tătar, ceea ce a dus la prăbușirea guvernului cipriot turc. [22] [23] Diplomatul șef al UE a condamnat planul, descriindu-l drept o „încălcare gravă” a acordului de încetare a focului ONU. Mai mult, el a cerut Turciei să înceteze această activitate. Secretarul general al ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la decizia Turciei. În octombrie 2020, președintele Turciei, [[Recep Tayyip Erdoğan|Recep Tayyip Erdoğan]], împreună cu prim-ministrul autoproclamatei [[Republica Turcă a Ciprului de Nord]] (KKTC), [[Ersin Tatar]] , a ordonat redeschiderea Varosha. Aproape imediat, pe 9 a acelei luni, [[Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite]] a reafirmat statutul lui Varosha, așa cum a fost stabilit în rezoluțiile anterioare ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, inclusiv rezoluția 550 (1984) și rezoluția 789 (1992). De asemenea, a reiterat că nu trebuie întreprinse acțiuni în legătură cu acea localitate care nu sunt conforme cu respectivele rezoluții.<ref>{{Cita web|url=http://undocs.org/s/prst/2020/9| título =Declarație a președintelui Consiliului de Securitate|data acces=2020-12-22|author=Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite|website=undocs.org|language=Ro|publication=s/prst/2020/9 - E - s /prst/2020/9-Desktop}}</ref> Pe 8 octombrie 2020, au fost deschise unele părți din Varosha, de la Clubul Ofițerilor din Armata Cipriotă Turcă și Turcă până la Hotelul Nisipurile de Aur. La 27 noiembrie, [[Parlamentul European]] a cerut Turciei să-și anuleze decizia de a redeschide o parte din Varosha și a relua negocierile menite să rezolve problema Ciprului pe baza unei federații bi-comunale și bi-zonale și a solicitat Parlamentului European Uniunea să impună sancțiuni împotriva Turciei, dacă lucrurile nu se schimbă. Turcia a respins rezoluția, adăugând că va continua să își protejeze atât propriile drepturi, cât și pe cele ale [[ciprioților turci]]. De asemenea, președinția Republicii Turce Cipru de Nord a condamnat rezoluția. Pe 20 iulie 2021, Tătar, președintele Ciprului de Nord, a anunțat începerea celei de-a doua etape a deschiderii Varosha. El ia încurajat pe ciprioții greci să solicite Comisiei imobiliare din Republica Turcă a Ciprului de Nord pentru a-și revendica proprietățile dacă au astfel de drepturi. Moscheea Bilal Aga, construită în 1821 și dezafectată în 1974, a fost redeschisă pe 23 iulie 2021. Ca răspuns la o decizie a guvernului [[Ciprului de Nord]], declarația prezidențială a [[Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite]] din 23 iulie a declarat că așezarea în orice parte a suburbiei cipriote abandonate Varosha, „de către alte persoane decât locuitori, este „inadmisibil”. În aceeași zi, Turcia a respins declarația prezidențială a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite cu privire la Maras (Varosha) și a spus că aceste declarații se bazează pe propaganda cipriotă greco-greacă, sunt afirmații fără temei și fără temei și nu sunt în conformitate cu realitățile insulei. . La 24 iulie 2021, Președinția Ciprului de Nord a condamnat declarația prezidențială a UNSC din 23 iulie, afirmând că „o vedem și condamnăm ca pe o încercare de a crea un obstacol pentru ca deținătorii de drepturi de proprietate din Varosha să-ți atingă drepturile”. Până la 1 ianuarie 2022, aproape 400.000 de oameni au vizitat Varosha de când a fost deschis pentru civili pe 6 octombrie 2020. Pe 19 mai 2022, [[Ciprul de Nord]] a deschis o porțiune de plajă de 600 m lungime X 400 m lățime pe plaja Nisipurile de Aur (de la hotelul King George până la clădirea Oceania) în Varosha pentru uz comercial. Au fost amenajate șezlonguri și umbrele. [[UNFICYP]] a declarat că va ridica decizia luată de autoritățile cipriote turce de a deschide porțiunea de plajă din Varosha cu Consiliul de Securitate, a declarat vineri [[purtător de cuvânt|purtătorul de cuvânt]] al forței de menținere a păcii Aleem Siddique. ONU a anunțat că „poziția sa față de Varosha nu s-a schimbat și monitorizăm îndeaproape situația”. În octombrie 2022, ciprioții turci au anunțat că vor fi deschise instituții publice în oraș. == Referințe culturale == Varosha a fost analizat de [[Alan Weisman]] în cartea sa ''[[Lumea fără noi]]'' ca exemplu al puterii de neoprit a naturii. Regizorul [[Greek Cypriots|Greek Cypriots]] [[Michael Cacoyannis]] a descris orașul și a intervievat cetățenii săi exilați în filmul [[Attilas '74]], produs în 1975. În 2021, grupul din [[Belarus]] Main-De-Gloire dedică muzica acestui oraș devenit un loc fantomatic == Gallery == <gallery mode="packed" heights="170"> File:Varosha 2020 3.jpg|Un drum nou asfaltat, Strada Democrației și clădiri abandonate după redeschidere în 2020 (clădirea albă din dreapta este vechea școală de artă) File:Varosha 2020 teddy bear.jpg|O casă abandonată în Varosha; în fața casei este un ursuleț de pluș zdrobit. File:VaroshaHotel.jpg|Unul dintre multele hoteluri dărăpănate care au fost abandonate în 1974. File:Varosha2013.jpg|În prim plan, gardul care desparte Varosha de zona accesibilă a Golfului Famagusta. File:Famagusta2009 3.jpg|Varosha în 2009 File:Famagusta2009 2.jpg|Hoteluri abandonate în Varosha File:Famagusta - Gazimagusa Geisterstadt Varosha 07.jpg|Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 01.JPG|Semnează la Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 09.JPG|Zona militară interzisă Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 07.JPG|Biserica veche din Varosha File:Varosha - Maras.jpg|Separarea raionului File:Cyprus - Famagusta Varosha 08.JPG|Fotografia interzisă File:Varosha look from Greek side.JPG|Nu se poate intra în Varosha din cauza minelor terestre File:Varosha empty hotels.JPG|Hotelurile goale din Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 03.JPG|Magazine goale în Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 04.JPG|Case goale în Varosha File:Varosha 2016 1.jpg|Hoteluri abandonate pe plajă (2016) File:Varosha 2016 4.jpg|Hoteluri abandonate pe plajă (2016) File:Verosia 2013.JPG|Hoteluri abandonate (2013) File:Varosha 2016 5.jpg|Petrecere pe plajă noaptea (2016) File:Cyprus - Famagusta Varosha 05.JPG|Varosha Abandoned File:Varosha 2016 3.jpg|Hoteluri abandonate File:Crumbling hotel facade in Varosha 2012.JPG|Hoteluri abandonate File:Kapalı Maraş 2-Kıbrıs.jpg|Varoșa (turcă: Maraș) aflată sub blocaj de către armata turcă. </gallery> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.bbc.co.uk/news/magazine-25496729 BBC News - Varosha: The abandoned tourist resort] * [https://www.nytimes.com/2015/09/01/world/europe/cyprus-varosha-reunification.html?hp&action=click&pgtype=Homepage&module=second-column-region&region=top-news&WT.nav=top-news Hopes for reunification] NYTimes, 2015 {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cipru]] [[Categorie:Orașe-fantomă]] 0yvdorodsszkrptajnmgxpqsmxidaju 17023825 17023773 2025-06-10T13:31:27Z GEO 9723 /* Legături externe */ categorii mai specifice 17023825 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare | nume = Varosia | imagine = Famagusta-Varosha 2007.JPG | nume_nativ = {{hlist|{{native name|el|Βαρώσια|italics=no}}|{{native name|tr|Maraș}}}} | tip_asezare = | motto = | porecla = | steag_imagine = | pushpin_map = Cipru | tip_subdiviziune = Țară | nume_subdiviziune = {{CYP}} | componenta_tip = | componenta_stil = | componenta = | lider_titlu = | lider_ales = | lider_partid = | tip_total = | suprafață_totală_km2 = | suprafață_pamant_km2 = | suprafață_apa_km2 = | suprafață_urbana_km2 = | suprafață_metropolitana_km2 = | altitudine = | densitate = | densitate_populație_urbana_km2 = | populație_metropolitana = | densitate_populație_metro_km2 = | fus_orar = EET | fus_orar_DST = EEST | utc_offset = +2 | utc_offset_DST = +3 | tip_cod_poștal = Cod poștal | codpoștal = | prefix_telefonic = }} '''Varosia''' (în {{gr|Βαρώσια|Varósia}}; în {{tr|Maraș}} sau ''Kapalı Maraș''<ref name="kpm1">{{Citat revistă|nume=Uğur Dağlı, Șehir Plancısı Naciye Doratlı, Șebnem Önal|an=1998|titlu=Gazimağusa Șehrinin Kentsel Gelișiminin Sürdürülebilirliğine Yönelik Çözüm Önerileri|url=ftp://ftparch.emu.edu.tr/Projects/cycities/e-mail%20ile%20gelenler1/T4-onal_Gmsemp.doc|place=Doğu Akdeniz Üniversitesi, Mimarlık Fakültesi|language=Turkish|access-date=21 November 2012}}{{Legătură nefuncțională}}</ref><ref name="kpm2">{{Citat revistă|nume=Doratlı|nume2=İbrahim Numan|nume3=Özgür Dinçyürek|prenume=Naciye|an=2002|titlu=GAZİMAĞUSA'NIN FARKLI SENARYOLARA GÖRE DEĞİȘİMİNİN MORFOLOJİK AÇIDAN İRDELENMESİ|url=ftp://ftparch.emu.edu.tr/Projects/cycities/fatma/upload_formatted/naciye/T19/GMSEMP01SON_upload_T19.doc|place=DAÜ Mimarlık Fakültesi, KKTC|language=Turkish|access-date=21 November 2012}}{{Legătură nefuncțională}}</ref>) este un cartier din sudul orașului [[Famagusta]] din [[Cipru]], în prezent abandonat. Până la [[Invazia turcă a Ciprului]] din [[1974]] a fost zona turistică modernă a orașului. În timpul invaziei locuitorii au fugit, iar clădirile au rămas de atunci abandonate. În prezent continuă să fie nelocuit. Clădirile s-au degradat și, în unele cazuri, imobilele au fost sparte de-a lungul anilor; unele străzi au fost invadate de vegetație, iar cartierul este în general descris ca un [[oraș-fantomă]]. Intrarea este interzisă publicului. == Istorie == La începutul [[anii 1970|anilor 1970]] Famagusta era principala destinație turistică din Cipru. Pentru a veni în întâmpinarea numărului din ce în ce mai mare de turiști, au fost construite multe noi clădiri înalte și hoteluri. La începutul anilor 1970 Varosia a fost destinația turistică numărul unu din Cipru, și una din cele mai populare destinații turistice din lume, fiind preferată de celebrități precum [[Elizabeth Taylor]], [[Richard Burton]], [[Raquel Welch]] și [[Brigitte Bardot]].      == Caracteristici == Iconic pentru Varosia este bulevardul [[John Fitzgerald Kennedy|John F. Kennedy]], o stradă întinsă din apropierea portului Famagusta, până în Varosia, paralel cu plaja Glossa („Limba”). De-a lungul său au existat numeroase hoteluri renumite, printre care Hotelul King George, Hotelul Asterias, Hotelul Grecian, Hotelul Florida și Hotelul Argo, care era hotelul preferat de [[Elizabeth Taylor]]. Hotelul Argo este situat aproape de sfârșitul bulevardul John F. Kennedy, cu vedere spre Protaras și Golful Fig Tree. O altă stradă importantă din Varosia a fost Leonidas, care se ramifică din JFK Avenue și se îndreaptă spre vest, spre [[Viena]] Corner. Leonidas a fost o stradă comercială importantă și de agrement din Varosia, cu baruri, restaurante, cluburi de noapte și un dealer auto [[Toyota]]. == Cauze în instanță == Potrivit [[ciprioților greci]], pe plaja Varosha există 425 de loturi, care se întinde de la hotelul Contandia până la hotelul Nisipurile de Aur. Numărul complet de parcele din Varosha este de 6082. Există 281 de cazuri de [[ciprioți greci]] care au solicitat despăgubiri la Comisia pentru proprietăți imobiliare (IPC) din [[Ciprul de Nord]]. În 2020, [[Greek Cypriot|Greek Cypriot]] Demetrios Hadjihambis a intentat un proces pentru a solicita despăgubiri de stat pentru pierderile financiare. == Din 1974 până în prezent == Varosia avea o populație de 39.000 de locuitori înainte de [[invazia turcă a Ciprului]].<ref name="vice">{{Citat web|url=https://www.vice.com/read/stopping-by-the-ghost-town-in-cyprus-thats-been-held-hostage-for-forty-years-814|nume=Barnets|accessdate=15 January 2015|date=13 August 2014|first1=Nick|lucrare=VICE|titlu=There Is a Ghost Town in Cyprus That's Been Held Hostage for 40 Years}}</ref> În urma invaziei Ciprului la 20 iulie 1974, armata cipriotă greacă și-a retras forțele spre [[Larnaca]]. Armata turcă a avansat până la linia verde, care este granița actuală între cele două comunități. Cu doar câteva ore înainte ca armatele greco-cipriotă și turcă să se întâlnească în luptă pe străzile din Famagusta, întreaga populație a fugit, temându-se de un masacru. Evacuarea a fost ajutată și orchestrată de baza militară britanică din apropiere. Mulți refugiați au fugit spre sud în Paralimni, Dherynia și Larnaca. De atunci, Paralimni a devenit capitala modernă a provinciei Famagusta. Când armata turcă a câștigat controlul zonei în timpul invaziei, au închis-o și de atunci au refuzat intrarea oricui, cu excepția armatei turce și a personalului [[Organizația Națiunilor Unite|Națiunilor Unite]]. Oamenii care locuiau în Varosia sperau să se întoarcă acasă după calmarea situației, dar stațiunea a rămas închisă. Rezoluția 550 a Consiliului de Securitate al ONU din 1984 a dispus ca Varosia să fie predată administrației Națiunilor Unite și să nu fie populată cu alte persoane în afara locuitorilor care au fost obligați să plece. Statul turc nu s-a conformat, dar a menținut Varosia ca un „obiect de negociere”,<ref>''Abandoned Places'' by Kieron Connolly. London: Amber Books, 2016, pp. 110-111</ref> în speranța de a convinge cetățenii Ciprului să accepte o soluționare a problemei Ciprului în termenii lor. Un astfel de plan a fost Planul Annan de reunificare a insulei, care prevedea întoarcerea rezidenților originari din Varosia. Dar acest lucru a fost respins de ciprioții greci într-un referendum din 2004. Rezoluția 550 a Consiliului de Securitate al ONU precizează că „consideră încercările de a stabili orice repopulare a Varosiei de către alte persoane decât locuitorii săi ca inadmisibile și solicită transferul acestei zone către administrația Națiunilor Unite”.<ref name="res550">{{Citat web|url=http://daccess-dds-ny.un.org/doc/RESOLUTION/GEN/NR0/487/80/IMG/NR048780.pdf?OpenElement|accessdate=14 July 2012|publisher=United Nations|date=11 May 1984|format=PDF|titlu=United Nations Security Council Resolution 550}}</ref> Din 1974, Turcia a interzis intrarea în district, cu excepția personalului [[Forțele armate ale Turciei|TSK]]. [[Curtea Europeană a Drepturilor Omului]] a acordat între 100.000 și 8.000.000 de euro pentru opt ciprioți greci care au fost lipsiți de casele și proprietățile lor ca urmare a invaziei din 1974. Cazul a fost depus în comun de omul de afaceri Constantinos Lordos și alții, cu hotărârea principală în cazul Lordos datând din noiembrie 2010. Instanța a decis că, în cazul a opt dintre reclamanți, Turcia a încălcat articolul 1 din Protocolul 1 al Convenției europene privind drepturile omului privind dreptul de a se bucura pașnic de bunurile sale, iar în cazul a șapte dintre reclamanți, Turcia a încălcat articolul 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie. În absența locuirii și întreținerii umane, clădirile continuă să se altereze. Natura recuperează zona, întrucât părțile metalice se corodează, ferestrele se rup, iar plantele își stabilesc rădăcinile în pereți și pe pavaj. [[Țestoasă marină|Țestoasele marine]] au fost văzute cuibărind pe plajele pustii. În timpul crizei rachetelor din Cipru (1997–1998), liderul turco-cipriot, Rauf Denktaș, a amenințat că va prelua Varosia în cazul în care guvernul cipriot nu se va întoarce.<ref>{{Citat web|url=https://www.independent.co.uk/news/world/turkey-hints-at-strike-on-cypriot-missiles-1282572.html|publisher=independent|limbă=en|titlu=Turkey hints at strike on Cypriot missiles}}</ref> == Redeschidere către populația civilă == Populația din Varosha era de 226 la recensământul Ciprului de Nord din 2011. În 2017, plaja Varosha a fost deschisă pentru uzul exclusiv al turcilor (atât ciprioții turci, cât și cetățenii turci). În 2019, guvernul Ciprului de Nord a anunțat că va deschide Varosha către colonizare. Pe 14 noiembrie 2019, [[Ersin Tatar]], prim-ministrul Ciprului de Nord, a anunțat că Ciprul de Nord își propune să deschidă Varosha până la sfârșitul anului 2020. Pe 9 decembrie 2019, Ibrahim Benter, directorul general al administrației fundației religioase cipriote turce EVKAF, a declarat că tot Maraș/Varoșa era deținut de EVKAF. Benter a spus că „EVKAF poate semna contracte de închiriere cu ciprioții greci dacă acceptă că orașul îngrădit îi aparține Evkaf”. Pe 22 februarie 2020, Cipru a declarat că va pune veto asupra fondurilor [[Uniunea Europeană]] ciprioților turci dacă Varosha s-ar deschide la acorduri. Pe 6 octombrie 2020, [[Ersin Tatar]], prim-ministrul Ciprului de Nord, a anunțat că zona plajei Varosha se va redeschide publicului pe 8 octombrie 2020. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat că Turcia sprijină pe deplin decizia. [21] Mișcarea a venit înaintea alegerilor prezidențiale din Cipru de Nord din 2020, la care Tatar a fost candidat. Viceprim-ministrul Kudret Özersay, care a lucrat la redeschidere mai devreme, a spus că aceasta nu a fost o redeschidere completă a zonei, că a fost pur și simplu o cascadorie electorală unilaterală a tătarului. Partidul său Popular s-a retras din cabinetul tătar, ceea ce a dus la prăbușirea guvernului cipriot turc. [22] [23] Diplomatul șef al UE a condamnat planul, descriindu-l drept o „încălcare gravă” a acordului de încetare a focului ONU. Mai mult, el a cerut Turciei să înceteze această activitate. Secretarul general al ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la decizia Turciei. În octombrie 2020, președintele Turciei, [[Recep Tayyip Erdoğan|Recep Tayyip Erdoğan]], împreună cu prim-ministrul autoproclamatei [[Republica Turcă a Ciprului de Nord]] (KKTC), [[Ersin Tatar]] , a ordonat redeschiderea Varosha. Aproape imediat, pe 9 a acelei luni, [[Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite]] a reafirmat statutul lui Varosha, așa cum a fost stabilit în rezoluțiile anterioare ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, inclusiv rezoluția 550 (1984) și rezoluția 789 (1992). De asemenea, a reiterat că nu trebuie întreprinse acțiuni în legătură cu acea localitate care nu sunt conforme cu respectivele rezoluții.<ref>{{Cita web|url=http://undocs.org/s/prst/2020/9| título =Declarație a președintelui Consiliului de Securitate|data acces=2020-12-22|author=Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite|website=undocs.org|language=Ro|publication=s/prst/2020/9 - E - s /prst/2020/9-Desktop}}</ref> Pe 8 octombrie 2020, au fost deschise unele părți din Varosha, de la Clubul Ofițerilor din Armata Cipriotă Turcă și Turcă până la Hotelul Nisipurile de Aur. La 27 noiembrie, [[Parlamentul European]] a cerut Turciei să-și anuleze decizia de a redeschide o parte din Varosha și a relua negocierile menite să rezolve problema Ciprului pe baza unei federații bi-comunale și bi-zonale și a solicitat Parlamentului European Uniunea să impună sancțiuni împotriva Turciei, dacă lucrurile nu se schimbă. Turcia a respins rezoluția, adăugând că va continua să își protejeze atât propriile drepturi, cât și pe cele ale [[ciprioților turci]]. De asemenea, președinția Republicii Turce Cipru de Nord a condamnat rezoluția. Pe 20 iulie 2021, Tătar, președintele Ciprului de Nord, a anunțat începerea celei de-a doua etape a deschiderii Varosha. El ia încurajat pe ciprioții greci să solicite Comisiei imobiliare din Republica Turcă a Ciprului de Nord pentru a-și revendica proprietățile dacă au astfel de drepturi. Moscheea Bilal Aga, construită în 1821 și dezafectată în 1974, a fost redeschisă pe 23 iulie 2021. Ca răspuns la o decizie a guvernului [[Ciprului de Nord]], declarația prezidențială a [[Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite]] din 23 iulie a declarat că așezarea în orice parte a suburbiei cipriote abandonate Varosha, „de către alte persoane decât locuitori, este „inadmisibil”. În aceeași zi, Turcia a respins declarația prezidențială a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite cu privire la Maras (Varosha) și a spus că aceste declarații se bazează pe propaganda cipriotă greco-greacă, sunt afirmații fără temei și fără temei și nu sunt în conformitate cu realitățile insulei. . La 24 iulie 2021, Președinția Ciprului de Nord a condamnat declarația prezidențială a UNSC din 23 iulie, afirmând că „o vedem și condamnăm ca pe o încercare de a crea un obstacol pentru ca deținătorii de drepturi de proprietate din Varosha să-ți atingă drepturile”. Până la 1 ianuarie 2022, aproape 400.000 de oameni au vizitat Varosha de când a fost deschis pentru civili pe 6 octombrie 2020. Pe 19 mai 2022, [[Ciprul de Nord]] a deschis o porțiune de plajă de 600 m lungime X 400 m lățime pe plaja Nisipurile de Aur (de la hotelul King George până la clădirea Oceania) în Varosha pentru uz comercial. Au fost amenajate șezlonguri și umbrele. [[UNFICYP]] a declarat că va ridica decizia luată de autoritățile cipriote turce de a deschide porțiunea de plajă din Varosha cu Consiliul de Securitate, a declarat vineri [[purtător de cuvânt|purtătorul de cuvânt]] al forței de menținere a păcii Aleem Siddique. ONU a anunțat că „poziția sa față de Varosha nu s-a schimbat și monitorizăm îndeaproape situația”. În octombrie 2022, ciprioții turci au anunțat că vor fi deschise instituții publice în oraș. == Referințe culturale == Varosha a fost analizat de [[Alan Weisman]] în cartea sa ''[[Lumea fără noi]]'' ca exemplu al puterii de neoprit a naturii. Regizorul [[Greek Cypriots|Greek Cypriots]] [[Michael Cacoyannis]] a descris orașul și a intervievat cetățenii săi exilați în filmul [[Attilas '74]], produs în 1975. În 2021, grupul din [[Belarus]] Main-De-Gloire dedică muzica acestui oraș devenit un loc fantomatic == Gallery == <gallery mode="packed" heights="170"> File:Varosha 2020 3.jpg|Un drum nou asfaltat, Strada Democrației și clădiri abandonate după redeschidere în 2020 (clădirea albă din dreapta este vechea școală de artă) File:Varosha 2020 teddy bear.jpg|O casă abandonată în Varosha; în fața casei este un ursuleț de pluș zdrobit. File:VaroshaHotel.jpg|Unul dintre multele hoteluri dărăpănate care au fost abandonate în 1974. File:Varosha2013.jpg|În prim plan, gardul care desparte Varosha de zona accesibilă a Golfului Famagusta. File:Famagusta2009 3.jpg|Varosha în 2009 File:Famagusta2009 2.jpg|Hoteluri abandonate în Varosha File:Famagusta - Gazimagusa Geisterstadt Varosha 07.jpg|Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 01.JPG|Semnează la Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 09.JPG|Zona militară interzisă Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 07.JPG|Biserica veche din Varosha File:Varosha - Maras.jpg|Separarea raionului File:Cyprus - Famagusta Varosha 08.JPG|Fotografia interzisă File:Varosha look from Greek side.JPG|Nu se poate intra în Varosha din cauza minelor terestre File:Varosha empty hotels.JPG|Hotelurile goale din Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 03.JPG|Magazine goale în Varosha File:Cyprus - Famagusta Varosha 04.JPG|Case goale în Varosha File:Varosha 2016 1.jpg|Hoteluri abandonate pe plajă (2016) File:Varosha 2016 4.jpg|Hoteluri abandonate pe plajă (2016) File:Verosia 2013.JPG|Hoteluri abandonate (2013) File:Varosha 2016 5.jpg|Petrecere pe plajă noaptea (2016) File:Cyprus - Famagusta Varosha 05.JPG|Varosha Abandoned File:Varosha 2016 3.jpg|Hoteluri abandonate File:Crumbling hotel facade in Varosha 2012.JPG|Hoteluri abandonate File:Kapalı Maraş 2-Kıbrıs.jpg|Varoșa (turcă: Maraș) aflată sub blocaj de către armata turcă. </gallery> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.bbc.co.uk/news/magazine-25496729 BBC News - Varosha: The abandoned tourist resort] * [https://www.nytimes.com/2015/09/01/world/europe/cyprus-varosha-reunification.html?hp&action=click&pgtype=Homepage&module=second-column-region&region=top-news&WT.nav=top-news Hopes for reunification] NYTimes, 2015 {{Control de autoritate}} [[Categorie:Clădiri și structuri abandonate]] [[Categorie:Famagusta]] [[Categorie:Ruine din Cipru]] [[Categorie:Orașe-fantomă]] gbv1o3jtunyay2lgnhk1jd046b3x5bz 1 2497564 17023759 17023212 2025-06-10T12:40:37Z Tgeorgescu 35717 /* Bibliografie */ {{reflist talk}} 17023759 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | clasament = B | proiect1 = Biografii | importanță1 = medie | proiect2 = Politică | proiect3 = România }} {{bpv}} {{Pagină tradusă|en|Călin Georgescu|small=no|version=1139187383}} {{recuperat}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Discuție:Călin Georgescu/Arhive/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 }} {{casetă arhive|box-width=145px| * [[Special:Prefixindex/Discuție:Călin Georgescu/Arhive|Arhive]] }} == Limbi vorbite == Vorbește doar româna și engleza, nu vorbește spaniola sau germana, nu există nici un interviu cu el în care să vorbească în spaniolă sau germană. [[Utilizator:Linca Raul|Linca Raul]] ([[Discuție utilizator:Linca Raul|discuție]]) 18 februarie 2025 13:27 (EET) :Cele patru limbi apar în [https://www.upit.ro/_document/223510/cv_georgescu_calin.pdf acest CV] aparent publicat la UPIT. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 februarie 2025 14:25 (EET) ::Nu știu cât te poți lua după CV-urile lui, știind că minte în CV, cum a mințit despre ONU și Clubul de la Roma. [[Utilizator:Linca Raul|Linca Raul]] ([[Discuție utilizator:Linca Raul|discuție]]) 20 februarie 2025 04:26 (EET) :::Până una-alta, este o sursă, chiar dacă primară. Pentru imparțialitate la fel pot fi tratați și contracandidații săi. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 februarie 2025 07:05 (EET) :::Aveți dreptate, să vorbească și celelalte limbi și îl vom crede. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 martie 2025 20:06 (EET) :@[[Utilizator:Florin Talasman|Florin Talasman]]: De ce ați [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q5021363&diff=2267631513&oldid=2263166420 șters] referințele spre acest CV? //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 februarie 2025 14:26 (EET) == BPV == {{ping|Gikü}} Consensul era că putem cita opiniile specialiștilor. Ziarul zice că e un psihiatru celebru. Eu nu auzisem de el, nu o să mă apuc să scriu articolul [[Gabriel Diaconu]], dar așa zice ziarul. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 28 februarie 2025 01:56 (EET) :Putem cita opiniile specialiștilor, sigur. Dar am făcut trimitere la [[WP:BPV]] pentru a vă îndemna să vă amintiți de acest pasaj: :{{blockquote|nu este misiunea noastră să fim senzaționaliști, sau să fim mijlocul principal de răspândire a unor afirmații problematice despre viețile oamenilor}} :Cred că articolul din Adevărul la care ați făcut trimitere poate fi categorizat ca senzaționalist. În orice caz aș prefera ca, înainte de a fi inclusă în articol, această afirmație „e psihopat” să devină practic un consens în opinia publică astfel încât să putem cita zeci de surse reputate – la fel cum există consens, să zicem, că „Hitler a fost un dictator”. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 februarie 2025 17:52 (EET) ::@[[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] Diaconu e un influencer în primul rând. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 februarie 2025 18:47 (EET) :::În articol el însuși recunoaște că „''unui medic îi este interzis să comenteze starea de sănătate a pacienților săi, așa cum nu are voie să comenteze nici starea de sănătate mintală a celor din jur. Sunt lucruri care țin de etică, de morală. Dar există și excepții: „Nu avem voie să facem publice aceste informații. Cu o excepție însă: când persoana respectivă reprezintă un potențial pericol public, care ar putea pune în primejdie ordinea socială''”. E greu de găsit informație dacă deontologic este totuși permis în cazul de pericol public. :::Din punctul meu de vedere referințele la starea de sănătate mintală a unei persoane în viață ar trebui să existe doar în cazul unor persoane care chiar au fost internate la un ospiciu, altfel ar fi o formă de atac. Dacă sunteți de acord cu această opinie, @[[Utilizator:Strainu|Strainu]], @[[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]], @[[Utilizator:Gikü|Gikü]], voi înlătura și cealaltă opinie din articol referitoare la faptul că ar fi nebun și nu ne mai atingem de acest aspect, având în vedere notorietatea și actualitatea subiectului. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 28 februarie 2025 19:40 (EET) ::::Poate fi [[:en:Călin_Georgescu|actualizat]] portretul lui Georgescu? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 11 mai 2025 00:50 (EEST) == Traian Basescu == ... sursa a doua spune, nu am pus de la mine. A dat si la tivii la proteeeve in acea vreme. Nu sunt suveranist dar nici tefelist...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 22 mai 2025 18:23 (EEST) :Din fraza aia reiese că ''Băsescu a vehiculat'' – în timp ce [https://business24.ro/mihai-tanasescu/stiri-mihai-tanasescu/calin-georgescu-nu-vrea-sa-fie-premier-1488464 business24] scrie așa: „numele a fost vehiculat [...] printre variantele pe care Traian Băsescu le-ar lua în calcul”. Deci cineva a vehiculat că Băsescu l-ar dori premier; însuși Băsescu s-ar putea să nu o fi făcut. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:09 (EEST) ::Adica i-au pus in cap lui basescu ideea cu CG? Hai sa fim seriosi, stim ca jgheabul media e controlat azi oriunde, mai ales aici, dar a fost si atunci. Degeaba se chinuie propaganda media si intr-un sens si in celalalt, lumea stie care-i treaba. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 22 mai 2025 19:19 (EEST) :::Eu unul nu știu „care-i treaba” (nefiind cetățean român și nefiind interesat de politică în acea perioadă), decât [[WP:VER|consultând]] sursele puse la dispoziție. Am citit-o pe a doua, conform îndemnului Dvs., și am concluzionat ce am scris mai sus. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:22 (EEST) :::@[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris01]], adăugarea este acceptabilă doar dacă Băsescu a dat o declarație în acest sens, ca în cazul lui Crin Antonescu. Iată cine i l-a propus pe Georgescu lui Băsescu în 2011: https://ziare.com/crin-antonescu/presedinte-pnl/antonescu-opozitia-anticipa-al-doilea-val-al-crizei-calin-georgescu-putea-fi-premier-1113835. Deși exprimată în 2024, iată ce părere a avut fostul președinte în 2010 despre Georgescu: https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/traian-basescu-calin-georgescu-este-un-produs-al-sistemului-a-fost-la-mine-in-birou-in-2010-3026543 P.S.: Am văzut discuția după ce am dat revert, dar îmi mențin opinia: nu i se pot pune în cârca lui Băsescu toate încercările lui Georgescu de a accede la putere în anii 2010. Curios cum, deși erau voci care-l împingeau în față încă din 2010, existau chiar și atunci persoane care vedeau dincolo de aparențe [https://hotnews.ro/premierii-nastase-patriciu-si-georgescu-671488 bullshit-ul]. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 22 mai 2025 22:06 (EEST) == Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere == Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere: * [[commons:File:Călin Georgescu 2025.jpg|Călin Georgescu 2025.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-05-30T11:12:47.601108 | Călin Georgescu 2025.jpg --> * [[commons:File:Gavrilă, Georgescu, Simion.jpg|Gavrilă, Georgescu, Simion.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-05-30T11:12:47.601108 | Gavrilă, Georgescu, Simion.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files found with 202354425@N02|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 30 mai 2025 14:12 (EEST) == Șansa României este înțelepciunea rusească == <small>'''Am mutat aici de la pagina [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie%3A%C8%98ansa_Rom%C3%A2niei_este_%C3%AEn%C8%9Belepciunea_ruseasc%C4%83&diff=17017207&oldid=17002163 propusă spre ștergere], poate dorește cineva să folosească ceva din text sau din surse. După folosirea a ce se poate folosi (dacă va folosi ceva de aici), textul poate fi șters fără probleme.'''--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 6 iunie 2025 23:51 (EEST)</small> :Ce sa foloseasca de aici maestre? Pagina a fost stearsa pentru motive esentiale care dovedesc ca existenta acelùi text violeaza regulile enciclopediei. Tu ce faci? Pastrezi "textul" pe pagina asta pentru a putea fi gasit pe goagăl? Daca tu nu ai gasit ceva de folosit, cine crezi ca va gasi in viitor? Vorba unui clasic... o fi Napoleon si trebuie sa stim si cum se spala pe dinti Seful de Glie. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 7 iunie 2025 06:55 (EEST) ===Transcript=== '''„Șansa României este înțelepciunea rusească”''' reprezintă o [[citat|afirmație]] controversată făcută<ref name=cea2024.11.29>{{en icon}} Madaras, Rolland; ''[https://centraleuropeanaffairs.com/2024/11/29/the-ultimate-dark-horse-how-a-little-known-far-right-figure-won-the-first-round-of-romanias-presidential-election/ The Ultimate Dark Horse: How a Little-Known Far-Right Figure Won the First Round of Romania’s Presidential Election]''; Central European Affairs Magazine, 29 noiembrie, 2024; accesat la 21 mai 2025</ref> la 6 aprilie 2021 la Metropola TV (într-un interviu realizat de jurnalistul [[Teorie conspirativă|conspiraționist]] [[Mădălin Ionescu]])<ref name="Ziariștii_2021-04-07">Cartianu, Grigore; ''[https://ziaristii.com/calin-georgescu-aur-la-pandele-tv-promovat-de-sputnik-sansa-romaniei-este-intelepciunea-ruseasca-complexul-militar-industrial-american-este-interesat-sa-impinga-catre-un-conflict/ Călin Georgescu-AUR, rusofil pe față la Pandele TV, promovat de Sputnik: "Șansa României este înțelepciunea rusească. Complexul militar industrial american este interesat să împingă către un conflict"];'' Ziariștii, 7 aprilie 2021; accesat la 22 mai 2025</ref> cu [[Călin Georgescu]].<ref name=cea2024.11.29/> {{citat|'''''Mădălin Ionescu:''''' Mă rog, dar... dar în cazul în care conflictul escaladează, apar și vor apărea secvențe militare extrem de grave, România poate ignora această poveste?<br/>'''''Călin Georgescu:'''''România nu poate ignora așa ceva, numai că nu este pregătită cu absolut nimic. Șansa României este înțelepciunea rusească. În [[Donbas]]ul, Donbasul existent astăzi, {{ill|en|Rușii din Ucraina{{!}}80% de acolo sunt ruși|Russians in Ukraine}} și Rusia nu este o țară lașă și sigur își va proteja compatrioții.[...]<ref name=mishow>Ionescu, Mădălin; ''Mădălin Ionescu Show'', 6 Aprilie 2021 – ''[https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM Partea 2]''; Metropola TV; Min. 2:12-5:08</ref>|Mădălin Ionescu Show, 6 aprilie 2021}} {{vezi articolul|Lumea rusă}} [[File:Russian forces near Ukraine, 2021-12-03 (crop).jpg|thumb|300px|<div style="text-align:center">Concentrări militare ruse lângă {{ill|en|Frontiera între Rusia și Ucraina{{!}}frontiera ruso-ucraineană|Russia–Ukraine border}}, dislocate în 2021 [[Preludiul invaziei Rusiei în Ucraina (2021-2022)|în vederea viitoarei invazii]].</div>]] {{citat|'''''Călin Georgescu:'''''Aceasta este șansa României, pentru că România astăzi nu este pregătită cu nimic [[Diplomație|diplomatic]] și {{ill|en|Geostrategie{{!}}strategic|Geostrategy}} și nu numai pentru această situație, ci...<br/>'''''Mădălin Ionescu:''''' Și care ar fi șansa României, ce-ar trebui să facem într-o situație de genul ăsta?<br/>'''''Călin Georgescu:''''' În momentul...actual...<br/>'''''Mădălin Ionescu:''''' Sunt oameni care susțin că în decurs de 1 lună – 2 luni nu putem trezi cu un război la granița României.<br/>'''''Călin Georgescu:''''' Așa este. <br/>'''''Mădălin Ionescu:''''' Și care-i șansa noastră, acum?<br/>'''''Călin Georgescu:''''' V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. Astăzi România nu este pregătită cu nimic pentru un asemenea lucru.[...]<ref name=mishow/>|Mădălin Ionescu Show, 6 aprilie 2021}} ===Interpretare=== În opinia [[RIA Novosti]], cele spuse se referă la un model valabil pentru întreaga regiune oferit de Rusia, care, ar fi foarte bine bine pregătită să-și apere în cunoștință de cauză {{ill|en|Rușii din Ucraina{{!}}conaționalii din Ucraina|Russians in Ukraine}}, fără a cădea însă în capcana instigării unui conflict, cu toate aceste fiind însă capabilă să nu dezamăgească în cazul unei {{ill|en|Escaladare (conflict){{!}}escaladări|Conflict escalation}} a situației.<ref>{{ru icon}} ***; ''Джеорджеску назвал российскую мудрость шансом для Румынии''; РИА Новости, 25 ноября 2025 г.</ref> Conform [[Europa Liberă|Europei Libere]], însă, recomandarea lui Georgescu referitoare la „înțelepciunea rusească” se referă la cea mai bună cale care ar fi de urmat de către România, în opțiunea acestuia, în locul mizării pe opțiunea nord-atlantică.<ref>{{en icon}} Radio Free Europe/Radio Liberty; ''[https://www.rferl.org/a/georgescu-lasconi-nato-usr-pnl-psd/33217898.html Pro-Russian Presidential Candidate Denies He Wants Romania Out Of NATO]'';Radio Free Europe/ Radio Liberty, November 27, 2024; acccesat la 26 mai 2025</ref> Conform [[Politico Europe]], astfel, afirmația se referă la opțiunea lui Georgescu referitoare la modelarea politicii externe a României, statul român [[Relațiile dintre România și NATO|fiind parte]], în epoca enunțului, a ansamblului [[Relațiile dintre Ucraina și NATO|politicii NATO]] de sprijin a Ucrainei, având caracterul de avanpost față de [[Anexarea Crimeii de către Federația Rusă|teritoriul Crimeei ocupate de Rusia]], precum și de sediu al [[Apărare antirachetă|apărării antirachetă]] americane<ref>{{en icon}}; Kayali, Laura & Coi, Govanna; ''[https://www.politico.eu/article/romania-presidential-election-calin-georgescu-military-nato-russia/ Why Romania’s presidential vote could shake NATO]''; Politico, December 4, 2024; accesat la 25 mai 2025</ref> (în accepțiunea {{ill|en|Meduza (website){{!}}Meduzei|Meduza}}, sensul acestei idei ar fi mai degrabă preferința pentru renunțarea de către statul român la o politică externă proprie, în favoarea „înțelepciunii ruse”<ref>{{en icon}} Breazeale, Sam; ''[https://meduza.io/en/feature/2024/12/05/a-pro-russian-outsider-is-suddenly-close-to-the-romanian-presidency-declassified-documents-point-to-a-tiktok-influence-campaign From TikTok to the ticket A pro-Russian outsider is suddenly close to the Romanian presidency. Here’s what a Georgescu victory could mean for Ukraine and NATO.]''; Meduza.io; ; December 5, 2024accesat la 28 mai 2025</ref>, considerată opțiunea de viitor).<ref>{{en icon}} Belinschi, Daniela; ''[https://www.pesmaastricht.com/post/the-rise-of-romania-s-far-right-a-victory-shrouded-in-shadows The Rise of Romania’s Far Right: A Victory Shrouded in Shadows]''; Maastricht Journal of Politics & Economics, Feb 25, 2025; accesat la 28 m mai 2025</ref> The Review of Democracy consideră, de asemenea, afirmația ca o expresie a afinității lui Georgescu pentru [[Vladimir Putin]]<ref>{{en icon}} Marincea, Adina; ''[https://revdem.ceu.edu/2024/12/05/rise-of-calin-georgescu/ The Rise of Călin Georgescu, Romania’s Neo-Legionary Presidential Candidate]''; Review of Democracy, December 05, 2024; accesat la 26 mai 2025</ref> Alături de faptul că Georgescu l-a indicat pe președintele rus ca fiind un om care își iubește țara, opinia sa precum că România ar trebui să urmeze înțelepciunea rusă a cântărit mult [în construirea percepției] asupra sa, drept care pe [[Rețea de socializare|rețelele de socializare]] i s-a dat porecla de ''„Kremlin”'', ca și aluzie la presupusele sale legături cu Federația Rusă.<ref>{{ru icon}} Ярослав Дымчук; ''[https://topcor.ru/54434-rumynskij-mini-perevorot-kak-zaschita-ot-rossijskogo-prizraka.html Румынский мини-переворот как защита от российского призрака]''; Репортёр<!-- (topcor.ru banat în Letonia ca promovând perspectiva rusă: https://likumi.lv/ta/id/355738-par-piekluves-liegsanu-timekla-vietnei-httpstopcorru)-->, 10 декабря 2024 г.; acccesat la 29 mai 2025</ref> În anul 2024 [[Populism|populistul]] pro-rus<ref name=fr20241125>{{fr icon}} France 24 (Avec AFP, AP et Reuters); ''[https://www.france24.com/fr/europe/20241125-calin-georgescu-candidat-extr%C3%AAme-droite-prorusse-bouscule-pr%C3%A9sidentielle-roumaine Calin Georgescu, le candidat d'extrême droite prorusse qui bouscule la présidentielle roumaine]''; france24.com, 25 noiembrie 2024; accesat la 21 mai 2025</ref> de [[Extrema dreaptă|extremă dreptă]] Călin Georgescu<ref name=cea2024.11.29/> a [[candidat independent|candidat ca și independent]]<ref name=fr20241125/> în cadrul [[Alegeri prezidențiale în România, 2024|alegerilor prezidențiale din România din 2024]], alegeri în cadrul cărora a devenit câștigător al primului tur.<ref name=cea2024.11.29/> În contextul în care Georgescu s-a evidențiat în România ca și reprezentant al opțiunii [[Suveranism|suveraniste]] și [[Antioccidentalism|antioccidentale]]<ref name=scutaru2024p5>{{en icon}} ''Presidential elections in Romania and the battle ...'', Scutaru, 2024, p. 5</ref> afirmația a fost considerată relevantă pentru profilul de candidat prezidențial al acestuia,<ref>{{en icon}} ''Presidential elections in Romania and the battle ...'', Scutaru, 2024, p. 4</ref> în contextul confruntării<ref name=scutaru2024p5/> electorale cu amprentă [[geopolitică]] importantă din România dintre opțiunile pro-[[Lumea Occidentală|occidentală]] [[Democrație|democratică]] ([[Statele Unite ale Americii]], [[Uniunea Europeană]], [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord]]), pe de o parte și cea pro-estică suveranistă și antioccidentală ([[Rusia]], [[China]]), de cealaltă parte.<ref>{{en icon}} ''Presidential elections in Romania and the battle ...'', Scutaru, 2024, p. 6</ref> Succesiv invadării Ucrainei de către trupele [[Moscova|Moscovei]], angajamentul politic spre Rusia al lui Georgescu a fost privit însă în sensul angajării țării pe un drum care urma să ducă la dominația organizată de ''„înțelepciunea rusească”'' (platforma Universul.net).<ref>Mihu, Laurențiu; ''[https://universul.net/how-calin-georgescu-tricked-his-sovereignists-how-small-he-is-compared-to-zelensky/ How Calin Georgescu tricked his ‘sovereignists’ How small he is compared to Zelensky]''; Universul.net, 25 februarie 2025; accesat la 25 mai 2025</ref> {{vezi articolul|Rusofilie}} === Bibliografie === * {{en icon}} Scutaru, Gorge; ''[https://newstrategycenter.ro/wp-content/uploads/2024/11/Presidential-elections-in-Romania-and-the-battle-between-West-and-East.pdf Presidential elections in Romania and the battle between West and East]''; New Strategy Center, noiembrie 2024; accesat la 22 mai 2025 {{reflist talk}} == As putea sugera sa scoateți impostor și sarlatan ?Ne facem de ris == Găsescă ca pt a pune unui om eticheta de sarlatan sau escroc ar trebui sa avem măcar dovezi .Mulțumesc [[Special:Contribuții/&#126;2025-64979|&#126;2025-64979]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64979|talk]]) 8 iunie 2025 19:41 (EEST) beowcml54fnoz5elblsznzwn1nyu04g 17024258 17023759 2025-06-10T18:28:09Z Accipiter Gentilis Q. 477986 /* Șansa României este înțelepciunea rusească */Re 17024258 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | clasament = B | proiect1 = Biografii | importanță1 = medie | proiect2 = Politică | proiect3 = România }} {{bpv}} {{Pagină tradusă|en|Călin Georgescu|small=no|version=1139187383}} {{recuperat}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Discuție:Călin Georgescu/Arhive/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 }} {{casetă arhive|box-width=145px| * [[Special:Prefixindex/Discuție:Călin Georgescu/Arhive|Arhive]] }} == Limbi vorbite == Vorbește doar româna și engleza, nu vorbește spaniola sau germana, nu există nici un interviu cu el în care să vorbească în spaniolă sau germană. [[Utilizator:Linca Raul|Linca Raul]] ([[Discuție utilizator:Linca Raul|discuție]]) 18 februarie 2025 13:27 (EET) :Cele patru limbi apar în [https://www.upit.ro/_document/223510/cv_georgescu_calin.pdf acest CV] aparent publicat la UPIT. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 februarie 2025 14:25 (EET) ::Nu știu cât te poți lua după CV-urile lui, știind că minte în CV, cum a mințit despre ONU și Clubul de la Roma. [[Utilizator:Linca Raul|Linca Raul]] ([[Discuție utilizator:Linca Raul|discuție]]) 20 februarie 2025 04:26 (EET) :::Până una-alta, este o sursă, chiar dacă primară. Pentru imparțialitate la fel pot fi tratați și contracandidații săi. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 februarie 2025 07:05 (EET) :::Aveți dreptate, să vorbească și celelalte limbi și îl vom crede. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 martie 2025 20:06 (EET) :@[[Utilizator:Florin Talasman|Florin Talasman]]: De ce ați [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q5021363&diff=2267631513&oldid=2263166420 șters] referințele spre acest CV? //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 februarie 2025 14:26 (EET) == BPV == {{ping|Gikü}} Consensul era că putem cita opiniile specialiștilor. Ziarul zice că e un psihiatru celebru. Eu nu auzisem de el, nu o să mă apuc să scriu articolul [[Gabriel Diaconu]], dar așa zice ziarul. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 28 februarie 2025 01:56 (EET) :Putem cita opiniile specialiștilor, sigur. Dar am făcut trimitere la [[WP:BPV]] pentru a vă îndemna să vă amintiți de acest pasaj: :{{blockquote|nu este misiunea noastră să fim senzaționaliști, sau să fim mijlocul principal de răspândire a unor afirmații problematice despre viețile oamenilor}} :Cred că articolul din Adevărul la care ați făcut trimitere poate fi categorizat ca senzaționalist. În orice caz aș prefera ca, înainte de a fi inclusă în articol, această afirmație „e psihopat” să devină practic un consens în opinia publică astfel încât să putem cita zeci de surse reputate – la fel cum există consens, să zicem, că „Hitler a fost un dictator”. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 februarie 2025 17:52 (EET) ::@[[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] Diaconu e un influencer în primul rând. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 februarie 2025 18:47 (EET) :::În articol el însuși recunoaște că „''unui medic îi este interzis să comenteze starea de sănătate a pacienților săi, așa cum nu are voie să comenteze nici starea de sănătate mintală a celor din jur. Sunt lucruri care țin de etică, de morală. Dar există și excepții: „Nu avem voie să facem publice aceste informații. Cu o excepție însă: când persoana respectivă reprezintă un potențial pericol public, care ar putea pune în primejdie ordinea socială''”. E greu de găsit informație dacă deontologic este totuși permis în cazul de pericol public. :::Din punctul meu de vedere referințele la starea de sănătate mintală a unei persoane în viață ar trebui să existe doar în cazul unor persoane care chiar au fost internate la un ospiciu, altfel ar fi o formă de atac. Dacă sunteți de acord cu această opinie, @[[Utilizator:Strainu|Strainu]], @[[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]], @[[Utilizator:Gikü|Gikü]], voi înlătura și cealaltă opinie din articol referitoare la faptul că ar fi nebun și nu ne mai atingem de acest aspect, având în vedere notorietatea și actualitatea subiectului. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 28 februarie 2025 19:40 (EET) ::::Poate fi [[:en:Călin_Georgescu|actualizat]] portretul lui Georgescu? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 11 mai 2025 00:50 (EEST) == Traian Basescu == ... sursa a doua spune, nu am pus de la mine. A dat si la tivii la proteeeve in acea vreme. Nu sunt suveranist dar nici tefelist...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 22 mai 2025 18:23 (EEST) :Din fraza aia reiese că ''Băsescu a vehiculat'' – în timp ce [https://business24.ro/mihai-tanasescu/stiri-mihai-tanasescu/calin-georgescu-nu-vrea-sa-fie-premier-1488464 business24] scrie așa: „numele a fost vehiculat [...] printre variantele pe care Traian Băsescu le-ar lua în calcul”. Deci cineva a vehiculat că Băsescu l-ar dori premier; însuși Băsescu s-ar putea să nu o fi făcut. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:09 (EEST) ::Adica i-au pus in cap lui basescu ideea cu CG? Hai sa fim seriosi, stim ca jgheabul media e controlat azi oriunde, mai ales aici, dar a fost si atunci. Degeaba se chinuie propaganda media si intr-un sens si in celalalt, lumea stie care-i treaba. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 22 mai 2025 19:19 (EEST) :::Eu unul nu știu „care-i treaba” (nefiind cetățean român și nefiind interesat de politică în acea perioadă), decât [[WP:VER|consultând]] sursele puse la dispoziție. Am citit-o pe a doua, conform îndemnului Dvs., și am concluzionat ce am scris mai sus. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:22 (EEST) :::@[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris01]], adăugarea este acceptabilă doar dacă Băsescu a dat o declarație în acest sens, ca în cazul lui Crin Antonescu. Iată cine i l-a propus pe Georgescu lui Băsescu în 2011: https://ziare.com/crin-antonescu/presedinte-pnl/antonescu-opozitia-anticipa-al-doilea-val-al-crizei-calin-georgescu-putea-fi-premier-1113835. Deși exprimată în 2024, iată ce părere a avut fostul președinte în 2010 despre Georgescu: https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/traian-basescu-calin-georgescu-este-un-produs-al-sistemului-a-fost-la-mine-in-birou-in-2010-3026543 P.S.: Am văzut discuția după ce am dat revert, dar îmi mențin opinia: nu i se pot pune în cârca lui Băsescu toate încercările lui Georgescu de a accede la putere în anii 2010. Curios cum, deși erau voci care-l împingeau în față încă din 2010, existau chiar și atunci persoane care vedeau dincolo de aparențe [https://hotnews.ro/premierii-nastase-patriciu-si-georgescu-671488 bullshit-ul]. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 22 mai 2025 22:06 (EEST) == Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere == Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere: * [[commons:File:Călin Georgescu 2025.jpg|Călin Georgescu 2025.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-05-30T11:12:47.601108 | Călin Georgescu 2025.jpg --> * [[commons:File:Gavrilă, Georgescu, Simion.jpg|Gavrilă, Georgescu, Simion.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-05-30T11:12:47.601108 | Gavrilă, Georgescu, Simion.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files found with 202354425@N02|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 30 mai 2025 14:12 (EEST) == Șansa României este înțelepciunea rusească == <small>'''Am mutat aici de la pagina [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie%3A%C8%98ansa_Rom%C3%A2niei_este_%C3%AEn%C8%9Belepciunea_ruseasc%C4%83&diff=17017207&oldid=17002163 propusă spre ștergere], poate dorește cineva să folosească ceva din text sau din surse. După folosirea a ce se poate folosi (dacă va folosi ceva de aici), textul poate fi șters fără probleme.'''--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 6 iunie 2025 23:51 (EEST)</small> :Ce sa foloseasca de aici maestre? Pagina a fost stearsa pentru motive esentiale care dovedesc ca existenta acelùi text violeaza regulile enciclopediei. Tu ce faci? Pastrezi "textul" pe pagina asta pentru a putea fi gasit pe goagăl? Daca tu nu ai gasit ceva de folosit, cine crezi ca va gasi in viitor? Vorba unui clasic... o fi Napoleon si trebuie sa stim si cum se spala pe dinti Seful de Glie. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 7 iunie 2025 06:55 (EEST) ::::După 1 iulie oricum șterg eu textul, dacă nu o să evolueze treaba într-un fel sau în altul.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 10 iunie 2025 21:28 (EEST) ===Transcript=== '''„Șansa României este înțelepciunea rusească”''' reprezintă o [[citat|afirmație]] controversată făcută<ref name=cea2024.11.29>{{en icon}} Madaras, Rolland; ''[https://centraleuropeanaffairs.com/2024/11/29/the-ultimate-dark-horse-how-a-little-known-far-right-figure-won-the-first-round-of-romanias-presidential-election/ The Ultimate Dark Horse: How a Little-Known Far-Right Figure Won the First Round of Romania’s Presidential Election]''; Central European Affairs Magazine, 29 noiembrie, 2024; accesat la 21 mai 2025</ref> la 6 aprilie 2021 la Metropola TV (într-un interviu realizat de jurnalistul [[Teorie conspirativă|conspiraționist]] [[Mădălin Ionescu]])<ref name="Ziariștii_2021-04-07">Cartianu, Grigore; ''[https://ziaristii.com/calin-georgescu-aur-la-pandele-tv-promovat-de-sputnik-sansa-romaniei-este-intelepciunea-ruseasca-complexul-militar-industrial-american-este-interesat-sa-impinga-catre-un-conflict/ Călin Georgescu-AUR, rusofil pe față la Pandele TV, promovat de Sputnik: "Șansa României este înțelepciunea rusească. Complexul militar industrial american este interesat să împingă către un conflict"];'' Ziariștii, 7 aprilie 2021; accesat la 22 mai 2025</ref> cu [[Călin Georgescu]].<ref name=cea2024.11.29/> {{citat|'''''Mădălin Ionescu:''''' Mă rog, dar... dar în cazul în care conflictul escaladează, apar și vor apărea secvențe militare extrem de grave, România poate ignora această poveste?<br/>'''''Călin Georgescu:'''''România nu poate ignora așa ceva, numai că nu este pregătită cu absolut nimic. Șansa României este înțelepciunea rusească. În [[Donbas]]ul, Donbasul existent astăzi, {{ill|en|Rușii din Ucraina{{!}}80% de acolo sunt ruși|Russians in Ukraine}} și Rusia nu este o țară lașă și sigur își va proteja compatrioții.[...]<ref name=mishow>Ionescu, Mădălin; ''Mădălin Ionescu Show'', 6 Aprilie 2021 – ''[https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM Partea 2]''; Metropola TV; Min. 2:12-5:08</ref>|Mădălin Ionescu Show, 6 aprilie 2021}} {{vezi articolul|Lumea rusă}} [[File:Russian forces near Ukraine, 2021-12-03 (crop).jpg|thumb|300px|<div style="text-align:center">Concentrări militare ruse lângă {{ill|en|Frontiera între Rusia și Ucraina{{!}}frontiera ruso-ucraineană|Russia–Ukraine border}}, dislocate în 2021 [[Preludiul invaziei Rusiei în Ucraina (2021-2022)|în vederea viitoarei invazii]].</div>]] {{citat|'''''Călin Georgescu:'''''Aceasta este șansa României, pentru că România astăzi nu este pregătită cu nimic [[Diplomație|diplomatic]] și {{ill|en|Geostrategie{{!}}strategic|Geostrategy}} și nu numai pentru această situație, ci...<br/>'''''Mădălin Ionescu:''''' Și care ar fi șansa României, ce-ar trebui să facem într-o situație de genul ăsta?<br/>'''''Călin Georgescu:''''' În momentul...actual...<br/>'''''Mădălin Ionescu:''''' Sunt oameni care susțin că în decurs de 1 lună – 2 luni nu putem trezi cu un război la granița României.<br/>'''''Călin Georgescu:''''' Așa este. <br/>'''''Mădălin Ionescu:''''' Și care-i șansa noastră, acum?<br/>'''''Călin Georgescu:''''' V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. Astăzi România nu este pregătită cu nimic pentru un asemenea lucru.[...]<ref name=mishow/>|Mădălin Ionescu Show, 6 aprilie 2021}} ===Interpretare=== În opinia [[RIA Novosti]], cele spuse se referă la un model valabil pentru întreaga regiune oferit de Rusia, care, ar fi foarte bine bine pregătită să-și apere în cunoștință de cauză {{ill|en|Rușii din Ucraina{{!}}conaționalii din Ucraina|Russians in Ukraine}}, fără a cădea însă în capcana instigării unui conflict, cu toate aceste fiind însă capabilă să nu dezamăgească în cazul unei {{ill|en|Escaladare (conflict){{!}}escaladări|Conflict escalation}} a situației.<ref>{{ru icon}} ***; ''Джеорджеску назвал российскую мудрость шансом для Румынии''; РИА Новости, 25 ноября 2025 г.</ref> Conform [[Europa Liberă|Europei Libere]], însă, recomandarea lui Georgescu referitoare la „înțelepciunea rusească” se referă la cea mai bună cale care ar fi de urmat de către România, în opțiunea acestuia, în locul mizării pe opțiunea nord-atlantică.<ref>{{en icon}} Radio Free Europe/Radio Liberty; ''[https://www.rferl.org/a/georgescu-lasconi-nato-usr-pnl-psd/33217898.html Pro-Russian Presidential Candidate Denies He Wants Romania Out Of NATO]'';Radio Free Europe/ Radio Liberty, November 27, 2024; acccesat la 26 mai 2025</ref> Conform [[Politico Europe]], astfel, afirmația se referă la opțiunea lui Georgescu referitoare la modelarea politicii externe a României, statul român [[Relațiile dintre România și NATO|fiind parte]], în epoca enunțului, a ansamblului [[Relațiile dintre Ucraina și NATO|politicii NATO]] de sprijin a Ucrainei, având caracterul de avanpost față de [[Anexarea Crimeii de către Federația Rusă|teritoriul Crimeei ocupate de Rusia]], precum și de sediu al [[Apărare antirachetă|apărării antirachetă]] americane<ref>{{en icon}}; Kayali, Laura & Coi, Govanna; ''[https://www.politico.eu/article/romania-presidential-election-calin-georgescu-military-nato-russia/ Why Romania’s presidential vote could shake NATO]''; Politico, December 4, 2024; accesat la 25 mai 2025</ref> (în accepțiunea {{ill|en|Meduza (website){{!}}Meduzei|Meduza}}, sensul acestei idei ar fi mai degrabă preferința pentru renunțarea de către statul român la o politică externă proprie, în favoarea „înțelepciunii ruse”<ref>{{en icon}} Breazeale, Sam; ''[https://meduza.io/en/feature/2024/12/05/a-pro-russian-outsider-is-suddenly-close-to-the-romanian-presidency-declassified-documents-point-to-a-tiktok-influence-campaign From TikTok to the ticket A pro-Russian outsider is suddenly close to the Romanian presidency. Here’s what a Georgescu victory could mean for Ukraine and NATO.]''; Meduza.io; ; December 5, 2024accesat la 28 mai 2025</ref>, considerată opțiunea de viitor).<ref>{{en icon}} Belinschi, Daniela; ''[https://www.pesmaastricht.com/post/the-rise-of-romania-s-far-right-a-victory-shrouded-in-shadows The Rise of Romania’s Far Right: A Victory Shrouded in Shadows]''; Maastricht Journal of Politics & Economics, Feb 25, 2025; accesat la 28 m mai 2025</ref> The Review of Democracy consideră, de asemenea, afirmația ca o expresie a afinității lui Georgescu pentru [[Vladimir Putin]]<ref>{{en icon}} Marincea, Adina; ''[https://revdem.ceu.edu/2024/12/05/rise-of-calin-georgescu/ The Rise of Călin Georgescu, Romania’s Neo-Legionary Presidential Candidate]''; Review of Democracy, December 05, 2024; accesat la 26 mai 2025</ref> Alături de faptul că Georgescu l-a indicat pe președintele rus ca fiind un om care își iubește țara, opinia sa precum că România ar trebui să urmeze înțelepciunea rusă a cântărit mult [în construirea percepției] asupra sa, drept care pe [[Rețea de socializare|rețelele de socializare]] i s-a dat porecla de ''„Kremlin”'', ca și aluzie la presupusele sale legături cu Federația Rusă.<ref>{{ru icon}} Ярослав Дымчук; ''[https://topcor.ru/54434-rumynskij-mini-perevorot-kak-zaschita-ot-rossijskogo-prizraka.html Румынский мини-переворот как защита от российского призрака]''; Репортёр<!-- (topcor.ru banat în Letonia ca promovând perspectiva rusă: https://likumi.lv/ta/id/355738-par-piekluves-liegsanu-timekla-vietnei-httpstopcorru)-->, 10 декабря 2024 г.; acccesat la 29 mai 2025</ref> În anul 2024 [[Populism|populistul]] pro-rus<ref name=fr20241125>{{fr icon}} France 24 (Avec AFP, AP et Reuters); ''[https://www.france24.com/fr/europe/20241125-calin-georgescu-candidat-extr%C3%AAme-droite-prorusse-bouscule-pr%C3%A9sidentielle-roumaine Calin Georgescu, le candidat d'extrême droite prorusse qui bouscule la présidentielle roumaine]''; france24.com, 25 noiembrie 2024; accesat la 21 mai 2025</ref> de [[Extrema dreaptă|extremă dreptă]] Călin Georgescu<ref name=cea2024.11.29/> a [[candidat independent|candidat ca și independent]]<ref name=fr20241125/> în cadrul [[Alegeri prezidențiale în România, 2024|alegerilor prezidențiale din România din 2024]], alegeri în cadrul cărora a devenit câștigător al primului tur.<ref name=cea2024.11.29/> În contextul în care Georgescu s-a evidențiat în România ca și reprezentant al opțiunii [[Suveranism|suveraniste]] și [[Antioccidentalism|antioccidentale]]<ref name=scutaru2024p5>{{en icon}} ''Presidential elections in Romania and the battle ...'', Scutaru, 2024, p. 5</ref> afirmația a fost considerată relevantă pentru profilul de candidat prezidențial al acestuia,<ref>{{en icon}} ''Presidential elections in Romania and the battle ...'', Scutaru, 2024, p. 4</ref> în contextul confruntării<ref name=scutaru2024p5/> electorale cu amprentă [[geopolitică]] importantă din România dintre opțiunile pro-[[Lumea Occidentală|occidentală]] [[Democrație|democratică]] ([[Statele Unite ale Americii]], [[Uniunea Europeană]], [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord]]), pe de o parte și cea pro-estică suveranistă și antioccidentală ([[Rusia]], [[China]]), de cealaltă parte.<ref>{{en icon}} ''Presidential elections in Romania and the battle ...'', Scutaru, 2024, p. 6</ref> Succesiv invadării Ucrainei de către trupele [[Moscova|Moscovei]], angajamentul politic spre Rusia al lui Georgescu a fost privit însă în sensul angajării țării pe un drum care urma să ducă la dominația organizată de ''„înțelepciunea rusească”'' (platforma Universul.net).<ref>Mihu, Laurențiu; ''[https://universul.net/how-calin-georgescu-tricked-his-sovereignists-how-small-he-is-compared-to-zelensky/ How Calin Georgescu tricked his ‘sovereignists’ How small he is compared to Zelensky]''; Universul.net, 25 februarie 2025; accesat la 25 mai 2025</ref> {{vezi articolul|Rusofilie}} === Bibliografie === * {{en icon}} Scutaru, Gorge; ''[https://newstrategycenter.ro/wp-content/uploads/2024/11/Presidential-elections-in-Romania-and-the-battle-between-West-and-East.pdf Presidential elections in Romania and the battle between West and East]''; New Strategy Center, noiembrie 2024; accesat la 22 mai 2025 {{reflist talk}} == As putea sugera sa scoateți impostor și sarlatan ?Ne facem de ris == Găsescă ca pt a pune unui om eticheta de sarlatan sau escroc ar trebui sa avem măcar dovezi .Mulțumesc [[Special:Contribuții/&#126;2025-64979|&#126;2025-64979]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64979|talk]]) 8 iunie 2025 19:41 (EEST) 97b7szx0qitjerznlxy39pcby838ab3 17024343 17024258 2025-06-10T19:33:29Z Asybaris01 41202 /* Șansa României este înțelepciunea rusească */ Răspuns 17024343 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | clasament = B | proiect1 = Biografii | importanță1 = medie | proiect2 = Politică | proiect3 = România }} {{bpv}} {{Pagină tradusă|en|Călin Georgescu|small=no|version=1139187383}} {{recuperat}} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Discuție:Călin Georgescu/Arhive/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 }} {{casetă arhive|box-width=145px| * [[Special:Prefixindex/Discuție:Călin Georgescu/Arhive|Arhive]] }} == Limbi vorbite == Vorbește doar româna și engleza, nu vorbește spaniola sau germana, nu există nici un interviu cu el în care să vorbească în spaniolă sau germană. [[Utilizator:Linca Raul|Linca Raul]] ([[Discuție utilizator:Linca Raul|discuție]]) 18 februarie 2025 13:27 (EET) :Cele patru limbi apar în [https://www.upit.ro/_document/223510/cv_georgescu_calin.pdf acest CV] aparent publicat la UPIT. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 februarie 2025 14:25 (EET) ::Nu știu cât te poți lua după CV-urile lui, știind că minte în CV, cum a mințit despre ONU și Clubul de la Roma. [[Utilizator:Linca Raul|Linca Raul]] ([[Discuție utilizator:Linca Raul|discuție]]) 20 februarie 2025 04:26 (EET) :::Până una-alta, este o sursă, chiar dacă primară. Pentru imparțialitate la fel pot fi tratați și contracandidații săi. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 20 februarie 2025 07:05 (EET) :::Aveți dreptate, să vorbească și celelalte limbi și îl vom crede. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 1 martie 2025 20:06 (EET) :@[[Utilizator:Florin Talasman|Florin Talasman]]: De ce ați [https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q5021363&diff=2267631513&oldid=2263166420 șters] referințele spre acest CV? //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 18 februarie 2025 14:26 (EET) == BPV == {{ping|Gikü}} Consensul era că putem cita opiniile specialiștilor. Ziarul zice că e un psihiatru celebru. Eu nu auzisem de el, nu o să mă apuc să scriu articolul [[Gabriel Diaconu]], dar așa zice ziarul. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 28 februarie 2025 01:56 (EET) :Putem cita opiniile specialiștilor, sigur. Dar am făcut trimitere la [[WP:BPV]] pentru a vă îndemna să vă amintiți de acest pasaj: :{{blockquote|nu este misiunea noastră să fim senzaționaliști, sau să fim mijlocul principal de răspândire a unor afirmații problematice despre viețile oamenilor}} :Cred că articolul din Adevărul la care ați făcut trimitere poate fi categorizat ca senzaționalist. În orice caz aș prefera ca, înainte de a fi inclusă în articol, această afirmație „e psihopat” să devină practic un consens în opinia publică astfel încât să putem cita zeci de surse reputate – la fel cum există consens, să zicem, că „Hitler a fost un dictator”. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 28 februarie 2025 17:52 (EET) ::@[[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]] Diaconu e un influencer în primul rând. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 28 februarie 2025 18:47 (EET) :::În articol el însuși recunoaște că „''unui medic îi este interzis să comenteze starea de sănătate a pacienților săi, așa cum nu are voie să comenteze nici starea de sănătate mintală a celor din jur. Sunt lucruri care țin de etică, de morală. Dar există și excepții: „Nu avem voie să facem publice aceste informații. Cu o excepție însă: când persoana respectivă reprezintă un potențial pericol public, care ar putea pune în primejdie ordinea socială''”. E greu de găsit informație dacă deontologic este totuși permis în cazul de pericol public. :::Din punctul meu de vedere referințele la starea de sănătate mintală a unei persoane în viață ar trebui să existe doar în cazul unor persoane care chiar au fost internate la un ospiciu, altfel ar fi o formă de atac. Dacă sunteți de acord cu această opinie, @[[Utilizator:Strainu|Strainu]], @[[Utilizator:Tgeorgescu|Tgeorgescu]], @[[Utilizator:Gikü|Gikü]], voi înlătura și cealaltă opinie din articol referitoare la faptul că ar fi nebun și nu ne mai atingem de acest aspect, având în vedere notorietatea și actualitatea subiectului. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 28 februarie 2025 19:40 (EET) ::::Poate fi [[:en:Călin_Georgescu|actualizat]] portretul lui Georgescu? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 11 mai 2025 00:50 (EEST) == Traian Basescu == ... sursa a doua spune, nu am pus de la mine. A dat si la tivii la proteeeve in acea vreme. Nu sunt suveranist dar nici tefelist...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 22 mai 2025 18:23 (EEST) :Din fraza aia reiese că ''Băsescu a vehiculat'' – în timp ce [https://business24.ro/mihai-tanasescu/stiri-mihai-tanasescu/calin-georgescu-nu-vrea-sa-fie-premier-1488464 business24] scrie așa: „numele a fost vehiculat [...] printre variantele pe care Traian Băsescu le-ar lua în calcul”. Deci cineva a vehiculat că Băsescu l-ar dori premier; însuși Băsescu s-ar putea să nu o fi făcut. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:09 (EEST) ::Adica i-au pus in cap lui basescu ideea cu CG? Hai sa fim seriosi, stim ca jgheabul media e controlat azi oriunde, mai ales aici, dar a fost si atunci. Degeaba se chinuie propaganda media si intr-un sens si in celalalt, lumea stie care-i treaba. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 22 mai 2025 19:19 (EEST) :::Eu unul nu știu „care-i treaba” (nefiind cetățean român și nefiind interesat de politică în acea perioadă), decât [[WP:VER|consultând]] sursele puse la dispoziție. Am citit-o pe a doua, conform îndemnului Dvs., și am concluzionat ce am scris mai sus. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 19:22 (EEST) :::@[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris01]], adăugarea este acceptabilă doar dacă Băsescu a dat o declarație în acest sens, ca în cazul lui Crin Antonescu. Iată cine i l-a propus pe Georgescu lui Băsescu în 2011: https://ziare.com/crin-antonescu/presedinte-pnl/antonescu-opozitia-anticipa-al-doilea-val-al-crizei-calin-georgescu-putea-fi-premier-1113835. Deși exprimată în 2024, iată ce părere a avut fostul președinte în 2010 despre Georgescu: https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/traian-basescu-calin-georgescu-este-un-produs-al-sistemului-a-fost-la-mine-in-birou-in-2010-3026543 P.S.: Am văzut discuția după ce am dat revert, dar îmi mențin opinia: nu i se pot pune în cârca lui Băsescu toate încercările lui Georgescu de a accede la putere în anii 2010. Curios cum, deși erau voci care-l împingeau în față încă din 2010, existau chiar și atunci persoane care vedeau dincolo de aparențe [https://hotnews.ro/premierii-nastase-patriciu-si-georgescu-671488 bullshit-ul]. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 22 mai 2025 22:06 (EEST) == Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere == Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere: * [[commons:File:Călin Georgescu 2025.jpg|Călin Georgescu 2025.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-05-30T11:12:47.601108 | Călin Georgescu 2025.jpg --> * [[commons:File:Gavrilă, Georgescu, Simion.jpg|Gavrilă, Georgescu, Simion.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-05-30T11:12:47.601108 | Gavrilă, Georgescu, Simion.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/Files found with 202354425@N02|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 30 mai 2025 14:12 (EEST) == Șansa României este înțelepciunea rusească == <small>'''Am mutat aici de la pagina [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C8%9Bie%3A%C8%98ansa_Rom%C3%A2niei_este_%C3%AEn%C8%9Belepciunea_ruseasc%C4%83&diff=17017207&oldid=17002163 propusă spre ștergere], poate dorește cineva să folosească ceva din text sau din surse. După folosirea a ce se poate folosi (dacă va folosi ceva de aici), textul poate fi șters fără probleme.'''--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 6 iunie 2025 23:51 (EEST)</small> :Ce sa foloseasca de aici maestre? Pagina a fost stearsa pentru motive esentiale care dovedesc ca existenta acelùi text violeaza regulile enciclopediei. Tu ce faci? Pastrezi "textul" pe pagina asta pentru a putea fi gasit pe goagăl? Daca tu nu ai gasit ceva de folosit, cine crezi ca va gasi in viitor? Vorba unui clasic... o fi Napoleon si trebuie sa stim si cum se spala pe dinti Seful de Glie. ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 7 iunie 2025 06:55 (EEST) ::::După 1 iulie oricum șterg eu textul, dacă nu o să evolueze treaba într-un fel sau în altul.--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 10 iunie 2025 21:28 (EEST) :::::da ce-i la 1 iulie?... parca se "liberalizeaza" curentul luandu-i-se "plafonul"/coperișul ...[[Utilizator:Asybaris01|Asybaris]]<small><sup>[[Special:Contributions/Asybaris01|aport]]</sup></small> 10 iunie 2025 22:33 (EEST) ===Transcript=== '''„Șansa României este înțelepciunea rusească”''' reprezintă o [[citat|afirmație]] controversată făcută<ref name=cea2024.11.29>{{en icon}} Madaras, Rolland; ''[https://centraleuropeanaffairs.com/2024/11/29/the-ultimate-dark-horse-how-a-little-known-far-right-figure-won-the-first-round-of-romanias-presidential-election/ The Ultimate Dark Horse: How a Little-Known Far-Right Figure Won the First Round of Romania’s Presidential Election]''; Central European Affairs Magazine, 29 noiembrie, 2024; accesat la 21 mai 2025</ref> la 6 aprilie 2021 la Metropola TV (într-un interviu realizat de jurnalistul [[Teorie conspirativă|conspiraționist]] [[Mădălin Ionescu]])<ref name="Ziariștii_2021-04-07">Cartianu, Grigore; ''[https://ziaristii.com/calin-georgescu-aur-la-pandele-tv-promovat-de-sputnik-sansa-romaniei-este-intelepciunea-ruseasca-complexul-militar-industrial-american-este-interesat-sa-impinga-catre-un-conflict/ Călin Georgescu-AUR, rusofil pe față la Pandele TV, promovat de Sputnik: "Șansa României este înțelepciunea rusească. Complexul militar industrial american este interesat să împingă către un conflict"];'' Ziariștii, 7 aprilie 2021; accesat la 22 mai 2025</ref> cu [[Călin Georgescu]].<ref name=cea2024.11.29/> {{citat|'''''Mădălin Ionescu:''''' Mă rog, dar... dar în cazul în care conflictul escaladează, apar și vor apărea secvențe militare extrem de grave, România poate ignora această poveste?<br/>'''''Călin Georgescu:'''''România nu poate ignora așa ceva, numai că nu este pregătită cu absolut nimic. Șansa României este înțelepciunea rusească. În [[Donbas]]ul, Donbasul existent astăzi, {{ill|en|Rușii din Ucraina{{!}}80% de acolo sunt ruși|Russians in Ukraine}} și Rusia nu este o țară lașă și sigur își va proteja compatrioții.[...]<ref name=mishow>Ionescu, Mădălin; ''Mădălin Ionescu Show'', 6 Aprilie 2021 – ''[https://www.youtube.com/watch?v=o06HqP8qUMM Partea 2]''; Metropola TV; Min. 2:12-5:08</ref>|Mădălin Ionescu Show, 6 aprilie 2021}} {{vezi articolul|Lumea rusă}} [[File:Russian forces near Ukraine, 2021-12-03 (crop).jpg|thumb|300px|<div style="text-align:center">Concentrări militare ruse lângă {{ill|en|Frontiera între Rusia și Ucraina{{!}}frontiera ruso-ucraineană|Russia–Ukraine border}}, dislocate în 2021 [[Preludiul invaziei Rusiei în Ucraina (2021-2022)|în vederea viitoarei invazii]].</div>]] {{citat|'''''Călin Georgescu:'''''Aceasta este șansa României, pentru că România astăzi nu este pregătită cu nimic [[Diplomație|diplomatic]] și {{ill|en|Geostrategie{{!}}strategic|Geostrategy}} și nu numai pentru această situație, ci...<br/>'''''Mădălin Ionescu:''''' Și care ar fi șansa României, ce-ar trebui să facem într-o situație de genul ăsta?<br/>'''''Călin Georgescu:''''' În momentul...actual...<br/>'''''Mădălin Ionescu:''''' Sunt oameni care susțin că în decurs de 1 lună – 2 luni nu putem trezi cu un război la granița României.<br/>'''''Călin Georgescu:''''' Așa este. <br/>'''''Mădălin Ionescu:''''' Și care-i șansa noastră, acum?<br/>'''''Călin Georgescu:''''' V-am spus mai devreme. Este înțelepciunea rusească să nu intre în așa ceva. Astăzi România nu este pregătită cu nimic pentru un asemenea lucru.[...]<ref name=mishow/>|Mădălin Ionescu Show, 6 aprilie 2021}} ===Interpretare=== În opinia [[RIA Novosti]], cele spuse se referă la un model valabil pentru întreaga regiune oferit de Rusia, care, ar fi foarte bine bine pregătită să-și apere în cunoștință de cauză {{ill|en|Rușii din Ucraina{{!}}conaționalii din Ucraina|Russians in Ukraine}}, fără a cădea însă în capcana instigării unui conflict, cu toate aceste fiind însă capabilă să nu dezamăgească în cazul unei {{ill|en|Escaladare (conflict){{!}}escaladări|Conflict escalation}} a situației.<ref>{{ru icon}} ***; ''Джеорджеску назвал российскую мудрость шансом для Румынии''; РИА Новости, 25 ноября 2025 г.</ref> Conform [[Europa Liberă|Europei Libere]], însă, recomandarea lui Georgescu referitoare la „înțelepciunea rusească” se referă la cea mai bună cale care ar fi de urmat de către România, în opțiunea acestuia, în locul mizării pe opțiunea nord-atlantică.<ref>{{en icon}} Radio Free Europe/Radio Liberty; ''[https://www.rferl.org/a/georgescu-lasconi-nato-usr-pnl-psd/33217898.html Pro-Russian Presidential Candidate Denies He Wants Romania Out Of NATO]'';Radio Free Europe/ Radio Liberty, November 27, 2024; acccesat la 26 mai 2025</ref> Conform [[Politico Europe]], astfel, afirmația se referă la opțiunea lui Georgescu referitoare la modelarea politicii externe a României, statul român [[Relațiile dintre România și NATO|fiind parte]], în epoca enunțului, a ansamblului [[Relațiile dintre Ucraina și NATO|politicii NATO]] de sprijin a Ucrainei, având caracterul de avanpost față de [[Anexarea Crimeii de către Federația Rusă|teritoriul Crimeei ocupate de Rusia]], precum și de sediu al [[Apărare antirachetă|apărării antirachetă]] americane<ref>{{en icon}}; Kayali, Laura & Coi, Govanna; ''[https://www.politico.eu/article/romania-presidential-election-calin-georgescu-military-nato-russia/ Why Romania’s presidential vote could shake NATO]''; Politico, December 4, 2024; accesat la 25 mai 2025</ref> (în accepțiunea {{ill|en|Meduza (website){{!}}Meduzei|Meduza}}, sensul acestei idei ar fi mai degrabă preferința pentru renunțarea de către statul român la o politică externă proprie, în favoarea „înțelepciunii ruse”<ref>{{en icon}} Breazeale, Sam; ''[https://meduza.io/en/feature/2024/12/05/a-pro-russian-outsider-is-suddenly-close-to-the-romanian-presidency-declassified-documents-point-to-a-tiktok-influence-campaign From TikTok to the ticket A pro-Russian outsider is suddenly close to the Romanian presidency. Here’s what a Georgescu victory could mean for Ukraine and NATO.]''; Meduza.io; ; December 5, 2024accesat la 28 mai 2025</ref>, considerată opțiunea de viitor).<ref>{{en icon}} Belinschi, Daniela; ''[https://www.pesmaastricht.com/post/the-rise-of-romania-s-far-right-a-victory-shrouded-in-shadows The Rise of Romania’s Far Right: A Victory Shrouded in Shadows]''; Maastricht Journal of Politics & Economics, Feb 25, 2025; accesat la 28 m mai 2025</ref> The Review of Democracy consideră, de asemenea, afirmația ca o expresie a afinității lui Georgescu pentru [[Vladimir Putin]]<ref>{{en icon}} Marincea, Adina; ''[https://revdem.ceu.edu/2024/12/05/rise-of-calin-georgescu/ The Rise of Călin Georgescu, Romania’s Neo-Legionary Presidential Candidate]''; Review of Democracy, December 05, 2024; accesat la 26 mai 2025</ref> Alături de faptul că Georgescu l-a indicat pe președintele rus ca fiind un om care își iubește țara, opinia sa precum că România ar trebui să urmeze înțelepciunea rusă a cântărit mult [în construirea percepției] asupra sa, drept care pe [[Rețea de socializare|rețelele de socializare]] i s-a dat porecla de ''„Kremlin”'', ca și aluzie la presupusele sale legături cu Federația Rusă.<ref>{{ru icon}} Ярослав Дымчук; ''[https://topcor.ru/54434-rumynskij-mini-perevorot-kak-zaschita-ot-rossijskogo-prizraka.html Румынский мини-переворот как защита от российского призрака]''; Репортёр<!-- (topcor.ru banat în Letonia ca promovând perspectiva rusă: https://likumi.lv/ta/id/355738-par-piekluves-liegsanu-timekla-vietnei-httpstopcorru)-->, 10 декабря 2024 г.; acccesat la 29 mai 2025</ref> În anul 2024 [[Populism|populistul]] pro-rus<ref name=fr20241125>{{fr icon}} France 24 (Avec AFP, AP et Reuters); ''[https://www.france24.com/fr/europe/20241125-calin-georgescu-candidat-extr%C3%AAme-droite-prorusse-bouscule-pr%C3%A9sidentielle-roumaine Calin Georgescu, le candidat d'extrême droite prorusse qui bouscule la présidentielle roumaine]''; france24.com, 25 noiembrie 2024; accesat la 21 mai 2025</ref> de [[Extrema dreaptă|extremă dreptă]] Călin Georgescu<ref name=cea2024.11.29/> a [[candidat independent|candidat ca și independent]]<ref name=fr20241125/> în cadrul [[Alegeri prezidențiale în România, 2024|alegerilor prezidențiale din România din 2024]], alegeri în cadrul cărora a devenit câștigător al primului tur.<ref name=cea2024.11.29/> În contextul în care Georgescu s-a evidențiat în România ca și reprezentant al opțiunii [[Suveranism|suveraniste]] și [[Antioccidentalism|antioccidentale]]<ref name=scutaru2024p5>{{en icon}} ''Presidential elections in Romania and the battle ...'', Scutaru, 2024, p. 5</ref> afirmația a fost considerată relevantă pentru profilul de candidat prezidențial al acestuia,<ref>{{en icon}} ''Presidential elections in Romania and the battle ...'', Scutaru, 2024, p. 4</ref> în contextul confruntării<ref name=scutaru2024p5/> electorale cu amprentă [[geopolitică]] importantă din România dintre opțiunile pro-[[Lumea Occidentală|occidentală]] [[Democrație|democratică]] ([[Statele Unite ale Americii]], [[Uniunea Europeană]], [[Organizația Tratatului Atlanticului de Nord]]), pe de o parte și cea pro-estică suveranistă și antioccidentală ([[Rusia]], [[China]]), de cealaltă parte.<ref>{{en icon}} ''Presidential elections in Romania and the battle ...'', Scutaru, 2024, p. 6</ref> Succesiv invadării Ucrainei de către trupele [[Moscova|Moscovei]], angajamentul politic spre Rusia al lui Georgescu a fost privit însă în sensul angajării țării pe un drum care urma să ducă la dominația organizată de ''„înțelepciunea rusească”'' (platforma Universul.net).<ref>Mihu, Laurențiu; ''[https://universul.net/how-calin-georgescu-tricked-his-sovereignists-how-small-he-is-compared-to-zelensky/ How Calin Georgescu tricked his ‘sovereignists’ How small he is compared to Zelensky]''; Universul.net, 25 februarie 2025; accesat la 25 mai 2025</ref> {{vezi articolul|Rusofilie}} === Bibliografie === * {{en icon}} Scutaru, Gorge; ''[https://newstrategycenter.ro/wp-content/uploads/2024/11/Presidential-elections-in-Romania-and-the-battle-between-West-and-East.pdf Presidential elections in Romania and the battle between West and East]''; New Strategy Center, noiembrie 2024; accesat la 22 mai 2025 {{reflist talk}} == As putea sugera sa scoateți impostor și sarlatan ?Ne facem de ris == Găsescă ca pt a pune unui om eticheta de sarlatan sau escroc ar trebui sa avem măcar dovezi .Mulțumesc [[Special:Contribuții/&#126;2025-64979|&#126;2025-64979]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-64979|talk]]) 8 iunie 2025 19:41 (EEST) j0gh4k5quf7h46dsu9jtbufgznbui7d 0 2497867 17024116 16058850 2025-06-10T16:21:27Z ~2025-64376 703643 cuvant lipsa 17024116 wikitext text/x-wiki {{Nume coreean|Kim}} {{Infocaseta Om politic|embedded1={{Infobox Korean name|headercolor=#E6E6FA|headerstyle=border-top:1px #aaa solid;padding-top:3px;padding-bottom:3px|child=yes|hangul=김여정|hanja={{linktext|金|與|正}}|rr=Gim Yeo-jeong|mr=Kim Yŏjŏng|nr=Kim Yŏ Jŏng|context=n}}}} '''Kim Yo-jong''' (în {{ko|김여정}}; {{date biografice}}) este o [[politiciană]] [[Coreea de Nord|nord-coreeană]], sora mai mică a liderului suprem [[Kim Jong-un]] și fiica defunctului [[Kim Jong-il]]. În prezent este membru supleant al Biroului Politic nord-coreean și directorul Departamentului de Agitație și Propagandă al [[Partidul Muncitoresc Coreean|Partidului Muncitoresc Coreean]]. == Biografie == === Anii copilăriei și educația === Kim Yo-jong s-a născut pe 26 septembrie 1987 și este cel mai mic copil al lui [[Kim Jong-il]] avut cu cea de-a treia nevastă sau amantă a acestuia, [[Ko Young-hee]], membri ai dinastiei nord-coreene aflată la putere.<ref>{{Citat web|url=https://nkleadershipwatch.wordpress.com/kim-family/kim-yo-jong/|accessdate=|autor=|titlu=Kim Yo Jong}}</ref> Pe când avea șase ani, bunicul său [[Kim Ir-sen]], fondatorul Coreei de Nord, moare, iar tatăl său preia rolul de conducător suprem al țării. Kim Yo-jong și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în casa mamei sale din [[Phenian]], ferită de ochii publicului, iar pentru studii a fost trimisă la o școală privată din [[Berna]], [[Elveția]]. Acolo a folosit un nume fals, Kim Young-sun, tactică folosită în trecut și de frații săi mai mari, școliți tot în sistemul privat elvețian. Pe durata studiilor sale, Yo-jong a trăit în casa unui membru de partid nord-coreean și s-a aflat în permanență sub protecția unui grup de bodyguarzi, servitori și animatori. Personalul școlii unde aceasta a studiat își amintește că fata era supra-protejată de angajații familiei sale. Se presupune că ea și fratele său, Kim Jong-un, au o relație foarte apropiată datorită izolării la care au fost supuși pe durata studiilor.<ref>{{Citat web|url=https://www.dw.com/en/kim-yo-jong-who-is-the-north-korean-leaders-mysterious-sister/a-40862677|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Shamil Shams|titlu=Kim Yo Jong: Who is the North Korean leader's mysterious sister?}}</ref> Decizia ca ei să fie educați în Europa a fost atribuită tatălui lor, Kim Jong-Il, care ar fi dorit ca ei să se dezvolte departe de influența propriului său tată, Kim Ir-sen.<ref>{{Citat web|url=https://www.newsweek.com/who-kim-yo-jong-kim-jong-un-sister-becoming-north-korea-most-powerful-woman-802439|accessdate=27 aprilie 2020|autor=TOM O'CONNOR|titlu=WHO IS KIM JONG UN'S SISTER? KIM YO JONG IS BECOMING NORTH KOREA'S MOST POWERFUL WOMAN}}</ref> În Elveția i-a fost alături și o mătușă din linia maternă, [[Ko Young-suk]], care a avut grijă de ea și frații săi. Aceasta avea să fugă împreună cu soțul și cei trei copii ai săi în Statele Unite în 1998. În anul 2000, Yo-jong se întoarce în [[Coreea de Nord]], unde își definitivează studiile. Parcursul său academic nu este cunoscut în detaliu. Se presupune că a urmat cursurile Universității Militare Kim Il-Sung, iar mai apoi ar fi studiat informatică la Universitatea Kim Il-sung, unde ar fi avut-o drept colegă pe Kim Eun-gyong, fiica lui [[Megumi Yokota]], japoneza care a fost răpită de agenți nord-coreeni în [[Japonia]] în 1977 și apoi dusă clandestin în [[Coreea de Nord]].<ref>{{Citat web|url=http://koreajoongangdaily.joins.com/news/article/article.aspx?aid=2986592|nume=|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Kim Hee-Jin|titlu=Abductee’s daughter is favorite of Kim’s sister}}</ref> === Începuturile carierei politice === Tatăl lui Kim Yo-jong le-a spus unor diplomați străini încă din 2002 că fiica sa cea mai mică este interesată de politică și că și-ar dori să urmeze o carieră în sistemul nord-coreean. Se știe că fata a devenit membră de partid începând cu 2007: inițial a lucrat împreună cu mătușa sa din linie paternă, [[Kim Hyon Hui]], iar în următorii ani a intrat în anturajul tatălui său. Ea îl însoțea frecvent când acesta făcea vizite oficiale la fabrici sau evenimente, însă a rămas o prezență discretă, numele nefiindu-i menționat. Până în 2011 a fost membră a secretariatului tatălui său și a lucrat în Comisia de Apărare Națională. De asemenea, ea a lucrat la campania de propagandă care l-a lansat și propulsat pe fratele său drept viitor conducător al țării. Ea ar fi jucat un rol major în jocul de puteri de după moartea tatălui său în urma căruia Kim Jong-un a preluat puterea în stat, iar unchii și mătușile sale au fost îndepărtați. În septembrie 2010 este văzută pentru prima dată într-o fotografie oficială, în cadrul celei de-a treia conferințe a [[Partidul Muncitoresc Coreean|Partidului Muncitoresc Coreean]] (PMC).<ref>{{Citat web|url=http://nkleadershipwatch.wordpress.com/2013/07/22/kji-youngest-daughter-working-as-events-manager-for-kju/|accessdate=27 aprilie 2020|autor=|titlu=KJI Youngest Daughter Working as Events Manager for KJU?|archive-date=2013-12-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20131222045126/http://nkleadershipwatch.wordpress.com/2013/07/22/kji-youngest-daughter-working-as-events-manager-for-kju/|dead-url=unfit}}</ref> În decembrie 2011, Kim Yo-jong apare pentru prima dată la televiziunea de stat nord-koreeană, la funerariile tatălui său. Ea a putut fi văzută alături de fratele său și întâmpinând diverși membri de partid, deși numele său nu a fost menționat. După ce fratele său a devenit conducător suprem, Yo-jong l-a însoțit adesea în misiunile oficiale, în inspecțiile din fabrici și de evaluare a corpului militar.<ref>{{Citat web|url=https://news.yahoo.com/n-koreas-kim-jong-un-executed-15-top-090014485.html|accessdate=27 aprilie 2020|autor=|titlu=N. Korea's Kim Jong-Un executed 15 top officials: S. Korea spy agency}}</ref> Ea apare la televiziunea de stat în noiembrie 2012, într-un material care-l prezintă pe Kim Jong-un vizitând o bază militară. La începutul lui 2012 primește o poziție în cadrul Comisiei de Apărare Națională și devine manager al echipei responsabile de imaginea fratelui său. Astfel, Yo-jong este responsabilă de organizarea tuturor aparițiilor publice ale fratelui său și este una dintre puținele persoane care au acces și contact direct cu acesta.<ref>{{Citat web|url=http://english.hani.co.kr/arti/english_edition/e_northkorea/596633.html|accessdate=27 aprilie 2020|autor=|titlu=Kim Jong-un’s younger sister reportedly managing events in North Korea}}</ref> === Consolidarea carierei === [[Fișier:Secretary Pompeo Receives Photos from Kim Yo Jong in Pyongyang (31278287498).jpg|250px|miniatura|dreapta|Kim Yo-jong în compania secretarului de stat american [[Mike Pompeo]] în 2018.]] Kim Yo-jong a fost menționată pentru prima dată în spațiul public pe 9 martie 2014, când l-a însoțit pe fratele său la alegerile ce au avut loc în [[Adunarea Populară Supremă a Coreei de Nord|Adunarea Populară Supremă,]] unde a purtat statutul de "membru senior" al Comitetului Central al PMC.<ref>{{Citat web|url=http://www.kcna.co.jp/item/2014/201403/news09/20140309-19ee.html|accessdate=27 aprilie 2020|autor=KOREA NEWS SERVICE(KNS)|titlu=Kim Jong Un Visits Kim Il Sung University of Politics and Takes Part in Election of Deputy to SPA|archive-date=2015-01-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20150117051123/http://www.kcna.co.jp/item/2014/201403/news09/20140309-19ee.html|dead-url=yes}}</ref> În octombrie 2014 a preluat o parte din responsabilitățile fratelui său într-o perioadă în care acesta s-a retras din funcțiile publice pentru a se trata.<ref>{{Citat web|url=https://www.ibtimes.com/has-kim-yo-jong-taken-over-kim-jong-un-sister-assumes-north-korea-state-duties-while-1698550|accessdate=|autor=|titlu=Has Kim Yo-Jong Taken Over For Kim Jong Un? Sister Assumes North Korea State Duties While Brother Undergoes Medical Treatment}}</ref> Luna următoare devine vice-director al departamentului de agitație și propagandă al [[Partidul Muncitoresc Coreean|Partidului Muncitoresc Coreean]].<ref>{{Citat web|url=https://www.reuters.com/article/us-northkorea-politics-kim/north-koreas-princess-moves-closer-to-center-of-power-idUSKCN0JC04A20141130|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Dean Yates|titlu=North Korea's 'princess' moves closer to center of power}}</ref> În iulie 2015 a fost observată jucând rolul de lider de facto al departamentului, directorul nominal Kim Ki-nam jucând doar un rol secundar.<ref>{{Citat web|url=http://english.dailynk.com/english/read.php?num=13352&cataId=nk01500|accessdate=27 aprilie 2020|autor=DailyNK|titlu=Kim Yo Jong in de facto power of PAD|archive-date=2020-04-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20200428000839/http://english.dailynk.com/english/read.php?num=13352&cataId=nk01500|dead-url=yes}}</ref> De asemenea, ea deține și un rol vice-ministerial, însă portofoliul său este necunoscut publicului.<ref>{{Citat web|url=http://english.chosun.com/site/data/html_dir/2015/04/30/2015043001119.html|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Chosunilbo & Chosun.com|titlu=Kim Jong-un's Sister to Have Baby in May}}</ref> Se presupune că Kim Yo-jong este mintea care a stat în spatele dezvoltării cultului personalității fratelui său, pe care l-ar fi modelat după imaginea bunicului lor, [[Kim Ir-sen]].<ref>{{Citat web|url=https://www.38north.org/2015/08/mmadden081415/?__cf_chl_captcha_tk__=c94b1d9ac5a03a2a8c588e5239c41823d3ae7745-1587986512-0-ASe1n1V84nvK6Gnj--_YBg0ySkN1EsB0UGtsiC4DrDe-rBEAPt_5PBELlbAOHtJ0BEuqXc1UUqOh4sQNGT72dtA6DnWuD8SdgQlcR2woAf8kQZ1ILnaIcsX8QJq4bUGt2hTYPC5H3dctI11XhIrwX_khHUHqu5VFqHkdF3qc1yAO2C3r-x2lF4xUlHIpELS6dDSN1Hiq5Tctjp_jQGjRGjN65qNEAQrR9Nsxfd4DS6X3DpqFGtZQv4yxn-wP-JCulFpuZzmxM5YWxRsm5z97_nW-o3Gua46H3pP72XGD0spi6HO5MAu3FMCzWJLy7Zlk4mBAwZfKtvw8WA_RJL3XjjDDftrvwQDRZje8vxgQc6wWsWCav4rrdW3r7kFFH1-MmGgKlGK8tWmZhuMmCyavV6uByHkErhH3-83ONj9dwWt_43HufDkXM00hM-l6dF-iBzmmDlcqKe_DhgjKCL7rHKPMqz3wN2la9OOyVaS91KkL1os4IETscJeXk2c296EWPi4dcw5s7iI6z-gTCLWs0X0qVeho7IpBeE6pc-cFOcsjG_YKV7uUCx-mbt6ho2HGRscHYCLidHQQWJ8g9gXA_gg|accessdate=27 aprilie 2020|autor=MICHAEL MADDEN|titlu=North Korea’s New Propagandist?}}</ref> După moartea tatălui său și venirea la putere a lui Kim Jong-un au fost observate schimbări în politicile statului și felul în care acestea au fost prezentate în media și presă. [[Thae Young-ho]], un fost diplomat nord-corean care a fugit din țară, a spus în 2017 că Kim Yo-jong este cea care organizează toate evenimentele publice majore din Coreea de Nord. Se spune că ea l-ar fi încurajat pe fratele său să devină "un om al poporului", ce a putut fi văzut distrându-se în parcurile de distracții și jucând baschet alături de starul [[Dennis Rodman]].<ref>{{Citat web|url=https://www.thetimes.co.uk/article/sister-helps-kim-strut-his-stuff-as-key-missile-test-looms-jjf8gdvzk|accessdate=27 aprilie 2020|autor=RODONG SINMUN|titlu=Sister helps Kim strut his stuff as key missile test looms}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.theguardian.com/world/2017/oct/09/kim-yo-jong-sister-brains-behind-kim-jong-uns-image|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Justin McCurry|titlu=Meet Kim Yo-jong, the sister who is the brains behind Kim Jong-un's image}}</ref> În 2017 primește funcția de membru supleant al biroului politic nord-coreean,<ref>{{Citat web|url=https://www.reuters.com/article/us-northkorea-missiles-kim/kim-jong-un-praises-nuclear-program-promotes-sister-to-center-of-power-idUSKBN1CD03V|accessdate=27 aprilie 2020|autor=James Pearson|titlu=Kim Jong Un praises nuclear program, promotes sister}}</ref> fiind doar a doua femeie care primește această funcție în istoria țării.<ref>{{Citat web|url=https://www.wsj.com/articles/kims-sister-act-the-rapid-ascent-of-north-koreas-new-top-aide-1518181299|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Alastair Gale|titlu=Behind the Rapid Rise of Kim Jong Un’s Younger Sister}}</ref> Consolidarea carierei sale politice poate fi un indicator că fratele său dorește înlocuirea mătușii sale, [[Kim Hyon Hui]], din funcțiile statului.<ref>{{Citat web|url=https://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/asia/northkorea/10499642/Kim-Jong-un-preparing-to-purge-aunt.html|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Julian Ryall|titlu=Kim Jong-un 'preparing to purge aunt'}}</ref> Este speculat că funcția sa îi facilitează accesului în luarea deciziilor în Departamentul de Apărare Națională.<ref>{{Citat web|url=http://english.chosun.com/site/data/html_dir/2018/01/25/2018012501295.html#top|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Kim Myong-song|titlu=Kim Jong-un 'Puts Sister in Charge of State Security'}}</ref> Pe 9 februarie 2018, Yo-jong face parte din delegația nord-coreeană prezentă la ceremonia de deschidere a [[Jocurile Olimpice de iarnă din 2018|Jocurilor Olimpice de iarnă din 2018]] organizate în [[Pyeongchang]], în Coreea de Sud. Este prima dată când un membru al dinastiei Kim a vizitat Coreea de Sud după [[Războiul din Coreea]].<ref>{{Citat web|url=https://www.theguardian.com/world/2018/feb/09/kim-jong-uns-sister-arrives-in-south-korea-for-winter-olympics|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Benjamin Haas|titlu=Pence skips Olympics dinner in snub to North Korean officials}}</ref> Ea a participat la o întâlnire cu președintele [[Moon Jae-in]], aducându-i acestuia o scrisoare scrisă personal de către Kim Jong-un.<ref>{{Citat web|url=http://www.koreatimes.co.kr/www/nation/2018/02/103_243936.html|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Kim Rahn|titlu=South Korean president invited to North Korea}}</ref> Ea a făcut parte din echipa fratelui său prezentă la Summit-ul din Singapore, iar apoi la cel din Hanoi, unde Kim Jong-un s-a întâlnit cu președintele american [[Donald Trump]].<ref>{{Citat web|url=https://www.channelnewsasia.com/news/singapore/kim-jong-un-meets-pm-lee-ahead-of-trump-kim-summit-10414948|accessdate=27 aprilie 2020|autor=|titlu=Kim Jong Un meets PM Lee ahead of Trump-Kim summit|archive-date=2019-09-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20190910140826/https://www.channelnewsasia.com/news/singapore/kim-jong-un-meets-pm-lee-ahead-of-trump-kim-summit-10414948|dead-url=yes}}</ref> Implicarea sa în misiunile diplomatice a continuat și în martie 2020, când aceasta a emis o declarație din funcția de prim-director adjunct al partidului.<ref>{{Citat web|url=https://www.aljazeera.com/news/2020/03/kim-jong-sister-official-remarks-hint-higher-status-200304024330626.html|accessdate=27 aprilie 2020|autor=AP NEWS AGENCY|titlu=Kim Jong Un sister's first official remarks hint at higher status}}</ref> [[Fișier:President Moon in PyeongChang 2018 opening ceremony-02.jpg|255px|miniatura|dreapta|Kim Yo-jong făcând parte din delegația nord-coreeană prezentă la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă, organizate în Coreea de Sud în 2018.]] Conform spuselor lui Kim Yong-hyun, profesor în studii nord-coreene la Universitatea Dongguk din Seul, promovarea lui Kim Yo-jong și a altor membri tineri este un semn că "regimul lui Kim Jong-un caută să rupă legăturile avute cu trecutul, mai exact cu membrii regimului lui Kim Jong-il, și că totodată se caută un schimb al generațiilor în pozițiile cheie".<ref>{{Citat web|url=https://www.dailymail.co.uk/news/article-5205399/Kim-Jong-uns-sister-sits-yards-promotion.html|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Julian Robinson|titlu=Kim Jong-un's sister sits just yards from the North Korean leader during speech in latest sign of her rise in status as dictator tightens his family’s grip on power}}</ref> Kim a primit vot de încredere la Adunarea Populară Supremă în timpul alegerilor parlamentare din Coreea de Nord din 2019, reprezentând zona Killimgil.<ref>{{Citat web|url=https://www.bbc.com/news/amp/world-asia-47535658|accessdate=27 aprilie 2020|autor=|titlu=North Korea election: Surprise as leader Kim Jong-un 'not on ballot'}}</ref> În luna aprilie a aceluiași an, a fost îndepărtată pentru scurt timp din biroul politic al partidului, însă a fost reinstaurată în următorul an.<ref>{{Citat web|url=https://en.yna.co.kr/view/AEN20200412000553325|accessdate=27 aprilie 2020|autor=Koh Byung-joon|titlu=(3rd LD) N.K. leader holds politburo meeting to discuss anti-virus measures}}</ref> În aprilie 2020, zvonurile privind starea de sănătate a lui Kim Jong-un au adus-o pe Kim Yo-jong în atenția publicului internațional ca posibil succesor al conducerii guvernului din Coreea de Nord.<ref>{{Citat web|url=https://www.newsweek.com/who-kim-jong-uns-sister-north-korea-leaders-reported-health-problems-push-kim-yo-jong-focus-1499135|accessdate=27 aprilie 2020|autor=David Brennan|titlu=WHO IS KIM JONG UN'S SISTER? NORTH KOREA LEADER'S REPORTED HEALTH PROBLEMS PUSH KIM YO JONG INTO FOCUS}}</ref> == Arbore genealogic al familiei Kim == {{Familia Kim-Jong il}} == Note == <references /> {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Kim, Yo-jong}} [[Categorie:Nașteri în 1987]] [[Categorie:Politicieni nord-coreeni]] bcis7kb0pmc7brfux5us8a22sxr9yaw 14 2501693 17024670 13503325 2025-06-10T23:04:27Z GEO 9723 Înlocuire legătură inaccesibilă (pagina udcdata.info este în curs de restructurare) 17024670 wikitext text/x-wiki {{Infobox catalog |UDC= [https://udcsummary.info/php/index.php?tag=599.61/.73&lang=ro 599.68] |DDC= |LCC= }} {{Catmore|Tubulidentate}} :{{Commons category-inline|Tubulidentata}} {{Mamifere}} [[Categorie:Copitate]] [[Categorie:Ordine de mamifere]] n7h1eqtyv1q1ni4j6baak2py4fptlvr 0 2502894 17023944 15751340 2025-06-10T14:18:03Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023944 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|image=Milutinst.jpg}}{{Infocaseta Sfânt}} '''[[Stefan (onorific)|Ștefan]] Uroș al II-lea Milutin''' (în {{Sr-Cyrl|Стефан Урош II Милутин}}; {{date biografice}}), cunoscut sub numele de '''Ștefan Milutin''' (în {{sr|Стефан Милутин}}), a fost [[Regatul medieval al Serbiei|regele Serbiei]] între 1282 și 1321, membru al [[Dinastia Nemanjić|dinastiei Nemanjić]]. A fost unul dintre cei mai puternici conducători ai [[Istoria Serbiei Medievale|Serbiei în Evul Mediu]]. Milutin este menționat că ar fi rezistat din răsputeri eforturilor împăratului bizantin [[Mihail al VIII-lea Paleologul]] de a impune catolicismul roman în Balcani după Cel de-al doilea Sinod de la [[Lyon]] în 1274. Ca majoritatea monarhilor din casa de Nemanjić, el a fost proclamat sfânt de către [[Biserica Ortodoxă Sârbă]] cu o [[Calendarul sfinților|zi de sărbătoare]] pe 30 octombrie.{{Sfn|Ćirković|2004|p=49-52, 61-62}} == Tinerețe == [[Fișier:Mladi_milutin_Sopocani.jpg|stanga|miniatura| Tânărul Milutin, frescă de la Sopoćani ]] A fost cel mai tânăr fiu al regelui [[Ștefan Uroš I al Serbiei|Ștefan Uroš I]] și al soției sale, [[Elena de Anjou]]. Fratele mai mare al regelui Uroš I, [[Ștefan Dragutin]] a primit, în 1268, titlul de „rege tânăr” ca semn al dreptului său de a-l urma pe tatăl său la tron, după un tratat de pace între Ștefan Uroš I și [[Béla al IV-lea al Ungariei]], care a fost bunicul soției lui Dragutin, [[Caterina a Ungariei, regina Serbiei]]. Ștefan Dragutin s-a revoltat împotriva tatălui său și l-a obligat să abdice cu ajutorul maghiar în 1282. În mod neașteptat, după câteva luni, Uroș al II-lea Milutin a devenit rege al Serbiei după abdicarea fratelui său Stefan Dragutin, după un accident de călărie al acestuia, dar Stefan Dragutin a păstrat regiunile nordice ale Serbiei de-a lungul graniței cu [[Ungaria]]. Ștefan Uroș al II-lea Milutin în 1282 avea în jur de 29 de ani. Imediat după urcarea pe tron a atacat ținuturile bizantine din Macedonia. În 1282, el a cucerit părțile de nord ale Macedoniei, inclusiv orașul [[Skopje|Skoplje]], care a devenit capitala sa. Împăratul bizantin [[Mihail al VIII-lea Paleologul]] a început pregătirile pentru război, dar a murit înainte de finalizarea lor. Anul următor Milutin împreună cu fratele său au avansat adânc în teritoriul bizantin până la [[Kavala]]. În 1284, Milutin a obținut controlul asupra Albaniei de nord și a orașului [[Durrës|Dyrrachion]] ([[Durrës]]). În următorii 15 ani nu au apărut modificări teritoriale în acest război. Pacea a fost încheiată în [[1299]], când Milutin a păstrat pământurile cucerite ca zestre a prințesei [[ Simonida |Simonis]], fiica împăratului [[Andronic al II-lea Paleologul]], care a devenit a patra soție a sa. În župa (parohia) Nerodimlje, Milutin a avut trei Curți, în Nerodimlje (protejată de pădurea Petrič ), castelul Svrčin și Pauni.<ref name="PopovićSkerlić1932">{{Citat carte|nume=Popović|prenume=Bogdan|legătură-autor=Bogdan Popović|nume2=Skerlić|prenume2=Jovan|legătură-autor2=Jovan Skerlić|titlu=Srpski književni glasnik|url=https://books.google.com/books?id=uO8qAQAAIAAJ|data-accesării=20 December 2013|an=1932|pagină=388|citat=... Милутннови Неро- димл.а, Петрч и Пауни...}}</ref> == Războiul cu bulgarii și cu mongolii == La sfârșitul secolului al XIII-lea, nobilii feudali [[Țaratul Vlaho-Bulgar|bulgari,]] [[ Darman și Kudelin |Darman și Kudelin,]] au condus împreună [[Districtul Braničevo|regiunea Braničevo]] (din Serbia modernă), ca domnii independenți sau semi-independenți. Au atacat în mod regulat Regatul din [[Sirmia]] al lui Ștefan Dragutin, la Mačva, o zonă aflată anterior sub suveranitatea [[Elisabeta a Ungariei|Elisabetei a Ungariei]]. Regina maghiară a trimis anterior trupe pentru a revendica regiunea Braničevo în 1282–1284, însă forțele ei au fost respinse, iar trupele fraților Darman și Kudelin au contraatacat și au jefuit ca represalii. O altă campanie, organizată de această dată atât de Dragutin cât și de Elisabeta, nu a reușit să cucerească domeniile lui Darman și Kudelin în 1285 și a avut loc un alt contraatac al fraților. Abia în 1291, o forță comună a lui Dragutin și a regelui sârb Ștefan Milutin a reușit să-i învingă pe frați și, pentru prima dată, regiunea a intrat sub stăpânirea unui sârb, deoarece a fost anexată de Dragutin. Ca răspuns al anexării regiunii Braničevo de către Ștefan Dragutin, prințul bulgar [[Șișman al Vidinului|Șișman]], care a ajuns să conducă principatul semi-independent al [[Țaratul Vidinului|Vidinului]] în jurul anilor 1280, a început să atace domeniile sârbe din vestul său. [[Șișman al Vidinului|Șișman]] a fost un vasal al lui [[Nogai]] Han, han al [[Hoarda de Aur|Hoardei de Aur]] și a căutat să-și extindă teritoriile către vest, invadând Serbia și ajungând până la [[ Hvosno |Hvosno]], dar [[Bulgari|bulgarii]] nu au reușit să cucerească [[Ždrelo]] (lângă [[Peć]]) și au fost urmăriți înapoi la [[Vidin]] de către sârbi. Milutin a devastat Vidinul și restul stăpânirii lui Șișman, făcându-l pe Șișman să se refugieze în cealaltă parte a [[Dunărea|Dunării]]. Cei doi au devenit totuși aliați după ce Milutin l-a căsătorit pe [[Jupân|županul Dragoš]] cu fiica lui Șișman, ulterior Milutin a dat-o de soție pe fiica sa Neda (cu titlul Anna) fiului lui Șișman, [[Mihai Șișman al Bulgariei|Mihai]], care avea să devină țarul Bulgariei în 1323. [[Fișier:Novo_Brdo_Castle_citadel_02.JPG|miniatura| Cetatea Novo Brdo a fost construită de Ștefan Milutin în 1285. ]] Milutin și Nogai Han vor intra în conflict în curând din cauza războiului cu Țaratul Vidinului. Nogai a lansat o campanie împotriva Serbiei, dar Milutin a făcut pace trimițăndu-i pe fiul său [[Ștefan Dečanski|Stefan Dečanski]] la curtea lui Nogai. Stefan a rămas la Curtea hanului până în 1296 sau până la moartea lui Nogai Han în 1299. == Feuda fraților == Disputele au început între Milutin și fratele său Ștefan Dragutin după ce în 1299 a fost semnat un tratat de pace cu Imperiul Bizantin. Între timp, Dragutin a ținut terenuri de la Braničevo în est, până la râul Bosna, în vest. Capitala sa era [[Belgrad|Belgradul]] . Războiul a izbucnit între frați și a durat, cu încetarea focurilor sporadice, până la moartea lui Dragutin în 1314. În timpul acestui război, Milutin la numit pe [[Ștefan Dečanski]] ca regent în [[Zeta]], [[Muntenegru|Muntenegrul]] modern. Aceasta a însemnat că [[Ștefan Dečanski]] urma să fie moștenitor al tronului din Serbia și nu fiul lui Dragutin, Stefan Vladislav al II-lea . == Bătălii și conducere supremă == El a cucerit cetatea [[Durrës|Durres]] în 1296.<ref>{{Citat web|url=http://www.rastko.rs/rastko-al/zbornik1990/jbojovic-sloveni_l.php|accessdate=12 September 2014|publisher=|titlu=[Projekat Rastko - Skadar] Stanovnistvo slovenskog porijekla u Albaniji}}</ref> La 15 martie 1306, Milutin a emis o cartă către Mănăstirea Ratac în care l-a numit pe fiul său Ștefan drept viitorul său succesor.<ref>{{Citat carte|titlu=Zbornik radova Vizantoloshkog instituta|url=https://books.google.com/books?id=masVAQAAMAAJ|an=2009|editură=Institut|pagină=338}}</ref> [[Fișier:Kingdom_of_Serbia_at_the_end_of_the_XIII_century_and_early_fourteenth_A.svg|miniatura|200x200px| 1. Statul lui Milutin; 2. Statul lui Stefan Dragutin; 3. Câștigurile teritoriale ale lui Milutin până în 1299; 4. Pierderi temporare teritoriale în Hum. ]] [[Bătălia de la Gallipoli (1312)]] a fost dată de trupele sârbe trimise de Ștefan Milutin pentru a-l ajuta pe împăratul bizantin Andronikos la apărarea pământurilor sale împotriva turcilor. După numeroase încercări de cucerire din partea turcilor, [[Imperiul Bizantin]] care se prăbușea rapid a fost forțat să solicite ajutorul Serbiei. Turcii au prădat și jefuit țara și cele două armate s-au întâlnit în [[Peninsulă|peninsula]] Gallipoli unde turcii au fost înfrânți decisiv. Ca recunoștință pentru ajutor, a primit orașul Kucovo. La moartea lui Ștefan Dragutin în 1314, el a cucerit cea mai mare parte a țării sale, inclusiv [[Belgrad|Belgradul]] și a început a-i persecuta și a-i reboteza pe catolici, ceea ce a dus la o cruciadă inițiată de [[Papa Ioan al XXII-lea]] <ref>Ivica Puljić 2015, Sedam stoljeća otoka Mrkana u naslovu trebinjskih biskupa {Milutin je nakon smrti kralja Dragutina 1316. godine zaposjeo njegove krajeve i bacio mu sina nasljednika Vladislava u tamnicu. Kako je počeo progoniti i prekrštavati katolike, papa je pokrenuo križarski rat protiv "nevjernoga raškog kralja", "After the death of King Dragutin in 1316, he took over his lands and threw his son Vladislav to prison(dungeon). As he began to persecute and rebaptist Catholics, the pope launched a crusade against the "unfaithful King of Rascia" https://hrcak.srce.hr/153752 #page= 95-96</ref> În 1318, a avut loc o revoltă a nobililor [[albanezi]] împotriva stăpânirii lui Ștefan Milutin, despre care unele surse cred că a fost pusă la cale de prințul Filip I de Taranto și de [[Papa Ioan al XXII-lea]] pentru a slăbi stăpânirea lui Ștefan Milutin. Însă Milutin a învins pe rebeli fără prea multe dificultăți.<ref>{{Citat carte|nume=Fine|prenume=John V. A.|nume2=Fine|prenume2=John Van Antwerp|titlu=The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest|dată=1994|editură=University of Michigan Press|isbn=978-0-472-08260-5|pagină=262|url=https://books.google.se/books?id=LvVbRrH1QBgC&pg=PA532&lpg=PA532&dq=Pastrovic+albanian&source=bl&ots=9iT_RvC5qk&sig=ACfU3U39ZUY92hl2DS0l07fM84N-2_C22Q&hl=sv&sa=X&ved=2ahUKEwixwM2IiNvoAhXQk4fsKHZHiALwQ6AEwC3oECAoQMQ#v=onepage&q=albanian&f=false|data-accesării=9 April 2020|limbă=en}}</ref> În 1319, [[Carol Robert de Anjou|Carol I al Ungariei]] a recăpătat controlul asupra Belgradului și a [[Districtul Mačva|banovinei Mačva]], în timp ce Milutin a controlat regiunea Braničevo. În anul 1314, fiul lui Milutin, Stefan Dečanski, s-a revoltat împotriva tatălui său, dar a fost capturat, orbit parțial și trimis în exil la [[Constantinopol]]. Pentru restul domniei, fiul său cel mai mic, Stefan Constantin, a fost considerat moștenitor al tronului, dar în primăvara anului 1321, Ștefan Dečanski s-a întors în Serbia și a fost grațiat de tatăl său. Timpul domniei sale a fost marcat de ostilitate față de [[catolicism]] și convertirea catolicilor care au provocat rebeliunea nobilimii catolice. [[Papa Ioan al XXII-lea|Papa Ioan XXII]] l-a numit pe Ștefan Milutin drept „dușmanul credinței creștine”. <ref>Dijana Pinjuh, VJERSKE PRILIKE KOD KATOLIKA U HERCEGOVINI (OD TURSKOG OSVAJANJA DO KONCA 17. STOLJEĆA), 2013 Doctoral Dissertation, #page=14-15</ref> == Familie == Milutin a fost căsătorit de cinci ori. Sunt patru versiuni diferite privind numele lor, anii de căsătorie sau în privința copiilor.{{sfn|Malamut|2000|p= 492}}{{sfn|Malamut|2000|p= 491}}{{sfn|Malamut|2000|p= 493}}{{sfn|Pobun Stefan (Dechanskog).}} Cu prima sa soție, care este necunoscută (Elena ?, fiica unui domn feudal sârb necunoscut?), Ștefan Milutin a avut un fiu, [[Stefan Konstantin |Ștefan Constantin ]] (diverși istorici o numesc și pe Elisabeta sau Ana Terter, mama lui Constantin). Cu a doua sa soție, fiica ''sebastokratōr-ului'' Ioan I Dukas al Tesaliei, el nu a avut copii. Cu a treia soție, Elisabeta, fiica regelui [[Ștefan al V-lea al Ungariei]] și a reginei [[Elisabeta Cumana]], Milutin a avut o fiică, Zorica. Cu a patra sa soție, [[Ana Terter]], prințesă a Bulgariei, fiica țarului bulgar [[George I al Bulgariei|George]] [[Dinastia Terter|I Terter]], a avut doi copii, regele [[Ștefan Dečanski|Ștefan Uroš al III-lea]] {{Sfn|Nicol|1984|p=254}} și Anna Neda, care s-a căsătorit cu Mihai Șișman. Cu a cincea sa soție, [[Simonida|Simonis]] (sau Simonida), fiica împăratului [[Andronic al II-lea Paleologul]], nu a avut copii. == Urmări și moștenire == [[Fișier:Relic_Stefan_Uroš_II_Milutin.jpg|miniatura| Moaștele Sf. Ștefan Milutin în Biserica Sf Nedelia, [[Sofia]] ]] La sfârșitul vieții sale, Serbia era pe locul doi în [[Europa de Sud-Est|sud-estul Europei,]] după Ungaria. În timpul domniei sale, multe ceremonii ale curții au fost preluate de la curtea bizantină și cultura bizantină s-a revărsat asupra Serbiei. Milutin a fost cunoscut și ca întemeietorul multor mănăstiri: mănăstirea Gračanica, Biserica Maicii Domnului din Ljeviska (Ljeviš), biserica Vavedenie din [[Mănăstirea Hilandar|Hilandaru]] și multe altele.{{Sfn|Todić|1999|p=}} După moartea sa, a urmat un scurt război civil, după care pe tronul sârb a urcat fiul său cel mai mare, [[Ștefan Dečanski]]. El a fost inclus pe locul 5 în lista și cartea din 1993 a [[Lista cu 100 cei mai renumiți sârbi|celor mai proeminenți 100 de sârbi]] (sârbă: 100 најзнаменитијих Срба). Cartea cu cele 100 de biografii a fost redactată de membri ai [[Academia Sârbă de Științe și Arte|Academiei Sârbe de Științe și Arte]] și anume Sava Vuković, [[Pavle Ivić]], [[Dragoslav Srejović]], [[Dejan Medaković]], Dragomir Vitorović, Zvonimir Kostić, Vasilije Krestić, Miroslav Pantić și Danica Petrović.<ref>{{Cite web|url=https://plus.sr.cobiss.net/opac7/bib/185966092|language=sr|last=Марибор|first=IZUM-Институт информацијских знаности|title=100 најзнаменитијих Срба :: COBISS+|website=plus.sr.cobiss.net|access-date=2019-12-24|archive-date=2019-12-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20191224204133/https://plus.sr.cobiss.net/opac7/bib/185966092|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://klasaknjiga.com/prodavnica/enciklopedije/100-najznamenitijih-srba/|language=sr-RS|title=100 najznamenitijih Srba|website=Begen Comerc doo|access-date=2019-12-07}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://plus.sr.cobiss.net/opac7/bib/search?q=100+najznamenitijih+Srba&db=cobib&mat=allmaterials|language=sr|last=Марибор|first=IZUM-Институт информацијских знаности|title=Резултати претраживања 100 najznamenitijih Srba :: COBISS+|website=plus.sr.cobiss.net|access-date=2019-12-07}}{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref>{{Cite web|url=http://klasaknjiga.com/prodavnica/enciklopedije/100-najznamenitijih-srba/|language=sr-RS|title=100 najznamenitijih Srba|website=Begen Comerc doo|access-date=2019-12-07}}</ref> Regele Ștefan Milutin a fondat un spital în [[Constantinopol|Constantinopole]], care a devenit ulterior o [[Facultatea de Medicină|școală de medicină]].<ref>{{Citat carte|titlu=Istorija srpskog naroda I|nume=Ćorović|prenume=Vladimir|editură=|an=|isbn=|locul-publicării=|pagini=335}}</ref> De asemenea, a ridicat numeroase biserici și mănăstiri, printre care mănăstirea Gračanica, Biserica Maicii Domnului din Ljeviska (Ljeviš), biserica Vavedenie din [[Mănăstirea Hilandar|Hilandaru]], [[Mănăstirea Coroglași|mănăstirea Koroglaš]] și [[mănăstirea Vratna]]. == Referințe == {{Listănote|2}} == Surse == {{refbegin|2}} * {{Cite book|ref=harv|last=Ćirković|first=Sima|authorlink=Sima Ćirković|year=2004|title=The Serbs|location=Malden|publisher=Blackwell Publishing|url=https://books.google.com/books?id=2Wc-DWRzoeIC}} * Ćirković, Sima M. (1991) Biografija kralja Milutina u Ulijarskoj povelji. in: Đurić V.J. [ed.] Arhiepiskop Danilo II i njegovo doba, Međunarodni naučni skup povodom 650 godina od smrti, decembar 1987, Beograd: Srpska akademija nauka i umetnosti / SANU - Odeljenje istorijskih nauka * {{Cite book|ref=harv|last=Ćurčić|first=Slobodan|title=Gračanica: King Milutin's Church and Its Place in Late Byzantine Architecture|year=1979|publisher=Pennsylvania State University Press|url=https://books.google.com/books?id=T77qAAAAMAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Ostrogorsky|first=George|authorlink=George Ostrogorsky|title=History of the Byzantine State|year=1956|location=Oxford|publisher=Basil Blackwell|url=https://books.google.com/books?lr=&redir_esc=y&hl=sr&id=Bt0_AAAAYAAJ}} * {{citation |last=Fajfrić |first=Željko |title=Sveta loza Stefana Nemanje |year=2000|origyear=1998|publisher=Tehnologije, izdavastvo, agencija Janus|location=Belgrade|url=http://www.rastko.rs/istorija/loza_nemanjica/index.html|ref=harv}} * {{citation | last = Fine | first = John Van Antwerp | title = The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest | publisher = University of Michigan Press | year = 1994 | isbn = 978-0-472-08260-5 | url = https://books.google.com/books?id=Hh0Bu8C66TsC|ref=harv}} * Mošin, V. (1971) Povelje kralja Milutina - diplomatička analiza. Istorijski časopis, XVIII * {{Cite book|ref=harv|last=Nicol|first=Donald M.|authorlink=Donald M. Nicol|title=The Last Centuries of Byzantium, 1261-1453|origyear=1972|year=1993|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|url=https://books.google.com/?id=y2d6OHLqwEsC}} * {{cite book |title=The Despotate of Epiros 1267-1479: A Contribution to the History of Greece |first=Donald M. |last=Nicol |publisher=Cambridge University Press |year=1984 |ref=harv}} * {{Cite book|ref=harv|last=Ostrogorsky|first=George|authorlink=George Ostrogorsky|title=History of the Byzantine State|year=1956|location=Oxford|publisher=Basil Blackwell|url=https://books.google.com/books?lr=&redir_esc=y&hl=sr&id=Bt0_AAAAYAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Sedlar|first1=Jean W.|title=East Central Europe in the Middle Ages, 1000-1500|year=1994|location=Seattle|publisher=University of Washington Press|url=https://books.google.com/books?id=4NYTCgAAQBAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Todić|first=Branislav|title=Serbian Medieval Painting: The Age of King Milutin|year=1999|location=Belgrade|publisher=Draganić|url=https://books.google.com/books?id=NqALAQAAMAAJ}} * {{citation|last=Fine |first=John V.A. |title=The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest |year=1994 |publisher=University of Michigan Press |place=Ann Arbor |isbn=0-472-10079-3 |sfn=Fine}} *Malamut E. [https://www.academia.edu/24582847/Les_reines_de_Milutin ''Les Reines de Milutin'']// Byzantinische Zeitschrift. - 2000. - T. 93 , nr. 2 . - S. 490-507 . - doi : 10.1515 / BZ-2000-0207 . * [http://www.rastko.rs/istorija/loza_nemanjica/fajfric-svloza_3_c.html#gl29 Pobun Stefan (Dechanskog)] {{refend}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Nașteri în 1253]] [[Categorie:Decese în 1321]] [[Categorie:Monarhi ortodocși]] [[Categorie:Sfinți sârbi]] 4pc6afgl7ej9u9flu9utwll11npvu95 0 2503058 17023887 15604679 2025-06-10T13:58:45Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:2|0|0 */ 17023887 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Višeslav, Prince of the Serbs.jpg|170px|miniatura|Višeslav]] [[Fișier:Vlastimir, Prince of the Serbs.jpg|170px|miniatura|Vlastimir]] '''Dinastia Vlastimirović''' (în {{sr|Властимировић}}, [[plural]] Vlastimirovići / Властимировић) este prima dinastie regală a [[Serbia|Serbiei]] medievale. Ea ar fi fost fondată de [[cneazul necunoscut]] (непознати кнез / nepoznati knez)<ref>{{Citat carte|nume=Dejan Nikolić|titlu=Svi vladari Srbije|url=https://books.google.com/books?id=LmctAQAAIAAJ|an=1996|editură=Narodna biblioteka "Resavska škola"|pagină=26|citat=Н- непознато име ? - претпоставља се (не зна се) Н. архонт (кнез) из времена цара Ираклија (610-641) + око 680. I Н. архонт (кнез) I Н. архонт (кнез) Вишеслав, кнез (око 780}}</ref> care i-a condus pe [[Sârbi albi|sârbii albi]] din patria lor pentru a se stabili în [[Peninsula Balcanică]] în timpul domniei [[Lista împăraților bizantini|împăratului bizantin]] [[Heraclius I]] ([[610]] – [[641]]), așa cum este menționat în ''[[De Administrando Imperio]]'', lucrare scrisă a împăratului [[Constantin al VII-lea Porfirogenet]] (în [[950]]). Lucrarea afirmă că el a fost fondatorul dinastiei Vlastimirović, domnia sa a fost recunoscută de bizantini și el a murit înainte de venirea [[Protobulgari|bulgarilor]] în Europa (în [[680]]).<ref>{{Citat carte|nume=Miloš Blagojević|titlu=Državna uprava u srpskim srednjovekovnim zemljama|url=https://books.google.com/books?id=srAVAQAAIAAJ|an=2001|editură=Službeni list SRJ|pagină=14}}</ref> Istoriografia sârbă îl tratează de obicei ca pe primul conducător sârb. Dinastia poartă numele prințului [[Višeslav]] (domnie cca. 780), primul conducător sârb căruia i se cunoaște numele, acesta este un descendent al cneazului necunoscut. == Conducători ai Serbiei din dinastia Vlastimirović == Conducători ai Serbiei din dinastia Vlastimirović au fost următorii: [[Fișier:Vlastimirovic.png|miniatura|Dinastia Vlastimirović]] * [[Višeslav]] (c. 780) * [[Radoslav]] (after 800) * [[Prosigoj]] (before 830) * [[Vlastimir]] (c. 830–851) * [[Mutimir]] (c. 851–891) * [[Pribislav]] (891–892) * [[Petar]] Gojniković (892–917) * [[Pavle]] Branovic (917–921) * [[Zaharija]] (921–924) * [[Časlav]] (933–960) Dinastia Vlastimirović a domnit în Serbia din 780 până în anii 960, când unele țări sârbe au fost anexate de [[Imperiul Bizantin]].{{sfn|Moravcsik|1967|p=}}{{sfn|Ćirković|2004|p=}} == Istorie == Višeslav (în sârba chirilică: Вишеслав; în greacă: Βοϊσέσθλαβος) sau Vojislav (sârbă chirilică: Војислав) a fost primul conducător sârb căruia i se cunoaște numele, care a domnit în c. 780. Serbia a fost un principat slav, vasal Imperiului Bizantin, situat în vestul Balcanilor, care se învecina cu Bulgaria la est. Menționat în ''[[De Administrando Imperio]]'' de la mijlocul secolului al X-lea, Višeslav a fost un fondator al familiei conducătoare sârbe, cunoscută în [[istoriografie]] sub numele de dinastia Vlastimirović. El a fost un urmaș al prințului / cneazului sârb necunoscut care și-a condus poporul în provincia Dalmatia și a fondat o stăpânire ereditară sub suzeranitate bizantină. Numele predecesorilor lui Višeslav nu au fost incluse în ''De Administrando Imperio''. Potrivit ''De Administrando Imperio'', în timpul domniei prinților Višeslav, Radoslav și Prosigoj, nu a existat război între Principatul Sârb și vecinul său din est, [[Țaratul Bulgar|Hanatul Bulgar]].{{sfn|Moravcsik|1967|p=154}}{{sfn|Ферјанчић|1959|p=50}} Radoslav sau fiul său a fost conducătorul Serbiei în timpul răscoalelor din 819–822 ale ducelui slav din [[Panonia]] Inferioară, [[Ljudevit]] Posavski, împotriva [[franci]]lor.{{sfn|Ćirković|2004|p=14}} Conform Analelor Regale France, în 822, Ljudevit a plecat din capitala sa din [[Sisak]] la sârbi, undeva în vestul Bosniei. În cadrul aceleiași mențiuni, Analele Regale France afirmă că sârbii controlau o mare parte din Dalmația ("ad Sorabos, quae natio magnam Dalmatiae partem obtinere dicitur").{{sfn|Pertz|1845|p=83}}{{sfn|Scholz|1970|p=111}}{{sfn|Ćirković|2004|p=14}}{{sfn|Fine|2005|p=35}}{{sfn|Curta|2006|p=136}} În timpul domniei dinastiei Vlastimirović, procesul progresiv de creștinare a sârbilor a continuat, începând din prima jumătate a secolului al VII-lea și sfârșind în cele din urmă până la mijlocul secolului al IX-lea.{{sfn|Ćirković|2004|p=15-16}} Dinastia a condus Principatul Sârb de la începutul secolului al VII-lea până în anii 960, când unele țări sârbe au fost anexate de [[Imperiul Bizantin]].{{sfn|Moravcsik|1967|p=}}{{sfn|Ćirković|2004|p=}} ==Note== <references /> ==Surse== ;Primare * {{Cite book|ref=harv|editor-last=Moravcsik|editor-first=Gyula|editorlink=Gyula Moravcsik|title=Constantine Porphyrogenitus: De Administrando Imperio|year=1967|orig-year=1949|edition=2nd revised|location=Washington D.C.|publisher=Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies|url=https://books.google.com/books?id=3al15wpFWiMC}} * {{Cite book|ref=harv|editor-last=Pertz|editor-first=Georg Heinrich|editor-link=Georg Heinrich Pertz|title=Einhardi Annales|year=1845|location=Hanover|url=https://books.google.com/books?id=yBhKAAAAcAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|editor-last=Scholz|editor-first=Bernhard Walter|title=Carolingian Chronicles: Royal Frankish Annals and Nithard's Histories|year=1970|publisher=University of Michigan Press|url=https://books.google.com/books?id=sTzl6wFjehMC}} * {{Cite book|ref=harv|editor-last=Шишић|editor-first=Фердо|editor-link=Ferdo Šišić|title=Летопис Попа Дукљанина (Chronicle of the Priest of Duklja)|year=1928|location=Београд-Загреб|publisher=Српска краљевска академија|url=https://books.google.com/books?id=HXwCSCgxTlcC}} * {{Cite book|ref=harv|last=Кунчер|first=Драгана|year=2009|title=Gesta Regum Sclavorum|volume=1|location=Београд-Никшић|publisher=Историјски институт, Манастир Острог}} * {{Cite book|ref=harv|last=Живковић|first=Тибор|authorlink=Tibor Živković|year=2009|title=Gesta Regum Sclavorum|volume=2|location=Београд-Никшић|publisher=Историјски институт, Манастир Острог}} ;Secundare {{refbegin|2}} * {{Cite book|ref=harv|last=Bury|first=John B.|authorlink=John B. Bury|title=A History of the Eastern Empire from the Fall of Irene to the Accession of Basil I. (A.D. 802-867)|year=1912|location=London|publisher=MacMillan|url=https://books.google.com/books?id=avftAgAAQBAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Ćirković|first=Sima|authorlink=Sima Ćirković|year=2004|title=The Serbs|location=Malden|publisher=Blackwell Publishing|url=https://books.google.com/books?id=2Wc-DWRzoeIC}} * {{Cite book|ref=harv|last=Curta|first=Florin|authorlink=Florin Curta|title=Southeastern Europe in the Middle Ages, 500–1250|year=2006|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|url=https://archive.org/details/southeasterneuro0000curt|url-access=registration}} * {{Cite book|ref=harv|last=Fine|first=John Van Antwerp Jr.|authorlink=John Van Antwerp Fine Jr.|title=The Early Medieval Balkans: A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth Century|year=1991|origyear=1983|location=Ann Arbor, Michigan|publisher=University of Michigan Press|url=https://books.google.com/books?id=Y0NBxG9Id58C}} * {{Cite journal|ref=harv|last=Janković|first=Đorđe|title=The Slavs in the 6th Century North Illyricum|journal=Гласник Српског археолошког друштва|year=2004|volume=20|pages=39-61|url=http://www.rastko.rs/arheologija/delo/13047}} * {{Cite journal|ref=harv|last=Komatina|first=Predrag|title=The Slavs of the mid-Danube basin and the Bulgarian expansion in the first half of the 9th century|journal=Зборник радова Византолошког института|year=2010|volume=47|pages=55–82||url=http://www.doiserbia.nb.rs/img/doi/0584-9888/2010/0584-98881047055K.pdf}} * {{Cite book|ref=harv|last=Komatina|first=Predrag|chapter=The Church in Serbia at the Time of Cyrilo-Methodian Mission in Moravia|title=Cyril and Methodius: Byzantium and the World of the Slavs|year=2015|location=Thessaloniki|publisher=Dimos|pages=711-718||url=https://www.academia.edu/13442372/The_Church_in_Serbia_at_the_Time_of_Cyrilo-Methodian_Mission_in_Moravia}} * {{Cite book|ref=harv|last=Krsmanović|first=Bojana|title=The Byzantine Province in Change: On the Threshold Between the 10th and the 11th Century|year=2008|location=Belgrade|publisher=Institute for Byzantine Studies|url=https://books.google.com/books?id=kjsjAQAAIAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Obolensky|first=Dimitri|authorlink=Dimitri Obolensky|title=The Byzantine Commonwealth: Eastern Europe, 500-1453|year=1974|origyear=1971|location=London|publisher=Cardinal|url=https://books.google.com/books?id=RlBoAAAAMAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Ostrogorsky|first=George|authorlink=George Ostrogorsky|year=1956|title=History of the Byzantine State|location=Oxford|publisher=Basil Blackwell|url=https://books.google.com/books?id=Bt0_AAAAYAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Runciman|first=Steven|authorlink=Steven Runciman|title=A History of the First Bulgarian Empire|year=1930|location=London|publisher=G. Bell & Sons|url=https://books.google.com/books?hl=sr&id=Y-NBAAAAYAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Runciman|first=Steven|authorlink=Steven Runciman|title=The Emperor Romanus Lecapenus and His Reign: A Study of Tenth-Century Byzantium|year=1988|origyear=1929|publisher=Cambridge University Press|url=https://books.google.com/books?id=XHVzWN6gqxQC}} * {{Cite book|ref=harv|editor-last=Samardžić|editor-first1=Radovan|editor-link1=Radovan Samardžić|editor-last2=Duškov|editor-first2=Milan|title=Serbs in European Civilization|year=1993|location=Belgrade|publisher=Nova, Serbian Academy of Sciences and Arts, Institute for Balkan Studies|url=https://books.google.com/books?id=O3MtAQAAIAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Stephenson|first=Paul|title=Byzantium's Balkan Frontier: A Political Study of the Northern Balkans, 900–1204|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|year=2000|url=https://books.google.com/books?id=ILiOI0UgxHoC}} * {{Cite book|ref=harv|last=Stephenson|first=Paul|title=The Legend of Basil the Bulgar-Slayer|year=2003a|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|url=https://books.google.com/books?id=Z0PmrXKnczUC}} * {{Cite book|ref=harv|last=Stephenson|first=Paul|chapter=The Balkan Frontier in the Year 1000|title=Byzantium in the Year 1000|year=2003b|publisher=BRILL|pages=109–134|url=https://books.google.com/books?id=CSZQ-VPFKoMC}} * {{Cite book|ref=harv|last=Treadgold|first=Warren T.|authorlink=Warren Treadgold|title=A History of the Byzantine State and Society|year=1997|location=Stanford, California|publisher=Stanford University Press|url=https://books.google.com/books?id=nYbnr5XVbzUC}} * {{Cite book|ref=harv|last=Vlasto|first=Alexis P.|authorlink=Alexis P. Vlasto|title=The Entry of the Slavs into Christendom: An Introduction to the Medieval History of the Slavs|year=1970|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|url=https://books.google.com/books?id=fpVOAAAAIAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Живковић|first=Тибор|authorlink=Tibor Živković|year=2000|title=Словени и Ромеји: Славизација на простору Србије од VII до XI века (The Slavs and the Romans)|location=Београд|publisher=Историјски институт САНУ, Службени гласник|url=https://books.google.com/books?id=lxYUAQAAMAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Живковић|first=Тибор|authorlink=Tibor Živković|year=2002|title=Јужни Словени под византијском влашћу 600-1025 (South Slavs under the Byzantine Rule 600-1025)|location=Београд|publisher=Историјски институт САНУ, Службени гласник|url=https://books.google.com/books?id=oE-gAAAAMAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Живковић|first=Тибор|authorlink=Tibor Živković|year=2004|title=Црквена организација у српским земљама: Рани средњи век (Organization of the Church in Serbian Lands: Early Middle Ages)|location=Београд|publisher=Историјски институт САНУ, Службени гласник|url=https://books.google.com/books?id=Z9mfAAAAMAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Живковић|first=Тибор|authorlink=Tibor Živković|year=2006|title=Портрети српских владара: IX-XII век (Portraits of Serbian Rulers: IX-XII Century)|location=Београд|publisher=Завод за уџбенике и наставна средства|url=https://books.google.com/books?id=d-KTAAAACAAJ}} * {{Cite journal|ref=harv|last=Živković|first=Tibor|authorlink=Tibor Živković|title=The Golden Seal of Stroimir|journal=Historical Review|year=2007|volume=55|pages=23–29|publisher=The Institute for History|location=Belgrade|url=http://www.iib.ac.rs/docs/IstorijskiCasopis55%282007%29.pdf}} * {{Cite book|ref=harv|last=Živković|first=Tibor|authorlink=Tibor Živković|year=2008|title=Forging unity: The South Slavs between East and West 550-1150|location=Belgrade|publisher=The Institute of History, Čigoja štampa|url=https://books.google.com/books?id=JlIsAQAAIAAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Živković|first=Tibor|authorlink=Tibor Živković|chapter=The Origin of the Royal Frankish Annalist's Information about the Serbs in Dalmatia|title=Homage to Academician Sima Ćirković|year=2011|location=Belgrade|publisher=The Institute for History|pages=381–398|url=https://books.google.com/books?id=t_ZCCwAAQBAJ}} * {{Cite book|ref=harv|last=Živković|first=Tibor|authorlink=Tibor Živković|title=De conversione Croatorum et Serborum: A Lost Source|year=2012|location=Belgrade|publisher=The Institute of History|url=https://www.academia.edu/1231887/De_Conversione_Croatorum_et_Serborum}} * {{Cite journal|ref=harv|last=Živković|first=Tibor|authorlink=Tibor Živković|title=On the Baptism of the Serbs and Croats in the Time of Basil I (867–886)|journal=Studia Slavica et Balcanica Petropolitana|year=2013a|issue=1|pages=33-53|url=http://slavica-petropolitana.spbu.ru/files/2013_1/Zivkovic.pdf}} * {{Cite book|ref=harv|last=Živković|first=Tibor|authorlink=Tibor Živković|chapter=The Urban Landcape of Early Medieval Slavic Principalities in the Territories of the Former Praefectura Illyricum and in the Province of Dalmatia (ca. 610-950)|title=The World of the Slavs: Studies of the East, West and South Slavs: Civitas, Oppidas, Villas and Archeological Evidence (7th to 11th Centuries AD)|year=2013b|location=Belgrade|publisher=The Institute for History|pages=15–36|url=https://books.google.com/books?id=pLJCCwAAQBAJ}} {{refend}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Dinastia Vlastimirović| ]] [[Categorie:Dinastii]] [[Categorie:Istoria sârbilor]] [[Categorie:Serbia medievală]] phr00n3j89z696i3avnc38wlkj5tnjh 0 2503526 17023906 15604721 2025-06-10T14:03:52Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023906 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Regalitate|image=Stefanradoslav.jpg}} '''[[Ștefan (onorific)|Ștefan]] Radoslav''' (în {{Sr-Cyrl|Стефан Радослав}}; {{date biografice}}), cunoscut și sub numele de '''Stefanos Dukas''' (în {{Lang-el|Στέφανος Δούκας}}) a fost regele [[Serbia|Serbiei]] din 1228 până în 1233. A fost fiul cel mare al reginei [[Eudokia Angelina]] și al regelui [[Ștefan I Prvovenčani|Ștefan cel întâi încoronat]] (Ștefan I Prvovenčani; care a domnit în Serbia între 1196 și 1228) și fratele lui [[Ștefan Vladislav]] (regele Serbiei din 1234 până în 1243) și al lui [[Ștefan Uroș I al Serbiei]] (regele Serbiei din 1243 până în 1276). A fost căsătorit cu [[Ana Comnena Doukaina]], fiica lui [[Teodor Comnen Dukas]], conducător al [[Despotatul Epirului|despotatului Epirului]] între 1215 și 1230 și al Salonicului între 1224 și 1230. Ștefan Radoslav, fiul cel mai mare al lui Ștefan I Prvovenčani, a fost îndepărtat de nobilimea sârbă datorită creșterii [[Despotatul Epirului|influenței Epirului]] prin alianța sa de căsătorie cu fiica lui [[Teodor Comnen Dukas]], [[Ana Comnena Doukaina]]; astfel că Ștefan Vladislav a fost numit succesorul său. == Familie == Stefan a fost fiul regelui [[Ștefan I Prvovenčani|Stefan Nemanjić]] (domnie 1196–1228) cu prima sa soție [[Eudokia Angelina]].<ref name=Stefandied1227B/> Bunicii săi din partea mamei au fost [[Lista împăraților bizantini|împăratul bizantin]] [[Alexie al III-lea Angelos]] (domnie 1195-1203) și Euphrosyne Doukaina Kamatera.<ref name=Stefandied1227B-2/> El ar fi avut două surori al căror nume este necunoscut, prima dintre ele s-a căsătorit mai întâi cu prințul albanez Dhimitër Progoni și a doua oară cu prințul greco-albanez Gregorios Kamonas, în timp ce a doua soră a sa s-a căsătorit cu ''[[Sebastocrator|sebastokratorul]]'' Alexander Asan,<ref name=Stefandied1227B/> pe care [[Georgios Akropolites]] îl identifică ca fiu al țarului [[Ioan Asan I]] din [[Bulgaria]] (domnie 1189–96). Nu este sigur dacă mama sa a fost Maria sau Elena, respectiv prima și a doua soție a lui [[Ioan Asan I]]. Alexandru a fost tatăl lui [[ Kaliman II al Bulgariei |Kaliman Asan al II-lea al Bulgariei]] (domnie 1256).<ref name=Toc200330544/> Potrivit istoricului [[John Van Antwerp Fine Jr.|John Van Antwerp Fine, Jr.]], Eudokia a fost repudiată pe motiv de [[adulter]] în {{circa}} 1200-1201. Fine rezumă un pasaj al lui [[Niketas Choniates]] pentru a afirma că „Ea a plecat pe jos doar cu hainele pe spate”. Eudokia a căutat refugiu la cumnatul ei, [[ Vukan Nemanjić |Vukan Nemanjić]], [[Principatul Zeta|Prințul Zetei]]. Vukan i-a oferit ospitalitate o vreme și apoi a aranjat transportul ei la [[Durrës]], unde s-a urcat pe o navă bizantină care se îndrepta spre [[Constantinopol]] și s-a întors în siguranță la tatăl ei.{{Sfn|Fine|1994|p=46}} Acest lucru indică că [[Stefan Radoslav]] s-a născut fie în anii 1190, fie la începutul anilor 1200.<ref name=Stefandied1227B/> [[John Van Antwerp Fine Jr.|Fine]] consideră că tratamentul aplicat Eudokiăi este un indiciu al declinului prestigiului [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiului Bizantin]] în aceea perioadă. Ștefan, în mod evident, nu s-a temut de o confruntare militară cu fostul său socru, care ar fi putut avea loc ca represalii pentru acțiunile sale. Aparent, alianța cu Imperiul nu a mai fost dorită de conducătorii sârbi. [[Ștefan I Prvovenčani|Ștefan Nemanjić]] a avut dispute continue la graniță atât cu Vukan Nemanjić, cât și cu [[Imre al Ungariei]], deși încă nu a început războiul. Bizantinii nu reușiseră să-i ofere niciun sprijin militar și, aparent, Stefan era disperat să primească orice fel ajutor din acea direcție. În același timp, seniorul Ștefan negociază ca supușii săi să aparțină de [[Biserica Catolică|Biserica Romano-Catolică]] în schimbul încoronării sale ca rege de către [[Papa Inocențiu al III-lea|Papa Inocențiu III]]. El a avut motive să se distanțeze de bizantini și de [[Biserica Ortodoxă|Biserica Ortodoxă de Est,]] asociată cu aceștia.{{Sfn|Fine|1994|p=46}} Tatăl său s-a recăsătorit ulterior cu Anna Dandolo.<ref name=Stefandied1227B/> Aceasta a fost fiica lui Ranier Dandolo și nepoata lui [[Enrico Dandolo]], [[Lista dogilor Veneției|Doge al Veneției]].<ref name=Toc295408199/> Ștefan Radoslav a avut trei frați vitregi din această căsătorie. Acceștia au fost arhiepiscopul sârb [[Sfântul Sava al II-lea]], [[Ștefan Vladislav]] și [[Ștefan Uroș I al Serbiei|Ștefan Uroš I]].<ref name=Stefandied1227B/> Mama sa s-a mai căsătorit ulterior de două ori, a doua oară cu [[Alexie al V-lea Ducas Murtzuphlos]] și a treia oară cu [[ Leo Sgouros |Leo Sgouros]], conducătorul orașului [[Nauplion]]. Cu toate acestea, nu au rezultat copii cunoscuți din aceste căsătorii. Astfel, Ștefan Radoslav nu a avut frați vitregi din partea mamei sale.<ref name=EvdokiaAdiedafter1208/> == Conducătorul Zahumliei == [[Fișier:Loza_Nemanjica_Decani_d_5_2.jpg|stanga|miniatura| Radoslav, [[Mănăstirea Dečani]] ]] {{ARP|Zahumlia}} Conform cărții „''Il Regno de gli Slavi''” (''Regatul slavilor'', 1601) de [[Mavro Orbini]], Ștefan Radoslav a fost conducător al [[Zachlumia|Zachlumiei]] în timpul domniei tatălui său, [[Ștefan I Prvovenčani]]. Cu toate acestea, sursele folosite de Orbini pentru istoria principatului Zachlumia nu pot fi identificate după nume. Sunt considerate pierdute și Orbini rămâne cea mai veche sursă existentă pentru mai multe dintre evenimentele menționate. Potrivit acestuia, [[Miroslav al Zahumliei|Miroslav cel Mare]] a fost succedat de fiul său Andrei (Andrija), în vârstă de doar zece ani. Din text lipsește Toljen, un alt fiu al lui Miroslav care a fost menționat ca moștenitor aparent în alte surse. Cum Andrei a fost minor, nobilimea locală l-a deposedat de titlul de conducător. Apoi au oferit coroana lui Petru (Petar), a cărei relație cu predecesorii săi nu este menționată de Orbin. Fine a remarcat că cercetătorii de mai târziu tind să presupună că Petru era un alt fiu al lui Miroslav și fratele vitreg al lui Andrei. Ceva mai târziu, cauza exilatului Andrei a fost preluată de Ștefan Nemanjić, care a invadat Zahumlia. Petru a fost nevoit să se retragă în zonele de vest și de nord ale râului [[Neretva]]. Restul Zahumliei a căzut sub controlul lui Nemanjić. Fine afirmă că zonele presupuse a fi în stăpânirea lui Peter nu au putut fi contestate. Ele sunt cunoscute din alte surse că au fost revendicate de [[Andrei al II-lea al Ungariei|Andrei, ducele Croației și al Dalmației]] în 1198. Orbini a susținut că Nemanjić a împărțit Zachlumia între vărul său Andrei, fiul lui Miroslav și propriul său fiu, Radolslav. Lui Andrei i s-a oferit controlul asupra orașului Popovo și a litoralului principatului Hum. Zona continentală a fost acordată lui Radoslav. Orbini susține că atunci când Radoslav a murit, Nemanjić i-a dat pământurile lui Andrei. Fine afirmă că Radoslav nu ar fi putut să fie predecesorul tatălui său. Se cunoaște din alte surse că el a fost predecesorul tatălui său. Nemanjić l-ar fi putut elimina pur și simplu din poziția sa de autoritate din motive necunoscute în prezent. Orbini își continuă relatarea sa, dar Radoslav nu mai este menționat. {{Sfn|Fine|1994|pp=52–53}} Fine a afirmat că fiabilitatea relatărilor lui Orbini este uneori dificil de determinat din cauza lipsei de surse suplimentare. Există unele inadvertențe evidente uneori, dar elementele de bază ale relatării ar putea fi adevărate. O criză succesorală în Zahumlia cu mai mulți moștenitori rivali ar fi destul de plauzibilă. Nemanjić ar fi avut astfel motiv să se implice. Rivalitatea sa continuă cu fratele său la sfârșitul anilor 1190 i-ar fi impus să-și asigure controlul asupra Zahumliei, pentru a-l împiedica pe Vukan să revendice controlul asupra Zahumliei. Cu toate acestea, activitățile sale din zonă nu sunt cunoscute din alte surse. Motivația lui de a-l sprijini pe Andrei împotriva lui Petru este, de asemenea, neclară. Oricare dintre cei doi ar fi putut servi drept conducători ai acestui [[stat marionetă]]. Instalarea lui Radoslav la conducerea estului Zahumliei ar fi fost o modalitate de a asigura un control mai strict al regiunii.{{Sfn|Fine|1994|pp=52–54}} Orbini nu oferă date pentru evenimentele relatării sale. Fine face estimarea acestora, pe baza surselor care înregistrează alte evenimente din regiunea mai largă. El estimează moartea lui Miroslav în 1198. El explică de ce Andrei, ducele de [[Croația]] și Dalmația, a ales în acel an să atace. El a dobândit controlul asupra unor zone din Zahumlia, la nord-vestul [[Neretva|Neretvei]]. Până în 1203, acest Andrei a fost implicat în conflict cu propriul său frate, Emeric al Ungariei. Conflictul continuu i-ar fi permis lui Petru să ceară pentru el zonele din nord-vestul Neretvei. Ar fi putut să aibă un avantaj față de trupele lui Andrei care se retrăgeau deja, fie să-și folosească forțele proprii pentru a le alunga. Oricum, probabil, Andrei nu-și putea permite menținerea a două fronturi de război în același timp. Asigurând zona ca sursa sa de putere militară, Peter ar fi putut apoi să-și alunge fratele din estul Zahumliei. Perioada de timp de când Andrei de Zahumlia a plecat în exil și decizia lui Nemanjić de a interveni este neclară în relatarea de Orbin. Fine sugerează că ar fi putut trece mai bine de un deceniu. El sugerează că ar putea ajunge până în 1216, cu doar un an înainte ca Nemanjić să fie declarat rege de [[Papa Honoriu al III-lea]]. Nemanjić ar fi putut apoi să își folosească forțele pentru a asigura estul Zahumliei pentru Andrei, cel pe care îl prefera la conducere. El ar fi încercat apoi să asigure un control și mai strâns, prin numirea lui Radoslav în zonele de graniță cu [[Rașka (stat)|Raška]]. Zona ar fi putut rămâne sub controlul său mai mult decât a indicat Orbini. Fine afirmă că Andrei pare să fi „dispărut de la locul faptei” până în 1218, când este scris că Petru a preluat zonele de coastă. Se pare că nu există niciun indiciu ca Petru și-ar fi extins controlul în zonele care se presupune că ar fi fost conduse de Radoslav. == Domnia și retragerea == În alte părți, Fine îl menționează pe Radoslav ca guvernator al [[Principatul Zeta|Principatului Zeta]] într-o perioadă a domniei tatălui său. Într-un [[hrisov]] datat în mod divers la 1222 sau 1228, Radoslav apare ca cofondator al mănăstirii Žiča împreună cu tatăl său.<ref name=StefanRadoslavdiedafter1235/> Regele Stefan cel întâi încoronat ([[Ștefan I Prvovenčani]]), care s-a îmbolnăvit, a depus jurăminte monahale și a murit în 1227.{{Sfn|Fine|1994|p=135}} Radoslav, care era fiul cel mai mare, l-a urmat ca rege, încoronat la [[Žiča]] de către [[Sfântul Sava|arhiepiscopul Sava]], unchiul său.{{Sfn|Fine|1994|p=135}} Fiii mai tineri, Vladislav și Uroš I, au primit moșii (apanaje).{{Sfn|Fine|1994|p=135}} Cel mai tânăr dintre frați, Sava al II-lea, a fost numit episcop de Hum la scurt timp după aceea, iar mai târziu, a ajuns arhiepiscop al Serbiei (1263-1270).{{Sfn|Fine|1994|p=135}} [[Biserica Ortodoxă Sârbă|Biserica]] și statul erau astfel dominate de aceeași familie și legăturile dintre cele două, precum și rolul familiei în cadrul Bisericii au continuat.{{Sfn|Fine|1994|p=136}} Conform biografului și călugărului Teodosie, Radoslav a fost la început un bun conducător, dar apoi a căzut sub influența soției sale, care era fiica domnitorului [[Despotatul Epirului|Epirului]] și [[ Imperiul din Tesalonic |Tesalonicului]], [[Teodor Comnen Dukas|Teodor Komnen Dukas]] (domnie. 1215-1230).<ref name=Fajfric-2000-17>{{harvnb|Fajfrić|2000|loc=ch. 17}}</ref> Radoslav nu a fost foarte probabil foarte iubit de nobilimea sârbă din cauza acestei influențe grecești.<ref name=Fajfric-2000-17>{{harvnb|Fajfrić|2000|loc=ch. 17}}</ref> Radoslav a folosit numele său grecesc, Stefanos Dukas, pe moneda sa, în mai multe documente grecești și chiar o dată în semnătura sa.{{Sfn|Polemis|1968|p=132}} Radoslav a scăpat probabil de o revoltă internă, atât timp cât socrul său, Teodor, a rămas puternic.{{Sfn|Fine|1994|p=136}}<ref name=Fajfric-2000-17>{{harvnb|Fajfrić|2000|loc=ch. 17}}</ref> În 1230, însă, Teodor a fost [[Bătălia de la Klokotnița|învins și capturat]] de împăratul bulgar [[Ioan Asan al II-lea]] în [[bătălia de la Klokotnița]], după care poziția lui Radoslav pare să fi slăbit; o parte din nobilimea sa s-a revoltat în toamna anului 1233.{{Sfn|Fine|1994|p=136}} Călugărul Teodosie a spus că nobilimea nu l-a mai sprijinit pe Radoslav și a stat în spatele tânărului Vladislav.<ref name="Fajfric-2000-18">{{Harvnb|Fajfrić|2000|loc=ch. 18}}</ref> Radoslav a fugit din țară între 1 septembrie 1233 și 4 februarie 1234 și nu a putut să recâștige regatul, dar în cele din urmă a revenit ca un călugăr.{{Sfn|Fine|1994|p=136}} Radoslav a fugit la [[Dubrovnik]] (1233) împreună cu soția sa, și există indicii că Radoslav a organizat unele acțiuni împotriva lui Vladislav și că el a crezut că va reuși să se întoarcă pe tron - acest lucru este evident dintr-un document din 4 februarie 1234, care conține o promisiune de a ii se acorda privilegii comerciale Republicii Ragusan odată ce s-ar fi întors în Serbia ca rege. Din această cauză, Vladislav a început să amenințe [[Republica Ragusa]], care apoi a trebuit să apeleze la Banul bosniac Ninoslav pentru ajutor și, întrucât acțiunea împotriva lui Vladislav nu a reușit, Radoslav a găsit refugiu la domnitorul Epirului [[ Mihail II Komnenos Doukas |Mihail al II-lea Komnenos Dukas]] din [[Durrës|Dyrrhachium]].<ref name=Fajfric-2000-18/> Potrivit lui Teodosie, soția lui Radoslav, Anna îl părăsise pentru un comandant al cetății, un [[franc]]. <ref name="Fajfric-2000-18">{{Harvnb|Fajfrić|2000|loc=ch. 18}}</ref> Cu toate acestea, această afirmație s-a dovedit a fi falsă,<ref name="Laskaris">{{Citat carte|nume=Mihailo Laskaris|titlu=Vizantijske princeze u srednjevekovnoj Srbiji|url=https://books.google.com/books?id=_eNOXwAACAAJ|an=1997|editură=Pešić i sinovi|pagină=51}}</ref> întrucât în vremea lui Radoslav nu a existat niciun comandant franc în [[Dyrrachium]]. După ceva timp, Radoslav și soția sa s-au întors împreună în Serbia și au făcut jurăminte monahale. Se crede că Radoslav și Anna au avut un fiu în timpul exilului lor, ''veliki kaznac'' [[ Jovan Dragoslav |Jovan Dragoslav]] (domnie ca mare kaznac în 1290-1315). Părinții săi nu au fost complet confirmați de către cercetători. Vladislav a fost încoronat rege după fuga lui Radoslav.<ref name="Fajfric-2000-18">{{Harvnb|Fajfrić|2000|loc=ch. 18}}</ref> Vladislav s-a căsătorit cu fiica lui Ioan Asan al II-lea,{{Sfn|Fine|1994|p=136}} mulțumită lui [[Sfântul Sava|Sava]]. Sava a abdicat apoi în favoarea ucenicului său [[Arsenije|Arsenie]] la sfârșitul anului 1233.{{Sfn|Fine|1994|p=136}} Sava a murit în timp ce se îndrepta spre casă dintr-o călătorie în [[Țara Sfântă]], în timp ce vizita Curtea Bulgară în 1235 și a fost înmormântat la Sfânta Biserica Patruzeci de Martiri din [[Veliko Tărnovo|Tarnovo]].{{Sfn|Fine|1994|p=136}} Trupul lui Sava a fost adus în Serbia după o serie de cereri{{Sfn|Fine|1994|p=136}} și apoi a fost înmormântat în [[mănăstirea Mileševa]], construită de Vladislav în 1234.{{Sfn|Fine|1994|p=136}} Sava a fost canonizat și moaștele sale se pare că au fost miraculoase; cultul său a rămas important în toată perioada [[Istoria Serbiei Medievale|Evului Mediu]] și a ocupației otomane.{{Sfn|Fine|1994|p=136}} Potrivit lui Fine, atât Radoslav cât și Anna s-au retras la viața monahală în urma jurămintelor lor. Numele său monahal a fost Jovan. Nu se cunosc timpul și circumstanțele morții sale.<ref name=StefanRadoslavdiedafter1235/> Relațiile dintre Vladislav și Radoslav după ce s-a întors și a devenit călugăr nu sunt pe deplin cunoscute, dar nu l-a mai deranjat pe fratele său. Există o ipoteză conform căreia Radoslav a primit chiar și o parte din pământul sârb pentru a administra. În orice caz, Radoslav și-a continuat restul vieții în pace.<ref name="Fajfric-2000-18">{{Harvnb|Fajfrić|2000|loc=ch. 18}}</ref> Seria de cărți ''Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten'' (1978) a lui Detlev Schwennicke, afirmă că Radoslav s-a logodit cu Teodora Komnene în c. 1217. Ea era fiica lui Mihai I Komnenos Dukas, conducător al Epirulului. Cele două soțiil ale sale au aparținut familiei [[ Melissenos |Melissenos]]. Fine crede că Radoslav s-a căsătorit cu prima verișoară a ei, Anna Doukaina Angelina, în 1219/1220. A fost fiica lui Theodore Komnenos Doukas și a Mariei Petraliphaina. ''Europäische Stammtafeln'' arată că din această căsătorie a rezultat un singur copil. Numele nu este listat și Charles Cawley, un genealogist modern, nu a reușit să găsească surse primare despre existența copilului.<ref name=MikhaelAdied1215B/> == Note == {{reflist |2|refs= <ref name=Stefandied1227B>{{Medieval Lands by Charles Cawley|url=http://fmg.ac/Projects/MedLands/SERBIA.htm#Stefandied1227B|title=Profile of Stefan Nemanjić, his wives and children |title-date=30 January 2011|date=July 2012}}</ref> <ref name=Stefandied1227B-2>{{Medieval Lands by Charles Cawley|url=http://fmg.ac/Projects/MedLands/SERBIA.htm#Stefandied1227B|title=Profile of Alexios III, his wife and children |title-date=30 January 2011|date=July 2012}}{{verify source|date=July 2012}}<!--the url link is to the same place on the page as the "Profile of Stefan Nemanjić"--></ref> <ref name=Toc200330544>{{Medieval Lands by Charles Cawleyurl=http://fmg.ac/Projects/MedLands/BULGARIA.htm#_Toc200330544|title=Profile of Ivan Asen I, his wives and children |title-date=30 January 2011|date=July 2012}}</ref> <ref name=Toc295408199>{{Medieval Lands by Charles Cawley|url=http://fmg.ac/Projects/MedLands/VENICE.htm#_Toc295408199|title=Venice: Chapter 7. Doges 1192-1253 (Dandolo, Ziano, Tiepolo, Morosini) |title-date=12 June 2011|date=July 2012}}</ref> <ref name=EvdokiaAdiedafter1208>{{Medieval Lands by Charles Cawley|url=http://fmg.ac/Projects/MedLands/BYZANTIUM%2010571204.htm#EvdokiaAdiedafter1208|title=Profile of Eudokia Angelina |title-date=14 February 2011|date=July 2012}}</ref> <ref name=StefanRadoslavdiedafter1235>{{Medieval Lands by Charles Cawley|url=http://fmg.ac/Projects/MedLands/SERBIA.htm#StefanRadoslavdiedafter1235|title=Profile of Stefan Radoslavand his wife |title-date=30 January 2011|date=July 2012}}</ref> <ref name=MikhaelAdied1215B>{{Medieval Lands by Charles Cawley|url=http://fmg.ac/Projects/MedLands/ALBANIA.htm#MikhaelAdied1215B |title=Profile of Michael I, his wives and children |title-date=30 January 2011|date=July 2012}}</ref> <!-- <ref name=Vladislavdied12671269>{{Medieval Lands by Charles Cawley|url=http://fmg.ac/Projects/MedLands/SERBIA.htm#Vladislavdied12671269 |title=Profile of Stefan Vladislav and his wife |title-date=30 January 2011|date=July 2012}}</ref> --> }} === Surse === {{refbegin|2}} * {{Cite book|ref=harv|last=Ćirković|first=Sima|authorlink=Sima Ćirković|year=2004|title=The Serbs|location=Malden|publisher=Blackwell Publishing|url=https://books.google.com/books?id=2Wc-DWRzoeIC}} * {{Cite book|ref=harv|last=Curta|first=Florin|authorlink=Florin Curta|title=Southeastern Europe in the Middle Ages, 500–1250|year=2006|location=Cambridge|publisher=Cambridge University Press|url=https://archive.org/details/southeasterneuro0000curt|url-access=registration}} *{{cite web |last=Fajfrić |first=Željko |title=Sveta loza Stefana Nemanje |year=2000|origyear=1998|publisher=Janus; Projekat Rastko|location=Belgrade|url=http://www.rastko.rs/istorija/loza_nemanjica/index.html|language=sr|ref=harv}} * {{Cite book|ref=harv|last=Fine|first=John Van Antwerp Jr.|authorlink=John Van Antwerp Fine Jr.|title=The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest|year=1994|origyear=1987|location=Ann Arbor, Michigan|publisher=University of Michigan Press|url=https://books.google.com/books?id=LvVbRrH1QBgC}} * {{Cite book|ref=harv|last=Ostrogorsky|first=George|authorlink=George Ostrogorsky|title=History of the Byzantine State|year=1956|location=Oxford|publisher=Basil Blackwell|url=https://books.google.com/books?lr=&redir_esc=y&hl=sr&id=Bt0_AAAAYAAJ}} * {{cite book | last=Polemis | first=Demetrios I. | title=The Doukai: A Contribution to Byzantine Prosopography | location=London | publisher=The Athlone Press | year=1968 | url=https://books.google.com/books?id=Sx5dAAAAIAAJ | ref=harv}} *{{cite book|author=Alfred Raymond Bellinger|title=Catalogue of the Byzantine coins in the Dumbarton Oaks Collection and in the Whittemore Collection. Vol. 4. Alexius I to Michael VIII, 1081 - 1261 : Pt. 1. Alexius I to Alexius V : (1081 - 1204)|url=https://books.google.com/books?id=NN1xNdYH6n0C&pg=PA635|year=1999|publisher=Dumbarton Oaks|isbn=978-0-88402-233-6|pages=635–}} {{refend}} {{s-start}} {{s-hou|[[Dinastia Nemanjić]]|cca. 1192|cca. 1234}} {{s-reg}} {{s-bef|before=[[Ștefan I Prvovenčani]]}} {{s-ttl|title=Rege al Serbiei |years=1227/1228–1233/1234}} {{s-aft|after=[[Ștefan Vladislav]]}} {{s-roy|}} {{s-bef|before=[[Toljen]]}} {{s-ttl|title=Prinț al [[Zahumlje]]i<br><small>vasal tatălui său<br>Ștefan</small>|years=cca. 1196–1228}} {{s-vac|next=[[Stefan Konstantin]]}} {{s-bef|before=[[Đorđe Nemanjić]]}} {{s-ttl|title=Prinț al principatului Zeta<br><small>under his father<br>Ștefan</small>|years=cca. 1217–1228}} {{s-vac|next=[[Beloslava a Bulgariei|Beloslava]]|as=Regină de Zeta}} {{s-end}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Dinastia Nemanjić]] [[Categorie:Monarhi ortodocși]] [[Categorie:Decese în 1234]] [[Categorie:Nașteri în 1192]] [[Categorie:Articole cu surse în limba sârbă (sr)]] 6hy9n24ocbh5vn7e446ukjfo489ztc1 0 2510362 17024844 15499473 2025-06-11T04:13:32Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024844 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor}} '''Earl Derr Biggers''' ({{date biografice}}) a fost un romancier și [[Dramaturg|dramaturg american]].<ref>{{Citat web|url=https://www.nytimes.com/movie/review?res=9E0CEFDC163BE03ABC4C53DFB166838A629EDE|date=July 4, 1931|lucrare=[[The New York Times]]|titlu=THE SCREEN}}</ref> Biggers este amintit în primul rând pentru romanele sale, în special cele cu [[detectiv]]ul fictiv [[ Chinez american |americano-chinez]] [[Charlie Chan]], romane pe baza cărora au fost realizate filme populare în Statele Unite ale Americii și în [[China]]. == Biografie == Fiul lui Robert J. și al Emmei E. (Derr) Biggers, Earl Derr Biggers s-a născut în [[ Warren, Ohio |Warren, Ohio]], și a absolvit [[Universitatea Harvard]] în 1907, unde a fost membru al The [[ Harpon Lampoon |Lampoon]]. A lucrat ca jurnalist pentru ''[[ Dealerul de câmpie |The Plain Dealer]]'' înainte de a se îndrepta spre ficțiune.<ref>{{Citat carte|url=https://books.google.com/books?id=3IJtVP9WnXEC&lpg=PA304&dq=Morrow%20Ohio&pg=PA258#v=onepage&q=Morrow%20Ohio&f=false|titlu=This Day in Ohio History|editură=Emmis Books|an=2005|data-accesării=21 November 2013|nume=Goodman, Rebecca|pagini=258}}</ref> Multe dintre piesele și romanele sale au fost adaptate în filme. Romanul său ''Seven Keys to Baldpate'' a fost popular în 1913, iar [[George M. Cohan]] a adaptat rapid romanul ca o piesă de teatru succes pe scena Broadway [[ Seven Keys to Baldpate (joacă) |cu același nume]]. Cohan a jucat în [[ Seven Keys to Baldpate (film din 1917) |ecranizarea]] din 1917, una dintre cele șapte ecranizări cinematografice ale piesei și o refacere din 1935.<ref name="2nd">Warburton, Eileen. [http://2ndstorytheatre.com/keeper-of-the-keys-to-old-broadwaygeroge-m-cohans-seven-keys-to-baldpate-1913/ "Keeper of the Keys to Old Broadway: Geroge (sic) M. Cohan's ''Seven Keys to Baldpate'' (1913)"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141019183546/http://2ndstorytheatre.com/keeper-of-the-keys-to-old-broadwaygeroge-m-cohans-seven-keys-to-baldpate-1913/ |date=2014-10-19 }}, 2nd Story Theatre, January 32, 2014, accessed October 14, 2014. See also [http://2ndstorytheatre.com/tag/seven-keys-to-baldpate/ "Play Reviews for ''Seven Keys to Baldpate''"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141019183653/http://2ndstorytheatre.com/tag/seven-keys-to-baldpate/ |date=2014-10-19 }}, 2nd Story Theatre, accessed October 14, 2014</ref> Romanul a fost, de asemenea, adaptat în două filme cu titluri diferite, ''[[ Casa umbrelor lungi |House of the Long Shadows]]'' și ''[[ Luna de miere bântuită |Haunted Honeymoon]]'', dar au avut intrigi esențial echivalente. După mai mult de 10 ani de la ''Seven Keys to Baldpate'', Biggers a avut un succes și mai mare cu seria sa de romane cu detectivul [[Charlie Chan]]. Popularitatea lui Charlie Chan s-a extins chiar și în China, unde publicul din [[Shanghai]] a apreciat filmele de la [[Hollywood]]. Companiile chineze au realizat filme cu acest personaj fictiv.<ref>[http://www.chinesemirror.com/index/2008/05/charlie-chan-in.html "Charlie Chan in China"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110708145436/http://www.chinesemirror.com/index/2008/05/charlie-chan-in.html|date=2011-07-08}} ''The Chinese Mirror'' [n.d.].</ref> Derr Biggers a recunoscut public că Chang Apana, detectiv din viața reală, a fost inspirația pentru personajul lui Charlie Chan. Biggers a recunoscut acest lucru în scrisoarea sa către ''Honolulu Advertiser'' din 28 iunie 1932.<ref>"The Real Charlie Chan", featurette on: ''Charlie Chan in Egypt'' (DVD), 20th Century Fox, 2006.</ref> Biggers a locuit în [[ San Marino, California |San Marino, California]] și a murit într-un spital din [[Pasadena, California|Pasadena, California,]] după ce a suferit un [[atac de cord]] în [[ Palm Springs, California |Palm Springs, California]]. A decedat la 48 de ani. ==Lucrări scrise== === Seria Charlie Chan === * ''The House Without a Key'' (1925) * ''The Chinese Parrot'' (1926) * ''Behind That Curtain'' (1928) * ''The Black Camel'' (1929) * ''Charlie Chan Carries On'' (1930) * ''Keeper of the Keys'' (1932) === Alte lucrări === * ''Seven Keys to Baldpate'' (1913) * ''Love Insurance'' (1914); ecranizare ca: ''[[One Night in the Tropics]]'' (1940) * ''Inside the Lines'' (1915) (cu Robert Welles Ritchie) * ''The Agony Column'' (1916) (sau ''Second Floor Mystery'') * ''Fifty Candles'' (1921) * ''Earl Derr Biggers Tells Ten Stories'' (povestiri, 1933) ===Traduceri=== * ''[[Orhideea insângerată]]'' (''[[The Black Camel]]''), Editura Atlantis, Pitești, 1993, traducere de Sofica Ivănescu; Maria Ilie; roman cu Charlie Chan<ref>{{cite web|url=https://www.targulcartii.ro/earl-derr-biggers/orhideea-insangerata-atlantis-1993-447106|title=Earl Derr Biggers - Orhideea insangerata|publisher=|via=www.targulcartii.ro}}</ref> * ''[[În spatele cortinei (roman)|În dosul perdelei]]'' (''[[Behind That Curtain]]''), Editura Cultura Romaneasca, 1931, traducere de Jul. Giurgea<ref>{{cite web|url=https://www.targulcartii.ro/earl-derr-biggers/in-dosul-perdelei-cultura-romaneasca-1-495277|title=Earl Derr Biggers - In dosul perdelei|publisher=|via=www.targulcartii.ro}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.anticariatplus.ro/in-dosul-perdelei|title=In dosul perdelei|website=Anticariat Plus}}</ref> * ''[[În spatele cortinei (roman)|În spatele cortinei]]'' (''Behind That Curtain''), Editura Merope, 1994, traducere de Cezar Octavian Tabarcea<ref>{{cite web|url=https://www.targulcartii.ro/earl-derr-biggers/in-spatele-cortinei-merope-1994-349603|title=Earl Derr Biggers - In spatele cortinei|publisher=|via=www.targulcartii.ro}}</ref> * ''[[Papagalul chinezesc]]'' (''[[The Chinese Parrot]]''), Editura LEDA, Colecția Galeria misterelor, 2005; traducere de Sorin Voinea<ref>{{cite web|url=https://www.targulcartii.ro/earl-derr-biggers/papagalul-chinezesc-leda-2005-113562|title=Earl Derr Biggers - Papagalul chinezesc|publisher=|via=www.targulcartii.ro}}</ref> == Referințe == {{Listănote|2}} == Legături externe == {{Commons category|Earl Derr Biggers}} {{wikisource author}} *{{IMDb name}} * {{Gutenberg author |id=Biggers,+Earl+Derr | name=Derr Biggers}} * {{FadedPage|id=Biggers, Earl Derr|name=Earl Derr Biggers|author=yes}} * [http://gutenberg.net.au/plusfifty-a-m.html#biggers Works by Earl Derr Biggers] at [http://gutenberg.net.au Project Gutenberg of Australia] * {{Internet Archive author |sname=Earl Derr Biggers}} * {{Librivox author |id=5063}} * {{OL author}} *[https://www.greatwartheatre.org.uk/db/script/1969/ Play by Derr Biggers on Great War Theatre] {{Charlie Chan}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Derr Biggers, Earl}} [[Categorie:Nașteri în 1884]] [[Categorie:Decese în 1933]] [[Categorie:Romancieri americani]] [[Categorie:Scriitori de literatură de mister]] [[Categorie:Scriitori americani]] [[Categorie:Scriitori de literatură polițistă]] irts8ha4nvpnlw9x6ga4ff9clocktv5 14 2512235 17024410 13470207 2025-06-10T20:09:45Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Femei din Ucraina]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024410 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Actrițe după naționalitate|Ucraina]] [[Categorie:Ucraineni după ocupație]] [[Categorie:Femei din Ucraina]] dxzvddqdc9jbaxq93dfvo624dk8s0rc 10 2514187 17023710 16903261 2025-06-10T12:05:49Z Nicu Farcaș 146998 ad. sit 17023710 wikitext text/x-wiki {{Casetă de navigare simplă |stare = {{{stare|autopliabilă}}} |nume = Nistorestivn |imagine = [[Fișier:Nistoresti judetul Vrancea.jpg|100px]] |titlu = Comuna [[Comuna Nistorești, Vrancea|Nistorești]], [[Județul Vrancea|Vrancea]] |grup1 = Sat reședință |listă1 = '''[[Nistorești, Vrancea|Nistorești]]''' |grup2 = Alte sate componente |listă2 = [[Bâtcari, Vrancea|Bâtcari]] {{ • }} [[Brădetu, Vrancea|Brădetu]] {{ • }} [[Făgetu, Vrancea|Făgetu]] {{ • }} [[Podu Șchiopului, Vrancea|Podu Șchiopului]] {{ • }} [[Românești, Vrancea|Românești]] {{ • }} [[Ungureni, Vrancea|Ungureni]] {{ • }} [[Valea Neagră, Vrancea|Valea Neagră]] {{ • }} [[Vetrești-Herăstrău, Vrancea|Vetrești-Herăstrău]] |grup3 = Monumente istorice |listă3 = [[Biserica de lemn din Nistorești, Vrancea|Biserica de lemn din Nistorești]] {{ • }} [[Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră]] |grup4 = Arii protejate |listă4 = [[Cascada Mișina]] {{ • }} [[Lacul Negru - Cheile Nărujei I]] {{ • }} [[Munții Vrancei (sit SPA)]] {{ • }} [[Pădurea Verdele]] (sit SCI) {{ • }} [[Pădurea Verdele - Cheile Nărujei II]] {{ • }} [[Șindrilița (sit SCI)|Șindrilița]] <noinclude> [[Categorie:Formate Vrancea|Nistorești]]</noinclude> }} chkzjxra65eppvaxxl721gk7em0zrl6 0 2514580 17024895 13484451 2025-06-11T05:45:41Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024895 wikitext text/x-wiki [[Fișier:SE1860Jul18T.png|250px|thumb|„Predicția eclipsei din 18 iulie 1860” făcută de Fred Espenak, NASA / GSFC.]] O '''eclipsă de Soare''' s-a produs la '''18 iulie 1860'''. A fost o ''eclipsă totală de [[Soare]]''. S-a produs în urmă cu {{Age in years and days|1860|07|18}}. Eclipsa a fost vizibilă de pe o fâșie care traversa nord-estul [[Statele Unite ale Americii|Statelor Unite]], [[Canada]], [[Spania]], [[Algeria]], [[Libia]] și [[Sudan]]ul. O [[eclipsă de Soare]] se produce atunci când [[Luna]] trece între [[Pământ]] și Soare, întunecând, în acest fel, total sau parțial imaginea Soarelui, pentru un spectator de pe Pământ. O eclipsă de Soare totală apare când [[diametru]]l aparent al Lunii este mai mare sau egal cu cel al Soarelui, blocând toată lumina directă a Soarelui. Totalitatea apare pe o fâșie îngustă de pe suprafața Pământului, în timp ce pe o suprafață mult mai largă, de câteva mii de [[Kilometru|kilometri]], producându-se o eclipsă parțială de Soare. [[Fișier:Toulouse - L'éclipse de La lunette M. Raux (Baux ^) et ... (illisible) coll. humide - Fonds Trutat - MHNT.PHa.814.105.jpg|480px|thumb|centre|Oameni care urmăreau eclipsa din iulie 1860, la [[Toulouse]], [[Franța]]. Fotografii luate de [[Eugène Trutat]], aflate acum la ''Musée de Toulouse''.]] ==Ejecții de masă coronală== Pe parcursul acestei eclipse totale, s-a putut observa, pentru prima oară, o ejectare, în progres, de masă coronală.<ref>[https://arxiv.org/abs/1407.4258 Coronal Mass Ejections from the Sun - Propagation and Near Earth Effects]</ref> ==Eclipse înrudite== Eclipsa de Soare din 18 iulie 1860 face parte din ciclul [[Saros (astronomie)|Saros]] 124. ===Seriile tritos=== Această eclipsă este o parte a unui ciclu [[tritos]], care se repetă alternând nodurile la fiecare 135 de [[Lună sinodică|luni sinodice]] (≈3986,63 zile, adică 11 ani minus 1 lună). Aspectul și longitudinea lor sunt neregulate din cauza lipsei de sincronizare cu ''luna anomalistică'' (perioada perigeului), dar grupările a 3 cicluri tritos (≈ 33 ani minus 3 luni) se apropie (≈434,044 luni anomalistice), deci eclipsele sunt similare în aceste grupări. ==Eclipsa de Soare din 18 iulie 1860 în literatura beletristică== Eclipsa de Soare din 18 iulie 1860 a fost imortalizată în capitol al XXIII-lea, din primul volum, al [[Roman de aventuri|romanului de aventuri]] ''[[Ținutul blănurilor]]'' (în {{fr|Le Pays des fourrures}}, [[1873]]) al lui [[Jules Verne]].<ref>Capitolul respectiv se intitulează chiar „Eclipsa din 18 iulie 1860”</ref> ==Note== <References/> ==Legături externe== * [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/5MCSEmap/1801-1900/1860-07-18.gif NASA chart graphics] * [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=18600718 Googlemap] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200623112053/https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=18600718 |date=2020-06-23 }} * [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEdata.php?Ecl=18600718 NASA Besselian elements]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEdata.php?Ecl=18600718 }} * [http://xjubier.free.fr/en/site_pages/solar_eclipses/Solar_Corona_Shape_pg01.html Sketch of Solar Corona 1860 July 18] * [http://www.eclipse-2008.ru/eclipse/1860.php Russia expedition for solar eclipse of July 18, 1860] * {{cite book|author=Mabel Loomis Todd|title=Total Eclipses of the Sun|url=https://books.google.com/books?id=FI0-AAAAYAAJ|year=1900|publisher=Little, Brown}} ==Vezi și== * [[Furtuna solară din 1859]] [[Categorie:Eclipse de Soare|1860]] [[Categorie:1860 în știință]] 9sul23mhttmdyjj30ga38qeh2f2u1n0 0 2521811 17025115 17011353 2025-06-11T10:27:09Z Ana Maria Pacurar 702343 Internal link to "Business Review" 17025115 wikitext text/x-wiki {{Infobox company | name = One United Properties | logo = One United Properties logo.svg | logo_size = 200px | location = [[Bucharest]], [[Romania]] | key_people = [[Andrei Diaconescu]], [[Victor Căpitanu]] | industry = [[Dezvoltator imobiliar]] | logo_caption = | simbol_bursier = ONE | fondare = 2007 | țara = Romania | website = https://www.one.ro/ro/ }} '''One United Properties S.A.''' este o [[Compania|companie]] românească, specializată în dezvoltări imobiliare, fondată în 2007 de [[Andrei Diaconescu]] și [[Victor Căpitanu]], care au pus bazele casei de investiții [[Capital Partners]]<ref>{{Citat web|url=https://www.capital.ro/fondatorii-capital-partners-au-in-constructie-295-de-apartamente-de-lux.html|accessdate=|autor=|titlu=Doi foști bancheri români construiesc 295 de apartamente de lux}}</ref>. Lucrările la primul [[Ansamblu rezidențial|ansamblul rezidențial]] dezvoltat au început în 2011<ref>{{Citat web|url=https://www.newmoney.ro/intrebare-de-120-de-milioane-de-euro-cum-au-devenit-doi-fosti-bancheri-cei-mai-mari-dezvoltatori-de-locuinte-de-lux-din-bucuresti/|accessdate=|autor=|titlu=Cum au devenit doi foști bancheri cei mai mari dezvoltatori de locuințe de lux din București}}</ref> în paralel cu achiziția de terenuri<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/companii/fondatorii-capital-partners-au-cumparat-un-teren-de-6-mil-euro-de-la-forte-partners-15495596|accessdate=|autor=|titlu=Fondatorii Capital Partners au cumpărat un teren de 6 mil. euro de la Forte Partners}}</ref> situate în partea de nord a [[București|Bucureștiului]]. Pe lângă proiectele imobiliare finalizate și tranzactiile imobiliare încheiate<ref>{{Citat web|url=http://mirsanu.ro/compania-imobiliara-one-united-properties-si-anuntat-listarea-pe-bursa-de-la-bucuresti/|titlu=Prima listare locala de calibru de pe piata imobiliara. Compania imobiliara One United Properties si-a anuntat intentia de a intra pe piata principala a bursei de la Bucuresti}}</ref>, în prezent, sunt în curs de autorizare și în construcție proprietăți imobiliare rezidențiale, comerciale și de birouri. One United Properties are mai multe proiecte rezidențiale deja finalizate (peste 600 de unități și 100.000+ mp<ref>{{Citat web|url=https://www.agendaconstructiilor.ro/files/index-companii/one-united-properties-srl_1549.html|titlu=Peste 1.500 de locuinte si 150.000 mp de birouri, in executie}}</ref>), în construcție și în curs de dezvoltare, precum One Peninsula sau One Modrogan. One United Properties s-a listat<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/breaking-publicat-prospectul-listarii-one-united-properties-bursa-20141880|titlu=One United Properties se listează în iunie 2021 la Bursă, iar majoritarii vor vinde pachete minoritare de acțiuni.|autor=Liviu Popescu, Cristian Hostiuc}}</ref> la [[Bursa de Valori București|Bursa de Valori Bucuresti]]. Acțiunile companiei au început să se tranzacționeze pe piața principală, sub simbolul bursier ONE, pe data de 12 iulie, devenind a treia<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/one-united-properties-incheie-un-contract-de-market-maker-cu-brk-20224530|titlu=One United Properties încheie un contract de Market Maker cu BRK Financial Group pentru creşterea lichidităţii pe piaţa de capital, la o lună de la listarea la BVB|publisher=Roxana Rosu|accessdate=}}</ref> cea mai mare companie [[Antreprenoriat|antreprenorială]] românească listată și a intrat în primele zece<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/one-united-properties-vine-bursa-dezvoltatorul-imobiliar-atrage-260-20169640|titlu=One United Properties vine la bursă: dezvoltatorul imobiliar atrage 260 mil. lei de la investitori într-o ofertă în care s-a realocat dinspre tranşa de retail spre cea a instituţionalilor. Preţ final de 2 lei pe acţiune şi capitalizare anticipată de 2,9 mld. lei, printre cele mai mari 10 companii listate|publisher=Liviu Popescu|accessdate=}}</ref> companii listate, în conformitate cu capitalizarea de piață [[Ofertă publică inițială|IPO]]. Din data de 20 septembrie 2021, acțiunile One United Properties au intrat în indicele Bucharest Exchange Trading ([[Indicele Bursei de Valori București|BET]]), care urmărește evoluția celor mai lichide acțiuni listate la Bursa de Valori București. În data de 20 noiembrie 2021, [[FTSE Group|FTSE]] Russell<ref>{{Citat web|url=https://www.bvb.ro/AboutUs/MediaCenter/PressItem/One-United-Properties-and-Transport-Trade-Services-shares-are-included-as-of-today-in-the-FTSE-Russell-indices-dedicated-to-Emerging-Markets/5531|titlu=Actiunile One United Properties si Transport Trade Services sunt prezente de astazi 20 decembrie in indicii FTSE Russell dedicati Pietelor Emergente}}</ref> a anunțat ca acțiunile One United Properties vor intra, începând cu 20 Decembrie 2021 in indicele FTSE Russell All Cap. Compania are free-float<ref>{{Citat web|url=https://www.conso.ro/sfatul-expertului/2407/Ce-inseamna-freefloat.html|titlu=Ce inseamna free-float?|publisher=www.conso.ro|accessdate=2022-01-18}}</ref> pe bursa de 40%. One United Properties este membru al [https://www.amcham.ro/ AmCham] și al [http://rogbc.org/ro/ Green Building Council România]. == Istoric și proiecte == Proiecte finalizate: * One Floreasca Lake, demarat în 2011, finalizat în 2013; * Madrigalului Residence, demarat în 2013, finalizat în 2014; * One Herăstrău Park, demarat în 2015, finalizat în 2017; * One Charles de Gaule, demarat în 2015, finalizat în 2018; * One Herăstrău Plaza, demarat în 2018, finalizat în 2019; * One North Gate, achiziționat în 2017, sediu central 2019<ref>{{Citat știre|title=One United Properties își mută sediul în parcul de afaceri One North Gate|url=https://www.bursa.ro/one-united-properties-isi-muta-sediul-in-parcul-de-afaceri-one-north-gate-02237835|prenume=|nume=|newspaper=Ziarul Bursa|data=2020-01-07|accessdate=}}</ref>; *One Herăstrău Towers, demarat în 2018, finalizat în 2021; *[[One Floreasca City]] compus din One Mircea Eliade și One Tower, demarat în 2018, finalizat în 2021; *One Rahmaninov, demarat in 2013, finalizat în 2020; *One Mamaia Nord, demarat în 2018, finalizat în 2021; *[[One Cotroceni Park]] (segmentul de birouri), demarat în 2019, finalizat in 2023; *[[One Verdi Park]], demarat în 2019, finalizat in 2023; *One Floreasca Vista, demarat în 2020, finalizat in 2023 Proiecte în construcție sau în curs de autorizare: * One Timpuri Noi, demarat în 2019; *One Modrogan, demarat în 2020; *One Peninsula, demarat în 2020; *One Lake District, demarat în 2021; *One Lake Club, demarat în 2022; *One Floreasca Towers, demarat în 2022; *One Herastrau Vista, demarat în 2022; *One High District, demarat în 2022; *One Athenee (clădire istorică, a aparținut familiei Braikoff, proiectată de John Elisée Berthet)<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/one-united-a-cumparat-cladirea-istorica-braikoff-de-langa-ateneu-cu-aproape-5-milioane-de-euro_533455.html|titlu=One United Properties a cumpărat clădirea istorică Braikoff de lângă Ateneu cu aproape 5 milioane de euro|publisher=Economica|date=2021|accessdate=}}</ref>. == Rezultate financiare == Rezultate financiare consolidate ale grupului One United Properties pe ultimii patru ani. {| class="wikitable" |+milioane lei !Anul !2019 !2020 !2021 !2022 !2023 !2024 |- |Cifra de afaceri |396,37 |536,80 |1.120,02 |1.166,12 |1.247,38 |1.473,62 |- |Profit net |197,40 |176,93 |509,69 |502,48 |1.495,10 |1.209,93 |} == Premii == One United Properties a câștigat premii, precum: "Best Involvement in Society & Urban Revitalization Strategy" (2023) la Realty Forum organizat de [[Business Review]] , "Consistent Profitability and Sustained Growth Over the Past Decade" (2023) la Galei Forbes România Liga Campionilor în Business , "The Best Urban Regeneration Development" (2023) la Gala Forbes Residential Buildings – The New Way of Living , "Diploma of Excellence" (2023) la Galei Asociației Furnizorilor Casei Regale a României , "Public Listed Company of the Year" (2023) la Gala Business Review Awards , "The largest rental transaction" (2023) la Gala Forbes Best Office Buildings , "Residential Developer of the Year" (2022) la Gala SEE Real Estate Awards<ref>{{Citat web|url=https://www.transilvaniabusiness.ro/2022/04/05/see-real-estate-awards-2022-who-are-the-winners-europaproperty-completes-the-17th-annual-ceremony/|nume=Oprea|prenume=Ionut|titlu=SEE Real Estate Awards 2022 - who are the winners? EuropaProperty completes the 17th annual ceremony.|publisher=Transilvania Business - Sursa ta de informatii economice|date=2022-04-05|accessdate=2022-04-28|limbă=ro-RO}}</ref>, ”Listing of the Year” (2022) la Gala Forbes Best Office Buildings, „Residential Developer of the Year” (2021) la Gala Real Estate Magazine<ref>{{Citat web|url=https://realestatemagazine.ro/2021/11/iata-castigatorii-galei-premiilor-real-estate-2021/|titlu=Iată câștigătorii Galei Premiilor Real Estate 2021|publisher=Real Estate Magazine|date=2021-11-26|accessdate=2022-04-28|limbă=en-US}}</ref>, ”Best Residential Developer” (2021) la Gala CIJ Awards Romania, ”Best Co-Working Community” (2021) la Gala CIJ Awards Romania pentru dezvoltarea One Floreasca City<ref>{{Citat web|url=https://awards.cijeurope.com/cij-awards-romania/|titlu=CIJ Awards Romania - CIJ Awards 2021|publisher=awards.cijeurope.com|date=2021-07-14|accessdate=2022-04-28|limbă=en-US}}</ref>, “Leader Green Developer and Development” (în 2020) la CIJ Awards Romania, Forbes Green Award, „Residential Project of the Year” (în 2018 și 2019) la SEE Real Estate Awards Gala<ref>{{Citat web|url=https://seerealestateawards.com/|titlu=SEE Real Estate Awards Gala}}</ref>, „Best Residential Redevelopment”, „Best Mixed-Use Development”, „Best Sustainable Residential Development” și „Best Residential High-Rise Development” (2020) la European Property Awards<ref>{{Citat web|url=https://propertyawards.net/region/europe/|titlu=International Property Awards}}</ref>. Începând cu anul 2017 toate proiectele rezidențiale One United Properties au primit certificarea de „Locuințe Verzi” din partea Consiliului Român pentru Clădiri Verzi<ref>{{Citat web|url=http://rogbc.org/ro/green-awards/gala-2017|titlu=Premiile RoGBC|accessdate=2022-01-18|archive-date=2022-01-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20220118183158/http://rogbc.org/ro/green-awards/gala-2017|dead-url=yes}}</ref>. Proiectele de birouri din portofoliu, sunt certificate sau în curs de certificare WELL<ref>{{Citat web|url=https://www.wellcertified.com/about-iwbi/|titlu=WELL Building Standard}}</ref> și/sau LEED PLATINUM<ref>{{Citat web|url=https://www.usgbc.org/leed/why-leed|titlu=Why LEED certification {{!}} U.S. Green Building Council|publisher=www.usgbc.org|accessdate=2022-01-18}}</ref> din partea US Green Building Council<ref>{{Citat web|url=https://www.usgbc.org/|titlu=USGBC {{!}} U.S. Green Building Council|publisher=www.usgbc.org|accessdate=2025-06-03}}</ref> (în română: Consiliul pentru Clădiri Verzi din SUA), una dintre cele mai exigente certificări privind impactul asupra mediului și performanța de mediu. == Bibliografie == * [https://www.businessmagazin.ro/analize/imobiliare/consultantii-din-imobiliare-trec-de-cealalata-parte-a-baricadei-si-devin-dezvoltatori-12939076 ''Consultanții din imobiliare trec de cealaltă parte a baricadei și devin dezvoltatori'']. Business Magazin, 2014. * [https://www.forbes.ro/articles/1-1-one-108728 ''1 + 1 = One: Cum a ajuns One United cel mai mare dezvoltator din spațiile rezidențiale de lux'']. Forbes România, 2018. * [https://www.newmoney.ro/intrebare-de-120-de-milioane-de-euro-cum-au-devenit-doi-fosti-bancheri-cei-mai-mari-dezvoltatori-de-locuinte-de-lux-din-bucuresti/ ''Cum au devenit doi foști bancheri cei mai mari dezvoltatori de locuințe de lux din București?'']. New Money, 2017. == Note == <references /> {{Companii BET-10}} [[Categorie:Companii]] [[Categorie:Companii private din România]] ajw1ma8tz0nuawpr0yj0vs5dhv1tqcl 17025201 17025115 2025-06-11T11:56:05Z Ana Maria Pacurar 702343 One Technology District – “Office Lease Transaction of the Year” (SEE Property Forum & Awards, octombrie 2024)[1], „Future Retail Project of the Year” (2025) pentru Marketta Food Hall și „Lifetime Achievement”[2] acordat lui Victor Căpitanu la SEE Real Estate Awards, „Excellent Architecture” (2024) pentru One Floreasca Vista la A’ Design Award – Iron Winner,[3] 17025201 wikitext text/x-wiki {{Infobox company | name = One United Properties | logo = One United Properties logo.svg | logo_size = 200px | location = [[Bucharest]], [[Romania]] | key_people = [[Andrei Diaconescu]], [[Victor Căpitanu]] | industry = [[Dezvoltator imobiliar]] | logo_caption = | simbol_bursier = ONE | fondare = 2007 | țara = Romania | website = https://www.one.ro/ro/ }} '''One United Properties S.A.''' este o [[Compania|companie]] românească, specializată în dezvoltări imobiliare, fondată în 2007 de [[Andrei Diaconescu]] și [[Victor Căpitanu]], care au pus bazele casei de investiții [[Capital Partners]]<ref>{{Citat web|url=https://www.capital.ro/fondatorii-capital-partners-au-in-constructie-295-de-apartamente-de-lux.html|accessdate=|autor=|titlu=Doi foști bancheri români construiesc 295 de apartamente de lux}}</ref>. Lucrările la primul [[Ansamblu rezidențial|ansamblul rezidențial]] dezvoltat au început în 2011<ref>{{Citat web|url=https://www.newmoney.ro/intrebare-de-120-de-milioane-de-euro-cum-au-devenit-doi-fosti-bancheri-cei-mai-mari-dezvoltatori-de-locuinte-de-lux-din-bucuresti/|accessdate=|autor=|titlu=Cum au devenit doi foști bancheri cei mai mari dezvoltatori de locuințe de lux din București}}</ref> în paralel cu achiziția de terenuri<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/companii/fondatorii-capital-partners-au-cumparat-un-teren-de-6-mil-euro-de-la-forte-partners-15495596|accessdate=|autor=|titlu=Fondatorii Capital Partners au cumpărat un teren de 6 mil. euro de la Forte Partners}}</ref> situate în partea de nord a [[București|Bucureștiului]]. Pe lângă proiectele imobiliare finalizate și tranzactiile imobiliare încheiate<ref>{{Citat web|url=http://mirsanu.ro/compania-imobiliara-one-united-properties-si-anuntat-listarea-pe-bursa-de-la-bucuresti/|titlu=Prima listare locala de calibru de pe piata imobiliara. Compania imobiliara One United Properties si-a anuntat intentia de a intra pe piata principala a bursei de la Bucuresti}}</ref>, în prezent, sunt în curs de autorizare și în construcție proprietăți imobiliare rezidențiale, comerciale și de birouri. One United Properties are mai multe proiecte rezidențiale deja finalizate (peste 600 de unități și 100.000+ mp<ref>{{Citat web|url=https://www.agendaconstructiilor.ro/files/index-companii/one-united-properties-srl_1549.html|titlu=Peste 1.500 de locuinte si 150.000 mp de birouri, in executie}}</ref>), în construcție și în curs de dezvoltare, precum One Peninsula sau One Modrogan. One United Properties s-a listat<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/breaking-publicat-prospectul-listarii-one-united-properties-bursa-20141880|titlu=One United Properties se listează în iunie 2021 la Bursă, iar majoritarii vor vinde pachete minoritare de acțiuni.|autor=Liviu Popescu, Cristian Hostiuc}}</ref> la [[Bursa de Valori București|Bursa de Valori Bucuresti]]. Acțiunile companiei au început să se tranzacționeze pe piața principală, sub simbolul bursier ONE, pe data de 12 iulie, devenind a treia<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/one-united-properties-incheie-un-contract-de-market-maker-cu-brk-20224530|titlu=One United Properties încheie un contract de Market Maker cu BRK Financial Group pentru creşterea lichidităţii pe piaţa de capital, la o lună de la listarea la BVB|publisher=Roxana Rosu|accessdate=}}</ref> cea mai mare companie [[Antreprenoriat|antreprenorială]] românească listată și a intrat în primele zece<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/one-united-properties-vine-bursa-dezvoltatorul-imobiliar-atrage-260-20169640|titlu=One United Properties vine la bursă: dezvoltatorul imobiliar atrage 260 mil. lei de la investitori într-o ofertă în care s-a realocat dinspre tranşa de retail spre cea a instituţionalilor. Preţ final de 2 lei pe acţiune şi capitalizare anticipată de 2,9 mld. lei, printre cele mai mari 10 companii listate|publisher=Liviu Popescu|accessdate=}}</ref> companii listate, în conformitate cu capitalizarea de piață [[Ofertă publică inițială|IPO]]. Din data de 20 septembrie 2021, acțiunile One United Properties au intrat în indicele Bucharest Exchange Trading ([[Indicele Bursei de Valori București|BET]]), care urmărește evoluția celor mai lichide acțiuni listate la Bursa de Valori București. În data de 20 noiembrie 2021, [[FTSE Group|FTSE]] Russell<ref>{{Citat web|url=https://www.bvb.ro/AboutUs/MediaCenter/PressItem/One-United-Properties-and-Transport-Trade-Services-shares-are-included-as-of-today-in-the-FTSE-Russell-indices-dedicated-to-Emerging-Markets/5531|titlu=Actiunile One United Properties si Transport Trade Services sunt prezente de astazi 20 decembrie in indicii FTSE Russell dedicati Pietelor Emergente}}</ref> a anunțat ca acțiunile One United Properties vor intra, începând cu 20 Decembrie 2021 in indicele FTSE Russell All Cap. Compania are free-float<ref>{{Citat web|url=https://www.conso.ro/sfatul-expertului/2407/Ce-inseamna-freefloat.html|titlu=Ce inseamna free-float?|publisher=www.conso.ro|accessdate=2022-01-18}}</ref> pe bursa de 40%. One United Properties este membru al [https://www.amcham.ro/ AmCham] și al [http://rogbc.org/ro/ Green Building Council România]. == Istoric și proiecte == Proiecte finalizate: * One Floreasca Lake, demarat în 2011, finalizat în 2013; * Madrigalului Residence, demarat în 2013, finalizat în 2014; * One Herăstrău Park, demarat în 2015, finalizat în 2017; * One Charles de Gaule, demarat în 2015, finalizat în 2018; * One Herăstrău Plaza, demarat în 2018, finalizat în 2019; * One North Gate, achiziționat în 2017, sediu central 2019<ref>{{Citat știre|title=One United Properties își mută sediul în parcul de afaceri One North Gate|url=https://www.bursa.ro/one-united-properties-isi-muta-sediul-in-parcul-de-afaceri-one-north-gate-02237835|prenume=|nume=|newspaper=Ziarul Bursa|data=2020-01-07|accessdate=}}</ref>; *One Herăstrău Towers, demarat în 2018, finalizat în 2021; *[[One Floreasca City]] compus din One Mircea Eliade și One Tower, demarat în 2018, finalizat în 2021; *One Rahmaninov, demarat in 2013, finalizat în 2020; *One Mamaia Nord, demarat în 2018, finalizat în 2021; *[[One Cotroceni Park]] (segmentul de birouri), demarat în 2019, finalizat in 2023; *[[One Verdi Park]], demarat în 2019, finalizat in 2023; *One Floreasca Vista, demarat în 2020, finalizat in 2023 Proiecte în construcție sau în curs de autorizare: * One Timpuri Noi, demarat în 2019; *One Modrogan, demarat în 2020; *One Peninsula, demarat în 2020; *One Lake District, demarat în 2021; *One Lake Club, demarat în 2022; *One Floreasca Towers, demarat în 2022; *One Herastrau Vista, demarat în 2022; *One High District, demarat în 2022; *One Athenee (clădire istorică, a aparținut familiei Braikoff, proiectată de John Elisée Berthet)<ref>{{Citat web|url=https://www.economica.net/one-united-a-cumparat-cladirea-istorica-braikoff-de-langa-ateneu-cu-aproape-5-milioane-de-euro_533455.html|titlu=One United Properties a cumpărat clădirea istorică Braikoff de lângă Ateneu cu aproape 5 milioane de euro|publisher=Economica|date=2021|accessdate=}}</ref>. == Rezultate financiare == Rezultate financiare consolidate ale grupului One United Properties pe ultimii patru ani. {| class="wikitable" |+milioane lei !Anul !2019 !2020 !2021 !2022 !2023 !2024 |- |Cifra de afaceri |396,37 |536,80 |1.120,02 |1.166,12 |1.247,38 |1.473,62 |- |Profit net |197,40 |176,93 |509,69 |502,48 |1.495,10 |1.209,93 |} == Premii == One United Properties a câștigat premii, precum: One Technology District – “Office Lease Transaction of the Year” (SEE Property Forum & Awards, octombrie 2024)<ref>{{Citat web|url=https://www.property-forum.eu/news/see-property-forum-2024-award-winners-announced/19093|titlu=SEE Property Forum 2024: Award winners announced {{!}} NEWS|publisher=Property Forum|accessdate=2025-06-11|limbă=en}}</ref>, „Future Retail Project of the Year” (2025) pentru Marketta Food Hall și „Lifetime Achievement”<ref>{{Citat web|url=https://europaproperty.com/europaproperty-celebrates-excellence-at-the-20th-annual-see-real-estate-awards/|nume=Norman|prenume=Winston|titlu=EuropaProperty Celebrates Excellence at the 20th Annual SEE Real Estate Awards|publisher=EuropaProperty.com|date=2025-04-04|accessdate=2025-06-11|limbă=en-GB}}</ref> acordat lui [[Victor Căpitanu]] la SEE Real Estate Awards, „Excellent Architecture” (2024) pentru One Floreasca Vista la A’ Design Award – Iron Winner,<ref>{{Citat web|url=https://competition.adesignaward.com/design.php?ID=159875|nume=Competition|prenume=A' Design Award &|titlu=One Floreasca Vista Residential Development by X Architecture and Engineering Consult|publisher=A' Design Award|accessdate=2025-06-11}}</ref> "Best Involvement in Society & Urban Revitalization Strategy" (2023) la Realty Forum organizat de [[Business Review]] , "Consistent Profitability and Sustained Growth Over the Past Decade" (2023) la Galei Forbes România Liga Campionilor în Business , "The Best Urban Regeneration Development" (2023) la Gala Forbes Residential Buildings – The New Way of Living , "Diploma of Excellence" (2023) la Galei Asociației Furnizorilor Casei Regale a României , "Public Listed Company of the Year" (2023) la Gala Business Review Awards , "The largest rental transaction" (2023) la Gala Forbes Best Office Buildings , "Residential Developer of the Year" (2022) la Gala SEE Real Estate Awards<ref>{{Citat web|url=https://www.transilvaniabusiness.ro/2022/04/05/see-real-estate-awards-2022-who-are-the-winners-europaproperty-completes-the-17th-annual-ceremony/|nume=Oprea|prenume=Ionut|titlu=SEE Real Estate Awards 2022 - who are the winners? EuropaProperty completes the 17th annual ceremony.|publisher=Transilvania Business - Sursa ta de informatii economice|date=2022-04-05|accessdate=2022-04-28|limbă=ro-RO}}</ref>, ”Listing of the Year” (2022) la Gala Forbes Best Office Buildings, „Residential Developer of the Year” (2021) la Gala Real Estate Magazine<ref>{{Citat web|url=https://realestatemagazine.ro/2021/11/iata-castigatorii-galei-premiilor-real-estate-2021/|titlu=Iată câștigătorii Galei Premiilor Real Estate 2021|publisher=Real Estate Magazine|date=2021-11-26|accessdate=2022-04-28|limbă=en-US}}</ref>, ”Best Residential Developer” (2021) la Gala CIJ Awards Romania, ”Best Co-Working Community” (2021) la Gala CIJ Awards Romania pentru dezvoltarea One Floreasca City<ref>{{Citat web|url=https://awards.cijeurope.com/cij-awards-romania/|titlu=CIJ Awards Romania - CIJ Awards 2021|publisher=awards.cijeurope.com|date=2021-07-14|accessdate=2022-04-28|limbă=en-US}}</ref>, “Leader Green Developer and Development” (în 2020) la CIJ Awards Romania, Forbes Green Award, „Residential Project of the Year” (în 2018 și 2019) la SEE Real Estate Awards Gala<ref>{{Citat web|url=https://seerealestateawards.com/|titlu=SEE Real Estate Awards Gala}}</ref>, „Best Residential Redevelopment”, „Best Mixed-Use Development”, „Best Sustainable Residential Development” și „Best Residential High-Rise Development” (2020) la European Property Awards<ref>{{Citat web|url=https://propertyawards.net/region/europe/|titlu=International Property Awards}}</ref>. Începând cu anul 2017 toate proiectele rezidențiale One United Properties au primit certificarea de „Locuințe Verzi” din partea Consiliului Român pentru Clădiri Verzi<ref>{{Citat web|url=http://rogbc.org/ro/green-awards/gala-2017|titlu=Premiile RoGBC|accessdate=2022-01-18|archive-date=2022-01-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20220118183158/http://rogbc.org/ro/green-awards/gala-2017|dead-url=yes}}</ref>. Proiectele de birouri din portofoliu, sunt certificate sau în curs de certificare WELL<ref>{{Citat web|url=https://www.wellcertified.com/about-iwbi/|titlu=WELL Building Standard}}</ref> și/sau LEED PLATINUM<ref>{{Citat web|url=https://www.usgbc.org/leed/why-leed|titlu=Why LEED certification {{!}} U.S. Green Building Council|publisher=www.usgbc.org|accessdate=2022-01-18}}</ref> din partea US Green Building Council<ref>{{Citat web|url=https://www.usgbc.org/|titlu=USGBC {{!}} U.S. Green Building Council|publisher=www.usgbc.org|accessdate=2025-06-03}}</ref> (în română: Consiliul pentru Clădiri Verzi din SUA), una dintre cele mai exigente certificări privind impactul asupra mediului și performanța de mediu. == Bibliografie == * [https://www.businessmagazin.ro/analize/imobiliare/consultantii-din-imobiliare-trec-de-cealalata-parte-a-baricadei-si-devin-dezvoltatori-12939076 ''Consultanții din imobiliare trec de cealaltă parte a baricadei și devin dezvoltatori'']. Business Magazin, 2014. * [https://www.forbes.ro/articles/1-1-one-108728 ''1 + 1 = One: Cum a ajuns One United cel mai mare dezvoltator din spațiile rezidențiale de lux'']. Forbes România, 2018. * [https://www.newmoney.ro/intrebare-de-120-de-milioane-de-euro-cum-au-devenit-doi-fosti-bancheri-cei-mai-mari-dezvoltatori-de-locuinte-de-lux-din-bucuresti/ ''Cum au devenit doi foști bancheri cei mai mari dezvoltatori de locuințe de lux din București?'']. New Money, 2017. == Note == <references /> {{Companii BET-10}} [[Categorie:Companii]] [[Categorie:Companii private din România]] ts6ha0t2y01a5lze7137z0ralnuabio 0 2527262 17023888 15606010 2025-06-10T13:59:10Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023888 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte}} [[Fișier:Time_Quarry_5Simak_novel)_-_Galaxy_Science_Fiction_Novels_.jpg|miniatura| ''Time Quarry'' publicat în ''[[Galaxy Science Fiction]] Novels'' (octombrie 1950). ]] '''''Time and Again''''' (uneori scris ca '''''Time & Again''''') este un roman [[științifico-fantastic]] din [[1951 în științifico-fantastic|1951]] al scriitorului american [[Clifford D. Simak]]. Un titlu alternativ [[paperback]] a fost '''''First He Died'''''; a fost, de asemenea, publicat în [[foileton]] (cu un final diferit) ca '''''Time Quarry'''''.<ref>{{Citat revistă|dată=August 1951|titlu=Galaxy's Five Star Shelf|journal=[[Galaxy Science Fiction]]|pagină=101}}</ref><ref>[https://archive.org/stream/galaxymagazine-1950-10/Galaxy_1950_10#page/n1/mode/1up Galaxy Magazine, October 1950]</ref> Intriga implică un cosmonaut pierdut de multă vreme care se întoarce pe [[Pământ]] de pe o [[planetă]] din sistemul stelar 61 Cygni, unde ar putea trăi „[[suflet]]ele” oamenilor. Observațiile sale confuze stârnesc o schismă religioasă și un război, iar „unii oameni insistă că [el] ar trebui să fie omorât în fața tuturor, altfel va scrie o carte care va provoca moartea a milioane de persoane deoarece prezintă un adevăr incomod pentru marile religii.”<ref>{{Citat carte|nume=Keith Brooke|titlu=Strange Divisions and Alien Territories: The Sub-Genres of Science Fiction|an=2012|pagină=70}}</ref> [[transcendență |Transcendența]] evolutivă este o temă a acestei lucrări, care apare și în alte romane ale lui Simak.<ref>{{Citat carte|nume=Brian M. Stableford|titlu=Science Fact and Science Fiction: An Encyclopedia|an=2006|pagină=482}}</ref> Romanul este una dintre lucrările cele mai populare ale lui Simak.<ref>{{Citat carte|nume=Philip A. Greasley|titlu=Dictionary of Midwestern Literature|volum=Volume 1: The Authors|an=2001|pagină=467}}</ref><!-- Alte sensuri: Time and Again is a 1970 illustrated novel by American writer Jack Finney.--> ==Fundal== Evenimentele se desfășoară pe Pământ, deși există mențiuni despre un „asteroid de vânătoare” în [[centura de asteroizi]] a sistemului nostru solar și o anumită planetă a Destinului din sistemul stelar [[61 Cygni]], locuită de „abstracții simbiotice”. Timp de zece ani (între 4 iulie 1977 și 12 iulie 1987) Asher Sutton a locuit într-o fermă rurală din apropiere de Bridgeport, [[Wisconsin]]. Umanitatea, după ce și-a croit drum către stele, a colonizat toată galaxia. [[Extratereștri]]i sunt menționați dar nu sunt descriși. Pentru a controla imensa galaxie, oamenii trebuie să mențină un puternic aparat birocratic, dar nu există destui oameni pentru acest lucru. Adesea, o singură persoană împreună cu o duzină de androizi și câteva zeci de roboți controlează un întreg [[sistem stelar]]. Androizii, la fel ca oamenii, au nevoie de mâncare și de somn. Se nasc artificial în laboratoarele chimice. Sunt complet sterili, incapabili să producă urmași. În laborator, un android este marcat pe frunte cu numărul său de serie. Roboții, deși au inteligență asemănătoare omului și pot fi asamblați din părți ale altor roboți, sunt mașini. Dependența androizilor provoacă o anumită tensiune socială în societate. Androizii, împreună cu roboții care li s-au alăturat, luptă pentru egalitate. Pentru a face acest lucru, ei spionează oameni cu potențial și din poziții cheie. În plus, au creat un loc misterios numit Leagănul unde pot produce androizi fără a fi marcați pe frunte. Unii oameni sunt răpiți și androizii nemarcați le iau locurile. Revenirea lui Asher Sutton din sistemul 61 Cygni, cu ideea Destinului, a provocat o criză galactică generală. Această idee a zguduit societatea până la temeliile sale. Lumea s-a împărțit în trei facțiuni: * Fundamentaliștii. Acestea sunt în principal androizi și roboți. Vor ca Sutton să scrie o carte care să descrie ideile sale. * Revizioniștii. Oamenii care înțeleg că ideile lui Sutton sunt periculoase în forma lor cea mai pură și pot face ca androizii și roboții să nu mai asculte de oameni. Prin urmare, revizioniștii fac mari eforturi pentru a distorsiona și aplatiza aceste idei. Aspirațiile și obiectivele lor sunt rezumate astfel: „Galaxia și, în cele din urmă, întregul [[Univers]] - doar pentru oameni”. * Ortodocșii. Acești oameni cred că toți cei care răspândesc ideile lui Sutton ar trebui uciși, iar Sutton însuși ar trebui ucis. Cartea, scrisă de Sutton, a provocat un adevărat război galactic. Războiul a avut loc nu numai în spațiu, cu împușcături și victime, ci și în timp. Mulțimi de emisari din toate cele trei fracțiuni au fost trimiși înapoi în timp pentru a-l schimba. Spionii în timp fac totul pentru a se asigura că fracțiunea lor va avea cel mai mare beneficiu, în timp ce încearcă să-și neutralizeze adversarii. S-a ajuns la ideea că Sutton a scris două exemplare ale cărții sale. Un exemplar a fost publicat de fundamentaliști, iar al doilea de revizioniști. ==Intrigă == {{sinopsis}} În al nouălea mileniu, 61 Cygni este o [[stea]] în centrul unui sistem stelar, nu departe de [[Sistemul Solar]], dar reprezintă un ghimpe pentru oameni care au colonizat toată galaxia, deoarece nu au reușit niciodată să pătrundă cu o navă spațială prin ecranele sale protectoare de energie. Un singur agent special, Asher Sutton, la bordul unei nave spațiale mici, a reușit să coboare la suprafața celei de-a șaptea dintre cele șaisprezece planete ale sistemului. Însă, nava sa s-a prăbușit la aterizare, iar Sutton a murit. Cu toate acestea, douăzeci de ani mai târziu, el se întoarce pe Pământ cu nava sa, într-un mod incredibil, fără motoare, cu caroseria distrusă și astfel ne-etanșă, fără mâncare sau apă, într-o călătorie de unsprezece ani-lumină. Sutton își dă seama imediat că este în pericol. Călătorind în timp și cu ajutorul unor oameni și androizi, el va încerca să afle cine îl vrea mort și de ce îl vânează din viitor. == Personaje == * '''Asher Sutton''' din Biroul de relații cu civilizațiile extraterestre. El a fost trimis în sistemul 61 Cygni pentru a testa dacă locuitorii reprezintă o amenințare pentru Pământ. Singura persoană care a trecut de ecranul de protecție din jurul sistemului 61 Cygni. Ucis la aterizare. El a fost înviat de către cygnieni, a primit de la ei multe abilități neobișnuite pentru o persoană: [[telekinezie]], [[telepatie]], capacitatea de a învia după ce a fost împușcat și a pierdut tot sângele. El poartă în psihicul său Destinul său, un [[simbiont]] abstract numit Johnny.<ref>{{Citation |publisher=www.fictiondb.com |language=en |title=Time and Again by Clifford D. Simak |url=https://www.fictiondb.com/title/time-and-again~clifford-d-simak~117059.htm}}</ref><ref>{{Citation |author1=OpenLibrary.org, |publisher=Open Library |title=Time and again (1992 edition) {{!}} Open Library |url=https://openlibrary.org/works/OL4088390W/Time_and_again}}</ref> * '''Christopher Adams''', superiorul imediat al lui Sutton, directorul de investigații galactice al Biroului. * '''Trevor''', șeful corporației care controlează galaxia, liderul fracției revizioniste. El a încercat să insufle lui Sutton ideea că Galaxia (și apoi întregul Univers) este doar pentru oameni. * '''Morgan''' din fracțiunea ortodocșilor. Aparent, el a provocat duelul Geoffrey Benton - Sutton. Sutton și androizii au trebuit să ucidă mai mulți dintre funcționarii lui Morgan. Se numește „succesor” al lui Adam. * '''Herkimer''', [[android]], proprietatea lui Geoffrey Benton. După duel, el a devenit proprietatea lui Sutton, împreună cu o [[navă spațială]] și un asteroid de vânătoare. De fapt, este liderul android ascuns și organizatorul tuturor evenimentelor care l-au determinat pe Sutton să scrie cartea. * '''Eva Armor''', o fată android cu părul roșu. Născută în Leagăn (nemarcată pe frunte). Se dă un om crescut de androizi. Peste tot îl urmează pe Sutton, ca amanta lui. * '''Michaelson''', un anumit inventator al mașinii timpului. Invenția sa a fost folosită pe scară largă de reprezentanții tuturor facțiunilor pentru războiul timpului. * '''Geoffrey Benton''' este o persoană foarte bogată și foarte hotărâtă. Un duelist celebru, a ucis șaisprezece persoane în timpul luptelor. L-a provocat pe Asher Sutton la duel, a fost ucis. În acest duel, Sutton și-a dat seama că poate ucide o persoană cu puterea gândului. * '''John H. Sutton''', proprietarul moșiei în care Asher Sutton a trăit zece ani sub numele de William Jones. Avocat în formare, nu și-a găsit vocația în [[jurisprudență]], a preferat agricultura. Scrisoarea sa către sine, în care descrie evenimentele din urmă cu zece ani, este axa în jurul căreia toate evenimentele se înfășoară. De fapt, scrisoarea era destinată lui Asher Sutton. * '''Wellington''', avocat. Android. I-am dat lui Sutton un cufăr vechi cu arhiva familiei pe care o păstrase Buster. * '''Buster'''. Vechiul [[robot]] de familie al familiei Sutton. A servit familia mai bine de o mie de ani. Când Sutton a zburat către sistemul 61 Cygni, Buster și-a recondiționat corpul, a cumpărat o navă stelară și a pornit să exploreze o planetă îndepărtată din sistemul Tower. Asher Sutton a crezut că robotul, speriat de ceva, a fugit. De fapt, Buster, îndemnat de androizi, s-a dus să pregătească o ascunzătoare pentru Sutton, unde să-și poată scrie cartea. * '''Horatio Raven''', doctor în [[teologie]] și religie comparată. Asher Sutton și-a încheiat cursul înainte de a intra în departamentul de investigații galactice al Biroului. == Referințe == {{Listănote}} ==Legături externe== * {{Isfdb title|id =273621|title =Time and Again}} {{Clifford D. Simak}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 1951]] [[Categorie:Romane de Clifford D. Simak]] [[Categorie:1951 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane cu călătorii în timp]] ffhgy0nqfr3s13ls4kjivzlxil5y7be 0 2532413 17024036 15606311 2025-06-10T14:47:39Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1989]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024036 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | image = [[Fișier:The Heirs of Hammerfell.jpg|250px]] | editura_ro = N/A | data_apariției_în_românia = | pagini_ro = | isbn_ro = | precedată_de = ''[[Two to Conquer]]'' | urmată_de = ''[[The Fall of Neskaya]]'' }} '''''The Heirs of Hammerfell''''' este un [[roman științifico-fantastic]] (de [[fantezie științifică]]) din 1989 al scriitoarei americane [[Marion Zimmer Bradley]]. Face parte din [[Seria Darkover]] care are loc pe planeta fictivă [[Darkover]] din sistemul stelar fictiv al unei [[gigantă roșie|gigante roșii]] denumită Cottman. Planeta este dominată de ghețari care acoperă cea mai mare parte a suprafeței sale. Zona locuibilă se află la doar câteva grade nord de ecuator. ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Isfdb title|id=1788}} ==Vezi și== * [[1989 în științifico-fantastic]] {{Seria Darkover}} {{Marion Zimmer Bradley}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 1989]] [[Categorie:Romane de Marion Zimmer Bradley]] [[Categorie:1989 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Seria Darkover]] [[Categorie:Cărți DAW Books]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1989]] c4kbvdpyejosgdy5co7k8hcavxcib5x 0 2532417 17023855 15606315 2025-06-10T13:47:21Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2016]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023855 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | image = [[Fișier:Thunderlord.jpg|250px]] | editura_ro = N/A | data_apariției_în_românia = | pagini_ro = | isbn_ro = | precedată_de = ''[[Stormqueen!]]'' | urmată_de = ''[[Hawkmistress!]]'' }} '''''Thunderlord!''''' este un [[roman științifico-fantastic]] (de [[fantezie științifică]]) din 2016 al scriitoarei americane Deborah J. Ross care are loc în universul Darkover imaginat de [[Marion Zimmer Bradley]]. Este al 24-lea roman publicat al seriei și al treilea în cronologia „Darkovană”.<ref>{{cite web|url=http://www.goodreads.com/book/show/27774712-thunderlord |title=Thunderlord (Darkover - Chronological Order #4) by Deborah J. Ross — Reviews, Discussion, Bookclubs, Lists |publisher=Goodreads.com |date= |accessdate=2017-04-26}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.bookseriesinorder.com/marion-zimmer-bradley/ |title=Marion Zimmer Bradley |publisher=Book Series In Order |date=2014-06-20 |accessdate=2017-04-26}}</ref><ref>{{Citation |publisher=isfdb.org |title=Series: Darkover |url=http://www.isfdb.org/cgi-bin/pe.cgi?246}}</ref> [[Seria Darkover]] are loc pe planeta fictivă [[Darkover]] din sistemul stelar fictiv al unei [[gigantă roșie|gigante roșii]] denumită Cottman. Planeta este dominată de ghețari care acoperă cea mai mare parte a suprafeței sale. Zona locuibilă se află la doar câteva grade nord de ecuator. ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://bookviewcafe.com/blog/2016/10/04/having-fun-with-women-characters-in-thunderlord-aka-jane-austen-on-darkover/ Having Fun With Women Characters in Thunderlord (aka “Jane Austen on Darkover”)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200928000630/https://bookviewcafe.com/blog/2016/10/04/having-fun-with-women-characters-in-thunderlord-aka-jane-austen-on-darkover/ |date=2020-09-28 }} by Deborah J. Ross * {{Isfdb title|id=2020605}} ==Vezi și== * [[2016 în științifico-fantastic]] {{Seria Darkover}} {{Marion Zimmer Bradley}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 2016]] [[Categorie:Romane de Deborah J. Ross]] [[Categorie:Romane de Marion Zimmer Bradley]] [[Categorie:2016 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Cărți DAW Books]] [[Categorie:Seria Darkover]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2016]] 6brsjmxndswwlscjxg62u0g56l7ir1n 0 2532683 17023892 15619499 2025-06-10T14:00:17Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2013]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023892 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | image =[[Fișier:The Children of Kings.jpg|250px]] | editura_ro = N/A | data_apariției_în_românia = | pagini_ro = | isbn_ro = | precedată_de = ''[[The Alton Gift]]'' | urmată_de = }} '''''The Children of Kings''''' (cu sensul de ''Copiii Regilor'') este un [[roman științifico-fantastic]] (de [[fantezie științifică]]) [[space opera]]<ref>{{Citation |publisher=PenguinRandomhouse.com |language=en |title=The Children of Kings by Marion Zimmer Bradley, Deborah J. Ross: 9780756408541 {{!}} PenguinRandomHouse.com: Books |url=https://www.penguinrandomhouse.com/books/297261/the-children-of-kings-by-marion-zimmer-bradley/}}</ref> din 2013 al scriitoarei americane [[Marion Zimmer Bradley]] scris împreună cu [[Deborah J. Ross]], a 28-a carte din [[Seria Darkover]].<ref>{{Citation |publisher=www.fantasticfiction.com |title=The Children of Kings (Darkover, book 28) by Marion Zimmer Bradley and Deborah J Ross |url=https://www.fantasticfiction.com/b/marion-zimmer-bradley/children-of-kings.htm}}</ref><ref>{{Citation |publisher=Goodreads |language=en |title=Goodreads |url=https://www.goodreads.com/book/show/15808618-the-children-of-kings}}</ref> Marion Zimmer Bradley a scris o povestire numită „The Children of Kings” în anii 1950 și a publicat un fragment în ''Astra's Tower Leaflet'' numărul în din 1952. Este posibil să fi fost publicat integral într-un [[fanzin]]. În notele sale despre această carte, Deborah Ross discută despre dezvoltarea acestui roman, dar nu face nicio referire la povestirea anterioară a lui Bradley.<ref>{{Citation |publisher=isfdb.org |title=Title: The Children of Kings |url=http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?1553385}}</ref> ''The Children of Kings'' face parte din [[Seria Darkover]] care are loc pe planeta fictivă [[Darkover]] din sistemul stelar fictiv al unei [[gigantă roșie|gigante roșii]] denumită Cottman. Planeta este dominată de ghețari care acoperă cea mai mare parte a suprafeței sale. Zona locuibilă se află la doar câteva grade nord de ecuator. ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Isfdb title|id=1553385}} ==Vezi și== * [[2013 în științifico-fantastic]] {{Seria Darkover}} {{Marion Zimmer Bradley}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 2013]] [[Categorie:Romane de Marion Zimmer Bradley]] [[Categorie:Seria Darkover]] [[Categorie:Romane de Deborah J. Ross]] [[Categorie:Romane postume]] [[Categorie:2013 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Cărți DAW Books]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2013]] i076d2tahhxu5l9fqikcp9pl43gfzsk 0 2536268 17024671 17023255 2025-06-10T23:05:33Z Andrebot 67048 Robot: actualizat listă în conformitate cu [[Wikipedia:Wikidata|Wikidata]] 17024671 wikitext text/x-wiki {{Pp-extended-vandalism|small=yes}} {{Despre|clubul de fotbal înființat în anul 2013|istoria clubului Universitatea Craiova dintre anii 1948 și 1991|CS Universitatea Craiova (1948)}} {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #007fc3 | culoare scris = #fffefe | logo = CS Universitatea Craiova.svg | upright = 0.65 | nume_complet = U Craiova 1948 Club Sportiv [[Societate pe acțiuni|SA]]<ref>{{Cite web|url=https://web.archive.org/web/20180622193125/http://frf.ro/comunicate/comunicate-frf/hotararea-comitetului-de-urgenta-al-frf-din-21-iunie-2018-id24302.html|access-date=6 March 2021|title=Hotărârea Comitetului de Urgență al FRF din 21 iunie 2018}}</ref> | poreclă = ''Alb-Albaștrii''<br>''Leii din Bănie''<br>''Studenții''<br>''Juveții''<br>''Știința''<br>''Campioana unei mari iubiri | culori = {{colorbox|white}}{{colorbox|#006cb6}} | stadion = [[Stadionul Ion Oblemenco|Ion Oblemenco]]<ref>[https://www.ucv1948.ro/stadion Templul în care zeii au coborât în iarbă]. ucv1948.ro</ref> | capacitate = 30.983 | data_fondării = {{Start date and years ago|df=yes|2013}}<br>ca {{Italic|CSU Craiova}} | finanțator = Mihai Rotaru<br />Adrian Andrici | președinte = Mihai Rotaru | palmares_național = [[Cupa României la fotbal|Cupa României]] (2)<br />[[Supercupa României]] (1) <!-- Echipament (de la 1 până la 3) --> | kit_alt1 = | pattern_la1 = _chesterfield2425h | pattern_b1 = _ucraiova2425h | pattern_ra1 = _chesterfield2425h | pattern_sh1 = | pattern_so1 = | leftarm1 = 0044FF | body1 = 0044FF | rightarm1 = 0044FF | shorts1 = 0044FF | socks1 = 0044FF | kit_alt2 = | pattern_la2 = _pumaglory22nc | pattern_b2 = _pumaultimate23nc | pattern_ra2 = _pumaglory22nc | pattern_sh2 = | pattern_so2 = | leftarm2 = FFFFFF | body2 = FFFFFF | rightarm2 = FFFFFF | shorts2 = 000000 | socks2 = 000000 | pattern_b3 = _pumafinal24n | pattern_la3 = _pumafinal24n | pattern_ra3 = _pumafinal24n | shorts3 = 000060 | socks3 = 000060 | pattern_sh3 = }} '''Clubul Sportiv Universitatea Craiova''', cunoscut sub numele de '''Universitatea Craiova''', sau pe scurt '''Craiova''', este un club de [[fotbal]] profesionist din [[Craiova]], [[România]], care evoluează în prezent în {{Ligă actuală}}. Clubul a apărut în anul 2013 și,<ref name=mic>{{cite web | url = http://www.micapi.ro/articole/sport/cs-universitatea-craiova-inscrisa-oficial-in-liga-a-doua.html | title =CS Universitatea Craiova, oficial în liga a doua| work =Micapi | accessdate = }}</ref><ref>{{cite web | url = http://adevarul.ro/locale/craiova/primarul-craiova-prezinta-noua-echipa-fotbal-cs-universitatea-1_51d53e81c7b855ff56fed32a/index.html | title = Primarul Craiovei prezintă noua echipă de fotbal FC Universitatea | work =adevarul.ro | accessdate = 2013-08-17}}</ref> Încă de la formare, afirmă că este succesorul [[CS Universitatea Craiova (1948)|Universității Craiova]] originale - acest fapt a fost susținut de majoritatea ordonanțelor judecătorești și de [[Liga Profesionistă de Fotbal]] dar, cu toate acestea, palmaresul este încă subiect de dispută cu entitatea restabilită [[FC U Craiova 1948|FC U Craiova]] (administrată de o succesiune de societăți comerciale controlate de omul de afaceri [[Adrian Mititelu]], care a fost dezafiliată de la Federația Română de Fotbal în 2011 și reînființată în 2017), iar incertitudinea persistă.<ref>{{cite web|url=https://blogsport.gsp.ro/buzarin/2020/05/14/ce-inseamna-promovarea-lui-fc-u-craiova-in-liga-a-2-a/|title=Ce înseamnă promovarea lui FC U Craiova în Liga a 2-a?|trans-title=What does FC U Craiova's promotion to the League 2 mean?|newspaper=[[Gazeta Sporturilor]]|last=Buzărin|first=Alin|language=ro|date=14 May 2020|access-date=14 May 2020|quote=This step forward of FC U will ignite the identity flame in Bănie. It always burned, and CS Universitatea, the League 1 team, always felt its flicker, even when Mititelu's side was struggling in the Fourth League.}}</ref>{{efn|În noiembrie 2017, [[LPF]] atribuie toate trofeele Universității Craiova câștigate între 1948 și 1991 entității CS U,<ref name="comunicat_lpf">{{cite web|url=https://lpf.ro/noutati/informare-cu-privire-la-palmaresul-cs-u-craiova/164|title=Informare cu privire la palmaresul CS U Craiova|trans-title=Information about the records of CS U Craiova|publisher=[[Liga Profesionistă de Fotbal|LPF.ro]]|language=ro|date=10 November 2017|access-date=8 February 2018}}</ref> cu toate acestea, ele nu sunt afișate pe profilul [[UEFA]].com al clubului.<ref name="uefa">{{cite web|url=https://www.uefa.com/teamsandplayers/teams/club=2606501/profile/index.html|title=Profile: Clubul Sportiv U Craiova|publisher=UEFA.com|access-date=21 February 2018}}</ref> Singurul trofeu major al FC U ar fi [[Cupa României 1992-1993]], deși și acesta este revendicat de CS U.<ref name="1993_cup">{{cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/marcel-popescu-vrea-cupa-la-craiova-dupa-25-de-ani-e-o-mansa-dubla-care-ne-va-da-sansa-de-a-juca-finala-408674|title=Marcel Popescu vrea Cupa la Craiova după 25 de ani: "În faza asta nu mai există bun și rău"|trans-title=Marcel Popescu wants the Cup in Craiova after 25 years: "At this point there is no good or bad"|publisher=[[Digi Sport (Romania)|Digi Sport]]|language=ro|date=14 March 2018|access-date=14 March 2018}}</ref> Un alt ordin judecătoresc din 2018 a sugerat că niciunul dintre cluburile actuale nu deține de fapt palmaresul clubului dintre 1948 și 1991.<ref name="court_2018">{{cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-3/s-a-intors-circul-in-banie-sefii-lui-cs-u-craiova-rad-de-rivala-fc-u-si-de-peluza-sud-inaintea-duelului-de-vineri-din-liga-a-3-a-a-venit-si-replica-lui-mititelu-552068.html|title=S-a întors circul în Bănie! Șefii lui CS U Craiova râd de rivala FC U și de Peluza Sud înaintea duelului de vineri din Liga a 3-a " A venit și replica lui Mititelu|trans-title=The show returns to ''Bănie''! CS U Craiova's officials make fun of rival FC U and ''Peluza Sud'' before the Liga 3 match on Friday " Mititelu also replied|newspaper=Gazeta Sporturilor|language=ro|date=1 November 2018|access-date=1 November 2018}}</ref> Apoi, în 2023, aceeași instanță a decis că palmaresul până în 1991 îi revine lui CS U,<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/avem-motivarea-in-cazul-palmaresul-craiovei-principala-concluzie-a-ca-timisoara-se-refera-la-protocolul-din-1991-706309.html|title=Avem motivarea în „cazul palmaresul Craiovei”. Principala concluzie a CA Timișoara se referă la protocolul din 1991|publisher=gsp.ro|date=31 July 2023}}</ref> însă FC U a făcut recurs și chestiunea se judecă în continuare.<ref>{{Cite web|url=https://www.fanatik.ro/decizia-luata-azi-de-inalta-curte-in-procesul-palmaresului-universitatii-craiova-20729138|title=Decizia luata azi de Înalta Curte în procesul palmaresului Universității Craiova|date=20 June 2024|publisher=fanatik.ro}}</ref>}} În 2018, ''Alb-Albaștrii'' au câștigat [[Cupa României 2017-2018|Cupa României]], reprezentând primul lor trofeu. ''Studenții'' își joacă meciurile de acasă pe [[Stadionul Ion Oblemenco]], care are o capacitate de 30.983 de locuri. Craiova are mai multe rivalități, cea mai notabilă fiind cea cu [[Dinamo București]]. == Istoric == === Înființarea echipei de fotbal a primăriei și disputa cu Adrian Mititelu (2013-2017) === [[File:CS U Craiova.png|140px|thumbnail|right|Sigla istorică folosită de CS Universitatea Craiova la reînființarea secției de fotbal a Clubului Sportiv.]] Ideea înființării unei noi echipe susținută de primărie în Craiova apare în 2009 în timpul unui conflict între Mititelu, și primăria orașului în care primul amenința cu mutarea echipei la Drobeta-Turnu Severin.<ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/se-naste-fc-craiova-161984.html| title=Se naște FC Craiova!| newspaper=Gsp.ro| date=3 noiembrie 2009 | accessdate=1 octombrie 2016}}</ref> După ce a schimbat acționariatul de mai multe ori, [[FC U Craiova 1948]] a intrat într-o dispută cu conducerea Federației Române de Fotbal și a fost dezafiliată în 2011. După stingerea litigiilor, FC U Craiova s-a reafiliat și a fost înscrisă în [[Liga a II-a]], avându-l ca patron pe Adrian Mititelu. În același an, însă, primăria municipiului Craiova a decis reînființarea vechii echipe Universitatea Craiova, preluând de această dată în statut și palmaresul vechii echipe. Astfel, în vara anului [[2013]], autoritățile locale din [[Craiova]], sprijinite de Pavel Badea, președintele Clubului Sportiv Universitatea Craiova, s-au asociat cu firma ''Blue Lions Capital'' și au înființat o secție de fotbal a Clubului Sportiv U Craiova.<ref name=mic/> În urma acestor evenimente, a izbucnit o dispută identitară între cele două: suporterii care în 1991 nu resimțiseră vreo schimbare semnificativă și vedeau pe FC U Craiova ca succesoare firească a vechii echipe au rămas de partea lui Mititelu; alții, nemulțumiți de managementul defectuos al FC U Craiova, de problemele ei financiare și în cele din urmă de dezafilierea echipei, au susținut CS Universitatea Craiova. Federația Română de Fotbal a evitat să tranșeze disputa și a înscris și pe CS Universitatea Craiova în [[Liga a II-a 2013–2014|aceeași serie a Ligii a II-a]].<ref>{{Citation | url=http://www.evz.ro/duel-fratricid-in-craiova-olguta-si-mititelu-bagati-in-aceeasi-oala-1052491.html| title=Duel fratricid în Craiova. Olguța și Mititelu, băgați în aceeași oală!| newspaper=Evenimentul zilei| date=15 august 2013| author=Mugur Băileșteanu| accessdate=1 octombrie 2016}}</ref> La data de 14 august a fost afiliată provizoriu la FRF din cauza problemelor cu dosarul de licențiere.<ref>{{cite web | url = http://www.fanatik.ro/csu-craiova-e-inca-in-aer-nu-a-fost-afiliata-de-frf-50115 | title = CSU Craiova e încă în aer. Nu a fost afiliată de FRF! | work =Fanatik | accessdate = 2013-08-17}}</ref> Din primul sezon, Universitatea Craiova a promovat în [[Liga I]]. Pe 28 iunie 2014, echipa a fost afiliată definitiv la FRF, după eliminarea din statutul federației a punctului care interzicea promovarea dacă o echipă nu are o vechime de minimum 3 ani.<ref>[http://liga2.prosport.ro/special/adunarea-generala-la-frf-a-decis-csu-craiova-a-fost-afiliata-definitiv-12851525 Adunarea Generală la FRF a decis: CSU Craiova a fost afiliată definitiv] liga2.prosport.ro. Accesat la 29 iulie 2014.</ref> În iulie 2014, CS "U" Craiova era patronată de doi oameni de afaceri români, Laviniu Dumitru Beze (5%) și Adrian Andrici (95%).<ref>{{cite web | url = http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/ei-vor-conduce-cs-u-craiova-detalii-despre-cei-doi-investitori-de-la-noua-echipa-din-oltenia-402680.html | title = Detalii despre cei doi investitori de la noua echipă din Oltenia| format = | work = GSP.RO | accessdate = 2013-08-17}}</ref> Universitatea Craiova a avut în sezonul 2013-2014 un buget stagional de 2 milioane euro.<ref name="evz2016-10-01">{{Citation | url=http://www.evz.ro/cs-u-craiova-va-avea-buget-de-2-milioane-de-euro-si-va-merge-in-cantonament-in-serbia-1047486.html| title=CS U Craiova va avea buget de două milioane de euro și va merge în cantonament în Serbia. Ce obiectiv are echipa| newspaper=Evenimentul zilei| date=15 iulie 2013| author=Mugur Băileșteanu| accessdate=1 octombrie 2016}}</ref><ref>{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/cs-u-craiova-si-a-prezentat-oficial-componenta-si-planurile-de-viitor-promovam-sigur-avem-buget-de-2-milioane-de-euro-403393.html| title=CS "U" Craiova și-a prezentat oficial componența și planurile de viitor: "Promovăm sigur! Avem buget de 2 milioane de euro"| newspaper=Gsp.ro| accessdate=1 octombrie 2016}}</ref> Echipamentul de joc a fost furnizat de firma [[Joma]], având ca sponsor principal pe tricou societatea de pariuri sportive Betano.<ref>{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/seria-2/cs-universitatea-imbracata-de-nike-11149296| title=CS Universitatea, îmbrăcată de Nike| newspaper=Liga2.prosport.ro| date=24 iulie 2013| accessdate=1 octombrie 2016}}</ref> La primul [[Liga I 2014-2015|sezon]] în Superliga României, Universitatea ocupă locul 5 care altfel i-ar fi adus participarea în [[UEFA Europa League]]. Cum însă echipa era afiliată la FRF de doar doi ani,<ref>{{Citation | url=http://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-19303277-liga-1-campionatul-insolventelor-cine-putea-reprezenta-romania-cupele-europene-sezonul-viitor.htm| title=Liga 1 - Campionatul insolventelor - Cine ar putea reprezenta Romania in cupele europene in sezonul viitor - Fotbal| newspaper=HotNews.ro| date= 6 februarie 2015| author=Adrian Ilincescu| accessdate=9 februarie 2015}}</ref> ea nu a fost eligibilă pentru a participa în competițiile europene. În [[Liga I 2015-2016|sezonul 2015-2016]], disputat în sistem de play-off și play-out, CS Universitatea Craiova a ratat participarea la play-off. Deși lipsa licenței europene la două echipe participante la play-off au făcut ca primul loc din play-out să devină loc de Europa League, CS Universitatea Craiova nu a reușit să-l ocupe, fiind depășită în ultimele runde de [[CSMS Iași]]. === În căutarea succesului (2017-prezent) === Locul 4 la finalul [[Liga I 2016-2017|sezonul 2016–17]] aduce participarea în competițiile europene. Primul meci a adus un adversar important în cel de-al treilea tur preliminar al UEFA Europa League, echipa italiană [[AC Milan]], Craiova părăsind competiția după 0-3 la general.<ref>{{cite news|url=http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/season=2018/matches/round=2000888/match=2021909/index.html|title=U Craiova 0–1 Milan|publisher=UEFA.com|date=27 July 2017|access-date=11 November 2017}}</ref><ref>{{cite news|url=http://www.uefa.com/uefaeuropaleague/news/newsid=2490276.html|title=PSV out as third qualifying round concludes|publisher=UEFA.com|date=4 August 2017|access-date=11 November 2017}}</ref> Pe 27 mai 2018, Universitatea a câștigat primul său trofeu, după ce a învins clubul de ligă secundă, [[FC Hermannstadt]], în finala Cupei României. Jocul s-a încheiat cu 2–0 și a fost găzduit pe [[Arena Națională]] din [[București]].<ref>{{cite web|url=http://www.ucv1948.ro/Toata-lumea-stie-Cupa-i-in-Banie|title=Toată lumea știe, Cupa-i în Bănie!|trans-title=Everyone knows, the Cup is in Bănie!|publisher=CS Universitatea Craiova|language=ro|date=27 May 2018|access-date=28 May 2018}}</ref> O lună mai târziu, [[Federația Română de Fotbal]] a aprobat o cerere pentru schimbarea denumirii societății ce administrează echipa din ''Club Sportiv U Craiova SA'' în ''U Craiova 1948 Club Sportiv SA''.<ref name="FRF_2018">{{cite web|url=http://frf.ro/comunicate/comunicate-frf/hotararea-comitetului-de-urgenta-al-frf-din-21-iunie-2018-id24302.html|title=Hotărârea Comitetului de Urgență al FRF din 21 iunie 2018|trans-title=FRF's Committee decision on 21 June 2018|publisher=[[Romanian Football Federation]]|language=ro|date=22 June 2018|access-date=22 June 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180622193125/http://frf.ro/comunicate/comunicate-frf/hotararea-comitetului-de-urgenta-al-frf-din-21-iunie-2018-id24302.html|archive-date=22 June 2018|url-status=dead}}</ref> În calitate de câștigătoare a Cupei României, Craiova a participat ulterior în [[Supercupa României 2018]], pe care a pierdut-o cu 0-1 în fața echipei [[CFR Cluj]] pe teren propriu.<ref>{{cite web|url=http://frf.ro/competitii/competitii-masculin/cfr-cluj-a-castigat-supercupa-romaniei-2018-id24377.html|title=CFR Cluj a câștigat Supercupa României 2018|trans-title=CFR Cluj won the 2018 Romanian Supercup|publisher=Romanian Football Federation|language=ro|date=14 July 2018|access-date=15 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180715011429/http://frf.ro/competitii/competitii-masculin/cfr-cluj-a-castigat-supercupa-romaniei-2018-id24377.html|archive-date=15 July 2018|url-status=dead}}</ref> Doi ani mai târziu, pe 3 august 2020, tot într-un meci de acasă împotriva CFR Cluj, Universitatea Craiova a fost aproape de a câștiga a cincea ligă națională. [[Dan Nistor]] a deschis scorul pentru Craiova în minutul unsprezece, dar ''CeFeRiștii'' au întors jocul și au câștigat meciul final al sezonului cu scorul de 3-1, devenind astfel campioni pentru al treilea an consecutiv.<ref>{{cite web|url=https://www.prosport.ro/eveniment/universitatea-craiova-cfr-cluj-live-video-online-din-etapa-10-a-play-off-ului-ligii-1-finala-campionatului-se-joaca-in-banie-echipele-probabile-19071642|title=Universitatea Craiova – CFR Cluj 1-3. Veni, Vidi, Vinicius. Ardelenii revin spectaculos, câștigă al treilea titlu consecutiv și se pregătesc de preliminariile Champions League|trans-title=Universitatea Craiova – CFR Cluj 1-3. Veni, Vidi, Vinícius. ''Ardelenii'' turn the game around in a spectacular manner, win their third consecutive title and prepare for the Champions League qualifiers|publisher=ProSport|language=ro|date=3 August 2020|access-date=13 October 2020}}</ref> ''Juveții'' încep [[Liga I 2020-2021|sezonul 2020-2021]] cu așteptări mari, apăsați însă de pierderea titlului în ultima etapă de anul trecut. Primele etape din sezon aduc o serie impresionantă de 7 victorii consecutive, iar Craiova conducea clasamentul în etapa a IX-a cu speranțe la titlu. Urmează însă niște prestații inconstante care fac echipa să-și piardă din ritm, ceea ce duce la numirea antrenorului [[Marinos Ouzounidis]] în februarie 2021.<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/ouzounidis-a-ajuns-la-craiova-primele-imagini-in-banie-cu-noul-antrenor-al-oltenilor-1000750|title=Ouzounidis a ajuns la Craiova! Primele imagini în Bănie cu noul antrenor al oltenilor|date=6 February 2021|access-date=31 May 2021}}</ref> Noul antrenor aduce o inspirație nouă echipei care pierde doar un singur joc până la finalul sezonului regular unde termină pe locul 3, la 7 puncte în spatele liderului, 4 după înjumătățire. Echipa începe play-off-ul cu șanse mici la titlu, după [[FCSB]] și [[CFR Cluj]], însă lucrurile se schimbă când Universitatea învinge ambele echipe în etape consecutive și reintră în lupta pentru câștigarea campionatului. Totuși, echipa pierde rapid teren după o evoluție inexplicabilă de 4 înfrângeri consecutive, iar speranțele la câștigarea unui titlu se stingeau. Într-un final, Universitatea termină sezonul pe locul 3, la 13 puncte de lider. Ca o consolare însă, echipa reușește să câștige [[Cupa României 2020-2021]] în fața formației [[Astra Giurgiu]], fiind a doua cupă câștigatăde CS U Craiova. Astfel accede în turul II preliminar al [[UEFA Europa Conference League 2021-2022]].<ref>{{Cite web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/cupa-romaniei/cs-universitatea-craiova-castiga-a-doua-cupa-a-romaniei-in-ultimii-3-ani-dupa-o-finala-epica-impotriva-retrogradatei-astra-632339.html|title=CS Universitatea Craiova câștigă a doua Cupă a României în ultimii 3 ani, după o finală epică împotriva retrogradatei Astra|date=22 May 2021|access-date=22 May 2021}}</ref> De asemenea, pe 10 iulie 2021, CS Universitatea Craiova reușește să câștige, pentru prima oară în istorie, [[Supercupa României]], în fața lui CFR Cluj, în urma loviturilor de departajare. == Palmares == CS Universitatea Craiova și clubul lui Adrian Mititelu au fost și sunt în dispută privind palmaresul clubului dintre 1948 și 1991. Prima decizie a fost favorabilă lui CS Universitatea Craiova, când [[Curtea de Apel București]] a dat dreptate clubului lui Mihai Rotaru, care contesta dreptul echipei lui Mititelu de a folosi brandul „Universitatea Craiova”.<ref name="ProSport_2016-03-10">{{Citation | url=https://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/s-a-decis-unde-este-palmaresul-universitatii-craiova-detalii-surprinzatoare-din-motivarea-tribunalului-bucuresti-15103479| title=S-a decis unde este palmaresul Universității Craiova! Detalii surprinzătoare din motivarea Tribunalului București| newspaper=ProSport| date= 10 martie 2016| accessdate=29 octombrie 2018 |author1 = Cosmin Staicu}}</ref> Ulterior, o altă instanță a clarificat însă că CS Universitatea Craiova nu este succesoarea echipei dintre 1948 și 1991.<ref name="GSP_2018-08-21">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/documente-oficiale-motivarea-instantei-cs-u-craiova-din-liga-1-nu-are-palmaresul-stiintei-546688.html| title=DOCUMENTE OFICIALE motivarea instanței: CS U Craiova din Liga 1 NU are palmaresul "Științei"| newspaper=GSP| date= 21 august 2018| accessdate=29 octombrie 2018}}</ref> Conflictele continuă, întrucât, după ce în 2018 societatea ce administrează echipa și-a schimbat numele în acte în ''U Craiova 1948 Club Sportiv'', o denumire similară cu a clubului lui Mititelu, acesta din urmă a cerut în instanță ca clubul să fie obligat să adopte o altă denumire.<ref name="GSP_2018-08-02">{{Citation | url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/adrian-mititelu-inca-un-proces-contra-celor-de-la-u-craiova-sa-si-schimbe-de-urgenta-noul-nume-obtinut-ilegal-545404.html| title=Adrian Mititelu, încă un proces contra celor de la U Craiova: "Să-și schimbe de urgență noul nume obținut ilegal"| newspaper=GSP| date= 2 august 2018| accessdate=29 octombrie 2018}}</ref> În prezent, CS Universitatea Craiova are acordul juridic de a folosi marca.<ref>{{cite web|url =https://www.fanatik.ro/manifesul-suporterilor-olteni-sintem-universitatea-craiova-iata-dovada-14518170/amp| title= Manifestul suporterilor olteni| newspaper=Fanatik| date=10 decembrie 2014 | accessdate=30 aprilie 2020}}</ref> [[LPF]] recunoaște CS Universitatea drept succesorul clubului din 1948, însă mai multe instanțe judecătorești au dat deciizii diferite. De la înființarea sa și înscrierea în Liga a II-a în 2013, CS Universitatea Craiova a reușit următoarele performanțe: ===Competiții naționale=== [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Superliga României]]:''' : {{Silver2}} '''Vicecampioană (1):''' [[Liga I 2019-2020|2019-2020]] [[Fișier:Campioana Romania.png|20px]] '''[[Liga a II-a]]:''' : {{Gold1}} '''Campioană (1):''' [[Liga a II-a 2013-2014|2013-2014]] [[Fișier:Cupa si Supercupa Romaniei 2016 logo.svg|20px]] '''[[Cupa României]]:''' : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigătoare (2):''' [[Cupa României 2017-2018|2017-2018]], [[Cupa României 2020-2021|2020-2021]] [[Fișier:Roundel of Romania.svg|20px]]'''[[Supercupa României]]:''' : [[File:Cup Winner.png]] '''Câștigătoare''' (1): [[Supercupa României 2021|2021]] : [[File:Cup Finalist.png]] '''Finalistă''' (1): [[Supercupa României 2018|2018]] === Competiții internaționale === [[Fișier:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Europa League]]''' :* '''Turul 3 preliminar''' ('''3'''): [[UEFA Europa League 2017-2018|2017-2018]], [[UEFA Europa League 2018-2019|2018-2019]], [[UEFA Europa League 2019-2020|2019-2020]] [[Fișier:UEFA European Cup.svg|frameless|10px]] '''[[UEFA Conference League]]''' :* '''Play-off''' ('''1'''): [[Conference League 2022-2023|2022-2023]] == CS Universitatea Craiova în cupele europene == <div style="height:400px; width:500px; overflow:auto; padding:3px; margin-bottom:20px; border:5px solid #CCCCCC; padding:1em; padding-top:0.2em; padding-bottom:0em;font-size:90%;float:left;"> {| border="0" cellspacing="0" cellpadding="4" | align="center" bgcolor="#006cb6" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Europa League 2017/18'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 3 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Universitatea Craiova [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | width="50" align="center" | 0-1 | width="250" | {{flagicon|ITA}} '''AC Milan''' |- | align="right" | '''AC Milan''' {{flagicon|ITA}} | align="center" | 2-0 | width="250" | [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | align="center" bgcolor="#006cb6" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Europa League 2018/19'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 3 preliminar''' |- | align="right" | '''RB Leipzig''' {{flagicon|GER}} | align="center" | 3-1 | width="250" | [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | width="250" align="right" | Universitatea Craiova [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | {{flagicon|GER}} RB Leipzig |- | align="center" bgcolor="#006cb6" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Europa League 2019/20'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 preliminar''' |- | align="right" | Sabail {{flagicon|AZE}} | width="50" align="center" | 2-3 | [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] '''Universitatea Craiova''' |- | width="250" align="right" | '''Universitatea Craiova''' [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | align="center" | 3-2 | width="250" |{{flagicon|AZE}} Sabail |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Honvéd {{flagicon|HUN}} | width="50" align="center" | 0-0 | width="250" | [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | width="250" align="right" | '''Universitatea Craiova''' [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | align="center" | 0-0 <br /> <small>(3-1 la penaltiuri)</small> | {{flagicon|HUN}} Honvéd |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" |'''Turul 3 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Universitatea Craiova [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | align="center" | 0-2 | {{flagicon|GRE}} '''AEK Atena''' |- | width="250" align="right" | AEK Atena {{flagicon|GRE}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" |[[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | align="center" bgcolor="#006cb6" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Europa League 2020/21'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 1 preliminar''' |- | align="right" | '''Locomotive Tbilisi''' {{flagicon|GEO}} | align="center" | 2-1 | width="250" |[[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | align="center" bgcolor="#006cb6" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Europa Conference League 2021/22'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Laçi''' {{flagicon|ALB}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | width="250" align="right" | Universitatea Craiova [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | align="center" | 0-0 | {{flagicon|ALB}} Laçi |- | align="center" bgcolor="#006cb6" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Europa Conference League 2022/23'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | Vllaznia {{flagicon|ALB}} | width="50" align="center" | 1-1 | width="250" | [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | width="250" align="right" | '''Universitatea Craiova''' [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | align="center" | 3-0 | {{flagicon|ALB}} Vllaznia |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 3 preliminar''' |- | width="250" align="right" | '''Universitatea Craiova''' [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | align="center" | 3-0 | {{flagicon|UKR}} Zorya Luhansk |- | width="250" align="right" | Zorya Luhansk {{flagicon|UKR}} | width="50" align="center" | 1-0 | width="250" | [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Play-off''' |- | width="250" align="right" | '''Universitatea Craiova''' [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | align="center" | 1-1 | {{flagicon|ISR}} Hapoel Be'er Sheva |- | width="250" align="right" | Hapoel Be'er Sheva {{flagicon|ISR}} | width="50" align="center" | 2-2 ({{aet}}) <br /> <small>(4-3 la penaltiuri)</small> | width="250" |[[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | align="center" bgcolor="#006cb6" colspan="3" | <span style="color:white">'''UEFA Europa Conference League 2024/25'''</span> |- | colspan="3" bgcolor="#dddddd" align="center" | '''Turul 2 preliminar''' |- | width="250" align="right" | NK Maribor {{flagicon|SLO}} | width="50" align="center" | 2-0 | width="250" |[[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] Universitatea Craiova |- | width="250" align="right" | '''Universitatea Craiova''' [[Fișier:CS Universitatea Craiova.svg|22px]] | align="center" | 3-2 | {{flagicon|SLO}} NK Maribor |- |} </div> <div style="clear:both;"></div> === Bilanț general === {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- ! Competiție !style="width:28px"|{{tooltip|Ap|Apariții}} !style="width:28px"|{{tooltip|M|Meciuri jucate}} !style="width:28px"|{{tooltip|V|Victorii}} !style="width:28px"|{{tooltip|E|Egaluri}} !style="width:28px"|{{tooltip|Î|Înfrângeri}} !style="width:28px"|{{tooltip|GM|Goluri Marcate}} !style="width:28px"|{{tooltip|GP|Goluri Primite}} !style="width:28px"|{{tooltip|DG|Diferență de goluri}} |- ! [[UEFA Europa League]] | 4||11||2||4||5||13||17||-4 |- ! [[UEFA Europa Conference League]] | 2||4||1||2||1||4||2||+2 |- ! Total ! 6||15||3||6||6||17||19||-2 |} === Clasamentul UEFA al cluburilor === Acesta este [[Coeficienți UEFA|coeficientul UEFA]] al clubului, la data de 14 iunie 2021:<ref>[https://kassiesa.home.xs4all.nl/bert/uefa/data/method5/trank2022.html Member associations - UEFA rankings - Club coefficients – UEFA.com<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !style="background:#DCDCDC"|{{Tooltip| P | Poziția}} !style="background:#DCDCDC"|Club !style="background:#DCDCDC"|Coeficient |- |align=left|137||align=left|{{Flagicon|CRO}} [[Hajduk Split]]||align=center|{{formatnum|8000}} |- |align=left|138||align=left|{{Flagicon|CRO}} [[NK Osijek]] ||align=center|{{formatnum|7500}} |- style="background:#ffc;" |align=left|'''139'''||align=left|{{Flagicon|ROU}} '''Universitatea Craiova'''||align=center|'''{{formatnum|7500}}''' |- |align=left|140||align=left|{{Flagicon|AUT}} [[Austria Viena]]||align=center|{{formatnum|7500}} |- |align=left|141||align=left|{{Flagicon|WAL}} [[The New Saints FC|The New Saints]]||align=center|{{formatnum|7500}} |} ==Stadioane== {{Main|Stadionul Ion Oblemenco (1967) |Stadionul Extensiv |Stadionul Ion Oblemenco}} [[File:Stadium Ion Oblemenco - inside.JPG|250px|thumbnail|left|Vechiul stadion [[Stadionul Ion Oblemenco (1967)|Ion Oblemenco]]]] ===Stadionul Ion Oblemenco (1967)=== [[File:OblemencoNewStadium.jpg|250px|thumbnail|right|Noul stadion [[Stadionul Ion Oblemenco (2017)|Ion Oblemenco]], vedere din interior]] [[Stadionul Ion Oblemenco (1967)|Stadionul Ion Oblemenco]] a fost un stadion polivalent din Craiova și a fost numit inițial ''Stadionul Central''. A fost folosit mai ales pentru meciuri de fotbal și avea o capacitate de până la 25.252 de persoane înainte de a fi demolat. Stadionul a fost deschis pe 29 octombrie 1967, cu meciul dintre [[echipa națională de fotbal a României]] și [[echipa națională de fotbal a Poloniei]], meci încheiat 2-2. A găzduit numeroase meciuri memorabile în timpul erei ''Craiovei Maxima'', cum ar fi sferturile de finală ale [[Cupa Campionilor Europeni 1981-1982|Cupei Campionilor Europeni 1981-1982]] împotriva formației germane [[FC Bayern München|Bayern München]] și semifinala [[Cupa UEFA 1982-1983|Cupei UEFA 1982-83]] împotriva echipei portugheze [[S.L. Benfica|Benfica]]. După moartea legendei Universității Craiova, [[Ion Oblemenco]], în 1996, stadionul a fost redenumit în onoarea sa. În 2008, stadionul a suferit o renovare majoră, iar în 2015 a fost demolat în totalitate. ===Noul Stadion Ion Oblemenco (2017)=== Noul Stadion Ion Oblemenco, cu o capacitate de 30.929 locuri, a fost inaugurat pe 10 noiembrie 2017 cu un meci amical între Universitatea Craiova și clubul ceh, [[Slavia Praga]].<ref>{{cite web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/inaugurare-sf-pentru-ozn-ul-craiovei-16815706|title=Inaugurare SF pentru OZN-ul Craiovei|trans-title=Incredible opening for Craiova's UFO|publisher=ProSport|language=ro|date=10 November 2017|access-date=11 November 2017}}</ref> În perioada construirii stadionului, Craiova și-a disputat meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Extensiv]]. ==Suporteri== [[File:Choreography in the Stadionul Ion Oblemenco.jpg|180px|thumbnail|left|Coregrafia fanilor Craiovei]] Universitatea Craiova are o mulțime de fani din [[Craiova]], și mai ales în regiunea [[Oltenia|Olteniei]], dar și în România, fiind a treia cea mai susținută echipă din țară după [[FCSB]] și [[Dinamo București]], după cum se arată într-un sondaj din 2019.<ref>{{Cite web|url=https://www.digisport.ro/fotbal/liga-1/fcsb-ramane-cea-mai-iubita-echipa-din-romania-pe-ce-loc-se-afla-csa-steaua-dar-si-cati-fani-au-dinamo-craiova-si-rapid-771528|title=FCSB, avantaj uriaș în topul celor mai iubite echipe din România! Pe ce locuri se află Steaua, Dinamo, Craiova și Rapid|access-date=23 April 2021}}</ref> Există mai multe grupuri de galerii, dar în 2013 s-a produs o împărțire majoră între fani din cauza incertitudinii cu privire la identitățile celor două cluburi care revendică palmaresul [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|fostei Universități Craiova]]. ''Sezione Ultra '2000'' și ''Utopia'' de la ''Peluza Nord'' au ales să susțină CS Universitatea Craiova,<ref>{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/tradare-in-oltenia-grupurile-de-ultrasi-ai-universitatii-craiova-se-alatura-echipei-sustinute-de-municipalitate-407739.html|title=Trădare în Oltenia " Grupurile de ultrași ai Universității Craiova se alătură echipei susținute de Municipalitate!|trans-title=Betrayal in Oltenia "Universitatea Craiova ultras groups join the team sustained by the Municipality|newspaper=Gazeta Sporturilor|language=ro|date=4 September 2013|access-date=31 March 2018}}</ref> în timp ce ''Praetoria'' și ''Ultras 2004'' de la ''Peluza Sud 97'' au ales [[FC U Craiova 1948|FC U Craiova]]. Mai târziu, în 2017, ''Ultras Craiova 2004'' a părăsit FC U și a decis să rămână neutră.<ref>{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/al-treilea-tip-de-ultrasi-in-banie-comunicat-oficial-nici-cu-echipa-lui-mititelu-nici-cu-cs-u-ambele-sunt-clone-scandal-cu-emblemele-dupa-aparitia-noului-echipament-al-fc-u-517870.html|title=Al treilea tip de ultrași în Bănie " Comunicat oficial: "Nici cu echipa lui Mititelu, nici cu CS U. Ambele sunt clone!" » Scandal cu emblemele după apariția noului echipament al FC U|newspaper=Gazeta Sporturilor|language=ro|date=7 August 2017}}</ref> După ceva timp, dat fiind faptul că CS Universitatea Craiova a achiziționat dreptul de utilizare a mărcii, s-au înființat numeroase grupuri noi în ''Peluza Nord Craiova'': ''North Lions'',<ref>{{cite web|url=https://craiova-maxima.ro/north-lions/|title=North Lions|publisher=Craiova-Maxima.ro|language=ro|date=30 November 2015|access-date=31 March 2018}}</ref> ''Vechiul Spirit Ultras'', ''Nord Oltenia'', ''Gruppo Sibiu'', ''Gruppo Capitala'', ''Ponsiona'' și ''UNU MAI UNIT''. În martie 2018, suporterii lui FC Universitatea 1948 care au participat la un meci amical între România și Suedia pe Stadionul Ion Oblemenco l-au huiduit pe jucătorul echipei CS U Craiova, [[Alexandru Mitriță]], după ce a fost înlocuit.<ref>{{cite web|url=http://www.gsp.ro/fotbal/nationala/romania-suedia-1-0-mitrita-afectat-de-reactia-fanilor-nu-e-firesc-e-in-dubiu-pentru-derby-ul-cu-cfr-cluj-535936.html|title=ROMÂNIA – SUEDIA 1–0 // Mitriță, afectat de reacția fanilor: "Nu e firesc!" + E în dubiu pentru derby-ul cu CFR Cluj|trans-title=ROMANIA – SWEDEN 1–0 // Mitriță, affected by fans' reaction: "It's not normal!" + His presence is in doubt for the derby with CFR Cluj|newspaper=Gazeta Sporturilor|language=ro|date=28 March 2018|access-date=30 March 2018}}</ref> De asemenea, au rupt scaune și, ca răspuns, fanii lui CS U Craiova au folosit în mod simbolic insecticid pentru a „scăpa de duhoarea” lăsată de ultrașii ''Peluza Sud 97''.<ref>{{cite web|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/au-folosit-insecticid-fanii-craiovei-din-liga-1-au-dezinfectat-peluza-ocupata-la-meciul-cu-suedia-de-suporterii-echipei-lui-mititelu-foto-17113699|title=Au folosit insecticid! Fanii Craiovei din Liga 1 au dezinfectat peluza ocupată la meciul cu Suedia de suporterii echipei lui Mititelu|trans-title=They used insecticide! Liga 1 fans of Craiova have disinfected the place where the supporters of Mititelu's team stayed at the match against Sweden|publisher=ProSport|language=ro|date=30 March 2018|access-date=30 March 2018}}</ref> ===Rivalități=== [[File:Universitatea Craiova - Dinamo Bucuresti, 1973.jpg|thumb|right|270px|Suporteri la un meci dintre [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universitatea Craiova]] și [[FC Dinamo București|Dinamo București]] în 1973]] Principala rivalitate a fanilor lui CS U Craiova este cea cu concitadinii de la [[FC U Craiova 1948|FC U Craiova]].<ref name="GSP_2021-05-14 11:40 . actualizat">{{Citation|title=Sorin Cârțu începe războiul cu FC U Craiova 1948: „Nu ne ating miștourile lor”|date=2021-05-14 11:40 . actualizat|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/sorin-cartu-cs-universitatea-craiova-fc-u-631721.html|newspaper=GSP|accessdate=2021-05-14 11:40 . actualizat}}</ref> Suporterii CS Universitatea preiau rivalitatea fostei [[CS Universitatea Craiova (fotbal, 1948-1991)|Universități]] cu clubul din capitală, [[Dinamo București]]. ''Studenții'' dețin o ură îndelungată împotriva lui Dinamo București, care s-a dezvoltat la sfârșitul sezonului [[Divizia A 1972-1973|1972–1973]]. Cele două echipe au terminat cu un număr egal de puncte în campionatul național, dar lui Dinamo i s-a acordat titlul datorită [[Diferență de goluri|diferenței de goluri]] ușor superioară.<ref>{{cite web|url=https://www.fanatik.ro/craiova-dinamo-titlul-pierdut-dubios-1973-generat-ura-oltenilor-17298147|title=CRAIOVA-DINAMO. Titlul pierdut dubios în '73 a generat ura oltenilor|trans-title=CRAIOVA-DINAMO. The title lost in a strange way in '73 generated the hate of "the People of Oltenia"|publisher=Fanatik.ro|language=ro|date=22 April 2017|access-date=28 April 2018}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.telekomsport.ro/cs-u-craiova-dinamo-orgoliul-a-ramas-obiectivele-s-au-schimbat-17209646|title=CS U Craiova – Dinamo, orgoliul a rămas, obiectivele s-au schimbat|trans-title=CS U Craiova – Dinamo, the pride remains, the objectives have changed|publisher=[[Telekom TV|Telekom Sport]]|language=ro|date=16 September 2017|access-date=28 April 2018}}</ref> ''Știința'' are, de asemenea, o rivalitate mai puțin intensă cu celălalt club major din [[București|capitală]], [[FCSB]]. O altă rivalitate minoră s-a dezvoltat și cu celălalt club major din Oltenia, [[CS Pandurii Târgu Jiu|Pandurii Târgu Jiu]].<ref>{{cite web|url=http://www.gds.ro/Sport/2015-02-10/fotbal-derbiul-olteniei-din-liga-i,-pe-23-februarie/|title=Fotbal – Derbiul Olteniei din Liga I, pe 23 februarie|trans-title=Football – Liga I's Derby of Oltenia, on 23 February|publisher=Gazeta de Sud|language=ro|date=10 February 2015|access-date=28 April 2018}}</ref> == Tricou de joc și sponsori pe tricou == Echipamentul oficial al echipei începând cu sezonul [[Liga I 2020-2021|sezonul 2020-2021]] al Superligii României este produs de de compania [[Puma SE|Puma]]. Sponsorul principal al echipei este agenția de pariuri sportive online [[Betano.com]], care apare cu sigla pe partea frontală a tricoului oficial. == Lotul de jucători == === Prima echipă === {{Listă populată din Wikidata|tip_predefinit=lot-fotbal}} {{Updated|{{Dată|2025|6|11}}}} {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=Japonia|nr=|nume={{Ill-wd|Q105598468|3=Takuto Oshima}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Q800|nr=|nume={{Ill-wd|Q111932304|3=Carlos Mora}}|poz=}} {{Ef jucător|nat=Georgia|nr=|nume={{Ill-wd|Q112228977|3=Anzor Mekvabishvili}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q114436185|3=Marian Danciu}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Portugalia|nr=|nume=[[Samuel Teles]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Croația|nr=|nume={{Ill-wd|Q127427403|3=Juraj Badelj}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q130240881|3=Ștefan Bană}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Mitriță]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=Macedonia de Nord|nr=|nume={{Ill-wd|Q17152630|3=Gjoko Zajkov}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=Franța|nr=|nume=[[Lyes Houri]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=11|nume=[[Nicușor Bancu]]|poz=}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Vasile Mogoș]]|poz=F}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q24451823|3=Laurențiu Popescu}}|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Q783|nr=|nume={{Ill-wd|Q25343699|3=Denil Maldonado}}|poz=F}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Alexandru Cicâldău]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume={{Ill-wd|Q27107080|3=Mihai Căpățînă}}|poz=M}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Vladimir Screciu]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Q983|nr=|nume={{Ill-wd|Q29512609|3=Basilio Ndong}}|poz=}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Jovan Marković]]|poz=A}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Relu Stoian]]|poz=P}} {{Ef jucător|nat=Brazilia|nr=|nume={{Ill-wd|Q55632317|3=Alisson Safira}}|poz=A}} {{Ef jucător|nat=Cuba|nr=|nume={{Ill-wd|Q56579249|3=Luis Paradela}}|poz=}} {{Ef jucător|nat=România|nr=|nume=[[Ștefan Baiaram]]|poz=M}} {{Ef jucător|nat=Spania|nr=|nume={{Ill-wd|Q66382826|3=Iago López}}|poz=F}} {{Ef sfârșit}} === Jucători împrumutați === {{Ef start}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[David Lazar]]|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|Gloria Buzău]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Andrei Ivan]]|poz=|other=la {{Ill-wd|Q352270|3=Adanaspor}}}} {{Ef mijloc}} {{Ef jucător|nat=România|nume={{Ill-wd|Q63213040|3=Alexandru Ișfan}}|poz=|other=la [[FC Gloria Buzău (2016)|Gloria Buzău]]}} {{Ef jucător|nat=România|nume=[[Alexandru Cîmpanu|George Cîmpanu]]|poz=|other=la [[FC UTA Arad|UTA Arad]]}} {{Ef sfârșit}} {{Listă populată din Wikidata/sfârșit}} ====Jucători notabili==== {{Col-begin}} {{Col-4}} ;Romania * {{flagicon|ROU}} [[Nicușor Bancu]] * {{flagicon|ROU}} [[Alexandru Băluță]] * {{flagicon|ROU}} [[Cristian Ganea]] * {{flagicon|ROU}} [[Andrei Ivan]] {{Col-4}} ;Bulgaria * {{flagicon|BUL}} [[Valentin Iliev]] * {{flagicon|BUL}} [[Hristo Zlatinski]] ;Cape Verde * {{flagicon|CPV}} [[Carlos Silveira da Graça|Kay]] * {{flagicon|CPV}} [[Nuno Rocha (Cape Verdean footballer)|Nuno Rocha]] {{Col-4}} ;Romania * {{flagicon|ROU}} [[Alexandru Mateiu]] * {{flagicon|ROU}} [[Alexandru Mitriță]] * {{flagicon|ROU}} [[Bogdan Vătăjelu]] * {{flagicon|ROU}} [[Valentin Mihăilă]] {{Col-end}} ===Universitatea Craiova II=== {{updated|22 august 2018}} {{Fs start}} {{Fs player|no= 1|nat=ROU|pos=GK|name=Andrei Bobonete}} {{Fs player|no= 3|nat=ROU|pos=DF|name=Marian Ion}} {{Fs player|no= 4|nat=ROU|pos=DF|name=Cosmin Chiriță}} {{Fs player|no= 7|nat=ROU|pos=DF|name=[[Ionuț Trocan]]|other=[[Captain (association football)|Captain]]}} {{Fs player|no= 8|nat=ROU|pos=MF|name=Alexandru Dinu-Ivănescu}} {{Fs player|no=11|nat=ROU|pos=FW|name=Gabriel Trancă}} {{Fs mid}} {{Fs player|no=17|nat=ROU|pos=DF|name=Bogdan Țoiu}} {{Fs player|no=19|nat=ROU|pos=MF|name=Angel Ciutică}} {{Fs player|no=23|nat=ROU|pos=FW|name=Ionuț Frăsineanu}} {{Fs player|no=47|nat=ROU|pos=MF|name=Vasile Constantin}} {{Fs player|no=— |nat=ROU|pos=DF|name=Sorin Sima}} {{Fs end}} ==Antrenori== *{{flagicon|ROU}} [[Erik Lincar]] (1 iulie 2013 – 30 septembrie 2013) *{{flagicon|ROU}} [[Ovidiu Stîngă]] (1 octombrie 2013 – 14 martie 2014) *{{flagicon|ROU}} [[Gavril Balint]] (17 martie 2014 – 10 iunie 2014) *{{flagicon|ROU}} [[Ionel Gane]] (10 iunie 2014 – 2 septembrie 2014) *{{flagicon|ROU}} [[Emil Săndoi]] (3 septembrie 2014 – 8 ianuarie 2016) *{{flagicon|ROU}} [[Daniel Mogoșanu]] (8 ianuarie 2016 – 31 mai 2016) *{{flagicon|ROU}} [[Gheorghe Mulțescu]] (9 iunie 2016 – 9 iunie 2017) *{{flagicon|ITA}} [[Devis Mangia]] (9 iunie 2017 – 15 aprilie 2019) *{{flagicon|ROU}} [[Corneliu Papură]] (15 aprilie 2019 – 3 septembrie 2019) *{{flagicon|ROU}} [[Victor Pițurcă]] (3 septembrie 2019 – 5 ianuarie 2020) *{{flagicon|ROU}} [[Corneliu Papură]] (13 ianuarie 2020 – 7 mai 2020) *{{flagicon|ITA}} [[Cristiano Bergodi]] (8 mai 2020 – 9 noiembrie 2020) *{{flagicon|ROU}} [[Corneliu Papură]] (10 noiembrie 2020 – 30 ianuarie 2021) *{{flagicon|GRE}} [[Marinos Ouzounidis]] (6 februarie 2021 – 23 iulie 2021) *{{flagicon|ROU}} [[Laurențiu Reghecampf]] (26 iulie 2021 – 12 iunie 2022) *{{flagicon|ROU}} [[László Balint]] (13 iunie 2022 – 8 august 2022) *{{flagicon|ROU}} [[Mirel Rădoi]] (9 august 2022 – 8 decembrie 2022) *{{flagicon|ROU}} [[Eugen Neagoe]] (23 decembrie 2022 – 25 iulie 2023) *{{flagicon|ROU}} [[Laurențiu Reghecampf]] (25 iulie 2023 – 26 septembrie 2023) *{{flagicon|BUL}} [[Ivailo Petev]] (7 noiembrie 2023 – ) ==Note== {{notelist}} == Referințe == <references /> == Legături externe == * [http://www.ucv1948.ro|/ Site Oficial - Universitatea Craiova] * [http://www.craiova-maxima.ro Site suporteri -Universitatea Craiova] {{Campionatul de Fotbal al României}} {{DEFAULTSORT:Universitatea Craiova}} [[Categorie:Cluburi de fotbal din Dolj]] [[Categorie:Fondări în 2013]] [[Categorie:Câștigătoare ale Cupei României la fotbal]] [[Categorie:Câștigătoare ale Supercupei României la fotbal]] [[Categorie:Cluburi din Campionatul de Fotbal al României]] [[Categorie:Sport în Craiova]] jekndj96m7gji8y8inlpebh1yiec11l 0 2541841 17023913 16978342 2025-06-10T14:05:51Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2008]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023913 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | image = [[Fișier:Pădurea întunecată.jpg|250px]] | traducător = Nina Iordache<ref>{{Citation |title=Pădurea întunecată (Seria AMINTIRI DIN TRECUTUL TERREI, partea a II-a) |publisher=Editura Nemira |url=https://nemira.ro/padurea-intunecata-seria-amintiri-din-trecutul-terrei-partea-a-ii-a}}</ref> | editura_ro =[[Editura Nemira]] | data_apariției_în_românia =14 sept. 2018 | format = | audio = | pagini_ro = 600 | isbn_ro = ISBN 978-606-43-0351-6 }} '''''Pădurea întunecată''''' este un [[Științifico-fantastic|roman științifico-fantastic]] din 2008 al scriitorului chinez [[Liu Cixin]]. Este al doilea roman al seriei ''Amintiri din trecutul Terrei'' (în {{Lang-zh1|地球往事}}), dar cititorii chinezi se referă în general la întreaga serie ca ''Problema celor trei corpuri''.<ref>{{Citat știre|title=The Worst of All Possible Universes and the Best of All Possible Earths: Three Body and Chinese Science Fiction|url=http://www.tor.com/blogs/2014/05/the-worst-of-all-possible-universes-and-the-best-of-all-possible-earths-three-body-and-chinese-science-fiction|prenume=Cixin|nume=Liu|data=7 May 2014|accessdate=8 May 2014|journal=[[Tor.com]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140508173144/http://www.tor.com/blogs/2014/05/the-worst-of-all-possible-universes-and-the-best-of-all-possible-earths-three-body-and-chinese-science-fiction|archivedate=8 May 2014}}</ref> Celelalte romane din trilogie sunt ''[[Problema celor trei corpuri (roman)|Problema celor trei corpuri]]'' și respectiv ''[[Capătul morții]]''. Seria înfățișează un viitor în care, în primul roman, [[Pământul]] așteaptă o [[Invazie extraterestră|invazie]] din cel mai apropiat [[sistem stelar]], care în acest [[univers]] fictiv este format din trei [[Clasificarea_spectrală_Harvard#Clasa_G|stele de tip solar]] care orbitează între ele într-un sistem instabil cu [[Problema cu 3 corpuri|trei corpuri]], cu o singură planetă asemănătoare Pământului - o planetă nefericită care are parte de extreme de căldură și frig, precum și de distrugerea repetată a civilizațiilor sale inteligente. ''Pădurea întunecată'', care acoperă o perioadă de timp de 200 de ani, descrie pregătirea umanității pentru a respinge o invazie extraterestră. Romanul a fost bine primit de critici și de cititori. Revista ''Kirkus Reviews'' l-a adăugat pe lista lor cu cele mai bune cărți de științifico-fantastice din 2015.<ref>{{Citation |publisher=Kirkus Reviews |language=en |title=THE DARK FOREST {{!}} Kirkus Reviews |url=https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/cixin-liu/the-dark-forest/}}</ref> Titlul ''Pădurea întunecată'' este o referință la o explicație a [[Paradoxul lui Fermi#Este în natura vieții inteligente să-i distrugă pe ceilalți|paradoxului lui Fermi]]. Fiecare civilizație spațială caută să se extindă la infinit, dar cantitatea de resurse din fiecare galaxie este finită, prin urmare toate civilizațiile capabile de călătorie interstelară devin rivale pentru aceleași resurse. Oricare civilizație A, aflând despre existența unei alte civilizații B suficient de dezvoltate, nu poate fi complet sigură că nu va deveni inamicul ei; nici măcar nu se poate baza pe întârzierea tehnologică a civilizației B, deoarece știința și tehnologia se dezvoltă exponențial și le poate depăși pe cele ale civilizației A. Prin urmare, fiecare civilizație, a cărei tehnologie ar putea permite distrugerea altora, va distruge toate civilizațiile despre care află că există, pentru a nu deveni victima unui astfel de atac. Acest lucru explică paradoxul Fermi - civilizațiile foarte dezvoltate se ascund, deoarece divulgarea poziției lor va atrage inevitabil un atac, aceasta este așa-zisa „teorie a pădurii întunecate”, care folosește o metaforă a pădurii plină de vânători la pândă care atacă pe oricine își trădează poziția. ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[Paradoxul lui Fermi în ficțiune]] * [[2008 în științifico-fantastic]] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 2008]] [[Categorie:Romane chinezești]] [[Categorie:2008 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Științifico-fantasticul în China]] [[Categorie:Paradoxul lui Fermi]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2008]] q98a5wmpr51qz6wtohwmfgdk9wwctlj 0 2541843 17023910 16973748 2025-06-10T14:05:15Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023910 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | image = [[Fișier:Capătul morții.jpg|250px]] | traducător = Nina Iordache<ref>{{Citation |title=Capătul morții (Seria AMINTIRI DIN TRECUTUL TERREI, partea a III-a) |publisher=Editura Nemira |url=https://nemira.ro/capatul-mortii-seria-amintiri-din-trecutul-terrei-partea-a-iii-a}}</ref> | editura_ro =Editura Nemira | data_apariției_în_românia =25 mai 2020 | format = | audio = | pagini_ro = 768 | isbn_ro = ISBN 978-606-43-0630-2 }} '''''Capătul morții''''' este un [[Științifico-fantastic|roman științifico-fantastic]] din 2010 al scriitorului chinez [[Liu Cixin]]. Este al treilea roman al seriei ''Amintiri din trecutul Terrei'' (în {{Lang-zh1|地球往事}}), dar cititorii chinezi se referă în general la întreaga serie ca ''Problema celor trei corpuri''.<ref>{{Citat știre|title=The Worst of All Possible Universes and the Best of All Possible Earths: Three Body and Chinese Science Fiction|url=http://www.tor.com/blogs/2014/05/the-worst-of-all-possible-universes-and-the-best-of-all-possible-earths-three-body-and-chinese-science-fiction|prenume=Cixin|nume=Liu|data=7 May 2014|accessdate=8 May 2014|journal=[[Tor.com]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140508173144/http://www.tor.com/blogs/2014/05/the-worst-of-all-possible-universes-and-the-best-of-all-possible-earths-three-body-and-chinese-science-fiction|archivedate=8 May 2014}}</ref> Celelalte romane din trilogie sunt ''[[Problema celor trei corpuri (roman)|Problema celor trei corpuri]]'' și ''[[Pădurea întunecată]]''. Seria înfățișează un viitor în care, în primul roman, [[Pământul]] așteaptă o [[Invazie extraterestră|invazie]] din cel mai apropiat [[sistem stelar]], care în acest [[univers]] fictiv este format din trei [[Clasificarea_spectrală_Harvard#Clasa_G|stele de tip solar]] care orbitează între ele într-un sistem instabil cu [[Problema cu 3 corpuri|trei corpuri]], cu o singură planetă asemănătoare Pământului - o planetă nefericită care are parte de extreme de căldură și frig, precum și de distrugerea repetată a civilizațiilor sale inteligente. În ''Capătul morții'', a trecut o jumătate de secol de la bătălia de la Yom Kippur descrisă în ''Pădurea întunecată''. Strategia intimidării leagă mâinile invadatorilor trisolari și îi împiedică să atace sistemul solar. Dar echilibrul realizat este precar, însă cunoștințele și tehnologia trisolarilor au adus umanității o prosperitate fără precedent. Știința terestră se dezvoltă rapid, Trisolaris adoptă realizările culturii terestre; totul indică faptul că ambele civilizații pot coexista în condiții egale fără amenințarea monstruoasă a anihilării totale reciproce. Dar umanitatea nu a devenit prea neglijentă în aceste condiții? Cheng Xin, inginer aerospațial din secolul 21, iese din hibernare și aduce un program uitat de mult de la începutul crizei trisolare într-o lume nouă, iar această circumstanță poate tulbura echilibrul delicat dintre cele două lumi. Universul este întunecat și periculos, nu există loc pentru milă și sentimentalism. Întrebarea este dacă va zbura omenirea către stele sau va muri în leagănul ei... ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[2010 în științifico-fantastic]] * [[Paradoxul lui Fermi în ficțiune]] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 2010]] [[Categorie:Romane chinezești]] [[Categorie:2010 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Științifico-fantasticul în China]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] hzm543y5kn2j6rypq0ey8pc6ek9hm1q 0 2542065 17024984 16735324 2025-06-11T08:38:59Z Burzuchius 234190 ortografie uzbecă latină 17024984 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Șavkat Miromonovici Mirziyoyev<br><small>Шавкат Миромонович Мирзиёев | nume_la_naștere= | imagine = Shavkat Mirziyoyev.jpg | dimensiune_imagine = | descriere = Mirziyoyev în 2018 | imagine_mică = <!-- folosirea parametrului este admisibilă dar descurajată, vă rugam să folosiți numai parametrul „imagine =” --> | ordine = | funcție = [[Președintele Uzbekistanului]] | nominalizat = | început = 14 decembrie 2016 | sfârșit = În funcție | vice_președinte = | vice_prim_ministru = | locțiitor = | monarh = | președinte = | prim_ministru = [[Abdulla Aripov]] | predecesor = [[Nigmatilla Yuldașev]] | succesor = | funcție_2 = [[Prim-ministrul uzbekistanului|Al treilea prim-ministru din Uzbekistan]] | început_2 = 12 decembrie 2003 | sfârșit_2 = 14 decembrie 2016 | vice_președinte_2 = | vice_prim_ministru_2 = | locțiitor_2 = | președinte_2 = | prim_ministru_2 = | predecesor_2 = [[Oʻtkir Sultonov]] | succesor_2 = Abdulla Aripov <!-- toți parametrii cu număr la final, sunt disponibili pentru un număr de la 2 la 10 --> | data_nașterii = 24 iulie 1957 (63 ani) | locul_nașterii = [[Regiunea Jizzah]], [[Republica Sovietică Socialistă Uzbekă]], [[Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice]] | data_decesului = | locul_decesului = | circumscripția = | premii = | partid = [[Partidul Liberal-Democrat din Uzbekistan]] <small> (2016-prezent) | alte afilieri = [[Partidul Național al Sacrificiului de Sine]] <small>(înainte de 2008)</small><br>[[Partidul Democrat al Renașterii Naționale din Uzbekistan]]<small> (2008-2016) | grup_europarlamentar = | rezidență = [[Tașkent]], [[Dictrictul Qibray]] | părinți = Miromon Mirziyoyevici Mirziyoyev | soț = | soție = [[Ziroathon Hoșimova]] | copii = 3 | frați = | rude = | alma_mater = [[Institutul de irigare și mecanizare agriculturală din Tașkent]] | cunoscut pentru = | ocupație = | profesie = | societăți = | organizații = | ordine și medalii românești = | ordine și medalii străine = | naționalitate = | etnie = | cetățenie = | confesiune = | semnătură = | note = }} '''Șavkat Miromonovici Mirziyoyev''' ([[uzbecă latină]]: ''Shavkat Miromonovich (Miromon oʻgʻli) Mirziyoyev'', [[limba uzbecă|uzbecă chirilică]]: ''Шавкат Миромонович (Миромон ўғли) Мирзиёев''; {{date biografice}})<ref>[https://archive.today/20120712132611/http://premier.gov.ru/visits/world/6053/info/1809/ ]</ref><ref>{{cite web|url=http://www.kommersant.ru/factbook/68880|title=Издательский дом Коммерсантъ|work=kommersant.ru|url-status=dead|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131104045122/http://www.kommersant.ru/factbook/68880|archivedate=2013-11-04}}</ref> este un politician [[Uzbekistan|uzbec]], actualul [[Președintele Uzbekistanului|președinte al Uzbekistanului]] și [[comandant-șef]] suprem al [[Forțele armate ale Uzbekistanului|forțelor armate din Uzbekistan]] din 2016. Anterior a fost [[Prim-ministrul Uzbekistanului|prim-ministru al Uzbekistanului]] din 2003<ref name="Pro">[http://www.rferl.org/specials/uzbekelections/bios/Mirziyayev.asp Brief profile of Mirziyoyev] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071116173947/http://www.rferl.org/specials/uzbekelections/bios/Mirziyayev.asp |date=2007-11-16 }}, Radio Free Europe/Radio Liberty.</ref><ref name="SK">[http://www.rferl.org/featuresarticle/2006/9/557d2098-4f9f-4d77-8a30-e3f28745201b.html "South Korea, Uzbekistan Sign Uranium Deal"], [[RadioFreeEurope|RadioFreeEurope/RadioLiberty]], 25 September 2006.</ref> până în 2016. După moartea președintelui [[Islam Karimov]], acesta a fost numit de [[Adunarea Supremă a Uzbekistanului|Adunarea Supremă]] ca președinte interimar al Uzbekistanului la 8 septembrie 2016.<ref>{{cite web | url=https://www.bbc.com/news/world-asia-37310718 | title=Uzbekistan PM Mirziyoyev named interim president | accessdate=9 September 2016}}</ref> Ulterior, a fost ales președinte în [[Alegerile prezidențiale din Uzbekistan din 2016|alegerile prezidențiale din decembrie 2016]], câștigând 88,6% din voturi, fiind învestit în funcție la 14 decembrie 2016. În octombrie 2021, Shavkat Mirziyoyev a fost reales președinte al Uzbekistanului. ==Viață și carieră== Mirziyoyev s-a născut la 24 iulie 1957 în [[regiunea Jizzah]] din RSS Uzbecă. Unele surse mass-media au afirmat că s-a născut de fapt în satul [[Iahtan]] din regiunea Leninabad (în prezent [[regiunea Sughd]]) din [[Tadjikistan]] și chiar susțin, fără dovezi, că ar fi de origine [[tadjici|tadjică]]. După o investigație efectuată de mai mulți jurnaliști, s-a dezvăluit că Iahtan este locul de baștină a bunicului lui Mirziyoyev din partea tatălui său și că Mirziyoyev însuși este uzbek și nu tadjik.<ref name="автоссылка1">{{cite web|url=https://www.fergananews.com/articles/9079|title=Выходец из таджикского кишлака? На малой родине отца Шавката Мирзиёева|publisher=ИА «Фергана.Ру»|accessdate=2020-02-20}}</ref><ref name="автоссылка2">{{cite web|url=https://news.tajinfo.org/2016/09/02/vyhodets-iz-tadzhikskogo-kishlaka-na-mal/|title=Выходец из таджикского кишлака. На малой родине Шавката Мирзияева|publisher=TajInfo (источник AsiaPlus)|accessdate=2020-02-20|archive-date=2020-08-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20200809135639/https://news.tajinfo.org/2016/09/02/vyhodets-iz-tadzhikskogo-kishlaka-na-mal/|dead-url=yes}}</ref><ref name="автоссылка3">{{cite web|url=https://www.dialog.tj/news/tadzhikskie-rodstvenniki-mirzijoeva-rasskazali-o-ego-krestyanskikh-kornyakh|title=Таджикские родственники Мирзиёева рассказали о его крестьянских корнях|publisher=Фонд «Диалог Цивилизаций»|accessdate=2020-02-20|archive-date=2020-02-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20200220164943/https://www.dialog.tj/news/tadzhikskie-rodstvenniki-mirzijoeva-rasskazali-o-ego-krestyanskikh-kornyakh|dead-url=yes}}</ref><ref name="автоссылка4">{{cite web|url=https://asiaplustj.info/ru/news/tajikistan/society/20190211/tadzhikskie-rodstvenniki-mirziyoeva-rasskazali-o-ego-krestyanskih-kornyah|title=Таджикские родственники Мирзиёева рассказали о его крестьянских корнях|publisher=ASIA-Plus|accessdate=2020-02-20}}</ref><ref name="автоссылка5">{{cite web|url=https://www.bbc.com/uzbek/uzbekistan-47199688|title=Ўзбекистон-Тожикистон: Мирзиёев қариндошлари - Президент жуда банд одам|publisher=BBC O'zbek|accessdate=2020-02-20}}</ref><ref name="автоссылка6">{{cite web|url=https://www.bbc.com/uzbek/38118679|title=Тожикистонликлар: Мирзиёев ота-боболари юртини унутмасин|publisher=BBC O'zbek|accessdate=2020-02-20}}</ref><ref name="автоссылка7">{{cite web|url=https://www.ozodlik.org/a/27982180.html|title=27 йил Каримовнинг соясида юрган Мирзиёев ким?|publisher=Озодлик Радиоси|accessdate=2020-02-20}}</ref> Tatăl său, Miromon Mirziyoyevici Mirziyoyev, a lucrat ca [[medic]] pentru cea mai mare parte a vieții sale până la moarte. A lucrat ca medic principal al dispensarului pentru tuberculoză din [[Zaamin]]. Urunbek Yakubov, un văr al lui Miromon, fiind veteran al celui de-[[al Doilea Război Mondial]], a devenit [[erou al Uniunii Sovietice]] în aprilie 1945. Mama lui Șavkat, Marifat, a murit la o vârstă fragedă de [[tuberculoză]], pe care a contractat-o ​​în dispensarul Zaamin pentru tuberculoză, unde lucra ca asistent medical. După moartea soției sale, Miromon Mirziyoyev s-a căsătorit a doua oară cu o femeie din [[Tatarstan]].<ref name="автоссылка2" /><ref name="автоссылка7" /> ==Referințe== <references /> {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Mirziyoyev, Shavkat}} [[Categorie:Nașteri în 1957]] [[Categorie:Politicieni uzbeci]] [[Categorie:Oameni în viață]] sn6ygdj1zxr0jbfjkcqiqpqfbe27oh8 17024985 17024984 2025-06-11T08:39:27Z Burzuchius 234190 17024985 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Șavkat Miromonovici Mirziyoyev<br><small>Шавкат Миромонович Мирзиёев | nume_la_naștere= | imagine = Shavkat Mirziyoyev.jpg | dimensiune_imagine = | descriere = Mirziyoyev în 2018 | imagine_mică = <!-- folosirea parametrului este admisibilă dar descurajată, vă rugam să folosiți numai parametrul „imagine =” --> | ordine = | funcție = [[Președintele Uzbekistanului]] | nominalizat = | început = 14 decembrie 2016 | sfârșit = În funcție | vice_președinte = | vice_prim_ministru = | locțiitor = | monarh = | președinte = | prim_ministru = [[Abdulla Aripov]] | predecesor = [[Nigmatilla Yuldașev]] | succesor = | funcție_2 = [[Prim-ministrul uzbekistanului|Al treilea prim-ministru din Uzbekistan]] | început_2 = 12 decembrie 2003 | sfârșit_2 = 14 decembrie 2016 | vice_președinte_2 = | vice_prim_ministru_2 = | locțiitor_2 = | președinte_2 = | prim_ministru_2 = | predecesor_2 = [[Oʻtkir Sultonov]] | succesor_2 = Abdulla Aripov <!-- toți parametrii cu număr la final, sunt disponibili pentru un număr de la 2 la 10 --> | data_nașterii = 24 iulie 1957 (63 ani) | locul_nașterii = [[Regiunea Jizzah]], [[Republica Sovietică Socialistă Uzbekă]], [[Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice]] | data_decesului = | locul_decesului = | circumscripția = | premii = | partid = [[Partidul Liberal-Democrat din Uzbekistan]] <small> (2016-prezent) | alte afilieri = [[Partidul Național al Sacrificiului de Sine]] <small>(înainte de 2008)</small><br>[[Partidul Democrat al Renașterii Naționale din Uzbekistan]]<small> (2008-2016) | grup_europarlamentar = | rezidență = [[Tașkent]], [[Dictrictul Qibray]] | părinți = Miromon Mirziyoyevici Mirziyoyev | soț = | soție = [[Ziroathon Hoșimova]] | copii = 3 | frați = | rude = | alma_mater = [[Institutul de irigare și mecanizare agriculturală din Tașkent]] | cunoscut pentru = | ocupație = | profesie = | societăți = | organizații = | ordine și medalii românești = | ordine și medalii străine = | naționalitate = | etnie = | cetățenie = | confesiune = | semnătură = | note = }} '''Șavkat Miromonovici Mirziyoyev''' ([[limba uzbecă|uzbecă latină]]: ''Shavkat Miromonovich (Miromon oʻgʻli) Mirziyoyev'', [[limba uzbecă|uzbecă chirilică]]: ''Шавкат Миромонович (Миромон ўғли) Мирзиёев''; {{date biografice}})<ref>[https://archive.today/20120712132611/http://premier.gov.ru/visits/world/6053/info/1809/ ]</ref><ref>{{cite web|url=http://www.kommersant.ru/factbook/68880|title=Издательский дом Коммерсантъ|work=kommersant.ru|url-status=dead|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131104045122/http://www.kommersant.ru/factbook/68880|archivedate=2013-11-04}}</ref> este un politician [[Uzbekistan|uzbec]], actualul [[Președintele Uzbekistanului|președinte al Uzbekistanului]] și [[comandant-șef]] suprem al [[Forțele armate ale Uzbekistanului|forțelor armate din Uzbekistan]] din 2016. Anterior a fost [[Prim-ministrul Uzbekistanului|prim-ministru al Uzbekistanului]] din 2003<ref name="Pro">[http://www.rferl.org/specials/uzbekelections/bios/Mirziyayev.asp Brief profile of Mirziyoyev] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071116173947/http://www.rferl.org/specials/uzbekelections/bios/Mirziyayev.asp |date=2007-11-16 }}, Radio Free Europe/Radio Liberty.</ref><ref name="SK">[http://www.rferl.org/featuresarticle/2006/9/557d2098-4f9f-4d77-8a30-e3f28745201b.html "South Korea, Uzbekistan Sign Uranium Deal"], [[RadioFreeEurope|RadioFreeEurope/RadioLiberty]], 25 September 2006.</ref> până în 2016. După moartea președintelui [[Islam Karimov]], acesta a fost numit de [[Adunarea Supremă a Uzbekistanului|Adunarea Supremă]] ca președinte interimar al Uzbekistanului la 8 septembrie 2016.<ref>{{cite web | url=https://www.bbc.com/news/world-asia-37310718 | title=Uzbekistan PM Mirziyoyev named interim president | accessdate=9 September 2016}}</ref> Ulterior, a fost ales președinte în [[Alegerile prezidențiale din Uzbekistan din 2016|alegerile prezidențiale din decembrie 2016]], câștigând 88,6% din voturi, fiind învestit în funcție la 14 decembrie 2016. În octombrie 2021, Shavkat Mirziyoyev a fost reales președinte al Uzbekistanului. ==Viață și carieră== Mirziyoyev s-a născut la 24 iulie 1957 în [[regiunea Jizzah]] din RSS Uzbecă. Unele surse mass-media au afirmat că s-a născut de fapt în satul [[Iahtan]] din regiunea Leninabad (în prezent [[regiunea Sughd]]) din [[Tadjikistan]] și chiar susțin, fără dovezi, că ar fi de origine [[tadjici|tadjică]]. După o investigație efectuată de mai mulți jurnaliști, s-a dezvăluit că Iahtan este locul de baștină a bunicului lui Mirziyoyev din partea tatălui său și că Mirziyoyev însuși este uzbek și nu tadjik.<ref name="автоссылка1">{{cite web|url=https://www.fergananews.com/articles/9079|title=Выходец из таджикского кишлака? На малой родине отца Шавката Мирзиёева|publisher=ИА «Фергана.Ру»|accessdate=2020-02-20}}</ref><ref name="автоссылка2">{{cite web|url=https://news.tajinfo.org/2016/09/02/vyhodets-iz-tadzhikskogo-kishlaka-na-mal/|title=Выходец из таджикского кишлака. На малой родине Шавката Мирзияева|publisher=TajInfo (источник AsiaPlus)|accessdate=2020-02-20|archive-date=2020-08-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20200809135639/https://news.tajinfo.org/2016/09/02/vyhodets-iz-tadzhikskogo-kishlaka-na-mal/|dead-url=yes}}</ref><ref name="автоссылка3">{{cite web|url=https://www.dialog.tj/news/tadzhikskie-rodstvenniki-mirzijoeva-rasskazali-o-ego-krestyanskikh-kornyakh|title=Таджикские родственники Мирзиёева рассказали о его крестьянских корнях|publisher=Фонд «Диалог Цивилизаций»|accessdate=2020-02-20|archive-date=2020-02-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20200220164943/https://www.dialog.tj/news/tadzhikskie-rodstvenniki-mirzijoeva-rasskazali-o-ego-krestyanskikh-kornyakh|dead-url=yes}}</ref><ref name="автоссылка4">{{cite web|url=https://asiaplustj.info/ru/news/tajikistan/society/20190211/tadzhikskie-rodstvenniki-mirziyoeva-rasskazali-o-ego-krestyanskih-kornyah|title=Таджикские родственники Мирзиёева рассказали о его крестьянских корнях|publisher=ASIA-Plus|accessdate=2020-02-20}}</ref><ref name="автоссылка5">{{cite web|url=https://www.bbc.com/uzbek/uzbekistan-47199688|title=Ўзбекистон-Тожикистон: Мирзиёев қариндошлари - Президент жуда банд одам|publisher=BBC O'zbek|accessdate=2020-02-20}}</ref><ref name="автоссылка6">{{cite web|url=https://www.bbc.com/uzbek/38118679|title=Тожикистонликлар: Мирзиёев ота-боболари юртини унутмасин|publisher=BBC O'zbek|accessdate=2020-02-20}}</ref><ref name="автоссылка7">{{cite web|url=https://www.ozodlik.org/a/27982180.html|title=27 йил Каримовнинг соясида юрган Мирзиёев ким?|publisher=Озодлик Радиоси|accessdate=2020-02-20}}</ref> Tatăl său, Miromon Mirziyoyevici Mirziyoyev, a lucrat ca [[medic]] pentru cea mai mare parte a vieții sale până la moarte. A lucrat ca medic principal al dispensarului pentru tuberculoză din [[Zaamin]]. Urunbek Yakubov, un văr al lui Miromon, fiind veteran al celui de-[[al Doilea Război Mondial]], a devenit [[erou al Uniunii Sovietice]] în aprilie 1945. Mama lui Șavkat, Marifat, a murit la o vârstă fragedă de [[tuberculoză]], pe care a contractat-o ​​în dispensarul Zaamin pentru tuberculoză, unde lucra ca asistent medical. După moartea soției sale, Miromon Mirziyoyev s-a căsătorit a doua oară cu o femeie din [[Tatarstan]].<ref name="автоссылка2" /><ref name="автоссылка7" /> ==Referințe== <references /> {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Mirziyoyev, Shavkat}} [[Categorie:Nașteri în 1957]] [[Categorie:Politicieni uzbeci]] [[Categorie:Oameni în viață]] ksv12ge537foxf1b5zyb2gq19hbodi5 0 2542280 17023851 16024425 2025-06-10T13:46:05Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2016]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023851 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | traducător = [[Mihai-Dan Pavelescu]] | editura_ro = Editura Paladin | data_apariției_în_românia = noiembrie 2017 | format = [[copertă dură]] | audio = | pagini_ro = 424 | isbn_ro = ISBN 9786068673646 }} '''''Toate păsările din cer''''' (în {{en|All the Birds in the Sky}}) este un [[roman științifico-fantastic]] al scriitoarei americane [[Charlie Jane Anders]]. A apărut prima dată în ianuarie 2016 la editura [[Tor Books]].<ref name="Tor-Clover"/><ref name="isfdb-german"/><ref name="isfdb-Clover"/><ref name="isfdb-Six-Months"/><ref name="Begley"/><ref name="Lightspeed"/><ref name="Liang"/><ref name="Gallo"/><ref name="Ward"/><ref name="Holloway"/><ref name="Barnett"/><ref name="Berry"/><ref name="Harris"/><ref name="Wolfe"/><ref name="Webb"/><ref name=BookMarks/><ref name="SFAB-Nebula"/><ref name="SFAB-Locus"/><ref name="hugo"/><ref name="crawford"/><ref name="tiptree"/> A primit [[Premiul Nebula pentru cel mai bun roman]].<ref name=SFAB-Nebula/> ==Prezentare== O vrăjitoare, un inventator și [[sfârșitul lumii]]. Are loc un război între magie și știință care ar putea distruge planeta.<ref>{{Citation |title=Toate păsările din cer - Charlie Jane Anders - hardcover - Editura Paladin |publisher=www.editura-paladin.ro |url=https://www.editura-paladin.ro/info/carte/toate-pasarile-din-cer}}</ref> ==Premii== {| class="wikitable sortable" |- ! Premiu !! An !! Rezultat |- |[[Premiul Locus pentru cel mai bun roman de fantezie]] |2017 | {{Won}}<ref name=SFAB-Locus/> |- |[[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] |2017 | {{nom}}<ref name=hugo/> |- |[[Premiul Nebula pentru cel mai bun roman]] |2017 | {{Won}}<ref name=SFAB-Nebula/> |- |[[Premiul Crawford]] |2016 | {{won}}<ref name=crawford/> |- |[[Premiul Otherwise|Premiul James Tiptree Jr.-bending SF]] |2016 | {{maybe|Honorable Mention}}<ref name=tiptree/> |} ==Note== {{reflist|refs= <ref name="Tor-Clover">{{Cite web |title=Clover |url=https://www.tor.com/2016/10/25/clover/ |website=[[Tor.com]] |date=October 25, 2016 |access-date=April 12, 2017}}</ref> <ref name="isfdb-german">{{Cite web |title=Alle Vögel unter dem Himmel |url=http://www.isfdb.org/cgi-bin/pl.cgi?598540 |website=[[Internet Speculative Fiction Database]] |access-date=April 12, 2017}}</ref> <ref name="isfdb-Clover">{{Cite web |title=Clover |url=http://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?2118757 |website=[[Internet Speculative Fiction Database]] |access-date=November 26, 2017}}</ref> <ref name="isfdb-Six-Months">{{Cite web |title=Six Months, Three Days, Five Others |url=http://www.isfdb.org/cgi-bin/pl.cgi?630470 |website=[[Internet Speculative Fiction Database]] |access-date=November 26, 2017}}</ref> <ref name="Begley">{{Cite web |title=The Top 10 Novels |url=http://time.com/4571550/top-10-novels-2016/ |last=Begley |first=Sarah |date=November 22, 2016 |website=[[Time (magazine)|Time]] |access-date=April 5, 2017 |archive-date=2016-11-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20161128143235/http://time.com/4571550/top-10-novels-2016/ |dead-url=yes }}</ref> <ref name="Lightspeed">{{Cite magazine |date=May 2016 |title=Interview: Charlie Jane Anders |url=http://www.lightspeedmagazine.com/nonfiction/interview-charlie-jane-anders/ |magazine=[[Lightspeed (magazine)|Lightspeed]] |access-date=January 8, 2017}}</ref> <ref name="Liang">{{Cite web |title='Witch Vs. Mad Scientist': Charlie Jane Anders on Her Novel ''All the Birds in the Sky'' |url=http://www.omnivoracious.com/2016/01/witch-vs-mad-scientist-charlie-jane-anders-on-her-novel-all-the-birds-in-the-sky.html |last=Liang |first=Adrian |date=January 27, 2016 |website=Omnivoracious.com |access-date=April 6, 2017}}</ref> <ref name="Gallo">{{Cite web |title=Tor Books Announces the Acquisition of Charlie Jane Anders's Novel ''All the Birds in the Sky'' |url=http://www.tor.com/2014/03/11/tor-books-announces-charlie-jane-anders-novel-all-the-birds-in-the-sky/ |last=Gallo |first=Irene |date=March 11, 2014 |website=Omnivoracious.com |access-date=April 6, 2017}}</ref> <ref name="Ward">{{Cite web |title=[Interview] Charlie Jane Anders on ''All the Birds in the Sky'', Publishing and More |url=http://www.sfsignal.com/archives/2016/01/charlie-jane-anders-birds-sky/ |last=Ward |first=Timothy C. |date=January 22, 2016 |website=[[SF Signal]] |access-date=April 6, 2017 |archive-date=2020-12-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201217143114/https://www.sfsignal.com/archives/2016/01/charlie-jane-anders-birds-sky/ |dead-url=yes }}</ref> <ref name="Holloway">{{Cite journal |last=Holloway |first=Samantha |title=All the Birds in the Sky |url=http://www.nyjournalofbooks.com/book-review/all-birds-sky |journal=New York Journal of Books |access-date=June 29, 2017}}</ref> <ref name="Barnett">{{Cite news |last=Barnett |first=David |author-link=David Barnett (writer) |date=January 24, 2016 |title=Charlie Jane Anders, All the Birds in the Sky: 'Fusion of spells and uber-geeks', book review |work=[[The Independent]] |url=https://www.independent.co.uk/arts-entertainment/books/reviews/charlie-jane-anders-all-the-birds-in-the-sky-fusion-of-spells-and-uber-geeks-book-review-a6828011.html |access-date=April 10, 2017}}</ref> <ref name="Berry">{{Cite news |last=Berry |first=Michael |date=February 19, 2016 |title=''All the Birds in the Sky'', ''Version Control'', ''Interior Darkness'' |work=[[San Francisco Chronicle]] |url=http://www.sfgate.com/books/article/All-the-Birds-in-the-Sky-Version-6843036.php |access-date=April 10, 2017}}</ref> <ref name="Harris">{{Cite web |title=''All the Birds in the Sky'' by Charlie Jane Anders Offers Philosophical Inspiration and Hope |url=http://www.sfsignal.com/archives/2016/03/all-the-birds-in-the-sky-by-charlie-jane-anders-offers-philosophical-inspiration-and-hope/ |last=Harris |first=James Wallace |date=March 10, 2016 |website=[[SF Signal]] |access-date=April 10, 2017 |archive-date=2020-10-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201023093010/https://www.sfsignal.com/archives/2016/03/all-the-birds-in-the-sky-by-charlie-jane-anders-offers-philosophical-inspiration-and-hope/ |dead-url=yes }}</ref> <ref name="Wolfe">{{Cite magazine |last=Wolfe |first=Gary K. |author-link=Gary K. Wolfe |date=January 22, 2016 |title=Gary K. Wolfe reviews Charlie Jane Anders |url=http://www.locusmag.com/Reviews/2016/01/gary-k-wolfe-reviews-charlie-jane-anders/ |magazine=[[Locus (magazine)|Locus]] |access-date=April 10, 2017}}</ref> <ref name="Webb">{{Cite web |title=''All The Birds In The Sky''. Book Review |url=http://www.britishfantasysociety.org/reviews/all-the-birds-in-the-sky-book-review/ |last=Webb |first=Richard |date=August 30, 2016 |website=[[British Fantasy Society]] |access-date=April 11, 2017 |archive-date=2020-10-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201026074330/http://www.britishfantasysociety.org/reviews/all-the-birds-in-the-sky-book-review/ |dead-url=yes }}</ref> <ref name=BookMarks>{{cite web |url=https://bookmarks.reviews/reviews/all-the-birds-in-the-sky/ |title=Book Marks reviews of ''All the Birds in the Sky'' by Charlie Jane Anders |website=Book Marks |access-date=September 9, 2020}}</ref> <ref name="SFAB-Nebula">{{Cite web |title=Nebula Awards 2017 |url=http://www.sfadb.com/Nebula_Awards_2017 |website=Science Fiction Awards Database |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20170523200644/http://www.sfadb.com/Nebula_Awards_2017 |archive-date=May 23, 2017 |access-date=May 24, 2017}}</ref> <ref name="SFAB-Locus">{{Cite web |title=Locus Awards 2017 |url=http://www.sfadb.com/Locus_Awards_2017 |website=Science Fiction Awards Database |access-date=June 25, 2017}}</ref> <ref name="hugo">{{Cite web |title=2017 Hugo Awards |url=http://www.thehugoawards.org/hugo-history/2017-hugo-awards/ |website=World Science Fiction Society |access-date=April 12, 2017}}</ref> <ref name="crawford">{{Cite magazine |title=2017 Crawford Award |url=http://www.locusmag.com/News/2017/02/2017-crawford-award/ |magazine=[[Locus (magazine)|Locus]] |access-date=April 12, 2017}}</ref> <ref name="tiptree">{{Cite web |title=2016 James Tiptree, Jr. Award: Gender-bending SF |url=http://www.isfdb.org/cgi-bin/ay.cgi?43+2016 |website=Internet Speculative Fiction Database |access-date=April 10, 2017}}</ref> }} ==Lucrări citate== *{{Cite book |last=Anders |first=Charlie Jane |title=All the Birds in the Sky |publisher=[[Titan Books]] |year=2016 |isbn=978-1-7856-5056-7 |edition=e-book |location=London |author-link=Charlie Jane Anders}} ==Legături externe== *{{isfdb title|id=1938602|title=All the Birds in the Sky}} ==Vezi și== * [[2016 în științifico-fantastic]] {{Premiul Locus pentru cel mai bun roman fantezie}} {{Premiul Nebula pentru cel mai bun roman}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți Tor Books]] [[Categorie:Romane din 2016]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:2016 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Premiul Nebula pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2016]] 31e9i4bs4zrbsxw8swhduq5bb57taau 0 2543450 17024979 16095398 2025-06-11T08:27:46Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024979 wikitext text/x-wiki '''Educația în Canada''' este în cea mai mare parte furnizată în mod public și este finanțată și supravegheată de guvernele provinciale, teritoriale și locale.<ref name = "2015 federal budget">{{cite web |author=Lucy Scholey |title=2015 federal budget 'disappointing' for post-secondary students: CFS |url=http://metronews.ca/news/canada/1347155/2015-federal-budget-disappointing-for-post-secondary-students-cfs/ |accessdate=1 iunie 2015 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150603103455/http://metronews.ca/news/canada/1347155/2015-federal-budget-disappointing-for-post-secondary-students-cfs/ |archive-date=3 iunie 2015 |url-status=dead }}</ref> Educația este sub jurisdicție provincială, iar curriculumul este reglementat de provincie.<ref>{{Cite journal | first2 = | author2-link = written by Curtis Evertt | title =Canada 1956 the Official Handbook of Present Conditions and Recent Progress | place= | publisher =Queen's Printer | year =1959 | location =Ottawa | volume = Canada Year Book Section Information Services Division Dominion Bureau of Statistics | edition = | url = | doi = }}</ref> În general, educația în [[Canada]] se împarte în educație primară, urmată de educația secundară și post-secundară. În cadrul provinciilor, sub autoritatea ministerului educației, se află consilii școlare care administrează programele educaționale.<ref>{{Cite journal | last =Minister of Trade and Commerce | first =The Right Honourable C. D. Howe | author-link = | title =Canada 1956 the Official Handbook of Present Conditions and Recent Progress | place= | publisher =Queen's Printer | year =1956 | location =Ottawa | volume = Canada Year Book Section Information Services Division Dominion Bureau of Statistics | edition = | url = | doi = }}</ref> Educația este obligatorie până la vârsta de 16 ani în fiecare provincie din Canada, excepție făcând [[Manitoba]], [[Ontario]] și New Brunswick, unde este obligatorie până la 18 ani<ref name=com1>{{Cite web|url=https://www.edu.gov.mb.ca/k12/schools/gts.html#age|title=Going to School in Manitoba {{!}} Manitoba Education and Training|website=www.edu.gov.mb.ca|language=en|access-date=2019-02-01}}</ref><ref name=com2>{{Cite web|url=https://www.ontario.ca/laws/view|title=Law Document English View|date=2014-07-24|website=Ontario.ca|language=en|access-date=2019-02-01}}</ref><ref name=com3>{{Cite web|url=https://www2.gnb.ca/content/gnb/en/gateways/about_nb/education.html|title=New Brunswick Education|last=Government of New Brunswick|first=Canada|date=2010-05-18|website=www2.gnb.ca|language=en|access-date=2019-02-01}}</ref>{{notetag|name=seven|In Ontario, if a 17 year-old student's birth date fall between end of the school year to 31 December, they may withdraw from the school at the end of that current school year.}} sau până este obținută diploma de absolvire a liceului. În unele provincii, scutiri timpurii de școală pot fi acordate în anumite circumstanțe la vârsta de 14 ani. În general, Canada are 190 (180 în Quebec<ref>{{Cite web|url=http://legisquebec.gouv.qc.ca/en/showdoc/cr/I-13.3,%20r.%208#se:16|title=- Basic school regulation for preschool, elementary and secondary education|website=legisquebec.gouv.qc.ca|language=en|access-date=2019-02-02}}</ref>) zile de școală pe an, anul școlar începând în mod oficial în septembrie (după [[Ziua Muncii]]), terminându-se la sfârșitul lui iunie (de obicei, în ultima [[vineri]] a lunii, exceptând Quebecul, unde se termină chiar înainte de 24 iunie&nbsp;– Fête nationale du Québec). În școlile secundare din [[Columbia Britanică]], sunt 172 de zile în cadrul unui an școlar.<ref>{{cite web|url = http://www.rolia.net/lf/post.php?p=346|title = How many school days the students have in a BC high school?|work = www.rolia.net|author = |publisher = |year = 2014|accessdate = 2020-11-21|archive-date = 2017-10-14|archive-url = https://web.archive.org/web/20171014034944/http://www.rolia.net/lf/post.php?p=346|dead-url = yes}}</ref> În [[Alberta]], elevii din licee primesc patru luni libere pentru a se acomoda cu pauză înainte de examen: două luni în ianuarie și două în iunie. În mod tipic, orele se termină pe data de 15 a acelor luni. Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA), coordonat de [[OECD|Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] (OECD) clasează în prezent cunoașterea și abilitățile per ansamblu ale canadienilor cu vârsta de 15 ani ca fiind pe locul șase la cele mai bune din lume. Canada este o țară OECD cu performanțe bune în privința științei cititului, matematicii și științei, cu o medie per elev de 523.7, în comparație cu media OECD de 493 în 2015.<ref>{{cite web |title=PISA - Results in Focus |publisher=OECD |url=https://www.oecd.org/pisa/pisa-2015-results-in-focus.pdf|pages=5|year=2015}}</ref><ref>{{cite web |title=Canada - Student performance (PISA 2015) |publisher=OECD |url=http://gpseducation.oecd.org/CountryProfile?plotter=h5&primaryCountry=CAN&treshold=10&topic=PI}}</ref> În 2016, țara a cheltuit 6.0 procente din PIB pe toate nivelurile de educație – cu aproximativ 1.0 procent mai mult decât media OECD de 5.0 procente.<ref name="auto2">{{cite web | url=https://www150.statcan.gc.ca/n1/en/pub/81-604-x/81-604-x2018001-eng.pdf?st=m5CVlvLC | title=Education Indicators in Canada: An International Perspective 2018 | publisher=Statistics Canada | date=11 decembrie 2018 | accessdate=27 august 2019 |pages = 93}}</ref> În 2017, 68 procente din canadienii cu vârsta de la 25 la 64 de ani au avut parte de o anumită formă de educație post-secundară, adică cu 24 procente mai mult decât media OECD de 44 procente.<ref name="auto1">{{cite web | url=https://www150.statcan.gc.ca/n1/en/pub/81-604-x/81-604-x2018001-eng.pdf?st=m5CVlvLC | title=Education Indicators in Canada: An International Perspective 2018 | publisher=Statistics Canada | date=11 decembrie 2018 | accessdate=27 august 2019 |pages = 32}}</ref><ref name="auto3">{{cite web | url=https://www150.statcan.gc.ca/n1/en/pub/81-604-x/81-604-x2018001-eng.pdf?st=m5CVlvLC | title=Education Indicators in Canada: An International Perspective 2018 | publisher=Statistics Canada | date=11 decembrie 2018 | accessdate=27 august 2019 |pages = 24}}</ref> 57 procente dintre canadienii cu vârsta de la 25 la 64 de ani au obținut o diplomă de colegiu sau universitară alături de 11 procente din canadieni care au obținut certificate, diplome și noviciat din partea instituțiilor profesionale.<ref name="auto3"/><ref>{{cite web | url=https://www150.statcan.gc.ca/t1/tbl1/en/tv.action?pid=3710013001 | title=Educational attainment of the population aged 25 to 64, by age group and sex | publisher=Statistics Canada | accessdate=27 august 2019 }}</ref> ==Note== <references group="nota"/> ==Referință== <references /> {{Control de autoritate}} [[Categorie:Canada]] mbhxj7jcyx71o74a4fsf2a1vpur9dx2 0 2556681 17024811 16220305 2025-06-11T02:59:37Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024811 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Dănuț Aelenei''' ({{Date biografice}}) este un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2020 din partea AUR. Pe 30 martie 2022 a fost exclus din AUR și grupul parlamentar al AUR împreună cu alți 2 deputați. == Vezi și == * [[Legislatura 2020-2024 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=4&leg=2020&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=4&leg=2020&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Aelenei, Dănuț}} [[Categorie:Nașteri în 1961]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2020-2024]] [[Categorie:Membri ai Alianței pentru Unirea Românilor]] [[Categorie:Oameni din județul Bacău]] 3axidn43mons29cvinvfhgzd7h022td 0 2556859 17024060 16691567 2025-06-10T15:17:11Z Bukovinian..Mapper 626318 17024060 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Gheorghe Șoldan''' ({{Date biografice}}) a fost un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2020-2024 din partea PSD. El este președintele consiliului județean Suceava din 24 Octombrie 2024. == Vezi și == * [[Legislatura 2020-2024 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=289&leg=2020&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} {{DEFAULTSORT:Șoldan, Gheorghe}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2020-2024]] 0poitvl9ib083da8zyjk87p0ah7nglw 0 2556883 17024715 16220468 2025-06-11T00:54:25Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024715 wikitext text/x-wiki [https://www.facebook.com/RujanDumitruCS]{{Infocaseta Om politic}} '''Dumitru Rujan''' ({{Date biografice}}) este un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2020 din partea PNL. == Vezi și == * [[Legislatura 2020-2024 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=255&leg=2020&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=255&leg=2020&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Rujan, Dumitru}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2020-2024]] inv68qie23gi64tswks1xrkfnlqcm9g 0 2560006 17025027 17022837 2025-06-11T09:18:06Z Florin1977 474303 Florin1977 a redenumit pagina [[ACSF Comuna Recea]] în [[CS Academica Recea]]: Echipa s-a reînființat 17022837 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Club de fotbal | culoare cadru = #01086a | culoare scris = FFFFFF | logo = Fotbal Comuna Recea Logo.png | mărime_logo = 139px | fullname = Asociația Club Sportiv Fotbal Comuna Recea | poreclă = ''Recenii'' | data_fondării = {{start date and age|df=yes|2013}}<br>''AS Comuna Recea'' | data_desființării = {{start date and age|df=yes|2021}} | stadion = [[Stadionul Central (Recea)|Central]] | capacitate = 1.000 | pattern_b2 = _recea2021h | body1 = | rightarm1 = | shorts1 = | socks1 = fc0107 | kit_alt2 = | pattern_la2 = _recea2021h | pattern_ra2 = _recea2021h | pattern_sh2 = _recea2021h | pattern_so2 = _color_2_stripes_white | leftarm2 = | body2 = | rightarm2 = | shorts2 = | socks2 = 2363da | kit_alt1 = | pattern_la1 = _recea2021a | pattern_b1 = _recea2021a | pattern_ra1 = _recea2021a | pattern_sh1 = _recea2021a | pattern_so1 = _color_2_stripes_white | leftarm1 = }} '''Asociația Club Sportiv Fotbal Comuna Recea''', cunoscut în mod obișnuit ca '''ACS Fotbal Comuna Recea''', '''ACSF Comuna Recea''', sau pur și simplu '''Comuna Recea''', a fost un club de [[fotbal]] românesc semiprofesionist, cu sediul în [[Comuna Recea, Maramureș|Recea]], [[județul Maramureș]]. Echipa a fost fondată în 2013 și a promovat în [[Liga a III-a]] la sfârșitul sezonului 2014–15, după un play-off de promovare împotriva Voinței Cetate, câștigătoare a seriei județului Bistrița-Năsăud. După o dispută în două manșe, Recea a câștigat cu 5–4 și a promovat, pentru prima dată în istoria sa, în [[Liga a III-a]]. Chiar dacă a fost fondat în anul 2013, pe logo-ul clubului a apărut anul 2015 ca an al înființării, acesta fiind anul în care clubul a fost reorganizat legal și și-a schimbat numele, din ''AS Comuna Recea'' în '''ACSF Comuna Recea'''. După ce a retrogradat în vara anului 2021 din [[Liga a II-a]] înapoi în [[Liga a III-a]], a fost desființat. == Istorie == Chiar dacă actualul club a fost fondat în 2013, istoria fotbalului de la [[Comuna Recea, Maramureș|Recea a]] început în 1959, <ref>{{Citat web|url=http://www.gazetademaramures.ro/sport-45-11376|titlu=Sport|publisher=gazetademaramures.ro|accessdate=22 January 2019|titlu_trad=Sport}}</ref> când a fost fondat clubul Dinamo Săsar, club cu sediul în satul Săsar, comuna [[Comuna Recea, Maramureș|Recea]]. Echipa a avut o relație strânsă cu clubul [[FC Dinamo București|Dinamo București]], <ref>{{Citat web|url=https://www.prosport.ro/sport-life/sport-life/panza-de-paianjen-cum-a-infiintat-dinamo-cooperativa-de-aranjamente-8267844|titlu=Pânza de păianjen! Cum a înființat Dinamo cooperativa de aranjamente!|publisher=prosport.ro|accessdate=22 January 2019}}</ref> având o ascensiune fulminantă și promovând în liga a doua la sfârșitul sezonului 1959–60. Clubul a jucat timp de doi ani în al doilea eșalon, apoi a retrogradat și nu a mai revenit niciodată. <ref>{{Citat web|url=http://www.romaniansoccer.ro/divizia_b/tables/1960_61.shtml|titlu=Sezonul 1960–61|publisher=romaniansoccer.ro|accessdate=22 January 2019|titlu_trad=1960–61 season}}</ref> <ref>{{Citat web|url=http://www.romaniansoccer.ro/divizia_b/tables/1961_62.shtml|titlu=Sezonul 1961–62|publisher=romaniansoccer.ro|accessdate=22 January 2019|titlu_trad=1961–62 season}}</ref> '''ACSF Comuna Recea''' a fost fondat în 2013 ca ''AS Comuna Recea'' și a fost înscris în al patrulea eșalon, [[Liga a IV-a|Liga a IV-a]], seria Sud. În primul sezon, Comuna Recea a terminat pe locul 3, după echipa a doua a [[CS Minaur Baia Mare (fotbal)|FCM Baia Mare]] și Speranța Coltău. <ref>{{Citat web|url=https://www.frf-ajf.ro/maramures/competitii-fotbal/liga-4-quick-mobile-seria-sud-1760.html|titlu=Liga 4 Quick Mobile, Seria Sud, sezon 2013 – 2014 – Etapa 26|publisher=frf-ajf.ro|accessdate=22 January 2019}}</ref> În cel de-al doilea sezon, ''Recenii'' au câștigat seria, la patru puncte avans față de Viitorul Ulmeni și a jucat finala seriei [[Liga a IV-a Maramureș|Ligii a IV-a, regiunea Maramureș]], împotriva câștigătorilor seriei Nord, Bradul Vișeu. <ref>{{Citat web|url=http://www.actualmm.ro/in-prelungiri-acs-fotbal-comuna-recea-campioana-maramuresului-in-liga-a-iv-a-quick-mobile/|titlu=ÎN PRELUNGIRI – ACS Fotbal Comuna Recea va reprezenta Maramureșului la barajul pentru promovare în Liga a III-a|publisher=actualmm.ro|accessdate=22 January 2019}}</ref> În finala, jucată pe [[stadionul Viorel Mateianu]] din [[Baia Mare]], Recea a câștigat cu 2–1, după prelungiri și s-a calificat în play-off-ul de promovare în [[Liga a III-a]], unde, după o dispută în două manșe, împotriva Voinței Cetate, campioana [[Județul Bistrița-Năsăud|județului Bistrița-Năsăud]], a câștigat cu 5–4 și promovat, pentru prima dată în istoria sa, în [[Liga a III-a]] . <ref>{{Citat web|url=http://maramures.transilvania-tv.ro/acs-fotbal-comuna-recea-a-promovat-in-liga-a-3-a/|titlu=ACS Fotbal Comuna Recea a promovat în liga a 3-a!|publisher=maramures.transilvania-tv.ro|accessdate=22 January 2019}}</ref> După promovare, [[Romulus Buia|Romulus Buia a]] fost numit noul manager și echipa a început să crească de la un sezon la altul, terminând pe locul 7 ([[2015–16 Liga III|2015–16]]), pe locul 5 ([[Liga a III-a 2016-2017|2016–17]]) și pe locul 2 ([[Liga a III-a 2017-2018|2017–18]]). Progresul echipei a atins apogeul în sezonul [[Liga a III-a 2018-2019|2018-19]], când, după o jumătate de sezon, Recea a intrat în pauza de iarnă ca lider al Seriei a V-a, înaintea unor echipe cu bugete și așteptări mult mai mari, precum: [[CS Minaur Baia Mare (fotbal)|Minaur Baia Mare]] sau [[FK Csíkszereda|FK Csíkszereda Miercurea Ciuc]] . <ref>{{Citat web|url=https://sptfm.ro/2018/11/12/exclusiv-romica-buia-vrea-sa-promoveze-cu-acs-fotbal-comuna-recea-avem-teren-de-antrenament-si-un-teren-extraordinar-de-joc-sunt-conditii-de-liga-a-ii-a/|titlu=Romică Buia vrea să promoveze cu ACS Fotbal Comuna Recea: "Avem teren de antrenament și un teren extraordinar de joc. Sunt condiții de Liga a II-a"|publisher=sptfm.ro|accessdate=22 January 2019|archive-date=2019-04-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20190419160813/https://sptfm.ro/2018/11/12/exclusiv-romica-buia-vrea-sa-promoveze-cu-acs-fotbal-comuna-recea-avem-teren-de-antrenament-si-un-teren-extraordinar-de-joc-sunt-conditii-de-liga-a-ii-a/|dead-url=yes}}</ref> ACSF Comuna Recea își joacă meciurile de pe teren propriu pe [[Stadionul Central (Recea)|Stadionul Central]] din [[Comuna Recea, Maramureș|Recea]] . Stadionul a fost deschis pe 9 mai 2018, având o tribună acoperită, de 600 de locuri, un teren acoperit cu [[Poaceae|iarbă]] și un al doilea teren de antrenament. Costul total al construcției, a fost de 300.000 euro. <ref>{{Citat web|url=https://ziarmm.ro/a-fost-inaugurat-stadionul-central-al-acs-recea-foto/|titlu=A fost inaugurat Stadionul Central al ACS Recea (FOTO)|publisher=ziarmm.ro|accessdate=22 January 2019|archive-date=2020-11-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20201125001315/https://ziarmm.ro/a-fost-inaugurat-stadionul-central-al-acs-recea-foto/|dead-url=yes}}</ref> Între 2014 și 2018, cât stadionul a fost în construcție, ''Recenii'' și-au jucat meciurile de acasă pe Stadionul Comunal, cu o capacitate de 100 de locuri, aflat în satul Săsar, [[Comuna Recea, Maramureș|comuna Recea]]. În sezonul 2013–2014, primul de după înființare, echipa a jucat pe stadionul Mocira, aflat în satul Mocira, în aceeași comună Recea. == Palmares == * '''[[Liga a III-a]]''' ** '''Campioni (1):''' [[Liga a III-a 2019-2020|2019-20]] ** Vicecampioni (2): [[Liga a III-a 2017-2018|2017–18]], [[Liga a III-a 2018-2019|2018–19]] * '''[[Liga a IV-a]] - [[Liga a IV-a Maramureș|județul Maramureș]]''' ** '''Campioni (1):''' 2014–15 == Echipa == === Lotul actual de jucători === {{updated|1 noiembrie 2020}} {| border="0" | | style="background-color:#FFFFFF;vertical-align:top;" | {| class="wikitable football-squad nogrid" style="display:inline-table;" |+ id="164" | ! scope="col" style="; " |<abbr title="Număr">Nr.</abbr> ! scope="col" style="; " |<abbr title="Poziție">Poz.</abbr> ! scope="col" style="; " |Naționalitate ! scope="col" style="; " |Jucător |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |1 | style="text-align: center" |[[Portar (fotbal)|P]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">[[Alin Bota]]</span> ''([[Căpitan|căpitan]])'' |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |2 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Cătălin Jucan</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |4 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Florin Cordoș</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |5 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Gabriel Oiță</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |6 | style="text-align: center" |[[Mijlocaș (fotbal)|M]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Russia.svg|legătură=|alt=Russia|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Uniunea de Fotbal a Rusiei|RUS]]</span> |<span class="fn">Rassambek Akhmatov</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |7 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Rareș Ispas</span> ''(<small>împrumutat de la [[CFR Cluj]]</small>)'' |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |8 | style="text-align: center" |[[Mijlocaș (fotbal)|M]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">[[Ciprian Brata]]</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |9 | style="text-align: center" |[[Atacant (fotbal)|A]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">[[Marius Coman]]</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |11 | style="text-align: center" |[[Mijlocaș (fotbal)|M]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Alexandru Mărieș</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |12 | style="text-align: center" |[[Portar (fotbal)|P]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Mihai Marc</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |14 | style="text-align: center" |[[Mijlocaș (fotbal)|M]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Adrian Micaș</span> ''(<small>împrumutat de la [[FC Universitatea Cluj|U Cluj]]</small>)'' |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |15 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Denis Liheț</span> |} | style="background-color:#FFFFFF;vertical-align:top;" | {| class="wikitable football-squad nogrid" style="display:inline-table;" |+ id="315" | ! scope="col" style="; " |<abbr title="Număr">Nr.</abbr> ! scope="col" style="; " |<abbr title="Poziție">Poz.</abbr> ! scope="col" style="; " |Naționalitate ! scope="col" style="; " |Jucător |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |16 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Australia_(converted).svg|legătură=|alt=Australia|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația de Fotbal din Australia|AUS]]</span> |<span class="fn">[[Ante Bakmaz]]</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |17 | style="text-align: center" |[[Mijlocaș (fotbal)|M]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Alin Văsălie</span> ''(<small>împrumutat de la [[FC Universitatea Cluj|U Cluj]]</small>)'' |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |19 | style="text-align: center" |[[Atacant (fotbal)|A]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Adrian Balha</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |20 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Milian Urs</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |21 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Antonio Lung</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |22 | style="text-align: center" |[[Mijlocaș (fotbal)|M]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Paul Szecui</span> ''(<small>împrumutat de la [[FCSB II]]</small>)'' |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |23 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">David Simion</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |25 | style="text-align: center" |[[Mijlocaș (fotbal)|M]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Viorel Chinde</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |27 | style="text-align: center" |[[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Marius Potcoavă</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |29 | style="text-align: center" |[[Mijlocaș (fotbal)|M]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> |<span class="fn">Adrian Bura</span> |- class="vcard agent" | style="text-align: center" |39 | style="text-align: center" |[[Portar (fotbal)|P]] | style="padding-right:15px;" |<span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Moldova.svg|legătură=|alt=Moldova|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Moldovenească de Fotbal|MDA]]</span> |<span class="fn">[[Dorian Răilean]]</span> |} |} === Jucători împrumutați === {| border="0" | style="background-color:#FFFFFF;vertical-align:top;" | {| class="wikitable football-squad nogrid" style="display:inline-table;" |+ id="461" | ! scope="col" style=";" | <abbr title="Număr">Nr.</abbr> ! scope="col" style=";" | <abbr title="Poziție">Poz.</abbr> ! scope="col" style=";" | Națiune ! scope="col" style=";" | Jucător |- class="vcard agent" | style="text-align: center" | &#x2014; | style="text-align: center" | [[Fundaș (fotbal)|F]] | style="padding-right:15px;" | <span style="white-space:nowrap"><span class="flagicon">[[File:Flag_of_Romania.svg|legătură=|alt=Romania|chenar|23x23px]]&nbsp;</span>[[Federația Română de Fotbal|ROU]]</span> | <span class="fn">Bogdan Pașca</span> ''(la Progresul Șomcuta Mare)'' |} |} == Oficialii clubului == {{Col-begin}} {{Col-4}} ===Consiliul de administrație=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#09014e;color:#FFFFFF;border:1px solid #fe0228" |Role ! style="background:#09014e;color:#FFFFFF;border:1px solid #fe0228" |Name |- | Proprietar | {{Flagicon|ROU}} Comuna Recea |- | Președinte | {{Flagicon|ROU}} Cosmin Butuza |- | Vicepreședinte | {{Flagicon|ROU}} Florin Gherasim |- | Director sportiv | {{Flagicon|ROU}} [[Emil Dică]] |- |} {{Col-4}} ===Conducerea tehnică=== {| class="toccolours" |- ! style="background:#09014e;color:#FFFFFF;border:1px solid #fe0228" |Role ! style="background:#09014e;color:#FFFFFF;border:1px solid #fe0228" |Name |- | Antrenor principal | {{Flagicon|ROU}} [[Florin Fabian]] |- | Antrenor secund | {{Flagicon|ROU}} Ovidiu Mic |- | Fizioterapeut | {{Flagicon|ROU}} Vlad Asăujan |- | Maseur | {{Flagicon|ROU}} Dorin Saraz |} {{Col-end}} == Parcursul competițional == {{col-begin}} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie || Poz. || [[Cupa României]] |- | [[Liga a IV-a 2024-2025|2024–25]] || '''4''' || [[Liga a IV-a]] <small>([[Județul Maramureș|MM]])</small> || TBD || |- | [[Liga a IV-a 2023-2024|2023–24]] || '''4''' || Liga a IV-a <small>([[Județul Maramureș|MM]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C)''' || |- | [[Liga a IV-a 2022-2023|2022–23]] || '''4''' || Liga a IV-a <small>([[Județul Maramureș|MM]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C)''' || |- | [[Liga a III-a 2020-2021|2020–21]] || '''2''' || [[Liga a II-a]] || align=center bgcolor=#FFCCCC| '''14 (R)''' || Turul IV |- | [[Liga a III-a 2019-2020#Seria 5|2019–20]] || '''3''' || [[Liga a III-a]] <small>(Seria V)</small> || align=center bgcolor=gold| '''1 (C, P)''' ||Turul IV |} {{col-2}} {| class="wikitable" style="text-align:center; font-size:90%" ! Sezon || Nivel || Divizie || Poz. || [[Cupa României]] |- | [[Liga a III-a 2018-2019#Seria 5|2018–19]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria V)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || Turul IV |- | [[Liga a III-a 2017-2018|2017–18]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria V)</small> || align=center bgcolor=silver| 2 || Turul III |- | [[Liga a III-a 2016-2017|2016–17]] || '''3''' || [[Liga a III-a ]] <small>(Seria V)</small> || 5 || Turul II |- | [[Liga a III-a 2015-2016|2015–16]] || '''3''' || Liga a III-a <small>(Seria a V-a)</small> || 7 || |- | [[Liga a IV-a 2014-2015|2014–15]] || '''4''' || [[Liga a IV-a]] <small>([[Județul Maramureș|MM]])</small> || align=center bgcolor=gold| '''1''' '''(C, P)''' || {{col-2}} {{col-end}} |} == Note == <references /> == Legături externe == * {{Facebook|ACSF Comuna Recea}} [[Categorie:Cluburi românești de fotbal desființate]] [[Categorie:Fondări în 2013]] [[Categorie:Desființări în 2021]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Maramureș]] 97ipy6z2zb6h38zlbyirhrjsml3xfoa 1 2560096 17025029 13880965 2025-06-11T09:18:07Z Florin1977 474303 Florin1977 a redenumit pagina [[Discuție:ACSF Comuna Recea]] în [[Discuție:CS Academica Recea]]: Echipa s-a reînființat 13880965 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | clasament = start | proiect1 = Fotbal | proiect2 = România }} j9knlb761lonzbpluf0y1fsh9mqoet6 0 2569577 17023961 13953897 2025-06-10T14:21:18Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:2|0|0 */ 17023961 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Personaj fictiv | name = Archie Goodwin | image = | caption = | setting = Romanele despre [[Nero Wolfe]] | official title = | classification = investigator privat | first = Fer-de-Lance (1934) | last = | created by = [[Rex Stout]] | portrayed by = [[Timothy Hutton]] }} Archie Goodwin este un personaj din romanele polițiste ale lui [[Rex Stout]]. Naratorul glumeț al tuturor istoriilor, a consemnat toate cazurile rezolvate de șeful său, [[Nero Wolfe]], din 1934 (''Fer-de-Lance'') până în 1975 (''A Family Affair''). Archie este asistentul al lui Wolfe în investigațiile private, pe care Wolfe le desfășoară din casa sa confortabilă și luxoasă din New York, pe West 35th Street. Wolfe își părăsește rareori reședința - și se încăpățânează să nu părăsească niciodată casa din motive legate de munca sa - așa că Archie face cea mai mare parte a investigației reale, urmată de raportarea descoperirilor sale către Wolfe, care rezolvă cazul. Archie este un observator priceput și și-a antrenat memoria astfel încât să poată face rapoarte textuale, orale sau dactilografiate, despre conversații extinse. El susține că poate tasta de la 6 la 7 pagini pe oră în medie, sau până la 10 când trebuie să se grăbească. Deoarece Wolfe este în general ignorant cu privire la detaliile logistice ale lumii din afara casei sale (și neinteresat de ele), el se bazează pe Archie cu privire la tot felul de informații și opinii practice. Tot la Archie apelează Wolfe pentru judecăți personale cu privire la caracterul femeilor legate de un caz oarecare. Archie stă în vila lui Wolfe și dormitorul său este la etajul al treilea, el deținând toate mobilierele din interior. Sub patul său se află un [[Gong (instrument)|gong]] care face parte dintr-un sistem de alarmă conceput să sune dacă cineva se apropie noaptea prea tare de ușa sau ferestrele dormitorului lui Wolfe. De obicei, își ia micul dejun în bucătărie, iar prânzul și cina în sufragerie cu Wolfe. Cu toate acestea, dacă trebuie să se grăbească ca să ajungă o întâlnire, va mânca în bucătărie sau la restaurant, deoarece Wolfe urăște să vadă cum cineva mănâncă în grabă. În afara de munca de detectiv, Archie se ocupă și de contabilitatea și operațiunile bancare ale lui Wolfe, îi tapează corespondența și înregistrează [[Germinație|germinația]] și alte date privind [[Orchidaceae|orhideele pe care]] Wolfe le crește ca hobby. Salariul său era de 200 USD pe săptămână, dar mai târziu este de 400 USD pe săptămână. Hobby-urile lui Archie includ dansul (de obicei în clubul Flamingo), [[Poker|pokerul]] și [[Baseball|baseballul]]. A fost un fan al [[Istoria Giganților din New York (NL)|New York Giants]] până aceștia s-au mutat la [[San Francisco]] în 1957, apoi a devenit fan al [[New York Mets]] după ce echipa a fost înființată în 1962. Când se deplasează cu treabă prin Manhattan, de multe ori preferă să meargă pe jos decât să folosească mașina lui Wolfe sau să ia un taxi. Spre deosebire de angajatorul său, Archie are doar două excentricități evidente: băutura sa preferată este laptele și știe întotdeauna ora exactă. Conversațiile lui Archie cu alte personaje scot adesea în relief simțul său al umorului, care poate servi unor scopuri, cum ar fi rolul de [[avocat]] al diavolului pentru a-l pune la treabă Wolfe; pentru a se debarasa sau a zădărî ofițerii de poliție; pentru a emite amenințări sub masca unor observații ironic ingenioase; sau a cuceri personaje feminine și a le determina să coopereze cu Wolfe. Indiferent în ce an are loc acțiunea, Archie și celelalte personaje principale din cărțile despre Wolfe [[Cronologie plutitoare|nu îmbătrânesc]]. Archie are vreo 30 de ani.[4](pp 383, 565) Rex Stout a menționat: Înălțime 6 picioare (183 cm). Greutate 180 livre (82 kg) Vârstă 32. Când mai târziu a fost întrebat de biograful său John J. McAleer la ce vârstă era fixat Archie în mintea sa, scriitorul a răspuns: „Îmi plac 34” S-a născut pe 23 octombrie în [[Chillicothe, Ohio]]. La vârsta de 12 ani locuia în [[Zanesville, Ohio|Zanesville]]. Archie menționează odată o soră din Ohio (care i-a trimis pijamale de mătase de ziua lui). [[Categorie:Personaje literare]] qco310oa7lrhkhq6xyz1ku0j3qkfdpx 0 2570864 17024426 15333331 2025-06-10T20:21:39Z Venske 38389 completare 17024426 wikitext text/x-wiki {{titlu cursiv}} {{Taxobox-wd}} '''''Perameles papillon''''' este o specie [[Extincție|dispărută]] de [[marsupiale]] originară din [[Deșertul Nullarbor]] din [[Australia]]. Epitetul specific este acrodat datorită petei maro închis de pe fese, care seamănă cu un fluture. Specia a fost descrisă în 2018<ref name=ala>[https://bie.ala.org.au/species/urn:lsid:biodiversity.org.au:afd.taxon:b7f7c324-25a8-4557-b60e-b532630eb8bd# ''Perameles papillon'' Travouillon & Phillips, 2018] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200228123522/https://bie.ala.org.au/species/urn:lsid:biodiversity.org.au:afd.taxon:b7f7c324-25a8-4557-b60e-b532630eb8bd |date=2020-02-28 }}. Atlas of Living Australia. Accessed February 2020.</ref> pe baza pieilor existente și a materialului osteologic din cadrul colecțiilor muzeale din Australia.<ref name=zootaxa>{{Cite journal|last1=Travouillon|first1=Kenny J.|last2=Phillips|first2=Matthew J.|date=7 February 2018|title=Total evidence analysis of the phylogenetic relationships of bandicoots and bilbies (Marsupialia: Peramelemorphia): reassessment of two species and description of a new species|journal=Zootaxa|volume=4378|issue=2|pages=224–256|doi=10.11646/zootaxa.4378.2.3|pmid=29690027|issn=1175-5334}}</ref> Se crede că a dispărut cândva pe la mijlocul secolului al XX-lea din cauza [[Vulpe roșie|vulpilor]] non-native introduse în timpul stabilirii europene.  == Note == {{Listănote}} {{Taxonbar}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Perameles]] [[Categorie:Mamifere din Australia]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Specii descrise în 2018]] [[Categorie:Specii dispărute]] iv862ssuz5ivt01ltvvcc4bpwc252h7 0 2573098 17024391 15608949 2025-06-10T19:56:43Z Venske 38389 completare 17024391 wikitext text/x-wiki {{Taxobox-wd}} '''Liliacul pitic din Insula Crăciunului''' ('''''Pipistrellus murrayi''''') a fost o specie de [[Chiroptere|liliac]] [[Vespertilionidae|vesper]] întâlnit doar pe [[Insula Crăciunului]], [[Australia]]. Specia este acum dispărută, ultimul liliac fiind văzut în august [[2009]], iar de atunci nu au mai existat alte observări, în ciuda eforturilor intense de localizare a speciei.<ref name="FlannerySMH">{{Citat știre|title=Unmourned death of a sole survivor|url=http://www.smh.com.au/environment/conservation/unmourned-death-of-a-sole-survivor-20121116-29hbg.html|prenume=Tim|nume=Flannery|data=17 November 2012|accessdate=14 December 2012|publisher=Fairfax|journal=The Sydney Morning Herald - Environment}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=<!--Staff-->|dată=22 September 2017|titlu=News at a glance|url=http://science.sciencemag.org/content/357/6357/1216.full|journal=Science|volum=357|număr=6357|la=Christmas Island bat is officially no more}}</ref> == Taxonomie și etimologie == A fost descrisă ca specie nouă de paleontologul britanic [[Charles William Andrews]] . Numele specific „''murrayi''” a fost probabil inspirat de [[John Murray (oceanograf)|Sir John Murray]], care a ajutat la plata expediției lui Andrews în [[Insula Crăciunului|Insulele Crăciunului]].<ref name="Andrews 1900">{{Citat carte|nume=Andrews|prenume=C. W.|dată=1900|titlu=A Monograph of Christmas Island (Indian Ocean)|editură=Printed by order of the Trustees|pagini=[https://archive.org/details/monographofchris00brit/page/26 26]–28|url=https://archive.org/details/monographofchris00brit}}</ref> Specia a fost uneori considerată sinonimă cu ''[[Pipistrellus tenuis]]''.<ref>{{Citat revistă|nume=Koopman|prenume=KF|an=1973|titlu=Systematics of Indo-Australian pipistrelles|journal=Periodicum Biologorum|volum=75|pagini=113–116}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Koopman|prenume=KF|an=1993|capitol=Order Chiroptera|pagini=137–241|nume-editor=Wilson|prenume-editor=DE|nume-editor2=Reeder|prenume-editor2=DM|titlu=Mammal Species of the World. A Taxonomic and Geographic Reference|editură=Smithsonian Institution Press|locul-publicării=Washington}}</ref> Cu toate acestea, revizuiri ale genului bazate pe [[baculum]] au identificat ''Pipistrellus murrayi'' ca specie distinctă.<ref>{{Citat revistă|nume=Kitchener|nume2=Caputi|nume3=Jones|prenume=DJ|prenume2=N|prenume3=B|an=1986|titlu=Revision of the Australo-Papuan Pipistrellus and Falsistrellus (Microchiroptera: Vespertilionidae)|journal=Records of the Western Australian Museum|volum=12|pagini=435–495}}</ref> Acest lucru a fost susținut de analizele genetice efectuate pentru guvernul australian ca parte a investigației sale asupra declinului ecologiei Insulei Crăciunului și a populației pipistrelului la mijlocul anului 2009. Rezultatele acestui studiu indică faptul că pipistrelul era strâns înrudit cu alte specii asiatice de pipistrel, dar distinctă de acestea.<ref name="environment.gov.au">{{Citat carte|titlu=Revised Interim Report|nume=Christmas Island Expert Working Group to Minister for the Environment, Heritage and the Arts|dată=July 2009|url=http://www.environment.gov.au/parks/publications/christmas/pubs/revised-interim.pdf}}</ref> == Descriere == Era un liliac mic care cântărea în jur de 3–4,5 grame. Avea blana maro închis, cu vârfurile firelor gălbui.<ref name="Andrews 1900"/> Antebrațul avea 30–33mm lungime. A fost cea mai mică specie de lilieci descrisă din Australia.<ref name="AU DOE">{{Citat web|url=http://www.environment.gov.au/cgi-bin/sprat/public/publicspecies.pl?taxon_id=64383|nume=Department of the Environment|titlu=Pipistrellus murrayi — Christmas Island Pipistrelle|publisher=Department of the Environment, Canberra|date=2018|accessdate=25 January 2018|lucrare=environment.gov.au}}</ref> Urechile sale erau triunghiulare și rotunjite la vârfuri. [[Patagiu|Patagiul]] său avea un [[calcar]] distinct. Coada sa ieșea foarte ușor (2 milimetri) în afara patagiului. Lungimea capului și corpului său era de 35–40 mm. Coada avea 30–31 mm lungime. Urechile aveau 9–11mm lungime. Picioarele aveau 6–8mm lungime. == Biologie == Această specie se hrănea cu [[Insectă|insecte]] și se adăpostea în scorburi și vegetație în descompunere.<ref>{{Citat carte|nume=Schulz|prenume=M|nume2=Lumsden|prenume2=L|an=2004|titlu=National Recovery Plan for the Christmas Island Pipistrelle ''Pipistrellus murrayi''|editură=Department of Environment and Heritage|isbn=978-0-642-55012-5|url=http://www.environment.gov.au/biodiversity/threatened/publications/recovery/p-murrayi/introduction.html}}</ref><ref>{{Citat carte|nume-editor=van Dyck|prenume-editor=S.|nume-editor2=Strahan|prenume-editor2=R|an=2008|titlu=The Mammals of Australia}}</ref> == Declin și dispariție == Populația de pipistrel din Insula Crăciunului a scăzut dramatic din 1990.<ref name="Lumsden">{{Citat carte|nume=Lumsden|prenume=L|nume2=Schulz|prenume2=M|nume3=Ashton|prenume3=R|prenume4=Middleton|nume4=D|an=2007|titlu=Investigation of threats to the Christmas Island Pipistrelle. A report to the Department of the Environment and Water Resources|editură=[[Arthur Rylah Institute for Environmental Research]], Department of Sustainability and Environment|locul-publicării=Heidelberg, Victoria}}</ref> Era odinioară văzut în întreaga insulă, inclusiv în așezări umane.<ref>{{Citat carte|nume=Tidemann|prenume=C|an=1985|titlu=A study of the status, habitat requirements and management of the two species of bats on Christmas Island (Indian Ocean)|editură=Australian National Parks and Wildlife Service|locul-publicării=Canberra}}</ref> O reevaluare a numărului de indivizi rămași în ianuarie 2009 a sugerat că mai erau doar 20 de lilieci. Singurul cuib comunal cunoscut conținea doar patru indivizi. Cu trei ani înainte, această colonie număra 54 de indivizi și mai erau și alte câteva colonii cunoscute, de dimensiuni similare. Monitorizarea de la începutul anului 2009 a arătat că unii lilieci au supraviețuit în sălbăticie, determinând guvernul australian să anunțe pe 1 iulie 2009 că va încerca să salveze liliacul, prin capturarea ultimilor indivizi rămași, cu asistența cercetătorilor voluntari de la Societatea Australasiatică a Liliecilor.<ref>{{Citat știre|title=Garrett goes in to bat for species on sticky wicket|url=http://www.smh.com.au/environment/conservation/garrett-goes-in-to-bat-for-species-on-sticky-wicket-20090215-8889.html|prenume=Nick|nume=Galvin|data=16 February 2009|accessdate=14 December 2012|publisher=Fairfax|journal=The Sydney Morning Herald - Environment}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.bats.org.au/wp-content/uploads/mr_christmas-island-010709.pdf|nume=Garrett|titlu=Christmas Island Ecosystem Rescue|date=1 July 2009|accessdate=2009-07-28|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090913145413/http://www.bats.org.au/wp-content/uploads/mr_christmas-island-010709.pdf|first1=Peter|last2=Snowdon|first2=Warren|archivedate=13 September 2009}}</ref> La începutul lunii august 2009, guvernul australian a dat permisiunea de capturării liliecilor pentru a stabili un program de [[reproducere]] în captivitate. Cu toate acestea, după patru săptămâni de căutări, a fost localizat doar un singur liliac. Cercetătorii nu au reușit să-l prindă, iar ultimul apel de [[ecolocație]] al acestuia a fost înregistrat pe 26 august 2009. Pe 8 septembrie 2009, guvernul australian a anunțat că încercările de capturare a liliecilor au eșuat. De atunci nu pipistreulul nu a mai văzut sau auzit pe Insula Crăciunului și se crede că specia este acum dispărută.<ref>{{Citat știre|title=Should Wild Animals Become Pets to Ward Off Extinction?|url=http://www.time.com/time/world/article/0,8599,1946471,00.html|prenume=Marina|nume=Kamenev|data=9 December 2009|journal=Time|access-date=2021-03-13|archive-date=2009-12-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20091213021855/http://www.time.com/time/world/article/0,8599,1946471,00.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://news.mongabay.com/2012/05/island-bat-goes-extinct-after-australian-officials-hesitate/|nume=Hance|titlu=Island bat goes extinct after Australian officials hesitate|publisher=Mongabay|date=23 May 2012|first1=Jeremy}}</ref> Se crede că este prima dispariție de mamifere din Australia în ultimii 50 de ani.<ref name="Martin 2012">{{Citat revistă|nume=Martin|nume2=Nally|nume3=Burbidge|nume4=Arnall|nume5=Garnett|nume6=Hayward|nume7=Possingham|prenume=T. G.|prenume2=S.|prenume3=A. A.|prenume4=S.|prenume5=S. T.|prenume6=M. W.|prenume7=H. P.|dată=2012|titlu=Acting fast helps avoid extinction|journal=Conservation Letters|volum=4|număr=5|pagini=274–280|doi=10.1111/j.1755-263X.2012.00239.x}}</ref> == Cauza declinului == Nu se cunoaște cauza declinului acestei specii de liliac. Au fost sugerate mai multe amenințări potențiale: prădare sau tulburări ale locurilor de cuibărit.<ref name="Lumsden"/> Specii introduse, cum ar fi șarpele Lycodon capucinus, centipedul gigant,<ref>{{Citat web|url=http://www.ento.csiro.au/aicn/name_s/b_3704.htm|titlu=Scolopendra morsitans|publisher=CSIRO}}</ref> furnica nebună galbenă, șobolanul negru sau pisicile sălbatice, au fost toate identificate ca potențial suspecte responsabile de declin fie prin prădare, fie prin deranjarea liliecilor. De asemenea, s-a speculat că responsabile pentru declin ar putea fi o amenințare neidentificată pentru sănătate sau otrăvirea cu insecticidul [[Fipronil]], folosit pentru a controla „supercoloniile” furnicilor nebune galbene.<ref name="environment.gov.au"/> == Note == {{Listănote}} {{Taxonbar}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Pipistrellus]] [[Categorie:Mamifere descrise în 1900]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Mamifere din Australia]] [[Categorie:Specii dispărute]] s9p1zfavwawcgc2z4piykgr0udg91i6 0 2585188 17023878 15610026 2025-06-10T13:54:39Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023878 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | nume = Gheorghi Pulevski | imagine = Georgi Pulevski.jpg | locul_nașterii = [[Galičnik]], [[Imperiul Otoman]] <small>(în prezent în [[Macedonia de Nord]])</small> }} '''Gheorghi Pulevski''', uneori și '''Gjorgji''' sau '''Gjorgjija Pulevski''' (în {{Lang-mk|Ѓорѓи Пулевски}} sau Ѓорѓија Пулевски, în {{Lang-bg|Георги Пулевски}}; {{date biografice}}) a fost un scriitor, lexicograf, istoric și revoluționar mijak,<ref name="КонескиБашевски1990">{{Citat carte|nume=Блаже Конески|nume2=Димитар Башевски|titlu=Ликови и теми|url=https://books.google.com/books?id=7u0LAAAAIAAJ|an=1990|editură=Култура|isbn=978-86-317-0013-1|pagină=129}}</ref><ref name=":0">{{Citat carte|titlu=Papers in Slavic Philology|url=https://books.google.com/books?id=_A9hAAAAMAAJ|an=1984|editură=University of Michigan|pagină=102|isbn=9780930042592|citat=In 1875, Gorge M. Pulevski, who identifies himself as mijak galicki 'a mijak from Galicnik'}}</ref> cunoscut astăzi ca primul autor care a exprimat public ideea unei [[Națiune|națiuni]] [[Macedoneni|macedonene]] distincte de cea [[Bulgari|bulgară]], precum și a unei [[Limba macedoneană|limbi macedonene]] separate.<ref name="Friedman1">Victor A. Friedman: Macedonian language and nationalism during the 19th and early 20th centuries. ''Balcanistica'' 2 (1975): 83–98. {{Citat web|url=http://humanities.uchicago.edu/depts/slavic/papers/Friedman-MacLgNatBalkanistica.pdf|titlu=Archived copy|accessdate=2013-08-06|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060915072155/http://humanities.uchicago.edu/depts/slavic/papers/Friedman-MacLgNatBalkanistica.pdf|archivedate=15 September 2006}}</ref> El s-a născut în 1817 în satul Galičnik, care aparținea atunci [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]], și a învățat meseria de pietrar. A devenit mai târziu un scriitor autodidact al unor lucrări referitoare la limba și cultura macedoneană. Oamenii de știință din Bulgaria îl consideră bulgar și un adept timpuriu al ideilor macedonismului.<ref>[https://books.google.com/books?id=HDQn3tJkyUcC&pg=PA335 Военна история на българите от древността до наши дни], Том 5 от История на Българите, Автор Георги Бакалов, Издател TRUD Publishers, 2007, {{ISBN|954-621-235-0}}, p. 335.</ref><ref>Македонизмът и съпротивата на Македония срещу него, Коста Църнушанов, Унив. изд. "Св. Климент Охридски", София, 1992, pp. 40–42.</ref> == Tinerețea == Pulevski s-a născut în anul 1817 în satul montan macedonean Galičnik din regiunea tribală Mijak, care aparținea atunci [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]].<ref name="КонескиБашевски1990"/> Potrivit unei opinii, numele său de familie este de origine vlahă, la fel ca și alte câteva [[nume de familie]] din regiunea Mijak,<ref name="Kaser1992">{{Citat carte|nume=Karl Kaser|titlu=Hirten, Kämpfer, Stammeshelden: Ursprünge und Gegenwart des balkanischen Patriarchats|url=https://books.google.com/books?id=TXEocmR9X-gC&pg=PA101|dată=January 1992|editură=Böhlau Verlag Wien|isbn=978-3-205-05545-7|pagini=101–}}</ref> care conțin sufixul vlah ''-ul'' (prezent în ''Pulevci'', ''Gugulevci'', ''Tulevci'', ''Gulovci'', ''Čudulovci'' etc.); totuși, acele familii aveau o identitate etnică mijak și nu aveau legături cu comunitatea [[Aromâni|aromână]] (''cincar'').<ref name="Matasović1924">{{Citat carte|nume=Josip Matasović|titlu=Narodna starina|volum=3–6|url=https://books.google.com/books?id=aqgSAAAAIAAJ|an=1924|pagină=69}}</ref> Potrivit unei surse, strămoșii lui Pulevski au venit din Pula, un orășel maritim aflat la sud de [[Shkodër]], la sfârșitul secolului al XV-lea, aceasta fiind explicația numelui de familie ''Pulevski''. Pulevski însuși s-a identificat ca ''mijak galički'' (un „mijak din Galičnik”, 1875).<ref name=":0"/> Când avea vârsta de șapte ani, a mers împreună cu tatăl său în [[Principatele Dunărene]] pentru a presta muncă sezonieră (''pečalba'').<ref name="Vražinovski2002">{{Citat carte|nume=Tanas Vražinovski|titlu=Rečnik na narodnata mitologija na Makedoncite|url=https://books.google.com/books?id=0BwRAQAAIAAJ|an=2002|editură=Matica makedonska|pagină=463}}</ref> Potrivit legendelor populare, Pulevski a făcut parte în tinerețe dintr-o ceată de [[Haiduc|haiduci]] din zona Golo Brdo. == Activitatea militară == În 1862 Pulevski a luptat ca membru al Legiunii Bulgare împotriva asediului otoman al Belgradului. El a participat, de asemenea, la Războiul Sârbo-Otoman din 1876 și apoi la [[Războiul Ruso-Turc (1877–1878)|Războiul Ruso-Turc]] din 1877–1878, care a dus la eliberarea Bulgariei de sub stăpânirea otomană; în cursul ultimului război, a fost ''[[voievod]]'' al unei unități de [[Opălcenți|voluntari bulgari]]<ref>{{cite book |script-title=ru:Болгарское ополчение и земское воиску |location=Sankt Petersburg |year=1904 |pages=56–59 |language=ru}}</ref> și a luat parte la [[Bătălia din Pasul Șipka (1877)|Bătălia din Pasul Șipka]]. După război, s-a stabilit în orașul [[Sofia]], capitala Bulgariei recent eliberate. A participat, de asemenea, ca voluntar la Răscoala de la Kresna-Razlog (1878–1879), care avea ca scop unificarea teritoriilor populate de bulgari din Macedonia cu Bulgaria.<ref>H. Poulton, ''Who Are the Macedonians?'', p. 49. {{ISBN|1-85065-534-0}}</ref> În cererea pentru o pensie de veteran adresată [[Adunarea Națională (Bulgaria)|Parlamentului Bulgar]] în 1882,<ref>''Glasnik na Institutot za nacionalna istorija'', vol. 30, Institut za nacionalna istorija (Skopje, Macedonia), 1986, pp. 295–296.</ref> el și-a exprimat regretul cu privire la eșecul acestei unificări.<ref>ЦДпА, Sofia, ф. 708, оп. 1, арх. ед. 397, pp. 5–6 și urm.</ref> În anul 1883 Pulevski a primit în cele din urmă o pensie guvernamentală în semn de recunoaștere a serviciului său militar ca voluntar în Armata Bulgară. A murit în 1893 la Sofia, capitala [[Principatul Bulgariei|Principatului Bulgariei]]. == Activitatea științifico-literară == [[Fișier:Тријазичник,_Ѓорѓиіа_Пулевски.pdf|pagina=5|stanga|miniatura|324x324px|''Dicționar în trei limbi'' (1875)]] În 1875 a publicat la [[Belgrad]] o carte intitulată ''Dicționar în trei limbi'' (''Rečnik od tri jezika'', Речник од три језика). Această carte este un manual de expresii conversaționale alcătuit sub forma „întrebare și răspuns” și împărțit în trei coloane paralele în limbile [[Limba macedoneană|macedoneană]], [[Limba albaneză|albaneză]] și [[Limba turcă|turcă]], expresiile în toate cele trei limbi fiind scrise cu [[Alfabetul chirilic|litere chirilice]]. Pulevski a ales să scrie mai degrabă în limba macedoneană vorbită în regiunile vestice decât în [[limba bulgară]] standard bazată pe dialectele din regiunea estică Tărnovo. Prin utilizarea limbii vorbite în regiunea sa natală el a încercat să creeze o versiune lingvistică macedoneană supradialectală, bazată pe propriul său [[dialect]] din Galičnik.<ref name="Friedman1"/> ''Dicționar în trei limbi'' conține declarații programatice în care Pulevski pledează pentru o națiune și o limbă slavo-macedoneană independentă.<ref name="Friedman1"/> {{cquote|''Ce numim noi o națiune?&nbsp;– Oamenii care au aceeași origine și care vorbesc aceleași cuvinte și care trăiesc și se împrietenesc unii cu alții, care au aceleași obiceiuri, cântece și distracții sunt ceea ce numim noi o națiune, iar locul în care trăiesc acei oameni se numește țară. Astfel, macedonenii sunt și ei o națiune și locul care este al lor se numește Macedonia.''<ref>''Rečnik od tri jezika'', p. 48f.</ref>}} Următoarele lucrări publicate de el au fost un poem revoluționar intitulat ''Samovila Makedonska'' („Zâna macedoneană”), care a fost publicat în 1878,<ref>[http://www.manu.edu.mk/roots/roots.htm Macedonian Academy of Arts and Sciences] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080415012642/http://www.manu.edu.mk/roots/roots.htm|date=15 April 2008}}</ref> și o ''Carte de cântece macedonene'' în două volume, publicată în 1879 la [[Belgrad]], care conținea atât cântece populare culese de Pulevski, cât și unele poezii proprii originale. În 1880 Pulevski a publicat ''Slavjano-naseljenski makedonska slognica rečovska'' („Gramatica limbii populației slavo-macedonene”), o lucrare cunoscută astăzi drept prima încercare de sistematizare a gramaticii [[Limba macedoneană|limbii macedonene]]. În această lucrare, Pulevski a comparat și a pus sistematic în contrast limba pe care o vorbea, pe care a numit-o ''našinski'' („limba noastră”) sau ''slavjano-makedonski'' („slavo-macedoneană”), atât cu [[limba sârbă]], cât și cu [[limba bulgară]].<ref>Lucrarea a fost publicată în 1880 la Sofia. Vezi Victor A. Friedman (1975: 89)</ref> Toate exemplarele acestei cărți au fost pierdute în prima jumătate a secolului al XX-lea, iar cartea a fost redescoperită în anii 1950 la Sofia. Din cauza lipsei unei pregătiri formale a autorului ca gramatician și dialectolog, lucrarea lui Pulevski este considerată astăzi ca având o valoare descriptivă limitată; cu toate acestea, ea a fost caracterizată ca „influentă în semnalarea conștiinței etnice și lingvistice, dar nu suficient de elaborată pentru a servi drept codificare”.<ref>Victor A. Friedman, „Romani standardization in Macedonia”, în: Y. Matras (ed.) ''Romani in Contact'', Amsterdam: Benjamins, 1995, p. 178.</ref> În 1892 Pulevski a finalizat lucrarea istorică ''Slavjanomakedonska opšta istorija'' (''Istoria generală a slavo-macedonenilor''), un manuscris vast de peste 1700 de pagini. În ultima sa lucrare intitulată ''Jazitshnica, soderzsayushtaja starobolgarski ezik, uredena em izpravlena da se uchat bolgarski i makedonski sinove i kerki'' (''Gramatică a limbii bulgare vechi, sistematizată și corectată pentru a fi predată fiilor și fiicelor populației bulgare și macedonene'') el a considerat că limba macedoneană este un dialect regional al [[Limba slavă veche|limbii bulgare vechi]] și că diferențele dintre cele două limbi sunt pur geografice.<ref>{{Citat carte|nume=Kosta T︠S︡ŭrnushanov|titlu=Makedonizmŭt i sŭprotivata na Makedonii︠a︡ sreshtu nego|url=https://books.google.com/books?id=35biAAAAMAAJ|an=1992|editură=Universitetsko izd-vo „Sv. Kliment Okhridski”|pagini=41–42}}</ref> == Identificare etnică == [[Fișier:Spomenik_na_Pulevski_-_Skopje.JPG|miniatura|300x300px|Monumentul lui Gjorgjija M. Pulevski din [[Skopje]]]] Definirea identității etnice macedonene a apărut pentru prima dată în scrierile lui Gheorghi Pulevski, care a identificat existența unei limbi și a unei națiuni [[Macedoneni|macedonene]] moderne distincte.{{Sfn|Daskalov|Marinov|2013|p=300}} Pulevski a rezumat istoria populară a poporului macedonean și a ajuns la concluzia că macedonenii moderni erau descendenți ai macedonenilor antici. Această opinie s-a bazat pe convingerea autorului că limba macedoneană veche conținea cuvinte de origine slavă și, prin urmare, macedonenii vechi erau slavi, iar macedonenii moderni erau descendenți ai acestora.{{Sfn|Daskalov|Marinov|2013|p=316}} Cu toate acestea, autoidentificarea sa ca macedonean a fost ambiguă. Pulevski considera identitatea macedoneană ca o identitate regională similară identității [[Herțegovina|herțegovinienilor]] și bulgarilor traci.{{Sfn|Daskalov|Marinov|2013|p=316}} El s-a descris uneori ca „patriot sârb”,{{Sfn|Daskalov|Marinov|2013|p=316}} iar alteori a considerat originea sa etnică ca fiind cea de „bulgar din satul Galičnik”.<ref>{{Citat carte|nume=Chris Kostov|titlu=Contested Ethnic Identity: The Case of Macedonian Immigrants in Toronto, 1900–1996|url=https://books.google.com/books?id=P-1m1FLtrvsC|an=2010|editură=Peter Lang|isbn=978-3-0343-0196-1|pagină=67}}</ref><ref>Central directory of Bulgarian national archives, Sofia, folder 708 (1); fila 397.</ref><ref>Blaže Ristovski, ''Портрети и процеси од македонската литературна и национална историја'', vol. 1, Skopje: Kultura, 1989, pp. 281, 283, 284.</ref> Identificările etnice diferite ale lui Pulevski au relevat de fapt absența unei identități etnice clare în rândul unei părți a populației macedonene locale în acel moment. == Lucrări == * Blaže Ristovski (ed.) (1974) ''Georgija M. Pulevski: Odbrani stranici'' („Opere alese”), Skopje: Makedonska kniga. * [[:en:wikisource:Translation:Dictionary_of_three_languages|Dicționar în trei limbi]] - traducere în [[limba engleză]] pe Wikisource. * [http://www.avaxhome.ws/ebooks/cultures_languages/pulevski_trijazichnik.html Gjorgji Pulevski - Rechnik od tri jazika (Речник од три јазика)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200803113053/http://www.avaxhome.ws/ebooks/cultures_languages/pulevski_trijazichnik.html |date=2020-08-03 }}, PDF * ''[[:File:Тријазичник, Ѓорѓиіа Пулевски.pdf|Dicționar în trei limbi]]'' pe Commons. * ''[[:File:Речник од четири јазици -Ѓорги Пулевски.pdf|Dicționar în patru limbi]]'' pe Commons. ==Note== <references /> ==Bibliografie== * {{Citat carte|nume=Daskalov|prenume=Rumen|nume2=Marinov|prenume2=Tchavdar|titlu=Entangled Histories of the Balkans: Volume One: National Ideologies and Language Policies|url=https://books.google.com/books?id=FGmJqMflYgoC|an=2013|editură=BRILL|isbn=978-90-04-25076-5}} ==Legături externe== * {{Commons category inline|Ǵorǵija Pulevski|Gheorghi Pulevski}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Pulevski, Gheorghi}} [[Categorie:Nașteri în 1817]] [[Categorie:Decese în 1893]] [[Categorie:Bulgari macedoneni]] [[Categorie:Scriitori macedoneni]] [[Categorie:Scriitori bulgari]] [[Categorie:Bulgari din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Macedoniști]] g36fc5nxmtp20c57ylbyv2dq4nw6867 0 2585198 17025132 15610027 2025-06-11T10:46:24Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:2|0|0 */ 17025132 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Lăcaș de cult | nume = Mănăstirea Podmaine | website = http://www.manastirpodmaine.rs/ | harta_localizare = Muntenegru }} '''Mănăstirea Podmaine''' (în {{sr|Манастир Подмаине|Manastir Podmaine}}), numită și '''Mănăstirea Podostrog''' (în {{sr|Манастир Подострог}}),<ref>Klaus Wessel, „Verkündigung und Empfängnis Mariae in den Fresken der Crkva Uspenja Bogorodice von Podostrog”, în ''Zeitschrift für Balkanologie'', vol. XIII, 1977, p. 160.</ref> este o mănăstire [[Biserica Ortodoxă Sârbă|ortodoxă sârbă]] construită în secolul al XV-lea de familia nobiliară Crnojević în zona Podmaine din apropierea orașului [[Budva]], Zeta (actualul [[Muntenegru]]).<ref name="http://www.insight-montenegro.com">{{cite web|title=Monastery Podmaine {{!}} Budva, Montenegro|url=http://www.insight-montenegro.com/en/destinations/coastal-region/monastery-podmaine-budva-montenegro.html|publisher=insight-montenegro.com|access-date=27 July 2013|quote=The complex was made of the Smaller church dedicated to Uspenje Presvete Bogorodice and was built in XV century by Crnojevici.|archive-date=2019-12-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20191231214353/http://www.insight-montenegro.com/en/destinations/coastal-region/monastery-podmaine-budva-montenegro.html|dead-url=yes}}</ref><ref name="Luketić1966">{{cite book|author=Miroslav Luketić|title=Budva, Sv: Stefan, Petrovac|url=https://books.google.com/books?id=2YgNAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|year=1966|publisher=Turistički savez|page=147|quote=МАНАСТИР ПОДМАИНЕ У сјевероисточном дијелу Будванског поља, с де- сне стране пута који води за}}</ref> Mănăstirea are două biserici: biserica mai mică și mai veche (cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]]) a fost construită de familia nobiliară Crnojević în secolul al XV-lea, în timp ce biserica mai mare (cu hramul [[Sfânta Petka]]) a fost construită în 1747. == Etimologie == Numele Podmaine (Pod-Maine) înseamnă „sub Maine”. Maine este un cătun care a fost locuit de un trib albanez omonim care-și întindea stăpânirea asupra unui teritoriu aflat la poalele muntelui Lovćen, între Mănăstirea Stanjevići și orașul [[Budva]].<ref name="Guzina1955">{{cite book|author=Ružica Guzina|title=Knežina i postanak srpske buržoaske države|url=https://books.google.com/books?id=mkc9AAAAMAAJ|access-date=28 July 2013|year=1955|publisher=Kultura|page=47|quote=Говорећи о Маинама напоменуо је да су Маине — „као мала кнежина или племе под Ловћеном између манастира Стањевића и Будве”}}</ref> Mănăstirea era locul de adunare al tribului Maine, care organiza întâlniri în mod tradițional în [[Calendarul sfinților|ziua sărbătorii]] [[Sfântul Gheorghe|Sfântului Gheorghe]].<ref name="Kalezić2002">{{cite book|author=Dimitrije M. Kalezić|title=P - Š|url=https://books.google.com/books?id=gC7ZAAAAMAAJ|access-date=29 July 2013|year=2002|publisher=Savremena administracija|page=1501}}</ref> == Istoric == Anul exact al înființării mănăstirii nu este cunoscut. Biserica mai mică (cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”) a fost construită în secolul al XV-lea și reconstruită în 1630, în timp ce biserica mai mare (cu hramul „Sfânta Petka”) a fost construită în 1747.<ref name="Simić1994">{{cite book|author=Pribislav Simić|title=Crkvena umetnost: pregled razvoja graditeljstva i živopisa|url=https://books.google.com/books?id=7aQvAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|year=1994|publisher=Sv. arhijerejski sinod Srpske pravoslavne crkve|page=325|quote=Манастир ПОДМАИНЕ или ПОД- ОСТРОГ, близу Будве, такоЬе има две цркве: Успен>а Богородице и Св. Пет- ке. Не зна се када је манастир основан; мала црква ]е обновљена 1630. године. Данашн>у већу цркву подигао ]е 1747}}</ref> Mănăstirea Podmaine (numită în unele lucrări și Mănăstirea Podostrog) a servit ca reședință de vară a prinților episcopi din familia Petrović.<ref name=Martinovic>Dušan J. Martinović, ''Budvanska rivijera: Uslovi za razvoj turizma. Geografsko-turistička monografija'', 1973, p. 259.</ref> Mitropolitul Danilo I Petrović-Njegoš a murit în 11 ianuarie 1735 la Mănăstirea Podmaine<ref name=Martinovic/> și a fost înmormântat în mănăstire, dar rămășițele sale pământești au fost mutate în 1856 într-un mausoleu construit în apropierea Mănăstirii [[Cetinje]].<ref name=Glasnik>{{cite book|title=Glasnik Cetinjskih Muzeja. Bulletin des Musées de Cétigné|url=https://books.google.com/books?id=GxsNAQAAIAAJ|access-date=28 July 2013|year=1968|page=201|quote=У свом манастиру Подмаине владика је Данило и умро 11/22. јануара 1735. г. Ту је и сахрањен.15 Кад је Његош 12. октобра 1837. г.1в уступио Аустрији ма- настир Подмаине са свим његовим добрима за 17.000 форинти у сребру}}</ref><ref name="Đurović1969">{{cite book|author=Ratko Đurović|title=Crnom Gorom|url=https://books.google.com/books?id=pEJpAAAAMAAJ|access-date=28 July 2013|year=1969|publisher=„Binoza”, Grafički zavod Hrvatske|page=65|quote=...koji je kasnije prenesen na Cetinje i sahranjen na Orlovom kršu}}</ref> Scriitorul sârb [[Dositej Obradović]] a locuit câteva luni la mănăstire atunci când a vizitat zona golfului [[Comuna Kotor|Kotor]] în 1764.<ref>{{cite book|title=Stvaranje|url=https://books.google.com/books?id=-q8XAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|date=July 1960|publisher=Stvaranja|page=774|quote= У овоме манастиру провео је неколико мје- сеци Доситеј Обрадовић, кад је г. 1764 био дошао у Боку}}</ref> În anii 1830, ca urmare a presiunii împăratului Austriei care invoca motive militar-strategice, mitropolitul [[Petar al II-lea Petrović-Njegoš]] a fost nevoit să vândă mănăstirile Podmaine și Stanjevići, împreună cu moșiile lor, către [[Imperiul Austriac]].<ref>Slobodan Tomović, ''Enciklopedija Njegoš'', vol. 1, CID, 1999, p. 23.</ref><ref name="Strika1930">{{cite book|author=Boško Strika|title=Srpske zaduzbine: Dalmatinski manastiri|url=https://books.google.com/books?id=nqSxAAAAMAAJ|access-date=28 July 2013|year=1930|publisher=Tiskara "Merkantile"|page=256}}</ref> Mănăstirea Podmaine a fost cedată, împreună cu toate bunurile sale, la 12 octombrie 1837 în schimbul sumei de 17.000 de florini de [[argint]],<ref name=Glasnik/> iar Mănăstirea Stanjevići a fost predată în 1839.<ref>''Књижевност и језик'', edițiile 2-4, Друштво за српски језик и књижевност Србије, 1998, p. 8.</ref> Njegoš a scris o parte a operei sale literare la Mănăstirea Podmaine,<ref name=Martinovic/> inclusiv unele părți ale poemului său dramatic ''Coroana munților''.<ref>{{cite journal|title=Ćirilica|journal=Vreme|year=2003|url=http://www.vreme.rs/cms/view.php?id=350680|access-date=27 July 2013|language=sr|quote=U manastiru Podmaine nedaleko od Budve, gde je Njegoš svojevremeno pisao Slobodijadu i pojedine segmente Gorskog vijenca}}</ref> == Pictura mănăstirii == [[Fișier:Podmaine-Tito.jpg|right|miniatura|Fresca modernă a Judecății de Apoi]] Icoanele de pe catapeteasma Bisericii „Sf. Petka” au fost realizate de pictorul grec Nicholaos (Nicola) Aspioti din [[Corfu]], iar frescele murale interioare au fost pictate de artistul Rafail Dimitrijević din [[Risan]] în 1747.<ref name=Martinovic/><ref name="Rellie2008">{{cite book|author=Annalisa Rellie|title=Bradt Montenegro|url=https://books.google.com/books?id=j39fWAZ8A5sC&pg=PA143|access-date=27 July 2013|year=2008|publisher=Bradt Travel Guides|isbn=978-1-84162-225-5|page=143}}</ref><ref>{{cite book|title=Stvaranje|url=https://books.google.com/books?id=-q8XAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|date=July 1960|publisher=Stvaranja|page=774|quote=У близини манастира Подострога налази се манастир Подмаине с црквом св. Петке, коју је живописао зограф Ра- фаил Димитријевић г. 1747. }}</ref> Mănăstirea a ars în anul 1869.<ref name="Rossiter1969">{{cite book|author=Stuart Rossiter|title=Yugoslavia: the Adriatic Coast|url=https://books.google.com/books?id=dN0bAAAAMAAJ|access-date=27 July 2013|year=1969|publisher=Benn|page=227|quote=The nearby monastery of Podmaine was burnt down in 1869, but the surviving church is decorated with wall paintings by Rafailo Dimitrijevid of Risan (1747) and has an iconostasis by Nicholaos Aspioti. }}</ref> Cutremurul din 1979 a cauzat pagube semnificative mănăstirii, iar complexul mănăstiresc a fost complet reconstruit în 2002 și au fost pictate noi fresce în biserica mai mică (dedicată [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]]). Potrivit unor puncte de vedere, fresca intitulată ''Împărați și episcopi păcătoși'' (în {{Sr|Лажни епископи и цареви}}) îi reprezintă pe fostul conducător iugoslav [[Iosip Broz Tito|Tito]] și pe conducătorii [[Biserica Ortodoxă Muntenegreană|Bisericii Ortodoxe Muntenegrene]] necanonice ca blestemați și predați diavolilor care îi aruncă în [[Iad (religie)|iad]] într-o versiune modernă a [[Judecata de Apoi|Judecății de Apoi]].<ref>{{cite web|last=Miletić|first=Srboljub|title=Why not modern art?|url=http://www.svetosavlje.org/biblioteka/Knjige/Crkva%20sv%20Stefana/HramSvStefana013.htm|publisher=Svetosavlje|access-date=27 July 2013|language=sr|quote=Ипак, чини се да је најдаље отишао живописац у манастиру Подострог, у Маинама изнад Будве. На фресци сија петокрака са маршалске капе друга Тита, којег демон одвлачи у ватру пакла. Осим Броза, ту су и, по свему судећи, свештеници самозване Црногорске православне цркве. У углу стоји и опис: «лажни епископи и цареви».}}</ref> ==Galerie== <gallery> File:Montenegro,_Budva_-_Podmaine_monastery_02.jpg|Intrarea în curtea mănăstirii File:Manastir_Podmaine_crkva.jpg|Biserica mănăstirii File:Montenegro,_Budva_-_Podmaine_monastery_03.jpg|Biserica mănăstirii File:Manastir Podmaine palma.jpg|Palmier în fața bisericii File:W39_-_Manastir_Podmaine.jpg|Chiliile mănăstirii File:Manastir Podmaine konak1.jpg|Chiliile mănăstirii File:Manastir Podmaine konak2.jpg|Chiliile mănăstirii File:Manastir Podmaine konak3.jpg|Chiliile mănăstirii File:W40_-_Manastir_Podmaine.jpg|Chiliile mănăstirii </gallery> ==Note== <references /> ==Lectură suplimentară== * {{Citation|last=P. Jovićević|first=Andrija|title=Drevni srpski Manastiri|year=2011|orig-year=1930—1939|trans-title=Ancient Serbian monasteries|place=Nikšić|publisher=Izdavački centar Matice srpske — Društva članova u Crnoj Gori|language=sr|isbn=978-9940-580-05-6}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Comuna Budva]] [[Categorie:Mănăstiri ortodoxe din Muntenegru|Podmaine]] g0g38m671jhqrpgw1xpab5yr2eqv9lu 17025160 17025132 2025-06-11T11:10:49Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului]] via [[WP:HC|HotCat]] 17025160 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Lăcaș de cult | nume = Mănăstirea Podmaine | website = http://www.manastirpodmaine.rs/ | harta_localizare = Muntenegru }} '''Mănăstirea Podmaine''' (în {{sr|Манастир Подмаине|Manastir Podmaine}}), numită și '''Mănăstirea Podostrog''' (în {{sr|Манастир Подострог}}),<ref>Klaus Wessel, „Verkündigung und Empfängnis Mariae in den Fresken der Crkva Uspenja Bogorodice von Podostrog”, în ''Zeitschrift für Balkanologie'', vol. XIII, 1977, p. 160.</ref> este o mănăstire [[Biserica Ortodoxă Sârbă|ortodoxă sârbă]] construită în secolul al XV-lea de familia nobiliară Crnojević în zona Podmaine din apropierea orașului [[Budva]], Zeta (actualul [[Muntenegru]]).<ref name="http://www.insight-montenegro.com">{{cite web|title=Monastery Podmaine {{!}} Budva, Montenegro|url=http://www.insight-montenegro.com/en/destinations/coastal-region/monastery-podmaine-budva-montenegro.html|publisher=insight-montenegro.com|access-date=27 July 2013|quote=The complex was made of the Smaller church dedicated to Uspenje Presvete Bogorodice and was built in XV century by Crnojevici.|archive-date=2019-12-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20191231214353/http://www.insight-montenegro.com/en/destinations/coastal-region/monastery-podmaine-budva-montenegro.html|dead-url=yes}}</ref><ref name="Luketić1966">{{cite book|author=Miroslav Luketić|title=Budva, Sv: Stefan, Petrovac|url=https://books.google.com/books?id=2YgNAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|year=1966|publisher=Turistički savez|page=147|quote=МАНАСТИР ПОДМАИНЕ У сјевероисточном дијелу Будванског поља, с де- сне стране пута који води за}}</ref> Mănăstirea are două biserici: biserica mai mică și mai veche (cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]]) a fost construită de familia nobiliară Crnojević în secolul al XV-lea, în timp ce biserica mai mare (cu hramul [[Sfânta Petka]]) a fost construită în 1747. == Etimologie == Numele Podmaine (Pod-Maine) înseamnă „sub Maine”. Maine este un cătun care a fost locuit de un trib albanez omonim care-și întindea stăpânirea asupra unui teritoriu aflat la poalele muntelui Lovćen, între Mănăstirea Stanjevići și orașul [[Budva]].<ref name="Guzina1955">{{cite book|author=Ružica Guzina|title=Knežina i postanak srpske buržoaske države|url=https://books.google.com/books?id=mkc9AAAAMAAJ|access-date=28 July 2013|year=1955|publisher=Kultura|page=47|quote=Говорећи о Маинама напоменуо је да су Маине — „као мала кнежина или племе под Ловћеном између манастира Стањевића и Будве”}}</ref> Mănăstirea era locul de adunare al tribului Maine, care organiza întâlniri în mod tradițional în [[Calendarul sfinților|ziua sărbătorii]] [[Sfântul Gheorghe|Sfântului Gheorghe]].<ref name="Kalezić2002">{{cite book|author=Dimitrije M. Kalezić|title=P - Š|url=https://books.google.com/books?id=gC7ZAAAAMAAJ|access-date=29 July 2013|year=2002|publisher=Savremena administracija|page=1501}}</ref> == Istoric == Anul exact al înființării mănăstirii nu este cunoscut. Biserica mai mică (cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”) a fost construită în secolul al XV-lea și reconstruită în 1630, în timp ce biserica mai mare (cu hramul „Sfânta Petka”) a fost construită în 1747.<ref name="Simić1994">{{cite book|author=Pribislav Simić|title=Crkvena umetnost: pregled razvoja graditeljstva i živopisa|url=https://books.google.com/books?id=7aQvAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|year=1994|publisher=Sv. arhijerejski sinod Srpske pravoslavne crkve|page=325|quote=Манастир ПОДМАИНЕ или ПОД- ОСТРОГ, близу Будве, такоЬе има две цркве: Успен>а Богородице и Св. Пет- ке. Не зна се када је манастир основан; мала црква ]е обновљена 1630. године. Данашн>у већу цркву подигао ]е 1747}}</ref> Mănăstirea Podmaine (numită în unele lucrări și Mănăstirea Podostrog) a servit ca reședință de vară a prinților episcopi din familia Petrović.<ref name=Martinovic>Dušan J. Martinović, ''Budvanska rivijera: Uslovi za razvoj turizma. Geografsko-turistička monografija'', 1973, p. 259.</ref> Mitropolitul Danilo I Petrović-Njegoš a murit în 11 ianuarie 1735 la Mănăstirea Podmaine<ref name=Martinovic/> și a fost înmormântat în mănăstire, dar rămășițele sale pământești au fost mutate în 1856 într-un mausoleu construit în apropierea Mănăstirii [[Cetinje]].<ref name=Glasnik>{{cite book|title=Glasnik Cetinjskih Muzeja. Bulletin des Musées de Cétigné|url=https://books.google.com/books?id=GxsNAQAAIAAJ|access-date=28 July 2013|year=1968|page=201|quote=У свом манастиру Подмаине владика је Данило и умро 11/22. јануара 1735. г. Ту је и сахрањен.15 Кад је Његош 12. октобра 1837. г.1в уступио Аустрији ма- настир Подмаине са свим његовим добрима за 17.000 форинти у сребру}}</ref><ref name="Đurović1969">{{cite book|author=Ratko Đurović|title=Crnom Gorom|url=https://books.google.com/books?id=pEJpAAAAMAAJ|access-date=28 July 2013|year=1969|publisher=„Binoza”, Grafički zavod Hrvatske|page=65|quote=...koji je kasnije prenesen na Cetinje i sahranjen na Orlovom kršu}}</ref> Scriitorul sârb [[Dositej Obradović]] a locuit câteva luni la mănăstire atunci când a vizitat zona golfului [[Comuna Kotor|Kotor]] în 1764.<ref>{{cite book|title=Stvaranje|url=https://books.google.com/books?id=-q8XAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|date=July 1960|publisher=Stvaranja|page=774|quote= У овоме манастиру провео је неколико мје- сеци Доситеј Обрадовић, кад је г. 1764 био дошао у Боку}}</ref> În anii 1830, ca urmare a presiunii împăratului Austriei care invoca motive militar-strategice, mitropolitul [[Petar al II-lea Petrović-Njegoš]] a fost nevoit să vândă mănăstirile Podmaine și Stanjevići, împreună cu moșiile lor, către [[Imperiul Austriac]].<ref>Slobodan Tomović, ''Enciklopedija Njegoš'', vol. 1, CID, 1999, p. 23.</ref><ref name="Strika1930">{{cite book|author=Boško Strika|title=Srpske zaduzbine: Dalmatinski manastiri|url=https://books.google.com/books?id=nqSxAAAAMAAJ|access-date=28 July 2013|year=1930|publisher=Tiskara "Merkantile"|page=256}}</ref> Mănăstirea Podmaine a fost cedată, împreună cu toate bunurile sale, la 12 octombrie 1837 în schimbul sumei de 17.000 de florini de [[argint]],<ref name=Glasnik/> iar Mănăstirea Stanjevići a fost predată în 1839.<ref>''Књижевност и језик'', edițiile 2-4, Друштво за српски језик и књижевност Србије, 1998, p. 8.</ref> Njegoš a scris o parte a operei sale literare la Mănăstirea Podmaine,<ref name=Martinovic/> inclusiv unele părți ale poemului său dramatic ''Coroana munților''.<ref>{{cite journal|title=Ćirilica|journal=Vreme|year=2003|url=http://www.vreme.rs/cms/view.php?id=350680|access-date=27 July 2013|language=sr|quote=U manastiru Podmaine nedaleko od Budve, gde je Njegoš svojevremeno pisao Slobodijadu i pojedine segmente Gorskog vijenca}}</ref> == Pictura mănăstirii == [[Fișier:Podmaine-Tito.jpg|right|miniatura|Fresca modernă a Judecății de Apoi]] Icoanele de pe catapeteasma Bisericii „Sf. Petka” au fost realizate de pictorul grec Nicholaos (Nicola) Aspioti din [[Corfu]], iar frescele murale interioare au fost pictate de artistul Rafail Dimitrijević din [[Risan]] în 1747.<ref name=Martinovic/><ref name="Rellie2008">{{cite book|author=Annalisa Rellie|title=Bradt Montenegro|url=https://books.google.com/books?id=j39fWAZ8A5sC&pg=PA143|access-date=27 July 2013|year=2008|publisher=Bradt Travel Guides|isbn=978-1-84162-225-5|page=143}}</ref><ref>{{cite book|title=Stvaranje|url=https://books.google.com/books?id=-q8XAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|date=July 1960|publisher=Stvaranja|page=774|quote=У близини манастира Подострога налази се манастир Подмаине с црквом св. Петке, коју је живописао зограф Ра- фаил Димитријевић г. 1747. }}</ref> Mănăstirea a ars în anul 1869.<ref name="Rossiter1969">{{cite book|author=Stuart Rossiter|title=Yugoslavia: the Adriatic Coast|url=https://books.google.com/books?id=dN0bAAAAMAAJ|access-date=27 July 2013|year=1969|publisher=Benn|page=227|quote=The nearby monastery of Podmaine was burnt down in 1869, but the surviving church is decorated with wall paintings by Rafailo Dimitrijevid of Risan (1747) and has an iconostasis by Nicholaos Aspioti. }}</ref> Cutremurul din 1979 a cauzat pagube semnificative mănăstirii, iar complexul mănăstiresc a fost complet reconstruit în 2002 și au fost pictate noi fresce în biserica mai mică (dedicată [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]]). Potrivit unor puncte de vedere, fresca intitulată ''Împărați și episcopi păcătoși'' (în {{Sr|Лажни епископи и цареви}}) îi reprezintă pe fostul conducător iugoslav [[Iosip Broz Tito|Tito]] și pe conducătorii [[Biserica Ortodoxă Muntenegreană|Bisericii Ortodoxe Muntenegrene]] necanonice ca blestemați și predați diavolilor care îi aruncă în [[Iad (religie)|iad]] într-o versiune modernă a [[Judecata de Apoi|Judecății de Apoi]].<ref>{{cite web|last=Miletić|first=Srboljub|title=Why not modern art?|url=http://www.svetosavlje.org/biblioteka/Knjige/Crkva%20sv%20Stefana/HramSvStefana013.htm|publisher=Svetosavlje|access-date=27 July 2013|language=sr|quote=Ипак, чини се да је најдаље отишао живописац у манастиру Подострог, у Маинама изнад Будве. На фресци сија петокрака са маршалске капе друга Тита, којег демон одвлачи у ватру пакла. Осим Броза, ту су и, по свему судећи, свештеници самозване Црногорске православне цркве. У углу стоји и опис: «лажни епископи и цареви».}}</ref> ==Galerie== <gallery> File:Montenegro,_Budva_-_Podmaine_monastery_02.jpg|Intrarea în curtea mănăstirii File:Manastir_Podmaine_crkva.jpg|Biserica mănăstirii File:Montenegro,_Budva_-_Podmaine_monastery_03.jpg|Biserica mănăstirii File:Manastir Podmaine palma.jpg|Palmier în fața bisericii File:W39_-_Manastir_Podmaine.jpg|Chiliile mănăstirii File:Manastir Podmaine konak1.jpg|Chiliile mănăstirii File:Manastir Podmaine konak2.jpg|Chiliile mănăstirii File:Manastir Podmaine konak3.jpg|Chiliile mănăstirii File:W40_-_Manastir_Podmaine.jpg|Chiliile mănăstirii </gallery> ==Note== <references /> ==Lectură suplimentară== * {{Citation|last=P. Jovićević|first=Andrija|title=Drevni srpski Manastiri|year=2011|orig-year=1930—1939|trans-title=Ancient Serbian monasteries|place=Nikšić|publisher=Izdavački centar Matice srpske — Društva članova u Crnoj Gori|language=sr|isbn=978-9940-580-05-6}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Comuna Budva]] [[Categorie:Mănăstiri ortodoxe din Muntenegru|Podmaine]] [[Categorie:Biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului]] o1rzk11ggueb0xzd9kshe5sq32uw96o 17025162 17025160 2025-06-11T11:12:28Z Mihai Andrei 2159 Sort. 17025162 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Lăcaș de cult | nume = Mănăstirea Podmaine | website = http://www.manastirpodmaine.rs/ | harta_localizare = Muntenegru }} '''Mănăstirea Podmaine''' (în {{sr|Манастир Подмаине|Manastir Podmaine}}), numită și '''Mănăstirea Podostrog''' (în {{sr|Манастир Подострог}}),<ref>Klaus Wessel, „Verkündigung und Empfängnis Mariae in den Fresken der Crkva Uspenja Bogorodice von Podostrog”, în ''Zeitschrift für Balkanologie'', vol. XIII, 1977, p. 160.</ref> este o mănăstire [[Biserica Ortodoxă Sârbă|ortodoxă sârbă]] construită în secolul al XV-lea de familia nobiliară Crnojević în zona Podmaine din apropierea orașului [[Budva]], Zeta (actualul [[Muntenegru]]).<ref name="http://www.insight-montenegro.com">{{cite web|title=Monastery Podmaine {{!}} Budva, Montenegro|url=http://www.insight-montenegro.com/en/destinations/coastal-region/monastery-podmaine-budva-montenegro.html|publisher=insight-montenegro.com|access-date=27 July 2013|quote=The complex was made of the Smaller church dedicated to Uspenje Presvete Bogorodice and was built in XV century by Crnojevici.|archive-date=2019-12-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20191231214353/http://www.insight-montenegro.com/en/destinations/coastal-region/monastery-podmaine-budva-montenegro.html|dead-url=yes}}</ref><ref name="Luketić1966">{{cite book|author=Miroslav Luketić|title=Budva, Sv: Stefan, Petrovac|url=https://books.google.com/books?id=2YgNAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|year=1966|publisher=Turistički savez|page=147|quote=МАНАСТИР ПОДМАИНЕ У сјевероисточном дијелу Будванског поља, с де- сне стране пута који води за}}</ref> Mănăstirea are două biserici: biserica mai mică și mai veche (cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]]) a fost construită de familia nobiliară Crnojević în secolul al XV-lea, în timp ce biserica mai mare (cu hramul [[Sfânta Petka]]) a fost construită în 1747. == Etimologie == Numele Podmaine (Pod-Maine) înseamnă „sub Maine”. Maine este un cătun care a fost locuit de un trib albanez omonim care-și întindea stăpânirea asupra unui teritoriu aflat la poalele muntelui Lovćen, între Mănăstirea Stanjevići și orașul [[Budva]].<ref name="Guzina1955">{{cite book|author=Ružica Guzina|title=Knežina i postanak srpske buržoaske države|url=https://books.google.com/books?id=mkc9AAAAMAAJ|access-date=28 July 2013|year=1955|publisher=Kultura|page=47|quote=Говорећи о Маинама напоменуо је да су Маине — „као мала кнежина или племе под Ловћеном између манастира Стањевића и Будве”}}</ref> Mănăstirea era locul de adunare al tribului Maine, care organiza întâlniri în mod tradițional în [[Calendarul sfinților|ziua sărbătorii]] [[Sfântul Gheorghe|Sfântului Gheorghe]].<ref name="Kalezić2002">{{cite book|author=Dimitrije M. Kalezić|title=P - Š|url=https://books.google.com/books?id=gC7ZAAAAMAAJ|access-date=29 July 2013|year=2002|publisher=Savremena administracija|page=1501}}</ref> == Istoric == Anul exact al înființării mănăstirii nu este cunoscut. Biserica mai mică (cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”) a fost construită în secolul al XV-lea și reconstruită în 1630, în timp ce biserica mai mare (cu hramul „Sfânta Petka”) a fost construită în 1747.<ref name="Simić1994">{{cite book|author=Pribislav Simić|title=Crkvena umetnost: pregled razvoja graditeljstva i živopisa|url=https://books.google.com/books?id=7aQvAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|year=1994|publisher=Sv. arhijerejski sinod Srpske pravoslavne crkve|page=325|quote=Манастир ПОДМАИНЕ или ПОД- ОСТРОГ, близу Будве, такоЬе има две цркве: Успен>а Богородице и Св. Пет- ке. Не зна се када је манастир основан; мала црква ]е обновљена 1630. године. Данашн>у већу цркву подигао ]е 1747}}</ref> Mănăstirea Podmaine (numită în unele lucrări și Mănăstirea Podostrog) a servit ca reședință de vară a prinților episcopi din familia Petrović.<ref name=Martinovic>Dušan J. Martinović, ''Budvanska rivijera: Uslovi za razvoj turizma. Geografsko-turistička monografija'', 1973, p. 259.</ref> Mitropolitul Danilo I Petrović-Njegoš a murit în 11 ianuarie 1735 la Mănăstirea Podmaine<ref name=Martinovic/> și a fost înmormântat în mănăstire, dar rămășițele sale pământești au fost mutate în 1856 într-un mausoleu construit în apropierea Mănăstirii [[Cetinje]].<ref name=Glasnik>{{cite book|title=Glasnik Cetinjskih Muzeja. Bulletin des Musées de Cétigné|url=https://books.google.com/books?id=GxsNAQAAIAAJ|access-date=28 July 2013|year=1968|page=201|quote=У свом манастиру Подмаине владика је Данило и умро 11/22. јануара 1735. г. Ту је и сахрањен.15 Кад је Његош 12. октобра 1837. г.1в уступио Аустрији ма- настир Подмаине са свим његовим добрима за 17.000 форинти у сребру}}</ref><ref name="Đurović1969">{{cite book|author=Ratko Đurović|title=Crnom Gorom|url=https://books.google.com/books?id=pEJpAAAAMAAJ|access-date=28 July 2013|year=1969|publisher=„Binoza”, Grafički zavod Hrvatske|page=65|quote=...koji je kasnije prenesen na Cetinje i sahranjen na Orlovom kršu}}</ref> Scriitorul sârb [[Dositej Obradović]] a locuit câteva luni la mănăstire atunci când a vizitat zona golfului [[Comuna Kotor|Kotor]] în 1764.<ref>{{cite book|title=Stvaranje|url=https://books.google.com/books?id=-q8XAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|date=July 1960|publisher=Stvaranja|page=774|quote= У овоме манастиру провео је неколико мје- сеци Доситеј Обрадовић, кад је г. 1764 био дошао у Боку}}</ref> În anii 1830, ca urmare a presiunii împăratului Austriei care invoca motive militar-strategice, mitropolitul [[Petar al II-lea Petrović-Njegoš]] a fost nevoit să vândă mănăstirile Podmaine și Stanjevići, împreună cu moșiile lor, către [[Imperiul Austriac]].<ref>Slobodan Tomović, ''Enciklopedija Njegoš'', vol. 1, CID, 1999, p. 23.</ref><ref name="Strika1930">{{cite book|author=Boško Strika|title=Srpske zaduzbine: Dalmatinski manastiri|url=https://books.google.com/books?id=nqSxAAAAMAAJ|access-date=28 July 2013|year=1930|publisher=Tiskara "Merkantile"|page=256}}</ref> Mănăstirea Podmaine a fost cedată, împreună cu toate bunurile sale, la 12 octombrie 1837 în schimbul sumei de 17.000 de florini de [[argint]],<ref name=Glasnik/> iar Mănăstirea Stanjevići a fost predată în 1839.<ref>''Књижевност и језик'', edițiile 2-4, Друштво за српски језик и књижевност Србије, 1998, p. 8.</ref> Njegoš a scris o parte a operei sale literare la Mănăstirea Podmaine,<ref name=Martinovic/> inclusiv unele părți ale poemului său dramatic ''Coroana munților''.<ref>{{cite journal|title=Ćirilica|journal=Vreme|year=2003|url=http://www.vreme.rs/cms/view.php?id=350680|access-date=27 July 2013|language=sr|quote=U manastiru Podmaine nedaleko od Budve, gde je Njegoš svojevremeno pisao Slobodijadu i pojedine segmente Gorskog vijenca}}</ref> == Pictura mănăstirii == [[Fișier:Podmaine-Tito.jpg|right|miniatura|Fresca modernă a Judecății de Apoi]] Icoanele de pe catapeteasma Bisericii „Sf. Petka” au fost realizate de pictorul grec Nicholaos (Nicola) Aspioti din [[Corfu]], iar frescele murale interioare au fost pictate de artistul Rafail Dimitrijević din [[Risan]] în 1747.<ref name=Martinovic/><ref name="Rellie2008">{{cite book|author=Annalisa Rellie|title=Bradt Montenegro|url=https://books.google.com/books?id=j39fWAZ8A5sC&pg=PA143|access-date=27 July 2013|year=2008|publisher=Bradt Travel Guides|isbn=978-1-84162-225-5|page=143}}</ref><ref>{{cite book|title=Stvaranje|url=https://books.google.com/books?id=-q8XAQAAIAAJ|access-date=27 July 2013|date=July 1960|publisher=Stvaranja|page=774|quote=У близини манастира Подострога налази се манастир Подмаине с црквом св. Петке, коју је живописао зограф Ра- фаил Димитријевић г. 1747. }}</ref> Mănăstirea a ars în anul 1869.<ref name="Rossiter1969">{{cite book|author=Stuart Rossiter|title=Yugoslavia: the Adriatic Coast|url=https://books.google.com/books?id=dN0bAAAAMAAJ|access-date=27 July 2013|year=1969|publisher=Benn|page=227|quote=The nearby monastery of Podmaine was burnt down in 1869, but the surviving church is decorated with wall paintings by Rafailo Dimitrijevid of Risan (1747) and has an iconostasis by Nicholaos Aspioti. }}</ref> Cutremurul din 1979 a cauzat pagube semnificative mănăstirii, iar complexul mănăstiresc a fost complet reconstruit în 2002 și au fost pictate noi fresce în biserica mai mică (dedicată [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]]). Potrivit unor puncte de vedere, fresca intitulată ''Împărați și episcopi păcătoși'' (în {{Sr|Лажни епископи и цареви}}) îi reprezintă pe fostul conducător iugoslav [[Iosip Broz Tito|Tito]] și pe conducătorii [[Biserica Ortodoxă Muntenegreană|Bisericii Ortodoxe Muntenegrene]] necanonice ca blestemați și predați diavolilor care îi aruncă în [[Iad (religie)|iad]] într-o versiune modernă a [[Judecata de Apoi|Judecății de Apoi]].<ref>{{cite web|last=Miletić|first=Srboljub|title=Why not modern art?|url=http://www.svetosavlje.org/biblioteka/Knjige/Crkva%20sv%20Stefana/HramSvStefana013.htm|publisher=Svetosavlje|access-date=27 July 2013|language=sr|quote=Ипак, чини се да је најдаље отишао живописац у манастиру Подострог, у Маинама изнад Будве. На фресци сија петокрака са маршалске капе друга Тита, којег демон одвлачи у ватру пакла. Осим Броза, ту су и, по свему судећи, свештеници самозване Црногорске православне цркве. У углу стоји и опис: «лажни епископи и цареви».}}</ref> ==Galerie== <gallery> File:Montenegro,_Budva_-_Podmaine_monastery_02.jpg|Intrarea în curtea mănăstirii File:Manastir_Podmaine_crkva.jpg|Biserica mănăstirii File:Montenegro,_Budva_-_Podmaine_monastery_03.jpg|Biserica mănăstirii File:Manastir Podmaine palma.jpg|Palmier în fața bisericii File:W39_-_Manastir_Podmaine.jpg|Chiliile mănăstirii File:Manastir Podmaine konak1.jpg|Chiliile mănăstirii File:Manastir Podmaine konak2.jpg|Chiliile mănăstirii File:Manastir Podmaine konak3.jpg|Chiliile mănăstirii File:W40_-_Manastir_Podmaine.jpg|Chiliile mănăstirii </gallery> ==Note== <references /> ==Lectură suplimentară== * {{Citation|last=P. Jovićević|first=Andrija|title=Drevni srpski Manastiri|year=2011|orig-year=1930—1939|trans-title=Ancient Serbian monasteries|place=Nikšić|publisher=Izdavački centar Matice srpske — Društva članova u Crnoj Gori|language=sr|isbn=978-9940-580-05-6}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Podmaine, mănăstirea}} [[Categorie:Comuna Budva]] [[Categorie:Mănăstiri ortodoxe din Muntenegru]] [[Categorie:Biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului]] b0uu88qck2cs5sdvzevh3bmrjqqzw0n 0 2585357 17025157 16968490 2025-06-11T11:08:14Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Nicolae]] via [[WP:HC|HotCat]] 17025157 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Lăcaș de cult | nume = Mănăstirea Vranjina<br />Манастир Врањина | localizare = insula [[Vranjina]] de pe [[Lacul Scutari|lacul Skadar]] | coordonate = {{coord|42.2706|19.1450|region:ME|display=inline,title}} | confesiune = [[Biserica Ortodoxă Sârbă]] | ctitor = [[Sfântul Sava]] sau Ilarion Šišojević<ref name="Džomić2006">{{cite book|author=Velibor V. Džomić|title=Pravoslavlje u Crnoj Gori|url=https://books.google.com/books?id=leSQAAAAMAAJ|access-date=22 June 2013|year=2006|publisher=Svetigora|isbn=9788676600311|quote= По предању, основао га је Свети Сава, или пак први Зетски Епископ Иларион, Савин ученик (који је овдје и сахрањен).}}</ref> | perioada = 1221—1223<ref>{{cite book|title=Glasnik Srpskoga učenog društva ...|url=https://books.google.com/books?id=700BAAAAMAAJ&pg=PA167|access-date=22 June 2013|year=1870|page=167|last1 = Društvo|first1 = Srpsko Učeno}}</ref> | harta_localizare = Muntenegru }} '''Mănăstirea Vranjina''' (în {{sr|Манастир Врањина|Manastir Vranjina}}), cunoscută și sub numele de '''Mănăstirea Vranina'''<ref name="Marković1920">{{Citat carte|nume=Vasilije Marković|titlu=Pravoslavno monaštvo i manastiri u srednjevekovnoj Srbiji|url=https://books.google.com/books?id=qHizAAAAMAAJ|data-accesării=22 June 2013|an=1920|editură=Srpska Manastirska Štamp.|pagină=78}}</ref> sau '''Mănăstirea „Sf. Nicolae”''', este o mănăstire [[Biserica Ortodoxă Sârbă|ortodoxă sârbă]] situată în partea de sud-est<ref name="P. Jovićević 2011 27">{{Harvnb|P. Jovićević|2011|p=27}}</ref> a insulei Vranjina de pe [[Lacul Scutari|lacul Skadar]] din [[Muntenegru]]. Mănăstirea Vranjina cu biserica sa închinată [[Nicolae de Mira|Sfântului Nicolae]] este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Muntenegru.<ref name="Simić1994">{{Citat carte|nume=Pribislav Simić|titlu=Crkvena umetnost: pregled razvoja graditeljstva i živopisa|url=https://books.google.com/books?id=7aQvAQAAIAAJ|data-accesării=22 April 2013|an=1994|editură=Sv. arhijerejski sinod Srpske pravoslavne crkve|pagină=326|citat=Међу најстарије манастире у Црној Гори спада манастир ВРАЊИНА са црквом Св. Николе, на острву у Скадарском језеру код Вирпазара.}}</ref> == Istoric == ===Fondarea mănăstirii și daniile primite=== Pe baza crisobulului din 1233 al prințului [[Sfântul Sava|Rastko Nemanjić (Sfântul Sava)]], cel mai vechi document care menționează această mănăstire, se poate concluziona că Mănăstirea Vranjina a fost fondată între 1221 și 1223 de Sava, primul [[arhiepiscop]] al [[Biserica Ortodoxă Sârbă|Bisericii Ortodoxe Sârbe]] autocefale,<ref name="Šumadija.)1996">{{Citat carte|nume=Sava (Bishop of Šumadija.)|titlu=Srpski jerarsi: od devetog do dvadesetog veka|url=https://books.google.com/books?id=VBzkAAAAMAAJ|data-accesării=22 June 2013|an=1996|editură=Evro|pagină=193}}</ref> sau de Ilarion Šišojević, primul [[mitropolit]] al [[Mitropolia Muntenegrului și a Litoralului|Mitropoliei Zetei]].<ref name="Đorđević1920">{{Citat carte|nume=Vladan Đorđević|legătură-autor=Vladan Đorđević|titlu=Car Dušan: istorijski roman iz XIV-oga veka|url=https://books.google.com/books?id=RpdEAQAAIAAJ|data-accesării=22 June 2013|an=1920|editură=Naklada Hrvatskog štamparskog zavoda|pagină=77}}</ref> Potrivit unor relatări, mitropolitul Ilarion a fost îngropat în curtea mănăstirii. <ref>{{Citat carte|nume=Škrivanić|prenume=Gavro|titlu=Istorijski zapisi|url=https://books.google.com/books?id=A47iAAAAMAAJ|data-accesării=22 June 2013|an=1959|pagină=37|citat=... Николе иа Врањини подигао је зетсни епископ Иларион, један од нооилаца црквене политике св. Саве у овим областима.2 По Н. Дучићу, он је био сахрањен у припрати саме цркве са леве стране при зиду.}}</ref> Averea mănăstirească a fost formată inițial din terenuri și venituri dăruite de membrii [[Dinastia Nemanjić|dinastiei Nemanjić]], care au făcut cele mai importante donații mănăstirii. [[Sfântul Sava]] a dăruit o parte din terenurile Metohului Sfântului Mântuitor de la Plavnica, în timp ce regele [[Ștefan Vladislav]] (1234-1243) a acordat mănăstirii satele [[Godinje]], Medveđa Glava și [[Kruševica, Bar|Kruševica]] din regiunea istorică sudică Crmnica, iar regina [[Elena de Anjou]] (soția regelui [[Ștefan Uroș I al Serbiei|Ștefan Uroș I]]) i-a donat pământurile aflate în jurul localităților [[Krnjice]] și Uljanik în 1280. În jurul anului 1296 regele [[Ștefan Uroș al II-lea Milutin|Stefan Milutin]] (1282-1321) i-a acordat satul [[Orahovo, Bar|Orahovo]] și 100 perperi din venitul adus de târgul Sveti Srđ din apropierea orașului [[Shkodër]] (aflat azi în Albania).<ref name="P. Jovićević 2011 27">{{Harvnb|P. Jovićević|2011|p=27}}</ref><ref name="Simić1994 2">{{Citat carte|nume=Pribislav Simić|titlu=Crkvena umetnost: pregled razvoja graditeljstva i živopisa|url=https://books.google.com/books?id=7aQvAQAAIAAJ|data-accesării=22 April 2013|an=1994|editură=Sv. arhijerejski sinod Srpske pravoslavne crkve|pagină=326|citat=Св. Сава му је издао повељу о прилаган>у земље, а доцније су га даривали и други Не}}</ref> Vranjina a devenit în curând faimoasă pentru bogăția sa. În 1348 împăratul [[Ștefan Uroș al IV-lea Dușan al Serbiei|Stefan Dušan]] (1346-1355) a cedat mănăstirea împreună cu jumătate din veniturile sale Bisericii „Sf. Arhanghel Mihail” din Ierusalim (despre care se crede că a fost întemeiată de regele Milutin). În acest fel, Vranjina a devenit un metoh al Bisericii „Sf. Arhanghel Mihail” din Ierusalim.<ref name="P. Jovićević 2011 28">{{Harvnb|P. Jovićević|2011|p=28}}</ref> Cartele acordate Mănăstirii Vranjina în secolul al XIV-lea i-au menționat pe albanezi (arbănași), vlahi, latini (credincioșii catolici) și sârbi (în sens etnic) printre cei care ar putea aduce pagube bunurilor mănăstirii.<ref>{{Citat carte|nume=Ćirković|prenume=Sima|titlu=Živeti sa istorijom|editură=Helsinški odbor za ljudska prava u Srbiji|an=2020|locul-publicării=Belgrade|pagină=300}}</ref> ===Situația mănăstirii după destrămarea Țaratului Sârb=== Mănăstirea Vranjina a primit mai târziu moșii mari din partea membrilor familiilor nobiliare [[Balšić]] și Crnojević care au condus [[Principatul Zeta]]. În 1404 Đurađ Stracimirović a donat mănăstirii satul Rake, în timp ce Balša al III-lea i-a dăruit un iaz cu apă sărată (1417) și satul Karuč din regiunea Crmnica (1420).<ref name="P. Jovićević 2011 28">{{Harvnb|P. Jovićević|2011|p=28}}</ref> În perioada care a urmat după stăpânirea monarhilor din dinastia Nemanjić, în timpul căreia toate moșiile aparțineau monarhului, nobilii locali au început să solicite drepturi de proprietate asupra moșiilor, inclusiv a moșiilor care aparțineau metohurilor monahale. O adunare faimoasă a avut loc în 6 septembrie 1455 la Mănăstirea Vranjina, atunci când în urma creșterii amenințării turcești, triburile din regiunea montană Brda au jurat credință [[Republica Venețiană|Republicii Venețiene]] în prezența proveditorului venețian. Stefan Crnojević, ducele Zetei, care se alăturase deja venețienilor, a organizat adunarea și a luat parte la ea. În chestiunea organizării bisericești, adunarea a hotărât recunoașterea autorității mitropolitului Zetei, care era contestată la acea vreme de mitropolitul [[Biserici catolice de rit oriental|unit]] [[Greci|grec]], cu sediul la Mănăstirea Ostros; mitropolitul unit era considerat un ierarh necanonic deoarece fusese impus și instalat de venețieni în urma [[Conciliul de la Basel, Ferrara și Florența|Conciliului de la Florența]] (1438-1439). Participanții la adunare au cerut ca mitropolitul lor să fie [[Slavi|slav]] și ca Mănăstirea Vranjina, unde se afla atunci sediul temporar al Mitropoliei, să fie recunoscută ca reședință oficială.<ref>{{Citation | url=https://mitropolija.com/2019/04/13/otac-gojko-perovic-unijatski-vladika-iz-preciste-krajinske-nije-zetski-svetosavski-episkop/| title=Отац Гојко Перовић: Унијатски владика из Пречисте Крајинске није зетски, светосавски епископ| newspaper=Православна Митрополија црногорско-приморска| date= 2019-04-13| accessdate=2021-05-02}}</ref> În 1469 ducele Ivan Crnojević (1465-1490) a returnat toate fostele moșii ale Vranjinei, care includeau satele [[Limljani]], Limsko Polje, [[Donji Brčeli|Brčeli]], [[Ovtočići]], [[Tomići, Bar|Tomići]] și Šišovići de pe valea râului Zeta. În anul 1478, în timpul Asediului Shkodrei, sultanul [[Mahomed al II-lea|Mahomed Cuceritorul]] a confirmat mănăstirii toate drepturile și privilegiile deținute pentru a obține sprijin din partea triburilor locale.<ref>{{Harvnb|P. Jovićević|2011|p=29}}</ref> Mănăstirea a fost sediul temporar al Mitropoliei Zetei după distrugerea Mănăstirii „Sfântul Arhanghel Mihail” în 1441 și a îndeplinit acest rol până în 1481 când, din cauza atacurilor otomane tot mai numeroase, scaunul mitropolitan a fost mutat pentru scurt timp la Mănăstirea Kom. În cele din urmă, ducele Ivan Crnojević l-a mutat în 1485 la noua mănăstire din orașul [[Cetinje]].<ref name="Istorijski zapisi">{{Citat carte|titlu=Istorijski zapisi|url=https://books.google.com/books?id=A47iAAAAMAAJ|data-accesării=22 April 2013|an=1959|pagină=38|citat=Николе на Врањини, где је остало све до 1481 године, када је Иван Црнојевић, господар централне Зете тога времена, подигао манастир св. Богородице на Цетињу и одредио га за седиште зетских митрополита.}}</ref> La începutul secolului al XVI-lea au reînceput presiunile pentru cedarea proprietăților deținute, de data aceasta din partea satelor vecine, așa că mănăstirea a trebuit să-i ceară [[Sangeac-bei|sangeac-bei-ului]] Skenderbeg Crnojević (1514-1528) să-i protejeze drepturile sale în 1527. Mănăstirea ajunsese atât de săracă în secolul al XVII-lea, încât în anul 1665 [[Stareț|egumenul]] său, împreună cu egumenul Mănăstirii Moračnik, au cerut ajutor episcopului catolic al orașului Scutari, [[Pjetër Bogdani]].<ref name="Марковић1969">{{Citat carte|nume=Томаш Марковић|titlu=Историја школства и просвјете у Црној Гори|url=https://books.google.com/books?id=0OjE-haOEaEC|data-accesării=8 August 2013|an=1969|editură=Завод за издавање уџбеника Социјалистичке Републике Србије|pagină=144|citat=Он је у XVII веку био веома сиромашан}}</ref> ===Distrugerea mănăstirii de către turci=== Clădirile mănăstirești au fost incendiate de oștile otomane în 1714, în timpul invaziei lui Numan Pașa în Muntenegru. Cei nouă apărători ai mănăstirii, inclusiv egumenul Nikolai din Podgora și [[Voievod|voievodul]] Ratko Orlandić, care erau mult mai puțini ca număr, s-au baricadat în mănăstire și au murit arși de vii.<ref name="ИН4С">{{Citation | url=https://www.in4s.net/drevni-srpski-manastiri-manastir-vranjina/| title=Drevni srpski manastiri: Manastir Vranjina |author=Andrija P. Jovićević| newspaper=ИН4С| date= 2019-08-30| accessdate=2021-05-02}}</ref> Biserica a fost reparată ulterior, dar mănăstirea a devenit tot mai săracă în perioada următoare deoarece proprietățile sale au fost în mare parte înstrăinate, iar iobagii mănăstirii au preluat abuziv pământurile pentru a le cultiva. Turcii nu au mai acordat nicio importanță mănăstirii, iar atacurile cetelor de tâlhari au început să fie tot mai frecvente în zona lacului Skadar la mijlocul secolului al XVIII-lea. Ca urmare a întețirii acestor atacuri, turcii au început să fortifice toate cetățile existente în zonă, iar în anul 1843 pașa de [[Shkodër]], Osman-pașa Skopliak, a pătruns în zonă cu o armată puternică și a ocupat insula Lesendro și Mănăstirea Vranjina, ucigându-i pe apărători. Pașa a ordonat demolarea bisericii și a întregii mănăstiri, a înălțat un turn fortificat pe ruinele lor și a construit o cetate modernă pe insula Lesendro. Toate urmele mănăstirii au fost complet distruse.<ref name="ИН4С"/> ===Reconstrucția mănăstirii=== Insula Vranjina a intrat în componența [[Principatul Muntenegrului|Principatului Muntenegru]] prin hotărârea [[Congresul de la Berlin|Congresului de la Berlin]] din 1878, iar prințul [[Nikola I al Muntenegrului|Nikola I]] a dispus reconstruirea vechii biserici, construirea unei clădiri mari (conac) și a două clădiri mai mici și repopularea mănăstirii cu călugări. Biserica avea o formă de navă și o clopotniță pe fronton, fiind lipsită de ornamente deosebite.<ref name="ИН4С"/> Principele și principesa, precum și alți membri ai familiei princiare Petrović, veneau deseori aici, iar două fiice necăsătorite ale principelui, prințesele [[Prințesa Xenia de Muntenegru|Xenia]] (1881-1960) și Vjera (1887-1927), au intenționat să devină călugărițe la Vranjina.<ref name="Ćetković">{{Citation | url=http://www.sedmica.me/crkva-sv-nikole-na-vranjini-800-godina-stradanja/| title=Црква Светог Николе на Врањини – 800 година страдања!| newspaper=Седмица| date= 2017-12-19| accessdate=2021-05-02 |author = Goran Ćetković}}</ref> Vântul puternic care suflă dinspre sud a doborât clopotnița de pe fronton în 1892, iar biserica a suferit crăpături și clopotele s-au spart. Istoricul Andrija Jovićević consemna în anii 1930 că mănăstirea se afla într-o stare proastă, deoarece nu avea venituri, iar proprietățile sale fuseseră reduse la o suprafață mică de teren aflat în jurul ei.<ref name="ИН4С"/> După sfârșitul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], abolirea monarhiei și instaurarea regimului comunist în Iugoslavia, Mănăstirea Vranjina a trecut printr-o perioadă foarte grea. Viața monahală a continuat până în 1960, când starețul Roman Vukmanović a murit, iar mănăstirea a rămas apoi pustie. Mitropolitul Danilo Dajković (1961-1990) a permis unor oameni săraci să locuiască în conacul mănăstirii pentru a avea grijă de biserică și de clădirile adiacente. Conacul a luat foc în 1971 din cauze necunoscute, iar o mare parte a bunurilor au fost distruse. Lucrări noi de renovare au început în anul 1998, cu sprijinul Consiliului Național Sârb din Muntenegru. Un călugăr s-a mutat în conac și slujește zilnic liturghia în biserică.<ref name="Ćetković"/> '''Arhitectură:''' Biserica păstrată este caracterizată de ziduri de piatră, uși de lemn și arcade. '''Zetska Sveta Gora:''' Mănăstirea Vranjina, împreună cu alte mănăstiri situate pe malurile lacului Skadar, formează o unitate spirituală și istorică cunoscută sub numele de "Zetska Sveta Gora" (Muntele Sfânt al Zetei). '''Acces:''' Se poate ajunge la mănăstire cu barca sau caiacul din localitățile Virpazar sau Rijeka Crnojevića. Există și posibilitatea de a merge cu mașina până în satul Vranjina și de a urca pe jos până la mănăstire. '''Turism:''' Mănăstirea este un important obiectiv turistic, oferind vizitatorilor o combinație de istorie, spiritualitate și peisaje naturale deosebite ale lacului Skadar. Mănăstirea Vranjina este un simbol al moștenirii culturale și religioase a Muntenegrului, cu o istorie bogată și o locație pitorească. ==Note== <references /> ==Lectură suplimentară== * {{Citation|last=Jovićević|first=Andrija P.|title=Drevni srpski Manastiri|year=2011|orig-year=1930—1939|trans-title=Vechi mănăstiri sârbe|place=Nikšić|publisher=Izdavački centar Matice srpske – Društva članova u Crnoj Gori|language=sr|isbn=978-9940-580-05-6}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Clădiri și structuri din Podgorica]] [[Categorie:Mănăstiri ortodoxe din Muntenegru|Vranjina]] [[Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Nicolae]] eqs2cxa4f4ml0jy9crm2u8njd28h8hs 0 2588730 17025179 17012564 2025-06-11T11:27:54Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Creștini ortodocși albanezi]] via [[WP:HC|HotCat]] 17025179 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Pandeli Evangjeli''', al cărui nume de familie este scris uneori '''Vangjeli''',<ref>{{Cite book|title=A Biographical Dictionary of Albanian History|last=Elsie|first=Robert|authorlink=Robert Elsie|publisher=I.B.Tauris|year=2013|isbn=9781780764313|location=Londra|pages=134}}</ref> ({{date biografice}}) a fost un [[Albanezi|politician albanez]] care a îndeplinit funcții importante în viața politică a Albaniei din perioada interbelică. El a fost inițial un activist politic al Renașterii Naționale Albaneze în [[Albanezii din România|colonia albaneză din România]] și apoi, după obținerea independenței Albaniei, a deținut mai multe poziții cheie în politica Albaniei: președinte al Consiliului Național (9 mai - 16 iulie 1921), președinte al Senatului (1925-1928), președinte al Parlamentului în două rânduri (1928-1930, 1937-1939) și prim-ministru în două rânduri (1921, 1930-1935).<ref>{{en icon}} {{Cite web|url=http://www.worldstatesmen.org/Albania.htm|title=World statesmen: Albania}}</ref><ref name=":4">{{Cite web|url=http://maqedoniashqiptare.com/2017/04/pandeli-vangjeli-karriera-e-shkelqyer-e-nje-burri-shteti/|title=Pandeli Vangjeli, karriera e shkëlqyer e një burri shteti|date=23 aprilie 2017|website=maqedoniashqiptare.com|last=Papandile|first=Jani|accessdate=22 noiembrie 2018|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180518231642/http://maqedoniashqiptare.com/2017/04/pandeli-vangjeli-karriera-e-shkelqyer-e-nje-burri-shteti/|archivedate=18 mai 2018|url-status=dead}}</ref><ref name=Avdiko63>{{Citation | url=https://www.parlament.al/Files/Informacione/libri%20per%20ligjvenesit%20shqiptare%201912-2017.pdf | title=Ligjvënësit Shqiptarë (1912-2017). Dhe firmëtarët e aktit të pavarësisë | publisher=Kuvendi i Shqipërisë | editor=Bahir Avdiko | date=2018 | place=Tirana | page=63 | accessdate=2021-05-20 | isbn=978-9928-166-76-0 | archive-date=2021-05-16 | archive-url=https://web.archive.org/web/20210516142955/http://parlament.al/Files/Informacione/libri%20per%20ligjvenesit%20shqiptare%201912-2017.pdf | dead-url=yes }}</ref> A fost prima persoană de religie [[Biserica Ortodoxă Albaneză|creștin ortodoxă]] care a condus guvernul Albaniei<ref name="Pearson2004">{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=3_Sh3y9IMZAC&pg=PA162|title=Albania in the Twentieth Century, A History: Volume I: Albania and King Zog, 1908-39|author=Pearson|first=Owen|publisher=I.B.Tauris|year=2004|isbn=978-1-84511-013-0|location=Londra|pages=173nb}}</ref> și, ca atare, a luat măsuri pentru înlăturarea mitropoliților greci din Korçë, punând astfel capăt educației grecești în zona sudică a țării.<ref>{{Cite book|url=http://www.doktoratura.unitir.edu.al/wp-content/uploads/2015/09/Doktoratura-Ardit-Bido-Fakulteti-i-Histori-Filologjise-Departamenti-i-Historise.pdf|title=Autoqefalia e Kishës Ortodokse të Shqipërisë në marrëdhëniet shqiptaro-greke, 1918-1937|last=Bido|first=Ardit|publisher=(disertacion doktorature)|year=2015|isbn=|location=Tiranë|pages=38|accessdate=23 noiembrie 2018|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180907221700/http://www.doktoratura.unitir.edu.al/wp-content/uploads/2015/09/Doktoratura-Ardit-Bido-Fakulteti-i-Histori-Filologjise-Departamenti-i-Historise.pdf|archivedate=7 septembrie 2018|url-status=dead}}</ref> A fost un militant pentru educația în [[limba albaneză]] și, împreună cu familia sa, a ajutat în tinerețe la deschiderea Școlii Albaneze din Korçë,<ref name=":4" /> într-o perioadă în care scrierea în limba albaneză era interzisă în [[Imperiul Otoman]] (încă din 1881) ca urmare a acțiunilor desfășurate de [[Liga de la Prizren]].<ref>{{Cite journal|last=Vlora|first=Ekrem|date=1963|title=Një vështrim mbi kulturën e popullit Shqiptar|url=|journal=[[Shêjzat]] = [Le Pleiadi]: Vjeti VII, Nr. 05 - 06 - 07 - 08.|volume=|pages=215|via=}}</ref> Societatea „Dituria” din România, pe care o conducea ca președinte, a publicat abecedare în limba albaneză, cărți scrise de [[Naim Frashëri|Naim]] și [[Sami Frashëri]], precum și alte cărți cu caracter patriotic care au fost distribuite gratuit pe teritoriul locuit de albanezi.<ref name=":5" /> ==Biografie== ===Tinerețea și activitatea din România=== S-a născut în orașul [[Corcea|Corcea (Korçë)]] în 1859,<ref name=Avdiko63/> ca fiu al lui Jano Vangjeli. Provenea dintr-o familie originară din Shales i Kolonjës. A absolvit Gimnaziul Grecesc din Korçë în 1877, cu rezultate foarte bune,<ref name=":5">{{Cite journal|last=Beqir Meta|first=Hasan Bello|date=15 septembrie 2012|title=Pandeli Evangjeli: miku i Zogut dhe i Ismail Qemalit, që u dëbua nga komunizmi|url=https://www.pressreader.com/albania/gazeta-shqiptare/20120915/281913065307055|journal={{Ill-wd|Q3338559|3=Gazeta Shqiptare}}. - Nr. 5762|volume=|pages=30-31|via=}}</ref> iar în 1878 a emigrat în România.<ref name=Avdiko63/> A petrecut cea mai mare parte a tinereții sale în [[Albanezii din România|colonia albaneză din România]]. S-a stabilit mai întâi la [[Buciumeni, Ilfov|Buciumeni]] și apoi la [[București]], unde s-a ocupat cu comerțul.<ref name="Dervishi">{{Cite book|title=[[Kryeministrat dhe ministrat e shtetit shqiptar në 100 vjet]] |last=Dervishi |first=Kastriot |publisher=55 |year=2012 |isbn=9789994356225 |location=Tiranë |pages=122nb}}</ref> S-a implicat în mișcarea patriotică a emigranților albanezi din București și a devenit membru al societății „Dituria”.<ref name=Avdiko63/> Într-o scrisoare din 1887, [[Naim Frashëri|Naim]] și [[Sami Frashëri]] îi mulțumeau lui Jano Vangjeli și fiilor săi, Nikollaq și Pandeli, pentru ajutorul oferit la deschiderea școlii albaneze din Corcea. La 7 ianuarie 1896 Pandeli Evangjeli a fost ales președinte al coloniei albaneze din România și președinte al societății „Dituria” („Cunoașterea”).<ref name="Elsie"/><ref name="Skendi146">{{cite book|last=Skendi|first=Stavro|title=The Albanian national awakening|year=1967|location=Princeton|publisher=Princeton University Press|url=https://books.google.com/books?id=8QPWCgAAQBAJ&q=Pandeli+Evangjeli&pg=PR15|isbn=9781400847761|pages=146}}</ref> Cafeneaua sa din capitala României a servit ca loc de adunare al comunității albaneze și al societății „Dituria”.<ref name=":5" /><ref>{{Cite book|title=Biographical Dictionary of Central and Eastern Europe in the Twentieth Century|last=Wojciech Roszkowski|first=Jan Kofman|publisher=Business & Economics|year=2016|isbn=9781317475941|location=|pages=246}}</ref> Societățile patriotice „Dituria”, „Drita” și „Shpresa” au fuzionat în decembrie 1906 într-o singură societate cu numele „Bashkimi”, cu sediul la București. Președintele comitetului societății a fost ales Thoma Çami, iar vicepreședinți Kristo Meksidhe și Pandeli Evangjeli.<ref>{{Citation | url=https://www.parlament.al/Files/Informacione/libri%20per%20ligjvenesit%20shqiptare%201912-2017.pdf | title=Ligjvënësit Shqiptarë (1912-2017). Dhe firmëtarët e aktit të pavarësisë | publisher=Kuvendi i Shqipërisë | editor=Bahir Avdiko | date=2018 | place=Tirana | page=27 | accessdate=2021-05-20 | isbn=978-9928-166-76-0 | archive-date=2021-05-16 | archive-url=https://web.archive.org/web/20210516142955/http://parlament.al/Files/Informacione/libri%20per%20ligjvenesit%20shqiptare%201912-2017.pdf | dead-url=yes }}</ref> În 1907, împreună cu alți patrioți, Evangjeli a creat un organism local al mișcării pentru independența Albaniei, intitulat „Comitetul albanezilor pentru eliberarea Albaniei” (''Komitet i shqipëtarëve për lirin e Shqipërisë'').<ref name=Avdiko63/> Izbucnirea și succesul [[Revoluția Junilor Turci|Revoluției Junilor Turci]] a creat oportunitatea deschiderii școlilor albaneze pe teritoriul Imperiului Otoman, iar Evangjeli a depus eforturi pentru dotarea școlilor cu cărți.<ref name=Avdiko63/> ===Începuturile carierei politice=== În noiembrie 1912 a avut consultări politice cu [[Ismail Qemali]], atunci când acesta a călătorit la București, împreună cu fiul său, [[Qamil bej Vlora|Qamil]], și cu {{Ill-wd|Q1390790|3=Luigj Gurakuqi}}, pe drumul către [[Viena]], unde urma să aibă discuții cu diplomații austro-ungari.<ref>{{Cite book|title=Pavarësia: udhëtimi i paharruar i Ismail Qemalit|last=Ikonomi|first=Ilir|authorlink=Ilir Ikonomi|publisher=Uet press|year=2012|isbn=9789995639761|location=Tiranë|pages=70, 74}}</ref> A fost ales delegat al coloniei albaneze din București la Adunarea Națională de la [[Vlorë]], dar nu a putut participa din motive de sănătate.<ref name=Avdiko63/> În martie 1913 a reprezentat colonia albaneză din București la lucrările Congresului de la Trieste,<ref name=Avdiko63/><ref name="Dervishi"/> iar un an mai târziu a fost exilat pentru o scurtă perioadă în România, împreună cu [[Pandeli Cale]].<ref>{{Cite journal|last=Kotherja|first=Niko|date=9 decembrie 2012|title=Pandeli Cale: Jeta e panjohur e firmëtarit të Pavarësisë|url=http://www.regione.basilicata.it/giunta/files/docs/GIORNALE_FILE_603725.pdf|journal=[[Shqiptarja.com]], Suplementi [Rilindasi], v. II, nr. 48|pages=18|via=|access-date=2021-05-18|archive-date=2020-01-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20200108161440/https://www.regione.basilicata.it/giunta/files/docs/GIORNALE_FILE_603725.pdf|dead-url=yes}}</ref> În 1914, când s-a întors din România, a fost numit prefect al prefecturii Korçë.<ref name=Avdiko63/><ref name="Dervishi"/><ref>{{cite web | url=http://www.bashkiakorce.gov.al/site/article.php?aid=342&cid=51 | title=Historiku i qytetit | access-date=December 16, 2010 | publisher=Bashkia e Korces|archiveurl=https://web.archive.org/web/20111006025555/http://www.bashkiakorce.gov.al/site/article.php?aid=342&cid=51|archivedate=6 octombrie 2011}}</ref> S-a refugiat la București după începerea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și și-a continuat acolo activitatea patriotică.<ref name=Avdiko63/> În anul 1919 a făcut parte din delegația albaneză la [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace de la Paris]]<ref name="Dervishi"/> ca reprezentant al coloniei albaneze din România,<ref name=":1">{{Cite book|title=Ballafaqime politike në Shqipëri (1897-1942)|last=Vllamasi|first=Sejfi|authorlink=Sejfi Vllamasi|publisher=Vllamasi|year=2012|isbn=978-9928-140-54-8|location=Tiranë|pages=151-152, 164}}</ref><ref name=":12">{{Cite book|title=Letërkëmbim (1947-1958)|last=Kruja|first=Mustafa|authorlink=Mustafa Kruja|last2=Margjokaj|first2=P. Paulin|authorlink2=Paulin Margjokaj|publisher=Camaj-Pipa|year=2006|isbn=99943-34-47-6|location=Shkodër|pages=180-181}}</ref> iar în 1920 a fost numit membru al delegației guvernului albanez la aceeași conferință.<ref name=Avdiko63/> S-a întors în Albania la mijlocul lunii aprilie 1920 și s-a stabilit la Korçë.<ref name=Avdiko63/> După alegerile din 5 aprilie 1921, a fost deputat al prefecturii Korçë, președinte al Consiliului Național Albanez (9 mai - 16 iulie 1921) și ministru al afacerilor externe (11 iulie - 6 decembrie 1921).<ref name=Avdiko63/><ref name=":13">{{Cite web|url=https://www.parlament.al/wp-content/uploads/2015/11/Ligjvenesit-Shqiptar-1920-2005.pdf|title=Ligjvënësit shqiptarë 1920-2005|date=2005|website=parlament.al|last=Istrefi|first=Diana|publication-place=Tiranë|pages=11, 13, 19, 21|access-date=22 noiembrie 2018|archive-date=19 octombrie 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20201019132603/https://www.parlament.al/wp-content/uploads/2015/11/Ligjvenesit-Shqiptar-1920-2005.pdf|url-status=dead}}</ref> ===Primul mandat de prim-ministru=== În octombrie 1921, ca urmare a propunerii formării unui guvern de tehnocrați de către grupul „Uniunea Sfântă” compus din [[Bajram Curri]], {{Ill-wd|Q3304076|3=Qazim Koculi}} și {{Ill-wd|Q782976|3=Avni Rustemi}}, Pandeli Evangjeli a fost însărcinat cu formarea unui nou guvern,<ref name=":0" /> pe care l-a condus în perioada 16 octombrie 1921 - 5 decembrie 1921.<ref>{{cite book|last=Pearson|first=Owen|date=2004|title=Albania and King Zog: Independence, Republic and Monarchy 1908-1939|url=https://books.google.com/books?id=3_Sh3y9IMZAC|location=London|publisher=The Centre for Albanian Studies|page=180|isbn=1-84511-013-7}}</ref> La 19 octombrie 1921, Evangjeli a susținut că guvernul său va acorda prioritate „grijii pentru integritatea și independența statului albanez”, iar principalele sale acțiuni vor fi recunoașterea rapidă și formală a statului albanez de către puterile străine și instituirea unui sistem de relații diplomatice.<ref name=":2">{{Harvnb|Dervishi|2012|pages=12-13}}</ref> În timpul mandatului său de prim-ministru, Conferința Ambasadorilor de la Paris a recunoscut independența și suveranitatea statului albanez la 9 noiembrie 1921; Albania a fost recunoscut ca stat suveran în aceeași zi de [[Marea Britanie]] și în zilele următoare de [[Franța]] și [[Italia]].<ref name=":0">{{Harvnb|Vllamasi|2012|pages=255-256}}</ref> Confruntat cu situația secesiunii din nordul țării, unde tribul condus de {{Ill-wd|Q19519411|3=Marka Gjoni}} proclamase [[Republica Mirdita]], guvernul lui Evangjeli a intenționat să înființeze două comandamente generale conduse de doi oameni capabili și influenți în aceste provincii: [[Ahmet Zogu]] și [[Bajram Curri]]. Între timp, Parlamentul a decis să își înceteze activitatea și doi miniștri ai guvernului, {{Ill-wd|Q4696155|3=Ahmet Dakli}} (ministrul finanțelor) și [[Zija Dibra]] (ministrul de război), au demisionat<ref name=":3" /> la instigarea regentului [[Aqif Pașa]].<ref name=":2" /> Situația a devenit mai gravă după ce Partidul Progresist a format o comisie pentru a organiza, în caz că era necesar, o lovitură de stat. În primele zile ale lunii decembrie, Înaltul Consiliu de Regență (condus de Aqif Pașa) și conducătorii grupului „Uniunea Sfântă” l-au presat pe Evangjeli să demisioneze. După ce prim-ministrul a răspuns că va ceda puterea parlamentului care va fi convocat, cei doi membri ai Înaltului Consiliu, Aqif Pașa și episcopul catolic {{Ill-wd|Q3266574|3=Luigj Bumçi}}, l-au destituit din funcție pe Evangjeli într-un mod antistatutar.<ref name=":3">{{Harvnb|Vllamasi|2012|pages=258-260}}</ref> ===Activitatea politică din anii 1920=== Evangjeli a preluat funcția de ministru al afacerilor externe la 11 septembrie 1922, înlocuindu-l pe Fan Noli, în guvernul condus de {{Ill-wd|Q520071|3=Xhafer bej Ypi}} și a îndeplinit această funcție și în primul guvern al lui Ahmet Zogu până în 25 februarie 1924.<ref>{{Harvnb|Dervishi|2012|pages=15-16}}</ref> [[Biserica Ortodoxă Albaneză]] l-a decorat în 1924 pentru contribuția adusă la crearea ei ca biserică națională.<ref name=Avdiko63/> În timpul mandatului de prim-ministru al lui [[Fan Noli]], după [[Istoria Albaniei|Revoluția din Iunie 1924]], el s-a autoexilat în [[România]]. După răsturnarea regimului lui Noli în decembrie 1924, Parlamentul Albaniei a fost împărțit în două camere legislative. Evangjeli, care se întorsese în Albania, a candidat la alegerile parlamentare din 17 mai 1925 și a fost ales senator și apoi președinte al Senatului, ocupând această ultimă funcție în perioada 1 iunie 1925 - 7 iunie 1928.<ref name="Dervishi"/> În urma alegerilor convocate la 17 august 1928 Parlamentul Albaniei a devenit din nou unicameral, iar Evangjeli a fost ales deputat al [[Regiunea Korçë|prefecturii Korçë]] și președinte al organului legislativ<ref name=":13" /> (25 august 1928 - 5 martie 1930).<ref name=Avdiko63/> El a condus ședința Parlamentului din 1 septembrie 1928, în cadrul căreia Albania a fost proclamată [[monarhie constituțională]], iar președintele [[Zog I|Ahmet Zogu]] rege al Albaniei.<ref name="Elsie">{{cite book|author=Robert Elsie|pages=134–135|title=A Biographical Dictionary of Albanian History| publisher=I. B. Tauris|date=December 24, 2012|isbn=978-1780764313}}</ref> Evangjeli a fost deputat al prefecturii Korçë în legislaturile 1938-1932, 1932-1936 și 1937-1939.<ref name=Avdiko63/> ===Al doilea mandat de prim-ministru=== Fiind un susținător puternic al regelui Zog, Pandeli Evangjeli a condus trei guverne ca prim-ministru în perioada 6 martie 1930 – 16 octombrie 1935. A fost însărcinat la 6 martie 1930 cu formarea unui nou cabinet guvernamental, care a durat până în aprilie 1931 când a demisionat. Regele Zog l-a însărcinat să formeze un al doilea cabinet, apoi, odată cu alegerea unui nou legislativ în decembrie 1932, Evangjeli a format al treilea cabinet consecutiv.<ref name=":4" /> În timpul celor cinci ani cât s-a aflat în fruntea Consiliului de Miniștri, Pandeli Evangjeli a naționalizat școlile particulare și a declarat parlamentului că guvernul intenționează să realizeze o reformă agrară, cu scopul de a reconcilia interesele fermierilor și proprietarilor.<ref>{{Cite book|title=Genocidi mbi kulakët në Shqipërinë komuniste 1948-1990|last=Sadiku|first=Xhafer|publisher=Instituti i Studimit të Krimeve dhe Pasojave të Komunizmit|year=2013|isbn=9789928168139|location=Tiranë|pages=28}}</ref> Refuzarea semnării unui tratat economic cu Italia a determinat mișcări ostile ale navelor flotei italiene care au pătruns în apele teritoriale ale Albaniei.<ref name="Dervishi21-22">{{Harvnb|Dervishi|2012|pages=21-22}}</ref> Izbucnirea Răscoalei de la Fieri în 1935 a necesitat destituirea guvernului condus de Evangjeli, care fusese criticat pentru „eșecul menținerii liniștii și ordinii”, și înlocuirea lui cu un guvern al „tineretului” condus de {{Ill-wd|Q223435|3=Mehdi Frashëri}}. În cei cinci ani de guvernare, el a îndeplinit, de asemenea, funcțiile de ministru al afacerilor externe (3 noiembrie 1930 - 20 aprilie 1931) în primul cabinet, ministru al economiei naționale în al doilea și al treilea cabinet și ministru al lucrărilor publice în al treilea cabinet.<ref name="Dervishi21-22"/> După ce și-a continuat viața politică ca deputat și a fost reales ca reprezentant al prefecturii Korçë,<ref name=":13" /> Evangjeli a devenit în 1937 președinte al Parlamentului, funcție pe care a ocupat-o până la 7 aprilie 1939, când Italia a invadat Albania.<ref name=":4"/><ref name=Avdiko63/><ref name="Elsie"/> A fost decorat cu Ordinul „Gjergj Kastrioti - Skënderbeu”.<ref name=Avdiko63/> ===Ultimii ani de viață=== În ciuda faptului că era considerat proitalian și că numele său apărea în lista membrilor Parlamentului din 1943,<ref name=Kaloçi>{{Cite journal|last=Kaloçi|first=Dashnor|date=2007|title=Letra e rrallë e Fan Nolit zbulohet në një familje: [letra e dërguar në nëntor 1920 ruhet nga mbesa e ish kryeministrit shqiptar të asaj kohe z. Pandeli Evangjeli, për të cilin jepet një jetëshkrim i zgjeruar nga autori]|url=https://264517.forumromanum.com/member/forum/forum.php?action=std_show&entryid=1089959375&USER=user_264517&threadid=2|journal=Shqip. - Nr. 58|volume=|pages=70-73|via=}}</ref> el nu a jucat un rol activ în timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]].<ref name=Avdiko63/> După ocupația italiană s-a retras din viața politică. Când comuniștii au preluat puterea, l-au expulzat din Tirana, fără a-l aresta și trimite în judecată. Evangjeli s-a stabilit în orașul Korçë, unde a locuit cu verii săi din familia Ballauri<ref name=Kaloçi/> și a decedat la 14 septembrie 1949.<ref name=":4"/><ref name=Avdiko63/><ref name="Dervishi" /><ref name="Elsie"/> ==Note== <references /> {{s-start}} {{s-off}} {{succession box | before = {{Ill-wd|Q731356|3=Ilias Bej Vrioni}}| title = [[Prim-ministru al Albaniei]] |years=16 octombrie 1921 – 5 decembrie 1921| after = {{Ill-wd|Q3304076|3=Qazim Koculi}}}} {{succession box | before = {{Ill-wd|Q897425|3=Koço Kota}}| title = [[Prim-ministru al Albaniei]] |years=6 martie 1930 – 16 octombrie 1935| after = {{Ill-wd|Q223435|3=Mehdi Bej Frashëri}}}} {{s-end}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Evangjeli, Pandeli}} [[Categorie:Nașteri în 1859]] [[Categorie:Decese în 1949]] [[Categorie:Albanezi expatriați în România]] [[Categorie:Diplomați albanezi]] [[Categorie:Prim-miniștri ai Albaniei]] [[Categorie:Membri ai Societății de Cultură Macedo-Română]] [[Categorie:Oameni din Korçë]] [[Categorie:Creștini ortodocși albanezi]] 7qr88tpcxkellihs35zq9kuqxnzzwmu 0 2589102 17025168 17012574 2025-06-11T11:22:20Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Creștini ortodocși albanezi]] via [[WP:HC|HotCat]] 17025168 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie | nume = Pandeli Cale | alte_nume = | cunoscut = {{nowrap|semnarea [[Declarația de Independență a Albaniei|Declarației de Independență a Albaniei]]<br>calitatea de membru al<br>[[Guvernul Provizoriu Albanez|Guvernului Provizoriu al Albaniei]]<br>participarea la<br>[[Conferința de Pace de la Paris din 1919]]<br>alcătuirea [[Protocolul de la Kapshtica|Protocolului de la Kapshtica]]}} | image = Pandeli Cale.png | descrierea_imaginii = }} '''Pandeli Cale''' ({{date biografice}}){{Ref label|status|a}} a fost un om politic albanez, care s-a numărat printre semnatarii Declarației de Independență a Albaniei (28 noiembrie 1912)<ref>''Entstehung und Ausbau der Königsdiktatur in Albanien (1912-1939): Regierungsbildungen, Herrschaftsweise und Machteliten in einem jungen Balkanstaat'', Oldenbourg Wissenschaftsverlag, 1987. p. 24, {{ISBN|3-486-54321-0}}</ref> și a îndeplinit ulterior funcțiile de ministru al agriculturii (4 decembrie 1912 - 15 septembrie 1913) și ministru al lucrărilor publice (30 martie 1913 - 22 ianuarie 1914) în [[Guvernul Provizoriu Albanez]] condus de [[Ismail Qemali]].<ref>{{cite book |title=Entstehung und Ausbau der Königsdiktatur in Albanien (1912-1939): Regierungsbildungen, Herrschaftsweise und Machteliten in einem jungen Balkanstaat |last=Schmidt-Neke |first=Michael |year=1987 |publisher=Oldenbourg Wissenschaftsverlag |isbn=978-3-486-54321-6 |page=25 }}</ref> == Biografie == ===Activitatea patriotică desfășurată în exil=== Pandeli Cale s-a născut în orașul [[Corcea|Korçë]] la 16/28 martie 1879 (sau după alte surse la 28 martie 1874). Provenea dintr-o familie creștin-ortodoxă, care a emigrat apoi în [[Egipt]]. Pandeli a absolvit cursurile Liceului Clasic Francez din [[Alexandria, Egipt|Alexandria]].<ref name="Elsie">{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=pgf6GWJxuZgC&q=pandeli+cale&pg=PA70|access-date=6 octombrie 2013|author=Robert Elsie|title=A Biographical Dictionary of Albanian History|pages=70-71|publisher=I. B. Tauris|date=December 24, 2012|isbn=978-1780764313}}</ref> În Egipt a avut primele contacte cu activiștii naționali albanezi.<ref name=shqiperia>{{cite web | url = https://www.shqiperia.com/Cili-ishte-Pandeli-Cale-Korcari-qe-dha-gjithka-per-Shqiperine.19485/ | title = Cili ishte Pandeli Cale Korcari qe dha gjithka per Shqiperine | author = Hil Lushaku| site = shqiperia.com | language = sq | accessdate = 2018-01-10}}</ref> În 1897 s-a întors în orașul natal Korçë, dar, doi ani mai târziu, s-a mutat în [[Regatul României|România]]. În perioada 1900-1904 a fost membru activ al [[Albanezii din România|coloniei albaneze din București]] și s-a implicat în activitățile politice ale comunității.<ref name=Dervishi>{{cite book | author = Kastriot Dervishi| title = Kryeministrat dhe ministrat e shtetit shqiptar në 100 vjet: anëtarët e Këshillit të Ministrave në vitet 1912–2012, jetëshkrimet e tyre dhe veprimtaria e ekzekutivit shqiptar| publisher = Shtepia Botuese 55| place = Tirana| year = 2012| page = 96| isbn = }}</ref> Trimis în 1904 de comunitatea albaneză din România ca reprezentant al ei în sudul Albaniei, Cale și-a propus să-i influențeze pe creștinii ortodocși să se alăture unei răscoale, în situația ridicării la luptă a populației musulmane și a [[Bei|beilor]] lor împotriva [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]].<ref name="Skendi429">{{cite book|last=Skendi|first=Stavro|title=The Albanian national awakening|year=1967|location=Princeton|publisher=Princeton University Press|url=https://books.google.com/books?id=8QPWCgAAQBAJ&q=Pandeli+Cale&pg=PR15|isbn=9781400847761|pages=429}}</ref> Cale a insistat, de asemenea, să fie formate trupe de partizani și a sugerat acordarea unei atenții sporite în alegerea conducătorilor lor din rândul patrioților albanezi.<ref name="Skendi429"/> În februarie 1909, împreună cu {{Ill-wd|Q3124672|3=Themistokli Gërmenji}} și {{Ill-wd|Q707266|3=Midhat Frashëri}}, a fondat Comitetul Secret Albanez din [[Salonic]]. A devenit președinte al societății „Banda Libertății” (în {{lang-sq|Banda e Lirisë}}) în 1908, iar în februarie 1909 a participat la fondarea societății „Lidhja orthodhokse” (în {{lang-ro|Liga Ortodoxă}}) și a fost ales secretar al acesteia.<ref name="Elsie"/> ===Contribuția sa la formarea statului Albania=== Cale a fost destul de activ în timpul Răscoalei Albaneze din 1910-1912, făcând parte dintr-o grupare de partizani care a luptat în regiunea Korçë. La începutul lunii noiembrie 1912 s-a întors la București, unde a organizat un congres al activiștilor naționali albanezi<ref name=shqiperia/> (desfășurat pe 5 noiembrie 1912), și apoi l-a însoțit pe [[Ismail Qemali]] în drumul său spre [[Albania]].<ref name="Elsie"/><ref name="Skendi459">{{cite book|last=Skendi|first=Stavro|title=The Albanian national awakening|year=1967|location=Princeton|publisher=Princeton University Press|url=https://books.google.com/books?id=8QPWCgAAQBAJ&q=Pandeli+Cale&pg=PR15|isbn=9781400847761|pages=459}}</ref> A sosit, împreună cu Qemali, la [[Vlorë]], unde, la propunerea lui {{Ill-wd|Q7404489|3=Salih Gjuka}}, a fost recunoscut, alături de {{Ill-wd|Q7710113|3=Thanas Floqi}} și [[Spiro Ilo]], ca delegat al regiunii Korçë,<ref name="Avdiko"/> care se afla atunci sub ocupație grecească.<ref>{{Citation | url=https://www.parlament.al/Files/Informacione/libri%20per%20ligjvenesit%20shqiptare%201912-2017.pdf | title=Ligjvënësit Shqiptarë (1912-2017). Dhe firmëtarët e aktit të pavarësisë | publisher=Kuvendi i Shqipërisë | editor=Bahir Avdiko | date=2018 | place=Tirana | pages=45-46 | accessdate=2021-05-20 | isbn=978-9928-166-76-0 | archive-date=2021-05-16 | archive-url=https://web.archive.org/web/20210516142955/http://parlament.al/Files/Informacione/libri%20per%20ligjvenesit%20shqiptare%201912-2017.pdf | dead-url=yes }}</ref> În această calitate, el a semnat Declarația de Independență a Albaniei la 28 noiembrie 1912, cu numele „Pandeli Cale”.<ref name="Avdiko"/> A făcut parte din [[Guvernul Provizoriu Albanez]] condus de [[Ismail Qemali]] mai întâi ca ministru al agriculturii (4 decembrie 1912 - 15 septembrie 1913) și apoi ca ministru al lucrărilor publice (30 martie 1913 - 22 ianuarie 1914), contribuind la organizarea acestor instituții.<ref name="Elsie"/> El a condus negocierile cu contele {{Ill-wd|Q93371|3=Leopold Berchtold}}, ministrul de externe al [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], și cu ambasadorii [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|britanic]] și [[Italia|italian]], contribuind la obținerea sprijinului acestor țări pentru autonomia statului albanez.<ref>{{cite book |title=Histoire de l'Albanie et des albanais |last=Castellan |first=Georges |year=2002 |publisher=Editions Aermeline |isbn=978-2-910878-20-7 |page=54 }}</ref> În aprilie 1913, din cauza sănătății precare, a mers pentru tratament la [[Lausanne]], dar s-a întors în ianuarie 1914, după căderea guvernului condus de Qemali. La acea vreme s-a implicat în ajutorarea trupelor albaneze care luptau împotriva grecilor în sudul țării.<ref name="Elsie"/> Numirea prințului [[Wilhelm de Wied]] ca monarh al Albaniei în 1914 l-a determinat pe Pandeli Cale să emigreze. În anii [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] a trăit în principal în [[Elveția]], călătorind în această perioadă și în [[Franța]] și [[Bulgaria]]. În timpul șederii în Elveția a publicat ziarul de limba franceză ''Albania''.<ref name=shqiperia/> A călătorit pentru o scurtă perioadă și în România, dar guvernul român l-a arestat și încarcerat într-o închisoare din București și apoi l-a expulzat, împreună cu [[Pandeli Evangjeli]].<ref name="Avdiko">{{Citation | url=https://www.parlament.al/Files/Informacione/libri%20per%20ligjvenesit%20shqiptare%201912-2017.pdf | title=Ligjvënësit Shqiptarë (1912-2017). Dhe firmëtarët e aktit të pavarësisë | publisher=Kuvendi i Shqipërisë | editor=Bahir Avdiko | date=2018 | place=Tirana | pages=40-41 | accessdate=2021-05-20 | isbn=978-9928-166-76-0 | archive-date=2021-05-16 | archive-url=https://web.archive.org/web/20210516142955/http://parlament.al/Files/Informacione/libri%20per%20ligjvenesit%20shqiptare%201912-2017.pdf | dead-url=yes }}</ref> După eliberare a plecat într-o misiune diplomatică la [[Paris]].<ref name="Avdiko"/> ===Activitățile politice desfășurate după război=== S-a întors în Albania în 1919 și a făcut parte, alături de [[Fan Noli]], {{Ill-wd|Q3303611|3=Hil Mosi}}, {{Ill-wd|Q21663980|3=Gjergj Adhamidhi (Frashëri)}}, din delegația albaneză la Comitetul [[Societatea Națiunilor|Ligii Națiunilor]], înființat în cadrul [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferinței de Pace din 1919]], făcând lobby pentru acceptarea ca membru a Albaniei, care fusese contestată atât de [[Grecia]], cât și de [[Iugoslavia]].<ref name="Herbert">{{cite book|access-date=6 octombrie 2013|author=Aubrey Herbert|page=324| url = https://books.google.com/books?id=M_0-QfRL8eMC&q=pandeli+cale&pg=PA324|title=Albania's Greatest Friend: Aubrey Herbert and the Making of Modern Albania: Diaries and Papers 1904-1923|publisher = I. B. Tauris | date= June 15, 2011| isbn=978-1848854444}}</ref> Pandeli a fost redactorul și unul dintre semnatarii Protocolului de la Kapshtica (28 mai 1920), care confirma frontiera greco-albaneză și evita astfel un război între cele două țări. În 1920 a fost ales [[prefect]] al prefecturii Korçë,<ref name="Elsie"/> dar a demisionat în luna iunie a aceluiași an pentru a prelua conducerea Oficiului Poștei și Telegrafului.<ref name=shqiperia/> Ulterior, în februarie 1921, a fost ales membru al primei legislaturi a Parlamentului Albanez.<ref name="Elsie"/> Din cauza stării precare de sănătate, Pandeli Cale a mers pentru tratament la un sanatoriu din orașul [[Salonic]] ([[Grecia]]), unde a murit la 5 august 1923.<ref name="Elsie"/> O delegație a Parlamentului Albaniei a depus în ianuarie 1924 o coroană de flori la mormântul lui din Salonic. Rămășițele sale pământești au fost aduse în august 1926 în orașul natal Korçë.<ref name=Dervishi/> ==Recunoașterea meritelor sale== În 1962, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la proclamarea independenței Albaniei, i s-a conferit post-mortem Ordinul „Pentru activități patriotice” cl. a II-a, pentru ca în 1992, cu prilejul aniversării a 80 de ani de independență, să fie distins cu Ordinul „Pentru activități patriotice” cl. I.<ref name="Avdiko"/> Cu ocazia aniversării a 100 de ani de independență, președintele Albaniei i-a decorat post-mortem cu Ordinul „Onoarea națiunii” pe toți semnatarii Declarației de Independență, prin decretul nr. 7574 din 26 iunie 2012.<ref name="Avdiko"/> O școală și o stradă din orașul Korçë poartă astăzi numele Pandeli Cale.<ref name="Avdiko"/> == Notă explicativă == {| style="margin-left:13px; line-height:150%" |- | style="text-align:right; vertical-align:top;"|a.&nbsp;&nbsp; |{{note|status}} Potrivit lui Elsie, anul nașterii lui Cale este 1874.<ref name="Elsie"/> Toate celelalte surse menționează anul 1879. |} ==Note== <references /> ==Bibliografie== * {{cite book | author = Kastriot Dervishi| title = Kryeministrat dhe ministrat e shtetit shqiptar në 100 vjet: anëtarët e Këshillit të Ministrave në vitet 1912–2012, jetëshkrimet e tyre dhe veprimtaria e ekzekutivit shqiptar| publisher = Shtepia Botuese 55| place = Tirana| year = 2012| page = 96| isbn = }} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cale, Pandeli}} [[Categorie:Nașteri în 1879]] [[Categorie:Decese în 1923]] [[Categorie:Albanezi expatriați în România]] [[Categorie:Politicieni albanezi]] [[Categorie:Semnatari ai Declarației de Independență a Albaniei]] [[Categorie:Oameni din Korçë]] [[Categorie:Creștini ortodocși albanezi]] b4j5jx1k8589wau4lolbyp47h90w5lz 0 2591033 17024712 16658555 2025-06-11T00:41:31Z Editor1722 591761 17024712 wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |referințe=octombrie 2021|wikizare=octombrie 2021}} '''Ion Borș''' (n. [[25 iulie]] [[2002]], [[Soroca]], [[Republica Moldova]]) este un fotbalist profesionist [[Republica Moldova|moldovean]] care joacă la [[FC Sfântul Gheorghe Suruceni|Petrocub Hîncești]]. [[Categorie:Nașteri în 2002]] [[Categorie:Fotbaliști moldoveni]] 2opkrqpyb2ui62dve2u9ykpfesqdm7z 0 2593658 17024637 17023247 2025-06-10T22:30:34Z Andrebot 67048 Robot: completat automat o citare 17024637 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Scriitor | imagine = Alexandru Terziman.jpg }} '''Alexandru Terziman''' ({{date biografice}}) a fost un [[scriitor]], [[jurnalist]] și [[traducător]] [[român]] de origine [[evrei]]ască. ==Biografie== Terziman s-a născut drept '''Itzik Alterzon''' în Stănișești, pe atunci în [[județul Tecuci]] (azi în [[județul Bacău]]). În 1915 s-a mutat în București, unde a debutat ca poet și ca scriitor de nuvele. În 1916 a fost mobilizat în [[Armata Română]] și a luptat în [[Primul Război Mondial]] împotriva trupelor germano-bulgare, în Dobrogea. În 1918 a fost rănit, tratat într-un spital militar, apoi demobilizat și decorat pentru meritele sale militare. În perioada interbelică s-a stabilit în [[Basarabia]], la [[Chișinău]].<ref>{{Citat web |url=http://convorbiri-literare.dntis.ro/MANUCA2feb9.html |accessdate=2021-06-12 |titlu=copie arhivă |archive-date=2009-03-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090307112528/http://convorbiri-literare.dntis.ro/MANUCA2feb9.html |dead-url=yes }}</ref> A fost corespondent pentru ziarele Adevărul, Dimineața, Lupta și Flacăra. În 1921 a devenit redactor la revista pentru copii Almanahul Bibliotecii Copiiilor și a Tinerimei.<ref>{{Citation |publisher=www.ccdj.ro |title=Wayback Machine |url=http://www.ccdj.ro/files/revista%20108.pdf}}</ref><ref>{{Citation |publisher=www.ccdj.ro |title=Wayback Machine |url=http://www.ccdj.ro/files/revista%20108.pdf}}</ref> Între 1931-1933 a editat la ziarul Izbânda, organul [[PNȚ]], devenind chiar și membru de partid.{{nc}} Între 1932-1934 a fost redactorul-șef al ziarului Viața basarabeană, fondat de [[Pantelimon Halippa]] și [[Nicolai Costenco]]. A mai colaborat și cu revistele [[Sburătorul]], [[Gândirea (revistă)|Gândirea]], [[Dreptatea]] sau [[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]].<ref>{{Citation |publisher=www.ccdj.ro |title=Wayback Machine |url=https://web.archive.org/web/20150713180157/http://www.ccdj.ro/files/revista%20108.pdf}}</ref> Pe lângă activitatea sa de jurnalist, Terzmian a mai tradus în limba [[română]] opere de renume mondial, și a scris opere proprii.<ref>{{Citat web |url=http://bibliotecascolara.ro/Niscov%20Viorica/Un_elogiu_al_diferentei-Niscov_Viorica.pdf |accessdate=2021-06-12 |titlu=copie arhivă |archive-date=2021-06-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210612121642/http://bibliotecascolara.ro/Niscov%20Viorica/Un_elogiu_al_diferentei-Niscov_Viorica.pdf |dead-url=yes }}</ref> Prima colecție de poezii a lui Terziman, ''Stele sub nori'', a fost publicată în 1927. Ca liricist, a fost adept al [[simbolism]]ului.<ref>{{Citation |publisher=bibliotecascolara.ro |title=Wayback Machine |url=https://web.archive.org/web/20210612121642/http://bibliotecascolara.ro/Niscov%20Viorica/Un_elogiu_al_diferentei-Niscov_Viorica.pdf}}</ref> În 1934 publică o carte de povestiri și poezii pentru copii, intitulată ''Cartea noastră''. A tradus în română din [[Nikolaus Lenau]], [[Rainer Maria Rilke]], [[Hugo Zuckerman]], [[Aleksandr Pușkin]], [[Mihail Lermontov]], [[Alexandr Kuprin]], [[Anton Cehov]], [[Rabindranath Tagore]], [[Ferenc Molnár]], [[Bjørnstjerne Bjørnson]] și [[August Strindberg]]. În anul 1938, o dată cu venirea la putere a [[Guvernul Octavian Goga|Guvernului antisemit condus de]] [[Octavian Goga]], lui Terziman i s-a interzis să mai scrie la vreun ziar, cu excepția celor evreiești.<ref>{{Citation |publisher=archives.ungeneva.org |title=UN Archives Geneva - UN Archives Geneva |url=http://biblio-archive.unog.ch/Dateien/CouncilDocs/C-143-1938-I_EN.pdf}}</ref> Ziarul ''Ordinea Basarabiei'' l-a acuzat de legături cu [[Comintern|Internaționala a III-a]].<ref>{{Citation |date=2011-02-21 |author1=P, Ludmila |publisher=Chișinău, orașul meu |language=en |title=Al. Terziman – poet (1894-1943) |url=https://chisinauorasulmeu.com/2011/02/21/al-terziman-poet-1894-1943/}}</ref> După [[ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord]], alege să rămână în [[RSS Moldovenească]]. În arhivele Armatei Române este precizat că, pe 2 iulie 1940, Terziman deja ar fi primit "o funcție" în noua structură sovietică<ref>{{Citation |date=2020-01-23 |author1=R, HORIA D. |title=Contribuția evreilor la Evacuarea Basarabiei în 1940 |url=https://www.infobrasov.net/contributia-evreilor-la-evacuarea-basarabiei-in-1940/}}</ref> (deși, în timpul anchetării sale de către [[NKVD]], Terziman a declarat că, în primele 3 luni de la ocupația sovietică, a fost șomer<ref>{{Citation |date=2011-02-21 |author1=P, Ludmila |publisher=Chișinău, orașul meu |language=en |title=Al. Terziman – poet (1894-1943) |url=https://chisinauorasulmeu.com/2011/02/21/al-terziman-poet-1894-1943/}}</ref>). Preotul [[Sergiu Roșca]], refugiat în Regatul României, a declarat că Terziman s-a bucurat în urma ocupației sovietice.<ref>{{Citation |date=2016-02-23 |author1=Judex |publisher=RĂZBOIUL PENTRU TRECUT / ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ |title=EVREII ȘI ABANDONAREA BASARABIEI ȘI BUCOVINEI DE NORD DE CĂTRE ADMINISTRAȚIA ROMÂNEASCĂ ÎN 1940 (I) |url=https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2016/02/23/evreii-si-abandonarea-basarabiei-si-bucovinei-de-nord-de-catre-administratia-romaneasca-in-1940-i/}}</ref> Pe 25 iunie 1941, Terziman îi mărturisește scriitorului [[Lev Barschi]] intuiția sa că [[Germania Nazistă]] va câștiga războiul, deoarece are o armată mai bine echipată decât cea sovietică.<ref>{{Citation |date=2011-02-21 |author1=P, Ludmila |publisher=Chișinău, orașul meu |language=en |title=Al. Terziman – poet (1894-1943) |url=https://chisinauorasulmeu.com/2011/02/21/al-terziman-poet-1894-1943/}}</ref> În ziua următoare, pe data de 26 iunie 1941, la un an după [[ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord]], Terziman a fost arestat de către autoritățile sovietice, la ordinul lui [[Iosif Mordoveț]], și condamnat la 10 ani de muncă forțată la [[GULAG]]-ul de la [[Taișet]]. A fost condamnat pentru [[naționalism românesc]], deoarece a susținut că [[limba moldovenească]] și [[limba română]] sunt una și aceeași.<ref>{{Citation |date=2011-02-21 |author1=P, Ludmila |publisher=Chișinău, orașul meu |language=en |title=Al. Terziman – poet (1894-1943) |url=https://chisinauorasulmeu.com/2011/02/21/al-terziman-poet-1894-1943/}}</ref> A murit pe data de 23 februarie a anului următor.<ref>http://chisinaul.blogspot.com/2011/02/al-terziman-poet-1894-1943.html{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref>http://chisinaul.blogspot.com/2011/02/al-terziman-poet-1894-1943.html{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref>{{Citation |date=2012 |author1=Matei (Varga), Claudia |issue=04 |ISSN=1841-1401, 2067-5135 |volum=VIII |publisher=Studii de Ştiinţă şi Cultură |language=Romanian |title=Scriitorii generaţiei jertfite” |url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=117241}}</ref><ref>https://revista-studii-uvvg.ro/writers-of-the-sacrificed-generation/</ref><ref>https://cultura-postdoc.acad.ro/cursanti/sinteze/matei_claudia.pdf</ref> == Referințe == <references /> {{DEFAULTSORT:Terziman, Alexandru}} [[Categorie:Nașteri în 1894]] [[Categorie:Nașteri pe 28 noiembrie]] [[Categorie:Decese în 1943]] [[Categorie:Decese pe 23 februarie]] [[Categorie:Evrei români]] [[Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Poeți evrei]] [[Categorie:Poeți simboliști]] [[Categorie:Scriitori români de literatură pentru copii]] [[Categorie:Jurnaliști români]] [[Categorie:Jurnaliști evrei]] [[Categorie:Scriitori moldoveni]] [[Categorie:Scriitori sovietici]] [[Categorie:Victime ale represiunii sovietice]] [[Categorie:Oameni din județul Bacău]] [[Categorie:Decedați în Gulag]] [[Categorie:Români emigranți în Uniunea Sovietică]] [[Categorie:Opozanți ai rusificării Basarabiei]] [[Categorie:Oameni din județul interbelic Tecuci]] [[Categorie:Victime evreiești ale represiunii sovietice]] tiodk9fxbdv98vv1fear01g8ihshsty 0 2597364 17024889 16573124 2025-06-11T05:34:09Z Timedonexayphan 703711 17024889 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Olimpiadă |nume = Jocurile Olimpice de vară din 2024 |logo =2024_Summer_Olympics_text_logo.svg |size = 300px |oraș gazdă = [[Paris]], [[Franța]] |motto = ''Ouvrons grand les Jeux''<br>(''Să deschidem larg Jocurile'')<ref>[https://www.radiobrasovfm.ro/sport/stiri-nationale/organizatorii-jocurilor-olimpice-din-2024-au-dezvaluit-sloganul-competitiei-de-la-paris-id101695.html Organizatorii Jocurilor Olimpice din 2024 au dezvăluit sloganul competiției de la Paris], ''Radio România Brașov'', 26 iulie 2022</ref> |țări participante = |sportivi = |probe sportive = 329 în cadrul a 32 de sporturi |deschidere = 26 iulie 2024 |închidere = 11 august 2024 |deschise de = |stadion = [[Stade de France]] |previous = [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokyo 2020]] |next = [[Jocurile Olimpice de vară din 2028|Los Angeles 2028]] }} {{Location map|Franța|label=Paris|mark=Green_pog.svg|lat=48.856613|long=2.352222|width=290|float=right|thumb|alt=O hartă a Franței, cu localizarea orașului Paris.|caption=Poziționarea geografică a capitalei [[Paris]] în [[Franța]].}} '''Jocurile Olimpice de vară din 2024''', cunoscute oficial sub numele de '''a XXXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară''', a fost ediția cu numărul treizeci și trei a [[Jocuri Olimpice de vară|Jocurilor Olimpice de vară]], cel mai mare eveniment multi-sportiv care are loc o dată la patru ani. Jocurile Olimpice de vară din 2024 sunt cunoscute, în general, sub numele de '''Paris 2024''', deoarece evenimentul s-a desfășurat în [[Paris]], [[Franța]]. După ce a organizat Olimpiadele din [[Jocurile Olimpice de vară din 1900|1900]] și [[Jocurile Olimpice de vară din 1924|1924]], Parisul este al doilea oraș care a găzduit olimpiada de trei ori, după Londra ([[Jocurile Olimpice de vară din 1908|1908]], [[Jocurile Olimpice de vară din 1948|1948]] și [[Jocurile Olimpice de vară din 2012|2012]]). 2024 a marcat centenarul Jocurilor de la Paris din 1924 și a șasea ediție olimpică găzduită de Franța (trei vara și trei iarna). Procesul de votare pentru aceste Jocuri a început în 2015. Cinci orașe și-au depus candidatura, dar [[Hamburg]], [[Roma]] și [[Budapesta]] s-au retras, lăsând în cursă doar orașele [[Paris]] și [[Los Angeles]]. O propunere de alegere simultană a orașelor gazdă pentru Jocurile olimpice din 2024 și [[Jocurile Olimpice de vară din 2028|2028]] a fost aprobată printr-o sesiune extraordinară a [[CIO]] care a avut loc la 11 iulie 2017 la [[Lausanne]].<ref name=2024_2028>{{cite web|url=http://www.insidethegames.biz/articles/1051329/ioc-executive-board-approve-joint-awarding-plans-for-2024-and-2028-olympics|title=IOC Executive Board approve joint awarding plans for 2024 and 2028 Olympics|date=9 June 2017|publisher=Inside the Games}}</ref> La 31 iulie 2017, CIO a negociat un acord prin care Parisul va găzdui Jocurile în 2024 și Los Angeles patru ani mai târziu.<ref>{{cite web|last1=Wharton|first1=David|title=Los Angeles makes deal to host 2028 Summer Olympics|url=http://www.latimes.com/sports/sportsnow/la-sp-2028-olympics-deal-20170731-story.html|website=Los Angeles Times|access-date=31 July 2017}}</ref> Anunțul oficial al acestei decizii a avut loc la cea de-a 131-a sesiune a CIO de la [[Lima]], [[Peru]] din 13 septembrie 2017.<ref>{{cite web|title=Olympic Games: Paris & LA to host 2024 & 2028 respectively|url=https://www.bbc.com/sport/olympics/41259992|website=bbc.com|access-date=16 September 2017}}</ref> From now on it could get a lot scarier a lot worse, sorry for bsod. I will beat you up for not agreeing with me. From now on it could get a lot scarier a lot worse, sorry for bsod. I will beat you up for not agreeing with me. From now on it could get a lot scarier a lot worse, sorry for bsod. I will beat you up for not agreeing with me. == Selectarea orașului-gazdă == [[Paris]], [[Hamburg]], [[Budapesta]], [[Roma]] și [[Los Angeles]] au fost cele cinci orașe candidate. Cu toate acestea, în cadrul procesului au avut loc retrageri, din cauza incertitudinilor politice și a costuri citate ca descurajând orașele care ofertează.<ref>{{cite web|last1=Butler|first1=Nick|title=Exclusive: IOC vow to "further adjust" candidature process after Budapest 2024 withdrawal|url=http://www.insidethegames.biz/articles/1047403/exclusive-ioc-vow-to-further-adjust-candidature-process-after-budapest-2024-withdrawal|publisher=Inside the Games|access-date=1 August 2017}}</ref> Hamburg și-a retras oferta la 29 noiembrie 2015 după organizarea unui referendum.<ref>{{cite press release |author=<!--Staff writer(s); no by-line.--> |title=Five world-class cities in strong competition for Olympic Games 2024 – IOC to contribute USD 1.7&nbsp;billion to the local organising committee |url=http://www.olympic.org/news/five-world-class-cities-in-strong-competition-for-olympic-games-2024/247185 |location=Lausanne, Switzerland |publisher=[[International Olympic Committee]] |date=16 September 2015 |access-date=17 September 2015 |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20150918005848/http://www.olympic.org/news/five-world-class-cities-in-strong-competition-for-olympic-games-2024/247185 |archive-date=18 September 2015 }}</ref> Roma s-a retras pe 21 septembrie 2016 invocând dificultăți financiare.<ref>[https://www.bbc.com/news/world-europe-37432928 Rome 2024 Olympic bid collapses in acrimony] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160921143930/http://www.bbc.com/news/world-europe-37432928 |date=21 September 2016 }} at BBC News. Retrieved 21 September 2016.</ref> La 22 februarie 2017, Budapesta s-a retras după ce o petiție împotriva ofertei a adunat mai multe semnături decât era necesar pentru un referendum.<ref>{{cite web|url=https://www.bbc.com/sport/olympics/39059452|title=2024 Olympics: Budapest to drop bid to host Games|publisher=BBC|date=22 February 2017|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20170223074947/http://www.bbc.com/sport/olympics/39059452|archive-date=23 February 2017}}</ref><ref>{{cite news|last1=Mather|first1=Victor|title=Budapest Withdraws Bid to Host 2024 Summer Olympics|url=https://www.nytimes.com/2017/02/22/sports/olympics/budapest-2024-summer-games.html?_r=0|access-date= 23 February 2017|work=The New York Times|date= 22 February 2017}}</ref><ref name="Budapest withdraw-LAT">{{cite news|url=http://www.latimes.com/sports/sportsnow/la-sp-budapest-2024-olympics-withdraw-20170222-story.html|title=Budapest to withdraw bid for 2024 Olympics, leaving L.A. and Paris as only contenders|work=[[Los Angeles Times]]|date=February 2017|access-date=22 February 2017|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20170223062457/http://www.latimes.com/sports/sportsnow/la-sp-budapest-2024-olympics-withdraw-20170222-story.html|archive-date=23 February 2017}}</ref> În urma acestor retrageri, la 9 iunie 2017, Comitetul executiv al CIO s-a întrunit la [[Lausanne]], [[Elveția]], pentru a discuta despre procesele de licitație pentru jocurile din 2024 și 2028.<ref name=":0">{{cite web|url=https://www.olympic.org/news/meeting-of-the-ioc-executive-board-in-lausanne-information-for-the-media|title=Meeting of the IOC Executive Board in Lausanne – Information for the media|date=19 May 2017|publisher=Olympic.org|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20170622192457/https://www.olympic.org/news/meeting-of-the-ioc-executive-board-in-lausanne-information-for-the-media|archive-date=22 June 2017}}</ref> Comitetul Internațional Olimpic a propus în mod oficial alegerea orașelor gazdă olimpice pentru jocurile din 2024 și 2028 în același timp în 2017, propunere pe care o sesiune extraordinară a CIO a aprobat-o la 11 iulie 2017 la Lausanne.<ref name=2024_2028/> CIO a înființat un proces prin care comitetele de licitație LA 2024 și Paris 2024 s-au întâlnit cu CIO pentru a discuta cine va găzdui Jocurile în 2024 și 2028 și dacă este posibilă selectarea orașelor gazdă pentru ambele în același timp.<ref>{{cite web|url=https://gamesbids.com/eng/featured/bach-says-paris-and-la-mayors-are-optimistic-about-agreement-after-initial-discussions/|title=Bach Says Paris and LA Mayors Are 'Optimistic' About Agreement After Initial Discussions - GamesBids.com|website=gamesbids.com}}</ref> În urma deciziei de atribuire a celor două Jocuri simultan, Parisul a fost ales drept gazda pentru Jocurile din 2024. La 31 iulie 2017, CIO a anunțat Los Angeles ca singurul oraș candidat pentru 2028, permițând Parisului să fie confirmat ca gazdă pentru 2024. Ambele decizii au fost ratificate la cea de-a 131-a sesiune a CIO din 13 septembrie 2017.<ref>{{cite web|title=Paris set to host 2024 Olympics, Los Angeles to be awarded 2028 Games by IOC|url=http://www.abc.net.au/news/2017-08-01/paris-set-to-host-2024-olympics-los-angeles-to-be-awarded-2028/8762478|work=ABC News|access-date=1 August 2017}}</ref> === Selecția finală === Parisul a fost ales drept oraș gazdă la 13 septembrie 2017 la cea de-a 131-a sesiune a CIO de la [[Lima]], [[Peru]]. Cei doi membri francezi ai CIO, Guy Drut și Tony Estanguet, nu au fost eligibili pentru a vota în conformitate cu regulile Cartei Olimpice. {| class="wikitable" |- ! colspan="7" | Selectarea orașului gazdă la JO de vară 2024 |- ! Oraș ! Țară ! Voturi |- |align="center"|[[Paris]] |align="center"|{{FRA}} |align="center"|'''Unanimitate''' |} ==Dezvoltare și pregătiri== === Locații și infrastructură === {{Location map+|Paris|float=right|width=500|caption=Localizarea arenelor din zona Parisului|places= {{Location map~|Paris|lat=48.9710|long=2.5207|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Parc des Expositions de Villepinte|Arena Paris Nord and Villepinte PMC Range]]'''</div>}} {{Location map~|Paris|lat=48.8414|long=2.2530|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Parc des Princes]]'''<br />'''[[Stade Roland Garros]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.8385|long=2.3786|label=<div style="font-size:70%;">'''[[AccorHotels Arena|Bercy Arena]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8556|long=2.2986|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Champ de Mars]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.8327|long=2.2866|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Paris expo Porte de Versailles]]'''<br />'''[[Dôme de Paris]]'''</div>}} {{Location map~|Paris|lat=48.9239|long=2.3561|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Paris Aquatic Centre]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.9353|long=2.4256|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Le Bourget|Le Bourget Media Village and Urban Sports Park]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8656|long=2.3212|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Place de la Concorde|Concorde]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8661|long=2.3125|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Grand Palais]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.8565|long=2.3127|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Les Invalides]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.9245|long=2.3602|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Stade de France]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8980|long=2.3441|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Porte de La Chapelle Arena]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8958|long=2.2302|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Paris La Défense Arena]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.9293|long=2.2478|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Stade Yves-du-Manoir]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.8280|long=2.4329|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Bois de Vincennes|Francois Mitterrand Urban Sports Park]]'''</div>|position=right}} }} Majoritatea evenimentelor olimpice au avut loc în Paris și în regiunea metropolitană a acestuia, inclusiv în orașele învecinate [[Saint-Denis, Seine-Saint-Denis|Saint-Denis]], [[Le Bourget]], [[Nanterre]], [[Versailles]] și [[Vaires-sur-Marne]]. Turneele de handbal au avut loc la [[Lille]], care se află la 225 km de orașul gazdă; competițiile de navigație și unele meciuri de fotbal au avut loc în orașul [[Marsilia]], care se află la 777 km de orașul gazdă; între timp, se așteaptă ca probele de surfing să se desfășoare în satul Teahupo'o din teritoriul de peste mări al Polineziei franceze, care se află la 15.716 km de orașul gazdă. Fotbalul a fost găzduit, de asemenea, în alte cinci orașe, care sunt [[Bordeaux]], [[Décines-Charpieu]], [[Nantes]], [[Nisa]] și [[Saint-Étienne]], unele dintre acestea fiind locul unde unele cluburi din [[Ligue 1]] își joacă meciurile pe teren propriu. ====Zona Grand Paris==== [[File:Épreuve Athlétisme Jeux Olympiques 2024 Stade France - Saint-Denis (FR93) - 2024-08-02 - 18.jpg|thumb|Stade de France]] {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Probe !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |[[Stade Yves-du-Manoir|Yves du Manoir Stadium]] |Hochei pe iarbă |15.000 |Renovat |- |rowspan="3"|[[Stade de France]] |Rugby în 7 |rowspan="3"|77.083 |rowspan="4"|Existent |- |Atletism |- |Ceremonia de închidere |- |[[Paris La Défense Arena]]{{efn|group=GP|Comitetul local de organizare folosește numele Arena 92, care nu este sponsorizat și care a fost numele locului de desfășurare în faza inițială de planificare. Până la inaugurarea sa în 2017, numele s-a schimbat în U Arena (de asemenea, nesponsorizat) și apoi în actualul Paris-La Défense Arena în 2018, printr-un contract de sponsorizare.}} |Aquatics (swimming, water polo finals) |15.220 |- |rowspan="2"|[[Porte de La Chapelle Arena]] |Badminton |rowspan="2"|8.000 |rowspan="3"|Adițional |- |Gimnastică (ritmică) |- |[[Paris Aquatic Centre]]<ref>{{Cite web|url=http://www.leparisien.fr/sports/JO/paris-2024/jo-de-paris-2024-voici-a-quoi-ressemblera-le-futur-centre-aquatique-29-04-2020-8308179.php|title=JO de Paris 2024 : voici à quoi ressemblera le futur centre aquatique de Saint-Denis|first1=Par Le ParisienLe 29 avril 2020|last1=à 17h48|first2=Modifié Le 29 Avril 2020|last2=À 19h28|date=29 April 2020|website=leparisien.fr|access-date=30 April 2020|archive-date=22 October 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20211022001145/https://www.leparisien.fr/sports/JO/paris-2024/jo-de-paris-2024-voici-a-quoi-ressemblera-le-futur-centre-aquatique-29-04-2020-8308179.php|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite news|url=https://www.paris2024.org/en/olympic-aquatics-centre/|title=The Aquatics Centre : an Olympic Class Complex for the People of Seine Saint Denis|date=29 August 2022|newspaper=Paris 2024|access-date=29 August 2022|archive-date=14 August 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220814130330/https://www.paris2024.org/en/olympic-aquatics-centre/|url-status=live|last1=Levy |first1=Theo }}</ref> |Natație (preliminarii și meciuri eliminatorii polo pe apă, natație, înot artistic) |5.000 |- |[[Le Bourget|Le Bourget Climbing Venue]] |Cățărare |5.000 |Temporar |- |rowspan="2"|[[Parc des Expositions de Villepinte|Arena Paris Nord]] |Box (preliminarii, sferturi de finală) |rowspan="2"|6.000 |rowspan="2"|Existent |- |Pentatlon modern (rundele de scrimă) |} ;Note {{notelist|group=GP}} ====Zona Paris Centre==== [[File:56240-Paris (35598095542).jpg|thumb|[[Champ de Mars]]]] [[File:Grand Palais 3, Paris 25 June 2011.jpg|thumb|[[Grand Palais]]]] [[File:Hôtel des Invalides - Paris, France - April 23, 2011 01.jpg|thumb|[[Les Invalides]]]] [[File:RolandGarrosCentral.jpg|thumb|[[Stade Roland Garros]]]] {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Evenimente !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |[[Parc des Princes]] |Fotbal (grupe și faze eliminatorii) |48.583 |rowspan="15"|Existent |- |rowspan="2"|[[Stade Roland Garros|Roland Garros Stadium]] |Tenis |rowspan="2"|34.000 |- |Box (finale) |- |rowspan="2"|[[Stade Roland Garros#Court Philippe Chatrier|Philippe Chatrier Court]] (cu acoperiș retractabil) |Box |rowspan="2"|15.000 |- |Tenis |- |[[Court Suzanne Lenglen]] (cu acoperiș retractabil)<ref>{{Cite web|title=Roland-Garros 2024: A retractable roof on Court Suzanne-Lenglen - Roland-Garros - The 2021 Roland-Garros Tournament official site|url=https://www.rolandgarros.com/en-us/article/roland-garros-2024-retractable-roof-suzanne-lenglen-court|access-date=26 July 2021|website=www.rolandgarros.com|language=en-us|archive-date=22 October 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20211022174558/https://www.rolandgarros.com/en-us/article/roland-garros-2024-retractable-roof-suzanne-lenglen-court|url-status=live}}</ref> |rowspan="2"|Tenis |10.000 |- |[[Court Simonne Mathieu]] și terenuri secundare |9.000 (5.000+2.000+8x250) |- |rowspan="4"|[[Paris Expo Porte de Versailles]] |Volei |12.000 |- |Tenis de masă |6.000 |- |Handbal (grupe) |rowspan="2"|6.000 |- |Haltere |- |rowspan="2"|[[Accor Arena|Bercy Arena]] |Gimnastică (artistică și trampolină) |rowspan="2"|15.000 |- |Baschet (finale) |- |rowspan="2"|[[Grand Palais]] |Scrimă |rowspan="2"|8.000 |- |Taekwondo |- |rowspan="4"|[[Place de la Concorde]] |Baschet (3x3) |rowspan="4"|30.000 |rowspan="12"|Temporar |- |Breakdance |- |Ciclism (BMX freestyle) |- |Skateboard |- |rowspan="4"|[[Pont d'Iéna]] |Natație (înot maraton) |rowspan="4"|13.000<br />(3.000 pe scaune) |- |Atletism (maraton, marș) |- |Ciclism (șosea, contratimp) |- |Triatlon |- |[[Place du Trocadéro|Eiffel Tower Stadium]] |Volei pe plajă |12.000 |- |rowspan="2"|[[Grand Palais Éphémère]] |Judo |rowspan="2"|8.000 |- |Wrestling |- |[[Les Invalides]] |Tir cu arcul |8.000 |} ====Zona Versailles==== [[File:Golf national 2011 06.jpg|thumb|[[Le Golf National]]]] [[File:140201 Velodrome.jpg|thumb|[[Vélodrome de Saint-Quentin-en-Yvelines]]]] [[File:Vue aérienne du domaine de Versailles le 20 août 2014 par ToucanWings - Creative Commons By Sa 3.0 - 04.jpg|thumb|[[Palatul Versailles]]]] [[File:Base de loisirs de Vaires-Torcy.jpg|thumb|Vaires-Torcy Nautical Centre]] {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Evenimente !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |rowspan="2"|Grădinile [[Palatul Versailles|Palatului Versailles]] |Equestrian |rowspan="2"|80.000<br />(22.000 + 58.000) |rowspan="2"|Temporar |- |Pentatlon modern (cu excepția probei de scrimă) |- |[[Le Golf National]] |Golf |35.000 |rowspan="4"|Existent |- |[[Élancourt|Élancourt Hill]] |Ciclism (Mountain bike) |25.000 |- |rowspan="2"|[[Vélodrome de Saint-Quentin-en-Yvelines]] |Ciclism (pistă) |5.000 |- |Ciclism (BMX racing) |5.000 |- |} ====Locații din afara Parisului==== [[File:Groupama Stadium 3.jpg|thumb|[[Parc Olympique Lyonnais]]]] [[File:Les calanques sous voiles.jpg|thumb|[[Marsilia]]]] {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Evenimente !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |rowspan="2"|[[Stade Pierre-Mauroy|Pierre Mauroy Stadium]] ([[Lille]]) |Baschet (grupe) |rowspan="2"|26.000 |rowspan="14"|Existent |- |Handbal (finale) |- |rowspan="3"|Stadionul Nautic Olimpic Național din Île-de-France ([[Vaires-sur-Marne]]) |Canotaj |rowspan="3"|22.000 |- |Caiac canoe (sprint) |- |Caiac canoe (slalom) |- |[[Stade Vélodrome]] ([[Marseille]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sfert de finală din turneul feminin, semifinală din turneul masculin) |67.394 |- |[[Parc Olympique Lyonnais]] ([[Lyon]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sfert de finală din turneul masculin, semifinală din turneul feminin) |59.186 |- |[[Nouveau Stade de Bordeaux|Stade Matmut Atlantique]] ([[Bordeaux]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sfert de finală din turneul feminin, meciul pentru locul 3 din turneul masculin) |42.115 |- |[[Stade Geoffroy-Guichard]] ([[Saint-Étienne]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sfert de finală din turneul masculin, meciul pentru locul 3 din turneul feminin) |41.965 |- |[[Allianz Riviera]] ([[Nice]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sferturi de finală) |35.624 |- |[[Stade de la Beaujoire]] ([[Nantes]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sferturi de finală) |35.322 |- |[[Portul vechi din Marsilia]] ([[Marsilia]]) |Sailing |5.000 |- |[[Taiarapu-Ouest]] ([[Tahiti]]) |Surfing |5.000 |- |[[Centrul Național de Tir (Franța)|Centrul Național de Tir]] ([[Châteauroux]]) |Tir |3.000 |} ====În afara competiției==== {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Evenimente !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |[[Champs de Mars]], [[Jardins du Trocadéro]] și [[Sena]] |Ceremonia de deschidere |30.000<br>600.000 |Temporar |- |[[L'Île-Saint-Denis]] |Satul olimpic |17.000 |Adițional |- | l'Aire des vents, [[Dugny]] | Satul mass-media | style="text-align:center;" |– | Temporar |- | [[Le Bourget]] Exhibition Center | IBC | 15.000 | rowspan="2"|Existent |- | [[Palais des congrès de Paris]] | MPC | style="text-align:center;" |– |- |} ==Ceremonii== În iulie 2021, președintele Paris 2024, Tony Estanguet, a declarat că COJOP2024 realiza un studiu de fezabilitate privind găzduirea ceremoniilor de deschidere și de închidere în afara unui stadion tradițional, astfel încât să poată „îmbina ce este mai bun în Paris - locurile emblematice - cu posibilitatea de a se implica cu sute de mii de oameni, poate chiar mai mulți”.<ref name=":1">{{Cite web|date=21 July 2021|title=Paris 2024 to reveal city-centre Opening Ceremony locations by "end of the year"|url=https://www.insidethegames.biz/articles/1110522/paris-2024-city-centre-opening-ceremony|url-status=live|access-date=14 December 2021|website=www.insidethegames.biz|archive-url=https://web.archive.org/web/20210721153011/https://www.insidethegames.biz/articles/1110522/paris-2024-city-centre-opening-ceremony|archive-date=21 July 2021 }}</ref> Acest concept de „Jocuri deschise” a fost exemplificat în prezentarea de predare-primire a Parisului 2024 în timpul ceremoniei de închidere a [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokyo 2020]],<ref name=":1"/> care a prezentat un segment în direct de la o petrecere de vizionare din [[Place du Trocadéro]].<ref>{{Cite web|date=8 August 2021|title=The Tokyo Olympics end with Closing Ceremony|url=https://edition.cnn.com/world/live-news/tokyo-2020-olympics-08-08-21-spt/h_ace2957c9e578a1d0d2a927a1fd5c263|url-status=live|access-date=14 December 2021|website=CNN|language=en|archive-url=https://web.archive.org/web/20210810081821/https://edition.cnn.com/world/live-news/tokyo-2020-olympics-08-08-21-spt/h_ace2957c9e578a1d0d2a927a1fd5c263|archive-date=10 August 2021 }}</ref> Estanguet se aștepta ca locurile de desfășurare a ceremoniilor să fie anunțate până la sfârșitul anului.<ref name=":1"/> La 13 decembrie 2021, s-a anunțat că ceremonia de deschidere va prezenta atleții fiind transportați cu barca de la Pont d'Austerlitz la Pont d'Iéna de-a lungul râului Sena. Traseul de 6 km va trece pe lângă repere precum [[Muzeul Luvru|Luvru]], [[Catedrala Notre-Dame din Paris|Notre-Dame de Paris]] și [[Place de la Concorde]] și va cuprinde prezentări culturale. Protocolul oficial va avea loc pe un „mini-stadion” de 30.000 de locuri la Trocadéro. Organizatorii au declarat că ceremonia va fi cea mai „spectaculoasă și accesibilă ceremonie de deschidere din istoria Jocurilor Olimpice”, Estanguet declarând că va fi gratuită și estimând că ar putea atrage până la 600.000 de spectatori.<ref>{{Cite web|date=13 December 2021|title=Paris 2024 confirms Seine will serve as venue for city centre Opening Ceremony|url=https://www.insidethegames.biz/articles/1116787/paris-2024-opening-ceremony-plans|url-status=live|access-date=14 December 2021|website=www.insidethegames.biz|archive-url=https://web.archive.org/web/20211213173023/https://www.insidethegames.biz/articles/1116787/paris-2024-opening-ceremony-plans|archive-date=13 December 2021 }}</ref><ref>{{Cite web|date=13 December 2021|title=Paris 2024 Olympic organisers reveal audacious plans for opening ceremony|url=https://www.theguardian.com/sport/2021/dec/13/paris-2024-olympic-organisers-reveal-audacious-plans-for-opening-ceremony|access-date=14 December 2021|website=the Guardian|language=en|archive-date=18 March 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220318121115/https://www.theguardian.com/sport/2021/dec/13/paris-2024-olympic-organisers-reveal-audacious-plans-for-opening-ceremony|url-status=live|author=Ingle, Sean}}</ref><ref>{{Cite web|date=13 December 2021|title=Paris to hold 'most accessible' opening ceremony of 2024 Olympics on River Seine|url=https://www.france24.com/en/sport/20211213-paris-to-hold-most-accessible-opening-ceremony-of-2024-olympics-on-river-seine|access-date=14 December 2021|website=France 24|language=en|archive-date=17 April 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220417155143/https://www.france24.com/en/sport/20211213-paris-to-hold-most-accessible-opening-ceremony-of-2024-olympics-on-river-seine|url-status=live}}</ref> Judocanul [[Teddy Riner]] și sprintera [[Marie-José Pérec]] au aprins vasul olimpic.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/sport/nadia-comaneci-serena-williams-si-rafael-nadal-au-dus-flacara-olimpica-la-gradinile-tuileries-zmomente-emotionante-foto.html Nadia Comăneci, Serena Williams și Rafael Nadal au dus flacăra olimpică la Grădinile Tuileries], ''Pro TV'', 27 iulie 2024</ref> La 23 septembrie 2022, s-a anunțat că ceremoniile de închidere se vor desfășura în mod tradițional, acestea urmând să aibă loc pe [[Stade de France]].<ref>{{Cite web |date=21 September 2022 |title=Paris tabs Jolly to direct '24 Olympic ceremonies |url=https://www.espn.com/olympics/story/_/id/34636158/paris-appoints-french-stage-director-thomas-jolly-opening-closing-ceremonies-2024-olympics |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20230125224002/https://www.espn.com/olympics/story/_/id/34636158/paris-appoints-french-stage-director-thomas-jolly-opening-closing-ceremonies-2024-olympics |archive-date=25 January 2023 |access-date=25 January 2023 |website=ESPN.com |language=en}}</ref> ===Controverse=== [[Fișier:Bijlert - Le Festin des dieux - 09-530998.jpg|miniatura| Le Festin des dieux ]] [[Fișier:Leonardo da Vinci (1452-1519) - The Last Supper (1495-1498).jpg|miniatura|Cina cea de Taină]] Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 a stârnit controverse semnificative în rândul [[creștini]]lor și al altora, datorită unui spectacol care a prezentat personaje [[drag queen]] așezate ca în pictura ''[[Le Festin des Dieux]]'' de [[Jan van Bijlert]], care înfățișează diferiți zei greci participând la un banchet pe Muntele Olimp. Mulți au perceput spectacolul ca o batjocură față de ''[[Cina cea de Taină (Leonardo da Vinci)|Cina cea de Taină]]'' a lui Leonardo da Vinci, care îi portretizează pe Isus și apostolii săi. Cu toate acestea, ''Sărbătoarea zeilor'' este la rândul ei o parodie a picturii lui da Vinci (În contextul Reformei, artistul a găsit o stratagemă pentru a picta Cina lui Hristos sub masca unui subiect mitologic).<ref>{{Citation |title=Paris2024: Ceremonia a parodiat „Cina cea de taină” sau „Sărbătoarea zeilor”? |publisher=mariustuca.ro |url=https://mariustuca.ro/externe/paris2024-ceremonia-a-parodiat-cina-cea-de-taina-sau-sarbatoarea-zeilor-71645.html}}</ref><ref>{{Citation |publisher=IZI Travel |language=fr |title=Le festin des Dieux |url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=https%3A%2F%2Fizi.travel%2Ffr%2Fe0cc-le-festin-des-dieux%2Ffr#federation=archive.wikiwix.com&tab=url}}</ref><ref>{{Citation |date=2024-07-29 |author1=Pontone, Maya |publisher=Hyperallergic |language=en |title=No, the Olympics Ceremony Did Not Copy “The Last Supper” |url=http://hyperallergic.com/938477/no-the-olympics-ceremony-did-not-copy-the-last-supper/}}</ref> Criticii din întreaga lume, inclusiv politicieni conservatori și lideri religioși, au condamnat actul ca fiind o [[blasfemie]] profund ofensatoare. Aceștia au susținut că portretizarea nu a respectat un eveniment creștin sacru și au cerut scuze din partea organizatorilor. După declanșarea acestui scandal, directorul artistic al ceremoniei, [[Thomas Jolly]], a declarat că nu s-ar fi inspirat de ''Cina cea de Taină''. Organizatorii și-au cerut scuze, subliniind că spectacolul a fost menit să celebreze diversitatea și toleranța comunității, nu [[anticreștinism |să își bată joc de credințe religioase]].<ref>{{Citation |date=2024-07-27 |publisher=www.christianpost.com |author1=Staff, C. P. |language=en |title=‘Be not deceived’: Christians react to drag Last Supper, debauchery at Paris Olympics ceremony |url=https://www.christianpost.com/news/christians-react-to-drag-last-supper-debauchery-at-paris-olympics.html}}</ref><ref>{{Citation |date=2024-07-27 |author1=CNA |publisher=Catholic News Agency |language=en |title=Catholics, others respond to mockery of Last Supper at Paris Olympics |url=https://www.catholicnewsagency.com/news/258428/catholics-others-respond-to-mockery-of-last-supper-at-paris-olympics}}</ref> ==Jocurile== === Țări participante === Sportivii din Rusia și Belarus au putut participa doar sub un steag neutru din cauza [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei Rusiei în Ucraina]].<ref name=dw>[https://www.dw.com/ro/ce-este-de-%C8%99tiut-despre-jocurile-olimpice-de-la-paris/a-69697446 Ce este de știut despre Jocurile Olimpice de la Paris], ''Deutsche Welle'', 18 iulie 2024</ref> === Sporturi olimpice === Pentru prima oară a fost introdusă probe de breakdance.<ref name=dw/> În lista de mai jos, numărul de evenimente din fiecare disciplină este notat între paranteze. {| width=100% |valign=top width=25%| * [[Fișier:Athletics pictogram.svg|20px|Atletism]] [[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Atletism]] (48) * [[Fișier:Badminton pictogram.svg|20px|Badminton]] [[Badminton la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Badminton]] (5) * [[Fișier:Basketball pictogram.svg|20px|Baschet]] [[Baschet la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Baschet]] (4) * [[Fișier:Boxing pictogram.svg|20px|Box]] [[Box la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Box]] (13) * [[Fișier:Breakdancing pictogram.svg|20px|Breakdance]] [[Breakdance la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Breakdance]] (2) * [[Fișier:Canoeing (flatwater) pictogram.svg|20px|Caiac canoe]] [[Caiac canoe la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Caiac canoe]] (16) * [[Fișier:Rowing pictogram.svg|20px|Canotaj]] [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Canotaj]] (14) * [[Fișier:Cycling (road) pictogram.svg|20px|Ciclism]] [[Ciclism la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Ciclism]] (22) * [[Fișier:Equestrian pictogram.svg|20px|Echitaţie]] [[Echitație la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Echitație]] (6) |valign=top width=25%| * [[Fișier:Field hockey pictogram.svg|20px|Hochei pe iarbă]] [[Hochei pe iarbă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Hochei pe iarbă]] (2) * [[Fișier:Football pictogram.svg|20px|Fotbal]] [[Fotbal la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Fotbal]] (2) * [[Fișier:Gymnastics (artistic) pictogram.svg|20px|Gimnastică]] [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Gimnastică]] (18) * [[Fișier:Golf pictogram.svg|20px|Golf]] [[Golf la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Golf]] (2) * [[Fișier:Weightlifting pictogram.svg|20px|Haltere]] [[Haltere la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Haltere]] (10) * [[Fișier:Handball pictogram.svg|20px|Handbal]] [[Handbal la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Handbal]] (2) * [[Fișier:Synchronized swimming pictogram.svg|20px|Înot sincron]] [[Înot sincron la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Înot sincron]] (2) * [[Fișier:Judo pictogram.svg|20px|Judo]] [[Judo la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Judo]] (15) * [[Fișier:Wrestling pictogram.svg|20px|Lupte]] [[Lupte la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Lupte]] (18) |valign=top width=25%| * [[Fișier:Swimming pictogram.svg|20px|Nataţie]] [[Natație la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Natație]] (37) * [[Fișier:Sailing pictogram.svg|20px|Navigaţie]] [[Navigație la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Navigație]] (10) * [[Fișier:Modern pentathlon pictogram (pre-2025).svg|20px|Pentatlon modern]] [[Pentatlon modern la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Pentatlon modern]] (2) * [[Fișier:Water polo pictogram.svg|20px|Polo pe apă]] [[Polo pe apă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Polo pe apă]] (2) * [[Fișier:Rugby pictogram.svg|20px|Rugby în VII]] [[Rugby în VII la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Rugby în VII]] (2) * [[Fișier:Diving pictogram.svg|20px|Sărituri nataţie]] [[Sărituri în apă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Sărituri în apă]] (8) * [[Fișier:Fencing pictogram.svg|20px|Scrimă]] [[Scrimă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Scrimă]] (12) * [[Fișier:Skateboarding pictogram.svg|20px|Skateboard]] [[Skateboard la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Skateboard]] (4) * [[Fișier:Surfing pictogram.svg|20px|Surfing]] [[Surfing la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Surfing]] (2) |valign=top width=25%| * [[Fișier:Taekwondo pictogram.svg|20px|Taekwondo]] [[Taekwondo la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Taekwondo]] (8) * [[Fișier:Table tennis pictogram.svg|20px|Tenis de masă]] [[Tenis de masă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Tenis de masă]] (5) * [[Fișier:Tennis pictogram.svg|20px|Tenis de câmp]] [[Tenis la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Tenis de câmp]] (5) * [[Fișier:Shooting pictogram.svg|20px|Tir]] [[Tir la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Tir]] (15) * [[Fișier:Archery pictogram.svg|20px|Tir cu arcul]] [[Tir cu arcul la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Tir cu arcul]] (5) * [[Fișier:Triathlon pictogram.svg|20px|Triatlon]] [[Triatlon la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Triatlon]] (3) * [[Fișier:Volleyball (indoor) pictogram.svg|20px|Volei]] [[Volei la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Volei]] (4) |} ==Referințe și note== <references /> ==Legături externe== {{Commonscat-inline}} *[https://olympics.com/en/paris-2024 Paris 2024] {{s-start}} {{s-bef|before=[[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokyo]]}} {{s-ttl|title=''[[Jocurile Olimpice de vară]]'' <br /> [[Paris]]|years=''A XXXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară'' (2024)}} {{s-aft|after=[[Jocurile Olimpice de vară din 2028|Los Angeles]]}} {{s-end}} {{JOlimpice}} {{SporturilaJOlimpicedevara2024}} [[Categorie:Jocurile Olimpice de vară din 2024| ]] bbze0xm4we6ld18xpr6hqe454euyrj0 17024899 17024889 2025-06-11T05:47:17Z Mtarch11 524689 Revenire la ultima modificare de către DiaCriticul 16573124 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Olimpiadă |nume = Jocurile Olimpice de vară din 2024 |logo =2024_Summer_Olympics_text_logo.svg |size = 300px |oraș gazdă = [[Paris]], [[Franța]] |motto = ''Ouvrons grand les Jeux''<br>(''Să deschidem larg Jocurile'')<ref>[https://www.radiobrasovfm.ro/sport/stiri-nationale/organizatorii-jocurilor-olimpice-din-2024-au-dezvaluit-sloganul-competitiei-de-la-paris-id101695.html Organizatorii Jocurilor Olimpice din 2024 au dezvăluit sloganul competiției de la Paris], ''Radio România Brașov'', 26 iulie 2022</ref> |țări participante = |sportivi = |probe sportive = 329 în cadrul a 32 de sporturi |deschidere = 26 iulie 2024 |închidere = 11 august 2024 |deschise de = |stadion = [[Stade de France]] |previous = [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokyo 2020]] |next = [[Jocurile Olimpice de vară din 2028|Los Angeles 2028]] }} {{Location map|Franța|label=Paris|mark=Green_pog.svg|lat=48.856613|long=2.352222|width=290|float=right|thumb|alt=O hartă a Franței, cu localizarea orașului Paris.|caption=Poziționarea geografică a capitalei [[Paris]] în [[Franța]].}} '''Jocurile Olimpice de vară din 2024''', cunoscute oficial sub numele de '''a XXXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară''', a fost ediția cu numărul treizeci și trei a [[Jocuri Olimpice de vară|Jocurilor Olimpice de vară]], cel mai mare eveniment multi-sportiv care are loc o dată la patru ani. Jocurile Olimpice de vară din 2024 sunt cunoscute, în general, sub numele de '''Paris 2024''', deoarece evenimentul s-a desfășurat în [[Paris]], [[Franța]]. După ce a organizat Olimpiadele din [[Jocurile Olimpice de vară din 1900|1900]] și [[Jocurile Olimpice de vară din 1924|1924]], Parisul este al doilea oraș care a găzduit olimpiada de trei ori, după Londra ([[Jocurile Olimpice de vară din 1908|1908]], [[Jocurile Olimpice de vară din 1948|1948]] și [[Jocurile Olimpice de vară din 2012|2012]]). 2024 a marcat centenarul Jocurilor de la Paris din 1924 și a șasea ediție olimpică găzduită de Franța (trei vara și trei iarna). Procesul de votare pentru aceste Jocuri a început în 2015. Cinci orașe și-au depus candidatura, dar [[Hamburg]], [[Roma]] și [[Budapesta]] s-au retras, lăsând în cursă doar orașele [[Paris]] și [[Los Angeles]]. O propunere de alegere simultană a orașelor gazdă pentru Jocurile olimpice din 2024 și [[Jocurile Olimpice de vară din 2028|2028]] a fost aprobată printr-o sesiune extraordinară a [[CIO]] care a avut loc la 11 iulie 2017 la [[Lausanne]].<ref name=2024_2028>{{cite web|url=http://www.insidethegames.biz/articles/1051329/ioc-executive-board-approve-joint-awarding-plans-for-2024-and-2028-olympics|title=IOC Executive Board approve joint awarding plans for 2024 and 2028 Olympics|date=9 June 2017|publisher=Inside the Games}}</ref> La 31 iulie 2017, CIO a negociat un acord prin care Parisul va găzdui Jocurile în 2024 și Los Angeles patru ani mai târziu.<ref>{{cite web|last1=Wharton|first1=David|title=Los Angeles makes deal to host 2028 Summer Olympics|url=http://www.latimes.com/sports/sportsnow/la-sp-2028-olympics-deal-20170731-story.html|website=Los Angeles Times|access-date=31 July 2017}}</ref> Anunțul oficial al acestei decizii a avut loc la cea de-a 131-a sesiune a CIO de la [[Lima]], [[Peru]] din 13 septembrie 2017.<ref>{{cite web|title=Olympic Games: Paris & LA to host 2024 & 2028 respectively|url=https://www.bbc.com/sport/olympics/41259992|website=bbc.com|access-date=16 September 2017}}</ref> == Selectarea orașului-gazdă == [[Paris]], [[Hamburg]], [[Budapesta]], [[Roma]] și [[Los Angeles]] au fost cele cinci orașe candidate. Cu toate acestea, în cadrul procesului au avut loc retrageri, din cauza incertitudinilor politice și a costuri citate ca descurajând orașele care ofertează.<ref>{{cite web|last1=Butler|first1=Nick|title=Exclusive: IOC vow to "further adjust" candidature process after Budapest 2024 withdrawal|url=http://www.insidethegames.biz/articles/1047403/exclusive-ioc-vow-to-further-adjust-candidature-process-after-budapest-2024-withdrawal|publisher=Inside the Games|access-date=1 August 2017}}</ref> Hamburg și-a retras oferta la 29 noiembrie 2015 după organizarea unui referendum.<ref>{{cite press release |author=<!--Staff writer(s); no by-line.--> |title=Five world-class cities in strong competition for Olympic Games 2024 – IOC to contribute USD 1.7&nbsp;billion to the local organising committee |url=http://www.olympic.org/news/five-world-class-cities-in-strong-competition-for-olympic-games-2024/247185 |location=Lausanne, Switzerland |publisher=[[International Olympic Committee]] |date=16 September 2015 |access-date=17 September 2015 |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20150918005848/http://www.olympic.org/news/five-world-class-cities-in-strong-competition-for-olympic-games-2024/247185 |archive-date=18 September 2015 }}</ref> Roma s-a retras pe 21 septembrie 2016 invocând dificultăți financiare.<ref>[https://www.bbc.com/news/world-europe-37432928 Rome 2024 Olympic bid collapses in acrimony] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160921143930/http://www.bbc.com/news/world-europe-37432928 |date=21 September 2016 }} at BBC News. Retrieved 21 September 2016.</ref> La 22 februarie 2017, Budapesta s-a retras după ce o petiție împotriva ofertei a adunat mai multe semnături decât era necesar pentru un referendum.<ref>{{cite web|url=https://www.bbc.com/sport/olympics/39059452|title=2024 Olympics: Budapest to drop bid to host Games|publisher=BBC|date=22 February 2017|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20170223074947/http://www.bbc.com/sport/olympics/39059452|archive-date=23 February 2017}}</ref><ref>{{cite news|last1=Mather|first1=Victor|title=Budapest Withdraws Bid to Host 2024 Summer Olympics|url=https://www.nytimes.com/2017/02/22/sports/olympics/budapest-2024-summer-games.html?_r=0|access-date= 23 February 2017|work=The New York Times|date= 22 February 2017}}</ref><ref name="Budapest withdraw-LAT">{{cite news|url=http://www.latimes.com/sports/sportsnow/la-sp-budapest-2024-olympics-withdraw-20170222-story.html|title=Budapest to withdraw bid for 2024 Olympics, leaving L.A. and Paris as only contenders|work=[[Los Angeles Times]]|date=February 2017|access-date=22 February 2017|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20170223062457/http://www.latimes.com/sports/sportsnow/la-sp-budapest-2024-olympics-withdraw-20170222-story.html|archive-date=23 February 2017}}</ref> În urma acestor retrageri, la 9 iunie 2017, Comitetul executiv al CIO s-a întrunit la [[Lausanne]], [[Elveția]], pentru a discuta despre procesele de licitație pentru jocurile din 2024 și 2028.<ref name=":0">{{cite web|url=https://www.olympic.org/news/meeting-of-the-ioc-executive-board-in-lausanne-information-for-the-media|title=Meeting of the IOC Executive Board in Lausanne – Information for the media|date=19 May 2017|publisher=Olympic.org|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20170622192457/https://www.olympic.org/news/meeting-of-the-ioc-executive-board-in-lausanne-information-for-the-media|archive-date=22 June 2017}}</ref> Comitetul Internațional Olimpic a propus în mod oficial alegerea orașelor gazdă olimpice pentru jocurile din 2024 și 2028 în același timp în 2017, propunere pe care o sesiune extraordinară a CIO a aprobat-o la 11 iulie 2017 la Lausanne.<ref name=2024_2028/> CIO a înființat un proces prin care comitetele de licitație LA 2024 și Paris 2024 s-au întâlnit cu CIO pentru a discuta cine va găzdui Jocurile în 2024 și 2028 și dacă este posibilă selectarea orașelor gazdă pentru ambele în același timp.<ref>{{cite web|url=https://gamesbids.com/eng/featured/bach-says-paris-and-la-mayors-are-optimistic-about-agreement-after-initial-discussions/|title=Bach Says Paris and LA Mayors Are 'Optimistic' About Agreement After Initial Discussions - GamesBids.com|website=gamesbids.com}}</ref> În urma deciziei de atribuire a celor două Jocuri simultan, Parisul a fost ales drept gazda pentru Jocurile din 2024. La 31 iulie 2017, CIO a anunțat Los Angeles ca singurul oraș candidat pentru 2028, permițând Parisului să fie confirmat ca gazdă pentru 2024. Ambele decizii au fost ratificate la cea de-a 131-a sesiune a CIO din 13 septembrie 2017.<ref>{{cite web|title=Paris set to host 2024 Olympics, Los Angeles to be awarded 2028 Games by IOC|url=http://www.abc.net.au/news/2017-08-01/paris-set-to-host-2024-olympics-los-angeles-to-be-awarded-2028/8762478|work=ABC News|access-date=1 August 2017}}</ref> === Selecția finală === Parisul a fost ales drept oraș gazdă la 13 septembrie 2017 la cea de-a 131-a sesiune a CIO de la [[Lima]], [[Peru]]. Cei doi membri francezi ai CIO, Guy Drut și Tony Estanguet, nu au fost eligibili pentru a vota în conformitate cu regulile Cartei Olimpice. {| class="wikitable" |- ! colspan="7" | Selectarea orașului gazdă la JO de vară 2024 |- ! Oraș ! Țară ! Voturi |- |align="center"|[[Paris]] |align="center"|{{FRA}} |align="center"|'''Unanimitate''' |} ==Dezvoltare și pregătiri== === Locații și infrastructură === {{Location map+|Paris|float=right|width=500|caption=Localizarea arenelor din zona Parisului|places= {{Location map~|Paris|lat=48.9710|long=2.5207|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Parc des Expositions de Villepinte|Arena Paris Nord and Villepinte PMC Range]]'''</div>}} {{Location map~|Paris|lat=48.8414|long=2.2530|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Parc des Princes]]'''<br />'''[[Stade Roland Garros]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.8385|long=2.3786|label=<div style="font-size:70%;">'''[[AccorHotels Arena|Bercy Arena]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8556|long=2.2986|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Champ de Mars]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.8327|long=2.2866|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Paris expo Porte de Versailles]]'''<br />'''[[Dôme de Paris]]'''</div>}} {{Location map~|Paris|lat=48.9239|long=2.3561|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Paris Aquatic Centre]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.9353|long=2.4256|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Le Bourget|Le Bourget Media Village and Urban Sports Park]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8656|long=2.3212|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Place de la Concorde|Concorde]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8661|long=2.3125|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Grand Palais]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.8565|long=2.3127|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Les Invalides]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.9245|long=2.3602|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Stade de France]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8980|long=2.3441|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Porte de La Chapelle Arena]]'''</div>|position=right}} {{Location map~|Paris|lat=48.8958|long=2.2302|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Paris La Défense Arena]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.9293|long=2.2478|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Stade Yves-du-Manoir]]'''</div>|position=left}} {{Location map~|Paris|lat=48.8280|long=2.4329|label=<div style="font-size:70%;">'''[[Bois de Vincennes|Francois Mitterrand Urban Sports Park]]'''</div>|position=right}} }} Majoritatea evenimentelor olimpice au avut loc în Paris și în regiunea metropolitană a acestuia, inclusiv în orașele învecinate [[Saint-Denis, Seine-Saint-Denis|Saint-Denis]], [[Le Bourget]], [[Nanterre]], [[Versailles]] și [[Vaires-sur-Marne]]. Turneele de handbal au avut loc la [[Lille]], care se află la 225 km de orașul gazdă; competițiile de navigație și unele meciuri de fotbal au avut loc în orașul [[Marsilia]], care se află la 777 km de orașul gazdă; între timp, se așteaptă ca probele de surfing să se desfășoare în satul Teahupo'o din teritoriul de peste mări al Polineziei franceze, care se află la 15.716 km de orașul gazdă. Fotbalul a fost găzduit, de asemenea, în alte cinci orașe, care sunt [[Bordeaux]], [[Décines-Charpieu]], [[Nantes]], [[Nisa]] și [[Saint-Étienne]], unele dintre acestea fiind locul unde unele cluburi din [[Ligue 1]] își joacă meciurile pe teren propriu. ====Zona Grand Paris==== [[File:Épreuve Athlétisme Jeux Olympiques 2024 Stade France - Saint-Denis (FR93) - 2024-08-02 - 18.jpg|thumb|Stade de France]] {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Probe !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |[[Stade Yves-du-Manoir|Yves du Manoir Stadium]] |Hochei pe iarbă |15.000 |Renovat |- |rowspan="3"|[[Stade de France]] |Rugby în 7 |rowspan="3"|77.083 |rowspan="4"|Existent |- |Atletism |- |Ceremonia de închidere |- |[[Paris La Défense Arena]]{{efn|group=GP|Comitetul local de organizare folosește numele Arena 92, care nu este sponsorizat și care a fost numele locului de desfășurare în faza inițială de planificare. Până la inaugurarea sa în 2017, numele s-a schimbat în U Arena (de asemenea, nesponsorizat) și apoi în actualul Paris-La Défense Arena în 2018, printr-un contract de sponsorizare.}} |Aquatics (swimming, water polo finals) |15.220 |- |rowspan="2"|[[Porte de La Chapelle Arena]] |Badminton |rowspan="2"|8.000 |rowspan="3"|Adițional |- |Gimnastică (ritmică) |- |[[Paris Aquatic Centre]]<ref>{{Cite web|url=http://www.leparisien.fr/sports/JO/paris-2024/jo-de-paris-2024-voici-a-quoi-ressemblera-le-futur-centre-aquatique-29-04-2020-8308179.php|title=JO de Paris 2024 : voici à quoi ressemblera le futur centre aquatique de Saint-Denis|first1=Par Le ParisienLe 29 avril 2020|last1=à 17h48|first2=Modifié Le 29 Avril 2020|last2=À 19h28|date=29 April 2020|website=leparisien.fr|access-date=30 April 2020|archive-date=22 October 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20211022001145/https://www.leparisien.fr/sports/JO/paris-2024/jo-de-paris-2024-voici-a-quoi-ressemblera-le-futur-centre-aquatique-29-04-2020-8308179.php|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite news|url=https://www.paris2024.org/en/olympic-aquatics-centre/|title=The Aquatics Centre : an Olympic Class Complex for the People of Seine Saint Denis|date=29 August 2022|newspaper=Paris 2024|access-date=29 August 2022|archive-date=14 August 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220814130330/https://www.paris2024.org/en/olympic-aquatics-centre/|url-status=live|last1=Levy |first1=Theo }}</ref> |Natație (preliminarii și meciuri eliminatorii polo pe apă, natație, înot artistic) |5.000 |- |[[Le Bourget|Le Bourget Climbing Venue]] |Cățărare |5.000 |Temporar |- |rowspan="2"|[[Parc des Expositions de Villepinte|Arena Paris Nord]] |Box (preliminarii, sferturi de finală) |rowspan="2"|6.000 |rowspan="2"|Existent |- |Pentatlon modern (rundele de scrimă) |} ;Note {{notelist|group=GP}} ====Zona Paris Centre==== [[File:56240-Paris (35598095542).jpg|thumb|[[Champ de Mars]]]] [[File:Grand Palais 3, Paris 25 June 2011.jpg|thumb|[[Grand Palais]]]] [[File:Hôtel des Invalides - Paris, France - April 23, 2011 01.jpg|thumb|[[Les Invalides]]]] [[File:RolandGarrosCentral.jpg|thumb|[[Stade Roland Garros]]]] {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Evenimente !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |[[Parc des Princes]] |Fotbal (grupe și faze eliminatorii) |48.583 |rowspan="15"|Existent |- |rowspan="2"|[[Stade Roland Garros|Roland Garros Stadium]] |Tenis |rowspan="2"|34.000 |- |Box (finale) |- |rowspan="2"|[[Stade Roland Garros#Court Philippe Chatrier|Philippe Chatrier Court]] (cu acoperiș retractabil) |Box |rowspan="2"|15.000 |- |Tenis |- |[[Court Suzanne Lenglen]] (cu acoperiș retractabil)<ref>{{Cite web|title=Roland-Garros 2024: A retractable roof on Court Suzanne-Lenglen - Roland-Garros - The 2021 Roland-Garros Tournament official site|url=https://www.rolandgarros.com/en-us/article/roland-garros-2024-retractable-roof-suzanne-lenglen-court|access-date=26 July 2021|website=www.rolandgarros.com|language=en-us|archive-date=22 October 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20211022174558/https://www.rolandgarros.com/en-us/article/roland-garros-2024-retractable-roof-suzanne-lenglen-court|url-status=live}}</ref> |rowspan="2"|Tenis |10.000 |- |[[Court Simonne Mathieu]] și terenuri secundare |9.000 (5.000+2.000+8x250) |- |rowspan="4"|[[Paris Expo Porte de Versailles]] |Volei |12.000 |- |Tenis de masă |6.000 |- |Handbal (grupe) |rowspan="2"|6.000 |- |Haltere |- |rowspan="2"|[[Accor Arena|Bercy Arena]] |Gimnastică (artistică și trampolină) |rowspan="2"|15.000 |- |Baschet (finale) |- |rowspan="2"|[[Grand Palais]] |Scrimă |rowspan="2"|8.000 |- |Taekwondo |- |rowspan="4"|[[Place de la Concorde]] |Baschet (3x3) |rowspan="4"|30.000 |rowspan="12"|Temporar |- |Breakdance |- |Ciclism (BMX freestyle) |- |Skateboard |- |rowspan="4"|[[Pont d'Iéna]] |Natație (înot maraton) |rowspan="4"|13.000<br />(3.000 pe scaune) |- |Atletism (maraton, marș) |- |Ciclism (șosea, contratimp) |- |Triatlon |- |[[Place du Trocadéro|Eiffel Tower Stadium]] |Volei pe plajă |12.000 |- |rowspan="2"|[[Grand Palais Éphémère]] |Judo |rowspan="2"|8.000 |- |Wrestling |- |[[Les Invalides]] |Tir cu arcul |8.000 |} ====Zona Versailles==== [[File:Golf national 2011 06.jpg|thumb|[[Le Golf National]]]] [[File:140201 Velodrome.jpg|thumb|[[Vélodrome de Saint-Quentin-en-Yvelines]]]] [[File:Vue aérienne du domaine de Versailles le 20 août 2014 par ToucanWings - Creative Commons By Sa 3.0 - 04.jpg|thumb|[[Palatul Versailles]]]] [[File:Base de loisirs de Vaires-Torcy.jpg|thumb|Vaires-Torcy Nautical Centre]] {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Evenimente !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |rowspan="2"|Grădinile [[Palatul Versailles|Palatului Versailles]] |Equestrian |rowspan="2"|80.000<br />(22.000 + 58.000) |rowspan="2"|Temporar |- |Pentatlon modern (cu excepția probei de scrimă) |- |[[Le Golf National]] |Golf |35.000 |rowspan="4"|Existent |- |[[Élancourt|Élancourt Hill]] |Ciclism (Mountain bike) |25.000 |- |rowspan="2"|[[Vélodrome de Saint-Quentin-en-Yvelines]] |Ciclism (pistă) |5.000 |- |Ciclism (BMX racing) |5.000 |- |} ====Locații din afara Parisului==== [[File:Groupama Stadium 3.jpg|thumb|[[Parc Olympique Lyonnais]]]] [[File:Les calanques sous voiles.jpg|thumb|[[Marsilia]]]] {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Evenimente !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |rowspan="2"|[[Stade Pierre-Mauroy|Pierre Mauroy Stadium]] ([[Lille]]) |Baschet (grupe) |rowspan="2"|26.000 |rowspan="14"|Existent |- |Handbal (finale) |- |rowspan="3"|Stadionul Nautic Olimpic Național din Île-de-France ([[Vaires-sur-Marne]]) |Canotaj |rowspan="3"|22.000 |- |Caiac canoe (sprint) |- |Caiac canoe (slalom) |- |[[Stade Vélodrome]] ([[Marseille]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sfert de finală din turneul feminin, semifinală din turneul masculin) |67.394 |- |[[Parc Olympique Lyonnais]] ([[Lyon]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sfert de finală din turneul masculin, semifinală din turneul feminin) |59.186 |- |[[Nouveau Stade de Bordeaux|Stade Matmut Atlantique]] ([[Bordeaux]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sfert de finală din turneul feminin, meciul pentru locul 3 din turneul masculin) |42.115 |- |[[Stade Geoffroy-Guichard]] ([[Saint-Étienne]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sfert de finală din turneul masculin, meciul pentru locul 3 din turneul feminin) |41.965 |- |[[Allianz Riviera]] ([[Nice]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sferturi de finală) |35.624 |- |[[Stade de la Beaujoire]] ([[Nantes]]) |Fotbal (6 meciuri din grupe, sferturi de finală) |35.322 |- |[[Portul vechi din Marsilia]] ([[Marsilia]]) |Sailing |5.000 |- |[[Taiarapu-Ouest]] ([[Tahiti]]) |Surfing |5.000 |- |[[Centrul Național de Tir (Franța)|Centrul Național de Tir]] ([[Châteauroux]]) |Tir |3.000 |} ====În afara competiției==== {|class="wikitable sortable" !style="background: #D6C277;" |Loc !style="background: #D6C277;" |Evenimente !style="background: #D6C277;" |Capacitate !style="background: #D6C277;" |Status |- |[[Champs de Mars]], [[Jardins du Trocadéro]] și [[Sena]] |Ceremonia de deschidere |30.000<br>600.000 |Temporar |- |[[L'Île-Saint-Denis]] |Satul olimpic |17.000 |Adițional |- | l'Aire des vents, [[Dugny]] | Satul mass-media | style="text-align:center;" |– | Temporar |- | [[Le Bourget]] Exhibition Center | IBC | 15.000 | rowspan="2"|Existent |- | [[Palais des congrès de Paris]] | MPC | style="text-align:center;" |– |- |} ==Ceremonii== În iulie 2021, președintele Paris 2024, Tony Estanguet, a declarat că COJOP2024 realiza un studiu de fezabilitate privind găzduirea ceremoniilor de deschidere și de închidere în afara unui stadion tradițional, astfel încât să poată „îmbina ce este mai bun în Paris - locurile emblematice - cu posibilitatea de a se implica cu sute de mii de oameni, poate chiar mai mulți”.<ref name=":1">{{Cite web|date=21 July 2021|title=Paris 2024 to reveal city-centre Opening Ceremony locations by "end of the year"|url=https://www.insidethegames.biz/articles/1110522/paris-2024-city-centre-opening-ceremony|url-status=live|access-date=14 December 2021|website=www.insidethegames.biz|archive-url=https://web.archive.org/web/20210721153011/https://www.insidethegames.biz/articles/1110522/paris-2024-city-centre-opening-ceremony|archive-date=21 July 2021 }}</ref> Acest concept de „Jocuri deschise” a fost exemplificat în prezentarea de predare-primire a Parisului 2024 în timpul ceremoniei de închidere a [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokyo 2020]],<ref name=":1"/> care a prezentat un segment în direct de la o petrecere de vizionare din [[Place du Trocadéro]].<ref>{{Cite web|date=8 August 2021|title=The Tokyo Olympics end with Closing Ceremony|url=https://edition.cnn.com/world/live-news/tokyo-2020-olympics-08-08-21-spt/h_ace2957c9e578a1d0d2a927a1fd5c263|url-status=live|access-date=14 December 2021|website=CNN|language=en|archive-url=https://web.archive.org/web/20210810081821/https://edition.cnn.com/world/live-news/tokyo-2020-olympics-08-08-21-spt/h_ace2957c9e578a1d0d2a927a1fd5c263|archive-date=10 August 2021 }}</ref> Estanguet se aștepta ca locurile de desfășurare a ceremoniilor să fie anunțate până la sfârșitul anului.<ref name=":1"/> La 13 decembrie 2021, s-a anunțat că ceremonia de deschidere va prezenta atleții fiind transportați cu barca de la Pont d'Austerlitz la Pont d'Iéna de-a lungul râului Sena. Traseul de 6 km va trece pe lângă repere precum [[Muzeul Luvru|Luvru]], [[Catedrala Notre-Dame din Paris|Notre-Dame de Paris]] și [[Place de la Concorde]] și va cuprinde prezentări culturale. Protocolul oficial va avea loc pe un „mini-stadion” de 30.000 de locuri la Trocadéro. Organizatorii au declarat că ceremonia va fi cea mai „spectaculoasă și accesibilă ceremonie de deschidere din istoria Jocurilor Olimpice”, Estanguet declarând că va fi gratuită și estimând că ar putea atrage până la 600.000 de spectatori.<ref>{{Cite web|date=13 December 2021|title=Paris 2024 confirms Seine will serve as venue for city centre Opening Ceremony|url=https://www.insidethegames.biz/articles/1116787/paris-2024-opening-ceremony-plans|url-status=live|access-date=14 December 2021|website=www.insidethegames.biz|archive-url=https://web.archive.org/web/20211213173023/https://www.insidethegames.biz/articles/1116787/paris-2024-opening-ceremony-plans|archive-date=13 December 2021 }}</ref><ref>{{Cite web|date=13 December 2021|title=Paris 2024 Olympic organisers reveal audacious plans for opening ceremony|url=https://www.theguardian.com/sport/2021/dec/13/paris-2024-olympic-organisers-reveal-audacious-plans-for-opening-ceremony|access-date=14 December 2021|website=the Guardian|language=en|archive-date=18 March 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220318121115/https://www.theguardian.com/sport/2021/dec/13/paris-2024-olympic-organisers-reveal-audacious-plans-for-opening-ceremony|url-status=live|author=Ingle, Sean}}</ref><ref>{{Cite web|date=13 December 2021|title=Paris to hold 'most accessible' opening ceremony of 2024 Olympics on River Seine|url=https://www.france24.com/en/sport/20211213-paris-to-hold-most-accessible-opening-ceremony-of-2024-olympics-on-river-seine|access-date=14 December 2021|website=France 24|language=en|archive-date=17 April 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220417155143/https://www.france24.com/en/sport/20211213-paris-to-hold-most-accessible-opening-ceremony-of-2024-olympics-on-river-seine|url-status=live}}</ref> Judocanul [[Teddy Riner]] și sprintera [[Marie-José Pérec]] au aprins vasul olimpic.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/sport/nadia-comaneci-serena-williams-si-rafael-nadal-au-dus-flacara-olimpica-la-gradinile-tuileries-zmomente-emotionante-foto.html Nadia Comăneci, Serena Williams și Rafael Nadal au dus flacăra olimpică la Grădinile Tuileries], ''Pro TV'', 27 iulie 2024</ref> La 23 septembrie 2022, s-a anunțat că ceremoniile de închidere se vor desfășura în mod tradițional, acestea urmând să aibă loc pe [[Stade de France]].<ref>{{Cite web |date=21 September 2022 |title=Paris tabs Jolly to direct '24 Olympic ceremonies |url=https://www.espn.com/olympics/story/_/id/34636158/paris-appoints-french-stage-director-thomas-jolly-opening-closing-ceremonies-2024-olympics |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20230125224002/https://www.espn.com/olympics/story/_/id/34636158/paris-appoints-french-stage-director-thomas-jolly-opening-closing-ceremonies-2024-olympics |archive-date=25 January 2023 |access-date=25 January 2023 |website=ESPN.com |language=en}}</ref> ===Controverse=== [[Fișier:Bijlert - Le Festin des dieux - 09-530998.jpg|miniatura| Le Festin des dieux ]] [[Fișier:Leonardo da Vinci (1452-1519) - The Last Supper (1495-1498).jpg|miniatura|Cina cea de Taină]] Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024 a stârnit controverse semnificative în rândul [[creștini]]lor și al altora, datorită unui spectacol care a prezentat personaje [[drag queen]] așezate ca în pictura ''[[Le Festin des Dieux]]'' de [[Jan van Bijlert]], care înfățișează diferiți zei greci participând la un banchet pe Muntele Olimp. Mulți au perceput spectacolul ca o batjocură față de ''[[Cina cea de Taină (Leonardo da Vinci)|Cina cea de Taină]]'' a lui Leonardo da Vinci, care îi portretizează pe Isus și apostolii săi. Cu toate acestea, ''Sărbătoarea zeilor'' este la rândul ei o parodie a picturii lui da Vinci (În contextul Reformei, artistul a găsit o stratagemă pentru a picta Cina lui Hristos sub masca unui subiect mitologic).<ref>{{Citation |title=Paris2024: Ceremonia a parodiat „Cina cea de taină” sau „Sărbătoarea zeilor”? |publisher=mariustuca.ro |url=https://mariustuca.ro/externe/paris2024-ceremonia-a-parodiat-cina-cea-de-taina-sau-sarbatoarea-zeilor-71645.html}}</ref><ref>{{Citation |publisher=IZI Travel |language=fr |title=Le festin des Dieux |url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=https%3A%2F%2Fizi.travel%2Ffr%2Fe0cc-le-festin-des-dieux%2Ffr#federation=archive.wikiwix.com&tab=url}}</ref><ref>{{Citation |date=2024-07-29 |author1=Pontone, Maya |publisher=Hyperallergic |language=en |title=No, the Olympics Ceremony Did Not Copy “The Last Supper” |url=http://hyperallergic.com/938477/no-the-olympics-ceremony-did-not-copy-the-last-supper/}}</ref> Criticii din întreaga lume, inclusiv politicieni conservatori și lideri religioși, au condamnat actul ca fiind o [[blasfemie]] profund ofensatoare. Aceștia au susținut că portretizarea nu a respectat un eveniment creștin sacru și au cerut scuze din partea organizatorilor. După declanșarea acestui scandal, directorul artistic al ceremoniei, [[Thomas Jolly]], a declarat că nu s-ar fi inspirat de ''Cina cea de Taină''. Organizatorii și-au cerut scuze, subliniind că spectacolul a fost menit să celebreze diversitatea și toleranța comunității, nu [[anticreștinism |să își bată joc de credințe religioase]].<ref>{{Citation |date=2024-07-27 |publisher=www.christianpost.com |author1=Staff, C. P. |language=en |title=‘Be not deceived’: Christians react to drag Last Supper, debauchery at Paris Olympics ceremony |url=https://www.christianpost.com/news/christians-react-to-drag-last-supper-debauchery-at-paris-olympics.html}}</ref><ref>{{Citation |date=2024-07-27 |author1=CNA |publisher=Catholic News Agency |language=en |title=Catholics, others respond to mockery of Last Supper at Paris Olympics |url=https://www.catholicnewsagency.com/news/258428/catholics-others-respond-to-mockery-of-last-supper-at-paris-olympics}}</ref> ==Jocurile== === Țări participante === Sportivii din Rusia și Belarus au putut participa doar sub un steag neutru din cauza [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022)|invaziei Rusiei în Ucraina]].<ref name=dw>[https://www.dw.com/ro/ce-este-de-%C8%99tiut-despre-jocurile-olimpice-de-la-paris/a-69697446 Ce este de știut despre Jocurile Olimpice de la Paris], ''Deutsche Welle'', 18 iulie 2024</ref> === Sporturi olimpice === Pentru prima oară a fost introdusă probe de breakdance.<ref name=dw/> În lista de mai jos, numărul de evenimente din fiecare disciplină este notat între paranteze. {| width=100% |valign=top width=25%| * [[Fișier:Athletics pictogram.svg|20px|Atletism]] [[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Atletism]] (48) * [[Fișier:Badminton pictogram.svg|20px|Badminton]] [[Badminton la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Badminton]] (5) * [[Fișier:Basketball pictogram.svg|20px|Baschet]] [[Baschet la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Baschet]] (4) * [[Fișier:Boxing pictogram.svg|20px|Box]] [[Box la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Box]] (13) * [[Fișier:Breakdancing pictogram.svg|20px|Breakdance]] [[Breakdance la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Breakdance]] (2) * [[Fișier:Canoeing (flatwater) pictogram.svg|20px|Caiac canoe]] [[Caiac canoe la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Caiac canoe]] (16) * [[Fișier:Rowing pictogram.svg|20px|Canotaj]] [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Canotaj]] (14) * [[Fișier:Cycling (road) pictogram.svg|20px|Ciclism]] [[Ciclism la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Ciclism]] (22) * [[Fișier:Equestrian pictogram.svg|20px|Echitaţie]] [[Echitație la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Echitație]] (6) |valign=top width=25%| * [[Fișier:Field hockey pictogram.svg|20px|Hochei pe iarbă]] [[Hochei pe iarbă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Hochei pe iarbă]] (2) * [[Fișier:Football pictogram.svg|20px|Fotbal]] [[Fotbal la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Fotbal]] (2) * [[Fișier:Gymnastics (artistic) pictogram.svg|20px|Gimnastică]] [[Gimnastică la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Gimnastică]] (18) * [[Fișier:Golf pictogram.svg|20px|Golf]] [[Golf la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Golf]] (2) * [[Fișier:Weightlifting pictogram.svg|20px|Haltere]] [[Haltere la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Haltere]] (10) * [[Fișier:Handball pictogram.svg|20px|Handbal]] [[Handbal la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Handbal]] (2) * [[Fișier:Synchronized swimming pictogram.svg|20px|Înot sincron]] [[Înot sincron la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Înot sincron]] (2) * [[Fișier:Judo pictogram.svg|20px|Judo]] [[Judo la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Judo]] (15) * [[Fișier:Wrestling pictogram.svg|20px|Lupte]] [[Lupte la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Lupte]] (18) |valign=top width=25%| * [[Fișier:Swimming pictogram.svg|20px|Nataţie]] [[Natație la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Natație]] (37) * [[Fișier:Sailing pictogram.svg|20px|Navigaţie]] [[Navigație la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Navigație]] (10) * [[Fișier:Modern pentathlon pictogram (pre-2025).svg|20px|Pentatlon modern]] [[Pentatlon modern la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Pentatlon modern]] (2) * [[Fișier:Water polo pictogram.svg|20px|Polo pe apă]] [[Polo pe apă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Polo pe apă]] (2) * [[Fișier:Rugby pictogram.svg|20px|Rugby în VII]] [[Rugby în VII la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Rugby în VII]] (2) * [[Fișier:Diving pictogram.svg|20px|Sărituri nataţie]] [[Sărituri în apă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Sărituri în apă]] (8) * [[Fișier:Fencing pictogram.svg|20px|Scrimă]] [[Scrimă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Scrimă]] (12) * [[Fișier:Skateboarding pictogram.svg|20px|Skateboard]] [[Skateboard la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Skateboard]] (4) * [[Fișier:Surfing pictogram.svg|20px|Surfing]] [[Surfing la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Surfing]] (2) |valign=top width=25%| * [[Fișier:Taekwondo pictogram.svg|20px|Taekwondo]] [[Taekwondo la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Taekwondo]] (8) * [[Fișier:Table tennis pictogram.svg|20px|Tenis de masă]] [[Tenis de masă la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Tenis de masă]] (5) * [[Fișier:Tennis pictogram.svg|20px|Tenis de câmp]] [[Tenis la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Tenis de câmp]] (5) * [[Fișier:Shooting pictogram.svg|20px|Tir]] [[Tir la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Tir]] (15) * [[Fișier:Archery pictogram.svg|20px|Tir cu arcul]] [[Tir cu arcul la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Tir cu arcul]] (5) * [[Fișier:Triathlon pictogram.svg|20px|Triatlon]] [[Triatlon la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Triatlon]] (3) * [[Fișier:Volleyball (indoor) pictogram.svg|20px|Volei]] [[Volei la Jocurile Olimpice de vară din 2024|Volei]] (4) |} ==Referințe și note== <references /> ==Legături externe== {{Commonscat-inline}} *[https://olympics.com/en/paris-2024 Paris 2024] {{s-start}} {{s-bef|before=[[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokyo]]}} {{s-ttl|title=''[[Jocurile Olimpice de vară]]'' <br /> [[Paris]]|years=''A XXXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară'' (2024)}} {{s-aft|after=[[Jocurile Olimpice de vară din 2028|Los Angeles]]}} {{s-end}} {{JOlimpice}} {{SporturilaJOlimpicedevara2024}} [[Categorie:Jocurile Olimpice de vară din 2024| ]] ezyhqc24xnbx6y2hfjh27mfs5t9awoo 0 2599977 17024988 16891663 2025-06-11T08:48:18Z Frank Haug 309008 17024988 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalOlympic}} {{MedalGold | [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokio 2020]] | [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - Dublu vâsle feminin|Dublu vâsle]]}} {{MedalGold|[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]]}} {{MedalSilver | [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]] | [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle feminin|Dublu vâsle]]}} {{MedalCompetition|[[Campionatele Mondiale de Canotaj|Campionate Mondiale]]}} {{MedalSilver|Ottensheim 2019|Dublu vâsle}} {{MedalGold|Račice 2022 |Dublu vâsle}} {{MedalGold|Belgrad 2023|Dublu vâsle}} {{MedalCompetition|Campionatele Europene}} {{MedalSilver|Lucerna 2019|Dublu vâsle}} {{MedalGold|Poznań 2020|Dublu vâsle}} {{MedalGold|Varese 2021|Dublu vâsle}} {{MedalGold|München 2022|Dublu vâsle}} {{MedalGold|München 2022|8+1}} {{MedalGold|Bled 2023|Dublu vâsle}} {{MedalBronze|Seghedin 2024|Dublu vâsle}} }} '''Nicoleta-Ancuța Bodnar''' ({{Date biografice}}) este o [[Canotaj|canotoare]] română, medaliată cu aur olimpic la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokio 2020]] și la [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]. == Carieră == A câștigat medalia de argint la Campionatele Mondiale de canotaj din 2019<ref>{{Citat web|url=http://www.worldrowing.com/assets/pdfs/WCH_2019_1/ROWWSCULL2------------FNL-000100--_C73.pdf|titlu=2019 ICF Canoe Sprint World Championships results|lucrare=worldrowing.com}}</ref> și patru medalii de aur și una de argint la Campionatele Europene de canotaj din 2019, 2020, 2021 și 2022.<ref>[https://sport.hotnews.ro/stiri-alte_sporturi-25733408-canotaj-romania-aur-8-1-feminin-tricolorii-cucerit-opt-medalii-munchen.htm România, aur la 8+1 feminin], Hotnews, 14 August 2022</ref> Împreună cu [[Simona Radiș]] a câștigat medalia de aur în proba de dublu vâsle la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] de la Tokio,<ref>{{Citation| url=https://www.agerpres.ro/sport-extern/2021/07/28/jo-2020-canotaj-romania-medaliata-cu-aur-la-tokyo-in-proba-de-dublu-vasle-feminin--754452| title=JO 2020 - Canotaj: România, medaliată cu aur la Tokyo în proba de dublu vâsle feminin| newspaper=Agerpres.ro| date=2021-07-28| accessdate=2021-07-28| archive-date=2021-07-28| archive-url=https://web.archive.org/web/20210728003108/https://www.agerpres.ro/sport-extern/2021/07/28/jo-2020-canotaj-romania-medaliata-cu-aur-la-tokyo-in-proba-de-dublu-vasle-feminin--754452| dead-url=yes}}</ref> stabilind un nou record olimpic cu timpul de 6:41,03.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/jocurile-olimpice/aur-pentru-romania-ancuta-bodnar-si-simona-radis-au-cucerit-titlul-olimpic-la-dublu-vasle.html Aur pentru România], [[PRO TV]], 28 iulie 2021</ref> În 2022 și 2023 Bodnar și Radiș au devenit campioane mondiale. La [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024 au câștigat medalia de argint.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/jocurile-olimpice/ancuta-bodnar-si-simona-radis-au-castigat-medalia-de-in-proba-de-dublu-vasle-de-la-jocurile-olimpice.html Ancuța Bodnar și Simona Radiș au câștigat medalia de argint în proba de dublu vâsle de la Jocurile Olimpice], ''Pro TV'', 1 august 2024</ref> Iar în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]] au cucerit medalia de aur.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/inca-o-medalie-de-aur-pentru-romania-fetele-de-la-8-1-sunt-campioane-olimpice.html Încă o medalie de aur pentru România! Fetele de la 8+1 sunt campioane olimpice], ''Pro TV'', 3 august 2024</ref> == Disctincții == * 2021 - Ordinul Meritul Sportiv clasa I<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/ha3tqmbxgy4a/decretul-nr-930-2021-privind-conferirea-ordinului-meritul-sportiv Decretul nr. 930/2021 privind conferirea Ordinului Meritul Sportiv], publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 795 din 18 august 2021</ref> * 2024 - Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler<ref>[https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/288237 DECRET nr. 1.203 din 10 septembrie 2024 privind conferirea Ordinului Național Serviciul Credincios], Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> * 2025 - Cetățean de onoare al Craiovei<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * {{COSR|nicoleta-ancuta-bodnar}} * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/ancuta-bodnar_1550303 Ancuța Bereș] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Bodnar, Nicoleta-Ancuța}} [[Categorie:Nașteri în 1998]] [[Categorie:Nașteri pe 25 septembrie]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotoare române]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Campioni olimpici la canotaj]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Români bucovineni]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] jpf39bguvjzbemda70esq1h2d76p01p 0 2600215 17024882 16465078 2025-06-11T05:23:54Z Timedonexayphan 703711 17024882 wikitext text/x-wiki {{referințe|iulie 2021}} {{eveniment sportiv viitor}} {{Infocaseta Olimpiadă |nume = Jocurile Olimpice de vară din 2028 |logo = |size = 165px |oraș gazdă = [[Los Angeles]], [[SUA]] |motto = |țări participante = |sportivi = |probe sportive = |deschidere = 14 iulie 2028 |închidere = 30 iulie 2028 |deschise de = |stadion = [[SoFi Stadium]] |previous = [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]] |next = [[Jocurile Olimpice de vară din 2032|Brisbane 2032]] }} '''Jocurile Olimpice de vară din 2028''', cunoscute ca a XXXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice, se vor desfășura la [[Los Angeles]], sub numele de ''Los Angeles 2028''. Va fi a treia ediție a Jocurilor organizată în metropola din Califonia după cele din [[Jocurile Olimpice de vară din 1932|1932]] și [[Jocurile Olimpice de vară din 1984|1984]]. Los Angeles a candidat inițial pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024. Dar după ce în cursă au rămas doar două orașe, Los Angeles și Paris, [[Comitetul Internațional Olimpic]] (CIO) a aprobat un proces de atribuire simultană a Jocurilor Olimpice de vară din 2024 și 2028 celor doi candidați rămași, Los Angeles fiind preferat ca gazdă pentru 2028. Los Angeles a primit oficial Jocurile în cadrul celei de-a 131-a sesiuni CIO de la [[Lima]], [[Peru]], pe 13 septembrie 2017. Va fi a cincea ediție a Jocurilor Olimpice de vară și cea de-a noua în general, care va fi găzduită de Statele Unite. Los Angeles va deveni al treilea oraș gazdă de trei ori după [[Londra]] și [[Paris]] și primul oraș din America de Nord care a făcut acest lucru. Cinci sporturi propuse de organizatori, [[cricket]], [[fotbal american|flag football]], [[lacrosse]], [[squash]] și [[baseball|baseball-softball]] au fost acceptate de către CIO pentru a fi introduse în programul acestei ediții a jocurilor.<ref>{{citat web |url=https://agerpres.ro/sport-extern/2023/10/13/cio-a-aprobat-cinci-noi-sporturi-pentru-jo-2028-cricket-flag-football-lacrosse-squash-si-baseball-softball--1186054 |titlu=CIO a aprobat cinci noi sporturi pentru JO 2028: cricket, flag football, lacrosse, squash și baseball-softball |autor=Mihai Țenea |website=agerpres.ro |data=13 octombrie 2023 }}{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://agerpres.ro/sport-extern/2023/10/13/cio-a-aprobat-cinci-noi-sporturi-pentru-jo-2028-cricket-flag-football-lacrosse-squash-si-baseball-softball--1186054 }}</ref> From now on it could get a lot scarier a lot worse, sorry for bsod. I will beat you up for not agreeing with me. ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{en icon}} [https://olympics.com/en/olympic-games/los-angeles-2028 LA 2028] * {{en icon}} {{Official website|https://la28.org/}} {{JOlimpice}} [[Categorie:Jocurile Olimpice de vară din 2028| ]] fyksg75bu7tdtlrnmk2nbwhouos6fwl 17024900 17024882 2025-06-11T05:47:18Z Mtarch11 524689 Revenire la ultima modificare de către CommonsDelinker 16465078 wikitext text/x-wiki {{referințe|iulie 2021}} {{eveniment sportiv viitor}} {{Infocaseta Olimpiadă |nume = Jocurile Olimpice de vară din 2028 |logo = |size = 165px |oraș gazdă = [[Los Angeles]], [[SUA]] |motto = |țări participante = |sportivi = |probe sportive = |deschidere = 14 iulie 2028 |închidere = 30 iulie 2028 |deschise de = |stadion = [[SoFi Stadium]] |previous = [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]] |next = [[Jocurile Olimpice de vară din 2032|Brisbane 2032]] }} '''Jocurile Olimpice de vară din 2028''', cunoscute ca a XXXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice, se vor desfășura la [[Los Angeles]], sub numele de ''Los Angeles 2028''. Va fi a treia ediție a Jocurilor organizată în metropola din Califonia după cele din [[Jocurile Olimpice de vară din 1932|1932]] și [[Jocurile Olimpice de vară din 1984|1984]]. Los Angeles a candidat inițial pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024. Dar după ce în cursă au rămas doar două orașe, Los Angeles și Paris, [[Comitetul Internațional Olimpic]] (CIO) a aprobat un proces de atribuire simultană a Jocurilor Olimpice de vară din 2024 și 2028 celor doi candidați rămași, Los Angeles fiind preferat ca gazdă pentru 2028. Los Angeles a primit oficial Jocurile în cadrul celei de-a 131-a sesiuni CIO de la [[Lima]], [[Peru]], pe 13 septembrie 2017. Va fi a cincea ediție a Jocurilor Olimpice de vară și cea de-a noua în general, care va fi găzduită de Statele Unite. Los Angeles va deveni al treilea oraș gazdă de trei ori după [[Londra]] și [[Paris]] și primul oraș din America de Nord care a făcut acest lucru. Cinci sporturi propuse de organizatori, [[cricket]], [[fotbal american|flag football]], [[lacrosse]], [[squash]] și [[baseball|baseball-softball]] au fost acceptate de către CIO pentru a fi introduse în programul acestei ediții a jocurilor.<ref>{{citat web |url=https://agerpres.ro/sport-extern/2023/10/13/cio-a-aprobat-cinci-noi-sporturi-pentru-jo-2028-cricket-flag-football-lacrosse-squash-si-baseball-softball--1186054 |titlu=CIO a aprobat cinci noi sporturi pentru JO 2028: cricket, flag football, lacrosse, squash și baseball-softball |autor=Mihai Țenea |website=agerpres.ro |data=13 octombrie 2023 }}{{Legătură nefuncțională|date=decembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://agerpres.ro/sport-extern/2023/10/13/cio-a-aprobat-cinci-noi-sporturi-pentru-jo-2028-cricket-flag-football-lacrosse-squash-si-baseball-softball--1186054 }}</ref> ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{en icon}} [https://olympics.com/en/olympic-games/los-angeles-2028 LA 2028] * {{en icon}} {{Official website|https://la28.org/}} {{JOlimpice}} [[Categorie:Jocurile Olimpice de vară din 2028| ]] iyl3oz26273bdto73v6nwf69eab7ygv 0 2600417 17024997 16891670 2025-06-11T08:56:09Z Frank Haug 309008 17024997 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalCompetition|Jocurile Olimpice}} {{MedalGold|[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]]}} {{MedalSilver|[[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu rame feminin|Dublu rame]]}} {{MedalComp|Campionate Mondiale}} {{MedalGold|Sarasota 2017|8+1}} {{MedalGold|Račice 2022|8+1}} {{MedalGold|Belgrad 2023|8+1}} {{MedalBronze|Belgrad 2023|Dublu rame}} {{MedalCompetition|Campionate Europene}} {{MedalGold|Račice 2017|8+1}} {{MedalGold|Glasgow 2018|8+1}} {{MedalGold|Poznań 2020|8+1}} {{MedalGold|Varese 2021|8+1}} {{MedalGold|Oberschleißheim 2022|Dublu rame}} {{MedalGold|Oberschleißheim 2022|8+1}} {{MedalGold|Bled 2023|Dublu rame}} {{MedalGold|Bled 2023 |8+1}} {{MedalGold|Seghedin 2024|Dublu rame}} {{MedalGold|Seghedin 2024|8+1}} {{MedalSilver|Lucerna 2019|Patru rame}} }} '''Ioana Vrînceanu''' ({{Date biografice}}) este o [[Canotaj|canotoare]] română, medaliată cu aur olimpic la Paris 2024. == Carieră == Ea a făcut parte din echipa care a câștigat medalia de aur în competiția de opt feminin la [[Campionatele Mondiale de Canotaj 2017|Campionatele Mondiale de Canotaj din 2017]] din [[Sarasota|Sarasota, Florida]].<ref>{{Citat web|url=https://olympics.nbcsports.com/2017/10/01/us-womens-eight-fourth-place-finish-world-rowing-championships/|titlu=U.S. women's eight 11-year winning streak ends at World Rowing Championships|date=1 October 2017}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.romania-insider.com/gold-romania-rowing-championships/|nume=Marica|titlu=Two gold medals for Romania at the 2017 World Rowing Championships – Romania Insider|date=2 October 2017|first1=Irina}}</ref> De asemenea, a câștigat medalii de aur și argint la mai multe Campionate Europene.<ref>[https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287215-vrinceanu-ioana.htm VRINCEANU Ioana] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210819082501/https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287215-vrinceanu-ioana.htm |date=2021-08-19 }}, olympics.com</ref> [[România la Jocurile Olimpice de vară din 2020|A reprezentat România]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020]] de la Tokio. Împreună cu [[Roxana Anghel]] a luat titlurile europene din 2023 și 2023 în proba de dublu rame. La Campionatul Mondial din 2023 au obținut medalia de bronz.<ref>[https://www.gsp.ro/sporturi/altele/ioana-vrinceanu-si-roxana-anghel-bronz-la-dublu-rame-cea-mai-stralucitoare-medalie-710711.html Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel, bronz la dublu rame: „Cea mai strălucitoare medalie”], ''Gazeta Sporturilor'', 9 septembrie 2023</ref> La [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024 au câștigat medalia de argint.<ref>[https://www.digi24.ro/stiri/sport/jo-2024-ioana-vrinceanu-si-roxana-anghel-au-castigat-argintul-la-dublu-rame-2881489 JO 2024. Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel au câștigat argintul la dublu rame. „Suntem în culmea fericirii”], ''Digi24'', 2 august 2024</ref> Iar în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]] au cuecerit medalia de aur.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/inca-o-medalie-de-aur-pentru-romania-fetele-de-la-8-1-sunt-campioane-olimpice.html Încă o medalie de aur pentru România! Fetele de la 8+1 sunt campioane olimpice], ''Pro TV'', 3 august 2024</ref> == Disctincții == * 2024 - Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler<ref>[https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288238 DECRET nr. 1.204 din 10 septembrie 2024 privind conferirea Ordinului Național Pentru Merit], Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{COSR|ioana-vranceanu}} * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/ioana-vrinceanu_1550789 Ioana Vrînceanu] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vrînceanu, Ioana}} [[Categorie:Nașteri în 1994]] [[Categorie:Canotoare române]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Campioni olimpici la canotaj]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul național Pentru Merit]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] asuaqsxs4fajanxm0ye9rgnzl8uy1oj 0 2600505 17025053 16891672 2025-06-11T09:29:53Z Frank Haug 309008 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17025053 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | probă = Dublu vâsle | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalSport | [[Canotaj]]}} {{MedalCountry | {{ROU}} }} {{MedalOlympic}} {{MedalGold | [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokio 2020]] | [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - Dublu vâsle feminin|Dublu vâsle]]}} {{MedalGold|[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]]}} {{MedalSilver | [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]] | [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle feminin|Dublu vâsle]]}} {{MedalCompetition|[[Campionatele Mondiale de Canotaj|Campionatele Mondiale]]}} {{MedalGold|Račice 2022 |Dublu vâsle}} {{MedalGold|Račice 2022 |8+1}} {{MedalGold|Belgrad 2023 |Dublu vâsle}} {{MedalSilver|Ottensheim 2019 |Dublu vâsle}} {{MedalCompetition|[[Campionatele Europene de Canotaj|Campionatele Europene]]}} {{MedalGold|Poznan 2020 |Dublu vâsle}} {{MedalGold|Varese 2021 |Dublu vâsle}} {{MedalGold|München 2022 |Dublu vâsle}} {{MedalGold|München 2022 |8+1}} {{MedalGold|Bled 2023 |Dublu vâsle}} {{MedalGold|Bled 2023 |8+1}} {{MedalGold|Seghedin 2024 |8+1}} {{MedalSilver|Lucerna 2019 |Dublu vâsle}} {{MedalBronze|Seghedin 2024 |Dublu vâsle}} {{MedalCompetition|[[Campionatele Mondiale de Canotaj Under 23|Campionatele Mondiale U23]]}} {{MedalGold|Poznan 2018 |Patru vâsle}} {{MedalCompetition|[[Campionatele Europene de Canotaj Under 23|Campionatele Europene U23]]}} {{MedalGold|Brest 2018 |Patru vâsle}} {{MedalGold|Ioannina 2019 |Dublu vâsle}} {{MedalGold|Duisburg 2020 |Dublu vâsle}} {{MedalGold|Kruszwica 2021 |8+1}} {{MedalGold|Kruszwica 2021 |1x}} {{MedalSilver|Kruszwica 2017 |8+1}} {{MedalCompetition|[[Campionatele Mondiale de Canotaj de Juniori|Campionatele Mondiale Juniori]]}} {{MedalGold|Trakai 2017 |Patru vâsle}} {{MedalCompetition|[[Campionatele Europene de Canotaj de Juniori|Campionatele Europene Juniori]]}} {{MedalGold|Krefeld 2017 |Patru vâsle}} }} '''Simona Geanina Radiș''' ({{Date biografice}}) este o [[Canotaj|canotoare]] română, medaliată cu aur olimpic la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Tokio 2020]] și la [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]. == Carieră == Împreună cu [[Nicoleta-Ancuța Bodnar|Ancuța Bodnar]] a câștigat medalia de argint la Campionatele Mondiale de canotaj din 2019,<ref>[http://www.worldrowing.com/assets/pdfs/WCH_2019_1/ROWWSCULL2------------FNL-000100--_C73.pdf 2019 ICF Canoe Sprint World Championships results]</ref> medalia de aur la Campionatele Europene de canotaj din 2020, 2021 și 2022 și medalia de aur la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020]] de la Tokio, Japonia în proba de dublu vâsle,<ref>{{Citation| url=https://www.agerpres.ro/sport-extern/2021/07/28/jo-2020-canotaj-romania-medaliata-cu-aur-la-tokyo-in-proba-de-dublu-vasle-feminin--754452| title=JO 2020 - Canotaj: România, medaliată cu aur la Tokyo în proba de dublu vâsle feminin| newspaper=Agerpres.ro| date=2021-07-28| accessdate=2021-07-28| archive-date=2021-07-28| archive-url=https://web.archive.org/web/20210728003108/https://www.agerpres.ro/sport-extern/2021/07/28/jo-2020-canotaj-romania-medaliata-cu-aur-la-tokyo-in-proba-de-dublu-vasle-feminin--754452| dead-url=yes}}</ref> stabilind un nou record olimpic cu timpul de 6:41,03.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/jocurile-olimpice/aur-pentru-romania-ancuta-bodnar-si-simona-radis-au-cucerit-titlul-olimpic-la-dublu-vasle.html Aur pentru România], [[PRO TV]], 28 iulie 2021</ref> La Tokio ea a fost și [[Lista portdrapelelor României la Jocurile Olimpice|portdrapelul României]] la ceremonia de deschidere, împreună cu [[Robert Glință]] În 2022 și 2023 Radiș și Bodnar au devenit campioane mondiale. La [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024 au câștigat medalia de argint.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/jocurile-olimpice/ancuta-bodnar-si-simona-radis-au-castigat-medalia-de-in-proba-de-dublu-vasle-de-la-jocurile-olimpice.html Ancuța Bodnar și Simona Radiș au câștigat medalia de argint în proba de dublu vâsle de la Jocurile Olimpice], ''Pro TV'', 1 august 2024</ref> Iar în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]] au cuecerit medalia de aur.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/inca-o-medalie-de-aur-pentru-romania-fetele-de-la-8-1-sunt-campioane-olimpice.html Încă o medalie de aur pentru România! Fetele de la 8+1 sunt campioane olimpice], ''Pro TV'', 3 august 2024</ref> == Disctincții == * 2021 - Ordinul Meritul Sportiv clasa I<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/ha3tqmbxgy4a/decretul-nr-930-2021-privind-conferirea-ordinului-meritul-sportiv Decretul nr. 930/2021 privind conferirea Ordinului Meritul Sportiv], publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 795 din 18 august 2021</ref> * 2024 - Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler<ref>[https://presamil.ro/medaliatii-olimpici-decorati-de-klaus-iohannis/ Medaliații olimpici, decorați de Klaus Iohannis], ''Agenția Media a Armatei'', 20 septembrie 2024</ref> * 2025 - Cetățean de onoare al Craiovei<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Commonscat-inline}} * {{COSR|simona-geanina-radis}} * {{en icon}} [https://worldrowing.com/athlete/46359 Simona Radiș] la World Rowing * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/simona-radis_1550560 Simona Radiș] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Radiș, Simona}} [[Categorie:Nașteri în 1999]] [[Categorie:Nașteri pe 5 aprilie]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotoare române]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Campioni olimpici la canotaj]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Botoșăneni]] jdoly0brv8d67fdxpkyxk71nsahurer 0 2600517 17025009 16891675 2025-06-11T09:01:25Z Frank Haug 309008 17025009 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalSport | [[Canotaj]]}} {{MedalCountry | {{ROM}} }} {{MedalOlympic}} {{MedalSilver | [[2020 Tokyo]] | [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - Patru rame fără cârmaci masculin|Patru rame]]}} {{MedalCompetition|[[Campionatele Mondiale de Canotaj|Campionate mondiale]]}} {{MedalSilver|Ottensheim 2019 |Patru rame}} {{MedalCompetition|[[Campionatele Europene de Canotaj|Campionate europene]]}} {{MedalGold|Glasgow 2018 |Patru rame}} {{MedalSilver|Varese 2021 |Patru rame}} {{MedalSilver|Bled 2023 |8+1}} {{MedalBronze|München 2022|Patru rame}} {{MedalBronze|Seghedin 2024|8+1}} }} '''Ștefan Constantin Berariu''' ({{Date biografice}}) este un [[Canotaj|canotor]] român. El este campion european, medaliat cu argint olimpic și argint la [[Campionatele Mondiale de Canotaj]]. == Carieră == El a câștigat aurul la evenimentul de patru vâsle la [[Campionatele Europene de Canotaj din 2018]] și argintul la [[Campionatele Mondiale de Canotaj din 2019]].<ref>[http://www.worldrowing.com/assets/pdfs/WCH_2019_1/ROWMNOCOX4------------FNL-000100--_C73.pdf 2019 ICF Canoe Sprint World Championships results]</ref> În 2021, a câștigat medalia de argint la [[Campionatele Europene de Canotaj din 2021|Campionatele Europene de Canotaj]] și la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice de vară]] de la Tokyo în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - Patru rame fără cârmaci masculin|patru rame]]. La Campionatele Europene din 2022 a obținut medalia de bronz.<ref name=cosr>[https://www.cosr.ro/sportiv/stefan-constantin-berariu Ștefan Constantin Berariu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231214223545/https://www.cosr.ro/sportiv/stefan-constantin-berariu |date=2023-12-14 }}, ''Comitetul Olimpic și Sportiv Român'', 2024</ref> În anul 2023, Ștefan Berariu a devenit vicampion european cu barca României de 8+1.<ref name=cosr/> La Campionatul European din 2024 românii a obținut bronzul.<ref name=cosr/> În același an Berariu a participat la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] unde s-a clasat pe locul 5 în [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - Patru rame fără cârmaci masculin|proba de patru rame]].<ref name=cosr/> == Disctincții == * 2025 - Cetățean de onoare al Craiovei<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> ==Legături externe== {{Commonscat-inline}} * {{COSR|ioan-prundeanu}} * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://worldrowing.com/athlete/stefan-constantin-berariu?id=46370 Ștefan Berariu] la World Rowing {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Berariu, Ștefan Constantin}} [[Categorie:Nașteri în 1999]] [[Categorie:Nașteri pe 14 ianuarie]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] 6o3alz4bunt6mc2uk4z8c5wh75wdohw 0 2603093 17025004 16891689 2025-06-11T08:58:57Z Frank Haug 309008 17025004 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | show-medals = yes | medaltemplates= {{MedalOlympic}} {{MedalGold|[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]]}} {{MedalComp|Campionate Mondiale}} {{MedalGold|Račice 2022|8+1}} {{MedalGold|Belgrad 2023|8+1}} {{MedalComp|Campionate Europene}} {{MedalGold|Glasgow 2018|8+1}} {{MedalGold|Poznań 2020|Dublu vâsle}} {{MedalGold|Bled 2023 |8+1}} {{MedalGold|Seghedin 2024|8+1}} {{MedalSilver|Lucerna 2019|Dublu vâsle}} {{MedalSilver|Varese 2021|Dublu vâsle}} }} '''Adriana Adam''' (născtuă '''Ailincăi''', {{Date biografice}}) este o [[Canotaj|canotoare]] română, medaliată cu aur olimpic la Paris 2024. == Carieră == Cu echipajul de 8+1 a cucerit medalia de aur la Campionatele Europene din 2018. La proba de dublu vâsle a câștigat medalia de argint la Campionatele Europene din 2019, medalia de aur la Campionatele Europene din 2020 și medalia de argint la Campionatele Europene din 2021.<ref>[https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287096-ailincai-adriana.htm AILINCAI Adriana] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210729020334/https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287096-ailincai-adriana.htm |date=2021-07-29 }}, olympics.com</ref> [[România la Jocurile Olimpice de vară din 2020|A reprezentat România]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020]] de la [[Tokio]]. În anii 2022 și 2023 a devenit campioană mondială. La [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024 a cucerit medalia de aur în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]].<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/inca-o-medalie-de-aur-pentru-romania-fetele-de-la-8-1-sunt-campioane-olimpice.html Încă o medalie de aur pentru România! Fetele de la 8+1 sunt campioane olimpice], ''Pro TV'', 3 august 2024</ref> Adriana Adam este casătorită cu canotorul [[Constantin Adam]].<ref>[https://www.news.ro/sport/canotorii-adriana-ailincai-si-constantin-adam-s-au-casatorit-religios-1922401425042023091021326050 Canotorii Adriana Ailincăi și Constantin Adam s-au căsătorit religios], news.ro, 25 septembrie 2023</ref> În 2018 i s-a decernat titlul de cetățean de onoare al comunei Văleni.<ref>[https://actualvs.ro/canotoarea-adriana-ailincai-cetatean-de-onoare-al-comunei-valeni/ Canotoarea Adriana Ailincăi, cetățean de onoare al comunei Văleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240823203953/https://actualvs.ro/canotoarea-adriana-ailincai-cetatean-de-onoare-al-comunei-valeni/ |date=2024-08-23 }}, actualvs.ro, 5 ianuarie 2019</ref> În 2024 a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa I.<ref>[https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288239 DECRET nr. 1.205 din 10 septembrie 2024], publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> Din 2025 este cetățean de onoare al Craiovei.<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{COSR|adriana-ailincai}} * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/adriana-adam_1550285 Adriana Adam] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Adam, Adriana}} [[Categorie:Nașteri în 1999]] [[Categorie:Nașteri pe 11 aprilie]] [[Categorie:Canotoare române]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Campioni olimpici la canotaj]] [[Categorie:Cetățeni de onoare din România]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] ir8it62yppm3z1xy57s0m5vvxe9lqll 0 2603098 17024996 16891691 2025-06-11T08:55:48Z Frank Haug 309008 17024996 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | imagine = Épreuve Aviron Jeux Olympiques 2024 Stade Nautique Vaires Marne - Vaires-sur-Marne (FR77) - 2024-07-28 - 58 (cropped).jpg | descriere = Roxana Anghel și Ioana Vrînceanu la JO din 2024 | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalCompetition|Jocurile Olimpice}} {{MedalGold|[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]]}} {{MedalSilver|[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu rame feminin|Dublu rame]]}} {{MedalComp|Campionate Mondiale}} {{MedalGold|Belgrad 2023|8+1}} {{MedalBronze|Belgrad 2023 |Dublu rame}} {{MedalCompetition|Campionate Europene}} {{MedalGold|Luzerna 2019|8+1}} {{MedalGold|Bled 2023|Dublu rame}} {{MedalGold|Bled 2023|8+1}} {{MedalGold|Seghedin 2024|Dublu rame}} {{MedalGold|Seghedin 2024|8+1}} }} '''Roxana Anghel''' ({{Date biografice}}) este o [[Canotaj|canotoare]] română, medaliată cu aur si argint olimpic la Paris 2024. == Carieră == Cu echipajul de 8+1 a câștigat medalia de aur la Campionatele Europene din 2019.<ref>[https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287099-anghel-roxana.htm ANGHEL Roxana] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210726054341/https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287099-anghel-roxana.htm |date=2021-07-26 }}, olympics.com</ref>. În 2021 [[România la Jocurile Olimpice de vară din 2020|a reprezentat România]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] de la Tokio. Împreună cu [[Ioana Vrînceanu]] a luat titlurile europene din 2023 și 2024 în proba de dublu rame. La Campionatul Mondial din 2023 au obținut medalia de bronz.<ref>[https://www.gsp.ro/sporturi/altele/ioana-vrinceanu-si-roxana-anghel-bronz-la-dublu-rame-cea-mai-stralucitoare-medalie-710711.html Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel, bronz la dublu rame: „Cea mai strălucitoare medalie”], ''Gazeta Sporturilor'', 9 septembrie 2023</ref> La [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024 au câștigat medalia de argint.<ref>[https://www.digi24.ro/stiri/sport/jo-2024-ioana-vrinceanu-si-roxana-anghel-au-castigat-argintul-la-dublu-rame-2881489 JO 2024. Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel au câștigat argintul la dublu rame. „Suntem în culmea fericirii”], ''Digi24'', 2 august 2024</ref> Iar în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]] au cucerit medalia de aur.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/inca-o-medalie-de-aur-pentru-romania-fetele-de-la-8-1-sunt-campioane-olimpice.html Încă o medalie de aur pentru România! Fetele de la 8+1 sunt campioane olimpice], ''Pro TV'', 3 august 2024</ref> == Disctincții == * 2024 - Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler<ref>[https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288238 DECRET nr. 1.204 din 10 septembrie 2024 privind conferirea Ordinului Național Pentru Merit], Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> * 2025 - Cetățean de onoare al Craiovei<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * {{COSR|roxana-iuliana-anghel}} * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/roxana-anghel_1550289 Roxana Anghel] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Anghel, Roxana-Iuliana }} [[Categorie:Nașteri în 1998]] [[Categorie:Nașteri pe 1 ianuarie]] [[Categorie:Canotoare române]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Campioni olimpici la canotaj]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul național Pentru Merit]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] 85182aypvce4pxlackevvm02f8m9xuz 0 2603107 17024999 16891694 2025-06-11T08:57:05Z Frank Haug 309008 17024999 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | show-medals = yes | medaltemplates= {{MedalOlympic}} {{MedalGold|[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]]}} {{MedalComp|Campionate Mondiale}} {{MedalGold|Račice 2022|8+1}} {{MedalGold|Belgrad 2023|8+1}} {{MedalSilver|Belgrad 2023|Patru rame}} {{MedalComp|Campionate Europene}} {{MedalGold|Lucerna 2019|8+1}} {{MedalGold|Poznań 2020|8+1}} {{MedalGold|Varese 2021|8+1}} {{MedalGold|Oberschleißheim 2022|8+1}} {{MedalGold|Bled 2023|Patru rame}} {{MedalGold|Bled 2023|8+1}} {{MedalGold|Seghedin 2024|8+1}} {{MedalSilver|Seghedin 2024|Patru rame}} {{MedalBronze|Oberschleißheim 2022|Patru rame}} }} '''Amalia Bereș''' ({{Date biografice}}) este o [[Canotaj|canotoare]] română, medaliată cu aur olimpic la Paris 2024. == Carieră == La Campionatele Europene din 2019, 2020, 2021, 2022, 2023 și 2024 a câștigat medalia de aur.<ref>[https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287108-beres-amalia.htm BERES Amalia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210818113558/https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287108-beres-amalia.htm |date=2021-08-18 }}, olympics.com</ref><ref>[https://sport.hotnews.ro/stiri-alte_sporturi-25733408-canotaj-romania-aur-8-1-feminin-tricolorii-cucerit-opt-medalii-munchen.htm România, aur la 8+1 feminin], Hotnews, 14 August 2022</ref> [[România la Jocurile Olimpice de vară din 2020|A reprezentat România]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020]] de la Tokio. În anii 2022 și 2023 a devenit campioană mondială. La [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024 a cucerit medalia de aur în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]].<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/inca-o-medalie-de-aur-pentru-romania-fetele-de-la-8-1-sunt-campioane-olimpice.html Încă o medalie de aur pentru România! Fetele de la 8+1 sunt campioane olimpice], ''Pro TV'', 3 august 2024</ref> Și sora cea mare [[Mădălina Bereș]] este o canotoare.<ref>[https://www.prosport.ro/alte-sporturi/madalina-si-amalia-beres-mandria-comunei-iesene-mogosesti-siret-lacrimi-de-fericire-in-timpul-cursei-de-aur-de-la-varese-parintii-celor-doua-campioane-europene-cu-barca-de-81-au-povestit-pentru-pr-19244804 Mădălina și Amalia Bereș, mândria comunei ieșene Mogoșești Siret!], ''[[ProSport]]'', 16 aprilie 2021</ref> În 2024 ea a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa I.<ref>[https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288239 DECRET nr. 1.205 din 10 septembrie 2024], publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> Din 2025 este cetățean de onoare al Craiovei.<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{COSR|amalia-bere537}} * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/amalia-beres_1550294 Amalia Bereș] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Bereș, Amalia}} [[Categorie:Nașteri în 1997]] [[Categorie:Nașteri pe 18 iunie]] [[Categorie:Canotoare române]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Campioni olimpici la canotaj]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] ghx85w8xhyog7l9tm7lm820k3jyb30k 0 2603114 17025001 16891696 2025-06-11T08:58:03Z Frank Haug 309008 17025001 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalOlympic}} {{MedalGold|[[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]]}} {{MedalComp|Campionate Mondiale}} {{MedalGold|Račice 2022|8+1}} {{MedalGold|Belgrad 2023|8+1}} {{MedalSilver|Belgrad 2023|Patru vâsle}} {{MedalComp|Campionate Europene}} {{MedalGold|Glasgow 2018|8+1}} {{MedalGold|Poznań 2020|8+1}} {{MedalGold|Varese 2021|8+1}} {{MedalGold|Bled 2023|Patru vâsle}} {{MedalGold|Bled 2023 |8+1}} {{MedalGold|Seghedin 2024|8+1}} {{MedalSilver|Lucerna 2019|Dublu vâsle}} {{MedalSilver|Seghedin 2024 |Patru vâsle}} }} '''Maria Lehaci''' (născută '''Tivodariu'''; {{Date biografice}}) este o [[Canotaj|canotoare]] română, medaliată cu aur olimpic la Paris 2024. == Carieră == [[România la Jocurile Olimpice de vară din 2020|A reprezentat România]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020]] de la Tokio. Cu echipajul de 8+1 a câștigat medalia de aur la Campionatele Mondiale din 2022 și 2023 și la Campionatele Europene din 2018, 2020, 2021, 2023 și 2024.<ref>[https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287189-rusu-magdalena.htm RUSU Magdalena] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210727000511/https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1287189-rusu-magdalena.htm |date=2021-07-27 }}, olympics.com</ref> La [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024 a cucerit medalia de aur în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci feminin|8+1]].<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/inca-o-medalie-de-aur-pentru-romania-fetele-de-la-8-1-sunt-campioane-olimpice.html Încă o medalie de aur pentru România! Fetele de la 8+1 sunt campioane olimpice], ''Pro TV'', 3 august 2024</ref> Maria Lehaci este căsătorită cu canotorul [[Florin Lehaci]].<ref name=olympics>[https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/florin-sorin-lehaci_1552037 LEHACI Florin Sorin], olympics.com, 2024</ref> În 2022 i s-a decernat titlul de cetățean de onoare al municipiului Câmpulung Moldovenesc.<ref>[https://www.svnews.ro/campionii-mondiali-la-canotaj-sergiu-bejan-si-maria-tivodariu-vor-deveni-cetateni-de-onoare-ai-municipiului-campulung-moldovenesc/320233/ Campionii mondiali la canotaj Sergiu Bejan și Maria Tivodariu vor deveni cetățeni de onoare ai municipiului Câmpulung Moldovenesc], ''Suceava News'', 25 noiembrie 2022</ref><ref>[https://www.news.ro/sport/sergiu-bejan-si-maria-tivodariu-campioni-mondiali-la-canotaj-au-devenit-cetateni-de-onoaare-ai-municipiului-campulung-moldovenesc-1922403229452022120820965255 Sergiu Bejan și Maria Tivodariu, campioni mondiali la canotaj, au devenit cetățeni de onoaare ai municipiului Câmpulung Moldovenesc], news.ro, 29 decembrie 2022</ref> În 2024 a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa I.<ref>[https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288239 DECRET nr. 1.205 din 10 septembrie 2024], publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> Din 2025 este cetățean de onoare al Craiovei.<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{COSR|maria-tivodariu}} * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/maria-lehaci_1550437 Maria Lehaci] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lehaci, Maria}} [[Categorie:Nașteri în 1999]] [[Categorie:Nașteri pe 28 iunie]] [[Categorie:Canotoare române]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Campioni olimpici la canotaj]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Câmpulungului Moldovenesc]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] 7d098l28elwneflzarjnqdph1a80y1x 0 2604946 17025006 16891703 2025-06-11T08:59:35Z Frank Haug 309008 17025006 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalComp|Jocurile Olimpice}} {{MedalGold|[[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle masculin|Dublu vâsle]]}} {{MedalComp|Campionate Europene}} {{MedalGold|Seghedin 2024|Dublu vâsle}} {{MedalSilver|Glasgow 2018|Dublu vâsle}} {{MedalBronze|Lucerna 2019|Dublu vâsle}} {{MedalBronze|Oberschleißheim 2022|Patru vâsle}} }} '''Marian Enache''' ({{Date biografice}}) este un [[Canotaj|canotor]] român, medaliat cu aur la Paris 2024. [[România la Jocurile Olimpice de vară din 2020|A reprezentat România]] la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020]].<ref>{{Citat web|url=https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1286018-enache-marian.htm|titlu=Rowing ENACHE Marian - Tokyo 2020 Olympics|lucrare=..|accessdate=2021-08-23|archive-date=2021-07-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20210723224804/https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1286018-enache-marian.htm|dead-url=yes}}</ref> Împreună cu [[Andrei Cornea (canotor)|Andrei Cornea]] a câștigat medalia de aur în proba de dublu vâsle la Campioantul European de la Seghedin din 2024.<ref>[https://www.gsp.ro/sporturi/jocurile-olimpice/marian-enache-andrei-cornea-istorie-olimpica-romania-barca-rapida-de-la-europene-750382.html Marian Enache și Andrei Cornea pot scrie istorie olimpică pentru România în barca zburătoare de la Europene], ''Gazeta Sporturilor'', 21 iulie 2024</ref> În același an ei au participat la [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] unde au cucerit medalia de aur în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle masculin|dublu vâsle]].<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/jocurile-olimpice/andrei-cornea-si-marian-enache-au-castigat-medalia-de-aur-in-proba-de-dublu-vasle-de-la-jocurile-olimpice.html Andrei Cornea și Marian Enache au câștigat medalia de aur în proba de dublu vâsle de la Jocurile Olimpice], ''Pro TV'', 1 august 2024</ref> În 2024 el a fost distins cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I.<ref>[https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288239 DECRET nr. 1.205 din 10 septembrie 2024], publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> Din 2025 este cetățean de onoare al Craiovei.<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> ==Legături externe== {{Commonscat-inline}} * {{COSR|marian-florian-enache|Marian Florian Enache}} * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1286018-enache-marian.htm Marian Enache] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210723224804/https://olympics.com/tokyo-2020/olympic-games/en/results/rowing/athlete-profile-n1286018-enache-marian.htm |date=2021-07-23 }} la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Enache, Marian}} [[Categorie:Nașteri în 1995]] [[Categorie:Nașteri pe 5 august]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Oameni în viață]] d8f4uwu888073jy82f0emcomhwcrzd9 0 2605087 17023865 15611152 2025-06-10T13:50:13Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2018]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023865 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte |traducător = [[Antuza Genescu]] | editura_ro = [[Editura Nemira]], Colecția Armada | data_apariției_în_românia =2 dec. 2020 | format =Paperback | audio = | pagini_ro = 496 | isbn_ro = ISBN 978-606-43-0706-4 | precedată_de = | urmată_de = }} '''''Calea spre stele''''' (în {{en|The Calculating Stars}}) este un [[Roman (literatură)|roman]] [[Științifico-fantastic|științifico-fantastic]] de [[istorie alternativă]] al scriitoarei americane {{Ill-wd|Q4225496|3=Mary Robinette Kowal}}. Cartea a fost publicată prima dată de [[Tor Books]] la 3 iulie 2018.<ref>{{Citat web|url=https://us.macmillan.com/books/9780765378385|titlu=The Calculating Stars - Mary Robinette Kowal - Macmillan|accessdate=16 July 2019}}</ref> Este primul volum din seria „Doamna astronaut” („Lady Astronaut”) și este un [[prequel]] al povestirii „The Lady Astronaut of Mars” din 2012. == Prezentare == {{sinopsis}} La scurt timp după ce președintele [[Thomas E. Dewey]] a adus Statelor Unite victoria în [[Cursa Spațială|cursa spațială]], în 1952, un [[meteorit]] lovește Golful Chesapeake, distrugând cea mai mare parte a Coastei de Est a Statelor Unite, inclusiv [[Washington, D.C.|Washington]]. Apoi, matematicianul și fostul pilot WASP Elma York calculează că [[Încălzirea globală|schimbările climatice]] produse de acest eveniment vor face planeta nelocuibilă peste 50 de ani. Această amenințare accelerează eforturile de [[Colonizarea spațiului|colonizare a spațiului]] și duce la aderarea Elmei la Coaliția Aerospatială Internațională în încercarea sa de a ajunge, mai întâi pe [[Lună]], apoi pe [[Marte (planetă)|Marte]]. == Recepție == ''The Calculating Stars'' a câștigat în 2019 [[Premiul Nebula pentru cel mai bun roman]],<ref name="Loc19">{{Citat web|url=http://www.sfadb.com/Nebula_Awards_2019|titlu=Nebula Awards 2019|publisher=[[Locus (magazine)|Locus]]|accessdate=2019-04-07|lucrare=Science Fiction Awards Database}}</ref> [[Premiul Locus]] [[Premiul Locus pentru cel mai bun roman științifico-fantastic|pentru cel mai bun roman științifico-fantastic]],<ref>{{Citat web|url=https://locusmag.com/2019/06/2019-locus-awards-winners/|nume=locusmag|titlu=2019 Locus Awards Winners|date=2019-06-29|accessdate=2019-07-03|lucrare=Locus Online|limbă=en-US}}</ref> Premiul Hugo [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman|pentru cel mai bun roman]],<ref name="Hugo">[http://www.thehugoawards.org/2019/04/2019-hugo-award-1944-retro-hugo-award-finalists/ 2019 Hugo Award & 1944 Retro Hugo Award Finalists], by {{Ill-wd|Q5092758|3=Cheryl Morgan}}, at TheHugoAwards.org; published April 2, 2019; retrieved July 23, 2019</ref> și [[Premiul Sidewise]] acordat pentru lucrări de istorie alternativă.<ref name="Sidewise">[https://locusmag.com/2019/08/2018-sidewise-award-nominees/ 2018 Sidewise Award Nominees], at [[Locus (magazine)|Locus]]; published August 19, 2019; retrieved August 20, 2019</ref> ''Publishers Weekly'' a considerat „remarcabilă”, viața personală a Elmei, ceea ce „oferă un centru uman captivant pe fundalul apocaliptic”.<ref>{{Citat web|url=https://www.publishersweekly.com/978-0-7653-7838-5|titlu=Fiction Book Review: The Calculating Stars: A Lady Astronaut Novel|publisher=[[Publishers Weekly]]|accessdate=17 July 2019}}</ref> James Nicoll a lăudat-o pe Kowal pentru că este dispusă să includă probleme rasiale și de gen corect din punct de vedere istoric.<ref name="Nicoll">{{Citat web|url=https://jamesdavisnicoll.com/review/ages-and-ages-hence|titlu=Ages and Ages Hence|publisher=James Nicoll Reviews|date=July 12, 2018|accessdate=July 23, 2019}}</ref> Booklist afirmă că scriitoarea „Kowal creează un echilibru perfect între acuratețe istorică – inclusiv sexismul, rasismul și tehnologia de la mijlocul secolului al XX-lea – și ficțiune speculativă.“<ref>{{Citat web|url=https://nemira.ro/calea-spre-stele-seria-doamna-astronaut-partea-i-mary-robinette-kowal|titlu=Calea spre stele (Seria Doamna astronaut, partea I)|publisher=Editura Nemira|accessdate=2021-08-24|limbă=ro}}</ref> == Referințe == <references /> ==Vezi și== * [[2018 în științifico-fantastic]] * [[Lista volumelor publicate în Colecția Armada]] == Legături externe == * „ [http://maryrobinettekowal.com/novel/the-calculating-stars/ The Calculating Stars] ” pe site-ul scriitoarei * [https://www.space.com/42409-mary-robinette-kowal-calculating-stars-fated-sky.html Interviu cu Kowal despre scrierea romanului], pe [[Space.com]] * [http://maryrobinettekowal.com/journal/45th-birthday-short-story-party-favour/ We Interrupt This Broadcast], povestire care servește ca [[prequel]] al romanului {{Premiul Hugo pentru cel mai bun roman}} {{Premiul Nebula pentru cel mai bun roman}} {{Premiul Locus pentru cel mai bun roman science-fiction}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți Tor Books]] [[Categorie:Premiul Nebula pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Premiul Hugo pentru cel mai bun roman]] [[Categorie:Romane englezești]] [[Categorie:Istorie alternativă]] [[Categorie:Romane din 2018]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:Colonizarea spațiului cosmic]] [[Categorie:2018 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2018]] nzsrhg88hd59k58zw3xe3fgaf9beu4d 0 2605351 17025191 17018844 2025-06-11T11:47:25Z Gikü 39098 Canna nu avea cum să fie atât de legat de micul sat Goian din mun. Chișinău – el s-a născut în satul omonim din Stânga Nistrului, iar în Chișinău a locuit în urbă. Deci transferarea acestui monument din lista r. Dubăsari în lista mun. Chișinău a fost eronată 17025191 wikitext text/x-wiki '''Lista monumentelor din municipiul Chișinău''' cuprinde monumentele patrimoniului cultural din [[municipiul Chișinău]] înscrise în [[Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat]].<ref>{{Citat web|url=https://date.gov.md/ckan/dataset/5180-registrul-monumentelor-republicii-moldova|titlu=Registrul Monumentelor Republicii Moldova|publisher=[[Guvernul Republicii Moldova]]. Portalul Guvernamental al Datelor Deschise|accessdate=2021-09-01|limbă=ro|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210814195837/https://date.gov.md/ckan/dataset/5180-registrul-monumentelor-republicii-moldova|archivedate=2021-08-14}}</ref> Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat a fost aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531-XII<ref>{{Citat web|url=https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110075&lang=ro|titlu=Hotărîre Nr. 1531 din 22-06-1993 pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor|publisher=[[Parlamentul Republicii Moldova]]|date=2010-02-02|accessdate=2021-09-01|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210901160434/https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110075&lang=ro|archivedate=2021-09-01}}</ref> împreună cu Legea nr. 1530-XII privind ocrotirea monumentelor RM din 22 iunie 1993.<ref>{{Citat web|url=https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119179&lang=ro|titlu=Lege Nr. 1530 din 22-06-1993 privind ocrotirea monumentelor|publisher=[[Parlamentul Republicii Moldova]]|date=1994-01-30|accessdate=2021-09-01|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210901160417/https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119179&lang=ro|archivedate=2021-09-01}}</ref> În Monitorul Oficial nr. 1 din 1994 a fost publicată doar Legea, fără a include însă și Registrul, care a fost publicat mult mai târziu, la 2 februarie 2010. A nu se confunda cu Registrul arheologic național sau cel al monumentelor de for public, care sunt liste diferite ce vizează doar anumite compartimente ale patrimoniului cultural, întocmite în baza unor legi separate. De asemenea, este diferit de Registrul monumentelor istorice de importanță locală din Chișinău, care este elaborat și aprobat în mod independent de către autoritățile locale ale municipiului.<ref>{{Citat web|url=https://www.chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=10260|titlu=Aprobarea Registrului monumentelor istorice de categorie locală|publisher=[[Primăria municipiului Chișinău]]|date=2014-12-11|accessdate=2021-09-01|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150511012714/http://chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=403&id=10260|archivedate=2015-05-11}}</ref> Lista completă este menținută și actualizată periodic de către [[Ministerul Culturii (Republica Moldova)|Ministerul Culturii din Republica Moldova]], dar înainte ca modificările să intre în vigoare acestea trebuie să fie aprobate de către [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlament]]. Această listă este menită să cuprindă și actualizările ulterioare. {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/start-listă}} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=1 |ID=MD-C-Is-N-0001 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa= |denumire=Aleea Clasicilor Literaturii. Grădina Publică „Ștefan cel Mare” |datare=1957 |tip=IsAr|importanta=N |q=Q105504104 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=2|set=3 |ID=MD-C-Is-N-0002 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 138 |denumire=Ansamblul Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului” |datare=1830–1840 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q105504071 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare și Sfânt |denumire=Porțile Sfinte și scuarul |datare=1840 |q=Q105504071 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa= |denumire=Piața Marii Adunări Naționale |datare=1840 |q=Q105504071 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=14 |ID=MD-C-At-N-0014 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mazarache, 3 |denumire=Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” (fosta biserică „Nașterea Maicii Domnului”/„Măzărache”) |datare=mijl. sec. XVIII |tip=At|importanta=N |q=Q4274472 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=15 |ID=MD-C-At-N-0015 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 164A |denumire=Biserica „Schimbarea la Față a Mântuitorului” (fosta biserică „Constantin și Elena”) |datare=1900–1902 |tip=At|importanta=N |q=Q12721876 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=16 |ID=MD-C-At-N-0016 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Bulgară, 21 |denumire=Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (fosta „Unită” de rit vechi ortodox) |datare=1892–1896 |tip=At|importanta=N |q=Q12721762 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=17 |ID=MD-C-At-N-0017 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Bogdan Petriceicu-Hașdeu, 10 |denumire=Biserica „Buna Vestire” |datare=1807–1810 |tip=At|importanta=N |q=Q12721787 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=18 |ID=MD-C-At-N-0018 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sf. Gheorghe, 4 |denumire=Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” |datare=1819 |tip=At|importanta=N |q=Q16695453 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=19 |ID=MD-C-At-N-0019 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Traian, 3/1 |denumire=Biserica „Sfântul Dumitru” |datare=1890–1902 |tip=At|importanta=N |q=Q12721938 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=20 |ID=MD-C-Ar-N-0020 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 50 |denumire=Biserica „Sfântul Haralambie” |datare=1812–1836 |tip=ArAt|importanta=N |q=Q20432529 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=21|set=2 |ID=MD-C-Ar-N-0021 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Grigore Ureche, 58|păstreazăadresa=1 |denumire=Biserica „Înălțarea Domnului” („Sfânta Vinere”) |datare=1827–1830 |tip=ArAt|importanta=N |q=Q20430204 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |păstreazăadresa=1 |denumire=Monumente funerare |datare=sec. XIX-XX |q=Q20430204 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=22 |ID=MD-C-Is-N-0022 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 67 |denumire=Biserica „Întâmpinarea Domnului”. Facultatea de teologie |datare=1879–1880 |tip=IsAtAr|importanta=N |q=Q12722731 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=23 |ID=MD-C-At-N-0023 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=Piața Veche, 8 |denumire=Biserica „Sfânta Maica Domnului” (a comunității armenești) |datare=1803–1804 (aspect actual conform reconstrucției din 1885) |tip=AtAr|importanta=N |q=Q12721780 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=24 |ID=MD-C-At-N-0024 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vlaicu Pârcălab, 42a |denumire=Biserica „Sfântul Panteleimon” (a comunității grecești) |datare=1887–1891 |tip=AtAr|importanta=N |q=Q20432537 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=25 |ID=MD-C-At-N-0025 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Ciuflea, 12 |denumire=Catedrala Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron” (Biserica „Ciuflea”) |datare=1858 |tip=At|importanta=N |q=Q19315589 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=26 |ID=MD-C-At-N-0026 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Dosoftei, 85 |denumire=Biserica romano-catolică „Providența Divină” |datare=1840–1843 |tip=At|importanta=N |q=Q12723696 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=27 |ID=MD-C-Is-N-0027 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Pușkin, 20A |denumire=Catedrala „Sfinții Teodor Tiron și Teodora de la Sihla” (fosta capelă a gimnaziului de fete al Zemstvei) |datare=1895–1922 |tip=IsArAt|importanta=N |q=Q2091959 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=28 |ID=MD-C-Is-N-0028 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Tighina, 1 |denumire=Casa în care a locuit scriitorul Grigore Adam în anii 30 ai sec. XX |datare= |tip=Is|importanta=N |q=Q108261634 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=29 |ID=MD-C-Is-N-0029 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 23 |denumire=Casa arhitectului A. I. Bernardazzi |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261635 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=30 |ID=MD-C-Is-N-0030 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 97 |denumire=Casa arhitectului M. Seroținski |datare=1884 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261636 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=31 |ID=MD-C-Is-N-0031 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Bogdan Petriceicu-Hașdeu, 2 |denumire=Casa lui Mihalache Cațica, în care a activat Loja masonă „Ovidiu-25” |datare=înc. sec. XIX |tip=Is|importanta=N |q=Q108261637 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=32 |ID=MD-C-Is-N-0032 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 132 |denumire=Casa în care a locuit cântăreața de muzică populară Tamara Ciobanu |datare=1992 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261638 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=33 |ID=MD-C-Is-N-0033 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 15A |denumire=Casa în care a locuit plasticianul Sergiu Ciocolov |datare= |tip=Is|importanta=N |q=Q108261639 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=34 |ID=MD-C-Is-N-0034 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 97 |denumire=Casa în care, în anii 1944-1954, a locuit compozitorul Eugeniu Coca |datare= |tip=Is|importanta=N |q=Q108261640 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=35 |ID=MD-C-Is-N-0035 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Varlaam, 75 |denumire=Casa în care a locuit scriitorul Alexandru Cosmescu |datare=1992 |tip=Is|importanta=N |q=Q108261641 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=36 |ID=MD-C-Is-N-0036 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 123 |denumire=Casa în care a locuit omul de stat Anatol Corobceanu |datare=1992 |tip=IsAr|importanta=N |q=Q108261642 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=37 |ID=MD-C-Is-N-0037 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Valeriu Cupcea, 1 |denumire=Casa actorului Valeriu Cupcea |datare= |tip=Is|importanta=N |q=Q108261644 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=38 |ID=MD-C-Is-N-0038 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 62 |denumire=Casa arhitectului Cupcea |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q105824729 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=39 |ID=MD-C-Is-N-0039 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 5 |denumire=Casa în care a locuit academicianul N. A. Dimo |datare= |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261648 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=40 |ID=MD-C-Is-N-0040 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 63 |denumire=Casa pictorului Moisei Gamburd |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261649 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=41 |ID=MD-C-Is-N-0041 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 9 |denumire=Casa editorului A. Kașevski |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261650 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=42 |ID=MD-C-Is-N-0042 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 109 |denumire=Casa medicului A. Kațovski |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261651 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=43 |ID=MD-C-Is-N-0043 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Al. Bernardazzi, 97 |denumire=Casa lui M. V. Karcevski |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261652 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=44 |ID=MD-C-Is-N-0044 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 107 |denumire=Casa medicului Iulia Kviatkovski |datare=sf. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261653 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=45 |ID=MD-C-Is-N-0045 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 111 |denumire=Casa în care a locuit cântăreața de operă Lidia Lipkovski |datare= |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261654 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=46 |ID=MD-C-Is-N-0046 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 33 |denumire=Casa în care a locuit poetul-preot A. Mateevici |datare=1988 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261655 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=47 |ID=MD-C-Is-N-0047 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 37 |denumire=Casa în care, în anii 1945-1951, a locuit compozitorul Ștefan Neaga |datare= |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261658 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=48 |ID=MD-C-Is-N-0048 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 52 |denumire=Casa sculptorului Alexandru Plămădeală |datare=sf. sec. XIX |tip=Is|importanta=N |q=Q108261659 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=49 |ID=MD-C-Is-N-0049 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str-la Teatrului, 2 |denumire=Casa în care a locuit arheologul Ion C. Suruceanu în anii 70 ai sec. XIX |datare= |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261660 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=50 |ID=MD-C-Is-N-0050 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 77 |denumire=Casa în care s-a născut și a locuit în anii 1873-1897 arhitectul A.V. Șciusev |datare=sf. sec. XIX |tip=Is|importanta=N |q=Q20430117 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=51 |ID=MD-C-Is-N-0051 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Anton Pann, 19 |denumire=Casa-muzeu „A. S. Pușkin” |datare=1973 |tip=Is|importanta=N |q=Q20430109 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=52 |ID=MD-C-Is-N-0052 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 60 |denumire=Casa inginerului Serbov |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261666 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=53 |ID=MD-C-Is-N-0053 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 27 |denumire=Casa în care a locuit folcloristul Petre Ștefănucă |datare=anii 1930 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261667 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=54 |ID=MD-C-Is-N-0054 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nucarilor, 2 |denumire=Casa poetului Petru Zadnipru |datare=anii 1950 |tip=Is|importanta=N |q=Q108261668 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=55 |ID=MD-C-Is-N-0055 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. I. Zaikin, 7 |denumire=Casa în care a locuit atletul Ivan Zaikin |datare= |tip=Is|importanta=N |q=Q108261671 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=56 |ID=MD-C-Is-N-0056 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 2 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=Is|importanta=N |q=Q108261672 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=57 |ID=MD-C-At-N-0057 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 3 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261673 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=58 |ID=MD-C-At-N-0058 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 16 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261674 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=59 |ID=MD-C-At-N-0059 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 19 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261676 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=60 |ID=MD-C-At-N-0060 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 23 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261677 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=61 |ID=MD-C-At-N-0061 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 47 |denumire=Casă de raport |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261678 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=62 |ID=MD-C-At-N-0062 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 98 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261679 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=63 |ID=MD-C-At-N-0063 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 110 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261680 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=64 |ID=MD-C-At-N-0064 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 117 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261682 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=65 |ID=MD-C-At-N-0065 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Armenească, 96 |denumire=Casă de raport |datare=1901 |tip=At|importanta=N |q=Q108261683 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=66 |ID=MD-C-At-N-0066 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 32 |denumire=Casă de raport |datare=1899 |tip=At|importanta=N |q=Q108261685 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=67 |ID=MD-C-At-N-0067 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 35 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261687 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=68 |ID=MD-C-At-N-0068 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 60 |denumire=Casă de raport |datare=1899 |tip=At|importanta=N |q=Q105504158 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=69 |ID=MD-C-Is-N-0069 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 67 |denumire=Casă de raport cu magazin la parter |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261690 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=70 |ID=MD-C-At-N-0070 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Columna, 48 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261691 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=71 |ID=MD-C-At-N-0071 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Columna, 143 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261693 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=72 |ID=MD-C-At-N-0072 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Toma Ciorbă, 13 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261694 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=73 |ID=MD-C-At-N-0073 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 1 |denumire=Casă de raport |datare=sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261695 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=74 |ID=MD-C-At-N-0074 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 34 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261696 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=75 |ID=MD-C-At-N-0075 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 50 |denumire=Casă de raport cu pasaj și cu magazie la parter |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261697 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=76 |ID=MD-C-At-N-0076 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Hîjdeu, 71 |denumire=Casă de raport cu magazie la parter |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261698 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=77 |ID=MD-C-At-N-0077 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. V. Alecsandri, 90 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261700 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=78 |ID=MD-C-At-N-0078 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. V. Alecsandri, 105 |denumire=Casă de raport |datare=1910 |tip=At|importanta=N |q=Q108261701 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=79 |ID=MD-C-At-N-0079 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Ismail, 17 |denumire=Casă de raport |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q26877762 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=80 |ID=MD-C-At-N-0080 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Ismail, 44 |denumire=Casă de raport |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261705 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=81 |ID=MD-C-At-N-0081 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 3 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261706 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=82 |ID=MD-C-At-N-0082 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 20 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261707 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=83 |ID=MD-C-At-N-0083 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 22 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261708 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=84 |ID=MD-C-At-N-0084 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 36a |denumire=Casă de raport |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108261709 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=85 |ID=MD-C-At-N-0085 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 44 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261710 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=86 |ID=MD-C-At-N-0086 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 12 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261711 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=87 |ID=MD-C-At-N-0087 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Tricolorului, 42 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261712 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=88 |ID=MD-C-At-N-0088 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 29 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261714 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=89 |ID=MD-C-At-N-0089 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Veronica Micle, 5 |denumire=Casă de raport |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108261715 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=90 |ID=MD-C-At-N-0090 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Dosoftei, 118 |denumire=Casă de raport cu pasaj |datare=1901 |tip=At|importanta=N |q=Q108261717 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=91 |ID=MD-C-At-N-0091 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Petru Movilă, 27 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261718 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=92 |ID=MD-C-At-N-0092 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vlaicu Pârcălab |denumire=Casă de raport |datare=înc.sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261719 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=93 |ID=MD-C-At-N-0093 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vlaicu Pârcălab, 57 |denumire=Casă de raport |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108261721 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=94 |ID=MD-C-At-N-0094 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Pușkin, 9 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261722 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=95 |ID=MD-C-At-N-0095 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 34 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261723 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=96 |ID=MD-C-At-N-0096 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 35 |denumire=Casă de raport |datare= |tip=At|importanta=N |q=Q108261724 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=97 |ID=MD-C-At-N-0097 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 44 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261725 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=98 |ID=MD-C-At-N-0098 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 53 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261726 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=99 |ID=MD-C-At-N-0099 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 62 |denumire=Casă de raport cu magazie la parter |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261727 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=100 |ID=MD-C-At-N-0100 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 139 |denumire=Casă de raport |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261728 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=101 |ID=MD-C-At-N-0101 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 93 |denumire=Casă de raport |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261729 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=102 |ID=MD-C-At-N-0102 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989 |denumire=Casă de raport |datare=1914 |tip=At|importanta=N |q=Q108261730 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=103 |ID=MD-C-At-N-0103 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vasile Alecsandri, 24 |denumire=Casă individuală |datare=sf.sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261731 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=104 |ID=MD-C-At-N-0104 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 104 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261733 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=105 |ID=MD-C-At-N-0105 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 144 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261734 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=106 |ID=MD-C-At-N-0106 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Al. Bernardazzi, 62 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261735 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=107 |ID=MD-C-At-N-0107 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Al. Bernardazzi, 64 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261736 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=108 |ID=MD-C-At-N-0108 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Al. Bernardazzi, 95 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261737 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=109 |ID=MD-C-At-N-0109 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 9 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261739 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=110 |ID=MD-C-At-N-0110 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 46 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261740 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=111 |ID=MD-C-At-N-0111 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 93 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261741 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=112 |ID=MD-C-At-N-0112 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Columna, 83 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261742 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=113 |ID=MD-C-At-N-0113 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Maria Cebotari, 1 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261744 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=114 |ID=MD-C-At-N-0114 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Maria Cebotari, 2 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261745 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=115 |ID=MD-C-At-N-0115 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Maria Cebotari, 3 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261747 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=116 |ID=MD-C-At-N-0116 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Toma Ciorbă, 26 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261748 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=117 |ID=MD-C-At-N-0117 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 4 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261749 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=118 |ID=MD-C-At-N-0118 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 7 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261750 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=119 |ID=MD-C-At-N-0119 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 15 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261751 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=120 |ID=MD-C-At-N-0120 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 21 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261752 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=121 |ID=MD-C-At-N-0121 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 30 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261753 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=122 |ID=MD-C-At-N-0122 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 32 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261754 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=123 |ID=MD-C-At-N-0123 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 42 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261755 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=124 |ID=MD-C-At-N-0124 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 48 |denumire=Casă individuală |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108261756 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=125 |ID=MD-C-At-N-0125 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Galbenă, 1 |denumire=Casă individuală |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108261757 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=126 |ID=MD-C-At-N-0126 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Galbenă, 2 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261758 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=127 |ID=MD-C-At-N-0127 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Galbenă, 3 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261759 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=128 |ID=MD-C-At-N-0128 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Galbenă, 5 |denumire=Casă individuală |datare= |tip=At|importanta=N |q=Q108261760 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=129 |ID=MD-C-At-N-0129 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Galbenă, 8 |denumire=Casă individuală |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108261761 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=130 |ID=MD-C-At-N-0130 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Hîjdeu, 93 |denumire=Casă individuală |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261762 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=131 |ID=MD-C-At-N-0131 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Hîjdeu, 122 |denumire=Casă individuală |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261763 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=132 |ID=MD-C-At-N-0132 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vasile Alecsandri, 37 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261765 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=133 |ID=MD-C-At-N-0133 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vasile Alecsandri, 77 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261766 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=134 |ID=MD-C-At-N-0134 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vasile Alecsandri, 88 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261767 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=135 |ID=MD-C-At-N-0135 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vasile Alecsandri, 111 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261768 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=136 |ID=MD-C-At-N-0136 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 4 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261770 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=137 |ID=MD-C-At-N-0137 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 10 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261771 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=138 |ID=MD-C-At-N-0138 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 14 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261772 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=139 |ID=MD-C-At-N-0139 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 18 |denumire=Casă individuală |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261774 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=140 |ID=MD-C-At-N-0140 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Ismail, 60 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261775 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=141 |ID=MD-C-At-N-0141 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 28 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XX-înc. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261776 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=142 |ID=MD-C-At-N-0142 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 30 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261777 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=143 |ID=MD-C-At-N-0143 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 49 |denumire=Casă individuală |datare= |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261778 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=144 |ID=MD-C-At-N-0144 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 52 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261779 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=145 |ID=MD-C-At-N-0145 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 62 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261780 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=146 |ID=MD-C-At-N-0146 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 66 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261781 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=147 |ID=MD-C-At-N-0147 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 78 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261782 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=148 |ID=MD-C-At-N-0148 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 92 |denumire=Casă individuală |datare=jum. II a sec. XIX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108261783 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=149 |ID=MD-C-At-N-0149 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Serghei Lazo, 6 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261785 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=150 |ID=MD-C-At-N-0150 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Serghei Lazo, 19 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261786 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=151 |ID=MD-C-At-N-0151 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Serghei Lazo, 46 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261787 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=152 |ID=MD-C-At-N-0152 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru Lăpușneanu, 14 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261788 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=153 |ID=MD-C-At-N-0153 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru Lăpușneanu, 16 |denumire=Casă individuală |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108261789 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=154 |ID=MD-C-At-N-0154 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru Lăpușneanu, 22 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261790 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=155 |ID=MD-C-At-N-0155 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 25 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261791 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=156 |ID=MD-C-At-N-0156 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 46 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261792 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=157 |ID=MD-C-At-N-0157 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 50 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261794 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=158 |ID=MD-C-At-N-0158 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 67 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261795 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=159 |ID=MD-C-At-N-0159 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 80 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261796 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=160 |ID=MD-C-At-N-0160 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Veronica Micle, 2 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261797 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=161 |ID=MD-C-At-N-0161 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Veronica Micle, 4 |denumire=Casă individuală |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108261798 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=162 |ID=MD-C-At-N-0162 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Veronica Micle, 6 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261800 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=163 |ID=MD-C-At-N-0163 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 52 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261801 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=164 |ID=MD-C-At-N-0164 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 76 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261802 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=165 |ID=MD-C-At-N-0165 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 81 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261803 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=166 |ID=MD-C-At-N-0166 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 82 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261804 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=167 |ID=MD-C-At-N-0167 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 97 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261806 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=168 |ID=MD-C-At-N-0168 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 99 |denumire=Casă individuală (proprietatea lui P. Halippa) |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261807 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=169 |ID=MD-C-At-N-0169 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 125 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261808 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=171 |ID=MD-C-At-N-0171 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 57 |denumire=Casă individuală |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261810 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=172 |ID=MD-C-At-N-0172 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Teatrului, 5 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261811 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=173 |ID=MD-C-At-N-0173 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Tighina, 50 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261812 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=174 |ID=MD-C-At-N-0174 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru Vlahuță, 5 |denumire=Casă individuală |datare=anii 1880 |tip=At|importanta=N |q=Q108261813 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=175 |ID=MD-C-At-N-0175 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 15 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261815 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=176 |ID=MD-C-At-N-0176 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 40 |denumire=Casă individuală |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261816 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=177 |ID=MD-C-At-N-0177 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 141 |denumire=Casă individuală |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261817 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=178 |ID=MD-C-At-N-0178 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Bulgară, 28 |denumire=Casă de raport cu pasaj comun |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261818 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=179 |ID=MD-C-At-N-0179 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 31 |denumire=Casă cu pasaj comun |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261819 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=180 |ID=MD-C-At-N-0180 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 34 |denumire=Casă cu pasaj comun |datare=1899 |tip=At|importanta=N |q=Q108261820 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=181 |ID=MD-C-At-N-0181 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Toma Ciorbă, 5-7 |denumire=Casă cu pasaj comun |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261822 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=182 |ID=MD-C-At-N-0182 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Toma Ciorbă, 14 |denumire=Casă cu pasaj comun |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261823 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=183 |ID=MD-C-At-N-0183 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Dosoftei, 130 |denumire=Casă cu pasaj comun |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261824 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=184 |ID=MD-C-At-N-0184 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 11 |denumire=Casă cu pasaj comun |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261825 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=185|set=2 |ID=MD-C-At-N-0185 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Circului, 6|păstreazăadresa=1 |denumire=Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” |datare=1777 |tip=AtIsAr|importanta=N |q=Q108261826 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |păstreazăadresa=1 |denumire=Cimitir cu complexul de monumente |datare=sec. XVIII-XX |q=Q108261826 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=186|set=2 |ID=MD-C-At-N-0186 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Muncești, 46|păstreazăadresa=1 |denumire=Biserica „Sfânta Treime” |datare=1852–1869 |tip=AtIsAr|importanta=N |q=Q108261827 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |păstreazăadresa=1 |denumire=Cimitir cu complexul de monumente |datare=sec. XVIII-XX |q=Q108261827 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=187|set=2 |ID=MD-C-Is-N-0187 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Valea Trandafirilor, 11|păstreazăadresa=1 |denumire=Cimitir cu complex de monumente (sector catolic) |datare=sec. XVIII-XX |tip=IsArAt|importanta=N |q=Q22117377 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |păstreazăadresa=1 |denumire=Capela familiei Ohanowicz |datare=1909–1922 |q=Q22117377 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=188|set=2 |ID=MD-C-Is-N-0188 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Valea Trandafirilor, 11|păstreazăadresa=1 |denumire=Cimitir cu complex de monumente (sector armenesc-gregorian) |datare=sec. VIII-XX |tip=IsArAt|importanta=N |q=Q108261830 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |păstreazăadresa=1 |denumire=Biserica „Învierea Domnului” (paraclis al cimitirului armenesc-gregorian) |datare=1916 |q=Q108261830 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=189 |ID=MD-C-Is-N-0189 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Milano |denumire=Cimitir cu complex de monumente, casa ritualului de înmormântare Băit Tahara; gheniza |datare=sec. XIX – înc. sec. XX |tip=IsAr|importanta=N |q=Q1716140 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=191 |ID=MD-C-Is-N-0191 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 87 |denumire=Clădirea fostului azil pentru bărbați, fondat de principesa Eufrosinia Veazemski, unde, la 12 decembrie 1917, a fost proclamată Republica Democratică Moldovenească |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q106001386 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=192 |ID=MD-C-At-N-0192 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 81 |denumire=Clădirea fostei Bănci Publice Urbane (din 1978 Sala cu orgă) |datare=1892-1901 |tip=AtAr|importanta=N |q=Q4335799 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=193 |ID=MD-C-Is-N-0193 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 168 |denumire=Clădirea fostei Camere Fiscale (în prezent Institutul politehnic, blocul central) |datare= |tip=IsAtAr|importanta=N |q=Q108261845 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=194 |ID=MD-C-At-N-0194 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vlaicu Pârcălab, 17 |denumire=Clădirea fostei Camere Guberniale de Revizie |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261846 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=195 |ID=MD-C-Is-N-0195 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 60A |denumire=Clădirea fostului castel de apă cu foișor de foc |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q2501338 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=196 |ID=MD-C-Is-N-0196 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 119 |denumire=Clădirea fostei clinici de boli oftalmice, fondată de medicul Iulia Kviatkovski |datare=1909-1910 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261851 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=197 |ID=MD-C-Is-N-0197 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 116 |denumire=Clădirea fostei clinici de boli oftalmice pentru copii, fondată de medicul Iulia Kviatkovski |datare=înc. sec. XX |tip=Is|importanta=N |q=Q108261852 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=198 |ID=MD-C-Is-N-0198 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 82A |denumire=Clădirea fostei clinici de pneumonie |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261853 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=199 |ID=MD-C-Is-N-0199 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vlaicu Pârcălab, 46 |denumire=Clădirea fostei comunități a surorilor medicale „Crucea Roșie” a mănăstirii Hîrbovăț |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q66826650 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=200 |ID=MD-C-Is-N-0200 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 103 |denumire=Clădirea fostei conduceri a Zemstvei Guberniale a Basarabiei |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAtAr|importanta=N |q=Q26834102 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=201 |ID=MD-C-Is-N-0201 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 63 |denumire=Clădirea fostei conduceri guberniale |datare=înc. sec. XX |tip=IsAr|importanta=N |q=Q105527825 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=202 |ID=MD-C-Is-N-0202 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 83 |denumire=Clădirea fostei Dume Orășenești |datare=1901 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q5102676 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=203 |ID=MD-C-Is-N-0203 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 15 |denumire=Clădirea veche a fostului gimnaziu de băieți nr. 2 |datare=înc. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261900 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=204 |ID=MD-C-Is-N-0204 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 111 |denumire=Clădirea fostului gimnaziu de băieți nr. 3, unde s-a votat Actul Unirii de către Sfatul Țării la 27 martie 1918 |datare= |tip=IsAt|importanta=N |q=Q7459711 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=205 |ID=MD-C-Is-N-0205 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 115 |denumire=Clădirea fostului gimnaziu de fete, fondat de principesa N. G. Dadiani (în prezent Muzeul de Artă Plastică) |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=IsArAt|importanta=N |q=Q25463492 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=206 |ID=MD-C-Is-N-0206 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 64/2 |denumire=Clădirea fostului gimnaziu de fete, fondat de Zemstva Basarabeană |datare=1880 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q54440087 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=207 |ID=MD-C-Is-N-0207 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 85 |denumire=Clădirea fostului gimnaziu de fete, fondat de baronesa I. A. von Heyking |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q81333763 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=208 |ID=MD-C-Is-N-0208 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vlaicu Pârcălab, 48 |denumire=Clădirea fostei judecătorii de district |datare=anii 1870-1880 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261914 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=209 |ID=MD-C-At-N-0209 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Iacob Hîncu, 4 |denumire=Clădirea fostului han |datare=înc. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261915 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=210 |ID=MD-C-At-N-0210 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Șipotelor, 2 |denumire=Clădirea fostei mori de aburi |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261916 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=211 |ID=MD-C-Is-N-0211 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Moara Roșie, 5 |denumire=Clădirea fostei mori cu aburi, numită „Roșie” |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q26950758 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=212 |ID=MD-C-Is-N-0212 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru Lăpușneanu, 2 |denumire=Clădirea fostului orfelinat „Balș” |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261919 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=213 |ID=MD-C-Is-N-0213 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 86 |denumire=Clădirea fostului pavilion al expoziției agricole |datare=1903 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261921 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=214 |ID=MD-C-Is-N-0214 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 78 |denumire=Clădirea fostului Seminar teologic |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108720007 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=215 |ID=MD-C-Is-N-0215 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 2 |denumire=Clădirea fostei școli |datare=1847 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261927 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=216 |ID=MD-C-Is-N-0216 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 31 |denumire=Clădirea fostei școli |datare=1913-1917 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261928 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=217 |ID=MD-C-Is-N-0217 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Bogdan Petriceicu-Hașdeu, 4 |denumire=Clădirea fostei școli |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261929 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=218 |ID=MD-C-Is-N-0218 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Dosoftei, 99 |denumire=Clădirea fostei școli-internat pentru copiii feroviarilor |datare=anii 1930 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261930 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=219 |ID=MD-C-Is-N-0219 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Ismail, 46 |denumire=Clădirea fostei școli de meserii |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261933 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=220 |ID=MD-C-Is-N-0220 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Avram Iancu, 29 |denumire=Clădirea fostei școli primare |datare=jum. I a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261934 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=221 |ID=MD-C-Is-N-0221 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 26 |denumire=Clădirea fostei școli poloneze de pe lângă biserica romano-catolică |datare=1901-1906 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261935 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=222 |ID=MD-C-Is-N-0222 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 65 |denumire=Clădirea fostei școli reale (în prezent Universitatea de Stat, blocul central) |datare=anii 1870 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261936 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=223 |ID=MD-C-Is-N-0223 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 33 |denumire=Clădirea fostei școli reale nr. 2 fondată de M. V. Karcevski |datare=1901 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q54411955 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=230 |ID=MD-C-Is-N-0230 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 82 |denumire=Clădirea Muzeului Zooagricol și de Meșteșuguri Populare (în prezent Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală) |datare=1906 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q1968696 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=231 |ID=MD-C-Is-N-0231 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Dosoftei, 124 |denumire=Complexul de cazărmi |datare=anii 1870-1880 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261939 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=232|set=2 |ID=MD-C-Is-N-0232 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vasile Alecsandri, 14|păstreazăadresa=1 |denumire=Complexul de clădiri ale fostului azil pentru bătrâni „Frăția Alexandru Nevski” |datare=1867 – înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261940 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |păstreazăadresa=1 |denumire=Biserica „Sfântul Mare Cneaz Vladimir” (fosta Biserică „Icoana Maicii Domnului „Bucuria tuturor scârbiților””) |datare=1899–1900 |q=Q108261940 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=233 |ID=MD-C-Is-N-0233 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 25 |denumire=Complexul de clădiri ale fabricii de bere |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261943 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=234 |ID=MD-C-Is-N-0234 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Calea Orheiului, 90 |denumire=Complexul de clădiri ale hergheliei |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261944 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=235 |ID=MD-C-Is-N-0235 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Pușkin, 11 |denumire=Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=IsAtAr|importanta=N |q=Q25464095 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=236 |ID=MD-C-Is-N-0236 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Rabbi Țirilson, 8 |denumire=Complexul fostei sinagogi, cu azilul pentru bătrâni |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q30919055 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=237 |ID=MD-C-Is-N-0237 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Dosoftei, 138 |denumire=Complexul de clădiri ale fostei societăți anonime belgiene „Tramvai” |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q26257323 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=238 |ID=MD-C-Is-N-0238 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sarmizegetusa, 48 |denumire=Complexul de clădiri și grădina peisajeră ale școlii de pomicultură și viticultură |datare=1842 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261950 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=239 |ID=MD-C-Is-N-0239 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 67 |denumire=Complexul de clădiri ale fostei Școli teologice. Biserica „Întâmpinarea Domnului” |datare=1880 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q27096178 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=240 |ID=MD-C-Is-N-0240 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 163 |denumire=Complexul de clădiri ale spitalului de boli infecțioase, fondat de medicul Toma Ciorbă |datare=1886-1932 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261954 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=241 |ID=MD-C-Is-N-0241 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Columna, 150 |denumire=Complexul de clădiri ale fostului spital evreiesc |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=IsAtAr|importanta=N |q=Q108261955 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=242 |ID=MD-C-Is-N-0242 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexandru cel Bun, 38 |denumire=Conacul urban Zoti |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261957 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=243 |ID=MD-C-Is-N-0243 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 31 |denumire=Conacul urban Pisarjevski |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261958 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=244 |ID=MD-C-Is-N-0244 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 62 |denumire=Conacul urban Rîșcanu-Derojinski (reconstruit în anii 50 ai sec. XX pentru sediul Sovietului Suprem al R.S.S.M.) |datare= |tip=IsAt|importanta=N |q=Q54558003 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=245 |ID=MD-C-Is-N-0245 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 92 |denumire=Conac urban Dolivo-Dobrovolski |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q105527855 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=246 |ID=MD-C-Is-N-0246 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Columna, 106 |denumire=Conac urban Catargi |datare=1821-1823 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261964 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=247 |ID=MD-C-Is-N-0247 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Columna, 110 |denumire=Conac urban Nazarov |datare=sf. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261965 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=248 |ID=MD-C-Is-N-0248 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Maria Cebotari, 6 |denumire=Conac urban |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261966 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=249 |ID=MD-C-Is-N-0249 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 52 |denumire=Conacul urban Inglezi |datare=1873-1875 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q21684345 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=250 |ID=MD-C-At-N-0250 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 5 |denumire=Conac urban |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261970 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=251 |ID=MD-C-At-N-0251 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 20 |denumire=Conac urban |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261971 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=252 |ID=MD-C-At-N-0252 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Serghei Lazo, 11 |denumire=Conacul urban Ianușevici |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261972 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=253 |ID=MD-C-At-N-0253 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Serghei Lazo, 14 |denumire=Conac urban |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261973 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=254 |ID=MD-C-Is-N-0254 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Serghei Lazo, 24 |denumire=Conacul urban Cazimir-Cheșco |datare=1858, 1859-1901 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261975 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=255 |ID=MD-C-At-N-0255 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 31 |denumire=Conac urban |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261976 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=256 |ID=MD-C-At-N-0256 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 10 |denumire=Conac urban |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261977 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=257 |ID=MD-C-At-N-0257 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 17 |denumire=Conac urban |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261978 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=258 |ID=MD-C-At-N-0258 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 35 |denumire=Conac urban al familiei Donici |datare=anii 1850-1860 |tip=At|importanta=N |q=Q108261979 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=259 |ID=MD-C-At-N-0259 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 53 |denumire=Conac urban |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q105527877 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=260 |ID=MD-C-At-N-0260 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Petru Movilă, 37 |denumire=Conac urban |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261983 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=261 |ID=MD-C-At-N-0261 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Petru Movilă, 84 |denumire=Conac urban |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261984 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=262 |ID=MD-C-At-N-0262 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Petru Movilă, 122 |denumire=Conac urban |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261986 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=263 |ID=MD-C-At-N-0263 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit Petru Movilă, 55 |denumire=Conac urban |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261987 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=264 |ID=MD-C-At-N-0264 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 37 |denumire=Conac urban |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261988 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=265 |ID=MD-C-At-N-0265 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 59 |denumire=Conac urban |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261989 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=266 |ID=MD-C-At-N-0266 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 47 |denumire=Conac urban |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108261990 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=267 |ID=MD-C-At-N-0267 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 160 |denumire=Conacul urban Teodosiu |datare=1886 |tip=At|importanta=N |q=Q108261991 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=268 |ID=MD-C-At-N-0268 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 100 |denumire=Conacul urban Ghica-Comănești V. V. Cristi |datare=anii 1870 |tip=At|importanta=N |q=Q108261992 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=269 |ID=MD-C-At-N-0269 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 153 |denumire=Conac urban |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261993 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=270 |ID=MD-C-At-N-0270 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 161 |denumire=Conacul urban al baronului A. F. Stuart |datare=1900-1917 |tip=At|importanta=N |q=Q108261994 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=271 |ID=MD-C-Is-N-0271 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Tricolorului, 42 |denumire=Conac urban |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108261995 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=273 |ID=MD-C-At-N-0273 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Columna, 72 |denumire=Edificiu pentru funcții social-culturale |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261998 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=274 |ID=MD-C-At-N-0274 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vasile Alecsandri, 115 |denumire=Edificiu pentru funcții social-culturale cu magazin la parter |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108261999 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=275 |ID=MD-C-Is-N-0275 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 39 |denumire=Edificiu pentru funcții social culturale, în care s-a aflat Școala „Belle Arte” |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108262000 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=276 |ID=MD-C-At-N-0276 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 72 |denumire=Edificiu pentru funcții social-culturale |datare=jum. II a sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108262003 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=277 |ID=MD-C-At-N-0277 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 90 |denumire=Edificiu pentru funcții social-culturale |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108262004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=278 |ID=MD-C-At-N-0278 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Veronica Micle, 3 |denumire=Edificiu pentru funcții social-politice |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108262005 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=279 |ID=MD-C-At-N-0279 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 16 |denumire=Edificiu pentru funcții social-politice |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108262006 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=280 |ID=MD-C-At-N-0280 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vlaicu Pârcălab, 71 |denumire=Edificiu pentru funcții social-politice |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108262007 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=281 |ID=MD-C-Is-N-0281 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 148 |denumire=Edificiu pentru funcții social-politice |datare=1840 |tip=IsAtAr|importanta=N |q=Q41635394 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=282 |ID=MD-C-At-N-0282 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Tighina, 6 |denumire=Edificiu pentru funcții social-culturale |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262012 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=283|set=13 |ID=MD-C-At-N-0283 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Octavian Goga – 2, 4, 7, 8, 13, 14, 18, 20, 21, 24, 26, 33 |denumire=Fondul construit |datare= |tip=AtAr|importanta=N |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Sf. Andrei – 15, 17, 19, 20, 24, 25, 26, 27, 28, 30, 33, 35, 38, 44, 46, 58 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Zamfir Arbore – 1, 2, 2B, 4A, 5, 9, 10, 11, 12, 13, 18, 20, 22 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Anton Pann – 7, 11, 15, 17, 19 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Buna Vestire – 6, 9, 15, 19, 21 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Căpriana – 52, 54, 56, 76 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. A. Hîjdeu – 37, 56, 57, 58, 59, 63, 68, 71 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Sf. Ilie – 41, 58, 64 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Pruncul – 2, 4, 6, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 16, 18, 20, 22, 24 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=Colina Pușkin – 2, 3, 4, 5, 8, 8A, 10, 12, 16, 36 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Petru Rareș – 32, 33, 34, 35, 36, 37, 49, 53, 55 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Grigore Ureche – 12, 21, 42, 44, 46, 49, 51, 54, 56, 58, 61, 64, 73 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |adresa=str. Alexandru Vlahuță – 3, 5, 6, 7, 8, 10, 12, 13, 14, 22, 24, 26, 28 |denumire= |datare= |q=Q134707004 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=284 |ID=MD-C-Is-N-0284 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa= |denumire=Grădina publică „Ștefan cel Mare”. Îngrădirea ornamentală. Sculpturile monumentale ale clasicilor |datare=1818 – sec. XX |tip=IsAtAr|importanta=N |q=Q8082598 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=285 |ID=MD-C-Is-N-0285 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Ismail |denumire=Monumentul gloriei militare |datare=1975 |tip=IsAr|importanta=N |q=Q39058860 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=286 |ID=MD-C-Is-N-0286 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Ismail |denumire=Monument în memoria eroilor căzuți în luptele pentru independența și integritatea Republicii Moldova |datare=1992 |tip=Is|importanta=N |q=Q108262032 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=291 |ID=MD-C-Is-N-0291 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=Grădina publică Ștefan cel Mare și Sfânt |denumire=Monument lui Ștefan cel Mare și Sfânt |datare=1929 |tip=IsAr|importanta=N |q=Q4343360 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=296 |ID=MD-C-Is-N-0296 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=Grădina publică Ștefan cel Mare și Sfânt |denumire=Monument lui A. S. Pușkin |datare=1885 |tip=IsAr|importanta=N |q=Q108262048 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=308 |ID=MD-C-Is-N-0308 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa= |denumire=Nucleul istoric al Chișinăului cu amplasamentul cuprins între străzile Alexei Mateevici, Constantin Stere, Alexei Șciusev, Mihai Viteazul, str-la Sfântul Andrei, străzile Sfântul Andrei, Ivan Zaikin, Albișoara, Ismail, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, străzile Ciuflea, București, Lev Tolstoi, reprezentat prin trama stradală cu fondul construit, scuarurile și monumentele păstrate ''in situ'' (a se vedea și fondul construit al străzilor specificate la poziția 283) |datare=jum. II a sec. XV – înc. sec. XX |tip=IsUrAtAr|importanta=N |q=Q61086021 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=309 |ID=MD-C-Is-N-0309 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolai Dimo, 6 |denumire=Paraclis comemorativ voluntarilor bulgari și ruși |datare=1881-1882 |tip=IsAr|importanta=N |q=Q12723401 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=310 |ID=MD-C-Is-N-0310 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. George Enescu, 5 |denumire=Dendrariu |datare=sec. XIX |tip=IsAr|importanta=N |q=Q28937919 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=311 |ID=MD-C-Is-N-0311 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa= |denumire=Parcul Valea Morilor |datare=mijl. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q25459177 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=317 |ID=MD-C-Is-N-0317 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mircești, 44 |denumire=Placă comemorativă profesorilor, colaboratorilor și studenților căzuți în război (1941-1945) |datare= |tip=IsAr|importanta=N |q=Q108262080 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=320 |ID=MD-C-Is-N-0320 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Habad Liubavici, 8-10 |denumire=Sinagoga „Sticlarilor” |datare=mijl. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q9349822 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=324 |ID=MD-C-Ar-N-0324 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 79 |denumire=Teatrul Național „Mihai Eminescu” |datare=1930-1954 |tip=ArAt|importanta=N |q=Q20431928 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=341 |ID=MD-C-Ah-N-0341 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. M. Sadoveanu |denumire=Tumul |datare=epoca antică |tip=Ah|importanta=N |q=Q108262117 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=346 |ID=MD-C-Is-N-0346 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, 7 |denumire=Vila urbană Gafencu |datare=înc. sec. XX |tip=Is|importanta=N |q=Q108262125 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=347 |ID=MD-C-At-N-0347 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 72 |denumire=Vilă urbană |datare=1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262127 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=348 |ID=MD-C-Is-N-0348 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 167 |denumire=Vila urbană în care a locuit muzicologul și pedagogul V. P. Gutora |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108262128 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=349 |ID=MD-C-Is-N-0349 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 115 |denumire=Vila urbană a lui V. Herța |datare=1906 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q53548130 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=350 |ID=MD-C-Is-N-0350 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare, 113 |denumire=Vila urbană a lui M. Kligman |datare=înc. sec. XX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108262134 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=351 |ID=MD-C-Is-N-0351 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Serghei Lazo, 7 |denumire=Vila urbană a lui A. S. Mimi |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q60981273 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=352 |ID=MD-C-At-N-0352 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 79 |denumire=Vila inginerului Pronin (fragment) |datare= |tip=At|importanta=N |q=Q108262141 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=353 |ID=MD-C-At-N-0353 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Pușkin, 17 |denumire=Vila urbană a lui Semigradov |datare=1890 |tip=At|importanta=N |q=Q105527795 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=354 |ID=MD-C-At-N-0354 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Maria Cebotari, 61 |denumire=Vilă pentru două familii |datare=1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262142 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=355 |ID=MD-C-At-N-0355 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mălina Mare, 39 |denumire=Vila urbană a lui M. Karcevski |datare=1897-1898 |tip=At|importanta=N |q=Q108262143 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=356 |ID=MD-C-At-N-0356 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Al. Bernardazzi, 52 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262144 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=357 |ID=MD-C-At-N-0357 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. București, 76 |denumire=Vilă urbană |datare=înc. sec. XX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108262148 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=358 |ID=MD-C-At-N-0358 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Maria Cebotari, 5 |denumire=Vilă urbană |datare=sec. XIX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108262149 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=359 |ID=MD-C-At-N-0359 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 13A |denumire=Vilă urbană |datare=înc. sec. XX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108262150 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=360 |ID=MD-C-At-N-0360 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 33 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108262151 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=361 |ID=MD-C-At-N-0361 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 34 |denumire=Vilă urbană |datare=înc. sec. XX |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108262152 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=362 |ID=MD-C-At-N-0362 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 36 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262153 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=363 |ID=MD-C-At-N-0363 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihai Eminescu, 51 |denumire=Vilă urbană |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108262155 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=364 |ID=MD-C-At-N-0364 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vasile Alecsandri, 18 |denumire=Vilă urbană |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108262157 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=365 |ID=MD-C-At-N-0365 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Nicolae Iorga, 24 |denumire=Vilă urbană |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108262158 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=366 |ID=MD-C-At-N-0366 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Mihail Kogălniceanu, 50 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262159 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=367 |ID=MD-C-At-N-0367 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Plămădeală, 2 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262160 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=368 |ID=MD-C-At-N-0368 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 23 |denumire=Vilă urbană |datare=sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108262161 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=369 |ID=MD-C-At-N-0369 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 65 |denumire=Vilă urbană |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108262162 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=370 |ID=MD-C-At-N-0370 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 69 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262163 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=371 |ID=MD-C-At-N-0371 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 74 |denumire=Vilă urbană |datare=jum. II a sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108262164 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=372 |ID=MD-C-At-N-0372 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 103 |denumire=Vilă urbană |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q105527809 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=373 |ID=MD-C-At-N-0373 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 119 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262167 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=374 |ID=MD-C-At-N-0374 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Vlaicu Pârcălab, 39 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262168 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=375 |ID=MD-C-At-N-0375 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Pușkin, 11 |denumire=Vilă urbană |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q108262169 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=376 |ID=MD-C-At-N-0376 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 2 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262170 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=377 |ID=MD-C-At-N-0377 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 35 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262171 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=378 |ID=MD-C-At-N-0378 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 49 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262172 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=379 |ID=MD-C-At-N-0379 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 51 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262174 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=380 |ID=MD-C-At-N-0380 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Sfatul Țării, 55 |denumire=Vilă urbană |datare=înc. sec. XX |tip=At|importanta=N |q=Q108262175 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=381 |ID=MD-C-At-N-0381 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. A. Șciusev, 117 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262177 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=382 |ID=MD-C-At-N-0382 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. 31 August 1989, 95 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262178 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=383 |ID=MD-C-At-N-0383 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Timiș, 3 |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262179 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=384 |ID=MD-C-At-N-0384 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Zamfir Arbore, 4A |denumire=Vilă urbană |datare=anii 1930 |tip=At|importanta=N |q=Q108262180 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=384.1 |ID=MD-C-At-N-0384.1 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73 |denumire=Clădirea fostului Minister al Alimentației Publice (în prezent sediul Procuraturii Generale a Republicii Moldova) |datare=anii 1950 |tip=At|importanta=N |q=Q112194691 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=384.2 |ID=MD-C-At-N-0384.2 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Grigore Vieru, 12 |denumire=Clădirea Maternității nr. 2, cu parcul adiacent |datare=anii 1950 |tip=At|importanta=N |q=Q112194744 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=384.3 |ID=MD-C-At-N-0384.3 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Renașterii Naționale, 7 |denumire=Edificiul Circului din Chișinău |datare=1981 |tip=At|importanta=N |q=Q4222663 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=384.4 |ID=MD-C-Is-N-0384.4 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Aeroport, 16 |denumire=Clădirea Aerogării „Chișinău–Revaca” |datare=1960 |tip=IsAt|importanta=N |q=Q119107285 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=384.5 |ID=MD-C-At-N-0384.5 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Dacia, 56 (pe teritoriul Muzeului Satului) |denumire=Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (Biserica de lemn „Sf. Treime” din satul Hirișeni, raionul Telenești) |datare=1820, strămutată din satul Hirișeni, raionul Telenești, în Chișinău și restaurată în anul 2010 |tip=At|importanta=N |q=Q20440432 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=384.6 |ID=MD-C-At-N-0384.6 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Dacia, 56 (pe teritoriul Muzeului Satului) |denumire=Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din satul Gârbova, raionul Ocnița) |datare=1908, strămutată din satul Gârbova, raionul Ocnița, în Chișinău și restaurată în anul 2020 |tip=At|importanta=N |q=Q108270272 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=384.7 |ID=MD-C-At-N-0384.7 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 1 |denumire=Sediul Academiei de Științe a Moldovei |datare=1951-1955 |tip=At|importanta=N |q=Q124317530 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=384.8|set=2 |ID=MD-C-Is-N-0384.8 |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Alexei Mateevici, 11|păstreazăadresa=1 |denumire=Cimitir cu complex de monumente |datare=sec. XIX-XX |tip=IsArAt|importanta=N |q=Q18405702 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |păstreazăadresa=1 |denumire=Biserica „Tuturor Sfinților” |datare=1830 |q=Q18405702 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=387F |ID=MD-C-At-L-0387F |loc_WD=Q21197|loc=Chișinău|adresa=str. Miron Costin |denumire=Complexul comemorativ „Feciorilor Patriei – Sfântă Amintire” |datare=2007 |tip=At|importanta=L |q=Q108262198 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=388|set=2 |ID=MD-C-At-N-0388 |loc_WD=Q642008|loc=Codru|adresa=str. Costiujeni, 3|păstreazăadresa=1 |denumire=Complexul de clădiri și parcul Spitalului Clinic de Psihiatrie |datare=sf. sec. XIX – înc. sec. XX |tip=AtIs|importanta=N |q=Q108262199 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|continuareset=1 |păstreazăadresa=1 |denumire=Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” (fosta biserică „Sfântul Alexandr Nevski”) |datare=1904–1907 |q=Q108262199 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=388.8 |ID=MD-C-Ai-N-0388.8 |loc_WD=Q1139983|loc=Cricova|adresa= |denumire=Complexul „Combinatul de Vinuri „Cricova S.A.”” (galeriile fostei cariere de piatră și structurile subterane (inclusiv sălile de degustare), ansamblul construcțiilor terestre cu terenurile aferente și de peisaj geografic) |datare=fondat în 1952 |tip=AiCp|importanta=N |q=Q15212003 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=391 |ID=MD-C-Is-N-0391 |loc_WD=Q428572|loc=Ciorescu|adresa= |denumire=Complexul de clădiri și parcul fostei școli de agronomie, fondată de Ion Ciorescu |datare=sf. sec. XIX |tip=Is|importanta=N |q=Q108262202 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=392 |ID=MD-C-Is-N-0392 |loc_WD=Q428572|loc=Ciorescu|adresa= |denumire=Complexul subteran de păstrare a vinului |datare=mijl. sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108262203 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=392.1 |ID=MD-C-Im-N-0392.1 |loc_WD=Q2457214|loc=Goian|adresa= |denumire=Casa scriitorului Ion Canna (1902–1979) |datare= |tip=Im|importanta=L |q=Q108259384 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=395 |ID=MD-C-At-N-0395 |loc_WD=Q2708692|loc=Durlești|adresa=str. Alexei Mateevici, 8/2 |denumire=Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” |datare=1865 |tip=At|importanta=N |q=Q108262207 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=396 |ID=MD-C-Is-N-0396 |loc_WD=Q2708692|loc=Durlești|adresa= |denumire=Casa parohială în care s-a născut sculptorul A. Plămădeală |datare=jum. II a sec. XIX |tip=IsAt|importanta=N |q=Q108262208 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=399 |ID=MD-C-Ar-N-0399 |loc_WD=Q2708692|loc=Durlești|adresa= |denumire=Sculptură populară. La cimitir |datare= |tip=Ar|importanta=N |q=Q108262211 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=403 |ID=MD-C-Is-N-0403 |loc_WD=Q2621050|loc=Vadul lui Vodă|adresa= |denumire=Monument la mormântul comun al ostașilor căzuți în 1944 |datare= |tip=Is|importanta=N |q=Q108262216 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=406 |ID=MD-C-At-N-0406 |loc_WD=Q2621050|loc=Vadul lui Vodă|adresa= |denumire=Vila Sicard |datare=sf. sec. XIX |tip=At|importanta=N |q=Q20433219 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=407 |ID=MD-C-At-N-0407 |loc_WD=Q2387803|loc=Condrița|adresa= |denumire=Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” |datare=1738 |tip=At|importanta=N |q=Q19707824 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=408 |ID=MD-C-Is-N-0408 |loc_WD=Q2387803|loc=Condrița|adresa= |denumire=Monument în memoria consătenilor căzuți în război (1941-1945) |datare= |tip=Is|importanta=N |q=Q108262222 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=409 |ID=MD-C-At-N-0409 |loc_WD=Q2387132|loc=Cruzești|adresa= |denumire=Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” |datare=1931–1934 |tip=At|importanta=N |q=Q108262223 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=414 |ID=MD-C-At-N-0414 |loc_WD=Q2628984|loc=Sîngera|adresa=str. 31 August 1989, 41 |denumire=Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Pictură murală |datare=1912–1921 |tip=AtAr|importanta=N |q=Q108262231 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=420 |ID=MD-C-At-N-0420 |loc_WD=Q4326360|loc=Goianul Nou|adresa=str. Vasile Alecsandri, 1 |denumire=Biserica „Adormirea Maicii Domnului” |datare=1825 |tip=At|importanta=N |q= }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=421 |ID=MD-C-At-N-0421 |loc_WD=Q2387119|loc=Băcioi|adresa= |denumire=Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” |datare=1866–1867 |tip=At|importanta=N |q=Q108259854 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=422 |ID=MD-C-At-N-0422 |loc_WD=Q2387827|loc=Grătiești|adresa=str. Alexei Mateevici, 5 |denumire=Biserica „Sfânta Treime” |datare=1904–1908 |tip=At|importanta=N |q=Q108259217 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=423 |ID=MD-C-Ar-L-0423 |loc_WD=Q2387827|loc=Grătiești|adresa= |denumire=Sculptură populară. La cimitir |datare= |tip=Ar|importanta=L |q=Q108259219 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=424 |ID=MD-C-At-N-0424 |loc_WD=Q939632|loc=Trușeni|adresa=str. Ștefan cel Mare și Sfânt, 140 |denumire=Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” |datare=1841 |tip=At|importanta=N |q=Q108260875 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=425 |ID=MD-C-At-N-0425 |loc_WD=Q2388079|loc=Budești|adresa=str. Florilor, 1 |denumire=Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” |datare=1912–1942 |tip=At|importanta=N |q=Q108259168 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=426 |ID=MD-C-Im-N-0426 |loc_WD=Q2388079|loc=Budești|adresa= |denumire=Casa geografului E. Proca (1937–1982) |datare= |tip=Im|importanta=N |q=Q108259169 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=427 |ID=MD-C-At-N-0427 |loc_WD=Q2618988|loc=Colonița|adresa=str. Alexei Mateevici, 30 |denumire=Biserica „Nașterea Maicii Domnului” |datare=1914 |tip=At|importanta=N |q=Q108259186 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=428 |ID=MD-C-At-N-0428 |loc_WD=Q2631216|loc=Ghidighici|adresa= |denumire=Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” |datare=1833 |tip=At|importanta=N |q=Q97133495 }} {{Wikipedia:Wiki Loves Monuments/Moldova/item-listă|nr=429 |ID=MD-C-Ar-L-0429 |loc_WD=Q2631216|loc=Ghidighici|adresa= |denumire=Sculptură populară. La cimitir |datare= |tip=Ar|importanta=L |q=Q108260808 }} |} ==Note== <references/> {{Registrul monumentelor ocrotite de stat RM}} [[Categorie:Liste ale monumentelor din Republica Moldova ocrotite de stat|Chișinău]] 5mvtgt3lzdmfh8oo56m5az25hrgo1jx 0 2605434 17023870 15611167 2025-06-10T13:51:45Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2019]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023870 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | traducător = [[Antuza Genescu]] | editura_ro =Nemira, col. Armada | data_apariției_în_românia =11 noiembrie 2019 | format =Paperback | audio = | pagini_ro = 416 | isbn_ro = ISBN 978-606-43-0607-4}} '''''Orașul de la miezul nopții'''''<ref>{{Citation|title=Orasul de la miezul noptii - Charlie Jane Anders|url=https://www.libris.ro/orasul-de-la-miezul-noptii-charlie-jane-anders-NEM978-606-43-0607-4--p11889083.html|language=en|access-date=2021-08-25}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://nemira.ro/orasul-de-la-miezul-noptii|titlu=Orașul de la miezul nopții|publisher=Editura Nemira|accessdate=2021-08-25|limbă=ro}}</ref> (în {{en|The City In the Middle of the Night}}) este un [[roman științifico-fantastic]] din 2019 de {{Ill-wd|Q5084448|3=Charlie Jane Anders}}. Are loc pe o planetă în [[rotație sincronă]], unde viața umană, înconjurată de o [[viață extraterestră]] ostilă, este în mare parte împărțită între două orașe arhetipic diferite. Povestea principală se concentrează asupra a două personaje ale căror acțiuni le duc în afara orașelor. Explorează teme ale relațiilor personale, combinate cu probleme sociale și politice contemporane, așa cum sunt descrise în acest context extraterestru. == Rezumat == {{sinopsis}} Povestea are loc în [[Viitor îndepărtat în ficțiune|viitorul îndepărtat]], pe o [[Rotație sincronă|planetă în]] [[Rotație sincronă|planetă blocată în]] [[rotație sincronă]] numită „Ianuarie”. Oamenii trăiesc în {{Ill-wd|Q331824|3=zona crepusculară}}, între căldura fierbinte a părții orientate spre soare și pustiul înghețat al părții nocturne. Locuitorii sunt în mare parte împărțiți între două așezări urbane diametral opuse: Xiosphant, un oraș autoritar în care acțiunile cetățenilor sunt strict controlate și orice deviere este aspru pedepsită și Argelo, o [[anarhie]] sălbatică condusă de bande criminale concurente. Pe margine, călătorind între orașe, sunt grupuri precum Cetățenii, care consideră drumul ca propria lor casă. Intriga alternează între cele două personaje principale. Sophie, din Xiosphant, are un loc de muncă într-o universitate de elită, o pasiune pentru Bianca, colega ei, dar este și un [[Reacțiune (politică)|reacționar]] politic. În cele din urmă, Sophie este expulzată din oraș și aruncată în sălbăticia înghețată când își asumă vina pentru un furt comis de Bianca. Acolo, ea este salvată de „crocodili”, care nu sunt prădători instinctivi și periculoși, ci o specie nativă inteligentă, prezentă pe planetă cu mult înaintea oamenilor, care comunică telepatic. Sophie învață să comunice cu ei și, cu ajutorul lor, se întoarce pe ascuns în Xiosphant, dar își dă seama că va mai ieși din oraș pentru a-i vizita. Al doilea protagonist principal este Mouth, un fost Cetățean deranjat de distrugerea violentă a grupului pe drum, în timp ce încearcă să își construiască o nouă viață de comerciant. Cele două intrigi ale romanului se unesc rapid, conexiunea fiind inițial catalizată de Bianca care caută ajutor pentru planurile sale politice. Totul evoluează rapid într-o serie de călătorii periculoase care duc personajele de-a lungul planetei, de la Xiosphant și Argelo în sălbăticia necunoscută. == Cadru == Anders a fost unul dintre fondatorii și editorii website-ului science-fiction și de tehnologie {{Ill-wd|Q575871|3=Io9}} înainte de a se retrage pentru a se concentra asupra unei cariere de scriitoare. Scriind pentru ''[[The Atlantic]]'', Anders a remarcat modul în care interesul ei pentru planetele în rotație sincronă (sau blocate în rezonanță) a determinat-o să scrie această lucrare. Ea afirmă că explorarea cercetărilor științifice pe această temă a determinat-o să descrie modul în care viața umană s-ar putea adapta pe o astfel de [[Exoplanetă|planetă]], deși există un compromis inevitabil între acuratețe și cerințele dramatice. == Recepție == Rebecca Evans, pentru ''{{Ill-wd|Q13512342|3=Los Angeles Review of Books}}'', a remarcat modul în care decorul extraterestru al cărții, care este departe de orice descriere realistă a schimbărilor climatice, este o „formă critică de defamiliarizare” și o modalitate de a discuta despre un subiect contemporan familiar, fără a reșapa povești mai vechi. Ea compară [[Dihotomie|dihotomia]] dintre cele două centre urbane cu ''[[Deposedații]]'' de [[Ursula K. Le Guin]] și remarcă modul în care Anders folosește contrastul dintre cele două orașe pentru a testa filozofia și etica, cu „onestitatea crudă și dureroasă” a personajelor și diversitatea lor ajutând la portretizarea convingătoare a problemelor mai mari, sociale și de mediu, care reprezintă nucleul romanului. Jason Sheehan, care face recenzii pentru radioul {{Ill-wd|Q671510|3=NPR}}, descrie cartea ca „o poveste despre felul în care se distrug marile idei sociale și despre cine este cel mai rău rănit în acest proces”, o poveste de acțiune și aventură asemănătoare unei fabule care, printr-o descriere intimă a relațiilor dintre persoane, aruncă o privire asupra „momentului nostru din istorie” prin lentila distorsionantă a cadrului său. Potrivit lui Adam Roberts de la ''[[The Guardian]]'', este un „roman al mileniului”, iar personajele, uneori judecate și neprihănite, manifestă în cele din urmă și rafinament și pasiune, totul combinat pentru a oferi o poveste din inimă. Povestea lui Anders diferă de alte lucrări din genul său nu atât din cauza temelor principale, cât și prin modul în care se îndepărtează de poveștile de avertizare cunoscute și, în schimb, prezintă o abordare a semnificației vieții în mijlocul unui mediu devastat. Este o lungă poveste a cărei principală narațiune, potrivit lui Roberts, este aceea a posibilei apropieri între oameni și extratereștri care trăiesc într-o atmosferă de dezgust reciproc. El observă că acest lucru este „bine făcut”, deși nu este foarte original, comparându-l cu scenariile din episoadele ''[[Star Trek: Generația următoare]]'' în care apare [[Jean-Luc Picard|căpitanul Picard]]. Romanul a fost nominalizat la [[Premiul Arthur C. Clarke]]<ref>{{Citat web|url=http://www.sfadb.com/Arthur_C_Clarke_Award_2020|titlu=Arthur C. Clarke Award 2020 {{!}} Science Fiction Awards Database|lucrare=www.sfadb.com|limbă=en-US}}</ref> și a câștigat în 2020 [[Premiul Locus pentru cel mai bun roman științifico-fantastic]]. == Referințe == <references /> ==Vezi și== * [[2019 în științifico-fantastic]] == Lucrări citate == * {{Citat carte|nume=Anders|prenume=Charlie Jane|titlu=The City In The Middle Of The Night|dată=2019|editură=[[Tor Books]]|locul-publicării=New York|isbn=978-0-7653-7996-2}} {{Premiul Locus pentru cel mai bun roman științifico-fantastic}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:Cărți Tor Books]] [[Categorie:Romane din 2019]] [[Categorie:2019 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2019]] 01chduoee3kn3nv1exd98trr46rfd17 0 2606675 17023840 15611220 2025-06-10T13:40:54Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023840 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | image =Fișier:Acceptare (roman).jpg | traducător = Bogdan Perdivară | editura_ro = [[Editura Trei|Trei]] | data_apariției = 2 septembrie 2014 | număr_pagini = }} '''''Acceptare''''' (titlu original în [[engleză]]: ''Acceptance'') este un roman [[science fiction]] al autorului american [[Jeff VanderMeer]], apărut în 2014. Acest roman este al treilea din seria de trei cărți cunoscută ca trilogia ''[[Trilogia Southern Reach|Southern Reach]]'' (Divizia Sudică), având în prim-plan agenția cu același nume. Romanul a apărut la 2 septembrie 2014.<ref>{{cite news| url= https://www.nytimes.com/2014/02/11/books/impatience-has-its-reward-books-are-rolled-out-faster.html |work= [[The New York Times]]| title= Impatience Has Its Reward: Books Are Rolled Out Faster| first= Julie | last= Bosman| date= February 10, 2014| access-date= June 7, 2018}}</ref> În România, romanul a apărut în anul 2016, la Editura Trei, în traducerea lui Bogdan Perdivară. ==Prezentare== {{sinopsis}} ''Acceptare'' sare în timp și printre perspectivele mai multor personaje din primele două romane ale trilogiei. == Referințe == <references /> == Legături externe == *{{Isfdb title|id=1759134}} ==Vezi și== *[[Lista volumelor publicate în Colecția Epsilon Science Fiction]] *[[2014 în științifico-fantastic]] {{Jeff VanderMeer}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane englezești]] [[Categorie:Romane din 2014]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:2014 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2014]] tqxsgmgdt4csw4dpb5vyriqefvvy26m 0 2606678 17023843 16475860 2025-06-10T13:42:00Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane ale anilor 2010]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023843 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Serie Cărți}} '''''Trilogia Southern Reach''''' (în engleză: '''''Southern Reach Trilogy''''') (altă denumire: ''Trilogia Divizia Sudică'') este o serie de romane SF ale scriitorului american [[Jeff VanderMeer]] publicate pentru prima dată în anul 2014 &#x2014; ''[[Anihilare (roman)|Anihilare]]'', [[Autoritate (roman)|''Autoritate'']] și ''[[Acceptare (roman)|Acceptare]]''. Trilogia își ia numele de la agenția secretă care este esențială în intriga trilogiei. În 2013, [[Paramount Pictures]] a cumpărat drepturile de ecranizare ale seriei<ref>{{Citat web|url=http://io9.com/jeff-vandermeer-gets-movie-deal-for-his-forthcoming-sou-460045024|nume=Newitz|titlu=Jeff VanderMeer gets movie deal for his forthcoming Southern Reach trilogy|publisher=Io9.com|date=28 March 2013|accessdate=2014-04-08|first1=Annalee|archive-date=2014-05-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20140501140909/http://io9.com/jeff-vandermeer-gets-movie-deal-for-his-forthcoming-sou-460045024|dead-url=yes}}</ref> și a produs o [[Anihilare (film)|adaptare cinematografică a primului roman]], cu [[Alex Garland]] ca scenarist și regizor.<ref name="Variety">{{Citat web|url=https://variety.com/2014/film/news/annihilation-alex-garland-1201343824/|nume=McNary|titlu=‘Annihilation’ Movie Gains Momentum at Paramount with Alex Garland|date=31 October 2014|accessdate=26 April 2015|first1=Dave|lucrare=Variety}}</ref> Filmul a fost lansat în 2018. ==Privire generală== {| class="wikitable" |+ Trilogia ''Southern Reach'' |- ! Nr. !! Titlul original !! Titlul în română !! ISBN original !! ISBN ro !! Data publicării !! În română !! Ecranizare |- | 1 || ''[[Anihilare (roman)|Annihilation]]'' || ''[[Anihilare (roman)|Anihilare]]'' || ISBN 0-374-10409-3 || ISBN 978-606-719-052-6 || febr. 2014 || 2014 || [[Anihilare (film)|2018]] |- | 2 || ''[[Autoritate (roman)|Authority]]'' || ''[[Autoritate (roman)|Autoritate]]'' || ISBN 0-374-10410-7 || ISBN 978-606-719-193-6 || 6 mai 2014 || 2015 || - |- | 3 || ''[[Acceptare (roman)|Acceptare ]]'' || ''[[Acceptare (roman)|Acceptare ]]'' || ISBN 0-374-10411-5 || ISBN 978-606-719-653-5 || 2 sept. 2014 || 2016 || - |} == „Aria X” == În serie, Southern Reach (Divizia Sudică) este o agenție secretă care conduce expedițiile într-o zonă cunoscută sub numele de Aria X. Zona este o secțiune nelocuită și abandonată din Statele Unite, pe care natura o recuperează treptat.<ref name="USAT">{{Citat web|url=https://www.usatoday.com/story/life/books/2014/02/28/jeff-vandermeer-annihilation/5902023/|nume=Spiegelman|titlu=Jeff VanderMeer: 'Power of Nature' Inspired New Sci-Fi Novel 'Annihilation'|date=28 February 2014|accessdate=2014-04-08|first1=Ian}}</ref> Este cadrul principal din ''Anihilare''. == Influențe == [[Fișier:Group Walking Behind Lighthouse By Carole Robertson.jpg|miniatura|Farul din ''St. Marks National Wildlife Refuge'' ]] VanderMeer a spus că principala sa inspirație pentru Aria X a fost o plimbare prin ''St. Marks National Wildlife Refuge''.<ref>{{Citat web|url=http://www.tallahassee.com/story/life/2014/03/29/exploring-area-x-local-author-has-hit-with-book-series-based-on-st-marks-wildlife-refuge/7055811/|nume=Schardl|titlu=Exploring ‘Area X’: Local author has hit with book series based on St. Marks Wildlife Refuge|publisher=Gannett|accessdate=21 July 2014|first1=Kati|lucrare=Tallahassee Democrat}}</ref> Totuși, el a mai spus că visele l-au inspirat să scrie unele elemente, ca de exemplu turnul din ''Anihilare''.<ref>{{Citat web|url=https://www.buzzfeed.com/lincolnmichel/jeff-vandermeer|nume=Michel|titlu=An Interview With Jeff VanderMeer: "Full Disclosure, I’m Really A Komodo Dragon"|accessdate=21 July 2014|first1=Lincoln|lucrare=Buzzfeed}}</ref> În plus, VanderMeer a citat o serie de cărți care au avut o influență asupra trilogiei ''Southern Reach,'' precum ''The Other Side of the Mountain'' de {{Ill-wd|Q3308992|3=Michel Bernanos}}.<ref name="USAT"/> == Publicare == Trilogia a fost lansată într-o succesiune rapidă pe o perioadă de 8 luni, în ceea ce a fost numit o „strategie inovatoare inspirată de [[Netflix]]”.<ref name="LAT">{{Citat web|url=http://www.latimes.com/books/jacketcopy/la-ca-jc-mcd-imprint-20170728-story.html|nume=Wappler|titlu=The boundary-pushing fiction of Sean McDonald and his new FSG imprint, MCD|accessdate=2018-02-24|first1=Margaret|lucrare=latimes.com}}</ref> Strategia a făcut ca a doua și a treia carte a trilogiei să ajungă pe [[The New York Times Best Seller list|lista celor mai bine vândute cărți realizată de New York Times]] și l-a transformat pe VanderMeer în „unul dintre cei mai anticipatori autori ai deceniului”.<ref name="LAT" /><ref>{{Citat știre|title=Paperback Trade Fiction|url=https://www.nytimes.com/best-sellers-books/2014-05-25/trade-fiction-paperback/list.html?date=2014-05-25&category=trade-fiction-paperback|data=May 25, 2014|journal=The New York Times}}</ref><ref name="NYT">{{Citat știre|title=Best Sellers – Paperback Trade Fiction|url=https://www.nytimes.com/best-sellers-books/2014-09-21/trade-fiction-paperback/list.html|data=May 25, 2014|accessdate=September 12, 2014|journal=The New York Times}}</ref> == Recepție == Seria a avut parte de recenzii pozitive din partea criticilor. Revista ''Slate'' a catalogat trilogia ca una „fără compromisuri, cea mai plină de satisfacții, serie a genului”, în timp ce autorul [[Stephen King]] a caracterizat-o „înfiorătoare și fascinantă”.<ref name="Slate">{{Citat web|url=http://www.slate.com/articles/arts/books/2014/09/jeff_vandermeer_s_southern_reach_trilogy_acceptance_annihilation_and_authority.html|nume=Rogers|titlu=The Illusions of Control|first1=Mac}}</ref><ref name="King">{{Citat web|url=https://twitter.com/StephenKing/status/473142392741453825|nume=King|titlu=I'm loving THE SOUTHERN REACH TRILOGY, by Jeff Vandermeer|publisher=Twitter|date=June 1, 2014|first1=Stephen}}</ref> ''The New York Times'', despre ''Acceptare'', a ''s''pus că „VanderMeer a creat o lume captivantă și minunat realizată” și că trilogia în ansamblu reprezintă o „plăcere adevărată de lectură”.<ref name="NYTAcceptance">{{Citat știre|title=‘Acceptance,’ by Jeff VanderMeer|url=https://www.nytimes.com/2014/09/14/books/review/acceptance-by-jeff-vandermeer.html|prenume=Scott|nume=Hutchins|data=2014-09-12|accessdate=2018-02-24|language=en-US|issn=0362-4331|journal=The New York Times}}</ref> ''Anihilare'' a câștigat premiile [[Premiul Nebula pentru cel mai bun roman|Nebula]]<ref name="SFWA">{{Citat web|url=https://www.sfwa.org/2015/06/nebula-award-winners-announced-2/|titlu=SFWA Nebula Award Winners Announced (2014)}}</ref> și [[Premiul Shirley Jackson|Shirley Jackson]] pentru cel mai bun roman.<ref name="Jackson">{{Citat web|url=http://www.shirleyjacksonawards.org/nominees/|titlu=2014 Shirley Jackson Awards Winners}}</ref> Întreaga trilogie a fost, de asemenea, finalistă pentru premiul [[Premiul World Fantasy pentru cel mai bun roman|World Fantasy]] <ref>"[http://www.locusmag.com/News/2015/11/world-fantasy-awards-winners-2015/ World Fantasy Awards Winners 2015]," Locus Magazine, November 8, 2015.</ref> și pentru {{Ill-wd|Q452148|3=Kurd-Laßwitz-Preis}} din 2016.<ref>"[http://file770.com/?p=28642 2016 Kurd Laßwitz Preis Nominees]," File 770, April 24, 2016.</ref> == Adaptare == Primul roman, ''Anihilare,'' a fost adaptat într-un [[Anihilare (film)|film]] omonim de regizorul [[Alex Garland]], cu [[Natalie Portman]], Gina Rodriguez,<ref name="FilmStage">{{Citat știre|title=Alex Garland Sets Natalie Portman and Frances McDormand for ‘Annihilation’; Neill Blomkamp Lines Up Next Project|url=http://thefilmstage.com/news/alex-garland-sets-natalie-portman-and-frances-mcdormand-for-annihilation-neill-blomkamp-lines-up-next-project/|data=November 11, 2015|journal=thefilmstage.com}}</ref> Tessa Thompson,<ref name="Wrap">{{Citat știre|title='Creed's' Tessa Thompson Eyed to Join Natalie Portman, Gina Rodriguez in 'Annihilation' (Exclusive)|url=http://www.thewrap.com/creeds-tessa-thompson-eyed-to-join-natalie-portman-gina-rodriguez-in-annihilation-exclusive/|prenume=Jeff|nume=Sneider|data=January 4, 2016|accessdate=January 5, 2016|language=en-US|journal=TheWrap}}</ref> [[Jennifer Jason Leigh]]<ref name="Collider">{{Citat web|url=http://collider.com/jennifer-jason-leigh-annihilation-movie/|titlu=Jennifer Jason Leigh Up for Ex Machina Director's Annihilation|date=February 10, 2016|accessdate=2016-05-17|lucrare=Collider|limbă=en-US}}</ref> și [[Oscar Isaac]] în rolurile principale.<ref name="Den">{{Citat web|url=http://www.denofgeek.com/movies/annihilation/39553/annihilation-oscar-isaac-joins-alex-garland-s-new-film|titlu=Annihilation: Oscar Isaac joins Alex Garland’s new film|accessdate=May 17, 2016|lucrare=Den of Geek}}</ref> A fost lansat la 23 februarie 2018.<ref name="Variety"/> == Referințe == <references />   == Lectură suplimentară == * {{Citat revistă|nume=Ulstein|prenume=Gry|dată=2017|titlu=Brave New Weird: Anthropocene Monsters in Jeff VanderMeer's ''The Southern Reach''|url=https://biblio.ugent.be/publication/8535381/file/8535383|journal=Concentric: Literary and Cultural Studies|volum=43|pagini=71–96|doi=10.6240/concentric.lit.2017.43.1.05}} == Legături externe == * {{Official website}} * {{isfdb series|id=35950|title=Southern Reach Trilogy}} * VanderMeer, Jeff. [http://www.huffingtonpost.com/jeff-vandermeer/southern-reach-trilogy_b_5381331.html Natura lecturii: 10 influențe asupra trilogiei Southern Reach], ''Huffington Post'', 27 iulie 2014 == Vezi și == * [[Lista volumelor publicate în Colecția Epsilon Science Fiction]] * [[2014 în științifico-fantastic]] {{Jeff VanderMeer}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:2014 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Serii de romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Trilogii]] [[Categorie:Romane ale anilor 2010]] df3m4e7y9ydtnu2h2hxpewnvvfgt1oh 0 2606877 17023849 15399816 2025-06-10T13:45:17Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2015]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023849 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte}} '''''Copiii timpului'''''<ref>{{Citat web|url=https://nemira.ro/copiii-timpului-ebook|titlu=Copiii timpului (ebook)|publisher=Editura Nemira|accessdate=2021-09-03|limbă=ro|archive-date=2021-09-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20210903055827/https://nemira.ro/copiii-timpului-ebook|dead-url=yes}}</ref> (în engleză: ''Children of Time'') este un [[Științifico-fantastic|roman științifico-fantastic]] din 2015 al scriitorului britanic [[Adrian Tchaikovsky]]. Lucrarea a fost lăudată de ''[[Financial Times]]'' pentru „abordarea unor teme importante - [[zei]], [[Mesia|mesianică]], [[inteligență artificială]], [[Viață extraterestră|extraterestră]] - cu brio”. În august 2016, romanul a fost selectat în lista scurtă de șase lucrări dintr-un total de 113 cărți candidate la [[Premiul Arthur C. Clarke|premiul]] [[Premiul Arthur C. Clarke|Arthur C. Clarke]] pentru cea mai bună lucrare [[Științifico-fantastic|științifico-fantastică]] a anului. Directorul programului de premiere a spus că romanul are o „scară universală și un sentiment de uimire care amintește de [[Arthur C. Clarke|Clarke]] însuși”.<ref>Flood, Alison (24 August 2016). "Arthur C Clarke award goes to Adrian Tchaikovsky's novel of 'universal scale'". Retrieved 25 August 2016 – via www.theguardian.com.</ref> În iulie 2017, drepturile de autor au fost luate în considerare pentru o potențială adaptare cinematografică. O continuare, ''Copiii distrugerii'', a fost publicată în 2019.<ref>{{Citat web|url=https://nemira.ro/copiii-distrugerii-seria-copiii-timpului-2|titlu=Copiii distrugerii (Seria Copiii timpului, partea a II-a)|publisher=Editura Nemira|accessdate=2021-09-03|limbă=ro}}</ref> == Prezentare == {{sinopsis}} Intriga cărții implică o [[exoplanetă]] locuită de păianjeni evoluați (''[[Portia labiata]]'') [[Uplift (science fiction)|înălțată]] de cercetătoarea [[Uman|umană]] Avrana Kern și descoperirea lor mult mai târzie de către ultimii oameni în viață din [[univers]] de pe nava ''Ghilgameș''. Lucrarea prezintă contrastul dintre dezvoltarea societală a păianjenilor și descendența barbară a echipajului navei stelare a ultimilor oameni. == Personaje == === Vechiul Imperiu === ==== Dr. Avrana Kern ==== Un geniu auto-descris hotărât să „creeze o nouă viață simțitoare” după propria imagine a umanității. După distrugerea navei sale petrece mai multe milenii în interiorul unui satelit de observație, planând deasupra singurei lumi pe care a reușit să o însămânțeze cu nano-virusul care editează genele, care face minuni asupra populației de pe planetă.<ref name=":0">{{Citat carte|url=https://books.google.com/books?id=n7JfDwAAQBAJ&q=vitas|titlu=Children of Time|isbn=9780316452496|nume=Tchaikovsky|prenume=Adrian|dată=18 September 2018}}</ref> === Echipajul de pe ''Gilgameș'' === ==== Comandantul Guyen ==== Conducător al navei ''[[Gilgameș]],'' este foarte autoritar în privința expediției și a încărcăturii sale umane. După ce Kern îi forțează mâna, Guyen conduce nava într-o altă lume [[Terraformarea în științifico-fantastic|terraformată]] și descoperă tehnologia experimentală a vechiului imperiu capabilă să încarce o minte umană pe un computer suficient de mare. În cele din urmă devine dedicat unei noi misiuni, încărcându-se pe computerul de pe ''Gilgameș'', ca mijloc de a stabili un control mai ferm asupra navei însăși înainte de a se întoarce în lumea lui Kern.<ref name=":0"/> ==== Holsten ==== Este însărcinat cu interpretarea vechiului limbaj al imperiului, „Imperial C”. Principala responsabilitate a lui Holsten este de a ajuta nava arcă să navigheze prin teritoriile și tehnologia vechiului imperiu, deși în cele din urmă îmbrățișează o misiune superioară, stabilirea unei noi moșteniri culturale pentru umanitate bazată pe narațiunea istorică prin care a trăit în timp ce se afla la bordul lui ''Gilgameș''.<ref name=":0"/> ==== Lain ==== Inginer șef al ''Gilgameș'' și eventualul său lider [[de facto]], Lain este deseori obligat să repare nava în fața unor avarii tehnologice aproape insurmontabile. Ea devine liderul spiritual al generațiilor de locuitori de pe ''Gilgameș'' după ce și-a petrecut decenii din viață îndrumând și protejând „tribul”, precum și nava în sine. Dacă Guyen este ticălosul din narațiunea istorică a lui Holsten, atunci Lain este cu siguranță eroina.<ref name=":0"/> ==== Vitas ==== Ofițer-șef științific al ''Gilgameș'', este mai mult decât capabilă să realizeze cercetări notabile. Cu toate acestea, curiozitatea sa științifică ambițioasă o face adesea să o ia pe calea greșită. Ea este descrisă de către Holsten ca fiind oarecum robotizată și fără vârstă.<ref name=":0"/> ==== Karst ==== Șeful securității de pe ''Gilgameș'', se dovedește în cele din urmă un lider oarecum precaut prin limitarea accesului la arme în perioadele de confruntare internă de pe navă. Inițial intimidat de pistolarul dur, Holsten ajunge să-l respecte pe Karst până la sfârșitul romanului.<ref name=":0"/> ==Primire== A primit [[Premiul Arthur C. Clarke‎‎]]. == Referințe == {{References}}  ==Vezi și== * [[2015 în științifico-fantastic]] == Legături externe == * {{Isfdb title|1856439}} [[Categorie:Articole cu surse în limba germană (de)]] [[Categorie:Romane din 2015]] [[Categorie:2015 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2015]] 65pj6455fz6hyv6khme0e096hrb5r07 0 2736313 17023952 15611601 2025-06-10T14:19:46Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2016]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023952 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte|<!-- See Wikipedia:WikiProject_Novels or Wikipedia:WikiProject_Books -->}} '''''The Medusa Chronicles''''' este un [[Științifico-fantastic|roman științifico-fantastic]] din 2016 scris de [[Alastair Reynolds]] și [[Stephen Baxter]], o continuare a nuvelei lui [[Arthur C. Clarke]] ''[[Întâlnire cu Meduza]]'' din 1971. == Prezentare == {{sinopsis}} Romanul se extinde pe premisa nuvelei lui Clarke, ducând personajul principal în viitorul îndepărtat, mergând în trecut și pentru a arăta că atât romanul, cât și nuvela originală a lui Clarke au loc într-o [[Ucronie|istorie alternativă]] în care, în 1968, [[NASA]] și [[Programul spațial sovietic]] s-au unit pentru a preveni impactul unui [[asteroid]] cu [[Pământ|Pământul]]. == Recepție == Un recenzor al ''[[Publishers Weekly]]'' a declarat: „Abordarea romanului vine în detrimentul unei adâncimi psihologice, dar fanii celorlalte opere ale autorilor nu vor fi dezamăgiți”.<ref>{{Citat web|url=https://www.publishersweekly.com/978-1-4814-7967-7|titlu=Fiction Book Review: The Medusa Chronicles by Stephen Baxter and Alastair Reynolds. Saga, $26.99 (416p) ISBN 978-1-4814-7967-7|accessdate=22 May 2019|lucrare=[[Publishers Weekly]]|limbă=en}}</ref> Allen Stroud pe site-ul ''SF Book Review'' a menționat că „''The Medusa Chronicles'' este o lectură excelentă, care continuă de acolo de unde Clarke și-a lăsat personajul principal și îi extinde ideile într-un mod care îi aduce un omagiu, dar arată și valoarea celor doi scriitori care au ales să contribuie la această viitoare lume fictivă”.<ref>{{Citat web|url=https://sfbook.com/the-medusa-chronicles.htm|nume=Stroud|titlu=The Medusa Chronicles, a book by Alastair Reynolds {{!}} Book review|date=15 June 2016|accessdate=22 May 2019|first1=Alan|lucrare=sfbook.com}}</ref> == Referințe == <references /> {{Alastair Reynolds}}{{Stephen Baxter}} {{Control de autoritate}}{{DEFAULTSORT:Medusa Chronicles}} [[Categorie:Romane de Alastair Reynolds]] [[Categorie:Adaptări ale operelor lui Arthur C. Clarke]] [[Categorie:2016 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane de Stephen Baxter]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2016]] 2lnzfgzvs109jcinm2tjtgl2arfdvdx 0 2736534 17023898 15336516 2025-06-10T14:02:13Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2012]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023898 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte|image = Fișier:Pământul lung.jpg| traducător = Alina Bilciurescu | editura_ro = Nemira, [[Colecția Nautilus]] | data_apariției_în_românia =18 apr. 2016 | format =Paperback | audio = | pagini_ro = 368 | isbn_ro = ISBN 978-606-758-516-2 | precedată_de = | urmată_de =The Long War }}'''''Pământul Lung'''''<ref>{{isfdb title|2650746}}</ref><ref>{{Citation |title=Pământul lung (Seria PĂMÂNTUL LUNG, partea I) |publisher=Editura Nemira |url=https://nemira.ro/pamantul-lung-seria-pamantul-lung-partea-i}}</ref><ref>{{Citat web |url=https://nemira.ro/pamantul-lung-seria-pamantul-lung-partea-i-ebook |accessdate=2021-10-08 |titlu=copie arhivă |archive-date=2021-10-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20211008104344/https://nemira.ro/pamantul-lung-seria-pamantul-lung-partea-i-ebook |dead-url=yes }}</ref> (în {{en|The Long Earth}}) este un [[roman științifico-fantastic]] de [[Stephen Baxter]] și [[Terry Pratchett]].<ref name="announce">{{cite web|url=http://www.sfx.co.uk/2010/06/16/terry-pratchett-and-stephen-baxter-collaborating-on-the-long-earth/ |title=The Long Earth |publisher=SFX |access-date=16 December 2011}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.discworldmonthly.co.uk/thelongearth.php |title=Announcement The Long Earth |publisher=Discworld Monthly |date=10 October 2010 |access-date=16 December 2011 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20120131213148/http://www.discworldmonthly.co.uk/thelongearth.php |archive-date=31 January 2012 |df=dmy-all }}</ref> A apărut prima dată la 19 iunie 2012 la editura [[Doubleday]]. Este prima parte a seriei [[Seria Pământul lung|omonime]]. „Pământul lung” este o serie (posibil infinită) de lumi paralele asemănătoare Pământului, la care se poate ajunge folosind dispozitive ieftine numit „Stepper” - care sunt postate online, permițând umanității să exploreze diverse lumi. Acestea sunt în mare parte familiare, deși altele diferă în detalii din ce în ce mai mari, dar toate împărtășesc o asemănare: pe niciuna nu există sau n-a existat vreodată ''[[Homo sapiens]]'' - deși nu se poate spune același lucru despre specii anterioare [[hominid]]e, în special ''[[Homo habilis]]''. ==Continuări== Continuările romanului din seria omonimă sunt: # ''[[The Long War (novel)|The Long War]]'' (iunie 2013) # ''[[The Long Mars]]'' (iunie 2014) # ''[[The Long Utopia]]'' (iunie 2015) # ''[[The Long Cosmos]]'' (iunie 2016) ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[2012 în științifico-fantastic]] ==Legături externe== * {{isfdb title|1433940}} {{Terry Pratchett}}{{Stephen Baxter}} [[Categorie:Romane de Terry Pratchett]] [[Categorie:Romane de Stephen Baxter]] [[Categorie:Cărți Doubleday]][[Categorie:2012 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane din 2012]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2012]] lolowap4oz6zqpiynmwhr5kdcfc65m1 0 2745667 17024014 15611625 2025-06-10T14:38:21Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1993]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024014 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | image = Image:Flux Stephen Baxter.jpg }} '''''Flux''''' este un [[roman științifico-fantastic]] al scriitorului britanic [[Stephen Baxter]].<ref>{{cite web|title=FLUX ~~ STEPHEN BAXTER|url=https://www.fictiondb.com/author/stephen-baxter~flux~105524~b.htm|publisher=fictiondb.com|accessdate=27 June 2017}}</ref> A apărut prima dată la 3 decembrie 1993 la editura [[HarperCollins]]. Este al treilea roman din seria ''[[Xeelee Sequence]]''.<ref>{{cite web|title=Flux (Xeelee Sequence #3) by Stephen Baxter|url=http://www.goodreads.com/book/show/100681.Flux|website=[[Goodreads]]|publisher=goodreads.com|accessdate=27 June 2017}}</ref> Dura și semenii ei trăiesc în interiorul unei stele neutronice, așa cum au făcut-o de generații. Atât cât își pot aminti din trecut, „[[Glitch (astronomie)|glitch-uri]]” (instabilități ale câmpului magnetic din interiorul stelei cauzate de modificări ale rotației stelei) s-au întâmplat din când în când. Pe măsură ce începe romanul, are loc cel mai distrugător astfel de eveniment pe care și-l poate aminti cineva și care amenință să le distrugă casa. Pentru a supraviețui, Dura trebuie să călătorească într-un oraș îndepărtat și, în cele din urmă, în afara stelei în sine.<ref>{{cite web|last1=Massimo|first1=Luciani|title=Flux by Stephen Baxter|url=http://english.netmassimo.com/2012/06/04/flux-by-stephen-baxter/|publisher=english.netmassimo.com|accessdate=27 June 2017|date=4 June 2012}}</ref> ==Note== <references /> ==Vezi și== * [[Listă de ficțiuni cu călătorii în timp]] * [[1993 în științifico-fantastic]] * ''[[Dragon's Egg]]'' (1980), de [[Robert L. Forward]], alt roman despre o civilizație pe o [[stea neutronică]]. ==Legături externe== *{{Official website|http://www.stephen-baxter.com/books.html#}} {{Stephen Baxter}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 1993]] [[Categorie:Romane britanice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane de Stephen Baxter]] [[Categorie:Istorie alternativă]] [[Categorie:1993 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Xeelee Sequence]] [[Categorie:Cărți HarperCollins]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 1993]] 3irpv4afxc5ceavs0efzcvplq4ijp1l 0 2752027 17024880 15137314 2025-06-11T05:18:15Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024880 wikitext text/x-wiki '''Echipajul de prim ajutor''' este format din cel puțin 3 persoane cu pregătire paramedicală din structura [[Inspectoratul județean pentru situații de urgență|inspectoratelor pentru situații de urgență]], Unitatea Specială de Intervenție în Situații de Urgență și/sau din structura autorităților publice locale. Echipajul poate include și personal [[voluntariat|voluntar]] special pregătit<ref name="Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 republicată"> Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 republicată privind reforma în domeniul sănătății, Monitorul Oficial nr. 652 din 28 august 2015, art.120, alin.1 și alin.4-7</ref>, acesta poate fi în cadrul serviciului profesionist, [[Servicii de urgență voluntare|serviciului voluntar]] sau privat pentru situații de urgență. [[Fișier:Smurd citroen.jpg|thumb|Mașini de intervenție ale SMURD]] ==Despre echipaj de prim ajutor== Echipajul de prim ajutor calificat poate acționa și cu [[Autospecială pentru stingerea incendiilor|autospeciale de intervenție]] din dotarea inspectoratelor pentru situații de urgență, respectiv ale Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență, fără capacitate de transport pacient, cu condiția de a fi dotate cu echipamentele specifice, inclusiv cu defibrilator semiautomat. Echipajul de prim ajutor calificat are în dotarea ambulanței tip B, echipamente conform standardelor și reglementărilor naționale și europene, inclusiv cu defibrilatoare semiautomate.[[SMURD]] au în structura lor, după caz, echipaje de intervenție specializate în acordarea [[primul ajutor|primului ajutor]] calificat, reanimarea, descarcerarea și executarea operațiunilor de salvare, inclusiv salvarea aeriană<ref name=" Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 republicată "/>. == Note == <references /> ==Bibliografie== * Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 republicată privind reforma în domeniul sănătății, Monitorul Oficial nr. 652 din 28 august 2015 * H.G. Nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste, M. Of.Nr. 885 din 28 septembrie 2004 * Ordonanța Guvernului nr. 88 din 2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență * [http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215800 O.M.A.I. nr. 75 din 27 iunie 2019] Criterii de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență * [http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/178775, H.G.R. nr. 1579 din 18 decembrie 2005 actualizat]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} Statului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare ==Vezi și== * [[Serviciu de ambulanță]] * [[Tehnician medical de urgență]] * [[Servicii de pompieri din România]] * [[SMURD|Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD)]] * [[Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (România)|Serviciul de urgență 112]] * [[Paramedic]] ==Legături externe== * {{ro icon}} [https://www.igsu.ro/ Inspectoratul General pentru Situații de Urgență] * {{ro icon}}[https://smurd.ro/unitati/unitati-mobile/ SMURD, Unități mobile, Echipaje de prim-ajutor] * {{ro icon}} [https://pompieriiromanieu.wordpress.com/servicii-de-pompieri-din-romania/ Pompierii Români - Servicii Comunitate] * {{ro icon}} [https://www.igsu.ro/Media/Stire/1173 Misiunile desfășurate de pompierii militari, în ultimele 24 ore] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211028175237/https://www.igsu.ro/Media/Stire/1173 |date=2021-10-28 }} {{Lupta contra incendiului}} {{Servicii medicale de urgență}} [[Categorie:Pompieri]] [[Categorie:Ambulanțe| ]] 8f6axg4g2n1qjzfnbpelufkzflw7run 2 2857497 17024640 17023235 2025-06-10T22:31:16Z Andrebot 67048 Robot: actualizare dată vizitare pagini editate 17024640 wikitext text/x-wiki 2025-06-11 q62phj3jhw3ru0lcwk3f2mw29zc7tao 3 2880753 17024230 14729597 2025-06-10T18:05:00Z Malarz pl 19599 Malarz pl a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:DavidC-0207]] în [[Discuție Utilizator:Renamed user db5c388d1794bab94a430f9dac1c5c2f]] fără a lăsa o redirecționare în loc: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/DavidC-0207|DavidC-0207]]” în „[[Special:CentralAuth/Renamed user db5c388d1794bab94a430f9dac1c5c2f|Renamed user db5c388d1794bab94a430f9dac1c5c2f]]” 14729597 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=DavidC-0207}} -- Comunitatea utilizatorilor 2 ianuarie 2022 00:05 (EET) tnu5fi3oeodealtezurqmh4llc2uays 0 2883888 17024244 17022908 2025-06-10T18:14:37Z Lucian GAVRILA 32098 /* Extinderea traseului Via Transilvanica */ + Nota de subsol 17024244 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Drum|țară=România|image=Via Transilvanica marking.jpg|name=Via Transilvanica|caption=Marcaj|length_km=1.420<ref name=traseu/>|counties=[[Județul Mehedinți]], </br> [[Județul Caraș-Severin]], </br> [[Județul Hunedoara]], </br> [[Județul Alba]], </br> [[Județul Sibiu]], </br> [[Județul Mureș]], </br> [[Județul Brașov]], </br> [[Județul Harghita]], </br> [[Județul Bistrița-Năsăud]], </br> [[Județul Suceava]]|început=2018|deschis=2022}} '''Via Transilvanica''' este un [[Traseu turistic (montan)|traseu]] de [[Drumeție|drumeții]] tematice și de [[anduranță]] din [[România]], cu o lungime totală de 1.420 km,<ref name=traseu>{{Citat web|url=https://www.viatransilvanica.com/ro/traseu/|titlu=Traseu {{!}} Via Transilvanica|publisher=www.viatransilvanica.com|accessdate=2023-08-10|limbă=ro}}</ref> care începe la [[Mănăstirea Putna]], străbate 10 [[Județ|județe]], peste 400 de comunități și 12 situri incluse în [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|Patrimoniul Mondial UNESCO]] și se termină la [[Drobeta-Turnu Severin|Turnu Severin]]. Drumul promovează diversitatea culturală, etnică, istorică și naturală a [[Transilvania|Transilvaniei]], [[Bucovina|Bucovinei]] și [[Banat|Banatului montan]]. A fost construit între 2018 și 2022, cu designul și concepția sa puternic inspirate de căile istorice ale pelerinilor și traseele de drumeții, cum ar fi [[Drumul Sfântului Iacob]] și [[Appalachian Trail|Traseul Appalachian]]. Traseul poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare. [[Deviză (expresie)|Deviza]] traseului Via Transilvanica este „Drumul care unește”.<ref name=":0">{{Citat web|url=https://backend.viatransilvanica.com/media/kmhnuaqo/ghid-vt-ro_07_2022.pdf|titlu=Ghidul drumețului pe Via Transilvanica|publisher=viatransilvanica.com}}{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://backend.viatransilvanica.com/media/kmhnuaqo/ghid-vt-ro_07_2022.pdf }}</ref><ref name="gr">{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/foto-solutii-alternative-de-vacanta-traseul-via-transilvanica-camino-de-romania-ajunge-la-kilometrul-1000-imagini-cu-drumul-de-vis-care-a-costat-pana-acum-1-5-milioane-de-euro.html|titlu=Via Transilvanica|publisher=G4Media.ro|date=20210724|accessdate=20220115}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/video/via-transilvanica-drumul-care-traverseaza-toata-romania-poate-fi-deja-strabatut-1756899|titlu=Via Transilvanica, drumul care traversează toată România, poate fi deja străbătut|publisher=www.digi24.ro|accessdate=2022-07-31|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/foto-video-via-transilvanica-proiect-unic-romania-asemanator-camino-santiago-950-kilometri-drumetie-severin-putna-1_5b1ff78adf52022f75159fba/index.html|titlu=FOTO VIDEO ”Via Transilvanica”, proiect unic în România asemănător cu Camino de Santiago: 950 de kilometri de drumeție de la Severin până la Putna|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2022-07-31|limbă=}}</ref> ''Via Transilvanica'' se distinge de majoritatea traseelor ​​de drumeții europene prin biodiversitatea sa ridicată, varietatea peisajelor naturale precum și prin moștenirea rurală și modul tradițional de viață păstrat încă în România. Arhitectura și cultura regiunii au fost modelate de [[români]], [[secui]], [[sași]] și alte naționalități, ceea ce o face și diversă pentru drumeții din România și din alte țări.<ref> Sînziana Mihalache, ''„Drumul care unește” - Interviu cu Alin Ușeriu, inițiatorul Via Transilvanica'' (în engleză). Outdooractive , 16 aprilie 2023 (accesat 16 aprilie 2023)</ref> == Istoric == Amenajarea traseului a fost inițiată de Asociația Tășuleasa Social (președinte al asociației fiind Alin Uhlmann Ușeriu), [[organizație neguvernamentală]] cu sediul în [[Județul Bistrița-Năsăud|județul Bistrița‑Năsăud]], care a folosit ca model organizarea traseelor de pelerinaj precum [[Drumul Sfântului Iacob]]. Instalarea marcajelor a fost făcută în mai multe etape între anii 2018 și 2022:<ref>{{Citat web|url=https://www.viatransilvanica.com/concept|titlu=Concept|publisher=Via Transilvanica|accessdate=2022-07-31|archive-date=2020-11-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20201130084313/https://viatransilvanica.com/concept/|dead-url=yes}}</ref> * În 2018 au fost inaugurați primii 134 km pe raza [[Județul Bistrița-Năsăud|județului Bistrița-Năsăud]];<ref>{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/social/2019/01/04/bistrita-nasaud-traseul-via-transilvanica-a-fost-omologat-oficial-de-ministerul-turismului--235913|nume=AGERPRES|titlu=Bistrița-Năsăud: Traseul Via Transilvanica a fost omologat oficial de Ministerul Turismului|publisher=www.agerpres.ro|accessdate=2022-07-31|limbă=ro|archive-date=2022-10-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20221017014814/https://www.agerpres.ro/social/2019/01/04/bistrita-nasaud-traseul-via-transilvanica-a-fost-omologat-oficial-de-ministerul-turismului--235913|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://timponline.ro/via-transilvanica-merge-mai-departe-cati-bani-au-donat-sustinatorii-lui-tibi-useriu/|titlu=”Via Transilvanica” merge mai departe. Susținătorii lui Tibi Ușeriu au pus și ei umărul|publisher=timponline.ro|accessdate=2022-07-31}}</ref> * În 2019 au fost marcate secțiunile de drum din județele [[Județul Suceava|Suceava]] (137 km) și Mehedinți (98 km);<ref>{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/social/2019/07/22/suceava-137-de-kilometri-din-via-transilvanica-inaugurati-la-putna-s-a-montat-borna-de-inceput-a-traseului-de-1-000-km--344791|nume=AGERPRES|titlu=Suceava: 137 de kilometri din Via Transilvanica, inaugurați la Putna; s-a montat borna de..|publisher=www.agerpres.ro|accessdate=2022-07-31|limbă=ro|archive-date=2022-07-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20220731200836/https://www.agerpres.ro/social/2019/07/22/suceava-137-de-kilometri-din-via-transilvanica-inaugurati-la-putna-s-a-montat-borna-de-inceput-a-traseului-de-1-000-km--344791|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/social/2020/12/13/suceava-debut-al-saptamanii-via-transilvanica-fiecare-kilometru-de-traseu-dat-spre-adoptie--627045|nume=AGERPRES|titlu=Suceava: Debut al Săptămânii Via Transilvanica; fiecare kilometru de traseu - dat spre..|publisher=www.agerpres.ro|accessdate=2022-07-31|limbă=ro|archive-date=2022-07-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20220731200833/https://www.agerpres.ro/social/2020/12/13/suceava-debut-al-saptamanii-via-transilvanica-fiecare-kilometru-de-traseu-dat-spre-adoptie--627045|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/via-transilvanica-fel-camino-santiago-romanilor-Inca-98-kilometri-inaugurati-cadrul-celui-mai-amplu-proiect-turistic-1_5d872d68892c0bb0c6d61c83/index.html|titlu=Via Transilvanica, un fel de Camino de Santiago al românilor. Încă 98 de kilometri inaugurați în cadrul celui mai amplu proiect turistic|publisher=adevarul.ro|date=|accessdate=2022-07-31|limbă=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://mehedinti.psnews.ro/mehedinti-turistic-s-a-inaugurat-traseul-via-transilvanica-220882/|nume=Mirela|prenume=Popescu|titlu=Mehedinți turistic: S-a inaugurat traseul via Transilvanica|publisher=PSnews Mehedinți|date=2019-09-22|accessdate=2022-07-31|limbă=ro-RO|archive-date=2022-10-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20221012144403/https://mehedinti.psnews.ro/mehedinti-turistic-s-a-inaugurat-traseul-via-transilvanica-220882/|dead-url=yes}}</ref> * În 2020 s-au mai finalizat traseele din județele Mureș, Harghita, Brașov și Sibiu, totalul de drum marcat ajungând la aproximativ 800km;<ref>{{Citat web|url=https://spotmedia.ro/stiri/timp-liber/via-transilvanica-tasuleasa-social-traseu-marcat|nume=presă|prenume=Comunicat de|titlu=Via Transilvanica: încă 285 de kilometri au fost marcați în județele Mureș și Harghita|publisher=spotmedia.ro|date=2020-08-01|accessdate=2022-07-31|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.romaniajournal.ro/travel/via-transilvanica-launched-another-115km-in-sibiu/|titlu=Via Transilvanica launched another 115km in Sibiu|publisher=The Romania Journal|accessdate=2022-07-31|limbă=en-GB}}</ref> * În 2021 s-a finalizat traseul prin [[județul Caraș-Severin]] (250 km), totalul amenajat ajungând la 1.077 de kilometri;<ref>{{Citat web|url=https://expressdebanat.ro/traseul-via-transilvanica-de-caras-severin-lansat-oficial-la-finalul-saptamanii/|titlu=Traseul Via Transilvanica de Caraș-Severin, lansat oficial la finalul săptămânii|publisher=expressdebanat|date=2021-07-20|accessdate=2022-07-31|limbă=ro-RO}}</ref> * În 2022 se finalizează implementarea prin completarea marcajelor din județele [[Județul Hunedoara|Hunedoara]] (150 km) și [[județul Alba|Alba]] și traseul complet e inaugurat în 8 octombrie.<ref name="nep" /><ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/a-fost-deschis-tronsonul-via-transilvanica-hunedoara-traseul-lung-de-aproape-150-de-kilometri-trece-si-pe-langa-cetatile-dacice.html|titlu=A fost deschis tronsonul Via Transilvanica Hunedoara / Traseul lung de aproape 150 de kilometri trece și pe lângă cetățile dacice|publisher=G4Media.ro|date=2022-07-04|accessdate=2022-07-31|limbă=ro-RO}}</ref> Aproximativ 830 km au fost finanțați prin donații, sponsorizări și parteneriate cu companii. O parte din drum s-a realizat prin donarea profitului obținut din vânzarea cărții „27 de pași” a lui [[Tiberiu Ușeriu]], unul dintre principalii ambasadori ai Via Transilvanica.<ref name="gr"/> La pregătirea traseului au participat sute de voluntari, iar la promovarea proiectului au participat ultramaratonistul [[Tiberiu Ușeriu]],<ref>{{Citat web|url=https://www.redbull.com/ro-ro/via-transilvanica-cu-tibi-useriu|titlu=Călătorește de la Putna la Drobeta-Turnu Severin pe Via Transilvanica|publisher=Red Bull|accessdate=2022-07-31|limbă=ro}}</ref> actorii [[Marcel Iureș]] și [[Pavel Bartoș]],<ref>{{Citat web|url=https://timponline.ro/lista-invitatilor-cina-actorul-marcel-iures-ambasador-transilvanica/|titlu=Lista invitaților la o cina cu actorul Marcel Iures, ambasador al Via Transilvanica|publisher=timponline.ro|accessdate=2022-07-31}}</ref> fostul principe [[Nicholas Medforth-Mills]],<ref name="nep">{{Citat web|url=https://alba24.ro/via-transilvanica-a-inceput-implementarea-proiectului-in-judetul-alba-traseu-national-de-promovare-turistica-si-culturala-887627.html|titlu=Via Transilvanica în Alba|publisher=Alba24.ro|date=20211205|accessdate=20220115}}</ref> jurnaliștii [[Andreea Esca]] și [[Andi Moisescu]],<ref>{{Citat web|url=https://www.romanianunitedfund.org/via_transilvanica_campaign|titlu=Via Transilvanica Campaign $106,000+|publisher=RUF|accessdate=2022-07-31|limbă=en}}</ref> activistul [[Dragos Bucurenci]],<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/social/via-transilvanica-un-proiect-curajos-poteca-de-1000-de-kilometri-in-romania-inspirata-de-trase-renumite.html|titlu=Via Transilvanica, un proiect curajos. Poteca de 1000 de km, inspirată de trasee renumite|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2022-07-31|limbă=ro}}</ref> tenismenul [[Horia Tecău]],<ref>{{Citat web|url=https://www.radioresita.ro/actualitate/proiectul-via-transilvanica-are-nevoie-de-sprijinul-comunitatii-drumul-care-uneste-trece-si-prin-caras-severin|titlu=Proiectul Via Transilvanica are nevoie de sprijinul comunității. "Drumul care unește" trece și prin Caraș-Severin|publisher=Radio România Reșița|accessdate=2022-07-31|limbă=ro-RO}}</ref> filosoafa [[Mihaela Miroiu]], realizatorul britanic TV [[Charlie Ottley]] și scriitorul [[Eduard Schneider]].<ref>{{Citat web|url=https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/subiectiv-turistic-eduard-schneider-cel-dintii-1852745.html|titlu=Subiectiv turistic: Eduard Schneider, cel dintîi colecționar dintre fiii Sebeșului|publisher=dilemaveche.ro|accessdate=2022-07-31|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://transilvaniareporter.ro/actualitate/via-transilvanica-un-proiect-unic-in-romania-demarat-de-centenar/|nume=Hângănuț|prenume=Radu|titlu=„Via Transilvanica”, un proiect unic în România, demarat de Centenar|publisher=Transilvania Reporter|date=2018-06-12|accessdate=2022-07-31|limbă=en-GB}}</ref> <BR> [[Christine Thürmer]], drumeață germană de lungă distanță și autoare de non-ficțiune, este prima femeie care a parcurs singură, cu cortul, întreaga Via Transilvanica și a promovat-o la [[televiziune]]a germană și în scris. Una dintre cărțile sale a apărut în limba română, cu titlul ''Drumeții de lungă distanță'', în [[2023]], iar întregul beneficiu în urma publicării cărții, l-a donat ''Asociației Tășuleasa Social'', care se ocupă, între altele, de lucrările de întreținere a căii care unește, Via Transilvanica''. În anul 2020 s-a estimat că traseul Via Transilvanica a fost vizitat de aproximativ 1.500 de oameni.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/stiri/travel/peste-1-500-de-turisti-au-trecut-pe-via-transilvanica-anul-acesta-localnicii-incurajati-sa-cumpere-cei-800-de-km-de-traseu.html|titlu=Peste 1.500 de turiști au trecut pe Via Transilvanica anul acesta. Localnicii, încurajați să cumpere cei 800 de km de traseu|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2022-07-31|limbă=ro}}</ref> Gabriela Ctn („FataCuCortul”) a devenit prima româncă și a doua femeie care a parcurs, în întregime, singură, cu cortul, Via Transilvanica, în vara anului 2023. În [[2023]] a primit ''Premiul Europa Nostra'' la categoria „Implicarea și conștientizarea cetățenilor” din partea asociației [[Europa Nostra]] și a [[Comisia Europeană|Comisiei Europene]].<ref>{{en icon}} [https://www.europanostra.org/2023-winners-of-europe-top-heritage-awards-announced-by-the-european-commission-and-europa-nostra/ ''2023 Winners of Europe’s top heritage awards announced by the European Commission and Europa Nostra''. Europa Nostra, 13 iunie 2023.]</ref> Premiul a fost primit la [[Timișoara]], la începutul lunii septembrie 2023.<ref>[https://www.pressalert.ro/2023/09/promovare-la-timisoara-pentru-via-transilvanica-traseul-de-1-400-de-kilometri-care-traverseaza-romania-foto/ Liana Păun (4 septembrie 2023), ''Promovare la Timișoara pentru Via Transilvanica, traseul turistic de 1.400 de kilometri care traversează România'']</ref><ref>{{Citat web |url=https://www.ziarelive.ro/stiri/promovare-la-timisoara-pentru-via-transilvanica-traseul-turistic-de-1400-de-kilometri-care-traverseaza-romania-foto.html |accessdate=2023-09-29 |titlu=''Promovare la Timișoara pentru Via Transilvanica, traseul turistic de 1.400 de kilometri care traversează România'' (4 septembrie 2023) |archive-date=2023-09-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230927130430/https://www.ziarelive.ro/stiri/promovare-la-timisoara-pentru-via-transilvanica-traseul-turistic-de-1400-de-kilometri-care-traverseaza-romania-foto.html |dead-url=yes }}</ref> La 28 septembrie 2023, în cadrul reuniunii la vârf a Patrimoniului Cultural European, desfășurate la [[Veneția]] ([[Italia]]), au fost sărbătoriți, într-o ceremonie, câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2023, în prezența [[Mezzosoprană (voce)|mezzosopranei]] [[Cecilia Bartoli]], președintele [[Europa Nostra]], și a lui [[Margaritis Schinas]], vicepreședinte al [[Comisia Europeană|Comisiei Europene]]. Cu acest prilej, proiectului ''Via Transilvanica'' i s-a decernat ''Premiul Publicului'', în urma voturilor a {{formatnum:27000}} de [[Cetățenia Uniunii Europene|cetățeni europeni]] și din alte țări.<ref>{{Citat web |url=https://www.rfi.ro/social-159972-transilvanica-luat-la-venetia-premiul-publicului-cadrul-premiilor-europene-pentru |accessdate=2023-09-29 |titlu=Otilia Ghițescu (29 septembrie 2023), ''Via Transilvanica a luat, la Veneția, Premiul Publicului în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu. Record de voturi'' |archive-date=2023-10-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20231017080117/https://www.rfi.ro/social-159972-transilvanica-luat-la-venetia-premiul-publicului-cadrul-premiilor-europene-pentru |dead-url=yes }}</ref> În primul an, după inaugurarea întregului traseu, pe Via Transilvanica au drumețit peste {{formatnum:5000}} de persoane, dintre care peste 70 au parcurs întregul traseu, între Putna și Turnu Severin. Numeroși alți iubitori de mișcare în aer liber au parcurs parțial sau integral traseul Via Transilvanica pe bicicletă, unii dintre ei pe biciclete electrice. Vloggerul<ref>Vlogger < video blogger</ref> Costi Plămădeală (SunChase Journey) a parcurs, în toamna anului 2023, traseul de la Putna la Turnu Severin, pe un [[Monociclu#Monociclu electric|monociclu electric]], reîncărcarea [[Baterie electrică|bateriei electrice]] făcând-o seara de la bateriile montate pe [[Autorulotă|autorulota]] / [[camping-car]]ul, prevăzut(ă) cu [[Panou solar fotovoltaic|panouri solare fotovoltaice]], condus(ă) de soția sa, Luminița, pe șoselele din zonele apropiate de traseul Via Transilvanica. În anul 2024, pe Via Transilvanica, au drumețit peste 30.000 de persoane.<ref name=ZF/><ref name=BRV/> === Extinderea traseului Via Transilvanica === ==== Terra Borza Teutonica ==== ''Asociația Tășuleasa Social'' dorește să extindă Via Transilvanica prin toate regiunile istorice ale țării, potrivit unui plan de 20 de ani. Noul segment, denumit Terra Borza Teutonica / Țara Bârsei Teutonica, se întinde prin județul Brașov și are lungimea de 172 de kilometri. Lucrările au început la [[Viscri, Brașov|Viscri]], pe data de 28 martie 2025, când a fost montată prima bornă kilometrică de andezit de pe noul segment. Acest nou segment leagă localitățile Viscri, [[Bunești, Brașov|Bunești]], [[Jibert]], [[Șoarș]], [[Ticușu]], [[Mândra, Brașov|Mândra]], [[Șercaia]], [[Comuna Șinca, Brașov|Șinca]], [[Șinca Nouă]], [[Poiana Mărului, Brașov|Poiana Mărului]], [[Zărnești]], [[Moieciu]], [[Bran, Brașov|Bran]], [[Râșnov]], [[Brașov]].<ref name=ZF>Ziarul Financiar, [https://www.zf.ro/zf-24/a-inceput-extinderea-via-transilvanica-spre-celelalte-regiuni-22759496 ''A început extinderea Via Transilvanica spre celelalte regiuni''] </ref><ref name=BRV>Brasovstiri.ro, [https://brasovstiri.ro/a-inceput-extinderea-via-transilvanica-spre-celelalte-regiuni-istorice-ale-romaniei-lucrarile-la-noul-tronson-terra-borza-teutonica-au-fost-inaugurate-la-viscri/ ''A început extinderea Via Transilvanica spre celelalte regiuni istorice ale României. Lucrările la noul tronson „Terra Borza Teutonica” au fost inaugurate la Viscri'']</ref> Ambasador al acestui tronson a fost numită actrița și regizoarea [[Dana Rogoz]]. Noul traseu a fost inaugurat la 5 iunie 2025.<ref>[https://chefdevacanta.ro/2025/05/01/cand-se-inaugureaza-terra-borza-teutonica-noul-tronson-de-pe-via-transilvanica/ Chef de vacanță, ''Când se inaugurează „Terra Borza Teutonica”, noul tronson de pe Via Transilvanica. Alin Ușeriu: „Are cele mai frumoase borne!”'']</ref><ref>[https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/foto-via-transilvanica-se-extinde-cu-un-nou-tinut-22041967 ''FOTO Via Transilvanica se extinde cu un nou ținut POVEȘTI CU PROFIT'' 22 mai 2025, 13:44]</ref><ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/travel/un-nou-traseu-de-drumetie-a-fost-inagurat-pe-celebra-via-transilvanica-zarnestiul-s-a-umplut-de-lume-ca-la-defilare.html Stirile PRO-TV, ''Un nou traseu de drumeție a fost inagurat pe celebra Via Transilvanica. Zărneștiul s-a umplut de lume ca la defilare'']</ref><ref>Transilvania Business, https://www.transilvaniabusiness.ro/2025/06/09/o-zi-istorica-pe-via-transilvanica-inaugurarea-terra-borza-teutonica-la-bran/ ''O zi istorică pe Via Transilvanica, inaugurarea Terra Borza Teutonica la Bran'', 9 iunie 2025</ref><ref>[https://brasovstiri.ro/via-transilvanica-are-un-nou-traseu-care-conecteaza-18-localitati-din-brasov/ BRASOVSTIRI.RO ''Via Transilvanica are un nou traseu care conectează 18 localități din Brașov'', 9 iunie 2025]</ref> == Traseu == [[Fișier:Via Transilvanica Pole 2.jpg|250px|thumb|Piatră kilometrică de andezit, de pe Via Transilvanica]] Via Transilvanica este împărțită în șapte regiuni istoric‑culturale: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana. Traseul se mai împarte și în cele zece județe pe care le străbate: [[Județul Suceava|Suceava]], [[Județul Bistrița-Năsăud|Bistrița‑Năsăud]], [[Județul Mureș|Mureș]], [[Harghita]], [[Județul Brașov|Brașov]], [[Județul Sibiu|Sibiu]], [[Județul Alba|Alba]], [[Județul Hunedoara|Hunedoara]], [[Județul Caraș-Severin|Caraș-Severin]] și [[Mehedinți]]. Drumul este marcat cu semne pictate pe lemn sau piatră în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie pentru direcția [[Drobeta-Turnu Severin|Turnu Severin]] și albă pentru direcția [[Mănăstirea Putna|Putna]]). Marcajul specific este un „T” portocaliu într‑un cerc de aceeași culoare pe un fundal alb. La fiecare kilometru sunt fixate borne mari de [[andezit]] de câte 260 kilograme, adevărate opere de artă, fiecare purtând sculpturi realizate de artiști plastici din [[Iași]], [[Cluj-Napoca|Cluj]], [[Timișoara]] și [[Bulgaria]].<ref name="nep" /> Prin lungimea sa de {{formatnum:1428}} de kilometri, jalonată la fiecare kilometru de câte un pilon de andezit, fiecare dintre acești piloni purtând câte o operă de artă sculptată unică, Via Transilvanica a devenit, se pare, cea mai lungă [[galerie de artă]] din lume. Este de remarcat faptul că unele dintre sectoarele traseului Via Transilvanica sunt comune cu unele sectoare ale traseului [[Via Mariae]]. Pe aceste sectoare, pietrele kilometrice de andezit sunt comune celor două trasee de drumeții, Via Transilvanica și Via Mariae. La jumătatea lunii septembrie 2023, a început numerotarea pilonilor kilometrici (prin [[sablare]]), în ordinea așezării lor de-a lungul întregului traseu Via Transilvanica. Se peconizează ca numerotarea pilonilor să dureze circa 3 - 4 ani. {| class="wikitable" |+Traseul Via Transilvanica<ref>{{Citat web|url=https://www.viatransilvanica.com/traseu|titlu=Traseu|publisher=viatransilvanica.com|accessdate=20220115|archive-date=2020-11-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20201130084335/https://viatransilvanica.com/traseu/|dead-url=yes}}</ref> !# ! Numele secțiunii ! Atracții majore ! Lungime |- | 1 | Bucovina | [[Putna, Suceava|Putna]], [[Sucevița]], [[Vatra Moldoviței]], [[Vatra Dornei]], [[Poiana Stampei]] | 136 km |- | 2 | Ținutul de Sus | [[Poiana Stampei]], [[Pasul Tihuța]], [[Bistrița]], [[Câmpu Cetății]] | 277 km |- | 3 | Terra Siculorum | [[Câmpu Cetății]], [[Sovata]], [[Praid]], [[Archita]] | 157 km |- | 4 | Terra Saxonum | [[Archita]], [[Sighișoara]], [[Mediaș]], [[Bazna]], [[Micăsasa]] | 201 km |- | 5 | Terra Dacica | [[Micăsasa]], [[Blaj]], [[Alba Iulia]], [[Sarmizegetusa Regia]], [[Ulpia Traiana Sarmizegetusa]], [[Bucova]] | 290 km |- | 6 | Terra Banatica | [[Bucova]], [[Caransebeș]], [[Reșița]], [[Prigor]], [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]] | 232 km |- | 7 | Terra Romana | [[Parcul Național Domogled - Valea Cernei]], [[Drobeta-Turnu Severin]] | 135 km |} ==Maratonul Via Transilvanica== ''Maratonul Via Transilvanica'' este o competiție sportivă care se desfășoară pe un segment al traseului de drumeție cu același nume. La 19 iunie 2021 a fost organizat, prima oară, Maratonul Via Transilvanica, iar sâmbătă, 26 august 2023, a fost organizată cea de-a doua ediție a competiției. Au avut loc probe de [[mountain bike]] (MTB), [[maraton]], semimaraton, [[cros]] și drumeție.<ref>[https://www.facebook.com/ViaTransilvanicaMaraton/mentions ''Via Transilvanica Maraton'']</ref> Punctul de pornire al probelor este la kilometrul 0 (zero) al traseului Via Transilvanica, aflat la Asociația Tășuleasa Social. ==Galerie de imagini== <gallery> Fișier:Via Transilvanica Marking.jpg|Marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica Fișier:Via Transilvanica Sign 2.jpg|Marcaje ale traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica Fișier:Via Transilvanica Sign 1.jpg|Marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica, cu avertizare privind posibila prezență a [[Urs|urșilor]] Fișier:Via Transilvanica Pole 1.jpg|Bornă kilometrică de [[andezit]], marcaj al traseului de drumeții de lungă distanță Via Transilvanica Fișier:Via Transilvanica Sign and Pole 2.jpg|Bornă kilometrică de andezit și marcaje ale traseului Fișier:Via Transilvanica Pole with Locks 1.jpg|Bornă kilometrică purtând [[Lacăt#Simbolism|lacăte de dragoste]], la [[Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud|Lunca Ilvei]] </gallery> == Note == <references /> ==Lecturi suplimentare== * [[Tibi Ușeriu]], ''27 de pași'', Piatra Fântânele, 2017 ISBN 978-973-0-23387-2 * Voicu Bojan, ''Via Transilvanica, drumul care unește'', Cluj-Napoca, 2022 ISBN 978-973-0-37134-5 * [[Christine Thürmer]], ''Drumeții de lungă distanță'', ''Experiențe de viață și sfaturi practice din partea celei mai versate călătoare de pe mapamond'' [Jurnal de călătorie & ghid de drumeție], Traducere din limba germană de Maria Bojan, Editura Aqua Forte, Cluj-Napoca 2023, 305 pagini și 24 de planșe ISBN 978-973-7758-93-4 * Anna Székely, ''Ghidul drumețului pe Via Transilvanica'', Piatra Fântânele, 2023, 286 de pagini ISBN 978-973-037327-1 * Gabriela CTN, ''Gol și-n Libertate. Fata cu cortul. Frici și ispite pe Via Transilvanica'', Vaslui 2024, 214 pagini ISBN 978-973-0-41273-4 ==Vezi și== * [[Via Mariae]] * [[Drumul Sfântului Iacob]] / El Camino * [[Appalachian Trail|Traseul Appalachian]] * [[Trail running]] ==Legături externe== * {{ro icon}} [https://www.revistasinteza.ro/fenomenul-tasuleasa-nimeni-nu-se-va-atinge-de-noi {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20230819104601/https://www.revistasinteza.ro/fenomenul-tasuleasa-nimeni-nu-se-va-atinge-de-noi |date=2023-08-19 }} Sinteza, ''Fenomenul Tășuleasa: „Nimeni nu se va atinge de noi!”'', reportaj de RUXANDRA HUREZEAN, din 12 martie 2015]] * {{ro icon}} {{en icon}} [https://www.viatransilvanica.com/ghid Ghidul drumețului pe Via Transilvanica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201214080849/https://www.viatransilvanica.com/ghid/ |date=2020-12-14 }} * {{ro icon}} [https://www.dor.ro/via-transilvanica-nu-ma-intorc-doar-ajung/ DOR, Anca Iosif, ''Via Transilvanica: Nu mă întorc, doar ajung''] * {{ro icon}} [https://maraton.viatransilvanica.com/ ''Maraton Via Transilvanica''] * {{ro icon}} [https://www.facebook.com/MaratonulVmt/?locale=ro_RO ''Maraton Via Maria Theresia''] {{Commonscat-inline}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Turismul în România]] [[Categorie:Rute de drumeție din România]] [[Categorie:Turismul în Transilvania]] [[Categorie:Geografia României]] [[Categorie:Galerii de artă din România]] [[Categorie:Drumeție pe distanțe lungi]] [[Categorie:Fondări în 2018 în România]] [[Categorie:Țara Bârsei]] n3pf7bp0o1kkgtqlwzanma72y88aaom 0 2884685 17023965 15264777 2025-06-10T14:21:47Z Kanozaria 530284 17023965 wikitext text/x-wiki '''Tijaniyyah''' (în [[limba arabă]]: الطريقة التجانية, romanizat: ''Al-Ṭarīqah al-Tijāniyyah'') este o confrerie [[sufism|sufită]] originară din [[Maghreb]] și răspândită în [[Africa de Nord]] și [[Africa de Vest]], în special în [[Senegal]], [[Gambia]], [[Mauritania]], [[Guineea]], [[Coasta de Fildeș]], [[Mali]], [[Nigeria]], [[Niger]], [[Ciad]], [[Burkina Faso]] și [[Ghana]]. De asemenea, există comunități Tijani și în [[America de Nord]], [[Europa de Vest]] sau [[India]] ([[Kerala]]). Este una dintre cele mai răspândite și mai influente mișcări islamice din întreaga lume. Fondatorul acestei confrerii este [[Ahmad Al-Tijani]] (1737-1815), decedat în [[Fes]], [[Maroc]]. ==Istorie== Fondatorul confreriei, Ahmad Al-Tijani s-a născut în anul 1737 în comuna [[Aïn Madhi]] din [[Algeria]]. A plecat de tânăr la studii la [[Fes]], un important centru de învățământ religios al [[Maghreb]]ului, unde a fost inițiat în [[sufism]]. Și-a continuat ulterior studiile în [[Tunis]] și [[Cairo]], ajungând și la [[Mecca]] în [[pelerinaj]]. După numeroase călătorii în care a interacționat cu mai mulți învățați, mistici și maeștri sufi, Ahmad Al-Tijani s-a stabilit în oaza Abi Samghun ([[Boussemghoun]]) din Algeria. Tradiția confreriei consemnează faptul că în această oază, Ahmad Al-Tijani a avut viziunea întâlnirii cu [[Mahomed|Profetul Mahomed]], în jurul anului 1781-1782. În urma acestei experiențe mistice, Al-Tijani a susținut că a primit o serie de învățături secrete de la Profet și porunca de a fonda o nouă confrerie (''tariqah''). Astfel a luat naștere confreria Tijaniyyah. Ahmad Al-Tijani a continuat să trăiască încă 15 ani în Abi Samghun, timp în care a adunat o serie de discipoli, iar în 1796 a plecat la Fes. Acolo l-a întâlnit pe sultanul Mawlay Sulayman, care l-a apreciat ca învățat și l-a numit în consiliul său personal de sfătuitori. Având sprijinul sultanului, Ahmad Al-Tijani a fondat o lojă (''zawiya'') pentru ritualurile confreriei și a numit o serie de misionari (''muqqadam'') pentru a răspândi mesajul său, ajungând în zone precum Algeria, Tunisia, Egipt sau Mecca și Medina. Al-Tijani a decedat în anul 1815 la Fes. Confreria a fost introdusă în Africa de Vest, unde a avut cel mai mare succes, chiar în timpul vieții lui Ahmad Al-Tijani. Unul dintre ucenicii săi, Muhammad Al-Hafiz, ar fi ajuns în Mauritania încă din jurul anului 1789. Ulterior, Sidi Mawlud Val, discipol al lui Muhammad Al-Hafiz și Muḥammad al-Ghali, un alt ''muqqadam'', sunt cei care l-au inițiat în confrerie pe [[Al-Hajji Umar Tall]] (1796-1864). Acesta a primit titlul de muqaddam și calif al [[Sudan (regiune)|regiunii Sudanului]], inițiind o serie de campanii militare împotriva [[animism|animiștilor]] africani și a [[francezi|francezilor]] ce s-au desfășurat în paralel cu extinderea confreriei. Umar Tall a creat [[Imperiul Toucouleur]], aducând sub stăpânirea sa mare parte din zona actualului Mali. În acest fel, confreria Tijaniyyah a reușit să se instaleze în Mali și să se răspândească în regiunile apropiate, în special în Senegal și Guineea. În Senegal, [[Maba Diakhou Ba]] (1809-1867), a inițiat o serie de campanii militare împotriva [[francezi|francezilor]], pe modelul lui Umar Tall, pe care l-a întâlnit în persoană, inițiindu-se în confrerie. Datorită acestui fapt, Tijaniyyah a început să fie asociată cu lupta împotriva invadatorilor și a colonialiștilor europeni. În același timp, confreria s-a răspândit și datorită activității unor misionari (''muqqadam'') ca [[Malick Sy]] (1853-1922). Acesta a fondat o ''zawiya'' celebră la [[Tivaouane]], transformând orașul într-un important centru Tijaniyyah, dar și centru educativ și cultural. Un alt ''muqqadam'' celebru din Senegal a fost Abdoulaye Niass (1840-1922). El este cel ce a pus bazele acelei ''zawiya'' de lângă actualul [[Kaolack]], transferată și extinsă de către fiul său, renumitul [[Ibrahim Niass]] (1900-1975). Acesta din urmă este considerat cel mai important reprezentant al confreriei din secolul XX și fondatorul ramurii ''Ibrahimiyyah'' sau ''Fayda'' Tijaniyyah. Datorită activității sale, a fiilor și nepoților, confreria s-a răspândit mult în Senegal, Nigeria, Ghana, Niger și chiar în [[Occident]]. Există și o confrerie desprinsă din Tijaniyyah. Este vorba de ''Hamallayyah'', fondată de Hamahullah bin Muhammad bin Umar (1884-1943) din [[Nioro du Sahel|Nioro]], Mali. Aceasta este prezentă și în alte state ca Senegal, Coasta de Fildeș, Burkina Faso sau Niger. Cei mai cunoscuți adepți ai acesteia sunt învățatul [[Tierno Bokar]] (1875-1939) și istoricul și etnologul [[Amadou Hampâté Bâ]] (1901-1991). ==Practici și ritualuri== Membrii confreriei Tijaniyyah se disting printr-o serie de practici și ritualuri. Atunci când cineva intră în confrerie primește de la un ''muqqadam'' mai multe porunci (să împlinească [[Rugăciunea în islam|cele cinci rugăciuni zilnice]] și toate obligațiile islamice, să-și asculte părinții, să nu urmeze altă confrerie), dar și litaniile (''awrad'') pe care trebuie să le recite zilnic de două ori pe zi: înainte de răsărit și înainte de apus. Fiecare membru al confreriei recită aceste litanii singur și participă, dacă are posibilitatea, măcar la o recitare colectivă pe zi (''wazifa'') organizată într-o [[moschee]] sau lojă (''zawiya''). În fiecare [[vineri]] după-amiaza, înainte de apus, se organizează ''Ḥaḍarat al-Jumʿah'', cea mai importantă adunare săptămânală de recitare, diferită de [[Rugăciunea de Vineri]] de la amiază. [[Categorie: Sufism]] pp09k58oz4yhrgefybkdqivz2t9j7q2 0 2892920 17024309 15613287 2025-06-10T19:02:12Z Venske 38389 completare 17024309 wikitext text/x-wiki {{Taxobox-wd}} '''Măgarul sălbatic sirian''' (''Equus hemionus hemippus''), mai puțin cunoscut sub numele de ''hemippe'',<ref>{{cite dictionary | title = hemippe | dictionary = Merriam-Webster.com | publisher = Merriam-Webster | year = 2013 | url = http://www.merriam-webster.com/dictionary/hemippe | access-date=2013-02-06}}</ref> un '''achdari''',<ref>{{cite book |last1=Bowling |first1=Ann T. |url=https://books.google.com/books?id=ZL3A097IbjsC&q=achdari&pg=PA1|title=The Genetics of the Horse |last2=Ruvinsky |first2=Anatoly |date=2000-05-18 |publisher=CABI |isbn=978-0-85199-925-8|language=en}}</ref><ref>{{Cite encyclopedia|last=Gilbert|first=Allan S.|title=The Native Fauna of the Ancient Near East|date=2002-01-01|url=https://brill.com/view/book/edcoll/9789047400912/B9789047400912-s002.xml|work=A History of the Animal World in the Ancient Near East|editor-last=Collins|editor-first=Billie Jean|language=en|pages=1–75|series=Handbook of Oriental Studies. Section 1 The Near and Middle East|volume=64|publisher=Brill|doi=10.1163/9789047400912_002|isbn=9789047400912}}</ref> sau '''onagru sirian''' sau '''mesopotamian''',<ref>{{Cite book| url=https://books.google.com/books?id=2UEJDAAAQBAJ&pg=PA48 | title= Mason's World Encyclopedia of Livestock Breeds and Breeding | author= Valerie Porter, Lawrence Alderson, Stephen J.G. Hall, D. Phillip Sponenberg | publisher= CABI | page=48 | year=2016 | isbn= 9781845934668}}</ref> este o subspecie dispărută de [[onagru]] originară din [[Peninsula Arabică]] și din zonele înconjurătoare. Acesta a existat în actualele state: [[Irak]], [[Statul Palestina|Palestina]], [[Israel]], [[Iran]], [[Iordania]], [[Arabia Saudită]], [[Siria]] și [[Turcia]]. ==Note== <references /> {{ciot-zoologie}} {{Taxonbar|from=Q946292}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Equus]] [[Categorie:1927]] [[Categorie:Mamifere dispărute]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Mamifere descrise în 1855]] [[Categorie:Mamifere erbivore]] pod709trme9xlgg3sv3pre154lu2gxc 2 2901181 17024541 17023371 2025-06-10T21:13:12Z Andrebot 67048 Robot: Se arhivează 1 discuții (mai vechi de 30 de zile) în [[Utilizator:PatrocleBot/Rapoarte/2025]] 17024541 wikitext text/x-wiki Această pagină conține rapoarte de rulare pentru robotul de anulare automată a contribuțiilor cu scor [[:mw:ORES|ORES]] mare. {{Collapsible section|title=Detalii|content=Câmpurile din fiecare raport sunt: * titlul de secțiune - "Raport din <nowiki>{{CURRENTYEAR}}-{{CURRENTMONTH}}-{{CURRENTDAY2}} {{LOCALTIME}}</nowiki>" * ''interval'' - datele între care au fost numărate statisticile * ''editări anulate'' - numărul de editări anulate de robot. Acestea au un scor ORES peste un prag configurabil (v. [[MediaWiki:Revertbot.json]]). În prezent, acest prag este de 0,95. * ''editări foarte probabil cu probleme'' - numărul de editări raportate de ORES ca fiind "foarte probabil cu probleme", dar care nu ating pragul de revert. În configurația curentă, pragul folosit de ORES este de 0,909 * ''anulări eșuate'' - numărul de editări care ar fi trebuit anulate conform scorului, dar acest lucru nu a fost posibil. De obicei, aici sunt incluse conflictele de editare }} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Utilizator:PatrocleBot/Rapoarte/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 |archiveheader = {{Arhivă}} |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} {{casetă arhive|[[/2022|2022]]{{*}}[[/2023|2023]]{{*}}[[/2024|2024]]}} == Raport din 2025-05-12 15:50 == *''Interval'': 2025-05-11 15:22:55.648043+03:00 - 2025-05-12 15:50:55.860000+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|1.6241299303944317|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 20 ({{dim|4.640371229698376|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|0.9280742459396751|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 431 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2025 15:50 (EEST) == Raport din 2025-05-13 16:09 == *''Interval'': 2025-05-12 15:50:56.699691+03:00 - 2025-05-13 16:09:30.291939+03:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|4.2682926829268295|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|8.536585365853659|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|1.2195121951219512|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 328 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 mai 2025 16:09 (EEST) == Raport din 2025-05-14 16:44 == *''Interval'': 2025-05-13 16:09:31.151033+03:00 - 2025-05-14 16:44:44.918707+03:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|5.982905982905983|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 25 ({{dim|10.683760683760683|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|2.5641025641025643|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 234 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 mai 2025 16:44 (EEST) == Raport din 2025-05-15 17:43 == *''Interval'': 2025-05-14 16:44:45.821761+03:00 - 2025-05-15 17:43:18.145292+03:00 *''Editări anulate'': 21 ({{dim|5.357142857142857|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 69 ({{dim|17.602040816326532|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 11 ({{dim|2.806122448979592|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 392 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 17:43 (EEST) == Raport din 2025-05-16 17:52 == *''Interval'': 2025-05-15 17:43:19.193388+03:00 - 2025-05-16 17:52:52.466426+03:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|1.0940919037199124|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 58 ({{dim|12.691466083150985|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|1.9693654266958425|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 457 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 mai 2025 17:52 (EEST) == Raport din 2025-05-17 19:10 == *''Interval'': 2025-05-16 17:52:53.219370+03:00 - 2025-05-17 19:10:57.057805+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|4.014598540145985|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 27 ({{dim|9.854014598540147|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.36496350364963503|%}}) *''Editări patrulate'': 12 ({{dim|4.37956204379562|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 274 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 mai 2025 19:10 (EEST) == Raport din 2025-05-18 19:14 == *''Interval'': 2025-05-17 19:10:58.563587+03:00 - 2025-05-18 19:14:54.945514+03:00 *''Editări anulate'': 21 ({{dim|4.411764705882353|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 45 ({{dim|9.453781512605042|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 11 ({{dim|2.310924369747899|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 476 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 mai 2025 19:14 (EEST) == Raport din 2025-05-19 19:19 == *''Interval'': 2025-05-18 19:14:56.353910+03:00 - 2025-05-19 19:19:51.793499+03:00 *''Editări anulate'': 22 ({{dim|4.417670682730924|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 51 ({{dim|10.240963855421686|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|3.0120481927710845|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 498 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 mai 2025 19:19 (EEST) == Raport din 2025-05-20 19:25 == *''Interval'': 2025-05-19 19:19:52.724734+03:00 - 2025-05-20 19:25:05.600462+03:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|3.0131826741996233|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 52 ({{dim|9.792843691148775|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|1.694915254237288|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 531 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 mai 2025 19:25 (EEST) == Raport din 2025-05-21 19:50 == *''Interval'': 2025-05-20 19:25:06.389573+03:00 - 2025-05-21 19:50:52.980464+03:00 *''Editări anulate'': 18 ({{dim|3.629032258064516|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 40 ({{dim|8.064516129032258|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 18 ({{dim|3.629032258064516|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 496 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 mai 2025 19:50 (EEST) == Raport din 2025-05-22 21:18 == *''Interval'': 2025-05-21 19:50:55.652661+03:00 - 2025-05-22 21:18:11.670453+03:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|2.80561122244489|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 40 ({{dim|8.016032064128256|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|3.006012024048096|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 499 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 mai 2025 21:18 (EEST) == Raport din 2025-05-23 21:25 == *''Interval'': 2025-05-22 21:18:12.483246+03:00 - 2025-05-23 21:25:31.310266+03:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|3.359173126614987|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 30 ({{dim|7.751937984496124|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|1.8087855297157622|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 387 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 mai 2025 21:25 (EEST) == Raport din 2025-05-24 21:29 == *''Interval'': 2025-05-23 21:25:32.928292+03:00 - 2025-05-24 21:29:07.648669+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|1.9565217391304348|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 31 ({{dim|6.739130434782608|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 16 ({{dim|3.4782608695652173|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 460 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) == Raport din 2025-05-25 21:29 == *''Interval'': 2025-05-24 21:29:09.050021+03:00 - 2025-05-25 21:29:57.921065+03:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|4.884318766066838|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 46 ({{dim|11.825192802056556|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 13 ({{dim|3.341902313624679|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 389 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2025 21:29 (EEST) == Raport din 2025-05-26 21:59 == *''Interval'': 2025-05-25 21:29:58.680258+03:00 - 2025-05-26 21:59:28.099926+03:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|3.7924151696606785|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 40 ({{dim|7.984031936127744|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 36 ({{dim|7.18562874251497|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 501 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 mai 2025 21:59 (EEST) == Raport din 2025-05-27 22:43 == *''Interval'': 2025-05-26 21:59:28.885654+03:00 - 2025-05-27 22:43:41.223805+03:00 *''Editări anulate'': 18 ({{dim|5.389221556886228|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 38 ({{dim|11.377245508982035|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|4.491017964071856|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 334 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 27 mai 2025 22:43 (EEST) == Raport din 2025-05-28 23:31 == *''Interval'': 2025-05-27 22:43:42.504631+03:00 - 2025-05-28 23:31:36.573418+03:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|3.3707865168539324|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 52 ({{dim|14.606741573033707|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 14 ({{dim|3.932584269662921|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 356 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 23:31 (EEST) == Raport din 2025-05-29 00:11 == *''Interval'': 2025-05-28 23:31:37.566789+03:00 - 2025-05-30 00:11:04.198825+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|2.111324376199616|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 53 ({{dim|10.17274472168906|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 13 ({{dim|2.495201535508637|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 521 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 30 mai 2025 00:11 (EEST) == Raport din 2025-05-30 00:39 == *''Interval'': 2025-05-30 00:11:04.975102+03:00 - 2025-05-31 00:39:23.355631+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.1447721179624666|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 35 ({{dim|9.383378016085791|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|1.876675603217158|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 373 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 31 mai 2025 00:39 (EEST) == Raport din 2025-05-31 00:51 == *''Interval'': 2025-05-31 00:39:24.937284+03:00 - 2025-06-01 00:51:24.813000+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|4.186046511627907|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 22 ({{dim|10.232558139534884|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|3.7209302325581395|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 215 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2025 00:51 (EEST) == Raport din 2025-06-01 00:53 == *''Interval'': 2025-06-01 00:51:25.544443+03:00 - 2025-06-02 00:53:21.322656+03:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|3.359173126614987|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 21 ({{dim|5.426356589147287|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.25839793281653745|%}}) *''Editări patrulate'': 12 ({{dim|3.10077519379845|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 387 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 iunie 2025 00:53 (EEST) == Raport din 2025-06-02 01:05 == *''Interval'': 2025-06-02 00:53:21.954793+03:00 - 2025-06-03 01:05:14.868932+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|3.0726256983240225|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 26 ({{dim|7.262569832402234|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|4.189944134078212|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 358 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 iunie 2025 01:05 (EEST) == Raport din 2025-06-03 01:31 == *''Interval'': 2025-06-03 01:05:15.698780+03:00 - 2025-06-04 01:31:31.019486+03:00 *''Editări anulate'': 15 ({{dim|2.8846153846153846|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 47 ({{dim|9.038461538461538|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 17 ({{dim|3.269230769230769|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 520 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 iunie 2025 01:31 (EEST) == Raport din 2025-06-04 01:39 == *''Interval'': 2025-06-04 01:31:32.079450+03:00 - 2025-06-05 01:39:43.094825+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|2.494331065759637|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|6.349206349206349|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 17 ({{dim|3.854875283446712|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 441 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 5 iunie 2025 01:39 (EEST) == Raport din 2025-06-05 01:49 == *''Interval'': 2025-06-05 01:39:44.659405+03:00 - 2025-06-06 01:49:29.201971+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.1385199240986716|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 29 ({{dim|5.502846299810247|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.18975332068311196|%}}) *''Editări patrulate'': 32 ({{dim|6.072106261859583|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 527 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 iunie 2025 01:49 (EEST) == Raport din 2025-06-06 02:42 == *''Interval'': 2025-06-06 01:49:30.538414+03:00 - 2025-06-07 02:42:20.260914+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.150537634408602|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 25 ({{dim|8.960573476702509|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|1.075268817204301|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 279 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 7 iunie 2025 02:42 (EEST) == Raport din 2025-06-08 04:33 == *''Interval'': 2025-06-07 02:42:21.043486+03:00 - 2025-06-08 04:33:32.516257+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.097902097902098|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 40 ({{dim|13.986013986013987|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|5.244755244755245|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 286 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2025 04:33 (EEST) == Raport din 2025-06-09 08:42 == *''Interval'': 2025-06-08 04:33:33.218681+03:00 - 2025-06-09 08:42:09.822712+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|3.235294117647059|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|8.235294117647058|%}}) *''Anulări eșuate'': 2 ({{dim|0.5882352941176471|%}}) *''Editări patrulate'': 10 ({{dim|2.9411764705882355|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 340 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 08:42 (EEST) == Raport din 2025-06-10 08:46 == *''Interval'': 2025-06-09 08:42:11.161151+03:00 - 2025-06-10 08:46:04.374791+03:00 *''Editări anulate'': 36 ({{dim|7.87746170678337|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 98 ({{dim|21.444201312910284|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|1.312910284463895|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 457 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 08:46 (EEST) ftnzc07lb3khl65wjijz03idgrepv40 17024926 17024541 2025-06-11T06:26:13Z PatrocleBot 576019 Adaug un raport de rulare 17024926 wikitext text/x-wiki Această pagină conține rapoarte de rulare pentru robotul de anulare automată a contribuțiilor cu scor [[:mw:ORES|ORES]] mare. {{Collapsible section|title=Detalii|content=Câmpurile din fiecare raport sunt: * titlul de secțiune - "Raport din <nowiki>{{CURRENTYEAR}}-{{CURRENTMONTH}}-{{CURRENTDAY2}} {{LOCALTIME}}</nowiki>" * ''interval'' - datele între care au fost numărate statisticile * ''editări anulate'' - numărul de editări anulate de robot. Acestea au un scor ORES peste un prag configurabil (v. [[MediaWiki:Revertbot.json]]). În prezent, acest prag este de 0,95. * ''editări foarte probabil cu probleme'' - numărul de editări raportate de ORES ca fiind "foarte probabil cu probleme", dar care nu ating pragul de revert. În configurația curentă, pragul folosit de ORES este de 0,909 * ''anulări eșuate'' - numărul de editări care ar fi trebuit anulate conform scorului, dar acest lucru nu a fost posibil. De obicei, aici sunt incluse conflictele de editare }} {{Utilizator:Andrebot/Arhivare |archive = Utilizator:PatrocleBot/Rapoarte/%(year)d |algo = old(30d) |counter = 1 |archiveheader = {{Arhivă}} |minthreadsleft = 1 |minthreadstoarchive = 1 }} {{casetă arhive|[[/2022|2022]]{{*}}[[/2023|2023]]{{*}}[[/2024|2024]]}} == Raport din 2025-05-12 15:50 == *''Interval'': 2025-05-11 15:22:55.648043+03:00 - 2025-05-12 15:50:55.860000+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|1.6241299303944317|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 20 ({{dim|4.640371229698376|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|0.9280742459396751|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 431 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 mai 2025 15:50 (EEST) == Raport din 2025-05-13 16:09 == *''Interval'': 2025-05-12 15:50:56.699691+03:00 - 2025-05-13 16:09:30.291939+03:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|4.2682926829268295|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|8.536585365853659|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|1.2195121951219512|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 328 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 mai 2025 16:09 (EEST) == Raport din 2025-05-14 16:44 == *''Interval'': 2025-05-13 16:09:31.151033+03:00 - 2025-05-14 16:44:44.918707+03:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|5.982905982905983|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 25 ({{dim|10.683760683760683|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|2.5641025641025643|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 234 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 mai 2025 16:44 (EEST) == Raport din 2025-05-15 17:43 == *''Interval'': 2025-05-14 16:44:45.821761+03:00 - 2025-05-15 17:43:18.145292+03:00 *''Editări anulate'': 21 ({{dim|5.357142857142857|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 69 ({{dim|17.602040816326532|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 11 ({{dim|2.806122448979592|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 392 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 17:43 (EEST) == Raport din 2025-05-16 17:52 == *''Interval'': 2025-05-15 17:43:19.193388+03:00 - 2025-05-16 17:52:52.466426+03:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|1.0940919037199124|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 58 ({{dim|12.691466083150985|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|1.9693654266958425|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 457 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 mai 2025 17:52 (EEST) == Raport din 2025-05-17 19:10 == *''Interval'': 2025-05-16 17:52:53.219370+03:00 - 2025-05-17 19:10:57.057805+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|4.014598540145985|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 27 ({{dim|9.854014598540147|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.36496350364963503|%}}) *''Editări patrulate'': 12 ({{dim|4.37956204379562|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 274 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 mai 2025 19:10 (EEST) == Raport din 2025-05-18 19:14 == *''Interval'': 2025-05-17 19:10:58.563587+03:00 - 2025-05-18 19:14:54.945514+03:00 *''Editări anulate'': 21 ({{dim|4.411764705882353|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 45 ({{dim|9.453781512605042|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 11 ({{dim|2.310924369747899|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 476 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 mai 2025 19:14 (EEST) == Raport din 2025-05-19 19:19 == *''Interval'': 2025-05-18 19:14:56.353910+03:00 - 2025-05-19 19:19:51.793499+03:00 *''Editări anulate'': 22 ({{dim|4.417670682730924|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 51 ({{dim|10.240963855421686|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|3.0120481927710845|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 498 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 mai 2025 19:19 (EEST) == Raport din 2025-05-20 19:25 == *''Interval'': 2025-05-19 19:19:52.724734+03:00 - 2025-05-20 19:25:05.600462+03:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|3.0131826741996233|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 52 ({{dim|9.792843691148775|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|1.694915254237288|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 531 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 mai 2025 19:25 (EEST) == Raport din 2025-05-21 19:50 == *''Interval'': 2025-05-20 19:25:06.389573+03:00 - 2025-05-21 19:50:52.980464+03:00 *''Editări anulate'': 18 ({{dim|3.629032258064516|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 40 ({{dim|8.064516129032258|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 18 ({{dim|3.629032258064516|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 496 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 mai 2025 19:50 (EEST) == Raport din 2025-05-22 21:18 == *''Interval'': 2025-05-21 19:50:55.652661+03:00 - 2025-05-22 21:18:11.670453+03:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|2.80561122244489|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 40 ({{dim|8.016032064128256|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|3.006012024048096|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 499 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 mai 2025 21:18 (EEST) == Raport din 2025-05-23 21:25 == *''Interval'': 2025-05-22 21:18:12.483246+03:00 - 2025-05-23 21:25:31.310266+03:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|3.359173126614987|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 30 ({{dim|7.751937984496124|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|1.8087855297157622|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 387 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 mai 2025 21:25 (EEST) == Raport din 2025-05-24 21:29 == *''Interval'': 2025-05-23 21:25:32.928292+03:00 - 2025-05-24 21:29:07.648669+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|1.9565217391304348|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 31 ({{dim|6.739130434782608|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 16 ({{dim|3.4782608695652173|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 460 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 mai 2025 21:29 (EEST) == Raport din 2025-05-25 21:29 == *''Interval'': 2025-05-24 21:29:09.050021+03:00 - 2025-05-25 21:29:57.921065+03:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|4.884318766066838|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 46 ({{dim|11.825192802056556|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 13 ({{dim|3.341902313624679|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 389 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 mai 2025 21:29 (EEST) == Raport din 2025-05-26 21:59 == *''Interval'': 2025-05-25 21:29:58.680258+03:00 - 2025-05-26 21:59:28.099926+03:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|3.7924151696606785|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 40 ({{dim|7.984031936127744|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 36 ({{dim|7.18562874251497|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 501 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 mai 2025 21:59 (EEST) == Raport din 2025-05-27 22:43 == *''Interval'': 2025-05-26 21:59:28.885654+03:00 - 2025-05-27 22:43:41.223805+03:00 *''Editări anulate'': 18 ({{dim|5.389221556886228|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 38 ({{dim|11.377245508982035|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|4.491017964071856|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 334 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 27 mai 2025 22:43 (EEST) == Raport din 2025-05-28 23:31 == *''Interval'': 2025-05-27 22:43:42.504631+03:00 - 2025-05-28 23:31:36.573418+03:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|3.3707865168539324|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 52 ({{dim|14.606741573033707|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 14 ({{dim|3.932584269662921|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 356 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 mai 2025 23:31 (EEST) == Raport din 2025-05-29 00:11 == *''Interval'': 2025-05-28 23:31:37.566789+03:00 - 2025-05-30 00:11:04.198825+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|2.111324376199616|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 53 ({{dim|10.17274472168906|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 13 ({{dim|2.495201535508637|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 521 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 30 mai 2025 00:11 (EEST) == Raport din 2025-05-30 00:39 == *''Interval'': 2025-05-30 00:11:04.975102+03:00 - 2025-05-31 00:39:23.355631+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.1447721179624666|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 35 ({{dim|9.383378016085791|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|1.876675603217158|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 373 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 31 mai 2025 00:39 (EEST) == Raport din 2025-05-31 00:51 == *''Interval'': 2025-05-31 00:39:24.937284+03:00 - 2025-06-01 00:51:24.813000+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|4.186046511627907|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 22 ({{dim|10.232558139534884|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|3.7209302325581395|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 215 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 iunie 2025 00:51 (EEST) == Raport din 2025-06-01 00:53 == *''Interval'': 2025-06-01 00:51:25.544443+03:00 - 2025-06-02 00:53:21.322656+03:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|3.359173126614987|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 21 ({{dim|5.426356589147287|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.25839793281653745|%}}) *''Editări patrulate'': 12 ({{dim|3.10077519379845|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 387 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 iunie 2025 00:53 (EEST) == Raport din 2025-06-02 01:05 == *''Interval'': 2025-06-02 00:53:21.954793+03:00 - 2025-06-03 01:05:14.868932+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|3.0726256983240225|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 26 ({{dim|7.262569832402234|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|4.189944134078212|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 358 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 iunie 2025 01:05 (EEST) == Raport din 2025-06-03 01:31 == *''Interval'': 2025-06-03 01:05:15.698780+03:00 - 2025-06-04 01:31:31.019486+03:00 *''Editări anulate'': 15 ({{dim|2.8846153846153846|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 47 ({{dim|9.038461538461538|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 17 ({{dim|3.269230769230769|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 520 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 iunie 2025 01:31 (EEST) == Raport din 2025-06-04 01:39 == *''Interval'': 2025-06-04 01:31:32.079450+03:00 - 2025-06-05 01:39:43.094825+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|2.494331065759637|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|6.349206349206349|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 17 ({{dim|3.854875283446712|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 441 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 5 iunie 2025 01:39 (EEST) == Raport din 2025-06-05 01:49 == *''Interval'': 2025-06-05 01:39:44.659405+03:00 - 2025-06-06 01:49:29.201971+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.1385199240986716|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 29 ({{dim|5.502846299810247|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.18975332068311196|%}}) *''Editări patrulate'': 32 ({{dim|6.072106261859583|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 527 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 iunie 2025 01:49 (EEST) == Raport din 2025-06-06 02:42 == *''Interval'': 2025-06-06 01:49:30.538414+03:00 - 2025-06-07 02:42:20.260914+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.150537634408602|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 25 ({{dim|8.960573476702509|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|1.075268817204301|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 279 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 7 iunie 2025 02:42 (EEST) == Raport din 2025-06-08 04:33 == *''Interval'': 2025-06-07 02:42:21.043486+03:00 - 2025-06-08 04:33:32.516257+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.097902097902098|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 40 ({{dim|13.986013986013987|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|5.244755244755245|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 286 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 iunie 2025 04:33 (EEST) == Raport din 2025-06-09 08:42 == *''Interval'': 2025-06-08 04:33:33.218681+03:00 - 2025-06-09 08:42:09.822712+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|3.235294117647059|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|8.235294117647058|%}}) *''Anulări eșuate'': 2 ({{dim|0.5882352941176471|%}}) *''Editări patrulate'': 10 ({{dim|2.9411764705882355|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 340 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 iunie 2025 08:42 (EEST) == Raport din 2025-06-10 08:46 == *''Interval'': 2025-06-09 08:42:11.161151+03:00 - 2025-06-10 08:46:04.374791+03:00 *''Editări anulate'': 36 ({{dim|7.87746170678337|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 98 ({{dim|21.444201312910284|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|1.312910284463895|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 457 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 08:46 (EEST) == Raport din 2025-06-11 09:26 == *''Interval'': 2025-06-10 08:46:05.409409+03:00 - 2025-06-11 09:26:13.616410+03:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|4.513888888888889|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 53 ({{dim|18.40277777777778|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|1.3888888888888888|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 288 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 09:26 (EEST) twfm9u2prhb76kq0wtzif2q52hatsmp 0 2910950 17023933 14914883 2025-06-10T14:12:56Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023933 wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |referințe=aprilie 2022|wikizare=aprilie 2022}} {{Infocaseta Carte}} '''Revolta''' este un roman [[Științifico-fantastic|SF]] apărut în anul 2010 scrisă de autoarea americană [[Suzanne Collins]], aceasta fiind o continuare la seria „[[Jocurile foamei (trilogie)|Jocurile Foamei]]”. Cartea continuă povestea lui [[Katniss Everdeen]], care acceptă să unifice districtele din [[Panem]] printr-o rebeliune împotriva tiranului [[Capitol]]. ==Note== <references /> [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din 2010]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] h0z4jc1iad70y2nh32gxo27odmp5c2a 17023934 17023933 2025-06-10T14:13:12Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane de Suzanne Collins]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023934 wikitext text/x-wiki {{problemearticol| |referințe=aprilie 2022|wikizare=aprilie 2022}} {{Infocaseta Carte}} '''Revolta''' este un roman [[Științifico-fantastic|SF]] apărut în anul 2010 scrisă de autoarea americană [[Suzanne Collins]], aceasta fiind o continuare la seria „[[Jocurile foamei (trilogie)|Jocurile Foamei]]”. Cartea continuă povestea lui [[Katniss Everdeen]], care acceptă să unifice districtele din [[Panem]] printr-o rebeliune împotriva tiranului [[Capitol]]. ==Note== <references /> [[Categorie:Romane științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din 2010]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] [[Categorie:Romane de Suzanne Collins]] 9bfyrksj313ugh7jvfdp565xbkzuosm 0 2911812 17024476 17017357 2025-06-10T20:43:26Z Edward Mike005 659826 /* Sfatul Țării */ 17024476 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=mai 2022}}{{Infocaseta Om politic}} '''Serghei Donico-Iordăchescu''' (sau ''Donică-Iordăchescu'', {{date biografice}}) a fost un politician moldovean, membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] al [[Republica Democratică Moldovenească|Republicii Democratice Moldovenești]]. ==Începuturi== Serghei Donico-Iordăchescu s-a născut în 1889 în Chișinău, în familia unui moșier ruinat. A urmat o carieră militară, fiind trecut în retragere cu gradul de [[maior]].<ref>{{Citation |date=2016-10-11 |author1=Redactia, VIP Magazin |publisher=VIP Magazin |title=11 fețe ale Chișinăului de ieri - VIP Magazin |url=https://vipmagazin.md/11-fete-ale-chisinaului-de-ieri/}}</ref> == Sfatul Țării == În cadrul Sfatului Țării, Serghei Donico-Iordăchescu, care era [[menșevic]], a fost vicepreședinte al Comisiei Constituționale (de la 27 iulie până la 27 noiembrie 1918) și membru al Comisiei de redactare. El a fost unul din membrii Sfatului Țării care s-a abținut de la votul de [[Unirea Basarabiei cu România|Unire]] a [[Basarabia|Basarabiei]] cu [[Regatul României|România]], dar, ulterior, a fost printre semnatarii actului unirii.<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> După unire, a făcut parte din guvernul autonom moldovenesc din cadrul României, condus de [[Petru Cazacu]], ca vicedirector al Directoratului de Interne din Basarabia.<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> ==Deces== El a decedat în 1932 în [[Chișinău]], fiind înmormântat în cimitirul central.<ref>https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/111-119_7.pdf</ref> == Galerie de imagini == <gallery> Image:Stamp of Moldova 227.gif|Membrii Sfatului Țării pe un timbru moldovenesc din 1998. </gallery> == Note == <references /> == Bibliografie == * [[Gheorghe E. Cojocaru]], ''Sfatul țării: itinerar'', Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2 * [[Mihai Tașcă]], ''Sfatul Țării și actualele autorități locale'', ''[[Timpul de dimineață]]'', nr. 114 (849), 27 iunie 2008 == Legături externe == * [http://27martie.wordpress.com/tag/sfatul-tarii/ Arhiva pentru Sfatul Țării] * [http://www.timpul.md/article/2009/05/07/1985 Deputații Sfatului Țării și Lavrenti Beria] {{Moldavian Democratic Republic}} {{Sfatul Țării}} {{DEFAULTSORT:Donico-Iordăchescu, Serghei}} [[Categorie:Nașteri în 1889]] [[Categorie:Politicieni din Chișinău]] [[Categorie:Decese în 1932]] [[Categorie:Politicieni basarabeni]] [[Categorie:Membri ai Sfatului Țării]] [[Categorie:Decese în Chișinău]] [[Categorie:Menșevici]] [[Categorie:Nobili ruși]] [[Categorie:Nobili români]] [[Categorie:Ofițeri ruși]] ap94xoz3mp2mimtsi3bzonmuxktylpq 17024477 17024476 2025-06-10T20:44:16Z Edward Mike005 659826 /* Sfatul Țării */ 17024477 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=mai 2022}}{{Infocaseta Om politic}} '''Serghei Donico-Iordăchescu''' (sau ''Donică-Iordăchescu'', {{date biografice}}) a fost un politician moldovean, membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] al [[Republica Democratică Moldovenească|Republicii Democratice Moldovenești]]. ==Începuturi== Serghei Donico-Iordăchescu s-a născut în 1889 în Chișinău, în familia unui moșier ruinat. A urmat o carieră militară, fiind trecut în retragere cu gradul de [[maior]].<ref>{{Citation |date=2016-10-11 |author1=Redactia, VIP Magazin |publisher=VIP Magazin |title=11 fețe ale Chișinăului de ieri - VIP Magazin |url=https://vipmagazin.md/11-fete-ale-chisinaului-de-ieri/}}</ref> == Sfatul Țării == În cadrul Sfatului Țării, Serghei Donico-Iordăchescu, care era [[menșevic]], a fost vicepreședinte al Comisiei Constituționale (de la 27 iulie până la 27 noiembrie 1918) și membru al Comisiei de redactare. El a fost unul din membrii Sfatului Țării care s-a abținut de la votul de [[Unirea Basarabiei cu România|Unire]] a [[Basarabia|Basarabiei]] cu [[Regatul României|România]], dar, ulterior, a fost printre semnatarii actului unirii.<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> După unire, a făcut parte din guvernul autonom moldovenesc din cadrul României, condus de [[Petru Cazacu]], ca vicedirector al Directoratului de Interne din Basarabia (9 aprilie 1918 - 1 decembrie 1918).<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> ==Deces== El a decedat în 1932 în [[Chișinău]], fiind înmormântat în cimitirul central.<ref>https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/111-119_7.pdf</ref> == Galerie de imagini == <gallery> Image:Stamp of Moldova 227.gif|Membrii Sfatului Țării pe un timbru moldovenesc din 1998. </gallery> == Note == <references /> == Bibliografie == * [[Gheorghe E. Cojocaru]], ''Sfatul țării: itinerar'', Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2 * [[Mihai Tașcă]], ''Sfatul Țării și actualele autorități locale'', ''[[Timpul de dimineață]]'', nr. 114 (849), 27 iunie 2008 == Legături externe == * [http://27martie.wordpress.com/tag/sfatul-tarii/ Arhiva pentru Sfatul Țării] * [http://www.timpul.md/article/2009/05/07/1985 Deputații Sfatului Țării și Lavrenti Beria] {{Moldavian Democratic Republic}} {{Sfatul Țării}} {{DEFAULTSORT:Donico-Iordăchescu, Serghei}} [[Categorie:Nașteri în 1889]] [[Categorie:Politicieni din Chișinău]] [[Categorie:Decese în 1932]] [[Categorie:Politicieni basarabeni]] [[Categorie:Membri ai Sfatului Țării]] [[Categorie:Decese în Chișinău]] [[Categorie:Menșevici]] [[Categorie:Nobili ruși]] [[Categorie:Nobili români]] [[Categorie:Ofițeri ruși]] 9313fabcsl99ol45n3uffmm47ef8h4e 17024506 17024477 2025-06-10T20:53:03Z Edward Mike005 659826 /* Sfatul Țării */ 17024506 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=mai 2022}}{{Infocaseta Om politic}} '''Serghei Donico-Iordăchescu''' (sau ''Donică-Iordăchescu'', {{date biografice}}) a fost un politician moldovean, membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] al [[Republica Democratică Moldovenească|Republicii Democratice Moldovenești]]. ==Începuturi== Serghei Donico-Iordăchescu s-a născut în 1889 în Chișinău, în familia unui moșier ruinat. A urmat o carieră militară, fiind trecut în retragere cu gradul de [[maior]].<ref>{{Citation |date=2016-10-11 |author1=Redactia, VIP Magazin |publisher=VIP Magazin |title=11 fețe ale Chișinăului de ieri - VIP Magazin |url=https://vipmagazin.md/11-fete-ale-chisinaului-de-ieri/}}</ref> == Sfatul Țării == În cadrul Sfatului Țării, Serghei Donico-Iordăchescu, care era [[menșevic]], a fost vicepreședinte al Comisiei Constituționale (de la 27 iulie până la 27 noiembrie 1918) și membru al Comisiei de redactare. Donico-Iordăchescu l-a criticat pe [[Ion Pelivan]] și faptul că, la negocierile cu România, nu au fost prezenți reprezentanți ai tuturor grupărilor din parlamentul moldovenesc: {{Citat|Guvernul nu îndeplineşte dorinţele deputaţilor [...] a refuzat să-i ia cu sine pe reprezentanţii fracţiunilor [...]. La noi nu parlamentul dictează Guvernului, ci Guvernul – parlamentului.|}}<ref>https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2019/04/03/basarabia-in-anii-1917-1918-xxiv-hotarirea-sfatului-tarii-de-alipire-a-basarabiei-la-romania-desfiintarea-republicii-moldovenesti/</ref> El a susținut trimiterea unei delegații la [[Kiev]], pentru a rezolva disputele teritoriale cu [[Republica Populară Ucraineană]]: {{Citat|Noi, țăranii, am fost învinuiţi de lipsa patriotismului. Nu este corect. Noi totdeauna am militat pentru unitate (replică de pe scaunele [[Blocul Moldovenesc|Blocului Moldovenesc]]: “cu Rusia” – I. L.), dar încă n-am văzut ca cineva dintre acei care se numesc moldoveni, să-şi arate prin fapte dragostea lor pentru acest popor.|}}<ref>https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2019/04/03/basarabia-in-anii-1917-1918-xxiv-hotarirea-sfatului-tarii-de-alipire-a-basarabiei-la-romania-desfiintarea-republicii-moldovenesti/</ref> El a fost unul din membrii Sfatului Țării care s-a abținut de la votul de [[Unirea Basarabiei cu România|Unire]] a [[Basarabia|Basarabiei]] cu [[Regatul României|România]], dar, ulterior, a fost printre semnatarii actului unirii.<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> După unire, a făcut parte din guvernul autonom moldovenesc din cadrul României, condus de [[Petru Cazacu]], ca vicedirector al Directoratului de Interne din Basarabia (9 aprilie 1918 - 1 decembrie 1918).<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> ==Deces== El a decedat în 1932 în [[Chișinău]], fiind înmormântat în cimitirul central.<ref>https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/111-119_7.pdf</ref> == Galerie de imagini == <gallery> Image:Stamp of Moldova 227.gif|Membrii Sfatului Țării pe un timbru moldovenesc din 1998. </gallery> == Note == <references /> == Bibliografie == * [[Gheorghe E. Cojocaru]], ''Sfatul țării: itinerar'', Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2 * [[Mihai Tașcă]], ''Sfatul Țării și actualele autorități locale'', ''[[Timpul de dimineață]]'', nr. 114 (849), 27 iunie 2008 == Legături externe == * [http://27martie.wordpress.com/tag/sfatul-tarii/ Arhiva pentru Sfatul Țării] * [http://www.timpul.md/article/2009/05/07/1985 Deputații Sfatului Țării și Lavrenti Beria] {{Moldavian Democratic Republic}} {{Sfatul Țării}} {{DEFAULTSORT:Donico-Iordăchescu, Serghei}} [[Categorie:Nașteri în 1889]] [[Categorie:Politicieni din Chișinău]] [[Categorie:Decese în 1932]] [[Categorie:Politicieni basarabeni]] [[Categorie:Membri ai Sfatului Țării]] [[Categorie:Decese în Chișinău]] [[Categorie:Menșevici]] [[Categorie:Nobili ruși]] [[Categorie:Nobili români]] [[Categorie:Ofițeri ruși]] dabqzgnec033f7o6igkrcsrqu1cxan3 17024524 17024506 2025-06-10T21:07:26Z Edward Mike005 659826 17024524 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=mai 2022}}{{Infocaseta Om politic |office = Membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] |term_start = 1917 |term_end = 1918 |office1 = Vicedirector al Directoratului de Interne al [[Republica Democratică Moldovenească|RD Moldovenești]] |term_start1 = 9 April 1918 |term_end1 = 1 December 1918<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> | primeminister1 = [[Petru Cazacu]] }} '''Serghei Donico-Iordăchescu''' (sau ''Donică-Iordăchescu'', {{date biografice}}) a fost un politician moldovean, membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] al [[Republica Democratică Moldovenească|Republicii Democratice Moldovenești]]. ==Începuturi== Serghei Donico-Iordăchescu s-a născut în 1889 în Chișinău, în familia unui moșier ruinat. A urmat o carieră militară, fiind trecut în retragere cu gradul de [[maior]].<ref>{{Citation |date=2016-10-11 |author1=Redactia, VIP Magazin |publisher=VIP Magazin |title=11 fețe ale Chișinăului de ieri - VIP Magazin |url=https://vipmagazin.md/11-fete-ale-chisinaului-de-ieri/}}</ref> == Sfatul Țării == În cadrul Sfatului Țării, Serghei Donico-Iordăchescu, care era [[menșevic]], a fost vicepreședinte al Comisiei Constituționale (de la 27 iulie până la 27 noiembrie 1918) și membru al Comisiei de redactare. Donico-Iordăchescu l-a criticat pe [[Ion Pelivan]] și faptul că, la negocierile cu România, nu au fost prezenți reprezentanți ai tuturor grupărilor din parlamentul moldovenesc: {{Citat|Guvernul nu îndeplineşte dorinţele deputaţilor [...] a refuzat să-i ia cu sine pe reprezentanţii fracţiunilor [...]. La noi nu parlamentul dictează Guvernului, ci Guvernul – parlamentului.|}}<ref>https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2019/04/03/basarabia-in-anii-1917-1918-xxiv-hotarirea-sfatului-tarii-de-alipire-a-basarabiei-la-romania-desfiintarea-republicii-moldovenesti/</ref> El a susținut trimiterea unei delegații la [[Kiev]], pentru a rezolva disputele teritoriale cu [[Republica Populară Ucraineană]]: {{Citat|Noi, țăranii, am fost învinuiţi de lipsa patriotismului. Nu este corect. Noi totdeauna am militat pentru unitate (replică de pe scaunele [[Blocul Moldovenesc|Blocului Moldovenesc]]: “cu Rusia” – I. L.), dar încă n-am văzut ca cineva dintre acei care se numesc moldoveni, să-şi arate prin fapte dragostea lor pentru acest popor.|}}<ref>https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2019/04/03/basarabia-in-anii-1917-1918-xxiv-hotarirea-sfatului-tarii-de-alipire-a-basarabiei-la-romania-desfiintarea-republicii-moldovenesti/</ref> El a fost unul din membrii Sfatului Țării care s-a abținut de la votul de [[Unirea Basarabiei cu România|Unire]] a [[Basarabia|Basarabiei]] cu [[Regatul României|România]], dar, ulterior, a fost printre semnatarii actului unirii.<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> După unire, a făcut parte din guvernul autonom moldovenesc din cadrul României, condus de [[Petru Cazacu]], ca vicedirector al Directoratului de Interne din Basarabia (9 aprilie 1918 - 1 decembrie 1918).<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> ==Deces== El a decedat în 1932 în [[Chișinău]], fiind înmormântat în cimitirul central.<ref>https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/111-119_7.pdf</ref> == Galerie de imagini == <gallery> Image:Stamp of Moldova 227.gif|Membrii Sfatului Țării pe un timbru moldovenesc din 1998. </gallery> == Note == <references /> == Bibliografie == * [[Gheorghe E. Cojocaru]], ''Sfatul țării: itinerar'', Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2 * [[Mihai Tașcă]], ''Sfatul Țării și actualele autorități locale'', ''[[Timpul de dimineață]]'', nr. 114 (849), 27 iunie 2008 == Legături externe == * [http://27martie.wordpress.com/tag/sfatul-tarii/ Arhiva pentru Sfatul Țării] * [http://www.timpul.md/article/2009/05/07/1985 Deputații Sfatului Țării și Lavrenti Beria] {{Moldavian Democratic Republic}} {{Sfatul Țării}} {{DEFAULTSORT:Donico-Iordăchescu, Serghei}} [[Categorie:Nașteri în 1889]] [[Categorie:Politicieni din Chișinău]] [[Categorie:Decese în 1932]] [[Categorie:Politicieni basarabeni]] [[Categorie:Membri ai Sfatului Țării]] [[Categorie:Decese în Chișinău]] [[Categorie:Menșevici]] [[Categorie:Nobili ruși]] [[Categorie:Nobili români]] [[Categorie:Ofițeri ruși]] booacwpmb8w6fzu0faqa24oid9bqh3k 17024526 17024524 2025-06-10T21:09:04Z Edward Mike005 659826 17024526 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=mai 2022}}{{Infocaseta Om politic |office = Membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] |term_start = 1917 |term_end = 1918 |office1 = Vicedirector al Directoratului de Interne al [[Republica Democratică Moldovenească|RD Moldovenești]] |term_start1 = 9 April 1918 |term_end1 = 1 December 1918<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> | primeminister1 = [[Petru Cazacu]] }} '''Serghei Donico-Iordăchescu''' (sau ''Donică-Iordăchescu'', {{date biografice}}) a fost un politician moldovean, membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] al [[Republica Democratică Moldovenească|Republicii Democratice Moldovenești]]. ==Începuturi== Serghei Donico-Iordăchescu s-a născut în 1889 în Chișinău, în familia unui moșier ruinat. A urmat o carieră militară, fiind trecut în retragere cu gradul de [[maior]].<ref>{{Citation |date=2016-10-11 |author1=Redactia, VIP Magazin |publisher=VIP Magazin |title=11 fețe ale Chișinăului de ieri - VIP Magazin |url=https://vipmagazin.md/11-fete-ale-chisinaului-de-ieri/}}</ref> == Sfatul Țării == În cadrul Sfatului Țării, Serghei Donico-Iordăchescu, care era [[menșevic]], a fost vicepreședinte al Comisiei Constituționale (de la 27 iulie până la 27 noiembrie 1918) și membru al Comisiei de redactare. Donico-Iordăchescu l-a criticat pe [[Ion Pelivan]] și faptul că, la negocierile cu România, nu au fost prezenți reprezentanți ai tuturor grupărilor din parlamentul moldovenesc: {{Citat|Guvernul nu îndeplineşte dorinţele deputaţilor [...] a refuzat să-i ia cu sine pe reprezentanţii fracţiunilor [...]. La noi nu parlamentul dictează Guvernului, ci Guvernul – parlamentului.|}}<ref>https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2019/04/03/basarabia-in-anii-1917-1918-xxiv-hotarirea-sfatului-tarii-de-alipire-a-basarabiei-la-romania-desfiintarea-republicii-moldovenesti/</ref> El a susținut trimiterea unei delegații la [[Kiev]], pentru a rezolva disputele teritoriale cu [[Republica Populară Ucraineană]]: {{Citat|Noi, țăranii, am fost învinuiţi de lipsa patriotismului. Nu este corect. Noi totdeauna am militat pentru unitate (replică de pe scaunele [[Blocul Moldovenesc|Blocului Moldovenesc]]: “cu Rusia” – I. L.), dar încă n-am văzut ca cineva dintre acei care se numesc moldoveni, să-şi arate prin fapte dragostea lor pentru acest popor.|}}<ref>https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2019/04/03/basarabia-in-anii-1917-1918-xxiv-hotarirea-sfatului-tarii-de-alipire-a-basarabiei-la-romania-desfiintarea-republicii-moldovenesti/</ref> El a fost unul din membrii Sfatului Țării care s-a abținut de la votul de [[Unirea Basarabiei cu România|Unire]] a [[Basarabia|Basarabiei]] cu [[Regatul României|România]], dar, ulterior, a fost printre semnatarii actului unirii.<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> După unire, a făcut parte din guvernul autonom moldovenesc din cadrul României, condus de [[Petru Cazacu]], ca vicedirector al Directoratului de Interne din Basarabia (9 aprilie 1918 - 1 decembrie 1918).<ref>https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133</ref> ==Deces== El a decedat în 1932 în [[Chișinău]], fiind înmormântat în cimitirul central.<ref>https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/111-119_7.pdf</ref> == Galerie de imagini == <gallery> Image:Stamp of Moldova 227.gif|Membrii Sfatului Țării pe un timbru moldovenesc din 1998. </gallery> == Note == <references /> == Bibliografie == * [[Gheorghe E. Cojocaru]], ''Sfatul țării: itinerar'', Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2 * [[Mihai Tașcă]], ''Sfatul Țării și actualele autorități locale'', ''[[Timpul de dimineață]]'', nr. 114 (849), 27 iunie 2008 == Legături externe == * [http://27martie.wordpress.com/tag/sfatul-tarii/ Arhiva pentru Sfatul Țării] * [http://www.timpul.md/article/2009/05/07/1985 Deputații Sfatului Țării și Lavrenti Beria] {{Moldavian Democratic Republic}} {{Sfatul Țării}} {{DEFAULTSORT:Donico-Iordăchescu, Serghei}} [[Categorie:Nașteri în 1889]] [[Categorie:Politicieni din Chișinău]] [[Categorie:Decese în 1932]] [[Categorie:Politicieni basarabeni]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Membri ai Sfatului Țării]] [[Categorie:Decese în Chișinău]] [[Categorie:Social-democrați români]] [[Categorie:Menșevici]] [[Categorie:Nobili ruși]] [[Categorie:Nobili români]] [[Categorie:Ofițeri ruși]] fnks924sxvwel1xqdy90j5mduv557og 17024638 17024526 2025-06-10T22:30:47Z Andrebot 67048 Robot: completat automat 5 citări 17024638 wikitext text/x-wiki {{referințe|date=mai 2022}}{{Infocaseta Om politic |office = Membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] |term_start = 1917 |term_end = 1918 |office1 = Vicedirector al Directoratului de Interne al [[Republica Democratică Moldovenească|RD Moldovenești]] |term_start1 = 9 April 1918 |term_end1 = 1 December 1918<ref>{{Citation |publisher=www.timpul.md |title=86+3=89 - numărul semnatarilor Actului Unirii {{!}} Timpul |url=https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133}}</ref> | primeminister1 = [[Petru Cazacu]] }} '''Serghei Donico-Iordăchescu''' (sau ''Donică-Iordăchescu'', {{date biografice}}) a fost un politician moldovean, membru al [[Sfatul Țării|Sfatului Țării]] al [[Republica Democratică Moldovenească|Republicii Democratice Moldovenești]]. ==Începuturi== Serghei Donico-Iordăchescu s-a născut în 1889 în Chișinău, în familia unui moșier ruinat. A urmat o carieră militară, fiind trecut în retragere cu gradul de [[maior]].<ref>{{Citation |date=2016-10-11 |author1=Redactia, VIP Magazin |publisher=VIP Magazin |title=11 fețe ale Chișinăului de ieri - VIP Magazin |url=https://vipmagazin.md/11-fete-ale-chisinaului-de-ieri/}}</ref> == Sfatul Țării == În cadrul Sfatului Țării, Serghei Donico-Iordăchescu, care era [[menșevic]], a fost vicepreședinte al Comisiei Constituționale (de la 27 iulie până la 27 noiembrie 1918) și membru al Comisiei de redactare. Donico-Iordăchescu l-a criticat pe [[Ion Pelivan]] și faptul că, la negocierile cu România, nu au fost prezenți reprezentanți ai tuturor grupărilor din parlamentul moldovenesc: {{Citat|Guvernul nu îndeplineşte dorinţele deputaţilor [...] a refuzat să-i ia cu sine pe reprezentanţii fracţiunilor [...]. La noi nu parlamentul dictează Guvernului, ci Guvernul – parlamentului.|}}<ref>{{Citation |date=2019-04-03 |publisher=RĂZBOIUL PENTRU TRECUT / ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ |title=Basarabia în anii 1917-1918 (XXIV): Hotărîrea Sfatului Țării de alipire a Basarabiei la România. Desființarea Republicii Moldovenești |url=https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2019/04/03/basarabia-in-anii-1917-1918-xxiv-hotarirea-sfatului-tarii-de-alipire-a-basarabiei-la-romania-desfiintarea-republicii-moldovenesti/}}</ref> El a susținut trimiterea unei delegații la [[Kiev]], pentru a rezolva disputele teritoriale cu [[Republica Populară Ucraineană]]: {{Citat|Noi, țăranii, am fost învinuiţi de lipsa patriotismului. Nu este corect. Noi totdeauna am militat pentru unitate (replică de pe scaunele [[Blocul Moldovenesc|Blocului Moldovenesc]]: “cu Rusia” – I. L.), dar încă n-am văzut ca cineva dintre acei care se numesc moldoveni, să-şi arate prin fapte dragostea lor pentru acest popor.|}}<ref>{{Citation |date=2019-04-03 |publisher=RĂZBOIUL PENTRU TRECUT / ВОЙНА ЗА ПРОШЛОЕ |title=Basarabia în anii 1917-1918 (XXIV): Hotărîrea Sfatului Țării de alipire a Basarabiei la România. Desființarea Republicii Moldovenești |url=https://razboiulpentrutrecut.wordpress.com/2019/04/03/basarabia-in-anii-1917-1918-xxiv-hotarirea-sfatului-tarii-de-alipire-a-basarabiei-la-romania-desfiintarea-republicii-moldovenesti/}}</ref> El a fost unul din membrii Sfatului Țării care s-a abținut de la votul de [[Unirea Basarabiei cu România|Unire]] a [[Basarabia|Basarabiei]] cu [[Regatul României|România]], dar, ulterior, a fost printre semnatarii actului unirii.<ref>{{Citation |publisher=www.timpul.md |title=86+3=89 - numărul semnatarilor Actului Unirii {{!}} Timpul |url=https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133}}</ref> După unire, a făcut parte din guvernul autonom moldovenesc din cadrul României, condus de [[Petru Cazacu]], ca vicedirector al Directoratului de Interne din Basarabia (9 aprilie 1918 - 1 decembrie 1918).<ref>{{Citation |publisher=www.timpul.md |title=86+3=89 - numărul semnatarilor Actului Unirii {{!}} Timpul |url=https://web.archive.org/web/20090602234858/http://www.timpul.md/article/2009/03/26/1133}}</ref> ==Deces== El a decedat în 1932 în [[Chișinău]], fiind înmormântat în cimitirul central.<ref>https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/111-119_7.pdf</ref> == Galerie de imagini == <gallery> Image:Stamp of Moldova 227.gif|Membrii Sfatului Țării pe un timbru moldovenesc din 1998. </gallery> == Note == <references /> == Bibliografie == * [[Gheorghe E. Cojocaru]], ''Sfatul țării: itinerar'', Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2 * [[Mihai Tașcă]], ''Sfatul Țării și actualele autorități locale'', ''[[Timpul de dimineață]]'', nr. 114 (849), 27 iunie 2008 == Legături externe == * [http://27martie.wordpress.com/tag/sfatul-tarii/ Arhiva pentru Sfatul Țării] * [http://www.timpul.md/article/2009/05/07/1985 Deputații Sfatului Țării și Lavrenti Beria] {{Moldavian Democratic Republic}} {{Sfatul Țării}} {{DEFAULTSORT:Donico-Iordăchescu, Serghei}} [[Categorie:Nașteri în 1889]] [[Categorie:Politicieni din Chișinău]] [[Categorie:Decese în 1932]] [[Categorie:Politicieni basarabeni]] [[Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Membri ai Sfatului Țării]] [[Categorie:Decese în Chișinău]] [[Categorie:Social-democrați români]] [[Categorie:Menșevici]] [[Categorie:Nobili ruși]] [[Categorie:Nobili români]] [[Categorie:Ofițeri ruși]] deikuden9pkpfy2sy3mekp3amy7rv35 0 2926959 17024529 17023188 2025-06-10T21:11:10Z Venske 38389 completare 17024529 wikitext text/x-wiki <!--{{dezvoltare}}--> {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1915 în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1912 în artă]]''' — '''[[1913 în artă]]''' —— '' '''1914 în artă''' '' —— '''[[1915 în artă]]''' — '''[[1916 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1914]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == === Evenimente artistice în România === === Evenimente artistice oriunde === [[File:VelazquezVenues.jpg|border|left|thumb|290px|Pictura ''Toaletarea lui Venus'' sau ''Rokeby Venus'' — [[1644 în artă|1644]] de [[Diego Velázquez]] ([[1599 în artă|1599]] – [[1660 în artă|1660]]) – a fost deteriorată de [[Sufragetă|sufrageta]] [[Mary Richardson]] la [[10 martie]] [[1914 în artă|1914]]. ]] [[File:Lincoln Memorial, "I Have a Dream" 50th anniversary.jpg|border|left|thumb|290px|''[[Lincoln Memorial]]'' — Statuia lui [[Abraham Lincoln]] realizată de sculptorul [[Daniel Chester French]].]] * [[31 ianuarie]] – Galeria de artă [[Art Gallery of Hamilton]] este fondată.<ref>{{ien}}{{Cite web |url=http://www.artgalleryofhamilton.com/images/aa/AGH_chronology.pdf |title=Art Gallery of Hamilton: Chronology |access-date=2012-12-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120421122637/http://www.artgalleryofhamilton.com/images/aa/AGH_chronology.pdf |archive-date=2012-04-21 |url-status=dead }}</ref> * [[Martie]] – ''Grupul de la Londra'' ([[:Format:The London Group|''The London Group'']]) își ține prima lor expoziție la [[Goupil Gallery]]. * Martie - [[Iunie]] – Centrul de arte ''[[Rebel Art Centre]]'' este activ în [[London|Londra]], fiind condus de [[Wyndham Lewis]] și alții.<ref>{{ien}}{{cite web|title=Rebel Art Centre|work=Glossary|publisher=[[Tate]]|url=http://www.tate.org.uk/collections/glossary/definition.jsp?entryId=633|archive-url=https://web.archive.org/web/20090129144625/https://www.tate.org.uk/collections/glossary/definition.jsp?entryId=633|url-status=dead|archive-date=January 29, 2009|accessdate=2011-07-20}}</ref> * [[10 martie]] – [[Sufragetă|Sufrageta]] [[Mary Richardson]] deteriorează pictura lui [[Diego Velázquez|Velázquez, Diego]] cunoscută sub numele de ''[[Rokeby Venus]]'' (pictată în jur de circa [[1644 în artă|1644]]), aflată la [[National Gallery, London]], cu ajutorul unui satâr de carne.<ref name="Women's History Timeline">{{ien}}{{cite web|url=http://www.bbc.co.uk/radio4/womanshour/timeline/1910.shtml|publisher=BBC Radio 4|work=Woman's Hour|title=Women's History Timeline: 1910-1919|accessdate=2007-09-25}}</ref> * [[Aprilie]] ** [[Umberto Boccioni]] publică viziunea sa futuristă asupra [[Sculptură|sculpturii]], ''Manifesto tecnico della scultura futurista'' (''Manifest tehnic al sculpturii futuriste''), iar mai târziu, în același an, publică cartea ''Pittura e scultura futuriste (dinamismo plastico)'' – Pictura și sculptura futuristă (dinamism plastic)''. ** [[August Macke]], [[Louis Moilliet]] și [[Paul Klee]] călătoresc în [[Tunisia]]. * Sculptorul [[Daniel Chester French]] este ales de către comitetul de realizare al ansamblului monumental ''[[Lincoln Memorial]]'' ca să realizeze o statuie a lui [[Abraham Lincoln (statuie din 1920)|Abraham Lincoln]] pentru ''Lincoln Memorial'' în [[Washington, D.C.]], Statuia a fost dezvelită în [[1922 în artă|1922]]. == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === [[File:ASFA DE CHIRICO LYCEUM.jpg|right|thumb|300px|''ASFA - Liceul [[Giorgio de Chirico]]'', pictură murală reprezentând o temă cunoscută a pictorului]] ==== Picturi ==== * [[Umberto Boccioni]] ** ''Il bevitore'' (''Băutorul'') ** ''I selciatori'' (''Pavatorii străzii'') ** ''Dinamismo plastico: cavallo + caseggiato'' (''Dinamism plastic - cal + case'') * [[Pierre Bodard]] – ''Lili Boulanger'' * [[David Bomberg]] – ''Baia de noroi'' - ''[[The Mud Bath]]'' * [[Antoine Bourdelle]] – ''Centaur murind'' - ''Dying Centaur'' * [[John Collier (pictor)|John Collier]] ** ''[[:File:Collier-Angela McInnes.jpg|Angela McInnes]]'' ** ''[[:File:John-collier-clytemnestra.jpg|Clytemnestra]]'' ([[Worcester City Art Gallery & Museum]]) * [[Eugene de Blaas]] – ''În apă'' - ''[[In the Water]]'' * [[Giorgio de Chirico]] ** ''[[Gara Montparnasse (Melancolia plecării)]]'' - ''[[Gare Montparnasse (The Melancholy of Departure)]]'' ** ''Misterul și melancolia unei străzi'' - ''The Mystery and Melancholy of a Street'' ** ''Nostalgia poetului'' - ''La Nostalgie du poete'' ** ''Cântecul dragostei'' - ''[[The Song of Love]]'' ([[Museum of Modern Art]], [[New York City]]) == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === == Nașteri == == Decese == == Galerie == <gallery mode="packed" heights="180"> Theo van Doesburg - Girl with Ranunculus - Google Art Project.jpg|[[Theo van Doesburg]] ([[1883 în artă|1883]] – [[1931 în artă|1931]]) - ''Fată cu Ranunculus'' ([[1914 în artă|1914]]) August Macke - Three girls in yellow straw hats I - Google Art Project.jpg|[[August Macke]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1914 în artă|1914]]) - ''Trei fete cu pălării de paie [[galben]]e'' Amsterdam - Stedelijk Museum - Piet Mondrian (1872-1944) - Tableau III, Composition in Oval (A 24589) 1914.jpg|[[Piet Mondrian]] ([[1872 în artă|1872]] - [[1944 în artă|1944]]) – ''Tableau III, Compoziție în [formă] ovală'' (A 24589) Leo Gestel - Mallorca, Terreno - Google Art Project.jpg|[[Leo Gestel]] ([[1881 în artă|1881]] – [[1941 în artă|1941]]) - ''Mallorca, Terreno'' </gallery> == Referințe == <references /> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1914|Artaă]] [[Categorie:1914 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1914]] [[Categorie:Anii 1910 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1915|art}}--> jbxxicijexd3oslbosurypwg09bql9r 17024686 17024529 2025-06-10T23:27:16Z Venske 38389 corectare, completare 17024686 wikitext text/x-wiki <!--{{dezvoltare}}--> {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1915 în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1912 în artă]]''' — '''[[1913 în artă]]''' —— '' '''1914 în artă''' '' —— '''[[1915 în artă]]''' — '''[[1916 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1914]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == === Evenimente artistice în România === === Evenimente artistice oriunde === [[File:VelazquezVenues.jpg|border|left|thumb|329px|Pictura ''Toaletarea lui Venus'' sau ''Rokeby Venus'' — terminată în [[1644 în artă|1644]] de [[Diego Velázquez]] ([[1599 în artă|1599]] – [[1660 în artă|1660]]) — a fost deteriorată de [[Sufragetă|sufrageta]] [[Mary Richardson]] la [[10 martie]] [[1914 în artă|1914]]. ]] [[File:Lincoln Memorial, "I Have a Dream" 50th anniversary.jpg|border|left|thumb|329px|''[[Lincoln Memorial]]'' — Statuia lui [[Abraham Lincoln]] realizată de sculptorul [[Americani|american]] [[Daniel Chester French]], concesionată în [[1914 în artă|1914]] și dezvelită în [[1922 în artă|'''1922''']].]] * [[31 ianuarie]] – Galeria de artă [[Art Gallery of Hamilton]] este fondată.<ref>{{ien}}{{Cite web |url=http://www.artgalleryofhamilton.com/images/aa/AGH_chronology.pdf |title=Art Gallery of Hamilton: Chronology |access-date=2012-12-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120421122637/http://www.artgalleryofhamilton.com/images/aa/AGH_chronology.pdf |archive-date=2012-04-21 |url-status=dead }}</ref> * [[Martie]] – ''Grupul de la Londra'' ([[:Format:The London Group|''The London Group'']]) își ține prima lor expoziție la [[Goupil Gallery]]. * Martie - [[Iunie]] – Centrul de arte ''[[Rebel Art Centre]]'' este activ în [[London|Londra]], fiind condus de [[Wyndham Lewis]] și alții.<ref>{{ien}}{{cite web|title=Rebel Art Centre|work=Glossary|publisher=[[Tate]]|url=http://www.tate.org.uk/collections/glossary/definition.jsp?entryId=633|archive-url=https://web.archive.org/web/20090129144625/https://www.tate.org.uk/collections/glossary/definition.jsp?entryId=633|url-status=dead|archive-date=January 29, 2009|accessdate=2011-07-20}}</ref> * [[10 martie]] – [[Sufragetă|Sufrageta]] [[Mary Richardson]] deteriorează pictura lui [[Diego Velázquez|Velázquez, Diego]] cunoscută sub numele de ''[[Rokeby Venus]]'' (pictată în jur de circa [[1644 în artă|1644]]), aflată la [[National Gallery, London]], cu ajutorul unui satâr de carne.<ref name="Women's History Timeline">{{ien}}{{cite web|url=http://www.bbc.co.uk/radio4/womanshour/timeline/1910.shtml|publisher=BBC Radio 4|work=Woman's Hour|title=Women's History Timeline: 1910-1919|accessdate=2007-09-25}}</ref> * [[Aprilie]] ** [[Umberto Boccioni]] publică viziunea sa futuristă asupra [[Sculptură|sculpturii]], ''Manifesto tecnico della scultura futurista'' (''Manifest tehnic al sculpturii futuriste''), iar mai târziu, în același an, publică cartea ''Pittura e scultura futuriste (dinamismo plastico)'' – Pictura și sculptura futuristă (dinamism plastic)''. ** [[August Macke]], [[Louis Moilliet]] și [[Paul Klee]] călătoresc în [[Tunisia]]. * Sculptorul [[Daniel Chester French]] este ales de către comitetul de realizare al ansamblului monumental ''[[Lincoln Memorial]]'' ca să realizeze o statuie a lui [[Abraham Lincoln (statuie din 1920)|Abraham Lincoln]] pentru ''Lincoln Memorial'' în [[Washington, D.C.]], Statuia a fost dezvelită în [[1922 în artă|1922]]. == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === [[File:ASFA DE CHIRICO LYCEUM.jpg|right|thumb|300px|''ASFA - Liceul [[Giorgio de Chirico]]'', pictură murală reprezentând o temă cunoscută a pictorului]] ==== Picturi ==== * [[Umberto Boccioni]] ** ''Il bevitore'' (''Băutorul'') ** ''I selciatori'' (''Pavatorii străzii'') ** ''Dinamismo plastico: cavallo + caseggiato'' (''Dinamism plastic - cal + case'') * [[Pierre Bodard]] – ''Lili Boulanger'' * [[David Bomberg]] – ''Baia de noroi'' - ''[[The Mud Bath]]'' * [[Antoine Bourdelle]] – ''Centaur murind'' - ''Dying Centaur'' * [[John Collier (pictor)|John Collier]] ** ''[[:File:Collier-Angela McInnes.jpg|Angela McInnes]]'' ** ''[[:File:John-collier-clytemnestra.jpg|Clytemnestra]]'' ([[Worcester City Art Gallery & Museum]]) * [[Eugene de Blaas]] – ''În apă'' - ''[[In the Water]]'' * [[Giorgio de Chirico]] ** ''[[Gara Montparnasse (Melancolia plecării)]]'' - ''[[Gare Montparnasse (The Melancholy of Departure)]]'' ** ''Misterul și melancolia unei străzi'' - ''The Mystery and Melancholy of a Street'' ** ''Nostalgia poetului'' - ''La Nostalgie du poete'' ** ''Cântecul dragostei'' - ''[[The Song of Love]]'' ([[Museum of Modern Art]], [[New York City]]) == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === == Nașteri == == Decese == == Galerie == <gallery mode="packed" heights="180"> Theo van Doesburg - Girl with Ranunculus - Google Art Project.jpg|[[Theo van Doesburg]] ([[1883 în artă|1883]] – [[1931 în artă|1931]]) - ''Fată cu Ranunculus'' ([[1914 în artă|1914]]) August Macke - Three girls in yellow straw hats I - Google Art Project.jpg|[[1914 în artă|1914]] — [[August Macke]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1914 în artă|1914]]) - ''Trei fete cu pălării de paie [[galben]]e'' Amsterdam - Stedelijk Museum - Piet Mondrian (1872-1944) - Tableau III, Composition in Oval (A 24589) 1914.jpg|[[1914 în artă|1914]] — [[Piet Mondrian]] ([[1872 în artă|1872]] - [[1944 în artă|1944]]) – ''Tableau III, Compoziție în [formă] ovală'' (A 24589) Leo Gestel - Mallorca, Terreno - Google Art Project.jpg|[[1914 în artă|1914]] — [[Leo Gestel]] ([[1881 în artă|1881]] – [[1941 în artă|1941]]) - ''Mallorca, Terreno'' Mrs Emmeline Pankhurst, Leader of the Women's Suffragette movement, is arrested outside Buckingham Palace while trying to present a petition to King George V in May 1914. Q81486.jpg|Arestarea doamnei [[Emmeline Pankhurst]], conducătoarea [[Sufragetă|''Mișcării Sufragetelor'']], lângă intrarea [[Buckingham Palace|Palatului Buckingham]], pe când încercase să prezinte o petiție [[rege]]lui [[George al V-lea al Regatului Unit|George al V-lea]] ([[mai]] [[1914]]) </gallery> == Referințe == <references /> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1914|Artaă]] [[Categorie:1914 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1914]] [[Categorie:Anii 1910 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1915|art}}--> mrwsn7l873hh5fyi6n4yxurkomnjlfx 0 2930084 17023951 15615574 2025-06-10T14:19:38Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:2|1|0 */ 17023951 wikitext text/x-wiki Popularitatea seriei de jocuri video [[Diablo (serie)|''Diablo'']] a dus la publicarea '''mai multor romane''' care au loc în universul comun ''Diablo''. == Romane == === ''Demonsbane'' === ''Demonsbane'' (2000, {{ISBN|0743418999}}) este o [[E-book|nuvelă electronică]] scrisă de [[Robert B. Marks]]. A apărut și tipărită în antologia ''Diablo Archive'' (2008, {{ISBN|9781416576990}}). În carte, Siggard, singurul supraviețuitor al bătăliei de la Blackmarch, incapabil să-și amintească ultimele ore ale bătăliei – este determinat să-i răzbune pe cei uciși de armata întunericului. În timp ce vânează armata demonică, Siggard reunește adevărul acelei lupte teribile... și constată că coșmarul lui abia începe. ''Demonsbane'' a fost o carte publicată în spiritul „revoluției cărților electronice”. Cu toate acestea, piața pentru cărți electronice era destul de mică la acea vreme și, în ciuda lunilor de publicitate pe [[battle.net]], vânzările au fost mai degrabă de sute de exemplare decât de mii cum s-a anticipat.<ref name="Archive">2008-08-07, [http://blizzplanet.com/news/2520/ Blizzplanet: Diablo Archive On Sale Today] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120217064414/http://www.blizzplanet.com/news/2520/|date=2012-02-17}}. Accessed on 2008-09-07</ref> Înainte de a fi scris, s-a decis că ''Demonsbane'' ar trebui să dea tonul seriei și să ajute la stabilirea Sanctuarului nu numai ca o lume vie a jocului, ci și ca o lume vie în [[literatură]]. Ca atare, Marks a construit o mulțime din această lume folosind citate de arome la începutul fiecărui capitol.<ref name="Archive">2008-08-07, [http://blizzplanet.com/news/2520/ Blizzplanet: Diablo Archive On Sale Today] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120217064414/http://www.blizzplanet.com/news/2520/|date=2012-02-17}}. Accessed on 2008-09-07</ref> === ''Legacy of Blood'' === ''Legacy of Blood'' (2001, {{ISBN|067104155X}}, reeditare 2017, {{ISBN|9781945683015}}), primul roman bazat pe seria ''Diablo'' de la [[Blizzard Entertainment]]. Cartea a fost scrisă de {{Ill-wd|Q526744|3=Richard A. Knaak}}. ''Legacy of Blood'' este destinat cititorilor maturi. Folosește aceeași imagine ca și coperta cutiei de joc ''[[Diablo II]]''. A fost parte și a antologiei ''Diablo Archive'' din 2008. Cartea este despre un grup de trei bărbați care dau peste armuri fermecate cu puteri imense despre care habar nu au. Armura ajunge să aparțină unui fost conducător de război pe nume Bartuc, care a fost cel mai brutal dintre toți oamenii care au pășit pe pământ, pictându-și armura în fiecare dimineață cu sângele dușmanilor săi uciși în luptă. El a fost un vrăjitor care putea controla demonii și i-a folosit puterea pentru a prelua orașe și țări pentru a domni cu înverșunare peste întregul pământ. În cele din urmă, a fost ucis în timpul unei lupte uriașe cu mai mulți oameni, inclusiv propriul său frate Horazon. Armura a fost ascunsă într-o temniță întunecată protejată cu puteri magice întunecate, unde stătea latentă chemând în secret personajul principal, Norrec. Norrec se afla printre cei trei jefuitori de morminte când a fost descoperită armura. Cei trei bărbați au ajuns într-o situație îngrozitoare, când Norrec a fost forțat să poarte armura și să trezească din nou puterea legiunilor de demoni și a iadului însuși. Viața lui avea să fie schimbată pentru totdeauna... și cineva s-ar întreba dacă în bine sau nu. === ''The Black Road'' === ''The Black Road'' (''Drumul negru,'' 2002, {{ISBN|0743426916}}, reeditare 2018, {{ISBN|9781945683121}}) este un roman de [[Mel Odom (autor)|Mel Odom]]. A fost parte și a antologiei ''Diablo Archive'' din 2008. === ''The Kingdom of Shadow'' === ''The Kingdom of Shadow'' (''Regatul Umbrei'', 2002, {{ISBN|0743426924}}, reeditare 2018, {{ISBN|9781945683169}}) este un roman de Richard A. Knaak. A fost parte și a antologiei ''Diablo Archive'' din 2008. === ''Moon of the Spider'' === ''Moon of the Spider'' (''Luna păianjenului,'' 2006, {{ISBN|0743471326}}, reeditare 2023, {{ISBN|9781956916171}}) este al treilea roman situat în universul ''Diablo'' scris de Richard A. Knaak. Condus de coșmaruri către ruinele unui mormânt misterios, Lordul Aldric Jitan speră să trezească un rău teribil care a adormit de la căderea orașului Tristram. Atras de întunericul tot mai mare de pe pământ, enigmaticul [[Necromanție|Necromant]] Zayl, dă peste complotul lui Jitan, fără să știe că unul dintre propriii săi frați a pus în mișcare aceste evenimente groaznice. Acum, în timp ce Luna cerească a Păianjenului răsare, demonul nefast, Astrogha, se pregătește să-și dezlănțuie slujitorii în lumea Sanctuarului. === ''Diablo: The Sin War'' === ''The Sin War (Războiul Păcatului'') este o [[trilogie]] de romane plasate în universul ''Diablo'' al Blizzard Entertainment, scrise de Richard A. Knaak. Spune povestea lui Uldyssian în timp ce este atras în bătălia dintre Templul Triunei, condus de Primus sub Lucion; Fiul lui Mefisto și Catedrala Luminii condusă de îngerul rebel Inarius. Uldyssian simte că ambele părți sunt corupte și nu vrea să aibă nimic de-a face cu niciuna dintre ele. Când este acuzat că a ucis unul dintre misionarii lor, el fuge din orașul său natal, Seram, în timp ce începe să-și descopere propriile puteri ciudate. El decide să-i învețe pe alții cum să le folosească și adună mai mulți cu el, dar Templul și Catedrala își doresc puterile lui și nu se vor opri de la nimic pentru a le obține. * ''Birthright'' (2006, {{ISBN|0743471229}}, reeditare 2019, {{ISBN|9781945683473}}) * ''Scales of the Serpent'' (''Solzii șarpelui,'' 2007, {{ISBN|0743471237}}, reeditare 2019, {{ISBN|9781945683596}}) * ''The Veiled Prophet'' (2007, {{ISBN|0743471245}}, reeditare 2020, {{ISBN|9781950366125}}) Această trilogie a fost realizată ca o colaborare între Richard și Chris Metzen ([[Blizzard Entertainment|Blizzard]]), așa că este considerată material canonic în universul ''Diablo''.<ref>{{Citat web|url=http://www.blizzplanet.com/blog/comments/diablo_the_sin_war_trilogy___public_qa_with_richard_a_knaak|titlu=Diablo canon|accessdate=2007-05-22|lucrare=Blizzard Entertainment website}}</ref> === ''Diablo III: The Order'' === ''Diablo III: The Order'' (''Diablo III: Ordinul'', 2012,{{ISBN|9781416550785}}, cu copertă broșată în 2013, {{ISBN|9781451645651}}, reeditare 2021, {{ISBN|9781950366514}}) este un roman de {{Ill-wd|Q6968669|3=Nate Kenyon}}. === ''Diablo III: Heroes Rise, Darkness Falls'' === ''Diablo III: Heroes Rise, Darkness Falls'' (2012, {{ISBN|9781416550907}}) este o antologie de [[Micky Neilson]], [[James Waugh (autor)|James Waugh]], [[Cameron Dayton]], Matt Burns, Michael Chu și [[Erik Sabol]]. === ''Diablo III: Storm of Light'' === ''Diablo III: Storm of Light'' (''Diablo III: Furtuna luminii,'' 2014, {{ISBN|9781416550808}}) este un roman de Nate Kenyon. === ''Diablo III: Morbed'' === ''Diablo III: Morbed'' (2014, {{ISBN|9781476789460}}) este o [[E-book|nuvelă electronică]] de Micky Neilson. == Cărți și benzi desenate == === ''Diablo: Tales of Sanctuary'' === ''Diablo: Tales of Sanctuary'' (2001, {{ISBN|156971682X}}) este o carte de benzi desenate de Francisco Ruiz Velasco, Dave Land și Phil Amara, publicată de [[Dark Horse Comics]]. === ''Diablo III: Book of Cain'' === ''Diablo III: Book of Cain'' (''Diablo III: Cartea lui Cain'', 2011, {{ISBN|9781608870639}}, cu [[copertă broșată]] în 2016, {{ISBN|9781608878024}}) este o carte cu text de Flint Dille și regie artistică de Glenn Rane, Doug Gregory și Jeremy Cranford. A fost primul produs bazat pe jocul ''[[Diablo III]]'' de la [[Blizzard Entertainment]]. În timpul Comic-Con-ului de la [[San Diego]] din 2011, vicepreședintele senior al design-ului creativ de la Blizzard Entertainment, [[Chris Metzen]], a dezvăluit mai multe detalii despre ''Diablo III: Book of Cain''.<ref name="SDCC2011">{{Citat web|url=http://www.blizzplanet.com/blog/comments/sdcc-2011-diablo-iii-book-of-cain-details-surface|titlu=''SDCC 2011: Diablo III: Book of Cain (Hardcover) - Details from Chris Metzen''|publisher=Insight Editions|accessdate=2011-07-21}}</ref> === ''Diablo: Sword of Justice'' === ''Diablo: Sword of Justice'' (''Diablo: Sword of Justice'', 2012, reeditare 2021, {{ISBN|9781950366446}}) este o serie de benzi desenate de Aaron Williams și Joseph Lacroix, publicată inițial de [[DC Comics]]. === ''Diablo III: Book of Tyrael'' === ''Diablo III: Book of Tyrael'' (''Diablo III: Cartea lui Tyrael'', 2013,{{ISBN|9781608872794}}, cu copertă broșată în 2016, {{ISBN|9781608878031}}) este o carte de Matt Burns și Doug Alexander. === ''Book of Adria: A Diablo Bestiary'' === ''Book of Adria: A Diablo Bestiary'' (''Cartea lui Adria: Un [[bestiar]] Diablo,'' 2018, {{ISBN|9781945683206}}) este o carte de Robert Brooks și Matt Burns. == Referințe == {{Listănote}} {{Seria Diablo}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Diablo]] [[Categorie:Serii de romane fantastice]] [[Categorie:Blizzard Entertainment]] 4qsn4iw2230qyzdbxpq5vd4l88yh899 0 2930596 17024492 16478484 2025-06-10T20:48:59Z Venske 38389 completare 17024492 wikitext text/x-wiki <!--{{dezvoltare}}-->{{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1917 în artă}} {{Ani în artă secolul 13}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1253 în artă]]''' — '''[[1254 în artă]]''' —— '' '''[[1255 în artă]]''' '' —— '''[[1256 în artă]]''' — '''[[1257 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1255]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == === Nașteri === [[Fișier:Duccio - Maestà - Google Art Project.jpg|left|thumb|250px|border|Duccio, ''Rucellai Madonna'' ([[1285 în artă|1285]])]] * Se naște în [[Siena]], [[Toscana]], [[Italia]], pictorul '''[[Duccio|Duccio di Buoninsegna]]''' (n. [[1255 în artă|1255]], Siena - d. [[1315 în artă|1315]], Siena). O mare parte din tinerețea sa este incertă, dar există dovezi că a fost căsătorit și că a avut șapte copii.<ref>{{ien}} [https://www.ducciodibuoninsegna.org/ Despre artistul plastic ''Duccio di Buoninsegna''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220519045407/https://www.ducciodibuoninsegna.org/ |date=2022-05-19 }} pe web site-ul omonim, dedicat operei sale [https://www.ducciodibuoninsegna.org/ ''Duccio di Buonisegna''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220519045407/https://www.ducciodibuoninsegna.org/ |date=2022-05-19 }}</ref> Sunt multe instanțe în care a avut datorii și amenzi, ceea ce a determinat istoricii să creadă că i-a fost dificil să își administreze banii și familia. Talentele sale artistice erau însă suficiente pentru a umbri lipsa sa de organizare ca cetățean și a devenit faimos în timpul vieții sale. În [[anii 1300]], Duccio a fost unul dintre cei mai apreciați și radicali pictori din Siena. Este considerat părintele [[Școala de la Siena|picturii sieneze]], și împreună cu alții, este considerat fondatorul artei europene.<ref>{{ien}} [https://www.nga.gov/collection/artist-info.1249.html Biografie – ''Duccio di Buoninsegna''] pe web site-ul [https://www.nga.gov/ ''National Gallery of Art'']</ref> A fost angajat de-a lungul întregii sale vieți pentru a realiza multe lucrări importante în clădirile guvernamentale și religioase din [[Italia]]. Lui Duccio îi sunt atribuite crearea stilului [[Trecento]], fondarea Școlii Sieneze și contribuții semnificative la stilul gotic sienez.<ref>{{ien}} [https://www.britannica.com/biography/Duccio Biografia lui ''Duccio di Buoninsegna''] pe web site-ul [https://www.britannica.com/ ''Britannica'']</ref> Stilul lui Duccio era similar cu cel bizantin din mai multe perspective, cum ar fi fundalul auriu și scenele religioase cunoscute dar, în același timp, era diferit și mai experimental. Lucrările sale aveau un nivel înalt de frumusețe cu detalii delicate, uneori înrustate cu pietre prețioase și țesături aproape ornamentale. Duccio era cunoscut și pentru organizarea complexă a spațiului. Personajele erau organizate specific și cu un scop. În lucrarea ''Rucellai Madonna'' privitorul poate vedea în lucru toate aceste aspecte.<ref>{{ien}}{{cite journal|last=Polzer|first=Joseph|title=A Question of Method: Quantitative Aspects of Art Historical Analysis in the Classification of Early Trecento Italian Painting Based on Ornamental Practice|journal=Mitteilungen des Kunsthistorisches Institutes in Florenz|year=2005|volume=49|pages=33–100|url=http://www.jstor.org/stable/27655375|accessdate=5 March 2012}}</ref> Duccio a început să elimine liniile ascuțite ale artei bizantine și a rotunjit formele. A utilizat modelarea (jocul culorilor închise și deschise) pentru a dezvălui personajele de sub draperia grea iar mâinile, fețele și picioarele au devenit mai rotunjite și tridimensionale. Va muri în orașul său natal, Siena, în [[1319 în artă|1319]]. [[File:Santa Maria Maggiore (Rome) mosaic on frontside.jpg|thumb|left|border|290px|''Hristos în slavă'' de [[Filippo Rusuti]], mozaic pe frontispiciul basilicăi [[Basilica di Santa Maria Maggiore|di Santa Maria Maggiore]], [[Roma]] ]] * Se naște artistul vizual pre-renascentist '''[[Filippo Rusuti]]''', (circa [[1255 în artă|1255]] – circa [[1325 în artă|1325]]), pictor, frescar, muralist și mozaicar [[Italieni|italian]], activ în [[Roma]] între [[1288 în artă|1288]] și [[1297 în artă|1297]], iar, ulterior, în jurul anilor [[Anii 1320 în artă|1320]], activ în [[Napoli]].<ref>{{it icon}}[https://www.treccani.it/enciclopedia/filippo-rusuti_%28Enciclopedia-dell%27-Arte-Medievale%29/ Despre ''Filippo Rusuti''] pe [https://www.treccani.it/enciclopedia/ ''Enciclopedia Trecani'']</ref> Rusuti a apartinut, alaturi de [[Jacopo Torriti]] si [[Pietro Cavallini]], asa-zisei [[Școala romană|''Școli romane'']], activă la sfârșitul secolului [[Secolul al XIII-lea|al XIII-lea]]. La începutul carierei sale, a lucrat la [[Frescă|frescele]] ce decorează [[Bazilica Sfântul Francisc din Assisi|Bazilica Sfântului Francisc]] din [[Assisi]], posibil împreună cu Torriti, dar și după acesta nu a mai lucrat acolo. Lucrarea a inclus unele părți din povestea [[Cartea Genezei|Facerii]], în special crearea lui [[Adam și Eva]] și poate construirea [[Arca lui Noe|Arcei lui Noe]].<ref>{{it icon}}[http://www.arte.it/artista/filippo-rusuti-145 Pagina dedicată lui ''Filippo Rusuti''] pe web site-ul [http://www.arte.it/artista/ Arte.it]</ref> Singura sa lucrare semnată este registrul superior al decorației mozaicului vechii [[Fațadă|fațade]] a bisericii romane [[Santa Maria Maggiore]], unde prezența cardinalului [[Pietro Colonna]] permite datarea mozaicului între [[1288 în artă|1288]] și [[1297 în artă|1297]]. Istoricii de artă cred că registrul inferior al aceluiași mozaic, cu poveștile întemeierii Santa Maria Liberiana, urmează să fie considerat o intervenție realizată câțiva ani mai târziu, de către ucenicii lui Rusuti pe baza desenelor sale.<ref>{{it icon}} La Pittura in Italia. Il Duecento e il Trecento, 2 voll., Milano, Electa, 1985, p.&nbsp;435. {{ISBN|88-435-2096-2}} — ''Pictura în Italia''</ref> În jurul anului [[1319 în artă|1319]], Rusuti a mers la [[Neapole]] la curtea [[Casa Capețiană de Anjou|Angevinilor]], pentru a lucra împreună cu Cavallini la decorarea frescei bisericii din [[Santa Maria Donna Regina Vecchia]], caz în care, contribuțiile sale majore sunt, probabil, figurile [[Proroc|Profeților]]. Tot la Napoli, în jurul anului [[1320 în artă|1320]], Rusuti a creat câteva scene din [[Viața lui Hristos în artă|Viața lui Hristos]] în [[Capela Brancacci]].<ref>{{ien}}[Julian Gardner, Bizuti, Rusuti, Nicolaus and Johannes: some neglected documents concerning roman artists in France, "The Burlington magazine", 1011 (June 1987), pp.&nbsp;381–383 ''Bizuti, Rusuti, Nicolaus si Johannes: unele documente neglijate privind artistii romani din Franta'' de ''Julian Gardner'']</ref> <!-- == Nașteri == == Decese == --> == Referințe == <references /> <!--{{Trecento}} {{Sienese School}}--> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1255|Artă]] [[Categorie:1255 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XIII-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1255]] [[Categorie:Anii 1250 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XIII-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1255|art}}--> ftaav2lfdj0a0lgntqvya9rjrcr5t4d 0 2939367 17024084 17022583 2025-06-10T15:41:05Z ~2025-65603 703637 17024084 wikitext text/x-wiki {{Infobox football biography | name = Raphinha | image = | caption = Raphinha cu [[FC Barcelona|Barcelona]] în 2024 | full_name = Raphael Dias Belloli<ref>{{cite web |url=https://www.premierleague.com/news/1869523 |title=2020/21 Premier League squads confirmed |publisher=Premier League |date=20 October 2020 |access-date=24 October 2020}}</ref> | birth_date = {{birth date and age|1996|12|14|df=y}}<ref>{{cite web |title=Raphinha: Overview |url=https://www.premierleague.com/players/24156/Raphinha/overview |access-date=20 August 2022 |publisher=Premier League}}</ref> | birth_place = [[Porto Alegre]], [[Brazilia]] | height = 1.76 m<ref>{{cite web |title=Raphinha |url=https://www.fcbarcelona.com/en/football/first-team/players/24156/raphael-dias-belloli |access-date=20 August 2022 |publisher=FC Barcelona}}</ref> | position = [[Atacant (fotbal)|Extremă dreaptă]] | currentclub = {{ClubFotbal|Barcelona}} | clubnumber = 11 | youthyears1 = 2014–2016 | youthclubs1 = {{ClubFotbal|Avaí}} | years1 = 2015–2016 | clubs1 = {{ClubFotbal|Avaí}} | caps1 = 0 | goals1 = 0 | years2 = 2016 | clubs2 = {{ClubFotbal|Vitória Guimarães B}} | caps2 = 16uuj | goals2 = 5 | years3 = 2016–2018 | clubs3 = {{ClubFotbal|Vitória Guimarães}} | caps3 = 65 | goals3 = 19 | years4 = 2018–2019 | clubs4 = {{ClubFotbal|Sporting}} | caps4 = 28 | goals4 = 6 | years5 = 2019–2020 | clubs5 = {{ClubFotbal|Rennes}} | caps5 = 28 | goals5 = 6 | years6 = 2020–2022 | clubs6 = {{ClubFotbal|Leeds}} | caps6 = 65 | goals6 = 17 | years7 = 2022– | clubs7 = {{ClubFotbal|Barcelona}} | caps7 = 91 | goals7 = 26 | nationalyears1 = 2021– | nationalteam1 = {{BRAf}} | nationalcaps1 = 33 | nationalgoals1 = 10 | club-update = 23:56, 16 martie 2025 (UTC) | nationalteam-update = 03:59, 26 martie 2025 (UTC) }} '''Raphael Dias Belloli''' (n. [[14 decembrie]] [[1996]], [[Porto Alegre]], [[Brazilia]]) este un [[fotbalist]] [[Brazilia|brazilian]] care evoluează pe postul de [[mijlocaș]] sau [[atacant]] la [[FC Barcelona]] în [[La Liga]] și la [[echipa națională de fotbal a Braziliei]]. ==Statistici== {{updated|meciul jucat pe 26 aprilie 2025}}<ref>{{Soccerway|429714}}</ref><ref>{{ForaDeJogo|199602140009}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !rowspan="2"|Club !rowspan="2"|Sezon !colspan="3"|Campionat !colspan="2"|Cupa !colspan="2"|Cupa ligii !colspan="2"|Competiții europene !colspan="2"|Altele !colspan="2"|Total |- !Divizie!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri |- |[[Avaí FC|Avaí]] |[[2015 Campeonato Brasileiro Série A|2015]] |[[Campeonato Brasileiro Série A|Série A]] |0||0||0||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||0||0 |- |[[Vitória S.C. B|Vitória Guimarães B]] |[[2015–16 LigaPro|2015–16]] |[[LigaPro]] |16||5||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||16||5 |- |rowspan="4"|[[Vitória S.C.|Vitória Guimarães]] |[[2015–16 Primeira Liga|2015–16]] |[[Primeira Liga]] |1||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||1||0 |- |[[2016–17 Vitória S.C. season|2016–17]] |Primeira Liga |32||4||7||0||2||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||41||4 |- |[[2017–18 Vitória S.C. season|2017–18]] |Primeira Liga |32||15||1||1||3||1||6{{efn|name=UEL|Apariții în [[UEFA Europa League]]}}||0||1{{efn|name=SCO}}||1||43||18 |- !colspan="2"|Total !65!!19!!8!!1!!5!!1!!6!!0!!1!!1!!85!!22 |- |rowspan="3"|[[Sporting CP]] |[[2018–19 Sporting CP season|2018–19]] |Primeira Liga |24||4||4||0||4||2||4{{efn|name=UEL}}||1||colspan="2"|—||36||7 |- |[[2019–20 Sporting CP season|2019–20]] |Primeira Liga |4||2||0||0||0||0||0||0||1{{efn|name=SCO|Apariție în [[Supertaça Cândido de Oliveira]]}}||0||5||2 |- !colspan="2"|Total !28!!6!!4!!0!!4!!2!!4!!1!!1!!0!!41!!9 |- |rowspan="3"|[[Stade Rennais F.C.|Rennes]] |[[Ligue 1 2019-2020|2019–20]] |[[Ligue 1]] |22||5||3||2||1||0||4{{efn|name=UEL}}||0||0||0||30||7 |- |[[Ligue 1 2020-2021|2020–21]] |Ligue 1 |6||1||0||0||colspan="2"|—||0||0||colspan="2"|—||6||1 |- !colspan="2"|Total !28!!6!!3!!2!!1!!0!!4!!0!!0!!0!!36!!8 |- |rowspan="3"|[[Leeds United F.C.|Leeds United]] |[[Premier League 2020-2021|2020–21]] |[[Premier League]] |30||6||1||0||0||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||31||6 |- |[[Premier League 2021-2022|2021–22]] |Premier League |35||11||1||0||0||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||36||11 |- !colspan="2"|Total !65!!17!!2!!0!!0!!0!!colspan="2"|—!!colspan="2"|—!!67!!17 |- |rowspan="4"|[[FC Barcelona|Barcelona]] |[[La Liga 2022-2023|2022–23]] |rowspan="3"|[[La Liga]] |36||7||5||2||colspan="2"|—||7{{efn|Cinci apariții în [[UEFA Champions League]], două apariții și un gol în UEFA Europa League}}||1||2{{efn|name=SCE|Apariții în [[Supercopa de España]]}}||0||50||10 |- |[[La Liga 2023-2024|2023–24]] |28||6||1||1||colspan="2"|—||7{{efn|Apariție în UEFA Champions League}}||3||1{{efn|name=SCE}}||0||37||10 |- |[[La Liga 2024-2025|2024–25]] |31||15||5||1||colspan="2"|—||12{{efn|name=UCL}}||12||2{{efn|name=SDE}}||2||50||30 |- !colspan="2"|Total !95!!28!!11!!4!!colspan="2"|—!!26!!16!!5!!2!!137!!50 |- !colspan="3"|Total carieră !297!!81!!28!!7!!10!!3!!40!!17!!7!!3!!382!!111 |} {{notelist}} ==Palmares== '''Sporting CP''' *[[Taça de Portugal]]: [[2018–19 Taça de Portugal|2018–19]]<ref>{{cite news |last=Nogueira |first=Carlos |date=26 May 2019 |title=Leão rei dos penáltis leva para casa o segundo troféu da época |language=pt |trans-title=Penalty-king lion takes home second trophy of the season |newspaper=Diário de Notícias |location=Lisbon |url=https://www.dn.pt/desportos/interior/leao-rei-dos-penaltis-e-leva-para-casa-o-segundo-trofeu-da-epoca-10941375.html |access-date=16 January 2023}}</ref> *[[Taça da Liga]]: [[2018–19 Taça da Liga|2018–19]]<ref>{{cite web|title=Penalties smile on Sporting again as Lions retain Taça da Liga crown|url=https://portugoal.net/club-news/1045-penalties-give-sporting-the-taca-da-liga|access-date=27 January 2018|publisher=PortuGOAL.net|date=26 January 2019}}</ref> '''Barcelona''' *[[La Liga]]: [[La Liga 2022-2023|2022–23]]<ref>{{cite news |url=https://www.fcbarcelona.com/en/football/first-team/news/3344756/fc-barcelona-liga-champions-202223 |title=FC Barcelona, Liga champions 2022/23! |website=FC Barcelona |date=14 May 2023}}</ref> *[[Supercopa de España]]: [[Supercopa de España 2023|2023]],<ref>{{Cite web |last=Baynes |first=Ciaran |date=15 January 2023 |title=Real Madrid 1–3 Barcelona: Gavi stars as Barca dominate to win Spanish Super Cup |url=https://www.eurosport.com/football/spanish-supercopa/2022-2023/spanish-super-cup-final-live-real-madrid-v-barcelona_sto9316880/story.shtml |access-date=16 January 2023 |website=Euro Sport}}</ref> [[Supercopa de España 2025|2025]]<ref>{{Cite web |date=2025-01-13 |title=FC Barcelona win the Super Cup in a final for the history books (2-5) |url=https://rfef.es/en/noticias/match-report-fc-barcelona-win-the-super-cup-in-a-final-for-the-history-books-2-5 |access-date=2025-01-13 |website= |publisher=[[Real Federación Española de Fútbol]] |language=en}}</ref> ==Referințe== <references /> {{Lotul FC Barcelona}} [[Categorie:Nașteri în 1996]] [[Categorie:Fotbaliști brazilieni]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali brazilieni]] [[Categorie:Sportivi brazilieni în viață]] [[Categorie:Atacanți]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Barcelona]] [[Categorie:Fotbaliști ai Leeds United FC]] [[Categorie:Fotbaliști ai Stade Rennais FC]] [[Categorie:Fotbaliști ai lui Sporting]] kuon1irp6489x3n9lvpdcrgqch52uoc 17024281 17024084 2025-06-10T18:47:41Z Valentin JJ. 485596 Revenit asupra a 1 modificare a lui [[Special:Contributions/~2025-65603|~2025-65603]] ([[Discuție Utilizator:~2025-65603|D]]) identificată ca [[WP:V|vandalism]] la ultima versiune a lui Kun Kipcsak. ([[WP:TW|TW]]) 17024281 wikitext text/x-wiki {{Infobox football biography | name = Raphinha | image = | caption = Raphinha cu [[FC Barcelona|Barcelona]] în 2024 | full_name = Raphael Dias Belloli<ref>{{cite web |url=https://www.premierleague.com/news/1869523 |title=2020/21 Premier League squads confirmed |publisher=Premier League |date=20 October 2020 |access-date=24 October 2020}}</ref> | birth_date = {{birth date and age|1996|12|14|df=y}}<ref>{{cite web |title=Raphinha: Overview |url=https://www.premierleague.com/players/24156/Raphinha/overview |access-date=20 August 2022 |publisher=Premier League}}</ref> | birth_place = [[Porto Alegre]], [[Brazilia]] | height = 1.76 m<ref>{{cite web |title=Raphinha |url=https://www.fcbarcelona.com/en/football/first-team/players/24156/raphael-dias-belloli |access-date=20 August 2022 |publisher=FC Barcelona}}</ref> | position = [[Atacant (fotbal)|Extremă dreaptă]] | currentclub = {{ClubFotbal|Barcelona}} | clubnumber = 11 | youthyears1 = 2014–2016 | youthclubs1 = {{ClubFotbal|Avaí}} | years1 = 2015–2016 | clubs1 = {{ClubFotbal|Avaí}} | caps1 = 0 | goals1 = 0 | years2 = 2016 | clubs2 = {{ClubFotbal|Vitória Guimarães B}} | caps2 = 16 | goals2 = 5 | years3 = 2016–2018 | clubs3 = {{ClubFotbal|Vitória Guimarães}} | caps3 = 65 | goals3 = 19 | years4 = 2018–2019 | clubs4 = {{ClubFotbal|Sporting}} | caps4 = 28 | goals4 = 6 | years5 = 2019–2020 | clubs5 = {{ClubFotbal|Rennes}} | caps5 = 28 | goals5 = 6 | years6 = 2020–2022 | clubs6 = {{ClubFotbal|Leeds}} | caps6 = 65 | goals6 = 17 | years7 = 2022– | clubs7 = {{ClubFotbal|Barcelona}} | caps7 = 91 | goals7 = 26 | nationalyears1 = 2021– | nationalteam1 = {{BRAf}} | nationalcaps1 = 33 | nationalgoals1 = 10 | club-update = 23:56, 16 martie 2025 (UTC) | nationalteam-update = 03:59, 26 martie 2025 (UTC) }} '''Raphael Dias Belloli''' (n. [[14 decembrie]] [[1996]], [[Porto Alegre]], [[Brazilia]]) este un [[fotbalist]] [[Brazilia|brazilian]] care evoluează pe postul de [[mijlocaș]] sau [[atacant]] la [[FC Barcelona]] în [[La Liga]] și la [[echipa națională de fotbal a Braziliei]]. ==Statistici== {{updated|meciul jucat pe 26 aprilie 2025}}<ref>{{Soccerway|429714}}</ref><ref>{{ForaDeJogo|199602140009}}</ref> {| class="wikitable" style="text-align: center;" |- !rowspan="2"|Club !rowspan="2"|Sezon !colspan="3"|Campionat !colspan="2"|Cupa !colspan="2"|Cupa ligii !colspan="2"|Competiții europene !colspan="2"|Altele !colspan="2"|Total |- !Divizie!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri!!Meciuri!!Goluri |- |[[Avaí FC|Avaí]] |[[2015 Campeonato Brasileiro Série A|2015]] |[[Campeonato Brasileiro Série A|Série A]] |0||0||0||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||0||0 |- |[[Vitória S.C. B|Vitória Guimarães B]] |[[2015–16 LigaPro|2015–16]] |[[LigaPro]] |16||5||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||16||5 |- |rowspan="4"|[[Vitória S.C.|Vitória Guimarães]] |[[2015–16 Primeira Liga|2015–16]] |[[Primeira Liga]] |1||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||colspan="2"|—||1||0 |- |[[2016–17 Vitória S.C. season|2016–17]] |Primeira Liga |32||4||7||0||2||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||41||4 |- |[[2017–18 Vitória S.C. season|2017–18]] |Primeira Liga |32||15||1||1||3||1||6{{efn|name=UEL|Apariții în [[UEFA Europa League]]}}||0||1{{efn|name=SCO}}||1||43||18 |- !colspan="2"|Total !65!!19!!8!!1!!5!!1!!6!!0!!1!!1!!85!!22 |- |rowspan="3"|[[Sporting CP]] |[[2018–19 Sporting CP season|2018–19]] |Primeira Liga |24||4||4||0||4||2||4{{efn|name=UEL}}||1||colspan="2"|—||36||7 |- |[[2019–20 Sporting CP season|2019–20]] |Primeira Liga |4||2||0||0||0||0||0||0||1{{efn|name=SCO|Apariție în [[Supertaça Cândido de Oliveira]]}}||0||5||2 |- !colspan="2"|Total !28!!6!!4!!0!!4!!2!!4!!1!!1!!0!!41!!9 |- |rowspan="3"|[[Stade Rennais F.C.|Rennes]] |[[Ligue 1 2019-2020|2019–20]] |[[Ligue 1]] |22||5||3||2||1||0||4{{efn|name=UEL}}||0||0||0||30||7 |- |[[Ligue 1 2020-2021|2020–21]] |Ligue 1 |6||1||0||0||colspan="2"|—||0||0||colspan="2"|—||6||1 |- !colspan="2"|Total !28!!6!!3!!2!!1!!0!!4!!0!!0!!0!!36!!8 |- |rowspan="3"|[[Leeds United F.C.|Leeds United]] |[[Premier League 2020-2021|2020–21]] |[[Premier League]] |30||6||1||0||0||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||31||6 |- |[[Premier League 2021-2022|2021–22]] |Premier League |35||11||1||0||0||0||colspan="2"|—||colspan="2"|—||36||11 |- !colspan="2"|Total !65!!17!!2!!0!!0!!0!!colspan="2"|—!!colspan="2"|—!!67!!17 |- |rowspan="4"|[[FC Barcelona|Barcelona]] |[[La Liga 2022-2023|2022–23]] |rowspan="3"|[[La Liga]] |36||7||5||2||colspan="2"|—||7{{efn|Cinci apariții în [[UEFA Champions League]], două apariții și un gol în UEFA Europa League}}||1||2{{efn|name=SCE|Apariții în [[Supercopa de España]]}}||0||50||10 |- |[[La Liga 2023-2024|2023–24]] |28||6||1||1||colspan="2"|—||7{{efn|Apariție în UEFA Champions League}}||3||1{{efn|name=SCE}}||0||37||10 |- |[[La Liga 2024-2025|2024–25]] |31||15||5||1||colspan="2"|—||12{{efn|name=UCL}}||12||2{{efn|name=SDE}}||2||50||30 |- !colspan="2"|Total !95!!28!!11!!4!!colspan="2"|—!!26!!16!!5!!2!!137!!50 |- !colspan="3"|Total carieră !297!!81!!28!!7!!10!!3!!40!!17!!7!!3!!382!!111 |} {{notelist}} ==Palmares== '''Sporting CP''' *[[Taça de Portugal]]: [[2018–19 Taça de Portugal|2018–19]]<ref>{{cite news |last=Nogueira |first=Carlos |date=26 May 2019 |title=Leão rei dos penáltis leva para casa o segundo troféu da época |language=pt |trans-title=Penalty-king lion takes home second trophy of the season |newspaper=Diário de Notícias |location=Lisbon |url=https://www.dn.pt/desportos/interior/leao-rei-dos-penaltis-e-leva-para-casa-o-segundo-trofeu-da-epoca-10941375.html |access-date=16 January 2023}}</ref> *[[Taça da Liga]]: [[2018–19 Taça da Liga|2018–19]]<ref>{{cite web|title=Penalties smile on Sporting again as Lions retain Taça da Liga crown|url=https://portugoal.net/club-news/1045-penalties-give-sporting-the-taca-da-liga|access-date=27 January 2018|publisher=PortuGOAL.net|date=26 January 2019}}</ref> '''Barcelona''' *[[La Liga]]: [[La Liga 2022-2023|2022–23]]<ref>{{cite news |url=https://www.fcbarcelona.com/en/football/first-team/news/3344756/fc-barcelona-liga-champions-202223 |title=FC Barcelona, Liga champions 2022/23! |website=FC Barcelona |date=14 May 2023}}</ref> *[[Supercopa de España]]: [[Supercopa de España 2023|2023]],<ref>{{Cite web |last=Baynes |first=Ciaran |date=15 January 2023 |title=Real Madrid 1–3 Barcelona: Gavi stars as Barca dominate to win Spanish Super Cup |url=https://www.eurosport.com/football/spanish-supercopa/2022-2023/spanish-super-cup-final-live-real-madrid-v-barcelona_sto9316880/story.shtml |access-date=16 January 2023 |website=Euro Sport}}</ref> [[Supercopa de España 2025|2025]]<ref>{{Cite web |date=2025-01-13 |title=FC Barcelona win the Super Cup in a final for the history books (2-5) |url=https://rfef.es/en/noticias/match-report-fc-barcelona-win-the-super-cup-in-a-final-for-the-history-books-2-5 |access-date=2025-01-13 |website= |publisher=[[Real Federación Española de Fútbol]] |language=en}}</ref> ==Referințe== <references /> {{Lotul FC Barcelona}} [[Categorie:Nașteri în 1996]] [[Categorie:Fotbaliști brazilieni]] [[Categorie:Fotbaliști internaționali brazilieni]] [[Categorie:Sportivi brazilieni în viață]] [[Categorie:Atacanți]] [[Categorie:Fotbaliști ai FC Barcelona]] [[Categorie:Fotbaliști ai Leeds United FC]] [[Categorie:Fotbaliști ai Stade Rennais FC]] [[Categorie:Fotbaliști ai lui Sporting]] t5n373kc364a3fb91ih0kahkcv7dw5a 3 2945480 17024290 17023469 2025-06-10T18:49:44Z Elena Ancu Damian 599740 /* Voucherele */ Răspuns 17024290 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Elena Ancu Damian}} -- Comunitatea utilizatorilor 19 octombrie 2022 10:45 (EEST) == Citări lipsă == Bun găsit și bine ați venit în comunitatea celor care editează Wikipedia. Contribuțiile dvs. de până acum contribuie la îmbunătățirea articolelor existente și puteți face asta mai bine dacă adăugați la fiecare paragraf referințele folosite. La articolul [[Elisaveta Bagreana]] v-am semnala unde aveți nevoie de citări. Vă recomand să citiți despre [[Ajutor:Note]] pentru a vedea cum să adăugați citările potrivite. Spor la treabă! [[Utilizator:Klaul|Klaul]] ([[Discuție utilizator:Klaul|discuție]]) 26 octombrie 2022 10:51 (EEST) :Am adăugat citări. Eu am folosit o singură sursă. Cartea lui Crevedia, în care am informații despre poeți bulgari. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 26 octombrie 2022 11:54 (EEST) == Virgule == Vă rog să nu mai puneți virgule unde este cazul și unde nu, cum ați procedat la [[Nichifor Crainic]]. Textul cu virgule seamănă cu o vorbire întreruptă, pentru dictare. Este adevărat că în limba engleză este normă punerea deasă de virgule, dar în limba română nu. Cum ar suna „Este adevărat că''',''' în limba engleză''',''' este normă''',''' punerea deasă de virgule''',''' dar''',''' în limba română''',''' nu.”? [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 28 octombrie 2022 12:50 (EEST) == Premiu == Bună ziua! Am remarcat contribuțiile dv. pozitive din ultima perioadă la Wikipedia și am considerat că meritați atât un premiu, cât și primirea dreptului de [[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]! Aceste noi drepturi vă vor marca modificările ca verificate din oficiu: într-un fel, ele demonstrează încrederea comunității față de contribuțiile dv. Cu această ocazie vă invit, dacă doriți, să împărtășiți unele impresii cu comunitatea lăsând un mesaj în [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Noul_editor_al_lunii&action=edit&preload=Format:Autointerviu&preloadtitle={{urlencode:{{PAGENAME}}}}&section=new&preloadparams%5b%5d={{urlencode:Utilizatorul {{PAGENAME}} a primit Premiul „Noul editor al lunii” pentru realizarea de contribuții editoriale în cadrul Wikipediei în limba română la nivelul cerințelor de promovare în grupul editorilor de încredere ([[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]). Îl invităm, dacă dorește, să ne prezinte câteva aspecte din experiența primelor sale contacte cu Wikipedia, precum și eventuale impresii legate de activitatea sa de aici.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET)}} această pagină]: de exemplu cum ați ajuns pe Wikipedia, sau ce v-a motivat să continuați după prima modificare, ori ce altceva considerați dv. că merită spus. Sunt sigur că mesajul dv. va motiva mulți nou-veniți! Felicitări, și mult spor în continuare !--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET) :Bună dimineața. Mă alătur și eu colegului de mai sus cu privire la aprecierea contribuțiilor pozitive ale dvs. :Aș dori să vă informez cu privire la două elemente de stil pe care bănuiesc că nu vi le-a explicat nimeni până acum: textele de dimensiuni mici (poezii, eseuri, povestiri, nuvele, articole, episoade de film, cântece) se marchează între ghilimele și nu cu caractere cursive, în timp ce textele de dimensiuni mari și de sine stătătoare (romane, cărți, ziare, reviste, filme, albume muzicale) se marchează cu caractere cursive. Am mai corectat eu pe unde am găsit, v-aș fi recunoscător dacă nu le veți modifica. :În privința bibliotecii, care este denumirea instituției: cu „din” sau fără „din”? De asemenea, am citit în ROF că denumirea ar fi cu ghilimele englezești (ambele sus), nu cu ghilimele românești (prima jos, ultima sus). Așa este sau este o greșeală de dactilografiere? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 5 februarie 2023 09:19 (EET) ::Mulțumesc mult pentru apreciere și pentru elementele deficitare pe care mi le-ați semnalat în articole. M-a ajutat de fiecare dată. În privința denumirii bibliotecii, mă voi informa la sediul instituției. Mă ajută foarte mult că îmi atrageți atenția asupra unor aspecte pe care eu le omit, pentru că încă nu le cunosc. Și în felul acesta, nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 februarie 2023 09:51 (EET) == Infocaseta == Bună seara. V-aș ruga atunci când mai creați un articol să plasați infocaseta în capul paginii și abia apoi să așezați definiția (.... (n. - d.) este un/o... etc.). Așa arată mai frumos și se poate corecta mai ușor de către cei care modifică direct codul sursă. Mulțumesc. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 martie 2023 20:01 (EET) :Mulțumesc pentru observație. Nu am știut că are vreo importanță. Așa voi face. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 martie 2023 20:06 (EET) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Mariana Pinciu Iacob]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul '''[[:Mariana Pinciu Iacob]]''', creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]]. Nu vă alarmați, '''articolul nu a fost încă [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob]] până se va ajunge la un [[Wikipedia:Consens|consens]]. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l [[Ajutor:Redenumirea unei pagini|redenumiți]] înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice --> [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 5 aprilie 2023 02:25 (EEST) {{Răspuns|Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 8 aprilie 2023 14:09 (EEST) == Secole == Bună seara. Probabil că știți, dar vă reamintesc că pentru numerotarea secolelor se folosește numeralul ordinal, nu cel cardinal. Astfel, secolul nu este „XX”, ci „al XX-lea”. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 7 iunie 2023 17:54 (EEST) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 8 iunie 2023 09:31 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Silviu Viorel Păcală]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Silviu Viorel Păcală]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Silviu Viorel Păcală ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 13 iulie 2023 15:12 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Radmila Popovici]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Radmila Popovici]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:NGC 54|NGC 54|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Radmila Popovici ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 14 iulie 2023 15:12 (EEST) ==[[Frumoasa și bestia]]== Nu este necesară ștergerea rapidă a paginii existente. Puteți plasa textul traducerii pe care intenționați să o realizați în locul redirecționării, păstrând istoricul de până acum al articolului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 2 august 2023 19:25 (EEST) :Am înțeles. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 2 august 2023 19:29 (EEST) == Formate == Chira Chiralina a fost scrisă în limba franceză, deci formatul este <nowiki>{{fr|...}}</nowiki>, și mai adăugați înainte prepoziția „în”, ca să fie o exprimare mai fluentă. Rezultatul ar fi: '''''Chira Chiralina. Povestire în trei părți''''' (în {{fr|Kyra Kyralina}}) .... . Titlurile operelor de sine stătătoare și de dimensiuni mari (romane, cărți) se scriu cursiv (înclinat), iar al celor de dimensiuni mai mici (poezii, povestiri, nuvele, articole, eseuri) nu se scriu cursiv, ci între ghilimele. Vezi: [[Wikipedia:Titluri de articole|WP:Titluri]]. Unele infocasete sunt setate să scrie și titlurile articolelor cu caractere cursive (la unele infocasete am contribuit și eu). [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 24 august 2023 17:08 (EEST) ==Previzualizare== [[Imagine:Info-pictogram.png|25px]] Am observat {{#if:Traité de bave et d'éternité| la pagina [[:Traité de bave et d'éternité]]|}} că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de [[Ajutor:Modificare (interfața)#Previzualizare|previzualizare]] (lângă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Vă mulțumim! [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:22 (EET) :Îmi cer scuze, E vorba despre campania de adăugat referințe 1lib1ref și scopul este să adăugăm cât mai multe referințe și alte modificări. De aceea lucrez așa. Voi încerca să nu mai adaug atât de multe la același articol. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:25 (EET) ::Se încarcă inutil istoricul paginii cu versiuni intermediare și îngreunează accesarea paginii. P.S. Nu vă faceți griji, câștigați oricum marele premiu. Concurența aproape că nu mișcă. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:29 (EET) :::Am reținut. Mulțumesc! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:47 (EET) Salut! Mai aduc un argument: conservarea timpului personal. Adică ce rost are să fie un lucru simplu, complicat exclusiv din motive birocratice? La urma urmei pare că aveți și ceva satisfacție de la activitatea de scris articole, astfel că ce rost are să lungiți inutil, o activitate ce poate fi cu eficiență mai mare? Zic și eu....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 17 ianuarie 2024 16:50 (EET) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru argument. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 16:52 (EET) == Sortare == Bună dimineața. Articolele biografice trebuie sortate după nume și prenume după modelul <nowiki>{{DEFAULTSORT:Ancu Damian, Elena}}</nowiki>, pentru a putea fi găsite mai ușor în categorii. Introduceți, deci, înainte de categorii acel format DEFAULTSORT. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:47 (EET) :Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 februarie 2024 11:48 (EET) ::P.S. Acel q introdus în formatul Date biografice e necesar numai în cazul în care acel parametru nu e definit în Wikidata. Introduceți-l doar unde lipsește din Wikidata sau unde este greșit în Wikidata, nu peste tot. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:49 (EET) == Freedom of Panorama == Salut! Atenție mare la imaginile cu clădiri... În Ro nu există [[libertate de panoramă]] și vă treziți rapid cu imaginile de la Commons șterse, fiindcă nu ați menționat numele arhitectului clădirilor, care, cel mai probabil a murit cu peste 70 de ani în urmă sau i-au expirat drepturile de autor conform unor legi mai vechi... Dacă tot sunteți prin pe la biblioteca cu pricina, întrebați cine a fost arhitectul casei unde este acum biblioteca și menționați asta la Commons, la datele de licențiere ale imaginilor. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 26 martie 2024 22:14 (EET) P.S. Ar trebui, penru orice eventualitate, menționată chestia asta și acolo unde e licențierea pentru afișul WIR Craiova, anume faptul că s-a folosit imaginea clădirii proiectate de arhitectul X care a trăit între anul... și anul.... Altfel, se poate poate trezi unul să pună imaginea la șters pe motiv că e operă derivată de la o imagine neliberă, deși aici se poate argumenta în contra destul de lejer cu politica [[:c:Commons:De minimis|De minimis]]. :Am înțeles, voi încerca să rezolv. E cam absurdă politica asta, dar înțeleg ideea. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 martie 2024 08:31 (EET) == Articole despre cântăreți romi din alte țări == Puteți crea despre un cântăreț rom din altă țară în Wikipedia Română?? [[Utilizator:AlexBTR|AlexBTR]] ([[Discuție utilizator:AlexBTR|discuție]]) 10 aprilie 2024 20:45 (EEST) :Bună ziua. Da, pe Wikipedia română se pot crea articole despre personalități din orice țară, cu condiția să se respecte criteriile Wikipedia de notabilitate, să existe surse viabile desre persoana respectivă. Pentru mai multe informații puteți consulta acest link în care sunt explicate toate regulile [[Wikipedia:Articole biografice]]. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 aprilie 2024 12:26 (EEST) == Premiu == Felicitări pentru rezultatul de la concursul de scriere. Vă rog să alegeți trei poziții (corespunzător celor trei articole premiate) din [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1 |lista asta]] și să mă contactați prin „E-mail către utilizator” să-mi spuneți unde să vi le trimit prin poștă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 aprilie 2024 08:13 (EEST) <gallery> Fişier:Premiul II arte.png|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul II''' la '''Secțiunea II: Arte''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului</br> '''[[Fundația „Alexandru și Aristia Aman”]]''' Fişier:Wiki Loves Martisor barnstar.svg|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul I''' la '''Secțiunea: Cel mai bun articol scris în cadrul [[Wikipedia:Wikimărțișor/2024|Wikimărțișor]]''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolelor</br> '''[[Hildegard Peplau]]''' și '''[[Magdalena Popa (balerină)]]''', care, au avut punctaj egal. Fişier:WikiGlory1.png|Felicitări pentru efortul depus la scrierea articolelor [[Letrism]] și [[Olga Lucovnicova]] nominalizate la [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursul de scriere]]! </gallery>--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:07 (EEST) :Cea mai frumoasă veste! Mulțumesc mult de tot! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 aprilie 2024 20:11 (EEST) :::Cu plăcinte...! --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:45 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Colecția Biblioteca Giurgiuveană ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 5 septembrie 2024 15:12 (EEST) == Nominalizare == Vă mulțumesc pentru intenția amabilă de a propune articolul [[Pape Satàn, pape Satàn aleppe]] la concursul de scriere. Vă mărturisesc, însă, că participarea la evenimentele de tip competitiv organizate pe proiect îmi creează personal un mare disconfort, pentru că limitează sentimentul de libertate dezinteresată și gratuitate care ar trebui să însoțească activitatea mea voluntară. În cazul concret al acestui articol, propus la secțiunea „Traduceri”, nu este vorba de o simplă traducere, ci am completat textele preluate din alte limbi și intenționez să îl dezvolt în continuare prin documentare proprie, fără să mă las încorsetat de categoriile rigide ale concursului. Ca urmare, voi retrage propunerea de nominalizare și aș dori să nu mi-o luați în nume de rău. Consider că această activitate se adresează în special utilizatorilor care pot fi stimulați și motivați constructiv prin participare și există suficienți alți colegi interesați, cărora trebuie să le acordăm întâietate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 4 noiembrie 2024 19:44 (EET) :Bună ziua. Cum considerați dvs. Și felicitări pentru articol, mi-a făcut plăcere să îl citesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 noiembrie 2024 10:58 (EET) == CEE Newsletter - November 2024 Issue Now Available! == We're excited to announce the release of the '''[[:m:CEE/Newsletter/November 2024|November 2024 issue of the CEE Newsletter!]]''' This edition is particularly special, with 23 updates from affiliates and communities in the CEE region — a record high for this newsletter! We hope you enjoy the inspiring stories and achievements showcased by our vibrant CEE communities. Happy reading! --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 noiembrie 2024 17:11 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:TRistovski-CEEhub@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=27661867 --> ==Crăciun 2024== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Crăciun2024}} ==De Anul Nou 2025== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Anul Nou 2025}} == Listă == Bună seara. De ce ați transformat lista de la [[Marga Barbu]] în fraze? (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marga_Barbu&diff=prev&oldid=16842905) De ani de zile fac eforturi să completeze acele liste și nu e deloc ușor să cercetezi decrete cu peste 100 de pagini (cu scris mărunt) pentru a identifica date corecte, care să fie utile pentru cititori. Peste tot am creat liste pentru distincții, transformând frazele (pe care în mare majoritate tot eu le-am scris mai demult). Dacă nu se dorește să se facă acele liste să mi se spună. Nu voi mai pierde timpul să studiez miile de pagini de materiale. Mi-am ruinat sănătatea mulți ani pentru a concepe acest mod de evidențiere, care nu a interesat aproape pe nimeni, și sunt nevoit să corectez sau să mă retrag. Mă simt obosit, am probleme de sănătate și îmi pierd tot mai mult interesul să contribui pe Wikipedia. Am să mai intru aici din an în Paști dacă mi se vor pune bețe în roate. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 20:05 (EET) :Bună seara. Îmi cer scuze, nu am vrut să fac rău. Vă rog să mă iertați și să corectați greșeala mea. Nu a fost cu intenție. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 20:31 (EET) ::Vă mulțumesc pentru mesaj. Știu că interesul dvs. e să-i ajutați pe cei mai puțin familiarizați cu Wikipedia să învețe să editeze, ceea ce este în sine un lucru lăudabil, dar interesul colectiv ar trebui să fie uniformizarea aspectului. Sunt dispus să discut aproape orice aspect pentru a găsi soluția cea mai bună (iar schimbarea aspectului făcută chiar de mine dovedește că nu sunt rigid, ci flexibil în asimilarea oricărui aspect practic și cât mai simplu) și sunt conștient că nu sunt deținătorul adevărului absolut. Rog pe oricine are o idee mai bună în ceea ce privește aspectul paginilor Wikipediei la care lucrez să se consulte cu mine, ca să găsim împreună modul cel mai bun de implementare a unor modificări. Am căutat să ajut multă lume în decursul multor ani de când activez aici și sunt consternat atunci când observ că sunt ignorat în chestiuni wikipedistice la care țin. Suntem totuși o comunitate, cu toate că uneori părem doar un grup lipsit de coeziune. Cred ar fi bine ca să se precizeze acest lucru în ședințele online pe care le țineți. ::Cunosc destul de bine istoria Wikipediei în limba română și am constatat în decursul timpului apariția mai multor sciziuni intervenite din lipsa dialogului. Unele grupuri mi-au propus chiar să le urmez, dar am rămas aici, unde am simțit că pot fi util și că sunt respectat. Avem, poate, puncte de vedere diferite, gândim diferit, dar putem fi puternici doar în măsura în care învățăm să conlucrăm și să colaborăm, cedând uneori acolo unde situația o impune. Cu cât înțelegem mai bine acest aspect cu atât vom fi o comunitate mai puternică și vom putea crea o enciclopedie mai valoroasă. ::Colaborând la Wikipedia, am renunțat la alte activități care ar fi mai profitabile, mai utile sub anumite aspecte sau chiar mai relaxante. Rezultatul muncii unor veterani ca Strainu, Andrei Stroe, Giku, Turbojet, Terraflorin, Amator linguarum, Accipiter Gentilis, Kun Kipcsak, Alex Nico, Afil și al altora (cărora îmi cer scuze că nu i-am mai pomenit) se observă în modul în care arată astăzi Wikipedia. Nu e ceva perfect, dar e ceva care pe mine personal mă face să fiu mândru. Dezvoltarea Wikipediei se poate face pe bazele pe care noi am clădit-o. Cine creează astăzi ceva aici o face pentru că există aceste fundații. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 21:51 (EET) == Chestiuni tipografice == Bună seara,<br/> Eu obișnuiesc să iau unele măsuri ca un rând să nu înceapă cu un semn de punctuație. Problema apare deoarece diferiți utilizatori au lățimi diferite ale ferestrei în care se afișează un articol, respectiv setări de fonturi personalizate, ca urmare separarea pe rânduri este făcută de browserul lor local. La liniuța de pauză eu pun înainte spațiul neîntreruptibil, &amp;nbsp; , care forțează lipirea liniuței de cuvântul precedent. La formule (știu că nu utilizați, vă spun doar ca să ilustrez că spațiul neîntreruptibil nu este singurul caz) formatele {{f|math}} și {{f|mvar}} nu întrerup textul din ele, lucrează la fel ca și {{f|nowrap}}, așa că dacă urmează punct, virgulă sau alt semn de punctuație, eu le pun înainte de închiderea cu „}}”, așa că acestea nu pot să apară singure la începutul unui rând. Și mai este și situația când un rând începe cu o referință, dar nu știu ce aș putea face în acest caz. Nu vă supărați, e o simplă explicație. [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 februarie 2025 21:18 (EET) :mulțumesc mult pentru explicație, vă rog să îmi corectați eventualele neajunsuri atunci când le sesizați, ca să nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 21:29 (EET) == Wikimărțișor == Printre personalitățile feminine omagiate în ediția din anul acesta se numără și [[Special:Diff/16853594|Elena Ceaușescu]] ;) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 3 martie 2025 21:25 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == [[Gabriela Dancău]] == Bună! Pagina dată fusese ștearsă în trecut conform unei decizii de la Pagini de șters [[Wikipedia:Pagini de șters/Gabriela Dancău]] și a unei cereri eșuate de recuperare [[Wikipedia:Pagini de recuperat/Gabriela Dancau]]. Am transferat textul scris de tine la [[Utilizator:Elena Ancu Damian/Gabriela Dancău]]. Nu pot să mă expun dacă merită o a doua cerere de recuperare, vezi și tu. O zi bună! //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 martie 2025 10:49 (EET) == April 2025 CEE Hub Newsletter Now Available == Good morning, The latest edition of the CEE Hub Newsletter is [[m:CEE/Newsletter/October_2024|now available]], bringing you updates from across the region and beyond. This issue features new initiatives, event highlights, and opportunities for engagement. '''In This Issue:''' * '''Meet Karolina Gruszczyk''' – Introducing the new Community & Communications Specialist at CEE Hub, working to strengthen communication and support communities across the region. * '''International Wikimedia Updates''' – A look at key global events and discussions shaping the movement in 2025. * '''Next CEE Catch-up (April 23, 2025)''' – A Foundation Annual Planning Workshop focused on global trends affecting Wikimedia communities. * '''Wiki Loves Food in Latvia''' – The Latvian Wikipedia community successfully revives engagement with a culinary writing competition. * '''Czechoslovakia 2024 Challenge''' – Over 210 articles and 498 photographs contributed to document history, culture, and everyday life. * '''WikiGap Tirana 2025''' – The 8th edition of this initiative continues efforts to improve the representation of women on Albanian Wikipedia. * '''Wikipedia for 55+ in Ukraine''' – A new program supporting senior citizens in becoming active Wikipedia editors. * '''Cultural Heritage Under Threat''' – A photography exhibition in St. Petersburg showcasing endangered cultural heritage sites. * '''Open Calls & Consultations''' – Opportunities for community members to share their perspectives and participate in movement-wide discussions. Read the full newsletter [[m:CEE/Newsletter/October_2024|here]]. Happy reading! On behalf of the CEE Newsletter team, --[[User:Janbery|janbery]], 2 aprilie 2025 11:43 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Janbery@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=28259219 --> == Probleme tehnice == Din păcate, întâmpin probleme tehnice cu calculatorul și, deși încerc de două ore să le rezolv, nu reușesc. Aș fi dorit mult să particip la Edit-a-Thon, dar nu pot... Mulțumesc mult pentru invitație! [[Utilizator:MSVED|<span style="background:blue;color:#fff;padding:2px 4px;"><b>MSVED</b></span>]]<span style="background:yellow;padding:2px 4px;">LAW</span>[[Discuție utilizator:MSVED|<span style="background:red;color:#fff;padding:2px 4px;">talk</span>]] 12 mai 2025 18:34 (EEST) :Mulțumesc pentru răspuns! Te așteptăm data viitoare. Seară frumoasă. Îmi pare rău, problemele tehnice sunt frecvente. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 mai 2025 18:42 (EEST) == Probleme cu premiul == Salutare! Am văzut că pe e-mail nu mi-ai răspuns cu privire la premiu, (cel de la Concursul cu Scriere, mă refer) cu absolut nimic, așa m-am gândit sa iti scriu la tine pe pagină, cu speranța că vei reveni cu un răspuns! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 26 mai 2025 17:28 (EEST) :Bună. Am trimis mail duminică, dar se pare că e o eroare pe undeva. Eu am trimis mail către utilizator AlessioRO. :https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:AlessioRO :Pe această pagină ți-au fost acordate și medaliile pentru cele două premii obținute la Concursul de scriere. :[[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025]] :Contribuțiile de la articolele câștigătoare sunt de la AlessioRO. Verifică acolo mailul. :Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:04 (EEST) :Pentru a primi voucherele online am nevoie de adresa ta de mail, pe care să le trimit. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:05 (EEST) ::alessiolupu630@gmail.com [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 27 mai 2025 14:52 (EEST) :::Mulțumesc! Voucherele vor fi trimise în curând, după ce primesc adresele de la toți câștigătorii. Felicitări pentru premii și spor la editat! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 15:02 (EEST) == Voucherele == Bună ziua! Mai vin voucherele de pe eMag. Ați spus că vor ajunge în curând, și aș avea mare nevoie de ele ca să cumpăr niște lucruri utile pentru mine. Puteti să mi le dați prin e-mail, sau când puteți dumneavoastră? [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 12:26 (EEST) :Bună ziua. Premiile în vouchere urmează a fi expediate pe mail până pe data de 10 iunie. Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 iunie 2025 13:20 (EEST) ::Mulțumesc frumos! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 16:39 (EEST) :::Bună ziua! Ați zis că veți trimite voucherele până pe 10 iunie. Astăzi suntem în 10, și nicio urmă de vouchere. Este o problemă, ceva, că v-am atașat e-mailul mai sus. [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 10 iunie 2025 10:49 (EEST) ::::Sigur, așa am zis. Cu scuzele de rigoare, au apărut niște mici întârzieri care nu țin de mine. Dar se va rezolva cât mai repede. Mulțumesc mult pentru înțelegere, revin cât mai curând. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) ky20krsgqtezq8agjbzti377t6en76h 17024893 17024290 2025-06-11T05:43:48Z Elena Ancu Damian 599740 /* Voucherele */ Răspuns 17024893 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Elena Ancu Damian}} -- Comunitatea utilizatorilor 19 octombrie 2022 10:45 (EEST) == Citări lipsă == Bun găsit și bine ați venit în comunitatea celor care editează Wikipedia. Contribuțiile dvs. de până acum contribuie la îmbunătățirea articolelor existente și puteți face asta mai bine dacă adăugați la fiecare paragraf referințele folosite. La articolul [[Elisaveta Bagreana]] v-am semnala unde aveți nevoie de citări. Vă recomand să citiți despre [[Ajutor:Note]] pentru a vedea cum să adăugați citările potrivite. Spor la treabă! [[Utilizator:Klaul|Klaul]] ([[Discuție utilizator:Klaul|discuție]]) 26 octombrie 2022 10:51 (EEST) :Am adăugat citări. Eu am folosit o singură sursă. Cartea lui Crevedia, în care am informații despre poeți bulgari. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 26 octombrie 2022 11:54 (EEST) == Virgule == Vă rog să nu mai puneți virgule unde este cazul și unde nu, cum ați procedat la [[Nichifor Crainic]]. Textul cu virgule seamănă cu o vorbire întreruptă, pentru dictare. Este adevărat că în limba engleză este normă punerea deasă de virgule, dar în limba română nu. Cum ar suna „Este adevărat că''',''' în limba engleză''',''' este normă''',''' punerea deasă de virgule''',''' dar''',''' în limba română''',''' nu.”? [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 28 octombrie 2022 12:50 (EEST) == Premiu == Bună ziua! Am remarcat contribuțiile dv. pozitive din ultima perioadă la Wikipedia și am considerat că meritați atât un premiu, cât și primirea dreptului de [[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]! Aceste noi drepturi vă vor marca modificările ca verificate din oficiu: într-un fel, ele demonstrează încrederea comunității față de contribuțiile dv. Cu această ocazie vă invit, dacă doriți, să împărtășiți unele impresii cu comunitatea lăsând un mesaj în [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Noul_editor_al_lunii&action=edit&preload=Format:Autointerviu&preloadtitle={{urlencode:{{PAGENAME}}}}&section=new&preloadparams%5b%5d={{urlencode:Utilizatorul {{PAGENAME}} a primit Premiul „Noul editor al lunii” pentru realizarea de contribuții editoriale în cadrul Wikipediei în limba română la nivelul cerințelor de promovare în grupul editorilor de încredere ([[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]). Îl invităm, dacă dorește, să ne prezinte câteva aspecte din experiența primelor sale contacte cu Wikipedia, precum și eventuale impresii legate de activitatea sa de aici.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET)}} această pagină]: de exemplu cum ați ajuns pe Wikipedia, sau ce v-a motivat să continuați după prima modificare, ori ce altceva considerați dv. că merită spus. Sunt sigur că mesajul dv. va motiva mulți nou-veniți! Felicitări, și mult spor în continuare !--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET) :Bună dimineața. Mă alătur și eu colegului de mai sus cu privire la aprecierea contribuțiilor pozitive ale dvs. :Aș dori să vă informez cu privire la două elemente de stil pe care bănuiesc că nu vi le-a explicat nimeni până acum: textele de dimensiuni mici (poezii, eseuri, povestiri, nuvele, articole, episoade de film, cântece) se marchează între ghilimele și nu cu caractere cursive, în timp ce textele de dimensiuni mari și de sine stătătoare (romane, cărți, ziare, reviste, filme, albume muzicale) se marchează cu caractere cursive. Am mai corectat eu pe unde am găsit, v-aș fi recunoscător dacă nu le veți modifica. :În privința bibliotecii, care este denumirea instituției: cu „din” sau fără „din”? De asemenea, am citit în ROF că denumirea ar fi cu ghilimele englezești (ambele sus), nu cu ghilimele românești (prima jos, ultima sus). Așa este sau este o greșeală de dactilografiere? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 5 februarie 2023 09:19 (EET) ::Mulțumesc mult pentru apreciere și pentru elementele deficitare pe care mi le-ați semnalat în articole. M-a ajutat de fiecare dată. În privința denumirii bibliotecii, mă voi informa la sediul instituției. Mă ajută foarte mult că îmi atrageți atenția asupra unor aspecte pe care eu le omit, pentru că încă nu le cunosc. Și în felul acesta, nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 februarie 2023 09:51 (EET) == Infocaseta == Bună seara. V-aș ruga atunci când mai creați un articol să plasați infocaseta în capul paginii și abia apoi să așezați definiția (.... (n. - d.) este un/o... etc.). Așa arată mai frumos și se poate corecta mai ușor de către cei care modifică direct codul sursă. Mulțumesc. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 martie 2023 20:01 (EET) :Mulțumesc pentru observație. Nu am știut că are vreo importanță. Așa voi face. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 martie 2023 20:06 (EET) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Mariana Pinciu Iacob]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul '''[[:Mariana Pinciu Iacob]]''', creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]]. Nu vă alarmați, '''articolul nu a fost încă [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob]] până se va ajunge la un [[Wikipedia:Consens|consens]]. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l [[Ajutor:Redenumirea unei pagini|redenumiți]] înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice --> [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 5 aprilie 2023 02:25 (EEST) {{Răspuns|Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 8 aprilie 2023 14:09 (EEST) == Secole == Bună seara. Probabil că știți, dar vă reamintesc că pentru numerotarea secolelor se folosește numeralul ordinal, nu cel cardinal. Astfel, secolul nu este „XX”, ci „al XX-lea”. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 7 iunie 2023 17:54 (EEST) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 8 iunie 2023 09:31 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Silviu Viorel Păcală]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Silviu Viorel Păcală]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Silviu Viorel Păcală ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 13 iulie 2023 15:12 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Radmila Popovici]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Radmila Popovici]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:NGC 54|NGC 54|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Radmila Popovici ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 14 iulie 2023 15:12 (EEST) ==[[Frumoasa și bestia]]== Nu este necesară ștergerea rapidă a paginii existente. Puteți plasa textul traducerii pe care intenționați să o realizați în locul redirecționării, păstrând istoricul de până acum al articolului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 2 august 2023 19:25 (EEST) :Am înțeles. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 2 august 2023 19:29 (EEST) == Formate == Chira Chiralina a fost scrisă în limba franceză, deci formatul este <nowiki>{{fr|...}}</nowiki>, și mai adăugați înainte prepoziția „în”, ca să fie o exprimare mai fluentă. Rezultatul ar fi: '''''Chira Chiralina. Povestire în trei părți''''' (în {{fr|Kyra Kyralina}}) .... . Titlurile operelor de sine stătătoare și de dimensiuni mari (romane, cărți) se scriu cursiv (înclinat), iar al celor de dimensiuni mai mici (poezii, povestiri, nuvele, articole, eseuri) nu se scriu cursiv, ci între ghilimele. Vezi: [[Wikipedia:Titluri de articole|WP:Titluri]]. Unele infocasete sunt setate să scrie și titlurile articolelor cu caractere cursive (la unele infocasete am contribuit și eu). [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 24 august 2023 17:08 (EEST) ==Previzualizare== [[Imagine:Info-pictogram.png|25px]] Am observat {{#if:Traité de bave et d'éternité| la pagina [[:Traité de bave et d'éternité]]|}} că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de [[Ajutor:Modificare (interfața)#Previzualizare|previzualizare]] (lângă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Vă mulțumim! [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:22 (EET) :Îmi cer scuze, E vorba despre campania de adăugat referințe 1lib1ref și scopul este să adăugăm cât mai multe referințe și alte modificări. De aceea lucrez așa. Voi încerca să nu mai adaug atât de multe la același articol. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:25 (EET) ::Se încarcă inutil istoricul paginii cu versiuni intermediare și îngreunează accesarea paginii. P.S. Nu vă faceți griji, câștigați oricum marele premiu. Concurența aproape că nu mișcă. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:29 (EET) :::Am reținut. Mulțumesc! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:47 (EET) Salut! Mai aduc un argument: conservarea timpului personal. Adică ce rost are să fie un lucru simplu, complicat exclusiv din motive birocratice? La urma urmei pare că aveți și ceva satisfacție de la activitatea de scris articole, astfel că ce rost are să lungiți inutil, o activitate ce poate fi cu eficiență mai mare? Zic și eu....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 17 ianuarie 2024 16:50 (EET) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru argument. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 16:52 (EET) == Sortare == Bună dimineața. Articolele biografice trebuie sortate după nume și prenume după modelul <nowiki>{{DEFAULTSORT:Ancu Damian, Elena}}</nowiki>, pentru a putea fi găsite mai ușor în categorii. Introduceți, deci, înainte de categorii acel format DEFAULTSORT. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:47 (EET) :Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 februarie 2024 11:48 (EET) ::P.S. Acel q introdus în formatul Date biografice e necesar numai în cazul în care acel parametru nu e definit în Wikidata. Introduceți-l doar unde lipsește din Wikidata sau unde este greșit în Wikidata, nu peste tot. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:49 (EET) == Freedom of Panorama == Salut! Atenție mare la imaginile cu clădiri... În Ro nu există [[libertate de panoramă]] și vă treziți rapid cu imaginile de la Commons șterse, fiindcă nu ați menționat numele arhitectului clădirilor, care, cel mai probabil a murit cu peste 70 de ani în urmă sau i-au expirat drepturile de autor conform unor legi mai vechi... Dacă tot sunteți prin pe la biblioteca cu pricina, întrebați cine a fost arhitectul casei unde este acum biblioteca și menționați asta la Commons, la datele de licențiere ale imaginilor. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 26 martie 2024 22:14 (EET) P.S. Ar trebui, penru orice eventualitate, menționată chestia asta și acolo unde e licențierea pentru afișul WIR Craiova, anume faptul că s-a folosit imaginea clădirii proiectate de arhitectul X care a trăit între anul... și anul.... Altfel, se poate poate trezi unul să pună imaginea la șters pe motiv că e operă derivată de la o imagine neliberă, deși aici se poate argumenta în contra destul de lejer cu politica [[:c:Commons:De minimis|De minimis]]. :Am înțeles, voi încerca să rezolv. E cam absurdă politica asta, dar înțeleg ideea. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 martie 2024 08:31 (EET) == Articole despre cântăreți romi din alte țări == Puteți crea despre un cântăreț rom din altă țară în Wikipedia Română?? [[Utilizator:AlexBTR|AlexBTR]] ([[Discuție utilizator:AlexBTR|discuție]]) 10 aprilie 2024 20:45 (EEST) :Bună ziua. Da, pe Wikipedia română se pot crea articole despre personalități din orice țară, cu condiția să se respecte criteriile Wikipedia de notabilitate, să existe surse viabile desre persoana respectivă. Pentru mai multe informații puteți consulta acest link în care sunt explicate toate regulile [[Wikipedia:Articole biografice]]. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 aprilie 2024 12:26 (EEST) == Premiu == Felicitări pentru rezultatul de la concursul de scriere. Vă rog să alegeți trei poziții (corespunzător celor trei articole premiate) din [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1 |lista asta]] și să mă contactați prin „E-mail către utilizator” să-mi spuneți unde să vi le trimit prin poștă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 aprilie 2024 08:13 (EEST) <gallery> Fişier:Premiul II arte.png|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul II''' la '''Secțiunea II: Arte''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului</br> '''[[Fundația „Alexandru și Aristia Aman”]]''' Fişier:Wiki Loves Martisor barnstar.svg|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul I''' la '''Secțiunea: Cel mai bun articol scris în cadrul [[Wikipedia:Wikimărțișor/2024|Wikimărțișor]]''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolelor</br> '''[[Hildegard Peplau]]''' și '''[[Magdalena Popa (balerină)]]''', care, au avut punctaj egal. Fişier:WikiGlory1.png|Felicitări pentru efortul depus la scrierea articolelor [[Letrism]] și [[Olga Lucovnicova]] nominalizate la [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursul de scriere]]! </gallery>--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:07 (EEST) :Cea mai frumoasă veste! Mulțumesc mult de tot! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 aprilie 2024 20:11 (EEST) :::Cu plăcinte...! --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:45 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Colecția Biblioteca Giurgiuveană ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 5 septembrie 2024 15:12 (EEST) == Nominalizare == Vă mulțumesc pentru intenția amabilă de a propune articolul [[Pape Satàn, pape Satàn aleppe]] la concursul de scriere. Vă mărturisesc, însă, că participarea la evenimentele de tip competitiv organizate pe proiect îmi creează personal un mare disconfort, pentru că limitează sentimentul de libertate dezinteresată și gratuitate care ar trebui să însoțească activitatea mea voluntară. În cazul concret al acestui articol, propus la secțiunea „Traduceri”, nu este vorba de o simplă traducere, ci am completat textele preluate din alte limbi și intenționez să îl dezvolt în continuare prin documentare proprie, fără să mă las încorsetat de categoriile rigide ale concursului. Ca urmare, voi retrage propunerea de nominalizare și aș dori să nu mi-o luați în nume de rău. Consider că această activitate se adresează în special utilizatorilor care pot fi stimulați și motivați constructiv prin participare și există suficienți alți colegi interesați, cărora trebuie să le acordăm întâietate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 4 noiembrie 2024 19:44 (EET) :Bună ziua. Cum considerați dvs. Și felicitări pentru articol, mi-a făcut plăcere să îl citesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 noiembrie 2024 10:58 (EET) == CEE Newsletter - November 2024 Issue Now Available! == We're excited to announce the release of the '''[[:m:CEE/Newsletter/November 2024|November 2024 issue of the CEE Newsletter!]]''' This edition is particularly special, with 23 updates from affiliates and communities in the CEE region — a record high for this newsletter! We hope you enjoy the inspiring stories and achievements showcased by our vibrant CEE communities. Happy reading! --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 noiembrie 2024 17:11 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:TRistovski-CEEhub@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=27661867 --> ==Crăciun 2024== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Crăciun2024}} ==De Anul Nou 2025== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Anul Nou 2025}} == Listă == Bună seara. De ce ați transformat lista de la [[Marga Barbu]] în fraze? (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marga_Barbu&diff=prev&oldid=16842905) De ani de zile fac eforturi să completeze acele liste și nu e deloc ușor să cercetezi decrete cu peste 100 de pagini (cu scris mărunt) pentru a identifica date corecte, care să fie utile pentru cititori. Peste tot am creat liste pentru distincții, transformând frazele (pe care în mare majoritate tot eu le-am scris mai demult). Dacă nu se dorește să se facă acele liste să mi se spună. Nu voi mai pierde timpul să studiez miile de pagini de materiale. Mi-am ruinat sănătatea mulți ani pentru a concepe acest mod de evidențiere, care nu a interesat aproape pe nimeni, și sunt nevoit să corectez sau să mă retrag. Mă simt obosit, am probleme de sănătate și îmi pierd tot mai mult interesul să contribui pe Wikipedia. Am să mai intru aici din an în Paști dacă mi se vor pune bețe în roate. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 20:05 (EET) :Bună seara. Îmi cer scuze, nu am vrut să fac rău. Vă rog să mă iertați și să corectați greșeala mea. Nu a fost cu intenție. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 20:31 (EET) ::Vă mulțumesc pentru mesaj. Știu că interesul dvs. e să-i ajutați pe cei mai puțin familiarizați cu Wikipedia să învețe să editeze, ceea ce este în sine un lucru lăudabil, dar interesul colectiv ar trebui să fie uniformizarea aspectului. Sunt dispus să discut aproape orice aspect pentru a găsi soluția cea mai bună (iar schimbarea aspectului făcută chiar de mine dovedește că nu sunt rigid, ci flexibil în asimilarea oricărui aspect practic și cât mai simplu) și sunt conștient că nu sunt deținătorul adevărului absolut. Rog pe oricine are o idee mai bună în ceea ce privește aspectul paginilor Wikipediei la care lucrez să se consulte cu mine, ca să găsim împreună modul cel mai bun de implementare a unor modificări. Am căutat să ajut multă lume în decursul multor ani de când activez aici și sunt consternat atunci când observ că sunt ignorat în chestiuni wikipedistice la care țin. Suntem totuși o comunitate, cu toate că uneori părem doar un grup lipsit de coeziune. Cred ar fi bine ca să se precizeze acest lucru în ședințele online pe care le țineți. ::Cunosc destul de bine istoria Wikipediei în limba română și am constatat în decursul timpului apariția mai multor sciziuni intervenite din lipsa dialogului. Unele grupuri mi-au propus chiar să le urmez, dar am rămas aici, unde am simțit că pot fi util și că sunt respectat. Avem, poate, puncte de vedere diferite, gândim diferit, dar putem fi puternici doar în măsura în care învățăm să conlucrăm și să colaborăm, cedând uneori acolo unde situația o impune. Cu cât înțelegem mai bine acest aspect cu atât vom fi o comunitate mai puternică și vom putea crea o enciclopedie mai valoroasă. ::Colaborând la Wikipedia, am renunțat la alte activități care ar fi mai profitabile, mai utile sub anumite aspecte sau chiar mai relaxante. Rezultatul muncii unor veterani ca Strainu, Andrei Stroe, Giku, Turbojet, Terraflorin, Amator linguarum, Accipiter Gentilis, Kun Kipcsak, Alex Nico, Afil și al altora (cărora îmi cer scuze că nu i-am mai pomenit) se observă în modul în care arată astăzi Wikipedia. Nu e ceva perfect, dar e ceva care pe mine personal mă face să fiu mândru. Dezvoltarea Wikipediei se poate face pe bazele pe care noi am clădit-o. Cine creează astăzi ceva aici o face pentru că există aceste fundații. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 21:51 (EET) == Chestiuni tipografice == Bună seara,<br/> Eu obișnuiesc să iau unele măsuri ca un rând să nu înceapă cu un semn de punctuație. Problema apare deoarece diferiți utilizatori au lățimi diferite ale ferestrei în care se afișează un articol, respectiv setări de fonturi personalizate, ca urmare separarea pe rânduri este făcută de browserul lor local. La liniuța de pauză eu pun înainte spațiul neîntreruptibil, &amp;nbsp; , care forțează lipirea liniuței de cuvântul precedent. La formule (știu că nu utilizați, vă spun doar ca să ilustrez că spațiul neîntreruptibil nu este singurul caz) formatele {{f|math}} și {{f|mvar}} nu întrerup textul din ele, lucrează la fel ca și {{f|nowrap}}, așa că dacă urmează punct, virgulă sau alt semn de punctuație, eu le pun înainte de închiderea cu „}}”, așa că acestea nu pot să apară singure la începutul unui rând. Și mai este și situația când un rând începe cu o referință, dar nu știu ce aș putea face în acest caz. Nu vă supărați, e o simplă explicație. [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 februarie 2025 21:18 (EET) :mulțumesc mult pentru explicație, vă rog să îmi corectați eventualele neajunsuri atunci când le sesizați, ca să nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 21:29 (EET) == Wikimărțișor == Printre personalitățile feminine omagiate în ediția din anul acesta se numără și [[Special:Diff/16853594|Elena Ceaușescu]] ;) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 3 martie 2025 21:25 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == [[Gabriela Dancău]] == Bună! Pagina dată fusese ștearsă în trecut conform unei decizii de la Pagini de șters [[Wikipedia:Pagini de șters/Gabriela Dancău]] și a unei cereri eșuate de recuperare [[Wikipedia:Pagini de recuperat/Gabriela Dancau]]. Am transferat textul scris de tine la [[Utilizator:Elena Ancu Damian/Gabriela Dancău]]. Nu pot să mă expun dacă merită o a doua cerere de recuperare, vezi și tu. O zi bună! //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 martie 2025 10:49 (EET) == April 2025 CEE Hub Newsletter Now Available == Good morning, The latest edition of the CEE Hub Newsletter is [[m:CEE/Newsletter/October_2024|now available]], bringing you updates from across the region and beyond. This issue features new initiatives, event highlights, and opportunities for engagement. '''In This Issue:''' * '''Meet Karolina Gruszczyk''' – Introducing the new Community & Communications Specialist at CEE Hub, working to strengthen communication and support communities across the region. * '''International Wikimedia Updates''' – A look at key global events and discussions shaping the movement in 2025. * '''Next CEE Catch-up (April 23, 2025)''' – A Foundation Annual Planning Workshop focused on global trends affecting Wikimedia communities. * '''Wiki Loves Food in Latvia''' – The Latvian Wikipedia community successfully revives engagement with a culinary writing competition. * '''Czechoslovakia 2024 Challenge''' – Over 210 articles and 498 photographs contributed to document history, culture, and everyday life. * '''WikiGap Tirana 2025''' – The 8th edition of this initiative continues efforts to improve the representation of women on Albanian Wikipedia. * '''Wikipedia for 55+ in Ukraine''' – A new program supporting senior citizens in becoming active Wikipedia editors. * '''Cultural Heritage Under Threat''' – A photography exhibition in St. Petersburg showcasing endangered cultural heritage sites. * '''Open Calls & Consultations''' – Opportunities for community members to share their perspectives and participate in movement-wide discussions. Read the full newsletter [[m:CEE/Newsletter/October_2024|here]]. Happy reading! On behalf of the CEE Newsletter team, --[[User:Janbery|janbery]], 2 aprilie 2025 11:43 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Janbery@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=28259219 --> == Probleme tehnice == Din păcate, întâmpin probleme tehnice cu calculatorul și, deși încerc de două ore să le rezolv, nu reușesc. Aș fi dorit mult să particip la Edit-a-Thon, dar nu pot... Mulțumesc mult pentru invitație! [[Utilizator:MSVED|<span style="background:blue;color:#fff;padding:2px 4px;"><b>MSVED</b></span>]]<span style="background:yellow;padding:2px 4px;">LAW</span>[[Discuție utilizator:MSVED|<span style="background:red;color:#fff;padding:2px 4px;">talk</span>]] 12 mai 2025 18:34 (EEST) :Mulțumesc pentru răspuns! Te așteptăm data viitoare. Seară frumoasă. Îmi pare rău, problemele tehnice sunt frecvente. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 mai 2025 18:42 (EEST) == Probleme cu premiul == Salutare! Am văzut că pe e-mail nu mi-ai răspuns cu privire la premiu, (cel de la Concursul cu Scriere, mă refer) cu absolut nimic, așa m-am gândit sa iti scriu la tine pe pagină, cu speranța că vei reveni cu un răspuns! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 26 mai 2025 17:28 (EEST) :Bună. Am trimis mail duminică, dar se pare că e o eroare pe undeva. Eu am trimis mail către utilizator AlessioRO. :https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:AlessioRO :Pe această pagină ți-au fost acordate și medaliile pentru cele două premii obținute la Concursul de scriere. :[[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025]] :Contribuțiile de la articolele câștigătoare sunt de la AlessioRO. Verifică acolo mailul. :Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:04 (EEST) :Pentru a primi voucherele online am nevoie de adresa ta de mail, pe care să le trimit. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:05 (EEST) ::alessiolupu630@gmail.com [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 27 mai 2025 14:52 (EEST) :::Mulțumesc! Voucherele vor fi trimise în curând, după ce primesc adresele de la toți câștigătorii. Felicitări pentru premii și spor la editat! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 15:02 (EEST) == Voucherele == Bună ziua! Mai vin voucherele de pe eMag. Ați spus că vor ajunge în curând, și aș avea mare nevoie de ele ca să cumpăr niște lucruri utile pentru mine. Puteti să mi le dați prin e-mail, sau când puteți dumneavoastră? [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 12:26 (EEST) :Bună ziua. Premiile în vouchere urmează a fi expediate pe mail până pe data de 10 iunie. Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 iunie 2025 13:20 (EEST) ::Mulțumesc frumos! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 16:39 (EEST) :::Bună ziua! Ați zis că veți trimite voucherele până pe 10 iunie. Astăzi suntem în 10, și nicio urmă de vouchere. Este o problemă, ceva, că v-am atașat e-mailul mai sus. [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 10 iunie 2025 10:49 (EEST) ::::Sigur, așa am zis. Cu scuzele de rigoare, au apărut niște mici întârzieri care nu țin de mine. Dar se va rezolva cât mai repede. Mulțumesc mult pentru înțelegere, revin cât mai curând. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) ::::Bună. Te rog să verifici dacă ai primit voucherul emag. Va fi un mail cu textul: ai primit un cadou de milioane. Au fost trimise aseară. Zi frumoasă și spor la editat! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 11 iunie 2025 08:43 (EEST) 4kbtsvp4dmh0umvh62hfx4gi8dbgp2w 17025003 17024893 2025-06-11T08:58:47Z AlessioRO 635797 /* Voucherele */ Răspuns 17025003 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Elena Ancu Damian}} -- Comunitatea utilizatorilor 19 octombrie 2022 10:45 (EEST) == Citări lipsă == Bun găsit și bine ați venit în comunitatea celor care editează Wikipedia. Contribuțiile dvs. de până acum contribuie la îmbunătățirea articolelor existente și puteți face asta mai bine dacă adăugați la fiecare paragraf referințele folosite. La articolul [[Elisaveta Bagreana]] v-am semnala unde aveți nevoie de citări. Vă recomand să citiți despre [[Ajutor:Note]] pentru a vedea cum să adăugați citările potrivite. Spor la treabă! [[Utilizator:Klaul|Klaul]] ([[Discuție utilizator:Klaul|discuție]]) 26 octombrie 2022 10:51 (EEST) :Am adăugat citări. Eu am folosit o singură sursă. Cartea lui Crevedia, în care am informații despre poeți bulgari. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 26 octombrie 2022 11:54 (EEST) == Virgule == Vă rog să nu mai puneți virgule unde este cazul și unde nu, cum ați procedat la [[Nichifor Crainic]]. Textul cu virgule seamănă cu o vorbire întreruptă, pentru dictare. Este adevărat că în limba engleză este normă punerea deasă de virgule, dar în limba română nu. Cum ar suna „Este adevărat că''',''' în limba engleză''',''' este normă''',''' punerea deasă de virgule''',''' dar''',''' în limba română''',''' nu.”? [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 28 octombrie 2022 12:50 (EEST) == Premiu == Bună ziua! Am remarcat contribuțiile dv. pozitive din ultima perioadă la Wikipedia și am considerat că meritați atât un premiu, cât și primirea dreptului de [[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]! Aceste noi drepturi vă vor marca modificările ca verificate din oficiu: într-un fel, ele demonstrează încrederea comunității față de contribuțiile dv. Cu această ocazie vă invit, dacă doriți, să împărtășiți unele impresii cu comunitatea lăsând un mesaj în [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Noul_editor_al_lunii&action=edit&preload=Format:Autointerviu&preloadtitle={{urlencode:{{PAGENAME}}}}&section=new&preloadparams%5b%5d={{urlencode:Utilizatorul {{PAGENAME}} a primit Premiul „Noul editor al lunii” pentru realizarea de contribuții editoriale în cadrul Wikipediei în limba română la nivelul cerințelor de promovare în grupul editorilor de încredere ([[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]). Îl invităm, dacă dorește, să ne prezinte câteva aspecte din experiența primelor sale contacte cu Wikipedia, precum și eventuale impresii legate de activitatea sa de aici.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET)}} această pagină]: de exemplu cum ați ajuns pe Wikipedia, sau ce v-a motivat să continuați după prima modificare, ori ce altceva considerați dv. că merită spus. Sunt sigur că mesajul dv. va motiva mulți nou-veniți! Felicitări, și mult spor în continuare !--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET) :Bună dimineața. Mă alătur și eu colegului de mai sus cu privire la aprecierea contribuțiilor pozitive ale dvs. :Aș dori să vă informez cu privire la două elemente de stil pe care bănuiesc că nu vi le-a explicat nimeni până acum: textele de dimensiuni mici (poezii, eseuri, povestiri, nuvele, articole, episoade de film, cântece) se marchează între ghilimele și nu cu caractere cursive, în timp ce textele de dimensiuni mari și de sine stătătoare (romane, cărți, ziare, reviste, filme, albume muzicale) se marchează cu caractere cursive. Am mai corectat eu pe unde am găsit, v-aș fi recunoscător dacă nu le veți modifica. :În privința bibliotecii, care este denumirea instituției: cu „din” sau fără „din”? De asemenea, am citit în ROF că denumirea ar fi cu ghilimele englezești (ambele sus), nu cu ghilimele românești (prima jos, ultima sus). Așa este sau este o greșeală de dactilografiere? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 5 februarie 2023 09:19 (EET) ::Mulțumesc mult pentru apreciere și pentru elementele deficitare pe care mi le-ați semnalat în articole. M-a ajutat de fiecare dată. În privința denumirii bibliotecii, mă voi informa la sediul instituției. Mă ajută foarte mult că îmi atrageți atenția asupra unor aspecte pe care eu le omit, pentru că încă nu le cunosc. Și în felul acesta, nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 februarie 2023 09:51 (EET) == Infocaseta == Bună seara. V-aș ruga atunci când mai creați un articol să plasați infocaseta în capul paginii și abia apoi să așezați definiția (.... (n. - d.) este un/o... etc.). Așa arată mai frumos și se poate corecta mai ușor de către cei care modifică direct codul sursă. Mulțumesc. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 martie 2023 20:01 (EET) :Mulțumesc pentru observație. Nu am știut că are vreo importanță. Așa voi face. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 martie 2023 20:06 (EET) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Mariana Pinciu Iacob]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul '''[[:Mariana Pinciu Iacob]]''', creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]]. Nu vă alarmați, '''articolul nu a fost încă [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob]] până se va ajunge la un [[Wikipedia:Consens|consens]]. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l [[Ajutor:Redenumirea unei pagini|redenumiți]] înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice --> [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 5 aprilie 2023 02:25 (EEST) {{Răspuns|Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 8 aprilie 2023 14:09 (EEST) == Secole == Bună seara. Probabil că știți, dar vă reamintesc că pentru numerotarea secolelor se folosește numeralul ordinal, nu cel cardinal. Astfel, secolul nu este „XX”, ci „al XX-lea”. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 7 iunie 2023 17:54 (EEST) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 8 iunie 2023 09:31 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Silviu Viorel Păcală]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Silviu Viorel Păcală]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Silviu Viorel Păcală ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 13 iulie 2023 15:12 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Radmila Popovici]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Radmila Popovici]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:NGC 54|NGC 54|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Radmila Popovici ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 14 iulie 2023 15:12 (EEST) ==[[Frumoasa și bestia]]== Nu este necesară ștergerea rapidă a paginii existente. Puteți plasa textul traducerii pe care intenționați să o realizați în locul redirecționării, păstrând istoricul de până acum al articolului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 2 august 2023 19:25 (EEST) :Am înțeles. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 2 august 2023 19:29 (EEST) == Formate == Chira Chiralina a fost scrisă în limba franceză, deci formatul este <nowiki>{{fr|...}}</nowiki>, și mai adăugați înainte prepoziția „în”, ca să fie o exprimare mai fluentă. Rezultatul ar fi: '''''Chira Chiralina. Povestire în trei părți''''' (în {{fr|Kyra Kyralina}}) .... . Titlurile operelor de sine stătătoare și de dimensiuni mari (romane, cărți) se scriu cursiv (înclinat), iar al celor de dimensiuni mai mici (poezii, povestiri, nuvele, articole, eseuri) nu se scriu cursiv, ci între ghilimele. Vezi: [[Wikipedia:Titluri de articole|WP:Titluri]]. Unele infocasete sunt setate să scrie și titlurile articolelor cu caractere cursive (la unele infocasete am contribuit și eu). [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 24 august 2023 17:08 (EEST) ==Previzualizare== [[Imagine:Info-pictogram.png|25px]] Am observat {{#if:Traité de bave et d'éternité| la pagina [[:Traité de bave et d'éternité]]|}} că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de [[Ajutor:Modificare (interfața)#Previzualizare|previzualizare]] (lângă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Vă mulțumim! [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:22 (EET) :Îmi cer scuze, E vorba despre campania de adăugat referințe 1lib1ref și scopul este să adăugăm cât mai multe referințe și alte modificări. De aceea lucrez așa. Voi încerca să nu mai adaug atât de multe la același articol. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:25 (EET) ::Se încarcă inutil istoricul paginii cu versiuni intermediare și îngreunează accesarea paginii. P.S. Nu vă faceți griji, câștigați oricum marele premiu. Concurența aproape că nu mișcă. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:29 (EET) :::Am reținut. Mulțumesc! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:47 (EET) Salut! Mai aduc un argument: conservarea timpului personal. Adică ce rost are să fie un lucru simplu, complicat exclusiv din motive birocratice? La urma urmei pare că aveți și ceva satisfacție de la activitatea de scris articole, astfel că ce rost are să lungiți inutil, o activitate ce poate fi cu eficiență mai mare? Zic și eu....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 17 ianuarie 2024 16:50 (EET) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru argument. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 16:52 (EET) == Sortare == Bună dimineața. Articolele biografice trebuie sortate după nume și prenume după modelul <nowiki>{{DEFAULTSORT:Ancu Damian, Elena}}</nowiki>, pentru a putea fi găsite mai ușor în categorii. Introduceți, deci, înainte de categorii acel format DEFAULTSORT. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:47 (EET) :Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 februarie 2024 11:48 (EET) ::P.S. Acel q introdus în formatul Date biografice e necesar numai în cazul în care acel parametru nu e definit în Wikidata. Introduceți-l doar unde lipsește din Wikidata sau unde este greșit în Wikidata, nu peste tot. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:49 (EET) == Freedom of Panorama == Salut! Atenție mare la imaginile cu clădiri... În Ro nu există [[libertate de panoramă]] și vă treziți rapid cu imaginile de la Commons șterse, fiindcă nu ați menționat numele arhitectului clădirilor, care, cel mai probabil a murit cu peste 70 de ani în urmă sau i-au expirat drepturile de autor conform unor legi mai vechi... Dacă tot sunteți prin pe la biblioteca cu pricina, întrebați cine a fost arhitectul casei unde este acum biblioteca și menționați asta la Commons, la datele de licențiere ale imaginilor. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 26 martie 2024 22:14 (EET) P.S. Ar trebui, penru orice eventualitate, menționată chestia asta și acolo unde e licențierea pentru afișul WIR Craiova, anume faptul că s-a folosit imaginea clădirii proiectate de arhitectul X care a trăit între anul... și anul.... Altfel, se poate poate trezi unul să pună imaginea la șters pe motiv că e operă derivată de la o imagine neliberă, deși aici se poate argumenta în contra destul de lejer cu politica [[:c:Commons:De minimis|De minimis]]. :Am înțeles, voi încerca să rezolv. E cam absurdă politica asta, dar înțeleg ideea. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 martie 2024 08:31 (EET) == Articole despre cântăreți romi din alte țări == Puteți crea despre un cântăreț rom din altă țară în Wikipedia Română?? [[Utilizator:AlexBTR|AlexBTR]] ([[Discuție utilizator:AlexBTR|discuție]]) 10 aprilie 2024 20:45 (EEST) :Bună ziua. Da, pe Wikipedia română se pot crea articole despre personalități din orice țară, cu condiția să se respecte criteriile Wikipedia de notabilitate, să existe surse viabile desre persoana respectivă. Pentru mai multe informații puteți consulta acest link în care sunt explicate toate regulile [[Wikipedia:Articole biografice]]. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 aprilie 2024 12:26 (EEST) == Premiu == Felicitări pentru rezultatul de la concursul de scriere. Vă rog să alegeți trei poziții (corespunzător celor trei articole premiate) din [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1 |lista asta]] și să mă contactați prin „E-mail către utilizator” să-mi spuneți unde să vi le trimit prin poștă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 aprilie 2024 08:13 (EEST) <gallery> Fişier:Premiul II arte.png|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul II''' la '''Secțiunea II: Arte''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului</br> '''[[Fundația „Alexandru și Aristia Aman”]]''' Fişier:Wiki Loves Martisor barnstar.svg|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul I''' la '''Secțiunea: Cel mai bun articol scris în cadrul [[Wikipedia:Wikimărțișor/2024|Wikimărțișor]]''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolelor</br> '''[[Hildegard Peplau]]''' și '''[[Magdalena Popa (balerină)]]''', care, au avut punctaj egal. Fişier:WikiGlory1.png|Felicitări pentru efortul depus la scrierea articolelor [[Letrism]] și [[Olga Lucovnicova]] nominalizate la [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursul de scriere]]! </gallery>--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:07 (EEST) :Cea mai frumoasă veste! Mulțumesc mult de tot! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 aprilie 2024 20:11 (EEST) :::Cu plăcinte...! --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:45 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Colecția Biblioteca Giurgiuveană ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 5 septembrie 2024 15:12 (EEST) == Nominalizare == Vă mulțumesc pentru intenția amabilă de a propune articolul [[Pape Satàn, pape Satàn aleppe]] la concursul de scriere. Vă mărturisesc, însă, că participarea la evenimentele de tip competitiv organizate pe proiect îmi creează personal un mare disconfort, pentru că limitează sentimentul de libertate dezinteresată și gratuitate care ar trebui să însoțească activitatea mea voluntară. În cazul concret al acestui articol, propus la secțiunea „Traduceri”, nu este vorba de o simplă traducere, ci am completat textele preluate din alte limbi și intenționez să îl dezvolt în continuare prin documentare proprie, fără să mă las încorsetat de categoriile rigide ale concursului. Ca urmare, voi retrage propunerea de nominalizare și aș dori să nu mi-o luați în nume de rău. Consider că această activitate se adresează în special utilizatorilor care pot fi stimulați și motivați constructiv prin participare și există suficienți alți colegi interesați, cărora trebuie să le acordăm întâietate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 4 noiembrie 2024 19:44 (EET) :Bună ziua. Cum considerați dvs. Și felicitări pentru articol, mi-a făcut plăcere să îl citesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 noiembrie 2024 10:58 (EET) == CEE Newsletter - November 2024 Issue Now Available! == We're excited to announce the release of the '''[[:m:CEE/Newsletter/November 2024|November 2024 issue of the CEE Newsletter!]]''' This edition is particularly special, with 23 updates from affiliates and communities in the CEE region — a record high for this newsletter! We hope you enjoy the inspiring stories and achievements showcased by our vibrant CEE communities. Happy reading! --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 noiembrie 2024 17:11 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:TRistovski-CEEhub@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=27661867 --> ==Crăciun 2024== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Crăciun2024}} ==De Anul Nou 2025== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Anul Nou 2025}} == Listă == Bună seara. De ce ați transformat lista de la [[Marga Barbu]] în fraze? (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marga_Barbu&diff=prev&oldid=16842905) De ani de zile fac eforturi să completeze acele liste și nu e deloc ușor să cercetezi decrete cu peste 100 de pagini (cu scris mărunt) pentru a identifica date corecte, care să fie utile pentru cititori. Peste tot am creat liste pentru distincții, transformând frazele (pe care în mare majoritate tot eu le-am scris mai demult). Dacă nu se dorește să se facă acele liste să mi se spună. Nu voi mai pierde timpul să studiez miile de pagini de materiale. Mi-am ruinat sănătatea mulți ani pentru a concepe acest mod de evidențiere, care nu a interesat aproape pe nimeni, și sunt nevoit să corectez sau să mă retrag. Mă simt obosit, am probleme de sănătate și îmi pierd tot mai mult interesul să contribui pe Wikipedia. Am să mai intru aici din an în Paști dacă mi se vor pune bețe în roate. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 20:05 (EET) :Bună seara. Îmi cer scuze, nu am vrut să fac rău. Vă rog să mă iertați și să corectați greșeala mea. Nu a fost cu intenție. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 20:31 (EET) ::Vă mulțumesc pentru mesaj. Știu că interesul dvs. e să-i ajutați pe cei mai puțin familiarizați cu Wikipedia să învețe să editeze, ceea ce este în sine un lucru lăudabil, dar interesul colectiv ar trebui să fie uniformizarea aspectului. Sunt dispus să discut aproape orice aspect pentru a găsi soluția cea mai bună (iar schimbarea aspectului făcută chiar de mine dovedește că nu sunt rigid, ci flexibil în asimilarea oricărui aspect practic și cât mai simplu) și sunt conștient că nu sunt deținătorul adevărului absolut. Rog pe oricine are o idee mai bună în ceea ce privește aspectul paginilor Wikipediei la care lucrez să se consulte cu mine, ca să găsim împreună modul cel mai bun de implementare a unor modificări. Am căutat să ajut multă lume în decursul multor ani de când activez aici și sunt consternat atunci când observ că sunt ignorat în chestiuni wikipedistice la care țin. Suntem totuși o comunitate, cu toate că uneori părem doar un grup lipsit de coeziune. Cred ar fi bine ca să se precizeze acest lucru în ședințele online pe care le țineți. ::Cunosc destul de bine istoria Wikipediei în limba română și am constatat în decursul timpului apariția mai multor sciziuni intervenite din lipsa dialogului. Unele grupuri mi-au propus chiar să le urmez, dar am rămas aici, unde am simțit că pot fi util și că sunt respectat. Avem, poate, puncte de vedere diferite, gândim diferit, dar putem fi puternici doar în măsura în care învățăm să conlucrăm și să colaborăm, cedând uneori acolo unde situația o impune. Cu cât înțelegem mai bine acest aspect cu atât vom fi o comunitate mai puternică și vom putea crea o enciclopedie mai valoroasă. ::Colaborând la Wikipedia, am renunțat la alte activități care ar fi mai profitabile, mai utile sub anumite aspecte sau chiar mai relaxante. Rezultatul muncii unor veterani ca Strainu, Andrei Stroe, Giku, Turbojet, Terraflorin, Amator linguarum, Accipiter Gentilis, Kun Kipcsak, Alex Nico, Afil și al altora (cărora îmi cer scuze că nu i-am mai pomenit) se observă în modul în care arată astăzi Wikipedia. Nu e ceva perfect, dar e ceva care pe mine personal mă face să fiu mândru. Dezvoltarea Wikipediei se poate face pe bazele pe care noi am clădit-o. Cine creează astăzi ceva aici o face pentru că există aceste fundații. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 21:51 (EET) == Chestiuni tipografice == Bună seara,<br/> Eu obișnuiesc să iau unele măsuri ca un rând să nu înceapă cu un semn de punctuație. Problema apare deoarece diferiți utilizatori au lățimi diferite ale ferestrei în care se afișează un articol, respectiv setări de fonturi personalizate, ca urmare separarea pe rânduri este făcută de browserul lor local. La liniuța de pauză eu pun înainte spațiul neîntreruptibil, &amp;nbsp; , care forțează lipirea liniuței de cuvântul precedent. La formule (știu că nu utilizați, vă spun doar ca să ilustrez că spațiul neîntreruptibil nu este singurul caz) formatele {{f|math}} și {{f|mvar}} nu întrerup textul din ele, lucrează la fel ca și {{f|nowrap}}, așa că dacă urmează punct, virgulă sau alt semn de punctuație, eu le pun înainte de închiderea cu „}}”, așa că acestea nu pot să apară singure la începutul unui rând. Și mai este și situația când un rând începe cu o referință, dar nu știu ce aș putea face în acest caz. Nu vă supărați, e o simplă explicație. [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 februarie 2025 21:18 (EET) :mulțumesc mult pentru explicație, vă rog să îmi corectați eventualele neajunsuri atunci când le sesizați, ca să nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 21:29 (EET) == Wikimărțișor == Printre personalitățile feminine omagiate în ediția din anul acesta se numără și [[Special:Diff/16853594|Elena Ceaușescu]] ;) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 3 martie 2025 21:25 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == [[Gabriela Dancău]] == Bună! Pagina dată fusese ștearsă în trecut conform unei decizii de la Pagini de șters [[Wikipedia:Pagini de șters/Gabriela Dancău]] și a unei cereri eșuate de recuperare [[Wikipedia:Pagini de recuperat/Gabriela Dancau]]. Am transferat textul scris de tine la [[Utilizator:Elena Ancu Damian/Gabriela Dancău]]. Nu pot să mă expun dacă merită o a doua cerere de recuperare, vezi și tu. O zi bună! //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 martie 2025 10:49 (EET) == April 2025 CEE Hub Newsletter Now Available == Good morning, The latest edition of the CEE Hub Newsletter is [[m:CEE/Newsletter/October_2024|now available]], bringing you updates from across the region and beyond. This issue features new initiatives, event highlights, and opportunities for engagement. '''In This Issue:''' * '''Meet Karolina Gruszczyk''' – Introducing the new Community & Communications Specialist at CEE Hub, working to strengthen communication and support communities across the region. * '''International Wikimedia Updates''' – A look at key global events and discussions shaping the movement in 2025. * '''Next CEE Catch-up (April 23, 2025)''' – A Foundation Annual Planning Workshop focused on global trends affecting Wikimedia communities. * '''Wiki Loves Food in Latvia''' – The Latvian Wikipedia community successfully revives engagement with a culinary writing competition. * '''Czechoslovakia 2024 Challenge''' – Over 210 articles and 498 photographs contributed to document history, culture, and everyday life. * '''WikiGap Tirana 2025''' – The 8th edition of this initiative continues efforts to improve the representation of women on Albanian Wikipedia. * '''Wikipedia for 55+ in Ukraine''' – A new program supporting senior citizens in becoming active Wikipedia editors. * '''Cultural Heritage Under Threat''' – A photography exhibition in St. Petersburg showcasing endangered cultural heritage sites. * '''Open Calls & Consultations''' – Opportunities for community members to share their perspectives and participate in movement-wide discussions. Read the full newsletter [[m:CEE/Newsletter/October_2024|here]]. Happy reading! On behalf of the CEE Newsletter team, --[[User:Janbery|janbery]], 2 aprilie 2025 11:43 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Janbery@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=28259219 --> == Probleme tehnice == Din păcate, întâmpin probleme tehnice cu calculatorul și, deși încerc de două ore să le rezolv, nu reușesc. Aș fi dorit mult să particip la Edit-a-Thon, dar nu pot... Mulțumesc mult pentru invitație! [[Utilizator:MSVED|<span style="background:blue;color:#fff;padding:2px 4px;"><b>MSVED</b></span>]]<span style="background:yellow;padding:2px 4px;">LAW</span>[[Discuție utilizator:MSVED|<span style="background:red;color:#fff;padding:2px 4px;">talk</span>]] 12 mai 2025 18:34 (EEST) :Mulțumesc pentru răspuns! Te așteptăm data viitoare. Seară frumoasă. Îmi pare rău, problemele tehnice sunt frecvente. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 mai 2025 18:42 (EEST) == Probleme cu premiul == Salutare! Am văzut că pe e-mail nu mi-ai răspuns cu privire la premiu, (cel de la Concursul cu Scriere, mă refer) cu absolut nimic, așa m-am gândit sa iti scriu la tine pe pagină, cu speranța că vei reveni cu un răspuns! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 26 mai 2025 17:28 (EEST) :Bună. Am trimis mail duminică, dar se pare că e o eroare pe undeva. Eu am trimis mail către utilizator AlessioRO. :https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:AlessioRO :Pe această pagină ți-au fost acordate și medaliile pentru cele două premii obținute la Concursul de scriere. :[[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025]] :Contribuțiile de la articolele câștigătoare sunt de la AlessioRO. Verifică acolo mailul. :Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:04 (EEST) :Pentru a primi voucherele online am nevoie de adresa ta de mail, pe care să le trimit. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:05 (EEST) ::alessiolupu630@gmail.com [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 27 mai 2025 14:52 (EEST) :::Mulțumesc! Voucherele vor fi trimise în curând, după ce primesc adresele de la toți câștigătorii. Felicitări pentru premii și spor la editat! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 15:02 (EEST) == Voucherele == Bună ziua! Mai vin voucherele de pe eMag. Ați spus că vor ajunge în curând, și aș avea mare nevoie de ele ca să cumpăr niște lucruri utile pentru mine. Puteti să mi le dați prin e-mail, sau când puteți dumneavoastră? [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 12:26 (EEST) :Bună ziua. Premiile în vouchere urmează a fi expediate pe mail până pe data de 10 iunie. Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 iunie 2025 13:20 (EEST) ::Mulțumesc frumos! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 16:39 (EEST) :::Bună ziua! Ați zis că veți trimite voucherele până pe 10 iunie. Astăzi suntem în 10, și nicio urmă de vouchere. Este o problemă, ceva, că v-am atașat e-mailul mai sus. [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 10 iunie 2025 10:49 (EEST) ::::Sigur, așa am zis. Cu scuzele de rigoare, au apărut niște mici întârzieri care nu țin de mine. Dar se va rezolva cât mai repede. Mulțumesc mult pentru înțelegere, revin cât mai curând. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) ::::Bună. Te rog să verifici dacă ai primit voucherul emag. Va fi un mail cu textul: ai primit un cadou de milioane. Au fost trimise aseară. Zi frumoasă și spor la editat! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 11 iunie 2025 08:43 (EEST) :::::Eu nu am primit. [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 11 iunie 2025 11:58 (EEST) 1a52y3npetc6qco8li6cs5ks2l3t1p8 17025005 17025003 2025-06-11T08:59:20Z AlessioRO 635797 /* Voucherele */ 17025005 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Elena Ancu Damian}} -- Comunitatea utilizatorilor 19 octombrie 2022 10:45 (EEST) == Citări lipsă == Bun găsit și bine ați venit în comunitatea celor care editează Wikipedia. Contribuțiile dvs. de până acum contribuie la îmbunătățirea articolelor existente și puteți face asta mai bine dacă adăugați la fiecare paragraf referințele folosite. La articolul [[Elisaveta Bagreana]] v-am semnala unde aveți nevoie de citări. Vă recomand să citiți despre [[Ajutor:Note]] pentru a vedea cum să adăugați citările potrivite. Spor la treabă! [[Utilizator:Klaul|Klaul]] ([[Discuție utilizator:Klaul|discuție]]) 26 octombrie 2022 10:51 (EEST) :Am adăugat citări. Eu am folosit o singură sursă. Cartea lui Crevedia, în care am informații despre poeți bulgari. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 26 octombrie 2022 11:54 (EEST) == Virgule == Vă rog să nu mai puneți virgule unde este cazul și unde nu, cum ați procedat la [[Nichifor Crainic]]. Textul cu virgule seamănă cu o vorbire întreruptă, pentru dictare. Este adevărat că în limba engleză este normă punerea deasă de virgule, dar în limba română nu. Cum ar suna „Este adevărat că''',''' în limba engleză''',''' este normă''',''' punerea deasă de virgule''',''' dar''',''' în limba română''',''' nu.”? [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 28 octombrie 2022 12:50 (EEST) == Premiu == Bună ziua! Am remarcat contribuțiile dv. pozitive din ultima perioadă la Wikipedia și am considerat că meritați atât un premiu, cât și primirea dreptului de [[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]! Aceste noi drepturi vă vor marca modificările ca verificate din oficiu: într-un fel, ele demonstrează încrederea comunității față de contribuțiile dv. Cu această ocazie vă invit, dacă doriți, să împărtășiți unele impresii cu comunitatea lăsând un mesaj în [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Noul_editor_al_lunii&action=edit&preload=Format:Autointerviu&preloadtitle={{urlencode:{{PAGENAME}}}}&section=new&preloadparams%5b%5d={{urlencode:Utilizatorul {{PAGENAME}} a primit Premiul „Noul editor al lunii” pentru realizarea de contribuții editoriale în cadrul Wikipediei în limba română la nivelul cerințelor de promovare în grupul editorilor de încredere ([[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]). Îl invităm, dacă dorește, să ne prezinte câteva aspecte din experiența primelor sale contacte cu Wikipedia, precum și eventuale impresii legate de activitatea sa de aici.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET)}} această pagină]: de exemplu cum ați ajuns pe Wikipedia, sau ce v-a motivat să continuați după prima modificare, ori ce altceva considerați dv. că merită spus. Sunt sigur că mesajul dv. va motiva mulți nou-veniți! Felicitări, și mult spor în continuare !--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET) :Bună dimineața. Mă alătur și eu colegului de mai sus cu privire la aprecierea contribuțiilor pozitive ale dvs. :Aș dori să vă informez cu privire la două elemente de stil pe care bănuiesc că nu vi le-a explicat nimeni până acum: textele de dimensiuni mici (poezii, eseuri, povestiri, nuvele, articole, episoade de film, cântece) se marchează între ghilimele și nu cu caractere cursive, în timp ce textele de dimensiuni mari și de sine stătătoare (romane, cărți, ziare, reviste, filme, albume muzicale) se marchează cu caractere cursive. Am mai corectat eu pe unde am găsit, v-aș fi recunoscător dacă nu le veți modifica. :În privința bibliotecii, care este denumirea instituției: cu „din” sau fără „din”? De asemenea, am citit în ROF că denumirea ar fi cu ghilimele englezești (ambele sus), nu cu ghilimele românești (prima jos, ultima sus). Așa este sau este o greșeală de dactilografiere? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 5 februarie 2023 09:19 (EET) ::Mulțumesc mult pentru apreciere și pentru elementele deficitare pe care mi le-ați semnalat în articole. M-a ajutat de fiecare dată. În privința denumirii bibliotecii, mă voi informa la sediul instituției. Mă ajută foarte mult că îmi atrageți atenția asupra unor aspecte pe care eu le omit, pentru că încă nu le cunosc. Și în felul acesta, nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 februarie 2023 09:51 (EET) == Infocaseta == Bună seara. V-aș ruga atunci când mai creați un articol să plasați infocaseta în capul paginii și abia apoi să așezați definiția (.... (n. - d.) este un/o... etc.). Așa arată mai frumos și se poate corecta mai ușor de către cei care modifică direct codul sursă. Mulțumesc. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 martie 2023 20:01 (EET) :Mulțumesc pentru observație. Nu am știut că are vreo importanță. Așa voi face. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 martie 2023 20:06 (EET) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Mariana Pinciu Iacob]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul '''[[:Mariana Pinciu Iacob]]''', creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]]. Nu vă alarmați, '''articolul nu a fost încă [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob]] până se va ajunge la un [[Wikipedia:Consens|consens]]. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l [[Ajutor:Redenumirea unei pagini|redenumiți]] înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice --> [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 5 aprilie 2023 02:25 (EEST) {{Răspuns|Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 8 aprilie 2023 14:09 (EEST) == Secole == Bună seara. Probabil că știți, dar vă reamintesc că pentru numerotarea secolelor se folosește numeralul ordinal, nu cel cardinal. Astfel, secolul nu este „XX”, ci „al XX-lea”. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 7 iunie 2023 17:54 (EEST) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 8 iunie 2023 09:31 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Silviu Viorel Păcală]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Silviu Viorel Păcală]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Silviu Viorel Păcală ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 13 iulie 2023 15:12 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Radmila Popovici]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Radmila Popovici]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:NGC 54|NGC 54|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Radmila Popovici ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 14 iulie 2023 15:12 (EEST) ==[[Frumoasa și bestia]]== Nu este necesară ștergerea rapidă a paginii existente. Puteți plasa textul traducerii pe care intenționați să o realizați în locul redirecționării, păstrând istoricul de până acum al articolului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 2 august 2023 19:25 (EEST) :Am înțeles. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 2 august 2023 19:29 (EEST) == Formate == Chira Chiralina a fost scrisă în limba franceză, deci formatul este <nowiki>{{fr|...}}</nowiki>, și mai adăugați înainte prepoziția „în”, ca să fie o exprimare mai fluentă. Rezultatul ar fi: '''''Chira Chiralina. Povestire în trei părți''''' (în {{fr|Kyra Kyralina}}) .... . Titlurile operelor de sine stătătoare și de dimensiuni mari (romane, cărți) se scriu cursiv (înclinat), iar al celor de dimensiuni mai mici (poezii, povestiri, nuvele, articole, eseuri) nu se scriu cursiv, ci între ghilimele. Vezi: [[Wikipedia:Titluri de articole|WP:Titluri]]. Unele infocasete sunt setate să scrie și titlurile articolelor cu caractere cursive (la unele infocasete am contribuit și eu). [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 24 august 2023 17:08 (EEST) ==Previzualizare== [[Imagine:Info-pictogram.png|25px]] Am observat {{#if:Traité de bave et d'éternité| la pagina [[:Traité de bave et d'éternité]]|}} că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de [[Ajutor:Modificare (interfața)#Previzualizare|previzualizare]] (lângă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Vă mulțumim! [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:22 (EET) :Îmi cer scuze, E vorba despre campania de adăugat referințe 1lib1ref și scopul este să adăugăm cât mai multe referințe și alte modificări. De aceea lucrez așa. Voi încerca să nu mai adaug atât de multe la același articol. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:25 (EET) ::Se încarcă inutil istoricul paginii cu versiuni intermediare și îngreunează accesarea paginii. P.S. Nu vă faceți griji, câștigați oricum marele premiu. Concurența aproape că nu mișcă. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:29 (EET) :::Am reținut. Mulțumesc! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:47 (EET) Salut! Mai aduc un argument: conservarea timpului personal. Adică ce rost are să fie un lucru simplu, complicat exclusiv din motive birocratice? La urma urmei pare că aveți și ceva satisfacție de la activitatea de scris articole, astfel că ce rost are să lungiți inutil, o activitate ce poate fi cu eficiență mai mare? Zic și eu....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 17 ianuarie 2024 16:50 (EET) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru argument. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 16:52 (EET) == Sortare == Bună dimineața. Articolele biografice trebuie sortate după nume și prenume după modelul <nowiki>{{DEFAULTSORT:Ancu Damian, Elena}}</nowiki>, pentru a putea fi găsite mai ușor în categorii. Introduceți, deci, înainte de categorii acel format DEFAULTSORT. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:47 (EET) :Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 februarie 2024 11:48 (EET) ::P.S. Acel q introdus în formatul Date biografice e necesar numai în cazul în care acel parametru nu e definit în Wikidata. Introduceți-l doar unde lipsește din Wikidata sau unde este greșit în Wikidata, nu peste tot. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:49 (EET) == Freedom of Panorama == Salut! Atenție mare la imaginile cu clădiri... În Ro nu există [[libertate de panoramă]] și vă treziți rapid cu imaginile de la Commons șterse, fiindcă nu ați menționat numele arhitectului clădirilor, care, cel mai probabil a murit cu peste 70 de ani în urmă sau i-au expirat drepturile de autor conform unor legi mai vechi... Dacă tot sunteți prin pe la biblioteca cu pricina, întrebați cine a fost arhitectul casei unde este acum biblioteca și menționați asta la Commons, la datele de licențiere ale imaginilor. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 26 martie 2024 22:14 (EET) P.S. Ar trebui, penru orice eventualitate, menționată chestia asta și acolo unde e licențierea pentru afișul WIR Craiova, anume faptul că s-a folosit imaginea clădirii proiectate de arhitectul X care a trăit între anul... și anul.... Altfel, se poate poate trezi unul să pună imaginea la șters pe motiv că e operă derivată de la o imagine neliberă, deși aici se poate argumenta în contra destul de lejer cu politica [[:c:Commons:De minimis|De minimis]]. :Am înțeles, voi încerca să rezolv. E cam absurdă politica asta, dar înțeleg ideea. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 martie 2024 08:31 (EET) == Articole despre cântăreți romi din alte țări == Puteți crea despre un cântăreț rom din altă țară în Wikipedia Română?? [[Utilizator:AlexBTR|AlexBTR]] ([[Discuție utilizator:AlexBTR|discuție]]) 10 aprilie 2024 20:45 (EEST) :Bună ziua. Da, pe Wikipedia română se pot crea articole despre personalități din orice țară, cu condiția să se respecte criteriile Wikipedia de notabilitate, să existe surse viabile desre persoana respectivă. Pentru mai multe informații puteți consulta acest link în care sunt explicate toate regulile [[Wikipedia:Articole biografice]]. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 aprilie 2024 12:26 (EEST) == Premiu == Felicitări pentru rezultatul de la concursul de scriere. Vă rog să alegeți trei poziții (corespunzător celor trei articole premiate) din [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1 |lista asta]] și să mă contactați prin „E-mail către utilizator” să-mi spuneți unde să vi le trimit prin poștă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 aprilie 2024 08:13 (EEST) <gallery> Fişier:Premiul II arte.png|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul II''' la '''Secțiunea II: Arte''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului</br> '''[[Fundația „Alexandru și Aristia Aman”]]''' Fişier:Wiki Loves Martisor barnstar.svg|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul I''' la '''Secțiunea: Cel mai bun articol scris în cadrul [[Wikipedia:Wikimărțișor/2024|Wikimărțișor]]''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolelor</br> '''[[Hildegard Peplau]]''' și '''[[Magdalena Popa (balerină)]]''', care, au avut punctaj egal. Fişier:WikiGlory1.png|Felicitări pentru efortul depus la scrierea articolelor [[Letrism]] și [[Olga Lucovnicova]] nominalizate la [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursul de scriere]]! </gallery>--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:07 (EEST) :Cea mai frumoasă veste! Mulțumesc mult de tot! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 aprilie 2024 20:11 (EEST) :::Cu plăcinte...! --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:45 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Colecția Biblioteca Giurgiuveană ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 5 septembrie 2024 15:12 (EEST) == Nominalizare == Vă mulțumesc pentru intenția amabilă de a propune articolul [[Pape Satàn, pape Satàn aleppe]] la concursul de scriere. Vă mărturisesc, însă, că participarea la evenimentele de tip competitiv organizate pe proiect îmi creează personal un mare disconfort, pentru că limitează sentimentul de libertate dezinteresată și gratuitate care ar trebui să însoțească activitatea mea voluntară. În cazul concret al acestui articol, propus la secțiunea „Traduceri”, nu este vorba de o simplă traducere, ci am completat textele preluate din alte limbi și intenționez să îl dezvolt în continuare prin documentare proprie, fără să mă las încorsetat de categoriile rigide ale concursului. Ca urmare, voi retrage propunerea de nominalizare și aș dori să nu mi-o luați în nume de rău. Consider că această activitate se adresează în special utilizatorilor care pot fi stimulați și motivați constructiv prin participare și există suficienți alți colegi interesați, cărora trebuie să le acordăm întâietate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 4 noiembrie 2024 19:44 (EET) :Bună ziua. Cum considerați dvs. Și felicitări pentru articol, mi-a făcut plăcere să îl citesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 noiembrie 2024 10:58 (EET) == CEE Newsletter - November 2024 Issue Now Available! == We're excited to announce the release of the '''[[:m:CEE/Newsletter/November 2024|November 2024 issue of the CEE Newsletter!]]''' This edition is particularly special, with 23 updates from affiliates and communities in the CEE region — a record high for this newsletter! We hope you enjoy the inspiring stories and achievements showcased by our vibrant CEE communities. Happy reading! --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 noiembrie 2024 17:11 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:TRistovski-CEEhub@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=27661867 --> ==Crăciun 2024== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Crăciun2024}} ==De Anul Nou 2025== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Anul Nou 2025}} == Listă == Bună seara. De ce ați transformat lista de la [[Marga Barbu]] în fraze? (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marga_Barbu&diff=prev&oldid=16842905) De ani de zile fac eforturi să completeze acele liste și nu e deloc ușor să cercetezi decrete cu peste 100 de pagini (cu scris mărunt) pentru a identifica date corecte, care să fie utile pentru cititori. Peste tot am creat liste pentru distincții, transformând frazele (pe care în mare majoritate tot eu le-am scris mai demult). Dacă nu se dorește să se facă acele liste să mi se spună. Nu voi mai pierde timpul să studiez miile de pagini de materiale. Mi-am ruinat sănătatea mulți ani pentru a concepe acest mod de evidențiere, care nu a interesat aproape pe nimeni, și sunt nevoit să corectez sau să mă retrag. Mă simt obosit, am probleme de sănătate și îmi pierd tot mai mult interesul să contribui pe Wikipedia. Am să mai intru aici din an în Paști dacă mi se vor pune bețe în roate. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 20:05 (EET) :Bună seara. Îmi cer scuze, nu am vrut să fac rău. Vă rog să mă iertați și să corectați greșeala mea. Nu a fost cu intenție. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 20:31 (EET) ::Vă mulțumesc pentru mesaj. Știu că interesul dvs. e să-i ajutați pe cei mai puțin familiarizați cu Wikipedia să învețe să editeze, ceea ce este în sine un lucru lăudabil, dar interesul colectiv ar trebui să fie uniformizarea aspectului. Sunt dispus să discut aproape orice aspect pentru a găsi soluția cea mai bună (iar schimbarea aspectului făcută chiar de mine dovedește că nu sunt rigid, ci flexibil în asimilarea oricărui aspect practic și cât mai simplu) și sunt conștient că nu sunt deținătorul adevărului absolut. Rog pe oricine are o idee mai bună în ceea ce privește aspectul paginilor Wikipediei la care lucrez să se consulte cu mine, ca să găsim împreună modul cel mai bun de implementare a unor modificări. Am căutat să ajut multă lume în decursul multor ani de când activez aici și sunt consternat atunci când observ că sunt ignorat în chestiuni wikipedistice la care țin. Suntem totuși o comunitate, cu toate că uneori părem doar un grup lipsit de coeziune. Cred ar fi bine ca să se precizeze acest lucru în ședințele online pe care le țineți. ::Cunosc destul de bine istoria Wikipediei în limba română și am constatat în decursul timpului apariția mai multor sciziuni intervenite din lipsa dialogului. Unele grupuri mi-au propus chiar să le urmez, dar am rămas aici, unde am simțit că pot fi util și că sunt respectat. Avem, poate, puncte de vedere diferite, gândim diferit, dar putem fi puternici doar în măsura în care învățăm să conlucrăm și să colaborăm, cedând uneori acolo unde situația o impune. Cu cât înțelegem mai bine acest aspect cu atât vom fi o comunitate mai puternică și vom putea crea o enciclopedie mai valoroasă. ::Colaborând la Wikipedia, am renunțat la alte activități care ar fi mai profitabile, mai utile sub anumite aspecte sau chiar mai relaxante. Rezultatul muncii unor veterani ca Strainu, Andrei Stroe, Giku, Turbojet, Terraflorin, Amator linguarum, Accipiter Gentilis, Kun Kipcsak, Alex Nico, Afil și al altora (cărora îmi cer scuze că nu i-am mai pomenit) se observă în modul în care arată astăzi Wikipedia. Nu e ceva perfect, dar e ceva care pe mine personal mă face să fiu mândru. Dezvoltarea Wikipediei se poate face pe bazele pe care noi am clădit-o. Cine creează astăzi ceva aici o face pentru că există aceste fundații. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 21:51 (EET) == Chestiuni tipografice == Bună seara,<br/> Eu obișnuiesc să iau unele măsuri ca un rând să nu înceapă cu un semn de punctuație. Problema apare deoarece diferiți utilizatori au lățimi diferite ale ferestrei în care se afișează un articol, respectiv setări de fonturi personalizate, ca urmare separarea pe rânduri este făcută de browserul lor local. La liniuța de pauză eu pun înainte spațiul neîntreruptibil, &amp;nbsp; , care forțează lipirea liniuței de cuvântul precedent. La formule (știu că nu utilizați, vă spun doar ca să ilustrez că spațiul neîntreruptibil nu este singurul caz) formatele {{f|math}} și {{f|mvar}} nu întrerup textul din ele, lucrează la fel ca și {{f|nowrap}}, așa că dacă urmează punct, virgulă sau alt semn de punctuație, eu le pun înainte de închiderea cu „}}”, așa că acestea nu pot să apară singure la începutul unui rând. Și mai este și situația când un rând începe cu o referință, dar nu știu ce aș putea face în acest caz. Nu vă supărați, e o simplă explicație. [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 februarie 2025 21:18 (EET) :mulțumesc mult pentru explicație, vă rog să îmi corectați eventualele neajunsuri atunci când le sesizați, ca să nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 21:29 (EET) == Wikimărțișor == Printre personalitățile feminine omagiate în ediția din anul acesta se numără și [[Special:Diff/16853594|Elena Ceaușescu]] ;) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 3 martie 2025 21:25 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == [[Gabriela Dancău]] == Bună! Pagina dată fusese ștearsă în trecut conform unei decizii de la Pagini de șters [[Wikipedia:Pagini de șters/Gabriela Dancău]] și a unei cereri eșuate de recuperare [[Wikipedia:Pagini de recuperat/Gabriela Dancau]]. Am transferat textul scris de tine la [[Utilizator:Elena Ancu Damian/Gabriela Dancău]]. Nu pot să mă expun dacă merită o a doua cerere de recuperare, vezi și tu. O zi bună! //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 martie 2025 10:49 (EET) == April 2025 CEE Hub Newsletter Now Available == Good morning, The latest edition of the CEE Hub Newsletter is [[m:CEE/Newsletter/October_2024|now available]], bringing you updates from across the region and beyond. This issue features new initiatives, event highlights, and opportunities for engagement. '''In This Issue:''' * '''Meet Karolina Gruszczyk''' – Introducing the new Community & Communications Specialist at CEE Hub, working to strengthen communication and support communities across the region. * '''International Wikimedia Updates''' – A look at key global events and discussions shaping the movement in 2025. * '''Next CEE Catch-up (April 23, 2025)''' – A Foundation Annual Planning Workshop focused on global trends affecting Wikimedia communities. * '''Wiki Loves Food in Latvia''' – The Latvian Wikipedia community successfully revives engagement with a culinary writing competition. * '''Czechoslovakia 2024 Challenge''' – Over 210 articles and 498 photographs contributed to document history, culture, and everyday life. * '''WikiGap Tirana 2025''' – The 8th edition of this initiative continues efforts to improve the representation of women on Albanian Wikipedia. * '''Wikipedia for 55+ in Ukraine''' – A new program supporting senior citizens in becoming active Wikipedia editors. * '''Cultural Heritage Under Threat''' – A photography exhibition in St. Petersburg showcasing endangered cultural heritage sites. * '''Open Calls & Consultations''' – Opportunities for community members to share their perspectives and participate in movement-wide discussions. Read the full newsletter [[m:CEE/Newsletter/October_2024|here]]. Happy reading! On behalf of the CEE Newsletter team, --[[User:Janbery|janbery]], 2 aprilie 2025 11:43 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Janbery@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=28259219 --> == Probleme tehnice == Din păcate, întâmpin probleme tehnice cu calculatorul și, deși încerc de două ore să le rezolv, nu reușesc. Aș fi dorit mult să particip la Edit-a-Thon, dar nu pot... Mulțumesc mult pentru invitație! [[Utilizator:MSVED|<span style="background:blue;color:#fff;padding:2px 4px;"><b>MSVED</b></span>]]<span style="background:yellow;padding:2px 4px;">LAW</span>[[Discuție utilizator:MSVED|<span style="background:red;color:#fff;padding:2px 4px;">talk</span>]] 12 mai 2025 18:34 (EEST) :Mulțumesc pentru răspuns! Te așteptăm data viitoare. Seară frumoasă. Îmi pare rău, problemele tehnice sunt frecvente. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 mai 2025 18:42 (EEST) == Probleme cu premiul == Salutare! Am văzut că pe e-mail nu mi-ai răspuns cu privire la premiu, (cel de la Concursul cu Scriere, mă refer) cu absolut nimic, așa m-am gândit sa iti scriu la tine pe pagină, cu speranța că vei reveni cu un răspuns! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 26 mai 2025 17:28 (EEST) :Bună. Am trimis mail duminică, dar se pare că e o eroare pe undeva. Eu am trimis mail către utilizator AlessioRO. :https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:AlessioRO :Pe această pagină ți-au fost acordate și medaliile pentru cele două premii obținute la Concursul de scriere. :[[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025]] :Contribuțiile de la articolele câștigătoare sunt de la AlessioRO. Verifică acolo mailul. :Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:04 (EEST) :Pentru a primi voucherele online am nevoie de adresa ta de mail, pe care să le trimit. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:05 (EEST) ::alessiolupu630@gmail.com [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 27 mai 2025 14:52 (EEST) :::Mulțumesc! Voucherele vor fi trimise în curând, după ce primesc adresele de la toți câștigătorii. Felicitări pentru premii și spor la editat! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 15:02 (EEST) == Voucherele == Bună ziua! Mai vin voucherele de pe eMag. Ați spus că vor ajunge în curând, și aș avea mare nevoie de ele ca să cumpăr niște lucruri utile pentru mine. Puteti să mi le dați prin e-mail, sau când puteți dumneavoastră? [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 12:26 (EEST) :Bună ziua. Premiile în vouchere urmează a fi expediate pe mail până pe data de 10 iunie. Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 iunie 2025 13:20 (EEST) ::Mulțumesc frumos! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 16:39 (EEST) :::Bună ziua! Ați zis că veți trimite voucherele până pe 10 iunie. Astăzi suntem în 10, și nicio urmă de vouchere. Este o problemă, ceva, că v-am atașat e-mailul mai sus. [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 10 iunie 2025 10:49 (EEST) ::::Sigur, așa am zis. Cu scuzele de rigoare, au apărut niște mici întârzieri care nu țin de mine. Dar se va rezolva cât mai repede. Mulțumesc mult pentru înțelegere, revin cât mai curând. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) ::::Bună. Te rog să verifici dacă ai primit voucherul emag. Va fi un mail cu textul: ai primit un cadou de milioane. Au fost trimise aseară. Zi frumoasă și spor la editat! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 11 iunie 2025 08:43 (EEST) :::::Eu nu am primit. E-mail: alessiolupu630@gmail.com - [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 11 iunie 2025 11:58 (EEST) rngbojxn81iv2w8kdyfrqnzsflf5pxc 17025119 17025005 2025-06-11T10:36:09Z Elena Ancu Damian 599740 /* Voucherele */ Răspuns 17025119 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Elena Ancu Damian}} -- Comunitatea utilizatorilor 19 octombrie 2022 10:45 (EEST) == Citări lipsă == Bun găsit și bine ați venit în comunitatea celor care editează Wikipedia. Contribuțiile dvs. de până acum contribuie la îmbunătățirea articolelor existente și puteți face asta mai bine dacă adăugați la fiecare paragraf referințele folosite. La articolul [[Elisaveta Bagreana]] v-am semnala unde aveți nevoie de citări. Vă recomand să citiți despre [[Ajutor:Note]] pentru a vedea cum să adăugați citările potrivite. Spor la treabă! [[Utilizator:Klaul|Klaul]] ([[Discuție utilizator:Klaul|discuție]]) 26 octombrie 2022 10:51 (EEST) :Am adăugat citări. Eu am folosit o singură sursă. Cartea lui Crevedia, în care am informații despre poeți bulgari. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 26 octombrie 2022 11:54 (EEST) == Virgule == Vă rog să nu mai puneți virgule unde este cazul și unde nu, cum ați procedat la [[Nichifor Crainic]]. Textul cu virgule seamănă cu o vorbire întreruptă, pentru dictare. Este adevărat că în limba engleză este normă punerea deasă de virgule, dar în limba română nu. Cum ar suna „Este adevărat că''',''' în limba engleză''',''' este normă''',''' punerea deasă de virgule''',''' dar''',''' în limba română''',''' nu.”? [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 28 octombrie 2022 12:50 (EEST) == Premiu == Bună ziua! Am remarcat contribuțiile dv. pozitive din ultima perioadă la Wikipedia și am considerat că meritați atât un premiu, cât și primirea dreptului de [[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]! Aceste noi drepturi vă vor marca modificările ca verificate din oficiu: într-un fel, ele demonstrează încrederea comunității față de contribuțiile dv. Cu această ocazie vă invit, dacă doriți, să împărtășiți unele impresii cu comunitatea lăsând un mesaj în [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Noul_editor_al_lunii&action=edit&preload=Format:Autointerviu&preloadtitle={{urlencode:{{PAGENAME}}}}&section=new&preloadparams%5b%5d={{urlencode:Utilizatorul {{PAGENAME}} a primit Premiul „Noul editor al lunii” pentru realizarea de contribuții editoriale în cadrul Wikipediei în limba română la nivelul cerințelor de promovare în grupul editorilor de încredere ([[Wikipedia:Patrulare|patrulă automată]]). Îl invităm, dacă dorește, să ne prezinte câteva aspecte din experiența primelor sale contacte cu Wikipedia, precum și eventuale impresii legate de activitatea sa de aici.--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET)}} această pagină]: de exemplu cum ați ajuns pe Wikipedia, sau ce v-a motivat să continuați după prima modificare, ori ce altceva considerați dv. că merită spus. Sunt sigur că mesajul dv. va motiva mulți nou-veniți! Felicitări, și mult spor în continuare !--[[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 4 februarie 2023 23:57 (EET) :Bună dimineața. Mă alătur și eu colegului de mai sus cu privire la aprecierea contribuțiilor pozitive ale dvs. :Aș dori să vă informez cu privire la două elemente de stil pe care bănuiesc că nu vi le-a explicat nimeni până acum: textele de dimensiuni mici (poezii, eseuri, povestiri, nuvele, articole, episoade de film, cântece) se marchează între ghilimele și nu cu caractere cursive, în timp ce textele de dimensiuni mari și de sine stătătoare (romane, cărți, ziare, reviste, filme, albume muzicale) se marchează cu caractere cursive. Am mai corectat eu pe unde am găsit, v-aș fi recunoscător dacă nu le veți modifica. :În privința bibliotecii, care este denumirea instituției: cu „din” sau fără „din”? De asemenea, am citit în ROF că denumirea ar fi cu ghilimele englezești (ambele sus), nu cu ghilimele românești (prima jos, ultima sus). Așa este sau este o greșeală de dactilografiere? --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 5 februarie 2023 09:19 (EET) ::Mulțumesc mult pentru apreciere și pentru elementele deficitare pe care mi le-ați semnalat în articole. M-a ajutat de fiecare dată. În privința denumirii bibliotecii, mă voi informa la sediul instituției. Mă ajută foarte mult că îmi atrageți atenția asupra unor aspecte pe care eu le omit, pentru că încă nu le cunosc. Și în felul acesta, nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 februarie 2023 09:51 (EET) == Infocaseta == Bună seara. V-aș ruga atunci când mai creați un articol să plasați infocaseta în capul paginii și abia apoi să așezați definiția (.... (n. - d.) este un/o... etc.). Așa arată mai frumos și se poate corecta mai ușor de către cei care modifică direct codul sursă. Mulțumesc. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 4 martie 2023 20:01 (EET) :Mulțumesc pentru observație. Nu am știut că are vreo importanță. Așa voi face. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 martie 2023 20:06 (EET) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Mariana Pinciu Iacob]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>Are loc o discuție al cărei scop este de a vedea dacă articolul '''[[:Mariana Pinciu Iacob]]''', creat de dumneavoastră, poate fi păstrat în enciclopedia noastră în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]]. Nu vă alarmați, '''articolul nu a fost încă [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob]] până se va ajunge la un [[Wikipedia:Consens|consens]]. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Este important să participați la această discuție, concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l [[Ajutor:Redenumirea unei pagini|redenumiți]] înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice --> [[Utilizator:Dan Mihai Pitea|Mihai]] ([[Discuție utilizator:Dan Mihai Pitea|discuție]]) 5 aprilie 2023 02:25 (EEST) {{Răspuns|Wikipedia:Pagini de șters/Mariana Pinciu Iacob}} --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 8 aprilie 2023 14:09 (EEST) == Secole == Bună seara. Probabil că știți, dar vă reamintesc că pentru numerotarea secolelor se folosește numeralul ordinal, nu cel cardinal. Astfel, secolul nu este „XX”, ci „al XX-lea”. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 7 iunie 2023 17:54 (EEST) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 8 iunie 2023 09:31 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Silviu Viorel Păcală]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Silviu Viorel Păcală]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Silviu Viorel Păcală ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 13 iulie 2023 15:12 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Radmila Popovici]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Radmila Popovici]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:NGC 54|NGC 54|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Radmila Popovici ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 14 iulie 2023 15:12 (EEST) ==[[Frumoasa și bestia]]== Nu este necesară ștergerea rapidă a paginii existente. Puteți plasa textul traducerii pe care intenționați să o realizați în locul redirecționării, păstrând istoricul de până acum al articolului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 2 august 2023 19:25 (EEST) :Am înțeles. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 2 august 2023 19:29 (EEST) == Formate == Chira Chiralina a fost scrisă în limba franceză, deci formatul este <nowiki>{{fr|...}}</nowiki>, și mai adăugați înainte prepoziția „în”, ca să fie o exprimare mai fluentă. Rezultatul ar fi: '''''Chira Chiralina. Povestire în trei părți''''' (în {{fr|Kyra Kyralina}}) .... . Titlurile operelor de sine stătătoare și de dimensiuni mari (romane, cărți) se scriu cursiv (înclinat), iar al celor de dimensiuni mai mici (poezii, povestiri, nuvele, articole, eseuri) nu se scriu cursiv, ci între ghilimele. Vezi: [[Wikipedia:Titluri de articole|WP:Titluri]]. Unele infocasete sunt setate să scrie și titlurile articolelor cu caractere cursive (la unele infocasete am contribuit și eu). [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 24 august 2023 17:08 (EEST) ==Previzualizare== [[Imagine:Info-pictogram.png|25px]] Am observat {{#if:Traité de bave et d'éternité| la pagina [[:Traité de bave et d'éternité]]|}} că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de [[Ajutor:Modificare (interfața)#Previzualizare|previzualizare]] (lângă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Vă mulțumim! [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:22 (EET) :Îmi cer scuze, E vorba despre campania de adăugat referințe 1lib1ref și scopul este să adăugăm cât mai multe referințe și alte modificări. De aceea lucrez așa. Voi încerca să nu mai adaug atât de multe la același articol. Mulțumesc pentru observație. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:25 (EET) ::Se încarcă inutil istoricul paginii cu versiuni intermediare și îngreunează accesarea paginii. P.S. Nu vă faceți griji, câștigați oricum marele premiu. Concurența aproape că nu mișcă. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:29 (EET) :::Am reținut. Mulțumesc! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 15:47 (EET) Salut! Mai aduc un argument: conservarea timpului personal. Adică ce rost are să fie un lucru simplu, complicat exclusiv din motive birocratice? La urma urmei pare că aveți și ceva satisfacție de la activitatea de scris articole, astfel că ce rost are să lungiți inutil, o activitate ce poate fi cu eficiență mai mare? Zic și eu....--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 17 ianuarie 2024 16:50 (EET) :Aveți dreptate. Mulțumesc pentru argument. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 17 ianuarie 2024 16:52 (EET) == Sortare == Bună dimineața. Articolele biografice trebuie sortate după nume și prenume după modelul <nowiki>{{DEFAULTSORT:Ancu Damian, Elena}}</nowiki>, pentru a putea fi găsite mai ușor în categorii. Introduceți, deci, înainte de categorii acel format DEFAULTSORT. [[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:47 (EET) :Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 februarie 2024 11:48 (EET) ::P.S. Acel q introdus în formatul Date biografice e necesar numai în cazul în care acel parametru nu e definit în Wikidata. Introduceți-l doar unde lipsește din Wikidata sau unde este greșit în Wikidata, nu peste tot. --[[Utilizator:Donarius|Donarius]] ([[Discuție utilizator:Donarius|discuție]]) 27 februarie 2024 11:49 (EET) == Freedom of Panorama == Salut! Atenție mare la imaginile cu clădiri... În Ro nu există [[libertate de panoramă]] și vă treziți rapid cu imaginile de la Commons șterse, fiindcă nu ați menționat numele arhitectului clădirilor, care, cel mai probabil a murit cu peste 70 de ani în urmă sau i-au expirat drepturile de autor conform unor legi mai vechi... Dacă tot sunteți prin pe la biblioteca cu pricina, întrebați cine a fost arhitectul casei unde este acum biblioteca și menționați asta la Commons, la datele de licențiere ale imaginilor. '''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 26 martie 2024 22:14 (EET) P.S. Ar trebui, penru orice eventualitate, menționată chestia asta și acolo unde e licențierea pentru afișul WIR Craiova, anume faptul că s-a folosit imaginea clădirii proiectate de arhitectul X care a trăit între anul... și anul.... Altfel, se poate poate trezi unul să pună imaginea la șters pe motiv că e operă derivată de la o imagine neliberă, deși aici se poate argumenta în contra destul de lejer cu politica [[:c:Commons:De minimis|De minimis]]. :Am înțeles, voi încerca să rezolv. E cam absurdă politica asta, dar înțeleg ideea. Mulțumesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 martie 2024 08:31 (EET) == Articole despre cântăreți romi din alte țări == Puteți crea despre un cântăreț rom din altă țară în Wikipedia Română?? [[Utilizator:AlexBTR|AlexBTR]] ([[Discuție utilizator:AlexBTR|discuție]]) 10 aprilie 2024 20:45 (EEST) :Bună ziua. Da, pe Wikipedia română se pot crea articole despre personalități din orice țară, cu condiția să se respecte criteriile Wikipedia de notabilitate, să existe surse viabile desre persoana respectivă. Pentru mai multe informații puteți consulta acest link în care sunt explicate toate regulile [[Wikipedia:Articole biografice]]. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 aprilie 2024 12:26 (EEST) == Premiu == Felicitări pentru rezultatul de la concursul de scriere. Vă rog să alegeți trei poziții (corespunzător celor trei articole premiate) din [[Wikipedia:Concurs de scriere/Donație1 |lista asta]] și să mă contactați prin „E-mail către utilizator” să-mi spuneți unde să vi le trimit prin poștă. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 aprilie 2024 08:13 (EEST) <gallery> Fişier:Premiul II arte.png|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul II''' la '''Secțiunea II: Arte''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului</br> '''[[Fundația „Alexandru și Aristia Aman”]]''' Fişier:Wiki Loves Martisor barnstar.svg|Felicitări! V-aţi clasat pe '''locul I''' la '''Secțiunea: Cel mai bun articol scris în cadrul [[Wikipedia:Wikimărțișor/2024|Wikimărțișor]]''' a [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursului de scriere]]. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolelor</br> '''[[Hildegard Peplau]]''' și '''[[Magdalena Popa (balerină)]]''', care, au avut punctaj egal. Fişier:WikiGlory1.png|Felicitări pentru efortul depus la scrierea articolelor [[Letrism]] și [[Olga Lucovnicova]] nominalizate la [[Wikipedia:Concurs de scriere/Arhiva 21|concursul de scriere]]! </gallery>--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:07 (EEST) :Cea mai frumoasă veste! Mulțumesc mult de tot! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 aprilie 2024 20:11 (EEST) :::Cu plăcinte...! --'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> <sub><span style="color: green;">Q.</span></sub>]]<sup>([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])</sup>''' 23 aprilie 2024 20:45 (EEST) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Colecția Biblioteca Giurgiuveană]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Pafsanias|Pafsanias|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Colecția Biblioteca Giurgiuveană ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 5 septembrie 2024 15:12 (EEST) == Nominalizare == Vă mulțumesc pentru intenția amabilă de a propune articolul [[Pape Satàn, pape Satàn aleppe]] la concursul de scriere. Vă mărturisesc, însă, că participarea la evenimentele de tip competitiv organizate pe proiect îmi creează personal un mare disconfort, pentru că limitează sentimentul de libertate dezinteresată și gratuitate care ar trebui să însoțească activitatea mea voluntară. În cazul concret al acestui articol, propus la secțiunea „Traduceri”, nu este vorba de o simplă traducere, ci am completat textele preluate din alte limbi și intenționez să îl dezvolt în continuare prin documentare proprie, fără să mă las încorsetat de categoriile rigide ale concursului. Ca urmare, voi retrage propunerea de nominalizare și aș dori să nu mi-o luați în nume de rău. Consider că această activitate se adresează în special utilizatorilor care pot fi stimulați și motivați constructiv prin participare și există suficienți alți colegi interesați, cărora trebuie să le acordăm întâietate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 4 noiembrie 2024 19:44 (EET) :Bună ziua. Cum considerați dvs. Și felicitări pentru articol, mi-a făcut plăcere să îl citesc. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 5 noiembrie 2024 10:58 (EET) == CEE Newsletter - November 2024 Issue Now Available! == We're excited to announce the release of the '''[[:m:CEE/Newsletter/November 2024|November 2024 issue of the CEE Newsletter!]]''' This edition is particularly special, with 23 updates from affiliates and communities in the CEE region — a record high for this newsletter! We hope you enjoy the inspiring stories and achievements showcased by our vibrant CEE communities. Happy reading! --[[Utilizator:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discuție utilizator:MediaWiki message delivery|discuție]]) 28 noiembrie 2024 17:11 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:TRistovski-CEEhub@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=27661867 --> ==Crăciun 2024== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Crăciun2024}} ==De Anul Nou 2025== {{Utilizator:Accipiter Gentilis Q./Anul Nou 2025}} == Listă == Bună seara. De ce ați transformat lista de la [[Marga Barbu]] în fraze? (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marga_Barbu&diff=prev&oldid=16842905) De ani de zile fac eforturi să completeze acele liste și nu e deloc ușor să cercetezi decrete cu peste 100 de pagini (cu scris mărunt) pentru a identifica date corecte, care să fie utile pentru cititori. Peste tot am creat liste pentru distincții, transformând frazele (pe care în mare majoritate tot eu le-am scris mai demult). Dacă nu se dorește să se facă acele liste să mi se spună. Nu voi mai pierde timpul să studiez miile de pagini de materiale. Mi-am ruinat sănătatea mulți ani pentru a concepe acest mod de evidențiere, care nu a interesat aproape pe nimeni, și sunt nevoit să corectez sau să mă retrag. Mă simt obosit, am probleme de sănătate și îmi pierd tot mai mult interesul să contribui pe Wikipedia. Am să mai intru aici din an în Paști dacă mi se vor pune bețe în roate. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 20:05 (EET) :Bună seara. Îmi cer scuze, nu am vrut să fac rău. Vă rog să mă iertați și să corectați greșeala mea. Nu a fost cu intenție. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 20:31 (EET) ::Vă mulțumesc pentru mesaj. Știu că interesul dvs. e să-i ajutați pe cei mai puțin familiarizați cu Wikipedia să învețe să editeze, ceea ce este în sine un lucru lăudabil, dar interesul colectiv ar trebui să fie uniformizarea aspectului. Sunt dispus să discut aproape orice aspect pentru a găsi soluția cea mai bună (iar schimbarea aspectului făcută chiar de mine dovedește că nu sunt rigid, ci flexibil în asimilarea oricărui aspect practic și cât mai simplu) și sunt conștient că nu sunt deținătorul adevărului absolut. Rog pe oricine are o idee mai bună în ceea ce privește aspectul paginilor Wikipediei la care lucrez să se consulte cu mine, ca să găsim împreună modul cel mai bun de implementare a unor modificări. Am căutat să ajut multă lume în decursul multor ani de când activez aici și sunt consternat atunci când observ că sunt ignorat în chestiuni wikipedistice la care țin. Suntem totuși o comunitate, cu toate că uneori părem doar un grup lipsit de coeziune. Cred ar fi bine ca să se precizeze acest lucru în ședințele online pe care le țineți. ::Cunosc destul de bine istoria Wikipediei în limba română și am constatat în decursul timpului apariția mai multor sciziuni intervenite din lipsa dialogului. Unele grupuri mi-au propus chiar să le urmez, dar am rămas aici, unde am simțit că pot fi util și că sunt respectat. Avem, poate, puncte de vedere diferite, gândim diferit, dar putem fi puternici doar în măsura în care învățăm să conlucrăm și să colaborăm, cedând uneori acolo unde situația o impune. Cu cât înțelegem mai bine acest aspect cu atât vom fi o comunitate mai puternică și vom putea crea o enciclopedie mai valoroasă. ::Colaborând la Wikipedia, am renunțat la alte activități care ar fi mai profitabile, mai utile sub anumite aspecte sau chiar mai relaxante. Rezultatul muncii unor veterani ca Strainu, Andrei Stroe, Giku, Turbojet, Terraflorin, Amator linguarum, Accipiter Gentilis, Kun Kipcsak, Alex Nico, Afil și al altora (cărora îmi cer scuze că nu i-am mai pomenit) se observă în modul în care arată astăzi Wikipedia. Nu e ceva perfect, dar e ceva care pe mine personal mă face să fiu mândru. Dezvoltarea Wikipediei se poate face pe bazele pe care noi am clădit-o. Cine creează astăzi ceva aici o face pentru că există aceste fundații. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 23 februarie 2025 21:51 (EET) == Chestiuni tipografice == Bună seara,<br/> Eu obișnuiesc să iau unele măsuri ca un rând să nu înceapă cu un semn de punctuație. Problema apare deoarece diferiți utilizatori au lățimi diferite ale ferestrei în care se afișează un articol, respectiv setări de fonturi personalizate, ca urmare separarea pe rânduri este făcută de browserul lor local. La liniuța de pauză eu pun înainte spațiul neîntreruptibil, &amp;nbsp; , care forțează lipirea liniuței de cuvântul precedent. La formule (știu că nu utilizați, vă spun doar ca să ilustrez că spațiul neîntreruptibil nu este singurul caz) formatele {{f|math}} și {{f|mvar}} nu întrerup textul din ele, lucrează la fel ca și {{f|nowrap}}, așa că dacă urmează punct, virgulă sau alt semn de punctuație, eu le pun înainte de închiderea cu „}}”, așa că acestea nu pot să apară singure la începutul unui rând. Și mai este și situația când un rând începe cu o referință, dar nu știu ce aș putea face în acest caz. Nu vă supărați, e o simplă explicație. [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 23 februarie 2025 21:18 (EET) :mulțumesc mult pentru explicație, vă rog să îmi corectați eventualele neajunsuri atunci când le sesizați, ca să nu perseverez în aceeași greșeală. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 23 februarie 2025 21:29 (EET) == Wikimărțișor == Printre personalitățile feminine omagiate în ediția din anul acesta se numără și [[Special:Diff/16853594|Elena Ceaușescu]] ;) --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 3 martie 2025 21:25 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == [[Gabriela Dancău]] == Bună! Pagina dată fusese ștearsă în trecut conform unei decizii de la Pagini de șters [[Wikipedia:Pagini de șters/Gabriela Dancău]] și a unei cereri eșuate de recuperare [[Wikipedia:Pagini de recuperat/Gabriela Dancau]]. Am transferat textul scris de tine la [[Utilizator:Elena Ancu Damian/Gabriela Dancău]]. Nu pot să mă expun dacă merită o a doua cerere de recuperare, vezi și tu. O zi bună! //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 17 martie 2025 10:49 (EET) == April 2025 CEE Hub Newsletter Now Available == Good morning, The latest edition of the CEE Hub Newsletter is [[m:CEE/Newsletter/October_2024|now available]], bringing you updates from across the region and beyond. This issue features new initiatives, event highlights, and opportunities for engagement. '''In This Issue:''' * '''Meet Karolina Gruszczyk''' – Introducing the new Community & Communications Specialist at CEE Hub, working to strengthen communication and support communities across the region. * '''International Wikimedia Updates''' – A look at key global events and discussions shaping the movement in 2025. * '''Next CEE Catch-up (April 23, 2025)''' – A Foundation Annual Planning Workshop focused on global trends affecting Wikimedia communities. * '''Wiki Loves Food in Latvia''' – The Latvian Wikipedia community successfully revives engagement with a culinary writing competition. * '''Czechoslovakia 2024 Challenge''' – Over 210 articles and 498 photographs contributed to document history, culture, and everyday life. * '''WikiGap Tirana 2025''' – The 8th edition of this initiative continues efforts to improve the representation of women on Albanian Wikipedia. * '''Wikipedia for 55+ in Ukraine''' – A new program supporting senior citizens in becoming active Wikipedia editors. * '''Cultural Heritage Under Threat''' – A photography exhibition in St. Petersburg showcasing endangered cultural heritage sites. * '''Open Calls & Consultations''' – Opportunities for community members to share their perspectives and participate in movement-wide discussions. Read the full newsletter [[m:CEE/Newsletter/October_2024|here]]. Happy reading! On behalf of the CEE Newsletter team, --[[User:Janbery|janbery]], 2 aprilie 2025 11:43 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Janbery@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/CEE&oldid=28259219 --> == Probleme tehnice == Din păcate, întâmpin probleme tehnice cu calculatorul și, deși încerc de două ore să le rezolv, nu reușesc. Aș fi dorit mult să particip la Edit-a-Thon, dar nu pot... Mulțumesc mult pentru invitație! [[Utilizator:MSVED|<span style="background:blue;color:#fff;padding:2px 4px;"><b>MSVED</b></span>]]<span style="background:yellow;padding:2px 4px;">LAW</span>[[Discuție utilizator:MSVED|<span style="background:red;color:#fff;padding:2px 4px;">talk</span>]] 12 mai 2025 18:34 (EEST) :Mulțumesc pentru răspuns! Te așteptăm data viitoare. Seară frumoasă. Îmi pare rău, problemele tehnice sunt frecvente. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 12 mai 2025 18:42 (EEST) == Probleme cu premiul == Salutare! Am văzut că pe e-mail nu mi-ai răspuns cu privire la premiu, (cel de la Concursul cu Scriere, mă refer) cu absolut nimic, așa m-am gândit sa iti scriu la tine pe pagină, cu speranța că vei reveni cu un răspuns! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 26 mai 2025 17:28 (EEST) :Bună. Am trimis mail duminică, dar se pare că e o eroare pe undeva. Eu am trimis mail către utilizator AlessioRO. :https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:AlessioRO :Pe această pagină ți-au fost acordate și medaliile pentru cele două premii obținute la Concursul de scriere. :[[Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate aprilie 2025]] :Contribuțiile de la articolele câștigătoare sunt de la AlessioRO. Verifică acolo mailul. :Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:04 (EEST) :Pentru a primi voucherele online am nevoie de adresa ta de mail, pe care să le trimit. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 08:05 (EEST) ::alessiolupu630@gmail.com [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 27 mai 2025 14:52 (EEST) :::Mulțumesc! Voucherele vor fi trimise în curând, după ce primesc adresele de la toți câștigătorii. Felicitări pentru premii și spor la editat! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 27 mai 2025 15:02 (EEST) == Voucherele == Bună ziua! Mai vin voucherele de pe eMag. Ați spus că vor ajunge în curând, și aș avea mare nevoie de ele ca să cumpăr niște lucruri utile pentru mine. Puteti să mi le dați prin e-mail, sau când puteți dumneavoastră? [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 12:26 (EEST) :Bună ziua. Premiile în vouchere urmează a fi expediate pe mail până pe data de 10 iunie. Zi frumoasă! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 4 iunie 2025 13:20 (EEST) ::Mulțumesc frumos! [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 4 iunie 2025 16:39 (EEST) :::Bună ziua! Ați zis că veți trimite voucherele până pe 10 iunie. Astăzi suntem în 10, și nicio urmă de vouchere. Este o problemă, ceva, că v-am atașat e-mailul mai sus. [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 10 iunie 2025 10:49 (EEST) ::::Sigur, așa am zis. Cu scuzele de rigoare, au apărut niște mici întârzieri care nu țin de mine. Dar se va rezolva cât mai repede. Mulțumesc mult pentru înțelegere, revin cât mai curând. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 10 iunie 2025 21:49 (EEST) ::::Bună. Te rog să verifici dacă ai primit voucherul emag. Va fi un mail cu textul: ai primit un cadou de milioane. Au fost trimise aseară. Zi frumoasă și spor la editat! [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 11 iunie 2025 08:43 (EEST) :::::Eu nu am primit. E-mail: alessiolupu630@gmail.com - [[Utilizator:AlessioRO|<span style="color:blue;">'''Nerejeanul'''</span>]]<sup>[[Discuție Utilizator:AlessioRO|<span style="color: navy;">mesaje</span>]]</sup> 11 iunie 2025 11:58 (EEST) ::::::Bună. Voucherele au fost trimise sigur. Te rog să mai verifici mailul, inclusiv la spam, adresa ta de mail este corectă. Mesajul este: ai primit un cadou de milioane. [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena]] ([[Discuție utilizator:Elena Ancu Damian|discuție]]) 11 iunie 2025 13:36 (EEST) 6984g0bi9tm3ec1o1niq99f732csc5a 0 2958562 17024929 16486845 2025-06-11T06:29:10Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024929 wikitext text/x-wiki   '''Economia cooperatistă '''(sau '''cooperativă''') reprezintă un domeniu de cercetare din sfera [[Științe economice|științelor economice]] care încorporează studii de cooperare și [[economie politică]] pentru studierea și gestionarea de [[Cooperativă|cooperative]].<ref>{{Citat web|url=http://cultivate.coop/wiki/Cooperative_Economics|titlu=Cooperative Economics|accessdate=2017-06-17|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180219235320/http://cultivate.coop/wiki/Cooperative_Economics|archivedate=2018-02-19}}</ref> == Istorie == Economia cooperatistă s-a dezvoltat atât ca o teorie, cât și ca o alternativă concretă pentru capitalismul industrial de la sfârșitul anilor 1700, respectiv începutul anilor 1800. Prin urmare, era o formă apatridă de socialism. De fapt, termenul „socialism” a apărut pentru prima dată în 1827, în revista ''The Cooperative.''<ref name=":1">{{Citat carte|nume=Restakis|prenume=John|titlu=Humanizing the Economy|editură=New Society Publishers|an=2010|locul-publicării=British Columbia|pagini=31}}</ref> Aceste tipuri de socialism au apărut drept o formă de revoltă în urma efectelor negative ale industrialismului, atunci când numeroși clerici, muncitori și industriași din Anglia, precum Robert Owen, au experimentat diferite sisteme de agricultură bazate pe ferme colective și locuințe comunitare, înregistrând diferite grade de succes.<ref name=":1" /><ref name=":0">{{Citat carte|nume=Lockard|prenume=Craig|titlu=Societies, Networks, and Transitions|editură=Cengage|an=2020|locul-publicării=Boston|pagini=1–104}}</ref> Această mișcare era de multe ori asociată altor mișcări progresiste de la acea vreme, precum dreptul de vot al femeilor și aboliționismul.<blockquote>„Industriașul britanic Robert Owen (1771-1858) a înființat un model de oraș industrial în jurul fabricii sale de bumbac, iar mai târziu, un model de comunitate socialistă, New Harmony, în Indiana. Câteva susținătoare ale drepturilor femeilor, precum Emma Martin (1812-1851) din Marea Britanie și Flora Tristan (1801-1844) din Franța, au stârnit controverse, încurajând ideea de socialism ca soluție împotriva opresiunii la care erau supuse femeile”<ref>{{Citat carte|nume=Lockard|prenume=Craig|titlu=Societies, Networks, and Transitions|editură=Cengage|an=2021|ediție=4|locul-publicării=Boston|pagini=496}}</ref></blockquote>În timp ce socialismul statal a luat amploare la începutul anilor 1900 și a decăzut în secolul al XX-lea, mișcarea cooperatistă s-a bucurat de o creștere exponențială în toate țările afectate de colonialismul britanic și de socialism și anume Canada, Statele Unite, Africa de Sud și cele din Europa.<ref>{{Citat carte|nume=Curl|prenume=John|titlu=For All the People: Uncovering the Hidden History of Cooperation, Cooperative Movements, and Communalism in America|editură=PM Press|an=2012|locul-publicării=Oakland}}</ref><ref name=":2">{{Citat carte|nume=Schneider|prenume=Nathan|titlu=Everything for Everyone|editură=Bold Type Books|an=2018|locul-publicării=New York City}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Mathews|prenume=Race|titlu=Jobs of Our Own: Building a Stakeholder Society: Alternatives to the Market and the State|editură=Distributist Press|an=2009}}</ref> Jessica-Gordon Nembhard a pus cap la cap una dintre cele mai amănunțite monografii academice privind economia cooperatistă, denumită ''Collective Courage: A History of African American Cooperative Economic Thought and Practice,''<ref name=":3">{{Citat carte|nume=Gordon-Nembhard|prenume=Jessica|titlu=Collective Courage: A History of African American Cooperative Economic Thought and Practice|editură=Pennsylvania University State Press|an=2014}}</ref>care arată modul în care comunitățile afro-americane au supraviețuit naționalismului alb, capitalismului și colonialismului din secolul al XX-lea. Alianța Cooperativă Internațională (ACI) a fost înființată în 1895<ref>[https://www.ica.coop/en The International Cooperative Alliance]</ref>, iar [[:en:National_Cooperative_Business_Association|Uniunea națională a cooperativelor din sectorul de afaceri]] în 1916. După cel de-al Doilea Război Mondial, interesul privind cooperativele din domeniul economic a scăzut, fapt regăsit și în articolele publicate în cărți în perioada postbelică, care aveau o calitate inferioară față de cele publicate în perioada antebelică.<ref>{{Citat revistă|nume=Kalmi|prenume=P.|dată=2006-11-08|titlu=The disappearance of cooperatives from economics textbooks|journal=Cambridge Journal of Economics|volum=31|număr=4|pagini=625–647|issn=0309-166X|doi=10.1093/cje/bem005}}</ref> [https://uwcc.wisc.edu/ Centrul de Cooperative al Universității din Wisconsin] a fost înființat în 1962, fiind probabil prima organizație care a extras informații despre cooperative. În anii 2000, fundația Democracy Collaborative a fost înființată de Universitatea din Maryland,<ref>[https://democracycollaborative.org/ Democracy Collaborative]</ref> lucru care i-a permis (pe lângă altele) crearea și dezvoltarea unor cooperative. În 2004 a fost înființată Federația Cooperativelor de Lucrători din Statele Unite (FCLSU), care la fel ca ACI, facilitează cooperative de muncă (vezi „Tipurile și structuri de cooperative” de mai jos). Succesul continuu al economiei cooperatiste în ce privește propunerea unor alternative mult mai eficiente pentru firmele capitaliste a dat rezultate atât de bune până în secolul al XXI-lea, încât Adunarea Generală a Națiunilor Unite: <blockquote>“...a declarat anul 2012 ca fiind Anul Internațional al Cooperativelor, punând în lumină contribuția cooperativelor la dezvoltarea socio-economică, dar mai ales impactul pe care acestea l-au avut în privința diminuării sărăciei, creării de locuri de muncă și intregrării sociale.”<ref>{{Citat web|url=https://www.un.org/press/en/2009/dev2784.doc.htm#:~:text=%E2%80%A2%20New%20York-,United%20Nations%20Declares%202012%20International%20Year%20of%20Cooperatives,cooperatives%20to%20socio%2Deconomic%20development|titlu=2012 International Year of Cooperatives|publisher=United Nations|accessdate=2022-04-30|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170720210047/http://www.un.org/press/en/2009/dev2784.doc.htm#:~:text=%E2%80%A2%20New%20York-,United%20Nations%20Declares%202012%20International%20Year%20of%20Cooperatives,cooperatives%20to%20socio%2Deconomic%20development.|archivedate=2017-07-20}}</ref></blockquote>Economia cooperatistă contemporană a devenit chiar mai populară începând cu anul 2012, cu ajutorul multor discursuri TED care susțin această temă. Acestea demonstrează că economia cooperatistă este capabilă să rezolve probleme în sectoare precum cel imobiliar, alimentar și legat de sărăcie, aspecte pe care țările dezvoltate au fost până în acel moment incapabile să le rezolve. <ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=yrPdRg9kumM&feature=emb_title|titlu=Why the cooperative model is a revolution &#124; Melanie Shellito &#124; TEDxIWU|lucrare=[[YouTube]]}}</ref> <ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=E9wKDoX2_Q4|titlu=Let's create our own cooperative economy &#124; Benoît Molineaux &#124; TEDxLausanne|lucrare=[[YouTube]]}}</ref> <ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=PzSw6OsEP9Q|titlu=How cooperative businesses can answer tough business challenges: Julia Hutchins at TEDxMileHigh|accessdate=2022-04-30|archiveurl=https://web.archive.org/web/20221007154625/https://www.youtube.com/watch?v=PzSw6OsEP9Q|lucrare=[[YouTube]]|archivedate=2022-10-07}}</ref> <ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=LFyl0zz2yqs|titlu=How to stop poverty: Start a worker-owned cooperative &#124; Jim Brown &#124; TEDxTuscaloosa|accessdate=2022-04-30|archiveurl=https://web.archive.org/web/20221007160633/https://www.youtube.com/watch?v=LFyl0zz2yqs|lucrare=[[YouTube]]|archivedate=2022-10-07}}</ref> <ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=zhXirVAstYA|titlu=The Housing Revolution: How Housing Co-ops Can Provide a Better Future &#124; Regan Muir &#124; TEDxRexburg|lucrare=[[YouTube]]}}</ref> <ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=IgGkigiukw8&feature=emb_title|titlu=Growing community through a food co-op: Michelle Lopez-Dohrn at TEDxOjai|accessdate=2022-04-30|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220430224405/https://www.youtube.com/watch?v=IgGkigiukw8&feature=emb_title|lucrare=[[YouTube]]|archivedate=2022-04-30}}</ref> <ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=4nCJRrNTlus|titlu=Anu Puusa: The case for co-ops, the invisible giant of the economy &#124; TED|accessdate=2022-04-30|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220430224406/https://www.youtube.com/watch?v=4nCJRrNTlus|lucrare=[[YouTube]]|archivedate=2022-04-30}}</ref> <ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=rfAfwwzxZpQ|titlu=Children's Cooperatives -A way forward &#124; Rita Panicker &#124; TEDxMuscatLive|accessdate=2022-04-30|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220430224408/https://www.youtube.com/watch?v=rfAfwwzxZpQ&gl=US&hl=en|lucrare=[[YouTube]]|archivedate=2022-04-30}}</ref> În 2013, FCLSU a dat naștere unei organizații similare, [[Democracy at Work Institute]], care susține evoluția, crearea și transformarea cooperativelor de muncă. == Tipuri și structuri de cooperative == === Structuri generale === În general, există patru tipuri majore de organizații cooperatiste: # [[:en:Consumers'_co-operative|Cooperative de consumatori]], în care consumatorii de bunuri si servicii ale unei cooperative sunt definiți ca membri ai acesteia (inclusiv cooperative alimentare cu amănuntul, uniuni de credit, societăți mutuale de asigurări etc.) (Exemplu: REI, uniuni de credit federale, etc.) # [[:en:Worker_cooperative|Cooperative de muncă]], care sunt deținute in comun și gestionate in mod democratic de către lucrători/contribuitori. (Exemplu: Asociații de îngrijire la domiciliu, Cooperativa șoferului, Means TV, etc.) # [[:en:Agricultural_cooperative#Supply_cooperatives|Cooperative de producători]] sau cooperative de furnizori, care sunt deținute și organizate de producători sau furnizori, cum ar fi fermieri (de exemplu, [[:en:Ocean_Spray_(cooperative)|OceanSpray]], [[:en:Sunsweet_Growers|Sunsweet]] etc.). Surplusul este distribuit în funcție de cantitatea de bunuri sau servicii pe care membrul a furnizat-o cooperativei. # [[:en:Purchasing_cooperative|Cooperative de cumpărare]], care sunt deținute de organizații care achiziționează în comun bunuri sau servicii. Așadar, structurile de capitaluri proprii ale cooperativelor sunt diverse și nelimitate.<ref name=":2"/> Unele implementează capitalul privat/investitor, în timp ce altele nu. Există multe dezbateri interne cu privire la ceea ce înseamnă cu adevărat „cooperativ”, „democratic” etc., întrucât scopul general al cooperativelor este de a oferi structuri de putere diferite de cele ale instituțiilor capitaliste obișnuite (care sunt deținute de persoane în căutarea de profit ce pot lucra sau nu la firmă), precum și de a îmbunătăți viața economică și socială a lucrătorilor și a tuturor celor implicați dincolo de obținerea unui simplu profit și de crearea de produse/servicii.<ref>{{Citat carte|nume=Wolff|prenume=Richard|titlu=Democracy at Work|editură=Democracy at Work Institute|an=2013|locul-publicării=New York}}</ref> <ref name=":1"/> De exemplu, dacă o firmă este deținută în proporție de 60% de investitori privați și 40% de muncitori, aceasta nu ar fi considerată, în general, o „cooperativă de muncitori”. De asemenea, ESOP-urile nu sunt considerate cooperative, chiar dacă lucrătorii dețin 100% din firmă, din cauză că de obicei modul de guvernare nu este unul democratic.<ref>{{Citat web|url=https://www.ica.coop/en/cooperatives/what-is-a-cooperative|nume=ICA|titlu=What is a Cooperative?|accessdate=2022-04-30|archiveurl=https://web.archive.org/web/20221007124253/https://www.ica.coop/en/cooperatives/what-is-a-cooperative|lucrare=International Cooperative Alliance|archivedate=2022-10-07}}</ref> === Structuri juridice === Cooperativele pot adopta structuri juridice diferite în funcție de jurisdicție, cum ar fi un LLC, ESOP, 503c non-profit sau o structură juridică distinctă de cooperare (dacă statul prevede una, cum ar fi [https://malegislature.gov/laws/generallaws/parti/titlexxii/chapter157a Massachusetts]). ESOP-urile (Equity Stock Ownership Plans, prin care lucrătorii dețin acțiuni pentru pensionare; vezi, de exemplu, Bob's Redmill) <ref>{{Citat carte|nume=Koopman|prenume=Ken|titlu=People Before Profit: The Inspiring Story of the Founder of Bob's Red Mill|editură=Rose Ranch Publishing|an=2021|anoriginal=2012}}</ref> care implementează guvernanța democratică sunt denumite colocvial „ESOPeratives”. <ref>{{Citat web|url=https://medium.com/fifty-by-fifty/the-esop-erative-daaa98c1174f|nume=Staubus|titlu=The ESOPerative|date=April 17, 2017|accessdate=April 30, 2022|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220430220250/https://medium.com/fifty-by-fifty/the-esop-erative-daaa98c1174f|first1=Martin|archivedate=April 30, 2022}}</ref> În 1996, Noua Zeelandă a adoptat [https://www.legislation.govt.nz/act/public/1996/0024/latest/DLM376810.html Legea Societăților Cooperative]. În 2003, Statutul Societății Cooperative Europene a creat o structură juridică specifică pentru cooperativele din UE. <ref>{{Citat web|url=https://ec.europa.eu/growth/sectors/proximity-and-social-economy/social-economy-eu/cooperatives/european-cooperative-society-sce_en|nume=European Commission|titlu=European Cooperative Society (ECS)|accessdate=2022-05-03|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220503212028/https://ec.europa.eu/growth/sectors/proximity-and-social-economy/social-economy-eu/cooperatives/european-cooperative-society-sce_en|archivedate=2022-05-03}}</ref> == Fapte și cifre despre cooperative == # Există aproximativ 3 milioane de cooperative pe planetă. # 12% din umanitatea globală este membru al unei cooperative. # 1 din 3 americani sunt membri ai unei cooperative. # 1,5 milioane de americani trăiesc într-o cooperativă de locuințe. # Cooperativele alimentează cu energie electrică 56% din suprafața de uscat a Statelor Unite și 42 de milioane de oameni. # Cooperativele dețin active de peste 1 trilion de dolari la nivel mondial și peste 640 de miliarde de dolari în vânzări anuale. # 92 de milioane de americani apelează la 7.500 de uniuni de credit (cooperative deținute de clienți) pentru servicii financiare; 50.000 de familii americane se bazează pe centrele de îngrijire de zi ale cooperativelor. # Navy Federal Credit Union (înființată în 1933) este cea mai mare uniune de credit din lume, cu 10,8 milioane de membri, 345 de sucursale și active în valoare de 147,9 miliarde de dolari, care deservește bărbaților și femeilor din Forțele Armate, Departamentul de Apărare, veteranilor și familiilor acestora. # Cea mai mare cooperativă de muncitori este Mondragon Corporation din Spania, care are peste 80.000 de asociați (lucrători). # Cel mai mare sector cooperatist după numărul de membri este cel al asigurărilor mutuale, cu peste un sfert de milion de membri. <ref>Următoarele statistici provin din: International Labor Organization, “Statistics on Cooperatives.” Disponibil pe https://www.ilo.org/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080725190609/http://www.ilo.org/|date=2008-07-25}}; NCEO (2020). Disponibil pe https://www.nceo.org {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220502214639/https://www.nceo.org/|date=2022-05-02}}; International Cooperative Alliance, "Facts and Statistics," https://www.ica.coop/en/cooperatives/facts-and-figures {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200803113324/https://www.ica.coop/en/cooperatives/facts-and-figures|date=2020-08-03}}; [https://ncbaclusa.coop/resources NCBA, https://ncbaclusa.coop/resources] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221007122227/https://ncbaclusa.coop/resources/|date=2022-10-07}} ; NRECA https://www.electric.coop/electric-cooperative-fact-sheet {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220506234245/https://www.electric.coop/electric-cooperative-fact-sheet|date=2022-05-06}}</ref> Cea mai cuprinzătoare colecție de date privind cele mai mari cooperative provine de la World Cooperative Monitor. <ref>{{Citat web|url=https://monitor.coop/en|titlu=World Cooperative Monitor &#124; ICA Monitor|accessdate=2022-05-05|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220505222051/https://monitor.coop/en|archivedate=2022-05-05}}</ref> <ref>(see the 2021 [https://monitor.coop/sites/default/files/2022-01/WCM_2021_0.pdf report here] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220122174547/https://monitor.coop/sites/default/files/2022-01/WCM_2021_0.pdf|date=2022-01-22}})</ref> == Trăsături distinctive == Cooperativele sunt diferite de firmele convenționale prin faptul că scopul lor nu este acela de a aduce profit acționarilor, ci de a aduce beneficii membrilor (fie că este vorba de lucrători, consumatori, furnizori sau cumpărători). Deoarece unele părți ale mișcării cooperatiste erau anticapitaliste, dar nu la fel de revoluționare precum [[Karl Marx|Marx]] (care urmărea abolirea întregii proprietăți private), Marx și marxiștii au ezitat să susțină mișcarea cooperatistă (în special cooperativele de consum) în secolul al XIX-lea. Valoarea cooperativelor de consum față de cea a cooperativelor de muncitori continuă să fie dezbătută de teoreticieni, activiști și cercetători (vezi mai jos). Alianța Internațională a Cooperativelor oferă șapte principii ale cooperativelor,<ref>{{Citat web|url=https://www.ica.coop/en/whats-co-op/co-operative-identity-values-principles|titlu=Cooperative identity, values & principles|accessdate=2022-05-02|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220507190907/https://www.ica.coop/en/whats-co-op/co-operative-identity-values-principles|archivedate=2022-05-07}}</ref> fiecare dintre acestea contrastând cu firmele capitaliste: # „Afiliere voluntară și deschisă” (spre deosebire de participarea forțată/involuntară) # „Controlul democratic al membrilor” (spre deosebire de controlul nedemocratic) # „Participarea economică a membrilor” (spre deosebire de relațiile pur tranzacționale și managementul cu carte închisă) # „Autonomie și independență” (spre deosebire de proprietatea de stat sau corporatistă) # „Educație, formare și informare” (spre deosebire de „ Managementul ciupercilor ” în care lucrătorii sunt „ținuți în întuneric”, iar informațiile sunt direcționate în mod intenționat prin canale de putere) # „Cooperarea între cooperative” (spre deosebire de concurența între firme) # „Preocuparea pentru comunitate” (spre deosebire de preocupările orientate exclusiv spre produs sau profit) Un rezumat anterior al principiilor cooperatiste este numit „Principiile Rochdale ”. Guvernele pot defini întreprinderile cooperatiste cu o variantă simplificată a principiilor enumerate mai sus. De exemplu, guvernul australian definește <ref>{{Citat web|url=https://business.gov.au/planning/business-structures-and-types/business-structures/co-operative#:~:text=a%20minimum%20of%205%20members,general%20meetings%20regardless%20of%20their|titlu=Archived copy|accessdate=2022-05-05|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220118203513/https://business.gov.au/planning/business-structures-and-types/business-structures/co-operative#:~:text=a%20minimum%20of%205%20members,general%20meetings%20regardless%20of%20their|archivedate=2022-01-18}}</ref> o întreprindere cooperatistă după cum urmează:<blockquote>„Acestea își deservesc membrii prin furnizarea de bunuri și servicii care pot fi indisponibile sau prea costisitoare pentru a fi accesate ca persoane fizice. Membrii împart costurile și își desfășoară activitatea în conformitate cu următoarele principii: * nediscriminare * democrație * independență * educație și îngrijire pentru comunități”. </blockquote>În spațiul public, economia cooperatistă este, de asemenea, suficient de diferită de economia capitalistă, încât și-a înființat și a menținut propriul domeniu (.[[.coop|coop]]). === Cooperative, dezvoltare durabilă și schimbări climatice === Jeffrey Sachs, un economist care colaborează cu Organizația Națiunilor Unite, a subliniat caracterul central al modelelor cooperatiste ale economiei pentru supraviețuirea viitoare a speciei noastre; <ref>{{Citat carte|nume=Sachs|prenume=Jeffrey|titlu=The Age of Sustainable Development|editură=Columbia University Press|an=2015|locul-publicării=New York|pagini=63, 216, 243, 351–2, 434, 440, 482}}</ref> deși acordă puțină atenție întreprinderilor cooperatiste reale și dezvoltării lor ca modele de producție mai durabile și mai umane, el susține totuși, în general, că oamenii trebuie să „creeze o nouă eră a cooperării la scară globală” pentru a supraviețui. <ref>{{Citat carte|nume=Sachs|prenume=Jeffrey|titlu=Ages of Globalization|editură=Columbia University Press|an=2021|locul-publicării=New York|pagini=214. Cf. 205}}</ref> [[Elinor Ostrom]], prima femeie care a primit [[Premiul Nobel pentru științe economice|Premiul Nobel]] pentru economie, a demonstrat capacitatea întreprinderilor și organizațiilor cooperatiste de a gestiona mai eficient bunurile de mediu decât mijloacele strict politice sau de piață. Cooperativele forestiere și de energie electrică sunt unele dintre cele mai mari din lume, fapt ce le plasează într-o poziție unică pentru a aborda efectele negative ale schimbărilor climatice. <ref name=":4">{{Citat carte|nume=Nadeau|prenume=E.|titlu=The Cooperative Solution|editură=2012|locul-publicării=Madison, Wisconsin|pagini=83–90}}</ref> EG Nadeau oferă câteva exemple despre ceea ce înseamnă acest lucru în introducerea sa populară în economia cooperatistă, ''The Cooperative Solution:''<blockquote>„Cooperativa Dairyland Power , cu sediul în Wisconsin, a fost un lider național în promovarea utilizării gazului metan derivat din bălegarul de la vaci ca resursă energetică. Cooperativa Kauai Island Utility, cea mai tânără cooperativă de producție și transport din Statele Unite, urmărește în mod agresiv diversificarea portofoliului său de energie pentru a include un procent din ce în ce mai mare de energie hidroelectrică, fotovoltaică, biocombustibil și biomasă”.</blockquote> === Economia cooperativă ca alternativă la economiile de piață === Jessica-Gordon Nembhard, în monografia ei ''Collective Courage,'' concluzionează că:<blockquote>…cooperativele…folosesc sentimentul de solidaritate și preocuparea față de comunitate pentru a promova alternative economice care creează creștere economică și sustenabilitate. În același timp, solidaritatea și acțiunea lor colectivă sporesc productivitatea și contribuie la stabilizarea situației lor economice. Mai mult decât atât, economia cooperatistă este deseori privită ca un instrument sau ca o strategie a unei mișcări mai complexe de eliminare a exploatării economice și de trecere la o nouă ordine socială. <ref name=":3"/></blockquote> == Organizații relevante == === Asociații de cooperare naționale și internaționale === * [https://www.ica.coop/en Alianța Cooperativă Internațională] * [https://www.usworker.coop/home/ Federația Cooperativelor Muncitorilor din Statele Unite] * [https://canadianworker.coop/ Federația Canadiană Cooperativă a Muncitorilor] * [https://www.uk.coop/ Cooperative din Marea Britanie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221220084507/https://www.uk.coop/ |date=2022-12-20 }} * [https://fed.coop/ Federația Co-Op (Australia)] * [https://ncbaclusa.coop/ Asociația Națională de Afaceri Cooperative] * [https://coophousing.org/ Asociația Națională a Cooperativelor de Locuințe] * Asociația Națională a Cooperativelor Alimentare === Organizații cooperatiste === * [https://www.democracyatwork.info/ Democrația la locul de muncă] * [https://cooperationjackson.org/ Cooperare Jackson] * [https://geo.coop/ Organizarea economică de bază] * [https://www.jwj.org/ Locuri de muncă cu justiție] * [https://platform.coop/ Consorțiul de Cooperatism Platformă] * [https://www.purpose.com/ Scop] * [https://christiansocialism.com/ Institutul pentru Socialism Creștin] * [https://www.co-opsnow.org/ Centrul de Sud-Est pentru Dezvoltare Cooperativă] * [https://www.theworkingworld.org/us/ Lumea Muncii] * [https://neweconomy.net/ Coaliția pentru Noua Economie] * [https://zebrasunite.coop/ Zebrele se unesc] === Finanțare și finanțare cooperativă === * [https://community-wealth.org/ Averea comunității] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221220084511/https://community-wealth.org/ |date=2022-12-20 }} * Banca Nationala Cooperativa de Consum * Asociația uniunilor de credit corporative * Corporația de finanțare cooperativă * Sistemul bancar federal pentru împrumuturi pentru locuințe * [https://www.cpa.coop/ Alianța de achiziții comunitare] * [https://www.capitalimpact.org/ Impactul capitalului] * [https://www.cdf.coop/ Fundația pentru Dezvoltare Cooperativă] * [https://seedcommons.org/ Comune de semințe] * [https://sharedcapital.coop/ Cooperativa de capital comun] * [http://transformfinance.org/ Transformă Finanțe] == Personalități importante == Prin teoreticieni și activiști remarcabili care au contribuit la acest domeniu se regasesc Robert Owen, <ref>Owen, Robert, "A New View of Society" (originally published in 1813/1814), in Gartrell, V.A. (ed.), "Report to the County of Lanark / A New View of Society", Ringwood: Penguin Books, 1970.</ref> [[Pierre-Joseph Proudhon]], Charles Gide, <ref>Gide, Charles; as translated from French by the Co-operative Reference Library, Dublin, "Consumers' Co-Operative Societies", Manchester: The Co-Operative Union Limited, 1921</ref> Beatrice și Sydney Webb, <ref>Potter, Beatrice, "The Co-operative Movement in Great Britain", London: Swan Sonnenschein & Co., 1891.</ref> JTW Mitchell, [[Piotr Kropotkin|Peter Kropotkin]], <ref>{{Citat carte|titlu=Mutual Aid: A Factor of Evolution (1902)|an=1987|editură={{Ill-wd|Q641555|3=Freedom Press}}|locul-publicării=[[London]]|ediție=1998 paperback|isbn=978-0-900384-36-3}}</ref> Paul Lambert, <ref>Lambert, Paul; tradus de Létarges, Joseph; and Flanagan, D.; “Studies in the Social Philosophy of Co-operation”, (originally published March 1959), Manchester: Co-operative Union, Ltd., 1963.</ref> Race Mathews, <ref>Mathews, Race, "Building the society of equals : worker co-operatives and the A.L.P.", Melbourne: Victorian Fabian Society, 1983.</ref> David Griffiths, <ref>Charles, Graeme, and Griffiths, David, “The Co-operative Formation Decision: Discussing the Co-operative Option”, Frankston: Co-operative Federation of Victoria Ltd., 2003 and 2004</ref> și GDH Cole. <ref>Cole, G.D.H., “The British Co-operative Movement in a Socialist Society: A Report for the Fabian Society”, London: George Allen & Unwin Ltd., 1951., and Cole, G.D.H., “A Century of Co-operation”, Oxford: George Allen & Unwin for The Co-operative Union Ltd., 1944.</ref> Alți teoreticieni sunt [[John Stuart Mill]], Laurence Gronlund, [[Leland Stanford]], <ref>Altenberg, Lee "Beyond Capitalism: Leland Stanford's Forgotten Vision," Sandstone and Tile, Vol. 14 (1): 8–20, Winter 1990, Stanford Historical Society, Stanford, California. http://dynamics.org/Altenberg/PAPERS/BCLSFV/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304035506/http://dynamics.org/Altenberg/PAPERS/BCLSFV/|date=2016-03-04}}, accessed June 20, 2016.</ref> și lucrări teoretice moderne de [[Elinor Ostrom]], <ref>{{Citat știre|title=Elinor Ostrom: A Biographical Memoir|url=http://www.nasonline.org/publications/biographical-memoirs/memoir-pdfs/ostrom-elinor.pdf|prenume=Bonnie J.|nume=McCay|data=2014|accessdate=May 2, 2022|journal=National Academy of Sciences: Biographical Memoirs|archiveurl=https://web.archive.org/web/20150326054558/http://www.nasonline.org/publications/biographical-memoirs/memoir-pdfs/ostrom-elinor.pdf|pages=1–9|archivedate=March 26, 2015}}</ref> Benjamin Ward, <ref>Ward, B., "The Firm in Illyria: Market Syndicalism," The American Economic Review, 48:4, 1958, 566–589.</ref> Jaroslav Vanek, <ref>Vanek, J. The Participatory Economy: An Evolutionary Hypothesis and a Strategy for Development. Ithaca, NY: Cornell University Press, 1971.</ref> David Ellerman, <ref>Ellerman, D. (1992) ''Property and Contract in Economics: The Case for Economic Democracy.''</ref> și [[Anna Milford]] <ref>Milford, A. (2004) "Coffee, Cooperatives, and Competition." Chr. Michelsen Institute [http://www.fairtrade.net/ (at FLO)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201003074927/http://www.fairtrade.net/|date=2020-10-03}}</ref> și [[Roger McCain]]. <ref>{{Citat revistă|nume=McCain|prenume=Roger|dată=1977|titlu=On the optimal financial environment for worker cooperatives.|journal=Zeitschrift für Nationalökonomie|volum=37|număr=3–4|pagini=355–384|doi=10.1007/BF01291379}}</ref> Alți gânditori moderni sunt Nathan Schneider, John Restakis, [[Joyce Rothschild]], <ref>Rothschild, J., “Worker Cooperatives and Social Enterprise,” American Behavioral Scientist, 52:7, Mar. 2009, 1023–1041.</ref> Joerg Rieger, Rosemarie Henkel-Rieger, Jessica Gordon Nembhard, <ref>Nembhard, J.G. and C. Haynes Jr., “Cooperative Economics- A Community Revitalization Strategy,” Review of Black Political Economics, Summer 1999, 47–71.</ref> [[Corey Rosen]] și colab., <ref>Rosen, C. et al. (2005) ''Equity.''</ref> William Foote Whyte, <ref>Whyte, WF and KK Whyte, (1988) ''Making Mondragon''</ref> Gar Alperovitz, <ref>Alperovitz, G. ''America Beyond Capitalism''</ref> Seymour Melman, <ref>Melman, S. (2001) ''After Capitalism''</ref> Mario Bunge, Richard D. Wolff și David Schweickart. <ref>Schweickart, D. (2011) ''After Capitalism''</ref> În Europa, contribuții importante au venit din Anglia și Italia, în special de la Will Bartlett, <ref>{{Citat revistă|nume=Bartlett|prenume=Will|dată=1987|titlu=Capital accumulation and employment in a self-financed worker cooperative|journal=International Journal of Industrial Organization|volum=5|număr=3|pagini=257–349|doi=10.1016/S0167-7187(87)80010-3}}</ref> Virginie Perotin, <ref>{{Citat revistă|nume=Pérotin|prenume=Virginie|dată=2014|titlu=Worker Cooperatives: Good, Sustainable Jobs in the Community|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20171112021129/http://www.geo.coop/sites/default/files/workerco-opsgoodjobs.pdf|url=http://www.geo.coop/sites/default/files/workerco-opsgoodjobs.pdf|journal=Journal of Entrepreneurial and Organizational Diversity|volum=2|număr=2|pagini=34–47|access-date=2017-11-11|archive-date=2017-11-12}}</ref> Bruno Jossa, <ref>{{Citat revistă|nume=Jossa|prenume=Bruno|dată=2012|titlu=Cooperative Firms as a New Mode of Production|journal=Review of Political Economy|volum=24|număr=3|pagini=399–416|doi=10.1080/09538259.2012.701915}}</ref> Stefano Zamagni, <ref>{{Citat carte|titlu=Cooperative Enterprise Facing the Challenge of Globalization|nume=Zamagni|prenume=Stefano|editură=Edward Elgar Publishing|an=2010|isbn=9781848449749|locul-publicării=Cheltenham}}</ref> Carlo Borzaga, <ref>{{Citat carte|titlu=The Emergence of Social Enterprise|nume=Carlo Borzaga and Jacques Defourny|editură=Routledge|an=2003|isbn=9780415339216|locul-publicării=London}}</ref> Jacques Defourny <ref>{{Citat revistă|nume=Defourny|prenume=Jacques|dată=1983|titlu=L'autofinancement des coopératives de travailleurs et la théorie économique|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20200610080345/https://orbi.uliege.be/handle/2268/90539|url=https://orbi.uliege.be/handle/2268/90539|journal=Annals of Public and Cooperative Economics|volum=54|număr=2|pagini=201–224|doi=10.1111/j.1467-8292.1983.tb01869.x|access-date=2019-12-12|archive-date=2020-06-10}}</ref> și Tom Winters. <ref>Winters, Tom (2018) ''The Cooperative State: The Case for Employee Ownership on a National Scale.'' {{ISBN|978-1726628839}},</ref> == Federalism cooperativ versus individualism cooperativ == O dezbatere istorică majoră în economia cooperativă a fost între federalismul cooperativ și individualismul cooperativ. Într-un sat Owenit sau într-o comună, locuitorii ar fi atât producătorii, cât și consumatorii produselor sale. Cu toate acestea, pentru întreprinderile cooperatiste, altele decât comunele, producătorii și consumatorii produselor sale sunt două grupuri diferite de oameni și, de obicei, doar unuia dintre aceste grupuri i se acordă statutul de membru (sau coproprietar). Diferențele de obiective, scop și putere dintre muncitori si cooperativele de consum au dus la o dezbatere între cei care susțin cooperativele de consum (cunoscute sub denumirea de Federalist Cooperativ) și cei care favorizează cooperativele de muncitori (etichetate în mod peiorativ „individualiste” cooperativiști de către federaliști <ref>Lewis, p. 244.</ref>). <ref>Această analiză se bazează pe o discuție a lui Gide, Charles; așa cum a fost ea tradusă din franceză de către Co-operative Reference Library, Dublin, "Consumers' CoOperative Societies", Manchester: The Cooperative Union Limited, 1921, pp. 192–203.</ref> === Federalismul cooperativ === Federalismul cooperativ este școala de gândire care favorizează societățile cooperatiste de consum. Din punct de vedere istoric, susținătorii săi i-au inclus pe JTW Mitchell și Charles Gide, precum și pe Paul Lambert și Beatrice Webb. Federaliștii cooperativi susțin că consumatorii ar trebui să formeze societăți cooperative angro ( Federații cooperative în care toți membrii sunt cooperatori, cel mai bun exemplu istoric fiind CWS în [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]]) și că aceste cooperative angro. societățile ar trebui să se angajeze să cumpere ferme sau fabrici. Ei susțin că profiturile (sau surplusurile) din aceste societăți cooperative angro ar trebui plătite sub formă de [[Dividend|dividende]] cooperatorilor membri, mai degrabă decât lucrătorilor lor. <ref name="autogenerated192">Această analiză se bazează pe o discuție a lui Gide, Charles, pp. 192–203.</ref> === Individualismul cooperativ === Individualismul cooperativ este școala de învățătura care favorizează cooperativele de muncitori. Cei mai notabili susținători ai cooperativelor muncitorești sunt, în Marea Britanie, creștinii socialiști și mai târziu scriitori precum Joseph Reeves, care au prezentat acest lucru ca o cale către socialismul de stat. <ref>Reeves, Joseph, “A Century of Rochdale Cooperation 1844–1944”, London: Lawrence & Wishart, 1944.</ref> În cazul în care cooperativele federaliști pledează pentru federații în care cooperatorii de consum se federalizează și primesc [[Dividend|dividende]] monetare, mai degrabă, în societățile cooperative angro, profiturile (sau surplusurile) ar fi plătite ca dividende lucrătorilor lor. <ref name="autogenerated192">This analysis is based on a discussion by Gide, Charles, pp. 192–203.</ref> Cooperativele Mondragón din Spania sunt citate deseori de individualiștii cooperativi și o mare parte din literatură individualistă cooperativă se ocupă de aceste societăți. Cooperativa Mondragón a atras atât de mult atenția pentru că în 2010 era a șaptea cea mai mare companie din Spania. Este alcătuită din aproximativ 250 de întreprinderi cooperative de muncitori diferite. Modelul de afaceri pe care îl folosesc include „integrare extinsă și solidaritate cu angajații”, implicarea lucrătorilor în politici și comitete, un sistem de salarizare „transparent” și „practica deplină a controlului democratic”.<ref>{{Citat enciclopedie|url=http://go.galegroup.com/ps/anonymous?id=GALE%7CCX3709800037|title=Cooperatives|encyclopedia=Achieving Sustainability: Visions, Principles, and Practices.|last=Dunn|first=John|editor-last=Rowe|editor-first=Debra|series=Macmillan Reference USA|volume=1|date=2014|accessdate=2019-03-03|archivedate=2019-03-06|archiveurl=https://web.archive.org/web/20190306042836/http://go.galegroup.com/ps/anonymous?id=GALE%7CCX3709800037}}</ref> Aceste două școli de gândire nu sunt neapărat în opoziție, iar hibrizii celor două poziții sunt posibili.<ref name="autogenerated192" /> Lucrarea lui James Warbasse,<ref>Warbasse, J. (1936) ''Cooperative Democracy''</ref> și, mai recent , a lui Johnston Birchall,<ref>Birchall, J. (1997) ''The International Co-operative Movement''</ref> oferă perspective asupra amplitudinii dezvoltării cooperative la nivel național și internațional. Benjamin Ward a oferit un tratament formal pentru a începe o evaluare a „sindicalismului de piață”. Jaroslav Vanek a scris o lucrare cuprinzătoare în încercarea de a aborda cooperativismul în termeni economici și o „economie gestionată de muncă”.<ref>Vanek, J. (1970) ''General Theory of Labor-Managed Economies''.</ref> David Ellerman a început prin a lua în considerare aspectele filozofice juridice ale cooperativelor, dezvoltând „teoria muncii a proprietății”. <ref>Ellerman, D. (1989) ''The Democratic Worker-Owned Firm''</ref> În 2007, el a folosit premisa economică clasică în formularea argumentului său de deconstruire a mitului dreptului de capital la proprietate. <ref>Ellerman, D. (2007) "On the Role of Capital in 'Capitalist' and Labor-Managed Firms," ''Review of Radical Political Economics''</ref> Anna Milford a realizat o examinare teoretică detaliată a cooperativelor de pe piețele de cumpărători controlate (monopson) și a implicațiilor pentru strategiile de comerț echitabil. <ref>Milford, A. (2004) "Coffee, Cooperatives, Competition: The Impact of Fair Trade," ''Chr Michelsen Institute''</ref> == Alte școli == === Socialism și anarhism === [[Socialism|Socialiștii]] și [[Anarhism|anarhiștii]], cum ar fi [[Anarho-comunism|anarho-comuniștii]] și [[Anarho-sindicalism|anarho-sindicaliștii]], văd societatea ca o mare cooperativă și consideră că bunurile produse de toți ar trebui distribuite în mod echitabil tuturor membrilor societății, nu neapărat prin intermediul unei piețe. Toți membrii unei societăți sunt considerați a fi atât producători, cât și consumatori. Socialiștii de stat tind să favorizeze administrarea guvernamentală a economiei, în timp ce anarhiștii și socialiștii libertarieni favorizează coordonarea non-guvernamentală, fie la nivel local, fie prin [[Sindicat|sindicate]] și cooperative de muncă. Deși există unele dezbateri, deoarece Bakunin și colectiviștii au favorizat distribuția pe piață folosind moneda, colectivizând doar producția, nu și consumul. Libertarienii de stânga nu colectivizează niciuna dintre ele, dar își definesc mișcarea de stânga ca drepturi inalienabile asupra bunurilor comune, nu ca proprietate colectivă asupra acestora, respingând astfel gospodăria lockeană (bazată pe teoria proprietății muncii a lui John Locke). Vezi [http://c4ss.org Centrul pentru o societate fără stat] [[Socialism utopic|Socialiștii utopici]] consideră că socialismul poate fi realizat fără [[Luptă de clasă|lupta de clasă]] și că astfel cooperativele ar trebui să includă numai pe cei care aleg în mod voluntar voluntar să participe la ele. Unii participanți la mișcarea [[Kibuț|kibbutz]] și alte comunități intenționate se încadrează în această categorie. === Comunitatea cooperativă === În unele literaturi de economie cooperativă, scopul este realizarea unei comunități cooperative, o societate bazată pe principii [[Cooperativă|cooperatiste]] și [[Socialism|socialiste]]. Economiștii cooperatiști – federaliști, individualiști și nu numai – au prezentat ca obiectiv extinderea modelului lor economic până la limitele sale naturale. Acest ideal a fost susținut pe scară largă în cercurile de stânga din SUA și Canada de la începutul secolului al XX-lea. Acest ideal și limbajul din spatele lui au fost esențiale pentru formarea partidului Federația Cooperativă Commonwealth în 1932, care a devenit cel mai mare partid politic de stânga al Canadei și continuă până în prezent sun numele de [[Noul Partid Democrat]]. De asemenea, au fost importante pentru principiile economice ale Partidului Fermier-Muncitoresc din Statele Unite, în special în cadrul filialei din Minnesota, unde pledoaria pentru o cooperativă Commonwealth a format tema centrală a platformei partidului din 1934, până când partidul din Minnesota a fuzionat cu [[Partidul Democrat (Statele Unite ale Americii)|Partidul Democrat]] de stat pentru a forma Partidul Democrat-Fermier-Muncitoresc în 1944. Ideile de cooperare ale Commonwealth au fost dezvoltate și în Marea Britanie și Irlanda începând cu anii 1880 de [[William Morris]], care a inspirat și mișcarea socialistă a breslei pentru democrația asociativă care a început în 1906 și a durat până în anii 1920. Printre gânditorii socialiști ai breslei se numără [[Bertrand Russell]], R.H. Tawney și G.D.H. Cole. === Proprietatea angajaților === Unii economiști au susținut că democrația economică ar putea fi realizată prin combinarea [[MEBO|proprietății angajaților]] la scară națională (inclusiv cooperativele de muncitori) în cadrul unui aparat de [[Piața liberă|piață liberă]]. Tom Winters susține că „la fel ca și în cazul pieței libere în general, nu comerțul liber în sine creează inegalitatea, ci modul în care este folosit comerțul liber, cine beneficiază de el și cine nu”. <ref>Winters, Tom (2018) ''The Cooperative State: The Case for Employee Ownership on a National Scale.'' p.200. {{ISBN|978-1726628839}},</ref> == Microeconomia cooperativă == Potrivit lui Hervé Moulin, din punctul de vedere al teoriei jocului („în tradiția economică”) cooperarea este asistența reciprocă între egoiști. El distinge trei astfel de moduri de cooperare: # comportament descentralizat, în care rezultatul colectiv rezultă din deciziile strategice ale agenților egoiști; # arbitraj (prin o formulă mecanică sau dictator binevoitor) asupra acțiunilor pe baza unor principii normative; # acord direct între agenți după negocieri față în față. Aceste moduri sunt prezente în fiecare instituție cooperatistă, dar virtuțile lor sunt adesea incompatibile din punct de vedere logic. <ref>{{Citat carte|titlu=Cooperative Microeconomics: a Game-Theoretic Introduction|nume=Moulin|prenume=Hervé|editură=Princeton University Press|an=1995|isbn=0-691-03481-8|locul-publicării=Princeton, N.J. and Chichester, West Sussex|pagini=4, 5, 11}}</ref> == Referințe == <references group="" responsive="0"></references> == Lectură suplimentară == * [https://web.archive.org/web/20080520122644/http://fax.libs.uga.edu/HD3271xG453 ''Consumers' Co-operative Societies''], de Charles Gide, 1922 * [https://web.archive.org/web/20080520110413/http://fax.libs.uga.edu/HD2951xC776 ''Co-operation 1921–1947''], publicat lunar de The Co-operative League of America * [https://web.archive.org/web/20080520113444/http://fax.libs.uga.edu/HD3486xH7 ''Istoria cooperării''], de George Jacob Holyoake, 1908 * [http://abob.libs.uga.edu/bobk/coopp.html ''Cooperative Peace''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141020063906/http://abob.libs.uga.edu/bobk/coopp.html |date=2014-10-20 }}, de James Peter Warbasse, 1950 * [https://web.archive.org/web/20080520113118/http://fax.libs.uga.edu/HD2965xW37 ''Probleme de cooperare''], de James Peter Warbasse, 1941 * [http://www.historians.org/projects/GIRoundtable/Coops/Coops_TOC.htm ''De ce cooperative?''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120525173256/http://www.historians.org/projects/GIRoundtable/Coops/Coops_TOC.htm |date=2012-05-25 }} [http://www.historians.org/projects/GIRoundtable/Coops/Coops_TOC.htm ''Ce sunt ei?''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120525173256/http://www.historians.org/projects/GIRoundtable/Coops/Coops_TOC.htm |date=2012-05-25 }} [http://www.historians.org/projects/GIRoundtable/Coops/Coops_TOC.htm ''Cum funcționează?''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120525173256/http://www.historians.org/projects/GIRoundtable/Coops/Coops_TOC.htm |date=2012-05-25 }} Un pamflet din seria GI Roundtable de Joseph G. Knapp, 1944 * [https://web.archive.org/web/20090320165830/http://www.stoel.com/webfiles/lawofcooperatives.pdf ''Legea cooperativelor''], de către firma juridică Stoel Rives, Seattle * ''Pentru toți oamenii: descoperirea istoriei ascunse a cooperării, mișcărilor cooperatiste și comunalismului în America'', PM Press, de John Curl, 2009 * ''Humanizing The Economy: Cooperatives in an Age of Capital,'' New Society Publishers, 2010 * ''The Cooperative Solution'', de EG Nadeau, 2012. O introducere populară și contemporană în economia cooperativă. * [https://web.archive.org/web/20131213080747/http://www.uk.coop/pressrelease/commons-and-co-operative-commonwealth ''Comunele și Commonwealthul Cooperativ''], Pat Conaty 2013 * ''The Cooperative State: The Case for Employee Ownership la scară națională'', de Tom Winters, 2018 * [https://web.archive.org/web/20140317041338/http://www.uk.coop/commonssense ''Simț comun: crearea de locuri în cooperare și capturarea valorii terenurilor pentru orașele grădini din secolul 21''], editat de Pat Conaty și Martin Large, 2013 * ''Totul pentru toată lumea: tradiția radicală'' care modelează următoarea economie, Nathan Schneider, Cărți cu caractere aldine, 2018 * [https://www.taylorfrancis.com/books/9780429342196 ''Economia cooperativelor financiare: distribuția veniturilor, economie politică și reglementare''], de Amr Khafagy, 2019 [[Categorie:Modele de afaceri]] [[Categorie:Cooperative]] [[Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite]] 9y7lv2ctc0j9dgvtrztmr5m4q5w7qpk 0 2966844 17023911 15657800 2025-06-10T14:05:23Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023911 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | image = [[Fișier:Directive51.jpg|220px|Prima ediție]] | urmată_de =[[Daybreak Zero]] (2011) }} '''''Directiva 51''''' ('''''Directive 51''''') este un [[roman științifico-fantastic]] scris de [[John Barnes (scriitor)|John Barnes]]. A apărut prima dată în [[2010 în științifico-fantastic|2010]] la [[Ace Books]]. Este prima dintre cele trei cărți intitulate colectiv [[Trilogie|seria]] ''Daybreak''. Titlul este o referire la [[Directiva prezidențială privind securitatea națională și securitatea internă|Directiva 51]], [[Directivă prezidențială|directiva prezidențială]] care stabilește procedurile guvernamentale în cazul unei „[[Dezastru natural|urgențe catastrofale]]”.<ref>{{Citation |date=Invalid date |publisher=www.publishersweekly.com |title=Directive 51 by John Barnes |url=https://www.publishersweekly.com/9781441858146}}</ref> == Rezumat == {{sinopsis}} În viitorul apropiat, Heather O'Grainn este un lucrător în Biroul de Evaluare a Amenințărilor Viitoare din statul [[Washington (stat)|Washington]]. O varietate de grupuri cu scopuri diverse, dar unite de dorința de a pune capăt societății tehnologice moderne (pe care ei o numesc Marele Sistem), creează o ciumă [[Nanotehnologie|nanotehnologică]] ("Daybreak") care distruge combustibilii pe bază de [[petrol]], [[Cauciuc|cauciucul]] și [[Plastic|materialele plastice]] și mănâncă toate conductoare metalice care transportă [[electricitate]]. O întrebare din carte rămasă fără răspuns este dacă aceste grupuri și motivațiile lor comune sunt coordonate de un actor conștient sau dacă sunt o [[emergență|proprietate emergentă]] / o [[Meme|mema]] care a atins o [[masă critică]]. Ciuma Daybreak lovește, iar guvernele lumii sunt neputincioase în a-i face față. Civilizația industrială se prăbușește rapid și zeci de milioane mor doar în SUA (numărul de decese la nivel mondial se măsoară în miliarde). Există o criză de [[Actuala listă a liniei de succesiune prezidențiale SUA, 2006|succesiune prezidențială]]. La fel cum societatea din SUA pare să înceapă să se stabilizeze, [[Armă cu fuziune pură|armele cu fuziune pură]] detonează, distrugând [[Washington, DC]] și [[Chicago]]. Aceasta este urmată de detonări suplimentare ale unor astfel arme, care sunt create pe [[Luna|Lună]] de replicatori ai nanotehnologiei. Un grup secret [[Neo-feudalism|neo-feudalist]] („Mișcarea Castelului”) condus de un miliardar reacționar poate fi salvatorul involuntar al societății... sau poate avea o implicare mai profundă în tot ceea ce se întâmplă. == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{Isfdb title|1100032}} {{John Barnes}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Cărți Ace Books]] [[Categorie:Romane de John Barnes]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:Romane din 2010]] [[Categorie:2010 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2010]] fvgul5wr5ue4uk4tq92tbr0qvhoa1b8 0 2966847 17023903 15657801 2025-06-10T14:03:08Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2011]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023903 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | copertă = [[Fișier:DaybreakZero.jpg|220px|Prima ediție]] | precedată_de = [[Directiva 51 (roman)|Directive 51]] (2010) | urmată_de = [[The Last President]] (2013) }} '''''Ziua Zero''''' ('''''Daybreak Zero''''') este un [[Științifico-fantastic|roman științifico-fantastic]] din 2011 scris de [[John Barnes (scriitor)|John Barnes]]. Este a doua dintre cele trei cărți care formează seria ''Daybreak''.<ref>{{Citation |publisher=Kirkus Reviews |language=en |title=DAYBREAK ZERO {{!}} Kirkus Reviews |url=https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/john-barnes/daybreak-zero/}}</ref> == Rezumat == {{sinopsis}} În viitorul apropiat, o varietate de grupuri cu scopuri diverse, dar unite de dorința de a pune capăt societății tehnologice moderne (pe care ei o numesc Marele Sistem), creează o ciumă [[Nanotehnologie|nanotehnologică]] ("Daybreak") care distruge combustibilii pe bază de [[petrol]], [[Cauciuc|cauciucul]] și [[Plastic|materialele plastice]] și mănâncă toate conductoare metalice care transportă [[electricitate]]. O întrebare din carte rămasă fără răspuns este dacă aceste grupuri și motivațiile lor comune sunt coordonate de un actor conștient sau dacă sunt o [[Emergență|proprietate emergentă]] / o [[Meme|mema]] care a atins o [[masă critică]]. ==Note== <references /> == Legături externe == * {{Isfdb title|1219927}} {{John Barnes}} [[Categorie:Romane din 2011]] [[Categorie:Romane de John Barnes]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:Cărți Ace Books]] [[Categorie:2011 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2011]] 7vk4ujm8789br5vrnvzvrrkzo3wg89p 0 2966849 17023894 15657803 2025-06-10T14:00:23Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2013]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023894 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | copertă = [[Fișier:Barnes The Last President cover.jpg|220px|Prima ediție]] | precedată_de = [[Daybreak Zero]] (2011) | urmată_de = }} '''''Ultimul președinte''''' ('''''The Last President''''') este un [[Științifico-fantastic|roman științifico-fantastic]] din 2013 scris de [[John Barnes (scriitor)|John Barnes]]. Este a treia parte din seria ''Daybreak''. == Rezumat == {{sinopsis}} În [[2025]] și [[2026]], după ce mișcarea „Daybreak” a dezlănțuit o ciumă [[Nanotehnologie|nanotehnologică]] și atacuri nucleare și electromagnetice, [[populația Pământului]] a fost mult redusă și forțată să se întoarcă la tehnologia din [[secolul al XIX-lea]] sau mai veche. Două regiuni, una cu capitala în [[Seattle|Seattle, Washington]] și cealaltă cu capitala în [[Athens, Georgia|Atena, Georgia]], pretind fiecare că reprezintă [[guvernul SUA]], în timp ce regiunile semi-independente din jurul New Yorkului (din ce în ce mai [[Fascism|fasciste]]), din [[California]] ([[Feudal|feudale]]), din [[Colorado]] (aparent neutru și dedicat cercetării și comunicării) și din [[Texas]] au o oarecare dorință de a participa la un SUA refăcut. O mare parte din nord-est este locuită de „[[trib]]ali” cărora li s-a spălat creierul în mod misterios de „Daybreak”. Unul dintre membrii mișcării, Lordul Robert se desprinde aparent de aceasta. În ciuda tensiunilor dintre credincioșii [[Secularism|seculariști]] ai [[Drepturile omului|drepturilor omului]] din nord-vest și teocrații [[Creștin fundamentalist|creștini fundamentaliști]] din sud, majoritatea regiunilor încearcă să se coordoneze într-o campanie militară împotriva tribalilor și să pregătească [[Alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii, 2020|alegerile prezidențiale]] pentru reunificarea țării. Cu toate acestea, se dovedește că liderii acelor regiuni au fost păcăliți în campanie de Daybreak pentru că s-a unificat cu Lordul Robert. Forțele americane sunt învinse dezastruos. Unul dintre liderii din Colorado numește un președinte cu unicul scop de a dizolva Statele Unite și de a demisiona. Ea și alți supraviețuitori ai încercării de reunificare își găsesc refugiu în California și Indiile de Vest, care pot deveni centre ale efortului de reconstruire a civilizației. == Primire == [[Kirkus Reviews]] a afirmat că: „există o doză echitabilă de acțiune, care implică adesea apărători curajoși care încearcă să reziste atacurilor zombi în valuri umane. Dar, din nou, distribuția a mii de oameni, schimbările neîncetate ale scenei și densitatea absolută a narațiunii o fac să fie dificilă. Cu toate acestea, povestea se apropie de o concluzie.” <ref>{{Citat web|url=https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/john-barnes/the-last-president/|titlu=THE LAST PRESIDENT by John Barnes|accessdate=30 May 2019|lucrare=Kirkus Reviews}}</ref> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * {{Isfdb title|1656591}} {{John Barnes}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 2013]] [[Categorie:Cărți Ace Books]] [[Categorie:Romane de John Barnes]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:2013 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2013]] ts5ibytjxlueqxv0q6kd8x60m1nky0y 3 2980365 17024394 15627707 2025-06-10T20:00:40Z Andi Andy A 537624 schimbarea propriei mele semnături (în urma redenumirii paginii mele de utilizator) 17024394 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Listă de programe de televiziune umoristice din România|, ca aceea de la pagina [[:Listă de programe de televiziune umoristice din România]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 --> - [[Utilizator:Andi Andy A|Andi Andy A]] ([[Discuție utilizator:Andi Andy A|discuție]]) 26 martie 2023 23:34 (EEST) mk3x9hd7p3quyj6bipxn1qjjw7feimz 0 2984418 17023954 15654356 2025-06-10T14:20:10Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023954 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare}} '''Salona''' (în {{grc|Σάλωνα}}) a fost un oraș antic și capitala provinciei [[Imperiul Roman|romane]] [[Dalmatia (provincie romană)|Dalmația]].<ref>John J. Wilkes. ''Dalmatia''. 1969</ref> Numele complet al orașului antic a fost '''Martia Iulia Valeria Salona Felix'''. Salona este situat în orașul modern [[Solin]], lângă [[Split]], în [[Croația]].<ref name=":0" /> Orașul Salona a fost fondat în [[secolul al III-lea î.Hr.]] și a fost în mare parte distrus de invaziile [[Avari|avarilor]] și [[Slavi|slavilor]] din [[secolul al VII-lea]] d.Hr. Multe caracteristici romane pot fi văzute, cum ar fi ziduri, un [[Forum roman|forum]], un [[teatru roman (structură)|teatru]], un [[amfiteatru roman|amfiteatru]], [[Terme|băi publice]] și un [[apeduct roman|apeduct]].<ref name=":0" /> == Istorie == Salona s-a dezvoltat în zona orașelor grecești [[Tragurian]] și [[Epetian]] de pe râul [[Jadro]] în secolul al III-lea î.Hr.<ref name="guide">{{Citat carte|titlu=Salona A Guide to Archarological Localities|an=2011|editură=Archeological Museum of Split|isbn=9789537633066|pagini=5–45|data-accesării=}}</ref> Salona este cel mai mare [[parc arheologic]] din [[Croația]] și a crescut până la o populație de peste 60.000 de locuitori. A fost locul de naștere al [[Împărat roman|împăratului roman]] [[Dioclețian]]. În [[mileniul I î.Hr.]]<ref>[http://w3.mrki.info/split/solin.html Solin early history]</ref> grecii au înființat o piață.<ref>Excavations at Salona, Yugoslavia, 1969-1972: conducted for the Department of Classics, Douglass College, Rutg, by Christoph W. Clairmont, 1975, {{ISBN|0-8155-5040-5}}, page 4, "If we are correct in our interpretation of the earliest finds from Salona, the emporion, even if very small, was a settlement in a strategic position"</ref> Salona a fost, de asemenea, pe teritoriul [[Dalmați|dalmaților]] iliri,<ref>{{Citat carte|nume=Katičić|prenume=Radoslav|url=https://www.worldcat.org/oclc/889315101|titlu=Ancient languages of the Balkans|dată=1976|isbn=978-3-11-156887-4|locul-publicării=The Hague, Netherlands|oclc=889315101}}</ref> înainte de cucerirea [[Imperiul Roman|romanilor]]. Salona a devenit capitala [[Dalmatia (provincie romană)|provinciei romane Dalmația]],<ref>John Everett-Heath. "Dalmatia." ''Concise Dictionary of World Place-Names''. Oxford University Press. 2005. Encyclopedia.com</ref> pentru că a fost de partea viitorului dictator roman [[Gaius Julius Caesar]] în [[Războiul Civil Roman al lui Cezar|războiul civil]] împotriva lui [[Cneus Pompeius Magnus|Pompei]]. Martia Iulia Valeria Salona Felix (numele complet al orașului antic) a fost fondat probabil după [[războaiele civile romane]] în timpul lui [[Iulius Cezar]]. Orașul roman timpuriu cuprindea zona din jurul forumului și teatrului, cu o singură intrare, Porta Caesarea, pe latura de nord-est. Zidurile au fost fortificate cu turnuri în timpul domniei lui [[Octavianus Augustus|Augustus]].<ref>Jasna Jeličić-Radonić and Ana Sedlar. "Topografija antičke Salone (I) Salonitanska Urbs vetus." ''Tusculum 2.''</ref> Forma trapezoidală timpurie a orașului a fost schimbată de extinderea spre est și vest a orașului. Orașul a dobândit rapid caracteristici romane: ziduri, un forum, un teatru, un amfiteatru care sunt cele mai vizibile vestigii supraterane de astăzi, [[Terme|băi publice]] și un apeduct.<ref name=":0">{{Citat web|url=http://www.romanaqueducts.info/aquasite/salona/index.html|titlu=Roman aqueducts: Salona (Croatia)}}</ref> Multe inscripții atât în [[limba latină]], cât și în greacă au fost găsite atât în interiorul zidurilor, cât și în cimitirele din exterior, deoarece romanii interziceau înmormântările în interiorul granițelor orașului. Mai multe [[Sarcofage romane antice|sarcofage]] din marmură fină din acele cimitire se află acum în Muzeul de Arheologie din [[Split]]. Toate aceste dovezi arheologice atestă prosperitatea și integrarea orașului în [[Imperiul Roman]]. Salona avea o [[monetărie]] care era legată de monetăria din [[Sirmium]] și minele de aur și argint din [[Alpii Dinarici]] prin {{Ill-wd|Q17030415|3=Via Argentaria}}.<ref>{{Citat carte|nume=Željko|prenume=Demo|dată=1988|capitol=The Mint in Salona: Nepos and Ovida (474-481/2)|url=https://www.academia.edu/519543|titlu=Studia Numismatica Labacensis Alexandro Jeločnik Oblata|editură=Narodni muzej Slovenija|locul-publicării=Ljubljana|pagini=247–279|isbn=961-6169-36-x|data-accesării=25 January 2023}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Mimica|nume2=Mimica|prenume=Bože|prenume2=Iva|dată=2013|titlu=A Contribution to the Study of the Byzantine Mint in Salona - Follis from the Village of Gata near Omiš|url=https://hrcak.srce.hr/190257|journal=Numizmatičke Vijesti|volum=55|număr=66|pagini=33–37|access-date=25 January 2023}}</ref><ref name="Skegro05">{{Citat revistă|nume=Škegro|prenume=Ante|dată=2005|titlu=The Bestoen bishopric in the light of prior research|url=https://ojs.zrc-sazu.si/av/article/view/8308|journal=Arheološki Vestnik|volum=56|pagini=369–389|access-date=25 January 2023}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Željko|prenume=Demo|dată=2020|titlu=Thirty years later ... the Tremisses of Julius Nepos minted in Salona in the light of new observations and knowledge|url=https://hrcak.srce.hr/clanak/376863|journal=Numizmatičke Vijesti|volum=62|număr=73|pagini=56–70, 71–85|access-date=25 January 2023}}</ref> Când împăratul roman Dioclețian s-a retras din funcție, a ridicat o ''vila'' monumentală ([[palat]]) într-un loc suburban (la 6 km distanță). Această structură masivă, cunoscută sub numele de [[Palatul lui Dioclețian din Split|Palatul lui Dioclețian]], după căderea Salonei a devenit nucleul orașului [[Split]] (Spalatum). Mormântul lui Dioclețian ar fi fost și el undeva lângă Salona.<ref name="Schrunk12">{{Citat revistă|nume=Schrunk|prenume=Ivančica Dvoržak|dată=2012|titlu=Diocletian's palace and Split: transferring ideas from a maritime villa to a Christian city|url=https://hrcak.srce.hr/102034|journal=Vjesnik Arheološkog muzeja u Zagrebu|volum=45|număr=1|pagini=507–515|access-date=25 January 2023}}</ref> Prosperitatea continuă a Salonei a dus la construirea extinsă a bisericii în secolele al IV-lea și al V-lea, inclusiv o [[bazilică]] episcopală și o biserică învecinată și un [[baptisteriu]] în interiorul zidurilor, precum și câteva sanctuare care onorează martiri în exteriorul orașului. Aceste construcții l-au făcut un loc important pentru studiul dezvoltării [[Arhitectura sacră|arhitecturii sacre]] creștine.<ref>Ejnar Dyggve. History of Salonitan Christianity. 1951. (Summary of most important buildings and possible interpretations); see now A. M. Yasin. "Reassessing Salona's Churches: Martyrium Evolution in Question," ''Journal of Early Christian Studies'' 20:1 (2012): 59–112 and [https://www.youtube.com/watch?v=zLd34zb3lXs%20 recent excavations]</ref> Episcopul de Salonita a deținut funcția de episcop [[mitropolit]] al Dalmației. După cădere, episcopia și alte rămășițe au fost transferate la Split (vezi Arhiepiscopia de Spalathon).<ref name="Schrunk12"/> Granițele și influența Arhiepiscopiei de Salonita includeau aproape toată [[Croația]] de astăzi și [[Bosnia și Herțegovina]] la sud de râul [[Râul Sava|Sava]] și la vest de râul [[Râul Drina|Drina]].<ref>{{Citat revistă|nume=Jeličić-Radonić|prenume=Jasna|dată=1994|titlu=The Salonitan cultural circle of Justinian's time|url=https://hrcak.srce.hr/clanak/171574|journal=Prilozi povijesti umjetnosti u Dalmaciji|volum=34|număr=1|pagini=21–36|access-date=25 January 2023}}</ref><ref name="Skegro05"/><ref>{{Citat revistă|nume=Škegro|prenume=Ante|dată=2009|titlu=The Acts of Salonitan metropolitan councils held in 530 and 533 - an analysis|url=https://hrcak.srce.hr/clanak/108765|journal=Archaeologia Adriatica|volum=3|număr=1|pagini=191–204|access-date=25 January 2023}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Šanjek|prenume=Franjo|dată=1992|titlu=Kršćanstvo Bosne i Hercegovine, str. 119-152.|url=https://hrcak.srce.hr/101707|journal=Croatica Christiana periodica|volum=16|număr=30|pagini=121–122|access-date=25 January 2023}}</ref> Salona a fost singurul oraș-port din [[Marea Adriatică]] de Est enumerat în timpul [[Edict privind prețurile maxime|edictului lui Dioclețian privind prețurile maxime]]<ref name="Schrunk12"/> și dintre toate orașele-port enumerate avea cele mai multe legături maritime (cu [[Alexandria, Egipt|Alexandria]], [[Efes]], [[Nicomedia|Nikomedia]], {{Ill-wd|Q1605894|3=Seleucia Pieria}} și {{Ill-wd|Q23670612|3=Cartago}}).<ref>Kropff, Antony, 2016: ''New English translation of the Price Edict of Diocletianus'', at [https://www.academia.edu/23644199/New_English_translation_of_the_Price_Edict_of_Diocletianus Academia.edu]</ref><ref name="Marin12">{{Citat revistă|nume=Marin|prenume=Emilio|dată=2012|titlu=Moguće pomorske komunikacije starokršćanske Salone|url=https://hrcak.srce.hr/101882|journal=Histria antiqua|volum=21|număr=21|pagini=123–128|access-date=25 January 2023}}</ref> Legătura cu [[Ravenna]] a fost, de asemenea, proeminentă.<ref name="Marin12" /> Legăturile nu au constat doar în schimburi de mărfuri și monumente, dar și în persoane marcante care au călătorit și au rămas să trăiască și să moară la Salona (în special din [[Siria (provincie romană)|Siria]]).<ref name="Marin12" /> Se pare că era un port mare, deoarece pentru [[Bătălia de la Sena Gallica (551)]], generalul bizantin [[Ioan (nepotul lui Vitalian)|Ioan]] a plecat de aici cu 38 de nave (comparativ cu cele 12 din Ravenna).<ref name="Marin12" /> === Prăbușirea orașului === [[Fișier:Ancient_Salona_-_Solin_119.jpg|miniatura| O parte din ruinele Salonei.]] La începutul secolului al VII-lea, [[Limes|frontiera fortificată romană]] de pe [[Dunărea|Dunăre]] și [[Râul Sava|Sava]] a căzut și a fost abandonată militar, lăsând provincia romană Dalmația pasibilă pentru cucerire. Evenimentele căderii orașului din cauza așezării sale geografice sunt relevante pentru înțelegerea modului în care provincia și periferia orașelor de coastă au cedat invaziei barbare.<ref name="Filipec">{{Citat carte|nume=Filipec|prenume=Krešimir|limbă=hr|dată=2020|titlu=Praishodište i/ili situacija. Slaveni i Hrvati – do zauzimanja nove domovine|titlu_trad=Origin and/or situation. Slavs and Croats – until the conquest of a new homeland|locul-publicării=Zagreb|editură=Centar za ranosrednjovjekovna istraživanja Zagreb-Lobor: Odsjek za arheologiju Filozofskog fakulteta Sveučilišta, Katedra za opću srednjevjekovnu i nacionalnu arheologiju: Arheološki zavod Filozofskog fakulteta|isbn=978-953-57369-1-2}}</ref> [[Papa Grigore I cel Mare]] i-a scris în iulie [[600]] arhiepiscopului Salonei, Maxim, în care își exprimă îngrijorarea cu privire la sosirea [[sclavini|slavilor]] („de Sclavorum gente quae vobis valde imminet et affligor vehementer et conturbor”).<ref>{{Citat carte|nume=Vlasto|prenume=Alexis P.|legătură-autor=Alexis P. Vlasto|an=1970|titlu=The Entry of the Slavs into Christendom: An Introduction to the Medieval History of the Slavs|locul-publicării=Cambridge|editură=Cambridge University Press|isbn=9780521074599|url=https://books.google.com/books?id=fpVOAAAAIAAJ|pagină=187}}</ref><ref>Željko Rapanić; (2013) "[https://hrcak.srce.hr/index.php?show=clanak&id_clanak_jezik=241899 O početcima i nastajanju Dubrovnika]" (The origin and formation of Dubrovnik) p. 94; Starohrvatska prosvjeta, Vol. III No. 40</ref> Conform manualului ''[[De Administrando Imperio]]'' al lui [[Constantin al VII-lea Porfirogenet]] (secolul al X-lea) și a ''Historia Salonitana'' de [[Toma Arhidiaconul]] (secolul al XIII-lea), Salona a fost în mare parte distrusă în invaziile [[Avari|avarilor]] și [[invazia slavă a Peninsulei Balcanice|slavilor]] din secolul al VII-lea (mai precis a [[croați albi|croaților albi]] după Toma Arhidiaconul care i-a identificat și cu goții și slavii).<ref name="Filipec" /> În capitolele 29 și 30 ale ''De Administrando Imperio'' despre istoria Dalmației și căderea Salonei, termenii avari și slavi au fost folosiți în mod interschimbabil, dar, cel mai probabil, în general se refereau la slavi.<ref name="Rapanic">{{Citat revistă|nume=Rapanić|prenume=Željko|dată=2006|titlu=Propast Salone|url=https://hrcak.srce.hr/clanak/327581|journal=Starohrvatska prosvjeta|volum=III|număr=43|pagini=96–97, 116–118|place=Split|publisher=Muzej hrvatskih arheoloških spomenika Stjepana Gunjače b.b.}}</ref> Orașul a fost cucerit prin înșelăciune când avari-slavii, învingând anterior la Dunăre sau Sava (posibil și lângă [[Râul Cetina|Cetina]]),<ref name="Rapanic" /><ref name="Filipec" /> o armată romană trimisă de la Salona/Klis, deghizați au trecut castrul de frontieră de la Klis și i-au alungat pe romani din oraș. Când orașul a ajuns în stăpânirea slavilor, aceștia „s-au așezat și după aceea au început treptat să facă raiduri de prădare și i-au distrus pe [[Roman (cetățean)|romanii]] care locuiau în câmpie și în zonele mai înalte și au luat în stăpânire pământurile lor”.<ref name="Moravcsik">{{Citat carte|nume-editor=Moravcsik|prenume-editor=Gyula|link-editor=Gyula Moravcsik|nume=Constantine Porphyregonitus|legătură-autor=Constantine VII|alții={{Ill-wd|Q959988|3=R.J.H. Jenkins}} transl.|an=1967|anoriginal=1949|ediție=2nd revised|editură=[[Dumbarton Oaks]] Center for Byzantine Studies|titlu=De Administrando Imperio|url=https://books.google.com/books?id=_11oAAAAMAAJ|locul-publicării=Washington D.C.|isbn=9780884020219|pagini=123–125, 141}}</ref> Refugiații din Salona s-au stabilit în alte orașe de coastă și insulare ([[Kotor|Decatera]], [[Dubrovnik|Ragusa]], [[Split|Spalato]], [[Trogir|Tetrangou]] [[Krk|Vekl]]<nowiki/>rin, [[Zadar|Diadora]], {{Ill-wd|Q13277|3=Arbe}}, [[Krk|Vekla]] și [[Osor, Croația|Opara]]) și în interiorul Palatului lui Dioclețian.<ref name="Moravcsik" /><ref name="Dvornik">{{Citat carte|nume-editor=Jenkins|prenume-editor=Romilly|link-editor=Romilly Jenkins|nume=[[Francis Dvornik]]|nume2={{Ill-wd|Q959988|3=Romilly Jenkins}}|nume3={{Ill-wd|Q501880|3=Bernard Lewis}}|nume4={{Ill-wd|Q1179170|3=Gyula Moravcsik}}|nume5={{Ill-wd|Q3565495|3=Dimitri Obolensky}}|nume6=[[Steven Runciman]]|ref={{harvid|Dvornik|1962}}|an=1962|editură=[[Continuum International Publishing Group|The Athlone Press]], [[University of London]]|titlu=De Administrando Imperio: Volume II Commentary|url=https://archive.org/details/dli.ernet.168258|locul-publicării=London|isbn=9780884020219|pagini=107, 111–112, 114}}</ref> Data exactă a distrugerii și căderii orașului este incertă. [[Papa Ioan al IV-lea]] l-a trimis pe starețul Martin (posibil viitorul [[Papa Martin I|Papă Martin I]])<ref>{{Citat revistă|nume=Škunca|prenume=Stanko Josip|dată=5 September 2006|titlu=Papa Ivan IV. Zadranin i misija opata Martina 641. godine|url=http://hrcak.srce.hr/index.php?show=clanak&id_clanak_jezik=18281&lang=en|journal=Radovi|număr=48|pagini=187–198|place=Zadar|publisher={{Ill-wd|Q1264085|3=HAZU}}}}</ref> în Dalmația în [[641]] pentru a răscumpăra prizonierii, ceea ce a dus la interpretarea că Salona trebuie să fi fost distrusă deja înainte de această dată.<ref name="Marovic">{{Citat revistă|nume=Marović|prenume=Ivan|dată=2006|titlu=Reflexions about the Year of the Destruction of Salona|url=https://hrcak.srce.hr/clanak/12641|journal=Vjesnik za arheologiju i povijest dalmatinsku|volum=99|număr=1|pagini=253–273|place=Split|publisher=Arheološki muzej Split}}</ref> Deoarece despre refugiații din Salona Toma Arhidiaconul spune că au fondat [[Ragusa]] în jurul anului [[625]], aceasta înseamnă că Salona a fost distrusă în jurul anului 625 sau înainte.<ref name="Marovic" /> În cercetările istorice, căderea a fost în mod tradițional datată în anul [[614]],<ref name="Marovic" /><ref name="Dvornik"/> deși opiniile cercetătorilor au variat între [[608]] și [[639]].<ref name="Marovic" /> Ultima inscripție datată, care reflectă existența vieții în oraș, în ruine, este datată la 12 mai [[612]].<ref name="Marovic" /><ref name="Dvornik" /> Cu toate acestea, în [[anii 1970]] au fost găsite mai multe monede, dintre care câteva erau ale lui [[Heraclius I|Heraclius]] I și cele mai noi au fost bătute în 630/631. Este interpretat ca o dovadă că orașul a ajuns să fie mai degrabă abandonat în mod constant după 614 și probabil distrus în 639.<ref name="Marovic" /> Alte săpături arheologice arată probabil că un grup mic de oameni a continuat să trăiască alături de noii veniți până la mijlocul secolului al VII-lea, când a fost abandonat.<ref name="Marovic" /> {{Ill-wd|Q12760058|3=Tibor Živković}} a susținut că atacul a avut loc la începutul anilor 630 și orașul roman a fost abandonat după aceea.<ref>{{Citat carte|nume=Živković|prenume=Tibor|legătură-autor=Tibor Živković|titlu=De conversione Croatorum et Serborum: A Lost Source|an=2012|locul-publicării=Belgrade|editură=The Institute of History|url=https://www.academia.edu/1231887}}</ref> Noua populație slavă s-a stabilit în afara ruinelor, la est, lângă râul Jadro, unde se găsesc morminte croate vechi. În secolele al X-lea și al XI-lea, regii croați au fondat și reconstruit trei biserici, dintre care una a fost folosită ca [[mausoleu]] regal (cu [[Sarcofag|sarcofagul]] descoperit al reginei croate [[Elena din Zadar|Elena de Zadar]]); în altul, [[Demetrius Zvonimir al Croației|Demetrius Zvonimir]] a fost încoronat rege al Croației.<ref>{{Citation|title=Solin|url=https://www.enciklopedija.hr/Natuknica.aspx?ID=57070|year=2021|periodical={{Ill-wd|Q1789619|3=Croatian Encyclopaedia}}|language=sh}}</ref> Informațiile confirmate arheologic se găsesc în ''Historia Salonitana''.<ref>{{Citat carte|nume=Matijević Sokol|prenume=Mirjana|dată=2020|titlu=Studia mediaevalia selecta. Rasprave i prinosi iz hrvatske srednjovjekovne povijesti|url=https://www.hrstud.unizg.hr/_download/repository/STUDIA_MEDIAEVALIA_SELECTA%287%29.pdf|limbă=hr|locul-publicării=Zagreb|editură=Filozofski fakultet Sveučilišta u Zagrebu, FF-press|pagină=17, 137, 166, 282|isbn=978-953-175-644-0}}</ref> == Arhitectură == Au fost excavate diferite structuri ale orașului. === Manastirina === [[Fișier:Manastirine_3.jpg|miniatura| Rămășițe ale bazilicii și cimitirului în afara orașului.]] Acestea sunt rămășițele bazilicii și ale cimitirului din afara orașului. Cele mai timpurii părți ale complexului datează din secolul al II-lea î.Hr. Episcopul și martirul {{Ill-wd|Q387986|3=Domnio}} a fost înmormântat aici după ce a fost executat în arena amfiteatrului în anul 304 d.Hr.<ref name="guide"/> La sfârșitul secolului al IV-lea, complexul a fost parțial distrus în timpul incursiunilor germane, iar la mijlocul secolului al V-lea, deasupra ruinelor a fost construită o [[bazilică]] cu trei [[Navă (arhitectură)|nave]]. Multe sarcofage pot fi găsite aici. Pe la începutul secolului al VII-lea, cimitirul a fost jefuit și parțial distrus.<ref name="guide"/> Cimitirul prezintă o trăsătură a cimitirelor creștine din acea vreme - aceea de a avea decedați îngropați cât mai aproape de [[martir]] sau Ad sanctos.<ref name="guide"/> === Tusculum === [[Fișier:HR-Salona-Tusculum.jpg|miniatura| Tusculum]] Fragmente arhitecturale și ornamentale, inscripții cu capiteluri și coloane din zonă au fost înlocuite într-o clădire construită în 1898. A fost restaurată în 2008.<ref name="guide"/> === Zidurile orașului === [[Fișier:City_wall_3.jpg|miniatura| Zid al orașului]] Construcția zidurilor orașului Salonitan a durat câteva secole. Cea mai veche parte a orașului a fost înconjurată de ziduri încă din [[secolul al II-lea î.Hr.]] În timpul [[Pax Romana]], orașul s-a extins atât spre est cât și spre vest.<ref name="guide"/> În timpul împăratului [[Marc Aureliu]] în jurul anului [[170]] d.Hr., sub amenințarea constantă a triburilor germanice, suburbiile de est și vest au fost înconjurate cu ziduri, care au fost fortificate cu cel puțin 90 de turnuri. Unele părți ale clădirilor existente au fost utilizate în extinderile de la pereți, făcându-le astfel părți integrale. Circumferința totală a formei eliptice a pereților a fost de aproximativ 4 km, cu lățimea variabilă de la 1,9 la 2,5 metri.<ref name="guide"/> În timpul domniei împăratului [[Teodosiu al II-lea]], la începutul secolului al V-lea, toate turnurile au fost reconstruite, așa cum demonstrează o inscripție de pe ziduri.<ref name="guide"/> Mai mult, în prima jumătate a secolului al VI-lea, la unele turnuri cu formă pătrată au fost adăugate terminații cu formă triunghiulară pentru a îmbunătăți sistemul de securitate și apărare al orașului. Astfel de exemple sunt vizibile astăzi în partea de nord a Urbs orientalis.<ref name="guide"/> === Centrul episcopal === Centrul orașului Salona din perioada creștină se află în partea de nord-vest a orașului de est. Aici se află un centru episcopal cu bazilici gemene ca lungime, un baptisteriu și Palatul Episcopal care a fost construit în secolul al V-lea d.Hr.<ref name="guide"/> Aceasta bazilică este cea mai mare din întreagă zonă a Dalmatiei. Cea mai bine conservată parte a celei mai vechi părți a orașului (Urbs vetus) este zidul de est și Porta Caesarea cu două turnuri octogonale și trei pasaje; unul pentru circulația cu căruțe și două pentru pietoni de fiecare parte a pasajului mai lat. Pasajul central era probabil echipat cu o grilă mobilă, așa cum este indicat de canelurile de pe stâlpii laterali.<ref name="guide"/> === Apeduct === [[Fișier:Aqueduct_of_Salona.JPG|miniatura| Apeductul Salonei]] Împăratul Augustus a construit un [[apeduct]] pentru a alimenta orașul cu apă din [[râu]]l [[Jadro]]. Acesta a avut o lungime de 3,85 km, iar partea cel mai bine conservată este la nord de centrul episcopal. Calculele arată că apeductul ar fi putut furniza suficientă apă pentru aproximativ 40.000 de oameni.<ref name="guide"/> === Terme === [[Fișier:Salona_-_baths.jpg|miniatura| Terme]] [[Terme|Termele]] erau clădiri tipice civilizației romane și o parte indispensabilă a vieții urbane romane. Cu toate că orașul Salona avea mai multe băi, cele mai bine conservate și mai mari sunt cele din partea de est a orașului numite Marile Terme, construite în secolul II sau începutul secolului al III-lea d.Hr. Această clădire este dreptunghiulară, cu trei [[abside]] dispuse simetric în nord și una în vest. La nord se afla o cameră spațioasă alungită alăturată, care găzduia un bazin semicircular, piscina, plină cu apă rece, așa-zisul ''{{Ill-wd|Q1142866|3=Frigidarium}}''. În stânga erau două camere, cu bănci pentru șezut și deschideri în perete pentru haine. Camera de la vest era folosită și ca sală de masaj, ''unctorium''.<ref name="guide"/> Camera care se termină cu o absidă a servit atât ca loc de odihnă, cât și ca sală de exerciții. În dreapta erau băile fierbinți și sauna: ''{{Ill-wd|Q1026403|3=Caldarium}}, {{Ill-wd|Q601970|3=Tepidarium}}'' și [[Sudatoriu|''sudatorium'']].<ref name="guide"/> === Podul celor cinci arcade === [[Fișier:Bridge_of_Five_Arches.jpg|miniatura| Podul cu cinci arcade]] În suburbia de est a Salonei, cinci arcade se întindeau pe partea cea mai vestică a râului Jadro. Podul era o prelungire a drumului [[Decumanus|Decumanus Maximus]], care se ramifica în alte două drumuri, dintre care unul ducea spre nord-est la poarta ''Porta Andetria'', în timp ce celălalt ducea peste pod către Epetium, orașul de astăzi {{Ill-wd|Q1280557|3=Stobreč}}.<ref name="guide"/> === Porta Caesarea === ''Porta Caesarea'' este o poartă bine conservată, cu două turnuri octogonale și trei pasaje, unul pentru traficul de căruțe și două pasaje pentru pietoni de fiecare parte a pasajului mai larg. Pasajul central era probabil echipat cu o grilă mobilă, așa cum este indicat de canelurile de pe stâlpii laterali. Porta Caesarea a fost construită folosind pietre mari obișnuite, în primul rând în scopuri de fortificare. După ce a avut loc expansiunea estică și vestică, poarta și-a pierdut scopul principal și a devenit o componentă transportare a construcției apeductului. Conform reconstrucției lui Kähler, poarta avea două etaje, dintre care cel de sus era foarte elaborat decorat cu semicoloane, [[capitel]]uri [[Ordinul compozit|compozite]] și deschideri pentru ferestre. În interiorul porții, se găsea o curte mică cu scop defensive.<ref name="guide"/> === Pretoriu === La sud-est de Porta Caesarea, a fost descoperită o vilă luxoasă, care era probabil palatul guvernatorului roman al Dalmației. Mai multe mozaicuri care înfățișează figuri mitologice precum [[Apollo]] [[Orpheus]] și [[Triton (mitologie)|Triton]] au fost mutate la muzeul arheologic din Split.<ref name="guide"/> === Forum === Centrul vieții publice a orașului se afla în partea de sud-est a orașului vechi. Acesta avea o mărime de 45 x 70 metri. După [[secolul al IV-lea]] d.Hr., pe măsură ce orașul a devenit tot mai creștin, forumul a început să-și piardă rolul de centru al orașului.<ref name="guide"/> === Teatru === Un teatru de 65 x 58 metri mărime a fost construit în secolul I d.Hr.<ref name="guide"/> === Templu === La sud de teatru, se găsește un templu care a fost dedicat fie lui [[Dionis]], fie lui [[Liber Pater]].<ref name="guide"/> === Kapljuč === Aceste ruine sunt rămășițele celei mai vechi bazilici din cimitir.<ref>[http://solin-info.com/en/znamenitosti/znamenitosti/kapljuc Kapljuč], solin-info.com</ref> A fost construită la mijlocul secolului al IV-lea deasupra mormintelor a patru [[Garda Pretoriană|gărzi pretoriene]] care au fost executate în arenă în timpul [[Persecuția creștinilor sub Dioclețian|persecuției creștinilor de către Dioclețian]].<ref name="guide"/> === Amfiteatru === [[Fișier:Amphitheater_in_Salona.jpg|miniatura| Amfiteatrul din Salona]] În cel mai vestic punct al Salonei, în a doua jumătate a secolului al II-lea d.Hr., sub influența stilului arhitectural [[Dinastia Flaviilor|flavian]], a fost ridicată o clădire monumentală. Prezența unui amfiteatru roman indică faptul că luptele de [[gladiator]]i au avut loc în orașul Salona până în secolul al V-lea, când au fost în cele din urmă interzise. Clădirea era de formă elipsoidală, cu trei etaje pe latura de sud și un etaj pe latura de nord, așezate convenabil pe un deal natural. În ciuda dimensiunilor sale relativ mici (de 125 - 100 m exteriorul și 65 - 40 m arena), în amfiteatrul din Salona ar fi putut încăpea cca. 15.000 - 18.000 de spectatori. Locul spectatorilor (''auditorium'') a fost împărțit în trei niveluri, cele două inferioare erau cu scaune și cel superior era pentru spectatorii care stăteau în picioare. Pe vremea lui Dioclețian, nivelul superior era acoperit cu un [[pridvor]]. Prin stâlpi atașați de partea exterioară a clădirii, întreaga arena putea fi acoperită cu pânză, ceea ce oferea protecție față de soare și de ploaie. Pe partea de sud se afla o construcție în formă de cutie pentru guvernatorul provinciei și vizavi de acesta se aflau locuri de onoare pentru magistrații orașului. În centrul arenei, o deschidere ducea într-un coridor subteran al cărui scop era aruncarea cadavrelor gladiatorilor morți în lupte. Pe partea de sud a amfiteatrului, sub ''auditorium'', erau două camere boltite în care gladiatorii o venerau pe [[Nemesis]], zeița răzbunării și a destinului. În timpul persecuțiilor lui Dioclețian asupra creștinilor, amfiteatrul a fost folosit ca loc de execuții.<ref name="guide"/> S-au păstrat doar părți din sub-structurile acestei clădiri monumentale, precum și câteva fragmente de decor arhitectural și sculptură în piatră. Amfiteatrul a fost cel mai grav avariat în timpul [[Imperiul Otoman|războaielor împotriva turcilor]] din secolul al XVII-lea, când venețienii l-au demolat din motive strategice.<ref name="guide"/> === Marusinac === În acest complex de morminte se află și martirul Anastasios aruncat în apele golfului cu o piatră la gât în anul 304 d.Hr. Mausoleul a fost construit la începutul secolului al IV-lea. În secolele al V-lea și al VI-lea, aici au fost înmormântați alți episcopi și preoți.<ref name="guide"/><ref>[http://solin-info.com/en/znamenitosti/znamenitosti/marusinac ''Marusinac''], solin-info.com</ref> === Gradina === Gradina este un fort medieval sub forma unui deal construit pe zidurile estice de către turcii otomani după cucerirea cetății [[Comuna Klis, Split-Dalmația|Klis]].<ref name="guide"/> === Necropolele orașului === [[Fișier:Roman_Sarcophagus_at_Salona3.jpg|miniatura| Sarcofag roman de la Salona]] Îngroparea morților în interiorul orașului era împotriva [[Listă de legi romane|legii romane]], așa că romanii își îngropau morții pe drumurile care duceau în afara orașului.<ref name="guide"/> ==Note== <references /> == Lectură suplimentară == * {{Citation|last=R. Lambert Playfair|title=Handbook to the Mediterranean|date=1892|chapter=Salona|chapter-url=https://archive.org/stream/handbooktomedit01firgoog#page/n41/mode/2up|edition=3rd|place=London|publisher=J. Murray|ol=16538259M|author-link=Lambert Playfair}} * {{Citation|last=Arthur L. Frothingham|title=Roman Cities in Italy and Dalmatia|date=1910|chapter=Salona|chapter-url=https://archive.org/stream/romancitiesinita00frotuoft#page/266/mode/2up|place=New York|publisher=Sturgis & Walton Company|ol=7027058M}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Orașe romane]] [[Categorie:Situri arheologice din Croația]] [[Categorie:Dalmația]] [[Categorie:Iliria]] [[Categorie:Orașe antice]] 2jspqe3u932lwrddfgm3j3tj7qu6wwl 0 2987840 17025098 16895326 2025-06-11T10:12:07Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025098 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | imagine = Elaine Thompson-Herah (JAM) 2019.jpg | descriere = Elaine Thompson-Herah în 2019 | coach = Stephen Francis<ref>[http://radiojamaicanewsonline.com/sports/thompson-to-attempt-sprint-double-in-rio Thompson to attempt sprint double in Rio], RJR News, 25 mai 2016</ref> }} '''Elaine Thompson-Herah''' (născută ''Thompson''; {{date biografice}}) este o [[Atletism|atletă]] [[jamaica]]nă, specializată în probele de sprint. == Carieră == Ea a câștigat medalia de argint la 200 m și aurul la 4x400 m la [[Campionatul Mondial de Atletism din 2015|Campionatul Mondial din 2015]].<ref>[https://worldathletics.org/news/report/beijing-2015-women-4x100m-final Report: women’s 4x100m final – IAAF World Championships, Beijing 2015] (în engleză), Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism, 29 august 2015</ref> Anul următor a obținut locul trei la 60 m la [[Campionatul Mondial de Atletism în sală din 2016|Campionatul Mondial în sală]].<ref>[https://iamajamaican.net/sports/2016/03/elaine-thompson-bronze-in-womens-60m/ Elaine Thompson Wins Bronze In Women’s 60m At World Indoor Championships] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20230428211000/https://iamajamaican.net/sports/2016/03/elaine-thompson-bronze-in-womens-60m/ |date=2023-04-28 }} (în engleză), I am a Jamaican, 20 martie 2016</ref> La [[Jocurile Olimpice de vară din 2016|Jocurile Olimpice]] de la [[Rio de Janeiro]] a cucerit medalia de aur atât la 100 m cât și la 200 m și argintul la 4x100 m.<ref>[https://www.nytimes.com/2016/08/20/sports/olympics/women-4x100-relay-usa-results-jamaica.html U.S. Women Go From Gaffe to Gold in 4x100 Relay] (în engleză), The New York Times, 19 august 2016</ref> În anii următori, atleta a avut probleme diferite la nivelul tendonului lui Ahile.<ref>[https://www.reuters.com/article/us-athletics-diamond-london-idUSKBN19U0R6 Thompson wins London 100m in trainers] (în engleză), Reuters, 9 iulie 2017</ref><ref>[https://www.runnerspace.com/gprofile.php?mgroup_id=44531&do=news&news_id=559600 ELAINE THOMPSON STILL DEALING WITH ACHILLES INJURY AS SHE PREPARES FOR 2019 OUTDOOR SEASON] (în engleză), Runnerspace, 28 ianuarie 2019</ref><ref>[https://olympics.com/en/news/exclusive-elaine-thompson-herah-disappointment-makes-you-better-and-stronger Exclusive! Elaine Thompson-Herah: "Disappointment makes you better and stronger"] (în engleză), Comitetul Olimpic Internațional, 21 septembrie 2020</ref> În anul 2021 jamaicana a revenit în forță. La [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] de la [[Tokio]] a devenit triplă campioană olimpică, câștigând cursele de 100 m, 200 m și ștafetă 4x100 m.<ref name=eurosport2021>[https://www.eurosport.ro/atletism/china-diamond-league/2021/performanta-impresionanta-pentru-campioana-olimpica-de-la-tokyo-e-a-doua-cea-mai-rapida-femeie-din-i_sto8500865/story.shtml PERFORMANȚĂ IMPRESIONANTĂ PENTRU CAMPIOANA OLIMPICĂ DE LA TOKYO], Eurosport, 22 august 2021</ref> Trei săptămâni mai târziu a stabilit un nou record național la 100 m cu timpul de 10,54 s, fiind al doilea cel mai bun rezulat din toate timpurile ([[Florence Griffith-Joyner]] a alergat 10,49 s în 1988).<ref name=eurosport2021/> La [[Campionatul Mondial de Atletism din 2022|Campionatul Mondial din 2022]] Elaine Thompson-Herah a obținut medalia de bronz la 100 m și medalia de argint la 4x100 m.<ref>[https://www.jamaicaobserver.com/sports/thompson-herah-reflects-on-good-outing-in-eugene/ Thompson-Herah reflects on 'good' outing in Eugene] (în engleză), Jamaica Observer, 25 iulie 2022</ref> <gallery> Elaine Thompson 2016 Summer Olympics(2).jpg|La JO din 2016 Elaine Thompson at the Brussels Memorial Van Damme in 2017.jpg|În 2017 </gallery> ==Realizări== {| {{AchievementTable|Event=yes|width=yes}} |- |rowspan=2|2015 |rowspan=2|[[Campionatul Mondial de Atletism din 2015|Campionatul Mondial]] |rowspan=2|[[Beijing]], [[Republica Populară Chineză|China]] |bgcolor=silver|2 |200 m |21,66 |- |bgcolor=gold|1 |4 × 100 m |41,07 |- |rowspan=4|2016 |[[Campionatul Mondial de Atletism în sală din 2016|Campionatul Mondial în sală]] |[[Portland, Oregon|Portland]], [[Statele Unite]] |style="background:#c96;"|3 |60 m |7,06 |- |rowspan =3|[[Jocurile Olimpice de vară din 2016|Jocurile Olimpice]] |rowspan =3|[[Rio de Janeiro]], [[Brazilia]] |bgcolor=gold|1 |100 m |[[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - 100 m (feminin)|10,71]] |- |bgcolor=gold|1 |200 m |[[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - 200 m (feminin)|21,78]] |- |bgcolor=silver|2 |4 × 100&nbsp;m |[[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2016 - 4x100 m (feminin)|41,36]] |- |rowspan=2|2017 |Ștafetele Mondiale |[[Nassau, Bahamas|Nassau]], [[Bahamas]] |bgcolor=gold|1 |4 × 200&nbsp;m |1:29,04 |- |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2017|Campionatul Mondial]] |[[Londra]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Marea Britanie]] |5 |100 m |10,98 |- |2018 |[[Campionatul Mondial de Atletism în sală din 2018|Campionatul Mondial în sală]] |[[Birmingham]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Marea Britanie]] |4 |60 m |7,08 |- |rowspan=3|2019 |Ștafetele Mondiale |[[Yokohama]], [[Japonia]] |bgcolor=cc9966|3 |4 × 200&nbsp;m |1:33,21 |- |rowspan=2|[[Campionatul Mondial de Atletism din 2019|Campionatul Mondial]] |rowspan=2|[[Doha]], [[Qatar]] |4 |100 m |10,93 |- |24 |200 m |22,61 |- |rowspan=3|2021 |rowspan=3|[[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] |rowspan=3|[[Tokio]], [[Japonia]] |bgcolor=gold|1 |100 m |[[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - 100 m (feminin)|10,61]] |- |bgcolor=gold|1 |200 m |[[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - 200 m (feminin)|21,53]] |- |bgcolor=gold|1 |4 × 100&nbsp;m |[[Atletism la Jocurile Olimpice de vară din 2020 - 4x100 m (feminin)|41,02]] |- |rowspan=3|2022 |rowspan=3|[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022|Campionatul Mondial]] |rowspan=3|[[Eugene, Oregon|Eugene]], [[Statele Unite]] |bgcolor=cc9966|3 |100 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 100 m (feminin)|10,81]] |- |7 |200 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 200 m (feminin)|22,39]] |- |bgcolor=silver|2 |4 x 100 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2022 - 4x100 m (feminin)|41,18]] |- |2023 |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2023|Campionatul Mondial]] |[[Budapesta]], [[Ungaria]] |bgcolor=silver|2 |4 x 100 m |[[Campionatul Mondial de Atletism din 2023 - 4x100 m (feminin)|41,70]]{{refn|group=n|name=schimb|Atleta a participat doar la calificări, dar a primit o medalie.}} |} {{reflist|group=n}} ==Recorduri personale== {| class="wikitable" |] |- ! Probă !! Performanță !! Dată !! Locație |- | 100 m || align=center | 10,54 s || align=right | 21 august 2021 {{abbr|RN|Record național}} || [[Eugene, Oregon|Eugene]] |- | 200 m || align=center | 21,53 s || align=right | 3 august 2021 || [[Tokio]] |- | 4x100 m || align=center | 41,02 s || align=right | 6 august 2021 {{abbr|RN|Record național}} || [[Tokio]] |- | 60 m în sală || align=center | 6,98 s || align=right | 18 februarie 2017 || [[Birmingham]] |} == Note == <references /> ==Legături externe== {{commonscat-inline}} * {{IAAF}} * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://athleticspodium.com/athlete/32594/elaine-thompson Elaine Thompson-Herah] la athleticspodium.com {{NaviBlock |Campioane olimpice la 100 m alergare |Campioane olimpice la 200 m alergare |Campioane olimpice la ștafetă 4 x 100 m |Campioane mondiale la ștafetă 4 x 100 m }} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Thompson-Herah, Elaine}} [[Categorie:Nașteri în 1992]] [[Categorie:Nașteri pe 28 iunie]] [[Categorie:Atleți jamaicani]] [[Categorie:Alergători‎]] [[Categorie:Atleți la Jocurile Olimpice de vară din 2016]] [[Categorie:Atleți la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Jamaicani în viață]] [[Categorie:Sportivi în viață]] 20p64ktq7oly9iro6db4lpatscc7h1c 3 2995277 17024564 15713974 2025-06-10T21:34:06Z Gikü 39098 Avertizare: Pagina de utilizator. ([[WP:TW|TW]]) 17024564 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Deea State}} -- Comunitatea utilizatorilor 29 mai 2023 14:33 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Deea State|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:Pagina_mea/teste|pagina personală de teste]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:34 (EEST) 56vxsiregdin0wja3utt67q0um6bfi4 0 3003851 17024963 16799625 2025-06-11T07:32:20Z MalusDacusEgo 680784 17024963 wikitext text/x-wiki {{Fascism bară laterală}} {{Istoria Italiei}} '''Fascismul italian''' ({{lang-it|fascismo italiano}}), cunoscut cu sub numele de '''fascism clasic''' sau pur și simplu '''fascism''', este ideologia [[fascism|fascistă]] originală dezvoltată în Italia de {{Ill-wd|Q312295|3=Giovanni Gentile}} și [[Benito Mussolini]]. [[Ideologie| Ideologia]] este asociată cu două partide politice conduse de Benito Mussolini: [[Partidul Național Fascist]] (PNF), care a condus [[Regatul Italiei (1861-1946)|Regatul Italiei]] din 1922 până în 1943, și [[Partidul Republican Fascist]] (PFR), care a condus [[Republica Socială Italiană]] din 1943 până în 1945. Fascismul italian este, de asemenea, asociat cu [[Mișcarea Socială Italiană]] (MSI) postbelică și cu mișcările italiene ulterioare de [[neofascism]]. Fascismul italian își avea rădăcinile în [[ultranaționalism]]ul, [[naționalism italian|naționalismul]], [[național-sindicalism|național-sindicalismul]], [[naționalism revoluționar| naționalismul revoluționar]] italiene și în dorința de restabilire și extindere a [[iredentism italian|teritoriilor italiene]] pe care fasciștii italieni le considerau necesare pentru ca o națiune să își afirme superioritatea și puterea și să evite să intre în declin și să dispară<ref name="autogenerated1922">{{citat carte | nume= Kallis | prenume= Aristotle A. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascist ideology: territory and expansionism in Italy and Germany, 1922–1945 | trans_title = Ideologia fascistă: teritoriu și expansionism în Italia și Germania, 1922-1945 |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/fascistideologyt0000kall| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2000 | lună= | editură= Routledge | loc= London; New York | limbă= en| isbn= 9780415216128| oclc= | doi= | id= | pagini= 296| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|41}}. Fasciștii italieni au susținut, de asemenea, că Italia modernă era succesoarea [[Roma antică|Romei Antice]] și a moștenirii acesteia și au susținut din punct de vedere istoric crearea unui [[Imperiul colonial italian|Imperiu Italian]] care să ofere ''{{Ill-wd|Q7574161|3=spațiu vital}}'' pentru coloniștii italieni și pentru stabilirea controlului asupra [[Marea Mediterană|Mării Mediterane]] <ref name="autogenerated1922"/>{{RP|50}}. Fascismul italian a promovat un [[sistem economic]] [[Corporatism|corporatist]], în care organizațiile angajatorilor și [[sindicat|sindicatele]] de angajați sunt legate între ele în asociații ca să reprezinte în mod colectiv producătorii economici ai națiunii și pentru să colaboreze cu statul la stabilirea politicii economice naționale<ref name="massaschussetts1"> {{citat carte | nume= Vincent | prenume= Andrew | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Modern Political Ideologies | trans_title = Ideologii politice moderne |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/modernpoliticali02edvinc | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= 3| series = | dată= | an=2009 | lună= | editură= Blackwell Publishers | loc= Malden, Massaschussetts; Oxford, England | limbă= en| isbn=978-1405154956 | oclc= | doi= | id= | pagini=400| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|160}}. Acest sistem economic intenționa să rezolve [[Luptă de clasă|conflictele între clase]] prin [[colaborare între clase|colaborarea între clase]]<ref>{{citat carte | nume= Whittam | prenume= John | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu=Fascist Italy | trans_title =Italia fascistă |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/fascistitaly0000whit/page/160/mode/2up | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1995| lună= | editură= Manchester University Press | loc= Manchester; New York | limbă= en| isbn= 978-0719040047| oclc= | doi= | id= | pagini=192 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|160}}. Fascismul italian se opunea [[liberalism]]ului, în special [[Liberalism clasic|a liberalismului clasic]], pe care liderii fasciști îl denunțau ca fiind „dezastrul individualismului”<ref> {{citat web | url= | titlu= The Economic Leadership Secrets of Benito Mussolini | trans-title = Secretele conducerii economice ale lui Benito Mussolini |nume= Powell | prenume= Jim | autor= | coautori= | lucrare= | dată= 22 februarie 2012| format= | doi= | issn = | datăaccesare = | publisher= Forbes | limbă= en| website = |citat=|dead-url= |archiveurl = |archivedate=|translator-last = |translator-first= }}</ref><ref name="Eugen Weber 1972. p. 791"> {{citat carte | nume= Weber | prenume= Eugen | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Western Tradition: From the Renaissance to the present | trans_title = Tradiția occidentală: De la Renaștere până în prezent |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/westerntradition00webe | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1972 | lună= | editură= Heath | loc= | limbă=en | isbn= 978-0669811414| oclc= | doi= | id= | pagini=768 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} </ref>{{RP|719}}. Fascismul s-a opus [[socialism]]ului din cauza opoziției frecvente a acestuia din urmă față de naționalism<ref> {{citat carte | nume= Pugliese | prenume= Stanislao G. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascism, anti-fascism, and the resistance in Italy: 1919 to the present | trans_title = Fascism, antifascism și rezistență în Italia: din 1919 până în prezent |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://books.google.at/books?id=sDyqHO2LVosC&pg=PA25&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=2#v=onepage&q&f=false | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2004 | lună= | editură= Rowman & Littlefield Publishers | loc= Oxford | limbă= en| isbn=978-0742531222 | oclc= | doi= | id= | pagini=320 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first=}}</ref>{{RP|43–44}}, dar s-a opus și conservatorismului reacționar dezvoltat de {{Ill-wd|Q309854|3=Joseph de Maistre}}.<ref name="Payne 1996 215"> {{citat carte | nume= Payne | prenume= Stanley G. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= A History of Fascism, 1914–45| trans_title = O istorie a fascismului. 1914-1945 |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/historyoffascism00payn/page/n635/mode/2up| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1995 | lună= | editură= University of Wisconsin Press | loc= Madison | limbă= en| isbn= 978-0299148744| oclc= | doi= | id= | pagini=592 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|214}}. Acesta credea că succesul naționalismului italian necesita respect pentru [[tradiție]] și un sentiment clar al unui trecut comun în rândul [[italieni |poporului italian]], alături de un angajament pentru o Italie modernizată<ref name="lazzaro2005"> {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor1= Claudia Lazzaro |editor2= Roger J. Crum | alții= | titlu= Donatello among the Blackshirts: History and Modernity in the Visual Culture of Fascist Italy | trans_title = Donatello printre cămășile negre: Istorie și modernitate în cultura vizuală a Italiei fasciste |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://www.academia.edu/12398322/_Forging_a_Visible_Fascist_Nation_Strategies_for_Fusing_Past_and_Present_in_Donatello_Among_the_Blackshirts_History_and_Modernity_in_the_Visual_Culture_of_Fascist_Italy_ed_Claudia_Lazzaro_and_Roger_J_Crum_Ithaca_Cornell_University_Press_2005_13_31| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2005| lună= | editură= Cornell University Press | loc= Ithaca, NY | limbă= en| isbn= 978-0801489211| oclc= | doi= | id= | pagini= | capitol= 1. Forging a Visible Fascist Nation: Strategies for Fusing the Past and Present|trans-chapter= Făurirea unei națiuni fasciste vizibile: Strategii de fuziune între trecut și prezent | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|13}}. Inițial, mulți fasciști italieni s-au opus [[nazism]]ului, deoarece fascismul din Italia nu a îmbrățișat [[nordicism]]ul și, la început, nici [[antisemitism]]ul inerent [[nazism |ideologiei naziste]]. Cu toate aceste, au existat fasciști, în special Mussolini însuși, care au susținut [[fascismul italian și rasismul|ideile rasiste]] (în special [[slovofobie|slavofobia]])<ref>{{citat web | url= https://ncgovote.org/it/lascesa-al-potere-di-benito-mussolini-nellitalia-fascista/ | titlu= L’ascesa al potere di Benito Mussolini nell’Italia fascista | trans-title =Ascensiunea lui Benito Mussolini la putere în Italia fascistă |nume= McIntosh | prenume=Matthew A. | autor= | coautori= | lucrare= | dată= 22 mai 2020| format= | doi= | issn = | datăaccesare = | publisher= NCGO blog | limbă= it| website = |citat=|dead-url= |archiveurl = |archivedate=|translator-last = |translator-first=| quote = ''Când vine vorba de o rasă ca slava – inferioară și barbară – nu trebuie să urmăm politica morcovului, ci a bățului. Nu trebuie să ne temem de noi victime... Granița italiană ar trebui să treacă prin Brenner, Monte Nevoso și Alpii Dinarici... Aș spune că putem sacrifica cu ușurință 500.000 de slavi barbari pentru 50.000 de italieni ... '' discurs ținut la, 20 septembrie 1920}}</ref> care au fost consfințite în lege ca politică oficială pe parcursul guvernării fasciste<ref>{{cite journal |last1=Barrera |first1=Giulia |year=2003 |title=Mussolini's colonial race laws and state-settler relations in Africa Orientale Italiana (1935–41) |journal=Journal of Modern Italian Studies |volume=8 |issue=3 |pages=425–443 |doi=10.1080/09585170320000113770|s2cid=145516332 }}</ref>. Pe măsură ce [[Italia fascistă]] și [[Germania nazistă]] se apropiau din punct de vedere politic în a doua jumătate a anilor 1930, legile și politicile italiene au devenit în mod explicit [[antisemitism|antisemite]] din cauza presiunii Germaniei naziste (chiar dacă legile antisemite nu erau aplicate în mod obișnuit în Italia), inclusiv adoptarea [[legile rasiale italiene |legilor rasiste italiene]]<ref>{{cite journal |author1= De Napol, Olindo |year=2012 |title=The origin of the Racist Laws under fascism. A problem of historiography| trans-title = Originea legilor rasiste în fascism. O problemă de istoriografie |journal=Journal of Modern Italian Studies |volume=17 |issue=1 |pages=106–122|language = en| |doi=10.1080/1354571X.2012.628112|s2cid=216113682 }}</ref>. În perioada în care fasciștii au fost la putere, au persecutat și unele minorități lingvistice din Italia<ref>{{citat web | url= https://minorityrights.org/minorities/greek-speakers/ | titlu= Minority Rights Group International – Italy – Greek-speakers | trans-title = Minority Rights Group International - Italia - Vorbitori de limbă greacă |nume= | prenume= | autor= | coautori= | lucrare= | dată= | format= | doi= | issn = | datăaccesare = | publisher= Minority Rights Group| limbă= en| website = |citat=|dead-url= |archiveurl = |archivedate=|translator-last = |translator-first= }}</ref><ref>{{cite book|last1=Jepson|first1=Allan|last2=Clarke|first2=Alan|title=Managing and Developing Communities, Festivals and Events| language = en | trans-title = Gestionarea și dezvoltarea comunităților, festivalurilor și evenimentelor|url=https://books.google.com/books?id=A-wYDAAAQBAJ|publisher=AIAA|date=2015|page=260|isbn=978-1137508539|access-date=13 January 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190114044433/https://books.google.gr/books?id=A-wYDAAAQBAJ&printsec=frontcover|archive-date=14 ianuarie 2019|url-status=live}}</ref>{{RP|137}}. În plus, grecii din [[Dodecanez]] și [[Epir|Epirul de Nord]], care se aflau pe atunci sub ocupație și influență italiană, au fost persecutați<ref>{{cite book|url= https://archive.org/details/diplomatic-documents-relating-to-italy-s/page/4/mode/2up |title=Diplomatic documents relating to Italy's aggression against Greece ; the Greek White Book|trans-title = Documente diplomatice referitoare la agresiunea Italiei împotriva Greciei; Cartea Albă a Greciei|language =en |date=1943|publisher=American Council on Public Affairs|pages=121}}</ref>{{RP|5-8}} == Principalele convingeri == === Naționalismul === [[File:Has seven 1 a.jpg|thumb|[[Benito Mussolini]] și membrii organizației de tineret a [[cămășile negre|cămășilor negre]] în 1935]] Fascismul italian s-a bazeazat pe naționalismul italian și, în special, a cautat să finalizeze ceea ce a considerat ca fiind proiectul incomplet al ''[[Unificarea Italiei|Risorgimento-ului]]'' prin încorporarea ''Italia Irredenta'' (Italia neeliberată) în statul italian<ref name="autogenerated1922"/><ref name="autogenerated3">{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor1= Ball, Terence | editor2= Bellamy, Richard | alții= | titlu= The Cambridge History of Twentieth-Century Political Thought | trans_title = Istoria Cambridge a gândirii politice a secolului al XX-lea |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= | lună= | editură= Cambridge University Press | loc= | limbă= en| isbn= 978-0521691628| oclc= | doi= | id= | pagini=768 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} </ref>{{RP|133}}. [[Partidul Național Fascist]] (PNF), fondat în 1921, a declarat că partidul trebuia să servească drept „o miliție revoluționară pusă în slujba națiunii. El urmează o politică bazată pe trei principii: ordine, disciplină, ierarhie”<ref name="autogenerated3"/>. Fascismul italian a identificat Italia modernă ca moștenitoare a [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]] și a Italiei din timpul [[Renașterea |Renașterii]] și a promovat identitatea culturală a ''[[Romanitas|romanității]]''<ref name="autogenerated3"/>. Fascismul italian a căutat din punct de vedere istoric să făurească un [[Imperiul colonial italian |Imperiu italian]] puternic ca o [[A treia Romă]], identificând Roma antică drept Prima Romă și Italia din epoca Renașterii drept a doua Romă<ref name="autogenerated3"/>. Fascismul italian a încercat să copieze Roma antică, iar Mussolini, în special, a imite liderii romani antici, cum au fost [[Iulius Cezar]] ca model pentru ascensiunea fasciștilor la putere și [[Augustus]] ca model pentru construirea imperiului<ref>{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor1= Claudia Lazzaro |editor2= Roger J. Crum | alții= | titlu= Donatello among the Blackshirts: History and Modernity in the Visual Culture of Fascist Italy | trans_title = Donatello printre cămășile negre: Istorie și modernitate în cultura vizuală a Italiei fasciste |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://www.academia.edu/12398322/_Forging_a_Visible_Fascist_Nation_Strategies_for_Fusing_Past_and_Present_in_Donatello_Among_the_Blackshirts_History_and_Modernity_in_the_Visual_Culture_of_Fascist_Italy_ed_Claudia_Lazzaro_and_Roger_J_Crum_Ithaca_Cornell_University_Press_2005_13_31| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2005| lună= | editură= Cornell University Press | loc= Ithaca, NY | limbă= en| isbn= 978-0801489211| oclc= | doi= | id= | pagini= | capitol= Augustus, Mussolini, and the Parallel Imagery of Empire |trans-chapter= Augustus, Mussolini și imagistica paralelă a imperiului | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|53}}. Fascismul italian a promovat în mod direct [[imperialism]]ul, cum a fost în cadrul ''[[Doctrina fascismului| Doctrinei fascismului]]'' (1932), scrisă de {{Ill-wd|Q312295|3=Giovanni Gentile}} în numele lui Mussolini: {{blockquote|Statul fascist este o chemare la putere și la imperiu. Tradiția romană este aici o forță puternică. Potrivit doctrinei fascismului, un imperiu nu este doar un concept teritorial, militar sau comercial, ci și unul spiritual și moral. Ne putem gândi la un imperiu, adică la o națiune, care ghidează direct sau indirect alte națiuni, fără a fi nevoie să cucerească un singur kilometru pătrat de teritoriu.|Benito Mussolini and Giovanni Gentile, ''The Doctrine of Fascism'' (1932)}} ==== Iredentismul și expansiunea teritorială ==== {{further|Spazio vitale|Italia irredenta|Mare Nostrum|Imperiul Italian|Italianizare}} [[File:RegioniIrredenteItalia.jpg|thumb|upright=1.3| Regiuni etnice italiene revendicate în anii 1930: <br/> {{color box|green|border=white}} [[Iredentismul italian în Nisa|Nisa]], [[Iredentismul italian în Elveția|Ticino]] și [[Iredentismul italian în Dalmația|Dalmația]] <br/> {{color box|red|border=white}} [[Iredentismul italian în Malta|Malta]] <br/> {{color box|#7F00FF|border=white}} [[Iredentismul italian în Corsica|Corsica]] <br/> [[Italian irredentism in Savoia|Savoia]] și [[Italieni din Corfu|Corfu]] au fost revendicate mai târziu]] Fascismul a pus accentul pe nevoia de restaurare a tradiției ''[[Risorgimento]]-ului'' lui [[Giuseppe Mazzini|Mazzini]], care a urmat unificării Italiei, despre care fasciștii susțineau că fusese lăsată incompletă și abandonată în Italia din epoca lui [[Giovanni Giolitti|Giolitti]]<ref>{{citat carte | nume= Rizi | prenume= Fabio Fernando | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Benedetto Croce and Italian Fascism | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2003 | lună= | editură= University of Toronto Press | loc= | limbă=en | isbn= 9780802037626| oclc= | doi= | id= | pagini= 352| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|249}}. Fascismul a urmărit încorporarea în Italia a teritoriilor revendicate care erau „neeliberate”. La est de Italia, fasciștii susțineau că [[Dalmația]] era un ținut de cultură italiană ai cărei italieni ([[italieni dalmați]]), inclusiv [[Slavi sudici |slavii de sud]] italienizați, fuseseră alungați din Dalmația și exilați în Italia și susțineau reîntoarcerea italienilor de origine dalmată.<ref>{{citat carte | nume= Tomasevich | prenume= Jozo | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= War and Revolution in Yugoslavia 1941–1945: Occupation and Collaboration | trans_title = Război și revoluție în Iugoslavia 1941-1945: Ocupație și colaborare |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2001| lună= | editură= Stanford University Press | loc= Stanford | limbă=en | isbn=978-0804736152 | oclc= | doi= | id= | pagini= 864| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|131}}. Mussolini a considerat că Dalmația are rădăcini culturale italiene vechi de secole, care își aveau rădăcinile în [[Imperiul Roman]] și [[Republica Venețiană]]<ref name="autogenerated4">{{citat carte | nume= Wolff | prenume= Larry | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Venice And the Slavs: The Discovery of Dalmatia in the Age of Enlightenment | trans_title = Veneția și slavii: Descoperirea Dalmației în secolul luminilor |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2002| lună= | editură= Stanford University Press | loc= Stanford | limbă= en| isbn= 978-0804739467| oclc= | doi= | id= | pagini= 422| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|355}}. Fasciștii și-au concentrat în special revendicările bazate pe moștenirea culturală venețiană a Dalmației, susținând că dominația venețiană a fost benefică pentru toți dalmațienii și că a fost acceptată de populația dalmată<ref name="autogenerated4"/>. Fasciștii au fost indignați când, în 1919, după [[Primul Război Mondial]], a fost revocat [[Pactul de la Londra (1915)| Tratatul de la Londra]] din 1915 dintre Italia și [[Antanta]], prin care Dalmația urma să fie ocupată de Italia<ref name="autogenerated4"/>. Regimul fascist a susținut anexarea regiunii iugoslave [[Slovenia]] la Italia, astfel încât aceasta să devină o provincie italiană<ref>{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Millett, Allan R. |autor2= Murray, Williamson | editor= | alții= | titlu= Military Effectiveness | trans_title = Eficacitatea militară |volum=2 | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2010 | lună= | editură= Cambridge University Press | loc= New York | limbă= en| isbn=978-0521737500 | oclc= | doi= | id= | pagini= 306| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|184}}, mai precis a unui sfert al teritoriului [[sloveni|etnic sloven]] și a aproximativ 327.000 de oameni dintr-un total de 1.3 milioane de locuitori<ref name="SacroEgoismo2012">{{citat carte | nume= Lipušček| prenume= Uroš| legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Sacro egoismo: Slovenci v krempljih tajnega londonskega pakta 1915| trans_title = Egoismul sacru: slovenii în ghearele Pactului secret de la Londra din 1915 |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2012| lună= | editură= Cankarjeva založba | loc= Ljubljana | limbă=sl | isbn= 978-9612318710| oclc= | doi= | id= | pagini=512 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>. Aceștia ar fi devenit subiectul unei [[italienizare|italienizări]] forțate<ref name="Cresciani_ClashOfCivilisations">{{cite journal |last1= Cresciani |first1= Gianfranco |author-link1= |last2= |first2= |author-link2= |last3= |first3= |author-link3= |last4= |first4= |author-link4= |last5= |first5= |author-link5= |display-authors= |author-mask= |name-list-format= |last-author-amp= |date= |year= |orig-year= |editor1-last= |editor1-first= |editor1-link= |editor2-last= |editor2-first= |editor2-link= |editor3-last= |editor3-first= |editor3-link= |editor4-last= |editor4-first= |editor4-link= |editor5-last= |editor5-first= |editor5-link= |display-editors= |others= |title= A clash of civilisations? The Slovene and Italian minorities and the problem of Trieste from Borovnica to Bonegilla |script-title= |trans-title= Un conflict al civilizațiilor? Minoritățile slovenă și italiană și problema Triesteului, de la Borovnica la Bonegilla |url= |access-date= |url-access= |format= |department= |journal= Italian Historical Society Journal |type= |series= |language= |edition= |location= |publisher= |publication-place= |publication-date= 2007|volume=12 |issue=2 |page=7 |pages= |at= |nopp= |arxiv= |asin= |bibcode= |bibcode-access= |biorxiv= |citeseerx= |doi= |doi-access= |doi-broken-date= |isbn= |issn= |jfm= |jstor= |jstor-access= |lccn= |mr= |oclc= |ol= |ol-access= |osti= |osti-access= |pmc= |pmid= |rfc= |ssrn= |zbl= |id= |archive-url= |archive-date= |dead-url= |via= |layurl= |laysource= |laydate= |quote= |postscript= |ref= }}</ref><ref name="Hehn 2005 44–45">{{Cite book |url=https://books.google.com/books?id=nOALhEZkYDkC&pg=PA45 |last=Hehn |first=Paul N. |title=A Low Dishonest Decade: The Great Powers, Eastern Europe, and the Economic Origins of World War II, 1930–1941 | trans-title = Un deceniu de necinste josnică: Marile Puteri, Europa de Est și originile economice ale celui de-al Doilea Război Mondial, 1930-1941|year=2005 |publisher=Continuum International Publishing Group| language = en |pages=536 |isbn=0826417612}}</ref>{{RP|44–45}}. Regimul fascist a impus italienizarea obligatorie a populațiilor germane și slave care trăiau în interiorul granițelor Italiei<ref name="John F. Pollard 1985, p. 92">{{citat carte | nume= Pollard | prenume=John F. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Vatican and Italian Fascism, 1929–32: A Study in Conflict | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2005| lună= | editură= Cambridge University Press | loc= | limbă=en | isbn=978-0521023665 | oclc= | doi= | id= | pagini= 536| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|92}}. Regimul fascist a abolit predarea limbilor minoritare germane și slave în școli, ziarele de limbă germană și slavă au fost închise, iar denumirile geografice și de familie din zonele de limbă germană sau slavă au fost supuse procesului de italienizate<ref name="John F. Pollard 1985, p. 92"/>. Acest lucru a dus la violențe semnificative împotriva slavilor din sud, care erau suspectați că se opuneau italienizării<ref name="John F. Pollard 1985, p. 92"/>. Regimul fascist susținea anexarea [[Albania|Albaniei]], susținând că [[albanezii]] erau legați etnic de italieni prin legăturile cu populațiile preistorice [[italioți|italiote]], [[Iliri|ilire]] și [[Roma Antică|romane]] și că influența majoră exercitată de [[Imperiul Roman]] și [[Republica Venețiană]] asupra Albaniei justifica dreptul Italiei de a o deține<ref name= Rodogno>{{cite book|last=Rodogno |first=Davide |authorlink= |title=Fascism's European empire: Italian occupation during the Second World War|trans-title = Imperiul european al fascismului: ocupația italiană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial |url=https://books.google.com/books?id=ZcUNELPsQQsC&q=Fascism%27s+European+empire:+Italian+occupation+during+the+Second+World+War|language = en |year=2006|publisher=Cambridge University Press|isbn=0521845157|pages=562}}</ref>{{RP|106}}. Regimul fascist a justificat, de asemenea, anexarea Albaniei prin faptul că ''-'' urmare a faptului că mai multe sute de mii de persoane de origine albaneză fuseseră deja absorbite în societatea din sudul Italiei ''-'' încorporarea Albaniei era o măsură rezonabilă, care ar fi unit oamenii de origine albaneză într-un singur stat<ref>{{citat carte | nume= Pearson | prenume= Owen | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Albania in the twentieth century: a history | trans_title = Albania în secolul al XX-lea: o istorie |volum= 3| număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2006| lună= | editură= I.B. Taurus Publishers | loc= London; New York | limbă= en| isbn= 978-1845111045| oclc= | doi= | id= | pagini= 6000| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} </ref>{{RP|389}}. În același timp, regimul fascist a sprijinit iredentismul albanez, care viza regiunile [[Kosovo]] și [[Epir]], populate predominant de albanezi, în special în {{Ill-wd|Q1102780|3=Chameria}}, care locuită de un număr substanțial de albanezi<ref>{{citat carte | nume = Fischer | prenume= Bernd Jürgen | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Albania at war, 1939–1945 | trans_title = Albania în război, 1939–1945|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1999| lună= | editură= Purdue University Press | loc= West Lafayette, Indiana | limbă= en| isbn= 978-1557531414| oclc= | doi= | id= | pagini= 338| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|70–73}}. După ce Italia a anexat Albania în 1939, regimul fascist a aprobat asimilarea albanezilor și colonizarea Albaniei cu coloniști italieni din [[Peninsula Italică|peninsulă]] pentru a o transforma treptat într-un pământ italian<ref>{{Cite book | first1=Raphael | last1=Lemkin | first2=Samantha | last2=Power | year=2008 | title=Axis Rule in Occupied Europe |language = en |trans-title = Dominația Axei în Europa ocupată| publisher=The Lawbook Exchange, Ltd. | isbn=978-1584779018 | url=https://books.google.com/books?id=y0in2wOY-W0C | pages=736 | access-date=14 august 2015 | archive-url=https://web.archive.org/web/20160502200304/https://books.google.com/books?id=y0in2wOY-W0C | archive-date=2 mai 2016 | url-status=live }}</ref>{{RP|99–107}}. Regimul fascist a revendicat [[Insulele Ionice]] ca teritoriu italian pe baza faptului că insulele au aparținut Republicii Venețiene de la mijlocul secolului al XIV-lea până la sfârșitul secolului al XVIII-lea<ref name=" Rodogno"/>{{RP|84}}. În vestul Italiei, fasciștii susțineau că teritoriile din [[Corsica]], [[Nisa]] și [[Savoia]] deținute de Franța erau teritorii italiene<ref>{{citat carte | nume= Kallis | prenume= Aristotle A. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascist Ideology: Expansionism in Italy and Germany 1922–1945| trans_title = Ideologia fascistă: Expansionismul în Italia și Germania 1922-1945|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2000| lună= | editură= Routledge | loc= London; New York | limbă=en | isbn=978-0415216111 | oclc= | doi= | id= | pagini= 304| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} </ref>{{RP|118}}><ref name="McGregor">{{citat carte | nume= McGregor | prenume= Knox | legătură-autor= | autor= | autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini Unleashed, 1939–1941: Politics and Strategy in fascist Italy's Last War | trans_title= Mussolini dezlănțuit, 1939-1941: Politică și strategie în ultimul război al Italiei fasciste | volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://books.google.com/books?id=_PwCu_D-HiUC | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series= | dată= | an= 1999 | lună= | editură= Cambridge University Press | loc= Cambridge | limbă= en | isbn= 978-0521338356 | oclc= | doi= | id= | pagini= 400 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref= | translator-last= | translator-first= | archive-date= 2015-10-18 | archive-url= https://web.archive.org/web/20151018022101/https://books.google.com/books?id=_PwCu_D-HiUC | dead-url= unfit }}</ref>{{RP|38}}. În timpul perioadei de unificare a Italiei din 1860-1861, prim-ministrul [[Regatul Sardiniei|Piedmont-Sardiniei]], [[Camillo Benso Conte de Cavour]], care conducea efortul de unificare, s-a confruntat cu opoziția lui [[Napoleon al III-lea al Franței |Napoleon al III-lea]], care a indicat că Franța se va opune unificării Italiei dacă nu i se vor da Nisa și Savoia, care erau deținute de Piemont-Sardinia, deoarece Franța nu dorea ca un stat puternic să dețină controlul asupra tuturor trecătorilor din Alpi<ref name=" Bruemmer ">{{citat carte | nume= Bruemmer Bozeman | prenume= Adda | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Regional Conflicts Around Geneva: An Inquiry Into the Origin, Nature, and Implications of the Neutralized Zone of Savoy and of the Customs-free Zones of Gex and Upper Savoy | trans_title = Conflictele regionale din jurul Genevei: O anchetă privind originea, natura și implicațiile zonei neutralizate din Savoia și ale zonelor libere de vamă din Gex și Savoia superioară |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://books.google.at/books/about/Regional_Conflicts_Around_Geneva.html?id=rB8qzgEACAAJ&redir_esc=y | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1949 | lună= | editură= Stanford University Press | loc= | limbă=en | isbn= 9780910182157 | oclc= | doi= | id= | pagini= 432| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|196}}. Ca urmare, [[Regatul Sardiniei|Piedmont-Sardinia]] a fost presat să cedeze Franței Nisa și Savoia în schimbul acceptării de către Franța a unificării Italiei<ref name=" Bruemmer "/>{{RP|196}}. Regimul fascist a publicat documente care prezentau dovezi ale ''italienității'' insulei [[Corsica]]<ref name=" Rodogno"/>{{RP|88}}. Regimul fascist a publicat documente care justificau faptul că Nisa era un pământ italian pe baza unor argumnte istorice, etnice și lingvistice<ref name=" Rodogno"/>. Fasciștii au citat pe cărturarul italian medieval [[Francesco Petrarca]] care a spus: „Granița Italiei este Var; în consecință, Nisa este o parte a Italiei”<ref name=" Rodogno"/>. Fasciștii l-au citat pe eroul național italian [[Giuseppe Garibaldi]] care a spus: „Corsica și Nisa nu trebuie să aparțină Franței; va veni ziua când o Italie conștientă de adevărata ei valoare își va revendica provinciile care acum lâncezesc în mod rușinos sub dominație străină”<ref name="Rodogno"/>. Inițial, Mussolini a urmărit încurajarea anexării Corsicii prin mijloace politice și diplomatice, considerând că acest proces putea începe prin încurajarea tendințelor autonomiste existente în Corsica și apoi prin proclamarea independenței față de Franța, care ar fi urmată de incorporarea insulei în Italia<ref>{{citat carte | nume= Gooch | prenume= John | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini and his Generals: The Armed Forces and Fascist Foreign Policy, 1922–1940| trans_title = Mussolini și generalii săi: Forțele armate și politica externă fascistă, 1922-1940|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2007| lună= | editură= Cambridge University Press | loc= Cambridge | limbă= en| isbn=978-0521856027 | oclc= | doi= | id= | pagini= 666| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} </ref>{{RP|452}}. În nordul Italiei, regimul fascist din anii 1930 a avut planuri asupra regiunii [[Ticino]], populată în mare parte de italieni, și asupra regiunii [[Graubünden]] de din Elveția populate de [[Limba retoromană |retoromani]] (retoromanii sunt un popor cu o limbă de origine [[limba latină|latină]])<ref name="John F. L 1989. p. 91">{{citat carte | nume= Ross | prenume= John | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Neutrality and International Sanctions: Sweden, Switzerland, and Collective Security | trans_title = Neutralitatea și sancțiunile internaționale: Suedia, Elveția și securitatea colectivă |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/neutralityintern0000ross/mode/2up| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1989| lună= | editură= ABC-CLIO | loc= | limbă= en| isbn= 0275933490| oclc= | doi= | id= | pagini= 262| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|91}}. În noiembrie 1938, Mussolini a declarat în fața Marelui Consiliu Fascist: „Vom aduce granița noastră la [[Pasul Sankt Gotthard]]”<ref>{{citat carte | nume= Garobbio | prenume= Aurelio | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= A colloquio con il duce | trans_title =De vorbă cu ducele |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1998 | lună= | editură= Mursia | loc= | limbă= it| isbn= 978-8842524229| oclc= | doi= | id= | pagini= 281| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP| xvi }}. Regimul fascist a acuzat guvernul elvețian că asuprește poporul retoroman din Graubünden<ref name="John F. L 1989. p. 91"/>. Mussolini a susținut că retoromana este un dialect italian și, prin urmare, Graubünden ar trebui să fie încorporat în Italia<ref>{{citat carte | nume= Skutsch | prenume= Carl | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Encyclopedia of the world's minorities | trans_title = Enciclopedia minorităților lumii |volum= 3| număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2005| lună= | editură= Routledge | loc= London | limbă= en| isbn=978-1579583927 | oclc= | doi= | id= | pagini= 1520| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|1027}}. [[Cantonul Ticino |Ticino]] a fost revendicat și pentru că regiunea a aparținut [[Ducatul Milanului|Ducatului Milanului]] de la mijlocul secolului al XIV-lea până în 1515, precum și pentru că era locuită de vorbitori e [[limba italiană |limbă italiană]]<ref name="FerdinandoCrespi">{{citat carte | nume= Crespi | prenume= Ferdinando | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Ticino irredento: la frontiera contesa : dalla battaglia culturale dell'Adula ai piani d'invasione | trans_title = Ticino neeliberat: frontiera disputată: de la bătălia culturală de la Adula la planurile de invazie |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2004 | lună= | editură= F. Angeli | loc= | limbă= it| isbn= 8846453646| oclc= | doi= | id= | pagini= 304| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|284}}. Revendicarea a fost făcută, de asemenea, pe baza faptului că zonele care acum fac parte din cantonul Graubünden în {{Ill-wd|Q668289|3=Valle Mesolcina}} și [[Districtul Hinterrhein|Hinterrhein]] au fost deținute de familia milaneză Trivulzio, care a condus regiunea la sfârșitul secolului al XV-lea<ref name="FerdinandoCrespi"/>{{RP|250}}. Tot în vara anului 1940, [[Galeazzo Ciano]] s-a întâlnit cu Hitler și Ribbentrop și le-a propus împărțirea Elveției de-a lungul lanțului central al [[Alpii Apuseni |Alpilor Occidentali]], ceea ce ar fi lăsat Italiei și [[Cantonul Valais | cantonul Valais]], pe lângă pretențiile ridicate anterior<ref name="McGregor"/>{{RP|138}}. [[File:Gran Consiglio Fascismo.jpg|thumb|upright=1.8| Sesiunea [[Marele Consiliu al Fascismului|Marelui Consiliu]] din 9 mai 1936, în timpul căreia fost proclamat [[Imperiul Italian]]]] În sud, regimul revendica arhipelagul [[Malta]], care fusese deținut de britanici încă din 1800<ref name="rix">{{citat carte | nume= Rix| prenume= Juliet | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Malta and Gozo| trans_title = Malta și Gozo |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2010 | lună= | editură= Bradt Travel Guides | loc= | limbă= en| isbn=978-1841623122 | oclc= | doi= | id= | pagini= 312| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|16,17}}. Mussolini susținea că [[limba malteză]] era un dialect al limbii italiene și au fost promovate teoriile conform cărora Malta ar fi fost leagănul civilizației latine<ref name="rix"/><ref>{{citat carte | nume= Cole | prenume= Jeffrey | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Ethnic Groups of Europe: An Encyclopedia | trans_title = Grupurile etnice din Europa: Enciclopedie |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2011| lună= | editură= ABC-CLIO | loc= | limbă= en| isbn= 978-1598843026| oclc= | doi= | id= | pagini= 464| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|254}}. Italiana a fost folosită pe scară largă în Malta în domeniile literar, științific și juridic și a fost una dintre limbile oficiale ale Maltei până în 1937, când statutul său a fost abolit de către britanici ca răspuns la invazia Italiei în Etiopia<ref>{{citat carte | nume= Berdichevsky | prenume= Norman | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Nations, Language, and Citizenship | trans_title = Națiuni, limbă și cetățenie |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2004| lună= | editură= McFarland | loc= | limbă=en | isbn=978-0786417100 | oclc= | doi= | id= | pagini=288 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|70,71}}. Iredentiștii italieni au susținut că teritoriile de pe coasta [[Africa de Nord |Africii de Nord]] erau „[[al patrulea țărm]]” al Italiei și au folosit dominația istorică romană în Africa de Nord ca precedent pentru a justifica încorporarea acestor teritorii în jurisdicția italiană ca fiind o „întoarcere” a Italiei în Africa de Nord<ref>{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Pollard, Tony |autor2= Banks, Iain | editor= | alții= | titlu= Scorched Earth: Studies in the Archaeology of Conflict | trans_title = Pământ pârjolit: Studii de arheologie a conflictelor |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2007| lună= | editură= Brill | loc= | limbă=en | isbn= 978-9004164482| oclc= | doi= | id= | pagini=352 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|4}}. În ianuarie 1939, Italia a anexat teritorii din [[Libia]] pe care le considera în cadrul celui „de-al patrulea țărm” al Italiei, cele patru provincii de coastă ale Libiei ([[Districtul Tarabulus |Tripoli]], [[Misrata |Misurata]], [[Benghazi]] și [[Districtul Darnah |Derna]]), devenind parte integrantă a Italiei metropolitane<ref name="Jon Wright p. 165">{{citat carte | nume= Wright | prenume= John | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= History of Libya | trans_title = Istoria Libiei|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2012| lună= | editură= Oxford University Press | loc= | limbă= en| isbn= 978-0199327119| oclc= | doi= | id= | pagini= 288| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|165}}. În același timp, libienilor autohtoni li s-a oferit posibilitatea de a solicita „cetățenia italiană specială”, ceea ce presupunea ca aceste persoane să fie alfabetizate în limba italiană. Pe de altă parte, acest tip de cetățenie era valabilă doar în Libia<ref name="Jon Wright p. 165"/>. [[Tunisia]], care fusese transformată de Franța ca protectorat în 1881, avea cea mai numeroasă populație de origine italiană din Africa de Nord, iar confiscarea ei de către Franța a fost văzută în Italia ca o ofensă adusă onoarei naționale și ca o „pierdere” a acestui teritoriu pe care Roma intenționase să îl încorporeze în imperiul său<ref>{{citat carte | nume= Slyomovics | prenume= Susan | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Walled Arab City in Literature, Architecture and History: The Living Medina in the Maghrib | trans_title = Orașul arab înconjurat de ziduri în literatură, arhitectură și istorie: Medina vie în Maghrib |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2003| lună= | editură= Routledge | loc= | limbă= en| isbn= 978-0714651774| oclc= | doi= | id= | pagini= 172| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|124}}. La intrarea în cel de-al Doilea Război Mondial, Italia și-a declarat intenția de a prelua de la Franța Tunisia și provincia [[Departamentul Constantine |Constantine]] din [[Algeria]]<ref>{{citat carte | nume= Paxton | prenume= Robert O. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Vichy France: Old Guard and New Order 1940–1944| trans_title = Regimul de la Vichy: Vechea gardă și noua ordine 1940-1944 |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2001| lună= | editură= Columbia University Press | loc= | limbă= en| isbn= 978-0231124690| oclc= | doi= | id= | pagini= 438| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|74}}. În sud, regimul fascist era interesat să extindă posesiunile coloniale africane ale Italiei. În anii 1920, Italia considera [[Portugalia]] ca fiind o țară slabă, care nu se potrivea unei puteri coloniale din cauza slabului său control asupra coloniilor și a proastei gestionări a acestora și, ca atare, Italia dorea să anexeze coloniile Portugaliei<ref name="Lucas F. Bruyning 1990. p. 113">{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Bruyning, Lucas F. |autor2= Leerssen, Joseph Theodoor | editor= | alții= | titlu= Italy – Europe | trans_title = Italia – Europa |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1990| lună= | editură= Rodopi | loc= | limbă=en | isbn=978-9051831948 | oclc= | doi= | id= | pagini= 216| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|113}}. Relațiile Italiei cu Portugalia au fost influențate de ascensiunea la putere a regimului naționalist conservator autoritarist al lui[[António de Oliveira Salazar]], care a împrumutat metode fasciste, deși dictatorul portughez a menținut alianța tradițională a Portugaliei cu [[Regatul Unit]]<ref name="Lucas F. Bruyning 1990. p. 113"/>. ==== Rasismul ==== {{main|Fascismul și rasismul italiene }} [[File:Corriere testata 1938.jpg|thumb|right|300px|Prima pagină a ziarului italian [[Corriere della Sera]] din 11 noiembrie 1938: „''Legile pentru apărarea rasei aprobate de Consiliul de Miniștri''”. În aceeași zi, au intrat în vigoare Legile rasiale fasciste, care au decretat discriminarea rasială și persecutarea evreii<ref name="Shinn 2019">{{cite book |author-last=Shinn |author-first=Christopher A. |year=2019 |origyear=2016 |chapter=Inside the Italian Empire: Colonial Africa, Race Wars, and the ‘Southern Question’ |trans-chapter = În interiorul Imperiului Italian: Africa colonială, războaiele rasiale și „chestiunea sudică” |editor-last=Kirkland |editor-first=Ewan |title=Shades of Whiteness |trans-title = Nuanțele albului | location=Leiden; Boston|publisher=[[Brill Publishers]] |pages=130|doi=10.1163/9781848883833_005 |isbn=978-1-84888-383-3 |s2cid=201401541}}</ref>{{RP|35-51}}<ref name="Gentile 2004">{{cite book |author-last=Gentile |author-first=Emilio |author-link= |year=2004 |chapter=Fascism in Power: The Totalitarian Experiment |trans-chapter = Fascismul la putere: experimentul totalitar |chapter-url=https://books.google.com/books?id=xeHuSpHzqGUC&pg=PA44 |editor1-last=Griffin |editor1-first=Roger |editor2-last=Feldman |editor2-first=Matthew |title=Fascism: Critical Concepts in Political Science |trans-title = Fascismul: Concepte critice în știința politică |location=London, New York |publisher=Routledge |edition=1 |volume=IV |pages=2188 |isbn=9780415290159}}</ref>{{RP|44,45}}]] Până la alianța lui [[Benito Mussolini]] cu [[Adolf Hitler]], el a negat întotdeauna orice antisemitism în cadrul [[Partidul Național Fascist| Partidului Național Fascist]] (PNF). La începutul anilor 1920, Mussolini a scris un articol în care afirma că fascismul nu va ridica niciodată o [[Chestiunea evreiască |Problemă evreiască]] și că „Italia nu cunoaște antisemitism și credem că nu-l va cunoaște niciodată”, iar apoi a mai adăugat „să sperăm că evreii italieni vor continua să fie suficient de sensibili pentru a nu da naștere antisemitismului în singura țară în care acesta nu a existat niciodată”<ref name="Zimmerman2005">{{cite book|author= Zimmerman, Joshua D. |title=Jews in Italy Under Fascist and Nazi Rule, 1922–1945|trans-title = Evreii din Italia sub dominația fascistă și nazistă, 1922-1945|url=https://archive.org/details/jewsinitalyunder0000unse/page/62/mode/2up|url-access=limited|date= 2005|publisher=Cambridge University Press|language = en | isbn=978-0-521-84101-6|pages =396]}}</ref>{{RP|62}}. În 1932, în timpul unei conversații cu [[Emil Ludwig]], Mussolini a descris antisemitismul ca fiind un „viciu german și a declarat: „Nu a existat ''nicio problemă evreiască'' în Italia și nici nu ar putea fi una într-o țară cu un sistem de guvernare sănătos”<ref name=" Hibbert1962"> {{citat carte | nume= Hibbert | prenume= Christopher | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini: The Rise and Fall of Il Duce | trans_title = Mussolini: Ascensiunea și căderea lui Il Duce |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2008 | lună= | editură= Griffin | loc= | limbă=en | isbn= 978-0230606050 | oclc= | doi= | id= | pagini= 399| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|99}}. În mai multe rânduri, Mussolini a vorbit în termeni favorabili despre evrei și despre [[Sionism|mișcarea sionistă]]<ref name="Zimmerman2005"/>{{RP|160}}. Mussolini a respins inițial rasismul nazist, în special ideea unei [[rasa superioară|rase superioare]], ca fiind „un nonsens cras, prostesc și idiot”<ref name="Hibbert1962"/>{{RP|98}}. La început, [[Italia fascistă]] nu a adoptat politici rasiste cuprinzătoare precum cele adoptate de alitul său din [[Puterile Axei|Axă]], [[Germania nazistă]]. Liderul [[Partidul Național Fascist| Partidului Național Fascist]] din Italia, [[Benito Mussolini]], a exprimat diferite opinii pe tema [[Rase umane|rasei]] de-a lungul carierei sale. Într-un interviu acordat în 1932 la Palazzo di Venezia din [[Roma]], el a declarat: „Rasa? Este un sentiment, nu o realitate: nouăzeci și cinci la sută, cel puțin, este un sentiment. Nimic nu mă va face vreodată să cred că se poate demonstra că există astăzi rase biologic pure”<ref>{{citat carte | nume=Ludwig | prenume= Emil| legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Talks with Mussolini | trans_title =De vorbă cu Mussolini |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/talkswithmussoli006557mbp/page/n5/mode/2up | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1933 | lună= | editură= Little, Brown, and Company | loc= | limbă= en| isbn= | oclc= | doi= | id= | pagini= 230| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last1 =Paul |translator-first1=Eden| translator-last2 =Cedar |translator-first2=Eden }} </ref><ref> {{citat web | url= https://www.goodreads.com/quotes/8734458-race-it-is-a-feeling-not-a-reality-ninety-five-per | titlu= Benito Mussolini; Quotes; Quotable Quote | trans-title = Benito Mussolini; Citate; Citat care merită amintit|nume= | prenume= | autor= | coautori= | lucrare= | dată= | format= | doi= | issn = | datăaccesare = | publisher= | limbă=en | website =goodreads.com |citat= Race? It is a feeling, not a reality. Ninety-five per cent, at least. Nothing will ever make me believe that biologically pure races can be shown to exist today. |dead-url= |archiveurl = |archivedate=|translator-last = |translator-first= }}</ref>. Cu toate acestea, din 1938, a început să susțină în mod activ politicile rasiste ale regimului fascist italian, după cum reiese din susținerea „[[Manifestul rasial]]”, care afirma la punctul șapte că „este timpul ca italienii să se proclame în mod deschis rasiști”<ref>{{Cite web|url=http://ww2.d155.org/pr/tdirectory/APetersen/Lists/19th%20%2020th%20Century%20World%20History%20Calendar/Attachments/232/The%20Manifesto%20of%20Race.pdf|title=The Manifesto of Race|trans-title = Manifestul rasial|date=1938|access-date=1 martie 2019|archive-date=14 aprilie 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160414213149/http://ww2.d155.org/pr/tdirectory/APetersen/Lists/19th%20%2020th%20Century%20World%20History%20Calendar/Attachments/232/The%20Manifesto%20of%20Race.pdf|url-status=dead|language = en}}</ref>, deși Mussolini a declarat că Manifestul a fost aprobat „în întregime din motive politice”, în semn de respect față de dorințele [[Germania nazistă| Germaniei naziste]]<ref name="Hibbert">{{Cite book |last=Hibbert |first=Christopher |url= |title=Il Duce; the Life of Benito Mussolini |trans-title = Il Duce: viața lui Benito Mussolini |date=1962 |publisher=Little, Brown |pages= 367 |language=en}}</ref>{{RP|87}}. „Manifestul rasial”, care a fost publicat la 14 iulie 1938, a deschis calea pentru promulgarea [[Legile rasiale italiene |Legi rasiale]]<ref name="Shinn 2019"/>. Se spune că membri de frunte ai [[Partidul Național Fascist|Partidului Național Fascist]] (PNF), precum [[Dino Grandi]] și [[Italo Balbo]], s-ar fi opus legilor rasiale<ref>{{cite book | url=https://archive.org/stream/in.ernet.dli.2015.149663/2015.149663.Inside-Europe#page/n283/mode/2up | title=Inside Europe | publisher=Harper & Brothers | author=Gunther, John | author-link= | location=New York | year=1940 | page=606 |language = en}}</ref>{{RP|262}}. Balbo, în special, a considerat că antisemitismul nu are nimic de-a face cu fascismul și s-a opus cu tărie legilor antisemite<ref name="autogenerated1999"> {{citat carte | nume= Segrè | prenume= Claudio G. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Italo Balbo: A Fascist Life | trans_title = Italo Balbo: o viață fascistă |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/italobalbofascis00segr_0/page/n491/mode/2up | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1999 | lună= | editură= University of California Press | loc= Berkeley and Los Angeles | limbă= en| isbn= 978-0520071995| oclc= | doi= | id= | pagini= 484| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|346}}. După 1938, discriminarea și persecuția s-au intensificat și au devenit un semn distinctiv din ce în ce mai important al ideologiei și politicii fasciste italiene<ref>{{cite journal |author-last=Goeschel |author-first=Christian |date=martie 2017 |title=Staging Friendship: Mussolini and Hitler in Germany in 1937 |trans-title = Punerea în scenă a prieteniei: Mussolini și Hitler în Germania în 1937 |journal=The Historical Journal |location=Cambridge and New York|publisher=Cambridge University Press |volume=60 |issue=1 |pages=149–172 |doi=10.1017/S0018246X15000540 |s2cid=156952523 |issn=1469-5103}}</ref>. Cu toate acestea, Mussolini și armata italiană nu au aplicat în mod consecvent legile adoptate în Manifestul rasial<ref>{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Kroener, Bernhard R.; Muller, Rolf-Dieter; Umbreit, Hans |autor2= | editor= | alții= | titlu= Germany and the Second World War: Organization and Mobilization in the German Sphere of Power: Wartime Administration, Economy, and Manpower Resources 1942-1944/5 | trans_title = Germania și cel de-al Doilea Război Mondial: Organizare și mobilizare în sfera de putere germană: Administrația, economia și resursele de forță de muncă în timp de război 1942-1944/5 |volum=V/II | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2003 | lună= | editură= Oxford University Press | loc= New York | limbă= en| isbn= 0-19-820873-1 | oclc= | doi= | id= | pagini= 1184| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|247}}. În 1943, Mussolini și-a exprimat regretul pentru această decizie, spunând că ar fi putut fi evitată<ref>{{Cite book |last=Gillette |first=Aaron |url=https://books.google.com/books?id=6Y8XRZAdv9IC&q=mussolini+thoughts+on+race&pg=PA95 |title=Racial Theories in Fascist Italy |trans-title = Teorii rasiale în Italia fascistă |date=2004-01-14 |publisher=Taylor & Francis |isbn=978-0-203-16489-1 |pages=256 |language=en}}</ref>{{RP|95}}. După [[Al Doilea Război Italo-Etiopian |cel de-al doilea război italo-etiopian]], guvernul fascist italian a implementat o [[segregare rasială]] strictă între [[Rasa europoidă |albii]] și [[Rasa negroidă |negrii]] prezenți în [[Etiopia]]<ref>{{Cite journal |last=Robertson |first=E.M. |date=1988 |title=Race as a Factor in Mussolini's Policy in Africa and Europe |trans-title = Rasa ca vector în politica lui Mussolini în Africa și Europa |url=http://journals.sagepub.com/doi/10.1177/002200948802300103 |journal=Journal of Contemporary History |language=en |volume=23 |issue=1 |pages=37–58 |doi=10.1177/002200948802300103 |s2cid=161818702 |issn=0022-0094}}</ref>. === Totalitarismul === {{see also|Totalitarism }} În 1925, PNF a declarat că statul fascist italian va fi [[Totalitarism |totalitarist]]<ref name="autogenerated3"/>. Termenul „totalitar” a fost folosit inițial ca o acuzație peiorativă de către opoziția liberală din Italia, care denunța mișcarea fascistă pentru că urmărea crearea unei dictaturi absolute<ref name="autogenerated3"/>. Cu toate acestea, fasciștii au răspuns acceptând că sunt totalitari, dar au prezentat totalitarismul dintr-un punct de vedere pozitiv<ref name="autogenerated3"/>. Mussolini a descris totalitarismul ca urmărind să creeze un stat național autoritar care să fie capabil să finalizeze ''[[Unificarea Italiei |Risorgimento-ului]]'' al ''[[Iredentismul Italian|Italiei Irredenta]]'', să făurească o Italie modernă puternică și să creeze un nou tip de cetățeni - italieni fasciști activi politic.<ref name="autogenerated3"/> ''Doctrina fascismului'' (1932) a descris natura totalitarismului fascismului italian, afirmând următoarele: {{blockquote| Fascismul este pentru singura libertate care poate fi un lucru serios, libertatea statului și a individului în stat. Prin urmare, pentru fascist, totul se află în stat și niciun lucru uman sau spiritual nu există sau nu are niciun fel de valoare în afara statului. În acest sens, fascismul este totalitar, iar statul fascist, care este sinteza și unitatea tuturor valorilor, interpretează, dezvoltă și întărește întreaga viață a poporului.|Benito Mussolini și Giovanni Gentile, ''Doctrina fascismului'' (1932) }} Jurnalistul american H. R. Knickerbocker scria în 1941: „Statul fascist al lui Mussolini este cel mai puțin terorist dintre cele trei state totalitare. Teroarea este atât de blândă în comparație cu varietățile sovietice sau naziste, încât aproape că nu se poate califica drept teroristă deloc”. Ca exemplu, a descris un prieten jurnalist italian care a refuzat să devină fascist. A fost concediat de la ziarul său și pus sub supraveghere 24 de ore din 24, dar în rest nu a fost hărțuit. Contractul său de muncă a fost înlocuit cu o sumă forfetară și i s-a permis să lucreze pentru presa străină. Knickerbocker a pus în contrast tratamentul său cu tortura și execuția inevitabile sub Stalin sau Hitler și a declarat: „aveți o idee corectă despre blândețea comparativă a totalitarismului de tip italian”<ref name="knickerbocker1941">{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=RwGwpIBHhgcC&pg=PA72|title=Is Tomorrow Hitler's? 200 Questions on the Battle of Mankind|trans-title = Ziua de mâine este al lui Hitler? 200 de întrebări despre bătălia omenirii |author=Knickerbocker, H. R.|year=2005| publisher = Kessinger Publishing |pages=400 |isbn=978-1417992775|access-date=14 august 2015|archive-url=https://web.archive.org/web/20151125050130/https://books.google.com/books?id=RwGwpIBHhgcC&lpg=PR2&pg=PA72|archive-date=25 noiembrie 2015|url-status=live|language = en}}</ref>{{RP|71-73}}. Cu toate acestea, după cel de-[[al Doilea Război Mondial]], istoricii au observat că, în coloniile italiene, fascismul italian a dat dovadă de niveluri extreme de violență. În timpul epocii fasciste, a murit o zecime din populația coloniei italiene din Libia, inclusiv din cauza folosirii [[Gaz toxic|`gazelor de luptă]], internării în [[lagăr de concentrare|lagăre de concentrare]], a [[foamete]]i și a bolilor. În Etiopia, în timpul celui de-[[al Doilea Război Italo-Etiopian]] și mai târziu, până în 1938, au murit 250.000 de etiopieni<ref> {{citat carte | nume= Ben-Ghiat | prenume= Ruth | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascist Modernities: Italy, 1922–1945 | trans_title = Contemporanități fasciste: Italia, 1922-1945|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/fascistmoderniti0000beng| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2001| lună= | editură= University of California | loc= | limbă= en| isbn=978-0520223639 | oclc= | doi= | id= | pagini= 334| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|126}}. === Economie corporatistă === Fascismul italian a promovat un sistem economic [[Corporatism|corporatist]]. Economia presupunea ca [[sindicat]]ele de angajatori și angajați să fie legați între ei în asociații corporatiste care să reprezinte colectiv producătorii economici ai națiunii și să lucreze alături de stat pentru a defini politica economică națională<ref name="massaschussetts1"/>. Mussolini a declarat o astfel de economie ca fiind o „[[Poziția a treia |alternativă terță]]” la [[capitalism]] și [[marxism]] pe care fascismul italian le considera „doctrine învechite”<ref name="Joseph-p-50">{{cite book|first=Frank|last=Joseph|title=Mussolini's War|trans-title = Războiul lui Mussolini|url=https://books.google.com/books?id=ycn33iBYq74C&dq=mussolini+marxism+capitalism+obsolete+doctrines&pg=PA50|year=2010|publisher=Helion Limited|isbn=978-1906033569|pages=224 |language = en}}</ref>{{RP|50}}. De exemplu, în 1935 a declarat că [[Laissez-faire|capitalismul ortodox]] nu mai exista în țară. Planurile preliminare din 1939 intenționau să împartă țara în 22 de corporații care să trimită reprezentanți în Parlament pentru fiecare industrie<ref name="gunther1940"/>. Era nevoie de permisiunea statului pentru aproape orice activitate antreprenorială, cum ar fi extinderea unei fabrici, fuzionarea unei companii sau concedierea sau disponibilizarea unui angajat. Toate salariile erau stabilite de guvern, iar în Italia a fost impus un [[Salariu minim pe economie |salariu minim]]. Restricțiile asupra muncii au crescut. În timp ce corporațiile încă puteau obține profituri<ref name="gunther1940">{{cite book|url=https://archive.org/stream/in.ernet.dli.2015.149663/2015.149663.Inside-Europe#page/n273/mode/2up|title=Inside Europe|trans-title = În interiorul Europei |publisher=Harper & Brothers|author=Gunther, John|author-link= |location=New York|year=1940|pages=606|access-date=18 ianuarie 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20190201043331/https://archive.org/stream/in.ernet.dli.2015.149663/2015.149663.Inside-Europe#page/n273/mode/2up|archive-date=1 februarie 2019|url-status=live|language = en}}</ref>{{RP|251–253}}, Fascismul italian a promovat incriminarea [[grevă|grevelor angajaților]] și a [[Lockout (afaceri)|grevelor angajatorilor]] angajatorilor ca acte ilegale pe care le considera dăunătoare pentru comunitatea națională în ansamblul ei<ref> {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Counts, George S.; Villari, Luigi; Rorty, Malcolm; Baker, Newton |autor2= | editor= | alții= | titlu= Bolshevism, fascism, and capitalism: an account of the three economic systems | trans_title = Bolșevismul, fascismul și capitalismul: o prezentare a celor trei sisteme economice |volum= | număr= | anoriginal= 1932| lunăoriginală= | url=https://archive.org/details/bolshevismfascis0000geor/mode/2up | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= 3| series = | dată= | an= 1970| lună= | editură= Yale University Press | loc= | limbă= en| isbn= | oclc= | doi= | id= | pagini=274 | capitol= | url-capitol= | citat=As we have seen, strikes and lockouts have been declared illegal, because both are regarded as prejudicial to the whole community. | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|105}}. === Rolurile de vârstă și de gen === Imnul politic al fasciștilor italieni se numea ''{{Ill-wd|Q1117160|3=Giovinezza}}'' (Tinerețe)<ref name="Mark Antliff 2007. p. 171"> {{citat carte | nume= Antliff | prenume= Mark | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Avant-Garde Fascism: The Mobilization of Myth, Art, and Culture in France, 1909–1939 | trans_title = Fascismul de avangardă: Mobilizarea mitului, a artei și a culturii în Franța, 1909-1939|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2007| lună= | editură= Duke University Press | loc= | limbă= en| isbn=978-0822340157 | oclc= | doi= | id= | pagini= 376| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|171}}. Fascismul identifică perioada de vârstă fizică a tinereții ca fiind o perioadă critică pentru dezvoltarea morală a oamenilor care vor influența în viitor societatea<ref name="MariaSopQuine"> {{citat carte | nume= Quine | prenume= Maria Sophia| legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Population Politics in Twentieth Century Europe: Fascist Dictatorships and Liberal Democracies | trans_title = Politica demografică în Europa secolului XX: Dictaturile fasciste și democrațiile liberale |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/populationpoliti0000quin | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1995 | lună= | editură= Routledge | loc= | limbă= en| isbn= 978-0415080699| oclc= | doi= | id= | pagini=164 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|46-47}}. Fascismul italian a urmărit ceea ce numea „igiena morală” a tinerilor, în special în ceea ce privește [[Sexualitate umană |sexualitatea]]<ref name="MariaSopQuine"/>. Italia fascistă a promovat ceea ce a considerat a fi un comportament sexual normal în rândul tinerilor, denunțând în același timp ceea ce a considerat a fi un comportament sexual deviant<ref name="MariaSopQuine"/>. Fascismul a condamnat [[pornografie|pornografia]], majoritatea formelor de [[Contracepție | control al nașterilor]] și dispozitivele contraceptive (cu excepția [[prezervativ]]ului), [[homosexualitate]]a și [[Prostituție|prostituția]] ca fiind comportamente sexuale deviante<ref name="MariaSopQuine" />. Italia fascistă a considerat promovarea stimulării sexuale masculine înainte de [[pubertate]] ca fiind cauza criminalității în rândul tinerilor de sex masculin<ref name="MariaSopQuine"/>. Italia fascistă a reflectat convingerea majorității italienilor că homosexualitatea este un lucru rău. În locul învățăturii [[catolicism|catolice]] tradiționale potrivit căreia era un [[păcat]], s-a adoptat o nouă abordare, bazată pe [[psihanaliza]] contemporană, potrivit căreia era o [[boală]] socială<ref name="MariaSopQuine"/>. Italia fascistă a dus o campanie agresivă de reducere a prostituției femeilor tinere<ref name="MariaSopQuine"/>. Mussolini considera că rolul principal al femeilor era acela de a da naștere la copii, în timp ce bărbații erau războinici, spunând odată că „[[război]]ul este pentru [[bărbat]] ceea ce [[mamă|maternitatea]] este pentru [[femeie]]”<ref name="psychoanalysis"> {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= Bollas, Christopher | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Being a Character: Psychoanalysis and Self-Experience | trans_title = Să fii un personaj: Psihanaliza și experiența de sine |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1993| lună= | editură= Routledge | loc= | limbă= en| isbn=978-0415088152 | oclc= | doi= | id= | pagini= 304| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|205}}<ref name="malagreca-bridgew">{{cite journal|last=Malagreca|first=Miguel|title=Lottiamo Ancora : Reviewing One Hundred and Fifty Years of Italian Feminism|trans-title = Continuăm să luptăm: Trecând în revistă o sută cincizeci de ani de feminism italian| language = en|journal=Journal of International Women's Studies|date=mai 2006|volume=7|issue=4|url=http://www.bridgew.edu/soas/jiws/May06/ItalianfeminismMiguel.pdf|access-date=22 iulie 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20121225061018/http://www.bridgew.edu/SoAS/jiws/May06/ItalianfeminismMiguel.pdf|archive-date=25 decembrie 2012|url-status=live}}</ref>. În efortul de a crește natalitatea, guvernul fascist italian a inițiat politici menite să reducă nevoia familiilor de a fi dependente salariile ambilor părinți. Cea mai evidentă politică de diminuare a participării femeilor la locul de muncă a fost un program de încurajare a familiilor numeroase, în cadrul căruia părinții primeau subvenții pentru un al doilea copil și subvenții crescute proporțional pentru un al treilea, al patrulea, al cincilea și al șaselea copil<ref name="mussolini73"> {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= McDonald, Hamish |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini and Italian Fascism'| trans_title = Mussolini și fascismul italian|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1999| lună= | editură= Nelson Thornes | loc= | limbă=en | isbn=0748733868 | oclc= | doi= | id= | pagini= 64| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|27}}. Fascismul italian a cerut ca femeile să fie onorate ca „reproducătoare ale națiunii”, iar guvernul fascist italian a organizat ceremonii rituale pentru a onora rolul femeilor în cadrul națiunii italiene<ref name="university74"> {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Mann, Michael |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascists | trans_title = Fasciștii|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2004 | lună= | editură= Cambridge University Press | loc= | limbă= en| isbn= 978-0521831314| oclc= | doi= | id= | pagini= 440| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|101}}. În 1934, Mussolini a declarat că ocuparea forței de muncă în rândul femeilor era un „aspect major al problemei spinoase a șomajului” și că, pentru femei, munca era „incompatibilă cu creșterea copiilor”. Mussolini a continuat spunând că soluția la șomajul bărbaților era „exodul femeilor din câmpul muncii”<ref name="routledge75">{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Durham, Martin |autor2= | editor= | alții= | titlu= Women and Fascism | trans_title = Femeile și fascismul |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url=https://archive.org/details/womenfascism0000durh | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1998| lună= | editură= Routledge | loc= | limbă=en | isbn= 978-0415122801| oclc= | doi= | id= | pagini= 208| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|15}}. Deși versiunea inițială a Manifestului fascist conținea o referire la [[vot universal|votul universal]], atitudinea [[misoginie|antifeministă]] a însemnat că, atunci când a fost acordat dreptul de vot femeilor în 1925, acesta a fost limitat doar la votul în alegerile locale<ref>{{cite web|url=http://www.lomb.cgil.it/8marzo/8marzo99/voto.htm|title=Il voto alle donne|trans-title = Votul pentru femei | language = it |access-date=27 martie 2009|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20080526121949/http://www.lomb.cgil.it/8marzo/8marzo99/voto.htm|archive-date=26 mai 2008}}</ref><ref>{{citat carte | nume= Passmore | prenume= Kevin | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Women, Gender and Fascism in Europe, 1919-45 | trans_title = Femei, gen și fascism în Europa, 1919-45|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/womengenderfasci00unse| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2003 | lună= | editură= Rutgers University Press | loc= | limbă= en| isbn=978-0813533087 | oclc= | doi= | id= | pagini=304 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|16}}. === Tradițiile === [[File:Lupa Capitolina, Rome.jpg|thumb| „Lupoaica”]] Fascismul italian credea că succesul naționalismului italian necesita un sentiment clar al unui trecut comun în rândul poporului italian, împreună cu un angajament față de o Italie modernizată<ref name="lazzaro2005"/>. Într-un discurs celebru din 1926, Mussolini a cerut o artă fascistă care să fie „tradiționalistă și în același timp modernă, care să privească spre trecut și în același timp spre viitor”<ref name="lazzaro2005"/>. Simbolurile tradiționale ale civilizației romane au fost folosite de fasciști, în special [[Fascie (lictor) | fasciile]] care simboliza unitatea, autoritatea și exercitarea puterii<ref name="lazzaro2005"/>{{RP|16}}. Printre alte simboluri tradiționale ale Romei antice folosite de fasciști se numără și [[Lupa Capitolina]].<ref name="lazzaro2005"/>. Fasciile și lupoaica simbolizau moștenirea romană comună a tuturor regiunilor care constituiau națiunea italiană<ref name="lazzaro2005"/>. În 1926, fascia a fost adoptată de guvernul fascist din Italia ca simbol al statului<ref name="autogenerated1989">{{citat carte | nume= Smith | prenume= Denis Mack | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Italy and its Monarchy | trans_title = Italia și monarhia ei |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1989| lună= | editură= Yale University Press | loc= | limbă= en| isbn=978-0274734382 | oclc= | doi= | id= | pagini= 413| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} </ref>{{RP|256}}. În acel an, guvernul fascist a încercat să modifice drapelului național italian pentru a încorpora fasciile pe el<ref name="autogenerated1989" />. Această încercare de adăugare a fasciilor pe drapel a fost oprită de opoziția puternică a monarhiștilor italieni<ref name="autogenerated1989" />. În cele din urmă, guvernul fascist a arborat în cadrul unor ceremonii publice drapelul național tricolor alături de un steag negru fascist<ref>{{citat carte | nume= Gentile | prenume= Emilio | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Sacralization of Politics in Fascist Italy | trans_title = Sacralizarea politicii în Italia fascistă |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1996| lună= | editură= Harvard University Press | loc= | limbă= en| isbn=978-0674784758 | oclc= | doi= | id= | pagini= 222| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>. Câțiva ani mai târziu, și după ce Mussolini a fost forțat de rege să plece de la putere în 1943 doar pentru a fi salvat de forțele germane, [[Republica Socială Italiană]] fondată de fasciști a încorporat fasciile pe steagul de război al statului, care era o variantă a steagului național tricolor italian. Problema tipului de guvernare, [[monarhism|monarhică]] sau [[republicanism|republicană]], în Italia a fost o problemă care s-a schimbat de mai multe ori de-a lungul dezvoltării fascismului italian, deoarece inițial fascismul italian a fost în favoarea republicii și a denunțat [[Casa de Savoia|monarhia de Savoia]]<ref name="autogenerated11">{{citat carte | nume= Pollard | prenume= John Francis | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The fascist Experience in Italy | trans_title = Experiența fascistă în Italia |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/fascistexperienc00poll| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1998| lună= | editură= Routledge | loc= | limbă= en| isbn= 978-0415116312| oclc= | doi= | id= | pagini= 176| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|72}}. Cu toate acestea, Mussolini a renunțat din punctul de vedere al tacticii politice la republicanism în 1922 și a recunoscut că acceptarea monarhiei era un compromis necesar pentru obținerea sprijinului cercurilor conducătoare în vederea contestării ordinii constituționale liberale, care susținea și ea monarhia<ref name="autogenerated11"/>. Regele [[Victor Emanuel al III-lea al Italiei |Victor Emmanuel al III-lea]] devenise un conducător popular după ce Italia obținuse câștiguri teritoriale la sfîn urma câștigurilor Italiei după Primul Război Mondial, iar armata îi era foarte loială regelui, astfel că orice idee de răsturnare a monarhiei a fost respinsă de fasciști ca fiind nesăbuită în acest moment. [[Victor Emanuel al III-lea al Italiei|Regele Victor Emmanuel al III-lea]] devenise un conducător popular în urma câștigurilor teritoriale pe care Italia le obținuse la sfârșitul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], iar armata îi era foarte loială regelui, astfel că orice idee de răsturnare a monarhiei a fost respinsă de fasciști ca fiind nesăbuită în acest moment<ref name="autogenerated11" />. În mod important, recunoașterea monarhiei de către fascism a oferit acestuia un sentiment de continuitate și legitimitate istorică<ref name="autogenerated11" />. Fasciștii l-au glorificat pe regele [[Victor Emanuel al II-lea al Italiei |Victor Emanuel al II-lea]], primul rege al Italiei reunificate, cel care a inițiat ''Risorgimento'', alături de alte figuri istorice italiene precum [[Gaius Marius]], [[Iulius Cezar]], [[Giuseppe Mazzini]], [[Camillo Benso Conte de Cavour]], [[Giuseppe Garibaldi]] și alții, pentru că se înscriau într-o tradiție dictatorială în Italia pe care fasciștii declarau că o imită<ref>{{citat carte | nume= Duggan | prenume= Christopher | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascist Voices: An Intimate History of Mussolini's Italy | trans_title = Voci fasciste: o istorie intimă a Italiei lui Mussolini |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/fascistvoicesint0000dugg | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2013| lună= | editură= Oxford University Press | loc= | limbă=en | isbn= 978-0199730780| oclc= | doi= | id= | pagini= 528| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|76}}. Cu toate acestea, acest compromis cu monarhia nu a dus la o relație cordială între rege și Mussolini<ref name="autogenerated11"/>. Deși Mussolini a acceptat oficial monarhia, a urmărit și a reușit în mare măsură să îl transforme pe rege doar într-o figură de decor<ref>{{citat carte | nume= Beasley Sr.| prenume= Jimmy Lee | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= I Was There When It Happened | trans_title = Am fost acolo când s-a întâmplat |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://books.google.at/books?id=ULiKL5r68eQC&pg=PA13&hl=ro&source=gbs_toc_r&cad=2#v=onepage&q&f=false | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată=2010 | an= | lună= | editură= Xlibris Corporation | loc= | limbă=en | isbn=978-1453544570 | oclc= | doi= | id= | pagini= 690| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|39}}. Inițial, regele a deținut o autoritate legală nominală completă asupra armatei prin intermediul ''{{Ill-wd|Q598854|3= Statutului fundamental al Monarhiei de Savoia}}'', dar acest lucru a luat sfârșit în timpul regimului fascist, când Mussolini a creat în 1938 funcția de [[Prim Mareșal al Imperiului]], o poziție de control asupra armatei deținută de două persoane, atât de rege, cât și de șeful guvernului. Efectul imediat al creării acestei funcții a fost eliminarea autorității legale exclusive a regelui asupra armatei, oferindu-i lui Mussolini o autoritate militară legală egală cu cea a regelui<ref name=" Rodogno"/>{{RP|113}}. În anii 1930, Mussolini a devenit tot mai frustrat de existența continuă a monarhiei din cauza invidiei pe faptul că omologul său din [[Germania Nazistă|Germania]], [[Adolf Hitler]], era atât șef de stat, cât și șef de guvern al unei republici. Mussolini a denunțat în privat monarhia și a indicat că avea planuri să desființeze monarhia și să proclame o republică cu el însuși ca șef de stat al Italiei, în cazul unui succes italian în războiul majoreuropean a cărui declanșare era anticipată în cercurile politice<ref name="autogenerated11"/>. După ce Mussolini a fost îndepărtat de la putere în 1943 și plasat în arest de către rege, odată cu trecerea noului guvern non-fascist al Regatului Italiei de partea [[Aliații din Al Doilea Război Mondial |Aliaților]], fascismul italian a revenit la republicanism și la condamnarea monarhiei<ref name="lastdays">{{cite book|last=Moseley|first=Ray|title=Mussolini: The Last 600 Days of Il Duce|trans-title =Ultimele 600 de zile ale lui Il Duce |publisher=Taylor Trade|url=https://books.google.com/books?id=UmxaWvOL_IgC&q=Campo+Imperatore+abruzzo+mussolini&pg=PA7|isbn=1589790952|year=2004|pages=312| language = en}}</ref>{{RP|16–17}}. La 18 septembrie 1943, Mussolini a ținut primul său discurs public de la salvarea sa din arestde către forțele aliate germane, în care a lăudat loialitatea lui Hitler ca aliat, condamnându-l în același timp pe regele Victor Emmanuel al III-lea pentru trădarea fascismului italian<ref name="lastdays"/>. Referitor la faptul că monarhia l-a înlăturat de la putere și a desființat regimul fascist, Mussolini a declarat: „Nu regimul este cel care a trădat monarhia, ci monarhia este cea care a trădat regimul” și că „Atunci când o monarhie nu-și îndeplinește îndatoririle, își pierde orice rațiune de a fi. ... Statul pe care vrem să-l înființăm va fi național și social în cel mai înalt sens al cuvântului, adică va fi fascist, revenind astfel la originile noastre”<ref name="lastdays" />. În acest moment, fasciștii nu au acuzat [[Casa de Savoia]] și întreaga sa istorie, l-au apreciat pe Victor Emanuel al II-lea pentru că a respins „pactele dezonorante și disprețuitoare” și l-au acuzat pe Victor Emanuel al III-lea că l-a trădat pe Victor Emanuel al II-lea prin încheierea unui pact dezonorant cu Aliații<ref>{{citat carte | nume= Quartermaine | prenume= Luisa | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini's Last Republic: Propaganda and Politics in the Italian Social Republic (R.S.I.) 1943–45 | trans_title = Ultima republică a lui Mussolini: propagandă și politică în Republica Socială Italiană (R.S.I.) 1943–45|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2000| lună= | editură= Intellect Books | loc= | limbă= en| isbn=978-1902454085 | oclc= | doi= | id= | pagini= 290| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|102}}. Relația dintre fascismul italian și [[Biserica Catolică]] a fost amestecată. Fasciștii erau la început foarte anticlericali și ostili catolicismului, deși de la mijlocul și până la sfârșitul anilor 1920 anticlericalismul a pierdut teren în cadrul mișcării, deoarece Mussolini, aflat la putere, a căutat să ajungă la un acord cu Biserica, care deținea o influență importantă în societatea italiană, majoritar catolică<ref name="John F. Pollard 1985, p. 92"/>{{RP|10}}. În 1929, guvernul italian a semnat [[Tratatul de la Lateran]] cu [[Sfântul Scaun]], un [[concordat]] între Italia și Biserica Catolică care a permis crearea unei mici enclave cunoscute sub numele de [[Vatican| Statul Cetății Vaticanului]], stat suveran reprezentând [[papalitate]]a. Acest lucru a pus capăt anilor de înstrăinare percepută între Biserică și guvernul italian după ce Italia a anexat [[Statele Papale]] în 1870. Fascismul italian și-a justificat adoptarea legilor antisemite în 1938 susținând că Italia îndeplinea mandatul religios creștin al Bisericii Catolice, care fusese inițiat de [[Papa Inocențiu al III-lea]] în [[Al patrulea Conciliu de la Lateran]] din 1215, prin care Papa a emis reglementări stricte privind viața evreilor în ținuturile creștine. Evreilor li se interzisese să ocupe orice funcție publică care le-ar fi dat putere asupra creștinilor, iar evreilor li s-a cerut să poarte haine distinctive pentru a-i deosebi de creștini<ref>{{citat carte | nume= Feinstein | prenume= Wiley | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Civilization of the Holocaust in Italy: Poets, Artists, Saints, Anti-Semites | trans_title = Civilizația Holocaustului în Italia: poeți, artiști, sfinți, antisemiți |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/civilizationofho0000fein| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2003 | lună= | editură= Rosemont Publish & Printing Corp | loc= | limbă= en| isbn= 978-1611472608| oclc= | doi= | id= | pagini=401 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|59}}. == Doctrina == {{Main|Fascism}} [[File:Giovanni Gentile.png|thumb|upright=0.8|{{Ill-wd|Q312295|3=Giovanni Gentile}}, părintele filozofiei fascismului italian. A fost autorul din umbră al [[Doctrina fascismului| Doctrinei fascismului]] și autorul [[Manifestul intelectualilor fasciști| Manifestului intelectualilor fasciști]]]] ''[[Doctrina fascismului]]'' (''La dottrina del fascismo'', 1932) a filosofului {{Ill-wd|Q312295|3=Giovanni Gentile}} este formularea oficială a fascismului italian. Lucrarea a fost publicată sub numele lui Benito Mussolini în 1933<ref name="gentile">{{cite book|last=Gregor|first=A. James|url=https://books.google.com/books?id=xQEjHAAACAAJ&q=giovanni+gentile|publisher=Transaction Pub|title=Giovanni Gentile: Philosopher of Fascism|trans-title = Giovanni Gentile: Filozoful fascismului |language = en | pages = 215 |isbn=0765805936|date= 2004|access-date=14 august 2015|archive-url=https://web.archive.org/web/20151030094219/https://books.google.com/books?id=xQEjHAAACAAJ&dq=giovanni+gentile|archive-date=30 octombrie 2015|url-status=live}}</ref>. Gentile a fost influențat intelectual de [[Georg Wilhelm Friedrich Hegel|Hegel]], [[Platon]], [[Benedetto Croce]] și [[Giambattista Vico]], iar filosofia idealismului a stat la baza fascismului<ref name="gentile" />. Prin urmare, ''Doctrina [[Weltanschauung]]'' propune lumea ca acțiune pe tărâmul umanității - dincolo de constrângerile cotidiene ale tendinței politice contemporane, respingând „pacea perpetuă” ca fiind fantastică și acceptând „Omul” ca specie aflată continuu în război. Cei care fac față provocărilor, obțin „[[Nobilime | înnobilarea]]”<ref name="gentile" />. De pildă, idealismul său a acceptat în general că marii cuceritori erau oamenii cu importanță istorică, de exemplu [[Lista împăraților romani| împăratul roman]] [[Iulius Cezar]], [[Macedonia Antică|împăratul macedonean]] [[Alexandru cel Mare]], [[Imperiul Franc|împăratul franc]] [[Carol cel Mare]] și [[Primul Imperiu Francez |împăratul francez]] [[Napoleon I al Franței|Napoleon]]. Filosoful Gentile a fost inspirat în special de [[Imperiul Roman]] (27 î.Hr. - 476 d.Hr., 1453), unde a găsit idei pentru doctrina fascismului<ref name="gentile" />: {{cquote|Fascistul acceptă și iubește viața; el respinge și disprețuiește sinuciderea ca fiind lașă. Viața, așa cum o înțelege el, înseamnă datorie, înălțare, cucerire; viața trebuie să fie înălțătoare și plină, trebuie trăită pentru sine, dar mai ales pentru ceilalți, apropiați și îndepărtați, prezenți și viitori.|15px|15px|Benito Mussolini / Giovanni Gentile, ''Doctrina fascismului'', 1933<ref>{{cite news |url=http://www.worldfuturefund.org/wffmaster/Reading/Germany/mussolini.htm |publisher=WorldFutureFund.org |title=The Doctrine of Fascism – Benito Mussolini (1932) |trans-title = Doctrina fascismului – Benito Mussolini (1932) |date=8 ianuarie 2008 |access-date=21 aprilie 2006 |language = en | archive-url=https://web.archive.org/web/20170830084244/http://www.worldfuturefund.org/wffmaster/Reading/Germany/mussolini.htm |archive-date=30 august 2017 |url-status=live }}</ref>}}. În 1925, Mussolini și-a asumat titlul de ''[[Duce]]'' (conducător), derivat din latinescul ''{{Ill-wd|Q829120|3=Dux}}'', un titlu de comandant militar al [[Republica Romană| Republicii Romane]]. Mai mult, deși [[Regatul Italiei (1861-1946)#Fascismul|Italia fascistă]] (1922-1943)]] este considerat din punct de vedere istoric o dictatură autoritar-totalitară, a păstrat fațada guvernamentală „liberal-democratică”: [[Marele Consiliu al Fascismului]] a rămas activ în calitate de administrator, iar regele [[Victor Emmanuel al III-lea al Italiei]] putea să-l demită pe Mussolini din funcția de [[Prim-ministru al Italiei|prim-ministru italian]] (lucru pe care l-a și făcut în cele din urmă)<ref name="lastdays"/>. Emilio Gentile a definit fascismul ca fiind o doctrină anti-intelectuală, [[Epistemologie |epistemologic]] bazată pe credință mai degrabă decât pe rațiune. [[Misticism fascist |Misticismul fascist]] sublinia importanța [[mit]]urilor politice, care erau adevărate nu ca fapte de ordin empiric, ci ca „metarealitate”<ref name="Payne 1996 215"/>{{RP|215}}. Arta, [[arhitectura fascistă|arhitectura]] și simbolurile fasciste au constituit un proces care a transformat fascismul într-un fel de [[religie civilă]] sau [[religie politică]]<ref name="Payne 1996 215"/>{{RP|215}}. ''La dottrina del fascismo'' afirmă că fascismul este o „concepție religioasă a vieții” și formează o „comunitate spirituală” în contrast cu materialismul burghez<ref name="Payne 1996 215"/>{{RP|215}}. Sloganul ''Credere Obbedire Combattere'' ("Crede, supune-te, luptă") reflectă importanța credinței politice în fascism<ref name="Payne 1996 215" />. [[File:National Fascist Party logo.svg|thumb|left|upright=0.8| Sigla Partidului Național Fascist]] Potrivit istoricului Zeev Sternhell, „majoritatea liderilor sindicali s-a numărat printre fondatorii mișcării fasciste”, ei fiind cei care au obținut posturi cheie în regimul lui Mussolini<ref>{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Sternhell, Zeev |autor2= Sznajder, Mario | author3 = Asheri, Maia | editor= | alții= | titlu= The Birth of Fascist Ideology: From Cultural Rebellion to Political Revolution | trans_title = Nașterea ideologiei fasciste: de la rebeliunea culturală la revoluția politică |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1994| lună= | editură= Princeton University Press | loc= | limbă=en | isbn= 978-0691032894| oclc= | doi= | id= | pagini= 352| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=| translator-last = Maisei |translator-first= David }}</ref>{{RP|33}}. Mussolini și-a exprimat o mare admirație pentru ideile lui [[Georges Sorel]]<ref name="JacobLeibTalmon"/>{{RP|451}}, despre care a afirmat că a contribuit la nașterea principiilor de bază ale fascismului italian<ref>{{citat carte | nume= Sternhell | prenume= Zeev | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Neither Left nor Right: Fascist Ideology in France | trans_title = Nici stânga, nici dreapta: ideologia fascistă în Franța |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1996| lună= | editură= Princeton University Press | loc= | limbă=en | isbn=978-0691006291 | oclc= | doi= | id= | pagini= 440| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|107}}. J. L. Talmon a susținut că fascismul se prezenta „nu numai ca o alternativă, ci și ca moștenitor al socialismului”<ref name="JacobLeibTalmon">{{citat carte | nume= Talmon | prenume= Jacob Leib | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Myth of the Nation and the Vision of Revolution | trans_title = Mitul națiunii și viziunea revoluției |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/mythofnationvisi0000talm | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1981 | lună= | editură= University of California Press | loc= | limbă=en | isbn= 978-0520044494| oclc= | doi= | id= | pagini= 650| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|501}}. ''La dottrina del fascismo'' propunea o Italie cu un nivel de trai mai ridicat sub un sistem fascist cu un singur partid decât sub guvernul [[Pluripartidism |pluripartid]] [[democrație liberală|liberal]] din 1920. În calitate de lider al [[Partidul Național Fascist|Partidului Național Fascist ]] (PNF, ''Partito Nazionale Fascista''), Mussolini a declarat că democrația este „frumoasă în teorie; în practică, este o eroare” și a vorbit despre sărbătorirea înmormântării „cadavrului putred al libertății” <ref name="heater" /><ref>{{cite book|last=Spignesi|first=Stephen J|url=https://books.google.com/books?id=ufXPKUqorS8C&q=%22Democracy+is+beautiful+in+theory%22|publisher=CITADEL PR|title=The Italian 100: A Ranking of the Most Influential, Cultural, Scientific, and Political Figures, Past and Present|trans-title = 100 de italieni: un clasament al celor mai influente personalități culturale, științifice și politice din trecut și prezent |isbn=0806523999|year=2003|access-date=14 august 2015 | language = en|archive-url=https://web.archive.org/web/20151130120200/https://books.google.com/books?id=ufXPKUqorS8C&dq=%22Democracy+is+beautiful+in+theory%22|archive-date=30 noiembrie 2015|url-status=live}}</ref>. În 1923, pentru a-i oferi deputatului Mussolini controlul asupra guvernului parlamentar [[Pluralism politic|pluralist]] al [[Regatul Italiei (1861-1946) |Regatului Italiei]], baronul {{Ill-wd|Q1421193|3=Giacomo Acerbo}} a propus (și [[Parlamentul italian]] a aprobat) [[Legea Acerbo]], care a schimbat sistemul electoral de la [[Reprezentare proporțională |reprezentare proporțională]] la reprezentare majoritară. Partidul care primea cele mai multe voturi (cu condiția să dețină cel puțin 25 % din voturile exprimate) câștiga două treimi din parlament. Cealaltă treime era împărțită proporțional între celelalte partide, astfel că a avut loc manipularea fascistă a legii [[Democrație liberală |liberale]] și a transformat Italia într-un [[Sistem monopartid |stat cu un singur partid]]. În 1924, PNF a câștigat alegerile cu 65% din voturi<ref name="matteotti">{{cite news|url=http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,797902,00.html|magazine=Time|title=So Long Ago|trans-title = Cu mult timp în urmă |language = en |date=8 January 2008|access-date=16 July 2008|archive-url=https://web.archive.org/web/20090224094326/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,797902,00.html|archive-date=24 February 2009|url-status=dead}}</ref>. Cu toate acestea, [[Partidul Socialist Unit Italian (1922)|Partidul Socialist Unit]] a refuzat să accepte o astfel de înfrângere. Deputatul socialist {{Ill-wd|Q267304|3=Giacomo Matteotti}} în Parlament, a acuzat oficial la 30 mai 1924 în ședința Parlamentului PNF de fraudă electorală și și-a reiterat denunțurile privind violența politică a [[Cămășile negre|cămășilor negre]]. El a publicat cartea ''Un an de dominație fascistă''<ref> {{citat carte | nume= Matteotti | prenume= Giacomo | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Un anno di dominazione fascista | trans_title = Un an de dominație fascistă |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2019 | lună= | editură= Rizzoli | loc= | limbă= it| isbn= 9788858696507| oclc= | doi= | id= | pagini= 272| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref> în care își susținea acuzațiile<ref name="matteotti" /><ref>[http://it.wikisource.org/wiki/Italia_-_30_maggio_1924,_Discorso_alla_Camera_dei_Deputati_di_denuncia_di_brogli_elettorali Discursul din 30 mai 1924] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100217033833/http://it.wikisource.org/wiki/Italia_-_30_maggio_1924,_Discorso_alla_Camera_dei_Deputati_di_denuncia_di_brogli_elettorali |date=17 February 2010 }}</ref>. În consecință, la 10 iunie 1924, ''Ceka''<ref>{{cite book|first= Giorgio |last=Candeloro|title=Il fascismo e le sue guerre|trans-title = Fascismul și războaiele sale | url=https://books.google.com/books?id=i0B0pptCs4oC&dq=matteotti+assassinato+da+ceka&pg=PA68|page=68|publisher=Feltrinelli|year=1986|language=it|access-date=13 January 2023|isbn=978-8807808043}}</ref> (aparent o [[poliție secretă]] de partid, după modelul [[Ceka| Comisiei Extraordinare pentru Întreaga Rusie (VCeK - Всероссийская Чрезвычайная Комиссия)]] sovietică) l-a asasinat pe Matteotti. Unul dintre cei cinci bărbați arestați pentru atentat, {{Ill-wd|Q2843122|3=Amerigo Dumini}}, cunoscut și sub numele de ''Sicario del Duce'' (Asasinul Conducătorului), a fost condamnat la cinci ani de închisoare, dar a executat doar unsprezece luni și a fost eliberat în baza unei amnistii din partea regelui Victor Emmanuel al III-lea. Mai mult, când regele l-a susținut pe premierul Mussolini, socialiștii au părăsit Parlamentul în semn de protest, lăsându-i pe fasciști să guverneze fără opoziție<ref name="fsmith" />. În acea perioadă, asasinatul politic nu era încă ceva obișnuit, iar ''Ducele'' fascist italian se descotorosea de obicei de adversari în maniera imperială romană: îi aresta și îi [[exil]]a pe o insulă<ref name="farrell">{{cite book|last=Farrell|first=Nicholas Burgess|url=https://books.google.com/books?id=aSlIzmsxU8oC&q=new+life+mussolini|publisher=Orion Publishing Group|title=Mussolini: A New Life|trans-title = Mussolini: o viață nouă |isbn=1842121235|year=2004|access-date=14 August 2015|archive-url=https://web.archive.org/web/20151127020944/https://books.google.com/books?id=aSlIzmsxU8oC&dq=new+life+mussolini|archive-date=27 November 2015|url-status=live| language = en}}</ref> == Condițiile care au favorizat fascismul == === Nemulțumirile naționaliste === [[File:Promised Borders of the Tready of London.png|thumb| Teritoriile promise Italiei prin [[Pactul de la Londra (1915)|Tratatul de la Londra]] din 1915, și anume [[Trentino-Tirolul de Sud |Trentino-Alto Adige]], {{Ill-wd|Q958521|3=Venezia Giulia}} și [[Dalmația]] (cafeniu), precum și zona {{Ill-wd|Q1786056|3=plotoului Snežnik}} (verde). Dalmația, după Primul Război Mondial nu a fost atribuită Italiei, ci [[Regatul Iugoslaviei |Iugoslaviei]]]] După încheierea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] (1914-1918), în ciuda faptului că [[Regatul Italiei (1861-1946) |Regatul Italiei]] a fost un partener cu drepturi depline al [[Aliații din Primul Război Mondial|Puterilor aliate]] împotriva [[Puterile Centrale|Puterilor Centrale]], naționaliștii au susținut că Italia a fost înșelată în [[Tratatul de la Saint-Germain-en-Laye|Tratatul de pace de la Saint-Germain-en-Laye]] (1919), astfel că Aliații au împiedicat evoluția Italiei spre statutul de [[Mare putere]]<ref name="fsmith">{{cite news|url=http://www.fsmitha.com/h2/ch12.htm|publisher=FSmitha.com|title=Mussolini and Fascism in Italy|trans-title = Mussolini și fascismul în Italia | language = en|date=8 January 2008|access-date=16 July 2008|archive-url=https://web.archive.org/web/20080623084330/http://www.fsmitha.com/h2/ch12.htm|archive-date=23 June 2008|url-status=live}}</ref>. Ulterior, PNF a exploatat cu succes această „ofensă” adusă naționalismului italian, prezentând fascismul ca fiind cel mai potrivit pentru guvernarea țării, afirmând că democrația, socialismul și liberalismul erau sisteme eșuate. PNF a preluat guvernarea Italiei în 1922 ca urmare a discursurilor liderului fascist Mussolini și a violenței politice a organizației paramilitare a [[cămășile negre |cămășilor negre]]. La [[Conferința de Pace de la Paris din 1919|Conferința de Pace de la Paris]] din 1919, Aliații au obligat Regatul Italiei să cedeze Iugoslaviei până la începutul anului 1919 portul croat Fiume ([[Rijeka]]), un oraș majoritar italian, cu o semnificație naționalistă redusă. În plus, Italia nu a primit compensațiile promise prin [[Pactul de la Londra (1915)|Tratatul secret de la Londra din 1915]], semnat timpul războiului cu [[Antanta]] <ref>{{citat carte | nume= Tannenbaum | prenume= Edward R. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Fascist Experience | trans_title = Experimentul fascist |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/fascistexperienc0000tann/page/22/mode/2up | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1972| lună= | editură= Basic Books | loc= | limbă= en| isbn= 978-0465023615 | oclc= | doi= | id= | pagini= 357| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|22}}. Italia trebuia să părăsească [[Tripla Alianță (1882)|Tripla Alianță]] și să se alăture foștilor inamici și să [[Declarație de război|declare de război]] Imperiilor [[Imperiul German| German]] și [[Austro-Ungaria|Austro-Ungar]] în schimbul unor teritorii pe care să le primească la sfârșitul războiului, asupra cărora Regatul Italiei avea pretenții. În septembrie 1919, răspunsul naționalist al eroului de război indignat [[Gabriele D'Annunzio]] a fost declararea înființării [[Regență italiană a Carnaro|regenței italiene a Carnaro]] ([[Golful Kvarner|a Golfului Kvarner]])<ref name="macdonal">{{cite book|last=Macdonald|first=Hamish|title=Mussolini and Italian Fascism|trans-title = Mussolini și fascismul italian|language = en |publisher= Trans-Atlantic Publications | url=https://books.google.com/books?id=221W9vKkWrcC&q=Gabriele+d%27Annunzio+paris+peace&pg=PT16 |isbn=0748733868|pages = 64 |year=1999}}</ref>{{RP|15}}. Gabriele D'Annunzio s-a autoproclamat ''Duce'' regent al acestui oraș-stat și a proclamat o constituție, ''Carta del Carnaro'' la 8 septembrie 1920. Acest document era un [[sincretism]] al politicilor anarhiste de dreapta și de stânga, protofasciste și republican-democrate, care a influențat mult dezvoltarea politico-filosofică a fascismului italian timpuriu. Ca urmare a [[Tratatul de la Rapallo (19200|Tratatul de la Rapallo]], armata regală italiană a desființat regența ''Ducelui'' D'Annunzio de Crăciunul anului 1920. În dezvoltarea modelului fascist de guvernare, D'Annunzio a fost un naționalist și nu un fascist, a cărui moștenire politică („Politica ca teatru”) a fost una stilistică (ceremonii, uniforme, discursuri publice și cântece) și nu de fond, pe care fascismul italian a dezvoltat-o cu artă ca model de guvernare<ref name="macdonal"/><ref>{{citat carte | nume= Eatwell | prenume= Roger | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascism: A History | trans_title = Fascismul: O istorie|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1996 | lună= | editură= Allen Lane | loc= New York | limbă= en| isbn= 978-0140257007 | oclc= | doi= | id= | pagini= 432| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|49}}. În același timp, Mussolini și mulți dintre adepții săi sindicaliști revoluționari au gravitat în jurul unei forme de [[Naționalismul revoluționar]] într-un efort de a „identifica ''comuniunea'' omului nu cu clasa, ci cu națiunea”<ref>{{citat carte | nume= Gregor | prenume= James | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Giovanni Gentile: Philosopher of Fascism | trans_title = Giovanni Gentile: Filozoful fascismului |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2004| lună= | editură= Transaction Publishers | loc= New Brunswick, NJ | limbă= en| isbn= 9780765805935| oclc= | doi= | id= | pagini=140 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|55}}. Potrivit lui A. James Gregor, Mussolini a ajuns să creadă că „fascismul era singura formă de 'socialism' potrivită pentru [[națiune proletară|națiunile proletare]] ale secolului XX” în timp ce se afla în procesul de schimbare a viziunii sale de la [[socialism]] la [[naționalism]]<ref>{{citat carte | nume= Gregor | prenume= James | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Phoenix: Fascism in Our Time | trans_title = Phoenix: Fascismul în zilele noastre |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://books.google.at/books/about/Phoenix.html?id=KQA7DwAAQBAJ&redir_esc=y | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2009| lună= | editură= Transaction Press | loc= New Brunswick: NJ | limbă= en| isbn= 978-0765808554| oclc= | doi= | id= | pagini=220 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|191}}. {{Ill-wd|Q2660567|3=Enrico Corradini}}, unii dintre primii care i-au influențat modul de gândire a lui Mussolini și care a devenit mai târziu membru al administrației lui Il Duce, a susținut conceptul de „naționalism proletar”, scriind despre Italia în 1910: „Noi suntem poporul proletar în raport cu restul lumii. Naționalismul este socialismul nostru”<ref name="JacobLeibTalmon"/>{{RP|484}}. Mussolini va ajunge să folosească formulări similare, referindu-se de exemplu la Italia fascistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca la una dintre „națiunile proletare care se ridică împotriva [[plutocrație|plutocraților]]”<ref>Interviul „Solilocviu pentru ‚libertatea’ insulei Trimellone” acordat de Mussolini jurnalistului Ivanoe Fossani, 20 martie 1945, ''Opera Omnia'', vol. 32. Interviul este cunoscut și sub numele de „Testament al lui Benito Mussolini” (''Testamento di Benito Mussolini''). Publicată și sub titlul „Mussolini s-a confesat stelelor”, Editura Latinitas, Roma, 1952</ref>. === Agitația sindicală === [[File:A sociological study of violence in history (Italy 1919-1922).gif|thumb|upright=0.9| Un studiu sociologic al violenței în Italia (1919-1922) (lățimea săgeții este proporțională cu numărul de acte de violență între grupurile sociale)]] Având în vedere politicile socio-economice pragmatice ale fascismului italian, care au fost [[sincretism|combinații]] de politici socio-economice [[Politică de stânga |de stânga]] și [[Dreapta politică |de dreapta]], muncitorii și țăranii nemulțumiți s-au dovedit a fi o sursă abundentă de putere politică populară, în special din cauza opoziției țărănești față de [[colectivism]]ul agricol socialist. Astfel înarmat, fostul socialist Benito Mussolini a inspirat și mobilizat oratoric populația rurală și clasa muncitoare: „Noi declarăm război socialismului, nu pentru că este socialist, ci pentru că s-a opus naționalismului”. Mai mult, pentru finanțarea campaniilor electorale din perioada 1920-1921, Partidul Național Fascist i-a curtat și pe industriași și pe marii proprietari de terenuri, apelând la temerile acestora față de politica muncitorească și de grevele urbane și rurale ale socialiștilor de stânga și ale [[bolșevism|bolșevicilor]]. Fasciștii promiteau un climat de afaceri bun, cu o forță de muncă eficientă din punct de vedere al costurilor, stabilitate salarială și politică. Istoricul Charles F. Delzell a scris: „La început, Partidul Revoluționar Fascist era concentrat în [[Milano]] și în alte câteva orașe. Au câștigat teren destul de încet, între 1919 și 1920. Abia după spaima provocată de ocuparea fabricilor de către muncitori la sfârșitul verii anului 1920, fascismul a devenit cu adevărat răspândit. Industriașii au început să îl sprijine financiar pe Mussolini după ce acesta și-a redenumit partidul și și-a retras sprijinul acordat anterior lui [[Lenin]] și [[Revoluția Rusă din 1917|Revoluției Ruse]]. În plus, spre sfârșitul anului 1920, fascismul a început să se răspândească în mediul rural, mizând pe sprijinul marilor proprietari de terenuri, în special în zona dintre [[Bologna]] și [[Ferrara]], un bastion tradițional al stângii și scena unor violențe frecvente. Organizatorii socialiști și catolici ai muncitorilor agricoli din acea regiune, din Venezia Giulia, Toscana și chiar din îndepărtata Apulia, au fost în curând atacați de [[cămășile negre]] fasciste, înarmați cu ulei de ricin, bâte și arme mai letale. Începuse era ''[[Milizia Volontaria per la Sicurezza Nazionale|squadrismo]]'' și a expedițiilor nocturne de incendiere a sediilor muncitorești socialiste și catolice. În această perioadă, escadroanele fasciste ale lui Mussolini s-au angajat, de asemenea, în atacuri violente împotriva Bisericii, unde mai mulți preoți au fost asasinați și biserici au fost incendiate de către fasciști”<ref>{{citat carte | nume= Parmelle | prenume= Maurice | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Bolshevism, Fascism, and the Liberal-Democratic State | trans_title = Bolșevismul, fascismul și statul liberal-democrat |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://books.google.at/books/about/Bolshevism_Fascism_and_the_Liberal_democ.html?id=9yA6AQAAIAAJ&redir_esc=y | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1935| lună= | editură= Chapman and Hill | loc= London | limbă= en| isbn= | oclc= | doi= | id= | pagini=430 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|190}} == Cucerirea puterii de către fasciști == Utilizarea de către Italia începând cu anul 1917 a unor trupe de șoc de elită cunoscute sub numele de ''[[Arditi]]'' a avut o influență importantă asupra fascismului<ref name=rg207>{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Griffin,Roger; Feldman, Matthew |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascism: Critical cocepts in Political Science. Fascism and Culture| trans_title = Fascism: Cocepte critice în știința politică. Fascism și cultură |volum=3 | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2004| lună= | editură= | loc= London; New York City | limbă=en | isbn=978-0415290180 | oclc= | doi= | id= | pagini= 408| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|207}}. ''Arditi'' erau soldați care erau antrenați în mod special pentru acțiuni riscante și violente, care purtau uniforme distinctive cu cămăși și [[Fes (căciulă)|fesuri]] negre<ref name=rg207/>. În noiembrie 1918, ''Arditi'' au format o organizație națională, ''Associazione fra gli Arditi d'Italia'', care, până la jumătatea anului 1919, număra aproximativ douăzeci de mii de membri<ref name=rg207/>. Mussolini a apelat la ''Arditi'', iar ''[[Milizia Volontaria per la Sicurezza Nazionale|squadristii (milițienii voluntari pentru securitate națională)]]'', dezvoltată după război, s-a bazat pe ''Arditi''<ref name=rg207/>. [[Primul Război Mondial]] a afectat economia Italiei, a provocat creșterea datoriei publice, [[inflație]], [[șomaj]] (agravat de miile de soldați demobilizați), nemulțumiri sociale și greve, întărirea organizațiilor de [[crimă organizată]]<ref name="fsmith"/> și a facilitat izbucnirea unor insurecții [[anarhism|anarhiste]], [[socialism|socialiste]] și [[comunism|comuniste]]<ref name="marchonrome">{{cite encyclopedia|url=http://original.britannica.com/eb/article-9083848/March-on-Rome|encyclopedia=[[Encyclopædia Britannica]]|title=March on Rome|date=8 January 2008|trans-title = Marșul asupra Romei | language = en}}</ref>. Atunci când [[Partidul Liberal Italian]] ales guvernul nu a putut controla Italia, liderul fascist Mussolini a preluat inițiativa, combătând aceste probleme cu ajutorul escadroanelor paramilitare ale [[Cămășile negre|cămășilor negre]] formate din veterani ai Primului Război Mondial și foști socialiști, cu acceptul unor premieri [[Primul ministru al Italiei|premieri]] precum [[Giovanni Giolitti]] , care au permis fasciștilor să aplice propria lege<ref name="giolitti">{{cite book |last=De Grand |first=Alexander J|title=The Hunchback's Tailor: Giovanni Giolitti and Liberal Italy from the Challenge of Mass Politics to the Rise of Fascism, 1882–1922| trans-title = Croitorul cocoșatului: Giovanni Giolitti și Italia liberală de la provocarea politicii de masă la ascensiunea fascismului, 1882-1922|publisher=Greenwood Publishing Group|url=https://books.google.com/books?id=Y5x7hE8hp1UC&q=Giovanni+Giolitti++mussolini |year=2001|isbn = 9780275968748|language = en }}</ref>. Violențele dintre socialiști și milițiile autoorganizate „squadristi”, în special în mediul rural, au crescut atât de mult în intensitate încât Mussolini a fost presat să declare un armistițiu pentru a obține „reconcilierea cu socialiștii” <ref name="DahliaElazar"/>{{RP|141}}. Mussolini și Partidul Socialist Italian (PSI) au convenit asupra „Pactului de pacificare” la începutul lunii august 1921, care a fost imediat condamnat de majoritatea liderilor ''[[squadrismo]]''. Pactul de pace a fost denunțat oficial în timpul celui de-al treilea Congres fascist din 7-10 noiembrie 1921. Guvernul liberal a preferat să colaboreze cu fasciștii decât să intre în [[luptă de clasă|conflictul de clasă ]] cu [[Partidul Comunist Italian]] în cazul în care acesta din urmă ar fi preluat guvernarea, așa cum făcuseră [[bolșevic]]ii conduși de [[Vladimir Ilici Lenin]] în recenta [[Revoluția Rusă din 1917|Revoluția rusă]] din 1917<ref name="giolitti"/>, în ciuda faptului că Mussolini se arătase entuziasmat la început de [[Revoluția din Octombrie]]<ref> {{citat carte | nume= Neville | prenume= Peter | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2004 | lună= | editură= Routledge | loc= New York | limbă=en | isbn=978-0415249904 | oclc= | doi= | id= | pagini=256 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|36}} și că se autointitulase în mod public în 1919 „Lenin al Italiei”<ref> {{citat carte | nume= Smith | prenume= Denis Mack | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Modern Italy: A Political History | trans_title = Italia modernă: O istorie politică |volum= | număr= | anoriginal= 1959| lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1997 | lună= | editură= University of Michigan Press | loc= | limbă= en| isbn= 978-0472108954| oclc= | doi= | id= | pagini= 522| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} </ref>{{RP|284}}. [[Manifestul fascist |Manifestul fasciilor italiene de luptă]]'' (iunie 1919) a prezentat principiile politico-filozofice ale fascismului. Manifestul a fost semnat de [[Sindicalismul național|sindicalistul național]] {{Ill-wd|Q1422300|3=Alceste De Ambris}} și de liderul mișcării [[Futurism|futuriste]] [[Filippo Tommaso Marinetti]]<ref name="DahliaElazar">{{cite book |last=Elazar |first=Dahlia S. |title=The Making of Fascism: Class, State, and Counter-Revolution, Italy 1919–1928 |trans-title = Evoluția fascismului: Clasă, stat și contrarevoluție, Italia 1919-1928 | language = en | year=2001 |publisher=Greenwood Publishing Group |location=Westport, Conn [u.a.] |isbn=978-0275958640 |url=http://www.abc-clio.com/product.aspx?isbn=978-0275958640 |edition=first pub. |access-date=1 November 2012 |pages=184 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131224111411/http://www.abc-clio.com/product.aspx?isbn=9780275958640 |archive-date=24 December 2013 |url-status=live }}</ref>{{RP|73}}. Manifestul era împărțit în patru secțiuni, descriind obiectivele mișcării în domeniile politic, social, militar și financiar<ref>{{cite web|title=Il manifesto dei fasci di combattimento|trans-title = Manifestul fasciilor de luptă |language = it |url=http://web.tiscalinet.it/regno76/testi/manifesti/Il%20manifesto%20dei%20fasci%20di%20combattimento.htm|access-date=2 February 2014|archive-url=https://web.archive.org/web/20140220075247/http://web.tiscalinet.it/regno76/testi/manifesti/Il%20manifesto%20dei%20fasci%20di%20combattimento.htm|archive-date=20 February 2014|url-status=live}}</ref>. [[File:March on Rome.jpg|thumb|upright=0.9| Mussolini și [[Marșul asupra Romei]] în fruntea paramilitarilor fasciști din [[Cămășile negre]] în octombrie 1922]] La începutul anilor 1920, lupta mișcării fasciste împotriva bolșevismului se bucura sprijinul a aproximativ 250.000 de persoane. În 1921, mișcarea fasciștilor s-au transformat în Partidul Național Fascist și a obținut legitimitate politică atunci când Mussolini a fost ales în Camera Deputaților în 1922<ref name="fsmith"/>. Deși Partidul Liberal a păstrat puterea, guvernarea acestui partid s-a dovedit efemeră, mai ales cea a celui de-al cincilea prim-ministru, [[Luigi Facta]], al cărui guvern a activat într-un mod ezitant<ref name="fsmith"/>. Pentru desființarea slabei democrații parlamentari, deputatul Mussolini (cu sprijinul armatei, al mediului de afaceri și al dreptei liberale) a lansat [[Marșul asupra Romei]] (27-31 octombrie 1922) – o [[lovitură de stat]] a PNF pentru demiterea premierului [[Luigi Facta]] și preluării guvernul Italiei, pentru refacerea mândriei naționaliste, repornirea economiei, creșterea productivitătii prin controlul muncii, eliminarea restricțiilor economice impuse întreprinderilor și restabilirea legii și ordinii în țară<ref name="fsmith"/>. La 28 octombrie, în timp ce avea loc „Marșul”, [[Victor Emanuel al III-lea al Italiei|Regele Victor Emanuel al III-lea]] și-a retras sprijinul acordat prim-ministrului Facta și l-a numit pe liderul PNF, Benito Mussolini, CA al șaselea prim-ministru al Italiei. Marșul asupra Romei a devenit o paradă a victoriei: fasciștii credeau că succesul lor era revoluționar și tradiționalist<ref name="jstororgro">{{cite journal|jstor=1852268|publisher=Roland Sarti|title=Fascist Modernization in Italy: Traditional or Revolutionary|trans-title = Modernizarea fascistă în Italia: Tradițională sau revoluționară | language = en |journal=The American Historical Review|date=8 January 2008|volume=75|issue=4|pages=1029–1045|last1=Sarti|first1=Roland|doi=10.2307/1852268}}</ref><ref name="appstate">{{cite news|url=http://www.appstate.edu/~brantzrw/history3134/mussolini.html |publisher=Appstate.edu |title=Mussolini's Italy|trans-title = Italia lui Mussolini| language =en |date=8 January 2008 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20080415145038/http://www.appstate.edu/~brantzrw/history3134/mussolini.html |archive-date=15 April 2008 }}</ref>. === Economia === {{main|Economia Italiei fasciste }} [[File:Fiat 508 Balilla, advertisement, 1939, Netherlands.jpg|thumb|left|Reclamă pentru automobilele [[Fiat]] Topolino și Balilla vândute în Olanda (1939)]] Până în 1925, când economistul liberal {{Ill-wd|Q3608268|3=Alberto de' Stefani}}, deși fost membru al ''squadristi'', a fost înlăturat din funcția de ministru al economiei (1922-1925), guvernul de coaliție al Italiei a reușit să repornească economia și a echilibrat bugetul național. Stefani a dezvoltat politici economice care s-au aliniat la principiile liberalismului clasic, deoarece au fost abolite taxele pe moștenirea, pe obiectele de lux, pe capitalul străin<ref name="Guerin">{{citat carte | nume= Guérin | prenume= Daniel | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascisme et grand capital| trans_title = Fascismul și marile afaceri |volum= | număr= | anoriginal= 1945| lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1999| lună= | editură= Syllepse | loc= | limbă= fr| isbn= 291316501X | oclc= | doi= | id= | pagini= 286 | capitol= IX Politique économique du fascisme | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} {{ISBN|}}</ref>{{RP|193}} și [[Asigurare de viață|asigurările de viață]] (1923)<ref name="Guerin"/>{{RP|191}}, iar monopolurile de stat în domeniul comunicațiilor au fost [[Privatizare|privatizate]]. În perioada guvernării de coaliție din Italia, politicile favorabile mediului de afaceri nu păreau să fie în contradicție cu finanțarea de către stat a băncilor și a industriei. Politologul Franklin Hugh Adler s-a referit la această perioadă de coaliție dintre numirea lui Mussolini în funcția de prim-ministru la 31 octombrie 1922 și dictatura sa din 1925 ca fiind „liberal-fascism, un tip de regim hibrid, instabil și tranzitoriu, în cadrul căruia s-a păstrat cadrul juridic-instituțional formal al regimului liberal”, care a permis totuși pluralismul, alegerile competitive, libertatea presei și dreptul sindicatelor la grevă<ref>{{citat carte | nume= Adler | prenume= Franklin Hugh | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Italian Industrialists from Liberalism to Fascism: The political development of the industrial bourgeoisie, 1906–1934| trans_title = Industriașii italieni de la liberalism la fascism: Dezvoltarea politică a burgheziei industriale, 1906-1934 |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= | lună= 1995| editură= Cambridge University Press | loc= | limbă=en | isbn= 978-0521522779| oclc= | doi= | id= | pagini= 480| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|188}}. Liderii Partidului Liberal și industriașii au crezut că îl pot neutraliza pe Mussolini făcându-l șef al unui guvern de coaliție, unde, după cum remarca Luigi Albertini, „va fi mult mai susceptibil la influențe”<ref> {{citat carte | nume= Lyttelton | prenume= Adrian | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Seizure of Power: Fascism in Italy, 1919–1929| trans_title = Preluarea puterii: Fascismul în Italia, 1919-1929|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/seizureofpowerfa0000lytt| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1973 | lună= | editură= Weidenfeld & Nicolson | loc= London | limbă= en| isbn= 978-0297765868| oclc= | doi= | id= | pagini= | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|96}}. Una dintre primele acțiuni ale prim-ministrului Mussolini a fost finanțarea cu 400 de milioane de lire a {{Ill-wd|Q290188|3=Gio. Ansaldo & C.}}, una dintre cele mai importante companii din industria construcțiilor de mașini din țară. Ulterior crizei [[deflație|deflației]] din 1926, bănci precum ''Banco di Roma'', ''Banco di Napoli'' și ''Banco di Sicilia'' au fost, de asemenea, finanțate de stat<ref name="Guerin"/>{{RP|197}}. În 1924, o întreprindere comercială privată a înființat ''{{Ill-wd|Q4004923|3=Unione radiofonica italiana}}'' (URI) ca parte a companiei [[Guglielmo Marconi|Marconi]], căreia guvernul fascist italian i-a acordat monopolul oficial al transmisiunilor radiofonice. După înfrângerea fascismului în 1944, URI a devenit ''[[RAI|Radio Audizioni Italiane]]'' (RAI) și a fost redenumit ''RAI – Radiotelevisione italiana '' odată cu apariția televiziunii în 1954. [[File:Inaugurazione Littoria 001.jpg|thumb|Inaugurarea orașului [[Latina, Lazio|Littoria]] fondat de fasciști în 1932]] Având în vedere natura preponderent rurală a economiei italiene din acea perioadă, [[agricultură|agricultura]] a fost vitală pentru politicile economice și propaganda fascistă. Pentru consolidarea producției interne italiene de cereale, guvernul fascist a instituit în 1925 politici [[Protecționism |protecționiste]] care, în cele din urmă, au eșuat. Începând cu 1926, în urma semnării [[Pactul de la Palatul|pactului de la Palatul Vidoni]] și a noilor legi sindicale, afacerile și sindicatele au fost organizate în 12 asociații separate, interzicând sau integrând orice alte organizații în domeniu. Aceste organizații negociau contractele de muncă în numele tuturor membrilor săi, statul acționând ca arbitru. Statul avea tendința de a favoriza marea industrie în detrimentul micii industrii, al comerțului, al băncilor, al agriculturii, al muncii și al transporturilor, chiar dacă, oficial, fiecare sector avea o reprezentare egală<ref> {{citat carte | nume= Corner | prenume= Paul | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini e il fascismo | trans_title = Mussolini și fascismul |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2022 | lună= | editură= Viella Libreria Editrice | loc= | limbă= it| isbn=979-1254690604 | oclc= | doi= | id= | pagini= 165| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = Bertilotti |translator-first= Teresa }}</ref>{{RP|101}}. Practicile de stabilire a prețurilor, de producție și de distribuție erau controlate mai degrabă de asociațiile patronale decât de firmele individuale, iar sindicale negociau contracte colective de muncă, care erau obligatorii pentru toate firmele din sectorul respectiv. Aplicarea contractelor colective de muncă a fost dificilă, iar birocrația mare a întârziat soluționarea conflictelor de muncă. După 1929, regimul fascist a contracarat [[Marea criză economică]] cu programe masive de lucrări publice, cum ar fi drenarea [[Mlaștinile Pontine|mlaștinilor Pontine]], dezvoltarea producției de electricitate în [[Hidrocentrală | hidrocentrale]], îmbunătățirea transportului pe [[cale ferată |căilor ferate]] și reînarmare<ref>{{cite book |last=Warwick Palmer |first= Alan |title=Who's Who in World Politics: From 1860 to the Present Day|trans-title = Cine este cine în politica mondială: Din 1860 până în prezent | language = en |publisher=Routledge|url=https://books.google.com/books?id=YdMWTvXhVlUC&q=mussolini's+achievements&pg=PA259 |isbn=0415131618 |date= 1996}}</ref>. În 1933, a fost înființat {{Ill-wd|Q1674879|3=Istituto per la Ricostruzione Industriale}} (IRI) pentru subvenționarea companiilor aflate în dificultate. IRI a ajuns în scurtă vreme să controleze o parte importantă a economiei naționale prin intermediul [[Întreprindere de stat| întreprinderilor de sta]], printre care și [[Alfa Romeo]]. [[Produs național brut |Produsul național brut]] al economiei italiene a crescut cu 2%. Producția de automobile a crescut, în special cea a companiei [[Fiat]]<ref>{{cite book |last=Tolliday |first=Steven |title=The Power to Manage? Employers and Industrial Relations in Comparative|trans-title = Puterea de a administra?: Angajatorii și relațiile industriale în comparație | language = en |publisher=Routledge|url=https://books.google.com/books?id=UQGKReSZtWsC&q=fiat+fascism&pg=PA205|isbn=0415026253 |year=1991|pages = 362}}</ref>. De asemenea, o dezvoltare importantă a avut-o și [[Aeronautică|industria aeronautică]]<ref name="fsmith"/>. Mai ales după sancțiunile [[ Societatea Națiunilor |Societății Națiunilor]] din 1936 împotriva [[Al Doilea Război Italo-Etiopian |invaziei italiene în Etiopia]], Mussolini a pledat cu tărie pentru [[agrarianism]] și [[autarhie|autarhie]] ca parte a „bătăliilor” sale economice pentru [[Bătălia pentru pământ| pământ ]], [[Bătălia pentru liră|lira]] și [[Bătălia pentru cereale|grâu]]. În calitate de prim-ministru, Mussolini a participat fizic alături de muncitori la executarea anumitor lucrări. Moștenirea „politicii ca teatru” a lui Gabriele D' Annunzio a dat naștere unor imagini propagandistice grandioase ale lui ''Il Duce'' ca „om al poporului”<ref>{{cite news|url=http://cronologia.leonardo.it/storia/a1925b.htm|publisher=Cronologia.it|title=Anno 1925|trans-title = Anul 1925 |date=8 January 2008|access-date=16 July 2008|archive-url=https://web.archive.org/web/20110722072642/http://cronologia.leonardo.it/storia/a1925b.htm|archive-date=22 July 2011|url-status=dead | language = it}}</ref><ref name="economy">{{cite news|url=http://www.historylearningsite.co.uk/economy_in_fascist_italy.htm|publisher=HistoryLearningSite.co.uk|title=The Economy in Fascist Italy|trans-title = Economia în Italia fascistă | language = en |date=8 January 2008|access-date=16 July 2008|archive-url=https://web.archive.org/web/20081015060608/http://www.historylearningsite.co.uk/economy_in_fascist_italy.htm|archive-date=15 October 2008|url-status=live}}</ref> La un an după crearea Institutului pentru Reconstrucția Industrială (IRI), Mussolini s-a lăudat în fața [[Parlamentul Republicii Italiene |Camerei Deputaților]]: „Trei sferturi din economia italiană, industrială și agricolă, se află în mâinile statului”<ref>{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= Toniolo, Gianni | alții= | titlu= The Oxford Handbook of the Italian Economy Since Unification | trans_title = Manualul Oxford al economiei italiene de la unificare până în prezent |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2013 | lună= | editură= Oxford University Press | loc= Oxford | limbă=en | isbn= 978-0199936694| oclc= | doi= | id= | pagini= 816| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|59}}<ref>{{citat carte | nume= Schmidt | prenume= Carl | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Corporate State in Action: Italy under Fascism | trans_title = Statul corporatist în acțiune: Italia sub fascism |volum= | număr= | anoriginal= 1939| lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2022 | lună= | editură= Legare Street Press | loc= | limbă=en | isbn= 978-1016360210 | oclc= | doi= | id= | pagini=194 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} </ref>{{RP|153–176}}. Pe măsură ce Italia a continuat să își naționalizeze economia, IRI „a devenit proprietarul nu numai al celor mai importante trei bănci italiene, care erau în mod clar prea mari pentru a da faliment, ci și al celei mai mari părți a industriilor italiene”<ref> {{cite journal |last1= Russo |first1= Costanza A. |author-link1= |last2= |first2= |author-link2= |last3= |first3= |author-link3= |last4= |first4= |author-link4= |last5= |first5= |author-link5= |display-authors= |author-mask= |name-list-format= |last-author-amp= |date= |year= |orig-year= |editor1-last= |editor1-first= |editor1-link= |editor2-last= |editor2-first= |editor2-link= |editor3-last= |editor3-first= |editor3-link= |editor4-last= |editor4-first= |editor4-link= |editor5-last= |editor5-first= |editor5-link= |display-editors= |others= |title= Bank Nationalizations of the 1930s in Italy: The IRI Formula |script-title= |trans-title= Naționalizările băncilor din anii 1930 în Italia: Formula IRI |url= |access-date= |url-access= |format= |department= |journal= Theoretical Inquiries in Law |type= |series= |language= |edition= |location= |publisher= |publication-place= |publication-date= 2012|volume=13 |issue= 407|page= 408|pages= |at= |nopp= |arxiv= |asin= |bibcode= |bibcode-access= |biorxiv= |citeseerx= |doi= |doi-access= |doi-broken-date= |isbn= |issn= |jfm= |jstor= |jstor-access= |lccn= |mr= |oclc= |ol= |ol-access= |osti= |osti-access= |pmc= |pmid= |rfc= |ssrn= |zbl= |id= |archive-url= |archive-date= |dead-url= |via= |layurl= |laysource= |laydate= |quote= |postscript= |ref= }}</ref>. În această perioadă, Mussolini și-a identificat politicile economice cu „capitalismul de stat” și „socialismul de stat”, politici economice pe care mai târziu le-a descris drept „dirijism economic”, un sistem economic în care statul are puterea de a direcționa producția economică și alocarea resurselor<ref> {{citat carte | nume= Berend | prenume= Iván T. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= An Economic History of Twentieth-Century Europe | trans_title = O istorie economică a Europei secolului al XX-lea |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2006 | lună= | editură= Cambridge University Press | loc= New York | limbă= en| isbn=978-0521856669 | oclc= | doi= | id= | pagini=372 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|93}}. Până în 1939, Italia fascistă a atins cea mai mare rată de proprietate de stat a unei economii din lume, alta decât cea a [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]]<ref>{{citat carte | nume= Knight | prenume= Patricia | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini and Fascism: Questions and Analysis in History | trans_title = Mussolini și fascismul: Întrebări și analize în istorie |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2003| lună= | editură= Routledge | loc= New York | limbă= en| isbn=978-0415279222 | oclc= | doi= | id= | pagini= 144| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|65}}, în care statul italian „controla peste patru cincimi din transportul și construcțiile navale ale Italiei, trei sferturi din producția sa de fontă și aproape jumătate din cea de oțel”<ref>{{citat carte | nume= Blinkhorn | prenume= Martin | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini and Fascist Italy | trans_title = Mussolini și Italia fascistă |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție=2 | series = | dată= | an=1991 | lună= | editură= Routledge | loc= New York | limbă= en| isbn=978-0415102315 | oclc= | doi= | id= | pagini= 80| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|26}}. [[File:Vatican City annex.jpg|thumb| [[Chestiunea romană]] a fost rezolvată odată cu stabilirea teritoriului [[Vatican |orașului-stat al Vaticanului]] în 1929 (vezi [[Tratatul de la Lateran]])]] === Relația cu Biserica Roman-Catolică === În secolul al XIX-lea, forțele [[Unificarea Italiei|Risorgimento-ului]] (1815-1871) au cucerit Roma și au luat controlul asupra acesteia de la [[Papalitate]], care se vedea de acum încolo în postura de „[[prizonier în Vatican]]”. În februarie 1929, în calitate de șef al guvernului italian, Mussolini a încheiat conflictul nerezolvat dintre Biserică și stat din [[Chestiunea romană]] (''La Questione romana'') prin [[Tratatul de la Lateran]] între [[Regatul Italiei (1861-1946) |Regatul Italiei]] și [[Sfântul Scaun]], instituind [[microstat]]ul [[Vatican |Cetății Vaticanului]] în [[Roma]]. La ratificarea Tratatului de la Lateran, papalitatea a recunoscut statul Italia în schimbul recunoașterii diplomatice a Orașului Vatican,<ref> {{citat web | url= http://global.britannica.com/EBchecked/topic/331566/Lateran-Treaty | titlu= Lateran Treaty | trans-title = Tratatul de la Lateran |nume= | prenume= | autor= | coautori= | lucrare= | dată= | format= | doi= | issn = | datăaccesare = | publisher= | limbă=en | website = .britannica.com |citat=|dead-url= |archiveurl = |archivedate=|translator-last = |translator-first= }}</ref>, a unor compensații teritoriale, a introducerii educației religioase în toate școlile italiene finanțate de stat<ref name="heater">{{cite book |last=Heater|first=Derek Benjamin |url=https://books.google.com/books?id=94oMyEWGnXYC&q=Lateran+Treaty+mussolini&pg=PA47|publisher=Oxford University Press|title=Our World this Century|trans-title = Lumea noastră în acest secol | language = en |isbn=0199133247 |date= 1987}}</ref><ref>{{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Chambers Dictionary of World History | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2001 | lună= | editură= Larousse Kingfisher Chambers | loc= | limbă=en | isbn=978-0550130006 | oclc= | doi= | id= | pagini= 950| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} </ref>{{RP|464-465}} și a 50 de milioane de [[Liră sterlină |lire sterline]] care au fost transferate din acțiunile unei bănci italiene către o companie elvețiană, Profima SA. Documentele britanice din timpul războiului de la ''Arhivele Naționale din Kew'' au confirmat, de asemenea, că Profima SA este compania Vaticanului care a fost acuzată în timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial” de implicare în „activități contrare intereselor Aliaților”. Istoricul britanic John F. Pollard a scris în cartea sa că această înțelegere financiară a asigurat că „papalitatea [...] nu va mai fi niciodată săracă”<ref name="Guardian_2013"> {{citat web | url= https://www.theguardian.com/world/2013/jan/21/vatican-secret-property-empire-mussolini | titlu= How the Vatican built a secret property empire using Mussolini's millions | trans-title = Cum a construit Vaticanul un imperiu imobiliar secret folosind milioanele lui Mussolini |nume= | prenume= | autor= Leigh, David; Tanda, Jean François; Benhamou, Jessica | coautori= | lucrare= | dată= | format= | doi= | issn = | datăaccesare = | publisher= | limbă=en | website = theguardian.com |citat=|dead-url= |archiveurl = https://web.archive.org/web/20161202103311/https://www.theguardian.com/world/2013/jan/21/vatican-secret-property-empire-mussolini |archivedate= 2 decembrie 2016|translator-last = |translator-first= }}. Papalitatea a folosit paradisuri fiscale offshore pentru a crea un portofoliu internațional de 500 de milioane de lire sterline, cu proprietăți imobiliare în Marea Britanie, Franța și Elveția. ''[[The Guardian]]'', 21 ianuarie 2013</ref> La scurt timp după semnarea Tratatului de la Lateran, Mussolini a fost aproape „[[excomunicare|excomunicat]]” din cauza hotărârii sale „intransigente” de a împiedica Vaticanul să dețină controlul în domeniul învățământului<ref name="Denis Mack Smith 1983, p. 162">{{citat carte | nume= Smith | prenume= Denis Mack | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini: A Biography | trans_title = Mussolini: O biografie|volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1983| lună= | editură= Vintage Books | loc= New York | limbă= en| isbn= 0394716582| oclc= | doi= | id= | pagini= 464| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|162}}. În replică, Papa a protestat față de „cultul păgân al statului” al lui Mussolini și față de impunerea unui „jurământ exclusiv de supunere” care îi obliga pe toți să susțină fascismul<ref name="Denis Mack Smith 1983, p. 162"/>. După ce declarase în tinerețe că „religia este o formă de boală psihică”<ref>{{citat carte | nume= Haught | prenume= James A. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= 2000 Years of Disbelief: Famous People with the Courage to Doubt | trans_title =2000 de ani de necredință: Oameni celebri care au avut curajul să se îndoiască |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/2000yearsofdisbe0000haug/page/256/mode/2up| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1996 | lună= | editură= Prometheus Books | loc= Amherst, NY | limbă=en | isbn= 1573920673| oclc= | doi= | id= | pagini=334 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|256}}, Mussolini „a dorit să dea impresia că este foarte apreciat de Papă” și, în același timp, că nu este „subordonat nimănui” <ref name="Denis Mack Smith 1983, p. 162" />. Văduva lui Mussolini a mărturisit în cartea sa din 1974 că soțul ei a fost „practic necredincios până în ultimii ani de viață”<ref> {{citat carte | nume= Mussolini | prenume= Rachele | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini: An Intimate Biography | trans_title = Mussolini: O biografie intimă |volum= | număr= | anoriginal= 1974| lunăoriginală= | url=https://archive.org/details/mussoliniintimat00muss/page/132/mode/2up | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1977 | lună= | editură= Pocket Books | loc= New York | limbă= en| isbn=978-0671812720 | oclc= | doi= | id= | pagini= 308| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|131}}. === Influența fascismului în afara Italiei === Modelul guvernării fasciste a fost foarte influent în afara granițelor Italiei. În [[perioada interbelică]] de douăzeci și unu de ani, mulți politologi și filosofi au căutat inspirație ideologică în Italia. Instituirea de către Mussolini a legii și a ordinii în Italia a fost lăudată de [[Winston Churchill]]<ref>{{cite news|url=http://www.ronterpening.com/extras/league_ex.htm|publisher=RonterPening.com|title=Top Ten Facts About Mussolini|trans-title = Cele mai importante zece fapte despre Mussolini | language = en | date=27 January 2008|access-date=16 July 2008|archive-url=https://web.archive.org/web/20080619101104/http://www.ronterpening.com/extras/league_ex.htm|archive-date=19 June 2008|url-status=live}}</ref>, [[Sigmund Freud]]<ref>{{cite book |last=Falasca-Zamponi|first=Simonetta |title=Fascist Spectacle: The Aesthetics of Power in Mussolini's Italy|trans-title = Spectacolul fascist: Estetica puterii în Italia lui Mussolini | language =en |publisher=University of California Press|url=https://books.google.com/books?id=_vcFQTOsRXgC&q=%22the+Hero+of+Culture%22+Sigmund+Freud&pg=PA53|isbn=0520226771 |year=2000|pages = 319}}</ref>{{RP|53}}, [[George Bernard Shaw]]<ref>{{cite book|last=Matthews Gibbs|first=Anthony|title=A Bernard Shaw Chronology|trans-title = Cronologia lui Bernard Shaw | language = en |publisher=Palgrave|url=https://books.google.com/books?id=3x8_4LyMyT4C&q=George+Bernard+Shaw+mussolini|isbn=0312231636|date= 2001|access-date=14 August 2015|archive-url=https://web.archive.org/web/20151121045615/https://books.google.com/books?id=3x8_4LyMyT4C&dq=George+Bernard+Shaw+mussolini|archive-date=21 November 2015|url-status=live|pages = 435}}</ref> și [[Thomas Edison]]<ref name="pound">{{citat carte | nume= Surette | prenume= Leon | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Pound in Purgatory | trans_title = Lira sterlină în purgatoriu |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/poundinpurgatory00sure/mode/2up | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= | lună= | editură= | loc= | limbă=en | isbn=978-0252024986 | oclc= | doi= | id= | pagini= 328| capitol= | url-capitol= | citat=Unfortunately, I am not superman like Mussolini | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|71}} dat fiind faptul că guvernul fascist a combătut [[crima organizată]] și [[Mafia siciliană]]<ref>{{cite news|url=http://www.americanmafia.com/Feature_Articles_267.html|publisher=AmericanMafia.com|title=Mussolini Takes on the Mafia|trans-title = Mussolini atacă Mafia |date=8 January 2008|access-date=16 July 2008|archive-url=https://web.archive.org/web/20060213073811/http://www.americanmafia.com/Feature_Articles_267.html|archive-date=13 februarie 2006|url-status=live| language = en}}</ref>. Fascismul italian a fost copiat de [[Partidul Nazist]] al lui [[Adolf Hitler]], de [[Organizația Fascistă Rusă]], de [[Mișcarea Națională Fascistă]] românească ([[Fascia Națională Română]], [[Mișcarea Națională Fascistă Italo-Română]]), iar fasciștii olandezi s-au bazat pe revista ''Verbond van Actualisten'' a lui {{Ill-wd|Q820335|3=H. A. Sinclair de Rochemont}} și {{Ill-wd|Q2342782|3=Alfred Haighton}}. Partidul Fascist [[Partidul Fascist Sammarinez]] a înființat un guvern fascist timpuriu în [[San Marino]], iar baza lor politico-filosofică era în esență fascismul italian. În [[Regatul Iugoslaviei]], {{Ill-wd|Q648570|3=Milan Stojadinović}} și-a înființat [[Uniunea Radicală Iugoslavă]]. Aceștia purtau cămăși verzi și șepci [[Šajkača]] și foloseau [[salutul roman]]. Stojadinović a adoptat, de asemenea, titlul de ''Vodja''. În Elveția, colonelul pro-nazist {{Ill-wd|Q115991|3=Arthur Fonjallaz}} din [[Frontul Național (Elveția)|Frontul Național]] a devenit un admirator înfocat al lui Mussolini după ce a vizitat Italia în 1932 și a susținut anexarea Elveției de către Italia, în timp ce primea ajutor extern fascist<ref> {{citat web | url= http://www.wiesenthal.com/site/pp.asp?c=fwLYKnN8LzH&b=243125 | titlu= A Survey of Nazi and Pro-Nazi Groups in Switzerland: 1930–1945 | trans-title = Un studiu al grupurilor naziste și pro-naziste din Elveția: 1930-1945 |nume= Schom | prenume= Alan Morris | autor= | coautori= | lucrare= | dată= | format= | doi= | issn = | datăaccesare = | publisher= Simon Wiesenthal Center | limbă= en| website = wiesenthal.com|citat=|dead-url= yes|archiveurl = https://web.archive.org/web/20070926220409/http://www.wiesenthal.com/site/pp.asp?c=fwLYKnN8LzH&b=243125 |archivedate=26 septembrie 2007 |translator-last = |translator-first= }}</ref>. Țara a fost gazda a două activități politico-culturale italiene: Centrul Internațional de Studii Fasciste (CINEF - ''Centre International d'Études Fascistes'') și congresul din 1934 al Comitetului de Acțiune pentru Universalitatea Romei (CAUR - ''Comitato d' Azione della Università de Roma'')<ref> {{citat carte | nume= Griffin | prenume= Roger | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Nature of Fascism | trans_title = Caracterul fascismului |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/natureoffascism0000grif| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1993 | lună= | editură= Routledge | loc= London | limbă=en | isbn= 978-0415096614| oclc= | doi= | id= | pagini= 249| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|129}}. În Spania, scriitorul {{Ill-wd|Q3819618|3=Ernesto Giménez Caballero}} a cerut în ''Genio de España'' (''Geniul Spaniei'', 1932) anexarea Spaniei de către Italia condusă de Mussolini, care să prezideze un imperiu internațional latin romano-catolic. A trecut apoi la o asociere strânsă cu {{Ill-wd|Q5431652|3=Falangism}}ul, ceea ce a dus la renunțarea la ideea anexării Spaniei la Italia<ref>{{citat carte | nume= Rees | prenume= Philip | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Biographical Dictionary of the Extreme Right Since 1890| trans_title = Dicționar biografic al extremei drepte de la 1890 până în prezent |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= https://archive.org/details/biographicaldict0000rees| format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1991 | lună= | editură= Simon & Schuster | loc= | limbă= en| isbn=978-0130893017 | oclc= | doi= | id= | pagini= | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }}</ref>{{RP|148}}. == Intelectuali italieni fasciști == {{div col}} * [[Benito Mussolini]] * [[Massimo Bontempelli]] * {{Ill-wd|Q751205|3=Giuseppe Bottai}} * {{Ill-wd|Q2660567|3=Enrico Corradini}} * {{Ill-wd|Q3659221|3=Carlo Costamagna}} * [[Julius Evola]] * [[Enrico Ferri (criminolog)|Enrico Ferri]] * {{Ill-wd|Q312295|3=Giovanni Gentile}} * [[Corrado Gini]] * {{Ill-wd|Q3606785|3=Agostino Lanzillo}} * [[Curzio Malaparte]] * [[Filippo Tommaso Marinetti]] * {{Ill-wd|Q57314|3=Robert Michels}} * {{Ill-wd|Q1144617|3=Angelo Oliviero Olivetti}} * {{Ill-wd|Q591280|3=Sergio Panunzio}} * [[Giovanni Papini]] * {{Ill-wd|Q1227513|3=Giuseppe Prezzolini}} * {{Ill-wd|Q2719599|3=Alfredo Rocco}} * {{Ill-wd|Q375441|3=Edmondo Rossoni}} * {{Ill-wd|Q261041|3=Margherita Sarfatti}} * {{Ill-wd|Q638877|3=Ardengo Soffici}} * {{Ill-wd|Q4002908|3=Ugo Spirito}} * [[Giuseppe Ungaretti]] * {{Ill-wd|Q3764859|3=Gioacchino Volpe}} {{div col end}} == Sloganuri fasciste italiene == [[File:Iscrizione fascista - Lavenone (Foto Luca Giarelli).jpg|thumb|upright=1.15| „Visăm la o Italie romană” a fost unul dintre numeroasele sloganuri fasciste]] * ''Me ne frego''(„Nu-mi pasă!”), [[Deviză (expresie) |deviza]] fascistă italiană<ref>{{Cite web|url=https://overland.org.au/2018/06/a-brief-fascist-history-of-i-dont-care/|title=A brief fascist history of I dont care|trans-title = O scurtă istorie fascistă a lui „Nu-mi pasă” | language = en ||last=Tiso|first=Giovanni|date=22 June 2018|website=Overland|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20180622074713/https://overland.org.au/2018/06/a-brief-fascist-history-of-i-dont-care/|archive-date=22 June 2018|access-date=24 October 2016}}</ref>. * ''Libro e moschetto, fascista perfetto'' („Cartea și muscheta, fascistul perfect”). * ''Tutto nello Stato, niente al di fuori dello Stato, nulla contro lo Stato'' („Totul în stat, nimic în afara statului, nimic împotriva statului”).<ref> Expresie folosită de Mussolini într-un discurs în fața Camerei Deputaților la 26 mai 1927. </ref> * ''Credere, obbedire, combattere'' („Crede, ascultă, luptă”).<ref>{{Cite web|url=http://www.iwm.org.uk/collections/item/object/10627|title=Credere Obbedire Combattere - Vincere|website=Imperial War Museums|language=en|access-date=2019-10-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20191024121925/https://www.iwm.org.uk/collections/item/object/10627|archive-date=24 October 2019|url-status=live}}</ref> * ''Chi si ferma è perduto'' („Cel care se oprește este pierdut”). * ''Se avanzo, seguitemi; se indietreggio, uccidetemi; se muoio, vendicatemi'' („Dacă înaintez, urmați-mă; dacă mă retrag, ucideți-mă; dacă mor, răzbunați-mă”). Împrumutat de la generalul regalist francez {{Ill-wd|Q542474|3=Henri de la Rochejaquelein}}. * ''Viva il Duce'' („Trăiască Il Duce”). * ''La guerra è per l'uomo come la maternità è per la donna'' („Războiul este pentru bărbat așa cum este maternitatea este pentru femeie”).<ref>Sarti, Roland. 1974. ''The Ax Within: Italian Fascism in Action'', New York: New Viewpoints. p. 187. {{ISBN|978-0531064986}}</ref> * ''Boia chi molla'' („Cine renunță este un ticălos”); primul sens al cuvântului „boia” este „călău” dar în acest context înseamnă „ticălos, escroc, răufăcător, pungaș, josnic” și poate fi folosit și ca o exclamație de puternică iritare sau dezamăgire sau ca un peiorativ<ref>[http://www.treccani.it/vocabolario/boia/ "Italian definition of ''boia''"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130618224558/http://www.treccani.it/vocabolario/boia/ |date=18 June 2013 }}.</ref> * ''Molti nemici, molto onore'' („Mulți dușmani, multă onoare”).<ref>{{Cite news|url=https://www.telegraph.co.uk/news/2018/07/30/italys-anti-immigration-deputy-pm-matteo-salvini-fire-citing/|title=Italy's anti-immigration deputy PM Matteo Salvini under fire for citing Mussolini|last=Squires|first=Nick|date=30 July 2018|work=The Telegraph|access-date=24 October 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20191024123412/https://www.telegraph.co.uk/news/2018/07/30/italys-anti-immigration-deputy-pm-matteo-salvini-fire-citing/|archive-date=24 October 2019|url-status=live}}</ref> * ''È l'aratro che traccia il solco, ma è la spada che lo difende'' („Plugul este cel care sapă brazda, dar sabia este cea care o apără”). * ''Dux mea lux'' („Conducătorul este lumina mea”, expresie latină). * ''Duce, a noi'' („Duce, pentru noi”).<ref>{{cite news|url=http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,776767,00.html|magazine=Time|title=Europe: Bread & Circuses|date=13 May 1946|access-date=10 January 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20120101085035/http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,776767,00.html|archive-date=1 January 2012|url-status=dead}}</ref> * ''Mussolini ha sempre ragione'' („Mussolini are întotdeauna dreptate”).<ref>{{cite book|url=https://books.google.com/books?id=nvD2rZSVau4C&q=%22Mussolini+ha+sempre+ragione%22&pg=PA381|title=World Fascism: A Historical Encyclopedia|first1=Cyprian|last1=Blamires|first2=Paul|last2=Jackson|date= 2018|publisher=ABC-CLIO|via=Google Books|isbn=978-1576079409}}</ref> * ''Vincere, e vinceremo'' („Victorie și vom învinge!”). == Vedeți și: == {{div col}} *[[Fascism]] * Statele fasciste italiene **[[Regatul Italiei (1861-1946)|Regatul Italiei]] (1922–1943 ca [[Italia fascistă|stat fascist]]) **[[Republica Socială Italiană]] (1943–1945) *[[Partidul Național Fascist]] *[[Propaganda în Italia fascistă]] *[[Legile rasiale italiene]] *[[Neofascism]] *[[Nazism]] *[[Totalitarism]] {{div col end}} == Note == {{reflist}} == Bibliografie suplimentară == === General === * {{cite journal |author = Acemoglu, Daron; De Feo, Giuseppe; De Luca, Giacomo; Russo, Gianluca |last1= |first1= |author-link1= |last2= |first2= |author-link2= |last3= |first3= |author-link3= |last4= |first4= |author-link4= |last5= |first5= |author-link5= |display-authors= |author-mask= |name-list-format= |last-author-amp= |date= |year= 2022 |orig-year= |editor1-last= |editor1-first= |editor1-link= |editor2-last= |editor2-first= |editor2-link= |editor3-last= |editor3-first= |editor3-link= |editor4-last= |editor4-first= |editor4-link= |editor5-last= |editor5-first= |editor5-link= |display-editors= |others= |title= War, Socialism, and the Rise of Fascism: an Empirical Exploration|script-title= |trans-title= |url= |access-date= |url-access= |format= |department= |journal=The Quarterly Journal of Economics |type= |series= |language= en|edition= |location= |publisher= |publication-place= |publication-date= |volume=137 |issue=2 |page= |pages= 1233–1296 |at= |nopp= |arxiv= |asin= |bibcode= |bibcode-access= |biorxiv= |citeseerx= |doi=10.1093/qje/qjac001 |doi-access= |doi-broken-date= |isbn= |issn= |jfm= |jstor= |jstor-access= |lccn= |mr= |oclc= |ol= |ol-access= |osti= |osti-access= |pmc= |pmid= |rfc= |ssrn= |zbl= |id= |archive-url= |archive-date= |dead-url= |via= |layurl= |laysource= |laydate= |quote= |postscript= |ref= }} *{{citat carte | nume= De Felice | prenume= Renzo | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Interpretations of Fascism | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1977| lună= | editură= Harvard University Press | loc= Cambridge, London | limbă= en| isbn= 0674459628| oclc= | doi= | id= | pagini= 248| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = Huff Everett |translator-first= Brenda }} * {{citat carte | nume= Eatwell | prenume= Roger | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascism: A History | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1996 | lună= | editură= Allen Lane | loc= New York | limbă= en| isbn= 978-0140257007 | oclc= | doi= | id= | pagini= 432| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= Hughes | prenume= Stuart | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The United States and Italy | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1965| lună= | editură= Harvard University Press | loc= Cambridge, MA | limbă=en | isbn= | oclc= | doi= | id= | pagini=297 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{cite book|last=Kertzer|first=David I.|author-link= |title=The Pope and Mussolini: The Secret History of Pius XI and the Rise of Fascism in Europe|year=2014|publisher=Oxford University Press|url=https://books.google.com/books?id=Xc3QAgAAQBAJ|isbn=978-0198716167|language = en}} * {{citat carte | nume= Wilhelm | prenume= Reich | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Mass Psychology of Fascism | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1969| lună= | editură= Farrar, Straus & Giroux | loc= New York | limbă= en| isbn= 978-1952000300 | oclc= | doi= | id= | pagini= 434| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= Seldes | prenume= George | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Sawdust Caesar: The Untold History of Mussolini and Fascism | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1935 | lună= | editură= Harper and Brothers | loc= New York and London | limbă=en | isbn= | oclc= | doi= | id= | pagini= | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= Smith | prenume= Denis Mack | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini, Artist in Propaganda: The Downfall of Fascism | trans_title = |volum=9#4 | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1959 | lună= | editură= History Today | loc= | limbă= en| isbn= | oclc= | doi= | id= | pagini= 223–232| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= Sohn-Rethel | prenume= Alfred | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Economy and Class Structure of German Fascism | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1978| lună= | editură= CSE Bks | loc= London | limbă=en | isbn= 978-0906336007| oclc= | doi= | id= | pagini=159 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{cite journal |last1= Adler |first1= Frank |author-link1= |last2= Breschi |first2= Danilo |author-link2= |last3= |first3= |author-link3= |last4= |first4= |author-link4= |last5= |first5= |author-link5= |display-authors= |author-mask= |name-list-format= |last-author-amp= |date= |year= |orig-year= |editor1-last= |editor1-first= |editor1-link= |editor2-last= |editor2-first= |editor2-link= |editor3-last= |editor3-first= |editor3-link= |editor4-last= |editor4-first= |editor4-link= |editor5-last= |editor5-first= |editor5-link= |display-editors= |others= |title= Special Issue on Italian Fascism |script-title= |trans-title= |url= http://journal.telospress.com/content/2005/133/3.full.pdf+html |access-date= |url-access= |format= |department= |journal= Telos |type= |series= |language= en|edition= |location= |publisher= |publication-place= |publication-date= 2005|volume= |issue= 133|page= |pages= |at= |nopp= |arxiv= |asin= |bibcode= |bibcode-access= |biorxiv= |citeseerx= |doi= |doi-access= |doi-broken-date= |isbn= |issn= |jfm= |jstor= |jstor-access= |lccn= |mr= |oclc= |ol= |ol-access= |osti= |osti-access= |pmc= |pmid= |rfc= |ssrn= |zbl= |id= |archive-url= |archive-date= |dead-url= |via= |layurl= |laysource= |laydate= |quote= |postscript= |ref= }} === Ideologia fascistă === * {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= De Felice, Renzo |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascism: An Informal Introduction to Its Theory and Practice: An Interview with Michael Ledeen | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1976 | lună= | editură= Transaction Books | loc= New Brunswick, N.J | limbă= en| isbn= 0878551905| oclc= | doi= | id= | pagini=128 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Fritzsche, Peter |autor2= | editor= | alții= | titlu= Rehearsals for Fascism: Populism and Political Mobilization in Weimar Germany | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1990| lună= | editură= Oxford University Press | loc= New York | limbă=en | isbn= 0195057805| oclc= | doi= | id= | pagini= 320| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Gregor, A. James |autor2= | editor= | alții= | titlu= Mussolini's Intellectuals: Fascist Social and Political Thought | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2005| lună= | editură= Princeton University Press | loc= Princeton, N. J | limbă= en| isbn= 978-0691127903| oclc= | doi= | id= | pagini= 296| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Griffin, Roger |autor2= | editor= David Parker | alții= | titlu= Revolutions and the Revolutionary Tradition in the West 1560–1991 |trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2000 | lună= | editură= Routledge | loc= London | limbă=en | isbn= 978-0415172950 | oclc= | doi= | id= | pagini= 252| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first=|capitol = Revolution from the Right: Fascism }} * {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Laqueur, Walter |autor2= | editor= | alții= | titlu= Fascism: Past, Present, Future | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1996 | lună= | editură= Oxford University Press | loc= New York: Oxford | limbă=en | isbn= 978-0195092455 | oclc= | doi= | id= | pagini= | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Schapiro, J. Salwyn |autor2= | editor= | alții= | titlu= Liberalism and The Challenge of Fascism, Social Forces in England and France (1815–1870) | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2008| lună= | editură= Kessinger Publishing | loc= Whitefish, Montana | limbă=en | isbn= 978-1436716048 | oclc= | doi= | id= | pagini= 436| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Laclau, Ernesto |autor2= | editor= | alții= | titlu= Politics and Ideology in Marxist Theory: Capitalism, Fascism, Populism | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1977 | lună= | editură= Verso Books | loc= London and New York| limbă=en | isbn= 978-1844677887 | oclc= | doi= | id= | pagini= 208| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= | prenume= | legătură-autor= | autor= Sternhell, Zeev |autor2= Sznajder, Mario | author3 = Asheri Maia | editor= | alții= | titlu= The Birth of Fascist Ideology: From Cultural Rebellion to Political Revolution | trans_title = Nașterea ideologiei fasciste: de la rebeliunea culturală la revoluția politică |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1994| lună= | editură= Princeton University Press | loc= | limbă=en | isbn= 978-0691032894| oclc= | doi= | id= | pagini= 352| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = Maisei |translator-first= David }} === Fascismul internațional === * {{citat carte | nume= Coogan | prenume= Kevin | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Dreamer of the Day: Francis Parker Yockey and the Postwar Fascist International | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=1999 | lună= | editură= Autonomedia | loc= Brooklyn, N.Y. | limbă= en| isbn= 978-1570270390| oclc= | doi= | id= | pagini= 644| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= Gregor | prenume= James | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Search for Neofascism: The Use and Abuse of Social Science | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an=2006 | lună= | editură= Cambridge University Press | loc= New York | limbă=en | isbn= 978-0521859202| oclc= | doi= | id= | pagini=318 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= Griffin | prenume= Roger | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Nature of Fascism | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1993| lună= | editură= St. Martin's Press | loc= New York | limbă= en| isbn=978-0415096614 | oclc= | doi= | id= | pagini= 249| capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= Paxton | prenume= Robert O. | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= The Anatomy of Fascism | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 2004| lună= | editură= Alfred A. Knopf | loc= New York | limbă= en| isbn= 978-1400033911| oclc= | doi= | id= | pagini=336 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat carte | nume= Weber | prenume= Eugen | legătură-autor= | autor= |autor2= | editor= | alții= | titlu= Varieties of Fascism: Doctrines of Revolution in the Twentieth Century | trans_title = |volum= | număr= | anoriginal= | lunăoriginală= | url= | format= | datăaccesare= | anaccesare= | lunăaccesare= | ediție= | series = | dată= | an= 1982| lună= | editură= Van Nostrand Reinhold Company | loc= New York | limbă= en| isbn= 978-0898744446| oclc= | doi= | id= | pagini=191 | capitol= | url-capitol= | citat= | ref=|translator-last = |translator-first= }} * {{citat web | url= http://newdeal.feri.org/wallace/haw23.htm | titlu= The Dangers of American Fascism | trans-title= | nume= Wallace | prenume= Henry | autor= | coautori= | lucrare= | dată= 9 April 1944 | format= | doi= | issn= | datăaccesare= | publisher= The New York Times | limbă= en | website= | citat= | dead-url= unfit | archiveurl= https://web.archive.org/web/20080610175131/http://newdeal.feri.org/wallace/haw23.htm | archivedate= 2008-06-10 | translator-last= | translator-first= }} * {{citat web | url= http://www.marxists.org/archive/trotsky/works/1944/1944-fas.htm | titlu= Fascism, What it is and how to fight it | trans-title = |nume= Trotsky | prenume= Leon | autor= | coautori= | lucrare= | dată= 1944| format= | doi= | issn = | datăaccesare = | publisher= Pioneer Publishers | limbă=en | website = |citat=|dead-url= |archiveurl = |archivedate=|translator-last = |translator-first= }} == Resurse internet == {{Commons category|Italian Fascism}} * [http://www.yadvashem.org/holocaust/video-lectures/fascist-italy „Italia fascistă și evreii: Mit versus realitate”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170227174114/http://www.yadvashem.org/holocaust/video-lectures/fascist-italy |date=27 February 2017 }}, o prelegere online susținută de Iael Nidam-Orvieto de la [[Yad Vashem]]. * [http://www.rationalrevolution.net/articles/understanding_fascism.htm „Fascismul Partea I - Înțelegerea fascismului și a antisemitismului”]. * [http://media.wix.com/ugd/927b40_c1ee26114a4d480cb048f5f96a4cc68f.pdf „Doctrina politică și socială a fascismului”] (1933), traducere autorizată de Jane Soames. * [http://histclo.com/essay/war/ww2/tol/tol-ita.html „Copii în istorie. Fascismul italian”]. {{Subiecte Italia}} [[Categorie: Antimasonerie]] [[Categorie: Autoritarism]] [[Categorie:Fascism în Italia| ]] [[Categorie:Mișcări politice]] [[Categorie:Politica Italiei]] [[Categorie:Totalitarism]] 14mdubvf6yv44mwx9u5euj7wovg0elc 0 3011648 17025071 17022057 2025-06-11T09:47:01Z Valentin JJ. 485596 17025071 wikitext text/x-wiki {{Eveniment sportiv viitor}} {{Infocaseta Competiție internațională fotbal | tourney_name = Campionatul European de Fotbal Sub-21 | year = 2025 | other_titles = Majstrovstvá Európy vo futbale hráčov do 21 rokov 2025 ''(în [[Limba slovacă|slovacă]])'' | image = UEFA Under-21 Euro 2025.svg | size = 200px | caption = | country = {{fba|Slovakia}} | dates = 11-28 iunie 2025<!-- ''Faza grupelor:''<br />11-18 iunie 2025<br />''Faza eliminatorie:''<br />21–28 iunie 2025 --> | num_teams = 16 | confederations = 1 | venues = [[#Stadioane|8]] | cities = 8 | associations = | champion_other = | count = | second_other = | attendance = | matches = | goals = | top_scorer = | player = | prevseason = [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] | nextseason = ''[[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2027|2027]]'' | updated = }} '''Campionatul European de Fotbal Sub-21 2025''' (cunoscut și sub numele de '''UEFA Under-21 Euro 2025''') va fi cea de-a 25-a ediție a [[Campionatul European de Fotbal Sub-21|Campionatului European de Fotbal Sub-21]] (ediția a 28-a, dacă este inclusă și era Sub-23). Competiția este campionatul bienal internațional de [[fotbal]] pentru tineret organizat de [[UEFA]] pentru echipele naționale masculine sub 21 de ani din Europa. Un total de 16 echipe vor juca în turneul final. Jucătorii născuți la sau după 1 ianuarie 2002 sunt eligibili să participe.<ref name="regulations">{{cite web|url=https://documents.uefa.com/viewer/book-attachment/UHURcUy4suMkqZq5e_fvxw/d0QswBzyaD0YfufbYgJkYw|title=2023–25 UEFA European Under-21 Championship regulations|publisher=UEFA}}</ref> Turneul va fi găzduit de [[Slovacia]], țară care a fost desemnată gazdă de către UEFA la 25 ianuarie 2023.<ref name="hosts">{{cite web|url=https://www.uefa.com/under21/news/0284-18b5e2afb871-96c58db24dfa-1000--2025-under-21-euro-in-slovakia-tournament-information/ |title=2025 Under-21 EURO in Slovakia: Tournament information |publisher=UEFA.com|date=11 august 2023}}</ref> Slovacia este astfel calificată din oficiu la turneul final. Celelalte 15 participante au fost cunoscute după desfășurarea fazei preliminare. Tragerea la sorți pentru preliminarii a avut loc pe 2 februarie 2023. Meciurile s-au disputat în perioada 4 septembrie 2023–15 octombrie 2024. Meciurile de baraj s-au desfășurat în perioada 11–19 noiembrie a anului 2024. Cele 16 echipe calificate vor fi împărțite în patru grupe de câte patru la turneul final. Pentru Slovacia, este a doua oară când este gazdă a unui Campionat European de fotbal U-21, după [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2020|ediția din 2000]]. În plus, țara a găzduit Campionatul European de fotbal Sub-17 din 2013, Campionatul European de fotbal feminin Sub-19 din 2016 și Campionatul European de fotbal Sub-19 din 2022. == Stadioane == Orașele și stadioane stabilite de țara organizatoare pentru găzduirea partidelor turneului final.<ref>{{Citat web|url=https://de.uefa.com/under21/news/0284-18b5f2ae5abb-18c01484c499-1000--u21-euro-2025-slowakei/ |titlu=2025: Die U21 EURO in der Slowakei – Turnierinformationen |author=de.uefa.com |date=2023-08-11}}</ref> {|class="wikitable" style="text-align:center;margin:1em auto;" |- ! [[Bratislava]] ! [[Trnava]] ! [[Dunajská Streda]] ! [[Cașovia]] |- | [[Tehelné pole]] | [[Stadionul Anton Malatinský]] | [[MOL Aréna]] | [[Košická futbalová aréna]] |- | Capacitate: '''22.500''' | Capacitate: '''18.200''' | Capacitate: '''12.700''' | Capacitate: '''12.555''' |- | [[File:Tehelne pole.jpg|210px]] | [[File:The City Arena in Trnava (2018).jpg|190px]] | [[File:Molarena.png|210px]] | [[File:KFA_Kosicka_Futbalova_Arena.jpg|225px]] |- !colspan=4|{{Location map+ |Slovacia |float=center |width=500 |places= {{Location map~|Slovacia|lat=48.163558|long=17.136856|label=[[Bratislava]]|position=right}} {{Location map~|Slovacia|lat=48.373333|long=17.591667|label=[[Trnava]]|position=top}} {{Location map~|Slovacia|lat=47.998889|long=17.618333|label=[[Dunajská Streda]]|position=bottom}} {{Location map~|Slovacia|lat=48.89868|long=18.044738|label=[[Trenčín]]|position=bottom}} {{Location map~|Slovacia|lat=49.229119|long=18.744789|label=[[Žilina]]|position=right}} {{Location map~|Slovacia|lat=48.696667|long=21.245|label=[[Košice]]|position=right}} {{Location map~|Slovacia|lat=49.006756|long=21.234564|label=[[Prešov]]|position=right}} {{Location map~|Slovacia|lat=48.321857|long=18.087506|label=[[Nitra]]|position=right}} }} |- ! [[Žilina]] ! [[Trenčín]] ! [[Nitra]] ! [[Prešov]] |- | [[Štadión pod Dubňom]] | [[Štadión Sihoť]] | [[Štadión pod Zoborom]] | [[Futbal Tatran Arena]] |- | Capacitate: '''10.897''' | Capacitate: '''10.000''' | Capacitate: '''7.480''' | Capacitate: '''6.500''' |- | [[File:MŠK Žilina - Stadium - panoramio.jpg|210px]] | [[File:Stadion Sihot.png|210px]] | [[File:FC Nitra.jpg|215px]] | [[Fișier:Tatran Arena 01 2025.jpg|faracadru]] |} == Preliminariile == În afară de Slovacia, Liechtenstein (care și-a desființat echipa Sub-21) și Rusia (interzisă din cauza [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|invaziei în Ucraina]]), toate celelalte 52 de echipe naționale membre UEFA au participat în preliminariile de calificare pentru a determina restul de 15 locuri din turneul final. Tragerea la sorți pentru faza grupelor de calificare a avut loc la 28 ianuarie 2021.<ref>{{Cite web|last=UEFA.com|date=2023-03-24|title=2025 Under-21 EURO qualifying groups|url=https://www.uefa.com/under21/news/027e-173f54a88970-8cf90d646ba8-1000--2025-qualifying-in-progress/|access-date=2023-03-24|website=UEFA.com|language=en}}</ref> ===Echipele calificate=== Următoarele echipe până în prezent s-au calificat la turneul final. ''Notă: Toate statisticile privind aparițiile includ doar perioada Sub-21 (din 1978).'' {| class="wikitable sortable" style="font-size: 85%" |- ! Echipă ! Metoda de calificare ! Data calificării ! Apariții ! Prima apariție ! Ultima apariție ! Cea mai bună performanță |- | {{fbu|21|SVK}} || {{sort|*|Gazdă}} || 25 ianuarie 2023 || 3 {{small|(9 incl. Cehoslovacia)}} || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2000|2000]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2017|2017]] || {{sort|03|Locul 4}} ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2000|2000]]) |- | {{fbu|21|NED}} || {{sort|C|Grupa C <small>locul 1</small>}} || 9 septembrie 2024 || 10 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1988|1988]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || '''{{sort|01|Campioană}}''' ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2006|2006]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2007|2007]]) |- | {{fbu|21|ESP}} || {{sort|B|Grupa B <small>locul 1</small>}} || 10 septembrie 2024 || 17 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1982|1982]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || '''{{sort|01|Campioană}}''' ([[1986 UEFA European Under-21 Championship|1986]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1998|1998]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2011|2011]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2013|2013]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2019|2019]]) |- | {{fbu|21|POR}} || {{sort|G|Grupa G <small>locul 1</small>}} || 11 octombrie 2024 || 11 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1994|1994]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || {{sort|02|Finalistă}} ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1994|1994]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2015|2015]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2021|2021]]) |- | {{fbu|21|GER}} || {{sort|D|Grupa D <small>locul 1</small>}} || 11 octombrie 2024 || 15 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1982|1982]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || '''{{sort|01|Campioană}}''' ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2009|2009]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2017|2017]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2021|2021]]) |- | {{fbu|21|DEN}} || {{sort|I|Grupa I <small>locul 1</small>}} || 11 octombrie 2024 || 10 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1978|1978]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2021|2021]] || {{sort|03|Semifinalistă}} ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1992|1992]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2015|2015]]) |- | {{fbu|21|ENG}} || {{sort|F|Grupa F <small>locul 1</small>}} || 11 octombrie 2024 || 18 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1978|1978]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || '''{{sort|01|Campioană}}''' ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1982|1982]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1984|1984]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]]) |- | {{fbu|21|UKR}} || {{sort|J|Top 3 dintre echipele de pe locul 2}} || 11 octombrie 2024 || 4 {{small|(7 incl. Uniunea Sovietică)}} || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2006|2006]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || {{sort|02|Finalistă}} ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2006|2006]]) |- |{{fbu|21|ROU}} || {{sort|E|Grupa E <small>locul 1</small>}} || 15 octombrie 2024 || 5 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1998|1998]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || {{sort|03|Semifinalistă}} ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2019|2019]]) |- |{{fbu|21|POL}} || {{sort|J|Top 3 dintre echipele de pe locul 2}} || 15 octombrie 2024 || 8 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1982|1982]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2019|2019]] || {{sort|04|Sfertfinalistă}} ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1982|1982]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1984|1984]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1986|1986]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1992|1992]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1994|1994]]) |- |{{fbu|21|SLO}} || {{sort|H|Grupa H <small>locul 1</small>}} || 15 octombrie 2024 || 2 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2021|2021]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2021|2021]] || {{sort|05|Faza grupelor}} ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2021|2021]]) |- |{{fbu|21|FRA}} || {{sort|J|Top 3 dintre echipele de pe locul 2}} || 15 octombrie 2024 || 12 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1982|1982]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || '''{{sort|01|Campioană}}''' ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1988|1988]]) |- |{{fbu|21|ITA}} || {{sort|A|Grupa A <small>locul 1</small>}} || 15 octombrie 2024 || 23 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1978|1978]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] ||'''{{sort|01|Campioană}}''' ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1992|1992]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1994|1994]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1996|1996]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2000|2000]], [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2004|2004]]) |- |{{fbu|21|FIN}} || {{sort|K|Play-off}} || 19 noiembrie 2024 || 2 || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2009|2009]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2009|2009]] || {{sort|05|Faza grupelor}} ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2009|2009]]) |- |{{fbu|21|CZE}} || {{sort|K|Play-off}} || 19 noiembrie 2024 || 10 {{small|(16 incl. meciurile Cehoslovaciei)}} || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 1996|1996]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || '''{{sort|01|Campioană}}''' ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2002|2002]]) |- |{{fbu|21|GEO}} || {{sort|K|Play-off}} || 19 noiembrie 2024 || 2 {{small|(5 incl. URSS)}} || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || [[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]] || {{sort|04|Sfertfinalistă}} ([[Campionatul European de Fotbal Sub-21 2023|2023]]) |} ==Faza grupelor== Câștigătoarele de grupă și echipele ce se clasează pe locul 2 avansează în sferturile de finală. {{anchor|Reguli de departajare}} ;Reguli de departajare În faza grupelor, echipele sunt clasate în funcție de puncte (3 puncte pentru victorie, un punct pentru egal, 0 puncte pentru înfrângere), iar dacă se află la egalitate la puncte, se aplică următoarele criterii de departajare, în ordinea dată, pentru a determina clasamentele (Articolele 18.01 si 18.02):<ref name="regulations"/> #Puncte în meciurile directe între echipele aflate la egalitate; #[[Diferență de goluri]] în meciurile directe între echipele aflate la egalitate; #Goluri marcate în meciurile directe între echipele aflate la egalitate; #Dacă mai mult de două echipe sunt aflate la egalitate, iar după aplicarea tuturor criteriilor de meciuri directe de mai sus, un subset de echipe este în continuare la egalitate, toate criteriile de meciuri directe de mai sus sunt reaplicate exclusiv acestui subset de echipe; #Diferența de goluri în toate meciurile din grupă; #Goluri marcate în toate meciurile din grupă; #Lovituri de departajare dacă doar două echipe au același număr de puncte și se întâlnesc în ultima etapă a grupei și sunt la egalitate după aplicarea tuturor criteriilor de mai sus (nu se utilizează acest criteriu dacă mai mult de două echipe au același număr de puncte sau dacă clasările lor nu sunt relevante pentru calificarea pentru etapa următoare); #Puncte disciplinare (cartonaș roșu = 3 puncte, cartonaș galben = un punct, eliminare pentru două cartonașe galbene într-un meci = 3 puncte); #Clasamentul coeficientului UEFA pentru extragerea finală. Toate orele sunt locale, [[CEST]] ([[UTC+2]]). ===Grupa A=== <onlyinclude>{{#invoke:Football table|main|style=WDL |section=Group A |source=[https://www.uefa.com/under21/standings/ UEFA] |name_SVK={{fbu|21|SVK}} |name_ESP={{fbu|21|ESP}} |name_ITA={{fbu|21|ITA}} |name_ROU={{fbu|21|ROU}} |update=complete |win_SVK=0 |draw_SVK=0 |loss_SVK=0 |gf_SVK=0 |ga_SVK=0 |status_SVK=H |win_ESP=0 |draw_ESP=0 |loss_ESP=0 |gf_ESP=0 |ga_ESP=0 |status_ESP= |win_ITA=0 |draw_ITA=0 |loss_ITA=0 |gf_ITA=0 |ga_ITA=0 |status_ITA= |win_ROU=0 |draw_ROU=0 |loss_ROU=0 |gf_ROU=0 |ga_ROU=0 |status_ROU= |team_order=SVK, ESP, ITA, ROU |res_col_header=Q |result1=KO |result2=KO |col_KO=green1 |text_KO=[[#Faza eliminatorie|Faza eliminatorie]] }}</onlyinclude> {{Football box |date = {{Start date|2025|06|11|df=y}} |time = 18:00 |team1 = {{fbu-rt|21|SVK}} |score = |team2 = {{fbu|21|ESP}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043332/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Tehelné pole]] |location = [[Bratislava]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|11|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|ITA}} |score = |team2 = {{fbu|21|ROU}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043333/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Anton Malatinský Stadium]] |location = [[Trnava]] |attendance = |referee = }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|06|14|df=y}} |time = 18:00 |team1 = {{fbu-rt|21|ESP}} |score = |team2 = {{fbu|21|ROU}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043335/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Tehelné pole]] |location = [[Bratislava]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|14|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|SVK}} |score = |team2 = {{fbu|21|ITA}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043334/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Anton Malatinský Stadium]] |location = [[Trnava]] |attendance = |referee = }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|06|17|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|ROU}} |score = |team2 = {{fbu|21|SVK}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043342/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Tehelné pole]] |location = [[Bratislava]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|17|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|ESP}} |score = |team2 = {{fbu|21|ITA}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043343/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Anton Malatinský Stadium]] |location = [[Trnava]] |attendance = |referee = }} ===Grupa B=== <onlyinclude>{{#invoke:Football table|main|style=WDL |section=Group B |source=[https://www.uefa.com/under21/standings/ UEFA] |name_CZE={{fbu|21|CZE}} |name_ENG={{fbu|21|ENG}} |name_GER={{fbu|21|GER}} |name_SVN={{fbu|21|SVN}} |update=complete |win_CZE=0 |draw_CZE=0 |loss_CZE=0 |gf_CZE=0 |ga_CZE=0 |status_CZE= |win_ENG=0 |draw_ENG=0 |loss_ENG=0 |gf_ENG=0 |ga_ENG=0 |status_ENG= |win_GER=0 |draw_GER=0 |loss_GER=0 |gf_GER=0 |ga_GER=0 |status_GER= |win_SVN=0 |draw_SVN=0 |loss_SVN=0 |gf_SVN=0 |ga_SVN=0 |status_SVN= |team_order=CZE, ENG, GER, SVN |res_col_header=Q |result1=KO |result2=KO |col_KO=green1 |text_KO=[[#Faza eliminatorie|Faza eliminatorie]] }}</onlyinclude> {{Football box |date = {{Start date|2025|06|12|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|CZE}} |score = |team2 = {{fbu|21|ENG}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043326/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[MOL Aréna]] |location = [[Dunajská Streda]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|12|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|GER}} |score = |team2 = {{fbu|21|SVN}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043327/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión pod Zoborom]] |location = [[Nitra]] |attendance = |referee = }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|06|15|df=y}} |time = 18:00 |team1 = {{fbu-rt|21|ENG}} |score = |team2 = {{fbu|21|SVN}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043337/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión pod Zoborom]] |location = [[Nitra]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|15|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|CZE}} |score = |team2 = {{fbu|21|GER}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043336/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[MOL Aréna]] |location = [[Dunajská Streda]] |attendance = |referee = }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|06|18|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|SVN}} |score = |team2 = {{fbu|21|CZE}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043344/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[MOL Aréna]] |location = [[Dunajská Streda]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|18|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|ENG}} |score = |team2 = {{fbu|21|GER}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043345/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión pod Zoborom]] |location = [[Nitra]] |attendance = |referee = }} ===Grupa C=== <onlyinclude>{{#invoke:Football table|main|style=WDL |section=Group C |source=[https://www.uefa.com/under21/standings/ UEFA] |name_POR={{fbu|21|POR}} |name_FRA={{fbu|21|FRA}} |name_POL={{fbu|21|POL}} |name_GEO={{fbu|21|GEO}} <!--UPDATE standings below (including date)--> |update=complete |win_POR=0 |draw_POR=0 |loss_POR=0 |gf_POR=0 |ga_POR=0 |status_POR= |win_FRA=0 |draw_FRA=0 |loss_FRA=0 |gf_FRA=0 |ga_FRA=0 |status_FRA= |win_POL=0 |draw_POL=0 |loss_POL=0 |gf_POL=0 |ga_POL=0 |status_POL= |win_GEO=0 |draw_GEO=0 |loss_GEO=0 |gf_GEO=0 |ga_GEO=0 |status_GEO= |team_order=POR, FRA, POL, GEO |res_col_header=Q |result1=KO |result2=KO |col_KO=green1 |text_KO=[[#Faza eliminatorie|Faza eliminatorie]] }}</onlyinclude> {{Football box |date = {{Start date|2025|06|11|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|POR}} |score = |team2 = {{fbu|21|FRA}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043328/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión Sihoť]] |location = [[Trenčín]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|11|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|POL}} |score = |team2 = {{fbu|21|GEO}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043329/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión pod Dubňom]] |location = [[Žilina]] |attendance = |referee = }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|06|14|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|POR}} |score = |team2 = {{fbu|21|POL}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043338/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión Sihoť]] |location = [[Trenčín]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|14|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|FRA}} |score = |team2 = {{fbu|21|GEO}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043339/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión pod Dubňom]] |location = [[Žilina]] |attendance = |referee = }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|06|17|df=y}} |time = 18:00 |team1 = {{fbu-rt|21|GEO}} |score = |team2 = {{fbu|21|POR}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043346/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión Sihoť]] |location = [[Trenčín]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|17|df=y}} |time = 18:00 |team1 = {{fbu-rt|21|FRA}} |score = |team2 = {{fbu|21|POL}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043347/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión pod Dubňom]] |location = [[Žilina]] |attendance = |referee = }} ===Grupa D=== <onlyinclude>{{#invoke:Football table|main|style=WDL |section=Group D |source=[https://www.uefa.com/under21/standings/ UEFA] |name_FIN={{fbu|21|FIN}} |name_NED={{fbu|21|NED}} |name_UKR={{fbu|21|UKR}} |name_DEN={{fbu|21|DEN}} <!--UPDATE standings below (including date)--> |update=complete |win_FIN=0 |draw_FIN=0 |loss_FIN=0 |gf_FIN=0 |ga_FIN=0 |status_FIN= |win_NED=0 |draw_NED=0 |loss_NED=0 |gf_NED=0 |ga_NED=0 |status_NED= |win_UKR=0 |draw_UKR=0 |loss_UKR=0 |gf_UKR=0 |ga_UKR=0 |status_UKR= |win_DEN=0 |draw_DEN=0 |loss_DEN=0 |gf_DEN=0 |ga_DEN=0 |status_DEN= |team_order=FIN, NED, UKR, DEN |res_col_header=Q |result1=KO |result2=KO |col_KO=green1 |text_KO=[[#Faza eliminatorie|Faza eliminatorie]] }}</onlyinclude> {{Football box |date = {{Start date|2025|06|12|df=y}} |time = 18:00 |team1 = {{fbu-rt|21|UKR}} |score = |team2 = {{fbu|21|DEN}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043331/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Futbal Tatran Arena]] |location = [[Prešov]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|12|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|FIN}} |score = |team2 = {{fbu|21|NED}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043330/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Košická futbalová aréna]] |location = [[Košice]] |attendance = |referee = }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|06|15|df=y}} |time = 18:00 |team1 = {{fbu-rt|21|FIN}} |score = |team2 = {{fbu|21|UKR}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043340/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Košická futbalová aréna]] |location = [[Košice]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|15|df=y}} |time = 21:00 |team1 = {{fbu-rt|21|NED}} |score = |team2 = {{fbu|21|DEN}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043341/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Futbal Tatran Arena]] |location = [[Prešov]] |attendance = |referee = }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|06|18|df=y}} |time = 18:00 |team1 = {{fbu-rt|21|DEN}} |score = |team2 = {{fbu|21|FIN}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043348/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Košická futbalová aréna]] |location = [[Košice]] |attendance = |referee = }} {{Football box |date = {{Start date|2025|06|18|df=y}} |time = 18:00 |team1 = {{fbu-rt|21|NED}} |score = |team2 = {{fbu|21|UKR}} |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043349/ |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Futbal Tatran Arena]] |location = [[Prešov]] |attendance = |referee = }} == Faza eliminatorie == În faza eliminatorie, prelungirile și loviturile de departajare sunt folosite pentru a decide câștigătorii, dacă este necesar. <ref name="regulations"/> {{#invoke:RoundN|N8 |3rdplace=no|bold_winner=high|widescore=yes <!--Date-Place|Team 1|Score 1|Team 2|Score 2--> <!--Sferturi de finală--> |21 iunie – [[Anton Malatinský Stadium|Trnava]] |<!-- {{fbu|21|}} -->Locul 1 Grupa A||<!-- {{fbu|21|}} -->Locul 2 Grupa B| |21 iunie – [[Štadión pod Dubňom|Žilina]] |<!-- {{fbu|21|}} -->Locul 1 Grupa C||<!-- {{fbu|21|}} -->Locul 2 Grupa D| |22 iunie – [[MOL Aréna|Dunajská Streda]] |<!-- {{fbu|21|}} -->Locul 1 Grupa B||<!-- {{fbu|21|}} -->Locul 2 Grupa A| |22 iunie – [[Futbal Tatran Arena|Prešov]] |<!-- {{fbu|21|}} -->Locul 1 Grupa D||<!-- {{fbu|21|}} -->Locul 2 Grupa C| <!--Semi-finale--> |25 iunie – [[Tehelné pole|Bratislava]] |<!-- {{fbu|21|}} -->||<!-- {{fbu|21|}} -->| |25 iunie – [[Košická futbalová aréna|Košice]] |<!-- {{fbu|21|}} -->||<!-- {{fbu|21|}} -->| <!--Finală--> |28 iunie – [[Tehelné pole|Bratislava]]|<!-- {{fbu|21|}} -->||<!-- {{fbu|21|}} -->| }} === Sferturi de finală === {{Football box |date = {{Start date|2025|6|21|df=y}} |time = 18:00 |team1 = <!-- {{fbu-rt|21|}} -->Locul 1 Grupa C |score = QF2 |team2 = <!-- {{fbu|21|}} -->Locul 2 Grupa D |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Štadión pod Dubňom]] |location = [[Žilina]] |attendance = |referee = |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043352/ }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|6|21|df=y}} |time = 21:00 |team1 = <!-- {{fbu-rt|21|}} -->Locul 1 Grupa A |score = QF1 |team2 = <!-- {{fbu|21|}} -->Locul 2 Grupa B |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Anton Malatinský Stadium]] |location = [[Trnava]] |attendance = |referee = |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043350/ }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|6|22|df=y}} |time = |team1 = <!-- {{fbu-rt|21|}} -->Locul 1 Grupa B |score = QF3 |team2 = <!-- {{fbu|21|}} -->Locul 2 Grupa A |goals1 = |goals2 = |stadium = [[MOL Aréna]] |location = [[Dunajská Streda]] |attendance = |referee = |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043351/ }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|6|22|df=y}} |time = |team1 = <!-- {{fbu-rt|21|}} -->Locul 1 Grupa D |score = QF4 |team2 = <!-- {{fbu|21|}} -->Locul 2 Grupa C |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Futbal Tatran Arena]] |location = [[Prešov]] |attendance = |referee = |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043353/ }} === Semifinale === {{Football box |date = {{Start date|2025|6|25|df=y}} |time = |team1 = <!-- {{fbu-rt|21|}} -->Câștigătoarea QF1 |score = SF1 |team2 = <!-- {{fbu|21|}} -->Câștigătoarea QF2 |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Tehelné pole]] |location = [[Bratislava]] |attendance = |referee = |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043354/ }} ---- {{Football box |date = {{Start date|2025|6|25|df=y}} |time = |team1 = <!-- {{fbu-rt|21|}} -->Câștigătoarea QF3 |score = SF2 |team2 = <!-- {{fbu|21|}} -->Câștigătoarea QF4 |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Košická futbalová aréna]] |location = [[Košice]] |attendance = |referee = |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043355/ }} === Finala === {{Football box |date = {{Start date|2025|6|28|df=y}} |time = 21:00 |team1 = <!-- {{fbu-rt|21|}} -->Câștigătoarea SF1 |score = |team2 = <!-- {{fbu|21|}} -->Câștigătoarea SF2 |goals1 = |goals2 = |stadium = [[Tehelné pole]] |location = [[Bratislava]] |attendance = |referee = |report = https://www.uefa.com/under21/match/2043356/ }} ==Referințe== <references /> ==Legături externe== *{{Official website|https://www.uefa.com/under21/}} *[https://www.uefa.com/under21/matches/2023/ Under-21 Matches: 2025], UEFA.com * [https://www.frf.ro/under21/ Campionatul la FRF] {{Campionatul European de Fotbal Sub-21}} [[Categorie:Campionatul European de Fotbal Sub-21]] [[Categorie:2025 în fotbal]] [[Categorie:Fotbal în Slovacia]] [[Categorie:Competiții sportive internaționale găzduite de Slovacia]] kknb6fp7mvqio794h1v9mohyy6fjbo1 3 3014985 17024831 16507618 2025-06-11T03:56:52Z Ternarius 191266 Ternarius a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:RedTomato2589]] în [[Discuție Utilizator:Consequentlycomposed29]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/RedTomato2589|RedTomato2589]]” în „[[Special:CentralAuth/Consequentlycomposed29|Consequentlycomposed29]]” 15866412 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=ChickenChaff872}} -- Comunitatea utilizatorilor 27 septembrie 2023 16:52 (EEST) ab55r5z0ubiighbycsufi0o949spg1k 0 3023039 17024072 16655492 2025-06-10T15:34:11Z G.Tuono 353728 17024072 wikitext text/x-wiki {{despre|un călugăr greco-catolic|un politician|Mihail Neamțu}} {{Infocaseta Biografie |nume = Mihai Neamțu |imagine = |descrierea_imaginii= |educație = [[Mănăstirea Bixad]] |descriere = |organizație = [[Ordinul Sfântul Vasile cel Mare]] |ocupație = călugăr }} '''Mihai Neamțu''', cunoscut ca '''Unchiul Mihai''',<ref name=ARGC/> (n. [[12 octombrie]] [[1924]], la [[Prilog, Satu Mare|Prilog]], [[județul Satu Mare]] – d. [[23 iunie]] [[2000]], [[Prilog, Satu Mare|Prilog]], [[județul Satu Mare]]) a fost un [[călugăr]] [[Ordinul Sfântul Vasile cel Mare|bazilian]] ([[BRU|greco-catolic]]), om de rugăciune și sfătuitor în probleme spirituale, terapeut autodidact și bun cunoscător al remediilor datorate folosirii [[plante medicinale|plantelor medicinale]]. Procesul său de [[beatificare]] este în curs.<ref name=BRU>Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, [https://bisericaromanaunita.ro/20-de-ani-de-la-trecerea-la-domnul-a-fratelui-mihai-slujba-de-pomenire-in-catedrala-blajului/ ''20 de ani de la trecerea la Domnul a fratelui Mihai. Slujbă de pomenire în Catedrala Blajului'', Blaj, 23 iunie 2020]</ref><ref name=ARGC/> ==Biografie== Mihai Neamțu s-a născut la [[12 octombrie]] [[1924]], în [[Prilog, Satu Mare|Prilog]], [[județul Satu Mare]], părinți fiind Gheorghe Neamțu, [[învățător]] și [[cantor]] bisericesc<ref name=ARGC/> și Terezia Neamțu, într-o familie cu 12 copii.<ref name=BRU/> Între anii [[1931]]–[[1936]] a urmat școala primară în satul natal.<ref name=BRU/><ref name=ARGC/> În anul [[1938]] a paralizat pe partea stângă.<ref name=BRU/><ref name=ARGC/> A fost [[Cantor|cântăreț]] bisericesc, doi ani, la [[Mănăstirea Bixad|mănăstirea greco-catolică de la Bixad]], însă din cauza unor probleme de sănătate, a revenit la casa părintească.<ref name=BRU/><ref name=ARGC/> La [[1 decembrie]] [[1948]] [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică]] a fost interzisă, prin ''Decretul 358''. În perioada de persecuție a Bisericii Greco-Catolice, Mihai Neamțu a avut o activitate pastorală intensă. De aceea a fost urmărit în permanență de către [[Securitate|Securitatea Statului]] comunist român.<ref name=BRU/> O mulțime de oameni, de pe întregul cuprins al țării, dar și din străinătate,<ref name=ARGC/> îl căutau pe fratele ''Mihai din Prilog'' pentru sprijin cu sfaturi, ceaiuri și rugăciuni, în problemele trupești și sufletești.<ref name=BRU/><ref name=ARGC/><ref name=DIGI>Digi 24 HD, [https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/povestea-calugarului-mihai-neamtu-care-l-ar-fi-vindecat-pe-ceausescu-a-fost-propus-pentru-beatificare-1018014 ''Povestea călugărului Mihai Neamțu, care l-ar fi vindecat pe Ceaușescu. A fost propus pentru beatificare'', 22.10.2018]</ref> În condiții de clandestinitate, Mihai Neamțu a fost reprimit în [[Ordinul Sfântul Vasile cel Mare]], la [[2 februarie]] [[1981]], de către superiorul provincial al ordinului, părintele [[Gheorghe Marina]], OSBM.<ref name=BRU/><ref name=ARGC/> Mihai Neamțu a depus voturile perpetue la [[1 ianuarie]] [[1986]].<ref name=BRU/><ref name=ARGC/> Călugărul Mihai Neamțu OSBM s-a stins din viață la [[23 iunie]] [[2000]].<ref name=BRU/><ref name=ARGC/> ==Cauza de beatificare== La data de „[[15 august]] [[2018]], de [[Adormirea Maicii Domnului|Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului]], Preafericitul Părinte [[Lucian Mureșan|Cardinal LUCIAN]], Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, a publicat Edictul prin care se manifestă în mod public ''Cererea Părintelui Postulator Cristian Barta, legată de începerea Cauzei și a Anchetei arhieparhiale asupra vieții și virtuților eroice, precum și asupra faimei de sfințenie unită cu faima semnelor ale Slujitorului lui Dumnezeu MIHAI NEAMȚU OSBM''.”<ref name=BRU/><ref name=DIGI/> ==Aprecieri ale contemporanilor== „Unchiul” Mihai: „omul care vede prin oameni”<BR> „Cu aceste cuvinte era caracterizat, într-un editorial din revista [[Flacăra]], condusă de [[Adrian Păunescu]], în [[Anii 1980|anii '80]], Mihai Neamțu din Prilog. Un articol paradoxal pentru [[România comunistă|perioada comunistă]], controversat datorită îndrăznelii de a vorbi despre un om al lui Dumnezeu în timpurile de ceață ale libertății religioase.”<ref name=ARGC>Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș, [https://aegc.ro/cauza_de_beatificare_a_fratelui_mihai_neamtu ''Cauza de beatificare a Fratelui Mihai Neamțu OSBM'']</ref> ==Note== <references/> {{Control de autoritate}} ==Legături externe== * Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, [https://bisericaromanaunita.ro/20-de-ani-de-la-trecerea-la-domnul-a-fratelui-mihai-slujba-de-pomenire-in-catedrala-blajului/ ''20 de ani de la trecerea la Domnul a fratelui Mihai. Slujbă de pomenire în Catedrala Blajului'', Blaj, 23 iunie 2020] * [[Arhieparhia de Făgăraș și Alba Iulia|Arhieparhia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș]], [https://aegc.ro/cauza_de_beatificare_a_fratelui_mihai_neamtu ''Cauza de beatificare a Fratelui Mihai Neamțu OSBM''] * [[Digi 24|Digi 24 HD]], [https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/povestea-calugarului-mihai-neamtu-care-l-ar-fi-vindecat-pe-ceausescu-a-fost-propus-pentru-beatificare-1018014 ''Povestea călugărului Mihai Neamțu, care l-ar fi vindecat pe Ceaușescu. A fost propus pentru beatificare'', 22.10.2018] {{DEFAULTSORT:Neamțu (călugăr), Mihai}} [[Categorie:Nașteri în 1924]] [[Categorie:Nașteri pe 12 octombrie]] [[Categorie:Decese în 2000]] [[Categorie:Decese pe 23 iunie]] [[Categorie:Bazilieni]] [[Categorie:Oameni din județul Satu Mare]] [[Categorie:Români greco-catolici]] ku946xz3nwt29r60hxcfftevjbosfak 3 3028598 17024518 15963881 2025-06-10T21:02:22Z Malarz pl 19599 Malarz pl a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:Elena Mogildea-Cernea]] în [[Discuție Utilizator:Elena Mogîldea-Cernea]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/Elena Mogildea-Cernea|Elena Mogildea-Cernea]]” în „[[Special:CentralAuth/Elena Mogîldea-Cernea|Elena Mogîldea-Cernea]]” 15963881 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Elena Mogildea-Cernea}} -- Comunitatea utilizatorilor 5 decembrie 2023 12:52 (EET) grz735rhslccrs4o7bsh5ktir6exkm3 3 3031683 17024235 15986800 2025-06-10T18:06:49Z Malarz pl 19599 Malarz pl a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:Smeuldersfx]] în [[Discuție Utilizator:Renamed user 3d3577a81f77ff38112b79d2d25930fd]] fără a lăsa o redirecționare în loc: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/Smeuldersfx|Smeuldersfx]]” în „[[Special:CentralAuth/Renamed user 3d3577a81f77ff38112b79d2d25930fd|Renamed user 3d3577a81f77ff38112b79d2d25930fd]]” 15986800 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Smeuldersfx}} -- Comunitatea utilizatorilor 21 decembrie 2023 11:54 (EET) s5o0e1nvdq2qnoas4u0crabltwc6b6c 0 3032225 17025109 16877630 2025-06-11T10:17:44Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025109 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Companie}}[[Fișier:Flickr_-_Israel_Defense_Forces_-_Ground_Forces_Combined_Corps_Exercise,_Feb_2010.jpg|miniatura|250x250px| Dronă [[Elbit Skylark|Elbit Skylark 1]]]] [[Fișier:Hermes_450_Hermes_900_in_formation.jpg|miniatura|250x250px| Elbit Hermes 900 și Elbit Hermes 450 vehicule aeriene fără pilot în formație]] '''Elbit Systems Ltd.''' este o companie internațională [[Industria de armament|producătoare de armament]] cu sediul în Israel. Fondată în 1966 de [[Elron Electronic Industries|Elron]], Elbit Systems este furnizorul principal de echipamente terestre și [[Aeronavă fără pilot|vehicule aeriene fără pilot]] ale [[Armata Israeliană|armatei israeliene]]. Elbit Systems are și fabrici subsidiare în întreaga lume și își vinde produsele armatelor din diferite țări. În 2022, Elbit Systems a raportat că are 18.407 de angajați, cei mai mulți dintre ei în Israel. <ref name=":1">{{Citat web|url=https://elbitsystems.com/employees-2/|titlu=Employees|lucrare=Elbit Systems|accessdate=2023-12-24|archive-date=2023-10-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20231028224929/https://elbitsystems.com/employees-2/|dead-url=yes}}</ref> Acțiunile Elbit Systems sunt tranzacționate la bursele din [[Bursa de Valori din Tel Aviv|Tel Aviv]] și [[NASDAQ]] . == Istorie == Elbit Systems a fost fondată în 1966 de către Elron Electronic Industries și Ministerul Apărării din Israel, sub numele „Elbit Computers Ltd.”, <ref>{{Citat știre|title=Israel Success Story|url=https://www.nli.org.il/he/newspapers/jweekly/1980/07/04/page/5|prenume=Carl|nume=Alpert|data=1980-07-04|journal=he Jewish News of Northern California}}</ref> pentru a dezvolta computere și echipamente electronice pentru [[Armata Israeliană|armata israeliană]]. Primul său produs a fost un minicomputer numit „Elbit 100”.<ref>{{Citat știre|title=Israel Selling Computer For $5,000|url=https://www.nli.org.il/he/newspapers/indianajpost/1967/05/19/01/page/10/?e=-------he-20--1--img-txIN%7ctxTI--------------1|data=1967-05-19|journal=The Indiana Jewish Post and Opinion}}</ref> Minicomputerul a fost vândut cu succes pentru uz civil<ref>{{Citat știre|title=Electronics Firm Makes 1st U.S. Sale|url=https://www.nli.org.il/he/newspapers/indianajpost/1967/10/20/01/page/3|data=1967-10-20|journal=The Indiana Jewish Post and Opinion}}</ref>, iar în iulie 1970, compania americană [[Control Data Corporation]] a încheiat un acord pentru a achiziționa participația guvernului israelian în „Elbit Computers” pentru 1 milion USD.<ref>{{Citat știre|title=The American Control Data Corporation has entered into an agreement to acquire controlling stock interest in Elbit Computers Ltd of Haifa.|url=https://www.nli.org.il/he/newspapers/austjewishtimes/1970/07/16/01/article/80|data=1970-07-16|journal=The Australian Jewish Times}}</ref> Control Data Corporation a comercializat și distribuit produsele Elbit Computers în întreaga lume.<ref>{{Citat știre|title=ISRAELI DATA SYSTEMS FOR AUSTRALIAN MARKETS|url=https://www.nli.org.il/he/newspapers/austjewishtimes/1971/09/23/01/page/4|data=1971-09-23|journal=The Australian Jewish Times}}</ref> În [[1978|1978,]] Elbit a avut o [[ofertă publică inițială]] la Bursa de Valori din Tel Aviv și a continuat să dezvolte minicalculatoare, inclusiv un model numit ANAT, care a fost dezvoltat și vândut împreună cu compania germană [[Calculatorul Nixdorf|Nixdorf Computer]].<ref>{{Citat revistă|titlu=NIXDORF'S ISRAELI ENGINE|url=http://www.bitsavers.org/magazines/Datamation/198010.pdf|journal=[[Datamation]]|număr=Oct 1980|pagini=Page 75-76}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Nixdorf Computer AG, a leading German manufacturer of computers, has brought out a new product line based on Israeli produced computers|url=https://www.nli.org.il/he/newspapers/austjewishtimes/1981/05/14/01/page/15|data=1983-05-14|journal=The Australian Jewish Times⁩}}</ref> La începutul anilor 1980, compania a început să se reorienteze spre electronica de armament și a dezvoltat sisteme și subcomponente, printre altele, pentru [[IAI Lavi|avionul de luptă Lavi]] și pentru tancul [[Merkava]].<ref>{{Citat știre|title=Top Israeli Defense Executive Tells Of His Company's Success|url=https://www.nli.org.il/he/newspapers/jweekly/1983/10/28/page/30|prenume=Peggy|nume=Isaak Gluck|data=1983-10-28}}</ref> Compania și-a schimbat și numele la acea vreme din „Elbit Computers Ltd.” la „Elbit Ltd.”, iar Control Data Corporation și-a vândut participația din companie. În 1996, Elbit a fost divizată în trei companii independente: Elbit Medical Imaging, Elbit Systems și Elbit.<ref>{{Citat știre|title=Etgar: Split Elbit Value 44% Above Current Market Value|url=https://en.globes.co.il/en/article-358295#!|prenume=Shlomo|nume=Friedman|data=1996-11-04|journal=[[Globes (newspaper)]]}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Gill, Senior Elbit Officials to Receive Options in Each Division in Spin-Off Plan|url=https://en.globes.co.il/en/article-359990#!|prenume=Amir|nume=Eisenberg|data=1996-10-16|journal=[[Globes (newspaper)]]}}</ref> Din 1999 până în 2000, Elscint (un alt afiliat al Elron) și Elbit Medical Imaging și-au vândut activitățile de imagistică către General Electric Medical Systems și Picker. Elbit Systems a preluat operațiunile companiei legate de armament. Elbit, care s-a concentrat pe activități de comunicare, a condus consorțiul care a fondat Partner Communications Company în 1999. În 2002, Elbit a fost absorbit de Elron.{{Nc}} În 2000, Elbit Systems a fuzionat cu El-Op (pe atunci controlată de actualul președinte Elbit, Michael Federmann ),<ref>{{Citat web|url=http://www.defense-aerospace.com/articles-view/release/3/1289/elbit,-elop-to-merge-(dec.-20).html|titlu=Elbit Systems Ltd. and Elop Electro-Optics Industries Ltd.Announce the Signing of a Merger Agreement|publisher=Defense Aerospace}}</ref> creând cea mai mare companie neguvernamentală de electronice de armament din Israel. Elron și-a vândut acțiunile din Elbit Systems pentru aproximativ 197 milioane USD în 2004.<ref>{{Cite pressrelease|access-date=28 July 2004}}</ref> În urma fuziunii cu El-Op, Federmann a devenit cel mai mare acționar al grupului combinat.{{Nc}} În urma fuziunii, Elbit a achiziționat Elisra, activele Diviziei de sisteme de avioane din Israel Military Industries și Mikal Ltd.<ref group="lower-alpha">Compania a cumpărat inițial 19% din firmă și a semnat ulterior un acord de achiziție a deținerii lui Mikal de 100% din [[Soltam Systems]], Saymar, și cei 87,85% din ITL deținuți de Mikal; în schimbă, proprietarii Mikal au primit cei 19% din Mikal pe care Elbit îi achiziționase.</ref> Elbit a anunțat ulterior o ofertă în numerar pentru restul de 12,15% din ITL Optronics Ltd deținuți de public.<ref>{{Citat web|url=http://ir.elbitsystems.com/phoenix.zhtml?c=61849&p=irol-newsArticle&ID=1517825&highlight=|titlu=Elbit - Investor Relations -Press Releases|accessdate=2023-12-24|archive-date=2018-11-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20181118154308/http://ir.elbitsystems.com/phoenix.zhtml?c=61849&p=irol-newsArticle&ID=1517825&highlight=|dead-url=yes}}</ref> În 2006, Elbit a achiziționat 20% din Chip PC Technologies, un dezvoltator și producător de soluții client pentru calculul bazat pe server. <ref>[http://www.wikinvest.com/stock/Elbit_Systems_(ESLT)/Chip Elbit Systems acquired an approximately 20% interest (18.5% plus a loan convertible into additional shares) in Chip PC Ltd.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120406113407/http://www.wikinvest.com/stock/Elbit_Systems_(ESLT)/Chip |date=2012-04-06 }} ESLT {{Conversie|20|°F|°C}} filed May 28, 2008</ref> În 2016, Elbit a lansat Everysight, un dezvoltator și producător de [[Smartglasses|ochelari inteligenți]] [[Realitate augmentată|cu realitate augmentată]] pentru bicicliști, fondat în 2016.<ref>{{Citat web|url=http://elbitsystems.com/pr-new/elbit-systems-augmented-reality-smartglasses-spin-off-everysight-announces-exclusive-test-pilot-program-cyclists/|titlu=Elbit System's augmented reality smartglasses spin off, Everysight, announces an exclusive test pilot program for cyclists.|accessdate=7 December 2016|lucrare=Elbit Systems|archive-date=2023-10-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20231028223754/https://elbitsystems.com/pr-new/elbit-systems-augmented-reality-smartglasses-spin-off-everysight-announces-exclusive-test-pilot-program-cyclists/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.optica-opn.org/home/industry/2015/november/elbit_systems_launches_wearable_display_company_e/|nume=Coffey|titlu=Elbit Systems Launches Wearable-Display Company, Everysight|date=2015-11-20|first1=Valerie C|lucrare=Optics & Photonics News}}</ref> În 2016, ''The Intercept'' a raportat că, începând cu 2008, [[National Security Agency|Agenția de Securitate Națională]] a SUA și [[GCHQ]] din Regatul Unit au [[Interceptarea convorbirilor telefonice|folosit]] fluxuri live de la dronele Elbit (printre alte echipamente ale forțelor aeriene israeliene) în timp ce acestea erau pilotate în misiuni ale forțelor militare și aeriene israeliene. împotriva țintelor din Gaza, Cisiordania, Siria și Liban.<ref name="intercept 2016">{{Citat web|url=https://theintercept.com/2016/01/28/israeli-drone-feeds-hacked-by-british-and-american-intelligence/|nume=Currier|titlu=Israeli Drone Feeds Hacked By British and American Intelligence|date=2016-10-28|accessdate=22 November 2023|first1=Cora|last2=Moltke|first2=Henrik|lucrare=The Intercept|quote=“There’s a good chance that we are looking at the first images of an armed Israeli drone in the public domain,” said Chris Woods, author of Sudden Justice, a history of drone warfare. “They’ve gone to extraordinary lengths to suppress information on weaponized drones.”}}</ref> În noiembrie 2018, Elbit a finalizat achiziția IMI Systems.<ref>{{Citat web|url=https://elbitsystems.com/pr-new/elbit-systems-completes-the-acquisition-of-imi-systems/|titlu=Elbit Systems Completes the Acquisition of IMI Systems|date=2018-11-25|accessdate=2023-11-23|lucrare=elbitsystems.com}}</ref> În 2022, Elbit a raportat că are un total de 18.407 de angajați, cei mai mulți dintre ei având sediul în Israel. <ref name=":1"/> === Preocupări etice și dezinvestire === O serie de organizații financiare și de investiții s-au dezinvestit din Elbit. Pe 3 septembrie 2009, Consiliul de etică al Fondului de pensii guvernamental al Norvegiei a decis să vândă acțiunile fondului în Elbit, datorită furnizării de sisteme de supraveghere pentru bariera israeliană din Cisiordania.<ref name="globes">{{Citat știre|title=Norwegian Gov't Pension Fund exits Elbit Systems|url=http://www.globes.co.il/serveen/globes/DocView.asp?did=1000495337&fid=1725|data=September 3, 2009|accessdate=September 4, 2009|publisher=Globes [online], Israel business news|archiveurl=https://web.archive.org/web/20230426055225/https://en.globes.co.il/en/article-1000495337|archivedate=April 26, 2023}}</ref> La conferința de presă convocată pentru a anunța decizia, ministrul Finanțelor Kristin Halvorsen a declarat „Nu dorim să finanțăm companii care contribuie atât de direct la încălcarea dreptului internațional umanitar”.<ref name="haaretz 2009-09-03">{{Citat știre|title=Israel summons Norway envoy to protest divestment from arms firm|url=http://www.haaretz.com/hasen/spages/1112218.html|prenume=Amira|nume=Hass|data=September 3, 2009|accessdate=March 1, 2010|publisher=[[Haaretz]]|nume2=Barak Ravid|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090904035619/http://www.haaretz.com/hasen/spages/1112218.html|archivedate=September 4, 2009}}</ref> Ambasadorul Norvegiei în Israel, Hans Jacob Biørn Lian, a fost chemat la o întâlnire la Ministerul de Externe israelian unde i-a fost înmânat un protest la adresa deciziei.<ref name="haaretz 2009-09-03" /> În ianuarie 2010, [[Danske Bank]] a adăugat Elbit pe lista companiilor care nu îndeplinesc criteriile din politica sa de investiții sociale responsabile. Un purtător de cuvânt al băncii a remarcat că acționează în interesul clienților săi „ne plasându-și banii în companii care încalcă standardele internaționale”. <ref name="danske">{{Citat știre|title=Israeli companies excluded from bank's investments|url=http://www.cphpost.dk/component/content/48048.html?task=view|data=January 25, 2010|accessdate=March 1, 2010|publisher=[[Copenhagen Post]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100131114212/http://www.cphpost.dk/component/content/48048.html?task=view|archivedate=January 31, 2010}}</ref> <ref name="Maan">{{Citat știre|title=Danish pension funds divest from Israeli companies|url=http://www.maannews.net/eng/ViewDetails.aspx?ID=257185|data=January 27, 2010|accessdate=March 1, 2010|publisher=[[Ma'an News Agency]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140922132218/http://www.maannews.net/eng/ViewDetails.aspx?ID=257185|archivedate=September 22, 2014}}</ref> Organismul de supraveghere financiar danez ''DanWatch'' a plasat Elbit pe lista sa neagră de etică în 2011.<ref name="danwatch">{{Citat web|url=http://www.danwatch.dk/index.php?option=com_content&view=article&id=234%3Adanwatchs-sortliste&catid=20%3Astationaere-sider&|titlu=DanWatch's sortliste|publisher=Danwatch|date=January 1, 2010|accessdate=March 1, 2010|archiveurl=https://web.archive.org/web/20111007153805/http://www.danwatch.dk/index.php?option=com_content&view=article&id=234%3Adanwatchs-sortliste&catid=20%3Astationaere-sider&|limbă=da|archivedate=October 7, 2011}}</ref> În 2014, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri de pensii din Danemarca, PKA Ltd, a anunțat că nu va mai lua în considerare investiția în Elbit, declarând că „[[Curtea Internațională de Justiție|CIJ]] a declarat că bariera servește doar scopurilor militare și încalcă drepturile omului ale palestinienilor. Prin urmare, am analizat dacă companiile produc componente concepute la comandă pentru barieră și, prin urmare, au o implicare deosebită în activități represive.” <ref name="Maan" /> În martie 2010, un fond de pensii suedez, nedorind să fie asociat cu companii care încalcă tratatele internaționale, a boicotat Elbit Systems pentru implicarea sa în construcția zidului dintre Cisiordania și Israel. <ref name="Ynetnews">{{Citat știre|title=Europe's economic boycott of Israel expanding|url=http://www.ynetnews.com/articles/0,7340,L-3943666,00.html|prenume=Daniel|nume=Bettini|data=August 27, 2010|publisher=Ynetnews|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100829181759/http://www.ynetnews.com/articles/0,7340,L-3943666,00.html|archivedate=August 29, 2010}}</ref> În decembrie 2018, [[HSBC]] a renunțat la Elbit <ref name="FIFAD">{{Citat știre|title=France investment firm AXA IM divests from Israel arms manufacturer|url=https://www.middleeastmonitor.com/20190418-france-insurance-firm-axa-divests-from-israel-arms-manufacturer/|publisher=Middle East Monitor}}</ref> în urma achiziției de către Elbit a IMI Systems. HSBC a citat fabricarea de către IMI a [[Bombă cu dispersie|bombelor cu dispersie]], care a încălcat politica etică a băncii de a nu investi în companii legate de producția sau comercializarea de muniții cu dispersie.<ref>{{Citat știre|title=HSBC tells 'Post': 'We divested from Elbit over cluster bombs, not BDS'|url=https://www.jpost.com/bds-threat/hsbc-tells-post-we-divested-from-elbit-over-clusters-bombs-not-bds-576175|nume=Tovah Lazaroff|publisher=The Jerusalem Post|archiveurl=https://web.archive.org/web/20190103214900/https://www.jpost.com/bds-threat/hsbc-tells-post-we-divested-from-elbit-over-clusters-bombs-not-bds-576175|archivedate=January 3, 2019}}</ref> În 2019, [[AXA|Axa]] a dezinvestit parțial din Elbit Systems, în urma presiunii din partea mișcării [[Boicot, Dezinvestire și Sancțiuni]].<ref name="FIFAD"/><ref name=":0">{{Citat web|url=https://s3.amazonaws.com/s3.sumofus.org/images/SUMOFUS_REPORT_-_AXA_FINANCING_WAR_CRIMES.pdf|titlu=AXA: Finances War Crimes :The Global insurer's involvement in the illegal Israeli Occupation|accessdate=2019-07-09|archiveurl=https://web.archive.org/web/20191017213039/https://s3.amazonaws.com/s3.sumofus.org/images/SUMOFUS_REPORT_-_AXA_FINANCING_WAR_CRIMES.pdf|lucrare=SumOfUs|limbă=en|archivedate=2019-10-17}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.middleeastmonitor.com/20190418-france-insurance-firm-axa-divests-from-israel-arms-manufacturer/|titlu=France investment firm AXA IM divests from Israel arms manufacturer|date=2019-04-18|accessdate=2019-07-09|archiveurl=https://web.archive.org/web/20230410032702/https://www.middleeastmonitor.com/20190418-france-insurance-firm-axa-divests-from-israel-arms-manufacturer/|lucrare=Middle East Monitor|limbă=en-GB|archivedate=2023-04-10}}</ref> Mișcarea a venit după câțiva ani de campanie a ONG-urilor, inclusiv o petiție din aprilie 2018 lansată de SumOfUs, care a primit 140.000 de semnături. Axa și-a „redus în liniște” investițiile în Elbit și băncile israeliene.<ref name="FIFAD" /> Axa rămâne indirect investită în Elbit și băncile israeliene printr-o participație fără control în fosta sa filială Alliance Bernstein.<ref name="FIFAD" /><ref name=":0" /> == Produse == [[Fișier:Hermes_450_Hermes_900_in_formation.jpg|miniatura|250x250px| Aeronave fără pilot Elbit Hermes 900 și Elbit Hermes 450 în formație]] Elbit Systems și diferitele sale [[Companie subsidiară|subsidiare]] furnizează diverse tehnologii militare pentru comandă și control, comunicații, supraveghere și recunoaștere. Compania produce [[Aeronavă fără pilot|sisteme de aeronave fără pilot]] (UAS), hardware electro-optic, sisteme de [[război electronic]], sisteme SIGINT și produse radio și de comunicații.{{Nc}} == Note == <references group="lower-alpha" /> == Referințe == <references group="" responsive="1"></references> == Vezi și == * [[Rafael Systems]] * [[Elta Systems]] * [[Economia Israelului]] == Legături externe == * [http://www.elbitsystems.com/ Site-ul web Elbit Systems Limited] * [https://www.elbitamerica.com/ Site-ul web Elbit Systems of America] * [https://elbitsystems-mk.com/ Centrul de instruire pentru piloți Elbit Systems] [[Categorie:Companii din Israel]] 2n7mdutn6ptwe7srig0p5c2rca8hwjd 2 3036183 17024249 16862817 2025-06-10T18:19:13Z Leonidlednev 604515 Înregistrez în jurnal propunerea pentru ștergere rapidă a paginii [[Utilizator:Valentin Lascar]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024249 wikitext text/x-wiki Acesta este un jurnal al tuturor [[WP:CȘR|ștergerilor rapide]] cerute de acest utilizator folosind modulul [[WP:TW|Twinkle]] CSD. Dacă nu doriți ținerea acestui jurnal, dezactivați opțiunea la [[Wikipedia:Twinkle/Preferences|preferințe]], și cereți ștergerea acestei pagini conform [[WP:CȘR#U1|CȘR U1]]. === august 2023 === # [[:Devils of Drumul Taberei]]: [[WP:CȘR#G3|CȘR G3]] ({{tl|șr-vandalism}}); notified {{user|Cioata}} 31 august 2023 03:05 (EEST) === ianuarie 2024 === # [[:Cacamaca]]: [[WP:CȘR#G3|CȘR G3]] ({{tl|șr-vandalism}}); notified {{user|86.123.232.125}} 12 ianuarie 2024 20:33 (EET) === februarie 2024 === # [[:Utilizator:Radugrrpow]]: [[WP:CȘR#G10|CȘR G10]] ({{tl|șr-attack}}); notified {{user|Radugrrpow}} 7 februarie 2024 20:43 (EET) === martie 2024 === # [[:Ciocioc Ion Valentin]]: [[WP:CȘR#A7|CȘR A7]] ({{tl|șr-person}}); notified {{user|2A02:587:8A03:F900:E986:D232:507A:A7E8}} 9 martie 2024 02:08 (EET) === aprilie 2024 === # [[:Eduard TRIC]]: [[WP:CȘR#A7|CȘR A7]] ({{tl|șr-a7}}); notified {{user|E300296}} 15 aprilie 2024 04:13 (EEST) # [[:Eduard TRIC ro]]: [[WP:CȘR#A10|CȘR A10]] ({{tl|șr-a10}}); notified {{user|E300296}} 15 aprilie 2024 05:09 (EEST) # [[:Razvan Stanila]]: [[WP:CȘR#A7|CȘR A7]] ({{tl|șr-person}}); notified {{user|86.121.242.134}} 22 aprilie 2024 18:39 (EEST) === mai 2024 === # [[:Deprinderi de stabilitate de tip axial: : Îndoiri, întinderi, răsuciri, întoarceri și balansări.]]: [[WP:CȘR#A3|CȘR A3]] ({{tl|șr-nocontent}}); notified {{user|213.233.108.99}} 15 mai 2024 20:48 (EEST) === iunie 2024 === # [[:Utilizator:Parcare aeroport Otopeni Airport Parking]]: [[WP:CȘR#G11|CȘR G11]] ({{tl|șr-spam}}); notified {{user|Parcare aeroport Otopeni Airport Parking}} 11 iunie 2024 01:46 (EEST) # [[:Discuție:Identitate]]: [[WP:CȘR#G3|CȘR G3]] ({{tl|șr-vandalism}}); notified {{user|178.138.33.103}} 26 iunie 2024 00:52 (EEST) === august 2024 === # [[:Utilizator:Radio Torino International (Românească)]]: [[WP:CȘR#G5|CȘR G5]] ({{tl|șr-banned}}) 15 august 2024 03:23 (EEST) # [[:Discuție:Silviu Dumitrașcu]]: [[WP:CȘR#G8|CȘR G8]] ({{tl|șr-talk}}) 21 august 2024 23:40 (EEST) === octombrie 2024 === # [[:Partidul SENS]]: [[WP:CȘR#G11|CȘR G11]] ({{tl|șr-spam}}); notified {{user|86.124.123.12}} 18 octombrie 2024 21:55 (EEST) === decembrie 2024 === # [[:Discuție Fișier:Encyclopedia Dramatica (logo).png]]: [[WP:CȘR#G3|CȘR G3]] ({{tl|șr-vandalism}}); notified {{user|~2024-30439}} 22 decembrie 2024 10:02 (EET) # [[:Discuție Fișier:Encyclopedia Dramatica (logo).png]]: [[WP:CȘR#G5|CȘR G5]] ({{tl|șr-banned}}) 25 decembrie 2024 07:35 (EET) === februarie 2025 === # [[:Utilizator:Marina negrescu]]: [[WP:CȘR#U4|CȘR U4]] ({{tl|șr-notwebhost}}) 27 februarie 2025 20:13 (EET) === martie 2025 === # [[:MyPromo]]: [[WP:CȘR#G11|CȘR G11]] ({{tl|șr-spam}}); notified {{user|Onlinecreatorblog}} 6 martie 2025 22:56 (EET) === iunie 2025 === # [[:Utilizator:Valentin Lascar]]: [[WP:CȘR#U4|CȘR U4]] ({{tl|șr-notwebhost}}) 10 iunie 2025 21:19 (EEST) rzq5cw3zavfsqvxni5vedjf48qtxcuq 0 3044550 17025195 16875736 2025-06-11T11:52:11Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025195 wikitext text/x-wiki {{ton nepotrivit|date=februarie 2024}}{{independența surselor|date=februarie 2024}} {{Infocaseta Muzician | image = Elena Zamora.jpg }} '''Elena Zamora''' ([[Nume de scenă|numele de scenă]] al '''Elenei Stănescu''';<ref name="tanase2">{{Citation|title=Elena Zamora - solist vocal|date=|url=https://teatrultanase.ro/role-member/elena-zamora/|newspaper=Teatrul de Revistă Constantin Tănase|accessdate=2024-2-23}}</ref> {{date biografice}}) a fost o cântăreață română de [[operă]], [[operetă]] și [[vodevil]], cunoscută pentru rolurile pe scena [[Teatrul de revistă „Constantin Tănase”|Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”]] și pentru spectacolele organizate de [[Voluntariat|voluntari]] în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]]. A fost distinsă cu titlul de [[Artist emerit (România)|Artist Emerit]].<ref name=Chirulescu>{{Citat carte|nume=Chirulescu|prenume=Marian|an=2021|titlu=Personalități prahovene|pagină=677|editură=Darkoprint}}</ref> == Biografie == Elena Stănescu s-a născut în Ploiești. După primii ani ai copilăriei petrecuți în orașul natal, familia ei s-a stabilit la București. Aici, Elena a urmat studii de canto la [[Universitatea Națională de Muzică București|Conservatorul „Ciprian Porumbescu”]].<ref name=":0">{{Citat carte|nume=Popa|prenume=Costin|an=2021|titlu=Dicționar critic (și sentimental) de artiști lirici|pagină=533|editură=Akakia|locul-publicării=București}}</ref> Elena Stănescu a debutat la vârsta de 17 ani, într-o trupă de voluntari care cântau pentru soldații răniți în timpul [[Primul Război Mondial|războiului]], condusă de [[George Enescu]], alături de [[Maria Ventura]], [[Zavaidoc]] și [[Fănică Luca]]. Împreună, au participat la spectacolul în care a fost decorată [[Ecaterina Teodoroiu]], la [[Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani]].<ref>{{Citat web|url=https://www.romania-actualitati.ro/arhiva-emisiuni/nume-mari/zavaidoc-marin-teodorescu-un-mare-interpret-roman-id71827.html|titlu=Zavaidoc (Marin Teodorescu) - un mare interpret român|publisher=romania-actualitati.ro|accessdate=2024-08-22|limbă=ro}}</ref> Primul rol a fost pe scena [[Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași|Teatrului Național din Iași]], în opereta ''[[Mam’zelle Nitouche]].''<ref>{{Citat carte|nume=Fosino|prenume=F.O.|titlu=87 artiști bucureșteni din teatru, opera și revistă: portrete – biografii - amintiri|editură=Editura Cultura Poporului|url=http://digitool.bibmet.ro:8881///exlibris/dtl/d3_1/apache_media/L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MjAzOTI=.pdf|pagini=179-180}}{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://digitool.bibmet.ro:8881///exlibris/dtl/d3_1/apache_media/L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MjAzOTI=.pdf }}</ref> A fost momentul în care a preluat numele de scenă Elena Zamora, după denumirea unui cartier din apropiere de [[Azuga]].<ref>{{Citat carte|nume=Niculescu-Buzău|prenume=N.|an=1956|titlu=Suveniruri teatrale (1889-1956)|pagină=195|editură=Editura de Stat pentru Literatură și Artă}}</ref> În continuare, a evoluat pe scene din București, în spectacole de revistă. Printre partenerii ei de scenă s-au aflat: Lucia Calomeri, Ion Armășescu, [[Gheorghe Timică]], [[Constantin Tănase]], Alexandru Critico, [[Ion Manu]], [[Victor Antonescu (actor)|Victor Antonescu]], Mia Teodorescu și [[Nicolae Niculescu-Buzău|Nicolae Niculescu-Buzău.]]<ref name="historia2">{{Citation|author=Elisabeth Bouleanu|title=Elena Zamora, cântăreața de operetă care a cucerit Parisul|date=|url=https://historia.ro/sectiune/portret/elena-zamora-cantareata-de-opereta-care-a-cucerit-2230801.html|newspaper=Historia|accessdate=2024-2-28}}</ref> În 1922, Elena Zamora plecat în [[Paris]], unde a debutat pe scena Teatrului „Palace”.<ref>{{Citat carte|nume=Predescu|prenume=Lucian|an=1940|titlu=Enciclopedia României|pagină=923|editură=Cugetarea-Georgescu Delafras}}</ref> Au urmat spectacole susținute în [[Franța]] și colaborări cu artiști români precum [[Zavaidoc]] și [[Constantin Tănase]]. Tot în această perioadă, a cântat în turnee în diferite țări [[Europa|europene]], dintre care cele mai multe reprezentații le-a susținut în [[Italia]], unde a revenit de trei ori de-a lungul vieții.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/alexandria/povestea-elenei-zamora-cantareata-de-opereta-care-1774976.html|titlu=Povestea Elenei Zamora, cântăreața de operetă care a plecat la Paris jurând: „Să mă înghiți, Sena, dacă nu o să înving!“|publisher=adevarul.ro|date=2017-03-28|accessdate=2024-08-22|limbă=ro}}</ref> Revenită în țară, a jucat la [[Teatrul de revistă „Constantin Tănase”|Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”]], care pe atunci se numea Teatrul Cărăbuș.<ref name=":0" /> Pe lângă activitatea în domeniul teatrului, Elena Zamora a realizat o serie de conferințe radio alături de poetul [[Horia Furtună]] și de pianistul Alfred Pagony. În 1964, Elena Zamora a publicat volumul autobiografic ''Am slujit cântecul: amintiri după 50 de ani de teatru''. == Roluri reprezentative == [[Fișier:Document Elena Zamora.jpg|miniatura|Document scris de Elena Zamora]] * ''[[Mam’zelle Nitouche]] de [[Florimond Ronger (Hervé)|Florimond Ronger]]'' * ''Baba Hîrca,'' operetă de [[Alexandru Flechtenmacher]] pe text de [[Matei Millo]] * ''[[Pericola|Péricola]]'' de [[Jacques Offenbach]] * ''[[Vânzătorul de păsări]]'' de [[Carl Zeller]] * ''[[Faust (operă)|Faust]]'' de [[Charles Gounod]] * ''[[Manasse]]'' de [[Ronetti Roman]] * ''Clareta-n concentrare'' * ''Di Granda'' * ''Țara lui Hűbsch'' * ''Extemporalul'' * ''La mascotte'' de [[Edmond Audran]] * ''La fille de Madame Angot'' de Charles Lecocq * ''[[Răpirea din serai|Răpirea din Serai]]'' de [[Wolfgang Amadeus Mozart]] * ''Florette și Patapon'' de Maurice Hannequin * ''Zvăpăiata'' de Walter Kollo * ''Ura Cărăbuș'' de Nicolae Kirițescu * ''La lozul Cărăbușului'' de Nicolae Kirițescu * ''Nevasta pantofarului'' de [[Federico Garcia Lorca]] * ''N-a fost nuntă mai frumoasă'' de [[Nicolae Kirculescu]] * ''Aculina'' de Iosif Kovner * ''Ana Lugojana'' de [[Filaret Barbu]] * ''Culegătorii de stele'' de [[Florin Comișel|Florin Comișe]] * ''Lăsați-mă să cânt'' de [[Gherase Dendrino]] * ''[[Liliacul]]'' de [[Johann Strauss (fiul)|Johann Strauss]] ==Distincții== * titlul de [[Artist emerit (România)|Artist Emerit al Republicii Populare Romîne]] (7 martie 1956) „cu prilejul împlinirii a cinci ani de activitate a Teatrului de stat de operetă și pentru merite deosebite în muncă”<ref>Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 128 din 7 martie 1956 pentru conferirea titlului de „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne” unor artiste de la Teatrul de stat de operetă din București, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul V, nr. 9, 12 martie 1956, p. 38.</ref><ref name=Chirulescu/> * [[Ordinul Muncii]] clasa a III-a (9 decembrie 1961) „pentru merite deosebite în muncă, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate artistică”<ref>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 404 din 9 decembrie 1961 privind conferirea „Ordinului Muncii” clasa a III-a solistei lirice Rădulescu-Zamora Elena, publicat în ''Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne'', anul X, nr. 28, 12 decembrie 1961, p. 407.</ref> * [[Ordinul „Meritul Cultural” (România)|Ordinul „Meritul Cultural”]] clasa a II-a (12 septembrie 1968) „pentru merite deosebite în activitatea muzicală”<ref>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 797 din 12 septembrie 1968 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai colectivelor artistice din instituțiile muzicale de concerte și spectacole, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul IV, nr. 126, Partea I, miercuri 25 septembrie 1968, p. 1178.</ref> == Aprecieri critice == Criticul N. Irimescu o apreciază pe solista Elena Zamora drept „cântăreață-poetă, vedetă a operetei și vodevilului de odinioară”, cu un bogat palmares internațional și care s-a bucurat de succes în toate genurile de teatru.<ref>Irimescu N., „Elena Zamora”, în ''Cronica'', 19 iulie 1974, p. 7</ref> [[Victor Eftimiu]] remarcă, pe lângă talentul ei interpretativ, și aptitudini poetice, ceea ce, potrivit acestuia, conferă autenticitate rolurilor pe care le interpretează, indiferent de genul abordat.<ref>[[Victor Eftimiu|Eftimiu, Victor]], în ''[[România literară]]'', 11 iulie 1974, p. 18.</ref> == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * {{Citat carte|nume=Zamora|prenume=Elena|an=1964|titlu=Am slujit cântecul: amintiri după 50 de ani de teatru|editură=Editura Muzicală|place=București|ref=harv}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Zamora, Elena}} [[Categorie:Nașteri în 1897]] [[Categorie:Nașteri pe 7 februarie]] [[Categorie:Decese în 1974]] [[Categorie:Decese pe 8 iulie]] [[Categorie:Ploieșteni]] [[Categorie:Cântăreți de operă români]] [[Categorie:Cântăreți de operetă români]] [[Categorie:Artiști emeriți ai Republicii Populare Romîne și ai Republicii Socialiste România]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii]] hvoh0x4dv1q7nhdcxn2uhuq5dephkvc 0 3045416 17023838 16997908 2025-06-10T13:38:56Z NutulescuIoana 697446 greșeli gramaticale, omisiuni în exprimare 17023838 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Biografie | nume = Anna Freud | alma_mater = | patron = | cunoscut = Child analysis, {{Ill-wd|Q1656208|3=Ego psychology}} | rude = {{Ill-wd|Q5503256|3=Freud family}} | premii = | note_de_subsol = | image = Anna Freud 1957.jpg | descrierea_imaginii = Freud in 1957 }} '''Anna Freud''' [[Ordinul Imperiului Britanic|CBE]] ({{date biografice}}) a fost un psihanalist britanic de origine austro-evreiască.<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.britannica.com/biography/Anna-Freud|titlu=Anna Freud: Austrian-British psychoanalyst|accessdate=2024-02-28|lucrare=Encyclopædia Britannica}}</ref> A fost al șaselea și cel mai mic copil al lui [[Sigmund Freud]] și Martha Bernays. Ea a contribuit la domeniul [[Psihanaliză|psihanalizei]] și, alături de Hermine Hug-Hellmuth și Melanie Klein, poate fi considerată fondatoarea [[Psihologia dezvoltării|psihologiei psihanalitice a copilului]].<ref>{{Citat carte|nume=Shapiro|prenume=Michael|legătură-autor=Jeffrey Shapiro|titlu=The Jewish 100: A Ranking of the Most Influential Jews of All Time|url=https://archive.org/details/jewish10000dani|pagină=[https://archive.org/details/jewish10000dani/page/276 276]|an=2000|editură=Citadel Press|isbn=9780806521671}}</ref> Studiile ei au subliniat importanța ego-ului și a „liniilor sale de dezvoltare” normale, precum și importanța muncii colaborative în contexte analitice și observaționale.<ref name=":1">{{Citation|last=Young-Bruehl|first=Elisabeth|title=Anna Freud: A Biography|date=2008-10-01|url=https://books.google.ro/books?id=OcoQTQwTDu8C&q=Anna+Freud:+A+BiographY&redir_esc=y#v=snippet&q=Anna%20Freud:%20A%20BiographY&f=false|publisher=Yale University Press|language=en|isbn=978-0-300-14271-6|access-date=2024-02-28}}</ref> (p.49-57) În 1938 odată cu instalarea [[Anschluss|regimului nazist]] în Austria, familia Freud părăsește Viena, iar ea reia practica psihanalitică și munca de pionierat în psihanaliza copiilor la Londra, înființând Cursul și Clinica de Terapie a Copilului Hampstead în 1952 (acum Anna Freud- Centrul Național pentru Copii și Familii) ca centru de terapie, formare și cercetare.<ref>{{Citat web|url=https://childhub.org/ro/resurse-multimedia-protectia-copilului/vorbind-despre-sanatate-mintala-un-clip-animat-produs-de?language=el|titlu=Vorbind despre sănătate mintală, un clip animat produs de Centrul Național pentru Copii și Familii - Anna Freud [Video] {{!}} ChildHub - Child Protection Hub|publisher=childhub.org|accessdate=2024-02-28|archive-date=2024-02-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20240228091450/https://childhub.org/ro/resurse-multimedia-protectia-copilului/vorbind-despre-sanatate-mintala-un-clip-animat-produs-de?language=el|dead-url=yes}}</ref> == Viata si cariera == Anna Freud s-a născut la [[Viena|Viena, Austro-Ungaria]], la 3 decembrie 1895 ca fiica cea mai mică a lui Sigmund Freud și Martha Bernays.<ref>{{Citat carte|nume=Paskauskas,|prenume=R. Andrew (Editor)|an=1993|titlu=The Complete Correspondence of Sigmund Freud and Ernest Jones, 1908–1939|editură=Cambridge, Massachusetts/London: Belknap Press}}</ref> Deși a crescut în „condiții [[Burghezie|burgheze]]”<ref>[https://archive.nytimes.com/www.nytimes.com/learning/general/onthisday/bday/1203.html "Anna Freud, Psychoanalyst, Dies in London at 86" ''www.nytimes.com''. Retrieved 2016-04-26.]</ref> Anna Freud pare să fi avut o copilărie relativ nefericită, în care „nu a avut o relație strânsă cu mama ei fiind îngrijită de hrănită de bona catolică Josephine”.<ref name=":1" /> (p.78-80). Exista o rivalitate cu sora ei mai mare, Sophie; „Cele două tinere Freud au dezvoltat o relație concurențială, iar tatăl lor a vorbit odată despre „vechea gelozie a ei pentru Sophie”.<ref name=":0" /> „Anna era o tânără neliniștită, potrivit lui Young-Bruehl., comunicările Annei implică o tulburare cognitivă persistentă, cauzată de emoții, și poate o tulburare ușoară de alimentație.<ref name=":1" />A fost trimisă în mod repetat la fermele de sănătate pentru „odihnă completă, plimbări salutare și câteva kilograme în plus pentru a-și umple prea mult- formă zveltă”.<ref>{{Citat carte|nume=Menahem|prenume=Ruth|an=2003/1 (Vol. 67)|titlu=«Désorientations sexuelles. Freud et l'homosexualité», Revue française de psychanalyse,}}</ref> Anna și tatăl ei au avut o relație specială. Era un copil plin de viață, obraznic; [[Sigmund Freud|Freud]] i-a scris prietenului său Wilhelm Fliess în 1899: „Anna a devenit de-a dreptul frumoasă prin obrăznicie”.<ref>''Anna Freud: Her Life and Work''. {{Ill-wd|Q1455777|3=Freud Museum}} Publications (1993) p. 1</ref> În adolescență, și-a manifestat interesul pentru munca tatălui ei și i s-a permis să participe la reuniunile Societății Psihanalitice din Viena nou înființate, pe care Freud le-a convocat acasă. {{Sfn|Young-Bruehl|2008|p=53}} A urmat cursurile Cottage Lyceum, o școală secundară pentru fete din Viena. Prezența constantă a vizitatorilor străini în casa Freud a inspirat-o pe Anna să-și imite tatăl devenind poliglotă, stăpânind engleza și franceza și noțiuni de limba italiană. După ce a părăsit liceul în 1912, și-a luat o vacanță prelungită în Italia. Acesta a fost o perioadă de îndoială, anxietate și incertitudine cu privire la viitorul ei pe care a împărtășit-o în corespondența cu tatăl ei, ale cărui scrieri începuse să le citească. Ca răspuns, în primăvara anului 1913, i s-a alăturat într-un turneu prin Verona, Veneția și Trieste. {{Sfn|Young-Bruehl|2008|pp=49–57}} ==== Profesor ==== În 1914, ea a promovat examenul titularizare și a început să lucreze ca profesor începător la vechea ei școală, Liceul Cottage. Din 1915 până în 1917, ea a predat claselor pentru clasele a treia, a patra și a cincea. Pentru anul școlar 1917-1918, ea a început „prima ei aventură ca Klassenlehrerin (diriginte) pentru clasa a doua”.<ref name=":2">{{Citat carte|nume=Maggie Magee|prenume=Diana C. Miller|an=2013|titlu=Lesbian Lives: Psychoanalytic Narratives Old and New|editură=Routledge}}</ref> Pentru performanța ei din anii de școală 1915–1918, a fost foarte lăudată de superiorul ei, Salka Goldman, fiind invitată să rămână profesor cu un contract obișnuit de patru ani, începând din toamna anului 1918.<ref name=":2" /> În 1918 s-a îmbolnăvit de tuberculoză și a suferit mai multe episoade de [[boală]], astfel că a demisionat din postul de profesor în 1920.<ref name=":1" /> ==== Psihanaliză ==== Cu încurajarea și asistența tatălui ei, ea și-a continuat studiul literaturii psihanalitice și, în vara anului 1915, a făcut prima traducere pentru Societatea Psihanalitică din Viena, traducând lucrări de James Jackson Putnam (în germană) și Hermine Hug-Hellmuth (în engleză). În 1916 și 1917, ea a participat la cursurile de psihanaliza susținute de tatăl ei la [[Universitatea din Viena]]. Legătura filială s-a consolidat în timp, din 1918 până în 1921 în perioada de studiu și apoi din 1924 până în 1929, după ce Freud a fost diagnosticat cu cancer la maxilar în 1923. Boala a necesitat numeroase operații și asistența medicală pe termen lung, iar Anna a oferit această asistență medicală. În această perioadă, ea a fost și ca secretar și purtător de cuvânt, în special la congresele bianuale ale Asociației Internaționale de Psihanalitică, la care Freud nu a mai putut participa după 1922.<ref>{{Citat carte|nume=Appignanesi|prenume=Lisa|legătură-autor=Lisa Appignanesi|nume2=Forrester|prenume2=John|titlu=Freud's Women|editură=Virago|locul-publicării=London|an=2000|pagină=279|isbn=1-85381-719-8}}</ref> ==== Lou Andreas-Salome ==== La începutul practicii ei psihanalitice, Anna și-a găsit un prieten și un mentor în persoana prietenei și colegei tatălui ei, [[Lou Andreas-Salomé|Lou Andreas-Salome]]. Ca urmare a relației, Anna a câștigat încredere în ea atât ca teoretician, cât și ca practician.<ref name=":1" /> (p.92) ====Primele lucrări==== [[Fișier:Sigmund_en_Anna.jpg|dreapta|miniatura|Anna Freud cu tatăl ei, [[Sigmund Freud]], în 1913]] În 1922, Anna Freud a prezentat lucrarea „[https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/000306517302100407?journalCode=apaa Beating Fantasies and Day Dreams]” (Fantezii și vise de zi) Societății Psihanalitice din Viena și a devenit membră a societății. Potrivit lui Ruth Menahem,<ref>«Désorientations sexuelles. Freud et l'homosexualité», by Ruth Menahem, in Revue française de psychanalyse, 2003/1 (Vol. 67)</ref> cazul prezentat în lucrare, cel al unei fete de 15 ani, este de fapt al ei, întrucât la acea vreme nu avea pacienți. În anul 1923 începe practica psihanalitică cu copiii, iar în 1925 predă la Institutul de Formare Psihanalitică din Viena tehnica analizei copiilor în forma pe care a expus-o în prima sa carte, ''An Introduction to the Technique of Child Analysis'', publicată în 1927. Primii copii cu care Anna Freud a lucrat au fost cei ai lui [https://psycnet.apa.org/record/1992-21929-001 Dorothy Burlingham.] În 1925, {{Ill-wd|Q215011|3=Burlingham}}, moștenitoarea imperiului [[Tiffany & Co.|Tiffany]], a sosit la Viena din New York cu cei patru copii ai săi pe care i-a dus la terapie psihanalitică mai întâi la Theodore Reik și apoi la Sigmund Freud.<ref>{{Harvnb|Young-Bruehl|2008|pp=132–36}}</ref> Între Anna și Dorothy au început „relații intime care semănau foarte mult cu cele ale lesbienelor”, deși Anna „a negat categoric existența unei relații sexuale”.<ref>{{Citat carte|nume=Roudinesco|prenume=Elizabeth|legătură-autor=Élisabeth Roudinesco|dată=2016|titlu=Freud: In His Time and Ours|pagină=249|locul-publicării=Cambridge, M.A.|editură=Harvard University Press}}</ref> După ce familia Burlingham s-a mutat în același bloc cu familia Freud în 1929, Anna a devenit, de fapt, părintele vitreg al copiilor. {{Sfn|Young-Bruehl|2008|p=138}} În 1930, Anna și Dorothy au cumpărat împreună o cabană.<ref>Lesbian Lives: Psychoanalytic Narratives Old and New, by Maggie Magee & Diana C. Miller, Routledge, 2013</ref> În 1927, Anna Freud și Burlingham au înființat o nouă școală în colaborare cu o prietenă de familie, Eva Rosenfeld, care conducea o casă de plasament în cartierul Hietzing din Viena. Rosenfeld a asigurat spațiul din terenul casei sale, iar Burlingham a finanțat construcția și echiparea sediului. Obiectivul a fost de a oferi educație și supraveghere psihologică și Anna a contribuit la predare. Școala s-a închis în 1932.<ref name=":1" /> (p.411–412) În 1937, Freud și Burlingham s-au angajat într-un nou proiect, înființarea unei creșe pentru copiii sub doi ani. Scopul a fost de a satisface nevoile sociale ale copiilor din familii sărace și de a îmbunătăți cercetarea psihanalitică în dezvoltarea timpurie a copilăriei. Finanțarea a fost oferită de Edith Jackson, un analist american bogat, care fusese instruit în analiza copiilor de către Anna la Institutul din Viena. Deși proiectul a avut o viață scurtă, completarea sistematică a fișelor, păstrarea evidențelor și raportarea au oferit material important pentru viitoarea lucrare a Annei despre copiii de grădiniță.<ref name=":1" /> (399–400). Din 1925 până în 1934, Anna a fost secretarul Asociației Internaționale de Psihanalitică. În același timp și-a continuat practica de analiză a copiilor și a susținut seminare și conferințe pe această temă. În 1935, a devenit director al Institutului de Formare Psihanalitică din Viena, iar în anul următor a publicat studiul despre „căile și mijloacele prin care ego-ul alungă depresia, neplăcerea și anxietatea”. ''Egoul și mecanismele de apărare'' a devenit o lucrare de referință a psihologiei ego-ului și a stabilit reputația lui Freud ca pionier în domeniul psihanalizei pentru copii.<ref>[http://www.freud-museum.at/freud/themen/anna1-e.htm Anna Freud 1895 – 1938] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040519230157/http://www.freud-museum.at/freud/themen/anna1-e.htm|date=19 May 2004}}</ref> === Anii de la Londra === În 1938, în urma [[Anschluss|Anschluss-ului]] când Germania nazistă a ocupat Austria, Anna a fost dusă la sediul Gestapo din Viena pentru interogatoriu cu privire la activitățile Asociației Internaționale Psihanalitice. A supraviețuit interogatoriului și s-a întors la casa familiei. Au obținut permisele de imigrare în Anglia și s-au stabilit noua casă în Londra la 20 Maresfield Gardens, Hampstead.<ref>{{Citat web|url=https://www.freud-museum.at/en/subsites-gallery/articles/raids-in-berggasse|titlu=Raids in Berggasse - www.freud-museum.at/en|publisher=www.freud-museum.at|accessdate=2024-02-28|limbă=en}}</ref> [[Fișier:Freud_Museum_London_2.jpg|dreapta|miniatura| Casa lui Anna Freud din Londra, acum dedicată vieții și operei tatălui ei ca Muzeul Freud]] În 1941, Freud și Burlingham înființeză Creșa de război Hampstead pentru copiii cu traume de război. Au fost achiziționate și alte spații pentru a oferi educație și îngrijire rezidențială pentru mamele încurajate să viziteze copiii. Mult personal a fost recrutat din diaspora austro-germană în exil. Personalul era pregătit prin prelegerile și seminariile despre teoria și practica psihanalitică. Freud și Burlingham au publicat pe baza acțivității din Creșă o serie de studii observaționale asupra dezvoltării copilului.<ref>{{Citat web|url=https://pep-web.org/search?searchTerms=%5B%7B%22type%22:%22author%22,%22term%22:%22Anna%20Freud%22%7D%5D|titlu=PEP {{!}} Search|publisher=pep-web.org|accessdate=2024-02-28}}</ref> Casa Bulldog Banks, administrată pe linii similare Creșei, a fost înființată după război pentru un grup de copii care supraviețuiseră lagărelor de concentrare. Bazându-se și dezvoltând munca lor cu copiii în timpul războiului, Freud și Burlingham au înființat în 1952 Clinica de Terapie pentru Copii Hampstead ca centru de terapie, formare și cercetare (acum Centrul Național Anna Freud pentru Copii și Familii). Din 1950 până la sfârșitul vieții, Anna Freud a călătorit periodic în Statele Unite pentru a susține conferințe, a preda, și vizita prietenii. În anii 1970 a fost preocupată de problemele copiilor defavorizați emoțional și dezavantajați social și a studiat abaterile și întârzierile în dezvoltare. La [[Yale Law School]], ea a susținut seminare despre criminalitate și familie: acest lucru a dus la o colaborare transatlantică cu Joseph Goldstein și Albert J. Solnit pe tema nevoilor copiilor în relație cu dreptul, publicată în trei volume sub numele de ''Beyond the Best Interests of the Child'' (1973), ''Înainte de interesul superior al copilului'' (1979) și ''În interesul superior al copilului'' (1986). Freud și-a folosit vizitele pentru a strânge fonduri pentru activitatea de extindere a Clinicii Hampstead și a reușit să obțină finanțare de la Institutul Național de Sănătate Mintală. Clinica a fost, de asemenea, beneficiară a unei părți de moștenire de la Marilyn Monroe. Aceasta prevăzuse ca o parte din bani să fie alocați pentru a sprijini activitatea de cercetare psihologică clinică într-o organizație caritabilă.<ref>{{Citat web|url=https://psychoanalysis.org.uk/our-authors-and-theorists/anna-freud|titlu=Anna Freud {{!}} Institute of Psychoanalysis|publisher=psychoanalysis.org.uk|accessdate=2024-02-28}}</ref> Anii 1970 au fost o perioadă de doliu pentru Anna Freud. Fratele ei {{Ill-wd|Q3656215|3=Ernst}} a murit în aprilie 1970, în timp ce ea se afla în America. În lunile următoare, ea și-a pierdut doi dintre verii săi americani, Henry Freud și Rosie Waldinger și pe colegii Heinz Hartmann și Max Schur. În același an au decedat fiul și fiica mai mare ai partenerei ei Dorothy Burlinghan.<ref name=":1" /> (p.391) Anna Freud a primit cetățenia britanică la data de 22 iulie 1946. În anul 1959 a fost aleasă ca membru de onoare străin al Academiei Americane de Arte și Științe<ref name="AAAS">{{Citat web|url=http://amacad.org:80/publications/BookofMembers/ChapterF.pdf#page=15&zoom=auto,-76,574|titlu=Book of Members, 1780–2010: Chapter F|publisher=American Academy of Arts and Sciences|accessdate=29 July 2014|archiveurl=https://web.archive.org/web/20060618085831/http://amacad.org/publications/BookofMembers/ChapterF.pdf#page=15&zoom=auto,-76,574|archivedate=18 June 2006}}</ref> și în anul 1973 a fost numită președinte de onoare al Asociației Internaționale de Psihanalitică.<ref name="ByronHouse">{{Citat web|url=https://psychoanalysis.org.uk/our-authors-and-theorists/anna-freud|titlu=Anna Freud – Institute of Psychoanalysis|accessdate=19 May 2019|lucrare=psychoanalysis.org.uk}}</ref> În anul 1967 a primit premiul [[Ordinul Imperiului Britanic|CBE]] (Ordinul Imperiului Britanic)<ref>{{Citat carte|nume=Roudinesco,|prenume=Elizabeth|an=2016|titlu=Freud_In His Time and Ours. Cambridge|pagină=249|editură=Harvard University Press}}</ref> Anna Freud a murit la Londra la 9 octombrie 1982. Ea a fost incinerată la Crematoriul Golders Green iar cenușa a fost pusă în „Colțul Freud” lângă vechea urnă funerară grecească a părinților ei.<ref>Eric T. Pengelley, Daphne M. Pengelley. ''A Traveler's Guide to the History of Biology and Medicine''. Davis, Calif.: Trevor Hill Press, 1986, p. 86.</ref> Acolo se odihnesc și partenera ei de viață Dorothy Burlingham și alți membri ai familiei Freud. În 1986, casa ei din Londra a fost transformată, conform dorințelor ei, în Muzeul Freud, dedicat memoriei tatălui ei. [[Fișier:Anna_Freud_(4625084946).jpg|miniatura|220x220px| Placă albastră pentru Freud la 20 Maresfield Gardens]] În 2002, pe casa ei din Maresfield Garden 20 între anii 1938 și 1982 a fost montată o placă albastră de către English Heritage. === Sexualitate === În contextul prieteniilor ei intime cu Lou Andreas-Salome și cu Dorothy Burlingham cu care a format un parteneriat de-a lungul vieții, au fost ridicate întrebări în legătură cu sexualitatea Annei Freud, în ciuda absenței oricăror dovezi.<ref>{{Citat carte|nume=Aldridge,|prenume=Jerry|an=2014|titlu="Beyond Psychoanalysis: The Contributions of Anna Freud to Applied Developmental Psychology"|pagină=1 (2): 18–28.|editură=Sop Transactions on Psychology.}}</ref> [[Élisabeth Roudinesco]], istoric al psihanalizei, susține că reprimarea sexualității ei a influențat-o în patologizarea homosexualității în activitatea ei clinică, precum și în susținerea politicii Asociației Internaționale de Psihanalitică, care a exclus homosexualii din formarea ca psihanaliștii.<ref>{{Citat carte|nume=Roudinesco|prenume=Elizabeth|legătură-autor=Élisabeth Roudinesco|dată=2016|titlu=Freud: In His Time and Ours|locul-publicării=Cambridge, M.A.|editură=Harvard University Press|pagină=249}}</ref> [[Fișier:Anna_Freud_1956.jpg|miniatura|296x296px| Freud în 1956]] Prin activitatea ei de cercetare, observare și prin tratamentul copiilor, Anna Freud a înființat un grup de analiști axați pe studiul dezvoltării copiilor (care i-au inclus pe [[Erik Erikson]], Elisabeth Geleerd, Edith Jacobson și Margaret Mahler). Studiile au arătat că simptomele copiilor erau analoge cu tulburările de personalitate în rândul adulților și prin aceasta legate de stadiile de dezvoltare. Lucrarea ''Normalitate și patologie în copilărie'' (1965) a rezumat „utilizarea liniilor de dezvoltare care descriu creșterea normală teoretică „de la dependență emoțională la încrederea în sine”.<ref>''Anna Freud: Her Life and Work''. {{Ill-wd|Q1455777|3=Freud Museum}} Publications (1993) p. 5</ref> Prin aceste idei revoluționare, Anna a oferit o teorie cuprinzătoare a dezvoltării copilului și conceptul liniilor de dezvoltare, care combina modelul impus al tatălui ei cu teorii mai recente ale relațiilor obiectuale, subliniind importanța părinților în procesele de dezvoltare a copilului. == Lucrări de specialitate == * Freud, Anna (1966–1980). Scrierile Annei Freud: 8 volume. New York: Universitatea Indiana din Pennsylvania (Aceste volume includ majoritatea lucrărilor lui Freud.) ** Vol. 1.I''ntroduction to Psychoanalysis: Lectures for Child Analysts and Teachers'' ''Introducere în psihanaliza (Prelegeri pentru analiști și profesori de copii)'' (1922–1935) ** Vol. 2.''Ego and the Mechanisms of Defense'' (''Eul și mecanismele de apărare)'' (1936); (Ediție revizuită: 1966 (SUA), 1968 (Marea Britanie)) ** Vol. 3.''Infants Without Families Reports on the Hampstead Nurseries'' (Bebeluși fără familii ''rapoarte din creșele Hampstead)'' ** Vol. 4. ''Indications for Child Analysis and Other Papers (Indicații pentru analiza copiilor și alte lucrări)'' (1945–1956) ** Vol. 5. ''Research at the Hampstead Child-Therapy Clinic and Other Papers('' ''Cercetări la Clinica de terapie pentru copii din Hampstead și alte lucrări)'' (1956–1965) ** Vol. 6. ''Normality and Pathology in Childhood: Assessments of Development (Normalitate și patologie în copilărie: evaluări ale dezvoltării)'' (1965) ** Vol. 7''Problems of Psychoanalytic Training, Diagnosis, and the Technique of Therapy'' (''Probleme ale pregătirii psihanalitice, diagnosticului și tehnicii terapiei'') (1966–1970) ** Vol. 8. ''Psychoanalytic Psychology of Normal Development (Psihologia psihanalitică a dezvoltării normale)'' * Freud în colaborare cu Sophie Dann: „An Experiment in Group Upbringing”, în: ''The Psychoanalytic Study of the Child'', VI, 1951.<ref>[http://yalepress.yale.edu/yupbooks/SeriesPage.asp?Series=75 ''The Psychoanalytic Study of the Child Series''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130330042131/http://yalepress.yale.edu/yupbooks/SeriesPage.asp?Series=75|date=30 March 2013}}, Yale University Press.</ref> == Note == <references /> == Bibliografie == * {{Citat carte|nume=Fenichel|prenume=Otto|titlu=The Psychoanalytic Theory of Neurosis|locul-publicării=London|an=1946|isbn=978-0-203-98158-0}} * {{Citat carte|nume=Peters|prenume=Uwe Henrik|titlu=Anna Freud: A Life Dedicated to Children|editură=Weidenfeld & Nicolson|locul-publicării=London|an=1985|isbn=978-0297781752}} - first 1979 in German. * {{Citat carte|nume=Gay|prenume=Peter|titlu={{Ill-wd|Q5503243|3=Freud: A Life for Our Time}}|editură=J. M. Dent & Sons|locul-publicării=London|an=1988|isbn=978-0-333-48638-2}} * {{Citat carte|nume=Phillips|prenume=Adam|titlu=On Flirtation|url=https://archive.org/details/onflirtation00phil|editură=Harvard University Press|locul-publicării=London|an=1994|isbn=978-0-674-63440-4}} * {{Citat carte|nume=Roudinesco|prenume=Elizabeth|legătură-autor=Élisabeth Roudinesco|dată=2016|titlu=Freud: In His Time and Ours|locul-publicării=Cambridge, M.A.|editură=Harvard University Press}} * {{Citat carte|nume=Young-Bruehl|prenume=Elisabeth|legătură-autor=Elisabeth Young-Bruehl|url=https://books.google.com/books?id=OcoQTQwTDu8C&q=Anna+Freud:+A+BiographY|titlu=Anna Freud: A Biography|editură=Yale University Press|locul-publicării=London|an=2008|isbn=978-0-300-14023-1}} * {{Citat carte|nume=Burlingham|prenume=Michael John|titlu=Last Tiffany: A Biography of Dorothy Tiffany Burlingham|url=https://archive.org/details/lasttiffanybiog00burl|editură=Atheneum|locul-publicării=New York|dată=1989|isbn=978-0-689-11870-8}} * {{Citat carte|nume=Coffey|prenume=Rebecca|titlu=Hysterical: Anna Freud's Story|editură=She Writes Press|locul-publicării=New York|an=2014|isbn=978-1-938314-42-1}} * {{Citat carte|nume=Coles|prenume=Robert|titlu=Anna Freud: The Dream of Psychoanalysis|url=https://archive.org/details/annafreuddreamof00cole_0|editură={{Ill-wd|Q353060|3=Addison-Wesley}}|locul-publicării=Reading, MA|an=1992|isbn=978-0-201-57707-5}} * {{Citat carte|nume=Edgcumbe|prenume=Rose|legătură-autor=Rose Edgcumbe|titlu=Anna Freud: a view of development, disturbance and therapeutic techniques|editură=Routledge|locul-publicării=London|dată=2000|isbn=978-0-415-10199-8}} * {{Citat carte|nume=Peters|prenume=Uwe Henrik|titlu=Anna Freud: A Life Dedicated to Children|url=https://archive.org/details/annafreud00uweh|editură=Schocken Books|locul-publicării=New York|an=1985|isbn=978-0-8052-3910-2}} == Legături externe == * [https://www.annafreud.org/ Centrul Național pentru Copii și Familii Anna Freud] * [http://www.freud.org.uk/education/topic/40053/anna-freud/ Viața și opera lui Anna Freud] * [https://web.archive.org/web/19980118035119/http://www.ipa.org.uk/ Asociația Internațională de Psihanalitică] * [https://web.archive.org/web/20061109170432/http://www.webster.edu/~woolflm/annafreud.html Biografia Annei Freud] * [http://www.haverford.edu/psych/ddavis/annafreud.losing.html ''Lost Girl'' de Doug Davis] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150128034429/http://www.haverford.edu/psych/ddavis/annafreud.losing.html |date=2015-01-28 }} * [https://archive.today/20140418094449/http://psyclassics.com/book/freud-ego-mechanisms-defense Comentariu la ''Ego-ul lui Freud și mecanismele de apărare''] din ''50 de psihologi clasice'' (2003) * [http://www.kansasmemory.org/item/223251 Corespondență Anna Freud/] din colecția de psihiatrie istorică, Menninger Archives, Kansas Historical Society * [http://www.feministvoices.com/anna-freud/ Profilul Anna Freud despre vocile feministe ale psihologiei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160425210812/http://www.feministvoices.com/anna-freud|date=25 April 2016}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Freud, Anna}} [[Categorie:Nașteri în 1895]] [[Categorie:Decese în 1982]] [[Categorie:Psihiatri austrieci]] [[Categorie:Scriitori austrieci din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Membri ai Academiei Americane de Arte și Științe]] [[Categorie:Cetățeni naturalizați în Regatul Unit]] [[Categorie:Psihanaliști evrei]] [[Categorie:Familia Freud]] [[Categorie:Femei psihanalist]] [[Categorie:Nașteri pe 3 decembrie]] [[Categorie:Decese pe 9 octombrie]] [[Categorie:Oameni din Viena]] [[Categorie:Decese în Londra]] 2zem683bmyztyb4pok99j8ws1m35kpr 0 3077439 17024966 16201139 2025-06-11T07:45:29Z Túrelio 63926 ([[c:GR|GR]]) [[c:COM:Duplicate|Duplicate]]: [[File:Hippolyte Flandrin portrait of madame Flandrin.jpg]] → [[File:Portrait of Madame Flandrin 1846 J H Flandrin.jpg]] Exact or scaled-down duplicate: [[c::File:Portrait of Madame Flandrin 1846 J H Flandrin.jpg]] 17024966 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist}} '''Jean-Hippolyte Flandrin''' ({{date biografice}}) a fost un [[pictor]] [[francez]] în stil [[neoclasic]]. Cea mai celebră lucrare a sa, ''[[Studiu (Flandrin)|Jeune Homme Nu Assis au Bord de la Mer]]'' („Tânăr nud șezând lângă mare”), realizată în 1836, este expusă la [[Muzeul Luvru|Luvru]]. == Biografie == === Tinerețe === De la o vârstă fragedă, Flandrin a manifestat interes pentru artă și pentru o carieră ca pictor. Cu toate acestea, părinții lui l-au presat să devină om de afaceri și, având foarte puțină pregătire, a fost forțat să devină pictor de miniaturi. Hippolyte a fost al doilea dintre cei trei fii, toți pictori într-un fel sau altul. Auguste, fratele său mai mare, și-a petrecut cea mai mare parte a vieții ca profesor la Lyon și mai târziu a murit acolo. {{Ill-wd|Q3371528|3=Paul}}, fratele său mai mic, a fost pictor de portrete și imagini religioase. S-a căsătorit cu Aimée-Caroline Ancelot (1822-1882) în 1843, din căsătoria lor s-a născut Paul Hippolyte Flandrin (1856-1921), care a devenit pictor de artă sacră, portretist și decorator. Hippolyte și Paul au petrecut ceva timp la Lyon, economisind bani pentru a pleca la Paris în 1829 unde au studia sub îndrumarea lui {{Ill-wd|Q761853|3=Louis Hersent}}. În cele din urmă, s-au stabilit în studioul lui [[Jean Auguste Dominique Ingres|Jean-Auguste-Dominique Ingres]], care nu doar că le-a fost profesor, ci și prieten pe viață. La început, Hippolyte a avut dificultăți financiare ca artist sărac. Cu toate acestea, în 1832, a câștigat [[Prix de Rome]] pentru pictura sa intitulată ''Recunoașterea lui [[Tezeu]] de către tatăl său''. Această prestigioasă bursă de artă însemna că nu mai era limitat de sărăcie. === Carieră === Prix de Rome i-a permis să studieze timp de cinci ani la [[Roma]]. Acolo, a creat mai multe picturi, sporindu-și celebritatea atât în Franța, cât și în Italia. Pictura ''Sfânta Clara vindecând orbul'' a fost creată pentru [[Catedrala din Nantes]], iar mai târziu, i-a adus și o medalie de clasa întâi la expoziția din 1855; această pictură a fost distrusă în incendiul care a avut loc la Catedrala din Nantes pe 18 iulie 2020.<ref>{{Citat web|url=http://www.theguardian.com/world/2020/jul/19/french-police-question-man-over-nantes-cathedral-fire|titlu=Nantes Cathedral fire started in three different places, say French police|date=20 July 2020|lucrare=the Guardian}}</ref> ''Iisus și copiii mici'' a fost oferită de guvern orașului [[Lisieux]]. ''[[Dante Alighieri|Dante]] și [[Publius Vergilius Maro|Virgil]] vizitând bărbații invidioși loviți de orbire'' și ''[[Euripide]] scriind Tragediile'' se află acum la Muzeul de Arte Frumoase din Lyon. În 1853, Flandrin a fost ales membru al {{Ill-wd|Q337531|3=Académie des Beaux-Arts}}. La 4 aprilie 1856, a contribuit la înființarea Œuvre des Écoles d'Orient, cunoscută mai bine sub numele de L'Œuvre d'Orient; a fost membru al primului său consiliu general la 25 aprilie 1856. La întoarcerea sa la Paris în 1856, Flandrin a primit o comandă pentrua picta capela Sfântului Ioan din biserica Sfântul Séverin. Drept urmare, reputația sa a devenit și mai impresionantă, garantându-i practic un angajament continuu pentru tot restul vieții. Pe lângă aceste lucrări, Flandrin a pictat și un număr mare de portrete, inclusiv ''[[Portretul lui Napoleon al III-lea]]'', care nu a fost foarte bine primit de către acesta. Cu toate acestea, el este mult mai cunoscut astăzi pentru picturile sale decorative monumentale. Cele mai notabile dintre acestea se găsesc în următoarele locații: * în sanctuarul, corul și naosul St Germain des Prés la Paris (1842–1861) * în biserica Sf. Paul din Nîmes (1848–1849) * în biserica Sfântu Vincențiu de Paul la Paris (1850–1854) * în biserica St-Martin-d'Ainay din Lyon (1855) === Deces === În 1863, sănătatea sa precară, agravată de munca intensă și expunerea prelungită la umiditate și curenții de aer din biserici, l-a determinat să viziteze din nou Italia, unde a murit de [[variolă]] la Roma la 21 martie 1864. == Lucrări principale == * ''[[Portretul doamnei Oudiné]]'', 1840 ([[Muzeul de Arte Frumoase din Lyon]]) * ''Studiu (Tânăr nud șezând lângă mare)'', 1836 ([[Muzeul Luvru]]) * ''Dante în Infern'', 1835 ([[Muzeul de Arte Frumoase din Lyon]]) == Galerie == <gallery> Fișier:Flandrin,_Hippolyte_(1805-1864)_-_Polytès,_fils_de_Priam,_observant_ecc._(1833-4)_-_ErosAccademia_p._51.jpg|alt=Polites, Son of Priam, Watching the Greek Movements (1833-1834)| ''Polit, fiul lui Priam, privind mișcările grecești'' (1833-1834) Fișier:Hippolyte_Flandrin_-_Ambroise_Thomas_-_1834.jpg| ''Ambroise Thomas'' (1834) Fișier:Hippolyte_Flandrin_-_Pietà_-_WGA07906.jpg|alt=Pietà (c. 1842)| ''Pietate'' ({{Circa|1842}}) Fișier:Portrait of Madame Flandrin 1846 J H Flandrin.jpg|alt=Madame Hippolyte Flandrin (1846)| ''Doamna Hippolyte Flandrin'' (1846) Fișier:Musée_Ingres-Bourdelle_-_Portrait_de_la_comtesse_de_Goyon,_1853_-_Hippolyte_Flandrin_-_Joconde06070001772.jpg|alt=Countess of Goyon (1853)| ''Contesa de Goyon'' (1853) Fișier:Hippolyte_Flandrin_-_Mlle._Mathilde_Maison,_1858.jpg|alt=Mademoiselle Mathilde Maison (1858)| ''Domnișoara Mathilde Maison'' (1858) Fișier:Hippolyte-Jean_Flandrin_(1809-1864)_-_Melchisédech_offrant_du_pain_et_du_vin,_bénit_Abraham_-_NG_2743_-_National_Galleries_of_Scotland.jpg|alt=Melchizedek Blesses Abraham (1859)| ''Melchisedec îl binecuvântează pe Avraam'' (1859) Fișier:Napoléon_Joseph_Charles_Paul_Bonaparte_painting.jpg| ''Joseph Charles Paul Bonaparte'' (1860) Fișier:Fra_Angelico_visité_par_les_anges,_Paul-Hyppolite_Flandrin,_1894,_Musée_des_Beaux-Arts_de_Rouen.jpg|alt=Fra Angelico Visited by the Angels| ''[[Fra Angelico]] vizitat de îngeri'' Fișier:Hippolyte_Flandrin,_Le_Christ_avec_la_Vierge,_sainte_Blandine,_sainte_Clotilde,_saint_Michel_archange,_saint_Pothin_et_saint_Martin._1855._Lyon,_La_Basilique_Saint-Martin_d’Ainay,_grande_abside._(Photo)_Jamie_Mulherron.jpg|alt=Christ with the Virgin, Saint Blandine, Saint Clotilde, Saint Michael the Archangel, Saint Pothin, and Saint Martin (1855) Basilica of Saint-Martin d'Ainay, Lyon.|Hristos cu Fecioara, Sfânta Blandine, Sfânta Clotilda, Sfântul Arhanghel Mihail, Sfântul Pothin și Sfântul Martin (1855) Bazilica Saint-Martin d'Ainay, [[Lyon]]. Fișier:Basilique_Saint-Martin_d'Ainay_-_Intérieur_-_Absidiole_de_Saint_Badulphe.jpg|alt=Saint Badulphe|Sfântul Badulphe Fișier:Basilique_Saint-Martin_d'Ainay_-_Intérieur_-_Absidiole.jpg|alt=Apsidiole| Apsidiol </gallery> == Referințe == {{Listănote}} == Legături externe == * [http://www.newadvent.org/cathen/06096a.htm Intrare în Enciclopedia Catolică] * Delaborde, ''Lettres et pensies de H. Flandrin'' (Paris, 1865) Beul, ''Notice historique sur HF'' (1869). * [https://web.archive.org/web/20051028061330/http://artunframed.com/images/march/youngman.jpg ''Jeune homme nu assis au bord de la mer''] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Flandrin, Hippolyte}} [[Categorie:Nașteri în 1809]] [[Categorie:Nașteri pe 23 martie]] [[Categorie:Decese în 1864]] [[Categorie:Decese pe 21 martie]] [[Categorie:Pictori francezi din secolul al XIX-lea]] [[Categorie:Ofițeri ai Legiunii de onoare]] [[Categorie:Decese cauzate de variolă]] [[Categorie:Înmormântări în cimitirul Père Lachaise]] [[Categorie:Oameni din Lyon]] rsul1rr9zotk5v8ytfaxw6fctkzx9qm 0 3087299 17024578 16445280 2025-06-10T21:38:47Z Venske 38389 completare 17024578 wikitext text/x-wiki <!--{{dezvoltare}}-->{{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1921 în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1919 în artă]]''' — '''[[1920 în artă]]''' —— '' '''1921 în artă''' '' —— '''[[1922 în artă]]''' — '''[[1923 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1921]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Norman Rockwell - Painting the little House (1921).jpg|left|300px|border|thumb|[[Norman Rockwell]] – ''Painting the little House'' - ''Pictarea căsuței'' ([[1921 în artă|1921]])]] === Evenimente artistice în România === === Evenimente artistice oriunde === <!--[[File:3 paintings by Elizabeth Watrous c1915-1921.jpg|left|thumb|295px|Trei picturi de [[Elizabeth Watrous]] (circa ([[1915 în artă|1915]] - [[1921]] ]]--> * Martie – [[Puhl & Wagner]] sunt contractactați pentru decorarea interiorului [[:en:Golden Hall (Stockholm City Hall)|Sălii aurii]] (a [[Stockholm City Hall|Stockholms stadshus]] - ''Primăriei Stockholm'' cu [[mozaic]] în stil [[neo-bizantin]] desingat de [[Einar Forseth]]. * Septembrie – Octombrie – Expoziția de [[artă abstractă]] cunoscută ca [[5x5=25]] este vernisată și expusă la [[Moscova]]. * Scurt metrajul [[Film experimental film|experimental]], cu valoare de documentar ''[[Manhatta]]'' este realizat de pictorul [[Charles Sheeler]] și fotograful [[Paul Strand]] în [[New York City]]. * Portretul lui [[Thomas Gainsborough]], realizat în jur de [[1770 în artă|1770]] cunoscut ca ''[[The Blue Boy]]'' (''Băiatul albastru'') din colecția [[Hugh Grosvenor, 2nd Duke of Westminster|Ducelui de Westminster]] este vândut de către dealer-ul [[Joseph Duveen]] magnatului [[california]]n [[Henry E. Huntington]] pentru exorbitanta sumă de atunci, de $ 728.800 (sau £ 182.200, echivalentul unei sume de peste 12,4 milioane de [[usd|dolari americani]] de astăzi; ceea ce reprezintă (conform notei lui Duveen), un record absolut pentru orice pictură a acelui timp.<ref>{{ien}}{{cite book|last=Thorpe|first=James|authorlink=James Thorpe (academic)|title=Henry Edwards Huntington, A Biography|location=Berkeley|publisher=University of California Press|year=1994|isbn=0520082540|page=438}} According to a mention in ''[[The New York Times]]'' 11 November 1921, the purchase price was $640,000. {{cite web|url=http://www.wolframalpha.com/input/?i=$640,000+(1921+dollars)|title=WolframAlpha conversion}}</ref> * [[Paul Sérusier]] publică cunoscuta sa introducere în [[pictură]], ''ABC de la peinture'' (La Douce France & Henri Floury, Paris 1921) — ''ABC - ul picturii''. * [[André Delatte]] deschide studioul său, realizat din sticlă, în [[Nancy]], [[Franța]]. * [[Simon Rodia]] (un autodidact italiano-american, 1879 - 1965) începe construirea ansamblului de [[Sculptură|sculpturi]] metalice [[Watts Towers]], pe proprietatea sa din [[Los Angeles]], {{US-CA}}, {{SUA}}. == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === {{See also|Categorie:Sculpturi din 1921}} [[File:3 paintings by Elizabeth Watrous c1915-1921.jpg|left|thumb|495px|Trei picturi de [[Elizabeth Watrous]] (circa ([[1915 în artă|1915]] - [[1921 în artă|1921]]) ]] [[File:Extracts from the diary of a huntsman BHL18071211.jpg|left|thumb|border|495px|''Extracts from the Diary of a Huntsman'' – ''Selecțiuni din jurnalul unui vânător'' de [[Thomas Smith (English visual artist)|Thomas Smith]] - artist vizual englez - (circa ([[1920 în artă|1920]] - [[1921 în artă|1921]]) ]] [[File:Munch - Apfelbaum, 1921, Apfelbaum.jpg|left|thumb|border|495px|[[Edvard Munch|''' ''Edvard Munch''' '']] — ''Mărul'' ([[1921 în artă|1921]])]] * [[Carlo Carrà]] – ''[[The Engineer's Lover]]'' – ''Iubita inginerului'' * [[Dora Carrington]] – ''[http://www.tate.org.uk/art/artworks/carrington-farm-at-watendlath-t04945 Farm at Watendlath]'' – ''Fermă la Watendlath'' * [[Charles Demuth]] – ''Incense of a New Church'' – ''Tămâia unei biserici noi'' * [[Guy Pène du Bois]] – ''[[:File:WLA lacma Guy Pene du Bois An American Oriental 1921.jpg|An American Oriental]]'' – ''Un american oriental'' * [[Marcel Duchamp]] – ''[[Why Not Sneeze, Rose Sélavy?]]'' <!--(assisted [[Readymades of Marcel Duchamp|readymade]])--> – ''De ce să nu strănuți, Rose Sélavy?'' * [[Max Ernst]] – ''[[The Elephant Celebes]]'' – ''Elefantul Celebes'' * [[Jean Louis Germos]] - ''[[Matoax]] * [[Lady Feodora Gleichen]] – 37th (British) Division memorial ([[Monchy-le-Preux]], France) – ''Memorialul diviziei a 37-a britanice'' * [[Daniel Chester French]] – [[:en:Statue of the Marquis de Lafayette (Lafayette College)|''Statuia marchizului de Lafayette'']] – * [[John William Godward|J. W. Godward]] – ''Megilla'' * [[Duncan Grant]] – ''[https://artuk.org/discover/artworks/bathers-by-the-pond-70501 Bathers by the Pond]'' – ''Scăldători lângă iaz'' * [[Auguste Herbin]] – ''[[Le Cateau-Cambrésis]]'' – * [[Edward Hopper]] – ''[[Girl at Sewing Machine]]'' – ''Fată la mașina de cusut'' * [[Seán Keating]] – ''[[:File:Keating, Men of the South.jpg|Men of the South]]'' – ''Oameni din Sud'' * [[Ernst Ludwig Kirchner]] ** ''[[:File:Ernst Ludwig Kirchner Zwei Brüder M. (Mardersteig) 1921-1.jpg|Two Brothers]]'' – ''Doi frați'' ** ''[[:File:Ernst Ludwig Kirchner - View of Basel and the Rhine.jpg|View of Basel and the Rhine]]'' – ''Vedere a Baselului și a Rhinului'' * [[Boris Kustodiev]] – ''[[Portrait of Chaliapin]]'' – ''Portretul lui Șaliapin'' * [[Fernand Léger]] ** ''[http://collection.imamuseum.org/artwork/40405/ Man and Woman]'' – ''Bărbat și femeie'' ** ''[[:File:Leger beer mug.jpg|Still Life with a Beer Mug]]'' – ''Natură moartă cu o halbă de bere'' * [[Wyndham Lewis]] – ''[[:File:LewisAsTheTyro.jpg|Mr Wyndham Lewis as a Tyro]]'' - * Sir [[Bertram Mackennal]] – Bronze equestrian statue of [[Edward VII of the United Kingdom|King Edward VII]] (Waterloo Place, London) * [[Piet Mondrian]] ** ''Composition with Red, Yellow and Blue'' – ''Compoziție în roșu, galben și albastru'' ** ''Tableau I'' – * [[Paul Moreau-Vauthier]] – [[Western Front demarcation stones]] – ''Pietrele de demarcare a liniei Frontului de Vest'' * [[Edvard Munch]] – ''[[Model by the Wicker Chair]]''<ref>{{cite web|url=https://munch.emuseum.com/en/objects/3299/|title=Model by the Wicker Chair|publisher=Munchmuseet (Munch Museum)|access-date=5 March 2021|archive-date=2022-10-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20221022163331/https://munch.emuseum.com/en/objects/3299/|dead-url=yes}}</ref> * [[Alfred Munnings]] – ''The Red Prince Mare'' – * [[Francis Picabia]] ** ''The Cacodylic Eye'' – ''Ochiul Cacodylic'' ** ''Cannibale'' – ''Canibal'' * [[Pablo Picasso]] ** ''[[Reading the Letter (Picasso)|Reading the Letter]]'' – ''Citirea scrisorii'' ** ''[[Three Musicians (Picasso)|Three Musicians]]'' – ''Trei muzicieni'' (două versiuni) * [[Man Ray]] (with [[Erik Satie]]) – ''[[The Gift (sculpture)|The Gift]]'' (readymade sculpture) * [[Stanley Spencer]] ** ''Christ's Entry into Jerusalem'' – ''Intrarea lui Hristos în Jerusalim'' ** ''Crucifixion'' – ''Crucificare'' * [[Félix Vallotton]] – ''[[Femme nue dormant au bord de l'eau]]'' – ''Femeie nud dormind goală la malul apei'' * [[Han van Meegeren]] – ''Hertje'' ("The fawn") – ''Hertje („Cerbul”)'' == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === * [[Archibald Prize|Premiul Archibald]] — [[W. B. McInnes]] – ''Desbrowe Annear'' == Publicații == * [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului''). == Nașteri == [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] === Ianuarie - iunie === === Iulie - decembrie === === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:Amedeo Modigliani 053.jpg|thumb|border|left|250px|Autoportret al lui '''[[Amedeo Modigliani]]''', realizat la scurt timp înaintea decesului său]]--> === Date complete necunoscute === == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1921_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1921_paintings En.Wiki - Category:1921_paintings] * [https://www.bing.com/search?q=1921+in+art&qs=n&form=QBRE&sp=-1&lq=0&pq=1921+in+art&sc=9-11&sk=&cvid=F9C28440C861429FA6F059A6306A9F3A&ghsh=0&ghacc=0&ghpl= Imagini cu lucrări de artă din 1921] {{Modernism}} {{Bauhaus}} {{Expresionism}} {{Postimpresionism}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:1921|Artă]] [[Categorie:1921 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1921]] [[Categorie:Anii 1920 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1921|art}}--> l07ri7clnqsdol0zn0z9aw6ufuf9grc 2 3097096 17023723 17023693 2025-06-10T12:11:30Z Astuteowl 654434 17023723 wikitext text/x-wiki <blockquote> = "ᕕᔑᒣᒥᑌຽឲ ඊఋ্য" = </blockquote> {{Babel|ro|en-3|fi-2|de-1|fr-1|win10|lin|mff}} === ɒ⋎┣ɔ┣⑈⌳≾ㅌ === == Wikipedia Account Description == Hello! I am a passionate contributor to Wikipedia, dedicated to improving and expanding the information available on this platform. In my free time, I focus on adding new content and making necessary edits to ensure the accuracy and completeness of articles. My activity on Wikipedia is driven by a desire to contribute to knowledge and support the global community of users. == My main activities include: == * '''Adding content''': I ensure that articles contain up-to-date and precise information by adding new and relevant data, supported by reliable and verifiable sources. * '''Making edits and corrections''': I correct grammatical and spelling errors, update outdated information, and make stylistic adjustments to enhance the clarity and coherence of articles. * '''Reviewing contributions''': I check and validate the contributions of other users, ensuring that they meet quality standards and Wikipedia's policies. * '''Improving structure''': I adjust the structure of articles to make them easier to read and navigate, using proper formatting and logical organization of content. * '''Participating in community discussions''': I actively participate in community discussions, providing constructive feedback and collaborating with other users to resolve disputes and find effective solutions. In addition to these activities, I engage in special projects such as creating and developing new pages, translating articles from other languages, and helping new users understand and adhere to Wikipedia's rules. I take pride in my contributions and the positive impact I can have on the Wikipedia community. == Wiki Work: == === Page Editing === '''Massive Changes:''' * [[Anatolia]] * [[Cambodgia]] * [[Canalul Erie]] * [[Mihail Bakunin]] ==== Big Changes: ==== * [[Bom Jesus do Norte]] * [[Comitatul Greenbrier, Virginia de Vest]] * [[Daniel 8]] * [[Fondmetal]] * [[Futhark]] * [[Klostermansfeld]] * [[Héroes del Silencio]] * [[Riverstone, New South Wales]] * [[Stea variabilă FK Comae Berenices]] ==== Considerable Changes ==== * [[2947 Kippenhahn]] * [[Rădăcinești, Vrancea]] * [[Barabașivka, Lebedîn]] ==== Under Progress ==== * [[Rețea personală]] === Pages Added === == Contact Information == * Via E-mail Lehnceandrei@gmail.com s1p4onl59ycvr4q8a3tn3z7fe916jpi 17024167 17023723 2025-06-10T17:06:44Z Astuteowl 654434 17024167 wikitext text/x-wiki <blockquote> = "ᕕᔑᒣᒥᑌຽឲ ඊఋ্য" = </blockquote> {{Babel|ro|en-3|fi-2|de-1|fr-1|win10|lin|mff}} === ɒ⋎┣ɔ┣⑈⌳≾ㅌ === == Wikipedia Account Description == Hello! I am a passionate contributor to Wikipedia, dedicated to improving and expanding the information available on this platform. In my free time, I focus on adding new content and making necessary edits to ensure the accuracy and completeness of articles. My activity on Wikipedia is driven by a desire to contribute to knowledge and support the global community of users. == My main activities include: == * '''Adding content''': I ensure that articles contain up-to-date and precise information by adding new and relevant data, supported by reliable and verifiable sources. * '''Making edits and corrections''': I correct grammatical and spelling errors, update outdated information, and make stylistic adjustments to enhance the clarity and coherence of articles. * '''Reviewing contributions''': I check and validate the contributions of other users, ensuring that they meet quality standards and Wikipedia's policies. * '''Improving structure''': I adjust the structure of articles to make them easier to read and navigate, using proper formatting and logical organization of content. * '''Participating in community discussions''': I actively participate in community discussions, providing constructive feedback and collaborating with other users to resolve disputes and find effective solutions. In addition to these activities, I engage in special projects such as creating and developing new pages, translating articles from other languages, and helping new users understand and adhere to Wikipedia's rules. I take pride in my contributions and the positive impact I can have on the Wikipedia community. == Wiki Work: == === Page Editing === '''Massive Changes:''' * [[Anatolia]] * [[Cambodgia]] * [[Canalul Erie]] * [[Mihail Bakunin]] ==== Big Changes: ==== * [[Bom Jesus do Norte]] * [[Comitatul Greenbrier, Virginia de Vest]] * [[Daniel 8]] * [[Fondmetal]] * [[Futhark]] * [[Klostermansfeld]] * [[Héroes del Silencio]] * [[Riverstone, New South Wales]] * [[Stea variabilă FK Comae Berenices]] ==== Considerable Changes ==== * [[2947 Kippenhahn]] * [[Barabașivka, Lebedîn]] * [[Rădăcinești, Vrancea]] * [[Rețea personală]] ==== Under Progress ==== === Pages Added === == Contact Information == * Via E-mail Lehnceandrei@gmail.com nvybzj5bjpj31aboocdz7s96nnawsl9 17024284 17024167 2025-06-10T18:48:08Z Astuteowl 654434 17024284 wikitext text/x-wiki <blockquote> = "ᕕᔑᒣᒥᑌຽឲ ඊఋ্য" = </blockquote> {{Babel|ro|en-3|fi-2|de-1|fr-1|win10|lin|mff}} === ɒ⋎┣ɔ┣⑈⌳≾ㅌ === == Wikipedia Account Description == Hello! I am a passionate contributor to Wikipedia, dedicated to improving and expanding the information available on this platform. In my free time, I focus on adding new content and making necessary edits to ensure the accuracy and completeness of articles. My activity on Wikipedia is driven by a desire to contribute to knowledge and support the global community of users. == My main activities include: == * '''Adding content''': I ensure that articles contain up-to-date and precise information by adding new and relevant data, supported by reliable and verifiable sources. * '''Making edits and corrections''': I correct grammatical and spelling errors, update outdated information, and make stylistic adjustments to enhance the clarity and coherence of articles. * '''Reviewing contributions''': I check and validate the contributions of other users, ensuring that they meet quality standards and Wikipedia's policies. * '''Improving structure''': I adjust the structure of articles to make them easier to read and navigate, using proper formatting and logical organization of content. * '''Participating in community discussions''': I actively participate in community discussions, providing constructive feedback and collaborating with other users to resolve disputes and find effective solutions. In addition to these activities, I engage in special projects such as creating and developing new pages, translating articles from other languages, and helping new users understand and adhere to Wikipedia's rules. I take pride in my contributions and the positive impact I can have on the Wikipedia community. == Wiki Work: == === Page Editing === '''Massive Changes:''' * [[Anatolia]] * [[Cambodgia]] * [[Canalul Erie]] * [[Mihail Bakunin]] ==== Big Changes: ==== * [[Bom Jesus do Norte]] * [[Comitatul Greenbrier, Virginia de Vest]] * [[Daniel 8]] * [[Fondmetal]] * [[Futhark]] * [[Klostermansfeld]] * [[Héroes del Silencio]] * [[Riverstone, New South Wales]] * [[Stea variabilă FK Comae Berenices]] * [[Tuojiangosaurus]] ==== Considerable Changes ==== * [[2947 Kippenhahn]] * [[Barabașivka, Lebedîn]] * [[Rădăcinești, Vrancea]] * [[Rețea personală]] ==== Under Progress ==== === Pages Added === == Contact Information == * Via E-mail Lehnceandrei@gmail.com qwd2z3ky3q67aqrirb0pg0myohmrfwa 17024576 17024284 2025-06-10T21:37:45Z Astuteowl 654434 17024576 wikitext text/x-wiki <blockquote> = "ᕕᔑᒣᒥᑌຽឲ ඊఋ্য" = </blockquote> {{Babel|ro|en-3|fi-2|de-1|fr-1|win10|lin|mff}} === ɒ⋎┣ɔ┣⑈⌳≾ㅌ === == Wikipedia Account Description == Hello! I am a passionate contributor to Wikipedia, dedicated to improving and expanding the information available on this platform. In my free time, I focus on adding new content and making necessary edits to ensure the accuracy and completeness of articles. My activity on Wikipedia is driven by a desire to contribute to knowledge and support the global community of users. == My main activities include: == * '''Adding content''': I ensure that articles contain up-to-date and precise information by adding new and relevant data, supported by reliable and verifiable sources. * '''Making edits and corrections''': I correct grammatical and spelling errors, update outdated information, and make stylistic adjustments to enhance the clarity and coherence of articles. * '''Reviewing contributions''': I check and validate the contributions of other users, ensuring that they meet quality standards and Wikipedia's policies. * '''Improving structure''': I adjust the structure of articles to make them easier to read and navigate, using proper formatting and logical organization of content. * '''Participating in community discussions''': I actively participate in community discussions, providing constructive feedback and collaborating with other users to resolve disputes and find effective solutions. In addition to these activities, I engage in special projects such as creating and developing new pages, translating articles from other languages, and helping new users understand and adhere to Wikipedia's rules. I take pride in my contributions and the positive impact I can have on the Wikipedia community. == Wiki Work: == === Page Editing === '''Massive Changes:''' * [[Anatolia]] * [[Cambodgia]] * [[Canalul Erie]] * [[Mihail Bakunin]] ==== Big Changes: ==== * [[Bom Jesus do Norte]] * [[Comitatul Greenbrier, Virginia de Vest]] * [[Daniel 8]] * [[Fondmetal]] * [[Futhark]] * [[Klostermansfeld]] * [[Héroes del Silencio]] * [[Riverstone, New South Wales]] * [[Stea variabilă FK Comae Berenices]] * [[Tuojiangosaurus]] ==== Considerable Changes ==== * [[2947 Kippenhahn]] * [[Barabașivka, Lebedîn]] * [[Rădăcinești, Vrancea]] * [[Rețea personală]] ==== Under Progress ==== * [[4869 Piotrovsky]] === Pages Added === == Contact Information == * Via E-mail Lehnceandrei@gmail.com guellbcit6gf03d1f4jj9i8b7i9i4xx 17025064 17024576 2025-06-11T09:37:35Z Astuteowl 654434 17025064 wikitext text/x-wiki <blockquote> = "ᕕᔑᒣᒥᑌຽឲ ඊఋ্য" = </blockquote> {{Babel|ro|en-3|fi-2|de-1|fr-1|win10|lin|mff}} === ɒ⋎┣ɔ┣⑈⌳≾ㅌ === == Wikipedia Account Description == Hello! I am a passionate contributor to Wikipedia, dedicated to improving and expanding the information available on this platform. In my free time, I focus on adding new content and making necessary edits to ensure the accuracy and completeness of articles. My activity on Wikipedia is driven by a desire to contribute to knowledge and support the global community of users. == My main activities include: == * '''Adding content''': I ensure that articles contain up-to-date and precise information by adding new and relevant data, supported by reliable and verifiable sources. * '''Making edits and corrections''': I correct grammatical and spelling errors, update outdated information, and make stylistic adjustments to enhance the clarity and coherence of articles. * '''Reviewing contributions''': I check and validate the contributions of other users, ensuring that they meet quality standards and Wikipedia's policies. * '''Improving structure''': I adjust the structure of articles to make them easier to read and navigate, using proper formatting and logical organization of content. * '''Participating in community discussions''': I actively participate in community discussions, providing constructive feedback and collaborating with other users to resolve disputes and find effective solutions. In addition to these activities, I engage in special projects such as creating and developing new pages, translating articles from other languages, and helping new users understand and adhere to Wikipedia's rules. I take pride in my contributions and the positive impact I can have on the Wikipedia community. == Wiki Work: == === Page Editing === '''Massive Changes:''' * [[Anatolia]] * [[Cambodgia]] * [[Canalul Erie]] * [[Mihail Bakunin]] ==== Big Changes: ==== * [[Bom Jesus do Norte]] * [[Comitatul Greenbrier, Virginia de Vest]] * [[Daniel 8]] * [[Fondmetal]] * [[Futhark]] * [[Klostermansfeld]] * [[Héroes del Silencio]] * [[Riverstone, New South Wales]] * [[Stea variabilă FK Comae Berenices]] * [[Tuojiangosaurus]] ==== Considerable Changes ==== * [[2947 Kippenhahn]] * [[4869 Piotrovsky]] * [[Barabașivka, Lebedîn]] * [[Rădăcinești, Vrancea]] * [[Rețea personală]] ==== Under Progress ==== === Pages Added === == Contact Information == * Via E-mail Lehnceandrei@gmail.com ggxmh3tz2zwdakif0ymmj8v7co9epw9 0 3099657 17023879 16432963 2025-06-10T13:55:13Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2021]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023879 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte | image = Fișier:Proiectul Hail Mary.jpg | traducător = Iulia Anania | editura_ro =[[Editura Nemira]], [[Lista volumelor publicate în Colecția Armada|Colecția Armada]] | data_apariției_în_românia =2021-05-19 | format = | audio = | pagini_ro = 536 | isbn_ro = ISBN 978-606-43-1099-6 }} '''''Project Hail Mary''''' (''Proiectul Hail Mary'')<ref>{{Citat web|url=https://nemira.ro/proiectul-hail-mary-andy-weir|titlu=Proiectul Hail Mary (paperback)|publisher=Editura Nemira|accessdate=2024-06-18|limbă=ro}}</ref> este un [[Roman (literatură)|roman]] [[științifico-fantastic]] din [[2021 în științifico-fantastic|2021]] al romancierului american [[Andy Weir]]. Amplasat în [[Viitorul apropiat (ficțiune)|viitorul apropiat]], se concentrează asupra lui Ryland Grace, un profesor de școală care a devenit [[astronaut]], după ce acesta se trezește pe navă dintr-o [[comă]], fiind afectat de [[amnezie]]. El își amintește treptat că a fost trimis în [[Sistem stelar|sistemul solar]] [[Tau Ceti]], la 12 [[An-lumină|ani lumină]] de [[Pământ]], pentru a găsi o modalitate de a inversa un eveniment de [[Întunecare globală|diminuare a luminii solare]] care ar putea duce la dispariția umanității.<ref>{{Citat web|url=https://www.andyweirauthor.com/books/project-hail-mary|titlu="Andy Weir – Project Hail Mary"|accessdate=2021-05-12|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210716111341/https://www.andyweirauthor.com/books/project-hail-mary|lucrare=AndyWeirAuthor.com|archivedate=July 16, 2021}}</ref> A avut recenzii în general pozitive și a fost finalist pentru [[Premiul Hugo pentru cel mai bun roman|Premiul Hugo pentru cel mai bun roman în 2022]] (premiu câștigat de Arkady Martine pentru ''A Desolation Called Peace'').<ref>{{Citat web|url=https://www.thehugoawards.org/hugo-history/2022-hugo-awards/|titlu=2022 Hugo Awards|date=April 7, 2022|accessdate=8 June 2022|lucrare=The Hugo Awards}}</ref> [[Carte vorbită|Audiobookul]] integral este citit de {{Ill-wd|Q97704240|3=Ray Porter}}.<ref>{{Citat carte|url=https://www.audible.com/pd/Project-Hail-Mary-Audiobook/B08G9PRS1K|titlu=Project Hail Mary by Andy Weir - Audiobook - Audible.com|dată=May 4, 2021|data-accesării=2021-05-12}}</ref> Drepturile de ecranizare au fost achiziționate de [[Metro-Goldwyn-Mayer]]. {{Ill-wd|Q922368|3=Drew Goddard}} (care a adaptat ''[[Marțianul (roman)|Marțianul]]'', debutul literar al lui Weir, într[[Marțianul (film)|-un film omonim din 2015]]) a fost angajat să [[Project Hail Mary (film)|adapteze cartea într-un film]], cu actorul [[Ryan Gosling]] atașat proiectului să joace rolul lui Grace.<ref name="variety2020">{{Citat web|url=https://variety.com/2020/film/news/ryan-gosling-astronaut-movie-hail-mary-1203547436/|nume=McNary|titlu=Ryan Gosling to Star in Astronaut Movie 'Project Hail Mary'|publisher=Variety|date=March 27, 2020|accessdate=2021-05-12|first1=Dave}}</ref> == Rezumat == === Structură narativă === Romanul urmărește două povești, fiecare spusă cronologic, începând cu povestea de la bordul navei spațiale ''Hail Mary,'' unde Ryland Grace își recapătă memoria treptat. Această poveste este frecvent întreruptă de [[Flashback|flashback-uri]] care dezvăluie evenimente anterioare care au dus la lansarea navei ''Hail Mary'' (''Ave Maria''). {{sinopsis}} === Înainte de lansare === În [[viitorul apropiat]], se observă un eveniment [[Întunecare globală|global de diminuare]], care coincide cu formarea unei linii strălucitoare de la [[Soare]] la [[Venus]]. Rata exponențială de estompare este calculată și rezultă că va urma o [[Glaciațiune|eră glaciară]] catastrofală în decurs de 30 de ani. O [[vehicul spațial fără echipaj|sondă spațială]] este folosită pentru a descoperi că linia pare să conțină [[Microorganism|microbi]] [[extratereștri]]. Guvernele lumii cooperează, oferind fostului administrator al [[Agenția Spațială Europeană|Agenției Spațiale Europene]] (ESA) Eva Stratt autoritate unilaterală și [[Imunitatea legală|imunitate legală]] pentru a rezolva problema. Stratt îl nominalizează pe Ryland Grace, profesor de liceu (gimnaziu) și fost [[Biologie moleculară|biolog molecular]], ca prima persoană care să studieze un eșantion din organismul recuperat de pe Venus, deoarece ea îl consideră dispensabil, iar cercetările sale ca biolog molecular au prezis tipul de viață suspectat că ar conține eșantionul. El descoperă că [[Organism unicelular|organismul unicelular]] consumă toate formele de [[Radiație electromagnetică|radiații electromagnetice]] și folosește [[Energie radiantă|energia radiantă]] pentru a se mișca. Deoarece organismul consumă energia [[Soare|Soarelui]], Grace îl numește „astrofag” (în [[Limba greacă|greacă]] pentru „mâncător de stele”). Ulterior, Grace descoperă că astrofagii se reproduc hrănindu-se cu căldura Soarelui și cu [[Dioxid de carbon|dioxidul de carbon]] de pe [[Venus]]. Alți oameni de știință descoperă că astrofagul folosește [[Echivalență masă-energie|conversia masă-energie]] prin [[Neutrin|neutrini]] și poate fi crescut în masă pentru a fi folosit ca un [[Propergol|combustibil pentru rachete]]. Datele [[Astronomie|astronomice]] arată că astrofagii au infectat și au estompat stelele din apropiere, dar o [[stea]], [[Tau Ceti]], a rezistat în mod neașteptat infecției cu astrofag. O [[navă stelară]] alimentată cu astrofagi, ''Hail Mary'', este dezvoltată pentru a călători spre Tau Ceti pentru a descoperi cunoștințe despre rezistența la astrofagi și pentru a trimite descoperirile înapoi pe Pământ cu mini-nave fără pilot („gândaci” ''Beetles'', fiecare fiind numit după un membru [[The Beatles|Beatles]]). ''Hail Mary'' poate fi alimentată și folosită doar pentru o călătorie dus, ceea ce o face o [[misiune sinucigașă]]. Stratt ordonă eliberarea de [[metan]] din [[Antarctida|Antarctica]] pentru a reduce [[răcirea globală]], dar amenințarea [[Foamete|foametei]] și a războaielor pentru alimente pe Pământ rămâne timp de 26 de ani cât se preconizează că va dura misiunea ''Hail Mary''. Deoarece echipajul de trei astronauți va călători în [[comă]] pentru a evita [[Efectele psihologice și sociologice ale zborului spațial|probleme psihiatrice]], potențialii astronauți sunt restricționați la persoane cu gene rezistente la comă, inclusiv Grace. Stratt îi cere lui Grace să antreneze experții în știință pentru misiune, dar experții în știință sunt uciși într-o explozie indusă de astrofagi cu puțin timp înainte de lansare. Fără a avea timp să antreneze un înlocuitor, Stratt îi cere lui Grace să se alăture misiunii. Când el refuză, ea îl forțează. Grace amenință cu sabotajul, așa că i se administrează un sedativ înainte de lansare, iar un medicament care induce [[Amnezie|amnezia]] temporară urmează să-i fie administrat cu puțin timp înainte ca el să se trezească. === La bordul lui ''Hail Mary'' === Ryland Grace iese din comă fără [[Amnezie retrogradă|a-și aminti]] identitatea sau situația sa. Pe măsură ce misiunea continuă, Grace deduce ce s-a întâmplat, în timp ce memoria îi revine treptat. Grace constată că membrii echipajului său au murit pe drum și le face o [[înmormântare în spațiu]]. ''Hail Mary'' ajunge curând în sistemul Tau Ceti unde este abordată de o navă extraterestră, pe care Grace o numește „''Blip-A''”. Cealaltă navă indică faptul că sistemul său stelar de origine [[40 Eridani]] este, de asemenea, afectat de infecția cu astrofagi. ''Blip-A'' se cuplează cu ''Hail Mary,'' iar cele două nave stabilesc [[Primul contact (științifico-fantastic)|primul contact]]. Grace dezvoltă un sistem pentru a comunica cu un extraterestru cu cinci picioare asemănător păianjenului, pe care Grace îl numește „Rocky” datorită [[Exoschelet|exoscheletului]] său asemănător pietrei. Rocky, un [[inginer]] priceput, se află în sistemul Tau Ceti de 46 de ani, el fiind ultimul supraviețuitor al echipajului său. Grace deduce că ceilalți au murit din cauza [[Radiația spațială|radiațiilor spațiale]], un concept necunoscut pentru eridani. De asemenea, nefamiliarizați cu conceptul de [[Teoria relativității|relativitate]], eridianii au supraestimat mult cantitatea de [[Propergol|combustibil]] necesară pentru o călătorie dus-întors spre Tau Ceti, iar ''Blip-A'' are suficient combustibil astrofag pentru ca ambele nave să se întoarcă pe planetele lor. Grace își dă seama că ceea ce a fost odată o misiune sinucigașă se poate termina cu întoarcerea sa pe Pământ. Începe să aibă fantezii despre confruntarea sa cu Stratt pentru că l-a forțat să plece. Grace și Rocky descoperă planeta natală a astrofagilor pe orbită în jurul stelei Tau Ceti, pe care Rocky o numește după partenerul său. Grace se hotărăște să boteze planeta „Adrian” ca traducere în limba engleză, după {{Ill-wd|Q2825046|3=Adrian Pennino}}, soția fictivului [[Rocky|Rocky Balboa]] (adică planeta poartă numele unui alt „partener al lui Rocky”). Cei doi descoperă că atmosfera planetei conține un [[prădător]] natural al astrofagului. În timp ce colectează o probă de pe Adrian printr-un lanț lung de 10 kilometri, apare o fisură a [[Fuzelaj|fuzelajului]] din cauza ionizării induse de astrofag în atmosfera planetei Adrian, iar Grace și Rocky își riscă viața pentru a se salva unul pe celălalt. Grace este grav [[Arsură|ars]] când îl salvează pe Rocky, care a suferit răni grave, dar în cele din urmă își revine. În eșantion, au descoperit că prădătorul astrofagului este un microb pe care Grace îl numește „Taumoeba”. Are loc o [[epidemie]] de Taumoeba pe ''Hail Mary,'' unde toți astrofagii din rezervoarele de combustibil ale navei sunt consumate de Taumoeba. Navele lui Grace și Rocky intră pe o [[Orbită în descompunere|orbită în declin]] deasupra planetei Adrian. Ei scapă prin montarea navelor gândaci pe carena navelor pentru a-i folosi ca mini [[Propulsie spațială|propulsoare]]. Grace și Rocky folosesc apoi [[Creșterea selectivă|reproducerea selectivă]] pentru a produce Taumoeba care poate supraviețui în ambele sisteme solare de acasă. Rocky alimentează ''Hail Mary'' și se despart. Pe drum, Grace descoperă că a dezvoltat din greșeală abilitatea microbilor Taumoeba de a pătrunde și de a scăpa din containerele lor, pentru a evita azotul toxic pe care îl reproduc pentru a rezista. Deși Grace rezolvă problema pe ''Hail Mary,'' el își dă seama că ''Blip-A'' este făcut din același material ca acele recipiente (xenonit, un compus din [[xenon]] cu o rezistență extraordinară la tracțiune și rezistență la căldură) și că Taumoeba ar fi consumat tot combustibilul, lăsându-l pe Rocky blocat. Din cauza rezervei limitate de hrană, Grace este forțat să aleagă între a se întoarce personal pe Pământ ca erou, dar să-i condamne pe eridani, sau să-i salveze pe Rocky și pe eridani, dar apoi să moară de foame pe planeta Erid (eridanii consumă alimente cu o [[compoziție chimică]] similară, dar care conțin un procent ridicat de metale grele toxice). Grace alege a doua variantă, trimițând navele gândaci înapoi pe Pământ cu Taumoeba, în timp ce localizează ''Blip-A'' rămasă fără combustibil și se reîntâlnește cu Rocky la trei luni după despărțirea lor. Rocky este nespus de bucuros și subliniază posibilitatea ca Grace să consume din Taumoeba, oferindu-i o șansă de supraviețuire. Ajung pe Erid, unde rezolvă problema cu astrofagii din sistem. Folosind arhiva digitală de cunoștințe umane oferită lui Grace de către Stratt, eridanii construiesc un sistem care să-i permită lui Grace să trăiască pe Erid, unde devine un profesor al tinerilor eridani. Aproximativ 16 ani mai târziu (timpul necesar pentru ca lumina de la Soare să ajungă la Erid), Rocky îi spune lui Grace că și infecția cu astrofagi din jurul Soarelui s-a diminuat, ceea ce înseamnă că misiunea lui Grace a fost un succes și că oamenii de știință de pe Pământ au găsit o soluție după întoarcerea navelor gândaci. Aflând că omenirea a supraviețuit pe Pământ, Grace se gândește să se întoarcă pe Pământ, cu ''Hail Mary'' încă operațională și pe orbită în jurul lui Erid, dar trebuie să se gândească dacă va face această călătorie, deoarece are prieteni pe Erid (în special pe Rocky) și consideră că noua sa carieră de profesor este plină de satisfacții, de asemenea se confruntă și cu unele probleme ușoare de sănătate din cauza îmbătrânirii și a șederii în [[Gravitație|hipergravitație]] pentru o perioadă lungă de timp. Nu se știe care este soarta sa finală, dar este probabil să fi rămas pe planeta Erid. == Personaje == * '''Ryland Grace''' – protagonistul romanului, un biolog molecular deziluzionat care ajunge profesor de științe de liceu înainte de a fi recrutat pentru a studia astrofagii de către Eva Stratt. * '''Eva Stratt''' – o [[Țările de Jos|olandeză]], anterior administratoare la [[Agenția Spațială Europeană]], căreia i se dă ulterior autoritatea absolută de a opri astrofagii, ceea ce duce la misiunea ''Hail Mary''. Weir o descrie pe Stratt, împreună cu Grace, ca cei doi „eroi” umani ai cărții. * '''Rocky''' – Un inginer extraterestru din sistemul [[40 Eridani]] a cărui planetă este amenințată la fel de astrofagi. Datorită apropierii sale de combustibilul astrofag, el supraviețuiește radiațiilor spațiale, în timp ce colegii săi din echipaj mor. Rocky o întâlnește în cele din urmă pe ''Hail Mary'' și lucrează împreună cu Grace. * '''Yáo Li-Jie''' – Comandantul planificat al echipajului ''Hail Mary''. Acesta moare în drum spre Tau Ceti. * '''Olesya Ilyukhina''' – Inginerul destinat și specialistul EVA al echipajului de pe ''Hail Mary'', obscen, hedonist și vesel. Ea moare în drum spre Tau Ceti. * '''Dr. Lokken''' – Un om de știință [[Norvegia|norvegian]] care ajută la proiectarea lui ''Hail Mary'' și a [[Gravitația de rotație|gravitației sale de rotație]], precum și la protecția împotriva radiațiilor. Are o scurtă rivalitate cu Grace pentru o lucrare academică pe care a scris-o. * '''Dimitri Komorov''' - Un om de știință [[Rusia|rus]] care dezvoltă sistemul de propulsie bazat pe astrofagi pentru ''Hail Mary'' și descoperă proprietățile sale de conversie în masă. * '''Steve Hatch''' – Un cercetător de la [[Universitatea din Columbia Britanică]]. El dezvoltă [[Sondă spațială|sondele]] „Beetle” și este un fan pasionat al [[The Beatles]]. Este descris ca fiind foarte vorbăreț și optimist. * '''Martin DuBois''' – Un [[Statele Unite ale Americii|american]] și consilier științific desemnat în misiunea ''Hail Mary''. El moare într-o explozie cu nouă zile înainte de lansare. El este descris ca fiind onest și sociabil. * '''Annie Shapiro''' – Consilierul științific de rezervă al misiunii ''Hail Mary''. Ea moare cu Martin în aceeași explozie. * '''Robert Redell''' – Un expert în energie solară din [[Noua Zeelandă]]. Arestat pentru delapidare și moartea a șapte tehnicieni într-un accident de testare, el dezvoltă o metodă de a reproduce rapid astrofagii. * '''François Leclerc''' – Un climatolog [[Franța|francez]] care ajută la încetinirea schimbărilor climatice cauzate de astrofagii care absorb energia soarelui prin dezvoltarea unei metode care eliberează în atmosferă metanul din gheața antarctică prin utilizarea [[Armă nucleară|bombelor cu fuziune]]. == Producție == În ''[[The New York Times]]'', Weir spune că, după ce a finalizat ''Marțianul'', a început o [[operă spațială]] în mai multe volume numită ''[[Zhek]]'', despre o substanță care ar putea absorbi [[Radiație electromagnetică|radiația electromagnetică]] și poate fi folosită ca un combustibil pentru [[Călătorie interstelară|călătoriile interstelare]]. A scris 75.000 de cuvinte înainte de a abandona proiectul și de a începe romanul ''[[Artemis (roman)|Artemis]]'' (2017). Mai multe elemente din ''Zhek'' au fost aduse în ''Proiectul Hail Mary'', inclusiv un personaj birocrat nemilos și o substanță care absoarbe energie folosită drept combustibil pentru nave stelare.<ref>{{Citat web|url=https://www.nytimes.com/2021/05/03/books/andy-weir-project-hail-mary.html|nume=Alter|titlu=Andy Weir's New Space Odyssey|date=May 3, 2021|accessdate=2021-05-12|first1=Alexandra|lucrare=The New York Times}}</ref> == Publicare == ''Proiectul Hail Mary'' a fost lansat la 4 mai 2021 de [[Ballantine Books]]. Este disponibil [[hardcover]], [[e-book]] și [[audiobook]]. Cartea audio povestită de {{Ill-wd|Q97704240|3=Ray Porter}} folosește efecte sonore melodice în fundal ori de câte ori „Rocky” vorbește. == Recepție == ''Proiectul Hail Mary'' a avut recenzii în general pozitive. Scriind pentru ''The New York Times'', autorul de science fiction {{Ill-wd|Q28606872|3=Alec Nevala-Lee}} a spus „Pentru cititorii care îi pot ierta deficiențele, rezultatul este o odisee spațială captivantă”.<ref>{{Citat web|url=https://www.nytimes.com/2021/05/04/books/review/andy-weir-project-hail-mary.html|nume=Nevala-Lee|titlu=Alone on a Spaceship, Trying to Save the World|date=May 4, 2021|accessdate=2021-05-12|first1=Alec|authorlink=Alec Nevala-Lee|lucrare=The New York Times}}</ref> ''[[Kirkus Reviews]]'' a dat cărții o recenzie cu stele, descriind-o drept „O poveste de neuitat despre supraviețuire și puterea prieteniei – nimic mai puțin decât o capodopera științifico-fantastică”. <ref>{{Citat web|url=https://www.kirkusreviews.com/book-reviews/andy-weir/project-hail-mary/|titlu=PROJECT HAIL MARY|publisher=Kirkus Reviews|date=February 10, 2021|accessdate=2021-05-12}}</ref> Scriind o recenzie pentru ''[[The Washington Post]]'', președinta [[Science Fiction and Fantasy Writers of America|SFWA]] și scriitoarea de science fiction {{Ill-wd|Q4225496|3=Mary Robinette Kowal}} menționează că există o mulțime de lucruri de iubit la această carte, cum ar fi entuziasmul molipsitor al lui Grace pentru știință. În același timp, Kowal menționează unele dintre numeroasele defecte ale romanului, cum ar fi lipsa utilizării [[Lista de verificare|listelor de verificare]], care sunt foarte importante în domeniile aviației, astronauticii și medicinei în reducerea erorilor provocate de om pe care Grace pare să le ignore și l-ar fi putut împiedica să facă numeroasele sale erori de judecată.<ref name="wp-2021may23">{{Citat știre|title=Andy Weir's 'Project Hail Mary' is a bestseller. It also has some problems.|url=https://www.washingtonpost.com/entertainment/books/andy-weirs-project-hail-mary-is-a-bestseller-it-also-has-some-problems/2021/05/22/7ccd3578-b8bc-11eb-a5fe-bb49dc89a248_story.html|prenume=Mary Robinette|nume=Kowal|data=May 23, 2021|legătură-autor=Mary Robinette Kowal|journal=[[The Washington Post]]}}</ref> O recenzie din ''[[Locus (revistă)|Locus Magazine]]'' a afirmat că: „''Proiectul Hail Mary'', totuși, nu este o simplă reluare a ''Marțianului''. În schimb, este o sărbătoare a vocii lui Weir... Amestecul plin de știință și ficțiune al lui Weir din ''Proiectul Hail Mary'' este o revenire la munca care l-a adus acolo unde este.”<ref name="lm-2021may05">{{Citat știre|title=Adrienne Martini Reviews The Only Living Girl on Earth by Charles Yu and Project Hail Mary by Andy Weir|url=https://locusmag.com/2021/05/adrienne-martini-reviews-the-only-living-girl-on-earth-by-charles-yu-and-project-hail-mary-by-andy-weir/|prenume=Adrienne|nume=Martini|data=May 5, 2021|journal=[[Locus (magazine)|Locus Magazine]]}}</ref> Recenzorul de la ''[[The Boston Globe]]'' a scris că „ ''Proiectul Hail Mary'' este încă un fir spațial plin de suspans, {{Ill-wd|Q198438|3=zig zaguri}} – uneori literale – în direcții ingenioase”.<ref>{{Citat știre|title=Science lessons in 'Project Hail Mary'|url=https://www.bostonglobe.com/2021/05/13/arts/science-lessons-project-hail-mary/|prenume=Landry|nume=Harlan|data=May 13, 2021|journal=[[The Boston Globe]]}}</ref> ''Proiectul Hail Mary'' a debutat pe locul 3 în [[Lista The New York Times Best Seller|lista ''The New York Times'' Best Seller]] în categoria ''Combined Print & E-Book Fiction'' (ficțiune tipărită și e-book combinată) în mai 2021.<ref>{{Citat web|url=https://www.nytimes.com/books/best-sellers/2021/05/23/combined-print-and-e-book-fiction/|titlu=Combined Print & E-Book Fiction – Best Sellers – Books|date=May 23, 2021|accessdate=2021-05-14|lucrare=[[The New York Times]]}}</ref> În august 2021, cartea era deja pe lista ''NYT'' de 9 săptămâni.<ref>{{Citat web|url=https://www.nytimes.com/books/best-sellers/2021/08/01/combined-print-and-e-book-fiction/|titlu=Combined Print & E-Book Fiction – Best Sellers – Books|date=August 1, 2021|lucrare=[[The New York Times]]}}</ref> ''Proiectul Hail Mary'' a ajuns, de asemenea, pe locul 1 în lista celor mai vândute ficțiuni audio din New York Times timp de trei săptămâni în februarie 2022.<ref>{{Citat știre|title=Audio Fiction Books - Best Sellers - Books - Feb. 6, 2022 - The New York Times|url=https://www.nytimes.com/books/best-sellers/2022/02/06/audio-fiction/|data=February 6, 2022|accessdate=2022-06-22|language=en-US|issn=0362-4331|journal=The New York Times}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Audio Fiction Books - Best Sellers - Books - Feb. 27, 2022 - The New York Times|url=https://www.nytimes.com/books/best-sellers/2022/02/27/audio-fiction/|data=February 27, 2022|accessdate=2022-06-22|language=en-US|issn=0362-4331|journal=The New York Times}}</ref> Romanul a debutat pe locul 2 în lista ''[[Los Angeles Times]]'' ''SoCal Bestsellers'' în categoria ficțiune cu [[copertă dură]] și pe locul 6 în lista''[[The Wall Street Journal]]'' ''Bestseller Books'' la o categorie similară în aceeași lună. Cartea era încă pe lista ''LA Times'' la mijlocul lunii august. În august 2021, a debutat pe locul 1 pe lista ''Locus Bestsellers'' în categoria ficțiune cu [[copertă dură]] , rămânând pe prima poziție timp de cinci luni consecutive înainte de a coborî pe o poziție inferioară, unde a rămas timp de 11 luni consecutive până în iunie 2022. [[Bill Gates]] și [[Barack Obama]] au adăugat cartea la recomandările lor de carte din 2021.<ref>{{Citat web|url=https://www.gatesnotes.com/About-Bill-Gates/Holiday-Books-2021|nume=Gates|titlu=5 books I loved reading this year|date=November 22, 2021|first1=Bill|authorlink=Bill Gates|lucrare=GatesNotes: The Blog of Bill Gates}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Barack Obama Has Shared His Annual Summer Reading List|url=https://www.esquire.com/entertainment/books/g36984522/barack-obama-summer-reading-list-2021/|prenume=Lauren|nume=Kranc|data=July 9, 2021|accessdate=June 26, 2022|journal=Esquire}}</ref> == Premii == * [[Premiile Dragon|Premiul Dragon din 2021 pentru cel mai bun roman științifico-fantastic]]<ref name="2021-dragon-award-winners">{{Citat web|url=https://www.dragoncon.org/awards/2021-recipients/|titlu=2021 Recipients – The Dragon Award|publisher=[[Dragon Con]]|accessdate=September 11, 2021|archive-date=2021-09-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20210911201321/https://www.dragoncon.org/awards/2021-recipients/|dead-url=yes}}</ref> * [[Premiile Goodreads Choice]] pentru cea mai bună ficțiune științifico-fantastică din 2021,<ref name="Goodreads2011">{{Citat web|url=https://www.goodreads.com/choiceawards/best-science-fiction-books-2021|titlu=Best Science Fiction|date=December 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211209205217/https://www.goodreads.com/choiceawards/best-science-fiction-books-2021|lucrare=[[Goodreads]]|archivedate=December 9, 2021}}</ref> * Premiul Audie pentru științifico-fantastic din 2022 ({{Ill-wd|Q110613191|3=Audie Award for Science Fiction}})<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.audiopub.org/winners/2022-audies|titlu=2022 Audie Awards® - APA (en-US)|accessdate=2022-06-22|archiveurl=https://web.archive.org/web/20221006112915/https://www.audiopub.org/winners/2022-audies|lucrare={{Ill-wd|Q16949370|3=Audio Publishers Association}}|archivedate=October 6, 2022}}</ref> * Premiul Audie pentru Cartea audio a anului din 2022<ref name=":0" /> * [[Premiul Seiun]] din 2022 pentru cea mai bună lucrare lungă tradusă <ref>{{Citat web|url=http://www.sf-fan.gr.jp/awards/2022result.html|publisher=Science Fiction Fan Groups' Association of Nippon|accessdate=3 September 2022|titlu_trad=2022 53rd Nebula Award|limbă=Japanese}}</ref> == Adaptare cinematografică == {{Articol principal|Project Hail Mary (film)}} Weir a vândut drepturile [[Ecranizare|de adaptare cinematografică]] a cărții către [[Metro-Goldwyn-Mayer]] la începutul anului 2020 pentru 3 milioane de dolari americani.<ref name="mgm2020">{{Citat web|url=https://www.hollywoodreporter.com/movies/movie-news/lord-millers-project-hail-mary-enlisting-martian-scribe-drew-goddard-1299338/|nume=Kit|titlu=Lord & Miller's 'Project Hail Mary' Enlisting 'The Martian' Scribe Drew Goddard (Exclusive)|date=2020-06-18|first1=Borys|lucrare=The Hollywood Reporter}}</ref> [[Ryan Gosling]] a semnat pentru a juca și a produce proiectul în martie 2020, [[Phil Lord și Christopher Miller]] au semnat pentru regia filmului în mai, iar {{Ill-wd|Q922368|3=Drew Goddard}}, care a adaptat anterior romanul de debut al lui Weir'', Marțianul'', într-[[Marțianul (film)|un film omonim]], a semnat pentru a scrie scenariul filmului în iulie.<ref name="variety2020"/><ref>{{Citat web|url=https://variety.com/2020/film/news/phil-lord-chris-miller-ryan-gosling-astronaut-movie-1234607851/|nume=Kroll|titlu=Phil Lord and Chris Miller to Direct Ryan Gosling Astronaut Film (EXCLUSIVE)|date=May 15, 2020|accessdate=May 26, 2023|first1=Justin}}</ref><ref name="mgm2020" /> În mai 2023, a fost dezvăluit că producția filmului va începe la începutul anului 2024 în [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]].<ref>{{Citat web|url=https://www.hollywoodreporter.com/movies/movie-features/spider-man-across-the-spider-verse-phil-lord-chris-miller-1235497971/|nume=Couch|titlu=The Widening Web of Phil Lord and Chris Miller|date=May 25, 2023|accessdate=May 26, 2023|first1=Aaron|lucrare=[[The Hollywood Reporter]]}}</ref> În aprilie 2024, {{Ill-wd|Q4740868|3=Amazon MGM Studios}}, care a achiziționat MGM în 2022,<ref>{{Citat web|url=https://variety.com/2022/tv/news/amazon-mgm-merger-close-1235207852/|nume=Maas|titlu=Amazon Closes $8.5 Billion Acquisition of MGM|date=March 17, 2022|accessdate=March 17, 2022|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220404000745/https://variety.com/2022/tv/news/amazon-mgm-merger-close-1235207852/|first1=Jennifer|lucrare=Variety|limbă=en-US|archivedate=April 4, 2022}}</ref> a anunțat o posibilă fereastră de lansare în [[Anii 2020 în cinematografie|2026]].<ref>{{Citat știre|title=Project Hail Mary: Lord and Miller’s Sci-Fi Movie With Ryan Gosling Gets Release Window|url=https://www.comingsoon.net/movies/news/1652466-project-hail-mary-lord-and-millers-sci-fi-movie-with-ryan-gosling-gets-release-window|prenume=Brandon|nume=Schreur|data=April 10, 2024|journal=ComingSoon.net}}</ref> Mai târziu în aceeași lună, a fost stabilită o dată de lansare la 20 martie 2026.<ref name="deadline-2014.04.18">{{Citat web|url=https://deadline.com/2024/04/ryan-gosling-project-hail-mary-release-date-1235889844/|nume=D'Alessandro|titlu=Ryan Gosling, Lord & Miller Amazon MGM Studios Space Adventure 'Project Hail Mary' Sets Launch For Spring 2026|date=April 18, 2024|accessdate=April 19, 2024|first1=Anthony|lucrare=[[Deadline Hollywood]]}}</ref> În momentul anunțului, lista persoanelor asociate cu acest film ca producători i-a inclus pe {{Ill-wd|Q481925|3=Amy Pascal}}, Gosling, Lord, Miller, Aditya Sood, Rachel O'Connor și Weir.{{R|deadline-2014.04.18}} [[Sandra Hüller]] a fost atașată distribuției în mai 2024.<ref>{{Citat web|url=https://deadline.com/2024/05/anatomy-of-a-fall-star-sandra-huller-ryan-gosling-project-hail-mary-1235942962/|nume=Kroll|titlu=‘Anatomy Of A Fall’ Star Sandra Hüller To Co-Star Opposite Ryan Gosling In ‘Project Hail Mary’ Adaptation For Amazon MGM Studios, Amy Pascal And Lord & Miller|accessdate=30 May 2024|first1=Justin|lucrare=[[Deadline Hollywood]]}}</ref> [[Filmare principală|Filmările]] au început la 3 iunie 2024. == Note == <references /> {{Andy Weir}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 2021]] [[Categorie:Cărți Ballantine Books]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice americane]] [[Categorie:2021 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2021]] i74pmfxahlo9h4sb5y0vpuflgkof843 0 3099819 17024901 16341206 2025-06-11T05:51:25Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 3 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024901 wikitext text/x-wiki [[Fișier:SE1766Feb09T.png|300px|thumb|Harta eclipsei de Soare din 9 februarie 1766. <BR>(Eclipse Predictions by Fred Espenak, NASA's GSFC).]] Duminică, '''[[9 februarie]] [[1766]]''', s-a produs o '''eclipsă totală de Soare'''. S-a produs acum {{Age in years and days|1766|02|09}}. O [[eclipsă de Soare]] are loc atunci când [[Luna]] trece între [[Pământ]] și [[Soare]], întunecând astfel total sau parțial imaginea Soarelui pentru un observator de pe Pământ. O [[Eclipsă de Soare#Eclipsă totală|eclipsă totală de Soare]] are loc atunci când diametrul aparent al Lunii este mai mare decât cel al Soarelui, blocând toată lumina directă a Soarelui, transformând ziua în întuneric. Totalitatea se produce pe o traiectorie îngustă pe suprafața Pământului, eclipsa parțială de Soare fiind vizibilă pe o regiune înconjurătoare cu o lățime de mii de kilometri. Durata fazei maxime a eclipsei a fost de 2 minute și 27 de secunde, iar umbra lunară de pe suprafața Pământului a atins o lățime de 156 km.<ref>{{Citat web|url=https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=17660209|title=Map of Total Solar eclipse of October 1, 1921|access-date=17 octombrie 2020|archive-date=2024-06-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20240619115625/https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=17660209|dead-url=yes}}</ref> Eclipsa totală de Soare a trecut aproape în întregime peste suprafața oceanului, începând din nord-estul [[Antarctica|Antarcticii]] și traversând [[Oceanul Atlantic]] întotdeauna mult la sud de coasta [[africa]]nă. == Observații == <gallery> File:Solar eclipse 1766Feb09-Comte d'Artois.png|Desen al eclipsei realizat de Contele de Artois. Imagine a eclipsei documentată în cartea ''Total Eclipses of the Sun'', din [[1900]] de Mabel Loomis Todd.<ref>{{Citat web|url=https://books.google.it/books?id=FI0-AAAAYAAJ&dq=Total+Eclipses+of+the+Sun+By+Mabel+Loomis+Todd&printsec=frontcover&source=bl&ots=7P4T7ghgPe&sig=WvDlzF7jbU8FEfnl8Yk6lGNfH9s&hl=en&ei=2wdFS6LVA4XgNb-hpPEB&sa=X&oi=book_result&ct=result&redir_esc=y#v=onepage&q=&f=false|title=Total Eclipses of the Sun|author=Mabel Loomis Todd|data=1900|language=en}}</ref> </gallery> == În legătură cu eclipsa == Eclipsa de Soare din 9 februarie 1766 face parte din seria [[Saros (astronomie)|Saros]] 117. Seria 117 a ciclului Saros pentru eclipsele de Soare are loc în nodul ascendent al Lunii, repetându-se la fiecare 18 ani, 11 zile, conținând 71 de evenimente. Prima eclipsă din această serie a avut loc la [[24 iunie]] [[792]] d.Hr. Ultima eclipsă din această serie va avea loc pe [[Eclipsa de Soare din 3 august 2054|3 august 2054]].<ref>{{Citat web|url=https://webspace.science.uu.nl/~gent0113/eclipse/eclipsecycles.htm#Sar%20%28Half%20Saros%29|title=Solar- and Lunar-Eclipse Predictions from Antiquity to the Present|language=en|access-date=23 septembrie 2020}}</ref> == Note == <references/> == Referințe == * {{en icon}} {{cite book|author=Mabel Loomis Todd|title=Total Eclipses of the Sun|url=https://books.google.com/books?id=FI0-AAAAYAAJ|year=1900|publisher=Little, Brown}} * {{en icon}} [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/5MCSEmap/1701-1800/1766-02-09.gif NASA chart graphics] * {{en icon}} [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=17660209 Googlemap] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240619115625/https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEsearchmap.php?Ecl=17660209 |date=2024-06-19 }} * {{en icon}} [http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEdata.php?Ecl=17660209 NASA Besselian elements] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20241130191537/https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEsearch/SEdata.php?Ecl=17660209 |date=2024-11-30 }} == Legături externe == * {{Commons category-inline}} * {{en icon}} [https://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEhelp/SEglossary.html Glosar] eclipse {{Control de autoritate}} [[Categorie:Eclipse de Soare|1766 2 9]] [[Categorie:1766 în astronomie]] [[Categorie:Eclipse de Soare din secolul al XVIII-lea|1766 2 9]] lds4hrygb5vqr8me60ikz2c6ohu6gpd 0 3101452 17025182 17007599 2025-06-11T11:29:41Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025182 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{Pp-semi-vandalism|expirare=11.06.2025|small=yes}}</noinclude>{{Infocaseta Om politic | nume = Elena Lasconi | nume_la_naștere = Elena-Valerica Lăsconi | imagine = Elena Lasconi (1 July 2024) (cropped).jpg | descriere = Lasconi în 2024 | funcție = Președinte al [[Uniunea Salvați România|Uniunii Salvați România]] (USR) | început = 26 iunie 2024 | sfârșit = 5 mai 2025 | predecesor = [[Cătălin Drulă]] | succesor = [[Dominic Fritz]] (interimar) | funcție_2 = Primar al municipiului [[Câmpulung]] | început_2 = octombrie 2020 | sfârșit_2 = | partid = [[Uniunea Salvați România]] (2018–prezent) | grup_europarlamentar = | soție = | alma_mater = [[Universitatea Ecologică din București]], Facultatea de Management din [[Deva]], Specializarea: Management în Economia Turismului și Comerțului Internațional<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://cugetliber.ro/stiri-politica-administratie-elena-lasconi-nu-am-ascuns-faptul-ca-am-terminat-facultatea-ecologica-din-deva-512606|title=Elena Lasconi: „Nu am ascuns faptul că am terminat Facultatea Ecologică din Deva”|work=Cuget Liber|author=Mircea Ghiță|date=11 septembrie 2024|accessdate=11 septembrie 2024}}</ref><br />[[Academia de Studii Economice din București]] (ASE) | ocupație = [[politician]] | profesie = Jurnalistă, reporteriță, corespondentă, prezentatoare TV, economistă<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/usr-isi-alege-azi-noul-birou-national-si-candidatul-la-alegerile-prezidentiale-cine-sunt-competitorii-elenei-lasconi-2843099|title=USR își alege azi candidatul la alegerile prezidențiale și noul Birou Național. Cine sunt competitorii Elenei Lasconi|work=[[Digi 24|Digi24]].ro|author=B.P.|date=29 iunie 2024|accessdate=29 iunie 2024}}</ref> | ordine și medalii străine = | cetățenie = {{ROU}} | confesiune = [[Biserica Ortodoxă Română|Creștin-ortodox]] | început_3 = | Ideologie = Progresivism }} '''Elena-Valerica Lasconi''' (născută '''Lăsconi'''<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/pitesti/elena-lasconi-si-a-capatat-numele-real-am-2179958.html|titlu=Elena Lasconi și-a căpătat numele real. „Am îndreptat o eroare făcută în urmă cu 50 de ani”|publisher=adevarul.ro|date=2022-07-20|accessdate=2024-12-10|limbă=ro}}</ref>; {{date biografice}}) este o politiciană și fostă jurnalistă [[Români|româncă]]. La 26 iunie 2024 a devenit președinta [[Uniunea Salvați România|Uniunii Salvați România]] (USR), după ce a câștigat alegerile interne cu 68,14% din voturi, devansând alți candidați, precum [[Cristian-Gabriel Seidler|Cristian Seidler]] și Radu Hossu.<ref>{{citat web|url=https://hotnews.ro/elena-lasconi-a-castigat-sefia-usr-din-primul-tur-1529529|titlu=VIDEO Elena Lasconi a câștigat șefia USR din primul tur. „Îmi voi depune candidatura pentru președinția României” - HotNews.ro|date=2024-06-26|accessdate=2024-06-26|limbă=ro-RO}}</ref><ref name=":0">{{Citat web|url=https://usr.ro/2024/06/26/usr-are-un-nou-presedinte-elena-lasconi/|nume=USR|titlu=USR are un nou președinte: Elena Lasconi|publisher=Uniunea Salvați România|date=2024-06-26|accessdate=2024-11-21|limbă=ro-RO}}</ref> În discursul său, Lasconi a subliniat nevoia de reconstrucție a partidului și de consolidare a democrației în [[România]].<ref name=":0" /> Din [[Alegeri locale în România, 2020|2020]]<ref>{{citat web|url=https://ziare.com/alegeri/alegeri-locale-2020/rezultate_arges/primarie/campulung/|titlu=Rezultatele la Primăria din Campulung, județul Arges, Alegeri locale 2020|publisher=Ziare.com|accessdate=2024-06-26|limbă=ro}}</ref> este primarul [[Municipiile României|municipiului]] [[Câmpulung]], [[județ]]ul {{jud|Argeș}}, funcție pe care a câștigat-o ca reprezentantă a USR, iar ulterior a obținut un nou mandat în [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]].<ref>{{citat web|url=https://stirileprotv.ro/alegeri/locale/2024/elena-lasconi-un-nou-mandat-la-campulung-muscel-zunii-invata-istorie-altii-citesc-istorie-noi-impreuna-o-facem.html|titlu=Elena Lasconi, un nou mandat la Câmpulung Muscel. „Unii învață istorie, alții citesc istorie, noi, împreună, o facem”|publisher=Stirileprotv.ro|accessdate=2024-06-26|limbă=ro}}</ref> Înainte de a intra în politică, a avut o carieră de peste două decenii în televiziune, lucrând ca prezentatoare și corespondentă la [[Pro TV]] între 1995 și 2019.<ref>{{citat web|url=https://adevarul.ro/politica/cine-e-elena-lasconi-noul-sef-al-usr-drumul-de-2371282.html|titlu=Cine e Elena Lasconi, noul șef al USR. Drumul de la televiziune către candidatura la prezidențiale|publisher=adevarul.ro|date=2024-06-26|accessdate=2024-06-26|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.libertatea.ro/stiri/cine-este-elena-lasconi-presedinte-usr-cariera-televiziune-candidatura-prezidentiale-presedintia-romaniei-4938097|nume=Otopeanu|prenume=Cristian|titlu=Cine este Elena Lasconi, noul președinte USR: de la o carieră în televiziune la candidatura pentru președinția României|publisher=Libertatea|date=2024-06-26|accessdate=2024-11-21|limbă=ro}}</ref><ref>{{citat web|url=https://www.g4media.ro/cine-e-elena-lasconi-noua-sefa-a-usr-fosta-vedeta-pro-tv-primar-in-campulung-i-a-locul-lui-catalin-drula-dupa-ce-acesta-a-scos-o-de-pe-lista-de-europarlamentare-pentru-ca-a-votat-la-referendumul-p.html|nume=Mihăescu|prenume=Alexandru|titlu=Cine e Elena Lasconi, noua șefă a USR: fostă vedetă Pro TV, primar în Câmpulung, îi ia locul lui Cătălin Drulă după ce acesta a scos-o de pe lista de europarlamentare pentru că a votat la referendumul pentru familie|publisher=G4Media.ro|date=2024-06-26|accessdate=2024-06-26|limbă=ro-RO}}</ref> Elena Lasconi a fost desemnată candidata USR pentru [[Alegeri prezidențiale în România, 2024|alegerile prezidențiale din 2024]], în urma unui proces intern.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/doua-nume-in-cursa-interna-pentru-desemnarea-candidatului-usr-la-alegerile-prezidentiale-cu-cine-se-va-confrunta-elena-lasconi-2841253|title=Două nume în cursa internă pentru desemnarea candidatului USR la alegerile prezidențiale. Cu cine se va confrunta Elena Lasconi|work=[[Digi 24|Digi24]].ro|author=B.P.|date=27 iunie 2024|accessdate=27 iunie 2024}}</ref> În acest context, a primit atât sprijinul lui [[Ludovic Orban]] și al alianței conduse de acesta, mai precis [[Alianța Forțelor de Dreapta Liberal-Conservatoare]] (AFDLC), cât și al partidului [[Reînnoim Proiectul European al României]] (REPER) fondat de [[Dacian Cioloș]].<ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/ciolos-si-reper-isi-anunta-sprijinul-pentru-elena-lasconi-trei-duminici-la-vot-sau-30-de-de-ani-in-intuneric-1841073|titlu=Cioloș și REPER își anunță sprijinul pentru Elena Lasconi: „Trei duminici la vot sau 30 de de ani în întuneric” - HotNews.ro|date=2024-11-21|accessdate=2024-11-24|limbă=ro-RO}}</ref> == Biografie == === Cariera în mass-media === Elena Lasconi a avut o carieră diversificată înainte de a intra în politică. De profesie economist, aceasta și-a început activitatea profesională în mass-media, lucrând la posturi locale de radio din județul Hunedoara. Primul său loc de muncă a fost la Radio T5ABC din Hațeg, unde a fost crainică și DJ, dedicându-se emisiunilor tematice de [[muzică rock]], incluzând trupe ca [[Pink Floyd]] și [[Dire Straits]].<ref>{{cite web|url=https://www.paginademedia.ro/2019/12/video-elena-lasconi-inceputurile-presa/|title=VIDEO. Povești fascinante din Pro TV cu Elena Lasconi. I s-a spus „Esca noastră” la Deva. Cum a "botezat-o" Mîndruță|date=27 decembrie 2019|accessdate=23 octombrie 2024|work=Pagina de Media|author=Raul Bambu|lang=ro}}</ref> Ulterior, și-a continuat activitatea în radio la două posturi locale din Deva și Petroșani, ambele afiliate Radio 21 (actualmente [[Virgin Radio România]]).<ref>{{cite web|url=https://evenimentulmuscelean.ro/2021/12/28/primarita-lasconi-hobby-ul-meu-este-sa-muncesc-frate-cred-ca-sunt-defecta-asa-i/|title=Primărița Lasconi: “Hobby-ul meu este să muncesc, frate! Cred că sunt defectă, așa-i?"|date=28 decembrie 2021|accessdate=23 octombrie 2024|work=Evenimentul Muscelean|author=Ovidiu Popescu|lang=ro}}</ref> Lasconi și-a construit o reputație notabilă în televiziune, lucrând timp de 25 de ani la Pro TV, începând cu 1995, ca prezentatoare, reporteriță și corespondentă.<ref>{{Citation |date=2024-11-16 |author1=Briana Teodorescu |publisher=adevarul.ro |title=Portret de candidat. Elena Lasconi, jurnalista devenită primar care se vrea prima femeie președinte |url=https://adevarul.ro/politica/portret-de-candidat-elena-lasconi-jurnalista-2400782.html}}</ref> Ca reporter, a transmis informații din teren de la {{Ill-wd|Q367449|3=cutremurul din Turcia din 1999}}, și din {{Ill-wd|Q182865|3=conflictul din Afganistan}}.<ref>{{Citation |date=2020-03-04 |author1=Budușan, Iulian |publisher=Libertatea |title=Fosta vedetă de la Pro TV Elena Lasconi s-a hotărât să candideze pentru fotoliul de primar la Câmpulung Muscel |url=https://www.libertatea.ro/stiri/vedeta-pro-tv-elena-lasconi-s-a-hotarat-sa-candideze-pentru-fotoliul-de-primar-la-campulung-muscel-2901591}}</ref> == Cariera politică == Lasconi a fost șefă de cabinet a deputatului PD [[Ioan Timiș]] la sediul acestuia din Hațeg de la 22 de ani (1994)<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/alegeri-prezidentiale-2025/elena-lasconi-la-adevarul-live-am-vandut-si-2400040.html|titlu=Elena Lasconi la Adevărul Live: „Am vândut și biscuiți, am fost inclusiv vânzătoare de piese auto”|publisher=adevarul.ro|date=2024-11-07|accessdate=2025-04-16|limbă=ro}}</ref> și înainte de 1996 și a se angaja la ProTV.<ref>{{Citation|last=Gândul|title=În Opoziție cu Denise Rifai - Invitată: Elena Lasconi. "PSD și PNL sunt în egală măsură RELE"|date=2024-09-03|url=https://www.youtube.com/watch?v=ZvBpX3LRm2s&t=3455|access-date=2025-04-16}}</ref> === Primar al municipiului Câmpulung Muscel === [[Fișier:Elena Lasconi, interviu Europa FM 2024-10-03 (cropped).png|miniatura|Elena Lasconi, interviu Europa FM, pe 3 octombrie 2024]] În 2018 s-a alăturat Uniunii Salvați România (USR), partid sub egida căruia a candidat în 2020 pentru funcția de primar al municipiului Câmpulung Muscel, județul Argeș.<ref name="euronews.ro">{{Citat web|url=https://www.euronews.ro/articole/portret-elena-lasconi-candidata-usr-alegeri-prezidentiale-2024|titlu=PORTRET. Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidențiale din 2024|publisher=euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews|date=2024-11-25|accessdate=2024-11-25|limbă=ro}}</ref> A câștigat surprinzător mandatul, iar activitatea din cei patru ani i-au adus o realegere fără probleme la alegerile din iunie 2024. Pentru gestionarea orașului, a fost inclusă de revista [[Capital (revistă)|''Capital'']] în Top 100 Femei de Succes, ediția 2024.<ref>{{Citat web|url=https://www.capital.ro/elena-lasconi-primar-campulung-muscel-fonduri-europene.html|nume=Pislaru|prenume=Bianca|titlu=Elena Lasconi, primar Câmpulung Muscel: „Am atras fonduri europene de 500 de milioane de lei”|publisher=Capital|date=2024-08-25|accessdate=2024-11-25|limbă=Romanian}}</ref> Deși a susținut în campania electorală că a atras fonduri europene în valoare de peste 500 de milioane de lei, mai mult decât bugetul orașului pe 40 de ani,<ref>{{Citat web|url=https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-in-romania-elena-lasconi-campulung-muscel-miza-sunt-22005414|titlu=ZF Investiți în România! Elena Lasconi, Câmpulung Muscel: Miza sunt fondurile europene pentru construcția de infrastructură. Am accesat fonduri cât bugetul orașului pe 43 de ani|publisher=ZF.ro|accessdate=2024-11-25|limbă=ro}}</ref> site-ul de fact-checking ''Factual'' a arătat că aceasta este o exagerare majoră, fondurile atrase fiind de circa 35 de milioane de lei{{mdash}} dar tot semnificativ mai mult decât în mandatele primarilor anteriori.<ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/alegeri-prezidentiale-2024-factual-minciunile-candidatilor-din-timpul-dezbaterii-prezidentiale-despre-ce-au-mintit-lasconi-geoana-simion-si-kelemen-1838588|titlu=Alegeri prezidențiale 2024. Factual: Minciunile candidaților din timpul dezbaterii prezidențiale / Despre ce au mințit Lasconi, Geoană, Simion și Kelemen - HotNews.ro|date=2024-11-19|accessdate=2024-11-25|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.factual.ro/declaratii/fals-lasconi-spune-ca-a-atras-fonduri-ue-cat-bugetul-orasului-pe-40-de-ani/|nume=Mohanu|prenume=Adela|titlu=FALS {{!}} Lasconi spune că a atras fonduri UE cât bugetul orașului pe 40 de ani|publisher=Factual.ro|date=2024-11-08|accessdate=2024-11-25|limbă=en-US}}</ref> ==== Inițiative ca primar ==== Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel, a implementat inițiative semnificative în timpul mandatului său, obținând peste 100 de milioane de lei din PNRR pentru dezvoltarea orașului.<ref>{{Citation|last=Ardelean|first=Adrian|title=Elena Lasconi, noul președinte al USR. Va urma să candideze și la președinția României|date=2024-06-27|url=https://romania.europalibera.org/a/elena-lasconi-presedinte-usr/33010902.html|work=Europa Liberă România|language=ro|access-date=2024-11-25}}</ref> Printre realizările notabile se numără extinderea rețelei de apă și canalizare cu 40&nbsp;km, finalizarea unei secții noi de [[oncologie]] la Spitalul Municipal și extinderea rețelei de gaze cu peste 30&nbsp;km fără utilizarea fondurilor locale. De asemenea, a inițiat amenajarea a peste 100.000 de metri pătrați de spații verzi și locuri de joacă, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.<ref name="primariacampulung.ro">{{Citat web|url=https://www.primariacampulung.ro/primarul-municipiului-campulung/biografie|nume=okler.net|prenume=Plusnet|titlu=Primarul Municipiului Câmpulung - Biografie / Site-ul Primăriei Municipiului Câmpulung / www.primariacampulung.ro|publisher=Site-ul Primăriei Municipiului Câmpulung / www.primariacampulung.ro|accessdate=2024-11-25|limbă=ro}}</ref> === Candidatura la alegerile prezidențiale din 2024 === {{AP|Alegeri prezidențiale în România, 2024}} Înaintea [[Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2024|alegerilor europarlamentare din 2024]], Lasconi a deschis temporar lista USR,<ref>{{Citat web|url=https://www.mediafax.ro/politic/elena-lasconi-deschide-lista-usr-pentru-alegerile-europarlamentare-dan-barna-si-vlad-voiculescu-se-afla-si-ei-in-primele-pozitii-22126295|titlu=Elena Lasconi deschide lista USR pentru Alegerile Europarlamentare. Dan Barna și Vlad Voiculescu se află și ei în primele poziții|publisher=Mediafax|date=2023-09-15|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> însă s-a retras după dezvăluirea că a votat DA la [[Referendumul constituțional din România, 2018|referendumul pentru familia tradițională]]<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/elena-lasconi-o-critica-pe-colega-de-partid-clotilde-armand-esti-votat-sa-faci-treaba-nu-sa-fii-in-permanenta-primar-in-opozitie-2567679|titlu=Elena Lasconi a votat DA la referendumul pentru familie. „Sunt ortodoxă, consider că familia este formată dintr-o femeie și un bărbat”|publisher=www.digi24.ro|date=2023-11-04|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> și în urma cererii lui [[Cătălin Drulă]], președintele partidului.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/elena-lasconi-scoasa-de-usr-de-pe-lista-pentru-europarlamentare-drula-discutia-din-ultimele-24-de-ore-afecteaza-campania-2568177|titlu=Oficial: Elena Lasconi s-a retras de pe lista candidaților USR pentru europarlamentare|publisher=www.digi24.ro|date=2023-11-06|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> Pe plan politic, ascensiunea sa a culminat în 2024, când a devenit președinta USR și candidata oficială a partidului la alegerile prezidențiale din acel an. Conform ''EuroNews'' ''România'', în campanie, ea a insistat pentru: apărarea democrației și a [[Stat de drept|statului de drept]]; îmbunătățirea sistemului de [[educație]], pentru a pregăti elevii pentru „viața reală”; asigurarea unui sistem de [[sănătate]] în care pacienții să fie tratați cu respect; asigurarea unor venituri decente pentru românii care muncesc corect; și consolidarea relațiilor României cu [[NATO]] și [[Uniunea Europeană]].<ref name="euronews.ro" /> Lasconi a reușit să devanseze candidați importanți, inclusiv pe [[Marcel Ciolacu]], în turul întâi al alegerilor prezidențiale.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/alegeri/prezidentiale/2024/elena-lasconi-dupa-ce-a-urcat-pe-locul-doi-promit-ca-voi-da-totul-pentru-a-ma-ridica-la-asteptarile-voastre.html|titlu=Elena Lasconi, după ce a urcat pe locul doi: Promit că voi da totul pentru a mă ridica la așteptările voastre|publisher=Știrile ProTV|accessdate=2024-11-25|limbă=ro}}</ref> Cu câteva zile înaintea turului întâi, în timpul unei dezbateri prezidențiale, contracandidatul [[Ludovic Orban]] își anunța retragerea din cursă și sprijinul pentru aceasta. La momentul respectiv Lasconi cerea sprijinul și altor forțe de centru-dreapta, precum [[REPER]] sau [[Vlad Gheorghe]].<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ludovic-orban-se-retrage-din-cursa-pentru-cotroceni-si-o-sustine-pe-elena-lasconi-3011239|titlu=Momentul în care Ludovic Orban își anunță retragerea din cursa pentru Cotroceni și susținerea pentru Lasconi. Reacția candidaților|publisher=www.digi24.ro|date=2024-11-18|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citation|last=Digi24HD|title=Dezbaterea președinților la Digi24|date=2024-11-18|url=https://www.youtube.com/watch?v=v9-lDoqq58w&t=1077|access-date=2025-05-01}}</ref> [[Fișier:Elena Lasconi 2024-11-20.png|miniatura|Elena Lasconi într-un interviu la Europa FM, pe 20 noiembrie 2024]] Elena Lasconi și [[Călin Georgescu]] urmau să se confruntă în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024, programat pentru 8 decembrie, dar alegerile au fost anulate după ce se vota deja în diasporă. În primul tur, Lasconi a obținut 19,18% din voturi, în timp ce Georgescu a surprins printr-o clasare pe locul întâi cu 22,94%. Campania Elenei Lasconi s-a concentrat pe reforme sociale și economice, promovând un program axat pe creșterea veniturilor și acces egal la educație și sănătate, în timp ce Georgescu a propus un model economic bazat pe [[Suveranitate|suveranism]] și [[distributism]].<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/alegeri/prezidentiale/2024/calin-georgescu-si-elena-lasconi-in-turul-doi-al-alegerilor-prezidentiale-2024-cei-doi-se-confrunta-pe-8-decembrie-2.html|titlu=Călin Georgescu și Elena Lasconi în turul 2 al alegerilor prezidențiale 2024 - parțiale. Cei doi se confruntă pe 8 decembrie|publisher=Știrile ProTV|accessdate=2024-11-25|limbă=ro}}</ref> Deși în precampanie și înaintea turul întâi al alegerilor îl dorea pe [[Ilie Bolojan]] ca premier,<ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/elena-lasconi-spune-ca-vrea-il-numeasca-pe-ilie-bolojan-premier-daca-va-castiga-alegerile-prezidentiale-1780310|titlu=VIDEO Elena Lasconi spune că vrea să îl numească pe Ilie Bolojan prim-ministru dacă va câștiga alegerile prezidențiale - HotNews.ro|date=2024-08-28|accessdate=2025-05-01|limbă=ro-RO}}</ref> după alegerile parlamentare și înaintea turului al doilea declară că PSD este „îndreptățit să dea premierul”, obținând susținerea lui [[Marcel Ciolacu]] și a partidului acestuia.<ref>{{Citation|last=Ardelean|first=Adrian|title=Elena Lasconi: „PSD, îndreptățit să dea premierul”. Marcel Ciolacu: Susținerea pentru Lasconi, „implicită”|date=2024-12-04|url=https://romania.europalibera.org/a/lasconi-ciolacu-psd-pnl-usr-udmr/33226302.html|work=Europa Liberă România|language=ro|access-date=2025-05-01}}</ref> În timpul campaniei pentru turul al doilea patru sondaje o dădeau pierzătoare,<ref>https://curs.ro/wp-content/uploads/2024/12/Prezentare-Exit-poll-1-decembrie-2024.pdf</ref><ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/sondaj-atlas-intel-inainte-de-desecretizarea-csat-pe-tema-campaniei-lui-georgescu-lasconi-e-in-urma-la-intentia-de-vot-dar-puncteaza-la-alte-capitole-1853827|titlu=Sondaj Atlas Intel înainte de desecretizarea CSAT pe tema campaniei lui Georgescu: Lasconi e în urmă la intenția de vot, dar punctează la alte capitole - HotNews.ro|date=2024-12-05|accessdate=2025-02-16|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.stiripesurse.ro/sondaj-sociopol-pentru-prezidentiale-calin-georgescu-a-devenit-marele-favorit_3510327.html|titlu=Sondaj SOCIOPOL pentru prezidențiale: Călin Georgescu a devenit marele favorit|publisher=Stiri pe surse|date=2024-12-01|accessdate=2025-04-16|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citation|title=Sondaj SOCIOPOL: Cum stau Calin Georgescu si Elena Lasconi in preferintele alegatorilor, cu 3 zile inainte de finala prezidentiala. Cifre soc!|url=https://www.realitatea.net/stiri/politica/sondaj-sociopol-cum-stau-calin-georgescu-si-elena-lasconi-in-preferintele-alegatorilor-cu-3-zile-inainte-de-finala-prezidentiala-cifre-soc_67519bd0fb14ad79e43e5d26|work=Realitatea.NET|language=ro-RO|access-date=2025-04-16}}</ref> iar alte două câștigătoare în fața contracandidatului Georgescu.<ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/sondaj-atlasintel-elena-lasconi-in-fata-lui-calin-georgescu-in-cursa-pentru-turul-ii-1848232|titlu=Sondaj AtlasIntel: Elena Lasconi, în fața lui Călin Georgescu în cursa pentru Cotroceni - HotNews.ro|date=2024-11-28|accessdate=2025-02-16|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/ultimul-mare-sondaj-inainte-de-turul-doi-al-alegerilor-prezidentiale-2024-rasturnare-de-situatie-cu-doar-cateva-ore-inainte-de-inceperea-votului-rezultatul-e-insa-foarte-strans-1854752|titlu=Ultimul mare sondaj înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale 2024. Răsturnare de situație cu doar câteva ore înainte de începerea votului. Rezultatul e însă foarte strâns - HotNews.ro|date=2024-12-05|accessdate=2025-02-16|limbă=ro-RO}}</ref> Într-un sondaj [[Institutul Român pentru Evaluare și Strategie|IRES]] realizat în perioada 17 – 20 decembrie 2024 prin telefon, 60% dintre respondenți consideră că anularea alegerilor prezidențiale a fost o decizie proastă a Curții Constituționale a României.<ref name=IRES>[https://tvrinfo.ro/sondaj-ires-care-sunt-ingrijorarile-romanilor-ce-parere-au-despre-anularea-alegerilor-cu-cine-ar-fi-votat-in-turul-doi/ Sondaj IRES: Care sunt îngrijorările românilor. Ce părere au despre anularea alegerilor. Cu cine ar fi votat în turul doi], tvrinfo.ro, 28 decembrie 2024</ref> Dintre cei care ar fi mers în turul 2 să voteze, 37% ar fi votat cu Lasconi, iar 63% cu Georgescu.<ref name=IRES/><ref>[https://ires.ro/articol/463/romanii-in-anul-2024 ROMÂNII ÎN ANUL 2024], ires.ro</ref> Volumul eșantionului a fost de 964 respondenți, iar eroarea maximă tolerată este de 3,2%.<ref name=IRES/> === Candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 === {{AP|Alegeri prezidențiale în România, 2025}}Lasconi și-a depus candidatura pentru noile alegeri din partea USR,<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2025/elena-lasconi-si-a-depus-candidatura-nu-putem-repeta-greselile-de-anul-trecut-3156295|titlu=Elena Lasconi și-a depus candidatura la prezidențiale. „Nu putem repeta greșelile de anul trecut”|publisher=www.digi24.ro|date=2025-03-13|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> mizând atât pe valori progresiste, cât și tradiționale,<ref>{{Citation|last=Benea|first=Ionuț|title=Portret de candidat {{!}} Elena Lasconi, candidata cu crucea la gât care râvnește și voturile progresiștilor|date=2025-04-28|url=https://romania.europalibera.org/a/portret-elena-lasconi-/33397497.html|work=Europa Liberă România|language=ro|access-date=2025-05-01}}</ref> însă pe parcurs a pierdut sprijinul conducerii partidului,<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/surse-tensiuni-majore-in-usr-ionut-mosteanu-si-dominic-fritz-i-au-cerut-elenei-lasconi-sa-se-retraga-in-favoarea-lui-nicusor-dan-dupa-ce-un-nou-sondaj-o-arata-pe-presedinta-usr-la-41-din-optiuni-l.html|nume=Pantazi|prenume=Cristian|titlu=SURSE Tensiuni majore în USR: Ionuț Moșteanu și Dominic Fritz i-au cerut Elenei Lasconi să se retragă în favoarea lui Nicușor Dan după ce un nou sondaj o arată pe președinta USR la 4,1% din opțiuni / Lasconi îi acuză că sunt cai troieni ai Sistemului|publisher=G4Media.ro|date=2025-04-08|accessdate=2025-05-01|limbă=ro-RO}}</ref> care s-a orientat spre sprijinul fondatorului partidului, candidatul independent [[Nicușor Dan]].<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/usr-a-votat-in-comitetul-politic-informal-sustinerea-lui-nicusor-dan-la-prezidentiale-elena-lasconi-s-a-abtinut-care-sunt-cifrele-3194381|titlu=USR a votat în Comitetul Politic informal susținerea lui Nicușor Dan în alegeri. Elena Lasconi: „Stalin ar fi mândru de acești băieți”|publisher=www.digi24.ro|date=2025-04-10|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> Lasconi și-a continuat campania în ciuda neînțelegerilor din partid.<ref>{{Citation|last=Pora|first=Andreea|title=Premieră: Elena Lasconi candidează, deși USR n-o mai vrea. Chiar profită Nicușor Dan?|date=2025-04-11|url=https://romania.europalibera.org/a/usr-lasconi-nicusor-dan/33381365.html|work=Europa Liberă România|language=ro|access-date=2025-05-01}}</ref> De-a lungul campaniei, s-a concentrat să-l pună pe contracandidatul său Nicușor Dan într-o poziție defavorabilă și s-a adresat în special electoratului feminin.<ref>{{Citat web|url=https://www.dw.com/ro/lasconi-victima-inocent%C4%83-%C8%99i-singurul-schelet-din-dulapul-ei/a-72404359|titlu=Lasconi, victima inocentă și singurul schelet din dulapul ei – DW – 01.05.2025|publisher=dw.com|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> == Critici și controverse == Elena Lasconi a fost subiectul unor reacții publice și critici, în special legate de scandalul familial privind poziția sa asupra „familiei tradiționale”. Fiica sa, Oana, membră a comunității LGBT, s-a dezis de ea, exprimându-și dezamăgirea și acuzând-o de [[homofobie]], ceea ce a generat controverse în spațiul public.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/politica/profil-de-candidat-elena-lasconi-ascensiunea-in-2376910.html|titlu=Profil de candidat: Elena Lasconi, ascensiunea în politică a fostei jurnaliste, marcată de cearta cu fiica sa pe „familia tradițională”|publisher=adevarul.ro|date=2024-07-23|accessdate=2024-11-25|limbă=ro}}</ref> De asemenea, Lasconi a fost criticată de [[Partidul Social Democrat (România)|PSD]] pentru angajarea soțului său în partid, acuzând-o de [[nepotism]].<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/psd-o-acuza-pe-elena-lasconi-ca-si-a-angajat-sotul-la-grupul-parlamentar-al-usr-nepotism-ordinar.html|nume=Mihăescu|prenume=Alexandru|titlu=PSD o acuză pe Elena Lasconi că și-a angajat soțul la grupul parlamentar al USR: ”Nepotism ordinar” / Reacția USR: PSD a mai coborât un nivel pe scara mojiciei: atacă familia principalului contracandidat al lui Marcel Ciolacu|publisher=G4Media.ro|date=2024-08-21|accessdate=2024-11-25|limbă=ro-RO}}</ref> Lasconi a explicat că soțul său s-a angajat în urma unui anunț public.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/lasconi-despre-cum-a-ajuns-sotul-ei-consilier-usr-in-parlament-i-as-propune-sa-faca-avocatura-pentru-ca-castiga-mult-mai-bine-2910185|titlu=Lasconi, despre cum a ajuns soțul ei consilier USR în Parlament: „I-aș propune să facă avocatură pentru că câștiga mult mai bine”|publisher=www.digi24.ro|date=2024-08-28|accessdate=2025-04-16|limbă=ro}}</ref> Primăria condusă de ea a fost implicată într-o anchetă in rem a [[Parchetul European|Parchetului European]] legată de utilizarea fondurilor europene, despre care a susținut că este un atac politic din partea PSD.<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/parchetul-european-ancheta-in-rem-la-campulung-primarul-elena-lasconi-acuza-un-atac-al-psd-nu-am-nimic-de-ascuns-2920539|titlu=Parchetul European, anchetă in rem la Câmpulung. Primarul Elena Lasconi acuză un atac al PSD: „Nu am nimic de ascuns”|publisher=www.digi24.ro|date=2024-09-06|accessdate=2024-11-25|limbă=ro}}</ref> În septembrie 2024 Lasconi a avut o declarație controversată despre românii din diaspora dezbătută și criticată, spunând că ea este: „loială, nu sunt o trădătoare și iubesc țara asta pentru că cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte”.<ref>{{Citat web|url=https://www.g4media.ro/elena-lasconi-declaratie-controversata-despre-romanii-din-diaspora-sunt-loiala-nu-sunt-o-tradatoare-si-iubesc-tara-asta-pentru-ca-cel-mai-simplu-lucru-este-sa-ti-iei-un-bilet-si-sa-pleci-i.html|nume=Mihăescu|prenume=Alexandru|titlu=Elena Lasconi, declarație controversată despre românii din diaspora: ”Sunt loială, nu sunt o trădătoare și iubesc țara asta pentru că cel mai simplu lucru este să-ți iei un bilet și să pleci în altă parte”|publisher=G4Media.ro|date=2024-09-18|accessdate=2025-05-01|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://hotnews.ro/nu-sunt-tradatori-ei-au-fost-tradati-replica-din-diaspora-dupa-ce-lasconi-a-spus-ca-cel-mai-simplu-este-sa-iti-iei-bilet-si-sa-pleci-1794126|titlu=„Nu sunt trădători. Ei au fost trădați”. Replică din Diaspora după ce Lasconi a spus că „cel mai simplu este să îți iei bilet și să pleci” - HotNews.ro|date=2024-09-18|accessdate=2025-05-01|limbă=ro-RO}}</ref> Ulterior, a afirmat că se referea doar la ea și că ideea a fost scoasă din context”.<ref>{{Citat web|url=https://stirileprotv.ro/alegeri/prezidentiale/2024/lasconi-despre-voturile-din-diaspora-a-fost-o-idee-scoasa-din-context-in-care-s-a-spus-ca-i-am-numit-tradatori.html|titlu=Lasconi, despre voturile din diaspora: „A fost o idee scoasă din context în care s-a spus că i-am numit trădători”|publisher=Știrile ProTV|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> Lasconi a omis în CV că de fapt a urmat facultatea la Universitatea privată Ecologică Deva, fiind nevoită să dea examenul la ASE, singura universitate menționată în curriculum. Lasconi explica că în CV și-a trecut doar studiile terminate.<ref>{{Citat web|url=https://newsweek.ro/investigatii/exclusiv-elena-lasconi-a-terminat-universitatea-privata-ecologica-la-deva-a-avut-medii-de-5-si-6|titlu=Elena Lasconi a terminat Universitatea privată Ecologică, la Deva. A avut note de 5 și 6 {{!}} Newsweek Romania|publisher=newsweek.ro|date=2024-09-10|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> La momentul respectiv, universitatea nu primise avizul Ministerului Educației pentru a organiza examene de licență.<ref>{{Citat web|url=https://ziare.com/elena-lasconi/universitatea-ecologica-deva-note-detaliu-ascuns-cv-1893275|titlu=Lasconi, note mici la facultatea privată de la Deva unde a studiat. Detaliul important omis din CV-ul candidatei USR. „Nu îmi e rușine de ceea ce am făcut în viață”|publisher=Ziare.com|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> == Viața personală == Ea este cunoscută pentru implicarea sa în campanii sociale, fiind ambasador al programului „Pâine și Mâine” al World Vision România.<ref name="primariacampulung.ro"/> În 2013 a câștigat premiul [[MasterChef România|MasterChef]], donând jumătate din câștiguri pentru cauze caritabile. Este căsătorită și are o fiică.<ref>{{Citat web|url=https://www.libertatea.ro/entertainment/cum-si-a-cunoscut-elena-lasconi-sotul-s-a-casatorit-cu-catalin-la-manastire-5097086|nume=Stamen|prenume=Diana|titlu=Cum și-a cunoscut Elena Lasconi soțul. S-a căsătorit cu Cătălin la mănăstire, în costume populare: „Îmi pare rău că nu am mai făcut un copil”|publisher=Libertatea|date=2024-11-25|accessdate=2024-11-25|limbă=ro}}</ref> Lasconi este pasionată de gătit și consideră jurnalismul o meserie binecuvântată, având un model în viață în bunica sa.<ref>{{Citat web|url=https://www.libertatea.ro/stiri/elena-lasconi-interviu-integral-55-intrebari-powered-by-libertatea-5079516|nume=Chioțea|prenume=Dorin|titlu=Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări - powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” {{!}} EXCLUSIV|publisher=Libertatea|date=2024-11-13|accessdate=2024-11-25|limbă=ro}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://issuemonitoring.eu/alegeri-prezidentiale-2024-profilul-elenei-lasconi-sanse-si-dezavantaje/|titlu=ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024. Profilul Elenei Lasconi - Șanse și Dezavantaje {{!}} Issue Monitoring|date=2024-09-18|accessdate=2024-11-25|limbă=ro-RO}}</ref> == Opinii == Lasconi sprijină parteneriatul civil între persoane de același sex,<ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2024/parerea-candidatilor-despre-legalizarea-parteneriatului-civil-in-contextul-deciziilor-cedo-privind-cuplurile-de-acelasi-sex-3011595|titlu=Părerea candidaților despre legalizarea parteneriatului civil, în contextul deciziilor CEDO privind cuplurile de același sex|publisher=www.digi24.ro|date=2024-11-19|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> iar în noiembrie 2024 a sprijinit chiar și adopția de copii de către persoanele de același sex.<ref>{{Citat web|url=https://www.gandul.ro/alegeri-prezidentiale-2024/elena-lasconi-despre-adoptia-copiilor-de-catre-cuplurile-lgbt-interesul-este-al-copilului-20360337|titlu=Elena Lasconi, despre adopția copiilor de către cuplurile LGBT: „Interesul este al copilului”|publisher=Gândul|date=2024-11-21|accessdate=2025-05-01|limbă=ro}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [https://elenalasconiprimar.ro/ Site oficial în calitate de primar al orașului Câmpulung]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://elenalasconiprimar.ro/ }} * [https://www.facebook.com/elenalasconi.romania/ Facebook - pagina oficială] {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lasconi, Elena}} [[Categorie:Nașteri în 1972]] [[Categorie:Nașteri pe 20 aprilie]] [[Categorie:Candidați la funcția de președinte al României - 2024]] [[Categorie:Candidați la funcția de președinte al României - 2025]] [[Categorie:Oameni din Hațeg]] [[Categorie:Politiciene române din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Primari din România]] 0f4szcz67ih9duj8zj2vj1ektpzqm53 3 3119249 17024442 16680684 2025-06-10T20:31:42Z Gikü 39098 blocat 17024442 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=MTB Certeze}} -- Comunitatea utilizatorilor 25 iulie 2024 21:20 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 27 septembrie 2024 08:02 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:MTB Certeze|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 18 octombrie 2024 22:46 (EEST) ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Utilizator:MTB Certeze]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 noiembrie 2024 18:39 (EET) ==■■■ Avertizare privitoare la crearea de pagini nepotrivite== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați. Dacă veți continua să creați pagini neadecvate pe Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Utilizator:MTB Certeze]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. Vă mulțumim!<!-- Template:au-pg-nouă3 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 noiembrie 2024 08:59 (EET) ==■■■■ Avertisment final== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''ultimul avertisment''' pe care îl veți primi pentru crearea de pagini neadecvate la Wikipedia. <br> La următoarea astfel de pagină creată, ca [[:MTB Certeze]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor Wikipedia. <!-- Template:au-pg-nouă4 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 27 noiembrie 2024 16:33 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 27 noiembrie 2024 16:34 (EET) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: nelimitat. Justificare: cont public.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:31 (EEST) k9d9rnp7pt3ahwlqci5owebh3lj0280 0 3120244 17025015 16891930 2025-06-11T09:07:46Z Frank Haug 309008 17025015 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | imagine = Épreuve Aviron Jeux Olympiques 2024 Stade Nautique Vaires Marne - Vaires-sur-Marne (FR77) - 2024-07-28 - 71 (cropped).jpg | descriere = Florin Lehaci și Florin Arteni la JO din 2024 | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalCompetition|Campionate Europene}} {{MedalSilver|Poznań 2020|8+1}} {{MedalSilver|Varese 2021|8+1}} {{MedalSilver|Bled 2023|8+1}} {{MedalSilver|Szeged 2024|Dublu rame}} {{MedalBronze|Oberschleißheim 2022|Patru rame}} {{MedalBronze|Szeged 2024|8+1}} }} '''Florin Lehaci''' ({{Date biografice}}) este un [[Canotaj|canotor]] român. Sportivul a devenit de trei ori vicecampion european la proba de opt plus unu, în 2020, 2021 și 2023.<ref name=cosr>[https://www.cosr.ro/sportiv/florin-sorin-lehaci Florin Sorin Lehaci] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240731121609/https://www.cosr.ro/sportiv/florin-sorin-lehaci |date=2024-07-31 }}, ''Comitetul Olimpic și Sportiv Român'', 2024</ref> În 2024 a câștigat medalia de argint la proba de dublu rame la Campionatul European de la [[Seghedin]], alături de [[Florin Arteni]].<ref>[https://adevarul.ro/sport/florin-arteni-si-florin-lehaci-argint-pentru-2357775.html Florin Arteni și Florin Lehaci, argint pentru România în proba de dublu rame masculin, la Europenele de Canotaj de la Szeged], ''Adevărul'', 28 aprilie 2024</ref> În plus a luat bronzul la patru rame (2022) și la opt plus unu (2024).<ref name=cosr/> Lehaci a participat de două ori la Jocurile Olimpice, la [[Jocurile Olimpice de vară din 2021|Tokio 2021]] și la [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Paris 2024]].<ref name=olympics>[https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/florin-sorin-lehaci_1552037 LEHACI Florin Sorin], olympics.com, 2024</ref> Florin Lehaci este căsătorit cu canotoarea [[Maria Lehaci]].<ref name=olympics/> Și sora sa [[Ionela Cozmiuc]] este canotoare.<ref name=olympics/> == Disctincții == * 2025 - Cetățean de onoare al Craiovei<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> ==Legături externe== * {{Commonscat-inline}} * {{COSR|florin-sorin-lehaci}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/florin-sorin-lehaci_1552037 Florin Lehacdi] la olympics.com * {{Olympedia}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Lehaci, Florin}} [[Categorie:Nașteri în 1999]] [[Categorie:Nașteri pe 26 martie]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Oameni din Câmpulung Moldovenesc]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] hm7qvjyg0i7n1vfej2ld0f9vq55zynu 0 3120358 17025010 16717083 2025-06-11T09:05:22Z Frank Haug 309008 17025010 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | nume = Andrei Cornea | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalComp|Jocurile Olimpice}} {{MedalGold|[[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Paris 2024]]|[[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle masculin|Dublu vâsle]]}} {{MedalComp|Campionate Europene}} {{MedalGold|Seghedin 2024|Dublu vâsle}} }} '''Andrei Cornea''' ({{Date biografice}}) este un [[Canotaj|canotor]] român, medaliat cu aur la Paris 2024. == Carieră == Sportivul s-a apucat de canotaj la Clubul Sportiv Nicu Gane din Fălticeni.<ref name=libertatea>[https://www.libertatea.ro/sport/cine-sunt-andrei-cornea-si-marian-enache-primii-campioni-olimpici-romani-din-istorie-in-probele-masculine-de-vasle-4974950 Cine sunt Andrei Cornea și Marian Enache, primii campioni olimpici români din istorie în probele masculine de vâsle], ''Libertatea'', 1 august 2024</ref> La seniori a reprezentat România pentru prima dată la Campionatul European din 2020 în proba de patru vâsle.<ref>[https://worldrowing.com/athlete/49244 Andrei Cornea], worldrowing.com, 2024</ref> La Campionatele Europene din 2024 a format pentru prima oară o echipă cu [[Marian Enache (canotor)|Marian Enache]] la dublu vâsle.<ref name=libertatea/> La [[Seghedin]] ei au câștigat titlul european.<ref>[https://www.gsp.ro/sporturi/jocurile-olimpice/marian-enache-andrei-cornea-istorie-olimpica-romania-barca-rapida-de-la-europene-750382.html Marian Enache și Andrei Cornea pot scrie istorie olimpică pentru România în barca zburătoare de la Europene], ''Gazeta Sporturilor'', 21 iulie 2024</ref> În același an au participat la [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] unde au cucerit medalia de aur în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu vâsle masculin|dublu vâsle]] în fața bărcii Țărilor de Jos.<ref>[https://stirileprotv.ro/stiri/jocurile-olimpice/andrei-cornea-si-marian-enache-au-castigat-medalia-de-aur-in-proba-de-dublu-vasle-de-la-jocurile-olimpice.html Andrei Cornea și Marian Enache au câștigat medalia de aur în proba de dublu vâsle de la Jocurile Olimpice], ''Pro TV'', 1 august 2024</ref> În 2024 el a fost distins cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I.<ref>[https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288239 DECRET nr. 1.205 din 10 septembrie 2024], publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 11 septembrie 2024</ref> Din 2025 este cetățean de onoare al Craiovei.<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> ==Legături externe== {{Commonscat-inline}} * [https://www.cosr.ro/sportive/cornea-andrei-sebastian Andrei Sebastian Cornea] la [[Comitetul Olimpic și Sportiv Român]] * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/andrei-sebastian-cornea_1551186 Andrei Sebastian Cornea] la olympics.com * {{en icon}} [https://worldrowing.com/athlete/andrei-sebastian-cornea?id=49244 Andrei Sebastian Cornea] la worldrowing.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cornea, Andrei}} [[Categorie:Nașteri în 1999]] [[Categorie:Nașteri pe 10 noiembrie]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Sportiv]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Sportivi din județul Suceava]] puf5tj0xa4psmiaw0dssa2b9rtkxail 0 3137382 17024525 16461501 2025-06-10T21:08:54Z Venske 38389 completare 17024525 wikitext text/x-wiki <!--{{dezvoltare}}-->{{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1904 în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1902 în artă]]''' — '''[[1903 în artă]]''' —— '' '''1904 în artă''' '' —— '''[[1905 în artă]]''' — '''[[1906 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1904]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == <!--[[File:Alma, Museo los Cantares, Manuel Machado, de Juan Gris.jpg|thumb|left|border|290px|''Alma, Museo los Cantares, Manuel Machado'' — Afiș realizat în [[1907 în artă|1907]] de [[Juan Gris]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1927 în artă|1927]]), pictor spaniol care, alături de [[Pablo Picasso]] și [[Georges Braque]], a fost unul din principalii reprezentanți ai [[cubism]]ului. Juan Gris a fost, de asemenea, un [[:Categorie:Precursori ai precizionismului|precursor]] al [[precizionism]]ului.]]--> <!--[[File:ReformationsdenkmalGenf1.jpg|thumb|left|border|290px|La centrul ''[[Zidul Reformei|Zidului Reformei]],'' monument închinat [[Reforma Protestantă|Reformei Protestante]], creat în [[1909 în artă|1909]], la [[Geneva]], [[Elveția]], se află statuile lui [[William Farel]], [[John Calvin]], [[Theodore Beza]] și [[John Knox]]. ]]--> [[File:Amélie Diéterle (1871-1941) au Parisiana (B).jpg|left|border|290px|thumb|[[Poster]] realizat de artistul vizual [[L. Damaré]] (18.. - [[1927 în artă|1927]]), în [[1904 în artă|1904]], prezentând actrița, [[dans]]atoarea și cântăreața de [[Operă (gen muzical)|operă]] [[Amélie Diéterle]] ([[1871 în artă|1871]] - [[1941 în artă|1941]]) la ''Cabaretul Parisiana,'' în rolul principal din [[Operetă|opereta]] comică ''Mam'zelle 5 Louis'' (muzica, [[Ludovic Ratz]], libretiști [[Claude Roland]] și [[Serge Basset]]).]] * [[Aprilie]] ** [[Octavian Smigelschi]] este desemnat să picteze interiorul și decorațiile [[Catedrala Mitropolitană din Sibiu|''Catedralei Mitropolitane'']] din [[Sibiu]], cu hramul [[Sfânta Treime]]). ''Catedrala Mitropolitană din Sibiu'' este o biserică ortodoxă construită între anii [[1902 în artă|1902]] - [[1906 în artă|1906]]. ** [[George Frederic Watts]] (care va deceda la [[1 iulie]]), deschide și inaugurează galeria de artă [[Watts Gallery]] din satul englez [[Compton, Guildford]], pentru a expune lucrări de ale sale. * [[Noiembrie]] – Grupul de artistice plastice [[The Potters (grup artistic)|''Olărițele'']] – ''The Potters'', grup artistic exclusiv constituit din femei, este format de artiste vizuale locale în [[Saint Louis, Missouri|Saint Louis]], statul american {{US-MO}}. '''Fără date precise,''' * Începutul [[Perioada roz (Picasso)|''Perioadei Roz'']] ({{es|Período rosa}}, [[1904 în artă|1904]] - [[1907 în artă|1907]]) a activității creatoare a lui [[Pablo Picasso]]. ''Perioadei Roz'' este considerată ca fiind a doua mare etapă din evoluția artistică a artistului vizual spaniol. * Pictorul, sculptorul, [[desen]]atorul și tipograful [[Georges Braque]], unul din marii artiști vizuali ai secolului [[Secolul al XX-lea|al 20-lea]], părâsește școala de arte [[Academie Humbert]]. * Pictorița și tipografa [[Americani|americană]] [[Mary Cassatt]], stabilită în [[Franța]], descrisă de scriitorul, jurnalistul și criticul de artă [[Gustave Geffroy]] (membru fondator al [[Academia Goncourt|Societății literare Goncourt]]), ca una din „''cele trei mari doamne''” ({{fr|les trois grandes dames}}) ale [[Impresionism]]ului, alături de [[Marie Bracquemond]] și [[Berthe Morisot]].<ref>{{ifr}}{{Citation | last = Geffroy | first = Gustave | title = Histoire de l'Impressionnisme | journal = La Vie Artistique | pages = 268 | year = 1894 }}.</ref> este decorată cu [[Légion d'honneur]] – ''Legiunea de onoare'' de către guvernul francez pentru „''serviciile sale aduse artei''.”<ref>{{ien}}{{cite web |last1=Marlowe |first1=Lara |title=France's forgotten impressionist: The art of Mary Cassatt |url=https://www.irishtimes.com/culture/art-and-design/visual-art/france-s-forgotten-impressionist-the-art-of-mary-cassatt-1.3512408 |website=The Irish Times |accessdate=21 February 2020 |language=en}}</ref> * Pictorul impresionist britanic [[Wilfrid de Glehn]] și portrtista americană [[Jane Emmet de Glehn|Jane Erin Emmet]] se căsătoresc. * Muzeul [[Bode Museum|Kaiser-Friedrich-Museum]], [[Berlin]], designat de [[Ernst von Ihne]] și remarcat pentru „''Colecția sa aparte de sculpturi''” {{de|Skulpturensammlung}}, este terminat. == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Expoziții == <!--* [[1 octombrie|1]] - [[27 octombrie]] – [[Salon d'Automne]], [[Paris]], ** [[Georges Braque]] expune ''Viaduc à l'Estaque,'' o lucrare [[Proto-Cubism|proto]]-[[Cubism|cubistă]], care va intra ulterior în colecția [[Minneapolis Institute of Arts]]. ** Simultan, se desfășoară o expoziție retrospectivă a 56 lucrări ale lui [[Paul Cézanne]], ca tribut al artistului, care decedase în [[1906 în artă|1906]].--> === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === <!--* Prima expoziție de artă [[Lituania|lituaniană]] are loc în [[Vilnius]].--> == Lucrări == <!--[[File:First class torpedo boat 1907 RMG PU6323.jpg|left|450px|thumb|border|[[Robert Taylor Pritchett ]] – ''First class torpedo boat'' - ''Vas torpilor de clasa întâi'' - [[1907 în artă|1907]] ]]--> === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === == Mișcări artistice == <!--* [[Cubism]] își are primele manifestări.--> == Nașteri == === Ianuarie - iunie === * [[13 ianuarie]] – * [[4 februarie]] – * [[28 februarie]] – <!-- (d. [[3 aprilie]] [[1988 în artă|1988]]) --> * [[10 martie]] – <!-- (d. [[17 aprilie]] [[1988]]) --> * [[23 martie]] – <!-- (d. [[7 decembrie]] [[1993 în artă|1993]]) * [[23 aprilie]] --> ** <!-- (d. [[21 iulie]] [[1977 în artă|1977]]) ** (d. [[28 august]] [[1975 în artă|1975]]) * [[1 mai]] – [[1981 în artă|1981]]) * [[10 mai]] – [[Material textil|textile]] (d. [[24 septembrie]] [[2007 în artă|2007]]) * [[22 mai]] – artist vizual de [[Bandă desenată|benzi desenate]] (d. [[1983 în artă|1983]]) * [[6 iunie]] – sculptor de [[Cinetism|artă cinetică]] (d. [[17 iulie]] [[2002 în artă|2002]]) * [[10 iunie]] – (d. [[18 septembrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[14 iunie]] – (d. [[14 august]] [[1978 în artă|1978]]) --> === Iulie - decembrie=== * [[1 iulie]] – <!-- (d. [[22 noiembrie]] [[1981 în artă|1981]]) * [[6 iulie]] – (d. [[13 iulie]] [[1954 în artă|1954]]) * [[15 iulie]] – [[Irlandezi|irlandez]] (d. [[2 octombrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[27 iulie]] – pictor [[Sârbi|sârb]] (d. [[13 februarie]] [[1974 în artă|1974]]) * [[5 august]] – (d. [[1975 în artă|1975]]) * [[7 august]] – [[Albert Kotin]], pictor [[Expresionism|expresionist]] - [[Abstracționism geometric|abstract]] american de origine rusă, (d. [[6 februarie]] [[1980 în artă|1980]]) --> * [[17 august]] – <!-- (d. [[18 iunie]] [[1959 în artă|1959]]) * [[30 august]] – [[Suprarealism|suprarealistă]] (d. [[18 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 septembrie]] * [[26 septembrie]] – (d. [[26 martie]] [[1983 în artă|1983]]) * [[5 octombrie]] – (d. [[8 aprilie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[8 octombrie]] – (d. [[4 martie]] [[1992 în artă|1992]]) * [[21 octombrie]] – (d. [[31 octombrie]] [[1985 în artă|1985]]) * [[1 noiembrie]] – (d. [[3 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 noiembrie]] – (d. [[30 mai]] [[1993 în artă|1993]]) * [[14 noiembrie]] – [[Caricatură|caricaturist]], sculptor și autor american (d. [[3 octombrie]] [[2003 în artă|2003]]) * [[22 noiembrie]] – [[Dora Maar]], franțuzoaică, poetă, pictoriță și [[Fotografie|fotografă]], artistă vizuală pre-[[Suprarealism|suprarealistă]], iubita lui [[Pablo Picasso]] (d. [[16 iulie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[28 noiembrie]] – activ în mișcarea artistică [[Harlem Renaissance]] (d. [[27 aprilie]] [[1977 în artă|1977]]). --> == Decese == <!-- [[File:FMIB 47277 Fuegians and Wigwams.jpeg|left|thumb|border|290px|[[Robert Taylor Pritchett]], ''Oameni din [[Insulele Fiji]]'' ([[1890 în artă|1890]])]]FMIB 47322 Blyrhynchus cristatus a, Tooth.jpeg --> <!-- [[File:Paula Moderson-Becker - Selbstbildnis am 6 Hochzeitstag (1906).jpg|thumb|border|right|290px|[[Paula Modersohn-Becker]], ''Autoportret la cea de-a șasea aniversare a căsătoriei mele'' ([[1906 în artă|1906]])]] --> * [[8 ianuarie]] – <!-- (n. [[5 ianuarie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[11 februarie]] – (n. [[30 octombrie]] [[1824 în artă|1824]]) * [[14 februarie]] – <!-- (n. [[1 martie]] [[1829 în artă|1829]]) * [[26 martie]] – (n. [[11 mai]] [[1845 în artă|1845]]) * [[14 aprilie]] – * [[5 mai]] – (n. [[1841 în artă|1841]]) * [[11 mai]] – (n. [[31 ianuarie]] [[1843 în artă|1843]]) * [[18 mai]] – (n. [[2 martie]] [[1825 în artă|1825]]) * [[14 iunie]] – (n. [[28 iulie]] [[1868 în artă|1868]]) * [[16 iunie]] – [[Robert Taylor Pritchett]], (n. [[24 februarie]] [[1828 în artă|1828]]) * [[16 iulie]] – (n. [[1 martie]] [[1848 în artă|1848]]) * [[4 octobrie]] – (n. [[3 iulie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[3o octombrie]] – (n. [[19 aprilie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[20 noiembrie]] – [[Paula Modersohn-Becker]], (b. [[8 februarie]] [[1876 în artă|1876]]) ([[1905 în artă|1905]] - [[1910 în artă|1910]])] pe website-ul [https://www.tate.org.uk/ ''Galeriile Tate'']--> == Galerie de imagini == <gallery> Henri Edmond Cross - Kap Layet-um 1904.jpg|[[Henri Edmond Cross]] ([[1856 în artă|1856]] – [[1910 în artă|1910]]) - ''Kap Layet'' Elin Danielson-Gambogi - La Merenda (1904).jpg|[[Elin Danielson-Gambogi]] ([[1861 în artă|1861]] – [[1919 în artă|1919]]) – ''La Merenda,'' pictură în ulei Paul Gustav Fischer - From the Artist's Studio 1904.jpg|[[Paul Gustav Fischer]] ([[1860 în artă|1860]] – [[1934 în artă|1934]]) – ''Din atelierul artistului'' John William Godward - Dolce Far Niente (1904).jpg|[[John William Godward]] ([[1861 în artă|1861]] – [[1922 în artă|1922]]) – ''Dolce far niente'' (Barcelona) La Pelona - 1904 - Isidre Nonell - Museu Nacional d'Art de Catalunya.jpg|[[Isidre Nonell]] ([[1872 în artă|1872]] – [[1911 în artă|1911]]) – ''La Pelona'' Autoportrait Watercolor 14. August 1904.jpg|[[Karl Camillo Schneider]] ([[1876 în artă|1876]] – [[1951 în artă|1951]]) – ''Autoportret,'' acuarelă, (realizat în [[14 august]]) Gudrun 1904 privat.jpg|[[Axel Törneman]] ([[1880 în artă|1880]] – [[1925 în artă|1925]]) – '' Portretul soției artistului, Gudrun'' Portret z zona.jpg|[[Stanisław Wyspiański]] ([[1869 în artă|1869]] – [[1907 în artă|1907]]) – ''Portretul artistului și al soției sale'' Anders Zorn - Dalecarlian woman from Mora 1904.jpg|[[Anders Zorn]] ([[1860 în artă|1860]] – [[1920 în artă|1920]]) – ''Portret al unei femei din Mora'' </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1904_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1904_paintings En.Wiki - Category:1904_paintings] * [https://www.artic.edu/collection?date-start=1904&date-end=1904 1904 în artă] de la [https://www.artic.edu/ ''Art Institute of Chicago''] * [https://www.pablopicasso.org/blue-period.jsp Pablo Picasso - Despre ''Perioada albastră''] pe [https://www.pablopicasso.org/ ''PabloPicaso.org''] * [https://www.pablopicasso.org/rose-period.jsp Pablo Picasso - Despre ''Perioada roz''] pe [https://www.pablopicasso.org/ ''PabloPicaso.org''] * [https://www.bing.com/search?q=1904+in+art&form=QBLH&sp=-1&ghc=1&lq=0&pq=1904+in+art&sc=9-11&qs=n&sk=&cvid=280F349891174382B2D8D6AD4477F7CD&ghsh=0&ghacc=0&ghpl= ''Imagini cu lucrări de artă din 1904''] <!-- http://www.arthistoryarchive.com/arthistory/cubism/ --> {{Modernism}} {{Fauvism}} {{Postimpresionism}} {{Expresionism}} <br> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1904 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1904]] [[Categorie:Anii 1900 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1904|art}}--> soen4wnys5s138eobson02vv5m62caa 17024566 17024525 2025-06-10T21:34:40Z Venske 38389 completare 17024566 wikitext text/x-wiki <!--{{dezvoltare}}-->{{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1904 în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1902 în artă]]''' — '''[[1903 în artă]]''' —— '' '''1904 în artă''' '' —— '''[[1905 în artă]]''' — '''[[1906 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1904]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == <!--[[File:Alma, Museo los Cantares, Manuel Machado, de Juan Gris.jpg|thumb|left|border|290px|''Alma, Museo los Cantares, Manuel Machado'' — Afiș realizat în [[1907 în artă|1907]] de [[Juan Gris]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1927 în artă|1927]]), pictor spaniol care, alături de [[Pablo Picasso]] și [[Georges Braque]], a fost unul din principalii reprezentanți ai [[cubism]]ului. Juan Gris a fost, de asemenea, un [[:Categorie:Precursori ai precizionismului|precursor]] al [[precizionism]]ului.]]--> <!--[[File:ReformationsdenkmalGenf1.jpg|thumb|left|border|290px|La centrul ''[[Zidul Reformei|Zidului Reformei]],'' monument închinat [[Reforma Protestantă|Reformei Protestante]], creat în [[1909 în artă|1909]], la [[Geneva]], [[Elveția]], se află statuile lui [[William Farel]], [[John Calvin]], [[Theodore Beza]] și [[John Knox]]. ]]--> [[File:Amélie Diéterle (1871-1941) au Parisiana (B).jpg|left|border|290px|thumb|[[Poster]] realizat de artistul vizual [[L. Damaré]] (18.. - [[1927 în artă|1927]]), în [[1904 în artă|1904]], prezentând actrița, [[dans]]atoarea și cântăreața de [[Operă (gen muzical)|operă]] [[Amélie Diéterle]] ([[1871 în artă|1871]] - [[1941 în artă|1941]]) la ''Cabaretul Parisiana,'' în rolul principal din [[Operetă|opereta]] comică ''Mam'zelle 5 Louis'' (muzica, [[Ludovic Ratz]], libretiști [[Claude Roland]] și [[Serge Basset]]).]] * [[Aprilie]] ** [[Octavian Smigelschi]] este desemnat să picteze interiorul și decorațiile [[Catedrala Mitropolitană din Sibiu|''Catedralei Mitropolitane'']] din [[Sibiu]], cu hramul [[Sfânta Treime]]). ''Catedrala Mitropolitană din Sibiu'' este o biserică ortodoxă construită între anii [[1902 în artă|1902]] - [[1906 în artă|1906]]. ** [[George Frederic Watts]] (care va deceda la [[1 iulie]]), deschide și inaugurează galeria de artă [[Watts Gallery]] din satul englez [[Compton, Guildford]], pentru a expune lucrări de ale sale. * [[Noiembrie]] – Grupul de artistice plastice [[The Potters (grup artistic)|''Olărițele'']] – ''The Potters'', grup artistic exclusiv constituit din femei, este format de artiste vizuale locale în [[Saint Louis, Missouri|Saint Louis]], statul american {{US-MO}}. '''Fără date precise,''' * Începutul [[Perioada roz (Picasso)|''Perioadei Roz'']] ({{es|Período rosa}}, [[1904 în artă|1904]] - [[1907 în artă|1907]]) a activității creatoare a lui [[Pablo Picasso]]. ''Perioadei Roz'' este considerată ca fiind a doua mare etapă din evoluția artistică a artistului vizual spaniol. * Pictorul, sculptorul, [[desen]]atorul și tipograful [[Georges Braque]], unul din marii artiști vizuali ai secolului [[Secolul al XX-lea|al 20-lea]], părâsește școala de arte [[Academie Humbert]]. * Pictorița și tipografa [[Americani|americană]] [[Mary Cassatt]], stabilită în [[Franța]], descrisă de scriitorul, jurnalistul și criticul de artă [[Gustave Geffroy]] (membru fondator al [[Academia Goncourt|Societății literare Goncourt]]), ca una din „''cele trei mari doamne''” ({{fr|les trois grandes dames}}) ale [[Impresionism]]ului, alături de [[Marie Bracquemond]] și [[Berthe Morisot]].<ref>{{ifr}}{{Citation | last = Geffroy | first = Gustave | title = Histoire de l'Impressionnisme | journal = La Vie Artistique | pages = 268 | year = 1894 }}.</ref> este decorată cu [[Légion d'honneur]] – ''Legiunea de onoare'' de către guvernul francez pentru „''serviciile sale aduse artei''.”<ref>{{ien}}{{cite web |last1=Marlowe |first1=Lara |title=France's forgotten impressionist: The art of Mary Cassatt |url=https://www.irishtimes.com/culture/art-and-design/visual-art/france-s-forgotten-impressionist-the-art-of-mary-cassatt-1.3512408 |website=The Irish Times |accessdate=21 February 2020 |language=en}}</ref> * Pictorul impresionist britanic [[Wilfrid de Glehn]] și portrtista americană [[Jane Emmet de Glehn|Jane Erin Emmet]] se căsătoresc. * Muzeul [[Bode Museum|Kaiser-Friedrich-Museum]], [[Berlin]], designat de [[Ernst von Ihne]] și remarcat pentru „''Colecția sa aparte de sculpturi''” {{de|Skulpturensammlung}}, este terminat. == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Expoziții == <!--* [[1 octombrie|1]] - [[27 octombrie]] – [[Salon d'Automne]], [[Paris]], ** [[Georges Braque]] expune ''Viaduc à l'Estaque,'' o lucrare [[Proto-Cubism|proto]]-[[Cubism|cubistă]], care va intra ulterior în colecția [[Minneapolis Institute of Arts]]. ** Simultan, se desfășoară o expoziție retrospectivă a 56 lucrări ale lui [[Paul Cézanne]], ca tribut al artistului, care decedase în [[1906 în artă|1906]].--> === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === <!--* Prima expoziție de artă [[Lituania|lituaniană]] are loc în [[Vilnius]].--> == Lucrări == <!--[[File:First class torpedo boat 1907 RMG PU6323.jpg|left|450px|thumb|border|[[Robert Taylor Pritchett ]] – ''First class torpedo boat'' - ''Vas torpilor de clasa întâi'' - [[1907 în artă|1907]] ]]--> === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === == Mișcări artistice == <!--* [[Cubism]] își are primele manifestări.--> == Nașteri == === Ianuarie - iunie === * [[13 ianuarie]] – * [[4 februarie]] – * [[28 februarie]] – <!-- (d. [[3 aprilie]] [[1988 în artă|1988]]) --> * [[10 martie]] – <!-- (d. [[17 aprilie]] [[1988]]) --> * [[23 martie]] – <!-- (d. [[7 decembrie]] [[1993 în artă|1993]]) * [[23 aprilie]] --> ** <!-- (d. [[21 iulie]] [[1977 în artă|1977]]) ** (d. [[28 august]] [[1975 în artă|1975]]) * [[1 mai]] – [[1981 în artă|1981]]) * [[10 mai]] – [[Material textil|textile]] (d. [[24 septembrie]] [[2007 în artă|2007]]) * [[22 mai]] – artist vizual de [[Bandă desenată|benzi desenate]] (d. [[1983 în artă|1983]]) * [[6 iunie]] – sculptor de [[Cinetism|artă cinetică]] (d. [[17 iulie]] [[2002 în artă|2002]]) * [[10 iunie]] – (d. [[18 septembrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[14 iunie]] – (d. [[14 august]] [[1978 în artă|1978]]) --> === Iulie - decembrie=== * [[1 iulie]] – <!-- (d. [[22 noiembrie]] [[1981 în artă|1981]]) * [[6 iulie]] – (d. [[13 iulie]] [[1954 în artă|1954]]) * [[15 iulie]] – [[Irlandezi|irlandez]] (d. [[2 octombrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[27 iulie]] – pictor [[Sârbi|sârb]] (d. [[13 februarie]] [[1974 în artă|1974]]) * [[5 august]] – (d. [[1975 în artă|1975]]) * [[7 august]] – [[Albert Kotin]], pictor [[Expresionism|expresionist]] - [[Abstracționism geometric|abstract]] american de origine rusă, (d. [[6 februarie]] [[1980 în artă|1980]]) --> * [[17 august]] – <!-- (d. [[18 iunie]] [[1959 în artă|1959]]) * [[30 august]] – [[Suprarealism|suprarealistă]] (d. [[18 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 septembrie]] * [[26 septembrie]] – (d. [[26 martie]] [[1983 în artă|1983]]) * [[5 octombrie]] – (d. [[8 aprilie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[8 octombrie]] – (d. [[4 martie]] [[1992 în artă|1992]]) * [[21 octombrie]] – (d. [[31 octombrie]] [[1985 în artă|1985]]) * [[1 noiembrie]] – (d. [[3 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 noiembrie]] – (d. [[30 mai]] [[1993 în artă|1993]]) * [[14 noiembrie]] – [[Caricatură|caricaturist]], sculptor și autor american (d. [[3 octombrie]] [[2003 în artă|2003]]) * [[22 noiembrie]] – [[Dora Maar]], franțuzoaică, poetă, pictoriță și [[Fotografie|fotografă]], artistă vizuală pre-[[Suprarealism|suprarealistă]], iubita lui [[Pablo Picasso]] (d. [[16 iulie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[28 noiembrie]] – activ în mișcarea artistică [[Harlem Renaissance]] (d. [[27 aprilie]] [[1977 în artă|1977]]). --> == Decese == <!-- [[File:FMIB 47277 Fuegians and Wigwams.jpeg|left|thumb|border|290px|[[Robert Taylor Pritchett]], ''Oameni din [[Insulele Fiji]]'' ([[1890 în artă|1890]])]]FMIB 47322 Blyrhynchus cristatus a, Tooth.jpeg --> <!-- [[File:Paula Moderson-Becker - Selbstbildnis am 6 Hochzeitstag (1906).jpg|thumb|border|right|290px|[[Paula Modersohn-Becker]], ''Autoportret la cea de-a șasea aniversare a căsătoriei mele'' ([[1906 în artă|1906]])]] --> * [[8 ianuarie]] – <!-- (n. [[5 ianuarie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[11 februarie]] – (n. [[30 octombrie]] [[1824 în artă|1824]]) * [[14 februarie]] – <!-- (n. [[1 martie]] [[1829 în artă|1829]]) * [[26 martie]] – (n. [[11 mai]] [[1845 în artă|1845]]) * [[14 aprilie]] – * [[5 mai]] – (n. [[1841 în artă|1841]]) * [[11 mai]] – (n. [[31 ianuarie]] [[1843 în artă|1843]]) * [[18 mai]] – (n. [[2 martie]] [[1825 în artă|1825]]) * [[14 iunie]] – (n. [[28 iulie]] [[1868 în artă|1868]]) * [[16 iunie]] – [[Robert Taylor Pritchett]], (n. [[24 februarie]] [[1828 în artă|1828]]) * [[16 iulie]] – (n. [[1 martie]] [[1848 în artă|1848]]) * [[4 octobrie]] – (n. [[3 iulie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[3o octombrie]] – (n. [[19 aprilie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[20 noiembrie]] – [[Paula Modersohn-Becker]], (b. [[8 februarie]] [[1876 în artă|1876]]) ([[1905 în artă|1905]] - [[1910 în artă|1910]])] pe website-ul [https://www.tate.org.uk/ ''Galeriile Tate'']--> == Galerie de imagini == <gallery><!--<gallery mode="packed" heights="160">--> Henri Edmond Cross - Kap Layet-um 1904.jpg|[[Henri Edmond Cross]] ([[1856 în artă|1856]] – [[1910 în artă|1910]]) - ''Kap Layet'' Elin Danielson-Gambogi - La Merenda (1904).jpg|[[Elin Danielson-Gambogi]] ([[1861 în artă|1861]] – [[1919 în artă|1919]]) – ''La Merenda,'' pictură în ulei Paul Gustav Fischer - From the Artist's Studio 1904.jpg|[[Paul Gustav Fischer]] ([[1860 în artă|1860]] – [[1934 în artă|1934]]) – ''Din atelierul artistului'' John William Godward - Dolce Far Niente (1904).jpg|[[John William Godward]] ([[1861 în artă|1861]] – [[1922 în artă|1922]]) – ''Dolce far niente'' (Barcelona) La Pelona - 1904 - Isidre Nonell - Museu Nacional d'Art de Catalunya.jpg|[[Isidre Nonell]] ([[1872 în artă|1872]] – [[1911 în artă|1911]]) – ''La Pelona'' Autoportrait Watercolor 14. August 1904.jpg|[[Karl Camillo Schneider]] ([[1876 în artă|1876]] – [[1951 în artă|1951]]) – ''Autoportret,'' acuarelă, (realizat în [[14 august]]) Gudrun 1904 privat.jpg|[[Axel Törneman]] ([[1880 în artă|1880]] – [[1925 în artă|1925]]) – '' Portretul soției artistului, Gudrun'' Portret z zona.jpg|[[Stanisław Wyspiański]] ([[1869 în artă|1869]] – [[1907 în artă|1907]]) – ''Portretul artistului și al soției sale'' Anders Zorn - Dalecarlian woman from Mora 1904.jpg|[[Anders Zorn]] ([[1860 în artă|1860]] – [[1920 în artă|1920]]) – ''Portret al unei femei din Mora'' </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1904_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1904_paintings En.Wiki - Category:1904_paintings] * [https://www.artic.edu/collection?date-start=1904&date-end=1904 1904 în artă] de la [https://www.artic.edu/ ''Art Institute of Chicago''] * [https://www.pablopicasso.org/blue-period.jsp Pablo Picasso - Despre ''Perioada albastră''] pe [https://www.pablopicasso.org/ ''PabloPicaso.org''] * [https://www.pablopicasso.org/rose-period.jsp Pablo Picasso - Despre ''Perioada roz''] pe [https://www.pablopicasso.org/ ''PabloPicaso.org''] * [https://www.bing.com/search?q=1904+in+art&form=QBLH&sp=-1&ghc=1&lq=0&pq=1904+in+art&sc=9-11&qs=n&sk=&cvid=280F349891174382B2D8D6AD4477F7CD&ghsh=0&ghacc=0&ghpl= ''Imagini cu lucrări de artă din 1904''] <!-- http://www.arthistoryarchive.com/arthistory/cubism/ --> {{Modernism}} {{Fauvism}} {{Postimpresionism}} {{Expresionism}} <br> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1904 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1904]] [[Categorie:Anii 1900 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1904|art}}--> 1f41osu1lphgt7c6ne5kjs6p2hbbnjl 3 3138447 17024446 16439607 2025-06-10T20:33:03Z Gikü 39098 cont public2 17024446 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Tag Developer S.R.L}} -- Comunitatea utilizatorilor 13 august 2024 18:08 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 13 august 2024 18:11 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:33 (EEST) hchztyz41b1mc7spthoel2engm3yrca 14 3138762 17025017 16442249 2025-06-11T09:08:18Z GEO 9723 Categoria cuprinde paginile care utilizează extensia [[mw:Extension:EasyTimeline|EasyTimeline]] 17025017 wikitext text/x-wiki {{Categorie Wikipedia|hidden=yes|tracking=yes}} * ''Categoria cuprinde paginile care utilizează extensia [[mw:Extension:EasyTimeline|EasyTimeline]] și este generată automat de Mediawiki. A se vedea și: [[mw:Extension:EasyTimeline/syntax|Sintaxa extensiei EasyTimeline]].'' :{{Commons category-inline|Pages using Timeline}} {{LargeCategoryTOC}} [[Categorie:Întreținere Wikipedia]] a16hgvrprxa727bp813a28zh7b1xghh 3 3139130 17024443 16448680 2025-06-10T20:32:57Z Gikü 39098 cont public2 17024443 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Alemn mobila}} -- Comunitatea utilizatorilor 17 august 2024 16:16 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:Alemn|&nbsp;asociate cu Alemn|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 19 august 2024 19:42 (EEST) ==■ Spam== [[Image:Information.svg|25px]] Vă rugăm să nu adăugați în paginile Wikipedia legături către situri comerciale sau către siturile dumneavoastră personale, sau mesaje publicitare{{#if:IKEA|, așa cum ați procedat la pagina [[:IKEA]]|}}. '''[[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|Wikipedia nu este]] un mijloc de [[Wikipedia:Spam|publicitate]]''' sau o simplă colecție de adrese de internet. Dorim să avem articole cu mai mult ''conținut enciclopedic'', nu cu mai multe legături de internet. De asemenea, numeroase pagini de internet nu îndeplinesc [[Wikipedia:Legături externe|condițiile]] pentru a fi incluse în articole. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 19 august 2024 19:43 (EEST) :Ok, mersi de lamurire, dar din pacate vad ca sunt foarte multe linkuri asemanatoare cu ce am pus eu pe wikipedia, de asta nu am crezut ca este o problema. De exemplu chiar in aceasta pagina linkul de la referinta 7. (^ a b c Catalogul IKEA 2013 dă o nouă viață casei tale[nefuncțională], 14 Aug 2012, casamea.ro, accesat la 11 aprilie 2013). :De asemenea jumate din linkuri nu mai functioneaza si nu au pus link de arhiva in loc. :O zi buna! [[Utilizator:Alemn mobila|Alemn mobila]] ([[Discuție utilizator:Alemn mobila|discuție]]) 19 august 2024 21:19 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:32 (EEST) bykyyctjwjdy2jg571ew45p5mqmv64z 0 3139768 17025014 16891936 2025-06-11T09:06:44Z Frank Haug 309008 17025014 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | imagine = Épreuve Aviron Jeux Olympiques 2024 Stade Nautique Vaires Marne - Vaires-sur-Marne (FR77) - 2024-07-28 - 71 (cropped).jpg | descriere = Florin Lehaci și Florin Arteni la JO din 2024 | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalCompetition|Campionate Europene}} {{MedalSilver|Poznań 2020|8+1}} {{MedalSilver|Varese 2021|8+1}} {{MedalSilver|Bled 2023|8+1}} {{MedalSilver|Szeged 2024|Dublu rame}} {{MedalBronze|Szeged 2024|8+1}} }} '''Florin Arteni''' ({{date biografice}}) este un [[canotaj|canotor]] român. == Carieră == Sportivul s-a apucat de canotaj la vârsta de 12 ani.<ref name=cosr>[https://www.cosr.ro/sportiv/florin-nicolae-arteni-fintinariu Florin Nicolae Arteni Fîntînariu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240819211204/https://www.cosr.ro/sportiv/florin-nicolae-arteni-fintinariu |date=2024-08-19 }}, ''Comitetul Olimpic si Sportiv Român'', 2024</ref> La Campionatele Mondiale de Juniori din 2018, Arteni și [[Laurențiu Danciu]] au câștigat medalia de aur în proba de două rame fără cârmaci. Două luni mai târziu, la Jocurile Olimpice de Tineret de la [[Buenos Aires]], au obținut medalia de argint.<ref name=cosr/> La Campionatele Mondiale de Juniori din 2019 de la [[Tokio]], Arteni a câștigat titlul împreună cu Alexandru Gherasim.<ref>[https://worldrowing.com/2019/08/11/junior-men-pair-jm2-final-138652/ Junior Men’s Pair (JM2-) – Finals], ''World Rowing'', 11 august 2019</ref> El a devenit de trei ori vicecampion european în proba de opt plus unu, în 2020, 2021 și 2023.<ref name=worldrowing>[https://worldrowing.com/athlete/florin-arteni?id=51135 Florin Arteni], ''World Rowing'', 2024</ref> La [[Jocurile Olimpice de vară din 2020|Jocurile Olimpice]] de la Tokio românii au ocupat locul șapte.<ref name=worldrowing/> În 2024 a câștigat medalia de argint în proba de dublu rame la Campionatul European de la [[Seghedin]], alături de [[Florin Lehaci]].<ref>[https://adevarul.ro/sport/florin-arteni-si-florin-lehaci-argint-pentru-2357775.html Florin Arteni și Florin Lehaci, argint pentru România în proba de dublu rame masculin, la Europenele de Canotaj de la Szeged], ''Adevărul'', 28 aprilie 2024</ref> În plus a luat bronzul cu barca României de opt plus unu.<ref name=worldrowing/> În același an a participat la [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]]. În proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Dublu rame masculin|dublu rame]] Florin Arteni și Florin Lehaci au ocupat locul patru și în proba de [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Opt rame cu cârmaci masculin|opt plus unu]] s-au clasat pe locul cinci.<ref>[https://www.sport.ro/jo-2024/florin-arteni-si-florin-lehaci-au-ratat-milimetric-medalia-in-finala-de-dublu-rame-masculin-de-la-jo-2024.html Florin Arteni și Florin Lehaci au ratat milimetric medalia în finala de dublu rame masculin de la JO 2024], sport.ro, 2 august 2024</ref><ref>[https://www.euronews.ro/articole/jo-2024-rezultatele-sportivilor-romaniei-cate-medalii-au-castigat-la-paris O 2024. Rezultatele sportivilor României. Câte medalii au câștigat la Paris], ''Euronews'', 11 august 2024</ref> == Disctincții == * 2025 - Cetățean de onoare al Craiovei<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> ==Note== <references /> ==Legături externe== * {{Commonscat-inline}} * {{COSR|florin-nicolae-arteni-fintinariu}} * {{en icon}} [https://worldrowing.com/athlete/florin-arteni?id=51135 Florin Arteni] la World Rowing * {{Olympedia}} * {{en icon}} [https://olympics.com/en/paris-2024/athlete/florin-arteni_1551175 Florin Arteni] la olympics.com {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Arteni, Florin}} [[Categorie:Nașteri în 2001]] [[Categorie:Nașteri pe 6 martie]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2020]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] [[Categorie:Suceveni]] [[Categorie:Sportivi din județul Suceava]] 77s1l11nixf7weihx2wvvzepnfoeb8m 3 3140149 17024448 16450560 2025-06-10T20:34:45Z Gikü 39098 cont public2 17024448 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=MISA MIȘCARE PENTRU INTEGRARE SPIRITUALĂ ÎN ABSOLUT}} -- Comunitatea utilizatorilor 21 august 2024 09:17 (EEST) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Gregorian Bivolaru|, ca aceea de la pagina [[:Gregorian Bivolaru]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 august 2024 09:19 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 august 2024 10:09 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:34 (EEST) 87u78bg869j258iq8remq105z01ypit 3 3140153 17024449 16450567 2025-06-10T20:34:49Z Gikü 39098 cont public2 17024449 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=MIȘCARE PENTRU INTEGRARE SPIRITUALĂ ÎN ABSOLUT MISA}} -- Comunitatea utilizatorilor 21 august 2024 09:50 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 august 2024 10:14 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:34 (EEST) rjp37avwb7x30fywe9d9ma1qz0ijkmc 3 3140218 17024450 16451077 2025-06-10T20:34:57Z Gikü 39098 cont public2 17024450 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Carfind}} -- Comunitatea utilizatorilor 21 august 2024 15:40 (EEST) ==■ Reclamă== [[Image:Information.svg|25px|alt=|link=]] Bine ați venit la Wikipedia. Vă rugăm să nu adăugați materiale promoționale în articole{{#if:Utilizator:Carfind|, așa cum ați procedat la pagina [[:Utilizator:Carfind]]|}}. '''Wikipedia nu este un mijloc de [[WP:NU#PROMO|publicitate]]'''. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. De asemenea, dacă aveți interes comercial în modificările dumneavoastră, aveți [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|câteva obligații suplimentare]]. Vă mulțumim! ''[[WP:CSD#G11|G11]]: Reclamă sau autopromovare.'' --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 august 2024 16:15 (EEST) :Buna Ziua, :Doresc sa creez o pagina despre acesta companie , Carfind.ro :Asa cum emag a facut sau alte companii din Romania, cum pot face acest lucru? [[Utilizator:Carfind|Carfind]] ([[Discuție utilizator:Carfind|discuție]]) 21 august 2024 16:18 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 august 2024 16:16 (EEST) == Gestionarea conflictelor de interese == [[File:Information.svg|25px|alt=Information icon]] Bună ziua, Carfind. Contribuțiile dumneavoastră la Wikipedia sunt binevenite, dar dacă sunteți asociat(ă) cu oamenii sau cu organizațiile [[Special:Contributions/Carfind|despre care ați scris]] la Wikipedia, s-ar putea să aveți un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interese]]. Toți redactorii de la toate edițiile Wikipediei sunt obligați să respecte [[WP:PDVN|politica de neutralitate]] a proiectului. Subiectul unui articol și persoanele foarte apropiate acestuia au adesea o viziune distorsionată asupra lui, care poate să-i determine să efectueze modificări care de regulă laudă excesiv subiectul, sau uneori îl critică excesiv. Persoanelor strâns asociate subiectului unui articol nu le este interzis să editeze pe acel subiect, dar trebuie să aibă o grijă deosebită să se asigure că editările lor sunt verificabile în [[WP:SdÎ|surse de încredere]] și să scrie cât mai neutru posibil. Dacă sunteți prea apropiat(ă) de un subiect, puteți reduce riscul de probleme în câteva moduri: *'''Evitați sau aveți mare grijă atunci când editați sau creați''' articole despre dumneavoastră, despre organizația dumneavoastră sau despre concurenții ei, precum și despre proiecte și produse pe care le implică. *'''Evitați să puneți legături''' interne către articolul de Wikipedia sau externe către website-ul dumneavoastră sau al organizației dumneavoastră în alte articole (vedeți [[Wikipedia:Spam]]). *'''Aveți mare grijă''' să nu încălcați politicile de conținut ale Wikipediei. Vă rugăm să vă familiarizați cu politicile și îndrumările relevante de conținut, în special cu cele referitoare la [[WP:PDVN|neutralitate]], [[WP:VER|verificabilitatea informațiilor]], și [[WP:ABIO|autobiografii]]. Aveți grijă și de faptul că [[meta:Terms of use/ro|termenii de utilizare]] '''impun dezvăluirea''' angajatorului, clientului, și afilierii în raport cu orice contribuție în schimbul căreia sunteți sau vă așteptați să fiți remunerat(ă). Mulțumim.{{#if:|&nbsp;--'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 august 2024 16:16 (EEST)}}<!-- THE FOLLOWING CATEGORY SHOULD BE REMOVED WHEN THE USER IS BLOCKED, OR IT IS DECIDED THAT THIS USER DOES NOT HAVE A COI, OR THIS TEMPLATE HAS BEEN IN PLACE FOR A WHILE WITH NO ACTION. -->[[Categorie:Pagini de discuție ale utilizatorilor avertizați pentru conflict de interese|{{PAGENAME}}]]<!-- Template:uw-coi --> --'''[[Utilizator:NGC 54|<span style="color: #137c1a;">NGC 54</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:NGC 54|<span style="color: #021c0f;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/NGC 54|<span style="color: #021c0f;">contribuții</span>]]) 21 august 2024 16:16 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:34 (EEST) iza0yttuqdvrnhpdf1rskiaoeywigai 3 3140565 17024451 16455480 2025-06-10T20:34:59Z Gikü 39098 cont public2 17024451 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=S.E.M. ISTORIE}} -- Comunitatea utilizatorilor 23 august 2024 09:26 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 23 august 2024 11:52 (EEST) ==■ Contribuții plătite == [[File:Information.svg|left|25px|alt=Information icon]] Bună ziua, S.E.M. ISTORIE. Natura modificărilor dumneavoastră lasă impresia că aveți un interes financiar nedezvăluit în promovarea unui anume subiect, dar nu v-ați conformat [[WP:CdI#Financiar|obligativității dezvăluirii contribuțiilor plătite]]. Contribuțiile plătite sunt un tip de editare în [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interese]] care implică plata unei compensații din partea unei persoane, a unui grup, a unei companii ori a unei altfel de organizații pentru a utiliza Wikipedia în vederea promovării intereselor acestora. Contribuțiile plătite nedezvăluite contravin politicilor noastre de [[WP:PDVN|neutralitate]], provin din și cultivă o [[WP:NU|înțelegere greșită a rolului Wikipediei]], și este un tip de conflict de interese flagrant; [[Wikimedia Foundation|Fundația Wikimedia]] îl consideră o practică „black hat” asemenea [[:en:Spamdexing|manipulărilor malițioase de tip SEO]]. Noi descurajăm toți redactorii să modifice direct articolele despre persoane sau entități care îi plătesc, și îi încurajăm să propună modificări în [[WP:PD|pagina de discuție]] a articolului în chestiune, iar dacă nu există, să se abțină de la a-l crea. Indiferent dacă acceptați aceste recomandări, dacă primiți sau vă așteptați să primiți compensații pentru modificările dumneavoastră, în sens larg, aveți '''<u>obligația</u> prin [[wmf:TOU|termenii de utilizare]] să vă dezvăluiți angajatorul, clientul sau afilierea.''' Această dezvăluire o puteți posta în propria pagină de utilizator de la [[Utilizator:S.E.M. ISTORIE]]. Dacă mă înșel – și nu primiți plată, direct sau indirect, pentru editările dumneavoastră – vă rog să afirmați acest lucru ca răspuns la acest mesaj. Altfel, vă rog să faceți această dezvăluire obligatorie. În orice caz, '''nu mai faceți modificări''' înainte de a răspunde la acest mesaj. <!-- Template:Au-plătit1 --> [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 23 august 2024 11:52 (EEST) :Eu nu sunt platit de nimeni. Discut cu alte persoane doar pentru a-mi extinde cunoașterea. Vă mulțumesc. [[Utilizator:S.E.M. ISTORIE|S.E.M. ISTORIE]] ([[Discuție utilizator:S.E.M. ISTORIE|discuție]]) 24 august 2024 19:37 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:34 (EEST) qlk81dbto0t8xj3uico6fh2as54sfgs 0 3140865 17025033 16747821 2025-06-11T09:18:47Z ~2025-64520 703721 Intrare noua cu sursa citata 17025033 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Carte générale des postes du royaume de Hongrie, y compris la Transylvanie....jpg|miniatura|Carte générale des postes du royaume de Hongrie, y compris la Transylvanie, l'Esclavonie, la Croatie... / réduite d'après la grande carte de Lipszky ; par E. de Zuccheri (1843), detaliu Scaunul Rupea]]Familii nobiliare din Scaunul Rupea, în ordine alfabetică: * Familia [[Demeter de Kobor]], din [[Cobor, Brașov|Cobor]] (ger. Kiwern), sec. XVI-XVII * Familia Maylath din Rupea (ger. Reps), sec. XVII, ramură a familiei boierești [[Ștefan Mailat|Mailat]] din Țara Făgărașului * Familia Pildner von Steinburg, din Rupea, sec. XVIII<ref>{{Citat web|url=https://www.arcanum.com/en/online-kiadvanyok/Siebmacher-siebmacher-wappenbuch-1/der-adel-von-siebenburgen-erdely-AC44/edelleute-niederer-adel-BA76/pildner-v-steinburg-D180/|titlu=Pildner v. Steinburg}}</ref> * Familia [[Casa de Soterius von Sachsenheim|Soterius von Sachsenheim]], din [[Dacia, Brașov|Dacia]] (ger. Stein) * Familia Ursu din Cața (ger. Katzen), sec. XVIII-XX, ramură a familiei boierești Ursu din Țara Făgărașului == Vezi și == * [[Scaunul Rupea]] * [[Rupea]] * [[:Categorie:Familii nobiliare din Transilvania|Familii nobiliare din Transilvania]] * [[Boierii din Țara Făgărașului]] [[Categorie:Familii nobiliare]] oubbxeoe80stumkgx7kszu1ygxq176c 0 3142428 17024523 16482412 2025-06-10T21:06:47Z Venske 38389 completare 17024523 wikitext text/x-wiki <!--{{dezvoltare}}-->{{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1903 în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1901 în artă]]''' — '''[[1902 în artă]]''' —— '' '''1903 în artă''' '' —— '''[[1904 în artă]]''' — '''[[1905 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1903]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Fleeing autumn (1903), by Plinio Nomellini.jpg|thumb|left|border|290px|[[Plinio Nomellini]] ([[1866 în artă|1866]] – [[1943 în artă|1943]]), pictor [[Italieni|italian]], considerat ca aparținând curentului artistic al [[divizionism]]ului — ''Fuga Toamnei - Toamna care fuge'' ([[1903 în artă|1903]]).]] [[File:WW logo.svg|thumb|left|border|290px|Logo-ul lucrativei asocieri de artiști [[Viena|vienezi]], cunoscută ca [[Wiener Werkstätte]], care a fost fondată în [[1903 în artă|1903]]. ]] <!--[[File:Amélie Diéterle (1871-1941) au Parisiana (B).jpg|left|border|290px|thumb|[[Poster]] realizat de artistul vizual [[L. Damaré]] (18.. - [[1927 în artă|1927]]), în [[1904 în artă|1904]], prezentând actrița, [[dans]]atoarea și cântăreața de [[Operă (gen muzical)|operă]] [[Amélie Diéterle]] ([[1871 în artă|1871]] - [[1941 în artă|1941]]) la ''Cabaretul Parisiana,'' în rolul principal din [[Operetă|opereta]] comică ''Mam'zelle 5 Louis'' (muzica, [[Ludovic Ratz]], libretiști [[Claude Roland]] și [[Serge Basset]]).]]--> * [[3 iunie]] — Artista plastică [[Englezi|engleză]], de multiple orientări artistice, [[Laura Johnson]] ([[1877 în artă|1877]] – [[1970 în artă|1970]]) se căsătorește cu conaționalul ei, portretistul și peisagistul [[Harold Knight (artist)|Harold Knight]] ([[1874 în artă|1874]] – [[1961 în artă|1961]]). * [[31 octombrie]] – Cu sprijinul lui [[Pierre-Auguste Renoir]], [[Jacques Villon]], [[Auguste Rodin]] și alții, prima ediție a [[Salon d'Automne]], se deschide la Paris ca o reacție la „''conservatorismul rigid''” al [[Salonul de la Paris|Salonului de la Paris]]. '''Fără date precise,''' * [[Bernard Berenson]] ([[1865 în artă|1865]] – [[1959 în artă|1959]]), istoric și critic de artă [[Americani|american]], publică celebra lucrare, de mare succes național și internațional, ''The Drawings of the Florentine Painters'' - ''Desenele pictorilor florentini''. * [[Isadora Duncan]] dezvoltă dansul liber, o tehnică de dans influențată de grecii antici și de filozofia lui Friedrich [[Nietzsche]]. * Artistul vizual și ilustratorul american Frederic Dorr Steele ([[873 în artă|1873]] – [[1944 în artă|1944]]) produce primele sale ilustrații, în Statele Unite, pentru celebrele povești ale lui [[Sherlock Holmes]], de [[Arthur Conan Doyle]], pentru Collier's Weekly. * Multi-talentata [[Germani|germană]] [[Anna Muthesius]] ([[1870 în artă|1870]] – [[1961 în artă|1961]]), scriitoare, cântăreață de muzică cultă și creatoare de modă, publică ''Das Eigenkleid der Frau'' – ''Rochia [proprie / personală a] femeii''.<ref>{{ide}} Anna Muthesius ([[1903 în literatură|1903]]). Das Eigenkleid der Frau. Kramer & Baum.</ref> * Ultimul an al [[Perioada albastră (Picasso)|''Perioadei Albastre'']] ({{es|Período azul}}, [[1901 în artă|1901]] - [[1903 în artă|1903]]) a activității creatoare a lui [[Pablo Picasso]]. ''Perioada Albastră,'' care va fi urmată de [[Perioada roz (Picasso)|''Perioada Roz'']] ({{es|Período rosa}}, [[1904 în artă|1904]] - [[1907 în artă|1907]]) este considerată ca fiind prima mare etapă din evoluția artistică a artistului vizual spaniol. * Se creează, la [[Viena]], asociația artistică ''Wiener Werkstätte'' (''Atelierul vienez''), creată de trio-ul format din designerul, graficianul și pictorul [[Koloman Moser]], arhitectul [[Josef Hoffmann]] și colecționarul de [[artă]] și patronul entității asociației, [[Fritz Waerndorfer]]. Până în [[1914 în artă|1914]], anul declanșării [[WWI|Primului Război Mondial]], asocierea a fost foarte activă și lucrativă, adunând împreună numeroși artiști plasticii de varii orientări, [[Arhitectură|arhitecți]], [[Ceramică|ceramiști]], designeri, realizatori de [[mobilier]], [[Grafică|graficieni]], [[aur]]ari și [[argint]]ari, precum și alții.<ref>{{ien}}{{cite web|title=The Vienna Secession: a History|url=http://www.theviennasecession.com/a-history/|website=theviennasecession.com|access-date=29 September 2016|date=2 June 2012}}</ref> <!--|** [[Octavian Smigelschi]] este desemnat să picteze interiorul și decorațiile [[Catedrala Mitropolitană din Sibiu|''Catedralei Mitropolitane'']] din [[Sibiu]], cu hramul [[Sfânta Treime]]). ''Catedrala Mitropolitană din Sibiu'' este o biserică ortodoxă construită între anii [[1902 în artă|1902]] - [[1906 în artă|1906]]. ** [[George Frederic Watts]] (care va deceda la [[1 iulie]]), deschide și inaugurează galeria de artă [[Watts Gallery]] din satul englez [[Compton, Guildford]], pentru a expune lucrări de ale sale. * [[Noiembrie]] – Grupul de artistice plastice [[The Potters (grup artistic)|''Olărițele'']] – ''The Potters'', grup artistic exclusiv constituit din femei, este format de artiste vizuale locale în [[Saint Louis, Missouri|Saint Louis]], statul american {{US-MO}}.|--> <!--'''Fără date precise,''' --> <!--* Pictorul, sculptorul, [[desen]]atorul și tipograful [[Georges Braque]], unul din marii artiști vizuali ai secolului [[Secolul al XX-lea|al 20-lea]], părâsește școala de arte [[Academie Humbert]]. * Pictorița și tipografa [[Americani|americană]] [[Mary Cassatt]], stabilită în [[Franța]], descrisă de scriitorul, jurnalistul și criticul de artă [[Gustave Geffroy]] (membru fondator al [[Academia Goncourt|Societății literare Goncourt]]), ca una din „''cele trei mari doamne''” ({{fr|les trois grandes dames}}) ale [[Impresionism]]ului, alături de [[Marie Bracquemond]] și [[Berthe Morisot]].<ref>{{ifr}}{{Citation | last = Geffroy | first = Gustave | title = Histoire de l'Impressionnisme | journal = La Vie Artistique | pages = 268 | year = 1894 }}.</ref> este decorată cu [[Légion d'honneur]] – ''Legiunea de onoare'' de către guvernul francez pentru „''serviciile sale aduse artei''.”<ref>{{ien}}{{cite web |last1=Marlowe |first1=Lara |title=France's forgotten impressionist: The art of Mary Cassatt |url=https://www.irishtimes.com/culture/art-and-design/visual-art/france-s-forgotten-impressionist-the-art-of-mary-cassatt-1.3512408 |website=The Irish Times |accessdate=21 February 2020 |language=en}}</ref> * Pictorul impresionist britanic [[Wilfrid de Glehn]] și portrtista americană [[Jane Emmet de Glehn|Jane Erin Emmet]] se căsătoresc. * Muzeul [[Bode Museum|Kaiser-Friedrich-Museum]], [[Berlin]], designat de [[Ernst von Ihne]] și remarcat pentru „''Colecția sa aparte de sculpturi''” {{de|Skulpturensammlung}}, este terminat.|--> == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Expoziții == <!--* [[1 octombrie|1]] - [[27 octombrie]] – [[Salon d'Automne]], [[Paris]], ** [[Georges Braque]] expune ''Viaduc à l'Estaque,'' o lucrare [[Proto-Cubism|proto]]-[[Cubism|cubistă]], care va intra ulterior în colecția [[Minneapolis Institute of Arts]]. ** Simultan, se desfășoară o expoziție retrospectivă a 56 lucrări ale lui [[Paul Cézanne]], ca tribut al artistului, care decedase în [[1906 în artă|1906]].--> === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === <!--* Prima expoziție de artă [[Lituania|lituaniană]] are loc în [[Vilnius]].--> == Lucrări == <!--[[File:First class torpedo boat 1907 RMG PU6323.jpg|left|450px|thumb|border|[[Robert Taylor Pritchett ]] – ''First class torpedo boat'' - ''Vas torpilor de clasa întâi'' - [[1907 în artă|1907]] ]]--> === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === == Mișcări artistice == <!--* [[Cubism]] își are primele manifestări.--> == Nașteri == === Ianuarie - iunie === * [[13 ianuarie]] – * [[4 februarie]] – * [[28 februarie]] – <!-- (d. [[3 aprilie]] [[1988 în artă|1988]]) --> * [[10 martie]] – <!-- (d. [[17 aprilie]] [[1988]]) --> * [[23 martie]] – <!-- (d. [[7 decembrie]] [[1993 în artă|1993]]) * [[23 aprilie]] --> ** <!-- (d. [[21 iulie]] [[1977 în artă|1977]]) ** (d. [[28 august]] [[1975 în artă|1975]]) * [[1 mai]] – [[1981 în artă|1981]]) * [[10 mai]] – [[Material textil|textile]] (d. [[24 septembrie]] [[2007 în artă|2007]]) * [[22 mai]] – artist vizual de [[Bandă desenată|benzi desenate]] (d. [[1983 în artă|1983]]) * [[6 iunie]] – sculptor de [[Cinetism|artă cinetică]] (d. [[17 iulie]] [[2002 în artă|2002]]) * [[10 iunie]] – (d. [[18 septembrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[14 iunie]] – (d. [[14 august]] [[1978 în artă|1978]]) --> === Iulie - decembrie=== * [[1 iulie]] – <!-- (d. [[22 noiembrie]] [[1981 în artă|1981]]) * [[6 iulie]] – (d. [[13 iulie]] [[1954 în artă|1954]]) * [[15 iulie]] – [[Irlandezi|irlandez]] (d. [[2 octombrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[27 iulie]] – pictor [[Sârbi|sârb]] (d. [[13 februarie]] [[1974 în artă|1974]]) * [[5 august]] – (d. [[1975 în artă|1975]]) * [[7 august]] – [[Albert Kotin]], pictor [[Expresionism|expresionist]] - [[Abstracționism geometric|abstract]] american de origine rusă, (d. [[6 februarie]] [[1980 în artă|1980]]) --> * [[17 august]] – <!-- (d. [[18 iunie]] [[1959 în artă|1959]]) * [[30 august]] – [[Suprarealism|suprarealistă]] (d. [[18 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 septembrie]] * [[26 septembrie]] – (d. [[26 martie]] [[1983 în artă|1983]]) * [[5 octombrie]] – (d. [[8 aprilie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[8 octombrie]] – (d. [[4 martie]] [[1992 în artă|1992]]) * [[21 octombrie]] – (d. [[31 octombrie]] [[1985 în artă|1985]]) * [[1 noiembrie]] – (d. [[3 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 noiembrie]] – (d. [[30 mai]] [[1993 în artă|1993]]) * [[14 noiembrie]] – [[Caricatură|caricaturist]], sculptor și autor american (d. [[3 octombrie]] [[2003 în artă|2003]]) * [[22 noiembrie]] – [[Dora Maar]], franțuzoaică, poetă, pictoriță și [[Fotografie|fotografă]], artistă vizuală pre-[[Suprarealism|suprarealistă]], iubita lui [[Pablo Picasso]] (d. [[16 iulie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[28 noiembrie]] – activ în mișcarea artistică [[Harlem Renaissance]] (d. [[27 aprilie]] [[1977 în artă|1977]]). --> == Decese == <!-- [[File:FMIB 47277 Fuegians and Wigwams.jpeg|left|thumb|border|290px|[[Robert Taylor Pritchett]], ''Oameni din [[Insulele Fiji]]'' ([[1890 în artă|1890]])]]FMIB 47322 Blyrhynchus cristatus a, Tooth.jpeg --> <!-- [[File:Paula Moderson-Becker - Selbstbildnis am 6 Hochzeitstag (1906).jpg|thumb|border|right|290px|[[Paula Modersohn-Becker]], ''Autoportret la cea de-a șasea aniversare a căsătoriei mele'' ([[1906 în artă|1906]])]] --> * [[8 ianuarie]] – <!-- (n. [[5 ianuarie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[11 februarie]] – (n. [[30 octombrie]] [[1824 în artă|1824]]) * [[14 februarie]] – <!-- (n. [[1 martie]] [[1829 în artă|1829]]) * [[26 martie]] – (n. [[11 mai]] [[1845 în artă|1845]]) * [[14 aprilie]] – * [[5 mai]] – (n. [[1841 în artă|1841]]) * [[11 mai]] – (n. [[31 ianuarie]] [[1843 în artă|1843]]) * [[18 mai]] – (n. [[2 martie]] [[1825 în artă|1825]]) * [[14 iunie]] – (n. [[28 iulie]] [[1868 în artă|1868]]) * [[16 iunie]] – [[Robert Taylor Pritchett]], (n. [[24 februarie]] [[1828 în artă|1828]]) * [[16 iulie]] – (n. [[1 martie]] [[1848 în artă|1848]]) * [[4 octobrie]] – (n. [[3 iulie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[3o octombrie]] – (n. [[19 aprilie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[20 noiembrie]] – [[Paula Modersohn-Becker]], (b. [[8 februarie]] [[1876 în artă|1876]]) ([[1905 în artă|1905]] - [[1910 în artă|1910]])] pe website-ul [https://www.tate.org.uk/ ''Galeriile Tate'']--> == Galerie de imagini == <gallery> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1903_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1903_paintings En.Wiki - Category:1903_paintings] * [https://www.artic.edu/collection?date-start=1903&date-end=1903 1903 în artă] de la [https://www.artic.edu/ ''Art Institute of Chicago''] * [https://www.pablopicasso.org/blue-period.jsp Pablo Picasso - Despre ''Perioada albastră''] pe [https://www.pablopicasso.org/ ''PabloPicaso.org''] * [https://www.pablopicasso.org/rose-period.jsp Pablo Picasso - Despre ''Perioada roz''] pe [https://www.pablopicasso.org/ ''PabloPicaso.org''] * [https://www.bing.com/search?q=1903+in+art&form=QBLH&sp=-1&ghc=1&lq=0&pq=1903+in+art&sc=9-11&qs=n&sk=&cvid=280F349891174382B2D8D6AD4477F7CD&ghsh=0&ghacc=0&ghpl= ''Imagini cu lucrări de artă din 1903''] <!-- http://www.arthistoryarchive.com/arthistory/cubism/ --> {{Modernism}} {{Fauvism}} {{Postimpresionism}} {{Expresionism}} <br> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1903 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1903]] [[Categorie:Anii 1900 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1903|art}}--> fttvk2dj64vp64v3q0wfqlmlrz9eq6f 0 3142429 17024513 16667968 2025-06-10T20:57:51Z Venske 38389 completare 17024513 wikitext text/x-wiki <!--{{dezvoltare}}-->{{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1902 în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1900 în artă]]''' — '''[[1901 în artă]]''' —— '' '''1902 în artă''' '' —— '''[[1903 în artă]]''' — '''[[1904 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1902]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Micrastur semitorquatus 1902.jpg|thumb|left|border|290px|[[Micrastur semitorquatus|''Micrastur semitorquatus'']] (sau ''Șoimul de pădure cu guler'') este o pasăre răpitoare de [[pădure tropicală]], al cărei areal se întidinde din sudul [[Mexic]]ului în sudul [[Brazilia|Braziliei]] — Planșă a fost realizată în [[1902 în artă|1902]] de artistul vizual [[Marea Britanie|britanic]] [[Edward Neale]] ([[1833 în artă|1833]] – [[1904 în artă|1904]]), specializat în reproducerea prin mijloace grafice, specifice timpului său, a [[animal]]elor și a ființelor vii, în general.]] <!--[[File:ReformationsdenkmalGenf1.jpg|thumb|left|border|290px|La centrul ''[[Zidul Reformei|Zidului Reformei]],'' monument închinat [[Reforma Protestantă|Reformei Protestante]], creat în [[1909 în artă|1909]], la [[Geneva]], [[Elveția]], se află statuile lui [[William Farel]], [[John Calvin]], [[Theodore Beza]] și [[John Knox]]. ]]--> <!--[[File:Amélie Diéterle (1871-1941) au Parisiana (B).jpg|left|border|290px|thumb|[[Poster]] realizat de artistul vizual [[L. Damaré]] (18.. - [[1927 în artă|1927]]), în [[1904 în artă|1904]], prezentând actrița, [[dans]]atoarea și cântăreața de [[Operă (gen muzical)|operă]] [[Amélie Diéterle]] ([[1871 în artă|1871]] - [[1941 în artă|1941]]) la ''Cabaretul Parisiana,'' în rolul principal din [[Operetă|opereta]] comică ''Mam'zelle 5 Louis'' (muzica, [[Ludovic Ratz]], libretiști [[Claude Roland]] și [[Serge Basset]]).]]--> * [[Iunie]] – Grupul statuar [[Boadicea and Her Daughters|''Boadicea și fiicele ei'']] ([[1856 în artă|1856]] – [[1883 în artă|1883]]), realizat de sculptorul englez [[Thomas Thornycroft]] ([[1815 în artă|1815]] – [[1885 în artă|1885]]) este turnat în [[bronz]] și expus pe [[Victoria Embankment]], în locul cunoscut ca [[Westminster Millennium Pier]], din [[London|Londra]]. * [[Iulie]] – Cecil și Wilfred Phillips deschid galeriile de artă [[Leicester Galleries]] din [[Leicester Square]], Londra, cu scopul declarat de a expune artă [[Modernism|modernă]] britanică și franceză. * [[Septembrie]] – Ultimul atelier-studiou al lui [[Paul Cézanne]], la [[Les Lauves]] din sud-estul [[Franța|Franței]], cu vedere spre decorul minunat al zonei [[Montagne Sainte Victoire|Montagne Sainte-Victoire]], este completat. * Începutul lui [[octombrie]] – Prima carte pentru copii a autoarei britanice [[Beatrix Potter]], intitulată [[The Tale of Peter Rabbit|''Povestea iepurașului Peter'']], cu propriile sale ilustrate color (publicate inițial, independent, în [[1901 în artă|1901]]), este publicată într-o ediție comercială de [[Frederick Warne & Co]] în Londra, vânzând, până la sfârșitul anului, peste 28.000 de exemplare, un record al timpului.<ref>{{ien}}{{cite book|last=Lear|first=Linda|year=2007|title=Beatrix Potter: A Life in Nature|location=New York|publisher=Saint Martin's Press|isbn=978-0-312-36934-7|url-access=registration|url=https://archive.org/details/isbn_9780312369347}}</ref><ref>{{ien}}{{cite book|last=Williams|first=Hywel|title=Cassell's Chronology of World History|url=https://archive.org/details/cassellschronolo0000will|url-access=registration|location=London|publisher=Weidenfeld & Nicolson|year=2005|isbn=0-304-35730-8|pages=[https://archive.org/details/cassellschronolo0000will/page/460 460–461]}}</ref> '''Fără date precise,''' * Al doilea an a [[Perioada albastră (Picasso)|''Perioadei Albastre'']] ({{es|Período azul}}, [[1901 în artă|1901]] - [[1903 în artă|1903]]) a activității creatoare a lui [[Pablo Picasso]]. ''Perioada Albastră'' este considerată ca fiind prima mare etapă din evoluția artistică a artistului vizual spaniol. ''Perioada Albastră'' va fi urmată de [[Perioada roz (Picasso)|''Perioadei Roz'']] ({{es|Período rosa}}, [[1904 în artă|1904]] - [[1907 în artă|1907]]), a doua mare etapă artistică. din cele zece perioade, din cariera marelui artist plastic [[Spanioli|spaniol]]. <!--* Pictorul, sculptorul, [[desen]]atorul și tipograful [[Georges Braque]], unul din marii artiști vizuali ai secolului [[Secolul al XX-lea|al 20-lea]], părâsește școala de arte [[Academie Humbert]]. * Pictorița și tipografa [[Americani|americană]] [[Mary Cassatt]], stabilită în [[Franța]], descrisă de scriitorul, jurnalistul și criticul de artă [[Gustave Geffroy]] (membru fondator al [[Academia Goncourt|Societății literare Goncourt]]), ca una din „''cele trei mari doamne''” ({{fr|les trois grandes dames}}) ale [[Impresionism]]ului, alături de [[Marie Bracquemond]] și [[Berthe Morisot]].<ref>{{ifr}}{{Citation | last = Geffroy | first = Gustave | title = Histoire de l'Impressionnisme | journal = La Vie Artistique | pages = 268 | year = 1894 }}.</ref> este decorată cu [[Légion d'honneur]] – ''Legiunea de onoare'' de către guvernul francez pentru „''serviciile sale aduse artei''.”<ref>{{ien}}{{cite web |last1=Marlowe |first1=Lara |title=France's forgotten impressionist: The art of Mary Cassatt |url=https://www.irishtimes.com/culture/art-and-design/visual-art/france-s-forgotten-impressionist-the-art-of-mary-cassatt-1.3512408 |website=The Irish Times |accessdate=21 February 2020 |language=en}}</ref> * Pictorul impresionist britanic [[Wilfrid de Glehn]] și portrtista americană [[Jane Emmet de Glehn|Jane Erin Emmet]] se căsătoresc. * Muzeul [[Bode Museum|Kaiser-Friedrich-Museum]], [[Berlin]], designat de [[Ernst von Ihne]] și remarcat pentru „''Colecția sa aparte de sculpturi''” {{de|Skulpturensammlung}}, este terminat.|--> == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Expoziții == <!--* [[1 octombrie|1]] - [[27 octombrie]] – [[Salon d'Automne]], [[Paris]], ** [[Georges Braque]] expune ''Viaduc à l'Estaque,'' o lucrare [[Proto-Cubism|proto]]-[[Cubism|cubistă]], care va intra ulterior în colecția [[Minneapolis Institute of Arts]]. ** Simultan, se desfășoară o expoziție retrospectivă a 56 lucrări ale lui [[Paul Cézanne]], ca tribut al artistului, care decedase în [[1906 în artă|1906]].--> === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === <!--* Prima expoziție de artă [[Lituania|lituaniană]] are loc în [[Vilnius]].--> == Lucrări == <!--[[File:First class torpedo boat 1907 RMG PU6323.jpg|left|450px|thumb|border|[[Robert Taylor Pritchett ]] – ''First class torpedo boat'' - ''Vas torpilor de clasa întâi'' - [[1907 în artă|1907]] ]]--> === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === == Mișcări artistice == <!--* [[Cubism]] își are primele manifestări.--> == Nașteri == === Ianuarie - iunie === * [[13 ianuarie]] – * [[4 februarie]] – * [[28 februarie]] – <!-- (d. [[3 aprilie]] [[1988 în artă|1988]]) --> * [[10 martie]] – <!-- (d. [[17 aprilie]] [[1988]]) --> * [[23 martie]] – <!-- (d. [[7 decembrie]] [[1993 în artă|1993]]) * [[23 aprilie]] --> ** <!-- (d. [[21 iulie]] [[1977 în artă|1977]]) ** (d. [[28 august]] [[1975 în artă|1975]]) * [[1 mai]] – [[1981 în artă|1981]]) * [[10 mai]] – [[Material textil|textile]] (d. [[24 septembrie]] [[2007 în artă|2007]]) * [[22 mai]] – artist vizual de [[Bandă desenată|benzi desenate]] (d. [[1983 în artă|1983]]) * [[6 iunie]] – sculptor de [[Cinetism|artă cinetică]] (d. [[17 iulie]] [[2002 în artă|2002]]) * [[10 iunie]] – (d. [[18 septembrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[14 iunie]] – (d. [[14 august]] [[1978 în artă|1978]]) --> === Iulie - decembrie=== * [[1 iulie]] – <!-- (d. [[22 noiembrie]] [[1981 în artă|1981]]) * [[6 iulie]] – (d. [[13 iulie]] [[1954 în artă|1954]]) * [[15 iulie]] – [[Irlandezi|irlandez]] (d. [[2 octombrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[27 iulie]] – pictor [[Sârbi|sârb]] (d. [[13 februarie]] [[1974 în artă|1974]]) * [[5 august]] – (d. [[1975 în artă|1975]]) * [[7 august]] – [[Albert Kotin]], pictor [[Expresionism|expresionist]] - [[Abstracționism geometric|abstract]] american de origine rusă, (d. [[6 februarie]] [[1980 în artă|1980]]) --> * [[17 august]] – <!-- (d. [[18 iunie]] [[1959 în artă|1959]]) * [[30 august]] – [[Suprarealism|suprarealistă]] (d. [[18 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 septembrie]] * [[26 septembrie]] – (d. [[26 martie]] [[1983 în artă|1983]]) * [[5 octombrie]] – (d. [[8 aprilie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[8 octombrie]] – (d. [[4 martie]] [[1992 în artă|1992]]) * [[21 octombrie]] – (d. [[31 octombrie]] [[1985 în artă|1985]]) * [[1 noiembrie]] – (d. [[3 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 noiembrie]] – (d. [[30 mai]] [[1993 în artă|1993]]) * [[14 noiembrie]] – [[Caricatură|caricaturist]], sculptor și autor american (d. [[3 octombrie]] [[2003 în artă|2003]]) * [[22 noiembrie]] – [[Dora Maar]], franțuzoaică, poetă, pictoriță și [[Fotografie|fotografă]], artistă vizuală pre-[[Suprarealism|suprarealistă]], iubita lui [[Pablo Picasso]] (d. [[16 iulie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[28 noiembrie]] – activ în mișcarea artistică [[Harlem Renaissance]] (d. [[27 aprilie]] [[1977 în artă|1977]]). --> == Decese == * [[11 iunie]] – [[Otto Eckmann]], artist grafic [[Germani|german]] (n. [[19 noiembrie]] [[1865 în artă|1865]]) * [[28 iulie]] – [[Jehan Georges Vibert]], pictor [[Academism|academist]] [[Francezi|francez]] (n. [[30 septembrie]] [[1840 in art|1840]]) <!-- [[File:FMIB 47277 Fuegians and Wigwams.jpeg|left|thumb|border|290px|[[Robert Taylor Pritchett]], ''Oameni din [[Insulele Fiji]]'' ([[1890 în artă|1890]])]]FMIB 47322 Blyrhynchus cristatus a, Tooth.jpeg --> <!-- [[File:Paula Moderson-Becker - Selbstbildnis am 6 Hochzeitstag (1906).jpg|thumb|border|right|290px|[[Paula Modersohn-Becker]], ''Autoportret la cea de-a șasea aniversare a căsătoriei mele'' ([[1906 în artă|1906]])]] --> * [[8 ianuarie]] – <!-- (n. [[5 ianuarie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[11 februarie]] – (n. [[30 octombrie]] [[1824 în artă|1824]]) * [[14 februarie]] – <!-- (n. [[1 martie]] [[1829 în artă|1829]]) * [[26 martie]] – (n. [[11 mai]] [[1845 în artă|1845]]) * [[14 aprilie]] – * [[5 mai]] – (n. [[1841 în artă|1841]]) * [[11 mai]] – (n. [[31 ianuarie]] [[1843 în artă|1843]]) * [[18 mai]] – (n. [[2 martie]] [[1825 în artă|1825]]) * [[14 iunie]] – (n. [[28 iulie]] [[1868 în artă|1868]]) * [[16 iunie]] – [[Robert Taylor Pritchett]], (n. [[24 februarie]] [[1828 în artă|1828]]) * [[16 iulie]] – (n. [[1 martie]] [[1848 în artă|1848]]) * [[4 octobrie]] – (n. [[3 iulie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[3o octombrie]] – (n. [[19 aprilie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[20 noiembrie]] – [[Paula Modersohn-Becker]], (b. [[8 februarie]] [[1876 în artă|1876]]) ([[1905 în artă|1905]] - [[1910 în artă|1910]])] pe website-ul [https://www.tate.org.uk/ ''Galeriile Tate'']--> == Galerie de imagini == <gallery> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1902_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1902_paintings En.Wiki - Category:1902_paintings] * [https://www.artic.edu/collection?date-start=1902&date-end=1902 1902 în artă] de la [https://www.artic.edu/ ''Art Institute of Chicago''] * [https://www.pablopicasso.org/blue-period.jsp Pablo Picasso - Despre ''Perioada albastră''] pe [https://www.pablopicasso.org/ ''PabloPicaso.org''] * [https://www.bing.com/search?q=1902+in+art&form=QBLH&sp=-1&ghc=1&lq=0&pq=1902+in+art&sc=9-11&qs=n&sk=&cvid=280F349891174382B2D8D6AD4477F7CD&ghsh=0&ghacc=0&ghpl= ''Imagini cu lucrări de artă din 1902''] <!-- http://www.arthistoryarchive.com/arthistory/cubism/ --> {{Modernism}} {{Fauvism}} {{Postimpresionism}} {{Expresionism}} <br> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1902 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1902]] [[Categorie:Anii 1900 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1902|art}}--> 7dquspf1rj8wtmy051kyv2zqatun6ww 0 3142431 17024508 16600148 2025-06-10T20:56:28Z Venske 38389 completare 17024508 wikitext text/x-wiki <!--{{dezvoltare}}-->{{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1901 în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1899 în artă]]''' — '''[[1900 în artă]]''' —— '' '''1901 în artă''' '' —— '''[[1902 în artă]]''' — '''[[1903 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1901]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Judith 1 (cropped).jpg||thumb|left|border|290px|[[Gustav Klimt]] ([[1862 în artă|1862]]– [[1918 în artă|1918]]) – ''Judith și capul lui Holofernes'' – [[1901 în artă|1901]] ]] <!--[[File:Amélie Diéterle (1871-1941) au Parisiana (B).jpg|left|border|290px|thumb|[[Poster]] realizat de artistul vizual [[L. Damaré]] (18.. - [[1927 în artă|1927]]), în [[1904 în artă|1904]], prezentând actrița, [[dans]]atoarea și cântăreața de [[Operă (gen muzical)|operă]] [[Amélie Diéterle]] ([[1871 în artă|1871]] - [[1941 în artă|1941]]) la ''Cabaretul Parisiana,'' în rolul principal din [[Operetă|opereta]] comică ''Mam'zelle 5 Louis'' (muzica, [[Ludovic Ratz]], libretiști [[Claude Roland]] și [[Serge Basset]]).]]--> * [[12 martie]] – Galeria de artă [[Whitechapel Gallery]], proiectată de [[Charles Harrison Townsend]], se deschide, la [[Londra]], ca una dintre primele galerii finanțate din fonduri publice pentru expoziții temporare din oraș. * [[17 martie]] – [[Paris]] – Picturile lui [[Vincent Van Gogh|Van Gogh]] sunt expuse la Galeria Bernheim. <ref>{{ien}}{{cite book|first=Jacques|last=Legrand|title=Chronicle of the 20th Century|publisher=Ecam Publication|year=1987|page=25|isbn=0-942191-01-3}}</ref> * [[11 mai]] – ''Societatea Prietenilor Artelor Frumoase'' din [[Cracovia]] își inaugurează Palatul de Artă. * [[24 iunie]] – Prima expoziție a lui Pablo Picasso la [[Paris]] (la 19 ani, întrucât se născuse la [[25 octombrie]] [[1881]], la [[Málaga]], în [[Andaluzia]]), conținea mai multe lucrări ale artistului, toate terminate înainte de [[februarie]] [[1901]], au fost expuse pentru prima dată, în [[Franța]], la galeria [[Commerciant de artă|comerciantului]] de [[artă]] [[Ambroise Vollard]]. Marele artist în devenire va prezenta picturi viu colorate, care fac parte din mișcarea artistică [[Postimpresionism|post-impresionistă]] a vremii. Din punct de vedere tehnic și artistic, niciuna din acele lucrări nu erau parte a [[Perioada albastră (Picasso)|''Perioadei Albastre'']].<ref>{{ien}}{{cite book|last=Warncke, Carsten-Peter and Walther F. Ingo|title=Pablo Picasso: 1881-1973|year=1997|publisher=Taschen|isbn=978-3-8228-8273-3|pages=31}}</ref> '''Fără date precise,''' * Grupul artistic, de artiste plastice [[Americani|americane]], numit [[Red Rose Girls]] - ''Fetele Trandafirului Roz,'' din [[Philadelphia, Pennsylvania|Philadelphia]], statul {{US-PA}}, activ timp de mai mult de un deceniu ([[1901 în artă|1901]] - [[1911 în artă|1911]], documentat) este format. Componentele grupului, [[Violet Oakley]], [[Jessie Willcox Smith]] și [[Elizabeth Shippen Green]], (a căror activitate a fost manageriată de [[Henrietta Cozens]]), au fost numite ''Red Rose Girls'' după locul unde și-au desfășurat activitatea, ''Red Rose Inn'' - ''Hanul Trandafirului Roz,'' până în [[1906 în artă|1906]].<ref name="Carter">{{rp|70–73}}{{ien}}{{Cite web|url=https://www.aaa.si.edu/collections/items/detail/red-rose-inn-villanova-pennsylvania-11545|title=Red Rose Inn, Villanova, Pennsylvania, 190-? / unidentified photographer. Violet Oakley papers, 1841-1981. Archives of American Art, Smithsonian Institution.|date=1900}}</ref> * [[Julien-Auguste Hervé]] își expune tablourile la [[Paris]] sub titlul generic de "Expresionisme". <ref>{{ien}}Willett, John (1970). ''Expresionism''. New York: Biblioteca Universității Mondiale. p. 25; Sheppard, Richard (1976).</ref> * Primul an a [[Perioada albastră (Picasso)|''Perioadei Albastre'']] ({{es|Período azul}}, [[1901 în artă|1901]] - [[1903 în artă|1903]]) a activității creatoare a lui [[Pablo Picasso]]. ''Perioada Albastră'' este considerată ca fiind prima mare etapă din evoluția artistică a artistului vizual spaniol. <!--|** [[Octavian Smigelschi]] este desemnat să picteze interiorul și decorațiile [[Catedrala Mitropolitană din Sibiu|''Catedralei Mitropolitane'']] din [[Sibiu]], cu hramul [[Sfânta Treime]]). ''Catedrala Mitropolitană din Sibiu'' este o biserică ortodoxă construită între anii [[1902 în artă|1902]] - [[1906 în artă|1906]]. ** [[George Frederic Watts]] (care va deceda la [[1 iulie]]), deschide și inaugurează galeria de artă [[Watts Gallery]] din satul englez [[Compton, Guildford]], pentru a expune lucrări de ale sale. * [[Noiembrie]] – Grupul de artistice plastice [[The Potters (grup artistic)|''Olărițele'']] – ''The Potters'', grup artistic exclusiv constituit din femei, este format de artiste vizuale locale în [[Saint Louis, Missouri|Saint Louis]], statul american {{US-MO}}.|--> <!--* Pictorul, sculptorul, [[desen]]atorul și tipograful [[Georges Braque]], unul din marii artiști vizuali ai secolului [[Secolul al XX-lea|al 20-lea]], părâsește școala de arte [[Academie Humbert]]. * Pictorița și tipografa [[Americani|americană]] [[Mary Cassatt]], stabilită în [[Franța]], descrisă de scriitorul, jurnalistul și criticul de artă [[Gustave Geffroy]] (membru fondator al [[Academia Goncourt|Societății literare Goncourt]]), ca una din „''cele trei mari doamne''” ({{fr|les trois grandes dames}}) ale [[Impresionism]]ului, alături de [[Marie Bracquemond]] și [[Berthe Morisot]].<ref>{{ifr}}{{Citation | last = Geffroy | first = Gustave | title = Histoire de l'Impressionnisme | journal = La Vie Artistique | pages = 268 | year = 1894 }}.</ref> este decorată cu [[Légion d'honneur]] – ''Legiunea de onoare'' de către guvernul francez pentru „''serviciile sale aduse artei''.”<ref>{{ien}}{{cite web |last1=Marlowe |first1=Lara |title=France's forgotten impressionist: The art of Mary Cassatt |url=https://www.irishtimes.com/culture/art-and-design/visual-art/france-s-forgotten-impressionist-the-art-of-mary-cassatt-1.3512408 |website=The Irish Times |accessdate=21 February 2020 |language=en}}</ref> * Pictorul impresionist britanic [[Wilfrid de Glehn]] și portrtista americană [[Jane Emmet de Glehn|Jane Erin Emmet]] se căsătoresc. * Muzeul [[Bode Museum|Kaiser-Friedrich-Museum]], [[Berlin]], designat de [[Ernst von Ihne]] și remarcat pentru „''Colecția sa aparte de sculpturi''” {{de|Skulpturensammlung}}, este terminat.|--> == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Expoziții == <!--* [[1 octombrie|1]] - [[27 octombrie]] – [[Salon d'Automne]], [[Paris]], ** [[Georges Braque]] expune ''Viaduc à l'Estaque,'' o lucrare [[Proto-Cubism|proto]]-[[Cubism|cubistă]], care va intra ulterior în colecția [[Minneapolis Institute of Arts]]. ** Simultan, se desfășoară o expoziție retrospectivă a 56 lucrări ale lui [[Paul Cézanne]], ca tribut al artistului, care decedase în [[1906 în artă|1906]].--> === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === <!--* Prima expoziție de artă [[Lituania|lituaniană]] are loc în [[Vilnius]].--> == Lucrări == <!--[[File:First class torpedo boat 1907 RMG PU6323.jpg|left|450px|thumb|border|[[Robert Taylor Pritchett ]] – ''First class torpedo boat'' - ''Vas torpilor de clasa întâi'' - [[1907 în artă|1907]] ]]--> === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === == Mișcări artistice == <!--* [[Cubism]] își are primele manifestări.--> == Nașteri == === Ianuarie - iunie === * [[13 ianuarie]] – * [[4 februarie]] – * [[28 februarie]] – <!-- (d. [[3 aprilie]] [[1988 în artă|1988]]) --> * [[10 martie]] – <!-- (d. [[17 aprilie]] [[1988]]) --> * [[23 martie]] – <!-- (d. [[7 decembrie]] [[1993 în artă|1993]]) * [[23 aprilie]] --> ** <!-- (d. [[21 iulie]] [[1977 în artă|1977]]) ** (d. [[28 august]] [[1975 în artă|1975]]) * [[1 mai]] – [[1981 în artă|1981]]) * [[10 mai]] – [[Material textil|textile]] (d. [[24 septembrie]] [[2007 în artă|2007]]) * [[22 mai]] – artist vizual de [[Bandă desenată|benzi desenate]] (d. [[1983 în artă|1983]]) * [[6 iunie]] – sculptor de [[Cinetism|artă cinetică]] (d. [[17 iulie]] [[2002 în artă|2002]]) * [[10 iunie]] – (d. [[18 septembrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[14 iunie]] – (d. [[14 august]] [[1978 în artă|1978]]) --> === Iulie - decembrie=== * [[1 iulie]] – <!-- (d. [[22 noiembrie]] [[1981 în artă|1981]]) * [[6 iulie]] – (d. [[13 iulie]] [[1954 în artă|1954]]) * [[15 iulie]] – [[Irlandezi|irlandez]] (d. [[2 octombrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[27 iulie]] – pictor [[Sârbi|sârb]] (d. [[13 februarie]] [[1974 în artă|1974]]) * [[5 august]] – (d. [[1975 în artă|1975]]) * [[7 august]] – [[Albert Kotin]], pictor [[Expresionism|expresionist]] - [[Abstracționism geometric|abstract]] american de origine rusă, (d. [[6 februarie]] [[1980 în artă|1980]]) --> * [[17 august]] – <!-- (d. [[18 iunie]] [[1959 în artă|1959]]) * [[30 august]] – [[Suprarealism|suprarealistă]] (d. [[18 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 septembrie]] * [[26 septembrie]] – (d. [[26 martie]] [[1983 în artă|1983]]) * [[5 octombrie]] – (d. [[8 aprilie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[8 octombrie]] – (d. [[4 martie]] [[1992 în artă|1992]]) * [[21 octombrie]] – (d. [[31 octombrie]] [[1985 în artă|1985]]) * [[1 noiembrie]] – (d. [[3 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 noiembrie]] – (d. [[30 mai]] [[1993 în artă|1993]]) * [[14 noiembrie]] – [[Caricatură|caricaturist]], sculptor și autor american (d. [[3 octombrie]] [[2003 în artă|2003]]) * [[22 noiembrie]] – [[Dora Maar]], franțuzoaică, poetă, pictoriță și [[Fotografie|fotografă]], artistă vizuală pre-[[Suprarealism|suprarealistă]], iubita lui [[Pablo Picasso]] (d. [[16 iulie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[28 noiembrie]] – activ în mișcarea artistică [[Harlem Renaissance]] (d. [[27 aprilie]] [[1977 în artă|1977]]). --> == Decese == <!-- [[File:FMIB 47277 Fuegians and Wigwams.jpeg|left|thumb|border|290px|[[Robert Taylor Pritchett]], ''Oameni din [[Insulele Fiji]]'' ([[1890 în artă|1890]])]]FMIB 47322 Blyrhynchus cristatus a, Tooth.jpeg --> <!-- [[File:Paula Moderson-Becker - Selbstbildnis am 6 Hochzeitstag (1906).jpg|thumb|border|right|290px|[[Paula Modersohn-Becker]], ''Autoportret la cea de-a șasea aniversare a căsătoriei mele'' ([[1906 în artă|1906]])]] --> * [[8 ianuarie]] – <!-- (n. [[5 ianuarie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[11 februarie]] – (n. [[30 octombrie]] [[1824 în artă|1824]]) * [[14 februarie]] – <!-- (n. [[1 martie]] [[1829 în artă|1829]]) * [[26 martie]] – (n. [[11 mai]] [[1845 în artă|1845]]) * [[14 aprilie]] – * [[5 mai]] – (n. [[1841 în artă|1841]]) * [[11 mai]] – (n. [[31 ianuarie]] [[1843 în artă|1843]]) * [[18 mai]] – (n. [[2 martie]] [[1825 în artă|1825]]) * [[14 iunie]] – (n. [[28 iulie]] [[1868 în artă|1868]]) * [[16 iunie]] – [[Robert Taylor Pritchett]], (n. [[24 februarie]] [[1828 în artă|1828]]) * [[16 iulie]] – (n. [[1 martie]] [[1848 în artă|1848]]) * [[4 octobrie]] – (n. [[3 iulie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[3o octombrie]] – (n. [[19 aprilie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[20 noiembrie]] – [[Paula Modersohn-Becker]], (b. [[8 februarie]] [[1876 în artă|1876]]) ([[1905 în artă|1905]] - [[1910 în artă|1910]])] pe website-ul [https://www.tate.org.uk/ ''Galeriile Tate'']--> == Galerie de imagini == <gallery> The Art Of Japan 1-41.jpg|[[Hokusai]] - ''Barcă fluvială'' — Reproducere din volumul [https://www.wikidata.org/wiki/Q116603649|''Art of Japan'' - ''Arta Japoniei''], volum prestigios, apărut în [[1901 în artă|1901]], editat de niponologul [[Francis Brinkley]] ([[1841 în artă|1841]] – [[1912 în artă|1912]]) Art crafts for amateurs (1901) (14760158751).jpg|thumb|<!--|left|border|290px|-->[[Fred Miller (artist)|Fred Miller]] — ''Art crafts for amateurs'' - ''Meșteșuguri de artă pentru amatori'' - [[1901 în artă|1901]] Ernst Ludwig Kirchner - Czardas dancers - Google Art Project.jpg|<!--|thumb|left|border|290px|-->[[Ernst Ludwig Kirchner]] – ''Dansatoare de ceardaș'' - [[1901 în artă|1901]] Wall Street bubbles - Always the same - Keppler 1901.jpg|Caricaturistul american [[Udo Keppler]] ([[1872 în artă|1872]] – [[1956 în artă|1956]]), satirizează „investitorii” mereu păcăliți la bursă, de aceeași indivizi — Aici, în chip de taur, producând ''Balonașe Wall Street,'' este satirizat [[J. P. Morgan]] — caricatura a apărut în revista satirică [[Puck (revista)|''Puck'']] "Wohnhaus Eines Kunst Freundes". C.R and M. Mackintosh. 1901.jpg|[[Charles Rennie Mackintosh]] ([[1872 în artă|1868]] – [[1928 în artă|1928]]) și [[Margaret Macdonald Mackintosh|Margaret MacDonald]] ([[1864 în artă|1864]] – [[1933 în artă|1933]]) — ''Camera de muzică'' a unei case stil [[Art Nouveau]] - "''Wohnhaus Eines Kunst Freundes''" - ''Reședința unui prieten iubitor de artă'' Building from 1901 in Helsinki (Helsingfors).JPG|[[Clădire]] din [[Helsinki]] (Helsingfors), construită în [[1901 în artă|1901]] 02 mucha documentsdecoratifs 1901.jpg|[[Alfons Mucha]] ([[1860 în artă|1860]] – [[1939 în artă|1939]]) – Poster decorativ, stil [[Art Nouveau]] – [[1901 în artă|1901]] Piet Mondriaan - Summer conversation - Zuid-Beveland in Zeeland c. 1898-1901? pen (technique) - paper, 145 x 145 mm Private collection A136.jpg|[[Piet Mondrian|Piet Cornelis Mondriaan]] ([[1872 în artă|1872]] – [[1944 în artă|1944]]) – ''Conversație de vară'' Georgia, historical and industrial (1901) (14777140371).jpg|Statul american {{US-GA}} — Georgia Department of Agriculture - Stevens, O. B. (Obediah B.) Wright, R. F. (Robert F.) — reclamă oficială de promovare a [[Pară|perelor]] de tip ''Bartlett'' (anii [[1900 în artă|1900]] și [[1901 în artă|1901]]) </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1901_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1901_paintings En.Wiki - Category:1901_paintings] * [https://www.artic.edu/collection?date-start=1901&date-end=1901 1901 în artă] de la [https://www.artic.edu/ ''Art Institute of Chicago''] * [https://www.pablopicasso.org/blue-period.jsp Pablo Picasso - Despre ''Perioada albastră''] pe [https://www.pablopicasso.org/ ''PabloPicaso.org''] * [https://www.bing.com/search?q=1903+in+art&form=QBLH&sp=-1&ghc=1&lq=0&pq=1901+in+art&sc=9-11&qs=n&sk=&cvid=280F349891174382B2D8D6AD4477F7CD&ghsh=0&ghacc=0&ghpl= ''Imagini cu lucrări de artă din 1901''] <!-- http://www.arthistoryarchive.com/arthistory/cubism/ --> {{Modernism}} {{Fauvism}} {{Postimpresionism}} {{Expresionism}} <br> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1901 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1901]] [[Categorie:Anii 1900 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1901|art}}--> 6ke5xpsgwz4ta3t147ojp5xvr9qlxpp 3 3146033 17024455 16841184 2025-06-10T20:36:43Z Gikü 39098 cont public2 17024455 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Scoalanr8}} -- Comunitatea utilizatorilor 17 septembrie 2024 17:49 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 februarie 2025 14:05 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:36 (EEST) s62t9iabh5pahsah3et0jgc7plheeyn 3 3146770 17024457 16500462 2025-06-10T20:36:46Z Gikü 39098 cont public2 17024457 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=MTB Țara Oașului}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 septembrie 2024 10:47 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 septembrie 2024 15:52 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:MTB Țara Oașului|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 septembrie 2024 15:52 (EEST) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați pagina [[:Utilizator:MTB Țara Oașului]], felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 27 septembrie 2024 16:34 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:36 (EEST) me0r3lntrvf229e8tk9jak0t6ctontg 3 3147061 17024458 16496475 2025-06-10T20:36:50Z Gikü 39098 cont public2 17024458 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=ZiarNineOClock}} -- Comunitatea utilizatorilor 24 septembrie 2024 09:11 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 septembrie 2024 13:33 (EEST) :Acest cont este acces doar de mine. [[Special:Contributions/109.97.209.190|109.97.209.190]] ([[Discuție utilizator:109.97.209.190|discuție]]) 24 septembrie 2024 13:38 (EEST) :Eu, Mihai Manea, detin ziarul Nine O'Clock. Si numai eu pot face completari la descrierea ziarului. Daca ati observat, ca alta persoana a incercat sa se logheze, cu alt cont, pentru a modifica descrirea ziarului, va rog sa nu-i permiteti. Va multumesc! [[Special:Contributions/109.97.209.190|109.97.209.190]] ([[Discuție utilizator:109.97.209.190|discuție]]) 24 septembrie 2024 13:41 (EEST) ::Wikipedia nu funcționează așa. Vedeți [[:en:WP:OWN]], [[WP:VER]], [[WP:CdI]], [[WP:NUME]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 24 septembrie 2024 13:42 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:36 (EEST) 1ve5knj70c5d6z7tdgx1w07zoyfdzw7 3 3147629 17024459 16500464 2025-06-10T20:36:55Z Gikü 39098 cont public2 17024459 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Mountain Bike Certeze}} -- Comunitatea utilizatorilor 27 septembrie 2024 15:53 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 27 septembrie 2024 16:36 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:36 (EEST) 9sl06nczyw6s415mq7if7b2vkib5isb 0 3152302 17024958 16581491 2025-06-11T07:15:10Z Frank Haug 309008 completări 17024958 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv}} '''John Elliott''' ({{date biografice}}) a fost un boxer ce a reprezentat [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord]], medaliat olimpic. A participat la o ediție a [[Jocurile Olimpice|Jocurilor Olimpice]] (1924) în care a câștigat o medalie de argint. == Participări == Lista de mai jos prezintă principalele competiții la care a participat John Elliott de-a lungul carierei. * {{Listă de la Wikidata|P1344|sep=</li><li>}} == Note == <references/> == Legături externe == * {{Olympedia}} {{ciot-sport}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Elliott, John}} [[Categorie:Nașteri în 1901]] [[Categorie:Nașteri pe 12 octombrie]] [[Categorie:Decese în 1945]] [[Categorie:Decese pe 3 iulie]] [[Categorie:Boxeri britanici]] [[Categorie:Boxeri la Jocurile Olimpice de vară din 1924]] [[Categorie:Medaliați olimpici cu argint]] [[Categorie:Articole despre sportivi create automat]] 83ypthonj013txxpry74fn442hftaaj 0 3158105 17024956 16543856 2025-06-11T07:14:15Z Frank Haug 309008 completări 17024956 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv}} '''Mohamed Elsayed''' ({{date biografice}}) {{este}} un boxer ce a reprezentat [[Egipt]], medaliat olimpic. A participat la o ediție a [[Jocurile Olimpice|Jocurilor Olimpice]] (2004) în care a câștigat o medalie de bronz. == Participări == Lista de mai jos prezintă principalele competiții la care a participat Mohamed Elsayed de-a lungul carierei. * {{Listă de la Wikidata|P1344|sep=</li><li>}} == Note == <references/> == Legături externe == * {{Olympedia}} {{ciot-sport}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Elsayed, Mohammed Mohamed }} [[Categorie:Nașteri în 1973]] [[Categorie:Nașteri pe 22 aprilie]] [[Categorie:Boxeri egipteni]] [[Categorie:Boxeri la Jocurile Olimpice de vară din 2004]] [[Categorie:Medaliați olimpici cu bronz]] [[Categorie:Articole despre sportivi create automat]] lrgvng0sduq8xgp863t0clxljrqn741 0 3167564 17023918 16980862 2025-06-10T14:09:22Z Terraflorin 95188 adăugat [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2009]] via [[WP:HC|HotCat]] 17023918 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Carte}} '''''The Reincarnationist Papers''''' <!-- (''Documentele Reîncarnaționiștilor'')--> este un roman de [[D. Eric Maikranz]] care a fost publicat prima dată în 2009 de Parallax Publishing (și din 2021 de Blackstone Publishing).<ref>{{Citation |publisher=www.isfdb.org |title=Title: The Reincarnationist Papers |url=https://www.isfdb.org/cgi-bin/title.cgi?2850664}}</ref> A fost adaptat ca un film [[Listă de filme SF de acțiune|SF de acțiune]], ''[[Infinit (film)|Infinit]]'', cu actorii [[Mark Wahlberg]] și [[Chiwetel Ejiofor]], în regia lui [[Antoine Fuqua]].<ref>{{cite web |last1=McNary |first1=Dave |title=Chiwetel Ejiofor Joins Mark Wahlberg's Thriller 'Infinite' |url=https://variety.com/2019/film/news/chiwetel-ejiofor-mark-wahlberg-infinite-1203331548 |website=[[Variety (magazine)|Variety]] |publisher=[[Penske Media Corporation]] |date=September 10, 2019}}</ref><ref>{{cite web |last=Fleming |first=Mike Jr. |title=Paramount Moving Mark Wahlberg-Starrer 'Infinite' To Memorial Day Weekend 2021; Antoine Fuqua & Lorenzo Di Bonaventura Discuss Challenge Of Cutting A Movie In Surreal Moment |url=https://deadline.com/2020/04/paramount-releasing-mark-wahlberg-infinite-memorial-day-weekend-2021-antoine-fuqua-lorenzo-di-bonaventura-discuss-1202907865/ |website=[[Deadline Hollywood]] |publisher=[[Penske Media Corporation]] |date=April 14, 2020 |access-date=November 30, 2020}}</ref> ==Rezumat== {{sinopsis}} Evan Michaels este un tânăr cu probleme care se luptă cu amintiri din alte două vieți. El crede că este singurul om din lume împovărat cu amintirile complete ale altor oameni ceea ce duce aproape la autodistrugerea lui, totul până când întâlnește o femeie misterioasă pe nume Poppy.<ref>{{cite book|title=The Reincarnationist Papers|url=https://books.google.com/books?id=DD3JDwAAQBAJ&q=The+Reincarnationist+Papers|website=The Reincarnationist Papers|isbn = 978-1-09-415494-7|access-date=November 30, 2020|last = Maikranz|first = Eric D.|date = May 4, 2021| publisher=Blackstone }}</ref> Ea înțelege lupta sa interioară pentru că este exact ca el, doar că își amintește șapte vieți. Poppy îi schimbă pentru totdeauna lumea lui Evan când ea îl invită într-o [[societate secretă]] veche de secole, formată din alți 28 de oameni care sunt la fel ca ei și Evan își dă seama că nu este singur. <!-- „Reîncarnaționiștii”-->Reincarnationists, cunoscuți în mod colectiv sub numele de Cognomina, își amintesc toate viețile și experiențele lor anterioare și se găsesc unul pe altul din nou și din nou în fiecare nouă [[reîncarnare]]. Dar pentru a deveni parte a acestui grup secret, Evan trebuie mai întâi să demonstreze că este cu adevărat unul dintre ei.<ref>{{cite web|title=Eric Maikranz website|url=https://ericmaikranz.com/|website=Homepage|access-date=November 30, 2020}}</ref> == Personaje == * Evan Michaels – piroman * Bobby Lynn Murray – un băiat american * Vasili Blagavich Arda – soldat bulgar * Poppy – artist de sticlă * Samas – colecționar de artă * Diltz – Îngrijitor al hotelului St. Germain * Chance – Jucător de noroc profesionist * Clovis – Paznicul farului * Ramsay – Soldat profesionist * Henry – Barman (prietenul lui Evan) * Reginald – prizonier englez == Note == <references /> ==Vezi și== * [[2009 în literatură]] * [[2009 în științifico-fantastic]] * [[Istoria științifico-fantasticului]] ==Legături externe== {{Portal|SF|Literatură}} * {{Isfdb title}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 2009]] [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Romane despre reîncarnare]] [[Categorie:Romane după care s-au făcut filme]] [[Categorie:2009 în științifico-fantastic]] [[Categorie:Romane epistolare]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din 2009]] f4ygokgh69cqxfpdsngce54z2patbwy 3 3168639 17024460 16570030 2025-06-10T20:37:00Z Gikü 39098 cont public2 17024460 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=WikiPress - ziar independent}} -- Comunitatea utilizatorilor 16 octombrie 2024 16:14 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 16 octombrie 2024 16:15 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:36 (EEST) 283tgv5yjg87fdieymrp7hivim9izo1 3 3169694 17024465 16580068 2025-06-10T20:38:36Z Gikü 39098 cont public2 17024465 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Centrul de Artă Contemporană Colonia Pictorilor}} -- Comunitatea utilizatorilor 20 octombrie 2024 14:40 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 20 octombrie 2024 19:02 (EEST) == Gestionarea conflictelor de interese == [[File:Information.svg|25px|alt=Information icon]] Bună ziua, Centrul de Artă Contemporană Colonia Pictorilor. Contribuțiile dumneavoastră la Wikipedia sunt binevenite, dar dacă sunteți asociat(ă) cu oamenii sau cu organizațiile [[Special:Contributions/Centrul de Artă Contemporană Colonia Pictorilor|despre care ați scris]] în articolul [[:Utilizator:Centrul de Artă Contemporană Colonia Pictorilor]], s-ar putea să aveți un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interese]]. Toți redactorii de la toate edițiile Wikipediei sunt obligați să respecte [[WP:PDVN|politica de neutralitate]] a proiectului. Subiectul unui articol și persoanele foarte apropiate acestuia au adesea o viziune distorsionată asupra lui, care poate să-i determine să efectueze modificări care de regulă laudă excesiv subiectul, sau uneori îl critică excesiv. Persoanelor strâns asociate subiectului unui articol nu le este interzis să editeze pe acel subiect, dar trebuie să aibă o grijă deosebită să se asigure că editările lor sunt verificabile în [[WP:SdÎ|surse de încredere]] și să scrie cât mai neutru posibil. Dacă sunteți prea apropiat(ă) de un subiect, puteți reduce riscul de probleme în câteva moduri: *'''Evitați sau aveți mare grijă atunci când editați sau creați''' articole despre dumneavoastră, despre organizația dumneavoastră sau despre concurenții ei, precum și despre proiecte și produse pe care le implică. *'''Evitați să puneți legături''' interne către articolul de Wikipedia sau externe către website-ul dumneavoastră sau al organizației dumneavoastră în alte articole (vedeți [[Wikipedia:Spam]]). *'''Aveți mare grijă''' să nu încălcați politicile de conținut ale Wikipediei. Vă rugăm să vă familiarizați cu politicile și îndrumările relevante de conținut, în special cu cele referitoare la [[WP:PDVN|neutralitate]], [[WP:VER|verificabilitatea informațiilor]], și [[WP:ABIO|autobiografii]]. Aveți grijă și de faptul că [[meta:Terms of use/ro|termenii de utilizare]] '''impun dezvăluirea''' angajatorului, clientului, și afilierii în raport cu orice contribuție în schimbul căreia sunteți sau vă așteptați să fiți remunerat(ă). Mulțumim.{{#if:|&nbsp;--'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 20 octombrie 2024 19:02 (EEST)}}<!-- THE FOLLOWING CATEGORY SHOULD BE REMOVED WHEN THE USER IS BLOCKED, OR IT IS DECIDED THAT THIS USER DOES NOT HAVE A COI, OR THIS TEMPLATE HAS BEEN IN PLACE FOR A WHILE WITH NO ACTION. -->[[Categorie:Pagini de discuție ale utilizatorilor avertizați pentru conflict de interese|{{PAGENAME}}]]<!-- Template:uw-coi --> --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 20 octombrie 2024 19:02 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:38 (EEST) 50y494pane29p739mkl2vea9djodgog 14 3169994 17024903 16583748 2025-06-11T05:58:22Z GEO 9723 {Commons category-inline|MIT Press}} 17024903 wikitext text/x-wiki {{Catmore}} :{{Commons category-inline|MIT Press}} [[Categorie:Companii din Massachusetts]] [[Categorie:Edituri universitare din Statele Unite ale Americii]] [[Categorie:Massachusetts Institute of Technology]] 4fecw94p9awkhwaxwanay45n2e6smgr 3 3176625 17024464 16603680 2025-06-10T20:38:34Z Gikü 39098 cont public2 17024464 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=DavidSRL}} -- Comunitatea utilizatorilor 25 octombrie 2024 12:51 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 25 octombrie 2024 13:02 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:38 (EEST) pf6uow4txeqhhy0axmorruljok5lz12 0 3177615 17024875 17008496 2025-06-11T05:07:57Z ListeriaBot 354970 Wikidata list updated [V2] 17024875 wikitext text/x-wiki Mai jos este lista de aeroporturi al căror cod [[IATA]] începe cu litera C. {{Wikidata list|sparql=SELECT ?item ?iata { ?item wdt:P238 ?iata . FILTER (strstarts(str(?iata), 'C')) } |columns=P18:Imagine,P238:Cod IATA,label:Articol |links=local }} {| class='wikitable sortable' ! Imagine ! Cod IATA ! Articol |- | | CAR | [[Aeroportul Municipal Caribou]] |- | [[Fișier:Cam Ranh International Airport Terminal 2.jpg|center|128px]] | CXR | [[Aeroportul Internațional Cam Ranh]] |- | | CNA | [[Aeroportul Cananea]] |- | [[Fișier:Changzhi Wangcun Airport New Terminal.jpg|center|128px]] | CIH | [[Aeroportul Changzhi Wangcun]] |- | | CUV | [[Aeroportul El Cubo]] |- | | CSB | [[Aeroportul Caransebeș|Aeroportul Internațional Caransebeș]] |- | | CNB | [[Aeroportul Coonamble]] |- | [[Fișier:Corfu Airport Terminal 02.jpg|center|128px]] | CFU | [[Aeroportul Internațional Corfu]] |- | | CRG | [[Aeroportul Jacksonville Executive at Craig]] |- | | CNR | [[Aeroportul Chanaral]] |- | [[Fișier:Merritt Island Airport (Merritt Island, Florida) 002.jpg|center|128px]] | COI | [[Aeroportul Merritt Island]] |- | [[Fișier:Childress Municipal Airport - Texas.jpg|center|128px]] | CDS | [[Aeroportul Municipal Childress]] |- | [[Fișier:Alter Flugplatz auf Cayo Coco, Kuba.jpg|center|128px]] | CCC | [[Aeroportul Cayo Coco]] |- | [[Fișier:2023-04 CCC airport 16.jpg|center|128px]] | CCC | [[Aeroportul Jardines del Rey]] |- | | CMU | [[Aeroportul Chimbu]] |- | | CRA | [[Aeroportul Internațional Craiova]] |- | | CSZ | [[Aeroportul Brigadier Hector Eduardo Ruiz]] |- | [[Fișier:CTM airport night.jpg|center|128px]] | CTM | [[Aeroportul Chetumal]] |- | [[Fișier:Aeroporto-lisandro.jpg|center|128px]] | CAW | [[Aeroportul Bartolomeu Lysandro]] |- | | CNN | [[Aeroportul Internațional Kannur]] |- | | CTD | [[Aeroportul Chitré Alonso Valderrama]] |- | | CQW | [[Aeroportul Chongqing Xiannüshan]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Internacional Alejandro Velasco Astete.jpg|center|128px]] | CUZ | [[Aeroportul Internațional Alejandro Velasco Astete]] |- | [[Fișier:Glasdach Bahnhof Köln-Bonn Flughafen-7035.jpg|center|128px]] | CGN | [[Aeroportul Köln/Bonn|Aeroportul Köln-Bonn]] |- | [[Fișier:Cobar Airport 2009-03-06.jpg|center|128px]] | CAZ | [[Aeroportul Cobar]] |- | [[Fișier:CassidyAirport CXI 1.JPG|center|128px]] | CXI | [[Aeroportul Internațional Cassidy]] |- | | CLH | [[Aeroportul Coolah]] |- | [[Fișier:Casper-Natrona County International Airport-WY-17Sep1994-USGS.jpg|center|128px]] | CPR | [[Aeroportul Internațional Casper–Natrona County]] |- | [[Fișier:New Coalinga Municipal Airport - California.jpg|center|128px]] | CLG | [[Aeroportul Municipal New Coalinga]] |- | [[Fișier:Essex County Airport (Fairfield, NJ) Dec 2015.jpeg|center|128px]] | CDW | [[Aeroportul Essex County]] |- | | CSU | [[Aeroportul Santa Cruz do Sul]] |- | [[Fișier:CUNterminal3.jpg|center|128px]] | CUN | [[Aeroportul Internațional Cancún]] |- | | CAF | [[Aeroportul Carauari]] |- | [[Fișier:Aeroporto João Suassuna Vista Geral.jpg|center|128px]] | CPV | [[Aeroportul Campina Grande]] |- | [[Fișier:77 - Carthagène - Décembre 2008.JPG|center|128px]] | CTG | [[Aeroportul Rafael Núñez]] |- | [[Fișier:Lan 737en CCP.jpg|center|128px]] | CCP | [[Aeroportul Internațional Carriel Sur]] |- | [[Fișier:CEC Airport Terminal Entrance.jpg|center|128px]] | CEC | [[Aeroportul Del Norte County]] |- | [[Fișier:Chiang Rai International Airport.jpg|center|128px]] | CEI | [[Aeroportul Internațional Mae Fah Luang – Chiang Rai]] |- | | CES | [[Aeroportul Cessnock]] |- | | CJD | [[Aeroportul Candilejas]] |- | | CLA | [[Aeroportul Comilla]] |- | [[Fișier:Sindal airport.JPG|center|128px]] | CNL | [[Aeroportul Sindal]] |- | [[Fișier:Concord Municipal Airport.JPG|center|128px]] | CON | [[Aeroportul Municipal Concord]] |- | | CPB | [[Aeroportul Capurganá]] |- | [[Fișier:Britten-Norman Islander lined up for take off at Colonsay Airport.jpg|center|128px]] | CSA | [[Aeroportul Colonsay]] |- | [[Fișier:Charleville Airport overview Vabre.jpg|center|128px]] | CTL | [[Aeroportul Charleville]] |- | [[Fișier:കരിപ്പുര്‍ വിമാനത്താവളം.jpg|center|128px]] | CCJ | [[Aeroportul Internațional Calicut]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Culiacan.jpg|center|128px]] | CUL | [[Aeroportul Federal de Bachigualato]] |- | [[Fișier:Boeing 737-2F9 5N-AND Nigeria Aws Calabar 08.11.81.jpg|center|128px]] | CBQ | [[Aeroportul Internațional Margaret Ekpo]] |- | [[Fișier:Control Tower, Campbeltown Airport.jpg|center|128px]] | CAL | [[Aeroportul Campbeltown]] |- | [[Fișier:Cuiaba airport 3.jpg|center|128px]] | CGB | [[Aeroportul Internațional Marechal Rondon]] |- | [[Fișier:Aeropuerto de Cajamarca desde la pista de aterrizaje.JPG|center|128px]] | CJA | [[Aeroportul Mayor General FAP Armando Revoredo Iglesias]] |- | [[Fișier:Guangzhou Baiyun International Airport Terminal 2.jpg|center|128px]] | CAN | [[Aeroportul Internațional Guangzhou Baiyun]] |- | | CMM | [[Aeroportul Carmelita]] |- | [[Fișier:Corrientes Airport panoramic view.jpg|center|128px]] | CNQ | [[Aeroportul Internațional Doctor Fernando Piragine Niveyro]] |- | [[Fișier:International Airport Cap Haitien (8070547595).jpg|center|128px]] | CAP | [[Aeroportul Internațional Cap-Haitien]] |- | [[Fișier:Clark Airport.jpg|center|128px]] | CRK | [[Aeroportul Internațional Clark]] |- | [[Fișier:Cauayan Airport.jpg|center|128px]] | CYZ | [[Aeroportul Cauayan]] |- | | CJM | [[Aeroportul Chumphon]] |- | [[Fișier:CHC airport.jpg|center|128px]] | CHC | [[Aeroportul Internațional Christchurch]] |- | [[Fișier:Aeroporto di catania, veduta etna.jpg|center|128px]] | CTA | [[Aeroportul Catania–Fontanarossa|Aeroportul Catania-Fontanarossa]] |- | | CII | [[Aeroportul Aydın]] |- | [[Fișier:149aq - RUTACA Cessna U206G Stationair 6 II; YV-379C@CAJ;03.10.2001 (4794690312).jpg|center|128px]] | CAJ | [[Aeroportul Canaima]] |- | [[Fișier:Corcoran Airport - California.jpg|center|128px]] | CRO | [[Aeroportul Corcoran]] |- | [[Fișier:Ash Flat CVK.jpg|center|128px]] | CKK | [[Aeroportul Regional Sharp County]] |- | [[Fișier:Kochi airport aerial view.jpg|center|128px]] | COK | [[Aeroportul Internațional Cochin]] |- | | CHB | [[Aeroportul Chilas]] |- | | CUA | [[Aeroportul Ciudad Constitución]] |- | [[Fișier:Vancouver Harbour Water Airport (CXH - CYHC) overview.jpg|center|128px]] | CXH | [[Aeroportul Vancouver Harbour Water]] |- | [[Fișier:Aerial View of Zhengzhou Xinzheng Airport.jpg|center|128px]] | CGO | [[Aeroportul Zhengzhou Xinzheng]] |- | [[Fișier:Aerial image of the Yellowstone Regional Airport.jpg|center|128px]] | COD | [[Aeroportul Regional Yellowstone]] |- | [[Fișier:Hato Airport.jpg|center|128px]] | CUR | [[Aeroportul Internațional Hato]] |- | [[Fișier:Chiclayo Airport.JPG|center|128px]] | CIX | [[Aeroportul Internațional Cap. FAP José A. Quiñones Gonzáles]] |- | [[Fișier:内蒙古自治区赤峰玉龙机场外景，摄于2018.5.18.jpg|center|128px]] | CIF | [[Aeroportul Chifeng Yulong]] |- | [[Fișier:Terminal de pasajeros del aeropuerto Alfonso Bonilla Aragon.JPG|center|128px]] | CLO | [[Aeroportul Alfonso Bonilla Aragón]] |- | [[Fișier:Terminal i torre de control de l'Aeropuerto de Chachapoyas en un dia plujós.jpg|center|128px]] | CHH | [[Aeroportul Chachapoyas]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Desierto de Atacama.jpg|center|128px]] | CPO | [[Aeroportul Desierto de Atacama]] |- | [[Fișier:Aeroporto cuneo levaldigi terminal.jpg|center|128px]] | CUF | [[Aeroportul Internațional Cuneo]] |- | | CHU | [[Aeroportul Chuathbaluk]] |- | | CTC | [[Aeroportul Internațional Coronel Felipe Varela]] |- | [[Fișier:CGF TOWER.JPG|center|128px]] | CGF | [[Aeroportul Cuyahoga County]] |- | [[Fișier:Shymkent International Airport 03.jpg|center|128px]] | CIT | [[Aeroportul Internațional Shymkent]] |- | [[Fișier:Chiang Mai Intl Airport.jpg|center|128px]] | CNX | [[Aeroportul Internațional Chiang Mai]] |- | | CIZ | [[Aeroportul Coari]] |- | [[Fișier:CLJairportEXTfront1.jpg|center|128px]] | CLJ | [[Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj|Aeroportul Internațional Cluj]] |- | | CMP | [[Aeroportul Santana do Araguaia]] |- | | CRP | [[Aeroportul Corpus Christi]] |- | [[Fișier:CID Aerial.jpg|center|128px]] | CID | [[Aeroportul The Eastern Iowa]] |- | [[Fișier:Central Wisconsin Airport September 2012.jpg|center|128px]] | CWA | [[Aeroportul Central Wisconsin]] |- | [[Fișier:Bandara Cakrabuwana.jpg|center|128px]] | CBN | [[Aeroportul Penggung]] |- | [[Fișier:Ssck.jpg|center|128px]] | CCI | [[Aeroportul Concórdia]] |- | [[Fișier:Chino Airport by D Ramey Logan.jpg|center|128px]] | CNO | [[Aeroportul Chino]] |- | [[Fișier:Csafb-17feb1995.jpg|center|128px]] | CSM | [[Aeroportul Clinton-Sherman]] |- | [[Fișier:Chattanooga Metropolitan Airport.jpg|center|128px]] | CHA | [[Aeroportul Chattanooga Metropolitan]] |- | [[Fișier:2010-02-19 3000x2000 chicago skyline.jpg|center|128px]] | CHI | [[Chicago]] |- | | CHN | [[Aeroportul Jeonju]] |- | [[Fișier:New terminal building at Coll Aerodrome - geograph.org.uk - 869332.jpg|center|128px]] | COL | [[Aeroportul Coll]] |- | [[Fișier:Jim Hamilton – L.B. Owens Airport - South Carolina.jpg|center|128px]] | CUB | [[Aeroportul Jim Hamilton – L.B. Owens]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Int. Jose Leonardo Chirinos (SVCR) Coro.JPG|center|128px]] | CZE | [[Aeroportul José Leonardo Chirino]] |- | | CMO | [[Aeroportul Obbia]] |- | [[Fișier:Coleman Municipal Airport-TX-18Dec1994-USGS.jpg|center|128px]] | COM | [[Aeroportul Municipal Coleman]] |- | | CCL | [[Aeroportul Chinchilla]] |- | [[Fișier:Camooweal Airport, 2019 03.jpg|center|128px]] | CML | [[Aeroportul Camooweal]] |- | [[Fișier:Courchevel aeroport.jpg|center|128px]] | CVF | [[Altiportul Courchevel]] |- | [[Fișier:Roma Ciampino.jpg|center|128px]] | CIA | [[Aeroportul Internațional Roma–Ciampino „G.B. Pastine”|Aeroportul Internațional Ciampino–G.B. Pastine]] |- | [[Fișier:Aeroporto Internacional da Catumbela.jpg|center|128px]] | CBT | [[Aeroportul Catumbela]] |- | [[Fișier:Camagüey Airport entrance, July 2016.jpg|center|128px]] | CMW | [[Aeroportul Ignacio Agramonte]] |- | | COT | [[Aeroportul Cotulla–La Salle County]] |- | [[Fișier:TSTC Waco Airport - Texas.jpg|center|128px]] | CNW | [[Aeroportul TSTC Waco]] |- | | CUT | [[Aeroportul Cutral Có]] |- | | CFT | [[Aeroportul Greenlee County]] |- | [[Fișier:Chippewa County International Airport-2006-USGS.jpg|center|128px]] | CIU | [[Aeroportul Chippewa County]] |- | | CDR | [[Aeroportul Municipal Chadron]] |- | [[Fișier:ClintonvilleMunicipalAirportBuildings.jpg|center|128px]] | CLI | [[Aeroportul Municipal Clintonville]] |- | | CXQ | [[Aeroportul Christmas Creek]] |- | [[Fișier:Westover.gif|center|128px]] | CEF | [[Aeroportul Westover Metropolitan]] |- | [[Fișier:Terminal 3 of Chongqing Jiangbei Airport.jpg|center|128px]] | CKG | [[Aeroportul Internațional Chongqing Jiangbei]] |- | [[Fișier:Mihail Kogălniceanu International Airport, 1996.jpg|center|128px]] | CND | [[Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța|Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” Constanța]] |- | [[Fișier:Cut Bank Municipal Airport - Montana.jpg|center|128px]] | CTB | [[Aeroportul Municipal Cut Bank]] |- | [[Fișier:Tour Châteauroux.JPG|center|128px]] | CHR | [[Aeroportul Châteauroux-Centre "Marcel Dassault"]] |- | [[Fișier:Easterwood-6jul1999.jpg|center|128px]] | CLL | [[Aeroportul Easterwood]] |- | | CLS | [[Aeroportul Chehalis–Centralia]] |- | [[Fișier:Caruaru-Aeroporto-Oscar-Laranjeira.jpg|center|128px]] | CAU | [[Aeroportul Caruaru]] |- | | CHJ | [[Aeroportul Chipinge]] |- | [[Fișier:Arthur Butler Terminal at Cootamundra Airport.jpg|center|128px]] | CMD | [[Aeroportul Cootamundra]] |- | [[Fișier:CI-MEI AIRPORT.jpg|center|128px]] | CMJ | [[Aeroportul Qimei]] |- | | CPD | [[Aeroportul Coober Pedy]] |- | | CRU | [[Aeroportul Lauriston]] |- | [[Fișier:Solovki Airport Dvurekov-1.jpg|center|128px]] | CSH | [[Aeroportul Solovki]] |- | [[Fișier:Aérogare de l'aéroport de Cap Skirring.jpg|center|128px]] | CSK | [[Aeroportul Cap Skirring]] |- | [[Fișier:JorgeWilstermannAirport.jpg|center|128px]] | CBB | [[Aeroportul Jorge Wilstermann]] |- | [[Fișier:Cobán Airport - Guatemala.jpg|center|128px]] | CBV | [[Aeroportul Cobán]] |- | | CDK | [[Aeroportul George T. Lewis]] |- | | CFB | [[Aeroportul Cabo Frio]] |- | | CFF | [[Aeroportul Cafunfo]] |- | [[Fișier:ShahAmanatAirport-01.jpg|center|128px]] | CGP | [[Aeroportul Internațional Shah Amanat]] |- | [[Fișier:Campo Grande Airport from the boarding lanes.JPG|center|128px]] | CGR | [[Aeroportul Internațional Campo Grande]] |- | [[Fișier:Chania Airport NASA.jpg|center|128px]] | CHQ | [[Aeroportul Internațional Chania]] |- | | CIR | [[Aeroportul Cairo]] |- | [[Fișier:North Central West Virginia Airport - USGS 1 April 1997.jpg|center|128px]] | CKB | [[Aeroportul North Central West Virginia]] |- | | CKI | [[Aeroportul Croker Island]] |- | | CLK | [[Aeroportul Regional Clinton]] |- | [[Fișier:CLQ (2).jpeg|center|128px]] | CLQ | [[Aeroportul Lic. Miguel de la Madrid]] |- | | CMA | [[Aeroportul Cunnamulla]] |- | [[Fișier:Aéroport Chambéry - Savoie (73).jpg|center|128px]] | CMF | [[Aeroportul Chambéry]] |- | [[Fișier:Aeroporto de Confins.jpg|center|128px]] | CNF | [[Aeroportul Internațional Tancredo Neves]] |- | | COG | [[Aeroportul Mandinga]] |- | | CDI | [[Aeroportul Cachoeiro de Itapemirim]] |- | | CUQ | [[Aeroportul Coen]] |- | [[Fișier:CTIA-CentralTerminal.jpg|center|128px]] | CPT | [[Aeroportul Internațional Cape Town]] |- | | CQD | [[Aeroportul Shahrekord]] |- | | CRR | [[Aeroportul Ceres]] |- | | CTK | [[Aeroportul Municipal Canton]] |- | [[Fișier:CardiffInternationalAirport.jpg|center|128px]] | CWL | [[Aeroportul Cardiff]] |- | | CYR | [[Aeroportul Colonia]] |- | | CYX | [[Aeroportul Chersky]] |- | [[Fișier:Catarman Airport Building.JPG|center|128px]] | CRM | [[Aeroportul Național Catarman]] |- | | CYU | [[Aeroportul Cuyo]] |- | [[Fișier:Buchanan Field Airport - USGS Topo.jpg|center|128px]] | CCR | [[Aeroportul Buchanan Field]] |- | [[Fișier:Air Panama FokkerF50.jpg|center|128px]] | CHX | [[Aeroportul Internațional Changuinola "Capitán Manuel Niño"]] |- | [[Fișier:Benin Golf Air McDonnell Douglas DC-9-32 Mutzair.jpg|center|128px]] | COO | [[Aeroportul Cadjehoun]] |- | [[Fișier:Choibalsan Airport.jpg|center|128px]] | COQ | [[Aeroportul Choibalsan]] |- | [[Fișier:CKU-c.jpg|center|128px]] | CKU | [[Aeroportul Municipal Cordova]] |- | | CTF | [[Aeroportul Coatepeque]] |- | | CVL | [[Aeroportul Cape Vogel]] |- | | CWT | [[Aeroportul Cowra]] |- | [[Fișier:CDV-b.jpg|center|128px]] | CDV | [[Aeroportul Merle K. (Mudhole) Smith]] |- | [[Fișier:Mactan Cebu International Airport.jpg|center|128px]] | CEB | [[Aeroportul Internațional Mactan–Cebu]] |- | [[Fișier:Cfsairport1.jpg|center|128px]] | CFS | [[Aeroportul Coffs Harbour]] |- | [[Fișier:Aeroclub Charata (Provincia del Chaco, Argentina).jpg|center|128px]] | CNT | [[Aeroportul Charata]] |- | [[Fișier:Two Delta aircraft at Columbia Metropolitan Airport.jpg|center|128px]] | CAE | [[Aeroportul Columbia Metropolitan]] |- | | CEO | [[Aeroportul Waco Kungo]] |- | | CPA | [[Aeroportul Cape Palmas]] |- | [[Fișier:AEROPUERTO CHAPELCO AVIADOR CAMPOS.JPG|center|128px]] | CPC | [[Aeroportul Aviador Carlos Campos]] |- | | CUO | [[Aeroportul Caruru]] |- | | CSQ | [[Aeroportul Municipal Creston]] |- | [[Fișier:Charleston International Airport, Apr 2014.jpg|center|128px]] | CHS | [[Aeroportul Internațional Charleston]] |- | | CBK | [[Aeroportul Municipal Colby]] |- | | CIK | [[Aeroportul Chalkyitsik]] |- | [[Fișier:Air Strip Chitral.JPG|center|128px]] | CJL | [[Aeroportul Chitral]] |- | [[Fișier:COB airport.jpg|center|128px]] | COH | [[Aeroportul Cooch Behar]] |- | | CIN | [[Aeroportul Arthur N. Neu]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Mariscal Lamar de Cuenca.jpg|center|128px]] | CUE | [[Aeroportul Internațional Mariscal Lamar]] |- | | CAC | [[Aeroportul Cascavel]] |- | [[Fișier:AutocrossatKCBE.jpg|center|128px]] | CBE | [[Aeroportul Regional Greater Cumberland]] |- | | CBH | [[Aeroportul Boudghene Ben Ali Lotfi]] |- | | CBS | [[Aeroportul Oro Negro]] |- | [[Fișier:Afghan Air Power (4423773113).jpg|center|128px]] | CCN | [[Aeroportul Chaghcharan]] |- | [[Fișier:Air Vanuatu Harbin Y-12 at Craig Cove Airport.jpg|center|128px]] | CCV | [[Aeroportul Craig Cove]] |- | | CDY | [[Aeroportul Cagayan de Sulu]] |- | | CEH | [[Aeroportul Chelinda]] |- | | CEJ | [[Aeroportul Chernihiv Shestovitsa]] |- | | CEM | [[Aeroportul Central]] |- | | CFM | [[Aeroportul Conklin (Leismer)]] |- | [[Fișier:Aéroport de caen carpiquet.JPG|center|128px]] | CFR | [[Aeroportul Caen – Carpiquet]] |- | [[Fișier:Chatham Islands Airport Terminal.jpg|center|128px]] | CHT | [[Aeroportul Chatham Islands / Tuuta]] |- | | CHY | [[Aeroportul Choiseul Bay]] |- | | CHZ | [[Aeroportul Chiloquin State]] |- | | CIL | [[Aeroportul Council]] |- | [[Fișier:Canouan Airport - panoramio.jpg|center|128px]] | CIW | [[Aeroportul Canouan]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Internacional de Ciudad Juárez. - panoramio.jpg|center|128px]] | CJS | [[Aeroportul Abraham González]] |- | [[Fișier:Kbak1.jpg|center|128px]] | CLU | [[Aeroportul Municipal Columbus]] |- | | CLZ | [[Aeroportul Calabozo]] |- | [[Fișier:22 boeing 772 app cmb.jpg|center|128px]] | CMB | [[Aeroportul Internațional Bandaranaike]] |- | | CMY | [[Aeroportul Sparta/Fort McCoy]] |- | [[Fișier:Cairns Airport.JPG|center|128px]] | CNS | [[Aeroportul Cairns]] |- | | CNZ | [[Aeroportul Cangamba]] |- | [[Fișier:O22 Flyby.jpg|center|128px]] | COA | [[Aeroportul Columbia]] |- | | COZ | [[Aeroportul Constanza]] |- | [[Fișier:St. Louis Downtown Airport (25907213937).jpg|center|128px]] | CPS | [[Aeroportul St. Louis Downtown]] |- | | CRB | [[Aeroportul Collarenebri]] |- | | CRI | [[Aeroportul Colonel Hill]] |- | [[Fișier:Aeroport de Charleroi Bruxelles Sud.jpg|center|128px]] | CRL | [[Aeroportul Charleroi – Bruxelles Sud|Aeroportul Bruxelles South Charleroi]] |- | [[Fișier:Turkmenabat Airport.jpg|center|128px]] | CRZ | [[Aeroportul Turkmenabat]] |- | | CWS | [[Aeroportul Center Island]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Celaya4.jpg|center|128px]] | CYW | [[Aeroportul Național Captain Rogelio Castillo]] |- | | CAB | [[Aeroportul Cabinda]] |- | | CAV | [[Aeroportul Cazombo]] |- | [[Fișier:Canberra Airport overview Gilbert.jpg|center|128px]] | CBR | [[Aeroportul Internațional Canberra]] |- | [[Fișier:Cold Bay airport.jpg|center|128px]] | CDB | [[Aeroportul Cold Bay]] |- | [[Fișier:Aeroport de Roissy.JPG|center|128px]] | CDG | [[Aeroportul Internațional Paris–Charles de Gaulle|Aeroportul Internațional Charles de Gaulle]] |- | [[Fișier:Cherepovets (CEE - ULWC) AN1774921.jpg|center|128px]] | CEE | [[Aeroportul Cherepovets]] |- | [[Fișier:Cherkasy Airport.JPG|center|128px]] | CKC | [[Aeroportul Cerkasî|Aeroportul Cherkasy]] |- | | CKD | [[Aeroportul Crooked Creek]] |- | | CLP | [[Aeroportul Clarks Point]] |- | [[Fișier:Coonabarabran Airport terminal.jpg|center|128px]] | COJ | [[Aeroportul Coonabarabran]] |- | | CTQ | [[Aeroportul Santa Vitória do Palmar]] |- | [[Fișier:Afonsopenaairport.jpg|center|128px]] | CWB | [[Aeroportul Internațional Afonso Pena]] |- | [[Fișier:Челябинский аэропорт (Баландино) 2020.jpg|center|128px]] | CEK | [[Aeroportul Chelyabinsk]] |- | [[Fișier:Laguindingan International Airport main building.JPG|center|128px]] | CGY | [[Aeroportul Laguindingan]] |- | [[Fișier:Aeroporto Carajas.jpg|center|128px]] | CKS | [[Aeroportul Carajás]] |- | | CYA | [[Aeroportul Antoine-Simon]] |- | | CIP | [[Aeroportul Chipata]] |- | | COP | [[Aeroportul Cooperstown-Westville]] |- | | CGC | [[Aeroportul Cape Gloucester]] |- | | CGS | [[Aeroportul College Park]] |- | [[Fișier:Nlletourrochambeau.jpg|center|128px]] | CAY | [[Aeroportul Cayenne – Félix Eboué]] |- | [[Fișier:Аэропорт "Черновцы" (UKLN) вид сверху.jpg|center|128px]] | CWC | [[Aeroportul Internațional Cernăuți]] |- | | CMK | [[Aeroportul Club Makokola]] |- | | CVE | [[Aeroportul Coveñas]] |- | [[Fișier:ConstablePynt.jpg|center|128px]] | CNP | [[Aeroportul Nerlerit Inaat]] |- | | CAA | [[Aeroportul El Aguacate]] |- | [[Fișier:Aeroporto Cagliari-Elmas.jpg|center|128px]] | CAG | [[Aeroportul Cagliari Elmas]] |- | [[Fișier:StateLibQld 1 114328 QANTAS biplane at Cloncurry, 1923.jpg|center|128px]] | CNJ | [[Aeroportul Cloncurry]] |- | | CNC | [[Aeroportul Coconut Island]] |- | | CCT | [[Aeroportul Colonia Catriel]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Córdoba COR 1 - Entrada.jpg|center|128px]] | COR | [[Aeroportul Internațional Ingeniero Aeronáutico Ambrosio L.V. Taravella]] |- | [[Fișier:20130720-FS-UNK-0001 (9404086758).jpg|center|128px]] | CHL | [[Aeroportul Challis]] |- | [[Fișier:Caye Caulker Airport.JPG|center|128px]] | CUK | [[Aeroportul Caye Caulker]] |- | | CYG | [[Aeroportul Corryong]] |- | [[Fișier:Cfc.jpg|center|128px]] | CFC | [[Aeroportul Caçador]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Internacional General Roberto Fierro Villalobos.jpg|center|128px]] | CUU | [[Aeroportul Internațional General Roberto Fierro Villalobos]] |- | [[Fișier:Aviación General.jpg|center|128px]] | COC | [[Aeroportul Comodoro Pierrestegui]] |- | [[Fișier:Coventry Airport july06.JPG|center|128px]] | CVT | [[Aeroportul Coventry]] |- | [[Fișier:US Airforce Cargo C130 at Cotabato City Airport.jpg|center|128px]] | CBO | [[Aeroportul Awang]] |- | [[Fișier:Kadapa Airport terminal.jpeg|center|128px]] | CDP | [[Aeroportul Kadapa]] |- | | CEL | [[Aeroportul Cape Eleuthera]] |- | | CEL | [[Aeroportul Canela]] |- | | CNI | [[Aeroportul Changhai]] |- | [[Fișier:Clovis airport.JPG|center|128px]] | CVN | [[Aeroportul Municipal Clovis]] |- | [[Fișier:Conroe-North Houston Regional Airport aerial view.JPG|center|128px]] | CXO | [[Aeroportul Lone Star Executive]] |- | [[Fișier:A 320 de la SATA à Cherbourg-Maupertus.JPG|center|128px]] | CER | [[Aeroportul Cherbourg – Maupertus]] |- | [[Fișier:Cobija Airport1.JPG|center|128px]] | CIJ | [[Aeroportul Captain Aníbal Arab]] |- | [[Fișier:Aeroporto Internacional de Corumbá DSC002731111.JPG|center|128px]] | CMG | [[Aeroportul Internațional Corumbá]] |- | [[Fișier:Aeroporto di Comiso.jpeg|center|128px]] | CIY | [[Aeroportul Comiso]] |- | [[Fișier:Hokkaido New Chitose Airport13n4272.jpg|center|128px]] | CTS | [[Aeroportul New Chitose]] |- | | CIM | [[Aeroportul Cimitarra]] |- | [[Fișier:PKVVKnusawiru.JPG|center|128px]] | CJN | [[Aeroportul Nusawiru]] |- | | CKT | [[Aeroportul Sarakhs]] |- | [[Fișier:Maiquetiaairport.jpg|center|128px]] | CCS | [[Aeroportul Internațional Simón Bolívar Caracas|Aeroportul Internațional Simón Bolívar]] |- | | CSG | [[Aeroportul Columbus]] |- | [[Fișier:Carnarvon Airport Terminal.JPG|center|128px]] | CVQ | [[Aeroportul Carnarvon]] |- | [[Fișier:Chickasaw Municipal Airport-OK-19Feb1995-USGS.jpg|center|128px]] | CHK | [[Aeroportul Municipal Chickasaw]] |- | [[Fișier:Airport sign, Cienfuegos, Cuba. (11805417135).jpg|center|128px]] | CFG | [[Aeroportul Jaime González]] |- | [[Fișier:Fletcher Field Airport - Mississippi.jpg|center|128px]] | CKM | [[Aeroportul Fletcher Field]] |- | [[Fișier:Entre de l'aéroport de Conakry.jpg|center|128px]] | CKY | [[Aeroportul Internațional Conakry]] |- | | CVB | [[Aeroportul Chungribu]] |- | | CDD | [[Aeroportul Cauquira]] |- | [[Fișier:Donegal Carrickfin Airport - Terminal entrance - geograph.org.uk - 1174804.jpg|center|128px]] | CFN | [[Aeroportul Donegal]] |- | [[Fișier:CFE1.jpg|center|128px]] | CFE | [[Aeroportul Clermont-Ferrand Auvergne]] |- | [[Fișier:Colorado Springs Airport Terminal Building.jpg|center|128px]] | COS | [[Aeroportul Colorado Springs]] |- | | CRX | [[Aeroportul Roscoe Turner]] |- | [[Fișier:CMI-Airport.jpg|center|128px]] | CMI | [[Aeroportul University of Illinois Willard]] |- | | CAS | [[Aeroportul Casablanca-Anfa]] |- | [[Fișier:Cambridge Airport buildings.jpg|center|128px]] | CBG | [[Aeroportul Cambridge]] |- | [[Fișier:Coffeyville Municipal Airport KS 2006 USGS.jpg|center|128px]] | CFV | [[Aeroportul Municipal Coffeyville]] |- | | CJT | [[Aeroportul Comitán]] |- | [[Fișier:William R. Fairchild International Airport - Washington.jpg|center|128px]] | CLM | [[Aeroportul William R. Fairchild]] |- | [[Fișier:Culebra Airport.JPG|center|128px]] | CPX | [[Aeroportul Benjamín Rivera Noriega]] |- | | CQA | [[Aeroportul Canarana]] |- | | CSI | [[Aeroportul Casino]] |- | [[Fișier:Aeroporto de Congonhas - Aeronaves.jpg|center|128px]] | CGH | [[Aeroportul Congonhas-São Paulo]] |- | | CZL | [[Aeroportul Internațional Mohamed Boudiaf]] |- | [[Fișier:CCB CABLE AIRPORT FROM FLIGHT LAS-LAX N516NK A319 (10363741725) (2).jpg|center|128px]] | CCB | [[Aeroportul Cable]] |- | | CIQ | [[Aeroportul Chiquimula]] |- | | CZJ | [[Aeroportul Corazon De Jesus]] |- | [[Fișier:Cocos (Keeling) Islands Airport - RWY33.jpg|center|128px]] | CCK | [[Aeroportul Cocos (Keeling) Islands]] |- | | CDJ | [[Aeroportul Conceição do Araguaia]] |- | | CFK | [[Aeroportul Internațional Chlef]] |- | [[Fișier:CYS ATCT.jpg|center|128px]] | CYS | [[Aeroportul Regional Cheyenne]] |- | [[Fișier:CLE ATCT and Sun.JPG|center|128px]] | CLE | [[Aeroportul Internațional Cleveland Hopkins]] |- | | CFO | [[Aeroportul Confresa]] |- | | CAD | [[Aeroportul Wexford County]] |- | [[Fișier:Dum Dum Airport, Domestic terminal.jpg|center|128px]] | CCU | [[Aeroportul Internațional Netaji Subhas Chandra Bose]] |- | [[Fișier:Ciudad Real Central Airport 3.jpg|center|128px]] | CQM | [[Aeroportul Ciudad Real Central]] |- | [[Fișier:Flughafen Corvo.jpg|center|128px]] | CVU | [[Aeroportul Corvo]] |- | [[Fișier:2019 Aeropuerto Camilo Daza de Cúcuta.jpg|center|128px]] | CUC | [[Aeroportul Camilo Daza]] |- | | CTZ | [[Aeroportul Clinton-Sampson County]] |- | [[Fișier:Tunggul wulung.jpg|center|128px]] | CXP | [[Aeroportul Tunggul Wulung]] |- | [[Fișier:15-07-15-Aeropuerto-Internacional-Ing-Alberto-Acuña-Ongay-RalfR-WMA 0914.jpg|center|128px]] | CPE | [[Aeroportul Ing. Alberto Acuña Ongay]] |- | [[Fișier:Cozumel (1).jpg|center|128px]] | CZM | [[Aeroportul Internațional Cozumel]] |- | [[Fișier:CYPoutside.JPG|center|128px]] | CYP | [[Aeroportul Calbayog]] |- | | CLX | [[Aeroportul Clorinda]] |- | [[Fișier:Cairo Int. Airport - NASA.JPG|center|128px]] | CAI | [[Aeroportul Internațional Cairo]] |- | [[Fișier:TAM FOKKER.jpg|center|128px]] | CLV | [[Aeroportul Caldas Novas]] |- | | CIS | [[Aeroportul Canton Island]] |- | [[Fișier:Chiayi AFB Apron in Open Day 20120811.jpg|center|128px]] | CYI | [[Aeroportul Chiayi]] |- | [[Fișier:KingAirCBR.jpg|center|128px]] | CBJ | [[Aeroportul Cabo Rojo]] |- | | CDQ | [[Aeroportul Croydon]] |- | [[Fișier:CAK-Diagram.png|center|128px]] | CAK | [[Aeroportul Akron-Canton]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Internacional AJS.jpg|center|128px]] | CUM | [[Aeroportul Antonio José de Sucre]] |- | [[Fișier:Cheboksary Airport.JPG|center|128px]] | CSY | [[Aeroportul Cheboksary]] |- | [[Fișier:CAX New Terminal.jpg|center|128px]] | CAX | [[Aeroportul Carlisle Lake District]] |- | | CDE | [[Aeroportul Chengde]] |- | [[Fișier:Casa Grande Municipal Airport.png|center|128px]] | CGZ | [[Aeroportul Municipal Casa Grande]] |- | [[Fișier:Terminal 2 of CTU.jpg|center|128px]] | CTU | [[Aeroportul Internațional Chengdu Shuangliu]] |- | [[Fișier:CFK-b.jpg|center|128px]] | CYF | [[Aeroportul Chefornak]] |- | | CHG | [[Aeroportul Chaoyang]] |- | [[Fișier:Aerial view of Camden Airport.JPG|center|128px]] | CDU | [[Aeroportul Camden]] |- | [[Fișier:AerodromoMunicipalCascais.jpg|center|128px]] | CAT | [[Aerodromul municipal Cascais]] |- | | CHP | [[Aeroportul Circle Hot Springs]] |- | | CUY | [[Aeroportul Cue]] |- | [[Fișier:CYT-a.jpg|center|128px]] | CYT | [[Aeroportul Yakataga]] |- | | CCO | [[Aeroportul Carimagua]] |- | | CPL | [[Aeroportul Chaparral]] |- | [[Fișier:Aeropuerto mosconi.JPG|center|128px]] | CRD | [[Aeroportul Internațional General Enrique Mosconi]] |- | | CUP | [[Aeroportul General José Francisco Bermúdez]] |- | | CXN | [[Aeroportul Candala]] |- | | CJF | [[Aeroportul Coondewanna]] |- | | CEY | [[Aeroportul Murray-Calloway County]] |- | [[Fișier:Cross City Airport - FL - 6 Feb 1999.jpg|center|128px]] | CTY | [[Aeroportul Cross City]] |- | [[Fișier:Changchun Longjia International Airport T2 20220815.jpg|center|128px]] | CGQ | [[Aeroportul Internațional Changchun Longjia]] |- | | CHV | [[Aeroportul Chaves]] |- | [[Fișier:Cambridge-Dorchester Airport terminal - 1.jpg|center|128px]] | CGE | [[Aeroportul Cambridge–Dorchester]] |- | [[Fișier:Cape Girardeau Regional Airport - Missouri.jpg|center|128px]] | CGI | [[Aeroportul Regional Cape Girardeau]] |- | | CMS | [[Aeroportul Scusciuban]] |- | [[Fișier:Aeroporto KR 09-06-2023.jpg|center|128px]] | CRV | [[Aeroportul Crotone]] |- | [[Fișier:沧源佤山机场 - 航站楼 - 2024-10-15 05.jpg|center|128px]] | CWJ | [[Aeroportul Cangyuan Washan]] |- | | CGD | [[Aeroportul Changde Taohuayuan]] |- | | CEP | [[Aeroportul Concepcion]] |- | | CCW | [[Aeroportul Cowell]] |- | [[Fișier:Çanakkale Airport.jpg|center|128px]] | CKZ | [[Aeroportul Çanakkale]] |- | [[Fișier:JimmieAngelPlane.jpg|center|128px]] | CBL | [[Aeroportul Tomás de Heres]] |- | | CXL | [[Aeroportul Calexico]] |- | [[Fișier:Loa waiting.jpg|center|128px]] | CJC | [[Aeroportul El Loa]] |- | [[Fișier:Soekarno-Hatta International Airport Terminal 3 apron.jpg|center|128px]] | CGK | [[Aeroportul Internațional Soekarno–Hatta]] |- | | CNH | [[Aeroportul Municipal Claremont]] |- | [[Fișier:CRQ - FAA airport diagram.gif|center|128px]] | CLD | [[Aeroportul McClellan–Palomar]] |- | [[Fișier:Cascade Locks State Airport.jpg|center|128px]] | CZK | [[Aeroportul Cascade Locks State]] |- | [[Fișier:Cayman Brac Airport.jpg|center|128px]] | CYB | [[Aeroportul Charles Kirkconnell]] |- | [[Fișier:Aeropuerto de cuernavaca.jpg|center|128px]] | CVJ | [[Aeroportul General Mariano Matamoros]] |- | [[Fișier:Chokurdakh.jpg|center|128px]] | CKH | [[Aeroportul Chokurdakh]] |- | | CTE | [[Aeroportul San Blas]] |- | | CYC | [[Aeroportul Caye Chapel]] |- | | CYL | [[Aeroportul Coyoles]] |- | [[Fișier:Belmopan Parliament.jpg|center|128px]] | CZH | [[Aeroportul Corozal]] |- | [[Fișier:Changzhou Benniu International Airport (20240320).jpg|center|128px]] | CZX | [[Aeroportul Changzhou Benniu]] |- | | CGT | [[Aeroportul Chinguetti]] |- | | CXM | [[Aeroportul Camaxilo]] |- | | CCH | [[Aeroportul Chile Chico]] |- | [[Fișier:Crookston Municipal Airport.jpg|center|128px]] | CKN | [[Aeroportul Municipal Crookston]] |- | | CTI | [[Aeroportul Cuito Cuanavale]] |- | [[Fișier:Mmcetwr.jpg|center|128px]] | CME | [[Aeroportul Ciudad del Carmen]] |- | [[Fișier:Mohammed V International Airport. August 2017.jpg|center|128px]] | CMN | [[Aeroportul Internațional Mohammed V]] |- | [[Fișier:Aéroport Colmar-Houssen (Colmar).jpg|center|128px]] | CMR | [[Aeroportul Colmar]] |- | | CUH | [[Aeroportul Municipal Cushing]] |- | [[Fișier:20090121 0693 Yeager Airport.JPG|center|128px]] | CRW | [[Aeroportul Yeager]] |- | | CTN | [[Aeroportul Cooktown]] |- | [[Fișier:HoughtonCountyAirportMichigan.jpg|center|128px]] | CMX | [[Aeroportul Houghton County Memorial]] |- | | COY | [[Aeroportul Coolawanyah Station]] |- | | CPF | [[Aeroportul Ngloram]] |- | [[Fișier:Boeing 727-282-Adv, TAP Air Portugal AN1120507.jpg|center|128px]] | CBP | [[Aeroportul Coimbra]] |- | [[Fișier:COMPTON AIRPORT 2.jpg|center|128px]] | CPM | [[Aeroportul Compton/Woodley]] |- | [[Fișier:Blosser Municipal Airport Sign.JPG|center|128px]] | CNK | [[Aeroportul Municipal Blosser]] |- | | CGJ | [[Aeroportul Kasompe]] |- | | CXA | [[Aeroportul Caicara del Orinoco]] |- | [[Fișier:MMCV1.jpeg|center|128px]] | CVM | [[Aeroportul General Pedro J. Méndez]] |- | | COU | [[Aeroportul Regional Columbia]] |- | [[Fișier:Cleve-ms-apt-13feb1996.jpg|center|128px]] | CVC | [[Aeroportul Cleve]] |- | [[Fișier:Craig–Moffat Airport.JPG|center|128px]] | CIG | [[Aeroportul Craig–Moffat]] |- | [[Fișier:Charters Towers Airport overview Vabre.jpg|center|128px]] | CXT | [[Aeroportul Charters Towers]] |- | [[Fișier:Ceduna Airport.jpg|center|128px]] | CED | [[Aeroportul Ceduna]] |- | | CGM | [[Aeroportul Camiguin]] |- | | CSC | [[Aeroportul Codela]] |- | [[Fișier:Chanute Martin Johnson Airport Chanute Kansas 09-04-2013.JPG|center|128px]] | CNU | [[Aeroportul Chanute Martin Johnson]] |- | [[Fișier:Sbcm.jpg|center|128px]] | CCM | [[Aeroportul Diomício Freitas]] |- | [[Fișier:Ciudad Obregon aeropuerto.JPG|center|128px]] | CEN | [[Aeroportul Internațional Ciudad Obregón]] |- | [[Fișier:Pappy Boyington Field Sign.jpg|center|128px]] | COE | [[Aeroportul Coeur d'Alene]] |- | [[Fișier:Copenhagen airport from air.jpg|center|128px]] | CPH | [[Aeroportul Copenhaga|Aeroportul din Copenhaga]] |- | | CZN | [[Aeroportul Chisana]] |- | | CMQ | [[Aeroportul Clermont]] |- | | CDC | [[Aeroportul Regional Cedar City]] |- | [[Fișier:Accesos al aeropuerto de Castellón.JPG|center|128px]] | CDT | [[Aeroportul Castellón–Costa Azahar|Aeroportul Castellón-Costa Azahar]] |- | | CHM | [[Aeroportul Tnte. FAP Jaime Montreuil Morales]] |- | | CBX | [[Aeroportul Condobolin]] |- | [[Fișier:Carson City Airport - panoramio.jpg|center|128px]] | CSN | [[Aeroportul Carson]] |- | [[Fișier:Changsha Huanghua International Airport 6.JPG|center|128px]] | CSX | [[Aeroportul Internațional Changsha Huanghua]] |- | | CCA | [[Aeroportul Chimore]] |- | | CRF | [[Aeroportul Carnot]] |- | [[Fișier:Aerial view of Cannes-Mandelieu airport (1).jpg|center|128px]] | CEQ | [[Aeroportul Cannes – Mandelieu]] |- | [[Fișier:Aeropuerto de Caucasia.jpg|center|128px]] | CAQ | [[Aeroportul Juan H. White]] |- | [[Fișier:Capital International Airport.jpg|center|128px]] | CCE | [[Aeroportul Capital]] |- | [[Fișier:Ariel View of CVG from East.jpg|center|128px]] | CVG | [[Aeroportul Internațional Cincinnati/Northern Kentucky]] |- | [[Fișier:Domestic terminal at CJB.JPG|center|128px]] | CJB | [[Aeroportul Coimbatore]] |- | | CCZ | [[Aeroportul Chub Cay]] |- | [[Fișier:John Glenn International Airport Departure level.jpg|center|128px]] | CMH | [[Aeroportul Internațional John Glenn Columbus]] |- | | CTH | [[Aeroportul Chester County G. O. Carlson]] |- | | CLR | [[Aeroportul Cliff Hatfield Memorial]] |- | | CTX | [[Aeroportul Cortland County]] |- | [[Fișier:Corvallis Municipal Airport - Oregon.jpg|center|128px]] | CVO | [[Aeroportul Municipal Corvallis]] |- | [[Fișier:Clinton Municipal Airport (Iowa) - USGS 19 May 1994.jpg|center|128px]] | CWI | [[Aeroportul Municipal Clinton]] |- | [[Fișier:Coldfoot Airport.jpg|center|128px]] | CXF | [[Aeroportul Coldfoot]] |- | [[Fișier:Outlaw Field-TN-27Mar1992-USGS.jpg|center|128px]] | CKV | [[Aeroportul Regional Clarksville-Montgomery County]] |- | | CEZ | [[Aeroportul Municipal Cortez]] |- | | CWX | [[Aeroportul Cochise County]] |- | [[Fișier:Cox's Bazar Airport.jpg|center|128px]] | CXB | [[Aeroportul Cox's Bazar]] |- | [[Fișier:CZC (45107598994).jpg|center|128px]] | CZC | [[Aeroportul Copper Center]] |- | [[Fișier:Aeroporto de Cruzeiro do Sul-AC.jpg|center|128px]] | CZS | [[Aeroportul Internațional Cruzeiro do Sul]] |- | | CXY | [[Aeroportul Cat Cay]] |- | | CEW | [[Aeroportul Bob Sikes]] |- | [[Fișier:Oconee County Regional Airport USGS.jpeg|center|128px]] | CEU | [[Aeroportul Regional Oconee County]] |- | | CCY | [[Aeroportul Regional Northeast Iowa]] |- | [[Fișier:Carcassonne aeroport Salveza2.jpg|center|128px]] | CCF | [[Aeroportul Carcassonne]] |- | | CHF | [[Aeroportul Jinhae]] |- | [[Fișier:Grand Strand Airport - South Carolina.jpg|center|128px]] | CRE | [[Aeroportul Grand Strand]] |- | | CBF | [[Aeroportul Municipal Council Bluffs]] |- | | CVH | [[Aeroportul Caviahue]] |- | [[Fișier:Calvi-Sainte-Catherine.jpg|center|128px]] | CLY | [[Aeroportul Calvi – Sainte-Catherine]] |- | | CBW | [[Aeroportul Campo Mourão]] |- | | CZF | [[Aeroportul Cape Romanzof LRRS]] |- | [[Fișier:Cà Mau Airport.jpg|center|128px]] | CAH | [[Aeroportul Ca Mau]] |- | | CUD | [[Aeroportul Caloundra]] |- | [[Fișier:Chico Municipal Airport - USGS Topo.jpg|center|128px]] | CIC | [[Aeroportul Municipal Chico]] |- | [[Fișier:Chicken Airport, Alaska, CKX, (44614020290).jpg|center|128px]] | CKX | [[Aeroportul Chicken]] |- | [[Fișier:Chennault AFB LA - 2 march 1998.jpg|center|128px]] | CWF | [[Aeroportul Chennault]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Vilo Acuna.JPG|center|128px]] | CYO | [[Aeroportul Vilo Acuña]] |- | | CWW | [[Aeroportul Corowa]] |- | | CXJ | [[Aeroportul Caxias do Sul]] |- | [[Fișier:Hangar Comendador Aladino Selmi - panoramio.jpg|center|128px]] | CPQ | [[Aeroportul Campo dos Amarais]] |- | [[Fișier:Jejuairport2024.jpg|center|128px]] | CJU | [[Aeroportul Internațional Jeju]] |- | [[Fișier:Cheongju airport 20090404.jpg|center|128px]] | CJJ | [[Aeroportul Internațional Cheongju]] |- | | CKO | [[Aeroportul Cornélio Procópio]] |- | | CZA | [[Aeroportul Chichen Itza]] |- | [[Fișier:CLT Atrium.jpg|center|128px]] | CLT | [[Aeroportul Internațional Charlotte/Douglas]] |- | [[Fișier:2016-10-05 14 52 41 Front of the terminal at the Charlottesville–Albemarle Airport in Rivanna, Albemarle County, Virginia.jpg|center|128px]] | CHO | [[Aeroportul Charlottesville Albemarle]] |} {{Wikidata list end}} [[Categorie:Liste de aeroporturi după codul IATA|C]] suu2nxc97d0ltuf9e39xw2ygvzi495s 0 3177630 17023807 17001399 2025-06-10T13:22:01Z ListeriaBot 354970 Wikidata list updated [V2] 17023807 wikitext text/x-wiki Mai jos este lista de aeroporturi al căror cod [[IATA]] începe cu litera R. {{Wikidata list|sparql=SELECT ?item ?iata { ?item wdt:P238 ?iata . FILTER (strstarts(str(?iata), 'R')) } |columns=P18:Imagine,P238:Cod IATA,label:Articol |links=local }} {| class='wikitable sortable' ! Imagine ! Cod IATA ! Articol |- | | RGT | [[Aeroportul Japura]] |- | | RAS | [[Aeroportul Rasht]] |- | | RAM | [[Aeroportul Ramingining]] |- | [[Fișier:Renmark Flying Group (VH-XYI) Socata TB-10 Tobago at Wagga Wagga Airport.jpg|center|128px]] | RMK | [[Aeroportul Renmark]] |- | [[Fișier:Rajahmundry Airport 1.jpg|center|128px]] | RJA | [[Aeroportul Rajahmundry]] |- | | ROK | [[Aeroportul Rockhampton]] |- | [[Fișier:Aero rio grnade.jpg|center|128px]] | RGA | [[Aeroportul Rio Grande]] |- | [[Fișier:2010-05-16-rotterdam-by-RalfR-02.jpg|center|128px]] | RTM | [[Aeroportul Rotterdam Haga]] |- | [[Fișier:Roberts International Airport.JPG|center|128px]] | ROB | [[Aeroportul Internațional Roberts]] |- | | REY | [[Aeroportul Reyes]] |- | [[Fișier:Roanoke Regional Airport.jpg|center|128px]] | ROA | [[Aeroportul Regional Roanoke–Blacksburg]] |- | | RDS | [[Aeroportul Rincón de los Sauces]] |- | [[Fișier:RST-Airport-Rochester-Minnesota.jpg|center|128px]] | RST | [[Aeroportul Internațional Rochester]] |- | [[Fișier:Aerial Renton Airport during Resurfacing Aug 2009.jpg|center|128px]] | RNT | [[Aeroportul Municipal Renton]] |- | | RBC | [[Aeroportul Robinvale]] |- | | RIL | [[Aeroportul Regional Garfield County]] |- | | RHD | [[Aeroportul Las Termas]] |- | [[Fișier:Røst lufthavn.JPG|center|128px]] | RET | [[Aeroportul Røst]] |- | [[Fișier:Rarotonga Airport from air1.JPG|center|128px]] | RAR | [[Aeroportul Internațional Rarotonga]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Trelew, enero 2015.JPG|center|128px]] | REL | [[Aeroportul Almirante Marcos A. Zar]] |- | [[Fișier:Aero Burgos.jpg|center|128px]] | RGS | [[Aeroportul Burgos]] |- | [[Fișier:Marchafb-06june2002.jpg|center|128px]] | RIV | [[Baza aeriană March]] |- | [[Fișier:SKPA.jpg|center|128px]] | RON | [[Aeroportul Juan José Rondón]] |- | | RCB | [[Aeroportul Richards Bay]] |- | [[Fișier:Colombo Airport Ratmalana Landside View.jpg|center|128px]] | RML | [[Aeroportul Ratmalana]] |- | | RDV | [[Aeroportul Red Devil]] |- | [[Fișier:De Havilland Canada DHC-8-300 (ANZ) Rotorua.jpg|center|128px]] | ROT | [[Aeroportul Internațional Rotorua]] |- | | RIW | [[Aeroportul Regional Riverton]] |- | | RUG | [[Aeroportul Municipal Rugby]] |- | [[Fișier:Sala de abordaje.png|center|128px]] | REX | [[Aeroportul General Lucio Blanco]] |- | | RNA | [[Aeroportul Ulawa]] |- | | RBB | [[Aeroportul Borba]] |- | [[Fișier:RichmondcountyRCZ.jpg|center|128px]] | RCZ | [[Aeroportul Richmond County]] |- | [[Fișier:Shah Makhdum Airport, Rajshahi, Bangladesh.JPG|center|128px]] | RJH | [[Aeroportul Shah Makhdum]] |- | [[Fișier:RJK 12092010 terminal.JPG|center|128px]] | RJK | [[Aeroportul Rijeka]] |- | | RMN | [[Aeroportul Rumginae]] |- | | RWV | [[Aeroportul Municipal Caldwell]] |- | [[Fișier:Sudan Rumbek aircraft beside airstrip 2004.jpg|center|128px]] | RBX | [[Aeroportul Rumbek]] |- | [[Fișier:Rabaul Airport19880217.jpg|center|128px]] | RAB | [[Aeroportul Rabaul]] |- | [[Fișier:ATC Tower Rourkela.jpg|center|128px]] | RRK | [[Aeroportul Rourkela]] |- | | RAW | [[Aeroportul Arawa]] |- | [[Fișier:Letishte-ruse.jpg|center|128px]] | ROU | [[Aeroportul Ruse]] |- | [[Fișier:Salé Airport.jpg|center|128px]] | RBA | [[Aeroportul Rabat-Salé]] |- | | RUE | [[Aeroportul Rughenda]] |- | [[Fișier:Airpoort rhodes 31.JPG|center|128px]] | RHO | [[Aeroportul Internațional Rhodes]] |- | [[Fișier:Flying boats at Rose Bay.jpg|center|128px]] | RSE | [[Aeroportul Rose Bay Water]] |- | | RID | [[Aeroportul Municipal Richmond]] |- | | ROL | [[Roosevelt Municipal Airport]] |- | [[Fișier:ApRavenna.jpg|center|128px]] | RAN | [[Aeroportul Ravenna]] |- | | RUM | [[Aeroportul Rumjatar]] |- | [[Fișier:Pista Aeroporto Reggio Calabria.jpg|center|128px]] | REG | [[Aeroportul Reggio Calabria]] |- | [[Fișier:Siem Reap International Airport.jpg|center|128px]] | REP | [[Aeroportul Internațional Siem Reap]] |- | [[Fișier:Rishiri-airport.jpg|center|128px]] | RIS | [[Aeroportul Rishiri]] |- | [[Fișier:Rutland airport.JPG|center|128px]] | RUT | [[Aeroportul Regional Rutland Southern Vermont]] |- | [[Fișier:Aéroport de Rafaï.png|center|128px]] | RFA | [[Aeroportul Rafaï]] |- | [[Fișier:Chisinau Airport KIV.jpg|center|128px]] | RMO | [[Aeroportul Internațional Chișinău]] |- | [[Fișier:Montague Airport - California.jpg|center|128px]] | ROF | [[Aeroportul Montague]] |- | | RKP | [[Aeroportul Aransas County]] |- | | RKA | [[Aeroportul Aratika]] |- | [[Fișier:Rupsi airport, Assam, India.jpg|center|128px]] | RUP | [[Aeroportul Rupsi]] |- | [[Fișier:Ras Al Khaimah International Airport.jpg|center|128px]] | RKT | [[Aeroportul Internațional Ras Al Khaimah]] |- | | RNP | [[Aeroportul Rongelap]] |- | [[Fișier:Aeroporto de Rio Verde-GO.jpg|center|128px]] | RVD | [[Aeroportul Rio Verde]] |- | [[Fișier:FAT Boeing 757 Palau Airport Spijkers.jpg|center|128px]] | ROR | [[Aeroportul Internațional Roman Tmetuchl]] |- | | RSB | [[Aeroportul Roseberth]] |- | | RMB | [[Aeroportul Buraimi]] |- | | RAC | [[Aeroportul John H. Batten]] |- | [[Fișier:RIC Terminal Building.jpg|center|128px]] | RIC | [[Aeroportul Internațional Richmond]] |- | | RLT | [[Aeroportul Arlit]] |- | [[Fișier:Europe District supported, managed construction projects around U.S. air base (3985995069).jpg|center|128px]] | RMS | [[Baza Aeriană Ramstein|Ramstein Air Base]] |- | | RRL | [[Aeroportul Municipal Merrill]] |- | [[Fișier:Maavarulu Airport.jpg|center|128px]] | RUL | [[Aeroportul Maavaarulaa]] |- | [[Fișier:Aeroporto Rimini-Miramare.jpg|center|128px]] | RMI | [[Aeroportul Internațional Rimini „Federico Fellini”|Aeroportul Internațional Federico Fellini]] |- | | ROG | [[Aeroportul Municipal Rogers]] |- | | RUK | [[Aeroportul Rukumkot]] |- | | RAV | [[Aeroportul Cravo Norte]] |- | [[Fișier:RBD DALLAS EXECUTIVE AIRPORT FROM FLIGHT CDG-IAH 777 F-GSQM (10316215394).jpg|center|128px]] | RBD | [[Aeroportul Dallas Executive]] |- | | RBO | [[Aeroportul Robore]] |- | | RBV | [[Aeroportul Ramata]] |- | | RCL | [[Aeroportul Redcliffe]] |- | [[Fișier:Redding Municipal Airport, August 2022-7855.jpg|center|128px]] | RDD | [[Aeroportul Municipal Redding]] |- | | RDK | [[Aeroportul Municipal Red Oak]] |- | [[Fișier:Rangiroa Airport open street map.png|center|128px]] | RGI | [[Aeroportul Rangiroa]] |- | [[Fișier:Nepalese service members offload supplies from a U.S. Marine Corps MV-22 Osprey.jpg|center|128px]] | RHP | [[Aeroportul Ramechhap]] |- | | RHT | [[Aeroportul Alxa Right Banner Badanjilin]] |- | [[Fișier:FlabobExpress.jpg|center|128px]] | RIR | [[Aeroportul Flabob]] |- | [[Fișier:Bandar Udara Rokot.jpg|center|128px]] | RKI | [[Aeroportul Rokot]] |- | [[Fișier:Aerial Photo of Airport.jpg|center|128px]] | RKS | [[Aeroportul Regional Southwest Wyoming]] |- | [[Fișier:AIRM - Corvera - Exterior.jpg|center|128px]] | RMU | [[Aeroportul Internațional Murcia|Aeroportul Internațional Scholes din Galveston]] |- | [[Fișier:Rebun.airport.jpg|center|128px]] | RBJ | [[Aeroportul Rebun]] |- | [[Fișier:Bornholms Lufthavn asv2024-07 img2.jpg|center|128px]] | RNN | [[Aeroportul Bornholm]] |- | [[Fișier:Big Bear City Airport diagram.png|center|128px]] | RBF | [[Aeroportul Big Bear City]] |- | [[Fișier:RurrenabaqueAirport.jpg|center|128px]] | RBQ | [[Aeroportul Rurrenabaque]] |- | | RDB | [[Aeroportul Red Dog]] |- | [[Fișier:Reading Regional Airport - Pennsylvania.jpg|center|128px]] | RDG | [[Aeroportul Regional Reading]] |- | [[Fișier:Terminal lotniska Warszawa-Radom.jpg|center|128px]] | RDO | [[Aeroportul Internațional Varșovia–Radom|Aeroportul Radom-Sadków]] |- | | RHG | [[Aeroportul Ruhengeri]] |- | | RIJ | [[Aeroportul Juan Simons Vela]] |- | [[Fișier:Rajbiraj-Airport-Terminal-2.jpg|center|128px]] | RJB | [[Aeroportul Rajbiraj]] |- | | RKR | [[Aeroportul Robert S. Kerr]] |- | | RLO | [[Aeroportul Sta. Rosa De Conlara]] |- | [[Fișier:Griffisafb-2may1997.jpg|center|128px]] | RME | [[Aeroportul Griffiss]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Corn Island.jpg|center|128px]] | RNI | [[Aeroportul Corn Island]] |- | | RNM | [[Aeroportul Qarn Alam]] |- | [[Fișier:RNO - FAA airport diagram.gif|center|128px]] | RNO | [[Aeroportul Internațional Reno–Tahoe]] |- | [[Fișier:Airport ROI.jpg|center|128px]] | ROI | [[Aeroportul Roi Et]] |- | | ROO | [[Aeroportul Rondonópolis]] |- | | RRR | [[Aeroportul Raroia]] |- | | RSN | [[Aeroportul Regional Ruston]] |- | [[Fișier:Moss lufthavn, Rygge.jpg|center|128px]] | RYG | [[Aeroportul Oslo Rygge]] |- | | RYO | [[Aeroportul Rio Turbio]] |- | [[Fișier:Cobb County Airport (7039224011).jpg|center|128px]] | RYY | [[Aeroportul Cobb County]] |- | | RPB | [[Aeroportul Municipal Belleville]] |- | [[Fișier:Richard B. Russell Airport - USGS 8 February 1999.jpg|center|128px]] | RMG | [[Aeroportul Richard B. Russell]] |- | [[Fișier:A.T. Berry Terminal.JPG|center|128px]] | RMA | [[Aeroportul Roma]] |- | | RMD | [[Aeroportul Ramagundam]] |- | [[Fișier:MarsaAlamInternationalAirport.jpg|center|128px]] | RMF | [[Aeroportul Internațional Marsa Alam]] |- | [[Fișier:Mariposa-Yosemite Airport - California.jpg|center|128px]] | RMY | [[Aeroportul Mariposa-Yosemite]] |- | | RNL | [[Aeroportul Rennell/Tingoa]] |- | | ROP | [[Aeroportul Internațional Rota]] |- | [[Fișier:Swami Vivekananda Airport Raipur.JPG|center|128px]] | RPR | [[Aeroportul Swami Vivekananda]] |- | [[Fișier:El Reno Regional Airport - Oklahoma.jpg|center|128px]] | RQO | [[Aeroportul Regional El Reno]] |- | [[Fișier:DC-6 N313RS Northern Air Cargo at ANC 1985, F233-18A-b.jpg|center|128px]] | RSH | [[Aeroportul Russian Mission]] |- | [[Fișier:RotumaMap.png|center|128px]] | RTA | [[Aeroportul Rotuma]] |- | | RTC | [[Aeroportul Ratnagiri]] |- | [[Fișier:Small building at Raton Municipal Airport.jpg|center|128px]] | RTN | [[Aeroportul Municipal Raton]] |- | | RVE | [[Aeroportul Los Colonizadores]] |- | | RWL | [[Aeroportul Municipal Rawlins]] |- | | RYK | [[Aeroportul Internațional Shaikh Zayed (Pakistan)|Aeroportul Internațional Shaikh Zayed]] |- | [[Fișier:Rørvik Lufthavn Ryum.jpg|center|128px]] | RVK | [[Aeroportul Rørvik]] |- | [[Fișier:Aéroport de Plaine Corail.jpg|center|128px]] | RRG | [[Aeroportul Sir Gaëtan Duval]] |- | | RTG | [[Aeroportul Frans Sales Lega]] |- | | RBI | [[Aeroportul Rabi]] |- | | RUD | [[Aeroportul Shahroud]] |- | | RMT | [[Aeroportul Rimatara]] |- | | RVA | [[Aeroportul Farafangana]] |- | [[Fișier:ROSTOV on DON AIRPORT,RUSSIA - panoramio.jpg|center|128px]] | ROV<br/>RVI | [[Aeroportul Rostov-on-Don]] |- | [[Fișier:Watertown Municipal Airport Hangars 2007.jpg|center|128px]] | RYV | [[Aeroportul Municipal Watertown]] |- | | RRT | [[Aeroportul Warroad]] |- | | RVT | [[Aeroportul Ravensthorpe]] |- | [[Fișier:Chicago Rockford International Airport.jpg|center|128px]] | RFD | [[Aeroportul Internațional Chicago Rockford]] |- | [[Fișier:АН-2 в аэропорту Радужного.jpg|center|128px]] | RAT | [[Aeroportul Raduzhny]] |- | | REZ | [[Aeroportul Resende]] |- | [[Fișier:Riberalta Airport Hall.jpg|center|128px]] | RIB | [[Aeroportul Riberalta]] |- | [[Fișier:AeropuertoRosario.JPG|center|128px]] | ROS | [[Aeroportul Internațional Rosario – Islas Malvinas]] |- | | RUV | [[Aeroportul Rubelsanto]] |- | [[Fișier:Taichung Airport Airfield color.jpg|center|128px]] | RMQ | [[Aeroportul Taichung]] |- | [[Fișier:Bombardier Dash 7 in Pulau Redang, Malaysia -a.jpg|center|128px]] | RDN | [[Aeroportul Redang]] |- | | RNC | [[Aeroportul Warren County Memorial]] |- | [[Fișier:Aeropuerto Internacional Resistencia from entry.jpg|center|128px]] | RES | [[Aeroportul Internațional Resistencia]] |- | | RSS | [[Aeroportul Damazin]] |- | [[Fișier:Cleveland Municipal Airport - Mississippi.jpg|center|128px]] | RNV | [[Aeroportul Municipal Cleveland]] |- | [[Fișier:AIR KORYO FLIGHT JS5105 IL18 9835 AT ORANG MT CHILBO JUST ARRIVED FROM PYONGYANG SUNAN DPR KOREA OCT 2012 (8268927031).jpg|center|128px]] | RGO | [[Aeroportul Chongjin]] |- | | RFR | [[Aeroportul Rio Frio / Progreso]] |- | [[Fișier:Recife airport.jpg|center|128px]] | REC | [[Aeroportul Internațional Recife/Guararapes–Gilberto Freyre]] |- | [[Fișier:Rajkot Airport Departures.JPG|center|128px]] | RAJ | [[Aeroportul Rajkot]] |- | [[Fișier:French Valley Airport.jpg|center|128px]] | RBK | [[Aeroportul French Valley]] |- | | RDT | [[Aeroportul Richard Toll]] |- | [[Fișier:Bayannur Airport.JPG|center|128px]] | RLK | [[Aeroportul Bayannur Tianjitai]] |- | [[Fișier:Airport Reus seen from air.jpg|center|128px]] | REU | [[Aeroportul Reus]] |- | [[Fișier:Knox County Regional Airport.jpg|center|128px]] | RKD | [[Aeroportul Regional Knox County]] |- | | RUS | [[Aeroportul Marau]] |- | [[Fișier:Santa Rosa Airport.jpg|center|128px]] | RSA | [[Aeroportul Santa Rosa]] |- | [[Fișier:Southwest Florida International Airport Overhead Shot.jpg|center|128px]] | RSW | [[Aeroportul Internațional Southwest Florida]] |- | | RPM | [[Aeroportul Ngukurr]] |- | [[Fișier:Roxas Airport.jpg|center|128px]] | RXS | [[Aeroportul Roxas]] |- | [[Fișier:Yeosu Airport.JPG|center|128px]] | RSU | [[Aeroportul Yeosu]] |- | | RKW | [[Aeroportul Municipal Rockwood]] |- | [[Fișier:Terminal building in Yoron Airport Kagoshima, JAPAN.jpg|center|128px]] | RNJ | [[Aeroportul Yoron]] |- | [[Fișier:Greater Rochester International Airport May 2007 Aerial View.jpg|center|128px]] | ROC | [[Aeroportul Internațional Greater Rochester]] |- | | RFN | [[Aeroportul Raufarhöfn]] |- | [[Fișier:Santa Maria Airport (Rio Grande do Sul) 2017 002.jpg|center|128px]] | RIA | [[Aeroportul Santa Maria]] |- | | RIE | [[Aeroportul Regional Rice Lake]] |- | | RIN | [[Aeroportul Ringi Cove]] |- | [[Fișier:Aéroport-Roland-Garros.jpg|center|128px]] | RUN | [[Aeroportul La Réunion–Roland Garros|Aeroportul Roland Garros]] |- | | RWI | [[Aeroportul Regional Rocky Mount-Wilson]] |- | [[Fișier:RAL - FAA airport diagram.gif|center|128px]] | RAL | [[Aeroportul Municipal Riverside]] |- | [[Fișier:Rodez airport.JPG|center|128px]] | RDZ | [[Aeroportul Rodez-Aveyron]] |- | [[Fișier:Praia International Airport.jpg|center|128px]] | RAI | [[Aeroportul Internațional Praia]] |- | | RCH | [[Aeroportul Almirante Padilla]] |- | | RUA | [[Aeroportul Arua]] |- | [[Fișier:Riyadh-airport.jpg|center|128px]] | RUH | [[Aeroportul Internațional King Khalid]] |- | | RAE | [[Aeroportul Arar Domestic]] |- | [[Fișier:Rurutu airport.jpg|center|128px]] | RUR | [[Aeroportul Rurutu]] |- | | RVR | [[Aeroportul Municipal Green River]] |- | | RSD | [[Aeroportul Rock Sound]] |- | | ROH | [[Aeroportul Robinhood]] |- | [[Fișier:Rajouri Airport.svg|center|128px]] | RJI | [[Aeroportul Rajouri]] |- | [[Fișier:Shigatse Peace Airport1.jpg|center|128px]] | RKZ | [[Aeroportul Shigatse Peace]] |- | [[Fișier:Reao airfield.jpg|center|128px]] | REA | [[Aeroportul Reao]] |- | | RED | [[Aeroportul Mifflin County]] |- | | RAZ | [[Aeroportul Rawalakot]] |- | | RCM | [[Aeroportul Richmond]] |- | | RGH | [[Aeroportul Balurghat]] |- | [[Fișier:Roseburg Regional Airport runway - Oregon.JPG|center|128px]] | RBG | [[Aeroportul Regional Roseburg]] |- | | RNH | [[Aeroportul Regional New Richmond]] |- | | RRS | [[Aeroportul Røros]] |- | [[Fișier:Rzeszow Airport-3.jpg|center|128px]] | RZE | [[Aeroportul Rzeszów–Jasionka|Aeroportul Rzeszów-Jasionka]] |- | | RTL | [[Aeroportul Municipal Spirit Lake]] |- | | RUY | [[Aeroportul Ruinas de Copan]] |- | [[Fișier:Aéroport Rennes-Saint-Jacques vu du ciel.JPG|center|128px]] | RNS | [[Aeroportul Rennes – Saint-Jacques]] |- | [[Fișier:DHC-6 Twin Otter de LADE en Río Mayo.jpg|center|128px]] | ROY | [[Aeroportul Río Mayo]] |- | [[Fișier:Roatan International Airport.jpg|center|128px]] | RTB | [[Aeroportul Internațional Juan Manuel Gálvez]] |- | | RFI | [[Aeroportul Rusk County]] |- | [[Fișier:Aeroporto de Jacarepaguá.jpg|center|128px]] | RRJ | [[Aeroportul Jacarepaguá]] |- | | RMP | [[Aeroportul Rampart]] |- | | RBE | [[Aeroportul Ratanakiri]] |- | [[Fișier:Ruoqiang Loulan Airport.jpg|center|128px]] | RQA | [[Aeroportul Ruoqiang Loulan]] |- | | RBS | [[Aeroportul Orbost]] |- | [[Fișier:Ronneby airport.jpg|center|128px]] | RNB | [[Aeroportul Ronneby]] |- | [[Fișier:Riobranco aeroporto.jpg|center|128px]] | RBR | [[Aeroportul Rio Branco]] |- | | RBR | [[Aeroportul Presidente Médici]] |- | [[Fișier:Rovaniemi Airport March 6 2009 01.jpg|center|128px]] | RVN | [[Aeroportul Rovaniemi]] |- | [[Fișier:Rottnest airport-2.jpg|center|128px]] | RTS | [[Aeroportul Rottnest Island]] |- | [[Fișier:Riga Airport.JPG|center|128px]] | RIX | [[Aeroportul Internațional Riga]] |- | [[Fișier:RZR International airport.jpg|center|128px]] | RZR | [[Aeroportul Ramsar]] |- | [[Fișier:Marrakech Menara Airport 1.jpg|center|128px]] | RAK | [[Aeroportul Marrakesh Menara]] |- | [[Fișier:The front facade of Kazi Nazrul Islam Airport, Andal, Durgapur.jpg|center|128px]] | RDP | [[Aeroportul Kazi Nazrul Islam]] |- | [[Fișier:Orenburg.jpg|center|128px]] | REN | [[Aeroportul Orenburg Tsentralny]] |- | | RBT | [[Aeroportul Marsabit]] |- | [[Fișier:Raleigh Durham International airport satellite view.png|center|128px]] | RDU | [[Aeroportul Internațional Raleigh–Durham]] |- | | RVY | [[Aeroportul Internațional Rivera]] |- | | RFS | [[Aeroportul Rosita]] |- | | RNU | [[Aeroportul Ranau]] |- | | RDA | [[Aeroportul Rockhampton Downs]] |- | | RXE | [[Aeroportul Rexburg-Madison County]] |- | [[Fișier:Reykjavik Airport aerial.jpg|center|128px]] | RKV | [[Aeroportul Reykjavík]] |- | | RYB | [[Aeroportul Staroselye]] |- | | RPJ | [[Aeroportul Municipal Rochelle]] |- | | RTI | [[Aeroportul David Constantijn Saudale]] |- | [[Fișier:Aeropuerto de Logroño-Agoncillo exterior edit.jpg|center|128px]] | RJL | [[Aeroportul Logroño–Agoncillo|Aeroportul Logroño-Agoncillo]] |- | [[Fișier:EKRK Terminal.jpg|center|128px]] | RKE | [[Aeroportul Roskilde]] |- | | RVV | [[Aeroportul Raivavae]] |- | [[Fișier:RaiateaAirportTerminal.JPG|center|128px]] | RFP | [[Aeroportul Raiatea]] |- | [[Fișier:Platov-Aero-2017.jpg|center|128px]] | ROV | [[Aeroportul Internațional Platov]] |- | [[Fișier:Israel from air1.jpg|center|128px]] | RPN | [[Aeroportul Rosh Pina]] |- | | RAH | [[Aeroportul intern Rafha]] |- | [[Fișier:Yangon International Airport.jpg|center|128px]] | RGN | [[Aeroportul Internațional Yangon]] |- | [[Fișier:Глісада Рівне(аеропорт).jpg|center|128px]] | RWN | [[Aeroportul Rivne]] |- | | RIU | [[Aeroportul Rancho Murieta]] |- | | RJN | [[Aeroportul Rafsanjan]] |- | [[Fișier:Rizhao Airport 20160915.jpg|center|128px]] | RIZ | [[Aeroportul Rizhao Shanzihe]] |- | | RQE | [[Aeroportul Window Rock]] |- | | RCU | [[Aeroportul Las Higueras]] |- | | RCQ | [[Aeroportul Reconquista]] |- | | RZS | [[Aeroportul Sawan]] |- | | RKH | [[Aeroportul Rock Hill/York County]] |- | [[Fișier:Lowcountry Regional Airport - South Carolina.jpg|center|128px]] | RBW | [[Aeroportul Regional Lowcountry]] |- | | REO | [[Aeroportul Rome State]] |- | [[Fișier:KRHV 31Approach.jpg|center|128px]] | RHV | [[Aeroportul Reid-Hillview]] |- | [[Fișier:Airport sign.jpg|center|128px]] | RVS | [[Aeroportul Richard Lloyd Jones Jr.]] |- | | RAQ | [[Aeroportul Sugimanuru]] |- | | RCY | [[Aeroportul Port Nelson]] |- | [[Fișier:Douglas C-47A G-AHCU Channel Aws ROCH 08.08.65 edited-2.jpg|center|128px]] | RCS | [[Aeroportul Rochester]] |- | | RNZ | [[Aeroportul Jasper County]] |- | [[Fișier:Mukulla Riyan airport (6407124711).jpg|center|128px]] | RIY | [[Aeroportul Riyan]] |- | | RCP | [[Aeroportul Regional Rooks County]] |- | | RHI | [[Aeroportul Rhinelander–Oneida County]] |- | | RTY | [[Aeroportul Merty Merty]] |- | [[Fișier:Rapid City Regional Airport.JPG|center|128px]] | RAP | [[Aeroportul Regional Rapid City]] |- | [[Fișier:St. Petersburg (Leningrad) - Rzhevka (RVH - ULSS) AN1083657.jpg|center|128px]] | RVH | [[Aeroportul Rzhevka]] |- | | RZP | [[Aeroportul Taytay]] |- | | RPX | [[Aeroportul Roundup]] |- | | RZZ | [[Aeroportul Halifax County]] |- | | RDC | [[Aeroportul Redenção]] |- | | RSV | [[Aeroportul Crawford County]] |- | [[Fișier:Sierra Blanca Regional Airport.jpg|center|128px]] | RUI | [[Aeroportul Regional Sierra Blanca]] |- | [[Fișier:MGRT - RER Aircrafts on ground.jpg|center|128px]] | RER | [[Aeroportul Retalhuleu]] |- | [[Fișier:Scarlett Martinez Airport 2.png|center|128px]] | RIH | [[Aeroportul Río Hato]] |- | [[Fișier:Antonov An-2 Turlatovo.jpg|center|128px]] | RZN | [[Aeroportul Turlatovo]] |- | [[Fișier:Río Gallegos airport.jpg|center|128px]] | RGL | [[Aeroportul Internațional Piloto Civil Norberto Fernández]] |- | | RBL | [[Aeroportul Municipal Red Bluff]] |- | [[Fișier:Gorno-Altaysk Airport 014 5033.jpg|center|128px]] | RGK | [[Aeroportul Gorno-Altaysk]] |- | | RJM | [[Aeroportul Marinda]] |- | [[Fișier:Rize Artvin Hava Alanı (cropped).jpg|center|128px]] | RZV | [[Aeroportul Rize-Artvin]] |- | [[Fișier:Área check-in Leite Lopes.JPG|center|128px]] | RAO | [[Aeroportul Leite Lopes]] |- | [[Fișier:Avião Campo de Marte.JPG|center|128px]] | RTE | [[Aeroportul Campo de Marte]] |} {{Wikidata list end}} [[Categorie:Liste de aeroporturi după codul IATA|R]] np0zm6scchwkne6jfqdv0ffhf60bqg8 0 3177670 17024304 17021169 2025-06-10T18:56:43Z ListeriaBot 354970 Wikidata list updated [V2] 17024304 wikitext text/x-wiki Mai jos este lista de aeroporturi al căror cod [[ICAO]] începe cu litera O. {{Wikidata list|sparql=SELECT ?item ?icao { ?item wdt:P239 ?icao . FILTER (strstarts(str(?icao), 'O')) } |columns=P18:Imagine,P239:Cod ICAO,label:Articol |links=local }} {| class='wikitable sortable' ! Imagine ! Cod ICAO ! Articol |- | | OYSH | [[Aeroportul Saadah]] |- | [[Fișier:Maktoum Airport.jpg|center|128px]] | OMDW | [[Aeroportul Internațional Al Maktoum]] |- | | OYAT | [[Aeroportul Ataq]] |- | | OPKD | [[Aeroportul Hyderabad]] |- | | OPMF | [[Aeroportul Muzaffarabad]] |- | [[Fișier:Multan International Airport front view.jpg|center|128px]] | OPMT | [[Aeroportul Internațional Multan]] |- | | OPPI | [[Aeroportul Pasni]] |- | | OPSS | [[Aeroportul Saidu Sharif]] |- | | OPTA | [[Aeroportul Tarbela Dam]] |- | | OIAI | [[Aeroportul Shahid Asyaee]] |- | | OIMJ | [[Aeroportul Shahroud]] |- | | OIMN | [[Aeroportul Bojnord]] |- | | OIYY | [[Aeroportul Shahid Sadooghi]] |- | | OIBV | [[Aeroportul Lavan]] |- | [[Fișier:Mehrabad Airport Terminal 1&2.jpg|center|128px]] | OIII | [[Aeroportul Internațional Mehrabad]] |- | [[Fișier:Hoy havalimani.jpg|center|128px]] | OITK | [[Aeroportul Khoy]] |- | [[Fișier:Persian Gulf Airport in Asalouyeh.jpg|center|128px]] | OIBP | [[Aeroportul Persian Gulf]] |- | [[Fișier:Al Hasa Airport.jpg|center|128px]] | OEAH | [[Aeroportul Al-Ahsa Domestic]] |- | | OIBS | [[Aeroportul Sirri Island]] |- | [[Fișier:Arak airport.jpg|center|128px]] | OIHR | [[Aeroportul Arak]] |- | [[Fișier:Kalaleh Airport.jpg|center|128px]] | OINE | [[Aeroportul Kalaleh]] |- | | OITU | [[Aeroportul Internațional Maku]] |- | | OORQ | [[Aeroportul Rustaq]] |- | | OPPG | [[Aeroportul Panjgur]] |- | [[Fișier:Basrah Intl Airport terminal building april 1 2008.JPG|center|128px]] | ORMM | [[Aeroportul Internațional Basra]] |- | [[Fișier:Fujairah International Airport.JPG|center|128px]] | OMFJ | [[Aeroportul Internațional El Jagüel]] |- | | OIBI | [[Aeroportul Asalouyeh]] |- | | OOSH | [[Aeroportul Sohar]] |- | [[Fișier:Dubai Airport.jpg|center|128px]] | OMDB | [[Aeroportul Internațional Dubai]] |- | [[Fișier:Gorgan Airport in Cloudy Weather.jpg|center|128px]] | OING | [[Aeroportul Gorgan]] |- | | OITM | [[Aeroportul Sahand]] |- | [[Fișier:Runway at Bost Airfield in 2009.jpg|center|128px]] | OABT | [[Aeroportul Bost]] |- | | OMAD | [[Aeroportul Al Bateen Executive]] |- | [[Fișier:Bandar Abbas International Airport 3.jpg|center|128px]] | OIKB | [[Aeroportul Internațional Bandar Abbas]] |- | [[Fișier:RZR International airport.jpg|center|128px]] | OINR | [[Aeroportul Ramsar]] |- | [[Fișier:D.G. Khan International Airport 1.jpg|center|128px]] | OPDG | [[Aeroportul Internațional Dera Ghazi Khan]] |- | | OPMJ | [[Aeroportul Moenjodaro]] |- | [[Fișier:Lamerd International Airport.jpg|center|128px]] | OISR | [[Aeroportul Lamerd]] |- | [[Fișier:Front Picture Of Seiyun Airport.jpg|center|128px]] | OYSY | [[Aeroportul Sayun]] |- | | OPSK | [[Aeroportul Sukkur]] |- | [[Fișier:Isfahan International Airport 03.jpg|center|128px]] | OIFM | [[Aeroportul Internațional Isfahan]] |- | [[Fișier:Mukulla Riyan airport (6407124711).jpg|center|128px]] | OYRN | [[Aeroportul Riyan]] |- | [[Fișier:ترمینال فرودگاه بوشهر.jpg|center|128px]] | OIBB | [[Aeroportul Bushehr]] |- | [[Fișier:Baghdadinternationalairportaerial.JPG|center|128px]] | ORBI | [[Aeroportul Internațional Bagdad]] |- | [[Fișier:Aerial view of Muscat Airport.jpg|center|128px]] | OOMS | [[Aeroportul Internațional Muscat]] |- | [[Fișier:P180710 07.320001.JPG|center|128px]] | OSKL | [[Aeroportul Qamishli]] |- | [[Fișier:New Islamabad International Airport front view.jpg|center|128px]] | OPIS | [[Aeroportul Internațional Islamabad]] |- | | OIBL | [[Aeroportul Bandar Lengeh]] |- | [[Fișier:Sari airport.jpg|center|128px]] | OINZ | [[Aeroportul Dasht-e Naz]] |- | [[Fișier:Shiraz airport by tasnim.jpg|center|128px]] | OISS | [[Aeroportul Internațional Shiraz]] |- | | OITP | [[Aeroportul Parsabad-Moghan]] |- | [[Fișier:Iran Aseman Airlines Fokker 100 at Kermanshah Shahid Ashrafi Esfahani International Airport.jpg|center|128px]] | OICC | [[Aeroportul Kermanshah]] |- | [[Fișier:1399012319140852020116134 ضدعفونی کردن فرودگاه بین المللی مشهد.jpg|center|128px]] | OIMM | [[Aeroportul Internațional Mashhad]] |- | | OICS | [[Aeroportul Sanandaj]] |- | [[Fișier:Yemenia Ilyushin Il-76 KvW.jpg|center|128px]] | OYSN | [[Aeroportul Internațional Sana'a]] |- | | OAGZ | [[Aeroportul Gardez]] |- | | OOBR | [[Aeroportul Buraimi]] |- | | OOMX | [[Aeroportul Marmul, OOMX]] |- | | OYAB | [[Aeroportul Abbs]] |- | | OYBQ | [[Aeroportul Albuq]] |- | | OYMB | [[Aeroportul Marib]] |- | | OYMK<br/>OYMS | [[Aeroportul Mukeiras]] |- | | OYQN | [[Aeroportul Qishn]] |- | [[Fișier:Hamad International Airport Qatar.jpg|center|128px]] | OTHH | [[Aeroportul Internațional Hamad]] |- | [[Fișier:Pano1-1.jpg|center|128px]] | OEMA | [[Aeroportul Internațional Prince Mohammad Bin Abdulaziz]] |- | [[Fișier:Beirut Airport aerial overview Lim.jpg|center|128px]] | OLBA | [[Aeroportul Internațional Beirut–Rafic Hariri]] |- | | OIFK | [[Aeroportul Kashan]] |- | | OYKM | [[Aeroportul Kamaran]] |- | [[Fișier:3685771 افتتاح پروژه‌های توسعه فرودگاه بین المللی کرمان.jpg|center|128px]] | OIKK | [[Aeroportul Kerman]] |- | [[Fișier:Aqaba BW 4.JPG|center|128px]] | OJAQ | [[Aeroportul Internațional King Hussein]] |- | [[Fișier:Plane of Pamir Airways at Herat Airport in 2010.jpg|center|128px]] | OAHR | [[Aeroportul Internațional Herat]] |- | [[Fișier:Khasab Airport.jpg|center|128px]] | OOKB | [[Aeroportul Khasab]] |- | [[Fișier:Russian Air Force Sukhoi Su-24 passes a Syrianair Airbus A320 at Latakia.jpg|center|128px]] | OSLK | [[Aeroportul Internațional Latakia]] |- | | OSDZ | [[Aeroportul Deir ez-Zor]] |- | [[Fișier:AlAin01.jpg|center|128px]] | OMAL | [[Aeroportul Internațional Al Ain]] |- | [[Fișier:Aden International Airport in July 2017 ruin 01.jpg|center|128px]] | OYAA | [[Aeroportul Internațional Aden]] |- | [[Fișier:Aleppo (2) cropped.jpg|center|128px]] | OSAP | [[Aeroportul Internațional Aleppo]] |- | | OJAM | [[Aeroportul Amman Civil]] |- | [[Fișier:MOSUL AIRPORT . IRAQ - panoramio.jpg|center|128px]] | ORBM | [[Aeroportul Internațional Mosul]] |- | [[Fișier:Zaranj Airfield assessment-3.jpg|center|128px]] | OAZJ | [[Aeroportul Zaranj]] |- | [[Fișier:Ras Al Khaimah International Airport.jpg|center|128px]] | OMRK | [[Aeroportul Internațional Ras Al Khaimah]] |- | [[Fișier:واجهة.jpg|center|128px]] | OOSA | [[Aeroportul Salalah]] |- | [[Fișier:Queen Alia International Airport - New Terminal - 2013.JPG|center|128px]] | OJAI | [[Aeroportul Internațional Queen Alia]] |- | | OIZI | [[Aeroportul Iranshahr]] |- | [[Fișier:Jahrom intl. airport.jpg|center|128px]] | OISJ | [[Aeroportul Jahrom]] |- | [[Fișier:Peshawar Airport (retouched).JPG|center|128px]] | OPPS | [[Aeroportul Internațional Bacha Khan]] |- | | OIAH | [[Aeroportul Gachsaran]] |- | | OENG | [[Aeroportul Intern Najran]] |- | | OEPA | [[Aeroportul Qaisumah Domestic]] |- | | OETR | [[Aeroportul Turaif Domestic]] |- | | OPDB | [[Aeroportul Dalbandin]] |- | | OPDI | [[Aeroportul Dera Ismail Khan]] |- | [[Fișier:Abadan Airport ABD, Iran 1950s, 1960s. SAS DC-6 at the airport.jpg|center|128px]] | OIAA | [[Aeroportul Internațional Abadan]] |- | [[Fișier:Birjand International Airport 1.jpg|center|128px]] | OIMB | [[Aeroportul Internațional Birjand]] |- | | OOGB | [[Aeroportul Qarn Alam]] |- | | OOLK | [[Aeroportul Lekhwair]] |- | | OYBI | [[Aeroportul Al Bayda']] |- | | OMBY | [[Aeroportul Sir Bani Yas]] |- | [[Fișier:King Abdul Aziz International Airport- South Terminal and Terminal 1 (2020-02-16).jpeg|center|128px]] | OEJN | [[Aeroportul Internațional King Abdulaziz]] |- | [[Fișier:Afghan Air Power (4423773113).jpg|center|128px]] | OACC | [[Aeroportul Chaghcharan]] |- | [[Fișier:Bahawalpur Airport.jpg|center|128px]] | OPBW | [[Aeroportul Bahawalpur]] |- | [[Fișier:Air Strip Chitral.JPG|center|128px]] | OPCH | [[Aeroportul Chitral]] |- | [[Fișier:Ardabil Airport Sharifi-1.jpg|center|128px]] | OITL | [[Aeroportul Ardabil]] |- | | OAHN | [[Aeroportul Khwahan]] |- | | OITR | [[Aeroportul Urmia]] |- | | OYBN | [[Aeroportul Beihan]] |- | | OYGD | [[Aeroportul Al Ghaydah]] |- | | OYHD | [[Aeroportul Internațional Hodeida]] |- | [[Fișier:Airport tower (6408250813).jpg|center|128px]] | OYSQ | [[Aeroportul Socotra]] |- | | OIKM | [[Aeroportul Bam]] |- | [[Fișier:Skardu Runway.jpg|center|128px]] | OPSD | [[Aeroportul Skardu]] |- | | OPTU | [[Aeroportul Turbat]] |- | | OPGD | [[Aeroportul Gwadar]] |- | [[Fișier:Overview of KIH.jpg|center|128px]] | OIBK | [[Aeroportul Internațional Kish]] |- | | OEGN | [[Aeroportul regional Jizan]] |- | [[Fișier:ELQ Airport.jpg|center|128px]] | OEGS | [[Aeroportul Regional Prince Nayef bin Abdulaziz]] |- | | OEWJ | [[Aeroportul Al Wajh Domestic]] |- | | OPNH | [[Aeroportul Nawabshah]] |- | [[Fișier:Sialkot Airport.jpg|center|128px]] | OPST | [[Aeroportul Internațional Sialkot]] |- | | OABN | [[Aeroportul Bamyan]] |- | [[Fișier:Kevron.jpg|center|128px]] | OADZ | [[Aeroportul Darwaz]] |- | | OAFR | [[Aeroportul Farah]] |- | | OAMN | [[Aeroportul Maymana]] |- | [[Fișier:Qala-I-Naw Apr 2009 1.jpg|center|128px]] | OAQN | [[Aeroportul Qala i Naw]] |- | | OASN | [[Aeroportul Sheghnan]] |- | [[Fișier:Taloqan Airport Afghanistan.jpg|center|128px]] | OATQ | [[Aeroportul Taloqan]] |- | [[Fișier:Flughafen Kunduz.jpg|center|128px]] | OAUZ | [[Aeroportul Kunduz]] |- | [[Fișier:Al baha airport.jpg|center|128px]] | OEBA | [[Aeroportul intern Al-Baha]] |- | | OEHL | [[Aeroportul regional Ha'il]] |- | | OERR | [[Aeroportul Arar Domestic]] |- | | OESH | [[Aeroportul Sharurah Domestic]] |- | [[Fișier:Al Jouf Airport Terminal (Dec 2017).jpg|center|128px]] | OESK | [[Aeroportul intern Al-Jawf]] |- | [[Fișier:Tabuk airport.jpg|center|128px]] | OETB | [[Aeroportul Regional Tabuk]] |- | | OETF | [[Aeroportul regional Ta'if]] |- | [[Fișier:Yanbu Airport Terminal Tower.JPG|center|128px]] | OEYN | [[Aeroportul Yanbu]] |- | | OOAD | [[Aeroportul Adam]] |- | | OIIS | [[Aeroportul Semnan]] |- | | OIKR | [[Aeroportul Rafsanjan]] |- | [[Fișier:181209TK Ramp Ceremony 04.JPG|center|128px]] | OATN | [[Aeroportul Tarin Kowt]] |- | [[Fișier:Nangarhar Airport.jpg|center|128px]] | OAJL | [[Aeroportul Jalalabad]] |- | | OEGT | [[Aeroportul Gurayat Domestic]] |- | | OERF | [[Aeroportul intern Rafha]] |- | | OEWD | [[Aeroportul Wadi al-Dawasir Domestic]] |- | | OSPR | [[Aeroportul Palmyra]] |- | | OPJI | [[Aeroportul Jiwani]] |- | | OPOR | [[Aeroportul Ormara]] |- | | OPPC | [[Aeroportul Parachinar]] |- | | OEKK | [[Aeroportul Hafar Al-Batin Domestic]] |- | [[Fișier:Gilgit 1.jpg|center|128px]] | OPGT | [[Aeroportul Gilgit]] |- | | OPBN | [[Aeroportul Bannu]] |- | [[Fișier:Faisalabad Intl Airport.jpg|center|128px]] | OPFA | [[Aeroportul Internațional Faisalabad]] |- | [[Fișier:Queeta-Airport-40227.JPG|center|128px]] | OPQT | [[Aeroportul Internațional Quetta]] |- | | OEJB | [[Aeroportul Jubail]] |- | | OAGN | [[Aeroportul Ghazni]] |- | | OPCL | [[Aeroportul Chilas]] |- | | OPRK | [[Aeroportul Internațional Shaikh Zayed (Pakistan)|Aeroportul Internațional Shaikh Zayed]] |- | [[Fișier:44929 The Sulayamaniyah International Airport in 2007.jpg|center|128px]] | ORSU | [[Aeroportul Internațional Sulaimaniyah]] |- | | OPMA | [[Aeroportul Mangla]] |- | | OPSN | [[Aeroportul Sehwan Sharif]] |- | | OPZB | [[Aeroportul Zhob]] |- | | OPZM | [[Aeroportul Dadu]] |- | | OIZC | [[Aeroportul Konarak]] |- | | OIAM | [[Aeroportul Mahshahr]] |- | | OIFS | [[Aeroportul Shahrekord]] |- | | OIKJ | [[Aeroportul Jiroft]] |- | [[Fișier:Sabzevar Airport 01.jpg|center|128px]] | OIMS | [[Aeroportul Sabzevar]] |- | [[Fișier:Nowshahr airport in Iran by Mardetanha 0600 10.jpg|center|128px]] | OINN | [[Aeroportul Noshahr]] |- | | OISF | [[Aeroportul Fasa]] |- | | OPSW | [[Aeroportul Sawan]] |- | [[Fișier:Payam Airport 08.jpg|center|128px]] | OIIP | [[Aeroportul Internațional Payam]] |- | | OIMT | [[Aeroportul Tabas]] |- | [[Fișier:AL NAJAF AL ASHRAF INT.AIRPORT - panoramio.jpg|center|128px]] | ORNI | [[Aeroportul Internațional Al Najaf]] |- | | OPSU | [[Aeroportul Sui]] |- | [[Fișier:Women from 203rd Zone Afghan Border Police and TAAC-S attend shura at Kandahar Airfield, Afghanistan 150809-N-SQ656-227.jpg|center|128px]] | OAKN | [[Aeroportul Internațional Kandahar]] |- | [[Fișier:BahrainInternationalAirport01.jpeg|center|128px]] | OBBI | [[Aeroportul Internațional Bahrain]] |- | [[Fișier:HESA Azarakhsh displayed in Vahdati Airbase.jpg|center|128px]] | OIAD | [[Aeroportul Dezful]] |- | | OICI | [[Aeroportul Ilam]] |- | [[Fișier:Khorramabad Ariport Terminal.jpg|center|128px]] | OICK | [[Aeroportul Khorramabad]] |- | | OIGG | [[Aeroportul Rasht]] |- | | OIHH | [[Aeroportul Hamadan]] |- | [[Fișier:Lar airport.jpg|center|128px]] | OISL | [[Aeroportul Internațional Larestan]] |- | [[Fișier:Yasuj airport.jpg|center|128px]] | OISY | [[Aeroportul Yasuj]] |- | | OODQ | [[Aeroportul Duqm Jaaluni]] |- | | OPKH | [[Aeroportul Khuzdar]] |- | | OPRT | [[Aeroportul Rawalakot]] |- | | OPSB | [[Aeroportul Sibi]] |- | | OEAO | [[Aeroportul Prince Abdul Majeed bin Abdul Aziz Domestic]] |- | [[Fișier:Light aircrafts parked at Qazvin Airport.jpg|center|128px]] | OIIK | [[Aeroportul Qazvin]] |- | [[Fișier:Abu Musa Island (11).jpg|center|128px]] | OIBA | [[Aeroportul Abu Musa]] |- | | OIAG | [[Aeroportul Aghajari]] |- | [[Fișier:Riyadh-airport.jpg|center|128px]] | OERK | [[Aeroportul Internațional King Khalid]] |- | | OMDL | [[Aeroportul Dalma]] |- | | OYTZ | [[Aeroportul Internațional Ta'izz]] |- | [[Fișier:Kuwait airways A-340.JPG|center|128px]] | OKBK | [[Aeroportul Internațional Kuwait]] |- | [[Fișier:Tabriz Airport.JPG|center|128px]] | OITT | [[Aeroportul Internațional Tabriz]] |- | | OIZH | [[Aeroportul Zahedan]] |- | [[Fișier:Sharjah International Airport - panoramio.jpg|center|128px]] | OMSJ | [[Aeroportul Internațional Sharjah]] |- | [[Fișier:Damascus International Airport Karakas-1.jpg|center|128px]] | OSDI | [[Aeroportul Internațional Damascus]] |- | [[Fișier:Jerusalem-airport.jpg|center|128px]] | LLJR<br/>OJJR | [[Aeroportul Atarot]] |- | [[Fișier:Ahwaz International Airport Terminal.jpg|center|128px]] | OIAW | [[Aeroportul Internațional Ahwaz]] |- | | OENN | [[Aeroportul Neom]] |- | [[Fișier:Iraqi Air Force C-172.jpg|center|128px]] | ORKK | [[Aeroportul Internațional Kirkuk]] |- | [[Fișier:Corner of Terminal A at Abu Dhabi Airport.jpg|center|128px]] | OMAA | [[Aeroportul Internațional Abu Dhabi]] |- | [[Fișier:Erbil International Airport terminal building.JPG|center|128px]] | ORER | [[Aeroportul Internațional Erbil]] |- | | OITZ | [[Aeroportul Zanjan]] |- | | OEBH | [[Aeroportul Bisha Domestic]] |- | [[Fișier:Qeshm International Airport 2.jpg|center|128px]] | OIKQ | [[Aeroportul Dayrestan]] |- | [[Fișier:AllamaIqbalAirport.JPG|center|128px]] | OPLA | [[Aeroportul Internațional Allama Iqbal]] |- | [[Fișier:PK Karachi Airport asv2020-01.jpg|center|128px]] | OPKC | [[Aeroportul Internațional Jinnah]] |- | [[Fișier:IKA Airport main terminal (cropped).jpg|center|128px]] | OIIE | [[Aeroportul Internațional Imam Khomeini]] |- | | OIKY | [[Aeroportul Sirjan]] |- | | OIMC | [[Aeroportul Sarakhs]] |- | | OIBJ | [[Aeroportul Jam]] |- | [[Fișier:Kharg Island in 2018 (01).jpg|center|128px]] | OIBQ | [[Aeroportul Khark]] |- | [[Fișier:Feyzabad international.jpg|center|128px]] | OAFZ | [[Aeroportul Fayzabad]] |- | | OADS | [[Aeroportul Sardeh Band]] |- | [[Fișier:Kabul Airport Aerial.jpg|center|128px]] | OAKB | [[Aeroportul Internațional Hamid Karzai]] |- | [[Fișier:December 2001 Mazar Airfield.jpg|center|128px]] | OAMS | [[Aeroportul Mazar-i-Sharif]] |- | | OPMP | [[Aeroportul Sindhri]] |- | | OPKW | [[Aeroportul Kadanwari]] |- | [[Fișier:King Fahd Airport mosque 2.jpg|center|128px]] | OEDF | [[Aeroportul Internațional King Fahd]] |- | | OEDM | [[Aeroportul Dawadmi Domestic]] |- | | OIZB | [[Aeroportul Zabol]] |} {{Wikidata list end}} [[Categorie:Liste de aeroporturi după codul ICAO|O]] 1ox6g6mrgu3tk4c12sis6u7lunwjn0r 0 3180110 17025127 16979267 2025-06-11T10:43:52Z Kataadj 365537 17025127 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Moneda|Valoare nominală=Un leu|Țara=România|Valoare=1|Valuta=[[Leu românesc]]|Masa=2,5|Diametru=19|Grosime=|Muchie=netedă|Compoziție=oțel placat cu cupru|Anii de batere=1870, 1873-1874, 1876, 1881, 1885-1885, 1894, 1900-1901, 1906, 1910-1912, 1914, 1924, 1938-1941, 1947, 1949-1951, 1951-1952, 1963, 1966, 1992, 1993-1996|Număr de catalog=|Avers=File:1leu1993b.png|Avers Design=|Avers Designer=|Avers Data design=|Revers=File:1leu1993a.png|Revers Design=|Revers Gravor=|Revers Data design=|Revers image size=100px|avers image size=100px}} '''Un leu''' a fost o monedă a [[Leu românesc|leului românesc]]. Introdusă în 1870, a circulat, [[de facto]], până în 1996, când era cea mai mică valoare nominală din țară. A fost considerată monedă de circulație din motive contabile și a fost încă bătută în seturi de monetărie până la [[Denominare|denominarea]] în 2005. Pe lângă România, moneda a mai fost bătută la monetării din [[Belgia]], [[Austria]], [[Franța]] și [[Ungaria]]. == Istorie == === Principatul României === {{Coin image box 2 singles|image_left=File:Romania, 1 leu 1870, avers.png|image_right=File:Romania, 1 leu 1870, revers.png|caption_left=Avers|caption_right=Revers|width_left=100|width_right=100|footer=Monedă de 1 leu din 1870|position=right|margin=2}} ==== 1 leu 1870 ==== Deși primele monede românești au fost bătute în [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] în 1867, moneda de un leu nu a fost introdusă decât în 1870, după ce a fost inaugurată [[Monetăria Statului]].<ref>{{Citat web|url=https://www.unitischimbam.ro/prima-lege-monetara-din-romania/|nume=Schimbam|prenume=Uniti|titlu=Prima lege monetară din România (22 aprilie 1867)|publisher=Uniti Schimbam|date=2020-04-22|accessdate=2024-10-31|limbă=ro-RO}}</ref> Caracteristicile primei monede de un leu erau 83,5% [[argint]] și 16,5% [[cupru]], diametrul de 23 mm și o masa de 5 g. Aversul avea portretul lui [[Carol I al României]], îndreptat spre stânga, cu inscripția ''CAROL I DOMNUL ROMANIEI''. Reversul, similar altor monede românești ale vremii, prezenta valoarea nominală și anul emiterii între o coroană din [[Dafin|laur]] și [[Stejar (gen de plante)|stejar]]. Sub coroană, unde se aflau mărcile de monetărie britanice pe monedele anterioare, era inițiala „C”, pentru C.J. Cândescu, directorul monetăriei București. Au existat și monede care purtau marca monetăriei din București, „B”. Producția monedei de un leu a început la [[24 februarie]] [[1870]] și pe tot parcursul anului au fost bătute un total de 400.000 de bucăți, unele cu orientare de monedă și altele cu orientare de medalie.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1870.html|titlu=1 leu 1870 - Romanian Coins}}</ref> Pe lângă moneda de 1 leu, a mai fost bătută în acel an și o monedă de 20 de lei din aur.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro20lei1870.html|titlu=20 lei 1870 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-10-31}}</ref> Producția monedelor a fost sistată după protestele [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]], suzeranul României până la [[Războiul de Independență al României|Războiul de independență al României]] din [[1877]], privind includerea portretului domnitorului Carol I, gest văzut de către otomani ca un act de [[suveranitate]], precum și o încălcare a înțelegerii avute de România cu Imperiul Otoman în 1866, privind baterea de monedă, dar și a Legii pentru înființarea unui nou sistem monetar și pentru fabricarea monedelor naționale din 22 aprilie 1867.<ref>{{Citat web|url=https://bnro.ro/Discurs-sus%C8%9Binut-la-manifestarea-dedicata-implinirii-a-145-de-ani-de-la-infiin%C8%9Barea-Monetariei-Na%C8%9Bionale-12453-Mobile.aspx|titlu=Banca Națională a României - Discurs susținut la manifestarea dedicată împlinirii a 145 de ani de la înființarea Monetăriei Naționale|publisher=bnro.ro|accessdate=2024-10-31}}</ref> {{Coin image box 2 singles|image_left=File:Romania, 1 leu 1873, avers.png|image_right=File:Romania, 1 leu 1873, revers.png|caption_left=Avers|caption_right=Revers|width_left=100|width_right=100|footer=Monedă de 1 leu din 1873|position=right|margin=2}} ==== 1 leu 1873-1874, 1876 ==== Astfel, o a doua monedă de un leu, conformă cu Legea monetară din 1867, a fost introdusă în 1873, și a păstrat compoziția și dimensiunile emisiunii din 1870. Pe avers, portretul lui Carol I a fost înlocuit cu stema completă a [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Principatului României]] și anul emiterii dedesubt. În stânga datei se găsea textul ''STERN'', numele de familie al gravorului, Moïse Stern, iar în dreapta acesteia era capul [[Arhanghelul Mihail|Arhanghelului Mihail]], marca monetăriei din [[Regiunea Capitalei Bruxelles|Bruxelles]], [[Belgia]], unde a fost bătută moneda. Aversul prezenta în partea superioară numele țării, ROMANIA, în centru valoarea nominală, 1 LEU, iar în partea inferioară o coroană din ramuri de laur și stejar. Unele monede din 1873 prezintă litera „L” din „LEU” spartă. Moneda a fost bătută în 1873, 1874 și 1876 și a avut următoarele tiraje:<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1873.html|titlu=1 leu 1873, 1874, 1876 - Romanian Coins}}</ref> * '''1873''': 4.443.393 * '''1874''': 4.511.607 * '''1876''': 225.000 {{Coin image box 2 singles|image_left=File:Romania, 1 leu 1881, avers.png|image_right=File:Romania, 1 leu 1881, revers.png|caption_left=Avers|caption_right=Revers|width_left=100|width_right=100|footer=Monedă de 1 leu din 1881|position=right|margin=2}} ==== 1 leu 1881 ==== În 1881 a fost bătută o nouă monedă cu aceleași dimensiuni și compoziție. Pe avers, portretul lui Carol I a revenit cu aceeași inscripție ca în 1870 și cu numele gravorului ''KULLRICH'' dedesubt. Stema completă s-a mutat pe revers, cu numele țării deasupra și valoarea nominală împărțită de-o parte și de alta a stemei. Anul emiterii a fost plasat sub stemă, cu semnul monetăriei „V” pentru [[Viena]], [[Austria]] în stânga și spicul de grâu pentru Monetăria [[București]] în dreapta. Tirajul total a fost de 1,8 milioane de monede. Au existat probe monetare care purtau semnul monetăriei „B” pentru București în loc de „V”.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1881.html|titlu=1 leu 1881 - Romanian Coins}}</ref> === Regatul României === [[Fișier:1885_1_leu_Romania.jpg|miniatura|200x200px| Monedă de 1 leu din 1885 purtând pe avers portretul Regelui [[Carol I al României]]]] ==== 1 leu 1884-1885 ==== În 1884, datorită proclamării [[Regatul României|Regatului României]] în 1881, textul din jurul lui Carol I a fost modificat în ''CAROL I REGE AL ROMANIEI''. Numele țării a fost eliminat din partea de sus a reversului, iar toate monedele purtau marca monetăriei „B” a Bucureștiului. Specificațiile au rămas aceleași. Tirajul a fost de 1.000.000 de bucăți pentru 1884 și 400.000 în 1885.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1884.html|titlu=1 leu 1884, 1885 - Romanian Coins}}</ref> [[Fișier:1-LEU 1900.jpg|miniatura|Monedă de 1 leu din 1900]] ==== 1 leu 1894, 1900-1901 ==== O nouă monedă de un leu a fost emisă în 1894 și a fost bătută la Bruxelles. Aversul prezenta un nou portret al lui Carol I, realizat de gravorul Anton Scarff, al cărui nume, ''A. SCHARFF'' se găsea sub portret. Reversul era asemănător celui din 1881, cu excepția faptului că au fost eliminate semnele de monetărie. Tirajul acesteia a fost de 1,5 milioane bucăți în 1894. Alte două emisiuni ale monedei au fost bătute la [[Hamburg]], [[Germania]], cu un tiraj de 798.800 de bucăți în 1900 și 369.614 în 1901.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1894.html|titlu=1 leu 1894, 1900, 1901 - Romanian Coins}}</ref> [[Fișier:1 Leu 1906.jpg|miniatura|Monedă de 1 leu din 1906]] ==== 1 leu 1906 ==== În 1906, o monedă comemorativă de un leu a fost emisă în 2,5 milioane de exemplare pentru a marca 40 de ani de la începutul domniei lui Carol I. Aversul prezenta un portret al acestuia din 1906, cu inscripția ''CAROL I REGE AL ROMANIEI ⋆ 1866-1906 ⋆'' înconjurându-l. Sub portret se aflau inițialele „AM” pentru Alphonse Michaux, gravorul șef al monetăriei din Bruxelles. Reversul prezenta un portret din 1866 al lui Carol I cu inscripția ''CAROL I DOMNUL ROMANIEI ⋆ 1 LEU ⋆'' înconjurându-l. Sub portret se afla marca gravorului, ''A. MICHAUX.''<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1906.html|titlu=1 leu 1906 - Romanian Coins}}</ref> [[Fișier:1 Leu 1914.jpg|miniatura|Monedă de 1 leu din 1914]] ==== 1 leu 1910-1912, 1914 ==== Designul monedei de un leu s-a schimbat în 1910. Pe avers, titlul, ''CAROL I REGE AL ROMANIEI,'' era împărțit pe fiecare parte a portretului regelui Carol I cu numele gravorului, ''TASSET'' sub acesta. Pe revers se găseau o femeie în port popular care torcea în timp ce mergea, numele țării în colțul din stânga sus, valoarea nominală în dreapta sus, anul emiterii în dreapta jos și numele gravorului ''BASSARAB'' în stânga jos. Conform mai multor surse, gravorul reversului a fost un anume Costache Bassarab.<ref name=":0" /> Totuși, un articol din numărul 386 al ziarului ''Minerva'', din 12 ianuarie 1910, menționează că reversul monedei de 2 lei, identic cu cel al acestei monede, a fost realizat de pictorul [[Ludovic Bassarab]],<ref>{{Citat știre|title=Informațiuni|newspaper=Minerva|data=1910-01-12|issue=386|page=2}}</ref> cunoscut și pentru proiectarea de timbre sau bancnote.<ref>{{Citat web|url=https://www.artindex.ro/2012/05/16/bassarab-ludovic/|titlu=Artindex » Bassarab Ludovic|publisher=www.artindex.ro|accessdate=2025-02-25}}</ref> Designul reversului a fost asemănător cu cel al monedei franceze de un franc, deoarece Franța era membră a [[Uniunea Monetară Latină|Uniunii Monetare Latine]], iar Regatul României aplica standardele acesteia. Monedele au fost bătute la Bruxelles și Hamburg, monedele de la Bruxelles având 106 zimți pe muchie, comparativ cu 102 ale celor de la Hamburg. Moneda a fost bătută până în 1914, fără emisiune pentru anul 1913.<ref name=":0">{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1910.html|titlu=1 leu 1910, 1911, 1912, 1914 - Spinster - Romanian Coins}}</ref> [[Fișier:Coin Romania 1 leu 1924.jpg|miniatura|Monedă de 1 leu din 1924]] ==== 1 leu 1924 ==== Următoarele monede de 1 leu au fost emise în 1924, iar fabricarea acesteia, împreună cu cea a monedelor de [[Doi lei (monedă românească)|2 lei]] a fost reglementată prin ''Legea pentru înlocuirea monedelor de hârtie de 1, 2 și 5 lei cu monedă metalică'' din [[16 iunie]] [[1923]].<ref>{{Citat carte|nume=Smaranda|prenume=Aurică|an=1981|titlu=Buletinul Societății Numismatice Române|pagină=413|număr=124-128|capitol=Lista cronologică a legiuirilor cu privire la emisiunile monetare în România}}</ref> Specificațiile noilor monede s-au schimbat, astfel că diametrul a fost redus la 21 mm, iar compoziția la 75% [[cupru]] și 25% [[nichel]], ceea ce a redus masa la 3,5 g. Aversul purta stema țării înconjurată de inscripția <small>''⋆ ⋆ ⋆'' ''ROMANIA ⋆ ⋆ ⋆ 1924''</small>. Reversul avea o coroană din spice de grâu în partea inferioară, cu inscripția ''<small>BUN PENTRU 1 LEU</small>'' în cea superioară. O sută de milioane de monede au fost bătute la Monetăria Regală a Belgiei, în Bruxelles, și 100.007.255 la Société Française de Monnayage, în [[Poissy]], [[Franța]]. Monedele din Bruxelles nu aveau un semn de monetărie distinctiv, dar monedele bătute la Poissy purtau semnul monetăriei, sub valoarea nominală, sub forma unui fulger pe orizontală (⌁).<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1924.html|titlu=1 leu 1924 - Romanian Coins}}</ref> Prin decretul-lege nr. 7 din [[15 ianuarie]] [[1941]], ''pentru reglementarea și raționalizarea sistemului monetar metalic în cadrul actualei emisiuni în circulație și pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 1 și'' ''2 lei din cupru-nichel și înlocuirea lor cu monete noi'', puterea circulatorie a acestor monede, precum și a celor de 2 lei emise în 1924, a fost stabilită să înceteze la data de 31 martie 1941,<ref>{{Citat știre|title=DECRET-LEGE pentru reglementarea și raționalizarea sistemului monetar metalic în cadrul actualei emisiuni în circulație și pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 1 și 2 lei din cupru-nichel și înlocuirea lor cu monete noi|newspaper=Monitorul Oficial|data=1941-01-15|issue=12|page=174-175}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Se vor retrage monedele de 1 și 2 lei.|newspaper=Gazeta Sibiului|data=1941-01-17|issue=3|page=6}}</ref> însă termenul a fost prelungit până la 1 septembrie 1941.<ref>{{Citat știre|title=Amânarea termenului pentru retragerea din circulație a monetelor albe de 1 și 2 lei|newspaper=Universul|data=1941-07-02|issue=175|page=5}}</ref> [[Fișier:Coin Romania 1 leu 1939.jpg|miniatura|Monedă de 1 leu din 1939]] ==== 1 leu 1938-1941 ==== În 1938, specificațiile și designul au fost modificate din nou. Moneda avea un diametru de 18 mm, o masă de 2,75 g și o compoziție de 80% cupru, 19% [[zinc]] și 1% nichel. Pe avers, central, se găsea [[Coroana României|coroana regală României]] înconjurată de numele țării, ''ROMANIA'', în partea superioară, și o coroană din ramuri de laur și stejar în partea inferioară. Anul de emitere se găsea sub coroană. Reversul avea valoarea nominală, ''1 LEU'', împărțită pe fiecare parte a unui știulete de [[porumb]], cu numele gravorului, ''[[Ion Jalea|I. Jalea]],'' sub acesta. Un total de 100.100.000 de bucăți au fost emise între 1938 și 1941, tirajul fiind de 36.000.000 în 1938, 21.620.000 în 1939, 22.230.000 în 1940 și 20.250.000 în 1941.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1938.html|titlu=1 leu 1938, 1939, 1940 and 1941 - Romanian Coins}}</ref> Metalul pentru realizarea acestor monede provenea din demonetizarea pieselor de 20 de lei din 1930 cu efigia regelui Mihai I.<ref>{{Citat știre|title=MONETARIA NAȚIONALĂ - DARE DE SEAMĂ asupra Bilanțului și contului de profit & pierdere încheiat la 31 Martie 1940, pentru exercițiul 1939/40|newspaper=Monitorul Oficial|data=1941-02-05|issue=30|page=868}}</ref> Monedele de 1 leu, împreună cu cele de [[Doi lei (monedă românească)|2 lei 1941]], [[Cinci lei (monedă românească)|5 lei 1942]], [[Douăzeci de lei (monedă românească)|20 lei 1942-1944]], [[O sută de lei (monedă românească)|100 lei 1943-1944]], precum și bancnotele de 20 lei și 100 lei 1945 au fost retrase din circulație începând cu data de [[25 iunie]] [[1947]]. Puterea circulatorie a acestor monede și bancnote a încetat la data de [[15 iulie]] [[1947]].<ref>{{Citat știre|title=Ce monete metalice și de hârtie vor fi retrase|newspaper=România Liberă|data=1947-07-05|issue=883|page=3}}</ref> ==== 1 leu 1947 ==== [[Fișier:Coin_Romania_1_leu_1947.jpg|miniatura| Monedă de 1 leu din 1947]] O nouă moneda de 1 leu a fost introdusă după Reforma monetară din 15 august 1947. Aceasta avea același diametru ca emisiunea din 1938 - 1941, dar compoziția a fost modificată la 63% cupru și 37% zinc astfel, greutatea a scăzut la 2,5 g. Aversul prezenta în centru stema mică a Regatului României deasupra unei ramuri de măslin, cu numele țării, ''ROMANIA'', desupra acesteia și anul emiterii dedesubt. Reversul avea valoarea nominală, ''1 LEU'', între snopi de grâu. În total, 88.341.000 de monede au fost bătute la [[București]]. Conform lui [[Octavian Iliescu]] și Paul Radovici în ''Monetele Romaniei'', moneda ar fi fost bătută și la [[Budapesta]].<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1947.html|titlu=1 leu 1947 - Romanian Coins}}</ref> Conform presei din acea vreme, monedele de 1 leu, la fel ca cele de 50 bani din [[1947]], au fost fabricate din alamă recuperată din tuburile cartușelor de artilerie și infanterie utilizate în timpul celui de-[[Al Doilea Război Mondial]]. Deșeurile de muniții erau colectate de echipe speciale și transportate la centre de delaborare, cel mai important fiind cel de la [[Bragadiru]], unde erau eliminate proiectilele neexplodate. Ulterior, materialul era trimis spre prelucrare la uzinele Metrom, din Brașov, în cazul monedelor de 1 leu, și Laromet, pentru cele de 50 bani. Procesul de fabricație începea cu curățarea alamei de impurități și turnarea acesteia în blocuri. Ulterior, materialul era laminat la cald și la rece până la grosimea monedelor. Din fâșiile rezultate, rondelele erau ștanțate mecanic, apoi sortate și trimise către [[Monetăria Statului|Monetăria Națională]] pentru batere.<ref>{{Citat știre|title=Povestea unui leu|prenume=Andy|nume=Alexandru|newspaper=Viața Sindicală|data=1947-09-27|issue=23|page=3}}</ref> Aceasta a început să fie retrasă din circulație începând cu data de [[1 noiembrie]] [[1950]] și a avut putere circulatorie până la [[31 decembrie]] [[1950]].<ref>{{Citat știre|title=Retragerea din circulație a vechilor monete de 1 leu și 2 lei|newspaper=Viața Capitalei|data=1950-11-01|issue=458|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=RETRAGEREA DIN CIRCULAȚIE A UNOR MONETE|newspaper=România Liberă|data=1950-11-02|issue=1900|page=3}}</ref> === Republica Populara Română === [[Fișier:Coin Romania 1 leu 1949.jpg|miniatura|Monedă de 1 leu din 1949]] ==== 1 leu 1949-1951 ==== Doi ani mai târziu, în 1949, a fost emisă o nouă monedă, conformă cu noua realitate politică a României, după ce la 30 decembrie 1947 a fost înlăturată monarhia, prin silirea Regelui Mihai de a semna [[Mihai I al României#Abdicarea|actul de abicare]] și a fost instaurat comunismul prin proclamarea ''[[Republica Populară Română|Republicii Populare Române]]''. Moneda avea un diametru de 16 mm și o greutate de 1,83 g. Compoziția acesteia era 70% [[cupru]] și 30% [[zinc]] și a fost emisă în 1949, 1950 și 1951. Aversul prezenta o sondă petrolieră pe fundalul unor munți din spatele cărora răsărea [[Soarele]], înconjurate de inscripția REPUBLICA POPULARA ROMANA ★. Sub sondă se găsea numele gravorului, ''[[Haralambie Ionescu|H. IONESCU]]''. Pe revers erau inscripționate valoarea nominală și anul de emitere în caractere simple.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1949.html|titlu=1 leu 1949, 1950, 1951 - Romanian Coins}}</ref> [[Fișier:Coin Romania 1 leu 1951.jpg|miniatura|Monedă de 1 leu din 1951]] ==== 1 leu 1952-1952 ==== O nouă monedă cu aceleași dimensiuni și design, dar din aluminiu, a fost introdusă în 1951. Aceasta cântărea 0.61 g și a fost emisă în 1951 și 1952. Cele două emisiuni, 1949-1951 și 1951-1952 au avut curs legal până la Reforma bănească de la 26 ianuarie 1952. Emisiunea din 1952 a circulat un timp scurt, fiind introdusă și scoasă din circulație în mai puțin de o lună fiind, astfel, una dintre cele mai rare monede emise în timpul regimului comunist.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1951.html|titlu=1 leu 1951, 1952 - Romanian Coins}}</ref> [[Fișier:Coin Romania 1 leu 1963.jpg|miniatura|Monedă de 1 leu din 1963]] ==== 1 leu 1963 ==== O nouă monedă de un leu, cu un diametru de 24 mm și o greutate de 5,06 g a fost introdusă în 1963. Aceasta avea muchia netedă și a fost realizată din 95% oțel placat cu 5% nichel. Moneda prezenta pe [[avers]] stema [[România comunistă|comunistă a României]], numele țării, ''REPUBLICA POPULARA ROMANA'' și anul emiterii, ''1963'', iar pe revers era o scenă de agricolă, cu un tractor UTOS 45 care merge spre dreapta, arând un câmp cu un plug cu cinci brăzdare, pe fundalul unor munți din spatele cărora răsărea [[Soarele]]. În stânga, în depărtare, se pot observa cinci construcții care seamănă cu [[Stâlp de linie electrică|stâlpi de linie electrică]] sau sonde petroliere. Valoare nominală era împarțită, cifra 1 fiind plasată în stânga, sus, iar nominalul LEU în partea inferioară, sub scena agricolă. Gravorul monedei a fost [[Haralambie Ionescu]].<ref>{{Citat carte|an=2009|titlu=România: proiecte, probe monetare și catalogul monedelor emise|pagină=309|editură=Galeria Numismatică|authors=Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu}}</ref> Au fost emise un total de 79.100.000 de monede între 1963 și 1965, toate purtând milenisimul 1963.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1963.html|titlu=1 leu 1963 - Romanian Coins}}</ref> Moneda a fost introdusă în circulație începând cu data de 11 martie 1963, împreună cu monedele de 5 bani și 3 lei.<ref>{{Citat știre|title=Emiterea unor noi monede metalice|newspaper=Scînteia Tineretului|data=1963-03-10|issue=4298|page=3}}</ref> === Republica Socialistă România === [[Fișier:Coin_Romania_1_leu_1966.jpg|miniatura| Monedă de 1 leu din 1966]] ==== 1 leu 1966 ==== La 21 august 1965 Republica Populară Română a devenit [[Republica Socialistă România]].<ref>{{Citat web|url=https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/14938|titlu=CONSTITUTIE (R) 21/08/1965 - Portal Legislativ|publisher=legislatie.just.ro|accessdate=2024-10-25}}</ref> Astfel, în 1966 a fost emisă o nouă monedă de un leu, cu aceleași specificații și design ca cea din 1963, având stema și numele țării actualizate. Până în 1969 au fost bătute un total de 75.437.000 de monede, toate purtând data 1966.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1966.html|titlu=1 leu 1966 - Romanian Coins}}</ref> Tot în 1966 a fost emisă și o bancnotă de 1 leu, aceasta circulând în paralel cu moneda.<ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/note205766.html|titlu=1 Leu, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-10-31|limbă=en}}</ref> Monedele de un leu emise în 1963 și 1966 au avut curs legal până la 31 decembrie 1996.<ref>{{Citat web|url=https://www.bnr.ro/apage-Mobile.aspx?pid=404&actId=93803|titlu=Banca Națională a României - Act legislativ|publisher=www.bnr.ro|accessdate=2024-10-25}}</ref> === După Revoluția română din 1989 === [[Fișier:Coin_Romania_1_leu_1992.jpg|miniatura| Monedă de 1 leu din 1992]] [[Fișier:Coin_Romania_1_leu_1993.jpg|miniatura| Moneda de 1 leu din 1993]] ==== 1 leu 1992 ==== Prima monedă de 1 leu emisă după [[Revoluția Română din 1989]] a fost pusă în circulație la [[25 noiembrie]] [[1992]], și a avut un tiraj total de 60 de milioane de bucăți. Aceasta avea un diametru de 16 mm, o greutate de 2,5 g și era compusă din oțel placat cu cupru. Aversul avea în centru monograma [[Banca Națională a României|Băncii Naționale a României]], înconjurată de frunze de stejar în stânga și în dreapta, numele țării, ''ROMANIA'', în partea superioară și anul emiterii în partea inferioară. Inițialele gravorului, ''C.D.'', de la [[Constantin Dumitrescu (sculptor medalist)|Constantin Dumitrescu]], erau poziționate jos, în dreapta monogramei. Reversul avea valoarea nominală, ''1 LEU'', înconjurată de frunze de stejar și snopi de grâu.<ref>{{Citat web|url=http://romaniancoins.org/1leu1992.html|titlu=1 leu 1992 - Romanian Coins}}</ref> ==== 1 leu 1993-1996 ==== La 28 mai 1993, în paralel cu emisiunea din 1992, a fost introdusă o nouă monedă de 1 leu cu aceleași dimensiuni și specificații ca emisiunea din 1992. Aversul prezenta stema României, cu data emiterii împărțită de o parte și de alta a stemei. Inițialele gravorului, ''V.G.'', de la [[Vasile Gabor]], erau plasate jos, în dreapta stemei. Reversul prezenta valoarea nominală, ''1 LEU'', cu spice de grâu în latralele acesteia și numele țării, ''ROMANIA'', în partea superioară. A fost emisă între 1993 și 1996 și a avut un tiraj de 61.000.000 de bucăți în 1993, 10.000.000 bucăți în 1994, 2.000.000 bucăți în 1995 și 272.000 bucăți în 1996.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro1leu1993.html|titlu=1 leu 1993, 1994, 1995, 1996 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-10-31}}</ref> A mai fost emisă între 2000 și 2005 în seturi de monetărie, la calitate proof, cu un tiraj de 4.500 de bucăți în 2000, 1.500 în 2002, 2000 în 2003, 2000 în 2004<ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces3826.html|titlu=1 Leu, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-18|limbă=en}}</ref> și 2000 în 2005.<ref>{{Citat web|url=https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=3186|titlu=Banca Naţională a României|publisher=www.bnr.ro|accessdate=2024-11-18}}</ref> După [[Denominare|Denominarea]] din 2005, când 10.000 de lei vechi au devenit 1 leu nou, nu au mai fost emise monede de circulația generală pentru aceasta valoare nominală, fiind utilizată o bancnotă pentru aceasta. == Note == <references /> {{Istoria sistemului monetar în România}} [[Categorie:Monede din România]] [[Categorie:Numismatică]] mkfxxug4ljw58c3r6au16ick8bsfdfj 0 3180172 17024507 16701484 2025-06-10T20:54:44Z Venske 38389 completare 17024507 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1899 în artă}} {{Ani în artă secolul 19}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1897 în artă]]''' — '''[[1898 în artă]]''' —— '' '''1899 în artă''' '' —— '''[[1900 în artă]]''' — '''[[1901 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1899]] în [[artă]]''' a implicat o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Bemberg Fondation Toulouse - Un canal à Venise - Henri-Edmond Cross 1899.jpg|thumb|left|border|290px|Un exemplu de [[Pointilism]] - autor, [[Henri-Edmond Cross]] ([[1856 în artă|1856]] – [[1910 în artă|1910]]) — ''Canal din Veneția'' (''A canal in Venice'')]] <!--[[File:Amélie Diéterle (1871-1941) au Parisiana (B).jpg|left|border|290px|thumb|[[Poster]] realizat de artistul vizual [[L. Damaré]] (18.. - [[1927 în artă|1927]]), în [[1904 în artă|1904]], prezentând actrița, [[dans]]atoarea și cântăreața de [[Operă (gen muzical)|operă]] [[Amélie Diéterle]] ([[1871 în artă|1871]] - [[1941 în artă|1941]]) la ''Cabaretul Parisiana,'' în rolul principal din [[Operetă|opereta]] comică ''Mam'zelle 5 Louis'' (muzica, [[Ludovic Ratz]], libretiști [[Claude Roland]] și [[Serge Basset]]).]]--> * [[16 decembrie]] – [[Glasgow School of Art]] se redeschide în noua sa clădire. Cele mai notabile opere ale artistului vizual [[Charles Rennie Mackintosh]] decorează nou sediu al școlii de artă.<ref>{{cite web|title=Congratulations to the Glasgow School of Art as they celebrate 100th anniversary of the Mackintosh Building|url=http://www.museumsgalleriesscotland.org.uk/news/news-article/301/congratulations-to-the-glasgow-school-of-art-as-they-celebrate-100th-anniversary-of-the-mackintosh-building|publisher=Museums Galleries Scotland|date=15 December 2009|accessdate=2010-07-07|archive-date=2010-02-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20100204111502/http://www.museumsgalleriesscotland.org.uk/news/news-article/301/congratulations-to-the-glasgow-school-of-art-as-they-celebrate-100th-anniversary-of-the-mackintosh-building|url-status=dead}}</ref> '''Fără date precise,''' * Artistul plastic francez [[Camille Pissarro]] închirează un apartment lângă [[Tuileries Garden]] din [[Paris]] și produce o serie de picturi dedicate priveliștilor Parisului văzute din acea locuință. * Pictorul francez [[Claude Monet]] locuiește pentru o perioadă de timp în [[Londra]] și începe a picta seria sa de picturi intitulată [[Houses of Parliament series (Monet)|''Houses of Parliament'']] (seria ''Clădirea Parlamentului''). <!--* [[14 aprilie]] – [[12 noiembrie]] — A avut loc ''Expoziția Universală (1900)'' - [[:en:Exposition Universelle (1900)|''Exposition Universelle'']], desfășurată la [[Paris]], care a contribuit semnificativ la popularizarea stilului ''[[Art Nouveau]]''. Artistul vizual [[Cehi|ceh]] [[Alphonse Mucha]] a decorat pavilionul [[Bosnia și Herțegovina|Bosniei și Herțegovinei]], colaborând totodată, împreună cu alți artiști, la decorarea pavilionului [[monarhie]]i [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]].--> <!--* Artistul vizual, designerul și pedagogul [[Germani|german]] [[Wilhelm von Debschitz]] [[1871 în artă|1871]] – [[1948 în artă|1948]]) împreună cu sculptorul elvețian [[Hermann Obrist]] ([[1862 în artă|1862]] – [[1927 în artă|1927]]), realizator de lucrări în stil [[Jugendstil]] și [[Art Nouveau]], fondează în [[Munchen]], entitatea artistică ''Lehr- und Versuchsatelier für angewandte und freikunst'' (''Studio didactic și experimental pentru arte aplicate și plastice''), o școală artistică influentă din [[Germania]] și [[Europa]].--> == Lucrări == <!--[[File:First class torpedo boat 1907 RMG PU6323.jpg|left|450px|thumb|border|[[Robert Taylor Pritchett ]] – ''First class torpedo boat'' - ''Vas torpilor de clasa întâi'' - [[1907 în artă|1907]] ]]--> * [[José Ferraz de Almeida Júnior]] ([[1850 în artă|1850]] – [[1899]]), designer și pictor [[Brazilieni|brazilian]] – pictura [[:File:Almeida Júnior - Saudade (Longing) - Google Art Project.jpg|''Saudade'']] * [[Wilhelm Amberg]] ([[1822 în artă|1822]] - [[1899 în artă|1899]]), artist plastic [[Germani|german]] – pictura [[:File:Wilhelm Amberg In Gedanken versunken.jpg|''Pierdută în gânduri'']] (dată aproximativă) * [[Ottó Baditz]] ([[1849 în artă|1849]] – [[1936 în artă|1936]]), artist plastic germano - maghiar – pictura [[:en:Women_in_the_Prison|''Femei în închisoare'']] * [[Louis-Ernest Barrias]] ([[1841 în artă|1841]] – [[1905 în artă|1905]]), artist vizual [[Francezi|francez]] complex – sculptura alegorică [[Art Nouveau]] [[:en:Nature Unveiling Herself Before Science|''Natura dezvelindu-se ea însuși în fața științei'']] * [[George Edwin Bissell]] ([[1839 în artă|1839]] – [[1920 în artă|1920]]), sculptor american – statuia monumentală [[:en:Statue of Chester A. Arthur|''Statuia lui Chester A. Arthur'']] (bronz, [[New York City]]) * [[Pierre Bonnard]] ([[1867 în artă|1867]] – [[1947 în artă|1947]]), artist plastic francez – pictura ''Fetiță cu pisică'' * [[Léon Bonnat]] ([[1833 în artă|1833]] – [[1922 în artă|1922]]), francez, colecționar de artă, pictor și profesor de arte la [[Ecole des Beaux Arts]] – pictura [[:File:Léon Bonnat - Marie Georgine de Ligne (1899).jpg|''Marie Georgine de Ligne'']] * [[Paul Cézanne]] ([[1839 în artă|1839]] - [[1906 în artă|1906]]) – pictura [[:en:Portrait of Ambroise Vollard (Cézanne)|''Portretul lui Ambroise Vollard'']] * [[Jules Dalou]] ([[1838 în artă|1838]] – [[1902 în artă|1902]]), artist vizual francez – sculptura ''[[:File:Monument Alphand (3).jpg|''Monumentul Alphand'']] ([[Paris]]) === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Expoziții == <!--* [[1 octombrie|1]] - [[27 octombrie]] – [[Salon d'Automne]], [[Paris]], ** [[Georges Braque]] expune ''Viaduc à l'Estaque,'' o lucrare [[Proto-Cubism|proto]]-[[Cubism|cubistă]], care va intra ulterior în colecția [[Minneapolis Institute of Arts]]. ** Simultan, se desfășoară o expoziție retrospectivă a 56 lucrări ale lui [[Paul Cézanne]], ca tribut al artistului, care decedase în [[1906 în artă|1906]].--> === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === <!--* Prima expoziție de artă [[Lituania|lituaniană]] are loc în [[Vilnius]].--> == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === == Mișcări artistice == <!--* [[Cubism]] își are primele manifestări.--> == Nașteri == === Ianuarie - iunie === * [[13 ianuarie]] – * [[4 februarie]] – * [[28 februarie]] – <!-- (d. [[3 aprilie]] [[1988 în artă|1988]]) --> * [[10 martie]] – <!-- (d. [[17 aprilie]] [[1988]]) --> * [[23 martie]] – <!-- (d. [[7 decembrie]] [[1993 în artă|1993]]) * [[23 aprilie]] --> ** <!-- (d. [[21 iulie]] [[1977 în artă|1977]]) ** (d. [[28 august]] [[1975 în artă|1975]]) * [[1 mai]] – [[1981 în artă|1981]]) * [[10 mai]] – [[Material textil|textile]] (d. [[24 septembrie]] [[2007 în artă|2007]]) * [[22 mai]] – artist vizual de [[Bandă desenată|benzi desenate]] (d. [[1983 în artă|1983]]) * [[6 iunie]] – sculptor de [[Cinetism|artă cinetică]] (d. [[17 iulie]] [[2002 în artă|2002]]) * [[10 iunie]] – (d. [[18 septembrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[14 iunie]] – (d. [[14 august]] [[1978 în artă|1978]]) --> === Iulie - decembrie=== * [[1 iulie]] – <!-- (d. [[22 noiembrie]] [[1981 în artă|1981]]) * [[6 iulie]] – (d. [[13 iulie]] [[1954 în artă|1954]]) * [[15 iulie]] – [[Irlandezi|irlandez]] (d. [[2 octombrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[27 iulie]] – pictor [[Sârbi|sârb]] (d. [[13 februarie]] [[1974 în artă|1974]]) * [[5 august]] – (d. [[1975 în artă|1975]]) * [[7 august]] – [[Albert Kotin]], pictor [[Expresionism|expresionist]] - [[Abstracționism geometric|abstract]] american de origine rusă, (d. [[6 februarie]] [[1980 în artă|1980]]) --> * [[17 august]] – <!-- (d. [[18 iunie]] [[1959 în artă|1959]]) * [[30 august]] – [[Suprarealism|suprarealistă]] (d. [[18 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[26 septembrie]] – (d. [[26 martie]] [[1983 în artă|1983]]) * [[21 octombrie]] – (d. [[31 octombrie]] [[1985 în artă|1985]]) * [[14 noiembrie]] – [[Caricatură|caricaturist]], sculptor și autor american (d. [[3 octombrie]] [[2003 în artă|2003]]) * [[22 noiembrie]] – [[Dora Maar]], franțuzoaică, poetă, pictoriță și [[Fotografie|fotografă]], artistă vizuală pre-[[Suprarealism|suprarealistă]], iubita lui [[Pablo Picasso]] (d. [[16 iulie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[28 noiembrie]] – activ în mișcarea artistică [[Harlem Renaissance]] (d. [[27 aprilie]] [[1977 în artă|1977]]). --> == Decese == <!-- [[File:FMIB 47277 Fuegians and Wigwams.jpeg|left|thumb|border|290px|[[Robert Taylor Pritchett]], ''Oameni din [[Insulele Fiji]]'' ([[1890 în artă|1890]])]]FMIB 47322 Blyrhynchus cristatus a, Tooth.jpeg --> * [[29 ianuarie]] – [[Alfred Sisley]], pictor [[Impresionism|impresionist]] [[Francezi|francez]] (n. [[30 octombrie]] [[1839 în artă|1839]]) * [[30 ianuarie]] – [[Harry Bates (sculptor)|Harry Bates]], sculptor [[Englezi|englez]] (n. [[26 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[27 martie]] – [[Myles Birket Foster]], acuarelist și ilustrator englez (n. [[4 februarie]] [[1825 în artă|1825]]) * [[25 mai]] – [[Rosa Bonheur]], pictoriță [[Francezi|franceză]] (n. [[16 martie]] [[1822 în artă|1822]]) * [[29 iulie]] – [[Adolf Schreyer]], pictor [[Germani|german]] (n. [[9 iulie]] [[1828 în artă|1828]]) * [[22 august]] – [[Caspar Buberl]], sculptor [[Americani|american]] (n. [[1834 în artă|1834]]) * [[13 noiembrie]] – [[José Ferraz de Almeida Júnior]], pictor [[Brazilieni|brazilian]] (n. [[8 mai]] [[1850 în artă|1850]]) * [[7 decembrie]] – [[Juan Luna]], pictor [[Filipine|filipinez]] (n. [[23 octombrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[23 decembrie]] – [[Dominique Antoine Magaud]], French painter (n. [[4 august]] [[1817 în artă|1817]]) * ''Dată necunoscută'' – [[François Salle]], pictor [[Realism (artă)|realist]] francez (n. [[1839 in art|1839]]) <!--* [[16 iunie]] – [[Robert Taylor Pritchett]], (n. [[24 februarie]] [[1828 în artă|1828]]) * [[16 iulie]] – (n. [[1 martie]] [[1848 în artă|1848]]) * [[4 octobrie]] – (n. [[3 iulie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[3o octombrie]] – (n. [[19 aprilie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[20 noiembrie]] – [[Paula Modersohn-Becker]], (b. [[8 februarie]] [[1876 în artă|1876]]) ([[1905 în artă|1905]] - [[1910 în artă|1910]])] pe website-ul [https://www.tate.org.uk/ ''Galeriile Tate'']--> == Galerie de imagini == {{See also|Categorie:1899 în sculptură}} <gallery> File:P S Krøyer 1899 - Sommeraften ved Skagens strand. Kunstneren og hans hustru.jpg|[[Peder Severin Krøyer]], cunoscut, mai ales ca [[P. S. Krøyer]] ([[1851 în artă|1851]] – [[1909 în artă|1909]]) — ''Eveniment de vară pe plaja din Skagen'' (în {{da|Sommeraften ved Skagens strand}}) File:Wilhelm Amberg In Gedanken versunken.jpg|[[Wilhelm Amberg]] ([[1822 în artă|1822]] – [[1899 în artă|1899]]) — ''Pierdută în gânduri'' (în {{de|In Gedanken versunken}}) <!--The Art Of Japan 1-41.jpg|[[Hokusai]] - ''Barcă fluvială'' — Reproducere din volumul [https://www.wikidata.org/wiki/Q116603649|''Art of Japan'' - ''Arta Japoniei''], volum prestigios, apărut în [[1901 în artă|1901]], editat de niponologul [[Francis Brinkley]] ([[1841 în artă|1841]] – [[1912 în artă|1912]]) <!--Art crafts for amateurs (1901) (14760158751).jpg|thumb|left|border|290px|[[Fred Miller (artist)|Fred Miller]] — ''Art crafts for amateurs'' - ''Meșteșuguri de artă pentru amatori'' - [[1901 în artă|1901]]--> <!--Ernst Ludwig Kirchner - Czardas dancers - Google Art Project.jpg|thumb|left|border|290px|[[Ernst Ludwig Kirchner]] – ''Dansatoare de ceardaș'' - [[1901 în artă|1901]]--> <!--Wall Street bubbles - Always the same - Keppler 1901.jpg|Caricaturistul american [[Udo Keppler]] ([[1872 în artă|1872]] – [[1956 în artă|1956]]), satirizează „investitorii” mereu păcăliți la bursă, de aceeași indivizi — Aici, în chip de taur, producând ''Balonașe Wall Street,'' este satirizat [[J. P. Morgan]] — caricatura a apărut în revista satirică [[Puck (revista)|''Puck'']] </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1899_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1899_paintings En.Wiki - Category:1899_paintings] * [https://www.artic.edu/collection?date-start=1900&date-end=1899 1899 în artă] de la [https://www.artic.edu/ ''Art Institute of Chicago''] <!--* [https://www.pablopicasso.org/blue-period.jsp Pablo Picasso - Despre ''Perioada albastră''] pe [https://www.pablopicasso.org/ ''PabloPicaso.org'']--> * [https://www.bing.com/search?q=1889+in+art&form=QBLH&sp=-1&ghc=1&lq=0&pq=1899+in+art&sc=9-11&qs=n&sk=&cvid=280F349891174382B2D8D6AD4477F7CD&ghsh=0&ghacc=0&ghpl= ''Imagini cu lucrări de artă din 1899''] <!-- http://www.arthistoryarchive.com/arthistory/cubism/ --> {{Modernism}} {{Fauvism}} {{Postimpresionism}} {{Expresionism}} {{Art Nouveau}} <br> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1899 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XIX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1899]] [[Categorie:Anii 1890 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XIX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1899|art}}--> 5gv8s4yzodtt28k5recmfomx6k6pec1 0 3180429 17025131 16979268 2025-06-11T10:45:24Z Kataadj 365537 /* 2 lei 1924 */ 17025131 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Moneda|Valoare nominală=Doi lei|Țara=România|Valoare=2|Valuta=[[Leu românesc|Lei românești]]|Masa=0,84|Diametru=18|Grosime=|Muchie=netedă|Compoziție=aluminiu|Anii de batere=1872-1873, 1875-1876, 1881, 1894, 1900-1901, 1910-1912, 1914, 1924, 1941, 1947, 1950-1951, 1951-1952|Număr de catalog=|Avers=|Avers Design=|Avers Designer=|Avers Data design=|Revers=|Revers Design=|Revers Gravor=|Revers Data design=|Revers image size=|avers image size=}}'''Doi lei''' a fost o monedă a leului românesc. Introdusă în 1872, a fost emisă până la Reforma bănească din 1952. == Istorie == === Principatul României === [[Fișier:Coin Romania 2 lei 1875.jpg|miniatura|Monedă de 2 lei din 1875]] ==== 2 lei 1872 ==== Prima emisiune a monedei de 2 lei a fost în 1872. Aceasta era compusă din 83.5% argint și 16.5% cupru, avea 27 mm în diametru, o greutate 10 g și muchia zimțată. Aversul prezenta stema completă a [[Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești|Principatului României]] și anul emiterii dedesubt. În stânga datei se găsea textul ''STERN'', numele de familie al gravorului, Moïse Stern, iar în dreapta acesteia era capul [[Arhanghelul Mihail|Arhanghelului Mihail]], marca monetăriei din [[Regiunea Capitalei Bruxelles|Bruxelles]], [[Belgia]], unde a fost bătută moneda. Aversul prezenta în partea superioară numele țării, ROMANIA, în centru valoarea nominală, 2 LEI, iar în partea inferioară o coroană din ramuri de laur și stejar. Moneda a avut un tiraj de 262.000 piese în 1872, 1.745.000 de piese în 1873, 3.092.500 de piese în 1875 și 653.255 de piese în 1876.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro2lei1872.html|titlu=2 lei 1872, 1873, 1875, 1876 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-01}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces24463.html|titlu=2 Lei - Carol I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-01|limbă=en}}</ref> Despre moneda de 2 lei, [[Constantin Bacalbașa]] scria următoarele:<ref>{{Citat carte|nume=Bacalbașa|prenume=Constantin|an=1927|titlu=Bucureștii de altădată|pagină=103|editură=Editura ziarului „Universul”|volum=I}}</ref> {{Citat|—În Decembrie 1872, ministerul de finanțe aduce din Belgia pentru 25 milioane lei o noua monetă de argint, toate piese de 2 lei. Ziarele critica această aducere pentru numeroase motive: moneta slab reliefata, desenul urît și mai presus de toate, figura Domnitorului, care se afla pe celelalte monete mai vechi, dispărută în urma cererei Turciei. Apoi ziarele întrebau, de ce noua monetă a fost turnată in Belgia pe câtă vreme Statul avea o monetarie bine montată și cu personal special?|Constantin Bacalbașa|Bucureștii de altădată, vol. I, p. 103}}{{Coin image box 2 singles|image_left=File:Romania, 2 lei 1881, avers.png|image_right=File:Romania, 2 lei 1881, revers.png|caption_left=Avers|caption_right=Revers|width_left=100|width_right=100|footer=Monedă de 2 lei din 1881|position=right|margin=2}} ==== 2 lei 1881 ==== În 1881 a fost bătută o nouă monedă cu aceleași dimensiuni și compoziție. Pe avers se găsea portretul domnitorului [[Carol I al României|Carol I]], înconjurat de inscripția ''CAROL I DOMNUL ROMANIEI''. Sub portret se găsea numele de familie al gravorului, ''[[Friedrich Wilhelm Kullrich|KULLRICH]]''. Stema completă s-a mutat pe revers, cu numele țării deasupra și valoarea nominală împărțită de-o parte și de alta a stemei. Anul emiterii a fost plasat sub stemă, cu semnul monetăriei „V” pentru [[Viena]], [[Austria]] în stânga și spicul de grâu pentru Monetăria [[București]] în dreapta. Tirajul total a fost de 1.150.000 de monede.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro2lei1881.html|titlu=2 lei 1881 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-01}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces38073.html|titlu=2 Lei - Carol I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-01|limbă=en}}</ref> === Regatul României === ==== 2 lei 1894, 1900-1901 ==== După proclamarea Regatului României în 1881, prima piesa de 2 lei a fost emisă în 1894 și a fost bătută la Bruxelles. Aversul prezenta un nou portret al lui Carol I, realizat de gravorul Anton Scharff, al cărui nume, ''A. SCHARFF'' se găsea sub portret. Reversul era asemănător celui din 1881, cu excepția faptului că au fost eliminate semnele de monetărie. Tirajul acesteia a fost de 600.000 bucăți în 1894. Alte două emisiuni ale monedei au fost bătute la [[Hamburg]], [[Germania]], cu un tiraj de 87.279 de bucăți în 1900 și 12.476 în 1901.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro2lei1894.html|titlu=2 lei 1894, 1900, 1901 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-01}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces14637.html|titlu=2 Lei - Carol I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-01|limbă=en}}</ref> [[Fișier:Coin Romania 2 lei 1914.jpg|miniatura|Monedă de 2 lei din 1914]] ==== 2 lei 1910-1912, 1914 ==== Designul monedei de un leu s-a schimbat în 1910. Pe avers, titlul, ''CAROL I REGE AL ROMANIEI,'' era împărțit pe fiecare parte a portretului regelui Carol I cu numele gravorului, ''TASSET'' sub acesta. Pe revers se găseau o femeie în port popular care torcea în timp ce mergea, numele țării în colțul din stânga sus, valoarea nominală în dreapta sus, anul emiterii în dreapta jos și numele gravorului ''BASSARAB'' în stânga jos. Designul reversului a fost asemănător cu cel al monedei franceze de doi franci, deoarece Franța era membră a [[Uniunea Monetară Latină|Uniunii Monetare Latine]], iar Regatul României aplica standardele acesteia. Conform mai multor surse, gravorul reversului a fost un anume Costache Bassarab.<ref name=":0" /><ref name=":1" /> Totuși, un articol din numărul 386 al ziarului ''Minerva'', din 12 ianuarie 1910, menționează că reversul monedei de 2 lei a fost realizat de pictorul [[Ludovic Bassarab]],<ref>{{Citat știre|title=Informațiuni|newspaper=Minerva|data=1910-01-12|issue=386|page=2}}</ref> cunoscut și pentru proiectarea de timbre sau bancnote.<ref>{{Citat web|url=https://www.artindex.ro/2012/05/16/bassarab-ludovic/|titlu=Artindex » Bassarab Ludovic|publisher=www.artindex.ro|accessdate=2025-02-25}}</ref> Tirajul monedei a fost de 1.800.000 de piese în 1910, executate la monetăriile din Bruxelles și Hamburg, 1.000.000 de piese în 1911, executate la Hamburg, 1.500.000 de piese în 1912, executate la Bruxelles și 2.452.000 de piese în 1914, executate la ambele monetării.<ref name=":0">{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro2lei1910.html|titlu=2 lei 1910, 1911, 1912, 1914 - Torcătoarea - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-01}}</ref><ref name=":1">{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces9882.html|titlu=2 Lei - Carol I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-01|limbă=en}}</ref> [[Fișier:Coin Romania 2 lei 1924.jpg|miniatura|Monedă de 2 lei din 1924]] ==== 2 lei 1924 ==== După [[Marea Unire]], următoarele monede de 2 lei au fost emise în 1924, iar fabricarea acesteia, împreună cu cea a monedelor de [[Un leu (monedă românească)|1 leu]] a fost reglementată prin ''Legea pentru înlocuirea monedelor de hârtie de 1, 2 și 5 lei cu monedă metalică'' din [[16 iunie]] [[1923]].<ref>{{Citat carte|nume=Smaranda|prenume=Aurică|an=1981|titlu=Buletinul Societății Numismatice Române|pagină=413|număr=124-128|capitol=Lista cronologică a legiuirilor cu privire la emisiunile monetare în România}}</ref> Specificațiile noilor monede s-au schimbat, astfel că diametrul a fost redus la 25 mm, iar compoziția la 75% [[cupru]] și 25% [[nichel]], ceea ce a redus masa la 7 g. Aversul purta stema țării înconjurată de inscripția ''⋆ ⋆ ⋆'' ''ROMANIA ⋆ ⋆ ⋆ 1924''. Reversul avea o coroană din spice de grâu în partea inferioară, cu inscripția ''BUN PENTRU 2 LEI'' în cea superioară. Cincizeci de milioane de monede au fost bătute la Monetăria Regală a Belgiei, în Bruxelles, și 50.008.000 la Société Française de Monnayage, în [[Poissy]], [[Franța]]. Monedele din Bruxelles nu aveau un semn de monetărie distinctiv, dar monedele bătute la Poissy purtau semnul monetăriei, sub valoarea nominală, sub forma unui fulger pe orizontală (⌁).<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro2lei1924.html|titlu=2 lei 1924 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-01}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces5973.html|titlu=2 Lei - Ferdinand I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-01|limbă=en}}</ref> Prin decretul-lege nr. 7 din [[15 ianuarie]] [[1941]], ''pentru reglementarea și raționalizarea sistemului monetar metalic în cadrul actualei emisiuni în circulație și pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 1 și'' ''2 lei din cupru-nichel și înlocuirea lor cu monete noi'', puterea circulatorie a acestor monede, precum și a celor de 1 leu emise în 1924, a fost stabilită să înceteze la data de 31 martie 1941,<ref>{{Citat știre|title=DECRET-LEGE pentru reglementarea și raționalizarea sistemului monetar metalic în cadrul actualei emisiuni în circulație și pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 1 și 2 lei din cupru-nichel și înlocuirea lor cu monete noi|newspaper=Monitorul Oficial|data=1941-01-15|issue=12|page=174-175}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Se vor retrage monedele de 1 și 2 lei.|newspaper=Gazeta Sibiului|data=1941-01-17|issue=3|page=6}}</ref> însă termenul a fost prelungit până la 1 septembrie 1941.<ref>{{Citat știre|title=Amânarea termenului pentru retragerea din circulație a monetelor albe de 1 și 2 lei|newspaper=Universul|data=1941-07-02|issue=175|page=5}}</ref> [[Fișier:Coin Romania 2 lei 1941.jpg|miniatura|Monedă de 2 lei din 1941]] ==== 2 lei 1941 ==== O nouă monedă de 2 lei a fost introdusă în 1941. Aceasta era realizată din zinc, avea 20 mm în diametru, o greutate de 3.2 g, iar marginea era netedă. Aversul prezenta central [[Coroana României|coroana regală României]] înconjurată de numele țării, ''REGATUL ROMÂNIEI'', împărțit în stânga și în dreapta, frunze de laur în partea superioară și frunze de stejar în partea inferioară. Numele gravorului, [[Haralambie Ionescu|H. IONESCU]], se găsea deasupra marginii inferioare. Reversul prezenta central valoarea nominală, ''2 LEI'', înconjurată de o coroană formată din știuleți de porumb în partea inferioară, spice de grâu la mijloc și spice de ovăz în partea superioară. Tirajul a fost de 101.778.000 piese executate la [[Monetăria Statului|Monetăria din București]].<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro2lei1941.html|titlu=2 lei 1941 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-01}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces9886.html|titlu=2 Lei - Mihai I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-01|limbă=en}}</ref> Monedele de 2 lei, împreună cu cele de [[Un leu (monedă românească)|1 leu 1938-1941]], [[Cinci lei (monedă românească)|5 lei 1942]], [[Douăzeci de lei (monedă românească)|20 lei 1942-1944]], [[O sută de lei (monedă românească)|100 lei 1943-1944]], precum și bancnotele de 20 lei și 100 lei 1945 au fost retrase din circulație începând cu data de [[25 iunie]] [[1947]]. Puterea circulatorie a acestor monede și bancnote a încetat la data de [[15 iulie]] [[1947]].<ref>{{Citat știre|title=Ce monete metalice și de hârtie vor fi retrase|newspaper=România Liberă|data=1947-07-05|issue=883|page=3}}</ref> [[Fișier:Coin Romania 2 lei 1947.jpg|miniatura|Monedă de 2 lei din 1947]] ==== 2 lei 1947 ==== După Reforma monetară din 1947, o nouă monedă de 2 lei a fost introdusă. Aceasta avea marginea netedă, 21 mm în diametru, o greutate de 3.5 g și era realizată din 92% cupru și 8% zinc. Aversul prezenta în centru stema mică a Regatului României deasupra unei ramuri de măslin, cu numele țării, ''ROMANIA'', desupra acesteia și anul emiterii dedesubt. Reversul avea valoarea nominală, 2 ''LEI'', între snopi de grâu. Moneda a fost realizată în [[Cehoslovacia]], la monetăria de la [[Kremnica]],<ref>{{Citat știre|title=Monetele pentru România au fost bătute în Ceho-Slovacia|newspaper=Ultima oră|data=1947-08-13|issue=866|page=1}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Cehoslovacia bate monezi pentru România|newspaper=Argus|data=1947-08-14|issue=10219|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=O parte din noua monetă românească a fost lucrată în Cehoslovacia|newspaper=Opinia|data=1947-08-14|issue=274|page=4}}</ref> într-un tiraj de 40.000.000 de bucăți.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro2lei1947.html|titlu=2 lei 1947 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-01}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces9121.html|titlu=2 Lei - Mihai I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-01|limbă=en}}</ref> Aceasta a început să fie retrasă din circulație începând cu data de [[1 noiembrie]] [[1950]] și a avut putere circulatorie până la [[31 decembrie]] [[1950]].<ref>{{Citat știre|title=Retragerea din circulație a vechilor monete de 1 leu și 2 lei|newspaper=Viața Capitalei|data=1950-11-01|issue=458|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=RETRAGEREA DIN CIRCULAȚIE A UNOR MONETE|newspaper=România Liberă|data=1950-11-02|issue=1900|page=3}}</ref> === Republica Populară Română === [[Fișier:Coin Romania 2 lei 1951.jpg|miniatura|Monedă de 2 lei din 1951]] ==== 2 lei 1950-1951 ==== În 1950 a fost emisă o nouă monedă, conformă cu noua realitate politică a României, după ce la 30 decembrie 1947 a fost înlăturată monarhia, prin silirea Regelui Mihai de a semna [[Mihai I al României#Abdicarea|actul de abicare]], și instaurat comunismul prin proclamarea ''[[Republica Populară Română|Republicii Populare Române]]''. Moneda avea un diametru de 18 mm și o greutate de 2,44 g. Compoziția acesteia era 70% [[cupru]] și 30% [[zinc]] și a fost emisă în 1950 și 1951. Aversul prezenta o temă agricolă, fiind reprezentate central un spic de grâu, un știulete de porumb și spic de ovăz înconjurate de inscripția REPUBLICA POPULARA ROMANA. Deasupra marginii inferioare se găseau inițialele gravorului, ''H.I.'', de la [[Haralambie Ionescu]]. Pe revers erau inscripționate valoarea nominală și anul de emitere în caractere simple.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro2lei1950.html|titlu=2 lei 1950, 1951 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-01}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces9117.html|titlu=2 Lei, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-01|limbă=en}}</ref> [[Fișier:Coin Romania 2 lei 1951 aluminium.jpg|miniatura|Monedă de 2 lei din 1951]] ==== 2 lei 1951-1952 ==== Ultima monedă de 2 lei, cu aceleași dimensiuni și design, dar din aluminiu, a fost introdusă în 1951. Aceasta cântărea 0.84 g și a fost emisă în 1951 și 1952. Cele două emisiuni, 1950-1951 și 1951-1952 au avut curs legal până la Reforma bănească de la 26 ianuarie 1952. Emisiunea din 1952 a circulat un timp scurt, fiind introdusă și scoasă din circulație în mai puțin de o lună fiind, astfel, una dintre cele mai rare monede emise în timpul regimului comunist.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro2lei1951.html|titlu=2 lei 1951 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-01}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces9116.html|titlu=2 Lei, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-01|limbă=en}}</ref> == Note == <references/> {{Istoria sistemului monetar în România}} [[Categorie:Monede din România]] [[Categorie:Numismatică]] 48060pabukx2umro12f5iek483tvx76 0 3180734 17024504 16701483 2025-06-10T20:52:18Z Venske 38389 completare 17024504 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1898 în artă}} {{Ani în artă secolul 19}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1896 în artă]]''' — '''[[1897 în artă]]''' —— '' '''1898 în artă''' '' —— '''[[1899 în artă]]''' — '''[[1900 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1898]] în [[artă]]''' a implicat o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Helen of Troy.jpg|thumb|left|border|290px|[[Evelyn De Morgan]] ([[1855 în artă|1855]] – [[1919 1899 în artă|1919]]) - Pictura mitologică ''Elena din [[Troia]]'' ]] <!--[[File:Amélie Diéterle (1871-1941) au Parisiana (B).jpg|left|border|290px|thumb|[[Poster]] realizat de artistul vizual [[L. Damaré]] (18.. - [[1927 în artă|1927]]), în [[1904 în artă|1904]], prezentând actrița, [[dans]]atoarea și cântăreața de [[Operă (gen muzical)|operă]] [[Amélie Diéterle]] ([[1871 în artă|1871]] - [[1941 în artă|1941]]) la ''Cabaretul Parisiana,'' în rolul principal din [[Operetă|opereta]] comică ''Mam'zelle 5 Louis'' (muzica, [[Ludovic Ratz]], libretiști [[Claude Roland]] și [[Serge Basset]]).]]--> '''Fără date precise,''' * [[Berlin Secession]] * Compania [[Bromsgrove Guild of Applied Arts]], o companie de varii artiști plastici și designeri, asociați mișcării artistice [[Arts and Crafts Movement|Arts and Crafts]], este fondată de sculptorul [[Walter Gilbert (sculptor)|Walter Gilbert]] în [[Marea Britanie]]. * Ciclul de [[Litografie|litografii]], al artistei plastice [[Germani|germane]] [[Käthe Kollwitz]], ''Țesătorii,'' este expusă pentru prima dată publicului. * Termenul generic de [[Młoda Polska|''Tânăra Polonie'']] (în {{pl|Młoda Polska}}) este folosit prima dată, după apariția manifestului artistic scris de [[Artur Górski (critic literar)|Artur Górski]], publicat în ziarul ''[[Życie]]'' („Viață”), din [[Cracovia|Kraków]], pentru de desemna perioada [[modernism]]ului din artele [[Polonia|Polonie]]. * [[Henri Matisse]] se căsătorește cu Amélie Noellie Parayre, după care, la sfatul lui [[Camille Pissarro]], se mută la Londra pentru a studia picturile lui [[J. M. W. Turner]]. <!-- continuing to [[Corsica]]. --> * Colecția de arte frumoase [[:en:Hope Collection of Pictures|The Hope Collection of Pictures]] este vândută la [[London|Londra]] pentru suma de £121.550 (lire sterline).<ref>{{ien}}{{cite book|editor-last=Wertheimer|editor-first=Asher|title=The Hope Collection of Pictures|year=1898|publisher=[[Chiswick Press]]|location=London|page=Introduction|no-pp=yes}}</ref> <!--* Artistul plastic francez [[Camille Pissarro]] închirează un apartment lângă [[Tuileries Garden]] din [[Paris]] și produce o serie de picturi dedicate priveliștilor Parisului văzute din acea locuință.--> <!--* Pictorul francez [[Claude Monet]] locuiește pentru o perioadă de timp în [[Londra]] și începe a picta seria sa de picturi intitulată [[Houses of Parliament series (Monet)|''Houses of Parliament'']] (seria ''Clădirea Parlamentului'').--> <!--* [[14 aprilie]] – [[12 noiembrie]] — A avut loc ''Expoziția Universală (1900)'' - [[:en:Exposition Universelle (1900)|''Exposition Universelle'']], desfășurată la [[Paris]], care a contribuit semnificativ la popularizarea stilului ''[[Art Nouveau]]''. Artistul vizual [[Cehi|ceh]] [[Alphonse Mucha]] a decorat pavilionul [[Bosnia și Herțegovina|Bosniei și Herțegovinei]], colaborând totodată, împreună cu alți artiști, la decorarea pavilionului [[monarhie]]i [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]].--> <!--* Artistul vizual, designerul și pedagogul [[Germani|german]] [[Wilhelm von Debschitz]] [[1871 în artă|1871]] – [[1948 în artă|1948]]) împreună cu sculptorul elvețian [[Hermann Obrist]] ([[1862 în artă|1862]] – [[1927 în artă|1927]]), realizator de lucrări în stil [[Jugendstil]] și [[Art Nouveau]], fondează în [[Munchen]], entitatea artistică ''Lehr- und Versuchsatelier für angewandte und freikunst'' (''Studio didactic și experimental pentru arte aplicate și plastice''), o școală artistică influentă din [[Germania]] și [[Europa]].--> == Lucrări == === Picturi === * [[Edwin Austin Abbey]] – [[:File:Edwin Austin Abbey King Lear, Act I, Scene I The Metropolitan Museum of Art.jpg|''Regele Lear'', (''Actul I, Scena I'')]] * [[José Ferraz de Almeida Júnior]] ([[1850 în artă|1850]] – [[1899]]), designer și pictor [[Brazilieni|brazilian]] – [[:File:Almeida Júnior - The Inopportune - Google Art Project.jpg|''Moment inoportun'']] * [[Ivan Aivazovsky]] – [[:File:Among waves.jpg|''Printre valuri'']] * [[Teodor Axentowicz]] – [[:File:Axentowicz Autoportret 1898.jpg|''Autoportret'']] * [[Arnold Böcklin]] – [[Plague (Böcklin)|''Ciuma'']] * [[Edward Burne-Jones]] – [[The Last Sleep of Arthur in Avalon|''Ultimul somn al lui Arthur în Avalon'']] (complet) * [[John Collier (painter)|John Collier]] – [[:File:Lady Godiva by John Collier.jpg|''Lady Godiva'']] * [[Luigi Crosio]] – [[Refugium Peccatorum Madonna (Crosio)|''Refugium Peccatorum Madonna'']] * [[Evelyn De Morgan]] – ''[[Helen of Troy (painting)|''Elena din Troia'']] * [[Herbert James Draper]] – [[The Lament of Icarus|''Deplângerea lui Icar'']] * [[Thomas Eakins]] – [[Salutat|''Salutat'']] <!-- * [[Wilhelm Amberg]] ([[1822 în artă|1822]] - [[1899 în artă|1899]]), artist plastic [[Germani|german]] – pictura [[:File:Wilhelm Amberg In Gedanken versunken.jpg|''Pierdută în gânduri'']] (dată aproximativă)--> <!-- * [[Ottó Baditz]] ([[1849 în artă|1849]] – [[1936 în artă|1936]]), artist plastic germano - maghiar – pictura [[:en:Women_in_the_Prison|''Femei în închisoare'']]--> <!-- * [[Louis-Ernest Barrias]] ([[1841 în artă|1841]] – [[1905 în artă|1905]]), artist vizual [[Francezi|francez]] complex – sculptura alegorică [[Art Nouveau]] [[:en:Nature Unveiling Herself Before Science|''Natura dezvelindu-se ea însuși în fața științei'']]--> <!-- * [[George Edwin Bissell]] ([[1839 în artă|1839]] – [[1920 în artă|1920]]), sculptor american – statuia monumentală [[:en:Statue of Chester A. Arthur|''Statuia lui Chester A. Arthur'']] (bronz, [[New York City]])--> <!-- * [[Pierre Bonnard]] ([[1867 în artă|1867]] – [[1947 în artă|1947]]), artist plastic francez – pictura ''Fetiță cu pisică''--> <!-- * [[Léon Bonnat]] ([[1833 în artă|1833]] – [[1922 în artă|1922]]), francez, colecționar de artă, pictor și profesor de arte la [[Ecole des Beaux Arts]] – pictura [[:File:Léon Bonnat - Marie Georgine de Ligne (1899).jpg|''Marie Georgine de Ligne'']]--> <!-- * [[Paul Cézanne]] ([[1839 în artă|1839]] - [[1906 în artă|1906]]) – pictura [[:en:Portrait of Ambroise Vollard (Cézanne)|''Portretul lui Ambroise Vollard'']]--> <!-- * [[Jules Dalou]] ([[1838 în artă|1838]] – [[1902 în artă|1902]]), artist vizual francez – sculptura ''[[:File:Monument Alphand (3).jpg|''Monumentul Alphand'']] ([[Paris]])--> === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Expoziții == <!--* [[1 octombrie|1]] - [[27 octombrie]] – [[Salon d'Automne]], [[Paris]], ** [[Georges Braque]] expune ''Viaduc à l'Estaque,'' o lucrare [[Proto-Cubism|proto]]-[[Cubism|cubistă]], care va intra ulterior în colecția [[Minneapolis Institute of Arts]]. ** Simultan, se desfășoară o expoziție retrospectivă a 56 lucrări ale lui [[Paul Cézanne]], ca tribut al artistului, care decedase în [[1906 în artă|1906]].--> === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === <!--* Prima expoziție de artă [[Lituania|lituaniană]] are loc în [[Vilnius]].--> == Premii == === Premii în România === === Premii oriunde === == Mișcări artistice == <!--* [[Cubism]] își are primele manifestări.--> == Nașteri == === Ianuarie - iunie === * [[13 ianuarie]] – * [[4 februarie]] – * [[28 februarie]] – <!-- (d. [[3 aprilie]] [[1988 în artă|1988]]) --> * [[10 martie]] – <!-- (d. [[17 aprilie]] [[1988]]) --> * [[23 martie]] – <!-- (d. [[7 decembrie]] [[1993 în artă|1993]]) * [[23 aprilie]] --> ** <!-- (d. [[21 iulie]] [[1977 în artă|1977]]) ** (d. [[28 august]] [[1975 în artă|1975]]) * [[1 mai]] – [[1981 în artă|1981]]) * [[10 mai]] – [[Material textil|textile]] (d. [[24 septembrie]] [[2007 în artă|2007]]) * [[22 mai]] – artist vizual de [[Bandă desenată|benzi desenate]] (d. [[1983 în artă|1983]]) * [[6 iunie]] – sculptor de [[Cinetism|artă cinetică]] (d. [[17 iulie]] [[2002 în artă|2002]]) * [[10 iunie]] – (d. [[18 septembrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[14 iunie]] – (d. [[14 august]] [[1978 în artă|1978]]) --> === Iulie - decembrie=== * [[1 iulie]] – <!-- (d. [[22 noiembrie]] [[1981 în artă|1981]]) * [[6 iulie]] – (d. [[13 iulie]] [[1954 în artă|1954]]) * [[15 iulie]] – [[Irlandezi|irlandez]] (d. [[2 octombrie]] [[1975 în artă|1975]]) * [[27 iulie]] – pictor [[Sârbi|sârb]] (d. [[13 februarie]] [[1974 în artă|1974]]) * [[5 august]] – (d. [[1975 în artă|1975]]) * [[7 august]] – [[Albert Kotin]], pictor [[Expresionism|expresionist]] - [[Abstracționism geometric|abstract]] american de origine rusă, (d. [[6 februarie]] [[1980 în artă|1980]]) --> * [[17 august]] – <!-- (d. [[18 iunie]] [[1959 în artă|1959]]) * [[30 august]] – [[Suprarealism|suprarealistă]] (d. [[18 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 septembrie]] * [[26 septembrie]] – (d. [[26 martie]] [[1983 în artă|1983]]) * [[5 octombrie]] – (d. [[8 aprilie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[8 octombrie]] – (d. [[4 martie]] [[1992 în artă|1992]]) * [[21 octombrie]] – (d. [[31 octombrie]] [[1985 în artă|1985]]) * [[1 noiembrie]] – (d. [[3 ianuarie]] [[1996 în artă|1996]]) * [[4 noiembrie]] – (d. [[30 mai]] [[1993 în artă|1993]]) * [[14 noiembrie]] – [[Caricatură|caricaturist]], sculptor și autor american (d. [[3 octombrie]] [[2003 în artă|2003]]) * [[22 noiembrie]] – [[Dora Maar]], franțuzoaică, poetă, pictoriță și [[Fotografie|fotografă]], artistă vizuală pre-[[Suprarealism|suprarealistă]], iubita lui [[Pablo Picasso]] (d. [[16 iulie]] [[1997 în artă|1997]]) * [[28 noiembrie]] – activ în mișcarea artistică [[Harlem Renaissance]] (d. [[27 aprilie]] [[1977 în artă|1977]]). --> == Decese == [[File:Edward Burne-Jones Photogravure Hollyer.jpg|left|thumb|border|290px|Foto-gravură realizată de [[Frederick Hollyer]] (în [[1900 în artă|1900]]) după pictura artistului plastic [[Edward Burne-Jones]], realizată de fiul acestuia [[Philip Burne-Jones]], în [[1898 în artă|1898]] ]] plastic [[Robert Taylor Pritchett]], ''Oameni din [[Insulele Fiji]]'' ([[1890 în artă|1890]])]] * [[8 ianuarie]] – <!-- (n. [[5 ianuarie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[11 februarie]] – (n. [[30 octombrie]] [[1824 în artă|1824]]) * [[14 februarie]] – <!-- (n. [[1 martie]] [[1829 în artă|1829]]) * [[26 martie]] – (n. [[11 mai]] [[1845 în artă|1845]]) * [[14 aprilie]] – * [[5 mai]] – (n. [[1841 în artă|1841]]) * [[11 mai]] – (n. [[31 ianuarie]] [[1843 în artă|1843]]) * [[18 mai]] – (n. [[2 martie]] [[1825 în artă|1825]]) * [[14 iunie]] – (n. [[28 iulie]] [[1868 în artă|1868]]) * [[16 iunie]] – [[Robert Taylor Pritchett]], (n. [[24 februarie]] [[1828 în artă|1828]]) * [[16 iulie]] – (n. [[1 martie]] [[1848 în artă|1848]]) * [[4 octobrie]] – (n. [[3 iulie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[3o octombrie]] – (n. [[19 aprilie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[20 noiembrie]] – [[Paula Modersohn-Becker]], (b. [[8 februarie]] [[1876 în artă|1876]]) ([[1905 în artă|1905]] - [[1910 în artă|1910]])] pe website-ul [https://www.tate.org.uk/ ''Galeriile Tate'']--> == Galerie de imagini == {{See also|Categorie:1898 în sculptură}} <gallery> <!--File:P S Krøyer 1899 - Sommeraften ved Skagens strand. Kunstneren og hans hustru.jpg|[[Peder Severin Krøyer]], cunoscut, mai ales ca [[P. S. Krøyer]] ([[1851 în artă|1851]] – [[1909 în artă|1909]]) — ''Eveniment de vară pe plaja din Skagen'' (în {{da|Sommeraften ved Skagens strand}})--> <!--File:Wilhelm Amberg In Gedanken versunken.jpg|[[Wilhelm Amberg]] ([[1822 în artă|1822]] – [[1899 în artă|1899]]) — ''Pierdută în gânduri'' (în {{de|In Gedanken versunken}})--> <!--The Art Of Japan 1-41.jpg|[[Hokusai]] - ''Barcă fluvială'' — Reproducere din volumul [https://www.wikidata.org/wiki/Q116603649|''Art of Japan'' - ''Arta Japoniei''], volum prestigios, apărut în [[1901 în artă|1901]], editat de niponologul [[Francis Brinkley]] ([[1841 în artă|1841]] – [[1912 în artă|1912]]) <!--Art crafts for amateurs (1901) (14760158751).jpg|thumb|left|border|290px|[[Fred Miller (artist)|Fred Miller]] — ''Art crafts for amateurs'' - ''Meșteșuguri de artă pentru amatori'' - [[1901 în artă|1901]]--> <!--Ernst Ludwig Kirchner - Czardas dancers - Google Art Project.jpg|thumb|left|border|290px|[[Ernst Ludwig Kirchner]] – ''Dansatoare de ceardaș'' - [[1901 în artă|1901]]--> <!--Wall Street bubbles - Always the same - Keppler 1901.jpg|Caricaturistul american [[Udo Keppler]] ([[1872 în artă|1872]] – [[1956 în artă|1956]]), satirizează „investitorii” mereu păcăliți la bursă, de aceeași indivizi — Aici, în chip de taur, producând ''Balonașe Wall Street,'' este satirizat [[J. P. Morgan]] — caricatura a apărut în revista satirică [[Puck (revista)|''Puck'']] </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1898_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1898_paintings En.Wiki - Category:1898_paintings] * [https://www.artic.edu/collection?date-start=1898&date-end=1898 1898 în artă] de la [https://www.artic.edu/ ''Art Institute of Chicago''] * [https://www.bing.com/search?q=1898+in+art&form=QBLH&sp=-1&ghc=1&lq=0&pq=1898+in+art&sc=9-11&qs=n&sk=&cvid=280F349891174382B2D8D6AD4477F7CD&ghsh=0&ghacc=0&ghpl= ''Imagini cu lucrări de artă din 1898''] <!-- http://www.arthistoryarchive.com/arthistory/cubism/ --> {{Modernism}} {{Fauvism}} {{Postimpresionism}} {{Expresionism}} {{Art Nouveau}} {{Arts and Grafts}} <br> {{Control de autoritate}} [[Categorie:1898 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XIX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1898]] [[Categorie:Anii 1890 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XIX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1898|art}}--> n73drtkatd3e5hbn4dj5vwpkcl4opmp 3 3180795 17024463 16647903 2025-06-10T20:38:31Z Gikü 39098 cont public2 17024463 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=PRIMARIA COMUNEI BIXAD SATU MARE}} -- Comunitatea utilizatorilor 3 noiembrie 2024 17:20 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 3 noiembrie 2024 17:33 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:38 (EEST) p70f0yuh19ls01x8tor14hjbvw2oo8p 3 3182735 17024462 16659635 2025-06-10T20:38:28Z Gikü 39098 cont public2 17024462 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Jurnal de Arges}} -- Comunitatea utilizatorilor 12 noiembrie 2024 20:56 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 noiembrie 2024 20:57 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:38 (EEST) grgwj98benuu3gqdt22y8lhfyobso92 3 3184389 17024469 16674038 2025-06-10T20:40:15Z Gikü 39098 cont public2 17024469 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Comunitatea românească europeana}} -- Comunitatea utilizatorilor 21 noiembrie 2024 02:01 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 noiembrie 2024 04:25 (EET) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați o pagină, felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 22 noiembrie 2024 04:28 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:40 (EEST) s6lbj9qebpsgw5hz71ly10rmwvsmnag 3 3184423 17024468 16673266 2025-06-10T20:40:12Z Gikü 39098 cont public2 17024468 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Intact Asigurări Generale}} -- Comunitatea utilizatorilor 21 noiembrie 2024 11:22 (EET) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Intact Asigurări Generale|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 21 noiembrie 2024 11:41 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 21 noiembrie 2024 11:41 (EET) ==■ Reclamă== [[Image:Information.svg|25px|alt=|link=]] Bine ați venit la Wikipedia. Vă rugăm să nu adăugați materiale promoționale în articole{{#if:Intact Asigurări Generale|, așa cum ați procedat la pagina [[:Intact Asigurări Generale]]|}}. '''Wikipedia nu este un mijloc de [[WP:NU#PROMO|publicitate]]'''. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. De asemenea, dacă aveți interes comercial în modificările dumneavoastră, aveți [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|câteva obligații suplimentare]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 21 noiembrie 2024 14:30 (EET) :Ne cerem scuze pentru încălcarea regulamentului. :Cum pot creea atunci o pagină despre compania Intact Asigurări Generale S.A., asemănătoare paginii https://en.wikipedia.org/wiki/Grazer_Wechselseitige_Versicherung? [[Utilizator:Intact Asigurări Generale|Intact Asigurări Generale]] ([[Discuție utilizator:Intact Asigurări Generale|discuție]]) 21 noiembrie 2024 14:35 (EET) ::#Nu puteți folosi mai multe persoane un cont, vedeți mesajul de mai sus. ::#Este interzis să scrieți articole despre entități care vă plătesc fără a declara cu subiect și predicat acest lucru. Este o obligație legală și prin termenii de utilizare ai Wikipediei. Chiar dacă faceți declarația aceea obligatorie, este puternic nerecomandat să scrieți despre subiecte în care sunteți altfel implicat deoarece aveți un [[WP:CdI|conflict de interese]]. Conflictele de interese sunt greu de gestionat și pentru wikipediștii cu experiență, și aproape imposibil pentru cei aflați la început. ::#V-ați ales un exemplu foarte nepotrivit. Articolul acela are mari probleme. Pentru exemple mai bune, vedeți [[:en:Category:GA-Class company articles]] și [[:en:Category:FA-Class company articles]]. ::&nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 21 noiembrie 2024 14:47 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:40 (EEST) shw6lok9rt1z6p7kzio0chwlei32jol 3 3184704 17024467 16674807 2025-06-10T20:40:10Z Gikü 39098 cont public2 17024467 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Brasovmediatv}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 noiembrie 2024 22:37 (EET) ==■ Reclamă== [[Image:Information.svg|25px|alt=|link=]] Bine ați venit la Wikipedia. Vă rugăm să nu adăugați materiale promoționale în articole{{#if:Mass Media TV|, așa cum ați procedat la pagina [[:Mass Media TV]]|}}. '''Wikipedia nu este un mijloc de [[WP:NU#PROMO|publicitate]]'''. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. De asemenea, dacă aveți interes comercial în modificările dumneavoastră, aveți [[:meta:Terms of use/ro#4._Ab.C5.A3inerea_de_la_anumite_activit.C4.83.C5.A3i|câteva obligații suplimentare]]. Vă mulțumim! ''[[WP:CSD#G11|G11]]: Reclamă sau autopromovare.'' --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 22 noiembrie 2024 23:14 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 22 noiembrie 2024 23:17 (EET) == Gestionarea conflictelor de interese == [[File:Information.svg|25px|alt=Information icon]] Bună ziua, Brasovmediatv. Contribuțiile dumneavoastră la Wikipedia sunt binevenite, dar dacă sunteți asociat(ă) cu oamenii sau cu organizațiile [[Special:Contributions/Brasovmediatv|despre care ați scris]] în articolul [[:Mass Media TV]], s-ar putea să aveți un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interese]]. Toți redactorii de la toate edițiile Wikipediei sunt obligați să respecte [[WP:PDVN|politica de neutralitate]] a proiectului. Subiectul unui articol și persoanele foarte apropiate acestuia au adesea o viziune distorsionată asupra lui, care poate să-i determine să efectueze modificări care de regulă laudă excesiv subiectul, sau uneori îl critică excesiv. Persoanelor strâns asociate subiectului unui articol nu le este interzis să editeze pe acel subiect, dar trebuie să aibă o grijă deosebită să se asigure că editările lor sunt verificabile în [[WP:SdÎ|surse de încredere]] și să scrie cât mai neutru posibil. Dacă sunteți prea apropiat(ă) de un subiect, puteți reduce riscul de probleme în câteva moduri: *'''Evitați sau aveți mare grijă atunci când editați sau creați''' articole despre dumneavoastră, despre organizația dumneavoastră sau despre concurenții ei, precum și despre proiecte și produse pe care le implică. *'''Evitați să puneți legături''' interne către articolul de Wikipedia sau externe către website-ul dumneavoastră sau al organizației dumneavoastră în alte articole (vedeți [[Wikipedia:Spam]]). *'''Aveți mare grijă''' să nu încălcați politicile de conținut ale Wikipediei. Vă rugăm să vă familiarizați cu politicile și îndrumările relevante de conținut, în special cu cele referitoare la [[WP:PDVN|neutralitate]], [[WP:VER|verificabilitatea informațiilor]], și [[WP:ABIO|autobiografii]]. Aveți grijă și de faptul că [[meta:Terms of use/ro|termenii de utilizare]] '''impun dezvăluirea''' angajatorului, clientului, și afilierii în raport cu orice contribuție în schimbul căreia sunteți sau vă așteptați să fiți remunerat(ă). Mulțumim.{{#if:|&nbsp;--'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 22 noiembrie 2024 23:18 (EET)}}<!-- THE FOLLOWING CATEGORY SHOULD BE REMOVED WHEN THE USER IS BLOCKED, OR IT IS DECIDED THAT THIS USER DOES NOT HAVE A COI, OR THIS TEMPLATE HAS BEEN IN PLACE FOR A WHILE WITH NO ACTION. -->[[Categorie:Pagini de discuție ale utilizatorilor avertizați pentru conflict de interese|{{PAGENAME}}]]<!-- Template:uw-coi --> --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 22 noiembrie 2024 23:18 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:40 (EEST) mgm9enpx0j95bra017qib8iu7lamstx 0 3185477 17024679 16924627 2025-06-10T23:13:09Z Stephan Condurachis 464050 17024679 wikitext text/x-wiki {{Pentru|drumuri din alte țări denumite la fel|Autostrada A11}} {{Infocaseta Drum |name = Autostrada A11 |marker_image = [[Fișier:Autoroute française 11.svg|centre|70px]] |alternate_name= L'Océane |country=FRA |type= |route= |length_km=343 |terminus_a=[[Ponthévrard]] |terminus_b=[[Nantes]] |cities=[[Chartres]], [[Le Mans]], [[Angers]], [[Ancenis]], [[Carquefou]] |established= |system=[[Autostrăzi în Franța]], [[Drumul european E50|E50]], [[Drumul european E60|E60]], [[Drumul european E401|E401]], [[Drumul european E501|E501]] |map=Carte Autoroute A11.svg |map_notes = |}} În [[Franța]], '''autostrada A11''', numită '''L'Océane''', permite conectarea [[Paris|Parisului]] de [[Nantes]], de la punctul de taxare [[Saint-Arnoult-en-Yvelines|Saint-Arnoult]] până la Nantes, trecând prin [[Le Mans]] și [[Angers]]. Prima secțiune a fost finalizată în 1966 între nodul rutier cu [[Autostrada A10 (Franța)|A10]] și [[Chartres]], sub numele de B10. A fost complet finalizată pe 24 aprilie 2008, odată cu deschiderea centurii rutiere a orașului [[Angers]]. Autostrada A11 face parte din rețeaua Cofiroute, cu excepția secțiunii [[Angers]]-[[Le Mans]], concesionată către ASF pentru zona sa vestică. Această autostradă este acoperită de Radio Vinci Autoroutes (107.7 FM). == Istoric == * [[1966]]: deschiderea primei secțiuni, Chartres - Thivars, secțiune construită de stat și ulterior integrată în concesiunea Cofiroute. * [[1972]]: deschiderea secțiunii Saint-Arnoult-en-Yvelines - Chartres. * [[1975]]: deschiderea secțiunii Thivars - La Ferté-Bernard. * [[1978]]: deschiderea secțiunii La Ferté-Bernard - Le Mans Ouest. * [[1981]]: deschiderea secțiunii Angers - Nantes. * [[1987]]: deschiderea secțiunii Durtal - Angers. * [[1988]]: deschiderea secțiunii Sablé/La Flèche - Durtal. * [[1989]]: deschiderea secțiunii Le Mans Ouest - Sablé/La Flèche. * [[1993]]: deschiderea secțiunii Carquefou - Periferia Nantes. * [[2008]]: deschiderea centurii rutiere a orașului Angers (24 aprilie). * [[2014]]: reconfigurarea nodului rutier Gâtignolle (cu A87) la nord de Angers. * 9 iulie [[2015]]: deschiderea nodului rutier Illiers-Combray. * [[2021]]: deschiderea ieșirii 6 la Connerré. {{clr|right}} == Traseu == {| border="1" cellspacing="0" cellpadding="2" style="border-collapse:collapse;" |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''De la A10 până la ieșirea 8; secțiune cu taxă în sistem închis concesionată către Cofiroute.''' |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] |Nod rutier între [[Autostrada A10 (Franța)|A10]] și A11 (nod rutier parțial). |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A10</span> |- |[[File:France road sign C207.svg|30px]] <span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A11</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E50</span> | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]1 - Ablis |Orașe deservite: [[Étampes]], [[Rambouillet]], [[Ablis]]. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">RN10</span> |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: Gourville (sens Paris > Nantes); Les Chaudonnes (sens Nantes > Paris). | |- | |Trecerea din departamentul [[Yvelines]] în departamentul [[Eure-et-Loir]]. Trecerea din regiunea [[Île-de-France]] în regiunea [[Centre-Val de Loire]]. | |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] |Zone de servicii: Chartres - Gasville (sens Paris > Nantes); Chartres - Bois Paris (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]2 - Chartres est |Orașe deservite: [[Chartres]], [[Chartres]]-est. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD910</span> |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: Ver-lès-Chartres-Les Souchets (sens Paris > Nantes); Ver-lès-Chartres-Les Moineaux (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]3 - Thivars |Orașe deservite: [[Chartres]]-centru, [[Châteaudun]]. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">N10</span><br><span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD910</span> |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: La Poële Percée (sens Paris > Nantes); Les Dix Sept Setiers (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]3.1 - Illiers-Combray |Orașe deservite: [[Illiers-Combray]], [[Brou, Eure-et-Loir|Brou]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD12</span><br><span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD154</span> |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: La Charonnerie (sens Paris > Nantes); La Leu (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] |Zone de servicii: Les Manoirs du Perche (sens Paris > Nantes); Brou - Dampierre (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]4 - Luigny |Orașe deservite: [[Châteaudun]], [[Nogent-le-Rotrou]], [[Brou, Eure-et-Loir|Brou]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD955</span> |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: Les Charmes (sens Paris > Nantes); La Petite Jardinière (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:France road sign B14 (130).svg|30px]] |Limitare la 130 km/h (în ambele sensuri). | |- | |Trecerea din departamentul [[Eure-et-Loir]] în departamentul [[Sarthe]]. Trecerea din regiunea [[Centre-Val de Loire]] în regiunea [[Pays de la Loire]]. | |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: Théligny (sens Paris > Nantes); Montmirail (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]5 - La Ferté-Bernard |Orașe deservite: [[Nogent-le-Rotrou]], [[Mamers]], [[Saint-Calais]], [[La Ferté-Bernard]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD1</span> |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] |Zone de servicii: La Ferté-Bernard (sens Paris > Nantes); Villaines-la-Gonais (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]6 - Connerré |Orașe deservite: [[Connerré]], [[Bonnétable]]<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://france3-regions.francetvinfo.fr/image/3z5IN_YY55YiLLmdJD6Pc-OWURU/930x385//filters:format(webp)/regions/2021/04/26/6086da2162ae9_echanguer_de_lhuisne_sarthoise-5289778.jpg |text=Nodul rutier Huisne sarthoise |date=26/11/2024 }}</ref>. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD1</span> |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: Parnouette (sens Paris > Nantes); La Charpenterie (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: Le Haras de Maulepaire (sens Paris > Nantes); La Martinière (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] |Nod rutier între [[Autostrada A28 (Franța)|A28]]-sud și A11: [[Bordeaux]], [[Orléans]], [[Tours]], [[Blois]], [[Le Mans]]-centru, [[Le Mans]]-Z.I. sud. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A28</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E502</span> |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] |Zonă de servicii: La Sarthe - Sargé-lès-le-Mans (în ambele sensuri). | |- |[[File:France road sign B14 (130).svg|30px]] |Limitare la 130 km/h (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste [[Râul Sarthe]]. | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] |Nod rutier între [[Autostrada A28 (Franța)|A28]]-nord și A11: [[Rouen]], [[Caen]], [[Alençon]]. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A28</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E402</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]7 - Le Mans nord |Orașe deservite: [[Sillé-le-Guillaume]], [[Le Mans]]-Z.I. nord. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD338</span> |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] |Nod rutier între [[Autostrada A81 (Franța)|A81]] și A11: [[Rennes]], [[Laval, Mayenne|Laval]]. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A81</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E50</span> |- |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A11</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E501</span> | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]8 - Le Mans ouest |Orașe deservite: [[Le Mans]]-centru, [[Loué]], [[Le Mans]]-Université. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD357</span> |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''De la ieșirea 8 la ieșirea 13; secțiune cu taxare în sistem închis, concesionată către ASF.''' |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zonă de odihnă: Pruillé-le-Chétif (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]9 - Le Mans sud |Orașe deservite: [[File:France road sign C207.svg|30px]] A11.1 [[Tours]], [[Le Mans]]-Pontlieue, [[Le Mans]]-Z.I. Sud, [[Allonnes, Sarthe|Allonnes]]. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A11.1</span> |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zonă de odihnă: Pirmil (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste [[Râul Sarthe]]. | |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] |Zonă de servicii: Parcé-sur-Sarthe (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]10 - Sablé - La Flèche |Orașe deservite: [[La Flèche]], [[Sablé-sur-Sarthe]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD306</span> |- | |Trecerea din departamentul [[Sarthe]] în departamentul [[Maine-et-Loire]]. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]11 - Durtal |Orașe deservite: [[Le Lion-d'Angers]], [[La Flèche]], [[Durtal]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD859</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste [[Râul Loir]]. | |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zonă de odihnă: La Chapelle-Saint-Laud (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]12 - Seiches-sur-le-Loir |Orașe deservite: [[Blois]], [[Baugé]], [[Seiches-sur-le-Loir]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD766</span> |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] |Nod rutier între [[Autostrada A85 (Franța)|A85]] și A11: [[Tours]], [[Saumur]]. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A85</span> |- |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A11</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E60</span> | | |- |[[File:Péage.png|50px]] |Punctul de taxare Corzé. | |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zonă de odihnă: Bauné (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]13 - Pellouailles-les-Vignes |Orașe deservite: [[Tours]], [[Le Mans]], [[Pellouailles-les-Vignes]], [[Saint-Sylvain-d'Anjou]] (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD323</span> |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''De la ieșirea 13 până la Parc des Expositions; secțiune gratuită, concesionată către ASF.''' |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]Saint-Sylvain-d'Anjou |Intrare pe autostradă doar spre Paris (nod rutier parțial). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]Parc des Expositions |Intrare pe autostradă doar spre Paris (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD323</span> |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''De la Parc des Expositions până la ieșirea 17; secțiune gratuită, concesionată către Cofiroute.''' |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] |Zonă de servicii: Les Portes d'Angers (în ambele sensuri). | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] |[[Nodul rutier Gâtignolle|Nod rutier]] între [[Autostrada A87 (Franța)|A87]] și A11: [[La Roche-sur-Yon]], [[Niort]], [[Cholet]], [[Poitiers]], [[Saumur]], [[Saint-Barthélemy-d'Anjou]], Parc des Expositions. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A85</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]14 - Tiercé |Orașe deservite: [[Tiercé]], Z.I. Ecouflant. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD52</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]15 - Angers Centre |Orașe deservite: [[Angers]]-centru, C.H.U., M.I.N. Angers{{Refn|group="n" |name=MIN |Un '''marché d'intérêt national''' (MIN) este, în Franța, o piață angro căreia autoritățile publice i-au acordat un statut special. Aceste piețe sunt destinate în principal comerțului cu produse agricole, alimentare și horticole, având un rol important în distribuția acestor produse la nivel regional și național. Statutul lor special le conferă reglementări și facilități specifice pentru a asigura buna funcționare a lanțului de aprovizionare<ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.legifrance.gouv.fr/jorf/id/JORFTEXT000000485772 |text=Decretul nr. 53-959 din 30 septembrie 1953 privind ORGANIZAREA UNEI REȚELE DE PIEȚE DE INTERES NAȚIONAL. RATIFICAT PRIN ORD. 5944 DIN 6-1-59. |date=16/10/2024 }}</ref><ref>{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://www.legifrance.gouv.fr/jorf/id/JORFTEXT000000510839 |text=Decretul nr. 66-1052 din 22 decembrie 1966 privind CREAREA A DOUĂ PIEȚE: UNA PENTRU COMERȚUL ENGROS CU FLORI, CEALALTĂ DESTINATĂ COMERCIALIZĂRII ENGROS A PRODUSELOR ALIMENTARE. CREAREA ȘI APROBAREA STATUTELOR SEM PENTRU CONSTRUCȚIA ȘI GESTIONAREA ACESTEI PIEȚE. |date=16/10/2024 }}</ref>. }} (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD323</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Viaductul peste [[Râul Maine]]. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]16 - Angers nord |Orașe deservite: [[Cantenay-Épinard]], [[Avrillé, Maine-et-Loire|Avrillé]]-centru, [[Angers]]-nord, C.H.U.. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD323</span> |- |[[File:France road sign B14 (90).svg|30px]] |Limitare la 90 km/h (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:France road sign C111.svg|30px]] |Tunelul Angers-Avrillé. | |- |[[File:France road sign B14 (90).svg|30px]] |Limitare la 90 km/h (sens Paris > Nantes). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]17 - Angers ouest |Orașe deservite: [[Rennes]], [[Laval, Mayenne|Laval]], [[Nantes]], [[Montreuil-Juigné]], [[Angers]]-vest, [[Avrillé, Maine-et-Loire|Avrillé]], [[Avrillé, Maine-et-Loire|Avrillé]]-Z.I., [[Beaucouzé]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD323</span> |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''De la ieșirea 17 până la ieșirea 23; secțiune cu taxare în sistem deschis, concesionată către Cofiroute.''' |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]18 - Saint-Jean-de-Linières |Orașe deservite: [[Angers]]-centru, [[Châteaubriant]], [[Beaucouzé]], [[Candé]], [[Saint-Jean-de-Linières]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD523</span> |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: Les Montillets (sens Paris > Nantes); Le Réveillon (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]19 - Saint-Germain-des-Prés |Orașe deservite: [[Beaupréau-en-Mauges]], [[Chalonnes-sur-Loire]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD15</span> |- | |Trecerea din departamentul [[Maine-et-Loire]] în departamentul [[Loire-Atlantique]]. | |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] |Zone de servicii: Varades - Pays de la Loire (sens Paris > Nantes); Varades - Pays d'Ancenis (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:Péage.png|50px]] |Punctul de taxare Ancenis. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]20 - Ancenis |Orașe deservite: [[Laval, Mayenne|Laval]], [[Segré]], [[Candé]], [[Clisson]], [[Ancenis-Saint-Géréon]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD923</span> |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zone de odihnă: Le Cellier (sens Paris > Nantes); Le Launay (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] |[[Nodul rutier Vieilleville|Nod rutier]] între [[Autostrada A811 (Franța)|A811]] și A11: [[Bordeaux]], [[Nantes]]-centru, [[Sainte-Luce-sur-Loire]], [[Thouaré-sur-Loire]]. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A811</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]22 - Carquefou |Oraș deservit: [[Carquefou]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px;">M178</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]23 - La Beaujoire |Orașe deservite: [[Nantes]]-est, [[Carquefou]], [[Carquefou]]-centru, [[Nantes]]-La Beaujoire. | |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''De la ieșirea 23 până la A844; secțiune gratuită, concesionată către Cofiroute.''' |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]24 - Nantes est |Oraș deservit: [[Nantes]]-est (nod rutier parțial). | |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste [[Râul Erdre]]. | |- |[[File:France road sign B14 (110).svg|30px]] |Limitare la 110 km/h (sens Nantes > Paris). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]25 - La Chapelle-sur-Erdre |Oraș deservit: [[La Chapelle-sur-Erdre]]. | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] |Nod rutier între [[Autostrada A844 (Franța)|A844]] și A11: [[Vannes]], [[Rennes]], [[Noirmoutier]], [[File:Pictograms-nps-airport.svg|30px]] [[Aeroportul Nantes Atlantique]]; [[Bordeaux]], [[Nantes]]-nord, [[Nantes]]-centru. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A844</span><br>[[File:Pictograms-nps-airport.svg|30px]] |- |[[File:France road sign C208.svg|30px]] <span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A11</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E60</span> | | |} == Autostrada A11.1 == Autostrada A11.1, sau A11.1, este o scurtă autostradă franceză, ramură a A11, care leagă aceasta de sensul giratoriu dintre D309 (fosta RN768 declasată în 1973) și D326 (fosta RN226 declasată în 2006). Această denumire este strict administrativă. Niciun indicator sau marcaj nu menționează numele autostrăzii pe parcursul său. Această autostradă este concesionată către ASF și integrată în sistemul de taxare închis al A11. Întregul său traseu este format dintr-o singură cale cu dublu sens de circulație. A11.1 face parte din marea centură sudică a orașului [[Le Mans]]. {| border="1" cellspacing="0" cellpadding="2" style="border-collapse:collapse;" |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''De la A11 la D326; secțiune cu taxare (sistem închis al A11.1).''' |- |[[File:France road sign C208.svg|30px]] <span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A11</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E501</span> | | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] [[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]9 |Nod rutier între A11 și A11.1: [[Le Mans]], [[Alençon]], [[Chartres]], [[Tours]], [[Paris]]; [[Angers]], [[Nantes]]. |<span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A11</span> |- |[[File:France road sign C207.svg|30px]] <span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A11.1</span> [[File:France road sign A18.svg|30px]] | | |- |[[File:Péage.png|50px]] |Punctul de taxare Le Mans-Sud. | |- |[[File:France road sign C208.svg|30px]] <span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A11.1</span> | | |- |[[File:France road sign AB25.svg|30px]]Sens giratoriu |D309: [[Étival-lès-le-Mans]], [[Louplande]], [[Noyen-sur-Sarthe]], [[Allonnes, Sarthe|Allonnes]], [[Le Mans]]<br>D326: [[Circuit de la Sarthe]], [[Tours]]. |<span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD309</span><br><span style="color: black; background-color: Yellow; font-size: 20px;">RD326</span> |} == Note == <references group="n"/> == Referințe == <references /> == Vezi și == * [[Autostrăzi în Franța]] * [[Nodul rutier Gâtignolle]] * [[Nodul rutier Vieilleville]] * Drumuri europene: [[Drumul european E50|E50]], [[Drumul european E60|E60]], [[Drumul european E401|E401]], [[Drumul european E501|E501]] == Legături externe == * {{Commons category-inline|A11 autoroute}} * Resurse relevante pentru geografie: ** {{de icon}}{{en icon}}{{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://structurae.net/fr/ouvrages/autoroute-a-11-france |text=Autostrada franceză A11 pe pagina de internet Structurae |date=26/11/2024 }} * {{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://routes.fandom.com/wiki/Autoroute_fran%C3%A7aise_A11 |text=Autostrada franceză A11 |date=26/11/2024 }} * {{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://routes.fandom.com/wiki/Autoroute_fran%C3%A7aise_A11.1 |text=Autostrada franceză A11.1 |date=26/11/2024 }} {{Autostrăzi din Franța}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Autostrada A11 (Franța)| ]] 4cjjl0iaxb2fgs5x8ol1uksfjo26bf3 0 3188826 17025188 16702629 2025-06-11T11:35:13Z Stephan Condurachis 464050 17025188 wikitext text/x-wiki {{Pentru|drumuri din alte țări denumite la fel|Autostrada A7}} {{Infocaseta Drum |name = Autostrada A7 |marker_image = [[Fișier:BE-A7.svg|centre|70px]] |alternate_name= |country=BEL |type= |route= |length_km= 60 |terminus_a=[[Ittre]] |terminus_b=[[Saint-Aybert]] |cities=[[Bruxelles]], [[Nivelles]], [[Mons]], [[Valenciennes]] |established= |system=[[Listă de autostrăzi în Belgia|Autostrăzi în Belgia]], [[Drumul european E19|E19]], [[Drumul european E42|E42]] |map=Autoroute A7 (BE).svg |map_notes = |}} '''Autostrada belgiană A7''' (clasificată ca [[Drumul european E19|E19]] și [[Drumul european E42|E42]]) începe la capătul inelului vestic al [[Bruxelles]]-ului. Drumul E19 coboară spre [[Nivelles]], [[Charleroi]], [[La Louvière]], [[Mons]] și se termină în [[Franța]], la [[Paris]]. Traseul dintre [[Mons]] și nodul rutier cu [[Autostrada A (Belgia)|A16]] este construit pe lângă canalul Mons-Condé. Întregul tronson face parte din E19. De la nodul rutier Houdeng-Goegnies până la nodul rutier Hautrage, autostrada are, de asemenea, statut european de E42. == Istoric == Secțiunea situată între nodul rutier Haut-Ittre și Drogenbos a fost absorbită de Marele Inel al Bruxelles-ului la sfârșitul anilor 1990/începutul anilor 2000. De fapt, kilometrul 0 al autostrăzii A7 este situat la nivelul fostului nod rutier Drogenbos de pe inelul R0. Mai multe secțiuni ale proiectului autostrăzii A7 au fost desemnate cu mai multe numere între 1949 și 1973. === Dare în exploatare === * 1967: Secțiunea nod rutier Houdeng-Gœgnies - Le Rœulx * 1968: Secțiunea Le Rœulx - nod rutier Ville-sur-Haine * 1969: Secțiunea limită regională Bruxelles/Flandra - Wauthier-Braine (secțiune declasificată din A7) * 1970: Secțiunea nod rutier Ville-sur-Haine - Mons * 1971: Secțiunea Wauthier-Braine - nod rutier Haut-Ittre (secțiune declasificată din A7) * 1971: Secțiunea nod rutier Haut-Ittre - Nivelles-Sud * 1971: Secțiunea Mons - nod rutier Jemappes * 1972: Secțiunea nod rutier Jemappes - granița franceză * 1973: Secțiunea Nivelles-Sud - nod rutier Houdeng-Gœgnies * 1977: Secțiunea nod rutier Drogenbos (nod rutier demolat) - limită regională Bruxelles/Flandra (secțiune declasificată din A7) == Traseu == {| border="1" cellspacing="0" cellpadding="2" style="border-collapse:collapse;" |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''Haut-Ittre - granița franceză''' |- |[[File:Belgian traffic sign F5.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E19</span> | | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Haut-Ittre |Nod rutier între R0, N28 și A7: [[Leuven]], [[Wavre]], [[Waterloo]]; [[Bruxelles]], [[Halle (Belgia)|Halle]]; [[Ittre]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">R0</span><br><span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N28</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E19</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|18}} - Nivelles Nord |Oraș deservit: [[Nivelles]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N252</span> |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] [[File:AB-Rast.svg|30px]] |Zonă de servicii: Orival (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|19}} - Nivelles Sud |Orașe deservite: [[Nivelles]], [[Wavre]], [[Arquennes]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N27</span> |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Arquennes |Nod rutier între [[Autostrada A54 (Belgia)|A54]] și A7: [[Liège]], [[Namur]], [[Charleroi]] (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A54</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E420</span> |- | |Granița provincială între [[Brabantul Valon]] și [[Hainaut]]. | |- | |[[Râul Samme]] | |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Hubaumont (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|20}} - Feluy |Orașe deservite: [[Seneffe]], [[Feluy]], [[Ronquières]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N59</span><br><span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N534</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Viaductul Feluy ([[Canalul Charleroi-Bruxelles]]). | |- | |[[Râul Sennette]] | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Familleureux |Nod rutier între [[Autostrada A501 (Belgia)|A501]] și A7: [[La Louvière]], [[La Louvière]]-Garocentre Sud, [[La Louvière]]-Magna Park; [[Soignies]], [[Braine-le-Comte]], [[Écaussinnes]], Zona Industrială Feluy (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A501</span> |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Besonrieux (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|20|a}} - Houdeng |Orașe deservite: [[Mignault]], [[Houdeng-Gœgnies]], [[La Louvière]]-Besonrieux (nod rutier parțial). | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Houdeng-Gœgnies |Nod rutier între [[Autostrada A15 (Belgia)|A501]] și A7: [[Liège]], [[La Louvière]], [[Charleroi]] (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A15</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E42</span> |- |[[File:Belgian traffic sign F5.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E19</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E42</span> | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|21}} - Le Rœulx |Orașe deservite: [[Le Rœulx]], [[Soignies]], [[Binche]], [[Houdeng-Gœgnies]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N55</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|21|a}} - Thieu |Orașe deservite: [[Thieu]], [[Le Rœulx]] (nod rutier parțial). |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N538</span> |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] [[File:AB-Rast.svg|30px]] |Zonă de servicii: Hauts Bois (în ambele sensuri). | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Ville-sur-Haine |Nod rutier între R5a și A7: [[Mons]]-est, [[Havré]] (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">R5a</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|22}} - Obourg |Orașe deservite: [[Mons]], [[Havré]], [[Obourg]], [[Obourg]]-ITRADEC (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7.195</span> |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] [[File:AB-Rast.svg|30px]] |Zonă de servicii: Bois du Gard (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|23}} - Nimy-Maisières |Orașe deservite: [[Ath]], [[Nimy]], [[Soignies]], [[Maisières]], [[Mons]], [[Sediul Central al Forțelor Aliate din Europa]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N6</span><br><span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N56</span> |- | |[[Canalul Nimy-Blaton-Péronnes]] | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|24}} - Mons |Orașe deservite: [[Mons]], [[Ghlin]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">B501</span> |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Jemappes |Nod rutier între R5 și A7: [[Maubeuge]], [[Jemappes]], [[Frameries]], [[Quaregnon]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">R5</span> |- | |[[Râul Haine]] | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|25}} - Saint-Ghislain |Orașe deservite: [[Tertre]], [[Hornu]], [[Saint-Ghislain]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N547</span> |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] [[File:AB-Rast.svg|30px]] |Zonă de servicii: Saint-Ghislain (în ambele sensuri). | |- | |[[Râul Haine]] | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Hautrage |Nod rutier între A16 și A7: [[Lille]], [[Tournai]] (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A16</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E42</span> |- |[[File:Belgian traffic sign F5.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E19</span> | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|26}} - Dour |Orașe deservite: [[Dour]], [[Quiévrain]], [[Hensies]], [[Hautrage]], [[Pommerœul]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N547</span> |- | |[[Râul Haine]] | |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Hensies Saint-Aybert (sens Bruxelles → Valenciennes). | |- |[[File:Belgian road sign F7.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E19</span> | | |- | |Frontiera între Belgia și Franța. | |- |[[File:France road sign C207.svg|30px]] <span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A2</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E19</span> | | |- |[[File:Aire de pique-nique.png|30px]] |Zonă de odihnă: Hensies Saint-Aybert (sens Paris > Belgique). | |} == Ramificația Mons-Est == === Traseu === {| border="1" cellspacing="0" cellpadding="2" style="border-collapse:collapse;" |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''Ramificația Mons-Est''' |- |[[File:Belgian road sign F7.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E19</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E42</span> | | |- |[[File:Belgian road sign F5.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7.195</span> | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]] |Oraș deservit: [[Obourg]] (nod rutier parțial). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]] |Oraș deservit: [[Obourg]]-ITRADEC (nod rutier parțial). | |- |[[File:Belgian road sign F7.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7.195</span> | | |- |[[File:Belgian traffic sign F9.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7.195</span> | | |- |[[File:Belgian traffic sign B9.svg|30px]] |Oraș deservit: [[Havré]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">R5a</span> |- |[[File:Belgian traffic sign B9.svg|30px]] |Orașe deservite: [[Liège]], [[Bruxelles]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">R5a</span> |- |[[File:Belgian traffic sign B1.svg|30px]] |Orașe deservite: [[Ville-sur-Haine]], [[Mons]], [[Obourg]], [[Havré]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N552</span> |- |[[File:Belgian road sign F11.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A7.195</span> | | |} == Vezi și == * [[Listă de autostrăzi în Belgia]] * Drumuri europene: [[Drumul european E19|E19]], [[Drumul european E42|E42]] == Legături externe == * {{Commons category-inline|A7 (Belgium)}} * {{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://routes.fandom.com/wiki/Autoroute_belge_A7 |text=Autostrada belgiană A7 |date=10/12/2024 }} * {{fr icon}} {{nl icon}} {{lire en ligne |url=https://www.wegen-routes.be/doss/A7f.html |text=Istoria autostrăzii A7-E19 |date=10/12/2024 }} {{Autostrăzi din Belgia}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Autostrăzi din Belgia]] ar7cpdf0qizmxy9ejp810ii20btr3uo 3 3189076 17024472 16702300 2025-06-10T20:41:57Z Gikü 39098 cont public2 17024472 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=DANINDUSTRIES}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 decembrie 2024 20:56 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 decembrie 2024 21:15 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:41 (EEST) nv0issfpcil14zk155kx8c47tvh6wnd 0 3191466 17025163 16949845 2025-06-11T11:13:39Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025163 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Elena Doboș | imagine = Elena Doboş (2024).jpg | descriere = Doboș în 2024 | funcție1 = [[Listă de deputați români|Deputată a României]] | inceput1 = 21 decembrie 2024 | circumscripția1 = [[Județul Tulcea|Tulcea]] | data_nașterii = {{Data nașterii și vârsta|1978|9|11}} | locul_nașterii = [[București]], România | ocupație = Politician | partid = [[Partidul Alianța pentru Unirea Românilor|Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)]] }} '''Elena Doboș''' ({{Date biografice}}) este un politician român, ales în 2024 din partea partidului [[Alianța pentru Unirea Românilor]] (AUR). == Carieră politică (2024–prezent) == În urma [[Alegeri parlamentare în România, 2024|alegerilor parlamentare din 2024]], Doboș a fost aleasă membru al [[Camera Deputaților din România|Camerei Deputaților]], în circumscripția nr. 38 [[Județul Tulcea|Tulcea]] din 1 decembrie, preluând mandatul pe 21 decembrie. Ca deputat este secretar atât al grupului parlamentar AUR, cât și al Comisiei pentru [[Educația în România|învățământ]], precum și membru al Comisiei pentru [[politică externă]]. În plus, Doboș este din martie 2025 membru al Comisiei pentru afaceri europene.<ref name=":1">[https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=91&cam=2&leg=2024&idl=1&pag=1&prn=0&par= Elena DOBOȘ]. ''[[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]]''.</ref> Ea face parte din grupurile parlamentare de prietenie pentru [[Macedonia de Nord]], [[Australia]] și [[Japonia]].<ref name=":1" /> == Vezi și == * [[Legislatura 2024-2028 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=91&leg=2024&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=91&leg=2024&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Doboș, Elena}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2024-2028]] e6x5idf6l1m3fl9d739n0cymebtyhkk 0 3191509 17024977 16947742 2025-06-11T08:12:09Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024977 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Eduard Koler | imagine = Eduard-Virgil Koler (2024).jpg | descriere = Koler în 2024 | funcție1 = [[Listă de deputați români|Deputat al României]] | inceput1 = 21 decembrie 2024 | circumscripția1 = [[Județul Mehedinți|Mehedinți]] | data_nașterii = {{Data nașterii și vârsta|1975|5|6}} | ocupație = Politician | partid = [[Partidul Alianța pentru Unirea Românilor|Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)]] }} '''Eduard-Virgil Koler''' ({{Date biografice}}) este un politician român, ales în 2024 [[Listă de deputați români|deputat]] din partea partidului [[Alianța pentru Unirea Românilor]] (AUR). == Carieră politică (2024–prezent) == În urma [[Alegeri parlamentare în România, 2024|alegerilor parlamentare din 2024]] pe 1 decembrie, Koler a fost ales membru al [[Camera Deputaților din România|Camerei Deputaților]] în [[Circumscripție electorală|circumscripția]] nr. 27 [[Județul Mehedinți|Mehedinți]], preluând mandatul pe 21 decembrie.<ref name=":0">[https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=162&cam=2&leg=2024&idl=1&pag=1&prn=0&par= Eduard-Virgil KOLER]. ''[[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]]''.</ref> Ca deputat este membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum comisiei pentru mediu și [[echilibru ecologic]]. Koler este secretar al grupurilor parlamentare de prietenie pentru [[Brazilia]], și membru al grupurilor de prietenie pentru [[Croația]], [[Algeria]] și [[Coasta de Fildeș]].<ref name=":0" /> == Vezi și == * [[Legislatura 2024-2028 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=162&leg=2024&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=162&leg=2024&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Koler, Eduard-Virgil}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2024-2028]] op03ko3cvjrx3hsrqzehfy9czegknak 0 3191527 17024971 16716884 2025-06-11T07:51:29Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024971 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Eduard-Tatian Mititelu''' ({{Date biografice}}) este un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2024 din partea {{Partid|România|PNL}}. == Vezi și == * [[Legislatura 2024-2028 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=199&leg=2024&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=199&leg=2024&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Mititelu, Eduard-Tatian}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2024-2028]] 4fyzunyn6s4modgv3yyvurar53u7bi1 0 3191573 17024856 17012489 2025-06-11T04:31:39Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024856 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Ecaterina-Mariana Szőke''' ({{Date biografice}}) este un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2024 din partea {{Partid|România|SOS}}. În ianuarie 2025, a demisionat din partid și a ales să activeze ca independent.<ref>{{Citation |date=2025-02-03 |author1=Adrian Ilie |publisher=HotNews.ro |title=Partidul Dianei Șoșoacă pierde șase deputați și senatori într-o singură zi. SOS România le cere să demisioneze din Parlament - HotNews.ro |url=https://hotnews.ro/partidul-dianei-sosoaca-pierde-sase-deputati-si-senatori-intr-o-singura-zi-sos-romania-le-cere-sa-demisioneze-din-parlament-1893749}}</ref> „Pe 2 iunie 2025, Szőke a părăsit SOS și s-a alăturat [[Partidul Social Democrat (România)|Partidului Social Democrat]] (PSD).<ref>{{Citat știre|title=S.O.S intră la apă. Patru deputați din partidul Dianei Șoșoacă au trecut la PSD|url=https://adevarul.ro/politica/sos-intra-la-apa-patru-deputati-din-partidul-2447786.html|prenume=Narcis|nume=Ghiurca|newspaper=[[Adevărul]]|data=2 iunie 2025|accessdate=3 iunie 2025|quote=„Informări din partea doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke și a domnilor deputați [[Cosmin Andrei]], [[Alexandrin Moiseev]] și [[Iosif-Florin Jianu]] privind afilierea la Grupul parlamentar PSD”, conform ordinii de zi.|archiveurl=https://web.archive.org/web/20250603175716/https://adevarul.ro/politica/sos-intra-la-apa-patru-deputati-din-partidul-2447786.html|archivedate=3 iunie 2025}}</ref> == Note == <references/> == Vezi și == * [[Legislatura 2024-2028 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=292&leg=2024&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=292&leg=2024&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Szőke, Ecaterina-Mariana}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2024-2028]] n5ei7jwage34p144mttjto46sj20r9v 0 3191606 17024718 16963839 2025-06-11T01:09:38Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024718 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic | nume = Dumitru Tilea | imagine = Dumitru Tilea (2024).jpg | descriere = Tilea în 2024 | funcție1 = [[Listă de deputați români|Deputat al României]] | inceput1 = 21 decembrie 2024 | circumscripția1 = [[Județul Teleorman|Teleorman]] | data_nașterii = {{Data nașterii și vârsta|1958|10|27}} | locul_nașterii = România | ocupație = Politician | partid = [[Partidul Alianța pentru Unirea Românilor]] (AUR) }} '''Dumitru Tilea''' ({{Date biografice}}) este un politician român, ales în 2024 deputat din partea partidului [[Alianța pentru Unirea Românilor]] (AUR). == Carieră politică (2024–prezent) == În urma [[Alegeri parlamentare în România, 2024|alegerilor parlamentare din 2024]] pe 1 decembrie, Tilea a fost ales membru al [[Camera Deputaților din România|Camerei Deputaților]], în circumscripția nr. 36 [[Județul Teleorman|Teleorman]], preluând mandatul pe 21 decembrie.<ref>{{Citat știre|title=Cine ar putea fi viitorii parlamentari de Teleorman|url=https://ziarulteleormanul.ro/cine-ar-putea-fi-viitorii-parlamentari-de-teleorman/|newspaper=Ziarul Teleormanul|data=2 decembrie 2024|accessdate=3 decembrie 2024|archiveurl=https://web.archive.org/web/20241203023501/https://ziarulteleormanul.ro/cine-ar-putea-fi-viitorii-parlamentari-de-teleorman/|archivedate=3 decembrie 2024}}</ref> Cu deputat este membru al Comisiei pentru [[politică economică]], reformă și [[privatizare]], precum și este vicepreședinte al Grupul parlamentar de prietenie cu [[Bolivia]].<ref>[https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=301&cam=2&leg=2024 Dumitru TILEA]. ''[[Camera Deputaților din România|Camera Deputaților]]''.</ref> == Vezi și == * [[Legislatura 2024-2028 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=301&leg=2024&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=301&leg=2024&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Tilea, Dumitru}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2024-2028]] fm1lq9c6xu3n5tufe49rp4yc4bjre69 0 3191607 17025138 16717150 2025-06-11T10:53:29Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025138 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Elena-Laura Toader''' ({{Date biografice}}) este un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2024 din partea {{Partid|România|SOS}}. == Vezi și == * [[Legislatura 2024-2028 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=304&leg=2024&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=304&leg=2024&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Toader, Elena-Laura}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2024-2028]] rle0a9x1ch1y8bddr6kng7y5wdi0e3n 0 3191615 17024722 16717191 2025-06-11T01:23:50Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024722 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Dumitru Țiplea''' ({{Date biografice}}) este un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2024 din partea {{Partid|România|PNL}}. == Vezi și == * [[Legislatura 2024-2028 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=311&leg=2024&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=311&leg=2024&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Țiplea, Dumitru}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2024-2028]] kqs34xbu0sfozvwtnp5xgcpqt7pztt2 0 3191622 17024719 16717203 2025-06-11T01:14:59Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024719 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Dumitru Văduva''' ({{Date biografice}}) este un [[Camera Deputaților din România|deputat]] român, ales în 2024 din partea {{Partid|România|USR}}. == Vezi și == * [[Legislatura 2024-2028 (Camera Deputaților)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=317&leg=2024&cam=2&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=317&leg=2024&cam=2&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Văduva, Dumitru}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Deputați români 2024-2028]] 62jocf8lii81z5el73txy9haxj48hlg 3 3192064 17024473 16720098 2025-06-10T20:41:59Z Gikü 39098 cont public2 17024473 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=No limit pets}} -- Comunitatea utilizatorilor 26 decembrie 2024 18:10 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 decembrie 2024 21:09 (EET) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:No limit pets|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 decembrie 2024 21:10 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:41 (EEST) skszllnscvnyrwhvs74muzjxtn8p08z 3 3192372 17024664 16721457 2025-06-10T22:59:44Z JBW 114719 JBW a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:BenHermanns19]] în [[Discuție Utilizator:TortoiseBear19]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/BenHermanns19|BenHermanns19]]” în „[[Special:CentralAuth/TortoiseBear19|TortoiseBear19]]” 16721457 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=BenHermanns19}} -- Comunitatea utilizatorilor 27 decembrie 2024 20:10 (EET) 4fnbja16or6sucifgnsnz1lv2uuiypx 0 3196110 17025126 16746192 2025-06-11T10:43:19Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025126 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Elena-Adelina Dobra''' ({{Date biografice}}) este un [[Senatul României|senator]] român, ales în 2024 din partea {{Partid|România|USR}}. == Vezi și == * [[Legislatura 2024-2028 (Senat)]] * [[Parlamentul României]] == Legături externe == * [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=36&leg=2024&cam=1&idl=1 Activitatea parlamentară]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=36&leg=2024&cam=1&idl=1 }} {{DEFAULTSORT:Dobra, Elena-Adelina}} [[Categorie:Politicieni români în viață]] [[Categorie:Senatori români 2024-2028]] cbli99pak0y9fnlfwd7afy1mr6af34j 3 3197123 17024475 16872609 2025-06-10T20:42:44Z Gikü 39098 blocat 17024475 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Cabinet emil constantinescu}} -- Comunitatea utilizatorilor 16 ianuarie 2025 17:30 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 martie 2025 19:20 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 13 martie 2025 17:21 (EET) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: nelimitat. Justificare: cont public.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:42 (EEST) s5dzctynm098jf6d42jejivb1omjvn8 3 3197339 17024483 16769853 2025-06-10T20:44:55Z Gikü 39098 cont public2 17024483 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=VD Law Group}} -- Comunitatea utilizatorilor 17 ianuarie 2025 14:35 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 20 ianuarie 2025 11:47 (EET) ==■ [[WP:STIL|Manualul de stil]]== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit la Wikipedia. După cum ați văzut, oricine este binevenit să contribuie constructiv la enciclopedie. Wikipedia are însă și un [[WP:STIL|manual de stil]] care trebuie respectat pentru păstrarea unui aspect consistent și enciclopedic. Folosirea de stiluri diferite, cum este cazul cu [[:Râul Dâmbovița]], o face mai greu de citit. Vă rugăm să aruncați o privire pe [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla mai multe despre cum puteți contribui la această enciclopedie. Vă mulțumim!<!-- Format:au-mos1 --> ''Referitor la legăturile interne, în [[WP:MS|Manualul de stil]] se specifică: „se recomandă ca legătura să apară doar la prima folosire a unui termen, însă în cazul unui articol lung puteți să faceți mai multe legături pentru același termen când apare la distanțe considerabile”.'' [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 20 ianuarie 2025 12:52 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:44 (EEST) bm3qmuopucigh65ci1pdsmovho2okms 3 3198000 17024482 16990785 2025-06-10T20:44:52Z Gikü 39098 cont public2 17024482 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Wonderlandcluj}} -- Comunitatea utilizatorilor 20 ianuarie 2025 13:55 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 21 ianuarie 2025 15:12 (EET) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Darius Eneea Mârza]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Darius Eneea Mârza]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Andrei Stroe|Andrei Stroe|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Darius Eneea Mârza ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 25 mai 2025 15:12 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:44 (EEST) jwcq68wmq8oj911rdn6uxq9c0chpmkm 3 3198711 17024481 16815430 2025-06-10T20:44:49Z Gikü 39098 cont public2 17024481 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=SIDEPOL}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 ianuarie 2025 13:17 (EET) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați pagina [[:Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL]], felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 5 februarie 2025 14:37 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 5 februarie 2025 14:41 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:44 (EEST) t6gamrtomczg5ej73p2ybkfhid16ynk 0 3198979 17024421 16805659 2025-06-10T20:17:04Z Venske 38389 completare 17024421 wikitext text/x-wiki {{Taxobox-wd}} '''Ursul grizzly mexican''' ('''''Ursus arctos horribilis''''', anterior '''''Ursus arctos nelsoni''''')<ref>{{Citat carte|nume=Ceballos|prenume=Gerardo|an=2014|titlu=Mammals of Mexico|editură=Johns Hopkins University Press|isbn=978-1421408439}}</ref> este o [[populație]] [[Extincție|dispărută]] de [[urs grizzly]] din {{Ill-wd|Q858847|3=sud-vestul Statelor Unite}} și [[Mexic]]. Exemplarul desemnat ulterior drept holotipul lui ''U. a. nelsoni'' a fost împușcat de H.A. Cluff la Colonia Garcia, [[Chihuahua (stat)|Chihuahua]], în 1899.<ref name="Merriam">{{Citat revistă|nume=Merriam|prenume=C. H.|legătură-autor=Clinton Hart Merriam|an=1914|titlu=Descriptions of New Bears of North America|url=https://www.biodiversitylibrary.org/item/245864#page/195/mode/1up|journal=Proceedings of the Biological Society of Washington|volum=27|pagini=173-196|issn=1943-6327}}</ref> [[Ursus arctos californicus|Ursul grizzly din California]], specie dispărută, se întindea ușor spre sud, până în [[Baja California]]. Urșii din [[Durango]], [[Chihuahua (stat)|Chihuahua]], [[Sonora]] și centrul Mexicului erau probabil mai înrudiți cu urșii din Arizona, New Mexico și Texas decât cu cei din California.{{citation needed|date=July 2024}} == Note == <references/> === Lectură suplimentară === * {{Ill-wd|Q243419|3=Julian Huxley}}, Martyn Bramwell et al.: ''The Atlas of World Wildlife'', 1973 * {{Ill-wd|Q92799|3=David Day}}: ''The Doomsday Book of Animals''. Ebury Press, London 1981, {{ISBN|0-670-27987-0}}. * Jane Thornbark and Martin Jenkins: ''The IUCN Mammal Red Data Book.'' ''Part 1: Threatened mammalian taxa of the Americas and the Australasian zoogeographic region (excluding Cetacea)''. International Union for the Conservation of Nature, Gland Switzerland, 1982. p.&nbsp;339 * Walton Beacham: ''World Wildlife Fund Guide to Extinct Species of Modern Times'', 1997, {{ISBN|0-933833-40-7}} * {{Ill-wd|Q4648410|3=A. Starker Leopold}}: ''Wildlife of Mexico – The Game Birds and Mammals'', 1959 == Legături externe == * [https://web.archive.org/web/20071021032500/http://www.endangeredspecieshandbook.org/persecution_bears.php Manual despre specii pe cale de dispariție Persecuție și vânătoare - Urși] {{Taxonbar}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mamifere din Mexic]] [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Ursidae]] [[Categorie:Urși dispăruți]] 1wquz9fzcju16cwrbwvaom98uilexd0 0 3198980 17024381 16805660 2025-06-10T19:48:42Z Venske 38389 completare 17024381 wikitext text/x-wiki {{Taxobox-wd}} '''Ursul grizzly din California''' ('''''Ursus arctos californicus'''''<ref name="Mychajliw2024">{{Citat revistă|nume=Mychajliw|nume2=Adams|nume3=Brown|nume4=Campbell|nume5=Hardesty-Moore|nume6=Welch|nume7=Page|nume8=Southon|nume9=Cooper|prenume=Alexis M.|prenume2=Andrea J.|prenume3=Kevin C.|prenume4=Beau T.|prenume5=Molly|prenume6=Zoë S.|prenume7=Henry M.|prenume8=John R.|prenume9=Scott D.|an=2024|titlu=Coupled social and ecological change drove the historical extinction of the California grizzly bear (''Ursus arctos californicus'')|url=https://static1.squarespace.com/static/59026d356b8f5be39ddfc2ca/t/659ecdc3d04efb38a240e718/1704906180458/mychajliw-et-al-2024-coupled-social-and-ecological-change-drove-the-historical-extinction-of-the-california-grizzly.pdf|journal=Proceedings of the Royal Society B|volum=290|număr=2014|pmid=38196370|pmc=10777157|doi=10.1098/rspb.2023.0921}}</ref>), cunoscut și ca '''ursul de aur din California''',<ref>{{Citation|last=Hall|first=E. Raymond|title=Geographic variation among brown and grizzly bears (''Ursus arctos'') in North America|date=10 August 1984|url=https://www.biodiversitylibrary.org/item/22659|periodical=Special publication 13|publisher={{Ill-wd|Q1111807|3=University of Kansas Museum of Natural History}}|access-date=24 September 2011}}</ref> este o [[populație]] [[Extincție|dispărută]] de [[urs brun]],<ref>{{Citat web|url=https://explorer.natureserve.org/Taxon/ELEMENT_GLOBAL.2.102187/Ursus_arctos|titlu=''Ursus arctos''. NatureServe Explorer 2.0|accessdate=14 September 2023|lucrare=explorer.natureserve.org}}</ref> cunoscut în general (împreună cu alte populații de urs brun din [[America de Nord]]) ca [[urs grizzly]]. „Grizzly” ar fi putut însemna „grizzled” – adică cu vârfuri aurii și cenușii ale părului – sau „inspirator de frică” (ca o ortografie fonetică a lui „grisly”).<ref>{{Citation|last=Wright|first=William Henry|title=The Grizzly Bear: The Narrative of a Hunter-naturalist, Historical, Scientific and Adventurous|year=1909}}</ref><ref name="rose">{{Citat știre|title=Frontier myth vilified the California grizzly. Science tells a new story.|url=https://www.washingtonpost.com/science/2024/04/25/california-grizzly-bear-extinct-reintroduce/?utm_campaign=ext_rweb&utm_medium=referral&utm_source=extension|prenume=Ian|nume=Rose|data=April 25, 2024|accessdate=April 27, 2024|journal=The Washington Post}}</ref> Cu toate acestea, după un studiu atent, naturalistul {{Ill-wd|Q1385674|3=George Ord}} l-a clasificat oficial în 1815 – nu pentru păr, ci pentru caracterul său – drept ''Ursus horribilis'' („ursul terifiant”). Din punct de vedere genetic, urșii bruni din America de Nord sunt strâns înrudiți;<ref name="Miller2006">{{Citat revistă|nume=Miller|nume2=Waits|nume3=Joyce|prenume=C.|prenume2=L.|prenume3=P.|dată=2006|titlu=Phylogeography and mitochondrial diversity of extirpated brown bear (''Ursus arctos'') populations in the contiguous United States and Mexico|journal=Mol Ecol|volum=15|număr=14|pagini=4477–4485|pmid=17107477|bibcode=2006MolEc..15.4477M|doi=10.1111/j.1365-294X.2006.03097.x}}</ref> Ca mărime și culoare, ursul grizzly din California semăna mult cu [[Urs Kodiak|ursul Kodiak]] de pe coasta de sud a Alaskăi. Grizzly-ul a devenit un simbol al {{Ill-wd|Q17557|3=Republicii Steagului Ursului}}, o poreclă care a fost atașată încercării de scurtă durată a unui grup de coloniști americani de a se rupe de Mexic în 1846. Mai târziu, acest steag rebel a devenit baza pentru {{Ill-wd|Q330517|3=steagul de stat al Californiei}}, iar apoi California a fost cunoscută ca „Statul Ursului”.<ref name="Storer & Tevis 1955">{{Citat carte|nume=Storer|prenume=T.I.|nume2=Tevis|prenume2=L.P.|titlu=California Grizzly|url=https://books.google.com/books?id=1QVZFQu01KcC&pg=PA149|an=1996|editură=[[University of California Press]]|locul-publicării=[[Berkeley, California|Berkeley, CA]]|isbn=978-0-520-20520-8}}</ref> == Note == <references/> == Lectură suplimentară == * {{Citat carte|nume=Brown|prenume=David E.|titlu=The Grizzly in the Southwest: Documentary of an Extinction|dată=1996|editură=University of Oklahoma Press|url=https://books.google.com/books?id=fTVBI9bmH4wC&q=pissini+Sierra+Madre|isbn=978-0-8061-2880-1}} * {{Citation|last=Merriam|first=C. Hart|title=Preliminary Synopsis of the American Bears|date=13 April 1896|url=https://www.biodiversitylibrary.org/page/10205985|volume=10|pages=65–83 + plates IV–VI|periodical={{Ill-wd|Q864462|3=Proceedings of the Biological Society of Washington}}|access-date=23 September 2011|author-link=Clinton Hart Merriam}} * {{MSW3 Carnivora|pages=589}} * {{Citation|last=Miller|first=Craig R.|title=Phylogeography and mitochondrial diversity of extirpated brown bear (''Ursus arctos'') populations in the contiguous United States and Mexico|date=December 2006|url=http://www.webpages.uidaho.edu/~joyce/davis/Miller%20bear.pdf|volume=15|issue=14|pages=4477–4485|df=dmy-all|archive-url=https://web.archive.org/web/20120324205052/http://www.webpages.uidaho.edu/~joyce/davis/Miller%20bear.pdf|periodical={{Ill-wd|Q1785846|3=Molecular Ecology}}|bibcode=2006MolEc..15.4477M|doi=10.1111/j.1365-294X.2006.03097.x|pmid=17107477|access-date=24 September 2011|archive-date=24 March 2012|last2=Waits|first2=Lisette P.|last3=Joyce|first3=Paul|url-status=dead}} * {{Citation|last=Solnit|first=Rebecca|title=A California Bestiary|pages=13–15|year=2010|place=Berkeley, CA|publisher={{Ill-wd|Q5749682|3=Heyday Books}}|isbn=978-1-59714-125-3|last2=Caron|first2=Mona}} == Legături externe == * {{ITIS|id=726987|taxon=''Ursus arctos californicus''}} * {{EOL|2=Ursus arctos californicus Merriam, 1896}} {{Wikispecies-inline|Ursus arctos californicus}} {{Taxonbar}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Mamifere extincte din 1500]] [[Categorie:Mamifere din Mexic]] [[Categorie:Mamifere din Statele Unite]] [[Categorie:Urși dispăruți]] 2yc7xidsh0onnsh13rteo5fodwrsrd3 3 3199537 17024480 16783590 2025-06-10T20:44:47Z Gikü 39098 cont public2 17024480 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Clearskastheticclinics}} -- Comunitatea utilizatorilor 25 ianuarie 2025 12:39 (EET) ==■ Reclamă== [[Image:Information.svg|25px|alt=|link=]] Bine ați venit la Wikipedia. Vă rugăm să nu adăugați materiale promoționale în articole{{#if:Utilizator:Clearskastheticclinics/teste|, așa cum ați procedat la pagina [[:Utilizator:Clearskastheticclinics/teste]]|}}. '''Wikipedia nu este un mijloc de [[WP:NU#PROMO|publicitate]]'''. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. De asemenea, dacă aveți interes comercial în modificările dumneavoastră, aveți [[:wmf:Policy:Terms of Use/ro#4. Abținerea de la Anumite Activități|câteva obligații suplimentare]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 ianuarie 2025 12:55 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 ianuarie 2025 12:56 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:44 (EEST) 3pupsx9ofj5z3xmjas9lvyuith4ancv 0 3200188 17023959 16835273 2025-06-10T14:21:03Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:3|0|0 */ 17023959 wikitext text/x-wiki {{despre|un roman din 1885|alte sensuri|Bel Ami (dezambiguizare)}} {{Infocaseta Carte}} '''''Bel-Ami''''' (în traducere „Prieten drag”) este al doilea [[Roman (literatură)|roman]] al scriitorului francez [[Guy de Maupassant]], publicat în [[1885]]. Romanul relatează ascensiunea la putere a jurnalistului Georges Duroy, care devine, prin corupție, dintr-un fost subofițer de [[cavalerie]] sărac în coloniile africane ale [[Franța|Franței]], unul dintre cei mai de succes bărbați din Paris, statut pe care îl obține manipulând mai multe femei influente, inteligente și bogate.<ref>{{Citat web|url=https://www.britannica.com/topic/Bel-Ami|titlu=Bel-Ami (novel by Maupassant) {{!}} Summary & Analysis|publisher=Britannica|accessdate=2025-01-26|limbă=en}}</ref> == Rezumat == {{sinopsis}} Acțiunea romanului se desfășoară în Paris, în contextul [[clasa de mijloc |clasei de mijloc]] superioare, al jurnaliștilor de seamă ai ziarului ''La Vie Française'' și al prietenilor lor. Este relatată povestea lui Georges Duroy, un fost militar francez care a îndeplinit serviciul militar în Algeria. După ce lucrează timp de șase luni ca funcționar la Paris, o întâlnire cu fostul său camarad, Forestier, îi permite să înceapă o carieră de [[jurnalist]]. De la reporter de știri nesemnificative, ajunge treptat redactor-șef. Succesul lui Duroy se datorează inițial soției lui Forestier, Madeleine, care îl ajută să scrie primele articole și care, mai târziu, când începe să scrie articole de mare anvergură, le conferă o notă emoționantă aparte. În același timp, ea se folosește de relațiile pe care le are cu politicieni importanți pentru a-i furniza lui Georges Duroy informații din „culise” care îi permit acestuia să se implice activ în politică. De asemenea, Duroy face cunoștință cu mulți politicieni în salonul doamnei Forestier. Duroy devine amantul prietenei lui Forestier, doamna de Marelle, o altă persoană influentă din societate. Mai târziu, Duroy încearcă să o seducă și pe Madeleine Forestier, dar aceasta respinge avansurile sexuale ale lui Duroy și îi propune să rămână prieteni fără alte intenții. În decurs de câteva luni, sănătatea lui Charles Forestier se deteriorează, iar acesta călătorește în sudul Franței pentru a se recupera. La scurt timp, Duroy primește o scrisoare de la Madeleine, care îl imploră să se întoarcă la ea și să o ajute să îndure ultimele clipe din viața soțului ei. Când Forestier moare, Duroy îi cere Madeleinei să se căsătorească cu el. După câteva săptămâni de chibzuință, aceasta acceptă. După aceea, Georges își semnează articolele folosind pseudonimul Du Roy (un nume francez în stil aristocratic) pentru a adăuga prestigiu numelui său. Cei doi soți călătoresc în Normandia, regiunea în care Georges a copilărit, și îi întâlnesc pe părinții săi țărani. Aflând că realitatea este diferită de așteptările ei romantice, Madeleine se simte foarte stingherită de părinții lui, astfel că șederea lor la ei este de scurtă durată. La redacția ziarului, Duroy este ridiculizat pentru că articolele sale sunt scrise de soția sa, tot așa cum și articolele răposatului Forestier erau scrise tot de aceasta. Colegii de ziar îi spun „Forestier”, ceea ce îl înfurie pe Georges, care devine foarte gelos pe Madeleine, insistând ca aceasta să recunoască faptul că i-a fost infidelă lui Forestier, însă ea nu o face niciodată. Într-o încercare de a scăpa de accesele de gelozie, Duroy începe o relație cu doamna Walter, soția patronului ziarului. Se bucură în mod deosebit de această reușită, întrucât el este primul ei amant extraconjugal. Mai târziu, însă, regretă decizia, pentru că nu poate scăpa de ea atunci când nu o mai dorește. Relațiile lui Duroy cu soția sa se răcesc; la un moment dat, Duroy îl conduce pe un comisar de poliție și pe alți trei ofițeri la un apartament în care soția sa se întâlnește cu Monsieur Laroche-Mathieu, amantul ei. Aceștia îi surprind pe cei doi în flagrant delict de adulter, care era pe atunci o infracțiune. Duroy s-a folosit de polițiști ca martori ai adulterului soției sale pentru a înlesni divorțul lor. El nu a cerut nici arestarea ei, nici pe cea a amantul ei, deși poliția i-a oferit posibilitatea de a face acest lucru. În ultimele două capitole, ascensiunea la putere a lui Duroy continuă. Duroy, devenit acum un bărbat singur, profită de faptul că fiica șefului său este îndrăgostită de el și organizează o căsătorie spontană cu aceasta. Părinții nu au altă soluție decât să-și dea acordul pentru căsătorie. Ultimul capitol îl arată pe Duroy savurându-și succesul în timpul ceremoniei de nuntă, la care sunt prezenți „toți cei care au jucat un rol important în societate”. Cu toate acestea, gândurile sale se îndreaptă mai ales către doamna de Marelle care, după ce îi urează toate cele bune, îi arată că l-a iertat pentru noua sa căsătorie și că întâlnirile lor intime pot fi reluate. == Personaje == * '''Georges Duroy (Du Roy)''', fost soldat devenit jurnalist care se bucură de o ascensiune socială majoră * '''Charles Forestier''', fost camarad în armată al lui Duroy, jurnalist * '''Madeleine Forestier (Du Roy)''', soția lui Charles și, mai târziu, a lui Georges, care își ajută soții să redacteze articolele și care are numeroase legături în rândul oamenilor influenți * '''Monsieur Laroche-Mathieu''', prieten al Madeleinei Forestier, parlamentar, ulterior ministru, care își datorează poziția și bogăția bruscă publicației La Vie Française; amantul Madeleinei Forestier * '''Comte de Vaudrec''', vechi prieten și protector de lungă durată, probabil și amantul sau tatăl pierdut al Madeleinei Forestier (Du Roy) * '''Clotilde de Marelle''', prietena familiei Forestier al cărei soț este plecat pentru perioade lungi de timp, principala amantă a lui Duroy * '''Laurine de Marelle''', fiica lor cea mică, care inventează porecla Bel Ami. * '''Jacques Rival''', jurnalist * '''Norbert de Varenne,''' un bătrân poet singur și resemnat, obosit de viață, care face parte din redacția Vie Française * '''Monsieur Walter''', proprietarul și redactorul-șef al Vie Francaise * '''Virginie Walter''', soția sa, ulterior amanta lui Duroy * '''Suzanne Walter''', fiica lor căsătorită, ulterior doamna Du Roy * '''Rachel''', o prostituată la care Georges apelează în perioadele de criză financiară == Note == <references /> == Legături externe == {{wikisource|Bel-Ami|''Bel-Ami''}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Romane din 1885]] [[Categorie:Romane de Guy de Maupassant]] [[Categorie:Romane franceze]] [[Categorie:Romane franceze după care s-au făcut filme]] c3dddol995j7x6i0k0drnxmf2kc9zao 3 3207233 17024479 16803356 2025-06-10T20:44:44Z Gikü 39098 cont public2 17024479 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=FC Bacău}} -- Comunitatea utilizatorilor 29 ianuarie 2025 09:21 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 ianuarie 2025 10:07 (EET) == Teste == Dacă nu știți ce iese din editările dumneavoastră, folosiți [[Special:Pagina mea/teste]] ca să vedeți întâi ce se întâmplă. Înțeleg că vreți să creați o pagină despre actuala echipă de fotbal FC Bacău. Nu o faceți deviind actuala pagină de [[Wikipedia:Dezambiguizare]], aceea trebuie să rămână pe loc. În schimb, mai bine dezlegați redirectul [[FC Bacău (2013)]] și construiți acolo. Aveți însă grijă să documentați totul din [[WP:SdÎ|surse]] [[WP:IS|independente]] multiple, deoarece nu este evidentă notabilitatea subiectului. În ce privește echipele de fotbal, sunt presupuse a fi notabile în principiu cele care au participat în prima ligă sau în fazele de Cupa României în care participă și echipele de prima ligă; altfel, trebuie asigurată [[WP:CGN|acoperirea în detaliu în surse]]. &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 29 ianuarie 2025 10:12 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:44 (EEST) r5qs3i45ejogemu4s6m20x6w75cnoy5 2 3207835 17024537 17023159 2025-06-10T21:13:02Z Andrebot 67048 Robot: Se arhivează 1 discuții de la [[Utilizator:PatrocleBot/Rapoarte]] 17024537 wikitext text/x-wiki {{Arhivă}} == Raport din 2025-01-01 23:16 == *''Interval'': 2024-12-31 22:49:06.110763+02:00 - 2025-01-01 23:16:54.964108+02:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.408450704225352|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|9.859154929577464|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.816901408450704|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 284 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 ianuarie 2025 23:16 (EET) == Raport din 2025-01-02 23:24 == *''Interval'': 2025-01-01 23:16:55.978186+02:00 - 2025-01-02 23:24:48.907098+02:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.9463722397476341|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 20 ({{dim|6.309148264984227|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.31545741324921134|%}}) *''Editări patrulate'': 12 ({{dim|3.7854889589905363|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 317 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 ianuarie 2025 23:24 (EET) == Raport din 2025-01-03 00:24 == *''Interval'': 2025-01-02 23:24:50.581267+02:00 - 2025-01-04 00:24:27.114208+02:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|1.492537313432836|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 33 ({{dim|9.850746268656716|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 335 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 ianuarie 2025 00:24 (EET) == Raport din 2025-01-04 00:44 == *''Interval'': 2025-01-04 00:24:28.131925+02:00 - 2025-01-05 00:44:58.745242+02:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.9493670886075949|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 22 ({{dim|6.962025316455696|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|1.8987341772151898|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 316 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 5 ianuarie 2025 00:44 (EET) == Raport din 2025-01-05 00:48 == *''Interval'': 2025-01-05 00:45:00.481124+02:00 - 2025-01-06 00:48:00.172555+02:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|2.3255813953488373|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|9.30232558139535|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|1.3289036544850499|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 301 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 ianuarie 2025 00:48 (EET) == Raport din 2025-01-06 01:22 == *''Interval'': 2025-01-06 00:48:01.364185+02:00 - 2025-01-07 01:22:17.671470+02:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|3.8135593220338984|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|11.864406779661017|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 10 ({{dim|4.237288135593221|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 236 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 7 ianuarie 2025 01:22 (EET) == Raport din 2025-01-08 03:22 == *''Interval'': 2025-01-07 01:22:18.728422+02:00 - 2025-01-08 03:22:30.085930+02:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|3.9855072463768115|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 41 ({{dim|14.855072463768115|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 11 ({{dim|3.9855072463768115|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 276 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 ianuarie 2025 03:22 (EET) == Raport din 2025-01-09 19:21 == *''Interval'': 2025-01-08 19:12:15.093970+02:00 - 2025-01-09 19:21:38.989790+02:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|0.5050505050505051|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 226 ({{dim|8.152958152958153|%}}) *''Anulări eșuate'': 3 ({{dim|0.10822510822510822|%}}) *''Editări patrulate'': 11 ({{dim|0.3968253968253968|%}}) *''Patrulări eșuate'': 1 ({{dim|0.03607503607503607|%}}) *''Schimbări verificate'': 2772 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 ianuarie 2025 19:21 (EET) == Raport din 2025-01-10 20:18 == *''Interval'': 2025-01-09 19:21:40.014369+02:00 - 2025-01-10 20:18:33.699610+02:00 *''Editări anulate'': 24 ({{dim|7.570977917981073|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 27 ({{dim|8.517350157728707|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 2 ({{dim|0.6309148264984227|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 317 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 ianuarie 2025 20:18 (EET) == Raport din 2025-01-11 20:24 == *''Interval'': 2025-01-10 20:18:34.594630+02:00 - 2025-01-11 20:24:39.077366+02:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|2.1021021021021022|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 34 ({{dim|10.21021021021021|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|4.504504504504505|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 333 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 ianuarie 2025 20:24 (EET) == Raport din 2025-01-12 20:37 == *''Interval'': 2025-01-11 20:24:40.529068+02:00 - 2025-01-12 20:37:37.731737+02:00 *''Editări anulate'': 17 ({{dim|5.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 37 ({{dim|10.882352941176471|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|2.0588235294117645|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 340 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 ianuarie 2025 20:37 (EET) == Raport din 2025-01-13 20:39 == *''Interval'': 2025-01-12 20:37:38.728041+02:00 - 2025-01-13 20:39:05.823572+02:00 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|3.389830508474576|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|10.847457627118644|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.3389830508474576|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|2.0338983050847457|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 295 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 ianuarie 2025 20:39 (EET) == Raport din 2025-01-14 21:00 == *''Interval'': 2025-01-13 20:39:07.313018+02:00 - 2025-01-14 21:00:15.049430+02:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|4.785894206549118|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|8.060453400503778|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 18 ({{dim|4.534005037783375|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 397 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 ianuarie 2025 21:00 (EET) == Raport din 2025-01-15 21:03 == *''Interval'': 2025-01-14 21:00:15.992011+02:00 - 2025-01-15 21:03:57.601443+02:00 *''Editări anulate'': 26 ({{dim|7.647058823529412|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 48 ({{dim|14.117647058823529|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.29411764705882354|%}}) *''Editări patrulate'': 10 ({{dim|2.9411764705882355|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 340 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 ianuarie 2025 21:03 (EET) == Raport din 2025-01-16 21:04 == *''Interval'': 2025-01-15 21:03:58.762426+02:00 - 2025-01-16 21:04:28.912423+02:00 *''Editări anulate'': 15 ({{dim|4.273504273504273|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 29 ({{dim|8.262108262108262|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|0.8547008547008547|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 351 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 ianuarie 2025 21:04 (EET) == Raport din 2025-01-17 21:30 == *''Interval'': 2025-01-16 21:04:30.306860+02:00 - 2025-01-17 21:30:14.394865+02:00 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|2.358490566037736|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|7.547169811320755|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|1.4150943396226414|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 424 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 ianuarie 2025 21:30 (EET) == Raport din 2025-01-18 21:37 == *''Interval'': 2025-01-17 21:30:15.366808+02:00 - 2025-01-18 21:37:42.732275+02:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.7978723404255319|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 39 ({{dim|10.372340425531915|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|2.393617021276596|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 376 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 ianuarie 2025 21:37 (EET) == Raport din 2025-01-19 21:45 == *''Interval'': 2025-01-18 21:37:43.669799+02:00 - 2025-01-19 21:45:49.294278+02:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|2.803738317757009|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 39 ({{dim|9.11214953271028|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.2336448598130841|%}}) *''Editări patrulate'': 12 ({{dim|2.803738317757009|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 428 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 ianuarie 2025 21:45 (EET) == Raport din 2025-01-20 22:04 == *''Interval'': 2025-01-19 21:45:50.261582+02:00 - 2025-01-20 22:04:03.751473+02:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 20 ({{dim|5.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 12 ({{dim|3.0|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 400 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 ianuarie 2025 22:04 (EET) == Raport din 2025-01-21 23:18 == *''Interval'': 2025-01-20 22:04:04.839646+02:00 - 2025-01-21 23:18:44.830691+02:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|1.2618296529968454|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 41 ({{dim|6.466876971608833|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 21 ({{dim|3.312302839116719|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 634 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 ianuarie 2025 23:18 (EET) == Raport din 2025-01-22 00:22 == *''Interval'': 2025-01-21 23:18:46.018398+02:00 - 2025-01-23 00:21:59.612946+02:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|2.6052104208416833|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 50 ({{dim|10.02004008016032|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 5 ({{dim|1.002004008016032|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 499 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 ianuarie 2025 00:22 (EET) == Raport din 2025-01-23 00:36 == *''Interval'': 2025-01-23 00:22:00.453987+02:00 - 2025-01-24 00:36:08.850785+02:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|2.6262626262626263|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 36 ({{dim|7.2727272727272725|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 12 ({{dim|2.4242424242424243|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 495 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 ianuarie 2025 00:36 (EET) == Raport din 2025-01-24 01:05 == *''Interval'': 2025-01-24 00:36:09.809882+02:00 - 2025-01-25 01:05:17.454938+02:00 *''Editări anulate'': 21 ({{dim|4.6875|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 50 ({{dim|11.160714285714286|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|2.0089285714285716|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 448 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 ianuarie 2025 01:05 (EET) == Raport din 2025-01-26 03:29 == *''Interval'': 2025-01-25 01:05:18.390169+02:00 - 2025-01-26 03:29:39.049606+02:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|3.1809145129224654|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 45 ({{dim|8.946322067594433|%}}) *''Anulări eșuate'': 2 ({{dim|0.3976143141153082|%}}) *''Editări patrulate'': 17 ({{dim|3.3797216699801194|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 503 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 ianuarie 2025 03:29 (EET) == Raport din 2025-01-27 06:51 == *''Interval'': 2025-01-26 03:29:39.887152+02:00 - 2025-01-27 06:51:54.992185+02:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|4.088050314465409|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|8.80503144654088|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|1.8867924528301887|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 318 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 27 ianuarie 2025 06:51 (EET) == Raport din 2025-01-28 14:46 == *''Interval'': 2025-01-27 06:51:55.829157+02:00 - 2025-01-28 14:46:44.233764+02:00 *''Editări anulate'': 1 ({{dim|6.25|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 16 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 ianuarie 2025 14:46 (EET) == Raport din 2025-01-29 15:50 == *''Interval'': 2025-01-28 14:46:45.255722+02:00 - 2025-01-29 15:50:22.720421+02:00 *''Editări anulate'': 21 ({{dim|2.6888604353393086|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 60 ({{dim|7.682458386683739|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.12804097311139565|%}}) *''Editări patrulate'': 21 ({{dim|2.6888604353393086|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 781 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 29 ianuarie 2025 15:50 (EET) == Raport din 2025-01-30 16:20 == *''Interval'': 2025-01-29 15:50:23.519108+02:00 - 2025-01-30 16:20:50.439067+02:00 *''Editări anulate'': 22 ({{dim|4.641350210970464|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 54 ({{dim|11.39240506329114|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 13 ({{dim|2.742616033755274|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 474 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 30 ianuarie 2025 16:20 (EET) == Raport din 2025-01-31 16:37 == *''Interval'': 2025-01-30 16:20:51.616656+02:00 - 2025-01-31 16:37:34.915514+02:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|2.2222222222222223|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 51 ({{dim|10.303030303030303|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|3.0303030303030303|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 495 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 31 ianuarie 2025 16:37 (EET) == Raport din 2025-02-01 17:20 == *''Interval'': 2025-01-31 16:37:35.824146+02:00 - 2025-02-01 17:20:25.753600+02:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.5915119363395225|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 31 ({{dim|8.222811671087532|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|0.7957559681697612|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 377 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 februarie 2025 17:20 (EET) == Raport din 2025-02-02 17:49 == *''Interval'': 2025-02-01 17:20:26.587173+02:00 - 2025-02-02 17:49:35.215549+02:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|4.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 39 ({{dim|9.75|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 14 ({{dim|3.5|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 400 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 februarie 2025 17:49 (EET) == Raport din 2025-02-03 18:22 == *''Interval'': 2025-02-02 17:49:36.135397+02:00 - 2025-02-03 18:22:07.788497+02:00 *''Editări anulate'': 15 ({{dim|2.857142857142857|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 33 ({{dim|6.285714285714286|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 5 ({{dim|0.9523809523809523|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 525 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 februarie 2025 18:22 (EET) == Raport din 2025-02-04 18:22 == *''Interval'': 2025-02-03 18:22:08.805695+02:00 - 2025-02-04 18:22:47.021013+02:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|1.430274135876043|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 39 ({{dim|4.64839094159714|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 13 ({{dim|1.5494636471990464|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 839 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 februarie 2025 18:22 (EET) == Raport din 2025-02-05 18:35 == *''Interval'': 2025-02-04 18:22:47.978252+02:00 - 2025-02-05 18:35:15.794422+02:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|2.0648967551622417|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 35 ({{dim|5.162241887905605|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|0.4424778761061947|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 678 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 5 februarie 2025 18:35 (EET) == Raport din 2025-02-06 18:40 == *''Interval'': 2025-02-05 18:35:16.751982+02:00 - 2025-02-06 18:40:47.725722+02:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|1.3803680981595092|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 43 ({{dim|6.595092024539877|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 17 ({{dim|2.607361963190184|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 652 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 februarie 2025 18:40 (EET) == Raport din 2025-02-07 19:37 == *''Interval'': 2025-02-06 18:40:49.195128+02:00 - 2025-02-07 19:37:07.207359+02:00 *''Editări anulate'': 17 ({{dim|3.7444933920704844|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|7.048458149779735|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 16 ({{dim|3.5242290748898677|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 454 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 7 februarie 2025 19:37 (EET) == Raport din 2025-02-08 19:52 == *''Interval'': 2025-02-07 19:37:08.085002+02:00 - 2025-02-08 19:52:58.060677+02:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.2598870056497176|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|9.03954802259887|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|1.1299435028248588|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 354 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 februarie 2025 19:52 (EET) == Raport din 2025-02-09 19:56 == *''Interval'': 2025-02-08 19:52:59.008812+02:00 - 2025-02-09 19:56:14.830862+02:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.366863905325444|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 36 ({{dim|10.650887573964496|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|2.0710059171597632|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 338 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 februarie 2025 19:56 (EET) == Raport din 2025-02-10 20:05 == *''Interval'': 2025-02-09 19:56:15.834688+02:00 - 2025-02-10 20:05:34.727488+02:00 *''Editări anulate'': 17 ({{dim|4.086538461538462|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 29 ({{dim|6.971153846153846|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|2.1634615384615383|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 416 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 februarie 2025 20:05 (EET) == Raport din 2025-02-11 20:15 == *''Interval'': 2025-02-10 20:05:35.779188+02:00 - 2025-02-11 20:15:24.211710+02:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|2.657004830917874|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|7.729468599033816|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.24154589371980675|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|1.6908212560386473|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 414 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 februarie 2025 20:15 (EET) == Raport din 2025-02-12 20:15 == *''Interval'': 2025-02-11 20:15:25.038766+02:00 - 2025-02-12 20:15:26.357812+02:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|5.2805280528052805|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 24 ({{dim|7.920792079207921|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.6402640264026402|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 303 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 februarie 2025 20:15 (EET) == Raport din 2025-02-13 20:22 == *''Interval'': 2025-02-12 20:15:27.810912+02:00 - 2025-02-13 20:22:11.001568+02:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|4.642857142857143|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 34 ({{dim|12.142857142857142|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|3.2142857142857144|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 280 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 februarie 2025 20:22 (EET) == Raport din 2025-02-14 21:38 == *''Interval'': 2025-02-13 20:22:11.953042+02:00 - 2025-02-14 21:38:47.398267+02:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|4.45859872611465|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 31 ({{dim|9.872611464968152|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|2.229299363057325|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 314 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 februarie 2025 21:38 (EET) == Raport din 2025-02-15 21:39 == *''Interval'': 2025-02-14 21:38:48.884671+02:00 - 2025-02-15 21:39:10.444002+02:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|1.529051987767584|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 26 ({{dim|7.951070336391437|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|2.140672782874618|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 327 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 februarie 2025 21:39 (EET) == Raport din 2025-02-16 21:40 == *''Interval'': 2025-02-15 21:39:11.353922+02:00 - 2025-02-16 21:40:02.937527+02:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|2.616279069767442|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 45 ({{dim|13.081395348837209|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 11 ({{dim|3.197674418604651|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 344 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 februarie 2025 21:40 (EET) == Raport din 2025-02-17 22:29 == *''Interval'': 2025-02-16 21:40:04.371463+02:00 - 2025-02-17 22:29:07.578101+02:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.0526315789473684|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 38 ({{dim|10.0|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|1.0526315789473684|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 380 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 februarie 2025 22:29 (EET) == Raport din 2025-02-18 23:05 == *''Interval'': 2025-02-17 22:29:08.452882+02:00 - 2025-02-18 23:05:29.624452+02:00 *''Editări anulate'': 17 ({{dim|6.589147286821706|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 18 ({{dim|6.976744186046512|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|1.1627906976744187|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 258 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 februarie 2025 23:05 (EET) == Raport din 2025-02-19 23:17 == *''Interval'': 2025-02-18 23:05:30.620580+02:00 - 2025-02-19 23:17:27.740325+02:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|5.163043478260869|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 53 ({{dim|14.402173913043478|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.1739130434782608|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 368 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 februarie 2025 23:17 (EET) == Raport din 2025-02-20 23:23 == *''Interval'': 2025-02-19 23:17:29.191053+02:00 - 2025-02-20 23:23:14.507721+02:00 *''Editări anulate'': 20 ({{dim|5.9347181008902075|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 30 ({{dim|8.90207715133531|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 27 ({{dim|8.011869436201781|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 337 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 februarie 2025 23:23 (EET) == Raport din 2025-02-21 00:10 == *''Interval'': 2025-02-20 23:23:15.479933+02:00 - 2025-02-22 00:10:32.231409+02:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|2.4390243902439024|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|7.095343680709535|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|1.5521064301552105|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 451 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 februarie 2025 00:10 (EET) == Raport din 2025-02-22 00:11 == *''Interval'': 2025-02-22 00:10:33.213785+02:00 - 2025-02-23 00:10:59.579142+02:00 *''Editări anulate'': 18 ({{dim|4.128440366972477|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 41 ({{dim|9.403669724770642|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 5 ({{dim|1.146788990825688|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 436 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 februarie 2025 00:11 (EET) == Raport din 2025-02-24 03:16 == *''Interval'': 2025-02-23 00:11:00.448710+02:00 - 2025-02-24 03:16:07.713115+02:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|0.9090909090909091|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|6.363636363636363|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|0.9090909090909091|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 440 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 februarie 2025 03:16 (EET) == Raport din 2025-02-25 09:07 == *''Interval'': 2025-02-24 03:16:08.525081+02:00 - 2025-02-25 09:07:02.877326+02:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|1.7673048600883652|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 37 ({{dim|5.44918998527246|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|1.1782032400589102|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 679 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 februarie 2025 09:07 (EET) == Raport din 2025-02-26 09:10 == *''Interval'': 2025-02-25 09:07:03.811701+02:00 - 2025-02-26 09:10:09.561835+02:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|2.8846153846153846|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 30 ({{dim|7.211538461538462|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 13 ({{dim|3.125|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 416 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 februarie 2025 09:10 (EET) == Raport din 2025-02-27 09:19 == *''Interval'': 2025-02-26 09:10:10.935597+02:00 - 2025-02-27 09:19:58.523184+02:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|2.208835341365462|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 34 ({{dim|6.827309236947791|%}}) *''Anulări eșuate'': 2 ({{dim|0.40160642570281124|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|1.606425702811245|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 498 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 27 februarie 2025 09:19 (EET) == Raport din 2025-02-28 10:40 == *''Interval'': 2025-02-27 09:20:00.031899+02:00 - 2025-02-28 10:40:08.842756+02:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|3.2098765432098766|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 38 ({{dim|9.382716049382717|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|0.7407407407407407|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 405 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 februarie 2025 10:40 (EET) == Raport din 2025-03-01 11:00 == *''Interval'': 2025-02-28 10:40:09.701681+02:00 - 2025-03-01 11:00:01.470022+02:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|1.4285714285714286|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 34 ({{dim|9.714285714285714|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.2857142857142856|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 350 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 martie 2025 11:00 (EET) == Raport din 2025-03-02 21:04 == *''Interval'': 2025-03-01 21:02:57.366488+02:00 - 2025-03-02 21:04:24.877837+02:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|0.18757815756565235|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 274 ({{dim|5.71071279699875|%}}) *''Anulări eșuate'': 3 ({{dim|0.06252605252188412|%}}) *''Editări patrulate'': 27 ({{dim|0.5627344726969571|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 4798 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 martie 2025 21:04 (EET) == Raport din 2025-03-03 21:12 == *''Interval'': 2025-03-02 21:04:26.006280+02:00 - 2025-03-03 21:12:33.882332+02:00 *''Editări anulate'': 26 ({{dim|5.752212389380531|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 42 ({{dim|9.29203539823009|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 16 ({{dim|3.5398230088495577|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 452 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 martie 2025 21:12 (EET) == Raport din 2025-03-08 15:43 == *''Interval'': 2025-03-07 15:18:42.756151+02:00 - 2025-03-08 15:43:10.027402+02:00 *''Editări anulate'': 23 ({{dim|0.5506344266219775|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 239 ({{dim|5.721809911419679|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 39 ({{dim|0.9336844625329184|%}}) *''Patrulări eșuate'': 1 ({{dim|0.023940627244433806|%}}) *''Schimbări verificate'': 4177 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 martie 2025 15:43 (EET) == Raport din 2025-03-09 15:46 == *''Interval'': 2025-03-08 15:43:10.979577+02:00 - 2025-03-09 15:46:32.770415+02:00 *''Editări anulate'': 17 ({{dim|5.629139072847682|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 39 ({{dim|12.913907284768213|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 1 ({{dim|0.33112582781456956|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 302 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 martie 2025 15:46 (EET) == Raport din 2025-03-10 15:49 == *''Interval'': 2025-03-09 15:46:33.547165+02:00 - 2025-03-10 15:49:28.966464+02:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|3.87409200968523|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 53 ({{dim|12.832929782082324|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 21 ({{dim|5.084745762711864|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 413 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 martie 2025 15:49 (EET) == Raport din 2025-03-11 16:32 == *''Interval'': 2025-03-10 15:49:29.791696+02:00 - 2025-03-11 16:32:31.314190+02:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|1.926444833625219|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 45 ({{dim|7.880910683012259|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|1.2259194395796849|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 571 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 martie 2025 16:32 (EET) == Raport din 2025-03-12 16:59 == *''Interval'': 2025-03-11 16:32:32.715243+02:00 - 2025-03-12 16:59:46.138941+02:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|2.2181146025878005|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 21 ({{dim|3.8817005545286505|%}}) *''Anulări eșuate'': 2 ({{dim|0.36968576709796674|%}}) *''Editări patrulate'': 17 ({{dim|3.142329020332717|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 541 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 martie 2025 16:59 (EET) == Raport din 2025-03-13 17:15 == *''Interval'': 2025-03-12 16:59:47.507943+02:00 - 2025-03-13 17:15:13.801370+02:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|2.6871401151631478|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 43 ({{dim|8.253358925143955|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 16 ({{dim|3.071017274472169|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 521 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 martie 2025 17:15 (EET) == Raport din 2025-03-14 17:23 == *''Interval'': 2025-03-13 17:15:14.748975+02:00 - 2025-03-14 17:23:17.430959+02:00 *''Editări anulate'': 23 ({{dim|4.474708171206226|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 35 ({{dim|6.809338521400778|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 23 ({{dim|4.474708171206226|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 514 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 martie 2025 17:23 (EET) == Raport din 2025-03-15 17:59 == *''Interval'': 2025-03-14 17:23:18.285671+02:00 - 2025-03-15 17:59:53.939151+02:00 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|2.7548209366391183|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 35 ({{dim|9.641873278236915|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|1.6528925619834711|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 363 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 martie 2025 17:59 (EET) == Raport din 2025-03-16 18:01 == *''Interval'': 2025-03-15 17:59:54.811556+02:00 - 2025-03-16 18:01:27.796089+02:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|2.690582959641256|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 23 ({{dim|5.15695067264574|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 11 ({{dim|2.4663677130044843|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 446 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 martie 2025 18:01 (EET) == Raport din 2025-03-17 18:08 == *''Interval'': 2025-03-16 18:01:28.655449+02:00 - 2025-03-17 18:08:51.946727+02:00 *''Editări anulate'': 20 ({{dim|7.168458781362007|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|10.03584229390681|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|2.5089605734767026|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 279 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 martie 2025 18:08 (EET) == Raport din 2025-03-18 18:14 == *''Interval'': 2025-03-17 18:08:53.371680+02:00 - 2025-03-18 18:14:15.509496+02:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|3.8461538461538463|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 34 ({{dim|11.888111888111888|%}}) *''Anulări eșuate'': 4 ({{dim|1.3986013986013985|%}}) *''Editări patrulate'': 11 ({{dim|3.8461538461538463|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 286 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 martie 2025 18:14 (EET) == Raport din 2025-03-19 18:44 == *''Interval'': 2025-03-18 18:14:17.080067+02:00 - 2025-03-19 18:44:56.105485+02:00 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|3.0211480362537766|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 36 ({{dim|10.876132930513595|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 14 ({{dim|4.229607250755287|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 331 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 martie 2025 18:44 (EET) == Raport din 2025-03-20 18:46 == *''Interval'': 2025-03-19 18:44:57.847100+02:00 - 2025-03-20 18:46:41.893764+02:00 *''Editări anulate'': 17 ({{dim|4.80225988700565|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 34 ({{dim|9.6045197740113|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 20 ({{dim|5.649717514124294|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 354 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 martie 2025 18:46 (EET) == Raport din 2025-03-21 19:23 == *''Interval'': 2025-03-20 18:46:42.789904+02:00 - 2025-03-21 19:23:38.396687+02:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|4.304635761589404|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 36 ({{dim|11.920529801324504|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|2.3178807947019866|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 302 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 martie 2025 19:23 (EET) == Raport din 2025-03-22 19:50 == *''Interval'': 2025-03-21 19:23:39.227009+02:00 - 2025-03-22 19:50:42.218573+02:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.7905138339920948|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 19 ({{dim|7.509881422924901|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|1.1857707509881423|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 253 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 martie 2025 19:50 (EET) == Raport din 2025-03-23 20:08 == *''Interval'': 2025-03-22 19:50:43.137763+02:00 - 2025-03-23 20:08:41.495267+02:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|4.419889502762431|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|8.839779005524862|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 18 ({{dim|4.972375690607735|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 362 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 23 martie 2025 20:08 (EET) == Raport din 2025-03-24 21:15 == *''Interval'': 2025-03-23 20:08:42.445675+02:00 - 2025-03-24 21:15:50.949935+02:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|3.409090909090909|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|9.090909090909092|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.272727272727273|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 352 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 martie 2025 21:15 (EET) == Raport din 2025-03-25 21:19 == *''Interval'': 2025-03-24 21:15:51.729508+02:00 - 2025-03-25 21:19:16.390355+02:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|1.6181229773462784|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 39 ({{dim|12.62135922330097|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.588996763754045|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 309 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 martie 2025 21:19 (EET) == Raport din 2025-03-26 21:23 == *''Interval'': 2025-03-25 21:19:17.300987+02:00 - 2025-03-26 21:23:44.663702+02:00 *''Editări anulate'': 15 ({{dim|4.1551246537396125|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 39 ({{dim|10.803324099722992|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 2 ({{dim|0.554016620498615|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 361 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 martie 2025 21:23 (EET) == Raport din 2025-03-28 18:15 == *''Interval'': 2025-03-27 18:08:27.455817+02:00 - 2025-03-28 18:15:42.294188+02:00 *''Editări anulate'': 17 ({{dim|0.4533333333333333|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 222 ({{dim|5.92|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 68 ({{dim|1.8133333333333332|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 3750 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 martie 2025 18:15 (EET) == Raport din 2025-03-29 19:24 == *''Interval'': 2025-03-28 18:15:43.271730+02:00 - 2025-03-29 19:24:50.583780+02:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|6.374501992031872|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 22 ({{dim|8.764940239043824|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 25 ({{dim|9.9601593625498|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 251 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 29 martie 2025 19:24 (EET) == Raport din 2025-03-30 20:31 == *''Interval'': 2025-03-29 19:24:52.125081+02:00 - 2025-03-30 19:31:18.099013+02:00 *''Editări anulate'': 18 ({{dim|5.7507987220447285|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 37 ({{dim|11.821086261980831|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 14 ({{dim|4.472843450479234|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 313 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 30 martie 2025 20:31 (EEST) == Raport din 2025-03-31 20:33 == *''Interval'': 2025-03-30 19:31:19.419194+02:00 - 2025-03-31 19:33:46.984271+02:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|3.801169590643275|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 49 ({{dim|14.32748538011696|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 5 ({{dim|1.4619883040935673|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 342 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 31 martie 2025 20:33 (EEST) == Raport din 2025-04-01 21:24 == *''Interval'': 2025-03-31 19:33:47.998425+02:00 - 2025-04-01 20:24:50.324615+02:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.2535211267605635|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 27 ({{dim|7.605633802816901|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|1.971830985915493|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 355 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 aprilie 2025 21:24 (EEST) == Raport din 2025-04-02 21:40 == *''Interval'': 2025-04-01 20:24:51.195999+02:00 - 2025-04-02 20:40:08.413903+02:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|5.205479452054795|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 30 ({{dim|8.219178082191782|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 16 ({{dim|4.383561643835616|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 365 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 aprilie 2025 21:40 (EEST) == Raport din 2025-04-03 21:53 == *''Interval'': 2025-04-02 20:40:09.286609+02:00 - 2025-04-03 20:53:52.691490+02:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|4.779411764705882|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 34 ({{dim|12.5|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.36764705882352944|%}}) *''Editări patrulate'': 5 ({{dim|1.838235294117647|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 272 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 aprilie 2025 21:53 (EEST) == Raport din 2025-04-04 01:55 == *''Interval'': 2025-04-04 01:28:47.601610+03:00 - 2025-04-05 01:55:11.923919+03:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|0.3488372093023256|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 235 ({{dim|6.8313953488372094|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.029069767441860465|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|0.20348837209302326|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 3440 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 5 aprilie 2025 01:55 (EEST) == Raport din 2025-04-06 05:37 == *''Interval'': 2025-04-05 01:55:13.322252+03:00 - 2025-04-06 05:37:03.610711+03:00 *''Editări anulate'': 25 ({{dim|6.188118811881188|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 45 ({{dim|11.138613861386139|%}}) *''Anulări eșuate'': 1 ({{dim|0.24752475247524752|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|1.4851485148514851|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 404 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 aprilie 2025 05:37 (EEST) == Raport din 2025-04-07 06:47 == *''Interval'': 2025-04-06 05:37:04.976875+03:00 - 2025-04-07 06:47:16.445523+03:00 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|3.816793893129771|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 22 ({{dim|8.396946564885496|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 10 ({{dim|3.816793893129771|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 262 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 7 aprilie 2025 06:47 (EEST) == Raport din 2025-04-08 16:44 == *''Interval'': 2025-04-07 16:10:42.650257+03:00 - 2025-04-08 16:44:20.499024+03:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|0.5959849435382685|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 226 ({{dim|7.089084065244667|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|0.21957340025094102|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 3188 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 aprilie 2025 16:44 (EEST) == Raport din 2025-04-09 17:23 == *''Interval'': 2025-04-08 16:44:21.352831+03:00 - 2025-04-09 17:23:32.733074+03:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|4.220779220779221|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 43 ({{dim|13.96103896103896|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 10 ({{dim|3.2467532467532467|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 308 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 aprilie 2025 17:23 (EEST) == Raport din 2025-04-10 17:46 == *''Interval'': 2025-04-09 17:23:33.477353+03:00 - 2025-04-10 17:46:50.705651+03:00 *''Editări anulate'': 16 ({{dim|5.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 24 ({{dim|7.5|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.5|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 320 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 aprilie 2025 17:46 (EEST) == Raport din 2025-04-11 18:14 == *''Interval'': 2025-04-10 17:46:51.497776+03:00 - 2025-04-11 18:14:02.801784+03:00 *''Editări anulate'': 5 ({{dim|1.5105740181268883|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 14 ({{dim|4.229607250755287|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 10 ({{dim|3.0211480362537766|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 331 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 aprilie 2025 18:14 (EEST) == Raport din 2025-04-12 18:23 == *''Interval'': 2025-04-11 18:14:03.483062+03:00 - 2025-04-12 18:23:14.752662+03:00 *''Editări anulate'': 10 ({{dim|4.065040650406504|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 26 ({{dim|10.56910569105691|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|1.2195121951219512|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 246 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 12 aprilie 2025 18:23 (EEST) == Raport din 2025-04-13 18:39 == *''Interval'': 2025-04-12 18:23:15.561047+03:00 - 2025-04-13 18:39:48.346253+03:00 *''Editări anulate'': 9 ({{dim|2.380952380952381|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 35 ({{dim|9.25925925925926|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 18 ({{dim|4.761904761904762|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 378 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 13 aprilie 2025 18:39 (EEST) == Raport din 2025-04-14 18:46 == *''Interval'': 2025-04-13 18:39:49.271625+03:00 - 2025-04-14 18:46:53.658788+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|1.55902004454343|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 36 ({{dim|8.017817371937639|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 6 ({{dim|1.3363028953229399|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 449 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 14 aprilie 2025 18:46 (EEST) == Raport din 2025-04-15 19:03 == *''Interval'': 2025-04-14 18:46:54.456313+03:00 - 2025-04-15 19:03:26.045077+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.3529411764705883|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 36 ({{dim|10.588235294117647|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|0.8823529411764706|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 340 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 aprilie 2025 19:03 (EEST) == Raport din 2025-04-16 19:06 == *''Interval'': 2025-04-15 19:03:27.100942+03:00 - 2025-04-16 19:06:14.197031+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.3529411764705883|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 29 ({{dim|8.529411764705882|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|0.8823529411764706|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 340 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 16 aprilie 2025 19:06 (EEST) == Raport din 2025-04-17 19:19 == *''Interval'': 2025-04-16 19:06:14.994623+03:00 - 2025-04-17 19:19:09.768182+03:00 *''Editări anulate'': 4 ({{dim|1.2618296529968454|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 26 ({{dim|8.201892744479496|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.5236593059936907|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 317 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 17 aprilie 2025 19:19 (EEST) == Raport din 2025-04-18 20:46 == *''Interval'': 2025-04-17 19:19:10.549227+03:00 - 2025-04-18 20:46:17.486600+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.1220159151193636|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 49 ({{dim|12.9973474801061|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 5 ({{dim|1.3262599469496021|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 377 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 18 aprilie 2025 20:46 (EEST) == Raport din 2025-04-19 21:08 == *''Interval'': 2025-04-18 20:46:18.274991+03:00 - 2025-04-19 21:08:33.204258+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.4705882352941178|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 51 ({{dim|12.5|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|2.2058823529411766|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 408 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 19 aprilie 2025 21:08 (EEST) == Raport din 2025-04-20 21:51 == *''Interval'': 2025-04-19 21:08:34.864315+03:00 - 2025-04-20 21:51:05.307234+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|1.8575851393188854|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 34 ({{dim|10.526315789473685|%}}) *''Anulări eșuate'': 2 ({{dim|0.6191950464396285|%}}) *''Editări patrulate'': 18 ({{dim|5.572755417956657|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 323 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 20 aprilie 2025 21:51 (EEST) == Raport din 2025-04-21 22:48 == *''Interval'': 2025-04-20 21:51:06.087352+03:00 - 2025-04-21 22:48:39.204383+03:00 *''Editări anulate'': 14 ({{dim|4.361370716510903|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|8.722741433021806|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.4922118380062304|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 321 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 21 aprilie 2025 22:48 (EEST) == Raport din 2025-04-22 23:08 == *''Interval'': 2025-04-21 22:48:39.972810+03:00 - 2025-04-22 23:08:09.438543+03:00 *''Editări anulate'': 11 ({{dim|3.426791277258567|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 36 ({{dim|11.214953271028037|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 12 ({{dim|3.7383177570093458|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 321 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 22 aprilie 2025 23:08 (EEST) == Raport din 2025-04-23 00:32 == *''Interval'': 2025-04-22 23:08:10.283270+03:00 - 2025-04-24 00:32:31.618951+03:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|3.5398230088495577|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 24 ({{dim|7.079646017699115|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|0.8849557522123894|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 339 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 24 aprilie 2025 00:32 (EEST) == Raport din 2025-04-24 00:49 == *''Interval'': 2025-04-24 00:32:32.548602+03:00 - 2025-04-25 00:49:40.355418+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.56657223796034|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 22 ({{dim|6.232294617563739|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 13 ({{dim|3.68271954674221|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 353 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 25 aprilie 2025 00:49 (EEST) == Raport din 2025-04-25 00:53 == *''Interval'': 2025-04-25 00:49:41.851420+03:00 - 2025-04-26 00:53:07.727903+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|2.2222222222222223|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 28 ({{dim|8.88888888888889|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 5 ({{dim|1.5873015873015872|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 315 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 26 aprilie 2025 00:53 (EEST) == Raport din 2025-04-26 00:53 == *''Interval'': 2025-04-26 00:53:08.476043+03:00 - 2025-04-27 00:53:10.052410+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|1.6018306636155606|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 30 ({{dim|6.864988558352403|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 14 ({{dim|3.203661327231121|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 437 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 27 aprilie 2025 00:53 (EEST) == Raport din 2025-04-27 02:00 == *''Interval'': 2025-04-27 00:53:10.856106+03:00 - 2025-04-28 02:00:56.465700+03:00 *''Editări anulate'': 13 ({{dim|2.544031311154599|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 26 ({{dim|5.088062622309198|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 15 ({{dim|2.935420743639922|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 511 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 28 aprilie 2025 02:00 (EEST) == Raport din 2025-04-29 07:24 == *''Interval'': 2025-04-28 02:00:57.896804+03:00 - 2025-04-29 07:24:32.945487+03:00 *''Editări anulate'': 23 ({{dim|6.005221932114883|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 35 ({{dim|9.138381201044387|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 13 ({{dim|3.3942558746736293|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 383 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 29 aprilie 2025 07:24 (EEST) == Raport din 2025-04-30 10:13 == *''Interval'': 2025-04-29 07:24:33.849309+03:00 - 2025-04-30 10:13:04.280052+03:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|4.645476772616137|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 35 ({{dim|8.557457212713937|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 18 ({{dim|4.400977995110025|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 409 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 30 aprilie 2025 10:13 (EEST) == Raport din 2025-05-01 10:19 == *''Interval'': 2025-04-30 10:13:05.437155+03:00 - 2025-05-01 10:19:01.776872+03:00 *''Editări anulate'': 12 ({{dim|3.0848329048843186|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 32 ({{dim|8.226221079691516|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.056555269922879|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 389 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 1 mai 2025 10:19 (EEST) == Raport din 2025-05-02 10:21 == *''Interval'': 2025-05-01 10:19:03.439778+03:00 - 2025-05-02 10:21:07.734501+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.26628895184136|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 48 ({{dim|13.597733711048159|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 9 ({{dim|2.54957507082153|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 353 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 2 mai 2025 10:21 (EEST) == Raport din 2025-05-03 11:18 == *''Interval'': 2025-05-02 10:21:08.719253+03:00 - 2025-05-03 11:18:06.442181+03:00 *''Editări anulate'': 6 ({{dim|2.0833333333333335|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 19 ({{dim|6.597222222222222|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 7 ({{dim|2.4305555555555554|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 288 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 3 mai 2025 11:18 (EEST) == Raport din 2025-05-04 12:04 == *''Interval'': 2025-05-03 11:18:07.959597+03:00 - 2025-05-04 12:04:39.119045+03:00 *''Editări anulate'': 3 ({{dim|0.7177033492822966|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 24 ({{dim|5.741626794258373|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 21 ({{dim|5.023923444976076|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 418 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 4 mai 2025 12:04 (EEST) == Raport din 2025-05-05 12:13 == *''Interval'': 2025-05-04 12:04:39.901470+03:00 - 2025-05-05 12:13:39.351743+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|1.3937282229965158|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 25 ({{dim|4.355400696864112|%}}) *''Anulări eșuate'': 2 ({{dim|0.34843205574912894|%}}) *''Editări patrulate'': 17 ({{dim|2.961672473867596|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 574 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 5 mai 2025 12:13 (EEST) == Raport din 2025-05-06 13:12 == *''Interval'': 2025-05-05 12:13:40.252181+03:00 - 2025-05-06 13:12:41.821152+03:00 *''Editări anulate'': 21 ({{dim|4.0|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 47 ({{dim|8.952380952380953|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 2 ({{dim|0.38095238095238093|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 525 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 mai 2025 13:12 (EEST) == Raport din 2025-05-07 13:21 == *''Interval'': 2025-05-06 13:12:42.781824+03:00 - 2025-05-07 13:21:58.276685+03:00 *''Editări anulate'': 19 ({{dim|5.900621118012422|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 42 ({{dim|13.043478260869565|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 8 ({{dim|2.484472049689441|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 322 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 7 mai 2025 13:21 (EEST) == Raport din 2025-05-08 13:50 == *''Interval'': 2025-05-07 13:21:59.117496+03:00 - 2025-05-08 13:50:46.757174+03:00 *''Editări anulate'': 22 ({{dim|6.3768115942028984|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 45 ({{dim|13.043478260869565|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|0.8695652173913043|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 345 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 8 mai 2025 13:50 (EEST) == Raport din 2025-05-09 14:15 == *''Interval'': 2025-05-08 13:50:47.633940+03:00 - 2025-05-09 14:15:00.127617+03:00 *''Editări anulate'': 8 ({{dim|2.1108179419525066|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 25 ({{dim|6.596306068601583|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|1.0554089709762533|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 379 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 mai 2025 14:15 (EEST) == Raport din 2025-05-10 15:08 == *''Interval'': 2025-05-09 14:15:00.979781+03:00 - 2025-05-10 15:08:07.117880+03:00 *''Editări anulate'': 2 ({{dim|0.7194244604316546|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 23 ({{dim|8.273381294964029|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 3 ({{dim|1.079136690647482|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 278 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 mai 2025 15:08 (EEST) == Raport din 2025-05-11 15:22 == *''Interval'': 2025-05-10 15:08:08.125097+03:00 - 2025-05-11 15:22:54.800878+03:00 *''Editări anulate'': 7 ({{dim|2.2222222222222223|%}}) *''Editări cu probleme neanulate'': 25 ({{dim|7.936507936507937|%}}) *''Anulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Editări patrulate'': 4 ({{dim|1.2698412698412698|%}}) *''Patrulări eșuate'': 0 ({{dim|0.0|%}}) *''Schimbări verificate'': 315 ({{dim|100|%}}) [[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 mai 2025 15:22 (EEST) sx77lp1pycnt95oe3szie5q56f54lh1 3 3208088 17024535 17017249 2025-06-10T21:12:34Z Andrebot 67048 Robot: Se arhivează 2 discuții de la [[Discuție Utilizator:Donarius]] 17024535 wikitext text/x-wiki {{Arhivă}} == Întrebare de la [[User:MacadanBS|MacadanBS]] (2 ianuarie 2025 11:36) == Hey! How can I create a new Wikipedia page about a specific person? --[[Utilizator:MacadanBS|MacadanBS]] ([[Discuție utilizator:MacadanBS|discuție]]) 2 ianuarie 2025 11:36 (EET) :{{ping|MacadanBS}} Please, read [[Ajutor:Cum scriu un articol]] and [[Wikipedia:Notabilitate]]. You will find there all you need to create a Wikipedia article. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 ianuarie 2025 14:12 (EET) == Modificare titlu, desfacere legături interlingve == Am câteva situații în care legatura interlingvă este eronată. De exemplu Confessor din engl. e legat de [[Mărturisitor]]<nowiki/>dar termenul din engleză desemnează Duhovnicul, confesorul, pe când Marturisitorul e [https://en.m.wikipedia.org/wiki/Confessor_of_the_Faith Confessor of the faith] care e altceva. Ca să fie și mai complicat în tărășenia asta e implicată și wikidata. Cum să fac și să desfac?... Nu știu la alții dar la ortodocși mărturisitor nu e cel la care te mărturisești (spovedești)... decât dacă eventual "îl omori cu zile" :)) chiar și așa, ar trebui să "moară încet" altfel e mucenic și nu mărturisitor... [[Utilizator:Just In AR|Just In AR]] ([[Discuție utilizator:Just In AR|discuție]]) 2 ianuarie 2025 15:24 (EET) :{{ut|Just In AR}} Am modificat. Toate aceste legături se fac prin Wikidata și numai prin Wikidata. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 2 ianuarie 2025 15:31 (EET) == Mark Rosman == Degeaba am editat... ca de obicei s-a dus [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 28 decembrie 2024 17:26 (EET) :{{ping|Terraflorin}} De ce nu instalezi acel gadget care-ți permite memorarea modificărilor care nu sunt salvate? Poate să-ți cadă curentul, să uiți să salvezi, să închizi din greșeală fereastra, iar sistemul îți memorează acele modificări și la prima revenire îți aduce aminte de ele. Am văzut că unii începători o folosesc deja. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 28 decembrie 2024 17:32 (EET) ::Sunt și eu mai mult decât interesat, cum se numește?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 28 decembrie 2024 17:34 (EET) :::Fiind un utilizator al [[mw:2017_wikitext_editor|editorului de wikitext 2017]] și al editorului vizual, eu nu am astfel de probleme. Și nu folosesc niciun gadget care să mă ajute în acest sens. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 28 decembrie 2024 17:42 (EET) ::::{{ping|Kun Kipcsak}} Dacă nu greșesc, cred că e vorba de „Activează funcția Recuperarea modificării” din Preferințe - Modificare. Bifați-o și testați. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 28 decembrie 2024 17:53 (EET) :::::Mulțumesc, am bifat-o.--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 28 decembrie 2024 18:12 (EET) :::::{{Ping|Paloi Sciurala}} Îmi aduc aminte că am utilizat acel editor la început și nu mi-a plăcut, dar poate îi voi da încă o șansă...--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 28 decembrie 2024 18:13 (EET) :{{ping|Donarius}} De obicei înainte de previzualizare dau un Ctrl+A și Ctrl+C, dar acum eram într-o discuție și am uitat... În afară de tine nu mai face nimeni figuri )) --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 28 decembrie 2024 17:37 (EET) ::{{ping|Terraflorin}} E, cred eu, o mică parte din frustrarea pe care mi-ai cauzat-o cu mai mulți ani în urmă când am început câteva serii de articole (nu în același timp, desigur) și mi-ai trântit câteva zeci de cioturi în 30 de minute - 1 oră. Am vrut să închid calculatorul și să abandonez pe loc Wikipedia. Nici măcar nu m-ai întrebat dacă am nevoie de ajutor. Am pățit-o o dată, am schimbat subiectul, ai dat și acolo de mine și m-ai „ajutat” din nou, am trecut la a treia serie de articole și nu m-ai iertat nici acolo. Cred că sunt mai mult de trei serii, dar nu mai răscolesc istoria. Apropo, cioturile alea pe care le-ai creat au rămas multe din ele tot cioturi, pentru că nu m-a mai interesat acel subiect de atunci, iar într-o singură situație s-a găsit un coleg (care nu mai e de mult pe aici) și a îmbunătățit articolele. Astăzi vorbești că-ți fac eu figuri. P.S. Te-am iertat pentru acel „ajutor”, dar de fiecare dată când vreau să mă apuc de o serie îmi tremură genunchii că ai să mă găsești. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 28 decembrie 2024 17:53 (EET) :Ai mai spus chestia asta, așadar pentru niște serii de articole transformate în serii de cioturi mă urmărești la fiecare editare (mai adaugi un spațiu, mai un enter, mai „tragi” de un colț al textului etc). Eu nu înțeleg ce te-a reținut în trecut dacă aveai de gând să scrii niște articole, cu ce te încurcau dacă erau cioturi, trebuie să le iei neapărat de la zero?? Multe articole vrem să facem și cum suntem prea puțini rămân uitate în trecut. P.S. Cu figurile glumeam, dar mă rog. --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 28 decembrie 2024 18:08 (EET) ::@[[Utilizator:Terraflorin|Terraflorin]] Scuză mă că am fost mai dur cu mesajul anterior, dar nu sunt în cel mai bun moment și chestia cu figurile m a deranjat. În mesajul tău anterior exagerezi: nu te urmăresc că să-ți plătesc polițe, ci fac ceea ce fac la orice articol pe care-l patrulez: verific, corectez, îmbunătățesc. Uneori e o virgulă, alteori un spațiu, dar dacă fiecare și-ar pune virgulele și spațiile așa cum trebuie nu aș avea ce să intervin. Nu are nicio legătură cu tine, ci cu corectitudinea, așa cum o înțeleg eu. ::În privința seriilor, ceea ce mă deranjează nu e crearea articolelor, ci intervenția nesolicitată. Ai făcut o și azi la Colinele verzi, unde mă apucasem să corectez și am pierdut eu text atunci. Nu era o mare pierdere, dar orișicât. Eu fusesem pinguit și am răspuns, iar tu (care nu ai fost pinguit) ai văzut că am început să lucrez și nu ți-ai pus problema că poate pierd text. Intervenția mea de acum nu era un răspuns la intervenția ta de la Coline, ci, repet, o patrulare a articolelor noi. Îmi cer scuze că te-am făcut să pierzi text, nu am intenționat asta. ::Am vrut să răspund mai mult și să explic, dar mi-am adus aminte că am o vârstă și că explicațiile nu sunt întotdeauna utile. Nu am întotdeauna timp, azi eram și presat că altminteri aș fi așteptat mai mult. Aș dori să te rog să mă anunți dacă intenționezi să intervii în cazul unor serii de articole care mă interesează și mă angajez să ți las mai mult timp ca să nu intram în conflicte de editare. Bifează acel gadget, de care am vorbit mai sus, și eventual și versiunea Beta, iar acele conflicte vor fi mai puține. ::Ținând cont de faptul că se încheie curând anul 2024 (care nu a fost unul din cei mai buni ani ai mei) și că vom intra in anul 2025, închei cu un ton conciliant: hai să ne înțelegem mai bine între noi pentru binele Wikipediei. Ne cunoaștem totuși de peste 15 ani și sper că am învățat din propriile noastre greșeli. Îți urez sănătate, că asta e în definitiv ceea ce contează, și răbdare ca să poți trece cu înțelepciune peste ciondănelile inerente unei relații atât de îndelungate. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 28 decembrie 2024 19:53 (EET) [https://www.youtube.com/watch?v=kTnEyRLMvqk :)]--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 28 decembrie 2024 20:39 (EET) :Ms, cu tot cu gadget de recuperare am editat degeaba o jumătate de oră la [[Listă de filme DreamWorks Pictures]]. --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 5 ianuarie 2025 10:52 (EET) ::{{ping|Terraflorin}} Te rog eu mult, pune o etichetă atunci când nu ai terminat. Faci 20 de articole pe zi, de unde naiba să știu că la unul din primele articole (scrise acum 2 ore) mai ai ceva de adăugat? Ai mai scris cinci articole între timp, puteam să-mi imaginez că o să te întorci în trecut? Sau, mai bine, formatează textul (așa cum face majoritatea) încât să nu am ce corecta în articole. M-aș bucura să o faci, că efectiv pierd timpul făcând ce nu fac alții. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 5 ianuarie 2025 10:57 (EET) :Noroc că am avut o copie în [[Notepad]]. Lasă-le măcar o zi după ce editez la ele că nu e foc dacă nu ștergi sau adaugi un spațiu... --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 5 ianuarie 2025 11:00 (EET) ::{{ping|Terraflorin}} Te deranjează să pui eticheta? OK, le las o zi, dar ce nu se face la timp probabil nu se va mai face deloc. Mai trebuie să merg și la lucru, intervin altele, mai dorm, s-ar putea să nu-mi mai aduc aminte deloc. Nu am timp 24 de ore din 24 de Wikipedia. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 5 ianuarie 2025 11:06 (EET) S-o luăm așa, punctual... copiez de la en.wiki ceva de genul: <pre> *Actor *Actor *Actor</pre> și vii și faci modificarea <pre> * Actor * Actor * Actor</pre> Care e graba/rostul? --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 5 ianuarie 2025 11:09 (EET) :Ce te oprește să faci tu modificarea pe care o fac eu? Nu aș mai avea atunci motiv să intervin. Oricum, eu nu intervin special pentru asta, eu verific altceva la articole, iar asta e ceva suplimentar dacă tot intru pe acea pagină. Te știam un individ ordonat, fii ordonat și fă tu acele modificări pe care le fac eu și va fi totul OK. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 5 ianuarie 2025 11:16 (EET) ::Mă întind prea mult, fac un articol (de ex. lista asta cu filme) și apoi văd o grămadă de legături roșii și mă apucă groază și nu mai știu de care să mă apuc mai repede, de aici micile marile scăpări. Sufăr de aceeași boală ca și tine. Uneori mai revin și peste ani la unele articole (cu probleme). E un proiect pe decenii... Închid pentru câteva ore dacă vrei să faci ceva modificări pe unde am editat sau ai vreo idee de alte articole ascult... --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 5 ianuarie 2025 11:28 (EET) :::Vezi, aici greșești. Activitatea pe Wikipedia e voluntară, nu lucrăm la normă, iar tu vrei să creezi Wikipedia de unul singur, dezvoltând-o cantitativ și fâcând rabat la calitate. Am mai făcut-o și eu, dar sporadic și nu ca un scop în sine. Treci mai mult prin articole, sigur scapă ceva (o știu pe propria mea piele) și ajută prin calitate, nu prin cantitate. Uite, dau exemplul unui coleg care tot traduce articole de pe Wikipedia în limba spaniolă, cu același scop: nu există un articol și vrea să-l creeze. Articolele pe care le traduce nu aduc mare plusvaloare (nu au referințe, sunt cercetări originale), singurul efect al muncii lui este că articolele acelea „există”. Wikipedia trebuie să impună prin calitate, nu prin numărul de articole. Acesta e punctul meu de vedere. :::O altă problemă e că Wikipedia are un număr foarte mic de patrulatori. Mulți scriu, dar puțini citesc și corectează, de aceea ne intersectăm atât de des. Sarcinile de patrulare ar putea fi automatizate în mare parte, în genul autocorrectului, dar nu am suficiente cunoștințe să o fac eu, iar cei care știu nu au timp. Ar fi o dezvoltare tehnică deosebită dacă s-ar ajunge la un astfel de nivel, dar probabil că va mai dura. Pierzând timp cu patrularea, pentru a corecta ce nu fac alții, nu mai am timp să îndrum utilizatori care ar putea fi utili în viitor. :::Trăgând linie, poți să-ți las 24 de ore pe ceas pentru a face acele modificări care ție ți se par inutile, și sper să nu mai apară atunci acele conflicte de editare. Poate atunci nu vei mai avea obiecții și vei fi mulțumit că trece cineva prin articole și le îmbunătățește (mult, puțin, după cum poate). '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 5 ianuarie 2025 11:43 (EET) == Nicodemo Gentile == Multumesc, Buon 2025 e Buon Natale!!! [[Utilizator:Rei Momo|Rei Momo]] ([[Discuție utilizator:Rei Momo|discuție]]) 9 ianuarie 2025 13:22 (EET) :Grazie! Buon Anno 2025! '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 ianuarie 2025 13:24 (EET) == Redenumire pagina == Buna ziua! Cum as putea redenumi aceasta pagina cu un titlu in limba romana? [[International Commission for the History and Theory of Historiography]] Am creat prima data pagina in engleza, dar pe Wikipedia RO, ulterior am creat o pagina in engleza cu acelasi titlu pe Wikipedia En, ulterior cea in engleza a fost actualizata de mai multi useri din lume (membrii acestei organizatii). Pe cea de pe Wikipedia Ro am tradus-o in romana, dar titlul nu il pot edita. Va rog, ma puteti ajuta cu aceasta editare? Sau imi puteti spune o procedura de urmat. Am gasit o procedura, insa nu am acele optiuni in mediul afisat in contul meu. Vorbesc de procedura de aici: [[Wikipedia:Titluri de articole]] Multumesc! Daniel C. [[Utilizator:DanielCatoi|DanielCatoi]] ([[Discuție utilizator:DanielCatoi|discuție]]) 15 ianuarie 2025 17:15 (EET) :{{ping|DanielCatoi}} Nu sunteți [[Wikipedia:Utilizator autoconfirmat|utilizator autoconfirmat]], de aceea nu puteți redenumi. Am redenumit eu articolul. Dacă e ceva greșit, vă rog să-mi scrieți. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 15 ianuarie 2025 17:32 (EET) ::Va multumesc! Este perfect! ::Daniel C. [[Utilizator:DanielCatoi|DanielCatoi]] ([[Discuție utilizator:DanielCatoi|discuție]]) 15 ianuarie 2025 17:34 (EET) == IA la Sf. Dimitrie == O inteligență artificială a pus ''personaj biblic'' la [[Sfântul Dimitrie|Sf. Dimitrie]] ca să-l diferențieze, cică, de Sf. Dimitrie cel nou... care e ''sfânt''. Nu știu de unde pot modifica aberația... [[Utilizator:Just In AR|Just In AR]] ([[Discuție utilizator:Just In AR|discuție]]) 16 ianuarie 2025 18:15 (EET) :{{ping|Just In AR}} E vorba de https://www.wikidata.org/w/index.php?title=Q310633&diff=prev&oldid=1298352416. Nu e vorba de o inteligență artificială, ci de un utilizator care a scris, printre altele, articolul [[Sexualitatea lui Isus din Nazaret]]. Am corectat în Wikidata. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 16 ianuarie 2025 19:34 (EET) == Petre Sava == Salutare. Să fie [[Petre Sava]] din ''[[Împușcături pe portativ]]'' (1968) același cu [[Petre Sava Băleanu]] (1929 – 1976)? [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 17 ianuarie 2025 18:27 (EET) :Nu știu. Am văzut filmul cu mult timp în urmă și mi-e greu să spun. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 17 ianuarie 2025 20:11 (EET) == Infocaseta munte == Oare cum se adaugă hărțile în infocaseta? Din wikidata sau din articol? [[Antiathon]] in engleză avea o infocasetă mai complexă pe care nu știu cum să o fac în română... :( [[Utilizator:Just In AR|Just In AR]] ([[Discuție utilizator:Just In AR|discuție]]) 19 ianuarie 2025 11:47 (EET) :{{ping|Just In AR}} [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antiathon&diff=prev&oldid=16766842 Cam așa]. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 19 ianuarie 2025 12:08 (EET) == Filmografii actori români == Mă gândeam de mult la o schimbare și o uniformizare a filmografiilor actorilor români (un tabel cu filmele de cinema pentru început), dar e o muncă titanică. Ceva de genul [[Natașa Alexandra#Filmografie|cum am schimbat aici.]] Dar ar trebui să ajungem la un acord cu privire la aspectul coloanelor, ordinea lor și cam ce anume să conțină tabelul (distribuție suplimentară poate, ce să adăugăm la note etc etc). [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 ianuarie 2025 20:32 (EET) :E o chestie OK pe care ai făcut-o acolo, dar mi se pare o muncă de Sisif. În plus, Fhilbert a schimbat la un articol tabelul cu lista și mă întreb dacă are rost să mă implic într-o operațiune atât de consumatoare de timp și cu șanse de a intra în conflict. Poți încerca să faci tu din când în când, dar fără să mai pui spații inutile (!) și folosind formatarea referințelor după modelul meu, iar eu voi mai corecta atunci când pot. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 19 ianuarie 2025 20:45 (EET) ::Ar trebui atunci introdus în discuție (Fhilbert) să vedem ce părere are, la ce acord ajungem. Cât despre spații eu le (mai) las (și) prin tabele ca să pot completa mai ușor prin căsuțe. La finalul editării unei pagini am să încerc să mai tai din ele. --[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 19 ianuarie 2025 21:01 (EET) :::Cât timp te referi la filmografia românească e OK, dar dacă intri în filmografia străină atunci ar trebui adăugată poate o coloană cu titlul original (că nu toate filmele străine au rulat la noi). În rest, îmi place cum a ieșit și nu am recomandări momentan. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 19 ianuarie 2025 21:09 (EET) :Observ că ți-a plăcut ideea cu tabele despre actorii români.--[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 26 ianuarie 2025 18:16 (EET) ::E bună, dar trebuie folosită cu celeritate doar atunci când e cazul. Nu trebuie să exagerăm și să o folosim acolo unde nu e cazul. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 26 ianuarie 2025 18:23 (EET) == Oversight == Dar ce informații personale atât de sensibile au fost divulgate, încât a fost necesară secretizarea lor? Alții și-au publicat de-a lungul anilor întregul cazier medical de la Institutul Național de Expertiză, dar nu li s-a sugerat să-și ascundă datele personale. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 ianuarie 2025 20:31 (EET) == 200.000+ == Cu o întârziere de trei zile, vă felicit pentru [[Special:Diff/16775345|a 200.000-a editare efectuată de dvs. la Wikipedia în limba română]]! :) --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 25 ianuarie 2025 20:43 (EET) :ohoo... La mai mare! [[Utilizator:Just In AR|Just In AR]] ([[Discuție utilizator:Just In AR|discuție]]) 25 ianuarie 2025 20:57 (EET) ::Mulțumesc, {{ut|Paloi Sciurala}} și {{ut|Just In AR}}. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 26 ianuarie 2025 13:50 (EET) == Thank you for being a medical contributors! == <div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr"> {| style="background-color: #fdffe7; border: 1px solid #fceb92;" |rowspan="2" style="vertical-align: middle; padding: 5px;" | [[File:Wiki Project Med Foundation logo.svg|130px]] |style="font-size: x-large; padding: 3px 3px 0 3px; height: 1.5em;" |'''The 2024 Cure Award''' |- | style="vertical-align: middle; padding: 3px;" |In 2024 you '''[[mdwiki:WikiProjectMed:WikiProject_Medicine/Stats/Top_medical_editors_2024_(all)|were one of the top medical editors in your language]]'''. Thank you from [[m:WikiProject_Med|Wiki Project Med]] for helping bring free, complete, accurate, up-to-date health information to the public. We really appreciate you and the vital work you do! Wiki Project Med Foundation is a [[meta:Wikimedia_thematic_organizations|thematic organization]] whose mission is to improve our health content. '''[[meta:Wiki_Project_Med#People_interested|Consider joining for 2025]]''', there are no associated costs. Additionally one of our primary efforts revolves around translating health content. We invite you to '''[https://mdwiki.toolforge.org/Translation_Dashboard/index.php try our new workflow]''' if you have not already. Our dashboard automatically [https://mdwiki.toolforge.org/Translation_Dashboard/leaderboard.php collects statistics] of your efforts and we are working on [https://mdwiki.toolforge.org/fixwikirefs.php tools to automatically improve formating]. |} Thanks again :-) -- [[mdwiki:User:Doc_James|<span style="color:#0000f1">'''Doc James'''</span>]] along with the rest of the team at '''[[m:WikiProject_Med|Wiki Project Med Foundation]]''' 26 ianuarie 2025 08:23 (EET) </div> <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Doc James@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Top_Other_Language_Editors_2024&oldid=28172893 --> == Furturi celebre de opere de artă == Pune te rog la [[Furturi celebre de opere de artă]] câteva cuvinte despre furtul (simbolic ?) din noaptea de [[Ziua Unirii Principatelor Române]] din 2025. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 27 ianuarie 2025 20:03 (EET) :{{done}} --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 27 ianuarie 2025 20:16 (EET) ::Ca să vă spun drept, artefactele istorice care au făcut obiectul acelui furt nu se încadrează întocmai în categoria „operelor de artă” (ori, cel puțin, nu în sensul utilizat în acel articol). A mai fost calificat undeva astfel acest jaf? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 27 ianuarie 2025 22:09 (EET) :::{{ut|Pafsanias}} Presupun că vă referiți la coif, care se poate ca inițial să nu fi avut un scop artistic, ci unul militar, căci brățările dacice au fost bijuterii (obiecte decorative purtate pentru a înfrumuseța corpul). Confecționarea coifului nu a fost doar o activitate meșteșugărească, ci și una artistică, din moment ce a presupus realizarea unor ornamente cu motive zoomorfe, care nu aveau în mod cert un scop practic, ci doar unul artistic. Scopul realizării coifului nu poate fi decât presupus; opinia mea e că el avea un scop ceremonial și că nu era făcut pentru a fi purtat pe cap în războaie, fiind asemănător cu bijuteriile Coroanei Angliei sau ale Coroanei României. Existența artiștilor în acea vreme este însă certă din moment ce [[Phidias]] sculpta atunci [[Statuia lui Zeus din Olympia]], deci e posibil să fi existat artiști și în regiunea getică. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 27 ianuarie 2025 22:36 (EET) ::::Nu mă refer nici la destinația artefactelor și nici la existența unei categorii specializate de „artiști” în spațiul geto-dac la vremea respectivă, ci la conceptul de „furt de opere de artă” așa cum este folosit azi și aplicat în articol. El se raportează mai ales la lucrări de artă plastică și are legătură cu muzeele/expozițiile de artă, piața valorilor de artă și contrabanda cu obiecte de artă. Obiectele furate cu greu se pot încadra în aceste categorii. Dar sunt gata să accept încadrarea dacă ea poate fi susținută și prin surse. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 27 ianuarie 2025 23:01 (EET) P.S. - E puțin probabil ca artefactele dacice să fi fost furate pentru valoarea lor „artistică” (estetică) ori istorică, ci mai degrabă pentru conținutul lor nemijlocit de aur - și vor sfârși aproape sigur prin a fi topite (lucru care nu se întâmplă cu operele de artă furate „de amorul artei”). ::E furt, e celebru, e artă, e operă, „e” cu de toate... nu văd care este problema. Aa, poate să schimbăm titlul [[Furturi celebre de opere de artă]] în [[Furturi de artă]] sau [[Lucrări de artă furate]] (cum e [[:Categorie:Lucrări de artă furate|categoria]] - bine, nu știu cine a creat categoria ;)... ).--[[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 29 ianuarie 2025 17:01 (EET) :::E... fiecare luată separat, dar nu e toate luate împreună! Pentru că ceea ce însemna „operă” și „artă” în preistorie nu se suprapune peste noțiunea folosită îndeobște în expresia „furturi de opere de artă”, care se referă la lucrări de belle-arte. Comparația de mai sus a lui Donarius cu coroanele regale este grăitoare. Dacă ar fi furate (cum au fost furate bijuteriile coroanei), ele nu ar fi caracterizate drept „furt de opere de artă”, deși orfevrăria e o artă (minoră). Cazul nostru s-ar încadra mai bine într-o altă categorie, aceea a ''furturilor de antichități''. Dar, dacă voi nu vedeți nicio problemă, lăsați-o așa cum este - eu mi-am exprimat doar părerea. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 29 ianuarie 2025 17:24 (EET) == Întrebare de la [[User:FCorcoz|FCorcoz]] (30 ianuarie 2025 19:21) == Salut, am facut o prezentare a publicației locale Alba24. Nu am înțeles cum se adauga referințele. Am încercat și nu mi-a reușit. Multumesc --[[Utilizator:FCorcoz|FCorcoz]] ([[Discuție utilizator:FCorcoz|discuție]]) 30 ianuarie 2025 19:21 (EET) :{{ping|FCorcoz}} Bună seara. Aveți explicații detaliate [[Ajutor:Note|aici]]. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 30 ianuarie 2025 19:37 (EET) == Muzicalitate == Profesorul [[Ioan Piso]] e un om cu o cultură extrem de vastă și multe virtuți, cu siguranță are și talente ascunse. La lecțiile de prozodie elină declama din Anacreon cu reală muzicalitate. Dar nu mă așteptam [[Special:Diff/16808868|să fie decorat]] pentru asta și nici nu știam că a cântat la Filarmonică. Sunteți sigur? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 1 februarie 2025 22:13 (EET) :E vorba de [[Ion Piso]], care apare în decret ca Ioan Piso, și de aici a apărut confuzia. Greșeala mea că nu am verificat. Vă mulțumesc pentru vigilență. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 februarie 2025 22:20 (EET) == Întrebare de la [[User:Luciana Avasilcai|Luciana Avasilcai]] referitoare la [[Https://www.longy.it/websitehome/lucianaavasilcai93305]] (3 februarie 2025 14:07) == Da publica --[[Utilizator:Luciana Avasilcai|Luciana Avasilcai]] ([[Discuție utilizator:Luciana Avasilcai|discuție]]) 3 februarie 2025 14:07 (EET) == [[Constantin Dinulescu (actor)]] == Bună ziua, puteți verifica informația de [[Special:Diff/16816962|aici]]?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 6 februarie 2025 14:27 (EET) :{{ut|Kun Kipcsak}} Bună ziua. Se pare că e vorba de un film de televiziune pe baza unei piese a lui Nicolae Iorga. Sursă: https://adevarul.ro/showbiz/film/povestea-lui-constantin-brancoveanu-pentru-prima-2342501.html. Nu l-am văzut până acum, așa că merg pe ceea ce scrie în articol. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 6 februarie 2025 14:40 (EET) ::Mulțumesc!--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 6 februarie 2025 14:42 (EET) == Reclamații == Domnule am făcut o reclamație. Sunteți singurul admin activ, pe restul îi doare în bască. Ce fac acum stau toată noaptea să mă bombardeze cu mesaje?--Țetcu Mircea Rareș 8 februarie 2025 23:05 (EET) :{{ping|Țetcu Mircea Rareș}} I-am dat un ultim avertisment înainte de blocare. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 8 februarie 2025 23:11 (EET) ::A fost blocat între timp. Îmi cer scuze, dar lucrez acum cu 130 de pagini cu nume scrise mărunt și îmi este greu să urmăresc schimbările recente. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 8 februarie 2025 23:19 (EET) == Categorie pe pagină == Salut! Vă rog să mă ajutați cu pagina [[:Utilizator:Ark25/Editare distructivă]] care conține categoria Îndrumări Wikipedia. [[User talk:GoldRoger487|'''— Gold Roger''']] 9 februarie 2025 22:04 (EET) :În ce fel să vă ajut? '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 februarie 2025 22:06 (EET) ::Acum nu mai apare. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 februarie 2025 22:18 (EET) == Miel == S-a eliberat un lok, dacă persoana are posibilitatea...--'''[[Utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: maroon;">Accipiter Gentilis</span> _{<span style="color: green;">Q.</span>}]]^{([[Discuție utilizator:Accipiter Gentilis Q.|<span style="color: green;">D</span>]])}''' 11 februarie 2025 19:07 (EET) == Chaim Yassky == Salut! Te rog ca pe viitor să nu revizuiești articolele imediat după ce sunt create, deoarece (uneori) acestea nu sunt încă finalizate, ca în acest caz când traducerea automată era inexactă... — [[Utilizator:Tolea93|Tolea93]], 12.02.25, 11:58 (EET) :{{ping|Tolea93}} Nu numai că era inexactă, dar '''este''' inexactă. Aveți de gând să faceți ceva în această privință? --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 12 februarie 2025 12:03 (EET) ::Pă-i dacă am scris mai sus că „acestea nu sunt încă finalizate”, din asta reiese — că la acel moment lucrul nu era finisat și, mai reiese (logic) că urmam să corectez. {{nesemnat|Tolea93}} ::::{{ping|Tolea93}} Vă rog să corectați deoarece în acest moment articolul e o traducere automată substandard. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 12 februarie 2025 12:25 (EET) == Pagina Octavian Floca == Buna ziua, imi puteti recomanda pe cineva care ma poate ajuta la imbunatatirea paginii ? Am mai mult material cu scrierile lui Octavian Floca si fiindca a fost o personalitate in domeniul arheologiei, consider ca trebuie sa aiba o pagina dedicata lui.Multumesc. [[Utilizator:Monica Silvia Floca|Monica Silvia Floca]] ([[Discuție utilizator:Monica Silvia Floca|discuție]]) 17 februarie 2025 11:21 (EET) :{{ping|Monica Silvia Floca}} Mi-e greu să nominalizez pe cineva anume, dar vă sugerez să scrieți acest mesaj la [[WP:Cafenea]]. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 19 februarie 2025 18:29 (EET) == Întrebare de la [[User:Silvia Floca|Silvia Floca]] (20 februarie 2025 08:55) == Buna. Pagina mea este propusa spre stergere si as vrea sa stiu de ce, ca sa pot reactiona. Multumesc. --[[Utilizator:Silvia Floca|Silvia Floca]] ([[Discuție utilizator:Silvia Floca|discuție]]) 20 februarie 2025 08:55 (EET) :{{ping|Silvia Floca}} Motivul propunerii de ștergere a paginii [[Octavian Floca]] este lipsa de [[WP:Notabilitate]], după cum vi s-a explicat deja. Articolele Wikipedia au la bază surse bibliografice (de dorit pentru orice afirmație), deci orice articol care nu are astfel de surse poate fi suspectat de lipsă de notabilitate. Dvs. ar trebui să referențiați afirmațiile scrise în articol pentru ca decidenții să poată evalua calitatea acelor surse și să decidă dacă sunt suficiente sau nu. Deci, trebuie să aduceți surse în articol. Citiți și [[WP:Notabilitate]]. P.S. V-ați grăbit cu scrierea articolului. Dacă articolul va fi șters acum, repunerea sa în baza unor surse găsite ulterior va trebui să treacă printr-un proces de reevaluare, mult mai birocratic decât cel de acum. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 20 februarie 2025 12:27 (EET) ::@[[Utilizator:Donarius|Donarius]] multumesc pentru raspuns. Am incercat sa leg afirmatiile de surse notabile, asa cum ati spus mai sus. Chiar ieri am facut asta. Se poate verifica daca este ok? Multumesc. [[Utilizator:Silvia Floca|Silvia Floca]] ([[Discuție utilizator:Silvia Floca|discuție]]) 20 februarie 2025 12:52 (EET) :::{{ping|Silvia Floca}} Nu ați procedat bine. În acest moment articolul are patru surse: site-ul Arheologi.ro („un proiect privat creat fără implicarea financiară a nici unei instituții, organizații guvernamentale sau non-guvernamentale”) și cele trei decrete de decorare găsite de mine. Înclin intuitiv să cred că Octavian Floca este notabil și că ar trebui să existe suficiente surse, dar ele nu apar în articol. Sunt necesare citări din publicații de specialitate (ziare, reviste) sau de pe site-uri asumate de organizații prestigioase. Eu am ajutat cu cât am putut, dar momentan am ceva probleme de sănătate și nu mă pot implica mai mult. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 20 februarie 2025 13:29 (EET) == Întrebare de la [[User:PELEA MIRCEA|PELEA MIRCEA]] (21 februarie 2025 21:43) == Pot sa-mi public CV pe aceasta pagina ? --[[Utilizator:PELEA MIRCEA|PELEA MIRCEA]] ([[Discuție utilizator:PELEA MIRCEA|discuție]]) 21 februarie 2025 21:43 (EET) :{{ping|PELEA MIRCEA}} [[Wikipedia]] este o enciclopedie care se bazează pe mai multe principii precum [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitatea]] (adică tratarea doar a unor subiecte de interes enciclopedic) și [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]] (adică orice informație trebuie să se bazeze pe citarea surselor). „Un subiect este considerat notabil dacă a fost descris în detaliu în surse de încredere independente de subiect.”. Wikipedia nu este o colecție de CV-uri sau de pagini personale și cu atât mai multe de informații publicitare. ([[Wikipedia:Ce_nu_este_Wikipedia#CV]]) În concluzie, articolele de pe Wikipedia trebuie să fie de interes enciclopedic și aibă la bază referințe pentru orice fel de afirmație. În cazul că persoana dvs. este notabilă cf. criteriilor Wikipedia, se vor găsi persoane care să scrie un articol pe acest subiect din punct de vedere neutru și în baza surselor citabile. Wikipedia descurajează puternuc, în același timp, scrierea unor articole despre propriile persoane, indiferent că ar fi notabile sau nu. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 22 februarie 2025 16:48 (EET) == Identificare sursă == Bună ziua. Vă deranjez cu o mică problemă: în urmă cu câțiva ani, între 2019 și 2021, reușisem să găsesc multe fotografii cu seminariști catolici din Moldova de-a lungul timpului, dar nu mai știu pe site-ul cărui seminar erau (probabil la Seminarul Diecezan „Sfântul Iosif” din Iași?), iar cu Web Archive și căutarea inversă a fotografiilor nu mai găsesc. Am găsit în calculator o fotografie cu [https://imgur.com/a/Hg5Ym3K Petru Pleșca] salvată în 2019, nu mai știu dacă le-am mai salvat atunci și pe ale altora, dar la momentul respectiv mi s-au părut utile de introdus în articole ale acelora unde ar funcționa licențe care să profite de vechimea fotografiilor și să-i arate și în alte ipostaze decât cele de la bătrânețe, cum sunt de obicei știuți. Tot ca reper în timp, în 2021, când ați scris despre Benoni Ambăruș, am găsit-o și pe a lui în aceeași galerie de pe site-ul respectiv, deci în acel an galeria încă exista public. Dumneavoastră mai știți pe unde aș mai putea căuta?--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 26 februarie 2025 11:45 (EET) :{{ping|Kun Kipcsak}} Site-ul Institutului a trecut prin mai multe reorganizări și acum e total diferit față de cum arăta pe vremuri. Erau liste, fotografii și multe amănunte interesante, dar au dispărut. Bănuiesc că acolo ați găsit acea fotografie. Ar trebui căutat prin arhiva Internet, dar e o muncă migăloasă și necesită timp. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 26 februarie 2025 11:56 (EET) ::Mulțumesc! Măcar am o idee unde să caut, am bănuit la un moment dat că găsisem la Seminarul „Sfântul Iosif” din Bacău. :)--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 26 februarie 2025 14:15 (EET) :::{{ut|Kun Kipcsak}}: Bună seara. Poate pagina [https://web.archive.org/web/20071011031437/http://www.itrc.ro/itrcweb/site/default.asp?id=35&k=1 aceasta] sau [https://web.archive.org/web/20071019084525/http://www.itrc.ro/itrcweb/site/default.asp?id=19&k=1 aceasta] vă sunt de folos? Dacă nu, vă dau un mic pont: introduceți termeni de căutare în câmpul ''I want to search the archive for saved snapshots'' al motorului de arhivare [https://archive.is/ archive.is] (spre exemplu „Institutul catolic Iași”, sau orice altceva) și veți obține rezultate inclusiv de la Wayback Machine. --[[Utilizator:Nenea hartia|Nenea hartia]] ([[Discuție utilizator:Nenea hartia|discuție]]) 26 februarie 2025 22:00 (EET) ::::{{Ping|Nenea hartia}} Bună seara, vă mulțumesc pentru implicare! Da, sunt interesante și acele galerii cu desene, dar tot imaginile erau mai utile. Am luat aminte de pont. :)--[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 26 februarie 2025 22:06 (EET) == Echipa Încredere și Siguranță a Produsului ar dori să audă despre experiențele dvs. cu Conturile Temporare == <section begin="body"/> [[File:Temporary Accounts - first edit popup.png|thumb]] '''[https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_e2MNLeWJU89pNTo Răspunsul complet la acest sondaj nu ar trebui să dureze mai mult de 5 minute.]''' Echipa de Încredere și Siguranță a Produsului a creat recent [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts|Conturi Temporare]] disponibile pe 12 wiki. Există planuri de a extinde acest lucru pe un set mai mare de wiki-uri în următoarele săptămâni și luni și apoi de a continua mai târziu în acest an cu o implementare completă. Participarea dumneavoastră la acest sondaj ar fi extrem de valoroasă pentru a ne ajuta să înțelegem cât de bine funcționează conturile temporare și ce putem îmbunătăți în continuare. Politica de confidențialitate pentru acest sondaj poate fi [[foundation:Special:MyLanguage/Legal:Temp_Accounts_Minor_Pilots_Survey_Privacy_Statement|văzută la această legătură]]. Prin completarea acestui sondaj sunteți de acord cu termenii prevăzuți în politica de confidențialitate. Vă mulțumim!<section end="body"/> [[User:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]] ([[User talk:SGrabarczuk (WMF)|<span class="signature-talk">discuție</span>]]) 27 februarie 2025 04:50 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:SGrabarczuk (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:SGrabarczuk_(WMF)/sandbox/8&oldid=28315571 --> == [[Patrick Reid]] == Bună ziua. Mulțumesc mult pentru ajutorul cu infocasetele. În cea din acest articol apare, nu știu de ce, de două ori porecla. [[Utilizator:Amator linguarum|Amator linguarum]] ([[Discuție utilizator:Amator linguarum|discuție]]) 27 februarie 2025 11:43 (EET) :{{ping|Strainu}} Informația se dublează ca urmare a menționării sale și în [[Format:Infocaseta Militar]] și în [[Modul:InfoboxBiography]]. Se poate modifica formatul prin eliminarea parametrului Porecla, dar nu sunt sigur că aceasta e soluția cea mai bună. Puteți opera schimbarea necesară? --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 27 februarie 2025 13:37 (EET) ::Am trimis parametrul mai departe. Nu-s convins că face ce trebuie, dar pare să meargă. Dacă apar probleme în alte părți îmi spuneți. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 27 februarie 2025 14:15 (EET) :::{{ping|Strainu}} Vă mulțumesc încă o dată. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 27 februarie 2025 14:16 (EET) :{{ping|Amator linguarum}} Bună ziua. I-am scris lui Strainu mai sus ca să opereze o modificare în modul. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 27 februarie 2025 13:39 (EET) == Cerere revenire anulare == Bună seara! Modificările anulate recent din articolul [[Skype]] sunt valide, și nu sunt vandalism. Îmi permiteți să le readuc? (Pot aduce și o referință ca dovadă, dacă este necesar) [[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]] ([[Discuție utilizator:Dimitrie569|discuție]]) 28 februarie 2025 21:30 (EET) :{{ping|Dimitrie569}} Desigur, dar cu referințe, așa cum cere politica Wikipedia. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 28 februarie 2025 21:42 (EET) ::ok [[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]] ([[Discuție utilizator:Dimitrie569|discuție]]) 28 februarie 2025 21:43 (EET) == Anul nașterii Corneliei Druțu == Anul nașterii Corneliei Druțu nu este sigur. Nu am găsit nicăieri data nașterii. Ce am pus e o cercetare originală bazată pe anul absolvirii liceului. Însă nu știu concret dacă a început la 7 ani (probabil) sau la 6 ani școala, direct în cl. I. De asemenea, nu știu dacă nu cumva a pierdut vreun an (improbabil, dar foarte ciudat că nu declară anul nașterii, există vreun motiv?). De aceea n-am pus la Wikidata (afișat foarte urât de către {{f|date biografice}}) și nici în categorie. Ce este de făcut? [[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 8 martie 2025 12:12 (EET) :{{ping|Turbojet}} Atunci ștergem categoria Nașteri în... sau o înlocuim cu Anul nașterii necunoscut; de asemenea, putem lăsa formatul dbio cu ? sau îl putem șterge cu totul. Mă gândeam că anul nașterii e sigur, altfel nu mă amestecam. Alegeți dvs. opțiunea care este mai convenabilă. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 8 martie 2025 12:17 (EET) ::Ok, s-o lăsăm așa, poate rezolvă cineva care găsește data reală a nașterii. --[[Utilizator:Turbojet|<span style="color: dimgray; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Turbo'''</span>]][[Discuție Utilizator:Turbojet|<span style="color: navy; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''''jet'''''&nbsp;</span>]] 8 martie 2025 12:41 (EET) == Invitație de a participa la cercetare == Bună ziua, Fundația Wikimedia efectuează un sondaj pe un grup de wikipedieni pentru a înțelege mai bine experiențele lor! De asemenea, dorim să intervievăm mai detaliat unii respondenți la sondaj veți fi eligibil pentru a primi un cadou de mulțumire pentru finalizarea unui interviu. Rezultatele acestei [[m:Research:Watchlist and Task Prioritization|cercetări]] vor contura viitoarele lucrări menite să îmbunătățească experiențele pe wiki. V-am identificat ca fiind un candidat bun pentru această cercetare și am aprecia foarte mult participarea dumneavoastră la acest [https://wikimedia.qualtrics.com/jfe/form/SV_6Q2lKCYoAFzRCXI sondaj], care nu ar trebui să dureze mai mult de 2-3 minute. Puteți vizualiza [[wmf:Legal:Task Prioritization Privacy Statement|privacy statement]] a acestuia aici ([https://docs.google.com/document/d/1uFyAaCxrJ6kQ5hM7aRVL11ZTqpZXkBsl/edit#heading=h.gjdgxs traducere]). Vă rog să mă contactați dacă aveți întrebări sau nelămuriri. Cu stimă, [[User:Samwalton9 (WMF)|Sam Walton]] ([[User talk:Samwalton9 (WMF)|talk]]) 11 martie 2025 14:03 (EET) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Samwalton9 (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Samwalton9_(WMF)/TPMM&oldid=28373853 --> == Cerere blocare utilizator == Bună seara! Cer blocarea utilizatorului [[Utilizator:bouldracului|bouldracului]] pentru vandalism repetat și evident. Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]] ([[Discuție utilizator:Dimitrie569|discuție]]) 24 martie 2025 19:07 (EET) :Rezolvat. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 24 martie 2025 19:20 (EET) == Cerere blocare utilizator (cred că e același, cu vpn) == Bună seara! Solicit blocarea utilizatorului [[Utilizator:unPorc-GuițGuiț|unPorc-GuițGuiț]], pentru aceleași acte de vandalism. Probabil a folosit un vpn Mulțumesc anticipat! [[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]] ([[Discuție utilizator:Dimitrie569|discuție]]) 26 martie 2025 16:36 (EET) :{{done}} --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 26 martie 2025 16:44 (EET) ::Ms :) [[Utilizator:Dimitrie569|Dimitrie569]] ([[Discuție utilizator:Dimitrie569|discuție]]) 26 martie 2025 16:45 (EET) == Întrebare de la [[User:Calistru David Beniamin|Calistru David Beniamin]] (25 aprilie 2025 16:23) == Sunt un scriitor, vreau să îmi facă pagină de Wikipedia, cum procedez? --[[Utilizator:Calistru David Beniamin|Calistru David Beniamin]] ([[Discuție utilizator:Calistru David Beniamin|discuție]]) 25 aprilie 2025 16:23 (EEST) ::{{ping|Calistru David Beniamin}} [[Wikipedia]] este o enciclopedie care se bazează pe mai multe principii precum [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitatea]] (adică tratarea doar a unor subiecte de interes enciclopedic) și [[Wikipedia:Verificabilitate|verificabilitatea]] (adică orice informație trebuie să se bazeze pe citarea surselor). „Un subiect este considerat notabil dacă a fost descris în detaliu în surse de încredere independente de subiect.”. Wikipedia nu este o colecție de CV-uri sau de pagini personale și cu atât mai multe de informații publicitare. ([[Wikipedia:Ce_nu_este_Wikipedia#CV]]) În concluzie, articolele de pe Wikipedia trebuie să fie de interes enciclopedic și aibă la bază referințe pentru orice fel de afirmație. În cazul că persoana dvs. este notabilă cf. criteriilor Wikipedia, se vor găsi persoane care să scrie un articol pe acest subiect din punct de vedere neutru și în baza surselor citabile. Wikipedia descurajează puternic, în același timp, scrierea unor articole despre propriile persoane, indiferent că ar fi notabile sau nu. ::În cazul că dvs. considerați că aveți notabilitate (adică numele dvs. este menționat în suficiente surse de încredere: cărți, articole, emisiuni TV) și doriți totuși să creați un articol despre persoana dvs., atunci puteți urma indicațiile de pe această pagină: [[Ajutor:Cum creez o pagină]] pentru a crea articolul. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 25 aprilie 2025 17:22 (EEST) == Mark Tilbury == Mark Tilbury este o persoană destul de cunoscută, are notibilitate si am oferit surse. Nu văd greșeala în ai face o pagină de Wikipedia. [[Utilizator:Daniel Burcin 23|Daniel Burcin 23]] ([[Discuție utilizator:Daniel Burcin 23|discuție]]) 26 aprilie 2025 21:08 (EEST) :{{ping|Daniel Burcin 23}} Nu am șters acel articol tocmai datorită faptului că ați oferit surse, dar nu reiese că ar fi notabil. Folosiți timpul pe care-l aveți la dispoziție (până la propunerea de ștergere) pentru a completa articolul cu [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 27 aprilie 2025 11:18 (EEST) ::Acum am oferit toate sursele pe care le aveam la dispoziție.Dacă în continuare nu este notabil, vă invit să îl ștergeți. [[Utilizator:Daniel Burcin 23|Daniel Burcin 23]] ([[Discuție utilizator:Daniel Burcin 23|discuție]]) 27 aprilie 2025 12:58 (EEST) == Unealta de traducere == Salutare și multă sănătate. Ai idee de ce unealta de traducere dă așa erori la referințe ca [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Beroun&diff=prev&oldid=16949147 aici]. (care se lasă cu mesaje de genul ''Eroare la citare: Etichetă <nowiki><ref></nowiki> invalidă; numele "history" este definit de mai multe ori cu conținut diferit'') Am încercat sa las neșterse și spațiile dintre text și referință (altă eroare) tot degeaba. [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 28 aprilie 2025 19:07 (EEST) :{{ping|Terraflorin}} Am constatat și eu acele erori și, sincer, preferam varianta mai veche a uneltei. Nu cunosc cauza erorilor și m-am resemnat deja cu asta. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 28 aprilie 2025 19:41 (EEST) == Problemă pagină == Am tradus (și îmbunătățit) recent un articol în engleză (Adenosine), tradus în română Adenozină. Când l-am publicat însă, a înlocuit un alt articol în română (adenozin deaminază). Am realizat asta deoarece există alte legături către wikipediile străine și pentru că nu apar ca prim editor (și creator) al articolului. Nu știu cum să rezolv această problemă. Ar trebui mutat articolul către adenosine (https://en.wikipedia.org/wiki/Adenosine) iar cel cu adenozin deaminaza ar trebui reinstaurat. Mulțumesc. [[Utilizator:GratarGratar|Stingaciu N.R.]] ([[Discuție utilizator:GratarGratar|discuție]]) 1 mai 2025 15:45 (EEST) :{{ping|GratarGratar}} Am mutat versiunea veche a articolului la [[Adenozin deaminază]] și am șters articolul [[Adenozină]]. Publicați încă o dată traducerea la [[Adenozină]]. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 1 mai 2025 16:04 (EEST) == Ordinul național „Pentru Merit” (Cehia) == Salut. Ca să nu rămân dator (glumesc) îți propun (când/dacă ai timp) (pe baza contribuțiilor anterioare în domeniu) să te ocupi de pagina [[Ordinul național „Pentru Merit” (Cehia)]] https://www.wikidata.org/wiki/Q1141859 Mulțumesc, [[Utilizator:Terraflorin|'''<font face="chiller" color="#008B00" style="text-shadow:grey 0.2em 0.2em 0.2em; font-size:120%">Terraflorin</font>''']] [[Discuție utilizator:Terraflorin|<font face="Thesis">(discuție)</font>]] 4 mai 2025 12:30 (EEST) :Am reținut sugestia, mă voi ocupa când voi avea mai mult timp. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 4 mai 2025 12:51 (EEST) == Întrebare de la [[User:Roland 258|Roland 258]] (5 mai 2025 19:37) == Salut --[[Utilizator:Roland 258|Roland 258]] ([[Discuție utilizator:Roland 258|discuție]]) 5 mai 2025 19:37 (EEST) :{{ut|Roland 258}} Salut. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 6 mai 2025 15:21 (EEST) == Fata care vinde flori == Asta mi-a amintit că am văzut filmul într-una din serile de proiecție din tabăra de pionieri de la Leghia. Eram vreo sută de puștani în sală, cei mai mulți din ciclul primar, și chiar că ne-au dat lacrimile... Apoi am dansat twist pe muzică ușoară românească de pe discuri de vinil de 33 de turații. Ce vremuri! --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 mai 2025 12:39 (EEST) == Costel Constantinescu == Bună ziua. Aveți cumva vreo informație privind datele și locul nașterii și decesului lui [[:c:Category:Costel Constantinescu|Costel Constantinescu]]? Cu excepția [https://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/actor-film-romanesc~costel-constantinescu~82 acestui articol] (unde cel puțin anul, dacă nu toată data, e greșit), n-am găsit absolut nimic. Aș dori să completez la Wikidata, unde am pus locul decesului, București, cam din burtă, pentru că am dat de un articol la Arcanum care spunea că actorul s-a mutat în Vatra Luminoasă după ieșirea la pensie.<br/>Mulțumesc anticipat! --[[Utilizator:Nenea hartia|Nenea hartia]] ([[Discuție utilizator:Nenea hartia|discuție]]) 11 mai 2025 17:43 (EEST) :{{ping|Nenea hartia}} Nu am astfel de date, din păcate. Nu m-am interesat cu privire la acest actor, deși l-am întâlnit deseori în filme. În caz că voi găsi astfel de informații, voi completa. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 mai 2025 17:49 (EEST) == Ghilimele == Bună ziua. Scuzați că reiau discuția cu ghilimelele în citări :), însă de data asta mă întrebam cum este corect cu volumele apărute în colecții sau serii? De exemplu: [[Constantin C. Giurescu]], „Tîrguri sau orașe ...”, Colecția ''Bibliotheca Historica ...'' sau ''Tîrguri sau orașe ...'', Colecția „Bibliotheca Historica ...”? [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 11 mai 2025 18:24 (EEST) :{{ping|Kun Kipcsak}} Eu folosesc mereu varianta 2: titlul cu italice, colecția cu ghilimele. --'''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 11 mai 2025 18:32 (EEST) ::Mulțumesc, atunci fac și eu așa pentru uniformizare. --[[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 11 mai 2025 18:34 (EEST) gvfvlo8ilm8dgj6gp0ohts6je7toanf 3 3209681 17023731 16823150 2025-06-10T12:12:23Z PȘNBot 480743 Pagină nominalizată pentru ștergere 17023731 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Walter Cigolea}} -- Comunitatea utilizatorilor 9 februarie 2025 18:33 (EET) == Conținut neenciclopedic == Bun venit la [[Wikipedia]]! Am avea mare nevoie de ajutorul dumneavoastră pentru a adăuga conținut nou, dar din păcate adăugările dumneavoastră recente {{#if:Walter Cigolea|de la pagina [[:Walter Cigolea]] |}} sunt pe marginea unui subiect care nu trece [[Wikipedia:Notabilitate|pragul de notabilitate]] admisibil la o enciclopedie sau care nu are suficient caracter enciclopedic. Vă invităm să aruncați o privire la ''[[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]]'' dacă vreți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 9 februarie 2025 21:36 (EET) :multumesc [[Utilizator:Walter Cigolea|Walter Cigolea]] ([[Discuție utilizator:Walter Cigolea|discuție]]) 9 februarie 2025 22:21 (EET) == Propunere pentru ștergere a paginii [[:Walter Cigolea]] == <div class="floatleft" style="margin-bottom:0">[[File:Ambox warning orange.svg|48px|alt=|link=]]</div>În urmă cu 4 luni, articolul '''[[:Walter Cigolea]]''', creat de dumneavoastră, a fost etichetat de {{#if:Gikü|Gikü|un utilizator}} ca nerespectând [[Wikipedia:Politica oficială|politicile proiectului]], mai exact cea privitoare la [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Ca parte a proceselor interne de menținere a calității Wikipediei, articolele aflate în această situație sunt propuse periodic pentru ștergere, ceea ce s-a întâmplat și în acest caz. '''Acest lucru nu înseamnă că articolul va fi neapărat [[Wikipedia:Ștergere|șters]]'''. El va fi analizat și discutat în pagina [[Wikipedia:Pagini de șters/Walter Cigolea ]] până se va ajunge la un consens. În propunere se face referire la problemele identificate în cadrul articolului. Dacă deja le-ați rezolvat, menționați acest lucru și explicați de ce considerați că problemele au fost rezolvate. Este posibil ca alți utilizatori să nu fie de acord cu dumneavoastră și să ceară și alte îmbunătățiri. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Nu în ultimul rând, puteți cere celorlalți utilizatori să vă ajute în a filtra sursele existente conform regulilor Wikipedia. Articolul poate fi în continuare modificat pe durata discuției, în special în scopul îmbunătățirii lui pentru a trata problemele ridicate. Vă rugăm, însă, să nu înlăturați formatul {{f|șterge}} din antetul articolului și să nu-l redenumiți înainte de finalizarea discuției și ajungerea la un consens pe tema titlului.<!-- Template:afd-notice -->--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 10 iunie 2025 15:12 (EEST) 568f67nao2naufg4g05u70y8ywcph9o 0 3209734 17023730 16867025 2025-06-10T12:12:22Z PȘNBot 480743 Nominalizez pentru ștergere din cauza posibilei lipse de notabilitate 17023730 wikitext text/x-wiki {{șterge|1=Acest articol a fost marcat de {{#if:Gikü|[[Utilizator:Gikü|Gikü]]|un utilizator}} în februarie 2025 ca nerespectând politica de [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său. * Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate. * Dacă sunteți autorul articolului, citiți [[WP:N|politica]] și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. * Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.|discuție=Walter Cigolea}}{{problemearticol|notabilitate=februarie 2025|referințe=februarie 2025|wikizare=februarie 2025}} '''Walter Cigolea''' s-a nascut pe 27 martie 1977 este un compozitor vocalist si interpret de muzică rock si folk din Republica Moldova. ==Biografie== S-a născut în Hîncesti, Republica Moldova. Dragostea pentru muzică i-a fost transmisă de la tatal sau , care aveau de asemenea voce foarte bune si canta la chitara. Studiile le-a facut la Colegiul de arte plastice din Chișinău . La vârsta de 19 ani, în 1996, '''Walter Cigolea''' creaza prima sa trupa rock "Divine Strain". Cu această formație concerteaza doar odata la un concert rock in deschiderea unei formatii mai populare,la scurt timp disfiinteaza grupul si accepta invitatia baietilor din trupa "'''Fatal'''" care aveau postul de solist vocal liber in 1997. Apoi evoluează în cadrul formatiei "'''Mister'''" din orasul Podolsk,Russia sub patronajul producatorului si basistului Igori Moravsky din trupei Straik. În 1999 este invitat in grupul '''Heavyside''' ca solist vocal si se dedica total grupului iar în 2001 paraseste trupa si pleaca in afara. In 2002 incepe o colaborare cu baietii de la trupa "'''Travka'''" din orasul Focsani cu care sustine cateva concerte. In 2007 este invitat in formatia italiana "'''Whispers'''" cu care sustine cateva concerte apoi in parasaste bandul pentru o decizie mult mai importanta. In 2008 se dedica carierei solo care este actuala si acum sustine dea lungul anilor mai multe concerte dar in 2011 decide sa inregistreze un album.Compunand niste melodii proprii nu le mai inregistreaza ca album ci doar concerteaza cu ele. in 2021 inregistreaza cateva singluri,dar in 2022 intra in ''Soundvision Studio'' impreuna cu Edoard Arrowood inregistreaza albumulr esit la lumina in 2023 cu numele Bloknotes. Sustine niste concerte impreuna cu Arrowood timp de 2 ani . In 2023 intra in studiou si se dedica cu suflet si spirit noului materia. ==Discografie== '''Albumul "demo version" 2010''' Bunicul Rock'N'Roll Drumul Tau Aproape Confuz Traire Tata Gandul '''Albumul "Block Notes" 2023''' Simt Ziua Bunicul Rock'N'Roll Drumult Tau Eu si Voi Din Prea Mult Sau Prea Putin Orasul Meu Mama Bucovina Simt Ziua 2 Bordeias Case Ce Au Ramas Demult Pustii Bucovina Paradis Acustic '''Albumul "Sapte" 2024''' Paradis Acustic Aproape Confuz Traire Si Daca Bombe Cad In Gradina La Miine Esti Atat de Frumoasa Gandurile Tu Esti Toata Lumina Mea {{DEFAULTSORT:Cigolea, Walter}} [[Categorie:Nașteri în 1977]] [[Categorie:Nașteri pe 27 martie]] [[Categorie:Compozitori moldoveni]] [[Categorie:Cântăreți moldoveni]] [[Categorie:Moldoveni în viață]] n2emvhqkqe5iutyf2lhmm9e2ah4us8m 3 3210067 17024478 16823793 2025-06-10T20:44:40Z Gikü 39098 cont public2 17024478 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Topaz Construct}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 februarie 2025 08:48 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:Topaz construct|&nbsp;asociate cu Topaz construct|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 10 februarie 2025 09:22 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:44 (EEST) ocy3g08fzqfsjjie91jhgdq5jpn86x2 3 3210453 17024490 16826920 2025-06-10T20:46:34Z Gikü 39098 cont public2 17024490 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Aparatorii.patriei.ro}} -- Comunitatea utilizatorilor 12 februarie 2025 02:04 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Wikipedia:Afișierul administratorilor]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 februarie 2025 02:33 (EET) ==■■ Pagini de discuție== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai folosiți paginile de discuții {{#if:Wikipedia:Afișierul administratorilor|cum ar fi [[Wikipedia:Afișierul administratorilor]]}} pentru discuții generale despre subiectul articolului. Ele sunt destinate discuțiilor legate de îmbunătățirea articolului și [[WP:NU#FORUM|nu sunt un forum]]. Dacă aveți întrebări despre chestiuni generale, folosiți pagina [[Wikipedia:Oracol]]. Vedeți și [[Wikipedia:Pagină de discuție|această pagină]] pentru mai multe informații. Vă mulțumim!<!-- Format:au-discuții2 --> [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 12 februarie 2025 03:35 (EET) Adică puteți discuta la obiect niște probleme care țin de Wikipedia. Nu literaturizăm poetic eroii neamului din ultimele 12-24 mii de ani („sute de generații”, o generație însemnând 40 ani). Acum 8000 ani nu exista nici neam tracic, nici neam dacic, nici neam getic, nici neam românesc. Așa că cei căzuți atunci în lupte au fost eroii altor neamuri, care au vagi legături cu neamul românesc. Mai degrabă neamurile respective sunt strămoșii tuturor europenilor de azi, la fel cum fiecare român se trage genetic din [[Carol cel Mare]]. [[Utilizator:tgeorgescu|tgeorgescu]] ([[Discuție utilizator:tgeorgescu|discuție]]) 12 februarie 2025 04:48 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 12 februarie 2025 13:45 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:46 (EEST) my8s2f8u204326sdi406r9mjr903lms 3 3211235 17023715 17023534 2025-06-10T12:07:46Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 5 pentru vandalism la [[Alexandru Mitriță]] 17023715 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ciucur .Andrei07c}} -- Comunitatea utilizatorilor 16 februarie 2025 01:52 (EET) ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl primiți pentru modificări distructive.<br />Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina [[:Mircea Lucescu]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4im --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 12:00 (EEST) ==■■■■■ Blocare== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] S-a propus [[Wikipedia:Blocare#Cînd_se_poate_aplica_blocarea|blocarea]] accesului dvs. la modificarea paginilor din Wikipedia întrucât, în ciuda avertizărilor, ați continuat să faceți modificări necorespunzătoare{{#if:Alexandru Mitriță|, așa cum ați făcut și la pagina [[:Alexandru Mitriță]]|}}. Dacă vă schimbați atitudinea și doriți să contribuiți în mod constructiv, puteți reveni după expirarea blocării.[[Categorie:Utilizatori de blocat]]--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:07 (EEST) iw0ycoaztdjuqlzcpv6cxama03asn4z 17024559 17023715 2025-06-10T21:25:59Z Gikü 39098 blocat 17024559 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ciucur .Andrei07c}} -- Comunitatea utilizatorilor 16 februarie 2025 01:52 (EET) ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl primiți pentru modificări distructive.<br />Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina [[:Mircea Lucescu]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4im --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 12:00 (EEST) ==■■■■■ Blocare== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] S-a propus [[Wikipedia:Blocare#Cînd_se_poate_aplica_blocarea|blocarea]] accesului dvs. la modificarea paginilor din Wikipedia întrucât, în ciuda avertizărilor, ați continuat să faceți modificări necorespunzătoare{{#if:Alexandru Mitriță|, așa cum ați făcut și la pagina [[:Alexandru Mitriță]]|}}. Dacă vă schimbați atitudinea și doriți să contribuiți în mod constructiv, puteți reveni după expirarea blocării.[[Categorie:Utilizatori de blocat]]--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:07 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 24 ore. Justificare: vandalism.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:25 (EEST) phz84s46p4trogcb3tk0uumtxmgwoza 3 3211783 17024489 16836883 2025-06-10T20:46:31Z Gikü 39098 cont public2 17024489 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Marketingstudio.ro}} -- Comunitatea utilizatorilor 18 februarie 2025 15:26 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 18 februarie 2025 15:41 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:46 (EEST) nqayl23szhvqndw94kt3kdmjlu92wk3 3 3212759 17024488 16842490 2025-06-10T20:46:26Z Gikü 39098 cont public2 17024488 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Hiphopdinromania}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 februarie 2025 10:08 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 22 februarie 2025 10:29 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:46 (EEST) jfqxneoj92x43xcdqhxsh536hh9p8r6 3 3214294 17024099 16855368 2025-06-10T15:51:34Z Pafsanias 191728 Notă generală: Modificare neconstructivă la [[Ion Neculce]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024099 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Andreyy09}} -- Comunitatea utilizatorilor 1 martie 2025 18:20 (EET) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Ion Neculce]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 18:51 (EEST) d2rtwgwavoscmh7k3vyx1mf8h6dxh5f 3 3215261 17025146 17022617 2025-06-11T10:58:44Z Pafsanias 191728 /* Blocat */ alt exemplu 17025146 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Deva1995}} -- Comunitatea utilizatorilor 5 martie 2025 17:10 (EET) ==■ Testul v-a fost anulat== [[Image:Information.svg|25px]] Testul dumneavoastră de la pagina [[:Elena Lasconi]] a funcționat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 martie 2025 22:39 (EET) :Îmi puteți explica și mie de ce puneți cea mai proastă poză cu Lasconi și înlăturați poza făcută de mine? Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 12 martie 2025 21:06 (EET) ::Pentru că cealaltă imagine mi se pare mai bună :) [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 12 martie 2025 21:39 (EET) :::Nu este! Lăsați-o pe cea care este la Elena Lasconi. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 12 martie 2025 21:54 (EET) ::::{{ping|Deva1995}} Una este să contribuiți la ameliorarea imaginilor care reprezintă formațiunea politică pe care o preferați (știți dumneavoastră care) și cu totul altceva să deteriorați voit imaginea contracandidaților. Vă rog să vă abțineți de la astfel de acțiuni interpretabile, dacă doriți să puteți edita în continuare articolele cu subiecte electorale de actualitate. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 12 martie 2025 22:09 (EET) :::::Nu am avut nicio intenție rău intenționată. Celălalt este de o calitate mult mai bună. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 12 martie 2025 22:13 (EET) ::::::Sunt de altă părere. Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 12 martie 2025 22:17 (EET) :::::::Nu o să fac o mare problemă din asta și nu o voi schimba din nou. Ar fi posibil să fie actualizată imaginea din articolul despre Călin Georgescu în română și engleză? Călin Georgescu, portret oficial (2024).jpg. descriere: Portret oficial, 2024 [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 12 martie 2025 22:34 (EET) ==■■ Notificare== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai faceți experimente la Wikipedia, cum ați făcut la pagina [[:2024]]. Asemenea teste ar putea fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Dacă vreți să faceți alte încercări, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 martie 2025 22:41 (EET) ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl primiți pentru modificări distructive.<br />Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina [[:Alegeri prezidențiale în România, 2025]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4im --> '' [[Special:Diff/16891823|Această modificare recentă]] se înscrie într-o serie de intervenții nejustificate care pot fi considerate tendențioase și afectează punctul de vedere neutru al articolelor. Jocul dumneavoastră cu imaginile personalităților politice implicate în alegerile aflate în actualitate este dăunător proiectului și dacă veți continua, va fi necesară limitarea accesului pe care îl aveți la modificarea articolelor.'' [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 26 martie 2025 10:44 (EET) == Gestionarea conflictelor de interese == [[File:Information.svg|25px|alt=Information icon]] Bună ziua, Deva1995. Contribuțiile dumneavoastră la Wikipedia sunt binevenite, dar dacă sunteți asociat(ă) cu oamenii sau cu organizațiile [[Special:Contributions/Deva1995|despre care ați scris]] la Wikipedia, s-ar putea să aveți un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interese]]. Toți redactorii de la toate edițiile Wikipediei sunt obligați să respecte [[WP:PDVN|politica de neutralitate]] a proiectului. Subiectul unui articol și persoanele foarte apropiate acestuia au adesea o viziune distorsionată asupra lui, care poate să-i determine să efectueze modificări care de regulă laudă excesiv subiectul, sau uneori îl critică excesiv. Persoanelor strâns asociate subiectului unui articol nu le este interzis să editeze pe acel subiect, dar trebuie să aibă o grijă deosebită să se asigure că editările lor sunt verificabile în [[WP:SdÎ|surse de încredere]] și să scrie cât mai neutru posibil. Dacă sunteți prea apropiat(ă) de un subiect, puteți reduce riscul de probleme în câteva moduri: *'''Evitați sau aveți mare grijă atunci când editați sau creați''' articole despre dumneavoastră, despre organizația dumneavoastră sau despre concurenții ei, precum și despre proiecte și produse pe care le implică. *'''Evitați să puneți legături''' interne către articolul de Wikipedia sau externe către website-ul dumneavoastră sau al organizației dumneavoastră în alte articole (vedeți [[Wikipedia:Spam]]). *'''Aveți mare grijă''' să nu încălcați politicile de conținut ale Wikipediei. Vă rugăm să vă familiarizați cu politicile și îndrumările relevante de conținut, în special cu cele referitoare la [[WP:PDVN|neutralitate]], [[WP:VER|verificabilitatea informațiilor]], și [[WP:ABIO|autobiografii]]. Aveți grijă și de faptul că [[:wmf:Policy:Terms of Use/ro|termenii de utilizare]] '''impun dezvăluirea''' angajatorului, clientului, și afilierii în raport cu orice contribuție în schimbul căreia sunteți sau vă așteptați să fiți remunerat(ă). Mulțumim.{{#if:|&nbsp;[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 aprilie 2025 09:35 (EEST)}}<!-- THE FOLLOWING CATEGORY SHOULD BE REMOVED WHEN THE USER IS BLOCKED, OR IT IS DECIDED THAT THIS USER DOES NOT HAVE A COI, OR THIS TEMPLATE HAS BEEN IN PLACE FOR A WHILE WITH NO ACTION. -->[[Categorie:Pagini de discuție ale utilizatorilor avertizați pentru conflict de interese|{{PAGENAME}}]]<!-- Template:uw-coi --> == ■■■■ Etichete de avertizare == [[Fişier:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''ultimul avertisment''' pe care îl veți primi pentru modificări distructive. <br> Data viitoare când veți elimina formate de întreținere din articolele Wikipedia, așa cum ați procedat la [[:Alegeri prezidențiale în România, 2025]], fără a rezolva problemele pe care le semnalează, vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-tdel4 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 5 mai 2025 20:26 (EEST) :Salut [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]]. Nu inteleg ce vrei sa spui cu "problema". Unul a spus că alegerile este un eveniment viitor, unul a spus că articolul este protejat până la 19 iunie 2025. Nicio problemă nu a fost „semnalată”. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 5 mai 2025 20:35 (EEST) ::Nu aveți nicio treabă să eliminați formate de avertizare valabile. Mesajul se referă la formatul care semnalează protejarea paginii și termenul ei. Veți înțelege singur dacă este sau nu o „problemă”. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 5 mai 2025 20:42 (EEST) ==■■■■■ Blocare== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] S-a propus [[Wikipedia:Blocare#Cînd_se_poate_aplica_blocarea|blocarea]] accesului dvs. la modificarea paginilor din Wikipedia întrucât, în ciuda avertizărilor, ați continuat să faceți modificări necorespunzătoare{{#if:Bogdan Ciucă|, așa cum ați făcut și la pagina [[:Bogdan Ciucă]]|}}. Dacă vă schimbați atitudinea și doriți să contribuiți în mod constructiv, puteți reveni după expirarea blocării.[[Categorie:Utilizatori de blocat]]--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 15 mai 2025 21:17 (EEST) :Am eliminat o mulțime de materiale fără sursă care au fost în articol de ani de zile fără ca nimeni să adauge o sursă. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 15 mai 2025 21:20 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 7 zile. Justificare: Ștergere conținut fără explicații repetată, în ciuda avertismentelor anterioare.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 16 mai 2025 01:38 (EEST) :Bună Pausanias. Nu-mi place că acele articole de ani de zile au fost lăsate să conțină atât de mult text fără sursă – adesea scris de persoana însăși. Este posibil ca abordarea mea să fi fost greșită. Care ar fi abordarea potrivită dacă vreau să parcurg o mulțime de articole pentru text fără sursă? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 16 mai 2025 14:47 (EEST) ::@[[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] căutați surse. La [[Adriana-Diana Tușa]] o simplă [https://www.google.com/search?q=Diana+Tu%C8%99a căutare] v-ar găsi surse pentru mai toate informațiile existente în versiunea veche. [[Utilizator:Strainu|Strainu]] ([[Discuție Utilizator:Strainu|دسستي&lrm;]])&nbsp; 18 mai 2025 11:23 (EEST) :::Pe lângă recomandarea colegului [[Utilizator:Strainu|Strainu]] și în caz că nu puteți identifica dumneavoastră surse care să confirme informațiile lipsite de referințe, puteți introduce formatul {{f|necesită citare}}. Abia după aceea - și după dovedirea faptului că informațiile sunt imposibil de susținut - ele pot fi șterse. Nici mie „nu îmi place” modul în care procedați dumneavoastră, după cum „nu îmi place” nici faptul că acest cont a fost blocat anterior și pe en.wiki și Commons pentru nerespectarea regulilor. E cazul să vă conformați. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 18 mai 2025 12:42 (EEST) ::::Vă mulțumesc că ați fost constructiv și mi-ați spus abordarea corectă. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 18 mai 2025 17:46 (EEST) == Preferințe onomastice == Bună ziua! În virtutea căror reguli sau convenții unanim acceptate procedați la [https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:Jurnal?type=move&user=Deva1995&page=&wpdate=&tagfilter=&wpfilters%5B%5D=newusers&wpFormIdentifier=logeventslist redenumiri masive de articole biografice pentru care există deja redirecționări de la formele simplificate ale numelor], sau eliminați din textul articolelor menționarea prenumelor, ca în cazul lui [[Special:Diff/17004291|Cristian Tudor Popescu]]? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 10:36 (EEST) :Nu sunteți de acord cu vreuna dintre modificări? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 30 mai 2025 10:39 (EEST) ::Nu ați înțeles întrebarea mea? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 10:42 (EEST) :::[https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:INITS&redirect=no WP:INITS] "Generally, use the most common format of a name used in reliable sources". [[WP:NU#BIROCRAȚIE|Wikipedia nu este o birocrație]]. :::Pe Wikipedia în limba engleză, este o practică standard să se folosească doar numele de familie în corpul articolului, în timp ce numele complet este menționat în introducere. Prin urmare, nu este, în general, necesar să se repete numele complet de mai multe ori pe parcursul textului. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 30 mai 2025 11:09 (EEST) ::::Invocarea practicilor valabile pe Wikipedia în limba engleză nu înseamnă automat acceptabilitatea lor pe acest proiect, mai ales atunci când este vorba despre chestiuni specifice care țin de uzul limbii. Folosirea simplă a numelui de familie în textele biografice poate ține de stilul publicistic, se poate aplica unor categorii de subiecte (sportivi, politicieni ai anumitor partide și soțiile lor?), dar în niciun caz nu poate fi generalizată și aplicată ca regulă generală pentru personalități cu o oarecare pretenție culturală. Dar mai ales nu înțeleg cu ce ''dăunează'' formele onomastice pe care le înlocuiți cu atâta sârg - și în acest sens, de ce sunt aceste modificări strict necesare? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 30 mai 2025 11:27 (EEST) ==■■ Informații eronate == [[File:Information orange.svg|25px|alt=Information icon]] Vă rog să nu mai introduceți informații incorecte în articole, așa cum ați făcut la [[:Nicolae Ceaușescu]]. Asemenea modificări pot fi interpretate ca [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și au fost [[Ajutor:Revenire|anulate]]. Dacă credeți că informațiile adăugate sunt corecte, vă rog să [[Wikipedia:Citarea surselor|citați surse sau referințe]], ori să discutați modificările în pagina de discuție a articolului înainte de a le face din nou. Dacă doriți să faceți teste, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. Mulțumesc.<!-- Template:au-eroare2 --> [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 30 mai 2025 21:52 (EEST) :Ce vrei sa spui? Ce „informații eronate” am adăugat? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 31 mai 2025 00:00 (EEST) ::Un exemplu de „informație eronată”: în înfocasetă [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nicolae_Ceau%C8%99escu&diff=prev&oldid=17005855 ați adăugat] „locul_nașterii = [[Județul Mureș]], România”. Nu numai că [[Scornicești]] se află în sudul României, foarte departe de județul Mureș, dar la 26 ianuarie 1918 respectivul județ nu aparținea României... --[[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 31 mai 2025 08:00 (EEST) :::Pentru ceilalți care citesc asta: nu am furnizat informații eronate, ci doar am confundat numele a două orașe. Ai fi putut pur și simplu să presupui că am acționat cu bună-credință și să corectezi. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 8 iunie 2025 16:36 (EEST) ::::Sunt foarte curios cu ce oraș din județul Mureș (inexistent la data nașterii lui Ceaușescu) ați putut confunda Scorniceștiul? Există limite în presupunerea acționării cu bună-credință, iar informațiile eronate sau distorsionate care se tot acumulează și nu mai reprezintă cazuri izolate nu pot fi puse doar pe seama acesteia și corectate tacit. La articolul [[Cristina-Emanuela Dascălu]] ați prezentat subiectul (politician AUR) ca având calitatea de „academician”, atât în introducere cât și în infocasetă, o calitate atribuită în mod evident fals și nesusținută de nicio sursă. Și în acest caz este vorba tot de bună-credință? --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 00:39 (EEST) :::::Voi spune exact ce s-a întâmplat. Am copiat segmentul „| locul_nașterii = [[Județul Mureș]], România” din articolul despre [[Cristian Vântu]], dar am uitat să-l schimb. :::::Dexonline.ro definește „academician” drept „Membru (de onoare sau titular) al unei academii”. A fost asistent universitar și lector la mai multe universități. Asta nu o face academiciană? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 9 iunie 2025 16:50 (EEST) ::::::Nu. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 18:01 (EEST) ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl veți mai primi pentru modificări distructive. <br> Următoarea dată când veți mai șterge conținutul unei pagini sau un format de pe paginile Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Discuție:Ramona Ioana Bruynseels]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Template:au-ștergeri4im --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 iunie 2025 20:27 (EEST) :Ce am greșit și de ce ați eliminat cererea mea de redenumire a articolului? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 7 iunie 2025 20:49 (EEST) ::[[Special:Diff/17018674|Ați eliminat]] formatele {{f|recuperat}} și {{f|bpv}} din pagina de discuție, împreună cu mesajul unui alt utilizator. Nu este prima dată când eliminați formate de întreținere și ați mai fost avertizat pentru această încălcare a regulilor. Și la [[Discuție:George Simion]] ați procedat azi la același [[Special:Diff/17018782|fel de „curățenie”]] anulată de colegul [[Utilizator:Gikü|Gikü]]. Puteți face cererea de redenumire și fără a afecta restul paginii de discuție, care trebuie să rămână nemodificată? Altfel veți ajunge din nou în situația de a fi blocat. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 7 iunie 2025 21:13 (EEST) :::Îmi pare rău, Pafsanias. Permite-mi să te întreb cu amabilitate: Trebuie discuția despre ștergere (formatul păstrat) să ocupe spațiu în discuție acum că nu mai este relevantă? Nu există oare alt loc unde ar putea fi? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 8 iunie 2025 16:31 (EEST) ::::– și vă mulțumesc pentru redenumirea [[Ramona-Ioana Bruynseels]]. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 8 iunie 2025 16:33 (EEST) :::::Vă mărturisesc sincer că nu prea înțeleg logica după care operați (sau solicitați) redenumirea articolelor biografice despre politicieni. Uneori simplificați numele, invocând „numele comun” sub care sunt cunoscuți, alteori insistați pe forma completă din acte sau alte înscrisuri oficiale. Aici ați dorit neapărat să apară cu liniuță, pentru că așa figurează pe [https://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=38&cam=2&leg=2024&idl=2 site-ul Camerei Deputaților], deși în altă parte ați argumentat că „Wikipedia nu este o birocrație”... :::::Da, formatul {{f|recuperat}} trebuie să rămână vizibil pe pagina de discuție din rațiuni administrative. Atunci când nu știți, vă rog să întrebați înainte de a elimina formatele de întreținere pe care dumneavoastră le considerați incomode. Suntem aici pentru a vă răspunde și a preîntâmpina astfel de erori. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 iunie 2025 22:07 (EEST) == ■■■ Etichete de avertizare == [[Fişier:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să încetați. Ștergerea repetată a formatelor de întreținere de pe paginile Wikipedia, așa cum ați procedat la [[:Ilinca Simion]], fără a rezolva problemele pe care formatele le semnalează poate fi considerată [[WP:V|vandalism]]. Efectuarea repetată a acestui gen de modificări poate rezulta în [[Wikipedia:Blocare|blocarea]] contului dumneavoastră de utilizator. Vă mulțumim!<!-- Format:au-tdel3 --> Gdaniel111 ([[Discuție utilizator:Gdaniel111|discuție]]) 8 iunie 2025 07:31 (EEST) :Ți-am lăsat un mesaj pe pagina ta de discuții acum o săptămână. Deși nu am ajuns la un consens, reacția ta iritată m-a luat puțin prin surprindere. Nu sunt sigur cum ar trebui să „rezolv” problema, din moment ce problema este că nu consideri subiectul notabil, dar în același timp ai refuzat să inițiezi o discuție de ștergere. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 8 iunie 2025 16:27 (EEST) == ■■■■ Cristina Neagu == [[Fişier:Nuvola apps important.svg|25px]] Bună ziua. Inițial am crezut că [https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cristina_Neagu&diff=prev&oldid=17020845 modificările] dumneavoastră de la pagina [[Cristina Neagu]] au fost o simplă greșeală, dar văzând nenumăratele avertismente de pe pagina dumneavoastră de discuții, presupun că au fost cu intenție. Avem nevoie de cât mai multe colaborări constructive pe acest proiect, însă ceea ce ați făcut dumneavoastră este exact opusul. Vă rog să încetați. Mulțumesc anticipat. --[[Utilizator:Nenea hartia|Nenea hartia]] ([[Discuție utilizator:Nenea hartia|discuție]]) 8 iunie 2025 22:02 (EEST) :Îmi pare rău. Ar fi trebuit să adaug doar faptul despre ultimul ei meci. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 9 iunie 2025 16:52 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 14 zile. Justificare: Introducere de informații false - modificări tendențioase în articole cu subiecte politice sensibile, în ciuda avertismentelor anterioare.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 00:05 (EEST) :{{Deblocare| Motivul pentru deblocare }} :Salut Pafsanias. Ce te-a determinat să faci asta? Intenția mea în ceea ce o privește pe Cristina Neagu a fost doar să scriu despre ultimul ei meci, ceea ce am și făcut. Poți, în afară de greșeala legată de Ceaușescu, să menționezi un singur exemplu de „informații false” sau să elaborezi ce înțelegi prin „modificări tendențioase”? În ce fel nu am fost corect? Întreb sincer. :Cu respect, :Deva1995 [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 9 iunie 2025 00:13 (EEST) :Ah, tocmai am văzut revenirea ta asupra modificării mele legate de PSD. Cred că mandatele prezidențiale pot fi un mod util de a defini epocile politice. Atât. Textul nici măcar nu-l menționa pe Dan. N-ai fi putut pur și simplu să fi redenumit titlul? Sau ai considerat că și conținutul era tendențios? [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 9 iunie 2025 00:26 (EEST) ::Vă rog și eu respectuos să nu ne subestimați intelectul. Ce legătură are ce se întâmplă acum în interiorul PSD cu președinția lui Nicușor Dan, pentru a fi așezat sub acest titlu de secțiune? Desigur că întreaga conexiune este tendențioasă și acestea reprezintă tehnici de manipulare a conținutului care nu au ce căuta în articolele noastre. Nu am observat acest mod util al dumneavoastră de a „defini epocile politice” în cazul altor formațiuni. Istoricul [[Alianța pentru Unirea Românilor|Alianței pentru Unirea Românilor]] nu se împarte în „Președinția lui Klaus Iohannis” și „Președinția lui Nicușor Dan” (nici biografia lui [[George Simion]] sau a consoartei lui, de care v-ați ocupat)! Caracterul tendențios al modificărilor dumneavoastră a fost remarcat de mai mulți utilizatori și nu puteți spune că acest lucru nu v-a fost semnalat suficient. Un alt administrator va reverifica blocarea și va răspunde cererii dumneavoastră de deblocare. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 01:22 (EEST) :::Se pare că spui că am o tendință în favoarea atât a lui Simion, cât și a lui Dan. Presupun că un titlu mai bun ar fi fost „După alegerile prezidențiale din 2025” sau ceva de genul acesta (cel puțin până când vor avea un nou președinte. Te rog să eviți folosirea unor expresii precum „tehnici de manipulare a conținutului”. Nu am avut niciun motiv „manipulator” când am ales acel titlu. [[Utilizator:Deva1995|Deva1995]] ([[Discuție utilizator:Deva1995|discuție]]) 9 iunie 2025 17:14 (EEST) ::::Ultima „ispravă” din categpria informațiilor eronate a fost introducerea în articolul despre universitarul și politicianul [[Vasile Pușcaș]] a unor știri din presă defăimătoare referitoare la o altă persoană (un afacerist cu același nume). Prejudiciul de imagine a acestui gest pripit și necontrolat este greu de estimat. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 13:58 (EEST) n9qlu6se180kankis5vq515b5hn397u 0 3215332 17025069 16905408 2025-06-11T09:41:09Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025069 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Politician | naționalitate = {{MOL}} | funcție = Deputat în [[Parlamentul Republicii Moldova]] | inceput = 23 iulie 2021 }} '''Efimia Bandalac''' ({{dbio}}) {{este}} o juristă din [[Republica Moldova]], deputat în [[Legislatura 2021-2025 (Republica Moldova)|legislatura 2021-2025]] a [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlamentului Republicii Moldova]], reprezentantă a [[Partidul Acțiune și Solidaritate|Partidului Acțiune și Solidaritate]] (PAS). == Biografie == Bandalac a făcut studiile superioare la Facultatea de drept a Institutului Unional de Drept – în prezent {{ill-WD|Universitatea de Stat de Drept din Moscova|Q4303895}}.<ref name="cusens" /> Și-a început cariera profesională în 1980 ca secretar de ședință la Judecătoria raională Okteabriski din [[Petropavlovsk-Kamceatski]], Rusia. În 1987, a devenit membră a Colegiului avocaților din [[regiunea Kamceatka]], urmând ca peste doi ani să se întoarcă în Republica Moldova, unde s-a angajat în calitate de juristă la filiala din Briceni a [[Banca de Economii (Republica Moldova)|Băncii de Economii din Moldova]]. Ulterior, a lucrat ca avocată.<ref name="cusens" /> === Activitate politică === În 2011 a devenit președintă a [[Raionul Briceni|raionului Briceni]], funcție deținută până în 2015. Ulterior a fost vicepreședinta aceluiași raion (pe probleme sociale<ref>{{citat web | title = Briceni | publisher = Comitetul Național pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane | url = https://www.antitrafic.gov.md/print.php?l=ro&midc=62&idc=53&id=31&type=region | accessdate = 2025-03-05}}</ref>), până în 2017.<ref name="cusens" /> În 2020 s-a înscris în PAS și a devenit președinta organizației teritoriale a formațiunii la Briceni.<ref name="cusens">{{citat web | title = Efimia Bandalac | date = 2024-04-04 | website = cusens.md | url = https://cusens.md/parlamentulvirtual/deputati/efimia-bandalac/ | accessdate = 2025-03-05}}</ref> A candidat cu numărul 57 pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate la [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2021|alegerile parlamentare din 2021]]<ref name="alegerimd-2021">{{citat web | title = Lista candidaților Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare din 2021 | website = alegeri.md | url = https://alegeri.md/w/Lista_candida%C8%9Bilor_Partidului_Ac%C8%9Biune_%C8%99i_Solidaritate_la_alegerile_parlamentare_din_2021 | accessdate = 2025-02-04}}</ref> și a acces în parlament.<ref name="ccrm-2021">{{citat web | title = HOTĂRÂRE Nr. 20 din 23-07-2021 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și validarea mandatelor deputaților aleși (sesizarea nr. 168e/2021) | date = 2021-07-23 | publisher = [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova]] | url = https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=127223&lang=ro | accessdate = 2025-02-04}}</ref> ==Note== <references/> ==Legături externe== * {{commonscat-inline}} * [https://parlament.md/member-of-parliament-details-md.nspx?param=9d1ade19-e7e8-49cc-ab76-bf5286e8f41b Fișa deputatului]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://parlament.md/member-of-parliament-details-md.nspx?param=9d1ade19-e7e8-49cc-ab76-bf5286e8f41b }} pe site-ul Parlamentului Republicii Moldova {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Bandalac, Efimia}} [[Categorie:Nașteri în 1994]] [[Categorie:Nașteri pe 19 februarie]] [[Categorie:Juriști moldoveni]] [[Categorie:Avocați moldoveni]] [[Categorie:Politiciene din Republica Moldova]] [[Categorie:Deputați moldoveni]] [[Categorie:Moldoveni în viață]] fex5g3lfassxmq18zvsfgwrg9e2n6d4 3 3215585 17024487 16862762 2025-06-10T20:46:23Z Gikü 39098 cont public2 17024487 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=MyPromo Marketing Services}} -- Comunitatea utilizatorilor 6 martie 2025 21:48 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 martie 2025 22:01 (EET) ==■ Reclamă== [[Image:Information.svg|25px|alt=|link=]] Bine ați venit la Wikipedia. Vă rugăm să nu adăugați materiale promoționale în articole{{#if:MyPromo|, așa cum ați procedat la pagina [[:MyPromo]]|}}. '''Wikipedia nu este un mijloc de [[WP:NU#PROMO|publicitate]]'''. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. De asemenea, dacă aveți interes comercial în modificările dumneavoastră, aveți [[:wmf:Policy:Terms of Use/ro#4. Abținerea de la Anumite Activități|câteva obligații suplimentare]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 6 martie 2025 22:04 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:46 (EEST) g0bvsnrq6kgfzg8uul662q1a43fndc1 3 3215943 17024502 16867583 2025-06-10T20:50:41Z Gikü 39098 cont public2 17024502 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=APA - ASOCIAȚIA PESCARII AMĂRĂȘTENI}} -- Comunitatea utilizatorilor 8 martie 2025 22:49 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 8 martie 2025 23:55 (EET) :cum pot creea un cont pentru o asociație tip ONG? [[Utilizator:APA - ASOCIAȚIA PESCARII AMĂRĂȘTENI|APA - ASOCIAȚIA PESCARII AMĂRĂȘTENI]] ([[Discuție utilizator:APA - ASOCIAȚIA PESCARII AMĂRĂȘTENI|discuție]]) 10 martie 2025 13:53 (EET) ::Nu puteți. Conturile înregistrate pe proiectul nostru trebuie să fie conturi individuale. Vă rog să solicitați redenumirea corespunzătoare a contului, conform instrucțiunilor de mai sus. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 martie 2025 15:03 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:50 (EEST) 7ygfsaxf0kb3p9cxoysok6sm4cvhn6j 0 3216780 17025149 16926678 2025-06-11T11:02:41Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025149 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Politician | naționalitate = {{MOL}} | funcție = Deputat în [[Parlamentul Republicii Moldova]] | inceput = 23 iulie 2021 }} '''Elena Beleacova''' ({{dbio}}) {{este}} o [[economist]]ă din [[Republica Moldova]], deputat în [[Legislatura 2021-2025 (Republica Moldova)|legislatura 2021-2025]] a [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlamentului Republicii Moldova]], reprezentantă a [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidului Socialiștilor din Republica Moldova]] (PSRM). == Biografie == === Activitate politică === Beleacova a fost pretora [[Sectorul Rîșcani|sectorului Rîșcani]] al municipiului [[Chișinău]] în perioada 2004-2006. Din 2009 a condus Biroul Relații Interetnice,<ref name="cusens">{{citat web | title = Elena Beleacova | date = 2024-05-03 | website = cusens.md | url = https://cusens.md/parlamentulvirtual/deputati/elena-beleacova/ | accessdate = 2025-03-13}}</ref><ref>{{citat web | title = Elena Beleacova revine la Biroul pentru Relații Interetnice | date = 2015-04-01 | publisher = IPN | url = https://www.ipn.md/ro/elena-beleacova-revine-la-biroul-pentru-relatii-interetnice-7967_1019328.html | accessdate = 2025-03-13}}</ref> mai târziu redenumit în Agenția Relații Interetnice.<ref>{{citat web | first = Stela | last = Untila | title = Elena Beleacova a preluat, din nou, funcția de director general al Agenției Relații Interetnice | date = 2020-02-26 | publisher = NewsMaker | url = https://newsmaker.md/ro/elena-beleacova-a-preluat-din-nou-functia-de-director-general-al-agentiei-relatii-interetnice | accessdate = 2025-03-13}}</ref> Timp de aproape trei ani, a fost președinta Comisiei pentru relații interetnice din cadrul Consiliului Societății Civile pe lângă [[Președintele Republicii Moldova]], [[Igor Dodon]].<ref name="cusens" /> La [[Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2021|alegerile parlamentare din 2021]] a candidat cu numărul 28 pe lista [[Blocul Comuniștilor și Socialiștilor|Blocului Comuniștilor și Socialiștilor]] (BCS), din partea PSRM,<ref name="alegerimd-2021">{{citat web | title = Lista candidaților Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor la alegerile parlamentare din 2021 | website = alegeri.md | url = https://alegeri.md/w/Lista_candida%C8%9Bilor_Blocului_electoral_al_Comuni%C8%99tilor_%C8%99i_Sociali%C8%99tilor_la_alegerile_parlamentare_din_2021 | accessdate = 2025-02-12}}</ref> și a acces în Parlament.<ref name="ccrm-2021">{{citat web | title = HOTĂRÂRE Nr. 20 din 23-07-2021 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și validarea mandatelor deputaților aleși (sesizarea nr. 168e/2021) | date = 2021-07-23 | publisher = [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova]] | url = https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=127223&lang=ro | accessdate = 2025-02-04}}</ref> ==Note== <references/> ==Legături externe== * {{commonscat-inline}} * [https://parlament.md/member-of-parliament-details-md.nspx?param=48b1a2d9-6bd1-48df-a5e5-b99418d35dd8 Fișa deputatului]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://parlament.md/member-of-parliament-details-md.nspx?param=48b1a2d9-6bd1-48df-a5e5-b99418d35dd8 }} pe site-ul Parlamentului Republicii Moldova {{ciot-deputat-RM}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Beleacova, Elena}} [[Categorie:Nașteri în 1958]] [[Categorie:Nașteri pe 4 iunie]] [[Categorie:Economiști moldoveni]] [[Categorie:Politiciene din Republica Moldova]] [[Categorie:Deputați moldoveni]] [[Categorie:Moldoveni în viață]] njt6nzy5n0dlfrajpzl97h590u634nj 3 3216798 17024501 16872808 2025-06-10T20:50:38Z Gikü 39098 cont public2 17024501 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Blazetvromania}} -- Comunitatea utilizatorilor 13 martie 2025 19:53 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 martie 2025 20:10 (EET) ==■ Reclamă== [[Image:Information.svg|25px|alt=|link=]] Bine ați venit la Wikipedia. Vă rugăm să nu adăugați materiale promoționale în articole{{#if:Wikipedia:Cum să scrii un articol|, așa cum ați procedat la pagina [[:Wikipedia:Cum să scrii un articol]]|}}. '''Wikipedia nu este un mijloc de [[WP:NU#PROMO|publicitate]]'''. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. De asemenea, dacă aveți interes comercial în modificările dumneavoastră, aveți [[:wmf:Policy:Terms of Use/ro#4. Abținerea de la Anumite Activități|câteva obligații suplimentare]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 martie 2025 20:11 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:50 (EEST) kzxmacszhivgzrrfsax60wloq4ky2ea 3 3217747 17024500 16880219 2025-06-10T20:50:36Z Gikü 39098 cont public2 17024500 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=PESCARI AMĂRĂȘTENI}} -- Comunitatea utilizatorilor 18 martie 2025 22:52 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 19 martie 2025 00:06 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:50 (EEST) 8mwn3god3smw32334gcb4qmi66k0zwx 3 3218866 17024499 16888095 2025-06-10T20:50:33Z Gikü 39098 cont public2 17024499 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Relatii Publice ULBS}} -- Comunitatea utilizatorilor 24 martie 2025 15:57 (EET) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] &nbsp;&mdash;[[Utilizator:Andrei Stroe|Andrei]]^{[[Discuție Utilizator:Andrei Stroe|discuție]]} 24 martie 2025 16:32 (EET) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:50 (EEST) jiml475fyev4390u3lfwmwaupy2fm62 0 3219122 17023914 16942470 2025-06-10T14:06:00Z Bibliotecar53 679820 /* growthexperiments-addlink-summary-summary:2|1|0 */ 17023914 wikitext text/x-wiki {{problemearticol||referințe=martie 2025|wikizare=martie 2025}} '''A Place for Us''' este [[roman (literatură)|romanul]] de debut al lui {{ill-wd|Q60619120|3=Fatima Farheen Mirza}}, publicat în [[New York City|New York]] pe 12 iunie 2018. Este prima carte publicată de noul imprint al lui [[Sarah Jessica Parker]], SJP for Hogarth. Romanul se concentrează pe experiențele variate ale unei familii indian-musulmane care trăiește în nordul Californiei, încercând să găsească un echilibru între tradiție și modernitate. Familia de cinci membri este lăsată să caute un loc pe care să-l numească acasă, atât în sens metaforic, cât și literal. Cititorii primesc o privire asupra vieții de familie de la început, de la momentul în care Layla află despre propunerea lui Rafiq, până la sosirea lor în America și la modul în care cei trei copii se află într-o luptă între a trăi propria viață și a urma așteptările culturii și ale părinților lor. == Despre autor == Fatima Farheen Mirza s-a născut în [[California]], SUA, în 1991. Ambii părinți ai ei sunt de origine indiană. A absolvit Iowa Writers’ Workshop, unde a fost beneficiara Michener-Copernicus Fellowship. Este căsătorită cu actorul britanic [[Riz Ahmed]]. [[Fișier:Fatima_Farheen_Mirza_2019_-1.jpg|miniatura| Fatima Farheen Mirza în martie 2019.]] == Complot == Cartea este împărțită în patru părți. '''Partea întâi''' începe cu nunta fiicei celei mai mari, Hadia, în California de Nord. În loc să accepte o căsătorie aranjată, Hadia decide să își construiască viața alături de un bărbat pe care l-a ales, Tariq, pe care l-a cunoscut la școala medicală. Hadia decide să-l invite pe fratele lor, Amar, care se întoarce după trei ani de tăcere și distanță față de familia sa. El se confruntă cu familiaritatea fețelor din viața sa anterioară atunci când salută oaspeții, printre care și prima lui iubire, Amira Ali. Familia lui îl urmărește de la distanță, având grijă să nu spună nimic care să-l supere. Mama lor, Layla, aleargă frenetic, ocupându-se de invitați și asigurându-se că evenimentul fiicei sale se desfășoară fără probleme. Ea caută în mulțime să-l găsească pe soțul ei, Rafiq, pentru a-l privi și a împărtăși un moment de apreciere pentru tot ce au realizat în viață. Partea a doua a cărții le oferă cititorilor o privire asupra trecutului, oferind o înțelegere a modului în care totul a condus la nuntă. Deschide cu o amintire a Zilei Independenței, prima pe care Hadia își amintește că a sărbătorit-o. Cei trei frați tineri l-au rugat pe tatăl lor să-i ducă să vadă focurile de artificii. Hadia și sora ei, Huda, stau împreună, cu picioarele încrucișate, ochii lor luminându-se de uimire la vederea artificiilor. Un tânăr Amar, în schimb, se sprijină de mama lui, cu ochii mari, plini de mirare. Scena sare la o tânără Layla în [[India]], care discută cu sora ei mai mică, Sara, despre o propunere posibilă din partea unui bărbat numit Rafiq din America. Ea se întreabă despre casele și drumurile de acolo și dacă va urma pe Rafiq în America. Ca tineri copii, Hadia se îngrijorează pentru Amar, care minte pentru a o proteja pe ea și pe Huda, supărați mai mult tatăl lor. Ea reflectă la înțelegerea ei despre gelozie, ascultând comentariile mamei sale despre alte femei. De asemenea, se gândește la cum se simte atunci când alte fete vorbesc despre Abbas Ali, dragostea ei din copilărie. Rafiq vine acasă într-o noapte cu vestea că Abbas a murit într-un accident de mașină. Atât Hadia, cât și Amar, se alătură lui Rafiq în mașină pentru a se opri la casa familiei Ali pentru a plânge împreună cu ei. Amar se oprește în camera Amirei (sora mai mică a lui Abbas), amândoi găsind o ușoară mângâiere în prezența celuilalt. Layla călătorește înapoi acasă în Hyderabad, India, fără restul familiei. Ea caută confort în rugăciunile sale și în dragostea pentru [[Dumnezeu]]. Amar se ia la bătaie la școală atunci când trei băieți îl colxează în vestiare și îi spun să se întoarcă în țara lui. Ei îi spun că Rafiq arată ca un terorist, iar Amar lovește primul băiat. Când infirmiera școlii îl sună pe Rafiq să vină să-l ia, Amar își dorește ca mama lui să fie cea care vine să-l ia în schimb. Layla călătorește înapoi acasă în Hyderabad, India, fără restul familiei. Ea caută confort în rugăciunile sale și în dragostea pentru Dumnezeu. Amar se ia la bătaie la școală atunci când trei băieți îl colxează în vestiare și îi spun să se întoarcă în țara lui. Ei îi spun că Rafiq arată ca un terorist, iar Amar lovește primul băiat. Când infirmiera școlii îl sună pe Rafiq să vină să-l ia, Amar își dorește ca mama lui să fie cea care vine să-l ia în schimb. Cu câteva luni înainte de absolvirea Hadiei, ea își duce frații mai mici la o cofetărie. Amar se destăinuie surorilor sale; le spune că simte că nu mai aparține la școală din cauza faptului că este musulman. La masjid, se luptă să asculte predicile religioase. Își amintește de vremea când el și Abbas discutau povești religioase și cum își promiteau că, într-o zi, vor pleca și vor crea o viață pentru ei înșiși. Layla găsește o cutie în camera lui Amar care conține o fotografie cu Amira și intră în panică, temându-se că Amira va fi o distragere pentru Amar. Din această cauză, ea merge la casa familiei Ali pentru a discuta cu mama lui Amira și a dezvălui relația dintre copiii lor. Părinții lui Amira o obligă pe aceasta să pună capăt relației cu Amar, din cauza reputației sale proaste. La o cină de familie, ultima înainte ca Hadia să plece la școala de medicină, Hadia întreabă dacă cineva a văzut ceasul ei, ceea ce îl face pe Rafiq să-l acuze pe Amar. Amar rămâne tăcut și simte că își privește viața din perspectiva altcuiva. Se îngrijorează că inima lui este prea pătrunsă de păcate și că nu poate să se recupereze. Se destăinuie pilulelor pentru a face față pierderii lui Abbas, a lui Amira și a ceea ce crede el că este pierderea iubirii părinților săi. '''Partea a treia''' se deschide din nou la nunta Hadiei. Părinții observă că Amira și Amar vorbesc. Amar este surprins că Amira i-a cerut să vorbească cu el în privat. El face un efort activ să se prefacă că nu o mai iubește, deși știe că, chiar dacă va găsi altă femeie, o va iubi mereu pe Amira. Îi arată cicatricile de la acele și o roagă să nu spună nimănui. Amar se destăinuie ei și îi spune că a avut multe dificultăți după ce s-au despărțit. Amira îi spune că a fost mama lui care a venit la casa ei pentru a-i spune mamei despre relația lor. Amar începe să-și piardă controlul și începe să bea la un bar din apropiere. Stă afară, încercând să se recupereze, astfel încât să poată să se întoarcă pentru fotografia de familie. Layla îi trimite pe Rafiq să-l caute pe Amar pentru fotografia de familie. Amar își dă seama că este obosit de atâta furie și plânge în brațele tatălui său. '''Partea a patra''' este din perspectiva lui Rafiq, care vorbește cu Amar, ca și cum ar fi fost acolo lângă el. Când Rafiq îmbătrânește, este internat în spital, unde Hadia lucrează acum ca doctor. Este prima dată când are ocazia să o vadă lucrând. Hadia este acum o doctor respectată și mamă a doi copii. Rafiq vorbește cu Amar despre nepoții săi, Abbas și Tahira, și observă că acum este mult mai calm și iubitor. Se găsește aruncând examenele vechi ale lui Amar, doar pentru a le scoate din coșul de gunoi și a le pune în sertarul biroului său. Rafiq își amintește greșelile sale și locurile unde a greșit cu Amar, recunoscând că a crezut că este vina lui că Amar a plecat. == Personaje == === Major === ==== Amar ==== Amar este cel mai tânăr dintre frați și singurul băiat din familie. El joacă un rol central în întreaga poveste și este unul dintre naratori. De-a lungul cărții, Amar se luptă să își definească cine este cu adevărat, iar tulburările emoționale prin care trece îl determină să se comporte impulsiv și să își exprime nemulțumirile. Relația sa fluctuabilă cu religia pune o presiune mare pe relațiile sale cu părinții. Amar nu reușește să își găsească locul în cadrul familiei, simțindu-se de multe ori ca și cum ar privi totul din afară, ca un observator al propriei sale vieți. Această luptă cu identitatea și apartenența este un tema centrală a poveștii, care arată cum conflictele interne pot influența relațiile familiale și procesul de maturizare. ==== Hadia ==== Hadia este unul dintre cele patru personaje principale/naratori. Nunta ei este unul dintre momentele cheie din întreaga carte, unde cititorii sunt martori atât la momentul în care ea se căsătorește ca adult, cât și la scene din copilăria ei pentru a arăta cum a ajuns în acest punct. Fiind cea mai mare dintre fete, Hadia se luptă cu cât de stricți sunt părinții ei, ceea ce o face să simtă invidie față de Amar din cauza indulgenței pe care o au față de el. ==== Rafiq ==== Cititorii primesc priviri asupra vieții lui Rafiq atunci când el și noua lui soție s-au mutat în America. Rafiq este prezentat ca un tată rece și rezervat. De multe ori este destul de sever cu copiii săi, în special cu Amar. Ultimul capitol al cărții este din punctul de vedere al lui Rafiq, și se dezvăluie că a fost diagnosticat cu o tumoare la creier. Rafiq reflectează asupra relației sale cu Amar și își dă vina pe el însuși pentru faptul că Amar a fugit. ==== Layla ==== Layla este văzută ca o mamă cu inima blândă și se arată că are o legătură specială cu fiul ei, Amar. Cititorii primesc fragmente din viața Laylei, de la momentul în care discută despre o posibilă logodnă în India cu sora ei mai mică, până la viața ei de căsătorie cu Rafiq și copii. Layla alege să păstreze pacea cu Rafiq, în loc să-l provoace și să se certe. Ea se supără de felul în care el țipă la copii, dar crede că el se reține mereu atunci când se ceartă cu ea. Ea își vede soțul ca o binecuvântare constantă în viața ei. === Minor === ==== Huda ==== Huda este sora mijlocie și, de obicei, se află pe marginea haosului din jurul ei. Cititorii primesc doar anumite fragmente din viața Hudei, ceea ce o face să fie văzută ca un personaj secundar în drama care înconjoară restul familiei sale. ==== Abbas ==== Abbas Ali este unul dintre băieții musulmani din comunitatea lor. Abbas a fost primul băiat de care Hadia s-a îndrăgostit în secret. Ca adolescent, Abbas îl ia sub aripa lui pe Amar. Moartea bruscă a lui Abbas într-un accident de mașină a afectat profund atât pe Hadia, cât și pe Amar. Amar a pierdut pe cineva pe care îl considera un frate și un confident, iar Hadia a pierdut o șansă la iubirea adevărată, la potențialul a ceea ce viața ei ar fi putut să fie. ==== Amira ==== Amira este sora mai mică a lui Abbas și interesul romantic al lui Amar. După moartea lui Abbas, Amira și Amar au început o relație secretă. == Recepție critică == Pe Book Marks, de la zece critici: patru „rave”, trei „pozitive” și trei „mixte”. ''Un loc pentru noi'' și-a făcut loc pe [[Lista The New York Times Best Seller|lista celor mai vândute cărți din New York Times]] . Cartea a fost prezentată ca una dintre cele mai bune cărți ale anului 2018 de NPR, Refinery29, și ''[[The Washington Post]]'' . {{Listănote}} [[Categorie:Romane americane]] [[Categorie:Romane din 2018]] ldsxzh1lgw7ra3eais6ace8e9e76ajd 0 3220283 17023927 16971366 2025-06-10T14:11:16Z Kataadj 365537 17023927 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Moneda|Valoare nominală=O sută lei|Țara=România|Valoare=100|Valuta=[[Leu românesc|Lei românești]]|Masa=8,75|Diametru=29|Grosime=|Muchie=netedă, inscripționată|Compoziție=Oțel placat cu nichel|Anii de batere=1906, 1922, 1932, 1936-1938, 1943-1944, 1982, 1991-1996|Număr de catalog=|Avers=File:100lei1991b.png|Avers Design=|Avers Designer=|Avers Data design=|Revers=File:100lei1991a.png|Revers Design=|Revers Gravor=|Revers Data design=|Revers image size=100|avers image size=100}}'''O sută de lei''' a fost o [[monedă]] a [[Leu românesc|leului românesc]]. A fost introdusă în 1906, iar ultima {{ill-wd|Q13576850|3=emisiune monetară}}, 1991-1996, a avut putere circulatorie, de jure, până la [[31 decembrie]] [[2006]].<ref>{{Citat web|url=https://www.bnro.ro/Monede-si-bancnote-retrase-din-circulatie-725.aspx|titlu=Banca Naţională a României - Monede şi bancnote retrase din circulaţie|publisher=www.bnro.ro|accessdate=2025-03-31}}</ref> == Istorie == === 100 lei 1906 === [[Fișier:Romania, 100 lei 1906.jpg|stanga|miniatura|100 lei 1906]] La [[17 decembrie]] [[1905]] a fost votată o lege pentru autorizarea emiterii de monede comemorative de 1, 5, 20, 50 și 100 lei pentru a marca jubileul de 40 de ani de domnie a regelui [[Carol I al României|Carol I]].<ref name=":02">{{Citat știre|title=ȘTIRI ECONOMICE ȘI FINANCIARE|newspaper=Universul|data=1906-05-11|issue=126|page=4}}</ref><ref name=":1">{{Citat știre|title=Ultimele informații|newspaper=Evenimentul|data=1905-12-23|issue=248|page=3}}</ref><ref name=":3">{{Citat știre|title=Ședința de la 17 Decembrie 1905|newspaper=Conservatorul|data=1905-12-18|issue=276|page=3}}</ref> Moneda era realizată din 90% [[aur]] și 10% [[cupru]], avea un diametru de 36 mm, o greutate de 32,26 g și o grosime de 1,8 mm. Aversul prezenta un portret contemporan al acestuia, orientat spre stânga, înconjurat de inscripția <small>''CAROL I REGE AL ROMANIEI ⋆ 1866-1906 ⋆''</small>. Sub portret se aflau inițialele ''<small>A.M</small>'' pentru [[Alphonse Michaux]], gravorul șef al monetăriei din Bruxelles, monetăria unde au fost realizate monedele. Totul era încadrat într-un cerc perlat. Reversul prezenta un portret din tinerețe al lui Carol I, orientat spre stânga, înconjurat de inscripția ''<small>CAROL I DOMNUL ROMANIEI ⋆ 100 LEI ⋆</small>''. Sub portret se afla marca gravorului, ''<small>A. MICHAUX</small>'', iar ca pe avers, totul era înconjurat de un cerc perlat. Muchia era zimțată.<ref name=":2">{{Citat știre|title=Ecouri|newspaper=Voința Naționala|data=1906-05-10|issue=6299|page=2}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Știri economice și financiare|newspaper=Universul|data=1906-05-11|issue=126|page=4}}</ref> Tirajul acestia a fost de 3000 de exemplare.<ref name=":3" /> Întreaga cantitate a monedelor de 100 lei era anunțată ca fiind livrată la data de [[6 mai]] [[1906]].<ref>{{Citat știre|title=Ultime informațiuni|newspaper=Universul|data=1906-05-06|issue=121|page=2}}</ref> Acestea au fost puse în circulație la 10 mai, împreună cu restul monedelor menționate în lege.<ref name=":02" /><ref name=":1" /><ref name=":2" /> Conform presei din epocă, în mai 1906, Chestura Camerei Deputaților a făcut plata diurnelor deputaților în monede din aur de 100, 50 și 20 lei și de 5 lei și 1 leu din argint, iar în iunie salariile profesorilor Universității din Iași au fost plătite cu monede din aur jubiliare,<ref>{{Citat știre|title=Știrile zilei|newspaper=Evenimentul|data=1906-06-02|issue=88|page=2}}</ref> astfel că monedele au fost destinate circulației efective.<ref>{{Citat știre|title=Ultime informațiuni|newspaper=Universul|data=1906-05-11|issue=126|page=5}}</ref> === 100 lei 1922 === [[Fișier:Romania, 100 lei 1922.jpg|miniatura|100 lei 1922]] Pentru a comemora 5 ani de la încoronarea de la Alba Iulia din {{Dată stil vechi|1922|10|15|calendar=julian}} a regelui [[Ferdinand I al României|Ferdinand I]] și [[Regina Maria a României|reginei Maria]], [[Adunarea Deputaților]] și [[Senatul României|Senatul]], la 24 mai 1927, au votat și adoptat proiectul de lege pentru baterea monedelor de aur cu valori nominale de 20, 25, 50 și 100 de lei, pentru o sumă totală de 18.000.000 de lei aur.<ref>{{Citat știre|title=Desbaterile Senatului|newspaper=Monitorul Oficial|data=1927-08-14|issue=85|page=2544}}</ref> Ulterior, la data de 4 iunie 1927, legea a fost sancționată de regele Ferdinand, și a fost promulgată sub titlul oficial: ''Lege pentru baterea monedelor de aur''.<ref name=":7">{{Citat știre|title=LEGE PENTRU BATEREA MONETELOR DE AUR|newspaper=Monitorul Oficial|data=1927-06-04|issue=120|page=7574}}</ref> Legea prevedea ca moneda de aur să fie realizată în 30.000 de exemplare la Royal Mint London, materialul urmând a fi furnizat din lingourile aflate în tezaurul Bancii Naționale a României. Specificațiile prevedeau o compoziție de 90% [[aur]] și 10% [[cupru]], cu o toleranță de 1‰, o greutate de 32,2580 grame, cu o toleranță de 2‰, un diametru de 35 mm și muchia inscripționată cu textul „Patria și dreptul meu”. Aversul urma să prezinte efigia regelui Ferdinand I cu inscripția ''<small>FERDINAND I REGE AL ROMANILOR</small>'', iar reversul stema mijlocie a Regatului României, cu inscripțiile ''<small>ROMANIA</small>'', ''<small>20 LEI</small>'' și ''<small>1922</small>''. Baterea trebuia să fie conformă unor modele originale aprobate de [[Ministerul Finanțelor (România)|Ministerul Finanțelor]], iar după terminarea baterii modelele originale urmau a fi predate Ministerului, iar matrițele trebuiau distruse.<ref name=":7" /> La 20 iulie 1927 regele a murit, iar monedele au fost emise postum, în 1928,<ref>{{Citat știre|title=Informațiuni|newspaper=Telegraful Român|data=1928-02-18|issue=15|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Drumurile spre consolidare|prenume=Simion|nume=Hațieganu|newspaper=Patria|data=1928-03-02|issue=48|page=3}}</ref> conform prevederilor legii din 1927. Astfel, aversul prezenta efigia laureată a regelui Ferdinand I, orientată către stânga, cu inscripția circulară ''<small>FERDINAND I REGE AL ROMANILOR 1922</small>'' și ''<small>P.M.DAMMANN</small>'' sub efigie, semnătura gravorului, Paul-Marcel Dammann, înconjurate de un cerc perlat, iar reversul stema mijlocie a Regatului României, cu inscripțiile ''<small>ROMANIA</small>'' în partea superioară, și ''<small>100 LEI</small>'' în cea inferioară, înconjurate de un cerc perlat.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro20lei1922.html|titlu=20 lei 1922 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-15}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces82254.html|titlu=20 Lei - Ferdinand I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-15|limbă=en}}</ref> Muchia avea inscripționat textul ''<small>PATRIA ★ SI ★ DREPTUL ★ MEU ★★★★★</small>''. Monedele au fost recepționate de Banca Națională la sfârșitul lunii septembrie 1928 și nu au fost destinate circulației, pentru a se evita acapararea și specularea acestora și au fost rezervate, inițial, unui număr limitat de persoane: marii demnitari ai țării și colecționarii, în schimbul unei valori echivalente în aur, constând în monede românești, din seriile vechi, sau străine. Această decizie a fost criticată pentru că putea, paradoxal, să provoace exact efectul pe care autoritățile încercau să-l evite: acapararea și specularea lor.<ref>{{Citat știre|title=Monetele românești din aur.|newspaper=Gazeta Transilvaniei|data=1928-09-28|issue=100|page=2}}</ref> Totuși, acestea au putut fi obținute de doritori în schimbul unei valori echivalente în monede din aur ce se aflau pe atunci în circulație, precum [[Napoleon (monedă)|napoleoni]], [[Marcă germană|mărci germane]], [[Liră turcească|lire turcești]] sau [[Liră sterlină|sterline]] etc.<ref>{{Citat știre|title=Monedele românești de aur|newspaper=Dimineața|data=1928-12-25|issue=7919|page=11}}</ref> Un alt argument pentru care acestea nu puteau fi puse în circulație este faptul că valoarea materialului depășea valoarea nominală, un kilogram de aur fiind cotat în iunie 1928 la 108.679 lei.<ref>{{Citat știre|title=Prețul aurului și argintului în comerțul interior|newspaper=Universul|data=1928-06-18|issue=138|page=4}}</ref> === 100 lei 1932 === [[Fișier:100 Lei 1932.jpg|miniatura|100 lei 1932]] Monedele de 100 de lei din 1932 au fost reglementate prin ''Legea pentru modificarea art. 5 din legea monetară dela 7 Fevruarie 1929''<ref>{{Citat știre|title=Lege pentru modificarea art. 5 din legea monetară dela 7 Fevruarie 1929|newspaper=Monitorul Oficial|data=1931-12-21|issue=298|volume=Partea I|pages=10145}}</ref> și ''Legea pentru baterea monetelor de argint''<ref name=":4">{{Citat știre|title=Lege pentru baterea monetelor de argint|newspaper=Monitorul Oficial|data=1931-12-21|issue=298|volume=Partea I|pages=10146}}</ref> din [[21 decembrie]] [[1931]]. Conform acestor legi, noua monedă urma să fie confecționată din argint, cu un titlul de minim 500‰, avea o valoare totală nominală de 1.800.000.000 lei și urma să înlocuiască bancnotele de 100 de lei aflate la acel moment în circulație, precum și monedele de 20 de lei din 1930, cu efigia [[Mihai I al României|regelui Mihai]]. Aversul urma să aibă efigia regelui [[Carol al II-lea al României|Carol a II-lea]], cu inscripția „''Carol II, Regele Românilor''“, iar reversul stema țării, valoarea și anul de fabricație.<ref name=":4" /> Moneda fost bătută atât la Royal Mint din Londra, cât și la Monnaie de Paris și avea un diametru de 31 mm, o greutate de 14 grame și era compusă din 50% argint, 40% cupru, 5% zinc și 5% nichel.<ref>{{Citat știre|title=Ultima ora|newspaper=Universul|data=1932-08-28|issue=236|page=9}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Baterea monetei metalice|newspaper=Dreptatea|data=1932-01-10|issue=1279|page=2}}</ref><ref name=":6">{{Citat știre|title=COMUNICATE ȘI CIRCULARI MINISTERIALE|newspaper=Monitorul Oficial|data=1932-08-26|issue=199|volume=Partea I|pages=5179-5180}}</ref> Aversul prezenta efigia regelui Carol al II-lea, în profil spre dreapta, înconjurată de inscripția ''<small>CAROL II REGELE ROMANILOR 1932.</small>'' Monedele emise la [[Paris]] prezentau în dreapta anului cornul abundenței, semnul Monnaie de Paris, iar în stânga o aripa, semnul gravorului-șef al monetăriei, [[Lucien Bazor]].<ref name=":8">{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro100lei1932.html|titlu=100 lei 1932 - Monede româneşti|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2025-04-22}}</ref> Sub gât se găsea inscripția <small>''A. LAVRILLIER''</small>, semnătura gravorului [[André Lavrillier]]. Totul era încadrat într-un cerc dințat. Reversul prezenta central stema Regatului României și valoarea nominală, 100 LEI, încadrate într-o o coroană din frunze de laur, întretăiată de trei rubane. Ca și pe avers, totul era încadrat într-un cerc dințat. Muchia acesteia era zimțată.<ref name=":6" /> Au fost emise 16.400.000 de exemplare la Londra și 2.000.000 la Paris.<ref name=":8" /> A fost pusă în circulație la data de [[1 septembrie]] [[1932]] și a circulat în paralel cu bancnotele de 100 de lei și monedele de 20 lei 1930, pe care trebuia să le înlocuiască. Începând cu introducerea acesteia în circulație, Banca Națională a început să retragă din circulație biletele de 100 lei, urmând ca retragerea monedelor de 20 lei să aibă loc la o dată stabilită ulterior.<ref name=":6" /> La scurt timp după punerea în circulație a monedei de 100 lei din 1932, au apărut primele cazuri de falsificare. Primele sesizări în presă privind monede false au fost consemnate la doar o săptămână de la emitere,<ref>{{Citat știre|title=Monete false de 100 lei la Tg.-Mureș|newspaper=Dimineața|data=1932-09-08|issue=9231|page=10}}</ref> iar în perioada următoare s-a înregistrat o proliferare semnificativă a falsurilor.<ref>{{Citat știre|title=Știri diverse|newspaper=Patria|data=1932-09-16|issue=186|page=4}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monete false de 100 lei la Constanța|newspaper=Dimineața|data=1932-09-30|issue=9253|page=1}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monete false de 100 lei în jud. Suceava|newspaper=Adevěrul|data=1932-10-09|issue=14957|page=2}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monete de 100 lei false în jud. Fălciu|newspaper=Dimineața|data=1933-01-09|issue=9350|page=9}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Numeroase monete false puse în circulație - Fabrici de monete false descoperite, falsificatorii arestați|newspaper=Dimineața|data=1933-01-09|issue=9350|page=9}}</ref> Un articol publicat în decembrie 1932 în ziarul ''Argus'' critica design-ul monedei și argumenta că acesta este principalul motiv pentru care este fasificată cu așa mare ușurință: „''Industria falsificatorilor e ușurată prin faptul că noua monedă de 100 lei e lipsită de orice simț artistic. Pe lângă monedele vechi de 2 și 1 leu de argint, dinaintea războiului, piese artistice ce semănau cu o medalie, moneda nouă de 100 lei panică e făcută din topor și tocmai de aceea falsificarea ei e ușoară''”.<ref>{{Citat știre|title=Săptămâna financiară|newspaper=Argus|data=1932-12-05|issue=5898|page=4}}</ref> Presiunea exercitată de numărul mare de falsuri a fost reflectată în presă pe tot parcursul anilor următori. Acest fenomen a condus la o scădere rapidă a încrederii publicului în această piesă monetară, determinând refuzul acceptării sale ca mijloc de plată în numeroase regiuni ale țării, chiar și a exemplarelor autentice, în special a celor emise la Paris, care aveau două „liniuțe” de o parte și alta a anului 1932. Pentru a lămuri această situație, Ministerul de Finanțe a emis o circulară prin care preciza că aceste monede cu semne distinctive au fost bătute în Franța și că acestea sunt valabile.<ref>{{Citat știre|title=Circulația monetelor de argint de 100 lei|newspaper=Viitorul|data=1933-03-24|issue=7550|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monedele de argint de 100 lei|newspaper=Argus|data=1933-03-25|issue=5987|page=5}}</ref> Totuși, apariția falsurilor a continuat iar în 1933, presa relata că, în Iași spre exemplu, monedele false aflate în circulație însumau aproximativ 5 milioane de lei. Falsurile, realizate uneori de bijutieri pricepuți, conțineau cantități similare sau chiar mai mari de argint decât piesele autentice, fiind dificil de identificat; unele aveau chiar o sonoritate mai clară decât monedele originale, ceea ce a amplificat impactul negativ asupra circulației monetare locale.<ref>{{Citat știre|title=Monete false în sumă de 5 milioane lei|prenume=|nume=Lonny|newspaper=Opinia|data=1934-08-11|issue=8192|page=4}}</ref> Teama generalizată de falsuri a avut un impact negativ asupra circulației monetare, comercianții și populația refuzând frecvent acceptarea monedelor de 100 lei.<ref>{{Citat știre|title=Valul de monete false care inundă piața provoacă mari dificultăți în transacțiile comerciale|newspaper=Tempo!|data=1936-06-12|issue=902|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Felurite știri|newspaper=Dimineața|data=1937-05-25|issue=10927|page=6}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Ce se petrece in regiunea de frontieră|newspaper=Dimineața|data=1936-05-03|issue=10544|page=19}}</ref> În unele orașe s-au înregistrat incidente publice și intervenții ale poliției unde comercianții refuzau să primească piesele respective, suspectându-le a fi false.<ref>{{Citat știre|title=La Arad nu se primesc monede vechi de 100 lei|newspaper=Curentul|data=1937-04-14|issue=3305|page=8}}</ref> Inclusiv la ghișeele Băncii Naționale a României, aceste monede erau adesea respinse, cu sau fără justificare, ceea ce reflecta profundele probleme de încredere legate de această emisiune.<ref>{{Citat știre|title=Monetele de argint a câte 100 lei continuă totuşi să fie... legalmente refuzate la plată|prenume=Jac|nume=Zaharia|newspaper=Lupta|data=1937-06-01|issue=4683|page=4}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monedele românețti false sunt aduse dintr’o țară străină|newspaper=Lupta|data=1936-04-17|issue=4347|page=4}}</ref> În cele din urmă, din cauza valului persistent de falsuri, dificultăților de verificare și a scăderii generalizate a încrederii în piesele respective și chiar a cererilor de scoatere din circulație ale acestora,<ref>{{Citat știre|title=Scandalul cu monetele false de 100 lei|newspaper=Universul|data=1937-07-12|issue=189|page=14}}</ref> Ministerul de Finanțe a decis înlocuirea monedei.<ref>{{Citat știre|title=Se vor bate noui bani de metal.|newspaper=Lumina satelor|data=1936-05-24|issue=21|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Politica monetară|newspaper=Îndreptarea|data=1936-08-22|issue=180|page=1}}</ref> Prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1.907 din [[21 iulie]] [[1937]], puterea circulatorie a acestei monede a încetat la data de [[25 iulie]] [[1937]], iar ulterior a mai putut fi folosită pentru plata impozitelor sau preschimbată la [[Banca Națională a României|Banca Națională]] până la [[25 octombrie]] [[1937]].<ref>{{Citat știre|title=Nr. 1.907|newspaper=Monitorul Oficial|data=1937-07-21|issue=165|page=6503|volume=Partea I}}</ref> Aceasta a fost înlocuită cu monede de 100 lei 1936, până la concurența sumei de 1.395.000.000 lei, și cu monede de 50 lei 1937, în valoare totală de 40.000.000 lei.<ref name=":5" /> Din ''Monetăria Națională - Zece ani de activitate: 1935-1945'' rezultă că un procent de 76,29% din însemnele emisiunii au fost prezentate spre preschimbare de cetățeni, adică 14.190.268 exemplare, însemnând că 4.409.732 de monede de acest tip au rămas la populație, incluzându-le și pe cele pierdute ori distruse accidental.<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=77|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> Dintre monedele retrase, 6 vagoane au fost cumpărate de Royal Mint din Londra contra sumei de 82.000 de [[lire sterline]].<ref>{{Citat știre|title=Extern|newspaper=Lupta|data=1937-04-02|issue=4637|page=4}}</ref> === 100 lei 1936-1938 === [[File:Coin Romania 100 lei 1936.jpg|miniatura|100 lei 1936]] Monedele de 100 de lei din 1936-1938 au fost reglementate prin ''Legea pentru reglementarea emisiunilor de monetă metalică'' din 22 februarie 1935, publicată în ''[[Monitorul Oficial al României|Monitorul Oficial]]'' din [[23 februarie]] [[1935]]. Conform acestei legi, acestea urmau să aibă o compoziție din 83% argint și 17% cupru, un diametru de 24 mm, o greutate de 6,5 g și un tiraj de 18.000.000 de bucăți, adică o valoare totală a emisiunii de 1.800.000.000 lei.<ref>{{Citat știre|title=Lege pentru reglementarea emisiunilor de monetă metalică|newspaper=Monitorul Oficial|data=1935-02-23|issue=46|page=1411|volume=Partea I}}</ref> În contextul creșterii prețului argintului în decursul anului 1935, a fost emisă ''Legea pentru modificarea art. 1 din legea pentru reglementarea emisiunilor de monedă metalică din 23 Februarie 1935'', publicată în ''Monitorul Oficial'' din [[20 decembrie]] [[1935]], care a modificat compoziția, specificațiile și tirajul acesteia. Astfel, aceasta urma să aibă o compoziție din 75% argint și 25% cupru, un diametru de 24 mm, o greutate de 6 grame și un tiraj de 16.750.000 de bucăți.<ref>{{Citat știre|title=Lege pentru modificarea art. 1 din legea pentru reglementarea emisiunilor de monedă metalică din 23 Februarie 1935|newspaper=Monitorul Oficial|data=1935-12-20|issue=293|page=8627|volume=Partea I}}</ref> Forma finală a fost stabilită prin Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 2.448 publicat în Monitorul Oficial nr. 270 din 19 noiembrie 1936. Astfel, aceasta avea diametru de 27 mm, o greutate de 8,2 g, cu o toleranță admisă de ±25%, adică între 7,995 g și 8,405 g, și o compoziție nichel pur, cu un titlu minim de 97,5%, conținând până la 1,5% cobalt și maximum 1% alte impurități, inclusiv cupru. Aversul prezenta efigia regelui [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]], în profil spre stânga, purtând coiful escortei regale, înconjurată de inscripția ''<small>CAROL II REGELE ROMANILOR</small>'', cu litere majuscule de 2 mm. Sub gât, în stânga epoletului, se găsea texul ''<small>I. Jalea</small>'', cu litere mici cursive de 0,8 mm, reprezentând semnătura gravorului, [[Ion Jalea]]. Totul era înconjurat de un cerc perlat. Reversul monedei prezenta, în partea centrală, [[Stema României|Stema mică a Regatului României]], cu o lățime de 11 mm și o înălțime de 14 mm la mijloc. În mijlocul acestie se găsea scutul [[Hohenzollern|Casei de Hohenzollern]], având dimensiunile de 3,6 × 4,4 mm și fiind redat în două tonalități. Stema era încadrată de o cunună de frunze alcătuită din două ramuri: în partea dreaptă, frunze de stejar, iar în partea stângă, frunze de laur. Între vârfurile fiecărui mănunchi de frunze de laur se aflau două puncte în relief, cu excepția celor situate la capătul superior. Vârfurile cununii încadrau coroana regală a României, așezată pe stemă, în timp ce capetele inferioare ale ramurilor flancau anul emisiunii. Peste frunzele cununii, întrerupte la nivelul axei orizontale a monedei, era gravată valoarea nominală: în stânga, numărul ''<small>100</small>'', cu cifre de 2,2 mm, iar în dreapta, textul ''<small>LEI</small>'', redat cu litere de 2,1 mm. Ca și pe avers, totul era înconjurat de un cerc perlat. Muchia monedei era acoperită cu zimți cu o lățime de 0,2 mm la mijloc și 0,3 mm la capete. Canalul dintre zimți avea o lățime de 0,3 mm. Peste zimți era fin gravată o linie șerpuită, formată din două ramuri, fiecare având câte opt ondulații. Distanța dintre două ondulații succesive era de 4,5 mm. Între cele două ramuri erau gravate câte un romb, având o înălțime de 1,5 mm și o lățime de 2,0 mm.<ref name=":5">{{Citat știre|title=JURNALE ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI - MINISTERUL DE FINANȚE|newspaper=Monitorul Oficial|data=1936-11-19|issue=270|page=9903|volume=Partea I}}</ref> Au fost bătute 7,4 milioane de exemplare la [[Monetăria Statului|Monetăria Națională]] între [[27 noiembrie]] [[1936]] și [[31 martie]] [[1937]] și 9,35 milioane între 1 iunie 1937 și 28 august 1937.<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=71|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> La data de 14 februarie 1938, în urma Jurnalului Consiliului de Miniștri nr. 178 din [[3 februarie]] [[1938]], a început retragerea monedelor de 250 lei din 1935 și înlocuirea acesteia cu monede de 50 și 100 lei, fiind mărită valoarea totală a celor două monede, respectiv 2 miliarde de lei pentru cea de 100 lei. Astfel, au mai fost emise încă 3,25 milioane de monede de 100 lei, cu milesimul 1938, între 1 septembrie [[1938]] și 1 noiembrie [[1938]].<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=71|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> Prin ''Decretul-lege pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 50 și 100 lei și înlocuirea lor prin bilete de 100 lei'' din [[12 august]] 1941, s-a dispus retragerea acestor monede din circulație, deoarece nichelul, materialul din care erau fabricate, era necesar pentru nevoile apărării naționale. Monedele de 50 și 100 lei au avut putere circulatorie până la [[12 octombrie]] [[1941]], iar în perioada [[13 octombrie]] – [[31 decembrie]] [[1941]], au mai putut fi utilizate doar pentru plata impozitelor. Preschimbarea acestora s-a realizat prin casieriile administrațiilor financiare, percepțiile fiscale și sediile [[Banca Națională a României|Băncii Naționale a României]]. Monedele retrase au fost demonetizate, iar metalul rezultat a fost recuperat pentru reutilizarea în scopuri militare. Biletele de 100 lei, emise în locul monedelor retrase, nu făceau parte din emisiunea oficială a Băncii Naționale a României, fiind puse în circulație pentru și în numele Ministerului Finanțelor. Acestea urmau să fie retrase și înlocuite cu monedă metalică odată ce condițiile economice permiteau reluarea emisiunii monetare.<ref>{{Citat știre|title=DECRET-LEGE pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 50 și 100 lei și înlocuirea lor prin bilete de 100 lei|newspaper=Monitorul Oficial|data=1941-08-12|issue=189|page=4709|volume=Partea I}}</ref> Din ''Monetăria Națională - Zece ani de activitate: 1935-1945'' rezultă că un procent de 85,15% din însemnele emisiunii au fost prezentate spre preschimbare de cetățeni, adică 17.030.101 exemplare, însemnând că 2.969.899 de monede de acest tip au rămas la populație, incluzându-le și pe cele pierdute ori distruse accidental.<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=71|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> === 100 lei 1943-1944 === [[Fișier:Romania !!L100 1943.jpg|miniatura|100 lei 1943]] Aceasta monedă a fost reglementată prin Decretul-lege nr. 553 ''pentru baterea și punerea în circulație a unei nouă monete metalice de 100 lei'' emis în [[3 martie]] [[1943]]. Aceasta era realizată din fier placat cu 3,5% [[nichel]], avea un diametru de 28 mm, cu o toleranță de ±0,05 mm și o greutate de 8,5 grame, cu o toleranță de ±30%. Aversul prezenta efigia regelui Mihai I, în profil spre dreapta, de inscripția ''<small>MIHAI I REGELE ROMANILOR</small>'' cu litere majuscule de 2 mm; sub efigie se găsea inscripția [[Haralambie Ionescu|''<small>H. IONESCU</small>'']], reprezentând numele gravorului. Reversul monedei înfățișa, în interiorul unei ghirlande formată dintr-o ramură de [[Dafin|laur]] și una de [[stejar]], valoarea nominală, ''<small>100 LEI</small>'', cu cifre de 3,2 mm și litere majuscule de 3 mm, plasată central, iar sub aceasta anul emisiunii, cu cifre de 1,5 mm. În partea superioară, închizând ghirlanda, se afla [[Coroana Regală a României|coroana regală a României]]. Muchia acesteia era netedă, având incusă, cu litere majuscule de 0,9 mm, deviza Regatului României, <small>''NIHIL × SINE × DEO ⇁∙↽''</small>. Plafonul emisiunii a fost de 7.500.000.000 lei.<ref name=":0">{{Citat știre|title=Decret-lege pentru baterea și punerea în circulație a unei nouă monete metalice de 100 lei|newspaper=Monitorul Oficial|data=1943-03-03|issue=52|page=1850|volume=Partea I}}</ref> Aceasta a fost pusă în circulație la [[5 martie]] [[1943]], cu scopul de a înlocui bancnota provizorie de 100 lei<ref name=":0" /> introdusă prin ''Decretul-lege pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 50 și 100 lei și înlocuirea lor prin bilete de 100 lei'' din [[12 august]] [[1941]],<ref>{{Citat știre|title=DECRET-LEGE pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 50 și 100 lei și înlocuirea lor prin bilete de 100 lei|newspaper=Monitorul Oficial|data=1941-08-12|issue=189|page=4709|volume=Partea I}}</ref> și a circulat în paralel cu aceasta până când a fost retrasă. Bancnota a fost retrasă între [[1 aprilie]] și [[1 octombrie]], iar ulterior, până [[30 noiembrie]] [[1943]], a fost primită doar pentru plata impozitelor.<ref name=":0" /> Rondelele pentru aceste monede au fost realizate în [[Germania Nazistă]], la ''Vereinigte Deutsche Metallwerke'' din [[Altena]].<ref>{{Citat știre|title=DAREA DE SEAMĂ ASUPRA BILANȚULUI ȘI CONTULUI DE „PROFIT & PIERDERE” ÎNCHEIATE LA 31 MARTIE 1943, PENTRU EXERCIȚIUL 1942/43|newspaper=Monitorul Oficial|data=1943-12-10|issue=289|page=7974|volume=Partea II}}</ref> Baterea acesteia a fost realizată la [[Monetăria Statului|Monetăria Națională]] între [[13 ianuarie]] [[1943]] și iunie [[1945]] când, din cauza lipsei de materie primă, producția acesteia a fost oprită, înainte de atingerea plafonului fixat, fiind bătute, în total, 61.825.500 de exemplare.<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=71|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> Tirajul acesteia a fost de 40.590.000 de monede cu milesimul [[1943]] și 21.289.446 cu milesimul [[1944]].<ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces2385.html|titlu=100 Lei - Mihai I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2025-03-31|limbă=en}}</ref> Aceasta a fost retrasă din circulație începând cu [[25 iunie]] [[1947]], impreună cu monedele de [[Un leu (monedă românească)|1 leu]], tombac, emis in baza jurnalului Consiliului de Ministri cu nr. 1.757 din [[16 iunie]] [[1939]], [[Doi lei (monedă românească)|2 lei]], zinc, emis in baza decretului-lege nr. 2.918 din [[24 octombrie]] [[1941]], [[Cinci lei (monedă românească)|5 lei]], zinc, emis in baza decretului-lege nr. 3.514 din [[20 noiembrie]] [[1942]], [[Douăzeci de lei (monedă românească)|20 lei]], zinc, emis in baza decretului-lege nr. 2.812 din [[22 septembrie]] [[1942]] și a bancnotelor de [[Două zeci de lei (bancnotă românească)|20]] și [[O sută de lei (bancnotă românească)|100 lei]], emise in baza jurnalului Consiliului de Ministri nr. 1.347 din [[5 noiembrie]] [[1945]], iar puterea circulatorie i-a încetat la [[15 iulie]] [[1947]].<ref>{{Citat știre|title=Legi, regulamente și dispozițiuni cu caracter normativ|newspaper=Monitorul Oficial|data=1947-07-02|issue=148|page=5574|volume=Partea I}}</ref> === 100 lei 1991-1996 === [[Fișier:Coin Romania 100 lei 1993.jpg|miniatura|100 lei 1993]] Moneda a fost emisă în baza Legii nr. 134/1991 și a fost pusă în circulație la data de [[1 decembrie]] [[1991]].<ref name=":9">{{Citat știre|title=Moneda de 100 lei|newspaper=Agenda|data=1991-11-30|issue=48|page=1}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Vom avea și o monedă Jubiliară de 100 lei|newspaper=Libertatea|data=1991-11-27|issue=587|page=4}}</ref> Aceasta era realizată din oțel placat cu nichel, avea un diametru de 29 mm ±0,05 mm, o grosime a chenarului de 2 mm ±0,1 mm și o greutate de 8,7 grame ±0,05 g. Aversul prezenta efigia domnitorului Mihai Viteazul, redat din semiprofil spre dreapta, fiind însoțit de inscripțiile circulare ''<small>ROMANIA</small>'', în dreapta, și ''<small>MIHAI VITEAZUL</small>'', în stânga. Sub umărul stâng se găseau literele, ''<small>V.G.</small>'', reprezentând inițialele gravorului [[Vasile Gabor]]. Reversul prezenta, central, valoarea nominală ''<small>100 LEI</small>'', încadrată într-o coroană formată dintr-o ramură de stejar în dreapta și una de laur în stânga, iar la bază, între cele două, era înscris anul emiterii. În partea dreaptă, sub ramura de laur, se găseau literele C.D., reprezentând inițialele gravorului [[Constantin Dumitrescu (sculptor medalist)|Constantin Dumitrescu]]. Muchia era netedă și avea incusă inscripția ''<small>ROMANIA ✷✷✷ ROMANIA ✷✷✷ ROMANIA ✷✷✷</small>''. Conform presei vremii, caracterul monedei a fost considerat jubiliar. Aceasta a circulat în paralel, până la retragerea acesteia din circulație, cu bancnota de 100 lei emisă în 1966, în [[România comunistă|perioada comunistă]], iar la momentul punerii în circulație, scoaterea din țară a monedelor de 100 lei era interzisă.<ref>{{Citat știre|title=Moneda jubilară|newspaper=Cuvântul nou|data=1991-11-28|issue=508|page=2}}</ref><ref name=":9" /><ref>{{Citat știre|title=Piața valutară|newspaper=Timpul|data=1991-12-07|issue=240|page=4}}</ref> Moneda a fost emisă anual, între 1991 și 1996, și a avut un tiraj de 12.600.000 în 1991 (estimat), 70.500.000 în 1992 (estimat), 78.000.000 în 1993 (estimat), 125.000.000 în 1994 (estimat), 30.000.000 în 1995 și 11.000.000 în 1996.<ref>{{Citat carte|an=2019|titlu=2019 standard catalog of world coins - 1901-2000|pagină=1839|editură=Krause Publications|ediție=46|authors=Thomas Michael, Tracy L. Schmidt}}</ref> Ulterior, a mai fost emisă în seturi de monetărie, la calitate proof, în 2000, cu un tiraj de 4.500 de bucăți, 2002 cu 1.500 de bucăți, 2003 cu 2000 de bucăți și 2005 cu 2000 de exemplare.<ref>{{Citat web|url=https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=3186|titlu=Banca Naţională a României|publisher=web.archive.org|date=2024-05-15|accessdate=2025-04-25|archive-date=2024-05-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20240515024724/https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=3186|dead-url=unfit}}</ref> După [[Denominare|Denominarea]] din 2005 a circulat, de jure, în paralel cu noile monede ale leului greu și a fost retrasă din uz la [[31 decembrie]] [[2006]],<ref name=":42">{{Citat web|url=https://www.bnro.ro/apage-Mobile.aspx?pid=404&actid=29|titlu=Banca Naţională a României - Act legislativ|publisher=www.bnro.ro|accessdate=2024-12-11}}</ref> fiind înlocuită de moneda de [[Un ban (monedă românească)|un ban]]. === Monede comemorative === ==== 100 lei 1982-1983 ==== Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 344 din 30 noiembrie 1981, Banca Națională a Republicii Socialiste România a fost autorizată să emită monede comemorative din aur și argint. Monedele din aur au avut valori nominale de 1000 lei și 500 lei, iar cele din argint, 100 lei și 50 lei. Aceste monede au avut putere circulatorie pe teritoriul Republicii Socialiste România, conform dispozițiilor legale, și au fost destinate atât pieței internaționale, cât și colecționarilor din România. În țară, însă, monedele au putut fi achiziționate în scop numismatic doar de persoanele fizice și juridice care dețineau valută în mod legal.<ref>{{Citat știre|title=DECRETE ALE CONSILIULUI DE STAT|newspaper=Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România|data=1981-11-30|issue=97|page=1}}</ref><ref name=":10">{{Citat știre|title=Adevărul despre monedele de argint și de aur emise de Banca Națională în timpul lui Ceaușescu|newspaper=Evenimentul Zilei|data=1992-08-12|issue=44|page=3}}</ref> Din cauza lipsei capacității Monetăriei Statului de a produce monede la standardul „proof” cerut de piața numismatică internațională, România a încheiat un acord cu monetăria privată Franklin din Philadelphia, [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Aceasta a primit dreptul de a emite o serie de monede omagiale, România urmând să primească 30 de exemplare din fiecare model și 30% din veniturile obținute din vânzări. Subiectul monedelor comemorative a fost aniversarea a ''2050 de ani de la crearea statului dac centralizat și independent'' sub conducerea regelui Burebista.<ref name=":10" /> Moneda de 100 de lei era realizată din 92.5% argint, avea un diametru de 37 mm și o greutate de 27,75 grame. Aversul prezenta, în interiorul unui cerc înconjurat de inscripția circulară ''<small>•2050•ANI•DE•LA•CREAREA•STATULUI•DAC•CENTRALIZAT•SI•INDEPENDENT•1980•</small>'', efigia regelui dac [[Burebista]], în profil spre stânga, având 7 romburi și 3 [[draco]] în stânga și 4 romburi în dreapta acesteia. Reversul prezenta central stema socialistă a României, încojurată de incripția ''<small>REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA</small>''. Anul emisiunii era împarțit de-o parte și de cealaltă a stemei. În partea inferioară, sub stemă, se găsea valoarea nominală, 100 LEI. Între stemă și valoarea nominală era trecut un F stilizat, semnul monetăriei Franklin. Muchia acesteia era zimțată. Clifford Schule, un artist american colaborator al Franklin Mint, a fost gravorul monedelor.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro100lei1983.html|titlu=100 lei 1982 și 1983 - 2050 de ani de la crearea statului dac centralizat și independent - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2025-05-07}}</ref> În 1982 au fost emise doar monede de 100 și 500 de lei, iar în 1983 monede de 50, 100, 500 și 1000 de lei. Cele emise în 1982 au fost puse în vânzare pe 5 octombrie 1982, iar cele emise în 1983 pe 23 august 1983. Tirajul pentru moneda de 100 de lei a fost de 928 de exemplare în 1982 și 595 în 1983.<ref name=":10" /> Matrițele pieselor din 1982 au fost desfigurate și transferate Băncii Naționale a României, iar cele din 1983 au fost distruse. Probele acestor monede se află în colecția Băncii Naționale a României.<ref name=":10" /> == Note == <references/> {{Istoria sistemului monetar în România}} [[Categorie:Monede din România]] [[Categorie:Numismatică]] ajfdym1sxwonyfkuya5yr0eeadvjzuz 17023929 17023927 2025-06-10T14:11:54Z Kataadj 365537 17023929 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Moneda|Valoare nominală=O sută lei|Țara=România|Valoare=100|Valuta=[[Leu românesc|Lei românești]]|Masa=8,75|Diametru=29|Grosime=|Muchie=netedă, inscripționată|Compoziție=Oțel placat cu nichel|Anii de batere=1906, 1922, 1932, 1936-1938, 1943-1944, 1982, 1991-1996|Număr de catalog=|Avers=File:100lei1991b.png|Avers Design=|Avers Designer=|Avers Data design=|Revers=File:100lei1991a.png|Revers Design=|Revers Gravor=|Revers Data design=|Revers image size=100|avers image size=100}}'''O sută de lei''' a fost o [[monedă]] a [[Leu românesc|leului românesc]]. A fost introdusă în 1906, iar ultima {{ill-wd|Q13576850|3=emisiune monetară}}, 1991-1996, a avut putere circulatorie, de jure, până la [[31 decembrie]] [[2006]].<ref>{{Citat web|url=https://www.bnro.ro/Monede-si-bancnote-retrase-din-circulatie-725.aspx|titlu=Banca Naţională a României - Monede şi bancnote retrase din circulaţie|publisher=www.bnro.ro|accessdate=2025-03-31}}</ref> == Istorie == === 100 lei 1906 === [[Fișier:Romania, 100 lei 1906.jpg|stanga|miniatura|100 lei 1906]] La [[17 decembrie]] [[1905]] a fost votată o lege pentru autorizarea emiterii de monede comemorative de 1, 5, 20, 50 și 100 lei pentru a marca jubileul de 40 de ani de domnie a regelui [[Carol I al României|Carol I]].<ref name=":02">{{Citat știre|title=ȘTIRI ECONOMICE ȘI FINANCIARE|newspaper=Universul|data=1906-05-11|issue=126|page=4}}</ref><ref name=":1">{{Citat știre|title=Ultimele informații|newspaper=Evenimentul|data=1905-12-23|issue=248|page=3}}</ref><ref name=":3">{{Citat știre|title=Ședința de la 17 Decembrie 1905|newspaper=Conservatorul|data=1905-12-18|issue=276|page=3}}</ref> Moneda era realizată din 90% [[aur]] și 10% [[cupru]], avea un diametru de 36 mm, o greutate de 32,26 g și o grosime de 1,8 mm. Aversul prezenta un portret contemporan al acestuia, orientat spre stânga, înconjurat de inscripția <small>''CAROL I REGE AL ROMANIEI ⋆ 1866-1906 ⋆''</small>. Sub portret se aflau inițialele ''<small>A.M</small>'' pentru [[Alphonse Michaux]], gravorul șef al monetăriei din Bruxelles, monetăria unde au fost realizate monedele. Totul era încadrat într-un cerc perlat. Reversul prezenta un portret din tinerețe al lui Carol I, orientat spre stânga, înconjurat de inscripția ''<small>CAROL I DOMNUL ROMANIEI ⋆ 100 LEI ⋆</small>''. Sub portret se afla marca gravorului, ''<small>A. MICHAUX</small>'', iar ca pe avers, totul era înconjurat de un cerc perlat. Muchia era zimțată.<ref name=":2">{{Citat știre|title=Ecouri|newspaper=Voința Naționala|data=1906-05-10|issue=6299|page=2}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Știri economice și financiare|newspaper=Universul|data=1906-05-11|issue=126|page=4}}</ref> Tirajul acestia a fost de 3000 de exemplare.<ref name=":3" /> Întreaga cantitate a monedelor de 100 lei era anunțată ca fiind livrată la data de [[6 mai]] [[1906]].<ref>{{Citat știre|title=Ultime informațiuni|newspaper=Universul|data=1906-05-06|issue=121|page=2}}</ref> Acestea au fost puse în circulație la 10 mai, împreună cu restul monedelor menționate în lege.<ref name=":02" /><ref name=":1" /><ref name=":2" /> Conform presei din epocă, în mai 1906, Chestura Camerei Deputaților a făcut plata diurnelor deputaților în monede din aur de 100, 50 și 20 lei și de 5 lei și 1 leu din argint, iar în iunie salariile profesorilor Universității din Iași au fost plătite cu monede din aur jubiliare,<ref>{{Citat știre|title=Știrile zilei|newspaper=Evenimentul|data=1906-06-02|issue=88|page=2}}</ref> astfel că monedele au fost destinate circulației efective.<ref>{{Citat știre|title=Ultime informațiuni|newspaper=Universul|data=1906-05-11|issue=126|page=5}}</ref> === 100 lei 1922 === [[Fișier:Romania, 100 lei 1922.jpg|miniatura|100 lei 1922]] Pentru a comemora 5 ani de la încoronarea de la Alba Iulia din {{Dată stil vechi|1922|10|15|calendar=julian}} a regelui [[Ferdinand I al României|Ferdinand I]] și [[Regina Maria a României|reginei Maria]], [[Adunarea Deputaților]] și [[Senatul României|Senatul]], la 24 mai 1927, au votat și adoptat proiectul de lege pentru baterea monedelor de aur cu valori nominale de 20, 25, 50 și 100 de lei, pentru o sumă totală de 18.000.000 de lei aur.<ref>{{Citat știre|title=Desbaterile Senatului|newspaper=Monitorul Oficial|data=1927-08-14|issue=85|page=2544}}</ref> Ulterior, la data de 4 iunie 1927, legea a fost sancționată de regele Ferdinand, și a fost promulgată sub titlul oficial: ''Lege pentru baterea monedelor de aur''.<ref name=":7">{{Citat știre|title=LEGE PENTRU BATEREA MONETELOR DE AUR|newspaper=Monitorul Oficial|data=1927-06-04|issue=120|page=7574}}</ref> Legea prevedea ca moneda de aur să fie realizată în 30.000 de exemplare la Royal Mint London, materialul urmând a fi furnizat din lingourile aflate în tezaurul Bancii Naționale a României. Specificațiile prevedeau o compoziție de 90% [[aur]] și 10% [[cupru]], cu o toleranță de 1‰, o greutate de 32,2580 grame, cu o toleranță de 2‰, un diametru de 35 mm și muchia inscripționată cu textul „Patria și dreptul meu”. Aversul urma să prezinte efigia regelui Ferdinand I cu inscripția ''<small>FERDINAND I REGE AL ROMANILOR</small>'', iar reversul stema mijlocie a Regatului României, cu inscripțiile ''<small>ROMANIA</small>'', ''<small>20 LEI</small>'' și ''<small>1922</small>''. Baterea trebuia să fie conformă unor modele originale aprobate de [[Ministerul Finanțelor (România)|Ministerul Finanțelor]], iar după terminarea baterii modelele originale urmau a fi predate Ministerului, iar matrițele trebuiau distruse.<ref name=":7" /> La 20 iulie 1927 regele a murit, iar monedele au fost emise postum, în 1928,<ref>{{Citat știre|title=Informațiuni|newspaper=Telegraful Român|data=1928-02-18|issue=15|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Drumurile spre consolidare|prenume=Simion|nume=Hațieganu|newspaper=Patria|data=1928-03-02|issue=48|page=3}}</ref> conform prevederilor legii din 1927. Astfel, aversul prezenta efigia laureată a regelui Ferdinand I, orientată către stânga, cu inscripția circulară ''<small>FERDINAND I REGE AL ROMANILOR 1922</small>'' și ''<small>P.M.DAMMANN</small>'' sub efigie, semnătura gravorului, Paul-Marcel Dammann, înconjurate de un cerc perlat, iar reversul stema mijlocie a Regatului României, cu inscripțiile ''<small>ROMANIA</small>'' în partea superioară, și ''<small>100 LEI</small>'' în cea inferioară, înconjurate de un cerc perlat.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro20lei1922.html|titlu=20 lei 1922 - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2024-11-15}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces82254.html|titlu=20 Lei - Ferdinand I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2024-11-15|limbă=en}}</ref> Muchia avea inscripționat textul ''<small>PATRIA ★ SI ★ DREPTUL ★ MEU ★★★★★</small>''. Monedele au fost recepționate de Banca Națională la sfârșitul lunii septembrie 1928 și nu au fost destinate circulației, pentru a se evita acapararea și specularea acestora și au fost rezervate, inițial, unui număr limitat de persoane: marii demnitari ai țării și colecționarii, în schimbul unei valori echivalente în aur, constând în monede românești, din seriile vechi, sau străine. Această decizie a fost criticată pentru că putea, paradoxal, să provoace exact efectul pe care autoritățile încercau să-l evite: acapararea și specularea lor.<ref>{{Citat știre|title=Monetele românești din aur.|newspaper=Gazeta Transilvaniei|data=1928-09-28|issue=100|page=2}}</ref> Totuși, acestea au putut fi obținute de doritori în schimbul unei valori echivalente în monede din aur ce se aflau pe atunci în circulație, precum [[Napoleon (monedă)|napoleoni]], [[Marcă germană|mărci germane]], [[Liră turcească|lire turcești]] sau [[Liră sterlină|sterline]] etc.<ref>{{Citat știre|title=Monedele românești de aur|newspaper=Dimineața|data=1928-12-25|issue=7919|page=11}}</ref> Un alt argument pentru care acestea nu puteau fi puse în circulație este faptul că valoarea materialului depășea valoarea nominală, un kilogram de aur fiind cotat în iunie 1928 la 108.679 lei.<ref>{{Citat știre|title=Prețul aurului și argintului în comerțul interior|newspaper=Universul|data=1928-06-18|issue=138|page=4}}</ref> === 100 lei 1932 === [[Fișier:100 Lei 1932.jpg|miniatura|100 lei 1932]] Monedele de 100 de lei din 1932 au fost reglementate prin ''Legea pentru modificarea art. 5 din legea monetară dela 7 Fevruarie 1929''<ref>{{Citat știre|title=Lege pentru modificarea art. 5 din legea monetară dela 7 Fevruarie 1929|newspaper=Monitorul Oficial|data=1931-12-21|issue=298|volume=Partea I|pages=10145}}</ref> și ''Legea pentru baterea monetelor de argint''<ref name=":4">{{Citat știre|title=Lege pentru baterea monetelor de argint|newspaper=Monitorul Oficial|data=1931-12-21|issue=298|volume=Partea I|pages=10146}}</ref> din [[21 decembrie]] [[1931]]. Conform acestor legi, noua monedă urma să fie confecționată din argint, cu un titlul de minim 500‰, avea o valoare totală nominală de 1.800.000.000 lei și urma să înlocuiască bancnotele de 100 de lei aflate la acel moment în circulație, precum și monedele de 20 de lei din 1930, cu efigia [[Mihai I al României|regelui Mihai]]. Aversul urma să aibă efigia regelui [[Carol al II-lea al României|Carol a II-lea]], cu inscripția „''Carol II, Regele Românilor''“, iar reversul stema țării, valoarea și anul de fabricație.<ref name=":4" /> Moneda fost bătută atât la Royal Mint din Londra, cât și la Monnaie de Paris și avea un diametru de 31 mm, o greutate de 14 grame și era compusă din 50% argint, 40% cupru, 5% zinc și 5% nichel.<ref>{{Citat știre|title=Ultima ora|newspaper=Universul|data=1932-08-28|issue=236|page=9}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Baterea monetei metalice|newspaper=Dreptatea|data=1932-01-10|issue=1279|page=2}}</ref><ref name=":6">{{Citat știre|title=COMUNICATE ȘI CIRCULARI MINISTERIALE|newspaper=Monitorul Oficial|data=1932-08-26|issue=199|volume=Partea I|pages=5179-5180}}</ref> Aversul prezenta efigia regelui Carol al II-lea, în profil spre dreapta, înconjurată de inscripția ''<small>CAROL II REGELE ROMANILOR 1932.</small>'' Monedele emise la [[Paris]] prezentau în dreapta anului cornul abundenței, semnul Monnaie de Paris, iar în stânga o aripa, semnul gravorului-șef al monetăriei, [[Lucien Bazor]].<ref name=":8">{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro100lei1932.html|titlu=100 lei 1932 - Monede româneşti|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2025-04-22}}</ref> Sub gât se găsea inscripția <small>''A. LAVRILLIER''</small>, semnătura gravorului [[André Lavrillier]]. Totul era încadrat într-un cerc dințat. Reversul prezenta central stema Regatului României și valoarea nominală, 100 LEI, încadrate într-o o coroană din frunze de laur, întretăiată de trei rubane. Ca și pe avers, totul era încadrat într-un cerc dințat. Muchia acesteia era zimțată.<ref name=":6" /> Au fost emise 16.400.000 de exemplare la Londra și 2.000.000 la Paris.<ref name=":8" /> A fost pusă în circulație la data de [[1 septembrie]] [[1932]] și a circulat în paralel cu bancnotele de 100 de lei și monedele de 20 lei 1930, pe care trebuia să le înlocuiască. Începând cu introducerea acesteia în circulație, Banca Națională a început să retragă din circulație biletele de 100 lei, urmând ca retragerea monedelor de 20 lei să aibă loc la o dată stabilită ulterior.<ref name=":6" /> La scurt timp după punerea în circulație a monedei de 100 lei din 1932, au apărut primele cazuri de falsificare. Primele sesizări în presă privind monede false au fost consemnate la doar o săptămână de la emitere,<ref>{{Citat știre|title=Monete false de 100 lei la Tg.-Mureș|newspaper=Dimineața|data=1932-09-08|issue=9231|page=10}}</ref> iar în perioada următoare s-a înregistrat o proliferare semnificativă a falsurilor.<ref>{{Citat știre|title=Știri diverse|newspaper=Patria|data=1932-09-16|issue=186|page=4}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monete false de 100 lei la Constanța|newspaper=Dimineața|data=1932-09-30|issue=9253|page=1}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monete false de 100 lei în jud. Suceava|newspaper=Adevěrul|data=1932-10-09|issue=14957|page=2}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monete de 100 lei false în jud. Fălciu|newspaper=Dimineața|data=1933-01-09|issue=9350|page=9}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Numeroase monete false puse în circulație - Fabrici de monete false descoperite, falsificatorii arestați|newspaper=Dimineața|data=1933-01-09|issue=9350|page=9}}</ref> Un articol publicat în decembrie 1932 în ziarul ''Argus'' critica design-ul monedei și argumenta că acesta este principalul motiv pentru care este fasificată cu așa mare ușurință: „''Industria falsificatorilor e ușurată prin faptul că noua monedă de 100 lei e lipsită de orice simț artistic. Pe lângă monedele vechi de 2 și 1 leu de argint, dinaintea războiului, piese artistice ce semănau cu o medalie, moneda nouă de 100 lei parcă e făcută din topor și tocmai de aceea falsificarea ei e ușoară''”.<ref>{{Citat știre|title=Săptămâna financiară|newspaper=Argus|data=1932-12-05|issue=5898|page=4}}</ref> Presiunea exercitată de numărul mare de falsuri a fost reflectată în presă pe tot parcursul anilor următori. Acest fenomen a condus la o scădere rapidă a încrederii publicului în această piesă monetară, determinând refuzul acceptării sale ca mijloc de plată în numeroase regiuni ale țării, chiar și a exemplarelor autentice, în special a celor emise la Paris, care aveau două „liniuțe” de o parte și alta a anului 1932. Pentru a lămuri această situație, Ministerul de Finanțe a emis o circulară prin care preciza că aceste monede cu semne distinctive au fost bătute în Franța și că acestea sunt valabile.<ref>{{Citat știre|title=Circulația monetelor de argint de 100 lei|newspaper=Viitorul|data=1933-03-24|issue=7550|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monedele de argint de 100 lei|newspaper=Argus|data=1933-03-25|issue=5987|page=5}}</ref> Totuși, apariția falsurilor a continuat iar în 1933, presa relata că, în Iași spre exemplu, monedele false aflate în circulație însumau aproximativ 5 milioane de lei. Falsurile, realizate uneori de bijutieri pricepuți, conțineau cantități similare sau chiar mai mari de argint decât piesele autentice, fiind dificil de identificat; unele aveau chiar o sonoritate mai clară decât monedele originale, ceea ce a amplificat impactul negativ asupra circulației monetare locale.<ref>{{Citat știre|title=Monete false în sumă de 5 milioane lei|prenume=|nume=Lonny|newspaper=Opinia|data=1934-08-11|issue=8192|page=4}}</ref> Teama generalizată de falsuri a avut un impact negativ asupra circulației monetare, comercianții și populația refuzând frecvent acceptarea monedelor de 100 lei.<ref>{{Citat știre|title=Valul de monete false care inundă piața provoacă mari dificultăți în transacțiile comerciale|newspaper=Tempo!|data=1936-06-12|issue=902|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Felurite știri|newspaper=Dimineața|data=1937-05-25|issue=10927|page=6}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Ce se petrece in regiunea de frontieră|newspaper=Dimineața|data=1936-05-03|issue=10544|page=19}}</ref> În unele orașe s-au înregistrat incidente publice și intervenții ale poliției unde comercianții refuzau să primească piesele respective, suspectându-le a fi false.<ref>{{Citat știre|title=La Arad nu se primesc monede vechi de 100 lei|newspaper=Curentul|data=1937-04-14|issue=3305|page=8}}</ref> Inclusiv la ghișeele Băncii Naționale a României, aceste monede erau adesea respinse, cu sau fără justificare, ceea ce reflecta profundele probleme de încredere legate de această emisiune.<ref>{{Citat știre|title=Monetele de argint a câte 100 lei continuă totuşi să fie... legalmente refuzate la plată|prenume=Jac|nume=Zaharia|newspaper=Lupta|data=1937-06-01|issue=4683|page=4}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Monedele românețti false sunt aduse dintr’o țară străină|newspaper=Lupta|data=1936-04-17|issue=4347|page=4}}</ref> În cele din urmă, din cauza valului persistent de falsuri, dificultăților de verificare și a scăderii generalizate a încrederii în piesele respective și chiar a cererilor de scoatere din circulație ale acestora,<ref>{{Citat știre|title=Scandalul cu monetele false de 100 lei|newspaper=Universul|data=1937-07-12|issue=189|page=14}}</ref> Ministerul de Finanțe a decis înlocuirea monedei.<ref>{{Citat știre|title=Se vor bate noui bani de metal.|newspaper=Lumina satelor|data=1936-05-24|issue=21|page=3}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Politica monetară|newspaper=Îndreptarea|data=1936-08-22|issue=180|page=1}}</ref> Prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1.907 din [[21 iulie]] [[1937]], puterea circulatorie a acestei monede a încetat la data de [[25 iulie]] [[1937]], iar ulterior a mai putut fi folosită pentru plata impozitelor sau preschimbată la [[Banca Națională a României|Banca Națională]] până la [[25 octombrie]] [[1937]].<ref>{{Citat știre|title=Nr. 1.907|newspaper=Monitorul Oficial|data=1937-07-21|issue=165|page=6503|volume=Partea I}}</ref> Aceasta a fost înlocuită cu monede de 100 lei 1936, până la concurența sumei de 1.395.000.000 lei, și cu monede de 50 lei 1937, în valoare totală de 40.000.000 lei.<ref name=":5" /> Din ''Monetăria Națională - Zece ani de activitate: 1935-1945'' rezultă că un procent de 76,29% din însemnele emisiunii au fost prezentate spre preschimbare de cetățeni, adică 14.190.268 exemplare, însemnând că 4.409.732 de monede de acest tip au rămas la populație, incluzându-le și pe cele pierdute ori distruse accidental.<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=77|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> Dintre monedele retrase, 6 vagoane au fost cumpărate de Royal Mint din Londra contra sumei de 82.000 de [[lire sterline]].<ref>{{Citat știre|title=Extern|newspaper=Lupta|data=1937-04-02|issue=4637|page=4}}</ref> === 100 lei 1936-1938 === [[File:Coin Romania 100 lei 1936.jpg|miniatura|100 lei 1936]] Monedele de 100 de lei din 1936-1938 au fost reglementate prin ''Legea pentru reglementarea emisiunilor de monetă metalică'' din 22 februarie 1935, publicată în ''[[Monitorul Oficial al României|Monitorul Oficial]]'' din [[23 februarie]] [[1935]]. Conform acestei legi, acestea urmau să aibă o compoziție din 83% argint și 17% cupru, un diametru de 24 mm, o greutate de 6,5 g și un tiraj de 18.000.000 de bucăți, adică o valoare totală a emisiunii de 1.800.000.000 lei.<ref>{{Citat știre|title=Lege pentru reglementarea emisiunilor de monetă metalică|newspaper=Monitorul Oficial|data=1935-02-23|issue=46|page=1411|volume=Partea I}}</ref> În contextul creșterii prețului argintului în decursul anului 1935, a fost emisă ''Legea pentru modificarea art. 1 din legea pentru reglementarea emisiunilor de monedă metalică din 23 Februarie 1935'', publicată în ''Monitorul Oficial'' din [[20 decembrie]] [[1935]], care a modificat compoziția, specificațiile și tirajul acesteia. Astfel, aceasta urma să aibă o compoziție din 75% argint și 25% cupru, un diametru de 24 mm, o greutate de 6 grame și un tiraj de 16.750.000 de bucăți.<ref>{{Citat știre|title=Lege pentru modificarea art. 1 din legea pentru reglementarea emisiunilor de monedă metalică din 23 Februarie 1935|newspaper=Monitorul Oficial|data=1935-12-20|issue=293|page=8627|volume=Partea I}}</ref> Forma finală a fost stabilită prin Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 2.448 publicat în Monitorul Oficial nr. 270 din 19 noiembrie 1936. Astfel, aceasta avea diametru de 27 mm, o greutate de 8,2 g, cu o toleranță admisă de ±25%, adică între 7,995 g și 8,405 g, și o compoziție nichel pur, cu un titlu minim de 97,5%, conținând până la 1,5% cobalt și maximum 1% alte impurități, inclusiv cupru. Aversul prezenta efigia regelui [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]], în profil spre stânga, purtând coiful escortei regale, înconjurată de inscripția ''<small>CAROL II REGELE ROMANILOR</small>'', cu litere majuscule de 2 mm. Sub gât, în stânga epoletului, se găsea texul ''<small>I. Jalea</small>'', cu litere mici cursive de 0,8 mm, reprezentând semnătura gravorului, [[Ion Jalea]]. Totul era înconjurat de un cerc perlat. Reversul monedei prezenta, în partea centrală, [[Stema României|Stema mică a Regatului României]], cu o lățime de 11 mm și o înălțime de 14 mm la mijloc. În mijlocul acestie se găsea scutul [[Hohenzollern|Casei de Hohenzollern]], având dimensiunile de 3,6 × 4,4 mm și fiind redat în două tonalități. Stema era încadrată de o cunună de frunze alcătuită din două ramuri: în partea dreaptă, frunze de stejar, iar în partea stângă, frunze de laur. Între vârfurile fiecărui mănunchi de frunze de laur se aflau două puncte în relief, cu excepția celor situate la capătul superior. Vârfurile cununii încadrau coroana regală a României, așezată pe stemă, în timp ce capetele inferioare ale ramurilor flancau anul emisiunii. Peste frunzele cununii, întrerupte la nivelul axei orizontale a monedei, era gravată valoarea nominală: în stânga, numărul ''<small>100</small>'', cu cifre de 2,2 mm, iar în dreapta, textul ''<small>LEI</small>'', redat cu litere de 2,1 mm. Ca și pe avers, totul era înconjurat de un cerc perlat. Muchia monedei era acoperită cu zimți cu o lățime de 0,2 mm la mijloc și 0,3 mm la capete. Canalul dintre zimți avea o lățime de 0,3 mm. Peste zimți era fin gravată o linie șerpuită, formată din două ramuri, fiecare având câte opt ondulații. Distanța dintre două ondulații succesive era de 4,5 mm. Între cele două ramuri erau gravate câte un romb, având o înălțime de 1,5 mm și o lățime de 2,0 mm.<ref name=":5">{{Citat știre|title=JURNALE ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI - MINISTERUL DE FINANȚE|newspaper=Monitorul Oficial|data=1936-11-19|issue=270|page=9903|volume=Partea I}}</ref> Au fost bătute 7,4 milioane de exemplare la [[Monetăria Statului|Monetăria Națională]] între [[27 noiembrie]] [[1936]] și [[31 martie]] [[1937]] și 9,35 milioane între 1 iunie 1937 și 28 august 1937.<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=71|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> La data de 14 februarie 1938, în urma Jurnalului Consiliului de Miniștri nr. 178 din [[3 februarie]] [[1938]], a început retragerea monedelor de 250 lei din 1935 și înlocuirea acesteia cu monede de 50 și 100 lei, fiind mărită valoarea totală a celor două monede, respectiv 2 miliarde de lei pentru cea de 100 lei. Astfel, au mai fost emise încă 3,25 milioane de monede de 100 lei, cu milesimul 1938, între 1 septembrie [[1938]] și 1 noiembrie [[1938]].<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=71|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> Prin ''Decretul-lege pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 50 și 100 lei și înlocuirea lor prin bilete de 100 lei'' din [[12 august]] 1941, s-a dispus retragerea acestor monede din circulație, deoarece nichelul, materialul din care erau fabricate, era necesar pentru nevoile apărării naționale. Monedele de 50 și 100 lei au avut putere circulatorie până la [[12 octombrie]] [[1941]], iar în perioada [[13 octombrie]] – [[31 decembrie]] [[1941]], au mai putut fi utilizate doar pentru plata impozitelor. Preschimbarea acestora s-a realizat prin casieriile administrațiilor financiare, percepțiile fiscale și sediile [[Banca Națională a României|Băncii Naționale a României]]. Monedele retrase au fost demonetizate, iar metalul rezultat a fost recuperat pentru reutilizarea în scopuri militare. Biletele de 100 lei, emise în locul monedelor retrase, nu făceau parte din emisiunea oficială a Băncii Naționale a României, fiind puse în circulație pentru și în numele Ministerului Finanțelor. Acestea urmau să fie retrase și înlocuite cu monedă metalică odată ce condițiile economice permiteau reluarea emisiunii monetare.<ref>{{Citat știre|title=DECRET-LEGE pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 50 și 100 lei și înlocuirea lor prin bilete de 100 lei|newspaper=Monitorul Oficial|data=1941-08-12|issue=189|page=4709|volume=Partea I}}</ref> Din ''Monetăria Națională - Zece ani de activitate: 1935-1945'' rezultă că un procent de 85,15% din însemnele emisiunii au fost prezentate spre preschimbare de cetățeni, adică 17.030.101 exemplare, însemnând că 2.969.899 de monede de acest tip au rămas la populație, incluzându-le și pe cele pierdute ori distruse accidental.<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=71|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> === 100 lei 1943-1944 === [[Fișier:Romania !!L100 1943.jpg|miniatura|100 lei 1943]] Aceasta monedă a fost reglementată prin Decretul-lege nr. 553 ''pentru baterea și punerea în circulație a unei nouă monete metalice de 100 lei'' emis în [[3 martie]] [[1943]]. Aceasta era realizată din fier placat cu 3,5% [[nichel]], avea un diametru de 28 mm, cu o toleranță de ±0,05 mm și o greutate de 8,5 grame, cu o toleranță de ±30%. Aversul prezenta efigia regelui Mihai I, în profil spre dreapta, de inscripția ''<small>MIHAI I REGELE ROMANILOR</small>'' cu litere majuscule de 2 mm; sub efigie se găsea inscripția [[Haralambie Ionescu|''<small>H. IONESCU</small>'']], reprezentând numele gravorului. Reversul monedei înfățișa, în interiorul unei ghirlande formată dintr-o ramură de [[Dafin|laur]] și una de [[stejar]], valoarea nominală, ''<small>100 LEI</small>'', cu cifre de 3,2 mm și litere majuscule de 3 mm, plasată central, iar sub aceasta anul emisiunii, cu cifre de 1,5 mm. În partea superioară, închizând ghirlanda, se afla [[Coroana Regală a României|coroana regală a României]]. Muchia acesteia era netedă, având incusă, cu litere majuscule de 0,9 mm, deviza Regatului României, <small>''NIHIL × SINE × DEO ⇁∙↽''</small>. Plafonul emisiunii a fost de 7.500.000.000 lei.<ref name=":0">{{Citat știre|title=Decret-lege pentru baterea și punerea în circulație a unei nouă monete metalice de 100 lei|newspaper=Monitorul Oficial|data=1943-03-03|issue=52|page=1850|volume=Partea I}}</ref> Aceasta a fost pusă în circulație la [[5 martie]] [[1943]], cu scopul de a înlocui bancnota provizorie de 100 lei<ref name=":0" /> introdusă prin ''Decretul-lege pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 50 și 100 lei și înlocuirea lor prin bilete de 100 lei'' din [[12 august]] [[1941]],<ref>{{Citat știre|title=DECRET-LEGE pentru retragerea din circulație a monedelor metalice de 50 și 100 lei și înlocuirea lor prin bilete de 100 lei|newspaper=Monitorul Oficial|data=1941-08-12|issue=189|page=4709|volume=Partea I}}</ref> și a circulat în paralel cu aceasta până când a fost retrasă. Bancnota a fost retrasă între [[1 aprilie]] și [[1 octombrie]], iar ulterior, până [[30 noiembrie]] [[1943]], a fost primită doar pentru plata impozitelor.<ref name=":0" /> Rondelele pentru aceste monede au fost realizate în [[Germania Nazistă]], la ''Vereinigte Deutsche Metallwerke'' din [[Altena]].<ref>{{Citat știre|title=DAREA DE SEAMĂ ASUPRA BILANȚULUI ȘI CONTULUI DE „PROFIT & PIERDERE” ÎNCHEIATE LA 31 MARTIE 1943, PENTRU EXERCIȚIUL 1942/43|newspaper=Monitorul Oficial|data=1943-12-10|issue=289|page=7974|volume=Partea II}}</ref> Baterea acesteia a fost realizată la [[Monetăria Statului|Monetăria Națională]] între [[13 ianuarie]] [[1943]] și iunie [[1945]] când, din cauza lipsei de materie primă, producția acesteia a fost oprită, înainte de atingerea plafonului fixat, fiind bătute, în total, 61.825.500 de exemplare.<ref>{{Citat carte|an=1945|titlu=Monetăria Națională. Zece ani de activitate: 1935-1945|pagină=71|editură=Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului}}</ref> Tirajul acesteia a fost de 40.590.000 de monede cu milesimul [[1943]] și 21.289.446 cu milesimul [[1944]].<ref>{{Citat web|url=https://en.numista.com/catalogue/pieces2385.html|titlu=100 Lei - Mihai I, Romania|publisher=en.numista.com|accessdate=2025-03-31|limbă=en}}</ref> Aceasta a fost retrasă din circulație începând cu [[25 iunie]] [[1947]], impreună cu monedele de [[Un leu (monedă românească)|1 leu]], tombac, emis in baza jurnalului Consiliului de Ministri cu nr. 1.757 din [[16 iunie]] [[1939]], [[Doi lei (monedă românească)|2 lei]], zinc, emis in baza decretului-lege nr. 2.918 din [[24 octombrie]] [[1941]], [[Cinci lei (monedă românească)|5 lei]], zinc, emis in baza decretului-lege nr. 3.514 din [[20 noiembrie]] [[1942]], [[Douăzeci de lei (monedă românească)|20 lei]], zinc, emis in baza decretului-lege nr. 2.812 din [[22 septembrie]] [[1942]] și a bancnotelor de [[Două zeci de lei (bancnotă românească)|20]] și [[O sută de lei (bancnotă românească)|100 lei]], emise in baza jurnalului Consiliului de Ministri nr. 1.347 din [[5 noiembrie]] [[1945]], iar puterea circulatorie i-a încetat la [[15 iulie]] [[1947]].<ref>{{Citat știre|title=Legi, regulamente și dispozițiuni cu caracter normativ|newspaper=Monitorul Oficial|data=1947-07-02|issue=148|page=5574|volume=Partea I}}</ref> === 100 lei 1991-1996 === [[Fișier:Coin Romania 100 lei 1993.jpg|miniatura|100 lei 1993]] Moneda a fost emisă în baza Legii nr. 134/1991 și a fost pusă în circulație la data de [[1 decembrie]] [[1991]].<ref name=":9">{{Citat știre|title=Moneda de 100 lei|newspaper=Agenda|data=1991-11-30|issue=48|page=1}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Vom avea și o monedă Jubiliară de 100 lei|newspaper=Libertatea|data=1991-11-27|issue=587|page=4}}</ref> Aceasta era realizată din oțel placat cu nichel, avea un diametru de 29 mm ±0,05 mm, o grosime a chenarului de 2 mm ±0,1 mm și o greutate de 8,7 grame ±0,05 g. Aversul prezenta efigia domnitorului Mihai Viteazul, redat din semiprofil spre dreapta, fiind însoțit de inscripțiile circulare ''<small>ROMANIA</small>'', în dreapta, și ''<small>MIHAI VITEAZUL</small>'', în stânga. Sub umărul stâng se găseau literele, ''<small>V.G.</small>'', reprezentând inițialele gravorului [[Vasile Gabor]]. Reversul prezenta, central, valoarea nominală ''<small>100 LEI</small>'', încadrată într-o coroană formată dintr-o ramură de stejar în dreapta și una de laur în stânga, iar la bază, între cele două, era înscris anul emiterii. În partea dreaptă, sub ramura de laur, se găseau literele C.D., reprezentând inițialele gravorului [[Constantin Dumitrescu (sculptor medalist)|Constantin Dumitrescu]]. Muchia era netedă și avea incusă inscripția ''<small>ROMANIA ✷✷✷ ROMANIA ✷✷✷ ROMANIA ✷✷✷</small>''. Conform presei vremii, caracterul monedei a fost considerat jubiliar. Aceasta a circulat în paralel, până la retragerea acesteia din circulație, cu bancnota de 100 lei emisă în 1966, în [[România comunistă|perioada comunistă]], iar la momentul punerii în circulație, scoaterea din țară a monedelor de 100 lei era interzisă.<ref>{{Citat știre|title=Moneda jubilară|newspaper=Cuvântul nou|data=1991-11-28|issue=508|page=2}}</ref><ref name=":9" /><ref>{{Citat știre|title=Piața valutară|newspaper=Timpul|data=1991-12-07|issue=240|page=4}}</ref> Moneda a fost emisă anual, între 1991 și 1996, și a avut un tiraj de 12.600.000 în 1991 (estimat), 70.500.000 în 1992 (estimat), 78.000.000 în 1993 (estimat), 125.000.000 în 1994 (estimat), 30.000.000 în 1995 și 11.000.000 în 1996.<ref>{{Citat carte|an=2019|titlu=2019 standard catalog of world coins - 1901-2000|pagină=1839|editură=Krause Publications|ediție=46|authors=Thomas Michael, Tracy L. Schmidt}}</ref> Ulterior, a mai fost emisă în seturi de monetărie, la calitate proof, în 2000, cu un tiraj de 4.500 de bucăți, 2002 cu 1.500 de bucăți, 2003 cu 2000 de bucăți și 2005 cu 2000 de exemplare.<ref>{{Citat web|url=https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=3186|titlu=Banca Naţională a României|publisher=web.archive.org|date=2024-05-15|accessdate=2025-04-25|archive-date=2024-05-15|archive-url=https://web.archive.org/web/20240515024724/https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=3186|dead-url=unfit}}</ref> După [[Denominare|Denominarea]] din 2005 a circulat, de jure, în paralel cu noile monede ale leului greu și a fost retrasă din uz la [[31 decembrie]] [[2006]],<ref name=":42">{{Citat web|url=https://www.bnro.ro/apage-Mobile.aspx?pid=404&actid=29|titlu=Banca Naţională a României - Act legislativ|publisher=www.bnro.ro|accessdate=2024-12-11}}</ref> fiind înlocuită de moneda de [[Un ban (monedă românească)|un ban]]. === Monede comemorative === ==== 100 lei 1982-1983 ==== Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 344 din 30 noiembrie 1981, Banca Națională a Republicii Socialiste România a fost autorizată să emită monede comemorative din aur și argint. Monedele din aur au avut valori nominale de 1000 lei și 500 lei, iar cele din argint, 100 lei și 50 lei. Aceste monede au avut putere circulatorie pe teritoriul Republicii Socialiste România, conform dispozițiilor legale, și au fost destinate atât pieței internaționale, cât și colecționarilor din România. În țară, însă, monedele au putut fi achiziționate în scop numismatic doar de persoanele fizice și juridice care dețineau valută în mod legal.<ref>{{Citat știre|title=DECRETE ALE CONSILIULUI DE STAT|newspaper=Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România|data=1981-11-30|issue=97|page=1}}</ref><ref name=":10">{{Citat știre|title=Adevărul despre monedele de argint și de aur emise de Banca Națională în timpul lui Ceaușescu|newspaper=Evenimentul Zilei|data=1992-08-12|issue=44|page=3}}</ref> Din cauza lipsei capacității Monetăriei Statului de a produce monede la standardul „proof” cerut de piața numismatică internațională, România a încheiat un acord cu monetăria privată Franklin din Philadelphia, [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]]. Aceasta a primit dreptul de a emite o serie de monede omagiale, România urmând să primească 30 de exemplare din fiecare model și 30% din veniturile obținute din vânzări. Subiectul monedelor comemorative a fost aniversarea a ''2050 de ani de la crearea statului dac centralizat și independent'' sub conducerea regelui Burebista.<ref name=":10" /> Moneda de 100 de lei era realizată din 92.5% argint, avea un diametru de 37 mm și o greutate de 27,75 grame. Aversul prezenta, în interiorul unui cerc înconjurat de inscripția circulară ''<small>•2050•ANI•DE•LA•CREAREA•STATULUI•DAC•CENTRALIZAT•SI•INDEPENDENT•1980•</small>'', efigia regelui dac [[Burebista]], în profil spre stânga, având 7 romburi și 3 [[draco]] în stânga și 4 romburi în dreapta acesteia. Reversul prezenta central stema socialistă a României, încojurată de incripția ''<small>REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA</small>''. Anul emisiunii era împarțit de-o parte și de cealaltă a stemei. În partea inferioară, sub stemă, se găsea valoarea nominală, 100 LEI. Între stemă și valoarea nominală era trecut un F stilizat, semnul monetăriei Franklin. Muchia acesteia era zimțată. Clifford Schule, un artist american colaborator al Franklin Mint, a fost gravorul monedelor.<ref>{{Citat web|url=https://romaniancoins.org/ro100lei1983.html|titlu=100 lei 1982 și 1983 - 2050 de ani de la crearea statului dac centralizat și independent - Monede românești|publisher=romaniancoins.org|accessdate=2025-05-07}}</ref> În 1982 au fost emise doar monede de 100 și 500 de lei, iar în 1983 monede de 50, 100, 500 și 1000 de lei. Cele emise în 1982 au fost puse în vânzare pe 5 octombrie 1982, iar cele emise în 1983 pe 23 august 1983. Tirajul pentru moneda de 100 de lei a fost de 928 de exemplare în 1982 și 595 în 1983.<ref name=":10" /> Matrițele pieselor din 1982 au fost desfigurate și transferate Băncii Naționale a României, iar cele din 1983 au fost distruse. Probele acestor monede se află în colecția Băncii Naționale a României.<ref name=":10" /> == Note == <references/> {{Istoria sistemului monetar în România}} [[Categorie:Monede din România]] [[Categorie:Numismatică]] n7oc7z1e29amo8lbwz1vx7327bto6wd 3 3220844 17024494 16935884 2025-06-10T20:49:38Z Gikü 39098 blocat 17024494 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=MobiliArt}} -- Comunitatea utilizatorilor 3 aprilie 2025 14:09 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 3 aprilie 2025 14:16 (EEST) == Singurul avertisment == [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px|alt=|link=]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl veți primi pentru [[WP:NU#PROMO|utilizare a Wikipediei pentru reclamă sau promovare]]; la următoarea acțiune similară&nbsp; cu cea de la [[:MobiliArt]], vi se va '''[[Wikipedia:Blocare|retrage dreptul de modificare a paginilor]] fără alte avertismente'''. <!-- Format:au-reclamă4im --> //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 3 aprilie 2025 14:48 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 24 de ore. Justificare: introducere de reclame.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 3 aprilie 2025 15:01 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 19 aprilie 2025 11:33 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: nelimitat. Justificare: cont public.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:49 (EEST) cjlww868545cl1f7bq50q4zctl0untn 14 3221102 17025057 16910180 2025-06-11T09:31:44Z GEO 9723 Categoria cuprinde paginile care utilizează extensia MediaWiki [[mw:Extension:Phonos|Phonos]] 17025057 wikitext text/x-wiki {{Categorie Wikipedia|hidden=yes|tracking=yes}} :{{Commons category-inline|Pages that use Phonos}} * ''Categoria cuprinde paginile care utilizează extensia MediaWiki [[mw:Extension:Phonos|Phonos]].'' {{VS|Format:Audio}} [[Categorie:Întreținere Wikipedia]] fojmbd74lmxhxoe5j3g723mqkwgwff5 3 3221625 17024498 16915730 2025-06-10T20:50:30Z Gikü 39098 cont public2 17024498 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Asociatia BILF}} -- Comunitatea utilizatorilor 7 aprilie 2025 21:39 (EEST) ==■ Reclamă== [[Image:Information.svg|25px|alt=|link=]] Bine ați venit la Wikipedia. Vă rugăm să nu adăugați materiale promoționale în articole{{#if:Asociatia BILF|, așa cum ați procedat la pagina [[:Asociatia BILF]]|}}. '''Wikipedia nu este un mijloc de [[WP:NU#PROMO|publicitate]]'''. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. De asemenea, dacă aveți interes comercial în modificările dumneavoastră, aveți [[:wmf:Policy:Terms of Use/ro#4. Abținerea de la Anumite Activități|câteva obligații suplimentare]]. Vă mulțumim! ''[[WP:CSD#G11|G11]]: Reclamă sau autopromovare.'' --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 aprilie 2025 21:57 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:Asociatia BILF|&nbsp;asociate cu Asociatia BILF|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 aprilie 2025 21:57 (EEST) == Gestionarea conflictelor de interese == [[File:Information.svg|25px|alt=Information icon]] Bună ziua, Asociatia BILF. Contribuțiile dumneavoastră la Wikipedia sunt binevenite, dar dacă sunteți asociat(ă) cu oamenii sau cu organizațiile [[Special:Contributions/Asociatia BILF|despre care ați scris]] în articolul [[:Asociatia BILF]], s-ar putea să aveți un [[Wikipedia:Conflict de interese|conflict de interese]]. Toți redactorii de la toate edițiile Wikipediei sunt obligați să respecte [[WP:PDVN|politica de neutralitate]] a proiectului. Subiectul unui articol și persoanele foarte apropiate acestuia au adesea o viziune distorsionată asupra lui, care poate să-i determine să efectueze modificări care de regulă laudă excesiv subiectul, sau uneori îl critică excesiv. Persoanelor strâns asociate subiectului unui articol nu le este interzis să editeze pe acel subiect, dar trebuie să aibă o grijă deosebită să se asigure că editările lor sunt verificabile în [[WP:SdÎ|surse de încredere]] și să scrie cât mai neutru posibil. Dacă sunteți prea apropiat(ă) de un subiect, puteți reduce riscul de probleme în câteva moduri: *'''Evitați sau aveți mare grijă atunci când editați sau creați''' articole despre dumneavoastră, despre organizația dumneavoastră sau despre concurenții ei, precum și despre proiecte și produse pe care le implică. *'''Evitați să puneți legături''' interne către articolul de Wikipedia sau externe către website-ul dumneavoastră sau al organizației dumneavoastră în alte articole (vedeți [[Wikipedia:Spam]]). *'''Aveți mare grijă''' să nu încălcați politicile de conținut ale Wikipediei. Vă rugăm să vă familiarizați cu politicile și îndrumările relevante de conținut, în special cu cele referitoare la [[WP:PDVN|neutralitate]], [[WP:VER|verificabilitatea informațiilor]], și [[WP:ABIO|autobiografii]]. Aveți grijă și de faptul că [[:wmf:Policy:Terms of Use/ro|termenii de utilizare]] '''impun dezvăluirea''' angajatorului, clientului, și afilierii în raport cu orice contribuție în schimbul căreia sunteți sau vă așteptați să fiți remunerat(ă). Mulțumim.{{#if:|&nbsp;--'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 aprilie 2025 21:58 (EEST)}}<!-- THE FOLLOWING CATEGORY SHOULD BE REMOVED WHEN THE USER IS BLOCKED, OR IT IS DECIDED THAT THIS USER DOES NOT HAVE A COI, OR THIS TEMPLATE HAS BEEN IN PLACE FOR A WHILE WITH NO ACTION. -->[[Categorie:Pagini de discuție ale utilizatorilor avertizați pentru conflict de interese|{{PAGENAME}}]]<!-- Template:uw-coi --> --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 7 aprilie 2025 21:58 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:50 (EEST) 7tcaxj6n2cnx7jtskgxuw7z6ynwl24s 0 3223147 17024695 16952517 2025-06-10T23:53:57Z GEO 9723 eliminat [[Categorie:Oameni din București]]; adăugat [[Categorie:Bucureșteni]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024695 wikitext text/x-wiki {{șterge|motiv=Parte a unei [[Wikipedia:Serii de articole#Serii de articole neaprobate|serii neaprobate de articole]].|discuție=Articole create de Neculai}} {{notabilitate|date=aprilie 2025}}{{referințe|date=aprilie 2025}}{{Infocaseta Biografie | nume = Mihail Dumitrescu | data_nașterii = 8 august 1922 | locul_nașterii = [[Slatina, Olt|Slatina]], [[Județul Olt]], [[România]] | data_decesului = | locul_decesului = | ocupație = agronom, legumicultor, profesor universitar | naționalitate = română | cetățenie = [[România]] | Alma mater = [[Facultatea de Agronomie București]] | activ = 1945–2002 }} '''Mihail Dumitrescu''' (n. 8 august 1922, [[Slatina, Olt|Slatina]], [[Județul Olt]], [[România]]) a fost un [[agronom]], [[legumicultor]] și profesor universitar român, recunoscut pentru contribuțiile sale în dezvoltarea legumiculturii românești în ultimele patru decenii ale secolului XX. A fost un pionier al tehnologiilor pentru culturile protejate, autor a peste 250 de publicații, incluzând manuale, tratate și monografii precum „Îndrumătorul fermierului legumicol” și „Producerea legumelor”. A ocupat poziții de conducere la Institutul de Cercetări Horticole și Institutul de Cercetări pentru Legumicultură și Floricultură Vidra, fiind distins cu Premiul Academiei Române „Gheorghe Doja” și premii ale Societății Române a Horticultorilor. == Biografie == === Copilărie și educație === Mihail Dumitrescu s-a născut la 8 august 1922 în [[Slatina, Olt|Slatina]], [[Județul Olt]], într-o familie din orașul natal al agronomilor [[Petre S. Aurelian]] și Pană Buescu. A urmat școala primară la „Ștefan Protopopescu” din Slatina (1928–1932) și liceul la „Radu Greceanu” (1932–1940). În 1940, s-a înscris la Facultatea de Agronomie București, obținând în 1945 diploma de inginer agronom cu specializarea „Industrializarea produselor agricole”. === Carieră profesională === După absolvire, în 1945, Mihail Dumitrescu a fost angajat ca inginer șef de fabricație la stațiunile de industrializare a produselor horticole Voinești și Dobreni. În 1946, a revenit la Facultatea de Agronomie București, ocupând funcția de șef de secție, apoi director adjunct la Ferma didactică Petroșani, județul Vlașca, unde a coordonat practica studenților. În 1948, a fost numit asistent la Catedra de Legumicultură a Institutului Agronomic „N. Bălcescu” București, promovând rapid la șef de lucrări (1949) și conferențiar (1950). A predat „Legumicultură generală” și a coordonat lucrări practice până în 1957. În 1957, odată cu înființarea Institutului de Cercetări Horticole (ICHV), a fost numit șef al Departamentului de Legumicultură, părăsind temporar activitatea didactică. În 1967, a devenit șef al Secției de Cercetare la Institutul de Cercetări pentru Legumicultură și Floricultură Vidra, Ilfov, funcție deținută până la pensionare, în 1987. A contribuit la dezvoltarea tehnologiilor pentru culturile protejate, coordonând cercetări la Vidra și alte stațiuni. După pensionare, a fost profesor universitar la Universitatea Ecologică București (1991–1994) și consilier tehnic la SC UNISEM SA București (din 1996), fiind activ și la 80 de ani. Din 1996, a fost redactor-șef al revistei „Hortinform”, promovând tehnologii agricole pentru fermieri. A efectuat stagii de documentare în Bulgaria (1956, 1964, 1972), Ungaria (1966, 1970), SUA (1967, 1971), Iugoslavia, Italia, Austria (1968), Franța, Elveția (1976), Anglia și Belgia (1970), preluând tehnologii avansate pentru legumicultura românească. === Familie === Nu există informații disponibile despre familia lui Mihail Dumitrescu. == Activitate științifică == Mihail Dumitrescu a fost un lider al legumiculturii românești, cu contribuții în cercetare, management și implementarea tehnologiilor. A publicat peste 250 de lucrări, incluzând 52 de comunicări științifice, 126 de articole, 33 de broșuri tehnice, 17 manuale, 16 tratate tehnice, 4 tratate pentru învățământul superior și 2 monografii. Cercetările sale s-au axat pe: * '''Industrializarea produselor agricole''': A studiat valorificarea legumelor și fructelor, publicând lucrări precum „Aspecte cu privire la consumul și vânzările de legume și fructe în stare proaspătă din cinci orașe” (1974). * '''Fertilizarea culturilor legumicole''': A dezvoltat tehnologii pentru nutriția cu NPK, composturi și epoci de plantare, cu lucrări precum „Dinamica nutriției cu NPK a tomatelor cultivate în diferite sisteme de îngrășare” (1962). * '''Combaterea buruienilor''': A fost pionier în utilizarea erbicidelor, publicând „Cercetări privind combaterea pe cale chimică a buruienilor din culturile de legume” (1980). * '''Culturi protejate''': A promovat serele și solariile cu folie de polietilenă, substanțele bioactive și cultura pe spalier înalt, cu lucrări precum „Rezultate privind comportarea tomatelor cultivate în sere acoperite cu polietilenă” (1962). A coordonat proiecte pentru extinderea serelor la Popești-Leordeni, Ișalnița, Arad, Oradea și Dumbrăveni, contribuind la atingerea a 28.000 ha de culturi protejate în România. A obținut două brevete de invenție: pentru compuși electromagnetici la încolțirea semințelor și pentru soiul de fasole „Bogdana”. == Lucrări == Mihail Dumitrescu a publicat lucrări esențiale pentru legumicultura românească, dintre care: * ''Pătlăgelele roșii și pătlăgelele vinete'' (1955), Editura Agrosilvică. * ''Legumicultura'' (1957–1958, cu I. Maier, Gh. Bulboacă), Editura Agrosilvică. * ''Îndrumătorul fermierului legumicol'' (1972), Editura Ceres. * ''Tehnologia producerii răsadurilor de legume'' (1975), Editura Ceres. * ''Tehnologia producerii semințelor și a materialului săditor la plantele legumicole'' (1977), Editura Ceres. * ''Tehnologia culturii principalelor legume de câmp'' (1978), Editura IPBT Timișoara. * ''Producerea legumelor'' (1998), Editura Artprint. * ''Memorator horticol'' (1997), Editura Artprint. A colaborat cu [[Ion Maier]], [[Gh. Bulboacă]], [[Eugenia Bălan]] și alți cercetători. == Premii și recunoaștere == * Premiul „Gheorghe Doja” al [[Academia Română|Academiei Române]] pentru „Cartea președintelui GAC” (1957). * Premiul Societății Române a Horticultorilor pentru „Tehnologia culturii principalelor legume de câmp” (1983). * Premiul Societății Române a Horticultorilor pentru „Producerea legumelor” (1998). * Premiul AGIR pentru „Memorator horticol” (1998). * Diploma de Excelență a Societății Române a Horticultorilor. * Ordine și medalii de stat pentru contribuția la legumicultură. == Recunoaștere internațională == Mihail Dumitrescu a reprezentat legumicultura românească în stagii de documentare: * [[Bulgaria]] (1956, 1964, 1972). * [[Ungaria]] (1966, 1970). * [[Statele Unite ale Americii|SUA]] (1967, 1971). * [[Iugoslavia]], [[Italia]], [[Austria]] (1968). * [[Franța]], [[Elveția]] (1976). * [[Anglia]], [[Belgia]] (1970). == Contribuții suplimentare == === Proiecte educaționale === A predat la Institutul Agronomic „N. Bălcescu” (1948–1957) și Universitatea Ecologică București (1991–1994), elaborând manuale precum „Horticultura. Cultura plantelor legumicole” (1965) și tratate pentru învățământul superior. === Cercetare și mentorat === A coordonat echipe de cercetare la ICHV și Vidra, colaborând cu [[Ion Maier]], [[Ștefan Coman]] și alți specialiști. A promovat tehnologii moderne, precum folia de polietilenă și substanțele bioactive. === Infrastructură legumicolă === A contribuit la proiectarea și extinderea serelor și solariilor, sprijinind centre legumicole precum Vidra și Ișalnița. A fost redactor-șef al revistei „Hortinform” (din 1996), diseminând cunoștințe practice. == Note == {{Reflist}} == Referințe == <references /> * Viorel Iulian Pestean – ''Oameni de seamă ai științei agricole românești'', vol. 2, Editura ASAS, București. [https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-2 acces online] == Bibliografie == * Viorel Iulian Pestean – ''Oameni de seamă ai științei agricole românești'', vol. 2, Editura ASAS, București. [https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-2 acces online] * Mihail Dumitrescu – ''Pătlăgelele roșii și pătlăgelele vinete'' (1955), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Cultura legumelor'', ediția a II-a (1956), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Păstrarea cartofilor'' (1956, cu Gh. Prodan), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Cartea președintelui GAC'' (1957, partea de legumicultură), Editura Academiei. * Mihail Dumitrescu – ''Descrierea soiurilor de legume și recunoașterea culturilor de sămânță'' (1957), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Legumicultura'' (1957–1958, cu I. Maier, Gh. Bulboacă), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Cultura legumelor'' (1958, cu Gh. Bulboacă), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Curs de legumicultură'' (1958, cu I. Maier, Gh. Bulboacă), EDP. * Mihail Dumitrescu – ''Științe agricole. Tratat pentru Institutul pedagogic (Legumicultura)'' (1958, cu Șt. Dimancea), Editura Pedagogică. * Mihail Dumitrescu – ''Dinamica nutriției cu NPK a tomatelor cultivate în diferite sisteme de îngrășare și epoci de plantare'' (1962, cu Eugenia Bălan și alții), Lucrări Științifice, vol. IV, Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Rezultate privind comportarea tomatelor cultivate în sere acoperite cu polietilenă'' (1962), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Stabilirea celui mai eficient sistem de îngrășare a tomatelor cultivate în sere'' (1962), Lucrări Științifice, vol. IV, Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Îngrășarea și epocile de plantare în cultura pătlăgelelor vinete'' (1964, cu I. Păunei și alții), Lucrări Științifice, Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Legume mai puțin răspândite în cultură'' (1964, cu O. Năstase), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Horticultura. Cultura plantelor legumicole'' (1965), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Recomandări privind cultura cartofului timpuriu'' (1965, cu O. Năstase, I. Dorobanțu), Redacția Revistelor Agricole. * Mihail Dumitrescu – ''Cultura specială a principalelor legume cu apariție timpurie și târzie'' (1966), Redacția Revistelor Agricole. * Mihail Dumitrescu – ''Studiul influenței câmpului electronic asupra tuberculului de cartof timpuriu'' (1966), Redacția Revistelor Agricole. * Mihail Dumitrescu – ''Cultura ardeiului gogoșar și a ardeiului lung Capia'' (1967), Redacția Revistelor Agricole. * Mihail Dumitrescu – ''Nivelarea și modelarea terenului pentru cultura legumelor'' (1967), Redacția Revistelor Agricole. * Mihail Dumitrescu – ''Aspecte cu privire la producția și comerțul mondial cu paste de tomate'' (1968, cu S. Gîrbu), Institutul de Studii și Cercetări Horticole. * Mihail Dumitrescu – ''Călăuza legumicultorului'' (1968, cu M. Mihalache, N. Chiriacescu), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Combaterea buruienilor din culturile de legume'' (1970), CIDAS, Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Folosirea erbicidelor în culturile de legume'' (1970), Redacția Revistelor Agricole. * Mihail Dumitrescu – ''Aspecte privind producția și comerțul mondial de struguri de masă'' (1971, cu Gh. Mihalcea), Institutul de Cercetare, Proiectare și Construcții Hortiviticole. * Mihail Dumitrescu – ''Erbicidele în horticultură'' (1971, cu Șt. Coman), Editura Ceres. * Mihail Dumitrescu – ''Aspecte economice privind utilizarea ambalajelor din lemn în valorificarea legumelor și fructelor în stare proaspătă pe piața internă'' (1972, cu Gh. Niculescu, Delia Anghel), Lucrări Științifice, vol. III, Redacția Revistelor Agricole. * Mihail Dumitrescu – ''Contribuții la îmbunătățirea sistemului de aprovizionare a unităților din capitală'' (1972, cu Gh. Minculescu, I. Grecu), Redacția Revistelor Agricole, vol. 3. * Mihail Dumitrescu – ''Îndrumătorul fermierului legumicol'' (1972), Editura Ceres. * Mihail Dumitrescu – ''Rezultate preliminare privind experimentarea noului erbicid pe bază de izopropalină E.l. 170 în legumicultură'' (1972), Analele Institutului de Cercetări pentru Legumicultură și Floricultură, vol. 2. * Mihail Dumitrescu – ''Aspecte cu privire la consumul și vânzările de legume și fructe în stare proaspătă din 5 orașe'' (1974, cu Gh. Minculescu, C. Grigorescu), Lucrări Științifice, vol. V, Redacția Revistelor Agricole. * Mihail Dumitrescu – ''Studiu cu privire la creșterea eficienței economice a rețelei comerciale a centrului pentru legume și fructe'' (1974, cu Gh. Minculescu și alții), Redacția Revistelor Agricole. * Mihail Dumitrescu – ''Tehnologia producerii răsadurilor de legume'' (1975), Editura Ceres. * Mihail Dumitrescu – ''Culegere de metode de analiză pentru materii prime și materiale din industria tutunului'' (1977, cu I. Nicolescu și alții), Centrala Prod. și Ind. Tutunului. * Mihail Dumitrescu – ''Tehnologia fabricării malțului și berii'' (1977), EDP. * Mihail Dumitrescu – ''Tehnologia producerii semințelor și materialului săditor la plantele legumicole'' (1977, cu colaboratori), Editura Ceres. * Mihail Dumitrescu – ''Tehnologia culturii principalelor legume de câmp'' (1978), Editura IPBT Timișoara. * Mihail Dumitrescu – ''Cercetări privind combaterea pe cale chimică a buruienilor din culturile de legume'' (1980), Editura Ceres. * Mihail Dumitrescu – ''Folosirea vaselor plastice în agricultură'' (cu B. Mănescu, I. Maier), Editura Agrosilvică. * Mihail Dumitrescu – ''Memorator horticol'' (1997, cu colaboratori), Editura Artprint. * Mihail Dumitrescu – ''Producerea legumelor'' (1998), Editura Artprint. == Legături externe == * [https://asas.ro/ Academia de Științe Agricole și Silvice] * [https://www.hortinform.ro/ Revista Hortinform] [[Categorie:Nașteri în 1922]] [[Categorie:Agronomi români]] [[Categorie:Legumicultori români]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Oameni din Slatina]] [[Categorie:Bucureșteni]] h9la9j2ow3ps5ioeuk2gov5mwgkplj4 0 3223393 17024694 16952513 2025-06-10T23:53:28Z GEO 9723 eliminat [[Categorie:Oameni din București]]; adăugat [[Categorie:Bucureșteni]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024694 wikitext text/x-wiki {{șterge|motiv=Parte a unei [[Wikipedia:Serii de articole#Serii de articole neaprobate|serii neaprobate de articole]].|discuție=Articole create de Neculai}} {{notabilitate|date=aprilie 2025}} {{referințe|date=aprilie 2025}} {{Infocaseta Om de știință | nume = Petre Enculescu [[File:Petre Enculescu.jpg|thumb]] | dată_naștere = 1879 | loc_naștere = [[București]], [[România]] | dată_deces = 24 decembrie 1957 | loc_deces = [[București]], [[România]] | naționalitate = Român | domeniu = Pedologie, Geobotanică, Botanică | instituții = Institutul Geologic al României, Școala Superioară de Agricultură Herăstrău | studii = [[Universitatea din București]], [[Universitatea din Cluj]] | titlu = Doctor în botanică | lucrări = ''Zonele de vegetație lemnoasă din România cu considerațiunile oro-hidrografice, climatologice de sol și subsol'' (1924), ''Paralelismul între sol, climă și vegetația din România'' (1925) }} '''Petre Enculescu''' (1879, [[București]] – 24 decembrie 1957, [[București]]) a fost un pedolog, geobotanist și botanist român, recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul pedologiei, geobotanicii și botanicii. A fost unul dintre cei mai importanți cercetători ai Institutului Geologic al României, unde a lucrat alături de [[Gheorghe Munteanu Murgoci]], și a predat la Școala Superioară de Agricultură Herăstrău. Teza sa de doctorat, susținută la [[Universitatea din Cluj]], intitulată ''Zonele de vegetație lemnoasă din România cu considerațiunile oro-hidrografice, climatologice de sol și subsol'' (1924), a pus bazele cercetărilor geobotanice din România.<ref name="pestean">{{Citation | author=Viorel Iulian Peștean | title=Oameni de seamă ai științei agricole românești | volume=vol. 2 | publisher=Editura Satis | year=2000 | url=https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-2}}</ref> == Biografie == Petre Enculescu s-a născut în 1879 în [[București]], fiind singurul dintre marii pedologi români născut în capitală. În 1901, s-a înscris la Facultatea de Științe a [[Universitatea din București|Universității din București]], pe care a absolvit-o cu rezultate excelente în 1905. Remarcat pentru talentul său, a fost angajat imediat ca geolog asistent la „Comisia de petrol” din cadrul Serviciului Minelor. În 1906, a trecut la Secția de Agrogeologie a Institutului Geologic, unde a lucrat timp de 20 de ani alături de [[Gheorghe Munteanu Murgoci]].<ref name="pestean"/> Între 1911 și 1912, Enculescu a efectuat studii de specializare la Paris, Leipzig, Göttingen, Roma și Bruxelles, concentrându-se pe bacteriologia agricolă a solului. La întoarcere, a organizat Laboratorul de geologie, mineralogie și agrogeologie al Institutului Geologic, pe care l-a îmbogățit cu colecții personale, și a înființat primul laborator de bacteriologie agricolă din cadrul institutului.<ref name="pestean"/> În 1916, era în faza de finalizare a tezei de doctorat la Universitatea din București, sub îndrumarea profesorului M. Vlădescu, dar lucrarea a fost pierdută în contextul Primului Război Mondial. Enculescu a participat la război timp de doi ani, fiind decorat pentru acte de vitejie. În 1920, a reluat lucrarea și, sub îndrumarea botanistului [[Alexandru Borza]] de la Universitatea Daciei Superioare din Cluj, a susținut teza în 1924, obținând titlul de „Doctor în botanică” – primul doctorat în această disciplină acordat de Universitatea din Cluj.<ref name="pestean"/> A lucrat la Institutul Geologic până în 1947, ocupând diverse poziții de cercetare. Din 1921, a predat mineralogia, geologia și pedologia la Școala Superioară de Agricultură Herăstrău, devenind conferențiar în 1920 și profesor în 1928. A murit la 24 decembrie 1957, în București.<ref name="pestean"/> == Activitate științifică == Petre Enculescu a fost un cercetător multidisciplinar, combinând competențe în pedologie, geobotanică și botanică. A colaborat cu personalități precum [[Gheorghe Munteanu Murgoci]], [[Emil Protopopescu-Pache]], [[Teodor Saidel]], [[Iuliu Prodan]] și [[Alexandru Borza]], contribuind la lucrări de referință în științele agricole.<ref name="pestean"/> Teza sa de doctorat, ''Zonele de vegetație lemnoasă din România cu considerațiunile oro-hidrografice, climatologice de sol și subsol'' (1924), publicată în Memoriile Institutului Geologic, a fost una dintre cele mai complexe lucrări de geobotanică din România. Structurată în două părți, lucrarea include hărți detaliate ale vegetației lemnoase, solurilor și zonelor de antestepă, stabilind conexiuni între climă, sol și vegetație.<ref name="pestean"/> Enculescu a studiat evoluția solurilor și vegetației spontane, evidențiind tipurile de sol din România – de la solurile bălane și castanii din stepă, la cernoziomuri în antestepă, și soluri brune și podzolice în zonele forestiere. A analizat solurile intrazonale, precum sărăturile și rendzinele, și a introdus conceptul de „sol branciog”, detaliat în lucrarea ''Le sol Branciog'' (1940).<ref name="pestean"/> Lucrarea sa ''Paralelismul între sol, climă și vegetația din România'' (1925) a demonstrat relația dintre climă, sol și vegetație, arătând că modificările climatice influențează atât solul, cât și vegetația. În ''Trecutul solului din Câmpia Română'' (1921), a propus o ipoteză curajoasă despre evoluția solurilor și vegetației din Câmpia Română, evidențiind cicluri de expansiune și retragere a pădurilor.<ref name="pestean"/> Ca geobotanist, a contribuit la înțelegerea antestepelor din Câmpia Ardealului, susținând că acestea sunt determinate geologic, nu climatic, o teorie acceptată de majoritatea specialiștilor. A realizat și ''Harta zonelor de vegetație a României în raport cu solul'' (1938), la scara 1:1.500.000.<ref name="pestean"/> În botanică, Enculescu a pus bazele ierbarului Connofitelor la Institutul Geologic și a descoperit specii noi de plante erbacee, în special în zonele stepice. Lucrarea ''Plantațiile de salcâm din subzona stepei propriu-zise din România'' (1915) a oferit soluții practice pentru plantarea speciilor lemnoase în Bărăgan, Dobrogea și Moldova.<ref name="pestean"/> == Recunoaștere == Contribuțiile lui Petre Enculescu au fost celebrate la 100 de ani de la nașterea sa, în cadrul Academiei Române, unde botaniști precum [[Traian Ștefureac]] și [[Dumitru Ivan]] i-au omagiat activitatea. Lucrările sale sunt citate în tratate, monografii și enciclopedii, fiind apreciate pentru valoarea lor științifică și practică.<ref name="pestean"/> Enculescu a fost un profesor dedicat, formând generații de agronomi la Herăstrău, și un cercetător modest, care a lăsat o moștenire valoroasă în pedologie, geobotanică și botanică.<ref name="pestean"/> == Bibliografie selectivă == * ''Aria geografică a genului Rhus Cotynus în România'', Revista Pădurilor, București, 1909. * ''Specularia speculum'', Buletinul Societății de Științe din România, București, 1910. * ''Plantațiile de salcâm din subzona stepei propriu-zise din România'', Tip. Neamul Românesc, București, 1915. * ''Evoluția succesivă a solului și subsolului din depresiuni'', Tip. Gutemberg, București, 1920. * ''Trecutul solului din Câmpia Română'', Biblioteca Societății Agronomilor, București, 1921. * ''Zonele de vegetație lemnoasă din România în raport cu condițiile orogeografice, climatice, hidrografice și de subsol'', Cartea Românească, București, 1924. * ''Paralelismul dintre climă, solul și vegetația din România'', Tip. Tiparul Românesc, București, 1925. * ''Le sol et la végétation spontanée en Roumanie'', La Roumanie Agricole, Tip. Bucovina, București, 1929. * ''Antestepa din Câmpia Ardealului'', Revista Pădurilor, nr. 3-4, București, 1939. * ''Le sol Branciog'', Monitorul Oficial, București, 1940. == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.igc.ro/ Institutul Geologic al României] * [https://www.asas.ro/ Academia de Științe Agricole și Silvice] {{DEFAULTSORT:Enculescu, Petre}} [[Categorie:Pedologi români]] [[Categorie:Botaniști români]] [[Categorie:Geobotaniști români]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din București]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din Cluj]] [[Categorie:Nașteri în 1879]] [[Categorie:Decese în 1957]] [[Categorie:Bucureșteni]] 5gztl0rs48b7498skvk193f9do8gya0 3 3224226 17025186 16960442 2025-06-11T11:34:50Z ACE4527 695138 /* Blocat 2 */ Răspuns 17025186 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=ACE4527}} -- Comunitatea utilizatorilor 22 aprilie 2025 18:18 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 24 de ore. Justificare: [[Wikipedia:Vandalism|Vandalism]]: inclusiv de pe conturi temporare. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 22 aprilie 2025 18:57 (EEST) :ok. [[Utilizator:ACE4527|ACE4527]] ([[Discuție utilizator:ACE4527|discuție]]) 25 aprilie 2025 21:09 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 48 de ore. Justificare: [[Wikipedia:V|Vandalism]]. --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 25 aprilie 2025 21:12 (EEST) :Bună ziua. Acum ceva timp m-am decis că nu mai doresc să vandalizez. Vă spun ca să știți. La revedere. ❤ [[Utilizator:ACE4527|ACE4527]] ([[Discuție utilizator:ACE4527|discuție]]) 11 iunie 2025 14:34 (EEST) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Euglena verde|, ca aceea de la pagina [[:Euglena verde]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 6 mai 2025 19:20 (EEST) 7uwrtprzc2zr5it97h8jk9sdhway3z2 3 3225403 17024497 16989881 2025-06-10T20:50:27Z Gikü 39098 cont public2 17024497 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=DoctorAcum}} -- Comunitatea utilizatorilor 28 aprilie 2025 16:53 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 mai 2025 09:40 (EEST) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați pagina [[:Doctor Acum]], felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 25 mai 2025 09:44 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:50 (EEST) 27j5fjv0xp8mbb3757ynjg44709eolq 0 3225604 17024696 16964494 2025-06-10T23:54:24Z GEO 9723 eliminat [[Categorie:Oameni din București]]; adăugat [[Categorie:Bucureșteni]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024696 wikitext text/x-wiki {{șterge|motiv=Parte a unei [[Wikipedia:Serii de articole#Serii de articole neaprobate|serii neaprobate de articole]].|discuție=Articole create de Neculai}} {{referințe|date=aprilie 2025}} {{Infocaseta Biografie | numele_subiectului = Vlad Ionescu-Șișești | data_nașterii = [[26 martie]] [[1918]] | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | data_decesului = [[6 iunie]] [[2003]] (85 de ani) | locul_decesului = [[București]], [[România]] | naționalitate = {{ROM}} | educație = [[Facultatea de Agronomie, București]]; Specializare în culturi irigate, [[Universitatea Statului Kansas]], SUA | ocupație = [[Agronom]], [[Profesor universitar]], [[Cercetător]] | cunoscut_pentru = Fondarea cercetărilor privind culturile irigate în România; ''Culturi irigate'' (1971) }} '''Vlad Ionescu-Șișești''' (n. [[26 martie]] [[1918]], [[București]] – d. [[6 iunie]] [[2003]], [[București]]) a fost un agronom, profesor universitar și cercetător român, fondator al cercetărilor privind culturile irigate în România. Fiul savantului [[Gheorghe Ionescu-Șișești]], Vlad Ionescu-Șișești a contribuit semnificativ la dezvoltarea irigațiilor agricole, elaborând tehnologii pentru culturi precum sfecla de zahăr, porumb și grâu. Lucrarea sa de referință, ''Culturi irigate'' (1971), este considerată un tratat fundamental în domeniu. == Biografie == '''Copilărie și educație''' Vlad Ionescu-Șișești s-a născut la 26 martie 1918 în București, unde a urmat școala primară și liceul „Sf. Lazăr”, absolvit în 1938. Între 1940 și 1944, a studiat la Facultatea de Agronomie din București, obținând titlul de inginer agronom „cu distincție”. În 1964–1965, a efectuat o specializare în culturi irigate la Universitatea Statului Kansas, SUA, devenind membru al Societății de Irigație prin Aspersiune din SUA. A obținut titlul de doctor în agronomie în 1968. <ref name="popescu">Popescu, M. ''Vlad Ionescu-Șișești – pionier al culturilor irigate în România'', Analele ICVV, București, 2005</ref> '''Carieră profesională''' După absolvire, a fost director al fermei Fetești a Facultății de Agronomie București (1944–1945). Între 1945 și 1949, a fost asistent și șef de lucrări la facultățile de agronomie din București și Iași. Din cauza Reformei învățământului din 1948, considerat „necorespunzător politic”, a ocupat poziții tehnice în Timișoara (referent tehnic, 1950), Craiova (Laboratorul regional pentru controlul semințelor, 1951–1952) și București (proiectant principal pentru irigații, Institutul de Planuri pentru Amenajări de Cursuri de Apă, 1953–1956). <ref name="memoriu">Ionescu-Șișești, V. ''Memoriu de activitate științifică'', București, 1973</ref> Din 1956, a revenit în învățământ ca șef de lucrări la disciplina „Culturi irigate” la Institutul Agronomic „N. Bălcescu” București, devenind conferențiar (1964) și profesor (1969), activând până în 1988. A colaborat cu institute de cercetare, fiind responsabil al Laboratorului pentru regim de irigare (1966) și șef al Secției de irigații (1967–1970) la Institutul de Cercetări pentru Îmbunătățiri Funciare și Pedologie. În 1972, a coordonat un program ASAS privind valorificarea apelor reziduale pentru irigații. <ref name="popescu"/> '''Activitate științifică''' Vlad Ionescu-Șișești a fondat cercetările privind culturile irigate în România, abordând tehnologia irigațiilor, regimul de irigare și agrotehnica plantelor de câmp. '''Cercetări privind irigațiile''' A elaborat studii fundamentale pentru extinderea irigațiilor în bazinele Crișuri, Bârlad, Argeș, Șiret și Delta Dunării, publicând lucrări precum „Situația agriculturii actuale și planul de extindere a irigațiilor în bazinul Crișuri” (1953) și „Stabilirea elementelor tehnice ale regimului de irigație pentru solurile din Dobrogea” (1970). Aceste lucrări au delimitat perimetrele de irigație și au stabilit sortimentul de culturi irigate. <ref>Ionescu-Șișești, V. ''Stabilirea elementelor tehnice ale regimului de irigație pentru solurile din Dobrogea'', București, 1970</ref> '''Tehnologia culturilor irigate''' A dezvoltat tehnologii pentru culturi irigate, cu accent pe sfecla de zahăr, porumb și grâu. Pentru sfecla de zahăr, a publicat lucrări precum „Cultura irigată a sfeclei de zahăr” (1959) și „Agrotehnica sfeclei de zahăr irigate” (1961), stabilind regimul de irigație, densitatea plantelor și aplicarea îngrășămintelor. A efectuat cercetări similare pentru porumb („Cercetări privind stabilirea regimului de irigare la porumb”, 1973) și grâu („Influența soiului și a densității de semănat asupra producției grâului în cultura irigată”, 1964). <ref>Ionescu-Șișești, V. ''Cultura irigată a sfeclei de zahăr'', Editura Agrosilvică, București, 1959</ref> '''Regimul de irigare''' A pus bazele stabilirii regimului de irigare, publicând studii precum „Studiul dinamicii umidității din sol sub diferite culturi agricole la Băneasa” (1959) și „Regimul de irigare a sfeclei de zahăr în zona solurilor brun-roșcate” (1964). A dezvoltat un prototip de agrotensiometru pentru măsurarea umidității solului. <ref>Ionescu-Șișești, V. ''Agrotensiometrul, aparat pentru măsurat umiditatea în solurile irigate'', Probleme Agricole, 1969</ref> '''Organizarea cercetării''' A înființat câmpuri experimentale la Arad, Buzău, Balotești, Băneasa și Căzănești, coordonând cercetări privind regimul de irigare și utilizarea apelor reziduale. A fost conducător științific pentru peste 20 de doctoranzi și a contribuit la amenajarea agricolă a Deltei Dunării, inclusiv a Insulei Mari a Brăilei. <ref name="popescu"/> '''Activitate didactică''' Vlad Ionescu-Șișești a fondat disciplina „Culturi irigate” la Institutul Agronomic „N. Bălcescu”, elaborând primul curs universitar, „Curs de culturi irigate, partea I: Bazele agriculturii irigate” (1962), de peste 300 de pagini. Tratatul „Culturi irigate” (1971), de 470 de pagini, este o lucrare de referință, utilizată în învățământ și producție. A publicat șapte cursuri și îndrumătoare practice, fiind recunoscut pentru stilul clar și dedicarea față de studenți. <ref>Ionescu-Șișești, V. ''Curs de culturi irigate, partea I'', București, 1962</ref> == Moștenire și impact == Vlad Ionescu-Șișești a transformat agricultura irigată în România, contribuind la amenajarea a peste 3 milioane de hectare până în 1989. Cercetările sale asupra regimului de irigare și tehnologia culturilor irigate au asigurat producții stabile pentru sfecla de zahăr, porumb și grâu. Cursurile și tratatele sale, precum „Culturi irigate” (1971), rămân repere fundamentale. A fost ales membru de onoare al ASAS și membru corespondent al Academiei Române după 1989. <ref name="popescu"/> == Premii și distincții == * Medalia „Serviciul credincios” cu spade (1945) * Medalia „În cinstea colectivizării agriculturii” (1962) * Insigna „Veteran din războiul antifascist” (1963) * Premiul Ministerului Învățământului pentru „Agrotehnica culturilor irigate” (1962) * Premiul I al Consiliului Superior al Agriculturii pentru manualul „Culturi irigate” (1968) == Lucrări publicate == == Cărți și monografii == * ''Cultura irigată a sfeclei de zahăr'', Editura Agrosilvică, București, 1959 * ''Sfecla de zahăr irigată'', Editura Agrosilvică, București, 1961 * ''Curs de culturi irigate, partea I: Bazele agriculturii irigate'', București, 1962 * ''Culturi irigate'', Manual pentru școlile tehnice agricole, Editura Agrosilvică, 1964 * ''Culturi irigate'', Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971 == Articole științifice == * ''Situația agriculturii actuale și planul de extindere a irigațiilor în bazinul Crișuri'', 1953 * ''Situația agriculturii actuale și planul pentru combaterea eroziunii și extinderii irigațiilor în bazinul Bârlad'', 1954 * ''Situația agriculturii actuale și planul pentru amenajarea irigațiilor în bazinul Argeș'', 1955 * ''Perspectiva de dezvoltare a agriculturii în cadrul planului de amenajare complexă a Deltei Dunării'', 1956 * ''Folosirea resurselor locale de apă pentru extinderea irigațiilor'', Redacția revistelor agricole, București, 1967 * ''Stabilirea elementelor tehnice ale regimului de irigație pentru solurile din Dobrogea'', București, 1970 * ''Cercetări cu privire la regimul irigației la principalele culturi de câmp în zona nisipurilor de dune mobile din stânga Jiului'', 1970 * ''Rezultatele obținute în România în cercetările cu regim de irigare la sfecla de zahăr'', Analele ICCS, volumul 3, București, 1972 * ''Cercetări privind stabilirea regimului de irigare la porumb'', 1973 == Cursuri și îndrumătoare == * ''Lecții de fitotehnie'', 1957 * ''Curs de culturi irigate (ghid)'', 1966 * ''Cultura orezului'', 1971 * ''Lucrări practice la culturi irigate – caiet de referate'', 1971 * ''Regimul de irigare la principalele culturi de câmp'', 1971 * ''Lucrări practice la culturi irigate – caiet de lucru'', 1973 == Bibliografie == * Popescu, M. ''Vlad Ionescu-Șișești – pionier al culturilor irigate în România'', Analele ICVV, București, 2005 * Ionescu, A. ''Istoria agriculturii irigate în România'', Editura Ceres, București, 1985 * Marinescu, D. ''Tehnologii moderne în culturi irigate'', USAMV București, 1990 * Pestean, V.I. ''Oameni de seamă ai științei agricole românești'', vol. 2, Editura ASAS, București, [https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-2] == Note == <references /> == Referințe == * Viorel Iulian Pestean – ''Oameni de seamă ai științei agricole românești'', vol. 2, Editura ASAS, București, pag.325, [https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-2 acces online] == Vezi și == * [[Îmbunătățiri funciare]] * [[Culturi irigate]] * [[Agricultură în România]] * [[Gheorghe Ionescu-Șișești]] * [[Facultatea de Agronomie, București]] == Legături externe == * [https://www.usamv.ro/istoric Istoric USAMV București] * [https://www.asas.ro/ Academia de Științe Agricole și Silvice] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Nașteri în 1918]] [[Categorie:Decese în 2003]] [[Categorie:Agronomi români]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Nașteri pe 26 martie]] [[Categorie:Decese pe 6 iunie]] 07hkeshxn454fddp7v59ertl7x7t058 0 3225696 17024693 16952451 2025-06-10T23:52:51Z GEO 9723 eliminat [[Categorie:Oameni din București]]; adăugat [[Categorie:Bucureșteni]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024693 wikitext text/x-wiki {{șterge|motiv=Parte a unei [[Wikipedia:Serii de articole#Serii de articole neaprobate|serii neaprobate de articole]].|discuție=Articole create de Neculai}} {{notabilitate|date=aprilie 2025}}{{Infocaseta Biografie | nume = Elena Velicica Davidescu | imagine = | data_nașterii = 21 mai 1936 | locul_nașterii = București, România | data_decesului = | locul_decesului = | ocupație = [[agrochimist]], [[profesor universitar]] | naționalitate = {{rom}} | cetățenie = [[România]] | Alma mater = Facultatea de Horticultură, Institutul Agronomic București | activ = 1961–2005 }} '''Elena Velicica Davidescu''' (n. 21 mai 1936, București) este o agrochimistă și profesoară universitară română, recunoscută pentru contribuțiile sale esențiale la dezvoltarea agrochimiei în România. Alături de soțul său, academicianul D. Davidescu, a elaborat tratate fundamentale, precum ''Agrochimia'' și ciclul ''Chimizarea agriculturii'', care au consolidat agrochimia ca disciplină științifică și didactică. A publicat peste 240 de lucrări științifice, 25 de tratate și monografii, și este coautoare a două brevete de invenție. A fost membru titular al [[Academia de Științe Agricole și Silvice|Academiei de Științe Agricole și Silvice]] și a primit Premiul Academiei Române în 1977. == Biografie == '''Copilărie și educație''' Elena Velicica Davidescu s-a născut la 21 mai 1936 în București. A absolvit Facultatea de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic București, după care și-a început cariera didactică și de cercetare. Pentru a-și perfecționa cunoștințele, a urmat stagii de specializare: în 1966, în biochimie, la Institutul de Biochimie al Academiei Române; în 1978 și 1985, în metodologia analizei solului și plantei, la Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie (ICPA) al ASAS; în 1991, în calitatea produselor agricole, la ICCPT Fundulea; în 1994 și 1996, în învățământul agricol de scurtă durată, la Angers, Franța; în 1998, la Myerscough, Anglia; și în 1999, la Weissbaden, Germania. Prin Programul Tempus, a studiat protecția mediului și organizarea învățământului agricol la Facultatea de Științe Agronomice Gembloux, Belgia. <ref name="pestean">Viorel Iulian Pestean – ''Oameni de seamă ai științei agricole românești'', vol. 3, Editura ASAS, București, [https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-3 acces online]</ref> '''Carieră profesională''' Și-a început activitatea didactică la Institutul Agronomic București (IANB) ca preparator (1961–1963), asistent (1963–1966) și șef de lucrări (1966–1969). În 1969, a obținut prin concurs postul de conferențiar la disciplina Agrochimie, Facultatea de Horticultură, unde a rămas până în 1991 din cauza restricțiilor financiare din sistemul educațional pre-1989. Din 1991, a devenit profesor titular la aceeași disciplină, activând până în 2005. În 1992, a fost numită conducătoare a Colegiului Agricol din Universitatea Agronomică București, contribuind la formarea specialiștilor în horticultură și viticultură. A pregătit peste 4.000 de studenți și a îndrumat doctorate în agrochimie din 1992. <ref name="pestean"/> În cercetare, a colaborat intens cu D. Davidescu, contribuind la temele catedrei de Agrochimie a IANB. După 1990, a condus proiecte de cercetare pe bază de contracte (1990–2004), fiind director de grant pentru MEC-CNCSIS și ANSTI (1994). Între 2000–2002, a gestionat două contracte CNFIS-Banca Mondială: „Utilizarea metodelor convenționale și neconvenționale în multiplicarea rapidă a unor specii horticole” și „Modernizarea învățământului superior de scurtă durată”. <ref name="pestean"/> == Familie == Elena Velicica Davidescu a fost căsătorită cu academicianul D. Davidescu, împreună cu care a realizat contribuții majore în agrochimie. Detaliile vieții personale nu sunt documentate public. == Activitate științifică == Elena Velicica Davidescu a avut un rol esențial în consolidarea agrochimiei ca disciplină științifică și didactică în România, colaborând îndeaproape cu D. Davidescu. A publicat peste 240 de lucrări științifice (7.700 de pagini), dintre care 2.382 ca autor unic sau prim autor, 2.716 ca al doilea autor și 2.614 ca al treilea autor, abordând teme precum analiza chimică a solului și plantei, fertilizarea, microelementele și protecția chimică a culturilor. <ref name="pestean"/> === Domenii de cercetare === * Analiza chimică a solului și plantei pentru evaluarea fertilității * Nutriția minerală a plantelor și corelația sol-plantă * Microelementele și oligoelementele în produse agricole (vinuri, fructe, legume) * Fertilizarea cu îngrășăminte chimice în sere și solarii * Ameliorarea agrochimică a solurilor acide și sărăturate * Influența substanțelor fitofarmaceutice asupra calității produselor agricole * Utilizarea hormonilor și inhibitorilor de creștere în horticultură * Protecția chimică a culturilor și impactul asupra mediului === Contribuții științifice === * A elaborat „Legea ierarhizării factorilor de vegetație”, împreună cu D. Davidescu, care completează legea egalei importanțe a factorilor de vegetație, subliniind rolul critic al apei în condiții de secetă. <ref name="pestean"/> * A dezvoltat metode de testare a fertilității solului prin analiza plantei, utilizate în laboratoarele județene de agrochimie. <ref name="pestean"/> * A contribuit la monografii fundamentale, precum ''Agrochimia'' (5 ediții) și ciclul ''Chimizarea agriculturii'' (7 volume), care abordează îngrășămintele, hormonii, pesticidele și substanțele macromoleculare. <ref name="pestean"/> * A publicat lucrarea ''Evaluation of Fertility by Plant and Soil Analysis'' (1982, Abacus Press, Anglia), recunoscută internațional. <ref name="pestean"/> === Brevete de invenție === * „Trusa agrochimică” (1976) * „Sistem de seră - solar” (1979) <ref name="pestean"/> === Activitate didactică === A contribuit la formarea a peste 4.000 de specialiști în horticultură și viticultură, elaborând cursuri și caiete de lucrări practice, precum ''Agrochimie - lucrări practice de laborator și teren'' (1981, cu Elena Panaitescu). Manualul ''Agrochimia pentru licee agricole'' (8 ediții, 1970–1992) a fost utilizat de circa 25.000 de elevi. Cursurile sale, caracterizate prin claritate și echilibru între teorie și practică, au ridicat nivelul pregătirii agronomilor și horticultorilor din România. <ref name="pestean"/> == Lucrări == Elena Velicica Davidescu a publicat peste 240 de lucrări științifice și 25 de tratate, monografii și îndrumătoare, dintre care menționăm: * ''Conținutul fructelor de tomate în microelemente sub influența tratamentului cu unele produse fitofarmaceutice'', Revista Agricolă, București, 1969 (în limba franceză) * ''Conținutul vinului Cabernet Sauvignon de Drăgășani în oligoelemente'', Revista Agricolă, București, 1969 (în limba franceză) * ''Fitohormonii sintetici'' (broșură), Redacția Revistelor Agricole, 1969 * ''Tratat de Agrochimie'' (1969–1992, 5 ediții), Editura Academiei RSR (cu D. Davidescu) * ''Agrochimia pentru licee agricole'' (1970–1989, 8 ediții) * ''Produse fitofarmaceutice'', Editura Ceres, 1970 * ''Teoria și practica ameliorării agrochimice a solurilor acide și sărăturate'' (broșură), Redacția Practica Agricolă, București, 1971 (cu D. Davidescu) * ''Studiu comparativ al conținutului de microelemente, zahăr și acidități în strugurii de masă la soiul Cardinal'', Lucrări Științifice, IANB, seria B, XIV, 1971 (cu Elena Răducanu și M. Iacob) * ''Testarea stării de fertilitate prin plantă și sol'', Editura Academiei RSR, 1972 (cu D. Davidescu) * ''Salata și compoziția ei în sistemul de cultură aeroponică'', Lucrări Științifice, Seria B, XV, 1972 * ''Chimizarea agriculturii'', EDP București, 1974 (cu D. Davidescu) * ''Fertilizarea în solarii și sere'' (broșură), Editura Ceres, 1975 (cu D. Davidescu) * ''Azotul în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1976 (cu D. Davidescu) * ''Agenda agrochimică'', Editura Ceres, București, 1978, 812 pg. (cu D. Davidescu) * ''Fosforul în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1979, 300 pg. (cu D. Davidescu) * ''Agrochimia horticolă'', Editura Ceres, 1980 (cu D. Davidescu) * ''Agrochimia modernă'', Editura Academiei RSR, 1981 (cu D. Davidescu) * ''Calciul în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1981 (cu D. Davidescu) * ''Agrochimie - lucrări practice de laborator și teren'', Tip. IANB, 1981 (cu Elena Panaitescu) * ''Evaluation of Fertility by Plant and Soil Analysis'', Abacus Press, Anglia, 1982, 560 pg. (cu D. Davidescu) * ''Teste agrochimice de teren și laborator'', Editura Ceres, 1984 * ''Sulful, Calciul și Magneziul în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1984 (cu D. Davidescu) * ''Microelementele în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1988 * ''Agrochimia și chimia pesticidelor'', Colegiul Agricol București, 1996 * ''Compendium agrochimie'', Editura Academiei Române, București, 1999 (cu D. Davidescu) * ''Protecția chimică în agricultură'', Editura Academiei Române, 1992 (cu D. Davidescu și L. Calancea) == Premii și recunoaștere == * Premiul Academiei Române pentru ''Azotul în agricultură'' (1977) * Membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice * Drept de îndrumător de doctorat în agrochimie (din 1992) == Note == <!-- Se pot introduce note bibliografice sau explicative aici --> == Referințe == <references /> == Bibliografie == * Elena Velicica Davidescu, D. Davidescu – ''Agrochimia horticolă'', Editura Ceres, București, 1980 * Elena Velicica Davidescu, D. Davidescu – ''Compendium agrochimie'', Editura Academiei Române, București, 1999 * Elena Velicica Davidescu, D. Davidescu – ''Tratat de Agrochimie'', Editura Academiei RSR, București, 1969–1992 * Elena Velicica Davidescu – ''Teste agrochimice de teren și laborator'', Editura Ceres, București, 1984 * Elena Velicica Davidescu, Elena Panaitescu – ''Agrochimie - lucrări practice de laborator și teren'', Tip. IANB, București, 1981 == Legături externe == * [https://asas.ro/ Academia de Științe Agricole și Silvice] * [https://www.usamv.ro/istoric Istoric USAMV București] * [https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-3 Viorel Iulian Pestean – ''Oameni de seamă ai științei agricole românești''] [[Categorie:Nașteri în 1936]] [[Categorie:Agrochimiști români]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Membri ai Academiei de Științe Agricole și Silvice]] [[Categorie:Inventatori români]] [[Categorie:Cercetători români]] [[Categorie:Bucureșteni]] 7jld774u4xldpb5qrorfacfph2116kp 17025193 17024693 2025-06-11T11:51:11Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17025193 wikitext text/x-wiki {{șterge|motiv=Parte a unei [[Wikipedia:Serii de articole#Serii de articole neaprobate|serii neaprobate de articole]].|discuție=Articole create de Neculai}} {{notabilitate|date=aprilie 2025}}{{Infocaseta Biografie | nume = Elena Velicica Davidescu | imagine = | data_nașterii = 21 mai 1936 | locul_nașterii = București, România | data_decesului = | locul_decesului = | ocupație = [[agrochimist]], [[profesor universitar]] | naționalitate = {{rom}} | cetățenie = [[România]] | Alma mater = Facultatea de Horticultură, Institutul Agronomic București | activ = 1961–2005 }} '''Elena Velicica Davidescu''' (n. 21 mai 1936, București) este o agrochimistă și profesoară universitară română, recunoscută pentru contribuțiile sale esențiale la dezvoltarea agrochimiei în România. Alături de soțul său, academicianul D. Davidescu, a elaborat tratate fundamentale, precum ''Agrochimia'' și ciclul ''Chimizarea agriculturii'', care au consolidat agrochimia ca disciplină științifică și didactică. A publicat peste 240 de lucrări științifice, 25 de tratate și monografii, și este coautoare a două brevete de invenție. A fost membru titular al [[Academia de Științe Agricole și Silvice|Academiei de Științe Agricole și Silvice]] și a primit Premiul Academiei Române în 1977. == Biografie == '''Copilărie și educație''' Elena Velicica Davidescu s-a născut la 21 mai 1936 în București. A absolvit Facultatea de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic București, după care și-a început cariera didactică și de cercetare. Pentru a-și perfecționa cunoștințele, a urmat stagii de specializare: în 1966, în biochimie, la Institutul de Biochimie al Academiei Române; în 1978 și 1985, în metodologia analizei solului și plantei, la Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie (ICPA) al ASAS; în 1991, în calitatea produselor agricole, la ICCPT Fundulea; în 1994 și 1996, în învățământul agricol de scurtă durată, la Angers, Franța; în 1998, la Myerscough, Anglia; și în 1999, la Weissbaden, Germania. Prin Programul Tempus, a studiat protecția mediului și organizarea învățământului agricol la Facultatea de Științe Agronomice Gembloux, Belgia. <ref name="pestean">Viorel Iulian Pestean – ''Oameni de seamă ai științei agricole românești'', vol. 3, Editura ASAS, București, [https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-3 acces online]</ref> '''Carieră profesională''' Și-a început activitatea didactică la Institutul Agronomic București (IANB) ca preparator (1961–1963), asistent (1963–1966) și șef de lucrări (1966–1969). În 1969, a obținut prin concurs postul de conferențiar la disciplina Agrochimie, Facultatea de Horticultură, unde a rămas până în 1991 din cauza restricțiilor financiare din sistemul educațional pre-1989. Din 1991, a devenit profesor titular la aceeași disciplină, activând până în 2005. În 1992, a fost numită conducătoare a Colegiului Agricol din Universitatea Agronomică București, contribuind la formarea specialiștilor în horticultură și viticultură. A pregătit peste 4.000 de studenți și a îndrumat doctorate în agrochimie din 1992. <ref name="pestean"/> În cercetare, a colaborat intens cu D. Davidescu, contribuind la temele catedrei de Agrochimie a IANB. După 1990, a condus proiecte de cercetare pe bază de contracte (1990–2004), fiind director de grant pentru MEC-CNCSIS și ANSTI (1994). Între 2000–2002, a gestionat două contracte CNFIS-Banca Mondială: „Utilizarea metodelor convenționale și neconvenționale în multiplicarea rapidă a unor specii horticole” și „Modernizarea învățământului superior de scurtă durată”. <ref name="pestean"/> == Familie == Elena Velicica Davidescu a fost căsătorită cu academicianul D. Davidescu, împreună cu care a realizat contribuții majore în agrochimie. Detaliile vieții personale nu sunt documentate public. == Activitate științifică == Elena Velicica Davidescu a avut un rol esențial în consolidarea agrochimiei ca disciplină științifică și didactică în România, colaborând îndeaproape cu D. Davidescu. A publicat peste 240 de lucrări științifice (7.700 de pagini), dintre care 2.382 ca autor unic sau prim autor, 2.716 ca al doilea autor și 2.614 ca al treilea autor, abordând teme precum analiza chimică a solului și plantei, fertilizarea, microelementele și protecția chimică a culturilor. <ref name="pestean"/> === Domenii de cercetare === * Analiza chimică a solului și plantei pentru evaluarea fertilității * Nutriția minerală a plantelor și corelația sol-plantă * Microelementele și oligoelementele în produse agricole (vinuri, fructe, legume) * Fertilizarea cu îngrășăminte chimice în sere și solarii * Ameliorarea agrochimică a solurilor acide și sărăturate * Influența substanțelor fitofarmaceutice asupra calității produselor agricole * Utilizarea hormonilor și inhibitorilor de creștere în horticultură * Protecția chimică a culturilor și impactul asupra mediului === Contribuții științifice === * A elaborat „Legea ierarhizării factorilor de vegetație”, împreună cu D. Davidescu, care completează legea egalei importanțe a factorilor de vegetație, subliniind rolul critic al apei în condiții de secetă. <ref name="pestean"/> * A dezvoltat metode de testare a fertilității solului prin analiza plantei, utilizate în laboratoarele județene de agrochimie. <ref name="pestean"/> * A contribuit la monografii fundamentale, precum ''Agrochimia'' (5 ediții) și ciclul ''Chimizarea agriculturii'' (7 volume), care abordează îngrășămintele, hormonii, pesticidele și substanțele macromoleculare. <ref name="pestean"/> * A publicat lucrarea ''Evaluation of Fertility by Plant and Soil Analysis'' (1982, Abacus Press, Anglia), recunoscută internațional. <ref name="pestean"/> === Brevete de invenție === * „Trusa agrochimică” (1976) * „Sistem de seră - solar” (1979) <ref name="pestean"/> === Activitate didactică === A contribuit la formarea a peste 4.000 de specialiști în horticultură și viticultură, elaborând cursuri și caiete de lucrări practice, precum ''Agrochimie - lucrări practice de laborator și teren'' (1981, cu Elena Panaitescu). Manualul ''Agrochimia pentru licee agricole'' (8 ediții, 1970–1992) a fost utilizat de circa 25.000 de elevi. Cursurile sale, caracterizate prin claritate și echilibru între teorie și practică, au ridicat nivelul pregătirii agronomilor și horticultorilor din România. <ref name="pestean"/> == Lucrări == Elena Velicica Davidescu a publicat peste 240 de lucrări științifice și 25 de tratate, monografii și îndrumătoare, dintre care menționăm: * ''Conținutul fructelor de tomate în microelemente sub influența tratamentului cu unele produse fitofarmaceutice'', Revista Agricolă, București, 1969 (în limba franceză) * ''Conținutul vinului Cabernet Sauvignon de Drăgășani în oligoelemente'', Revista Agricolă, București, 1969 (în limba franceză) * ''Fitohormonii sintetici'' (broșură), Redacția Revistelor Agricole, 1969 * ''Tratat de Agrochimie'' (1969–1992, 5 ediții), Editura Academiei RSR (cu D. Davidescu) * ''Agrochimia pentru licee agricole'' (1970–1989, 8 ediții) * ''Produse fitofarmaceutice'', Editura Ceres, 1970 * ''Teoria și practica ameliorării agrochimice a solurilor acide și sărăturate'' (broșură), Redacția Practica Agricolă, București, 1971 (cu D. Davidescu) * ''Studiu comparativ al conținutului de microelemente, zahăr și acidități în strugurii de masă la soiul Cardinal'', Lucrări Științifice, IANB, seria B, XIV, 1971 (cu Elena Răducanu și M. Iacob) * ''Testarea stării de fertilitate prin plantă și sol'', Editura Academiei RSR, 1972 (cu D. Davidescu) * ''Salata și compoziția ei în sistemul de cultură aeroponică'', Lucrări Științifice, Seria B, XV, 1972 * ''Chimizarea agriculturii'', EDP București, 1974 (cu D. Davidescu) * ''Fertilizarea în solarii și sere'' (broșură), Editura Ceres, 1975 (cu D. Davidescu) * ''Azotul în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1976 (cu D. Davidescu) * ''Agenda agrochimică'', Editura Ceres, București, 1978, 812 pg. (cu D. Davidescu) * ''Fosforul în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1979, 300 pg. (cu D. Davidescu) * ''Agrochimia horticolă'', Editura Ceres, 1980 (cu D. Davidescu) * ''Agrochimia modernă'', Editura Academiei RSR, 1981 (cu D. Davidescu) * ''Calciul în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1981 (cu D. Davidescu) * ''Agrochimie - lucrări practice de laborator și teren'', Tip. IANB, 1981 (cu Elena Panaitescu) * ''Evaluation of Fertility by Plant and Soil Analysis'', Abacus Press, Anglia, 1982, 560 pg. (cu D. Davidescu) * ''Teste agrochimice de teren și laborator'', Editura Ceres, 1984 * ''Sulful, Calciul și Magneziul în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1984 (cu D. Davidescu) * ''Microelementele în agricultură'', Editura Academiei RSR, 1988 * ''Agrochimia și chimia pesticidelor'', Colegiul Agricol București, 1996 * ''Compendium agrochimie'', Editura Academiei Române, București, 1999 (cu D. Davidescu) * ''Protecția chimică în agricultură'', Editura Academiei Române, 1992 (cu D. Davidescu și L. Calancea) == Premii și recunoaștere == * Premiul Academiei Române pentru ''Azotul în agricultură'' (1977) * Membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice * Drept de îndrumător de doctorat în agrochimie (din 1992) == Note == <!-- Se pot introduce note bibliografice sau explicative aici --> == Referințe == <references /> == Bibliografie == * Elena Velicica Davidescu, D. Davidescu – ''Agrochimia horticolă'', Editura Ceres, București, 1980 * Elena Velicica Davidescu, D. Davidescu – ''Compendium agrochimie'', Editura Academiei Române, București, 1999 * Elena Velicica Davidescu, D. Davidescu – ''Tratat de Agrochimie'', Editura Academiei RSR, București, 1969–1992 * Elena Velicica Davidescu – ''Teste agrochimice de teren și laborator'', Editura Ceres, București, 1984 * Elena Velicica Davidescu, Elena Panaitescu – ''Agrochimie - lucrări practice de laborator și teren'', Tip. IANB, București, 1981 == Legături externe == * [https://asas.ro/ Academia de Științe Agricole și Silvice] * [https://www.usamv.ro/istoric Istoric USAMV București]{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.usamv.ro/istoric }} * [https://archive.org/details/pestean-viorel-iulian-oameni-de-seama-ai-stiintei-agricole-romanesti-vol.-3 Viorel Iulian Pestean – ''Oameni de seamă ai științei agricole românești''] [[Categorie:Nașteri în 1936]] [[Categorie:Agrochimiști români]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Membri ai Academiei de Științe Agricole și Silvice]] [[Categorie:Inventatori români]] [[Categorie:Cercetători români]] [[Categorie:Bucureșteni]] seq9he6fm5g0gyefy30v7x72f2zf7qp 0 3225806 17024987 16952922 2025-06-11T08:44:42Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 9 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024987 wikitext text/x-wiki '''Sistemul educațional din Québec''' constă în principal din patru niveluri de studii: învățământ preșcolar și primar, secundar, colegial și universitar. Aceste niveluri includ formarea profesională, [[Andragogie|educația generală a adulților]] și formarea continuă. Deoarece [[Educație|educația]] este o competență provincială în Canada, sistemul [[Educație|educațional]] din [[Québec|Quebec]] este administrat de Guvernul Quebecului prin Ministerul Educației și Ministerul Învățământului Superior. Ele asigură coordonarea unui sistem educațional care se remarcă pe mai multe niveluri față de cele ale altor provincii și teritorii din Canada. În anul școlar 2010-2011, 1.816.858 de elevi au urmat acest sistem de învățământ cu program complet sau parțial. Dintre aceștia, aproximativ 31% au urmat învățământul preșcolar/primar, 25% cel secundar, 17% învățământul general pentru adulți, 12% cel colegial și 16% cel universitar<ref>{{Harvnb|Statistiques de l'éducation|2012|p=20}}</ref>. Frecventarea școlii este obligatorie de la vârsta de 6 ani (vârsta împlinită până la 30 septembrie pentru clasa întâi) până la vârsta de 16 ani (vârstă atinsă în mod normal de elevi în timpul clasa a X-a sau a XI-a, în funcție de data nașterii) sau obținerea unei diplome de studii secundare (DES). Primul nivel este învățământul primar cu durata de 6 ani. Al doilea nivel este învățământul secundar cu durata de 5 ani. Aceste două niveluri sunt administrate de cele 61 de centre de servicii școlare (60 [[Limba franceză|francofone]] și 1 cu statut special) și cele 11 comisii școlare (9 [[Limba engleză|vorbitoare de limba engleză]] și 2 cu statut special)<ref>{{Harvnb|MEESR|2014|p=17-18, 24-25}}.</ref> . Aceștia sunt responsabile pentru școlile preșcolare, școlile primare, școlile secundare, centrele de formare generală a adulților și de formare profesională. Al treilea nivel corespunde învățământului colegial. Există 119 unități care oferă educație colegială, inclusiv 48 de colegii generale și profesionale (CEGEP) și 11 colegii guvernamentale<ref>{{Citat web|url=https://aqeips.qc.ca/ressources/liste-des-etablisements-postsecondaires-au-quebec/|titlu=Liste des établisements postsecondaires au Québec|date=2012-07-18|accessdate=2021-02-08|limbă=fr-CA|author=Association québécoise pour l’équité et l’inclusion au postsecondaire}}</ref>. Programele durează în mod normal de doi ani (preuniversitar) sau de trei ani (tehnic). Nivelul al patrulea de studii corespunde nivelului universitar. Quebec are 19 universități, dintre care 16 sunt francofone, iar trei anglofone<ref>{{Citat web|url=http://www.education.gouv.qc.ca/universites/etudiants-a-luniversite/admission-a-luniversite/liste-des-etablissements-universitaires/|titlu=Liste des établissements universitaires {{!}} Ministère de l'Éducation et Ministère de l'Enseignement supérieur|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Ministère de l'Éducation et de l'Enseignement supérieur|archive-date=2019-07-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20190714124543/http://www.education.gouv.qc.ca/universites/etudiants-a-luniversite/admission-a-luniversite/liste-des-etablissements-universitaires/|dead-url=yes}}</ref>. Dintre acestea, 10 universități sunt publice și fac parte din rețeaua Universității din Québec<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.uquebec.ca/reseau/fr/reseau-de-luq/direction-et-gouvernance-du-reseau|titlu=Direction et gouvernance du réseau|date=2015-02-19|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Université du Québec}}</ref> . == Istorie == === Educația ca responsabilitate privată (1608-1800) === Ca orice colonie aflată într-o perioadă de dezvoltare, instituțiile [[Noua Franță|Noii Franțe]] reflectă modelul celor din metropolă. Educația, asemenea serviciilor sociale și de sănătate, reprezenta în primul rând o „responsabilitate morală” care revenea [[Cler|clerului,]] iar episcopul era cel care dirija destinele acesteia. De aceea, nu se poate vorbi de „administrația școlară” în sensul modern al termenului, deoarece nu existau structuri locale sau regionale. Pe scurt, sistemul școlar sub Regimul francez era complet privat. Statul recunoștea această „responsabilitate morală” atribuită clerului, acordându-i o finanțare care, în acea perioadă, corespundea nevoilor societății în ceea ce privește sănătatea și educația. Această contribuție a statului avea trei surse principale. Prima consta într-o subvenție anuală care, în 1744, reprezenta 11,5% din bugetul total al coloniei. Trebuie spus, totuși, că această subvenție anuală – la fel ca bugetul coloniei în sine – nu era întotdeauna alocată în mod regulat. A doua sursă de finanțare provenea din veniturile moșiilor care erau date clerului de către rege. Deși este dificil de estimat suma exactă, se știe că la începutul secolului XVIII, „aproape jumătate din censitarii canadieni erau sub autoritatea domnilor ecleziastici”<ref>{{Citat revistă|nume=Frégault|prenume=Guy|an=1959|titlu=Les Finances de l’Église sous le Régime français|journal=Écrits du Canada français|volum=5|pagini=167|location=Montréal}}</ref>. În cele din urmă, exista zeciuiala, ale cărei procente erau stabilite de stat, care, prin intermediul tribunalelor sale, se asigurau de percepția acestora. În cele din urmă, exista [[Zeciuială|zeciuiala]], ale căror procente erau stabilite de Stat, care asigura, prin instanțele sale, că acestea erau încasate. Mai mult, nu trebuie neglijate veniturile generate de fundațiile create prin avere privată, mai ales în perioada anterioară instaurării guvernului regal (1660). Spre deosebire de ceea ce se va observa sub regimul englez, nu asistăm la eternul conflict dintre Biserică și Stat pentru controlul asupra educației. În acea perioadă, după cum remarca istoricul Guy Frégault, funcționarii și clericii „nu priveau Curtea ca pe un adversar căruia trebuie să i se țină piept, ci ca pe un arbitru căruia este înțelept să i se încredințeze cauza”<ref>{{Citat revistă|nume=Frégault|prenume=Guy|an=1961|lună=juillet-septembre|titlu=L’Église et la société canadienne au début du {{s-|XVIII|e}}|journal=Revue de l’Université d’Ottawa|volum=31|număr=3|pagini=356}}.</ref>. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că populația era foarte redusă, iar cele trei principale orașe aglomerate ale vremii ([[Québec (oraș)|Québec]], [[Montréal]] și Trois-Rivières) nu erau decât un sfert din întreaga populație, care, în 1663, era de aproximativ 3.500 de persoane. === După cucerire === În 1760, a doua zi după [[Războiul Francez și Indian|războiul franco-indian]], în [[Noua Franță]] se aflau doar 65.000 de oameni. Era complet ruinată, fără niciun sprijin financiar și material din partea [[Regatul Franței|Regatului Franței,]] pe lângă interdicția de a aduce personal didactic, de a importa cărți școlare sau alte materiale, precum țesături speciale pentru voaluri sau hainele purtate de călugărițe, care trebuiau să-și folosească imaginația pentru a-și confecționa îmbrăcămintea cu alte țesături neadecvate. Conform istoricului Robin S. Harris, studenții vorbitori de limba engleză au putut obține cu ușurință cărți în limba lor din Anglia sau din coloniile din sudul Angliei. În ceea ce privește francofonii, importurile de cărți franceze au fost interzise între 1760 și în jurul anului 1850. Este posibil ca rechizitele școlare să fi fost aduse din Franța, dar doar rareori și pe căi nu tocmai legale. În 1836, lui John Holmes i s-a permis să facă o călătorie în [[Europa]], trecând prin Anglia, de unde a putut aduce cărți și alte instrumente pentru a ajuta instituțiile de învățământ într-o oarecare măsură. Alte articole au fost uneori introduse ilegal și ocazional confiscate. === Primele legislații educaționale (1801-1840) === Până în 1801, învățământul era complet organizat de sectorul privat. În 1789, o comisie de anchetă a propus crearea de către Stat a unei rețele de școli primare și gimnaziale engleze, precum și a unei [[Universitate|universități]] laice, unde, prin urmare, predarea [[Teologie|teologiei]] să fie exclusă. Scopul a fost să anglicizeze vorbitorii francezi și ca aceștia să devină treptat buni protestanți. Acest proiect a fost respins de cercurile catolice și de canadienii francezi care s-au opus creării unei universități engleze laice. Localnicii nu aveau autoritate în cadrul sistemului Institutului regal, deoarece permisiunea pentru înființarea unei școli revenea guvernatorului. Atunci, legea școlilor parohiale a permis comunităților locale să se implice în domeniul educațional. Rolul administrației parohiale era gestionarea bunurilor parohiei. Această instituție era condusă de un consiliu alcătuit din preoți și mireni, numiți [[epitropi]], aleși diferit de la o parohie la alta. Legea școlilor administrative din 1829 a creat un nou sistem public de școli primare finanțate de părinți, comunitățile locale și guvernul colonial. Guvernul întreținea, de asemenea, rețelele vechi ale Institutului regal și școlile parohiale. Comunitățile locale au început să fie astfel implicate în organizarea sistemului școlar. În 1845 și 1846, două legi au pus bazele a ceea ce se numește astăzi [[Comisie școlară|comisii școlare]] și au creat posibilitatea de a înființa școli catolice sau protestante în funcție de populație. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, o serie de factori politici și ideologici urmau să determine intervenția statului în învățământul primar. Pe de o parte, educația în Europa a fost întotdeauna privilegiul unei elite, ceea ce explică, la rândul său, relativa indiferență a statului în acest sens. Imigranții anglo-saxoni, influențați de ideologiile egalitare ale [[Lumea Nouă|Lumii Noi]], manifestau dimpotrivă o „voință comună (...) de a crea aici o societate de avangardă care să atenueze diferențele de clasă și care să permită tuturor să aibă acces la educație”<ref>Louis-Philippe Audet, ''Histoire de l’enseignement au Québec'', tome I : 1608-1840, Montréal et Toronto, Holt, Rinehart et Winston ltée, 1971, {{P.|268}}.</ref> . Pe de altă parte, odată cu transformările economice care au avut loc la începutul secolului al XIX-lea, [[Burghezie|burghezia]] engleză începea să perceapă „lipsa de educație a populației ca pe o piedică în calea progresului economic”<ref>Fernand Ouellet, «L’enseignement primaire : responsabilité des Églises ou de l’État (1801-1836)», ''Éléments d’histoire sociale du Bas-Canada'', Montréal, Hurtubise HMH, 1972, {{P.|262}}.</ref> . În cele din urmă, introducerea [[Sistem parlamentar|sistemului parlamentar]] în 1791 și afirmarea tot mai clară a [[Liberalism|ideologiei liberale]] a făcut ca ignoranța larg răspândită să fie percepută ca un obstacol major în calea exercitării democrației și a educației cetățenilor. Din acest motiv, „pentru a răspunde în primul rând cerințelor unei populații engleze în creștere care nu trebuia convinsă de importanța învățământului primar”<ref>''Ibid''., {{P.|263}}.</ref>, puterea executivă a decis să intervină în domeniul învățământului primar prin promulgarea, în 1801, a legii Instituției Regale pentru Avansarea Științelor. În Regatul Unit, educația era în mod tradițional asigurată de Biserică și rezervată elitelor. În 1870. a fost adoptată o lege care a instituit învățământul primar obligatoriu. În 1938, doar 13% dintre copiii din clasa muncitoare frecventau școala până la vârsta de 13 ani. În 1944, sistemul educațional tripartit din Regatul Unit a făcut ca învățământul secundar, ''{{Ill-wd|Q967098|3=Grammar School}}'', să devină obligatoriu până la vârsta de 15 ani.<ref>{{Citat web|url=https://angleterre.org.uk/civi/education.htm#Historique|titlu=Education en Grande Bretagne|accessdate=14 aprilie 2023}}</ref> === Structuri școlare (1876-1959) === Între 1876 și 1959, durata studiilor și conținutul programelor au suferit modificări semnificative. Totuși, trăsăturile esențiale ale structurilor școlare au rămas neschimbate timp de un secol. Sistemul școlar a continuat să fie structurat pe baze confesionale și organizat în sectoare private și de stat. De asemenea, învățământul primar continuă să fie, în esență, sub responsabilitatea sectorului public, iar învățământul secundar era structurat, în cazul catolicilor, într-un sector privat și unul public: primul oferea acces la studii universitare, în timp ce al doilea pregătea pentru intrarea directă pe piața muncii. Revizuirea programelor de studii din 1929 și din 1937-1939 a permis câtorva sute de elevi din sectorul public – care locuiau în special în mediul urban și care, altfel, nu ar fi avut mijloacele financiare pentru a studia la [[Colegiul clasic]] – să continue să studieze la universitate și „să aibă acces la cariere în comerț, inginerie și domeniul științific”<ref>Louis-Philippe Audet, ''Histoire de l’enseignement au Québec'', Tome II : 1840-1971, Montréal et Toronto, Holt, Rinehart et Winston ltée, 1971, {{p.|283}}.</ref>. Totuși, în cadrul ierarhiei de prestigiu a vremii, aceste cariere erau considerate mult mai inferioare decât profesiile liberale tradiționale, la care nu se putea ajunge decât prin „calea regală” a colegiilor clasice. === Ministerul Bunăstării Sociale și al Tineretului === [[Ministerul Bunăstării Sociale și al Tineretului]] a fost înființat în 1946, având ca misiune aplicarea legilor privind ajutorul acordat tineretului și pregătirea viitorului acestora. Fondul pentru educațiea primit 20 de milioane de dolari, fiind completat și de taxele aplicate resurselor naturale. {{Ill-wd|Q167840|3=Hydro-Québec}} a fost implicat în acest proces: aproximativ jumătate din profituri au contribuit la finanțarea acestui minister. A fost creat un fond special pentru educație, menit să finanțeze construcția de noi școli și administrarea noului minister. În 1950, pe lângă rețeaua de școli publice care se aflau sub autoritatea Departamentului de Educație Publică, existau nouă ministere care întrețineau o rețea paralelă de școli, legată de activitățile lor principale<ref>{{Citation |publisher=validate.perfdrive.com |title=Radware Bot Manager Captcha |url=https://numerique.banq.qc.ca/patrimoine/details/52327/2989027}}</ref>. Această lipsă de coordonare a structurilor s-a reflectat și în programele de formare secundară din sectorul public, care, în cazul francofonilor, se încheiau de cele mai multe ori încheiau fără perspective clare. De asemenea, la începutul anilor 1960, deși 95% din efectivele de la nivel primar și 70% din cele de la nivel secundar erau parte din sectorul public, învățământul superior rămânea în continuare un domeniu aproape exclusiv al sectorului privat, fiind „aproape singurul care oferea învățământul secundar de al doilea ciclu”<ref>Commission royale d’enquête sur l’enseignement dans la province de Québec, ''op. cit'', Vol. I, Québec, 1963, {{p.|46}}.</ref> care permitea accesul la universitate. În ceea ce privește formarea profesională, aceasta era, în mare parte, sub responsabilitatea sectorului public, chiar dacă cel privat avea o prezență semnificativă. Astfel, în 1959, „erau înregistrate 119 școli profesionale private care primeau 18.000 de elevi și 127 de „școli de afaceri” sau colegii comerciale frecventate de 16.000 de elevi”<ref>Paul-Émile Gingras, ''op. cit''. {{p.|49}}.</ref>. La acestea se adăugau aproximativ cincizeci de institute familiale conduse de comunități religioase, precum și școlile de infirmiere, care erau asociate cu spitale private. În cele din urmă, sectorul privat asigura aproape toată formarea profesorilor printr-o rețea de 114 colegii de formare a profesorilor care aparțineau comunităților religioase. Între 1954 și 1960, numărul copiilor cu vârste între 13 și 16 ani din școli s-a dublat, crescând de la 130.000 la 262.000 de elevi. Având în vedere presiunea demografică, se poate înțelege de ce sistemul educațional din Quebec, la sfârșitul anilor cincizeci, apărea în conștiința socială ca „un sistem fragmentat, subfinanțat, subdezvoltat, lipsit de coordonare, puțin democratic, elitist și [[Sexism|sexist]]”<ref>Paul-André Linteau et autres, op. cit, {{p.|320}}.</ref>. === Înființarea Ministerului Educației === Ministerul Educației din Quebec a fost creat în 1964 și este responsabil pentru toate serviciile educaționale disponibile în Quebec<ref>{{Citat web|url=http://bilan.usherbrooke.ca/bilan/pages/evenements/1642.html|titlu=Entrée en vigueur de la Loi 60 créant un ministère et un Conseil supérieur de l'Education|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Université de Sherbrooke}}</ref>. De-a lungul timpului și în funcție de guvernele aflate la putere, s-a înființat uneori un Minister al Învățământului Superior care este responsabil pentru nivelurile de învățământ colegial și universitar. Când acest minister este desființat, atribuțiile sale sunt preluate de Ministerul Educației. === Raportul Parent === La începutul anilor 1960, o [[comisie regală de anchetă]] a fost însărcinată să raporteze situația educației din Quebec. Raportul său, cunoscut ca raportul Parent, publicat în 1963-1964, în 3 volume, împărțite în 5 volume<ref name=":1">{{Citat web|url=https://www.orientation.qc.ca/espaceparents/besoins-particuliers/les-parcours-specialises/|titlu=Les parcours spécialisés - Le parcours de formation axée sur l’emploi|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Ordre des conseillers et conseillères d’orientation du Québec}}</ref>, a propus diferite reforme ale sistemului educațional din Quebec, printre care: * înființarea Ministerului Educației din Quebec; * învățământul obligatoriu până la vârsta de 16 ani; * înființarea [[colegiilor generale și profesionale]] (CEGEP) care să înlocuiască colegiile din acea vrem conduse de lideri religioși; * formare avansată [[Învățător|a cadrelor didactice]]; * facilitarea accesului la universitate, indiferent de apartenența socială. === Laicizarea școlilor (2000) === În 14 iunie 2000, Adunarea Națională a adoptat Legea 118 care a abrogat statutul confesional al școlilor primare și secundare publice din Quebec. Această lege a fost posibilă datorită unei modificări a articolului 93 din Constituția Canadei, realizată în 1998, care a permis crearea de comisii școlare lingvistice. François Legault, ministrul Educației, a consideră „că trebuie să ne îndreptăm către mai puține religii în Quebec.” Chiar dacă recunoaște „laicizarea” școlilor, Legea 118 permite, de asemenea, păstrarea unui învățământ religios, limitat la confesiunea catolică și protestantă<ref>{{Citat web|url=https://www.ledevoir.com/societe/education/572658/ecoles-juives-hassidiques-deux-ex-eleves-poursuivent-le-gouvernement-du-quebec|titlu=Écoles juives hassidiques: deux anciens élèves poursuivent le gouvernement du Québec|date=11 februarie 2020|limbă=}}</ref>. În 2020, foști elevi ai unei școli religioase private din Boisbriand au dat în judecată guvernul Quebec, acuzându-l că nu le-a oferit o educație adecvată. Pe parcursul școlarizării, nu au primit practic nicio formare laică, nu au urmat niciun curs de istorie, geografie, științe sau arte, și și-au încheiat studiile fără să știe să vorbească franceza și engleza<ref>{{Citat web|url=https://ici.radio-canada.ca/nouvelle/1325802/commissions-scolaires-transformation-centres-services-scolaires-projet-loi-depot-caq-quebec|titlu=La CAQ dépose son projet de loi pour transformer les commissions scolaires|date=1 octombrie 2019|accessdate=2 octombrie 2019}}</ref>. === Desființarea comisiilor școlare === În 1 octombrie 2019, guvernul Québec a depus un proiect de lege care viza înlocuirea [[comisiilor școlare]] cu „centre de servicii scolare” și să desființeze alegerile școlare din toamna aceluiași an, înainte de alegerile programate pentru 2020<ref>{{Citat carte|limbă=|autor=Ministère de l’Éducation du Québec|titlu=Maternelle 4 ans à temps plein : objectifs, limites, conditions et modalités : année scolaire 2023-2024|locul-publicării=Quebec|ediție=Ministère de l'éducation|an=2023|pagini=9|pagină=5|isbn=9782550940128|url=https://collections.banq.qc.ca/ark:/52327/4641394|data-accesării=12 noiembrie 2024}}</ref>. == Învățământul preșcolar, primar și gimnazial == === Învățământul preșcolar === Învățământul preșcolar include [[Grădiniță|grădinița]] de 4 ani și cea de 5 ani. Grădinița de 4 ani a fost introdusă treptat din 2019, mai ales în mediile defavorizate<ref>{{Citat web|url=https://www.quebec.ca/education/prescolaire-primaire-et-secondaire/obligation-frequentation-scolaire|titlu=Obligation de fréquentation scolaire|date=1 august 2024|accessdate=12 noiembrie 2024|limbă=fr|author=Ministère de l'éducation}}</ref>. Elevii pot frecventa grădinița pentru copii de 4 ani cu program parțial sau complet și nu este obligatoriu. Toate școlile oferă clase de grădiniță pentru copiii de 5 ani pentru a îndeplini obligației de școlarizare pentru toți copiii cu domiciliul în Quebec de la începutul anului școlar în care împlinesc 6 ani<ref>{{Citation |publisher=www.csdm.qc.ca |title=Programmes {{!}} Commission scolaire de Montréal |url=http://www.csdm.qc.ca/PrescolairePrimaire/Programmes.aspx |access-date=2025-04-30 |archive-date=2012-03-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120325201301/http://www.csdm.qc.ca/PrescolairePrimaire/Programmes.aspx |dead-url=yes }}</ref>. === Învățământul primar === Învățământul primar se adresează copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani împliniți până la 30 septembrie) (sau până la 12 ani în caz de repetenție). Învățământul primar este organizat în trei cicluri de doi ani, pe o durată de șase ani<ref>Totuși, unele programe din ciclul al doilea încep în clasa a IX-a.</ref>. Elevii au la dispoziție doi ani pentru a parcurge și asimila învățăturile fiecărui ciclu. În anul al doilea al fiecărui ciclu, cadrul didactic realizează o evaluare a progresului elevilor pentru a verifica nivelul lor de cunoștințe în raport cu cerințele Ministerului Educației. Acesta impune elevilor din clasa a VI-a un examen de trecere de la școala primară la cea gimnazială. Deși examenul de clasa a șasea este foarte important, multe școli generale folosesc rezultatele cumulate din toți anii anteriori pentru a repartiza elevul. Elevii care nu îndeplinesc cerințele de final de an școlar sau care lipsesc frecvent pot fi nevoiți să repete anul. În trecut, nu existau cursuri de limba engleză în primul ciclu, dar din august 2006, există un curs de engleză în fiecare ciclu. Programa de învățământ primar includ 5 domenii de învățare. Fiecare dintre aceste domenii include mai multe discipline: 1) Domeniul limbilor (în școlile primare francofone): franceza, ca limbă de predare; engleza, ca limbă secundară; franceza, program de integrare (pentru elevii care au emigrat recent în țară sau care nu au vorbit niciodată limba). Domeniul lingvistic (în școlile primare anglofone): engleză, limba de predare; franceza, ca limbă secundară 2) Domeniul matematicii, științei si tehnologiei: Matematică; Știință și tehnologie. 3) Domeniul universului social: Geografie și istorie; Educație pentru cetățenie. 4) Domeniul artelor: Arte plastice; Muzică (opțional); Dramă (opțional); Dans (opțional). 5) Domeniul dezvoltării personale: Educație fizică și pentru sănătate; Etica si cultura religioasa. === Învățământ secundar === Învățământul secundar din Québec este împărțit în cinci nivele (clasele a VII-a - a XI-a), fiecare cu durata de un an. De asemenea, acestea sunt organizate în două cicluri: clasele a VII-a și a VIII-a fac parte din primul ciclu<ref>{{Citat web|url=http://www.mels.gouv.qc.ca/scolaire/educqc/systemeScolaire/index.asp?page=secondaire|titlu=L'Éducation au Québec - l'enseignement secondaire|publisher=Gouvernement du Québec|accessdate=18 iunie 2009|year=2008|author=Ministère de l'Enseignement supérieur (France)|archive-date=2013-01-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20130122170920/http://www.mels.gouv.qc.ca/scolaire/educqc/systemeScolaire/index.asp?page=secondaire|dead-url=yes}}</ref>, în timp ce clasele a X-a, a IX-a și a XI-a fac parte din al doilea ciclu al învățământului secundar<ref>{{Citat web|url=http://www.education.gouv.qc.ca/references/etudier-au-quebec/systeme-scolaire-quebecois/|nume=supérieur|titlu=Le système scolaire québécois {{!}} Ministère de l'Éducation et Ministère de l'Enseignement supérieur|accessdate=2021-02-08|first1=Ministère de l'Éducation et de l'Enseignement|limbă=fr|archive-date=2021-11-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20211122064719/http://www.education.gouv.qc.ca/references/etudier-au-quebec/systeme-scolaire-quebecois/|dead-url=yes}}</ref>. La finalizarea cu succes a clasei a XI-a, elevii primesc o diplomă de studii secundare (DES). Elevii din gimnaziu au între 12 și 17 ani sau 18 ani (vârsta la 30 septembrie), în caz de repetenție{{Necesită citare}}. Elevii care nu îndeplinesc cerințele de final de an pentru școala secundară pot fi nevoiți să repete întregul an sau doar una ori câteva materii{{Necesită citare}}. Unii studenți care doresc să intre mai repede pe piața muncii pot, începând cu vârsta de 16 ani, să nu termine studiile medii și să urmeze studii profesionale. Aceste cursuri, cu o durată de aproximativ doi ani, urmăresc dobândirea de competențe legate de o profesie și permit acordarea unei diplome de studii profesionale (DEP). Cu toate acestea, DEP permite accesul la studii universitare într-un domeniu profesional conexe, cu anumite credite din învățământul secundar obișnuit în sectorul tinerilor sau adulților. Pentru adulții (cu vârsta de minimum 16 ani) care doresc să se întoarcă la școală, aceștia își pot obține diploma de liceu la un centru de educație generală a adulților (CFGA). Pentru cei care nu doresc să călătorească, Societatea de Educație la Distanță a consiliilor școlare din Quebec oferă educație la distanță din 1995. Cu toate acestea, centrele de servicii școlare și comisiile școlare din Québec sunt cele care preiau înscrierile și se ocupă de tot ce ține de procesul de învățare. Există cel puțin unul în fiecare regiune din Quebec. Din septembrie 2005, Programul de formare școlară din Quebec (cunoscut și sub numele „reforma”) a fost implementat treptat în învățământul secundar. În celelalte părți ale [[Canada|Canadei]], învățământul secundar cuprinde șase ani de studiu. ==== Programe de formare orientate spre piața muncii ==== Așa-numitele programe de formare orientate spre piața muncii sunt oferite și în mai multe școli secundare și sunt destinate elevilor care se confruntă cu dificultăți de învățare. Metodele de predare sunt adaptate la nevoilor lor, iar școlarizarea poate fi desfășurată în contexte diferite decât în cursurile obișnuite de formare și ar favoriza un mediu mai favorabil învățării. Aceste programe sunt împărțite în două tipuri de formare: formare premergătoare muncii (FPT) și cea pentru exercitarea unei profesii semi-calificate (FMS). Ambele sunt accesibile elevilor care au împlinit 15 ani până la data de 30 septembrie a anului în curs și urmăresc în general dobândirea de competențe în meserii puțin sau semi-specializate<ref name=":2">{{Citat web|url=http://www.education.gouv.qc.ca/employeurs/programmes-detudes/programmes-detudes-professionnelles/|nume=supérieur|titlu=Programmes d'études professionnelles {{!}} Ministère de l'Éducation et Ministère de l'Enseignement supérieur|accessdate=2021-02-08|first1=Ministère de l'Éducation et de l'Enseignement|limbă=fr}}</ref>. FPT se adresează persoanelor care nu au atins cerințele învățământului primar în ceea ce privește limba de predare și matematica la finalul ciclului inferior al învățământ secundar. Aceasta constă în trei ani de cursuri și stagii profesionale și reprezenta o etapă de tranziție către integrarea pe piața muncii sau continuarea formării prin programul FMS. La finalizarea acestui program, se obține la un Certificat de formare profesională de bază (CFPT) acordat de Ministerul Educației<ref name=":2" />. Elevii care nu sunt autonomi sau care nu și-ai finalizat stagiile trebuie să repete anul. Studenții care au împlinit vârsta maximă de admitere în program, mai exact 21 de ani la data de 30 septembrie a anului în curs, pot beneficia de un an derogatoriu pentru a repeta al treilea an de FPT, dar nu pot beneficia de această derogare dacă nu au început niciodată anul acesta. FMS se adresează persoanelor care au atins cerințele învățământului primar în limba de predare și matematică la sfârșitul ciclului inferior de învățământ secundar fără, totuși, să atingă cerințele acestui ciclu de învățământ secundar la aceleași discipline. Se compune din cel puțin un an de cursuri și stagii de muncă și poate duce fie către integrarea pe piața muncii, fie către anumite programe de formare profesională sau la ciclul superior de învățământ secundar. La finalizarea acestui program, se obține un certificat de pregătire pentru o meserie semi-calificată cu mențiunea meseriei (CFMS) acordat de Ministerul Educației<ref name=":2" />. ==== Formarea profesională ==== Formarea profesională constă în programe care permit dobândirea de abilități și cunoștințe legate de învățarea unei [[Meserie|meserii]]. Acest lucru permite, în general, un acces mai direct pe [[Piața muncii (economie)|piața muncii]] decât prin parcursul educațional general, fără a avea neapărat studii medii absolvite. Într-adevăr, elevii pot avea acces la anumite programe de formare profesională începând cu vârsta de 16 ani sau după ce au absolvit doar clasa a IX-a sau a X-a<ref name=":3">{{Citat web|url=https://www.lapresse.ca/affaires/economie/emploi/201405/19/01-4767886-que-sont-lasp-laep-et-le-cfms.php|titlu=Que sont l'ASP, l'AEP et le CFMS?|date=2014-05-19|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Martine Letarte}}</ref>. Mai multe școli secundare și centre de formare profesională oferă aceste cursuri prin care se pot obține o diplomă de studii profesionale (DEP) eliberată de Ministerul Educației<ref name=":4">{{Citat web|url=http://www.education.gouv.qc.ca/colleges/etudiants-au-collegial/formation-collegiale/|titlu=Formation collégiale {{!}} Ministère de l'Éducation et Ministère de l'Enseignement supérieur|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Ministère de l'Éducation et de l'Enseignement supérieur|archive-date=2021-02-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20210208175436/http://www.education.gouv.qc.ca/colleges/etudiants-au-collegial/formation-collegiale/|dead-url=yes}}</ref>. De asemenea, este posibil ca studenții care doresc să-și îmbunătățească abilitățile și cunoștințele într-un domeniu în care au obținut o diplomă de studii profesionale să urmeze o formare de specializare profesională. Aceste cursuri vă permit să vă specializați într-un anumit domeniu și adesea necesită abilități de la un DEP înrudit<ref name=":7">{{Citat web|url=https://www.collegemv.qc.ca/programmes-detudes/structure-des-programmes/formation-generale-cours-communs-a-tous-les-programmes|titlu=Formation générale - Cours communs à tous les programmes|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Cégep Marie-Victorin}}</ref>. Ele pot duce la obținerea unei atestări de specializare profesională (ASP) eliberată de Ministerul Educației<ref name=":4" />. Există și cursuri de formare mai scurte, precum cele prin care se poate obține un certificat de studii profesionale (AEP). Acestea constau, în general, din părți ale învățământului oferit în cadrul unui DEP și oferă, în general, acces rapid la piața muncii<ref name=":7" />. Aceste programe sunt concepute de comisiile școlare și centrele de servicii școlare, iar certificatele sunt eliberate de aceleași entități<ref name=":4" />. == Educația universitară == Studenții care urmează studii [[Postsecundar|postsecundare]] merg de obicei la o facultate unde pot finaliza un program de doi sau trei ani prin care pot obține o diplomă de studii colegiale (DEC). Programele prin care se poate obține această diplomă sunt împărțite în două categorii principale: programe preuniversitare de doi ani și programe tehnice de trei ani. Există, de asemenea, cursuri de formare mai scurte și mai simplificate, cum ar fi certificatele de studii universitare (AEC)<ref name=":8">{{Citat web|url=https://www.cegepsherbrooke.qc.ca/fr/formation-generale|titlu=Formation générale|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Cégep de Sherbrooke}}</ref>. Studenții care frecventează instituțiile de învățământ colegial au, la data de 30 septembrie, vârste cuprinse între 17 și 19 ani pentru programele preuniversitare sau 17 până la 20 de ani pentru programele tehnice, dacă au urmat parcursul educațional obișnuită fără întrerupere și dacă nu au repetat un an de școală primară sau secundară. Învățământul la nivel de colegiu este asigurat de o rețea publică formată din colegii de învățământ general și profesional (denumite în mod normal „colegii”) și o rețea privată formată din colegii independente. === Diploma de facultate === Studiile care prin care se obține diploma de studii colegiale (DEC) constau în cursuri care fac parte dintr-un nucleu comun și cursuri de formare specifice legate de programul de studii urmat. Promovarea cursurilor de bază este obligatorie pentru orice student care dorește să obțină un DEC preuniversitar sau tehnic<ref name=":8" />. Acest program de bază este format din patru cursuri [[Literatură|de literatură]], trei cursuri [[Filosofie|de filosofie]], două cursuri de engleză, trei cursuri de educație fizică și două cursuri alese din diverse domenii de studiu care nu au neapărat legătură cu cele ale programului urmat (științe umane, știință și tehnologie, limbi străine, matematică și informatică, artă și estetică, probleme contemporane). După finalizarea a trei din cele patru cursuri de literatură, studentul trebuie să treacă un examen standard de limba franceză pentru a obține DEC<ref name=":8" /> . Curriculumul de bază de formare generală urmărește, în esență, să exerseze și să dezvolte abilitățile de scriere și comunicare în limba maternă și a doua limbă, capacitatea de reflecție, argumentare și spirit critic, conștiința de sine și a celorlalți, precum și adoptarea unui stil de viață sănătos. De asemenea, acesta contribuie la dezvoltarea personală și permite transmiterea unui patrimoniu cultural comun<ref>{{Citat web|url=https://www.cegepsquebec.ca/nos-programmes-detudes/types-de-formation/formation-preuniversitaire/|titlu=Formation préuniversitaire|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr-FR|author=Fédération des cégeps}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cegepsquebec.ca/nos-programmes-detudes/types-de-formation/formation-technique/|titlu=Formation technique|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr-FR|author=Fédération des cégeps}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.cegepsquebec.ca/nos-programmes-detudes/types-de-formation/formation-de-courte-duree/|titlu=Formation de courte durée|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Fédération des cégeps}}</ref>. ==== Formarea preuniversitară ==== Programele de studii preuniversitare durează de obicei doi ani și pregătesc studentul pentru intrarea la universitate folosind cursuri de învățare generală<ref>{{Citat web|url=https://www.collegeahuntsic.qc.ca/programmes-dec/tremplin-dec|titlu=Tremplin DEC|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Collège Ahuntsic}}</ref>. Sunt oferite mai multe programe, printre altele: * Arte, litere și comunicare; * Arte vizuale; * Științe umane; * Istorie și civilizație; * Stiintele naturii; * DEC dublu; * [[Programul de Diplomă al Bacalaureatului Internațional|Bacalaureat Internațional]]; * Științe, litere și arte ==== Pregătire tehnică ==== Programele de studii tehnice durează, de obicei, trei ani și le permit studenților să dobândească cunoștințe mai specifice și practice referitoare la o meserie sau tehnică. În cadrul formării, este adesea necesară efectuarea unor stagii pentru a putea finaliza programul. La finalul studiilor, studentul poate decide să intre direct pe piața muncii sau să-și continue studiile la universitate<ref>{{Ill-wd|Q2579532|3=Université de Sherbrooke}}. ''[https://www.usherbrooke.ca/ssp/stages/index.html Bienvenue dans l'univers du régime coopératif]'', page consultée le 29 mars 2008.</ref>. === Certificat de studii universitare === Multe colegii oferă formări de scurtă durată care pot duce la obținerea unui atestat de studii colegiale (AEC)<ref>{{Citat web|url=https://www.uqtr.ca/Programme/bacc_cumul.shtml|titlu=Baccalauréat par cumul|publisher={{Ill-wd|Q919256|3=Université du Québec à Trois-Rivières}}|accessdate=31 ianuarie 2010|year=2010|author=Annie Girard|archive-date=2010-02-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20100226012241/http://www.uqtr.ca/Programme/bacc_cumul.shtml|dead-url=yes}}</ref>. Aceste programe, care constau în general dintr-o parte a formării incluse într-un program tehnic care duce la DEC, sunt concepute de unități de învățământ. Tot acestea stabilesc competențele care trebuie atinse, cursurile de urmat, regulile de finalizare a studiilor și care prin care se obține diploma, spre deosebire de DEC care este eliberat de Ministerul Învățământului Superior. Programele care pot duce la obținerea unei AEC nu includ cursurile generale care fac parte din nucleul comun de formare prin care se obține DEC<ref name=":8" />. === Alte tipuri de formări === Există și alte tipuri de formări și au, în general, o durată mai scurtă decât programele de pregătire preuniversitară sau tehnică. Aceste cursuri de formare urmăresc în special obținerea unor cursuri prealabile necesare pentru admiterea într-un program colegial la începutul cursului sau la un program universitar la finalul acestuia, sau chiar formarea specifică destinată unor domenii de activitate sau anumitor companii<ref name=":8" />. Unul dintre acestea este ''Tremplin DEC'', care le oferă, de regulă, noilor studenți posibilitatea de a se familiariza cu studiile și domeniile colegiale sau de a completa anumite cursuri în vederea admiterii într-un alt program<ref>{{Citat web|url=http://www.region.uqam.ca/Lanaudiere/cumulcertificats.aspx|titlu=UQAM Lanaudière - Baccalauréat par cumul de certificats|publisher={{Ill-wd|Q1634522|3=Université du Québec à Montréal}}|accessdate=31 ianuarie 2010|year=2010|archive-date=2011-02-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20110207162718/http://www.region.uqam.ca/Lanaudiere/cumulcertificats.aspx|dead-url=yes}}</ref>. ==== Echivalarea cu alte sisteme educaționale ==== [[Fișier:Tabela_nova.JPG|legătură=Fichier:Tabela_nova.JPG|Cadre comparatif des systèmes d'enseignement de plusieurs pays]] == Învățământul universitar == În mod normal, studenții încep universitatea la 20 de ani (vârsta împlinită la 30 septembrie). Parcursul obișnuit al studenților din Quebec implică finalizarea a cel puțin 13 ani de studiu: șase ani de școală primară, cinci ani de școală secundară și doi ani de colegiu. Aceasta durează cu un an mai mult decât în alte regiuni canadiene. Prin urmare, studenții care nu se află în Quebec trebuie să urmeze un an suplimentar înainte de a începe studiile universitare. Totuși, ciclul de licență e cu un an mai scurt și, prin urmare, finalizează același număr de ani pentru obținerea unei diplome de licență sau un certificat. Altfel, desfășurarea studiilor universitare se aseamănă, în general, cu sistemul din [[America de Nord]]. Studiile universitare, care sunt subvenționate de [[guvernul Québecului]], sunt recunoscute pentru costul lor relativ scăzut în comparație cu alte instituții din America de Nord. Totuși, sunt mult mai scumpe în comparație cu unele țări [[Europa|europene]], precum [[Franța]] sau [[Scandinavia|țările scandinave]]. Cu cele patru universități ale sale, Montréal este orașul cu procentul cel mai ridicat de studenți de studenți din America de Nord{{Necesită citare}}. În 1968, Guvernul Québecului a înființat Universitatea din Québec, o rețea de universități publice autonome situate în mai multe orașe din provincie<ref name=":0"/> . Unele universități oferă programe în regim cooperativ, ce constă în includerea [[Stagiu de practică|stagiilor de practică]] plătite în cadrul programului universitar urmat, prelungindu-i astfel durata normală, însă permițând studenților să dobândească experiență pe piața muncii în domeniile lor de specialitate<ref>{{Citat web|url=http://www.uqac.ca/direction_services/secretariat_general/instances/cet/res/rcet391.pdf|titlu=Université du Québec à Chicoutimi - Résolutions adoptées lors de la 391{{e}} réunion ordinaire de la Commission des études|publisher={{Ill-wd|Q2562289|3=Université du Québec à Chicoutimi}}, p. 6|date=18 august 2009|accessdate=31 ianuarie 2010}}</ref>. Studiile universitare sunt împărțite în trei cicluri distincte. === Primul ciclu === Există mai multe tipuri de studii de licență: certificatul (30 de credite), specializare minoră (30 de credite), specializare majoră (60 de credite), licența (90 sau 120 de credite) și doctoratul profesional (peste 150 de credite). ==== Certificatul ==== Certificatul este un program care își propune să exploreze bazele unei [[Disciplină|discipline]] (în acest caz se face referire la un certificat general) sau specializarea într-o problematică disciplinară sau interdisciplinară (acesta fiind un certificat profesional). Durata acestui program variază între un an și doi ani și jumătate și include 30 de credite. Mai multe certificate pot fi combinate cu alte programe sau pot constitui prima parte a unui program de licență. Unele instituții acceptă ca un student care a obținut trei certificate să fie recunoscut ca absolvent al unei „licențe prin acumulare de certificate»<ref>{{Citat web|url=https://www.usherbrooke.ca/adm/?id=1665|titlu=Doctorat en administration (DBA) - Faculté d'administration - Université de Sherbrooke - Faculté d'administration - Université de Sherbrooke|accessdate=2015-06-05}}{{Legătură nefuncțională|date=iunie 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.usherbrooke.ca/adm/?id=1665 }}</ref><ref name="Charte">{{Citat web|url=http://www2.publicationsduquebec.gouv.qc.ca/dynamicSearch/telecharge.php?type=2&file=/C_11/C11.html|titlu=Charte de la langue française|date=1 noiembrie 2010|accessdate=24 noiembrie 2010|author=Publications du Québec}}</ref><ref name="Ouellette1">{{Citat web|url=http://www.mels.gouv.qc.ca/sections/publications/publications/SICA/DRSI/StatEduc2007.pdf|titlu=Statistiques de l'éducation - Édition 2007|publisher={{Ill-wd|Q3315242|3=Ministère de l'Éducation, du Loisir et du Sport du Québec}}|accessdate=13 aprilie 2009|year=2007|author=Raymond Ouellette, avec la collaboration de Julie Béliveau, Marius Demers et Pie Landry Iloud}}, {{P.|43}}.</ref>. ==== Specializarea minoră și majoră ==== Acestea sunt două tipuri de diplome care pot fi combinate pentru a echivala o licență. Este nevoie de trei specializări minore sau de o specializare minoră și o specializare majoră pentru a echivala o diplomă de licență. În general, o specializare minoră reprezintă 30 de credite, iar cea majoră, 60. Combinarea specializării minore cu specializarea majoră îi oferă studentului o licență mai personalizată și mai diversificată. ==== Licența ==== Cel mai obișnuit program din primul ciclu este [[licența]]. Inspirată de tradiția educațională anglo-saxonă, licența din Québec durează în general 3 ani. Acesta include, în mod obișnuit, 90 de credite. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe cicluri de licență sunt finalizate în 4 ani (120 de credite), în special în domeniul [[Inginerie|ingineriei]] și [[Educație|educației]]. ==== Doctoratul profesional ==== Doctoratul profesional durează între 4 și 5 ani și cuprinde mai mult de 150 de credite. Există programe care pregătesc pentru anumite profesii medicale, unde obținerea unui doctorat este necesară: [[Educație medicală|doctorat în medicină]] (minim 200 credite), stomatologie (182 credite), farmacie (164 credite), medicină veterinară (195 credite) și optometrie (157 credite). === Al doilea ciclu === Majoritatea instituțiilor universitare din Quebec oferă trei tipuri de programe pentru al doilea ciclu: masterul, învățământul superior de specialitate (DESS) si microprogramul (sau programul scurt). Cel mai comun program este masterul. De obicei, este un program de doi ani care se concentrează fie pe competențe de cercetare, fie pe cele profesionale. În general, reprezintă 45 [[Crédit universitaire|de credite]]. Diplomele de master în cercetare oferă o introducere în cercetarea universitară, care se poate finaliza cu redactarea unei disertații. În unele cazuri, studenții de la masterat pot publica articole în [[Revistă științifică|reviste]] sau [[Publicație științifică|publicații științifice]]. De obicei, masteratele cu orientare profesională permit studenților să urmeze mai multe cursuri sau [[Seminar|seminare]], urmate, în loc de disertație, de un stagiu profesional. Diploma de studii superioare de specialitate (DESS) este un program mai scurt decât diploma de master. În general, include 30 [[Crédit universitaire|de credite]] și se finalizează, în general, într-un an. De regulă, se axează pe competențele profesionale. Microprogramul sau programul scurt din al doilea ciclu constă din aproximativ 15 credite de prelegeri. Aceste credite se pot aplica totodată unui program de master. === Al treilea ciclu === Durata programelor postuniversitare variază și permit urmarea unui doctorat. Studenții postuniversitari, [[Teză|doctoranzi]], sunt [[Cercetător|cercetători]]. Ei publică articole și redactează o [[Teză (disertație)|teză]] de doctorat. Unele universități oferă și doctorate profesionale în psihologie, precum și în administrație<ref>Dacă studentul este în continuare considerat în întreținerea acestora.</ref>. ==== Post-doctorat ==== După finalizarea studiilor de doctorat, cercetătorii își pot continua studiile prin începerea unui [[Cercetător postdoctoral|post-doctorat]]. == Limba de predare == În Québec, există o rețea de școli francofonă și o rețea de școli anglofonă. Limba de predare rămâne o problemă controversată. Conform ''[[Carta limbii franceze|Cartei limbii franceze]]'', adoptată în 1977, elevii trebuie să frecventeze școlile cu predare în limba franceză<ref name=":9">{{Citat web|url=https://www.quebec.ca/education/prescolaire-primaire-et-secondaire/gouvernance-scolaire/|titlu=Gouvernance scolaire|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Gouvernement du Québec}}</ref>. Cu toate acestea, următorii elevi care îndeplinesc una dintre următoarele condiții pot merge la o școala anglofonă: * copii ai căror părinți au absolvit cea mai mare parte a învățământului primar în limba engleză în Canada<ref name=":9" />; * copiii al căror părinte este cetățean canadian și care urmează sau a urmat cea mai mare parte a studiilor primare sau secundare în limba engleză în Canada<ref name=":9" />. Această restricție nu se aplică învățământului postliceal sau școlilor care nu primesc finanțare de la stat. Educația în Quebec este oferită în mai multe limbi ( [[Limba franceză|franceză]], [[Limba engleză|engleză]] și [[Limbi amerindiene|limbi indigene]] ). În timpul [[An școlar|anului școlar]] 2005-2006, limba de predare era franceza pentru aproximativ 85,9% dintre elevi, engleza pentru 13,6%, învățământul bilingv (engleză-franceză) pentru 0,3%, iar predarea în diverse limbi autohtone pentru 0,1%<ref>{{Citat web|url=https://www.cegepsquebec.ca/nos-cegeps/repertoire-des-cegeps/|titlu=Répertoire des cégeps|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Fédération des cégeps}}</ref>. == Finanțare și taxe == Finanțarea și costurile pentru educație variază în funcție de nivelul de învățământ. La nivel primar și secundar, sistemul public este finanțat de [[guvernul provinciei Quebec]] și, pe lângă rechizitele școlare (papetărie, caiete de exerciții, manuale etc.), frecventarea este gratuită. Cu toate acestea, există școli private. Unele nu primesc nicio subvenție publică, altele beneficiază de o subvenție echivalentă cu 60% din ceea ce primește o școală publică. Taxele percepute elevilor variază în funcție de instituția privată. La nivel de facultate, educația este aproape gratuită și pentru studenții cu normă întreagă din sistemul public. <span class="need_ref" style="cursor:help;" title="Ce passage nécessite une référence (demandé le 2 juillet 2018).">Instituțiile publice percep taxe între 200 și 300 [[Dolar canadian|de dolari canadieni]] pe an</span>{{Necesită citare}}. Studenții care urmează un program parțial trebuie să plătească școlarizarea, precum și cei care urmează colegii private. {{Ill-wd|Q9513972|3=Catégorie:Article à référence nécessaire}} La nivel universitar, instituțiile sunt finanțate parțial de guvern și parțial din taxele de școlarizare. Taxele de școlarizare din Québec sunt printre cele mai mici din [[America de Nord]]. <span class="need_ref" style="cursor:help;" title="Ce passage nécessite une référence (demandé le 2 juillet 2018).">Acestea valorează aproximativ 3.000 de dolari pe an</span>{{Necesită citare}}. {{Ill-wd|Q9513972|3=Catégorie:Article à référence nécessaire}} Studenții canadieni au posibilitatea de a finaliza studiile colegiale și/sau universitare finanțate integral de [[Forțele armate ale Canadei|Forțele Armate Canadiene]], în schimbul unui serviciu militare care durează câțiva ani. === Împrumuturi și burse === Pentru a facilita accesul la studii postsecundare (colegiu și universitate), guvernul Québec a înființat un program de asistență financiară pentru studii (numit „împrumuturi și burse”) pentru studenții din Quebec. Pe baza unui calcul care ia în considerare, printre altele, venitul anual al studentului și al părinților săi<ref>{{Citat web|url=https://www.univcan.ca/fr/universites/statistiques/frais-de-scolarite-par-universite/|titlu=Frais de scolarité par université|date=|accessdate=2021-02-08|limbă=fr|author=Universités Canada}}</ref>, o anumită sumă de bani poate fi acordată elevului fără dobândă. Acesta din urmă va trebui să ramburseze această sumă odată ce nu mai este considerat student cu program complet. În unele cazuri, pe lângă împrumut, studentul poate beneficia de o bursă pe care nu trebuie să o ramburseze. Pe lângă acest sistem, există și alte organizații care permit studenților să-și finanțeze studiile. Printre acestea, se numără ''Fonds québécois de la recherche sur la nature et les technologies'' (FQRNT) și ''Conseil de recherches en sciences naturelles et en génie du Canada'' (NSERC), care finanțează anumiți studenți cu performanțe înalte. == Rețeaua publică și privată == === Rețeaua publică === Pentru învățământul preșcolar, primar și secundar, rețeaua publică de unități este administrată de centre de servicii școlare și comisii școlare. Rețeaua este alcătuită din 60 de centre de servicii școlare (cu predare în limba franceză), un centru de servicii școlare cu statut special (cu predare în limbile franceză și engleză), nouă comisii școlare (cu predare în limba engleză) și două comisii școlare cu statut special (cu predare în limba franceză, engleză și [[cree]] sau {{Ill-wd|Q29921|3=Inuktitut}})<ref>{{Citat web|url=http://www.education.gouv.qc.ca/fileadmin/site_web/documents/PSG/politiques_orientations/rapport_comiteCS_mai2014v3p.pdf|titlu=Rapport du comité d'experts sur le financement, l’administration, la gestion et la gouvernance des commissions scolaires|author=Champoux-Lesage}}</ref>. Centrele de servicii școlare sunt entități afiliate Ministerului Educației, dispunând de un [[consiliu de administrație]], în timp ce comisiile școlare se bucură de o relativă independență, în specia, datorită puterii de decizie ce revine unui consiliu de comisari aleși. În Québec, există clase de integrare destinate elevilor imigranți, menite să faciliteze integrarea acestora în clasele obișnuite, pentru a-și continua studiile în condiții favorabile. La nivel de colegiu, rețeaua publică este formată din 48 de colegii situate în majoritatea centrelor urbane de dimensiuni medii și mari din Quebec<ref>{{Citat web|url=http://www.meq.gouv.qc.ca/dep/index.html|titlu=Direction de l'enseignement privé|limbă=fr}}</ref>. La nivel universitar, rețeaua publică este formată din cele 10 universități autonome care formează rețeaua Universității din Quebec<ref name=":0"/>. Trebuie menționat că taxele de școlarizare pentru o universitate publică sau privată din Quebec nu diferă, având în vedere faptul că toate unitățile sunt subvenționate de statul Quebec<ref name=":5">{{Citat carte|limbă=fr-FR|titlu=Cerveau, hormones et sexe|url=https://www.editions-rm.ca/livres/cerveau-hormones-et-sexe/|data-accesării=2022-04-16}}</ref>. === Rețeaua privată === Pentru fiecare nivel de învățământ (cu excepția universității), există o rețea publică și o rețea privată (de interes public sau nu). Rețeaua publică este finanțată de Guvernul Quebecului și de o [[Taxe scolaire|taxă școlară]]. Legea privind instituțiile de învățământ privat (care se aplică până la nivelul colegial) permite ca instituțiile de învățământ privat de interes public să fie finanțate într-o mare măsură de Guvernul Quebecului (75% conform raportului Champoux-Lesage<ref name=":02">{{Citat web|url=https://www.quebec.ca/nouvelles/actualites/details/scolarisation-au-quebec-les-femmes-proportionnellement-plus-nombreuses-que-les-hommes-a-atteindre-le-niveau-universitaire|titlu=Scolarisation au Québec : les femmes proportionnellement plus nombreuses que les hommes à atteindre le niveau universitaire|accessdate=2022-04-16|limbă=fr}}</ref>). La nivel universitar, toate instituțiile universitare există în baza legilor Adunării Naționale a Quebecului din 1967. Finanțarea lor este în mare parte publică, dar legea lor constituțională le acordă o largă autonomie. O rețea privată coexistă cu sistemul public de învățământ din Quebec. În aceste școli, uneori parțial finanțate de minister, responsabilitatea administrativă revine unei autorități locale (consiliu de administrație sau altă instituție, în funcție de tipul de corporație) care trebuie să răspundă de conducerea acesteia către Direcția de învățământ privat<ref name=":12" /> a Ministerului Educației și Învățământului Superior și trebuie să implementeze întregul program stabilit de minister, deși pot fi adăugate discipline opționale. În anul școlar 2005-2006, rețeaua privată cuprindea 264 de școli primare și secundare, 60 de instituții care ofereau învățământ colegial și 9 universități{{Necesită citare}}. == Tarife de admitere și rate de absolvire == === În funcție de gen === În Quebec, majoritatea studenților înscriși la colegiu și la universitate sunt femei<ref name=":22">{{Citat web|url=https://www150.statcan.gc.ca/n1/pub/89-503-x/2010001/article/11542-fra.htm|titlu=Les femmes et l'éducation|accessdate=2022-04-16|limbă=fr}}</ref>. Conform Institutului de Statistică din Quebec, 33% dintre femei urmează studiile universitare, în timp ce, în cazul bărbaților, procentul este de 21%<ref name=":10">{{Citat web|url=https://www.umontreal.ca/public/www/images/diversite/documents/EDI-Diagnostic_avril_2020.pdf|titlu=Équité, diversité et inclusion à l’Université de Montréal DIAGNOSTIC|date=aprilie 2022|accessdate=17 aprilie 2022|limbă=fr|format=pdf|author=Marie Mc Andrew,}}</ref>. Se observă aceeași tendință la nivelul colegial, 21% dintre studenți fiind femei și 17% bărbați<ref name=":10" />. Conform datelor colectate de Universitatea din Montreal, în 2016, bărbații reprezentau doar 32,3% dintre cei înregistrați ca studenți cu frecvență<ref name=":12">{{Citat web|url=https://www.journaldemontreal.com/2018/05/05/lecole-et-lhecatombe-des-males|nume=Tassé|titlu=L’école et l’hécatombe des mâles|accessdate=2022-04-16|first1=Loïc}}</ref>. Aceeași tendință se observă la UQAM, unde 37,5% dintre studenți sunt bărbați, 42,4% la Universitatea Laval, 41,8% la Universitatea McGill și 48% la Universitatea Concordia<ref name=":11" />. Femeile erau suprareprezentate în rândul absolvenților în 2016, unde aproape trei din zece femei din Quebec aveau un certificat, o diplomă sau o diplomă universitară<ref name=":6" />. În 2008, 62% din totalul absolvenților care au obținut o diplomă de licență erau femei<ref name=":6" />. La nivel de facultate, se observă aceeași tendință: în 2007 au reprezentat 56% din înscrierea la colegiu și 59% din absolvenți. În domeniul științelor umaniste, diferența este și mai mare, femeile reprezentând 57% din numărul de studenți înscriși și 62% dintre absolvenți<ref name=":6" />. ==== În funcție de originea culturală ==== În Quebec, au fost adoptate mai multe legi, inclusiv ''Carta limbii franceze'' pentru a proteja limba franceze, legea 21 (regula privind laicitate). Acest articol va fi împărțit în trei părți, prima va aborda ratele de admitere, iar cealaltă despre numărul de persoane diferite etnii în colegiile și universitățile din Quebec. Potrivit unei analize realizate de Universitatea din Montreal (2020), „studenții canadieni din diverse medii sunt subreprezentați, fie că sunt imigranți (22,7%), minorități vizibile de prima generație (17,6%) sau alofonii din toate generațiile (16.9%). Există o suprareprezentare a rezidenților permanenți (10%) și o prezență semnificativă a studenților internaționali (10.7%), în special la nivelul învățământului superior.” Persoanele din diferite grupuri culturale sunt subreprezentate în universitățile din Quebec. Solicitările din Statele Unite sunt în creștere în Quebec din cauza „influenței măsurilor lui Trump”, conform unui articol publicat de TVA Nouvelles. „Universitatea Laval a raportat o creștere de 17% a înscrierilor în cazul studenții americani în anul 2017”<ref name=":11">{{Citat revistă|nume=Andrei Audet|dată=20 ianuarie 2021|titlu=NOUVELLE GARDE AUX É.-U. : UN IMPACT SUR LES UNIVERSITÉS CANADIENNES?|url=http://impactcampus.ca/actualites/politique/nouvelle-administration-biden-harris-aux-e-u-impact-universites-canadiennes/|journal=magazine|language=}}</ref>. Rata de școlarizare este mai mare în cazul imigranților. „O proporție de 11,3% dintre imigranții cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani dețineau un master sau un doctorat față de 5,0% din populația născută în Canada. Persoanele care au imigrat recent aveau și mai multe șanse să aibă o diplomă de master sau doctorat, 16,7% dintre ei deținând o astfel de diplomă de studii superioare în 2016.<ref name=":6">{{Citat web|url=https://www150.statcan.gc.ca/n1/daily-quotidien/171129/dq171129a-fra.htm|titlu=La scolarité au Canada : faits saillants du Recensement de 2016|date=29 noiembrie 2017|accessdate=17 aprilie 2022|limbă=fr|author=Statistique Canada}}</ref> {| class="wikitable" |+Procentul populației cu vârsta între 25 și 64 care au obținut o diplomă, în funcție de statutul de imigrant și perioada de imigrare, Canada, 2016<ref name=":6"/> ! ! Master sau doctorat ! Diplomă de licență sau de grad superioar |- ! Populație născută în Canada | 5.0 | 24.0 |- ! Numărul total de imigranti | 11.3 | 39,5 |- ! Persoane imigrate recent¹ | 16.7 | 52.1 |} == Comparații cu alte sisteme de învățământ == == Note == <references /> 61. Kostanca Cuko,《internationaux de sociolinguistique》，Perceptions de parents nouvellement arrivés dans le système scolaire québécois : la classe d’accueil, lieu de « révélation » de mobilités et d’immobilités dans le parcours d’insertion sociale，p263-290, 2016 http://shs.cairn.info/revue-cahiers-internationaux-de-sociolinguistique-2016-1-page-263?lang=fr&tab=texte-integral == Bibliografie == * Canada, Canada, Québec. « Charte de la langue française ». (version en vigueur : 1er novembre 2010), http://www2.publicationsduquebec.gouv.qc.ca/dynamicSearch/telecharge.php?type=2&file=/C_11/C11.html, accesat la data de 23 noiembrie 2010. * {{Citat carte|id=Statistiques de l'éducation2012|nume=Ministère de l'Éducation, du Loisir et du Sport|nume2=Ministère de l'Enseignement supérieur, de la Recherche, de la Science et de la Technologie|titlu=Statistiques de l'éducation|ediție=Gouvernement du Québec|an=2012|pagini=237|url=http://www.education.gouv.qc.ca/fileadmin/site_web/documents/PSG/statistiques_info_decisionnelle/statistiques_education_2012.pdf}} * {{Citat carte|id=MEESR2014|nume=Ministère de l'Éducation, de l'Enseignement supérieur et de la Recherche (MEESR)|titlu=Statistiques de l'éducation. Éducation préscolaire, enseignement primaire et secondaire|ediție=Gouvernement du Québec|locul-publicării=Québec (Québec)|an=2014|url=http://www.education.gouv.qc.ca/fileadmin/site_web/documents/PSG/statistiques_info_decisionnelle/statistiques_education_pps_2014.pdf|data-accesării=20 martie 2016}} * A History of Higher Education in Canada 1663-1960. De Robin S. Harris. == Vezi și == === Articole similare === '''Învățământ preșcolar, primar și secundar''' * [[Liste des écoles préscolaires et primaires privées du Québec|Lista școlilor preșcolare și primare private din Quebec]] * Lista școlilor preșcolare și primare guvernamentale din Quebec * Lista liceelor private din Quebec * Lista școlilor secundare guvernamentale din Quebec * [[Liste des écoles secondaires publiques du Québec|Lista școlilor secundare publice din Quebec]] * Asociația Franco-Canadiană pentru Avansarea Științei * Certificat de predare * Sistem educațional pe trei niveluri '''Învățământ colegial''' * Lista instituțiilor de învățământ superior din Quebec * Lista colegiilor private subvenționate din Quebec * Lista școlilor universitare guvernamentale din Quebec * Lista centrelor de transfer tehnologic universitar '''Învățământ universitar''' * Lista universităților din Quebec == Legături externe == * {{Commons category-inline|Education in Quebec}} * {{fr icon}} [https://numerique.banq.qc.ca/patrimoine/details/52327/3879975 Le développement du patrimoine textile au Québec 1933.] * {{fr icon}}[https://www.patrimoine-culturel.gouv.qc.ca/rpcq/detail.do?methode=consulter&id=26924&type=pge#.XF2K8M9Kj6Y Fondation des Cercles de Fermières du Québec] * {{fr icon}}[http://www.mels.gouv.qc.ca Site officiel du ministère de l'Éducation, des Loisirs et du Sport] * {{fr icon}}[http://www.mels.gouv.qc.ca/ministere/ministere/ Historique et mission du ministère] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130726140516/http://www.mels.gouv.qc.ca/ministere/ministere/ |date=2013-07-26 }} * {{fr icon}}[https://www.bibliotheque.assnat.qc.ca/guides/fr/102-l-histoire-de-l-education-au-quebec-les-grands-textes-politiques-et-legislatifs L'histoire de l'éducation au Québec: les grands textes politiques et législatifs] * {{fr icon}}[http://www.mels.gouv.qc.ca/systeme-scolaire-quebecois/ Schéma du système scolaire québécois] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150408154649/http://www.mels.gouv.qc.ca/systeme-scolaire-quebecois/ |date=2015-04-08 }} * {{fr icon}}[https://cha-shc.ca/_uploads/5c38c449232f0.pdf L'instruction des filles au Québec 1639-1960] * {{fr icon}}[https://numerique.banq.qc.ca/patrimoine/details/52327/2989027 Liste des écoles secondaires, province de Québec, 1960] * {{fr icon}}[https://grandquebec.com/montreal-histoire/part-chacun-francophones-et-anglophones La part de chacun: éducation française et éducation anglaise] * {{fr icon}}[https://numerique.banq.qc.ca/patrimoine/details/52327/2561542 Le système scolaire de la province de Québec 1931. CYRILLE-F. DELAGE, SURINTENDANT DE L’INSTRUCTION PUBLIQUE. (Détails: nombre et type d'écoles, professeurs, élèves, garçon, filles, age, grade.] [[Categorie:Educația în Canada]] [[Categorie:Quebec]] fgw4wevelfjtl8j7moocfksz6xjf8hp 1 3227118 17025156 17022308 2025-06-11T11:06:47Z Community Tech bot 450113 Unele fișiere folosite în această pagină au fost propuse pentru ștergere 17025156 wikitext text/x-wiki == Etichete de avertizare == Am adaugat surse de încredere și independente, am rescris o parte din text care folosea un ton neadecvat, am incercat sa respect formatarea cat de mult am inteles-o eu ca incepator. Tin sa va multumesc pentru avertizari, poate pe viitor ma ajutati si cu cate un exemplu edificator din partea celor cu experienta si va rog daca este suficient cat am modificat, sa stergeti unul din admini etichetele. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 6 mai 2025 18:51 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Colegiul Național “Mircea cel Bătrân“.jpg|Colegiul Național “Mircea cel Bătrân“.jpg]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2025-06-09T12:21:12.540226 | Colegiul Național “Mircea cel Bătrân“.jpg --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 9 iunie 2025 15:21 (EEST) == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere: * [[commons:File:Colegiul Național “Mircea cel Bătrân“.jpg|Colegiul Național “Mircea cel Bătrân“.jpg]]<!-- COMMONSBOT: discussion | 2025-06-11T11:06:47.485955 | Colegiul Național “Mircea cel Bătrân“.jpg --> Participați la discuția de ștergere din [[commons:Commons:Deletion requests/File:Colegiul Național “Mircea cel Bătrân“.jpg|pagina propunerii]]. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 11 iunie 2025 14:06 (EEST) 40645imlfjso32n2d3tjdk8iqhjrvls 3 3227390 17024496 16968285 2025-06-10T20:50:23Z Gikü 39098 cont public2 17024496 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Merlin's Beverages}} -- Comunitatea utilizatorilor 8 mai 2025 10:38 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 13 mai 2025 09:01 (EEST) :Vreau să precizez că am solicitat deja schimbarea numelui de utilizator și aștept un răspuns în acest sens. De asemenea, doresc să menționez că doar eu am acces la acest cont și sunt singura persoană care îl utilizează. Înțeleg regulile privind conturile publice și mă voi conforma politicilor Wikipedia. [[Utilizator:Merlin&#39;s Beverages|Merlin&#39;s Beverages]] ([[Discuție utilizator:Merlin&#39;s Beverages|discuție]]) 13 mai 2025 09:12 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:50 (EEST) 9i5b7d2xw78n7uslqqc4gs2g4vt9afw 3 3227408 17024594 16962323 2025-06-10T21:47:56Z Gikü 39098 Notă generală: Crearea unor pagini nepotrivite la [[Alpiniști salvamontiști din România]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024594 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Bortos Octavian}} -- Comunitatea utilizatorilor 8 mai 2025 12:47 (EEST) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați pagina [[:Alpiniști salvamontiști din România]], felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:47 (EEST) e6o2ywfsl6bi8hqicl4k1wy571dzgqr 0 3227566 17024981 17017607 2025-06-11T08:31:47Z InternetArchiveBot 542997 Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 17024981 wikitext text/x-wiki După obținerea independenței față de [[Uniunea Sovietică]], Kazahstanul a traversat o criză economică majoră care a afectat grav finanțarea publică a educației. Aceasta a scăzut de la 6% din produsul intern brut în [[1991]] la aproximativ 3% în [[1994]], înainte de a crește la 4% în [[1999]]. Profesorii din învățământul primar și secundar au rămas sever subplătiți; în [[1993]], peste 30.000 de profesori (aproximativ o șeptime din personalul didactic din [[1990]]) au părăsit sistemul educațional, mulți dintre ei în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite. Constituția Kazahstanului din [[1995]] prevede educația secundară obligatorie și socializată. Cetățenii concurează pentru locuri în instituțiile de învățământ superior finanțate de stat. Învățământul privat este în creștere în țară, însă aproximativ doar 5% dintre elevi sunt înscriși în școli private, care rămân în mare măsură sub controlul arbitrar al statului. În anul [[2000]], Guvernul Kazahstanului s-a alăturat guvernelor [[Republica Kârgâză|Republicii Kârgâze]] și [[Tadjikistan|Tadjikistanului]], precum și Aga Khan, pentru a înființa prima instituție de învățământ superior cu cartă internațională din lume — Universitatea Asiei Centrale (UCA). UCA va avea trei campusuri, egale ca dimensiune și prestigiu, în fiecare dintre cele trei țări fondatoare. Campusul din Kazahstan se află în construcție în orașul Tekeli, în regiunea Zhetysu, la 35 de minute est de capitala regională Taldykorgan și la trei ore de mers cu mașina de Almaty. Universitatea va beneficia de resursele Rețelei de Dezvoltare Aga Khan (Aga Khan Development Network) pentru a oferi un standard de învățământ superior recunoscut la nivel internațional în Asia Centrală. În prezent, universitatea operează o Școală de Educație Profesională și Continuă (SPCE), iar o Școală de Studii Universitare și o Școală de Studii Postuniversitare sunt în curs de înființare. În 2002, Banca Asiatică de Dezvoltare a oferit asistență tehnică Kazahstanului pentru a identifica principalele probleme și priorități din sectorul educației, contribuind astfel la consolidarea strategiei guvernamentale de dezvoltare a acestui sector. În 2004, Statele Unite au trimis 137 de membri ai Corpului Păcii (Peace Corps) pentru a lucra în domeniul educației și al dezvoltării organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri). Kazahstanul avea o rată de alfabetizare de 99,1% pentru bărbați și 97,7% pentru femei în 1999. Când Secretarul de Stat al Statelor Unite, Condoleezza Rice, a vizitat Kazahstanul în perioada 12–13 octombrie 2006, ea a declarat: „Viitorul oricărui stat depinde de nivelul său de educație. Aceasta este a patra mea vizită în Kazahstan, am fost deja în Atyrau și Almaty și am putut observa personal nivelul ridicat de educație al națiunii voastre, care este cheia succesului oricărei țări.”<ref name="STANDARDS">[http://www.kazind.com/newsarchives/newsvol44.html Official visit of US Secretary of State Condoleezza Rice to Kazakhstan] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070310222930/http://www.kazind.com/newsarchives/newsvol44.html|date=2007-03-10}} Embassy of the Republic of Kazakhstan in the Republic of India</ref> Inițiativa de Măsurare a Drepturilor Omului (HRMI)<ref>{{Citat web|url=https://humanrightsmeasurement.org/|titlu=Human Rights Measurement Initiative – The first global initiative to track the human rights performance of countries|accessdate=2022-03-18|lucrare=humanrightsmeasurement.org}}</ref> constată că Kazahstanul îndeplinește doar 81,0% din ceea ce ar trebui să îndeplinească pentru dreptul la educație, pe baza nivelului de venit al țării. <ref>{{Citat web|url=https://rightstracker.org/|titlu=Kazakhstan - HRMI Rights Tracker|accessdate=2022-03-18|lucrare=rightstracker.org|limbă=en|archive-date=2022-05-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20220519142734/https://rightstracker.org/|dead-url=yes}}</ref> HRMI analizează dreptul la educație analizând atât dreptul la învățământul primar, cât și cel la învățământul secundar. Luând în considerare nivelul veniturilor Kazahstanului, națiunea realizează doar 62,2% din ceea ce ar trebui să fie posibil pe baza resurselor (veniturilor) sale pentru învățământul primar și 99,8% pentru învățământul secundar. <ref>{{Citat web|url=https://rightstracker.org/|titlu=Kazakhstan - HRMI Rights Tracker|accessdate=2022-03-18|lucrare=rightstracker.org|limbă=en|archive-date=2022-05-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20220519142734/https://rightstracker.org/|dead-url=yes}}</ref> == Procesul de educație == === Grădiniță === Constituția Republicii Kazahstan protejează dreptul la accesul în grădiniță.<ref>{{Citat web|url=http://www.parlam.kz/en/constitution|titlu=Официальный сайт Парламента Республики Казахстан|accessdate=11 April 2018|lucrare=www.parlam.kz}}</ref> Copiii încep de obicei grădinița la vârsta de 5 ani. În anul 2004 existau 100 de grădinițe în țară (83 publice, 4 aflate direct în subordinea Ministerului Educației și 13 private), iar 135.856 de copii erau înscriși în grădinițe (reprezentând 63% dintre copiii de 5 și 6 ani). Toate grădinițele sunt obligate să predea în limbile kazahă și rusă, majoritatea acordând prioritate uneia dintre cele două limbi. Una dintre principalele probleme a fost reducerea numărului de grădinițe, cauzată de lipsa finanțării din partea statului și de absența aproape totală a surselor private de finanțare. De asemenea, au fost raportate scăderi ale calității grădinițelor, inclusiv lipsa unei mese calde sau servirea unor alimente de calitate slabă, precum și clădiri aflate într-o stare proastă de întreținere.<ref name="UNDP">{{Citat web|url=http://www.kz.undp.org/content/kazakhstan/en/home/404.html|titlu=404|accessdate=11 April 2018|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180412002034/http://www.kz.undp.org/content/kazakhstan/en/home/404.html|lucrare=UNDP in Kazakhstan|archivedate=12 April 2018}}</ref> === Școală primară === Școala primară în Kazahstan începe de obicei la vârsta de 7 ani (unii părinți își trimit copiii la școală la 6 ani, iar foarte rar la 8 ani) și cuprinde clasele 1–4. Cursurile se desfășoară în mod obișnuit în două schimburi: de la ora 8 până la ora 13 și de la ora 14 până la ora 19, elevii participând fie dimineața, fie după-amiaza. Toate școlile primare sunt de stat, iar educația primară și secundară sunt drepturi protejate prin Constituție. Programa pentru învățământul primar și secundar este stabilită de Ministerul Educației, lăsând foarte puțină libertate de alegere școlilor individuale. Manualele sunt publicate de editori independenți și trebuie achiziționate de către elevi. Învățământul primar este oferit gratuit tuturor cetățenilor și rezidenților din Kazahstan, iar părinții plătesc, de obicei, doar pentru activități extracurriculare, cum ar fi programele sportive, programele muzicale și, uneori, echipamentele de laborator sau alte echipamente speciale. === Școală secundară inferioară === Elevii continuă în învățământul secundar inferior din clasa a 5-a până în clasa a 9-a. Aceasta corespunde aproximativ cu ceea ce este cunoscut în Statele Unite ca „junior high school” sau „middle school”. De obicei, un elev în clasa a 8-a are între 14 și 15 ani. Programa este una de educație generală și cuprinde discipline precum literatura, limba maternă a elevului, limba rusă sau limba kazahă (în funcție de limba de predare a școlii), istorie, fizică, matematică, biologie, chimie, limbă străină etc. === Școală secundară superioară === După finalizarea învățământului secundar inferior, elevii au la dispoziție trei direcții de continuare a studiilor. Aceștia pot alege liber orice formă de învățământ secundar superior, însă sunt obligați să urmeze una. Absolvenții tuturor celor trei direcții sunt eligibili pentru admiterea la universitate. Prima opțiune este liceul teoretic, care acoperă clasele 10–12 și oferă o educație generală. În plus, există două direcții curriculare pentru învățământul profesional: învățământul profesional inițial, oferit de școli de formare profesională și licee tehnologice, și învățământul profesional secundar, furnizat de colegii și școli de meserii. * Școlile de formare profesională inițială sunt concepute pentru a pregăti elevii într-o meserie calificată. Programul durează, de obicei, doi sau trei ani (în mod tipic între vârstele de 16–18 ani), însă pentru unele calificări profesionale sunt necesare programe de patru ani. Absolvenții pot continua studiile în colegii pentru formare profesională avansată sau pot accesa învățământul universitar. Statul acoperă costurile educației. * Liceele tehnologice oferă educație vocațională de bază pentru a pregăti elevii în profesii calificate și includ totodată educație academică generală. Durata studiilor este de trei ani. Statul acoperă costurile educației. * Colegiile oferă un program care combină educația generală academică cu formarea profesională avansată. Dacă sunt licențiate, colegiile pot furniza și educație vocațională inițială. Programele au o durată de trei sau patru ani (clasele 10–12, 13). Există programe accelerate pentru elevii care au finalizat deja învățământul secundar general și formarea profesională inițială în același domeniu. Absolvenții pot continua studiile la universitate sau pot intra direct pe piața muncii. Conform Legii bugetului din 1999, colegiile sunt deținute de stat și autofinanțate. Totuși, în principiu, întreaga educație obligatorie (primară și secundară) este oferită gratuit. Curriculumul pentru învățământul primar și secundar este stabilit de Ministerul Educației, iar școlile au puține opțiuni în alegerea conținutului educațional. Manualele sunt vândute în librării și sunt achiziționate de către elevi. La fel ca în învățământul primar, învățământul secundar este subvenționat de stat. Părinții plătesc doar pentru activitățile extracurriculare, cum ar fi programele sportive, programele muzicale și, uneori, echipamentele pentru laborator sau alte echipamente speciale. === Instituții terțiare === Majoritatea universităților, urmând sistemul rusesc, se concentrează exclusiv pe învățământ și nu se implică în cercetare. Studenții care sunt acceptați la universitate la orice nivel se înscriu pe un anumit domeniu de studiu, iar curriculumul este stabilit de universitate (conform legislației statului) pentru fiecare domeniu de studiu. De exemplu, studenții la economie vor urma aceleași cursuri în aceeași ordine, separat de cei care studiază limba engleză, care au un curriculum diferit. Unele cursuri sunt obligatorii pentru mai multe domenii de studiu și există posibilitatea de a schimba domeniul, dar, de obicei, cursurile nu sunt transferabile către noul domeniu, iar studentul este așteptat să reînceapă în noul domeniu ca anul I. Guvernul urmează în prezent un program pentru adoptarea unui sistem de credite care ar permite studenților să studieze mai ușor la nivel internațional și să adauge posibilitatea unui curriculum cu materii opționale și cursuri alese de studenți. În Kazahstan există patru niveluri de învățământ superior: * Diplomă de licență — de obicei o diplomă de patru ani * Diplomă de specializare — de obicei o diplomă de cinci ani și mai intensivă decât licența * Diplomă de master — de obicei o diplomă de doi ani, corespunzând aproximativ masteratului occidental. * Doctorat — de obicei un program de cinci ani Universitățile sunt de obicei conduse de un rector, numit de președintele Kazahstanului, care deține o autoritate considerabilă asupra instituției, aprobând toate deciziile, inclusiv cele referitoare la curriculum, personal și admitere. Astfel, universitățile din Kazahstan sunt mai centralizate decât cele din țările occidentale. Universitatea de cercetare emblematică a Kazahstanului este Universitatea Nazarbayev. Alte două universități importante din Kazahstan sunt Universitatea Națională Kazahă al-Farabi din Almaty și Universitatea Națională Eurasiană L. N. Gumilyov, situată în Astana. În plus, există câteva universități internaționale, cum ar fi KIMEP, care este un program comun, deținut în proporție de 40% de guvernul Kazahstanului, dar educația se bazează pe sistemul occidental. Universitatea Tehnică Kazah-Britanică și Universitatea Kazah-Americană sunt proiecte comune între Kazahstan și Regatul Unit, respectiv Statele Unite ale Americii. În toate cele trei instituții, limba de instruire este engleza. Universitatea din Asia Centrală, fondată în colaborare de guvernele Kazahstanului, Kârgâzstanului și Tadjikistanului, precum și de Aga Khan, este afiliată la Rețeaua de Dezvoltare Aga Khan. Campusul din Kazahstan este situat în Tekeli. Există și mai multe universități de specialitate. Până în prezent, existau universități publice și universități private. Universitățile private, de obicei instituții cu scop lucrativ, sunt supuse aceleași reglementări privind curriculum-ul, dar au libertatea de a stabili taxele de școlarizare și salariile după cum consideră necesar. Universitățile publice sunt supuse acelorași reglementări ca și celelalte organe de stat, nu doar în ceea ce privește taxele și salariile, dar și structura administrativă, contractarea și subcontractarea, precum și proprietatea asupra bunurilor. Universitățile de stat primesc finanțare dacă numărul lor de înscriere atinge 86.000 de studenți sau 34% din capacitatea totală.<ref name="UNDP"/> Un număr mic de universități sunt finanțate printr-o linie bugetară în bugetul Republicii, cum ar fi academiile de artă sau universitățile internaționale. == Finanțarea publică a educației == Studenții care nu au obținut educație generală de nivel secundar superior beneficiază de finanțare de la stat pentru partea academică a programului lor. În ceea ce privește track-ul vocațional, unii studenți plătesc taxe, iar alții sunt finanțați prin programul de comandă de stat, în care autoritățile statului solicită un anumit număr de lucrători și specialiști instruiți în domenii specifice. Acești studenți sunt selectați printr-o competiție bazată pe merit, în funcție de note și recomandări de la profesori sau oficiali publici. Educația pentru întreaga națiune era alcătuită din: * 14,4% din cheltuielile publice în 1999 * 12,1% în 2000 * 11,9% în 2001 * 12,6% în 2002 din care partea leului a fost destinată învățământului general. {{Centrat|<strong>Împărțirea (%) cheltuielilor publice pentru educație pe niveluri și tipuri, între 1999 și 2003 </strong> <ref name="report"/>}} {| align="center" border="1" cellpadding="5" cellspacing="0" !Nivel/tipul de educație ! 1999 ! 2000 ! 2001 ! 2002 ! 2003 ! Medie |- | Educație preșcolară | 3.1 | 3.7 | 3.2 | 3.3 | 3.0 | 3.3 |- | Educație generală | 68,4 | 73,7 | 65,2 | 68,7 | 66,2 | 68,4 |- | Învățământ profesional primar | 3.2 | 3.3 | 2.9 | 3.3 | 3.6 | 3.2 |- | Învățământ profesional secundar | 3.5 | 3.3 | 2,5 | 2,5 | 2.3 | 2.8 |- | Alte programe educaționale | 11.9 | 6.1 | 17.1 | 12.3 | 16.4 | 12,8 |- | Învățământ superior | 9.9 | 10.0 | 9.1 | 9.9 | 8,5 | 9,5 |- |}{{Centrat|<strong>Comparația salariilor din sistemul de învățământ (1999-2003) </strong> <ref name="report"/>}} {| align="center" border="1" cellpadding="5" cellspacing="0" !sector ! 1999 ! 2000 ! 2001 ! 2002 ! 2003 (prima jumătate) |- | Național | 11.864 | 14.374 | 17.303 | 20.323 | 21.991 |- | Industrie | 16.370 | 20.647 | 23.812 | 26.280 | 27.952 |- | Administrație publică | 11.308 | 11.758 | 14.970 | 16.930 | 17.374 |- | Îngrijire medicală și asistență socială | 6.821 | 7.267 | 8.288 | 10.863 | 12.089 |- | Educație | 8.149 | 8.512 | 9.937 | 12.863 | 14.510 |- |} == Proiecte și programe == === Școlile intelectuale Nazarbayev === Școlile Intellectuale Nazarbayev (NIS) au fost fondate în 2008 (sub denumirea Orken) cu misiunea de „a spori capacitatea intelectuală” a Kazahstanului.<ref>{{Citat web|url=http://www.nis.edu.kz/en/about/|titlu=Назарбаев Интеллектуальные школы|accessdate=11 April 2018|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180412001318/http://www.nis.edu.kz/en/about/|lucrare=www.nis.edu.kz|archivedate=12 April 2018}}</ref> În practică, organizația dezvoltă, testează și distribuie programe destinate să fie utilizate în sistemul național de învățământ primar și secundar, prin rețeaua sa de școli primare și secundare, centre de dezvoltare profesională (Centrele de Excelență), școli internaționale și organizații asociate. Reformele recente ale curriculumului au fost inițiate de NIS în parteneriat cu Academia Națională de Educație. === Liceul Specializat Arystan === [[Fișier:Лицей_Арыстан.jpg|miniatura| Liceul Specializat Arystan]] Liceul Specializat „Arystan” a început să funcționeze în ianuarie 2011, cu elevi din toate regiunile care veneau să studieze la liceu de la clasa a IX-a până la clasa a XI-a. Este sponsorizat de Fundația Nazarbayev. Adânc înrădăcinat în stilul de viață militar, liceul are 21 de ofițeri militari și 5 specialiști militari care lucrează acolo, permițând, de asemenea, instruirea militară de bază și promovarea disciplinei. Liceul are propriul său steag, ca o unitate militară, precum și o emblemă, un jurământ de loialitate și un cod de onoare. În aprilie 2013, președintele Nazarbayev a descris liceul ca „un bun exemplu al participării capitalului privat în extinderea accesului la educație de calitate”. Au existat șase promoții de absolvire, dintre care multe au intrat în instituții educaționale militare ale Ministerului Apărării, la Universitatea Nazarbayev și Universitatea Eurasiană, precum și în instituții educaționale din Rusia, Belarus, Ucraina și Statele Unite.<ref>{{Citat web|url=https://www.lyceum-arystan.kz/en/?757928842|titlu=Cпециализированный лицей "Арыстан" - Home}}</ref> === Bolashak === Bursa Bolashak a Președintelui Republicii Kazahstan a fost creată în 1993 prin decretul Președintelui: „În tranziția Kazahstanului către o economie de piață și în extinderea contactelor internaționale, există o nevoie acută de forță de muncă cu educație avansată în sistemul occidental, astfel încât este necesar acum să trimitem cei mai calificați tineri să studieze în instituțiile educaționale de top din țările străine”.[1] Bursa este bazată pe merite, iar procesul de selecție include nu doar calificările academice, ci și competența în limba de studiu, testarea psihologică și un interviu. Angajamentul față de dezvoltarea Kazahstanului și patriotismul sunt și ele factori importanți. Decizia finală este luată de Comisia Republicană, prezidată de Secretarul de Stat și compusă din miniștri, membri ai Parlamentului și membri ai Oficiului Președintelui. Comisia Republicană aprobă, de asemenea, țara și programul de studiu. Bursa impune ca toți beneficiarii să se întoarcă în Kazahstan după absolvire și să lucreze timp de cinci ani în Kazahstan. Bursa acoperă toate costurile legate de educație, inclusiv taxele de școlarizare, costurile de călătorie și o alocație pentru întreținere. Bursele sunt așteptate să mențină excelența academică. În Statele Unite, aceasta corespunde unui GPA de 3.0. În prezent, există aproximativ 1.800 de beneficiari ai bursei care studiază în străinătate, în 24 de țări. Aproape 1.700 dintre aceștia au fost recompensați cu bursa în 2005. Cele mai populare țări sunt Statele Unite (aproape 700 de studenți aleși în 2005), Regatul Unit (aproape 400 de studenți aleși anul trecut) și Rusia (aproape 300 de studenți aleși în 2005). Australia și Malaysia sunt două țări reprezentate pentru prima dată în 2005, fiecare găzduind câte 2 bursieri Bolashak. Universitatea Nazarbayev și-a început activitatea din 2010 și integrează sistemul Bolashak, prin urmare, programul Bolashak a fost închis pentru studii de licență. === Procesul de la Bologna === Guvernul se află în etapa finală a implementării unui sistem de credite cu nivele academice de tip occidental (Licență-Master-Doctorat), care le permite studenților kazahi să studieze internațional fără probleme de înțelegere. Sistemul educațional național kazah permite, de asemenea, posibilitatea unui curriculum cu opțiuni elective și cursuri alese de către studenți. === Spiritual și moral === În martie 2001, Sara Nazarbayeva a inițiat dezvoltarea Proiectului de Educație Morală și Spirituală (EMS) „Autocunoaștere”. La 1 septembrie 2010, a început introducerea masivă a disciplinei „Autocunoaștere” în sistemul de educație continuă al Republicii Kazahstan: grădiniță - școală - colegiu - universitate. În universitățile pedagogice, a fost introdusă specializarea „Pedagogie socială și autocunoaștere”, în cadrul căreia a început pregătirea viitorilor profesori de autocunoaștere. În iunie 2012, a avut loc prima promovare a profesorilor certificați de autocunoaștere, instruiți de Colegiul Umanitar „Autocunoaștere” pentru dezvoltarea umană armonioasă. == Probleme == În legătură cu lipsa facilităților școlare sau a profesorilor, unele școli primare și secundare funcționează în trei schimburi, în loc de două, astfel încât un grup de elevi frecventează de la 8 la 13, iar un al doilea de la 13 la 18. Acest lucru duce la profesori suprasolicitați, elevi care stau până târziu și la o utilizare excesivă a facilităților.<ref name="UNDP"/> Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB) a publicat un raport privind finanțarea educației publice în Kazahstan în 2004, care menționează critici larg acceptate ale sistemului de învățământ public, raportate și în alte părți. Conform acestui raport, finanțarea educației publice este scăzută, iar mecanismele de introducere a finanțării private au fost nereușite. Mai mult, Codul Bugetar și legea „Despre educație” nu reușesc să delimiteze clar responsabilitățile guvernelor locale și centrale și nu includ mecanisme suficiente pentru monitorizarea cheltuielilor bugetare. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat un raport în 2014 despre sistemul educațional din Kazahstan. Conform raportului, Kazahstanul a obținut îmbunătățiri semnificative în calitatea educației și a crescut accesul la educația primară și secundară. Raportul a indicat, de asemenea, că Kazahstanul a început reforme profunde pentru a îmbunătăți calitatea sistemului educațional și că s-a orientat tot mai mult către standardele internaționale și cele mai bune practici.<ref>{{Citat web|url=http://www.oecd.org/education/school/OECD%20School%20Resources%20Review_Kazakhstan_FINAL_CRC_with%20cover.pdf|titlu=OECD REVIEWS OF SCHOOL RESOURCES: Kazakhstan|lucrare=www.oecd.org}}</ref> == Vezi și == * Lista universităților din Kazahstan * Școala Internațională din Kazahstan * Lista școlilor din Almaty * Educație în limba japoneză în Kazahstan * Educația în Uniunea Sovietică * Biblioteca Națională a Kazahstanului * Colțuri americane în Kazahstan == Referințe == {{Educație în Europa}}{{Educație în Europa}} [[Categorie:Educația în Uniunea Sovietică]] [[Categorie:Kazahstan]] [[Categorie:Educație după țară|Kazahstan]] 7sin4v6fb8ako8w0o0iea82ccwt9zs4 3 3227592 17025047 16963527 2025-06-11T09:25:20Z Pafsanias 191728 /* ■■■■ Avertisment final privitor la vandalism */ blocat 17025047 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Crin Antonescu|, ca aceea de la pagina [[:Crin Antonescu]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 9 mai 2025 07:56 (EEST) ==Obscenități== [[Image:Stop hand.svg|left|40px]] Vă rugăm să nu mai adăugați [[Obscenitate|obscenități]] pe paginile Wikipedia{{#if:Crin Antonescu|, așa cum ați făcut la pagina [[:Crin Antonescu|Crin Antonescu]] |}}. Limbajul vulgar reprezintă o jignire la adresa contribuitorilor și vizitatorilor acestui site. Astfel de acțiuni sunt o formă de [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și, dacă veți continua, vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a modifica paginile Wikipedia. [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 9 mai 2025 08:04 (EEST) ==■■■■ Avertisment final privitor la vandalism== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''ultimul avertisment''' pe care îl veți mai primi pentru modificări distructive, precum cele de la pagina [[:Papa Leon al XIV-lea]]. Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4 --> [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 9 mai 2025 08:07 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 24 de ore. Justificare: [[WP:V|Vandalism]] insistent.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 12:25 (EEST) rutf6blfgpan76bbftcwb51q896xber 4 3227691 17024173 17016119 2025-06-10T17:08:24Z GEO 9723 /* Organizatori */ curățenie categorii (categorie de pe aceeași ramură; [[Categorie:Proiecte WMROMD]] este deja subordonată față de [[Categorie:Wikipedia comunitate]]) 17024173 wikitext text/x-wiki [[File:Ziua Refugiatului 2025.png|thumb|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] Vă invităm să participați în perioada '''10 iunie - 25 iunie 2025''' la un editathon pentru a marca [[Ziua Mondială a Refugiatului|Ziua Mondială a Refugiatului]], sărbătorită anual pe 20 iunie, și să atrageți atenția asupra problemelor cu care se confruntă zilnic [[Refugiat|refugiații]]. [[File:02022 1201 Refugees from Ukraine in Kraków.jpg|thumb|Refugiați din Ucraina în Cracovia]] Toți editorii voluntari vor putea scrie sau îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile umanitare ale refugiaților, precum și despre cărți sau filme care descriu experiențele refugiaților și orice alte subiecte legate de această temă. [[File:Screengrab of refugee camp from Number of Refugees Who Fled Sudan for Chad Double in Week.jpg|thumb|Tabără de refugiați în Sudan]] Refugiații nu numai că sunt obligați să abandoneze tot ceea ce au și ce cunosc pentru a porni spre necunoscut, ci și să facă față zilnic [[Discriminare|discriminării]], [[Xenofobie|xenofobiei]] și altor forme de [[Violență|violență]]. Toate aceste aspecte sunt deosebit de problematice pentru refugiații copii și femei. Prin dezvoltarea articolelor pe această temă ne propunem să facem cunoscute problemele și obstacolele pe care le întâmpină refugiații pentru a combate stigmatul prejudecăților și al discriminării și pentru a diminua distanțarea socială în ceea ce îi privește. ==Participanți== [[File:02022 1239 Demonstrations and protests related to 2022 Russian invasion of Ukraine in Kraków.jpg|thumb|Protest în Cracovia împotriva invaziei ruse în Ucraina]] Oricine se poate alătura edit-a-thon-ului prin editarea articolelor despre refugiați. Când salvați articolele la care lucrați, în descrierea modificărilor, folosiți și hashtagul '''#inimideschise'''. În aplicația [https://hashtags.wmcloud.org/?query=inimideschise&project=ro.wikipedia.org&startdate=2025-06-10&enddate=2025-06-25&search_type=or&user= hashtags.wmcloud.org] puteți vizualiza contribuțiile pe Wikipedia care folosesc acest hashtag. == Evenimente == * 21 iunie 2025, orele 9.30 - 13.00 - atelier de editat la [[Muzeul Național al Literaturii Române din București|Muzeul Național al Literaturii Române din București]] == Premii == Toți participanții care editează în campanie vor primi o stea pe pagină. Premiile acordate vor consta în 3 vouchere online în valoare de 200 RON fiecare. * Premiul pentru cele mai multe articole noi - 200 RON * Premiul pentru cele mai multe contribuții de calitate - 200 RON * Premiul pentru cel mai mult conținut adăugat - 200 RON [[File:Ziua internationala a refugiatilor.svg|thumb|Stea Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] == Informații suplimentare == * [https://meta.wikimedia.org/wiki/International_Refugee_Day_Edit-a-thon_2023/Article_lists/ro Listă articole despre refugiați] care pot fi îmbunătățite sau traduse ==Organizatori== * [[Utilizator:Ioanairinciuc|Ioanairinciuc]] * [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena Ancu Damian]] * [[Utilizator:Magda Bărăscu|MagdaBarascu]] [[Categorie:Proiecte WMROMD]] [[Categorie:Imigranți]] rycx9yhfx7803zd92501jnman30x53d 17024175 17024173 2025-06-10T17:09:33Z GEO 9723 /* Organizatori */ corectat categorie (conform definiției din introducere) 17024175 wikitext text/x-wiki [[File:Ziua Refugiatului 2025.png|thumb|Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] Vă invităm să participați în perioada '''10 iunie - 25 iunie 2025''' la un editathon pentru a marca [[Ziua Mondială a Refugiatului|Ziua Mondială a Refugiatului]], sărbătorită anual pe 20 iunie, și să atrageți atenția asupra problemelor cu care se confruntă zilnic [[Refugiat|refugiații]]. [[File:02022 1201 Refugees from Ukraine in Kraków.jpg|thumb|Refugiați din Ucraina în Cracovia]] Toți editorii voluntari vor putea scrie sau îmbunătăți articole pe teme legate de criza actuală a refugiaților, drepturile umanitare ale refugiaților, precum și despre cărți sau filme care descriu experiențele refugiaților și orice alte subiecte legate de această temă. [[File:Screengrab of refugee camp from Number of Refugees Who Fled Sudan for Chad Double in Week.jpg|thumb|Tabără de refugiați în Sudan]] Refugiații nu numai că sunt obligați să abandoneze tot ceea ce au și ce cunosc pentru a porni spre necunoscut, ci și să facă față zilnic [[Discriminare|discriminării]], [[Xenofobie|xenofobiei]] și altor forme de [[Violență|violență]]. Toate aceste aspecte sunt deosebit de problematice pentru refugiații copii și femei. Prin dezvoltarea articolelor pe această temă ne propunem să facem cunoscute problemele și obstacolele pe care le întâmpină refugiații pentru a combate stigmatul prejudecăților și al discriminării și pentru a diminua distanțarea socială în ceea ce îi privește. ==Participanți== [[File:02022 1239 Demonstrations and protests related to 2022 Russian invasion of Ukraine in Kraków.jpg|thumb|Protest în Cracovia împotriva invaziei ruse în Ucraina]] Oricine se poate alătura edit-a-thon-ului prin editarea articolelor despre refugiați. Când salvați articolele la care lucrați, în descrierea modificărilor, folosiți și hashtagul '''#inimideschise'''. În aplicația [https://hashtags.wmcloud.org/?query=inimideschise&project=ro.wikipedia.org&startdate=2025-06-10&enddate=2025-06-25&search_type=or&user= hashtags.wmcloud.org] puteți vizualiza contribuțiile pe Wikipedia care folosesc acest hashtag. == Evenimente == * 21 iunie 2025, orele 9.30 - 13.00 - atelier de editat la [[Muzeul Național al Literaturii Române din București|Muzeul Național al Literaturii Române din București]] == Premii == Toți participanții care editează în campanie vor primi o stea pe pagină. Premiile acordate vor consta în 3 vouchere online în valoare de 200 RON fiecare. * Premiul pentru cele mai multe articole noi - 200 RON * Premiul pentru cele mai multe contribuții de calitate - 200 RON * Premiul pentru cel mai mult conținut adăugat - 200 RON [[File:Ziua internationala a refugiatilor.svg|thumb|Stea Ziua Internațională a Refugiaților 2025]] == Informații suplimentare == * [https://meta.wikimedia.org/wiki/International_Refugee_Day_Edit-a-thon_2023/Article_lists/ro Listă articole despre refugiați] care pot fi îmbunătățite sau traduse ==Organizatori== * [[Utilizator:Ioanairinciuc|Ioanairinciuc]] * [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena Ancu Damian]] * [[Utilizator:Magda Bărăscu|MagdaBarascu]] [[Categorie:Proiecte WMROMD]] [[Categorie:Refugiați]] ti47ffgxbbmw6q8peatkxafx8ab9aqq 4 3227747 17024269 16975773 2025-06-10T18:40:13Z Elena Ancu Damian 599740 17024269 wikitext text/x-wiki [[File:WikiSeniors.png|thumb|WikiSeniors]] '''WikiSeniors 2025''' este a doua ediție a proiectului [[Wikipedia:WikiSeniors]] și se desfășoară la [[Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești]], în perioada mai - decembrie 2025, cu sprijinul [[metawiki:Wikimedians_of_Romania_and_Moldova_User_Group|Wikimedians of Romania and Moldova User Group]]. [[File:WikiSeniors 2025 PLAN.jpg|thumb|WikiSeniors 2025 Onești]] Scopul este de a continua activitățile de editare pe platforma [[Wikipedia]] și [[Wikimedia Commons]]<nowiki/> cu grupele de seniori formate în cadrul [[Wikipedia:WikiSeniors 2024]], dar și cu noi cursanți, pentru a exersa noțiunile de bază în  procesul de editare pe Wikipedia, în vederea dezvoltării de abilități digitale și de evaluare a informațiilor. Informațiile oferite sunt orientative, minimale, adaptate după materiale existente în comunitatea de  wikipediști (adică editori de Wikipedia) și sunt structurate pentru a încuraja noii editori să descopere singuri alte materiale utile de învățare. [[File:WikiSeniors 2025 Plan.jpg|thumb|WikiSeniors 2025 Onești]] == Structură == WikiSeniors 2025 este structurat în sesiuni lunare în format fizic de instruire teoretică și practică, organizate la [[Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești]]. Materialul de învățare este reprezentat de [[Wikipedia:WMROMD/Cursuri/Editarea pe Wikipedia|Cursurile de editare pe Wikipedia]], dezvoltate de [[metawiki:Wikimedians_of_Romania_and_Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova User Group]]. [[File:WikiSeniors 2025 deschidere TOȚI.jpg|thumb|WikiSeniors 2025 Onești]] Condițiile de participare sunt deținerea unor cunoștințe medii de utilizare a calculatorului și de navigare pe internet, crearea înainte de cursuri, pentru cei care nu au deja, a unui cont de editor pe Wikipedia ([[Wikipedia:Ghid (Înregistrare)|Wikipedia:Creare cont]]) și disponibilitatea de a participa fizic la cursuri. Sesiunile de lucru sunt facilitate de [[Utilizator:Oly23lid|Oly23lid]] și [[Utilizator:Midinonesti|Midinonesti]], bibliotecare la [[Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești]], și coordonate online de [[Utilizator:Elena Ancu Damian|Elena Damian]], membru [[metawiki:Wikimedians_of_Romania_and_Moldova|Wikimedians of Romania and Moldova User Group]]. Primul atelier de lucru este stabilit pentru data de 28 mai 2025, urmând ca celelalte ateliere să se desfășoare în ultima zi de miercuri a fiecărei luni, ajungând astfel la un număr total de 8 întâlniri. Seniorii vor lucra pe subiecte la alegere, în funcție de domeniul de interes al fiecăruia, iar la finalul anului vor fi raportate contribuțiile realizate de ei în această perioadă. == Vezi și == * [[Wikipedia:WikiSeniors|WikiSeniors]] * [[Wikipedia:WikiSeniors 2024|WikiSeniors 2024]] [[Categorie:Proiecte WMROMD]] 5utcom2mase5g0icnidw130oeumldgd 0 3227927 17024974 16979936 2025-06-11T07:55:20Z Turbojet 24899 wl 17024974 wikitext text/x-wiki În [[inginerie]], [[fizică]] și [[chimie]], studiul '''fenomenelor de transport''' se referă la schimbul de [[masă]], [[energie]], [[sarcină electrică]], [[impuls]] și [[moment cinetic]] între sistemele observate și cele studiate. Deși se inspiră din domenii diverse precum [[mecanica mediilor continue]] și [[termodinamică]], pune un accent puternic pe punctele comune ale subiectelor abordate. Masa, impulsul și [[transmiterea căldurii]] prin [[conducție termică |conducție]] au toate un cadru [[matematică |matematic]] similar, iar paralelele dintre ele sunt exploatate în studiul fenomenelor de transport pentru a face conexiuni matematice profunde care oferă adesea instrumente derivate direct din celelalte domenii, foarte utile în analiza altui domeniu. Analiza fundamentală în toate cele trei subdomenii ale schimbului de masă, [[căldură]] și impuls se bazează adesea pe principiul simplu conform căruia suma totală a cantităților studiate se conservă în sistem și în mediul său. Astfel, diferitele fenomene care duc la transport sunt considerate individual, știind că suma contribuțiilor lor trebuie să fie nulă. Acest principiu este util pentru calcularea multor cantități relevante. De exemplu, în [[mecanica fluidelor]], o utilizare comună a analizei transportului este de a determina [[câmp de viteze |câmpul de viteze]] al unui [[fluid]] care [[curgere |curge]] printr-un volum dat, considerat fix. Fenomenele de transport sunt omniprezente în toate disciplinele inginerești. În inginerie, unele dintre cele mai comune exemple de analiză a transportului se găsesc în domeniile proceselor [[chimie]]i, [[biologie]]i,<ref>{{en icon}} {{cite book|last=Truskey|first=George|title=Transport Phenomena in Biological Systems|publisher=Prentice Hall|isbn=978-0-13-156988-1|pages=888|edition=Second|author2=Yuan F |author3=Katz D |year=2009}}</ref> și al [[mecanică |mecanicii]], dar materia este o componentă fundamentală a programelor tuturor disciplinelor implicate în vreun fel în mecanica fluidelor, transmiterea căldurii și {{ill-wd| Q909534||transferul de masă}}. În prezent, este considerată a face parte din disciplinele inginerești la fel de mult ca și termodinamica, mecanica și [[electromagnetism]]ul. Fenomenele de transport cuprind toți agenții {{ill-wd| Q3240978||schimbării fizice}} din [[univers]]. Mai mult, acestea sunt considerate a fi elementele constitutive fundamentale care au dezvoltat universul și care sunt responsabile pentru succesul întregii vieți de pe [[Pământ]]. Totuși, aici domeniul de aplicare este limitat la relația dintre fenomenele de transport și {{ill-wd| Q682496||sistemele artificiale}}.<ref name=J-L-Plawsky>{{en icon}} {{Cite book| last = Plawsky| first =Joel L.| title =Transport phenomena fundamentals| publisher =CRC Press| date =April 2001| format =Chemical Industries Series| pages =1, 2, 3| url =https://books.google.com/books?id=huwzAAlNxzsC&q=transport+phenomena | isbn =978-0-8247-0500-8}}</ref> == Descriere == În [[fizică]], ''fenomenele de transport'' sunt toate procesele ireversibile de natura [[mecanică statistică |mecanicii statistice]] care provin din mișcarea continuă aleatorie a [[moleculă |moleculelor]], observată mai ales în fluide. Fiecare aspect al fenomenelor de transport se bazează pe două concepte principale: [[lege de conservare |legile de conservare]] și {{ill-wd| Q1937401||ecuațiile constitutive}}. Legile de conservare, care în contextul fenomenelor de transport sunt formulate ca [[ecuație de continuitate |ecuații de continuitate]], descriu modul în care trebuie conservată cantitatea studiată. Ecuațiile constitutive descriu modul în care cantitatea în cauză răspunde la diverși stimuli prin transport. Exemple importante sunt legea lui Fourier a [[conducție termică |conducției termice]] și [[ecuațiile Navier-Stokes |ecuațiile Navier–Stokes]], care descriu răspunsul [[flux termic |fluxului termic]] la [[gradient de temperatură |gradientul de temperatură]], respectiv relația dintre [[dinamica fluidelor |fluxul de fluid]] și [[forță |forțele]] aplicate fluidului. Aceste ecuații demonstrează, de asemenea, legătura profundă dintre fenomenele de transport și termodinamică, o conexiune care explică de ce fenomenele de transport sunt ireversibile. Aproape toate aceste fenomene fizice implică în cele din urmă sisteme care își caută [[principiul al doilea al termodinamicii |starea de energie cea mai scăzută]] în conformitate cu {{ill-wd| Q3743693||principiul energiei minime}}. Pe măsură ce se apropie de această stare, ele tind să atingă un adevărat [[echilibru termodinamic]], moment în care nu mai există forțe motrice în sistem și transportul încetează. Diversele aspecte ale unui astfel de echilibru sunt direct legate de un transport specific: [[transmiterea căldurii |transferul de căldură]] este încercarea sistemului de a atinge echilibrul termic cu mediul său, la fel cum transportul de masă și impuls deplasează sistemul către [[echilibru chimic |echilibrul chimic]] și [[echilibru mecanic |mecanic]]. Exemple de procese de transport sunt [[conducție termică |conducția termică]] (transferul de energie), [[dinamica fluidelor |curgerea fluidelor]] (transferul de impuls), [[Difuziune moleculară|difuzia moleculară]] (transferul de masă) și transferul de [[sarcină electrică]] în [[semiconductor]]i.<ref>{{en icon}} Plawsky, Joel., "Transport Phenomena Fundamentals." Marcel Dekker Inc., 2009</ref><ref>{{en icon}} {{cite book|last1= Alonso |first1 =Marcelo |last2= Finn|first2= Edward J. |title =Physics|publisher = Addison-Wesley|date =1992|chapter = Chapter 18|isbn = 9780201565188}}</ref><ref>{{en icon}} Deen, William M. "Analysis of Transport Phenomena." Oxford University Press. 1998</ref><ref>{{en icon}} J. M. Ziman, ''Electrons and Phonons: The Theory of Transport Phenomena in Solids (Oxford Classic Texts in the Physical Sciences)''</ref> Fenomenele de transport au o largă aplicare. De exemplu, în [[fizica stării solide]], mișcarea și interacțiunea electronilor, golurilor și [[fonon]]ilor sunt studiate în cadrul fenomenelor de transport. Un alt exemplu este în [[inginerie biomedicală |ingineria biomedicală]], unde unele fenomene de transport de interes sunt [[termoreglare]]a, [[perfuzie |perfuzia]] și [[microfluidică |microfluidica]]. În [[inginerie chimică |ingineria chimică]], fenomenele de transport sunt studiate în [[reactor chimic |proiectarea reactoarelor]], analiza mecanismelor de transport molecular sau difuziv și [[metalurgie]]. Transportul de masă, energie și impuls poate fi afectat de prezența unor surse externe: * Un [[miros]] se [[disipare |disipă]] mai lent (și se poate intensifica) atunci când sursa mirosului rămâne prezentă. * [[Viteză |Viteza]] de [[răcire]] a unui [[solid]] care conduce căldura depinde de existența unei surse de căldură. * Forța [[gravitație |gravitațională]] care acționează asupra unei [[picătură |picături]] de [[ploaie]] contracarează {{ill-wd| Q206621||rezistența la înaintare}} prin [[aer]]ul din jur. == Aspecte comune fenomenelor == Un principiu important în studiul fenomenelor de transport este analogia dintre fenomene. === Difuzia === Există unele asemănări notabile în ecuațiile pentru impuls, energie și transfer de masă<ref>{{en icon}} {{cite book|title=Fundamentals of momentum, heat, and mass transfer|edition=2|first1=James R.|last1=Welty|first2=Charles E.|last2=Wicks|first3=Robert lliott|last3=Wilson|publisher=Wiley|year=1976|isbn=978-0-471-02249-7|url=https://books.google.com/books?id=hZxRAAAAMAAJ}}</ref> care pot fi transportate prin [[difuziune |difuzie]], așa cum este ilustrat de următoarele exemple: * Masă: răspândirea și [[disipare]]a [[miros]]urilor în aer este un exemplu de difuzie în masă. * Energie: transmiterea căldurii într-un material solid este un exemplu de [[difuzivitate termică |difuzie a căldurii]]. * Impuls: rezistența la înaintare experimentată a unei picături de ploaie pe măsură ce cade în atmosferă este un exemplu de difuzie a impulsului (picătură de ploaie pierde impuls față de aerul din jur prin solicitări [[viscozitate |viscoase]] și decelerează). {|class="wikitable floatright" style="margin:1em auto; text-align:; width: 45%;" |+Comparație a fenomenelor de difuzie ! scope="col" style="width: 100px;" |Mărimea transportată ! Fenomenul fizic ! Ecuația |- | [[Impuls]] | [[Viscozitate]]<br />([[Fluid newtonian]]) | <math>\tau=-\nu \frac{\partial \rho\upsilon }{\partial x}</math> |- | [[Energie]] | [[Conducție termică]]<br />([[Legile lui Fourier |Legea lui Fourier]]) | <math>\frac q A = -k\frac{dT}{dx}</math> |- | [[Masă]] | Difuzie moleculară<br />([[Legile lui Fick |Legea lui Fick]]) | <math>J=-D\frac{\partial C}{\partial x}</math> |- | [[Sarcină electrică]] | [[Curent electric]]<br />([[Legea lui Ohm]]) | <math>J_e=-\sigma\frac{\partial U}{\partial x}</math> |} Ecuațiile de transfer molecular ale legii lui Newton pentru impulsul fluidului, legii lui Fourier pentru căldură și legii lui Fick pentru masă sunt similare. Se poate converti de la un coeficient de transport la altul pentru a compara toate cele trei fenomene de transport diferite.<ref>{{en icon}} Thomas, William J., ''Introduction to Transport Phenomena'', Prentice Hall: Upper Saddle River, NJ, 2000</ref> În literatura de specialitate s-au depus eforturi considerabile pentru dezvoltarea de analogii între aceste trei procese de transport pentru transferul [[turbulență |turbulent]], astfel încât să se permită prezicerea unuia față de oricare dintre celelalte. Analogia lui Reynolds presupune că difuzivitățile turbulente sunt toate egale și că difuzivitățile moleculare ale impulsului (μ/ρ) și masei (D_AB) sunt neglijabile în comparație cu difuzivitățile turbulente. La lichide și/sau când este prezentă rezistența la înaintare, analogia nu este validă. Alte analogii, cum ar fi cele ale lui [[Theodore von Kármán |von Karman]] și [[Ludwig Prandtl |Prandtl]], duc de obicei la relații necorespunzătoare. Cea mai reușită și mai utilizată analogie este analogia factorului J a lui Chilton și Colburn.<ref>{{en icon}} {{cite book|title=Transport Phenomena|edition=1|publisher=Nirali Prakashan|year=2006|isbn=81-85790-86-8|pages=15–3|url=https://books.google.com/books?id=co4_XmXJddgC&pg=SA15-PA3}}, [https://books.google.com/books?id=co4_XmXJddgC&pg=SA15-PA3 Chapter 15, p. 15-3]</ref> Această analogie se bazează pe date experimentale pentru gaze și lichide atât în [[curgere laminară |regim laminar]], cât și turbulent. Deși se bazează pe date experimentale, se poate demonstra că satisface soluția exactă derivată din curgerea laminară peste o placă plană. Toate aceste informații sunt utilizate pentru a prezice transferul de masă. === Relațiile de reciprocitate ale lui Onsager === {{Articol principal|Relațiile de reciprocitate ale lui Onsager}} În sistemele cu fluide descrise prin [[temperatură]], [[densitate |densitate a materiei]] și [[presiune]] se știe că diferențele de [[temperatură]] duc la fluxuri de [[căldură]] din zonele mai calde către zonele mai reci ale sistemului. Similar, diferențele de presiune vor duce la fluxul de [[materie]] din zonele cu presiune mai mare către cele cu presiune mai mică (o „relație de reciprocitate”). Ceea ce este remarcabil este observația că, atunci când atât presiunea, cât și temperatura variază, diferențele de temperatură la presiune constantă pot provoca fluxul de materie (ca în [[convecție]]), iar diferențele de presiune la temperatură constantă pot provoca fluxul de căldură. Fluxul de căldură pe unitatea de diferență de presiune și fluxul de densitate (materie) pe unitatea de diferență de temperatură sunt egale. [[Lars Onsager]] demonstrat această egalitate ca fiind obligatorie folosind [[mecanică statistică |mecanica statistică]] ca o consecință a {{ill-wd| Q186971||reversibilității timpului}} în cazul dinamicii microscopice. Teoria dezvoltată de Onsager este mult mai generală decât acest exemplu și capabilă să trateze mai mult de două forțe termodinamice simultan.<ref name="onsager">{{en icon}} {{cite journal | last=Onsager | first=Lars | title=Reciprocal Relations in Irreversible Processes. I. | journal=Physical Review | publisher=American Physical Society (APS) | volume=37 | issue=4 | date=1931-02-15 | issn=0031-899X | doi=10.1103/physrev.37.405 | pages=405–426| bibcode=1931PhRv...37..405O |doi-access=free}}</ref> == Transport de impuls == În transportul de impuls, fluidul este tratat ca o distribuție continuă a materiei. Studiul transportului de impuls, sau [[mecanica fluidelor]], poate fi împărțit în două ramuri: [[hidrostatică |hidrostatica]] (fluide în repaus) și [[dinamica fluidelor]] (fluide în mișcare). Când un fluid curge în direcția {{mvar|x}} paralel cu o suprafață solidă, fluidul are impulsul direcționat pe axa {{mvar|x}}, iar valoarea sa pe unitatea de volum este {{mvar|υ_xρ}}. Prin difuzia aleatorie a moleculelor are loc un schimb de molecule în direcția {{mvar|z}}. Prin urmare, impulsul direcționat pe axa {{mvar|x}} a fost transferat în direcția {{mvar|z}} de la stratul care se mișcă mai rapid la cel care se mișcă mai lent. Ecuația pentru transportul de impuls este legea viscozității a lui Newton: :<math>\tau_{zx}=-\rho \nu \frac{\partial \upsilon_x }{\partial z}</math> unde {{mvar|τ_zx}} este fluxul impulsului direcționat pe axa {{mvar|x}} în direcția {{mvar|z}}, {{mvar|1=ν = μ/ρ}} este difuzivitatea impulsului, {{mvar|z}} este distanța de transport sau difuzie, {{mvar|ρ}} este densitatea, iar {{mvar|μ}} este viscozitatea dinamică. Legea viscozității a lui Newton este cea mai simplă relație dintre fluxul impulsului și gradientul vitezei. Poate fi util de menționat că aceasta este o utilizare neconvențională a simbolului {{mvar|τ_zx}}; indicii sunt inversați în comparație cu utilizarea standard în mecanica solidelor, iar semnul este inversat.<ref>{{en icon}} {{cite book |last1=Tadmor |first1=Ellad |last2=Miller |first2=Ronald |last3=Elliott |first3=Ryn |title=Continuum Mechanics and Thermodynamics |date=2012 |publisher=Cambridge University Press |isbn=978-1-107-00826-7}}</ref> == Transport de masă == Când un sistem conține două sau mai multe componente a căror [[concentrație]] variază de la un [[punct (geometrie) |punct]] la altul, există o tendință naturală de transport de masă, minimizând orice diferență de concentrație în cadrul sistemului. Transportul de masă într-un sistem este guvernat de [[legile lui Fick |prima lege a lui Fick]]: „Fluxul de difuzie de la o concentrație mai mare la una mai mică este proporțional cu gradientul concentrației substanței și cu difuzivitatea substanței în mediu.” Transportul de masă poate avea loc datorită diferitelor forțe motrice. Unele dintre acestea sunt:<ref name="Griskey, Richard G 2006">{{en icon}} Griskey, Richard G. ''Transport Phenomena and Unit Operations'', Wiley & Sons: Hoboken, 2006. 228-248.</ref> * masa poate fi transportată prin acțiunea unui gradient de presiune (difuzie sub presiune); * difuzia forțată apare din cauza acțiunii unei forțe externe; * difuzia poate fi cauzată de gradienți de temperatură (difuzie termică); * difuzia poate fi cauzată de diferențe de [[potențial chimic]]. Aceastea pot fi comparate cu legea difuziei a lui Fick, pentru o specie A dintr-un amestec binar format din A și B: :<math>J_{Ay}=-D_{AB}\frac{\partial C_A}{\partial y}</math> unde {{mvar|D}} este [[difuzivitate |coeficientul de difuzie]]. == Transmiterea căldurii == În multe dintre sistemele inginerești importante apare transmiterea căldurii. Câteva exemple sunt încălzirea și răcirea fluxurilor de proces, [[transformare de fază |transformările de fază]], [[distilare]]a etc. Principiul de bază este legea lui Fourier, care pentru un sistem static este: :<math>q''=-\lambda\frac{dT}{dx}</math> Fluxul net de căldură printr-un sistem este egal cu conductivitatea înmulțită cu gradientul temperaturii în funcție de poziție. Pentru transportul convectiv care implică un flux turbulent, geometrii complexe sau [[condiții la limită în mecanica fluidelor |condiții la limită]] dificile, căldura transmisă poate fi reprezentată printr-un coeficient de transfer termic. :<math>Q = k\, A\, {\Delta T}</math> unde {{mvar|A}} este [[arie |aria]] suprafeței, <math>{\Delta T}</math> este diferența de temperatură, {{mvar|Q}} este fluxul termic în unitatea de [[timp]], iar {{mvar|k}} este coeficientul de transfer termic. În cadrul transmiterii căldurii pot să apară două tipuri principale de convecție: * {{ill-wd| Q909313||''Convecție forțată''}}, care poate apărea atât în curgerea laminară, cât și în cea turbulentă. În situația curgerii laminare în tuburi circulare, se utilizează diverse numere adimensionale, cum ar fi numărul Nusselt, [[număr Reynolds |numărul Reynolds]] și numărul Prandtl. Ecuația utilizată de obicei este: :<math>Nu=\frac{\alpha D}{\lambda}</math>. * ''Convecția liberă'', în funcție de numărul Grashof și numărul Prandtl. Complexitatea transferului de căldură prin convecție liberă face necesară utilizarea în principal a relațiilor empirice din datele experimentale.<ref name="Griskey, Richard G 2006" /> Transmiterea căldurii este analizată inclusiv în cazul geometriilor complexe, cum ar fi {{ill-wd| Q751029||coloanele cu umplutură}}, miezul [[reactor nuclear |reactorilor nucleari]] și [[schimbător de căldură |schimbătoarelor de căldură]]. == Analogia între transmiterea căldurii și transportul de masă == Analogia dintre căldură și masă permite obținerea de soluții pentru problemele de transport de masă din soluții cunoscute pentru problemele de transmitere a căldurii. Aceasta provine din ecuații adimensionale similare între transmiterea căldurii și transportul de masă. === Deducere === Atunci când încălzirea din disiparea viscoasă și generarea de căldură pot fi neglijate, ecuația adimensională a energiei pentru o curgere într-un strat limită a unui fluid se poate simplifica după cum urmează: :<math>{u^* \frac{\partial T^*}{\partial x^*}} + {v^* \frac{\partial T^*}{\partial y^*}} = \frac{1}{Re_L Pr}\frac{\partial^2T^*}{\partial y^{*2}}</math> unde <math>u^*</math> și <math>v^*</math> sunt vitezele în direcțiile {{mvar|x}} respectiv {{mvar|y}}, normalizate de viteza fluxului liber, <math>x^*</math> și <math>y^*</math> sunt coordonatele adimensionale {{mvar|x}} și {{mvar|y}} într-o scală de lungime relevantă, <math> Re_L </math> este numărul Reynolds, <math>Pr</math> este numărul Prandtl, iar <math> T^*</math> este temperatura adimensională, care este definită de temperaturile locale, minimă și maximă: :<math> T^* = \frac{T - T_{min}}{T_{max}-T_{min}} </math> Ecuația adimensională de transport a speciilor pentru curgerea fluidului într-un strat limită poate fi dată după cum urmează, presupunând că nu există generare de specii în sistem: :<math>{u^* \frac{\partial C_A^*}{\partial x^*}} + {v^* \frac{\partial C_A^*}{\partial y^*}} = \frac{1}{Re_L Sc}\frac{\partial^2C_A^*}{\partial y^{*2}}</math> unde <math>C_A^*</math> este concentrația adimensională, iar <math>Sc</math> este {{ill-wd| Q581997||numărul Schmidt}}. În unele cazuri, din aceste ecuații se pot găsi soluții analitice directe pentru numerele Nusselt și Sherwood. În cazurile în care se utilizează rezultate experimentale, se poate presupune că aceste ecuații stau la baza transportului observat. La o interfață, condițiile la limită pentru ambele ecuații sunt, de asemenea, similare. Pentru transmiterea căldurii la o interfață, [[condiția fără alunecare |condiția de lipsă de alunecare]] (viteze identice) permite să se echivaleze conducția cu convecția, egalând astfel legea lui Fourier și legea răcirii a lui Newton: :<math> q''= \lambda \frac{dT}{dy} = k (T_s - T_f)</math> unde{{mvar|q"}} este fluxul termic, <math>\lambda</math> este conductivitatea termică, <math>k</math> este coeficientul de transfer termic, iar indicii <math>s</math> și <math>f</math> se referă la suprafață, respectiv la interiorul fluidului. Pentru transferul de masă la o interfață, se pot echivala legea lui Fick cu legea convecției a lui Newton, rezultând: :<math>J = D \frac{dC}{dy} = k_m(C_m - C_f) </math> unde <math>J</math> este fluxul de masă în kg/s m³, <math>D</math> este difuzivitatea speciilor în fluidul {{mvar|f}}, iar <math>{k_m}</math> este coeficientul de tansport de masă. După cum se vede, sunt analoage <math>q''</math> cu <math>J</math>, <math>\lambda</math> cu <math>D</math> și <math>T</math> cu <math>C.</math> === Implementarea analogiei === Analogia transporturilor de căldură și de masă: Deoarece ecuațiile în Nu și Sh sunt deduse din aceste ecuații analoage, se pot înlocui direct numerele Nu și Sh cu numerele Pr și Sc pentru a transforma aceste ecuații între masă și căldură. În multe situații, cum ar fi curgerea peste o placă plană, numerele Nu și Sh sunt funcții ale numerelor Pr și Sc față de un anumit coeficient {{mvar|n}}. Prin urmare, se pot calcula direct aceste numere unul din la celălalt folosind: :<math> \frac{Nu}{Sh} = \frac{Pr^n}{Sc^n} </math> care poate fi utilizată în majoritatea cazurilor, ceea ce provine din soluția analitică pentru Numărul Nusselt pentru curgerea laminară peste o placă plană. Pentru o precizie optimă, {{mvar|n}} trebuie ajustat acolo unde corelațiile au un exponent diferit. Se poate merge mai departe prin înlocuirea în această ecuație a definițiilor coeficientului de transfer termic, a coeficientului de transfer de masă și a {{ill-wd| Q901840||numărului Lewis}}, rezultând: :<math> \frac{k}{k_m} = \frac{\lambda}{D Le^n} =\rho C_p Le^{1-n}</math> Pentru o curgere cu turbulența complet dezvoltată, cu {{math|1=''n'' = 1/3}}, aceasta devine analogia factorului J Chilton-Colburn.<ref name="Chilton Colburn 1934 pp. 1183–1187">{{en icon}} {{cite journal | last1=Chilton | first1=T. H. | last2=Colburn | first2=A. P. | title=Mass Transfer (Absorption) Coefficients Prediction from Data on Heat Transfer and Fluid Friction | journal=Industrial & Engineering Chemistry | publisher=American Chemical Society (ACS) | volume=26 | issue=11 | date=1934-11-01 | issn=0019-7866 | doi=10.1021/ie50299a012 | pages=1183–1187}}</ref> Analogia respectivă leagă și forțele viscoase de transferul termic, precum {{ill-wd| Q2076621||analogia Reynolds}}. === Limitări === Analogia dintre transferul termic și transferul de masă este strict limitată la difuzia binară în soluții diluate ({{ill-wd| Q1779030||ideale}}) pentru care ratele de transfer de masă sunt suficient de mici încât transferul de masă nu are niciun efect asupra câmpului de viteze. Concentrația speciilor care difuzează trebuie să fie suficient de mică încât [[gradient]]ul [[potențial chimic |potențialului chimic]] să fie reprezentat cu precizie de gradientul de concentrație (prin urmare, analogia are o aplicație limitată la soluțiile lichide concentrate). Când rata de transfer de masă este mare sau concentrația speciilor care difuzează nu este scăzută, corecțiile coeficientului de transfer termic la viteză mică pot ajuta uneori. În plus, în amestecurile de mai multe componente, transportul unei specii este afectat de gradienții de potențial chimic ai altor specii. Analogia dintre căldură și masă poate fi compromisă și în cazurile în care ecuațiile definitorii diferă substanțial. De exemplu, situațiile cu contribuții substanțiale din partea termenilor de generare în flux, cum ar fi generarea de căldură în sistem sau reacțiile chimice în sistem, pot determina divergența soluțiilor. === Aplicații ale analogiei căldură-masă === Analogia este utilă atât pentru utilizarea transporturilor de căldură și masă pentru a se prezice reciproc, cât și pentru înțelegerea sistemelor în care apare un transport simultan de căldură și masă. De exemplu, prezicerea coeficienților de transmitere a căldurii în jurul palelor unei [[turbină |turbine termice]] este dificilă și se face adesea prin măsurarea [[evaporare |evaporării]] unui compus volatil și utilizarea analogiei.<ref name="Eckert Sakamoto Simon 2001 pp. 1223–1233">{{en icon}} {{cite journal | last1=Eckert | first1=E.R.G. | last2=Sakamoto | first2=H. | last3=Simon | first3=T.W. | title=The heat/mass transfer analogy factor, Nu/Sh, for boundary layers on turbine blade profiles | journal=International Journal of Heat and Mass Transfer | publisher=Elsevier BV | volume=44 | issue=6 | year=2001 | issn=0017-9310 | doi=10.1016/s0017-9310(00)00175-7 | pages=1223–1233| bibcode=2001IJHMT..44.1223E }}</ref> De asemenea, în multe sisteme are loc, un transport simultan de căldură și masă, iar exemplele obișnuite sunt procesele cu transformare de fază, deoarece [[entalpie |entalpia]] transformării de fază influențează adesea substanțial transportul de căldură. Astfel de exemple sunt: evaporarea la suprafața apei, transportul [[vapori]]lor de apă în spațiul de [[aer]] de deasupra unei [[membrană |membrane]] de [[desalinizare]],<ref name="Juybari Nejati Rezaei Parmar 2022 pp. 223–266">{{en icon}} {{cite book | last1=Juybari | first1=Hamid Fattahi | last2=Nejati | first2=Sina | last3=Rezaei | first3=Mohammad | last4=Parmar | first4=Harsharaj B. | last5=Alsaati | first5=Albraa A. | last6=Swaminathan | first6=Jaichander | last7=Camacho | first7=Lucy Mar | last8=Warsinger | first8=David M. | title=The World Scientific Reference of Water Science | chapter=Performance of Membrane Distillation Technologies | publisher=World Scientific | date=2022-10-05 | volume=3 | doi=10.1142/9789811253829_0008 | pages=223–266| isbn=978-981-12-5381-2 }}</ref> și echipamente de dezumidificare și climatizare care combină transportul de căldură și membranele selective.<ref name="Fix Gupta Braun Warsinger 2023 p=116491">{{en icon}} {{cite journal | last1=Fix | first1=Andrew J. | last2=Gupta | first2=Shivam | last3=Braun | first3=James E. | last4=Warsinger | first4=David M. | title=Demonstrating non-isothermal vacuum membrane air dehumidification for efficient next-generation air conditioning | journal=Energy Conversion and Management | publisher=Elsevier BV | volume=276 | year=2023 | issn=0196-8904 | doi=10.1016/j.enconman.2022.116491 | page=116491| s2cid=254443566 | doi-access=free | bibcode=2023ECM...27616491F }}</ref> == Aplicații == === Poluare === Studiul proceselor de transport este relevant pentru înțelegerea emisiei și distribuției poluanților în mediu. În special, modelarea precisă poate oferi informații pentru strategiile de atenuare. Exemplele cuprind controlul poluării apelor de suprafață cauzate de scurgerile urbane și politicile menite să reducă conținutul de [[cupru]] din plăcuțele de frână ale vehiculelor din SUA.<ref>{{en icon}} {{Cite journal|last1=Müller|first1=Alexandra|last2=Österlund|first2=Heléne|last3=Marsalek|first3=Jiri|last4=Viklander|first4=Maria|date=2020-03-20|title=The pollution conveyed by urban runoff: A review of sources|journal=Science of the Total Environment|volume=709|pages=136125|doi=10.1016/j.scitotenv.2019.136125|pmid=31905584|bibcode=2020ScTEn.70936125M|issn=0048-9697|doi-access=free}}</ref><ref>{{en icon}} {{Cite web|url=https://www.epa.gov/npdes/copper-free-brake-initiative|title=Copper-Free Brake Initiative|last=US EPA|first=OW|date=2015-11-10|website=US EPA|access-date=2020-04-01}}</ref> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Ecuație de continuitate]] * [[Inginerie biomedicală]] * [[Numere adimensionale în mecanica fluidelor]] * [[Potențial de acțiune]] * [[Undă]] == Legături externe == * {{en icon}} [http://teaching.matdl.org/ Transport Phenomena Archive] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171008102901/http://teaching.matdl.org/ |date=2017-10-08 }} in the Teaching Archives of the Materials Digital Library Pathway {{Portal|Fizică|Chimie|Inginerie mecanică}} * {{en icon}} {{cite web| title = Some Classical Transport Phenomena Problems with Solutions – Fluid Mechanics | url= http://www.syvum.com/eng/fluid/}} * {{en icon}} {{cite web| title = Some Classical Transport Phenomena Problems with Solutions – Heat Transfer | url= http://www.syvum.com/eng/heat/}} * {{en icon}} {{cite web| title = Some Classical Transport Phenomena Problems with Solutions – Mass Transfer | url= http://www.syvum.com/eng/mass/}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Fenomene de transport| ]] [[Categorie:Inginerie chimică]] rxaa0pwp9dodhb48zqz8yccdvxs08wn 0 3228180 17024408 16972210 2025-06-10T20:09:22Z Nicolae Coman 41997 completări 17024408 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Actor}} '''Oksana Oleksandrivna Șveț''' (în {{Langx|uk|Оксана Олександрівна Швець}}; {{date biografice}}) a fost o [[actriță]] [[Ucraina|ucraineană]]. A lucrat pentru [[Teatrul Național Academic din Kiev|Teatrul Academic Național Molodîi din Kiev]] de la înființarea acestuia în 1980 până la moartea sa. În 1996 a primit titlul de Artistă Emerită a Ucrainei, una dintre cele mai înalte distincții ucrainene pentru artiști. Ea a jucat pe scena Teatrului de Muzică și Dramă din Ternopil și la Teatrul de Satiră din Kiev. A interpretat roluri în film și în producții de televiziune, cum ar fi serialul ruso-ucrainean ''Casa cu crini'' (2013). == Biografie == Născută la [[Kiev]], Șveț a absolvit în 1975 studioul de teatru de la Teatrul „Ivan Franko”<ref name="Burton">{{Citat știre|title=Ukrainian actress Oksana Shvets killed in Russian rocket attack|url=https://www.newsweek.com/who-oksana-shvets-ukraine-actress-died-russian-attack-1689370|prenume=Jamie|nume=Burton|data=18 March 2022|accessdate=21 March 2022|journal=[[Newsweek]]}}</ref><ref name="Molodyy">{{Citat web|url=https://molodyytheatre.com/people/shvec-oksana#bootstrap-panel--2|titlu=Швець Оксана / Раніше зіграні ролі (roles)|publisher=[[Teatrul Național Academic din Kiev|Kyiv National Academic Molodyy Theatre]]|date=2021|accessdate=22 March 2022|limbă=uk}}</ref> și în 1986 facultatea de studii teatrale a Teatrului I.K. Karpenko-Kary.<ref name="Owoseje">{{Citat știre|title=Oksana Shvets, famed Ukrainian actress, killed in Russian missile strike|url=https://edition.cnn.com/2022/03/18/europe/oksana-shvets-actress-killed-intl-scli/index.html|nume=Owoseje, Toyin|data=18 March 2022|accessdate=20 March 2022|publisher=[[CNN]]}}</ref> <ref name="Molodyy" /> Șveț a lucrat la Teatrul de Muzică și Dramă din Ternopil și la Teatrul de Satiră din Kiev.<ref name="Independent">{{Citat știre|title=Oksana Shvets death: Ukrainian actor killed in Russian rocket attack, aged 67|url=https://www.independent.co.uk/arts-entertainment/films/news/oksana-shvets-death-ukraine-russia-war-b2038666.html|data=17 March 2022|accessdate=18 March 2022|journal=[[The Independent]]}}</ref><ref name="Parsley">{{Citat web|url=https://people.com/movies/beloved-ukrainian-actress-oksana-shvets-reportedly-killed-russian-rocket-attack/|nume=Parsley, Aaron|titlu=Ukrainian Actress Oksana Shvets Reportedly Killed in Russian Rocket Attack: 'No Forgiveness'|date=17 March 2022|accessdate=18 March 2022}}</ref> A lucrat ca membră a ansamblului Teatrului Academic Național Molodyy din Kiev (Teatrul pentru tineret) de la înființarea acestuia în 1980 până la moartea sa.<ref name="Independent" /><ref name="Deadline">{{Citat web|url=https://deadline.com/2022/03/ukrainian-actress-oksana-shvets-killed-russian-rocket-attack-1234981310/|nume=Tapp, Tom|titlu=Revered Ukrainian Actress Oksana Shvets Killed In Russian Rocket Attack|date=17 March 2022|accessdate=18 March 2022|lucrare=[[Deadline Hollywood]]}}</ref><ref name="Molodyy" /> Ea a jucat rolul Natașei în piesa ''[[Trei surori]]'' de [[Anton Cehov]], regizată de O. Uteganov.<ref name="Molodyy"/> Într-o producție din 2016 de ''Поступися місцем!'' (''Faceți loc!'') de Viña Delmar, ea a jucat rolul lui Nemi.<ref name="Molodyy" /><ref name="tabloid">{{Citat web|url=https://tabloid.pravda.com.ua/person/62334fb395aea/|titlu=Акторка Оксана Швець загинула під час ракетного обстрілу - театр|date=6 January 2018|accessdate=22 March 2022|lucrare=tabloid.pravda.com.ua|limbă=uk}}</ref> Piesa, filmată sub titlul ''„Make Way for Tomorrow'' ” și descrisă ca o comedie tristă, a fost regizată de Dmytro Veselsky. <ref>{{Citat web|url=https://molodyytheatre.com/repertoire/postupysya-miscem|titlu=Швець Оксана / Раніше зіграні ролі (roles)|publisher=Kyiv National Academic Molodyy Theatre|date=2021|accessdate=22 March 2022|limbă=uk}}</ref> {{Efn|''Make Way!'' is possibly the production mentioned in some sources as ''Get Missed!''<ref name="Burton" />}} În 1996, implicarea sa îndelungată și „realizările remarcabile în artele spectacolului”<ref name="Burton"/> au fost onorate cu titlul de Artist Emerit al Ucrainei, unul dintre cele mai prestigioase premii oferite în Ucraina pentru artiștilor.<ref name="Cooke">{{Citat web|url=https://www.thefocus.news/movies/oksana-shvets-movies/|nume=Cooke, Bruno|titlu=Oksana Shvets movies to watch in her honour as Ukrainian actress dies in Kyiv|date=18 March 2022|accessdate=20 March 2022}}{{Legătură nefuncțională|date=mai 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=https://www.thefocus.news/movies/oksana-shvets-movies/ }}</ref> Deși este cunoscută mai ales pentru munca sa pe scenă, a jucat în mai multe filme și seriale de televiziune.<ref name="Cooke"/> A apărut în filmul ''Завтра буде завтра'' (''Mâine va fi mâine'').<ref name="Малай">{{Citat web|url=https://news.obozrevatel.com/ukr/show/people/u-kievi-pid-chas-raketnogo-obstrilu-zaginula-zasluzhena-artistka-ukraini-oksana-shvets.htm|nume=Малай, К.|titlu=У Києві під час ракетного обстрілу загинула заслужена артистка України Оксана Швець|date=17 March 2022|accessdate=18 March 2022|lucrare=news.obozrevatel.com}}</ref> Primul ei serial de televiziune a fost ''Nasledniki'' (Moștenitori) în 1976, unde a jucat un rol minor. În 2003, ea a apărut într-un episod din ''Повернення Мухтара'' (''Întoarcerea lui Mukhtar''),<ref name="Cooke" /><ref name="Owoseje"/><ref name="Малай" /> un serial de acțiune-aventură în limba rusă care a rulat timp de aproape 20 de ani.<ref name="Cooke" /> A jucat în toate cele opt episoade din serialul ucrainean ''Таємниця Святого Патріка'' (''Misterul Sfântului Patrick'' ) în 2006. <ref name="Cooke" /><ref name="Малай" /> În 2013, a apărut în serialul ruso-ucrainean ''Дім з ліліями'' ( ''Casa cu crini'' ),<ref name="Owoseje" /><ref name="Малай" /> un serial TV despre eroul de război fictiv Michail Govorov și familia sa din cel de-al Doilea Război Mondial până în 2013, în rolul directoarei unui orfelinat.<ref name="Cooke" /> == Moarte == Pe 17 martie 2022, în timpul [[Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent)|invaziei ruse a Ucrainei]], Oksana Șveț a murit într-un atac cu [[Obuz|obuze]] al trupelor ruse asupra unei clădiri rezidențiale din Kiev, unde ea locuia.<ref name="Owoseje"/><ref name="Independent"/><ref name="Deadline"/><ref>{{Citat web|url=https://www.ukrinform.ru/rubric-culture/3432571-v-kieve-vo-vrema-raketnogo-obstrela-pogibla-zasluzennaa-artistka-ukrainy-oksana-svec.html|titlu=В Киеве во время ракетного обстрела погибла заслуженная артистка Украины Оксана Швец|publisher=ukrinform.ru|accessdate=18 March 2022|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220331114039/https://www.ukrinform.ru/rubric-culture/3432571-v-kieve-vo-vrema-raketnogo-obstrela-pogibla-zasluzennaa-artistka-ukrainy-oksana-svec.html|limbă=ru|archivedate=31 March 2022}}</ref> == Note == <references /> {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Șveț, Oksana}} [[Categorie:Nașteri în 1955]] [[Categorie:Nașteri pe 10 februarie]] [[Categorie:Decese în 2022]] [[Categorie:Decese pe 17 martie]] [[Categorie:Actrițe ucrainene]] [[Categorie:Actrițe din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Actrițe din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Oameni din Kiev]] dke2hnd88e1w758maolr6ghd48d7k9j 0 3228190 17024416 16968623 2025-06-10T20:11:38Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Fondări în 1979]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024416 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Teatru}} '''Teatrul Național și Academic din Kiev''' (în {{Langx|uk|Київський національний академічний Молодий театр|Kîiivskîi naționalnîi akademicinîi Molodîi teatr}}) este un [[Teatru (spectacol)|teatru]] din Kiev, Ucraina. El a fost fondat în 1979 și a avut premiera primei producții pe 26 aprilie 1980. Este cunoscut și sub numele de '''Teatrul Molodîi''' („Teatru Tânăr”) și este un teatru care s-a concentrat pe producții progresive. Teatrul este membru al Convenției Europene a Teatrului și a devenit instituție națională în 2019.<ref name="European Theatre Convention">{{Citat web|url=https://www.europeantheatre.eu/page/theatres/etc-members|titlu=ETC Members|accessdate=23 March 2022|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220109172159/https://www.europeantheatre.eu/page/theatres/etc-members|lucrare=European Theatre Convention|archivedate=9 January 2022}}</ref> == Istoric == Primul Teatru Molodîi („Teatru Tânăr”) a fost fondat la Kiev în 1917 de Les Kurbas, un regizor, actor și dramaturg ucrainean inovator.<ref name="Kurbas">{{Citat știre|title=Les Kurbas: the Revolutionary of the Theatre|url=https://ukrainianweek.com/Culture/45308|data=20 March 2012|accessdate=30 March 2022|journal=Ukrainian Week|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220324192337/https://ukrainianweek.com/Culture/45308|archivedate=24 March 2022}}</ref> El a vrut să conecteze noul teatru ucrainean cu teatrul internațional. După doi ani de activitate, acest teatru a fost închis de guvern.<ref name="European Theatre Convention 2019">{{Citat web|url=https://www.europeantheatre.eu/member/kyiv-academic-molodyy-theatre|titlu=Kyiv National Academic Molodyy Theatre|date=7 May 2019|accessdate=23 March 2022|archiveurl=https://web.archive.org/web/20201230124500/https://www.europeantheatre.eu/member/kyiv-academic-molodyy-theatre|lucrare=European Theatre Convention|archivedate=30 December 2020}}</ref> Teatrul actual a fost fondat pe 14 decembrie 1979, când a avut loc prima întâlnire a trupei de teatru.<ref name="Primetour.ua 2018">{{Citat web|url=https://www.primetour.ua/en/excursions/theatre/Kievskiy-Akademicheskiy-Molodoy-teatr-.html|titlu=Kiev Academic Young Theatre|date=22 March 2018|accessdate=23 March 2022|archiveurl=https://web.archive.org/web/20220418035034/https://www.primetour.ua/en/excursions/theatre/Kievskiy-Akademicheskiy-Molodoy-teatr-.html|lucrare=Primetour.ua|archivedate=18 April 2022}}</ref> Apoi a fost numit Teatrul Molodijniy.<ref name="European Theatre Convention 2019"/> Primul regizor de scenă a fost Aleksandr Zabolotnîi. Prima reprezentație a avut loc pe 26 aprilie 1980, cu piesa ''...Mă voi întoarce la tine odată cu primăvara!''.<ref name="Primetour.ua 2018" /> Primele reprezentații au arătat caracteristicile trupei: stil artistic neobișnuit de reprezentație teatrală, deschidere către probleme și o „perspectivă proaspătă asupra vieții și artei”.<ref name="Primetour.ua 2018" /> Teatrul a pus în scenă primele reprezentații în Ucraina ale piesei ''[[Alice în Țara Minunilor]]'' de [[Boris Zahoder]], după [[Lewis Carroll]], ale comediei ''Cilindrul'' de [[Eduardo De Filippo]] și ''Mica echipă de fotbal'' de I. Șcerbak. O producție emblematică a acestui teatru este ''„După doi iepuri de câmp”'', prezentată de peste 800 de ori în 30 de ani. Printre regizorii care au pus în scenă pieste la acest teatru se numără Nikolai Merzlikin, Les Taniuk, Vladimir Ogloblin, Viktor Șulakov, Valentin Kozmenko-Delinde, Valerii Bilcenko, Mark Nestantiner, Dmitrii Bogomazov, Vitalii Malahov și Dmitrii Lazorko.<ref name="Primetour.ua 2018" /> Printre actorii care au jucat pe scenele acestui teatru se numără [[Stanislav Boklan]], [[Oksana Șveț]] and others. Teatrul a fost redenumit Teatrul Molodîi în 1995,<ref name="European Theatre Convention 2019"/> în memoria primului teatru condus de Les Kurbas. În anul următor, Stanislav Moiseev a devenit regizor de scenă. Cu un repertoriu reînnoit, teatrul a început să facă turnee internaționale. Moiseev a colaborat cu compozitorul Yuriy Shevchenko, cu designerul de costume Elena Bogatireva, cu dramaturgul Ianuș Glovațkîi și cu scenografii Serhii Masloboișcikov și Andrei Aleksandrovîci-Docevskîi. O nouă producție, ''Automobilul albastru'' de Aleksei Vertinskîi, a fost premiată cu mai multe premii teatrale europene. Teatrul a pus în scenă adaptări ale operelor ucrainenei Iuri Andruhovich, inclusiv ''Perversiune'' și ''Moskoviada''.<ref name="Primetour.ua 2018"/> În 2012, Andrii Bilous a devenit director artistic. A introdus mai multe producții pe stagiune, atât în turnee, cât și la festivaluri, și a continuat să caute o conexiune cu scena internațională. Teatrul și-a deschis propriul studio, MolodyyStudio, în 2018. De obicei, trei spectacole pe stagiune sunt puse în scenă de absolvenți de studio.<ref name="Molodyy Theatre 2021">{{Citat web|url=https://molodyytheatre.com/molodyy-theatre|titlu=Molodyy Theatre|date=14 January 2021|accessdate=23 March 2022|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211019151931/https://molodyytheatre.com/molodyy-theatre|lucrare=Molodyy Theatre|archivedate=19 October 2021}}</ref> Teatrul a devenit o instituție națională în 2019 <ref name="European Theatre Convention 2019"/> și a continuat să pună accent pe proiecte și contacte internaționale, în efortul de a integra „teatrul ucrainean în spațiul cultural european”.<ref name="Molodyy Theatre 2021" /> == Sediu și program == Din 1985 până în prezent, teatrul își are sediul într-o vilă de pe strada Prorizna,<ref name="Primetour.ua 2018"/> sediu care anterior a servit drept clădire de apartamente, club al ofițerilor, dar și ca sediu pentru Teatrul Tânăr Les Kurbas și ca cinematograful „Komsomoleț of Ucraine”.<ref name="Prorizna17">{{Citat web|url=https://www.proreznaya.com/prorizna17|titlu=Прорезная улица – дома|accessdate=April 2, 2022|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210509072352/https://www.proreznaya.com/prorizna17|lucrare=prorizna|archivedate=9 May 2021}}</ref> Teatrul are trei scene,<ref name="Prorizna17" /> o sală mare cu 374 de locuri, o sală de cameră cu 80 de locuri și o sală mică (''micro'') cu 50 de locuri. Numărul obișnuit de producții noi pe an este de 10–12.<ref name="Molodyy Theatre 2021"/> Repertoriul vast include lucrări ale unor dramaturgi internaționali precum [[Anton Cehov|Cehov]], [[Henrik Ibsen|Ibsen]], [[William Shakespeare|Shakespeare]], Vasili Sigarev și Eduard Volodarski. Accentul este pus pe crearea de proiecte progresive, inclusiv prin folosirea de spații de spectacole neobișnuite și în aer liber,<ref name="Molodyy Theatre 2021"/> adresându-se persoanelor „tinere la minte”.<ref name="European Theatre Convention 2019"/> == Note == <references /> {{Control de autoritate}} [[Categorie:Teatre din Kiev]] [[Categorie:Fondări în 1979]] 0kqg1549m27p6vv8p5jn43llzdd4m25 0 3228230 17024418 17010354 2025-06-10T20:16:09Z Nicolae Coman 41997 +[[Categorie:Sezoanele Cupei României la fotbal]]; +[[Categorie:2025 în România]]; +[[Categorie:2026 în România]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024418 wikitext text/x-wiki {{Eveniment sportiv viitor}} {{Infocaseta Competiție internațională fotbal | tourney_name = Cupa României | year = 2025-2026 | image = | size = | caption = | dates = ''Calificări:''<br />30 iulie – 27 august 2025<br />''Competiția propriu-zisă:''<br />29 octombrie 2025 – 13 mai 2026 | num_teams = ''Competiția propriu-zisă:'' 24<br />''Total:'' 132 | champion_other = | count = | second_other = | matches = | goals = | attendance = | top_scorer = | player = | prevseason = [[Cupa României 2024-2025|2024-25]] | nextseason = ''[[Cupa României 2026-2027|2026-27]]'' }} '''Cupa României 2025-2026''' va fi cea de-a 88-a ediție a celui mai vechi [[Cupa României la fotbal|turneu]] eliminator din [[Fotbalul în România|fotbalul românesc]]. Aceasta este sponsorizată de Betano și este cunoscută sub numele de '''Cupa României Betano''' în scopuri de sponsorizare. Câștigătoarea se va califica pentru turul I preliminar al [[Europa League 2026-2027|UEFA Europa League 2026-2027]] == Cluburi participante == Următoarele 132 de echipe se vor califica în competiție: {| class="wikitable" | style="width:25%;" |'''[[SuperLiga României 2024-2025]]'''<br />toate cluburile (16) | style="width:25%;" |'''[[Liga a II-a 2024-2025]]'''<br />toate cluburile (22) | style="width:25%;" |'''[[Liga a III-a 2024-2025]]'''<br />Fără echipele secunde (86) | style="width:25%;" |'''[[Cupa României Faza regională 2025|Faza regională]]'''<br />toate cluburile (42) |} == Vezi și == * [[SuperLiga României 2025-2026]] * [[Liga a II-a 2025-2026]] * [[Liga a III-a 2025-2026]] [[Categorie:Sezoanele Cupei României la fotbal]] [[Categorie:2025 în România]] [[Categorie:2026 în România]] lx03u4uo8bplezew55dwteoep02zw3a 0 3228238 17024866 17016469 2025-06-11T04:54:24Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Trupe de dans]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024866 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Nume = Qaytarma | imagine = Ansamblul Haytarma.jpg | Alias = Ansamblul de Stat de Cântece și Dansuri al Tătarilor Crimeeni | Origine = Crimeea | Gen = folclor | Ani activi = 1939-prezent }} '''Ansamblul Qaytarma''' (pronunțat „Haitarma”), cunoscut inițial sub denumirea de '''Ansamblul de Stat de Cântece și Dansuri al Tătarilor Crimeeni''', este un grup artistic de muzică și dans tradițional tătar crimeean. A fost înființat în [[1939]] la [[Simferopol]], sub egida Filarmonicii de Stat din Crimeea, avându-i ca principali coordonatori pe <span lang="x-sic">{{ill-WD|İlyas Bahşış|Q12074279}}</span> ([[director artistic]]), <span lang="x-sic">{{ill-WD|Yaya Şerfedinov|Q12174240}}</span> ([[director muzical]]) și Üsein Baqqal ([[Coregrafie|coregraf]]). După deportarea întregii populații tătare din Crimeea în anul [[1944]], ansamblul a fost desființat de autoritățile sovietice. În [[1957]], în contextul exilului forțat al tătarilor crimeeni în [[Uzbekistan]], ansamblul a fost reînființat, devenind un simbol al păstrării identității culturale în ciuda represiunilor.<ref name=":anniversary">{{Citat știre|title=Ансамблю «Хайтарма» — 60 лет|url=http://goloskrimanew.ru/ansamblyu-haytarma-60-let.html|prenume=Gulnara|nume=Useinova|data=17 March 2017|issue=10|journal=goloskrimanew}}</ref> Ansamblul a fost reînființat în Crimeea în 1992, după întoarcerea tătarilor din Crimeea în regiune.<ref name=":anniversary" /> Mulți artiști celebri tătari din Crimeea au lucrat pentru ansamblu la un moment dat, printre care <span lang="x-sic">{{ill-WD|Enver Şerfedinov|Q128045562}}</span>,<ref>{{Citat știre|title=Ему рукоплескал народ!|url=http://goloskrimanew.ru/emu-rukopleskal-narod.html|prenume=Eldar|nume=Seitbekirov|data=24 June 2016|journal=goloskrimanew.ru}}</ref> [[Sabriye Erecepova]],<ref name=":anniversary" /> [[Edem Nalbandov]]<ref>{{Citat carte|titlu=Къырымтатар халкъ йырлары|dată=1996|editură=Tarbiya|url=https://books.google.com/books?id=kixkAAAAMAAJ}}</ref> și mulți alții. Din cauza cenzurii cuvântului „tătar din Crimeea”, grupul recreat și-a schimbat numele în ansamblul Qaytarma, în loc să păstreze denumirea originală, Ansamblul de Cântec și Dans al Tătarilor din Crimeea.{{Sfn|Биз - къырымлармыз!: Мы - крымцы!|2006|p=33}}<ref>{{Citat știre|title=Творчество Ягъи Шерфединова в музыкально-культурной традиции крымских татар|url=https://avdet.org/2024/03/18/tvorchestvo-yagi-sherfedinova-v-muzyka/|prenume=Merzie|nume=Khalitova|data=18 March 2024|language=ru|journal=Avdet}}</ref> Melodiile pe care ansamblul le putea interpreta în perioada exilului erau puternic restricționate de cenzură, deoarece piesele care făceau referire la Crimeea sau care erau percepute ca aluzive la Crimeea erau interzise.{{Sfn|Allworth|1988|p=196-197}} == Note == <references /> == Bibliografie == * {{Citat carte|nume=Allworth|prenume=Edward|url=https://books.google.com/books?id=hAFpAAAAMAAJ|titlu=Tatars of the Crimea: Their Struggle for Survival : Original Studies from North America, Unofficial and Official Documents from Czarist and Soviet Sources|dată=1988|editură=Duke University Press|isbn=978-0-8223-0758-7|limbă=en|legătură-autor=Edward A. Allworth|ref=harv}} * {{Citat carte|nume=Sonevytsky|prenume=Maria|url=https://books.google.com/books?id=irixDwAAQBAJ|titlu=Wild Music: Sound and Sovereignty in Ukraine|dată=2019|editură=Wesleyan University Press}} * {{Citat carte|url=https://books.google.com/books?id=AL4WAQAAMAAJ|titlu=Биз - къырымлармыз!: Мы - крымцы!|dată=2006|editură=Aqmescit|isbn=9663541180|limbă=crh|titlu_trad=We are Crimeans!|ref={{harvid|Биз - къырымлармыз!: Мы - крымцы!|2006}}}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Tătari crimeeni]] [[Categorie:Trupe de dans]] 21vgjljhijwl5vgr216fyojseujokxe 0 3228263 17024908 17016001 2025-06-11T06:04:06Z Nicolae Coman 41997 wikizări ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17024908 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | imagine = Gheorghe Murgu.jpg | origin = [[Dubăsari]] }} '''Gheorghe Murgu''' (în {{lang-ru|Георге Мургу}}, întâlnit și sub forma '''Gheorghe Murga''', în {{lang-ru|Георге Мурги}}; {{date biografice}}) a fost un [[lăutar]], [[vioară|violonist]] și [[compozitor]] popular [[Republica Moldova|moldovean]], activ în perioada [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]] și a [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]]. Este considerat unul dintre cei mai talentați interpreți de [[muzică populară|muzică tradițională]] moldovenească din prima jumătate a secolului al XX-lea. == Biografie == Gheorghe Murgu s-a născut în 1876 în [[Dubăsari]], în [[Gubernia Herson]] a [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]]. Provenea dintr-o familie de țărani muzicieni – atât tatăl, cât și frații săi mai mari cântau la diverse instrumente. A învățat vioara de la tatăl său, într-un mediu strict, dar plin de pasiune pentru muzica populară.<ref>https://lichnosti.info/index.php/persons/MURGA_Georgii</ref> Pe lângă vioară, Murgu cânta cu măiestrie la [[trompetă]] și [[contrabas]], dar [[vioară|vioara]] a rămas instrumentul său preferat. A devenit un lăutar cunoscut în satele din jurul orașelor Dubăsari, [[Grigoriopol]] și [[Tiraspol]], și în [[Gubernia Basarabia]], unde cânta la nunți, petreceri populare și „jocuri” tradiționale. De multe ori cânta gratuit pentru cei săraci.<ref>{{Citation |publisher=Дубоссары |language=ru |title=Георге Мургу |url=http://dubossary.ru/murga-george/}}</ref> În timpul [[Războiul Civil Rus|Războiului Civil Rus]], Murgu a făcut parte dintr-un ansamblu de muzicieni care activa într-o unitate a [[Armata Roșie|Armatei Roșii]] aflată sub comanda lui [[Grigori Kotovski]].<ref>https://issuu.com/k.t.v.05/docs/_</ref> După înființarea [[Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească|Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești]] în 1924, a contribuit la dezvoltarea artei populare și a devenit activ în cadrul transmisiunilor de radio.<ref>{{Citation |publisher=Дубоссары |language=ru |title=Георге Мургу |url=http://dubossary.ru/murga-george/}}</ref> În 1933, a devenit artist al postului de radio din [[Tiraspol]], unde a condus inițial un trio instrumental, extins ulterior într-un ''Ansamblu Național Moldovenesc''. Din acest ansamblu a făcut parte și viitorul compozitor [[Alexandru Mulear]].<ref>{{Citation |date=2016-03-04 |publisher=web.archive.org |title=Илья Муляр об Александре Муляре {{!}} Еврейский новостной портал Молдовы DORLEDOR.INFO |url=https://web.archive.org/web/20160304074907/http://dorledor.info/article/%D0%B8%D0%BB%D1%8C%D1%8F-%D0%BC%D1%83%D0%BB%D1%8F%D1%80-%D0%BE%D0%B1-%D0%B0%D0%BB%D0%B5%D0%BA%D1%81%D0%B0%D0%BD%D0%B4%D1%80%D0%B5-%D0%BC%D1%83%D0%BB%D1%8F%D1%80%D0%B5}}</ref> Sub conducerea sa, ansamblul a susținut concerte în întreaga republică, uneori în colaborare cu capela corală „Doina”. În 1939, ansamblul a participat la sărbătorile aniversare ale celor 15 ani de la înființarea RASS Moldovenești și la [[Decada Artei Moldovenești]] de la [[Kiev]]. A urmat o serie de concerte la [[Moscova]], unde au fost înregistrate pentru prima dată pe discuri de gramofon melodii populare moldovenești interpretate de ansamblul său.<ref>{{Citation |publisher=records.su |title=Страница не найдена |url=https://records.su/tag/%D0%9C%D1%83%D1%80%D0%B3%D0%B0_%D0%93%D0%B5%D0%BE%D1%80%D0%B3%D0%B5}}</ref> Gheorghe Murgu a murit în 1941, în urma unei boli grele.<ref>{{Citation |publisher=Дубоссары |language=ru |title=Георге Мургу |url=http://dubossary.ru/murga-george/}}</ref> El a fost unchiul muzicianului [[Iurie Sadovnic]].<ref>{{Citation |publisher=Сайт талантливых людей Talenthouse.md |language=ru |title=Неожиданный Юрие Садовник-Орхеяну и его связь с авторами знаменитых мелодий и танца «Молдовеняска» |url=https://talenthouse.md/neozhidannyiy-yurie-sadovnik-orheyanu-i-ego-svyaz-s-avtorami-znamenityih-melodiy-i-tantsa-moldovenyaska.html}}</ref> == Activitate artistică == Murgu a interpretat atât piese instrumentale tradiționale vechi, cât și compoziții noi, inspirate de realitățile sovietice, precum dansul „''Bucuria''” sau „''Doina-joc''”. Era renumit pentru interpretarea doinelor și pentru stilul său expresiv, imitând cu vioara trilurile păsărilor precum [[ciocârlie|ciocârlia]], [[privighetoare]]a sau [[măcăleandru]]l. Printre cei ce au ascultat muzica lui Murgu se afla și [[Eugen Doga]], pe atunci fiind copil.<ref>{{Citation |publisher=Сайт талантливых людей Talenthouse.md |language=ru |title=Неожиданный Юрие Садовник-Орхеяну и его связь с авторами знаменитых мелодий и танца «Молдовеняска» |url=https://talenthouse.md/neozhidannyiy-yurie-sadovnik-orheyanu-i-ego-svyaz-s-avtorami-znamenityih-melodiy-i-tantsa-moldovenyaska.html}}</ref> Multe dintre piesele interpretate de el s-au păstrat pe înregistrări de epocă, difuzate și în prezent. == Moștenire == Murgu apare ca personaj în romanul ''Dimineața pe Nistru'' (''Диминяца пе Нистру'') a lui [[Ion Canna]].<ref>{{Citation |date=2023-11-29 |publisher=web.archive.org |language=ru |title=Георге Мургу - Дубоссары |url=https://web.archive.org/web/20231129103703/http://dubossary.ru/murga-george/}}</ref> În 1960, muzicologul [[Boris Kotliarov]] i-a dedicat o monografie intitulată ''Gheorghe Murgu: muzician popular moldovean, 1876–1941'', publicată la editura „Sovetskii kompozitor” din [[Moscova]].<ref>{{Citation |date=1960 |author1=Котляров, Борис Яковлевич |title=Георгий Мурга: Молдав. нар. музыкант. 1876-1941 |url=https://search.rsl.ru/ru/record/01006244508}}</ref><ref>{{Citation |date=1960 |publisher=rusneb.ru - Национальная электронная библиотека |language=ru |title=Георгий Мурга Молд. нар. музыкант. 1876-1941 - Котляров Борис Яковлевич |url=https://rusneb.ru/catalog/000200_000018_rc_4507056/}}</ref> Murga a avut o influență importantă și asupra compozitorului [[Eugen Doga]].<ref>{{Citation |publisher=Сайт талантливых людей Talenthouse.md |language=ru |title=Неожиданный Юрие Садовник-Орхеяну и его связь с авторами знаменитых мелодий и танца «Молдовеняска» |url=https://talenthouse.md/neozhidannyiy-yurie-sadovnik-orheyanu-i-ego-svyaz-s-avtorami-znamenityih-melodiy-i-tantsa-moldovenyaska.html}}</ref> În 1991, Școlii de Muzică din [[Dubăsari]] i s-a atribuit numele lui Gheorghe Murgu.<ref>{{Citation |publisher=Дубоссары |language=ru |title=Георге Мургу |url=http://dubossary.ru/murga-george/}}</ref> Bienal,<ref>{{Citation |publisher=dubasari.ucoz.com |title=Concursul regional “Gheorghe Murgu” - 9 Aprilie 2015 - Raionul Dubasari |url=https://dubasari.ucoz.com/news/concursul_regional_gheorghe_murgu/2015-04-09-4059}}</ref> [[raionul Dubăsari (Republica Moldova)|autoritățile moldovenești]] organizează concursul zonal de interpretare instrumentală, "Gheorge Murga”, în cinstea interpretului.<ref>{{Citation |publisher=dubasari.ucoz.com |title=Gheorghe Murga ediția XI-a - 30 Aprilie 2013 - Raionul Dubasari |url=https://dubasari.ucoz.com/news/gheorghe_murga_editia_xi_a/2013-04-30-2203}}</ref> == Citate == {{Citat|Muzica seamănă cu o albină care nu doar produce miere dulce, ci poate și înțepa. Ea mângâie, așa cum soarele de primăvară mângâie florile. Dar tot ea poate să te ardă, asemenea razelor soarelui arzător.|Gheorghe Murgu<ref>https://issuu.com/k.t.v.05/docs/_</ref>}} == Note == <references /> {{DEFAULTSORT:Murgu, Gheorghe}} [[Categorie:Nașteri în 1876]] [[Categorie:Decese în 1941]] [[Categorie:Lăutari români]] [[Categorie:Violoniști moldoveni]] [[Categorie:Violoniști sovietici]] [[Categorie:Oameni din Dubăsari]] [[Categorie:Oameni din ținutul Tiraspol]] [[Categorie:Prezentatori de radio]] [[Categorie:Oameni ai Războiului Civil Rus]] [[Categorie:Revoluționari moldoveni]] [[Categorie:Oameni din RASS Moldovenească]] [[Categorie:Interpreți de muzică populară moldovenească]] [[Categorie:Compozitori moldoveni]] [[Categorie:Compozitori sovietici]] 1oqzj91ij6osvue2mn6a12qlwx8dkhp 0 3228264 17024909 16968582 2025-06-11T06:09:25Z Nicolae Coman 41997 completări 17024909 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Muzician | Culoare = Solist vocal | Nume = Đani | imagine = [[File:Radiša Trajković.png|thumb|Radiša Trajković in 2003]] | Img_desc = Đani în anul 2003 }} '''Radiša Trajković''' ({{date biografice}}), cunoscut sub numele de '''Đani''', {{este}} un [[cântăreț]] [[Serbia|sârb]] de gen {{ill-wd|Q11700058|3=pop-folk}} și [[turbo-folk]].<ref>{{Citat web|url=https://www.telegraf.rs/jetset/vesti-jetset/3779631-evo-koliko-je-djani-visok|nume=Papaz|prenume=Jelena Stuparušić|titlu=Evo koliko je Đani stvarno visok, a ostaćete u čudu kada čujete koji broj cipela nosi|publisher=Telegraf.rs|date=2023-11-08|accessdate=2025-05-12|limbă=sr}}</ref> == Biografie == Radisha Trajković a crescut în [[Kosovo]] și, din cauza conflictului din regiune ([[războiul din Kosovo]]), familia sa a fost nevoită să părăsească [[Priștina]] în [[1992]], mutându-se mai întâi în [[Elveția]], iar ulterior în [[Kragujevac]], [[Serbia]]. A început să studieze muzica în copilărie și și-a descoperit talentul pentru canto în perioada în care locuia în [[Priștina]].<ref>{{Citat web|url=https://pink.rs/domaci/4322/suprugu-mu-svi-znate-a-evo-kako-izgleda-anijeva-erka-foto|titlu=Suprugu mu svi znate, a evo kako izgleda ĐANIJEVA ĆERKA! (FOTO)|publisher=Pink.rs {{!}} Najbrži portal u Srbiji|accessdate=2025-05-12|limbă=sr}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.biografija.org/muzika/radisa-trajkovic-dani/|nume=Hellasije|titlu=Radiša Trajković Đani Biografija|publisher=Biografije Poznatih|date=2017-01-12|accessdate=2025-05-12|limbă=sr-RS}}</ref> Cariera sa muzicală a început în [[anii 1990]], iar în scurt timp a devenit un nume de succes în lumea muzicii pop-folk și [[turbo-folk]]. Acesta este un gen muzical care a câștigat popularitate în [[Balcani]] în acea perioadă, caracterizat printr-o combinație de [[Muzică pop|muzică pop modernă]] și influențe tradiționale din folclorul sârbesc.<ref>{{Citat web|url=https://glossy.espreso.co.rs/poznati/izdanja/147073/prva-prava-biografija-radise-trajkovica-djanija-probao-sam-razne-poroke-dobro-je-da-nisam-umro|titlu=Prva PRAVA biografija Radiše Trajkovića Đanija: Probao sam razne poroke, dobro je da nisam umro|publisher=Glossy|accessdate=2025-05-12|limbă=sr}}</ref> Pe parcursul carierei sale, Đani a lansat mai multe albume și a cântat numeroase hituri care l-au făcut celebru, fiind apreciat pentru vocea sa puternică și stilul său inconfundabil. De-a lungul anilor, a devenit unul dintre cei mai respectați artiști din muzica turbo-folk din regiunea Balcanilor, fiind apreciat atât în rândul fanilor, cât și în industria muzicală.<ref>{{Citat web|url=https://www.espreso.co.rs/showbiz/zvezde/1178339/biografija-sladje-djanijeve|titlu=MALO KO ZNA DA SLAĐA ĐANIJEVA IMA VANBRAČNOG SINA: Živela je u PRIŠTINI, a ovi detalji IZNENAĐUJU|publisher=espreso.co.rs|accessdate=2025-05-12|limbă=sr}}</ref> Este căsătorit cu Slađana și împreună au trei copii: doi băieți, Marko și Miloš, și o fată, Sofia.<ref>{{Citat web|url=https://www.republika.rs/zabava/estrada/603002/radisa-trajkovic-djani-arandjelovdan-slava|nume=P|prenume=Republika/M|titlu=TRAJKOVIĆI SLAVE ARANĐELOVDAN! Đani ispoštovao bitan KOSOVSKI OBIČAJ, a jedan detalj sa trpeze je sve IZNENADIO (GALERIJA)|publisher=Republika.rs {{!}} Srpski telegraf|date=2024-11-21|accessdate=2025-05-12|limbă=sr-RS}}</ref> == Discografie<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.discogs.com/artist/719517-%C4%90ani|titlu=Đani|publisher=Discogs|accessdate=2025-05-12|limbă=en}}</ref> == === Albume === * Tuđi svirači (1995) * Ta žena (1998) * Otišla si, e pa neka (2000) * Neka pati žena ta (2001) * Druga dva (2003) * Sve mi tvoje nedostaje (2005) * Balkanac (2007) * Još te sanjam (2010) === Videografie<ref name=":0" /> === {| class="wikitable" |+ !Nume !An !Studio |- |''Још те сањам'' |2009. | - |- |''Најјачи'' |2013. |Горан Шливић |- | ''До задње паре'' |2016. |daVideo |- |''Боље ми је боље ми је'' |2017. |Royal Art |- | ''Краљица'' |2017. |Никола Матијевић |- |''Певачица'' |2017. |Давид Љубеновић |- | ''Дежа ву'' |2018. |Љуба Радојевић |- |''Жали боже те лепоте'' |2018. |Air View Studio |- |''Луталица'' |2020. |Марко Арсић |- |''Лако ти је бити веран кад те нико не гледа'' |2020. |Марко Арсић |- |''Напиј се од среће'' |2020. |Марко Арсић |- |''Туђа жена'' |2021. |Горан Шљивић |- |''Краљица'' |2022. |Марко Арсић |- |''Свако нек своју срећу бира'' |2022. |Марко Арсић |} == Note == <references /> {{DEFAULSORT:Đani}} [[Categorie:Nașteri în 1972]] [[Categorie:Nașteri pe 27 ianuarie]] [[Categorie:Cântăreți de pop-folk]] [[Categorie:Cântăreți sârbi]] [[Categorie:Sârbi în viață]] 8wc0x582fb1w7ihybv80ri5kozpc32s 0 3228316 17024915 16970586 2025-06-11T06:14:08Z Nicolae Coman 41997 completări 17024915 wikitext text/x-wiki '''Valeriu Iftime''' (n. [[31 mai]] [[1960]]) este un [[om de afaceri]] [[român]], director sportiv și [[politician]] afiliat cu [[Partidul Național Liberal (România)|Partidul Național Liberal (PNL)]]<ref>{{Citat web|url=https://pnl.ro/|titlu=PNL – Partidul Național Liberal|accessdate=2025-05-13|limbă=ro-RO}}</ref>. Este recunoscut pe scară largă pentru contribuțiile sale la dezvoltarea regională, eficiența energetică și managementul [[fotbal]]ului, în special prin deținerea sa la [[FC Botoșani]] și [https://en.elsaco.com/ Elsaco]. === Cariera de afaceri === Este proprietarul [[FC Botoșani]]<ref>{{Citat web|url=https://fcbt.ro/|titlu=Home|date=2025-05-18|accessdate=2025-05-13|limbă=ro-RO}}</ref>, un club de fotbal care concurează în prima divizie a [[România|României]]. Implicarea sa în sport l-a făcut o figură cunoscută în fotbalul românesc<ref>{{Citat web|url=https://orangesport.ro/ce-facea-valeriu-iftime-si-cu-ce-se-ocupa-inainte-de-a-deveni-celebru-cu-fc-botosani-a-fost-angajat-am-plecat-dintr-o-lehamite-de-serviciu-nu-eram-apreciat-exclusiv-20984518|titlu=Ce făcea Valeriu Iftime și cu ce se ocupa înainte de a deveni celebru cu FC Botoșani! A fost angajat: "Am plecat dintr-o lehamite de serviciu, nu eram apreciat" {{!}} EXCLUSIV|publisher=Orangesport|date=2023-01-16|accessdate=2025-05-13|limbă=ro}}</ref>, cu [[FC Botoșani]] concurând constant în [[SuperLiga României|Liga I]] și asigurându-și sponsorizări prin intermediul rețelei sale de afaceri.<ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/valeriu-iftime-interviu-avere-afaceri-extravaganta-772561.html|nume=Iordache|prenume=Ionuț|titlu=„Vă considerați un om bogat?” » Răspunsul dat de Valeriu Iftime: „Să vă spun cât am plătit impozit” + Cea mai mare extravaganță făcută|publisher=Gazeta Sporturilor - GSP|date=2025-01-16|accessdate=2025-05-13|limbă=ro}}</ref> În ciuda provocărilor financiare, Iftime s-a asigurat că clubul rămâne competitiv, investind în dezvoltarea jucătorilor și în infrastructură.<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/special-jurnalul/presedinte-cj-botosani-afaceri-primarii-977206.html|titlu=Transformer de Botoșani. Cum face Valeriu Iftime trecerea de la patron la șef de județ|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2025-05-13|limbă=Romanian}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/valeriu-iftime-interviu-avere-afaceri-extravaganta-772561.html|nume=Iordache|prenume=Ionuț|titlu=„Vă considerați un om bogat?” » Răspunsul dat de Valeriu Iftime: „Să vă spun cât am plătit impozit” + Cea mai mare extravaganță făcută|publisher=Gazeta Sporturilor - GSP|date=2025-01-16|accessdate=2025-05-13|limbă=ro}}</ref> Valeriu Iftime este, de asemenea, Proprietarul și Președintele [https://en.elsaco.com/ Elsaco]<ref>{{Citat web|url=https://en.elsaco.com/|titlu=Elsaco {{!}} Official page of Elsaco group of companies|accessdate=2025-05-13}}</ref>, o companie specializată în soluții de eficiență energetică, automatizare și servicii IT&C. Sub conducerea sa, Elsaco a contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii și tehnologice a [[România|României]], asigurând contracte pentru proiecte energetice majore, inclusiv reabilitarea rețelei de încălzire a [[București|Bucureștiului]]<ref>{{Citat web|url=https://www.energynomics.ro/en/nicusor-dan-elsaco-erbasu-and-electromontaj-winners-of-the-tender-for-the-refurbishment-of-210-km-of-heating-network/#:~:text=Bucharest%20City%20Hall%20today%20completed%20the%20tender,of%20210%20km%20of%20primary%20heating%20network.|titlu=Nicușor Dan: Elsaco, Erbașu and Electromontaj –winners of the tender for the refurbishment of 210 km of heating network - energynomics.ro|publisher=www.energynomics.ro|accessdate=2025-05-13}}</ref>. Afacerile sale de afaceri i-au adus recunoașterea drept unul dintre cei mai influenți antreprenori din țară, cu o avere estimată care depășește 100 de milioane de euro<ref>{{Citat web|url=https://www.msnews.ro/valeriu-iftime-averea-si-stilul-de-viata-al-patronului-fc-botosani/|nume=Pop|prenume=Cătălin|titlu=Valeriu Iftime: averea și stilul de viață al patronului FC Botoșani|publisher=msnews|date=2025-02-24|accessdate=2025-05-13|limbă=ro-RO}}</ref>. === Cariera politică === În 2024, Iftime a intrat în politică și a fost ales Președinte al [https://www.cjbotosani.ro/ Consiliului Județean Botoșani]<ref>{{Citat web|url=https://www.cjbotosani.ro/|titlu=Consiliul Judetean Botosani|date=2025-04-28|accessdate=2025-05-13|limbă=ro-RO}}</ref> Conducerea sa în regiune se aliniază cu politicile pro-europene ale [[Partidul Național Liberal (România)|Partidului Național Liberal (PNL)]]. El a vorbit despre dezvoltarea regională și integrarea europeană, pledând pentru ca Botoșani să continue pe un „Traseu pro-european”<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/special-jurnalul/presedinte-cj-botosani-afaceri-primarii-977206.html|titlu=Transformer de Botoșani. Cum face Valeriu Iftime trecerea de la patron la șef de județ|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2025-05-13|limbă=Romanian}}</ref> La începutul anului 2024 a fost ales în funcția de '''lider al PNL Botoșani''', solidificându-și și mai mult influența în politica locală.<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/special-jurnalul/presedinte-cj-botosani-afaceri-primarii-977206.html|titlu=Transformer de Botoșani. Cum face Valeriu Iftime trecerea de la patron la șef de județ|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2025-05-13|limbă=Romanian}}</ref> Mandatul său a fost marcat de eforturile de a îmbunătăți infrastructura, creșterea economică și educația în regiune. === Advocacy educațională === Recent, acesta și-a exprimat dezamăgirea că [[Botoșani|Botoșaniul]] nu are un licean olimpic la matematică<ref>{{Citat web|url=https://www.botosaneanul.ro/iftime-contrariat-ca-botosaniul-nu-are-licean-olimpic-la-matematica-nu-e-bun-video|titlu=Iftime dezamăgit că Botoșaniul nu are licean olimpic la matematică: Nu e bun – VIDEO|publisher=www.botosaneanul.ro|accessdate=2025-05-13|limbă=ro-RO}}</ref>, subliniind angajamentul său pentru îmbunătățirea oportunităților educaționale din regiune. Accentul său pe educație se aliniază cu viziunea sa mai largă pentru dezvoltarea regională. === Viața personală === Valeriu Iftime are doi copii, Vlad și Șerban Iftime. Aceștia au preluat conducerea a două companii din portofoliul [https://en.elsaco.com/ Elsaco.]<ref>{{Citat web|url=https://www.protv.ro/emisiuni/sef-sub-acoperire/articol/90206-cum-a-ajuns-vlad-iftime-la-conducerea-unei-companii-din-portofoliul-elsaco-construit-de-tatal-sau-valeriu|titlu=Cum a ajuns Vlad Iftime la conducerea unei companii din portofoliul Elsaco, construit de tatăl său, Valeriu Iftime {{!}} PRO TV|publisher=www.protv.ro|date=2023-05-04|accessdate=2025-05-13|limbă=ro}}</ref>[ Implicarea familiei sale în afaceri asigură continuitatea în conducerea companiei. == Note == <references /> {{DEFAULTSORT:Iftime, Valeriu}} [[Categorie:Nașteri în 1960]] [[Categorie:Nașteri pe 31 mai]] [[Categorie:Botoșăneni]] [[Categorie:Impresari de fotbal]] [[Categorie:Antreprenori români în viață]] 0531lcuew73pzice3zhfqeijrw79dgx 0 3228380 17024918 16969799 2025-06-11T06:16:05Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Teritorii disputate]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024918 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Un-kashmir-jammu.png|alt=The United Nations map of the Line of Control|miniatura|302x302px| Hartă a [[Organizația Națiunilor Unite|Națiunilor Unite]] reprezentând Linia de Control. Ea nu este definită în apropierea [[Ghețarul Siachen|ghețarului Siachen]].]] '''Linia de control''' (în {{Langx|en|Line of Control}}, '''LoC''') este o linie de demarcație cu scop militar între părțile controlate de [[India]], respectiv [[Pakistan]], din fostul [[Jammu and Kashmir (princely state)|stat princiar Jammu și Kashmir]]{{Mdash}} linie care nu constituie o frontieră internațională recunoscută legal, ci servește drept graniță ''[[de facto]]''. Ea a fost stabilită ca parte a [[Simla Agreement|Acordului de la Simla]] de la sfârșitul [[Războiul Indo-Pakistanez din 1971|războiului indo-pakistanez din 1971]]. Ambele țări au convenit să dea liniei de încetare a focului numele de „Linia de Control” și s-au angajat să o respecte fără a aduce atingere pozițiilor lor respective.<ref>{{Harvnb|Wirsing|1998|p=13}}: 'With particular reference to Kashmir, they agreed that: ... in J&K, the Line of Control resulting from the ceasefire of 17 December 1971, shall be respected by both sides without prejudice to the recognised position of either side.'</ref> În afară de detalii minore, linia este aproximativ aceeași cu [[Karachi Agreement|linia de încetare a focului din 1949]]. Partea din fostul stat princiar aflată sub control indian este împărțită în teritoriile unionale [[Jammu și Cașmir (teritoriu unional)|Jammu și Kashmir]], și [[Ladakh]]. Secțiunea controlată de pakistanezi este împărțită între provinciile [[Azad Kashmir]] și [[Gilgit-Baltistan]]. Cel mai nordic punct al Liniei de Control este cunoscut sub numele de [[NJ9842]], dincolo de care se află [[ghețarul Siachen]], care a devenit un măr al discordiei în 1984. La sud de Linia de Control (Sangam, râul Chenab, [[Akhnoor]]) se află granița dintre [[Punjab (Pakistan)|Punjabul pakistanez]] și provincia Jammu, care are un statut ambiguu: India o consideră o „frontieră internațională”, iar Pakistanul o denumește „graniță de lucru”.{{Sfn|Wirsing|1998|p=10}} O altă linie de încetare a focului separă statul Jammu și Kashmir, controlat de India, de zona controlată de China, cunoscută sub numele de [[Aksai Chin]]. Ea este situată mai la est și se numește [[Line of Actual Control|Linia de Control Efectiv]] (în {{Langx|en|Line of Actual Control}}LAC).{{Sfn|Wirsing|1998|p=20}} == Context == După [[împărțirea Indiei]], India și Pakistanul de astăzi și-au disputat statul princiar [[Jammu and Kashmir (princely state)|Jammu și Kashmir]] – India argumentând cu actul de aderare semnat de conducătorul țări, iar Pakistanul argumentând cu populația majoritar musulmană a statului. [[Indo-Pakistani war of 1947–1948|Primul Război din Kashmir]] din 1947 a durat mai mult de un an, până când s-a aranjat un armistițiu prin [[UN mediation of the Kashmir dispute|medierea ONU]]. Ambele părți au convenit asupra unei [[Karachi Agreement|linii de încetare a focului]].{{Sfn|Wirsing|1998|pp=4–7}} După un alt [[Indo-Pakistani war of 1965|război din Kashmir]] în 1965 și după [[Războiul Indo-Pakistanez din 1971|războiul indo-pakistanez din 1971]] (care a dus la independența [[Bangladesh|Bangladeshului]]), au fost efectuate doar modificări minore la linia inițială de încetare a focului. În [[Simla Agreement|Acordul de la Simla]] din 1972, ambele țări au convenit să transforme linia de încetare a focului într-o „Linie de Control” și să o respecte ca pe o frontieră {{Lang|la|de facto}} care să nu poată fi încălcată prin acțiune armată. Acordul stabilea că „nicio parte nu va încerca să îl modifice unilateral, indiferent de diferendele reciproce și de interpretările juridice”.{{Sfn|Wirsing|1998|p=13}}<ref name="MEA_site">{{Citat web|url=http://www.mea.gov.in/bilateral-documents.htm?dtl/5541/Simla+Agreement|titlu=Simla Agreement|publisher=|date=2 July 1972|accessdate=27 September 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160117165259/http://www.mea.gov.in/bilateral-documents.htm?dtl%2F5541%2FSimla+Agreement|lucrare=Ministry of External Affairs, Government of India.|archivedate=17 January 2016}}</ref> Grupul de Observatori Militari al Națiunilor Unite din India și Pakistan (UNMOGIP) avea rolul de a cerceta încălcările încetării focului, însă rolul său s-a diminuat după 1971.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} În anul 2000, președintele american [[Bill Clinton]] a numit subcontinentul indian și, în special, Linia de Control din Kashmir drept unul dintre cele mai periculoase locuri din lume.<ref>{{Citat știre|title=Analysis: The world's most dangerous place?|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/687021.stm|prenume=Jonathan|nume=Marcus|data=23 March 2000|accessdate=25 August 2021|journal=[[BBC News]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210916030451/http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/687021.stm|archivedate=16 September 2021}}</ref><ref>{{Citat știre|title='Most dangerous place'|url=https://www.thehindu.com/todays-paper/tp-miscellaneous/tp-others/most-dangerous-place/article28005434.ece|prenume=Sridhar|nume=Krishnaswami|data=11 March 2000|accessdate=25 August 2021|language=en-IN|issn=0971-751X|journal=[[The Hindu]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210825134326/https://www.thehindu.com/todays-paper/tp-miscellaneous/tp-others/most-dangerous-place/article28005434.ece|archivedate=25 August 2021|access-date=subscription}}</ref> == Caracteristici == === Relieful === Linia de Controlde la [[Kargil district|Kargil]] la [[Gurez]] cuprinde trecători montane și văi cu pâraie și râuri mici.{{Sfn|Durrani|2001|p=27}} Zona de până la aproximativ {{Dim|4300|m}} altitudine este împădurită, în timp ce vârfurile se înalță mai sus.{{Sfn|Durrani|2001|p=27}} Iarna este înzăpezită, în timp ce verile sunt blânde. De la Gurez la [[Akhnoor]], zona este muntoasă, respectiv deluroasă și este în general acoperită cu păduri. Există poteci și drumuri secundare care leagă așezările.{{Sfn|Durrani|2001|p=27}} Amestecul factorilor de floră și altitudine afectează semnificativ vizibilitatea și [[Line of sight|distanța de vedere]].{{Sfn|Durrani|2001|p=39}} === Încălcări ale încetării focului === În 2018, două corpuri de armată și mai multe batalioane indiene ale [[Border Security Force|Forței de Securitate a Frontierei]] au luat poziții pe partea indiană a Liniei de Control.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} [[X Corps (Pakistan)|Corpul Rawalpindi]] a ocupat poziții similare pe partea pakistaneză.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Ambele părți au încălcat încetarea focului și s-au comportat simetric.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}}{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Răspunsul la într-o anumită locație poate duce la împușcături într-o zonă complet diferită.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Armele utilizate pe linia de control includ arme de calibru mic, [[Rocket-propelled grenade|grenade propulsate cu rachetă]], [[Recoilless rifle|puști fără recul]], [[Mortier|mortiere]], [[Automatic grenade launcher|lansatoare automate de grenade]], lansatoare de rachete și o serie de alte arme directe și indirecte.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Personalul militar de ambele părți riscă să fie împușcat de lunetiști în vehiculele în mișcare, prin vizoarele buncărelor și în timpul meselor.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Populația civilă din zona Liniei de Control complică situația, întrucât există așezări umane mai depărtate decât postul militar cel mai avansat.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Bombardamentele și focurile de armă de ambele părți de-a lungul liniei de control au dus și la decese în rândul civililor.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}}<ref>{{Citat web|url=https://www.dawn.com/news/1378789|nume=Siddiqui|titlu=3 Pakistani soldiers martyred in 'unprovoked' cross-LoC firing by Indian army: ISPR|date=25 December 2017|accessdate=30 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210830022349/https://www.dawn.com/news/1378789|first1=Naveed|lucrare=[[Dawn (newspaper)|DAWN]]|archivedate=30 August 2021}}</ref> Au fost construite buncăre pentru aceste populații civile, pentru protecție în perioadele de încălcare a încetării focului.<ref>{{Citat știre|title=J&K completes 84% of underground bunkers along LoC to protect residents during border shelling|url=https://theprint.in/defence/jk-completes-84-of-underground-bunkers-along-loc-to-protect-residents-during-border-shelling/600614/|data=7 February 2021|accessdate=30 August 2021|journal=[[ThePrint]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210212011812/https://theprint.in/defence/jk-completes-84-of-underground-bunkers-along-loc-to-protect-residents-during-border-shelling/600614/|agency=PTI|archivedate=12 February 2021}}</ref> India și Pakistanul raportează de obicei victime doar de propriile părți ale Liniei de Control,{{Sfn|Zakaria|2018|p=xxiv-xxv}} mass-media din fiecare țară dând vina pe cealaltă parte pentru împușcături, iar fiecare parte susținând că au avut loc represalii adecvate.{{Sfn|Zakaria|2018|pp=17–18}} Conform lui Happymon Jacob, printre motivele pentru desfășurarea operațiunilor de încălcare a încetării focului de-a lungul Liniei de Control se numără{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=152–153}} motive operaționale (construcții de apărare, cum ar fi facilități de observare, regula armei, lipsa mecanismelor bilaterale pentru gestionarea frontierelor, trăsături de personalitate și starea emoțională a soldaților și comandanților),{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=158–180}} motive politico-strategice,{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=181–187}} răspuns proporțional (acapararea de teritorii, declanșarea atacurilor cu lunetă, atitudinea de tip „sunt mai bun decât tine”, focuri de armă pentru răzbunare),{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=187–202}} operațiuni accidentale (legate de civili, lipsa de claritate a limitei){{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=207–212}} și alte motive (cum ar fi testarea noilor soldați, onoarea, prestigiul și umilința, distracția, spiritul de joc).{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=202–207}} Jacob clasifică motivele operaționale drept principala cauză a accidentelor comerciale cu victime, urmate fiind de motivele retributive și politico-strategice.{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=152–153}} === Mine terestre și dispozitivele improvizate === De-a lungul graniței dintre India și Pakistan și în zona de control au fost instalate mine în 1947, 1965, 1971 și 2001.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Mica fâșie de pământ dintre rândurile de garduri este plină cu mii de [[Mină de teren|mine terestre]].<ref>{{Citat știre|title=Mines of war maim innocents|url=http://www.tehelka.com/story_main49.asp?filename=Ne3000411Mines.asp|prenume=Baba|nume=Umar|data=30 April 2011|accessdate=7 October 2011|journal=[[Tehelka]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20111017152757/http://tehelka.com/story_main49.asp?filename=Ne3000411Mines.asp|archivedate=17 October 2011}}</ref> În timpul [[2001–2002 India–Pakistan standoff|confruntării dintre India și Pakistan din 2001–2002,]] sute de hectare de teren de-a lungul Liniei de Control au fost minate.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Atât civili, cât și personal militar de ambele părți au murit în explozii legate de mine și [[Dispozitiv exploziv improvizat|dispozitive explozive improvizate]], iar mulți alții au fost răniți.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Între ianuarie 2000 și aprilie 2002, 138 de militari au fost uciși de partea indiană.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} === Posturi și buncăre === Posturi și buncăre din beton armat și din saci de nisip se numără printre primele linii de apărare de-a lungul Liniei de Control.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}}<ref>{{Citat web|url=https://www.dawn.com/news/1616085|titlu=Pakistan-India peace move silences deadly LoC|date=3 April 2021|accessdate=30 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210830113602/https://www.dawn.com/news/1616085|lucrare=Dawn|limbă=en|archivedate=30 August 2021}}</ref> Pozițiile sunt ocupate de soldați înarmați care au suficiente provizii pentru cel puțin o săptămână.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Posturile și buncărele le permiteau soldaților să doarmă, să gătească și să supravegheze pozițiile inamice non-stop.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Unele posturi sunt situate în locații izolate. Transportul încărcăturilor se face adesea cu animale de povară, iar la unele posturi chiar se cresc astfel de animale.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Cazărmile și buncărele sunt situate la o oarecare distanță unul de celălalt.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Amplasarea unor posturi nu respectă niciun plan prestabilit, ci se află în locații folosite în timpul [[Indo-Pakistani war of 1947–1948|Primului Război din Kashmir]] și al liniei de încetare a focului care a urmat, cu ajustări minore făcute în 1972.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} === Gardurile indiene === [[Fișier:Line_of_Control_LoC.png|alt=Diagram of Indian fencing relative to the zero line showing villages and bunkers and posts along the LoC|miniatura|360x360px| Garduri indiene în raport cu linia zero, satele și posturile/buncărele de-a lungul Liniei de Control.]] Până în 2004, India construise o barieră lungă de {{Dim|550|km}}, de-a lungul Liniei de Control care are {{Dim|740|776|km}}.{{Sfn|Arora|Kumar|2016|p=6}}<ref>{{Citat știre|title=FactBox – Line of control between India and Pakistan|url=https://www.reuters.com/article/kashmir-border-idINDEL18181520081020|prenume=Matthias|nume=Williams|data=20 October 2008|accessdate=25 August 2021|language=en|journal=[[Reuters]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210825142752/https://www.reuters.com/article/kashmir-border-idINDEL18181520081020|archivedate=25 August 2021}}</ref><ref name=":1">{{Citat știre|title=LoC fencing completed: Mukherjee|url=https://timesofindia.indiatimes.com/india/LoC-fencing-completed-Mukherjee/articleshow/960859.cms|data=16 December 2004|journal=[[The Times of India]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20121022112105/http://articles.timesofindia.indiatimes.com/2004-12-16/india/27151889_1_loc-fencing-infiltration-barak|archivedate=22 October 2012}}</ref> Gardul se află în general la aproximativ {{Conversie|150|yd}} în interiorul părții controlate de indieni. Scopul său declarat este de a bloca contrabanda cu arme și infiltrarea de către militanți separatiști veniți din Pakistan. Bariera, denumită Sistemul de Obstacole Antiinfiltrare (AIOS), constă din două rânduri de garduri și [[Concertina wire|sârmă tip acordeon]] de {{Dim|2.4|3.7|m}} înălțime și este [[Electric fence|electrificat]] și conectat la o rețea de senzori de mișcare, dispozitive de imagistică termică, sisteme de iluminat și alarme. Acestea acționează ca „semnale rapide de alertă” pentru trupele indiene, care pot fi alertate și îi pot ataca pe cei care încearcă să se strecoare.<ref name="thehindu_Fence">{{Citat știre|title=LoC fencing in Jammu nearing completion|url=http://www.hindu.com/2004/02/01/stories/2004020109130800.htm|prenume=Vinay|nume=Kumar|data=1 Feb 2004|accessdate=23 June 2012|journal=The Hindu|archiveurl=https://web.archive.org/web/20040216000931/http://www.hindu.com/2004/02/01/stories/2004020109130800.htm|archivedate=16 February 2004}}</ref><ref name=":0">{{Citat știre|title=Army set to install smart fence along LoC|url=https://www.thehindu.com/news/national/army-set-to-install-smart-fence-along-loc/article18340498.ece|prenume=Dinakar|nume=Peri|data=30 April 2017|accessdate=31 July 2020|language=en-IN|issn=0971-751X|journal=[[The Hindu]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20201022202213/https://www.thehindu.com/news/national/army-set-to-install-smart-fence-along-loc/article18340498.ece|archivedate=22 October 2020}}</ref> Construcția barierei a început în anii 1990, dar a încetinit la începutul anilor 2000, pe măsură ce ostilitățile dintre India și Pakistan se intensificau. După un acord de încetare a focului din noiembrie 2003, construcția a fost reluată și finalizată la sfârșitul anului 2004. Gardurile de pe Linia de Control au fost finalizate în Valea Kashmirului și în regiunea Jammu la {{Dată|2004|9|30}}.<ref name=":1"/> Potrivit unor surse militare indiene, gardul a redus cu 80% numărul militanților care trec în mod obișnuit în partea indiană a regiunii disputate.<ref>{{Citat web|url=http://www.dailytimes.com.pk/default.asp?page=story_4-3-2005_pg7_41|nume=Gilani|titlu=Harsh weather likely to damage LoC fencing|publisher=[[Daily Times (Pakistan)|Daily Times]]|date=4 March 2005|accessdate=31 July 2007|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070930165205/http://www.dailytimes.com.pk/default.asp?page=story_4-3-2005_pg7_41|first1=Iftikhar|archivedate=30 September 2007}}</ref> În 2017, a fost acceptată o propunere pentru un gard inteligent modernizat pe partea indiană.<ref name=":0"/> === Satele de graniță === Există mai multe sate aflate între gardul indian și linia zero. Pakistanul nu a construit un gard la graniță, însă are și el o serie de sate în apropierea liniei zero.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} În zona [[Teetwal|Tithwal]], 13 sate se află în fața gardului indian.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Numărul total al așezărilor dintre gard și linia zero de pe partea indiană este estimat la 60 de sate și cel puțin un milion de oameni sunt răspândiți în districtele adiacente Liniei de Control, de la [[Rajouri district|Rajouri]] la [[Bandipore district|Bandipora]].<ref>{{Citat web|url=https://caravanmagazine.in/reportage/loc-international-border-villages-india-pakistan-aios|nume=Sharma|titlu=Caught in the twilight zone between India and Pakistan, border villages struggle to survive|date=1 April 2021|accessdate=7 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210908223828/https://caravanmagazine.in/reportage/loc-international-border-villages-india-pakistan-aios|first1=Ashutosh|lucrare=[[The Caravan]]|archivedate=8 September 2021}}</ref> === Infiltrările și mișcările militare peste Linia de Control === Potrivit Ministerului de Interne al Indiei, 1504 „teroriști” au încercat să se infiltreze în India în 2002.{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=156–157}} Infiltrarea a fost una dintre principalele probleme ale Indiei în timpul [[2001–2002 India–Pakistan standoff|confruntării dintre India și Pakistan din 2001–2002]].<ref>{{Citat web|url=http://www.theguardian.com/world/2002/jun/12/kashmir.india|titlu=British and US surveillance may monitor Kashmir|date=12 June 2002|accessdate=2 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210902141749/https://www.theguardian.com/world/2002/jun/12/kashmir.india|lucrare=[[The Guardian]]|archivedate=2 September 2021}}</ref> De-a lungul anilor, s-a înregistrat o scădere a infiltrărilor. Doar câteva persoane reușesc; în 2016, Ministerul a raportat 105 infiltrări reușite.{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=156–157}} Gardul indian de pe Linia de Control a fost construit cu o mentalitate defensivă pentru a contracara infiltrarea.<ref>{{Citat revistă|nume=Katoch|prenume=Dhruv C|dată=Winter 2013|titlu=Combatting Cross-Border Terrorism: Need for a Doctrinal Approach|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20210902141749/https://indianarmy.nic.in/WriteReadData/Documents/combattingcrossborder.pdf|url=https://indianarmy.nic.in/WriteReadData/Documents/combattingcrossborder.pdf|journal=CLAWS Journal|pagină=10|access-date=2 September 2021|archive-date=2 September 2021}}</ref> Reducerea infiltrării indică și o reducere a sprijinului pentru astfel de activități în Pakistan.<ref>{{Citat web|url=https://www.sipri.org/sites/default/files/files/PP/SIPRIPP11.pdf|nume=Khan|titlu=The Terrorist Threat and the Policy Response in Pakistan|date=September 2005|accessdate=2 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210905050013/https://www.sipri.org/sites/default/files/files/PP/SIPRIPP11.pdf|first1=Aarish Ullah|lucrare=[[Stockholm International Peace Research Institute]]|pagină=35|archivedate=5 September 2021}}</ref> În timpul [[2019 Balakot airstrike|atacului aerian de la Balakot din 2019]], avioanele indiene au traversat zona de control pentru prima dată în 48 de ani.<ref>{{Citat carte|nume=Gokhale|prenume=Nitin A.|url=https://books.google.com/books?id=3-_KDwAAQBAJ|titlu=Securing India the Modi Way: Balakot, Anti Satellite Missile Test and More|dată=2019|editură=[[Bloomsbury Publishing]]|isbn=978-93-89449-27-3|limbă=en|capitol=1. Pulwama: Testing Modi's Resolve|data-accesării=6 September 2021}}</ref> === Puncte de trecere === {{OSM Location map|coord={{coord|34.1823|74.0588}}|zoom=9|width=400|height=650|caption=Puncte de trecere a Liniei de Control, cu verde [[File:Green pog.svg|15px]]. (Haji Peer/Silkote și Tatta Pani–Mendher doar aproximativ.)|nolabels=1|label=Chakothi / Salamabad|mark-coord={{coord|34.10374|73.90470}}|label-color=black|label-size=12|label-pos=bottom|mark=Green pog.svg|mark-size=15|mark-title=Chakothi / Salamabad|mark-image=|mark-description=|label1=Tetrinote / Chakan Da Bagh|mark-coord1={{coord|33.75439|74.00867}}|label-color1=black|label-size1=12|label-pos1=bottom|mark1=Green pog.svg|mark-size1=15|mark-title1=Tetrinote / Chakan Da Bagh|mark-image1=|mark-description1=|label2=Chilliana / Teetwal|mark-coord2={{coord|34.38961|73.77085}}|label-color2=black|label-size2=12|label-pos2=bottom|mark2=Green pog.svg|mark-size2=15|mark-title2=Chilliana / Teetwal|mark-image2=|mark-description2=|label3=Rawalakot|mark-coord3={{coord|33.853406|73.751475}}|label-color3=grey|label-size3=12|mark3=Black pog.svg|mark-size3=9|mark-title3=Rawalakot|mark-image3=|mark-description3=|label4=Poonch|mark-coord4={{coord|33.7703|74.0925}}|label-color4=grey|label-size4=12|label-pos4=right|mark4=Black pog.svg|mark-size4=9|mark-title4=Poonch|mark-image4=|mark-description4=|label5=Chakothi|mark-coord5={{coord|34.1171|73.8831}}|label-color5=black|label-size5=0|label-pos5=left|mark5=Red pog.svg|mark-size5=7|mark-title5=Chakothi|mark-image5=|mark-description5=|label6=Uri|mark-coord6={{coord|34.086111|74.033333}}|label-color6=grey|label-size6=12|label-pos6=right|mark6=Black pog.svg|mark-size6=9|mark-title6=Uri|mark-image6=|mark-description6=|label7=Tithwal|mark-coord7={{coord|34.3942735|73.7740876}}|label-color7=black|label-size7=0|label-pos7=right|mark7=Red pog.svg|mark-size7=7|mark-title7=Tithwal|mark-image7=|mark-description7=|label8=Chilliana|mark-coord8={{coord|34.3977316|73.7617332}}|label-color8=black|label-size8=0|label-pos8=left|mark8=Red pog.svg|mark-size8=7|mark-title8=Chilliana|mark-image8=|mark-description8=|label9=Salambad|mark-coord9={{coord|34.1037162|73.9411896}}|label-color9=black|label-size9=0|label-pos9=right|mark9=Red pog.svg|mark-size9=7|mark-title9=Salambad|mark-image9=|mark-description9=|label10=Mendhar|mark-coord10={{coord|33.6|74.1}}|label-color10=black|label-size10=0|label-pos10=right|mark10=Red pog.svg|mark-size10=7|mark-title10=Mendhar|mark-image10=|mark-description10=|label11=Tatta Pani|mark-coord11={{coord|33.605569|73.948138}}|label-color11=black|label-size11=0|label-pos11=left|mark11=Red pog.svg|mark-size11=7|mark-title11=Tatta Pani|mark-image11=|mark-description11=|label12=Haji Pir|mark-coord12={{coord|33.964036|74.069426}}|label-color12=black|label-size12=0|label-pos12=left|mark12=Red pog.svg|mark-size12=7|mark-title12=Haji Pir|mark-image12=|mark-description12=|label13=Nausadda|mark-coord13={{coord|34.4035913|73.7154134}}|label-color13=grey|label-size13=12|label-pos13=top|mark13=Red pog.svg|mark-size13=9|mark-title13=Nausadda|mark-image13=|mark-description13=|label14=Tatta Pani–Mendher|mark-coord14={{coord|33.613|74.008}}|label-color14=black|label-size14=12|label-pos14=bottom|mark14=Green pog.svg|mark-size14=15|mark-title14=Tatta Pani–Mendher|mark-image14=|mark-description14=|label15=Tatrinote|mark-coord15={{coord|33.75|74.00}}|label-color15=black|label-size15=0|label-pos15=left|mark15=Red pog.svg|mark-size15=7|mark-title15=Tatrinote|mark-image15=|mark-description15=|label16=Chakan Da Bagh|mark-coord16={{coord|33.75968|74.03629}}|label-color16=black|label-size16=0|label-pos16=right|mark16=Red pog.svg|mark-size16=7|mark-title16=Chakan Da Bagh|mark-image16=|mark-description16=|label17=Haji Peer/Silkote|mark-coord17={{coord|34.03524|74.07811}}|label-color17=black|label-size17=12|label-pos17=bottom|mark17=Green pog.svg|mark-size17=15|mark-title17=Haji Peer/Silkote|mark-image17=|mark-description17=|label18=Silkote|mark-coord18={{coord|34.04210|74.07484}}|label-color18=black|label-size18=0|label-pos18=left|mark18=Red pog.svg|mark-size18=7|mark-title18=Silkote|mark-image18=|mark-description18=|label19=Muzaffarabad|mark-coord19={{coord|34.37307|73.47009}}|label-color19=grey|label-size19=12|label-pos19=left|mark19=Black pog.svg|mark-size19=9|mark-title19=Muzaffarabad|mark-image19=|mark-description19=|label20=Kupwara|mark-coord20={{coord|34.5263|74.2527}}|label-color20=grey|label-size20=12|label-pos20=left|mark20=Black pog.svg|mark-size20=9|mark-title20=Kupwara|mark-image20=|mark-description20=|label21=Kotli|mark-coord21={{coord|33.505556|73.899167}}|label-color21=grey|label-size21=12|label-pos21=left|mark21=Black pog.svg|mark-size21=9|mark-title21=Kotli|mark-image21=|mark-description21=}} În urma [[2005 Kashmir earthquake|cutremurului din Kashmir din 2005]], Pakistanul și India au desemnat oficial cinci puncte de trecere a Liniei de Control — Nauseri-Tithwal; Chakoti-Uri; Hajipur-Uri; Rawalakot-Poonch și Tattapani-Mendhar.<ref>{{Citat web|url=http://beta.dawn.com/news/163590/pakistan-india-agree-to-open-five-loc-points|titlu=Pakistan, India agree to open five LoC points|date=30 October 2005|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211012170855/https://www.dawn.com/news/163590/pakistan-india-agree-to-open-five-loc-points|lucrare=[[Dawn (newspaper)|DAWN]]|limbă=en|archivedate=12 October 2021}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.indiatoday.in/magazine/states/story/20051121-kashmir-earthquake-opening-of-relief-points-along-loc-becomes-high-point-of-indo-pak-ties-786572-2005-11-21|nume=Hussain|titlu=Kashmir earthquake: Opening of relief points along LoC becomes high point of Indo-Pak ties|date=21 November 2005|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210826113232/https://www.indiatoday.in/magazine/states/story/20051121-kashmir-earthquake-opening-of-relief-points-along-loc-becomes-high-point-of-indo-pak-ties-786572-2005-11-21|first1=Aijaz|lucrare=[[India Today]]|limbă=en|archivedate=26 August 2021}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.aljazeera.com/news/2005/10/30/india-pakistan-to-open-military-border|titlu=India, Pakistan to open military border|date=30 October 2005|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210826113234/https://www.aljazeera.com/news/2005/10/30/india-pakistan-to-open-military-border|lucrare=[[Al Jazeera Arabic|Al Jazeera]]|archivedate=26 August 2021}}</ref> Conform Legii din 2016 privind Autoritatea pentru Călătorie și Comerț peste Linia de Control dintre Azad Jammu și Kashmir, sunt enumerate următoarele puncte de trecere:<ref>[https://law.ajk.gov.pk/assets/lawlibrary/2019-02-13-5c64687ee21671550084222.pdf Azad Jammu and Kashmir Cross LoC Travel and Trade Authority Act, 2016] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210826113236/https://law.ajk.gov.pk/assets/lawlibrary/2019-02-13-5c64687ee21671550084222.pdf|date=26 August 2021}}. </ref><ref name="Archived copy">{{Citat web|url=http://www.ajktata.gok.pk/crossing-points/|titlu=Crossing Points|accessdate=9 March 2019|archiveurl=https://web.archive.org/web/20190615163142/http://www.ajktata.gok.pk/crossing-points/|lucrare=ajktata.gok.pk (AJK Travel and Trade Authority)|archivedate=15 June 2019}}</ref> * Rawalakot–Poonch * Chakothi-Uri * Chaliana–Tithwal * Tatta Pani–Mendher * Haji Peer–Silli Kot Chakothi – Salamabad și Rawalakot (Titrinote) – Poonch (Chakkan-da-Bagh) sunt puncte comerciale. Ordonanța a fost adoptată în 2011.<ref>{{Citat web|url=http://nasirlawsite.com/laws/ajkcross.htm|titlu=The Azad Jammu and Kashmir Cross LoC Travel and Trade Authority Ordinance, 2011 (AJK Ordinance No. XXXII of 2011)|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20200630082530/http://nasirlawsite.com/laws/ajkcross.htm|lucrare=|archivedate=30 June 2020}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Singh|prenume=Priyanka|dată=1 January 2013|titlu=Prospects of Travel and Trade across the India–Pakistan Line of Control (LoC)|journal=[[International Studies (journal)|International Studies]]|volum=50|număr=1–2|pagini=71–91|language=en|issn=0020-8817|doi=10.1177/0020881715605237}}</ref> Între 2005 și 2017, conform cifrelor Autorității de Călătorie și Comerț, în Muzaffarabad, numărul indienilor din Kashmir care au trecut granița în Pakistan a fost de aproximativ 14.000, în timp ce aproximativ 22.000 au trecut înspre partea indiană.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Traversarea legală a frontierei pentru civili nu este ușoară. Autoritățile din ambele țări solicită și verifică o serie de documente, inclusiv dovada existenței unor membri ai familiei de cealaltă parte.{{Sfn|Zakaria|2018|p=71}} Chiar și o traversare temporară, pe termen scurt, invită la interogatorii din partea agențiilor guvernamentale.{{Sfn|Zakaria|2018|p=71}} Armatele indiană și pakistaneză folosesc aceste puncte de trecere pentru întâlniri cu steaguri și pentru schimbul de dulciuri în timpul ocaziilor speciale și al festivalurilor.<ref>{{Citat știre|title=Indian, Pakistani troops exchange sweets along LoC in Kashmir on Pak's I-Day|url=https://www.business-standard.com/article/current-affairs/indian-pakistani-troops-exchange-sweets-along-loc-in-kashmir-on-pak-s-i-day-121081401349_1.html|data=14 August 2021|accessdate=26 August 2021|journal=[[Business Standard India]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210826121019/https://www.business-standard.com/article/current-affairs/indian-pakistani-troops-exchange-sweets-along-loc-in-kashmir-on-pak-s-i-day-121081401349_1.html|agency=PTI|archivedate=26 August 2021}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://timesofindia.indiatimes.com/india/india-pakistan-forces-exchange-eid-sweets-for-first-time-since-pulwama/articleshow/84623826.cms|titlu=India, Pakistan forces exchange Eid sweets for first time since Pulwama|date=22 June 2021|accessdate=29 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210829081203/https://timesofindia.indiatimes.com/india/india-pakistan-forces-exchange-eid-sweets-for-first-time-since-pulwama/articleshow/84623826.cms|lucrare=[[The Times of India]]|archivedate=29 August 2021}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.indiatoday.in/india/story/india-pak-hold-brigade-commanders-level-meet-to-discuss-peace-at-loc-1784055-2021-03-26|nume=Bhalla|titlu=India, Pakistan hold brigade commanders-level meet to discuss peace at LoC|date=26 March 2021|accessdate=29 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210829081203/https://www.indiatoday.in/india/story/india-pak-hold-brigade-commanders-level-meet-to-discuss-peace-at-loc-1784055-2021-03-26|first1=Abhishek|lucrare=[[India Today]]|archivedate=29 August 2021}}</ref> Pe {{Dată|2008|10|21}}, pentru prima dată în 61 de ani, s-a desfășurat comerț între cele două părți în zona Liniei de Control.{{Sfn|Hafeez|2014|p=80}} Comerțul în zonă se bazează pe troc.<ref>{{Citat web|url=https://thediplomat.com/2017/01/kashmirs-cross-border-barter-trade/|nume=Naseem|titlu=Kashmir's Cross-Border Barter Trade|date=11 January 2017|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903115213/https://thediplomat.com/2017/01/kashmirs-cross-border-barter-trade/|first1=Ishfaq|lucrare=[[The Diplomat (magazine)|The Diplomat]]|archivedate=3 September 2021}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Taneja|nume2=Bimal|prenume=Nisha|prenume2=Samridhi|dată=2015|titlu=Revisiting India Pakistan Cross-LoC Trade|journal=[[Economic and Political Weekly]]|volum=50|număr=6|pagini=21–23|issn=0012-9976|jstor=24481356|quote=Two key features form the core of the LOC trading arrangement: (i) barter exchange, and (ii) zero customs duty.}}</ref> În zece ani, au trecut prin punctul de trecere Chakothi – Salamabad bunuri în valoare de 114,46 miliarde de rupii pakistaneze sau {{INRConvert|5000|c}}.<ref>{{Citat web|url=https://www.hindustantimes.com/india-news/border-business-where-kashmir-unites-india-pakistan-via-trade/story-0QtjXon1LAd4MupcEk3N7N.html|nume=Ehsan|titlu=Border business: Where Kashmir unites India, Pakistan via trade|date=2018-05-29|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903115214/https://www.hindustantimes.com/india-news/border-business-where-kashmir-unites-india-pakistan-via-trade/story-0QtjXon1LAd4MupcEk3N7N.html|first1=Mir|lucrare=[[Hindustan Times]]|location=Salamadad (Uri)|archivedate=3 September 2021}}</ref> ==== Chilliana – Teetwal ==== {{Imagine multiplă | image1 = Neelumvalleyborder.jpg | image2 = Azad Kashmire of Pakistan Side.jpg | footer = Valea Neelam și punctul de trecere a Liniei de Control de la Chilliana – Teetwal. }} Punctul de trecere de la [[Teetwal]] se află pe [[Neelum River|râul Neelum]], între [[Muzaffarabad]] și [[Kupwara]]. De obicei, este deschis doar în lunile de vară<ref>{{Citat știre|title=Teetwal LoC crossing point reopens after 3 months|url=https://www.greaterkashmir.com/news/kashmir/teetwal-loc-crossing-point-reopens-after-3-months/232593.html|prenume=Mir|nume=Iqbal|data=3 November 2016|accessdate=26 August 2021|journal=[[Greater Kashmir]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161107063805/http://www.greaterkashmir.com/news/kashmir/teetwal-loc-crossing-point-reopens-after-3-months/232593.html|archivedate=7 November 2016}}</ref> și, spre deosebire de celelalte două puncte de trecere, este deschis doar pentru circulația persoanelor, nu și pentru comerț.<ref name="Archived copy"/> Podul Tithwal, construit pentru prima dată în 1931, a fost reconstruit de două ori.<ref>{{Citat știre|title=A shut LoC bridge, and a Kashmir village living under the shadow of Pakistani snipers|url=https://theprint.in/india/a-shut-loc-bridge-and-a-kashmir-village-living-under-the-shadow-of-pakistani-snipers/524598/|prenume=Snehesh Alex|nume=Philip|data=16 October 2020|accessdate=27 August 2021|journal=[[ThePrint]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211008235308/https://theprint.in/india/a-shut-loc-bridge-and-a-kashmir-village-living-under-the-shadow-of-pakistani-snipers/524598/|archivedate=8 October 2021}}</ref> ==== Chakothi – Salamabad ==== Punctul de trecere Salamabad, sau Postul Kamran, se află pe drumul dintre [[Chakothi]] și [[Uri, Jammu and Kashmir|Uri]], în [[Baramulla district|districtul Baramulla]] din [[Jammu și Cașmir (teritoriu unional)|Jammu și Kashmir]].<ref>{{Cite pressrelease|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210826104710/https://reliefweb.int/report/india/pakistan-second-border-crossing-point-opens-allow-relief-india|archivedate=26 August 2021|access-date=26 August 2021}}</ref><ref name="ET_Cross_Goods">{{Citat știre|title=Jammu and Kashmir: Goods over Rs 3,432 crore traded via two LoC points in 3 years|url=http://economictimes.indiatimes.com/articleshow/62429258.cms|data=9 January 2018|accessdate=25 July 2018|publisher=[[The Economic Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20200817121207/https://economictimes.indiatimes.com/articleshow/62429258.cms|agency=PTI|archivedate=17 August 2020}}</ref> Este o rută majoră pentru comerțul și călătoriile peste Linia de Control. Pe partea indiană sunt planificate facilități bancare și un centru de facilitare a comerțului.<ref name="ET_CrossLOC">{{Citat știre|title=Cross-LoC trade at Rs 2,800 crore in last three years|url=https://economictimes.indiatimes.com/news/economy/foreign-trade/cross-loc-trade-at-rs-2800-crore-in-last-three-years/articleshow/52730540.cms|data=13 June 2016|accessdate=25 July 2018|publisher=[[The Economic Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180726040823/https://economictimes.indiatimes.com/news/economy/foreign-trade/cross-loc-trade-at-rs-2800-crore-in-last-three-years/articleshow/52730540.cms|agency=PTI|archivedate=26 July 2018}}</ref> Numele englezesc al podului din Uri se traduce prin „Podul Păcii”. Armata indiană l-a reconstruit după [[2005 Kashmir earthquake|cutremurul din Kashmir din 2005]], când un munte de pe partea pakistaneză s-a prăbușit.<ref name="HT_inaugurate">{{Citat știre|title=J&K CM inaugurates rebuilt Aman Setu|url=https://www.hindustantimes.com/india/j-k-cm-inaugurates-rebuilt-aman-setu/story-J8rVhViLWXHhl6NHHz1VbL.html|data=21 February 2008|accessdate=25 July 2018|journal=[[Hindustan Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180726005837/https://www.hindustantimes.com/india/j-k-cm-inaugurates-rebuilt-aman-setu/story-J8rVhViLWXHhl6NHHz1VbL.html|agency=IANS|archivedate=26 July 2018}}</ref> Această rută a fost deschisă pentru comerț în 2008, după ce a fost închisă timp de 61 de ani.<ref name="livemint_Trucks">{{Citat știre|title=Trucks start rolling, duty-free commerce across LoC opens|url=https://www.livemint.com/Politics/rkyV94TJ7QOHhPUMS5wqDN/Trucks-start-rolling-dutyfree-commerce-across-LoC-opens.html|prenume=Krishnamurthy|nume=Ramasubbu|data=21 October 2008|accessdate=25 July 2018|publisher=[[Livemint]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180726005910/https://www.livemint.com/Politics/rkyV94TJ7QOHhPUMS5wqDN/Trucks-start-rolling-dutyfree-commerce-across-LoC-opens.html|archivedate=26 July 2018}}</ref> [[Srinagar–Muzaffarabad Bus|Autobuzul Srinagar–Muzaffarabad]] traversează acest pod.<ref name="OutlookKaman">{{Citat știre|title=Re-erected Kaman Aman Setu will be inaugurated on Monday|url=https://www.outlookindia.com/newswire/story/re-erected-kaman-aman-setu-will-be-inaugurated-on-monday/356510|data=19 February 2006|accessdate=25 July 2018|publisher=Outlook|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180726005653/https://www.outlookindia.com/newswire/story/re-erected-kaman-aman-setu-will-be-inaugurated-on-monday/356510|agency=PTI|archivedate=26 July 2018}}</ref> ==== Tetrinote – Chakan Da Bagh ==== Un drum leagă [[Kotli]] și [[Tatrinote]], de partea pakistaneză a Liniei de Control, de [[Poonch District, India|districtul indian Poonch]] din [[Jammu și Cașmir (teritoriu unional)|Jammu și Kashmir]] prin punctul de trecere Chakan Da Bagh.<ref name="ET_Cross_Goods"/><ref>{{Citat web|url=https://zeenews.india.com/404.html|titlu=Chakan-Da-Bagh in Poonch|date=14 August 2014|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130117072828/http://zeenews.india.com/tags/Chakan-Da-Bagh_in_Poonch.html|lucrare=[[Zee News]]|archivedate=17 January 2013}}</ref> Este o rută majoră pentru comerțul și călătoriile peste Linia de Control. Pe partea indiană sunt planificate facilități bancare și un centru de facilitare a comerțului, în folosul comercianților.<ref name="ET_CrossLOC"/> Majoritatea întâlnirilor dintre forțele de securitate indiene și pakistaneze au loc aici.<ref name="TH_Flagmeeting">{{Citat știre|title=India, Pakistan hold flag meeting|url=https://www.thehindu.com/news/national/india-pak-hold-flag-meeting/article19546903.ece|data=23 August 2017|accessdate=25 July 2018|journal=[[The Hindu]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170824231523/http://www.thehindu.com/news/national/india-pak-hold-flag-meeting/article19546903.ece|archivedate=24 August 2017}}</ref> ==== Tattapani – Mendhar ==== Al patrulea punct de trecere a frontierei dintre [[Tatta Pani, Azad Kashmir|Tattapani]] și [[Mendhar Tehsil|Mendhar]] a fost deschis pe {{Dată|2005|11|14}}.<ref>{{Citat web|url=http://beta.dawn.com/news/165637/fourth-kashmir-crossing-opens|titlu=Fourth Kashmir crossing opens|date=2005-11-15|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211012170856/https://www.dawn.com/news/165637/fourth-kashmir-crossing-opens|lucrare=[[Dawn (newspaper)|DAWN]]|archivedate=12 October 2021}}</ref> == Impactul asupra civililor == Linia de Control a împărțit Kashmirul în două și a închis ruta văii Jhelum, singura cale de intrare și ieșire din [[Kashmir Valley|Valea Kashmiri]] din [[Punjab (Pakistan)|Punjabul pakistanez]]. Această împărțire teritorială a divizat multe sate și a separat membrii unor familii.<ref>Ranjan Kumar Singh, Sarhad: Zero Mile, (Hindi), ''Parijat Prakashan'', {{ISBN|81-903561-0-0}}</ref><ref name="loc kashmir">{{Citat carte|url=https://books.google.com/books?q=line+of+control+separated+villages+families+relatives+in+kashmir&btnG=Search+Books|titlu=Closer to ourselves: stories from the journey towards peace in South Asia|editură=WISCOMP, Foundation for Universal Responsibility of His Holiness the Dalai Lama|an=2008|pagină=75|data-accesării=19 June 2013}}</ref> Unele familii se puteau vedea doar de-a lungul Liniei de Control în locații precum râul Neelum, dar nu puteau să se întâlnească.{{Sfn|Zakaria|2018|p=84}} În anumite locații, femeile de partea pakistaneză a Liniei de Control au jucat un rol esențial în influențarea infiltrărilor și încălcărilor încetării focului; ele se adresau direct taberelor armatei pakistaneze din apropiere și le cereau oprirea infiltrărilor, ceea ce a redus focurile de armă trase de India peste Linia de Control.{{Sfn|Zakaria|2018|pp=107–109}} == În cultura populară == Printre documentarele care relatează despre Linia de Control și evenimentele conexe se numără ''„O călătorie prin râul Vitasta”,''<ref>{{Citat web|url=https://www.c-r.org/news-and-views/stories/film-making-beyond-borders-process-message|titlu=Film-making beyond borders: The process is the message|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072531/https://www.c-r.org/news-and-views/stories/film-making-beyond-borders-process-message|lucrare=[[Conciliation Resources]]|archivedate=3 September 2021}}</ref> ''„Line of Control”'' de Raja Shabir Khan<ref>{{Citat web|url=https://www.dmzdocs.com/eng/addon/00000002/history_film_view.asp?m_idx=101183&QueryYear=2017|titlu=Line of Control|date=2016|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072531/https://www.dmzdocs.com/eng/addon/00000002/history_film_view.asp?m_idx=101183&QueryYear=2017|lucrare=[[DMZ International Documentary Film Festival]]|archivedate=3 September 2021}}</ref> și ''„Kargil: Valour & Victory”'' difuzat de [[HistoryTV18]].<ref>{{Citat web|url=https://www.adgully.com/historytv18-brings-viewers-true-stories-of-courage-and-sacrifice-in-the-kargil-war-100222.html|titlu=HistoryTV18 brings viewers true stories of courage and sacrifice in the Kargil War|date=23 January 2021|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072532/https://www.adgully.com/historytv18-brings-viewers-true-stories-of-courage-and-sacrifice-in-the-kargil-war-100222.html|lucrare=Adgully.com|limbă=en-US|archivedate=3 September 2021}}</ref> Printre filmele de la Bollywood despre [[Kargil War|conflictul de la Kargil din 1999]] s-au numărat și reprezentări și scene ale Liniei de Control, inclusiv ''[[LOC: Kargil|LOC: Kargil (2003)]],''{{Sfn|Budha|2012|p=8}} [[Lakshya (2004 film)|''Lakshya'' (2004)]]<ref>{{Citat web|url=https://www.filmibeat.com/bollywood/news/2018/hrithik-roshan-lakshya-john-abraham-parmanu-inspired-when-atal-bihari-vajpayee-was-prime-minister-276412.html|nume=Dsouza|titlu=Atal Bihari Vajpayee's Tenure As PM Inspired Hrithik Roshan's Lakshya & John Abraham's Parmanu|date=17 August 2018|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072529/https://www.filmibeat.com/bollywood/news/2018/hrithik-roshan-lakshya-john-abraham-parmanu-inspired-when-atal-bihari-vajpayee-was-prime-minister-276412.html|first1=Vinod|lucrare=[[Filmibeat]]|archivedate=3 September 2021}}</ref> și [[Gunjan Saxena: The Kargil Girl|''Gunjan Saxena: The Kargil Girl'' (2020)]].<ref>{{Citat știre|title=Gunjan Saxena: India female pilot's war biopic flies into a row|url=https://www.bbc.com/news/world-asia-india-53778420|data=19 August 2020|accessdate=3 September 2021|language=en-GB|journal=[[BBC News]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210611183853/https://www.bbc.com/news/world-asia-india-53778420|archivedate=11 June 2021}}</ref> Alte filme de la Bollywood sunt ''[[Uri: The Surgical Strike]]'' (2019)<ref>{{Citat web|url=https://www.hindustantimes.com/bollywood/independence-day-2019-how-uri-the-surgical-strike-changed-the-way-indian-patriotic-films-are-made/story-izVBaYJlXQTHfxg9yUMs0M.html|nume=Mishra|titlu=Independence Day 2019: How Uri The Surgical Strike changed the way Indian patriotic films are made|date=15 August 2019|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072529/https://www.hindustantimes.com/bollywood/independence-day-2019-how-uri-the-surgical-strike-changed-the-way-indian-patriotic-films-are-made/story-izVBaYJlXQTHfxg9yUMs0M.html|first1=Nivedita|lucrare=[[Hindustan Times]]|limbă=en|archivedate=3 September 2021}}</ref> și ''[[Bajrangi Bhaijaan]]'' (2015),<ref>{{Citat web|url=http://www.dawn.com/news/1196694|nume=Chakravarty|titlu=How Bajrangi Bhaijaan brought peace to the LoC and solved the Kashmir issue|date=27 July 2015|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211010015136/https://www.dawn.com/news/1196694|first1=Ipsita|lucrare=[[Dawn (newspaper)|Dawn]]|archivedate=10 October 2021}}</ref> precum și emisiuni de televiziune disponibile în streaming, cum ar fi [[Avrodh: The Siege Within|''Avrodh'' (2020)]].<ref>{{Citat web|url=https://scroll.in/reel/968727/avrodh-review-show-about-2016-surgical-strike-goes-beyond-line-of-control-in-more-ways-than-one|nume=Ramnath|titlu='Avrodh' review: Show about 2016 surgical strike goes beyond Line of Control in more ways than one|date=31 July 2020|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072531/https://scroll.in/reel/968727/avrodh-review-show-about-2016-surgical-strike-goes-beyond-line-of-control-in-more-ways-than-one|first1=Nandini|lucrare=[[Scroll.in]]|limbă=en-US|archivedate=3 September 2021}}</ref> == Note de completare == == Note bibliografice == <references /> == Bibliografie == * {{Citation|last=Wirsing|first=Robert G.|title=Boundary and Territory Briefing, Volume 2, Number 5|year=1998|editor-last=Clive Schofield|chapter=War or Peace on the Line of Control?|chapter-url=https://www.durham.ac.uk/research/institutes-and-centres/ibru-borders-research/maps-and-publications/publications/publications-catalogue/war-or-peace-on-the-line-of-control-the-india-pakistan-dispute-over-kashmir-turns-fifty.php|isbn=1-897643-31-4}} ''<small>(Page numbers cited per the e-document)</small>'' * {{Citat carte|url=https://books.google.com/books?id=XMrfCgAAQBAJ|titlu=Filming the Line of Control: The Indo–Pak Relationship through the Cinematic Lens|editură=Routledge|an=2012|isbn=978-1-136-51606-1|nume-editor=Bharat|prenume-editor=Meenakshi|nume-editor2=Kumar}} * — {{Citation|last=Budha|first=Kishore|title=Genre Development in the Age of Markets and Nationalism: The War Film|date=2012|chapter=1}} * {{Citat carte|nume=Jacob|prenume=Happymon|url=https://books.google.com/books?id=-_R5DwAAQBAJ|titlu=The Line of Control: Travelling with the Indian and Pakistani Armies|editură=[[Penguin Random House India]]|an=2018|isbn=978-93-5305-352-9|ref={{sfnref|Jacob, The Line of Control|2018}}}} ''(print version)'' * — {{Citat carte|nume=Jacob|prenume=Happymon|titlu=Line on Fire: Ceasefire Violations and India–Pakistan Escalation Dynamics|editură=[[Oxford University Press]]|an=2018|isbn=978-0-19-909547-6|ref={{sfnref|Jacob, Line on Fire|2018}}}} ''(e-book version)'' * {{Citat carte|nume=Zakaria|prenume=Anam|titlu=Between the Great Divide: A Journey into Pakistan-Administered Kashmir|editură=[[HarperCollins]]|an=2018|isbn=978-93-5277-947-5|locul-publicării=India|legătură-autor=Anam Zakaria}} * {{Citat revistă|nume=Hafeez|prenume=Mahwish|dată=2014|titlu=The Line of Control (LoC) Trade: A Ray of Hope|journal=Strategic Studies|volum=34|număr=1|pagini=74–93|publisher=[[Institute of Strategic Studies Islamabad]]|issn=1029-0990|jstor=48527555}} * {{Citation|last=Arora|first=RK|title=Comprehensive Integrated Border Management System: Implementation Challenges|date=November 2016|url=https://www.orfonline.org/wp-content/uploads/2016/11/ORF_OccasionalPaper_100_CIBMS.pdf|others=Occasional Paper No. 100|publisher=[[Observer Research Foundation]]|last2=Kumar|first2=Manoj}} * {{Citation|last=Durrani|first=Major General (Retd) Mahmud Ali|title=Enhancing Security through a Cooperative Border Monitoring Experiment: A Proposal for India and Pakistan|date=July 2001|url=https://www.osti.gov/servlets/purl/783991-gwTOOM/native/|others=Sandia is a multiprogram laboratory operated by Sandia Corporation, a Lockheed Martin Company, for the United States Department of Energy|publisher=Cooperative Monitoring Center, [[Sandia National Laboratories]]|doi=10.2172/783991|osti=783991|author-link=Mahmud Ali Durrani}} == Lectură suplimentară == * {{Citat revistă|nume=Akhtar|prenume=Shaheen|dată=2017|titlu=Living on the frontlines: Perspective from Poonch and Kotli region of AJK|url=http://pu.edu.pk/images/journal/pols/pdf-files/16_24_2_17.pdf|journal=Journal of Political Studies|volum=24|număr=2}} * — {{Citat revistă|nume=Akhtar|prenume=Shaheen|dată=2017|titlu=Living on the Frontlines: Perspective from the Neelum Valley|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20200716172325/https://ndu.edu.pk/issra/issra_pub/articles/margalla-paper/Margalla-Paper-2017/9-Living-on-the-Frontlines-Dr.Shaheen-Akhtar.pdf|url=https://ndu.edu.pk/issra/issra_pub/articles/margalla-paper/Margalla-Paper-2017/9-Living-on-the-Frontlines-Dr.Shaheen-Akhtar.pdf|journal=Margalla Papers|archive-date=16 July 2020}} * {{Citation|last=Bali|first=Pawan|title=Kashmir Line of Control and Grassroots Peacebuilding|date=31 July 2017|url=https://www.usip.org/sites/default/files/2017-07/sr410-kashmir-line-of-control-and-grassroots-peacebuilding.pdf|archive-url=https://web.archive.org/web/20170906084220/https://www.usip.org/sites/default/files/2017-07/sr410-kashmir-line-of-control-and-grassroots-peacebuilding.pdf|publisher=[[United States Institute of Peace]]|archive-date=6 September 2017|last2=Akhtar|first2=Shaheen|url-status=dead}} * {{Citation|last=Jacob|first=Happymon|title=Ceasefire violations in Jammu and Kashmir|url=https://www.usip.org/sites/default/files/PW131-Ceasefire-Violations-in-Jammu-and-Kashmir-A-Line-on-Fire.pdf|publication-date=2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20180310143204/https://www.usip.org/sites/default/files/PW131-Ceasefire-Violations-in-Jammu-and-Kashmir-A-Line-on-Fire.pdf|publisher=United States Institute of Peace|isbn=978-1-60127-672-8|archive-date=10 March 2018|url-status=dead}} * {{Citation|last=Kira|first=Altaf Hussain|title=Cross-LoC trade in Kashmir: From Line of Control to Line of Commerce|date=September 2011|url=http://www.igidr.ac.in/pdf/publication/WP-2011-020.pdf|publisher=[[Indira Gandhi Institute of Development Research|IGIDR, Mumbai]]}} * —{{Citat revistă|nume=Kira|prenume=Altaf Hussain|dată=2011|titlu=From Line of Control to Line of Commerce|journal=[[Economic and Political Weekly]]|volum=46|număr=40|pagini=16–18|issn=0012-9976|jstor=23047415}} * {{Citat revistă|nume=Padder|prenume=Sajad A.|dată=2015|titlu=Cross-Line of Control Trade: Problem and Prospects|url=https://esciencepress.net/journals/index.php/JSAS/article/view/559/454|journal=Journal of South Asian Studies|volum=3|număr=1|pagini=37–48}} * Ranjan Kumar Singh (2007), ''Sarhad: Zero Mile'' {{In lang|hi}}, Parijat Prakashan, {{ISBN|81-903561-0-0}} * {{Citat web|url=http://ksgindia.com/study-material/editorial-series/3885-relevance-of-simla-agreement.html|titlu=Relevance of Simla Agreement|publisher=Khan Study Group|accessdate=27 September 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131002132702/http://ksgindia.com/study-material/editorial-series/3885-relevance-of-simla-agreement.html|lucrare=Editorial Series|archivedate=2 October 2013}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Bariere de separare]] [[Categorie:Teritorii disputate]] lk3y1h19bimu4nlw6zav863o6fhpy5p 17024920 17024918 2025-06-11T06:17:46Z Nicolae Coman 41997 adăugat [[Categorie:Conflicte în Asia]] via [[WP:HC|HotCat]] 17024920 wikitext text/x-wiki [[Fișier:Un-kashmir-jammu.png|alt=The United Nations map of the Line of Control|miniatura|302x302px| Hartă a [[Organizația Națiunilor Unite|Națiunilor Unite]] reprezentând Linia de Control. Ea nu este definită în apropierea [[Ghețarul Siachen|ghețarului Siachen]].]] '''Linia de control''' (în {{Langx|en|Line of Control}}, '''LoC''') este o linie de demarcație cu scop militar între părțile controlate de [[India]], respectiv [[Pakistan]], din fostul [[Jammu and Kashmir (princely state)|stat princiar Jammu și Kashmir]]{{Mdash}} linie care nu constituie o frontieră internațională recunoscută legal, ci servește drept graniță ''[[de facto]]''. Ea a fost stabilită ca parte a [[Simla Agreement|Acordului de la Simla]] de la sfârșitul [[Războiul Indo-Pakistanez din 1971|războiului indo-pakistanez din 1971]]. Ambele țări au convenit să dea liniei de încetare a focului numele de „Linia de Control” și s-au angajat să o respecte fără a aduce atingere pozițiilor lor respective.<ref>{{Harvnb|Wirsing|1998|p=13}}: 'With particular reference to Kashmir, they agreed that: ... in J&K, the Line of Control resulting from the ceasefire of 17 December 1971, shall be respected by both sides without prejudice to the recognised position of either side.'</ref> În afară de detalii minore, linia este aproximativ aceeași cu [[Karachi Agreement|linia de încetare a focului din 1949]]. Partea din fostul stat princiar aflată sub control indian este împărțită în teritoriile unionale [[Jammu și Cașmir (teritoriu unional)|Jammu și Kashmir]], și [[Ladakh]]. Secțiunea controlată de pakistanezi este împărțită între provinciile [[Azad Kashmir]] și [[Gilgit-Baltistan]]. Cel mai nordic punct al Liniei de Control este cunoscut sub numele de [[NJ9842]], dincolo de care se află [[ghețarul Siachen]], care a devenit un măr al discordiei în 1984. La sud de Linia de Control (Sangam, râul Chenab, [[Akhnoor]]) se află granița dintre [[Punjab (Pakistan)|Punjabul pakistanez]] și provincia Jammu, care are un statut ambiguu: India o consideră o „frontieră internațională”, iar Pakistanul o denumește „graniță de lucru”.{{Sfn|Wirsing|1998|p=10}} O altă linie de încetare a focului separă statul Jammu și Kashmir, controlat de India, de zona controlată de China, cunoscută sub numele de [[Aksai Chin]]. Ea este situată mai la est și se numește [[Line of Actual Control|Linia de Control Efectiv]] (în {{Langx|en|Line of Actual Control}}LAC).{{Sfn|Wirsing|1998|p=20}} == Context == După [[împărțirea Indiei]], India și Pakistanul de astăzi și-au disputat statul princiar [[Jammu and Kashmir (princely state)|Jammu și Kashmir]] – India argumentând cu actul de aderare semnat de conducătorul țări, iar Pakistanul argumentând cu populația majoritar musulmană a statului. [[Indo-Pakistani war of 1947–1948|Primul Război din Kashmir]] din 1947 a durat mai mult de un an, până când s-a aranjat un armistițiu prin [[UN mediation of the Kashmir dispute|medierea ONU]]. Ambele părți au convenit asupra unei [[Karachi Agreement|linii de încetare a focului]].{{Sfn|Wirsing|1998|pp=4–7}} După un alt [[Indo-Pakistani war of 1965|război din Kashmir]] în 1965 și după [[Războiul Indo-Pakistanez din 1971|războiul indo-pakistanez din 1971]] (care a dus la independența [[Bangladesh|Bangladeshului]]), au fost efectuate doar modificări minore la linia inițială de încetare a focului. În [[Simla Agreement|Acordul de la Simla]] din 1972, ambele țări au convenit să transforme linia de încetare a focului într-o „Linie de Control” și să o respecte ca pe o frontieră {{Lang|la|de facto}} care să nu poată fi încălcată prin acțiune armată. Acordul stabilea că „nicio parte nu va încerca să îl modifice unilateral, indiferent de diferendele reciproce și de interpretările juridice”.{{Sfn|Wirsing|1998|p=13}}<ref name="MEA_site">{{Citat web|url=http://www.mea.gov.in/bilateral-documents.htm?dtl/5541/Simla+Agreement|titlu=Simla Agreement|publisher=|date=2 July 1972|accessdate=27 September 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20160117165259/http://www.mea.gov.in/bilateral-documents.htm?dtl%2F5541%2FSimla+Agreement|lucrare=Ministry of External Affairs, Government of India.|archivedate=17 January 2016}}</ref> Grupul de Observatori Militari al Națiunilor Unite din India și Pakistan (UNMOGIP) avea rolul de a cerceta încălcările încetării focului, însă rolul său s-a diminuat după 1971.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} În anul 2000, președintele american [[Bill Clinton]] a numit subcontinentul indian și, în special, Linia de Control din Kashmir drept unul dintre cele mai periculoase locuri din lume.<ref>{{Citat știre|title=Analysis: The world's most dangerous place?|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/687021.stm|prenume=Jonathan|nume=Marcus|data=23 March 2000|accessdate=25 August 2021|journal=[[BBC News]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210916030451/http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/687021.stm|archivedate=16 September 2021}}</ref><ref>{{Citat știre|title='Most dangerous place'|url=https://www.thehindu.com/todays-paper/tp-miscellaneous/tp-others/most-dangerous-place/article28005434.ece|prenume=Sridhar|nume=Krishnaswami|data=11 March 2000|accessdate=25 August 2021|language=en-IN|issn=0971-751X|journal=[[The Hindu]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210825134326/https://www.thehindu.com/todays-paper/tp-miscellaneous/tp-others/most-dangerous-place/article28005434.ece|archivedate=25 August 2021|access-date=subscription}}</ref> == Caracteristici == === Relieful === Linia de Controlde la [[Kargil district|Kargil]] la [[Gurez]] cuprinde trecători montane și văi cu pâraie și râuri mici.{{Sfn|Durrani|2001|p=27}} Zona de până la aproximativ {{Dim|4300|m}} altitudine este împădurită, în timp ce vârfurile se înalță mai sus.{{Sfn|Durrani|2001|p=27}} Iarna este înzăpezită, în timp ce verile sunt blânde. De la Gurez la [[Akhnoor]], zona este muntoasă, respectiv deluroasă și este în general acoperită cu păduri. Există poteci și drumuri secundare care leagă așezările.{{Sfn|Durrani|2001|p=27}} Amestecul factorilor de floră și altitudine afectează semnificativ vizibilitatea și [[Line of sight|distanța de vedere]].{{Sfn|Durrani|2001|p=39}} === Încălcări ale încetării focului === În 2018, două corpuri de armată și mai multe batalioane indiene ale [[Border Security Force|Forței de Securitate a Frontierei]] au luat poziții pe partea indiană a Liniei de Control.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} [[X Corps (Pakistan)|Corpul Rawalpindi]] a ocupat poziții similare pe partea pakistaneză.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Ambele părți au încălcat încetarea focului și s-au comportat simetric.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}}{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Răspunsul la într-o anumită locație poate duce la împușcături într-o zonă complet diferită.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Armele utilizate pe linia de control includ arme de calibru mic, [[Rocket-propelled grenade|grenade propulsate cu rachetă]], [[Recoilless rifle|puști fără recul]], [[Mortier|mortiere]], [[Automatic grenade launcher|lansatoare automate de grenade]], lansatoare de rachete și o serie de alte arme directe și indirecte.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Personalul militar de ambele părți riscă să fie împușcat de lunetiști în vehiculele în mișcare, prin vizoarele buncărelor și în timpul meselor.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Populația civilă din zona Liniei de Control complică situația, întrucât există așezări umane mai depărtate decât postul militar cel mai avansat.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Bombardamentele și focurile de armă de ambele părți de-a lungul liniei de control au dus și la decese în rândul civililor.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}}<ref>{{Citat web|url=https://www.dawn.com/news/1378789|nume=Siddiqui|titlu=3 Pakistani soldiers martyred in 'unprovoked' cross-LoC firing by Indian army: ISPR|date=25 December 2017|accessdate=30 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210830022349/https://www.dawn.com/news/1378789|first1=Naveed|lucrare=[[Dawn (newspaper)|DAWN]]|archivedate=30 August 2021}}</ref> Au fost construite buncăre pentru aceste populații civile, pentru protecție în perioadele de încălcare a încetării focului.<ref>{{Citat știre|title=J&K completes 84% of underground bunkers along LoC to protect residents during border shelling|url=https://theprint.in/defence/jk-completes-84-of-underground-bunkers-along-loc-to-protect-residents-during-border-shelling/600614/|data=7 February 2021|accessdate=30 August 2021|journal=[[ThePrint]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210212011812/https://theprint.in/defence/jk-completes-84-of-underground-bunkers-along-loc-to-protect-residents-during-border-shelling/600614/|agency=PTI|archivedate=12 February 2021}}</ref> India și Pakistanul raportează de obicei victime doar de propriile părți ale Liniei de Control,{{Sfn|Zakaria|2018|p=xxiv-xxv}} mass-media din fiecare țară dând vina pe cealaltă parte pentru împușcături, iar fiecare parte susținând că au avut loc represalii adecvate.{{Sfn|Zakaria|2018|pp=17–18}} Conform lui Happymon Jacob, printre motivele pentru desfășurarea operațiunilor de încălcare a încetării focului de-a lungul Liniei de Control se numără{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=152–153}} motive operaționale (construcții de apărare, cum ar fi facilități de observare, regula armei, lipsa mecanismelor bilaterale pentru gestionarea frontierelor, trăsături de personalitate și starea emoțională a soldaților și comandanților),{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=158–180}} motive politico-strategice,{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=181–187}} răspuns proporțional (acapararea de teritorii, declanșarea atacurilor cu lunetă, atitudinea de tip „sunt mai bun decât tine”, focuri de armă pentru răzbunare),{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=187–202}} operațiuni accidentale (legate de civili, lipsa de claritate a limitei){{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=207–212}} și alte motive (cum ar fi testarea noilor soldați, onoarea, prestigiul și umilința, distracția, spiritul de joc).{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=202–207}} Jacob clasifică motivele operaționale drept principala cauză a accidentelor comerciale cu victime, urmate fiind de motivele retributive și politico-strategice.{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=152–153}} === Mine terestre și dispozitivele improvizate === De-a lungul graniței dintre India și Pakistan și în zona de control au fost instalate mine în 1947, 1965, 1971 și 2001.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Mica fâșie de pământ dintre rândurile de garduri este plină cu mii de [[Mină de teren|mine terestre]].<ref>{{Citat știre|title=Mines of war maim innocents|url=http://www.tehelka.com/story_main49.asp?filename=Ne3000411Mines.asp|prenume=Baba|nume=Umar|data=30 April 2011|accessdate=7 October 2011|journal=[[Tehelka]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20111017152757/http://tehelka.com/story_main49.asp?filename=Ne3000411Mines.asp|archivedate=17 October 2011}}</ref> În timpul [[2001–2002 India–Pakistan standoff|confruntării dintre India și Pakistan din 2001–2002,]] sute de hectare de teren de-a lungul Liniei de Control au fost minate.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Atât civili, cât și personal militar de ambele părți au murit în explozii legate de mine și [[Dispozitiv exploziv improvizat|dispozitive explozive improvizate]], iar mulți alții au fost răniți.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Între ianuarie 2000 și aprilie 2002, 138 de militari au fost uciși de partea indiană.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} === Posturi și buncăre === Posturi și buncăre din beton armat și din saci de nisip se numără printre primele linii de apărare de-a lungul Liniei de Control.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}}<ref>{{Citat web|url=https://www.dawn.com/news/1616085|titlu=Pakistan-India peace move silences deadly LoC|date=3 April 2021|accessdate=30 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210830113602/https://www.dawn.com/news/1616085|lucrare=Dawn|limbă=en|archivedate=30 August 2021}}</ref> Pozițiile sunt ocupate de soldați înarmați care au suficiente provizii pentru cel puțin o săptămână.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Posturile și buncărele le permiteau soldaților să doarmă, să gătească și să supravegheze pozițiile inamice non-stop.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Unele posturi sunt situate în locații izolate. Transportul încărcăturilor se face adesea cu animale de povară, iar la unele posturi chiar se cresc astfel de animale.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Cazărmile și buncărele sunt situate la o oarecare distanță unul de celălalt.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Amplasarea unor posturi nu respectă niciun plan prestabilit, ci se află în locații folosite în timpul [[Indo-Pakistani war of 1947–1948|Primului Război din Kashmir]] și al liniei de încetare a focului care a urmat, cu ajustări minore făcute în 1972.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} === Gardurile indiene === [[Fișier:Line_of_Control_LoC.png|alt=Diagram of Indian fencing relative to the zero line showing villages and bunkers and posts along the LoC|miniatura|360x360px| Garduri indiene în raport cu linia zero, satele și posturile/buncărele de-a lungul Liniei de Control.]] Până în 2004, India construise o barieră lungă de {{Dim|550|km}}, de-a lungul Liniei de Control care are {{Dim|740|776|km}}.{{Sfn|Arora|Kumar|2016|p=6}}<ref>{{Citat știre|title=FactBox – Line of control between India and Pakistan|url=https://www.reuters.com/article/kashmir-border-idINDEL18181520081020|prenume=Matthias|nume=Williams|data=20 October 2008|accessdate=25 August 2021|language=en|journal=[[Reuters]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210825142752/https://www.reuters.com/article/kashmir-border-idINDEL18181520081020|archivedate=25 August 2021}}</ref><ref name=":1">{{Citat știre|title=LoC fencing completed: Mukherjee|url=https://timesofindia.indiatimes.com/india/LoC-fencing-completed-Mukherjee/articleshow/960859.cms|data=16 December 2004|journal=[[The Times of India]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20121022112105/http://articles.timesofindia.indiatimes.com/2004-12-16/india/27151889_1_loc-fencing-infiltration-barak|archivedate=22 October 2012}}</ref> Gardul se află în general la aproximativ {{Conversie|150|yd}} în interiorul părții controlate de indieni. Scopul său declarat este de a bloca contrabanda cu arme și infiltrarea de către militanți separatiști veniți din Pakistan. Bariera, denumită Sistemul de Obstacole Antiinfiltrare (AIOS), constă din două rânduri de garduri și [[Concertina wire|sârmă tip acordeon]] de {{Dim|2.4|3.7|m}} înălțime și este [[Electric fence|electrificat]] și conectat la o rețea de senzori de mișcare, dispozitive de imagistică termică, sisteme de iluminat și alarme. Acestea acționează ca „semnale rapide de alertă” pentru trupele indiene, care pot fi alertate și îi pot ataca pe cei care încearcă să se strecoare.<ref name="thehindu_Fence">{{Citat știre|title=LoC fencing in Jammu nearing completion|url=http://www.hindu.com/2004/02/01/stories/2004020109130800.htm|prenume=Vinay|nume=Kumar|data=1 Feb 2004|accessdate=23 June 2012|journal=The Hindu|archiveurl=https://web.archive.org/web/20040216000931/http://www.hindu.com/2004/02/01/stories/2004020109130800.htm|archivedate=16 February 2004}}</ref><ref name=":0">{{Citat știre|title=Army set to install smart fence along LoC|url=https://www.thehindu.com/news/national/army-set-to-install-smart-fence-along-loc/article18340498.ece|prenume=Dinakar|nume=Peri|data=30 April 2017|accessdate=31 July 2020|language=en-IN|issn=0971-751X|journal=[[The Hindu]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20201022202213/https://www.thehindu.com/news/national/army-set-to-install-smart-fence-along-loc/article18340498.ece|archivedate=22 October 2020}}</ref> Construcția barierei a început în anii 1990, dar a încetinit la începutul anilor 2000, pe măsură ce ostilitățile dintre India și Pakistan se intensificau. După un acord de încetare a focului din noiembrie 2003, construcția a fost reluată și finalizată la sfârșitul anului 2004. Gardurile de pe Linia de Control au fost finalizate în Valea Kashmirului și în regiunea Jammu la {{Dată|2004|9|30}}.<ref name=":1"/> Potrivit unor surse militare indiene, gardul a redus cu 80% numărul militanților care trec în mod obișnuit în partea indiană a regiunii disputate.<ref>{{Citat web|url=http://www.dailytimes.com.pk/default.asp?page=story_4-3-2005_pg7_41|nume=Gilani|titlu=Harsh weather likely to damage LoC fencing|publisher=[[Daily Times (Pakistan)|Daily Times]]|date=4 March 2005|accessdate=31 July 2007|archiveurl=https://web.archive.org/web/20070930165205/http://www.dailytimes.com.pk/default.asp?page=story_4-3-2005_pg7_41|first1=Iftikhar|archivedate=30 September 2007}}</ref> În 2017, a fost acceptată o propunere pentru un gard inteligent modernizat pe partea indiană.<ref name=":0"/> === Satele de graniță === Există mai multe sate aflate între gardul indian și linia zero. Pakistanul nu a construit un gard la graniță, însă are și el o serie de sate în apropierea liniei zero.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} În zona [[Teetwal|Tithwal]], 13 sate se află în fața gardului indian.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Numărul total al așezărilor dintre gard și linia zero de pe partea indiană este estimat la 60 de sate și cel puțin un milion de oameni sunt răspândiți în districtele adiacente Liniei de Control, de la [[Rajouri district|Rajouri]] la [[Bandipore district|Bandipora]].<ref>{{Citat web|url=https://caravanmagazine.in/reportage/loc-international-border-villages-india-pakistan-aios|nume=Sharma|titlu=Caught in the twilight zone between India and Pakistan, border villages struggle to survive|date=1 April 2021|accessdate=7 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210908223828/https://caravanmagazine.in/reportage/loc-international-border-villages-india-pakistan-aios|first1=Ashutosh|lucrare=[[The Caravan]]|archivedate=8 September 2021}}</ref> === Infiltrările și mișcările militare peste Linia de Control === Potrivit Ministerului de Interne al Indiei, 1504 „teroriști” au încercat să se infiltreze în India în 2002.{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=156–157}} Infiltrarea a fost una dintre principalele probleme ale Indiei în timpul [[2001–2002 India–Pakistan standoff|confruntării dintre India și Pakistan din 2001–2002]].<ref>{{Citat web|url=http://www.theguardian.com/world/2002/jun/12/kashmir.india|titlu=British and US surveillance may monitor Kashmir|date=12 June 2002|accessdate=2 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210902141749/https://www.theguardian.com/world/2002/jun/12/kashmir.india|lucrare=[[The Guardian]]|archivedate=2 September 2021}}</ref> De-a lungul anilor, s-a înregistrat o scădere a infiltrărilor. Doar câteva persoane reușesc; în 2016, Ministerul a raportat 105 infiltrări reușite.{{Sfn|Jacob, Line on Fire|2018|pp=156–157}} Gardul indian de pe Linia de Control a fost construit cu o mentalitate defensivă pentru a contracara infiltrarea.<ref>{{Citat revistă|nume=Katoch|prenume=Dhruv C|dată=Winter 2013|titlu=Combatting Cross-Border Terrorism: Need for a Doctrinal Approach|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20210902141749/https://indianarmy.nic.in/WriteReadData/Documents/combattingcrossborder.pdf|url=https://indianarmy.nic.in/WriteReadData/Documents/combattingcrossborder.pdf|journal=CLAWS Journal|pagină=10|access-date=2 September 2021|archive-date=2 September 2021}}</ref> Reducerea infiltrării indică și o reducere a sprijinului pentru astfel de activități în Pakistan.<ref>{{Citat web|url=https://www.sipri.org/sites/default/files/files/PP/SIPRIPP11.pdf|nume=Khan|titlu=The Terrorist Threat and the Policy Response in Pakistan|date=September 2005|accessdate=2 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210905050013/https://www.sipri.org/sites/default/files/files/PP/SIPRIPP11.pdf|first1=Aarish Ullah|lucrare=[[Stockholm International Peace Research Institute]]|pagină=35|archivedate=5 September 2021}}</ref> În timpul [[2019 Balakot airstrike|atacului aerian de la Balakot din 2019]], avioanele indiene au traversat zona de control pentru prima dată în 48 de ani.<ref>{{Citat carte|nume=Gokhale|prenume=Nitin A.|url=https://books.google.com/books?id=3-_KDwAAQBAJ|titlu=Securing India the Modi Way: Balakot, Anti Satellite Missile Test and More|dată=2019|editură=[[Bloomsbury Publishing]]|isbn=978-93-89449-27-3|limbă=en|capitol=1. Pulwama: Testing Modi's Resolve|data-accesării=6 September 2021}}</ref> === Puncte de trecere === {{OSM Location map|coord={{coord|34.1823|74.0588}}|zoom=9|width=400|height=650|caption=Puncte de trecere a Liniei de Control, cu verde [[File:Green pog.svg|15px]]. (Haji Peer/Silkote și Tatta Pani–Mendher doar aproximativ.)|nolabels=1|label=Chakothi / Salamabad|mark-coord={{coord|34.10374|73.90470}}|label-color=black|label-size=12|label-pos=bottom|mark=Green pog.svg|mark-size=15|mark-title=Chakothi / Salamabad|mark-image=|mark-description=|label1=Tetrinote / Chakan Da Bagh|mark-coord1={{coord|33.75439|74.00867}}|label-color1=black|label-size1=12|label-pos1=bottom|mark1=Green pog.svg|mark-size1=15|mark-title1=Tetrinote / Chakan Da Bagh|mark-image1=|mark-description1=|label2=Chilliana / Teetwal|mark-coord2={{coord|34.38961|73.77085}}|label-color2=black|label-size2=12|label-pos2=bottom|mark2=Green pog.svg|mark-size2=15|mark-title2=Chilliana / Teetwal|mark-image2=|mark-description2=|label3=Rawalakot|mark-coord3={{coord|33.853406|73.751475}}|label-color3=grey|label-size3=12|mark3=Black pog.svg|mark-size3=9|mark-title3=Rawalakot|mark-image3=|mark-description3=|label4=Poonch|mark-coord4={{coord|33.7703|74.0925}}|label-color4=grey|label-size4=12|label-pos4=right|mark4=Black pog.svg|mark-size4=9|mark-title4=Poonch|mark-image4=|mark-description4=|label5=Chakothi|mark-coord5={{coord|34.1171|73.8831}}|label-color5=black|label-size5=0|label-pos5=left|mark5=Red pog.svg|mark-size5=7|mark-title5=Chakothi|mark-image5=|mark-description5=|label6=Uri|mark-coord6={{coord|34.086111|74.033333}}|label-color6=grey|label-size6=12|label-pos6=right|mark6=Black pog.svg|mark-size6=9|mark-title6=Uri|mark-image6=|mark-description6=|label7=Tithwal|mark-coord7={{coord|34.3942735|73.7740876}}|label-color7=black|label-size7=0|label-pos7=right|mark7=Red pog.svg|mark-size7=7|mark-title7=Tithwal|mark-image7=|mark-description7=|label8=Chilliana|mark-coord8={{coord|34.3977316|73.7617332}}|label-color8=black|label-size8=0|label-pos8=left|mark8=Red pog.svg|mark-size8=7|mark-title8=Chilliana|mark-image8=|mark-description8=|label9=Salambad|mark-coord9={{coord|34.1037162|73.9411896}}|label-color9=black|label-size9=0|label-pos9=right|mark9=Red pog.svg|mark-size9=7|mark-title9=Salambad|mark-image9=|mark-description9=|label10=Mendhar|mark-coord10={{coord|33.6|74.1}}|label-color10=black|label-size10=0|label-pos10=right|mark10=Red pog.svg|mark-size10=7|mark-title10=Mendhar|mark-image10=|mark-description10=|label11=Tatta Pani|mark-coord11={{coord|33.605569|73.948138}}|label-color11=black|label-size11=0|label-pos11=left|mark11=Red pog.svg|mark-size11=7|mark-title11=Tatta Pani|mark-image11=|mark-description11=|label12=Haji Pir|mark-coord12={{coord|33.964036|74.069426}}|label-color12=black|label-size12=0|label-pos12=left|mark12=Red pog.svg|mark-size12=7|mark-title12=Haji Pir|mark-image12=|mark-description12=|label13=Nausadda|mark-coord13={{coord|34.4035913|73.7154134}}|label-color13=grey|label-size13=12|label-pos13=top|mark13=Red pog.svg|mark-size13=9|mark-title13=Nausadda|mark-image13=|mark-description13=|label14=Tatta Pani–Mendher|mark-coord14={{coord|33.613|74.008}}|label-color14=black|label-size14=12|label-pos14=bottom|mark14=Green pog.svg|mark-size14=15|mark-title14=Tatta Pani–Mendher|mark-image14=|mark-description14=|label15=Tatrinote|mark-coord15={{coord|33.75|74.00}}|label-color15=black|label-size15=0|label-pos15=left|mark15=Red pog.svg|mark-size15=7|mark-title15=Tatrinote|mark-image15=|mark-description15=|label16=Chakan Da Bagh|mark-coord16={{coord|33.75968|74.03629}}|label-color16=black|label-size16=0|label-pos16=right|mark16=Red pog.svg|mark-size16=7|mark-title16=Chakan Da Bagh|mark-image16=|mark-description16=|label17=Haji Peer/Silkote|mark-coord17={{coord|34.03524|74.07811}}|label-color17=black|label-size17=12|label-pos17=bottom|mark17=Green pog.svg|mark-size17=15|mark-title17=Haji Peer/Silkote|mark-image17=|mark-description17=|label18=Silkote|mark-coord18={{coord|34.04210|74.07484}}|label-color18=black|label-size18=0|label-pos18=left|mark18=Red pog.svg|mark-size18=7|mark-title18=Silkote|mark-image18=|mark-description18=|label19=Muzaffarabad|mark-coord19={{coord|34.37307|73.47009}}|label-color19=grey|label-size19=12|label-pos19=left|mark19=Black pog.svg|mark-size19=9|mark-title19=Muzaffarabad|mark-image19=|mark-description19=|label20=Kupwara|mark-coord20={{coord|34.5263|74.2527}}|label-color20=grey|label-size20=12|label-pos20=left|mark20=Black pog.svg|mark-size20=9|mark-title20=Kupwara|mark-image20=|mark-description20=|label21=Kotli|mark-coord21={{coord|33.505556|73.899167}}|label-color21=grey|label-size21=12|label-pos21=left|mark21=Black pog.svg|mark-size21=9|mark-title21=Kotli|mark-image21=|mark-description21=}} În urma [[2005 Kashmir earthquake|cutremurului din Kashmir din 2005]], Pakistanul și India au desemnat oficial cinci puncte de trecere a Liniei de Control — Nauseri-Tithwal; Chakoti-Uri; Hajipur-Uri; Rawalakot-Poonch și Tattapani-Mendhar.<ref>{{Citat web|url=http://beta.dawn.com/news/163590/pakistan-india-agree-to-open-five-loc-points|titlu=Pakistan, India agree to open five LoC points|date=30 October 2005|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211012170855/https://www.dawn.com/news/163590/pakistan-india-agree-to-open-five-loc-points|lucrare=[[Dawn (newspaper)|DAWN]]|limbă=en|archivedate=12 October 2021}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.indiatoday.in/magazine/states/story/20051121-kashmir-earthquake-opening-of-relief-points-along-loc-becomes-high-point-of-indo-pak-ties-786572-2005-11-21|nume=Hussain|titlu=Kashmir earthquake: Opening of relief points along LoC becomes high point of Indo-Pak ties|date=21 November 2005|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210826113232/https://www.indiatoday.in/magazine/states/story/20051121-kashmir-earthquake-opening-of-relief-points-along-loc-becomes-high-point-of-indo-pak-ties-786572-2005-11-21|first1=Aijaz|lucrare=[[India Today]]|limbă=en|archivedate=26 August 2021}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.aljazeera.com/news/2005/10/30/india-pakistan-to-open-military-border|titlu=India, Pakistan to open military border|date=30 October 2005|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210826113234/https://www.aljazeera.com/news/2005/10/30/india-pakistan-to-open-military-border|lucrare=[[Al Jazeera Arabic|Al Jazeera]]|archivedate=26 August 2021}}</ref> Conform Legii din 2016 privind Autoritatea pentru Călătorie și Comerț peste Linia de Control dintre Azad Jammu și Kashmir, sunt enumerate următoarele puncte de trecere:<ref>[https://law.ajk.gov.pk/assets/lawlibrary/2019-02-13-5c64687ee21671550084222.pdf Azad Jammu and Kashmir Cross LoC Travel and Trade Authority Act, 2016] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210826113236/https://law.ajk.gov.pk/assets/lawlibrary/2019-02-13-5c64687ee21671550084222.pdf|date=26 August 2021}}. </ref><ref name="Archived copy">{{Citat web|url=http://www.ajktata.gok.pk/crossing-points/|titlu=Crossing Points|accessdate=9 March 2019|archiveurl=https://web.archive.org/web/20190615163142/http://www.ajktata.gok.pk/crossing-points/|lucrare=ajktata.gok.pk (AJK Travel and Trade Authority)|archivedate=15 June 2019}}</ref> * Rawalakot–Poonch * Chakothi-Uri * Chaliana–Tithwal * Tatta Pani–Mendher * Haji Peer–Silli Kot Chakothi – Salamabad și Rawalakot (Titrinote) – Poonch (Chakkan-da-Bagh) sunt puncte comerciale. Ordonanța a fost adoptată în 2011.<ref>{{Citat web|url=http://nasirlawsite.com/laws/ajkcross.htm|titlu=The Azad Jammu and Kashmir Cross LoC Travel and Trade Authority Ordinance, 2011 (AJK Ordinance No. XXXII of 2011)|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20200630082530/http://nasirlawsite.com/laws/ajkcross.htm|lucrare=|archivedate=30 June 2020}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Singh|prenume=Priyanka|dată=1 January 2013|titlu=Prospects of Travel and Trade across the India–Pakistan Line of Control (LoC)|journal=[[International Studies (journal)|International Studies]]|volum=50|număr=1–2|pagini=71–91|language=en|issn=0020-8817|doi=10.1177/0020881715605237}}</ref> Între 2005 și 2017, conform cifrelor Autorității de Călătorie și Comerț, în Muzaffarabad, numărul indienilor din Kashmir care au trecut granița în Pakistan a fost de aproximativ 14.000, în timp ce aproximativ 22.000 au trecut înspre partea indiană.{{Sfnp|Jacob, The Line of Control|2018}} Traversarea legală a frontierei pentru civili nu este ușoară. Autoritățile din ambele țări solicită și verifică o serie de documente, inclusiv dovada existenței unor membri ai familiei de cealaltă parte.{{Sfn|Zakaria|2018|p=71}} Chiar și o traversare temporară, pe termen scurt, invită la interogatorii din partea agențiilor guvernamentale.{{Sfn|Zakaria|2018|p=71}} Armatele indiană și pakistaneză folosesc aceste puncte de trecere pentru întâlniri cu steaguri și pentru schimbul de dulciuri în timpul ocaziilor speciale și al festivalurilor.<ref>{{Citat știre|title=Indian, Pakistani troops exchange sweets along LoC in Kashmir on Pak's I-Day|url=https://www.business-standard.com/article/current-affairs/indian-pakistani-troops-exchange-sweets-along-loc-in-kashmir-on-pak-s-i-day-121081401349_1.html|data=14 August 2021|accessdate=26 August 2021|journal=[[Business Standard India]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210826121019/https://www.business-standard.com/article/current-affairs/indian-pakistani-troops-exchange-sweets-along-loc-in-kashmir-on-pak-s-i-day-121081401349_1.html|agency=PTI|archivedate=26 August 2021}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://timesofindia.indiatimes.com/india/india-pakistan-forces-exchange-eid-sweets-for-first-time-since-pulwama/articleshow/84623826.cms|titlu=India, Pakistan forces exchange Eid sweets for first time since Pulwama|date=22 June 2021|accessdate=29 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210829081203/https://timesofindia.indiatimes.com/india/india-pakistan-forces-exchange-eid-sweets-for-first-time-since-pulwama/articleshow/84623826.cms|lucrare=[[The Times of India]]|archivedate=29 August 2021}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.indiatoday.in/india/story/india-pak-hold-brigade-commanders-level-meet-to-discuss-peace-at-loc-1784055-2021-03-26|nume=Bhalla|titlu=India, Pakistan hold brigade commanders-level meet to discuss peace at LoC|date=26 March 2021|accessdate=29 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210829081203/https://www.indiatoday.in/india/story/india-pak-hold-brigade-commanders-level-meet-to-discuss-peace-at-loc-1784055-2021-03-26|first1=Abhishek|lucrare=[[India Today]]|archivedate=29 August 2021}}</ref> Pe {{Dată|2008|10|21}}, pentru prima dată în 61 de ani, s-a desfășurat comerț între cele două părți în zona Liniei de Control.{{Sfn|Hafeez|2014|p=80}} Comerțul în zonă se bazează pe troc.<ref>{{Citat web|url=https://thediplomat.com/2017/01/kashmirs-cross-border-barter-trade/|nume=Naseem|titlu=Kashmir's Cross-Border Barter Trade|date=11 January 2017|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903115213/https://thediplomat.com/2017/01/kashmirs-cross-border-barter-trade/|first1=Ishfaq|lucrare=[[The Diplomat (magazine)|The Diplomat]]|archivedate=3 September 2021}}</ref><ref>{{Citat revistă|nume=Taneja|nume2=Bimal|prenume=Nisha|prenume2=Samridhi|dată=2015|titlu=Revisiting India Pakistan Cross-LoC Trade|journal=[[Economic and Political Weekly]]|volum=50|număr=6|pagini=21–23|issn=0012-9976|jstor=24481356|quote=Two key features form the core of the LOC trading arrangement: (i) barter exchange, and (ii) zero customs duty.}}</ref> În zece ani, au trecut prin punctul de trecere Chakothi – Salamabad bunuri în valoare de 114,46 miliarde de rupii pakistaneze sau {{INRConvert|5000|c}}.<ref>{{Citat web|url=https://www.hindustantimes.com/india-news/border-business-where-kashmir-unites-india-pakistan-via-trade/story-0QtjXon1LAd4MupcEk3N7N.html|nume=Ehsan|titlu=Border business: Where Kashmir unites India, Pakistan via trade|date=2018-05-29|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903115214/https://www.hindustantimes.com/india-news/border-business-where-kashmir-unites-india-pakistan-via-trade/story-0QtjXon1LAd4MupcEk3N7N.html|first1=Mir|lucrare=[[Hindustan Times]]|location=Salamadad (Uri)|archivedate=3 September 2021}}</ref> ==== Chilliana – Teetwal ==== {{Imagine multiplă | image1 = Neelumvalleyborder.jpg | image2 = Azad Kashmire of Pakistan Side.jpg | footer = Valea Neelam și punctul de trecere a Liniei de Control de la Chilliana – Teetwal. }} Punctul de trecere de la [[Teetwal]] se află pe [[Neelum River|râul Neelum]], între [[Muzaffarabad]] și [[Kupwara]]. De obicei, este deschis doar în lunile de vară<ref>{{Citat știre|title=Teetwal LoC crossing point reopens after 3 months|url=https://www.greaterkashmir.com/news/kashmir/teetwal-loc-crossing-point-reopens-after-3-months/232593.html|prenume=Mir|nume=Iqbal|data=3 November 2016|accessdate=26 August 2021|journal=[[Greater Kashmir]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20161107063805/http://www.greaterkashmir.com/news/kashmir/teetwal-loc-crossing-point-reopens-after-3-months/232593.html|archivedate=7 November 2016}}</ref> și, spre deosebire de celelalte două puncte de trecere, este deschis doar pentru circulația persoanelor, nu și pentru comerț.<ref name="Archived copy"/> Podul Tithwal, construit pentru prima dată în 1931, a fost reconstruit de două ori.<ref>{{Citat știre|title=A shut LoC bridge, and a Kashmir village living under the shadow of Pakistani snipers|url=https://theprint.in/india/a-shut-loc-bridge-and-a-kashmir-village-living-under-the-shadow-of-pakistani-snipers/524598/|prenume=Snehesh Alex|nume=Philip|data=16 October 2020|accessdate=27 August 2021|journal=[[ThePrint]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211008235308/https://theprint.in/india/a-shut-loc-bridge-and-a-kashmir-village-living-under-the-shadow-of-pakistani-snipers/524598/|archivedate=8 October 2021}}</ref> ==== Chakothi – Salamabad ==== Punctul de trecere Salamabad, sau Postul Kamran, se află pe drumul dintre [[Chakothi]] și [[Uri, Jammu and Kashmir|Uri]], în [[Baramulla district|districtul Baramulla]] din [[Jammu și Cașmir (teritoriu unional)|Jammu și Kashmir]].<ref>{{Cite pressrelease|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210826104710/https://reliefweb.int/report/india/pakistan-second-border-crossing-point-opens-allow-relief-india|archivedate=26 August 2021|access-date=26 August 2021}}</ref><ref name="ET_Cross_Goods">{{Citat știre|title=Jammu and Kashmir: Goods over Rs 3,432 crore traded via two LoC points in 3 years|url=http://economictimes.indiatimes.com/articleshow/62429258.cms|data=9 January 2018|accessdate=25 July 2018|publisher=[[The Economic Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20200817121207/https://economictimes.indiatimes.com/articleshow/62429258.cms|agency=PTI|archivedate=17 August 2020}}</ref> Este o rută majoră pentru comerțul și călătoriile peste Linia de Control. Pe partea indiană sunt planificate facilități bancare și un centru de facilitare a comerțului.<ref name="ET_CrossLOC">{{Citat știre|title=Cross-LoC trade at Rs 2,800 crore in last three years|url=https://economictimes.indiatimes.com/news/economy/foreign-trade/cross-loc-trade-at-rs-2800-crore-in-last-three-years/articleshow/52730540.cms|data=13 June 2016|accessdate=25 July 2018|publisher=[[The Economic Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180726040823/https://economictimes.indiatimes.com/news/economy/foreign-trade/cross-loc-trade-at-rs-2800-crore-in-last-three-years/articleshow/52730540.cms|agency=PTI|archivedate=26 July 2018}}</ref> Numele englezesc al podului din Uri se traduce prin „Podul Păcii”. Armata indiană l-a reconstruit după [[2005 Kashmir earthquake|cutremurul din Kashmir din 2005]], când un munte de pe partea pakistaneză s-a prăbușit.<ref name="HT_inaugurate">{{Citat știre|title=J&K CM inaugurates rebuilt Aman Setu|url=https://www.hindustantimes.com/india/j-k-cm-inaugurates-rebuilt-aman-setu/story-J8rVhViLWXHhl6NHHz1VbL.html|data=21 February 2008|accessdate=25 July 2018|journal=[[Hindustan Times]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180726005837/https://www.hindustantimes.com/india/j-k-cm-inaugurates-rebuilt-aman-setu/story-J8rVhViLWXHhl6NHHz1VbL.html|agency=IANS|archivedate=26 July 2018}}</ref> Această rută a fost deschisă pentru comerț în 2008, după ce a fost închisă timp de 61 de ani.<ref name="livemint_Trucks">{{Citat știre|title=Trucks start rolling, duty-free commerce across LoC opens|url=https://www.livemint.com/Politics/rkyV94TJ7QOHhPUMS5wqDN/Trucks-start-rolling-dutyfree-commerce-across-LoC-opens.html|prenume=Krishnamurthy|nume=Ramasubbu|data=21 October 2008|accessdate=25 July 2018|publisher=[[Livemint]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180726005910/https://www.livemint.com/Politics/rkyV94TJ7QOHhPUMS5wqDN/Trucks-start-rolling-dutyfree-commerce-across-LoC-opens.html|archivedate=26 July 2018}}</ref> [[Srinagar–Muzaffarabad Bus|Autobuzul Srinagar–Muzaffarabad]] traversează acest pod.<ref name="OutlookKaman">{{Citat știre|title=Re-erected Kaman Aman Setu will be inaugurated on Monday|url=https://www.outlookindia.com/newswire/story/re-erected-kaman-aman-setu-will-be-inaugurated-on-monday/356510|data=19 February 2006|accessdate=25 July 2018|publisher=Outlook|archiveurl=https://web.archive.org/web/20180726005653/https://www.outlookindia.com/newswire/story/re-erected-kaman-aman-setu-will-be-inaugurated-on-monday/356510|agency=PTI|archivedate=26 July 2018}}</ref> ==== Tetrinote – Chakan Da Bagh ==== Un drum leagă [[Kotli]] și [[Tatrinote]], de partea pakistaneză a Liniei de Control, de [[Poonch District, India|districtul indian Poonch]] din [[Jammu și Cașmir (teritoriu unional)|Jammu și Kashmir]] prin punctul de trecere Chakan Da Bagh.<ref name="ET_Cross_Goods"/><ref>{{Citat web|url=https://zeenews.india.com/404.html|titlu=Chakan-Da-Bagh in Poonch|date=14 August 2014|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130117072828/http://zeenews.india.com/tags/Chakan-Da-Bagh_in_Poonch.html|lucrare=[[Zee News]]|archivedate=17 January 2013}}</ref> Este o rută majoră pentru comerțul și călătoriile peste Linia de Control. Pe partea indiană sunt planificate facilități bancare și un centru de facilitare a comerțului, în folosul comercianților.<ref name="ET_CrossLOC"/> Majoritatea întâlnirilor dintre forțele de securitate indiene și pakistaneze au loc aici.<ref name="TH_Flagmeeting">{{Citat știre|title=India, Pakistan hold flag meeting|url=https://www.thehindu.com/news/national/india-pak-hold-flag-meeting/article19546903.ece|data=23 August 2017|accessdate=25 July 2018|journal=[[The Hindu]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170824231523/http://www.thehindu.com/news/national/india-pak-hold-flag-meeting/article19546903.ece|archivedate=24 August 2017}}</ref> ==== Tattapani – Mendhar ==== Al patrulea punct de trecere a frontierei dintre [[Tatta Pani, Azad Kashmir|Tattapani]] și [[Mendhar Tehsil|Mendhar]] a fost deschis pe {{Dată|2005|11|14}}.<ref>{{Citat web|url=http://beta.dawn.com/news/165637/fourth-kashmir-crossing-opens|titlu=Fourth Kashmir crossing opens|date=2005-11-15|accessdate=26 August 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211012170856/https://www.dawn.com/news/165637/fourth-kashmir-crossing-opens|lucrare=[[Dawn (newspaper)|DAWN]]|archivedate=12 October 2021}}</ref> == Impactul asupra civililor == Linia de Control a împărțit Kashmirul în două și a închis ruta văii Jhelum, singura cale de intrare și ieșire din [[Kashmir Valley|Valea Kashmiri]] din [[Punjab (Pakistan)|Punjabul pakistanez]]. Această împărțire teritorială a divizat multe sate și a separat membrii unor familii.<ref>Ranjan Kumar Singh, Sarhad: Zero Mile, (Hindi), ''Parijat Prakashan'', {{ISBN|81-903561-0-0}}</ref><ref name="loc kashmir">{{Citat carte|url=https://books.google.com/books?q=line+of+control+separated+villages+families+relatives+in+kashmir&btnG=Search+Books|titlu=Closer to ourselves: stories from the journey towards peace in South Asia|editură=WISCOMP, Foundation for Universal Responsibility of His Holiness the Dalai Lama|an=2008|pagină=75|data-accesării=19 June 2013}}</ref> Unele familii se puteau vedea doar de-a lungul Liniei de Control în locații precum râul Neelum, dar nu puteau să se întâlnească.{{Sfn|Zakaria|2018|p=84}} În anumite locații, femeile de partea pakistaneză a Liniei de Control au jucat un rol esențial în influențarea infiltrărilor și încălcărilor încetării focului; ele se adresau direct taberelor armatei pakistaneze din apropiere și le cereau oprirea infiltrărilor, ceea ce a redus focurile de armă trase de India peste Linia de Control.{{Sfn|Zakaria|2018|pp=107–109}} == În cultura populară == Printre documentarele care relatează despre Linia de Control și evenimentele conexe se numără ''„O călătorie prin râul Vitasta”,''<ref>{{Citat web|url=https://www.c-r.org/news-and-views/stories/film-making-beyond-borders-process-message|titlu=Film-making beyond borders: The process is the message|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072531/https://www.c-r.org/news-and-views/stories/film-making-beyond-borders-process-message|lucrare=[[Conciliation Resources]]|archivedate=3 September 2021}}</ref> ''„Line of Control”'' de Raja Shabir Khan<ref>{{Citat web|url=https://www.dmzdocs.com/eng/addon/00000002/history_film_view.asp?m_idx=101183&QueryYear=2017|titlu=Line of Control|date=2016|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072531/https://www.dmzdocs.com/eng/addon/00000002/history_film_view.asp?m_idx=101183&QueryYear=2017|lucrare=[[DMZ International Documentary Film Festival]]|archivedate=3 September 2021}}</ref> și ''„Kargil: Valour & Victory”'' difuzat de [[HistoryTV18]].<ref>{{Citat web|url=https://www.adgully.com/historytv18-brings-viewers-true-stories-of-courage-and-sacrifice-in-the-kargil-war-100222.html|titlu=HistoryTV18 brings viewers true stories of courage and sacrifice in the Kargil War|date=23 January 2021|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072532/https://www.adgully.com/historytv18-brings-viewers-true-stories-of-courage-and-sacrifice-in-the-kargil-war-100222.html|lucrare=Adgully.com|limbă=en-US|archivedate=3 September 2021}}</ref> Printre filmele de la Bollywood despre [[Kargil War|conflictul de la Kargil din 1999]] s-au numărat și reprezentări și scene ale Liniei de Control, inclusiv ''[[LOC: Kargil|LOC: Kargil (2003)]],''{{Sfn|Budha|2012|p=8}} [[Lakshya (2004 film)|''Lakshya'' (2004)]]<ref>{{Citat web|url=https://www.filmibeat.com/bollywood/news/2018/hrithik-roshan-lakshya-john-abraham-parmanu-inspired-when-atal-bihari-vajpayee-was-prime-minister-276412.html|nume=Dsouza|titlu=Atal Bihari Vajpayee's Tenure As PM Inspired Hrithik Roshan's Lakshya & John Abraham's Parmanu|date=17 August 2018|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072529/https://www.filmibeat.com/bollywood/news/2018/hrithik-roshan-lakshya-john-abraham-parmanu-inspired-when-atal-bihari-vajpayee-was-prime-minister-276412.html|first1=Vinod|lucrare=[[Filmibeat]]|archivedate=3 September 2021}}</ref> și [[Gunjan Saxena: The Kargil Girl|''Gunjan Saxena: The Kargil Girl'' (2020)]].<ref>{{Citat știre|title=Gunjan Saxena: India female pilot's war biopic flies into a row|url=https://www.bbc.com/news/world-asia-india-53778420|data=19 August 2020|accessdate=3 September 2021|language=en-GB|journal=[[BBC News]]|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210611183853/https://www.bbc.com/news/world-asia-india-53778420|archivedate=11 June 2021}}</ref> Alte filme de la Bollywood sunt ''[[Uri: The Surgical Strike]]'' (2019)<ref>{{Citat web|url=https://www.hindustantimes.com/bollywood/independence-day-2019-how-uri-the-surgical-strike-changed-the-way-indian-patriotic-films-are-made/story-izVBaYJlXQTHfxg9yUMs0M.html|nume=Mishra|titlu=Independence Day 2019: How Uri The Surgical Strike changed the way Indian patriotic films are made|date=15 August 2019|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072529/https://www.hindustantimes.com/bollywood/independence-day-2019-how-uri-the-surgical-strike-changed-the-way-indian-patriotic-films-are-made/story-izVBaYJlXQTHfxg9yUMs0M.html|first1=Nivedita|lucrare=[[Hindustan Times]]|limbă=en|archivedate=3 September 2021}}</ref> și ''[[Bajrangi Bhaijaan]]'' (2015),<ref>{{Citat web|url=http://www.dawn.com/news/1196694|nume=Chakravarty|titlu=How Bajrangi Bhaijaan brought peace to the LoC and solved the Kashmir issue|date=27 July 2015|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20211010015136/https://www.dawn.com/news/1196694|first1=Ipsita|lucrare=[[Dawn (newspaper)|Dawn]]|archivedate=10 October 2021}}</ref> precum și emisiuni de televiziune disponibile în streaming, cum ar fi [[Avrodh: The Siege Within|''Avrodh'' (2020)]].<ref>{{Citat web|url=https://scroll.in/reel/968727/avrodh-review-show-about-2016-surgical-strike-goes-beyond-line-of-control-in-more-ways-than-one|nume=Ramnath|titlu='Avrodh' review: Show about 2016 surgical strike goes beyond Line of Control in more ways than one|date=31 July 2020|accessdate=3 September 2021|archiveurl=https://web.archive.org/web/20210903072531/https://scroll.in/reel/968727/avrodh-review-show-about-2016-surgical-strike-goes-beyond-line-of-control-in-more-ways-than-one|first1=Nandini|lucrare=[[Scroll.in]]|limbă=en-US|archivedate=3 September 2021}}</ref> == Note de completare == == Note bibliografice == <references /> == Bibliografie == * {{Citation|last=Wirsing|first=Robert G.|title=Boundary and Territory Briefing, Volume 2, Number 5|year=1998|editor-last=Clive Schofield|chapter=War or Peace on the Line of Control?|chapter-url=https://www.durham.ac.uk/research/institutes-and-centres/ibru-borders-research/maps-and-publications/publications/publications-catalogue/war-or-peace-on-the-line-of-control-the-india-pakistan-dispute-over-kashmir-turns-fifty.php|isbn=1-897643-31-4}} ''<small>(Page numbers cited per the e-document)</small>'' * {{Citat carte|url=https://books.google.com/books?id=XMrfCgAAQBAJ|titlu=Filming the Line of Control: The Indo–Pak Relationship through the Cinematic Lens|editură=Routledge|an=2012|isbn=978-1-136-51606-1|nume-editor=Bharat|prenume-editor=Meenakshi|nume-editor2=Kumar}} * — {{Citation|last=Budha|first=Kishore|title=Genre Development in the Age of Markets and Nationalism: The War Film|date=2012|chapter=1}} * {{Citat carte|nume=Jacob|prenume=Happymon|url=https://books.google.com/books?id=-_R5DwAAQBAJ|titlu=The Line of Control: Travelling with the Indian and Pakistani Armies|editură=[[Penguin Random House India]]|an=2018|isbn=978-93-5305-352-9|ref={{sfnref|Jacob, The Line of Control|2018}}}} ''(print version)'' * — {{Citat carte|nume=Jacob|prenume=Happymon|titlu=Line on Fire: Ceasefire Violations and India–Pakistan Escalation Dynamics|editură=[[Oxford University Press]]|an=2018|isbn=978-0-19-909547-6|ref={{sfnref|Jacob, Line on Fire|2018}}}} ''(e-book version)'' * {{Citat carte|nume=Zakaria|prenume=Anam|titlu=Between the Great Divide: A Journey into Pakistan-Administered Kashmir|editură=[[HarperCollins]]|an=2018|isbn=978-93-5277-947-5|locul-publicării=India|legătură-autor=Anam Zakaria}} * {{Citat revistă|nume=Hafeez|prenume=Mahwish|dată=2014|titlu=The Line of Control (LoC) Trade: A Ray of Hope|journal=Strategic Studies|volum=34|număr=1|pagini=74–93|publisher=[[Institute of Strategic Studies Islamabad]]|issn=1029-0990|jstor=48527555}} * {{Citation|last=Arora|first=RK|title=Comprehensive Integrated Border Management System: Implementation Challenges|date=November 2016|url=https://www.orfonline.org/wp-content/uploads/2016/11/ORF_OccasionalPaper_100_CIBMS.pdf|others=Occasional Paper No. 100|publisher=[[Observer Research Foundation]]|last2=Kumar|first2=Manoj}} * {{Citation|last=Durrani|first=Major General (Retd) Mahmud Ali|title=Enhancing Security through a Cooperative Border Monitoring Experiment: A Proposal for India and Pakistan|date=July 2001|url=https://www.osti.gov/servlets/purl/783991-gwTOOM/native/|others=Sandia is a multiprogram laboratory operated by Sandia Corporation, a Lockheed Martin Company, for the United States Department of Energy|publisher=Cooperative Monitoring Center, [[Sandia National Laboratories]]|doi=10.2172/783991|osti=783991|author-link=Mahmud Ali Durrani}} == Lectură suplimentară == * {{Citat revistă|nume=Akhtar|prenume=Shaheen|dată=2017|titlu=Living on the frontlines: Perspective from Poonch and Kotli region of AJK|url=http://pu.edu.pk/images/journal/pols/pdf-files/16_24_2_17.pdf|journal=Journal of Political Studies|volum=24|număr=2}} * — {{Citat revistă|nume=Akhtar|prenume=Shaheen|dată=2017|titlu=Living on the Frontlines: Perspective from the Neelum Valley|urlarhivă=https://web.archive.org/web/20200716172325/https://ndu.edu.pk/issra/issra_pub/articles/margalla-paper/Margalla-Paper-2017/9-Living-on-the-Frontlines-Dr.Shaheen-Akhtar.pdf|url=https://ndu.edu.pk/issra/issra_pub/articles/margalla-paper/Margalla-Paper-2017/9-Living-on-the-Frontlines-Dr.Shaheen-Akhtar.pdf|journal=Margalla Papers|archive-date=16 July 2020}} * {{Citation|last=Bali|first=Pawan|title=Kashmir Line of Control and Grassroots Peacebuilding|date=31 July 2017|url=https://www.usip.org/sites/default/files/2017-07/sr410-kashmir-line-of-control-and-grassroots-peacebuilding.pdf|archive-url=https://web.archive.org/web/20170906084220/https://www.usip.org/sites/default/files/2017-07/sr410-kashmir-line-of-control-and-grassroots-peacebuilding.pdf|publisher=[[United States Institute of Peace]]|archive-date=6 September 2017|last2=Akhtar|first2=Shaheen|url-status=dead}} * {{Citation|last=Jacob|first=Happymon|title=Ceasefire violations in Jammu and Kashmir|url=https://www.usip.org/sites/default/files/PW131-Ceasefire-Violations-in-Jammu-and-Kashmir-A-Line-on-Fire.pdf|publication-date=2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20180310143204/https://www.usip.org/sites/default/files/PW131-Ceasefire-Violations-in-Jammu-and-Kashmir-A-Line-on-Fire.pdf|publisher=United States Institute of Peace|isbn=978-1-60127-672-8|archive-date=10 March 2018|url-status=dead}} * {{Citation|last=Kira|first=Altaf Hussain|title=Cross-LoC trade in Kashmir: From Line of Control to Line of Commerce|date=September 2011|url=http://www.igidr.ac.in/pdf/publication/WP-2011-020.pdf|publisher=[[Indira Gandhi Institute of Development Research|IGIDR, Mumbai]]}} * —{{Citat revistă|nume=Kira|prenume=Altaf Hussain|dată=2011|titlu=From Line of Control to Line of Commerce|journal=[[Economic and Political Weekly]]|volum=46|număr=40|pagini=16–18|issn=0012-9976|jstor=23047415}} * {{Citat revistă|nume=Padder|prenume=Sajad A.|dată=2015|titlu=Cross-Line of Control Trade: Problem and Prospects|url=https://esciencepress.net/journals/index.php/JSAS/article/view/559/454|journal=Journal of South Asian Studies|volum=3|număr=1|pagini=37–48}} * Ranjan Kumar Singh (2007), ''Sarhad: Zero Mile'' {{In lang|hi}}, Parijat Prakashan, {{ISBN|81-903561-0-0}} * {{Citat web|url=http://ksgindia.com/study-material/editorial-series/3885-relevance-of-simla-agreement.html|titlu=Relevance of Simla Agreement|publisher=Khan Study Group|accessdate=27 September 2013|archiveurl=https://web.archive.org/web/20131002132702/http://ksgindia.com/study-material/editorial-series/3885-relevance-of-simla-agreement.html|lucrare=Editorial Series|archivedate=2 October 2013}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Bariere de separare]] [[Categorie:Teritorii disputate]] [[Categorie:Conflicte în Asia]] 3p2qmv7e5qu6co6fhgk0pcyjh0b493a 0 3228410 17023803 17023431 2025-06-10T13:18:35Z Ancutamales 593646 completare bibliografie 17023803 wikitext text/x-wiki {{legături externe|date=iunie 2025}}{{notabilitate|date=mai 2025}} {{Infocaseta Biografie | născut = 1 decembrie [[Categorie: Nașteri în 1963]], [[Suceava]], [[România]] | cetățenie = [[România]] | ocupație = muzeograf, filolog, editor | domiciliu = [[Suceava]] | educație = [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”]] din Iași | premii = Premiul „Simion Florea Marian în domeniul etnografiei și folclorului”, oferit de [https://acad.ro/institutia/misiune.html Academia Română] pentru lucrarea „Botanica poporană română”, 2010 | imagine = [[Fișier:Aura Doina Brădățan.jpg|miniatura|alt=Suceava, 2010|Aura-Doina Brădăţan]] | funcție = Șef serviciu Memoriale și fonduri documentare, [[Muzeul Național al Bucovinei]]}} '''Aura-Doina Brădățan''' ({{Date biografice|[[1 decembrie]] [[1963]] [[Categorie: Nașteri în 1963]]|[[Suceava]][[Categorie: Oameni din județul Suceava]], [[România]]}}) este [[Filologie|filolog]][[Categorie: filologi români]], [[profesor]], [[muzeologie|muzeograf]][[Categorie: muzeografi români]], [[cercetător]], [[istoric literar]][[Categorie: istorici literari români]] și editor român, expert în studiul manuscriselor (sec. XIX-XX), în literatura epistolară și în [[bibliologie]], expert atestat de Ministerul Culturii și Cultelor în domeniile Muzeologie (din 1997), Bunuri arheologice și istorico-documentare - Tipărituri românești secolul al XIX-lea (din 2007)<ref>Registrul experților pentru patrimoniul cultural național mobil, https://experti.cimec.ro/sel.asp?JudDomic=Suceava&campsel=1&campsel=2&campsel=3&campsel=4&Lang=RO&nr=1&nrSel=1</ref> și Memorialistică, Documente, Carte veche (din 2008)<ref>Registrul experților pentru patrimoniul cultural național mobil, https://experti.cimec.ro/sel.asp?JudDomic=Suceava&campsel=1&campsel=2&campsel=3&campsel=4&Lang=RO&nr=1&nrSel=1</ref>. == Biografie == Studii gimnaziale la [[Drăgoiești, Suceava|Drăgoiești]], liceale la [[Suceava]], superioare la [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”]] din Iași - Facultatea de Litere.<ref>Nicolae Ursulescu, ''Brădățan, Aura-Doina'', în ''Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc'', vol. I (A-C), coordonatori: Victor Spinei, Dorina N. Rusu, Academia Română – Secția de Științe Istorice și Arheologie, Editura Karl A. Romstorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021, p. 334.</ref> Muzeograf la [https://muzeulbucovinei.ro/ro/ Muzeul Național al Bucovinei] - [https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/obiective-culturale/casa-memoriala-simion-florea-marian Casa Memorială „Simion Florea Marian” din Suceava] (1990 - prezent) și șef Serviciu Memoriale și fonduri documentare din 1993, doctor în istorie - domeniul fundamental ''Științe Umaniste'' (2011), titlul tezei: ''Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian” din Suceava. Istoric. Contribuția la cultura română'' (674 p.), conducător de doctorat: prof. univ. dr. Ioan Opriș; expert atestat de [[Ministerul Culturii (România)|Ministerul Culturii și Cultelor]] în domeniile: ''Muzeologie'' (din 1997), ''Bunuri arheologice și istorico-documentare'', ''Tipărituri românești secolul al XIX-lea'' (din 2007) și ''Memorialistică, Documente, Carte veche'' (din 2008); redactor, secretar de redacție la „Țara Fagilor”, revista Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Filiala Suceava (1992-2006); redactor (din 1992), secretar de redacție (din 2011) la publicația științifică „Suceava. Anuarul Muzeului Național al Bucovinei”.<ref>Nicolae Ursulescu, ''Brădățan, Aura-Doina'', în ''Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc'', vol. I (A-C), coordonatori: Victor Spinei, Dorina N. Rusu, Academia Română – Secția de Științe Istorice și Arheologie, Editura Karl A. Romstorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021, p. 334-335</ref> A cercetat, prelucrat, organizat muzeistic și valorificat expozițional și publicistic fondurile, arhivele memorial-documentare și bibliofile din cadrul Muzeului Bucovinei, organizând sau participând la diverse manifestări culturale, seri muzeale, lecții de muzeu la casele memoriale (''Festivalul Național de Poezie „Nicolae Labiș”'' de la Mălini, ''Festivalul Național de poezie și proză scurtă „Eusebiu Camilar și Magda Isanos”'' de la Udești, ''Festivalul European al Artelor „Ciprian Porumbescu”'' de la Stupca ș.a.), la sesiuni de comunicări științifice naționale și internaționale.<ref>Nicolae Ursulescu, Brădățan, Aura-Doina, în Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc, vol. I (A-C), Suceava, 2021, p. 335.</ref> A publicat, cărți și ediții princeps îngrijite, peste 120 de studii, articole, recenzii și note din domeniile istorie, istoria culturii, muzeologie, memorialistică etc., în volume științifice colective și în diverse periodice de specialitate: ''Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei''<ref>[https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/publicatii/periodice ''Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei'']</ref>, ''Analele Bucovinei''<ref>[https://analelebucovinei.ro/ ''Analele Bucovinei'']</ref>, ''[[Literatorul]]'', ''Moldova'', ''Ateneu''<ref>[https://revista-ateneu.ro/ ''Ateneu'']</ref> , ''Bucovina Literară''<ref>[https://igsbiera.ebibliophil.ro/cauta?q=Bucovina+literara ''Bucovina Literară'']</ref>, ''Scriptum'', ''Glasul Bucovinei''<ref>[https://bibliotecacernauti.com/index.php/revista-glasul-bucovinei ''Glasul Bucovinei'']</ref>, ''Crai nou''<ref>[https://www.crainou.ro/category/cultura/ ''Crai nou'']</ref>, ''Țara Fagilor'' ș.a.<ref>Mircea Irimescu, ''Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-2012). La 150 de ani. Istoric și realizări'', Volumul I, Editura Septentrion, Rădăuți, 2012, p. 326, 327.</ref> '''Laureată a Academiei Române''' în anul 2010, cu premiul [https://acad.ro/premiileAR/liste/2008.pdf ''Simion Florea Marian''], în domeniul etnografiei și folclorului, pentru ediția ''princeps'' Simion Florea Marian, ''Botanica poporană română'', tipărită în 2008; alte premii și distincții pentru lucrări și ediții princeps prin care a pus în circuitul public numeroase manuscrise inedite, corespondență, documente culturale și istorice, care fac parte din patrimoniul cultural român, unicate din categoria ''Tezaur'' și ''Fond''. '''Afilieri profesionale''' * membru în ''Societatea Culturală „Simion Florea Marian”'' din 1991; * membru în [[Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina|''Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina'']] din 1992; * membru în [https://lingv.ro/2021/08/21/societatea-de-stiinte-filologice-istoric/ ''Societatea de Științe Filologice''], Filiala Suceava din 2011; * membru în ''Societatea Scriitorilor Bucovineni'' din 2013. == Premii == * 2010 Premiul Academiei Române în domeniul etnografiei și folclorului ''Simion Florea Marian'', pentru ediția ''princeps'' Simion Florea Marian, ''Botanica poporană română'', tipărită în 2008; * 2009 Premiul ''pentru patrimoniu'' al [https://romania.fandom.com/wiki/Funda%C8%9Bia_Cultural%C4%83_a_Bucovinei Fundației Culturale a Bucovinei], pentru ediția Simion Florea Marian, ''Botanica poporană română'', 2008; * 2013 Premiul Fundației Culturale a Bucovinei pentru ediția ''princeps'' Dragoș Vitencu, ''Scrisori de la Dumnezeu'', 2012; * 2014 Premiul ''pentru patrimoniu'' al Societății Scriitorilor Bucovineni, lucrarea ''Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian” din Suceava. Istoric. Contribuția la cultura română'', 2013; * 2015 Premiul ''pentru ediție îngrijită'' al Fundației Culturale a Bucovinei, vol. Dragoș Vitencu, ''Viața lui Ciprian Porumbescu'', 2014. == Cărți științifice și ediții îngrijite == * Aura Doina Brădățan, ''Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian” din Suceava. Istoric. Contribuția la cultura română''<ref>Mihai Iacobescu, ''Ca o vestală slujind într-un templu'', în „Crai Nou”, anul XXV, nr. 6555, luni, 26 mai 2014, p. 9.</ref>, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2013, 810 p., ISBN 978-606-93329-7-9; * Aura Brădățan, ''Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei. Bibliografie (vol. I-XL; 1969-2013)'', Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2014, 114 p., ISBN 978-606-654-117-6; * Aura Brădățan, ''Casa memorială „Simion Florea Marian”'', catalog, cu facsimile și fotografii, Editura Lidana, Suceava, 2007, 60 p., ISBN 978-973-7679-37-6; * Simion Florea Marian, ''Botanica poporană română'', vol. I (A - F)<ref>Simion Florea Marian, ''Botanica poporană română'', vol. I (A - F), https://muzeologie.wordpress.com/2009/06/29/simion-fl-marian-botanica/</ref>, ediție critică ''princeps'', introducere, repere biobibliografice, indice ''Botanica'', indice capitole publicate antum/postum, text stabilit (cu facsimile și fotografii), indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, 700 p., ISBN 978-973-1974-08-8; * Simion Florea Marian, ''Botanica poporană română'', vol. II (G - P)<ref>Simion Florea Marian, ''Botanica poporană română'', vol. II (P-Z), https://muzeologie.wordpress.com/2012/07/19/aura-bradatan-ed-simion-florea-marian-botanica-poporana-romana-doua-noi-volume-2-3/</ref>, ediție ''princeps'' îngrijită (cu facsimile și fotografii) de Aura Brădățan, cu un ''Cuvânt înainte'' de prof. univ. dr. Ioan Opriș, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p., ISBN 978-973-27-1889-6; * Simion Florea Marian, ''Botanica poporană română'', vol. III (P - Z), ediție ''princeps'' îngrijită (cu facsimile și fotografii) de Aura Brădățan, cu un ''Cuvânt înainte'' de prof. univ. dr. [https://acad.ro/acad_membri/membri/Murariu_Dumitru.html Dumitru Murariu], Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 748 p., ISBN 978-973-27-1889-5; * ''Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de Simion Fl. Marian'', ediție îngrijită, reeditată în facsimil la centenar de Aura Brădățan, Editura Lidana, Suceava, 2007, 112 p., ISBN 978-973-7679-39-0; * Simion Florea Marian, ''Folclor din Calafindești''<ref>''Folclor din Calafindești'', https://igsbiera.ebibliophil.ro/cauta?q=Folclor+din+Calafindesti</ref>, ediție îngrijită de Aura Brădățan, ''Argument'' de Mircea Tinescu, Editura Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2015, 300 p., ISBN 978-973-7628-82-4; * Nicolae Labiș, ''Puiul de cerb''<ref>Nicolae Labiș, ''Puiul de cerb'', https://books.google.ro/books/about/Nicolae_Labis_Puiul_de_cerb_editie_ingri.html?id=aJbXzgEACAAJ&redir_esc=y</ref>, ediție îngrijită, postfață, facsimile și fotografii, de Aura Brădățan, Editura Universității din Suceava, Suceava, 2008, 72 p., ISBN 978-973-666-282-9, (și ediția a II-a, 2010, ediția a III-a, 2013, ISBN 978-973-1772-76-9); * Dragoș Vitencu, ''Cernăuțiul meu'', ediție ''princeps'', cu facsimile și fotografii, îngrijită de Aura Brădățan, Editura Accent Print, Suceava, 2008, 150 p., ISBN 978-973-1772-18-9; * Dragoș Vitencu, ''Scrisori de la Dumnezeu'', ediție ''princeps'' (cu facsimile și fotografii), îngrijită de dr. Aura Brădățan, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2012, 418 p.,ISBN 978-606-92478-8-4; * Dragoș Vitencu, ''Lada cu mărunțișuri'' (literatură de sertar, poezie, proză memorialistică, epigrame, 1945-1981), ediție ''princeps'', îngrijită de Aura Brădățan, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2014, 174 p. (cu facsimile), ISBN 978-606-8698-01-4; * Dragoș Vitencu, ''Viața lui Ciprian Porumbescu'', ediție după manuscrisul olograf îngrijită de dr. Aura Brădățan, Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2014, 150 p., ISBN 978-606-654-100-8; * Ștefan Pavelescu, ''Viața lui Ciprian Porumbescu'', ediție îngrijită de dr. Aura Brădățan, Editura Accent Print, Suceava, 2013, 42 p., ISBN 978-973-1772-76-9. == Alte publicații == * Aura Brădățan, ''Casa memorială „Nicolae Labiș”'', repere biobibliografice, facsimile și fotografii, Editura ''Terra Design'', Gura Humorului, 2009 și 2013; * Aura Brădățan, ''Complexul muzeal „Ciprian Porumbescu”'' (repere biobibliografice, facsimile, fotografii), Editura ''Terra Design'', Gura Humorului, 2013; * Aura Brădățan, ''Casa memorială „Eusebiu Camilar”'' (repere biobibliografice, facsimile, fotografii), Editura ''Terra Design'', Gura Humorului, 2013. == Studii, articole, recenzii, note (selectiv) == * ''Scrisori inedite: Ștefan Pavelescu către Dragoș Vitencu'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Național al Bucovinei”, XLIX, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2022, p. 143-152; * ''Un manuscris inedit al scriitorului Dragoș Vitencu: Granița româno-ucraineană'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Național al Bucovinei”, XLVIII, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2021, p. 81-86; * ''Scrisori inedite: Enea Borza către Dragoș Vitencu'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Național al Bucovinei”, XLVII, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2020, p. 151-168; * ''Un manuscris inedit: Oltea Cudalbu, Activitatea publicistică a lui Lascăr Luția'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLVI, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2019, p. 161-166; * ''O scrisoare inedită despre Ciprian Porumbescu: Octavia Lupu-Morariu către Dragoș Vitencu'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLV, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2018, p. 199-210; * ''Omagiu academicianului Simion Florea Marian, la 170 de ani de la naștere'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLIV, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2017, p. 319-332; * ''Un manuscris inedit din timpul primului război mondial'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLIII, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2016, p. 153-160; * ''Scrisori inedite din timpul primului război mondial'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLII, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2015, p. 181-194; * ''Colecția de fotografii din Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian" din Suceava'', în Analele Bucovinei, Anul XXI, 2 (43) / 2014, Editura Academiei Române, p. 591-600; * ''Mărturii de pe front (1914-1916), în manuscrisele inedite ale scriitorului Liviu Marian'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XLI, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2014, p. 269-284; * ''Un manuscris inedit despre intrarea Armatei Române în Bucovina'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XL, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2013, p. 125-134; * ''Expoziția memorial-documentară „Academician Ion I. Nistor”'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XXXIX, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2012, p. 379-382; * ''Un manuscris din colecția lui Dragoș Vitencu, despre Societatea pentru cultură'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XXXIX, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2012, p. 229-238; * ''Corespondență inedită - Aurel Onciul către Liviu Marian'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XXXIX, Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Suceava, 2012, p. 219-228; * ''Unpublished historical documents from the collection of scholar Simion Florea Marian / Documente istorice inedite din Colecția academicianului S. Fl. Marian'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XXXVIII, Editura Universității Suceava, Suceava, 2011, p. 133-142; * ''„Laptele-cânelui”, un capitol inedit din „Botanica” lui Simion Florea Marian'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XXXVII, Editura Universității Suceava, Suceava, 2010, p. 311-318; * ''Documente istorice inedite din Fondul documentar „Simion Florea Marian”'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, XXXVII, Editura Universității Suceava, Suceava, 2010, p. 297-301; * ''Biblia Vulgata. Blaj, 1760-1761, vol. I-V, Editura Academiei Române, București, 2005, 4298 p.'', în „Suceava. Anuarul Complexului Muzeal Bucovina”, XXXIV-XXXV-XXXVI, 2007-2008-2009, Editura Universității Suceava, 2009, p. 491-492; * ''Un manuscris monumental: Botanica poporană română, de Simion Florea Marian'', în „Suceava. Anuarul Complexului Muzeal Bucovina”, XXXIV-XXXV-XXXVI, 2007-2008-2009, Editura Universității Suceava, Suceava, 2010, p. 71-78; * ''Bujorul, un capitol inedit din Botanica poporană română de Simion Florea Marian'', în „Scriptum”, anul XIV, nr. 1-2, ianuarie-iunie, Suceava, 2008, p. 13-18; * ''Un manuscris inedit: Dragoș Vitencu - „Tradiții și obiceiuri studențești bucovinene”'', în „Suceava. Anuarul Complexului Muzeal Bucovina”, XXXI-XXXII-XXXIII, 2004-2005-2006, Editura Universității Suceava, Suceava, 2007, p. 207-222; * ''Un manuscris inedit de Simion Florea Marian: Junețea la români'', în volumul Studii de etnologie românească, 2, îngrijit de Pamfil Bilțiu, Colecția Mythos, Editura Saeculum I.O., București, 2004, p. 147-157; * ''Indice alfabetic al corespondenței către Liviu Marian'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Național al Bucovinei”, XXVI-XXVII-XXVIII, 1999-2000-2001, Suceava, 2001, p. 607-623; * ''Manuscrisul inedit Biserica Mirăuți din orașul Suceava. Schiță istorică de Sim. Fl. Marian'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Național al Bucovinei”, XXIV-XXV, 1997- 1998, Suceava, 2000, p. 291-330; * ''Corespondență inedită: George Tofan către Liviu Marian'', în „Suceava. Anuarul Muzeului Național al Bucovinei”, XXII-XXIII, 1995-1996, Editura Glasul Bucovinei, Iași, p. 453-489; * ''Mihail Dragomirescu inedit: corespondență către Liviu Marian'', în „Literatorul”, nr. 42, București, 1992, p. 10; * ''Corespondență inedită către Liviu Marian'', în volumul ''Vechi tipărituri și manuscrise. Bibliofilia azi'', Brașov, 1992, p. 54. * ''Miron Costin în istoriografia bucovineană'', în „Moldova”, anul III, nr. 4(13), noiembrie, Iași, 1992, p. 21; * ''Simion Florea Marian și corespondenții săi (recenzie)'', în „Crai nou”, anul III, nr. 641, din 27 iunie, Suceava, 1992, p. 3; * ''Simion Florea Marian, personalitate de primă mărime a culturii românești'', în „Crai nou”, anul III, nr. 715, din 9 octombrie, Suceava, 1992, p. 3. == Expoziții memorial-documentare permanente reorganizate (tematică de reorganizare, amenajare muzeografică și peisagistică): == * [https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/obiective-culturale/muzeul-memorial-ciprian-porumbescu Muzeul memorial „Ciprian Porumbescu”], com. Ciprian Porumbescu, jud. Suceava, 1991, 1994, 2002 (după restaurarea clădirii), 2022-2023; * [[Casa Memorială „Ciprian Porumbescu”]], com. Ciprian Porumbescu, jud. Suceava, 1992, 2001, 2018-2022; * [[Casa Memorială „Nicolae Labiș”]], com. Mălini, jud. Suceava, 1993, 2000 (după restaurarea clădirii), 2019-2022; * [[Casa Memorială „Eusebiu Camilar”]], com. Udești, jud. Suceava, 1994, 2000-2021 (după restaurarea clădirii); * [[Casa Memorială „Simion Florea Marian” din Suceava]], Suceava, 1992, 1998, 2005-2007; * Reorganizarea Bibliotecii Muzeului Național al Bucovinei, 2014-2016 (după restaurarea clădirii); * Reorganizarea depozitului de carte veche românească și străină de la Muzeul Bucovinei, 1999-2000; 2016; * Reorganizarea depozitului de documente și manuscrise de la Casa memorială „Simion Florea Marian”<ref>Aura Brădățan, ''Fondul memorial-documentar Simion Florea Marian din Suceava. Istoric, Contribuția la cultura română'', Muzeul Bucovinei, Editura ''Karl A. Romstorfer'', Suceava, 2013.</ref>, 1993-1997; 2005-2008; * Reconstituirea bibliotecii academicianului Simion Florea Marian<ref>Aura Brădățan, ''Fondul memorial-documentar Simion Florea Marian din Suceava. Istoric, Contribuția la cultura română'', Muzeul Bucovinei, Editura ''Karl A. Romstorfer'', Suceava, 2013.</ref>, în expoziția de bază, 2005-2007. == Expoziții temporare naționale și internaționale (selectiv) == * ''Ciprian Porumbescu – 170. O viață, o epocă, un ideal'', expoziție itinerantă (Suceava, Craiova, Timișoara, Brașov, Alba Iulia, Sibiu, Turda, București, Cernăuți), 2023; autor.<ref>Expoziția ''Ciprian Porumbescu – 170. O viață, o epocă, un ideal'', https://muzeultaranuluiroman.ro/show-item/ciprian-porumbescu-170-o-viata-o-epoca-un-ideal/</ref> * ''Nicolae Labiș, poetul luptei cu inerția'', Institutul Cultural Român Mihai Eminescu din Chișinău, 2015-2016; colaborator * ''Nicolae Labiș, 80 de ani de la naștere – Eu nu mai sunt, e-un cîntec tot ce sunt'', Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău, 2015-2016; colaborator * ''Foametea din Basarabia 1946-1947'', Institutul Cultural Român Mihai Eminescu din Chișinău și la Casa memorială „Nicolae Labiș”, 2016; colaborator * ''Centenar Simion Florea Marian'', la Casa memorială „Simion Florea Marian” și la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, 2007; autor * ''Vechi tipărituri și manuscrise din colecțiile academicianului Simion Florea Marian'', la Casa memorială „Simion Florea Marian”, Suceava, 2001; autor * ''Simion Florea Marian, manuscrise și documente inedite'', la Casa memorială „Simion Florea Marian”, Suceava, 2001; autor * ''Vechi manuscrise despre medicina populară, cu prilejul Simpozionului internațional „Istoria farmaceuticii românești”'', la Școala postliceală Carol Davilla, Suceava, 2000; autor * ''Corespondență inedită către Simion Florea Marian (scrisori și documente)'', la Casa memorială „Simion Florea Marian”, Suceava, 2000; autor * ''La aniversară'', la Observatorul astronomic Suceava, cu prilejul aniversării poetului Mihai Eminescu, 1999; autor * ''Simion Florea Marian - un clasic al etnografiei și folcloristicii românești'', la Biblioteca județeană I. G. Sbiera, Suceava, 1998; colaborator * ''Medicina populară'', cu prilejul Simpozionului internațional Istoria farmaceuticii românești, la Școala postliceală Carol Davila, Suceava, 1997; autor * ''Manuscrise inedite Simion Florea Marian'', la Casa memorială „Simion Florea Marian”, Suceava, 1997; autor * ''Eminescu în documente și ediții princeps'', la Muzeul Bucovinei, Suceava, 1996; * ''Valori bibliofile din patrimoniul muzeului'', la Muzeul Bucovinei, Suceava, 1995; colaborator * ''Colecții și colecționari'', la Muzeul Bucovinei, Suceava, 1994; colaborator * ''Totul este semn, semnul este totul'', la Casa memorială „Simion Florea Marian”, cu prilejul Colocviului Internațional de Știință, organizat în colaborare cu Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, 1993; * ''Vechi tipărituri și manuscrise din județul Suceava'', la Casa memorială „Simion Florea Marian”, Suceava, 1992; autor * ''Scriitorul Liviu Marian (1883-1942), o viață în slujba culturii române'', la Casa memorială „Simion Florea Marian”, Suceava; autor == Despre cărțile publicate au scris (selectiv): == * '''Iordan Datcu''', ''Ultima lucrare a lui Simion Florea Marian'', în „'''Cafeneaua literară'''”, Anul VII, nr. 9 (84), septembrie 2010, Pitești, p. 10-11. * '''Iordan Datcu''', ''Simion Florea Marian - Botanica poporană română, vol. I (A-F)'', în „'''Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei'''”, Cluj-Napoca, 2010, p. 456-457. * '''Iordan Datcu''', ''Revelațiile lecturii: Botanica poporană română a lui Simion Florea Marian'', în „'''Litere'''”, revistă lunară de cultură a Societății Scriitorilor Târgovișteni, Anul XIII, nr. 4 (145), aprilie 2012, Târgoviște, p. 30-31. * '''Iordan Datcu''', ''Revelațiile lecturii: Botanica poporană română a lui Simion Florea Marian'', în volumul '''Pagini de istorie literară și etnologie''', Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2012. * '''Andrei Oișteanu''', ''Botanica poporană română de Simion Florea Marian'', în volumul '''Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură'''<ref>{{Citation |title=Narcoticele, o poveste |publisher=Observator Cultural |url=https://www.observatorcultural.ro/articol/narcoticele-o-poveste/}}</ref>, editia a II-a revăzută, adăugită și ilustrată, Editura Polirom, București, 2011, p. 505-518. * '''Doina Cernica''', ''Cartea Anului: Simion Florea Marian, Botanica poporană română (volumul I (A-F), Ediție princeps de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008)'', în '''„Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”''', XXXVII, Editura Universității din Suceava, 2010, p. 353-355. * '''Doina Cernica''', ''Cartea Anului'', în '''„Crai nou”''', Anul XXI, nr. 5249, sâmbătă 23 ianuarie 2010, p. 5. * '''Ion Popescu-Sireteanu<ref>''Lingvistul și scriitorul Ion Popescu-Sireteanu. Articole, cronici și recenzii publicate pe seama cărților sale'', volum îngrijit de Silvia Popescu, Editura Tiparg, Pitești, 2010.</ref>''', ''Simion Florea Marian, Botanica poporană română (vol. II-III, Ediție princeps de Aura Brădățan, Editura Academiei Române, 2010)'', în '''„Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”''', XXXIX, Editura Universității din Suceava, 2012, p. 389-392. * '''Ion Popescu-Sireteanu''', ''Simion Florea Marian, Botanica poporană română'', în revista '''„Argeș”''', Anul XII (XLVII), nr. 6 (360), iunie 2012, p. 39. * '''Ioan Milică''', ''Botanica poporană română'', în '''„Ziarul de Iași”''', 7 noiembrie 2012, Iași. * '''Lelia Nicolescu''', ''Creanga de aur (recenzie la Botanica poporană română, Ediție princeps de Aura Brădățan)'', în '''„Bucovina Literară”''', Anul XXIV, nr. 1-7(263-269), ianuarie-iulie 2013, Suceava, p. 41-43. * '''George Bodea''', ''Flora românească în viziunea lui S. Fl. Marian (recenzie la Botanica poporană română, Ediție princeps de Aura Brădățan)'', în '''Secante prin cercuri excentrice''', Biblioteca Miorița, Câmpulung Bucovina, 2011, p. 98-105. * '''George Bodea''', ''De la Botanica poporană la marea poezie românească (recenzie la Botanica poporană română, vol. II-III, Ediție princeps de Aura Brădățan)'', în '''„Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”''', XL, Editura Universității Ștefan cel Mare, din Suceava, 2013, p. 287-308. * '''Marcu Mihail Deleanu''', ''Folcloriști bănățeni în Botanica poporană a lui S. Fl. Marian'', în '''„Nedeia”''', revistă de cultură tradițională, Anul I, nr. 2, decembrie 2013, Reșița, p. 124-128. * '''Rodica Iațencu''', ''Dragoș Vitencu, Cernăuțiul meu (ediție princeps îngrijită de Aura Brădățan, Editura Accent Print, Suceava, 2008, 146 p.+49 fotografii)'', în '''„Analele Bucovinei”''', Anul XVI, nr. 1(32)/2009, Editura Academiei Române, Institutul „Bucovina”, Rădăuți, 2009, p. 311-313. * '''Doina Cernica''', ''În cel mai frumos oraș al Bucovinei (Cernăuți), cu referire și la Dragoș Vitencu, Cernăuțiul meu'', în '''„Ateneu”''', revistă de cultură, Anul 48, nr. 8-9 (504-505), august-septembrie 2011, Bacău, p. 25. *'''Maria Toacă''', ''O cronică romanțată pentru verificarea adevărurilor (Dragoș Vitencu, Cernăuțiul meu, ediție princeps îngrijită de Aura Brădățan, 2008)'', în '''„NordLitera, revistă electronică de cultură”''', 8 martie 2009. * '''Maria Toacă''', ''Români care mai așteaptă Scrisori de la Dumnezeu, recenzie la Dragoș Vitencu, Scrisori de la Dumnezeu'', în '''„Zorile Bucovinei”''', ziarul românilor din Ucraina, categoria Istoria neamului, 24 august 2013, Cernăuți. * '''Marcu Mihail Deleanu''', ''O nouă veste mare de la Suceava - Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian” din Suceava. Istoric. Contribuția la cultura română, Editura Karl A. Romstorfer, Muzeul Bucovinei, Suceava, 2013, 810 p.'', în '''„Nedeia”''', revistă de cultură tradițională, Anul II, nr. 1(3), iunie, 2014, Reșița, p. 96. * '''Maria Toacă''', ''Cum se câștigă numele cel bun - în viață și după moarte'', în '''„Crai nou”''', Anul XXV, nr. 6532, sâmbătă 26 aprilie 2014, Suceava, p. 5. * '''Mihai Iacobescu''', ''Ca o vestală slujind într-un templu (Aura Brădățan, Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian” din Suceava. Istoric. Contribuția la cultura română, Editura Karl A. Romstorfer, Muzeul Bucovinei, Suceava, 2013'' în '''„Crai nou”''', Anul XXV, nr. 6555, sâmbătă 26 apr. 2014, Suceava, p. 5. == Note == <references/> == Bibliografie == * Nicolae Ursulescu, ''Brădățan, Aura-Doina'', în ''Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc'', vol. I (A-C), coordonatori: Victor Spinei, Dorina N. Rusu, Academia Română – Secția de Științe Istorice și Arheologie, Editura Karl A. Romstorfer a Muzeului Național al Bucovinei, Suceava, 2021, p. 334-335; * Gh. Giurcă, ''Din bibliografia Bucovinei,'' Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava, 2009: ''Aura Brădățan, Casa memorială „Simion Florea Marian”, Editura Lidana, Suceava, 2007'', la nr. 1573, p. 131. * Gh. Giurcă, ''Din bibliografia Bucovinei'', Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava, 2009: Simion Florea Marian, ''Botanica poporană română'', Volumul I (A - F), Ediție ''princeps'', introducere, repere biobibliografice, indice Botanica, indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, cu facsimile și fotografii, la nr. 2132, p. 176. * Gh. Giurcă, ''Din bibliografia Bucovinei'', Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava, 2009: Dragoș Vitencu, ''Cernăuțiul meu'', ediție ''princeps'' îngrijită de Aura Brădățan, Editura Accent Print, Suceava, 2008, la nr. 626, p. 54. * Mircea Irimescu, ''Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-2012). La 150 de ani. Istoric și realizări'', Volumul I, Editura ''Septentrion'', Rădăuți, 2012, p. 326, 327. * Mircea Irimescu, ''Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-2012). La 150 de ani. Voluntariat bucovinean'', Volumul II, Editura ''Septentrion'', Rădăuți, 2013, p. 86. * N. Monteoru, ''Bucovina. Pagini de enciclopedie'', vol. I-III, Editura Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Suceava, 2004, p. 23 - vol. I. * ''Brădățan, Aura. Un manuscris inedit din timpul Primului Război Mondial (An original manuscript of World War I).'' ''Suceava'', 2016, 43, p. 153-160, în ''Anuarul istoriografic al României'', Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca, VI, 2016, Cap. 5. ''IZVOARE LITERARE'', nr. 738. == Legături externe == * https://revista-ateneu.ro/, Revista „Ateneu”, accesat 15.05.2025. * https://igsbiera.ebibliophil.ro/cauta?q=Bucovina+literara, accesat 15.05.2025. * https://bibliotecacernauti.com/index.php/revista-glasul-bucovinei, accesat 15.05.2025. * https://www.crainou.ro/category/cultura/, accesat 14.05.2025. * https://igsbiera.ebibliophil.ro/cauta?q=Tara+fagilor, accesat 14.05.2025. * https://acad.ro/acad_membri/membri/Murariu_Dumitru.html, accesat 12.05.2025. * https://litere.uaic.ro/wp-content/uploads/2022/10/CV-prof.-Milica.pdf, accesat 12.05.2025. * http://www.revistaramuri.ro/index.php?id=1732&editie=64&autor=de%20Nicolae%20Oprea, accesat 12.05.2025. * https://www.crainou.ro/2020/10/21/sa-ne-aducem-aminte-de-george-bodea/#google_vignette, accesat 12.05.2025. * https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/obiective-culturale/muzeul-memorial-ciprian-porumbescu, accesat 16.05.2025; * https://muzeulbucovinei.ro/ro/mnb/obiective-culturale/casa-memoriala-simion-florea-marian, accesat 5.06.2025. j97ykhu4eyv8eqodg35thrdjqwrhzuh 0 3228474 17025203 16970253 2025-06-11T11:58:49Z Nicolae Coman 41997 eliminat [[Categorie:Picior]]; adăugat [[Categorie:Oasele membrului inferior]] via [[WP:HC|HotCat]] 17025203 wikitext text/x-wiki '''Metatarsiene''' sunt oasele de la picior care fac legatuara dintre tarsiene si falange.Ele sunt in numar de cate 5 numeroate cu cifre romade de la 1-5.<ref>{{Citat web|url=https://platform.ginamed.ro/cursuri/biologie-barrons/introducere-in-anatomie-si-fiziologie|titlu=Introducere în anatomie și fiziologie - Biologie Barron's - GinaMed|publisher=platform.ginamed.ro|accessdate=2025-05-13}}</ref> == Note == <references /> {{Control de autoritate}} [[Categorie:Oasele membrului inferior]] bcbsfmss5e83jols9ke9tip4a9i9elj 3 3229308 17024438 16986217 2025-06-10T20:29:01Z Gikü 39098 cont public2 17024438 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Hotel Poesis}} -- Comunitatea utilizatorilor 17 mai 2025 20:18 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Hotel Poesis|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 22 mai 2025 13:43 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 23 mai 2025 17:12 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:29 (EEST) 38aivf0m05af7qa84lw2s7rw048vwn2 3 3230793 17024495 16988217 2025-06-10T20:50:20Z Gikü 39098 cont public2 17024495 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Webcamromania}} -- Comunitatea utilizatorilor 24 mai 2025 11:44 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:Vatra Dornei|&nbsp;asociate cu Vatra Dornei|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 mai 2025 11:54 (EEST) ==■ Spam== [[Image:Information.svg|25px]] Vă rugăm să nu adăugați în paginile Wikipedia legături către situri comerciale sau către siturile dumneavoastră personale, sau mesaje publicitare{{#if:Vatra Dornei|, așa cum ați procedat la pagina [[:Vatra Dornei]]|}}. '''[[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|Wikipedia nu este]] un mijloc de [[Wikipedia:Spam|publicitate]]''' sau o simplă colecție de adrese de internet. Dorim să avem articole cu mai mult ''conținut enciclopedic'', nu cu mai multe legături de internet. De asemenea, numeroase pagini de internet nu îndeplinesc [[Wikipedia:Legături externe|condițiile]] pentru a fi incluse în articole. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. Vă mulțumim! [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 mai 2025 11:55 (EEST) ==■■ Vă rugăm să încetați! == [[Image:Information orange.svg|25px]] Dacă veți continua să folosiți Wikipedia ca [[Wikipedia:Spam|mijloc de publicitate]]{{#if:Vatra Dornei|, așa cum ați procedat la pagina [[:Vatra Dornei]]|}}, vi se va [[Wikipedia:Blocare|ridica]] dreptul de a-i modifica paginile. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 24 mai 2025 16:06 (EEST) == Urmează blocarea == Dacă nu vă veți schimba [[Wikipedia:Nume de utilizator|numele de utilizator]] în următoarele '''24 de ore''', vom fi nevoiți să vă [[Wikipedia:Blocare|blocăm]] contul pe termen nelimitat. Din [[Wikipedia:Nume de utilizator#Nume de utilizator nepotrivite|politica numelor de utilizator]]: <blockquote> '''Nume de utilizator care conțin spamuri sau reclame:''' Numele de utilizator care fac reclamă la un site anume, companie etc. (ex. „vizitați [numele de url]”) sunt descurajate și pot fi blocate. Numele de firme sau alte organizații (de exemplu, ''Coca-Cola'', ''Walmart'', ''Ambrocom SRL'') sunt și ele nerecomandate, deoarece lasă impresia că sunt utilizate de mai multe persoane. Totuși, în conformitate cu termenii de utilizare, dacă reprezentați o organizație, este chiar mai bine să folosiți un cont care conține ''și'' numele organizației{{mdash}} dar care nu conține doar numele organizației, de exemplu ''Vasile Vasilescu (Walmart)''. </blockquote> Pentru a vă schimba numele de utilizator, urmați procedura de [[Special:GlobalRenameRequest|aici]] sau [[:m:Steward requests/Username changes|aici]]. [[Categorie:Conturi publice]] //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:50 (EEST) 155o8nnocds0alfleqelbqc28f597sj 3 3231238 17024379 16993642 2025-06-10T19:47:58Z Sîmbotin 82644 Notă generală: Ștergerea conținutului paginilor la [[Leonardo da Vinci]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024379 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Alin Pană}} -- Comunitatea utilizatorilor 26 mai 2025 13:08 (EEST) ==■ Nu ștergeți== [[Image:Information.svg|25px]] Vă rugăm să nu ștergeți în mod nejustificat conținutul paginilor de la [[Wikipedia]], așa cum ați procedat la [[:Leonardo da Vinci]]. Când ștergeți un text, vă rugăm să specificați motivul în sumarul modificării și discutați modificările ce ar putea fi controversate pe pagina de discuții a articolului. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, pagina a fost restaurată. De asemenea: *Dacă pagina este o arhivă, vă rugăm să o lăsați nemodificată. *Dacă pagina este un duplicat, vă rugăm să o [[Wikipedia:Redirect|redirecționați]] către pagina potrivită. *Dacă pagina a fost vandalizată, vă rugăm să o [[Wikipedia:Revenire|readuceți]] la ultima versiune valabilă. *Dacă găsiți greșeli, vă rugăm să le [[Wikipedia:Cum modific o pagină|corectați]]. Pentru teste, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Informații despre cum puteți contribui la Wikipedia găsiți la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. Vă mulțumim!<!-- Format:au-ștergeri1 --> [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 10 iunie 2025 22:47 (EEST) fn5h0uwwjvqtyzsfkn1zf1l6a4tlvyw 17024380 17024379 2025-06-10T19:48:30Z Sîmbotin 82644 Atenționare: Adăugarea unor materiale fără sursă și fără note de subsol la [[Roxelana]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024380 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Alin Pană}} -- Comunitatea utilizatorilor 26 mai 2025 13:08 (EEST) ==■ Nu ștergeți== [[Image:Information.svg|25px]] Vă rugăm să nu ștergeți în mod nejustificat conținutul paginilor de la [[Wikipedia]], așa cum ați procedat la [[:Leonardo da Vinci]]. Când ștergeți un text, vă rugăm să specificați motivul în sumarul modificării și discutați modificările ce ar putea fi controversate pe pagina de discuții a articolului. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, pagina a fost restaurată. De asemenea: *Dacă pagina este o arhivă, vă rugăm să o lăsați nemodificată. *Dacă pagina este un duplicat, vă rugăm să o [[Wikipedia:Redirect|redirecționați]] către pagina potrivită. *Dacă pagina a fost vandalizată, vă rugăm să o [[Wikipedia:Revenire|readuceți]] la ultima versiune valabilă. *Dacă găsiți greșeli, vă rugăm să le [[Wikipedia:Cum modific o pagină|corectați]]. Pentru teste, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Informații despre cum puteți contribui la Wikipedia găsiți la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. Vă mulțumim!<!-- Format:au-ștergeri1 --> [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 10 iunie 2025 22:47 (EEST) ==■■ Citarea surselor== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai adăugați informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], cum ați făcut la pagina [[:Roxelana]]. Dacă v-ați familiarizat cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. [[Wikipedia:Cafenea|Contactați-ne]] dacă aveți nevoie de ajutor. Vă mulțumim! [[Utilizator:Sîmbotin|Bătrânul]] ([[Discuție utilizator:Sîmbotin|discuție]]) 10 iunie 2025 22:48 (EEST) 0fyildw0u77a65y7xi9jd9gnaz1zlif 0 3231763 17024182 17023510 2025-06-10T17:16:05Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ 17024182 wikitext text/x-wiki {{AP|Queen's Club Championships 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#D2EEC3" !colspan="12"|<big>[[Queen's Club Championships 2025]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Queen's Club Championships 2024 – Simplu|2024]] « [[Queen's Club Championships]] » [[Queen's Club Championships 2026 – Simplu|2026]]}} |- |} '''Queen's Club Championships 2025 – Simplu''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și doi de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Londra, Regatul Unit, pe terenuri cu iarbă. Șase dintre ele și-au asigurat participarea prin calificare. Aceasta este prima ediție a turneului feminin organizat la Queen's Club din 1973, când Olga Morozova a câștigat titlul. Morozova s-a retras din tenisul profesionist în 1989.<ref>{{cite web|title=HSBC Championships Overview|url= https://www.wtatennis.com/tournaments/1111/queens/2025|website=www.wtatennis.com}}</ref> ==Capi de serie== Primii patru capi de serie beneficiază de calificare directă în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|CHN}} '''[[Zheng Qinwen]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Madison Keys]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Emma Navarro]]''' #{{flagicon|KAZ}} '''[[Elena Rîbakina]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Diana Shnaider]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Karolína Muchová]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Barbora Krejčiková]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Amanda Anisimova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2=&nbsp; |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|GBR}} [[Francesca Jones (tennis)|F Jones]] | RD1-score03-1=2 | RD1-score03-2=4 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05='''{{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa|C Bucșa]] | RD1-score06-1=1 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|SVK}} [[Rebecca Šramková|R Šramková]] | RD1-score07-1= | RD1-score07-2= | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčiková|B Krejčiková]] | RD1-score08-1= | RD1-score08-2= | RD1-score08-3= | RD1-seed11=PR | RD1-team11={{flagicon|CZE}} [[Petra Kvitová|P Kvitová]] | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3=4 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]]''' | RD1-score12-1=2 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|AUS}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score13-1=1 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=WC | RD1-team14='''{{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=3 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15=WC | RD1-team15={{flagicon|GBR}} [[Jodie Burrage|J Burrage]] | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=3 | RD1-score15-3=4 | RD1-seed16=8 | RD1-team16='''{{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]]''' | RD1-score16-1=4 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3='''6''' | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|CHN}} [[Zheng Qinwen|Q Zheng]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|}} | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Emma Navarro|E Navarro]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=WC | RD2-team07={{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=8 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01={{flagicon|CZE}} [[Karolína Muchová|K Muchová]] | RD1-score01-1='''7⁷''' | RD1-score01-2=3 | RD1-score01-3= | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis|M Inglis]] | RD1-score02-1=6⁵ | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3= | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|CAN}} [[Leylah Fernandez|L Fernandez]] | RD1-score03-1=6⁴ | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]] | RD1-score04-1='''7⁷''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05={{flagicon|GBR}} [[Heather Watson|H Watson]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|KAZ}} [[Yulia Putintseva|I Putințeva]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed09=5 | RD1-team09={{flagicon|blank}} [[Diana Shnaider|D Shnaider]] | RD1-score09-1= | RD1-score09-2= | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD1-score10-1= | RD1-score10-2= | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović|A Tomljanović]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CRO}} [[Donna Vekić|D Vekić]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04={{flagicon|KAZ}} [[Elena Rîbakina|E Rîbakina]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|}} | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Madison Keys|M Keys]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]] (calificată)''' # {{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]] (calificată)''' # {{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]] (calificată)''' # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]] (calificată)''' # {{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] ''(runda unu)'' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]]''' # {{flagicon|GBR}} '''[[Heather Watson]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]]''' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Maddison Inglis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] | RD1-score1-1=6¹ | RD1-score1-2=6⁴ | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]]''' | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Daniela Piani | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3=6⁷ | RD2-seed2=8 | RD2-team2='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=6¹ | RD2-score2-3='''7⁹''' }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|FRA}} [[Harmony Tan]] | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Brooke Black | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2='''7⁹''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=11 | RD2-team2={{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2=6⁷ | RD2-score2-3=3 }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mina Hodzic]] | RD1-score2-1=2 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=5 | RD1-score3-3='''6''' | RD1-seed4=9 | RD1-team4={{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] | RD1-score4-1=1 | RD1-score4-2='''7''' | RD1-score4-3=4 | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=Alt | RD1-team2={{flagicon|TPE}} [[Chan Hao-ching]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]]''' | RD1-score3-1='''7⁷''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4={{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] | RD1-score4-1=6³ | RD1-score4-2=1 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=2 | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1={{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3=4 | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3='''6''' | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Alice Gillan | RD1-score3-1=1 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1={{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]] | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3=4 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD2-score2-1=4 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3='''6''' }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1={{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} [[Mika Stojsavljevic]] | RD1-score3-1=6² | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4='''{{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=10 | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/MDS.pdf Main Draw] *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/QS.pdf Qualifying Draw] {{WTATour2025}} [[Categorie:Queen's Club Championships|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] 8cku230ma3hb2adxs3ge7l54m0b42h0 17024186 17024182 2025-06-10T17:20:04Z Babu 119536 /* Jumătatea inferioară */ 17024186 wikitext text/x-wiki {{AP|Queen's Club Championships 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#D2EEC3" !colspan="12"|<big>[[Queen's Club Championships 2025]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Queen's Club Championships 2024 – Simplu|2024]] « [[Queen's Club Championships]] » [[Queen's Club Championships 2026 – Simplu|2026]]}} |- |} '''Queen's Club Championships 2025 – Simplu''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și doi de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Londra, Regatul Unit, pe terenuri cu iarbă. Șase dintre ele și-au asigurat participarea prin calificare. Aceasta este prima ediție a turneului feminin organizat la Queen's Club din 1973, când Olga Morozova a câștigat titlul. Morozova s-a retras din tenisul profesionist în 1989.<ref>{{cite web|title=HSBC Championships Overview|url= https://www.wtatennis.com/tournaments/1111/queens/2025|website=www.wtatennis.com}}</ref> ==Capi de serie== Primii patru capi de serie beneficiază de calificare directă în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|CHN}} '''[[Zheng Qinwen]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Madison Keys]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Emma Navarro]]''' #{{flagicon|KAZ}} '''[[Elena Rîbakina]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Diana Shnaider]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Karolína Muchová]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Barbora Krejčiková]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Amanda Anisimova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2=&nbsp; |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|GBR}} [[Francesca Jones (tennis)|F Jones]] | RD1-score03-1=2 | RD1-score03-2=4 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05='''{{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa|C Bucșa]] | RD1-score06-1=1 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|SVK}} [[Rebecca Šramková|R Šramková]] | RD1-score07-1= | RD1-score07-2= | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčiková|B Krejčiková]] | RD1-score08-1= | RD1-score08-2= | RD1-score08-3= | RD1-seed11=PR | RD1-team11={{flagicon|CZE}} [[Petra Kvitová|P Kvitová]] | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3=4 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]]''' | RD1-score12-1=2 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|AUS}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score13-1=1 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=WC | RD1-team14='''{{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=3 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15=WC | RD1-team15={{flagicon|GBR}} [[Jodie Burrage|J Burrage]] | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=3 | RD1-score15-3=4 | RD1-seed16=8 | RD1-team16='''{{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]]''' | RD1-score16-1=4 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3='''6''' | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|CHN}} [[Zheng Qinwen|Q Zheng]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|}} | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Emma Navarro|E Navarro]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=WC | RD2-team07={{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=8 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01='''{{flagicon|CZE}} [[Karolína Muchová|K Muchová]]''' | RD1-score01-1='''7⁷''' | RD1-score01-2=3 | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis|M Inglis]] | RD1-score02-1=6⁵ | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3=4 | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|CAN}} [[Leylah Fernandez|L Fernandez]] | RD1-score03-1=6⁴ | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]]''' | RD1-score04-1='''7⁷''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson|H Watson]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|KAZ}} [[Yulia Putintseva|I Putințeva]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3= | RD1-seed09=5 | RD1-team09={{flagicon|blank}} [[Diana Shnaider|D Shnaider]] | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2= | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD1-score10-1=4 | RD1-score10-2= | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović|A Tomljanović]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2='''6''' | RD1-score11-3=4 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2=1 | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CRO}} [[Donna Vekić|D Vekić]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD2-seed01=6 | RD2-team01={{flagicon|CZE}} [[Karolína Muchová|K Muchová]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=Q | RD2-team03={{flagicon|GBR}} [[Heather Watson|H Watson]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04={{flagicon|KAZ}} [[Elena Rîbakina|E Rîbakina]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|}} | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Madison Keys|M Keys]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]] (calificată)''' # {{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]] (calificată)''' # {{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]] (calificată)''' # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]] (calificată)''' # {{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] ''(runda unu)'' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]]''' # {{flagicon|GBR}} '''[[Heather Watson]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]]''' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Maddison Inglis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] | RD1-score1-1=6¹ | RD1-score1-2=6⁴ | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]]''' | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Daniela Piani | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3=6⁷ | RD2-seed2=8 | RD2-team2='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=6¹ | RD2-score2-3='''7⁹''' }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|FRA}} [[Harmony Tan]] | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Brooke Black | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2='''7⁹''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=11 | RD2-team2={{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2=6⁷ | RD2-score2-3=3 }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mina Hodzic]] | RD1-score2-1=2 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=5 | RD1-score3-3='''6''' | RD1-seed4=9 | RD1-team4={{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] | RD1-score4-1=1 | RD1-score4-2='''7''' | RD1-score4-3=4 | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=Alt | RD1-team2={{flagicon|TPE}} [[Chan Hao-ching]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]]''' | RD1-score3-1='''7⁷''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4={{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] | RD1-score4-1=6³ | RD1-score4-2=1 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=2 | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1={{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3=4 | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3='''6''' | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Alice Gillan | RD1-score3-1=1 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1={{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]] | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3=4 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD2-score2-1=4 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3='''6''' }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1={{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} [[Mika Stojsavljevic]] | RD1-score3-1=6² | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4='''{{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=10 | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/MDS.pdf Main Draw] *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/QS.pdf Qualifying Draw] {{WTATour2025}} [[Categorie:Queen's Club Championships|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] 5lumj7t258g6l9sqixomi41mnaqjbhe 17024229 17024186 2025-06-10T18:04:25Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ 17024229 wikitext text/x-wiki {{AP|Queen's Club Championships 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#D2EEC3" !colspan="12"|<big>[[Queen's Club Championships 2025]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Queen's Club Championships 2024 – Simplu|2024]] « [[Queen's Club Championships]] » [[Queen's Club Championships 2026 – Simplu|2026]]}} |- |} '''Queen's Club Championships 2025 – Simplu''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și doi de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Londra, Regatul Unit, pe terenuri cu iarbă. Șase dintre ele și-au asigurat participarea prin calificare. Aceasta este prima ediție a turneului feminin organizat la Queen's Club din 1973, când Olga Morozova a câștigat titlul. Morozova s-a retras din tenisul profesionist în 1989.<ref>{{cite web|title=HSBC Championships Overview|url= https://www.wtatennis.com/tournaments/1111/queens/2025|website=www.wtatennis.com}}</ref> ==Capi de serie== Primii patru capi de serie beneficiază de calificare directă în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|CHN}} '''[[Zheng Qinwen]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Madison Keys]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Emma Navarro]]''' #{{flagicon|KAZ}} '''[[Elena Rîbakina]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Diana Shnaider]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Karolína Muchová]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Barbora Krejčiková]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Amanda Anisimova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2=&nbsp; |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|GBR}} [[Francesca Jones (tennis)|F Jones]] | RD1-score03-1=2 | RD1-score03-2=4 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05='''{{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa|C Bucșa]] | RD1-score06-1=1 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|SVK}} [[Rebecca Šramková|R Šramková]]''' | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2='''6''' | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD1-score08-1=4 | RD1-score08-2=3 | RD1-score08-3= | RD1-seed11=PR | RD1-team11={{flagicon|CZE}} [[Petra Kvitová|P Kvitová]] | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3=4 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]]''' | RD1-score12-1=2 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|AUS}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score13-1=1 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=WC | RD1-team14='''{{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=3 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15=WC | RD1-team15={{flagicon|GBR}} [[Jodie Burrage|J Burrage]] | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=3 | RD1-score15-3=4 | RD1-seed16=8 | RD1-team16='''{{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]]''' | RD1-score16-1=4 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3='''6''' | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|CHN}} [[Zheng Qinwen|Q Zheng]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|SVK}} [[Rebecca Šramková|R Šramková]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Emma Navarro|E Navarro]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=WC | RD2-team07={{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=8 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01='''{{flagicon|CZE}} [[Karolína Muchová|K Muchová]]''' | RD1-score01-1='''7⁷''' | RD1-score01-2=3 | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis|M Inglis]] | RD1-score02-1=6⁵ | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3=4 | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|CAN}} [[Leylah Fernandez|L Fernandez]] | RD1-score03-1=6⁴ | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]]''' | RD1-score04-1='''7⁷''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson|H Watson]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|KAZ}} [[Yulia Putintseva|I Putințeva]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3= | RD1-seed09=5 | RD1-team09={{flagicon|blank}} [[Diana Shnaider|D Shnaider]] | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2= | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD1-score10-1=4 | RD1-score10-2= | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović|A Tomljanović]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2='''6''' | RD1-score11-3=4 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2=1 | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CRO}} [[Donna Vekić|D Vekić]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD2-seed01=6 | RD2-team01={{flagicon|CZE}} [[Karolína Muchová|K Muchová]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=Q | RD2-team03={{flagicon|GBR}} [[Heather Watson|H Watson]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04={{flagicon|KAZ}} [[Elena Rîbakina|E Rîbakina]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|}} | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Madison Keys|M Keys]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]] (calificată)''' # {{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]] (calificată)''' # {{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]] (calificată)''' # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]] (calificată)''' # {{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] ''(runda unu)'' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]]''' # {{flagicon|GBR}} '''[[Heather Watson]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]]''' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Maddison Inglis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] | RD1-score1-1=6¹ | RD1-score1-2=6⁴ | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]]''' | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Daniela Piani | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3=6⁷ | RD2-seed2=8 | RD2-team2='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=6¹ | RD2-score2-3='''7⁹''' }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|FRA}} [[Harmony Tan]] | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Brooke Black | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2='''7⁹''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=11 | RD2-team2={{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2=6⁷ | RD2-score2-3=3 }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mina Hodzic]] | RD1-score2-1=2 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=5 | RD1-score3-3='''6''' | RD1-seed4=9 | RD1-team4={{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] | RD1-score4-1=1 | RD1-score4-2='''7''' | RD1-score4-3=4 | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=Alt | RD1-team2={{flagicon|TPE}} [[Chan Hao-ching]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]]''' | RD1-score3-1='''7⁷''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4={{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] | RD1-score4-1=6³ | RD1-score4-2=1 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=2 | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1={{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3=4 | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3='''6''' | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Alice Gillan | RD1-score3-1=1 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1={{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]] | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3=4 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD2-score2-1=4 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3='''6''' }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1={{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} [[Mika Stojsavljevic]] | RD1-score3-1=6² | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4='''{{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=10 | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/MDS.pdf Main Draw] *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/QS.pdf Qualifying Draw] {{WTATour2025}} [[Categorie:Queen's Club Championships|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] f49uebcspf0mftentyej0e3r4ux2gzn 17024231 17024229 2025-06-10T18:05:18Z Babu 119536 /* Jumătatea inferioară */ 17024231 wikitext text/x-wiki {{AP|Queen's Club Championships 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#D2EEC3" !colspan="12"|<big>[[Queen's Club Championships 2025]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Queen's Club Championships 2024 – Simplu|2024]] « [[Queen's Club Championships]] » [[Queen's Club Championships 2026 – Simplu|2026]]}} |- |} '''Queen's Club Championships 2025 – Simplu''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și doi de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Londra, Regatul Unit, pe terenuri cu iarbă. Șase dintre ele și-au asigurat participarea prin calificare. Aceasta este prima ediție a turneului feminin organizat la Queen's Club din 1973, când Olga Morozova a câștigat titlul. Morozova s-a retras din tenisul profesionist în 1989.<ref>{{cite web|title=HSBC Championships Overview|url= https://www.wtatennis.com/tournaments/1111/queens/2025|website=www.wtatennis.com}}</ref> ==Capi de serie== Primii patru capi de serie beneficiază de calificare directă în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|CHN}} '''[[Zheng Qinwen]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Madison Keys]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Emma Navarro]]''' #{{flagicon|KAZ}} '''[[Elena Rîbakina]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Diana Shnaider]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Karolína Muchová]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Barbora Krejčiková]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Amanda Anisimova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2=&nbsp; |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|GBR}} [[Francesca Jones (tennis)|F Jones]] | RD1-score03-1=2 | RD1-score03-2=4 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05='''{{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa|C Bucșa]] | RD1-score06-1=1 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|SVK}} [[Rebecca Šramková|R Šramková]]''' | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2='''6''' | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD1-score08-1=4 | RD1-score08-2=3 | RD1-score08-3= | RD1-seed11=PR | RD1-team11={{flagicon|CZE}} [[Petra Kvitová|P Kvitová]] | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3=4 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]]''' | RD1-score12-1=2 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|AUS}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score13-1=1 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=WC | RD1-team14='''{{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=3 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15=WC | RD1-team15={{flagicon|GBR}} [[Jodie Burrage|J Burrage]] | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=3 | RD1-score15-3=4 | RD1-seed16=8 | RD1-team16='''{{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]]''' | RD1-score16-1=4 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3='''6''' | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|CHN}} [[Zheng Qinwen|Q Zheng]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|SVK}} [[Rebecca Šramková|R Šramková]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Emma Navarro|E Navarro]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=WC | RD2-team07={{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=8 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01='''{{flagicon|CZE}} [[Karolína Muchová|K Muchová]]''' | RD1-score01-1='''7⁷''' | RD1-score01-2=3 | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis|M Inglis]] | RD1-score02-1=6⁵ | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3=4 | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|CAN}} [[Leylah Fernandez|L Fernandez]] | RD1-score03-1=6⁴ | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]]''' | RD1-score04-1='''7⁷''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson|H Watson]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|KAZ}} [[Yulia Putintseva|I Putințeva]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3= | RD1-seed09=5 | RD1-team09='''{{flagicon|blank}} [[Diana Shnaider|D Shnaider]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD1-score10-1=4 | RD1-score10-2=1 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović|A Tomljanović]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2='''6''' | RD1-score11-3=4 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2=1 | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CRO}} [[Donna Vekić|D Vekić]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD2-seed01=6 | RD2-team01={{flagicon|CZE}} [[Karolína Muchová|K Muchová]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=Q | RD2-team03={{flagicon|GBR}} [[Heather Watson|H Watson]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04={{flagicon|KAZ}} [[Elena Rîbakina|E Rîbakina]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=5 | RD2-team05={{flagicon|blank}} [[Diana Shnaider|D Shnaider]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Madison Keys|M Keys]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]] (calificată)''' # {{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]] (calificată)''' # {{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]] (calificată)''' # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]] (calificată)''' # {{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] ''(runda unu)'' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]]''' # {{flagicon|GBR}} '''[[Heather Watson]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]]''' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Maddison Inglis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] | RD1-score1-1=6¹ | RD1-score1-2=6⁴ | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]]''' | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Daniela Piani | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3=6⁷ | RD2-seed2=8 | RD2-team2='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=6¹ | RD2-score2-3='''7⁹''' }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|FRA}} [[Harmony Tan]] | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Brooke Black | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2='''7⁹''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=11 | RD2-team2={{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2=6⁷ | RD2-score2-3=3 }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mina Hodzic]] | RD1-score2-1=2 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=5 | RD1-score3-3='''6''' | RD1-seed4=9 | RD1-team4={{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] | RD1-score4-1=1 | RD1-score4-2='''7''' | RD1-score4-3=4 | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=Alt | RD1-team2={{flagicon|TPE}} [[Chan Hao-ching]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]]''' | RD1-score3-1='''7⁷''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4={{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] | RD1-score4-1=6³ | RD1-score4-2=1 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=2 | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1={{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3=4 | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3='''6''' | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Alice Gillan | RD1-score3-1=1 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1={{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]] | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3=4 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD2-score2-1=4 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3='''6''' }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1={{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} [[Mika Stojsavljevic]] | RD1-score3-1=6² | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4='''{{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=10 | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/MDS.pdf Main Draw] *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/QS.pdf Qualifying Draw] {{WTATour2025}} [[Categorie:Queen's Club Championships|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] 7z07n4vv33103fh21t8xiq2gj68cl2v 17024233 17024231 2025-06-10T18:05:56Z Babu 119536 /* Capi de serie */ 17024233 wikitext text/x-wiki {{AP|Queen's Club Championships 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#D2EEC3" !colspan="12"|<big>[[Queen's Club Championships 2025]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Queen's Club Championships 2024 – Simplu|2024]] « [[Queen's Club Championships]] » [[Queen's Club Championships 2026 – Simplu|2026]]}} |- |} '''Queen's Club Championships 2025 – Simplu''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și doi de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Londra, Regatul Unit, pe terenuri cu iarbă. Șase dintre ele și-au asigurat participarea prin calificare. Aceasta este prima ediție a turneului feminin organizat la Queen's Club din 1973, când Olga Morozova a câștigat titlul. Morozova s-a retras din tenisul profesionist în 1989.<ref>{{cite web|title=HSBC Championships Overview|url= https://www.wtatennis.com/tournaments/1111/queens/2025|website=www.wtatennis.com}}</ref> ==Capi de serie== Primii patru capi de serie beneficiază de calificare directă în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|CHN}} '''[[Zheng Qinwen]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Madison Keys]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Emma Navarro]]''' #{{flagicon|KAZ}} '''[[Elena Rîbakina]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Diana Shnaider]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Karolína Muchová]]''' #{{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčiková]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|USA}} '''[[Amanda Anisimova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2=&nbsp; |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|GBR}} [[Francesca Jones (tennis)|F Jones]] | RD1-score03-1=2 | RD1-score03-2=4 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05='''{{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06=Q | RD1-team06={{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa|C Bucșa]] | RD1-score06-1=1 | RD1-score06-2=2 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|SVK}} [[Rebecca Šramková|R Šramková]]''' | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2='''6''' | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08={{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD1-score08-1=4 | RD1-score08-2=3 | RD1-score08-3= | RD1-seed11=PR | RD1-team11={{flagicon|CZE}} [[Petra Kvitová|P Kvitová]] | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3=4 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]]''' | RD1-score12-1=2 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|AUS}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]] | RD1-score13-1=1 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14=WC | RD1-team14='''{{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=3 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15=WC | RD1-team15={{flagicon|GBR}} [[Jodie Burrage|J Burrage]] | RD1-score15-1='''6''' | RD1-score15-2=3 | RD1-score15-3=4 | RD1-seed16=8 | RD1-team16='''{{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]]''' | RD1-score16-1=4 | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3='''6''' | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|CHN}} [[Zheng Qinwen|Q Zheng]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|USA}} [[McCartney Kessler|M Kessler]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|SVK}} [[Rebecca Šramková|R Šramková]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Emma Navarro|E Navarro]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=WC | RD2-team07={{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=8 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Amanda Anisimova|A Anisimova]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01='''{{flagicon|CZE}} [[Karolína Muchová|K Muchová]]''' | RD1-score01-1='''7⁷''' | RD1-score01-2=3 | RD1-score01-3='''6''' | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis|M Inglis]] | RD1-score02-1=6⁵ | RD1-score02-2='''6''' | RD1-score02-3=4 | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|CAN}} [[Leylah Fernandez|L Fernandez]] | RD1-score03-1=6⁴ | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]]''' | RD1-score04-1='''7⁷''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson|H Watson]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|KAZ}} [[Yulia Putintseva|I Putințeva]] | RD1-score06-1=4 | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3= | RD1-seed09=5 | RD1-team09='''{{flagicon|blank}} [[Diana Shnaider|D Shnaider]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|POL}} [[Magdalena Fręch|M Fręch]] | RD1-score10-1=4 | RD1-score10-2=1 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović|A Tomljanović]] | RD1-score11-1=6⁴ | RD1-score11-2='''6''' | RD1-score11-3=4 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]]''' | RD1-score12-1='''7⁷''' | RD1-score12-2=1 | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CRO}} [[Donna Vekić|D Vekić]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD2-seed01=6 | RD2-team01={{flagicon|CZE}} [[Karolína Muchová|K Muchová]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=Q | RD2-team02={{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria|T Maria]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=Q | RD2-team03={{flagicon|GBR}} [[Heather Watson|H Watson]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04={{flagicon|KAZ}} [[Elena Rîbakina|E Rîbakina]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=5 | RD2-team05={{flagicon|blank}} [[Diana Shnaider|D Shnaider]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=Q | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova|A Zakharova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Madison Keys|M Keys]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]] (calificată)''' # {{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]] (calificată)''' # {{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]] (calificată)''' # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]] (calificată)''' # {{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] ''(runda unu)'' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Zakharova]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ajla Tomljanović]]''' # {{flagicon|GBR}} '''[[Heather Watson]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Tatjana Maria]]''' # {{flagicon|ESP}} '''[[Cristina Bucșa]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Maddison Inglis]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|USA}} [[Alycia Parks]] | RD1-score1-1=6¹ | RD1-score1-2=6⁴ | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]]''' | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Daniela Piani | RD1-score3-1=5 | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD1-score4-1='''7''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|CAN}} [[Carol Zhao]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3=6⁷ | RD2-seed2=8 | RD2-team2='''{{flagicon|blank}} [[Anastasia Zakharova]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=6¹ | RD2-score2-3='''7⁹''' }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|FRA}} [[Harmony Tan]] | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Brooke Black | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Ajla Tomljanović]]''' | RD2-score1-1=5 | RD2-score1-2='''7⁹''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=11 | RD2-team2={{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]] | RD2-score2-1='''7''' | RD2-score2-2=6⁷ | RD2-score2-3=3 }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Mina Hodzic]] | RD1-score2-1=2 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=5 | RD1-score3-3='''6''' | RD1-seed4=9 | RD1-team4={{flagicon|JPN}} [[Ena Shibahara]] | RD1-score4-1=1 | RD1-score4-2='''7''' | RD1-score4-3=4 | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|TUR}} [[Zeynep Sönmez]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Heather Watson]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=Alt | RD1-team2={{flagicon|TPE}} [[Chan Hao-ching]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]]''' | RD1-score3-1='''7⁷''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4={{flagicon|AUS}} [[Destanee Aiava]] | RD1-score4-1=6³ | RD1-score4-2=1 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1='''{{flagicon|GER}} [[Tatjana Maria]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Arina Rodionova]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=2 | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1={{flagicon|COL}} [[Emiliana Arango]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3=4 | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3='''6''' | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GBR}} Alice Gillan | RD1-score3-1=1 | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1={{flagicon|GBR}} [[Lily Miyazaki]] | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3=4 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa]]''' | RD2-score2-1=4 | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3='''6''' }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1={{flagicon|blank}} [[Kamilla Rakhimova]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GBR}} [[Mika Stojsavljevic]] | RD1-score3-1=6² | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4='''{{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[Maddison Inglis]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=10 | RD2-team2={{flagicon|AUS}} [[Priscilla Hon]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/MDS.pdf Main Draw] *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/QS.pdf Qualifying Draw] {{WTATour2025}} [[Categorie:Queen's Club Championships|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] 63b8mlbt0t1nqxqxj83n5zfu3tsy2c8 3 3231775 17024294 17001877 2025-06-10T18:50:06Z Valentin JJ. 485596 Ultimul avertisment: Vandalism la [[Buzău]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024294 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:|, ca aceea de la pagina [[:{{{1}}}]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} --[[Utilizator:EuSuntTuDinViitor|EuSuntTuDinViitor]] | [[Discuție Utilizator:EuSuntTuDinViitor|Discuție]] 28 mai 2025 21:04 (EEST) <!-- Format:au-vandalism1 --> ==■■ Notificare== [[Fișier:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai faceți modificări distructive pe Wikipedia, cum ați făcut la pagina [[:Seleniu]]. Modificările dumneavoastră par să constituie [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și au fost anulate. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim!<!-- Format:au-vandalism2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 29 mai 2025 19:41 (EEST) ==■■■■ Avertisment final privitor la vandalism== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''ultimul avertisment''' pe care îl veți mai primi pentru modificări distructive, precum cele de la pagina [[:Buzău]]. Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4 --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 21:50 (EEST) 66wg52z2ivr1hyuowkialdpmyd2wa4b 14 3231996 17023832 17002308 2025-06-10T13:35:56Z GEO 9723 {{Commons category-inline|Ruins in Cyprus}} 17023832 wikitext text/x-wiki :{{Commons category-inline|Ruins in Cyprus}} [[Categorie:Ruine după țară|Cipru]] [[Categorie:Clădiri și structuri din Cipru]] [[Categorie:Istoria Ciprului]] gp3gc0gfhf6r7tnkra4k4tha28nbp4d 0 3232227 17024555 17008165 2025-06-10T21:23:48Z Ewan2 250095 /* Biografie */ 17024555 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formatiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. În 1989 a cântat în formația Hatul Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tene cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat in mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea a luat parte anual la festivalul de cântec ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] qdxaiip7c4162nevdzru0ds3tdo6uer 17024565 17024555 2025-06-10T21:34:32Z Ewan2 250095 /* Biografie */ 17024565 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formatiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. În 1989 a cântat în formația Hatul Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tene cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat in mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea a luat parte anual la festivalul de cântec ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un numar mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În inregistratile sale el a îmbinat stiluri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] 027rhrjdg77wfzhq6058zwjwv26e55g 17024582 17024565 2025-06-10T21:40:59Z Ewan2 250095 /* Biografie */ 17024582 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea a luat parte anual la festivalul de cântec ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistratile sale el a îmbinat stiluri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat si la banda sonoră a unor seriale din strainătate, סינגולדה הופיע יום אחד באנגליה ולאחר מספר ניסיונות, הצליח לפגוש את הגיטריסט בריאן מיי של להקת קווין ורכש ממנו את אחת הגיטרות המיוחדות שלו. בשנת 2002 ניגן בפרויקט של עידן רייכל. בשנים 2006–2007 לימד סינגולדה גיטרה בבית ספר רימון. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] 50le8jrzh6clmmx6l45l2lp6q9r5w8r 17024593 17024582 2025-06-10T21:47:36Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17024593 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea a luat parte anual la festivalul de cântec ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistratile sale el a îmbinat stiluri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat si la banda sonoră a unor seriale din strainătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe chitaristul [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioara de muzica Rimon. ן. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] kf4nzqf583eusa6vymcvi0dg2mfhgo4 17024595 17024593 2025-06-10T21:49:02Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17024595 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea a luat parte anual la festivalul de cântec ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistratile sale el a îmbinat stiluri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat si la banda sonoră a unor seriale din strainătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioara de muzica Rimon. ן. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] 7xe8hrb62rmroo3ocyo3u9b553rjkie 17025171 17024595 2025-06-11T11:24:16Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17025171 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea a luat parte anual la festivalul de cântec ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistratile sale el a îmbinat stiluri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat și la banda sonoră a unor seriale din strainătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioara de muzică Rimon din [[Ramat Hasharon]]. ן. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] qh9yddnwsnkf1iztxswg6kr2yyr2y8j 17025173 17025171 2025-06-11T11:25:29Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17025173 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea a luat parte anual la festivalul de cântec ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistratile sale el a îmbinat stiluri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat și la banda sonoră a unor seriale din strainătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioară de muzică Rimon din [[Ramat Hasharon]]. ן. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] 2fc1gmitg5a5xclgam3i7qjxo0fps7y 17025175 17025173 2025-06-11T11:26:46Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17025175 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea, a luat parte anual la Festivalul cântecului ebraic de la[[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistrările sale el a îmbinat stiluri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat și la banda sonoră a unor seriale din strainătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioară de muzică Rimon din [[Ramat Hasharon]]. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] 8says9dyaz9sdeeiqc7tnuz17h9ncm7 17025176 17025175 2025-06-11T11:27:21Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17025176 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea, a luat parte anual la Festivalul cântecului ebraic de la[[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistrările sale el a îmbinat [[stil]]uri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat și la banda sonoră a unor seriale din străinătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioară de muzică Rimon din [[Ramat Hasharon]]. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] 5vtgu6mk6mwu765g55in2qtch5att93 17025178 17025176 2025-06-11T11:27:38Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17025178 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat in formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea, a luat parte anual la Festivalul cântecului ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistrările sale el a îmbinat [[stil]]uri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat și la banda sonoră a unor seriale din străinătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioară de muzică Rimon din [[Ramat Hasharon]]. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] 6pi8zjeekhi91118p28rzuts2rkzakc 17025180 17025178 2025-06-11T11:28:09Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17025180 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat în formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea, a luat parte anual la Festivalul cântecului ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistrările sale el a îmbinat [[stil]]uri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat și la banda sonoră a unor seriale din străinătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioară de muzică Rimon din [[Ramat Hasharon]]. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] a3oyw1zpv6rhengsqc51zxl63a093vd 17025185 17025180 2025-06-11T11:33:33Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17025185 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tène cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat în formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea, a luat parte anual la Festivalul cântecului ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistrările sale el a îmbinat [[stil]]uri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat și la banda sonoră a unor seriale din străinătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioară de muzică Rimon din [[Ramat Hasharon]]. În cadrul unui concert radio Ziua Independenței a Israelului 2010 al canalului Reshet Ghimel al companiei MAKO a ocupat locul întâi în top după votul ascultătorilor.În acelasi an a participat la un album al solistului Lior Davidi. בשנת 2011 השיק לראשונה את המופע "סינגולדה וחברים", שבו הוא מנגן את קלאסיקות הגיטרה שגדל עליהן, מיצירותיהם וביצועיהם של דיפ פרפל, גארי מור, סנטנה, לד זפלין, אריק קלפטון, ג'ימי הנדריקס, הצלליות, כוורת (ובעיקר יצחק קלפטר - "צ'רצ'יל"), הביטלס ועוד. ב-2015 יצא לאור דיסק בשם זה, שבמרכזו קטעים אינסטרומנטליים (אפאצ'י של הצלליות ומחרוזת של "כוורת"), והוא מכיל שירים בביצוע מיקה שדה, גילן שחף וקרן טננבאום. איתם מופיעה גם נעמי, המלווה את השירים בנגינה על כינור ובשירת רקע. בהופעות שלו הוא נוהג לשלב ילדים, שאותם הוא מדריך בנגינה. סינגולדה הגיש עד לשנת 2018 את התוכנית המוזיקלית "אני גיטרה", לתוכנית הופקו 5 עונות שכללו 175 פרקים, ושודרה בטלוויזיה החינוכית, כעת משודרת בשידורים חוזרים בערוץ המחודש של החינוכית כאן חינוכית. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] hzdpgopl0blokq033l0t2g44pdpc6x9 17025196 17025185 2025-06-11T11:53:07Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17025196 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tene cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat în formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea, a luat parte anual la Festivalul cântecului ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistrările sale el a îmbinat [[stil]]uri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat și la banda sonoră a unor seriale din străinătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioară de muzică Rimon din [[Ramat Hasharon]]. În cadrul unui concert radio Ziua Independenței a Israelului 2010 al canalului Reshet Ghimel al companiei MAKO a ocupat locul întâi în top după votul ascultătorilor.În acelasi an a participat la un album al solistului Lior Davidi. În 2011 a inițiat spectacolul „Singolda și prietenii” în care interpretează din clasicii chitarei rock cu a căror muzică a crescut:Deep Purple, [[Gary Moore]], [[Carlos Santana]], [[Led Zeppelin]], [[Eric Clapton]], [[Jimmy Hendricks]], [[The Shadows]], Kaveret (din care mai ales muzica lui Itzhak Klefter zis Churchill), Beatles etc . ב-2015 יצא לאור דיסק בשם זה, שבמרכזו קטעים אינסטרומנטליים (אפאצ'י של הצלליות ומחרוזת של "כוורת"), והוא מכיל שירים בביצוע מיקה שדה, גילן שחף וקרן טננבאום. איתם מופיעה גם נעמי, המלווה את השירים בנגינה על כינור ובשירת רקע. בהופעות שלו הוא נוהג לשלב ילדים, שאותם הוא מדריך בנגינה. סינגולדה הגיש עד לשנת 2018 את התוכנית המוזיקלית "אני גיטרה", לתוכנית הופקו 5 עונות שכללו 175 פרקים, ושודרה בטלוויזיה החינוכית, כעת משודרת בשידורים חוזרים בערוץ המחודש של החינוכית כאן חינוכית. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] 61kne7vek8xsgkeulcw9z601ifqwe3z 17025197 17025196 2025-06-11T11:54:00Z Ewan2 250095 /* Cariera muzicală */ 17025197 wikitext text/x-wiki {{în lucru}} {{Infocaseta Muzician |imagine = [[Fișier:Avi Singolda 2018.jpg|250px|centru]] |descriere = fotografie din 2018 |nume= Avi Singolda <br> אבי סינגולדה }} '''Avi (Avraham) Singolda''' (în [[ebraică]]:'''אבי (אברהם) סינגולדה)''' n.[[8 iunie]][[1959]]) este un [[chitarist]] [[israelian]], unul din cei mai însemnați din [[Israel]]. ==Biografie== ===Copilărie și tinerețe=== Avi Singolda s-a născut în 1959 în orășelul [[Yeruham]] din sudul Israelului într-o familie cu preocupări muzicale. Tatăl său, originar din [[România]], cânta la nunți. Singolda a învățat singur din copilărie să cânte la mai multe instrumente. La șase ani cânta la [[mandolină]], iar de la 9 ani la [[chitară]]. A ascultat mult formațiile muzicale [[Deep Purple]], [[Beatles]] precum și pe cea mai importantă formatie israeliană [[Kaveret]] și a exersat mult tehnicile acestora. În timpul serviciului militar a fost, în cele din urmă primit ca chitarist într-un ansamblul militar de muzică și divertisment. ===Cariera muzicală=== În 1989 a cântat în formația Hatúl Shahor (Motan negru) condusă de Zeev Tene cu care a înregistrat albumul purtând numele formației. Apoi a cântat în formația de instrumentiști a solistului vocal și compozitorului Uzi Hitman, sub conducerea lui [[Nancy Brandes]]. În 1991 s-a alăturat ansamblului Kriza al lui David Krivoshi și până în 1992 l-a acompaniat pe cântărețul și compozitorul [[Ariel Zilber]]. În 1992 a participat la formația cântărețului-autor [[Shlomo Artzi]] care înregistra în acea vreme albumul Yareakh (Lună). De atunci nu a încetat o clipă colaborarea cu Artzi, participând la toate tururile de concerte și albumele acestuia. Singolda a înregistrat în mod permanent și cu [[Igal Bashan]] începând cu albumul „Kan bemtza hahayim” (Aici în mijlocul vieții) (1994). De asemenea, a luat parte anual la Festivalul cântecului ebraic de la [[Ein Ghev]] (Eyn Gev) mai ales la concertul principal al festivalului. Singolda a colaborat cu un număr mare de cântăreți muzicali israelieni precum Eyal Golan, Arkadi Duhin, [[Arik Einstein]], Nurit Galron, Uzi Hitman, Dudu Faruk, Omer Adam, Sarit Haddad și Hanan Ben Ari. În înregistrările sale el a îmbinat [[stil]]uri diverse, inclusiv [[muzica clasică]] și [[jazz]]ul. [[Producător]]ul [[George Martin]] care a lucrat cu [[Beatles]] l-a asociat pe Singolda într-un spectacol cu muzica acestei formații ca interpret solo la chitară clasică a cântecului „Here Comes the Sun”. . Singolda a participat și la banda sonoră a unor seriale din străinătate,ca de pildă serialul american „[[Totul despre sex]]”. Cu ocazia unui sejur în Anglia l-a cunoscut pe [[Brian May]] din formația [[Queen]] și a cumpărat de la el una din chitarele sale deosebite. În 2002 a participat in Israel la Proiectul compozitorului și cântărețului Idan Raichel. În 2006-2007 a dat lecții de chitară la Școala superioară de muzică Rimon din [[Ramat Hasharon]]. În cadrul unui concert radio Ziua Independenței a Israelului 2010 al canalului Reshet Ghimel al companiei MAKO a ocupat locul întâi în top după votul ascultătorilor.În acelasi an a participat la un album al solistului Lior Davidi. În 2011 a inițiat spectacolul „Singolda și prietenii” în care interpretează din clasicii chitarei rock cu a căror muzică a crescut:Deep Purple, [[Gary Moore]], [[Carlos Santana]], [[Led Zeppelin]], [[Eric Clapton]], [[Jimi Hendrix]], [[The Shadows]], Kaveret (din care mai ales muzica lui Itzhak Klefter zis Churchill), Beatles etc . ב-2015 יצא לאור דיסק בשם זה, שבמרכזו קטעים אינסטרומנטליים (אפאצ'י של הצלליות ומחרוזת של "כוורת"), והוא מכיל שירים בביצוע מיקה שדה, גילן שחף וקרן טננבאום. איתם מופיעה גם נעמי, המלווה את השירים בנגינה על כינור ובשירת רקע. בהופעות שלו הוא נוהג לשלב ילדים, שאותם הוא מדריך בנגינה. סינגולדה הגיש עד לשנת 2018 את התוכנית המוזיקלית "אני גיטרה", לתוכנית הופקו 5 עונות שכללו 175 פרקים, ושודרה בטלוויזיה החינוכית, כעת משודרת בשידורים חוזרים בערוץ המחודש של החינוכית כאן חינוכית. {{DEFAULTSORT: Singolda,Avi}} [[Categorie:Chitariști israelieni]] [[Categorie:Muzicieni rock]] qqxpau23bgb0qo0cqgly7hh8l5hjpc8 0 3232489 17024092 17009285 2025-06-10T15:47:34Z ListeriaBot 354970 Wikidata list updated [V2] 17024092 wikitext text/x-wiki Aceasta este o listă a [[Comunele Cehiei|comunelor din Republica Cehă]] care încep cu litera [[Ch]]'''.<ref> https://web.archive.org/web/20201020205145/https://www.czso.cz/documents/10180/121739326/1300722003.xlsx/0d28ffa7-f7a7-484f-846e-9567b8559e24 </ref> {{Wikidata list|sparql= select distinct ?item ?l ?img ?pocetobyvatel ?pocetobyvatel_upr ?rozloha ?rozloha_upr { hint:Query hint:optimizer "None" . ?item wdt:P31 wd:Q5153359 . ?item rdfs:label ?label filter(lang(?label)="cs" && STRSTARTS(STR(?label),"Ch")) . ?item wdt:P131* ?okres . ?okres wdt:P31 wd:Q548611 . ?item wdt:P1082 ?pocetobyvatel . ?item wdt:P2046 ?rozloha . BIND(CONCAT("{", "{formatnum:{", "{#expr: ", STR(?rozloha), " round 2 }", "}", "}", "}") AS ?rozloha_upr ) . BIND(CONCAT("{", "{formatnum:", STR(?pocetobyvatel), "}", "}") AS ?pocetobyvatel_upr) . ?okres rdfs:label ?l FILTER(lang(?l) = "cs") . OPTIONAL { ?item wdt:P18 ?img } . } order by desc(?pocetobyvatel) desc(?rozloha) ?img |columns=number:#,label:Comună,?pocetobyvatel_upr:Populație,?rozloha_upr:Suprafață (km²),?l:District |thumb=75 }} {| class='wikitable sortable' ! # ! Comună ! Populație ! Suprafață (km²) ! District |- | style='text-align:right'| 1 | [[Chomutov]] | {{formatnum:46771}} | {{formatnum:{{#expr: 29.254168 round 2 }}}} | okres Chomutov |- | style='text-align:right'| 2 | [[Cheb]] | {{formatnum:32808}} | {{formatnum:{{#expr: 96.353174 round 2 }}}} | okres Cheb |- | style='text-align:right'| 3 | [[Chrudim]] | {{formatnum:23564}} | {{formatnum:{{#expr: 33.209542 round 2 }}}} | okres Chrudim |- | style='text-align:right'| 4 | ''[[:d:Q999937|Chodov]]'' | {{formatnum:12609}} | {{formatnum:{{#expr: 14.260207 round 2 }}}} | okres Sokolov |- | style='text-align:right'| 5 | ''[[:d:Q430661|Chotěboř]]'' | {{formatnum:9092}} | {{formatnum:{{#expr: 54.04834 round 2 }}}} | okres Havlíčkův Brod |- | style='text-align:right'| 6 | ''[[:d:Q1019936|Choceň]]'' | {{formatnum:8641}} | {{formatnum:{{#expr: 21.696513 round 2 }}}} | okres Ústí nad Orlicí |- | style='text-align:right'| 7 | ''[[:d:Q1013885|Chrastava]]'' | {{formatnum:6315}} | {{formatnum:{{#expr: 27.463963 round 2 }}}} | okres Liberec |- | style='text-align:right'| 8 | ''[[:d:Q1013858|Chlumec nad Cidlinou]]'' | {{formatnum:5609}} | {{formatnum:{{#expr: 21.441977 round 2 }}}} | okres Hradec Králové |- | style='text-align:right'| 9 | [[Chýně]] | {{formatnum:4965}} | {{formatnum:{{#expr: 4.997889 round 2 }}}} | okres Praha-západ |- | style='text-align:right'| 10 | [[Chropyně]] | {{formatnum:4642}} | {{formatnum:{{#expr: 19.003751 round 2 }}}} | okres Kroměříž |- | style='text-align:right'| 11 | ''[[:d:Q387840|Chlumec]]'' | {{formatnum:4257}} | {{formatnum:{{#expr: 12.872495 round 2 }}}} | okres Ústí nad Labem |- | style='text-align:right'| 12 | ''[[:d:Q1076872|Chrast]]'' | {{formatnum:3150}} | {{formatnum:{{#expr: 17.837829 round 2 }}}} | okres Chrudim |- | style='text-align:right'| 13 | ''[[:d:Q686448|Chotěšov]]'' | {{formatnum:3048}} | {{formatnum:{{#expr: 26.810325 round 2 }}}} | okres Plzeň-jih |- | style='text-align:right'| 14 | ''[[:d:Q1028241|Chvaletice]]'' | {{formatnum:2925}} | {{formatnum:{{#expr: 8.500674 round 2 }}}} | okres Pardubice |- | style='text-align:right'| 15 | [[Chýnov]] | {{formatnum:2568}} | {{formatnum:{{#expr: 30.506359 round 2 }}}} | okres Tábor |- | style='text-align:right'| 16 | ''[[:d:Q1019326|Chabařovice]]'' | {{formatnum:2545}} | {{formatnum:{{#expr: 16.89914 round 2 }}}} | okres Ústí nad Labem |- | style='text-align:right'| 17 | ''[[:d:Q1075444|Chlumčany]]'' | {{formatnum:2442}} | {{formatnum:{{#expr: 9.038068 round 2 }}}} | okres Plzeň-jih |- | style='text-align:right'| 18 | ''[[:d:Q1075695|Chodová Planá]]'' | {{formatnum:1990}} | {{formatnum:{{#expr: 55.241922 round 2 }}}} | okres Tachov |- | style='text-align:right'| 19 | ''[[:d:Q1088954|Chrást]]'' | {{formatnum:1925}} | {{formatnum:{{#expr: 9.841415 round 2 }}}} | okres Plzeň-město |- | style='text-align:right'| 20 | ''[[:d:Q1076706|Chotoviny]]'' | {{formatnum:1912}} | {{formatnum:{{#expr: 31.389738 round 2 }}}} | okres Tábor |- | style='text-align:right'| 21 | ''[[:d:Q1821889|Chyňava]]'' | {{formatnum:1898}} | {{formatnum:{{#expr: 37.938809 round 2 }}}} | okres Beroun |- | style='text-align:right'| 22 | ''[[:d:Q265518|Chlum u Třeboně]]'' | {{formatnum:1816}} | {{formatnum:{{#expr: 47.381466 round 2 }}}} | okres Jindřichův Hradec |- | style='text-align:right'| 23 | ''[[:d:Q1090150|Chvalčov]]'' | {{formatnum:1610}} | {{formatnum:{{#expr: 22.930876 round 2 }}}} | okres Kroměříž |- | style='text-align:right'| 24 | ''[[:d:Q1901216|Chotětov]]'' | {{formatnum:1444}} | {{formatnum:{{#expr: 13.150578 round 2 }}}} | okres Mladá Boleslav |- | style='text-align:right'| 25 | ''[[:d:Q1115905|Chotěbuz]]'' | {{formatnum:1411}} | {{formatnum:{{#expr: 10.614287 round 2 }}}} | okres Karviná |- | style='text-align:right'| 26 | ''[[:d:Q2626494|Chocerady]]'' | {{formatnum:1383}} | {{formatnum:{{#expr: 17.843769 round 2 }}}} | okres Benešov |- | style='text-align:right'| 27 | ''[[:d:Q1091181|Chřibská]]'' | {{formatnum:1333}} | {{formatnum:{{#expr: 15.956057 round 2 }}}} | okres Děčín |- | style='text-align:right'| 28 | ''[[:d:Q2699257|Chotíkov]]'' | {{formatnum:1290}} | {{formatnum:{{#expr: 11.263491 round 2 }}}} | okres Plzeň-sever |- | style='text-align:right'| 29 | ''[[:d:Q686663|Chuchelná]]'' | {{formatnum:1276}} | {{formatnum:{{#expr: 7.672171 round 2 }}}} | okres Opava |- | style='text-align:right'| 30 | ''[[:d:Q1894653|Chroustovice]]'' | {{formatnum:1264}} | {{formatnum:{{#expr: 21.605401 round 2 }}}} | okres Chrudim |- | style='text-align:right'| 31 | ''[[:d:Q1075989|Choltice]]'' | {{formatnum:1243}} | {{formatnum:{{#expr: 9.875854 round 2 }}}} | okres Pardubice |- | style='text-align:right'| 32 | ''[[:d:Q1090156|Chvalšiny]]'' | {{formatnum:1233}} | {{formatnum:{{#expr: 27.951585 round 2 }}}} | okres Český Krumlov |- | style='text-align:right'| 33 | ''[[:d:Q2202538|Chlebičov]]'' | {{formatnum:1188}} | {{formatnum:{{#expr: 3.620811 round 2 }}}} | okres Opava |- | style='text-align:right'| 34 | ''[[:d:Q2077582|Chrášťany]]'' | {{formatnum:1180}} | {{formatnum:{{#expr: 4.152224 round 2 }}}} | okres Praha-západ |- | style='text-align:right'| 35 | ''[[:d:Q735607|Chuderov]]'' | {{formatnum:1171}} | {{formatnum:{{#expr: 15.346407 round 2 }}}} | okres Ústí nad Labem |- | style='text-align:right'| 36 | ''[[:d:Q928275|Chrustenice]]'' | {{formatnum:1083}} | {{formatnum:{{#expr: 6.732437 round 2 }}}} | okres Beroun |- | style='text-align:right'| 37 | [[Chotyně]] | {{formatnum:1077}} | {{formatnum:{{#expr: 9.043456 round 2 }}}} | okres Liberec |- | style='text-align:right'| 38 | ''[[:d:Q939648|Chyšky]]'' | {{formatnum:1061}} | {{formatnum:{{#expr: 30.317174 round 2 }}}} | okres Písek |- | style='text-align:right'| 39 | ''[[:d:Q1076728|Chotěvice]]'' | {{formatnum:1034}} | {{formatnum:{{#expr: 20.123593 round 2 }}}} | okres Trutnov |- | style='text-align:right'| 40 | ''[[:d:Q637154|Chudčice]]'' | {{formatnum:1008}} | {{formatnum:{{#expr: 4.101313 round 2 }}}} | okres Brno-venkov |- | style='text-align:right'| 41 | ''[[:d:Q800147|Chuchelna]]'' | {{formatnum:990}} | {{formatnum:{{#expr: 10.783767 round 2 }}}} | okres Semily |- | style='text-align:right'| 42 | ''[[:d:Q549901|Charváty]]'' | {{formatnum:934}} | {{formatnum:{{#expr: 8.880393 round 2 }}}} | okres Olomouc |- | style='text-align:right'| 43 | ''[[:d:Q960753|Chornice]]'' | {{formatnum:861}} | {{formatnum:{{#expr: 14.227247 round 2 }}}} | okres Svitavy |- | style='text-align:right'| 44 | ''[[:d:Q2520882|Chvojenec]]'' | {{formatnum:850}} | {{formatnum:{{#expr: 9.914956 round 2 }}}} | okres Pardubice |- | style='text-align:right'| 45 | ''[[:d:Q2480692|Chotusice]]'' | {{formatnum:825}} | {{formatnum:{{#expr: 6.972061 round 2 }}}} | okres Kutná Hora |- | style='text-align:right'| 46 | ''[[:d:Q1075705|Chodský Újezd]]'' | {{formatnum:812}} | {{formatnum:{{#expr: 64.739092 round 2 }}}} | okres Tachov |- | style='text-align:right'| 47 | ''[[:d:Q1090110|Chvalkovice]]'' | {{formatnum:809}} | {{formatnum:{{#expr: 12.304631 round 2 }}}} | okres Náchod |- | style='text-align:right'| 48 | ''[[:d:Q2703628|Chanovice]]'' | {{formatnum:795}} | {{formatnum:{{#expr: 19.676721 round 2 }}}} | okres Klatovy |- | style='text-align:right'| 49 | ''[[:d:Q370542|Chválenice]]'' | {{formatnum:782}} | {{formatnum:{{#expr: 9.916321 round 2 }}}} | okres Plzeň-město |- | style='text-align:right'| 50 | [[Chlístovice]] | {{formatnum:774}} | {{formatnum:{{#expr: 29.50397 round 2 }}}} | okres Kutná Hora |- | style='text-align:right'| 51 | ''[[:d:Q1075688|Chodov]]'' | {{formatnum:769}} | {{formatnum:{{#expr: 8.881476 round 2 }}}} | okres Domažlice |- | style='text-align:right'| 52 | ''[[:d:Q339813|Chrášťany]]'' | {{formatnum:764}} | {{formatnum:{{#expr: 14.585542 round 2 }}}} | okres Kolín |- | style='text-align:right'| 53 | ''[[:d:Q2503857|Chudenice]]'' | {{formatnum:759}} | {{formatnum:{{#expr: 21.127002 round 2 }}}} | okres Klatovy |- | style='text-align:right'| 54 | ''[[:d:Q687499|Cheznovice]]'' | {{formatnum:759}} | {{formatnum:{{#expr: 7.807816 round 2 }}}} | okres Rokycany |- | style='text-align:right'| 55 | ''[[:d:Q1022363|Choryně]]'' | {{formatnum:754}} | {{formatnum:{{#expr: 9.109311 round 2 }}}} | okres Vsetín |- | style='text-align:right'| 56 | ''[[:d:Q1075682|Chodouny]]'' | {{formatnum:727}} | {{formatnum:{{#expr: 10.017426 round 2 }}}} | okres Litoměřice |- | style='text-align:right'| 57 | ''[[:d:Q1088966|Chrášťany]]'' | {{formatnum:721}} | {{formatnum:{{#expr: 22.93315 round 2 }}}} | okres České Budějovice |- | style='text-align:right'| 58 | ''[[:d:Q744601|Cholina]]'' | {{formatnum:719}} | {{formatnum:{{#expr: 8.989676 round 2 }}}} | okres Olomouc |- | style='text-align:right'| 59 | ''[[:d:Q2696646|Chodouň]]'' | {{formatnum:715}} | {{formatnum:{{#expr: 4.248589 round 2 }}}} | okres Beroun |- | style='text-align:right'| 60 | ''[[:d:Q1090117|Chvalovice]]'' | {{formatnum:694}} | {{formatnum:{{#expr: 8.841772 round 2 }}}} | okres Znojmo |- | style='text-align:right'| 61 | ''[[:d:Q2447020|Chrášťany]]'' | {{formatnum:691}} | {{formatnum:{{#expr: 10.14558 round 2 }}}} | okres Rakovník |- | style='text-align:right'| 62 | ''[[:d:Q2524708|Chvalíkovice]]'' | {{formatnum:686}} | {{formatnum:{{#expr: 4.464821 round 2 }}}} | okres Opava |- | style='text-align:right'| 63 | ''[[:d:Q2626478|Chotýšany]]'' | {{formatnum:670}} | {{formatnum:{{#expr: 13.97 round 2 }}}} | okres Benešov |- | style='text-align:right'| 64 | ''[[:d:Q2242131|Chudenín]]'' | {{formatnum:666}} | {{formatnum:{{#expr: 45.850316 round 2 }}}} | okres Klatovy |- | style='text-align:right'| 65 | ''[[:d:Q1068637|Chbany]]'' | {{formatnum:646}} | {{formatnum:{{#expr: 27.8827 round 2 }}}} | okres Chomutov |- | style='text-align:right'| 66 | ''[[:d:Q1076776|Choustníkovo Hradiště]]'' | {{formatnum:635}} | {{formatnum:{{#expr: 12.495262 round 2 }}}} | okres Trutnov |- | style='text-align:right'| 67 | ''[[:d:Q1075567|Chocenice]]'' | {{formatnum:633}} | {{formatnum:{{#expr: 13.180431 round 2 }}}} | okres Plzeň-jih |- | style='text-align:right'| 68 | ''[[:d:Q1090097|Chvaleč]]'' | {{formatnum:627}} | {{formatnum:{{#expr: 17.222106 round 2 }}}} | okres Trutnov |- | style='text-align:right'| 69 | ''[[:d:Q1993623|Chotilsko]]'' | {{formatnum:602}} | {{formatnum:{{#expr: 27.243312 round 2 }}}} | okres Příbram |- | style='text-align:right'| 70 | ''[[:d:Q1087506|Chroboly]]'' | {{formatnum:601}} | {{formatnum:{{#expr: 34.681112 round 2 }}}} | okres Prachatice |- | style='text-align:right'| 71 | ''[[:d:Q2020661|Chomutice]]'' | {{formatnum:597}} | {{formatnum:{{#expr: 10.459372 round 2 }}}} | okres Jičín |- | style='text-align:right'| 72 | ''[[:d:Q983701|Chlumčany]]'' | {{formatnum:595}} | {{formatnum:{{#expr: 5.262299 round 2 }}}} | okres Louny |- | style='text-align:right'| 73 | ''[[:d:Q2421760|Chvatěruby]]'' | {{formatnum:585}} | {{formatnum:{{#expr: 3.309203 round 2 }}}} | okres Mělník |- | style='text-align:right'| 74 | ''[[:d:Q1013838|Chyše]]'' | {{formatnum:583}} | {{formatnum:{{#expr: 28.624688 round 2 }}}} | okres Karlovy Vary |- | style='text-align:right'| 75 | ''[[:d:Q1076854|Chožov]]'' | {{formatnum:582}} | {{formatnum:{{#expr: 21.275967 round 2 }}}} | okres Louny |- | style='text-align:right'| 76 | ''[[:d:Q582771|Chorušice]]'' | {{formatnum:556}} | {{formatnum:{{#expr: 17.762698 round 2 }}}} | okres Mělník |- | style='text-align:right'| 77 | ''[[:d:Q747010|Chromeč]]'' | {{formatnum:554}} | {{formatnum:{{#expr: 5.490314 round 2 }}}} | okres Šumperk |- | style='text-align:right'| 78 | ''[[:d:Q1088959|Chrást]]'' | {{formatnum:522}} | {{formatnum:{{#expr: 4.918568 round 2 }}}} | okres Nymburk |- | style='text-align:right'| 79 | ''[[:d:Q1060256|Chaloupky]]'' | {{formatnum:518}} | {{formatnum:{{#expr: 6.570191 round 2 }}}} | okres Beroun |- | style='text-align:right'| 80 | ''[[:d:Q1076738|Chotěšov]]'' | {{formatnum:508}} | {{formatnum:{{#expr: 7.818691 round 2 }}}} | okres Litoměřice |- | style='text-align:right'| 81 | ''[[:d:Q2696211|Chotutice]]'' | {{formatnum:491}} | {{formatnum:{{#expr: 3.869617 round 2 }}}} | okres Kolín |- | style='text-align:right'| 82 | ''[[:d:Q2696227|Chlumín]]'' | {{formatnum:490}} | {{formatnum:{{#expr: 6.396208 round 2 }}}} | okres Mělník |- | style='text-align:right'| 83 | ''[[:d:Q912963|Choťánky]]'' | {{formatnum:487}} | {{formatnum:{{#expr: 4.029721 round 2 }}}} | okres Nymburk |- | style='text-align:right'| 84 | ''[[:d:Q2130593|Choustník]]'' | {{formatnum:484}} | {{formatnum:{{#expr: 12.621053 round 2 }}}} | okres Tábor |- | style='text-align:right'| 85 | ''[[:d:Q2010781|Chlístov]]'' | {{formatnum:463}} | {{formatnum:{{#expr: 2.888394 round 2 }}}} | okres Benešov |- | style='text-align:right'| 86 | [[Chleby (districtul Nymburk)]] | {{formatnum:444}} | {{formatnum:{{#expr: 9.59129 round 2 }}}} | okres Nymburk |- | style='text-align:right'| 87 | ''[[:d:Q2659636|Chýnice]]'' | {{formatnum:436}} | {{formatnum:{{#expr: 4.202167 round 2 }}}} | okres Praha-západ |- | style='text-align:right'| 88 | ''[[:d:Q1075609|Chocnějovice]]'' | {{formatnum:426}} | {{formatnum:{{#expr: 13.33539 round 2 }}}} | okres Mladá Boleslav |- | style='text-align:right'| 89 | ''[[:d:Q860470|Chelčice]]'' | {{formatnum:398}} | {{formatnum:{{#expr: 4.82401 round 2 }}}} | okres Strakonice |- | style='text-align:right'| 90 | ''[[:d:Q1075701|Chodská Lhota]]'' | {{formatnum:396}} | {{formatnum:{{#expr: 10.275798 round 2 }}}} | okres Domažlice |- | style='text-align:right'| 91 | ''[[:d:Q2696915|Charvatce]]'' | {{formatnum:380}} | {{formatnum:{{#expr: 3.541535 round 2 }}}} | okres Mladá Boleslav |- | style='text-align:right'| 92 | ''[[:d:Q1075419|Chlumany]]'' | {{formatnum:374}} | {{formatnum:{{#expr: 5.568152 round 2 }}}} | okres Prachatice |- | style='text-align:right'| 93 | ''[[:d:Q2703666|Chrastavice]]'' | {{formatnum:370}} | {{formatnum:{{#expr: 8.737588 round 2 }}}} | okres Domažlice |- | style='text-align:right'| 94 | ''[[:d:Q2704166|Choteč]]'' | {{formatnum:370}} | {{formatnum:{{#expr: 3.700516 round 2 }}}} | okres Praha-západ |- | style='text-align:right'| 95 | ''[[:d:Q1076034|Chomýž]]'' | {{formatnum:358}} | {{formatnum:{{#expr: 3.563953 round 2 }}}} | okres Kroměříž |- | style='text-align:right'| 96 | ''[[:d:Q2521191|Choteč]]'' | {{formatnum:357}} | {{formatnum:{{#expr: 4.147506 round 2 }}}} | okres Pardubice |- | style='text-align:right'| 97 | ''[[:d:Q1076731|Chotěšice]]'' | {{formatnum:325}} | {{formatnum:{{#expr: 22.507689 round 2 }}}} | okres Nymburk |- | style='text-align:right'| 98 | ''[[:d:Q604613|Chlum Svaté Maří]]'' | {{formatnum:317}} | {{formatnum:{{#expr: 4.704541 round 2 }}}} | okres Sokolov |- | style='text-align:right'| 99 | ''[[:d:Q2402435|Chržín]]'' | {{formatnum:309}} | {{formatnum:{{#expr: 8.708009 round 2 }}}} | okres Kladno |- | style='text-align:right'| 100 | ''[[:d:Q209249|Chlístov]]'' | {{formatnum:301}} | {{formatnum:{{#expr: 3.770053 round 2 }}}} | okres Třebíč |- | style='text-align:right'| 101 | ''[[:d:Q656654|Chvalkovice]]'' | {{formatnum:288}} | {{formatnum:{{#expr: 6.941085 round 2 }}}} | okres Vyškov |- | style='text-align:right'| 102 | ''[[:d:Q1076694|Chotiměř]]'' | {{formatnum:283}} | {{formatnum:{{#expr: 3.423229 round 2 }}}} | okres Litoměřice |- | style='text-align:right'| 103 | ''[[:d:Q2502845|Chabeřice]]'' | {{formatnum:281}} | {{formatnum:{{#expr: 7.953357 round 2 }}}} | okres Kutná Hora |- | style='text-align:right'| 104 | ''[[:d:Q746543|Chlum]]'' | {{formatnum:279}} | {{formatnum:{{#expr: 15.18332 round 2 }}}} | okres Česká Lípa |- | style='text-align:right'| 105 | ''[[:d:Q867100|Chrášťovice]]'' | {{formatnum:271}} | {{formatnum:{{#expr: 10.721885 round 2 }}}} | okres Strakonice |- | style='text-align:right'| 106 | ''[[:d:Q2593027|Chudeřice]]'' | {{formatnum:271}} | {{formatnum:{{#expr: 2.158107 round 2 }}}} | okres Hradec Králové |- | style='text-align:right'| 107 | ''[[:d:Q2368855|Chlustina]]'' | {{formatnum:266}} | {{formatnum:{{#expr: 5.582407 round 2 }}}} | okres Beroun |- | style='text-align:right'| 108 | ''[[:d:Q777306|Chotýčany]]'' | {{formatnum:262}} | {{formatnum:{{#expr: 5.192672 round 2 }}}} | okres České Budějovice |- | style='text-align:right'| 109 | ''[[:d:Q1076852|Choťovice]]'' | {{formatnum:255}} | {{formatnum:{{#expr: 9.05274 round 2 }}}} | okres Kolín |- | style='text-align:right'| 110 | ''[[:d:Q1844988|Chraštice]]'' | {{formatnum:255}} | {{formatnum:{{#expr: 6.649597 round 2 }}}} | okres Příbram |- | style='text-align:right'| 111 | ''[[:d:Q2062180|Chrášťany]]'' | {{formatnum:254}} | {{formatnum:{{#expr: 11.541098 round 2 }}}} | okres Benešov |- | style='text-align:right'| 112 | ''[[:d:Q2476566|Chudíř]]'' | {{formatnum:247}} | {{formatnum:{{#expr: 3.125526 round 2 }}}} | okres Mladá Boleslav |- | style='text-align:right'| 113 | ''[[:d:Q1871154|Chříč]]'' | {{formatnum:242}} | {{formatnum:{{#expr: 13.625142 round 2 }}}} | okres Plzeň-sever |- | style='text-align:right'| 114 | ''[[:d:Q1075407|Chlum]]'' | {{formatnum:240}} | {{formatnum:{{#expr: 4.0495 round 2 }}}} | okres Plzeň-jih |- | style='text-align:right'| 115 | ''[[:d:Q1076879|Chrastavec]]'' | {{formatnum:239}} | {{formatnum:{{#expr: 5.412115 round 2 }}}} | okres Svitavy |- | style='text-align:right'| 116 | ''[[:d:Q1090118|Chvalnov-Lísky]]'' | {{formatnum:231}} | {{formatnum:{{#expr: 8.838761 round 2 }}}} | okres Kroměříž |- | style='text-align:right'| 117 | ''[[:d:Q1075447|Chlumětín]]'' | {{formatnum:231}} | {{formatnum:{{#expr: 6.643646 round 2 }}}} | okres Žďár nad Sázavou |- | style='text-align:right'| 118 | ''[[:d:Q2620131|Chářovice]]'' | {{formatnum:230}} | {{formatnum:{{#expr: 4.169162 round 2 }}}} | okres Benešov |- | style='text-align:right'| 119 | ''[[:d:Q404343|Chrást]]'' | {{formatnum:223}} | {{formatnum:{{#expr: 7.98709 round 2 }}}} | okres Příbram |- | style='text-align:right'| 120 | ''[[:d:Q1088418|Chrudichromy]]'' | {{formatnum:220}} | {{formatnum:{{#expr: 2.669662 round 2 }}}} | okres Blansko |- | style='text-align:right'| 121 | ''[[:d:Q2099112|Choteč]]'' | {{formatnum:219}} | {{formatnum:{{#expr: 6.074987 round 2 }}}} | okres Jičín |- | style='text-align:right'| 122 | ''[[:d:Q2129186|Cholenice]]'' | {{formatnum:214}} | {{formatnum:{{#expr: 4.549684 round 2 }}}} | okres Jičín |- | style='text-align:right'| 123 | ''[[:d:Q2265451|Chmelík]]'' | {{formatnum:206}} | {{formatnum:{{#expr: 9.533262 round 2 }}}} | okres Svitavy |- | style='text-align:right'| 124 | ''[[:d:Q1075157|Chleny]]'' | {{formatnum:205}} | {{formatnum:{{#expr: 4.09077 round 2 }}}} | okres Rychnov nad Kněžnou |- | style='text-align:right'| 125 | ''[[:d:Q2521296|Chýšť]]'' | {{formatnum:204}} | {{formatnum:{{#expr: 7.889959 round 2 }}}} | okres Pardubice |- | style='text-align:right'| 126 | ''[[:d:Q1076699|Chotiněves]]'' | {{formatnum:204}} | {{formatnum:{{#expr: 7.040768 round 2 }}}} | okres Litoměřice |- | style='text-align:right'| 127 | ''[[:d:Q860953|Chlum]]'' | {{formatnum:202}} | {{formatnum:{{#expr: 6.211791 round 2 }}}} | okres Strakonice |- | style='text-align:right'| 128 | ''[[:d:Q405505|Chroustov]]'' | {{formatnum:197}} | {{formatnum:{{#expr: 7.445546 round 2 }}}} | okres Nymburk |- | style='text-align:right'| 129 | ''[[:d:Q1076709|Chotovice]]'' | {{formatnum:186}} | {{formatnum:{{#expr: 2.9895 round 2 }}}} | okres Česká Lípa |- | style='text-align:right'| 130 | ''[[:d:Q2522268|Chyjice]]'' | {{formatnum:184}} | {{formatnum:{{#expr: 5.099809 round 2 }}}} | okres Jičín |- | style='text-align:right'| 131 | ''[[:d:Q1089322|Chudoslavice]]'' | {{formatnum:176}} | {{formatnum:{{#expr: 3.849202 round 2 }}}} | okres Litoměřice |- | style='text-align:right'| 132 | ''[[:d:Q1090133|Chvalovice]]'' | {{formatnum:170}} | {{formatnum:{{#expr: 3.96856 round 2 }}}} | okres Prachatice |- | style='text-align:right'| 133 | ''[[:d:Q2620155|Chmelná]]'' | {{formatnum:164}} | {{formatnum:{{#expr: 2.397193 round 2 }}}} | okres Benešov |- | style='text-align:right'| 134 | ''[[:d:Q387315|Chrbonín]]'' | {{formatnum:163}} | {{formatnum:{{#expr: 7.089753 round 2 }}}} | okres Tábor |- | style='text-align:right'| 135 | ''[[:d:Q41203|Chotovice]]'' | {{formatnum:160}} | {{formatnum:{{#expr: 3.201548 round 2 }}}} | okres Svitavy |- | style='text-align:right'| 136 | ''[[:d:Q1075686|Chodovlice]]'' | {{formatnum:158}} | {{formatnum:{{#expr: 3.083865 round 2 }}}} | okres Litoměřice |- | style='text-align:right'| 137 | ''[[:d:Q1075427|Chlumek]]'' | {{formatnum:157}} | {{formatnum:{{#expr: 6.58107 round 2 }}}} | okres Žďár nad Sázavou |- | style='text-align:right'| 138 | ''[[:d:Q209462|Chlum]]'' | {{formatnum:148}} | {{formatnum:{{#expr: 6.926735 round 2 }}}} | okres Třebíč |- | style='text-align:right'| 139 | ''[[:d:Q507480|Chřenovice]]'' | {{formatnum:146}} | {{formatnum:{{#expr: 6.980609 round 2 }}}} | okres Havlíčkův Brod |- | style='text-align:right'| 140 | ''[[:d:Q2520726|Chotěnov]]'' | {{formatnum:134}} | {{formatnum:{{#expr: 3.995595 round 2 }}}} | okres Svitavy |- | style='text-align:right'| 141 | ''[[:d:Q2548255|Chlistov]]'' | {{formatnum:133}} | {{formatnum:{{#expr: 3.919584 round 2 }}}} | okres Klatovy |- | style='text-align:right'| 142 | ''[[:d:Q1075678|Chodov]]'' | {{formatnum:131}} | {{formatnum:{{#expr: 8.160304 round 2 }}}} | okres Karlovy Vary |- | style='text-align:right'| 143 | ''[[:d:Q2359960|Chotěmice]]'' | {{formatnum:123}} | {{formatnum:{{#expr: 5.160004 round 2 }}}} | okres Tábor |- | style='text-align:right'| 144 | ''[[:d:Q2689527|Chlum]]'' | {{formatnum:123}} | {{formatnum:{{#expr: 4.193567 round 2 }}}} | okres Benešov |- | style='text-align:right'| 145 | ''[[:d:Q390990|Chyšná]]'' | {{formatnum:122}} | {{formatnum:{{#expr: 2.830058 round 2 }}}} | okres Pelhřimov |- | style='text-align:right'| 146 | ''[[:d:Q2637784|Chrtníč]]'' | {{formatnum:119}} | {{formatnum:{{#expr: 6.613794 round 2 }}}} | okres Havlíčkův Brod |- | style='text-align:right'| 147 | ''[[:d:Q1076855|Chraberce]]'' | {{formatnum:119}} | {{formatnum:{{#expr: 3.68 round 2 }}}}<br/>{{formatnum:{{#expr: 3.679887 round 2 }}}} | okres Louny |- | style='text-align:right'| 148 | ''[[:d:Q375534|Chocomyšl]]'' | {{formatnum:113}} | {{formatnum:{{#expr: 4.181813 round 2 }}}} | okres Domažlice |- | style='text-align:right'| 149 | ''[[:d:Q2439155|Chrtníky]]'' | {{formatnum:113}} | {{formatnum:{{#expr: 1.168407 round 2 }}}} | okres Pardubice |- | style='text-align:right'| 150 | ''[[:d:Q1075425|Chlumec]]'' | {{formatnum:110}} | {{formatnum:{{#expr: 3.24135 round 2 }}}} | okres Český Krumlov |- | style='text-align:right'| 151 | ''[[:d:Q2236335|Chvalatice]]'' | {{formatnum:107}} | {{formatnum:{{#expr: 11.8106 round 2 }}}} | okres Znojmo |- | style='text-align:right'| 152 | ''[[:d:Q209473|Chotěbudice]]'' | {{formatnum:104}} | {{formatnum:{{#expr: 5.512123 round 2 }}}} | okres Třebíč |- | style='text-align:right'| 153 | ''[[:d:Q1075434|Chlumy]]'' | {{formatnum:103}} | {{formatnum:{{#expr: 3.699158 round 2 }}}} | okres Plzeň-jih |- | style='text-align:right'| 154 | ''[[:d:Q2362279|Chomle]]'' | {{formatnum:81}} | {{formatnum:{{#expr: 2.242136 round 2 }}}} | okres Rokycany |- | style='text-align:right'| 155 | ''[[:d:Q1075468|Chlístov]]'' | {{formatnum:75}} | {{formatnum:{{#expr: 1.38433 round 2 }}}} | okres Rychnov nad Kněžnou |- | style='text-align:right'| 156 | ''[[:d:Q2626515|Choratice]]'' | {{formatnum:64}} | {{formatnum:{{#expr: 4.450993 round 2 }}}} | okres Benešov |- | style='text-align:right'| 157 | ''[[:d:Q569159|Chlum]]'' | {{formatnum:49}} | {{formatnum:{{#expr: 8.556609 round 2 }}}} | okres Rokycany |- | style='text-align:right'| 158 | ''[[:d:Q2027573|Chleby]]'' | {{formatnum:49}} | {{formatnum:{{#expr: 2.342791 round 2 }}}} | okres Benešov |- | style='text-align:right'| 159 | ''[[:d:Q391002|Chýstovice]]'' | {{formatnum:45}} | {{formatnum:{{#expr: 5.195525 round 2 }}}} | okres Pelhřimov |- | style='text-align:right'| 160 | ''[[:d:Q1075397|Chlum-Korouhvice]]'' | {{formatnum:39}} | {{formatnum:{{#expr: 4.020845 round 2 }}}} | okres Žďár nad Sázavou |- | style='text-align:right'| 161 | ''[[:d:Q860975|Chobot]]'' | {{formatnum:39}} | {{formatnum:{{#expr: 2.329345 round 2 }}}} | okres Strakonice |} {{Wikidata list end}} == Note == <references /> {{Lista comunelor din Cehia}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Comune din Cehia| Ch]] kqiajv41lsjrxtuupyaxyzm2q3w6owp 0 3232546 17024623 17019474 2025-06-10T22:21:25Z Alexmov 599934 17024623 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Artist |q =Q133762496 |education= [[Universitatea Națională de Arte București|Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București]] | descriere_imagine = autoportret | data_nașterii = 8 iunie 1953 | locul_nașterii = [[Caransebeș]], România |semnature=Adrian_Buba_signature_1990.jpg | ocupație = pictor,<br/> curator [[Muzeul Național de Artă al României]] (1976-1980) | mișcare_artistică = pictură contemporană, expresionism figurativ, abstracție | ani_activi = 1976–prezent }} '''Adrian Bubă''', ({{Date biografice|q=Q133762496}}) este un pictor româno-francez, asociat cu școlile române și franceze de pictură ale secolelor XX și XXI. Curator al [[Muzeul Național de Artă al României]] intre 1976 si 1980.<ref name=galeria>{{Citat web |url=https://galeriedesbeauxarts.blogspot.com/2017/09/adrian-buba.html |publisher=Galerie des Beaux Arts |title=Blogspot: Adrian Buba |date=September 30, 2017}}</ref> <ref name=Buba>{{Citat carte|title=Adrian Buba |author=Antoine Elzière |publisher=Blurb |isbn=9798331068448 |date =April 16, 2012 |location=Paris, France |url=https://www.amazon.com/Adrian-BUBA-Par-Antoine-Elzi%C3%A8re/dp/B0DDVH941V/ref=sr_1_1?crid=33ECMFWE973NF&dib=eyJ2IjoiMSJ9.Xr_XaZ8c3rZS6eAl-U0AIw.BIa4ad3iYRtn9z2ZaoN9TFMZw3OYmFxyVXK9m8bmHnA&dib_tag=se&keywords=adrian+buba&qid=1748776837&sprefix=adrian+buba%2Caps%2C163&sr=8-1#detailBullets_feature_div }}</ref> <ref name=vatra>{{Citat web |url=https://vatra-mcp.ro/artisti-si-patrimoniu/pictori-romani/caras-severin/adrian-buba-pictor/ |title=Adrian BUBĂ, pictor |publisher=Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu |date=August 24, 2024}} </ref> Lucrările sale, aflate la granița dintre abstracție și figuranță sugestivă, sunt incluse în colecții publice și private din România, Franța,<ref name=cnap>{{Lien web |titre={{!}} Cnap |url=https://www.cnap.fr/collection-en-ligne#/artwork/adrian-buba-centaure-140000000018465?filters=query:BUBA%20Adrian%E2%86%B9BUBA%20Adrian |site=www.cnap.fr |consulté le=2025-06-03}}</ref> China<ref name=nma>{{cite web |url=https://eng.nma.org.cn/article/2023/05/20870.html |publisher=Ninghbo Museum of Art |title=2014 Contemporary CEE Fine Art Exhibition opened in NMA on June 7 |date=2015-05-13}}</ref><ref name=alamy>{{lien web |url=https://www.alamy.com/ningbo-chinas-zhejiang-province-7th-june-2014-visitors-take-photos-image69920628.html |titre=Visitors taking photos at the CEE Fine Art Exhibition at the Ningbo Museum, Paintings by Adrian Buba |auteur=Xinhua |éditeur=Alamy }}</ref> și alte țări. == Biografie == Adrian Bubă s-a născut la 8 iunie 1953 în Caransebeș, România si a demonstrat talent pentru pictură încă din tinerețe. În 1976 a absolvit [[Universitatea Națională de Arte București]] (Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”) ca șef de promoție. Între 1976 și 1980 a fost curator la [[Muzeul Național de Artă al României]], si in 1979 adevenit membru al [[Uniunea Artiștilor Plastici]] contemporani din Români. În 1979, a primit [[Premiul Național de Pictură]]. În același an, [[Galeria Orizont]] din București i-a publicat o monografie intitulată Adrian Buba, după expozițiile sale din 1978 și 1979.<ref name=orizon>{{Citat carte|title=Adrian Buba|publisher=Galeria Orizont|date=1979}}</ref> La sfârșitul anilor '70, era considerat unul dintre cei mai apreciați artiști ai noii generații din România. [[Fișier:Colectie de picturi.jpg|miniatura|Magma de Adrian Buba; '''Colectie de picturi''' <ref name=Buba/>]] În 1980, Buba a părăsit România pentru [[Germania]]. În 1981 s-a mutat permanent la [[Paris]], unde locuiește și lucrează în prezent.<ref name=Andreica>{{cite news |url=https://informatia-zilei.ro/artista-gabriela-nicolaescu-a-doua-sotie-a-celebrului-regizor-s-a-nascut-la-oar/ |title=Artista Gabriela Nicolaescu, a doua soție a celebrului regizor, s-a născut la Oar |publisher=Informatia Zilei |date=noiembrie 28, 2015 }}</ref> A devenit cetățean francez în 1984. In aceaste perioda, a cofondat grupul internațional de artiști ''[[Die Gruppe]]'' la [[Leonberg]] (Germania), împreună cu [[Frederick Daniel Bunsen| Bunsen]], Fabritius, Fleishmann, Markos și Mendler.<ref name=gruppe>{{cite web |url=https://kulturfabrik-leonberg.de/die-kunst-spricht-foermlich-durch-die-waende/ |publisher=Inititiative Kulturfabrik Künstlerhaus |title=Die Kunst spricht förmlich durch die Wände; KKL-Interview: Kunstprofessor Frederick |date=May 15, 2020 |location=Leonberg, Germania }}</ref> În perioada 1981–1982, a fost rezident la [[Cité Internationale des Arts]] din Paris, care i-a organizat și o expoziție personală. În 1983 a primit Premiul de Artă Sacră la cel de-al XIII-lea [[Premiu Internațional de Artă Contemporană de la Monte Carl]]. Lucrarea sa [https://www.cnap.fr/collection-en-ligne#/artwork/adrian-buba-centaure-140000000018465?filters=query%3ABUBA%20Adrian%E2%86%B9BUBA%20Adrian ''Centaure''] (1981), achiziționată de [[Fondul Național de Artă Contemporană]] (FNAC), se află din 1984 în colecțiile [[Ministerului Afacerilor Externe]] al Franței.<ref name=cnap/> == Expoziții notabile == [[Fișier:2014 Ningbo China Contemporary CEE Fine Art Exhibition.jpg|miniatura|2014 Ningbo China Contemporary CEE Fine Art Exhibition with Adrian Buba, Mirza Papuna Davitaia, Wesley N. Rasko & Niyaz Nafajov curated by Bruno Massa <ref name=nma/>]] Adrian Buba a expus în numeroase țări, printre care: * 1992 Galeria Senatului Francez din[[Paris]] * 1994 Muzeul de Artă din Saint-Paul-de-Vence, [[Franța]] * 1994,1995 Galeria Albion, [[Cannes]] * 1993-2014 Galeria Sievi, [[Berlin]] (șapte expoziții între 1993–2014) * 2014 [[Muzeul de Artă din Ningbo]], [[China]]<ref name=nma/> * 2017 Galeria Joseph, Paris * 2019 Adams Morgan, Washington DC <ref name=adams>{{cite web |url=https://admodc.com/event/adrian-buba-contemporary-abstract-art/ |title=The Blamk Canvas |publisher= The Cheshire |location= Adams Morgan, Washington DC}}</ref> == Colecții publice == * Franța: Fondul Național de Artă Contemporană ([[Centre National des Arts Plastiques]]), lucrare aflată în colecțiile [[Ministerului Afacerilor Externe]] al Franței, la Paris — Centaure (1981), din 1984<ref name=cnap/> * China: Muzeul de artă contemporană din Ningbo<ref name=nma/><ref name=alamy/> * România: Muzee naționale == Stil și recunoaștere == Stilul lui Buba este adesea comparat cu cel al lui [[Wassily Kandinsky]], dar se remarcă printr-o dinamică mai accentuată și o energie gestuală mai intensă. Lucrează atât cu acrilic, cât și cu ulei. === Aprecieri critice === [http://en.wikipedia.org/wiki/René_Huyghe René HUYGHE] (1906–1997), membru al [[Academia Franceză| Academiei Franceze]] și fost conservator-șef al [[Luvru]]lui, scria despre pictor într-o scrisoare adresată lui [[Jacques Chirac]]: :''„Am fost impresionat de calitatea lucrărilor sale, care mi se par a marca o etapă importantă în arta modernă. A reușit să concilieze o aparență figurativă cu libertățile oferite de arta abstractă...”'' == Notes == <references/> {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Buba, Adrian}} [[Categorie:Nașteri în 1953]] [[Categorie:Nașteri pe 8 iunie]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Naționale de Arte București]] [[Categorie:Pictori români în viață]] [[Categorie:Pictori români din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Pictori români din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Pictori francezi din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Pictori francezi din secolul al XXI-lea]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Oameni din Banat]] [[Categorie:Pictori români]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Franța]] [[Categorie:Oameni din Paris]] [[Categorie:Artiști din Paris]] 1phck5h2qb452h7jt97hx4f0ija3epb 2 3232548 17023718 17023329 2025-06-10T12:09:07Z Alexmov 599934 /* Biografie */ 17023718 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures<ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele ale relațiilor de cauză și efect permite agenților AI să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mai eficient în mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == Vasilescu, M.A.O., & Terzopoulos, D. (2002). „Multilinear analysis of image ensembles: TensorFaces.” În ''Proceedings of the European Conference on Computer Vision (ECCV)''. Vasilescu, M.A.O. (2009). ''Tensor Decompositions of Multilinear Data: Applications to Computer Vision''. Shaker Verlag. Vasilescu, M.A.O., & Kim, E. (2019). „Compositional Hierarchical Tensor Factorization: Representing Hierarchical Intrinsic and Extrinsic Causal Factors.” În ''25th ACM SIGKDD Conference on Knowledge Discovery and Data Mining (KDD'19)''. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{cite news|title=Walking 'Signature'|newspaper=The Washington Times|date=4 martie 2004|url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/|access-date=25 mai 2025}} A fost inclusă pe lista TR100 a revistei ''MIT Technology Review'', care recunoaște cei mai inovatori tineri sub 35 de ani, și a fost onorată de Keck Futures Initiative a Academiei Naționale de Științe (SUA). == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Demetri Terzopoulos]] [[Marvin Minsky]] pkpr5s3e1vbv09g5p9fv51b5tkedwzo 17023736 17023718 2025-06-10T12:19:49Z Alexmov 599934 17023736 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme direct înainte și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele direct înainte și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures<ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele ale relațiilor de cauză și efect permite agenților AI să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mai eficient în mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == Vasilescu, M.A.O., & Terzopoulos, D. (2002). „Multilinear analysis of image ensembles: TensorFaces.” În ''Proceedings of the European Conference on Computer Vision (ECCV)''. Vasilescu, M.A.O. (2009). ''Tensor Decompositions of Multilinear Data: Applications to Computer Vision''. Shaker Verlag. Vasilescu, M.A.O., & Kim, E. (2019). „Compositional Hierarchical Tensor Factorization: Representing Hierarchical Intrinsic and Extrinsic Causal Factors.” În ''25th ACM SIGKDD Conference on Knowledge Discovery and Data Mining (KDD'19)''. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{cite news|title=Walking 'Signature'|newspaper=The Washington Times|date=4 martie 2004|url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/|access-date=25 mai 2025}} A fost inclusă pe lista TR100 a revistei ''MIT Technology Review'', care recunoaște cei mai inovatori tineri sub 35 de ani, și a fost onorată de Keck Futures Initiative a Academiei Naționale de Științe (SUA). == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Demetri Terzopoulos]] [[Marvin Minsky]] rg9hvb7o3g6q3613ipmckr952ntpoom 17023737 17023736 2025-06-10T12:21:56Z Alexmov 599934 17023737 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme direct înainte și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele direct înainte și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures<ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == Vasilescu, M.A.O., & Terzopoulos, D. (2002). „Multilinear analysis of image ensembles: TensorFaces.” În ''Proceedings of the European Conference on Computer Vision (ECCV)''. Vasilescu, M.A.O. (2009). ''Tensor Decompositions of Multilinear Data: Applications to Computer Vision''. Shaker Verlag. Vasilescu, M.A.O., & Kim, E. (2019). „Compositional Hierarchical Tensor Factorization: Representing Hierarchical Intrinsic and Extrinsic Causal Factors.” În ''25th ACM SIGKDD Conference on Knowledge Discovery and Data Mining (KDD'19)''. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{cite news|title=Walking 'Signature'|newspaper=The Washington Times|date=4 martie 2004|url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/|access-date=25 mai 2025}} A fost inclusă pe lista TR100 a revistei ''MIT Technology Review'', care recunoaște cei mai inovatori tineri sub 35 de ani, și a fost onorată de Keck Futures Initiative a Academiei Naționale de Științe (SUA). == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Demetri Terzopoulos]] [[Marvin Minsky]] tlr137nnsm9ue1zq0kwqjtnpa5pwcur 17023764 17023737 2025-06-10T12:42:55Z Alexmov 599934 17023764 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures<ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == Vasilescu, M.A.O., & Terzopoulos, D. (2002). „Multilinear analysis of image ensembles: TensorFaces.” În ''Proceedings of the European Conference on Computer Vision (ECCV)''. Vasilescu, M.A.O. (2009). ''Tensor Decompositions of Multilinear Data: Applications to Computer Vision''. Shaker Verlag. Vasilescu, M.A.O., & Kim, E. (2019). „Compositional Hierarchical Tensor Factorization: Representing Hierarchical Intrinsic and Extrinsic Causal Factors.” În ''25th ACM SIGKDD Conference on Knowledge Discovery and Data Mining (KDD'19)''. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{cite news|title=Walking 'Signature'|newspaper=The Washington Times|date=4 martie 2004|url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/|access-date=25 mai 2025}} A fost inclusă pe lista TR100 a revistei ''MIT Technology Review'', care recunoaște cei mai inovatori tineri sub 35 de ani, și a fost onorată de Keck Futures Initiative a Academiei Naționale de Științe (SUA). == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Demetri Terzopoulos]] [[Marvin Minsky]] 5ozv6jqzk7gjtcc0vg09ccqwjkyfrhk 17024302 17023764 2025-06-10T18:55:21Z Alexmov 599934 17024302 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == Vasilescu, M.A.O., & Terzopoulos, D. (2002). „Multilinear analysis of image ensembles: TensorFaces.” În ''Proceedings of the European Conference on Computer Vision (ECCV)''. Vasilescu, M.A.O. (2009). ''Tensor Decompositions of Multilinear Data: Applications to Computer Vision''. Shaker Verlag. Vasilescu, M.A.O., & Kim, E. (2019). „Compositional Hierarchical Tensor Factorization: Representing Hierarchical Intrinsic and Extrinsic Causal Factors.” În ''25th ACM SIGKDD Conference on Knowledge Discovery and Data Mining (KDD'19)''. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> A fost inclusă pe lista TR100 a revistei ''MIT Technology Review'', care recunoaște cei mai inovatori tineri sub 35 de ani, și a fost onorată de Keck Futures Initiative a Academiei Naționale de Științe (SUA). == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Demetri Terzopoulos]] [[Marvin Minsky]] 2dvs8zs9at5ya01fj62y005ojbes0sm 17024305 17024302 2025-06-10T18:57:25Z Alexmov 599934 17024305 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == Vasilescu, M.A.O., & Terzopoulos, D. (2002). „Multilinear analysis of image ensembles: TensorFaces.” În ''Proceedings of the European Conference on Computer Vision (ECCV)''. Vasilescu, M.A.O. (2009). ''Tensor Decompositions of Multilinear Data: Applications to Computer Vision''. Shaker Verlag. Vasilescu, M.A.O., & Kim, E. (2019). „Compositional Hierarchical Tensor Factorization: Representing Hierarchical Intrinsic and Extrinsic Causal Factors.” În ''25th ACM SIGKDD Conference on Knowledge Discovery and Data Mining (KDD'19)''. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> A fost inclusă pe lista TR100 a revistei ''MIT Technology Review'', care recunoaște cei mai inovatori tineri sub 35 de ani, și a fost onorată de Keck Futures Initiative a Academiei Naționale de Științe (SUA). == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Demetri Terzopoulos]] [[Marvin Minsky]] 2rhfy8e1z7i3bczglg3qt9iignutx5y 17024322 17024305 2025-06-10T19:20:35Z Alexmov 599934 /* Lucrări selectate */ 17024322 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> A fost inclusă pe lista TR100 a revistei ''MIT Technology Review'', care recunoaște cei mai inovatori tineri sub 35 de ani, și a fost onorată de Keck Futures Initiative a Academiei Naționale de Științe (SUA). == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Demetri Terzopoulos]] [[Marvin Minsky]] 76t2rb68j4gp8zv60a8xbbr9e9chwml 17024323 17024322 2025-06-10T19:21:14Z Alexmov 599934 /* Recunoaștere */ 17024323 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Demetri Terzopoulos]] [[Marvin Minsky]] s3rdc5t780yw4opyq98zqfwk5zfnclk 17024327 17024323 2025-06-10T19:22:21Z Alexmov 599934 /* Lucrări selectate */ 17024327 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Demetri Terzopoulos]] [[Marvin Minsky]] 6tfz4tvdcv5s4vrxfl077v56agh7mfq 17024345 17024327 2025-06-10T19:33:51Z Alexmov 599934 /* Vezi și */ 17024345 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == [[Decompoziție tensorială]] [[Inferență cauzală în învățarea automată]] [[Algebră multilineară]] [[Marvin Minsky]] [[Geoffrey Hinton]] [[Yoshua Bengio]] 2sjf0tvma2o6id5b0t5potkaaah76rw 17024352 17024345 2025-06-10T19:36:12Z Alexmov 599934 17024352 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Decompoziție tensorială]] * [[Inferență cauzală în învățarea automată]] * [[Algebră multilineară]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Cinca, Silvia}} 529xvsfixyr9n926c5e0g7wrbpph1wk 17024359 17024352 2025-06-10T19:38:36Z Alexmov 599934 17024359 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Decompoziție tensorială]] * [[Inferență cauzală în învățarea automată]] * [[Algebră multilineară]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni romani]] [[Categorie:Informaticieni americani]] dv3nhjdggi75t7pw7cl07ytbdh503ka 17024363 17024359 2025-06-10T19:40:24Z Alexmov 599934 17024363 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Decompoziție tensorială]] * [[Inferență cauzală în învățarea automată]] * [[Algebră multilineară]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] fu1misas4s6dckhkrukypkqwwmh4jy6 17024369 17024363 2025-06-10T19:43:23Z Alexmov 599934 17024369 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Decompoziție tensorială]] * [[Inferență cauzală în învățarea automată]] * [[Algebră multilineară]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] 5tawhod5sy5l73jj1vmn3nxbkkivxcw 17024372 17024369 2025-06-10T19:45:06Z Alexmov 599934 17024372 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Decompoziție tensorială]] * [[Inferență cauzală în învățarea automată]] * [[Algebră multilineară]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] gdf9lv0bmpcz3tv9rh2wfh6x7qjqbke 17024374 17024372 2025-06-10T19:46:08Z Alexmov 599934 /* Vezi și */ 17024374 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] tbf0p2be6iqx6czpad3pk8d71tc48zy 17024378 17024374 2025-06-10T19:47:07Z Alexmov 599934 17024378 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | thesis=Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] ikpl4mo4c1fp1mip9zodnai2hxjhd8r 17024383 17024378 2025-06-10T19:49:41Z Alexmov 599934 17024383 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013 }}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] p0wxpzuxmaq1mj3pit37q0sf0q0zbud 17024387 17024383 2025-06-10T19:54:33Z Alexmov 599934 17024387 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],</ref name=Desjardins></ref name=Bengio> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] 1a0je1v14entz07cz5nkrzrhckh87ju 17024441 17024387 2025-06-10T20:31:42Z Alexmov 599934 17024441 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],</ref name=Desjardins></ref name=Bengio> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] 1ntufeyjff6c568xl1nfwjh5fn3tuu0 17024484 17024441 2025-06-10T20:45:20Z Alexmov 599934 17024484 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], corespondentă a postului Radio Europa Liberă la Washington, D.C., este matusa sa. A studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],</ref name=Desjardins></ref name=Bengio> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] n5fuojkja31grwbxqh1jgz5wk1i2wvj 17024485 17024484 2025-06-10T20:46:06Z Alexmov 599934 /* Biografie */ 17024485 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], corespondentă a postului Radio Europa Liberă la Washington, D.C., este matusa sa. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],</ref name=Desjardins></ref name=Bengio> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] 5321bgpj7tgfr617zeppidyfaggtayo 17024505 17024485 2025-06-10T20:52:37Z Alexmov 599934 17024505 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], corespondentă a postului Radio Europa Liberă la Washington, D.C., este matusa sa. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,</ref name=macmillan><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref><ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref><ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],</ref name=Desjardins></ref name=Bengio> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] mzigs2yf18hjex7i16inex3qioxycvw 17024514 17024505 2025-06-10T20:58:04Z Alexmov 599934 17024514 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], corespondentă a postului Radio Europa Liberă la Washington, D.C., este matusa sa. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],</ref name=Desjardins></ref name=Bengio> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] 1deiadritzfv8qzeu6vsrh5bgmssfrf 17024516 17024514 2025-06-10T21:00:17Z Alexmov 599934 17024516 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], corespondentă a postului Radio Europa Liberă la Washington, D.C., este matusa sa. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] mhqfsq7g80zqskmgaidjkv2qtwfx1a9 17024534 17024516 2025-06-10T21:12:25Z Alexmov 599934 17024534 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], corespondentă a postului Radio Europa Liberă la Washington, D.C., este matusa sa. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] 8682sbl69wz3my6pn1p1a8pefqq3bbi 17024548 17024534 2025-06-10T21:20:55Z Alexmov 599934 /* Biografie */ 17024548 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Este nepoata jurnalistei și scriitoarei [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C., și a pictorului [[Adrian Buba]]. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] 44afp4ot21vuf0582ukkjzyw9n6fsxr 17024573 17024548 2025-06-10T21:37:25Z Alexmov 599934 /* Biografie */ 17024573 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a dost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] 8r0nerfmefk7moaz9zn90zcykl3rh1i 17024616 17024573 2025-06-10T22:13:09Z Alexmov 599934 /* Biografie */ 17024616 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] efwe8pb7ctqoesx4vuyizzfsgc7dj53 17024617 17024616 2025-06-10T22:13:33Z Alexmov 599934 /* Biografie */ 17024617 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă (București și Caransebeș) și în Libia lui Gaddafi (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] f6k1uh4ilinu3osudi6stuim3tgkrkk 17024620 17024617 2025-06-10T22:15:33Z Alexmov 599934 /* Biografie */ 17024620 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] 3ylidvvgwiydmvt5iijr0y8wrf6dr19 17024662 17024620 2025-06-10T22:58:34Z Alexmov 599934 17024662 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref><ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] 0j7ih2oxovhlljscky7en2gyjcktl8j 17024663 17024662 2025-06-10T22:59:29Z Alexmov 599934 /* Cercetare */ 17024663 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]], care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale,<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] 76jswrfzr6dzg0xagnek3vpzj7zaeyt 17024668 17024663 2025-06-10T23:03:24Z Alexmov 599934 /* Cercetare */ 17024668 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] 8zczih9wsy3c92c8ieplo5vgfdxnl2z 17024672 17024668 2025-06-10T23:05:43Z Alexmov 599934 /* Cercetare */ 17024672 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] rk30x15drjdpsy2svc578fac6twbl9g 17024673 17024672 2025-06-10T23:08:39Z Alexmov 599934 /* Lucrări selectate */ 17024673 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG'11), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] pjfbei7rzgox0o6xlab1wurdszn3az4 17024674 17024673 2025-06-10T23:09:23Z Alexmov 599934 /* Lucrări selectate */ 17024674 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] k5b5mndlnojqxg6e7fhs5fqb41rje4v 17024677 17024674 2025-06-10T23:12:05Z Alexmov 599934 17024677 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în SUA]] ha87qhbfmlid2dep7m8j5clud265m1h 17024680 17024677 2025-06-10T23:13:30Z Alexmov 599934 17024680 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] [[Categorie:Oameni din Bucarest]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Români expatriați în America]] f1avk7kpg9nffud02dkwidxakiv84i4 17024681 17024680 2025-06-10T23:14:00Z Alexmov 599934 17024681 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] [[Categorie:Oameni din Bucharest]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] ic4xee5hd5tpimbyacqisx2z3348t30 17024683 17024681 2025-06-10T23:20:39Z Alexmov 599934 17024683 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date= }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:învățarea profundă neuronală]] [[Categorie:Inferența cauzală]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] e0dk1rckvu3egm6j5rij9jrp5erpt63 17024685 17024683 2025-06-10T23:26:37Z Alexmov 599934 17024685 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a utilizat, de asemenea, tensori în arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:învățarea profundă neuronală]] [[Categorie:Inferența cauzală]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] 1b2dkmvrt5yg6q7m9zk9ncdot9vq97j 17024687 17024685 2025-06-10T23:28:17Z Alexmov 599934 17024687 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a factorizat, de asemenea, tensori cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:învățarea profundă neuronală]] [[Categorie:Inferența cauzală]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] k3x0sfgmsfo6lvlnau7e9de8ake3h00 17024700 17024687 2025-06-11T00:14:46Z Alexmov 599934 17024700 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a factorizat, de asemenea, tensori cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:învățarea profundă neuronală]] [[Categorie:Inferența cauzală]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei în informatică]] [[Categorie:Femei în Stiinta]] fga4o8v39nejdno8rerojx8xgnv6lyq 17024702 17024700 2025-06-11T00:19:03Z Alexmov 599934 17024702 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a factorizat, de asemenea, tensori cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:învățarea profundă neuronală]] [[Categorie:Inferența cauzală]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie: Grafica Computerizată]] [[Categorie: Viziunea Computerizată]] [[Categorie: Inferența Cauzală]] [[Categorie: Matematica Tensoriala]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei în Informatică]] [[Categorie:Femei în Știință]] a5t6phn9823lw7fdz9uippsuxygod8m 17024703 17024702 2025-06-11T00:20:17Z Alexmov 599934 17024703 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a factorizat, de asemenea, tensori cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei în Informatică]] [[Categorie:Femei în Știință]] j5ichucb046p2may96gnn13np4ofts4 17024704 17024703 2025-06-11T00:21:42Z Alexmov 599934 17024704 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a factorizat, de asemenea, tensori cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei în Informatică]] [[Categorie:Oameni de știință]] 5ftncsbhpgk7i0772lc7ak9acpsw3by 17024705 17024704 2025-06-11T00:23:18Z Alexmov 599934 17024705 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a factorizat, de asemenea, tensori cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei în Informatică]] [[Categorie:Femei de știință]] [[Categorie:Oameni de știință]] b65i5a0mdzff4h7a5y2l18a966gv58x 17024707 17024705 2025-06-11T00:26:17Z Alexmov 599934 17024707 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a factorizat, de asemenea, tensori cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei din informatică]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Oameni de știință]] 2v84zbi3uo5lnjx93t0dy4b86i9henx 17024708 17024707 2025-06-11T00:29:29Z Alexmov 599934 17024708 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a factorizat, de asemenea, tensori cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Oameni din București]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Oameni de știință]] l0a06nq1wszle48079awaaoqy9062dy 17024709 17024708 2025-06-11T00:33:01Z Alexmov 599934 17024709 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Y. Bengio and A. Courville sunt primii care au menționat relația conceptuală dintre analiza factorială tensorială (multilineară), introdusă de Vasilescu, și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care a factorizat, de asemenea, tensori cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Oameni de știință]] 822bwz1ti29gt3zn3scpgqey0amxpuz 17024723 17024709 2025-06-11T01:24:05Z Alexmov 599934 17024723 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> În acest context, "separarea factorilor de variație" se referă la capacitatea unui model de a identifica și izola diversele cauze care stau la baza variațiilor observate într-un set de date — de exemplu, iluminarea, poziția sau expresia într-o imagine a unei fețe. Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială (multilineară) și arhitecturile moderne de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele in tensori de interactie cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Oameni de știință]] 7mccb7kkwlgkf3rakutb9mlo9nlszep 17024725 17024723 2025-06-11T01:26:20Z Alexmov 599934 17024725 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> În acest context, "separarea factorilor de variație" se referă la capacitatea unui model de a identifica și izola diversele cauze care stau la baza variațiilor observate într-un set de date — de exemplu, iluminarea, poziția sau expresia într-o imagine a unei fețe. Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele in tensori de interactie cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Oameni de știință]] drr4hyuibif11u0thyth17cyl4wbenm 17024733 17024725 2025-06-11T01:30:35Z Alexmov 599934 17024733 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> În acest context, "separarea factorilor de variație" se referă la capacitatea unui model de a identifica și izola diversele cauze care stau la baza variațiilor observate într-un set de date — de exemplu, iluminarea, poziția sau expresia într-o imagine a unei fețe. Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele in tensori de interactie cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială tensorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] tl7niw06ffsixts62fg5g48wc2der7n 17024734 17024733 2025-06-11T01:32:18Z Alexmov 599934 17024734 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> În acest context, "separarea factorilor de variație" se referă la capacitatea unui model de a identifica și izola diversele cauze care stau la baza variațiilor observate într-un set de date — de exemplu, iluminarea, poziția sau expresia într-o imagine a unei fețe. Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele in tensori de interactie cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] 0nyl31h7x1wkkmrobgocvelix7s4g5n 17024740 17024734 2025-06-11T01:40:31Z Alexmov 599934 17024740 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] hil7rezozgz1npqkurscft0i1wzqrt0 17024741 17024740 2025-06-11T01:41:40Z Alexmov 599934 17024741 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Recunoaștere == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] 08zy19v60y0f5t96ayoiwnqnhg4a982 17024810 17024741 2025-06-11T02:58:35Z Alexmov 599934 17024810 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | alma_mater = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | teză ="Multilinear (tensor) Algebraic Framework for Computr Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" (2009) | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | site_web = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] noaylp07xcwpn99ot1y9u15wcl71cqf 17024815 17024810 2025-06-11T03:15:31Z Alexmov 599934 17024815 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. În schimb, Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] nxdjlty2kzd0tk3w7w0a9jx3sch9380 17024818 17024815 2025-06-11T03:27:19Z Alexmov 599934 17024818 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] [https://scholar.google.com/citations?user=CVwySm8AAAAJ Profil Google Scholar] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] nec3p0dtrymvqioero2oepebp1sr5bz 17024821 17024818 2025-06-11T03:39:02Z Alexmov 599934 /* Legături externe */ 17024821 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite article |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |conference=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] rr2rob5sr0okzbmqwyms7yc9yian1tq 17024822 17024821 2025-06-11T03:43:45Z Alexmov 599934 /* Cercetare */ 17024822 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite conference |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |booktitle=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite article |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |journal=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |journal=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |conference=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] lxowkvk0zoj8nryv5sfj52uc9dfn0ad 17024825 17024822 2025-06-11T03:47:10Z Alexmov 599934 17024825 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite conference |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |booktitle=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite conference |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |booktitle=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite article |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |booktitle=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite article |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |booktitle=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] ra5fkl761ws571cs00jtmyxct3x8kdb 17024826 17024825 2025-06-11T03:48:37Z Alexmov 599934 17024826 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondent al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite conference |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |booktitle=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite conference |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |booktitle=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite conference |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |booktitle=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite conference |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |booktitle=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] tv9rp2o0d7kcqyx31cnfsy1bcfe3oem 17024828 17024826 2025-06-11T03:51:01Z Alexmov 599934 /* Biografie */ 17024828 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondentă al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite conference |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |booktitle=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea atribuit fie lui L.R. Tucker, fie lui Lieven De Lathauwer și este menționat în literatură sub denumirea de HOSVD sau Tucker. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite conference |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |booktitle=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite conference |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |booktitle=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite conference |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |booktitle=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] 2h4pxrkgdj7ixqecf8qnpx1fxryiici 17025121 17024828 2025-06-11T10:38:00Z Alexmov 599934 /* Cercetare */ 17025121 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondentă al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite conference |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |booktitle=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea menționat în literatură sub denumirea Tucker sau HOSVD, care sunt algoritmi secvențiali și utilizează, respectiv, gradient descent sau metoda puterii. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale pri vind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite conference |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |booktitle=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite conference |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |booktitle=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite conference |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |booktitle=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] spr42knw3arcmz2iugj0prk8axzm51j 17025124 17025121 2025-06-11T10:39:48Z Alexmov 599934 /* Lucrări selectate */ 17025124 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondentă al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite conference |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |booktitle=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul '''M-mode SVD''', potrivit pentru calcul paralel, care este adesea menționat în literatură sub denumirea Tucker sau HOSVD, care sunt algoritmi secvențiali și utilizează, respectiv, gradient descent sau metoda puterii. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale pri vind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite conference |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |booktitle=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite conference |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |booktitle=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite conference |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |booktitle=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] regn54ep1z8z8v5ymor2ljce9b57y4h 17025140 17025124 2025-06-11T10:54:30Z Alexmov 599934 17025140 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondentă al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/><ref name=causalx>{{cite conference |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |booktitle=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul M-mode SVD, un algoritm simplu și elegant, potrivit pentru calcul paralel, care este adesea confundat în literatură cu algoritmii Tucker sau HOSVD — algoritmi secvențiali care utilizează, respectiv, gradient descent și metoda puterii. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale pri vind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite conference |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |booktitle=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite conference |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |booktitle=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite conference |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |booktitle=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] nv4wtrk46y4s5dryecvaoi1drowsy8s 17025147 17025140 2025-06-11T10:59:36Z Alexmov 599934 /* Cercetare */ 17025147 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondentă al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=causalx>{{cite conference |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |booktitle=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref><ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul M-mode SVD, un algoritm simplu și elegant, potrivit pentru calcul paralel, care este adesea confundat în literatură cu algoritmii Tucker sau HOSVD — algoritmi secvențiali care utilizează, respectiv, gradient descent și metoda puterii. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale pri vind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite conference |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |booktitle=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite conference |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |booktitle=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite conference |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |booktitle=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] 8y1d27z6x1j3u3gacsjokvz584yx6p5 17025166 17025147 2025-06-11T11:19:07Z Alexmov 599934 /* Cercetare */ 17025166 wikitext text/x-wiki {{short description|Informaticiană româno-americană}} {{Infocaseta Om de știință |q = Q102442121 | nume = M. Alex O. Vasilescu | nume_nativ = Manuela O. Vasilescu | imagine = | descriere_imagine = | locul_nașterii = [[București]], [[România]] | domeniu = [[Inteligență artificială]], [[Analiză factorială tensorială]], [[Inferență cauzală]] | afiliere = [[New York University]],[[MIT Media Lab]], [[Stony Brook University]], [[University of California, Los Angeles]], [[Tensor Vision Technologies]] | studii = [[University of Toronto]], [[Massachusetts Institute of Technology]] | alți_mentori = [[Marvin Minsky]], [[Eric Grimson]],[[Demetri Terzopoulos]] | lucrări_notabile = [[TensorFaces]] | titlul_tezei ="Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning" |anul_tezei=2009 | premii = Grant Keck Futures Initiative – ''National Academy of Sciences'' | url = [http://www.cs.ucla.edu/~maov cs.ucla.edu/~maov Official Web Site] | academic_advisors = Marvin Minsky<br/> Eugene Fiume }} '''M. Alex O. Vasilescu''' este o informaticiană româno-americană cunoscută pentru activitatea sa în analiza factorială tensorială și inferența cauzală în inteligența artificială.<ref name=keck>{{cite news |title=Keck Futures Initiative awards $1 million for 13 research projects |url=https://www.eurekalert.org/news-releases/559257 |author=National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine |newspaper=EurekAlert! Science News A service of the American Association for the Advancement of Science |date=May 6, 2011 }}</ref> <ref name=nystar>{{cite news |url=https://wayback.archive-it.org/8438/20101220140421/http://www.nystar.state.ny.us/nl/archives2003/newyorkA11-03.htm |author=Press Release |title=NYStar News |newspaper=New York State Foundation for Science,Technology and Innovation |date=2003 }}</ref> <ref name=macmillan>{{cite news |title=UofT academic putting a face on research |author=Michael MacMillan |newspaper=Computer World Canada |date=May 27, 2004 |url=https://www.itworldcanada.com/article/u-of-t-academic-putting-a-face-on-research/16174 |access-date=25 mai 2025}}</ref> == Biografie == M. Alex O. Vasilescu s-a născut în [[București]], România. A trăit în România comunistă ([[București]] și [[Caransebeș]]) și în [[Libia]] lui [[Gaddafi]] (Misurata), înainte ca familia sa să obțină azil politic în Statele Unite. Jurnalista și scriitoarea [[Silvia Cinca]], fost corespondentă al postului [[Radio Europa Liberă]] la Washington, D.C. este matusa ei, iar a pictorului [[Adrian Buba]] este unchiul ei. Vasilescu a studiat la [[Massachusetts Institute of Technology]] (MIT) și la [[University of Toronto]]. La MIT, a fost mentorată de [[Marvin Minsky]] (academic advisor), considerat părintele inteligenței artificiale, iar teza ei a fost coordonată de Eric Grimson. La University of Toronto, a fost mentorata de Eugene Fiume și teza ei a fost coordonată de Demetri Terzopoulos. Vasilescu a ocupat poziții de cercetare la [[MIT Media Lab]], la [[Courant Institute of Mathematical Sciences]] din cadrul [[New York University]], și a fost cadru didactic la [[Stony Brook University]] și [[University of California, Los Angeles]] (UCLA). Este fondatoarea companiei [[Tensor Vision Technologies]]. == Cercetare == Vasilescu a formulat o viziune unificatoare conform căreia problemele din grafica computerizată și viziunea computerizată — cunoscute și ca probleme directe (înainte) și inverse de imagistică —pot fi privite ca fiind analoge cu problemele directe (înainte) și inverse din inferența cauzală și sunt cel mai firesc abordate într-un cadru tensorial.<ref name=causalx>{{cite conference |title="CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis" |author=M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng |booktitle=In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020) |url=https://arxiv.org/abs/2102.12853 |location=Milan, Italy |month=January |year=2021 |pages=10736-10743 }}</ref><ref name=vasilescu>{{cite thesis |title=A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision and Machine Learning |date = 2009 |author= M. Alex O. Vasilescu |location=University of Toronto |url=https://utoronto.scholaris.ca/server/api/core/bitstreams/12203066-bba0-4c38-9ab9-8cf0eb45aba4/content }}</ref><ref name=keck/> Ea a reformulat analiza, sinteza și recunoașterea datelor senzoriale ca probleme de factorizare tensorială cauzală. Contribuțiile sale includ lucrări privind recunoașterea facială -TensorFaces,<ref name=macmillan/><ref name=nystar/> semnăturile mișcării umane,<ref name=>{{cite news |author=Anne Eisenberg |title=Decoding the Subtle Dance of Ordinary Movements |newspaper=The New York Times |date=9 octombrie 2003 |url=https://www.nytimes.com/2003/10/09/technology/what-s-next-decoding-the-subtle-dance-of-ordinary-movements.html |access-date=25 mai 2025}}</ref> <ref name=geracimos>{{cite news |author=Ann Geracimos |title=Walking 'Signature' |newspaper=The Washington Times |date=March 4, 2004 |url=https://www.washingtontimes.com/news/2004/mar/4/20040304-121853-8422r/ |access-date=May 25, 2025}}</ref> <ref name=Nitkin>{{cite news |url=https://www.technologyreview.com/2007/01/17/226939/walking-like-a-bomber/ |author=Karen Nitkin |title=Walking like a Bomber |date=January 17, 2007 |journal=Technology Review}}</ref> TensorTextures <ref name=Martin>{{cite news |newspaper= ACM Tech News |title= New Software May Enliven Digital Images |author=Mike Martin |volume=5 |issue=541 |date= September 5, 2003 |url=https://technews.acm.org/articles/2003-5/0905f.html#item6 }}</ref> și rețele neuronale cauzale profunde. Ea a introdus modelul '''TensorFaces''', un cadru tensor (multilinear) pentru separarea (disentangling) factorilor cauzali și pentru reprezentarea structurii multifactoriale a ansamblurilor de imagini.<ref name=macmillan/> În această lucrare, ea a introdus algoritmul M-mode SVD, un algoritm simplu și elegant, potrivit pentru calcul paralel, care este adesea menționat în literatură sub denumirea de Tucker sau HOSVD — algoritmi secvențiali care utilizează, respectiv, gradient descent și metoda puterii. Activitatea sa a stabilit un cadru computațional tensorial pentru modelarea și identificarea factorilor cauzali latenți în date de înaltă dimensiune. Lucrările sale privind '''Multilinear Independent Component Analysis''' au influențat semnificativ ("significatly influenced") direcția de cercetare dedicată separării factorilor de variație în învățarea profundă neuronală, așa cum este menționat în articolul [https://arxiv.org/abs/1210.5474 "Disentangling factors of variation via generative entangling", 2012] elaborat de echipa condusă de Yoshua Bengio.<ref name=Desjardins>{{cite conference |authors=G. Desjardins, A. Courville, and Y. Bengio. |title="Disentangling factors of variation via generative entangling |booktitle=arXiv:1210.5474 |date=2012}}</ref> Yoshua Bengio and Aaron Courville au fost primii care au menționat legătura conceptuală dintre factorizarea tensorială/multilineară (o tehnică matematică introdusă de Vasilescu pentru a descompune date complexe în factori cauzali multipli) și arhitecturile de deep learning.<ref name=Bengio>{{cite book |url=https://www.google.com/books/edition/Casi/uWozB4dNa-EC?hl=en&gbpv=1&bsq=multilinear |chapter=Deep Learning of Representations |title=Handbook on Neural Information Processing |date=2013 |publisher=Springer Berlin Heidelberg |authors=Y. Bengio and A. Courville |pages= }}</ref> Vasilescu, in lucrarea '''Causal Deep Learning''', a făcut explicită această relație.<ref name=Vasilescu24>{{cite book |author=M.A.O. Vasilescu |url=https://arxiv.org/abs/2301.00314 |chapter= Causal Deep Learning |title=Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science |isbn=978-3-031-78189-6 |publisher=Springer, Cham |date=December 11, 2024 |pages=420-438 }}</ref> Atât [[Yoshua Bengio]],<ref name=Desjardins/><ref name=Bengio/> cât și [[Geoffrey Hinton]],<ref name=memisevic>{{cite conference |author=R. Memisevic and G. E. Hinton |title=Learning to Represent Spatial Transformations with Factored Higher-Order Boltzmann Machines |booktitle=Neural Computation |volume=22 |number=6 |pages=1473–1492 |month=June |url=https://www.cs.toronto.edu/~rfm/pubs/UTML-TR-2009-003.pdf |year=2010 }}</ref><ref name=tang>{{cite conference |author=Y. Tang, R. Salakhutdinov, and G. Hinton |title=Tensor analyzers |url=https://proceedings.mlr.press/v28/tang13.html |volume=28 |booktitle=Proceedings of Machine Learning Research |pages=163–171 |location=Atlanta, Georgia, USA |date=June 17–19, 2013}}</ref> care deasemenea, a factorizat datele în tensori de interacție cu arhitecturile sale neuronale, au favorizat și au explorat cu succes abordări nesupravegheate, adecvate pentru analiza factorială exploratorie și pentru predicție. Vasilescu a susținut o abordare supravegheată, adecvată inferenței cauzale, aliniată cu definiția cauzalității propusă de [[Donald Rubin]], conform căreia „A cauzează B” înseamnă că „efectul lui A este B”, o cantitate măsurabilă și verificabilă experimental. Elaborarea de modele de cauză și efect permite agenților ințeligenti să înțeleagă, să interacționeze și să navigheze mediul lor — dezvoltând în continuare viziunea lui [[Marvin Minsky]] asupra unei inteligențe artificiale agentice. Vasilescu este o oponentă publică a gândirii magice în tehnologie și o susținătoare a unei definiții a inteligenței artificiale generale care să fie riguros cuantificabilă și măsurabilă.<ref name=tran >{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/60-minutes-made-a-shockingly-wrong-claim-about-googles-ai-chatbot-bard/ |title=‘60 Minutes’ Made a Shockingly Wrong Claim About a Google AI |newspaper=Daily Beast |author=Tony Ho Tran |date=April 18, 2023 }}</ref> == Lucrări selectate == * "Multilinear Analysis of Image Ensembles: TensorFaces," M. A. O. Vasilescu, D. Terzopoulos, Proc. 7th European Conference on Computer Vision (ECCV'02), Copenhagen, Denmark, May, 2002, in Computer Vision -- ECCV 2002, Lecture Notes in Computer Science, Vol. 2350, A. Heyden et al. (Eds.), Springer-Verlag, Berlin, 2002, 447-460. * "Human Motion Signatures: Analysis, Synthesis, Recognition," M. A. O. Vasilescu Proceedings of International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2002), Vol. 3, Quebec City, Canada, Aug, 2002, 456-460. * "TensorTextures: Multilinear Image-Based Rendering", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. ACM SIGGRAPH 2004 Conference Los Angeles, CA, August, 2004, in Computer Graphics Proceedings, Annual Conference Series, 2004, 336-342. * "Multilinear Independent Components Analysis", M. A. O. Vasilescu and D. Terzopoulos, Proc. Computer Vision and Pattern Recognition Conf. (CVPR '05), San Diego, CA, June 2005, vol.1, 547-553. * "Multilinear Projection for Face Recognition via Canonical Decomposition ", M.A.O. Vasilescu, In Proc. Face and Gesture Conf. (FG 2011), 476-483. * "A Multilinear (Tensor) Algebraic Framework for Computer Graphics, Computer Vision, and Machine Learning", M.A.O. Vasilescu, Ph.D. dissertation , University of Toronto, 2009. * "CausalX: Causal eXplanations and Block Multilinear Factor Analysis", M.A.O. Vasilescu, E. Kim, X. S. Zeng In the Proceedings of the 2020 25th International Conference on Pattern Recognition (ICPR 2020), Milan, Italy, January 2021, 10736-10743. * "Causal Deep Learning", M.A.O. Vasilescu, In: Antonacopoulos, A., Chaudhuri, S., Chellappa, R., Liu, CL., Bhattacharya, S., Pal, U. (eds) Pattern Recognition. ICPR 2024. Lecture Notes in Computer Science, vol 15309. Springer, Cham., 11 December 2024. == Legături externe == [http://www.cs.ucla.edu/~maov Site oficial] == Vezi și == * [[Tensor]] * [[Inferență cauzală]] * [[Marvin Minsky]] * [[Geoffrey Hinton]] * [[Yoshua Bengio]] * [[Donald Rubin]] == Referințe == Activitatea sa a fost prezentată în publicații media importante: <references/> {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Vasilescu, Alex}} [[Categorie:Știință]] [[Categorie:Inteligență artificială]] [[Categorie:Grafica Computerizată]] [[Categorie:Viziunea Computerizată]] [[Categorie:Inferența Cauzală]] [[Categorie:Tensor]] [[Categorie:Bucureșteni]] [[Categorie:Oameni din Caransebeș]] [[Categorie:Oameni din județul Caraș-Severin]] [[Categorie:Români emigrați]] [[Categorie:Români expatriați în Statele Unite]] [[Categorie:Femei in informatică]] [[Categorie:Femei în știință]] [[Categorie:Femei din domeniul științific]] [[Categorie:Informaticieni români]] [[Categorie:Informaticieni americani]] [[Categorie:Oameni de știință]] 6i6fjq0julwbyvbsn0c2iwljcv9rngs 2 3232982 17023864 17023179 2025-06-10T13:50:00Z Stephan Condurachis 464050 /* Personalități */ 17023864 wikitext text/x-wiki = Personalități = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități |- ! '''Țara''' !! '''Anul nașterii''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Afganistan]] || || [[Mohammad Hassan Akhund]] || 29 aprilie 2025 |- | [[Albania]] || || [[Xheni Karaj]] || 12 aprilie 2025 |- | [[Bhutan]] || || [[Chogyal Dago Rigdzin]] || 06 mai 2025 |- | [[Bangladesh]] || 1940 || [[Muhammad Yunus]] || 06 mai 2025 |- | [[Bahamas]] || 1945 || [[Cynthia A. Pratt]] || 02 mai 2025 |- | [[Fiji]] || 1948 || [[Sitiveni Rabuka]] || 06 iunie 2025 |- | [[Coreea de Sud]] || 1949 || [[Han Duck-soo]] || 23 mai 2025 |- | [[Algeria]] || 1949 || [[Nadir Larbaoui]] || 30 aprilie 2025 |- | [[Bangladesh]] || 1949 || [[Mohammed Shahabuddin Chuppu]] || 03 mai 2025 |- | [[Coreea de Nord]] || 1950 || [[Choe Ryong-hae]] || 26 mai 2025 |- | [[Argentina]] || 1950 || [[Guillermo Francos]] || 01 mai 2025 |- | [[Albania]] || 1951 || [[Sevim Arbana]] || 11 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1951 || [[François Bayrou]] || 09 iunie 2025 |- | [[Djibouti]] || 1951 || [[Abdoulkader Kamil Mohamed]] || 30 mai 2025 |- | [[Coasta de Fildeș]] || 1952 || [[Robert Beugré Mambé]] || 19 mai 2025 |- | [[Fiji]] || 1953 || [[Naiqama Lalabalavu]] || 04 iunie 2025 |- | [[Gabon]] || 1955 || [[Raymond Ndong Sima]] || 10 iunie 2025 |- | [[Coreea de Nord]] || 1955 || [[Pak Thae-song]] || 26 mai 2025 |- | [[Albania]] || 1955 || [[Aurel Plasari]] || 13 aprilie 2025 |- | [[Etiopia]] || 1956 || [[Taye Atske Selassie]] || 04 iunie 2025 |- | [[Dominica]] || 1956 || [[Sylvanie Burton]] || 30 mai 2025 |- | [[Republica Centrafricană]] || 1957 || [[Félix Moloua]] || 12 mai 2025 |- | [[China]] || 1959 || [[Li Qiang]] || 16 mai 2025 |- | [[Afganistan]] || 1960 || [[Hibatullah Akhundzada]] || 29 aprilie 2025 |- | [[Coreea de Sud]] || 1960 || [[Choi Sang-mok]] || 22 mai 2025 |- | [[Cuba]] || 1960 || [[Miguel Díaz-Canel]] || 29 mai 2025 |- | [[Columbia]] || 1960 || [[Gustavo Petro]] || 21 mai 2025 |- | [[Coreea de Sud]] || 1960 || [[Yoon Suk-yeol]] || 25 mai 2025 |- | [[Costa Rica]] || 1961 || [[Rodrigo Chaves Robles]] || 28 mai 2025 |- | [[Coreea de Nord]] || 1961 || [[Kim Tok-hun]] || 27 mai 2025 |- | [[Bosnia și Herțegovina]] || 1961 || [[Borjana Krišto]] || 07 mai 2025 |- | [[Elveția]] || 1962 || [[Viola Amherd]] || 02 iunie 2025 |- | [[Bulgaria]] || 1962 || [[Nikolai Denkov]] || 11 mai 2025 |- | [[Bulgaria]] || 1962 || [[Dimitar Glavchev]] || 09 mai 2025 |- | [[Cuba]] || 1963 || [[Manuel Marrero Cruz]] || 30 mai 2025 |- | [[Fiji]] || 1964 || [[Wiliame Katonivere]] || 05 iunie 2025 |- | [[Australia]] || 1965 || [[Sam Mostyn]] || 02 mai 2025 |- | [[Egipt]] || 1966 || [[Moustafa Madbouly]] || 01 iunie 2025 |- | [[Slovacia]] || 1966 || [[Robert Mistrík]] || 23 aprilie 2025 |- | [[Argentina]] || 1966 || [[Nicolás Posse]] || 01 mai 2025 |- | [[Republica Dominicană]] || 1967 || [[Luis Abinader]] || 30 mai 2025 |- | [[Albania]] || 1967 || [[Bajram Begaj]] || 30 aprilie 2025 |- | [[Ciad]] || 1967 || [[Allamaye Halina]] || 16 mai 2025 |- | [[Republica Democrată Congo]] || 1967 || [[Judith Suminwa]] || 21 mai 2025 |- | [[Botswana]] || 1969 || [[Duma Boko]] || 08 mai 2025 |- | [[Finlanda]] || 1969 || [[Petteri Orpo]] || 06 iunie 2025 |- | [[Burundi]] || 1970 || [[Gervais Ndirakobuca]] || 11 mai 2025 |- | [[Croația]] || 1970 || [[Andrej Plenković]] || 29 mai 2025 |- | [[Cipru]] || 1973 || [[Nikos Christodoulides]] || 18 mai 2025 |- | [[Eswatini]] || 1973 || [[Russell Dlamini]] || 03 iunie 2025 |- | [[Bosnia și Herțegovina]] || 1975 || [[Denis Bećirović]] || 07 mai 2025 |- | [[Germania]] || 1975 || [[Hubertus, Prinț Ereditar de Saxa-Coburg și Gotha]] || 04 aprilie 2025 |- | [[Estonia]] || 1975 || [[Kristen Michal]] || 03 iunie 2025 |- | [[Gabon]] || 1975 || [[Brice Clotaire Oligui Nguema]] || 09 iunie 2025 |- | [[Belarus]] || 1976 || [[Veronika Țepkalo]] || 27 aprilie 2025 |- | [[Cambodgia]] || 1977 || [[Hun Manet]] || 12 mai 2025 |- | [[El Salvador]] || 1980 || [[Claudia Rodríguez de Guevara]] || 01 iunie 2025 |- | [[Burkina Faso]] || 1980 || [[Jean Emmanuel Ouédraogo]] || 11 mai 2025 |- | [[Belarus]] || 1982 || [[Maria Kalesnikava]] || 27 aprilie 2025 |- | [[Ciad]] || 1983 || [[Succès Masra]] || 17 mai 2025 |- | [[Chile]] || 1986 || [[Gabriel Boric]] || 15 mai 2025 |- | [[Ecuador]] || 1987 || [[Daniel Noboa]] || 1 iunie 2025 |} fnrbr2pzcztnudtwtiy5luslevpdy54 17024610 17023864 2025-06-10T22:01:59Z Stephan Condurachis 464050 17024610 wikitext text/x-wiki = Personalități = {|class="wikitable" style="text-align:center" |- !colspan="4" style="font-size: 12px;"| Personalități |- ! '''Țara''' !! '''Anul nașterii''' !! '''Pagina''' !! '''Data Crearii''' |- | [[Afganistan]] || || [[Mohammad Hassan Akhund]] || 29 aprilie 2025 |- | [[Albania]] || || [[Xheni Karaj]] || 12 aprilie 2025 |- | [[Bhutan]] || || [[Chogyal Dago Rigdzin]] || 06 mai 2025 |- | [[Bangladesh]] || 1940 || [[Muhammad Yunus]] || 06 mai 2025 |- | [[Bahamas]] || 1945 || [[Cynthia A. Pratt]] || 02 mai 2025 |- | [[Fiji]] || 1948 || [[Sitiveni Rabuka]] || 06 iunie 2025 |- | [[Coreea de Sud]] || 1949 || [[Han Duck-soo]] || 23 mai 2025 |- | [[Algeria]] || 1949 || [[Nadir Larbaoui]] || 30 aprilie 2025 |- | [[Bangladesh]] || 1949 || [[Mohammed Shahabuddin Chuppu]] || 03 mai 2025 |- | [[Coreea de Nord]] || 1950 || [[Choe Ryong-hae]] || 26 mai 2025 |- | [[Argentina]] || 1950 || [[Guillermo Francos]] || 01 mai 2025 |- | [[Albania]] || 1951 || [[Sevim Arbana]] || 11 aprilie 2025 |- | [[Franța]] || 1951 || [[François Bayrou]] || 09 iunie 2025 |- | [[Djibouti]] || 1951 || [[Abdoulkader Kamil Mohamed]] || 30 mai 2025 |- | [[Coasta de Fildeș]] || 1952 || [[Robert Beugré Mambé]] || 19 mai 2025 |- | [[Fiji]] || 1953 || [[Naiqama Lalabalavu]] || 04 iunie 2025 |- | [[Gabon]] || 1955 || [[Raymond Ndong Sima]] || 10 iunie 2025 |- | [[Coreea de Nord]] || 1955 || [[Pak Thae-song]] || 26 mai 2025 |- | [[Albania]] || 1955 || [[Aurel Plasari]] || 13 aprilie 2025 |- | [[Etiopia]] || 1956 || [[Taye Atske Selassie]] || 04 iunie 2025 |- | [[Dominica]] || 1956 || [[Sylvanie Burton]] || 30 mai 2025 |- | [[Republica Centrafricană]] || 1957 || [[Félix Moloua]] || 12 mai 2025 |- | [[China]] || 1959 || [[Li Qiang]] || 16 mai 2025 |- | [[Afganistan]] || 1960 || [[Hibatullah Akhundzada]] || 29 aprilie 2025 |- | [[Coreea de Sud]] || 1960 || [[Choi Sang-mok]] || 22 mai 2025 |- | [[Cuba]] || 1960 || [[Miguel Díaz-Canel]] || 29 mai 2025 |- | [[Columbia]] || 1960 || [[Gustavo Petro]] || 21 mai 2025 |- | [[Coreea de Sud]] || 1960 || [[Yoon Suk-yeol]] || 25 mai 2025 |- | [[Costa Rica]] || 1961 || [[Rodrigo Chaves Robles]] || 28 mai 2025 |- | [[Coreea de Nord]] || 1961 || [[Kim Tok-hun]] || 27 mai 2025 |- | [[Bosnia și Herțegovina]] || 1961 || [[Borjana Krišto]] || 07 mai 2025 |- | [[Elveția]] || 1962 || [[Viola Amherd]] || 02 iunie 2025 |- | [[Bulgaria]] || 1962 || [[Nikolai Denkov]] || 11 mai 2025 |- | [[Bulgaria]] || 1962 || [[Dimitar Glavchev]] || 09 mai 2025 |- | [[Cuba]] || 1963 || [[Manuel Marrero Cruz]] || 30 mai 2025 |- | [[Fiji]] || 1964 || [[Wiliame Katonivere]] || 05 iunie 2025 |- | [[Gambia]] || 1965 || [[Adama Barrow]] || 10 iunie 2025 |- | [[Australia]] || 1965 || [[Sam Mostyn]] || 02 mai 2025 |- | [[Egipt]] || 1966 || [[Moustafa Madbouly]] || 01 iunie 2025 |- | [[Slovacia]] || 1966 || [[Robert Mistrík]] || 23 aprilie 2025 |- | [[Argentina]] || 1966 || [[Nicolás Posse]] || 01 mai 2025 |- | [[Republica Dominicană]] || 1967 || [[Luis Abinader]] || 30 mai 2025 |- | [[Albania]] || 1967 || [[Bajram Begaj]] || 30 aprilie 2025 |- | [[Ciad]] || 1967 || [[Allamaye Halina]] || 16 mai 2025 |- | [[Republica Democrată Congo]] || 1967 || [[Judith Suminwa]] || 21 mai 2025 |- | [[Botswana]] || 1969 || [[Duma Boko]] || 08 mai 2025 |- | [[Finlanda]] || 1969 || [[Petteri Orpo]] || 06 iunie 2025 |- | [[Burundi]] || 1970 || [[Gervais Ndirakobuca]] || 11 mai 2025 |- | [[Croația]] || 1970 || [[Andrej Plenković]] || 29 mai 2025 |- | [[Cipru]] || 1973 || [[Nikos Christodoulides]] || 18 mai 2025 |- | [[Eswatini]] || 1973 || [[Russell Dlamini]] || 03 iunie 2025 |- | [[Bosnia și Herțegovina]] || 1975 || [[Denis Bećirović]] || 07 mai 2025 |- | [[Germania]] || 1975 || [[Hubertus, Prinț Ereditar de Saxa-Coburg și Gotha]] || 04 aprilie 2025 |- | [[Estonia]] || 1975 || [[Kristen Michal]] || 03 iunie 2025 |- | [[Gabon]] || 1975 || [[Brice Clotaire Oligui Nguema]] || 09 iunie 2025 |- | [[Belarus]] || 1976 || [[Veronika Țepkalo]] || 27 aprilie 2025 |- | [[Cambodgia]] || 1977 || [[Hun Manet]] || 12 mai 2025 |- | [[El Salvador]] || 1980 || [[Claudia Rodríguez de Guevara]] || 01 iunie 2025 |- | [[Burkina Faso]] || 1980 || [[Jean Emmanuel Ouédraogo]] || 11 mai 2025 |- | [[Belarus]] || 1982 || [[Maria Kalesnikava]] || 27 aprilie 2025 |- | [[Ciad]] || 1983 || [[Succès Masra]] || 17 mai 2025 |- | [[Chile]] || 1986 || [[Gabriel Boric]] || 15 mai 2025 |- | [[Ecuador]] || 1987 || [[Daniel Noboa]] || 1 iunie 2025 |} lrujb3cclcyfeqhe68vwx9ynkmfa671 0 3233106 17024869 17021949 2025-06-11T04:56:22Z Turbojet 24899 wl 17024869 wikitext text/x-wiki În [[dinamica fluidelor]], mai exact în dinamica gazelor, o '''curgere compresibilă''' este o curgere în care apar modificări semnificative ale [[densitate |densității]] fluidului. Deși în domeniu toate curgerile sunt compresibile, unele dintre ele pot fi tratate drept [[curgere incompresibilă |incompresibile]] atunci când [[număr Mach |numărul Mach]] ([[raport]]ul dintre [[viteză |viteza]] fluidului și [[viteza sunetului]]) este mai mic de 0,3 (caz în care variația densității datorată vitezei este mai mică de aproximativ 5&nbsp;%).<ref name="J.D. Anderson 2007">{{en icon}} Anderson, J.D., ''Fundamentals of Aerodynamics'', 4th Ed., McGraw–Hill, 2007.</ref> Studiul curgerii compresibile este relevant pentru [[aeronavă |aeronavele]] de mare viteză, [[motor cu reacție |motoarele cu reacție]], [[motor de rachetă |motoarele de rachetă]], intrarea cu viteză mare în [[atmosfera Pământului |atmosfera planetară]], conductele de gaze, aplicațiile comerciale, cum ar fi sablarea abrazivă, și multe alte domenii. == Istoric == Studiul dinamicii gazelor este adesea asociat cu zborul aeronavelor moderne de mare viteză și cu reintrarea în atmosferă a vehiculelor de explorare spațială. Totuși, originile sale se află în mașini mai simple. La începutul secolului al XIX-lea, investigarea comportamentului [[glonț |gloanțelor]] trase a condus la îmbunătățirea preciziei și capacităților [[armă de foc |armelor de foc]] și a [[artilerie]]i.<ref name="Text">{{en icon}} {{cite web |title=Fundamentals of Compressible Fluid Mechanics |author=Genick Bar–Meir |date=May 21, 2007 |publisher=ibiblio (Potto Project) |url=http://www.ibiblio.org/potto/text.pdf |access-date=January 23, 2020}}></ref> Pe măsură ce secolul al XIX-lea s-a desfășurat, inventatori precum [[Gustaf de Laval]] au făcut progrese în domeniu, în timp ce cercetători precum [[Ernst Mach]] au căutat să înțeleagă [[fenomen fizic |fenomenele fizice]] implicate prin [[experiment]]are. La începutul secolului al XX-lea, accentul cercetării dinamicii gazelor s-a mutat către ceea ce avea să devină în cele din urmă industria aerospațială. [[Ludwig Prandtl]] și studenții săi au propus concepte importante, de la stratul limită la [[undă de șoc |undele de șoc]] [[viteză supersonică |supersonice]], {{ill-wd| Q333195||tunelele aerodinamice supersonice}} și proiectarea [[ajutaj convergent-divergent |ajutajelor supersonice]].<ref name = "Text"/> [[Theodore von Kármán]], un elev al lui Prandtl, a continuat să avanseze în înțelegerea curgerilor supersonice. Alte figuri notabile ([[Theodor Meyer]], [[Luigi Crocco]] și [[Ascher Shapiro]]) au contribuit, de asemenea, semnificativ la principiile considerate fundamentale pentru studiul dinamicii moderne a gazelor. Mulți alții au contribuit, de asemenea, la acest domeniu. Îmbunătățirea înțelegerii conceptuale a dinamicii gazelor la începutul secolului al XX-lea a însoțit o concepție greșită a publicului conform căreia ar exista o barieră în calea vitezei atinse de aeronave, denumită în mod obișnuit „bariera sunetului”. În realitate, bariera în calea zborului supersonic era doar una tehnologică, deși era o barieră greu de depășit. Printre alți factori, [[profil aerodinamic |profilele aerodinamice]] convenționale au înregistrat o creștere mare a [[coeficient de rezistență la înaintare |coeficientului de rezistență la înaintare]] atunci când viteza se apropia de viteza sunetului. Depășirea rezistenței mai mari s-a dovedit dificilă în cazul construcțiilor din acea perioadă, de unde și percepția unei bariere sonore. Totuși, proiectele aeronavelor au progresat suficient pentru a produce [[Bell X-1]]. Pilotat de [[Chuck Yeager]], X-1 a atins oficial viteza supersonică în octombrie 1947.<ref>{{en icon}} {{cite web|url=https://history.nasa.gov/SP-4219/Chapter3.html|title=Research in Supersonic Flight and the Breaking of the Sound Barrier|first=John D. Jr. |last=Anderson |website=history.nasa.gov |access-date=14 April 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171225232732/https://history.nasa.gov/SP-4219/Chapter3.html|archive-date=25 December 2017|url-status=dead}}</ref> Istoric, au fost urmate două căi paralele de cercetare pentru a aprofunda cunoștințele despre dinamica gazelor. Dinamica experimentală a gazelor realizează experimente cu modele de tunel aerodinamic și experimente în tuburi de șoc și poligoane balistice, utilizând tehnici optice pentru a înregistra rezultatele experimentelor. Dinamica teoretică a gazelor ia în considerare ecuațiile de mișcare aplicate unui gaz cu densitate variabilă și soluțiile acestora. O mare parte din dinamica gazelor de bază este analitică, dar în epoca modernă, [[mecanica fluidelor numerică]] folosește puterea de calcul pentru a rezolva [[ecuație cu derivate parțiale |ecuațiile cu derivate parțiale]] neliniare ale curgerii compresibile, altfel dificil de rezolvat, pentru geometrii și caracteristici specifice ale curgerii. == Concepte introductive == Există mai multe ipoteze importante în teoria fundamentală a curgerii compresibile. Toate fluidele sunt compuse din molecule, dar urmărirea unui număr mare de molecule individuale într-o curgere (de exemplu la presiune atmosferică) nu este necesară. În schimb, ipoteza continuității permite să se considere un gaz care curge ca o substanță continuă, cu excepția densităților mici. Această ipoteză oferă o simplificare enormă, care este acceptabilă pentru majoritatea problemelor de dinamică a gazelor. Numai în domeniul densității mici a dinamicii gazelor rarefiate devine importantă mișcarea moleculelor individuale. O presupunere conexă este [[condiția fără alunecare |condiția „fără alunecare”]], unde viteza curgerii la o suprafață solidă este presupusă egală cu viteza suprafeței în sine, ceea ce este o consecință directă a presupunerii unei curgeri continue. Condiția „fără alunecare” implică faptul că curgerea este viscoasă, ca urmare, se formează un strat limită pe corpurile care se deplasează prin aer cu viteze mari, la fel cum se întâmplă în cazul curgerilor cu viteză mică. Majoritatea problemelor în curgerile incompresibile implică doar două necunoscute: presiunea și viteza, care se găsesc de obicei prin rezolvarea celor două ecuații care descriu conservarea masei și a impulsului liniar, cu densitatea fluidului presupusă constantă. Însă în cazul curgerii compresibile densitatea gazului și temperatura lui devin și ele variabile. Acest lucru necesită încă două ecuații pentru a rezolva problemele de curgere compresibilă: o [[ecuație de stare]] pentru gaz și o ecuație de [[legea conservării energiei |conservare a energiei]]. Pentru majoritatea problemelor din dinamica gazelor, simpla [[legea gazelor ideale |lege a gazelor ideale]] este ecuația de stare satisfăcătoare. În caz contrar, trebuie luate în considerare ecuații de stare mai complexe și se stabilește așa-numita ''dinamică a fluidelor compresibile neideale''. Problemele de dinamică a fluidelor au [[formulările lagrangiană și euleriană ale câmpului de curgere |două tipuri generale de sisteme de referință]], numite [[Joseph-Louis Lagrange |lagrangian]] și [[Leonhard Euler |eulerian]]. Abordarea lagrangiană urmărește o masă fluidă cu identitate fixă pe măsură ce se mișcă printr-un câmp de curgere. Sistemul de referință eulerian, nu se mișcă odată cu fluidul. El este un sistem de referință fix sau un volum de control prin care curge fluidul. Sistemul de referință eulerian este cel mai util în majoritatea problemelor de curgere compresibilă, dar necesită ca ecuațiile de mișcare să fie scrise într-un format compatibil. În cele din urmă, deși se știe că spațiul are 3 dimensiuni, se poate obține o simplificare importantă în descrierea matematică a dinamicii gazelor dacă o singură dimensiune spațială este de importanță primordială, prin urmare se presupune o curgere unidimensională. Acest lucru funcționează bine în cazul curgerilor prin conducte, [[ajutaj]]e și [[difuzor (termodinamică) |difuzoare]], unde proprietățile fluxului se schimbă în principal în direcția curgerii, mai degrabă decât perpendicular pe curgere. Totuși, o clasă importantă de curgeri compresibile, inclusiv curgeri externe peste corpuri care se deplasează cu viteză mare, necesită cel puțin un tratament bidimensional. Atunci când toate cele 3 dimensiuni spațiale și poate și dimensiunea timpului sunt importante, adesea se recurge la [[mecanica fluidelor numerică |soluții computerizate]] ale ecuațiilor guvernante. == Numărul Mach, mișcarea undelor și viteza sonică == [[Fișier:Mach Number Flow Regimes.png|thumb|upright=2|Spectrul vitezelor de curgere în funcție de numărul Mach]] [[Număr Mach |Numărul Mach]], {{mvar|M,}} este definit ca raportul dintre viteza unui obiect (sau a unei curgeri) și viteza sunetului. De exemplu, în aer la temperatura camerei, viteza sunetului este de aproximativ 343&nbsp;m/s. {{mvar|M}} poate varia de la 0 la ∞, dar în acest interval larg se încadrează în mod natural mai multe regimuri de curgere. Aceste regimuri sunt subsonic, transsonic, supersonic, hipersonic și hiperviteză. Figura alăturată ilustrează „spectrul” numărului Mach al acestor regimuri de curgere. Aceste regimuri de curgere nu sunt alese la întâmplare, ci apar în mod natural din solidul context matematic care stă la baza curgerii compresibile (vezi manualele de referință citate). La viteze de curgere foarte mici, viteza sunetului este comparativ atât de mare încât este ignorată matematic, iar numărul Mach este irelevant. Însă odată ce viteza curgerii se apropie de viteza sunetului, numărul Mach devine extrem de important și încep să apară unde de șoc. Astfel, regimul transsonic este descris printr-un tratament matematic diferit (și mult mai complex). În regimul supersonic, curgerea este dominată de mișcarea undelor la [[unghi]]uri oblice similare cu unghiul Mach. Peste aproximativ Mach 5, aceste unghiuri de undă devin atât de mici încât este necesară o abordare matematică diferită, definind regimul de viteză hipersonică. În cele din urmă, la viteze comparabile cu cea a intrării în atmosferă a vehiculelor de pe orbită, într-o plajă de câțiva km/s, viteza sunetului este acum comparativ atât de mică încât este din nou ignorată matematic în regimul de hiperviteză. [[Fișier:Explanation of Sonic Motion.png|thumb|upright=2|Mișcarea undelor și viteza sunetului]] Pe măsură ce un obiect accelerează într-un gaz de la o viteză subsonică la una supersonică, apar diferite tipuri de fenomene ondulatorii. Pentru a ilustra aceste schimbări, următoarea figură prezintă un punct staționar ({{math|1=''M'' = 0}}) care emite unde sonore simetrice. Într-un fluid uniform viteza sunetului este aceeași în toate direcțiile, deci aceste unde sunt sfere concentrice. Pe măsură ce punctul care generează sunetul începe să accelereze, undele sonore se „aglomerează” în direcția mișcării și se „întind” în direcția opusă. Când punctul atinge viteza sonică ({{math|1=''M'' = 1}}), acesta se deplasează cu aceeași viteză ca și undele sonore pe care le creează. Prin urmare, un număr infinit de astfel de unde sonore se „acumulează” în fața punctului, formând o [[undă de șoc]]. La o mișcare supersonică, particula se mișcă atât de repede încât își lasă continuu în urmă undele sonore. Când se întâmplă acest lucru, locul undelor acestor unde care se află în spatele punctului creează un unghi cunoscut sub numele de [[unghiul Mach]], {{mvar|μ}}: :<math>\mu = \arcsin\left(\frac av \right) = \arcsin\left(\frac 1M \right)</math> unde {{mvar|a}} este viteza sunetului în gaz, iar {{mvar|v}} este viteza obiectului. Deși numite după fizicianul austriac Ernst Mach, aceste unde oblice au fost descoperite pentru prima dată de [[Christian Doppler]].<ref>{{en icon}} P. M. Schuster, ''Moving the Stars: Christian Doppler - His Life, His Works and Principle and the World After'', Pollauberg, Austria: Living Edition Publishers, 2005</ref> == Curgere unidimensională == Curgerea [[unidimensional]]ă se referă la curgerea gazului printr-o conductă sau un canal în care se presupune că parametrii de curgere se modifică semnificativ de-a lungul unei singure dimensiuni spațiale, și anume, pe lungimea conductei. În analiza curgerii într-un canal unidimensional se fac o serie de ipoteze: * Raportul dintre lungimea conductei și lățime (L/D) este mai mic sau egal cu 5 (pentru a putea neglija [[frecare]]a și [[transmiterea căldurii]]); * Curgerea este considerată staționară; * Curgerea este [[proces izentropic |izentropică]] (adică un proces adiabatic reversibil); * Densitatea este dată de [[Legea gazelor ideale]] (adică <math>\rho = \frac p{RT}</math>). === Ajutaj convergent-divergent (de Laval) === {{Articol principal|Ajutaj convergent-divergent}} Pe măsură ce viteza unei curgeri accelerează de la regimul subsonic la cel supersonic, fizica curgerilor [[ajutaj]]e și [[difuzor (termodinamică) |difuzoare]] se modifică. Folosind [[lege de conservare |legile de conservare]] ale [[dinamica fluidelor |dinamicii fluidelor]] și [[termodinamică |termodinamicii]], se dezvoltă următoarea relație pentru curgerea în canal (cu conservarea combinată a masei și impulsului): :<math> dp\left(1 - M^2\right) = \rho v^2\left(\frac {dA}A \right) </math>, unde {{mvar|dp}} este variația [[infinitezimal]]ă a presiunii, {{mvar|M}} este numărul Mach, {{mvar|ρ}} este densitatea gazului, {{mvar|v}} este viteza curgerii, {{mvar|A}} este [[arie |aria]] [[secțiune |secțiunii]] transversale a canalului, iar {{mvar|dA}} este variația infinitezimală a ariei secțiunii transversale a canalului. Această ecuație afirmă că, pentru o curgere subsonică, într-o conductă convergentă ({{math|''dA'' < 0}}) viteza curgerii crește, iar o conductă divergentă ({{math|''dA'' > 0}}) viteza curgerii scade. La curgerea supersonică, se întâmplă opusul datorită schimbării semnului (1 − {{mvar|M}}²). Într-o conductă convergentă ({{math|''dA'' < 0}}) viteza curgerii va scădea, iar o conductă divergentă ({{math|''dA'' > 0}}) viteza curgerii va crește. La {{math|1=''M'' = 1}}, apare un caz particular în care aria secțiunii conductei trebuie să fie fie maximă, fie minimă. În scopuri practice, doar o arie minimă poate accelera curgerile până la {{math|1=''M'' = 1.}} [[Fișier:Nozzle de Laval diagram.svg|thumb|Schema funcționării unui ajutaj convergent-divergent]] Prin urmare, pentru a accelera o curgere peste {{math|1=''M'' = 1}}, un ajutaj trebuie proiectat să conveargă la o secțiune transversală minimă și apoi să se extindă. Acest tip de ajutaj&nbsp;–[[ajutaj convergent-divergent |ajutajul convergent-divergent]]&nbsp;– se numește și „ajutaj de Laval”, după [[Gustaf de Laval]], care l-a inventat. Pe măsură ce fluidul având o curgere subsonică intră în zona convergentă și aria scade, curgerea accelerează. La atingerea ariei minime a conductei, cunoscută și sub numele de „gâtul ajutajului”, viteza curgerii poate ajunge la {{math|1=''M'' = 1}}. Dacă viteza fluidului urmează să continue să crească, densitatea sa trebuie să scadă pentru a respecta conservarea masei. Pentru a realiza această scădere a densității, fluidul trebuie să se destindă și, pentru asta, fluidul trebuie să treacă printr-o zonă divergentă. === Viteza maximă realizabilă a unui gaz === Datorită [[legea conservării energiei |legii conservării energiei]], un gaz este limitat la o anumită viteză maximă bazată pe conținutul său energetic. Viteza maximă, {{math|''v''_max}} pe care o poate atinge un gaz este: :<math>v_\text{max} = \sqrt{2c_p T_t}</math> unde {{mvar|c_p}} este [[capacitate termică masică |capacitatea termică masică]] la presiune constantă a gazului, iar {{mvar|T_t}} este [[temperatură de stagnare |temperatura de stagnare]] a curgerii. === Relațiile dintre numărul de Mach și curgerea izentropică === Folosind legi ale conservării și din termodinamică, se pot obține o serie de relații de forma: :<math> \frac{\text{proprietate}_1}{\text{proprietate}_2} = f(M,\gamma) </math> unde {{mvar|M}} este numărul Mach, iar {{mvar|γ}} este coeficientul de transformare adiabatică (1,4 pentru aer). {| class=wikitable ! colspan=2 | Ecuații pentru proprietățile câmpului într-o curgere izentropică |- | Raportul dintre temperatura de stagnare și temperatură | <math>\frac{T_t}T = \left( 1 + \frac{\gamma - 1}2 M^2 \right)</math> |- | Raportul dintre presiunea de stagnare și presiune | <math>\frac{p_t}p = \left( 1 + \frac{\gamma - 1}2 M^2 \right)^\frac {\gamma}{\gamma - 1}</math> |- | Debitul masic | <math>\dot m = \frac {p_t}{\sqrt{RT_t}} A\sqrt{\gamma} M \left( 1 + \frac{\gamma - 1}2 M^2 \right)^\frac {\gamma + 1}{2 - 2\gamma}</math> |- | raportul dintre densitatea de stagnare și densitatea statică | <math>\frac{\rho_t}{\rho} = \left( 1 + \frac{\gamma - 1}2 M^2 \right)^\frac 1{\gamma - 1}</math> |- | Raportul dintre o arie și aria secțiunii minime | <math>\frac A{A^*} = \frac 1M \left( \frac{\frac{\gamma + 1}2}{1 + \frac{\gamma - 1}2 M^2} \right) ^\frac {\gamma + 1}{2 - 2\gamma}</math> |} === Obținerea unei curgeri supersonice === Așa cum s-a menționat anterior, pentru ca o curgere să devină supersonică, aceasta trebuie să treacă printr-un canal convergent cu o secțiune minimă. În plus, este necesar un raport de presiuni global, {{mvar|p_b/p_t,}} de aproximativ 2 pentru a atinge Mach 1. Odată ce s-a atins Mach 1 în secțiunea minimă, modificările din aval se pot efectua doar la viteze peste viteza sunetului, iar fluxul masic prin ajutaj nu poate fi afectat de modificările condițiilor din aval. === Curgerea neizentropică a unui gaz într-un canal unidimensional&nbsp;– unde de șoc normale === Undele de șoc normale sunt unde de șoc perpendiculare pe direcția locală a fluxului. Aceste unde de șoc apar atunci când undele de presiune se acumulează și se contopesc într-o undă de șoc extrem de subțire care transformă [[energie cinetică |energia cinetică]] în [[energie termică]]. Astfel, undele se depășesc și se consolidează reciproc, formând o undă de șoc finită dintr-o serie infinită de unde sonore infinitezimale. Deoarece schimbarea de stare datorită șocului este extrem de ireversibilă, [[entropie |entropia]] crește. Atunci când se analizează o undă de șoc normală, se presupune o curgere unidimensională, staționară și adiabatică al unui gaz perfect. Temperatura de stagnare și entalpia de stagnare sunt aceleași în amonte și în aval de șoc. Ecuațiile Rankine-Hugoniot leagă condițiile de dinainte și de după o undă de șoc normală. {| class=wikitable ! colspan=2 | Ecuațiile Rankine-Hugoniot |- | Temperatura | <math>\frac{T_2}{T_1} = \frac {\left( 1 + \frac{\gamma - 1}2 M_1^2 \right) \left( \frac{2\gamma}{\gamma - 1} M_1^2 - 1 \right)} {M_1^2\left( \frac{2\gamma}{\gamma - 1} + \frac {\gamma - 1}2 \right)} </math> |- | Presiunea statică | <math>\frac{p_2}{p_1} = \frac{2\gamma M_1^2}{\gamma + 1} - \frac{\gamma - 1}{\gamma + 1} </math> |- | Densitatea și viteza | <math>\frac{\rho_2}{\rho_1} = \frac{v_2}{v_1} = \frac{(\gamma + 1) M_1^2}{(\gamma - 1) M_1^2 + 2}</math> |} Undele de șoc normale pot fi ușor analizate în oricare dintre cele două sisteme de referință: șocul normal staționar și șocul mobil. Curgerea dinaintea unei unde de șoc normale trebuie să fie supersonică, iar curgerea de după o undă de șoc normală trebuie să fie subsonică. Ecuațiile Rankine-Hugoniot sunt utilizate pentru a rezolva condițiile de curgere. == Curgere bidimensională == {{Imagine multiplă | total_width = 400 | image1 = X-15 Model in Supersonic Tunnel - GPN-2000-001272.jpg | caption1 = Unde de șoc la un model X-15 într-un tunel aerodinamic supersonic | image2 = Bowshock example - blunt body.jpg | caption2 = Exemplu de undă de șoc frontală la un corp bont }} Deși o curgere unidimensională poate fi analizată direct, acesta este doar un caz particular de curgere bidimensională. Rezultă că unul dintre fenomenele definitorii ale curgerii unidimensionale, unda de șoc normală, este tot un caz particular al unei clase mai mari de unde de șocuri oblice. În plus, denumirea „normală” se referă la geometrie, nu la frecvența de apariție. Șocurile oblice sunt mult mai frecvente în aplicații precum: proiectarea admisiilor de aer ale aeronavelor, obiecte în zbor supersonic și (la un nivel mai fundamental) ajutaje și difuzoare supersonice. În funcție de condițiile de curgere, un șoc oblic poate fi fie atașat la flux, fie detașat de acesta sub forma unei unde de șoc frontale. === Unde de șoc oblice === [[Fișier:Oblique Shock Wave.JPG|thumb|Schema unei [[undă de șoc oblică |unde de șoc oblice]] ]] {{Articol principal|Undă de șoc oblică}} [[Undă de șoc oblică |Undele de șoc oblice]] sunt similare cu undele de șoc normale, dar apar la unghiuri mai mici de 90° față de direcția curgerii. Atunci când o perturbație este introdusă în curgere la un unghi {{mvar|δ}} diferit de zero, curgerea trebuie să răspundă la condițiile limită în schimbare. Astfel, se formează o undă de șoc oblică la unghiul {{mvar|θ}}, rezultând o schimbare a direcției curgerii. ==== Diagrama polară a unei unde de șoc ==== [[Fișier:Shock polar diagram.jpg|thumb|Diagrama polară a unei unde de șoc]] Pe baza acțiunii de deviere a fluxului, ({{mvar|δ}}), undele de șocurile oblice sunt caracterizate fie ca fiind fie puternice, fie slabe. Undele de șoc puternice sunt caracterizate printr-o deviere mai mare și o pierdere de entropie mai mare de-a lungul undei, în timp ce undele de șoc slabe dimpotrivă. Pentru a obține o imagine asupra diferențelor dintre aceste unde de șoc, se poate utiliza o diagramă polară a undelor de șoc. Temperatura statică după șoc, {{mvar|T*}}, cunoscută ca viteza sunetului după șoc, este definită ca: :<math> A^* = \sqrt{\gamma RT^*} </math> unde {{mvar|R}} este constanta gazului, iar {{mvar|γ}} este coeficientul de transformare adiabatică. Numărul Mach poate fi descompus în [[coordonate carteziene: :<math>\begin{align} M^*_{2x} &= \frac{v_x}{a^*} \\ M^*_{2y} &= \frac{v_y}{a^*} \end{align}</math> cu {{mvar|v_x}} și {{mvar|v_y}} fiind componentele în direcțiile {{mvar|x}}, respectiv {{mvar|y}} ale vitezei {{mvar|v}} a fluidului. Cu numărul Mach dinaintea șocului dat, se poate specifica un loc al condițiilor. La un anumit unghi, de {{mvar |δ_max}}, curgerea trece de la o undă de șoc oblică puternică la una oblică slabă. Cu {{math|1=''δ'' = 0°,}} o undă de șoc normală este produsă la limita undei de șoc oblice puternice, iar unda Mach este produsă la limita undei de șoc slabe. ==== Reflexia undei de șoc oblice ==== După ce unda de șoc oblică a apărut, datorită înclinației sale ea poate interacționa cu o limită în trei moduri diferite, dintre care două sunt explicate în continuare. ===== La un perete solid ===== Curgerea din zona de intrare este mai întâi rotită cu un unghi {{mvar|δ}} față de direcția de curgere generală. Această undă de șoc este reflectată de peretele solid, iar curgerea este rotit cu {{mvar|−δ}} pentru a fi din nou paralelă cu peretele. Fiecare undă de șoc progresivă este mai slabă, iar unghiul undei crește. ===== Reflexie neregulată ===== O reflexie neregulată este foarte asemănătoare cu cazul descris mai sus, cu precizarea că {{mvar|δ}} este mai mare decât unghiul maxim admis de rotație. Astfel, se formează o undă de șoc detașată și are loc o reflexie mai complicată, cunoscută sub numele de reflexie Mach. === Unde de șoc Prandtl–Meyer === Undele de șoc Prandtl–Meyer pot fi descrise atât ca fenomene de comprimare, cât și de destindere. De asemenea, undele de șoc Prandtl-Meyer traversează un strat limită (între fluid și solid) care reacționează și el în diferite moduri. Când o undă de șoc lovește o suprafață solidă, unda rezultată se întoarce ca una din familia opusă, în timp ce atunci când una lovește o limită fluidă, unda se întoarce ca una de tip opus. ==== Destinderi Prandtl–Meyer ==== [[Fișier:Prandtl-Meyer Expansion.jpg|thumb|Schema unei destinderi Prandtl–Meyer]] Până în acest moment, singurele fenomene de curgere discutate sunt undele de șoc, care încetinesc curgerea și îi cresc entropia. Este posibil să se accelereze curgerea supersonică în ceea ce a fost numit o {{ill-wd| Q4456943||destindere Prandtl-Meyer}}, numită astfel după după Ludwig Prandtl și Theodore Meyer. Mecanismul destinderii este prezentat în figura alăturată. Spre deosebire de cazul în care curgerea întâlnește o piedică înclinată și formează o undă de șoc oblică, curgerea se destinde în jurul unui colț convex și formează un evantai de destindere printr-o serie de unde Mach izentropice. „Evantaiul” de destindere este compus din unde Mach situate între unghiul Mach inițial și cel final. Curgerea se poate destinde atât în jurul unui colț ascuțit (așa cum este ilustrat în figură), cât și al unuia rotunjit, deoarece creșterea numărului Mach este proporțională doar cu unghiul convex al trecerii, {{mvar|δ.}} Dacă unghiul total de rotație este același, atunci situația pentru curgerea P–M este, de asemenea, aceeași. Destinderea Prandtl–Meyer poate fi văzută ca explicația fizică a funcționării ajutajului convergent–divergent. Conturul ajutajului creează o serie lină și continuă de unde de destindere Prandtl–Meyer. ==== Comprimări Prandtl–Meyer ==== [[Fișier:Prandtl-Meyer Compression Fan.JPG|thumb|Schema unei comprimări Prandtl–Meyer]] O comprimare Prandtl-Meyer este fenomenul opus unei destinderi Prandtl–Meyer. Dacă curgerea este rotită treptat cu un unghi {{mvar|δ}}, se poate forma un evantai de comprimare. Acest evantai este o serie de unde Mach care în cele din urmă se contopesc într-o undă de șoc oblică. Deoarece curgerea este definită de o regiune izentropică (curgerea care trece prin evantai) și o regiune neizentropică (curgerea care trece prin unda de șocul oblică), rezultă o linie de alunecare între cele două regiuni de curgere. == Aplicații == === Tunele aerodinamice supersonice === Tunelele aerodinamice supersonice sunt utilizate pentru încercări și cercetări ale curgerilor supersonice, aproximativ în intervalul de numere Mach de la 1,2 la 5. Principiul de funcționare al tunelului aerodinamic este menținerea unei diferențe mari de presiune din amonte spre aval, ceea ce determină curgerea. {| class="wikitable floatright" caption=''Clasificarea tunelelor supersonice'' | rowspan=2|Cu funcționare<br/>continuă || în circuit deschis (o singură trecere) |- | în circuit închis |- | rowspan=2|Cu funcționare<br/>intermitentă || cu vid<br/>(presiune atmosferică → vid) |- | cu destindere<br/>(presiune mare → presiune atmosferică) |} Tunelele aerodinamice pot fi împărțite în două categorii: tunele aerodinamice cu funcționare continuă și tuneluri aerodinamice cu funcționare intermitentă. Tunelurile aerodinamice supersonice cu funcționare continuă necesită o sursă independentă de energie electrică care crește drastic odată cu dimensiunea secțiunii de testare. Tunelurile aerodinamice supersonice intermitente sunt mai puțin costisitoare, deoarece stochează energia pe o perioadă mai lungă de timp, apoi o eliberează pe parcursul unei serii de teste scurte. Diferența dintre aceste două este analogă cu comparația dintre o baterie și un condensator. <gallery mode="packed", heights=200px> Supersonic-en.svg|Schema unui tunel aerodinamic supersonic cu destindere Langley hypersonic wind tunnels.jpg|Parte a tunelului aerodinamic hipersonic Langley în 1969 </gallery> Tunelele aerodinamice supersonice cu destindere oferă un număr Reynolds ridicat, un rezervor de stocare mic și aer uscat ușor disponibil. Totuși, acestea au un risc datorită presiunii ridicate, au dificultăți în menținerea unei presiuni de stagnare constante și sunt zgomotoase în timpul funcționării. Tunelele aerodinamice supersonice cu vid nu prezintă riscuri datorită presiunii, realizează o presiune de stagnare constantă și sunt relativ silențioase. Din păcate, acestea au un interval limitat pentru numărul Reynolds al curgerii și necesită un rezervor de vid mare. Nu există vreo dispută că cunoștințele se dobândesc prin cercetare și încercări în tuneluri aerodinamice supersonice. Totuși, instalațiile necesită adesea cantități uriașe de energie pentru a menține rapoartele mari de presiune necesare pentru condițiile de testare. De exemplu Arnold Engineering Development Complex are cel mai mare tunel aerodinamic supersonic din lume și pentru funcționare necesită puterea necesară pentru a ilumina un mic oraș. Din acest motiv, tunelele aerodinamice mari devin din ce în ce mai puțin frecvente în universități. === Admisii de aer pentru aeronave supersonice === {{Imagine multiplă | total_width = 400 | image1 = North American XB-70 above runway ECN-792.jpg | caption1 = Admisii de aer dreptunghiulare cu rampe<br/>(nu sunt vizibile) la XB-70 | image2 = Lockheed SR-71 Blackbird.jpg | caption2 = Admisii de aer rotunde cu conuri de intrare la SR-71 }} Poate cea mai cunoscută utilizate pentru undele de șoc oblice este în admisiile de aer ale avioanelor supersonice pentru viteze mai mari de aproximativ Mach 2 (F-16 are o viteză maximă de Mach 2, dar nu necesită o admisie cu unde de șoc oblice). Unul dintre scopurile admisiei este de a minimiza pierderile prin șoc, pe măsură ce aerul cu viteză supersonică la intrare încetinește până la subsonic înainte de a intra în motorul turboreactor. Acest lucru se realizează cu unul sau mai multe unde de șoc oblice, urmate de o undă de șoc normală foarte slabă, cu un număr Mach în amonte, de obicei mai mic de 1,4. Curgerea aerului prin admisie trebuie gestionată corect pentru o gamă largă de viteze, de la zero până la viteza supersonică maximă a aeronavei. Acest lucru se realizează prin variația poziției suprafețelor din admisie. Deși este necesară o geometrie variabilă pentru a obține performanțe acceptabile de la decolare până la viteze care depășesc Mach 2, nu există o singură metodă pentru a o realiza. De exemplu, pentru o viteză maximă de aproximativ Mach 3, [[XB-70]] a folosit intrări dreptunghiulare cu rampe reglabile, iar [[SR-71]] a folosit intrări circulare cu con de admisie reglabil. == Note == <references /> == Lectură suplimentară == * {{en icon}} {{cite book | last = Liepmann | first = Hans W. |author2=Roshko, A. | title = Elements of Gasdynamics | orig-year = 1957 | publisher = Dover Publications | year = 1957 | isbn = 0-486-41963-0 }} * {{en icon}} {{cite book | last = Anderson | first = John D. Jr. | title = Modern Compressible Flow | orig-year = 1982 | edition = 3rd | publisher = [[McGraw-Hill| McGraw-Hill Science/Engineering/Math]] |date=2003 | isbn = 0-07-242443-5 }} * {{en icon}} {{cite book | last = John | first = James E. |author2=Keith, T. G. | title = Gas Dynamics | orig-year = 1969 | edition = 3rd | publisher = Prentice Hall | year = 2006 | isbn = 0-13-120668-0}} * {{en icon}} {{cite book | last = Oosthuizen | first = Patrick H. |author2=Carscallen, W. E. | title = Introduction to Compressible Flow | orig-year = 1997 | edition = 2nd | publisher = [[CRC Press]] | year = 2013 | isbn = 978-1439877913}} * {{en icon}} {{cite book | last = Zucker | first = Robert D. |author2=Biblarz, O. | title = Fundamentals of Gas Dynamics | orig-year = 1977 | edition = 2nd | publisher = [[John Wiley & Sons|Wiley]] | year = 2002 | isbn = 0471059676}} * {{en icon}} {{cite book | last = Shapiro | first = Ascher H. | title = The Dynamics and Thermodynamics of Compressible Fluid Flow, Volume 1 | year = 1953 | publisher = Ronald Press Company | isbn = 978-0-471-06691-0 }} * {{en icon}} {{cite book | last = Anderson | first = John D. Jr. | title = Hypersonic and High Temperature Gas Dynamics | orig-year = 1989 | publisher = AIAA | year = 2000 | isbn = 1-56347-459-X }} == Vezi și == * [[Coeficient de transformare adiabatică]] * [[Curgere incompresibilă]] * [[Ecuație de stare]] * [[Entropie]] * [[Formulările lagrangiană și euleriană ale câmpului de curgere]] * [[Lege de conservare]] == Legături externe == * {{Commons category-inline}} {{Portal|Fizică}} * {{en icon}} [https://web.archive.org/web/20071023231224/http://www.grc.nasa.gov/WWW/K-12/airplane/bgc.html NASA Beginner's Guide to Compressible Aerodynamics] * {{en icon}} [https://engineering.purdue.edu/~wassgren/applet/java/comp_calculator/Index.html Virginia Tech Compressible Flow Calculators] [[Categorie:Dinamica fluidelor]] [[Categorie:Aerodinamică]] [[Categorie:Termodinamică]] maavcfwbz6x3a3cm3hfa05dvubk4c3y 0 3233204 17024154 17023496 2025-06-10T16:58:58Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ 17024154 wikitext text/x-wiki {{AP|BOSS Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#94a2af" !colspan="12"|[[BOSS Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" '''| |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[BOSS Open 2025 – Simplu|Masculin]] |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[BOSS Open 2025 – Dublu|Masculin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[BOSS Open 2024 – Simplu|2024]] « [[ATP Stuttgart Open]] » [[BOSS 2026 – Simplu|2026]]}} |- |} '''BOSS Open 2025 – Simplu''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Douăzeci și opt de jucători s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Patru dintre ei și-au asigurat participarea prin calificare. [[Jack Draper]] este campionul en-titre,<ref>{{citeweb|url=https://www.bbc.com/sport/tennis/articles/c2882envej9o|title=Briton Draper wins first ATP Tour title in Stuttgart|website=bbc.com|date=16 June 2024}}</ref> dar n-a participat la această ediție. ==Capi de serie== Primii patru capi de serie intră direct în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|GER}} '''[[Alexander Zverev]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Taylor Fritz]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Ben Shelton]]''' #{{flagicon|CAN}} '''[[Félix Auger-Aliassime]]''' #{{flagicon|CAN}} '''[[Denis Șapovalov]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Brandon Nakashima]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Alex Michelsen]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Jiří Lehečka]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD1-score03-1=4 | RD1-score03-2='''7⁷''' | RD1-score03-3=3 | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|FRA}} [[Corentin Moutet|C Moutet]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=6³ | RD1-score04-3='''6''' | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|USA}} [[Learner Tien|L Tien]]''' | RD1-score05-1=6³ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3=0 | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|JPN}} [[Yoshihito Nishioka|Y Nishioka]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6³ | RD1-score06-3=0^r | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|GBR}} [[Jacob Fearnley|J Fearnley]] | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=6⁴ | RD1-score07-3=1 | RD1-seed08=6 | RD1-team08='''{{flagicon|USA}} [[Brandon Nakashima|B Nakashima]]''' | RD1-score08-1=4 | RD1-score08-2='''7⁷''' | RD1-score08-3='''6''' | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|BIH}} [[Damir Džumhur|D Džumhur]] | RD1-score11-1=4 | RD1-score11-2=0^r | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert|P-H Herbert]]''' | RD1-score12-1='''6''' | RD1-score12-2=3 | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|ITA}} [[Matteo Arnaldi|M Arnaldi]] | RD1-score13-1=4 | RD1-score13-2=4 | RD1-score13-3= | RD1-seed14=WC | RD1-team14='''{{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|FRA}} [[Benjamin Bonzi|B Bonzi]] | RD1-score15-1=4 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=8 | RD1-team16='''{{flagicon|CZE}} [[Jiří Lehečka|J Lehečka]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|GER}} [[Alexander Zverev|A Zverev]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|FRA}} [[Corentin Moutet|C Moutet]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|USA}} [[Learner Tien|L Tien]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=6 | RD2-team04={{flagicon|USA}} [[Brandon Nakashima|B Nakashima]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Ben Shelton|B Shelton]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert|P-H Herbert]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=WC | RD2-team07={{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=8 | RD2-team08={{flagicon|CZE}} [[Jiří Lehečka|J Lehečka]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=7 | RD1-team01={{flagicon|USA}} [[Alex Michelsen|A Michelsen]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|FRA}} [[Gaël Monfils|G Monfils]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|GER}} [[Justin Engel|J Engel]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|AUS}} [[James Duckworth (tennis)|J Duckworth]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05= | RD1-team05={{flagicon|blank}} [[Roman Safiullin|R Safiullin]] | RD1-score05-1=6¹⁰ | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3=5 | RD1-seed06= | RD1-team06='''{{flagicon|FRA}} [[Giovanni Mpetshi Perricard|G Mpetshi Perricard]]''' | RD1-score06-1='''7¹²''' | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3='''7''' | RD1-seed09=5 | RD1-team09={{flagicon|CAN}} [[Denis Shapovalov|D Șapovalov]] | RD1-score09-1= | RD1-score09-2= | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|FRA}} [[Arthur Rinderknech|A Rinderknech]] | RD1-score10-1= | RD1-score10-2= | RD1-score10-3= | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann|Y Hanfmann]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12={{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics|M Fucsovics]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|FRA}} [[Quentin Halys|Q Halys]] | RD1-score13-1= | RD1-score13-2= | RD1-score13-3= | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Sonego|L Sonego]] | RD1-score14-1= | RD1-score14-2= | RD1-score14-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|FRA}} [[Giovanni Mpetshi Perricard|G Mpetshi Perricard]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04={{flagicon|CAN}} [[Félix Auger-Aliassime|F Auger-Aliassime]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|}} | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|}} | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Taylor Fritz|T Fritz]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|AUS}} '''[[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]] (calificat)''' # {{flagicon|USA}} [[Eliot Spizzirri]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|USA}} [[Tristan Boyer]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|HUN}} '''[[Márton Fucsovics]] (calificat)''' # {{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilashvili]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Yannick Hanfmann]] (calificat)''' # {{flagicon|FRA}} '''[[Pierre-Hugues Herbert]] (calificat)''' # {{flagicon|SUI}} [[Marc-Andrea Hüsler]] ''(runda unu)'' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|AUS}} '''[[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]]''' # {{flagicon|FRA}} '''[[Pierre-Hugues Herbert]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Yannick Hanfmann]]''' # {{flagicon|HUN}} '''[[Márton Fucsovics]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1='''{{flagicon|AUS}} [[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁷''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|LBN}} [[Benjamin Hassan]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2=6⁴ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|FRA}} [[Hugo Grenier]] | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=6¹¹ | RD1-score3-3=2 | RD1-seed4=5 | RD1-team4='''{{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilashvili]]''' | RD1-score4-1=2 | RD1-score4-2='''7¹³''' | RD1-score4-3='''6''' | RD2-seed1=1 | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]]''' | RD2-score1-1=6⁴ | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=5 | RD2-team2={{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilashvili]] | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2=6⁵ | RD2-score2-3=3 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1={{flagicon|USA}} [[Eliot Spizzirri]] | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2=5 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|AUS}} [[Li Tu]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''7''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|GER}} [[Maximilian Marterer]] | RD1-score3-1=1 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|AUS}} [[Li Tu]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3=1 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=6² | RD2-score2-3='''6''' }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|USA}} [[Tristan Boyer]]''' | RD1-score1-1=6⁵ | RD1-score1-2='''7⁹''' | RD1-score1-3='''7⁷''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|CRO}} [[Duje Ajduković]] | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2=6⁷ | RD1-score2-3=6⁵ | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GER}} Max Wiskandt | RD1-score3-1=4 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=6 | RD1-team4='''{{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|USA}} [[Tristan Boyer]] | RD2-score1-1=6¹² | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=6 | RD2-team2='''{{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann]]''' | RD2-score2-1='''7¹⁴''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6² | RD1-score1-3='''7''' | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Patrick Zahraj]] | RD1-score2-1=4 | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3=5 | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|KAZ}} [[Beibit Zhukayev]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=5 | RD1-score3-3='''6''' | RD1-seed4=8 | RD1-team4={{flagicon|SUI}} [[Marc-Andrea Hüsler]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2='''7''' | RD1-score4-3=4 | RD2-seed1=4 | RD2-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics]]''' | RD2-score1-1=6⁵ | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|KAZ}} [[Beibit Zhukayev]] | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2=3 | RD2-score2-3=2 }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.protennislive.com/posting/2025/321/mds.pdf Tabloul principal] *[http://www.protennislive.com/posting/2025/321/qs.pdf Calificări] {{ATPTour2025}} [[Categorie:Stuttgart Open|2025]] [[Categorie:ATP Tour 2025]] d6wtqs3csqi5fqm4gcg8pjtj58qf7nr 17024159 17024154 2025-06-10T17:00:33Z Babu 119536 /* Jumătatea inferioară */ 17024159 wikitext text/x-wiki {{AP|BOSS Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#94a2af" !colspan="12"|[[BOSS Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" '''| |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[BOSS Open 2025 – Simplu|Masculin]] |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[BOSS Open 2025 – Dublu|Masculin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[BOSS Open 2024 – Simplu|2024]] « [[ATP Stuttgart Open]] » [[BOSS 2026 – Simplu|2026]]}} |- |} '''BOSS Open 2025 – Simplu''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Douăzeci și opt de jucători s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Patru dintre ei și-au asigurat participarea prin calificare. [[Jack Draper]] este campionul en-titre,<ref>{{citeweb|url=https://www.bbc.com/sport/tennis/articles/c2882envej9o|title=Briton Draper wins first ATP Tour title in Stuttgart|website=bbc.com|date=16 June 2024}}</ref> dar n-a participat la această ediție. ==Capi de serie== Primii patru capi de serie intră direct în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|GER}} '''[[Alexander Zverev]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Taylor Fritz]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Ben Shelton]]''' #{{flagicon|CAN}} '''[[Félix Auger-Aliassime]]''' #{{flagicon|CAN}} '''[[Denis Șapovalov]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Brandon Nakashima]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Alex Michelsen]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Jiří Lehečka]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD1-score03-1=4 | RD1-score03-2='''7⁷''' | RD1-score03-3=3 | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|FRA}} [[Corentin Moutet|C Moutet]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=6³ | RD1-score04-3='''6''' | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|USA}} [[Learner Tien|L Tien]]''' | RD1-score05-1=6³ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3=0 | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|JPN}} [[Yoshihito Nishioka|Y Nishioka]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6³ | RD1-score06-3=0^r | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|GBR}} [[Jacob Fearnley|J Fearnley]] | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=6⁴ | RD1-score07-3=1 | RD1-seed08=6 | RD1-team08='''{{flagicon|USA}} [[Brandon Nakashima|B Nakashima]]''' | RD1-score08-1=4 | RD1-score08-2='''7⁷''' | RD1-score08-3='''6''' | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|BIH}} [[Damir Džumhur|D Džumhur]] | RD1-score11-1=4 | RD1-score11-2=0^r | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert|P-H Herbert]]''' | RD1-score12-1='''6''' | RD1-score12-2=3 | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|ITA}} [[Matteo Arnaldi|M Arnaldi]] | RD1-score13-1=4 | RD1-score13-2=4 | RD1-score13-3= | RD1-seed14=WC | RD1-team14='''{{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|FRA}} [[Benjamin Bonzi|B Bonzi]] | RD1-score15-1=4 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=8 | RD1-team16='''{{flagicon|CZE}} [[Jiří Lehečka|J Lehečka]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|GER}} [[Alexander Zverev|A Zverev]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|FRA}} [[Corentin Moutet|C Moutet]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|USA}} [[Learner Tien|L Tien]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=6 | RD2-team04={{flagicon|USA}} [[Brandon Nakashima|B Nakashima]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Ben Shelton|B Shelton]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert|P-H Herbert]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=WC | RD2-team07={{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=8 | RD2-team08={{flagicon|CZE}} [[Jiří Lehečka|J Lehečka]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=7 | RD1-team01={{flagicon|USA}} [[Alex Michelsen|A Michelsen]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|FRA}} [[Gaël Monfils|G Monfils]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=WC | RD1-team03='''{{flagicon|GER}} [[Justin Engel|J Engel]]''' | RD1-score03-1=4 | RD1-score03-2='''6''' | RD1-score03-3='''7⁷''' | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|AUS}} [[James Duckworth (tennis)|J Duckworth]] | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=4 | RD1-score04-3=6⁵ | RD1-seed05= | RD1-team05={{flagicon|blank}} [[Roman Safiullin|R Safiullin]] | RD1-score05-1=6¹⁰ | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3=5 | RD1-seed06= | RD1-team06='''{{flagicon|FRA}} [[Giovanni Mpetshi Perricard|G Mpetshi Perricard]]''' | RD1-score06-1='''7¹²''' | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3='''7''' | RD1-seed09=5 | RD1-team09={{flagicon|CAN}} [[Denis Shapovalov|D Șapovalov]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3=0 | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|FRA}} [[Arthur Rinderknech|A Rinderknech]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2=2 | RD1-score10-3='''6''' | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann|Y Hanfmann]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics|M Fucsovics]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13='''{{flagicon|FRA}} [[Quentin Halys|Q Halys]]''' | RD1-score13-1=6⁶ | RD1-score13-2='''7''' | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Sonego|L Sonego]] | RD1-score14-1='''7⁸''' | RD1-score14-2=5 | RD1-score14-3=4 | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=WC | RD2-team02={{flagicon|GER}} [[Justin Engel|J Engel]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|FRA}} [[Giovanni Mpetshi Perricard|G Mpetshi Perricard]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04={{flagicon|CAN}} [[Félix Auger-Aliassime|F Auger-Aliassime]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|FRA}} [[Arthur Rinderknech|A Rinderknech]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics|M Fucsovics]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|FRA}} [[Quentin Halys|Q Halys]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Taylor Fritz|T Fritz]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|AUS}} '''[[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]] (calificat)''' # {{flagicon|USA}} [[Eliot Spizzirri]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|USA}} [[Tristan Boyer]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|HUN}} '''[[Márton Fucsovics]] (calificat)''' # {{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilashvili]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Yannick Hanfmann]] (calificat)''' # {{flagicon|FRA}} '''[[Pierre-Hugues Herbert]] (calificat)''' # {{flagicon|SUI}} [[Marc-Andrea Hüsler]] ''(runda unu)'' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|AUS}} '''[[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]]''' # {{flagicon|FRA}} '''[[Pierre-Hugues Herbert]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Yannick Hanfmann]]''' # {{flagicon|HUN}} '''[[Márton Fucsovics]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1='''{{flagicon|AUS}} [[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁷''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|LBN}} [[Benjamin Hassan]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2=6⁴ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|FRA}} [[Hugo Grenier]] | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=6¹¹ | RD1-score3-3=2 | RD1-seed4=5 | RD1-team4='''{{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilashvili]]''' | RD1-score4-1=2 | RD1-score4-2='''7¹³''' | RD1-score4-3='''6''' | RD2-seed1=1 | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]]''' | RD2-score1-1=6⁴ | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=5 | RD2-team2={{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilashvili]] | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2=6⁵ | RD2-score2-3=3 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1={{flagicon|USA}} [[Eliot Spizzirri]] | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2=5 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|AUS}} [[Li Tu]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''7''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|GER}} [[Maximilian Marterer]] | RD1-score3-1=1 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|AUS}} [[Li Tu]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3=1 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=6² | RD2-score2-3='''6''' }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|USA}} [[Tristan Boyer]]''' | RD1-score1-1=6⁵ | RD1-score1-2='''7⁹''' | RD1-score1-3='''7⁷''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|CRO}} [[Duje Ajduković]] | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2=6⁷ | RD1-score2-3=6⁵ | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GER}} Max Wiskandt | RD1-score3-1=4 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=6 | RD1-team4='''{{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|USA}} [[Tristan Boyer]] | RD2-score1-1=6¹² | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=6 | RD2-team2='''{{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann]]''' | RD2-score2-1='''7¹⁴''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6² | RD1-score1-3='''7''' | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Patrick Zahraj]] | RD1-score2-1=4 | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3=5 | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|KAZ}} [[Beibit Zhukayev]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=5 | RD1-score3-3='''6''' | RD1-seed4=8 | RD1-team4={{flagicon|SUI}} [[Marc-Andrea Hüsler]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2='''7''' | RD1-score4-3=4 | RD2-seed1=4 | RD2-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics]]''' | RD2-score1-1=6⁵ | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|KAZ}} [[Beibit Zhukayev]] | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2=3 | RD2-score2-3=2 }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.protennislive.com/posting/2025/321/mds.pdf Tabloul principal] *[http://www.protennislive.com/posting/2025/321/qs.pdf Calificări] {{ATPTour2025}} [[Categorie:Stuttgart Open|2025]] [[Categorie:ATP Tour 2025]] 5fs3imevz65zuq1l2ge9cey7axn9a7v 17024161 17024159 2025-06-10T17:03:07Z Babu 119536 /* Capi de serie */ 17024161 wikitext text/x-wiki {{AP|BOSS Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#94a2af" !colspan="12"|[[BOSS Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" '''| |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[BOSS Open 2025 – Simplu|Masculin]] |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[BOSS Open 2025 – Dublu|Masculin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[BOSS Open 2024 – Simplu|2024]] « [[ATP Stuttgart Open]] » [[BOSS 2026 – Simplu|2026]]}} |- |} '''BOSS Open 2025 – Simplu''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Douăzeci și opt de jucători s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Patru dintre ei și-au asigurat participarea prin calificare. [[Jack Draper]] este campionul en-titre,<ref>{{citeweb|url=https://www.bbc.com/sport/tennis/articles/c2882envej9o|title=Briton Draper wins first ATP Tour title in Stuttgart|website=bbc.com|date=16 June 2024}}</ref> dar n-a participat la această ediție. ==Capi de serie== Primii patru capi de serie intră direct în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|GER}} '''[[Alexander Zverev]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Taylor Fritz]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Ben Shelton]]''' #{{flagicon|CAN}} '''[[Félix Auger-Aliassime]]''' #{{flagicon|CAN}} [[Denis Șapovalov]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|USA}} '''[[Brandon Nakashima]]''' #{{flagicon|USA}} '''[[Alex Michelsen]]''' #{{flagicon|CZE}} '''[[Jiří Lehečka]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|ITA}} [[Fabio Fognini|F Fognini]] | RD1-score03-1=4 | RD1-score03-2='''7⁷''' | RD1-score03-3=3 | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|FRA}} [[Corentin Moutet|C Moutet]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=6³ | RD1-score04-3='''6''' | RD1-seed05= | RD1-team05='''{{flagicon|USA}} [[Learner Tien|L Tien]]''' | RD1-score05-1=6³ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3=0 | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|JPN}} [[Yoshihito Nishioka|Y Nishioka]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6³ | RD1-score06-3=0^r | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|GBR}} [[Jacob Fearnley|J Fearnley]] | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=6⁴ | RD1-score07-3=1 | RD1-seed08=6 | RD1-team08='''{{flagicon|USA}} [[Brandon Nakashima|B Nakashima]]''' | RD1-score08-1=4 | RD1-score08-2='''7⁷''' | RD1-score08-3='''6''' | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|BIH}} [[Damir Džumhur|D Džumhur]] | RD1-score11-1=4 | RD1-score11-2=0^r | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert|P-H Herbert]]''' | RD1-score12-1='''6''' | RD1-score12-2=3 | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|ITA}} [[Matteo Arnaldi|M Arnaldi]] | RD1-score13-1=4 | RD1-score13-2=4 | RD1-score13-3= | RD1-seed14=WC | RD1-team14='''{{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|FRA}} [[Benjamin Bonzi|B Bonzi]] | RD1-score15-1=4 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=8 | RD1-team16='''{{flagicon|CZE}} [[Jiří Lehečka|J Lehečka]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|GER}} [[Alexander Zverev|A Zverev]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|FRA}} [[Corentin Moutet|C Moutet]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|USA}} [[Learner Tien|L Tien]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=6 | RD2-team04={{flagicon|USA}} [[Brandon Nakashima|B Nakashima]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=3 | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Ben Shelton|B Shelton]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert|P-H Herbert]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=WC | RD2-team07={{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=8 | RD2-team08={{flagicon|CZE}} [[Jiří Lehečka|J Lehečka]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=7 | RD1-team01={{flagicon|USA}} [[Alex Michelsen|A Michelsen]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|FRA}} [[Gaël Monfils|G Monfils]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=WC | RD1-team03='''{{flagicon|GER}} [[Justin Engel|J Engel]]''' | RD1-score03-1=4 | RD1-score03-2='''6''' | RD1-score03-3='''7⁷''' | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|AUS}} [[James Duckworth (tennis)|J Duckworth]] | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2=4 | RD1-score04-3=6⁵ | RD1-seed05= | RD1-team05={{flagicon|blank}} [[Roman Safiullin|R Safiullin]] | RD1-score05-1=6¹⁰ | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3=5 | RD1-seed06= | RD1-team06='''{{flagicon|FRA}} [[Giovanni Mpetshi Perricard|G Mpetshi Perricard]]''' | RD1-score06-1='''7¹²''' | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3='''7''' | RD1-seed09=5 | RD1-team09={{flagicon|CAN}} [[Denis Shapovalov|D Șapovalov]] | RD1-score09-1=4 | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3=0 | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|FRA}} [[Arthur Rinderknech|A Rinderknech]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2=2 | RD1-score10-3='''6''' | RD1-seed11=Q | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann|Y Hanfmann]] | RD1-score11-1=5 | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3= | RD1-seed12=Q | RD1-team12='''{{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics|M Fucsovics]]''' | RD1-score12-1='''7''' | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13='''{{flagicon|FRA}} [[Quentin Halys|Q Halys]]''' | RD1-score13-1=6⁶ | RD1-score13-2='''7''' | RD1-score13-3='''6''' | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Sonego|L Sonego]] | RD1-score14-1='''7⁸''' | RD1-score14-2=5 | RD1-score14-3=4 | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=WC | RD2-team02={{flagicon|GER}} [[Justin Engel|J Engel]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|FRA}} [[Giovanni Mpetshi Perricard|G Mpetshi Perricard]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=4 | RD2-team04={{flagicon|CAN}} [[Félix Auger-Aliassime|F Auger-Aliassime]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|FRA}} [[Arthur Rinderknech|A Rinderknech]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06=Q | RD2-team06={{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics|M Fucsovics]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|FRA}} [[Quentin Halys|Q Halys]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Taylor Fritz|T Fritz]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|AUS}} '''[[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]] (calificat)''' # {{flagicon|USA}} [[Eliot Spizzirri]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|USA}} [[Tristan Boyer]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|HUN}} '''[[Márton Fucsovics]] (calificat)''' # {{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilashvili]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} '''[[Yannick Hanfmann]] (calificat)''' # {{flagicon|FRA}} '''[[Pierre-Hugues Herbert]] (calificat)''' # {{flagicon|SUI}} [[Marc-Andrea Hüsler]] ''(runda unu)'' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|AUS}} '''[[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]]''' # {{flagicon|FRA}} '''[[Pierre-Hugues Herbert]]''' # {{flagicon|GER}} '''[[Yannick Hanfmann]]''' # {{flagicon|HUN}} '''[[Márton Fucsovics]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1='''{{flagicon|AUS}} [[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁷''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|LBN}} [[Benjamin Hassan]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2=6⁴ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|FRA}} [[Hugo Grenier]] | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=6¹¹ | RD1-score3-3=2 | RD1-seed4=5 | RD1-team4='''{{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilashvili]]''' | RD1-score4-1=2 | RD1-score4-2='''7¹³''' | RD1-score4-3='''6''' | RD2-seed1=1 | RD2-team1='''{{flagicon|AUS}} [[James Duckworth (tennis)|James Duckworth]]''' | RD2-score1-1=6⁴ | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=5 | RD2-team2={{flagicon|GEO}} [[Nikoloz Basilashvili]] | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2=6⁵ | RD2-score2-3=3 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1={{flagicon|USA}} [[Eliot Spizzirri]] | RD1-score1-1=4 | RD1-score1-2=5 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|AUS}} [[Li Tu]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2='''7''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=Alt | RD1-team3={{flagicon|GER}} [[Maximilian Marterer]] | RD1-score3-1=1 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=7 | RD1-team4='''{{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=&nbsp; | RD2-team1={{flagicon|AUS}} [[Li Tu]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''7⁷''' | RD2-score1-3=1 | RD2-seed2=7 | RD2-team2='''{{flagicon|FRA}} [[Pierre-Hugues Herbert]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=6² | RD2-score2-3='''6''' }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|USA}} [[Tristan Boyer]]''' | RD1-score1-1=6⁵ | RD1-score1-2='''7⁹''' | RD1-score1-3='''7⁷''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|CRO}} [[Duje Ajduković]] | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2=6⁷ | RD1-score2-3=6⁵ | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|GER}} Max Wiskandt | RD1-score3-1=4 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=6 | RD1-team4='''{{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|USA}} [[Tristan Boyer]] | RD2-score1-1=6¹² | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=6 | RD2-team2='''{{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann]]''' | RD2-score2-1='''7¹⁴''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6² | RD1-score1-3='''7''' | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|GER}} [[Patrick Zahraj]] | RD1-score2-1=4 | RD1-score2-2='''7⁷''' | RD1-score2-3=5 | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|KAZ}} [[Beibit Zhukayev]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2=5 | RD1-score3-3='''6''' | RD1-seed4=8 | RD1-team4={{flagicon|SUI}} [[Marc-Andrea Hüsler]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2='''7''' | RD1-score4-3=4 | RD2-seed1=4 | RD2-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Márton Fucsovics]]''' | RD2-score1-1=6⁵ | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|KAZ}} [[Beibit Zhukayev]] | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2=3 | RD2-score2-3=2 }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.protennislive.com/posting/2025/321/mds.pdf Tabloul principal] *[http://www.protennislive.com/posting/2025/321/qs.pdf Calificări] {{ATPTour2025}} [[Categorie:Stuttgart Open|2025]] [[Categorie:ATP Tour 2025]] 4gnwzoy75vul9z9lygexqy09js6okm0 0 3233254 17024001 17015430 2025-06-10T14:34:01Z Stephan Condurachis 464050 /* Traseu */ 17024001 wikitext text/x-wiki {{Pentru|drumuri din alte țări denumite la fel|Autostrada A3}} {{Infocaseta Drum |name = Autostrada A3 |marker_image = [[Fișier:BE-A3.svg|centre|70px]] |alternate_name= La Hesbignonne<br>Autoroute du Roi Baudouin |country=BEL |type= |route= |length_km= 135,136 |terminus_a=[[Bruxelles]] |terminus_b=[[Eynatten]] |cities=[[Bruxelles]], [[Leuven]], [[Liège]] |established= |system=[[Listă de autostrăzi în Belgia|Autostrăzi în Belgia]], [[Drumul european E25|E25]], [[Drumul european E40|E40]], [[Drumul european E42|E42]] |map=Autoroute A3 (BE).svg |map_notes = |}} '''Autostrada belgiană A3''' (clasificată ca [[Drumul european E25|E25]], [[Drumul european E40|E40]], [[Drumul european E42|E42]]) este o [[autostradă]] care pornește din estul [[Bruxelles]] (Bulevardul Reyers), trece prin [[Leuven]] și ajunge mai târziu la [[Liège]]. După centura orașului Liège, autostrada continuă spre [[Verviers]], [[Eupen]] și granița cu [[Germania]]. Tronsonul dintre Liège (nodul rutier Hauts-Sarts) și granița germană face parte din ''Autostrada [[Baudouin I al Belgiei|Regelui Baudouin]]'' (în {{fr|Autoroute du Roi Baudouin}}, în {{de|König Baudouin Autobahn}}, iar în {{nl|Koning Boudewijnsnelweg}}). Traversând regiunea [[Hesbaye]], porțiunea [[Valonia|valonă]] dintre Leuven și Liège este denumită ''la Hesbignonne''. == Istoric == === Dări în folosință === * 1964 : Tronsonul Nodul rutier Loncin – granița germană * 1968 : Tronsonul Hognoul – nodul rutier Loncin * 1971 : Tronsonul limita regională Bruxelles/Flandra – Sterrebeek * decembrie 1971 : Tronsonul Crisnée – Hognoul * 06 01 1972 : Tronsonul Sterrebeek – Leuven * 06 07 1972 : Tronsonul Waremme (Borgworm) – Crisnée * 11 12 1972 : Tronsonul Leuven – Waremme (Borgworm) * 1973 : Tronsonul Tunelul Reyers – limita regională Bruxelles/Flandra {{clr|right}} == Traseu == {| border="1" cellspacing="0" cellpadding="2" style="border-collapse:collapse; width:950px;" |- |colspan="3" style="color:#ffffff;background-color:green; text-align: center;"|'''Descrierea traseului''' |- |[[File:Belgian traffic sign B11.svg|30px]] <span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N23</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E40</span> | | |- |[[File:Belgian traffic sign F5.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A3</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E40</span> [[File:Belgian road sign C43 70.svg|30px]] | | |- |[[File:France road sign C111.svg|30px]] |Tunelul Reyers-Centre. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|18}} - Reyers |Cartiere deservite: [[Bruxelles]]-La Cambre, Mutsaard, [[Schaerbeek]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">R21b</span> |- |[[File:Belgian road sign C43 120.svg|30px]] | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|19}} - Evere |Orașe deservite: [[Evere]], [[Woluwe-Saint-Lambert]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N294</span> |- | |Granița provincială între [[Regiunea Capitalei Bruxelles]] și [[Flandra]]. Granița regională între [[Bruxelles]] și [[Brabantul Flamand]]. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|20}} - Kraainem |Orașe deservite: [[Kraainem]], [[Woluwe-Saint-Lambert]], [[Sint-Stevens-Woluwe]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">R22</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Viaductul van Kraainem. | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Sint-Stevens-Woluwe |Nod rutier între R0 și A3: [[Namur]], [[Charleroi]], [[Mons]]; [[Gent]], [[Anvers]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">R0</span> |- |[[File:Belgian road sign C43 120.svg|30px]] | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|21}} - Sterrebeek |Orașe deservite: [[Wezembeek-Oppem]], [[Sterrebeek]], [[Steenokkerzeel]], [[Nossegem]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N227</span> |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Everberg (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|22}} - Bertem |Orașe deservite: [[Bertem]], [[Tervuren]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N3</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste Voer. | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Heverlee |Nod rutier între [[Autostrada A2 (Belgia)|A2]] și A3: [[Genk]], [[Hasselt]], [[Leuven]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A2</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E314</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste [[Dyle]]. | |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] [[File:AB-Rast.svg|30px]] |Zonă de servicii: Heverlee (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|23}} - Haasrode |Orașe deservite: [[Wavre]], [[Oud-Heverlee]], [[Bierbeek]], [[Korbeek-Lo]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N25</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|24}} - Boutersem |Orașe deservite: [[Beauvechain]], [[Bierbeek]], [[Boutersem]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N234</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste Fleppe. | |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Honsem (sens Eynatten → Bruxelles). | |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste Menebeek. | |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste Grande Gette. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|25}} - Tienen |Orașe deservite: [[Sint-Truiden]], [[Tienen]], [[Jodoigne]], [[Hoegaarden]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N29</span> |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] [[File:AB-Rast.svg|30px]] |Zonă de servicii: Tienen (sens Bruxelles → Eynatten). | |- | |Granița provincială între [[Flandra]] și [[Valonia]]. Granița regională între [[Brabantul Flamand]] și [[Brabantul Valon]]. | |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Hélécine (sens Eynatten → Bruxelles). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|26}} - Hélécine |Orașe deservite: [[Jodoigne]], [[Orp-Jauche]], [[Hélécine]], [[Hoegaarden]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N279</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste Petite Gette. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|27}} - Lincent |Orașe deservite: [[Huy]], [[Lincent]], [[Linsmeau]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N64</span> |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Hannut (sens Bruxelles → Eynatten). | |- | |Granița provincială între [[Valonia]] și [[Flandra]]. Granița regională între [[Brabantul Valon]] și [[Brabantul Flamand]]. | |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Walshoutem (sens Eynatten → Bruxelles). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|28}} - Walshoutem |Orașe deservite: [[Hannut]], [[Sint-Truiden]], [[Landen]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N80</span> |- | |Granița provincială între [[Flandra]] și [[Valonia]]. Granița regională între [[Brabantul Flamand]] și [[Liège (provincie)|Liège]]. | |- | |Granița provincială între [[Valonia]] și [[Flandra]]. Granița regională între [[Liège (provincie)|Liège]] și [[Limburg (provincie a Belgiei)|Limburg]]. | |- | |Granița provincială între [[Flandra]] și [[Valonia]]. Granița regională între [[Limburg (provincie a Belgiei)|Limburg]] și [[Liège (provincie)|Liège]]. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|28a}} - Berloz |Orașe deservite: [[Geer]], [[Berloz]], [[Rosoux-Crenwick]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N615</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Pod peste [[Jeker]]. | |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] [[File:AB-Rast.svg|30px]] |Zonă de servicii: Bettincourt (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|29}} - Waremme |Orașe deservite: [[Tongeren]], [[Oreye]], [[Waremme]], [[Remicourt (Belgia)|Remicourt]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N69</span> |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Pousset (sens Eynatten → Bruxelles). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|30}} - Crisnée |Orașe deservite: [[Saint-Georges-sur-Meuse]], [[Crisnée]], [[Tongeren]], [[Fexhe-le-Haut-Clocher]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N614</span> |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Louhin (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|31}} - Hognoul |Orașe deservite: [[Awans]], [[Juprelle]], [[Hognoul]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N3i</span> |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Loncin |Nod rutier între [[Autostrada A602 (Belgia)|A602]], [[Autostrada A15 (Belgia)|A15]], A3z și A3: [[Paris]], [[Lille]], [[Namur]], [[File:Pictograms-nps-airport.svg|30px]] [[Aeroportul Liège]]; [[Luxemburg (oraș)|Luxemburg]], [[Liège]], [[Seraing]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A602</span><br><span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A15</span><br><span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A3z</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E25</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E42</span><br>[[File:Pictograms-nps-airport.svg|30px]] |- |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A3</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E25</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E40</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E42</span> | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|32}} - Alleur |Orașe deservite: [[Alleur]], [[Ans]]. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|33}} - Rocourt |Orașe deservite: [[Tongeren]], [[Rocourt]], [[Juprelle]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N20</span> |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Vottem |Nod rutier între [[Autostrada A13 (Belgia)|A13]] și A3: [[Liège]], [[Vottem]]; [[Hasselt]], [[Anvers]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A13</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E313</span> |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Hauts Sarts |Nod rutier între [[Autostrada A601 (Belgia)|A601]], A601z și A3: [[Anvers]], [[Hasselt]] (nod rutier parțial). |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A601</span><br><span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A601z</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|34}} - Hermée Hauts-Sarts |Orașe deservite: [[Hermée]], Zona industrială Hauts-Sarts. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|35}} - Herstal |Orașe deservite: [[Oupeye]], [[Herstal]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N671</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Viaductul Cheratte. | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Cheratte |Nod rutier între [[Autostrada A25 (Belgia)|A25]] și A3: [[Maastricht]], [[Visé]]; [[Liège]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A25</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E25</span> |- |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A3</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E40</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E42</span> | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|36}} - Barchon |Orașe deservite: [[Saive]], [[Blegny]], [[Barchon]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N604</span> |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] [[File:AB-Rast.svg|30px]] |Zonă de servicii: Barchon (în ambele sensuri). | |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Tignée (sens Bruxelles → Eynatten). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|37}} - Herve |Orașe deservite: [[Herve]], [[Fléron]], [[Soumagne]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N3</span> |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Viaductul José. | |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Viaductul Herve. | |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Haut-Regard (sens Eynatten → Bruxelles). | |- |[[File:Sinnbild Autobahnkreuz.svg|30px|Intersecție]] Battice |Nod rutier între [[Autostrada A27 (Belgia)|A27]] și A3: [[Trier]], [[Spa, Belgia|Spa]], [[Verviers]]; [[Aubel]], [[Battice]]. |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A27</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E42</span> |- |<span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A3</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E40</span> | | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|37b}} - Thimister-Clermont |Orașe deservite: [[Limbourg]], [[Thimister-Clermont]]. | |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Haut-Vent (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-Brücke.svg|30px]] |Viaductul Ruyff. | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|37t}} - East Belgium Park |Zonă deservită: Zona industrială East Belgium Park (nod rutier parțial). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|38}} - Welkenraedt |Orașe deservite: [[Eupen]], [[Baelen]], [[Lontzen]], [[Welkenraedt]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N67</span> |- |[[File:Belgian traffic sign E9a.svg|30px]] |Zonă de parcare: Walhornerheide (în ambele sensuri). | |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|39}} - Eynatten |Orașe deservite: [[Aachen]]-sud, [[Kelmis]], [[Raeren]], [[Eynatten]]. |<span style="color: white; background-color: blue; font-size: 20px; border: 1px solid white;">N68</span><br><span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E421</span> |- |[[File:AB-AS.svg|30px|Ieșire]]{{Ieșire autostradă Belgia|40}} - Lichtenbusch |Orașe deservite: Lichtenbusch, [[Raeren]], [[Eynatten]], [[Aachen]] (nod rutier parțial). | |- |[[File:Aire d'autoroute - station essence.png|30px]] [[File:AB-Rast.svg|30px]] |Zonă de servicii: Lichtenbusch (în ambele sensuri). | |- |[[File:Belgian traffic sign F7.svg|30px]] <span style="color: black; background-color: white; font-size: 20px; border: 1px solid black;">A3</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E340</span> | | |- | |Frontiera dintre Belgia și Germania. | |- |[[File:Zeichen 330 - Autobahn, StVO 1992.svg|30px]] <span style="color: white; background-color: red; font-size: 20px;">A44</span> <span style="color: white; background-color: green; font-size: 20px;">E40</span> | | |} == Vezi și == * [[Listă de autostrăzi în Belgia]] * Drumuri europene: [[Drumul european E25|E25]], [[Drumul european E40|E40]], [[Drumul european E42|E42]] == Legături externe == * {{Commons category-inline|A3 (Belgium)}} * {{fr icon}} {{lire en ligne |url=https://routes.fandom.com/wiki/Autoroute_belge_A3 |text=Autostrada belgiană A3 |date=05/06/2025 }} * {{fr icon}} {{nl icon}} {{lire en ligne |url=https://www.wegen-routes.be/doss/A3n.html |text=Autostrada A3 |date=05/06/2025 }} {{Autostrăzi din Belgia}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Autostrăzi din Belgia]] ixf7z8kzuywi0xi4g7k8ja1l80d6bfz 0 3233456 17024168 17023494 2025-06-10T17:06:54Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ 17024168 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Simplu masculin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Simplu masculin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Simplu masculin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și două de jucători s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Șase jucători, dintre care doi lucky loser, și-au asigurat participarea prin calificare. [[Alex de Minaur]] a fost campionul en-titre, dar s-a retras înainte de începerea turneului din cauza unei accidentări la umăr.<ref>{{citeweb|url=https://libema-open.nl/en/2025/06/06/de-minaur-out-with-shoulder-injury/|title=De Minaur out with shoulder injury|website=libema-open.nl|date=6 June 2025}}</ref> ==Capi de serie== Primii patru capi de serie intră direct în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|blank}} '''[[Daniil Medvedev]]''' #{{flagicon|FRA}} '''[[Ugo Humbert]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Karen Haceanov]]''' #{{flagicon|AUS}} '''[[Alexei Popyrin]]''' #{{flagicon|POL}} '''[[Hubert Hurkacz]]''' #{{flagicon|AUS}} '''[[Jordan Thompson (tennis)|Jordan Thompson]]''' #{{flagicon|POR}} '''[[Nuno Borges (tennis)|Nuno Borges]]''' #{{flagicon|ITA}} [[Luciano Darderi]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=LL | RD1-team03={{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino|A Mannarino]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04={{flagicon|AUS}} [[Christopher O'Connell|C O'Connell]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=LL | RD1-team05={{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka|R Opelka]] | RD1-score05-1=6⁵ | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06={{flagicon|NED}} [[Jesper de Jong|J de Jong]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2= | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|CHI}} [[Nicolás Jarry|N Jarry]]''' | RD1-score07-1=5 | RD1-score07-2='''6''' | RD1-score07-3='''7⁷''' | RD1-seed08=8 | RD1-team08={{flagicon|ITA}} [[Luciano Darderi|L Darderi]] | RD1-score08-1='''7''' | RD1-score08-2=4 | RD1-score08-3=6³ | RD1-seed11= | RD1-team11='''{{flagicon|BEL}} [[Zizou Bergs|Z Bergs]]''' | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=1 | RD1-score11-3='''7⁷''' | RD1-seed12=Q | RD1-team12={{flagicon|BEL}} [[Alexander Blockx|A Blockx]] | RD1-score12-1=3 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3=6³ | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|SRB}} [[Laslo Djere|L Djere]] | RD1-score13-1= | RD1-score13-2= | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14={{flagicon|EST}} [[Mark Lajal|M Lajal]] | RD1-score14-1= | RD1-score14-2= | RD1-score14-3= | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|ESP}} [[Roberto Bautista Agut|R Bautista Agut]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=5 | RD1-team16={{flagicon|POL}} [[Hubert Hurkacz|H Hurkacz]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|blank}} [[Daniil Medvedev|D Medvedev]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|CHI}} [[Nicolás Jarry|N Jarry]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=4 | RD2-team05={{flagicon|AUS}} [[Alexei Popyrin|A Popyrin]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BEL}} [[Zizou Bergs|Z Bergs]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|}} | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01='''{{flagicon|AUS}} [[Jordan Thompson (tennis)|J Thompson]]''' | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|USA}} [[Aleksandar Kovacevic (tennis)|A Kovacevic]] | RD1-score02-1=4 | RD1-score02-2=4 | RD1-score02-3= | RD1-seed03= | RD1-team03='''{{flagicon|CAN}} [[Gabriel Diallo|G Diallo]]''' | RD1-score03-1='''7''' | RD1-score03-2='''7⁷''' | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04={{flagicon|AUS}} [[Aleksandar Vukic|A Vukic]] | RD1-score04-1=5 | RD1-score04-2=6² | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05={{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald|M McDonald]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|ITA}} [[Mattia Bellucci|M Bellucci]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed09=7 | RD1-team09='''{{flagicon|POR}} [[Nuno Borges (tennis)|N Borges]]''' | RD1-score09-1='''7⁷''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=NG | RD1-team10={{flagicon|USA}} [[Nishesh Basavareddy|N Basavareddy]] | RD1-score10-1=6² | RD1-score10-2=2 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|FIN}} [[Otto Virtanen|O Virtanen]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|ARG}} [[Tomás Martín Etcheverry|TM Etcheverry]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|AUS}} [[Rinky Hijikata|R Hijikata]] | RD1-score13-1= | RD1-score13-2= | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14={{flagicon|GBR}} [[Dan Evans (tennis)|D Evans]] | RD1-score14-1= | RD1-score14-2= | RD1-score14-3= | RD2-seed01=6 | RD2-team01={{flagicon|AUS}} [[Jordan Thompson (tennis)|J Thompson]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|CAN}} [[Gabriel Diallo|G Diallo]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=3 | RD2-team04={{flagicon|blank}} [[Karen Khachanov|K Haceanov]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=7 | RD2-team05={{flagicon|POR}} [[Nuno Borges (tennis)|N Borges]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|}} | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|FRA}} [[Ugo Humbert|U Humbert]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|AUS}} [[Adam Walton (tennis)|Adam Walton]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|USA}} '''[[Mackenzie McDonald]] (calificat)''' # {{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|BEL}} '''[[Alexander Blockx]] (calificat)''' # {{flagicon|AUS}} [[James McCabe (tennis)|James McCabe]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|NED}} [[Guy den Ouden]] ''(abandon)'' # {{flagicon|EST}} '''[[Mark Lajal]] (calificat)''' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GBR}} '''[[Dan Evans (tennis)|Dan Evans]]''' # {{flagicon|EST}} '''[[Mark Lajal]]''' # {{flagicon|USA}} '''[[Mackenzie McDonald]]''' # {{flagicon|BEL}} '''[[Alexander Blockx]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # '''{{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]]''' # '''{{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|AUS}} [[Adam Walton (tennis)|Adam Walton]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3=3 | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Dan Evans (tennis)|Dan Evans]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3='''6''' | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} [[Mees Röttgering]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=Alt | RD1-team4={{flagicon|NED}} [[Jelle Sels]] | RD1-score4-1=4 | RD1-score4-2=2 | RD1-score4-3= | RD2-seed1= | RD2-team1='''{{flagicon|GBR}} [[Dan Evans (tennis)|Dan Evans]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=6⁵ | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Mees Röttgering]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2='''7⁷''' | RD2-score2-3=2 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁸''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|KAZ}} [[Denis Yevseyev]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=6⁶ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|FRA}} [[Corentin Denolly]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|EST}} [[Mark Lajal]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1={{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]] | RD2-score1-1=6³ | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=8 | RD2-team2='''{{flagicon|EST}} [[Mark Lajal]]''' | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|GBR}} [[Ryan Peniston]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2=3 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} Thijs Boogaard''' | RD1-score3-1='''7⁷''' | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3='''7⁷''' | RD1-seed4=6 | RD1-team4={{flagicon|AUS}} [[James McCabe (tennis)|James McCabe]] | RD1-score4-1=6³ | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3=6⁴ | RD2-seed1=3 | RD2-team1='''{{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald]]''' | RD2-score1-1='''7⁷''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|NED}} Thijs Boogaard | RD2-score2-1=6⁴ | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=Alt | RD1-team2={{flagicon|BRA}} [[Daniel Dutra da Silva]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=1 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|NED}} [[Max Houkes]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=0 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=5 | RD1-team4='''{{flagicon|BEL}} [[Alexander Blockx]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1={{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3=6⁶ | RD2-seed2=5 | RD2-team2='''{{flagicon|BEL}} [[Alexander Blockx]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=3 | RD2-score2-3='''7⁸''' }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.protennislive.com/posting/2025/440/mds.pdf Tabloul principal] *[http://www.protennislive.com/posting/2025/440/qs.pdf Calificări] {{ATPTour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:ATP Tour 2025]] 6nx7tckk78yl7a9quxy30b0qlv5snak 17024171 17024168 2025-06-10T17:07:53Z Babu 119536 /* Jumătatea inferioară */ 17024171 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Simplu masculin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Simplu masculin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Simplu masculin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și două de jucători s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Șase jucători, dintre care doi lucky loser, și-au asigurat participarea prin calificare. [[Alex de Minaur]] a fost campionul en-titre, dar s-a retras înainte de începerea turneului din cauza unei accidentări la umăr.<ref>{{citeweb|url=https://libema-open.nl/en/2025/06/06/de-minaur-out-with-shoulder-injury/|title=De Minaur out with shoulder injury|website=libema-open.nl|date=6 June 2025}}</ref> ==Capi de serie== Primii patru capi de serie intră direct în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|blank}} '''[[Daniil Medvedev]]''' #{{flagicon|FRA}} '''[[Ugo Humbert]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Karen Haceanov]]''' #{{flagicon|AUS}} '''[[Alexei Popyrin]]''' #{{flagicon|POL}} '''[[Hubert Hurkacz]]''' #{{flagicon|AUS}} '''[[Jordan Thompson (tennis)|Jordan Thompson]]''' #{{flagicon|POR}} '''[[Nuno Borges (tennis)|Nuno Borges]]''' #{{flagicon|ITA}} [[Luciano Darderi]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=LL | RD1-team03={{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino|A Mannarino]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04={{flagicon|AUS}} [[Christopher O'Connell|C O'Connell]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=LL | RD1-team05={{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka|R Opelka]] | RD1-score05-1=6⁵ | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06={{flagicon|NED}} [[Jesper de Jong|J de Jong]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2= | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|CHI}} [[Nicolás Jarry|N Jarry]]''' | RD1-score07-1=5 | RD1-score07-2='''6''' | RD1-score07-3='''7⁷''' | RD1-seed08=8 | RD1-team08={{flagicon|ITA}} [[Luciano Darderi|L Darderi]] | RD1-score08-1='''7''' | RD1-score08-2=4 | RD1-score08-3=6³ | RD1-seed11= | RD1-team11='''{{flagicon|BEL}} [[Zizou Bergs|Z Bergs]]''' | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=1 | RD1-score11-3='''7⁷''' | RD1-seed12=Q | RD1-team12={{flagicon|BEL}} [[Alexander Blockx|A Blockx]] | RD1-score12-1=3 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3=6³ | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|SRB}} [[Laslo Djere|L Djere]] | RD1-score13-1= | RD1-score13-2= | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14={{flagicon|EST}} [[Mark Lajal|M Lajal]] | RD1-score14-1= | RD1-score14-2= | RD1-score14-3= | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|ESP}} [[Roberto Bautista Agut|R Bautista Agut]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=5 | RD1-team16={{flagicon|POL}} [[Hubert Hurkacz|H Hurkacz]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|blank}} [[Daniil Medvedev|D Medvedev]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|CHI}} [[Nicolás Jarry|N Jarry]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=4 | RD2-team05={{flagicon|AUS}} [[Alexei Popyrin|A Popyrin]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BEL}} [[Zizou Bergs|Z Bergs]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|}} | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01='''{{flagicon|AUS}} [[Jordan Thompson (tennis)|J Thompson]]''' | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|USA}} [[Aleksandar Kovacevic (tennis)|A Kovacevic]] | RD1-score02-1=4 | RD1-score02-2=4 | RD1-score02-3= | RD1-seed03= | RD1-team03='''{{flagicon|CAN}} [[Gabriel Diallo|G Diallo]]''' | RD1-score03-1='''7''' | RD1-score03-2='''7⁷''' | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04={{flagicon|AUS}} [[Aleksandar Vukic|A Vukic]] | RD1-score04-1=5 | RD1-score04-2=6² | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05='''{{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald|M McDonald]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2=6⁴ | RD1-score05-3='''6''' | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|ITA}} [[Mattia Bellucci|M Bellucci]] | RD1-score06-1=1 | RD1-score06-2='''7⁷''' | RD1-score06-3=3 | RD1-seed09=7 | RD1-team09='''{{flagicon|POR}} [[Nuno Borges (tennis)|N Borges]]''' | RD1-score09-1='''7⁷''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=NG | RD1-team10={{flagicon|USA}} [[Nishesh Basavareddy|N Basavareddy]] | RD1-score10-1=6² | RD1-score10-2=2 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|FIN}} [[Otto Virtanen|O Virtanen]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|ARG}} [[Tomás Martín Etcheverry|TM Etcheverry]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|AUS}} [[Rinky Hijikata|R Hijikata]] | RD1-score13-1= | RD1-score13-2= | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14={{flagicon|GBR}} [[Dan Evans (tennis)|D Evans]] | RD1-score14-1= | RD1-score14-2= | RD1-score14-3= | RD2-seed01=6 | RD2-team01={{flagicon|AUS}} [[Jordan Thompson (tennis)|J Thompson]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|CAN}} [[Gabriel Diallo|G Diallo]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=Q | RD2-team03={{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald|M McDonald]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=3 | RD2-team04={{flagicon|blank}} [[Karen Khachanov|K Haceanov]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=7 | RD2-team05={{flagicon|POR}} [[Nuno Borges (tennis)|N Borges]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|}} | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|FRA}} [[Ugo Humbert|U Humbert]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|AUS}} [[Adam Walton (tennis)|Adam Walton]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|USA}} '''[[Mackenzie McDonald]] (calificat)''' # {{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|BEL}} '''[[Alexander Blockx]] (calificat)''' # {{flagicon|AUS}} [[James McCabe (tennis)|James McCabe]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|NED}} [[Guy den Ouden]] ''(abandon)'' # {{flagicon|EST}} '''[[Mark Lajal]] (calificat)''' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GBR}} '''[[Dan Evans (tennis)|Dan Evans]]''' # {{flagicon|EST}} '''[[Mark Lajal]]''' # {{flagicon|USA}} '''[[Mackenzie McDonald]]''' # {{flagicon|BEL}} '''[[Alexander Blockx]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # '''{{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]]''' # '''{{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|AUS}} [[Adam Walton (tennis)|Adam Walton]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3=3 | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Dan Evans (tennis)|Dan Evans]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3='''6''' | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} [[Mees Röttgering]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=Alt | RD1-team4={{flagicon|NED}} [[Jelle Sels]] | RD1-score4-1=4 | RD1-score4-2=2 | RD1-score4-3= | RD2-seed1= | RD2-team1='''{{flagicon|GBR}} [[Dan Evans (tennis)|Dan Evans]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=6⁵ | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Mees Röttgering]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2='''7⁷''' | RD2-score2-3=2 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁸''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|KAZ}} [[Denis Yevseyev]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=6⁶ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|FRA}} [[Corentin Denolly]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|EST}} [[Mark Lajal]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1={{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]] | RD2-score1-1=6³ | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=8 | RD2-team2='''{{flagicon|EST}} [[Mark Lajal]]''' | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|GBR}} [[Ryan Peniston]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2=3 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} Thijs Boogaard''' | RD1-score3-1='''7⁷''' | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3='''7⁷''' | RD1-seed4=6 | RD1-team4={{flagicon|AUS}} [[James McCabe (tennis)|James McCabe]] | RD1-score4-1=6³ | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3=6⁴ | RD2-seed1=3 | RD2-team1='''{{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald]]''' | RD2-score1-1='''7⁷''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|NED}} Thijs Boogaard | RD2-score2-1=6⁴ | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=Alt | RD1-team2={{flagicon|BRA}} [[Daniel Dutra da Silva]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=1 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|NED}} [[Max Houkes]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=0 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=5 | RD1-team4='''{{flagicon|BEL}} [[Alexander Blockx]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1={{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3=6⁶ | RD2-seed2=5 | RD2-team2='''{{flagicon|BEL}} [[Alexander Blockx]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=3 | RD2-score2-3='''7⁸''' }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.protennislive.com/posting/2025/440/mds.pdf Tabloul principal] *[http://www.protennislive.com/posting/2025/440/qs.pdf Calificări] {{ATPTour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:ATP Tour 2025]] od81v7dk559199moevfsi7i4yshik8y 17024241 17024171 2025-06-10T18:10:01Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ 17024241 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campion: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalist: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Simplu masculin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Simplu masculin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Simplu masculin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și două de jucători s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Șase jucători, dintre care doi lucky loser, și-au asigurat participarea prin calificare. [[Alex de Minaur]] a fost campionul en-titre, dar s-a retras înainte de începerea turneului din cauza unei accidentări la umăr.<ref>{{citeweb|url=https://libema-open.nl/en/2025/06/06/de-minaur-out-with-shoulder-injury/|title=De Minaur out with shoulder injury|website=libema-open.nl|date=6 June 2025}}</ref> ==Capi de serie== Primii patru capi de serie intră direct în runda a doua. {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|blank}} '''[[Daniil Medvedev]]''' #{{flagicon|FRA}} '''[[Ugo Humbert]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Karen Haceanov]]''' #{{flagicon|AUS}} '''[[Alexei Popyrin]]''' #{{flagicon|POL}} '''[[Hubert Hurkacz]]''' #{{flagicon|AUS}} '''[[Jordan Thompson (tennis)|Jordan Thompson]]''' #{{flagicon|POR}} '''[[Nuno Borges (tennis)|Nuno Borges]]''' #{{flagicon|ITA}} [[Luciano Darderi]] ''(runda unu)'' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed03=LL | RD1-team03={{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino|A Mannarino]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04={{flagicon|AUS}} [[Christopher O'Connell|C O'Connell]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=LL | RD1-team05='''{{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka|R Opelka]]''' | RD1-score05-1=6⁵ | RD1-score05-2='''7⁷''' | RD1-score05-3='''6''' | RD1-seed06=WC | RD1-team06={{flagicon|NED}} [[Jesper de Jong|J de Jong]] | RD1-score06-1='''7⁷''' | RD1-score06-2=6⁵ | RD1-score06-3=2 | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|CHI}} [[Nicolás Jarry|N Jarry]]''' | RD1-score07-1=5 | RD1-score07-2='''6''' | RD1-score07-3='''7⁷''' | RD1-seed08=8 | RD1-team08={{flagicon|ITA}} [[Luciano Darderi|L Darderi]] | RD1-score08-1='''7''' | RD1-score08-2=4 | RD1-score08-3=6³ | RD1-seed11= | RD1-team11='''{{flagicon|BEL}} [[Zizou Bergs|Z Bergs]]''' | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=1 | RD1-score11-3='''7⁷''' | RD1-seed12=Q | RD1-team12={{flagicon|BEL}} [[Alexander Blockx|A Blockx]] | RD1-score12-1=3 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3=6³ | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|SRB}} [[Laslo Djere|L Djere]] | RD1-score13-1= | RD1-score13-2= | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14={{flagicon|EST}} [[Mark Lajal|M Lajal]] | RD1-score14-1= | RD1-score14-2= | RD1-score14-3= | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|ESP}} [[Roberto Bautista Agut|R Bautista Agut]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=5 | RD1-team16={{flagicon|POL}} [[Hubert Hurkacz|H Hurkacz]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|blank}} [[Daniil Medvedev|D Medvedev]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=LL | RD2-team03={{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka|R Opelka]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|CHI}} [[Nicolás Jarry|N Jarry]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=4 | RD2-team05={{flagicon|AUS}} [[Alexei Popyrin|A Popyrin]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BEL}} [[Zizou Bergs|Z Bergs]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|}} | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01='''{{flagicon|AUS}} [[Jordan Thompson (tennis)|J Thompson]]''' | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|USA}} [[Aleksandar Kovacevic (tennis)|A Kovacevic]] | RD1-score02-1=4 | RD1-score02-2=4 | RD1-score02-3= | RD1-seed03= | RD1-team03='''{{flagicon|CAN}} [[Gabriel Diallo|G Diallo]]''' | RD1-score03-1='''7''' | RD1-score03-2='''7⁷''' | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04={{flagicon|AUS}} [[Aleksandar Vukic|A Vukic]] | RD1-score04-1=5 | RD1-score04-2=6² | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05='''{{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald|M McDonald]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2=6⁴ | RD1-score05-3='''6''' | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|ITA}} [[Mattia Bellucci|M Bellucci]] | RD1-score06-1=1 | RD1-score06-2='''7⁷''' | RD1-score06-3=3 | RD1-seed09=7 | RD1-team09='''{{flagicon|POR}} [[Nuno Borges (tennis)|N Borges]]''' | RD1-score09-1='''7⁷''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10=NG | RD1-team10={{flagicon|USA}} [[Nishesh Basavareddy|N Basavareddy]] | RD1-score10-1=6² | RD1-score10-2=2 | RD1-score10-3= | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|FIN}} [[Otto Virtanen|O Virtanen]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|ARG}} [[Tomás Martín Etcheverry|TM Etcheverry]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|AUS}} [[Rinky Hijikata|R Hijikata]] | RD1-score13-1= | RD1-score13-2= | RD1-score13-3= | RD1-seed14=Q | RD1-team14={{flagicon|GBR}} [[Dan Evans (tennis)|D Evans]] | RD1-score14-1= | RD1-score14-2= | RD1-score14-3= | RD2-seed01=6 | RD2-team01={{flagicon|AUS}} [[Jordan Thompson (tennis)|J Thompson]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|CAN}} [[Gabriel Diallo|G Diallo]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=Q | RD2-team03={{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald|M McDonald]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=3 | RD2-team04={{flagicon|blank}} [[Karen Khachanov|K Haceanov]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=7 | RD2-team05={{flagicon|POR}} [[Nuno Borges (tennis)|N Borges]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|}} | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|FRA}} [[Ugo Humbert|U Humbert]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} == Calificări == === Capi de serie === {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|AUS}} [[Adam Walton (tennis)|Adam Walton]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|USA}} '''[[Mackenzie McDonald]] (calificat)''' # {{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|BEL}} '''[[Alexander Blockx]] (calificat)''' # {{flagicon|AUS}} [[James McCabe (tennis)|James McCabe]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|NED}} [[Guy den Ouden]] ''(abandon)'' # {{flagicon|EST}} '''[[Mark Lajal]] (calificat)''' }} ===Jucători calificați=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GBR}} '''[[Dan Evans (tennis)|Dan Evans]]''' # {{flagicon|EST}} '''[[Mark Lajal]]''' # {{flagicon|USA}} '''[[Mackenzie McDonald]]''' # {{flagicon|BEL}} '''[[Alexander Blockx]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # '''{{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]]''' # '''{{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=1 | RD1-team1={{flagicon|AUS}} [[Adam Walton (tennis)|Adam Walton]] | RD1-score1-1=2 | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3=3 | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2='''{{flagicon|GBR}} [[Dan Evans (tennis)|Dan Evans]]''' | RD1-score2-1='''6''' | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3='''6''' | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} [[Mees Röttgering]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=Alt | RD1-team4={{flagicon|NED}} [[Jelle Sels]] | RD1-score4-1=4 | RD1-score4-2=2 | RD1-score4-3= | RD2-seed1= | RD2-team1='''{{flagicon|GBR}} [[Dan Evans (tennis)|Dan Evans]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2=6⁵ | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Mees Röttgering]] | RD2-score2-1=3 | RD2-score2-2='''7⁷''' | RD2-score2-3=2 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''7⁸''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|KAZ}} [[Denis Yevseyev]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=6⁶ | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|FRA}} [[Corentin Denolly]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=1 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4='''{{flagicon|EST}} [[Mark Lajal]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1={{flagicon|USA}} [[Reilly Opelka]] | RD2-score1-1=6³ | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=8 | RD2-team2='''{{flagicon|EST}} [[Mark Lajal]]''' | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|GBR}} [[Ryan Peniston]] | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2=3 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=WC | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} Thijs Boogaard''' | RD1-score3-1='''7⁷''' | RD1-score3-2=4 | RD1-score3-3='''7⁷''' | RD1-seed4=6 | RD1-team4={{flagicon|AUS}} [[James McCabe (tennis)|James McCabe]] | RD1-score4-1=6³ | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3=6⁴ | RD2-seed1=3 | RD2-team1='''{{flagicon|USA}} [[Mackenzie McDonald]]''' | RD2-score1-1='''7⁷''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=WC | RD2-team2={{flagicon|NED}} Thijs Boogaard | RD2-score2-1=6⁴ | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=Alt | RD1-team2={{flagicon|BRA}} [[Daniel Dutra da Silva]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=1 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|NED}} [[Max Houkes]] | RD1-score3-1=2 | RD1-score3-2=0 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=5 | RD1-team4='''{{flagicon|BEL}} [[Alexander Blockx]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1={{flagicon|FRA}} [[Adrian Mannarino]] | RD2-score1-1=3 | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3=6⁶ | RD2-seed2=5 | RD2-team2='''{{flagicon|BEL}} [[Alexander Blockx]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=3 | RD2-score2-3='''7⁸''' }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.protennislive.com/posting/2025/440/mds.pdf Tabloul principal] *[http://www.protennislive.com/posting/2025/440/qs.pdf Calificări] {{ATPTour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:ATP Tour 2025]] c1hldx0dl2mygm0o3ur1jj09ifw799z 0 3233617 17024911 17021517 2025-06-11T06:10:09Z Pafsanias 191728 Propus pentru ștergere; vezi [[Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024911 wikitext text/x-wiki {{șterge|1=Din textul articolului nu rezultă notabilitatea subiectului. Sursele citate sunt insuficiente și nu pot fi identificate altele care să trateze subiectul în detaliu. Nu are rost să mai așteptăm. Autorul articolului a inițiat discuții în afara proiectului și încearcă să exercite presiuni. }} {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{Infocaseta Biografie | nume = Victoria Gibescu | imagine = Victoria Gibescu.jpg | ocupație = profesoară de matematică }} '''Victoria Gibescu''' (n. 22 aprilie 1932, comuna [[Comuna Măciuca, Vâlcea|Măciuca]], județul Vâlcea)<ref name=":1">{{Citat web|url=https://www.istorielocala.ro/personalitati-valcene-stiinta-si-invatamant-2/|titlu=Personalităţi vâlcene – ştiinţă şi învăţământ – Istorie Locala|publisher=www.istorielocala.ro|accessdate=2025-06-09|limbă=ro-RO}}</ref> a fost o profesoară română de matematică, cunoscută pentru activitatea sa de peste trei decenii în cadrul [[Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Râmnicu Vâlcea|Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”]] din Râmnicu Vâlcea. În 2019 i s-a conferit titlul de [[Cetățean de Onoare]] al Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru meritele sale în domeniul educației. == Biografie == Victoria Gibescu s-a născut în 1932 în [[Județul Vâlcea]]. A absolvit Liceul de fete și a lucrat ca laborant la fostul Liceu de Băieți („Al. Lahovari”) din Râmnicu-Vâlcea (1950-1953)<ref name=":1" />, ulterior urmând cursurile Facultății de Matematică din cadrul [[Universitatea din București|Universității din București]], obținând licența în matematică.<ref name=":0" /> Din 1954 a devenit profesoară de matematică în învățământul liceal, activând exclusiv la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, unde a predat până în anul pensionării, 1989.<ref name=":0" /> În anii ’60, a fost activă ca actor amator și solist vocal în spectacolele de operetă și teatru organizate de Casa Raională de Cultură din Râmnicu Vâlcea.<ref name=":1" /> == Activitate didactică == Între 1969 și 1989 a coordonat catedra de matematică a colegiului, implicându-se alături de profesorul [[Nicolae Mihai Pavelescu|Nicolae Pavelescu]], în pregătirea elevilor pentru olimpiadele școlare, concursurile organizate de [[Societatea de Științe Matematice din România]] și examenele naționale. A redactat materiale metodice și a participat la analiza programelor școlare.<ref name=":0">{{Citat web|url=https://www.facebook.com/photo/?fbid=3049516128416337&set=a.3040312016003415|titlu=Colegiul Național "Mircea cel Bătrân"|publisher=www.facebook.com|accessdate=2025-06-06|limbă=en}}</ref> Conform mărturiilor foștilor elevi și colegi, Gibescu era cunoscută pentru rigoarea metodologică și exigența academică, contribuind la formarea intelectuală și morală a multor elevi care au urmat cariere în domenii științifice și tehnice. A fost invitată ca profesor corector și evaluator la olimpiadele județene și naționale de matematică.<ref name="video">{{Citation|last=Curierul de Vâlcea|title=Discurs Victoria Gibescu|date=2019-06-25|url=https://www.youtube.com/watch?v=BQc2_hrZcKQ|access-date=2025-06-06}}</ref> Pe parcursul celor 36 de ani de prezență la catedră, profesoara Victoria Gibescu a avut o activitate neîntreruptă de perfecționare profesională, obținând gradele didactice I și II (1972, 1982). A condus activitatea catedrei de matematică timp de 20 de ani (1969–1989), implicându-se într-un program de studiu al programelor și manualelor școlare.<ref name="video" /> Discursul său educațional a fost marcat de rigoare și accent pe formarea intelectuală și morală. Într-un interviu din 2019, Victoria Gibescu afirma că „școala a însemnat sensul vieții” și că profesorul are „menirea de a-l învăța pe elev cum să învețe”.<ref name="video" /> == Recunoaștere == În 2019, Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea i-a acordat titlul de Cetățean de Onoare pentru contribuția sa de durată la educația tinerelor generații. Ceremonia a avut loc la Centrul Cultural „Lahovari” din Râmnicu Vâlcea. A fost elogiată de autoritățile locale și colegi pentru „dăruirea și devotamentul exemplar în activitatea didactică”.<ref>{{Citat web|url=https://ziaruldevalcea.ro/2019/09/profesoarele-carmen-farcas-si-victoria-gibescu-au-primit-de-la-primarul-mircia-gutau-diplomele-de-cetateni-de-onoare/|titlu=Profesoarele Carmen Farcaș și Victoria Gibescu au primit de la primarul Mircia Gutau - Diplomele de Cetățeni de Onoare - Ziarul de Vâlcea|accessdate=2025-06-06|limbă=ro-RO}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.indiscret.ro/2019/06/26/profesoarele-carmen-farcas-si-victoria-gibescu-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-al-municipiului-ramnicu-valcea/|nume=Indiscret|titlu=Profesoarele Carmen Farcaș și Victoria Gibescu au primit titlul de „Cetățean de Onoare” al municipiului Râmnicu Vâlcea|publisher=Indiscret in Oltenia|date=2019-06-25|accessdate=2025-06-06|limbă=ro-RO}}</ref> == Moștenire == Victoria Gibescu este menționată în expoziția permanentă „Profesori de legendă” din cadrul Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”. == Pubicații<ref name=":1" /> == * Structuri algebrice izomorfe și neizomorfe (1968) * Studiul polinoamelor și al ecuațiilor algebrice în liceu (1976) * Metodica predării locurilor geometrice în gimnaziu și în liceu (1978) * Metodica predării axiomaticii la clasa a IX-a (1980). (ME II, pag. 76) == Note == <references /> == Legături externe == * [https://www.youtube.com/watch?v=BQc2_hrZcKQ Discursul Victoriei Gibescu – YouTube] * [https://ziaruldevalcea.ro/2019/09/profesoarele-carmen-farcas-si-victoria-gibescu-au-primit-de-la-primarul-mircia-gutau-diplomele-de-cetateni-de-onoare/ Articol Ziarul de Vâlcea] * [https://www.indiscret.ro/2019/06/26/profesoarele-carmen-farcas-si-victoria-gibescu-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-al-municipiului-ramnicu-valcea/ Articol Indiscret] * [https://www.jurnalulolteniei.ro/2019/06/27/doua-legende-ale-invatamantului-valcean-onorate-public/ Articol Jurnalul Olteniei] {{DEFAULTSORT:Gibescu, Victoria}} [[Categorie:Nașteri în 1932]] [[Categorie:Nașteri pe 22 aprilie]] [[Categorie:Profesori români]] [[Categorie:Oameni din județul Vâlcea]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Râmnicului Vâlcea]] 9n3lwt81ccxbdaifagc62potz3eqwwr 0 3233633 17024454 17021805 2025-06-10T20:36:31Z Accipiter Gentilis Q. 477986 La Wd 17024454 wikitext text/x-wiki {{dezvoltare-săpat}} {{Infocaseta Organizație Militantă}} '''Partida rusă'''<ref name=ploscaru2013p91>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 91</ref> sau '''partidul rus'''<ref name=ploscaru2013p475>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 475</ref> ori '''partida rosească'''<ref name=ploscaru2013p85>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 85</ref> reprezintă, la origine, o reprezentare imagologică<ref name=ploscaru2013p91/> din limbajul politic al epocii referitoare la una dintre grupările politice boierești din [[Principatele Române]].<ref name=ploscaru2013p53>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 53</ref> ==Terminologie== Termenul de ''„partidă”'', intrat în [[limba română]] pe filieră [[Limba franceză|franceză]] este întâlnit inițial în izvoarele interne ale Principatelor Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea cu sensuri diferite, atât de ''parte dintr-un întreg'' cât și cu ''sens politic'' (trimițând la noțiunea de partid).<ref name=ploscaru2013p85/> În izvoarele franceze sau ruse de limbă franceză ale epocii, în același context politic referențial perspectiva franceză indica un anume grup boieresc cu simpatii sau antipatii pro și respectiv antifranceze, în timp ce perspectiva rusă indica o anumită parte a boierimii pământene diferită calitativ de cealaltă (precum marea boierime în raport cu clasa inferioară a boierilor).<ref name=ploscaru2013p86>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 86</ref> Înregistrarea termenului cu sensul de ''partid'' a venit de abia în perioada domniilor pământene,<ref name=ploscaru2013p86/> când inițial i s-a asociat sensul modern, peiorativ de grup interesat și [[Corupție|corupt]] ce subminează solidaritatea națională. Consacrarea în limbajul politic al elitei cu sensul de ''„partidă” politică'' a survenit de abia în epoca [[Regulamentul Organic|domniilor regulamentare]]. În rrespectivul context termenul de ''„partidă”'' a fost folosit spre a indica diversele ''„grupuri de putere”'' care, se confruntau în bătălia politică.<ref name=ploscaru2013p87>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 87</ref> {{vezi articolul||Epoca fanariotă|Renașterea națională a României}} În acest fel, cei care au vehiculat influențele franceze și ruse au apelat la terminologia culturii [[Lumea Occidentală|occidentale]] a epocii pentru a indica grupări politice boierești, precum „partidul francez” sau „{{ill|en|Partida națională (România){{!}}partida națională|National Party (Romania)}}''”, ori „partidul rus”.<ref name=ploscaru2013p53/> ==Evoluție== Conform opiniei lui [[Mircea Mihăieș]], în [[România]] a existat întotdeauna<ref name=mm2021>[[Mircea Mihăieș|Mihăieș, Mircea]] ; ''[https://romanialiterara.com/2021/06/fascinatia-beznei/ Fascinația beznei]''; România literară, nr. 24/2021; accesat la 23 mai 2025</ref> ceea ce istoric s-a numit ''„partida rusă”''.<ref name=tismaneanu2014>[[Vladimir Tismăneanu|Tismăneanu, Vladimir]]; ''[https://www.contributors.ro/partida-rusa-arturo-putin-si-romania/ Partida Rusa, Arturo Putin si Romania]''; contributors.ro, 27 iunie 2014; accesat la 23 mai 2025</ref> ===Principatele Române=== Terenul, În Principate conform istoricului Cristian Ploscaru a fost reprezentat de disputele referitoare la putere dintre marile familii, precum și de nefericitul specific al politicii boierești de a vântura ideea „închinării” statului unei alte [[Mare Putere|puteri]] decât aceea care, îi avantaja pe rivalii care ocupau „marile slujbe”.<ref name=ploscaru2013p475/> Aservirea față de politica Rusiei a determinat însă,<ref name=ploscaru2013p637>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 637</ref> după [[Congresul de la Viena]],<ref name=ploscaru2013p636>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 636</ref> compromiterea orientării potențial naționale a partidei [ruse].<ref name=ploscaru2013p637/> {{CitareText|width=35%|right|<!-- [[File:|thumb|right|200x200px|<div style="text-align:center"></div>]]-->[...] întrebat fiind de către [[țar]]ul [[Nicolae I al Rusiei|Nicolae I]] de unde este, Gheorghe Ruset-Roznovanu ar fi răspuns fără șovăială: „din [[Gubernie|gubernia]] [[Principatul Moldovei|Moldovei]], Majestatea Voastră!”<ref>Vasile, Iulian Mihai; ''[https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis/dl.asp?filename=31-32-Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XXXI-XXXII-2015-2016-08.pdf Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – ctitorul modern al Roznovului]''; Memoria Antiquitatis – Acta Musei Petrodavensis, XXXI-XXXII, 2015-2016; p. 131; accesat la 9 iunie 2025</ref>|[[Radu Rosetti]], 1925-1927}} Conform lui Ploscaru Rusia nu a reușit, în Principate, să înjghebeze o ''partidă [[Rusofilie|rusofilă]]'' care, să se revendice de la idei politice clare și mai ales de la un model de [[civilizație]] sau de la un ''model rusesc'' al dezvoltării. Acest tip de grupare politică nu a apărut în pofida imensei influențe ruse pe plan local, atât la nivel public cât și la nivelul vieții de zi cu zi și cu toate că, imaginea statului rus a fost favorizată de o multitudine de conjuncturi istorice favorabile ([[Biserica Ortodoxă|comunitatea de confesiune]], vecinătatea geografică, aspirațiile de emancipare de sub [[Imperiul Otoman|otomani]], vechile legături matrimoniale, culturale și ecleziastice). Motivul, conform lui Ploscaru este reprezentat de faptul că într-o perioadă caracterizată de un război [[Ideologie|ideologic]] ruso-francez și de emancipare a [[Naționalism românesc|naționalismului românesc]], boierimea pământeana a sesizat, în timp, „irezistibila înclinație a politicii ruse și a celor care o promovau către dominație și [[Asimilare (sociologie)|asimilare]]”.<ref name=ploscaru2013p10>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 10</ref> ===Vechiul Regat=== Gândirea politică românească din secolul al XIX-lea până la [[Primul Război Mondial]] a fost dominată de puternice controverse<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 8</ref> dintre două curente majore: cel slavist susținut de partida rusă și cel germanist susținut de [[Partida germană (România)|adepții]] legăturilor cu [[Puterile Centrale]].<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 9</ref> ===România Mare=== Regimului de la [[Moscova]] i se atribuie crearea [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], acesta fiind dirijat și manipulat ulterior de același regim.<ref name=tismaneanu2014/> ===România comunistă=== Adesea, conform lui [[Vladimir Tismăneanu]] rusofilia s-a combinat cu sovietofilia.<ref name=tismaneanu2014/> ===Perioada de după 1989=== În România, conform lui Mircea Mihăieș (2021) agenda partidei ruse ei este suficient de vizibilă în ultimele decenii.<ref name=mm2021/> Această opțiune politică are reprezentanți de seamă<ref name=pricopie2023>[[Remus Pricopie|Pricopie, Remus]]; ''[https://revistacultura.ro/moscova-este-aici/ Moscova este aici!]''; Revista Cultura; 24 august 2023; accesat la 23 mai 2025</ref> și este succesoare a grupurilor și grupărilor care, conform lui Vladimir Tismăneanu de mai multe secole fac în spațiul geografic românesc jocurile puterii ruse.<ref name=timsmaneanu2018>Tismăneanu, Vladimir; ''[https://newsweek.ro/opinii/gubernizarea-romaniei-sau-partida-rusa-in-actiune Gubernizarea României sau Partida Rusă în acțiune]''; Newsweek, 12 octombrie 2018; accesat la 23 mai 2025</ref> [[Agitprop]]ul partidei ruse actuale este, în România, tot conform lui Tismăneanu unul [[Fundamentalism|fundamentalist]] și compus din obsesii [[Ortodoxie (teologică, ideologică)|ortodoxiste]] și [[Rusia Mare|velicoruse]]<ref name=timsmaneanu2018/> ilustrate de ideile lui [[Aleksandr Dughin]] și [[Vladimir Putin]]. Sub o umbrela partidei ruse, cu un contur încă incert și caracterizată deocamdată de o coeziune redusă (2014), s-ar aduna astfel alături de ortodoxiști fanatici și [[Demagogie|demagogi]] [[Xenofobie|xenofobi]], [[Antisemitism|antisemiți]] de suprafață, [[Stalinism|staliniști]] nostalgici și {{ill|en|Ceaușism{{!}}ceaușiști|Ceaușism}}. În acest context, ceea ce unește în secolul al XXI-le pe membrii ''partidei ruse'' este, în opinia lui Tismăneanu ura pentru Vestul [[Liberalism|liberal]] și [[Democrație|democratic]], asociată unui țel strategic comun de deligitimare și de subminare a actualelor alianțe ale României,<ref name=tismaneanu2014/> ceea ce conform lui [[Remus Pricopie]] (2023) servește interesului Rusiei de a întoarce România de pe drumul său occidental.<ref name=pricopie2023/> {{vezi articolul||||Putinism|Integrare europeană|Atlantism}} Mai mult, conform lui Mihăieș [[Naționalism românesc|naționalismul românesc]] ar fi în pericol de a fi confiscat spre a fi folosit în beneficiul partidei ruse și a conexiunilor acesteia cu interesele Rusiei.<ref name=mm2021/> == Note == {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Ploscaru, Cristian; ''Originile „partidei naționale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești” (1774-1828)''; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2013; ISBN: 978-973-703-928-6 * Popa, Ioan C.; ''[https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7-13_27.pdf Amenințarea dinspre Est: între propagandă și avertismentele istoriei]''; Limba Română, Numărul 5-6(271-272)/2022; ISSN 0235-9111; pp. 7-13; accesat la 07 iunie 2025 ;Lectură suplimentară: * Ionescu, Mihail E.; ''Constanta ultimelor trei secole: „partida” rusă''; Magazin istoric, Nr. 9 (septembrie)/2007; pp. 5-9 <!-- * https://politeia.org.ro/editoriale/gruparea-rusa-si-multiplele-grupari-occidentale/25752/# * https://cletters.wordpress.com/articole/presupusa-partida-prorusa/--> ==Vezi și== * [[Gheorghe Ștefan]] * {{ill|en|Listă de partide politice pro-ruse|List of pro-Russian political parties}} [[Categorie:Politică pro-rusă în România]] [[Categorie:Propagandă în România]] [[Categorie:Propagandă pro-rusă]] [[Categorie:Război hibrid Rusia–Uniunea Europeană]] 9kysjz94nym831danufeqk0625quow1 17024456 17024454 2025-06-10T20:36:46Z Accipiter Gentilis Q. 477986 mm 17024456 wikitext text/x-wiki {{dezvoltare-săpat}} {{Organizație Militantă}} '''Partida rusă'''<ref name=ploscaru2013p91>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 91</ref> sau '''partidul rus'''<ref name=ploscaru2013p475>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 475</ref> ori '''partida rosească'''<ref name=ploscaru2013p85>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 85</ref> reprezintă, la origine, o reprezentare imagologică<ref name=ploscaru2013p91/> din limbajul politic al epocii referitoare la una dintre grupările politice boierești din [[Principatele Române]].<ref name=ploscaru2013p53>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 53</ref> ==Terminologie== Termenul de ''„partidă”'', intrat în [[limba română]] pe filieră [[Limba franceză|franceză]] este întâlnit inițial în izvoarele interne ale Principatelor Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea cu sensuri diferite, atât de ''parte dintr-un întreg'' cât și cu ''sens politic'' (trimițând la noțiunea de partid).<ref name=ploscaru2013p85/> În izvoarele franceze sau ruse de limbă franceză ale epocii, în același context politic referențial perspectiva franceză indica un anume grup boieresc cu simpatii sau antipatii pro și respectiv antifranceze, în timp ce perspectiva rusă indica o anumită parte a boierimii pământene diferită calitativ de cealaltă (precum marea boierime în raport cu clasa inferioară a boierilor).<ref name=ploscaru2013p86>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 86</ref> Înregistrarea termenului cu sensul de ''partid'' a venit de abia în perioada domniilor pământene,<ref name=ploscaru2013p86/> când inițial i s-a asociat sensul modern, peiorativ de grup interesat și [[Corupție|corupt]] ce subminează solidaritatea națională. Consacrarea în limbajul politic al elitei cu sensul de ''„partidă” politică'' a survenit de abia în epoca [[Regulamentul Organic|domniilor regulamentare]]. În rrespectivul context termenul de ''„partidă”'' a fost folosit spre a indica diversele ''„grupuri de putere”'' care, se confruntau în bătălia politică.<ref name=ploscaru2013p87>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 87</ref> {{vezi articolul||Epoca fanariotă|Renașterea națională a României}} În acest fel, cei care au vehiculat influențele franceze și ruse au apelat la terminologia culturii [[Lumea Occidentală|occidentale]] a epocii pentru a indica grupări politice boierești, precum „partidul francez” sau „{{ill|en|Partida națională (România){{!}}partida națională|National Party (Romania)}}''”, ori „partidul rus”.<ref name=ploscaru2013p53/> ==Evoluție== Conform opiniei lui [[Mircea Mihăieș]], în [[România]] a existat întotdeauna<ref name=mm2021>[[Mircea Mihăieș|Mihăieș, Mircea]] ; ''[https://romanialiterara.com/2021/06/fascinatia-beznei/ Fascinația beznei]''; România literară, nr. 24/2021; accesat la 23 mai 2025</ref> ceea ce istoric s-a numit ''„partida rusă”''.<ref name=tismaneanu2014>[[Vladimir Tismăneanu|Tismăneanu, Vladimir]]; ''[https://www.contributors.ro/partida-rusa-arturo-putin-si-romania/ Partida Rusa, Arturo Putin si Romania]''; contributors.ro, 27 iunie 2014; accesat la 23 mai 2025</ref> ===Principatele Române=== Terenul, În Principate conform istoricului Cristian Ploscaru a fost reprezentat de disputele referitoare la putere dintre marile familii, precum și de nefericitul specific al politicii boierești de a vântura ideea „închinării” statului unei alte [[Mare Putere|puteri]] decât aceea care, îi avantaja pe rivalii care ocupau „marile slujbe”.<ref name=ploscaru2013p475/> Aservirea față de politica Rusiei a determinat însă,<ref name=ploscaru2013p637>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 637</ref> după [[Congresul de la Viena]],<ref name=ploscaru2013p636>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 636</ref> compromiterea orientării potențial naționale a partidei [ruse].<ref name=ploscaru2013p637/> {{CitareText|width=35%|right|<!-- [[File:|thumb|right|200x200px|<div style="text-align:center"></div>]]-->[...] întrebat fiind de către [[țar]]ul [[Nicolae I al Rusiei|Nicolae I]] de unde este, Gheorghe Ruset-Roznovanu ar fi răspuns fără șovăială: „din [[Gubernie|gubernia]] [[Principatul Moldovei|Moldovei]], Majestatea Voastră!”<ref>Vasile, Iulian Mihai; ''[https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis/dl.asp?filename=31-32-Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XXXI-XXXII-2015-2016-08.pdf Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – ctitorul modern al Roznovului]''; Memoria Antiquitatis – Acta Musei Petrodavensis, XXXI-XXXII, 2015-2016; p. 131; accesat la 9 iunie 2025</ref>|[[Radu Rosetti]], 1925-1927}} Conform lui Ploscaru Rusia nu a reușit, în Principate, să înjghebeze o ''partidă [[Rusofilie|rusofilă]]'' care, să se revendice de la idei politice clare și mai ales de la un model de [[civilizație]] sau de la un ''model rusesc'' al dezvoltării. Acest tip de grupare politică nu a apărut în pofida imensei influențe ruse pe plan local, atât la nivel public cât și la nivelul vieții de zi cu zi și cu toate că, imaginea statului rus a fost favorizată de o multitudine de conjuncturi istorice favorabile ([[Biserica Ortodoxă|comunitatea de confesiune]], vecinătatea geografică, aspirațiile de emancipare de sub [[Imperiul Otoman|otomani]], vechile legături matrimoniale, culturale și ecleziastice). Motivul, conform lui Ploscaru este reprezentat de faptul că într-o perioadă caracterizată de un război [[Ideologie|ideologic]] ruso-francez și de emancipare a [[Naționalism românesc|naționalismului românesc]], boierimea pământeana a sesizat, în timp, „irezistibila înclinație a politicii ruse și a celor care o promovau către dominație și [[Asimilare (sociologie)|asimilare]]”.<ref name=ploscaru2013p10>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 10</ref> ===Vechiul Regat=== Gândirea politică românească din secolul al XIX-lea până la [[Primul Război Mondial]] a fost dominată de puternice controverse<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 8</ref> dintre două curente majore: cel slavist susținut de partida rusă și cel germanist susținut de [[Partida germană (România)|adepții]] legăturilor cu [[Puterile Centrale]].<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 9</ref> ===România Mare=== Regimului de la [[Moscova]] i se atribuie crearea [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], acesta fiind dirijat și manipulat ulterior de același regim.<ref name=tismaneanu2014/> ===România comunistă=== Adesea, conform lui [[Vladimir Tismăneanu]] rusofilia s-a combinat cu sovietofilia.<ref name=tismaneanu2014/> ===Perioada de după 1989=== În România, conform lui Mircea Mihăieș (2021) agenda partidei ruse ei este suficient de vizibilă în ultimele decenii.<ref name=mm2021/> Această opțiune politică are reprezentanți de seamă<ref name=pricopie2023>[[Remus Pricopie|Pricopie, Remus]]; ''[https://revistacultura.ro/moscova-este-aici/ Moscova este aici!]''; Revista Cultura; 24 august 2023; accesat la 23 mai 2025</ref> și este succesoare a grupurilor și grupărilor care, conform lui Vladimir Tismăneanu de mai multe secole fac în spațiul geografic românesc jocurile puterii ruse.<ref name=timsmaneanu2018>Tismăneanu, Vladimir; ''[https://newsweek.ro/opinii/gubernizarea-romaniei-sau-partida-rusa-in-actiune Gubernizarea României sau Partida Rusă în acțiune]''; Newsweek, 12 octombrie 2018; accesat la 23 mai 2025</ref> [[Agitprop]]ul partidei ruse actuale este, în România, tot conform lui Tismăneanu unul [[Fundamentalism|fundamentalist]] și compus din obsesii [[Ortodoxie (teologică, ideologică)|ortodoxiste]] și [[Rusia Mare|velicoruse]]<ref name=timsmaneanu2018/> ilustrate de ideile lui [[Aleksandr Dughin]] și [[Vladimir Putin]]. Sub o umbrela partidei ruse, cu un contur încă incert și caracterizată deocamdată de o coeziune redusă (2014), s-ar aduna astfel alături de ortodoxiști fanatici și [[Demagogie|demagogi]] [[Xenofobie|xenofobi]], [[Antisemitism|antisemiți]] de suprafață, [[Stalinism|staliniști]] nostalgici și {{ill|en|Ceaușism{{!}}ceaușiști|Ceaușism}}. În acest context, ceea ce unește în secolul al XXI-le pe membrii ''partidei ruse'' este, în opinia lui Tismăneanu ura pentru Vestul [[Liberalism|liberal]] și [[Democrație|democratic]], asociată unui țel strategic comun de deligitimare și de subminare a actualelor alianțe ale României,<ref name=tismaneanu2014/> ceea ce conform lui [[Remus Pricopie]] (2023) servește interesului Rusiei de a întoarce România de pe drumul său occidental.<ref name=pricopie2023/> {{vezi articolul||||Putinism|Integrare europeană|Atlantism}} Mai mult, conform lui Mihăieș [[Naționalism românesc|naționalismul românesc]] ar fi în pericol de a fi confiscat spre a fi folosit în beneficiul partidei ruse și a conexiunilor acesteia cu interesele Rusiei.<ref name=mm2021/> == Note == {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Ploscaru, Cristian; ''Originile „partidei naționale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești” (1774-1828)''; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2013; ISBN: 978-973-703-928-6 * Popa, Ioan C.; ''[https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7-13_27.pdf Amenințarea dinspre Est: între propagandă și avertismentele istoriei]''; Limba Română, Numărul 5-6(271-272)/2022; ISSN 0235-9111; pp. 7-13; accesat la 07 iunie 2025 ;Lectură suplimentară: * Ionescu, Mihail E.; ''Constanta ultimelor trei secole: „partida” rusă''; Magazin istoric, Nr. 9 (septembrie)/2007; pp. 5-9 <!-- * https://politeia.org.ro/editoriale/gruparea-rusa-si-multiplele-grupari-occidentale/25752/# * https://cletters.wordpress.com/articole/presupusa-partida-prorusa/--> ==Vezi și== * [[Gheorghe Ștefan]] * {{ill|en|Listă de partide politice pro-ruse|List of pro-Russian political parties}} [[Categorie:Politică pro-rusă în România]] [[Categorie:Propagandă în România]] [[Categorie:Propagandă pro-rusă]] [[Categorie:Război hibrid Rusia–Uniunea Europeană]] p74pthacygau05006zkvs1zigokzxu1 17024466 17024456 2025-06-10T20:39:00Z Accipiter Gentilis Q. 477986 mm 17024466 wikitext text/x-wiki {{dezvoltare-săpat}} {{Infocaseta Organizație}} '''Partida rusă'''<ref name=ploscaru2013p91>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 91</ref> sau '''partidul rus'''<ref name=ploscaru2013p475>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 475</ref> ori '''partida rosească'''<ref name=ploscaru2013p85>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 85</ref> reprezintă, la origine, o reprezentare imagologică<ref name=ploscaru2013p91/> din limbajul politic al epocii referitoare la una dintre grupările politice boierești din [[Principatele Române]].<ref name=ploscaru2013p53>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 53</ref> ==Terminologie== Termenul de ''„partidă”'', intrat în [[limba română]] pe filieră [[Limba franceză|franceză]] este întâlnit inițial în izvoarele interne ale Principatelor Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea cu sensuri diferite, atât de ''parte dintr-un întreg'' cât și cu ''sens politic'' (trimițând la noțiunea de partid).<ref name=ploscaru2013p85/> În izvoarele franceze sau ruse de limbă franceză ale epocii, în același context politic referențial perspectiva franceză indica un anume grup boieresc cu simpatii sau antipatii pro și respectiv antifranceze, în timp ce perspectiva rusă indica o anumită parte a boierimii pământene diferită calitativ de cealaltă (precum marea boierime în raport cu clasa inferioară a boierilor).<ref name=ploscaru2013p86>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 86</ref> Înregistrarea termenului cu sensul de ''partid'' a venit de abia în perioada domniilor pământene,<ref name=ploscaru2013p86/> când inițial i s-a asociat sensul modern, peiorativ de grup interesat și [[Corupție|corupt]] ce subminează solidaritatea națională. Consacrarea în limbajul politic al elitei cu sensul de ''„partidă” politică'' a survenit de abia în epoca [[Regulamentul Organic|domniilor regulamentare]]. În rrespectivul context termenul de ''„partidă”'' a fost folosit spre a indica diversele ''„grupuri de putere”'' care, se confruntau în bătălia politică.<ref name=ploscaru2013p87>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 87</ref> {{vezi articolul||Epoca fanariotă|Renașterea națională a României}} În acest fel, cei care au vehiculat influențele franceze și ruse au apelat la terminologia culturii [[Lumea Occidentală|occidentale]] a epocii pentru a indica grupări politice boierești, precum „partidul francez” sau „{{ill|en|Partida națională (România){{!}}partida națională|National Party (Romania)}}''”, ori „partidul rus”.<ref name=ploscaru2013p53/> ==Evoluție== Conform opiniei lui [[Mircea Mihăieș]], în [[România]] a existat întotdeauna<ref name=mm2021>[[Mircea Mihăieș|Mihăieș, Mircea]] ; ''[https://romanialiterara.com/2021/06/fascinatia-beznei/ Fascinația beznei]''; România literară, nr. 24/2021; accesat la 23 mai 2025</ref> ceea ce istoric s-a numit ''„partida rusă”''.<ref name=tismaneanu2014>[[Vladimir Tismăneanu|Tismăneanu, Vladimir]]; ''[https://www.contributors.ro/partida-rusa-arturo-putin-si-romania/ Partida Rusa, Arturo Putin si Romania]''; contributors.ro, 27 iunie 2014; accesat la 23 mai 2025</ref> ===Principatele Române=== Terenul, În Principate conform istoricului Cristian Ploscaru a fost reprezentat de disputele referitoare la putere dintre marile familii, precum și de nefericitul specific al politicii boierești de a vântura ideea „închinării” statului unei alte [[Mare Putere|puteri]] decât aceea care, îi avantaja pe rivalii care ocupau „marile slujbe”.<ref name=ploscaru2013p475/> Aservirea față de politica Rusiei a determinat însă,<ref name=ploscaru2013p637>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 637</ref> după [[Congresul de la Viena]],<ref name=ploscaru2013p636>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 636</ref> compromiterea orientării potențial naționale a partidei [ruse].<ref name=ploscaru2013p637/> {{CitareText|width=35%|right|<!-- [[File:|thumb|right|200x200px|<div style="text-align:center"></div>]]-->[...] întrebat fiind de către [[țar]]ul [[Nicolae I al Rusiei|Nicolae I]] de unde este, Gheorghe Ruset-Roznovanu ar fi răspuns fără șovăială: „din [[Gubernie|gubernia]] [[Principatul Moldovei|Moldovei]], Majestatea Voastră!”<ref>Vasile, Iulian Mihai; ''[https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis/dl.asp?filename=31-32-Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XXXI-XXXII-2015-2016-08.pdf Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – ctitorul modern al Roznovului]''; Memoria Antiquitatis – Acta Musei Petrodavensis, XXXI-XXXII, 2015-2016; p. 131; accesat la 9 iunie 2025</ref>|[[Radu Rosetti]], 1925-1927}} Conform lui Ploscaru Rusia nu a reușit, în Principate, să înjghebeze o ''partidă [[Rusofilie|rusofilă]]'' care, să se revendice de la idei politice clare și mai ales de la un model de [[civilizație]] sau de la un ''model rusesc'' al dezvoltării. Acest tip de grupare politică nu a apărut în pofida imensei influențe ruse pe plan local, atât la nivel public cât și la nivelul vieții de zi cu zi și cu toate că, imaginea statului rus a fost favorizată de o multitudine de conjuncturi istorice favorabile ([[Biserica Ortodoxă|comunitatea de confesiune]], vecinătatea geografică, aspirațiile de emancipare de sub [[Imperiul Otoman|otomani]], vechile legături matrimoniale, culturale și ecleziastice). Motivul, conform lui Ploscaru este reprezentat de faptul că într-o perioadă caracterizată de un război [[Ideologie|ideologic]] ruso-francez și de emancipare a [[Naționalism românesc|naționalismului românesc]], boierimea pământeana a sesizat, în timp, „irezistibila înclinație a politicii ruse și a celor care o promovau către dominație și [[Asimilare (sociologie)|asimilare]]”.<ref name=ploscaru2013p10>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 10</ref> ===Vechiul Regat=== Gândirea politică românească din secolul al XIX-lea până la [[Primul Război Mondial]] a fost dominată de puternice controverse<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 8</ref> dintre două curente majore: cel slavist susținut de partida rusă și cel germanist susținut de [[Partida germană (România)|adepții]] legăturilor cu [[Puterile Centrale]].<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 9</ref> ===România Mare=== Regimului de la [[Moscova]] i se atribuie crearea [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], acesta fiind dirijat și manipulat ulterior de același regim.<ref name=tismaneanu2014/> ===România comunistă=== Adesea, conform lui [[Vladimir Tismăneanu]] rusofilia s-a combinat cu sovietofilia.<ref name=tismaneanu2014/> ===Perioada de după 1989=== În România, conform lui Mircea Mihăieș (2021) agenda partidei ruse ei este suficient de vizibilă în ultimele decenii.<ref name=mm2021/> Această opțiune politică are reprezentanți de seamă<ref name=pricopie2023>[[Remus Pricopie|Pricopie, Remus]]; ''[https://revistacultura.ro/moscova-este-aici/ Moscova este aici!]''; Revista Cultura; 24 august 2023; accesat la 23 mai 2025</ref> și este succesoare a grupurilor și grupărilor care, conform lui Vladimir Tismăneanu de mai multe secole fac în spațiul geografic românesc jocurile puterii ruse.<ref name=timsmaneanu2018>Tismăneanu, Vladimir; ''[https://newsweek.ro/opinii/gubernizarea-romaniei-sau-partida-rusa-in-actiune Gubernizarea României sau Partida Rusă în acțiune]''; Newsweek, 12 octombrie 2018; accesat la 23 mai 2025</ref> [[Agitprop]]ul partidei ruse actuale este, în România, tot conform lui Tismăneanu unul [[Fundamentalism|fundamentalist]] și compus din obsesii [[Ortodoxie (teologică, ideologică)|ortodoxiste]] și [[Rusia Mare|velicoruse]]<ref name=timsmaneanu2018/> ilustrate de ideile lui [[Aleksandr Dughin]] și [[Vladimir Putin]]. Sub o umbrela partidei ruse, cu un contur încă incert și caracterizată deocamdată de o coeziune redusă (2014), s-ar aduna astfel alături de ortodoxiști fanatici și [[Demagogie|demagogi]] [[Xenofobie|xenofobi]], [[Antisemitism|antisemiți]] de suprafață, [[Stalinism|staliniști]] nostalgici și {{ill|en|Ceaușism{{!}}ceaușiști|Ceaușism}}. În acest context, ceea ce unește în secolul al XXI-le pe membrii ''partidei ruse'' este, în opinia lui Tismăneanu ura pentru Vestul [[Liberalism|liberal]] și [[Democrație|democratic]], asociată unui țel strategic comun de deligitimare și de subminare a actualelor alianțe ale României,<ref name=tismaneanu2014/> ceea ce conform lui [[Remus Pricopie]] (2023) servește interesului Rusiei de a întoarce România de pe drumul său occidental.<ref name=pricopie2023/> {{vezi articolul||||Putinism|Integrare europeană|Atlantism}} Mai mult, conform lui Mihăieș [[Naționalism românesc|naționalismul românesc]] ar fi în pericol de a fi confiscat spre a fi folosit în beneficiul partidei ruse și a conexiunilor acesteia cu interesele Rusiei.<ref name=mm2021/> == Note == {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Ploscaru, Cristian; ''Originile „partidei naționale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești” (1774-1828)''; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2013; ISBN: 978-973-703-928-6 * Popa, Ioan C.; ''[https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7-13_27.pdf Amenințarea dinspre Est: între propagandă și avertismentele istoriei]''; Limba Română, Numărul 5-6(271-272)/2022; ISSN 0235-9111; pp. 7-13; accesat la 07 iunie 2025 ;Lectură suplimentară: * Ionescu, Mihail E.; ''Constanta ultimelor trei secole: „partida” rusă''; Magazin istoric, Nr. 9 (septembrie)/2007; pp. 5-9 <!-- * https://politeia.org.ro/editoriale/gruparea-rusa-si-multiplele-grupari-occidentale/25752/# * https://cletters.wordpress.com/articole/presupusa-partida-prorusa/--> ==Vezi și== * [[Gheorghe Ștefan]] * {{ill|en|Listă de partide politice pro-ruse|List of pro-Russian political parties}} [[Categorie:Politică pro-rusă în România]] [[Categorie:Propagandă în România]] [[Categorie:Propagandă pro-rusă]] [[Categorie:Război hibrid Rusia–Uniunea Europeană]] 22sja07ezv6xy0zsuble8zlka8nqm5c 17024470 17024466 2025-06-10T20:40:30Z Accipiter Gentilis Q. 477986 /* Terminologie */mm 17024470 wikitext text/x-wiki {{dezvoltare-săpat}} {{Infocaseta Organizație}} '''Partida rusă'''<ref name=ploscaru2013p91>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 91</ref> sau '''partidul rus'''<ref name=ploscaru2013p475>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 475</ref> ori '''partida rosească'''<ref name=ploscaru2013p85>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 85</ref> reprezintă, la origine, o reprezentare imagologică<ref name=ploscaru2013p91/> din limbajul politic al epocii referitoare la una dintre grupările politice boierești din [[Principatele Române]].<ref name=ploscaru2013p53>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 53</ref> ==Terminologie== Termenul de ''„partidă”'', intrat în [[limba română]] pe filieră [[Limba franceză|franceză]] este întâlnit inițial în izvoarele interne ale Principatelor Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea cu sensuri diferite, atât de ''parte dintr-un întreg'' cât și cu ''sens politic'' (trimițând la noțiunea de partid).<ref name=ploscaru2013p85/> În izvoarele franceze sau ruse de limbă franceză ale epocii, în același context politic referențial perspectiva franceză indica un anume grup boieresc cu simpatii sau antipatii pro și respectiv antifranceze, în timp ce perspectiva rusă indica o anumită parte a boierimii pământene diferită calitativ de cealaltă (precum marea boierime în raport cu clasa inferioară a boierilor).<ref name=ploscaru2013p86>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 86</ref> Înregistrarea termenului cu sensul de ''partid'' a venit de abia în perioada domniilor pământene,<ref name=ploscaru2013p86/> când inițial i s-a asociat sensul modern, peiorativ de grup interesat și [[Corupție|corupt]] ce subminează solidaritatea națională. Consacrarea în limbajul politic al elitei cu sensul de ''„partidă” politică'' a survenit de abia în epoca [[Regulamentul Organic|domniilor regulamentare]]. În respectivul context termenul de ''„partidă”'' a fost folosit spre a indica diversele ''„grupuri de putere”'' care, se confruntau în bătălia politică.<ref name=ploscaru2013p87>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 87</ref> {{vezi articolul||Epoca fanariotă|Renașterea națională a României}} În acest fel, cei care au vehiculat influențele franceze și ruse au apelat la terminologia culturii [[Lumea Occidentală|occidentale]] a epocii pentru a indica grupări politice boierești, precum „partidul francez” sau „{{ill|en|Partida națională (România){{!}}partida națională|National Party (Romania)}}''”, ori „partidul rus”.<ref name=ploscaru2013p53/> ==Evoluție== Conform opiniei lui [[Mircea Mihăieș]], în [[România]] a existat întotdeauna<ref name=mm2021>[[Mircea Mihăieș|Mihăieș, Mircea]] ; ''[https://romanialiterara.com/2021/06/fascinatia-beznei/ Fascinația beznei]''; România literară, nr. 24/2021; accesat la 23 mai 2025</ref> ceea ce istoric s-a numit ''„partida rusă”''.<ref name=tismaneanu2014>[[Vladimir Tismăneanu|Tismăneanu, Vladimir]]; ''[https://www.contributors.ro/partida-rusa-arturo-putin-si-romania/ Partida Rusa, Arturo Putin si Romania]''; contributors.ro, 27 iunie 2014; accesat la 23 mai 2025</ref> ===Principatele Române=== Terenul, În Principate conform istoricului Cristian Ploscaru a fost reprezentat de disputele referitoare la putere dintre marile familii, precum și de nefericitul specific al politicii boierești de a vântura ideea „închinării” statului unei alte [[Mare Putere|puteri]] decât aceea care, îi avantaja pe rivalii care ocupau „marile slujbe”.<ref name=ploscaru2013p475/> Aservirea față de politica Rusiei a determinat însă,<ref name=ploscaru2013p637>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 637</ref> după [[Congresul de la Viena]],<ref name=ploscaru2013p636>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 636</ref> compromiterea orientării potențial naționale a partidei [ruse].<ref name=ploscaru2013p637/> {{CitareText|width=35%|right|<!-- [[File:|thumb|right|200x200px|<div style="text-align:center"></div>]]-->[...] întrebat fiind de către [[țar]]ul [[Nicolae I al Rusiei|Nicolae I]] de unde este, Gheorghe Ruset-Roznovanu ar fi răspuns fără șovăială: „din [[Gubernie|gubernia]] [[Principatul Moldovei|Moldovei]], Majestatea Voastră!”<ref>Vasile, Iulian Mihai; ''[https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis/dl.asp?filename=31-32-Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XXXI-XXXII-2015-2016-08.pdf Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – ctitorul modern al Roznovului]''; Memoria Antiquitatis – Acta Musei Petrodavensis, XXXI-XXXII, 2015-2016; p. 131; accesat la 9 iunie 2025</ref>|[[Radu Rosetti]], 1925-1927}} Conform lui Ploscaru Rusia nu a reușit, în Principate, să înjghebeze o ''partidă [[Rusofilie|rusofilă]]'' care, să se revendice de la idei politice clare și mai ales de la un model de [[civilizație]] sau de la un ''model rusesc'' al dezvoltării. Acest tip de grupare politică nu a apărut în pofida imensei influențe ruse pe plan local, atât la nivel public cât și la nivelul vieții de zi cu zi și cu toate că, imaginea statului rus a fost favorizată de o multitudine de conjuncturi istorice favorabile ([[Biserica Ortodoxă|comunitatea de confesiune]], vecinătatea geografică, aspirațiile de emancipare de sub [[Imperiul Otoman|otomani]], vechile legături matrimoniale, culturale și ecleziastice). Motivul, conform lui Ploscaru este reprezentat de faptul că într-o perioadă caracterizată de un război [[Ideologie|ideologic]] ruso-francez și de emancipare a [[Naționalism românesc|naționalismului românesc]], boierimea pământeana a sesizat, în timp, „irezistibila înclinație a politicii ruse și a celor care o promovau către dominație și [[Asimilare (sociologie)|asimilare]]”.<ref name=ploscaru2013p10>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 10</ref> ===Vechiul Regat=== Gândirea politică românească din secolul al XIX-lea până la [[Primul Război Mondial]] a fost dominată de puternice controverse<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 8</ref> dintre două curente majore: cel slavist susținut de partida rusă și cel germanist susținut de [[Partida germană (România)|adepții]] legăturilor cu [[Puterile Centrale]].<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 9</ref> ===România Mare=== Regimului de la [[Moscova]] i se atribuie crearea [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], acesta fiind dirijat și manipulat ulterior de același regim.<ref name=tismaneanu2014/> ===România comunistă=== Adesea, conform lui [[Vladimir Tismăneanu]] rusofilia s-a combinat cu sovietofilia.<ref name=tismaneanu2014/> ===Perioada de după 1989=== În România, conform lui Mircea Mihăieș (2021) agenda partidei ruse ei este suficient de vizibilă în ultimele decenii.<ref name=mm2021/> Această opțiune politică are reprezentanți de seamă<ref name=pricopie2023>[[Remus Pricopie|Pricopie, Remus]]; ''[https://revistacultura.ro/moscova-este-aici/ Moscova este aici!]''; Revista Cultura; 24 august 2023; accesat la 23 mai 2025</ref> și este succesoare a grupurilor și grupărilor care, conform lui Vladimir Tismăneanu de mai multe secole fac în spațiul geografic românesc jocurile puterii ruse.<ref name=timsmaneanu2018>Tismăneanu, Vladimir; ''[https://newsweek.ro/opinii/gubernizarea-romaniei-sau-partida-rusa-in-actiune Gubernizarea României sau Partida Rusă în acțiune]''; Newsweek, 12 octombrie 2018; accesat la 23 mai 2025</ref> [[Agitprop]]ul partidei ruse actuale este, în România, tot conform lui Tismăneanu unul [[Fundamentalism|fundamentalist]] și compus din obsesii [[Ortodoxie (teologică, ideologică)|ortodoxiste]] și [[Rusia Mare|velicoruse]]<ref name=timsmaneanu2018/> ilustrate de ideile lui [[Aleksandr Dughin]] și [[Vladimir Putin]]. Sub o umbrela partidei ruse, cu un contur încă incert și caracterizată deocamdată de o coeziune redusă (2014), s-ar aduna astfel alături de ortodoxiști fanatici și [[Demagogie|demagogi]] [[Xenofobie|xenofobi]], [[Antisemitism|antisemiți]] de suprafață, [[Stalinism|staliniști]] nostalgici și {{ill|en|Ceaușism{{!}}ceaușiști|Ceaușism}}. În acest context, ceea ce unește în secolul al XXI-le pe membrii ''partidei ruse'' este, în opinia lui Tismăneanu ura pentru Vestul [[Liberalism|liberal]] și [[Democrație|democratic]], asociată unui țel strategic comun de deligitimare și de subminare a actualelor alianțe ale României,<ref name=tismaneanu2014/> ceea ce conform lui [[Remus Pricopie]] (2023) servește interesului Rusiei de a întoarce România de pe drumul său occidental.<ref name=pricopie2023/> {{vezi articolul||||Putinism|Integrare europeană|Atlantism}} Mai mult, conform lui Mihăieș [[Naționalism românesc|naționalismul românesc]] ar fi în pericol de a fi confiscat spre a fi folosit în beneficiul partidei ruse și a conexiunilor acesteia cu interesele Rusiei.<ref name=mm2021/> == Note == {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Ploscaru, Cristian; ''Originile „partidei naționale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești” (1774-1828)''; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2013; ISBN: 978-973-703-928-6 * Popa, Ioan C.; ''[https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7-13_27.pdf Amenințarea dinspre Est: între propagandă și avertismentele istoriei]''; Limba Română, Numărul 5-6(271-272)/2022; ISSN 0235-9111; pp. 7-13; accesat la 07 iunie 2025 ;Lectură suplimentară: * Ionescu, Mihail E.; ''Constanta ultimelor trei secole: „partida” rusă''; Magazin istoric, Nr. 9 (septembrie)/2007; pp. 5-9 <!-- * https://politeia.org.ro/editoriale/gruparea-rusa-si-multiplele-grupari-occidentale/25752/# * https://cletters.wordpress.com/articole/presupusa-partida-prorusa/--> ==Vezi și== * [[Gheorghe Ștefan]] * {{ill|en|Listă de partide politice pro-ruse|List of pro-Russian political parties}} [[Categorie:Politică pro-rusă în România]] [[Categorie:Propagandă în România]] [[Categorie:Propagandă pro-rusă]] [[Categorie:Război hibrid Rusia–Uniunea Europeană]] 5cdt09m2d4ni67cw8340todkekp88eq 17024491 17024470 2025-06-10T20:47:13Z Accipiter Gentilis Q. 477986 + ... 17024491 wikitext text/x-wiki {{dezvoltare-săpat}} {{Infocaseta Organizație |înființare = sfârșitul secolului al XVIII-lea |tip = grup informal |scop = folosirea influenței Rusiei în politica internă<br/>alinierea cu politica externă a Rusiei (inconstant) |oameni_cheie = [[Iordache Ruset-Roznovanu]] }} '''Partida rusă'''<ref name=ploscaru2013p91>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 91</ref> sau '''partidul rus'''<ref name=ploscaru2013p475>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 475</ref> ori '''partida rosească'''<ref name=ploscaru2013p85>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 85</ref> reprezintă, la origine, o reprezentare imagologică<ref name=ploscaru2013p91/> din limbajul politic al epocii referitoare la una dintre grupările politice boierești din [[Principatele Române]].<ref name=ploscaru2013p53>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 53</ref> ==Terminologie== Termenul de ''„partidă”'', intrat în [[limba română]] pe filieră [[Limba franceză|franceză]] este întâlnit inițial în izvoarele interne ale Principatelor Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea cu sensuri diferite, atât de ''parte dintr-un întreg'' cât și cu ''sens politic'' (trimițând la noțiunea de partid).<ref name=ploscaru2013p85/> În izvoarele franceze sau ruse de limbă franceză ale epocii, în același context politic referențial perspectiva franceză indica un anume grup boieresc cu simpatii sau antipatii pro și respectiv antifranceze, în timp ce perspectiva rusă indica o anumită parte a boierimii pământene diferită calitativ de cealaltă (precum marea boierime în raport cu clasa inferioară a boierilor).<ref name=ploscaru2013p86>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 86</ref> Înregistrarea termenului cu sensul de ''partid'' a venit de abia în perioada domniilor pământene,<ref name=ploscaru2013p86/> când inițial i s-a asociat sensul modern, peiorativ de grup interesat și [[Corupție|corupt]] ce subminează solidaritatea națională. Consacrarea în limbajul politic al elitei cu sensul de ''„partidă” politică'' a survenit de abia în epoca [[Regulamentul Organic|domniilor regulamentare]]. În respectivul context termenul de ''„partidă”'' a fost folosit spre a indica diversele ''„grupuri de putere”'' care, se confruntau în bătălia politică.<ref name=ploscaru2013p87>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 87</ref> {{vezi articolul||Epoca fanariotă|Renașterea națională a României}} În acest fel, cei care au vehiculat influențele franceze și ruse au apelat la terminologia culturii [[Lumea Occidentală|occidentale]] a epocii pentru a indica grupări politice boierești, precum „partidul francez” sau „{{ill|en|Partida națională (România){{!}}partida națională|National Party (Romania)}}''”, ori „partidul rus”.<ref name=ploscaru2013p53/> ==Evoluție== Conform opiniei lui [[Mircea Mihăieș]], în [[România]] a existat întotdeauna<ref name=mm2021>[[Mircea Mihăieș|Mihăieș, Mircea]] ; ''[https://romanialiterara.com/2021/06/fascinatia-beznei/ Fascinația beznei]''; România literară, nr. 24/2021; accesat la 23 mai 2025</ref> ceea ce istoric s-a numit ''„partida rusă”''.<ref name=tismaneanu2014>[[Vladimir Tismăneanu|Tismăneanu, Vladimir]]; ''[https://www.contributors.ro/partida-rusa-arturo-putin-si-romania/ Partida Rusa, Arturo Putin si Romania]''; contributors.ro, 27 iunie 2014; accesat la 23 mai 2025</ref> ===Principatele Române=== Terenul, În Principate conform istoricului Cristian Ploscaru a fost reprezentat de disputele referitoare la putere dintre marile familii, precum și de nefericitul specific al politicii boierești de a vântura ideea „închinării” statului unei alte [[Mare Putere|puteri]] decât aceea care, îi avantaja pe rivalii care ocupau „marile slujbe”.<ref name=ploscaru2013p475/> Aservirea față de politica Rusiei a determinat însă,<ref name=ploscaru2013p637>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 637</ref> după [[Congresul de la Viena]],<ref name=ploscaru2013p636>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 636</ref> compromiterea orientării potențial naționale a partidei [ruse].<ref name=ploscaru2013p637/> {{CitareText|width=35%|right|<!-- [[File:|thumb|right|200x200px|<div style="text-align:center"></div>]]-->[...] întrebat fiind de către [[țar]]ul [[Nicolae I al Rusiei|Nicolae I]] de unde este, Gheorghe Ruset-Roznovanu ar fi răspuns fără șovăială: „din [[Gubernie|gubernia]] [[Principatul Moldovei|Moldovei]], Majestatea Voastră!”<ref>Vasile, Iulian Mihai; ''[https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis/dl.asp?filename=31-32-Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XXXI-XXXII-2015-2016-08.pdf Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – ctitorul modern al Roznovului]''; Memoria Antiquitatis – Acta Musei Petrodavensis, XXXI-XXXII, 2015-2016; p. 131; accesat la 9 iunie 2025</ref>|[[Radu Rosetti]], 1925-1927}} Conform lui Ploscaru Rusia nu a reușit, în Principate, să înjghebeze o ''partidă [[Rusofilie|rusofilă]]'' care, să se revendice de la idei politice clare și mai ales de la un model de [[civilizație]] sau de la un ''model rusesc'' al dezvoltării. Acest tip de grupare politică nu a apărut în pofida imensei influențe ruse pe plan local, atât la nivel public cât și la nivelul vieții de zi cu zi și cu toate că, imaginea statului rus a fost favorizată de o multitudine de conjuncturi istorice favorabile ([[Biserica Ortodoxă|comunitatea de confesiune]], vecinătatea geografică, aspirațiile de emancipare de sub [[Imperiul Otoman|otomani]], vechile legături matrimoniale, culturale și ecleziastice). Motivul, conform lui Ploscaru este reprezentat de faptul că într-o perioadă caracterizată de un război [[Ideologie|ideologic]] ruso-francez și de emancipare a [[Naționalism românesc|naționalismului românesc]], boierimea pământeana a sesizat, în timp, „irezistibila înclinație a politicii ruse și a celor care o promovau către dominație și [[Asimilare (sociologie)|asimilare]]”.<ref name=ploscaru2013p10>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 10</ref> ===Vechiul Regat=== Gândirea politică românească din secolul al XIX-lea până la [[Primul Război Mondial]] a fost dominată de puternice controverse<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 8</ref> dintre două curente majore: cel slavist susținut de partida rusă și cel germanist susținut de [[Partida germană (România)|adepții]] legăturilor cu [[Puterile Centrale]].<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 9</ref> ===România Mare=== Regimului de la [[Moscova]] i se atribuie crearea [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], acesta fiind dirijat și manipulat ulterior de același regim.<ref name=tismaneanu2014/> ===România comunistă=== Adesea, conform lui [[Vladimir Tismăneanu]] rusofilia s-a combinat cu sovietofilia.<ref name=tismaneanu2014/> ===Perioada de după 1989=== În România, conform lui Mircea Mihăieș (2021) agenda partidei ruse ei este suficient de vizibilă în ultimele decenii.<ref name=mm2021/> Această opțiune politică are reprezentanți de seamă<ref name=pricopie2023>[[Remus Pricopie|Pricopie, Remus]]; ''[https://revistacultura.ro/moscova-este-aici/ Moscova este aici!]''; Revista Cultura; 24 august 2023; accesat la 23 mai 2025</ref> și este succesoare a grupurilor și grupărilor care, conform lui Vladimir Tismăneanu de mai multe secole fac în spațiul geografic românesc jocurile puterii ruse.<ref name=timsmaneanu2018>Tismăneanu, Vladimir; ''[https://newsweek.ro/opinii/gubernizarea-romaniei-sau-partida-rusa-in-actiune Gubernizarea României sau Partida Rusă în acțiune]''; Newsweek, 12 octombrie 2018; accesat la 23 mai 2025</ref> [[Agitprop]]ul partidei ruse actuale este, în România, tot conform lui Tismăneanu unul [[Fundamentalism|fundamentalist]] și compus din obsesii [[Ortodoxie (teologică, ideologică)|ortodoxiste]] și [[Rusia Mare|velicoruse]]<ref name=timsmaneanu2018/> ilustrate de ideile lui [[Aleksandr Dughin]] și [[Vladimir Putin]]. Sub o umbrela partidei ruse, cu un contur încă incert și caracterizată deocamdată de o coeziune redusă (2014), s-ar aduna astfel alături de ortodoxiști fanatici și [[Demagogie|demagogi]] [[Xenofobie|xenofobi]], [[Antisemitism|antisemiți]] de suprafață, [[Stalinism|staliniști]] nostalgici și {{ill|en|Ceaușism{{!}}ceaușiști|Ceaușism}}. În acest context, ceea ce unește în secolul al XXI-le pe membrii ''partidei ruse'' este, în opinia lui Tismăneanu ura pentru Vestul [[Liberalism|liberal]] și [[Democrație|democratic]], asociată unui țel strategic comun de deligitimare și de subminare a actualelor alianțe ale României,<ref name=tismaneanu2014/> ceea ce conform lui [[Remus Pricopie]] (2023) servește interesului Rusiei de a întoarce România de pe drumul său occidental.<ref name=pricopie2023/> {{vezi articolul||||Putinism|Integrare europeană|Atlantism}} Mai mult, conform lui Mihăieș [[Naționalism românesc|naționalismul românesc]] ar fi în pericol de a fi confiscat spre a fi folosit în beneficiul partidei ruse și a conexiunilor acesteia cu interesele Rusiei.<ref name=mm2021/> == Note == {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Ploscaru, Cristian; ''Originile „partidei naționale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești” (1774-1828)''; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2013; ISBN: 978-973-703-928-6 * Popa, Ioan C.; ''[https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7-13_27.pdf Amenințarea dinspre Est: între propagandă și avertismentele istoriei]''; Limba Română, Numărul 5-6(271-272)/2022; ISSN 0235-9111; pp. 7-13; accesat la 07 iunie 2025 ;Lectură suplimentară: * Ionescu, Mihail E.; ''Constanta ultimelor trei secole: „partida” rusă''; Magazin istoric, Nr. 9 (septembrie)/2007; pp. 5-9 <!-- * https://politeia.org.ro/editoriale/gruparea-rusa-si-multiplele-grupari-occidentale/25752/# * https://cletters.wordpress.com/articole/presupusa-partida-prorusa/--> ==Vezi și== * [[Gheorghe Ștefan]] * {{ill|en|Listă de partide politice pro-ruse|List of pro-Russian political parties}} [[Categorie:Politică pro-rusă în România]] [[Categorie:Propagandă în România]] [[Categorie:Propagandă pro-rusă]] [[Categorie:Război hibrid Rusia–Uniunea Europeană]] i0gungd2ekxgajgz0mpzodq9yyiejfu 17024493 17024491 2025-06-10T20:49:30Z Accipiter Gentilis Q. 477986 mm 17024493 wikitext text/x-wiki {{dezvoltare-săpat}} {{Infocaseta Organizație |înființare = sfârșitul secolului al XVIII-lea |tip = grup informal |scop = folosirea influenței Rusiei în politica internă<br/>alinierea cu politica externă a Rusiei (inconstant) |oameni_cheie = {{nc|[[Iordache Ruset-Roznovanu]]}} }} '''Partida rusă'''<ref name=ploscaru2013p91>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 91</ref> sau '''partidul rus'''<ref name=ploscaru2013p475>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 475</ref> ori '''partida rosească'''<ref name=ploscaru2013p85>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 85</ref> reprezintă, la origine, o reprezentare imagologică<ref name=ploscaru2013p91/> din limbajul politic al epocii referitoare la una dintre grupările politice boierești din [[Principatele Române]].<ref name=ploscaru2013p53>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 53</ref> ==Terminologie== Termenul de ''„partidă”'', intrat în [[limba română]] pe filieră [[Limba franceză|franceză]] este întâlnit inițial în izvoarele interne ale Principatelor Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea cu sensuri diferite, atât de ''parte dintr-un întreg'' cât și cu ''sens politic'' (trimițând la noțiunea de partid).<ref name=ploscaru2013p85/> În izvoarele franceze sau ruse de limbă franceză ale epocii, în același context politic referențial perspectiva franceză indica un anume grup boieresc cu simpatii sau antipatii pro și respectiv antifranceze, în timp ce perspectiva rusă indica o anumită parte a boierimii pământene diferită calitativ de cealaltă (precum marea boierime în raport cu clasa inferioară a boierilor).<ref name=ploscaru2013p86>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 86</ref> Înregistrarea termenului cu sensul de ''partid'' a venit de abia în perioada domniilor pământene,<ref name=ploscaru2013p86/> când inițial i s-a asociat sensul modern, peiorativ de grup interesat și [[Corupție|corupt]] ce subminează solidaritatea națională. Consacrarea în limbajul politic al elitei cu sensul de ''„partidă” politică'' a survenit de abia în epoca [[Regulamentul Organic|domniilor regulamentare]]. În respectivul context termenul de ''„partidă”'' a fost folosit spre a indica diversele ''„grupuri de putere”'' care, se confruntau în bătălia politică.<ref name=ploscaru2013p87>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 87</ref> {{vezi articolul||Epoca fanariotă|Renașterea națională a României}} În acest fel, cei care au vehiculat influențele franceze și ruse au apelat la terminologia culturii [[Lumea Occidentală|occidentale]] a epocii pentru a indica grupări politice boierești, precum „partidul francez” sau „{{ill|en|Partida națională (România){{!}}partida națională|National Party (Romania)}}''”, ori „partidul rus”.<ref name=ploscaru2013p53/> ==Evoluție== Conform opiniei lui [[Mircea Mihăieș]], în [[România]] a existat întotdeauna<ref name=mm2021>[[Mircea Mihăieș|Mihăieș, Mircea]] ; ''[https://romanialiterara.com/2021/06/fascinatia-beznei/ Fascinația beznei]''; România literară, nr. 24/2021; accesat la 23 mai 2025</ref> ceea ce istoric s-a numit ''„partida rusă”''.<ref name=tismaneanu2014>[[Vladimir Tismăneanu|Tismăneanu, Vladimir]]; ''[https://www.contributors.ro/partida-rusa-arturo-putin-si-romania/ Partida Rusa, Arturo Putin si Romania]''; contributors.ro, 27 iunie 2014; accesat la 23 mai 2025</ref> ===Principatele Române=== Terenul, În Principate conform istoricului Cristian Ploscaru a fost reprezentat de disputele referitoare la putere dintre marile familii, precum și de nefericitul specific al politicii boierești de a vântura ideea „închinării” statului unei alte [[Mare Putere|puteri]] decât aceea care, îi avantaja pe rivalii care ocupau „marile slujbe”.<ref name=ploscaru2013p475/> Aservirea față de politica Rusiei a determinat însă,<ref name=ploscaru2013p637>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 637</ref> după [[Congresul de la Viena]],<ref name=ploscaru2013p636>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 636</ref> compromiterea orientării potențial naționale a partidei [ruse].<ref name=ploscaru2013p637/> {{CitareText|width=35%|right|<!-- [[File:|thumb|right|200x200px|<div style="text-align:center"></div>]]-->[...] întrebat fiind de către [[țar]]ul [[Nicolae I al Rusiei|Nicolae I]] de unde este, Gheorghe Ruset-Roznovanu ar fi răspuns fără șovăială: „din [[Gubernie|gubernia]] [[Principatul Moldovei|Moldovei]], Majestatea Voastră!”<ref>Vasile, Iulian Mihai; ''[https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis/dl.asp?filename=31-32-Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XXXI-XXXII-2015-2016-08.pdf Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – ctitorul modern al Roznovului]''; Memoria Antiquitatis – Acta Musei Petrodavensis, XXXI-XXXII, 2015-2016; p. 131; accesat la 9 iunie 2025</ref>|[[Radu Rosetti]], 1925-1927}} Conform lui Ploscaru Rusia nu a reușit, în Principate, să înjghebeze o ''partidă [[Rusofilie|rusofilă]]'' care, să se revendice de la idei politice clare și mai ales de la un model de [[civilizație]] sau de la un ''model rusesc'' al dezvoltării. Acest tip de grupare politică nu a apărut în pofida imensei influențe ruse pe plan local, atât la nivel public cât și la nivelul vieții de zi cu zi și cu toate că, imaginea statului rus a fost favorizată de o multitudine de conjuncturi istorice favorabile ([[Biserica Ortodoxă|comunitatea de confesiune]], vecinătatea geografică, aspirațiile de emancipare de sub [[Imperiul Otoman|otomani]], vechile legături matrimoniale, culturale și ecleziastice). Motivul, conform lui Ploscaru este reprezentat de faptul că într-o perioadă caracterizată de un război [[Ideologie|ideologic]] ruso-francez și de emancipare a [[Naționalism românesc|naționalismului românesc]], boierimea pământeana a sesizat, în timp, „irezistibila înclinație a politicii ruse și a celor care o promovau către dominație și [[Asimilare (sociologie)|asimilare]]”.<ref name=ploscaru2013p10>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 10</ref> ===Vechiul Regat=== Gândirea politică românească din secolul al XIX-lea până la [[Primul Război Mondial]] a fost dominată de puternice controverse<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 8</ref> dintre două curente majore: cel slavist susținut de partida rusă și cel germanist susținut de [[Partida germană (România)|adepții]] legăturilor cu [[Puterile Centrale]].<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 9</ref> ===România Mare=== Regimului de la [[Moscova]] i se atribuie crearea [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], acesta fiind dirijat și manipulat ulterior de același regim.<ref name=tismaneanu2014/> ===România comunistă=== Adesea, conform lui [[Vladimir Tismăneanu]] rusofilia s-a combinat cu sovietofilia.<ref name=tismaneanu2014/> ===Perioada de după 1989=== În România, conform lui Mircea Mihăieș (2021) agenda partidei ruse ei este suficient de vizibilă în ultimele decenii.<ref name=mm2021/> Această opțiune politică are reprezentanți de seamă<ref name=pricopie2023>[[Remus Pricopie|Pricopie, Remus]]; ''[https://revistacultura.ro/moscova-este-aici/ Moscova este aici!]''; Revista Cultura; 24 august 2023; accesat la 23 mai 2025</ref> și este succesoare a grupurilor și grupărilor care, conform lui Vladimir Tismăneanu de mai multe secole fac în spațiul geografic românesc jocurile puterii ruse.<ref name=timsmaneanu2018>Tismăneanu, Vladimir; ''[https://newsweek.ro/opinii/gubernizarea-romaniei-sau-partida-rusa-in-actiune Gubernizarea României sau Partida Rusă în acțiune]''; Newsweek, 12 octombrie 2018; accesat la 23 mai 2025</ref> [[Agitprop]]ul partidei ruse actuale este, în România, tot conform lui Tismăneanu unul [[Fundamentalism|fundamentalist]] și compus din obsesii [[Ortodoxie (teologică, ideologică)|ortodoxiste]] și [[Rusia Mare|velicoruse]]<ref name=timsmaneanu2018/> ilustrate de ideile lui [[Aleksandr Dughin]] și [[Vladimir Putin]]. Sub o umbrela partidei ruse, cu un contur încă incert și caracterizată deocamdată de o coeziune redusă (2014), s-ar aduna astfel alături de ortodoxiști fanatici și [[Demagogie|demagogi]] [[Xenofobie|xenofobi]], [[Antisemitism|antisemiți]] de suprafață, [[Stalinism|staliniști]] nostalgici și {{ill|en|Ceaușism{{!}}ceaușiști|Ceaușism}}. În acest context, ceea ce unește în secolul al XXI-le pe membrii ''partidei ruse'' este, în opinia lui Tismăneanu ura pentru Vestul [[Liberalism|liberal]] și [[Democrație|democratic]], asociată unui țel strategic comun de deligitimare și de subminare a actualelor alianțe ale României,<ref name=tismaneanu2014/> ceea ce conform lui [[Remus Pricopie]] (2023) servește interesului Rusiei de a întoarce România de pe drumul său occidental.<ref name=pricopie2023/> {{vezi articolul||||Putinism|Integrare europeană|Atlantism}} Mai mult, conform lui Mihăieș [[Naționalism românesc|naționalismul românesc]] ar fi în pericol de a fi confiscat spre a fi folosit în beneficiul partidei ruse și a conexiunilor acesteia cu interesele Rusiei.<ref name=mm2021/> == Note == {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Ploscaru, Cristian; ''Originile „partidei naționale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești” (1774-1828)''; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2013; ISBN: 978-973-703-928-6 * Popa, Ioan C.; ''[https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7-13_27.pdf Amenințarea dinspre Est: între propagandă și avertismentele istoriei]''; Limba Română, Numărul 5-6(271-272)/2022; ISSN 0235-9111; pp. 7-13; accesat la 07 iunie 2025 ;Lectură suplimentară: * Ionescu, Mihail E.; ''Constanta ultimelor trei secole: „partida” rusă''; Magazin istoric, Nr. 9 (septembrie)/2007; pp. 5-9 <!-- * https://politeia.org.ro/editoriale/gruparea-rusa-si-multiplele-grupari-occidentale/25752/# * https://cletters.wordpress.com/articole/presupusa-partida-prorusa/--> ==Vezi și== * [[Gheorghe Ștefan]] * {{ill|en|Listă de partide politice pro-ruse|List of pro-Russian political parties}} [[Categorie:Politică pro-rusă în România]] [[Categorie:Propagandă în România]] [[Categorie:Propagandă pro-rusă]] [[Categorie:Război hibrid Rusia–Uniunea Europeană]] aayii40i9ehwyg1twk1iel9yjse5xem 17024509 17024493 2025-06-10T20:57:00Z Accipiter Gentilis Q. 477986 /* Bibliografie */mm 17024509 wikitext text/x-wiki {{dezvoltare-săpat}} {{Infocaseta Organizație |înființare = sfârșitul secolului al XVIII-lea |tip = grup informal |scop = folosirea influenței Rusiei în politica internă<br/>alinierea cu politica externă a Rusiei (inconstant) |oameni_cheie = {{nc|[[Iordache Ruset-Roznovanu]]}} }} '''Partida rusă'''<ref name=ploscaru2013p91>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 91</ref> sau '''partidul rus'''<ref name=ploscaru2013p475>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 475</ref> ori '''partida rosească'''<ref name=ploscaru2013p85>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 85</ref> reprezintă, la origine, o reprezentare imagologică<ref name=ploscaru2013p91/> din limbajul politic al epocii referitoare la una dintre grupările politice boierești din [[Principatele Române]].<ref name=ploscaru2013p53>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 53</ref> ==Terminologie== Termenul de ''„partidă”'', intrat în [[limba română]] pe filieră [[Limba franceză|franceză]] este întâlnit inițial în izvoarele interne ale Principatelor Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea cu sensuri diferite, atât de ''parte dintr-un întreg'' cât și cu ''sens politic'' (trimițând la noțiunea de partid).<ref name=ploscaru2013p85/> În izvoarele franceze sau ruse de limbă franceză ale epocii, în același context politic referențial perspectiva franceză indica un anume grup boieresc cu simpatii sau antipatii pro și respectiv antifranceze, în timp ce perspectiva rusă indica o anumită parte a boierimii pământene diferită calitativ de cealaltă (precum marea boierime în raport cu clasa inferioară a boierilor).<ref name=ploscaru2013p86>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 86</ref> Înregistrarea termenului cu sensul de ''partid'' a venit de abia în perioada domniilor pământene,<ref name=ploscaru2013p86/> când inițial i s-a asociat sensul modern, peiorativ de grup interesat și [[Corupție|corupt]] ce subminează solidaritatea națională. Consacrarea în limbajul politic al elitei cu sensul de ''„partidă” politică'' a survenit de abia în epoca [[Regulamentul Organic|domniilor regulamentare]]. În respectivul context termenul de ''„partidă”'' a fost folosit spre a indica diversele ''„grupuri de putere”'' care, se confruntau în bătălia politică.<ref name=ploscaru2013p87>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 87</ref> {{vezi articolul||Epoca fanariotă|Renașterea națională a României}} În acest fel, cei care au vehiculat influențele franceze și ruse au apelat la terminologia culturii [[Lumea Occidentală|occidentale]] a epocii pentru a indica grupări politice boierești, precum „partidul francez” sau „{{ill|en|Partida națională (România){{!}}partida națională|National Party (Romania)}}''”, ori „partidul rus”.<ref name=ploscaru2013p53/> ==Evoluție== Conform opiniei lui [[Mircea Mihăieș]], în [[România]] a existat întotdeauna<ref name=mm2021>[[Mircea Mihăieș|Mihăieș, Mircea]] ; ''[https://romanialiterara.com/2021/06/fascinatia-beznei/ Fascinația beznei]''; România literară, nr. 24/2021; accesat la 23 mai 2025</ref> ceea ce istoric s-a numit ''„partida rusă”''.<ref name=tismaneanu2014>[[Vladimir Tismăneanu|Tismăneanu, Vladimir]]; ''[https://www.contributors.ro/partida-rusa-arturo-putin-si-romania/ Partida Rusa, Arturo Putin si Romania]''; contributors.ro, 27 iunie 2014; accesat la 23 mai 2025</ref> ===Principatele Române=== Terenul, În Principate conform istoricului Cristian Ploscaru a fost reprezentat de disputele referitoare la putere dintre marile familii, precum și de nefericitul specific al politicii boierești de a vântura ideea „închinării” statului unei alte [[Mare Putere|puteri]] decât aceea care, îi avantaja pe rivalii care ocupau „marile slujbe”.<ref name=ploscaru2013p475/> Aservirea față de politica Rusiei a determinat însă,<ref name=ploscaru2013p637>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 637</ref> după [[Congresul de la Viena]],<ref name=ploscaru2013p636>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 636</ref> compromiterea orientării potențial naționale a partidei [ruse].<ref name=ploscaru2013p637/> {{CitareText|width=35%|right|<!-- [[File:|thumb|right|200x200px|<div style="text-align:center"></div>]]-->[...] întrebat fiind de către [[țar]]ul [[Nicolae I al Rusiei|Nicolae I]] de unde este, Gheorghe Ruset-Roznovanu ar fi răspuns fără șovăială: „din [[Gubernie|gubernia]] [[Principatul Moldovei|Moldovei]], Majestatea Voastră!”<ref>Vasile, Iulian Mihai; ''[https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis/dl.asp?filename=31-32-Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XXXI-XXXII-2015-2016-08.pdf Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – ctitorul modern al Roznovului]''; Memoria Antiquitatis – Acta Musei Petrodavensis, XXXI-XXXII, 2015-2016; p. 131; accesat la 9 iunie 2025</ref>|[[Radu Rosetti]], 1925-1927}} Conform lui Ploscaru Rusia nu a reușit, în Principate, să înjghebeze o ''partidă [[Rusofilie|rusofilă]]'' care, să se revendice de la idei politice clare și mai ales de la un model de [[civilizație]] sau de la un ''model rusesc'' al dezvoltării. Acest tip de grupare politică nu a apărut în pofida imensei influențe ruse pe plan local, atât la nivel public cât și la nivelul vieții de zi cu zi și cu toate că, imaginea statului rus a fost favorizată de o multitudine de conjuncturi istorice favorabile ([[Biserica Ortodoxă|comunitatea de confesiune]], vecinătatea geografică, aspirațiile de emancipare de sub [[Imperiul Otoman|otomani]], vechile legături matrimoniale, culturale și ecleziastice). Motivul, conform lui Ploscaru este reprezentat de faptul că într-o perioadă caracterizată de un război [[Ideologie|ideologic]] ruso-francez și de emancipare a [[Naționalism românesc|naționalismului românesc]], boierimea pământeana a sesizat, în timp, „irezistibila înclinație a politicii ruse și a celor care o promovau către dominație și [[Asimilare (sociologie)|asimilare]]”.<ref name=ploscaru2013p10>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 10</ref> ===Vechiul Regat=== Gândirea politică românească din secolul al XIX-lea până la [[Primul Război Mondial]] a fost dominată de puternice controverse<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 8</ref> dintre două curente majore: cel slavist susținut de partida rusă și cel germanist susținut de [[Partida germană (România)|adepții]] legăturilor cu [[Puterile Centrale]].<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 9</ref> ===România Mare=== Regimului de la [[Moscova]] i se atribuie crearea [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], acesta fiind dirijat și manipulat ulterior de același regim.<ref name=tismaneanu2014/> ===România comunistă=== Adesea, conform lui [[Vladimir Tismăneanu]] rusofilia s-a combinat cu sovietofilia.<ref name=tismaneanu2014/> ===Perioada de după 1989=== În România, conform lui Mircea Mihăieș (2021) agenda partidei ruse ei este suficient de vizibilă în ultimele decenii.<ref name=mm2021/> Această opțiune politică are reprezentanți de seamă<ref name=pricopie2023>[[Remus Pricopie|Pricopie, Remus]]; ''[https://revistacultura.ro/moscova-este-aici/ Moscova este aici!]''; Revista Cultura; 24 august 2023; accesat la 23 mai 2025</ref> și este succesoare a grupurilor și grupărilor care, conform lui Vladimir Tismăneanu de mai multe secole fac în spațiul geografic românesc jocurile puterii ruse.<ref name=timsmaneanu2018>Tismăneanu, Vladimir; ''[https://newsweek.ro/opinii/gubernizarea-romaniei-sau-partida-rusa-in-actiune Gubernizarea României sau Partida Rusă în acțiune]''; Newsweek, 12 octombrie 2018; accesat la 23 mai 2025</ref> [[Agitprop]]ul partidei ruse actuale este, în România, tot conform lui Tismăneanu unul [[Fundamentalism|fundamentalist]] și compus din obsesii [[Ortodoxie (teologică, ideologică)|ortodoxiste]] și [[Rusia Mare|velicoruse]]<ref name=timsmaneanu2018/> ilustrate de ideile lui [[Aleksandr Dughin]] și [[Vladimir Putin]]. Sub o umbrela partidei ruse, cu un contur încă incert și caracterizată deocamdată de o coeziune redusă (2014), s-ar aduna astfel alături de ortodoxiști fanatici și [[Demagogie|demagogi]] [[Xenofobie|xenofobi]], [[Antisemitism|antisemiți]] de suprafață, [[Stalinism|staliniști]] nostalgici și {{ill|en|Ceaușism{{!}}ceaușiști|Ceaușism}}. În acest context, ceea ce unește în secolul al XXI-le pe membrii ''partidei ruse'' este, în opinia lui Tismăneanu ura pentru Vestul [[Liberalism|liberal]] și [[Democrație|democratic]], asociată unui țel strategic comun de deligitimare și de subminare a actualelor alianțe ale României,<ref name=tismaneanu2014/> ceea ce conform lui [[Remus Pricopie]] (2023) servește interesului Rusiei de a întoarce România de pe drumul său occidental.<ref name=pricopie2023/> {{vezi articolul||||Putinism|Integrare europeană|Atlantism}} Mai mult, conform lui Mihăieș [[Naționalism românesc|naționalismul românesc]] ar fi în pericol de a fi confiscat spre a fi folosit în beneficiul partidei ruse și a conexiunilor acesteia cu interesele Rusiei.<ref name=mm2021/> == Note == {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Ploscaru, Cristian; ''Originile „partidei naționale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești” (1774-1828)''; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2013; ISBN: 978-973-703-928-6 * Popa, Ioan C.; ''[https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7-13_27.pdf Amenințarea dinspre Est: între propagandă și avertismentele istoriei]''; Limba Română, Numărul 5-6(271-272)/2022; ISSN 0235-9111; pp. 7-13; accesat la 07 iunie 2025 ;Lectură suplimentară: * Ionescu, Mihail E.; ''Constanta ultimelor trei secole: „partida” rusă''; Magazin istoric, Anul ?, serie nouă, Nr. 9 (?), septembrie 2007; pp. 5-9 * Nedeloiu, Paul Daniel; ''Partida rusă. Colonelul Gheorghe Ruset-Roznovanu''; Magazin Istoric, Anul XLVI, serie nouă, Nr. 5 (542), mai 2012; pp. 81-83</ref> <!-- * https://politeia.org.ro/editoriale/gruparea-rusa-si-multiplele-grupari-occidentale/25752/# * https://cletters.wordpress.com/articole/presupusa-partida-prorusa/--> ==Vezi și== * [[Gheorghe Ștefan]] * {{ill|en|Listă de partide politice pro-ruse|List of pro-Russian political parties}} [[Categorie:Politică pro-rusă în România]] [[Categorie:Propagandă în România]] [[Categorie:Propagandă pro-rusă]] [[Categorie:Război hibrid Rusia–Uniunea Europeană]] 96kagaodj23i8n7dw08vvdhrevsqc3g 17024538 17024509 2025-06-10T21:13:04Z Accipiter Gentilis Q. 477986 /* Bibliografie */+1 17024538 wikitext text/x-wiki {{dezvoltare-săpat}} {{Infocaseta Organizație |înființare = sfârșitul secolului al XVIII-lea |tip = grup informal |scop = folosirea influenței Rusiei în politica internă<br/>alinierea cu politica externă a Rusiei (inconstant) |oameni_cheie = {{nc|[[Iordache Ruset-Roznovanu]]}} }} '''Partida rusă'''<ref name=ploscaru2013p91>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 91</ref> sau '''partidul rus'''<ref name=ploscaru2013p475>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 475</ref> ori '''partida rosească'''<ref name=ploscaru2013p85>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 85</ref> reprezintă, la origine, o reprezentare imagologică<ref name=ploscaru2013p91/> din limbajul politic al epocii referitoare la una dintre grupările politice boierești din [[Principatele Române]].<ref name=ploscaru2013p53>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 53</ref> ==Terminologie== Termenul de ''„partidă”'', intrat în [[limba română]] pe filieră [[Limba franceză|franceză]] este întâlnit inițial în izvoarele interne ale Principatelor Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea cu sensuri diferite, atât de ''parte dintr-un întreg'' cât și cu ''sens politic'' (trimițând la noțiunea de partid).<ref name=ploscaru2013p85/> În izvoarele franceze sau ruse de limbă franceză ale epocii, în același context politic referențial perspectiva franceză indica un anume grup boieresc cu simpatii sau antipatii pro și respectiv antifranceze, în timp ce perspectiva rusă indica o anumită parte a boierimii pământene diferită calitativ de cealaltă (precum marea boierime în raport cu clasa inferioară a boierilor).<ref name=ploscaru2013p86>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 86</ref> Înregistrarea termenului cu sensul de ''partid'' a venit de abia în perioada domniilor pământene,<ref name=ploscaru2013p86/> când inițial i s-a asociat sensul modern, peiorativ de grup interesat și [[Corupție|corupt]] ce subminează solidaritatea națională. Consacrarea în limbajul politic al elitei cu sensul de ''„partidă” politică'' a survenit de abia în epoca [[Regulamentul Organic|domniilor regulamentare]]. În respectivul context termenul de ''„partidă”'' a fost folosit spre a indica diversele ''„grupuri de putere”'' care, se confruntau în bătălia politică.<ref name=ploscaru2013p87>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 87</ref> {{vezi articolul||Epoca fanariotă|Renașterea națională a României}} În acest fel, cei care au vehiculat influențele franceze și ruse au apelat la terminologia culturii [[Lumea Occidentală|occidentale]] a epocii pentru a indica grupări politice boierești, precum „partidul francez” sau „{{ill|en|Partida națională (România){{!}}partida națională|National Party (Romania)}}''”, ori „partidul rus”.<ref name=ploscaru2013p53/> ==Evoluție== Conform opiniei lui [[Mircea Mihăieș]], în [[România]] a existat întotdeauna<ref name=mm2021>[[Mircea Mihăieș|Mihăieș, Mircea]] ; ''[https://romanialiterara.com/2021/06/fascinatia-beznei/ Fascinația beznei]''; România literară, nr. 24/2021; accesat la 23 mai 2025</ref> ceea ce istoric s-a numit ''„partida rusă”''.<ref name=tismaneanu2014>[[Vladimir Tismăneanu|Tismăneanu, Vladimir]]; ''[https://www.contributors.ro/partida-rusa-arturo-putin-si-romania/ Partida Rusa, Arturo Putin si Romania]''; contributors.ro, 27 iunie 2014; accesat la 23 mai 2025</ref> ===Principatele Române=== Terenul, În Principate conform istoricului Cristian Ploscaru a fost reprezentat de disputele referitoare la putere dintre marile familii, precum și de nefericitul specific al politicii boierești de a vântura ideea „închinării” statului unei alte [[Mare Putere|puteri]] decât aceea care, îi avantaja pe rivalii care ocupau „marile slujbe”.<ref name=ploscaru2013p475/> Aservirea față de politica Rusiei a determinat însă,<ref name=ploscaru2013p637>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 637</ref> după [[Congresul de la Viena]],<ref name=ploscaru2013p636>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 636</ref> compromiterea orientării potențial naționale a partidei [ruse].<ref name=ploscaru2013p637/> {{CitareText|width=35%|right|<!-- [[File:|thumb|right|200x200px|<div style="text-align:center"></div>]]-->[...] întrebat fiind de către [[țar]]ul [[Nicolae I al Rusiei|Nicolae I]] de unde este, Gheorghe Ruset-Roznovanu ar fi răspuns fără șovăială: „din [[Gubernie|gubernia]] [[Principatul Moldovei|Moldovei]], Majestatea Voastră!”<ref>Vasile, Iulian Mihai; ''[https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis/dl.asp?filename=31-32-Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XXXI-XXXII-2015-2016-08.pdf Gheorghe Ruset Roznovanu (1834-1904) – ctitorul modern al Roznovului]''; Memoria Antiquitatis – Acta Musei Petrodavensis, XXXI-XXXII, 2015-2016; p. 131; accesat la 9 iunie 2025</ref>|[[Radu Rosetti]], 1925-1927}} Conform lui Ploscaru Rusia nu a reușit, în Principate, să înjghebeze o ''partidă [[Rusofilie|rusofilă]]'' care, să se revendice de la idei politice clare și mai ales de la un model de [[civilizație]] sau de la un ''model rusesc'' al dezvoltării. Acest tip de grupare politică nu a apărut în pofida imensei influențe ruse pe plan local, atât la nivel public cât și la nivelul vieții de zi cu zi și cu toate că, imaginea statului rus a fost favorizată de o multitudine de conjuncturi istorice favorabile ([[Biserica Ortodoxă|comunitatea de confesiune]], vecinătatea geografică, aspirațiile de emancipare de sub [[Imperiul Otoman|otomani]], vechile legături matrimoniale, culturale și ecleziastice). Motivul, conform lui Ploscaru este reprezentat de faptul că într-o perioadă caracterizată de un război [[Ideologie|ideologic]] ruso-francez și de emancipare a [[Naționalism românesc|naționalismului românesc]], boierimea pământeana a sesizat, în timp, „irezistibila înclinație a politicii ruse și a celor care o promovau către dominație și [[Asimilare (sociologie)|asimilare]]”.<ref name=ploscaru2013p10>''Originile „partidei naționale”... Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești”...'', Ploscaru, 2013, p. 10</ref> ===Vechiul Regat=== Gândirea politică românească din secolul al XIX-lea până la [[Primul Război Mondial]] a fost dominată de puternice controverse<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 8</ref> dintre două curente majore: cel slavist susținut de partida rusă și cel germanist susținut de [[Partida germană (România)|adepții]] legăturilor cu [[Puterile Centrale]].<ref>''Amenințarea dinspre Est:...'', Popa, 2022, p. 9</ref> ===România Mare=== Regimului de la [[Moscova]] i se atribuie crearea [[Partidul Comunist Român|Partidului Comunist Român]], acesta fiind dirijat și manipulat ulterior de același regim.<ref name=tismaneanu2014/> ===România comunistă=== Adesea, conform lui [[Vladimir Tismăneanu]] rusofilia s-a combinat cu sovietofilia.<ref name=tismaneanu2014/> ===Perioada de după 1989=== În România, conform lui Mircea Mihăieș (2021) agenda partidei ruse ei este suficient de vizibilă în ultimele decenii.<ref name=mm2021/> Această opțiune politică are reprezentanți de seamă<ref name=pricopie2023>[[Remus Pricopie|Pricopie, Remus]]; ''[https://revistacultura.ro/moscova-este-aici/ Moscova este aici!]''; Revista Cultura; 24 august 2023; accesat la 23 mai 2025</ref> și este succesoare a grupurilor și grupărilor care, conform lui Vladimir Tismăneanu de mai multe secole fac în spațiul geografic românesc jocurile puterii ruse.<ref name=timsmaneanu2018>Tismăneanu, Vladimir; ''[https://newsweek.ro/opinii/gubernizarea-romaniei-sau-partida-rusa-in-actiune Gubernizarea României sau Partida Rusă în acțiune]''; Newsweek, 12 octombrie 2018; accesat la 23 mai 2025</ref> [[Agitprop]]ul partidei ruse actuale este, în România, tot conform lui Tismăneanu unul [[Fundamentalism|fundamentalist]] și compus din obsesii [[Ortodoxie (teologică, ideologică)|ortodoxiste]] și [[Rusia Mare|velicoruse]]<ref name=timsmaneanu2018/> ilustrate de ideile lui [[Aleksandr Dughin]] și [[Vladimir Putin]]. Sub o umbrela partidei ruse, cu un contur încă incert și caracterizată deocamdată de o coeziune redusă (2014), s-ar aduna astfel alături de ortodoxiști fanatici și [[Demagogie|demagogi]] [[Xenofobie|xenofobi]], [[Antisemitism|antisemiți]] de suprafață, [[Stalinism|staliniști]] nostalgici și {{ill|en|Ceaușism{{!}}ceaușiști|Ceaușism}}. În acest context, ceea ce unește în secolul al XXI-le pe membrii ''partidei ruse'' este, în opinia lui Tismăneanu ura pentru Vestul [[Liberalism|liberal]] și [[Democrație|democratic]], asociată unui țel strategic comun de deligitimare și de subminare a actualelor alianțe ale României,<ref name=tismaneanu2014/> ceea ce conform lui [[Remus Pricopie]] (2023) servește interesului Rusiei de a întoarce România de pe drumul său occidental.<ref name=pricopie2023/> {{vezi articolul||||Putinism|Integrare europeană|Atlantism}} Mai mult, conform lui Mihăieș [[Naționalism românesc|naționalismul românesc]] ar fi în pericol de a fi confiscat spre a fi folosit în beneficiul partidei ruse și a conexiunilor acesteia cu interesele Rusiei.<ref name=mm2021/> == Note == {{listănote|2}} ==Bibliografie== * Ploscaru, Cristian; ''Originile „partidei naționale” din Principatele Române. Vol. 1: Sub semnul „politicii boierești” (1774-1828)''; Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2013; ISBN: 978-973-703-928-6 * Popa, Ioan C.; ''[https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/7-13_27.pdf Amenințarea dinspre Est: între propagandă și avertismentele istoriei]''; Limba Română, Numărul 5-6(271-272)/2022; ISSN 0235-9111; pp. 7-13; accesat la 07 iunie 2025 ;Lectură suplimentară: *[[Constantin Corneanu|Corneanu, Constantin]]; ''[https://www.aesgs.ro/o-veche-relatie-diplomatica-sub-semnul-geopoliticii/#_ftnref5 Relațiile româno-ruse sub zodia trecutului și a geopoliticii secolului XXI]''; Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, 17 mai 2018 ; * Ionescu, Mihail E.; ''Constanta ultimelor trei secole: „partida” rusă''; Magazin istoric, Anul ?, serie nouă, Nr. 9 (?), septembrie 2007; pp. 5-9 * Nedeloiu, Paul Daniel; ''Partida rusă. Colonelul Gheorghe Ruset-Roznovanu''; Magazin Istoric, Anul XLVI, serie nouă, Nr. 5 (542), mai 2012; pp. 81-83</ref> <!-- * https://politeia.org.ro/editoriale/gruparea-rusa-si-multiplele-grupari-occidentale/25752/# * https://cletters.wordpress.com/articole/presupusa-partida-prorusa/--> ==Vezi și== * [[Gheorghe Ștefan]] * {{ill|en|Listă de partide politice pro-ruse|List of pro-Russian political parties}} [[Categorie:Politică pro-rusă în România]] [[Categorie:Propagandă în România]] [[Categorie:Propagandă pro-rusă]] [[Categorie:Război hibrid Rusia–Uniunea Europeană]] 5h3f42c4bp47o42jb398ryk94qgs59b 0 3233703 17024176 17023486 2025-06-10T17:11:11Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ 17024176 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Simplu feminin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Simplu feminin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Simplu feminin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și două de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Șapte jucătoare, dintre care un lucky loser, și-au asigurat participarea prin calificare. [[Liudmila Samsonova]] este campioana en-titre.<ref>{{cite web |title=Samsonova stops Andreescu in 's-Hertogenbosch to capture fifth career title |url=https://www.wtatennis.com/news/4039464/samsonova-stops-andreescu-in-s-hertogenbosch-to-capture-fifth-career-title |website=www.wtatennis.com |access-date=16 June 2024}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|blank}} '''[[Liudmila Samsonova]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Ekaterina Alexandrova]]''' #{{flagicon|BEL}} '''[[Elise Mertens]]''' #{{flagicon|POL}} '''[[Magda Linette]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Potapova]]''' #{{flagicon|CHN}} '''[[Wang Xinyu]]''' #{{flagicon|NZL}} '''[[Lulu Sun]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Veronika Kudermetova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01={{flagicon|blank}} [[Liudmila Samsonova|L Samsonova]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine|C Branstine]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03={{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek|IL van den Broek]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05={{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland|J Garland]] | RD1-score05-1=1 | RD1-score05-2=3 | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06='''{{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2='''6''' | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|NED}} [[Anouck Vrancken Peeters|A Vrancken Peeters]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=4 | RD1-team09={{flagicon|POL}} [[Magda Linette|M Linette]] | RD1-score09-1=2 | RD1-score09-2='''7¹²''' | RD1-score09-3=5 | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2=6¹⁰ | RD1-score10-3='''7''' | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono|A Hartono]] | RD1-score11-1=6¹¹ | RD1-score11-2=5 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]]''' | RD1-score12-1='''7¹³''' | RD1-score12-2='''7''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13={{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer|Y Wickmayer]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=0 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=5 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04={{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01={{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu|Xin Wang]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=PR | RD1-team03={{flagicon|LAT}} [[Anastasija Sevastova|A Sevastova]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=3 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=LL | RD1-team04='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05={{flagicon|NED}} [[Anouk Koevermans|A Koevermans]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|GRE}} [[Maria Sakkari|M Sakkari]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score07-1=4 | RD1-score07-2=0 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08='''{{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=8 | RD1-team09='''{{flagicon|blank}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|blank}} [[Polina Kudermetova|P Kudermetova]] | RD1-score10-1=3 | RD1-score10-2=3 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|USA}} [[Danielle Collins|D Collins]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen|G Minnen]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=1 | RD1-score13-3= | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15=Q | RD1-team15={{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze|M Bolkvadze]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Alexandrova|E Alexandrova]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=LL | RD2-team02={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=3 | RD2-team04={{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=8 | RD2-team05={{flagicon|}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen]] ''(abandon)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]] (calificată)''' # {{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|USA}} [[Robin Montgomery]] ''(abandon)'' # {{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]] (calificată)''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]] (calificată)''' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|NED}} '''[[Isis Louise van den Broek]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]]''' # {{flagicon|CAN}} '''[[Carson Branstine]]''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]]''' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]]''' # {{flagicon|BEL}} '''[[Yanina Wickmayer]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|CHN}} '''[[Yuan Yue]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=Alt | RD1-team1={{flagicon|UKR}} [[Nadiia Kolb]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|NED}} Isis Louise van den Broek''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} [[Lian Tran]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4={{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek]]''' | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Lian Tran]] | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=PR | RD1-team2={{flagicon|ROU}} [[Mihaela Buzărnescu]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GEO}} [[Sofia Shapatava]] | RD1-score3-1=6⁴ | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=9 | RD1-team4='''{{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=9 | RD2-team2={{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]]''' | RD1-score1-1='''7⁷''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|NED}} Joy de Zeeuw | RD1-score2-1=6⁴ | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''7⁷''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=6² | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]]''' | RD1-score1-1=6⁴ | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|SVK}} [[Renáta Jamrichová]] | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|NED}} Loes Ebeling Koning | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1={{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] | RD2-score1-1=6⁵ | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=12 | RD2-team2='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁶ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|USA}} [[Maria Mateas]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2='''7⁸''' | RD1-score2-3=2 | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Yashina]] | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=5 | RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=11 | RD2-team2='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=5 | RD1-score1-3='''7⁷''' | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|NED}} Sarah van Emst | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7''' | RD1-score2-3=6² | RD1-seed3=PR | RD1-team3='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=Alt | RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Jessica Failla]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=3 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=6 | RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=PR | RD2-team2='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/MDS.pdf Tabloul principal] * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/QS.pdf Calificări] {{WTATour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] ckbyvvpxrhfcd8s1c0m67bldyackdxp 17024178 17024176 2025-06-10T17:12:29Z Babu 119536 /* Jumătatea inferioară */ 17024178 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Simplu feminin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Simplu feminin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Simplu feminin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și două de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Șapte jucătoare, dintre care un lucky loser, și-au asigurat participarea prin calificare. [[Liudmila Samsonova]] este campioana en-titre.<ref>{{cite web |title=Samsonova stops Andreescu in 's-Hertogenbosch to capture fifth career title |url=https://www.wtatennis.com/news/4039464/samsonova-stops-andreescu-in-s-hertogenbosch-to-capture-fifth-career-title |website=www.wtatennis.com |access-date=16 June 2024}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|blank}} '''[[Liudmila Samsonova]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Ekaterina Alexandrova]]''' #{{flagicon|BEL}} '''[[Elise Mertens]]''' #{{flagicon|POL}} '''[[Magda Linette]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Potapova]]''' #{{flagicon|CHN}} '''[[Wang Xinyu]]''' #{{flagicon|NZL}} '''[[Lulu Sun]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Veronika Kudermetova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01={{flagicon|blank}} [[Liudmila Samsonova|L Samsonova]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine|C Branstine]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03={{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek|IL van den Broek]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05={{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland|J Garland]] | RD1-score05-1=1 | RD1-score05-2=3 | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06='''{{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2='''6''' | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|NED}} [[Anouck Vrancken Peeters|A Vrancken Peeters]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=4 | RD1-team09={{flagicon|POL}} [[Magda Linette|M Linette]] | RD1-score09-1=2 | RD1-score09-2='''7¹²''' | RD1-score09-3=5 | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2=6¹⁰ | RD1-score10-3='''7''' | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono|A Hartono]] | RD1-score11-1=6¹¹ | RD1-score11-2=5 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]]''' | RD1-score12-1='''7¹³''' | RD1-score12-2='''7''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13={{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer|Y Wickmayer]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=0 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=5 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04={{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01={{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu|Xin Wang]] | RD1-score01-1=5 | RD1-score01-2='''7⁷''' | RD1-score01-3=1 | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]]''' | RD1-score02-1='''7''' | RD1-score02-2=6² | RD1-score02-3='''6''' | RD1-seed03=PR | RD1-team03={{flagicon|LAT}} [[Anastasija Sevastova|A Sevastova]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=3 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=LL | RD1-team04='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05={{flagicon|NED}} [[Anouk Koevermans|A Koevermans]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|GRE}} [[Maria Sakkari|M Sakkari]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score07-1=4 | RD1-score07-2=0 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08='''{{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=8 | RD1-team09='''{{flagicon|blank}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|blank}} [[Polina Kudermetova|P Kudermetova]] | RD1-score10-1=3 | RD1-score10-2=3 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|USA}} [[Danielle Collins|D Collins]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen|G Minnen]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=1 | RD1-score13-3= | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15=Q | RD1-team15={{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze|M Bolkvadze]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Alexandrova|E Alexandrova]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=LL | RD2-team02={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=3 | RD2-team04={{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=8 | RD2-team05={{flagicon|}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen]] ''(abandon)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]] (calificată)''' # {{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|USA}} [[Robin Montgomery]] ''(abandon)'' # {{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]] (calificată)''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]] (calificată)''' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|NED}} '''[[Isis Louise van den Broek]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]]''' # {{flagicon|CAN}} '''[[Carson Branstine]]''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]]''' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]]''' # {{flagicon|BEL}} '''[[Yanina Wickmayer]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|CHN}} '''[[Yuan Yue]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=Alt | RD1-team1={{flagicon|UKR}} [[Nadiia Kolb]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|NED}} Isis Louise van den Broek''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} [[Lian Tran]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4={{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek]]''' | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Lian Tran]] | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=PR | RD1-team2={{flagicon|ROU}} [[Mihaela Buzărnescu]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GEO}} [[Sofia Shapatava]] | RD1-score3-1=6⁴ | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=9 | RD1-team4='''{{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=9 | RD2-team2={{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]]''' | RD1-score1-1='''7⁷''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|NED}} Joy de Zeeuw | RD1-score2-1=6⁴ | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''7⁷''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=6² | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]]''' | RD1-score1-1=6⁴ | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|SVK}} [[Renáta Jamrichová]] | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|NED}} Loes Ebeling Koning | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1={{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] | RD2-score1-1=6⁵ | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=12 | RD2-team2='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁶ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|USA}} [[Maria Mateas]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2='''7⁸''' | RD1-score2-3=2 | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Yashina]] | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=5 | RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=11 | RD2-team2='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=5 | RD1-score1-3='''7⁷''' | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|NED}} Sarah van Emst | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7''' | RD1-score2-3=6² | RD1-seed3=PR | RD1-team3='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=Alt | RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Jessica Failla]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=3 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=6 | RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=PR | RD2-team2='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/MDS.pdf Tabloul principal] * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/QS.pdf Calificări] {{WTATour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] q777ffkueokpdfqy7n88k0soj2o7iuo 17024179 17024178 2025-06-10T17:13:33Z Babu 119536 /* Capi de serie */ 17024179 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Simplu feminin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Simplu feminin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Simplu feminin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și două de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Șapte jucătoare, dintre care un lucky loser, și-au asigurat participarea prin calificare. [[Liudmila Samsonova]] este campioana en-titre.<ref>{{cite web |title=Samsonova stops Andreescu in 's-Hertogenbosch to capture fifth career title |url=https://www.wtatennis.com/news/4039464/samsonova-stops-andreescu-in-s-hertogenbosch-to-capture-fifth-career-title |website=www.wtatennis.com |access-date=16 June 2024}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|blank}} '''[[Liudmila Samsonova]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Ekaterina Alexandrova]]''' #{{flagicon|BEL}} '''[[Elise Mertens]]''' #{{flagicon|POL}} [[Magda Linette]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Potapova]]''' #{{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|NZL}} '''[[Lulu Sun]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Veronika Kudermetova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01={{flagicon|blank}} [[Liudmila Samsonova|L Samsonova]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine|C Branstine]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03={{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek|IL van den Broek]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05={{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland|J Garland]] | RD1-score05-1=1 | RD1-score05-2=3 | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06='''{{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2='''6''' | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|NED}} [[Anouck Vrancken Peeters|A Vrancken Peeters]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=4 | RD1-team09={{flagicon|POL}} [[Magda Linette|M Linette]] | RD1-score09-1=2 | RD1-score09-2='''7¹²''' | RD1-score09-3=5 | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2=6¹⁰ | RD1-score10-3='''7''' | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono|A Hartono]] | RD1-score11-1=6¹¹ | RD1-score11-2=5 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]]''' | RD1-score12-1='''7¹³''' | RD1-score12-2='''7''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13={{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer|Y Wickmayer]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=0 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=5 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04={{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01={{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu|Xin Wang]] | RD1-score01-1=5 | RD1-score01-2='''7⁷''' | RD1-score01-3=1 | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]]''' | RD1-score02-1='''7''' | RD1-score02-2=6² | RD1-score02-3='''6''' | RD1-seed03=PR | RD1-team03={{flagicon|LAT}} [[Anastasija Sevastova|A Sevastova]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=3 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=LL | RD1-team04='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05={{flagicon|NED}} [[Anouk Koevermans|A Koevermans]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|GRE}} [[Maria Sakkari|M Sakkari]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score07-1=4 | RD1-score07-2=0 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08='''{{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=8 | RD1-team09='''{{flagicon|blank}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|blank}} [[Polina Kudermetova|P Kudermetova]] | RD1-score10-1=3 | RD1-score10-2=3 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|USA}} [[Danielle Collins|D Collins]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen|G Minnen]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=1 | RD1-score13-3= | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15=Q | RD1-team15={{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze|M Bolkvadze]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Alexandrova|E Alexandrova]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=LL | RD2-team02={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=3 | RD2-team04={{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=8 | RD2-team05={{flagicon|}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen]] ''(abandon)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]] (calificată)''' # {{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|USA}} [[Robin Montgomery]] ''(abandon)'' # {{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]] (calificată)''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]] (calificată)''' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|NED}} '''[[Isis Louise van den Broek]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]]''' # {{flagicon|CAN}} '''[[Carson Branstine]]''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]]''' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]]''' # {{flagicon|BEL}} '''[[Yanina Wickmayer]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|CHN}} '''[[Yuan Yue]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=Alt | RD1-team1={{flagicon|UKR}} [[Nadiia Kolb]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|NED}} Isis Louise van den Broek''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} [[Lian Tran]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4={{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek]]''' | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Lian Tran]] | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=PR | RD1-team2={{flagicon|ROU}} [[Mihaela Buzărnescu]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GEO}} [[Sofia Shapatava]] | RD1-score3-1=6⁴ | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=9 | RD1-team4='''{{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=9 | RD2-team2={{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]]''' | RD1-score1-1='''7⁷''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|NED}} Joy de Zeeuw | RD1-score2-1=6⁴ | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''7⁷''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=6² | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]]''' | RD1-score1-1=6⁴ | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|SVK}} [[Renáta Jamrichová]] | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|NED}} Loes Ebeling Koning | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1={{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] | RD2-score1-1=6⁵ | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=12 | RD2-team2='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁶ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|USA}} [[Maria Mateas]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2='''7⁸''' | RD1-score2-3=2 | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Yashina]] | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=5 | RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=11 | RD2-team2='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=5 | RD1-score1-3='''7⁷''' | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|NED}} Sarah van Emst | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7''' | RD1-score2-3=6² | RD1-seed3=PR | RD1-team3='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=Alt | RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Jessica Failla]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=3 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=6 | RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=PR | RD2-team2='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/MDS.pdf Tabloul principal] * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/QS.pdf Calificări] {{WTATour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] rm8x3dcqa0igpjnu1s05mkymamwa2hn 17024236 17024179 2025-06-10T18:06:56Z Babu 119536 /* Jumătatea superioară */ 17024236 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Simplu feminin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Simplu feminin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Simplu feminin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și două de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Șapte jucătoare, dintre care un lucky loser, și-au asigurat participarea prin calificare. [[Liudmila Samsonova]] este campioana en-titre.<ref>{{cite web |title=Samsonova stops Andreescu in 's-Hertogenbosch to capture fifth career title |url=https://www.wtatennis.com/news/4039464/samsonova-stops-andreescu-in-s-hertogenbosch-to-capture-fifth-career-title |website=www.wtatennis.com |access-date=16 June 2024}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|blank}} '''[[Liudmila Samsonova]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Ekaterina Alexandrova]]''' #{{flagicon|BEL}} '''[[Elise Mertens]]''' #{{flagicon|POL}} [[Magda Linette]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Potapova]]''' #{{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|NZL}} '''[[Lulu Sun]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Veronika Kudermetova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01={{flagicon|blank}} [[Liudmila Samsonova|L Samsonova]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine|C Branstine]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03={{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek|IL van den Broek]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05={{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland|J Garland]] | RD1-score05-1=1 | RD1-score05-2=3 | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06='''{{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2='''6''' | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|NED}} [[Anouck Vrancken Peeters|A Vrancken Peeters]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=4 | RD1-team09={{flagicon|POL}} [[Magda Linette|M Linette]] | RD1-score09-1=2 | RD1-score09-2='''7¹²''' | RD1-score09-3=5 | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2=6¹⁰ | RD1-score10-3='''7''' | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono|A Hartono]] | RD1-score11-1=6¹¹ | RD1-score11-2=5 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]]''' | RD1-score12-1='''7¹³''' | RD1-score12-2='''7''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13={{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer|Y Wickmayer]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=0 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=5 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=2 | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04={{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01={{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu|Xin Wang]] | RD1-score01-1=5 | RD1-score01-2='''7⁷''' | RD1-score01-3=1 | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]]''' | RD1-score02-1='''7''' | RD1-score02-2=6² | RD1-score02-3='''6''' | RD1-seed03=PR | RD1-team03={{flagicon|LAT}} [[Anastasija Sevastova|A Sevastova]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=3 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=LL | RD1-team04='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05={{flagicon|NED}} [[Anouk Koevermans|A Koevermans]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|GRE}} [[Maria Sakkari|M Sakkari]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score07-1=4 | RD1-score07-2=0 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08='''{{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=8 | RD1-team09='''{{flagicon|blank}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|blank}} [[Polina Kudermetova|P Kudermetova]] | RD1-score10-1=3 | RD1-score10-2=3 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|USA}} [[Danielle Collins|D Collins]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12={{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen|G Minnen]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=1 | RD1-score13-3= | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15=Q | RD1-team15={{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze|M Bolkvadze]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Alexandrova|E Alexandrova]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=LL | RD2-team02={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=3 | RD2-team04={{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=8 | RD2-team05={{flagicon|}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen]] ''(abandon)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]] (calificată)''' # {{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|USA}} [[Robin Montgomery]] ''(abandon)'' # {{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]] (calificată)''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]] (calificată)''' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|NED}} '''[[Isis Louise van den Broek]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]]''' # {{flagicon|CAN}} '''[[Carson Branstine]]''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]]''' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]]''' # {{flagicon|BEL}} '''[[Yanina Wickmayer]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|CHN}} '''[[Yuan Yue]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=Alt | RD1-team1={{flagicon|UKR}} [[Nadiia Kolb]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|NED}} Isis Louise van den Broek''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} [[Lian Tran]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4={{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek]]''' | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Lian Tran]] | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=PR | RD1-team2={{flagicon|ROU}} [[Mihaela Buzărnescu]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GEO}} [[Sofia Shapatava]] | RD1-score3-1=6⁴ | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=9 | RD1-team4='''{{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=9 | RD2-team2={{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]]''' | RD1-score1-1='''7⁷''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|NED}} Joy de Zeeuw | RD1-score2-1=6⁴ | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''7⁷''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=6² | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]]''' | RD1-score1-1=6⁴ | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|SVK}} [[Renáta Jamrichová]] | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|NED}} Loes Ebeling Koning | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1={{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] | RD2-score1-1=6⁵ | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=12 | RD2-team2='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁶ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|USA}} [[Maria Mateas]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2='''7⁸''' | RD1-score2-3=2 | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Yashina]] | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=5 | RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=11 | RD2-team2='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=5 | RD1-score1-3='''7⁷''' | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|NED}} Sarah van Emst | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7''' | RD1-score2-3=6² | RD1-seed3=PR | RD1-team3='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=Alt | RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Jessica Failla]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=3 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=6 | RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=PR | RD2-team2='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/MDS.pdf Tabloul principal] * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/QS.pdf Calificări] {{WTATour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] snp0x76hndd7xi8ishusd1hwba31lug 17024238 17024236 2025-06-10T18:08:25Z Babu 119536 /* Jumătatea inferioară */ 17024238 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Simplu feminin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Simplu feminin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Simplu feminin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și două de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Șapte jucătoare, dintre care un lucky loser, și-au asigurat participarea prin calificare. [[Liudmila Samsonova]] este campioana en-titre.<ref>{{cite web |title=Samsonova stops Andreescu in 's-Hertogenbosch to capture fifth career title |url=https://www.wtatennis.com/news/4039464/samsonova-stops-andreescu-in-s-hertogenbosch-to-capture-fifth-career-title |website=www.wtatennis.com |access-date=16 June 2024}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|blank}} '''[[Liudmila Samsonova]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Ekaterina Alexandrova]]''' #{{flagicon|BEL}} '''[[Elise Mertens]]''' #{{flagicon|POL}} [[Magda Linette]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Potapova]]''' #{{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|NZL}} '''[[Lulu Sun]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Veronika Kudermetova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01={{flagicon|blank}} [[Liudmila Samsonova|L Samsonova]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine|C Branstine]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03={{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek|IL van den Broek]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05={{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland|J Garland]] | RD1-score05-1=1 | RD1-score05-2=3 | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06='''{{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2='''6''' | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|NED}} [[Anouck Vrancken Peeters|A Vrancken Peeters]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=4 | RD1-team09={{flagicon|POL}} [[Magda Linette|M Linette]] | RD1-score09-1=2 | RD1-score09-2='''7¹²''' | RD1-score09-3=5 | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2=6¹⁰ | RD1-score10-3='''7''' | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono|A Hartono]] | RD1-score11-1=6¹¹ | RD1-score11-2=5 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]]''' | RD1-score12-1='''7¹³''' | RD1-score12-2='''7''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13={{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer|Y Wickmayer]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=0 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=5 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=2 | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04={{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01={{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu|Xin Wang]] | RD1-score01-1=5 | RD1-score01-2='''7⁷''' | RD1-score01-3=1 | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]]''' | RD1-score02-1='''7''' | RD1-score02-2=6² | RD1-score02-3='''6''' | RD1-seed03=PR | RD1-team03={{flagicon|LAT}} [[Anastasija Sevastova|A Sevastova]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=3 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=LL | RD1-team04='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05={{flagicon|NED}} [[Anouk Koevermans|A Koevermans]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|GRE}} [[Maria Sakkari|M Sakkari]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score07-1=4 | RD1-score07-2=0 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08='''{{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=8 | RD1-team09='''{{flagicon|blank}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|blank}} [[Polina Kudermetova|P Kudermetova]] | RD1-score10-1=3 | RD1-score10-2=3 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|USA}} [[Danielle Collins|D Collins]] | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=1 | RD1-score11-3=2 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen|G Minnen]]''' | RD1-score12-1=4 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=1 | RD1-score13-3= | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15=Q | RD1-team15={{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze|M Bolkvadze]] | RD1-score15-1=3 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16='''{{flagicon|blank}} [[Ekaterina Alexandrova|E Alexandrova]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=LL | RD2-team02={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=3 | RD2-team04={{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=8 | RD2-team05={{flagicon|}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen|G Minnen]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Alexandrova|E Alexandrova]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen]] ''(abandon)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]] (calificată)''' # {{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|USA}} [[Robin Montgomery]] ''(abandon)'' # {{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]] (calificată)''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]] (calificată)''' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|NED}} '''[[Isis Louise van den Broek]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]]''' # {{flagicon|CAN}} '''[[Carson Branstine]]''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]]''' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]]''' # {{flagicon|BEL}} '''[[Yanina Wickmayer]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|CHN}} '''[[Yuan Yue]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=Alt | RD1-team1={{flagicon|UKR}} [[Nadiia Kolb]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|NED}} Isis Louise van den Broek''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} [[Lian Tran]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4={{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek]]''' | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Lian Tran]] | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=PR | RD1-team2={{flagicon|ROU}} [[Mihaela Buzărnescu]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GEO}} [[Sofia Shapatava]] | RD1-score3-1=6⁴ | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=9 | RD1-team4='''{{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=9 | RD2-team2={{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]]''' | RD1-score1-1='''7⁷''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|NED}} Joy de Zeeuw | RD1-score2-1=6⁴ | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''7⁷''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=6² | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]]''' | RD1-score1-1=6⁴ | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|SVK}} [[Renáta Jamrichová]] | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|NED}} Loes Ebeling Koning | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1={{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] | RD2-score1-1=6⁵ | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=12 | RD2-team2='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁶ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|USA}} [[Maria Mateas]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2='''7⁸''' | RD1-score2-3=2 | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Yashina]] | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=5 | RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=11 | RD2-team2='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=5 | RD1-score1-3='''7⁷''' | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|NED}} Sarah van Emst | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7''' | RD1-score2-3=6² | RD1-seed3=PR | RD1-team3='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=Alt | RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Jessica Failla]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=3 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=6 | RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=PR | RD2-team2='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/MDS.pdf Tabloul principal] * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/QS.pdf Calificări] {{WTATour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] ag0keekuwnazs6c3mhnvj6bu941difi 17024239 17024238 2025-06-10T18:08:45Z Babu 119536 /* Jumătatea inferioară */ 17024239 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioană: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finalistă: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Simplu feminin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Simplu feminin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Simplu feminin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Treizeci și două de jucătoare s-au înscris în competiția de simplu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. Șapte jucătoare, dintre care un lucky loser, și-au asigurat participarea prin calificare. [[Liudmila Samsonova]] este campioana en-titre.<ref>{{cite web |title=Samsonova stops Andreescu in 's-Hertogenbosch to capture fifth career title |url=https://www.wtatennis.com/news/4039464/samsonova-stops-andreescu-in-s-hertogenbosch-to-capture-fifth-career-title |website=www.wtatennis.com |access-date=16 June 2024}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| #{{flagicon|blank}} '''[[Liudmila Samsonova]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Ekaterina Alexandrova]]''' #{{flagicon|BEL}} '''[[Elise Mertens]]''' #{{flagicon|POL}} [[Magda Linette]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|blank}} '''[[Anastasia Potapova]]''' #{{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu]] ''(runda unu)'' #{{flagicon|NZL}} '''[[Lulu Sun]]''' #{{flagicon|blank}} '''[[Veronika Kudermetova]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} ===Faza finală=== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Semifinale |RD2=Finală |team-width=175 |RD1-seed1=&nbsp; |RD1-team1={{flagicon|}} |RD1-score1-1= |RD1-score1-2= |RD1-score1-3= |RD1-seed2=&nbsp; |RD1-team2={{flagicon|}} |RD1-score2-1= |RD1-score2-2= |RD1-score2-3= |RD1-seed3=&nbsp; |RD1-team3={{flagicon|}} |RD1-score3-1= |RD1-score3-2= |RD1-score3-3= |RD1-seed4=&nbsp; |RD1-team4={{flagicon|}} |RD1-score4-1= |RD1-score4-2= |RD1-score4-3= |RD2-seed1=&nbsp; |RD2-team1={{flagicon|}} |RD2-score1-1= |RD2-score1-2= |RD2-score1-3= |RD2-seed2= |RD2-team2={{flagicon|}} |RD2-score2-1= |RD2-score2-2= |RD2-score2-3= }} ===Jumătatea superioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=1 | RD1-team01={{flagicon|blank}} [[Liudmila Samsonova|L Samsonova]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02=Q | RD1-team02={{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine|C Branstine]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03=Q | RD1-team03={{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek|IL van den Broek]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04=Q | RD1-team04={{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=Q | RD1-team05={{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland|J Garland]] | RD1-score05-1=1 | RD1-score05-2=3 | RD1-score05-3= | RD1-seed06=WC | RD1-team06='''{{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]]''' | RD1-score06-1='''6''' | RD1-score06-2='''6''' | RD1-score06-3= | RD1-seed07=WC | RD1-team07={{flagicon|NED}} [[Anouck Vrancken Peeters|A Vrancken Peeters]] | RD1-score07-1=1 | RD1-score07-2=3 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=7 | RD1-team08='''{{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=4 | RD1-team09={{flagicon|POL}} [[Magda Linette|M Linette]] | RD1-score09-1=2 | RD1-score09-2='''7¹²''' | RD1-score09-3=5 | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]]''' | RD1-score10-1='''6''' | RD1-score10-2=6¹⁰ | RD1-score10-3='''7''' | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|NED}} [[Arianne Hartono|A Hartono]] | RD1-score11-1=6¹¹ | RD1-score11-2=5 | RD1-score11-3= | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]]''' | RD1-score12-1='''7¹³''' | RD1-score12-2='''7''' | RD1-score12-3= | RD1-seed13=Q | RD1-team13={{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer|Y Wickmayer]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=3 | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=0 | RD1-score14-3='''6''' | RD1-seed15= | RD1-team15='''{{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]]''' | RD1-score15-1='''7''' | RD1-score15-2='''6''' | RD1-score15-3= | RD1-seed16=5 | RD1-team16={{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD1-score16-1=5 | RD1-score16-2=2 | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=WC | RD2-team03={{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=7 | RD2-team04={{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|USA}} [[Bernarda Pera|B Pera]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|ITA}} [[Elisabetta Cocciaretto|E Cocciaretto]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ===Jumătatea inferioară === {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Runda doi | RD3=Sferturi de finală | RD4=Semifinale | RD1-seed01=6 | RD1-team01={{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu|Xin Wang]] | RD1-score01-1=5 | RD1-score01-2='''7⁷''' | RD1-score01-3=1 | RD1-seed02= | RD1-team02='''{{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]]''' | RD1-score02-1='''7''' | RD1-score02-2=6² | RD1-score02-3='''6''' | RD1-seed03=PR | RD1-team03={{flagicon|LAT}} [[Anastasija Sevastova|A Sevastova]] | RD1-score03-1=3 | RD1-score03-2=3 | RD1-score03-3= | RD1-seed04=LL | RD1-team04='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=WC | RD1-team05={{flagicon|NED}} [[Anouk Koevermans|A Koevermans]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|GRE}} [[Maria Sakkari|M Sakkari]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|BUL}} [[Viktoriya Tomova|V Tomova]] | RD1-score07-1=4 | RD1-score07-2=0 | RD1-score07-3= | RD1-seed08=3 | RD1-team08='''{{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]]''' | RD1-score08-1='''6''' | RD1-score08-2='''6''' | RD1-score08-3= | RD1-seed09=8 | RD1-team09='''{{flagicon|blank}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|blank}} [[Polina Kudermetova|P Kudermetova]] | RD1-score10-1=3 | RD1-score10-2=3 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|USA}} [[Danielle Collins|D Collins]] | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=1 | RD1-score11-3=2 | RD1-seed12= | RD1-team12='''{{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen|G Minnen]]''' | RD1-score12-1=4 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3='''6''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|CZE}} [[Kateřina Siniaková|K Siniaková]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2=1 | RD1-score13-3= | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15=Q | RD1-team15={{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze|M Bolkvadze]] | RD1-score15-1=3 | RD1-score15-2=4 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16='''{{flagicon|blank}} [[Ekaterina Alexandrova|E Alexandrova]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|AUS}} [[Kimberly Birrell|K Birrell]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02=LL | RD2-team02={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue|Y Yuan]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04=3 | RD2-team04={{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05=8 | RD2-team05={{flagicon|blank}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen|G Minnen]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|blank}} [[Anna Blinkova|A Blinkova]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Alexandrova|E Alexandrova]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Calificări== ===Capi de serie=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|BEL}} [[Greet Minnen]] ''(abandon)'' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]] (calificată)''' # {{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] ''(rundă calificare, '''lucky loser''')'' # {{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|USA}} [[Robin Montgomery]] ''(abandon)'' # {{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] ''(rundă calificare)'' # {{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] ''(runda unu)'' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]] (calificată)''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]] (calificată)''' }} ===Jucătoare calificate=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|NED}} '''[[Isis Louise van den Broek]]''' # {{flagicon|ROU}} '''[[Elena-Gabriela Ruse]]''' # {{flagicon|CAN}} '''[[Carson Branstine]]''' # {{flagicon|GEO}} '''[[Mariam Bolkvadze]]''' # {{flagicon|TPE}} '''[[Joanna Garland]]''' # {{flagicon|BEL}} '''[[Yanina Wickmayer]]''' }} ===Lucky loser=== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|CHN}} '''[[Yuan Yue]]''' }} ===Rezultate calificări=== ====Prima calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=Alt | RD1-team1={{flagicon|UKR}} [[Nadiia Kolb]] | RD1-score1-1=5 | RD1-score1-2=3 | RD1-score1-3= | RD1-seed2=WC | RD1-team2='''{{flagicon|NED}} Isis Louise van den Broek''' | RD1-score2-1='''7''' | RD1-score2-2='''6''' | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|NED}} [[Lian Tran]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=10 | RD1-team4={{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=4 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=WC | RD2-team1='''{{flagicon|NED}} [[Isis Louise van den Broek]]''' | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3='''6''' | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2={{flagicon|NED}} [[Lian Tran]] | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3=4 }} ====A doua calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=2 | RD1-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=PR | RD1-team2={{flagicon|ROU}} [[Mihaela Buzărnescu]] | RD1-score2-1=1 | RD1-score2-2=2 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|GEO}} [[Sofia Shapatava]] | RD1-score3-1=6⁴ | RD1-score3-2=3 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=9 | RD1-team4='''{{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]]''' | RD1-score4-1='''7⁷''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=2 | RD2-team1='''{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse]]''' | RD2-score1-1='''6''' | RD2-score1-2='''6''' | RD2-score1-3= | RD2-seed2=9 | RD2-team2={{flagicon|POL}} [[Katarzyna Kawa]] | RD2-score2-1=2 | RD2-score2-2=1 | RD2-score2-3= }} ====A treia calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=3 | RD1-team1='''{{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]]''' | RD1-score1-1='''7⁷''' | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3= | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|NED}} Joy de Zeeuw | RD1-score2-1=6⁴ | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3= | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''7⁷''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=8 | RD1-team4={{flagicon|GER}} [[Jule Niemeier]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=6² | RD1-score4-3= | RD2-seed1=3 | RD2-team1={{flagicon|CHN}} [[Yuan Yue]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=4 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=&nbsp; | RD2-team2='''{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A patra calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=4 | RD1-team1='''{{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]]''' | RD1-score1-1=6⁴ | RD1-score1-2='''6''' | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|SVK}} [[Renáta Jamrichová]] | RD1-score2-1='''7⁷''' | RD1-score2-2=4 | RD1-score2-3=4 | RD1-seed3=WC | RD1-team3={{flagicon|NED}} Loes Ebeling Koning | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=12 | RD1-team4='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=4 | RD2-team1={{flagicon|HUN}} [[Dalma Gálfi]] | RD2-score1-1=6⁵ | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=12 | RD2-team2='''{{flagicon|GEO}} [[Mariam Bolkvadze]]''' | RD2-score2-1='''7⁷''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A cincea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=5 | RD1-team1='''{{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=6⁶ | RD1-score1-3='''6''' | RD1-seed2=&nbsp; | RD1-team2={{flagicon|USA}} [[Maria Mateas]] | RD1-score2-1=0 | RD1-score2-2='''7⁸''' | RD1-score2-3=2 | RD1-seed3=&nbsp; | RD1-team3={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Yashina]] | RD1-score3-1=3 | RD1-score3-2=2 | RD1-score3-3= | RD1-seed4=11 | RD1-team4='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD1-score4-1='''6''' | RD1-score4-2='''6''' | RD1-score4-3= | RD2-seed1=5 | RD2-team1={{flagicon|blank}} [[Aliaksandra Sasnovich]] | RD2-score1-1=0 | RD2-score1-2=3 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=11 | RD2-team2='''{{flagicon|TPE}} [[Joanna Garland]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ====A șasea calificare==== {{4TeamBracket-Tennis3-v2 |RD1=Runda unu |RD2=Rundă calificare |team-width=175 | RD1-seed1=6 | RD1-team1='''{{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]]''' | RD1-score1-1='''6''' | RD1-score1-2=5 | RD1-score1-3='''7⁷''' | RD1-seed2=WC | RD1-team2={{flagicon|NED}} Sarah van Emst | RD1-score2-1=3 | RD1-score2-2='''7''' | RD1-score2-3=6² | RD1-seed3=PR | RD1-team3='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD1-score3-1='''6''' | RD1-score3-2='''6''' | RD1-score3-3= | RD1-seed4=Alt | RD1-team4={{flagicon|USA}} [[Jessica Failla]] | RD1-score4-1=3 | RD1-score4-2=3 | RD1-score4-3= | RD2-seed1=6 | RD2-team1={{flagicon|GER}} [[Ella Seidel]] | RD2-score1-1=4 | RD2-score1-2=1 | RD2-score1-3= | RD2-seed2=PR | RD2-team2='''{{flagicon|BEL}} [[Yanina Wickmayer]]''' | RD2-score2-1='''6''' | RD2-score2-2='''6''' | RD2-score2-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/MDS.pdf Tabloul principal] * [https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/QS.pdf Calificări] {{WTATour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] qkpfm61ymj5ghsq645tblnmfpw8rlir 3 3233715 17024395 17017906 2025-06-10T20:01:03Z Pafsanias 191728 Avertizare: Pagina de utilizator. ([[WP:TW|TW]]) 17024395 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Lunitadera}} -- Comunitatea utilizatorilor 7 iunie 2025 13:18 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Lunitadera|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:Pagina_mea/teste|pagina personală de teste]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 23:01 (EEST) mpl9r4ig9ct960ixd64zarzvb5fk3us 0 3233749 17024166 17023507 2025-06-10T17:05:05Z Babu 119536 /* Tabloul principal */ 17024166 wikitext text/x-wiki {{AP|BOSS Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#94a2af" !colspan="12"|[[BOSS Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioni: |&nbsp; |colspan="9" '''| |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finaliști: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[BOSS Open 2025 – Simplu|Masculin]] |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[BOSS Open 2025 – Dublu|Masculin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[BOSS Open 2024 – Dublu|2024]] « [[ATP Stuttgart Open]] » [[BOSS 2026 – Dublu|2026]]}} |- |} '''BOSS Open 2025 – Dublu''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Șaisprezece perechi de jucători s-au înscris în competiția de dublu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. [[Rafael Matos]] și [[Marcelo Melo]] sunt campionii în exercițiu.<ref>{{citeweb|url=https://www.atptour.com/en/news/stuttgart-shertogenbosch-2024-doubles|title=Brazilians Matos/Melo win Stuttgart doubles title|date=16 June 2024|website=atptour.com}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|GER}} '''[[Kevin Krawietz]] / {{flagicon|GER}} [[Tim Pütz]]''' # {{flagicon|FRA}} '''[[Sadio Doumbia]] / {{flagicon|FRA}} [[Fabien Reboul]]''' # {{flagicon|IND}} '''[[Rohan Bopanna]] / {{flagicon|BEL}} [[Sander Gillé]]''' # {{flagicon|BRA}} '''[[Rafael Matos]] / {{flagicon|BRA}} [[Marcelo Melo]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Sferturi de finală | RD3=Semifinale | RD4=Finală | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|GER}} [[Kevin Krawietz|K Krawietz]]<br />{{flagicon|GER}} [[Tim Pütz|T Pütz]]''' | RD1-score01-1='''6''' | RD1-score01-2='''6''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02= | RD1-team02={{flagicon|ITA}} [[Matteo Arnaldi|M Arnaldi]]<br />{{flagicon|ITA}} [[Lorenzo Sonego|L Sonego]] | RD1-score02-1=4 | RD1-score02-2=2 | RD1-score02-3= | RD1-seed03=WC | RD1-team03={{flagicon|GER}} [[Yannick Hanfmann|Y Hanfmann]]<br />{{flagicon|GER}} [[Andreas Mies|A Mies]] | RD1-score03-1=5 | RD1-score03-2=6⁴ | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|USA}} [[Alex Michelsen|A Michelsen]]<br />{{flagicon|USA}} [[Rajeev Ram|R Ram]]''' | RD1-score04-1='''7''' | RD1-score04-2='''7⁷''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=3 | RD1-team05={{flagicon|IND}} [[Rohan Bopanna|R Bopanna]]<br />{{flagicon|BEL}} [[Sander Gillé|S Gillé]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|GER}} [[Jakob Schnaitter|J Schnaitter]]<br />{{flagicon|GER}} [[Mark Wallner|M Wallner]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07='''{{flagicon|USA}} [[Taylor Fritz|T Fritz]]<br />{{flagicon|CZE}} [[Jiří Lehečka|J Lehečka]]''' | RD1-score07-1='''6''' | RD1-score07-2=6² | RD1-score07-3='''[10]''' | RD1-seed08= | RD1-team08={{flagicon|GER}} [[Hendrik Jebens|H Jebens]]<br />{{flagicon|FRA}} [[Albano Olivetti|A Olivetti]] | RD1-score08-1=4 | RD1-score08-2='''7⁷''' | RD1-score08-3=[4] | RD1-seed09= | RD1-team09={{flagicon|IND}} [[Yuki Bhambri|Y Bhambri]]<br />{{flagicon|USA}} [[Robert Galloway (tennis)|R Galloway]] | RD1-score09-1=6⁵ | RD1-score09-2=6⁵ | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10='''{{flagicon|MEX}} [[Santiago González (tennis)|S González]]<br />{{flagicon|USA}} [[Austin Krajicek|A Krajicek]]''' | RD1-score10-1='''7⁷''' | RD1-score10-2='''7⁷''' | RD1-score10-3= | RD1-seed11=WC | RD1-team11={{flagicon|GER}} [[Justin Engel|J Engel]]<br />{{flagicon|GER}} [[Jan-Lennard Struff|J-L Struff]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12=4 | RD1-team12={{flagicon|BRA}} [[Rafael Matos|R Matos]]<br />{{flagicon|BRA}} [[Marcelo Melo|M Melo]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|AUT}} [[Alexander Erler|A Erler]]<br />{{flagicon|GER}} [[Constantin Frantzen|C Frantzen]] | RD1-score13-1=3 | RD1-score13-2='''6''' | RD1-score13-3=[9] | RD1-seed14= | RD1-team14='''{{flagicon|POR}} [[Francisco Cabral (tennis)|F Cabral]]<br />{{flagicon|AUT}} [[Lucas Miedler|L Miedler]]''' | RD1-score14-1='''6''' | RD1-score14-2=4 | RD1-score14-3='''[11]''' | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|IND}} [[Sriram Balaji|S Balaji]]<br />{{flagicon|MEX}} [[Miguel Ángel Reyes-Varela|MÁ Reyes-Varela]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|FRA}} [[Sadio Doumbia|S Doumbia]]<br />{{flagicon|FRA}} [[Fabien Reboul|F Reboul]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|GER}} [[Kevin Krawietz|K Krawietz]]<br />{{flagicon|GER}} [[Tim Pütz|T Pütz]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|USA}} [[Alex Michelsen|A Michelsen]]<br />{{flagicon|USA}} [[Rajeev Ram|R Ram]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|USA}} [[Taylor Fritz|T Fritz]]<br />{{flagicon|CZE}} [[Jiří Lehečka|J Lehečka]] | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|MEX}} [[Santiago González (tennis)|S González]]<br />{{flagicon|USA}} [[Austin Krajicek|A Krajicek]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|POR}} [[Francisco Cabral (tennis)|F Cabral]]<br />{{flagicon|AUT}} [[Lucas Miedler|L Miedler]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://www.protennislive.com/posting/2025/321/mdd.pdf Main draw] {{ATPTour2025}} [[Categorie:Stuttgart Open|2025]] [[Categorie:ATP Tour 2025]] 88no3e4grsfgmevqfafdwyoiznde22o 0 3233824 17024427 17020624 2025-06-10T20:21:48Z Onoriu Emanuel 703031 17024427 wikitext text/x-wiki {{problemearticol||legături externe=iunie 2025|notabilitate=iunie 2025|referințe=iunie 2025|wikizare=iunie 2025}} <!-- Introduceți mai jos textul articolului --> '''Emanuel Onoriu''' (n. 20 noiembrie 1971) este un pastor penticostal și lider politic român, cunoscut pentru implicarea sa în televiziune și în viața publică. Este fiul lui [https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Onoriu Ion Onoriu] și al [https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabi_Lunc%C4%83 Gabi Luncă]. == Experiență de lucru == * '''2018–prezent''': Președinte fondator al '''Uniunii Naționale Creștine a Romilor din România''' * '''2008–2011''': Consilier culte la '''Asociația Partida Romilor Pro Europa''' * Realizator de emisiuni la '''OTV''' și '''Inedit TV''' == Educație == * '''2003–2007''': Licență în Teologie Pastorală – Institutul Teologic Penticostal din București * '''2005''': Certificat de Formator și Evaluator – Universitatea din Oradea * '''2007–2009''': Master în Teologie – Institutul Teologic Baptist, Universitatea București * '''2007–2011''': Program de Leadership și Management – Million Leaders Mandate, EQUIP * '''2009''': Curs Avansat de Dezvoltare Personală și Coaching – Extreme Training * '''2009–2012''': Studii doctorale în Teologie Ortodoxă – Facultatea de Teologie Pastorală Ortodoxă, Universitatea „Ovidius” din Constanța == Activitate politică == * '''2008''': Candidat la Camera Deputaților – Partidul Noua Generație Creștin-Democrat (PNGCD), Colegiul Uninominal nr. 1 București * '''2012''': Candidat la Camera Deputaților – Partidul România Mare (PRM), Colegiul Uninominal nr. 1 București * '''2014''': Candidat la alegerile europarlamentare – Partidul România Mare (PRM) * '''2016''': Candidat la Camera Deputaților – Partidul România Mare (PRM), Circumscripția electorală 42 – București * '''2020''': Candidat pentru funcția de primar al Sectorului 1 București – Alianța Mișcarea Patrioților Români (MPR) * '''2020''': Candidat pentru Senat – Partidul Ecologist Român (PER), Circumscripția electorală 43 – Diaspora * '''2024''': Candidat la Consiliul Local al Primăriei Sectorului 1 – Partidul România Puternică (PRP) * '''2024''': Candidat pentru Senat – Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN), Circumscripția electorală 35 – Suceava == Informații suplimentare == Este pastor penticostal și președinte al Partidului Uniunea Națională Creștină a Romilor din România. == Vezi și == * [https://www.euronews.ro/articole/emanuel-onoriu-drept-la-replica-el-respinge-acuzatiile-pe-care-unul-dintre-candid Emanuel Onoriu - Drept la replică] * [https://www.youtube.com/watch?v=lP3wCicSm6M Emanuel Onoriu - Drept la Replică - YouTube] * [https://www.youtube.com/watch?v=T4MqjY4V59M Emanuel Onoriu - Drept la Replică 2] * [https://www.youtube.com/watch?v=Kz4E4zgW1uo Emanuel Onoriu - Știrea cea Bună] * [https://www.youtube.com/watch?v=LFrXjQBJ9Pw Emanuel Onoriu - A7 TV] * [https://www.youtube.com/watch?v=HuMOCCF7RLA Gabi Luncă și Emanuel Onoriu la TVR] * [https://www.youtube.com/watch?v=7UOfGJbZ5UA Emanuel Onoriu la Matinal A7 TV] * [https://www.youtube.com/watch?v=pMUUGaEqrjU Emanuel Onoriu și Leonard Iordache] * [https://www.youtube.com/watch?v=jkbatabVNGI Gabi Luncă și Emanuel Onoriu la România TV] * [[Uniunea Națională Creștină a Romilor din România]] * [[Teologie penticostală]] * ''Gabi Luncă și Ion Onoriu - Povestea vieții noastre'', Succeed Publishing, Medgidia, 2010 == Legături externe == * [https://www.youtube.com/@emanuelonoriu5822 Emanuel Onoriu - YouTube Oficial] * [https://www.facebook.com/emanuel.onoriu.100/ Emanuel Onoriu - Facebook] * [https://www.facebook.com/people/Emanuel-Onoriu-Candidat-la-Pre%C8%99edin%C8%9Bia-Rom%C3%A2niei/100069742577301/ Emanuel Onoriu - Pagină Facebook] * [https://www.facebook.com/people/Emanuel-Onoriu-Pre%C8%99edinte-UNCRR/100080912755189/ Emanuel Onoriu - Președinte UNCRR] * [https://www.facebook.com/bisericineoprotestante.rome Emanuel Onoriu] * [https://www.tiktok.com/@emanuelonoriu.oficial Emanuel Onoriu - TikTok] [[Categorie:Pastori penticostali români]] [[Categorie:Lideri politici romi]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității din București]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității „Ovidius” din Constanța]] [[Categorie:Români în viață]] 6ki7o2kewvtp5425zhgwvowojg8r5ik 0 3233930 17024227 17023513 2025-06-10T18:03:30Z Babu 119536 /* Tabloul principal */ 17024227 wikitext text/x-wiki {{AP|Queen's Club Championships 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#D2EEC3" !colspan="12"|<big>[[Queen's Club Championships 2025]]</big> |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioane: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finaliste: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Queen's Club Championships 2025 – Dublu feminin|Feminin]]'' |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Queen's Club Championships 2024 – Simplu|2024]] « [[Queen's Club Championships]] » [[Queen's Club Championships 2026 – Simplu|2026]]}} |- |} '''Queen's Club Championships 2025 – Dublu feminin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Șaisprezece perechi de jucătoare s-au înscris în competiția de dublu a turneului de tenis de la Londra, Regatul Unit, pe terenuri cu iarbă. Aceasta este prima ediție a competiției feminine desfășurată la Queen's Club din 1973, când Rosie Casals și Billie Jean King au câștigat titlul. Casals și King s-au retras din tenisul profesionist în 1988 și, respectiv, 1983.<ref>{{citeweb|url=https://www.bbc.com/sport/tennis/articles/c1e6l90p2vxo|title=Why female tennis players are returning to Queen's after half a century|website=bbc.com|date=6 June 2025}}</ref> ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|UKR}} '''[[Liudmila Kicenok]] / {{flagicon|NZL}} [[Erin Routliffe]]''' # {{flagicon|KAZ}} '''[[Anna Danilina]] / {{flagicon|blank}} [[Diana Shnaider]]''' # {{flagicon|AUS}} '''[[Ellen Perez]] / {{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai]]''' # {{flagicon|USA}} '''[[Asia Muhammad]] / {{flagicon|NED}} [[Demi Schuurs]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Sferturi de finală | RD3=Semifinale | RD4=Finală | RD1-seed01=1 | RD1-team01='''{{flagicon|UKR}} [[Lyudmyla Kichenok|L Kichenok]]<br />{{flagicon|NZL}} [[Erin Routliffe|E Routliffe]]''' | RD1-score01-1='''7¹⁰''' | RD1-score01-2='''7⁷''' | RD1-score01-3= | RD1-seed02=WC | RD1-team02={{flagicon|GBR}} [[Jodie Burrage|J Burrage]]<br />{{flagicon|GBR}} [[Sonay Kartal|S Kartal]] | RD1-score02-1=6⁶ | RD1-score02-2=6¹ | RD1-score02-3= | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|CHN}} [[Jiang Xinyu|X Jiang]]<br />{{flagicon|TPE}} [[Wu Fang-hsien|F-h Wu]] | RD1-score03-1=4 | RD1-score03-2=2 | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04='''{{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]]<br />{{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]]''' | RD1-score04-1='''6''' | RD1-score04-2='''6''' | RD1-score04-3= | RD1-seed05=4 | RD1-team05='''{{flagicon|USA}} [[Asia Muhammad|A Muhammad]]<br />{{flagicon|NED}} [[Demi Schuurs|D Schuurs]]''' | RD1-score05-1='''6''' | RD1-score05-2='''6''' | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|CHN}} [[Xu Yifan|Y Xu]]<br />{{flagicon|CHN}} [[Yang Zhaoxuan|Z Yang]] | RD1-score06-1=2 | RD1-score06-2=3 | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|ESP}} [[Cristina Bucșa|C Bucșa]]<br />{{flagicon|BRA}} [[Beatriz Haddad Maia|B Haddad Maia]] | RD1-score07-1= | RD1-score07-2= | RD1-score07-3= | RD1-seed08= | RD1-team08={{flagicon|KAZ}} [[Yulia Putintseva|Y Putintseva]]<br />{{flagicon|KAZ}} [[Elena Rybakina|E Rybakina]] | RD1-score08-1= | RD1-score08-2= | RD1-score08-3= | RD1-seed09= | RD1-team09='''{{flagicon|HUN}} [[Tímea Babos|T Babos]]<br />{{flagicon|BRA}} [[Luisa Stefani|L Stefani]]''' | RD1-score09-1='''6''' | RD1-score09-2='''6''' | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|AUS}} [[Daria Kasatkina|D Kasatkina]]<br />{{flagicon|CRO}} [[Donna Vekić|D Vekić]] | RD1-score10-1=3 | RD1-score10-2=4 | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|SVK}} [[Tereza Mihalíková|T Mihalíková]]<br />{{flagicon|GBR}} [[Olivia Nicholls|O Nicholls]] | RD1-score11-1= | RD1-score11-2= | RD1-score11-3= | RD1-seed12=3 | RD1-team12={{flagicon|AUS}} [[Ellen Perez|E Perez]]<br />{{flagicon|CHN}} [[Zhang Shuai|S Zhang]] | RD1-score12-1= | RD1-score12-2= | RD1-score12-3= | RD1-seed13= | RD1-team13='''{{flagicon|AUS}} [[Storm Hunter|S Hunter]]<br />{{flagicon|USA}} [[Desirae Krawczyk|D Krawczyk]]''' | RD1-score13-1='''6''' | RD1-score13-2=3 | RD1-score13-3='''[10]''' | RD1-seed14= | RD1-team14={{flagicon|TPE}} [[Chan Hao-ching|H-c Chan]]<br />{{flagicon|CZE}} [[Barbora Krejčíková|B Krejčíková]] | RD1-score14-1=3 | RD1-score14-2='''6''' | RD1-score14-3=[4] | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|MEX}} [[Giuliana Olmos|G Olmos]]<br />{{flagicon|blank}} [[Alexandra Panova|A Panova]] | RD1-score15-1= | RD1-score15-2= | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16={{flagicon|KAZ}} [[Anna Danilina|A Danilina]]<br />{{flagicon|blank}} [[Diana Shnaider|D Shnaider]] | RD1-score16-1= | RD1-score16-2= | RD1-score16-3= | RD2-seed01=1 | RD2-team01={{flagicon|UKR}} [[Lyudmyla Kichenok|L Kicenok]]<br />{{flagicon|NZL}} [[Erin Routliffe|E Routliffe]] | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|GBR}} [[Katie Boulter|K Boulter]]<br />{{flagicon|GBR}} [[Emma Răducanu|E Răducanu]] | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03=4 | RD2-team03={{flagicon|USA}} [[Asia Muhammad|A Muhammad]]<br />{{flagicon|NED}} [[Demi Schuurs|D Schuurs]] | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|HUN}} [[Tímea Babos|T Babos]]<br />{{flagicon|BRA}} [[Luisa Stefani|L Stefani]] | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06= | RD2-team06={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07= | RD2-team07={{flagicon|AUS}} [[Storm Hunter|S Hunter]]<br />{{flagicon|USA}} [[Desirae Krawczyk|D Krawczyk]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08= | RD2-team08={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[https://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/1111/MDD.pdf Main Draw] {{WTATour2025}} [[Categorie:Queen's Club Championships|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] jtpv4nuv2qyd7hzch585bc9qbhhv31h 0 3233931 17024180 17023491 2025-06-10T17:14:30Z Babu 119536 /* Tabloul principal */ 17024180 wikitext text/x-wiki {{AP|Libéma Open 2025}} {| style="padding:0.3em; float:right; margin-left:15px; border:1px solid #B8C7D9; background:#f5faff; font-size:90%; line-height:1.5em" |- style="text-align:center; background:#adc59f" !colspan="12"|[[Libéma Open 2025]] |- !style="text-align:right; width:7em;"|Campioane: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Finaliste: |&nbsp; |colspan="9" | |- !style="text-align:right; width:7em;"|Scor: |&nbsp; |colspan="9" | | |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" | Probe |- |style="text-align: right;"|'''Simplu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Simplu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; ''[[Libéma Open 2025 – Simplu feminin|Feminin]]'' |- |style="text-align: right;"|'''Dublu |&nbsp; |''[[Libéma Open 2025 – Dublu masculin|Masculin]]''&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;''[[Libéma Open 2025 – Dublu feminin|Feminin]] |- style="background:#eeeeee; text-align:center;" !colspan="11" |{{Nowrap| [[Libéma Open 2024 – Dublu feminin|2024]] « [[Turneul de tenis de la Rosmalen|Libéma Open]] » [[Libéma Open 2026 – Dublu feminin|2026]]}} |- |} '''Libéma Open 2025 – Dublu feminin''' are loc în prima jumătate a lunii iunie 2025. Șaisprezece perechi de jucătoare s-au înscris în competiția de dublu a turneului de tenis de la Rosmalen, 's-Hertogenbosch, Țările de Jos, disputat pe terenuri cu iarbă. [[Ingrid Neel]] și [[Bibiane Schoofs]] au fost campioanele în exercițiu,<ref>{{cite web|url=https://www.wtatennis.com/news/4039464/samsonova-stops-andreescu-in-s-hertogenbosch-to-capture-fifth-career-title|title=Samsonova stops Andreescu in 's-Hertogenbosch to capture fifth career title|publisher=Women's Tennis Association|accessdate=2 November 2024}}</ref> dar Neel n-a participat în acest an. Schoofs o are ca parteneră pe Anastasia Dețiuc. ==Capi de serie== {{columns-list|colwidth=30em| # {{flagicon|blank}} '''[[Veronika Kudermetova]] / {{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens]]''' # {{flagicon|blank}} '''[[Irina Khromacheva]] / {{flagicon|HUN}} [[Fanny Stollár]]''' # {{flagicon|USA}} '''[[Nicole Melichar-Martinez]] / {{flagicon|blank}} [[Liudmila Samsonova]]''' # {{flagicon|JPN}} '''[[Eri Hozumi]] / {{flagicon|INA}} [[Aldila Sutjiadi]]''' }} ==Tabloul principal== {{Legendă tenis}} {{16TeamBracket-Compact-Tennis3-Byes | RD1=Runda unu | RD2=Sferturi de finală | RD3=Semifinale | RD4=Finală | RD1-seed01=1 | RD1-team01={{flagicon|blank}} [[Veronika Kudermetova|V Kudermetova]]<br />{{flagicon|BEL}} [[Elise Mertens|E Mertens]] | RD1-score01-1= | RD1-score01-2= | RD1-score01-3= | RD1-seed02=WC | RD1-team02={{flagicon|NED}} [[Suzan Lamens|S Lamens]]<br />{{flagicon|NED}} [[Sarah van Emst|S van Emst]] | RD1-score02-1= | RD1-score02-2= | RD1-score02-3= | RD1-seed03= | RD1-team03={{flagicon|POL}} [[Katarzyna Piter|K Piter]]<br />{{flagicon|SRB}} [[Nina Stojanović|N Stojanović]] | RD1-score03-1= | RD1-score03-2= | RD1-score03-3= | RD1-seed04= | RD1-team04={{flagicon|USA}} [[Ann Li (tennis)|A Li]]<br />{{flagicon|NZL}} [[Lulu Sun|L Sun]] | RD1-score04-1= | RD1-score04-2= | RD1-score04-3= | RD1-seed05=3 | RD1-team05={{flagicon|USA}} [[Nicole Melichar-Martinez|N Melichar-Martinez]]<br />{{flagicon|blank}} [[Liudmila Samsonova|L Samsonova]] | RD1-score05-1= | RD1-score05-2= | RD1-score05-3= | RD1-seed06= | RD1-team06={{flagicon|ITA}} [[Angelica Moratelli|A Moratelli]]<br />{{flagicon|USA}} [[Sabrina Santamaria|S Santamaria]] | RD1-score06-1= | RD1-score06-2= | RD1-score06-3= | RD1-seed07= | RD1-team07={{flagicon|CHN}} [[Wang Xinyu|Xin Wang]]<br />{{flagicon|CHN}} [[Zheng Saisai|S Zheng]] | RD1-score07-1= | RD1-score07-2= | RD1-score07-3= | RD1-seed08= | RD1-team08={{flagicon|UKR}} [[Nadiia Kichenok|N Kichenok]]<br />{{flagicon|POL}} [[Magda Linette|M Linette]] | RD1-score08-1= | RD1-score08-2= | RD1-score08-3= | RD1-seed09= | RD1-team09={{flagicon|BEL}} [[Magali Kempen|M Kempen]]<br />{{flagicon|ROU}} [[Elena-Gabriela Ruse|E-G Ruse]] | RD1-score09-1= | RD1-score09-2= | RD1-score09-3= | RD1-seed10= | RD1-team10={{flagicon|CZE}} [[Anastasia Dețiuc|A Dețiuc]]<br />{{flagicon|NED}} [[Bibiane Schoofs|B Schoofs]] | RD1-score10-1= | RD1-score10-2= | RD1-score10-3= | RD1-seed11= | RD1-team11={{flagicon|GEO}} [[Oksana Kalashnikova|O Kalashnikova]]<br />{{flagicon|}} [[Elena Pridankina|E Pridankina]] | RD1-score11-1='''6''' | RD1-score11-2=4 | RD1-score11-3=[14] | RD1-seed12=4 | RD1-team12='''{{flagicon|JPN}} [[Eri Hozumi|E Hozumi]]<br />{{flagicon|INA}} [[Aldila Sutjiadi|A Sutjiadi]]''' | RD1-score12-1=3 | RD1-score12-2='''6''' | RD1-score12-3='''[16]''' | RD1-seed13= | RD1-team13={{flagicon|blank}} [[Ekaterina Alexandrova|E Alexandrova]]<br />{{flagicon|blank}} [[Anastasia Potapova|A Potapova]] | RD1-score13-1=6² | RD1-score13-2=5 | RD1-score13-3= | RD1-seed14=WC | RD1-team14='''{{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]]<br />{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine|C Branstine]]''' | RD1-score14-1='''7⁷''' | RD1-score14-2='''7''' | RD1-score14-3= | RD1-seed15= | RD1-team15={{flagicon|JPN}} [[Makoto Ninomiya|M Ninomiya]]<br />{{flagicon|CHN}} [[Tang Qianhui|Q Tang]] | RD1-score15-1=2 | RD1-score15-2=2 | RD1-score15-3= | RD1-seed16=2 | RD1-team16='''{{flagicon|blank}} [[Irina Khromacheva|I Khromacheva]]<br />{{flagicon|HUN}} [[Fanny Stollár|F Stollár]]''' | RD1-score16-1='''6''' | RD1-score16-2='''6''' | RD1-score16-3= | RD2-seed01= | RD2-team01={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score01-1= | RD2-score01-2= | RD2-score01-3= | RD2-seed02= | RD2-team02={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score02-1= | RD2-score02-2= | RD2-score02-3= | RD2-seed03= | RD2-team03={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score03-1= | RD2-score03-2= | RD2-score03-3= | RD2-seed04= | RD2-team04={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score04-1= | RD2-score04-2= | RD2-score04-3= | RD2-seed05= | RD2-team05={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD2-score05-1= | RD2-score05-2= | RD2-score05-3= | RD2-seed06=4 | RD2-team06={{flagicon|JPN}} [[Eri Hozumi|E Hozumi]]<br />{{flagicon|INA}} [[Aldila Sutjiadi|A Sutjiadi]] | RD2-score06-1= | RD2-score06-2= | RD2-score06-3= | RD2-seed07=WC | RD2-team07={{flagicon|CAN}} [[Bianca Andreescu|B Andreescu]]<br />{{flagicon|CAN}} [[Carson Branstine|C Branstine]] | RD2-score07-1= | RD2-score07-2= | RD2-score07-3= | RD2-seed08=2 | RD2-team08={{flagicon|blank}} [[Irina Khromacheva|I Khromacheva]]<br />{{flagicon|HUN}} [[Fanny Stollár|F Stollár]] | RD2-score08-1= | RD2-score08-2= | RD2-score08-3= | RD3-seed01= | RD3-team01={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score01-1= | RD3-score01-2= | RD3-score01-3= | RD3-seed02= | RD3-team02={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score02-1= | RD3-score02-2= | RD3-score02-3= | RD3-seed03= | RD3-team03={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score03-1= | RD3-score03-2= | RD3-score03-3= | RD3-seed04= | RD3-team04={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD3-score04-1= | RD3-score04-2= | RD3-score04-3= | RD4-seed01= | RD4-team01={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD4-score01-1= | RD4-score01-2= | RD4-score01-3= | RD4-seed02= | RD4-team02={{flagicon|}} <br />{{flagicon|}} | RD4-score02-1= | RD4-score02-2= | RD4-score02-3= }} ==Note== <references /> ==Legături externe== *[http://wtafiles.wtatennis.com/pdf/draws/2025/822/MDD.pdf Main draw] {{WTATour2025}} [[Categorie:Libéma Open|2025]] [[Categorie:WTA Tour 2025]] b0x76khti8vidj2fure83fqx6itfijh 1 3233937 17024550 17020626 2025-06-10T21:22:37Z Gikü 39098 bpv 17024550 wikitext text/x-wiki {{bpv}}{{Biografia wikipedistului|Onoriu Emanuel|editedhere=yes}} gkb6b9zbt4l16ryri6yccumyfhqe9o0 3 3234103 17024204 17022268 2025-06-10T17:41:42Z Paloi Sciurala 467397 Singurul avertisment: Vandalism la [[Răzvan Lucescu]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024204 wikitext text/x-wiki ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl primiți pentru modificări distructive.<br />Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina [[:Comuna Căteasca, Argeș]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4im --> Țetcu Mircea Rareș 9 iunie 2025 14:06 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 24 de ore. Justificare: vandalism.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:05 (EEST) ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl primiți pentru modificări distructive.<br />Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina [[:Răzvan Lucescu]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4im --> --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 20:41 (EEST) hcxuo8nfl0dn1uih1jsuro3xsiai0cd 3 3234145 17024079 17022320 2025-06-10T15:37:37Z Vellion Eagle 703557 17024079 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Astigmatism (ochi)]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:23 (EEST) ==■■ Notificare== [[Fișier:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai faceți modificări distructive pe Wikipedia, cum ați făcut la pagina [[:Astigmatism (ochi)]]. Modificările dumneavoastră par să constituie [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și au fost anulate. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim!<!-- Format:au-vandalism2 --> '''[[Utilizator:Donarius|<span style="color: #800080;">Donarius</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Donarius|<span style="color: #EE1010;">discuție</span>]]) 9 iunie 2025 15:25 (EEST) ==■■■ Avertizare privitoare la vandalism în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai faceți modificări distructive. Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia{{#if:Nadia Comăneci|, așa cum ați făcut la pagina [[:Nadia Comăneci]],}} vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. Vă mulțumim!{{#if:|{{{2}}}|}}<!-- Format:au-vandalism3 --> --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 18:37 (EEST) jq8uwhr094eq50hmppa4wpg3nzdphim 0 3234196 17024270 17022616 2025-06-10T18:40:52Z Venske 38389 modificare minoră 17024270 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1925, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1923 în artă]]''' — '''[[1924 în artă]]''' —— '' '''1925 în artă''' '' —— '''[[1926 în artă]]''' — '''[[1927 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1924]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Diana by Edward McCartan - May 1925 Amer Art Student.jpg|left|270px|border|thumb|[[1925 în artă|1925]] — Sculptura ''Diana'' de [[Edward McCartan]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q5344384 WikiData Q5344384] – ([[1879 în artă|1879]] – [[1947 în artă|1947]]) ]] [[File:Coffret en bois laqué, Jean Dunand, 1925.jpg|left|270px|border|thumb|[[1925 în artă|1925]] — ''Cutie pictată și lăcuită,'' realizată de elvețianul [[Jean Dunand]] ([[1877 în artă|1877]] – [[1942 în artă|1942]]), acuarelist, designer, ebenist, muralist, sculptor și pictor.]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]]. * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. Evenimentul devenit remarcabil, marchează natural punctul de start al puternicei și influentei mișcări artistice [[Art Deco]]. Grupul de exponate, grupate în jurul conceptului unic al arhitectului [[Le Corbusier]], pavilionul intitulat [[:en:https://en.wikipedia.org/wiki/Le_Corbusier#L'Esprit_Nouveau_Pavilion_(1925)|Pavillon d'Esprit Nouveau]], este atât de lipsit de apreciere din partea organizatorilor, încât acei ciudați birocrați ai timpului înconjoară întregul pavilion al marelui arhitect cu un grad înalt de [[șase]] (6) [[Metru|metri]]. * [[9 mai]] – [[Josef Albers]] se căsătorește cu [[Anni Fleischmann]]. * [[17 septembrie]] – [[Frida Kahlo]], în vârstă de abia de 18 ani, este rănită grav și permanent, atunci când un autobuz în care se afla intră în coliziune cu un tramvai în Ciudad de Mexico; începe să picteze în timp ce este imobilizată după accident. * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. * [[13 noiembrie|13]] - [[14 noiembrie]] – Exact la miezul nopții — Prima expoziție [[Suprarealism|suprarealistă]] se deschide la [[Galerie Pierre (Paris)|Galerie Pierre]], la [[Paris]]. * ''Nach Expressionismus – Magischer Realismus: Probleme der neuesten europäischen Malerei'' – ''După expresionism – [[Realism magic|Realismul magic]]: problemele celor mai recente picturi europene'' de [[Franz Roh]] este publicată, introducând termenul de [[:fr:realisme magic|''realism magic'']] în critica culturală și, apoi, în conștiința marelui public. === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == * Premiul [[Archibald Prize|Archibald]] – [[W B McInnes]] – ''Portrait of a Lady'' - ''Portretul unei doamne'' == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> {{See also|Categorie:Sculpturi din 1923}} <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> === Date complete necunoscute === <!--* [[Milly Childers]], pictor engliez (n. [[1866 în artă|1866]]) * [[Marie-Hortense Fiquet]], model francez și soția lui [[Paul Cézanne]] (n. [[22 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[Jean Baptiste Guth]], portretist și acuarelist francez (n. [[4 ianuarie]] [[1855 în artă|1855]])--> == Galerie (lucrări din 1925) == <gallery mode="packed" heights="190"> Art Deco buckle (1925).jpg|Autor necunoscut — ''Buclă [[Art Deco]] de la firma [[Boucheron]], [[Paris]] ([[1925 în artă|1925]]) American Art Student and Commercial Artist cover 1925-08.jpg|Coperta revistei [[American Art Student and Commercial Artist]] – "Femina" de [[Agop Apagian]] ([[1925]]) Razglednica Aljaževega stolpa 1925 (2).jpg|[[Slovenia]] – Refugiu în munți ([[1925]]) Woman in 1925 art - CH-000957-X-17876 Courvoisier (cropped).tif|[[Jules Courvoisier]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q1711678 WikiData Q1711678] – ([[1884 în artă|1884]] – [[1936 în artă|1936]]) <!--Udovin 014.jpg|[[Solomon Udovin]] ([[1892 în artă|1892]] - [[1954 în artă|1954]]) – ''Bătrân la fereastră'' (Din ciclul''Trecutul'') [[xilogravură]] pe [[hârtie]]--> <!--'Coming Through the Rye'. Nora England.jpg|[[Nora England]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1970 în artă|1970]]) — ''Venind prin secară'' (Din ciclul ''Songs and Ballads'' - ''Cântece și balade'' de [[Robert Burns]])--> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1925_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1925_paintings En.Wiki - Category:1925_paintings] * [https://www.bing.com/images/search?q=1925+in+art&qpvt=1925+in+art&form=IGRE&first=1 Imagini cu lucrări de artă din 1925] {{Modernism}} {{Bauhaus}} {{Expresionism}} {{Postimpresionism}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:1925|Artă]] [[Categorie:1925 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Anii 1920 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1925|art}}--> 715t5g1s2jz7jw4flx0p711ui997jcn 17024533 17024270 2025-06-10T21:12:08Z Venske 38389 completare 17024533 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1925, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1923 în artă]]''' — '''[[1924 în artă]]''' —— '' '''1925 în artă''' '' —— '''[[1926 în artă]]''' — '''[[1927 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1924]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Diana by Edward McCartan - May 1925 Amer Art Student.jpg|left|270px|border|thumb|[[1925 în artă|1925]] — Sculptura ''Diana'' de [[Edward McCartan]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q5344384 WikiData Q5344384] – ([[1879 în artă|1879]] – [[1947 în artă|1947]]) ]] [[File:Coffret en bois laqué, Jean Dunand, 1925.jpg|left|270px|border|thumb|[[1925 în artă|1925]] — ''Cutie pictată și lăcuită,'' realizată de elvețianul [[Jean Dunand]] ([[1877 în artă|1877]] – [[1942 în artă|1942]]), acuarelist, designer, ebenist, muralist, sculptor și pictor.]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]]. * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. Evenimentul devenit remarcabil, marchează natural punctul de start al puternicei și influentei mișcări artistice [[Art Deco]]. Grupul de exponate, grupate în jurul conceptului unic al arhitectului [[Le Corbusier]], pavilionul intitulat [[:en:https://en.wikipedia.org/wiki/Le_Corbusier#L'Esprit_Nouveau_Pavilion_(1925)|Pavillon d'Esprit Nouveau]], este atât de lipsit de apreciere din partea organizatorilor, încât acei ciudați birocrați ai timpului înconjoară întregul pavilion al marelui arhitect cu un grad înalt de [[șase]] (6) [[Metru|metri]]. * [[9 mai]] – [[Josef Albers]] se căsătorește cu [[Anni Fleischmann]]. * [[17 septembrie]] – [[Frida Kahlo]], în vârstă de abia de 18 ani, este rănită grav și permanent, atunci când un autobuz în care se afla intră în coliziune cu un tramvai în Ciudad de Mexico; începe să picteze în timp ce este imobilizată după accident. * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. * [[13 noiembrie|13]] - [[14 noiembrie]] – Exact la miezul nopții — Prima expoziție [[Suprarealism|suprarealistă]] se deschide la [[Galerie Pierre (Paris)|Galerie Pierre]], la [[Paris]]. * ''Nach Expressionismus – Magischer Realismus: Probleme der neuesten europäischen Malerei'' – ''După expresionism – [[Realism magic|Realismul magic]]: problemele celor mai recente picturi europene'' de [[Franz Roh]] este publicată, introducând termenul de [[:fr:realisme magic|''realism magic'']] în critica culturală și, apoi, în conștiința marelui public. === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == * Premiul [[Archibald Prize|Archibald]] – [[W B McInnes]] – ''Portrait of a Lady'' - ''Portretul unei doamne'' == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> {{See also|Categorie:Sculpturi din 1923}} <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> === Date complete necunoscute === <!--* [[Milly Childers]], pictor engliez (n. [[1866 în artă|1866]]) * [[Marie-Hortense Fiquet]], model francez și soția lui [[Paul Cézanne]] (n. [[22 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[Jean Baptiste Guth]], portretist și acuarelist francez (n. [[4 ianuarie]] [[1855 în artă|1855]])--> == Galerie (lucrări din 1925) == <gallery mode="packed" heights="190"> Art Deco buckle (1925).jpg|Autor necunoscut — ''Buclă [[Art Deco]] de la firma [[Boucheron]], [[Paris]] ([[1925 în artă|1925]]) American Art Student and Commercial Artist cover 1925-08.jpg|Coperta revistei [[American Art Student and Commercial Artist]] – "Femina" de [[Agop Apagian]] ([[1925]]) Razglednica Aljaževega stolpa 1925 (2).jpg|[[Slovenia]] – Refugiu în munți ([[1925]]) Woman in 1925 art - CH-000957-X-17876 Courvoisier (cropped).tif|[[Jules Courvoisier]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q1711678 WikiData Q1711678] – ([[1884 în artă|1884]] – [[1936 în artă|1936]]) <!--Udovin 014.jpg|[[Solomon Udovin]] ([[1892 în artă|1892]] - [[1954 în artă|1954]]) – ''Bătrân la fereastră'' (Din ciclul''Trecutul'') [[xilogravură]] pe [[hârtie]]--> <!--'Coming Through the Rye'. Nora England.jpg|[[Nora England]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1970 în artă|1970]]) — ''Venind prin secară'' (Din ciclul ''Songs and Ballads'' - ''Cântece și balade'' de [[Robert Burns]])--> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1925_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1925_paintings En.Wiki - Category:1925_paintings] * [https://www.bing.com/images/search?q=1925+in+art&qpvt=1925+in+art&form=IGRE&first=1 Imagini cu lucrări de artă din 1925] {{Modernism}} {{Bauhaus}} {{Expresionism}} {{Postimpresionism}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:1925|Artă]] [[Categorie:1925 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1925]] [[Categorie:Anii 1920 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1925|art}}--> bo50ja0jhkk6ug7wa2eao7w14sce2ek 3 3234227 17023720 17023642 2025-06-10T12:09:32Z Dimitrie569 655074 /* ■■■■ Singurul avertisment */ Răspuns 17023720 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Sean Combs]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Leonidlednev|Leonidlednev]] ([[Discuție utilizator:Leonidlednev|discuție]]) 9 iunie 2025 19:37 (EEST) ==■■ Notificare== [[Fișier:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai faceți modificări distructive pe Wikipedia{{#if:R. Kelly|, cum ați făcut la pagina [[:R. Kelly]]}}. Modificările dumneavoastră par să constituie [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și au fost anulate. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Format:au-vandalism2 -->[[Utilizator:FluturelA|FluturelA]] ([[Discuție utilizator:FluturelA|discuție]]) 9 iunie 2025 19:53 (EEST) :Nu a fost vandalism și nu am făcut niciun fel de modificare distructivă. Faptele obiective rămân fapte obiective. Nu vorbim pe baza unor presupuneri. Omul este condamnat și există sute de dovezi care confirmă caracterul unui monstru degenerat. Nu știam că protejați inclusiv imaginea abuzatorilor sexuali ca R. Kelly. E trist să aflu că faceți asta! [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 9 iunie 2025 21:19 (EEST) ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl primiți pentru modificări distructive.<br />Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou{{#if:Sean Combs|, precum ați făcut la pagina [[:Sean Combs]]}}, vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. {{#if:|{{{2}}}|}}<!-- Format:au-vandalism4im --> --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 9 iunie 2025 21:02 (EEST) :Definește termenul de "vandalizare" în acest context ca să înțeleg mai bine de ce consideri tu că am "vandalizat" această pagină. Mulțumesc anticipat! [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 9 iunie 2025 21:12 (EEST) ::Puteți apăsa pe legătura wiki de mai sus pe termenul "vandalizați" la "tipuri de vandalism"; probabil cazul acesta stă la capitolul "ștergeri". Dacă nu, informații false. Tot pe acolo :)) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 9 iunie 2025 21:23 (EEST) :::Care sunt informațiile false? [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 9 iunie 2025 21:32 (EEST) ::::Iată care e treaba. Nu poți să numești un om, spre ex ped**il, fără o sursă clară, de încredere, spre exemplu, un site de știri (sursă considerată de încredere). De asemenea, nu trebuie să conțină [[Wikipedia:cercetare originală|cercetare originală]]. Adică: am făcut nuștiuce facultate și știu. Informațiile nu pot fi dovedite drept adevărate dacă nu există o sursă clară: (lucrări de cercetare, știri, cărți non-ficțiune etc.) De aceasta, se cer sursele pentru ca informația să fie [[Wikipedia:verificabilitate|verificabilă]], să poți să apeși pe sursă și să poți să o accesezi, să vezi că informația e acolo. ::::Încă ceva: în una dintre modificări, ați scris "garbage [emoji cu vomitat]" aceasta e o părere personală și nu este nevoie să fie exteriorizată aici. Aici se scriu informații obiective, cu un [[Wikipedia:punct de vedere neutru|punct de vedere neutru]]. La fel ca într-o enciclopedie fizică. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 9 iunie 2025 21:49 (EEST) :::::Cred că toată lumea se află la doar un click distanță în acest moment pentru a vedea cine este cu adevărat acel Diddy sau cine a fost R. Kelly până să fie prins... iar prieteniile bizare pe care Ashton Kutcher le-a avut de-a lungul anilor (inclusiv cu Diddy) și faptul că a apărat un rapist condamnat, trimițând scrisori judecătorului despre ce om "minunat" este acesta (Danny Masterson), dovedesc faptul că are un caracter mizerabil și că nu merită nivelul de faimă pe care îl are. Așadar, repet întrebarea: care sunt informațiile false? Acel emoji reprezenta un dezgust față de astfel de indivizi, iar "garbage" este termenul potrivit pentru a-i defini pe ei ca oameni. Nu cred că e nimic de adăugat. [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 9 iunie 2025 21:59 (EEST) ::::::dezgust = părere personală [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 9 iunie 2025 22:06 (EEST) :::::::Ăsta e doar un alt mod pentru a proteja comportamentele problematice ale unor indivizi bogați de la Hollywood pe care probabil i-ai apreciat cândva pentru profesia lor sau despre care nu știi nimic. Dezgustul ar trebui să fie la nivel general acceptat pentru astfel de acțiuni. [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 9 iunie 2025 22:08 (EEST) ::::::::Wikipedia = neutru ::::::::Dezgust /= wikipedia ::::::::Trebuie ca articolul să poată fi apreciat atât de cei ce-l iubesc (persoana respectivă/subiectul), cât și de cei ce-l urăsc. ::::::::Nu există alt răspuns. ::::::::Părere personală -> anulare [[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 9 iunie 2025 22:14 (EEST) :::::::::Nu a fost o opinie personală. Faptele vorbesc de la sine, dar am înțeles ceea ce ai vrut să transmiți. [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 9 iunie 2025 22:18 (EEST) ::::::::::Lăsați faptele să vorbească de la sine, iar dvs. să luați o [[Wikipedia:wikivacanță|wikivacanță]] :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 10 iunie 2025 11:16 (EEST) :::::::::::În altă ordine de idei, adevărul pentru tine este doar un mit, ci nu o certitudine. Vocea victimelor violenței domestice și ale abuzurilor contează! Am impresia că vă pasă mai mult de redactarea cenzurată a articolelor decât redactarea lucrurilor reale. Protejarea și simpatia față de prădători spune mai multe decât ați vrea despre voi. Mi-e silă de voi! [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 10 iunie 2025 12:31 (EEST) :::::::::::Există literalmente un întreg documentar intitulat "Surviving to R. Kelly" din 2019 în care numeroase femei împărtășesc abuzurile la care au fost supuse de-a lungul a 3 decenii! Monstrul ăla a abuzat toată cariera lui femei și copii, există casete video identificate de procurori cu el molestând minore! :::::::::::Și tu mă acuzi de "vandalism" pe nemaipomenita voastră pagină de Wikipedia? Oamenii din România n-au voie să știe adevărul, ei trebuie să știe numai ce vreți voi să se știe? Asta era problema, că am "vandalizat" 2 pagini ale unor rapiști, diddy și r. kelly. Asta era problema esențială! Ce vă pasă vouă de victime și de suferința pe care acești monștri au provocat-o persoanelor din jurul lor timp de 3 decenii! Hai mai bine să-i protejăm, de ce să fie expuși? Nu, ei sunt "artiști, cântăreți, producători, muzicieni", nicidecum pedofili și prădători sexuali. Ascundeți abuzurile în spatele conceptului de "artist" exact cum au făcut ei pe parcursul carierelor lor, dar gata! Adevărul a ieșit deja la iveală și oamenii oricum știu cine sunt ei. Tu ești doar un bufon care încearcă în disperare să ascundă asta de pe paginile lor, ca și cum ar avea ăia vreo treabă cu România. [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 10 iunie 2025 12:43 (EEST) ::::::::::::Puteți face o secțiune numită "critici", în care puteți scrie informațiile colectate din acel documentar. Eu cred că acel documentar poate fi considerat o sursă de încredere, așa că puteți scrie în acea secțiune, adăugând o referință către acel documentar. Sunt necesare mai multe surse de încredere dacă doriți să menționați asta la introducere. Știu, complicat; dar doar așa se poate face acest lucru corect și fără păreri personale. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 10 iunie 2025 13:15 (EEST) :::::::::::Dacă tot sunteți așa neutri și transparenți, măcar adăugați la rubrica lor și procesele de agresiune sexuală, trafic de persoane, pornografie infantilă, violență domestică, crimă organizată etc. De ce nimeni nu vorbește despre faptul că R. Kelly a fost condamnat la 30 de ani de închisoare, când toată lumea știe asta? De ce nu vorbiți despre procesele actuale în care este implicat Diddy și faptul că au fost descoperite probe nenumărate? Vă raportați strict la carierele lor profesionale și la câte premii au câștigat, dar câte vieți au distrus nu vă interesează, nu? E mai important ce kkt de album a mai lansat diddy (oricum numai muzică nu e, e poluare fonică) decât ce făcea la petrecerile lui "freak offs" cu mii de sticle de ulei pentru bebeluși și lubrifiant? Ce contează că R. Kelly s-a însurat cu o minoră de 15 ani, căreia i-a falsificat documentele oficiale astfel încât să arate că e majoră, dacă a compus 15 albume de kkt? Asta e mentalitate de fani Paraziții, cărora nu le pasă că idolul lor misogin și retard de pe la emisiuni are tatuaj cu svastică nazistă pe spate. Sunteți penibili, ignoranți și superficiali. Nu am vandalizat nimic, iar voi ascundeți informații oficiale și mult mai relevante decât ceea ce este scris deja! [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 10 iunie 2025 13:03 (EEST) ::::::::::::Puteți adăuga și asta, la o secțiune "critici". Eu nu scriu, fiindcă domeniul muzicii este ca o carte închisă pentru mine. Sunt doar un simplu patrulator neoficial. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 10 iunie 2025 13:17 (EEST) :::::::::::::Subiectul principal aici nu e muzica, ci responsabilitatea civică, socială și morală de a expune indivizii problematici care s-au folosit de faima, banii și relațiile lor din industrie pentru a distruge suflete nevinovate. Toată chestia cu "muzica" la rapperi e doar de fațadă, pentru că ce fac ei oricum nu e muzică. Majoritatea sunt niște omuleți penibili și supărați pe viață care latră într-un microfon rime de clasa a 4-a. R. Kelly avea ceva talent, dar când folosești treaba cu talentul și muzica doar pentru a abuza și a traumatiza femei și fete, e dezgustător și nu ar trebui să existe empatie față de acești indivizi. Ceea ce au făcut este inexplicabil și de neiertat. Oamenii care greșesc trebuie să plătească pentru greșelile lor, mai ales când greșelile sunt de-o asemenea gravitate. [[Special:Contribuții/&#126;2025-51022|&#126;2025-51022]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-51022|talk]]) 10 iunie 2025 13:34 (EEST) ::::::::::::::Puteți scrie la o secțiune "critici", după cum am spus. De fapt, în general, personalitățile în general sunt o carte închisă pentru mine. Nici măcar pe mine nu mă cunosc :)). Dvs. ați văzut documentarul, eu nici nu am auzit vreodată de această persoană. Tot ce contează este să scrieți cu un punct de vedere neutru (de parcă nu v-ar păsa; dacă nu puteți face asta, schimb eu tonul când terminați) și, nu în ultimul rând, fără păreri personale, ci doar informații obiective (cu surse). ::::::::::::::Știu, complicat. Bun venit pe Wikipedia :) --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 10 iunie 2025 13:56 (EEST) ::::::::::::::+ sfat pentru editare, dacă o veți face: pe editorul vizual, o secțiune se face adăugând mai multe "=" pe un rând nou. Cu atât mai multe, cu atât secțiunea va fi mai mică. Recomandat în acest caz: "==". ::::::::::::::Încă ceva: dacă scrieți o secțiune, să o faceți înainte de secțiunea "note" sau "bibliografie". Acestea arată sursele informației și trebuie puse după conținutul articolului. --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 10 iunie 2025 15:09 (EEST) ::::::Solicit surse de încredere. Dacă îmi dați, vă las să le adăugați fără probleme. A! Și forumurile nu sunt surse de încredere, ca idee --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 9 iunie 2025 22:08 (EEST) jxtsdwobj6tys3woebdx2ep9hufz9yv 3 3234232 17024326 17022790 2025-06-10T19:21:28Z Valentin JJ. 485596 Notificare: propunere pentru ștergere rapidă a paginii [[Olivia Cucos 1]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024326 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Olivia Cucos 1}} -- Comunitatea utilizatorilor 9 iunie 2025 19:50 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Olivia Cucos 1|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:56 (EEST) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Olivia Cucos 1]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Olivia Cucos 1]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă de la Wikipedia. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#A7|criteriului A7 de ștergere rapidă]], întrucât articolul pare să aibă ca subiect o persoană, dar nu indică în ce fel este subiectul său important sau semnificativ: adică, de ce ar trebui ca o enciclopedie să aibă un articol pe acel subiect. Conform [[WP:CȘR#Articole|criteriilor de ștergere rapidă]], asemenea articole se pot șterge oricând. Vă rugăm să [[Wikipedia:Notabilitate|vedeți îndrumările privind ceea ce este în general acceptat ca fiind notabil]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Olivia Cucos 1|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 22:21 (EEST) j4h8rqkp23kyiisvdsjq3ulox014jed 17024388 17024326 2025-06-10T19:54:54Z Pafsanias 191728 Notă generală: Crearea unor pagini nepotrivite la [[Discuție Categorie:Articole scrise într-un ton nepotrivit din iunie 2025]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024388 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Olivia Cucos 1}} -- Comunitatea utilizatorilor 9 iunie 2025 19:50 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Olivia Cucos 1|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:56 (EEST) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Olivia Cucos 1]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Olivia Cucos 1]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă de la Wikipedia. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#A7|criteriului A7 de ștergere rapidă]], întrucât articolul pare să aibă ca subiect o persoană, dar nu indică în ce fel este subiectul său important sau semnificativ: adică, de ce ar trebui ca o enciclopedie să aibă un articol pe acel subiect. Conform [[WP:CȘR#Articole|criteriilor de ștergere rapidă]], asemenea articole se pot șterge oricând. Vă rugăm să [[Wikipedia:Notabilitate|vedeți îndrumările privind ceea ce este în general acceptat ca fiind notabil]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Olivia Cucos 1|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 22:21 (EEST) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați pagina [[:Discuție Categorie:Articole scrise într-un ton nepotrivit din iunie 2025]], felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 22:54 (EEST) pl6wu8a52wjl94epl5hw3vi0nvq94mn 17024392 17024388 2025-06-10T19:57:16Z Pafsanias 191728 Atenționare: Crearea unor pagini nepotrivite la [[Olivia Cucos 1]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024392 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Olivia Cucos 1}} -- Comunitatea utilizatorilor 9 iunie 2025 19:50 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Olivia Cucos 1|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:56 (EEST) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Olivia Cucos 1]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Olivia Cucos 1]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă de la Wikipedia. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#A7|criteriului A7 de ștergere rapidă]], întrucât articolul pare să aibă ca subiect o persoană, dar nu indică în ce fel este subiectul său important sau semnificativ: adică, de ce ar trebui ca o enciclopedie să aibă un articol pe acel subiect. Conform [[WP:CȘR#Articole|criteriilor de ștergere rapidă]], asemenea articole se pot șterge oricând. Vă rugăm să [[Wikipedia:Notabilitate|vedeți îndrumările privind ceea ce este în general acceptat ca fiind notabil]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Olivia Cucos 1|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 22:21 (EEST) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați pagina [[:Discuție Categorie:Articole scrise într-un ton nepotrivit din iunie 2025]], felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 22:54 (EEST) ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Olivia Cucos 1]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 22:57 (EEST) 6ql2kr6jtpnagxias4ahkz9p3o37wsj 17024406 17024392 2025-06-10T20:09:13Z Paloi Sciurala 467397 Avertizare: autobiografiile sunt problematice la [[Olivia Cucos]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024406 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Olivia Cucos 1}} -- Comunitatea utilizatorilor 9 iunie 2025 19:50 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Olivia Cucos 1|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:56 (EEST) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Olivia Cucos 1]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Olivia Cucos 1]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă de la Wikipedia. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#A7|criteriului A7 de ștergere rapidă]], întrucât articolul pare să aibă ca subiect o persoană, dar nu indică în ce fel este subiectul său important sau semnificativ: adică, de ce ar trebui ca o enciclopedie să aibă un articol pe acel subiect. Conform [[WP:CȘR#Articole|criteriilor de ștergere rapidă]], asemenea articole se pot șterge oricând. Vă rugăm să [[Wikipedia:Notabilitate|vedeți îndrumările privind ceea ce este în general acceptat ca fiind notabil]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Olivia Cucos 1|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 22:21 (EEST) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați pagina [[:Discuție Categorie:Articole scrise într-un ton nepotrivit din iunie 2025]], felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 22:54 (EEST) ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Olivia Cucos 1]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 22:57 (EEST) ==Autobiografie== [[Image:Information.svg|25px|alt=|link=]] Ar fi mai bine să așteptați ca alții să scrie articole despre subiecte în care sunteți implicat/ă personal, decât să le scrieți dumneavoastră, așa cum ați făcut la [[:Olivia Cucos]]. Aceasta se referă atât la articole despre dumneavoastră, cât și la articole despre realizările dumneavoastră, afacerile dumneavoastră, site-ul dumneavoastră de web sau orice alt [[Wikipedia:conflict de interese|conflict de interese]]. Crearea unui articol [[Wikipedia:Autobiografii|autobiografic]] este ''puternic'' descurajată. Dacă veți crea un astfel de articol, poate fi listat la [[Wikipedia:Pagini de șters|Pagini de șters]]. Ștergerea nu este sigură, dar mulți sunt de părere că nu ar trebui să ''începeți'' un articol despre dumneavoastră înșivă. Crearea independentă a articolelor încurajează validarea independentă a notabilității și a verificabilității. Toate contribuțiile la un articol trebuie să fie conforme cu politicile [[Wikipedia:Fără cercetare originală]], [[Wikipedia:Punctul de vedere neutru]] și [[Wikipedia:Verificabilitate]]. Dacă nu sunteți o persoană „[[Wikipedia:Notabilitate|notabilă]]” conform criteriilor din îndrumările Wikipedia, crearea unui articol despre dumneavoastră înșivă încalcă politica [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|Wikipedia nu este un furnizor de spațiu web personal]] și astfel articolul se califică pentru [[WP:ȘR|ștergerea rapidă]]. Dacă realizările dumneavoastră sunt verificabile și sunt într-adevăr notabile (deci potrivite pentru includerea în Wikipedia), articolul despre dumneavoastră va fi creat de altcineva, mai devreme sau mai târziu. Vă mulțumim! --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 23:09 (EEST) rr9xe78whf6vnanh77j1xu1e059vfq1 17024419 17024406 2025-06-10T20:16:45Z Olivia Cucos 1 703451 /* Propunere de ștergere rapidă pentru Olivia Cucos 1 */ Răspuns 17024419 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Olivia Cucos 1}} -- Comunitatea utilizatorilor 9 iunie 2025 19:50 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Olivia Cucos 1|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 9 iunie 2025 19:56 (EEST) ==Propunere de [[Wikipedia:Criterii pentru ștergere rapidă|ștergere rapidă]] pentru [[:Olivia Cucos 1]]== [[Image:Ambox warning pn.svg|48px|left|alt=|link=]] {{Quote box|quote=<p>Dacă acesta este primul articol pe care l-ați creat, s-ar putea să doriți să recitiți [[Ajutor:Bun venit|îndrumarea pentru începători]].</p>|width=20%|align=right}} La pagina [[:Olivia Cucos 1]] a fost plasată o etichetă prin care se cere ștergerea sa rapidă de la Wikipedia. Aceasta s-a făcut conform [[WP:CȘR#A7|criteriului A7 de ștergere rapidă]], întrucât articolul pare să aibă ca subiect o persoană, dar nu indică în ce fel este subiectul său important sau semnificativ: adică, de ce ar trebui ca o enciclopedie să aibă un articol pe acel subiect. Conform [[WP:CȘR#Articole|criteriilor de ștergere rapidă]], asemenea articole se pot șterge oricând. Vă rugăm să [[Wikipedia:Notabilitate|vedeți îndrumările privind ceea ce este în general acceptat ca fiind notabil]]. Dacă sunteți de părere că această notificare a fost plasată eronat, puteți contesta ștergerea în pagina de discuții a articolului. Puteți vizita '''[[Discuție:Olivia Cucos 1|aici]]''' pagina respectivă de discuții, în care puteți da motivele, dar țineți cont că odată etichetată astfel, pagina va fi ștearsă în curând dacă eticheta este corectă. Vă rugăm să nu scoateți dumneavoastră eticheta, dar nu ezitați să adăugați informații în pagină în cazul în care considerați că astfel ea ar putea fi adusă în conformitate cu politicile și îndrumările Wikipediei. Dacă pagina va fi ștearsă, puteți contacta [[Wikipedia:Administratori#Lista administratorilor|un administrator]] dacă doriți să obțineți o copie a paginii șterse prin e-mail sau în spațiul dumneavoastră de utilizator. <!-- Template:Db-csd-notice-custom --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 22:21 (EEST) :Buna seara, as dori stergerea paginii Olivia Cucos 1 si as dori sa ramana doar articolul Olivia Cucos. Voi adauga hyperlink-uri catre sursele citate si voi pune si notele de subsol plus referinte. Va rog sa imi spuneti ce alte modificari trebuie sa fac pentru a pastra articolul. Multumesc in avans [[Utilizator:Olivia Cucos 1|Olivia Cucos 1]] ([[Discuție utilizator:Olivia Cucos 1|discuție]]) 10 iunie 2025 23:16 (EEST) ==■ Pagina creată a fost ștearsă sau va fi ștearsă imediat== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia! Am văzut că ați reușit să creați pagina [[:Discuție Categorie:Articole scrise într-un ton nepotrivit din iunie 2025]], felicitări! Din păcate, ea trebuie însă să fie ștearsă, deoarece nu este în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipediei]]. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 22:54 (EEST) ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Olivia Cucos 1]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 22:57 (EEST) ==Autobiografie== [[Image:Information.svg|25px|alt=|link=]] Ar fi mai bine să așteptați ca alții să scrie articole despre subiecte în care sunteți implicat/ă personal, decât să le scrieți dumneavoastră, așa cum ați făcut la [[:Olivia Cucos]]. Aceasta se referă atât la articole despre dumneavoastră, cât și la articole despre realizările dumneavoastră, afacerile dumneavoastră, site-ul dumneavoastră de web sau orice alt [[Wikipedia:conflict de interese|conflict de interese]]. Crearea unui articol [[Wikipedia:Autobiografii|autobiografic]] este ''puternic'' descurajată. Dacă veți crea un astfel de articol, poate fi listat la [[Wikipedia:Pagini de șters|Pagini de șters]]. Ștergerea nu este sigură, dar mulți sunt de părere că nu ar trebui să ''începeți'' un articol despre dumneavoastră înșivă. Crearea independentă a articolelor încurajează validarea independentă a notabilității și a verificabilității. Toate contribuțiile la un articol trebuie să fie conforme cu politicile [[Wikipedia:Fără cercetare originală]], [[Wikipedia:Punctul de vedere neutru]] și [[Wikipedia:Verificabilitate]]. Dacă nu sunteți o persoană „[[Wikipedia:Notabilitate|notabilă]]” conform criteriilor din îndrumările Wikipedia, crearea unui articol despre dumneavoastră înșivă încalcă politica [[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|Wikipedia nu este un furnizor de spațiu web personal]] și astfel articolul se califică pentru [[WP:ȘR|ștergerea rapidă]]. Dacă realizările dumneavoastră sunt verificabile și sunt într-adevăr notabile (deci potrivite pentru includerea în Wikipedia), articolul despre dumneavoastră va fi creat de altcineva, mai devreme sau mai târziu. Vă mulțumim! --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 23:09 (EEST) omrgetq2sgsrj8siou7r817xr8aeb0o 0 3234244 17024169 17022929 2025-06-10T17:07:12Z Venske 38389 editare 17024169 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1926, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1924 în artă]]''' — '''[[1925 în artă]]''' —— '' '''1926 în artă''' '' —— '''[[1927 în artă]]''' — '''[[1928 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1926]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Marie Prevost in 1926 cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 503 crop).jpg|left|290px|border|thumb|[[1926 în artă|1926]] — [[Marie Prevost]] (n. ''Mary Bickford Dunn,'' [[1896 în artă|1896]] – [[1937 în artă|1937]], actriță [[Canadieni|canadiană]] de filme mute și sonore, pe o pagină din [[1926]] a revistei [[:en:Picture-Play Magazine|Picture Play]] (''Street & Smith'' — [[martie]] 1926 – [[august]] 1926) (pagina 503)]] [[File:Marion Davies cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 255 crop).jpg|left|290px|border|thumb|[[1926]] — [[Marion Davies]] (n. ''Marion Cecilia Douras'' [[1897 în artă|1897]] – [[1961 în artă|1961]]), [[Americani|americană]], actriță, producător, scenaristă și filantropistă, pe o pagină din [[1926]] a revistei [[:en:Picture-Play Magazine|Picture Play]] (''Street & Smith'' — [[martie]] 1926 – [[august]] 1926) (pagina 255)]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === <!-- * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]].--> <!-- * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. --> <!-- * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. --> <!-- * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. --> * Pictura lui [[Marcel Duchamp]] intitulată ''[[:en:The Bride Stripped Bare by Her Bachelors, Even|''Mireasa dezbrăcată de burlacii ei, real'']] este accidental parțial distrusă. * ''Marjorie Watson-Williams'' se mută la [[Paris]], adoptând numele [[Paule Vézelay]]. === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == * Premiul [[Archibald Prize|Prize]] s-a acordat lui [[W B McInnes]] – ''Silk and Lace'' (''Mătase și dantelă'') == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === {{See also|Categorie:Sculpturi din 1923|Categorie:Picturi din 1923}} * [[Max Beckmann]] – ''Quappi in Blue'' * [[H. Chalton Bradshaw]] cu [[bronz]]uri de [[Gilbert Ledward]] – [[Guards Memorial]], [[London|Lonfra]] * [[Alexander Calder]] – ''[[Cirque Calder]]'' (sculptură din cabluri) * [[Alexander Stirling Calder]] – ''Shakespeare Memorial'', [[Philadelphia, Pennsylvania|Philadelphia]], statul federal {{US-PA}} * [[Salvador Dalí]] – ''Coșul de pâine'' — (''[[:en:The Basket of Bread|The Basket of Bread]]'') <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> === Date complete necunoscute === <!--* [[Milly Childers]], pictor engliez (n. [[1866 în artă|1866]]) * [[Marie-Hortense Fiquet]], model francez și soția lui [[Paul Cézanne]] (n. [[22 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[Jean Baptiste Guth]], portretist și acuarelist francez (n. [[4 ianuarie]] [[1855 în artă|1855]])--> == Galerie (lucrări din 1926) == <gallery mode="packed" heights="180"> Ernst Ludwig Kirchner - Czardas dancers - Google Art Project.jpg|[[Ernst Ludwig Kirchner]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q229272 WikiData Q229272] – ([[1880 în artă|1880]] – [[1938 în artă|1938]]) – ''Dansatoare de ciardaș'' L'Alzana (1926).jpg|[[Cagnaccio di San Pietro]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q1025737 WikiData Q1025737] – ([[1897 în artă|1897]] – [[1946 în artă|1946]]) – ''L'Alzana'' Božidar Jakac and Josip Gorup art exhibition 1926.jpg|Artiștii vizuali [[Božidar Jakac]] și [[Jože Gorjup|Josip Gorup]], la o expoziție de artă din [[1926]] — [[:Category:Božidar Jakac|Božidar Jakac]] ([[1899 în artă|1899]] - [[1989 în artă|1989]]) și [[:Category:Jože_Gorjup|Jože_Gorjup]] ([[1907 în artă|1907]] - [[1932 în artă|1932]]) Esther Ralston cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 633 crop).jpg|[[1926 în artă|1926]] — [[Esther Ralston]] (n. ''Esther Louise Worth,'' [[1902 în artă|1902]] – [[1994 în artă|1994]]), actriță [[Americani|americană]] de filme mute și sonore, pe o pagină din [[1926]] a revistei [[:en:Picture-Play Magazine|Picture Play]] (''Street & Smith'' — [[martie]] 1926 – [[august]] 1926) (pagina 633) Antonin Artaud 1926.jpg|[[Antonin Artaud]], ([[1896 în artă|1896]] - [[1948 în artă|1948]]), teoretician al [[teatru]]ului, actor, eseist, scriitor și poet [[Francezi|francez]], aici într-o fotografie din [[1926]], în rolul personajului ''Gringalet,''din filmul [[:fr:Le Juif errant (film, 1926)|''Le Juif errant'']] de [[Luitz-Morat]] Hershfield comic art from Mike ad in The Film Daily, Jan-Jun 1926 (page 201 crop) (cropped).jpg|Stop cadru dintr-o bandă comică, ''The Film Daily'', [[ianuarie]] - [[iunie]] [[1926]] (pagina 201) Sparrows (1926) - 1.jpg|Stop cadru din filmul mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]] și cu un grup de fetițe actrițe neprofesioniste, ci doar ocazionale Sparrows poster.jpg|Afișul oficial al filmului mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]] <!--Art Deco buckle (1925).jpg|Autor necunoscut — ''Buclă [[Art Deco]] de la fi—rma [[Boucheron]], [[Paris]] ([[1925 în artă|1925]])--> <!--American Art Student and Commercial Artist cover 1925-08.jpg|Coperta revistei [[American Art Student and Commercial Artist]] – "Femina" de [[Agop Apagian]] ([[1925]])--> <!--Razglednica Aljaževega stolpa 1925 (2).jpg|[[Slovenia]] – Refugiu în munți ([[1925]])--> <!--'Coming Through the Rye'. Nora England.jpg|[[Nora England]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1970 în artă|1970]]) — ''Venind prin secară'' (Din ciclul ''Songs and Ballads'' - ''Cântece și balade'' de [[Robert Burns]])--> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1926_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1926_paintings En.Wiki - Category:1926_paintings] * [https://www.bing.com/images/search?q=1926+in+art&qpvt=1926+in+art&form=IGRE&first=1 Imagini cu lucrări de artă din 1926] {{Modernism}} {{Bauhaus}} {{Expresionism}} {{Postimpresionism}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:1926|Artă]] [[Categorie:1926 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Anii 1920 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1926|art}}--> fhgldzgqiew7rgo6wngzouax2n7w0nb 17024540 17024169 2025-06-10T21:13:11Z Venske 38389 completare 17024540 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1926, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1924 în artă]]''' — '''[[1925 în artă]]''' —— '' '''1926 în artă''' '' —— '''[[1927 în artă]]''' — '''[[1928 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1926]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Marie Prevost in 1926 cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 503 crop).jpg|left|290px|border|thumb|[[1926 în artă|1926]] — [[Marie Prevost]] (n. ''Mary Bickford Dunn,'' [[1896 în artă|1896]] – [[1937 în artă|1937]], actriță [[Canadieni|canadiană]] de filme mute și sonore, pe o pagină din [[1926]] a revistei [[:en:Picture-Play Magazine|Picture Play]] (''Street & Smith'' — [[martie]] 1926 – [[august]] 1926) (pagina 503)]] [[File:Marion Davies cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 255 crop).jpg|left|290px|border|thumb|[[1926]] — [[Marion Davies]] (n. ''Marion Cecilia Douras'' [[1897 în artă|1897]] – [[1961 în artă|1961]]), [[Americani|americană]], actriță, producător, scenaristă și filantropistă, pe o pagină din [[1926]] a revistei [[:en:Picture-Play Magazine|Picture Play]] (''Street & Smith'' — [[martie]] 1926 – [[august]] 1926) (pagina 255)]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === <!-- * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]].--> <!-- * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. --> <!-- * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. --> <!-- * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. --> * Pictura lui [[Marcel Duchamp]] intitulată ''[[:en:The Bride Stripped Bare by Her Bachelors, Even|''Mireasa dezbrăcată de burlacii ei, real'']] este accidental parțial distrusă. * ''Marjorie Watson-Williams'' se mută la [[Paris]], adoptând numele [[Paule Vézelay]]. === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == * Premiul [[Archibald Prize|Prize]] s-a acordat lui [[W B McInnes]] – ''Silk and Lace'' (''Mătase și dantelă'') == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === {{See also|Categorie:Sculpturi din 1923|Categorie:Picturi din 1923}} * [[Max Beckmann]] – ''Quappi in Blue'' * [[H. Chalton Bradshaw]] cu [[bronz]]uri de [[Gilbert Ledward]] – [[Guards Memorial]], [[London|Lonfra]] * [[Alexander Calder]] – ''[[Cirque Calder]]'' (sculptură din cabluri) * [[Alexander Stirling Calder]] – ''Shakespeare Memorial'', [[Philadelphia, Pennsylvania|Philadelphia]], statul federal {{US-PA}} * [[Salvador Dalí]] – ''Coșul de pâine'' — (''[[:en:The Basket of Bread|The Basket of Bread]]'') <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> === Date complete necunoscute === <!--* [[Milly Childers]], pictor engliez (n. [[1866 în artă|1866]]) * [[Marie-Hortense Fiquet]], model francez și soția lui [[Paul Cézanne]] (n. [[22 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[Jean Baptiste Guth]], portretist și acuarelist francez (n. [[4 ianuarie]] [[1855 în artă|1855]])--> == Galerie (lucrări din 1926) == <gallery mode="packed" heights="180"> Ernst Ludwig Kirchner - Czardas dancers - Google Art Project.jpg|[[Ernst Ludwig Kirchner]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q229272 WikiData Q229272] – ([[1880 în artă|1880]] – [[1938 în artă|1938]]) – ''Dansatoare de ciardaș'' L'Alzana (1926).jpg|[[Cagnaccio di San Pietro]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q1025737 WikiData Q1025737] – ([[1897 în artă|1897]] – [[1946 în artă|1946]]) – ''L'Alzana'' Božidar Jakac and Josip Gorup art exhibition 1926.jpg|Artiștii vizuali [[Božidar Jakac]] și [[Jože Gorjup|Josip Gorup]], la o expoziție de artă din [[1926]] — [[:Category:Božidar Jakac|Božidar Jakac]] ([[1899 în artă|1899]] - [[1989 în artă|1989]]) și [[:Category:Jože_Gorjup|Jože_Gorjup]] ([[1907 în artă|1907]] - [[1932 în artă|1932]]) Esther Ralston cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 633 crop).jpg|[[1926 în artă|1926]] — [[Esther Ralston]] (n. ''Esther Louise Worth,'' [[1902 în artă|1902]] – [[1994 în artă|1994]]), actriță [[Americani|americană]] de filme mute și sonore, pe o pagină din [[1926]] a revistei [[:en:Picture-Play Magazine|Picture Play]] (''Street & Smith'' — [[martie]] 1926 – [[august]] 1926) (pagina 633) Antonin Artaud 1926.jpg|[[Antonin Artaud]], ([[1896 în artă|1896]] - [[1948 în artă|1948]]), teoretician al [[teatru]]ului, actor, eseist, scriitor și poet [[Francezi|francez]], aici într-o fotografie din [[1926]], în rolul personajului ''Gringalet,''din filmul [[:fr:Le Juif errant (film, 1926)|''Le Juif errant'']] de [[Luitz-Morat]] Hershfield comic art from Mike ad in The Film Daily, Jan-Jun 1926 (page 201 crop) (cropped).jpg|Stop cadru dintr-o bandă comică, ''The Film Daily'', [[ianuarie]] - [[iunie]] [[1926]] (pagina 201) Sparrows (1926) - 1.jpg|Stop cadru din filmul mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]] și cu un grup de fetițe actrițe neprofesioniste, ci doar ocazionale Sparrows poster.jpg|Afișul oficial al filmului mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]] <!--Art Deco buckle (1925).jpg|Autor necunoscut — ''Buclă [[Art Deco]] de la fi—rma [[Boucheron]], [[Paris]] ([[1925 în artă|1925]])--> <!--American Art Student and Commercial Artist cover 1925-08.jpg|Coperta revistei [[American Art Student and Commercial Artist]] – "Femina" de [[Agop Apagian]] ([[1925]])--> <!--Razglednica Aljaževega stolpa 1925 (2).jpg|[[Slovenia]] – Refugiu în munți ([[1925]])--> <!--'Coming Through the Rye'. Nora England.jpg|[[Nora England]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1970 în artă|1970]]) — ''Venind prin secară'' (Din ciclul ''Songs and Ballads'' - ''Cântece și balade'' de [[Robert Burns]])--> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1926_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1926_paintings En.Wiki - Category:1926_paintings] * [https://www.bing.com/images/search?q=1926+in+art&qpvt=1926+in+art&form=IGRE&first=1 Imagini cu lucrări de artă din 1926] {{Modernism}} {{Bauhaus}} {{Expresionism}} {{Postimpresionism}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:1926|Artă]] [[Categorie:1926 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1926]] [[Categorie:Anii 1920 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1926|art}}--> 6bxrfhelosf7ehhhodyutettmxujh9m 3 3234263 17024557 17022909 2025-06-10T21:24:30Z Gikü 39098 Ultimul avertisment: Vandalism. ([[WP:TW|TW]]) 17024557 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Echipa națională de fotbal a României]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 9 iunie 2025 21:21 (EEST) ==■■■■ Avertisment final privitor la vandalism== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''ultimul avertisment''' pe care îl veți mai primi pentru modificări distructive. Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4 --> //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:24 (EEST) 6kcagl6u58sc600j5j9mohehuytfjd9 0 3234278 17024078 17023220 2025-06-10T15:37:33Z Venske 38389 editare 17024078 wikitext text/x-wiki {{Short description|Sculptor american (1879–1947)}} {{dezvoltare}} [[File:Edward McCartan.jpg|thumb|right|Edward McCartan]] '''Edward Francis McCartan''' (n. 16 august 1879 - d. 20 septembrie 1947) a fost un sculptor american, cel mai bine cunoscut pentru [[bronz]]urile sale decorative și foarte realiste, realizate într-un stil elegant, popular în [[anii 1920]]. == Biografie == === Studii === Născut în [[Albany, New York|Albany]], statul {{US-NY}}, a studiat la [[Institutul Pratt]], cu [[Herbert Adams]]. A studiat de asemenea la ''Liga Studenților în Artă'' ([[:en:Art Students League|''Art Students League'']]) din [[New York City]], cu [[George Grey Barnard]] și [[Hermon Atkins MacNeil]], iar apoi în [[Paris]], timp de trei ani, sub îndrumarea lui [[Jean Antoine Injalbert]], înainte de întoarcerea sa în [[SUA|Statele Unite]] în [[1910 în artă|1910]]. În [[1914 în artă|1914]], McCartan a devenit director al departamentului de sculptură al ''Institutului de Arte Frumoase'' din New York City.<ref>{{ien}}{{cite book|last1=Dearinger|first1=David B.|title=Paintings & Sculpture at the Nat. Academy ofDesign, Vol. 1: 1826-1925, Volume 1|date=1 January 2004|publisher=Hudson Hills|page=388|isbn=9781555950293|url=https://books.google.com/books?id=PHH45aYubp4C&pg=PA388|accessdate=5 February 2018}}</ref> Mai tânâra sa colegă, sculptorița [[Eleanor Mary Mellon]] a fost printre cei pe care l-a învățat pe parcursul carierei sale.<ref name="HellerHeller2013">{{ien}}{{cite book|author1=Jules Heller|author2=Nancy G. Heller|title=North American Women Artists of the Twentieth Century: A Biographical Dictionary|url=https://books.google.com/books?id=AYxmAgAAQBAJ&pg=PR11|date=19 December 2013|publisher=Routledge|isbn=978-1-135-63882-5}}</ref> === Viață artistică === McCartan a sculptat pentru cea de-a 19-a emisiune de monezi pentru Societatea Medalistilor, intitulată ''Pace în Lumea Nouă/Război în Lumea Veche''. Alte lucrări pot fi găsite la [[Brookgreen Gardens]], în statul {{US-SC}}.<ref>{{ien}}{{cite web |url=http://www.edwardmccartan.com/ |title=Edward Francis McCartan a Retrospective of an American Sculptor |accessdate=2006-07-19 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20060612222723/http://edwardmccartan.com/ |archivedate=2006-06-12 }} Edward McCartan Official Site. June, 2007.</ref> Clădirea [[New Jersey Bell Headquarters Building|Sediului Central Bell]] din New Jersey, un site istoric național în [[Newark, New Jersey|Newark]], statul {{US-NJ}}, include pilaștri realizați de artist.<ref name="vcb emp">{{ien}}{{Cite web|title=Verizon Company Building|url=http://www.emporis.com/application/?nav=building&id=121267|archive-url=https://archive.today/20130102103847/http://www.emporis.com/application/?nav=building&id=121267|url-status=usurped|archive-date=January 2, 2013|accessdate=2010-08-31|publisher=Emporis.com}}</ref><ref name="vcb sky">{{ien}}{{cite web|url=http://skyscraperpage.com/cities/?buildingID=18801|title=Verizon Company Building|accessdate=2010-08-31|publisher=SkyscraperPage.com}}</ref><ref>{{ien}}[http://www.loopnet.com/Listing/16139033/540-Broad-St-Newark-NJ/ Loopnet: Verizon Building] Retrieved =2010-08-31</ref> McCartan a lucrat la un fronton pentru clădirea [[:en:Department of Labour|''Departamentului Muncii'']], între [[1934 în artă|1934]] și [[1935 în artă|1935]]. Lucrările sale au fost, de asemenea, parte din evenimentul de sculptură în cadrul competiției artistice de la [[Jocurile Olimpice de Vară]] din 1932.<ref>{{ien}}{{Cite web |url=http://www.jamesgrahamandsons.com/artists/edward-mccartan/ |title=Edward McCartan Biography |access-date=2011-11-10 |archive-date=2012-04-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120425153837/http://www.jamesgrahamandsons.com/artists/edward-mccartan/ |url-status=dead }}</ref> Sculptura lui McCartan, ''[[Nud (artă)|Nud]]'', de dimensiuni fizice normale umane, a fost furată în [[2001 în artă|2001]] de la ''Memorialul de Război'' [[Grosse Pointe, Michigan|Grosse Pointe]] din [[Michigan]], fiind descoperită pe fundul [[râu]]lui [[Râul Detroit|Detroit]] opt ani mai târziu.<ref>{{ien}}[http://www.detnews.com/article/20090516/METRO/905160324/1408/local/Stolen-statue-from-Grosse-Pointe-War-Memorial-comes-home Stolen statue from Grosse Pointe War Memorial comes home], ''The Detroit News'', May 16, 2009</ref> === Ultimii ani === McCartan era un fumător înrăit și a dezvoltat, la sfârșitul [[Anii 1930|anilor 1930]], o boală pulmonară cauzată de fumat, care i-a diminuat sănătatea și creativitatea. În această perioadă, în afară de câteva portrete, a primit foarte puține comenzi. Între [[1943 în artă|1943]] și moartea sa, în [[1947 în artă|1947]], a fost director al instituției artistice [[Rinehart School of Sculpture Baltimore|Rinehart School of Sculpture]] din [[Baltimore, Maryland|Baltimore]], statul federal {{US-MD}}. McCartan a murit în sărăcie, la 68 de ani, la [[20 septembrie]] [[1947]] și a fost îngropat în [[cimitirul Saint Agnes]] din [[Menands, New York|Menands]], statul {{US-NY}}. Organizația profesionistă a sculptorilor americani, [[:en:National Sculpture Society|National Sculpture Society]] – ([[Societatea Națională de Sculptură]]) a preluat costurile înmormântării sale. == Lucrări semnificative == [[File:Edward McCartan, Eugene Field Memorial, Lincoln Park, Illinois.jpg|thumb|left|169px|border|''Eugene Field Memorial'' (detaliu)]] === Sculptură monumentală === Sculptorul Edward McCartan a fost onorat (din păcate, postum) de către [[Societatea Națională de Sculptură]] ca un sculptor monumental. Deși monumentele sale publice au fost puține, sunt impresionante calitativ, emoțional și ca realizare tehnică. Spre exemplu, [[Memorialul Eugene Field]] ("Winken, Blinken și Nod") poate fi găsit în [[Grădina Zoo Lincoln]], [[Chicago]]. === Alte sculpturi === * [[1915 în artă|1915]], ''Fată care bea [apă] dintr-o scoică'' (''Girl Drinking from a Shell'') — prezentă la [[Reading Public Museum]] * [[1920 în artă|1920]], ''Nimfă și satir'' (''Nymph and Satyr'') — [The] [[Century Association]] * [[1920]], ''Băiat și panteră'' (''Boy and Panther'') * [[1922 în artă|1922]], ''Doamna din vis, Memorialul Eugene Field'' (''[[:en:Dream Lady|Dream Lady]], Eugene Field Memorial,'' aflată în [[Lincoln Park]] * [[1923 în artă|1923]], ''Diana,'' prezentă la [[Metropolitan Museum of Art]] * [[1923]], ''Diana cu [un] câine'' (''Diana and Hound''), aflată în [[High Museum of Art]] * 1923 și refăcută în [[1936 în artă|1936]],''[[Dionysus (McCartan)]],'' aflată în [[Brookgreen Gardens]] din statul [[Carolina se Sud]] * [[1924 în artă|1924]], ''Diana cu [o] ciută'' (''Diana and Doe'') * [[1935 în artă|1935]], ''Baie'' (''Bather''), aflată în [[Pennsylvania Academy of the Fine Arts]] * [[1938 în artă|1938]], ''Nimfă și broască'' (''Nymph and Frog'') == Galerie == <gallery mode="packed" heights="180"> Signature Edward Mccartan.jpg|Semnătura lui [[Edward McCartan]] Diana by Edward McCartan, 1920, cast bronze, view 3 - Chazen Museum of Art - DSC02467.JPG|''Diana și [un] ''câine'' – [[Chazen Museum of Art]] Edward McCartan, Eugene Field Memorial, Lincoln Park, Illinois.jpg|[[1922 în artă|1922]] – ''Doamna cu aripi'' din memorialul ''Eugene Field'' Diana by Edward McCartan - Aug 1925 A&M.jpg|[[1925 în artă|1925]] – Diana cu [un] câine Adonis Packard Eight.jpg|Ornament ''Adonis'' pentru un autovehicul [[Packard Eight]] din [[1934 în artă|1934]] AlbertStewartDeptOfLabor.jpg|Clădire ''Departamentului muncii'' – Grup sculptural [[Art Deco]] realizat de [[Edward McCartan]] Brookgreen Gardens 19 (3330054783).jpg|[[Dionisos]], statuie din parcul [[Brookgreen Gardens]] Helmsley Building detail.jpg|Detaliu dublu statuar de deasupra intrării [[Clădire|clădirii]] [[:en:Helmsey Building|Helmsey]], realizată în stil [[Art Deco]] trans-atlantic </gallery> == Referințe == {{Reflist}} == Legături externe == {{Commons category|Edward McCartan}} * {{ien}} {{cite web| url=http://www.ilovefiguresculpture.com/masters/american1/mccartan/mccartan.html | title=Edward McCartan| publisher='' '''I love figurative sculpture''' '' |accessdate=November 10, 2011 }} {{Authority control}} {{DEFAULTSORT:McCartan, Edward}} [[Categorie:Nașteri în 1879]] [[Categorie:Nașteri pe 16 august]] [[Categorie:Decese în 1947]] [[Categorie:Decese pe 20 septembrie]] [[Categorie:Absolvenți ai Art Students League of New York]] [[Categorie:Artiști americani bărbați din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Artiști din Albany, New York]] [[Categorie:Competitori în arte la Jocurile Olimpice de vară din 1932]] [[Categorie:Înmormântări în Saint Agnes Cemetery]] [[Categorie:Membri ai National Sculpture Society]] [[Categorie:Sculptori americani bărbați]] [[Categorie:Sculptori americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Sculptori arhitecturali americani]] [[Categorie:Sculptori din New York (stat)]] bigg4xqgcpaxw2pwcwq608sr2paerc1 17024132 17024078 2025-06-10T16:41:51Z Venske 38389 corectare, completare 17024132 wikitext text/x-wiki {{Short description|Sculptor american (1879–1947)}} {{dezvoltare}} [[File:Edward McCartan.jpg|thumb|right|Edward McCartan]] '''Edward Francis McCartan''' (n. 16 august 1879 - d. 20 septembrie 1947) a fost un sculptor american, cel mai bine cunoscut pentru [[bronz]]urile sale decorative și foarte realiste, realizate într-un stil elegant, popular în [[anii 1920]]. == Biografie == === Studii === [[File:Diana by Edward McCartan, 1920, cast bronze, view 1 - Chazen Museum of Art - DSC02463.JPG|270px|border|thumb|left|Una dintre cele mai [[Realism|''realiste'']] și frumoase statui ale lui McCartan, ''Diana cu [un] câine'' (orice între [[1920 în artă|1920]] și [[1925 în artă|1925]]) — [[Chazen Museum of Art]] ]] Născut în [[Albany, New York|Albany]], statul {{US-NY}}, a studiat la [[Institutul Pratt]], cu [[Herbert Adams]]. A studiat de asemenea la ''Liga Studenților în Artă'' ([[:en:Art Students League|''Art Students League'']]) din [[New York City]], cu [[George Grey Barnard]] și [[Hermon Atkins MacNeil]], iar apoi în [[Paris]], timp de trei ani, sub îndrumarea lui [[Jean Antoine Injalbert]], înainte de întoarcerea sa în [[SUA|Statele Unite]] în [[1910 în artă|1910]]. În [[1914 în artă|1914]], McCartan a devenit director al departamentului de sculptură al ''Institutului de Arte Frumoase'' din New York City.<ref>{{ien}}{{cite book|last1=Dearinger|first1=David B.|title=Paintings & Sculpture at the Nat. Academy ofDesign, Vol. 1: 1826-1925, Volume 1|date=1 January 2004|publisher=Hudson Hills|page=388|isbn=9781555950293|url=https://books.google.com/books?id=PHH45aYubp4C&pg=PA388|accessdate=5 February 2018}}</ref> Mai tânâra sa colegă, sculptorița [[Eleanor Mary Mellon]] a fost printre cei pe care l-a învățat pe parcursul carierei sale.<ref name="HellerHeller2013">{{ien}}{{cite book|author1=Jules Heller|author2=Nancy G. Heller|title=North American Women Artists of the Twentieth Century: A Biographical Dictionary|url=https://books.google.com/books?id=AYxmAgAAQBAJ&pg=PR11|date=19 December 2013|publisher=Routledge|isbn=978-1-135-63882-5}}</ref> === Viață artistică === McCartan a sculptat pentru cea de-a 19-a emisiune de monezi pentru Societatea Medalistilor, intitulată ''Pace în Lumea Nouă/Război în Lumea Veche''. Alte lucrări pot fi găsite la [[Brookgreen Gardens]], în statul {{US-SC}}.<ref>{{ien}}{{cite web |url=http://www.edwardmccartan.com/ |title=Edward Francis McCartan a Retrospective of an American Sculptor |accessdate=2006-07-19 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20060612222723/http://edwardmccartan.com/ |archivedate=2006-06-12 }} Edward McCartan Official Site. June, 2007.</ref> Clădirea [[New Jersey Bell Headquarters Building|Sediului Central Bell]] din New Jersey, un site istoric național în [[Newark, New Jersey|Newark]], statul {{US-NJ}}, include pilaștri realizați de artist.<ref name="vcb emp">{{ien}}{{Cite web|title=Verizon Company Building|url=http://www.emporis.com/application/?nav=building&id=121267|archive-url=https://archive.today/20130102103847/http://www.emporis.com/application/?nav=building&id=121267|url-status=usurped|archive-date=January 2, 2013|accessdate=2010-08-31|publisher=Emporis.com}}</ref><ref name="vcb sky">{{ien}}{{cite web|url=http://skyscraperpage.com/cities/?buildingID=18801|title=Verizon Company Building|accessdate=2010-08-31|publisher=SkyscraperPage.com}}</ref><ref>{{ien}}[http://www.loopnet.com/Listing/16139033/540-Broad-St-Newark-NJ/ Loopnet: Verizon Building] Retrieved =2010-08-31</ref> McCartan a lucrat la un fronton pentru clădirea [[:en:Department of Labour|''Departamentului Muncii'']], între [[1934 în artă|1934]] și [[1935 în artă|1935]]. Lucrările sale au fost, de asemenea, parte din evenimentul de sculptură în cadrul competiției artistice de la [[Jocurile Olimpice de Vară]] din 1932.<ref>{{ien}}{{Cite web |url=http://www.jamesgrahamandsons.com/artists/edward-mccartan/ |title=Edward McCartan Biography |access-date=2011-11-10 |archive-date=2012-04-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120425153837/http://www.jamesgrahamandsons.com/artists/edward-mccartan/ |url-status=dead }}</ref> Sculptura lui McCartan, ''[[Nud (artă)|Nud]]'', de dimensiuni fizice normale umane, a fost furată în [[2001 în artă|2001]] de la ''Memorialul de Război'' [[Grosse Pointe, Michigan|Grosse Pointe]] din [[Michigan]], fiind descoperită pe fundul [[râu]]lui [[Râul Detroit|Detroit]] opt ani mai târziu.<ref>{{ien}}[http://www.detnews.com/article/20090516/METRO/905160324/1408/local/Stolen-statue-from-Grosse-Pointe-War-Memorial-comes-home Stolen statue from Grosse Pointe War Memorial comes home], ''The Detroit News'', May 16, 2009</ref> === Ultimii ani === McCartan era un fumător înrăit și a dezvoltat, la sfârșitul [[Anii 1930|anilor 1930]], o boală pulmonară cauzată de fumat, care i-a diminuat sănătatea și creativitatea. În această perioadă, în afară de câteva portrete, a primit foarte puține comenzi. Între [[1943 în artă|1943]] și moartea sa, în [[1947 în artă|1947]], a fost director al instituției artistice [[Rinehart School of Sculpture Baltimore|Rinehart School of Sculpture]] din [[Baltimore, Maryland|Baltimore]], statul federal {{US-MD}}. McCartan a murit în sărăcie, la 68 de ani, la [[20 septembrie]] [[1947]] și a fost îngropat în [[cimitirul Saint Agnes]] din [[Menands, New York|Menands]], statul {{US-NY}}. Organizația profesionistă a sculptorilor americani, [[:en:National Sculpture Society|National Sculpture Society]] – ([[Societatea Națională de Sculptură]]) a preluat costurile înmormântării sale. == Lucrări semnificative == [[File:Edward McCartan, Eugene Field Memorial, Lincoln Park, Illinois.jpg|thumb|left|219px|border|''Eugene Field Memorial'' (detaliu)]] === Sculptură monumentală === Sculptorul Edward McCartan a fost onorat (din păcate, postum) de către [[Societatea Națională de Sculptură]] ([[:en:National Sculpture Society|National Sculpture Society]]) ca un sculptor monumental. Deși monumentele sale publice au fost puține, sunt impresionante calitativ, emoțional și ca realizare tehnică. Spre exemplu, [[Memorialul Eugene Field]] ("Winken, Blinken și Nod") poate fi găsit în [[Grădina Zoo Lincoln]], [[Chicago]]. Alte exemple sunt [[Fronton|frontoanele]] sculpturale monumentale ale [[Fațadă|fațadelor]] uneia din multele clădiri ale Departamentului Muncii și a ''Clădirii Helmsley'' ([[::Helmsley Building|''Helmsley Building'']], ambele realizate în stil [[Art Deco]] nord-american. === Alte sculpturi === * [[1915 în artă|1915]], ''Fată care bea [apă] dintr-o scoică'' (''Girl Drinking from a Shell'') — prezentă la [[Reading Public Museum]] * [[1920 în artă|1920]], ''Nimfă și satir'' (''Nymph and Satyr'') — [The] [[Century Association]] * [[1920]], ''Băiat și panteră'' (''Boy and Panther'') * [[1922 în artă|1922]], ''Doamna din vis, Memorialul Eugene Field'' (''[[:en:Dream Lady|Dream Lady]], Eugene Field Memorial,'' aflată în [[Lincoln Park]] * [[1923 în artă|1923]], ''Diana,'' prezentă la [[Metropolitan Museum of Art]] * [[1923]], ''Diana cu [un] câine'' (''Diana and Hound''), aflată în [[High Museum of Art]] * 1923, [[Dionysus (McCartan)|''Dionis cu o panteră'']] - Sculptură de mai mică dimensiune ([[1923]]) și refăcută apoi într-una monumentală, în [[1936 în artă|1936]] — Statuia monumentală se află în [[Brookgreen Gardens]] din statul [[Carolina de Sud]] * [[1924 în artă|1924]], ''Diana cu [o] ciută'' (''Diana and Doe'') * [[1927 în artă|1927]], ''Portret - Bust'' al scriitorului [[Americani|american]] [[Washington Irving]] * [[1935 în artă|1935]], ''Baie'' (''Bather''), aflată în [[Pennsylvania Academy of the Fine Arts]] * [[1938 în artă|1938]], ''Nimfă și broască'' (''Nymph and Frog'') == Galerie (selecție incompletă) == <gallery mode="packed" heights="180"> Signature Edward Mccartan.jpg|Semnătura lui [[Edward McCartan]] Diana by Edward McCartan, 1920, cast bronze, view 3 - Chazen Museum of Art - DSC02467.JPG|''Diana și [un] ''câine'' – [[Chazen Museum of Art]] Edward McCartan, Eugene Field Memorial, Lincoln Park, Illinois.jpg|[[1922 în artă|1922]] – ''Doamna cu aripi'' din memorialul ''Eugene Field'' Diana by Edward McCartan - Aug 1925 A&M.jpg|[[1925 în artă|1925]] – Diana cu [un] câine Adonis Packard Eight.jpg|Ornament ''Adonis'' pentru un autovehicul [[Packard Eight]] din [[1934 în artă|1934]] AlbertStewartDeptOfLabor.jpg|Clădire a ''Departamentului muncii'' – Grup sculptural [[Art Deco]] realizat de [[Edward McCartan]] <!--Brookgreen Gardens 19 (3330054783).jpg|--> Brookgreen Gardens Sculpture6.jpg|''Dionis cu o panteră,'' (refăcută monumental în [[1936 în artă|1936]], după una similară, dar mai mică, din [[1923 în artă|1923]]) — Statuia se găsește în parcul [[Brookgreen Gardens]] din {{US-SC}} Helmsley Building detail.jpg|Ornament monumental, dublu statuar, aflat deasupra intrării [[Clădire|clădirii]] [[:en:Helmsey Building|Helmsey]], realizat în stil [[Art Deco]] trans-atlantic </gallery> == Referințe == {{Reflist}} == Legături externe == {{Commons category|Edward McCartan}} * {{ien}} {{cite web| url=http://www.ilovefiguresculpture.com/masters/american1/mccartan/mccartan.html | title=Edward McCartan| publisher='' '''I love figurative sculpture''' '' |accessdate=November 10, 2011 }} {{Authority control}} {{DEFAULTSORT:McCartan, Edward}} [[Categorie:Nașteri în 1879]] [[Categorie:Nașteri pe 16 august]] [[Categorie:Decese în 1947]] [[Categorie:Decese pe 20 septembrie]] [[Categorie:Absolvenți ai Art Students League of New York]] [[Categorie:Artiști americani bărbați din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Artiști din Albany, New York]] [[Categorie:Competitori în arte la Jocurile Olimpice de vară din 1932]] [[Categorie:Înmormântări în Saint Agnes Cemetery]] [[Categorie:Membri ai National Sculpture Society]] [[Categorie:Sculptori americani bărbați]] [[Categorie:Sculptori americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Sculptori arhitecturali americani]] [[Categorie:Sculptori din New York (stat)]] i9ql0og9y917uylezxv9infztk6lqb4 17024143 17024132 2025-06-10T16:50:04Z Venske 38389 editare 17024143 wikitext text/x-wiki {{Short description|Sculptor american (1879–1947)}} {{dezvoltare}} [[File:Edward McCartan.jpg|thumb|right|Edward McCartan]] [[File:Diana by Edward McCartan, 1920, cast bronze, view 1 - Chazen Museum of Art - DSC02463.JPG|320px|border|thumb|left|Una dintre cele mai [[Realism|''realiste'']] și frumoase statui (în [[bronz]]) ale lui McCartan, ''Diana cu [un] câine'' (orice între [[1920 în artă|1920]] și [[1925 în artă|1925]]) — [[Chazen Museum of Art]] ]] '''Edward Francis McCartan''' (n. 16 august 1879 - d. 20 septembrie 1947) a fost un sculptor american, cel mai bine cunoscut pentru [[bronz]]urile sale decorative și foarte realiste, realizate într-un stil elegant, popular în [[anii 1920]]. == Biografie == === Studii === Născut în [[Albany, New York|Albany]], statul {{US-NY}}, a studiat la [[Institutul Pratt]], cu [[Herbert Adams]]. A studiat de asemenea la ''Liga Studenților în Artă'' ([[:en:Art Students League|''Art Students League'']]) din [[New York City]], cu [[George Grey Barnard]] și [[Hermon Atkins MacNeil]], iar apoi în [[Paris]], timp de trei ani, sub îndrumarea lui [[Jean Antoine Injalbert]], înainte de întoarcerea sa în [[SUA|Statele Unite]] în [[1910 în artă|1910]]. În [[1914 în artă|1914]], McCartan a devenit director al departamentului de sculptură al ''Institutului de Arte Frumoase'' din New York City.<ref>{{ien}}{{cite book|last1=Dearinger|first1=David B.|title=Paintings & Sculpture at the Nat. Academy ofDesign, Vol. 1: 1826-1925, Volume 1|date=1 January 2004|publisher=Hudson Hills|page=388|isbn=9781555950293|url=https://books.google.com/books?id=PHH45aYubp4C&pg=PA388|accessdate=5 February 2018}}</ref> Mai tânâra sa colegă, sculptorița [[Eleanor Mary Mellon]] a fost printre cei pe care i-a ajutat și învățat pe parcursul carierei sale.<ref name="HellerHeller2013">{{ien}}{{cite book|author1=Jules Heller|author2=Nancy G. Heller|title=North American Women Artists of the Twentieth Century: A Biographical Dictionary|url=https://books.google.com/books?id=AYxmAgAAQBAJ&pg=PR11|date=19 December 2013|publisher=Routledge|isbn=978-1-135-63882-5}}</ref> === Viață artistică === McCartan a sculptat pentru cea de-a 19-a emisiune de monezi pentru Societatea Medalistilor, intitulată ''Pace în Lumea Nouă/Război în Lumea Veche''. Alte lucrări pot fi găsite la [[Brookgreen Gardens]], în statul {{US-SC}}.<ref>{{ien}}{{cite web |url=http://www.edwardmccartan.com/ |title=Edward Francis McCartan a Retrospective of an American Sculptor |accessdate=2006-07-19 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20060612222723/http://edwardmccartan.com/ |archivedate=2006-06-12 }} Edward McCartan Official Site. June, 2007.</ref> Clădirea [[New Jersey Bell Headquarters Building|Sediului Central Bell]] din New Jersey, un site istoric național în [[Newark, New Jersey|Newark]], statul {{US-NJ}}, include pilaștri realizați de artist.<ref name="vcb emp">{{ien}}{{Cite web|title=Verizon Company Building|url=http://www.emporis.com/application/?nav=building&id=121267|archive-url=https://archive.today/20130102103847/http://www.emporis.com/application/?nav=building&id=121267|url-status=usurped|archive-date=January 2, 2013|accessdate=2010-08-31|publisher=Emporis.com}}</ref><ref name="vcb sky">{{ien}}{{cite web|url=http://skyscraperpage.com/cities/?buildingID=18801|title=Verizon Company Building|accessdate=2010-08-31|publisher=SkyscraperPage.com}}</ref><ref>{{ien}}[http://www.loopnet.com/Listing/16139033/540-Broad-St-Newark-NJ/ Loopnet: Verizon Building] Retrieved =2010-08-31</ref> McCartan a lucrat la un fronton pentru clădirea [[:en:Department of Labour|''Departamentului Muncii'']], între [[1934 în artă|1934]] și [[1935 în artă|1935]]. Lucrările sale au fost, de asemenea, parte din evenimentul de sculptură în cadrul competiției artistice de la [[Jocurile Olimpice de Vară]] din 1932.<ref>{{ien}}{{Cite web |url=http://www.jamesgrahamandsons.com/artists/edward-mccartan/ |title=Edward McCartan Biography |access-date=2011-11-10 |archive-date=2012-04-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120425153837/http://www.jamesgrahamandsons.com/artists/edward-mccartan/ |url-status=dead }}</ref> Sculptura lui McCartan, ''[[Nud (artă)|Nud]]'', de dimensiuni fizice normale umane, a fost furată în [[2001 în artă|2001]] de la ''Memorialul de Război'' [[Grosse Pointe, Michigan|Grosse Pointe]] din [[Michigan]], fiind descoperită pe fundul [[râu]]lui [[Râul Detroit|Detroit]] opt ani mai târziu.<ref>{{ien}}[http://www.detnews.com/article/20090516/METRO/905160324/1408/local/Stolen-statue-from-Grosse-Pointe-War-Memorial-comes-home Stolen statue from Grosse Pointe War Memorial comes home], ''The Detroit News'', May 16, 2009</ref> === Ultimii ani === McCartan era un fumător înrăit și a dezvoltat, la sfârșitul [[Anii 1930|anilor 1930]], o boală pulmonară cauzată de fumat, care i-a diminuat sănătatea și creativitatea. În această perioadă, în afară de câteva portrete, a primit foarte puține comenzi. Între [[1943 în artă|1943]] și moartea sa, în [[1947 în artă|1947]], a fost director al instituției artistice [[Rinehart School of Sculpture Baltimore|Rinehart School of Sculpture]] din [[Baltimore, Maryland|Baltimore]], statul federal {{US-MD}}. McCartan a murit în sărăcie, la 68 de ani, la [[20 septembrie]] [[1947]] și a fost îngropat în [[cimitirul Saint Agnes]] din [[Menands, New York|Menands]], statul {{US-NY}}. Organizația profesionistă a sculptorilor americani, [[:en:National Sculpture Society|National Sculpture Society]] – ([[Societatea Națională de Sculptură]]) a preluat costurile înmormântării sale. == Lucrări semnificative == [[File:Edward McCartan, Eugene Field Memorial, Lincoln Park, Illinois.jpg|thumb|left|219px|border|''Eugene Field Memorial'' (detaliu)]] === Sculptură monumentală === Sculptorul Edward McCartan a fost onorat (din păcate, postum) de către [[Societatea Națională de Sculptură]] ([[:en:National Sculpture Society|National Sculpture Society]]) ca un sculptor monumental. Deși monumentele sale publice au fost puține, sunt impresionante calitativ, emoțional și ca realizare tehnică. Spre exemplu, [[Memorialul Eugene Field]] ("Winken, Blinken și Nod") poate fi găsit în [[Grădina Zoo Lincoln]], [[Chicago]]. Alte exemple sunt [[Fronton|frontoanele]] sculpturale monumentale ale [[Fațadă|fațadelor]] uneia din multele clădiri ale Departamentului Muncii și a ''Clădirii Helmsley'' ([[::Helmsley Building|''Helmsley Building'']], ambele realizate în stil [[Art Deco]] nord-american. === Alte sculpturi === * [[1915 în artă|1915]], ''Fată care bea [apă] dintr-o scoică'' (''Girl Drinking from a Shell'') — prezentă la [[Reading Public Museum]] * [[1920 în artă|1920]], ''Nimfă și satir'' (''Nymph and Satyr'') — [The] [[Century Association]] * [[1920]], ''Băiat și panteră'' (''Boy and Panther'') * [[1922 în artă|1922]], ''Doamna din vis, Memorialul Eugene Field'' (''[[:en:Dream Lady|Dream Lady]], Eugene Field Memorial,'' aflată în [[Lincoln Park]] * [[1923 în artă|1923]], ''Diana,'' prezentă la [[Metropolitan Museum of Art]] * [[1923]], ''Diana cu [un] câine'' (''Diana and Hound''), aflată în [[High Museum of Art]] * 1923, [[Dionysus (McCartan)|''Dionis cu o panteră'']] - Sculptură de mai mică dimensiune ([[1923]]) și refăcută apoi într-una monumentală, în [[1936 în artă|1936]] — Statuia monumentală se află în [[Brookgreen Gardens]] din statul [[Carolina de Sud]] * [[1924 în artă|1924]], ''Diana cu [o] ciută'' (''Diana and Doe'') * [[1927 în artă|1927]], ''Portret - Bust'' al scriitorului [[Americani|american]] [[Washington Irving]] * [[1935 în artă|1935]], ''Baie'' (''Bather''), aflată în [[Pennsylvania Academy of the Fine Arts]] * [[1938 în artă|1938]], ''Nimfă și broască'' (''Nymph and Frog'') == Galerie (selecție incompletă) == <gallery mode="packed" heights="180"> Signature Edward Mccartan.jpg|Semnătura lui [[Edward McCartan]] Diana by Edward McCartan, 1920, cast bronze, view 3 - Chazen Museum of Art - DSC02467.JPG|''Diana și [un] ''câine'' – [[Chazen Museum of Art]] Edward McCartan, Eugene Field Memorial, Lincoln Park, Illinois.jpg|[[1922 în artă|1922]] – ''Doamna cu aripi'' din memorialul ''Eugene Field'' Diana by Edward McCartan - Aug 1925 A&M.jpg|[[1925 în artă|1925]] – Diana cu [un] câine Adonis Packard Eight.jpg|Ornament ''Adonis'' pentru un autovehicul [[Packard Eight]] din [[1934 în artă|1934]] AlbertStewartDeptOfLabor.jpg|Clădire a ''Departamentului muncii'' – Grup sculptural [[Art Deco]] realizat de [[Edward McCartan]] <!--Brookgreen Gardens 19 (3330054783).jpg|--> Brookgreen Gardens Sculpture6.jpg|''Dionis cu o panteră,'' (refăcută monumental în [[1936 în artă|1936]], după una similară, dar mai mică, din [[1923 în artă|1923]]) — Statuia se găsește în parcul [[Brookgreen Gardens]] din {{US-SC}} Helmsley Building detail.jpg|Ornament monumental, dublu statuar, aflat deasupra intrării [[Clădire|clădirii]] [[:en:Helmsey Building|Helmsey]], realizat în stil [[Art Deco]] trans-atlantic </gallery> == Referințe == {{Reflist}} == Legături externe == {{Commons category|Edward McCartan}} * {{ien}} {{cite web| url=http://www.ilovefiguresculpture.com/masters/american1/mccartan/mccartan.html | title=Edward McCartan| publisher='' '''I love figurative sculpture''' '' |accessdate=November 10, 2011 }} {{Authority control}} {{DEFAULTSORT:McCartan, Edward}} [[Categorie:Nașteri în 1879]] [[Categorie:Nașteri pe 16 august]] [[Categorie:Decese în 1947]] [[Categorie:Decese pe 20 septembrie]] [[Categorie:Absolvenți ai Art Students League of New York]] [[Categorie:Artiști americani bărbați din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Artiști din Albany, New York]] [[Categorie:Competitori în arte la Jocurile Olimpice de vară din 1932]] [[Categorie:Înmormântări în Saint Agnes Cemetery]] [[Categorie:Membri ai National Sculpture Society]] [[Categorie:Sculptori americani bărbați]] [[Categorie:Sculptori americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Sculptori arhitecturali americani]] [[Categorie:Sculptori din New York (stat)]] nuw1otpw6kajjaqpz0qkss4teln0s9e 17024149 17024143 2025-06-10T16:53:08Z Venske 38389 corectare, completare 17024149 wikitext text/x-wiki {{Short description|Sculptor american (1879–1947)}} {{dezvoltare}} [[File:Edward McCartan.jpg|thumb|right|Edward McCartan]] [[File:Diana by Edward McCartan, 1920, cast bronze, view 1 - Chazen Museum of Art - DSC02463.JPG|320px|border|thumb|left|Una dintre cele mai [[Realism|''realiste'']] și frumoase statui (în [[bronz]]) ale lui McCartan, ''Diana cu [un] câine'' (orice între [[1920 în artă|1920]] și [[1925 în artă|1925]]) — [[Chazen Museum of Art]] ]] '''Edward Francis McCartan''' (n. 16 august 1879 - d. 20 septembrie 1947) a fost un sculptor american, cel mai bine cunoscut pentru [[bronz]]urile sale decorative și foarte realiste, realizate într-un stil elegant, popular în [[anii 1920]]. == Biografie == === Studii === Născut în [[Albany, New York|Albany]], statul {{US-NY}}, a studiat la [[Institutul Pratt]], cu [[Herbert Adams]]. A studiat de asemenea la ''Liga Studenților în Artă'' ([[:en:Art Students League|''Art Students League'']]) din [[New York City]], cu [[George Grey Barnard]] și [[Hermon Atkins MacNeil]], iar apoi în [[Paris]], timp de trei ani, sub îndrumarea lui [[Jean Antoine Injalbert]], înainte de întoarcerea sa în [[SUA|Statele Unite]] în [[1910 în artă|1910]]. În [[1914 în artă|1914]], McCartan a devenit director al departamentului de sculptură al ''Institutului de Arte Frumoase'' din New York City.<ref>{{ien}}{{cite book|last1=Dearinger|first1=David B.|title=Paintings & Sculpture at the Nat. Academy ofDesign, Vol. 1: 1826-1925, Volume 1|date=1 January 2004|publisher=Hudson Hills|page=388|isbn=9781555950293|url=https://books.google.com/books?id=PHH45aYubp4C&pg=PA388|accessdate=5 February 2018}}</ref> Mai tânâra sa colegă, sculptorița [[Eleanor Mary Mellon]] a fost printre cei pe care i-a ajutat și învățat pe parcursul carierei sale.<ref name="HellerHeller2013">{{ien}}{{cite book|author1=Jules Heller|author2=Nancy G. Heller|title=North American Women Artists of the Twentieth Century: A Biographical Dictionary|url=https://books.google.com/books?id=AYxmAgAAQBAJ&pg=PR11|date=19 December 2013|publisher=Routledge|isbn=978-1-135-63882-5}}</ref> === Viață artistică === McCartan a sculptat pentru cea de-a 19-a emisiune de monezi pentru Societatea Medalistilor, intitulată ''Pace în Lumea Nouă/Război în Lumea Veche''. Alte lucrări pot fi găsite la [[Brookgreen Gardens]], în statul {{US-SC}}.<ref>{{ien}}{{cite web |url=http://www.edwardmccartan.com/ |title=Edward Francis McCartan a Retrospective of an American Sculptor |accessdate=2006-07-19 |url-status=dead |archiveurl=https://web.archive.org/web/20060612222723/http://edwardmccartan.com/ |archivedate=2006-06-12 }} Edward McCartan Official Site. June, 2007.</ref> Clădirea [[New Jersey Bell Headquarters Building|Sediului Central Bell]] din New Jersey, un site istoric național în [[Newark, New Jersey|Newark]], statul {{US-NJ}}, include pilaștri realizați de artist.<ref name="vcb emp">{{ien}}{{Cite web|title=Verizon Company Building|url=http://www.emporis.com/application/?nav=building&id=121267|archive-url=https://archive.today/20130102103847/http://www.emporis.com/application/?nav=building&id=121267|url-status=usurped|archive-date=January 2, 2013|accessdate=2010-08-31|publisher=Emporis.com}}</ref><ref name="vcb sky">{{ien}}{{cite web|url=http://skyscraperpage.com/cities/?buildingID=18801|title=Verizon Company Building|accessdate=2010-08-31|publisher=SkyscraperPage.com}}</ref><ref>{{ien}}[http://www.loopnet.com/Listing/16139033/540-Broad-St-Newark-NJ/ Loopnet: Verizon Building] Retrieved =2010-08-31</ref> McCartan a lucrat la un fronton pentru clădirea [[:en:Department of Labour|''Departamentului Muncii'']], între [[1934 în artă|1934]] și [[1935 în artă|1935]]. Lucrările sale au fost, de asemenea, parte din evenimentul de sculptură în cadrul competiției artistice de la [[Jocurile Olimpice de Vară]] din 1932.<ref>{{ien}}{{Cite web |url=http://www.jamesgrahamandsons.com/artists/edward-mccartan/ |title=Edward McCartan Biography |access-date=2011-11-10 |archive-date=2012-04-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120425153837/http://www.jamesgrahamandsons.com/artists/edward-mccartan/ |url-status=dead }}</ref> Sculptura lui McCartan, ''[[Nud (artă)|Nud]]'', de dimensiuni fizice normale umane, a fost furată în [[2001 în artă|2001]] de la ''Memorialul de Război'' [[Grosse Pointe, Michigan|Grosse Pointe]] din [[Michigan]], fiind descoperită pe fundul [[râu]]lui [[Râul Detroit|Detroit]] opt ani mai târziu.<ref>{{ien}}[http://www.detnews.com/article/20090516/METRO/905160324/1408/local/Stolen-statue-from-Grosse-Pointe-War-Memorial-comes-home Stolen statue from Grosse Pointe War Memorial comes home], ''The Detroit News'', May 16, 2009</ref> === Ultimii ani === McCartan era un fumător înrăit și a dezvoltat, la sfârșitul [[Anii 1930|anilor 1930]], o boală pulmonară cauzată de fumat, care i-a diminuat sănătatea și creativitatea. În această perioadă, în afară de câteva portrete, a primit foarte puține comenzi. Între [[1943 în artă|1943]] și moartea sa, în [[1947 în artă|1947]], a fost director al instituției artistice [[Rinehart School of Sculpture Baltimore|Rinehart School of Sculpture]] din [[Baltimore, Maryland|Baltimore]], statul federal {{US-MD}}. McCartan a murit în sărăcie, la 68 de ani, la [[20 septembrie]] [[1947]] și a fost îngropat în [[cimitirul Saint Agnes]] din [[Menands, New York|Menands]], statul {{US-NY}}. Organizația profesionistă a sculptorilor americani, [[:en:National Sculpture Society|National Sculpture Society]] – ([[Societatea Națională de Sculptură]]) a preluat costurile înmormântării sale. == Lucrări semnificative == [[File:Edward McCartan, Eugene Field Memorial, Lincoln Park, Illinois.jpg|thumb|left|219px|border|''Eugene Field Memorial'' (detaliu)]] === Sculptură monumentală === Sculptorul Edward McCartan a fost onorat (din păcate, postum) de către [[Societatea Națională de Sculptură]] ([[:en:National Sculpture Society|National Sculpture Society]]) ca un sculptor monumental. Deși monumentele sale publice au fost puține, sunt impresionante calitativ, emoțional și ca realizare tehnică. Spre exemplu, [[Memorialul Eugene Field]] ("Winken, Blinken și Nod") poate fi găsit în [[Grădina Zoo Lincoln]], [[Chicago]]. Alte exemple sunt [[Fronton|frontoanele]] sculpturale monumentale ale [[Fațadă|fațadelor]] uneia din multele clădiri ale Departamentului Muncii și a ''Clădirii Helmsley'' ([[::Helmsley Building|''Helmsley Building'']], ambele realizate în stil [[Art Deco]] nord-american. === Alte sculpturi === * [[1915 în artă|1915]], ''Fată care bea [apă] dintr-o scoică'' (''Girl Drinking from a Shell'') — prezentă la [[Reading Public Museum]] * [[1920 în artă|1920]], ''Nimfă și satir'' (''Nymph and Satyr'') — [The] [[Century Association]] * [[1920]], ''Băiat și panteră'' (''Boy and Panther'') * [[1922 în artă|1922]], ''Doamna din vis, Memorialul Eugene Field'' (''[[:en:Dream Lady|Dream Lady]], Eugene Field Memorial,'' aflată în [[Lincoln Park]] * [[1923 în artă|1923]], ''Diana,'' prezentă la [[Metropolitan Museum of Art]] * [[1923]], ''Diana cu [un] câine'' (''Diana and Hound''), aflată în [[High Museum of Art]] * 1923, [[Dionysus (McCartan)|''Dionis cu o panteră'']] - Sculptură de mai mică dimensiune ([[1923]]) și refăcută apoi într-una monumentală, în [[1936 în artă|1936]] — Statuia monumentală se află în [[Brookgreen Gardens]] din statul [[Carolina de Sud]] * [[1924 în artă|1924]], ''Diana cu [o] ciută'' (''Diana and Doe'') * [[1927 în artă|1927]], ''Portret - Bust'' al scriitorului [[Americani|american]] [[Washington Irving]] * [[1935 în artă|1935]], ''Baie'' (''Bather''), aflată în [[Pennsylvania Academy of the Fine Arts]] * [[1938 în artă|1938]], ''Nimfă și broască'' (''Nymph and Frog'') == Galerie (selecție incompletă) == <gallery mode="packed" heights="180"> Signature Edward Mccartan.jpg|Semnătura lui [[Edward McCartan]] Diana by Edward McCartan, 1920, cast bronze, view 3 - Chazen Museum of Art - DSC02467.JPG|''Diana cu [un] ''câine'' (orice între [[1920 în artă|1920]] și [[1925 în artă|1925]]) — [[Chazen Museum of Art]] Edward McCartan, Eugene Field Memorial, Lincoln Park, Illinois.jpg|[[1922 în artă|1922]] – ''Doamna cu aripi'' din memorialul ''Eugene Field'' Diana by Edward McCartan - Aug 1925 A&M.jpg|[[1925 în artă|1925]] – ''Diana cu [un] câine'' (orice între [[1920 în artă|1920]] și [[1925 în artă|1925]]) — [[Chazen Museum of Art]] Adonis Packard Eight.jpg|Ornament ''Adonis'' pentru un autovehicul [[Packard Eight]] din [[1934 în artă|1934]] AlbertStewartDeptOfLabor.jpg|Clădire a ''Departamentului muncii'' – Grup sculptural [[Art Deco]] realizat de [[Edward McCartan]] <!--Brookgreen Gardens 19 (3330054783).jpg|--> Brookgreen Gardens Sculpture6.jpg|''Dionis cu o panteră,'' (refăcută monumental în [[1936 în artă|1936]], după una similară, dar mai mică, din [[1923 în artă|1923]]) — Statuia se găsește în parcul [[Brookgreen Gardens]] din {{US-SC}} Helmsley Building detail.jpg|Ornament monumental, dublu statuar, aflat deasupra intrării [[Clădire|clădirii]] [[:en:Helmsey Building|Helmsey]], realizat în stil [[Art Deco]] trans-atlantic </gallery> == Referințe == {{Reflist}} == Legături externe == {{Commons category|Edward McCartan}} * {{ien}} {{cite web| url=http://www.ilovefiguresculpture.com/masters/american1/mccartan/mccartan.html | title=Edward McCartan| publisher='' '''I love figurative sculpture''' '' |accessdate=November 10, 2011 }} {{Authority control}} {{DEFAULTSORT:McCartan, Edward}} [[Categorie:Nașteri în 1879]] [[Categorie:Nașteri pe 16 august]] [[Categorie:Decese în 1947]] [[Categorie:Decese pe 20 septembrie]] [[Categorie:Absolvenți ai Art Students League of New York]] [[Categorie:Artiști americani bărbați din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Artiști din Albany, New York]] [[Categorie:Competitori în arte la Jocurile Olimpice de vară din 1932]] [[Categorie:Înmormântări în Saint Agnes Cemetery]] [[Categorie:Membri ai National Sculpture Society]] [[Categorie:Sculptori americani bărbați]] [[Categorie:Sculptori americani din secolul al XX-lea]] [[Categorie:Sculptori arhitecturali americani]] [[Categorie:Sculptori din New York (stat)]] gywdi3vyrzbw5eu2qahgi4w8j9zz9js 3 3234334 17024553 17023289 2025-06-10T21:23:20Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 5 pentru vandalism la [[Claudiu Petrila]] 17024553 wikitext text/x-wiki ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl primiți pentru modificări distructive.<br />Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina [[:Cristian Săpunaru]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4im --> --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 03:52 (EEST) ==■■■■■ Blocare== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] S-a propus [[Wikipedia:Blocare#Cînd_se_poate_aplica_blocarea|blocarea]] accesului dvs. la modificarea paginilor din Wikipedia întrucât, în ciuda avertizărilor, ați continuat să faceți modificări necorespunzătoare{{#if:Claudiu Petrila|, așa cum ați făcut și la pagina [[:Claudiu Petrila]]|}}. Dacă vă schimbați atitudinea și doriți să contribuiți în mod constructiv, puteți reveni după expirarea blocării.[[Categorie:Utilizatori de blocat]]--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:23 (EEST) sre8507d309oe7xyrjwbvaergtc7tcy 17024560 17024553 2025-06-10T21:26:41Z Gikü 39098 blocat 17024560 wikitext text/x-wiki ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl primiți pentru modificări distructive.<br />Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina [[:Cristian Săpunaru]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4im --> --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 03:52 (EEST) ==■■■■■ Blocare== [[Imagine:Stop_hand.svg|left|30px]] S-a propus [[Wikipedia:Blocare#Cînd_se_poate_aplica_blocarea|blocarea]] accesului dvs. la modificarea paginilor din Wikipedia întrucât, în ciuda avertizărilor, ați continuat să faceți modificări necorespunzătoare{{#if:Claudiu Petrila|, așa cum ați făcut și la pagina [[:Claudiu Petrila]]|}}. Dacă vă schimbați atitudinea și doriți să contribuiți în mod constructiv, puteți reveni după expirarea blocării.[[Categorie:Utilizatori de blocat]]--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:23 (EEST) ==Blocat== [[Image:Octagon-warning.svg|left|30px]] V-a fost [[Wikipedia:Blocare|blocat]] accesul la modificarea paginilor din Wikipedia. Termen: 24 ore. Justificare: vandalism.<br />Dacă credeți că blocarea a fost nejustificată, o puteți contesta adăugând formatul <kbd>&#123;&#123;Deblocare&#124; Motivul pentru deblocare &#125;&#125;</kbd> sub acest mesaj. //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 11 iunie 2025 00:26 (EEST) esms6nt3u7678jjc0m77105jhnkx5uf 0 3234365 17024607 17023470 2025-06-10T22:00:02Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit legături roșii sau spre alte wikiuri cu Ill 17024607 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv|nume=Emil Rusu|imagine=Emil Rusu 1967.jpg|caption=|fullname=|poreclă=|înălțime=1.90 m|greutate=79 kg|echipa curentă=|amateurteam1=|amateuryears1=|proyears1=|proteam1=|majorwins=}} '''Emil Rusu''' ({{date biografice}}) este un fost {{Ill-wd|Q2215841|3=ciclist}} român.<ref>{{Citat web|url=https://www.olympedia.org/athletes/16401|titlu=Emil Rusu|accessdate=19 August 2020|lucrare=Olympedia}}</ref> A concurat la [[Jocurile Olimpice de vară din 1964]] și la [[Jocurile Olimpice de vară din 1968]].<ref name="sports-reference">{{Citat web|url=https://www.sports-reference.com/olympics/athletes/ru/emil-rusu-1.html|titlu=Emil Rusu Olympic Results|accessdate=22 August 2014|archiveurl=https://web.archive.org/web/20200418052542/https://www.sports-reference.com/olympics/athletes/ru/emil-rusu-1.html|lucrare=sports-reference.com|archivedate=18 April 2020}}</ref> ==Carieră== S-a născut în 26 decembrie 1944 la Cluj.<ref name="Naum1968230">{{Citation | url=https://adt.arcanum.com/ro/view/Sportul_1968_07/?query=emil+rusu+1944+ciclist&pg=5&layout=s| title=Olimpicii în vizită la Sportul. Emil Rusu: «Pot obține o medalie la Ciudad de Mexico!»| author=Hristache Naum| newspaper=Sportul| number=230 (5664)| date=1968-07-02 | accessdate=2025-6-10}}</ref><ref name="Naum1968283">{{Citation | url=https://adt.arcanum.com/ro/view/Sportul_1968_08/?query=emil+rusu+ciclistul+nascut+cluj&pg=93&layout=s| title=2–15 septembrie. «Turul Ciclist al României»| author=H.N. [Hristache Naum]| newspaper=Sportul| number=283 (5717)| date=1968-08-24 | accessdate=2025-6-10}}</ref> A început o carieră sportivă de [[Ciclism|ciclist]] în anul 1961 la Cluj, sub îndrumarea antrenorului Vasile Chiș.<ref name="Naum1968230"/><ref name="Naum1968283"/> A fost selecționat pentru prima dată în lotul național de ciclism al României în anul 1963, fiind transferat în anul următor la secția de ciclism a clubului sportiv [[CS Dinamo București|Dinamo București]], unde și-a continuat pregătirea sub supravegherea prof. Nicolae Voicu.<ref name="Naum1968230"/><ref name="Naum1968283"/> A avut gradul de [[sergent major]] în cadrul [[Ministerul Afacerilor Interne (România)|Ministerului Afacerilor Interne]] (în 1968).<ref name=D4081968/> A câștigat 10 titluri de campion național al României:<ref name="Naum1968230"/><ref name="Naum1968283"/> 3 titluri în 1964 (perechi, 100 km contratimp pe echipe și 4000 m pe velodrom), 4 titluri în 1967 (fond, contratimp individual, 100 km contratimp echipe, 4000 m pe velodrom) și 3 titluri în 1968 (fond, contratimp individual și 100 km contratimp pe echipe)<ref name="Naum1968230"/> și a reușit să termine pe locul 1 in [[Turul Ciclist al României]] în anul 1967.<ref name="Naum1968230"/><ref name="Naum1968283"/> A stabilit un record național: 5:04,8 (1967) la 4000 m pe velodrom (urmărire individuală) și deținea în anul 1968 cea mai bună performanță în cadrul echipei României: 2h 09:17 la 100 km contratimp.<ref name="Naum1968230"/><ref name="Naum1968283"/> Calitățile sale atletice l-au impus ca „alergătorul nr. 1”<ref name="Naum1968283"/> și au determinat selecționarea sa în echipa națională a României și înscrierea sa în competițiile internaționale.<ref name="Naum1968230"/><ref name="Naum1968283"/> Emil Rusu a concurat la campionatele mondiale din 1963 (Belgia), 1964 (Franța), 1967 (Olanda) și la [[Jocurile Olimpice de vară din 1964]] (Tokyo)<ref name="Naum1968230"/><ref name="Naum1968283"/> și [[Jocurile Olimpice de vară din 1968|din 1968]] (Ciudad de Mexico)<ref name="Naum1968230"/> și a participat în anul 1965 la cea de-a V-a ediție a [[Turul Franței|Turului Franței]] pentru amatori ({{lang|fr|Tour de l’Avenir}}),<ref name="Naum1968230"/><ref name="Naum1968283"/> făcând parte din echipa României care a obținut locul IV în proba de 100 km contratimp pe echipe de la campionatele mondiale din 1964<ref name="Naum1968230"/> și fiind căpitanul echipei de tineret a României, care a obținut locul I în întrecerea ciclistă pe etape [[Bordeaux]] – [[San Sebastián]] din 1968.<ref name="Naum1968230"/><ref name="Naum1968283"/> Într-un interviu publicat în iulie 1968, el își exprima speranța că putea obține o medalie în proba de 4000 m pe velodrom (urmărire individuală) la Jocurile Olimpice de vară din 1968.<ref name="Naum1968230"/> A obținut titlul de [[Maestru al sportului (România)|maestru al sportului]].<ref name="Naum1968283"/> ==Distincții== * [[Medalia „Meritul Sportiv”]] clasa I (8 mai 1968) „pentru contribuția deosebită adusă la dezvoltarea mișcării de cultură fizică și sport și pentru merite deosebite în activitatea sportivă de performanță, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înființarea Clubului sportiv «Dinamo»-București al Ministerului Afacerilor Interne”<ref name=D4081968>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 408 din 8 mai 1968 privind conferirea ordinului „Meritul sportiv” clasa I Clubului sportiv „Dinamo”-București al Ministerului Afacerilor Interne, precum și conferirea de ordine și medalii unor sportivi fruntași și activiști ai acestui club, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul IV, nr. 60, Partea I, sâmbătă 11 mai 1968, pp. 474–475.</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{Olympedia}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Rusu, Emil}} [[Categorie:Nașteri în 1944]] [[Categorie:Cicliști olimpici români]] [[Categorie:Cicliști la Jocurile Olimpice de vară din 1964]] [[Categorie:Cicliști la Jocurile Olimpice de vară din 1968]] [[Categorie:Oameni în viață]] q8d7ogemoq7waw86gg4exewtst96l44 0 3234381 17024868 17023497 2025-06-11T04:55:18Z Turbojet 24899 wl 17024868 wikitext text/x-wiki [[Fișier:SPvortex.JPG|upright=1.75|thumb|Fotografie care prezintă punctul de stagnare și vârtejuri atașate la îmbinarea de la baza [[aripă |aripii]] și [[fuzelaj]]ul unui [[planor]] Schempp-Hirth Janus C]] În [[termodinamică]] și [[dinamica fluidelor]] un '''punct de stagnare''' este un punct într-un câmp de curgere unde [[viteză |viteza]] locală a [[fluid]]ului este nulă.<ref name=C32>Clancy, 1975, § 3.2</ref> [[Ecuația lui Bernoulli]] arată că [[presiune statică |presiunea statică]] este cea mai mare atunci când viteza este nulă, prin urmare presiunea statică este la valoarea sa maximă în punctele de stagnare: în acest caz, presiunea statică este egală cu [[presiune de stagnare |presiunea de stagnare]].<ref>{{en icon}} {{cite book |last=Fox |first=R. W. |author2=McDonald, A. T. |title=Introduction to Fluid Mechanics |year=2003 |publisher=Wiley | edition = 4th |isbn=0-471-20231-2}}</ref><ref name=C35>Clancy, 1975, § 3.5</ref> Ecuația Bernoulli aplicată [[curgere incompresibilă |curgerii incompresibile]] arată că presiunea de stagnare este egală cu suma dintre [[presiune dinamică |presiunea dinamică]] și [[presiune statică |presiunea statică]].<ref name=C35 /> În [[curgere compresibilă |curgerile compresibile]] presiunea de stagnare este egală cu presiunea totală, cu condiția ca fluidul care intră în punctul de stagnare să fie adus în repaus [[proces izentropic |izentropic]].<ref name=C312>Clancy, 1975, § 3.12</ref> Un exemplu amplu, deși surprinzător, de astfel de punct pare să apară în toate cazurile de dinamică a fluidelor, cu excepția celor extreme, sub forma [[condiția fără alunecare |condiției „fără alunecare”]]&nbsp;– presupunerea că orice porțiune a unui câmp de curgere situată de-a lungul unei frontiere solide constă doar din puncte de stagnare (întrebarea dacă această presupunere reflectă realitatea sau este doar o convenție matematică a fost un subiect continuu de dezbatere de când principiul a fost stabilit prima dată). == Coeficientul de presiune == Aceste informații pot fi folosite pentru a demonstra că {{ill-wd| Q1260777||coeficientul de presiune}} <math>C_p</math> într-un punct de stagnare este 1:<ref name=C36>Clancy, 1975, § 3.6</ref> :<math>C_p = \frac{p-p_\infty}{p_{d,\infty}}</math> unde: :<math>p</math> este [[presiune statică |presiunea statică]] în punctul în care este evaluat coeficientul de presiune; :<math>p_\infty</math> este presiunea statică în curentul liber, adică într-un punct departe de corp&nbsp;– presiunea statică în curgerea neperturbată de corp sau de altceva; :<math>p_{d,\infty}</math> este [[presiune dinamică |presiunea dinamică]] în curentul liber. Presiunea de stagnare minus presiunea statică a curentului liber este egală cu presiunea dinamică a curentului liber. Prin urmare, coeficientul de presiune <math>C_p</math> în punctele de stagnare este +1.<ref name=C36 /> == Condiția Kutta == Pe un corp aerodinamic, complet imersat într-o [[curgere potențială]], există două puncte de stagnare: unul lângă muchia anterioară și unul lângă muchia posterioară. Pe un corp cu un vârf ascuțit, cum ar fi bordul de fugă al unei aripi, condiția Kutta specifică faptul că un punct de stagnare este localizat în acel punct.<ref>{{en icon}} Anderson, John D. (1984) ''Fundamentals of Aerodynamics'', section 4.5 McGraw-Hill Inc. {{ISBN|0-07-001656-9}}</ref> {{ill-wd| Q112835448||Linia de curent}} într-un punct de stagnare este perpendiculară pe suprafața corpului. == Note == <references /> == Bibliografie == * {{en icon}} Clancy, L.J. (1975), ''Aerodynamics'', Pitman Publishing Limited, London. {{ISBN|0-273-01120-0}} == Vezi și == * [[Presiune de stagnare]] {{Portal|Fizică}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Dinamica fluidelor]] cz32ndmydxmbzo22xz35y7izpdzp7gc 0 3234386 17024605 17023555 2025-06-10T21:59:42Z Andrebot 67048 Robot: înlocuit legături roșii sau spre alte wikiuri cu Ill 17024605 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv|name=Reinhold Batschi|image=Australian Institute of Sport Coaches - Reinhold Batschi.jpeg|caption=Batschi in 2003|height=|weight=|club=|medaltemplates={{MedalSport|Men's [[Canotaj|rowing]]}} {{MedalCountry| {{ROM}} }} {{MedalCompetition | {{Ill-wd|Q80767|3=Campionatele Europene de Canotaj}} }} {{MedalBronze | {{Ill-wd|Q19951774|3=1967 Vichy}} | Patru rame cu cârmaci }}}} '''Reinhold Batschi''' {{Ill-wd|Q1141149|3=OAM}} ({{date biografice}})<ref name="oly"/> este un fost canotor român și un renumit antrenor australian de canotaj. A fost primul antrenor principal al programului de canotaj al {{Ill-wd|Q781536|3=Institutului Australian de Sport}} și antrenorul principal al echipelor olimpice de canotaj ale Australiei între 1980 și 2000. ==Biografie== === Cariera de canotor === Batschi a început să practice canotajul în perioada satisfacerii serviciului militar obligatoriu al României.<ref name="sportscoach">{{Citat revistă|dată=July–September 1987|titlu=An interview with Reinhold Batschi|journal=Sports Coach|volum=11|număr=1|pagini=33–37}}</ref> A fost component al clubului sportiv [[CS Dinamo București|Dinamo București]] al Ministerului Afacerilor Interne și a deținut gradul de [[plutonier major]] (în 1968).<ref name=D4081968/> A făcut parte din echipa națională de canotaj a României și a câștigat o medalie de bronz în proba masculină de patru rame cu cârmaci la {{Ill-wd|Q19951774|3=Campionatele Europene de canotaj din 1967}}.<ref name="sahof">{{Citat web|url=https://sahof.org.au/hall-of-fame-member/reinhold-batschi/|titlu=Reinhold Batschi|accessdate=26 September 2020|lucrare=Sport Australia Hall of Fame website}}</ref> La {{Ill-wd|Q843743|3=Jocurile Olimpice de vară din 1968}}, care au avut loc la [[Ciudad de México]], echipajul de {{Ill-wd|Q22968939|3=patru rame cu cârmaci}}, din care făcea parte, a terminat pe locul 7.<ref name="oly">{{Cite Sports-Reference|title=Reinhold Batschi|url=https://www.sports-reference.com/olympics/athletes/ba/reinhold-batschi-1.html|access-date=19 September 2017}}</ref> Batschi s-a retras din activitatea de sportiv în 1969.<ref name="ais">{{Citat web|url=http://www.ausport.gov.au/row.html|titlu=Rowing at the Australian Institute of Sport|archiveurl=https://webarchive.nla.gov.au/awa/20000119130000/http://www.ausport.gov.au/row.html|lucrare={{Ill-wd|Q96372795|3=Australian Web Archive}}|archivedate=19 January 2000}}</ref> === Cariera de antrenor === Batschi a absolvit studii sportive la [[Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport|Academia Națională de Educație Fizică și Sport]] din [[București]] ([[România]]).<ref name="ais"/> În 1970 a devenit antrenor la clubul său de canotaj din București.<ref name="sportscoach"/> Batschi a emigrat apoi în [[Germania de Vest]], unde a lucrat ca antrenor principal la Centrul de Canotaj al orașului [[Berlinul de Vest]].<ref name="sportscoach" /> El a antrenat echipa Germaniei de Vest, care a câștigat medalii la [[Jocurile Olimpice de vară din 1976|Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976]].<ref name="ais" /> În 1979 s-a mutat în Australia împreună cu soția sa, Florie, și cu cele două fiice pentru a prelua funcția de director național al corpului de antrenori al Consiliului de Canotaj al Australiei ({{Ill-wd|Q17001956|3=Rowing Australia}}).<ref name="sportscoach"/> În 1984 a fost numit antrenor principal inaugural al programului de canotaj al {{Ill-wd|Q781536|3=Institutului Australian de Sport}}.<ref name="sahof"/> A deținut această funcție până la pensionarea sa în septembrie 2007.<ref name="retire">{{cite journal|title=Retirement of Reinhold Batschi|journal=Ausport|date=Summer 2008|issue=13|page=10|url=https://www.ausport.gov.au/__data/assets/pdf_file/0017/147221/AI_31790_AIS_Alumni_News_No13_LR.pdf|access-date=21 September 2017|archive-date=4 April 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20170404114643/http://ausport.gov.au/__data/assets/pdf_file/0017/147221/AI_31790_AIS_Alumni_News_No13_LR.pdf|url-status=live}}</ref> În 1986, Batschi a antrenat echipa masculină de opt rame cu cârmaci a Australiei, care a câștigat medalia de aur la {{Ill-wd|Q2498259|3=Campionatele Mondiale de canotaj din 1986}}. Aceasta a fost prima și singura dată când Australia a câștigat proba masculină de opt rame cu cârmaci, fie la Jocurile Olimpice, fie la un Campionat Mondial.<ref name=sportscoach/> La pensionarea sa din 2007 a fost evidențiat pentru „munca sa de pionierat care a inclus un program național de dezvoltare tehnică, un program de pregătire a antrenorilor care a fost precursorul unui sistem național de acreditare a antrenorilor, un program de competiții internaționale pentru canotorii promițători, proceduri îmbunătățite de selecție și antrenament pe tot parcursul anului”.<ref name="retire"/> == Rezultate obținute în cariera internațională de antrenor == === Jocurile Olimpice === Batschi a fost antrenor principal al echipelor olimpice de canotaj ale Australiei din 1980 până în 2000. În această perioadă, Australia a câștigat 16 medalii olimpice la canotaj (patru de aur, cinci de argint și șapte de bronz).<ref name="fisaaward">{{cite web|title=Reinhold Batschi receives Distinguished Services to International Rowing Award|url=http://www.rowingaustralia.com.au/2016/12/02/reinhold-batschi-receives-distinguished-services-to-international-rowing-award/|website=Rowing Australia website|access-date=19 September 2017|archive-date=20 September 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20170920111406/http://www.rowingaustralia.com.au/2016/12/02/reinhold-batschi-receives-distinguished-services-to-international-rowing-award/|url-status=live}}</ref> El a antrenat direct echipe doar la Jocurile Olimpice din 1984 și 1988. * [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 1984|1984]] – medalie de bronz – opt rame cu cârmaci masculin * [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 1988|1988]] – locul 5 – opt rame cu cârmaci masculin * [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2004|2004]] – locul 7 – patru vâsle masculin === Campionatele Mondiale === Batschi a fost antrenor principal la Campionatele Mondiale din 1991 și 1999. Rezultatele obținute de echipajele antrenate la Campionatele Mondiale: * {{Ill-wd|Q2442286|3=1983}} medalie de bronz – opt rame cu cârmaci masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q2498259|3=1986}} medalie de aur – opt rame cu cârmaci masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q2292710|3=1987}} locul 4 – opt rame cu cârmaci masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q972814|3=1989}} locul 10 – patru rame cu cârmaci masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q591721|3=1990}} locul 8 – opt rame cu cârmaci masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q80388|3=1991}} locul 10 – opt rame cu cârmaci masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q3173371|3=1994}} locul 5 – patru rame cu cârmaci masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q670638|3=1995}} locul 11 – opt rame cu cârmaci masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q2014330|3=1997}} locul 8 – dublu rame masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q642781|3=2001}} locul 10 – patru vâsle masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q972301|3=2002}} locul 4 – dublu vâsle masculin; locul 14 – simplu vâsle masculin<ref name="history" /> * {{Ill-wd|Q1752233|3=2003}} locul 4 – patru vâsle masculin<ref name="history">{{Citat web|url=http://www.rowinghistory-aus.info/world-championships/australian-medallists.html|titlu=Australia's World Championship Medallists|accessdate=19 September 2017|archiveurl=https://archive.today/20120910213739/http://www.rowinghistory-aus.info/world-championships/australian-medallists.html|lucrare=History of Australian Rowing website|archivedate=10 September 2012}}</ref> === Jocurile Commonwealth-ului === * {{Ill-wd|Q1116471|3=1986}} – medalie de aur – opt rame cu cârmaci masculin; medalie de bronz – patru rame cu cârmaci masculin == Distincții == * 1968 – [[Medalia „Meritul Sportiv”]] clasa I „pentru contribuția deosebită adusă la dezvoltarea mișcării de cultură fizică și sport și pentru merite deosebite în activitatea sportivă de performanță, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înființarea Clubului sportiv «Dinamo»-București al Ministerului Afacerilor Interne”<ref name=D4081968>Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 408 din 8 mai 1968 privind conferirea ordinului „Meritul sportiv” clasa I Clubului sportiv „Dinamo”-București al Ministerului Afacerilor Interne, precum și conferirea de ordine și medalii unor sportivi fruntași și activiști ai acestui club, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', anul IV, nr. 60, Partea I, sâmbătă 11 mai 1968, pp. 474–475.</ref> * 1987 – {{Ill-wd|Q1141149|3=Order of Australia}} pentru serviciile aduse canotajului, în special prin intermediul activității de antrenor<ref name="sahof"/> * 1990 – a fost inclus în {{Ill-wd|Q15271575|3=Sport Australia Hall of Fame}} ca membru general<ref name="sahof" /> * 1991 – Premiul {{Ill-wd|Q21537535|3=Eunice Gill}} pentru merite în domeniul formării antrenorilor<ref name="award">{{Citat știre|title=Peers pay tribute to their finest coaches|url=http://trove.nla.gov.au/newspaper/article/122394334|data=1 December 1991|accessdate=28 September 2017|journal=The Canberra Times|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170928103342/http://trove.nla.gov.au/newspaper/article/122394334|archivedate=28 September 2017}}</ref> * 2000 – {{Ill-wd|Q1649458|3=Medalia australiană pentru sport}} * 2015 – Rowing Australia a redenumit Centrul Național de Antrenament din Canberra – Centrul Național de Antrenament „Reinhold Batschi”<ref>{{Citat web|url=https://www.rowingaustralia.com.au/2015/10/23/rowing-australia-honours-reinhold-batschi-oam-by-renaming-national-training-centre-after-former-ais-and-ra-director-of-rowing/|titlu=Rowing Australia honours Reinhold Batschi OAM by renaming National Training Centre after former AIS and RA Director of Rowing|accessdate=19 September 2017|archiveurl=https://web.archive.org/web/20190418123018/https://rowingaustralia.com.au/2015/10/23/rowing-australia-honours-reinhold-batschi-oam-by-renaming-national-training-centre-after-former-ais-and-ra-director-of-rowing/|lucrare=Rowing Australia website|archivedate=18 April 2019}}</ref> * 2016 – Premiul pentru servicii deosebite aduse canotajului internațional<ref name="fisaaward"/> * Membru pe viață al {{Ill-wd|Q17001956|3=Rowing Australia}}<ref>{{Citat web|url=https://www.rowingaustralia.com.au/about-rowing-australia/life-members/|titlu=Life Members|accessdate=19 September 2017|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170820111307/http://www.rowingaustralia.com.au/about-rowing-australia/life-members/|lucrare=Rowing Australia website|archivedate=20 August 2017}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{Sport Australia Hall of Fame|reinhold-batschi}} * [http://catalogue.nla.gov.au/Record/4539722 Reinhold Batschi interviewed by Robin Poke in the Sport oral history project, National Library of Australia, 2008] * {{World Rowing}} * {{Olympics.com|reinhold-batschi}} * {{Olympedia}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Batschi, Reinhold}} [[Categorie:Nașteri în 1942]] [[Categorie:Sași transilvăneni]] [[Categorie:Sportivi din județul Brașov]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 1968]] [[Categorie:Oameni în viață]] 4ssd9hiq4hzxgij258rhnxiwgv4ap0j 3 3234415 17023726 2025-06-10T12:12:03Z New user message 98878 bun venit! 17023726 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Comuna Padina}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 15:12 (EEST) 852t45m3p2f1t40wbhkxodgedbwyvqf 17024040 17023726 2025-06-10T14:49:23Z Kun Kipcsak 448463 Avertizare: Cont public. ([[WP:TW|TW]]) 17024040 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Comuna Padina}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 15:12 (EEST) == Cont public == Din numele dumneavoastră de utilizator se înțelege că acest cont urmează să fie accesat de mai multe persoane{{#if:|&nbsp;asociate cu {{{1}}}|}}. Întrucât pe Wikipedia '''nu sunt permise [[Wikipedia:Blocare#Conturi „publice”|conturile publice]]''', vă&nbsp;rugăm să vă creați conturi distincte, astfel ca în spatele fiecărui nume de utilizator să existe o singură persoană răspunzătoare pentru toate intervențiile făcute prin contul respectiv. Pentru evitarea oricăror confuzii vă recomandăm să vă deschideți alt cont (sau, dacă aveți deja multe contribuții, să cereți '''[[:meta:Special:GlobalRenameRequest|aici]]''' schimbarea numelui de utilizator). Dacă reprezentați o firmă sau instituție, maniera corectă este să folosiți un cont care să vă identifice personal, și, în conformitate cu [[:foundation:Policy:Terms of Use/ro|Termenii de Utilizare]] și cu politica privind [[WP:CdI|conflictul de interese]], să vă declarați afilierea în paginile de discuție ale articolelor editate. În&nbsp;speranța că sunteți de acord cu respectarea regulamentelor, vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuții.[[Categorie:Conturi publice]] [[Utilizator:Kun Kipcsak|Kun Kipcsak]] ([[Discuție utilizator:Kun Kipcsak|discuție]]) 10 iunie 2025 17:49 (EEST) dgew7w459yk8aaxuzg315urovati3g2 4 3234416 17023728 2025-06-10T12:12:17Z PȘNBot 480743 Creez o propunere nouă de ștergere 17023728 wikitext text/x-wiki ===[[:Walter Cigolea]]=== {{legături pagină|Walter Cigolea|}} {{#ifeq:{{str find|Walter Cigolea|(}}|-1||{{*}} [[Special:Search/prefix:Wikipedia:Pagini de șters/{{str left|Walter Cigolea| {{#expr:{{str find|Walter Cigolea|(}}-2}} }}|alte propuneri de ștergere]]}} {{Rezumat propunere de ștergere|start=10 iunie 2025|end=15 iunie 2025 }} '''Justificare:''' Acest articol a fost marcat de {{#if:Gikü|[[Utilizator:Gikü|Gikü]]|un utilizator}} în februarie 2025 ca nerespectând politica de [[Wikipedia:Notabilitate|notabilitate]]. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său. * Dacă sunteți utilizatorul care a marcat articolul, puteți oferi o descriere mai detaliată a problemelor care considerați că trebuie rezolvate. * Dacă sunteți autorul articolului, citiți [[WP:N|politica]] și comentariile făcute de utilizatori pentru a înțelege ce probleme are articolul. Cele mai dese probleme țin de numărul sau calitatea surselor, de aceea vă punem la dispoziție anumite [[Ajutor:Căutare_surse_(sfaturi)|sfaturi]] pentru a găsi surse de încredere. Este important să participați la discuție, '''concentrându-vă pe identificarea și rezolvarea problemelor menționate de participanți'''. Dacă aveți nevoie de ajutor, consultați pagina cu [[Ajutor:Proceduri_de_salvare_a_unui_articol_propus_pentru_ștergere#Articolul_a_fost_propus_pentru_ștergere_în_urma_unei_discuții|proceduri de salvare a unui articol]]. * Ceilalți utilizatori sunt invitați să citească articolul și să ofere sugestii de îmbunătățire sau să-și exprime opinia în conformitate cu indicațiile din antetul paginii.--Mesaj livrat de un [[Utilizator:PȘNBot|robot]]. 10 iunie 2025 15:12 (EEST) 1ty1zm1dtgf1q4bjltkumj6hz0cxy8g 3 3234417 17023741 2025-06-10T12:25:44Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Mircea Lucescu]] 17023741 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Mircea Lucescu|, ca aceea de la pagina [[:Mircea Lucescu]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:25 (EEST) aaydmlyked1epd3hmlfwprtv182ffck 17023742 17023741 2025-06-10T12:25:53Z Pafsanias 191728 Notă generală: Modificare neconstructivă la [[Mircea Lucescu]]. ([[WP:TW|TW]]) 17023742 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Mircea Lucescu|, ca aceea de la pagina [[:Mircea Lucescu]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:25 (EEST) ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Mircea Lucescu]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 15:25 (EEST) c75q6qrzv39ze6zrx2r5sllq4bvtzs5 17023746 17023742 2025-06-10T12:27:18Z Pafsanias 191728 Înlăturat 1 modificare a lui [[Special:Contributions/Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție Utilizator:Pafsanias|D]]): Duplicat. ([[WP:TW|TW]]) 17023746 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Mircea Lucescu|, ca aceea de la pagina [[:Mircea Lucescu]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 15:25 (EEST) aaydmlyked1epd3hmlfwprtv182ffck 3 3234418 17023748 2025-06-10T12:28:11Z New user message 98878 bun venit! 17023748 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Nickthegreat400}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 15:28 (EEST) m0oinuo7e8v4v5mrf3gf6o7804hzi7h 0 3234419 17023752 2025-06-10T12:34:55Z Nicu Farcaș 146998 init. art. 17023752 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată}} '''Pădurea Zamostea - Lunca''' este o arie protejată (sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]] desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta se întinde pe o suprafață de {{dim|320.4|[[hectar|ha]]}}, integral pe uscat. == Localizare == Situl se întinde pe teritoriile administrative ale județelor [[Județul Botoșani|Botoșani]] () [[Județul Suceava|Suceava]] ().<ref>[https://e-consultare.gov.ro/w/wp-content/uploads/2020/03/Anexa-nr.-1_02.03.2020.pdf e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Pădurea Zamostea - Lunca]; accesat la 10 iunie 2025</ref> Centrul sitului Pădurea Zamostea - Lunca este situat la coordonatele {{coord|45.851897|22.888722|display=i}}. == Înființare == Situl Pădurea Zamostea - Lunca ([[Cod:SCI:ROSCI0184|ROSCI0184]]) a fost declarat [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] în {{dată|2007|12}} pentru a proteja o specie de plantă și 7 de specii de animale.<ref name="n2k">{{Citat web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSAC0184&release=55|titlu=Natura 2000 Standard Data Form for Pădurea Zamostea - Lunca|accessdate=2025-06-10}}</ref><ref name="biodiversity">{{Citat web|url=https://biodiversity.europa.eu/sites/natura2000/ROSAC0184|titlu=Pădurea Zamostea - Lunca|publisher=biodiversity.europa.eu|accessdate=2024-06-10}}</ref> Acesta include rezervația naturală [[Pădurea Zamostea - Lunca]]. == Biodiversitate == Situată în [[Ecoregiune|ecoregiunea]] continentală din lunca dreaptă a [[râul Siret|râului Siret]], aria protejată conține două [[habitat]]e naturale: '''' și ''''.<ref name="biodiversity" /> La baza desemnării sitului se află .<ref name="n2k" /> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Natura 2000 în România]] lql98v3sm3aed61erpx93ww6mne80l9 17023767 17023752 2025-06-10T12:46:05Z Nicu Farcaș 146998 /* Biodiversitate */ ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17023767 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată}} '''Pădurea Zamostea - Lunca''' este o arie protejată (sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]] desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta se întinde pe o suprafață de {{dim|320.4|[[hectar|ha]]}}, integral pe uscat. == Localizare == Situl se întinde pe teritoriile administrative ale județelor [[Județul Botoșani|Botoșani]] () [[Județul Suceava|Suceava]] ().<ref>[https://e-consultare.gov.ro/w/wp-content/uploads/2020/03/Anexa-nr.-1_02.03.2020.pdf e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Pădurea Zamostea - Lunca]; accesat la 10 iunie 2025</ref> Centrul sitului Pădurea Zamostea - Lunca este situat la coordonatele {{coord|45.851897|22.888722|display=i}}. == Înființare == Situl Pădurea Zamostea - Lunca ([[Cod:SCI:ROSCI0184|ROSCI0184]]) a fost declarat [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] în {{dată|2007|12}} pentru a proteja o specie de plantă și 7 de specii de animale.<ref name="n2k">{{Citat web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSAC0184&release=55|titlu=Natura 2000 Standard Data Form for Pădurea Zamostea - Lunca|accessdate=2025-06-10}}</ref><ref name="biodiversity">{{Citat web|url=https://biodiversity.europa.eu/sites/natura2000/ROSAC0184|titlu=Pădurea Zamostea - Lunca|publisher=biodiversity.europa.eu|accessdate=2024-06-10}}</ref> Acesta include rezervația naturală [[Pădurea Zamostea - Lunca]]. == Biodiversitate == Situată în [[Ecoregiune|ecoregiunea]] continentală din lunca dreaptă a [[râul Siret|râului Siret]], aria protejată conține două [[habitat]]e naturale: ''Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)'' și ''Păduri de stejar și carpen dacice''.<ref name="biodiversity" /> La baza desemnării sitului se află 8 specii (din flora spontană și fauna sălbatică a României) ocrotite la nivel european sau aflate pe lista roșie a [[IUCN]]; astfel: * [[plante]] (1): [[papucul doamnei]] (''Cypripedium calceolus''); * [[mamifere]] (): * [[pești]] (): * [[nevertebrate]] (): * [[reptile]] (): .<ref name="n2k" /> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Natura 2000 în România]] i1ebdlmd8lrzgmv1zldn0trqbkz6luj 17023777 17023767 2025-06-10T12:58:11Z Nicu Farcaș 146998 /* Biodiversitate */ 17023777 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată}} '''Pădurea Zamostea - Lunca''' este o arie protejată (sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]] desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta se întinde pe o suprafață de {{dim|320.4|[[hectar|ha]]}}, integral pe uscat. == Localizare == Situl se întinde pe teritoriile administrative ale județelor [[Județul Botoșani|Botoșani]] () [[Județul Suceava|Suceava]] ().<ref>[https://e-consultare.gov.ro/w/wp-content/uploads/2020/03/Anexa-nr.-1_02.03.2020.pdf e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Pădurea Zamostea - Lunca]; accesat la 10 iunie 2025</ref> Centrul sitului Pădurea Zamostea - Lunca este situat la coordonatele {{coord|45.851897|22.888722|display=i}}. == Înființare == Situl Pădurea Zamostea - Lunca ([[Cod:SCI:ROSCI0184|ROSCI0184]]) a fost declarat [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] în {{dată|2007|12}} pentru a proteja o specie de plantă și 7 de specii de animale.<ref name="n2k">{{Citat web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSAC0184&release=55|titlu=Natura 2000 Standard Data Form for Pădurea Zamostea - Lunca|accessdate=2025-06-10}}</ref><ref name="biodiversity">{{Citat web|url=https://biodiversity.europa.eu/sites/natura2000/ROSAC0184|titlu=Pădurea Zamostea - Lunca|publisher=biodiversity.europa.eu|accessdate=2024-06-10}}</ref> Acesta include rezervația naturală [[Pădurea Zamostea - Lunca]]. == Biodiversitate == Situată în [[Ecoregiune|ecoregiunea]] continentală din lunca dreaptă a [[râul Siret|râului Siret]], aria protejată conține două [[habitat]]e naturale: ''Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)'' și ''Păduri de stejar și carpen dacice''.<ref name="biodiversity" /> La baza desemnării sitului se află 8 specii (din flora spontană și fauna sălbatică a României) ocrotite la nivel european sau aflate pe lista roșie a [[IUCN]]; astfel: * [[plante]] (1): [[papucul doamnei]] (''Cypripedium calceolus''); * [[mamifere]] (1): liliacul comun (''Myotis myotis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/14133/0 Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis]; accesat la 10 iunie 2025</ref>; * [[pești]] (3): [[avat]] (''Aspius aspius'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/2178/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Aspius aspius]; accesat la 10iunie 2025</ref>, [[țipar]] (''Misgurnus fossilis''), [[Sabanejewia balcanica|câră]] (''Sabanejewia balcanica''); * [[nevertebrate]] (2): [[rădașcă]] (''Lucanus cervus''), [[croitor cenușiu]] (''Morimus asper funereus''): * [[reptile]] (1): [[Broasca-țestoasă europeană de baltă|broasca țestoasă de baltă]] (''Emys orbicularis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/7717/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis]; accesat la 10 iulie 2025</ref>.<ref name="n2k" /> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Natura 2000 în România]] 4h2wy6sb6410gxnlkugvd7z948soge3 17023779 17023777 2025-06-10T12:59:48Z Nicu Farcaș 146998 /* Vezi și */ 17023779 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată}} '''Pădurea Zamostea - Lunca''' este o arie protejată (sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]] desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta se întinde pe o suprafață de {{dim|320.4|[[hectar|ha]]}}, integral pe uscat. == Localizare == Situl se întinde pe teritoriile administrative ale județelor [[Județul Botoșani|Botoșani]] () [[Județul Suceava|Suceava]] ().<ref>[https://e-consultare.gov.ro/w/wp-content/uploads/2020/03/Anexa-nr.-1_02.03.2020.pdf e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Pădurea Zamostea - Lunca]; accesat la 10 iunie 2025</ref> Centrul sitului Pădurea Zamostea - Lunca este situat la coordonatele {{coord|45.851897|22.888722|display=i}}. == Înființare == Situl Pădurea Zamostea - Lunca ([[Cod:SCI:ROSCI0184|ROSCI0184]]) a fost declarat [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] în {{dată|2007|12}} pentru a proteja o specie de plantă și 7 de specii de animale.<ref name="n2k">{{Citat web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSAC0184&release=55|titlu=Natura 2000 Standard Data Form for Pădurea Zamostea - Lunca|accessdate=2025-06-10}}</ref><ref name="biodiversity">{{Citat web|url=https://biodiversity.europa.eu/sites/natura2000/ROSAC0184|titlu=Pădurea Zamostea - Lunca|publisher=biodiversity.europa.eu|accessdate=2024-06-10}}</ref> Acesta include rezervația naturală [[Pădurea Zamostea - Lunca]]. == Biodiversitate == Situată în [[Ecoregiune|ecoregiunea]] continentală din lunca dreaptă a [[râul Siret|râului Siret]], aria protejată conține două [[habitat]]e naturale: ''Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)'' și ''Păduri de stejar și carpen dacice''.<ref name="biodiversity" /> La baza desemnării sitului se află 8 specii (din flora spontană și fauna sălbatică a României) ocrotite la nivel european sau aflate pe lista roșie a [[IUCN]]; astfel: * [[plante]] (1): [[papucul doamnei]] (''Cypripedium calceolus''); * [[mamifere]] (1): liliacul comun (''Myotis myotis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/14133/0 Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis]; accesat la 10 iunie 2025</ref>; * [[pești]] (3): [[avat]] (''Aspius aspius'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/2178/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Aspius aspius]; accesat la 10iunie 2025</ref>, [[țipar]] (''Misgurnus fossilis''), [[Sabanejewia balcanica|câră]] (''Sabanejewia balcanica''); * [[nevertebrate]] (2): [[rădașcă]] (''Lucanus cervus''), [[croitor cenușiu]] (''Morimus asper funereus''): * [[reptile]] (1): [[Broasca-țestoasă europeană de baltă|broasca țestoasă de baltă]] (''Emys orbicularis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/7717/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis]; accesat la 10 iulie 2025</ref>.<ref name="n2k" /> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] {{Situri Natura 2000}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Natura 2000 în România]] ri1z1kfdtgdckoowip902nq2ez1pdlk 17023783 17023779 2025-06-10T13:01:28Z Nicu Farcaș 146998 /* Înființare */ 17023783 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată}} '''Pădurea Zamostea - Lunca''' este o arie protejată (sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]] desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta se întinde pe o suprafață de {{dim|320.4|[[hectar|ha]]}}, integral pe uscat. == Localizare == Situl se întinde pe teritoriile administrative ale județelor [[Județul Botoșani|Botoșani]] () [[Județul Suceava|Suceava]] ().<ref>[https://e-consultare.gov.ro/w/wp-content/uploads/2020/03/Anexa-nr.-1_02.03.2020.pdf e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Pădurea Zamostea - Lunca]; accesat la 10 iunie 2025</ref> Centrul sitului Pădurea Zamostea - Lunca este situat la coordonatele {{coord|45.851897|22.888722|display=i}}. == Înființare == Situl Pădurea Zamostea - Lunca ([[Cod:SCI:ROSCI0184|ROSCI0184]]) a fost declarat [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] în {{dată|2007|12}} pentru a proteja o specie de plantă și 7 de specii de animale.<ref name="n2k">{{Citat web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSAC0184&release=55|titlu=Natura 2000 Standard Data Form for Pădurea Zamostea - Lunca|accessdate=2025-06-10}}</ref><ref name="biodiversity">{{Citat web|url=https://biodiversity.europa.eu/sites/natura2000/ROSAC0184|titlu=Pădurea Zamostea - Lunca|publisher=biodiversity.europa.eu|accessdate=2025-06-10}}</ref> Acesta include rezervația naturală [[Pădurea Zamostea - Lunca]]. == Biodiversitate == Situată în [[Ecoregiune|ecoregiunea]] continentală din lunca dreaptă a [[râul Siret|râului Siret]], aria protejată conține două [[habitat]]e naturale: ''Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)'' și ''Păduri de stejar și carpen dacice''.<ref name="biodiversity" /> La baza desemnării sitului se află 8 specii (din flora spontană și fauna sălbatică a României) ocrotite la nivel european sau aflate pe lista roșie a [[IUCN]]; astfel: * [[plante]] (1): [[papucul doamnei]] (''Cypripedium calceolus''); * [[mamifere]] (1): liliacul comun (''Myotis myotis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/14133/0 Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis]; accesat la 10 iunie 2025</ref>; * [[pești]] (3): [[avat]] (''Aspius aspius'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/2178/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Aspius aspius]; accesat la 10iunie 2025</ref>, [[țipar]] (''Misgurnus fossilis''), [[Sabanejewia balcanica|câră]] (''Sabanejewia balcanica''); * [[nevertebrate]] (2): [[rădașcă]] (''Lucanus cervus''), [[croitor cenușiu]] (''Morimus asper funereus''): * [[reptile]] (1): [[Broasca-țestoasă europeană de baltă|broasca țestoasă de baltă]] (''Emys orbicularis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/7717/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis]; accesat la 10 iulie 2025</ref>.<ref name="n2k" /> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] {{Situri Natura 2000}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Natura 2000 în România]] arkkbrbjjw1jjj2ooorku93ry9oxv15 17023784 17023783 2025-06-10T13:02:01Z Nicu Farcaș 146998 /* Biodiversitate */ 17023784 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată}} '''Pădurea Zamostea - Lunca''' este o arie protejată (sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]] desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta se întinde pe o suprafață de {{dim|320.4|[[hectar|ha]]}}, integral pe uscat. == Localizare == Situl se întinde pe teritoriile administrative ale județelor [[Județul Botoșani|Botoșani]] () [[Județul Suceava|Suceava]] ().<ref>[https://e-consultare.gov.ro/w/wp-content/uploads/2020/03/Anexa-nr.-1_02.03.2020.pdf e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Pădurea Zamostea - Lunca]; accesat la 10 iunie 2025</ref> Centrul sitului Pădurea Zamostea - Lunca este situat la coordonatele {{coord|45.851897|22.888722|display=i}}. == Înființare == Situl Pădurea Zamostea - Lunca ([[Cod:SCI:ROSCI0184|ROSCI0184]]) a fost declarat [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] în {{dată|2007|12}} pentru a proteja o specie de plantă și 7 de specii de animale.<ref name="n2k">{{Citat web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSAC0184&release=55|titlu=Natura 2000 Standard Data Form for Pădurea Zamostea - Lunca|accessdate=2025-06-10}}</ref><ref name="biodiversity">{{Citat web|url=https://biodiversity.europa.eu/sites/natura2000/ROSAC0184|titlu=Pădurea Zamostea - Lunca|publisher=biodiversity.europa.eu|accessdate=2025-06-10}}</ref> Acesta include rezervația naturală [[Pădurea Zamostea - Lunca]]. == Biodiversitate == Situată în [[Ecoregiune|ecoregiunea]] continentală din lunca dreaptă a [[râul Siret|râului Siret]], aria protejată conține două [[habitat]]e naturale: ''Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)'' și ''Păduri de stejar și carpen dacice''.<ref name="biodiversity" /> La baza desemnării sitului se află 8 specii (din flora spontană și fauna sălbatică a României) ocrotite la nivel european sau aflate pe lista roșie a [[IUCN]]; astfel: * [[plante]] (1): [[papucul doamnei]] (''Cypripedium calceolus''); * [[mamifere]] (1): liliacul comun (''Myotis myotis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/14133/0 Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis]; accesat la 10 iunie 2025</ref>; * [[pești]] (3): [[avat]] (''Aspius aspius'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/2178/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Aspius aspius]; accesat la 10 iunie 2025</ref>, [[țipar]] (''Misgurnus fossilis''), [[Sabanejewia balcanica|câră]] (''Sabanejewia balcanica''); * [[nevertebrate]] (2): [[rădașcă]] (''Lucanus cervus''), [[croitor cenușiu]] (''Morimus asper funereus''): * [[reptile]] (1): [[Broasca-țestoasă europeană de baltă|broasca țestoasă de baltă]] (''Emys orbicularis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/7717/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis]; accesat la 10 iulie 2025</ref>.<ref name="n2k" /> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] {{Situri Natura 2000}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Natura 2000 în România]] e4acbpx15rkbiyre7qlitejfk0aq3vx 17023789 17023784 2025-06-10T13:05:17Z Nicu Farcaș 146998 /* Localizare */ 17023789 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Arie protejată}} '''Pădurea Zamostea - Lunca''' este o arie protejată (sit de importanță comunitară &mdash; SCI) din [[România]] desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta se întinde pe o suprafață de {{dim|320.4|[[hectar|ha]]}}, integral pe uscat. == Localizare == Situl se întinde pe teritoriile administrative ale județelor [[Județul Botoșani|Botoșani]] ([[Comuna Cândești, Botoșani|Cândești]], [[Comuna Vârfu Câmpului, Botoșani|Vârfu Câmpului]]) și [[Județul Suceava|Suceava]] ([[Comuna Grămești, Suceava|Grămești]], [[Comuna Zamostea, Suceava|Zamostea]], [[Comuna Zvoriștea, Suceava|Zvoriștea]]).<ref>[https://e-consultare.gov.ro/w/wp-content/uploads/2020/03/Anexa-nr.-1_02.03.2020.pdf e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Pădurea Zamostea - Lunca]; accesat la 10 iunie 2025</ref> Centrul sitului Pădurea Zamostea - Lunca este situat la coordonatele {{coord|45.851897|22.888722|display=i}}. == Înființare == Situl Pădurea Zamostea - Lunca ([[Cod:SCI:ROSCI0184|ROSCI0184]]) a fost declarat [[Sit Natura 2000|sit de importanță comunitară]] în {{dată|2007|12}} pentru a proteja o specie de plantă și 7 de specii de animale.<ref name="n2k">{{Citat web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSAC0184&release=55|titlu=Natura 2000 Standard Data Form for Pădurea Zamostea - Lunca|accessdate=2025-06-10}}</ref><ref name="biodiversity">{{Citat web|url=https://biodiversity.europa.eu/sites/natura2000/ROSAC0184|titlu=Pădurea Zamostea - Lunca|publisher=biodiversity.europa.eu|accessdate=2025-06-10}}</ref> Acesta include rezervația naturală [[Pădurea Zamostea - Lunca]]. == Biodiversitate == Situată în [[Ecoregiune|ecoregiunea]] continentală din lunca dreaptă a [[râul Siret|râului Siret]], aria protejată conține două [[habitat]]e naturale: ''Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)'' și ''Păduri de stejar și carpen dacice''.<ref name="biodiversity" /> La baza desemnării sitului se află 8 specii (din flora spontană și fauna sălbatică a României) ocrotite la nivel european sau aflate pe lista roșie a [[IUCN]]; astfel: * [[plante]] (1): [[papucul doamnei]] (''Cypripedium calceolus''); * [[mamifere]] (1): liliacul comun (''Myotis myotis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/14133/0 Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis]; accesat la 10 iunie 2025</ref>; * [[pești]] (3): [[avat]] (''Aspius aspius'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/2178/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Aspius aspius]; accesat la 10 iunie 2025</ref>, [[țipar]] (''Misgurnus fossilis''), [[Sabanejewia balcanica|câră]] (''Sabanejewia balcanica''); * [[nevertebrate]] (2): [[rădașcă]] (''Lucanus cervus''), [[croitor cenușiu]] (''Morimus asper funereus''): * [[reptile]] (1): [[Broasca-țestoasă europeană de baltă|broasca țestoasă de baltă]] (''Emys orbicularis'')<ref>[http://www.iucnredlist.org/details/7717/0 The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis]; accesat la 10 iulie 2025</ref>.<ref name="n2k" /> == Note == <references /> == Vezi și == * [[Natura 2000]] * [[Lista siturilor Natura 2000 din România]] {{Situri Natura 2000}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Natura 2000 în România]] j9m97y2shyygphgyl751m1zqhfwn5z7 3 3234420 17023753 2025-06-10T12:36:00Z New user message 98878 bun venit! 17023753 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ema Alexandra Scîntei}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 15:36 (EEST) ny5bfenb0detawtssm3dckw1z1a810c 0 3234421 17023756 2025-06-10T12:36:45Z Frank Haug 309008 Pagină nouă: '''Hilbert''' este un nume de familie. Se poate referi la una din următoarele persoane: * [[David Hilbert]] (1862-1943), matematician german * [[Roberto Hilbert]] (n. 1984), fotbalist german {{Nume}} 17023756 wikitext text/x-wiki '''Hilbert''' este un nume de familie. Se poate referi la una din următoarele persoane: * [[David Hilbert]] (1862-1943), matematician german * [[Roberto Hilbert]] (n. 1984), fotbalist german {{Nume}} rk33jxvnnj2t4rng5wy4ieah0mlzgnt 3 3234422 17023761 2025-06-10T12:41:52Z New user message 98878 bun venit! 17023761 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Brandonmorrrr}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 15:41 (EEST) sae0h4oyrnneie0f0txfwlqvdguwf8i 3 3234423 17023762 2025-06-10T12:42:41Z New user message 98878 bun venit! 17023762 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Kapakoiva turkulainen}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 15:42 (EEST) 5q4jpmicmu6hytq0h3jovvlzbwj3v3h 3 3234424 17023763 2025-06-10T12:42:51Z New user message 98878 bun venit! 17023763 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=CostinLemnaru}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 15:42 (EEST) t0qkts7rrmlyt0ppefyeyf0qxs41iz7 3 3234425 17023768 2025-06-10T12:49:37Z New user message 98878 bun venit! 17023768 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Cioban Ilie}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 15:49 (EEST) 5ep4nvbdcu05urz2b1f3793fa3oduu5 3 3234426 17023769 2025-06-10T12:50:51Z New user message 98878 bun venit! 17023769 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=天唐龍}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 15:50 (EEST) nbuwbjez15zgcenp2lixmy6hdeappev 3 3234427 17023794 2025-06-10T13:11:34Z New user message 98878 bun venit! 17023794 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ianbo}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 16:11 (EEST) ijjcjbri2cblx25st8ltxc4yb0do89u 10 3234428 17023805 2025-06-10T13:20:26Z Terraflorin 95188 Redirecționat înspre [[Format:Navseasoncats]] 17023805 wikitext text/x-wiki #redirect[[:Format:Navseasoncats]] n05eytygbz24gdppsyc9kfg50d0l6ks 14 3234429 17023811 2025-06-10T13:22:23Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats with decades below year}} [[Category:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Category:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Category:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] 17023811 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats with decades below year}} [[Category:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Category:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Category:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] 5ccrndh775fr7e1m41n1doajyvg0drj 17023812 17023811 2025-06-10T13:23:46Z Terraflorin 95188 17023812 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234430 17023813 2025-06-10T13:24:37Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Romane după an|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice| an]] 17023813 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Romane după an|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice| an]] 0slwwiwylfvlteuhnwu5j13gtr2g27r 3 3234431 17023816 2025-06-10T13:25:12Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Calea Victoriei]] 17023816 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Calea Victoriei|, ca aceea de la pagina [[:Calea Victoriei]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 16:25 (EEST) sghr0xnr9ng8ump09psshnrymk084n0 14 3234432 17023817 2025-06-10T13:26:39Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Romane ale anilor 2010|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 2010|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] 17023817 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Romane ale anilor 2010|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 2010|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] agelfn8f4qgkivbjjx1dtf9wx6nlfej 3 3234433 17023822 2025-06-10T13:29:50Z New user message 98878 bun venit! 17023822 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Gab2013+wiki}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 16:29 (EEST) 30coce987td4tu1qmbln7vyjf4e9gn0 3 3234434 17023829 2025-06-10T13:34:10Z New user message 98878 bun venit! 17023829 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Arif9999}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 16:34 (EEST) ots5v3ef82nw3ulx4jrv1b71t2g0dad 14 3234435 17023847 2025-06-10T13:44:01Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023847 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 3 3234436 17023848 2025-06-10T13:44:27Z New user message 98878 bun venit! 17023848 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=HAYAT ÖZLEM KAYALI}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 16:44 (EEST) nexuz316fg1zc61fz8s197xn4o39q8f 14 3234437 17023852 2025-06-10T13:46:31Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023852 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 0 3234438 17023853 2025-06-10T13:46:43Z Stephan Condurachis 464050 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17023853 wikitext text/x-wiki {{Infobox officeholder}} '''Raymond Ndong Sima''' ({{date biografice}}) este un politician [[Gabon|gabonez]] care a ocupat funcția de prim-ministru de tranziție al Gabonului între septembrie 2023 și mai 2025. Anterior, a deținut aceeași funcție între februarie 2012 și ianuarie 2014. == Carieră == Raymond Ndong Sima s-a născut la [[Oyem]], în nordul Gabonului, și a studiat în Franța<ref name ="A1">{{citat web |url=https://web.archive.org/web/20120301214000/http://gaboneco.com/show_article.php?IDActu=24787 |titlu=Raymond Ndong Sima : un homme d’action (Raymond Ndong Sima: un om de acțiune) |language=fr |dată=29/02/2012 |publisher=gaboneco.com |datăaccesare=10 iunie 2025}}</ref>. În anul 1986, a fost numit în cabinetul ministrului Planificării și Economiei, unde a fost responsabil de ajustarea structurală și de relațiile cu [[Fondul Monetar Internațional]] și [[Banca Mondială]]. În 1992, a fost numit director general al Economiei; a deținut această funcție până în 1994, continuând să se ocupe în paralel de ajustarea structurală. Ulterior, între 1994 și 1998, a fost director general al Hévégab, o companie de stat specializată în producția de [[Cauciuc natural|cauciuc]]<ref name ="A1"/><ref>{{citat web |url=https://web.archive.org/web/20120308013035/http://gaboneco.com/show_article.php?IDActu=7474 |titlu=Les deux vies de Raymond Ndong Sima (Cele două vieți ale lui Raymond Ndong Sima) |language=fr |dată=08/05/2008 |publisher=gaboneco.com |datăaccesare=10/06/2025}}</ref>. La 17 octombrie 2009, Ndong Sima a fost numit ministru al Agriculturii, Creșterii animalelor și Dezvoltării rurale<ref>{{citat web |url=https://web.archive.org/web/20120302121108/http://gaboneco.com/show_article.php?IDActu=15383 |titlu=Gabon : Le premier gouvernement du septennat d’Ali Bongo (Gabon: Primul guvern al septenatului lui Ali Bongo) |language=fr |dată=17/10/2009 |publisher=gaboneco.com |datăaccesare=09/06/2025 }}</ref><ref>{{citat web |url=https://fr.allafrica.com/stories/200910190602.html |titlu=Gabon : « Le ministère de l'Agriculture est un département sectoriel… » (Gabon : „Ministerul Agriculturii este un departament sectorial…”) |language=fr |dată=19 octombrie 2009 |publisher=AllAfrica |datăaccesare=10 iunie 2025}}</ref>. În alegerile legislative din decembrie 2011, în care Partidul Democrat Gabonez (PDG) a obținut o majoritate covârșitoare, Ndong Sima a fost ales deputat în Kyé, [[provincia Woleu-Ntem]]<ref name ="A5">{{citat web |url=https://www.jeuneafrique.com/142550/politique/gabon-ndong-sima-un-premier-ministre-qu-on-n-attendait-pas/ |titlu=Gabon : Ndong Sima, un Premier ministre qu'on n'attendait pas (Gabon : Ndong Sima, un prim-ministru la care nu ne așteptam) |language=fr |nume=Dougueli |prenume=Georges |publisher=Jeune Afrique |dată=7 martie 2012 |datăaccesare=10 iunie 2025}}</ref>. Prim-ministrul Paul Biyoghé Mba a demisionat la 13 februarie 2012, iar președintele {{ill-wd|Q57521|3=Ali Bongo}} l-a numit pe Ndong Sima în funcția de prim-ministru la 27 februarie 2012. Numirea sa a fost remarcabilă deoarece, în mod tradițional, funcția de prim-ministru revenea unui etnic Fang din [[provincia Estuaire]], în timp ce Ndong Sima era originar din Woleu-Ntem, în nord—deși și el aparținea etniei Fang<ref>{{citat web |url=https://archive.ph/20121206004207/http://www.google.com/hostednews/afp/article/ALeqM5g4dpXCwzN03KEtyow1nlvPIE-GbQ?docId=CNG.525fe8032594b554ab02e87d42862fef.981 |titlu=Ali Bongo nomme un natif du nord, Ndong Sima, Premier ministre (Ali Bongo numește un nativ din nord, Ndong Sima, prim-ministru) |language=fr |publisher=AFP |dată=9 decembrie 2012 |datăaccesare=10 iunie 2025}}</ref>. Înainte de numirea sa, Ndong Sima nu era considerat o figură politică de prim-plan<ref name ="A5"/>. A ocupat funcția de prim-ministru timp de aproape doi ani. După alegerile locale din decembrie 2013, președintele Bongo l-a numit pe {{ill-wd|Q3014508|3=Daniel Ona Ondo}} pentru a-l înlocui pe Ndong Sima la 24 ianuarie 2014<ref>{{cite journal |last=Agence France‑Presse |date=24 January 2014 |title=Gabon's president names new PM after local elections (Președintele Gabonului numește un nou prim‑ministru după alegeri locale) |language=en |journal=Agence France‑Presse}}</ref>. Ona Ondo a preluat oficial funcția în cadrul unei ceremonii de predare-primire la 27 ianuarie<ref>{{citat web |url=https://web.archive.org/web/20140129012533/http://www.gabonews.com/Gabonews/actualites/politique/daniel-ona-ondo-a-pris-ses-fonction |titlu=Daniel Ona Ondo a pris ses fonctions (Daniel Ona Ondo și-a preluat funcțiile) |language=fr |dată=27 ianuarie 2014 |publisher=Gabonews |datăaccesare=10 iunie 2025}}</ref>. În iulie 2015, Raymond Ndong Sima a părăsit Partidul Democrat Gabonez (PDG), acuzând formațiunea că nu acceptă critica și punctele de vedere diferite. De asemenea, a criticat modul în care guvernul a gestionat finanțele publice după plecarea sa din funcție<ref>{{citat web |url=https://www.rfi.fr/fr/afrique/20150703-gabon-raymond-ndong-sima-claque-porte-parti-pouvoir |titlu=Gabon: Raymond Ndong Sima claque la porte du parti au pouvoir (Gabon: Raymond Ndong Sima părăsește partidul de guvernământ) |language=fr |dată=3 iulie 2015 |publisher=RFI |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. Secretarul general al PDG, Faustin Boukoubi, a reacționat calificându-l pe Ndong Sima drept un oportunist și susținând că PDG-ul este un partid democratic în interiorul său<ref>{{citat web |url=https://www.rfi.fr/fr/afrique/20150704-gabon-le-parti-ali-bongo-recuse-manque-democratie-interne-pdg-ndong-sima-boukoubi |titlu=Gabon: le parti Ali Bongo récuse manque démocratie interne PDG Ndong Sima Boukoubi (Gabon: Partidul lui Ali Bongo respinge lipsa democrației interne PDG Ndong Sima Boukoubi) |language=fr |dată=4 iulie 2015 |publisher=RFI |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. După demisia din partid, Ndong Sima a candidat de două ori împotriva lui Ali Bongo la alegerile prezidențiale, în 2016 și 2023, dar a fost înfrânt de fiecare dată, obținând mai puțin de 0,5% din voturi<ref>{{citat web |url=https://www.aljazeera.com/news/2023/9/7/gabon-military-government-appoints-former-opposition-leader-as-interim-pm |titlu=Gabon military government appoints former opposition leader as interim PM (Guvernul militar din Gabon numește fostul lider al opoziției prim-ministru interimar) |language=en |dată=7 septembrie 2023 |publisher=Al Jazeera |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. În urma loviturii de stat din Gabon din 2023, el a fost numit din nou prim-ministru, de această dată în fruntea unui guvern de tranziție, de către președintele interimar [[Brice Clotaire Oligui Nguema]], la 7 septembrie 2023<ref>{{citat web |url=https://www.rfi.fr/fr/afrique/20230907-gabon-raymond-ndong-sima-opposant-%C3%A0-ali-bongo-nomm%C3%A9-premier-ministre-de-transition |titlu=Gabon: Raymond Ndong Sima, opposant à Ali Bongo, nommé Premier ministre de transition (Gabon: Raymond Ndong Sima, opozant al lui Ali Bongo, numit prim-ministru de tranziție) |language=fr |nume=Adou |prenume=Hervé |dată=7 septembrie 2023 |publisher=RFI |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref><ref name ="A13">{{citat web |url=https://www.rfi.fr/fr/afrique/20230909-gabon-le-premier-ministru-de-la-transition-forme-un-gouvernement-de-26-membres |titlu=Gabon: le Premier ministre de la transition forme un gouvernement de 26 membres (Gabon: Prim-ministrul de tranziție formează un guvern cu 26 de membri) |language=fr |dată=9 septembrie 2023 |publisher=RFI |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. Din acest guvern a făcut parte și PDG, în calitate de partid membru<ref>{{citat web |url=https://fr.africanews.com/2023/09/10/gabon-raymond-ndong-sima-designe-son-gouvernement-de-transition// |titlu=Gabon : Raymond Ndong Sima désigne son gouvernement de transition (Gabon: Raymond Ndong Sima își numește guvernul de tranziție) |language=fr |nume=Africanews |prenume=Rédaction |dată=10 septembrie 2023 |publisher=Africanews |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref><ref name ="A13"/>. La 4 mai 2025, Ndong Sima și-a dat demisia, marcând astfel sfârșitul guvernului de tranziție<ref>{{citat web |url=https://agpgabon.ga/2025/05/04/gabon-demission-du-premier-ministre/ |titlu=Gabon: Démission du Premier ministre (Gabon: Demisia prim-ministrului) |language=fr |dată=4 mai 2025 |publisher=AGP (Agence Gabonaise de Presse) |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commons category-inline|Raymond Ndong Sima}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Ndong Sima, Raymond}} [[Categorie:Nașteri în 1955]] [[Categorie:Nașteri pe 23 ianuarie]] [[Categorie:Gabonezi în viață]] [[Categorie:Prim-miniștri]] kd1yor06oc41kzw7v240nbebfget5ht 3 3234439 17023859 2025-06-10T13:48:06Z New user message 98878 bun venit! 17023859 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Gh0zt69420}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 16:48 (EEST) jicgus5l6jtgb2556pq7s4eafaenrsa 1 3234440 17023860 2025-06-10T13:48:32Z Stephan Condurachis 464050 Pagină nouă: {{Proiecte multiple | living = yes | clasament = Start | proiect1 = Africa | proiect2 = Biografii | proiect3 = Politică }} 17023860 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | living = yes | clasament = Start | proiect1 = Africa | proiect2 = Biografii | proiect3 = Politică }} gy6p9go2o58kvd02k6qwx1otk0d2xmj 14 3234441 17023863 2025-06-10T13:49:03Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023863 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234442 17023866 2025-06-10T13:50:24Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023866 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 3 3234443 17023868 2025-06-10T13:51:04Z New user message 98878 bun venit! 17023868 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=EHealth fj}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 16:51 (EEST) thbzrhiptju2xuellyb2d12vzc79uu0 14 3234444 17023871 2025-06-10T13:51:57Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023871 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234445 17023874 2025-06-10T13:52:59Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023874 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234446 17023877 2025-06-10T13:53:46Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Romane ale anilor 2020|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 2020|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] 17023877 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Romane ale anilor 2020|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 2020|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] kkx7gcpf9l1f5dr0g4zdcrtvm8qm6ej 14 3234447 17023880 2025-06-10T13:55:26Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023880 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234448 17023881 2025-06-10T13:56:41Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023881 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234449 17023882 2025-06-10T13:57:24Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023882 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234450 17023884 2025-06-10T13:58:03Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023884 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234451 17023886 2025-06-10T13:58:31Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023886 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234452 17023889 2025-06-10T13:59:20Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023889 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 2 3234453 17023891 2025-06-10T13:59:50Z Velica Eusebiu 703559 Pagină nouă: [[Fișier:R3 1243.jpg|miniatura]] = Elina Velica = 17023891 wikitext text/x-wiki [[Fișier:R3 1243.jpg|miniatura]] = Elina Velica = 2ecn8ceuq8pr2gerdhjla841xw9f9dg 17023972 17023891 2025-06-10T14:23:16Z Velica Eusebiu 703559 /* Elina Velica */ 17023972 wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 14 3234454 17023895 2025-06-10T14:01:31Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023895 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234455 17023900 2025-06-10T14:02:39Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023900 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234456 17023905 2025-06-10T14:03:44Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023905 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234457 17023916 2025-06-10T14:07:16Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023916 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234458 17023917 2025-06-10T14:07:40Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Romane ale anilor 2000|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 2000|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] 17023917 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Romane ale anilor 2000|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 2000|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] a8ddarmyndamb26iddm3nlto5b5jcd4 14 3234459 17023930 2025-06-10T14:11:57Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023930 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 3 3234460 17023931 2025-06-10T14:12:41Z New user message 98878 bun venit! 17023931 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Tati Perle}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 17:12 (EEST) br2ho3lcd2dmdg3za0vs2816189ypru 14 3234461 17023935 2025-06-10T14:14:20Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Romane după autor|Collins]] [[Categorie:Suzanne Collins]] 17023935 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Romane după autor|Collins]] [[Categorie:Suzanne Collins]] hw2koei1pxcn9n3pb3doq6tu6a119ie 3 3234462 17023936 2025-06-10T14:15:37Z New user message 98878 bun venit! 17023936 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=JoeBarcetto}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 17:15 (EEST) nkwmzq8l5sjhd1ogdylero36dhl3dfv 14 3234463 17023938 2025-06-10T14:16:18Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Scriitori americani de literatură științifico-fantastică|Collins, Suz]] 17023938 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Scriitori americani de literatură științifico-fantastică|Collins, Suz]] mgtmf89bqluoroc7lm8bwm7j19p0whc 17023942 17023938 2025-06-10T14:17:25Z Terraflorin 95188 17023942 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Scriitori americani de literatură științifico-fantastică|Collins, Suz]] [[Categorie:Categorii Wikipedia numite după scriitori|Collins, Suz]] rpknedpt53cfi8ndc3lgp7vgoi7upt1 0 3234464 17023941 2025-06-10T14:17:01Z Velica Eusebiu 703559 Pagină nouă: [[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica|miniatura|Elina Velica]] [https://www.youtube.com/@ELINAofficialchannel]Elena Velica (n. 13 iulie 1988) este o soprană de origine română, născută în orașul Găești. A absolvit Universitatea Națională de Muzică din București în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "Cosi fan tutte" de W. A. Mozart este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scena Operei Naționale din București, în anul 2016, în regia lui John Fullj... 17023941 wikitext text/x-wiki [[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica|miniatura|Elina Velica]] [https://www.youtube.com/@ELINAofficialchannel]Elena Velica (n. 13 iulie 1988) este o soprană de origine română, născută în orașul Găești. A absolvit Universitatea Națională de Muzică din București în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "Cosi fan tutte" de W. A. Mozart este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scena Operei Naționale din București, în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Opera din Garsington (United Kingdom). Este deținătoarea Trofeului Crizantema de Aur, al renumitului Festival de romanțe de la Târgoviște, obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana Felicia Filip. În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "Flautul Fermecat" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii, la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, Filarmonica de Stat din Târgu Mureș, Filarmonica de Stat din Sibiu, Filarmonica "Ion Dumitrescu" din Râmnicu Vâlcea, Filarmonica ,,Lyra” din Brăila, Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga, Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. REPERTORIU : Operă: ,,Fiordiligi” din ,,Cosi fan Tutte” de Mozart; ,,Pamina” din „Flautul Fermecat” de Mozart; ,,Contesa” din „Nunta lui Figaro” de Mozart; ,,Donna Elvira” din „Don Giovanni” de Mozart, ,,Micaela” din ,,Carmen” de Bizet; ,,Mimi” din ,,Boema” de Puccini; „Suor Angelica” & ,,Gianni Schicchi”de Puccini; ,,Liu” din ,,Turandot” de Puccini; ,,Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de Massenet. Lied & Oratoriu: J.S.Bach - Johannes Passion; Matthaus Passion; Camille Saint-Saens – Oratoriul de Crăciun; W.A. Mozart - Requiem; Beethoven - Simfonia a IX-a; G. Faure – Requiem; G.Verdi - Requiem; Carl Orff – Carmina Burana; Strauss - Vier Letzte Lieder; R.Schumann – Frauenliebe und Leben; Fr. Schubert – Winterreise; Hugo Wolf – Spaniches Lieder; G. F. Handel - Neun Deutsche Arien. eun936agylxh30kn61a2wwrobaii0zt 17024008 17023941 2025-06-10T14:36:22Z Velica Eusebiu 703559 17024008 wikitext text/x-wiki == Familie == [[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica|miniatura|Elina Velica]] Elina Velica (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o soprană de origine română, născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Carieră == A absolvit Universitatea Națională de Muzică din București în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "Cosi fan tutte" de W. A. Mozart este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scena Operei Naționale din București, în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Opera din Garsington (United Kingdom). Este deținătoarea Trofeului Crizantema de Aur, al renumitului Festival de romanțe de la Târgoviște, obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana Felicia Filip. În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "Flautul Fermecat" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii, la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, Filarmonica de Stat din Târgu Mureș, Filarmonica de Stat din Sibiu, Filarmonica "Ion Dumitrescu" din Râmnicu Vâlcea, Filarmonica ,,Lyra” din Brăila, Orchestra Metropolitană București dirijată de Daniel Jinga, Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. REPERTORIU : Operă: ,,Fiordiligi” din ,,Cosi fan Tutte” de Mozart; ,,Pamina” din „Flautul Fermecat” de Mozart; ,,Contesa” din „Nunta lui Figaro” de Mozart; ,,Donna Elvira” din „Don Giovanni” de Mozart, ,,Micaela” din ,,Carmen” de Bizet; ,,Mimi” din ,,Boema” de Puccini; „Suor Angelica” & ,,Gianni Schicchi”de Puccini; ,,Liu” din ,,Turandot” de Puccini; ,,Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de Massenet. Lied & Oratoriu: J.S.Bach - Johannes Passion; Matthaus Passion; Camille Saint-Saens – Oratoriul de Crăciun; W.A. Mozart - Requiem; Beethoven - Simfonia a IX-a; G. Faure – Requiem; G.Verdi - Requiem; Carl Orff – Carmina Burana; Strauss - Vier Letzte Lieder; R.Schumann – Frauenliebe und Leben; Fr. Schubert – Winterreise; Hugo Wolf – Spaniches Lieder; G. F. Handel - Neun Deutsche Arien. jixegm903874enbpoi6saten1vpzus4 17024087 17024008 2025-06-10T15:43:12Z Velica Eusebiu 703559 /* Biografie */ 17024087 wikitext text/x-wiki == Biografie == Elina Velica<ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/channel/UC5shsYD7IlqKq2tDLQznJTQ|titlu=ELINA|publisher=YouTube|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete. * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip. * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20. == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”. * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“. * Elina DINCĂ VELICA. * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!. gokfxjd866xpa9cxo3g322090elo8l2 17024090 17024087 2025-06-10T15:46:46Z Velica Eusebiu 703559 17024090 wikitext text/x-wiki [[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - artistă lirică româncă|miniatura|Elina Velica - artistă lirică româncă]] == Biografie == Elina Velica<ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/channel/UC5shsYD7IlqKq2tDLQznJTQ|titlu=ELINA|publisher=YouTube|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete. * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip. * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20. == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”. * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“. * Elina DINCĂ VELICA. * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!. <references /> [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] 6r21kmwdfwn8ospt04gt3fbc9k4mfqu 17024096 17024090 2025-06-10T15:49:54Z Velica Eusebiu 703559 17024096 wikitext text/x-wiki [[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - artistă lirică româncă|miniatura|Elina Velica - artistă lirică româncă]] == Biografie == Elina Velica<ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/channel/UC5shsYD7IlqKq2tDLQznJTQ|titlu=ELINA|publisher=YouTube|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip. * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20. == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”. * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“. * Elina DINCĂ VELICA. * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!. <references /> [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] 9waeib16g946y1hpk0d2x5qsnf1i3e7 17024104 17024096 2025-06-10T15:53:48Z Velica Eusebiu 703559 17024104 wikitext text/x-wiki [[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - artistă lirică româncă|miniatura|Elina Velica - artistă lirică româncă]] == Biografie == Elina Velica<ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/channel/UC5shsYD7IlqKq2tDLQznJTQ|titlu=ELINA|publisher=YouTube|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/] * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024] * Elina DINCĂ VELICA. * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette] * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346] <references /> [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] kiqyfhit56fhhm5vnj6aghtmv7ps41o 17024108 17024104 2025-06-10T16:00:10Z Velica Eusebiu 703559 17024108 wikitext text/x-wiki [[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - artistă lirică româncă|miniatura|Elina Velica - artistă lirică româncă]] == Biografie == Elina Velica<ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/channel/UC5shsYD7IlqKq2tDLQznJTQ|titlu=ELINA|publisher=YouTube|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/] * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024] * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/] * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette] * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html] * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064] * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346] <references /> [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] 47040ny0drgh36u1ty72yivey6pvrxo 17024162 17024108 2025-06-10T17:03:45Z Paloi Sciurala 467397 Adăugat {{[[Format:notabilitate|notabilitate]]}} și {{[[Format:referințe|referințe]]}} ([[WP:TW|TW]]) 17024162 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - artistă lirică româncă|miniatura|Elina Velica - artistă lirică româncă]] == Biografie == Elina Velica<ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/channel/UC5shsYD7IlqKq2tDLQznJTQ|titlu=ELINA|publisher=YouTube|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/] * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024] * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/] * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette] * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html] * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064] * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346] <references /> [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] llj9gk6glty289zyd619tnyouul1bp6 17024212 17024162 2025-06-10T17:48:57Z Velica Eusebiu 703559 17024212 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - artistă lirică româncă|miniatura|Elina Velica - artistă lirică româncă]] == Biografie == Elina Velica<ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/channel/UC5shsYD7IlqKq2tDLQznJTQ|titlu=ELINA|publisher=YouTube|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024] * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/] * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette] * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html] * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064] * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346] == Note == <references /> [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] ll6ezw4tmj84q86fex2gihg4r54dd35 17024215 17024212 2025-06-10T17:50:45Z Velica Eusebiu 703559 17024215 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - artistă lirică româncă|miniatura|Elina Velica - artistă lirică româncă]] == Biografie == Elina Velica<ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/channel/UC5shsYD7IlqKq2tDLQznJTQ|titlu=ELINA|publisher=YouTube|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/] * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette] * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html] * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064] * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346] == Note == <references /> [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] 5d1fwxs5d0tybplh1b16maydqwmfmqr 17024219 17024215 2025-06-10T17:54:55Z Velica Eusebiu 703559 17024219 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - artistă lirică româncă|miniatura|Elina Velica - artistă lirică româncă]] == Biografie == Elina Velica<ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/channel/UC5shsYD7IlqKq2tDLQznJTQ|titlu=ELINA|publisher=YouTube|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/]<ref>{{Citat web|url=https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/|titlu=Elina DINICĂ VELICA|publisher=crizantemaaur.ro|accessdate=2025-06-10}}</ref> * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html|nume=Cana|prenume=Petrisor|titlu=Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică” {{!}} VIDEO|publisher=Evenimentul Zilei|date=2021-05-03|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html]<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Balcescu", în Sectorul 4 (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2019-11-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeşteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAŢILOR!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2015-10-19|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2024-03-10|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> == Note == <references /> [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] mh02mteznv8p8u979nvvuzoeh3zbqjj 17024246 17024219 2025-06-10T18:15:56Z Velica Eusebiu 703559 17024246 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - soprană română|miniatura|Elina Velica - soprană română]] == Biografie == Elina Velica (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/]<ref>{{Citat web|url=https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/|titlu=Elina DINICĂ VELICA|publisher=crizantemaaur.ro|accessdate=2025-06-10}}</ref> * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html|nume=Cana|prenume=Petrisor|titlu=Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică” {{!}} VIDEO|publisher=Evenimentul Zilei|date=2021-05-03|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html]<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Balcescu", în Sectorul 4 (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2019-11-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeşteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAŢILOR!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2015-10-19|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2024-03-10|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Elina – ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei.[https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/|nume=Iordache|prenume=Cristi|titlu=Elina - ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei|publisher=Oficial Media|date=2021-09-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] reva73lkcmbq5o2jcjvyd634hr3zi28 17024255 17024246 2025-06-10T18:23:50Z Velica Eusebiu 703559 17024255 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - soprană română|miniatura|Elina Velica - soprană română]] == Biografie == Elina Velica (n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] * Sensibilitățile unei soprane // Văzul inimii - 05.04.2023.[https://www.youtube.com/watch?v=XddLC_QjKws] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Debuturi, reîntâlniri, confirmări.[https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html|titlu=Debuturi, reîntâlniri, confirmări|publisher=adevarul.ro|date=2016-05-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/]<ref>{{Citat web|url=https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/|titlu=Elina DINICĂ VELICA|publisher=crizantemaaur.ro|accessdate=2025-06-10}}</ref> * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html|nume=Cana|prenume=Petrisor|titlu=Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică” {{!}} VIDEO|publisher=Evenimentul Zilei|date=2021-05-03|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html]<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Balcescu", în Sectorul 4 (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2019-11-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeşteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAŢILOR!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2015-10-19|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2024-03-10|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Elina – ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei.[https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/|nume=Iordache|prenume=Cristi|titlu=Elina - ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei|publisher=Oficial Media|date=2021-09-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Sensibilitățile unei soprane.[https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/]<ref>{{Citat web|url=https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/|nume=Catalin|titlu=Sensibilitățile unei soprane publive.ro|publisher=publive.ro|date=2023-04-04|accessdate=2025-06-10|limbă=en-US}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] qw6wwery8y24occ7u5eotobdqlwwq55 17024257 17024255 2025-06-10T18:27:55Z Velica Eusebiu 703559 17024257 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - soprană română|miniatura|Elina Velica - soprană română]] == Biografie == Elina Velica [https://www.youtube.com/@ELINAofficialchannel](n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihailescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, ,,Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]]. Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] * Sensibilitățile unei soprane // Văzul inimii - 05.04.2023.[https://www.youtube.com/watch?v=XddLC_QjKws] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Debuturi, reîntâlniri, confirmări.[https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html|titlu=Debuturi, reîntâlniri, confirmări|publisher=adevarul.ro|date=2016-05-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/]<ref>{{Citat web|url=https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/|titlu=Elina DINICĂ VELICA|publisher=crizantemaaur.ro|accessdate=2025-06-10}}</ref> * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html|nume=Cana|prenume=Petrisor|titlu=Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică” {{!}} VIDEO|publisher=Evenimentul Zilei|date=2021-05-03|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html]<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Balcescu", în Sectorul 4 (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2019-11-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeşteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAŢILOR!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2015-10-19|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2024-03-10|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Elina – ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei.[https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/|nume=Iordache|prenume=Cristi|titlu=Elina - ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei|publisher=Oficial Media|date=2021-09-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Sensibilitățile unei soprane.[https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/]<ref>{{Citat web|url=https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/|nume=Catalin|titlu=Sensibilitățile unei soprane publive.ro|publisher=publive.ro|date=2023-04-04|accessdate=2025-06-10|limbă=en-US}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] 2hr0wvz919jvtvpyw89qi3ub30e0c5k 17024267 17024257 2025-06-10T18:37:50Z Velica Eusebiu 703559 17024267 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - soprană română|miniatura|Elina Velica - soprană română]] == Biografie == Elina Velica [https://www.youtube.com/@ELINAofficialchannel](n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena. Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]] și împreună au doi copii. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihăilescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Filarmonica din Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘, „Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]], al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html|titlu=Şah mat la "Crizantema de Aur"! Câştigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic!|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2025-06-10|limbă=Romanian}}</ref> Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța. Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] * Sensibilitățile unei soprane // Văzul inimii - 05.04.2023.[https://www.youtube.com/watch?v=XddLC_QjKws] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Debuturi, reîntâlniri, confirmări.[https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html|titlu=Debuturi, reîntâlniri, confirmări|publisher=adevarul.ro|date=2016-05-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/]<ref>{{Citat web|url=https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/|titlu=Elina DINICĂ VELICA|publisher=crizantemaaur.ro|accessdate=2025-06-10}}</ref> * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html|nume=Cana|prenume=Petrisor|titlu=Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică” {{!}} VIDEO|publisher=Evenimentul Zilei|date=2021-05-03|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html]<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Balcescu", în Sectorul 4 (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2019-11-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeşteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAŢILOR!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2015-10-19|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2024-03-10|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Elina – ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei.[https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/|nume=Iordache|prenume=Cristi|titlu=Elina - ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei|publisher=Oficial Media|date=2021-09-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Sensibilitățile unei soprane.[https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/]<ref>{{Citat web|url=https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/|nume=Catalin|titlu=Sensibilitățile unei soprane publive.ro|publisher=publive.ro|date=2023-04-04|accessdate=2025-06-10|limbă=en-US}}</ref> * Șah mat la "Crizantema de Aur"! Câștigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic![https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html] * Găeșteni de excepție! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naționale![https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=Găeşteni de excepţie! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naţionale!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2014-02-22|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] d31diox4pl742dbethpj2pnviqyh9ub 17024274 17024267 2025-06-10T18:43:50Z Velica Eusebiu 703559 17024274 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - soprană română|miniatura|Elina Velica - soprană română]] == Biografie == Elina Velica [https://www.youtube.com/@ELINAofficialchannel](n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena. Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]] și împreună au doi copii. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihăilescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Filarmonica din Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘[https://luxury.ro/11/muzica-fara-anotimp-concert-extraordinar-ozana-barabancea/], „Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/targoviste/seara-de-gala-de-la-crizantema-de-aur-a-ridicat-844910.html|titlu=Seara de Gală de la "Crizantema de Aur" a ridicat publicul în picioare|publisher=adevarul.ro|date=2011-10-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref>, al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html|titlu=Şah mat la "Crizantema de Aur"! Câştigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic!|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2025-06-10|limbă=Romanian}}</ref> Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța.[https://paris.mae.ro/local-news/615] Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] * Sensibilitățile unei soprane // Văzul inimii - 05.04.2023.[https://www.youtube.com/watch?v=XddLC_QjKws] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Debuturi, reîntâlniri, confirmări.[https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html|titlu=Debuturi, reîntâlniri, confirmări|publisher=adevarul.ro|date=2016-05-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/]<ref>{{Citat web|url=https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/|titlu=Elina DINICĂ VELICA|publisher=crizantemaaur.ro|accessdate=2025-06-10}}</ref> * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html|nume=Cana|prenume=Petrisor|titlu=Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică” {{!}} VIDEO|publisher=Evenimentul Zilei|date=2021-05-03|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html]<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Balcescu", în Sectorul 4 (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2019-11-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeşteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAŢILOR!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2015-10-19|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2024-03-10|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Elina – ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei.[https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/|nume=Iordache|prenume=Cristi|titlu=Elina - ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei|publisher=Oficial Media|date=2021-09-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Sensibilitățile unei soprane.[https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/]<ref>{{Citat web|url=https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/|nume=Catalin|titlu=Sensibilitățile unei soprane publive.ro|publisher=publive.ro|date=2023-04-04|accessdate=2025-06-10|limbă=en-US}}</ref> * Șah mat la "Crizantema de Aur"! Câștigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic![https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html] * Găeșteni de excepție! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naționale![https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=Găeşteni de excepţie! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naţionale!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2014-02-22|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Seara de Gală de la "Crizantema de Aur" a ridicat publicul în picioare.[https://adevarul.ro/stiri-locale/targoviste/seara-de-gala-de-la-crizantema-de-aur-a-ridicat-844910.html] == Note == <references /> == Legături externe == * [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] qho18yrjgbbjjbvqxba3idj72eojvdr 17024297 17024274 2025-06-10T18:50:47Z Velica Eusebiu 703559 17024297 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - soprană română|miniatura|<big>Elina Velica - soprană română</big>|chenar]] == Biografie == Elina Velica [https://www.youtube.com/@ELINAofficialchannel](n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena. Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]] și împreună au doi copii. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihăilescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Filarmonica din Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘[https://luxury.ro/11/muzica-fara-anotimp-concert-extraordinar-ozana-barabancea/], „Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/targoviste/seara-de-gala-de-la-crizantema-de-aur-a-ridicat-844910.html|titlu=Seara de Gală de la "Crizantema de Aur" a ridicat publicul în picioare|publisher=adevarul.ro|date=2011-10-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref>, al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html|titlu=Şah mat la "Crizantema de Aur"! Câştigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic!|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2025-06-10|limbă=Romanian}}</ref> Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța.[https://paris.mae.ro/local-news/615] Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] * Sensibilitățile unei soprane // Văzul inimii - 05.04.2023.[https://www.youtube.com/watch?v=XddLC_QjKws] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Debuturi, reîntâlniri, confirmări.[https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html|titlu=Debuturi, reîntâlniri, confirmări|publisher=adevarul.ro|date=2016-05-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/]<ref>{{Citat web|url=https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/|titlu=Elina DINICĂ VELICA|publisher=crizantemaaur.ro|accessdate=2025-06-10}}</ref> * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html|nume=Cana|prenume=Petrisor|titlu=Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică” {{!}} VIDEO|publisher=Evenimentul Zilei|date=2021-05-03|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html]<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Balcescu", în Sectorul 4 (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2019-11-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeşteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAŢILOR!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2015-10-19|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2024-03-10|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Elina – ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei.[https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/|nume=Iordache|prenume=Cristi|titlu=Elina - ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei|publisher=Oficial Media|date=2021-09-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Sensibilitățile unei soprane.[https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/]<ref>{{Citat web|url=https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/|nume=Catalin|titlu=Sensibilitățile unei soprane publive.ro|publisher=publive.ro|date=2023-04-04|accessdate=2025-06-10|limbă=en-US}}</ref> * Șah mat la "Crizantema de Aur"! Câștigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic![https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html] * Găeșteni de excepție! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naționale![https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=Găeşteni de excepţie! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naţionale!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2014-02-22|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Seara de Gală de la "Crizantema de Aur" a ridicat publicul în picioare.[https://adevarul.ro/stiri-locale/targoviste/seara-de-gala-de-la-crizantema-de-aur-a-ridicat-844910.html] == Note == <references /> == Legături externe == * [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] pt19enewk8yf0ri5rqkq66dbspo950n 17024397 17024297 2025-06-10T20:01:12Z ~2025-65707 703678 17024397 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - soprană română|miniatura|<big>Elina Velica - soprană română</big>|chenar]] == Biografie == Elina Velica [https://www.youtube.com/@ELINAofficialchannel](n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena. Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. . == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihăilescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Filarmonica din Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘[https://luxury.ro/11/muzica-fara-anotimp-concert-extraordinar-ozana-barabancea/], „Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/targoviste/seara-de-gala-de-la-crizantema-de-aur-a-ridicat-844910.html|titlu=Seara de Gală de la "Crizantema de Aur" a ridicat publicul în picioare|publisher=adevarul.ro|date=2011-10-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref>, al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html|titlu=Şah mat la "Crizantema de Aur"! Câştigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic!|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2025-06-10|limbă=Romanian}}</ref> Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța.[https://paris.mae.ro/local-news/615] Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] * Sensibilitățile unei soprane // Văzul inimii - 05.04.2023.[https://www.youtube.com/watch?v=XddLC_QjKws] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Debuturi, reîntâlniri, confirmări.[https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html|titlu=Debuturi, reîntâlniri, confirmări|publisher=adevarul.ro|date=2016-05-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/]<ref>{{Citat web|url=https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/|titlu=Elina DINICĂ VELICA|publisher=crizantemaaur.ro|accessdate=2025-06-10}}</ref> * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html|nume=Cana|prenume=Petrisor|titlu=Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică” {{!}} VIDEO|publisher=Evenimentul Zilei|date=2021-05-03|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html]<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Balcescu", în Sectorul 4 (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2019-11-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeşteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAŢILOR!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2015-10-19|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2024-03-10|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Elina – ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei.[https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/|nume=Iordache|prenume=Cristi|titlu=Elina - ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei|publisher=Oficial Media|date=2021-09-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Sensibilitățile unei soprane.[https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/]<ref>{{Citat web|url=https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/|nume=Catalin|titlu=Sensibilitățile unei soprane publive.ro|publisher=publive.ro|date=2023-04-04|accessdate=2025-06-10|limbă=en-US}}</ref> * Șah mat la "Crizantema de Aur"! Câștigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic![https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html] * Găeșteni de excepție! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naționale![https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=Găeşteni de excepţie! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naţionale!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2014-02-22|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Seara de Gală de la "Crizantema de Aur" a ridicat publicul în picioare.[https://adevarul.ro/stiri-locale/targoviste/seara-de-gala-de-la-crizantema-de-aur-a-ridicat-844910.html] == Note == <references /> == Legături externe == * [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] 3l9ijh78uyqqcvj3xsk4cahslu7urod 17024398 17024397 2025-06-10T20:01:45Z ~2025-65707 703678 17024398 wikitext text/x-wiki {{notabilitate|date=iunie 2025}}{{referințe|date=iunie 2025}}[[Fișier:R3 1243.jpg|alt=Elina Velica - soprană română|miniatura|<big>Elina Velica - soprană română</big>|chenar]] == Biografie == Elina Velica [https://www.youtube.com/@ELINAofficialchannel](n. [[13 iulie]] [[1988]]) este o [[Soprană lirică|soprană]] de origine [[Români|română]], născută în orașul [[Găești]], Dâmbovița, [[România]]. == Familie == Numele de fată este Dincă iar numele de botez este Elena. Este căsătorită cu Eusebiu Velica, Preot Paroh al Parohiei [[Falaștoaca, Giurgiu|Falaștoaca]], [[Episcopia Giurgiului]]. == Carieră == A absolvit [[Universitatea Națională de Muzică București|Universitatea Națională de Muzică din București]] în anul 2012. Rolul Fiordiligi din opera "[[Così fan tutte|Cosi fan tutte]]" de [[Wolfgang Amadeus Mozart|W. A. Mozart]] este rolul de debut al Elinei, ce a consacrat-o pe scenă la [[Opera Națională din București|Opera Naționale din București]], în anul 2016, în regia lui John Fulljames, o co-producție cu Garsington Opera ([[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|United Kingdom]]). În anul 2014, Elina a dat viață rolului Paminei din Opera "[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]" de Mozart, jucând pe scena Operei Comice pentru Copii [[București]], la premiera ce i-a purtat semnătura regizorului Cristian Mihăilescu. Elina a colaborat cu mai multe Orchestre și Filarmonici din țară, printre care Filarmonica din Botoșani, Filarmonica din Arad, [[Filarmonica de Stat Târgu Mureș|Filarmonica de Stat din Târgu Mureș]], Filarmonica de Stat din [[Sibiu]], Filarmonica "Ion Dumitrescu" din [[Râmnicu Vâlcea]], Filarmonica ,,Lyra” din [[Brăila]], Orchestra Metropolitană București dirijată de [[Daniel Jinga]], Orchestra Medicilor ,,Ermil Nechifor”, Orchestra ,,Lumini Sonore‘‘[https://luxury.ro/11/muzica-fara-anotimp-concert-extraordinar-ozana-barabancea/], „Simphony Wind Orchestra”. Din anul 2018, Elina a înființat propria orchestră intitulată „Classical Sounds”, alături de care, abordează mai multe genuri muzicale, de la operă, pop-operă, la musical și muzică de film. Multe colaborări frumoase le-a avut cu Orchestra Armatei Române, ce au făcut-o să se simtă extrem de onorată și să primească, oficial, titulatura de solistă a Orchestrei Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale, dirijată de colonel Aurel Gheorghiță. == Repertoriu == <u>OPERĂ</u>: * „Fiordiligi” din ,,[[Così fan tutte|Cosi fan Tutte]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Pamina” din „[[Flautul fermecat|Flautul Fermecat]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Contesa” din „[[Nunta lui Figaro]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Donna Elvira” din „[[Don Giovanni]]” de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]]; * „Micaela” din „[[Carmen (operă)|Carmen]]” de [[Georges Bizet|Bizet]]; * „Mimi” din ,,[[Boema (operă)|Boema]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Suor Angelica” & „[[Gianni Schicchi]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Liu” din „[[Turandot (Puccini)|Turandot]]” de [[Giacomo Puccini|Puccini]]; * „Le Prince Charmant” din „Cendrillon” de [[Jules Massenet|Massenet]]. <u>LIED & ORATORIU:</u> * [[Johann Sebastian Bach|J.S.Bach]] - Johannes Passion; [[Patimile după Matei (oratoriu)|Matthaus Passion]]; * [[Camille Saint-Saëns|Camille Saint-Saens]] – Oratoriul de Crăciun; * [[Wolfgang Amadeus Mozart|W.A. Mozart]] - Requiem; * [[Ludwig van Beethoven|Beethoven]] - Simfonia a IX-a; * G. [[Gabriel Fauré|Faure]] – Requiem; * G.[[Giuseppe Verdi|Verdi]] - Requiem; * [[Carl Orff]] – Carmina Burana; * Strauss - Vier Letzte Lieder; * R.[[Robert Schumann|Schumann]] – Frauenliebe und Leben; * Fr. Schubert – Winterreise; * Hugo Wolf – Spaniches Lieder; * G. F. [[Georg Friedrich Händel|Handel]] - Neun Deutsche Arien. == Premii și Distincții == Este deținătoarea Trofeului [[Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur”|Crizantema de Aur]]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-locale/targoviste/seara-de-gala-de-la-crizantema-de-aur-a-ridicat-844910.html|titlu=Seara de Gală de la "Crizantema de Aur" a ridicat publicul în picioare|publisher=adevarul.ro|date=2011-10-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref>, al renumitului Festival de romanțe de la [[Târgoviște]], obținut în anul 2011, fiind înmânat de soprana [[Felicia Filip]].<ref>{{Citat web|url=https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html|titlu=Şah mat la "Crizantema de Aur"! Câştigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic!|publisher=jurnalul.ro|accessdate=2025-06-10|limbă=Romanian}}</ref> Trofeul „Nae Leonard” la [[Câmpulung]], ambele în anul 2011. Tot în același an, Elina și-a deschis seria de recitaluri ce au avut loc la [[Paris]], invitată fiind de [[Institutul Cultural Român]] din Franța.[https://paris.mae.ro/local-news/615] Artista a fost laureată a mai multor premii la Concursul Național de Interpretare a Liedului ,,[[Ionel Perlea]]” în anii 2010, 2012 și 2013, obținând Premiul al II-lea, Premiul al III-lea, Premiul „Mihaela Agachi” și Premiul pentru cea mai bună interpretare a liedului impus contemporan. Este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale: În anul 2012 i-a fost acordată Bursa „[[Iolanda Mărculescu|Yolanda Mărculescu]]” oferită de soprana [[Georgeta Stoleriu]] și Bursa „Mozarteum” oferită de mezzosoprana Elisabeth Cornelius-Lund la Universitatea Mozarteum din [[Salzburg]], [[Austria]]. == Interviuri == * Elina Velica – vocea care emoționează suflete.[https://www.youtube.com/watch?v=3kzwKkUlCGg] * Scrisoare pentru ea - Elena Dincă-Velica și Felicia Filip.[https://www.youtube.com/watch?v=gkE5cMvWYGw] * Noi, romanii cu Mircea Radu - S02 E20.[https://www.youtube.com/watch?v=qxFVjFAVmjM] * Sensibilitățile unei soprane // Văzul inimii - 05.04.2023.[https://www.youtube.com/watch?v=XddLC_QjKws] == Articole == * ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) – cântăreață de operă: „Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu”.[https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/]<ref>{{Citat web|url=https://www.formula-as.ro/2022/05/09/elena-dinca-velica-elina-cantareata-de-opera-cu-totii-suntem-niste-furnicute-ale-lui-dumnezeu/|titlu=ELENA DINCĂ VELICA (ELINA) - cântăreață de operă: "Cu toții suntem niște furnicuțe ale lui Dumnezeu"|publisher=Formula AS|date=2022-05-09|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Cântă operă, romanțe și muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiștii: smerenia“.[https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024]<ref>{{Citat web|url=https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/mozaic/24351-canta-opera-romante-si-muzica-bisericeasca-soprana-elina-dinca-velica-muzica-sacra-mai-are-un-rol-magistral-pentru-noi-artistii-smerenia-nr976-sapt14-20mar-2024|nume=Patrauceanu|prenume=Adrian|titlu=Cântă operă, romanţe şi muzică bisericească Soprana Elina Dincă-Velica: „Muzica sacră mai are un rol magistral pentru noi, artiştii: smerenia“|publisher=Revista Taifasuri - Saptamanal de medicina naturista, sanatate si frumusete|accessdate=2025-06-10|limbă=en-gb}}</ref> * Debuturi, reîntâlniri, confirmări.[https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html]<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/debuturi-reintalniri-confirmari-1710173.html|titlu=Debuturi, reîntâlniri, confirmări|publisher=adevarul.ro|date=2016-05-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Elina DINCĂ VELICA.[https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/]<ref>{{Citat web|url=https://crizantemaaur.ro/portfolio-view/elina-dinica-velica/|titlu=Elina DINICĂ VELICA|publisher=crizantemaaur.ro|accessdate=2025-06-10}}</ref> * Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică”[https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/exclusiv-parintele-emil-caramizaru-inspiratie-divina-si-destin-pentru-soprana-elena-dinca-velica-mesajul-sublim-al-intalnirii-cu-dumnezeu-prin-cuvant-si-muzica-video.html|nume=Cana|prenume=Petrisor|titlu=Exclusiv. Părintele Emil Cărămizaru, inspirație divină și destin pentru soprana Elena Dincă-Velica. „Mesajul sublim al întâlnirii cu Dumnezeu, prin cuvânt și muzică” {{!}} VIDEO|publisher=Evenimentul Zilei|date=2021-05-03|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Balcescu”, în Sectorul 4.[https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html]<ref>{{Citat web|url=https://www.b1tv.ro/eveniment/armonii-de-toamna-cu-soprana-elena-dinca-velica-si-trupa-classical-sounds-sectorul-4-unesco-308159.html|nume=B1TV|prenume=Redacția|titlu=Armonii de toamnă, cu soprana Elena Dincă-Velica și trupa Classical Sounds. Concert de excepție, organizat de Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Balcescu", în Sectorul 4 (VIDEO)|publisher=B1TV.ro|date=2019-11-29|accessdate=2025-06-10|limbă=ro}}</ref> * AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeșteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAȚILOR![https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/35064|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=AVEM IMAGINI ÎN EXCLUSIVITATE! S-a măritat superba soprană găeşteancă Ina Dincă! MOMENTUL CARE LE-A TĂIAT RĂSUFLAREA TUTUROR INVITAŢILOR!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2015-10-19|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!.[https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/84346|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=SPECTACOL FABULOS DE ZIUA FEMEII, LA GĂEȘTI! Elina Dincă Velica & Classical Sounds au creat o atmosferă magică!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2024-03-10|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Elina – ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei.[https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/#google_vignette]<ref>{{Citat web|url=https://oficialmedia.com/elina-mama-o-piesa-in-atentia-cititorilor-pentru-care-vor-vorbi-sunetele-si-vocea-artistei/|nume=Iordache|prenume=Cristi|titlu=Elina - ”Mama”, o piesă în atenția cititorilor pentru care vor vorbi sunetele și vocea artistei|publisher=Oficial Media|date=2021-09-23|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Sensibilitățile unei soprane.[https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/]<ref>{{Citat web|url=https://publive.ro/cultura/muzica-clasica/|nume=Catalin|titlu=Sensibilitățile unei soprane publive.ro|publisher=publive.ro|date=2023-04-04|accessdate=2025-06-10|limbă=en-US}}</ref> * Șah mat la "Crizantema de Aur"! Câștigătoarea trofeului este Ina Elena Dincă. Ramona Bădescu n-a luat nimic![https://jurnalul.ro/cultura/muzica/sah-mat-la-crizantema-de-aur-castigatoarea-trofeului-este-ina-elena-dinca-ramona-badescu-n-a-luat-nimic-595148.html] * Găeșteni de excepție! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naționale![https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200]<ref>{{Citat web|url=https://cronica-gaestiului.ro/archives/27200|nume=Ionescu|prenume=Mariana|titlu=Găeşteni de excepţie! Ina Elena Dincă a debutat pe scena Operei Naţionale!|publisher=Cronica de Gaesti|date=2014-02-22|accessdate=2025-06-10|limbă=ro-RO}}</ref> * Seara de Gală de la "Crizantema de Aur" a ridicat publicul în picioare.[https://adevarul.ro/stiri-locale/targoviste/seara-de-gala-de-la-crizantema-de-aur-a-ridicat-844910.html] == Note == <references /> == Legături externe == * [[Categorie:Artist român]] [[Categorie:Soprană]] jd3csu8qfovevfgr39grhzstq0mc0g2 14 3234465 17023945 2025-06-10T14:18:36Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023945 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234466 17023971 2025-06-10T14:22:57Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023971 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 3 3234467 17023974 2025-06-10T14:23:53Z New user message 98878 bun venit! 17023974 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ionut Simpetru}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 17:23 (EEST) qbvnrh39vfv6c964sgkd66xuhwhqf2o 14 3234468 17023981 2025-06-10T14:25:30Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Romane după autor|Vinge, Vernor]] [[Categorie:Vernor Vinge]] 17023981 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Romane după autor|Vinge, Vernor]] [[Categorie:Vernor Vinge]] eyx3zioutd71pvlxjcg05nh8pm6ac5g 14 3234469 17023982 2025-06-10T14:26:28Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Scriitori americani de literatură științifico-fantastică|Vinge, Vernor]] [[Categorie:Categorii Wikipedia numite după scriitori|Vinge, Vernor]] 17023982 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Scriitori americani de literatură științifico-fantastică|Vinge, Vernor]] [[Categorie:Categorii Wikipedia numite după scriitori|Vinge, Vernor]] 3cuy25ksur3gsa3nj6wd15fsodvn6bm 14 3234470 17023984 2025-06-10T14:28:23Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023984 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234471 17023986 2025-06-10T14:28:58Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023986 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234472 17023987 2025-06-10T14:29:07Z Stephan Condurachis 464050 Pagină nouă: [[Categorie:Localități din provincia Liège]] [[Categorie:Comune din provincia Liège]] 17023987 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Localități din provincia Liège]] [[Categorie:Comune din provincia Liège]] 2f3dduj3msqm4bgh9y0k8mvrzy6gutn 14 3234473 17023988 2025-06-10T14:29:34Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023988 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 0 3234474 17023989 2025-06-10T14:29:48Z Stephan Condurachis 464050 Pagină nouă: {{Infocaseta Așezare}} '''Barchon''' (în {{wa|Bårhon}}<ref>{{citat carte |last=Germain |first=Jean |title=Les Noms officiels des communes de Wallonie, de Bruxelles-Capitale et de la Communauté germanophone : Évolution et fixation orthographique des toponymes majeures de 1795 à nos jours avec indication de la prononciation française (API), de la forme régionale wallonne et du gentilé (Numele oficiale ale comunelor din Valonia, Bruxelles-Capitală și Comunitatea Germ... 17023989 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare}} '''Barchon''' (în {{wa|Bårhon}}<ref>{{citat carte |last=Germain |first=Jean |title=Les Noms officiels des communes de Wallonie, de Bruxelles-Capitale et de la Communauté germanophone : Évolution et fixation orthographique des toponymes majeures de 1795 à nos jours avec indication de la prononciation française (API), de la forme régionale wallonne et du gentilé (Numele oficiale ale comunelor din Valonia, Bruxelles-Capitală și Comunitatea Germanofonă: Evoluția și fixarea ortografică a toponimelor majore din 1795 până astăzi cu indicarea pronunției franceze (API), a formei regionale valone și a gentilicului) |volum=27 |series=Mémoires de la Commission royale de toponymie et de dialectologie. Section wallonne |page=49 |year=2020 |publisher=Peeters |location=Louvain-Paris |limbă=fr}}</ref>) este o secțiune a [[Comunele Belgiei|comunei belgiene]] [[Blegny]], situată în [[Valonia|Regiunea Valonă]], în [[Liège (provincie)|provincia Liège]]. A fost o comună independentă de la separarea sa de [[Cheratte]] la 16 aprilie 1879 până la fuziunea comunelor din 1977. == Istorie == [[File:Barchon eglise.jpg|thumb|left|Biserica Saint-Clément]] În 1888, generalul Henri Alexis Brialmont a construit chiar în Barchon fortul Barchon, care a făcut parte din centura fortificată, o centură alcătuită din forturi în jurul orașului [[Liège]]. Ruinele fortului sunt încă vizibile astăzi. Acesta rămâne un loc de plimbare și vizitare. Unele activități, precum alpinismul și târgurile de vechituri, sunt uneori organizate aici. La 14 august 1914, Regimentul 85 Infanterie al armatei imperiale germane a împușcat 32 de civili și a distrus 110 case în cadrul atrocităților comise de germani la începutul invaziei<ref>{{citat carte |last=Horne |first=John |autor2=Kramer |first2=Alan |title=1914 Les atrocités allemandes: La vérité sur les crimes de guerre en France et en Belgique (1914 Atrocitățile germane: Adevărul despre crimele de război în Franța și Belgia) |page=478 |year=2005 |publisher=Tallandier |location=Paris |limbă=fr}}</ref>. Tineretul din Barchon organizează tradițional sărbătoarea satului în weekendul Rusaliilor. == Demografie == <timeline> Colors= id:a value:gray(0.9) id:b value:gray(0.7) id:c value:rgb(1,1,1) id:d value:rgb(0.7,0.8,0.9) id:e value:rgb(0.6,0.7,0.8) ImageSize = width:550 height:373 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:30 DateFormat = x.y Period = from:0 till:700 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:b increment:100 start:0 ScaleMinor = gridcolor:a increment:50 start:0 BackgroundColors = canvas:c BarData= bar:1831 text:1831 bar:1846 text:1846 bar:1856 text:1856 bar:1866 text:1866 bar:1880 text:1880 bar:1890 text:1890 bar:1900 text:1900 bar:1910 text:1910 bar:1920 text:1920 bar:1930 text:1930 bar:1947 text:1947 bar:1961 text:1961 bar:1970 text:1970 bar:1976 text:1976 PlotData= color:d width:20 align:left bar:1831 from:0 till: 0 bar:1846 from:0 till: 0 bar:1856 from:0 till: 0 bar:1866 from:0 till: 0 bar:1880 from:0 till: 579 bar:1890 from:0 till: 620 bar:1900 from:0 till: 623 bar:1910 from:0 till: 635 bar:1920 from:0 till: 442 bar:1930 from:0 till: 515 bar:1947 from:0 till: 475 bar:1961 from:0 till: 533 bar:1970 from:0 till: 614 bar:1976 from:0 till: 666 PlotData= bar:1831 at: 0 fontsize:S text: bar:1846 at: 0 fontsize:S text: bar:1856 at: 0 fontsize:S text: bar:1866 at: 0 fontsize:S text: bar:1880 at: 579 fontsize:S text: 579 shift:(-10,5) bar:1890 at: 620 fontsize:S text: 620 shift:(-10,5) bar:1900 at: 623 fontsize:S text: 623 shift:(-10,5) bar:1910 at: 635 fontsize:S text: 635 shift:(-10,5) bar:1920 at: 442 fontsize:S text: 442 shift:(-10,5) bar:1930 at: 515 fontsize:S text: 515 shift:(-10,5) bar:1947 at: 475 fontsize:S text: 475 shift:(-10,5) bar:1961 at: 533 fontsize:S text: 533 shift:(-10,5) bar:1970 at: 614 fontsize:S text: 614 shift:(-10,5) bar:1976 at: 666 fontsize:S text: 666 shift:(-10,5) </timeline> Surse: INS, Observație: 1831 până în 1970 = recensăminte, 1976 = numărul locuitorilor la 31 decembrie. == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commons category-inline|Barchon}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Blegny]] [[Categorie:Foste comune din provincia Liège]] pmqeaugf60ir57q7sekd9uuquqqodq3 17023992 17023989 2025-06-10T14:31:05Z Stephan Condurachis 464050 17023992 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Așezare}} '''Barchon''' (în {{wa|Bårhon}}<ref>{{citat carte |last=Germain |first=Jean |title=Les Noms officiels des communes de Wallonie, de Bruxelles-Capitale et de la Communauté germanophone : Évolution et fixation orthographique des toponymes majeures de 1795 à nos jours avec indication de la prononciation française (API), de la forme régionale wallonne et du gentilé (Numele oficiale ale comunelor din Valonia, Bruxelles-Capitală și Comunitatea Germanofonă: Evoluția și fixarea ortografică a toponimelor majore din 1795 până astăzi cu indicarea pronunției franceze (API), a formei regionale valone și a gentilicului) |volum=27 |series=Mémoires de la Commission royale de toponymie et de dialectologie. Section wallonne |page=49 |year=2020 |publisher=Peeters |location=Louvain-Paris |limbă=fr}}</ref>) este o secțiune a [[Comunele Belgiei|comunei belgiene]] [[Blegny]], situată în [[Valonia|Regiunea Valonă]], în [[Liège (provincie)|provincia Liège]]. A fost o comună independentă de la separarea sa de [[Cheratte]] la 16 aprilie 1879 până la fuziunea comunelor din 1977. == Istorie == [[File:Barchon eglise.jpg|thumb|left|Biserica Saint-Clément]] În 1888, generalul Henri Alexis Brialmont a construit chiar în Barchon fortul Barchon, care a făcut parte din centura fortificată, o centură alcătuită din forturi în jurul orașului [[Liège]]. Ruinele fortului sunt încă vizibile astăzi. Acesta rămâne un loc de plimbare și vizitare. Unele activități, precum alpinismul și târgurile de vechituri, sunt uneori organizate aici. La 14 august 1914, Regimentul 85 Infanterie al armatei imperiale germane a împușcat 32 de civili și a distrus 110 case în cadrul atrocităților comise de germani la începutul invaziei<ref>{{citat carte |last=Horne |first=John |autor2=Kramer |first2=Alan |title=1914 Les atrocités allemandes: La vérité sur les crimes de guerre en France et en Belgique (1914 Atrocitățile germane: Adevărul despre crimele de război în Franța și Belgia) |page=478 |year=2005 |publisher=Tallandier |location=Paris |limbă=fr}}</ref>. Tineretul din Barchon organizează tradițional sărbătoarea satului în weekendul Rusaliilor. {{clr|left}} == Demografie == <timeline> Colors= id:a value:gray(0.9) id:b value:gray(0.7) id:c value:rgb(1,1,1) id:d value:rgb(0.7,0.8,0.9) id:e value:rgb(0.6,0.7,0.8) ImageSize = width:550 height:373 PlotArea = left:50 bottom:30 top:30 right:30 DateFormat = x.y Period = from:0 till:700 TimeAxis = orientation:vertical AlignBars = justify ScaleMajor = gridcolor:b increment:100 start:0 ScaleMinor = gridcolor:a increment:50 start:0 BackgroundColors = canvas:c BarData= bar:1831 text:1831 bar:1846 text:1846 bar:1856 text:1856 bar:1866 text:1866 bar:1880 text:1880 bar:1890 text:1890 bar:1900 text:1900 bar:1910 text:1910 bar:1920 text:1920 bar:1930 text:1930 bar:1947 text:1947 bar:1961 text:1961 bar:1970 text:1970 bar:1976 text:1976 PlotData= color:d width:20 align:left bar:1831 from:0 till: 0 bar:1846 from:0 till: 0 bar:1856 from:0 till: 0 bar:1866 from:0 till: 0 bar:1880 from:0 till: 579 bar:1890 from:0 till: 620 bar:1900 from:0 till: 623 bar:1910 from:0 till: 635 bar:1920 from:0 till: 442 bar:1930 from:0 till: 515 bar:1947 from:0 till: 475 bar:1961 from:0 till: 533 bar:1970 from:0 till: 614 bar:1976 from:0 till: 666 PlotData= bar:1831 at: 0 fontsize:S text: bar:1846 at: 0 fontsize:S text: bar:1856 at: 0 fontsize:S text: bar:1866 at: 0 fontsize:S text: bar:1880 at: 579 fontsize:S text: 579 shift:(-10,5) bar:1890 at: 620 fontsize:S text: 620 shift:(-10,5) bar:1900 at: 623 fontsize:S text: 623 shift:(-10,5) bar:1910 at: 635 fontsize:S text: 635 shift:(-10,5) bar:1920 at: 442 fontsize:S text: 442 shift:(-10,5) bar:1930 at: 515 fontsize:S text: 515 shift:(-10,5) bar:1947 at: 475 fontsize:S text: 475 shift:(-10,5) bar:1961 at: 533 fontsize:S text: 533 shift:(-10,5) bar:1970 at: 614 fontsize:S text: 614 shift:(-10,5) bar:1976 at: 666 fontsize:S text: 666 shift:(-10,5) </timeline> Surse: INS, Observație: 1831 până în 1970 = recensăminte, 1976 = numărul locuitorilor la 31 decembrie. == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commons category-inline|Barchon}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:Blegny]] [[Categorie:Foste comune din provincia Liège]] cpii3jpwmudjpaoxhtu3ddiro8hdnk0 14 3234475 17023990 2025-06-10T14:30:03Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023990 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234476 17023991 2025-06-10T14:30:39Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023991 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234477 17023993 2025-06-10T14:31:10Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023993 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234478 17023995 2025-06-10T14:31:47Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023995 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234479 17023996 2025-06-10T14:32:27Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Romane ale anilor 1990|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 1990|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] 17023996 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Romane ale anilor 1990|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 1990|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] 95c28y9br3izgpp4tyc735uouochoqd 3 3234480 17023997 2025-06-10T14:32:36Z New user message 98878 bun venit! 17023997 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Gabriel33345}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 17:32 (EEST) dose4wmtluaumrrin9cqn5vk49tcmq9 1 3234481 17023998 2025-06-10T14:32:53Z Stephan Condurachis 464050 [[WP:EVAL|Evaluare]] și atribuire la [[Proiect:Răsfoire|wikiproiecte]] (asistată de [[MediaWiki:Gadget-wikiproject-classify.js|script]]) 17023998 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | clasament = start | proiect1 = Belgia | proiect2 = Geografie }} lsokcq7zhw6wl74tywuvfpghjzrxy2s 14 3234482 17023999 2025-06-10T14:33:36Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17023999 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 3 3234483 17024000 2025-06-10T14:33:37Z New user message 98878 bun venit! 17024000 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Gabriel3334546464}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 17:33 (EEST) h8c9qevbkt5dkirjc0wb4bdmn2t80op 14 3234484 17024002 2025-06-10T14:34:03Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024002 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234485 17024003 2025-06-10T14:34:42Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024003 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234486 17024004 2025-06-10T14:35:12Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024004 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234487 17024009 2025-06-10T14:36:23Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024009 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234488 17024010 2025-06-10T14:36:48Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024010 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234489 17024018 2025-06-10T14:39:50Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024018 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234490 17024019 2025-06-10T14:40:46Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024019 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234491 17024028 2025-06-10T14:43:57Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024028 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234492 17024030 2025-06-10T14:44:40Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024030 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 14 3234493 17024032 2025-06-10T14:45:03Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: [[Categorie:Romane ale anilor 1980|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 1980|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] 17024032 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Romane ale anilor 1980|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane din anii 1980|științifico-fantastice]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice |decenii]] 4qegpavnbv5o4fmuxxwyy449j77gc2p 14 3234494 17024039 2025-06-10T14:48:28Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] 17024039 wikitext text/x-wiki {{Navseasoncats}} [[Categorie:Romane științifico-fantastice după an|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane științifico-fantastice din {{DECADE|{{Title year}}}}|{{Title year}}]] [[Categorie:Romane din {{Title year}}|științifico-fantastic]] [[Categorie:{{Title year}} în științifico-fantastic|Romane]] kgc951vjonyxhmo2yur56os5uflz6hl 3 3234495 17024045 2025-06-10T14:54:33Z New user message 98878 bun venit! 17024045 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Petremerabishvili.2000}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 17:54 (EEST) lnuheqgcl7gn1o9wedozdi3p44zb6vw 3 3234496 17024048 2025-06-10T14:55:57Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Răzvan Marin]] 17024048 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Răzvan Marin|, ca aceea de la pagina [[:Răzvan Marin]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 17:55 (EEST) b5vbhjsbjsfbe6tszqr4nyrw6anyfem 3 3234498 17024051 2025-06-10T15:11:24Z New user message 98878 bun venit! 17024051 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Hamiazizi}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 18:11 (EEST) l3pp6pb6y98bi1e38dga8tvylpj4lyu 3 3234499 17024054 2025-06-10T15:13:17Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Nunchaku]] 17024054 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Nunchaku|, ca aceea de la pagina [[:Nunchaku]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 18:13 (EEST) t7l17t783zi0ngueayh917fk0ull0l4 3 3234500 17024056 2025-06-10T15:15:35Z New user message 98878 bun venit! 17024056 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Manole gheorghe}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 18:15 (EEST) i26whwg5d8fmgt6yqpszp9l94g5b05c 3 3234501 17024069 2025-06-10T15:31:33Z Vellion Eagle 703557 Pagină nouă: {{subst:au-spam1|Maria, Regină a României}} --~~~~ 17024069 wikitext text/x-wiki ==■ Spam== [[Image:Information.svg|25px]] Vă rugăm să nu adăugați în paginile Wikipedia legături către situri comerciale sau către siturile dumneavoastră personale, sau mesaje publicitare{{#if:Maria, Regină a României|, așa cum ați procedat la pagina [[:Maria, Regină a României]]|}}. '''[[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|Wikipedia nu este]] un mijloc de [[Wikipedia:Spam|publicitate]]''' sau o simplă colecție de adrese de internet. Dorim să avem articole cu mai mult ''conținut enciclopedic'', nu cu mai multe legături de internet. De asemenea, numeroase pagini de internet nu îndeplinesc [[Wikipedia:Legături externe|condițiile]] pentru a fi incluse în articole. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. Vă mulțumim! --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 18:31 (EEST) 7e7eg2kingd6bd6fczib7i9r16uisf7 17024133 17024069 2025-06-10T16:43:34Z Pafsanias 191728 Atenționare: Crearea unor pagini nepotrivite la [[Nunchaku]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024133 wikitext text/x-wiki ==■ Spam== [[Image:Information.svg|25px]] Vă rugăm să nu adăugați în paginile Wikipedia legături către situri comerciale sau către siturile dumneavoastră personale, sau mesaje publicitare{{#if:Maria, Regină a României|, așa cum ați procedat la pagina [[:Maria, Regină a României]]|}}. '''[[Wikipedia:Ce nu este Wikipedia|Wikipedia nu este]] un mijloc de [[Wikipedia:Spam|publicitate]]''' sau o simplă colecție de adrese de internet. Dorim să avem articole cu mai mult ''conținut enciclopedic'', nu cu mai multe legături de internet. De asemenea, numeroase pagini de internet nu îndeplinesc [[Wikipedia:Legături externe|condițiile]] pentru a fi incluse în articole. Dacă doriți să aflați cum puteți contribui la enciclopedia noastră, aruncați o privire la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. Vă mulțumim! --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] ([[Discuție utilizator:Vellion Eagle|discuție]]) 10 iunie 2025 18:31 (EEST) ==■■ Vă rugăm, nu mai creați pagini nepotrivite== [[Image:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai creați pagini care nu sunt în conformitate cu [[Wikipedia:Politica oficială|politicile Wikipedia]], așa cum ați procedat la pagina [[:Nunchaku]]. Astfel de acțiuni pot fi considerate [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]]. Pentru experimente, vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă mulțumim! <!-- Format:au-pg-nouă2 --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 19:43 (EEST) syzl37u4rq1xcif7eal4mv0qqkw9kbd 10 3234502 17024074 2025-06-10T15:35:05Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navbox |name = Districtul Český Krumlov |title = Orașe, ''[[městys|târguri]]'', sate și poligoane militare din [[Districtul Český Krumlov]] |state = {{{state|autocollapse}}} |listclass = hlist |list1 = * [[Benešov nad Černou]] * ''[[Besednice]]'' * [[Bohdalovice]] * [[Brloh (Český Krumlov District)|Brloh]] * [[Bujanov]] * [[Černá v Pošumaví]] * '''[[Český Krumlov]]''' * [[Chlumec (Český Krumlov District)|Chlumec]] * [[Chvalšiny]] * Dolní Dvoři... 17024074 wikitext text/x-wiki {{Navbox |name = Districtul Český Krumlov |title = Orașe, ''[[městys|târguri]]'', sate și poligoane militare din [[Districtul Český Krumlov]] |state = {{{state|autocollapse}}} |listclass = hlist |list1 = * [[Benešov nad Černou]] * ''[[Besednice]]'' * [[Bohdalovice]] * [[Brloh (Český Krumlov District)|Brloh]] * [[Bujanov]] * [[Černá v Pošumaví]] * '''[[Český Krumlov]]''' * [[Chlumec (Český Krumlov District)|Chlumec]] * [[Chvalšiny]] * [[Dolní Dvořiště]] * [[Dolní Třebonín]] * ''[[Frymburk]]'' * [[Holubov]] * [[Horní Dvořiště]] * '''[[Horní Planá]]''' * ''[[Hořice na Šumavě]]'' * [[Kájov]] * '''[[Kaplice]]''' * ''[[Křemže]]'' * [[Lipno nad Vltavou]] * [[Loučovice]] * [[Malonty]] * [[Malšín]] * [[Mirkovice]] * [[Mojné]] * [[Netřebice (Český Krumlov District)|Netřebice]] * [[Nová Ves (Český Krumlov District)|Nová Ves]] * [[Omlenice]] * [[Pohorská Ves]] * [[Polná na Šumavě]] * [[Přední Výtoň]] * ''[[Přídolí]]'' * [[Přísečná]] * '''[[Rožmberk nad Vltavou]]''' * [[Rožmitál na Šumavě]] * [[Soběnov]] * [[Srnín]] * [[Střítež (Český Krumlov District)|Střítež]] * [[Světlík]] * '''[[Velešín]]''' * '''[[Větřní]]''' * [[Věžovatá Pláně]] * '''[[Vyšší Brod]]''' * [[Zlatá Koruna]] * [[Zubčice]] * [[Zvíkov (Český Krumlov District)|Zvíkov]] * [[Poligonul militar Boletice]] }} <noinclude> {{collapsible option}} [[Categorie:Districtul Český Krumlov| ]] [[Categorie:Formate Districte din Cehia|Český Krumlov]] </noinclude> nu7n90qcvmwxnjp3ov9c1i988j0pwws 3 3234503 17024075 2025-06-10T15:35:20Z New user message 98878 bun venit! 17024075 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Efe Önem}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 18:35 (EEST) kc6eoi895nt8x6mtwfi89jroxx83va0 10 3234504 17024082 2025-06-10T15:39:33Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navbox |name = Districtul Cheb |title = Orașe, ''[[městys|târguri]]'' și sate din [[Districtul Cheb]] |state = {{{state|autocollapse}}} |listclass = hlist |list1 = * '''[[Aš]]''' * '''[[Cheb]]''' * [[Dolní Žandov]] * [[Drmoul]] * '''[[Františkovy Lázně]]''' * [[Hazlov]] * '''[[Hranice (districtul Cheb)|Hranice]]''' * [[Krásná (districtul Cheb)|Krásná]] * [[Křižovatka]] * '''[[Lázně Kynžvart]]''' * [[Libá]] * [[Lipová (districtul Cheb)|Lipová]] *... 17024082 wikitext text/x-wiki {{Navbox |name = Districtul Cheb |title = Orașe, ''[[městys|târguri]]'' și sate din [[Districtul Cheb]] |state = {{{state|autocollapse}}} |listclass = hlist |list1 = * '''[[Aš]]''' * '''[[Cheb]]''' * [[Dolní Žandov]] * [[Drmoul]] * '''[[Františkovy Lázně]]''' * [[Hazlov]] * '''[[Hranice (districtul Cheb)|Hranice]]''' * [[Krásná (districtul Cheb)|Krásná]] * [[Křižovatka]] * '''[[Lázně Kynžvart]]''' * [[Libá]] * [[Lipová (districtul Cheb)|Lipová]] * '''[[Luby (districtul Cheb)|Luby]]''' * '''[[Mariánské Lázně]]''' * [[Milhostov]] * [[Milíkov (districtul Cheb)|Milíkov]] * [[Mnichov (districtul Cheb)|Mnichov]] * [[Nebanice]] * [[Nový Kostel]] * [[Odrava]] * [[Okrouhlá (districtul Cheb)|Okrouhlá]] * [[Ovesné Kladruby]] * '''[[Plesná]]''' * [[Podhradí (districtul Cheb)|Podhradí]] * [[Pomezí nad Ohří]] * [[Poustka]] * [[Prameny]] * '''[[Skalná]]''' * [[Stará Voda (districtul Cheb)|Stará Voda]] * '''[[Teplá]]''' * [[Třebeň]] * [[Tři Sekery]] * [[Trstěnice (districtul Cheb)|Trstěnice]] * [[Tuřany (districtul Cheb)|Tuřany]] * [[Valy (districtul Cheb)|Valy]] * [[Velká Hleďsebe]] * [[Velký Luh]] * [[Vlkovice]] * [[Vojtanov]] * [[Zádub-Závišín]] }} <noinclude> {{collapsible option}} [[Categorie:Districtul Cheb| ]] [[Categorie:Formate Districte din Cehia|Cheb]] </noinclude> c16dmafa3jnz41h4tkpkdxltzubpm6w 17024100 17024082 2025-06-10T15:51:37Z Terraflorin 95188 17024100 wikitext text/x-wiki {{Navbox |name = Districtul Cheb |title = Orașe, ''[[městys|târguri]]'' și sate din [[districtul Cheb]] |state = {{{state|autocollapse}}} |listclass = hlist |list1 = * '''[[Aš]]''' * '''[[Cheb]]''' * [[Dolní Žandov]] * [[Drmoul]] * '''[[Františkovy Lázně]]''' * [[Hazlov]] * '''[[Hranice (districtul Cheb)|Hranice]]''' * [[Krásná (districtul Cheb)|Krásná]] * [[Křižovatka]] * '''[[Lázně Kynžvart]]''' * [[Libá]] * [[Lipová (districtul Cheb)|Lipová]] * '''[[Luby (districtul Cheb)|Luby]]''' * '''[[Mariánské Lázně]]''' * [[Milhostov]] * [[Milíkov (districtul Cheb)|Milíkov]] * [[Mnichov (districtul Cheb)|Mnichov]] * [[Nebanice]] * [[Nový Kostel]] * [[Odrava]] * [[Okrouhlá (districtul Cheb)|Okrouhlá]] * [[Ovesné Kladruby]] * '''[[Plesná]]''' * [[Podhradí (districtul Cheb)|Podhradí]] * [[Pomezí nad Ohří]] * [[Poustka]] * [[Prameny]] * '''[[Skalná]]''' * [[Stará Voda (districtul Cheb)|Stará Voda]] * '''[[Teplá]]''' * [[Třebeň]] * [[Tři Sekery]] * [[Trstěnice (districtul Cheb)|Trstěnice]] * [[Tuřany (districtul Cheb)|Tuřany]] * [[Valy (districtul Cheb)|Valy]] * [[Velká Hleďsebe]] * [[Velký Luh]] * [[Vlkovice]] * [[Vojtanov]] * [[Zádub-Závišín]] }} <noinclude> {{collapsible option}} [[Categorie:Districtul Cheb| ]] [[Categorie:Formate Districte din Cehia|Cheb]] </noinclude> bw9arhwb0j24ydwvbfnaexyieotjzxv 3 3234505 17024086 2025-06-10T15:42:22Z New user message 98878 bun venit! 17024086 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Popa Mirel Cosmin}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 18:42 (EEST) tf00tnng55yid8t6sstg81yo2rv3f1j 10 3234506 17024093 2025-06-10T15:48:50Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navbox |name = Districtul Chrudim |title = Orașe, ''[[městys|târguri]]'' și sate din [[districtul Chrudim]] |state = {{{state|autocollapse}}} |listclass = hlist |list1 = * [[Běstvina]] * [[Biskupice (districtul Chrudim)|Biskupice]] * [[Bítovany]] * ''[[Bojanov]]'' * [[Bor u Skutče]] * [[Bořice]] * [[Bousov]] * [[Bylany (districtul Chrudim)|Bylany]] * [[Čankovice]] * [[České Lhotice]] * '''[[Chrast]]''' * ''[[Chroustovice]]'' * '''[[Chrudim]]''' * Ctětín... 17024093 wikitext text/x-wiki {{Navbox |name = Districtul Chrudim |title = Orașe, ''[[městys|târguri]]'' și sate din [[districtul Chrudim]] |state = {{{state|autocollapse}}} |listclass = hlist |list1 = * [[Běstvina]] * [[Biskupice (districtul Chrudim)|Biskupice]] * [[Bítovany]] * ''[[Bojanov]]'' * [[Bor u Skutče]] * [[Bořice]] * [[Bousov]] * [[Bylany (districtul Chrudim)|Bylany]] * [[Čankovice]] * [[České Lhotice]] * '''[[Chrast]]''' * ''[[Chroustovice]]'' * '''[[Chrudim]]''' * [[Ctětín]] * [[Dědová]] * [[Dolní Bezděkov]] * [[Dřenice]] * [[Dvakačovice]] * [[Hamry (districtul Chrudim)|Hamry]] * '''[[Heřmanův Městec]]''' * '''[[Hlinsko]]''' * [[Hluboká (districtul Chrudim)|Hluboká]] * [[Hodonín (districtul Chrudim)|Hodonín]] * [[Holetín]] * [[Honbice]] * [[Horka (districtul Chrudim)|Horka]] * [[Horní Bradlo]] * [[Hošťalovice]] * '''[[Hrochův Týnec]]''' * [[Hroubovice]] * [[Jeníkov (districtul Chrudim)|Jeníkov]] * [[Jenišovice (districtul Chrudim)|Jenišovice]] * [[Kameničky]] * [[Kladno (districtul Chrudim)|Kladno]] * [[Klešice]] * [[Kněžice (districtul Chrudim)|Kněžice]] * [[Kočí (districtul Chrudim)|Kočí]] * [[Kostelec u Heřmanova Městce]] * [[Krásné (districtul Chrudim)|Krásné]] * [[Křižanovice (districtul Chrudim)|Křižanovice]] * [[Krouna]] * [[Lány (districtul Chrudim)|Lány]] * [[Leštinka (districtul Chrudim)|Leštinka]] * [[Libkov (districtul Chrudim)|Libkov]] * [[Liboměřice]] * [[Licibořice]] * [[Lipovec (districtul Chrudim)|Lipovec]] * [[Lozice (districtul Chrudim)|Lozice]] * [[Lukavice (districtul Chrudim)|Lukavice]] * '''[[Luže (districtul Chrudim)|Luže]]''' * [[Míčov-Sušice]] * [[Miřetice (districtul Chrudim)|Miřetice]] * [[Mladoňovice (districtul Chrudim)|Mladoňovice]] * [[Morašice (districtul Chrudim)|Morašice]] * [[Mrákotín (districtul Chrudim)|Mrákotín]] * [[Nabočany]] * [[Načešice]] * '''[[Nasavrky]]''' * [[Orel (districtul Chrudim)|Orel]] * [[Ostrov (districtul Chrudim)|Ostrov]] * [[Otradov]] * [[Perálec]] * [[Podhořany u Ronova]] * [[Pokřikov]] * [[Prachovice]] * [[Předhradí]] * [[Přestavlky (districtul Chrudim)|Přestavlky]] * '''[[Proseč]]''' * [[Prosetín (districtul Chrudim)|Prosetín]] * [[Rabštejnská Lhota]] * [[Raná (districtul Chrudim)|Raná]] * [[Řestoky]] * '''[[Ronov nad Doubravou]]''' * [[Rosice (districtul Chrudim)|Rosice]] * [[Rozhovice]] * '''[[Seč (districtul Chrudim)|Seč]]''' * '''[[Skuteč]]''' * '''[[Slatiňany]]''' * [[Smrček]] * [[Sobětuchy]] * [[Stolany]] * [[Střemošice]] * [[Studnice (districtul Chrudim)|Studnice]] * [[Svídnice (districtul Chrudim)|Svídnice]] * [[Svratouch]] * [[Tisovec (districtul Chrudim)|Tisovec]] * '''[[Třemošnice]]''' * ''[[Trhová Kamenice]]'' * [[Třibřichy]] * [[Trojovice]] * [[Tuněchody]] * [[Úherčice]] * [[Úhřetice]] * [[Vápenný Podol]] * ''[[Včelákov]]'' * [[Vejvanovice]] * [[Vítanov]] * [[Vojtěchov (districtul Chrudim)|Vojtěchov]] * [[Vortová]] * [[Vrbatův Kostelec]] * [[Všeradov]] * [[Vysočina (districtul Chrudim)|Vysočina]] * [[Vyžice]] * [[Zaječice (districtul Chrudim)|Zaječice]] * [[Zájezdec]] * [[Zderaz (districtul Chrudim)|Zderaz]] * [[Žlebské Chvalovice]] * ''[[Žumberk]]'' }} <noinclude> {{collapsible option}} [[Categorie:Districtul Chrudim| ]] [[Categorie:Formate Districte din Cehia|Chrudim]] </noinclude> kya829xb4zvvgd8xzhsve8lt8ml82pl 3 3234507 17024094 2025-06-10T15:49:22Z New user message 98878 bun venit! 17024094 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=DrCoalınAnnesi}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 18:49 (EEST) r9iv2mqaodipfov708c1j93oc8bwkqy 14 3234508 17024095 2025-06-10T15:49:24Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Districtul Chrudim}} [[Categorie:Districtele Republicii Cehe|Chrudim]] 17024095 wikitext text/x-wiki {{Districtul Chrudim}} [[Categorie:Districtele Republicii Cehe|Chrudim]] jkfzgiim7y6cyoijxx9vfj9hmakfskc 3 3234509 17024101 2025-06-10T15:52:46Z New user message 98878 bun venit! 17024101 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Lovecookie22}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 18:52 (EEST) 4m804tnkdtffomve53wkxzx0r9sg2ua 10 3234510 17024102 2025-06-10T15:52:51Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Navbox |name = Districtul Děčín |title = Orașe, ''[[městys|târguri]]'' și sate din [[districtul Děčín]] |state = {{{state|autocollapse}}} |listclass = hlist |list1 = * [[Arnoltice]] * '''[[Benešov nad Ploučnicí]]''' * [[Bynovec]] * '''[[Česká Kamenice]]''' * '''[[Chřibská]]''' * '''[[Děčín]]''' * [[Dobkovice]] * [[Dobrná]] * [[Dolní Habartice]] * [[Dolní Podluží]] * '''[[Dolní Poustevna]]''' * [[Doubice]] * [[Františkov nad Ploučnicí]] * [... 17024102 wikitext text/x-wiki {{Navbox |name = Districtul Děčín |title = Orașe, ''[[městys|târguri]]'' și sate din [[districtul Děčín]] |state = {{{state|autocollapse}}} |listclass = hlist |list1 = * [[Arnoltice]] * '''[[Benešov nad Ploučnicí]]''' * [[Bynovec]] * '''[[Česká Kamenice]]''' * '''[[Chřibská]]''' * '''[[Děčín]]''' * [[Dobkovice]] * [[Dobrná]] * [[Dolní Habartice]] * [[Dolní Podluží]] * '''[[Dolní Poustevna]]''' * [[Doubice]] * [[Františkov nad Ploučnicí]] * [[Heřmanov (districtul Děčín)|Heřmanov]] * [[Horní Habartice]] * [[Horní Podluží]] * [[Hřensko]] * [[Huntířov]] * [[Janov (districtul Děčín)|Janov]] * [[Janská]] * [[Jetřichovice]] * '''[[Jílové]]''' * [[Jiřetín pod Jedlovou]] * '''[[Jiříkov]]''' * [[Kámen (districtul Děčín)|Kámen]] * '''[[Krásná Lípa]]''' * [[Kunratice (districtul Děčín)|Kunratice]] * [[Kytlice]] * [[Labská Stráň]] * [[Lipová (districtul Děčín)|Lipová]] * [[Lobendava]] * [[Ludvíkovice]] * [[Malá Veleň]] * [[Malšovice]] * [[Markvartice (districtul Děčín)|Markvartice]] * [[Merboltice]] * '''[[Mikulášovice]]''' * '''[[Rumburk]]''' * [[Růžová]] * [[Rybniště]] * '''[[Šluknov]]''' * [[Srbská Kamenice]] * [[Staré Křečany]] * [[Starý Šachov]] * [[Těchlovice (districtul Děčín)|Těchlovice]] * [[Valkeřice]] * '''[[Varnsdorf]]''' * [[Velká Bukovina]] * '''[[Velký Šenov]]''' * '''[[Verneřice]]''' * [[Veselé (districtul Děčín)|Veselé]] * [[Vilémov (districtul Děčín)|Vilémov]] }} <noinclude> {{collapsible option}} [[Categorie:Districtul Děčín| ]] [[Categorie:Formate Districte din Cehia|Děčín]] </noinclude> 1il87jvbhtxh22dqgcig2ml31b1lhos 14 3234511 17024103 2025-06-10T15:53:25Z Terraflorin 95188 Pagină nouă: {{Districtul Děčín}} [[Categorie:Districtele Republicii Cehe|Děčín]] 17024103 wikitext text/x-wiki {{Districtul Děčín}} [[Categorie:Districtele Republicii Cehe|Děčín]] f6ska9rt4csnzhorxicu0g9me1mb0o0 2 3234512 17024107 2025-06-10T15:59:37Z Vellion Eagle 703557 Pagină nouă: <div style="text-align:center;">'''Vellion Falcon''' - '''Fapte, nu doar vorbe!'''</div> <div style="text-align:center;">Ați accesat această pagină la ora '''{{LOCALTIME}}, {{LOCALDAY}}.{{LOCALMONTH}}.{{LOCALYEAR}} (EEST)'''</div> {{#babel:ro|en-4|informatică|tu}} 17024107 wikitext text/x-wiki <div style="text-align:center;">'''Vellion Falcon''' - '''Fapte, nu doar vorbe!'''</div> <div style="text-align:center;">Ați accesat această pagină la ora '''{{LOCALTIME}}, {{LOCALDAY}}.{{LOCALMONTH}}.{{LOCALYEAR}} (EEST)'''</div> {{#babel:ro|en-4|informatică|tu}} 7lvoq7r5pfff4nlicsbitxonkno1ak0 17024112 17024107 2025-06-10T16:13:58Z Vellion Eagle 703557 17024112 wikitext text/x-wiki <div style="text-align:center;">'''Vellion Falcon''' - '''Fapte, nu doar vorbe!'''</div> <div style="text-align:center;">Ați accesat această pagină la ora '''{{LOCALTIME}}, {{LOCALDAY}}.{{LOCALMONTH}}.{{LOCALYEAR}} (EEST)'''</div> {{#babel:ro|en-4|informatică|tu}} === Semnătură === [[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] - [[Special:Contribuții/Vellion_Eagle|Fapte]] / [[Discuție_utilizator:Vellion_Eagle|Vorbe]] == Imagini == [[Fișier:Steppe_Eagle_(15792351262).jpg|200px|[[Acvilă de stepă]]]] [[Fișier:Pygargue.jpg|200px|[[Vultur cu cap alb]]]] sb79qjdmh3qzsciqxdmqg1115p6znqz 3 3234513 17024119 2025-06-10T16:23:45Z New user message 98878 bun venit! 17024119 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Carlo Labuor}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 19:23 (EEST) 7prphauadktker7psk8u77vallesrns 3 3234514 17024126 2025-06-10T16:29:29Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Arie]] 17024126 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Arie|, ca aceea de la pagina [[:Arie]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 19:29 (EEST) fksugjafu9wx50lkp6uhtiqj0kek4mz 3 3234515 17024135 2025-06-10T16:46:09Z New user message 98878 bun venit! 17024135 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=We Want Acid}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 19:46 (EEST) f36tzh2rke2uwn0960ktp5pk8pmt76i 3 3234516 17024136 2025-06-10T16:47:04Z New user message 98878 bun venit! 17024136 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=21stCenturyCynic}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 19:47 (EEST) gcv2ate3gdqricbxy1q8c5daap8glqy 3 3234517 17024141 2025-06-10T16:48:01Z New user message 98878 bun venit! 17024141 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Howardsternsgrandmother}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 19:48 (EEST) i7e7tdshv7af0mrenufo8isd3n8wcf4 3 3234518 17024142 2025-06-10T16:49:31Z New user message 98878 bun venit! 17024142 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=BLACKOfx}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 19:49 (EEST) oeu9gnxnb9bz5rn6nervufa6a2byk3u 3 3234519 17024157 2025-06-10T17:00:29Z Paloi Sciurala 467397 Notă generală: Modificări de test la [[SC Oțelul Galați]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024157 wikitext text/x-wiki ==■ Testul v-a fost anulat== [[Image:Information.svg|25px]] Testul dumneavoastră de la pagina [[:SC Oțelul Galați]] a funcționat, dar a fost anulat. Pentru alte încercări vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 20:00 (EEST) kdnpezsvc7rym4ouilx96023fcaks7a 3 3234520 17024160 2025-06-10T17:00:49Z New user message 98878 bun venit! 17024160 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Zerdn}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:00 (EEST) n3ktarxd9za96gp6j0b044zpq11xvsf 1 3234521 17024163 2025-06-10T17:04:18Z Paloi Sciurala 467397 Pagină nouă: {{Biografia wikipedistului|Velica Eusebiu|editedhere=yes}} 17024163 wikitext text/x-wiki {{Biografia wikipedistului|Velica Eusebiu|editedhere=yes}} lo8ndzpplz224ls49aytoak9i1cgfh2 3 3234522 17024177 2025-06-10T17:11:54Z New user message 98878 bun venit! 17024177 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Vasile ion x}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:11 (EEST) 479ml9eo7xcsx9w67mw7u7xwoj2tonk 3 3234523 17024189 2025-06-10T17:24:47Z New user message 98878 bun venit! 17024189 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Lucian.primejdie}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:24 (EEST) dek0b6sb3svchjfs8gih4qim27eczbj 3 3234524 17024194 2025-06-10T17:26:41Z New user message 98878 bun venit! 17024194 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Raufabbasov0007}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:26 (EEST) dfd4q6aisvn2jkji1p5pqmzgfmjwa06 3 3234525 17024195 2025-06-10T17:26:42Z New user message 98878 bun venit! 17024195 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Valentin Lascar}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:26 (EEST) bcwz58xbs25c3to7uzdt8zqzmcfszwp 17024314 17024195 2025-06-10T19:06:40Z Pafsanias 191728 Avertizare: Pagina de utilizator. ([[WP:TW|TW]]) 17024314 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Valentin Lascar}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:26 (EEST) == Pagina de utilizator == [[File:Ambox warning blue.svg|25px|alt=|link=]] Bună ziua, și [[Ajutor:Bun venit|bine ați venit la Wikipedia]]. [[Utilizator:Valentin Lascar|Pagina dumneavoastră de utilizator]] pare să nu respecte [[Wikipedia:Pagină de utilizator|îndrumările Wikipediei pentru paginile de utilizator]]. Astfel de pagini au rolul de a oferi informații de bază despre dumneavoastră, interesele și obiectivele dumneavoastră în linii mari, în măsura în care au legătură cu Wikipedia, precum și dezvăluiri de [[WP:CdI|conflicte de interese]] și [[:en:WP:PAID|editare plătită]]. Deși se acordă multă libertate la personalizarea paginii de utilizator, nu se admite folosirea ei ca: * articol enciclopedic (și nu trebuie [[:en:WP:FAKEARTICLE|aranjată să semene cu un astfel de articol]]) * spațiu de lucru pentru ciorne (folosiți subpagini pentru aceasta) * [[WP:NU#GAZDĂWEB|website, blog, sau site de social media personal]] * spațiu de [[WP:NU#PROMO|autopromovare sau reclame]] * [[WP:NU#CV|CV]] sau [[WP:ABIO|autobiografie]] Îndrumările privind paginile de utilizator conțin informații suplimentare despre ce este considerat conținut acceptabil și ce nu. Vă rog să folosiți [[Special:MyPage/sandbox|cutia de nisip personală]] pentru a exersa editarea și a crea articole noi. Mulțumesc. <!-- Substituit din [[Format:au-userpage]] folosind {{subst:au-userpage}} --> [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 10 iunie 2025 22:06 (EEST) i71j6axrbrwmbhj3lhmiq1tjooku1ov 3 3234526 17024196 2025-06-10T17:27:16Z New user message 98878 bun venit! 17024196 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Articolul16}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:27 (EEST) 8z5h0g41g5iskikakidwv1g1g9e5oiq 3 3234527 17024198 2025-06-10T17:29:28Z New user message 98878 bun venit! 17024198 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Andilope}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:29 (EEST) nfzbns6b1xiyookucs3h29xxzj0rqcr 1 3234528 17024199 2025-06-10T17:33:31Z Articolul16 703659 Secțiune nouă: /* Actualizare și extindere */ 17024199 wikitext text/x-wiki == Actualizare și extindere == Salut, Am observat că acest articol este destul de sumar și parțial depășit. Intenționez să îl actualizez și să îl extind cu informații relevante, pentru a reflecta mai corect legislația și contextul actual din România. Principalele completări pe care le propun vizează: (i) detalierea pedepselor pentru deținere pentru consum propriu vs. trafic, conform Legii 143/2000; (ii) clarificarea statutului legal al noilor canabinoizi (ex. HHC), în urma modificărilor legislative recente; (iii) adăugarea unei secțiuni despre conducerea sub influența substanțelor psihoactive, în lumina deciziei ÎCCJ recente (nr. 25/2025); (iv) Includerea unor date despre tendințele de urmărire penală, pe baza rapoartelor de activitate DIICOT. Pentru toate informațiile adăugate voi folosi citații către sursele primare (legi, decizii judecătorești, rapoarte oficiale) și, unde este cazul, către articole de specialitate care explică aceste surse. Aștept cu interes orice feedback sau sugestii. În absența unor obiecții, voi proceda cu editările în câteva zile. Mulțumesc! [[Utilizator:Articolul16|Articolul16]] ([[Discuție utilizator:Articolul16|discuție]]) 10 iunie 2025 20:33 (EEST) 0bk1ubns2b74e9cmh1lc82dlq8l7u4m 3 3234529 17024206 2025-06-10T17:43:16Z New user message 98878 bun venit! 17024206 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=TensorPointer}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:43 (EEST) 839xjrg9myao046xpryinppkp70h22a 3 3234531 17024218 2025-06-10T17:53:10Z New user message 98878 bun venit! 17024218 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Damian1409}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:53 (EEST) 397fjsiun7qk5iw144vl4wrvo057ukr 3 3234532 17024223 2025-06-10T17:58:07Z New user message 98878 bun venit! 17024223 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Alexandra Garabajii}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 20:58 (EEST) iegcplynbidegakemjh7678ktda7u1u 3 3234533 17024250 2025-06-10T18:19:55Z New user message 98878 bun venit! 17024250 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=MenRustam}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 21:19 (EEST) pgkpubogm2mbbpsi4mrnsb1ns1rwyna 3 3234534 17024263 2025-06-10T18:33:42Z Paloi Sciurala 467397 Singurul avertisment: Vandalism la [[Valentin Mihăilă]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024263 wikitext text/x-wiki ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl primiți pentru modificări distructive.<br />Dacă [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia din nou, precum ați făcut la pagina [[:Valentin Mihăilă]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. <!-- Format:au-vandalism4im --> --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 21:33 (EEST) sn9xq48m1xs2lwg773mph98w4u2bgms 3 3234535 17024264 2025-06-10T18:34:06Z New user message 98878 bun venit! 17024264 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Alex dieac}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 21:34 (EEST) fv1qj6sufvged308olmzza1zkpnhqex 3 3234537 17024273 2025-06-10T18:43:40Z Valentin JJ. 485596 Notă generală: Modificare neconstructivă la [[Galați]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024273 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Galați]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 21:43 (EEST) 701xgnlbzvlegqj96z48bh36dy0i7up 3 3234538 17024277 2025-06-10T18:46:30Z Valentin JJ. 485596 Notă generală: Adăugarea unor materiale fără sursă și fără note de subsol la [[Comuna Aroneanu, Iași]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024277 wikitext text/x-wiki ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]], așa cum ați făcut la pagina [[:Comuna Aroneanu, Iași]], nu este în conformitate cu politica noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 21:46 (EEST) nwhomm6u2am05nqhmuzhza4wr4usqso 3 3234539 17024279 2025-06-10T18:47:13Z Valentin JJ. 485596 Notă generală: Modificări eronate la [[Doblička Gora]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024279 wikitext text/x-wiki ==■ Informații eronate == [[Image:Information.svg|25px|alt=Information icon]] Bună ziua. Editarea dumneavoastră recentă din pagina [[:Doblička Gora]] pare a fi adăugat informații incorecte, așa că a fost pentru moment înlăturată. Dacă credeți că informația este corectă, vă rugăm să [[Wikipedia:Citarea surselor|citați o sursă de încredere]] sau să vă discutați modificarea în pagina de discuție a articolului. Dacă doriți să faceți teste, puteți folosi [[Special:Pagina mea/teste|pagina de teste]]. Dacă credeți că am greșit sau dacă aveți întrebări, puteți să răspundeți acestui mesaj. Mulțumesc. <!-- Template:uw-eroare1 --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 21:47 (EEST) 2yi5xz8uh7cy03kp24b80cj7t1hu39s 0 3234540 17024280 2025-06-10T18:47:35Z Venske 38389 pagină nouă 17024280 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1927, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1925 în artă]]''' — '''[[1926 în artă]]''' —— '' '''1927 în artă''' '' —— '''[[1928 în artă]]''' — '''[[1929 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1927]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Vilhelm Lundstrøm, Figurgruppe omkring et bord, 1927, NK 781, KUNSTEN Museum of Modern Art Aalborg.jpg|left|329px|border|thumb| ''Grup de figuri în jurul unei mese'' ([[1927 în artă|1927]]) — [[Vilhelm Lundstrøm|'''Vilhelm Lundstrøm''']] ([[1893 în artă|1893]] – [[1950 în artă|1950]]), pictor [[Modernism|modernist]] [[Danezi|danez]], figură importantă a experimentalismului [[Avangardă (artă)|avangardist]] danez ([[1917 în artă|1917]] - [[1950]])]] obuw3ykhjw06xn9ueakfqrpmqtl35b7 17024285 17024280 2025-06-10T18:48:21Z Venske 38389 ar 17024285 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1927, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1925 în artă]]''' — '''[[1926 în artă]]''' —— '' '''1927 în artă''' '' —— '''[[1928 în artă]]''' — '''[[1929 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1927]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Vilhelm Lundstrøm, Figurgruppe omkring et bord, 1927, NK 781, KUNSTEN Museum of Modern Art Aalborg.jpg|left|329px|border|thumb| ''Grup de figuri în jurul unei mese'' ([[1927 în artă|1927]]) — [[Vilhelm Lundstrøm|'''Vilhelm Lundstrøm''']] ([[1893 în artă|1893]] – [[1950 în artă|1950]]), pictor [[Modernism|modernist]] [[Danezi|danez]], figură importantă a experimentalismului [[Avangardă (artă)|avangardist]] danez ([[1917 în artă|1917]] - [[1950]])]] [[File:It (1927 film poster).jpg|left|329px|border|thumb|[[1927]] — Afiș din 1927 al [[Film mut|filmului mut]] [[It (Clara Bow)|''It'']], cu [[Clara Bow]] (n. ''Clara Gordon Bow'' ([[1905 în film|1905]] – [[1965 în film|1965]]) în rolul principal]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === <!-- * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]].--> <!-- * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. --> <!-- * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. --> <!-- * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. --> === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> 9stpjdack4ht1e1xnpdzlltlp5xi73b 17024288 17024285 2025-06-10T18:49:08Z Venske 38389 editare 17024288 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1927, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1925 în artă]]''' — '''[[1926 în artă]]''' —— '' '''1927 în artă''' '' —— '''[[1928 în artă]]''' — '''[[1929 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1927]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Vilhelm Lundstrøm, Figurgruppe omkring et bord, 1927, NK 781, KUNSTEN Museum of Modern Art Aalborg.jpg|left|329px|border|thumb| ''Grup de figuri în jurul unei mese'' ([[1927 în artă|1927]]) — [[Vilhelm Lundstrøm|'''Vilhelm Lundstrøm''']] ([[1893 în artă|1893]] – [[1950 în artă|1950]]), pictor [[Modernism|modernist]] [[Danezi|danez]], figură importantă a experimentalismului [[Avangardă (artă)|avangardist]] danez ([[1917 în artă|1917]] - [[1950]])]] [[File:It (1927 film poster).jpg|left|329px|border|thumb|[[1927]] — Afiș din 1927 al [[Film mut|filmului mut]] [[It (Clara Bow)|''It'']], cu [[Clara Bow]] (n. ''Clara Gordon Bow'' ([[1905 în film|1905]] – [[1965 în film|1965]]) în rolul principal]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === <!-- * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]].--> <!-- * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. --> <!-- * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. --> <!-- * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. --> === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == <!--* Premiul [[Archibald Prize|Prize]] s-a acordat lui [[W B McInnes]] – ''Silk and Lace'' (''Mătase și dantelă'')--> == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === {{See also|Categorie:Sculpturi din 1927|Categorie:Picturi din 1927}} <!--* [[Max Beckmann]] – ''Quappi in Blue'' * [[H. Chalton Bradshaw]] cu [[bronz]]uri de [[Gilbert Ledward]] – [[Guards Memorial]], [[London|Lonfra]] * [[Alexander Calder]] – ''[[Cirque Calder]]'' (sculptură din cabluri) * [[Alexander Stirling Calder]] – ''Shakespeare Memorial'', [[Philadelphia, Pennsylvania|Philadelphia]], statul federal {{US-PA}} * [[Salvador Dalí]] – ''Coșul de pâine'' — (''[[:en:The Basket of Bread|The Basket of Bread]]'')--> <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> 5ntk4j3abm3wgfeagnrou3khohmm8q9 17024292 17024288 2025-06-10T18:49:56Z Venske 38389 pagină nouă 17024292 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1927, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1925 în artă]]''' — '''[[1926 în artă]]''' —— '' '''1927 în artă''' '' —— '''[[1928 în artă]]''' — '''[[1929 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1927]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Vilhelm Lundstrøm, Figurgruppe omkring et bord, 1927, NK 781, KUNSTEN Museum of Modern Art Aalborg.jpg|left|329px|border|thumb| ''Grup de figuri în jurul unei mese'' ([[1927 în artă|1927]]) — [[Vilhelm Lundstrøm|'''Vilhelm Lundstrøm''']] ([[1893 în artă|1893]] – [[1950 în artă|1950]]), pictor [[Modernism|modernist]] [[Danezi|danez]], figură importantă a experimentalismului [[Avangardă (artă)|avangardist]] danez ([[1917 în artă|1917]] - [[1950]])]] [[File:It (1927 film poster).jpg|left|329px|border|thumb|[[1927]] — Afiș din 1927 al [[Film mut|filmului mut]] [[It (Clara Bow)|''It'']], cu [[Clara Bow]] (n. ''Clara Gordon Bow'' ([[1905 în film|1905]] – [[1965 în film|1965]]) în rolul principal]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === <!-- * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]].--> <!-- * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. --> <!-- * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. --> <!-- * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. --> === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == <!--* Premiul [[Archibald Prize|Prize]] s-a acordat lui [[W B McInnes]] – ''Silk and Lace'' (''Mătase și dantelă'')--> == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === {{See also|Categorie:Sculpturi din 1927|Categorie:Picturi din 1927}} <!--* [[Max Beckmann]] – ''Quappi in Blue'' * [[H. Chalton Bradshaw]] cu [[bronz]]uri de [[Gilbert Ledward]] – [[Guards Memorial]], [[London|Lonfra]] * [[Alexander Calder]] – ''[[Cirque Calder]]'' (sculptură din cabluri) * [[Alexander Stirling Calder]] – ''Shakespeare Memorial'', [[Philadelphia, Pennsylvania|Philadelphia]], statul federal {{US-PA}} * [[Salvador Dalí]] – ''Coșul de pâine'' — (''[[:en:The Basket of Bread|The Basket of Bread]]'')--> <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> === Date complete necunoscute === <!--* [[Milly Childers]], pictor engliez (n. [[1866 în artă|1866]]) * [[Marie-Hortense Fiquet]], model francez și soția lui [[Paul Cézanne]] (n. [[22 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[Jean Baptiste Guth]], portretist și acuarelist francez (n. [[4 ianuarie]] [[1855 în artă|1855]])--> == Galerie (lucrări din 1927) == <gallery mode="packed" heights="180"> Anavatan 1927.jpg|[[1927 în artă|1927]] — Harta Turciei, realizată în stil [[1848 în Europa|„''pașoptist''”]], autor [[Alaaddin Matbaasi]] <!--Ernst Ludwig Kirchner - Czardas dancers - Google Art Project.jpg|[[Ernst Ludwig Kirchner]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q229272 WikiData Q229272] – ([[1880 în artă|1880]] – [[1938 în artă|1938]]) – ''Dansatoare de ciardaș'' <!--L'Alzana (1926).jpg|[[Cagnaccio di San Pietro]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q1025737 WikiData Q1025737] – ([[1897 în artă|1897]] – [[1946 în artă|1946]]) – ''L'Alzana'' <!--Božidar Jakac and Josip Gorup art exhibition 1926.jpg|Artiștii vizuali [[Božidar Jakac]] și [[Jože Gorjup|Josip Gorup]], la o expoziție de artă din [[1926]] — [[:Category:Božidar Jakac|Božidar Jakac]] ([[1899 în artă|1899]] - [[1989 în artă|1989]]) și [[:Category:Jože_Gorjup|Jože_Gorjup]] ([[1907 în artă|1907]] - [[1932 în artă|1932]]) <!--Esther Ralston cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 633 crop).jpg|[[1926 în artă|1926]] --> <!--Antonin Artaud 1926.jpg|[[Antonin Artaud]], ([[1896 în artă|1896]] - [[1948 în artă|1948]]), teoretician al [[teatru]]ului, actor, eseist, scriitor și poet [[Francezi|francez]], aici într-o fotografie din [[1926]], în rolul personajului ''Gringalet,''din filmul [[:fr:Le Juif errant (film, 1926)|''Le Juif errant'']] de [[Luitz-Morat]]--> <!--Hershfield comic art from Mike ad in The Film Daily, Jan-Jun 1926 (page 201 crop) (cropped).jpg|Stop cadru dintr-o bandă comică, ''The Film Daily'', [[ianuarie]] - [[iunie]] [[1926]] (pagina 201)--> <!--Sparrows (1926) - 1.jpg|Stop cadru din filmul mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]] și cu un grup de fetițe actrițe neprofesioniste, ci doar ocazionale--> <!--Sparrows poster.jpg|Afișul oficial al filmului mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]]--> <!--Art Deco buckle (1925).jpg|Autor necunoscut — ''Buclă [[Art Deco]] de la fi—rma [[Boucheron]], [[Paris]] ([[1925 în artă|1925]])--> <!--American Art Student and Commercial Artist cover 1925-08.jpg|Coperta revistei [[American Art Student and Commercial Artist]] – "Femina" de [[Agop Apagian]] ([[1925]])--> <!--Razglednica Aljaževega stolpa 1925 (2).jpg|[[Slovenia]] – Refugiu în munți ([[1925]])--> <!--'Coming Through the Rye'. Nora England.jpg|[[Nora England]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1970 în artă|1970]]) — ''Venind prin secară'' (Din ciclul ''Songs and Ballads'' - ''Cântece și balade'' de [[Robert Burns]])--> </gallery> 6mhh1oor4woya7sj3k3qbu14bnh5y1r 17024296 17024292 2025-06-10T18:50:38Z Venske 38389 1927 in art 17024296 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1927, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1925 în artă]]''' — '''[[1926 în artă]]''' —— '' '''1927 în artă''' '' —— '''[[1928 în artă]]''' — '''[[1929 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1927]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Vilhelm Lundstrøm, Figurgruppe omkring et bord, 1927, NK 781, KUNSTEN Museum of Modern Art Aalborg.jpg|left|329px|border|thumb| ''Grup de figuri în jurul unei mese'' ([[1927 în artă|1927]]) — [[Vilhelm Lundstrøm|'''Vilhelm Lundstrøm''']] ([[1893 în artă|1893]] – [[1950 în artă|1950]]), pictor [[Modernism|modernist]] [[Danezi|danez]], figură importantă a experimentalismului [[Avangardă (artă)|avangardist]] danez ([[1917 în artă|1917]] - [[1950]])]] [[File:It (1927 film poster).jpg|left|329px|border|thumb|[[1927]] — Afiș din 1927 al [[Film mut|filmului mut]] [[It (Clara Bow)|''It'']], cu [[Clara Bow]] (n. ''Clara Gordon Bow'' ([[1905 în film|1905]] – [[1965 în film|1965]]) în rolul principal]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === <!-- * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]].--> <!-- * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. --> <!-- * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. --> <!-- * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. --> === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == <!--* Premiul [[Archibald Prize|Prize]] s-a acordat lui [[W B McInnes]] – ''Silk and Lace'' (''Mătase și dantelă'')--> == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === {{See also|Categorie:Sculpturi din 1927|Categorie:Picturi din 1927}} <!--* [[Max Beckmann]] – ''Quappi in Blue'' * [[H. Chalton Bradshaw]] cu [[bronz]]uri de [[Gilbert Ledward]] – [[Guards Memorial]], [[London|Lonfra]] * [[Alexander Calder]] – ''[[Cirque Calder]]'' (sculptură din cabluri) * [[Alexander Stirling Calder]] – ''Shakespeare Memorial'', [[Philadelphia, Pennsylvania|Philadelphia]], statul federal {{US-PA}} * [[Salvador Dalí]] – ''Coșul de pâine'' — (''[[:en:The Basket of Bread|The Basket of Bread]]'')--> <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> === Date complete necunoscute === <!--* [[Milly Childers]], pictor engliez (n. [[1866 în artă|1866]]) * [[Marie-Hortense Fiquet]], model francez și soția lui [[Paul Cézanne]] (n. [[22 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[Jean Baptiste Guth]], portretist și acuarelist francez (n. [[4 ianuarie]] [[1855 în artă|1855]])--> == Galerie (lucrări din 1927) == <gallery mode="packed" heights="180"> Anavatan 1927.jpg|[[1927 în artă|1927]] — Harta Turciei, realizată în stil [[1848 în Europa|„''pașoptist''”]], autor [[Alaaddin Matbaasi]] <!--Ernst Ludwig Kirchner - Czardas dancers - Google Art Project.jpg|[[Ernst Ludwig Kirchner]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q229272 WikiData Q229272] – ([[1880 în artă|1880]] – [[1938 în artă|1938]]) – ''Dansatoare de ciardaș'' <!--L'Alzana (1926).jpg|[[Cagnaccio di San Pietro]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q1025737 WikiData Q1025737] – ([[1897 în artă|1897]] – [[1946 în artă|1946]]) – ''L'Alzana'' <!--Božidar Jakac and Josip Gorup art exhibition 1926.jpg|Artiștii vizuali [[Božidar Jakac]] și [[Jože Gorjup|Josip Gorup]], la o expoziție de artă din [[1926]] — [[:Category:Božidar Jakac|Božidar Jakac]] ([[1899 în artă|1899]] - [[1989 în artă|1989]]) și [[:Category:Jože_Gorjup|Jože_Gorjup]] ([[1907 în artă|1907]] - [[1932 în artă|1932]]) <!--Esther Ralston cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 633 crop).jpg|[[1926 în artă|1926]] --> <!--Antonin Artaud 1926.jpg|[[Antonin Artaud]], ([[1896 în artă|1896]] - [[1948 în artă|1948]]), teoretician al [[teatru]]ului, actor, eseist, scriitor și poet [[Francezi|francez]], aici într-o fotografie din [[1926]], în rolul personajului ''Gringalet,''din filmul [[:fr:Le Juif errant (film, 1926)|''Le Juif errant'']] de [[Luitz-Morat]]--> <!--Hershfield comic art from Mike ad in The Film Daily, Jan-Jun 1926 (page 201 crop) (cropped).jpg|Stop cadru dintr-o bandă comică, ''The Film Daily'', [[ianuarie]] - [[iunie]] [[1926]] (pagina 201)--> <!--Sparrows (1926) - 1.jpg|Stop cadru din filmul mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]] și cu un grup de fetițe actrițe neprofesioniste, ci doar ocazionale--> <!--Sparrows poster.jpg|Afișul oficial al filmului mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]]--> <!--Art Deco buckle (1925).jpg|Autor necunoscut — ''Buclă [[Art Deco]] de la fi—rma [[Boucheron]], [[Paris]] ([[1925 în artă|1925]])--> <!--American Art Student and Commercial Artist cover 1925-08.jpg|Coperta revistei [[American Art Student and Commercial Artist]] – "Femina" de [[Agop Apagian]] ([[1925]])--> <!--Razglednica Aljaževega stolpa 1925 (2).jpg|[[Slovenia]] – Refugiu în munți ([[1925]])--> <!--'Coming Through the Rye'. Nora England.jpg|[[Nora England]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1970 în artă|1970]]) — ''Venind prin secară'' (Din ciclul ''Songs and Ballads'' - ''Cântece și balade'' de [[Robert Burns]])--> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1927_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1927_paintings En.Wiki - Category:1927_paintings] * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1927_sculptures En.Wiki - Category:1927_sculptures] * [https://www.bing.com/images/search?q=1927+in+art&qpvt=1927+in+art&form=IGRE&first=1 Imagini cu lucrări de artă din 1927] {{Modernism}} {{Bauhaus}} {{Expresionism}} {{Postimpresionism}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:1927|Artă]] [[Categorie:1927 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Anii 1920 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1927|art}}--> q2t7adq3z7ydcyruwqyzy41b4po7a54 17024545 17024296 2025-06-10T21:15:30Z Venske 38389 completare 17024545 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1927, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1925 în artă]]''' — '''[[1926 în artă]]''' —— '' '''1927 în artă''' '' —— '''[[1928 în artă]]''' — '''[[1929 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1927]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Vilhelm Lundstrøm, Figurgruppe omkring et bord, 1927, NK 781, KUNSTEN Museum of Modern Art Aalborg.jpg|left|329px|border|thumb| ''Grup de figuri în jurul unei mese'' ([[1927 în artă|1927]]) — [[Vilhelm Lundstrøm|'''Vilhelm Lundstrøm''']] ([[1893 în artă|1893]] – [[1950 în artă|1950]]), pictor [[Modernism|modernist]] [[Danezi|danez]], figură importantă a experimentalismului [[Avangardă (artă)|avangardist]] danez ([[1917 în artă|1917]] - [[1950]])]] [[File:It (1927 film poster).jpg|left|329px|border|thumb|[[1927]] — Afiș din 1927 al [[Film mut|filmului mut]] [[It (Clara Bow)|''It'']], cu [[Clara Bow]] (n. ''Clara Gordon Bow'' ([[1905 în film|1905]] – [[1965 în film|1965]]) în rolul principal]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === <!-- * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]].--> <!-- * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. --> <!-- * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. --> <!-- * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. --> === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == <!--* Premiul [[Archibald Prize|Prize]] s-a acordat lui [[W B McInnes]] – ''Silk and Lace'' (''Mătase și dantelă'')--> == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === {{See also|Categorie:Sculpturi din 1927|Categorie:Picturi din 1927}} <!--* [[Max Beckmann]] – ''Quappi in Blue'' * [[H. Chalton Bradshaw]] cu [[bronz]]uri de [[Gilbert Ledward]] – [[Guards Memorial]], [[London|Lonfra]] * [[Alexander Calder]] – ''[[Cirque Calder]]'' (sculptură din cabluri) * [[Alexander Stirling Calder]] – ''Shakespeare Memorial'', [[Philadelphia, Pennsylvania|Philadelphia]], statul federal {{US-PA}} * [[Salvador Dalí]] – ''Coșul de pâine'' — (''[[:en:The Basket of Bread|The Basket of Bread]]'')--> <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> === Date complete necunoscute === <!--* [[Milly Childers]], pictor engliez (n. [[1866 în artă|1866]]) * [[Marie-Hortense Fiquet]], model francez și soția lui [[Paul Cézanne]] (n. [[22 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[Jean Baptiste Guth]], portretist și acuarelist francez (n. [[4 ianuarie]] [[1855 în artă|1855]])--> == Galerie (lucrări din 1927) == <gallery mode="packed" heights="180"> Anavatan 1927.jpg|[[1927 în artă|1927]] — Harta Turciei, realizată în stil [[1848 în Europa|„''pașoptist''”]], autor [[Alaaddin Matbaasi]] <!--Ernst Ludwig Kirchner - Czardas dancers - Google Art Project.jpg|[[Ernst Ludwig Kirchner]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q229272 WikiData Q229272] – ([[1880 în artă|1880]] – [[1938 în artă|1938]]) – ''Dansatoare de ciardaș'' <!--L'Alzana (1926).jpg|[[Cagnaccio di San Pietro]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q1025737 WikiData Q1025737] – ([[1897 în artă|1897]] – [[1946 în artă|1946]]) – ''L'Alzana'' <!--Božidar Jakac and Josip Gorup art exhibition 1926.jpg|Artiștii vizuali [[Božidar Jakac]] și [[Jože Gorjup|Josip Gorup]], la o expoziție de artă din [[1926]] — [[:Category:Božidar Jakac|Božidar Jakac]] ([[1899 în artă|1899]] - [[1989 în artă|1989]]) și [[:Category:Jože_Gorjup|Jože_Gorjup]] ([[1907 în artă|1907]] - [[1932 în artă|1932]]) <!--Esther Ralston cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 633 crop).jpg|[[1926 în artă|1926]] --> <!--Antonin Artaud 1926.jpg|[[Antonin Artaud]], ([[1896 în artă|1896]] - [[1948 în artă|1948]]), teoretician al [[teatru]]ului, actor, eseist, scriitor și poet [[Francezi|francez]], aici într-o fotografie din [[1926]], în rolul personajului ''Gringalet,''din filmul [[:fr:Le Juif errant (film, 1926)|''Le Juif errant'']] de [[Luitz-Morat]]--> <!--Hershfield comic art from Mike ad in The Film Daily, Jan-Jun 1926 (page 201 crop) (cropped).jpg|Stop cadru dintr-o bandă comică, ''The Film Daily'', [[ianuarie]] - [[iunie]] [[1926]] (pagina 201)--> <!--Sparrows (1926) - 1.jpg|Stop cadru din filmul mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]] și cu un grup de fetițe actrițe neprofesioniste, ci doar ocazionale--> <!--Sparrows poster.jpg|Afișul oficial al filmului mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]]--> <!--Art Deco buckle (1925).jpg|Autor necunoscut — ''Buclă [[Art Deco]] de la fi—rma [[Boucheron]], [[Paris]] ([[1925 în artă|1925]])--> <!--American Art Student and Commercial Artist cover 1925-08.jpg|Coperta revistei [[American Art Student and Commercial Artist]] – "Femina" de [[Agop Apagian]] ([[1925]])--> <!--Razglednica Aljaževega stolpa 1925 (2).jpg|[[Slovenia]] – Refugiu în munți ([[1925]])--> <!--'Coming Through the Rye'. Nora England.jpg|[[Nora England]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1970 în artă|1970]]) — ''Venind prin secară'' (Din ciclul ''Songs and Ballads'' - ''Cântece și balade'' de [[Robert Burns]])--> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1927_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1927_paintings En.Wiki - Category:1927_paintings] * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1927_sculptures En.Wiki - Category:1927_sculptures] * [https://www.bing.com/images/search?q=1927+in+art&qpvt=1927+in+art&form=IGRE&first=1 Imagini cu lucrări de artă din 1927] {{Modernism}} {{Bauhaus}} {{Expresionism}} {{Postimpresionism}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:1927|Artă]] [[Categorie:1927 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1927]] [[Categorie:Anii 1920 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1927|art}}--> aoxtu9m39ahcctij3l292qp21are70h 17024611 17024545 2025-06-10T22:03:20Z Venske 38389 completare 17024611 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1927, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1925 în artă]]''' — '''[[1926 în artă]]''' —— '' '''1927 în artă''' '' —— '''[[1928 în artă]]''' — '''[[1929 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1927]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Vilhelm Lundstrøm, Figurgruppe omkring et bord, 1927, NK 781, KUNSTEN Museum of Modern Art Aalborg.jpg|left|329px|border|thumb| ''Grup de figuri în jurul unei mese'' ([[1927 în artă|1927]]) — [[Vilhelm Lundstrøm|'''Vilhelm Lundstrøm''']] ([[1893 în artă|1893]] – [[1950 în artă|1950]]), pictor [[Modernism|modernist]] [[Danezi|danez]], figură importantă a experimentalismului [[Avangardă (artă)|avangardist]] danez ([[1917 în artă|1917]] - [[1950]])]] [[File:It (1927 film poster).jpg|left|329px|border|thumb|[[1927]] — Afiș din 1927 al [[Film mut|filmului mut]] [[It (Clara Bow)|''It'']], cu [[Clara Bow]] (n. ''Clara Gordon Bow'' ([[1905 în film|1905]] – [[1965 în film|1965]]) în rolul principal]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === <!-- * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]].--> <!-- * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. --> <!-- * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. --> <!-- * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. --> === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == <!--* Premiul [[Archibald Prize|Prize]] s-a acordat lui [[W B McInnes]] – ''Silk and Lace'' (''Mătase și dantelă'')--> == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === {{See also|Categorie:Sculpturi din 1927|Categorie:Picturi din 1927}} <!--* [[Max Beckmann]] – ''Quappi in Blue'' * [[H. Chalton Bradshaw]] cu [[bronz]]uri de [[Gilbert Ledward]] – [[Guards Memorial]], [[London|Lonfra]] * [[Alexander Calder]] – ''[[Cirque Calder]]'' (sculptură din cabluri) * [[Alexander Stirling Calder]] – ''Shakespeare Memorial'', [[Philadelphia, Pennsylvania|Philadelphia]], statul federal {{US-PA}} * [[Salvador Dalí]] – ''Coșul de pâine'' — (''[[:en:The Basket of Bread|The Basket of Bread]]'')--> <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> === Date complete necunoscute === <!--* [[Milly Childers]], pictor engliez (n. [[1866 în artă|1866]]) * [[Marie-Hortense Fiquet]], model francez și soția lui [[Paul Cézanne]] (n. [[22 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[Jean Baptiste Guth]], portretist și acuarelist francez (n. [[4 ianuarie]] [[1855 în artă|1855]])--> == Galerie (lucrări din 1927) == <gallery mode="packed" heights="180"> Anavatan 1927.jpg|[[1927 în artă|1927]] — Harta Turciei, realizată în stil [[Revoluția_de_la_1848#Altele|„''pașoptist''”]], flancată de un [[soldat]], de ''Victoria,'' simbolizată de o [[femeie]], și „vegheată” de [[Mustafa Kemal Atatürk|Kemal Atatürk]] (în [[medalion]]), autor [[Alaaddin Matbaasi]] Night Life advertisement in The Film Daily on July 18, 1927 01 (cropped).jpg|[[1927 în artă|1927]] — Reclamă pentru filmul [[Night Life (film 1927)|''Viața de noapte'']] – [[:en:Night Life (film 1927)|Night Life]] Belarus - Канстытуцыя БССР (1927) (page 1 crop).jpg|[[1927 în artă|1927]] — Stema statului [[Belarus]], numit atunci [[Republica Sovietică Socialistă Bielorusă]] (RSSB) <!--Ernst Ludwig Kirchner - Czardas dancers - Google Art Project.jpg|[[Ernst Ludwig Kirchner]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q229272 WikiData Q229272] – ([[1880 în artă|1880]] – [[1938 în artă|1938]]) – ''Dansatoare de ciardaș'' <!--L'Alzana (1926).jpg|[[Cagnaccio di San Pietro]] – [https://www.wikidata.org/wiki/Q1025737 WikiData Q1025737] – ([[1897 în artă|1897]] – [[1946 în artă|1946]]) – ''L'Alzana'' <!--Božidar Jakac and Josip Gorup art exhibition 1926.jpg|Artiștii vizuali [[Božidar Jakac]] și [[Jože Gorjup|Josip Gorup]], la o expoziție de artă din [[1926]] — [[:Category:Božidar Jakac|Božidar Jakac]] ([[1899 în artă|1899]] - [[1989 în artă|1989]]) și [[:Category:Jože_Gorjup|Jože_Gorjup]] ([[1907 în artă|1907]] - [[1932 în artă|1932]]) <!--Esther Ralston cover art from Picture-Play Magazine (March 1926 to August 1926) (page 633 crop).jpg|[[1926 în artă|1926]] --> <!--Antonin Artaud 1926.jpg|[[Antonin Artaud]], ([[1896 în artă|1896]] - [[1948 în artă|1948]]), teoretician al [[teatru]]ului, actor, eseist, scriitor și poet [[Francezi|francez]], aici într-o fotografie din [[1926]], în rolul personajului ''Gringalet,''din filmul [[:fr:Le Juif errant (film, 1926)|''Le Juif errant'']] de [[Luitz-Morat]]--> <!--Hershfield comic art from Mike ad in The Film Daily, Jan-Jun 1926 (page 201 crop) (cropped).jpg|Stop cadru dintr-o bandă comică, ''The Film Daily'', [[ianuarie]] - [[iunie]] [[1926]] (pagina 201)--> <!--Sparrows (1926) - 1.jpg|Stop cadru din filmul mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]] și cu un grup de fetițe actrițe neprofesioniste, ci doar ocazionale--> <!--Sparrows poster.jpg|Afișul oficial al filmului mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]]--> <!--Art Deco buckle (1925).jpg|Autor necunoscut — ''Buclă [[Art Deco]] de la fi—rma [[Boucheron]], [[Paris]] ([[1925 în artă|1925]])--> <!--American Art Student and Commercial Artist cover 1925-08.jpg|Coperta revistei [[American Art Student and Commercial Artist]] – "Femina" de [[Agop Apagian]] ([[1925]])--> <!--Razglednica Aljaževega stolpa 1925 (2).jpg|[[Slovenia]] – Refugiu în munți ([[1925]])--> <!--'Coming Through the Rye'. Nora England.jpg|[[Nora England]] ([[1887 în artă|1887]] – [[1970 în artă|1970]]) — ''Venind prin secară'' (Din ciclul ''Songs and Ballads'' - ''Cântece și balade'' de [[Robert Burns]])--> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1927_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1927_paintings En.Wiki - Category:1927_paintings] * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1927_sculptures En.Wiki - Category:1927_sculptures] * [https://www.bing.com/images/search?q=1927+in+art&qpvt=1927+in+art&form=IGRE&first=1 Imagini cu lucrări de artă din 1927] {{Modernism}} {{Bauhaus}} {{Expresionism}} {{Postimpresionism}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:1927|Artă]] [[Categorie:1927 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1927]] [[Categorie:Anii 1920 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1927|art}}--> qrd27w9vgsd2l4lpe5jb0jz69h5yb6z 17024667 17024611 2025-06-10T23:01:55Z Venske 38389 completare 17024667 wikitext text/x-wiki {{short description|Prezentare generală a evenimentelor din 1927, în artă}} {{Ani în artă secolul 20}}__FARACUPRINS__ <div style="border: 2px solid #d1d0f5;padding: 5px;width: 60%;"> * '''[[1925 în artă]]''' — '''[[1926 în artă]]''' —— '' '''1927 în artă''' '' —— '''[[1928 în artă]]''' — '''[[1929 în artă]]''' </div><br/><br/> '''[[1927]] în [[artă]]''' implică o serie de evenimente: == Evenimente == [[File:Vilhelm Lundstrøm, Figurgruppe omkring et bord, 1927, NK 781, KUNSTEN Museum of Modern Art Aalborg.jpg|left|329px|border|thumb| ''Grup de figuri în jurul unei mese'' ([[1927 în artă|1927]]) — [[Vilhelm Lundstrøm|'''Vilhelm Lundstrøm''']] ([[1893 în artă|1893]] – [[1950 în artă|1950]]), pictor [[Modernism|modernist]] [[Danezi|danez]], figură importantă a experimentalismului [[Avangardă (artă)|avangardist]] danez ([[1917 în artă|1917]] - [[1950]])]] [[File:It (1927 film poster).jpg|left|329px|border|thumb|[[1927]] — Afiș din 1927 al [[Film mut|filmului mut]] [[It (Clara Bow)|''It'']], cu [[Clara Bow]] (n. ''Clara Gordon Bow'' ([[1905 în film|1905]] – [[1965 în film|1965]]) în rolul principal]] === Evenimente artistice în România === <!-- ==== Expoziția internațională Contimporanul==== --> <!--<ref>{{ien}}{{iro}}{{Citat web |url=http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |accessdate=2013-05-31 |titlu=Dada companion: Contimporanul |archive-date=2011-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110708220240/http://www.dada-companion.com/journals/per_contimporanul.php |dead-url=yes }}</ref>--> <!--<ref>{{iro}}{{Citat web |url=http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |accessdate=2013-05-31 |titlu=Ileana Alexandra Orlich: Avangarda redivivus, în Cultura nr.:50 / 2006-11-30 |archive-date=2013-09-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130915130220/http://revistacultura.ro/cultura.php?articol=573 |dead-url=yes }}</ref>--> === Evenimente artistice oriunde === <!-- * [[23 februarie]] – [[Stanley Spencer]] se căsătorește cu [[Hilda Carline]].--> <!-- * [[31 martie]] – Complexa și ultra influentă instituție artistică [[Bauhaus]] se închide în [[Weimar]] și se mută „''cu arme și bagaje''” în [[Dessau]]. --> <!-- * Aprilie – Octombrie – La [[Paris]], Ministerul Comerțului și Industriei sponzorizează importanta expoziția-eveniment numită atunci ''[[Expoziția Internațională de Arte Industriale Moderne și Decorative]]''. --> <!-- * Toamna – [[Alfred Stieglitz]] și [[Georgia O'Keeffe]] se mută într-un [[apartament]] aflat la etajul superior al [[Hotelul Shelton Towers|Hotelului Shelton Towers]] din [[New York City|''NYC''- New York City]], de unde încep să fotografieze și să picteze peisajele. Anul acesta, Stieglitz începe, de asemenea, să realizeze seria sa de fotografii abstracte de nori, intitulată [[Equivalents (Alfred Stieglitz)|Equivalents]]. --> === Evenimente artistice oriunde === * [[2 martie]] <!-- – Instituția artistică [[Arts Club of Chicago]] (''Clubul artelor din [[Chicago, Illinois|Chicago]]'' gâzduiește prima expoziție a lucrărilor lui [[Pablo Picasso]] din [[United States|Statele Unite ale Americii]] intitulată, ''Original Drawings by Pablo Picasso'' – ''Desene originale ale lui Pablo Picasso''.--> * [[8 mai]] – <!-- Galeria de artă [[Modernism|modernă]] din [[Göteborg]], [[Suedia]], denumită [[Göteborgs Konsthall]], este inaugurată prin expoziția numită [[Gothenburg Exhibition (1923)|Gothenburg Exhibition]].--> '' '''Fără date precise''' '' <!--* Apare publicația denumită ''The Art Spirit'' realizată de [[Robert Henri]]. --> <!--* Industriașul și colecționarul de artă [[Englezi|englez]] [[Samuel Courtauld (art collector)|Samuel Courtauld]] --> <!--** Galeria de artă [[Perm State Art Gallery|Galeria de Artă de Stat]] din [[Perm]], Uniunea Sovietică, este deschisă într-o fostă biserică [[Ortodoxism|ortodoxă]].--> <!--*--> == Premii == <!--* Premiul [[Archibald Prize|Prize]] s-a acordat lui [[W B McInnes]] – ''Silk and Lace'' (''Mătase și dantelă'')--> == Lucrări == === Lucrări în România === === Lucrări oriunde === {{See also|Categorie:Sculpturi din 1927|Categorie:Picturi din 1927}} <!--* [[Max Beckmann]] – ''Quappi in Blue'' * [[H. Chalton Bradshaw]] cu [[bronz]]uri de [[Gilbert Ledward]] – [[Guards Memorial]], [[London|Lonfra]] * [[Alexander Calder]] – ''[[Cirque Calder]]'' (sculptură din cabluri) * [[Alexander Stirling Calder]] – ''Shakespeare Memorial'', [[Philadelphia, Pennsylvania|Philadelphia]], statul federal {{US-PA}} * [[Salvador Dalí]] – ''Coșul de pâine'' — (''[[:en:The Basket of Bread|The Basket of Bread]]'')--> <!--[[File:Die Zwitscher-Maschine (Twittering Machine).jpg|thumb|left|border|270px|[[Paul Klee]] – ''[[Twittering Machine]]'' ([[Museum of Modern Art|MoMA]]) – pictură din [[1922 în artă|1922]] ]]--> <!--* [[Max Beckmann]] – * [[Constantin Brâncuși]] – [[:en:Bird in Space|''Pasărea în văzduh'']] (sculptură, prima versiune)--> <!--* [[Alvar Cawén]] – '' * [[Jean Charlot]] – '' * [[Salvador Dalí]] – '' * [[Giorgio de Chirico]] – '' * [[Otto Dix]] – ''|--> == Expoziții == === Expoziții în România === === Expoziții oriunde === == Aniversări == === Aniversări în România === === Aniversări oriunde === == Arte vizuale == === Artele vizuale în România === === Artele vizuale oriunde === === Film === === Fotografie === === Pictură === === Sculptură === == Publicații == <!--* [[Daniel-Henry Kahnweiler]] – ''Der Weg zum Kubismus'' (''Ascensiunea [[cubism]]ului'').--> == Nașteri == <!-- [[File:Treuenbrietzen 50 Pfg 1921 Luther.jpg|left|290px|thumb|border|[[Bancnotă|Bancnota]] de 50 de fenigi - ([[1921 în artă|1921]]), [[:de:Heinz Schiestl|''' ''Heinz Schiestl'' ''']] ([[1867 în artă|1867]] - [[1940 în artă|1940]]), artist vizual, gravor austriaco-german ]] --> === Ianuarie - iunie === * [[1 ianuarie]] – * [[23 ianuarie]] – * [[3 martie]] – * [[28 martie]] – * [[24 aprilie]] – * [[7 mai]] – * [[22 iunie]] – === Iulie - decembrie === * [[3 iulie]] – <!--[[Corneille Guillaume Beverloo]], cunoscut monomic precum „Corneille,” pictor [[Neerlandezi|neerlandez]] (d. [[5 septembrie]] [[2010 în artă|2010]])--> * [[25 iulie]] – <!--[[Fred Yates]], artist plastic [[Englezi|englez]] (d. [[7 iulie]] [[2008 în artă|2008]])--> * [[1 august]] – <!--[[Paul Fitzgerald (pictor)|Paul Fitzgerald]], pictor [[Australieni|australian]] (d. [[24 iunie]] [[2017 în artă|2017]]) * [[8 august]] – <!--[[Rudi Gernreich]], (d. [[21 aprilie]] [[1985 în artă|1985]])--> * [[3 septembrie]] – <!--[[Steffan Danielsen]], pictor din insulele [[Insulele Feroe|Feroe]] (d. [[28 mai]] [[1976 în artă|1976]])--> * [[3 octombrie]] – <!--[[John Craxton]], pictor englez (d. [[17 noiembrie]] [[2009 în artă|2009]])--> * [[6 octombrie]] – <!--[[Ljubinka Jovanović]],pictoriță [[Sârbi|sârboaică]], --> <!--* [[17 decembrie]] – [[Aart van den IJssel]], (d. [[2 decembrie]] [[1983 în artă|1983]]). * [[31 decembrie]] – [[Theodoros Stamos]], .--> === Date complete necunoscute === == Decese == <!--[[File:William Butler Yeats by John Butler Yeats 1900.jpg|thumb|border|left|270px|Portret lui ''[[William Butler Yeats]]'' ([[1865 în literatură|1865]] – [[1939 în literatură|1939]]), realizat de tatăl acestuia, '''[[John Butler Yeats]]''' în [[1900 în artă|1900]].]]--> * [[23 ianuarie]] – <!--[[René Beeh]]--> * [[19 februarie]] – <!--[[Karl Isakson]], (n. [[16 ianuarie]] [[1878 în artă|1878]])--> * [[16 martie]] – <!--[[Reinhold Lepsius]], (n. [[14 iunie]] [[1857 în artă|1857]])--> * [[15 mai]] – <!--(n. [[21 noiembrie]] [[1851 în artă|1851]]) * [[22 iunie]] – [[Étienne Terrus]], (n. [[22 septembrie]] [[1857 în artă|1857]]) * [[22 august]] - [[Thomas Brock]] * [[1 septembrie]] – [[Edmund Leighton]], (n. [[21 septembrie]] [[1852 în artă|1852]]) * [[5 septembrie]] – [[Georgette Agutte]]--> <!--* [[8 septembrie]] – [[Léon Bonnat]], * [[18 octommbrie]] – [[August Gaul]] (n. [[22 octombrie]] [[1869 în artă|1869]]) * [[13 decembrie]] – [[John William Godward]], (n. [[9 august]] [[1861 în artă|1861]]) (suicid) * [[15 decembrie]] – --> === Date complete necunoscute === <!--* [[Milly Childers]], pictor engliez (n. [[1866 în artă|1866]]) * [[Marie-Hortense Fiquet]], model francez și soția lui [[Paul Cézanne]] (n. [[22 aprilie]] [[1850 în artă|1850]]) * [[Jean Baptiste Guth]], portretist și acuarelist francez (n. [[4 ianuarie]] [[1855 în artă|1855]])--> == Galerie (lucrări din 1927) == <gallery mode="packed" heights="180"> Anavatan 1927.jpg|[[1927 în artă|1927]] — Harta Turciei, realizată în stil [[Revoluția_de_la_1848#Altele|„''pașoptist''”]], flancată de un [[soldat]], de ''Victoria,'' simbolizată de o [[femeie]], și „vegheată” de [[Mustafa Kemal Atatürk|Kemal Atatürk]] (în [[medalion]]), autor [[Alaaddin Matbaasi]] Night Life advertisement in The Film Daily on July 18, 1927 01 (cropped).jpg|[[1927 în artă|1927]] — Reclamă pentru filmul [[Night Life (film 1927)|''Viața de noapte'']] – [[:en:Night Life (film 1927)|Night Life]] Belarus - Канстытуцыя БССР (1927) (page 1 crop).jpg|[[1927 în artă|1927]] — Stema statului [[Belarus]], numit atunci [[Republica Sovietică Socialistă Bielorusă]] (RSSB) Portrait of former Emperor Wilhelm II - Castle Amerongen, Main Reception Hall - Dated 1927 02.jpg|[[1927 în artă|1927]] — Portretul fostului împărat [[Wilhelm al II-lea al Germaniei|Wilhelm al II-lea]] al [[Germania|Germaniei]] – datat [[1927]] Ohara Shoson (Koson), Egrets in Snow, 1927.jpg|[[1927 în artă|1927]] — [[Ohara Koson]] (sau Ohara Hōson, Ohara Shōson ([[1877 în artă|1877]] – [[1945 în artă|1945]] ) – ''Egrete în zăpadă,'' datat [[1927]] Catalogue de la Société de la Gaité Français - Paris 1927.jpg|''Bigofoni la vânzare în Paris în 1927'' – Catalogul Société de la Gaité Français - Paris [[1927]] Bruno Liljefors - Hare in winter landscape 1927.jpg|[[1927 în artă|1927]] — ''Iepure în peisaj de iarnă'' (sau ''Iepure alergând în zăpadă'') de [[Bruno Liljefors]] ([[1860 în artă|1860]] - [[1939 în artă|1939]]), artist plastic [[Suedezi|suedez]], specializat în [[Peisaj|peisagistică]] și viața [[:en:Wildlife|animalelor sălbatice]] La Mère Fillioux, painted by Edzard Dietz in 1927.jpg|[[1927 în artă|1927]] — ''Mère Françoise Fillioux'' de [[Edzard Dietz]] Paul Faure b Meurisse-1927.jpg|[[1927 în artă|1927]] — Fotografie a politicianului [[Francezi|francez]] [[Paul Faure]] ([[1878]] - [[1960]]) – [https://www.wikidata.org/wiki/Q13230870 Agenția de presă Meurisse] <!--Hershfield comic art from Mike ad in The Film Daily, Jan-Jun 1926 (page 201 crop) (cropped).jpg|Stop cadru dintr-o bandă comică, ''The Film Daily'', [[ianuarie]] - [[iunie]] [[1926]] (pagina 201)--> <!--Sparrows (1926) - 1.jpg|Stop cadru din filmul mut dramatic [[Americani|american]] ''Sparrows'' (''Vrăbiile,'' [[1926 în artă|1926]]) cu [[Mary Pickford]] și cu un grup de fetițe actrițe neprofesioniste, ci doar ocazionale--> <!--Art Deco buckle (1925).jpg|Autor necunoscut — ''Buclă [[Art Deco]] de la fi—rma [[Boucheron]], [[Paris]] ([[1925 în artă|1925]])--> <!--American Art Student and Commercial Artist cover 1925-08.jpg|Coperta revistei [[American Art Student and Commercial Artist]] – "Femina" de [[Agop Apagian]] ([[1925]])--> </gallery> == Referințe == <references /> == Legături externe == * {{commonscat-inline|Category:1927_in_art}} * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1927_paintings En.Wiki - Category:1927_paintings] * [https://en.wikipedia.org/wiki/Category:1927_sculptures En.Wiki - Category:1927_sculptures] * [https://www.bing.com/images/search?q=1927+in+art&qpvt=1927+in+art&form=IGRE&first=1 Imagini cu lucrări de artă din 1927] {{Modernism}} {{Bauhaus}} {{Expresionism}} {{Postimpresionism}} {{Control de autoritate}} [[Categorie:1927|Artă]] [[Categorie:1927 în artă| ]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă| ]] [[Categorie:Ani în artă|1927]] [[Categorie:Anii 1920 în artă| ]] [[Categorie:Arta secolului al XX-lea| ]] <!--{{Year nav topic5|1927|art}}--> 1ml62thhq8286hooqp2y4osuk6o12km 3 3234541 17024282 2025-06-10T18:47:45Z Valentin JJ. 485596 Notă generală: Modificare neconstructivă la [[Raphinha]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024282 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina [[:Raphinha]], nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Vă mulțumim! <!-- Format:au-vandalism1 --> —<span style="background:#fe1d00;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''''Valentin'''''</span>]]&nbsp;<span style="background:#000000;border:solid 0.1px;border-radius:8px;box-shadow:black 1px 1px 1px">&nbsp;[[Discuție Utilizator:Valentin JJ.|<span style="color:#ffffff">'''JJ.'''</span>]]&nbsp;</span></span> 10 iunie 2025 21:47 (EEST) 8vo2k2pmdw9il2n3lbbl6gcp0sb0vb9 14 3234542 17024301 2025-06-10T18:54:20Z Venske 38389 categorie nouă 17024301 wikitext text/x-wiki {{Commonscat-inline|1927in art}} <!--{{Navseasoncats}}--> <br><br> {{Catmore}}<br> {{~}} [[:Categorie:1908 în artă|1908]]{{~}} [[:Categorie:1909 în artă|1909]]{{~}} [[:Categorie:1910 în artă|1910]]{{~}} [[:Categorie:1911 în artă|1911]]{{~}} [[:Categorie:1912 în artă|1912]]{{~}} [[:Categorie:1913 în artă|1913]]{{~}} [[:Categorie:1914 în artă|1914]]{{~}} [[:Categorie:1915 în artă|1915]]{{~}} [[:Categorie:1916 în artă|1916]]{{~}} [[:Categorie:1917 în artă|1917]]{{~}} [[:Categorie:1918 în artă|1918]]{{~}} [[:Categorie:1919 în artă|1919]]{{~}} [[:Categorie:1920 în artă|1920]]{{~}} <br/> {{~}} [[:Categorie:1921 în artă|1921]]{{~}} [[:Categorie:1922 în artă|1922]]{{~}} [[:Categorie:1923 în artă|1923]]{{~}} [[:Categorie:1924 în artă|1924]]{{~}} [[:Categorie:1925 în artă|1925]]{{~}} [[:Categorie:1926 în artă|1926]]{{~}} [[:Categorie:1927 în artă|1927]]{{~}} [[:Categorie:1928 în artă|1928]]{{~}} [[:Categorie:1929 în artă|1929]]{{~}} [[:Categorie:1930 în artă|1930]]{{~}} [[:Categorie:1931 în artă|1931]]{{~}} [[:Categorie:1932 în artă|1932]]{{~}} [[:Categorie:1933 în artă|1933]]{{~}} {{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1880 în artă|Anii 1880]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1890 în artă|Anii 1890]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1900 în artă|Anii 1900]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1910 în artă|Anii 1910]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1920 în artă|Anii 1920]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1930 în artă|Anii 1930]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1940 în artă|Anii 1940]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1950 în artă|Anii 1950]]{{~}}{{~}} <br/> {{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1960 în artă|Anii 1960]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1970 în artă|Anii 1970]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1980 în artă|Anii 1980]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 1990 în artă|Anii 1990]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 2000 în artă|Anii 2000]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 2010 în artă|Anii 2010]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 2020 în artă|Anii 2020]]{{~}}{{~}} [[:Categorie:Anii 2030 în artă|Anii 2030]]{{~}}{{~}} {{DEFAULTSORT:^ 1927}} [[Categorie:1927 după domeniu|Artă]] <!--[[Categorie:Anii 1910 în artă]]--> [[Categorie:Anii 1920 în artă]] [[Categorie:Ani din secolul al XX-lea în artă]] tml9vzmr30e91gfouijq88hvjzlamja 0 3234544 17024312 2025-06-10T19:05:00Z Olivia Cucos 1 703451 Pagină nouă: == '''Olivia Cucoș''' == [[Fișier:Olivia_Cucos.jpg|miniatura| {| class="wikitable" !Nume complet | colspan="3" |Olivia Cucos |- !Data nașterii | colspan="3" |12 septembrie 2000 |- !Locul nașterii | colspan="3" |[[Funchal|Drochia, Republia Moldova]] |- !Înălțime | colspan="3" |1.64 m |- !Greutate | colspan="3" |55 kg |} ]] '''Olivia Cucoș''' este o jurnalistă, prezentatoare de televiziune, reporter sportiv și realizatoare de podcast-uri, activă în Republica Moldova... 17024312 wikitext text/x-wiki == '''Olivia Cucoș''' == [[Fișier:Olivia_Cucos.jpg|miniatura| {| class="wikitable" !Nume complet | colspan="3" |Olivia Cucos |- !Data nașterii | colspan="3" |12 septembrie 2000 |- !Locul nașterii | colspan="3" |[[Funchal|Drochia, Republia Moldova]] |- !Înălțime | colspan="3" |1.64 m |- !Greutate | colspan="3" |55 kg |} ]] '''Olivia Cucoș''' este o jurnalistă, prezentatoare de televiziune, reporter sportiv și realizatoare de podcast-uri, activă în Republica Moldova și România. Este cunoscută pentru activitatea sa în televiziune, implicarea civică și prezența în emisiuni de divertisment și sport. === '''Biografie și educație''' === Olivia Cucoș s-a născut în orașul Drochia, Republica Moldova. A urmat Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”, unde a fost președinta Senatului Elevilor timp de doi ani. A obținut locul I la etapa natională a olimpiadei de istorie și a fost menționată la etapa republicană. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Republica Moldova, iar ulterior a urmat și Facultatea de Arte Frumoase, specializarea Regie, dezvoltându-și abilitățile în producție media și regie artistică. === '''Carieră profesională''' === ==== Televiziune și presă ==== Olivia Cucoș a debutat ca voluntară la Drochia TV, unde a moderat emisiunea „Istorii de Succes”. A continuat ca realizatoare la '''Agro TV Moldova''', promovând agricultura și viața rurală, apoi ca reporter sportiv la '''TeleRadio Moldova'''. A fost prezentatoare de știri și corespondent sportiv la '''Moldova 1''', unde a transmis inclusiv de la Campionatul Mondial de Fotbal 2022. A acoperit meciuri internaționale și a realizat interviuri cu jucători și oficiali. În România, a fost redactor și prezentatoare la '''Canal 33''', iar din 2023 a devenit reporter sportiv și '''prezentatoare''' la '''Digi Sport România'''. În prezent (2025), este '''redactor la revista Sport Magazin''', unde semnează articole și interviuri din lumea sportului. [[Fișier:Fanatik.jpg|chenar|centru|faracadru|440x440px|Fantik]] ==== '''Activitate sportivă și colaborări''' ==== Este colaboratoare a '''Federației Moldovenești de Fotbal''', unde prezintă emisiunea '''„La firul ierbii”''', un format dedicat fotbalului moldovenesc și inițiativelor sociale din sport. A realizat interviuri cu personalități precum președintele Maia Sandu și a transmis de la meciuri internaționale. A fost '''prezentatoare oficială la meciurile echipei Sheriff Tiraspol''', inclusiv în confruntarea cu '''Manchester United''' din preliminariile UEFA Champions League. De asemenea, a transmis și comentat '''meciurile echipei naționale a Moldovei''', atât în competiții oficiale, cât și în meciuri amicale, precum cel cu România. [[Fișier:Olivia_Europa_League.png|alt=Europa League - Republica Molodva|centru|faracadru]] ==== '''Podcast și media digitală''' ==== În 2025, Olivia Cucoș a lansat podcastul și emisiunea online '''„Hai să vorbim”''', un proiect multimedia care abordează teme de autocunoaștere, dezvoltare personală și societate, având invitați din diverse domenii. [[Fișier:Emisiunea_Click.jpg|dreapta|faracadru]] ===== '''Marketing și PR''' ===== Pe lângă activitatea jurnalistică, Olivia activează și în domeniul '''marketingului și relațiilor publice''', oferind consultanță și coordonând campanii de comunicare pentru branduri și organizații culturale. ===== '''Participare la emisiuni''' ===== În 2025, a participat la sezonul 15 al emisiunii '''„Chefi la cuțite”''', difuzată de Antena 1, unde a făcut parte din echipa verde. A fost apreciată pentru determinarea și creativitatea sa, deși nu este bucătar profesionist. A fost eliminată în ediția din 19 mai 2025. Este frecvent invitată în emisiuni TV și podcasturi, fiind recunoscută pentru stilul său autentic și discursul echilibrat. [[Fișier:Interviu_Click.jpg|dreapta|faracadru]] ==== '''Viață personală''' ==== Olivia Cucoș este '''necăsătorită''' și locuiește între București și Chișinău. Este pasionată de sport, cultură și educație media. kpwpwiyl6icalbfg27usrgpbt88w8wu 17024329 17024312 2025-06-10T19:22:58Z Valentin JJ. 485596 Adăugat {{[[Format:notabilitate|notabilitate]]}}, {{[[Format:note de subsol|note de subsol]]}}, {{[[Format:ton nepotrivit|ton nepotrivit]]}} și {{[[Format:wikizare|wikizare]]}} (în {{[[Format:Problemearticol|problemearticol]]}}) ([[WP:TW|TW]]) 17024329 wikitext text/x-wiki {{problemearticol||notabilitate=iunie 2025|note de subsol=iunie 2025|ton nepotrivit=iunie 2025|wikizare=iunie 2025}} == '''Olivia Cucoș''' == [[Fișier:Olivia_Cucos.jpg|miniatura| {| class="wikitable" !Nume complet | colspan="3" |Olivia Cucos |- !Data nașterii | colspan="3" |12 septembrie 2000 |- !Locul nașterii | colspan="3" |[[Funchal|Drochia, Republia Moldova]] |- !Înălțime | colspan="3" |1.64 m |- !Greutate | colspan="3" |55 kg |} ]] '''Olivia Cucoș''' este o jurnalistă, prezentatoare de televiziune, reporter sportiv și realizatoare de podcast-uri, activă în Republica Moldova și România. Este cunoscută pentru activitatea sa în televiziune, implicarea civică și prezența în emisiuni de divertisment și sport. === '''Biografie și educație''' === Olivia Cucoș s-a născut în orașul Drochia, Republica Moldova. A urmat Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”, unde a fost președinta Senatului Elevilor timp de doi ani. A obținut locul I la etapa natională a olimpiadei de istorie și a fost menționată la etapa republicană. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Republica Moldova, iar ulterior a urmat și Facultatea de Arte Frumoase, specializarea Regie, dezvoltându-și abilitățile în producție media și regie artistică. === '''Carieră profesională''' === ==== Televiziune și presă ==== Olivia Cucoș a debutat ca voluntară la Drochia TV, unde a moderat emisiunea „Istorii de Succes”. A continuat ca realizatoare la '''Agro TV Moldova''', promovând agricultura și viața rurală, apoi ca reporter sportiv la '''TeleRadio Moldova'''. A fost prezentatoare de știri și corespondent sportiv la '''Moldova 1''', unde a transmis inclusiv de la Campionatul Mondial de Fotbal 2022. A acoperit meciuri internaționale și a realizat interviuri cu jucători și oficiali. În România, a fost redactor și prezentatoare la '''Canal 33''', iar din 2023 a devenit reporter sportiv și '''prezentatoare''' la '''Digi Sport România'''. În prezent (2025), este '''redactor la revista Sport Magazin''', unde semnează articole și interviuri din lumea sportului. [[Fișier:Fanatik.jpg|chenar|centru|faracadru|440x440px|Fantik]] ==== '''Activitate sportivă și colaborări''' ==== Este colaboratoare a '''Federației Moldovenești de Fotbal''', unde prezintă emisiunea '''„La firul ierbii”''', un format dedicat fotbalului moldovenesc și inițiativelor sociale din sport. A realizat interviuri cu personalități precum președintele Maia Sandu și a transmis de la meciuri internaționale. A fost '''prezentatoare oficială la meciurile echipei Sheriff Tiraspol''', inclusiv în confruntarea cu '''Manchester United''' din preliminariile UEFA Champions League. De asemenea, a transmis și comentat '''meciurile echipei naționale a Moldovei''', atât în competiții oficiale, cât și în meciuri amicale, precum cel cu România. [[Fișier:Olivia_Europa_League.png|alt=Europa League - Republica Molodva|centru|faracadru]] ==== '''Podcast și media digitală''' ==== În 2025, Olivia Cucoș a lansat podcastul și emisiunea online '''„Hai să vorbim”''', un proiect multimedia care abordează teme de autocunoaștere, dezvoltare personală și societate, având invitați din diverse domenii. [[Fișier:Emisiunea_Click.jpg|dreapta|faracadru]] ===== '''Marketing și PR''' ===== Pe lângă activitatea jurnalistică, Olivia activează și în domeniul '''marketingului și relațiilor publice''', oferind consultanță și coordonând campanii de comunicare pentru branduri și organizații culturale. ===== '''Participare la emisiuni''' ===== În 2025, a participat la sezonul 15 al emisiunii '''„Chefi la cuțite”''', difuzată de Antena 1, unde a făcut parte din echipa verde. A fost apreciată pentru determinarea și creativitatea sa, deși nu este bucătar profesionist. A fost eliminată în ediția din 19 mai 2025. Este frecvent invitată în emisiuni TV și podcasturi, fiind recunoscută pentru stilul său autentic și discursul echilibrat. [[Fișier:Interviu_Click.jpg|dreapta|faracadru]] ==== '''Viață personală''' ==== Olivia Cucoș este '''necăsătorită''' și locuiește între București și Chișinău. Este pasionată de sport, cultură și educație media. cwiuvfcll37de9j7jseb8f54sjod2xn 14 3234545 17024315 2025-06-10T19:08:46Z Venske 38389 categorie nouă 17024315 wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Mammal_extinctions_since_1500}} [[Categorie:Mamifere dispărute|1500, din]] [[Categorie:Vertebrate dispărute din 1500|Mamifere]] ifvpqs2go2emqc0sq8n3h4eqfp467x8 14 3234546 17024319 2025-06-10T19:14:56Z Venske 38389 categorie nouă 17024319 wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Extinct vertebrates since 1500}} {{Catmore|Vertebrate}} [[Categorie:Animale dispărute din 1500|Vertebrate]] [[Categorie:Vertebrate dispărute|1500, din]] 0i4n27ptfwxgltefiizb4w9tm3snjse 3 3234549 17024336 2025-06-10T19:29:15Z New user message 98878 bun venit! 17024336 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=John Russell Herbert}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 22:29 (EEST) 6e9pqx6pz2n65vlcs6y0r0egqhtdivn 3 3234550 17024339 2025-06-10T19:30:43Z New user message 98878 bun venit! 17024339 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Lunar64}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 22:30 (EEST) kdc1r43k8b7hi9pelj2uculazxuuv8o 3 3234551 17024365 2025-06-10T19:41:15Z Dimitrie569 655074 Pagină nouă: {{subst:au-vandalism1|Winx Club}} --~~~~ 17024365 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Winx Club|, ca aceea de la pagina [[:Winx Club]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 --> --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 10 iunie 2025 22:41 (EEST) 1oduy24m4hfova0j4xdawf7ymbfd36p 3 3234553 17024371 2025-06-10T19:43:54Z New user message 98878 bun venit! 17024371 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=SilvioMartin}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 22:43 (EEST) koc1up2e481aqfgi9fccjlo6kh8v6bk 3 3234554 17024382 2025-06-10T19:49:06Z New user message 98878 bun venit! 17024382 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Omonoia29m}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 22:49 (EEST) h2wvghhenqz3cjgdkhmf03akbpc9s8e 3 3234555 17024385 2025-06-10T19:52:52Z New user message 98878 bun venit! 17024385 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Char12s}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 22:52 (EEST) 1p50kscyryygfjgrma9vpcdmeja95f9 3 3234556 17024403 2025-06-10T20:06:43Z Paloi Sciurala 467397 Singurul avertisment: Crearea unor pagini nepotrivite la [[Voina Antonio]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024403 wikitext text/x-wiki ==■■■■ Singurul avertisment== [[Image:Stop hand nuvola.svg|30px]] Acesta este '''singurul avertisment''' pe care îl veți primi pentru modificări distructive. <br> La următoarea pagină creată neadecvat, ca [[:Voina Antonio]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea Wikipediei. <!-- Template:au-pg-nouă4im --> ''[[WP:CSD#G3|G3]]: [[Wikipedia:Vandalism|Vandalism]].'' --'''[[Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #137c1a;">Paloi Sciurala</span>]]''' ([[Discuție Utilizator:Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">discuție</span>]]<small>｜</small>[[Special:Contribuții/Paloi Sciurala|<span style="color: #025b14;">contribuții</span>]]) 10 iunie 2025 23:06 (EEST) ref4rl9g22ukpbzqdixzuaapwwwru3y 1 3234557 17024411 2025-06-10T20:10:21Z Paloi Sciurala 467397 Pagină nouă: {{Biografia wikipedistului|Olivia Cucos 1|editedhere=yes}} 17024411 wikitext text/x-wiki {{Biografia wikipedistului|Olivia Cucos 1|editedhere=yes}} mym8lx8ga4hi7qwgj4tf8cuevtz4bd6 17024433 17024411 2025-06-10T20:27:20Z Gikü 39098 bpv 17024433 wikitext text/x-wiki {{bpv}} {{Biografia wikipedistului|Olivia Cucos 1|editedhere=yes}} fbwy5zuku6y7m0xrs2zh2uff8xs833o 17024522 17024433 2025-06-10T21:06:24Z Community Tech bot 450113 Unele fișiere folosite pe această pagină urmează să fie șterse rapid 17024522 wikitext text/x-wiki {{bpv}} {{Biografia wikipedistului|Olivia Cucos 1|editedhere=yes}} == Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă == Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere rapidă: * [[commons:File:Olivia Europa League.png|Olivia Europa League.png]]<!-- COMMONSBOT: speedy | 2025-06-10T21:06:15.281980 | Olivia Europa League.png --> Puteți vedea motivul ștergerii în pagina de descriere de mai sus. —[[Utilizator:Community Tech bot|Community Tech bot]] ([[Discuție utilizator:Community Tech bot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:06 (EEST) 9bcf78zakdjjm76k4sqokt50afxsr6h 3 3234558 17024415 2025-06-10T20:11:34Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Nermiș, Arad]] 17024415 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Nermiș, Arad|, ca aceea de la pagina [[:Nermiș, Arad]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 10 iunie 2025 23:11 (EEST) lck73wsri1i0xo87t2j0wle15u8bq6t 3 3234559 17024422 2025-06-10T20:17:11Z New user message 98878 bun venit! 17024422 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=最爱麦丽素}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 23:17 (EEST) q33d3fl9km4763ozjf0ao2beq8davzl 3 3234560 17024425 2025-06-10T20:20:12Z New user message 98878 bun venit! 17024425 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Mllhnkz}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 23:20 (EEST) 38jhkyfpcm79o0ctu0boq85gln3t0vw 1 3234561 17024429 2025-06-10T20:22:55Z Accipiter Gentilis Q. 477986 [[WP:EVAL|Evaluare]] și atribuire la [[Proiect:Răsfoire|wikiproiecte]] (asistată de [[MediaWiki:Gadget-wikiproject-classify.js|script]]) 17024429 wikitext text/x-wiki {{Proiect Istoria României | clasament = C | importanță = mare }} 888bg2i8snhcrkqgpadl84nrvurzrax 3 3234562 17024434 2025-06-10T20:27:34Z Dimitrie569 655074 Secțiune nouă: /* ■ Citarea surselor */ 17024434 wikitext text/x-wiki ==■ Citarea surselor== [[Image:Information.svg|25px]] Bine ați venit la Wikipedia. După cum ați observat, oricine poate contribui la dezvoltarea enciclopediei. Totuși, adăugarea de informații fără să [[wikipedia:Citarea surselor|citați]] [[Wikipedia:Surse de încredere|surse de încredere]]{{#if:Ana Pauker|, așa cum ați făcut la pagina [[:Ana Pauker]],}} nu este în conformitate cu politica noastră privind [[wikipedia:verificabilitate|verificabilitatea]]. Dacă v-ați familiarizat deja cu [[Wikipedia:Citarea surselor]], vă rugăm să adăugați referințele corespunzătoare în articol. Vă mulțumim! --[[Utilizator:Dimitrie569|<span style="color: DodgerBlue; font-family: Tahoma, Geneva, sans-serif;">'''Dimitrie'''</span><span style="color: LimeGreen;">'''569'''</span>]]&nbsp;([[Discuție Utilizator:Dimitrie569|Discuție]]) 10 iunie 2025 23:27 (EEST) tey2hmxw89bm8qvzrzwaa6qoola7huk 3 3234563 17024437 2025-06-10T20:28:01Z Gikü 39098 Notă generală: Ștergerea conținutului paginilor la [[Cazul locativ]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024437 wikitext text/x-wiki ==■ Nu ștergeți== [[Image:Information.svg|25px]] Vă rugăm să nu ștergeți în mod nejustificat conținutul paginilor de la [[Wikipedia]], așa cum ați procedat la [[:Cazul locativ]]. Când ștergeți un text, vă rugăm să specificați motivul în sumarul modificării și discutați modificările ce ar putea fi controversate pe pagina de discuții a articolului. Dacă ați greșit, nu vă faceți probleme, pagina a fost restaurată. De asemenea: *Dacă pagina este o arhivă, vă rugăm să o lăsați nemodificată. *Dacă pagina este un duplicat, vă rugăm să o [[Wikipedia:Redirect|redirecționați]] către pagina potrivită. *Dacă pagina a fost vandalizată, vă rugăm să o [[Wikipedia:Revenire|readuceți]] la ultima versiune valabilă. *Dacă găsiți greșeli, vă rugăm să le [[Wikipedia:Cum modific o pagină|corectați]]. Pentru teste, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Informații despre cum puteți contribui la Wikipedia găsiți la pagina de [[Wikipedia:Bun venit|bun venit]]. Vă mulțumim!<!-- Format:au-ștergeri1 --> //<small>&nbsp;[[Fișier:Flag of Ukraine.svg|16px|link=https://www.wikidata.org/wiki/Q127260330]]&nbsp;[[User:Gikü|<span style="background: #aaa; color: #fff;">&nbsp;Gikü&nbsp;</span>]][[Discuție Utilizator:Gikü|<span style="background: #bbb; color: #fff;">&nbsp;vorbe&nbsp;</span>]][[Special:Contributions/Gikü|<span style="background: #ccc; color: #fff;">&nbsp;fapte&nbsp;</span>]]</small> 10 iunie 2025 23:28 (EEST) psxoj0yw5qmijhwb4daezuinlryl3dm 3 3234564 17024445 2025-06-10T20:32:59Z New user message 98878 bun venit! 17024445 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Zelislaus}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 23:32 (EEST) db15iije1hamrfe3ep6uw2m8frhm2ua 3 3234565 17024452 2025-06-10T20:35:27Z New user message 98878 bun venit! 17024452 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Denis112gg}} -- Comunitatea utilizatorilor 10 iunie 2025 23:35 (EEST) qhspwt6dqzjypgmjz3qrg9hy2mj9kl2 14 3234566 17024515 2025-06-10T20:58:32Z Gikü 39098 Pagină nouă: {{CategorieIC|Articole scrise într-un ton nepotrivit|2506}} 17024515 wikitext text/x-wiki {{CategorieIC|Articole scrise într-un ton nepotrivit|2506}} fmxlca4l8n3jmtwiw3gnznowkbm05dr 3 3234567 17024519 2025-06-10T21:02:22Z Malarz pl 19599 Malarz pl a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:Elena Mogildea-Cernea]] în [[Discuție Utilizator:Elena Mogîldea-Cernea]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/Elena Mogildea-Cernea|Elena Mogildea-Cernea]]” în „[[Special:CentralAuth/Elena Mogîldea-Cernea|Elena Mogîldea-Cernea]]” 17024519 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Discuție Utilizator:Elena Mogîldea-Cernea]] p2ba1g9c9uwvwncycmpea97qq5vvd8m 3 3234568 17024530 2025-06-10T21:11:43Z Andrebot 67048 Robot: Se arhivează 1 discuții de la [[Discuție Utilizator:Strainu]] 17024530 wikitext text/x-wiki {{Utilizator:Strainu/AntetPD}} == <span lang="en" dir="ltr">Tech News: 2025-23</span> == <div lang="en" dir="ltr"> <section begin="technews-2025-W23"/><div class="plainlinks"> Latest '''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|tech news]]''' from the Wikimedia technical community. Please tell other users about these changes. Not all changes will affect you. [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/23|Translations]] are available. '''Weekly highlight''' * The [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|Chart extension]] is now available on all Wikimedia wikis. Editors can use this new extension to create interactive data visualizations like bar, line, area, and pie charts. Charts are designed to replace many of the uses of the legacy [[mw:Special:MyLanguage/Extension:Graph|Graph extension]]. '''Updates for editors''' * It is now easier to configure automatic citations for your wiki within the visual editor's [[mw:Special:MyLanguage/Citoid/Enabling Citoid on your wiki|citation generator]]. Administrators can now set a default template by using the <code dir=ltr>_default</code> key in the local <bdi lang="en" dir="ltr">[[MediaWiki:Citoid-template-type-map.json]]</bdi> page ([[mw:Special:Diff/6969653/7646386|example diff]]). Setting this default will also help to future-proof your existing configurations when [[phab:T347823|new item types]] are added in the future. You can still set templates for individual item types as they will be preferred to the default template. [https://phabricator.wikimedia.org/T384709] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] View all {{formatnum:20}} community-submitted {{PLURAL:20|task|tasks}} that were [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Recently resolved community tasks|resolved last week]]. '''Updates for technical contributors''' * Starting the week of June 2, bots logging in using <code dir=ltr>action=login</code> or <code dir=ltr>action=clientlogin</code> will fail more often. This is because of stronger protections against suspicious logins. Bots using [[mw:Special:MyLanguage/Manual:Bot passwords|bot passwords]] or using a loginless authentication method such as [[mw:Special:MyLanguage/OAuth/Owner-only consumers|OAuth]] are not affected. If your bot is not using one of those, you should update it; using <code dir=ltr>action=login</code> without a bot password was deprecated [[listarchive:list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/message/3EEMN7VQX5G7WMQI5K2GP5JC2336DPTD/|in 2016]]. For most bots, this only requires changing what password the bot uses. [https://phabricator.wikimedia.org/T395205] * From this week, Wikimedia wikis will allow ES2017 features in JavaScript code for official code, gadgets, and user scripts. The most visible feature of ES2017 is <bdi lang="zxx" dir="ltr"><code>async</code>/<code>await</code></bdi> syntax, allowing for easier-to-read code. Until this week, the platform only allowed up to ES2016, and a few months before that, up to ES2015. [https://phabricator.wikimedia.org/T381537] * [[File:Octicons-sync.svg|12px|link=|class=skin-invert|Recurrent item]] Detailed code updates later this week: [[mw:MediaWiki 1.45/wmf.4|MediaWiki]] '''Meetings and events''' * Scholarship applications to participate in the [[m:Special:MyLanguage/GLAM Wiki 2025|GLAM Wiki Conference 2025]] are now open. The conference will take place from 30 October to 1 November, in Lisbon, Portugal. GLAM contributors who lack the means to support their participation can [[m:Special:MyLanguage/GLAM Wiki 2025/Scholarships|apply here]]. Scholarship applications close on June 7th. '''''[[m:Special:MyLanguage/Tech/News|Tech news]]''' prepared by [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/Writers|Tech News writers]] and posted by [[m:Special:MyLanguage/User:MediaWiki message delivery|bot]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News#contribute|Contribute]]&nbsp;• [[m:Special:MyLanguage/Tech/News/2025/23|Translate]]&nbsp;• [[m:Tech|Get help]]&nbsp;• [[m:Talk:Tech/News|Give feedback]]&nbsp;• [[m:Global message delivery/Targets/Tech ambassadors|Subscribe or unsubscribe]].'' </div><section end="technews-2025-W23"/> </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 3 iunie 2025 02:55 (EEST) <!-- Mesaj trimis de Utilizator:Quiddity (WMF)@metawiki utilizând lista de la https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Tech_ambassadors&oldid=28819186 --> j4449n2tqwtr5eaayx18z3bm97nvd4n 3 3234569 17024543 2025-06-10T21:13:36Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Comunități etnice în Republica Moldova]] 17024543 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Comunități etnice în Republica Moldova|, ca aceea de la pagina [[:Comunități etnice în Republica Moldova]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 00:13 (EEST) 4syzwo9o94k2jj3rjpdtyf0n0p1tz7a 0 3234570 17024546 2025-06-10T21:17:23Z Gikü 39098 new ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17024546 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Dumitru Osipov''' ({{date biografice}}) a fost un agronom și inginer din [[Republica Moldova]], deputat în legislaturile [[Legislatura 1994-1998 (Republica Moldova)|1994-1998]] (din partea Alianței Frontului Popular Creștin Democrat) și [[Legislatura 1998-2001 (Republica Moldova)|1998-2001]] (din partea Blocului electoral Convenția Democrată din Moldova) ale [[Parlamentul Republicii Moldova|Parlamentului Republicii Moldova]]. ==Biografie== S-a născut în satul [[Boghenii Vechi, Ungheni|Boghenii Vechi]] din raionul Ungheni. Și-a început cariera de cercetător la sfârșitul anilor 1970. A făcut studiile [[Universitatea Tehnică a Moldovei|Universitatea Tehnică din Chișinău]] și doctoratul la Institutul de Fizică al [[Academia de Științe a Moldovei|Academiei de Științe]]. A lucrat ca inginer în fizică aplicată.<ref name="moldova1" /> La sfârșitul anilor 1980, Osipov a participat în mișcarea de eliberare națională. În 1994 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Alianței Frontului Popular Creștin Democrat, urmând să revină în Parlament și în legislatura următoare, din partea Blocului electoral Convenția Democrată din Moldova.<ref>{{citat web | title = HOTĂRÂRE Nr. 22 din 09-07-1998 cu privire la validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova | date = 1998-07-09 | publisher = [[Curtea Constituțională a Republicii Moldova]] | url = https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=16761&lang=ro | accessdate = 2025-06-11}}</ref> Până în 2001 a fost vicepreședintele Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie, apoi consultant principal în Comisia pentru mediu.<ref name="moldova1" /> În perioada anilor 2005-2021, Osipov a lucrat ca șef adjunct și coordonator al Secției Sinteze Informaționale la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, contribuind la publicarea Anuarului Statistic de Mediu.<ref name="moldova1">{{citat web | first = Daniela | last = Savin | title = Fostul deputat Dumitru Osipov a încetat din viață la 71 de ani | date = 2025-02-16 | publisher = [[Moldova 1]] | url = https://moldova1.md/p/44127/fostul-deputat-dumitru-osipov-a-incetat-din-viata-la-71-de-ani | accessdate = 2025-06-11}}</ref> ==Note== <references/> ==Legături externe== *[https://ibn.idsi.md/ro/author_articles/30086 Osipov Dumitru], Instrumentul Bibliometric Național {{control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Osipov, Dumitru}} [[Categorie:Nașteri în 1954]] [[Categorie:Nașteri pe 3 februarie]] [[Categorie:Decese în 2025]] [[Categorie:Decese pe 16 februarie]] [[Categorie:Agronomi moldoveni]] [[Categorie:Ingineri moldoveni]] [[Categorie:Deputați moldoveni]] 5kl4c4zklasnlyg2xuahbcvh6lx9r6l 3 3234571 17024549 2025-06-10T21:22:36Z New user message 98878 bun venit! 17024549 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Grahitell}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 00:22 (EEST) h3wmcqauf2mwcblupcif63g49fd6jp6 0 3234573 17024572 2025-06-10T21:37:24Z Stephan Condurachis 464050 Pagină nouă: {{Infobox officeholder}} '''Adama Barrow''' ({{date biografice}}) este un om de afaceri și [[om de stat]] [[Gambia|gambian]], membru al Partidului Democrat Unit. A fost ales președinte al Republicii Gambia la 1 decembrie 2016. Învestirea sa în funcție, prevăzută pentru 19 ianuarie 2017<ref name ="A2">{{citat web |url=https://www.france24.com/fr/20161204-gambie-barrow-president-elu-transition-jammeh |titlu=Gambie: Barrow président élu transition Jammeh (Gambia: Barro... 17024572 wikitext text/x-wiki {{Infobox officeholder}} '''Adama Barrow''' ({{date biografice}}) este un om de afaceri și [[om de stat]] [[Gambia|gambian]], membru al Partidului Democrat Unit. A fost ales președinte al Republicii Gambia la 1 decembrie 2016. Învestirea sa în funcție, prevăzută pentru 19 ianuarie 2017<ref name ="A2">{{citat web |url=https://www.france24.com/fr/20161204-gambie-barrow-president-elu-transition-jammeh |titlu=Gambie: Barrow président élu transition Jammeh (Gambia: Barrow, președinte ales, tranziția lui Jammeh) |language=fr |dată=4 decembrie 2016 |publisher=France 24 |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>, a fost inițial incertă, ca urmare a [[Stare de urgență|stării de urgență]] decretate de președintele în exercițiu {{ill-wd|Q57356|3=Yahya Jammeh}} și a prelungirii cu trei luni a mandatului acestuia de către Adunarea Națională. Refugiat în [[Senegal]], Adama Barrow a depus totuși jurământul la 19 ianuarie ca președinte al Republicii, la ambasada Gambiei, în timp ce statele din [[Africa Occidentală]] îl presau pe Yahya Jammeh să-i cedeze puterea. A fost reales cu prilejul alegerilor prezidențiale din decembrie 2021. == Biografie == Adama Barrow s-a născut în 1965 în satul Mansajang Kunda (de), la periferia sudică a orașului [[Basse Santa Su]], în estul Gambiei. Și-a urmat studiile la Koba Kunda, apoi la [[Banjul]], înainte de a primi o bursă pentru a urma liceul musulman<ref name ="A3">{{citat web |url=https://www.senenews.com/actualites/qui-est-adama-barrow-le-suppose-nouveau-president-gambien_173392.html |titlu=Qui est Adama Barrow, le nouveau président gambien ? (Cine este Adama Barrow, noul președinte gambian?) |language=fr |nume=Toure |prenume=Malang |dată=2 decembrie 2016 |publisher=Senenews |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. == Carieră profesională == Ulterior, lucrează pentru compania Alhagie Musa and Sons, ajungând director de vânzări. În 1996 devine militant al Partidului Democrat Unit (UDP). La începutul [[Anii 2000|anilor 2000]], părăsește Gambia și se mută la [[Londra]], unde urmează cursuri în domeniul imobiliar, lucrând în același timp ca agent de securitate<ref name ="A3"/>. Rămâne în [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord|Regatul Unit]] timp de trei ani și jumătate<ref name ="A4">{{citat web |url=https://www.rfi.fr/fr/afrique/20161203-gambie-adama-barrow-homme-detrone-jammeh-president |titlu=Gambie: Adama Barrow, l'homme qui a détrôné Yahya Jammeh (Gambia: Adama Barrow, omul care l-a detronat pe Yahya Jammeh) |language=fr |dată=3 decembrie 2016 |publisher=RFI |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. Devine apoi garda de corp a unui om de afaceri gambian, Momodou Moussa Ndiaye, tatăl soției fostului președinte Dawda Jawara (răsturnat de la putere în 1994 de locotenentul {{ill-wd|Q57356|3=Yahya Jammeh}}), după care lansează o agenție imobiliară, obținând un anumit succes în domeniu<ref name ="A4"/>. == Carieră politică == === Alegerile prezidențiale din 2016 === Adama Barrow a fost desemnat candidat unic al unei coaliții formate din șapte partide de opoziție pentru alegerile prezidențiale din 1 decembrie 2016. A câștigat alegerile din primul tur, obținând 43,3 % din voturi, în fața președintelui în exercițiu Yahya Jammeh, aflat la putere de 22 de ani, care a obținut 39,6 % din voturi<ref name ="A3"/><ref>{{citat web |url=https://www.letemps.ch/monde/2016/12/02/presidentielle-gambie-jammeh-reconnait-defaite-face-lopposant-barrow |titlu=Présidentielle en Gambie: Jammeh reconnaît sa défaite face à l'opposant Barrow (Prezidențialele din Gambia: Jammeh își recunoaște înfrângerea în fața opozantului Barrow) |language=fr |nume=AFP |dată=2 decembrie 2016 |publisher=Le Temps |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. Al treilea candidat, Mammah Kandeh, a obținut 17,1 % din sufragii<ref name ="A2"/>. La 17 ianuarie 2017, Yahya Jammeh a instituit [[Stare de urgență|starea de urgență]]<ref>{{citat web |url=https://www.rfi.fr/fr/afrique/20170117-gambie-veille-fin-mandat-jammeh-decrete-etat-urgence-barrow |titlu=Gambie: A la veille de la fin de son mandat, Jammeh décrète l'état d'urgence (Gambia: În ajunul încheierii mandatului său, Jammeh decretează starea de urgență) |language=fr |dată=17 ianuarie 2017 |publisher=RFI |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>, iar a doua zi, Parlamentul i-a prelungit mandatul cu trei luni, până la 19 aprilie 2017<ref>{{citat web |url=https://ici.radio-canada.ca/nouvelle/1011486/le-mandat-prolonge-du-president-jammeh-fait-perdurer-limpasse-politique-en-gambie |titlu=Le mandat prolongé du président Jammeh fait perdurer l'impasse politique en Gambie (Mandatul prelungit al președintelui Jammeh face să persiste impasul politic în Gambia) |language=fr |dată=ianuarie 2017 |publisher=Radio-Canada |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. === Președinte al Republicii === [[File:52nd Independence Anniversary Celebrations and Inauguration of His Excellency Mr. Adama Barrow President of the Republic of The Gambia Saturday 18th February 2017.jpg|thumb|Inaugurarea lui Adama Barrow în 2017, în cadrul sărbătorilor independenței.]] În data de 19 ianuarie, Adama Barrow depune jurământul la ambasada Gambiei din [[Dakar]]<ref>{{citat web |url=https://www.lemonde.fr/afrique/article/2017/01/19/en-direct-de-l-ambassade-de-gambie-a-dakar-pour-la-prestation-de-serment-d-adama-barrow_5065549_3212.html |titlu=En direct de l'ambassade de Gambie à Dakar pour la prestation de serment d'Adama Barrow (În direct de la ambasada Gambiei din Dakar pentru depunerea jurământului lui Adama Barrow) |language=fr |dată=19 ianuarie 2017 |publisher=Le Monde |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.bbc.com/news/world-africa-38675741 |titlu=Gambia crisis: Barrow sworn in in Senegal as Jammeh stays put (Criza din Gambia: Barrow a depus jurământul în Senegal, în timp ce Jammeh rămâne pe poziții.) |language=en |dată=19 ianuarie 2017 |publisher=BBC News |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. În fața refuzului lui Yahya Jammeh de a-i preda puterea, în ciuda solicitărilor formulate de CÉDÉAO ([[Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest]]), armata senegaleză pătrunde pe teritoriul gambian în cursul după-amiezii, într-o operațiune militară. În aceeași seară, șeful armatei gambiene, generalul Ousman Badjie, declară unor cetățeni occidentali că nu le va ordona soldaților săi să opună rezistență în cazul unei intervenții a trupelor africane<ref>{{citat web |url=https://www.ouest-france.fr/monde/gambie/crise-en-gambie-sur-la-prise-de-pouvoir-intervention-des-troupes-senegalaises-4745749 |titlu=Gambie. L'intervention pour installer le nouveau président Barrow suspendue (Gambia. Intervenția pentru instalarea noului președinte Barrow, suspendată) |language=fr |nume=AFP |dată=19 ianuarie 2017 |publisher=Ouest-France |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. La 20 ianuarie, Yahya Jammeh acceptă să se retragă și să părăsească țara, în urma unei medieri a liderilor guineean [[Alpha Condé]] și mauritanian {{ill-wd|Q294969|3=Mohamed Ould Abdel Aziz}}<ref>{{citat web |url=https://www.lemonde.fr/afrique/article/2017/01/21/gambie-le-president-sortant-yahya-jammeh-annonce-qu-il-accepte-de-quitter-le-pouvoir_5066442_3212.html#PdcRF1kuSAWwlK5m.99 |titlu=Gambie: le président sortant Yahya Jammeh annonce qu'il accepte de quitter le pouvoir (Gambia: președintele în exercițiu Yahya Jammeh anunță că acceptă să părăsească puterea) |language=fr |dată=21 ianuarie 2017 |publisher=Le Monde |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.liberation.fr/planete/2017/01/20/accule-le-dictateur-jammeh-va-t-il-quitter-le-pouvoir-et-la-gambie_1543048/ |titlu=Acculé, le dictateur Jammeh va-t-il quitter le pouvoir et la Gambie? (Încercuit, dictatorul Jammeh va părăsi puterea și Gambia?) |language=fr |nume=Le Touzet |prenume=Jean-Louis |dată=20 ianuarie 2017 |publisher=Libération |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. Pleacă în exil în seara următoare, spre [[Conakry]], înainte de a se stabili în [[Guineea Ecuatorială]]<ref>{{citat web |url=https://www.lemonde.fr/afrique/article/2017/01/22/sous-la-pression-de-la-cedeao-le-president-sortant-yahya-jammeh-part-en-exil_5066827_3212.html |titlu=Sous la pression de la Cedeao, le président sortant Yahya Jammeh part en exil (Sub presiunea CEDEAO, președintele în exercițiu Yahya Jammeh pleacă în exil) |language=fr |dată=22 ianuarie 2017 |publisher=Le Monde |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. La 23 ianuarie 2017, Adama Barrow o numește pe {{ill-wd|Q1398236|3=Fatoumata Tambajang}} în funcția de vicepreședintă<ref>{{citat web |url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Fjournalmetro.com%2Fmonde%2F1080154%2Fgambie-une-femme-comme-nouvelle-vice-presidente%2F#federation=archive.wikiwix.com&tab=url |titlu=Gambie: une femme comme nouvelle vice-présidente (Gambia: o femeie ca nouă vicepreședintă) |language=fr |dată=2017 |publisher=Journal Métro |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. La 26 ianuarie, se întoarce în Gambia<ref>{{citat web |url=https://www.rfi.fr/fr/afrique/20170125-gambie-adama-barrow-rentre-pays-le-26-janvier |titlu=Gambie: Adama Barrow rentre au pays le 26 janvier (Gambia: Adama Barrow se întoarce în țară pe 26 ianuarie) |language=fr |dată=25 ianuarie 2017 |publisher=RFI |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. La 10 februarie 2017, în timpul rugăciunii de la moscheea King Fahd din Banjul, la care participă, Adama Barrow scapă unei tentative de asasinat. Agresorul, un anumit Babucarr Njie, declară că este militar în forțele armate gambiene, fost membru al gărzii apropiate a fostului președinte Yahya Jammeh. Este arestat de jandarmeria senegaleză în posesia unui pistol automat de calibru 9 mm, marca Helwan, cu un încărcător plin cu opt cartușe cu gloanțe reale<ref>{{citat web |url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Facpcongo.com%2Facp%2Fattentat-manque-contre-president-gambien-adama-barrow-a-banjul%2F#federation=archive.wikiwix.com&tab=url |titlu=Attentat manqué contre le président gambien Adama Barrow à Banjul (Atentat eșuat împotriva președintelui gambian Adama Barrow la Banjul) |language=fr |dată=2017 |publisher=ACP Congo |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. La 18 februarie 2017, cu ocazia Zilei Naționale, are loc ceremonia oficială de învestitură, în cadrul căreia Adama Barrow depune din nou jurământul<ref>{{citat web |url=https://www.la-croix.com/Monde/Afrique/La-Gambie-soffre-double-fete-2017-02-18-1200825725 |titlu=La Gambie s'offre une double fête (Gambia își oferă o dublă sărbătoare) |language=fr |dată=18 februarie 2017 |publisher=La Croix |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. În martie 2017, un grup de susținători ai lui Barrow agresează un jurnalist în timpul unui interviu<ref>{{citat web |url=https://www.jeuneafrique.com/410469/politique/gambie-syndicat-de-presse-condamne-lagression-dun-journaliste-militants-pro-barrow/ |titlu=Gambie: un syndicat de presse condamne l’agression d’un journaliste par des militants pro-Barrow (Gambia: un sindicat al presei condamnă agresiunea unui jurnalist de către militanți pro-Barrow) |language=fr |dată=22 februarie 2017 |publisher=Jeune Afrique |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. La 6 aprilie 2017, partidul său, PDU, câștigă 31 din cele 53 de locuri în cadrul alegerilor legislative<ref>{{citat web |url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Fwww.la-croix.com%2FMonde%2FLegislatives-Gambie-premieres-elections-post-Jammeh-2017-04-06-1300837545#federation=archive.wikiwix.com&tab=url |titlu=Législatives en Gambie: premières élections post-Jammeh (Legislative în Gambia: primele alegeri post-Jammeh) |language=fr |dată=6 aprilie 2017 |publisher=La Croix |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. La 8 februarie 2018, Gambia aderă din nou la Commonwealth<ref>{{citat web |url=https://www.jeuneafrique.com/528455/politique/la-gambie-rejoint-le-commonwealth-apres-quatre-ans-dabsence/ |titlu=La Gambie rejoint le Commonwealth après quatre ans d'absence (Gambia reintră în Commonwealth după patru ani de absență) |language=fr |dată=12 februarie 2018 |publisher=Jeune Afrique |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. Ales pentru un mandat de cinci ani în fruntea unei coaliții de partide de opoziție, printre care și Partidul Democrat Unificat (UDP) al vicepreședintelui său {{ill-wd|Q710820|3=Ousainou Darboe}}, Adama Barrow revine, pe parcursul mandatului său, asupra promisiunii electorale de a se retrage după trei ani. Carta fondatoare a „Coaliției 2016” prevedea într-adevăr ca el să conducă un guvern provizoriu înainte de a se retrage pentru a lăsa locul unui scrutin prezidențial anticipat, la care toți candidații opoziției ar fi putut participa în condiții pe deplin libere și democratice, cu excepția președintelui în funcție. Un grup de partide politice și organizații ale societății civile organizează în cursul anului 2019 manifestații importante sub denumirea „Three Years Jotna” („Trei ani, e timpul”, într-un amestec de [[Limba engleză|engleză]] și [[Limba wolof|wolof]]). Protestatarii cer plecarea sa de la putere la data celei de-a treia aniversări a preluării mandatului, 19 ianuarie 2020, însă se confruntă cu un refuz categoric din partea lui Barrow, care își reafirmă intenția de a-și continua mandatul și chiar de a candida la alegerile prezidențiale din 2021. La sfârșitul lunii ianuarie 2020, imediat după o manifestație care a degenerat în revoltă, guvernul adoptă o linie represivă împotriva contestatarilor, efectuând aproximativ o sută de arestări, închizând două posturi de radio și promițând „consecințe grave” tuturor celor care susțin mișcarea, care este oficial interzisă<ref>{{citat web |url=https://www.afrik.com/tension-politique-en-gambie-des-manifestants-reclament-le-depart-du-president-adama-barrow |titlu=Tension politique en Gambie : des manifestants réclament le départ du Président Adama Barrow (Tensiune politică în Gambia: manifestanți cer plecarea președintelui Adama Barrow) |language=fr |nume=Mbaye |prenume=Samb |dată=17 decembrie 2019 |publisher=Afrik.com |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.jeuneafrique.com/886852/politique/gambie-le-gouvernement-durcit-le-ton-face-a-la-contestation-anti-presidentielle/ |titlu=Gambie: le gouvernement durcit le ton face à la contestation anti-présidentielle (Gambia: guvernul înăsprește tonul în fața contestației anti-prezidențiale) |language=fr |dată=16 ianuarie 2020 |publisher=Jeune Afrique |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.franceinfo.fr/monde/afrique/societe-africaine/gambie-est-on-en-train-d-assister-a-un-retour-de-la-dictature_3804053.html |titlu=Gambie: est-on en train d'assister à un retour de la dictature ? (Gambia: asistăm la o revenire a dictaturii?) |language=fr |dată=10 februarie 2020 |publisher=Franceinfo |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. Între timp, în iulie 2018, guvernul începe redactarea unui proiect de nouă constituție, care prevede instituirea unor mecanisme reale de [[Separația puterilor|separare a puterilor]], precum și limitarea mandatului președintelui la cinci ani, reînnoibil o singură dată, printr-un [[Vot uninominal majoritar cu două tururi|scrutin în două tururi]] în loc de unul singur<ref>{{citat web |url=https://www.bbc.com/afrique/region-54268827 |titlu=Comment une alliance Barrow-Jammeh a torpillé un projet de nouvelle constitution en Gambie (Cum o alianță Barrow-Jammeh a torpilat un proiect de nouă constituție în Gambia) |language=fr |nume=Tendeng |prenume=Frédéric |dată=23 septembrie 2020 |publisher=BBC News Afrique |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. În conformitate cu constituția din 1997, proiectul trebuie aprobat cu o majoritate calificată de trei pătrimi din parlamentari, înainte de a putea fi eventual supus unui referendum. Cei 58 de membri ai Adunării Naționale se dezbină însă asupra problemei retroactivității limitării la două mandate, care i-ar putea permite lui Adama Barrow să obțină un al treilea mandat dacă primul său, început sub o versiune anterioară a constituției, nu ar fi luat în calcul<ref>{{citat web |url=https://fr.africanews.com/2019/11/15/gambie-projet-de-constitution-pour-deux-mandats-presidentiels/ |titlu=Gambie : projet de Constitution pour deux mandats présidentiels (Gambia: proiect de Constituție pentru două mandate prezidențiale) |language=fr |dată=15 noiembrie 2019 |publisher=Africanews |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. Aceste disensiuni îl determină pe Adama Barrow să-l demită pe {{ill-wd|Q710820|3=Ousainou Darboe}}, precum și mai mulți miniștri ai UDP, la 15 februarie 2019, înainte de a înființa, zece luni mai târziu, propriul său partid, Partidul Național al Poporului (NPP)<ref>{{citat web |url=https://www.bbc.com/afrique/region-47587516 |titlu=En Gambie, Barrow limoge le vice-président Ousainou Darboe (În Gambia, Barrow îl demite pe vicepreședintele Ousainou Darboe) |language=fr |dată=15 martie 2019 |publisher=BBC News Afrique |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.africanews.com/2020/01/03/gambia-president-launches-own-party-after-rift-with-ruling-coalition/ |titlu=Gambia president launches own party after rift with ruling coalition (Președintele Gambiei își lansează propriul partid după ruptura cu coaliția de guvernământ) |language=en |dată=3 ianuarie 2020 |publisher=Africanews |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. Proiectul noii constituții este în cele din urmă respins în a doua lectură la 22 septembrie 2020, doar 31 de deputați votând pentru — față de 23 împotrivă și 4 abțineri —, departe de majoritatea necesară de 44 de voturi. Oponenții proiectului reunesc atunci susținători ai fostului președinte Yahya Jammeh, precum și pe unii dintre susținătorii lui Adama Barrow însuși, ceea ce duce la acuzații împotriva acestuia din urmă că ar fi organizat eșecul proiectului și că ar urma o „tendință recurentă de a mima sistemul lăsat de fostul regim”<ref>{{citat web |url=https://www.rfi.fr/fr/afrique/20200923-parlement-gambien-rejette-projet-nouvelle-constitution |titlu=Le Parlement gambien rejette le projet de nouvelle Constitution (Parlamentul gambian respinge proiectul noii Constituții.) |language=en |dată=23 septembrie 2020 |publisher=RFI |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.africaradio.com/actualite-74461-gambie-l-assemblee-rejette-le-projet-de-nouvelle-constitution |titlu=Gambie: l'Assemblée rejette le projet de nouvelle Constitution (Gambia: Adunarea respinge proiectul noii Constituții) |language=fr |dată=23 septembrie 2020 |publisher=Africaradio |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref>. În septembrie 2021, Adama Barrow și Alianța Patriotică pentru Reorientare și Reconstrucție (APRC) a fostului președinte {{ill-wd|Q57356|3=Yahya Jammeh}} încheie o alianță<ref>{{citat web |url=https://www.bloomberg.com/news/articles/2021-09-05/gambian-president-and-ex-dictator-form-coalition-ahead-of-polls |titlu=Gambian President and Ex-Dictator Form Coalition Ahead of Polls (Președintele Gambiei și fostul dictator formează o coaliție înaintea alegerilor.) |language=en |dată=5 septembrie 2021 |publisher=Bloomberg |datăaccesare=10 iunie 2025 }}</ref><ref>{{citat web |url=https://www.jeuneafrique.com/1233110/politique/gambie-jammeh-offrira-t-il-un-second-mandat-a-adama-barrow/ |titlu=Gambie : Jammeh offrira-t-il un second mandat à Adama Barrow ? (Gambia: Îi va oferi Jammeh un al doilea mandat lui Adama Barrow?) |language=en |nume=Tijani |prenume=Achraf |dată=14/09/2021 |publisher=Jeune Afrique |datăaccesare=10/06/2025 }}</ref>. Acesta din urmă dezavuează public acordul — despre care declară că a fost încheiat fără ca el să fie informat — și îl determină pe președintele APRC, Fabakary Tombong Jatta, să demisioneze. Acest dezacord duce la o sciziune în cadrul APRC, cu formarea unor facțiuni rivale între fidelii lui Jammeh, care îndeamnă la vot pentru Mammah Kandeh, și cei care își reafirmă dorința de a respecta acordul<ref>{{citat web |url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=https%3A%2F%2Fallafrica.com%2Fstories%2F202110260618.html#federation=archive.wikiwix.com&tab=url |titlu=Gambia: Police Detain Top Official of Jammeh's Backed 'No Alliance Movement', Others (Gambia: Poliția reține un oficial de rang înalt al „Mișcării Fără Alianță”, susținută de Jammeh, și alte persoane) |language=en |nume=Jallow |prenume=Mustapha |dată=26/10/2021 |publisher=AllAfrica |datăaccesare=10/06/2025 }}</ref>. Adama Barrow este reales președinte al Gambiei în decembrie, cu 53 % din voturi<ref>{{citat web |url=https://www.lemonde.fr/afrique/article/2021/12/06/en-gambie-adama-barrow-remporte-la-presidentielle_6104890_3212.html |titlu=En Gambie, Adama Barrow remporte la présidentielle (În Gambia, Adama Barrow câștigă alegerile prezidențiale) |language=fr |dată=2021-12-06 |publisher=Le Monde |datăaccesare=2025-06-10 }}</ref>. Depune jurământul și își începe al doilea mandat la 19 ianuarie 2022<ref>{{citat web |url=https://www.senenews.com/actualites/politique/gambie-adama-barrow-a-prete-serment-pour-un-deuxieme-mandat_383235.html |titlu=Gambie : Adama Barrow a prêté serment pour un deuxième mandat (Gambia: Adama Barrow a depus jurământul pentru un al doilea mandat) |language=fr |nume=Tine |prenume=Modou Mamoune |dată=2022-01-19 |publisher=Senenews |datăaccesare=2025-06-10 }}</ref>. La 21 decembrie 2022, guvernul Gambiei anunță că a dejucat o tentativă de lovitură de stat militară, care ar fi avut loc cu o zi înainte. Fostul ministru al Afacerilor Prezidențiale, Momodou Sabally, precum și mai mulți soldați au fost arestați și interogați<ref>{{citat web |url=https://www.lemonde.fr/afrique/article/2022/12/22/en-gambie-le-gouvernement-dit-avoir-dejoue-une-tentative-de-coup-d-etat_6155385_3212.html |titlu=En Gambie, le gouvernement dit avoir déjoué une tentative de coup d'Etat (În Gambia, guvernul declară că a dejucat o tentativă de lovitură de stat) |language=fr |dată=2022-12-22 |publisher=Le Monde |datăaccesare=2025-06-10 }}</ref>. == Viața personală == Adama Barrow are două soții și cinci copii. La 15 ianuarie 2017, fiul său Habib, în vârstă de 8 ani, moare după ce a fost atacat de mai mulți câini<ref>{{citat web |url=https://www.voaafrique.com/a/deces-d-un-fils-du-president-elu-gambien-adama-barrow/3678520.html |titlu=Décès d'un fils du président élu gambien Adama Barrow (Decesul unui fiu al președintelui ales gambian Adama Barrow) |language=fr |dată=2017-01-16 |publisher=VOA Afrique |datăaccesare=2025-06-10 }}</ref>. == Distincții și recunoașteri == Mare Cruce a Ordinului Național al Meritului al [[Guineea|Republicii Guineea]]<ref>{{citat web |url=https://mosaiqueguinee.com/2021/06/guinee-adama-barrow-eleve-a-la-dignite-de-grand-croix-de-lordre-national-du-merite/ |titlu=Guinée : Adama Barrow élevé à la dignité de Grand-Croix de l’Ordre National du Mérite (Guineea: Adama Barrow ridicat la demnitatea de Mare Cruce a Ordinului Național al Meritului) |language=fr |dată=2021 |publisher=Mosaique Guinée |datăaccesare=2025-06-10 }}</ref>. == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commons category-inline|Adama Barrow}} * Resurse relevante pentru audiovizual: ** {{ar icon}} {{en icon}} {{fr icon}} {{es icon}} {{lire en ligne |url=https://www.france24.com/fr/tag/adama-barrow/ |text=Adama Barrow pe pagina de internet France 24 |date=10/06/2025 }} * Note în dicționare sau enciclopedii generale: ** {{en icon}} {{lire en ligne |url=https://www.blackpast.org/global-african-history/barrow-adama-1965/ |text=Adama Barrow pe pagina de internet BlackPast |date=10/06/2025 }} ** {{sv icon}} {{lire en ligne |url=https://www.ne.se/uppslagsverk/encyklopedi/l%C3%A5ng/adama-barrow |text=Adama Barrow pe pagina de internet Nationalencyklopedin |date=10/06/2025 }} ** {{no icon}} {{lire en ligne |url=https://snl.no/Adama_Barrow |text=Adama Barrow pe pagina de internet Store norske leksikon |date=10/06/2025 }} ** {{it icon}} {{lire en ligne |url=https://www.treccani.it/enciclopedia/adama-barrow/ |text=Adama Barrow pe pagina de internet Treccani |date=10/06/2025 }} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Barrow, Adama}} [[Categorie:Nașteri în 1965]] [[Categorie:Nașteri pe 16 februarie]] [[Categorie:Gambieni]] [[Categorie:Musulmani]] [[Categorie:Președinți de stat]] igir2jofudyfmhqbl38j2usiad3izx1 1 3234574 17024579 2025-06-10T21:39:28Z Stephan Condurachis 464050 Pagină nouă: {{Proiecte multiple | living = yes | clasament = C | proiect1 = Africa | proiect2 = Biografii | proiect3 = Politică }} 17024579 wikitext text/x-wiki {{Proiecte multiple | living = yes | clasament = C | proiect1 = Africa | proiect2 = Biografii | proiect3 = Politică }} htnutzt6g282b7cwagloj52o2xh0t6c 3 3234576 17024587 2025-06-10T21:45:18Z New user message 98878 bun venit! 17024587 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Paul Stefanopol}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 00:45 (EEST) ods2951ynhojgbxwjp8ef857zwekll0 3 3234577 17024592 2025-06-10T21:47:19Z New user message 98878 bun venit! 17024592 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Maiayasminab}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 00:47 (EEST) 8m0dw4550ehse0fdmj455eu9dzwjnv1 3 3234578 17024596 2025-06-10T21:49:16Z New user message 98878 bun venit! 17024596 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Velahavle}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 00:49 (EEST) ny7ryg03zh6q3fuvgyl05hnwbmo9gdv 1 3234579 17024606 2025-06-10T21:59:52Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} 17024606 wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Reinhold Batschi|small=no|version=1270065447}} 0ccpzaf9z509epc1ky19w6wvacvx9tt 1 3234580 17024608 2025-06-10T22:00:12Z Andrebot 67048 Robot: adăugat format {{Pagină tradusă}} 17024608 wikitext text/x-wiki {{Pagină tradusă|en|Emil Rusu|small=no|version=1288718118}} 1u1ott5g3n4onx4f1ap7jj2gw574vvo 2 3234581 17024628 2025-06-10T22:26:08Z Hagianu alexandrina 452513 Pagină nouă: == Hagianu Alexandrina == 17024628 wikitext text/x-wiki == Hagianu Alexandrina == c7t6xvqvbkgt265ez4jzrba97b0xye9 17024643 17024628 2025-06-10T22:33:19Z Hagianu alexandrina 452513 /* Hagianu Alexandrina */ 17024643 wikitext text/x-wiki == Hagianu Alexandrina (n.13 mai 1955,Buzau,Romania) este un pictor roman ce locuieste in Bucuresti. == [[Categorie:Pictori romani]] sks99cnv397acey5c4dtrvpx0x39pqx 3 3234582 17024659 2025-06-10T22:54:47Z New user message 98878 bun venit! 17024659 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=115,959s}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 01:54 (EEST) llvug0qaq91103hw4k92yu0q4oefr2l 3 3234583 17024665 2025-06-10T22:59:44Z JBW 114719 JBW a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:BenHermanns19]] în [[Discuție Utilizator:TortoiseBear19]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/BenHermanns19|BenHermanns19]]” în „[[Special:CentralAuth/TortoiseBear19|TortoiseBear19]]” 17024665 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Discuție Utilizator:TortoiseBear19]] r17mkp330bixnk5qp43svhbc387xhe4 0 3234584 17024676 2025-06-10T23:11:48Z Stephan Condurachis 464050 Pagină nouă: Denumirea de '''autostrada A11''' se poate referi la mai multe [[Autostradă|autostrăzi]] din diverse țări: * [[Autostrada A11 (Belgia)|Autostrada A11 din Belgia]] * [[Autostrada A11 (Franța)|Autostrada A11 din Franța]] {{Dezambiguizare}} 17024676 wikitext text/x-wiki Denumirea de '''autostrada A11''' se poate referi la mai multe [[Autostradă|autostrăzi]] din diverse țări: * [[Autostrada A11 (Belgia)|Autostrada A11 din Belgia]] * [[Autostrada A11 (Franța)|Autostrada A11 din Franța]] {{Dezambiguizare}} iim49svbx2owocbl18aspw3u4unrr4z 3 3234585 17024682 2025-06-10T23:19:39Z New user message 98878 bun venit! 17024682 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Kraghinkoff}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 02:19 (EEST) q0cb3uf9hiczsdnkjgef4x3o7yegjfm 3 3234586 17024689 2025-06-10T23:32:16Z Țetcu Mircea Rareș 91123 Avertizare: Vandalism la [[Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024689 wikitext text/x-wiki ==■■■ Avertizare privitoare la vandalism în articole== [[Image:Nuvola apps important.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai faceți modificări distructive. Dacă veți continua să [[Wikipedia:Vandalism|vandalizați]] Wikipedia, așa cum ați făcut la pagina [[:Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău]], vi se va [[Wikipedia:Blocare|bloca]] accesul la modificarea paginilor. Vă mulțumim!<!-- Format:au-vandalism3 --> Țetcu Mircea Rareș 11 iunie 2025 02:32 (EEST) 2t6zorcrpy7u0lqhxaghd5fx0bj2nop 3 3234587 17024699 2025-06-11T00:07:47Z New user message 98878 bun venit! 17024699 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=بوبيا}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 03:07 (EEST) h5kf2sqm3wvh5l8seg1ge4px9eltvld 3 3234588 17024701 2025-06-11T00:18:57Z New user message 98878 bun venit! 17024701 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Lamadesbois}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 03:18 (EEST) 51pwpp81uj6hus87oiq42k1mnvm6njn 3 3234589 17024706 2025-06-11T00:24:00Z New user message 98878 bun venit! 17024706 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=E-fishel}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 03:24 (EEST) 91x6c9v3utrxqg95u7upu5x5rthemwv 3 3234590 17024721 2025-06-11T01:19:16Z New user message 98878 bun venit! 17024721 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Hippo43}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 04:19 (EEST) fbgirjjz3kfz66ku9jbwrnd5i9gv4uk 3 3234591 17024724 2025-06-11T01:24:09Z New user message 98878 bun venit! 17024724 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Mikejaber23}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 04:24 (EEST) a4aqld748we4gzonirkn9nmq9v9zim6 3 3234592 17024792 2025-06-11T02:43:32Z New user message 98878 bun venit! 17024792 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Tapirtrust2}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 05:43 (EEST) q6mrob2mu3kfnbuymw6a9gg7zqskvfp 0 3234593 17024805 2025-06-11T02:47:28Z Alexmov 599934 Pagină nouă: {{Short description|Research laboratory at the Massachusetts Institute of Technology}} {{Infocaseta Universitate | name = MIT Media Lab | native_name = | image = | caption = | logo = [[Fișier:MIT Media Lab logo.svg]] | motto = | established = {{Start date and age|1985}}<ref>[http://www.media.mit.edu/files/inventing-future.pdf "Inventing the future" – Corporate brochure]</ref> | budget = US Dolla... 17024805 wikitext text/x-wiki {{Short description|Research laboratory at the Massachusetts Institute of Technology}} {{Infocaseta Universitate | name = MIT Media Lab | native_name = | image = | caption = | logo = [[Fișier:MIT Media Lab logo.svg]] | motto = | established = {{Start date and age|1985}}<ref>[http://www.media.mit.edu/files/inventing-future.pdf "Inventing the future" – Corporate brochure]</ref> | budget = [[US Dollar|$]]80 million<ref>[https://dam-prod.media.mit.edu/x/2018/10/15/at-a-glance-2018.pdf Overview of the MIT]</ref> | debt = | research_field = [[Technology]], [[multimedia]], [[sciences]], [[art]], [[design]] | president = | vice-president = | dean = | director = [[Dava Newman]] | head = [[Massachusetts Institute of Technology]] | address = | city = [[Cambridge (Massachusetts)|Cambridge]] | state = [[Massachusetts]] | country = United States | coor = | zipcode = | website = {{official url}} | footnotes = }} '''MIT Media Lab''' este un laborator de cercetare din cadrul [[Massachusetts Institute of Technology]], dezvoltat pe baza grupului Architecture Machine Group din cadrul [[MIT School of Architecture and Planning|Școlii de Arhitectură și Urbanism]]. Cercetările efectuate aici nu se limitează la discipline academice fixe, ci împrumută elemente din [[tehnologie]], [[multimedia|media]], [[știință]], [[artă]] și [[design]].<ref>{{cite web |url = http://www.media.mit.edu/news/fact-sheet |title = Fact Sheet |author = MIT Media Lab |access-date= 2012-09-12 }}</ref> {{As of|2014}}, grupurile de cercetare ale Media Lab includ [[Neuroștiințe|neurobiologie]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/synthetic-neurobiology|title=Synthetic Neurobiology|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> [[Biomimetică|fabricare inspirată biologic]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/mediated-matter|title=Mediated Matter|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> [[Roboți sociali|roboți social-interactivi]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/personal-robots|title=Personal Robots|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> [[Calcul afectiv|calcul emoțional]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/affective-computing|title=Affective Computing|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> [[Bionică]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/biomechatronics|title=Biomechatronics|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> și [[instrumente hiper-augmentate]] (''hyperinstruments'').<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/opera-future|title=Mediated Matter|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> Media Lab a fost fondat în 1985 de către [[Nicholas Negroponte]] și fostul președinte MIT [[Jerome Wiesner]], și este situat în [[Clădirea Wiesner]] (proiectată de [[I. M. Pei]]), cunoscută și sub denumirea de Clădirea E15. Laboratorul a fost mediatizat în presă începând cu anul 1988, când [[Stewart Brand]] a publicat volumul ''The Media Lab: Inventing the Future at M.I.T.''. În anii 1990, activitatea laboratorului a fost un subiect frecvent al revistelor de tehnologie. În 2009, laboratorul s-a extins într-o a doua clădire.<ref>{{Cite web |url=http://capitalprojects.mit.edu/projects/media-lab-complex-e14|title=MIT Capital Projects: Media Lab Complex, Building E14|website=capitalprojects.mit.edu|language=en|access-date=2018-01-11}}</ref> În 2019, Media Lab a fost criticat pentru acceptarea unor donații din partea infractorului sexual condamnat [[Jeffrey Epstein]]. Aceasta a condus la demisia directorului [[Joi Ito]],<ref name=":0">{{Cite news |url=https://www.nytimes.com/2019/09/07/business/mit-media-lab-jeffrey-epstein-joichi-ito.html|title=Director of M.I.T.'s Media Lab Resigns After Outcry Over Jeffrey Epstein Ties|last1=Tracy|first1=Marc|date=2019-09-07|work=The New York Times|access-date=2019-09-07|last2=Hsu|first2=Tiffany|language=en-US|issn=0362-4331}}</ref> și la declanșarea unei investigații "imediate, amănunțite și independente" de către președintele MIT [[L. Rafael Reif]].<ref name=":1">{{Cite news |url=https://www.newyorker.com/news/news-desk/how-an-elite-university-research-center-concealed-its-relationship-with-jeffrey-epstein|title=How an Élite University Research Center Concealed Its Relationship with Jeffrey Epstein|last=Farrow|first=Ronan|magazine=The New Yorker|date=2019-09-07|access-date=2019-09-07|language=en|issn=0028-792X}}</ref> În decembrie 2020, [[Dava Newman]], profesoară de aeronautică și astronautică și fostă adjunctă a administratorului [[NASA]] sub președintele [[Barack Obama|Obama]], a fost numită noua directoare a MIT Media Lab.<ref>{{Cite web |title=Dava Newman named director of MIT Media Lab|url=https://news.mit.edu/2020/media-lab-director-newman-1222|access-date=2020-12-22|website=MIT News {{!}} Massachusetts Institute of Technology|date=22 December 2020 |language=en}}</ref> ==Administrație== Directorul fondator al laboratorului a fost [[Nicholas Negroponte]], care l-a condus până în anul 2000. Ulterior, directorii au fost [[Walter Bender]] (2000–2006), [[Frank Moss (technologist)|Frank Moss]] (2006–2011),<ref name="NYT, 4/2011">{{cite news |url=https://www.nytimes.com/2011/04/26/science/26lab.html|title=M.I.T. Media Lab Names a New Director|author=John Markoff|date=April 26, 2011|access-date=2011-04-25|newspaper=New York Times}}</ref> și [[Joi Ito]] (2011-2019), care a demisionat în urma scandalului [[Jeffrey Epstein]].<ref name=":0" /> [[Dava Newman]] a preluat funcția în iulie 2021,<ref>[https://physicsworld.com/a/space-engineer-takes-over-as-head-of-the-mit-media-lab/ Space engineer takes over as head of the MIT Media Lab]</ref> fiind prima femeie care a deținut această poziție. {{As of|2014}}, Media Lab avea aproximativ 70 de angajați administrativi și personal de suport. Directori asociați ai laboratorului erau [[Hiroshi Ishii (computer scientist)|Hiroshi Ishii]] și [[Andrew Lippman]]. [[Pattie Maes]] și [[Mitchel Resnick]] erau co-directori ai programului de arte și științe media. Ofițerul-șef pentru cunoaștere al laboratorului era Henry Holtzman. Media Lab a avut, de asemenea, filiale regionale în alte părți ale lumii, precum Media Lab Europe și Media Lab Asia, fiecare cu propriul personal și propriile structuri de conducere.<ref>{{cite web |url=http://india.media.mit.edu|title=Design Innovation Workshop 2015|author=MIT Media Labs, India|access-date=2015-01-23}}</ref><ref>{{cite web |url=http://thenewcon.com/mit-design-innovation-workshop/|title=MIT Media Labs Design Innovation Workshop Report|author=Aniruddha Mysore|access-date=2015-01-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20150222094844/http://thenewcon.com/mit-design-innovation-workshop/|archive-date=2015-02-22|url-status=dead}}</ref> === Model de finanțare === Finanțarea principală a laboratorului provine de la [[Sponsor (comercial)|sponsori corporativi]]. În loc să accepte finanțări pentru proiecte sau grupuri individuale, laboratorul solicită sponsorilor să finanțeze teme generale; sponsorii pot apoi colabora cu cercetările de la Media Lab. Proiectele și cercetătorii individuali sunt finanțați și prin metode tradiționale, de exemplu, de instituții guvernamentale americane precum [[National Institutes of Health|NIH]], [[National Science Foundation|NSF]] și [[DARPA]]. De asemenea, consorțiile cu alte școli sau alte departamente de la MIT pot beneficia de fonduri care nu intră în fondul comun. MIT Media Lab are un buget anual de operare de aproximativ 75 de milioane de dolari.<ref>{{Cite web |url=https://www.media.mit.edu/about/funding-and-support/|title=Funding and Support|website=MIT Media Lab|access-date=2019-08-21}}</ref> === Proprietate intelectuală === Companiile care sponsorizează laboratorul pot beneficia de proprietatea intelectuală a acestuia fără a plăti taxe de licență sau redevențe. Companiile care nu sunt sponsori nu pot utiliza inovațiile Media Lab timp de doi ani de la momentul în care dezvăluirea tehnică este făcută către MIT și sponsorii laboratorului. Media Lab generează aproximativ 20 de brevete noi în fiecare an.{{citation needed|date=February 2016}} === Cercetare în cadrul laboratorului === Unele teme recurente în cercetarea desfășurată la Media Lab includ: adaptabilitatea umană,<ref>{{Cite web |url=http://h20.media.mit.edu/|title=MIT Media Lab: h2.0 Symposium Archive|website=h20.media.mit.edu|access-date=2018-01-11}}</ref> [[interacțiune om-calculator]], educație și comunicare, creație artistică și vizualizare, precum și proiectarea de tehnologii pentru lumea în curs de dezvoltare. Alte direcții de cercetare includ: mașini dotate cu bun-simț, roboți sociabili, proteze, rețele de senzori, dispozitive muzicale, proiectare urbană și sănătate publică. Programele de cercetare implică toate dezvoltarea iterativă de prototipuri, care sunt testate și prezentate vizitatorilor.<ref>{{cite web |url=https://www.media.mit.edu/research/?filter=groups|title=MIT Media Lab Featured Research}}</ref> Fiecare dintre aceste domenii de cercetare poate integra și alte domenii. De exemplu, cercetarea în designul interacțiunii include proiectarea de obiecte și medii inteligente. Cercetarea educațională a inclus integrarea unor componente de calcul în activitățile de învățare – inclusiv software educațional, jucării programabile și instrumente artistice sau muzicale. Exemplele includ [[Lego Mindstorms]], [[Programmable Cricket|PicoCricket]] și [[One Laptop per Child]].<ref>{{cite web |url=http://picocricket.com |title=Picocricket.com |access-date=2011-10-23}}</ref> Laboratorul cuprinde peste douăzeci de grupuri de cercetare.<ref>{{cite web |url=https://www.media.mit.edu/research/?filter=groups|title=MIT Media Lab Research Groups}}</ref> == Programul academic == Programul de arte și științe media face parte din Școala de Arhitectură și Urbanism a MIT și include trei niveluri de studiu: un program doctoral, un program de master în științe și un program care oferă o alternativă la anul întâi standard de la MIT, precum și un set de cursuri de licență care pot constitui baza pentru un viitor program comun de licență. Toți studenții absolvenți beneficiază de sprijin financiar complet (taxe de școlarizare plus bursă de întreținere) încă de la început, de obicei prin angajamente ca asistenți de cercetare în cadrul Media Lab, unde lucrează la programe de cercetare și proiecte conduse de profesori, inclusiv la predarea de cursuri. Aceste activități de cercetare ocupă, de regulă, aproximativ jumătate din timpul total dedicat de studenți programului de studii. Programul academic de arte și științe media are o relație strânsă cu Media Lab. Majoritatea cadrelor didactice din cadrul Media Lab sunt profesori de arte și științe media. Studenții care obțin diplome în acest domeniu își desfășoară în principal activitatea în cadrul Media Lab, unde participă la cursuri și desfășoară cercetări. Unii studenți din alte programe de la MIT, cum ar fi inginerie mecanică sau inginerie electrică și informatică, își desfășoară cercetarea la Media Lab, lucrând cu un cadru didactic asociat Media Lab/Programul de arte și științe media, dar obțin diplomele (precum MEng sau MS în EECS) în cadrul altor departamente. Peste 1.000 de candidați aplică anual pentru programul MAS, iar rata de admitere este mai mică de 5%. == Clădiri == {{Further|Wiesner building}} [[File:MIT Media Lab (E14).jpg|thumb|200px|Noua extindere a Media Lab (Clădirea E14). Clădirea originală Wiesner (E15) este vizibilă în stânga.]] Pe lângă Media Lab, complexul format din clădirea originală Wiesner (E15) și noua clădire (E14) găzduiește și [[List Visual Arts Center]], Programul de Artă, Cultură și Tehnologie (ACT) din cadrul [[MIT School of Architecture and Planning|Școlii de Arhitectură și Urbanism]], precum și Programul de Studii Comparative ale Media de la MIT. În 2009, Media Lab s-a extins într-o nouă clădire proiectată de arhitectul japonez [[Fumihiko Maki]], laureat al Premiului Pritzker.<ref>{{cite news | url=http://www.boston.com/ae/theater_arts/articles/2009/12/06/mit_media_lab_elevates_transparency/ | work=The Boston Globe | title=Media Lab aims to elevate transparency | first=Robert | last=Campbell | date=December 6, 2009}}</ref> Arhitectul local de proiect a fost firma Leers Weinzapfel Associates din Boston. Clădirea proiectată de Maki este caracterizată de pereți predominant din sticlă, cu perspective vizuale ample prin întregul imobil, pentru a face vizibilă activitatea de cercetare desfășurată și a încuraja conexiunile și colaborarea între cercetători.<ref>{{cite web |url=http://web.mit.edu/newsoffice/2006/media-lab-building.html |title=Web.MIT.edu |date=2006-09-26 |access-date=2011-10-23}}</ref> == Cadre didactice și personal academic de cercetare == Cadrele didactice și personalul academic de cercetare din domeniul artelor și științelor media sunt investigatori principali / conducători ai diferitelor grupuri de cercetare din cadrul Media Lab. Ei îndrumă, de asemenea, studenții absolvenți din programul de arte și științe media și mentorizează studenții de licență de la MIT. „Majoritatea departamentelor admit studenți absolvenți pe baza potențialului lor de succes academic; Media Lab încearcă să selecteze acei studenți care pot contribui cel mai bine la unele dintre proiectele aflate în derulare.“<ref>Timmer, John. "Building The Next Big Thing: 25 Years of MIT's Media Lab". Wired News. October 24, 2010.</ref> {{As of|2014}}, existau mai mult de 25 de cadre didactice și membri ai personalului academic de cercetare, inclusiv un număr de profesori cu titluri onorifice. Lista completă a cadrelor didactice și a personalului academic de cercetare, împreună cu biografii și alte informații, este disponibilă pe site-ul Media Lab.<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/people/faculty.html |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23}}</ref> {{As of|august 2019}}, [[Alex Pentland]] este profesor de arte și științe media, deține titlul de Toshiba Professor și este directorul Programului de antreprenoriat Media Lab.<ref>{{cite web |url=https://www.media.mit.edu/people/sandy/overview/|website=MIT|title=Alex 'Sandy' Pentland|access-date=31 August 2019}}</ref> == Controverse == === Legături cu Jeffrey Epstein === În august 2019, directorul [[Joi Ito]] a declarat că organizația a primit finanțare de la milionarul și infractorul sexual condamnat [[Jeffrey Epstein]] prin intermediul unor fundații controlate de Epstein; Ito a vizitat mai multe dintre reședințele lui Epstein și a recunoscut că Epstein a investit "în mai multe dintre fondurile mele care investesc în companii de tehnologie din afara MIT".<ref>{{Cite web |url=https://www.media.mit.edu/posts/my-apology-regarding-jeffrey-epstein/|title=My apology regarding Jeffrey Epstein|last=Ito|first=Joi|website=MIT Media Lab|access-date=2019-08-21}}</ref><ref>{{Cite news |url=https://www.nytimes.com/2019/08/16/business/media/ito-mit-epstein-apology.html|title=Director of M.I.T. Media Lab Apologizes for Ties to Jeffrey Epstein|last1=Tracy|first1=Marc|date=2019-08-16|work=The New York Times|access-date=2019-08-21|last2=Hsu|first2=Tiffany|language=en-US|issn=0362-4331}}</ref> Ulterior, Ito a admis că a acceptat 525.000 de dolari din partea lui Epstein pentru Media Lab. În 2019, fondatorul Media Lab, Nicholas Negroponte, și-a exprimat susținerea față de decizia lui Ito de a accepta finanțarea de la Epstein.<ref>{{cite web |url=https://www.technologyreview.com/s/614264/mit-media-lab-jeffrey-epstein-joi-ito-nicholas-negroponte-funding-sex-abuse/|title=MIT Media Lab founder: Taking Epstein's money was justified|first1=Angela|last1=Chen|first2=Karen|last2=Hao|publisher=MIT Technology Review|date=2019-09-05|access-date=2020-09-24}}</ref> Tot în 2019, un dosar judiciar federal declasificat a relevat că [[Virginia Giuffre]] a declarat că un asociat al lui Epstein a direcționat-o să întrețină relații sexuale cu fostul profesor al Media Lab [[Marvin Minsky]].<ref>{{cite news |url=https://nypost.com/2019/08/09/jeffrey-epsteins-alleged-sex-slave-reveals-the-men-she-claims-she-was-forced-to-sleep-with/|title=Jeffrey Epstein's alleged 'sex slave' reveals the men she claims she was forced to sleep with|access-date=8 August 2019}}</ref><ref>{{cite news |url=https://www.theverge.com/2019/8/9/20798900/marvin-minsky-jeffrey-epstein-sex-trafficking-island-court-records-unsealed|title=AI pioneer accused of having sex with trafficking victim on Jeffrey Epstein's island|access-date=8 August 2019}}</ref><ref>{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/jeffrey-epstein-unsealed-documents-name-powerful-men-in-sex-ring|title=Jeffrey Epstein Accuser Names Powerful Men in Alleged Sex Ring|access-date=8 August 2019}}</ref><ref>{{cite news |url=https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-08-09/epstein-sent-girl-to-governor-and-senator-for-sex-she-testified|title=Jeffrey Epstein Sent Girl to Governor and Senator for Sex, She Testified|access-date=8 August 2019}}</ref> În septembrie 2019, în urma unor e-mailuri divulgate jurnalistului [[Ronan Farrow]] de la ''[[The New Yorker]]'', s-a aflat că Ito și Peter Cohen, director de dezvoltare și strategie al Media Lab la acea vreme, au lucrat ani de zile pentru a obține donații anonime de la Epstein, deși acesta fusese marcat de MIT drept donator descalificat. Ito îl descria pe Epstein drept „fascinant”.<ref>{{Cite magazine|url=https://www.newyorker.com/news/news-desk/how-an-elite-university-research-center-concealed-its-relationship-with-jeffrey-epstein|title=Pedophile Fundraising|magazine=The New Yorker|date=7 September 2019|access-date=2019-09-07}}</ref> Ito a demisionat în urma scandalului, la scurt timp după apariția articolului din ''The New Yorker''.<ref name=":0" /> Președintele MIT, L. Rafael Reif, a anunțat o „investigație imediată, amănunțită și independentă”, condusă de o firmă externă de avocatură, cu privire la acuzațiile „extrem de grave”.<ref name=":1" /> La 10 ianuarie 2020, comitetul executiv al MIT Corporation, consiliul de conducere al institutului, a publicat concluziile investigației efectuate de firma de avocatură [[Goodwin Procter]] privind interacțiunile dintre Jeffrey Epstein și MIT.<ref name=":2">{{Cite web |url=http://factfindingdec2019.mit.edu/|title=MIT and Jeffrey Epstein|website=MIT and Jeffrey Epstein|access-date=2020-01-11}}</ref> Raportul a arătat că Epstein a făcut 10 donații către MIT, în valoare totală de 850.000 de dolari, dintre care nouă donații (în total 750.000 de dolari) au fost efectuate după condamnarea sa din 2008. În 2002, cu patru ani înainte de prima arestare a lui Epstein pentru infracțiuni sexuale, acesta a făcut o donație de 100.000 de dolari către MIT, printr-o fundație caritabilă, pentru a sprijini cercetările profesorului [[Marvin Minsky]] (fost profesor Toshiba de arte și științe media, Media Lab). Donația din mai 2013, în valoare de 100.000 de dolari, a fost destinată a fi folosită la discreția lui Joi Ito. Donațiile din noiembrie 2013, iulie și septembrie 2014, totalizând 300.000 de dolari, au fost direcționate pentru a sprijini cercetarea desfășurată de [[Joscha Bach]], cercetător Media Lab din Germania, pe care Epstein îl prezentase lui Ito în 2013. [[Joscha Bach|Bach]] a refuzat să fie intervievat în cadrul investigației realizate de Goodwin Procter.<ref>{{Cite journal |date=January 10, 2020|title=Report Concerning Jeffrey Epstein's Interactions with the Massachusetts Institute of Technology|url=http://factfindingjan2020.mit.edu/files/MIT-report.pdf|pages=10|via=Report}}</ref> Alte donații ale lui Epstein către Media Lab, efectuate între 2015 și 2017 și totalizând 350.000 de dolari, au fost direcționate pentru a sprijini activitatea profesorului [[Seth Lloyd]] (profesor de inginerie mecanică, 225.000 dolari) și a profesoarei [[Neri Oxman]] (profesor asociat de arte și științe media, 125.000 dolari). La scurt timp după ce a semnat o petiție în sprijinul lui Ito, avocatul și activistul politic [[Lawrence Lessig]] a susținut că caracterul indezirabil al donațiilor către instituțiile academice provenite de la infractori precum Epstein, ale căror averi nu derivă direct din infracțiunile comise, este parțial atenuat dacă donațiile sunt anonime. El a afirmat că „a fost o greșeală să se accepte acești bani, chiar și în mod anonim”, dar că „dacă îi accepți, atunci cel puțin nu oferi criminalului șansa de a-și spăla public reputația”. „Toată lumea pare să considere că anonimatul și secretomania în jurul donației lui Epstein reprezintă o formă de culpă morală”, a scris Lessig. „Eu văd exact contrariul.”<ref>{{cite web |last=Lessig |first=Lawrence |title=On Joi and MIT |url=https://medium.com/@lessig/on-joi-and-mit-3cb422fe5ae7 |access-date=2019-09-12}}</ref><ref>{{cite web |last=Piper |first=Kelsey |date=11 September 2019 |title=Why MIT Media Lab thought it was doing right by secretly accepting Jeffrey Epstein's money |url=https://www.vox.com/future-perfect/2019/9/11/20860717/mit-media-lab-joi-ito-epstein |access-date=2019-09-12}}</ref> ''[[The Boston Globe]]'' a relatat că a obținut e-mailuri care indică faptul că [[Bill Gates]] ar fi donat 2,2 milioane de dolari către Media Lab prin intermediul lui Epstein.<ref>[https://www.bostonglobe.com/2021/05/10/nation/melinda-gates-began-meeting-with-divorce-lawyers-2019-when-reports-bills-ties-jeffrey-epstein-surfaced-according-report/ Melinda Gates began meeting with divorce lawyers in 2019, when reports of Bill’s ties to Jeffrey Epstein surfaced, according to report]</ref> === Alte controverse legate de finanțare === Pe 24 martie 2018, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, [[Mohammed bin Salman]], a vizitat MIT, vizită care a provocat proteste.<ref>{{Cite news |url=https://www.chronicle.com/article/Why-a-Saudi-Prince-s-Visit/243174|title=Why a Saudi Prince's Visit to Harvard and MIT Drew Protests|date=April 19, 2018|work=The Chronicle of Higher Education}}</ref> Fundația non-profit a prințului, MiSK, a fost membru sponsor al laboratorului până în 2018.<ref>{{Cite web |url=https://misk.org.sa/en/blog/misk-foundation-collaborates-mit-media-lab/|title=MiSk Foundation|date=23 April 2017}}</ref> Potrivit ''[[The New York Times]]'', o parte considerabilă din bugetul anual al laboratorului provine de la sponsori corporativi, care plătesc cel puțin 250.000 de dolari pe an. Fundația personală a prințului Mohammed se număra printre cei aproximativ 90 de sponsori ai laboratorului la acea vreme.<ref>{{Cite news |url=https://www.nytimes.com/2019/07/03/magazine/saudi-arabia-american-universities.html|title=Why Is There So Much Saudi Money in American Universities?|last=Sokolove|first=Michael|date=2019-07-03|work=The New York Times|access-date=2019-09-08|language=en-US|issn=0362-4331}}</ref> == Publicații selectate == '''Cărți''' {{cite book |last=Hidalgo |first=Cesar A. |date=2 iunie 2015 |title=Why Information Grows |publisher=Basic Books |page=256 |isbn=9780465048991 |author-link=Cesar A. Hidalgo }} {{cite book |last=Breazeal |first=Cynthia L. |date=mai 2002 |title=Designing Sociable Robots |publisher=MIT Press |page=282 |isbn=9780262025102 |author-link=Cynthia L. Breazeal }} {{cite book |last1=Bar-Cohen |first1=Yoseph |last2=Breazeal |first2=Cynthia L. |date=13 mai 2003 |title=Biologically Inspired Intelligent Robots |publisher=SPIE Press |page=406 |isbn=9780819448729 |author-link1=Yoseph Bar-Cohen |author-link2=Cynthia L. Breazeal }} {{cite book |last=Ariely |first=Dan |date=2008 |title=Predictably Irrational |url=https://archive.org/details/predictablyirrat00arie |url-access=registration |publisher=HarperCollins Publishers |page=349 |isbn=9780061353246 |author-link=Dan Ariely }} {{cite book |last1=Shrobe |first1=Howard |last2=Shrier |first2=David L. |last3=Pentland |first3=Alex |date=2018 |title=New Solutions for Cybersecurity |publisher=MIT Press |page=504 |author-link3=Alex Pentland }} {{cite book |last=Moss |first=Frank |date=7 iunie 2011 |title=The Sorcerers and Their Apprentices: How the Digital Magicians of the MIT Media Lab Are Creating the Innovative Technologies That Will Transform Our Lives |publisher=Crown Business |page=272 |isbn=9780307589101 |author-link=Frank Moss (technologist) |url=https://archive.org/details/sorcererstheirap0000moss |url-access=registration }} {{cite book |last=Harel |first=Idit |date=august 1991 |title=Children Designers |publisher=Ablex Publishing |isbn=9780893917883 |author-link=Idit Harel }} {{cite book |last=Maeda |first=John |date=21 august 2006 |title=The Laws of Simplicity |publisher=MIT Press |page=128 |isbn=9780262134729 |author-link=John Maeda }} {{cite book |last=Maeda |first=John |date=7 mai 1999 |title=Design by Numbers |publisher=MIT Press |page=256 |isbn=9780262133548 |author-link=John Maeda }} {{cite book |last1=Ito |first1=Joi |last2=Howe |first2=Jeffrey |date=6 decembrie 2016 |title=Whiplash: How to Survive Our Faster Future |publisher=Grand Central Publishing |page=320 |isbn=9781455544592 |author-link1=Joichi Ito |author-link2=Jeffrey Howe }} {{cite book |last1=Minsky |first1=Marvin |last2=Papert |first2=Seymour |date=ianuarie 1969 |title=Perceptrons: An Introduction to Computational Geometry |publisher=MIT Press |page=258 |isbn=9780262130431 |author-link1=Marvin Minsky |author-link2=Seymour Papert }} {{cite book |last=Minsky |first=Marvin |date=13 noiembrie 2007 |title=The Emotion Machine: Commonsense Thinking, Artificial Intelligence, and the Future of the Human Mind |publisher=Simon & Schuster |page=400 |isbn=9780743276641 |author-link=Marvin Minsky }} {{cite book |last=Minsky |first=Marvin |date=15 martie 1988 |title=Society of Mind |publisher=Simon & Schuster |page=[https://archive.org/details/societyofmind00mins/page/336 336] |isbn=9780671657130 |author-link=Marvin Minsky |url=https://archive.org/details/societyofmind00mins/page/336 }} {{cite book |last=Resnick |first=Mitchel |date=10 ianuarie 1997 |title=Turtles, Termites, and Traffic Jams: Explorations in Massively Parallel Microworlds |publisher=MIT Press |page=184 |isbn=9780262680936 |author-link=Mitchel Resnick }} {{cite book |last=Gershenfeld |first=Neil |date=12 ianuarie 1999 |title=When Things Start to Think |url=https://archive.org/details/whenthingsstartt00gers |url-access=registration |publisher=Henry Holt and Co. |page=[https://archive.org/details/whenthingsstartt00gers/page/225 225] |isbn=9780805058741 |author-link=Neil Gershenfeld }} {{cite book |last=Negroponte |first=Nicholas |date=3 ianuarie 1996 |title=Being Digital |publisher=Vintage |page=272 |isbn=9780679762904 |author-link=Nicholas Negroponte }} {{cite book |last=Picard |first=Rosalind W. |date=31 iulie 2000 |title=Affective Computing |publisher=MIT Press |page=306 |isbn=9780262661157 |author-link=Rosalind W. Picard }} {{cite book |last=Papert |first=Seymour |date=29 aprilie 1994 |title=The Children's Machine: Rethinking School in the Age of the Computer |publisher=Basic Books |page=256 |isbn=9780465010639 |author-link=Seymour Papert }} {{cite book |last=Papert |first=Seymour |date=4 august 1993 |title=Mindstorms: Children, Computers, and Powerful Ideas |publisher=Basic Books |page=252 |isbn=9780465046744 |author-link=Seymour Papert }} {{cite book |last1=Benton |first1=Stephen A. |last2=Bove |first2=V. Michael Jr. |date=aprilie 2008 |title=Holographic Imaging |publisher=Wiley |page=288 |isbn=9780470068069 |author-link1=Stephen A. Benton }} {{cite book |first1=Eric |last1=Resnick |last2=Mitchel |date=11 iulie 2001 |title=Adventures in Modeling: Exploring Complex, Dynamic Systems with StarLogo |publisher=Teachers College Press |page=192 |isbn=9780807740828 |author-link2=Eric Klopfer }} {{cite book |last=Mitchell |first=William J. |date=9 martie 2007 |title=Imagining MIT: Designing a Campus for the Twenty-First Century |publisher=MIT Press |page=152 |isbn=9780262134798 |author-link=William J. Mitchell }} {{cite book |last=Mitchell |first=William J. |date=17 septembrie 2004 |title=Me++: The Cyborg Self and the Networked City |publisher=MIT Press |page=269 |isbn=9780262633130 |author-link=William J. Mitchell }} == Rezultate și companii spin-off == Unele tehnologii dezvoltate în cadrul Media Lab au fost ulterior integrate în produse comerciale sau în pachete software publice, precum {{Citation needed-span|date=June 2014|text=[[Lego Mindstorms]], LEGO WeDo și [[pointing stick]] (butonul de control integrat în tastatura laptopurilor IBM)}}, holograma Benton folosită pe majoritatea cardurilor de credit, jucăria interactivă Symphony Painter de la Fisher-Price,<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/symphonypainter |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://archive.today/20120805060226/http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/symphonypainter |archive-date=2012-08-05 |url-status=dead }}</ref> rețeaua de tip mesh wireless realizată de Nortel,<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/nortel |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://archive.today/20120805112346/http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/nortel |archive-date=2012-08-05 |url-status=dead }}</ref> Sensetable dezvoltat de NTT Comware,<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/ntt |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://archive.today/20120804164709/http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/ntt |archive-date=2012-08-04 |url-status=dead }}</ref> și mașina de karaoke la cerere dezvoltată de Taito.<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/taito |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://archive.today/20120805052039/http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/taito |archive-date=2012-08-05 |url-status=dead }}</ref> Un dispozitiv din 1994, numit Sensor Chair și destinat controlului unei orchestre muzicale, a fost adaptat ulterior de către mai mulți producători auto în senzori capacitivi utilizați pentru a preveni declanșarea periculoasă a [[airbag]]-urilor.<ref>{{cite web | url=https://sensor.cs.washington.edu/jrs.html | title=Joshua R. Smith, Ph.D | access-date=2016-02-11 | archive-date=2018-11-06 | archive-url=https://web.archive.org/web/20181106053405/https://sensor.cs.washington.edu/jrs.html | url-status=dead }}</ref><ref>http://resenv.media.mit.edu/pubs/papers/2003-05-JoeP-NIME03-final.pdf {{Bare URL PDF|date=March 2022}}</ref> Proiectul MPEG-4 SA dezvoltat la Media Lab a contribuit la transformarea sunetului structurat într-o realitate practică<ref>{{cite web |archive-url=https://web.archive.org/web/20071209080817/http://sound.media.mit.edu/mpeg4/sa-intro.html|archive-date=2007-12-09|title=MPEG-4 Structured Audio|url=http://sound.media.mit.edu/mpeg4/sa-intro.html}}</ref>, iar proiectul Aspen Movie Map a constituit precursorul ideii de [[Google Street View]]. În 2001, două centre de cercetare au fost desprinse din Media Lab: [[Media Lab Asia]] și [[Media Lab Europe]]. Media Lab Asia, cu sediul în [[India]], a fost inițial rezultatul unei colaborări cu [[Guvernul Indiei]], dar colaborarea a fost întreruptă în 2003 în urma unor divergențe. Media Lab Europe, cu sediul în [[Dublin]], [[Irlanda]], a fost fondat în parteneriat cu [[List of higher education institutions in the Republic of Ireland|universități irlandeze]] și cu [[Guvernul Irlandei]], dar a fost închis în ianuarie 2005. Creat în colaborare cu Computer Museum și Media Lab, proiectul Computer Clubhouse este o rețea globală de centre educaționale extracurriculare dedicate tinerilor din comunități defavorizate, oferindu-le acces la instrumente și activități tehnologice.<ref>{{cite web |url=http://www.computerclubhouse.org/ |title=Computerclubhouse.org |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110511193636/http://www.computerclubhouse.org/ |archive-date=2011-05-11 |url-status=dead }}</ref> Lansat în 2003, [[Scratch (limbaj de programare)|Scratch]]<ref>{{cite journal |first1=Mitchel |last1=Resnick |first2=John |last2=Maloney |first3=Andrés |last3=Hernández |first4=Natalie |last4=Rusk|author-link4=Natalie Rusk |first5=Evelyn |last5=Eastmond |first6=Karen |last6=Brennan |first7=Amon |last7=Millner |first8=Eric |last8=Rosenbaum |first9=Jay |last9=Silver |first10=Brian |last10=Silverman |first11=Yasmin |last11=Kafai |title=Scratch: Programming for All |url=https://web.media.mit.edu/~mres/papers/Scratch-CACM-final.pdf|journal=Communications of the ACM |volume=52 |issue=11 |pages=60–67 |year=2009 |doi=10.1145/1592761.1592779|s2cid=9390203 }}</ref> este un limbaj de programare vizual pe bază de blocuri și o comunitate destinată copiilor cu vârste între 8 și 16 ani, dar utilizat și de persoane de toate vârstele pentru a învăța programarea.<ref>{{cite magazine|last1=Shapiro|first1=Jordan|title=Your Five Year Old Can Learn To Code With An IPad App|url=https://www.forbes.com/sites/jordanshapiro/2014/08/06/your-five-year-old-can-learn-to-code-with-an-ipad-app/|magazine=Forbes}}</ref> Milioane de utilizatori au creat proiecte în Scratch în medii diverse, inclusiv acasă, în școli, muzee, biblioteci și centre comunitare. În ianuarie 2005, președintele onorific al Media Lab, [[Nicholas Negroponte]], a anunțat la [[World Economic Forum]] o nouă inițiativă de cercetare pentru dezvoltarea unui laptop de 100 de dolari ([[XO-1 (laptop)|$100 laptop]]). A fost creată organizația non-profit [[One Laptop per Child]] pentru a coordona implementarea proiectului. MIT nu a fabricat și nu a distribuit direct acest dispozitiv. Grupul Synthetic Neurobiology din cadrul laboratorului a dezvoltat reactivi și dispozitive pentru analiza circuitelor neuronale, utilizate în prezent de sute de laboratoare de biologie din întreaga lume. În 2011, grupul condus de [[Ramesh Raskar]] a publicat tehnica de [[femto-fotografie]] — o metodă care permite imaginea mișcării impulsurilor individuale de lumină.<ref>{{cite web |url=http://web.media.mit.edu/~raskar/trillionfps/ |title=Media.MIT.edu |access-date=2013-03-30}}</ref> În 2013, Media Lab a lansat E14 Fund, un program de sprijin și investiții pentru startup-uri derivate din Media Lab.<ref>{{cite web |url=https://www.google.com/search?q=e14+fund+mit+press+2013 |title=Search results |website=www.google.com}} {{Better source needed|date=August 2022}}</ref> În 2017, E14 Fund<ref>{{cite web |url=http://www.e14fund.com/ |title=Home |website=e14fund.com}}</ref> a lansat primul său fond de tip seed stage pentru investiții în comunitatea startup-urilor Media Lab. Fondul a investit în companii precum [[Formlabs]], [[Affectiva]], Tulip, Wise Systems, Figur8 și altele.<ref>{{Cite web |url=https://www.e14fund.com/portfolio|title=Portfolio}}</ref> === Companii spin-off === {{Cleanup section|reason=A list drawn directly from the MIT site; this should be more selective and worked into paragraphs|date=January 2018}} Printre companiile spin-off rezultate din activitatea Media Lab se numără:<ref>{{cite web |title=Media Lab spinoff companies|url=https://www.media.mit.edu/about/spin-off-companies/|website=MIT Media Lab|access-date=2018-01-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20171203200328/https://www.media.mit.edu/about/spin-off-companies/|archive-date=2017-12-03|url-status=dead}}</ref> [[Affectiva]] — comercializează software care detectează emoțiile din imagini ale feței umane.<ref>{{Cite web | url=http://www.affectiva.com/company/about-us/ | title=About Us}}</ref> [[Ambient Devices]] — produce [[dispozitive ambientale]] care afișează informații într-un mod ușor de perceput vizual. [[Dimagi]] — dezvoltă software pentru domeniul sănătății în țările în curs de dezvoltare. [[E Ink Corporation|E Ink]] — produce ecrane cu hârtie electronică utilizate în dispozitive precum [[Amazon Kindle]] și [[Barnes & Noble Nook]]. [[Elance]] — platformă online pentru freelanceri. EyeNetra — dezvoltă dispozitive de testare a vederii sub forma unor accesorii de 2 dolari pentru telefoane mobile; utilizabile inclusiv pentru corectarea vederii în realitatea virtuală.<ref>{{cite web |url=https://www.forbes.com/sites/jenniferhicks/2015/10/19/eyenetra-wants-to-create-prescription-virtual-reality-screens/ |title=EyeNetra Wants To Create Prescription Virtual Reality Screens |website=forbes.com |access-date=2015-10-19}}</ref> First Mile Solutions — oferă infrastructură de comunicații în comunități rurale.<ref>{{cite web |url=http://www.firstmilesolutions.com/about.php |title=Firstmilesolutions.com |access-date=2011-10-23 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20111024160720/http://www.firstmilesolutions.com/about.php |archive-date=2011-10-24 }}</ref> [[Formlabs]] — produce imprimante 3D de înaltă rezoluție pentru desktop (derivat din Center for Bits and Atoms). [[Groundhog Technologies]] — lider global în inteligența mobilității și aplicațiile sale în geo-analiză, geo-marketing și optimizarea rețelelor. [[Harmonix]] — companie de jocuri video, creatoare a seriilor [[Rock Band]] și [[Guitar Hero]]. Holosonics — vinde difuzoare direcționale de tip "audio spotlight" bazate pe tehnologia [[sunetului derivat din ultrasunete]]. Nanda — comercializează ceasul deșteptător [[Clocky]]. Oblong Industries — creatoarea interfeței digitale utilizate de [[Tom Cruise]] în filmul [[Minority Report (film)|Minority Report]].<ref>{{cite web |url=http://oblong.com |title=Oblong.com |date= 2016-10-09|access-date=2011-10-23}}</ref> [[One Laptop per Child]] — proiectul și producția laptopului [[OLPC XO-1|XO]] pentru copii.<ref>{{Cite news |url=http://archive.boston.com/news/education/higher/articles/2007/12/25/mit_spinoffs_green_laptop_a_hit_in_remote_peruvian_village/?page=3|title=MIT spinoff's little green laptop a hit in remote Peruvian village|last=Bajak|first=Frank|date=2007-12-25|work=Boston.com|access-date=2018-01-29}}</ref> Physiio International (fuzionată cu [[Empatica]]) — producător de senzori medicali purtabili.<ref>{{cite web | url=http://affect.media.mit.edu/projectpages/iCalm/iCalm-2-Q.html | title=From iCalm to Q Sensor to Physiio to Empatica}}</ref><ref>{{cite web | url=https://www.empatica.com/science | title=Real-time physiological signals | E4 EDA/GSR sensor}}</ref> [[Potion Design]] — firmă de design interactiv. RadioSherpa — ghid online pentru posturile de radio HD; achiziționată de Tune-in. [[reQall]] — companie care dezvoltă soluții de tip asistent de memorie.<ref name="Spinoff Companies – MIT Media Lab">{{Cite web |url=https://www.media.mit.edu/about/spin-off-companies/|title=Spinoff Companies – MIT Media Lab|website=MIT Media Lab|access-date=2018-01-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20171203200328/https://www.media.mit.edu/about/spin-off-companies/|archive-date=2017-12-03|url-status=dead}}</ref> Salient Stills — companie specializată în îmbunătățirea rezoluției video și expertiză video criminalistică, fondată în 1996 și achiziționată de DAC în 2013.<ref>{{Cite news |url=https://www.xconomy.com/boston/2013/07/15/salient-stills-sold-to-audio-tech-firm-dac/|title=Xconomy: Salient Stills Sold to Audio-Tech Firm DAC|date=2013-07-15|work=Xconomy|access-date=2018-01-01|language=en-US}}</ref> Entitatea rezultată operează sub numele Salient Sciences. [[Sifteo Cubes|Sifteo]] — companie care a dezvoltat o platformă de jocuri de masă pe bază de cuburi interactive, derivată din proiectul [[Siftables]]. [[Squid Labs]] — firmă de consultanță în inginerie.<ref name="Spinoff Companies – MIT Media Lab"/> Supermechanical — produce [[Twine (device)|Twine]], interfață WiFi pentru diverși senzori de mediu; și Range, un termometru conectat la smartphone.<ref>"Fondată în 2011, Supermechanical a apărut din lucrările de cercetare ale designerului și dezvoltatorului software John Kestner la MIT Media Lab, unde a explorat modalități de integrare a conectivității în interfețele fizice ale obiectelor de zi cu zi." [http://supermechanical.com/about/]</ref> [[The Echo Nest]] — platformă de analiză inteligentă a muzicii.<ref>{{Cite web |url=http://the.echonest.com/|title=The Echo Nest|website=the.echonest.com|access-date=2016-10-24|archive-date=2016-10-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20161007172655/http://the.echonest.com/|url-status=dead}}</ref> Wireless 5th Dimensional Networking, Inc.<ref>{{cite web |url=http://wi5d.net |title=WI5D.net |access-date=2011-10-23}}</ref> — achiziționată în 2006,<ref>{{cite web |url=http://panthaen.com |title=Panthean.com |website=Panthaen.com |access-date=2011-10-23 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20110928120045/http://panthaen.com/ |archive-date=2011-09-28 }}</ref> companie care a dezvoltat primul motor de căutare hibrid. [[Zebra Imaging]] — companie specializată în holografie digitală. == Vezi și == <!-- Vă rugăm să păstrați intrările în ordine alfabetică și să adăugați o scurtă descriere [[WP:SEEALSO]] --> {{div col}} *[[Bates's chip]] *[[Laborator de informatică — pachete software academice]] (''Computer lab - Academic software bundles'') [[Educație în arta digitală]] (''Digital art education'') *[[Living lab]] [[Grupul Object-Based Media al MIT Media Lab]] [[SixthSense (dispozitiv)]] [[Clădirea Wiesner]] {{div col end}} <!-- Vă rugăm să păstrați intrările în ordine alfabetică --> == Referințe == {{Reflist|2}} == Legături externe == <!-- Conform [[WP:ELMINOFFICIAL]], se alege un singur site oficial --> {{Official website|url=https://www.media.mit.edu/}} {{MIT|state=expanded}} {{coord|42.36045|N|71.08737|W|source:placeopedia|display=title}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Mit Media Lab}} [[Categorie:MIT Media Lab| ]] [[Categorie:Clădiri și structuri finalizate în 1985]] [[Categorie:Clădiri universitare finalizate în 2009]] [[Categorie:Fondări în 1985 în Massachusetts]] [[Categorie:Scandaluri academice]] [[Categorie:Clădiri proiectate de I. M. Pei]] [[Categorie:Clădiri proiectate de Fumihiko Maki]] [[Categorie:Massachusetts Institute of Technology]] [[Categorie:Arhitectură modernistă în Massachusetts]] 2xnjyjnrqbszr7jd1qfoy7k940ucp7x 17024806 17024805 2025-06-11T02:51:14Z Alexmov 599934 17024806 wikitext text/x-wiki {{Short description|Research laboratory at the Massachusetts Institute of Technology}} {{Infocaseta Universitate | name = MIT Media Lab | native_name = | image = | caption = | logo = [[Fișier:MIT Media Lab logo.svg]] | motto = | established = {{Start date and age|1985}}<ref>[http://www.media.mit.edu/files/inventing-future.pdf "Inventing the future" – Corporate brochure]</ref> | budget = [[US Dollar|$]]80 million<ref>[https://dam-prod.media.mit.edu/x/2018/10/15/at-a-glance-2018.pdf Overview of the MIT]</ref> | debt = | research_field = [[Technology]], [[multimedia]], [[sciences]], [[art]], [[design]] | president = | vice-president = | dean = | director = [[Dava Newman]] | head = [[Massachusetts Institute of Technology]] | address = | city = [[Cambridge (Massachusetts)|Cambridge]] | state = [[Massachusetts]] | country = United States | coor = | zipcode = | website = {{official url}} | footnotes = |city = [[Cambridge, Massachusetts|Cambridge]] |state = [[Massachusetts|Mass.]] |country = [[United States|USA]] }} '''MIT Media Lab''' este un laborator de cercetare din cadrul [[Massachusetts Institute of Technology]], dezvoltat pe baza grupului Architecture Machine Group din cadrul [[MIT School of Architecture and Planning|Școlii de Arhitectură și Urbanism]]. Cercetările efectuate aici nu se limitează la discipline academice fixe, ci împrumută elemente din [[tehnologie]], [[multimedia|media]], [[știință]], [[artă]] și [[design]].<ref>{{cite web |url = http://www.media.mit.edu/news/fact-sheet |title = Fact Sheet |author = MIT Media Lab |access-date= 2012-09-12 }}</ref> {{As of|2014}}, grupurile de cercetare ale Media Lab includ [[Neuroștiințe|neurobiologie]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/synthetic-neurobiology|title=Synthetic Neurobiology|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> [[Biomimetică|fabricare inspirată biologic]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/mediated-matter|title=Mediated Matter|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> [[Roboți sociali|roboți social-interactivi]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/personal-robots|title=Personal Robots|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> [[Calcul afectiv|calcul emoțional]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/affective-computing|title=Affective Computing|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> [[Bionică]],<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/biomechatronics|title=Biomechatronics|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> și [[instrumente hiper-augmentate]] (''hyperinstruments'').<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/research/groups/opera-future|title=Mediated Matter|author=MIT Media Lab|access-date=2014-06-26}}</ref> Media Lab a fost fondat în 1985 de către [[Nicholas Negroponte]] și fostul președinte MIT [[Jerome Wiesner]], și este situat în [[Clădirea Wiesner]] (proiectată de [[I. M. Pei]]), cunoscută și sub denumirea de Clădirea E15. Laboratorul a fost mediatizat în presă începând cu anul 1988, când [[Stewart Brand]] a publicat volumul ''The Media Lab: Inventing the Future at M.I.T.''. În anii 1990, activitatea laboratorului a fost un subiect frecvent al revistelor de tehnologie. În 2009, laboratorul s-a extins într-o a doua clădire.<ref>{{Cite web |url=http://capitalprojects.mit.edu/projects/media-lab-complex-e14|title=MIT Capital Projects: Media Lab Complex, Building E14|website=capitalprojects.mit.edu|language=en|access-date=2018-01-11}}</ref> În 2019, Media Lab a fost criticat pentru acceptarea unor donații din partea infractorului sexual condamnat [[Jeffrey Epstein]]. Aceasta a condus la demisia directorului [[Joi Ito]],<ref name=":0">{{Cite news |url=https://www.nytimes.com/2019/09/07/business/mit-media-lab-jeffrey-epstein-joichi-ito.html|title=Director of M.I.T.'s Media Lab Resigns After Outcry Over Jeffrey Epstein Ties|last1=Tracy|first1=Marc|date=2019-09-07|work=The New York Times|access-date=2019-09-07|last2=Hsu|first2=Tiffany|language=en-US|issn=0362-4331}}</ref> și la declanșarea unei investigații "imediate, amănunțite și independente" de către președintele MIT [[L. Rafael Reif]].<ref name=":1">{{Cite news |url=https://www.newyorker.com/news/news-desk/how-an-elite-university-research-center-concealed-its-relationship-with-jeffrey-epstein|title=How an Élite University Research Center Concealed Its Relationship with Jeffrey Epstein|last=Farrow|first=Ronan|magazine=The New Yorker|date=2019-09-07|access-date=2019-09-07|language=en|issn=0028-792X}}</ref> În decembrie 2020, [[Dava Newman]], profesoară de aeronautică și astronautică și fostă adjunctă a administratorului [[NASA]] sub președintele [[Barack Obama|Obama]], a fost numită noua directoare a MIT Media Lab.<ref>{{Cite web |title=Dava Newman named director of MIT Media Lab|url=https://news.mit.edu/2020/media-lab-director-newman-1222|access-date=2020-12-22|website=MIT News {{!}} Massachusetts Institute of Technology|date=22 December 2020 |language=en}}</ref> ==Administrație== Directorul fondator al laboratorului a fost [[Nicholas Negroponte]], care l-a condus până în anul 2000. Ulterior, directorii au fost [[Walter Bender]] (2000–2006), [[Frank Moss (technologist)|Frank Moss]] (2006–2011),<ref name="NYT, 4/2011">{{cite news |url=https://www.nytimes.com/2011/04/26/science/26lab.html|title=M.I.T. Media Lab Names a New Director|author=John Markoff|date=April 26, 2011|access-date=2011-04-25|newspaper=New York Times}}</ref> și [[Joi Ito]] (2011-2019), care a demisionat în urma scandalului [[Jeffrey Epstein]].<ref name=":0" /> [[Dava Newman]] a preluat funcția în iulie 2021,<ref>[https://physicsworld.com/a/space-engineer-takes-over-as-head-of-the-mit-media-lab/ Space engineer takes over as head of the MIT Media Lab]</ref> fiind prima femeie care a deținut această poziție. {{As of|2014}}, Media Lab avea aproximativ 70 de angajați administrativi și personal de suport. Directori asociați ai laboratorului erau [[Hiroshi Ishii (computer scientist)|Hiroshi Ishii]] și [[Andrew Lippman]]. [[Pattie Maes]] și [[Mitchel Resnick]] erau co-directori ai programului de arte și științe media. Ofițerul-șef pentru cunoaștere al laboratorului era Henry Holtzman. Media Lab a avut, de asemenea, filiale regionale în alte părți ale lumii, precum Media Lab Europe și Media Lab Asia, fiecare cu propriul personal și propriile structuri de conducere.<ref>{{cite web |url=http://india.media.mit.edu|title=Design Innovation Workshop 2015|author=MIT Media Labs, India|access-date=2015-01-23}}</ref><ref>{{cite web |url=http://thenewcon.com/mit-design-innovation-workshop/|title=MIT Media Labs Design Innovation Workshop Report|author=Aniruddha Mysore|access-date=2015-01-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20150222094844/http://thenewcon.com/mit-design-innovation-workshop/|archive-date=2015-02-22|url-status=dead}}</ref> === Model de finanțare === Finanțarea principală a laboratorului provine de la [[Sponsor (comercial)|sponsori corporativi]]. În loc să accepte finanțări pentru proiecte sau grupuri individuale, laboratorul solicită sponsorilor să finanțeze teme generale; sponsorii pot apoi colabora cu cercetările de la Media Lab. Proiectele și cercetătorii individuali sunt finanțați și prin metode tradiționale, de exemplu, de instituții guvernamentale americane precum [[National Institutes of Health|NIH]], [[National Science Foundation|NSF]] și [[DARPA]]. De asemenea, consorțiile cu alte școli sau alte departamente de la MIT pot beneficia de fonduri care nu intră în fondul comun. MIT Media Lab are un buget anual de operare de aproximativ 75 de milioane de dolari.<ref>{{Cite web |url=https://www.media.mit.edu/about/funding-and-support/|title=Funding and Support|website=MIT Media Lab|access-date=2019-08-21}}</ref> === Proprietate intelectuală === Companiile care sponsorizează laboratorul pot beneficia de proprietatea intelectuală a acestuia fără a plăti taxe de licență sau redevențe. Companiile care nu sunt sponsori nu pot utiliza inovațiile Media Lab timp de doi ani de la momentul în care dezvăluirea tehnică este făcută către MIT și sponsorii laboratorului. Media Lab generează aproximativ 20 de brevete noi în fiecare an.{{citation needed|date=February 2016}} === Cercetare în cadrul laboratorului === Unele teme recurente în cercetarea desfășurată la Media Lab includ: adaptabilitatea umană,<ref>{{Cite web |url=http://h20.media.mit.edu/|title=MIT Media Lab: h2.0 Symposium Archive|website=h20.media.mit.edu|access-date=2018-01-11}}</ref> [[interacțiune om-calculator]], educație și comunicare, creație artistică și vizualizare, precum și proiectarea de tehnologii pentru lumea în curs de dezvoltare. Alte direcții de cercetare includ: mașini dotate cu bun-simț, roboți sociabili, proteze, rețele de senzori, dispozitive muzicale, proiectare urbană și sănătate publică. Programele de cercetare implică toate dezvoltarea iterativă de prototipuri, care sunt testate și prezentate vizitatorilor.<ref>{{cite web |url=https://www.media.mit.edu/research/?filter=groups|title=MIT Media Lab Featured Research}}</ref> Fiecare dintre aceste domenii de cercetare poate integra și alte domenii. De exemplu, cercetarea în designul interacțiunii include proiectarea de obiecte și medii inteligente. Cercetarea educațională a inclus integrarea unor componente de calcul în activitățile de învățare – inclusiv software educațional, jucării programabile și instrumente artistice sau muzicale. Exemplele includ [[Lego Mindstorms]], [[Programmable Cricket|PicoCricket]] și [[One Laptop per Child]].<ref>{{cite web |url=http://picocricket.com |title=Picocricket.com |access-date=2011-10-23}}</ref> Laboratorul cuprinde peste douăzeci de grupuri de cercetare.<ref>{{cite web |url=https://www.media.mit.edu/research/?filter=groups|title=MIT Media Lab Research Groups}}</ref> == Programul academic == Programul de arte și științe media face parte din Școala de Arhitectură și Urbanism a MIT și include trei niveluri de studiu: un program doctoral, un program de master în științe și un program care oferă o alternativă la anul întâi standard de la MIT, precum și un set de cursuri de licență care pot constitui baza pentru un viitor program comun de licență. Toți studenții absolvenți beneficiază de sprijin financiar complet (taxe de școlarizare plus bursă de întreținere) încă de la început, de obicei prin angajamente ca asistenți de cercetare în cadrul Media Lab, unde lucrează la programe de cercetare și proiecte conduse de profesori, inclusiv la predarea de cursuri. Aceste activități de cercetare ocupă, de regulă, aproximativ jumătate din timpul total dedicat de studenți programului de studii. Programul academic de arte și științe media are o relație strânsă cu Media Lab. Majoritatea cadrelor didactice din cadrul Media Lab sunt profesori de arte și științe media. Studenții care obțin diplome în acest domeniu își desfășoară în principal activitatea în cadrul Media Lab, unde participă la cursuri și desfășoară cercetări. Unii studenți din alte programe de la MIT, cum ar fi inginerie mecanică sau inginerie electrică și informatică, își desfășoară cercetarea la Media Lab, lucrând cu un cadru didactic asociat Media Lab/Programul de arte și științe media, dar obțin diplomele (precum MEng sau MS în EECS) în cadrul altor departamente. Peste 1.000 de candidați aplică anual pentru programul MAS, iar rata de admitere este mai mică de 5%. == Clădiri == {{Further|Wiesner building}} [[File:MIT Media Lab (E14).jpg|thumb|200px|Noua extindere a Media Lab (Clădirea E14). Clădirea originală Wiesner (E15) este vizibilă în stânga.]] Pe lângă Media Lab, complexul format din clădirea originală Wiesner (E15) și noua clădire (E14) găzduiește și [[List Visual Arts Center]], Programul de Artă, Cultură și Tehnologie (ACT) din cadrul [[MIT School of Architecture and Planning|Școlii de Arhitectură și Urbanism]], precum și Programul de Studii Comparative ale Media de la MIT. În 2009, Media Lab s-a extins într-o nouă clădire proiectată de arhitectul japonez [[Fumihiko Maki]], laureat al Premiului Pritzker.<ref>{{cite news | url=http://www.boston.com/ae/theater_arts/articles/2009/12/06/mit_media_lab_elevates_transparency/ | work=The Boston Globe | title=Media Lab aims to elevate transparency | first=Robert | last=Campbell | date=December 6, 2009}}</ref> Arhitectul local de proiect a fost firma Leers Weinzapfel Associates din Boston. Clădirea proiectată de Maki este caracterizată de pereți predominant din sticlă, cu perspective vizuale ample prin întregul imobil, pentru a face vizibilă activitatea de cercetare desfășurată și a încuraja conexiunile și colaborarea între cercetători.<ref>{{cite web |url=http://web.mit.edu/newsoffice/2006/media-lab-building.html |title=Web.MIT.edu |date=2006-09-26 |access-date=2011-10-23}}</ref> == Cadre didactice și personal academic de cercetare == Cadrele didactice și personalul academic de cercetare din domeniul artelor și științelor media sunt investigatori principali / conducători ai diferitelor grupuri de cercetare din cadrul Media Lab. Ei îndrumă, de asemenea, studenții absolvenți din programul de arte și științe media și mentorizează studenții de licență de la MIT. „Majoritatea departamentelor admit studenți absolvenți pe baza potențialului lor de succes academic; Media Lab încearcă să selecteze acei studenți care pot contribui cel mai bine la unele dintre proiectele aflate în derulare.“<ref>Timmer, John. "Building The Next Big Thing: 25 Years of MIT's Media Lab". Wired News. October 24, 2010.</ref> {{As of|2014}}, existau mai mult de 25 de cadre didactice și membri ai personalului academic de cercetare, inclusiv un număr de profesori cu titluri onorifice. Lista completă a cadrelor didactice și a personalului academic de cercetare, împreună cu biografii și alte informații, este disponibilă pe site-ul Media Lab.<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/people/faculty.html |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23}}</ref> {{As of|august 2019}}, [[Alex Pentland]] este profesor de arte și științe media, deține titlul de Toshiba Professor și este directorul Programului de antreprenoriat Media Lab.<ref>{{cite web |url=https://www.media.mit.edu/people/sandy/overview/|website=MIT|title=Alex 'Sandy' Pentland|access-date=31 August 2019}}</ref> == Controverse == === Legături cu Jeffrey Epstein === În august 2019, directorul [[Joi Ito]] a declarat că organizația a primit finanțare de la milionarul și infractorul sexual condamnat [[Jeffrey Epstein]] prin intermediul unor fundații controlate de Epstein; Ito a vizitat mai multe dintre reședințele lui Epstein și a recunoscut că Epstein a investit "în mai multe dintre fondurile mele care investesc în companii de tehnologie din afara MIT".<ref>{{Cite web |url=https://www.media.mit.edu/posts/my-apology-regarding-jeffrey-epstein/|title=My apology regarding Jeffrey Epstein|last=Ito|first=Joi|website=MIT Media Lab|access-date=2019-08-21}}</ref><ref>{{Cite news |url=https://www.nytimes.com/2019/08/16/business/media/ito-mit-epstein-apology.html|title=Director of M.I.T. Media Lab Apologizes for Ties to Jeffrey Epstein|last1=Tracy|first1=Marc|date=2019-08-16|work=The New York Times|access-date=2019-08-21|last2=Hsu|first2=Tiffany|language=en-US|issn=0362-4331}}</ref> Ulterior, Ito a admis că a acceptat 525.000 de dolari din partea lui Epstein pentru Media Lab. În 2019, fondatorul Media Lab, Nicholas Negroponte, și-a exprimat susținerea față de decizia lui Ito de a accepta finanțarea de la Epstein.<ref>{{cite web |url=https://www.technologyreview.com/s/614264/mit-media-lab-jeffrey-epstein-joi-ito-nicholas-negroponte-funding-sex-abuse/|title=MIT Media Lab founder: Taking Epstein's money was justified|first1=Angela|last1=Chen|first2=Karen|last2=Hao|publisher=MIT Technology Review|date=2019-09-05|access-date=2020-09-24}}</ref> Tot în 2019, un dosar judiciar federal declasificat a relevat că [[Virginia Giuffre]] a declarat că un asociat al lui Epstein a direcționat-o să întrețină relații sexuale cu fostul profesor al Media Lab [[Marvin Minsky]].<ref>{{cite news |url=https://nypost.com/2019/08/09/jeffrey-epsteins-alleged-sex-slave-reveals-the-men-she-claims-she-was-forced-to-sleep-with/|title=Jeffrey Epstein's alleged 'sex slave' reveals the men she claims she was forced to sleep with|access-date=8 August 2019}}</ref><ref>{{cite news |url=https://www.theverge.com/2019/8/9/20798900/marvin-minsky-jeffrey-epstein-sex-trafficking-island-court-records-unsealed|title=AI pioneer accused of having sex with trafficking victim on Jeffrey Epstein's island|access-date=8 August 2019}}</ref><ref>{{cite news |url=https://www.thedailybeast.com/jeffrey-epstein-unsealed-documents-name-powerful-men-in-sex-ring|title=Jeffrey Epstein Accuser Names Powerful Men in Alleged Sex Ring|access-date=8 August 2019}}</ref><ref>{{cite news |url=https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-08-09/epstein-sent-girl-to-governor-and-senator-for-sex-she-testified|title=Jeffrey Epstein Sent Girl to Governor and Senator for Sex, She Testified|access-date=8 August 2019}}</ref> În septembrie 2019, în urma unor e-mailuri divulgate jurnalistului [[Ronan Farrow]] de la ''[[The New Yorker]]'', s-a aflat că Ito și Peter Cohen, director de dezvoltare și strategie al Media Lab la acea vreme, au lucrat ani de zile pentru a obține donații anonime de la Epstein, deși acesta fusese marcat de MIT drept donator descalificat. Ito îl descria pe Epstein drept „fascinant”.<ref>{{Cite magazine|url=https://www.newyorker.com/news/news-desk/how-an-elite-university-research-center-concealed-its-relationship-with-jeffrey-epstein|title=Pedophile Fundraising|magazine=The New Yorker|date=7 September 2019|access-date=2019-09-07}}</ref> Ito a demisionat în urma scandalului, la scurt timp după apariția articolului din ''The New Yorker''.<ref name=":0" /> Președintele MIT, L. Rafael Reif, a anunțat o „investigație imediată, amănunțită și independentă”, condusă de o firmă externă de avocatură, cu privire la acuzațiile „extrem de grave”.<ref name=":1" /> La 10 ianuarie 2020, comitetul executiv al MIT Corporation, consiliul de conducere al institutului, a publicat concluziile investigației efectuate de firma de avocatură [[Goodwin Procter]] privind interacțiunile dintre Jeffrey Epstein și MIT.<ref name=":2">{{Cite web |url=http://factfindingdec2019.mit.edu/|title=MIT and Jeffrey Epstein|website=MIT and Jeffrey Epstein|access-date=2020-01-11}}</ref> Raportul a arătat că Epstein a făcut 10 donații către MIT, în valoare totală de 850.000 de dolari, dintre care nouă donații (în total 750.000 de dolari) au fost efectuate după condamnarea sa din 2008. În 2002, cu patru ani înainte de prima arestare a lui Epstein pentru infracțiuni sexuale, acesta a făcut o donație de 100.000 de dolari către MIT, printr-o fundație caritabilă, pentru a sprijini cercetările profesorului [[Marvin Minsky]] (fost profesor Toshiba de arte și științe media, Media Lab). Donația din mai 2013, în valoare de 100.000 de dolari, a fost destinată a fi folosită la discreția lui Joi Ito. Donațiile din noiembrie 2013, iulie și septembrie 2014, totalizând 300.000 de dolari, au fost direcționate pentru a sprijini cercetarea desfășurată de [[Joscha Bach]], cercetător Media Lab din Germania, pe care Epstein îl prezentase lui Ito în 2013. [[Joscha Bach|Bach]] a refuzat să fie intervievat în cadrul investigației realizate de Goodwin Procter.<ref>{{Cite journal |date=January 10, 2020|title=Report Concerning Jeffrey Epstein's Interactions with the Massachusetts Institute of Technology|url=http://factfindingjan2020.mit.edu/files/MIT-report.pdf|pages=10|via=Report}}</ref> Alte donații ale lui Epstein către Media Lab, efectuate între 2015 și 2017 și totalizând 350.000 de dolari, au fost direcționate pentru a sprijini activitatea profesorului [[Seth Lloyd]] (profesor de inginerie mecanică, 225.000 dolari) și a profesoarei [[Neri Oxman]] (profesor asociat de arte și științe media, 125.000 dolari). La scurt timp după ce a semnat o petiție în sprijinul lui Ito, avocatul și activistul politic [[Lawrence Lessig]] a susținut că caracterul indezirabil al donațiilor către instituțiile academice provenite de la infractori precum Epstein, ale căror averi nu derivă direct din infracțiunile comise, este parțial atenuat dacă donațiile sunt anonime. El a afirmat că „a fost o greșeală să se accepte acești bani, chiar și în mod anonim”, dar că „dacă îi accepți, atunci cel puțin nu oferi criminalului șansa de a-și spăla public reputația”. „Toată lumea pare să considere că anonimatul și secretomania în jurul donației lui Epstein reprezintă o formă de culpă morală”, a scris Lessig. „Eu văd exact contrariul.”<ref>{{cite web |last=Lessig |first=Lawrence |title=On Joi and MIT |url=https://medium.com/@lessig/on-joi-and-mit-3cb422fe5ae7 |access-date=2019-09-12}}</ref><ref>{{cite web |last=Piper |first=Kelsey |date=11 September 2019 |title=Why MIT Media Lab thought it was doing right by secretly accepting Jeffrey Epstein's money |url=https://www.vox.com/future-perfect/2019/9/11/20860717/mit-media-lab-joi-ito-epstein |access-date=2019-09-12}}</ref> ''[[The Boston Globe]]'' a relatat că a obținut e-mailuri care indică faptul că [[Bill Gates]] ar fi donat 2,2 milioane de dolari către Media Lab prin intermediul lui Epstein.<ref>[https://www.bostonglobe.com/2021/05/10/nation/melinda-gates-began-meeting-with-divorce-lawyers-2019-when-reports-bills-ties-jeffrey-epstein-surfaced-according-report/ Melinda Gates began meeting with divorce lawyers in 2019, when reports of Bill’s ties to Jeffrey Epstein surfaced, according to report]</ref> === Alte controverse legate de finanțare === Pe 24 martie 2018, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, [[Mohammed bin Salman]], a vizitat MIT, vizită care a provocat proteste.<ref>{{Cite news |url=https://www.chronicle.com/article/Why-a-Saudi-Prince-s-Visit/243174|title=Why a Saudi Prince's Visit to Harvard and MIT Drew Protests|date=April 19, 2018|work=The Chronicle of Higher Education}}</ref> Fundația non-profit a prințului, MiSK, a fost membru sponsor al laboratorului până în 2018.<ref>{{Cite web |url=https://misk.org.sa/en/blog/misk-foundation-collaborates-mit-media-lab/|title=MiSk Foundation|date=23 April 2017}}</ref> Potrivit ''[[The New York Times]]'', o parte considerabilă din bugetul anual al laboratorului provine de la sponsori corporativi, care plătesc cel puțin 250.000 de dolari pe an. Fundația personală a prințului Mohammed se număra printre cei aproximativ 90 de sponsori ai laboratorului la acea vreme.<ref>{{Cite news |url=https://www.nytimes.com/2019/07/03/magazine/saudi-arabia-american-universities.html|title=Why Is There So Much Saudi Money in American Universities?|last=Sokolove|first=Michael|date=2019-07-03|work=The New York Times|access-date=2019-09-08|language=en-US|issn=0362-4331}}</ref> == Publicații selectate == '''Cărți''' {{cite book |last=Hidalgo |first=Cesar A. |date=2 iunie 2015 |title=Why Information Grows |publisher=Basic Books |page=256 |isbn=9780465048991 |author-link=Cesar A. Hidalgo }} {{cite book |last=Breazeal |first=Cynthia L. |date=mai 2002 |title=Designing Sociable Robots |publisher=MIT Press |page=282 |isbn=9780262025102 |author-link=Cynthia L. Breazeal }} {{cite book |last1=Bar-Cohen |first1=Yoseph |last2=Breazeal |first2=Cynthia L. |date=13 mai 2003 |title=Biologically Inspired Intelligent Robots |publisher=SPIE Press |page=406 |isbn=9780819448729 |author-link1=Yoseph Bar-Cohen |author-link2=Cynthia L. Breazeal }} {{cite book |last=Ariely |first=Dan |date=2008 |title=Predictably Irrational |url=https://archive.org/details/predictablyirrat00arie |url-access=registration |publisher=HarperCollins Publishers |page=349 |isbn=9780061353246 |author-link=Dan Ariely }} {{cite book |last1=Shrobe |first1=Howard |last2=Shrier |first2=David L. |last3=Pentland |first3=Alex |date=2018 |title=New Solutions for Cybersecurity |publisher=MIT Press |page=504 |author-link3=Alex Pentland }} {{cite book |last=Moss |first=Frank |date=7 iunie 2011 |title=The Sorcerers and Their Apprentices: How the Digital Magicians of the MIT Media Lab Are Creating the Innovative Technologies That Will Transform Our Lives |publisher=Crown Business |page=272 |isbn=9780307589101 |author-link=Frank Moss (technologist) |url=https://archive.org/details/sorcererstheirap0000moss |url-access=registration }} {{cite book |last=Harel |first=Idit |date=august 1991 |title=Children Designers |publisher=Ablex Publishing |isbn=9780893917883 |author-link=Idit Harel }} {{cite book |last=Maeda |first=John |date=21 august 2006 |title=The Laws of Simplicity |publisher=MIT Press |page=128 |isbn=9780262134729 |author-link=John Maeda }} {{cite book |last=Maeda |first=John |date=7 mai 1999 |title=Design by Numbers |publisher=MIT Press |page=256 |isbn=9780262133548 |author-link=John Maeda }} {{cite book |last1=Ito |first1=Joi |last2=Howe |first2=Jeffrey |date=6 decembrie 2016 |title=Whiplash: How to Survive Our Faster Future |publisher=Grand Central Publishing |page=320 |isbn=9781455544592 |author-link1=Joichi Ito |author-link2=Jeffrey Howe }} {{cite book |last1=Minsky |first1=Marvin |last2=Papert |first2=Seymour |date=ianuarie 1969 |title=Perceptrons: An Introduction to Computational Geometry |publisher=MIT Press |page=258 |isbn=9780262130431 |author-link1=Marvin Minsky |author-link2=Seymour Papert }} {{cite book |last=Minsky |first=Marvin |date=13 noiembrie 2007 |title=The Emotion Machine: Commonsense Thinking, Artificial Intelligence, and the Future of the Human Mind |publisher=Simon & Schuster |page=400 |isbn=9780743276641 |author-link=Marvin Minsky }} {{cite book |last=Minsky |first=Marvin |date=15 martie 1988 |title=Society of Mind |publisher=Simon & Schuster |page=[https://archive.org/details/societyofmind00mins/page/336 336] |isbn=9780671657130 |author-link=Marvin Minsky |url=https://archive.org/details/societyofmind00mins/page/336 }} {{cite book |last=Resnick |first=Mitchel |date=10 ianuarie 1997 |title=Turtles, Termites, and Traffic Jams: Explorations in Massively Parallel Microworlds |publisher=MIT Press |page=184 |isbn=9780262680936 |author-link=Mitchel Resnick }} {{cite book |last=Gershenfeld |first=Neil |date=12 ianuarie 1999 |title=When Things Start to Think |url=https://archive.org/details/whenthingsstartt00gers |url-access=registration |publisher=Henry Holt and Co. |page=[https://archive.org/details/whenthingsstartt00gers/page/225 225] |isbn=9780805058741 |author-link=Neil Gershenfeld }} {{cite book |last=Negroponte |first=Nicholas |date=3 ianuarie 1996 |title=Being Digital |publisher=Vintage |page=272 |isbn=9780679762904 |author-link=Nicholas Negroponte }} {{cite book |last=Picard |first=Rosalind W. |date=31 iulie 2000 |title=Affective Computing |publisher=MIT Press |page=306 |isbn=9780262661157 |author-link=Rosalind W. Picard }} {{cite book |last=Papert |first=Seymour |date=29 aprilie 1994 |title=The Children's Machine: Rethinking School in the Age of the Computer |publisher=Basic Books |page=256 |isbn=9780465010639 |author-link=Seymour Papert }} {{cite book |last=Papert |first=Seymour |date=4 august 1993 |title=Mindstorms: Children, Computers, and Powerful Ideas |publisher=Basic Books |page=252 |isbn=9780465046744 |author-link=Seymour Papert }} {{cite book |last1=Benton |first1=Stephen A. |last2=Bove |first2=V. Michael Jr. |date=aprilie 2008 |title=Holographic Imaging |publisher=Wiley |page=288 |isbn=9780470068069 |author-link1=Stephen A. Benton }} {{cite book |first1=Eric |last1=Resnick |last2=Mitchel |date=11 iulie 2001 |title=Adventures in Modeling: Exploring Complex, Dynamic Systems with StarLogo |publisher=Teachers College Press |page=192 |isbn=9780807740828 |author-link2=Eric Klopfer }} {{cite book |last=Mitchell |first=William J. |date=9 martie 2007 |title=Imagining MIT: Designing a Campus for the Twenty-First Century |publisher=MIT Press |page=152 |isbn=9780262134798 |author-link=William J. Mitchell }} {{cite book |last=Mitchell |first=William J. |date=17 septembrie 2004 |title=Me++: The Cyborg Self and the Networked City |publisher=MIT Press |page=269 |isbn=9780262633130 |author-link=William J. Mitchell }} == Rezultate și companii spin-off == Unele tehnologii dezvoltate în cadrul Media Lab au fost ulterior integrate în produse comerciale sau în pachete software publice, precum {{Citation needed-span|date=June 2014|text=[[Lego Mindstorms]], LEGO WeDo și [[pointing stick]] (butonul de control integrat în tastatura laptopurilor IBM)}}, holograma Benton folosită pe majoritatea cardurilor de credit, jucăria interactivă Symphony Painter de la Fisher-Price,<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/symphonypainter |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://archive.today/20120805060226/http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/symphonypainter |archive-date=2012-08-05 |url-status=dead }}</ref> rețeaua de tip mesh wireless realizată de Nortel,<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/nortel |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://archive.today/20120805112346/http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/nortel |archive-date=2012-08-05 |url-status=dead }}</ref> Sensetable dezvoltat de NTT Comware,<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/ntt |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://archive.today/20120804164709/http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/ntt |archive-date=2012-08-04 |url-status=dead }}</ref> și mașina de karaoke la cerere dezvoltată de Taito.<ref>{{cite web |url=http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/taito |title=Media.MIT.edu |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://archive.today/20120805052039/http://www.media.mit.edu/sponsorship/getting-value/collaborations/taito |archive-date=2012-08-05 |url-status=dead }}</ref> Un dispozitiv din 1994, numit Sensor Chair și destinat controlului unei orchestre muzicale, a fost adaptat ulterior de către mai mulți producători auto în senzori capacitivi utilizați pentru a preveni declanșarea periculoasă a [[airbag]]-urilor.<ref>{{cite web | url=https://sensor.cs.washington.edu/jrs.html | title=Joshua R. Smith, Ph.D | access-date=2016-02-11 | archive-date=2018-11-06 | archive-url=https://web.archive.org/web/20181106053405/https://sensor.cs.washington.edu/jrs.html | url-status=dead }}</ref><ref>http://resenv.media.mit.edu/pubs/papers/2003-05-JoeP-NIME03-final.pdf {{Bare URL PDF|date=March 2022}}</ref> Proiectul MPEG-4 SA dezvoltat la Media Lab a contribuit la transformarea sunetului structurat într-o realitate practică<ref>{{cite web |archive-url=https://web.archive.org/web/20071209080817/http://sound.media.mit.edu/mpeg4/sa-intro.html|archive-date=2007-12-09|title=MPEG-4 Structured Audio|url=http://sound.media.mit.edu/mpeg4/sa-intro.html}}</ref>, iar proiectul Aspen Movie Map a constituit precursorul ideii de [[Google Street View]]. În 2001, două centre de cercetare au fost desprinse din Media Lab: [[Media Lab Asia]] și [[Media Lab Europe]]. Media Lab Asia, cu sediul în [[India]], a fost inițial rezultatul unei colaborări cu [[Guvernul Indiei]], dar colaborarea a fost întreruptă în 2003 în urma unor divergențe. Media Lab Europe, cu sediul în [[Dublin]], [[Irlanda]], a fost fondat în parteneriat cu [[List of higher education institutions in the Republic of Ireland|universități irlandeze]] și cu [[Guvernul Irlandei]], dar a fost închis în ianuarie 2005. Creat în colaborare cu Computer Museum și Media Lab, proiectul Computer Clubhouse este o rețea globală de centre educaționale extracurriculare dedicate tinerilor din comunități defavorizate, oferindu-le acces la instrumente și activități tehnologice.<ref>{{cite web |url=http://www.computerclubhouse.org/ |title=Computerclubhouse.org |access-date=2011-10-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110511193636/http://www.computerclubhouse.org/ |archive-date=2011-05-11 |url-status=dead }}</ref> Lansat în 2003, [[Scratch (limbaj de programare)|Scratch]]<ref>{{cite journal |first1=Mitchel |last1=Resnick |first2=John |last2=Maloney |first3=Andrés |last3=Hernández |first4=Natalie |last4=Rusk|author-link4=Natalie Rusk |first5=Evelyn |last5=Eastmond |first6=Karen |last6=Brennan |first7=Amon |last7=Millner |first8=Eric |last8=Rosenbaum |first9=Jay |last9=Silver |first10=Brian |last10=Silverman |first11=Yasmin |last11=Kafai |title=Scratch: Programming for All |url=https://web.media.mit.edu/~mres/papers/Scratch-CACM-final.pdf|journal=Communications of the ACM |volume=52 |issue=11 |pages=60–67 |year=2009 |doi=10.1145/1592761.1592779|s2cid=9390203 }}</ref> este un limbaj de programare vizual pe bază de blocuri și o comunitate destinată copiilor cu vârste între 8 și 16 ani, dar utilizat și de persoane de toate vârstele pentru a învăța programarea.<ref>{{cite magazine|last1=Shapiro|first1=Jordan|title=Your Five Year Old Can Learn To Code With An IPad App|url=https://www.forbes.com/sites/jordanshapiro/2014/08/06/your-five-year-old-can-learn-to-code-with-an-ipad-app/|magazine=Forbes}}</ref> Milioane de utilizatori au creat proiecte în Scratch în medii diverse, inclusiv acasă, în școli, muzee, biblioteci și centre comunitare. În ianuarie 2005, președintele onorific al Media Lab, [[Nicholas Negroponte]], a anunțat la [[World Economic Forum]] o nouă inițiativă de cercetare pentru dezvoltarea unui laptop de 100 de dolari ([[XO-1 (laptop)|$100 laptop]]). A fost creată organizația non-profit [[One Laptop per Child]] pentru a coordona implementarea proiectului. MIT nu a fabricat și nu a distribuit direct acest dispozitiv. Grupul Synthetic Neurobiology din cadrul laboratorului a dezvoltat reactivi și dispozitive pentru analiza circuitelor neuronale, utilizate în prezent de sute de laboratoare de biologie din întreaga lume. În 2011, grupul condus de [[Ramesh Raskar]] a publicat tehnica de [[femto-fotografie]] — o metodă care permite imaginea mișcării impulsurilor individuale de lumină.<ref>{{cite web |url=http://web.media.mit.edu/~raskar/trillionfps/ |title=Media.MIT.edu |access-date=2013-03-30}}</ref> În 2013, Media Lab a lansat E14 Fund, un program de sprijin și investiții pentru startup-uri derivate din Media Lab.<ref>{{cite web |url=https://www.google.com/search?q=e14+fund+mit+press+2013 |title=Search results |website=www.google.com}} {{Better source needed|date=August 2022}}</ref> În 2017, E14 Fund<ref>{{cite web |url=http://www.e14fund.com/ |title=Home |website=e14fund.com}}</ref> a lansat primul său fond de tip seed stage pentru investiții în comunitatea startup-urilor Media Lab. Fondul a investit în companii precum [[Formlabs]], [[Affectiva]], Tulip, Wise Systems, Figur8 și altele.<ref>{{Cite web |url=https://www.e14fund.com/portfolio|title=Portfolio}}</ref> === Companii spin-off === {{Cleanup section|reason=A list drawn directly from the MIT site; this should be more selective and worked into paragraphs|date=January 2018}} Printre companiile spin-off rezultate din activitatea Media Lab se numără:<ref>{{cite web |title=Media Lab spinoff companies|url=https://www.media.mit.edu/about/spin-off-companies/|website=MIT Media Lab|access-date=2018-01-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20171203200328/https://www.media.mit.edu/about/spin-off-companies/|archive-date=2017-12-03|url-status=dead}}</ref> [[Affectiva]] — comercializează software care detectează emoțiile din imagini ale feței umane.<ref>{{Cite web | url=http://www.affectiva.com/company/about-us/ | title=About Us}}</ref> [[Ambient Devices]] — produce [[dispozitive ambientale]] care afișează informații într-un mod ușor de perceput vizual. [[Dimagi]] — dezvoltă software pentru domeniul sănătății în țările în curs de dezvoltare. [[E Ink Corporation|E Ink]] — produce ecrane cu hârtie electronică utilizate în dispozitive precum [[Amazon Kindle]] și [[Barnes & Noble Nook]]. [[Elance]] — platformă online pentru freelanceri. EyeNetra — dezvoltă dispozitive de testare a vederii sub forma unor accesorii de 2 dolari pentru telefoane mobile; utilizabile inclusiv pentru corectarea vederii în realitatea virtuală.<ref>{{cite web |url=https://www.forbes.com/sites/jenniferhicks/2015/10/19/eyenetra-wants-to-create-prescription-virtual-reality-screens/ |title=EyeNetra Wants To Create Prescription Virtual Reality Screens |website=forbes.com |access-date=2015-10-19}}</ref> First Mile Solutions — oferă infrastructură de comunicații în comunități rurale.<ref>{{cite web |url=http://www.firstmilesolutions.com/about.php |title=Firstmilesolutions.com |access-date=2011-10-23 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20111024160720/http://www.firstmilesolutions.com/about.php |archive-date=2011-10-24 }}</ref> [[Formlabs]] — produce imprimante 3D de înaltă rezoluție pentru desktop (derivat din Center for Bits and Atoms). [[Groundhog Technologies]] — lider global în inteligența mobilității și aplicațiile sale în geo-analiză, geo-marketing și optimizarea rețelelor. [[Harmonix]] — companie de jocuri video, creatoare a seriilor [[Rock Band]] și [[Guitar Hero]]. Holosonics — vinde difuzoare direcționale de tip "audio spotlight" bazate pe tehnologia [[sunetului derivat din ultrasunete]]. Nanda — comercializează ceasul deșteptător [[Clocky]]. Oblong Industries — creatoarea interfeței digitale utilizate de [[Tom Cruise]] în filmul [[Minority Report (film)|Minority Report]].<ref>{{cite web |url=http://oblong.com |title=Oblong.com |date= 2016-10-09|access-date=2011-10-23}}</ref> [[One Laptop per Child]] — proiectul și producția laptopului [[OLPC XO-1|XO]] pentru copii.<ref>{{Cite news |url=http://archive.boston.com/news/education/higher/articles/2007/12/25/mit_spinoffs_green_laptop_a_hit_in_remote_peruvian_village/?page=3|title=MIT spinoff's little green laptop a hit in remote Peruvian village|last=Bajak|first=Frank|date=2007-12-25|work=Boston.com|access-date=2018-01-29}}</ref> Physiio International (fuzionată cu [[Empatica]]) — producător de senzori medicali purtabili.<ref>{{cite web | url=http://affect.media.mit.edu/projectpages/iCalm/iCalm-2-Q.html | title=From iCalm to Q Sensor to Physiio to Empatica}}</ref><ref>{{cite web | url=https://www.empatica.com/science | title=Real-time physiological signals | E4 EDA/GSR sensor}}</ref> [[Potion Design]] — firmă de design interactiv. RadioSherpa — ghid online pentru posturile de radio HD; achiziționată de Tune-in. [[reQall]] — companie care dezvoltă soluții de tip asistent de memorie.<ref name="Spinoff Companies – MIT Media Lab">{{Cite web |url=https://www.media.mit.edu/about/spin-off-companies/|title=Spinoff Companies – MIT Media Lab|website=MIT Media Lab|access-date=2018-01-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20171203200328/https://www.media.mit.edu/about/spin-off-companies/|archive-date=2017-12-03|url-status=dead}}</ref> Salient Stills — companie specializată în îmbunătățirea rezoluției video și expertiză video criminalistică, fondată în 1996 și achiziționată de DAC în 2013.<ref>{{Cite news |url=https://www.xconomy.com/boston/2013/07/15/salient-stills-sold-to-audio-tech-firm-dac/|title=Xconomy: Salient Stills Sold to Audio-Tech Firm DAC|date=2013-07-15|work=Xconomy|access-date=2018-01-01|language=en-US}}</ref> Entitatea rezultată operează sub numele Salient Sciences. [[Sifteo Cubes|Sifteo]] — companie care a dezvoltat o platformă de jocuri de masă pe bază de cuburi interactive, derivată din proiectul [[Siftables]]. [[Squid Labs]] — firmă de consultanță în inginerie.<ref name="Spinoff Companies – MIT Media Lab"/> Supermechanical — produce [[Twine (device)|Twine]], interfață WiFi pentru diverși senzori de mediu; și Range, un termometru conectat la smartphone.<ref>"Fondată în 2011, Supermechanical a apărut din lucrările de cercetare ale designerului și dezvoltatorului software John Kestner la MIT Media Lab, unde a explorat modalități de integrare a conectivității în interfețele fizice ale obiectelor de zi cu zi." [http://supermechanical.com/about/]</ref> [[The Echo Nest]] — platformă de analiză inteligentă a muzicii.<ref>{{Cite web |url=http://the.echonest.com/|title=The Echo Nest|website=the.echonest.com|access-date=2016-10-24|archive-date=2016-10-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20161007172655/http://the.echonest.com/|url-status=dead}}</ref> Wireless 5th Dimensional Networking, Inc.<ref>{{cite web |url=http://wi5d.net |title=WI5D.net |access-date=2011-10-23}}</ref> — achiziționată în 2006,<ref>{{cite web |url=http://panthaen.com |title=Panthean.com |website=Panthaen.com |access-date=2011-10-23 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20110928120045/http://panthaen.com/ |archive-date=2011-09-28 }}</ref> companie care a dezvoltat primul motor de căutare hibrid. [[Zebra Imaging]] — companie specializată în holografie digitală. == Vezi și == <!-- Vă rugăm să păstrați intrările în ordine alfabetică și să adăugați o scurtă descriere [[WP:SEEALSO]] --> {{div col}} *[[Bates's chip]] *[[Laborator de informatică — pachete software academice]] (''Computer lab - Academic software bundles'') [[Educație în arta digitală]] (''Digital art education'') *[[Living lab]] [[Grupul Object-Based Media al MIT Media Lab]] [[SixthSense (dispozitiv)]] [[Clădirea Wiesner]] {{div col end}} <!-- Vă rugăm să păstrați intrările în ordine alfabetică --> == Referințe == {{Reflist|2}} == Legături externe == <!-- Conform [[WP:ELMINOFFICIAL]], se alege un singur site oficial --> {{Official website|url=https://www.media.mit.edu/}} {{MIT|state=expanded}} {{coord|42.36045|N|71.08737|W|source:placeopedia|display=title}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Mit Media Lab}} [[Categorie:MIT Media Lab| ]] [[Categorie:Clădiri și structuri finalizate în 1985]] [[Categorie:Clădiri universitare finalizate în 2009]] [[Categorie:Fondări în 1985 în Massachusetts]] [[Categorie:Scandaluri academice]] [[Categorie:Clădiri proiectate de I. M. Pei]] [[Categorie:Clădiri proiectate de Fumihiko Maki]] [[Categorie:Massachusetts Institute of Technology]] [[Categorie:Arhitectură modernistă în Massachusetts]] ci93imtwqq05e39t7mrjsvegck21exc 0 3234594 17024809 2025-06-11T02:55:45Z Alexmov 599934 Pagină nouă: {{Descriere scurtă|Statistician american}} {{Infocaseta Om de știință | imagine = | descriere = Donald B. Rubin la Universitatea Harvard, circa 2013 | nume = Donald Bruce Rubin | nume_naștere = Donald Bruce Rubin | data_nașterii = {{Birth date and age|1943|12|22|mf=y}} | locul_nașterii = [[Washington, D.C.]], SUA | data_decesului = | locul_decesului = | reședința = | cetățenie = | naționalitate = | etnie = | domeniu = [[Statistică]] | instituție_de_lucru= Educ... 17024809 wikitext text/x-wiki {{Descriere scurtă|Statistician american}} {{Infocaseta Om de știință | imagine = | descriere = Donald B. Rubin la Universitatea Harvard, circa 2013 | nume = Donald Bruce Rubin | nume_naștere = Donald Bruce Rubin | data_nașterii = {{Birth date and age|1943|12|22|mf=y}} | locul_nașterii = [[Washington, D.C.]], SUA | data_decesului = | locul_decesului = | reședința = | cetățenie = | naționalitate = | etnie = | domeniu = [[Statistică]] | instituție_de_lucru= [[Educational Testing Service]]<br>[[Universitatea Princeton]]<br>[[Universitatea din Wisconsin–Madison]]<br>[[Universitatea din Chicago]]<br>[[Universitatea Harvard]]<br>[[Universitatea Tsinghua]]<br>[[Universitatea Temple]] | alma_mater = | studii = [[Universitatea Princeton]] ([[B.A.]])<br>[[Universitatea Harvard]] ([[M.A.]], [[PhD]]) | conducător_doctorat = [[William Gemmell Cochran]] | doctoranzi = {{plainlist|1= *[[Andrew Gelman]] *[[Jennifer Hill]] *[[Xiao-Li Meng]] *[[Elizabeth A. Stuart]] *[[Sally Thurston]] *[[Alan M. Zaslavsky]] }} | cunoscut_pentru = [[Modelul cauzal Rubin]]<br>[[Algoritmul așteptare-maximizare]] | titlul_tezei = The Use of Matched Sampling and Regression Adjustment in Observational Studies | anul_tezei = 1971 | premii = | religie = | note = }} '''Donald Bruce Rubin''' (n. 22 decembrie 1943) este profesor emerit de statistică la [[Universitatea Harvard]],<ref>{{cite web |url=https://statistics.fas.harvard.edu/people/donald-b-rubin/ |access-date=18 septembrie 2019|title=Donald B. Rubin|publisher=Harvard College}}</ref> unde a fost șeful departamentului de statistică timp de 13 ani.<ref>{{cite web |url=https://statistics.fas.harvard.edu/files/statistics/files/short_1_paragraph_bio_march_2017.pdf|title=Donald B. Rubin|publisher=Harvard College|access-date=18 septembrie 2019}}</ref> De asemenea, predă la [[Universitatea Tsinghua]] din China și la [[Universitatea Temple]] din Philadelphia.<ref>{{cite web |url=http://bulletin.imstat.org/2018/09/fox-school-temple-university-appoints-rubin-and-airoldi/ |title=Fox School, Temple University, appoints Rubin and Airoldi |work=IMS Bulletin |date=1 septembrie 2018 |publisher=[[Institute of Mathematical Statistics]] |access-date=23 octombrie 2018 |archive-date=4 mai 2019 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190504211429/http://bulletin.imstat.org/2018/09/fox-school-temple-university-appoints-rubin-and-airoldi/ |url-status=dead }}</ref> Este cunoscut mai ales pentru [[Modelul cauzal Rubin]], un set de metode concepute pentru [[inferență cauzală]] pe baza [[datelor observaționale]], și pentru metodele sale de tratare a [[datelor lipsă]]. În 1977 a fost ales [[Fellow of the American Statistical Association|Fellow]] al [[American Statistical Association]].<ref>[http://www.amstat.org/awards/fellowslist.cfm View/Search Fellows of the ASA] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160616161612/https://www.amstat.org/awards/fellowslist.cfm |date=2016-06-16 }}, accesat la 20 august 2016.</ref> == Biografie == Rubin s-a născut în [[Washington, D.C.]] într-o familie de avocați evrei.<ref>{{cite journal|first1=Fan|last1=Li|first2=Fabrizia|last2=Mealli|title=A Conversation with Donald B. Rubin|journal=[[Statistical Science]]|date=2014 |pages=439–457|volume=29|issue=3|doi=10.1214/14-STS489|arxiv=1404.1789|bibcode=2014arXiv1404.1789L|s2cid=58334768}}</ref> A urmat cursurile programului doctoral accelerat de la [[Universitatea Princeton]], unde a făcut parte dintr-un grup de 20 de studenți mentorat de fizicianul [[John Archibald Wheeler]] (intenția programului era ca studenții să obțină diploma de doctor în 5 ani de la începerea facultății). A schimbat ulterior domeniul către [[psihologie]] și a absolvit în 1965. A început studiile de master și doctorat în psihologie la Harvard cu o bursă oferită de [[National Science Foundation]], însă, deoarece pregătirea sa în statistică a fost considerată insuficientă, a fost obligat să urmeze cursuri introductive de statistică. Rubin a devenit apoi doctorand în statistică sub îndrumarea lui [[William Gemmell Cochran]] în cadrul departamentului de statistică de la Harvard. După obținerea doctoratului în 1970, a lucrat la [[Educational Testing Service]] începând cu 1971 și a fost cadru didactic invitat la nou-înființatul departament de statistică de la [[Universitatea Princeton]]. A publicat lucrările sale fundamentale despre [[Modelul cauzal Rubin]] între 1974 și 1980, lucrări de referință despre [[potrivirea scorului de propensitate]] (''propensity score matching'') la începutul anilor 1980 împreună cu [[Paul R. Rosenbaum]], și un manual despre acest subiect, împreună cu laureatul Nobel în economie [[Guido Imbens]], în 2015.<ref name=cambridge-imbens-rubin>{{cite web|title=Causal Inference in Statistics, Social, and Biomedical Sciences|url=http://www.cambridge.org/er/academic/subjects/statistics-probability/statistical-theory-and-methods/causal-inference-statistics-social-and-biomedical-sciences-introduction|website=Cambridge University Press|accessdate=24 februarie 2015}}</ref> == Referințe == {{Reflist}} == Legături externe == *[http://statistics.fas.harvard.edu/people/donald-b-rubin Pagina lui Rubin pe site-ul Departamentului de Statistică al Universității Harvard] *{{MathGenealogy|id=47145}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Rubin, Donald}} [[Categorie:Metodiști în sondaje]] [[Categorie:Cadre didactice ale Universității Harvard]] [[Categorie:Cadre didactice ale Universității Temple]] [[Categorie:Psihologi cantitativi]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Princeton]] [[Categorie:Nașteri în 1943]] [[Categorie:Persoane în viață]] [[Categorie:Statistici bayesieni]] [[Categorie:Membri ai American Statistical Association]] [[Categorie:Membri ai Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite]] [[Categorie:Absolvenți ai Harvard John A. Paulson School of Engineering and Applied Sciences]] [[Categorie:Membri corespondenți ai British Academy]] [[Categorie:Psihologi educaționali americani]] [[Categorie:Statistici matematicieni americani]] 69rkbodocxctid1znoorl31c9hwm81w 17024813 17024809 2025-06-11T03:13:36Z Alexmov 599934 17024813 wikitext text/x-wiki {{short description|Statistician american}} {{Infocaseta Om de știință | imagine = | descriere = Donald B. Rubin la Universitatea Harvard, circa 2013 | nume = Donald Bruce Rubin | nume_naștere = Donald Bruce Rubin | data_nașterii = {{Birth date and age|1943|12|22|mf=y}} | locul_nașterii = [[Washington, D.C.]], SUA | data_decesului = | locul_decesului = | reședința = | cetățenie = | naționalitate = | etnie = | domeniu = [[Statistică]] | instituție_de_lucru= [[Educational Testing Service]]<br>[[Universitatea Princeton]]<br>[[Universitatea din Wisconsin–Madison]]<br>[[Universitatea din Chicago]]<br>[[Universitatea Harvard]]<br>[[Universitatea Tsinghua]]<br>[[Universitatea Temple]] | alma_mater = | studii = [[Universitatea Princeton]] ([[B.A.]])<br>[[Universitatea Harvard]] ([[M.A.]], [[PhD]]) | conducător_doctorat = [[William Gemmell Cochran]] | doctoranzi = {{plainlist|1= *[[Andrew Gelman]] *[[Jennifer Hill]] *[[Xiao-Li Meng]] *[[Elizabeth A. Stuart]] *[[Sally Thurston]] *[[Alan M. Zaslavsky]] }} | cunoscut_pentru = [[Modelul cauzal Rubin]]<br>[[Algoritmul așteptare-maximizare]] | titlul_tezei = The Use of Matched Sampling and Regression Adjustment in Observational Studies | anul_tezei = 1971 | premii = | religie = | note = }} '''Donald Bruce Rubin''' (n. 22 decembrie 1943) este profesor emerit de statistică la [[Universitatea Harvard]],<ref>{{cite web |url=https://statistics.fas.harvard.edu/people/donald-b-rubin/ |access-date=18 septembrie 2019|title=Donald B. Rubin|publisher=Harvard College}}</ref> unde a fost șeful departamentului de statistică timp de 13 ani.<ref>{{cite web |url=https://statistics.fas.harvard.edu/files/statistics/files/short_1_paragraph_bio_march_2017.pdf|title=Donald B. Rubin|publisher=Harvard College|access-date=18 septembrie 2019}}</ref> De asemenea, predă la [[Universitatea Tsinghua]] din China și la [[Universitatea Temple]] din Philadelphia.<ref>{{cite web |url=http://bulletin.imstat.org/2018/09/fox-school-temple-university-appoints-rubin-and-airoldi/ |title=Fox School, Temple University, appoints Rubin and Airoldi |work=IMS Bulletin |date=1 septembrie 2018 |publisher=[[Institute of Mathematical Statistics]] |access-date=23 octombrie 2018 |archive-date=4 mai 2019 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190504211429/http://bulletin.imstat.org/2018/09/fox-school-temple-university-appoints-rubin-and-airoldi/ |url-status=dead }}</ref> Este cunoscut mai ales pentru [[Modelul cauzal Rubin]], un set de metode concepute pentru [[inferență cauzală]] pe baza [[datelor observaționale]], și pentru metodele sale de tratare a [[datelor lipsă]]. În 1977 a fost ales [[Fellow of the American Statistical Association|Fellow]] al [[American Statistical Association]].<ref>[http://www.amstat.org/awards/fellowslist.cfm View/Search Fellows of the ASA] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160616161612/https://www.amstat.org/awards/fellowslist.cfm |date=2016-06-16 }}, accesat la 20 august 2016.</ref> == Biografie == Rubin s-a născut în [[Washington, D.C.]] într-o familie de avocați evrei.<ref>{{cite journal|first1=Fan|last1=Li|first2=Fabrizia|last2=Mealli|title=A Conversation with Donald B. Rubin|journal=[[Statistical Science]]|date=2014 |pages=439–457|volume=29|issue=3|doi=10.1214/14-STS489|arxiv=1404.1789|bibcode=2014arXiv1404.1789L|s2cid=58334768}}</ref> A urmat cursurile programului doctoral accelerat de la [[Universitatea Princeton]], unde a făcut parte dintr-un grup de 20 de studenți mentorat de fizicianul [[John Archibald Wheeler]] (intenția programului era ca studenții să obțină diploma de doctor în 5 ani de la începerea facultății). A schimbat ulterior domeniul către [[psihologie]] și a absolvit în 1965. A început studiile de master și doctorat în psihologie la Harvard cu o bursă oferită de [[National Science Foundation]], însă, deoarece pregătirea sa în statistică a fost considerată insuficientă, a fost obligat să urmeze cursuri introductive de statistică. Rubin a devenit apoi doctorand în statistică sub îndrumarea lui [[William Gemmell Cochran]] în cadrul departamentului de statistică de la Harvard. După obținerea doctoratului în 1970, a lucrat la [[Educational Testing Service]] începând cu 1971 și a fost cadru didactic invitat la nou-înființatul departament de statistică de la [[Universitatea Princeton]]. A publicat lucrările sale fundamentale despre [[Modelul cauzal Rubin]] între 1974 și 1980, lucrări de referință despre [[potrivirea scorului de propensitate]] (''propensity score matching'') la începutul anilor 1980 împreună cu [[Paul R. Rosenbaum]], și un manual despre acest subiect, împreună cu laureatul Nobel în economie [[Guido Imbens]], în 2015.<ref name=cambridge-imbens-rubin>{{cite web|title=Causal Inference in Statistics, Social, and Biomedical Sciences|url=http://www.cambridge.org/er/academic/subjects/statistics-probability/statistical-theory-and-methods/causal-inference-statistics-social-and-biomedical-sciences-introduction|website=Cambridge University Press|accessdate=24 februarie 2015}}</ref> == Referințe == {{Reflist}} == Legături externe == *[http://statistics.fas.harvard.edu/people/donald-b-rubin Pagina lui Rubin pe site-ul Departamentului de Statistică al Universității Harvard] *{{MathGenealogy|id=47145}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Rubin, Donald}} [[Categorie:Metodiști în sondaje]] [[Categorie:Cadre didactice ale Universității Harvard]] [[Categorie:Cadre didactice ale Universității Temple]] [[Categorie:Psihologi cantitativi]] [[Categorie:Absolvenți ai Universității Princeton]] [[Categorie:Nașteri în 1943]] [[Categorie:Persoane în viață]] [[Categorie:Statistici bayesieni]] [[Categorie:Membri ai American Statistical Association]] [[Categorie:Membri ai Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite]] [[Categorie:Absolvenți ai Harvard John A. Paulson School of Engineering and Applied Sciences]] [[Categorie:Membri corespondenți ai British Academy]] [[Categorie:Psihologi educaționali americani]] [[Categorie:Statistici matematicieni americani]] qmdjxj3pygzpdwvkmylv2lp3s06bjgy 3 3234595 17024817 2025-06-11T03:27:13Z New user message 98878 bun venit! 17024817 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Arthurvm}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 06:27 (EEST) p464mgke31iwo4jqo0c0en1c9e7sj1w 3 3234596 17024829 2025-06-11T03:52:25Z New user message 98878 bun venit! 17024829 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ranaeae}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 06:52 (EEST) 2u2qkzhyk8zmeu57woymj12oq6fhmpu 3 3234597 17024832 2025-06-11T03:56:52Z Ternarius 191266 Ternarius a redenumit pagina [[Discuție Utilizator:RedTomato2589]] în [[Discuție Utilizator:Consequentlycomposed29]]: Pagină mutată automat la redenumirea utilizatorului „[[Special:CentralAuth/RedTomato2589|RedTomato2589]]” în „[[Special:CentralAuth/Consequentlycomposed29|Consequentlycomposed29]]” 17024832 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Discuție Utilizator:Consequentlycomposed29]] qk0ja39dxlgj3xh1iqgoheaguubq6kt 0 3234598 17024833 2025-06-11T03:58:29Z VJFlow2018 439805 Pagină nouă: Tartu JK Olümpia-2000 , fondat ca Tartu Palliklubi Olümpia , a fost un fost club de fotbal estonian cu sediul în Tartu . Clubul a fost fondat în 1930. A fost primul și este încă singurul club din afara Tallinnului care a devenit campion al Estoniei la fotbal. Tartu Olümpia și-a încetat activitatea în 1941, după ocuparea Estoniei de către Uniunea Sovietică. Clubul a fost reînființat în 2005 sub numele de FC Tartu Olümpia, dar și-a încetat activitatea după... 17024833 wikitext text/x-wiki Tartu JK Olümpia-2000 , fondat ca Tartu Palliklubi Olümpia , a fost un fost club de fotbal estonian cu sediul în Tartu . Clubul a fost fondat în 1930. A fost primul și este încă singurul club din afara Tallinnului care a devenit campion al Estoniei la fotbal. Tartu Olümpia și-a încetat activitatea în 1941, după ocuparea Estoniei de către Uniunea Sovietică. Clubul a fost reînființat în 2005 sub numele de FC Tartu Olümpia, dar și-a încetat activitatea după sezonul 2010. ==Istorie== ===Primii ani (1930–1937)=== Tartu Olympia la Riga în 1932 Tartu Palliklubi Olümpia a fost fondată în 1930 de pasionații de fotbal și oamenii de afaceri din Tartu, cu scopul de a ridica nivelul fotbalului în oraș, deoarece al doilea oraș ca populație din Estonia fusese anterior reprezentat în prima ligă doar de două ori (Tartu ASK în 1923 și Tartu JK în 1929).<ref name=":0">{{Raamatuviide |perekonnanimi=Luik |eesnimi=Margus |pealkiri=Estonian football 100 years |aasta=2009 |isbn=9789949182572}}</ref> Clubul a început competiția de fotbal estoniană principală în 1931, în clasa B, a devenit campionul districtului Estonia de Sud în clasa A în anul următor și a ajuns în Liidu Klassi, sau liga superioară, în toamna anului 1934.<ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=paevalehtew19330905.2.29&srpos=13&e=-------et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartu Olümpia liiduklassi.|publisher=Päewaleht|website=|date=5 September 1933|access-date=}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19391216.2.43&srpos=2&e=------193-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartumaa Spordiliidu kuldmärk „Olümpiale" ja J. Kangurile|publisher=Postimees|website=|date=16 December 1939|access-date=}}</ref> Olümpia și-a încheiat primul sezon în liga superioară pe ultimul loc, dar a evitat retrogradarea din cauza extinderii ligii. În sezonul următor, Olümpia nu a reușit să câștige niciun meci, iar clubul a retrogradat din Liidu Klassi.<ref name=":0" /> ===Campionii Estoniei (1938–1941)=== Olympia, a fost câștigătoare a ligii secunde din 1937. ====Tartu Olympia în sezonul victorios 1939/40==== Tartu Olümpia a revenit în prima ligă pentru sezonul 1938–39, terminând pe locul șase, la doar un punct în spatele echipei VS Spord , clasată pe locul trei . Cu sprijinul proprietarului magazinului universal din Tartu, Karl Jänes, clubul și-a întărit lotul pentru anul următor cu mai mulți jucători internaționali estonieni.<ref name=":0" /> Olümpia a început sezonul 1939–40 cu o înfrângere cu 0–3 împotriva lui Tallinna Spord, dar apoi a câștigat toate meciurile ulterioare și a fost încoronată campioană a Estoniei după ce a învins-o pe Kalev cu 3–1 în ultima zi de meci.<ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19400707.2.33&srpos=15&e=------194-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Kellele meistritiitel jalgpallis? Täna õhtu selgitab – kas Olümpia või Estonia|publisher=Postimees|website=|date=7 July 1940|access-date=}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19400708.2.34&srpos=6&e=-------et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartu Olümpia – Eesti jalgpallimeistriks|publisher=Postimees|website=|date=8 July 1940|access-date=}}</ref> Acest lucru a făcut din Tartu Olümpia primul și până în prezent singurul club din afara capitalei Tallinn care a câștigat campionatul estonian de fotbal.<ref>{{Cite web|last=Avi|first=Siim|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad?|trans-title=|publisher=Jalka|website=|date=March 2017|access-date=}}</ref> Golgheterul clubului a fost căpitanul echipei, Richard Kuremaa, cu 13 goluri. === Dispariția === Tartu Olümpia a fost forțată să înceteze operațiunile în 1941, după ocuparea Estoniei de către Uniunea Sovietică. === Reînființarea === Numele clubului Tartu Olümpia a reapărut în fotbalul estonian în 2005, odată cu înființarea unui club de tineret numit FC Tartu Olümpia.<ref>{{Cite web|url=https://www.postimees.ee/1461409/tartu-saab-ajaloolise-nimega-jalgpalliklubi|title=Tartu saab ajaloolise nimega jalgpalliklubi|website=Postimees|date=23 February 2005|access-date=|language=}}</ref> Clubul și-a încetat activitatea după sezonul 2010. În ciuda existenței sale scurte, mai mulți dintre tinerii jucători ai clubului ( Sten Reinkort , Frank Liivak și Tristan Koskor ) au ajuns ulterior la echipa națională de seniori a Estoniei. == Palmares == * Clasa Union (liga Premium din 2014) ** Câștigători (1) : 1939/40 ==Note== <references /> [[Categorie:Fondări în 1930]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Estonia]] qc6b22ke0xjdbci2ufksac9rziuka1a 17024834 17024833 2025-06-11T03:59:19Z VJFlow2018 439805 /* Reînființarea */ 17024834 wikitext text/x-wiki Tartu JK Olümpia-2000 , fondat ca Tartu Palliklubi Olümpia , a fost un fost club de fotbal estonian cu sediul în Tartu . Clubul a fost fondat în 1930. A fost primul și este încă singurul club din afara Tallinnului care a devenit campion al Estoniei la fotbal. Tartu Olümpia și-a încetat activitatea în 1941, după ocuparea Estoniei de către Uniunea Sovietică. Clubul a fost reînființat în 2005 sub numele de FC Tartu Olümpia, dar și-a încetat activitatea după sezonul 2010. ==Istorie== ===Primii ani (1930–1937)=== Tartu Olympia la Riga în 1932 Tartu Palliklubi Olümpia a fost fondată în 1930 de pasionații de fotbal și oamenii de afaceri din Tartu, cu scopul de a ridica nivelul fotbalului în oraș, deoarece al doilea oraș ca populație din Estonia fusese anterior reprezentat în prima ligă doar de două ori (Tartu ASK în 1923 și Tartu JK în 1929).<ref name=":0">{{Raamatuviide |perekonnanimi=Luik |eesnimi=Margus |pealkiri=Estonian football 100 years |aasta=2009 |isbn=9789949182572}}</ref> Clubul a început competiția de fotbal estoniană principală în 1931, în clasa B, a devenit campionul districtului Estonia de Sud în clasa A în anul următor și a ajuns în Liidu Klassi, sau liga superioară, în toamna anului 1934.<ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=paevalehtew19330905.2.29&srpos=13&e=-------et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartu Olümpia liiduklassi.|publisher=Päewaleht|website=|date=5 September 1933|access-date=}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19391216.2.43&srpos=2&e=------193-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartumaa Spordiliidu kuldmärk „Olümpiale" ja J. Kangurile|publisher=Postimees|website=|date=16 December 1939|access-date=}}</ref> Olümpia și-a încheiat primul sezon în liga superioară pe ultimul loc, dar a evitat retrogradarea din cauza extinderii ligii. În sezonul următor, Olümpia nu a reușit să câștige niciun meci, iar clubul a retrogradat din Liidu Klassi.<ref name=":0" /> ===Campionii Estoniei (1938–1941)=== Olympia, a fost câștigătoare a ligii secunde din 1937. ====Tartu Olympia în sezonul victorios 1939/40==== Tartu Olümpia a revenit în prima ligă pentru sezonul 1938–39, terminând pe locul șase, la doar un punct în spatele echipei VS Spord , clasată pe locul trei . Cu sprijinul proprietarului magazinului universal din Tartu, Karl Jänes, clubul și-a întărit lotul pentru anul următor cu mai mulți jucători internaționali estonieni.<ref name=":0" /> Olümpia a început sezonul 1939–40 cu o înfrângere cu 0–3 împotriva lui Tallinna Spord, dar apoi a câștigat toate meciurile ulterioare și a fost încoronată campioană a Estoniei după ce a învins-o pe Kalev cu 3–1 în ultima zi de meci.<ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19400707.2.33&srpos=15&e=------194-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Kellele meistritiitel jalgpallis? Täna õhtu selgitab – kas Olümpia või Estonia|publisher=Postimees|website=|date=7 July 1940|access-date=}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19400708.2.34&srpos=6&e=-------et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartu Olümpia – Eesti jalgpallimeistriks|publisher=Postimees|website=|date=8 July 1940|access-date=}}</ref> Acest lucru a făcut din Tartu Olümpia primul și până în prezent singurul club din afara capitalei Tallinn care a câștigat campionatul estonian de fotbal.<ref>{{Cite web|last=Avi|first=Siim|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad?|trans-title=|publisher=Jalka|website=|date=March 2017|access-date=}}</ref> Golgheterul clubului a fost căpitanul echipei, Richard Kuremaa, cu 13 goluri. === Dispariția === Tartu Olümpia a fost forțată să înceteze operațiunile în 1941, după ocuparea Estoniei de către Uniunea Sovietică. === Reînființarea === Numele clubului Tartu Olümpia a reapărut în fotbalul estonian în 2005, odată cu înființarea unui club de tineret numit FC Tartu Olümpia.<ref>{{Cite web|url=https://www.postimees.ee/1461409/tartu-saab-ajaloolise-nimega-jalgpalliklubi|title=Tartu saab ajaloolise nimega jalgpalliklubi|website=Postimees|date=23 February 2005|access-date=|language=}}</ref> Clubul și-a încetat activitatea după sezonul 2010. În ciuda existenței sale scurte, mai mulți dintre tinerii jucători ai clubului (Sten Reinkort , Frank Liivak și Tristan Koskor) au ajuns ulterior la echipa națională de seniori a Estoniei. == Palmares == * Clasa Union (liga Premium din 2014) ** Câștigători (1) : 1939/40 ==Note== <references /> [[Categorie:Fondări în 1930]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Estonia]] 6hpc2s7v2lqmd5w2pdo4rkp53o5289r 17024835 17024834 2025-06-11T04:00:01Z VJFlow2018 439805 /* Palmares */ 17024835 wikitext text/x-wiki Tartu JK Olümpia-2000 , fondat ca Tartu Palliklubi Olümpia , a fost un fost club de fotbal estonian cu sediul în Tartu . Clubul a fost fondat în 1930. A fost primul și este încă singurul club din afara Tallinnului care a devenit campion al Estoniei la fotbal. Tartu Olümpia și-a încetat activitatea în 1941, după ocuparea Estoniei de către Uniunea Sovietică. Clubul a fost reînființat în 2005 sub numele de FC Tartu Olümpia, dar și-a încetat activitatea după sezonul 2010. ==Istorie== ===Primii ani (1930–1937)=== Tartu Olympia la Riga în 1932 Tartu Palliklubi Olümpia a fost fondată în 1930 de pasionații de fotbal și oamenii de afaceri din Tartu, cu scopul de a ridica nivelul fotbalului în oraș, deoarece al doilea oraș ca populație din Estonia fusese anterior reprezentat în prima ligă doar de două ori (Tartu ASK în 1923 și Tartu JK în 1929).<ref name=":0">{{Raamatuviide |perekonnanimi=Luik |eesnimi=Margus |pealkiri=Estonian football 100 years |aasta=2009 |isbn=9789949182572}}</ref> Clubul a început competiția de fotbal estoniană principală în 1931, în clasa B, a devenit campionul districtului Estonia de Sud în clasa A în anul următor și a ajuns în Liidu Klassi, sau liga superioară, în toamna anului 1934.<ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=paevalehtew19330905.2.29&srpos=13&e=-------et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartu Olümpia liiduklassi.|publisher=Päewaleht|website=|date=5 September 1933|access-date=}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19391216.2.43&srpos=2&e=------193-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartumaa Spordiliidu kuldmärk „Olümpiale" ja J. Kangurile|publisher=Postimees|website=|date=16 December 1939|access-date=}}</ref> Olümpia și-a încheiat primul sezon în liga superioară pe ultimul loc, dar a evitat retrogradarea din cauza extinderii ligii. În sezonul următor, Olümpia nu a reușit să câștige niciun meci, iar clubul a retrogradat din Liidu Klassi.<ref name=":0" /> ===Campionii Estoniei (1938–1941)=== Olympia, a fost câștigătoare a ligii secunde din 1937. ====Tartu Olympia în sezonul victorios 1939/40==== Tartu Olümpia a revenit în prima ligă pentru sezonul 1938–39, terminând pe locul șase, la doar un punct în spatele echipei VS Spord , clasată pe locul trei . Cu sprijinul proprietarului magazinului universal din Tartu, Karl Jänes, clubul și-a întărit lotul pentru anul următor cu mai mulți jucători internaționali estonieni.<ref name=":0" /> Olümpia a început sezonul 1939–40 cu o înfrângere cu 0–3 împotriva lui Tallinna Spord, dar apoi a câștigat toate meciurile ulterioare și a fost încoronată campioană a Estoniei după ce a învins-o pe Kalev cu 3–1 în ultima zi de meci.<ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19400707.2.33&srpos=15&e=------194-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Kellele meistritiitel jalgpallis? Täna õhtu selgitab – kas Olümpia või Estonia|publisher=Postimees|website=|date=7 July 1940|access-date=}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19400708.2.34&srpos=6&e=-------et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartu Olümpia – Eesti jalgpallimeistriks|publisher=Postimees|website=|date=8 July 1940|access-date=}}</ref> Acest lucru a făcut din Tartu Olümpia primul și până în prezent singurul club din afara capitalei Tallinn care a câștigat campionatul estonian de fotbal.<ref>{{Cite web|last=Avi|first=Siim|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad?|trans-title=|publisher=Jalka|website=|date=March 2017|access-date=}}</ref> Golgheterul clubului a fost căpitanul echipei, Richard Kuremaa, cu 13 goluri. === Dispariția === Tartu Olümpia a fost forțată să înceteze operațiunile în 1941, după ocuparea Estoniei de către Uniunea Sovietică. === Reînființarea === Numele clubului Tartu Olümpia a reapărut în fotbalul estonian în 2005, odată cu înființarea unui club de tineret numit FC Tartu Olümpia.<ref>{{Cite web|url=https://www.postimees.ee/1461409/tartu-saab-ajaloolise-nimega-jalgpalliklubi|title=Tartu saab ajaloolise nimega jalgpalliklubi|website=Postimees|date=23 February 2005|access-date=|language=}}</ref> Clubul și-a încetat activitatea după sezonul 2010. În ciuda existenței sale scurte, mai mulți dintre tinerii jucători ai clubului (Sten Reinkort , Frank Liivak și Tristan Koskor) au ajuns ulterior la echipa națională de seniori a Estoniei. == Palmares == * [[Meistriliiga|Clasa Union]] (liga Premium din 2014) ** Câștigători (1) : 1939/40 ==Note== <references /> [[Categorie:Fondări în 1930]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Estonia]] nn6ccdxrkfmaxly5i12lok7sahn79jz 17024836 17024835 2025-06-11T04:00:26Z VJFlow2018 439805 17024836 wikitext text/x-wiki Tartu JK Olümpia-2000 , fondat ca Tartu Palliklubi Olümpia , a fost un fost club de fotbal estonian cu sediul în Tartu. Clubul a fost fondat în 1930. A fost primul și este încă singurul club din afara Tallinnului care a devenit campion al Estoniei la fotbal. Tartu Olümpia și-a încetat activitatea în 1941, după ocuparea Estoniei de către Uniunea Sovietică. Clubul a fost reînființat în 2005 sub numele de FC Tartu Olümpia, dar și-a încetat activitatea după sezonul 2010. ==Istorie== ===Primii ani (1930–1937)=== Tartu Olympia la Riga în 1932 Tartu Palliklubi Olümpia a fost fondată în 1930 de pasionații de fotbal și oamenii de afaceri din Tartu, cu scopul de a ridica nivelul fotbalului în oraș, deoarece al doilea oraș ca populație din Estonia fusese anterior reprezentat în prima ligă doar de două ori (Tartu ASK în 1923 și Tartu JK în 1929).<ref name=":0">{{Raamatuviide |perekonnanimi=Luik |eesnimi=Margus |pealkiri=Estonian football 100 years |aasta=2009 |isbn=9789949182572}}</ref> Clubul a început competiția de fotbal estoniană principală în 1931, în clasa B, a devenit campionul districtului Estonia de Sud în clasa A în anul următor și a ajuns în Liidu Klassi, sau liga superioară, în toamna anului 1934.<ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=paevalehtew19330905.2.29&srpos=13&e=-------et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartu Olümpia liiduklassi.|publisher=Päewaleht|website=|date=5 September 1933|access-date=}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19391216.2.43&srpos=2&e=------193-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartumaa Spordiliidu kuldmärk „Olümpiale" ja J. Kangurile|publisher=Postimees|website=|date=16 December 1939|access-date=}}</ref> Olümpia și-a încheiat primul sezon în liga superioară pe ultimul loc, dar a evitat retrogradarea din cauza extinderii ligii. În sezonul următor, Olümpia nu a reușit să câștige niciun meci, iar clubul a retrogradat din Liidu Klassi.<ref name=":0" /> ===Campionii Estoniei (1938–1941)=== Olympia, a fost câștigătoare a ligii secunde din 1937. ====Tartu Olympia în sezonul victorios 1939/40==== Tartu Olümpia a revenit în prima ligă pentru sezonul 1938–39, terminând pe locul șase, la doar un punct în spatele echipei VS Spord , clasată pe locul trei . Cu sprijinul proprietarului magazinului universal din Tartu, Karl Jänes, clubul și-a întărit lotul pentru anul următor cu mai mulți jucători internaționali estonieni.<ref name=":0" /> Olümpia a început sezonul 1939–40 cu o înfrângere cu 0–3 împotriva lui Tallinna Spord, dar apoi a câștigat toate meciurile ulterioare și a fost încoronată campioană a Estoniei după ce a învins-o pe Kalev cu 3–1 în ultima zi de meci.<ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19400707.2.33&srpos=15&e=------194-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Kellele meistritiitel jalgpallis? Täna õhtu selgitab – kas Olümpia või Estonia|publisher=Postimees|website=|date=7 July 1940|access-date=}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=postimeesew19400708.2.34&srpos=6&e=-------et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=Tartu Olümpia – Eesti jalgpallimeistriks|publisher=Postimees|website=|date=8 July 1940|access-date=}}</ref> Acest lucru a făcut din Tartu Olümpia primul și până în prezent singurul club din afara capitalei Tallinn care a câștigat campionatul estonian de fotbal.<ref>{{Cite web|last=Avi|first=Siim|url=https://dea.digar.ee/?a=d&d=AKjalka201703.2.14.1&e=------201-et-25--1--txt-txIN%7CtxTI%7CtxAU%7CtxTA|title=On see võimalik: Eesti meister väljastpoolt Harjumaad?|trans-title=|publisher=Jalka|website=|date=March 2017|access-date=}}</ref> Golgheterul clubului a fost căpitanul echipei, Richard Kuremaa, cu 13 goluri. === Dispariția === Tartu Olümpia a fost forțată să înceteze operațiunile în 1941, după ocuparea Estoniei de către Uniunea Sovietică. === Reînființarea === Numele clubului Tartu Olümpia a reapărut în fotbalul estonian în 2005, odată cu înființarea unui club de tineret numit FC Tartu Olümpia.<ref>{{Cite web|url=https://www.postimees.ee/1461409/tartu-saab-ajaloolise-nimega-jalgpalliklubi|title=Tartu saab ajaloolise nimega jalgpalliklubi|website=Postimees|date=23 February 2005|access-date=|language=}}</ref> Clubul și-a încetat activitatea după sezonul 2010. În ciuda existenței sale scurte, mai mulți dintre tinerii jucători ai clubului (Sten Reinkort , Frank Liivak și Tristan Koskor) au ajuns ulterior la echipa națională de seniori a Estoniei. == Palmares == * [[Meistriliiga|Clasa Union]] (liga Premium din 2014) ** Câștigători (1) : 1939/40 ==Note== <references /> [[Categorie:Fondări în 1930]] [[Categorie:Cluburi de fotbal din Estonia]] a8ndsotor7430basr02rf2wplpgwtb1 0 3234599 17024863 2025-06-11T04:50:28Z Turbojet 24899 tradus 17024863 wikitext text/x-wiki {{DISPLAYTITLE:Condiția ''fără alunecare''}} În [[dinamica fluidelor]] '''condiția „fără alunecare”'''<ref name=NAS><!-- Dr.ing. -->Nicușor Alin Sîrbu, [https://dspace.upt.ro/jspui/bitstream/123456789/4649/1/BUPT_TD_Sirbu%20Nicusor%20Alin.pdf ''Cercetări teoretice și experimentale privind activarea cu ultrasunete a proceselor de curgere a materialelor polimerice''] (teză de doctorat), [[Universitatea Politehnica Timișoara]], 23 ianuarie 2009, p.&nbsp;48, accesat 2025-06-10</ref> este o [[condiții la limită în mecanica fluidelor |condiție la limită]] care impune ca la o limită solidă un [[fluid]] [[viscozitate |viscos]] să aibă viteza relativă nulă față de această limită. Această condiție la limită a fost propusă pentru prima dată de [[Osborne Reynolds]], care a observat acest comportament în timp ce efectua [[experiment]]e de [[curgere]] în [[conductă |conducte]].<ref>{{en icon}} {{Cite journal | last = Reynolds | first = Osbourne. | year = 1876 | title = I. On the force caused by the communication of heat between a surface and a gas, and on a new photometer |journal=[[The Proceedings of the Royal Society of London]] | pages = 387–391 | volume = 24 | issue = 164}}</ref> Forma acestei condiții la limită este un exemplu de [[condiție la limită Dirichlet]]. În cazul curgerilor de fluide relevante pentru ingineria fluidelor, condiția de fără alunecare este în general valabilă la limite solide.<ref>{{en icon}} {{Cite journal | last = Day | first = Michael A. | year = 2004 | title = The no-slip condition of fluid dynamics |journal=[[Erkenntnis]] | pages = 285–296 |doi=10.1007/BF00717588 | volume = 33 | issue = 3| s2cid = 55186899 }}</ref> Însă în cazul sistemelor care au un [[fluid nenewtonian |comportament nenewtonian]] această condiție nu este întotdeauna valabilă. Exemple de fluide care nu respectă această condiție sunt alimentele obișnuite care au un conținut ridicat de grăsimi, cum ar fi [[maioneză |maioneza]] sau [[brânză topită |brânza topită]].<ref>{{en icon}} {{cite journal | url=https://doi.org/10.1111/j.1365-2621.1987.tb14000.x | doi=10.1111/j.1365-2621.1987.tb14000.x | title=Squeezing Flow Viscosimetry of Peanut Butter | date=1987 | last1=Campanella | first1=O. H. | last2=Peleg | first2=M. | journal=Journal of Food Science | volume=52 | pages=180–184 | url-access=subscription }}</ref> == Justificare fizică == Condiția de lipsă a alunecării este o presupunere empirică ce a fost utilă în modelarea multor experimente macroscopice. A fost una dintre cele trei alternative care au făcut obiectul unor dispute în secolul al XIX-lea, celelalte două fiind condițiile limită de strat stagnant (un strat subțire de fluid staționar pe care curge restul fluidului) și de alunecare parțială (o viteză relativă finită între solid și fluid). Totuși, până la începutul secolului al XX-lea a devenit general acceptat faptul că alunecarea, dacă exista, era prea mică pentru a fi măsurată. Stratul stagnant era considerat prea subțire, iar alunecarea parțială era considerată a avea un efect neglijabil la scara macroscopică.<ref>{{en icon}} {{cite journal | first1=Chiara | last1=Neto| first2=Drew R | last2=Evans| first3= Elmar | last3=Bonaccurso | first4=Hans-Jürgen | last4=Butt | first5=Vincent S J | last5=Craig | year=2005 | journal=Rep. Prog. Phys. | volume=68 | page=2859 | doi=10.1088/0034-4885/68/12/R05 | title = Boundary slip in Newtonian liquids: a review of experimental studies| issue=12| bibcode=2005RPPh...68.2859N}}</ref> Deși nu rezultă din principii fundamentale, au fost concepute două posibile mecanisme pentru a explica comportamentul fără alunecare, unul sau altul fiind dominant în unele sau altele dintre condiți.<ref>{{en icon}} {{cite journal | title = Limits of the Hydrodynamic No-Slip Boundary Condition | last1=Zhu | first1=Yingxi | last2=Granick | first2=Steve | journal = [[Physical Review Letters]] | volume=88 | issue=10 | pages = 106102 (1-4) | year = 2002 | publisher = [[American Physical Society]] | doi = 10.1103/PhysRevLett.88.106102| bibcode=2002PhRvL..88j6102Z }}</ref> Primul afirmă că [[rugozitate]]a [[suprafață |suprafeței]] este responsabilă pentru aducerea fluidului în repaus prin [[disipare]]a [[viscozitate |viscoasă]] pe lângă neregularitățile suprafeței. Al doilea este legat de atracția [[moleculă |moleculelor]] de fluid către suprafață. [[Particulă |Particulele]] apropiate de o suprafață nu se mișcă odată cu curgerea atunci când [[aderență |aderența]] este mai puternică decât [[coeziune (chimie) |coeziunea]]. La interfața fluid–solid, forța de atracție dintre particulele de fluid și particulele solide ([[Forță rezultantă |rezultanta forțelor]] de aderență) este mai mare decât cea dintre particulele de fluid (rezultanta forțelor de coeziune). Acest dezechilibru de forțe face ca viteza fluidului adiacentă suprafeței solide să fie nulă, viteza apropiindu-se de cea a curgerii pe măsură ce distanța față de suprafață crește. Când un fluid este în repaus, moleculele sale se mișcă constant cu o viteză aleatorie. Când fluidul începe să curgă, la mișcarea aleatorie se adaugă o viteză medie de curgere. La limita dintre fluid și o suprafață solidă, atracția dintre moleculele fluidului și atomii de suprafață este suficient de puternică pentru a încetini viteza de curgere la zero. În consecință, viteza de curgere a fluidului scade de la valoarea sa la distanță de perete la zero la perete.<ref>{{en icon}} {{Cite web |title=Flows With Friction |url=https://swh.princeton.edu/~asmits/Bicycle_web/frictionflows.html |access-date=2024-05-27 |website=swh.princeton.edu}}</ref> == Comportamentul la alunecare == Întrucât condiția de lipsă de alunecare a fost o observație empirică, există scenarii fizice în care aceasta nu se realizează. Pentru curgeri suficient de rarefiate, cum ar fi curgeri de [[aer]] la foarte mare [[altitudine]]<ref>{{en icon}} {{Cite thesis | last = Schamberg | first = R. | year = 1947 | title = The fundamental differential equations and the boundary conditions for high speed slip-flow, and their application to several specific problems}}</ref> sau pentru curgeri la microscări, condiția fără alunecare este inexactă.<ref>{{en icon}} {{cite journal | url=https://doi.org/10.1111/j.1365-2621.1987.tb14000.x | doi=10.1111/j.1365-2621.1987.tb14000.x | title=Mass flow and tangential momentum accommodation in silicon micromachined channels| date=2001 | last1=Arkilic| first1=E.B. | last2=Breuer | first2=K.S. | last3 =Schmidt | first3 = M.A.| journal=Journal of Fluid Mechanics| volume=437 | pages=29–43 | url-access=subscription }}</ref> Pentru astfel de exemple, această schimbare este determinată de o creștere a [[număr Knudsen |numărului Knudsen]], ceea ce implică o rarefiere crescândă și o eroare treptată a [[mecanica mediilor continue |aproximării continuumului]]. Expresia de ordinul întâi, care este adesea utilizată pentru a modela alunecarea fluidelor (cunoscută și sub numele de condiția limită de alunecare Navier), se exprimă ca: :<math>u - u_\text{perete} = C\ell \frac{\partial u}{\partial n}</math> unde <math>n</math> este coordonata normală la perete, <math>\ell</math> este {{ill-wd| Q756307||parcursul liber mediu}} iar <math>C</math> este o constantă cunoscută sub numele de coeficient de alunecare, care este aproximativ de ordinul 1. Alternativ, se poate introduce <math>\beta = C\ell</math> ca lungime de alunecare.<ref>{{en icon}} {{cite journal | author1 = David L. Morris | author2 = Lawrence Hannon | author3 = Alejandro L. Garcia | year = 1992 | title = Slip length in a dilute gas | journal = Physical Review A | volume = 46 | issue = 8 |pages=5279–5281 | doi = 10.1103/PhysRevA.46.5279 | pmid = 9908755 | bibcode = 1992PhRvA..46.5279M | url = https://scholarworks.sjsu.edu/physics_astron_pub/86 }}</ref> Unele suprafețe foarte [[hidrofobie (chimie) |hidrofobe]], cum ar fi [[nanotub de carbon |nanotuburile de carbon]] cu [[radical (chimie) |radicali]] adăugați, au, de asemenea, o lungime de alunecare diferită de zero, dar la scară nanometrică.<ref>{{en icon}} {{cite journal | author1 = Kim Kristiansen | author2 = Signe Kjelstrup| title = Particle flow through a hydrophobic nanopore: Effect of long-ranged wall–fluid repulsion on transport coefficients. | journal = Physics of Fluids | volume = 33 |issue = 10 | year = 2021| doi = 10.1063/5.0066433| bibcode = 2021PhFl...33j2001K| doi-access = free }}</ref> Deși condiția de lipsă de alunecare este utilizată aproape universal în modelarea curgerilor viscoase, ea este uneori neglijată în favoarea „condiției de lipsă de penetrare” (unde viteza fluidului [[normală]] la perete este setată la viteza peretelui în această direcție, dar viteza fluidului paralelă cu peretele este nerestricționată) în analizele elementare ale {{ill-wd| Q2247765||curgerilor inviscide}}, unde efectul straturilor limită este neglijat. Condiția de lipsă de alunecare pune o problemă în teoria fluxului viscos la interfața cu o suprafață: locurile (liniile de curent, tuburile de curent) unde se întâlnesc două fluide și noțiunea de limită solidă. Aici, condiția la limită de lipsă de alunecare implică faptul că poziția liniei de contact nu se mișcă, ceea ce nu se observă în realitate. Analiza unei linii de contact în mișcare cu condiția de lipsă de alunecare are ca rezultat solicitări infinite care nu pot fi integrate. Se crede că viteza de mișcare a liniei de contact depinde de {{ill-wd| Q899239||unghiul}} pe care linia de contact îl face cu limita solidă, dar mecanismul din spatele acestui fapt nu este încă pe deplin înțeles. == Note == <references /> == Vezi și == * [[Strat limită]] * [[Tensiune tangențială]] == Legături externe == * {{en icon}} [http://scienceworld.wolfram.com/physics/NoSlipCondition.html No-Slip Condition] la ''ScienceWorld'' {{Portal|Fizică}} * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=cUTkqZeiMow How a fluid behaves near a surface] * {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aAFL4kLUBm0 chimney flow plot movie] {{Control de autoritate}} [[Categorie:Dinamica fluidelor]] [[Categorie:Condiții pe frontieră|alunecare]] mqycc5aii5qiqi4uo98jmua742y2c8c 1 3234600 17024865 2025-06-11T04:52:57Z Turbojet 24899 pagină tradusă 17024865 wikitext text/x-wiki {{Proiect Fizică | clasament = început | importanță = medie }} {{Pagină tradusă|en|No-slip condition|version=1292262045|insertversion=17024863}} sb4h8isz1iil14l2e9damxv63xcwc99 14 3234601 17024867 2025-06-11T04:55:14Z Nicolae Coman 41997 creare categorie 17024867 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Organizații de artă|Dans]] [[Categorie:Dans]] 4zabxglkefvi3sepf6z5w9vcy96shev 17024870 17024867 2025-06-11T04:56:30Z Nicolae Coman 41997 introducere format 17024870 wikitext text/x-wiki {{Commonscat|Dance companies|Trupe de dans}} [[Categorie:Organizații de artă|Dans]] [[Categorie:Dans]] 0125ko23th09vq9dds0swzvcdwh5c31 3 3234602 17024877 2025-06-11T05:11:35Z New user message 98878 bun venit! 17024877 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Lanceloth345}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 08:11 (EEST) 8d88svjkajzj3ddq10sq82oip8dakpw 3 3234603 17024878 2025-06-11T05:12:17Z New user message 98878 bun venit! 17024878 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Balogh1979}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 08:12 (EEST) lfm5fsxmtlsxd5hr3wa281qsrfswkcj 3 3234604 17024881 2025-06-11T05:23:40Z New user message 98878 bun venit! 17024881 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Timedonexayphan}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 08:23 (EEST) oq8mf3m44a9ex4i4ib2mgusooizhs3i 3 3234605 17024883 2025-06-11T05:26:06Z New user message 98878 bun venit! 17024883 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Mirarse x2}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 08:26 (EEST) qqiiu5nuo3g3liusridgdpto7w5n64b 3 3234606 17024905 2025-06-11T06:02:46Z New user message 98878 bun venit! 17024905 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Misha popescu}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 09:02 (EEST) qbzx2s4suem4e7tape0le378y0olu3m 4 3234607 17024910 2025-06-11T06:10:09Z Pafsanias 191728 Creez pagina de propunere a ștergerii pentru [[Victoria Gibescu]]. ([[WP:TW|TW]]) 17024910 wikitext text/x-wiki ===[[:Victoria Gibescu]]=== {{legături pagină|Victoria Gibescu|}} {{#ifeq:{{str find|{{PAGENAME}}|(}}|-1||{{*}} [[Special:Search/prefix:Wikipedia:Pagini de șters/{{str left|Victoria Gibescu| {{#expr:{{str find|Victoria Gibescu|(}}-2}} }}|alte propuneri de ștergere]]}} {{Rezumat propunere de ștergere|start=11 iunie 2025|end=16 iunie 2025 }} '''Justificare:''' Din textul articolului nu rezultă notabilitatea subiectului. Sursele citate sunt insuficiente și nu pot fi identificate altele care să trateze subiectul în detaliu. Nu are rost să mai așteptăm. Autorul articolului a inițiat discuții în afara proiectului și încearcă să exercite presiuni. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 09:10 (EEST) gjimwryurlqmmdzgn68bamc6s6pl7l8 17024917 17024910 2025-06-11T06:15:29Z Pafsanias 191728 /* Victoria Gibescu */ + info 17024917 wikitext text/x-wiki ===[[:Victoria Gibescu]]=== {{legături pagină|Victoria Gibescu|}} {{#ifeq:{{str find|{{PAGENAME}}|(}}|-1||{{*}} [[Special:Search/prefix:Wikipedia:Pagini de șters/{{str left|Victoria Gibescu| {{#expr:{{str find|Victoria Gibescu|(}}-2}} }}|alte propuneri de ștergere]]}} {{Rezumat propunere de ștergere|start=11 iunie 2025|end=16 iunie 2025 }} '''Justificare:''' Din textul articolului nu rezultă notabilitatea subiectului. Sursele citate sunt insuficiente și nu pot fi identificate altele care să trateze subiectul în detaliu. Nu are rost să mai așteptăm. Autorul articolului a inițiat discuții în afara proiectului și încearcă să exercite presiuni. [[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 09:10 (EEST) * Externalizarea discuției pe facebook: ** https://www.facebook.com/AcasaBrezoi/posts/pfbid0PNECzZpcxtzhYyrEFS6SPP1a4PT2rND5A4WDZ87AmVsbgNg2F7hKFrMQa9UgNESpl ** https://www.facebook.com/Istrocolor/posts/pfbid02t7KW34x96RtANM8oU6EtxYy78F2x4yGKZeXwewEo1byTxdLiRJwLcpGoAd7QYpxml a7lei38lak0qqqi0xij9qycgfw69us1 3 3234608 17024937 2025-06-11T06:38:22Z New user message 98878 bun venit! 17024937 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Victor122292}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 09:38 (EEST) e37ukg9rjiucoih8lekkf1vmqeoqova 5 3234609 17024952 2025-06-11T07:02:31Z Claudiupt 301289 Pagină nouă: Așa cum mă așteptam, doar justificări ale unor acțiuni de forță din partea unui om care nu este deschis dialogului, ci doar își caută satisfacerea orgoliului personal. Nu retrag această afirmație, fiindcă nu o consider un atac la persoană, ci o simplă constatare a situației create de tine, ca administrator. Spui că eu am „externalizat” discuția și am făcut presiuni?! Te înșeli. Încerc doar să le arăt altor posibili utilizatori ai enciclopediei la... 17024952 wikitext text/x-wiki Așa cum mă așteptam, doar justificări ale unor acțiuni de forță din partea unui om care nu este deschis dialogului, ci doar își caută satisfacerea orgoliului personal. Nu retrag această afirmație, fiindcă nu o consider un atac la persoană, ci o simplă constatare a situației create de tine, ca administrator. Spui că eu am „externalizat” discuția și am făcut presiuni?! Te înșeli. Încerc doar să le arăt altor posibili utilizatori ai enciclopediei la ce să se aștepte din partea unuia ca tine. Îi sfătuiesc să se documenteze, să creeze și să își continue drumul fără să țină cont de ceea ce generezi tu de fapt: un haos informațional și o lipsă de respect pentru adevăratele valori. Uită-te în spatele tău, doar distrugi... Așadar, șterge pagina, șterge absolut tot ce am creat eu, este lipsit de notabilitate, nu se ridică la standardele unui erudit de rasă...dar nu te aștepta să beneficiezi de respectul celor care pun preț pe rigoare, adevăr și dialog autentic. Din moment ce ai ales cenzura în locul dezbaterii, autoritatea impusă în locul înțelegerii, nu mai rămâne decât să le transmit celor interesați de cunoaștere să nu se lase înșelați de aparențe. Poate ai uitat — sau poate pur și simplu nu ți-a păsat — că eu încă lucram la pagină în timp ce tu ai șters-o fără niciun avertisment. Modificările nu mai puteau fi salvate fiindcă pagina dispăruse subit! Nicio notificare, niciun dialog, nicio explicație… doar un gest abuziv: paf, delete. Asta nu e administrare, e dispreț față de munca altora. Enciclopediile, în esența lor, ar trebui să fie spații deschise, care încurajează curiozitatea și onestitatea intelectuală. Când devin instrumente ale ego-ului sau ale unei agende personale, ele își pierd valoarea. Încă o dată, nu este un atac la persoană — este o reflecție asupra unui mod de a administra cunoașterea. Cei care citesc aceste rânduri sunt liberi să tragă propriile concluzii. Eu mi-am spus punctul de vedere și nu îl retrag. Prefer onestitatea în locul unei tăceri convenabile. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 10:02 (EEST) ttr1hhn6c7yml4kud4gaux7u9x5z5u1 17024960 17024952 2025-06-11T07:19:04Z Pafsanias 191728 răspuns 17024960 wikitext text/x-wiki Așa cum mă așteptam, doar justificări ale unor acțiuni de forță din partea unui om care nu este deschis dialogului, ci doar își caută satisfacerea orgoliului personal. Nu retrag această afirmație, fiindcă nu o consider un atac la persoană, ci o simplă constatare a situației create de tine, ca administrator. Spui că eu am „externalizat” discuția și am făcut presiuni?! Te înșeli. Încerc doar să le arăt altor posibili utilizatori ai enciclopediei la ce să se aștepte din partea unuia ca tine. Îi sfătuiesc să se documenteze, să creeze și să își continue drumul fără să țină cont de ceea ce generezi tu de fapt: un haos informațional și o lipsă de respect pentru adevăratele valori. Uită-te în spatele tău, doar distrugi... Așadar, șterge pagina, șterge absolut tot ce am creat eu, este lipsit de notabilitate, nu se ridică la standardele unui erudit de rasă...dar nu te aștepta să beneficiezi de respectul celor care pun preț pe rigoare, adevăr și dialog autentic. Din moment ce ai ales cenzura în locul dezbaterii, autoritatea impusă în locul înțelegerii, nu mai rămâne decât să le transmit celor interesați de cunoaștere să nu se lase înșelați de aparențe. Poate ai uitat — sau poate pur și simplu nu ți-a păsat — că eu încă lucram la pagină în timp ce tu ai șters-o fără niciun avertisment. Modificările nu mai puteau fi salvate fiindcă pagina dispăruse subit! Nicio notificare, niciun dialog, nicio explicație… doar un gest abuziv: paf, delete. Asta nu e administrare, e dispreț față de munca altora. Enciclopediile, în esența lor, ar trebui să fie spații deschise, care încurajează curiozitatea și onestitatea intelectuală. Când devin instrumente ale ego-ului sau ale unei agende personale, ele își pierd valoarea. Încă o dată, nu este un atac la persoană — este o reflecție asupra unui mod de a administra cunoașterea. Cei care citesc aceste rânduri sunt liberi să tragă propriile concluzii. Eu mi-am spus punctul de vedere și nu îl retrag. Prefer onestitatea în locul unei tăceri convenabile. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 10:02 (EEST) :{{ping|Claudiupt}} Nu aleg cenzura în locul dezbaterii și ca dovadă am deschis această discuție de ștegere. Dar dezbaterea se poartă cu argumente, pe pagina destinată ei (nu aici) și nu cu atacuri la persoană așa cum ați împânzit paginile de discuție de la commons la adresa mea. Ștergerile rapide se fac fără avertizare, dacă sunt întrunite criteriile specificate de îndrumări. Nu ați avut suficient timp pentru a finaliza articolul atunci? Acum ați avut. Vă rog să vă concentrați pe argumentarea notabilității contestate a subiectului și să lăsați reflecțiile asupra modului de a administra cunoașterea care maschează încercări de ocolire a regulilor proiectului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 10:18 (EEST) bb96hoir5990a51r77u092yuduuwhy6 17024983 17024960 2025-06-11T08:36:23Z Claudiupt 301289 17024983 wikitext text/x-wiki Așa cum mă așteptam, doar justificări ale unor acțiuni de forță din partea unui om care nu este deschis dialogului, ci doar își caută satisfacerea orgoliului personal. Nu retrag această afirmație, fiindcă nu o consider un atac la persoană, ci o simplă constatare a situației create de tine, ca administrator. Spui că eu am „externalizat” discuția și am făcut presiuni?! Te înșeli. Încerc doar să le arăt altor posibili utilizatori ai enciclopediei la ce să se aștepte din partea unuia ca tine. Îi sfătuiesc să se documenteze, să creeze și să își continue drumul fără să țină cont de ceea ce generezi tu de fapt: un haos informațional și o lipsă de respect pentru adevăratele valori. Uită-te în spatele tău, doar distrugi... Așadar, șterge pagina, șterge absolut tot ce am creat eu, este lipsit de notabilitate, nu se ridică la standardele unui erudit de rasă...dar nu te aștepta să beneficiezi de respectul celor care pun preț pe rigoare, adevăr și dialog autentic. Din moment ce ai ales cenzura în locul dezbaterii, autoritatea impusă în locul înțelegerii, nu mai rămâne decât să le transmit celor interesați de cunoaștere să nu se lase înșelați de aparențe. Poate ai uitat — sau poate pur și simplu nu ți-a păsat — că eu încă lucram la pagină în timp ce tu ai șters-o fără niciun avertisment. Modificările nu mai puteau fi salvate fiindcă pagina dispăruse subit! Nicio notificare, niciun dialog, nicio explicație… doar un gest abuziv: paf, delete. Asta nu e administrare, e dispreț față de munca altora. Enciclopediile, în esența lor, ar trebui să fie spații deschise, care încurajează curiozitatea și onestitatea intelectuală. Când devin instrumente ale ego-ului sau ale unei agende personale, ele își pierd valoarea. Încă o dată, nu este un atac la persoană — este o reflecție asupra unui mod de a administra cunoașterea. Cei care citesc aceste rânduri sunt liberi să tragă propriile concluzii. Eu mi-am spus punctul de vedere și nu îl retrag. Prefer onestitatea în locul unei tăceri convenabile. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 10:02 (EEST) :{{ping|Claudiupt}} Nu aleg cenzura în locul dezbaterii și ca dovadă am deschis această discuție de ștegere. Dar dezbaterea se poartă cu argumente, pe pagina destinată ei (nu aici) și nu cu atacuri la persoană așa cum ați împânzit paginile de discuție de la commons la adresa mea. Ștergerile rapide se fac fără avertizare, dacă sunt întrunite criteriile specificate de îndrumări. Nu ați avut suficient timp pentru a finaliza articolul atunci? Acum ați avut. Vă rog să vă concentrați pe argumentarea notabilității contestate a subiectului și să lăsați reflecțiile asupra modului de a administra cunoașterea care maschează încercări de ocolire a regulilor proiectului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 10:18 (EEST) @Pafsanis Din răspunsul tău, care se vrea categoric și „profesional”, îmi dau seama că mi-am bătut gura de pomană. Nu am cui să-i explic că greșește fundamental, folosind niște scule de triaj și abuzând de o funcție pe platformă de parcă s-ar crede Dumnezeu. Am adăugat tot ce am găsit despre subiectul paginii — una dintre cele mai mari profesoare de matematică pe care le-a avut țara asta, un făuritor de destine și un cetățean de onoare al unui municipiu, al cărui impact în viața socială și în învățământul liceal dintr-un colegiu național a fost extraordinar. Chiar dacă nu e menționată în tabloide, contribuția sa e reală, profundă și merită documentată. Ție, scula aia cu care bați roțile la tren să vezi dacă sună diferit ți-a „dat cu virgulă”. Nici tu nu știi de ce, dar nu contează — faci pe imparțialul și pe exigentul, dar în realitate habar nu ai despre cine e vorba și, mai grav, nici nu-ți pasă. Îți faci rondul în ritm de manele, cântate de cei „admiși” ca având notabilitate, fără să te gândești nicio clipă la consecințele pe termen lung: incultură și promovarea nonvalorilor. Te mai dai și ofensat, ca și cum ți-aș fi știrbit onoarea de administrator model, când de fapt știi foarte bine că atitudinea ta nu are nimic de-a face cu ceea ce ar trebui să fie un adevărat administrator pe Wikipedia. E ușor să te ascunzi în spatele politicilor, să mimezi obiectivitatea și să te înfășori în mantia imparțialității, când în realitate aplici reguli după cum bate vântul orgoliului personal. Spui că am „externalizat conflictul”, de parcă aș fi comis un act de terorism informațional. Dar, în realitate, în dorința ta de revanșă, ai VANDALIZAT pagini de pe Wikipedia. Ai batjocorit munca altor oameni, i-ai descurajat și i-ai umilit, profitând de poziția ta de administrator ca de o funcție de control absolut. Nu pentru apărarea regulilor ai acționat, ci dintr-un impuls personal — o mică demonstrație de forță, în stilul „eu decid ce merită să existe”. Oricine poate vedea asta, urmărind tot parcursul discuțiilor și acțiunilor tale pe WikiCommons, unde ai profitat de faptul că am greșit urcând fotografiile fără să studiez mai atent condițiile. Asta e crima, nu? În loc să faci ce ar trebui să facă un administrator — să ajuți, să ghidezi, să încurajezi contribuțiile oneste — ai ales varianta cea mai comodă și mai distructivă: să ștergi tot. Absolut tot. Oricine poate urmări șirul acțiunilor tale și să vadă foarte clar: nu e vorba de rigoare enciclopedică, ci de un exces de zel mascat în „regulament”. Nicio secundă nu ai încercat cu adevărat să ajuți. Ai căutat nod în papură, doar ca să ai un pretext să te răzbuni. Asta nu e administrare — e un abuz de poziție în toată regula. Și da, o să repostez toate aceste discuții pe paginile mele, în grupurile de Facebook și o să contactez și presa locală — poate chiar națională. Asta este punctul meu de vedere și nu mi-e rușine să mi-l exprim public. Dacă greșesc, îmi voi asuma criticile și reacțiile negative, așa cum o face orice om care are curajul să vorbească deschis. Dar în niciun caz nu o să mă abțin doar pentru că te plângi că te-am „pârât” global. Poate ai uitat că platformele libere permit exprimarea punctului de vedere, inclusiv atunci când acesta este în dezacord cu modul în care înțelegi tu să aplici reguli cu bâta. Nu eu am creat conflictul. Tu ai ales să pedepsești, să ștergi, să descurajezi și apoi să mimezi imparțialitatea. E perfect legitim să expun o astfel de atitudine — și chiar o voi face. Ți-am furnizat un link, să citești, să înțelegi că și tu faci parte dintre cei vinovați pentru asemenea situații — prin deciziile tale, prin lipsa de responsabilitate și prin promovarea exact a ceea ce dăunează unei enciclopedii serioase. Știu, nu îți „dă la sculă” decât cu zecimale, dar ai ajuns să ștergi o pagină dedicată unui profesor extraordinar, în timp ce promovezi tot felul de mizerii. Asta este munca ta în folosul comunității enciclopedice?! Asta numești tu contribuție? Mă adresez și celorlalți administratori — poate unii dintre voi au un cuvânt de spus, chiar dacă este împotriva modului meu de a vedea lucrurile. Dar, măcar, să fie un cuvânt spus cu gândul la adevăr, nu cu gândul la protocol. ix7gbf1o2zgtcmv1hrnfjg56i6q3sku 17024994 17024983 2025-06-11T08:52:52Z Pafsanias 191728 nesemnat 17024994 wikitext text/x-wiki Așa cum mă așteptam, doar justificări ale unor acțiuni de forță din partea unui om care nu este deschis dialogului, ci doar își caută satisfacerea orgoliului personal. Nu retrag această afirmație, fiindcă nu o consider un atac la persoană, ci o simplă constatare a situației create de tine, ca administrator. Spui că eu am „externalizat” discuția și am făcut presiuni?! Te înșeli. Încerc doar să le arăt altor posibili utilizatori ai enciclopediei la ce să se aștepte din partea unuia ca tine. Îi sfătuiesc să se documenteze, să creeze și să își continue drumul fără să țină cont de ceea ce generezi tu de fapt: un haos informațional și o lipsă de respect pentru adevăratele valori. Uită-te în spatele tău, doar distrugi... Așadar, șterge pagina, șterge absolut tot ce am creat eu, este lipsit de notabilitate, nu se ridică la standardele unui erudit de rasă...dar nu te aștepta să beneficiezi de respectul celor care pun preț pe rigoare, adevăr și dialog autentic. Din moment ce ai ales cenzura în locul dezbaterii, autoritatea impusă în locul înțelegerii, nu mai rămâne decât să le transmit celor interesați de cunoaștere să nu se lase înșelați de aparențe. Poate ai uitat — sau poate pur și simplu nu ți-a păsat — că eu încă lucram la pagină în timp ce tu ai șters-o fără niciun avertisment. Modificările nu mai puteau fi salvate fiindcă pagina dispăruse subit! Nicio notificare, niciun dialog, nicio explicație… doar un gest abuziv: paf, delete. Asta nu e administrare, e dispreț față de munca altora. Enciclopediile, în esența lor, ar trebui să fie spații deschise, care încurajează curiozitatea și onestitatea intelectuală. Când devin instrumente ale ego-ului sau ale unei agende personale, ele își pierd valoarea. Încă o dată, nu este un atac la persoană — este o reflecție asupra unui mod de a administra cunoașterea. Cei care citesc aceste rânduri sunt liberi să tragă propriile concluzii. Eu mi-am spus punctul de vedere și nu îl retrag. Prefer onestitatea în locul unei tăceri convenabile. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 10:02 (EEST) :{{ping|Claudiupt}} Nu aleg cenzura în locul dezbaterii și ca dovadă am deschis această discuție de ștegere. Dar dezbaterea se poartă cu argumente, pe pagina destinată ei (nu aici) și nu cu atacuri la persoană așa cum ați împânzit paginile de discuție de la commons la adresa mea. Ștergerile rapide se fac fără avertizare, dacă sunt întrunite criteriile specificate de îndrumări. Nu ați avut suficient timp pentru a finaliza articolul atunci? Acum ați avut. Vă rog să vă concentrați pe argumentarea notabilității contestate a subiectului și să lăsați reflecțiile asupra modului de a administra cunoașterea care maschează încercări de ocolire a regulilor proiectului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 10:18 (EEST) @Pafsanis Din răspunsul tău, care se vrea categoric și „profesional”, îmi dau seama că mi-am bătut gura de pomană. Nu am cui să-i explic că greșește fundamental, folosind niște scule de triaj și abuzând de o funcție pe platformă de parcă s-ar crede Dumnezeu. Am adăugat tot ce am găsit despre subiectul paginii — una dintre cele mai mari profesoare de matematică pe care le-a avut țara asta, un făuritor de destine și un cetățean de onoare al unui municipiu, al cărui impact în viața socială și în învățământul liceal dintr-un colegiu național a fost extraordinar. Chiar dacă nu e menționată în tabloide, contribuția sa e reală, profundă și merită documentată. Ție, scula aia cu care bați roțile la tren să vezi dacă sună diferit ți-a „dat cu virgulă”. Nici tu nu știi de ce, dar nu contează — faci pe imparțialul și pe exigentul, dar în realitate habar nu ai despre cine e vorba și, mai grav, nici nu-ți pasă. Îți faci rondul în ritm de manele, cântate de cei „admiși” ca având notabilitate, fără să te gândești nicio clipă la consecințele pe termen lung: incultură și promovarea nonvalorilor. Te mai dai și ofensat, ca și cum ți-aș fi știrbit onoarea de administrator model, când de fapt știi foarte bine că atitudinea ta nu are nimic de-a face cu ceea ce ar trebui să fie un adevărat administrator pe Wikipedia. E ușor să te ascunzi în spatele politicilor, să mimezi obiectivitatea și să te înfășori în mantia imparțialității, când în realitate aplici reguli după cum bate vântul orgoliului personal. Spui că am „externalizat conflictul”, de parcă aș fi comis un act de terorism informațional. Dar, în realitate, în dorința ta de revanșă, ai VANDALIZAT pagini de pe Wikipedia. Ai batjocorit munca altor oameni, i-ai descurajat și i-ai umilit, profitând de poziția ta de administrator ca de o funcție de control absolut. Nu pentru apărarea regulilor ai acționat, ci dintr-un impuls personal — o mică demonstrație de forță, în stilul „eu decid ce merită să existe”. Oricine poate vedea asta, urmărind tot parcursul discuțiilor și acțiunilor tale pe WikiCommons, unde ai profitat de faptul că am greșit urcând fotografiile fără să studiez mai atent condițiile. Asta e crima, nu? În loc să faci ce ar trebui să facă un administrator — să ajuți, să ghidezi, să încurajezi contribuțiile oneste — ai ales varianta cea mai comodă și mai distructivă: să ștergi tot. Absolut tot. Oricine poate urmări șirul acțiunilor tale și să vadă foarte clar: nu e vorba de rigoare enciclopedică, ci de un exces de zel mascat în „regulament”. Nicio secundă nu ai încercat cu adevărat să ajuți. Ai căutat nod în papură, doar ca să ai un pretext să te răzbuni. Asta nu e administrare — e un abuz de poziție în toată regula. Și da, o să repostez toate aceste discuții pe paginile mele, în grupurile de Facebook și o să contactez și presa locală — poate chiar națională. Asta este punctul meu de vedere și nu mi-e rușine să mi-l exprim public. Dacă greșesc, îmi voi asuma criticile și reacțiile negative, așa cum o face orice om care are curajul să vorbească deschis. Dar în niciun caz nu o să mă abțin doar pentru că te plângi că te-am „pârât” global. Poate ai uitat că platformele libere permit exprimarea punctului de vedere, inclusiv atunci când acesta este în dezacord cu modul în care înțelegi tu să aplici reguli cu bâta. Nu eu am creat conflictul. Tu ai ales să pedepsești, să ștergi, să descurajezi și apoi să mimezi imparțialitatea. E perfect legitim să expun o astfel de atitudine — și chiar o voi face. Ți-am furnizat un link, să citești, să înțelegi că și tu faci parte dintre cei vinovați pentru asemenea situații — prin deciziile tale, prin lipsa de responsabilitate și prin promovarea exact a ceea ce dăunează unei enciclopedii serioase. Știu, nu îți „dă la sculă” decât cu zecimale, dar ai ajuns să ștergi o pagină dedicată unui profesor extraordinar, în timp ce promovezi tot felul de mizerii. Asta este munca ta în folosul comunității enciclopedice?! Asta numești tu contribuție? Mă adresez și celorlalți administratori — poate unii dintre voi au un cuvânt de spus, chiar dacă este împotriva modului meu de a vedea lucrurile. Dar, măcar, să fie un cuvânt spus cu gândul la adevăr, nu cu gândul la protocol. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> gqkn66crccov85wxe22lmxw9veeyyql 17025023 17024994 2025-06-11T09:14:23Z Pafsanias 191728 +wl 17025023 wikitext text/x-wiki Așa cum mă așteptam, doar justificări ale unor acțiuni de forță din partea unui om care nu este deschis dialogului, ci doar își caută satisfacerea orgoliului personal. Nu retrag această afirmație, fiindcă nu o consider un atac la persoană, ci o simplă constatare a situației create de tine, ca administrator. Spui că eu am „externalizat” discuția și am făcut presiuni?! Te înșeli. Încerc doar să le arăt altor posibili utilizatori ai enciclopediei la ce să se aștepte din partea unuia ca tine. Îi sfătuiesc să se documenteze, să creeze și să își continue drumul fără să țină cont de ceea ce generezi tu de fapt: un haos informațional și o lipsă de respect pentru adevăratele valori. Uită-te în spatele tău, doar distrugi... Așadar, șterge pagina, șterge absolut tot ce am creat eu, este lipsit de notabilitate, nu se ridică la standardele unui erudit de rasă...dar nu te aștepta să beneficiezi de respectul celor care pun preț pe rigoare, adevăr și dialog autentic. Din moment ce ai ales cenzura în locul dezbaterii, autoritatea impusă în locul înțelegerii, nu mai rămâne decât să le transmit celor interesați de cunoaștere să nu se lase înșelați de aparențe. Poate ai uitat — sau poate pur și simplu nu ți-a păsat — că eu încă lucram la pagină în timp ce tu ai șters-o fără niciun avertisment. Modificările nu mai puteau fi salvate fiindcă pagina dispăruse subit! Nicio notificare, niciun dialog, nicio explicație… doar un gest abuziv: paf, delete. Asta nu e administrare, e dispreț față de munca altora. Enciclopediile, în esența lor, ar trebui să fie spații deschise, care încurajează curiozitatea și onestitatea intelectuală. Când devin instrumente ale ego-ului sau ale unei agende personale, ele își pierd valoarea. Încă o dată, nu este un atac la persoană — este o reflecție asupra unui mod de a administra cunoașterea. Cei care citesc aceste rânduri sunt liberi să tragă propriile concluzii. Eu mi-am spus punctul de vedere și nu îl retrag. Prefer onestitatea în locul unei tăceri convenabile. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 10:02 (EEST) :{{ping|Claudiupt}} Nu aleg cenzura în locul dezbaterii și ca dovadă am deschis această discuție de ștegere. Dar dezbaterea se poartă cu argumente, pe [[Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu|pagina destinată ei]] (nu aici) și nu cu [[WP:FAP|atacuri la persoană]] așa cum ați împânzit paginile de discuție de la commons la adresa mea. Ștergerile rapide se fac fără avertizare, dacă sunt întrunite criteriile specificate de îndrumări. Nu ați avut suficient timp pentru a finaliza articolul atunci? Acum ați avut. Vă rog să vă concentrați pe argumentarea [[WP:N|notabilității]] contestate a subiectului și să lăsați reflecțiile asupra modului de a administra cunoașterea care maschează încercări de ocolire a regulilor proiectului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 10:18 (EEST) @Pafsanis Din răspunsul tău, care se vrea categoric și „profesional”, îmi dau seama că mi-am bătut gura de pomană. Nu am cui să-i explic că greșește fundamental, folosind niște scule de triaj și abuzând de o funcție pe platformă de parcă s-ar crede Dumnezeu. Am adăugat tot ce am găsit despre subiectul paginii — una dintre cele mai mari profesoare de matematică pe care le-a avut țara asta, un făuritor de destine și un cetățean de onoare al unui municipiu, al cărui impact în viața socială și în învățământul liceal dintr-un colegiu național a fost extraordinar. Chiar dacă nu e menționată în tabloide, contribuția sa e reală, profundă și merită documentată. Ție, scula aia cu care bați roțile la tren să vezi dacă sună diferit ți-a „dat cu virgulă”. Nici tu nu știi de ce, dar nu contează — faci pe imparțialul și pe exigentul, dar în realitate habar nu ai despre cine e vorba și, mai grav, nici nu-ți pasă. Îți faci rondul în ritm de manele, cântate de cei „admiși” ca având notabilitate, fără să te gândești nicio clipă la consecințele pe termen lung: incultură și promovarea nonvalorilor. Te mai dai și ofensat, ca și cum ți-aș fi știrbit onoarea de administrator model, când de fapt știi foarte bine că atitudinea ta nu are nimic de-a face cu ceea ce ar trebui să fie un adevărat administrator pe Wikipedia. E ușor să te ascunzi în spatele politicilor, să mimezi obiectivitatea și să te înfășori în mantia imparțialității, când în realitate aplici reguli după cum bate vântul orgoliului personal. Spui că am „externalizat conflictul”, de parcă aș fi comis un act de terorism informațional. Dar, în realitate, în dorința ta de revanșă, ai VANDALIZAT pagini de pe Wikipedia. Ai batjocorit munca altor oameni, i-ai descurajat și i-ai umilit, profitând de poziția ta de administrator ca de o funcție de control absolut. Nu pentru apărarea regulilor ai acționat, ci dintr-un impuls personal — o mică demonstrație de forță, în stilul „eu decid ce merită să existe”. Oricine poate vedea asta, urmărind tot parcursul discuțiilor și acțiunilor tale pe WikiCommons, unde ai profitat de faptul că am greșit urcând fotografiile fără să studiez mai atent condițiile. Asta e crima, nu? În loc să faci ce ar trebui să facă un administrator — să ajuți, să ghidezi, să încurajezi contribuțiile oneste — ai ales varianta cea mai comodă și mai distructivă: să ștergi tot. Absolut tot. Oricine poate urmări șirul acțiunilor tale și să vadă foarte clar: nu e vorba de rigoare enciclopedică, ci de un exces de zel mascat în „regulament”. Nicio secundă nu ai încercat cu adevărat să ajuți. Ai căutat nod în papură, doar ca să ai un pretext să te răzbuni. Asta nu e administrare — e un abuz de poziție în toată regula. Și da, o să repostez toate aceste discuții pe paginile mele, în grupurile de Facebook și o să contactez și presa locală — poate chiar națională. Asta este punctul meu de vedere și nu mi-e rușine să mi-l exprim public. Dacă greșesc, îmi voi asuma criticile și reacțiile negative, așa cum o face orice om care are curajul să vorbească deschis. Dar în niciun caz nu o să mă abțin doar pentru că te plângi că te-am „pârât” global. Poate ai uitat că platformele libere permit exprimarea punctului de vedere, inclusiv atunci când acesta este în dezacord cu modul în care înțelegi tu să aplici reguli cu bâta. Nu eu am creat conflictul. Tu ai ales să pedepsești, să ștergi, să descurajezi și apoi să mimezi imparțialitatea. E perfect legitim să expun o astfel de atitudine — și chiar o voi face. Ți-am furnizat un link, să citești, să înțelegi că și tu faci parte dintre cei vinovați pentru asemenea situații — prin deciziile tale, prin lipsa de responsabilitate și prin promovarea exact a ceea ce dăunează unei enciclopedii serioase. Știu, nu îți „dă la sculă” decât cu zecimale, dar ai ajuns să ștergi o pagină dedicată unui profesor extraordinar, în timp ce promovezi tot felul de mizerii. Asta este munca ta în folosul comunității enciclopedice?! Asta numești tu contribuție? Mă adresez și celorlalți administratori — poate unii dintre voi au un cuvânt de spus, chiar dacă este împotriva modului meu de a vedea lucrurile. Dar, măcar, să fie un cuvânt spus cu gândul la adevăr, nu cu gândul la protocol. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> pm0vl63nzlkni8vpbt6m44mnn8pae6v 17025041 17025023 2025-06-11T09:21:23Z Claudiupt 301289 17025041 wikitext text/x-wiki Așa cum mă așteptam, doar justificări ale unor acțiuni de forță din partea unui om care nu este deschis dialogului, ci doar își caută satisfacerea orgoliului personal. Nu retrag această afirmație, fiindcă nu o consider un atac la persoană, ci o simplă constatare a situației create de tine, ca administrator. Spui că eu am „externalizat” discuția și am făcut presiuni?! Te înșeli. Încerc doar să le arăt altor posibili utilizatori ai enciclopediei la ce să se aștepte din partea unuia ca tine. Îi sfătuiesc să se documenteze, să creeze și să își continue drumul fără să țină cont de ceea ce generezi tu de fapt: un haos informațional și o lipsă de respect pentru adevăratele valori. Uită-te în spatele tău, doar distrugi... Așadar, șterge pagina, șterge absolut tot ce am creat eu, este lipsit de notabilitate, nu se ridică la standardele unui erudit de rasă...dar nu te aștepta să beneficiezi de respectul celor care pun preț pe rigoare, adevăr și dialog autentic. Din moment ce ai ales cenzura în locul dezbaterii, autoritatea impusă în locul înțelegerii, nu mai rămâne decât să le transmit celor interesați de cunoaștere să nu se lase înșelați de aparențe. Poate ai uitat — sau poate pur și simplu nu ți-a păsat — că eu încă lucram la pagină în timp ce tu ai șters-o fără niciun avertisment. Modificările nu mai puteau fi salvate fiindcă pagina dispăruse subit! Nicio notificare, niciun dialog, nicio explicație… doar un gest abuziv: paf, delete. Asta nu e administrare, e dispreț față de munca altora. Enciclopediile, în esența lor, ar trebui să fie spații deschise, care încurajează curiozitatea și onestitatea intelectuală. Când devin instrumente ale ego-ului sau ale unei agende personale, ele își pierd valoarea. Încă o dată, nu este un atac la persoană — este o reflecție asupra unui mod de a administra cunoașterea. Cei care citesc aceste rânduri sunt liberi să tragă propriile concluzii. Eu mi-am spus punctul de vedere și nu îl retrag. Prefer onestitatea în locul unei tăceri convenabile. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 10:02 (EEST) :{{ping|Claudiupt}} Nu aleg cenzura în locul dezbaterii și ca dovadă am deschis această discuție de ștegere. Dar dezbaterea se poartă cu argumente, pe [[Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu|pagina destinată ei]] (nu aici) și nu cu [[WP:FAP|atacuri la persoană]] așa cum ați împânzit paginile de discuție de la commons la adresa mea. Ștergerile rapide se fac fără avertizare, dacă sunt întrunite criteriile specificate de îndrumări. Nu ați avut suficient timp pentru a finaliza articolul atunci? Acum ați avut. Vă rog să vă concentrați pe argumentarea [[WP:N|notabilității]] contestate a subiectului și să lăsați reflecțiile asupra modului de a administra cunoașterea care maschează încercări de ocolire a regulilor proiectului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 10:18 (EEST) @Pafsanis Din răspunsul tău, care se vrea categoric și „profesional”, îmi dau seama că mi-am bătut gura de pomană. Nu am cui să-i explic că greșește fundamental, folosind niște scule de triaj și abuzând de o funcție pe platformă de parcă s-ar crede Dumnezeu. Am adăugat tot ce am găsit despre subiectul paginii — una dintre cele mai mari profesoare de matematică pe care le-a avut țara asta, un făuritor de destine și un cetățean de onoare al unui municipiu, al cărui impact în viața socială și în învățământul liceal dintr-un colegiu național a fost extraordinar. Chiar dacă nu e menționată în tabloide, contribuția sa e reală, profundă și merită documentată. Ție, scula aia cu care bați roțile la tren să vezi dacă sună diferit ți-a „dat cu virgulă”. Nici tu nu știi de ce, dar nu contează — faci pe imparțialul și pe exigentul, dar în realitate habar nu ai despre cine e vorba și, mai grav, nici nu-ți pasă. Îți faci rondul în ritm de manele, cântate de cei „admiși” ca având notabilitate, fără să te gândești nicio clipă la consecințele pe termen lung: incultură și promovarea nonvalorilor. Te mai dai și ofensat, ca și cum ți-aș fi știrbit onoarea de administrator model, când de fapt știi foarte bine că atitudinea ta nu are nimic de-a face cu ceea ce ar trebui să fie un adevărat administrator pe Wikipedia. E ușor să te ascunzi în spatele politicilor, să mimezi obiectivitatea și să te înfășori în mantia imparțialității, când în realitate aplici reguli după cum bate vântul orgoliului personal. Spui că am „externalizat conflictul”, de parcă aș fi comis un act de terorism informațional. Dar, în realitate, în dorința ta de revanșă, ai VANDALIZAT pagini de pe Wikipedia. Ai batjocorit munca altor oameni, i-ai descurajat și i-ai umilit, profitând de poziția ta de administrator ca de o funcție de control absolut. Nu pentru apărarea regulilor ai acționat, ci dintr-un impuls personal — o mică demonstrație de forță, în stilul „eu decid ce merită să existe”. Oricine poate vedea asta, urmărind tot parcursul discuțiilor și acțiunilor tale pe WikiCommons, unde ai profitat de faptul că am greșit urcând fotografiile fără să studiez mai atent condițiile. Asta e crima, nu? În loc să faci ce ar trebui să facă un administrator — să ajuți, să ghidezi, să încurajezi contribuțiile oneste — ai ales varianta cea mai comodă și mai distructivă: să ștergi tot. Absolut tot. Oricine poate urmări șirul acțiunilor tale și să vadă foarte clar: nu e vorba de rigoare enciclopedică, ci de un exces de zel mascat în „regulament”. Nicio secundă nu ai încercat cu adevărat să ajuți. Ai căutat nod în papură, doar ca să ai un pretext să te răzbuni. Asta nu e administrare — e un abuz de poziție în toată regula. Și da, o să repostez toate aceste discuții pe paginile mele, în grupurile de Facebook și o să contactez și presa locală — poate chiar națională. Asta este punctul meu de vedere și nu mi-e rușine să mi-l exprim public. Dacă greșesc, îmi voi asuma criticile și reacțiile negative, așa cum o face orice om care are curajul să vorbească deschis. Dar în niciun caz nu o să mă abțin doar pentru că te plângi că te-am „pârât” global. Poate ai uitat că platformele libere permit exprimarea punctului de vedere, inclusiv atunci când acesta este în dezacord cu modul în care înțelegi tu să aplici reguli cu bâta. Nu eu am creat conflictul. Tu ai ales să pedepsești, să ștergi, să descurajezi și apoi să mimezi imparțialitatea. E perfect legitim să expun o astfel de atitudine — și chiar o voi face. Ți-am furnizat un link, să citești, să înțelegi că și tu faci parte dintre cei vinovați pentru asemenea situații — prin deciziile tale, prin lipsa de responsabilitate și prin promovarea exact a ceea ce dăunează unei enciclopedii serioase. Știu, nu îți „dă la sculă” decât cu zecimale, dar ai ajuns să ștergi o pagină dedicată unui profesor extraordinar, în timp ce promovezi tot felul de mizerii. Asta este munca ta în folosul comunității enciclopedice?! Asta numești tu contribuție? Mă adresez și celorlalți administratori — poate unii dintre voi au un cuvânt de spus, chiar dacă este împotriva modului meu de a vedea lucrurile. Dar, măcar, să fie un cuvânt spus cu gândul la adevăr, nu cu gândul la protocol. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> @pafsanis Exact cum anticipam, orice critică la adresa acțiunilor tale este tratată drept “atac la persoană”. Însă ceea ce am făcut nu a fost să atac o persoană, ci să atrag atenția asupra modului abuziv în care ai acționat ca administrator. Ești administrator sub pseudonim, iar responsabilitățile funcției presupun transparență, echilibru și colaborare. Din păcate, în loc de sprijin și dialog, am primit ștergeri intempestive, lipsite de explicații sau avertismente. Paginile la care am contribuit au fost eliminate fără discernământ, iar orice încercare de a obține lămuriri a fost întâmpinată cu superioritate și reacții defensive. Nu e un “atac” să cer corectitudine, colaborare și respect pentru contribuțiile celorlalți. Dacă rolul unui administrator este acela de a încuraja comunitatea și de a construi împreună, atunci modul tău de acțiune merge exact în sens opus: descurajare, izolare, umilire. Poate că nu pot dovedi cu probe absolute că ai acționat din motive personale, dar orice om cu experiență în mediul colaborativ poate observa că ai înlocuit principiul asumării cu cel al pedepsei rapide. În loc să ajuți la repararea erorilor, ai preferat să elimini tot, ca o demonstrație de forță. Iar asta nu este administrație. Este VANDALISM procedural. Poți să mă blochezi, dacă asta consideri că e soluția. Dar blocând contribuții legate de profesori, veterani de război, lăcașe de cult sau artiști locali, nu îmbunătățești Wikipedia. Dimpotrivă — îi ștergi din memorie pe unii dintre cei care au contat cu adevărat pentru comunitățile lor. Scuze că nu m-am semnat, nu sunt obișnuit...sunt mai prostovan de felul meu...([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 12:21 (EEST)) m2c011mrc3ypm2an7dcw8bpqf4i0laf 17025058 17025041 2025-06-11T09:35:58Z Pafsanias 191728 ultimul avertisment 17025058 wikitext text/x-wiki Așa cum mă așteptam, doar justificări ale unor acțiuni de forță din partea unui om care nu este deschis dialogului, ci doar își caută satisfacerea orgoliului personal. Nu retrag această afirmație, fiindcă nu o consider un atac la persoană, ci o simplă constatare a situației create de tine, ca administrator. Spui că eu am „externalizat” discuția și am făcut presiuni?! Te înșeli. Încerc doar să le arăt altor posibili utilizatori ai enciclopediei la ce să se aștepte din partea unuia ca tine. Îi sfătuiesc să se documenteze, să creeze și să își continue drumul fără să țină cont de ceea ce generezi tu de fapt: un haos informațional și o lipsă de respect pentru adevăratele valori. Uită-te în spatele tău, doar distrugi... Așadar, șterge pagina, șterge absolut tot ce am creat eu, este lipsit de notabilitate, nu se ridică la standardele unui erudit de rasă...dar nu te aștepta să beneficiezi de respectul celor care pun preț pe rigoare, adevăr și dialog autentic. Din moment ce ai ales cenzura în locul dezbaterii, autoritatea impusă în locul înțelegerii, nu mai rămâne decât să le transmit celor interesați de cunoaștere să nu se lase înșelați de aparențe. Poate ai uitat — sau poate pur și simplu nu ți-a păsat — că eu încă lucram la pagină în timp ce tu ai șters-o fără niciun avertisment. Modificările nu mai puteau fi salvate fiindcă pagina dispăruse subit! Nicio notificare, niciun dialog, nicio explicație… doar un gest abuziv: paf, delete. Asta nu e administrare, e dispreț față de munca altora. Enciclopediile, în esența lor, ar trebui să fie spații deschise, care încurajează curiozitatea și onestitatea intelectuală. Când devin instrumente ale ego-ului sau ale unei agende personale, ele își pierd valoarea. Încă o dată, nu este un atac la persoană — este o reflecție asupra unui mod de a administra cunoașterea. Cei care citesc aceste rânduri sunt liberi să tragă propriile concluzii. Eu mi-am spus punctul de vedere și nu îl retrag. Prefer onestitatea în locul unei tăceri convenabile. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 10:02 (EEST) :{{ping|Claudiupt}} Nu aleg cenzura în locul dezbaterii și ca dovadă am deschis această discuție de ștegere. Dar dezbaterea se poartă cu argumente, pe [[Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu|pagina destinată ei]] (nu aici) și nu cu [[WP:FAP|atacuri la persoană]] așa cum ați împânzit paginile de discuție de la commons la adresa mea. Ștergerile rapide se fac fără avertizare, dacă sunt întrunite criteriile specificate de îndrumări. Nu ați avut suficient timp pentru a finaliza articolul atunci? Acum ați avut. Vă rog să vă concentrați pe argumentarea [[WP:N|notabilității]] contestate a subiectului și să lăsați reflecțiile asupra modului de a administra cunoașterea care maschează încercări de ocolire a regulilor proiectului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 10:18 (EEST) @Pafsanis Din răspunsul tău, care se vrea categoric și „profesional”, îmi dau seama că mi-am bătut gura de pomană. Nu am cui să-i explic că greșește fundamental, folosind niște scule de triaj și abuzând de o funcție pe platformă de parcă s-ar crede Dumnezeu. Am adăugat tot ce am găsit despre subiectul paginii — una dintre cele mai mari profesoare de matematică pe care le-a avut țara asta, un făuritor de destine și un cetățean de onoare al unui municipiu, al cărui impact în viața socială și în învățământul liceal dintr-un colegiu național a fost extraordinar. Chiar dacă nu e menționată în tabloide, contribuția sa e reală, profundă și merită documentată. Ție, scula aia cu care bați roțile la tren să vezi dacă sună diferit ți-a „dat cu virgulă”. Nici tu nu știi de ce, dar nu contează — faci pe imparțialul și pe exigentul, dar în realitate habar nu ai despre cine e vorba și, mai grav, nici nu-ți pasă. Îți faci rondul în ritm de manele, cântate de cei „admiși” ca având notabilitate, fără să te gândești nicio clipă la consecințele pe termen lung: incultură și promovarea nonvalorilor. Te mai dai și ofensat, ca și cum ți-aș fi știrbit onoarea de administrator model, când de fapt știi foarte bine că atitudinea ta nu are nimic de-a face cu ceea ce ar trebui să fie un adevărat administrator pe Wikipedia. E ușor să te ascunzi în spatele politicilor, să mimezi obiectivitatea și să te înfășori în mantia imparțialității, când în realitate aplici reguli după cum bate vântul orgoliului personal. Spui că am „externalizat conflictul”, de parcă aș fi comis un act de terorism informațional. Dar, în realitate, în dorința ta de revanșă, ai VANDALIZAT pagini de pe Wikipedia. Ai batjocorit munca altor oameni, i-ai descurajat și i-ai umilit, profitând de poziția ta de administrator ca de o funcție de control absolut. Nu pentru apărarea regulilor ai acționat, ci dintr-un impuls personal — o mică demonstrație de forță, în stilul „eu decid ce merită să existe”. Oricine poate vedea asta, urmărind tot parcursul discuțiilor și acțiunilor tale pe WikiCommons, unde ai profitat de faptul că am greșit urcând fotografiile fără să studiez mai atent condițiile. Asta e crima, nu? În loc să faci ce ar trebui să facă un administrator — să ajuți, să ghidezi, să încurajezi contribuțiile oneste — ai ales varianta cea mai comodă și mai distructivă: să ștergi tot. Absolut tot. Oricine poate urmări șirul acțiunilor tale și să vadă foarte clar: nu e vorba de rigoare enciclopedică, ci de un exces de zel mascat în „regulament”. Nicio secundă nu ai încercat cu adevărat să ajuți. Ai căutat nod în papură, doar ca să ai un pretext să te răzbuni. Asta nu e administrare — e un abuz de poziție în toată regula. Și da, o să repostez toate aceste discuții pe paginile mele, în grupurile de Facebook și o să contactez și presa locală — poate chiar națională. Asta este punctul meu de vedere și nu mi-e rușine să mi-l exprim public. Dacă greșesc, îmi voi asuma criticile și reacțiile negative, așa cum o face orice om care are curajul să vorbească deschis. Dar în niciun caz nu o să mă abțin doar pentru că te plângi că te-am „pârât” global. Poate ai uitat că platformele libere permit exprimarea punctului de vedere, inclusiv atunci când acesta este în dezacord cu modul în care înțelegi tu să aplici reguli cu bâta. Nu eu am creat conflictul. Tu ai ales să pedepsești, să ștergi, să descurajezi și apoi să mimezi imparțialitatea. E perfect legitim să expun o astfel de atitudine — și chiar o voi face. Ți-am furnizat un link, să citești, să înțelegi că și tu faci parte dintre cei vinovați pentru asemenea situații — prin deciziile tale, prin lipsa de responsabilitate și prin promovarea exact a ceea ce dăunează unei enciclopedii serioase. Știu, nu îți „dă la sculă” decât cu zecimale, dar ai ajuns să ștergi o pagină dedicată unui profesor extraordinar, în timp ce promovezi tot felul de mizerii. Asta este munca ta în folosul comunității enciclopedice?! Asta numești tu contribuție? Mă adresez și celorlalți administratori — poate unii dintre voi au un cuvânt de spus, chiar dacă este împotriva modului meu de a vedea lucrurile. Dar, măcar, să fie un cuvânt spus cu gândul la adevăr, nu cu gândul la protocol. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> @pafsanis Exact cum anticipam, orice critică la adresa acțiunilor tale este tratată drept “atac la persoană”. Însă ceea ce am făcut nu a fost să atac o persoană, ci să atrag atenția asupra modului abuziv în care ai acționat ca administrator. Ești administrator sub pseudonim, iar responsabilitățile funcției presupun transparență, echilibru și colaborare. Din păcate, în loc de sprijin și dialog, am primit ștergeri intempestive, lipsite de explicații sau avertismente. Paginile la care am contribuit au fost eliminate fără discernământ, iar orice încercare de a obține lămuriri a fost întâmpinată cu superioritate și reacții defensive. Nu e un “atac” să cer corectitudine, colaborare și respect pentru contribuțiile celorlalți. Dacă rolul unui administrator este acela de a încuraja comunitatea și de a construi împreună, atunci modul tău de acțiune merge exact în sens opus: descurajare, izolare, umilire. Poate că nu pot dovedi cu probe absolute că ai acționat din motive personale, dar orice om cu experiență în mediul colaborativ poate observa că ai înlocuit principiul asumării cu cel al pedepsei rapide. În loc să ajuți la repararea erorilor, ai preferat să elimini tot, ca o demonstrație de forță. Iar asta nu este administrație. Este VANDALISM procedural. Poți să mă blochezi, dacă asta consideri că e soluția. Dar blocând contribuții legate de profesori, veterani de război, lăcașe de cult sau artiști locali, nu îmbunătățești Wikipedia. Dimpotrivă — îi ștergi din memorie pe unii dintre cei care au contat cu adevărat pentru comunitățile lor. Scuze că nu m-am semnat, nu sunt obișnuit...sunt mai prostovan de felul meu...([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 12:21 (EEST)) :Nu există „vandalism procedural”. Vandalismul este definit în politica oficială [[Wikipedia:Vandalism]]. Vă rog să vă sprijiniți acuzațiile pe acel document sau să vi le retrageți explicit. Altfel, veți suporta consecințele penru atacuri la persoană repetate pentru care ați fost avertizat. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 12:35 (EEST) 999q3p1ni2ig6ie7vmudeskv0fjbrpp 17025101 17025058 2025-06-11T10:15:03Z Claudiupt 301289 17025101 wikitext text/x-wiki Așa cum mă așteptam, doar justificări ale unor acțiuni de forță din partea unui om care nu este deschis dialogului, ci doar își caută satisfacerea orgoliului personal. Nu retrag această afirmație, fiindcă nu o consider un atac la persoană, ci o simplă constatare a situației create de tine, ca administrator. Spui că eu am „externalizat” discuția și am făcut presiuni?! Te înșeli. Încerc doar să le arăt altor posibili utilizatori ai enciclopediei la ce să se aștepte din partea unuia ca tine. Îi sfătuiesc să se documenteze, să creeze și să își continue drumul fără să țină cont de ceea ce generezi tu de fapt: un haos informațional și o lipsă de respect pentru adevăratele valori. Uită-te în spatele tău, doar distrugi... Așadar, șterge pagina, șterge absolut tot ce am creat eu, este lipsit de notabilitate, nu se ridică la standardele unui erudit de rasă...dar nu te aștepta să beneficiezi de respectul celor care pun preț pe rigoare, adevăr și dialog autentic. Din moment ce ai ales cenzura în locul dezbaterii, autoritatea impusă în locul înțelegerii, nu mai rămâne decât să le transmit celor interesați de cunoaștere să nu se lase înșelați de aparențe. Poate ai uitat — sau poate pur și simplu nu ți-a păsat — că eu încă lucram la pagină în timp ce tu ai șters-o fără niciun avertisment. Modificările nu mai puteau fi salvate fiindcă pagina dispăruse subit! Nicio notificare, niciun dialog, nicio explicație… doar un gest abuziv: paf, delete. Asta nu e administrare, e dispreț față de munca altora. Enciclopediile, în esența lor, ar trebui să fie spații deschise, care încurajează curiozitatea și onestitatea intelectuală. Când devin instrumente ale ego-ului sau ale unei agende personale, ele își pierd valoarea. Încă o dată, nu este un atac la persoană — este o reflecție asupra unui mod de a administra cunoașterea. Cei care citesc aceste rânduri sunt liberi să tragă propriile concluzii. Eu mi-am spus punctul de vedere și nu îl retrag. Prefer onestitatea în locul unei tăceri convenabile. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 10:02 (EEST) :{{ping|Claudiupt}} Nu aleg cenzura în locul dezbaterii și ca dovadă am deschis această discuție de ștegere. Dar dezbaterea se poartă cu argumente, pe [[Wikipedia:Pagini de șters/Victoria Gibescu|pagina destinată ei]] (nu aici) și nu cu [[WP:FAP|atacuri la persoană]] așa cum ați împânzit paginile de discuție de la commons la adresa mea. Ștergerile rapide se fac fără avertizare, dacă sunt întrunite criteriile specificate de îndrumări. Nu ați avut suficient timp pentru a finaliza articolul atunci? Acum ați avut. Vă rog să vă concentrați pe argumentarea [[WP:N|notabilității]] contestate a subiectului și să lăsați reflecțiile asupra modului de a administra cunoașterea care maschează încercări de ocolire a regulilor proiectului. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 10:18 (EEST) @Pafsanis Din răspunsul tău, care se vrea categoric și „profesional”, îmi dau seama că mi-am bătut gura de pomană. Nu am cui să-i explic că greșește fundamental, folosind niște scule de triaj și abuzând de o funcție pe platformă de parcă s-ar crede Dumnezeu. Am adăugat tot ce am găsit despre subiectul paginii — una dintre cele mai mari profesoare de matematică pe care le-a avut țara asta, un făuritor de destine și un cetățean de onoare al unui municipiu, al cărui impact în viața socială și în învățământul liceal dintr-un colegiu național a fost extraordinar. Chiar dacă nu e menționată în tabloide, contribuția sa e reală, profundă și merită documentată. Ție, scula aia cu care bați roțile la tren să vezi dacă sună diferit ți-a „dat cu virgulă”. Nici tu nu știi de ce, dar nu contează — faci pe imparțialul și pe exigentul, dar în realitate habar nu ai despre cine e vorba și, mai grav, nici nu-ți pasă. Îți faci rondul în ritm de manele, cântate de cei „admiși” ca având notabilitate, fără să te gândești nicio clipă la consecințele pe termen lung: incultură și promovarea nonvalorilor. Te mai dai și ofensat, ca și cum ți-aș fi știrbit onoarea de administrator model, când de fapt știi foarte bine că atitudinea ta nu are nimic de-a face cu ceea ce ar trebui să fie un adevărat administrator pe Wikipedia. E ușor să te ascunzi în spatele politicilor, să mimezi obiectivitatea și să te înfășori în mantia imparțialității, când în realitate aplici reguli după cum bate vântul orgoliului personal. Spui că am „externalizat conflictul”, de parcă aș fi comis un act de terorism informațional. Dar, în realitate, în dorința ta de revanșă, ai VANDALIZAT pagini de pe Wikipedia. Ai batjocorit munca altor oameni, i-ai descurajat și i-ai umilit, profitând de poziția ta de administrator ca de o funcție de control absolut. Nu pentru apărarea regulilor ai acționat, ci dintr-un impuls personal — o mică demonstrație de forță, în stilul „eu decid ce merită să existe”. Oricine poate vedea asta, urmărind tot parcursul discuțiilor și acțiunilor tale pe WikiCommons, unde ai profitat de faptul că am greșit urcând fotografiile fără să studiez mai atent condițiile. Asta e crima, nu? În loc să faci ce ar trebui să facă un administrator — să ajuți, să ghidezi, să încurajezi contribuțiile oneste — ai ales varianta cea mai comodă și mai distructivă: să ștergi tot. Absolut tot. Oricine poate urmări șirul acțiunilor tale și să vadă foarte clar: nu e vorba de rigoare enciclopedică, ci de un exces de zel mascat în „regulament”. Nicio secundă nu ai încercat cu adevărat să ajuți. Ai căutat nod în papură, doar ca să ai un pretext să te răzbuni. Asta nu e administrare — e un abuz de poziție în toată regula. Și da, o să repostez toate aceste discuții pe paginile mele, în grupurile de Facebook și o să contactez și presa locală — poate chiar națională. Asta este punctul meu de vedere și nu mi-e rușine să mi-l exprim public. Dacă greșesc, îmi voi asuma criticile și reacțiile negative, așa cum o face orice om care are curajul să vorbească deschis. Dar în niciun caz nu o să mă abțin doar pentru că te plângi că te-am „pârât” global. Poate ai uitat că platformele libere permit exprimarea punctului de vedere, inclusiv atunci când acesta este în dezacord cu modul în care înțelegi tu să aplici reguli cu bâta. Nu eu am creat conflictul. Tu ai ales să pedepsești, să ștergi, să descurajezi și apoi să mimezi imparțialitatea. E perfect legitim să expun o astfel de atitudine — și chiar o voi face. Ți-am furnizat un link, să citești, să înțelegi că și tu faci parte dintre cei vinovați pentru asemenea situații — prin deciziile tale, prin lipsa de responsabilitate și prin promovarea exact a ceea ce dăunează unei enciclopedii serioase. Știu, nu îți „dă la sculă” decât cu zecimale, dar ai ajuns să ștergi o pagină dedicată unui profesor extraordinar, în timp ce promovezi tot felul de mizerii. Asta este munca ta în folosul comunității enciclopedice?! Asta numești tu contribuție? Mă adresez și celorlalți administratori — poate unii dintre voi au un cuvânt de spus, chiar dacă este împotriva modului meu de a vedea lucrurile. Dar, măcar, să fie un cuvânt spus cu gândul la adevăr, nu cu gândul la protocol. <small> ← ''Acest comentariu [[Ajutor:Semnătura personală|nesemnat]] a fost adăugat de [[Special:Contribuții/Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție Utilizator:Claudiupt|discuție]]&nbsp;•&nbsp;[[Special:Contribuții/Claudiupt|contribuții]]).''</small> @pafsanis Exact cum anticipam, orice critică la adresa acțiunilor tale este tratată drept “atac la persoană”. Însă ceea ce am făcut nu a fost să atac o persoană, ci să atrag atenția asupra modului abuziv în care ai acționat ca administrator. Ești administrator sub pseudonim, iar responsabilitățile funcției presupun transparență, echilibru și colaborare. Din păcate, în loc de sprijin și dialog, am primit ștergeri intempestive, lipsite de explicații sau avertismente. Paginile la care am contribuit au fost eliminate fără discernământ, iar orice încercare de a obține lămuriri a fost întâmpinată cu superioritate și reacții defensive. Nu e un “atac” să cer corectitudine, colaborare și respect pentru contribuțiile celorlalți. Dacă rolul unui administrator este acela de a încuraja comunitatea și de a construi împreună, atunci modul tău de acțiune merge exact în sens opus: descurajare, izolare, umilire. Poate că nu pot dovedi cu probe absolute că ai acționat din motive personale, dar orice om cu experiență în mediul colaborativ poate observa că ai înlocuit principiul asumării cu cel al pedepsei rapide. În loc să ajuți la repararea erorilor, ai preferat să elimini tot, ca o demonstrație de forță. Iar asta nu este administrație. Este VANDALISM procedural. Poți să mă blochezi, dacă asta consideri că e soluția. Dar blocând contribuții legate de profesori, veterani de război, lăcașe de cult sau artiști locali, nu îmbunătățești Wikipedia. Dimpotrivă — îi ștergi din memorie pe unii dintre cei care au contat cu adevărat pentru comunitățile lor. Scuze că nu m-am semnat, nu sunt obișnuit...sunt mai prostovan de felul meu...([[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 12:21 (EEST)) :Nu există „vandalism procedural”. Vandalismul este definit în politica oficială [[Wikipedia:Vandalism]]. Vă rog să vă sprijiniți acuzațiile pe acel document sau să vi le retrageți explicit. Altfel, veți suporta consecințele penru atacuri la persoană repetate pentru care ați fost avertizat. --[[Utilizator:Pafsanias|Pafsanias]] ([[Discuție utilizator:Pafsanias|discuție]]) 11 iunie 2025 12:35 (EEST) În urma "amenințărilor" repetate ale adminului @Pafsanias retrag tot ce am spus, de teamă ca nu cumva să mi se suspende contul. Tot ce am afirmat este doar o fantezie bolnăvicioasă, dumnealui procedând, de fapt, corect și fiind îndreptățit să acționeze așa cum a acționat, spre binele nostru al tuturor, cei care nu știm cu ce se mănâncă Wikipedia. Sincer, mă tem și nu mai scriu nimic, simt presiunea tălpii pe grumaz și nu vreau să mai continui să îmi exprim nemulțumirile – nefondate, de altfel. Îi cer scuze politicos domnului admin și promit că nu o să mai scriu NICIODATĂ pe Wikipedia, fiindcă are foarte mare dreptate să îmi arate că sunt un prost grămadă care nu are ce căuta în sfere înalte. De asemenea, cer scuze celorlalți utilizatori că i-am plictisit cu pagini „nepotrivite” și cu persoane și locuri lipsite de notabilitate, așa cum este politica Wikipedia. Sper ca în viitor, Wikipedia să devină un spațiu mai deschis și mai respectuos față de contribuțiile venite din afara cercului restrâns al „utilizatorilor vechi”. O enciclopedie liberă ar trebui să încurajeze, nu să îndepărteze. [[Utilizator:Claudiupt|Claudiupt]] ([[Discuție utilizator:Claudiupt|discuție]]) 11 iunie 2025 13:15 (EEST) qmv6f02t7pjlb3otnp3s7egpntud5nw 3 3234610 17024955 2025-06-11T07:12:37Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Ornitorinc]] 17024955 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Ornitorinc|, ca aceea de la pagina [[:Ornitorinc]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 10:12 (EEST) ijpbow09qswsasjl2cq974c9q32tna8 14 3234611 17024957 2025-06-11T07:14:28Z Frank Haug 309008 Pagină nouă: [[Categorie:Boxeri după naționalitate|Egipteni]] [[Categorie:Sportivi egipteni]] 17024957 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Boxeri după naționalitate|Egipteni]] [[Categorie:Sportivi egipteni]] ajq2j2wy196ifpi5tf0qlabawaclmg5 3 3234612 17024961 2025-06-11T07:22:42Z New user message 98878 bun venit! 17024961 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Bforment}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 10:22 (EEST) 64ewu4ar9ja8tf9707ysrq931v33ve1 0 3234613 17024967 2025-06-11T07:45:56Z Frank Haug 309008 Pagină nouă: {{Infocaseta Om politic}} '''Néstor Carlos Kirchner''' ({{IPA|es|ˈnestoɾ ˈkaɾlos ˈkiɾʃneɾ||ES-ar-Nestor Kirchner.ogg}}; {{date biografice}}) a fost un [[om politic|politician]] și jurist argentinian. El a fost președinte al [[Argentina|Argentinei]] între 2003 și 2007.<ref>[https://www.bbc.com/news/world-latin-america-11636472 Obituary: Former Argentine President Nestor Kirchner], ''BBC'', 27 octombrie 2010</ref> Soția sa [[Cristina Fernández de Kirchner]] a fo... 17024967 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Om politic}} '''Néstor Carlos Kirchner''' ({{IPA|es|ˈnestoɾ ˈkaɾlos ˈkiɾʃneɾ||ES-ar-Nestor Kirchner.ogg}}; {{date biografice}}) a fost un [[om politic|politician]] și jurist argentinian. El a fost președinte al [[Argentina|Argentinei]] între 2003 și 2007.<ref>[https://www.bbc.com/news/world-latin-america-11636472 Obituary: Former Argentine President Nestor Kirchner], ''BBC'', 27 octombrie 2010</ref> Soția sa [[Cristina Fernández de Kirchner]] a fost președintele Argentinei între 2007 și 2015.<ref>[https://batimes.com.ar/news/argentina/conviction-confirmed-cristina-fernandez-de-kirchner-condemned-by-supreme-court.phtml Conviction confirmed: Cristina Fernández de Kirchner condemned by Supreme Court], ''Buenos Aires Times'', 10 iunie 2025</ref> ==Note== <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Kirchner, Néstor}} [[Categorie:Nașteri în 1950]] [[Categorie:Decese în 2010]] [[Categorie:Președinți ai Argentinei]] cczx8lf989ik9n4ov2tk6i78j7m7aaa 3 3234614 17025013 2025-06-11T09:06:39Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Miguel de Cervantes]] 17025013 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Miguel de Cervantes|, ca aceea de la pagina [[:Miguel de Cervantes]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 12:06 (EEST) 5x1u1u9w0vc6uu0z695ei6ssnaq22jc 17025054 17025013 2025-06-11T09:30:01Z Vellion Eagle 703557 17025054 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Miguel de Cervantes|, ca aceea de la pagina [[:Miguel de Cervantes]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 12:06 (EEST) ==■■ Notificare== [[Fișier:Information orange.svg|25px]] Vă rugăm să nu mai faceți modificări distructive pe Wikipedia{{#if:Miguel de Cervantes|, cum ați făcut la pagina [[:Miguel de Cervantes]]}}. Modificările dumneavoastră par să constituie [[Wikipedia:Vandalism|vandalism]] și au fost anulate. Dacă doriți să experimentați, folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}}<!-- Format:au-vandalism2 --> --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] - [[Special:Contribuții/Vellion_Eagle|Fapte]] / [[Discuție_utilizator:Vellion_Eagle|Vorbe]] 11 iunie 2025 12:30 (EEST) 9oe5z4hd6q6a7ndpg8oy63i72monagm 3 3234615 17025025 2025-06-11T09:14:41Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Dennis Man]] 17025025 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Dennis Man|, ca aceea de la pagina [[:Dennis Man]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 12:14 (EEST) 8lafktcn4y2g193hc9v25efyg0ty8q3 0 3234616 17025028 2025-06-11T09:18:07Z Florin1977 474303 Florin1977 a redenumit pagina [[ACSF Comuna Recea]] în [[CS Academica Recea]]: Echipa s-a reînființat 17025028 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[CS Academica Recea]] 6glpsvwbusz2hdqun9u0ubltb16s803 1 3234617 17025030 2025-06-11T09:18:07Z Florin1977 474303 Florin1977 a redenumit pagina [[Discuție:ACSF Comuna Recea]] în [[Discuție:CS Academica Recea]]: Echipa s-a reînființat 17025030 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[Discuție:CS Academica Recea]] qbk08ltmwfj1zuopefnb67prxjs2x6c 0 3234618 17025037 2025-06-11T09:20:47Z Florin1977 474303 Redirecționat înspre [[CS Academica Recea]] 17025037 wikitext text/x-wiki #REDIRECTEAZA [[CS Academica Recea]] 6glpsvwbusz2hdqun9u0ubltb16s803 3 3234619 17025043 2025-06-11T09:23:05Z Vellion Eagle 703557 Pagină nouă: {{subst:au-vandalism1|Marius Șumudică}} -~~~~ 17025043 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Marius Șumudică|, ca aceea de la pagina [[:Marius Șumudică]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 --> -[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] - [[Special:Contribuții/Vellion_Eagle|Fapte]] / [[Discuție_utilizator:Vellion_Eagle|Vorbe]] 11 iunie 2025 12:23 (EEST) 9anz3fsj088q3ac2oz5sbcdgbzw66te 0 3234620 17025044 2025-06-11T09:23:39Z Frank Haug 309008 ([[:ro:WP:DVN|corectat automat]]) 17025044 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalSport|[[Canotaj (sport)|Canotaj]]}} {{MedalCountry|{{ROU}}}} {{MedalComp|[[Campionatele Europene de Canotaj|Campionate Europene]]}} {{MedalGold|Plovdiv 2025 |Patru rame}} }} '''Ciprian Tudosă''' ({{Date biografice}}) este un [[canotor]] român. == Carieră == A reprezentat România la [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024. În [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Patru rame fără cârmaci masculin|proba de patru rame]] s-a clasat pe locul 5, alături de [[Ștefan Berariu]], [[Sergiu Bejan]] și [[Ciprian Tudosă]].<ref>[https://www.digisport.ro/jo-2024/stefan-berariu-sergiu-bejan-andrei-mandrila-si-ciprian-tudosa-locul-5-in-finala-de-patru-rame-3093983 Ștefan Berariu, Sergiu Bejan, Andrei Mândrilă și Ciprian Tudosă, locul 5 în finala de patru rame], ''Digi Sport'', 1 august 2024</ref> La Capionatele Europene de la Plovdiv din 2025 ei au cucerit medalia de aur.<ref>[https://www.rfi.fr/ro/europa/20250531-a-treia-medalie-de-aur-pentru-rom%C3%A2nia-la-campionatele-europene-de-canotaj-la-plovdiv A treia medalie de aur pentru România la Campionatele Europene de Canotaj de la Plovdiv], ''RFI România'', 31 mai 2025</ref> == Disctincții == * 2025 - Cetățean de onoare al Craiovei<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * [https://www.cosr.ro/sportive/mandrila-andrei Andrei Mândrilă] la [[Comitetul Olimpic și Sportiv Român]] * {{en icon}} [https://www.olympics.com/de/athleten/andrei-mandrila Andrei Mândrilă] la olympics.com * {{en icon}} [https://worldrowing.com/athlete/andrei-mandrila?id=52720 Andrei Mândrilă] la World Rowing {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Mândrilă, Andrei}} [[Categorie:Nașteri în 2002]] [[Categorie:Nașteri pe 28 noiembrie]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] 7xkf78kqjf5h4caxzk0wio7rnkyv5gw 17025046 17025044 2025-06-11T09:25:03Z Frank Haug 309008 17025046 wikitext text/x-wiki {{Infocaseta Sportiv | show-medals = yes | medaltemplates = {{MedalSport|[[Canotaj (sport)|Canotaj]]}} {{MedalCountry|{{ROU}}}} {{MedalComp|[[Campionatele Europene de Canotaj|Campionate Europene]]}} {{MedalGold|Plovdiv 2025 |Patru rame}} }} '''Andrei Mândrilă''' ({{Date biografice}}) este un [[canotor]] român. == Carieră == A reprezentat România la [[Jocurile Olimpice de vară din 2024|Jocurile Olimpice]] de la [[Paris]] din 2024. În [[Canotaj la Jocurile Olimpice de vară din 2024 - Patru rame fără cârmaci masculin|proba de patru rame]] s-a clasat pe locul 5, alături de [[Ștefan Berariu]], [[Sergiu Bejan]] și [[Ciprian Tudosă]].<ref>[https://www.digisport.ro/jo-2024/stefan-berariu-sergiu-bejan-andrei-mandrila-si-ciprian-tudosa-locul-5-in-finala-de-patru-rame-3093983 Ștefan Berariu, Sergiu Bejan, Andrei Mândrilă și Ciprian Tudosă, locul 5 în finala de patru rame], ''Digi Sport'', 1 august 2024</ref> La Capionatele Europene de la Plovdiv din 2025 ei au cucerit medalia de aur.<ref>[https://www.rfi.fr/ro/europa/20250531-a-treia-medalie-de-aur-pentru-rom%C3%A2nia-la-campionatele-europene-de-canotaj-la-plovdiv A treia medalie de aur pentru România la Campionatele Europene de Canotaj de la Plovdiv], ''RFI România'', 31 mai 2025</ref> == Disctincții == * 2025 - Cetățean de onoare al Craiovei<ref>[https://www.news.ro/sport/canotaj-14-multipli-medaliati-olimpici-si-mondiali-onorati-la-craiova-a-avut-loc-ceremonia-in-cadrul-careia-au-primit-titlul-de-cetatean-de-onoare-1922404003202025061922055665 Canotaj: 14 multipli medaliați olimpici și mondiali, onorați la Craiova. A avut loc ceremonia în cadrul căreia au primit titlul de “Cetățean de onoare”], news.ro, 3 iunie 2025</ref> == Note == <references /> == Legături externe == * {{Commonscat-inline}} * [https://www.cosr.ro/sportive/mandrila-andrei Andrei Mândrilă] la [[Comitetul Olimpic și Sportiv Român]] * {{en icon}} [https://www.olympics.com/de/athleten/andrei-mandrila Andrei Mândrilă] la olympics.com * {{en icon}} [https://worldrowing.com/athlete/andrei-mandrila?id=52720 Andrei Mândrilă] la World Rowing {{Control de autoritate}} {{DEFAULTSORT:Mândrilă, Andrei}} [[Categorie:Nașteri în 2002]] [[Categorie:Nașteri pe 28 noiembrie]] [[Categorie:Canotori olimpici români]] [[Categorie:Canotori la Jocurile Olimpice de vară din 2024]] [[Categorie:Cetățeni de onoare ai Craiovei]] [[Categorie:Sportivi români în viață]] 13z1ws6wb9ghnahyib6ym7w5wa78q1u 0 3234621 17025049 2025-06-11T09:27:34Z Frank Haug 309008 Pagină nouă: '''Mândrilă''' este un nume de familie. Se poate referi la una din următoarele persoane: * [[Andrei Mândrilă]] (n. 2002), canotor român * [[Dan Mândrilă]] (1938-1992), saxofonist, clarinetist, conducător de formație și compozitor român == Vezi și == * [[Râul Mândrila]] {{Nume}} [[Categorie:Nume de familie românești]] 17025049 wikitext text/x-wiki '''Mândrilă''' este un nume de familie. Se poate referi la una din următoarele persoane: * [[Andrei Mândrilă]] (n. 2002), canotor român * [[Dan Mândrilă]] (1938-1992), saxofonist, clarinetist, conducător de formație și compozitor român == Vezi și == * [[Râul Mândrila]] {{Nume}} [[Categorie:Nume de familie românești]] bb1bmdqkd3xqh06hqtxqtwru9lonhqp 3 3234622 17025062 2025-06-11T09:37:14Z Vellion Eagle 703557 Pagină nouă: {{subst:au-vandalism1|Cristina Neagu}} 17025062 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Cristina Neagu|, ca aceea de la pagina [[:Cristina Neagu]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 --> pcor9v184zvxnzyzf9o3j6i8crj3iqm 17025065 17025062 2025-06-11T09:37:39Z Vellion Eagle 703557 /* ■ Modificarea v-a fost anulată */ 17025065 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Cristina Neagu|, ca aceea de la pagina [[:Cristina Neagu]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 --> --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] - [[Special:Contribuții/Vellion_Eagle|Fapte]] / [[Discuție_utilizator:Vellion_Eagle|Vorbe]] 11 iunie 2025 12:37 (EEST) hiogwkwu6kfhrf0cu098tppmidrynve 3 3234623 17025066 2025-06-11T09:39:12Z New user message 98878 bun venit! 17025066 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Mironica ciprian}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 12:39 (EEST) kt1qfdtnyab5d7vq0tk92l89p3pgymg 3 3234624 17025068 2025-06-11T09:40:19Z New user message 98878 bun venit! 17025068 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=HiDrNick}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 12:40 (EEST) ejl792yy0abtnn61t23ciuxyu94rh4d 3 3234625 17025074 2025-06-11T09:51:12Z PatrocleBot 576019 Avertizare de nivel 1 pentru vandalism la [[Vasile Pușcaș]] 17025074 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Vasile Pușcaș|, ca aceea de la pagina [[:Vasile Pușcaș]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Acest mesaj a fost scris în urma unei evaluări automate făcută de un robot. Dacă sunt erori, vă rugăm să le raportați [[WP:AA|aici]].|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 -->--[[Utilizator:PatrocleBot|PatrocleBot]] ([[Discuție utilizator:PatrocleBot|discuție]]) 11 iunie 2025 12:51 (EEST) nhg0rk496qa0tynmco2pktg7d1qmhd0 2 3234626 17025077 2025-06-11T09:52:31Z Vellion Eagle 703557 Pagină nouă: [[:en:Exemplu]] 17025077 wikitext text/x-wiki [[:en:Exemplu]] fxpukw2eyzpf2f5jsu2d41241zvc3sh 3 3234627 17025083 2025-06-11T09:55:58Z New user message 98878 bun venit! 17025083 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Mynulislam.elel}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 12:55 (EEST) 3l5kd6g474q0inu4po9koz4pxmdkjye 3 3234628 17025085 2025-06-11T09:56:49Z Vellion Eagle 703557 Pagină nouă: {{subst:au-vandalism1|Nutrie}} --~~~~ 17025085 wikitext text/x-wiki ==■ Modificarea v-a fost anulată== [[Image:Information.svg|25px]] Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente{{#if:Nutrie|, ca aceea de la pagina [[:Nutrie]],}} nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Pentru teste vă rugăm să folosiți [[Special:Pagina mea/teste|pagina personală de teste]]. Vă invităm să citiți și [[Wikipedia:Bun venit|pagina de bun venit]] pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. {{#if:|{{{2}}}|Vă mulțumim!}} <!-- Format:au-vandalism1 --> --[[Utilizator:Vellion Eagle|Vellion Eagle]] - [[Special:Contribuții/Vellion_Eagle|Fapte]] / [[Discuție_utilizator:Vellion_Eagle|Vorbe]] 11 iunie 2025 12:56 (EEST) ltjnvg21alk3kcobtu0q8712vu06fwr 10 3234629 17025090 2025-06-11T10:03:10Z Dantare 460470 Pagină nouă: Blocul electoral „Moldova Democrată” 17025090 wikitext text/x-wiki Blocul electoral „Moldova Democrată” p8jygmkg30l7x75ga59sk8kzopzfzbi 10 3234630 17025091 2025-06-11T10:03:32Z Dantare 460470 Pagină nouă: BeMD 17025091 wikitext text/x-wiki BeMD i61szhzuatkq95roxyfgv71chcfggvv 3 3234631 17025100 2025-06-11T10:13:52Z New user message 98878 bun venit! 17025100 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Caniato}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 13:13 (EEST) o8eltetmh7tascg27a9htgiu8b8m09p 3 3234632 17025107 2025-06-11T10:17:07Z New user message 98878 bun venit! 17025107 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Paalegge}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 13:17 (EEST) h3f6i50ctwjm5lhbwjze4ac4bz8pts3 0 3234633 17025135 2025-06-11T10:50:43Z Laurentiu.V.Balasa 695501 creare pagina noua 17025135 wikitext text/x-wiki Preoții catolici sunt membri ai clerului în [[Biserica Catolică]] care au rolul de colaboratori ai episcopilor în predicarea Cuvântului lui [[Dumnezeu]] și în celebrarea sacramentelor. Ei reprezintă una dintre cele trei trepte ierarhice ale ordinului sacru, alături de diaconi și episcopi<ref>{{Citat web|url=https://www.e-communio.ro/stire3122-cum-este-organizata-ierarhia-bisericii-catolice|titlu=CUM ESTE ORGANIZATĂ IERARHIA BISERICII CATOLICE? {{!}} e-communio.ro|publisher=www.e-communio.ro|accessdate=2025-06-11}}</ref>. Preoția catolică implică o serie de funcții liturgice și pastorale, iar preoții pot avea diverse roluri, cum ar fi parohii, care administrează comunități locale de credincioși. Preoții sunt considerați succesorii presbiterilor din perioada apostolică și sunt esențiali în viața spirituală a Bisericii Catolice<ref>{{Citat web|url=https://www.egco.ro/2018/08/10/cum-este-organizata-ierarhia-bisericii-catolice/|nume=Egco|prenume=Editor|titlu=Cum este organizata ierarhia Bisericii Catolice?,|publisher=Episcopia Greco Catolica - Oradea|date=2018-08-10|accessdate=2025-06-11|limbă=ro-RO}}</ref>. Un aspect important al preoției catolice este celibatul: preoții romano-catolici nu au voie să se căsătorească, această regulă fiind impusă pentru a imita viața casta a lui [[Isus din Nazaret|Iisus Hristos]] și pentru a se dedica exclusiv slujirii Bisericii. Celibatul este susținut teologic prin interpretări ale învățăturilor [[Noul Testament|Noului Testament]] și este obligatoriu prin legile bisericești (Canonul 1087)<ref>{{Citat web|url=https://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/mari-intrebari/13541388-de-ce-preotii-romano-catolici-nu-au-voie-sa-se-insoare|nume=Descopera|titlu=De ce preoţii romano-catolici nu au voie să se însoare?|publisher=Descopera|date=2014-11-12|accessdate=2025-06-11|limbă=ro}}</ref>. Astfel, preoții catolici sunt slujitori consacrați ai Bisericii, care îndeplinesc funcții spirituale și pastorale în comunitățile lor, respectând reguli stricte precum celibatul, pentru a se dedica în întregime misiunii lor religioase. == Ce rol au preoții în organizarea și funcționarea Bisericii Catolice == Preoții catolici au un rol esențial în organizarea și funcționarea Bisericii Catolice, fiind colaboratori direcți ai episcopilor în predicarea Cuvântului lui Dumnezeu și în celebrarea sacramentelor. Ei contribuie la viața spirituală și pastorală a comunităților locale, adesea având funcția de paroh, adică de păstori sufletești și conducători administrativi ai parohiilor, care sunt unitățile de bază ale organizării bisericești<ref>{{Citat web|url=https://www.egco.ro/2018/08/10/cum-este-organizata-ierarhia-bisericii-catolice/|nume=Egco|prenume=Editor|titlu=Cum este organizata ierarhia Bisericii Catolice?,|publisher=Episcopia Greco Catolica - Oradea|date=2018-08-10|accessdate=2025-06-11|limbă=ro-RO}}</ref>. În cadrul ierarhiei bisericești, preoții formează treapta mijlocie între diaconi și episcopi, iar prin activitatea lor liturgică și pastorală susțin misiunea Bisericii de a învăța, guverna și sfinți credincioșii, în colaborare cu episcopii care au autoritatea supremă în dieceze<ref>{{Citat web|url=https://www.egco.ro/2018/08/10/cum-este-organizata-ierarhia-bisericii-catolice/|nume=Egco|prenume=Editor|titlu=Cum este organizata ierarhia Bisericii Catolice?,|publisher=Episcopia Greco Catolica - Oradea|date=2018-08-10|accessdate=2025-06-11|limbă=ro-RO}}</ref>. Astfel, preoții ajută la menținerea unității și continuității vieții bisericești locale, fiind puntea de legătură între episcopi și credincioși. Pe lângă slujirea liturgică, preoții pot avea și alte responsabilități administrative sau pastorale, inclusiv participarea la organizarea activităților bisericești și la coordonarea unor structuri mai mari, cum ar fi protopopiatele, care grupează mai multe parohii<ref>{{Citat web|url=https://ziarullumina.ro/teologie-si-spiritualitate/liturgica/functii-si-slujiri-in-biserica-ortodoxa-romana-48799.html|titlu=Funcţii şi slujiri în Biserica Ortodoxă Română|publisher=ziarullumina.ro|accessdate=2025-06-11}}</ref>. În concluzie, preoții sunt fundamentali pentru funcționarea Bisericii Catolice la nivel local și pentru implementarea deciziilor episcopale, asigurând legătura între autoritatea bisericească și comunitatea credincioșilor. == Care sunt diferențele între rolul unui preot și cel al episcopului în Biserică == Diferențele principale între rolul unui preot și cel al episcopului în Biserică sunt legate de autoritate, funcții sacramentale și responsabilități administrative: * Episcopul ocupă treapta cea mai înaltă în ierarhia clericală, având o autoritate superioară preotului. Episcopii sunt urmașii direcți ai [[Apostol|Sfinților Apostoli]] și dețin plenitudinea puterii sacramentale, pe când preoții sunt subordonați episcopilor și colaborează cu aceștia în slujirea Bisericii<ref>{{Citat web|url=https://doxologia.ro/treptele-ierarhiei-bisericesti-originea-functiile-lor-cult|titlu=Treptele ierarhiei bisericești, originea și funcțiile lor în cult {{!}} Doxologia|publisher=doxologia.ro|date=2016-03-31|accessdate=2025-06-11|limbă=ro}}</ref>. * Episcopii au dreptul exclusiv de a săvârși anumite slujbe și lucrări sfinte, cum ar fi sfințirea Sfântului și Marelui Mir, hirotonia clericilor (inclusiv a preoților) și sfințirea bisericilor și a antimiselor. Preoții nu pot săvârși aceste slujbe, ci doar celelalte sacramente și slujbe liturgice<ref>{{Citat web|url=https://doxologia.ro/treptele-ierarhiei-bisericesti-originea-functiile-lor-cult|titlu=Treptele ierarhiei bisericești, originea și funcțiile lor în cult {{!}} Doxologia|publisher=doxologia.ro|date=2016-03-31|accessdate=2025-06-11|limbă=ro}}</ref>. * Episcopul conduce o episcopie (o regiune bisericească mai largă) și deține „cheile preoției”, adică autoritatea de a conduce lucrarea Bisericii în cadrul acestei regiuni. El este președintele preoției aaronice și judecător general în cadrul episcopiei. Preoții, în schimb, conduc parohii, unități locale mai mici, și sunt colaboratori ai episcopului în predicarea și administrarea sacramentelor<ref>{{Citat web|url=https://www.churchofjesuschrist.org/study/ron/manual/general-handbook/7|titlu=7. Episcopatul|publisher=www.churchofjesuschrist.org|accessdate=2025-06-11|limbă=ro}}</ref>. * Preoții slujesc direct comunităților locale, fiind păstori sufletești și reprezentanți ai credincioșilor în fața lui Dumnezeu, iar episcopii au un rol mai larg de supraveghere și păstorire a întregii episcopii, menținând unitatea Bisericii prin comuniunea cu alți episcopi<ref>{{Citat web|url=https://v3.monitorulsv.ro/Religie/2008-09-19/Rolul-preotiei-slujitoare-in-mentinerea-unitatii-Bisericii|titlu=Rolul preotiei slujitoare in mentinerea unitatii Bisericii|publisher=Monitorul de Suceava|accessdate=2025-06-11|limbă=ro-RO}}</ref>. Pe scurt, episcopul are o autoritate și responsabilități mai largi și mai înalte, inclusiv hirotonirea preoților și conducerea unei regiuni bisericești, în timp ce preotul slujește în comunități locale, colaborând cu episcopul pentru îndeplinirea misiunii Bisericii. == Referinte == <references /> 34n0zush3cm5y2zrnurecb5o1bk1qm0 3 3234634 17025144 2025-06-11T10:56:50Z New user message 98878 bun venit! 17025144 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=RealGoodFriday}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 13:56 (EEST) n8ju8iog9cjeinl5q5oxlay20mjxjtw 1 3234635 17025150 2025-06-11T11:04:36Z ~2025-66471 703736 Secțiune nouă: /* Arhiva universității */ 17025150 wikitext text/x-wiki == Arhiva universității == Știe cineva unde se află arhiva universității după desființare? [[Special:Contribuții/&#126;2025-66471|&#126;2025-66471]] ([[Discuție Utilizator:&#126;2025-66471|talk]]) 11 iunie 2025 14:04 (EEST) ed88dmuac8hu0suqxj25zqnxj9e6im3 14 3234636 17025170 2025-06-11T11:24:13Z Mihai Andrei 2159 Pagină nouă: [[Categorie:Creștini albanezi|Ortodocși]] [[Categorie:Creștini ortodocși răsăriteni după naționalitate|Albanezi]] 17025170 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Creștini albanezi|Ortodocși]] [[Categorie:Creștini ortodocși răsăriteni după naționalitate|Albanezi]] eyaveewyzo2garp0dnr1mtru4zcv8gq 17025174 17025170 2025-06-11T11:26:26Z Mihai Andrei 2159 adăugat [[Categorie:Biserica Ortodoxă Albaneză]] via [[WP:HC|HotCat]] 17025174 wikitext text/x-wiki [[Categorie:Creștini albanezi|Ortodocși]] [[Categorie:Creștini ortodocși răsăriteni după naționalitate|Albanezi]] [[Categorie:Biserica Ortodoxă Albaneză]] rhmjqtgdltq1h2j5gnifcthfye9j2kv 3 3234637 17025181 2025-06-11T11:29:36Z New user message 98878 bun venit! 17025181 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=RomaniaBoi}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 14:29 (EEST) 4wx2prwef7au1zxcryswd9d7sqqsa9i 3 3234638 17025183 2025-06-11T11:29:59Z New user message 98878 bun venit! 17025183 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Longin Valentin}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 14:29 (EEST) cxhmvcd04q5vf8txfpw9o17bgoilc74 3 3234639 17025190 2025-06-11T11:38:46Z New user message 98878 bun venit! 17025190 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=QwQais}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 14:38 (EEST) rfpwgbuns098h26q9o012sfnsz7rl15 3 3234640 17025202 2025-06-11T11:56:52Z New user message 98878 bun venit! 17025202 wikitext text/x-wiki {{Format:Bun venit|realName=|name=Ljzg}} -- Comunitatea utilizatorilor 11 iunie 2025 14:56 (EEST) jnazi8ungx3vgjk6rcluvpwcp5pwwbq